Universitatea din

FacuItatea de Teologie Ortodoxa

Departamentul de Teologie Sistematica, Practica ,i Arti Sacra
Examenul de fmalizare a studiilor de LicentA
Subiecte pentru proba scrisa
1. Tema pentru examenul de licenta - sesiunea iunie 2012 - disciplina:
MoralA cre,tinA
Etica procreerii umane.
Bibliografia: f
1. Planningul familial contraceptia,ln Anuatul "
2. Clonarea reproductivl1 terapeutica,tn "Ortodoxia"2,200S __
3. Procreerea umana medical asistata, in "Ortodoxia",nr.l,2010. V
4. Etica procreerii,studiu pe care 11 voi da in forma dactilo.
2. Tema pentru examenul de licenti - sesiunea iunie 2012 - disciplina:
Misiologie Ecumenism
Misiunea ortodoxa fata de prozelitismul advento-m.ilenist
Bibliografie:
Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, Ortodoxie # prozelitism, Ed. Trinitas, 2000, pp. 163-166,
227-234 319-325 (19 pagini); \Ii
Pr. lect. dr. Radu Petre Atitudinea Bisericilor Tradilionale Eutopene fala de
prozelitismul advent, Ed. UniversitAtii din 2007, pp. 576-586 598-602 (16
pagini); V
Pr. leet. dr. David Pestroiu, Ortodoxia infa,a prozelitismului Martorilorlui Iehova, Editura
Insei Print, 2005, pp. 28-40 54-55 (15 pagini). V
Total: 50 de pagini.
Director Departament
Pr.Prof.Dr.Vasile Rl1duca

.?
e
CUPRINS
EDITORIAL
t DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romine,'Familia
C1'eStinii - speranta Ro1llliniei . .. , . ; . : ....... , .. , ' .. , . . . . . . . . . . 3
STUDn SIARTICOLE
PI: conf. dI: \asile Citiriga, AntropohWa Irristologii:li p ndevanta ei pentlU
depli#1T!ll conceppilor antropologice ale. culturii secularizate .". 7
Arhim: conf. dt \ilsile Miron, Cultui divin public ortodox. myloc
", de propoviiduire a t/reptei credinle ............. , . , . , ..... '.. . 29
PI: ciint d:r: Adrian Niculcea,$tiinfii i ortodoxie. lncompatibilitli/ile unei
. rela/ii recente. .'. . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . . : . .'. . . . . . . . . 55
PI: 1eet dt GhOOIghe Holbea., Eclesioiogia Piirintelui DWnitru Stiiiriloae in
, contextul eclesiologiei ortodoxe contemporane ............... , ' , 67
PI: leet d:r:.Adrian Gh. Paul. JfaJa, persoalitatea i influenta doctrinarii
ale Sfantului Diadoh al Foticeii ....... , > ,
Prows. conf. dt Justinian C8:rstoiu,Locaul de cult, loe al prezenlei lui '
Dumnezeu p al comuniunii cu omul ... , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arhim. dt Stefan literare despre inceputurile monahismului
riisliritean .....".,............,......".,',.,',....,..
Ierom dt Goreanu, Organizarea Eparhiei P a vie1ii bisericegti in.
Basarahia, in secolul al XIX-lea. . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .. .
Prep. drd. Stefan Ionescu-Berechet, lcoana "nef'acutli de miinii!' a lui Hristos,
, epifaniea CuvOnhiluifntlUpat ; ....................... ". . . .
PI: drd. Sandu, Modele de interpretare a Sfintei Scriptf!;ri in opera
Sflintului Simeon Noul1l!olog ..... _ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
, '.
Drd. Stelian Ttlloarea duhovnicetJScli. a Sfintei Euharistii - temelie
a Bisericii, a unitli/ifei a miintuirii omului cu Hristos . . . . .. . . .
NOTESICOMENTARlI
Pr. pr(lf. dr: GeOl:ge Remete, Credinlii i confesiune .................
Lect. particulare ale relapei.dintre Stat Ii Noile
mqcan rellgtoase .. ',' . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
PI: prof. dr: Marin Wea, Preotul poet, scriitor folclorist ,
lraclie Porumbescu ........ '.. . , , , ......... '.' ..... .' .', . ,.
92
123
141
149
161
172
182
205
213
227
.l!t....grOf Clonazeq 1'fl,Productiviisi terapeutiCa
, ... . ..
nscun: , ... , .. ,., ......................... , .... ,..... 3.
RECENZII
ArIiim. Stefan GufA, Inf/.UenJa Sj'"antului Thsile eel Mare asupra
" monahismului ronuinesc.Ed. \asiliana '98, Iqi, 2007,274 p.
(PJ: pI'Qf. dr: Ghe<,>rghe I. Dtigulin) ......,................., 253
PI: dr: Nico1ae Razvan Sta,A,ntropologia din peTspectiva hristologica -
Bazele doctrinare ale vieJii duhovnic. Ed. Arbiepiscopiei Tomisului,
Constanta. 2007,572 p. (Coni, dI: Mihaela PaIade) ........... 257
Content .....;..,.........,.,...........,.................,. 2(iO
\11
,
, '
.:'.,
:-' ,.1 . ) ')' ,,' :.'
:"iH"
,', "< '. , : ,." "'._

j",
,- .... - -.
" . \
\

" e :.:.. '. 'U; I
?

. . ....: .....--.......... .-- ........
:l:..
.Ii. . . ''''',t'
' .
,,1.' ,< '
t' ',1 ,.
..
'
"'1
,J ' .. , tutu'
1 , . I' '1:.' , "
"'" '- '\:.1 ...
-. -. S' \'211. Ii!. -, _ _
. __ R\io:gtst:r.rl
Nr......
.
ANUL ux. Nr. 1-2, IANUARJE.-IUNIE. 2008
,. I . BU'CU1(E S TI

"232
OR,TO;D'OXIA
apireaU in toate iar prw.a sa em SCrisa' CU vervl icolitinea
,:infOrmaPi extrem depret.ioaseprivitoareJa evenimentele istoriee sau culturale
ale 'ep>cii San lascriitorii oolabomtfoarte stnins. ,,'
;In tOate scrierile sale, Iraclie Ponunbescu folos. 0 limbi neaofi,
pJastica i coloratiL UmOml.sinitos, popular, folosit cu deosebitAmiiestrie
mdescrierile sale ::- ,in special cele peisagistice sporesc calitarea'evocaru
evenimentelor. , '. " "
.,Iatil ce serle Dic/i.onarulLiteratJJriiRpmq"e privitorJa rol sanin lite
,ratura ."Po:nunbescu ,este' (ijn pri:mii prozatori YQIIli.ni '4in
, , ,'.'. "',.,',',', .
, plan cultuial, Social hise
rieese, oonducerea bisericeascl din Buoovina l-anumitin anu). 1896
men la, manastireaJ?uina, 'dar nu a reuit ,sa-,i exercite ;fimct;ia 1ntrucat 1a 13
februarie, a mw;it in varma de 73 de ani. ' , ,
. Conc;lnziophd contrihqtiei preotului ,cartunU-:rr8clie,
bescuin cultma romaneasc8,., se pot spune UIIIl8.toarele: . ,'.
. A avut un ,idezvoltarea folcloris
ticii roIDine. ,.. " . ", ' . ",' ' ," ; ,
publicisticapoetici ,i desciiitor in Buoovina, ambele,wmte
pe filonul creatiei folclorice din care preotul Iraclie Pommbescu
Ii cules, a ceitetat a preluCrat cu'pasiune, nlAiestrie ,i ales'
, A oonttibuit de aSeineneasubstantia1Ia orgimizarea adniinistratiVi a
Bisericii Ortodoxe din BuooVina, care se at1a in acea vreme la inceputUrile
sale org8n1zatOiiee.' " ' '.' .' " ," ",,' '
A indrumat CoriCtus en tact; ribdare intelepciune pe drumul.artei
Druzica1e pe' geni8lul sanfecior,' Ciprian cotriPozitor de
muzici coraUi populara ,1 religioasa
16
; ' ," " " '
Pentru impresi61:lanta' sa' aCtivitBte pe tiI.rfun' biSericeSc, social
;i: folcloric. tm:naIjii i'-au adus uncald i binementat cind s-an
imjJlinit in amil2006, 110 a:ol de Ia trecerea Sa in'hnnea dreptilor, adlugin
du-se astfellanumitul ritarede preop ortodoci cirfurari, ca: Simeon Florea
Marian; Dumitm FtII'tUnA,Dimitrie Dan, Teodor Gheo.tghe Ceau;;:
GheOrghe N. Dumitrescu Bistrl.fii; Ion Birlea; Petru aIpi.
, ,14. tlFeotubD. lracJie
feolOgi dbt sibhi. art. tnJrtropOlia kt:IetiIiIIpi,' aiIDl Iv, m:. 5-6, lnai-mdie, Sibiu,
1959,p.432.-' ,: ; " ,:' ",
, Ve:zi IJic1kuznd LileraturiiRomiine:. De hi originipti1llJ la 1900; Ed: Academiei
Romine, 1919, p. 704. ,,' ,
. 16. VeziDi8c.prof Marin Velea. Cipriim Ponunbe.scu, dirijor Ii compozitor de
"fI'IfIZica COrtJIlJ paIrioticil Ii religioasiJ, in GlI1su1Bfsericii, XLll (1983), nt.
6-8 (iun.-aug.1p. 394-401.
CLONAREA !2REPRODUCTIVA

': Pc. prof. dr. VASILER.AnUCA
;Facultatea de teQlogie oJ.todoxi
, care ocelUla sannil otPQism yin se injmi1te$e' pe cale
asexuata, fenomen. pe care astazi n numim, 'lcloriaie", a eXistat de multa
:J:'" Inna!l!rn, en mult in&J!Ie ca 0IllJli sii, prodw:O u, - clone.
\ Chiar i omul a p;m1ipit 'cu mult'iiiai:itte' sA tie el insUsi resin! do-:. .
. va fi impactu1 in tot Cec::a inseaIllllillum
ea
vie. !d!
, la celenterate intilnim mmultire8 min sciziune ai 'Un!i
inmuItesc prin cizi:wle lOngitudiMlj, uniivienni(rimal. seregene- ,
reaza tmnsversala.. Unele specii de vienni POt sa renasca diD.
restriri ciae pot chiVa lOa parte din ceea ce er8.u initial. 0 spe
cie de fumici" numita Wasmannia auropimctatii, se. prin e1onare.
In cadml aceStei,specii de Lautent Kellera constatat in
mulprea: pi:iriclonare a inaScu1ilot, 'ca J;ejjlicala fenomeriw,de clonarea
" , . ',' ",' ,,'
1 'este un reARm@ natural atunci cind ne,gindiril Ia microbi,

tm!.trit2ftJll'Otozoare:J;daute, viermi, semeni ho al.

mOzigop (la Dar? a-pritctipat clona:rea, ca PC,o inde
Ctre Cit se peate eficlentA l naturaIa, buuyeluJ p1antel
o
r, pnn buta
tre, lIlaI'COtaj ,i altoire,.Jie pentru rej)iOducerea i inmult;irea unora, fie
pentiil'iIllbliliAtafii:ea calitatii lor. Clgnama.,a devenit un fenomen care, pe ,
de'.o parte iar pe de alta,.!.Iiiorea:zA 9:uP8 ce eas-a mutat
din mediul"'iiatura1 in eel in labOrator.Aici,in
, 1.ibOrator, s-a dOvedit ca ea eni a penonnante ale in
jeriei genetice cuJtvpntaje in domenii. ,i
mOIte on,. tn fata. aseIJlC[leasltuapi teo ()gW
are de" spus, ceva. tnaiiite ne fornudiUn punctuI nostru de en
priviIe lacJ.onare,' vom prezenta mB.i .i faptUi'
numit di}nare; , '. , ' , '> ' "' ", ' " ,', "
, , eSte de 180 cuVmttu KAmv.
-dO"$: Prln unnare."clona gefineste 0 cemm:
un de ceI'iilesau un anumit cale natUIilll
sau sin..8!u! ce1u1i sau organism (mai pre
T,'"Oiinp! a lDlW de I'5II'O- '
1. Cf. Adrian Bogdan. Czonarea umaniI '.:- pro # BiD
eticil j,i DreptUrile omulw in Rumi.i1dtz, Comisia'Na,p.onaa pen1nl UNESCO,
2006, p. 48. ' : .. ' '. '
235
"
234
OR'fODOXIA
gal.'
uiziliJpo.ct. in 1963.
, biomedicale obtDlute ,i, mai ales, cele pro..
Iiiise .aebiotalJiolojille contemporane au sa Be vorbesci despre
foliriiiDfa clooatii nlll'iUlillU iIi.:mtdiile biomedica1e, ci in celt;

menp fP.. 1978'R 'DaVid a scruXPiDa.AiJl The
c:are inWdiffi 1 '.. Hde
'tlonarea 1u1'
Rumier" !fitiI982a.ratlCunl.E, clOiii:hmana:1uitcaJ}eJMw
1eo
@ ,
nate, oaffienn. L. LaJilOrlcli!.ya ,,A tori. Un
r()man de. ,ip', ca.tq" emU'ill '. ":! fi.!tca,
00Iit.lY sale.'
este atif de il1edicu1 se
clona xauciae pe :"',,:,', '
,
mati pUtem spinle'ca mi aUnt Jlfucednt!!e Win
't' ,.

11UO t
tifUle8Zlzigotulatlat in stareadettotivo.1Pntl (..eind acesatBe 'g8sefte in am
, 2::.8 in:primele
i
taMe de 'iDaintea ni ,.
Ie e' ., .decelulevor dis:
.Ji.Jut,. ideniicdin ' ct ' '.' in reiiir
acostaceeaioo se rea1izeaiape ciile na'fU1:aJA $i duce JB)m8ritia

umU " ,eat cu nUCk;ul iltei eelule ':-=Ji!eti'"bftit iiRfiiid?Sii
aI UiiCicelule somatice nlatutl::de 1a de-faace. d "i:aldivitl
ArisimbIul nucleu..ovUl denuc eat; Jasat intr-un'"
-Ziona. onarea 'vi Be va di ." "fleftndsi
'!P!!! , ' Ya 'tIJUw;latttat rn uteml unei niamcfmrWO!'!!!
care?4UP.Ipepoada de, , Varda' 'unei ,ii cU
care
osCasc4: ll:D. iiUa'ett al,'c8ru.i 'Ilq cir6mbiomiat
bil Trebme tetinltt ci-fuZlUb:di
JLvul ntt n;uHAii nevoiede multe :obji:.
nerea 'OUei, Polly lR neces.are 2n de tij q4iQl, an fost,
realizate, prin fuzionarea ovocitului CD nucleul din celu1a
o In'OUO X I'A .
implaatatim 13-oi
awt eaie
'l teWstaJdUmal o!Sciencedin iulie;2001rata 'ere, suOOeS- It aeS!uipro;
ctdoUde dcl.:.2%.. Pe ling'll acestea; laclone Be ,
'lJOiew,mirtcidilcPBWPP' cum 'v fit;
iateStinlooate, diabef, 'tendoaB.e mai"Scurte.'telomeri-mai scuqi.
el tflTSta de 11 vi.dona este 'eea a exemplamlui
de Ja caie's-aieOOltaHlucleul), Co. Bite 00vinte, 0lmI!::e8te mai,bitrina inca

"

e1!!l n"" e'cuocazm Ul .' ut::
: =-lQiiit'fa == face dtbCJ6iii rttti#C11lj}18f aDI9ine
ideptic'aui punct de.eaere geBetic en'" celule san
IIlitrdin Care' s-a ieril]iu,
se transm:ite'numai irifornmtia aeiretic! in':iillcieuf Care a fast im- ,
::-pJlUitiit in,ovulul denueleat; ci'i'cea mmsmtii Wiri oompusii mitocoodri,:
J!i.'priele care se g8ses in cito.t?fampa ovtilului denucleat. cito;.

Acea:sta se
'Sc rdCdtbbifiAtn feriotip cit adU$l& nuelell, ooatA
Co en " ariUlhlitinij) nc;>iiStrQc
, eqpa " '" ., , .. 1.,;" " ", f '
tfui pioIofPce-,em obpTiUta Prin ,acest llU estti deci '0 c6pie
gacti ajiJdijddlilyj CArui8:ii aparpne iniPal.
, W'ereita ,dintre cIonati clona' crotnotmnilg
, g,tnrita in J?!2:"
_ Obtihm. pm' Clonare. acestea, Be '!Si !imP,
lar in dezvoltarea l!ibolQ&icL 'educatia' cultumli. religia"
t:gn1jibytie aeitermiiuurti in fi " '< ' 'aJjWii Unei eVen ,,'
'mBane fnclt aventurl .r t' .' vi " '. u
.. -C'" " "! ,,' ..,' ','
p1'9PIiile IQ!,glohe JiU
numaiJa :gively,l memoriei si a,q;ea ca:mcteristicile
personate ale omului, ci i Ja,,ttivcl gqnetic cIon! umana nu va q
identidl CJl nrilrinalyJ. Cp. pu.tin desupmviquirea
. . ..
,3. onarea mOl::t!.se mfeli :=t=
tidC(A;DRin v produceriiwti ' e a 1DlOl'. ' honnom
san anticoari, In acest sens a fast nevoie de Q..bJ;inerea unor hibridoni (gene ,
. ".:...... -; '(. .;'... f.,. _ i.
I. Ie clonage umain.queations ethiquea, 'arist2006.: p. S; ':-'
236

iv_m: ..'..':
catoare,de afIt.ic01pla. tmZJrne sau;honnt'Qili=:!ZQ:aJ
)e,
t':_": .l__ft_L ,,:_"'- .......:_ ...4:_.....-1_" A 9-_
... ..

.'
din nnW:
inc '-Un t
t.... .
secvetic&reoom ' ..
,
0bacterie, .. ' (0
'm eni.) aJQ
.)JaU .tMt', -' g. p<?!lte .., N"Sf.
.cy,49N!e
c;l .consti' in iZog i' i 'P.1u1'
. ,. ... ..u1:' ..... .... :'. " " .- p. , .. .. " ". ,
ptoare
.'
. dusin' oinUt '.' 'vUC8revor:fiCapabile",,:r '" d,>'- ...,
Io,ti:orii4s
,.q9riiHB ApN Jl,.,e<moept - . .. . -- -- .
ja,t:gonul. nl91ecm8rl. A"""';ti fQiIDuJAse iii
nietooelor'de ':.' .....
.!Qiiiilii n;lJIf
. tiPlica.n;;
'rna.' dAta.. 'carea' ,J .... i'a:- "]:_
=, '.' pen PJl '>"
.
cherichw a
vectonil a'carei" ., ,', ....
HCA. care.' .. 1Ac<qm.
.
toire' in.Iabotator p lanivCllil genelor, a.u'intiddUs in
Te:ildc 18: aft acelei_B.Pii (prefe:izueilC
ceea ee:mt.eiqiorum,ei) $8U'chiar'de]a'spcii difer:ife'deplaltteSaUanitrl8le.
Celulele geiminite:Cti.liiIol CtOinozOlnialmodifieat (s"8u teCombiilat} au
fOS1cOnchiSe'la m.WU
1c
pli.,ftti2*R:; .'Dto'iIjij:"
c4riIor opemftfla'niyehd, Hu

despre,care;Vf)Jn VOlbimaijOSi deosebiti 31.hact....
,....: 5 ..... .,-:--'::.<"::.:.; l"/'/!'.', .) ,,":, " ., .. .. !: it 1, t -,:- ... ,',tf"'
'3. et Missa, Nouvelle encyclopJdie
Boeck: 0001.p.183.., " ".;,' ,." (1':' I,
OB.it' OJ) () xu;
23'J
lQttca SC.imnJilp,lisavantii.au tonside!8t GaGa Ii:..s"'8l'Of,eD o,in
arputeaprodu.ce fuarte;repede su1Pstante deosebit deefi
.u.tmaJ:C:, avea.poduLgcmfte:ce :interesape spe


clonati, adica, din ea va::fiprodus Un mare:numarue
ale

bactmjei sise
'Ve.f?!Ori,th e/o1JQl'ft fiw.ltnl Q8 .ele ar
. ,priJ,l.r.are.se
.fu.pJasmiQe a

veGtoml recombinant la




..'1..0;, .. ' .. ...=bactetiCi n1 heteiOlo
........... ",'" .;, .. ' ,"; g
(strain Qe strilCfu:l-a i18.tm:a.ii ab8cteriei), jOr fi fOarte Utile ac,St
-f
..
.,,": ,'t' "." .. ,,1", ., ... " ..
I
I

'; .
I
., o]:Jlinrlm de plante
cOnditii 'maipytinpiieliiice: nuii'tezistente
prddusetarese mai bfue, ba Diiri
mtilt;,JjDt(ta fu'6dg Sljeri-oare decit 8r fabe..fi in: motfJlitttJra1. }$i dJiar mal
p-rmct; de Vedere nritritiv,sau selectiu
CdDsistente'saU
iIDai
'PuPn
nHte'Sfnidufi protCiee;Iipide, gJ:OOiCle potpro:
fie p9t';ntrod.UCe'
pe-m'genom.ut @ilw fi
r
". C8!esc fu .()Ui sau dIii1le. din
ln' tqpmII;gatc'u"filQut.pe aeestea sa:se oreze::nw


,"':'1",!,!\''.,mi', 'It:,' f:, '.; t'
-.;.' 4 ,n...... n..ri;,,,,.. . .,.,. T.&J..6 ............ f<',jI", . I,. , "", .
, ... ViIWL ''/'''' __es... (iIU,........ p. .,' '. ','
, .. a6;' OC di/eJ;;e;
solupi, Ed. Medicall, Cluj, 2001, p. 121. .. ' ",' 'T+' ,
I
ORTODOXIA
. 238 ORTODOXIA
. 239
I
I
fUnd wDetatit in laptekm! aceeasi metodA s-au ob1inut
interferon etc; Realizarea animalelor ,i a plantelor 1iaJls:.;
genice a fostposibili prininterventialanivelul zigotului: s-a deupatup
fragment de ADN<li!P:r-tin zigot in locul cAIuia s-a introdus Wl.=de.
AnN heterolO,care cuprindea genele-c::are aetmeaU infnnnai;=: ce
sA wei efectul scontat. . . . .... 1. .
. eii:iherapeutics a rea.liz8t .oi trnmgmice ;groducitoarede Al anti
J!!psihll.{Aat), eliberati1 in 1aptele on, fiind wJmjpjstram pacieat.ilor en fi
brozA cistici, sub fo.rma de aerosoli Aceeqicompanie-acreat c6pii trans- .
genice care elibel'e8.Zi in lapte antitropina 3 necesam in hemofilie; Merita
!ep.nut ca animalele t:I:'8nl!genice reprezinta 0 sursi ieftjnii de proteine
lut necesare in diverse pmctici terapentjce. Pmteinele se 1l1jOJ;, dar
ce s-au obpnttt a.nima1ele; Din pacate, anirnaJeJe mi se Qhti1L
insa . Data fiind 8Ceasta simape, specia1ii recomanda QQnareare
pmductiw a animalelor in ale camrcehde aeJm;nale s-a intervenit,
binindu-se dejaADN-ul.Jnacest sens, ceamai simplAproceduri:vafido
ll8fe8.18:ziM adicA min (secponarea).
J2rionare m starea de totmote!ltA (este Renoada dm1re fertihzarea OVOCl
tului, acesta devine rigo!. p,8n8. in momentul nidarii. sale in perete1e
............
. Aceasta metoda a' fost folosita petitru priola data in. Wi de
t8ureat,alPremiuluiNobel pentru Medicinl ,i El a
embrionde triton douijumAtip, care au evoluat.
fiecare in mod individ\18L Pl'e Wl Orgamsm intreg. Spemann este
care ca celulele embrionare au 0 'oadi de to' . . In
aceastA perioadi avea loe fisiunea embrio 1935, Spemann su
gem ei era sib 1 . . leate.
Utiliz8nd 8ceasta recomandare. savantii Robert Briggs fi Thf>I1W4 KWg de.
la Institute for Cancer Research. din. Philadelphia, la inceputul
cincial secolului trecut auaplicat pentru prima datiJransplantul de !lUCleu
la celule de bfoasci te&toasi:'nvc1eu1 mmi embrion aft" in primel!Y zile de
a fost introdus. intr-un ovu1 Un procent de 80010 din ovo
citele cunucleu strain obtinute de rei doi wnP au inceput sa se dividt.Q.
mici dintre ele dCVenind monnoloci Au incercat sa . ire
o osind ca donoo celule insl'nu au . La.m:iiJ.ocul de
ceniului at 8SClea a obpnut acestrezultat.JolmpynJgp. ,gperismte
1e
,prin
.....- .- .
. \ ' '. .
, 6. Dr. Jan Gamel; mml dintre autmii ollor caprelor traosgmice, sc:ria in 1995 cI.
din 2800 de ce1ulCH)U injed:ll.te cu ADN uman, supraviquiesc 2500; dini:re-acestea 252
tree ell bine etapa transfemlui hi. purti.toare, din. care se D8SC. I1IlIJUIi. 50 .de vitei
tmnsgenicl.
aceaSta continuat (en drosgpfilal, Di Bemar:dino,3i
au fQlositcelule embrionare de broascA testoasa. diferentiate ge
,!edere functional. J.flterior, aceasta qretodA a fost aplicatilla oaie, la y!&!
fi ]amaimutj.7. Asemenea de clonare a animalelor domestice s-au
efectuat ,i la noi in tara. en rezultate pozitive: la Universitatea de
Agricole din s-au flcut experiente pe taurine, iar latatiWlea de
Cercetare ,i Ameliorate a Ovinelor de laPaJas:Constanta, experiente1e de
clonare S-'8ll et'ectuat pe 0ViD.e8. Prin acest tip de clonares-au obtinut
.achiar mamifere. . .
.In W, presa mnericaIil anunta ci doi saVantide la Geo:rge Washington
University, Jerry Hall ,i Robert StiUmap clonat <Wviopi umani folosind
san prin tiaPJOOft emhrjQParI. Aceftia au 1uat pptesprt:
zeceembrioni mnani in stadille de douA. si, opt celule, au indepartat
iuveJip de zona pe11ucid&z apoi au sepmat celulele diU fieca;re embrion.
DupAaceea au incoJ:gurat fiecare celulA individualicu un inve14 sintetic
lasAnd-o sa se dezvolte singmi intr-un vas de Jabotator. Cei doi savanti au
anuntat cli; si opt de ore. au gasit pattu:zeci i opt de emhrioni
nou foImati. dezvoJp1ndll:f!C 'DQDDal, Experim.ep!yl a fost intrenmt in acel
diI(considerente etice) De fapt, Jerry Hall fiRobertStillman au reali
minlaborator YO fepOlIlQ!!. care se produce destul de frecvent in mod natu
ral, de;prtind embrionii wid in in trei sau patm celule separate.
timp de citeva zile au crescut singure..inainte sA digrA. Pen1nl ci cei doi sa
vanti cuvfintul cl0"'iKI spre a denwni experienta lOr, au creat 0
mare Confuzie, care s-asoldat en proteste din partealDlOr segmente de Pm.u
din partea inclusiv iar Par
"',. . '1';9
lamentul E.uropean a votat m 1mammrtatemteI7J.cqea c;onlrii .
'. tn anull22D, c10
nama
yerticali (prll("transfer de nucleu) va
nouj etapA; savantii LYki ,i Gurdon vor obline embrioni (care nu se vor
dezvolta.99J.1DAll. int:roducind in oyule de broascl deuuclri8fe nuclee <tiP
celule mature (somatice), to: 1981, pm aceasti inetoda, s-a obPmrt primul
n:iamifer
z
Wl ,oarece. In !2MSteed Willadsen, de ofAni
mal :Physiology din Cambridge a .aplicat aCeasti nietodi. la oue, Y!a ,i
..!!'aimutL aritand ca embrionii de mamifer. chlar iIi stadiioo64-128
de..celuleo1 pot fi clonaP.. Tot el a utilizat ovule nefertilizate,flbi. nuc1eU ca
prin;rltori peo.tru nucleu1 donomui fi nu embrioni WliceluJarl., .
7.ct: TeofiI cmciur;, LuarJa-LCooom Geiretica Ii Viitorul omenirli, Ed.
.Albatros, 1994. ' .' .'
8. Petre'Raicu,.Genetiea gtlIIIiI'a/4 Ii tI1IfIl1rif.: Ed. H1JJlujnitas, 1997. p. 346.
9. Lee M. Silver, C10narea U1fUl1J4 1m IOC al viitorului, traducere de
Ionescu,:Ed. Lider, Bucure, 1997; pp. 145-146.. .
240
241
o ltrl.' on 0 XIA:
_,' Iatt 'ROslin !Institute din
.e.bf!!1ut dODi din celule
tinua ex:periente1e, fulosind'iluclee dincelu1e mature., UrmAnd !ICeBSUlpt'O-"
cec:IutI; atlre1lfit Ga in ziua;de6'iulje J996, qm 5 g.1P.(sAfinaIizeze efortul
.. numita,Bollr; ohtinutA trimsfunil'nucleuliril
yD.ei celtilc iii 'QVldUl>@
fie:dus':la nnlturitate de
calitate CDllumaratat maisus,
deul objinerii oitei oIly nu a fost simplu. Din cei 277 de
s.u.pravi$it aij:fost!nPlantaiiln tl;mame, purtatoate; dillcare
nllm3j un .mieJ ' Realizarea ,echipei ae..Jii Institutul
Ros)in'diEdirigurgltta fast :6icuta'!ubliCUnlllUnirul din;27'februarie '1991
al Diacolo M de legate de sAnAtatea,oitetl)filll'J
constatate 1/1 acea ei succeso,
nu numai in stpe; -cit faptul clantcii
fiintei Au: fost reactii diferite la afla.t:Qa oUel Dalfy,
unii au-llP au blamat-o, han
N,gmdllge;m Iii A;tlat deja:
p e.cbjpel cate:/lU


-ca' ,.,experienp; similate JM? fiintele,umane suntde DeCongeput ).0.:
, ,.1;)1.J.N. fi' prin

ol>jimitil priu...., orizoD!!JL4arJi JIIilIa
maimutA (Andi ,cu'o . zI Prin.clODare; verti
i!!a. 1ll,terWr.s-;a-q
ae,mamue.m cai, e,tf)" ,v : ' i,_",/\
.f)i:,:.!',') ::"; '.. .. .,.if!,", 0;; .. ::;
.-, -
",'

.,.' .......
'Q.1B8Jli.,re
,lr
n
...,ct.iyi
.,
-"I'

,- .' ..1
.
...
"\.;.' #
>r'"
'J-, _. ..... : ..
.
...
. , '.1.' .."I . . ,
iPat$ftwtd'W t!iJe:OOt
.' , en ceO ekf'i ,- ,.. ... :' , uolica a.'
. , ,P _' --', , , .
vemt oarte' sensibili, C3nd s.'.ail Iealizat, . ,'Ie clone de, n:iimiifere band
s-fl roittte senoS" <

liIDite8il termenul de
nate prin1ii1ister ere nucleu. DaCi pentru, Gl9lla1'ea pen
. "I,:!" .t.. ,:.. ,.. ... .. ;
'lO.CfUominique BeauDJs,Jn
ORTOD,O.x;IA'
tru gionarea anima1!s-au gasit justificari, pana in prezent, savantii
politicienii, teologii, filosofii eticienii nu au gasit ratiunile pentru care ar
fi necesara clQuarea fiintei umane(Simpla curiozitate nu este 0 iustificJ
in vedere curioasa perspectiva a clonArii omului, inceput ca
pina clonarea reproductiva a mamifereloJ; sa fie altfel evaluata, nu tot
deauna foarte optimist. ,
, Indiferent ce procedum s-ar folosi in ;reproducerii mamiferelor
prin clonat'ej fenomenul in sine este 0 mare performantl1, dar putin fiabila,
oricare ar fi animalulluat in calcul (iar cAnd este yorba de mamifere, cu mat
. ma.i mult):Q:)e1tuieHJe SlIDt mati, iar lUWentW de este foarte nllC.
I, - ,Spre geIW1u., Ia oaie dinm de celule foetale modificate au fost
exemplare.. la vaci. din 191/9"la din 287/8, Ia caple din 11213, la
pore din !.QQD. LaS spre exemplv, wODama verticala este
de lOOQ. de ernbrioni pentru obt;inerea unui animal viabil. Pe ling!
costuri, Ia animalele clonate se observl.un nuinir mare de anomalii si mal
fonna;t:ij. pin'punct.9t?.};edere animalele clonate au varsta celill de
Ii care s-a prelevat nucleul, ceea ce duce, se pare, la sindromul prpgeniturii
ft,oetusului) gigant, adica., animalele clonate slDlt adesea pres. marl JM?ntru 0
pmmala; iar placenta se dezvolUi in pmporpi anonnale
ll
. este
prematur batragi. cJatoritA genomului pe care-l define (careare virsta dono
rului).Virsta cromozomilor, deci varsta biologica. a Oll spre exemplv,
era depse ani inca. de la ll8$ere. avind cbiar de la DaWre' maladlipulmo
artrite de sufen! ?i1e watI.tre. .
;. ,cazul unex reproduceri naturale, varsta celulelor genninale este aceeBl,
dat iiI cazul in care ovulul denucleat este fertilizat cu un nucleuliintr-o
cel1l1a somatic!, varsta ADN.;;ului mitocondrlal a ovuluJill receptor nu
incide Cu yirsta AnN-ulill din nucleul care fertilizeazA ovulul denucIeat.
Aceasta are consecinte foarte Serioase, neluate suficient in calcul pina in
mOmentul de fat!- InteIfexenta ADN-ului mitocondrial a ovulului receptor
a c8rui secvenfA. este de 7-8 ori
t cea constatatA m condipi normale, cte$? nscul malforma:@or pal
miomalillor care pot mztrea 1a orice organ at cIonei
riDicLhi, imunitar etc.)12 ' .
II HUll Wialist in clonarea bovine lor, spune c8.: ,.Chiar indivizii
care par nonnali la nastere creeazjj adesea probienle. mai tirziu. Dezyol
tarea foetall (paua la a acestor animale este adesea anor:mala I?i
, existA grope de anjmale (cum ar fi primatele) pentru Care toate incerciriJe
ge clonare au esuat Qarnenij de !piinUl, en adevi1rat re&Ponsabili. considera
11. UNESCO, I.e clonage humain, Questions ethiques, p. 11.
12. Dominique Beaufils. op. cit., p.25.
- -
242
ORTODOXIA
ca.peventnaJii oan1eni clopap arpu:ta avea neyoie deprotez.8deiQld inca. din
adoiescentJi aT putea fi atini de senilitate inajntea yirst:ej de 20 de aniH 13.
Rata ridicata a esecurilor in procedeul clonarii de 98-99%14.. pntemica
mortalitate prematura a clonelor anornalii1e din timpul evoluliei foeta1e
de dupli. mata cli. nM vehuie fl1cute experiente prin care sa se caute.
cJW1ar;Q. . '. .
Teoretic vo=:t)ind ,i nuantat cu puPna imagjnatie un dram de senti
mentalism, clonarea reproductiva poate fi 0 lupti fmpotriva sterilitatii i'ntr-o
him.e in care oamenii vor sa aiba mostenitori numai din sangele i carnea
loi:. in bind speciale a ovocitelor sau a genomurilor anumi
tor persoane, s-ar putea obtine clone ale acestora, in cazul decesului sau in
ggul qjungerii in imposibilitatea de a nu mai avea copii. S-ar putea obtine
clone ale lmor persoane decedate in accidente (s-ar obtine un &eanJan. mai
punct de vedere personale in timp1. dar avand 8ce((!!i
yiirsta biQlogic3 CIl pesoana care; 1; apaine genQ!!!ul) Acest tip de clonare
ar mai putea satisface setea mitologica a vreunei persoane cU,dare de mina
de a trai intr-o vesnicie biololUcQ.. De fapt, toate aeestea sunt pina mpre
zent, doar in teorie, in imaginatia bogata a unor sau in mintile unor
persoane en multe posibilitati financiare, dar en puPna minte. Se uita, insa
ca12 dopa este anroape identis, nu eRinsa conie ConfonnA totalrnente,
adica integrala din punct de yed.ere genetic a cuiva (donorul nucleului) ,i
cu amt mai putin copia conforma a unei anumite persoane. "Identitatea ge
netiea perfecta, in prezent, este nerealizabila", spune prof. Ceorge E. Seidel
Jr. de la universitatea Statului Colorado, adaug8.nd ca.: ,genotipul este df;;
terminal" tara indojaJa, de &enotip, de mediu, de efectele epigenetice (ade
sea., de 0 c::omponentj cbiar de inOO We i de in . ea din
tre factor,h1n ultimele decenii a devenit din ce in ce mai cl efec
teIe 1 enetice t avea 0 influ substan . all caI3C .
tere .' Mai precis, jIEtoffi care fae in feI. ineat clona sa nu fie 0 copie
reaIinente conforma en originalul sunt Ullllatorii: - .
<!Dgengmul mitocgndrial. :AiCitUit din l6000 de baze, aeesta are gene
pentrusinreza ARN-u]l1i ribosomal. Fiinta care rezulta in procedurile de
13. Le clcmage.. , p.ll, Cf. Axel Kahn, Et I'Homme dans toUt t;a? Nil
Paris, 2000, pp. 223-225. .
14. Cf.. rev. Journal ofScience, iulie, 2001 aim surse raporteam dJ. rata de succes
in cazul clODlirii este de 1-2%. .
15. George Seidel Jr. AsemibflJri genetice #fenotipice intre membrii setutIlor clo1ll1ie
la mami/ere, mRobert Cibelli, Robert P. Lanza, Keith B.S. Campen. Michael D. West,
Principiile cloniirii. trad. de N. Constantin, Pope.scu-Vtfor, Oana-MireIa Cojocaro,
Ed. Tehnicl, 2007, p. 307.
ORTODOXI4 243
clon:are se finalizeaili en genele mitocondriale ale ovocitului i nu en eeIe
,ale nucfeu1ui, se dilueaz8. foarte repede dupa fuziunea nucleuIui eu
ovocitul denucteat. )
, (:IDjfectele epigen.1n timpul dezvoltirii embrionare ,i neonatale
exista numeroase eventmente care determina diferenperi fenotipice- la
fiinte identice din _ctde vedere genetic. .
efecteleuterine. Toate metodele de clonare a mamiferelor presupun
jon in uteru1 purtAtor, prin urmare, embrionul este supus
-intlnentei mediilor uterine diverse.
tindromul fetusului gigant datorat, se pare, unei tulburari e.pigene
yee a fimcpei placen1:a.IS.' . . .
@:putjitiile din cadrul procesului de repliere Jkter.IDfuSite de diverse
culturaJ.a. ynele efecte ale acesteia pot fi control8te. altele
nn. Aaa-zisa identitate intre este data de. ceea ce se UI'ID1i
{ijte prin elonare. lar aceasta, la rfuldul ei, yade.pinde, pe linga cele de mai
Sus, i de mediul in care va creste c1oD.!l. de specie cara.cteristicile urma
]it; s-ar putea sa existe identitate intre caracteristicile urmarite, dar multe
neasemanan sub fog multe aspecte
l6
.
Cu toate aeestea{ din motive sunt destui oameni, dintre care ,i
unii savanji, care insista peu:tru clQnarea omului ca cum aceasta ar fi
marea problema a omenirii. Pe de 0 parte, SG mjljoane de embrioni
sau mor milioane de copii din cauza subnutritiei a unor ma]adjj diverse,
iar pe de alta parte, se preconizeaza investirea de sume enonne pentm ob-
perea de clone u:mane.1n s-a incercat .c1onarea umani,
prin metoda (Jerry Hall Robert Stillman). In t22a:untry
anunta obtinerea uiiiil embrion uman pun elonare vertiCalj(ulterior. u,m,m.
.J!!U!ri s-a neadevarat} 0 ecbipa de wcetitori
a anuntat obtinerea unui embrion uman prln transfer de nucleu. 24 nov.
cercetatori de A.dvanced Cell TpcChnolagy au anunta
t
obpnerea..tnai
multor embrioni clonaP en scopul obtinerii studierii celulelor STEM.
au murit in stadiul de 2. 4 si 6 celule
1
. Jumalistul francez. Claude
VoriblO!1, intemeietorul sectei raelienilor
z
i:mpreunA.. Y. chimista Brigitte
Boisselier alp cerceWori interesaU de mesajullui Vorihlon, au iDfiintat
dezvoltind un vast program in vederea clonirii omului.
Ei au anuntat chlar ca in anu1 2002 s-a nAscut primul copil clonat
aceasta a fost dezmintita de revista British Medical Journol in anul2003
1
.
16. Cf Jbidem,pp. 308-314.
17. A Way ofLife, p. 22; Cf. Larisa CiochinA Constantin Iftime, 0 vizivtIB asupra
vispi, Ed. Pro Vita. Media, BUCUl'e. 2003, p. 86.
18. Ziand Cotidianui, 23 august. 2003.
244
245
OR T ODoOXIA:
ORTODOXIA
tnteri.gr au anunmt ca au c1onatDfetif.ii. pe en concursul a dona
Iesbiene olandezej .A:semenea anunturi nu le-a inai lwit nimeni in
Cei care Ie-au fiicut sunt deja cotati: ca diletanj:i, meat nici un
serios llu Ie mai cIA creZ8re.
pate :fiind riWle previzibile.i mai ales cele !g?revizibile cu privire
la 42nare.a umanA reeroductjyA, ce1e mai rnllJte state ale lnmii au integis
acest Ken de clonare. In anul l.221. UNESCO a elaborat ,.Declaratia uni
versala en privire la genomul uman si 1a IJn;pturile omului" "adoptatiJ!! ..... ".
anul1998 deAdunarea Generala a Natiunilor .Tn articolulll al aces-
teiDeclaratii sespune: "Practici care suntcontrare demniti@ umane, pre
cum clonarea cu scopul de a reproduce fUnte urnape nu trebuie accep
.. tate"19. Adunarea General, OMS, in rezolu .. e 50.37 din 1997,i 51.10 din
l.22.8., a afirmat urrnatoarele: clonarea tm erea de fUn uma:ne
este inacceptabiJ' din punct de yedere etic COntrar dempitaJji $i inte
grititii persoanej umane."Comitetul intee!ilivernamental de bioetica
(CIGB) al UNESCO a incurajat statele m re 8le organizajiei "sa ia
masuri potrivite. inciusiy ICislatiye pentru a interzice In mod eficace clo
nares uma.na reproductiva". Statele Iurnll au reactionat solidar in cees ce
clonarea reproductiva. Cele mai multe state au
tive prin care inteIzic clonares fUntei mnane cu scop reproductiv. In Roma
spre exemplu, prin articolul1.4 din Constitujia din 2001 au fost.!'.!@:
cate documentele internajionale referitoare la prot<rlarea genomului umllL
a demmtatri mnane.
C10narea umana terapentici
Din momentul in care apare "terapeutic" in vreo
cl\..ta1 ceea ce se intrenrinde de orice persoanli 1!Lai ales de medici;
este justificat Ca ,i in cazul clonarii reproductive, c8nd vorbim de clonar;a
lntelegem ca ea este posibila, atat 1a animale, cat i la om, de
un posibilitatea clonarii 1n sens terapeutic, atit a animalelor, cat a
.omului. Cloparea aminoacizilor sau a genelor si introducerea ienomuJui
modificat in structura genetjca, a unor animaJe (despre care am vorbit mai
. sus) in yederea: obtine:rij de produse bopte in anumite tipuri de medica
mente. un tip de clOnare. de fapt te.rnpeuticii. Tot clooare terapeutid
.pOa.te fi niiiiiita C!;8..prin care se incearci te8Jiz.ate8 anjmaJe10r 1ransgfmice
(cum ar fi vitelul fHi1'JPfUP, objinut in in vederea obtinerii de or
.sane Pentru transplant Orice folIlli de reproducere asexuati in.
vindecarii de vreo maladie, poate fi nmnita donare terapeuticii..
19. Declaration..., p.l5.
1:J:mlsfurulde
nuelen (!econibinat sau nul inlI-un ovul denucleat m SOOjml. obJineriimmr
linii de celule eJIlhrionare STEM in yederea exeCutirii UDQr tnmspJantuli
care sA nu i;ZiDtCriscul respin.&erii de mpDi&pele cArom li se face res
.3C
tivul
tr:ansp1ant
20
. '
, ?enqun mai in cazulclo
n11tii umane"reproductLYe, socotim fClonare (, . WJ,ce forma de
asexuata care, chiar lji teoret;ic, omului
_de anurnite.ma1adij. prinrecombinareaADN este deja
""fapt(insi nu inca. la,nivel .fnmtsura in. care nu se, distmge un em
rion uman nici nu seintervine inzestrea sa genetici,lQAteperfnnn
an

tele biotehnologiee care presupun repro4ucere<,asexuata, subsmnate con- .

ceptului de ."c1onareterapeutici" nu riFprob1em
e
Ave de ordin moral.
Despre .aceste tipuri de clonari"gemicianul Constantin BaIaceanu
stolnici spunea ca ,J!u ridica:.nici '0 problemA bioetica. estepractici curenti
deschide marl peiSlieCtiye penlIU cvnqasterea me;can
i
sm
e1or
genetice !
pentru constitui:rea unor tratamente genetice"21. . '. .. . . ... .;
De fap!,clonarea umana serioase problqneDU numai
de ;rom tehnic, ci. de ordin moral, mai ales ci sunt tari, cum ar fi
Ausb:alia. etc. care au aprobatsJpnarea cu CQP tempeutic. Clonarea te
rapeutica:. presupune interventit pe qphri9D ci acesta este divizat in faza
de b1astocit, fie ca:. se objine pmtransfer de nuc1eu omoloa saY heterolog)
.. rn cele de mai jos, vom prezenta: c.ele dona ,!!de donare teraJ)eU
tic!.i motivele pentm care Toologia spune caele n .ca marl probleme de
--'OOtin moral. Susj:initorii clonArii terapeuticear puteaglsi sprijin.chiar la
unii teolggi, care, pe nedreD!. oonsidera ci1iintele donate nu srint persoan.e22,
pPn unnare n-ar aves nici suflet. Pomind de 1a asemenea enunturi super
ficia1e convingen. suntdestui biotehnicieni foarte !fisPUi sa intervi:ni in.
dezvo1tarea embrionari a inc8.t aceasta sA nu mai poatA fi niciOdata
. '.' ;
de 1a idees ca 1jinta clonatl. nu-&re sufiet, se pot obj:iDe,
prin urmare. clone peAtru a seryi ca binci de ogane in vedereattansplan
tului. In aCest sens, se poate dao mana de.ajutor cionei ca ea si nu mai fie
om, i simplu banca de mpne. Apdar; c3ndemliiioiiiil va avei'Viiiti de
"i8Se i se va extima telencefalul(partea dincarese dezvolti ere
ierur;NeIDBiavand creier, clona nu va mai fi om si nici DU va mai sufen
". ? ". .. ".' . _..
20. G11hert Hottois et Jean-Noel MiSsa. op.cit. p. 189. '
21. Acad. C. Bl.IIceanu-StolDici, ConsU/eralii bioetice asuprtL cloMrii (Raport Ia
Comisia de Bioeticl 29,sept. 2005. p.l).
22. Dr. George Stan, Teologie# /Jioetic4, 2001. p.-88.
247
246.
o .RJT;O DB X.J&
. hi 0azIil unor ampntiiri; Bnibrionui'ifi-W:continua UezvWtareaim
wei marne' pnrtiitoam, 4i!.eareva.fi extras])rin cezariaoI. .llupi'llulsfep;;
:Ii crescuta . organelevDl:-<:fi'COmplet;compati:
bile pentru' prelevar.e in vederea1I'8nSJt1antului. Esteo $i- pur.utili'"
d!.r de un miD e:x:tre:m. . ';"":'1<'1, ',J'/ .....
':(!)Cel de-al do&a tip de ckmare uina:naterapeutica'CSte.ceac.arels-ar
putea face in-Q'dere&obpnerii celule1onSJ'.BM> Celulele STEMaufost de&.
.ewte:in.l9BlJa'animaJe,iln.l2M,au 0!!10
au mst izolate celule Sl'EM::embtjimam'mnane ..tt.. staitiullde: bIastocit
embtionul se transfoIIl1i.intr-un fd-de: sfeGHninterioml'C8l'eiala Jmmg.,
went dat se constatii _tia unei roMe de eelule. Acestiea sunt celulele
. STEM embrionare. nediferentiate, celule,pluripotente . ..capacitatea.
nelim:itata. de'a se reproducetaraSll:.se diferentie:14'. putiDd'da unOli
_ popu1atii de celule sau;ar ,puteafi:.transformate in oricetip de tesut=llJi88.?
':6 fi' A tul oor . A veder.ea b'
mcoarte:.e Clentllltratamen ,euetaGe S8U m,o
riL:u:nor '()!'gane pentgl
consideri J!.CeSte celule foarte pmmitatom:e;. ;pentru tratamentelt'v:iitO'a.tm
AgademicianulCmI4rmulU.-StaJnici considerad ..miliza:rea,de blasto
dnpt fabrici de:;celule STEMdeschide uriase,perspective tempeutice;
in vindecarea.UQor:bolijurnmthileca;BoalaluiAhheimer;
1jpSOD. une1e IJliopatii multe a1te' boli degenerative. Bin punct ,d.e"vede;re
pragmatic,: tehnici -arfiintr-un anllwe.,feliniomla caci at
priva'mili
oane
depamenj de a scapi desuferinte cumplite"23; de:aceea, el
recOJIumdi ca BORsa nu.ia:o pozipe::radicali impotriva,clOnirii:terapeU.,;
tig:. Rstm#Am. ciar..,pllD.Ctr!1 'de y"edere at AcademicianuluiJWiioeanu-S:toi
niCi esteprea optimist, superficial. ; ,. , . ",; .; 'l,:' - .
Ww;rica vaputea .exprimapunctuI de vooenrpomind4e la:viziunea
ei cu'privire la natura embrionulUiEanuvaaooeptaniciodatiic8:embriO
nul 1
rman
8r fi un simplu produs de concepte asupra clmia:se;ya.putca:m
!!XWinde onCe operatie. Embrionn1llman(din momentul
cale Dfhn1I,sau un
J?!anr fiinti,.care are Ia un pmiecttmificatocdincare.mzultA
. mdivid mric; caracterizatde anatomiei g!et,
consonaatae via1!ii81atio.nalajii(iiidiDperloadide gcstatie Uieri1ia'''::
. ,. teliilCii,STEMJIU' 0 mare:i1!!11t!l1!!Jti,.la. fet;. obpnemainmdinji 4s
celulc respectiv,omane(ceeaoe,nu, se f8c,e fparte sirnpJv..Qelulc1e
inmnItesC" precnm ierele iii fadjuje san maicmeza).uti1it,w 1m
.. . . .
23. Acad' C. BIJiceamJ..Sto1nicJ. _..-__ ... "" ... .
24 CIaQ4e Hiffler, OoJUi1.'e4Uiium1!., inBioeiiea " taina PtinOtllllii, Ed. Bizjudjail;
'. .., .... : ... ,.', ; -f" !.,' ,.,:,.... ): .:',;.;" "';' :',-." '.'
ClR.TOD 0 X.lAi
este prot!limtoa!e entm moor. N. este loctu sa vor
him aicidespri utilitatea transpbuitUlui.celulelor STEMm 1ratarea imor .
jdeea
m vederea GbjiDreiiacestor celu1ewgdWru&ew embrionilor. ca sunt:ob
jnuti pnn.fiiIiIiZIi'Oilnitm. ca sumebpn.up. p!!!! cionare, ernbrioniiutn3iii
I, sum. Wnte uWane care trebuie sa'se bucure de toatAilt.enda,
. BiSerica Dntibate;atecptaca .fnnumele S4.virsirij,nwhine (even...
rlu. IINu.putemJace,ce/erele ca:silyini! celebune"
&e.zoluPa Cmnisici. '. ...
tului: .' din 7, sept 2.000 intemiee embriooi1orumani ...
. ' tru celulelor tul ma:re S . ; el,: en . ane
. e a so une ,n>, U1 .tJjn' c:' uii tru, 1!Y
poate ;;;Dia,nici teorieidooa disDugerii=ilPr, fie,ei Chiar
eventuale clone.mnane. a ne;ViD.dCiii 6e\an
n
l1iitebOij. S,igur ca: si S1r'
femt!. pe.C8fe,o,vedem la:semenU aprqpiati
mp,este.o pwblem4.carene fi mtelesin&tmod
dd;oyom privi multmai larg. vom llU,ll:Jt. CilcUl i
semgifieatii mult mai C01I!plexe. aleci. Nu igtAmplimr Dmpnezeu. a. ind- I
duit sufe;Noi t!m;uncle cauza suferintei primonliaJ.e, .
cpm.. in .. una parte, ,cauza IDllltor rmferi!tte 4Q.bindiw cit
suntem de tl:nnsabili pentru uncle dintre ele., Suferintele au si rostullor,
iudd1ili4. ezgt, ehiar daci. avern morala sa luptlim
triva oriciIUi gen.de suferinta,. pentru ctsufennta este una.dillforme e
:diu in viatanoa.stri. '''. ", ,', " ......, .. ,'.:' ,,'. ';,' ." . .' .

CetUIe . Wt Ii ,un em on.existent, acest embrlon
(Ii cinci rue dupl fonnare), ob1#!ut fie p!!. C81e DB fie, min fecun.c.bu:e
iIi vitro,.;tie.pnn clonarel.C1onarea repro
Jl distrUgerea de
sabill. nu poate acye.pta.. , ",' . '.'i;. ,''; .'" . ,", v.
-It 'fli uU;i1Ilii savaWii-8i 'ftiI cel1iltiIe'soma:
tice, cumufi 'JlliduV8, osOasi, in sAngeleplaCCniar. uiriana etc.' A :
EIe '" p- "'l[Ijezvoita m orice tip de
cebiIA. . crezut CiceiUiele 51'S: RQiijiticc at fi mal pulin
di: ttata.II!ente
z
=,:s-8, chiar mai
cu celule SmMCmmODIR p!JUDi
t
t;nnIt-.dar pinA
'mid mati :Qerfmm_ nu re.auzat CO 'oolulc'SrEM smhri-
"ci cU ceIule STEM wmi!tiCe.'cu celule STEM extrase din celule
S"omatict ileembriooare se trateai.i otija boll Cum ar fi: am;,rse' ti . de
. iDe!; aJ:UPDite tipmi.de leucemie,. boli,autoimUDC, (sc!.9jjjA <"111
1
.111;
Jl!!! sistemic. srtriti reumatoidl),1inunOdefi.cientf; ale cartila;
248 249
OKl'ODOXiA
jelor t>aseiorJacopii, accidmte = cerebrale, 1eWmi ale inimjj; .2gJi
de,we1e; oomee ,i alteifratamen1Ul en celule StEMneem
&-adovedIt a. avea mult mai mUIterellSite decit pDn intmpedillJ
'- WnleJor STEM obfinute orin clonareaeelulelorSTEM embriOnare.:::.
. Pentm ca nu. s-aurea.Hjat perfODJlante pDnntjUzareaceluJ.elor STEM
nu se tie daca s-ar face vreun jmJgres real sau .nu va aparea
riscu1 tmnsmi boli ereditare hiar wi .' =lor. Fiind.ES.
PQll88bile de;:aen:;;: anumitor;;;i STBM vor fi
atitde1x?Iile cat ,i
. stttui meul de a.da.cni vehicule ate unor imbo ada ererl1tare
care nil semanifestasera inca: in momentul recoltirii-re.PCCtiyelor celule
san en wele maJadij (altele decit maladia de care pacientul trebuie vinde
cat) ge care sufera donorul: cufn ar organism Celu:
lete STEM au UJ:t anume s nu se mmn1t:cMca mal
mult de:cit Mecaliismul re procesului delnmulpre al celulelor
STEM nti -este . &nit in! in zeot Qamem de $iioti
sint fo8J:teprudenti in aceasta Celulele
WmalTratamentul cu celule ST un ani i= =
EIenu se introduc in organism precum =
JicJule. trebuie evaluatii en -unpptimism moderat. de sub control a
modubri lor de reproducere poatecrea marl riscuri (in locsa. vindece un
organ, Y2I' crea 0 tumoare}. cercetatoriLde ta Umversitatea din Carolina de
Nord au leU@: sa omane din celulele organice:"
Daca termenul de c ngre terqueuticii va inte1ege 'mmulQrea eIUlelor
S=. de embrioni
b A; in daca. va desenma 1 d1reQPn -
Ielor STEM sonlatice ill vederea tratamentelor anumitormaladjisau
mgane in vederea __ :;n1tJ;:va ridica.:;e J?l'?bleme de ordin ..
mota! pentm ca nu e de embOODL NIC!_ acest proceaeu:
nu va fi iJCUi1t ae pro51eme daca. nu se va controIa-procesul de matur:iziIre.j
specia1izare a .. mai alet.. lor in
in ...
'
..
OK:TOD.OXHA
oopdipi yit:reiO mariprodUttive sau surse de-substante absOlut necesare in
tnit8Ieaunor bom. la prima.vedere.nare fiirii primejdie. mUlte
tipuri de clonare, obpmndu-se piniiQ prezent mai bine de3000
Oamenii auconstatatinsi caijiiilii
-tranSfemte nu furictioneazil deloc sau..!40pti compOrtamente
fiyorizind, nfnori. De aeeea, Uniunea Roropeana a 1uat.mAAmi seri
9assuxmtnl ecbjlihrareacultivarii plante10r ,ichiartinerea suQ
llD eomm] strict a animalelortrans&enice. Clonarea jjpylei)
..!!!! este. ckmt pprob1emi ci una de onlin m
oml
. Trebnie re1:inut
ca corecta a performante1or 1:i:in@ce este mW irnportantii deeM.
eormanta propriu-zisil. Luind in calcul. aceste considerente . putem
clonilrij poate duce la reznltate jDgrijorlitoare....

speciilor sa 4ezyolteinmod vaii
cale naturali. neimbu:nA.t3tind genom ci duplicin
du
":,] en toote im.
lui .,9onarea va reduce variahjUtatea gepctica., cu riscul apa
unci POPuUt.tli ase:mA;nitOare. Cum organismele identice au vulnera
biliw,i indeIltlce1 va fi SUfic!ent un virus MIl un alt gen de patogen pentrn
. a Ie distrugi:z
g
. ' . . ., ..-. - . ,;
F Clonarea poate sooate in evidenti deficiente pe reproducerea sexu- .
ata Ie men tine in stare latent! san Ie t:empcreaz8.; acest sens. DQamna
Q.ana Gra:ilcea face UI11l8toarea remarca.: -,&enele indivizilor diploizi se gi
sese in Una dintre cOpii poate fi Produsul ei nu
In general, daca. cea de-a dQAAcopie este nonnala. atunci
gena defectil im ya ajunge sa. se exprime, sa. se manifeste in fenoPl'. tn ca
zul haplojde aleciror gene se gAsesC intr-un singur exemplar,
functiOOw defectnoasi a CQpiei jmice nu mW pcm1:e fi ,. 3CQperiti"sa
u
OOntracarata..Ea se va npima ingvitabil jnfenotjp. jar individnl care 0 va
]urta va mpifcsta dcficienta c:mes,pUIlZiltoare finlgionarii eronate a unei
asetnenea gene. Partenogeneza cea de clone,
din _....t: 1 d ., '"27 .
llU Itweta ,}QLLe e pIlClDl . .,..'"
,..iJonax:eapoate!g,lArura normal in
@!C nevoie d
7
doui pentm . . .. ;..
. Embrionu! uman _AU va mat fi materializarea transmrtcm VIeW m dra
,Soste prin arasoste. ci vafi un simlu proaus de. JabQiitOi, iarJiiPiliiI
nascut vaIi ijlriil asupra demnitapi nu nu:mm. Cl din
-rp:om.enrut coriceperii sale On caZul in de ifi conCeJn!t.se
., ".. ' ' '. . . . "-<:........... ... " '.' ,..,
26. Ik Emmanuil Grigore lloportlaComfsio.
septembrie, 2005.
27. Dana Grancea. op.dt. p.28. - _ ....
- -
251
250
ORTODOXU.
negociazi 'Calitaple pe care s-ar. dori sa Ie 8J.ba), ci ci a fostmci1lcat:a pur
simplu dincauza eil el nu mai este produsuldezvoltarii hbere a'datului
cum a diViria; CI ..:naoresc 61::_:
Sevo1'l>qte atit de m aespre Di'iPtnrjle omului chiar.ale . _
onulqi IPDi'D, dar de fapt i Be incalca acestuia dreptul.Ia dezvoltare Iibera
esteJ!!S in situapa de. a fi creal indqpendent de arlce legaturi de
orice suooIt de filial care l-ar integra in istoria umaniWii in mod firesc
natural. Nu putem iCtuaImente 9CU1, stresul si chiar frustiirije
'':7i
lui copll care va realiza ca doar 0 copie a unui origina!, nu asa' cum
sunt ceilalti oameni.., ' ,.,
Qoparea va geiienrproblem.e de ordin J.lSiho..social si de ordin iuridic,
detenpinate de caJitatea mporturiJor de mdire8cl= en IDilIW! sa (care-i
RQAte fi si sorA i Inmica), pe de 0 parte, saude pe care mama!;Va
avea, vMudu-g.,1D pIinIi....."""'I1!!. ':tincrestere.
. :RiscnJ pierderii cimtm
1ului
Pl'OC"ed.eelor de clonare este ; nimeni nu
poaIe iiIl'B,IIta. ci nu exista paranoici carepot folosi tebnolo;i: in sCQ'Piiii.
anouna1e, ca nu ex:ista care comercializeaza. orice, .calinii vor fi
in situapa creezeS1iI)IiIJase ;au subclase biologiee prin
anumitor tipologii de oameni sau prin interyenpa in aenom
ul
imlan refu':'
zjnd dnaltu1 fiecAmja la un Yilior deschlg28. .. . . . ",:
,. Ris'?UI.crei1ri
i
de tulburarj datorate reactiiIor pe care eeiliilp OameW .le
vor a'ye.a filtJi de cJooe; inclusiv iudele acestora,. este totatat de...Ial.'- '.
f C10narea ar pemllte honiosexualilor lesbienelor sa aiba,wpii(:tara
sa"se ia in calCul intentia pecare 0 an atunci cand voraveaun co
pil, eil homosCxualul este .' .. '. " .
. Clonarea acreat QI'etazii tiinte en consecinte' care.!!!!.
sunt complet controlate. . ..,' '_'
Clonarea repiuductivi va expune s,peciiJe Ja riscu1 ' consanflVinibl1ij, en
consecintelecare'deeurg din aceasta: riscuI de a'fi reprodusi indiviii cuboli
.genWcC, boli IDetabolice (Xc. : : " . . '. .
Q.enitori
i
--. VOl avea Ui8Clii :nepretriimfy cind vor vedea ca pil:!priile
Ii inaptitudini vorfi muuduse fi dose mal dep8rle'de.clonA.
. Clonarea.desfifutearA unp.!!ncipiu de ba7A mevolupa-genetica nor
I!D!!la YDui !W!!. cIonGi ell ==
alul rennie adus de ovul1rebuie sa fie maiJiferiCe eel adps de . r:.
mod radical. cirei
va fi profulid afectata de ei 1a statutul de dgpatn&r: de oVule
-:mama" purtitoare'sau utet in folosul altora. .' .". :. .""
. ,,,;" . :;:1
28. Dt EmmanuiI Grip Stoicescu, 0p. cU., eadem loco.
T
OR T'OD'OXIAI:
, ' , Clon.ama !!!terea unor fiinte umane din oameniearenu
auexistat'niciodatl PI!!! preJ:ucrarea unor ovogoni' de ]a avorturi si culti
varea lor,in medii.artificiale.. . .,
Qonarea va stimu1a tru:fia ..anumitor indivizi sau vacrea
,visul s4 1iiipului en nem:urirea sufletului.
, Pentni toate,ceste riscuri si altele inal :neexpuse ,aici inca. neba
nuite, 'personalita.ti ale lumii tiinti:fiee, politicieni, organimli nationale
imermq;ionale fi cloml'rii. Sunt state care lege, au
interzis' arlce' fonni de clonare umani ' , 'altele au;;
mite restri .. 'ci1 de
laureat:iai Prem.iului Nobel au cemt Congresului 8J.Derican sa, nu se blo
clieZecercetiirea:dom:FJ doniri;. Cony.entia de laOviedo (1997) pri
vind Pturile Omului i medicina, care conjine un act adiponal privind
interzicerea totodat! a clonlrii fiinte10r umane, vii sau moarte-, a fost rati
-ficat! si de Rom8nia in anul 2201.
1ri conc1uzie, putem spune urmatoarele;
1. Oamenii de trebuie sa fie animati fi de idei morale, fiind
ca aplicarea corect! a unei performante stiintifice este rom importanta decat
]!CIformanta insasi.
2. Trebuie arAtat respectul enyenit pentru om: nu ar trebui puse prac
tieil descqperi:rile t:iiDtifiee inaipte de a fi ennosente toate COD secinlele care
decurg din aceste descoperiri.
3. Nu este recomandat sa se intervini asupra calitatii si fonnei carac
teristicilor omului decit en SCOJ) de preventie si de terapeutic, altfel se va
deschide calea spre societi1t:iin care discriminarea geneticap eugema vor--.
:Ii la etc acasi1, in care Be va predefiiIDiDi dezvoltarea indiviauala, nere
... variabilitate8 umana.
4. 1IebUie sa se respecte variabilimtna geneticaumana innumele Drep
turilor Omului. Omul nu trebuie redus la nivelul unei simple cifre sau para
metro genetiCZ
9
. .'
5. Trebuie..sa se respecte saqaJitatea viejii mnane: .!!!ma umana de Ia
concepere pilla1a moarteeste 0 existenti ea are
..dreptmj fi obligatii specifice. De aceea, Oi'iCereZolUtie liticl sau
la!:i!i.care se referl 1a problematica biODiediCmei}j!ibnolQa;iei medicale,
6iOtehnologiei p ingineriei genetiee trebuie s4 respecte derpniflt.ea fiintei
umane in oriee stadiu s-ar gisi aceasta la orice virsti biologici...Dwn
nezeua inscris fiinta UlII8Dl in.interiorul care nu poate fitIiiiii
:fibil riscul mutilirii profimde a omului. BI.Serlca nu Be opune per
29.lbidem.
252
ORTO'DOXIA:
f0rm8ntelor biotenhnologiei,' dar.a1:!:a8e atent.ia factDrilor
Puteaface greeli care at'
1ifica nu va lua in caIcul i conside:remele morale fi, mal ales,
.. Sile p4iLUamoam). concepem. ' L ."...
l"'fenCIrejpetllru moment suntem dmw:te de m
ti
Zi!1J':'t
Y!!J8ll.e rq,roductjye, atit din motive ,tehniee. clit ,i din motive
Clonarea umana terapeutici estegmcnratiJ CIt de eficienta
celulelor STEM grelevate dincelulele Deembrlonare. Smt,iDsi' p
die pentruviataumanaplantelesi atrimalele modificate genetic(supusepro
cewru c10nArii molecu1arelpe'care Ie folosimin alimentape . .hi ultimii ani
mulp de pe mapamond au a.riitat consecinjde grave la care se
expun COllSlltnatorii alimentelor care pravin din plantesi animale .modi:fi
cate genetic.
-
?-;.:',; '.;.'
J
"
<
1 RECENZII
\
,
I',.,'
, Arbit:n. Stefatl $jantului,Vasile eel Mare asupra
lui rom(jnesc, Ed. Vasiliana '98. 2Q07. 274 p.
, .". IJ ".'. ". . .'
" Plrintele' profesQi COnstantin Voicu" eel care a propos a condus
Iucrare de dOctorattn teologie. are un prim merit in indmmarearealizirii ei: In aCest
tel datprllej UDUi cercetiUD.t; format dejaprin douldoctor8te, $Iixwerla.lizeze pnr-o
Iuc.iare de )'8loare 0 idee de exceppe pentru tiqJuri1e noastre. Astfel, neour:W1tate
sA1:b4torirl ale pidronului. mci:dtiltilor de teologie. hramuri traduceri .
patrlstice, edi!ii. de p,ravile ,.a. intrePneau in chip di:fuz. 0 atmosfera duhovniceasca
l?inefilcatoare in legituIi. en dominan1a viePi SfiDtu1ui Vasile eel Mare;
Din,puIlet @. veQere aI iQentificir:ii unor sentimente nedeplin coniurate ,i ale
Uno! apoftegine cititorul ii da seama dI. autorul proiectUllJi de faJa
eSte un moJUili:Acesta a eugetat a simtit en mult inainte cele sCrise. Cartea tc:>
flecta. 0 expeiienta evidentl de viata. Plea cuviosul Arhimandrit
iDBu$i recllnO. incl dinprimele pagini caa scris despre viata ciI.ugIireaScil
nulnai dJ,Jp4 ani dezile d.etrti.i:e a ei. Sfinlia Sa ci: ..voi mtTr.ede
Ia scriereaunei ciixP: despre modul in care am simtit,i tn1it
Cuo astfel de solidi. $i claril. pozijie de cereetltor. autorul incepe s.li e:tjmn8.
aProfundlriles8le &supra: bazeloi- biblice ale monahismului. ;priinelemarturii Ie
extiage din VechiUl Testament: legea ria.zireatului, putemicul SimiSori, judeCatOrul
Samuel, Noe, Moise l1i IndOOsebi . ..'
. Din'Noul Testament suntevOcate cirePt mddeledeinfi:'ii:Da:re'l1i de forme de
celibat 'CIeI:in: uhnltorii: Mantuitorul, Sfintul Apostol Pavel; grupul vaduvelor
din prima' oomUnitate ieruSalimiteani, fiieele familiei diacooului Filip ,din Ceza
reeh,. feciorelDicii din capitolul XXIV al ApOca1ipsei: . ',' . .
Evi<Jentierea acestora esre coDtinuatI en prezentareaformeloi:de ascetism in
iudaism in lwnea grec-roniani. Vechii eYrei, caunii care preflliau in chip deosebit
viapi. de fariDlie, evitan elementele ascetice ale ei. tBceau door esenienii
te:I:apeufii Co. dodrina lor de excludere a ciisiitoriei en at:ee!i.a urei fati. de cdbe
drept:i, eseoienii nu au sa alate (, preiuire a ascetismulUi. De asemenea, in.
1u:mea greoo-romani, entoate cI. fiJosofii ei emu UIleOIi ceIibamrl. se pniclicau furme
de ascezl maimlilt en iDteres de perfeqio.oare fizici. formele de casti
'bUe, ca in cazo) vestalelor dinRoms, aeesJea .. emu perCepute ca 0 ailomalie" :
tnvifatii. protestanp in special, au studiat originilemOOahismufui preanto
Dian ,i au ajuns 1a conc1uzii care DU pot fi aceeptatein fntJ:egime. Dup4 teoria lui
, Eduaid Weingm;ten" mooahismnJ' cren s-ardatara in:fInentei. ascetilor pagani
citeaziexistenta acestora in'Egipt. fnschimb Otto ZOckler gisete.
inceputW viePi ca.J.ugirefli in t1aditii ale filozofiei greceti. Co erud.ijia sa in atitea
domenifale patristicii ale istoriei dogmelor. Adolf vOn Hirmack a JJsat 0 teorie
,i in ee priveft'e ridicinile triirii in Concluziile sale eronate
mate'Intr-o. optici cOnfesionall picltuiesc din dou.i puncte de. Vedcre,:Mai intii
tIe interpeleazl-.ihdeosebi sectc1e rigoriste din.pri:mele ,vea.cur4 precum
pro prof. dr. Vasile RtiDUCA
PLANIFICAREA FAMILIALA
CONT,RACEP'fIA
literatura: chjpezi de specialitate exist! prescriptia unui ptqJarat
Igrti:;:Dd djn 2700 a.Rr. rgpirusul egiptean Ilm:i sau Kabun (aprox .
. '850 recomandl diverse paste _nale cu efect contraceptiv sau
avortiv; papirusu} Ebers (cca 1550 a.Rr.) recomandl paste spermicide.
J!ractici similmse constatl in spatiul indian.
',' in literatura .m;rm-mrpapl de specialitate (,,Natura femeilor" ,.Bolile
f!!neilor" din sec. V a.Rr, apartinind Scom Hipocratice, .Jstoria animalelor"
a lui A,pstotel, sec. IV, ,.[storia natural!." a lui Pliniu eel Bitrin, 79 p.Rr.;
Iiistoria Medica a lui Dioscor din Cilicia, cca 75 p.Rr.) relateazi cAlyril
,i con!r8csotia se pmctieu in mqd curent. Soranus am Efes (fast medic la
Roma intre anti 98-138) in lucrarea .,Ginecoloeia" prezintl toate cunostintele
in domeniu din vremea sa; ba, mai mult, clasiticA metodele
contraceptive, flcind distinclie intre metodele QIJtraCm:Itive cele avortive ..
PiaCticile anticonceptionale 8i de romanj de la greet) au
dus la un moment dat la dc:;popularea masivl a Romei. ceea ce a flcUt ca
autoritAtile sA. la 0 serle de Ow in vederea cresterii demografice
l!!1Jg., in anul 81 a.Hr, Lex Popeea, anul9 p.Rr.), mlsyri care dovedit de
Capt ineficientc., - '. .
Sootiul ehmic nu a fast ocolit de in Sfinta Scriptuti insl
nu se mentionea2'A ddt cazul lui Onan sit, de altfel, cu moartea de
Dumnezeu (Gen. 10). !diP lui orice formA de omucidere,
chiar pru!lcuciderea, iar mult mai . Sf ,. Pawe! va atrage atentia
credinciofilor cI tratamentele cu scop avortiv $i coqt;pcentiv sunt pIcate care
omul de la impIripa lui Dumnezeu (I Co{::. 6, ,2-1<!1_Ga,!: 5,20; Ef.
13).liriPOtrlva practictlor avortive si c.gntraceptive Biserica a avut totdeauna
foarte ele sunt pAcate graye care comport! cele qi
&rele fonne de pemtentA. Pentru lwnca mgdemI sesularizati interesatl de
sexii81itate ca obiect de consum, flrI rise ,i fibi scrupule,' disciplina Bisericii .
termen en
la cel social.
avortive
prin
social
avea drept !D!!t!..
523
promovat Jll'omoveaz! diverse masuri
Jtivind reglarea natalititii si planificarea familialli. M8surile sunt de doul
. avortive contraceptive. Aceste masuri ridicR insa probTeiiie
atunci cand sunt evaluate din perspectiva Revelapei :a
iepi umane, sau chiar din perspeetiva conseeintelor reate (pe
uW scurt sau mai I in viala de cuplu familial i in viata feineij,.
iisurt e e anificare familial venind din medii politice medicate,
cont de invii tum Bisericii. Sunt cle, oare, nevin ovate atunci cand
:.. u!m mult mai profund deem: din punct de vedere
social? La aceast!. intrebareincercam sii raspundero iIi cele de
anume:
(Miisuri contraceptive) (dispozjtiye intrauterine, pHula de-a doua zi,
subdermice, contraceptive - de fapt contragestive - injeetabile,
pilule anticonccmtionale orale, pe bazll de hormonj). Ceea ce nu cele mai
multe dintre utilizatoareale acestor metode este faptul CR aceste metode de
planificare a J!.,u sunt anticonceotionalc, ci avortive: ele impiedica
ilidarea ovulului fertilizat, provocand avorturi precoce; Cum avortul este un
,iieat u Biserica nu este A ce moment s-ar roduce.
... Mlsuri pro riu-zis contrac 've Acestea sunt fie praCtici care produc
bariere mecanice sau chimice in calea fertilizarii ovulului, fie metode
'Chimic-medicamentoase care actioneazA la nivel hormonal, fiernetode care
realizeaza sterilizarea prin interventii chirurgicale (sterilizarea. vaseetomia.
ligatura tubari. histerectomjli).
Nu intra in obiectul nostru prezeritarea in parte a fiecarei metode
analizarea avaniajelor deZavantajelor acestOra. Ne intereseaza sa facem
cunoscut purictul de vedere referitor la aceste practici.
Creat "dup! chipullui Dumnezeu" {Gen. 1, 28) chemat la
. . rea cu Dumnezeu,,..2!!!!!l este o flint! comlwitatj... AceastA calitate
exercit!. nu numai .!!! societatea mare, ci mai ales in cea miCYnumit!. famili
in nnrarlj Omi! a fost creat drept cuelu conjugal nu pur si simplu blrbat ;;i
pentruea _Dumnezeu ,p-l fereasc! pc om de
singqr!tate".21n momentul in care Omnnezey creeazi femeia si i-o prezint!.
priniului om, acesta isi descoperl propria-i barb!tic;:.recunoscMd-o ca fiind
aItcineva. egall co el si in acelasi timp apartin8ndu-i (,,lata os din oasele
mcle si carne din carnea mea') "BAIbat femeie i-a tacut pe ei i-a
a. ch. nUDlelelui om (Adam)" (Gen,: 5, 2). este..2
unitate completA. deci chip al lui Dumnezeu. pentru cli unitatea sa de om se
realizeaz! nu in duaJjtatea. personal! neunifOl1llA, ci comPlementarii de biirbat
.
2
Pr. Prof. D. StIniloae, reo/ogilJ DogmIlJicd Ortodoxii, vol. m. 1978, p: 180.

5ZZ pr.pro! dr. Vasile

nu mai constituie 0 problema. Si este pentru ca societatea modem' si
.2.0Stmodemi mai pune foarte serios problema unor rap:
cu Dumnezeu, nici problema implrlpei lui Dumnezeu, nici a stlpanliifj;';j
Dumnezeu in cu atat mai pupn, problema finalitAlii viefii afective
oersoanej !lmane (mai' - .. \
- Daci in lurnea cea-mcinevali a exiSt8.tun anumit control gl
nllterilor practici contraceptive, ele nu au constituit un fenomen de mMi
nici preocuparea !lnOT institulii publice, curn ele sunt in zilele noastre.
Pentru ci astlzi se cunosc mult mai bine, atat efectele, cat riscurile !Ia
numjtej planjficlri familiale ale contraceptiei. Bierica (poate singura
institupe care proclam1 apararea vietii umane sub toate aspectele eD trebuie
spuni cuvantul cu privire la planificarea familiala Ia contracl4lpe
una dintre metode)e priD care se realizeaza planjficarea famjljalii .
. ,,Planificarea fami)iall" (Family Planning)I este un
multiple. privind asigurarea elanificata i cOnstientj a
Planificarea familiall se referi atit la aspectul biologic, cat
Daca pe el se referl la profesie, la calitatea muncii, la casatorie,
la asigurarea locuintei urmasilor unui cuplu familial, pe plan biologic el se
referlla reproducere, la ll8$tere mai ales la modul controlului acestora.
.in cele de mai jos preocuparea noastrl nu 0 constituie aspectul social, ci
cel biologic, !!IIs"u) 'ASW este cel care determinl in cea maj mam
masura atitudinea fatA de consecintele bjol02ice si morale ale planificirii
familials
Aspectul giglggjc al planificlrii familiale se referl exclusiv la reglarea
fertifititii wnane in sens cantitativ (numlrul si momentul nasterilor) in
sens calitativ (sAnltatea progeniturii! determinarea sexului etc.) Or, reg1area
fertiljt8pi, indiferent de motivapa acesteia. presu,Pune..!!lAm!!! care privesc
atat fertiIizarea naturalii sau artificialL cat masuri
contraceptive.
Planificarea familiall este 0 realitate in orice societate ne-am gasi.
Numai ipocripi iresponsabilii pun problema planificirii familiale.
Plrinpi responsabili trebuie sl gindeasci la sAn!tatea fiilor lor, la educapa
la asigurar:ea viitorului lor. j.siil"'i"M cresterii educatiei copilului sunt
=Qbligatii sacre ale parlntelui. Ele rae parte din .Qrepturile fundamentale ale
omului. inteleas! la Divel macro, P)anificarea familiall este glindit!. in
perspectiva eehilibrului prezent si mai ales yiitor intre resursele economice,
RO)Uarea mediului crgterea demograficll (la fieeare 40 de anj pqpulatia
J?lanetei se duble8Zl).
Pomind de la constatarea siruapilor sociale create
demografica sau luand in considerape alte motive de ordin
I CooceptuI in sine a Cost foJosit prima dati in decembrie 1913 in rm.m 71y: WO!!!/J!!
de Marpret Sum. Mcriti ma1fioiI8l a aceasIl
cuvintelc "No God, No Masters";.
S24
femeie"). Faptul cr!?8Pei omuIui ca bArbat i femeie eifu :rnmn.-.....
.iJlstituirii tamei cisitoriei si al constituirii familiei. Familia p
lu este un accident social. Dsihologi,
mai puiin unul strict biologic, CDlar daca presupune 1 cyponde n!:!!!
'Sic, psibo-afectiv sociaL .. ;;.
Dad tine de ca acesta sa nu fie sin..a!!r. de :
lui tinand ynirea eu Dumnezeu, urmeazi ci scopuI fundamental, a] ;
cisAtoriei este realizarea acestei uniri. sotii conlucrlind unul cu celilalt in
iubire in vederea acestui scap. Expresie a luptei in
ciis!toria oeupl \!!!. loe central in cadrul experieotei duhoynice$i
este loeul unde omul invatl aacrifieiul generozitatea unde
semnificltia profuDdi a cOiii'iiiifunii, a respectarli celui de 1lnsA; el ,i
a generozimJii. N8terea de prunci (Gen I, 281. face parte integranti din
sensul existenfei familiei ca fapi. ca eveniment istqric. soeial mai ales
:9ntologlc. flii'i ca sensul familiei safleredus ;estrins exclusiv la
aeest aspect. Sf'antul Pavel vede relapa dintre bArbat si femeie ca pc 0 mare
Iaini, in Hristos SI in BjseOe!, functionand dup! modelul
,Hristos si V. 22-33). . ,.
De-a lungul istoriei. Bisericii, lIDii..S..criitori .f.arinti ai au
accentuat mai mult sau mai putio latura reproductivi a institupei cisitoriei.
Astfel, Clement Alexandrinul, Origen, Minucius Felix, Lactanpu,
Ieronim, Sf. Ambrozie, Fer. Augustin sunt de pArere el scopul cisitoriei este
Dlgterea de prunci.
4
Dincolo de faptul ci acest yedere era in.fiuentat
5i de dndirea judajcA i stoici (Musonius,z Seneca), el reprezenta j)()zipa
oficiall a Biserieii care se confiunta cu sectele mosti
care, pnn forme de ascea exageratA, se opuneau inmul:i! neamului
omenesc.l:>e aceea, jliiSUrile contracePtiye sal!
concubine ,i in rela,tiile extmcowuples emu a:9IUih"F qimei.
6
In ceea ce priveste scopul cisitoriei, in al IV-lea, Sfinpi PArine
din Orient privesc lucrurile mai nuantat Spre exemplu, abstinent! in cadrul ..
piis!toriei este recomandatl mai pulin categori& mai ales ci ea flcea parte fl
din voturile pe care Ie depuneaY arlcppi scc;tdnr de origiue posticll, critj_
mai devreme de Pirinpi i Scriitorii apartinind secgJeJot II !jli III. Va fi
cultivatl ideea ci' rostpl clsltoriei este viata de comuniune a soplor
intemeiati. pc iubirea lor recjprocA si pe dtJtaostea pentm _. rod at
acesmi jubjD.
S-, Qrigope de Nyssa va spune in acest sens: "Trebuie sa dim intiietate
) Ibid__
4 C Jean-Claude Lan:het:, Etica procretJliei in inviJllitura SftnIilor PiIrinP. !rid. rom. de
Mlrilena Bojin, Sofia, BllCUl'qti, 2003, pp. 47-70. ..
5 ce. A. Me. Laren. Hisroire de fa contraception, Paris, 1996. p. 96, apud 1. C. Larchet,
op.cit., p.. 76.
Athc:oagoras, .4p%gIll n. 3S; Sf. loan, 0miliIl a Y-a, 12 in Galat., 0miliIl XIX, 1, etc.
Sinodul al VI-lea, C8IL 101. .
lfittilicarea familia/a ii contracep{ia
7 Desprefedorie, VB, 3.
Ibidem, VII, 1.
9 Devirginilllte, 13-14; 15,16,19.
10 OmUli fa c4slilorle 1, 3; DesP"ffeciorie 19.
II OmUiila clUcJtorie 1, 3. .
525
12 Omilli dGprI!.' c4scJtorie 1, 3; Cf. J.C. Lan:bct, op.cit., p. 85. . .. . '.
13 0mUii de:spre c4siitorie, m. 5; C fi lbiJem, 19.25,26,27, 33; OnUfii fa Facue, XXI, 4.
14 0mUii fa I CoriIIJe1Ji, XIX. 1.
15 Despre vIaItz fuiMoise, D, 289; Cf. DespreflllCiorie, VII, 2.
16 Omilii fa Matei 28,5 . . .
526
pro prof dr. Vasile
Contraceppa fi epoca moderni
Sexualitatea umanA. nn este nliinN un simpin instinct, fie el fi
reproducere. Reducerea finalitipj funcpei sexualititii 1
a fost 0 chiar dacA. uneori a
Bisericii. -
umanA. este 0 funcpe a personalititii care, llnplinindu-se
co Iementar in institu . a sacr! a familiei este 0 cale de apropiere de:
Dumnezey. este izvor de sfintenie, ceca ce nu poate fi simplul instU
activitate a anonimatului firii cu efecte precise in viata organicA. sau
psibismul uman. Cuplul familial credincios poate face din manifestarea
co!,!lPlementad a sexualittpi celor doi soti a1tceva decii.t ceca ce se cOl1S1.lDJl
i se realizeazi prin aceeasi funcpe in lumea animal!. -
Emancipat fatA de Biserica, fatA de moralii fatA de sublimul funcpei
sexualitifii. omul modem a inceput sa vadA 1Cea.sti .fimcjie ca pe liD jnstjDkt
..PC care-l pop suprima. i1 pop supralicita. il P<Ui cumpira sau vinde. il pof,i
transforma in patima.
Gindirea modem! a depgit reducerea sexualiWii 13 genjtaljt$,
redus-o la nivelul unui obiect de consum, care, dacA. va fi fiir! risc va fi ell
adevirat 0 implinire. .
La aceasti intelegere au contribuit mai multi factori intre care am putea A' _
enumera capva:
eo profesatl. de S. Freud, potrivit ci.reia libidoul exprim!
pers<;""ilna; sexului nu i se iar !!primarea sa aduce un cortegiu de
consecinte nefaste. S,:,a uitat foarte repede c! Freud $i-a fundamentat teoria
pornmd excluslV de Ia cazuri atolo ce. I.. ..
- --Isten lSlDUI ateu a cultivat nlhllismul in moraJ! a exaltat
)odoI1lU.l54'AWiiia"lj1WiiJ1oa, C I C d-o drept ultima formi de comunicare real!.
Reducerea sexualiWii.@ excitapile fizice psihice care stimuleazl
erotismul genitalitatea dupA. modelul anilillil. Este punctul de vedere aI
Kinsey aI cA.rui autor este un zoolog17. !II
Secularismul modem ai feministe, ,.
et: Elio Sgrecc:ia ,i Victor Tambone, MtJIIJIIJ!. de biMtic4. trad. de Gisela PeRSCU,
,eafamiualii Ii contracepJia 527
tncdicamente avortive
Bucuni.,2001. pp. 168-169. . . I' P. Evdoldmav, Sacraumt de r_. Dcscl6e de Brouwa:, Paris 1980, pp. 239-240.
in privinta xpiiJoaq:lor prin care se asigura planificarea familial!..i
Biserica Romano-CatolicA. s-a pronuntat de dinajntea celui
rOIl uvu...... riiboi !!1ondial pnndocumente la eel mai inalt Divel
..........1..:; Humanae vitae") culmin8nd cu I1Catehi
sm
ul Bisericii CatoJicc",
entall: foarte bine elaborati, in 1992.
lliIeriea .se gpunp oric8ror practici artificiale in
insa, .,IDjiinarea periodic!, metodele de
:Ie autoobserxaJie recurgerea la perio8dele
t conforme c . .. e obiecti e ralita . i. Aeeste .metod$:
so . or incuraieazi afectiunea dintre ei favorizesa
unei It . autentice,,18.
Biserica .!!!L si-a formulat pAna acum l!!I ,P!lDct v..ere
oficial fa de planificarea familiala contra Ie. Nu au intirziat ins! sA
apart uncte e unor teoloii en autoritate, atat fat! de
gmtraceDJie .PJanificarea familiali, cit fAfJ de punctul de vedere
fiydpkjmov. spre exemplu. critici reducerea iubirii si
uprnunjunii conjugate la aspectul funcjjonal care duce la procreatie. !!;!.mga
trebuie apJmt.I delilutalitatea instinctu1ui orb at bArbatuJui. Ea trebuie
ajutatl. si-si min! in valoare in mod constient gliWile de
Bvdokimov consideri cA. Biserica un trebuje sA des "** in 8Peastl privinti:
"C8 se ocupa de metanoia evanWtelicA aspirA s!-I schimbe pe om in:
tmnura naY!. sa-I facii plin de bar [ ...]:.f.piscopul orice preot nu vor refuzA
Dicicidati. un sfat ecru!, dar sCat va fi totdeauna personal in afara
11 BisDicU Colo/ice, IItIicolul2370. in veniuoea 493; .
it
,.
...

.
.CD
17
528
529
pro prof dr. Vasile
9!icarei discipline specializate, a eticn .,binelui cOPlWl si a legii'..20.
i.ntime dintre sot Ii sope. consider! Evdokimov, pn de Taina
nu este recomandat nici duhovnicului sa intre,,21.
- Evdo!sjmqy $IIP- orice atitndinc caN
_I in actul procreIrii. Nu natura este cea care
persoana umanA, Procreatia yolllntJu:i..este CU mult ....-. "'33!I-'1; LtVU..A
datorati orbete haza.rdului, eel mai adesea neprevazuti ,i indezi:rabill L;
procreatia nu poate fi dec8.t
priD rugiciune... nu deteriiiliUlt! de momentul prescris de natmj
Tubirea umana inaitA flZioloa;icui 13 njyelu! damirij duboynjcf$j reci_
irobogateste toat! vy cu armoniile sale. lI.l.bi.Da include
aceasta din Ul1l1! nu 0 defineste pe prima; nid nu 0 epui
iar omul trebuie sa decjdli en lin snyerana sa !
Dumn---ezeu si a tamei iubirii',u. Deparre de a recomanda mijloacele
sau naturale in vederea planificiirii familiale. intr-o lume in care se pun Ia
dispozipe tebnici avortive contraceptive san se dau relete co acelqi COp,
EvdokiID2v recomandi .,stapanirea duhovniceascli'.n a sotilor. Mitropolitul
Hrisosto.ilPfiris va critica vehement punetol de .!9manO-C.1ltolicS
-enclclica llumanae Vitae privind procrearea modalit!p de limitarell:
acesteia (care J?!!SUPun tot respectarea ritmului naturii).
iSsostom ideea ca legea natural! ar fi un cod impus de Dumner.gt
mtelor umane . gMt@ este locul unde natura se prin unirea c!,l
!lristos unde sotti decid toate intr-o hbertate aproapy Bri de 1ll8lltini.
Mitropolitul Hrisostom consider! c4 libertatea omeneasc4 este produsul
sinergiei dintre om iDumnezey., preciziind ci ,.nimeni nu peate specttica
loCul unde sfirseste libertatea umani incepe voin@. diyini. Sinergia
inseamna colaborarea fiiDtelor mgane ell Pumnezetl in cODtinuarea creaPci
Mitropolitul Hrisostom consider! cli partjcularititile vietii sexuale
Jrebuie IMate Ia latitudjnea sotilo(l6, fiind primul toolog ortodox care
IID>Pune utilizarca anticonccpponaielor de ci.tre sop in sitnatii speciale
27

f!nctul at Mitropolitului Hrisostom. ernis acum mai biDe de '
20 de ani, este nnul cu adevirat indtiznet. A fost impartasit si de alii teologi
din diaspora greaci (D. Constantelos Harakas). El pnpinge libertatea
'20lbidem,pp.241-242. '
21 EI citeazi prac1ica Bisericii Ruse, expusl de pm!I:ul V. Palakkovslty in lucran:a Theologie
du peche, DescI6e et Co. Paris, 1960, pp. 507-508, potrivit cireia problema relaJiilor dintre
soP nu tace obiectul anaUzei aprecierii duhovnicului, Ibickm, p. 242.
II Ibidem., p. 246. '
23 Ibidem. .
24 OIrysostomos Zaphiris. The Morality ofColllraception: An Eastern Orthodox Opinion, p.
685.
15 Ibidem., p. 688.
20 Ibidem, p. 683.
27 Ibidem, p. la Basil Siaa, Eros Ji traAf/igurwe. Alba-Iulia, 2001, p.
206. .
530 pro prof. dr. Vasile RiDuCl
.
"
.
.
Pe baza bibliografiei de specialitate, tar! a intra in am8noote, este de
datoria noastra sa facem Coooscute rog_tele concrete la care se expun
femeile care, cu sau fiirA voia lor, sa foloseasca metodele contraceptjve
fie pentru rezolvarea planificirii familiale. fie pentru garantarea
situ!Pi in care sunt reduse la Divelul de object de placere pentru bUbat
OImQ!antuQW sunt capsule din plastic. introduse sub pielea
braMui care ehOgeaza 0 cantitate redusl de hormoni. Hormonii
mucusul cervical blocAnd intrarea spermatozoizilor in utero Uneori blocheazi
ovulatia. Efectul dureazi 5 ani. F.ertilizarea se reinstaleazi dypi ce capsy1_
sunt extrase din utero Dar, provoacli si schimbliri in ciclul menstrual;
0Qjsoozitivul intrauterio Uteriletul) este 0 micA bucatli de cupm sau
plastic ce are ea fire de cuoru, Este introdusa in uter prin
liie'afc'iia. Corpul de cupro emite riwc in mediu! uterin intre 5 75 de !!!8
de cupru ionic, dQP suficienta pentru impiedicarea nidlirji. Produce.dureri i
.9JIQPct sangerare mens1ruaii mai aboodentli precum si actinomjegzl
leziuni intrauterine. ,mventat in SUA., steriletul nu mai este folosit
din anii '80. Este.QJlOrtat insa cu sucres in alte zone ale lumii.
G'Spennicioele ucid sau imobilizeazi spermatozoizii, dar pot provoca
jritatii uterine, igfecpi ale tractului urinar.
<9Qjafta&mahnpiedicj accesul sgermatozojzjlor in utero
<9Nuvwiog (joel!!) flexibil introdus in vagio) elibereaza hormonii
proeestin estrogen.
femininli prin legarea tro_Ior uterine fiicind imposibill
unirea dintre ovul spennatozoizi. Produee ins! dureri duni interventie..
siniC"'TC jntcrn
i
saU lezarea organelor inteme'Ete ireversibila.
<,9Sterilizarea masculini (vasect0mi!l constli in secponarea canalelor
,te care due spermatozoizii de la testicuIe la penis. Este ireversibila.
UItimele doui proceduri soot de fapt mutilliri.
Cootraceptivele injectabile (0 injecJie la fiecare 3 looi) previn sarcina
prio impiedicarea ovulatiei. prin ingroarea mucusului in zona colului uterin,
blocand intrarea in uter prin impiedicarea nidlirii.
Jistemic asupra organismului femeii cu consecinle care dep!esc
0!?iectiyul pripcipal- contracepPa.
9>ptraccptivc
1
e bazl de hormoni igJpiedici eliberarea ovulelor
de citre ovare. Produc tulburliri digestiVe. hemorawi intre menstruatii.
c!!*teri in greutate, congestie cgebrall. !2Qli cardio-va8Culare,
tromboze etc.
Cori8ceptiveleJ:are actioneazi 18 nivelul =nal au
incA necunoscute in mod de,plin. IdiiicoJo jji ObieCtiVUi lor
principal ,i imediat. )Ele ou sunt numai anticoncepponale sau avortive, dar,
-dupi 0 anumitli perioadl, pot face sa se jnstaleze steriJitatea femOOn!
prema.turi definitiva. to ultinJii 20 de ani s-au flicut studii serioase privind
. legAtura dintre folosirea anticooccp.tjonaJcJor pe bazI de hormoni i cancerul
,.
hPlnnificarea familialii i contraceppa

. ide toate tipurile (nu uterin, endometrial sau cervical).
In aCOid co un studiu taeut ctCAgen1ia Reuters, profesorul ""DLAug.
.perrlngton de la Cancer Research Institute din Oxford ci hormonii
diii piIula contraceptivli detenninli cancerul de col uterin . Cerceti:ri flicute
pe mai multe femei bolnave au aritat cli .Jemeile Care utilizeazli pilula
. contraceptivl au ooriSC crescot de 10019 de a so imbolnivi de cancer,la 00 an
de la Cu cit };rioada de utifizare ereste, creste si periOOi"ul
jiDbolnlivirii. Astfel, ooei perioade de utilizare de 9 ani, ii corespunde un rise
de 600Al. !glosirea piluJcJQr mirr$C riseul fmbOlnivirii. cu divegi viru!
(mg>ilomavirus. vimsul herpetic, virusul bepatitei O. Se ci
papilomavirusuI conduce, in cele mai multe cazuri. la ru>aripa cancemhii 4,e
1 .
. .
,,19
.. elL UleIJ.!!
Cerceti:rile prezentate la a treia conferinti europeani a cance11liui
sin au arlitat ci riscuI acestei maladii era cu 26 % mai mare la utilizatoarele .
decontraceptive, in comparape cu femeile care nu utilizau pilulele. Iii
timp, femeile care luau pilulele de mai muit timp aveau un risc de
pin! la de a dezvolta aceastli boala. Riscul eel marmare la cancer de
sin it aveau femeile care utilizau piIulele din adolescent!38.
to Maroa Britanie sarcina ectopicl constituie cauza cea mai des intiJnitli
a mateme. Sir Liam Donaldson, consilier pe probleme medica!e
al guvern Marii Britanii, a avertizat medicii britaniei ci ,!!Il anumit tip de
de-a doua zi" (Levonelle i Levonelle-2) determina 0 rata erescuti a
.sarcinilor ectopice
31
.. . .
Acestea sunt citeva exemple care ne fae sA gfutdim altfel la metodele
folosite in mod curent la noi in tari in vederea pianificlirii a
contraceppei. .
Institutii publice din Rominia, po banii publici, duc 0 suspnuti
activitate in vedema "educatiei sexuale", planificirii n8terilor
contraceptiei. Cu mici exeeptii, yeducatia sex,ualii" nu se reted decat la
tehnica aetului sexual, ImWenjrea halilor transmise pe cale
prevenirea n8terilor. in fostul minim a.I Slnitilii, D; Daniela
anoota 0 aaevtrati care urmirea.cresterea accesului si a gradului de
utilizare a servicillor de planificare familiali. si a
eontracept.i!c. Piluiere; sau avortive la inclemina oricui,. in
contextul stimulirii am;siyc a: crotismuhQ. au dus 18 debgtnJ precoce at viet!!
sexua1e . a tinerilor. Au dos, am putea spooe, la strivirea mutilarea
curate. . .
!!of. Petrache YU1Qi va spooe ci sub 20 de ani e,piteliul cervical este
5 2003. .. . . . ,
29 Luiza Ciochini. PC.tin Iftime, 0 viziuIre Q8II{Jra vietii. ProVita Media, 2003, p. 70.
JO Washington Past, 12 dec: 2002, apud L. Ciocbini. ,i C-tin Iflime. op.cit., p. 21.
.ll Chief Medical Officer's Advice: CMO's Update 35, Jamwy 2003; L. Cioc:hini. ,i C-tin
Iftime, op.ciL, p. 70. .
532
pro prof. dr. Vasile
Daca. expresiile "Credint! mintuitoare", "mcA de Dumnezeu"
.. impllrBtia lui Dumnezeu", "via? vCDicA", sunt oarecwn.-l!!!1!!i.
acceptabile de mentalitatea omului secularizat de azi, exemplele prlvind
sinitatea femeii date mai sus sunt mai mult decat evidente de neferjcitst
Consecintele nefericite ale fonnelor moderne de control al sunt
Iiberalizarii sexuilitAtii umane. Aceasta nu mai este i1iif;JC3$lj ca...Q.
mare tama in Hristos in Biserica (Ef. 5, 32), ci ca un mijloc de placere care
exclude perspectiva. Departe de a fi impotriva sexualitiltii umane, Bjserjca
este impotriva liberalizarii acesteia. Biserica pana la
veacurilor ci Dumnezeu a randiiit exercitarea sexuabtilpi in cadruI
institutionalizat al tamiliel @ de pmnci in interiorul in
afara el: ,:ournnezeu a Iindwt PiSotrrea Cea dupa lege a bArbatulul cu femeia
de prunci dintr-insa" (olitfelnjc Rinduiala Sfintei Cununii).
Dar manipularea sexualitilfii (care nu se confunda cu erotismue
3
), chiaT1n
cadiUI familiei, nu se justifiea numai prin na:;;terea (fiziea) de fii. ,.Daca
data de parinli copiilor este 0 viat! pe deplin omeneasci, ea nu se limitmm'i
numai la existenta fiziea a copilului, ci cuprinde deopotriva atentia panntilor,
educarla un mod de yjal! decent Cand au copii, pirintii trebuje sa fie gata
sa faea fat! tuturor responsabiliWiloC
34
De aceea, problema planificari1
are 8lte aspecte care astazi sunt in mod larg recunoscute
acceptate, cum ar fi situapile delicate de ordiasocial. economic, {lsihologic;
2!'edical etc. care in mod sigur vor marca noului nllscut. Nu putem nega
. existenta eracticii planificirii familiale chiar in familiile care practiea viata
crestina cu responsabilitate. dar, in egala misuri., in Biserjci eljdlj sutjcjente
dovezi privind posibilitatea difsciplinArii fiuuotjej squaljdtii. atit in afari
cat ,1 in!untrul familiejt Posibilitatea aceasta. devine certitudine cu conditia
ca 2m'll (&tit bArbatuJ, cit 1!. femcia) sa nu solicite sa expedieze
manifestarea acestei functii in mod exc1us1Y lD zona JUlSiiji erotica
r \ biologice. functia aceasta tine de intreaga personalitate umani
.' referinti responsabilitate sociaJI, orientare eshatologica). De vreme 'ce
f!Q?tele slyirsite in truD (din pwict de vedere mental 1 unaginar)..aIl.fust deja
sav8.qite in suflet, este de dorit ca judecata WBWpphjlA sA prpceadl orice act
trupesc. Prin mijloacele ei specifice .. Blserica n ajutil pe fiecare om sa
onenteze duhovnicCte faptele, cuvintele si chiar puterea de judecatA, BrA sa
coni!ii!8tpe cinev@, fIri sl CQDdamne pc pirnepi, dar cu responsabilitatea
de a s a riscurile pentru lipsa de dreapti socotinW
. J2 Petrache Virtcj, Ginecologk, Due::., Ed. All, 2002,p. 4S8.
3J Octavio Paz, Dublaflac4rd, Humanitas, 2004, p.IS
rYanificarea familiala contraceppa 533
.. S-a proountat in mod expres in aceastl Oricwn, niei ea nu accepti
folosirea mijloacelor artificiale in vederea planificarii familial . Cat
perioadele de De ertlltate ale truj)UlUl ernel, profesorul 1. Meyendorff
considerl ca acestea sunt randuite de Dumnezeu, precum pmnantul
. $oade de rodire si de nerodire
34
Biserica recomandli insa asceza, toate
fo p de asceza randuite de Biserica sau asumate in mod liber de fiecare
. persoanA. in cadrul familiei, unde respectul pretuirea mutuala a sotilor sunt
reate, <!!ciplinarea trupului si a sufletului prin ascezA (total! este
PQsibil3., fiind cli taodretea familial! are nenumArate forme de. a se
manifesta. nn numai ne cea em . .. .-
Pentru toate acestea este nevoie de 0 sensibilizare deosebiti a omului
-pentru Dumnezeu si pentru ceea ce EI vrea de la noi. Se poate face aceasta
printr-o catehizare real! si adecvati obiectului ei. In acest sens este nevoie de
convingeri de hotirfui motivate duhovniceste. .
Este nevoie de schimbarea intelegerii oecare omu1 0 are ram de propria
Jui sexualitate mii' ales educarea b4rbatului cu privire reprezintl.
realmente femeia in viala lui. Nu putem nega faptul cAle mnlte ori femeja,... _
este wnilitli batjocoriti in specjficitatea ei chiar de pmpriul so'- In alte
situatll, eyentuaIilsarcinA iuneori pentru 0 anumitil perioadi, alteori pentru
toatl viata), presupune marl riscuri pentru viala femeii. Si intr-tin caz in
celiUalt, problema fertilitAf;ii cupbJ]lIU"amiliaI nu mai eSte doar una de ordin'
social sau medical, ci i una de ordjn dnbQVDicesc de aceea este nevoie de
deJUpcjunc, de solicitarea cu serjozjtate a
dUhovniCUluj. Acesta are obligatia !!! particjpe Ia drama cy.plurjJor in care
apar probleme nedorite care ating demnitatre femell mami sau eventual
mamA i sa Ie rezolve cu mijloacele pe care Biserica Ie are 1a
fUnd cA ea n pe om ca acesta sA fie realmente partas III ImpanIpa
lui Dumnezeu. . .
Este nevoie de institl1i realmente femeia, este nevoie de
scbimbarea mentalitijji Ie& care sa apere realmente
femeia gravirlA.Ji femeia mamI de agresivitatea, capimJjsmu)uj mai mutt sau
mai putiu siUbatic de riscurile ca ea sa fiuxPloatati in ceea ce ii este
34 lean Mcycndortf, Le mariagedans fa perspective Orthodou, YMCA-Press, p. 89
3' Ibidem op.cit.
t,
)'1
1.
1
534
>,!
pro conf. dr. Stefan BUCmu
A W A
"
TEOLOGIA pARINTELm STANILOAE
Temele teologice apaqinind dogmaticii sau spiritualimpi ortodoxe, pe
Ie intilnim abordate analizate in vasta oped apartinind Pirintelui
randoae. nu StUlt tratate. de regu1l. in mod izolat, ci sunt privite in relat.ie
cu altele, ceca ce conduce la descoperirea unor sensuri sau aspecte noi,
care aceste teme sunt imbogAtite substantial. Sintezele reaJizate prin
modaJitate specifici de a concepe interdependenta dintre dogmele
Ortodoxe, au contribuit la antagonismului de tip scolastic,
se manifestase in teologia ortodoxA pana in prima jUIllAtate a secolului
XX-lea. Este remarcabili sinteza pe care PArintele Stiniloae, in Manier!
a reaIizat-o intre antropologie cosmologie, rotre hristologie
lClesiologie sau. cu un caracter mai general, intre dogmatici spiritualitate.
Pe langi caracterul sintetic, teologia elaborati de marele ganditor
IJrtodox, detine 0 alti notacaracteristici anume dimensiunea paradoxala
antinomici. Adev8.rurile de credinti teologice, sunt
totdeauna in mod unitar, pentru a configura 0 sinteu nO).lA
'Cfeatoare, nu sunt reduse la un numitor comun, ci pistreazl diversitatea
. imicitatea, relatia interioari care Ie fiind, de regula, antinomica.. eu
adinci rAdicini biblice patristice, antinomille teologiei ortodoxe constituie
tnaniera specifici prin care au fost conciliate realitlti aparent opuse: spirit iji
materie, creal necreat, om Dumnezeu. ,
Subiectul pe care I-am ales, din vasta tematicA a operei Pirintelui
Staniloae, nu face ex.ceppe de la regula mentionata mai sus ci este tratat prin
prisma unei viziuni sintetice antinomice. Despre semnificapa importanta
cuvantului a tainei in teologia dogmatici in spiritualitatea ortodoxi,
PArintele Staniloae a tratat atat cu referire la dogma Sfintei Treimi la cea
hristologici, cat atunci cind a aprofundat invAfittIra de credint! despre
om, cosmos sau Bisericii.
inainte de a prezenta evalua modul in care este conceputa relapa
. dintre cuvint taini, vom ciuta sl identificim unele elemente definitorii
pentru conceptia teologicA despre cuvant despre taini, in diferitele .lucrAri
studll ale PArintelui Staniloae.
---
PROCREAREA UMANA :MEDICAL ASISTATA.
Pt. VasileRADUCA.
_unoa tern intr-o IIllisurli mai micli sau maimare rogresele pe care
Ie-a licut biotehnologia in cea de-a doua jumAtate a seco w ecu
Da . oate ali intervinl nu numai in
p'l1stfarea Bau distrugerea propriei sale vie . f cat in constituirea sau
.,:.lipirea posibilitlijii acesteia sl se consutuie. "Pentru eli am plitruns
tainele viepi ( ...), din acest moment depnem mijloacele de a actiona
asupra viepi", spunea in anul 1956 biologul francez Jean Rostand.1
tntr-adevlir, .,rin metodele contraceptive viaJa umanli poate fi
1m iedicatli sli se costituie, tin metodele avortive oate fi distrusl,
Ee de altli parte, Erin asistenta me . all ell totul speciall, prin
J?iotehnologj,e ,i-.!!l . erie eneticl sterilitatea poate fi combltuti sau
poate interveni in h1slii evolupa vietti c e a constituirea
aceasteia.
Nu intrl in obiectul studiului nostru prezentarea
intervenp.ei pe embrion, procrearea utnanli asistatl presupune 0
anumitl intervenpe tn procesul constituirii evolup.ei embriortulttl
uman. Ne vom refeti la aceste interventu privind procrearea u:manIl
medical asistatl.
lJean ROSTAND, Peut-on modifier l'ltomrrte?i colediort uLes Essais LXXXI", Paris, 1956,1'
29.
ebraid, du I cum cunoa tem era 0 mare nenorocire
. e care nu aveau co ii. terilitatea
entru
plm'lior familiale era socotitll
dre t .consecin vreunei ede se a ci Dumnezeu. De fapt, aceastl ,
stare de spirit era determinata mal egrabl de, motive de ordin
national: ,Eoporul Israel trebuia sa creBcl din punct dg
/ vedere demografi<; pentru a putea convietui in mijlocul popoarelor cu
care ocupa areal geografic. Exista 0 motivape mistic
religioas!: once evreu era purtltorul mesajului unei religii monoteiste
L
prin urmare, purtltomJ, nldejdii unci MAntuitor, totdeauna un posibil
mlrturisitor al lui Dumnezeu,oriunde s-ar fi glisit. In Vechiul
, Testament, scopul c!sltoriei pare sl i fost eminamente' naterea de
.]2runcl. In Noul Testament, clsltoria blrbatului cu femeia are drept
.. seop mAntuirea .. .. ____._. ___.._.___,,_____.. __
logica a iubirii dintre eei doi sop, ial pe de alta parte, este '
" un dar al lui Dumnezeu. .Firuilitatea clsatoriei, nefiind neaplrat .
, de prunci, se va g1isi fn deslvArirea so . or afla . intr- latie
de iubire cu os i in Bisericl., du a rela . ei
e>dStente intre Hristos Vi Bisericl (Efes. 5, 23). 5copul vietti cretine este
pthltuirea prill i in. Bisericl. Or, la, mAntuire oamenii au acces in
'functie de modul de comportare de mesajullui Hristos (IICel care'
va crede se va bOteza se va mAntui", Marcu 15, 16) i de Inodul de
fmpropriere, in Biserid, a roadelor operiei de rlscumplrare inflptuitl
in i prin Hristos..Antuirea nu este condip.onatl de
..matrimoniall a omului. Via eteml la care suntem chemap - 0 via I .
altfel dedlt cea de arum - este accesib' a oriclrui om care ia in serios
Jucrarea lui Hristos,.YAtorit sau necls!torit. OJ sau fad urmai
!rupeti, cu sa se preglteasca pentru acea viata.
Des.pre viJUa etemll pentru care se pregatesc MarnuitDrul
'(':. Hristos ne .. une ca nu va f! decondi 'a sociala in care
.!!ifun arum. .Acf;llo. f..n yiaW viitoare, 1}u se vor insura l nti sg,
. ," 'i?
vor mlrita, d YOt fi ca iniGrii din ceruri (Miltei 22, 30), Prin urmarg,
cuplurile sterile nu au Did 0 motivatie religioasll care sa'Ie determine
,5ii utilizeze mijloacele i sii-i asume riscurUe pe Care Ie
teproducerea cu orice Eret, Nu top. oamenii trmesc insll foarte intens
nldejdea viepi viitoare. Foartg mulp. dintre confratii notri yl1d
....... .....
, .. . in rearea J:>' A1p.i au motive
etennina" sl caute cu arice pret
2
. \. .:.
"'( "
.:.--:
t
,'"
.. '/
. (
'j (
\
/ .,' . ,-: I.
t.
j
/ \
)
/
J2ateltl!tatea btQlogicli, neglijand di a Ii tat!. si m.aml este un nU 9
sau .obligap.e, cum,. dael ne-am tnvrednicit de acest
dar
l
nune . este permis irosint. Nu ne putem pronunta asttpta
motivaliei pentnl:care urtele cupluri {care par la un moment dat cl
sunt sterile saii ear.e sunt realmente sterile} vor eu orlee
eopti cate Ie aparpm nu numai afectiv cultural, ci sau mai ales,
biologic. Oricum, 9lplurUe sterile sunt nefericite. Din motive Pm..
..omeneti, este de tnteles nefericirea cuplurilor care nu auavut satt nu
au posibilitatea sl zlmisleascl Iii 51 nucl rond. Biserica tnte1eie
rustrarea si nefericirea acestor cupluri se road. pentru rodirea lor, .
tiind Durimezeu are totdeauna cu fiecare dintre noi planurile sale .
. rar eel mai important nu este stlpanirea lutriii de nei hJaine sau 4ft
.
Sterilitatea unttitl
. .
. j\ctualmente, aproximativ 10-15% din cuplurile maritaIe sunt sterile.
!erilitatea nu este numai problema femeil. Sterilitatea este conJngal!,
, de ea femeia Bind 35-40%,.iar cca. 40%.
din caznrUe de steri1itate, faetorii res onsl;\bili sunt mi ti feml:nini .
masc:ulini; in din cazuri, cauzele nu pot fi descoperite, ,iar
10% din eaznri sunt cupluri sterile definitiv. Date Bind aeeate atatistici;
pentru stabilirea diagnosticului de sterilitate, trebuie examinaJi ambii
sop. $:ti.m au existat i existl cupluri care au mai multi ani
. eand au fost bineeuvantate cu prund. ID ealitatea mea de preot
at depune mArturie cl intre fill mei duhovniceti se numlirli un cuplu
care a ateptat e ani sl ai l prund, incerc 0 -ceea ce
medical i omenete au putut face. Dupl ce s-au convins ntt pot
avea co .. . lat eu idee, i canaHzeze
,.Q!agostea ec1ezial, la 0 care pentru femeie era aproape limita
quem entru a mai utea avea co ti, buna cretinl a nlscut 0 minune
...e fatA. Nu tiu dacl acel cup u poate intra in categoria
cuplurUor sterile. Din punctul nostru de vedere, nu a fost sterit
terilitatea a disphut in momentul in care cei doi au hotruit sl-i pun! .. '
dragostea in slujba aproapelui. Sterilitatea lor a fost a ateptare .
. ..
._.; ,".. " .'." . _,; .. :;' " .....>.;.- -. .
f" ...- -,':{M(
'" ',- 'i"
t...
l

-r'J-A.4 ::::
!J-N'fi.L-



t.L

Etiologia 'sterilitApfllonvoluntart:' este complex! variatA. Nu putem
privi eu lejelitate problemele legate de etiologia sterilitApi Ilici starea
de spirit acuplurilof, sau chiar a unuia dintre membrii cuplului
conjugal, cAnd este vorba de sterilitate. relnd omul i' instituindu-l
con'u al, Dumnezeu i-a dat orunca s! cresc! sit se
Jrunulteasd. (Genez! 1, 28). Taina . tei Cununll, preotul se roag!
< <' .:} < ..
: 'pentru miri ca Dumnezeu sl Ie dea "dar de prunci", bat mai precis: '
'. ' 4,dob8.ndire de prund buni" (a. RAnduiala Tamei Sfintei Cununii din ,
': sau. AgJ;pasmatar). Aceasta ne sugereaz! doul observap.i:
.mai !ptAi, lui Dumnezeu a fost oarecum zldlmicW1.
',,-' .
, ' Prin urmare, datoritl plcatului, omul nu mai este roditor, alia cum I-a
" fleut in a1 doilea rand, nasterea dt;: prund este un dar de
.s:w;e Dumnezeu ntnvrednicete pe om. Jar, pruncD trebuie sa fie
@i SpIa folos (Bctenia mare de la Cununie) ..f.. avea prond este un
2Cf. pro Petre VUm;J loana VIRTE,J, Ginecologis Endocrinologica, Editun\ All,
2003, p. 450. ' ' , , . ' , , ,
4
; .
de bunllvoinl! divinll. Cum bunlvoin}a divinll nu 1ucteazl
irezistibil, ci se adapeazll cu 0 pedagogie aparte 1a via!a omului,
urmeazll cll hl situapile concrete, 'pmul are drept;u1 responsabilltatea
. sll fadl ceea ce este. posibil i licit spre a se tnvrednicl de darul wteri1
'de prunci. Trebuie sll hl
t
e1egem deopotrivll di nu cunoa$tem
. totdeauna amlinunte1e rAnduielli lui Dumnezeu en noi. Ceea ce tn
mod precis este faptul di "Dumnezeu voiete ca tot omul sA. se
mAntuia di i iii:: '.' ::: .(, .adev.rUlhl . '
. s ... ctI1'l: .. . .
(1 Tim. 2,4). Or, nu este condiponatll de nasterea
prunciz.! de modulln care tdUro autentic exigen.p:le CuyAntului lui
Orlcum, sterilitatea este 0 stare (atunci cAnd nu este
__ I$i chia! indusll prin tnetode..arl:ificiale)..le:F-Jga..... tJ""-"d.u;e"-_________ ________
. 'deficientele, naturii eu consecinte psiho-duhovnicef1ti
, dificil de suportat. urmare a plicatului se manifestJ nu
. numai tn ceea ce procrearea, ci are un camp mai wg in care se
" constata. Omul poate avea 0 gAndire 0 putere de judecatil
. steril!:.:poate fi stern hl modul general de a se comporta. dar
.t;'; ,fele mai multe ori este mai sensibilIa sterilitatea trupului. Aceasta, din
.: punct de' vedere medical, este 0 form! de patologie, care tnsl, din
punct devedere cretin (atunci cAnd nu este provocatll intenponat) nu
este esential: mAntWrea, aa cum 0 poate mecta
sterllitatea minp.i, a iubirii inai ales, lipsa de rodire Ii gandurilor f1i a
faptelor bune. .terilitatea trupeascli nu poate fi tnsll expediatA tn
derizoriu sau' usll intre paranteze atunci cand vorbim
...gxplu1ui familial, constituit a i emeie. limita posibilului,
dar mai ales in funcpe de ceea ce este esenfial pentru mftntuire, U,p1u1
'.
ptern meritll sll trateze Cla cum meritll trateze.
toate fonnele de sterilitate, intre care, sterilitatea tn gAnduri, in {apte &i
," " in Nu este uqor sa ai sentimentuI nerodirii, de orlce fel ar fi ea,
fizica sau sufleteasell. ;''''-'"
"," ..
. Cumspuneam mai sus,.,!terilitatea poate fi si la blUbat, si Ia femeie. tn
"""",,":;::,;' ceea ce femeia, eand sterilitatea nu este indusll, prin '
" intervenpe special! sau prin accid a are 0 mtllfime de came.
/;. ., ExptiInAndu.ne concis, ea oate fi nitaTlf ... tubarlt, utetlnl, " ,
... cervicala" san "tragenita (generatll de deficiente de , '. !;Itl", M"
.,,'" ordin hormonal/' metaboHc;' ,ps organic tn general).
5
n rimare . (tiroidiene, . su rarenale,
psihonervoase) influ,enteazi1 funcpa e repro ueere tot prin
intermediul axului hipotalam.o-hipofizo-ovarian
r
l?e care-l pot bloca 1a
..un mVel sap rUWl."3 pnul gm cinci ferod de emirlinl este .
determinat de deficien Ie acestui . ax hi otalamo- . ofizo-ovarian.
tre cauzele hipofizare, una poate fi existenta unor tumori latente in
.bipofizi1. Diverse anomalii psihice pot fi la originea feminine
determinatl de hipotalamice. Sterilitatea' tubarii em
responsabill de 40% din cazurile de infertilitate cQD;jugali1. J\ceasta
peate fj determjnafi de mo veche infeq.;e vagiJJall SiU de col uterin,
de 1eucoree salpingitl sau tumori1 anexiala necunoscute de pacientlt
.. Dar, poate fi datoratli vreunui avortcare a dus la obstrucpa tubari1
. (adieli. tnfundarea trompe1or prin intermediu}
.. ,:, de ovar ahmed. 10 vederea el.irrUni1rii, traseu in care va inta.lni
. spermatozoizii in vederea fertilizarii), infecpei post-avort sau
,,,," "infecpilor cu chlamidia i micoplasme.j5terilitatea de origine
. responsabili1 de 10-15% din cazurile de infertilitate a CUplului.
punt date de anumite anomalii in dezvoltarea uterului sau ale
de 'Q.terine sau leziuni lani,velul aces tor sectoare
. de reproducere.1n ceea ce privete sterilitatea de
vulvovagi.nalll .i In in care nu este produsi1 de
factori ,infeclioi sau funcponali (datoritl glerei cervicale' poate
imobiliza spermatozoizii sau npoate distruge din cauza anticorpilor
antispermici pe care-i conJine), va fi produsi1 de anumite malformapi
ale organelor care compun aparatul reproduci1tor, dar i de vreun
chiuretaj, comzap.e sau amputalie de col. Sterilitateaaceasta este destul
de insi1 (3%), i eel mai Uor de depistat, de unde, i de combi1tut.
. Iratamente1e acestor tipuri de sterilitate pot fir Qe 18 fiZ 1a caz t,li in
', ... .' fnngie" de . tipul cle.,., sterilitate"T medicamentoase, hormonale (in
, " . ',patologia glerei), chirurgicale (in cazul malformatiilor aparatului
sau lncazul sterilitlpi ovariene), prin inseminare
!J1ificiall. In (azul atenHtJpi Qetenpinatj de Quze hipotalamice se
foloseste p:;dbotuapM. " .
..
!\:':j, ;;.;.
"3Ibidem,p. 45S,"N'e vom fobi mai jos profesorului Virtej privind
:"""'. . .....':,"": .:., .. . .
6
.............. ' '.-.
..terilitatea a fost vreme sau neglijatl"fU
.pate c! ea 30-40% din cazurile de sterilitate conjugal!;.-;Prin .
sterilitate hi: elegem imosibilitatea entru blrbat de a
...:erocrea.. Sterilitatea .. masc , atunci. cand nu are cauze voite i
induse (cUm ar fi vasectomia etc.), poate Ii oligo sau
astenospermiei, teratospermiei, azoospermiei care, la rmdul lor au
cauze diverse, cum ar ':' ec e cu chlatnidia, varicocelul wee ..
stoNCe, cauze metabolice si nutriponale (diabet. obezitate,
,hiperlipidemie, hemocromatod; abuzul de al.cool. tui1111 .
medicamente, neurotrope; marl carenfe a1imentare ; cauze hormonale,
genetice ei neuropsihlce. Etio ogla a Cltca din forme1e de
'. sterilitate maseulini:i ri:imAne totalmente
.'.!Ettamentul acestor forme de sterilitate presupune asistentl Ii'
. interven .. edical cores lin diverse forme de tratament
.' .. caz, prin an,tibioterapie, tratament hOIrno , tratament
. chirurgical san insemjnaxe artificia1!, in vivo sau in vitro. Cum multe
din . tratamente1e .... prezentate . mai sus . sunt de
'" actualmente, din ce m ce mai frecvent, unii medici recomandl
., .. ',fertilizarea in vitro en transfer de embrioni (FIVET).
Prln procreare utnana
fertilizarea
medical . asistatl tnJelegem nu
orme e' prin care cu lurile familiale au reu 't r
in vitro practicile deny
toate
. ajutor medic , c ar i cazurile tn care nu este de inseminate
artificialli
z
cazurile m care tehnologia nu s-a substituit .
actului . conjugal procreator. Trebuie recunoatem sunt
nenunrnrate cazurile m care, ajutorul medical, multe enpluri'
familiale ntl ar.: fi putut fi pMinti. Au avut nevoie de acea asistenll
. care a mdepiirtat acele deficiente mai marl san mai mid care .
.,., .,
Ie impiedecau sli procreeze. Acestea sunt tratamente medicale propnu
zisenecesare ca orlee tratament. Si riittlan a'1a, atAta vreme ctit nu
presupun pruncudderea, nu presnpun introducerea vreunui tert in
intimitatea cuplu1ui nici tentativa de a crede cli-l putem substitui pe
Dumnezeu cu tehnologia m actul procreator uman.
- ,;.. Uneori, din, nefericire,cuplurile i; mai ales, femeia sunt responsahile
':f.:'. "'-f:'" i..... :1 . '" '. _ .
.-'.- de' 'aceastaeste a
7
..
abuzurilor fat! de prQpriullor trup, sau sangiunea cu nerodirea a
calor care au abuzat de trupurile lor de normala funcp.onalitate a
acestora. Asemenea u.rmru:i trebuie asumate i infelese drept de
. . ispltire Cl; .'U1l9I, ,plicate, iJmt ei (cazurile de
4-pexplicahil!) Care titI peate. de taina 1m Dumnezen OJ Hecate dintre...
. noi. Sunt cupluri cau pot ayea sentimentul de tmplinire i se implinesc;
etectiv pm alta forme de slujire pe alt8rul iubirii conjugale.stnt

.
.
. ' . : . .: ':.,t:'
12 mem Jl . ,'. , , ", e.t.,..." ' .. r ,'",' '. .. " u, . m iF, .
." .
,;..Dad simt nevoia Mot cepii in camtnullor.cyplurilor sterile, Biserica
;.. ,':!:t:' recomandl, cum a f!cut-o din totdeauna, infierea, tiut fiind,
, ,',,
spunea j?fAntul loan Hrisostom, clt upl1'inte este cel care crete, nu
eel care nate copilur', iar, dacK-ti iUbeti copUul ii vei da 0 educap.e
slnlttoaslt'. 0 propozipe frumoaslt, optimist! pentru pMinpi
adoptivi, spuslt la sfAritul secolului al IV-lea, eand nu se tia.nimic
despre genetic! (!neat nu tim cum ar fi. reacponat acest mare pitrinte
al Bisericii dae! .atunci ar fi existat posibilititfile de azi privind
procrearea umanI medical asistat!), dar se avea mare incredere in
, lucrarea harului lui Dw:rmezeu in noi, eare pe cele slabe Ie intiirefite
. pe cele neputincioase Ie vindee!., Nu lueru pot gandi all!:
. Fonfrati de-ai notri, aetini prin b6tez, dar putin practicanp. ai yiepi
, ...; l crewtine. Mul$i crestini au 0 slabl nltdejde in via? de apoi, dar au un
..' '" .ACYt aim. 31 p.etpetq.l;rii in existenta terestr!. at eBte sau nu crestin;
.. simtul etemitltpi nu-l va pultsi pe om niciodat!. El pOate fi detumat,
. ,,' dar distrust nul Iar cea mai eoncretit dovadlt . !ri este
" in ele erea etemititpi ept pe etuarea in existen a e
.Erin reproducerea exs USlV, io ogicl.
:;, .' '.: of
and aeeastli perpetuare in existentli ntt este posib:i.l11 nid. pe cale
naturalli, nid prihtratamente medicale, 0 va face biotehnologia,prin
metodele ei, mai vechi mai noi, prin mijloaee fa!! de care Biseriea
'are, pe dreptate, rezervele ei.
Ferlilizarea in vivo
cazurile . de graviditate objinut! prin vreo ornUi de aBistenm
!!\ediealli pot fi modalitlip. de procreare medical asistatli: Asistenta
medical11 inSli comportli diverse grade responsabilitliti in functie de
"""""""""." '" succesul sau insuccesul tratamentului medical, in functie de metode1e
folosite de acceptate de cuplul steril sau infertil, in fungie de
'IriodUlfu care"'orgarusmuf trataI'ili-spUnQe triltamentuhli. -Nu vOm .'
" " prezentatn ce cons tau de aSistent! medicaU1 in vederea
procrelirii umane, ne vom opri Itt cAteva de care vom prezenta
,motivapa pentru care Biserica este ingrljoratli, tntrucAt acestea
afecteazli prindpiile moralei vialS tuturor celor implicap. in'
. aceste mefode de procreare, fie eli este vorba de subiecfii procrelirii, fie
-t:!este vorba de subiecpi obpnuJi prin respectivele metode.
1ratamentul medical care va avea drept obiectiv procreg,rea uixuwL
..care nu va afecta relap.a intimli trupeasdi sufleteasdi a soptor, care
nu va presupune imixtiunea unui teIj sau substituirea, va fi unul
-realrn.ente benefic si nu ya' presupune sanct!uni morale. Forme1e
, '" asistate de procreare umanli care vor inclilca acest principiu' vor
.... -,
presupune grade diferite de responsabilitate vinovlipe moraU1. AtAta
" vreme cAt vor fi forme de ajutorare a actului procreator al soJilor;
,'!,' tipurile de medicalli tn' acest sens vor fi cu adevlirat ade
medicale, nu proceduri care au ca singur obiectiv
reproducerea, fieumanli, fie de alt ordin. }uAnd tn calcul,
. tipurile de .procreare medical asistatll, vom distinge doull marl
.
recede: rocrearea uman!i medical asistatll rin fertilizare in vivo tli
procrearea umanll medical asistatll prm ertllizare in vitro cu transfer
embrioni. l'rimul tip de procreare este asistatli medicl, flld. &I fie.
eel de-al doilea tip estQ tahtI.o1ogidi artificiall1. Prln
;,;;;, eli exist! limite in aceeptarea promovarea
' '.,
\ }' :

,
rezint!
" .
procreru:ii umane, care !ncep de 1a pbtrarea pudorii aetului procreator .
i a 11IW monle de bun i ajy,ng paul 1a apa.iUea view roamei ;;i a
eventualelor umane create artificial i a statutul'\li lor psllia
social, limite care ar fi Qe dorit sa. nu fie 1ncalcate.
lertilizaTea in vivo presupune forme de tratament diverse, destul de
com licate, care urmm-esc fertilizarea ovocitului i rocrearea 111
interiorul tm resu unand uneori i inseminarea
JU'tificia1!:k:.,dar f!I! crearea de embrioni suplimentan..' acest sens
exist! .o. gam! diversl de proceduri care tncep cu tratamente
medicamentoase i ajung la inst:ruInente i tehnici speciale, cand, din IiI. Vi'V "
i.,'.' .\cauzaunor malfo:rmapi ale aparatului reproduclltorfeminin sau din .
. ' sau. fi ... _ .."'" ,,' "
.. ' . ,:' . .
,'. Intre acestemetode menpoIWn: at inseminaTe" intratlte?inii. (IUI), care .. ' .
canst! tIl. introducerea lichiduIui spermatic (uneod 2regiHit in /-< ..
,.. laborator) sau a. unci suspensii preparate de gameti in . .J, .'
"'.J#:' "anumite zone a1eaparatului reproduc!tor responsabile de
nefertilizareaovpcitului din cauze fiziologice sau din cauza anumitor l "-. . ,
. maUormapi in cadrul aparatului reprodudUor la femeie sau din eauza .
unor forme de infertilitatemascu1inl i b) lasarea fn from aovocitelor ' - , V
i a rmatozoizilor eventual re !n . in la orator G en a'utorul
lIDor catetere, ocolind obstacolul pe care il reprezint! trompa
infundat!. De obicei se introduc cca. 100 000 de spetmatozQizi cite
. ovocite. Prin acest procedeu, 1n SUA, i in cazul tn care nu este
, . yorba de Wertilitate masculin!, la femeile sub 40 de ani rata sarcinilor
este de cu un procent de sarcini multiple de 30% i eu un
, sarcini ectopice de 5%. ., .', .
,
ar fi de acord cu 0 inHere, nu st:! in Ricioare deoarece( de-a tune
,xi!!p.i de familie apax diverse compIicaW djn punct, de
,Esihologic care vor crea sopllui un complex de inferioritate fat! de"
" iar sortei de superioritate fatl de sot care due in mod inevitabU,
1a compIicapi familiale sodale nedorite, Jntroducerea unui tert tIt
actul de procreare unum:! medical asistatl, chiar $i Rrm fecundarea
jnvo, face din actu! inOm a1 procreMii umane un act public, ceea ce mt
at Ii recomandat din punct de vedere a1 moralei ere tine. Rodul ...
proere:irii este e orit s:! 'e rez tatul unirii reale a sotului a sotie!
act mtim de dragoste reciproc:! total:! $i creatoareS, ' '
", ProcedUra fertiliz:irii in vivo nu presupune constituirea de
" suplimentari
t
presupune ins! obtinerea de gamep. mascuJiui Ji?e
dti "d"carehu:a1cl!1" pudoarea'-satf 'caremSWit 'de':'a drepftil ']?(cate _u , , '
(masturbarea,). jar. in ceea ce a priveste pe femeie presupune
",., , .stimularea ovarian!. prin tratementul acesteia en substante
. gonadotropice. ,Aceastl!1 stimulare ovarianl!i poate duce 1a anumite
, ," cum ar fi:, a) b) sind:.i.'omul de
>:',..t'hiperstimulare ovarian:! (care produce pacientei dureri ale organelOi
;' "'interne, oligurie, hipotensiune,' hemoconcentratie,
ruperleucodtoz:!, duritate a peretuor uteru1ui care ereeaz:! 1a
nidarea zigotului, putand fi chlar eliminat (ducatld practic la avort
spontm), pacienta trebuind spitalizat!, c}, riscu1 de Cancer ovari@.:n6,
riscu1 transmiterli unOI boli' V'enerice i posibilitatea redml
.inseminate consangvin:! atund dnd se utilizeazl sperma 'unui donor,
uterine,. infecpi intrautgrine. anafilactic. riscuI de
sardn:1 multipl:i.7 Procedurile. de mai sus sunt ocw:cum proceduri ,
I, ' mserrrlnare artificial:!,' dar feItilizarea ovodtelot se 'face in interiotYl
( 5 prof: 0 .... John BRECK, Darul sacru al vietii, trad de P.S. dr. Irinen Pop
, ',:,,{, Cluj-Napoca, Ed. PatInos, 200, p. 224. , '" '
, 6 Dr. John C. WILUI<E, Barbara H. WILLICB, Avortul, infrebari rJspunsuri, trad. de Larisa
!ftime, Ed. PRO-Vim-Media, 2008, p. 109-111. Pro prof. dr. Christa Todea-Gross, Pr.
prof. dr. me MOLDOVAN, 1,tdrumarul112edict,ll fi CTeftirl al Fundatiei Organizatiilor Ortodoxe
Pro-Vita din Rotntinia, Ed. Renaljterea, Cluj-Napoca, 2008, p. 276-277. Prof. P. VtRTBl Oi
loana " Virtej, op. cit., p. 490. semnaleazl cli sunt publicapi care nu leagll aparltia
cancerului. ovarial'!- de, hiperstinlularea oyariat}l. ProbabiL suspnAt;oru Iji profitoril de
,'?!." de ".. ;. ',' "'" " " ' , .'t
, . ''I Dr. N. Snou, Ghtd practjc de inftrtilxtate, Ed. aeftiiiSsance, Bucttteliti, 2005, p.l25. '
,,"
tmpului femeii, nu presupune erearea de embrioni suplimental;i, De
aceea, eu anumite rezerve, dip punct de vedere ?;!lOral. inseminarea in, .
..,vivo poate fi tnglduitl tntruclt ea nu presupune dsc;:u1 distmgepi unor.
",.4!mbrioni. Precizlm cl insemJ.nm'e in vivo S::fJ in anullZZ9.
tnMarea Britanie de cltre doctorul Hunter. lar prima inseminare in
vitro s-a tot in Marea BritAnie in 1978, primul copil obpnut ptin
aceastl metodl fiind Ana Brown.
Reprodflcerea lUllanl prinh;cundarea in vitro cu transfer de.
, embrioni
...
:',lIi.
" ;'Pr' 11Il1a11l
.. me_.5:. aslS
. t
a.
. f d 'tr
0
tr

f
er ...... /

___ . n_ ......

_ _
di al
prm ecun are,in VI _.... ,
.5i
e
embn?!U este mult complicata, cumult 1l1al multe .
mult mal multe conseon e care ot Clea robleme en /' ,r '.,_
"no 'tatea i chiar viata embrionilor. Aceastl proeedura poate crea
adevarate cazuri pe plan social i juridic .
. .
''i''.''C;'i'' ce eop.sti metodl?Metoda presupune pygcjtelQI
. ,." .(mai mulR) tn afara organismu)uj femeii. Este metoda folosit! pentru
. reproducerea 1llllBll4 tn cazul sterilitlpi feineii de absen}a
.sau amputarea trompelor, obstrucp,e tubar!, endometriozl, cauze
jmunologi.ce etc. fentru .realizarea embrionilor eate nevoie de
. recoltarea gameplor masculini si feminini. !!l acest sens trebuie sa
reallzeze preg!tirea, DY numai psihologic!, ci i medicaII1 a femen. Prin
tratament hormonal, cu substanje gonadotropice femeia va produce
:.': .' .. : ,tntr-un timl? recQrd mai ovocite (l?Ana la 15, chiar). Acestea pot !!
"::/:" ..n:co1ta.te w.lAl?aroscopic....Cu aperma recoltata, direct Qe la blUbat sau
luatl de la 0 bane! 4e EiperxxW unde fusese ccmgelatl\8, pe un teren de
(eprubeta) se realizeaz! fertilizarea ovocitelor de catrEl
" ., .. ' . ,8,J?ermatozoizi .. 9
i
Sptii umani obpnup vor fi pastrap. tntr-un mediu
. prielnic gerJ.!l,i.rW'iipAui vor ajuniJe in faza de blatocit. Dup! 36-56 de
,r ',_
. '" '.7,,8 Detalii privind",m,odltlitatea recoltlrii gamep.or. potfi g!site 1a E. SGRl;ClA, V,
. .. de biortie6, Ed. Arhiepiscopiei Romano.Catolice de 2001,
:" '. p. 191-192; N. StJou, P. i op. cit. '
12
.".: .'
ore, zigotul eu sanse de supravietWe va fi transferat in uter.9 Trebuie
"'''',
te' ut fa tul di entru fe .. e i . .
evocite (organismul femeii fiind practic fortat depleasc! sub
multe aspecte posibilit!p.le sale naturale, efort care nu va r!marte,
l1esigur. $! urm!ri), care vor fi fertilizate, iar zigopi obpnup vor fi
U1tivati in vitro.; l.1ter vor fi implantap. cei care prezint! ce1e mai
multe de implantare, de reiUll, trei.! Ceilalp. zigop, respectiv,
'!:nbrioni umani, supranumerari, Bunt donap. pentru
. experiente sau pentru clonarea terapeutidi (Scoaterea din eIe i.
ce1ulelor stem), Eentru industria de eosmetiee sau spre crioconge1are.
Prima persoanl Mscut! prin fecund.are in vitro eu transfer de embrign
___ .. _....ELfQst .Ana .BrDwn, jp.,,19Zs'. D.e ..atund lume..dtev:a.sute . .;,...... .' -'. ..;,..;" - -, - - - - -
. " . de mii de eopn prin !n Marea Britanie, spre exemplu,
. '. unu1 din optzeci de eopii Msdlti in anul 1997, era rezultatul unui
':" tratament de fertilizare in vitro. !n Danemarca procentul este tnai
adic! 2,6%. tn RomAnia primul copil conceput prin metoda de
. ., fertilizare a ovocitelor in vitro B-a nascut tn 1995 la Tim.ioara (datorit!
Dr. Munteanu). unde s-a primUl Centru din RomAnia
. '. .... "/ ... reproducere umanl asistat!. Ulterior s-au tnfiintat asemenea Centre
in. alte orae (Cluj-Napoca, Bucureti). PAm acum in Romania s-au
Mscut, separe, peste 1000 de copii prin procedeul de fertilizare in tlitto
. cu transfer de embrioni.
Aceast! procedur! de. procreare umaM medical asistat! reprezintil
indoial! 0 mare a biomedicale. gte
. _serioase rezerve eu privire la ea, atAt din punct de yedere @l metod.eJ,
ins!i, ca.t din unct de vedere a1 consecin lor siliolo 'ce 'uri . e
.i SOQ e pe care Ie genereaz!, mai ales atunci dlnd se recurge la'm.a.IXlJ .
de iml'rumut. dO,:o.area de s}?erml sau de embrloI!:. .
'Din ptiRci devedere
i
metoda recolthii' gametilor
prin masturbare say prin coitus interruptus este dezg:ust!toare!
Cat reco1tarea ovodtelot, Biserica are marl. retineri. ..
rr. 9 Maria-penisa .l'ROTQPDPESCU, Ferlilizarea, in vitro reproducerea asistat6, Ed. Mete()l1!!, .
0,,;,.:' 2001, p.29CJ:294; L. viziune asupra Ed. PRO-ViI:it
" " Media, 2001, p. 75. '
'. 13
J:emeia este supusa unui tratament hormonal ale clirui consecinte nu
;rse cunosc indeWuns.1n parte. am menp.onat mai suS cAteva. Sing;romyl '
jUperstimul!rii ovariene aduce usoare compliciPi femeii,. 0 posibila
cretere a riscu1ui malformapilor embrionare i un posibil
uter-embrion, in, sensul ca mucoasa uterina va deveni nefavorabila
.. '
nidlrii in ea a zigotului (ceea ce explid\ parp.al, procentul relativ redus
at sarcinilor obpnute prin aceasta metoda de reproducere Uman!10.
Acesta eate :motivul pentru care i nw:nltul sarcini10r ectopice este in
continul cretere (de la 2,5% 1a sarcini bigame1are: 22% in loc de
1% In cazul sarcini10r normale
ll
. Pietgerea de embrioni este la
_90-952612. Aceasta ne face cl ,Jertilizarea in vitro, desi,
, .. '''..' '.teoretic, re rezinta un mare succes in tratamentul infertilita .. eu lul .
- ..,. areun randament -destul-de-mi eu- marl :saerificii ,; -, _. - _._.. ..., ..,. - - - - - - .-. -
'j>entru eventuala m;;un!, dar i pentru pruncii wcu" prin ac;;eijstl1 .
-metoda. .
-.
jentru morala cretinI, fundamentatl pe credinta in Dumnezeul care
,,\. .I)j s-a revelat, embrionul uman nu eme un simplu produs de concep}ie/
;.-..1l,i:;j>;cf ca un luctl!;.ID eate tint:! umana. Si faf,l de e1 trebuie s:! avem 0
. ;- .. cutotul special!, mai ales, pentru ca este a fiinf,l lipsita de
. ap::irare. "In lumina biochimiei, a geneticii a embrio10giei este
legitim sa a.firma:m ca .din momentul interactiunii ovocitului Iii
Jfermatozoidului, apare a individuali1:ate mul, Care e$te proprie unei
flinte autonome, in mod intrinsec de un prQiUW'
!!!tr-un mod stabil in genomul care t1 deosebete de toate celelalte fiinte
.Y!i i care-i confer! capacitatea de a organiza toate fazele succesive ale
dezvoltari:i sale pentru a ajunge la organismul complet Iii specific
uman. Genomuluman permite sa recunoatem (in embrian) a
... : um.anl"14.Ideea cl filogeneza ontogeneza este falsi:1, din
". . momentul conceperU fiinta .uman! este umani:1, nu altceva
, (utmand 81:1 devina flint! uman:! dupa ce va trece prin diversele stadii
care a trecut 1'UUJ,ea vie). "Din moIrientul acesta, dupa cum
10 Jean-fucal P:ERRBNx, L.'Euangile de la vie, vol. 2, Ed. Gallimlu'd, Paris, 1999, p. 71.
11 Hastings Center Report, oct. 1998.
'12 A. Sarra,E. 5GREcCtA - M.L. di NOVQ genetica, 61i la J.P. PsRRENx, op .cit., p.
,', .. _ '\'_' .... ' "
,.,.i < ., 13 Dr. Sebastian NICOLAU, Bioeticli medieal4, Ed. Carol Davila, Bucl.1Iel1ti, 2001, p.137.
14 J.P,. PERRENx, 01. dt., p. f2. ' .
14
deja calcium walJe, tncep reacpi in 1ant care atatl cei doi gamep.nu
..' mai fiecare pentru sine, independent de cel!lalt, ci ei
constituie un nou sistern unic, acponAnd cu 0 unitate definit! din
,punct ,p'e yed,ere biologic" in calitate de zigot. ]:igotul si. q
din momentul unirii celor doi ca p entitate orientabt
intrinses; si spre 0 evolupe bine deterrninotl, CVC-i
permite sl:i forma specificl:i final!, dac! se va bucura 4.!:.
condi}iile necesare. Aceastl:i orientare este genomului sau
-is!,
informatiei genetice, confer! embrionului 0 identitate specific
uma.nA i-l distinge de top. ceilalp."15.
".""'''''''C'.''''$"oChiar pentruunii medici este greu se admit! c! 0 culturl
. au 46 de cromozomi Ii capacitate de a se divide Hber",_
'.. ,JrZoate fi Utn.an!16. Dar aptul d\ "drepturile copilului
,devin juridic existente inel:i din momentul conceperii"11 ne face 811
intelegem nu ne putem purta oricum cu zigopi embrionii umani.
t",,,,;:; . Prin . urmare" wezenta a embrionilor ndira tnat.1,
'. probleme de ordinmoral. Aeestia nu sunt simple materiale genetice,
, inc;:At pe pese de reducp.a de crioconge1are sau
. c' 5!istrugerea pur si simplu a lQt:..Redueerea embrionarl:i eate, de fa;Rtt
. prin urmare, este pl:ieat .
Qiocongelarea embrionilor eate 0 ofena' fi$1 de respectul datoral
Jiintei umane" mai precis de dreptul fiintei utn,ane ]a dezvoltare Ii.. '
lavia}5!. Ea expune embrionii unor riscuri grave care due pAn!( 1a
afectarea integritl:ipi lor fizice i chiar 1s. moarte. Criocongelarea
. .J;!riveazl embrionul uman, eel pupn temporar, de dreptul de a fj prim!t
" . '" :.:i a se dezvolta tn trupul unei marne, plasandu-l tntr-o situap,e de ,w
'.M,,,.vulnerabilitate, susceptibil! de,. manipulm ulterioare. Studii
.,. ". deja a cum mai bine de doullzecide ani au
..
it ,deseoperit tntre 30 80 de anomalii definitive de ordin motoriu 01
." ,,'selizorialla 1l1.al;l1iferele obpriute 4in. embrioni criocongelap18. Nu este
exClilS ca embrionii u.ma.tIi sl fie afectatl de ssen:tenea anotnalil. care
. 15 Ibidem, p. 34-35.
16 Dr. S. Nicolau, op.cit., p.138.
, ..... ......11 tbidem, p. 1:36.:;,.,."" .'""ii', ,.;""'t ,f..;' .,.-'
.18 Cf. IIFam.U1e chretienrte", nr.1033 (1977), po 13.
15
vor fi constatate la persoanele wcute prin transferul de embrioni. De
altfel, asemenea riscuri s-au constatat i 0 parte dintre ele au fost date
publicitipi. Prin a 'unea de dia osticare a zi 0 . or ob' u' rin
fecundarea in vitro se distru multe ce e cu un anumit oten 'alleta .
.fe ulele acestea se pot distruge mai ales. in stadiul de morull,
(gmbrionul in stadiUl de 8-10 metoda FlVET duce in mod,
frecvent la aparipa bolli mucoviscidoza, boaIa letall cu ti.mpul, dar i
Ia multe malformapi, dat fiind faptul d. sunt distruse multe celule
sWtoase
19
DQCtoru I. Willike i It Willike semnaleazl c! Ia
riD metoda FIVEr s-au we' . trat himdica uri con enitale rna'ore in
to or . e ara . e cu 1 %In cazul na terilor
.normale. Din 633 de embrioni concepup in vitro de cea mai buM
,_' '. echipa..tn .domeniu..din SUA,_sub..conducerea Pto. Dr. Alan-Tro.unson,- _..0 -
.' ,,'doar45 adid\ 7% din embrioni au trtit pinlla natere. Adicl a existat 0
pierdere de 93%,adic! din 13 embrioni 12 au murit. Printre copiii
n!scuti prin metoda FIVET existl de ase ori mai multe cazuri de
" ,.,,: "" .transpozipe cardiacl fat! de media naturall de cinci ori mai multe
.",. !=azuri de spina bifida. Decesele Ia i decesele In primele trei
luni de 1a natere devle5c inSUA media naponall.
20
, "',. ,?,.;,' .. I . '
.. Bxistenta embrionilor supranumerari favorizeaza' Mai
intai, !derea embrionilor care urmeazl 51 fie gste flp1ti.
sele mai multe ori i arbitrar, contrar demnitiW omului. A
nunn aceas" "scleqie" nu schimbl 0I1J.imic proglematica)i1
.cazul In care nidate nu se embrionii umani introdusi in
JU'aratul reprogudtqr feminin mar. aceasta nu din cauza selecp.ei
MturaIe, d din cauze in care biotehnologii sunt realmente implicaEJn.
suuI tn cate emhrionii se nideazl exista moo ca mama 51 nu-i .
-poat! repne pe top sau, pentru dezvoltarea normall a eel putin unuia
,. I '
rpntre embrionii ni<1i1P. ct:Uilp t:mbrioni nidati vor fi extrasi, adic! se .
va procedg loreducev:a IIreducere embrionar!"
".. este '\lIl eufemism cafe nu face altceva decat sl numeascl altfel i s!
19 Dr. Claudia KAMiNSKI, Msdicul inceard sil. ia locullui Duml1ezeu - Rlticirile medicinei
mo4erne, lucrare prezentatlla Conferinta Intemap.onall1 Pro-Live, din 10-12 oct. 2002,
1a Vienaj CE. Ouista TOOEA..GRaiS, op. cit., f. zn. .
WIWKB/ii B. WILLIlCS, . .'
16
"
acopere, de fapt, acp.unea de selectare arbitrarl ucigltoare dtts!i.
. asupra embrionilor, respectiv, ttp:tani.
Raralt!clatl, fenomenul sarcinilor , 'multiple (ruplete,
uadruple) acreseut din unct de vedere statistic odat! en ractica
transfe ui deembrloni (de la 5% la 10% din cazuri)21.Sareini1e
-multiple aduc cu ele riscurl fetuso-rnatemale, astfel, din statistici1.e
existente, ,90% din triplep. supravietuiesc cu 0, prematuritate
important! cU. numeroase tntatzieri de ordinmental !?i locomotor;
83% din quadrupli; 40% din quintupli. La octep. supravietuirea este
aproape nul!22. Prin urmare, neredueerea embrlonarl - altfel spust.
, .,peavortarea - va fi 0 falsI !Msurl, devreme ce prunciinlscul1 '
vor murl rernatur, sau vor dunAne eu seehele entra toat! via .'
" ., emeie, riscu1 este dat de apari;ia peric;oltd .
ruperii uterului de eomplieatiile cardio-vascu1are23.
J2ael admitem ideea (si trebuie s-o admitem) d. omul eate auQiEd d.e
drept din momentul zlrnislirii sale. atunci nu yom pntea treee C11
,vedereadre tu1 sla, de a nu fi ales 1a intAm lare, san in mod selectiv
iincurajAnd in mod mascat eugenismul), dreptul de a se dezvolta aco 0
unde Dumnezeu a rAnduit di se !se te maruul slufiresc de
dre tul de a i se crea con ce
Trebuie repnut.dl12rocrearea uman1 nu este 0 simpll reprodueere 4e
,oxdin biologic. pentru clreia este nevoie doar de wterlll
" genetic si tehnologie. Ea trebuie inteleasl in toat! comp1exitatea sa,
. "" .unde dimensiunea unitiv-afectivl a actului conjugal nu va trebUi
,. disociatl", de dimensiunea procreativl /iii fizicl.' "Despltlitea
Unitiv de eel procreativ eehivaleazl ell ruperea unitIijii de.
, iubire', i via a aetuIui' este de. doril,
Actu1ui conjugal' procreator 51, re lui la Uive1uI unui act tehnic,
. - . .
21 L. SPEROFP, R.H. Gt.ASS, Clinical gynecologic endocrinology and infortiIity, Baltimore,
1989, p. 573, apud l'ERRENx, op. cit., vol. 2, p. 76. . . .
21 A. BIlNSHUSHAN-A. .LEWIN-J.G. SomNI<ER, Multifotal pregnancy redudiPr1: is it altttys
justified? Fli!ta1 TIter. (1993), p. 214-220; J-f. J'ERRENx, eodem loco.
, Ibidem, p. 77. . . , .
24 E.SGRBClA Iii V. TAMilbNE, rip. cit., p. 200.
17
tehuploif,ic SaU/mai rlu. camera,,} ,Credinta crei1:im.
aceea aparipa viepi ,i a vietti umane in special, eate 0 mare
taml merit! Nu putem, nu avem dreptul
'. din aceastl tain! doar ceea ce se poate reproduce prin
. mtermediul biotehnologiei Este prea frumoasl taina procremi umane
ca ea sl fiestandardizatl in aa-zise ncazuri medkale" sau
IIcomerciale". Introducerea altor persoane In intimitatea i taina actql,lJi
rocrearli wii.8ne (mama de. hnprumut, donorul de sperm! sau
onatoarea e 0 e este d 'a un abuz. Este posi il, dar ne
intreblm, . este cu a evlrat uman sl dezgoleti intimitatea taina
actului conjugal procreator uman?
. . Paptul c! a1i!tlzi, pe cale se poate dispune de inceputurile
propriei noastre viep. nu este numai 0 nu este un
privilegiu, ci 0 mare responsabilitate care va ficuantificatl undeva.
lpceputurile viepi umane nu.pot fi llSite la biotehnolog!ei,
roci ]a discre . ersoanelor doritoare cu orice' Ie ai! aibl1 co ii. fli
Marea ritmie
l
spre in perioada 1991-1998 din cei 750.000 de
. embrioni creap. pr:in fertilizare 230.000 au fost iar
.48.000 au fost pentru cercetare. Un procent covAr,itor din cei
. 'pl1strap pentru tratament au !nunt in diverse faze ale evolupei, pma la
..: .. Se cunoate faptul d1, in mod real, la nidare, procentul de
.,;.,.,;. " 'I'euitlieste de 1/10 sau 2/10
26
Jar din aceste procente, cca. 25% ajung
la maturitate ,i se .' ..
Ne llll cumva dorinta de a ne perpetua cu orice
. . .prezenta fizicl in Imne comportl ate de distrugere 'foarte grave a
25 J. Ro!iTAND, up. cit., &1. : " .
26C.lF!1MB,LCICiCHINA, cit., p. 74,
.. , ....
18
multor forme incipiente de tneat insettrlnarea in vitro sit
fie privit! cti mult mai mare circumspecp.e deeAt este privit! azi.Noi
considerlim are sufidente motive atragl atenpa asuprs..
" riscului de a eultiva de apt moartea, sub pretextul procrehii viepi,. ,
,<
tilizarea dortorului cunoscut sau nu sau a mama de trnprumut
1a . ro 1 me des re care s-a scns 1 a nOl
gestul de mult Nu inlIlm tn ammunte, dar precizlm prun va
, ,'. avea marl probleme cu privire la identitatea sa socialli si psihologi.l
(Cf. Dr. Alexina McWhinnie, Who am 1?), de subieqii wna.td '
, veniji pe lume prin inseminate in vitro artificialli tn care subiequ
procreatori nu au fost doar pMinpi oficlali. tn asemenea egztUi.pe tine
,,', mama sau tata Upljzarea mama de fmprumut, pe de
;A,]) parte, atenteam la dreptul eopilului de a fi purtat tn trupul mamei
, ,sale. pe de altl Parte, la demnitatea femen. Aceasta nu poate fi redusll
nid la nivelul unei fabrici de ovule nici la nivel . un .
"', , .recipIent prm care se protejeze din punct de vedere nutritiv un fltt,
.J:!!'l prune. Nu este firese ca 0 femeie poarte tn pAntece un prunc fhlt
sli nu se de el in mod profund, ftttli ea in ea sli nu se dezvolte
aeel instinet matem general recunoscut, ca, 51 fie privatl
de ealitatea de IlQiectul gestapei etnbrionilor umani tn utetul.
animalelor sau in utere artificiale face nu numai ea via UlIUUlli eli fie
coborAtli la simp a iologie, dar pAM si biologia tllll8rUi sit fie cobor4tl
'!a hlvelul biologiei animale. lractica de obpnere de embrioni prin,
J!ieetarea cltoplaZma
ticlt
de spetmatozoizi, (realizatll pentru prima
datil in 1992 in Helgia) este superi
oar
/:1 metoda FlVE! pentru cl se I
'i ," , crearea de zigop. suplimentari, dar nu exclude eelelalte rl.sct1rh
'. " ,-pentru mama i pentm fM: este aproape imposibU se cunoascl
., eel mai perforrnant, decl, eel mai sllm.tos, care sl
.' ',' 'fertilizeze ovocitul cum se realizeazli pe eale naturalli; un studiu din
'1993 de Universitatea Stanford cliJ.emei1e ciirora li se
.. medicamente perttru fertilitate, necesare pentru metode'
lNET, sunt supuse unci rise de trei on mai mare de a face eancer
. .
. " ", :'
'. '"i :j" ! "," ' " ,
.pDr, J. Wn:.UI<E Iii B. WILUKE, op. cit., p. 110.
19
, .
, '.' . "'t
. Spunand cele de mai sus, nu VIeau s! se acrediteze ideea c! Biserica s
opune performantelor stiinPfice. Yreau sl sugerez numai el.tiiritc\i"
flI! moral! devine pericu.loasl, dar nu eu' orlee fel de moral!, ci , .
..morala . fundamentatl pe eOn.tiinta omului, undl7
eslvAr irea tnseaxnnl dlinuirea ferldtl in 1m: lIa . a lui Dumnezeu.
OI, Jucrul acelita nu-l poate garanta decat eredinta ere'
fundainentatl pe Revelapa lui Dumnezeu receptatl de mintea
smatoasl. tn lUIIlina acestei Revelapi, considerlm ea a avea un eOJ2ll
este un dar allui Dumnezeu si nu un drept al fieelrui
este un tapt, dar nll un tapt general uman sau unw care ne-ar Iua
1Uepttll de a afCede Ji fmplrapa lui Dumnezeu. Or, PWtru
, ",este lucrul eel mai important. Cazurile de sterilitate individuall trebuie
.rezolvate in condipile in care,yia}A umanl in ansamblul9ifl1 perspectfv,a '
., . & este In cazul unei sterilitap cOn.tient mai ales
dobandite {urmare a racticllor contrace tive avortive ea trebuie
"pumat! ca un act e peniten$A. u putem continua procesul iminent
.... . 'de ucidere a de umana embrionarl in speranta sau cu
'. '.: unei evenw.aIe procreeri. Respectul pentru viata umana
tratarea' formelor de via!! umana existente i nu efortul de
, ,.:.,," ainventa acolo unde, pe plan global, nu este nevoie de atari inventii .
...,Nevoia de' iubire a cuplurllor sterile poate fi canalizata SEre
'persoanei umme, leeomandandu-li-se infierea, nll soluponarea ei .
..prin recurgerea exc1usiv 1a manipularea biologiei umane.
yman este fiiatll.HBMl. iap fiiNej umane nu incepe la natere, d Iii
zllmislire. Nu plltem dispunem cum dorim de embrionii
'.; .cum nu avem dreptul cream riscuri pentru femeia care
.' .!!nee! Sa aiba prund, sl realizeze ea poate Dumnezeu, in aia-zisa
ei sterilitate/ i-a ansa sa rodeasel altfel. De aceea, uciderea
ein.brionilor umani tnseamnl moartea tot jititQr fiin!e :,
'''''', .'. cuplurile sterile am motive iubirea lor trebuie
. . e ucatll Bll semanifeste eclezial penbu tmplrapa lui Dumnezeu i ny
'pentru implrlprea ti stapAnirea lumii fizice.
':,.
t' ..
-. " "
: 'c
20
('
i
\
I
- / /, .,
l
UtLYJL
tj6 PI'.GIleoI&he.......

--"\
I
-. ...
-() -
'/

')

I 9 I ...
Institutul Teologic Universitar Bue. I
.BIBLIOTECA'
I
Iisus Hristos,prin Care Dumnezeu afocut veacurile
(Evrei 1,2)
Carte tiparita en binecuvantarea _
I.P.S. Daniel
Mitropolitul Moldovei .Bncovinei
TRINITAS

TRINITAS
EDITURA MITROPOLIEI MOLDOVEI BUCOVINEI
ISBN 973-9272-88-6
2000
..
<
162 _
"reflectia Bisericii asupra unicitAtii lui Hristos"434 $i definitiile..
hristologice "au slujit proclamarea Revelatiei de catre Biserica"43S$.
misiunea acesteia in lume, ceea ce aceasta trebuie sa faca intotdeauna,
indiferent de contextul istoric. in acest sens, dialogul interreligios;,
dupA cum spune misiologul David Bosch, .fiU este un substitut penttu.
misiunea cTe$tinA, iar angajarea in dialog trebuie sa continue eli
evanghelizarea, cu convertirea la Hristos $i viata evanghelica, premise
ale Imparatiei lui Dumnezeu ce va veni dar care este deja experiatA in
dimensiunea ec1esiala In Trupul tainic al lui Hristos ce deschide spre,
eshaton.
436
eu toate ca lumea in general $i Bisericile crC$tine in special cau1A,
dialogul, apropierea si experiaza nostalgia unitAtii, paradoxal existA 0
mi$care prozelitistA puternica ce vrea sa se substituie Bisericii $i:
crC$tinismului traditional, alimentata de factori multipli, ~ a r e ee
trebuie inteleasa ca 0 sfidare la spiritul ecumenist al vremii $i, mm
mult, ca 0 incercare de a dizolva credinta $i experienta pnevmatica in .
Hristos bimilenara a Bisericii $i a membrilor ei. \
434 Ibidem, p. 366.
m Ibidem, p. 367.
436 David Bosch., op.cit., p.651-652; cf. Dr. Damaskinos Papandreou, Les Dialogues
bilateraux de rEglue Orthodoxe avec les autres communiautes chretiennes, in
"Irenikon" 411982. "Toleranta n-ar trebui sa fie propriu-zis dec!t stare de spirit
provizorie. Toleranta trebuie sa conducl. la recunoll$tere. A tolera inseamna. de fapt a
ofensa" (Goethe), p. 470.
PARTEAADOUA
PROZELITISMUL ACTUAL. STRUCI'URI Sf FENOMENOLOGIE
2. PROZELITISMUL IN GENERAL
Confesionalizarea crC$tinismului are $i 0 alta consecintA care s-a
dovedit nefasta pentru istoria Bisericii $i anwne prozelitismul.
Confesionalizarea, a$a cum aratA }eologul 1. Zizioulas, "este
responsabiIa de prozelitism".1 Prozelitismul definC$te un concept
complex In istoria religioasa, cu 0 evolutie contradictorie. Etimologic
cuvantul prozelitism vine de la verbul grecesc 1tpocrepxouat, care se
traduce cu a se apropia de, sau a se a/atura prin constrangere unui
anumit grup. Substantivul derivat, 1tP0cr11Au'tos, desemneaza
persoana care este obiect al acestei actiuni.
Conceptul ~ i fenomenologia prozelitismului sunt redate expresiv
de Sfiinta Scriptura. AstfeJ, In Vechiul Testament prozelitii sunt cei
stmini de poporul ales, care datorita "fortei morale a iudaismului $i
monoteismului sau,
2
acceptau convertirea la religia ebraica, sedU$i de
cultul $i de credinta poporului evreu. (IC$ire, 12,48-49).
Prozelitii, deci, acceptau credinta cea adevaram, singura care
adora pe Dumnezeul adevarat ~ i unic, ce S-a descoperit in mod
supranatural oamenilor, astfel ca putem vorbi pana la intruparea lui
Hristos de un aspect pozitiv . al prozelitismului ebraic, intrucat
reprezentanti ai religiilor naturiste se converteau la adewrul divin
unic.
Prozelitii se impaqeau in perioada Vechiului Testament in doua
categorii:
1. prozelitii portilor - proselytae portae - adica categoria de
convertiti la credinta ebraica, ce nu se supuneau ritualului
circumciziunii.$i
2. prozelitii d r e p ~ i - proselytae justitiae - convertitii la iudaism
care s-au supus ritualului circumciziunii, unii dintre aCC$tia, dupa
Cincizecime, botezandu-se $i devenind crC$tini.
In Noul Testament cuvantul prozeIit apare de patru ori'(Matei 23,
5; Faptele Apostolilor 2, 10; 6, 5 ~ i 13, 43) ~ i desemneaza pe
I J. D. Zizioulas, Reflections 0/an Orthodox, p. 32.
2 Johannes Blaw, L 'Apostolat de l'Eglue, p. 97 ..
164
eonvertitii la ,judaism care impreunA cu evreii intareau eomunitatile
ebraice din bazinul mediteranean dezvoltand "cot1$tiinta misionarn
implicit prezenta in marturiile Revelatiei divine"3 sau devenind
misionari dupa convertirea la Hristos precum diaconul Nicolae
din Antiohia. .
In limbajul biblic, deci, prozelitul desemneaza pe eel convertit la
Revelatia Dumnezeului unic $i adevarat, care credinta
dreapm $i care prin eomportamentul sau religios exemplar exercita 0
forta de atraetie pentru eei care eauta adevarul. Odata cu intruparea
Mantuitorului Hristos, ce critica formalismul in care decazuse
misionarismul iudaic (Matei 23, 15) desfiintand granila dintre iudeu $i
elin (Galateni 3, 28) $i 0 suprematie ebraica reiigioasa inchisa in
granite spirituale rigide, relatia de iubire cu Dumnezeu prin Hristos
'fiind deschisa tuturor oamenilor, misiunea Bisericii, adresandu-se
tutuior popoarelor, preia datoria eonvertirii la Hristos, la Revelatia $i
. Revelatorul Dumnezeului Treimie (Evrei I, 1-2).
eu toate tensiunile inerente conditiei istoriee, Biserica primului
mileniu cre$tin confruntata eu erezii $i schisme a implinit un mandat
misionar unitar, extinzand marturia evanghelica $i viata in Hristos prin
haru! Sfiintului Duh revarsat in Tainele ei, in spatii intinse, prin
convertirea la Hristos a numeroase popoare culturi.
Sehisma i'ntre Bizant $i Roma a sehimbat insa datele problemei.
Separandu-se una de eealalta accentuandu-se diferente1e, mai mult
Bizantul pierzand pozitia politica, centrul aeesteia deplasandu-se in
Oceidentul erestin, acesta, respeetiv Roma, instituind $i pi-imatul
papal, a inteles misiunea nu doar ca 0 propoveduire a lui Hristos la
neere$tini ei Si ca 0 readueere a tuturor erestinilor sub jurisdictia $i
aseultarea de episeopul RomeL Pentru a pune in praetica aeeasta
teorie a unimtii s-au exercitat diverse actiuni diplomatice Si
chiar militare, politice $i eclesiale care nu au mai constituit 0 forma
de dialog ci 0 agresare a Bisericilor ortodoxe prin asa-zise misiuni
catolice care activau in spatiul ortodox Si care incercau prin diferite
mijloace sa atraga pe ortodoC$i la catolicism. Toam aceasta strategie
catolica de a fol1a pe ortodoC$i la unire cu Roma este de fapt un
prozelitism intens de extindere a dominatiei politico-eclesiale a
Romei ce a provocat rani adanci in trupul lui Hristos, Biserica
Ibidem, p. 98.
165
Ortodoxa, Si implicit Si la popoarele ortodoxe dezbinate in ins3$i
fiinta lor nationaIa.
Odata cu aparitia Reformei, si din sanul acestei confesiuni a
numeroaselor secte neoprotestante, actiunea prozelitista occidentala a
continuat, promovata si de noua intelegere asupra crestinismului mai
ales de carre evanghelismul american. La aceasta se adauga pe fondul
secularizarii, a decre$tinarii, prozelitismul ocultist $i al noilor mi$cari
religioase cu fundament in filosofia Si spiritualitatea extrem orientala.
De aceea prozelitismul actual poate fi definit ca actiunea de
smulgere a credinciosilor ortodoC$i sau ai altor confesiuni istorice de
la Biserica lor Si afilierea lor prin metode complexe, indoctrinare,
fanatism, inducere in eroare, amenintare, mituire, deprogramare,
casatorii mixte, exploatarea lipsuIiilor materiale acolo un de exista
decalaj ecollomico-financiar fata de civilizatia occidentala, la secte, la
noi miscari religioase sau la diferiti lideri religiosi. Acest proces tnsa
nu duce spre Hristos Si adevarul dumnezeiesc de viata ci aduce
alienare spirituala, dezechilibre psihice, sinucideri in masa, tensiuni
familiale Si sociale in planul vietii in general si contradictii teologice
eciesiale Si conflicte intereonfesionale in crestinism in special. De
aceea prozelitismul este 0 problema teologico-eclesiala si ecumenica,
Bisericile, abordand serios aeeasm problema. Prozelitismul constituie
$i 0 problema sociala si eomunitara, statuI secularizat confiuntandu-se
eu agresivitatea nociva a unor astfel de miscari fata de care trebuie sa
ia atitudine. Astfel prozelitismul este acea actiune din spatiul unei
Biserici, agresam $i negata de un aIt grup crestin. Acest grup Use
prezinta ca ceva strain iar mesajul sau este imbracat intr-o haina strainA
$i este aliat cu 0 cultun1 sau 0 politica stn1inA"4 in raport cu 'Biserica
respectiva in spatiul careia el actioneaza. Biserica este dezbinam in
structura ei. Aceasta actiune a fost resimtita cu amt mai negativ
de Bisericile ortodoxe structurate etnic, unde Biserica Evanghelia
lui Hristos s-au identificat cu idealul lor spiritual, cultufalsi national.
to contextul actual Bisericile ortodoxe resimt influenta prozeIitista,
negativa., exercitata fie prin reactivarea uniatismului, forma romana
desueta si inacceptabila. teologic Si canonic de refacere a unitatii
4 Concise Dictionary of the Christian World Mission, Edited by Stephen Neill,
Gerald H. Anderson, John Goodwin, Abingdon Press, Nashville and New-York,
1971, p. 501; cf. Paul Loffer, Proselytism in Dictionary ofthe Ecumenical Moverzzent,
p.829-830.
166
Viorelionili. IA poiItlcltt we Ie des Egtfses f!Uropeenes (KEX) sur
Ja AIUsioIe ... EwGpe -.Jowd.". ' Ie ...". les Eglises europeenes in
"1riDikoo" 1I199S. p.3S. Vohlmul repmcluce de ftpttemelepteftfttate la simpozionul
organizal: Ia .. 19M C\l lema "'Misione. prozelitism $I. UDitate
crestina".
t; George Tawrd. L Oec:"..erWIIw, P.U.F. Paris 1994, p.103; ct Andre Seumois,
p. 147.
__
2.1. PROZELITISMUL ROMANO-CATOLIC
2.1.1. Uniatismul
Uniatismul in general este denumirea pentru modelul de unitate
crestina pe care Biserica Romano-Catolica I-a gandit aplicat in
spatiul ortodox, in spatiul Bisericii celei, una, ramasA fidela lui Hristos
si traditiei a primului mileniu, in sistemul eclesialal
sobornicitatii, al colegialitatii episcopale. Rupta de Biserica cea una a
lui Hristos, exprimata in diversitatea traditiilor locale, dar in
unitatea simfonica a Trupului unic al lui Hristos, Roma arogat
pretentia unicitatii Bisericii adevarate odata cu puterii ei
a dezvoltarii occidentale ea a inceput sa exercite presiuni pentru
adueerea orientali la unirea cu Roma, sub jurisdictia
canonica universala a papei. in general uniatismul reprezinta 0 praetica
a secolelor XII - XVII, dar aceasta conceptie, exprimata mai voalat
mai cazuistic, se in ultimele eneiclici papale, in care
comuniunea cu Biseriea romanA este singurul eriteriu de apartenenta la
Biserica cea una a lui Hristos.
Uniatismul consta in canonica de Sf'antul Scaun a unei
comunitati dintr-o Biserica Orientala
7
care, teoretie pastra
specificul liturgic, pastoral institutional, dar in practica presiunile
exercitate de Roma pentru renuntarea la modul de viata inchinare
ortodox erau permanente. De fapt uniatismul este un $antaj eclesial
politic al Occidentului catolic dupa schisma din 1054 care pe buna
dreptate a reprezentat, datorita orgoliilor umane nemasurate, "0
catastrofR spirituaIa culturaIa $i politica"8 cu consecinte nefaste pAM in
zilele noastre. Bizantul, eu stralueirea sa, a eclipsat vreme lndelunsatl
Occidentul $i caderea Bizantului poate fi interpretatl ca 0 eliberare a
Occidentului. Acesta ajungand la 0 suprematie politic! 0 impune ,i pe
eea eelesiala specifica, diferit! de sinodalitatea oriental!, expresie a
comuniunii dupa modelul trinitar in Biserica. Roma impune modelul
individualist, monarhic al supunerii neconditionate, nu al relatiei de
iubire, al dialogului, al smereniei fat! de ceIalalt.
7 Jean-Claude Roberti,Les Uniates, cerr, Paris, 1992, p. 7.
8 ibickm, p. 8.
226
In acest sens, dupa cum aratii. A. Woodraw, secta asuma riscuri
ce pot destabiliza structuri intregi sociale, politice economice prin
dorinta de putere personaIa, de bogatie de dominatie politica.
119
Acestei triple tentatii ce alieneaza pe om nu se poate raspunde decAt cu
modelul smereniei jertfei lui Hristos care a invins pe ispititor in
pustiu. In caz contrar secta mai ales intemeietorul ei ajunge la
excese de megalomanie incredibile, lasandu-se "divinizat" de
sai, autointitulandu-se "Mesia", "Dumnezeu", "Duhul SIant", "al
treilea Adam", "reincarnarea lui Hristos", cum se prezinta indivizi,
precum: Moon, David Berg, Francisc Maitreya altii.
In al doilea rand, conducatorii sectei sunt tentati de puterea
economica financiam, membrii sectei devenind sclavi pur $i simplu
in corporatiile spirituali proprii sau fiind nevoiti sa ofere
intreaga proprietate sectei care de multe ori recurge la eliminarea
fizica a unor membri mai instarip pentru a intra deplin in posesia
bunurilor acestora. Situatii ca acestea se petrec in Biserica
scientologica, in secta Copiii Domnului, Asociatia internationala
pentru coru;;tiinta lui Krishna (AICK), Ordinul Templului Solar etc. De
asemenea, sectele neoprotestante in general, dC$i aparent propun
scopuri religos-morale, in realitate ele au in vedere planuri economice
succes in afaceri dupa logica "eticii protestante" $i in spiritul
liberalismului anglo-saxon care proclama respectul $i teama de
Dumnezeu nu din ratiuni teologico-spirituale ci utilitariste, intrucat
"Providenta recompenseaza pe cei care slujesc pe Dumnezeu prin
binecuvantari materiale aici pe pamant".I80 Aceast! atitudine
intemeiata pe spiritul juridic al Vechiului Testament este la antipozii
teoloiei iubirii, a Fericirilor a spiritului Evangheliei.
In fine, tentatia puterii politice dominatia mondiala, tendinta de
a inlocui orice religie istorica, traditionaIa cu secta care inaugureazA 0
epoca noua, a bunastarii materiale a unei fericiri imanente intr-o
annonie universala, fae ca secta sa fie, dupa cum apreciaza J. P. Morin
"0 nouA formA de subversiune prin care cateva organizapi
internationale, cu ambitii nemasurate, exploateazA in lumea
occidentala fiinte umane prin procedee imorale", c8utand sa impuna 0
179 Alain Woodrow, Les no!'-velles sectes, p. 124; cf. d'Eaubonne, op.
cit., p. 64-65; cf. Pro prof. dr. Ion Bria, Destinul Ortodoxiei, p. 305.
180 Alain Woodrow, op. cit., p.141.
I'
t

ideologie de tip fascist a celor superiori, in tarile democratice
care sunt astfel la cheremul unui "agresor" ce 0 "supunere
totala $i activa a natiunilor".181 .
Asfel de organizatii sunt in general cele. de tip milenarist:
Martorii lui Iehova, Bahai, New-Age.
De aceea societatea trage un semnal de alarma, un S.O.S. in ceea
ce prive$te prozelitismul sectelor al noilor religioase $i
consecintele acestuia in plan social, educational, financiar, economic
politic.
ls2
.'
2.2.7. Strategii prozelitiste sectare
Strategia prozelitist! sectam in general $i cea a noilor
religioase de astazi cuprinde' 0 gama foarte diversa de manifestari. in
ceea ce prozelitismul sectelor se poate spune ca
acesta se dupa un plan de evanghelizare mondiala care
eliminarea Bisericii traditionale inlocuirea ei cu
comunitati zis cu "centre" Aceste a$a-zise
"centre" sunt de fapt grupari de oameni ce dau spectacole muzicale cu
un continut religios, sentimental, pietist ce atrag mai ales tinerii. De
asemenea, aceste centre sunt $i ambulatorii pentru ca ne este dat sa
vedem pe unele autoturisme rec1ame publicitare de genul "Centrul
creljltin Timi$oara, Cluj, etc.". Daca Bisericile traditionale in
organizarea lor la nivelul comunitatilor locale se manifest! ca parohii,
spatiul spiritual in care se credinta in Hristos din generatie
in generatie, evanghelizatorii sectari au ca scop destructurarea
parohiei, "deparohializarea". Parohia ar reprezenta in
viziunea aeestor ulnnoitori" ai in organizarea sa, la
nivelul fiecarei comunitati umane un semn de "tribalism" ce trebuie
$i eradicat spre a fi inlocuit de grupurile constituite ulterior din
cei . care au aderat la sect!. trebuie sa exercite 0 animatie.
emotionaIa, sentimentaJa. in Bisericile traditionale printr-un program
in care religia este redusa la imanenta $i la relatii
interumane. Acest program fimctioneaza pe principiile misionare
traditionale, misiunea externa, avand ca scop "deparohializarea,
181 Ibidem, p. 117.
1112 Roger Ikor, Les sectes, p. 288-289.
228


princlplU organizatoric central" :;;i mlSlunea interna avand ca scop
"dez-alienarea". Cu alte cuvinte, parohia tradition ala ar fi spatiul
alienarii spirituale, din care s-ar salva cei ce adem la aceste grupuri
sectare.
183
Acest program de evanghelizare pentru in Bisericile
traditionale este conceput in mai multe faze,:;;i anume "cinci trepte, etape
in procesul de deparohializare", un "program multidimensional"l84 pe
care gruparile sectare cre:;;tine il in spatiile vizate:
a) cel trimis sa evanghelizeze este pregatit special in centre de
evanghelizare. ExercitfuId un prozelitism agresiv :;;i impertinent
evanghelizatorul trebuie sa fie pregatit pentru surprize care dau
la devieri fata de planul initial. Cu alte cuvinte, el afla in locul unde
este trimis 0 alta situatie decat cea care i-a fost prezentata, :;;i sesizeaza
diferente importante uneori fata de programul initial, la care nu se

b) urmeaza pentru evanghelizator astfel 0 experienta primordiala
in spatiul sau de actiune, care ii permite reexaminarea la fata locului,
analizarea corecta a sistemelor, culturilor, limbajelor.
c) el va face astfel 0 inventariere a noii sale experiente, se va
adapta la contextul local, preludnd chiar elemente din traditia
religioasa intalnita pe care Ie va folosi pentru a atenua diferentele intre
planul sau :;;i realitatea de fapt din spatiul de evanghelizat.
d) unneaza 0 now planificare, evanghelizatorul creand 0 sinteza
dintre planul sau, care de fapt destructurarea comunitatii
, eclesiale traditionale, si elemente de religiozitate locala.
e) in fine, ultima etapa 0 reprezinta prognoza pentru activitatea
ulterioarii Si un efort sistematic pentru 0 crestere a eficacitatii asa-zisei
evanghelizari.
185
De fapt, la acest model de evanghelizare recurg toate sectcle
neoprotestante care cunosc foarte putine lucruri despre Ortodoxie :;;i
care, mai mult, considera spatiile ortodoxe ca "teritorii misionare",
mai ales in fostele 1Ari ortodoxe care au cunoscut opresiunea
sistemului comunist :;;i unde oamenii :;;i-ar fi pierdut credinta in
Dumnezeu. Aceasta viziune insa are conotatii mai curand politice
183 Donald N. Larson, Transcending Tribalism: DeparochialtZation in Missionary
Orientation, p. 389. .
184 Ibidem, p. 393.
18S Ibidem, p. 390-392.
pentru aceste secte au Si alte scopuri decat celestrict religioase. Mai
')
mult, gruparile crestine prozelitiste, pentru sunt relativ noi :;;i au
aparut in aria crestina in ultimele dow secole, mai ales, cons idem ca
I
ele indeplinesc 0 datorie fata de Hristos. Din punctul de vedere al
I
acestora "a defini un grup ca prozelitist pentru ca face parte dintr-o
!
biserica mai tnarn este, cum au exprimat reprezentant
i
ai lor la
I
intalnirea comisiei ecumenice Misiune si evanghelizare din 1993 la
I
Santiago de Compostella -Spania-, opresiune". 186
'
Bisericile Ortodoxe din Est considem insa, pe buna dreptate,
actiunea prozelitista ca "aroganta :;;i lips ita de respect fata de marturia
credincioasa de secole a acestor Biserici", pe langa faptul ca daca in
Vestul in mare parte secularizat prozelitismul nu este decat 0 problema
187
de etica, in Est aceasta este :;;i 0 problema politica Si culturala.
Intrebarea fireasca ce se pune este: De ce aceastii ofens iva
evanghelizatoare la unele popoare care inca din zorii crestinismului au
fost evanghelizate si in spatiul religios :;;i cultural al carora abunda
marturiile de viata spirituala crestina neintrerupta pana asm.zi? Oricum
este evident ca evanghelizatorii occidentali au 0 perspectiva diferita
despre ceea ce este Biserica insa.:;;i :;;i relatia ei cu cultura, statuI,
societatea. Din perspectiva ortodoxa in secolele de viata crestina s-a
cristalizat 0 osmoza intre cultum :;;i Biserica la popoarele ortodoxe.
Astfel pe buna dreptate Bisericile ortodoxe se considem ca pastratoare
ale culturilor Si ele au modelat un profil al popoarelor existente astazi
in spatiul ortodox compact din Est. Bisericile au creat un autentic etos
crestin local cu 0 valoare universala Si de aceea vor sa pastreze
"caracterul ortodox al culturii lor"188 spre deosebire de Vest unde
autonomia valorilor a dus la dezintegrarea in mare masum a etosului
traditional. A vand in vedere rolul major al Bisericii, al marturiei
cre$tine in profilarea specificului, a identitatii nationale, culturale,
spirituale a popoarelor ortodoxe, dar si ata:;;amentul la Biserica :;;i
constiinta crestina a celor ce traiesc in aceste spatii unde s-a constituit
si exista 0 relatie Ortodoxia fidela
186 Cecil M. Robeck Jr., Mission and the Issue ofProselytism in International Bulletin
of Missionary Research 20, 111996, p. 7 (volumul este unul tematic; tema generala
este "To Evangelise or Proselytise?" I.B.M.R.).
181 Eugen P. Heideman. proselytism; Mission and the Bible, in l.B.M.R. 111996, p. 11.
188 Miroslav Volf, Fishing in the Neighbour Pond: Mission and Proselytism in
Eastern Europe in I.B.M.R. 1/1996, p. 27.
230
-,
I
I
__-====-=-__........_ ........ ____........ 231
Mantuitorului Hristos $i adevarurilor divine despre sensu! existentei
umane ce nu poate fi redusa la imanentA, la social, politic $i economic,
nu se poate considera dupa modelul ideologic de astazi ca un simplu $i
unul dintre multii actori ai jocului social de pe "piata libem a bunurilor
a ideilor".189
Biserica lui Hristos este institutia teandrica a mantuirii, unde
experiaza relatia cu Hristos-Dumnezeu, care etemizeaza
umanul nu 0 congregatie urn.a.nA sau religioasa, una dintre
numeroasele congregatii ce exista in lume $i care ar functiona in
. viziunea liberalismului religios dupa. sintagma 440 Biserica libera intr-un
stat liber", 0 44axioma civico-religioasa" specifica in general intregului
neo-protestantism.
l90
Libertatile sistemului politic democratic pluralismul aferent
acestuia implica un orizontalism !;Ii 0 socializare a Bisericii,
dimensiune de altfel specifica acesteia. Ortodoxia este insa cOll!;ltientA
de dimensiunea sa verticala, a relatiei drepte a omului cu Dumnezeu
revelat in istoria umana in Hristos, a vietii Bisericii in Duhul Siant ce
conditionarile contingentei !;Ii nu poate reduce rolul ei doar la
unul inchis in orizontul istoriei, al lumii. Prin Biserica oamenii
istoria, timpul. Viata de comuniune cu Dumnezeu, experiam
la nivel eclesial, reprezintA deja valoarea suprema ce la pe
toate celelalte: "Qutati mai intai UnpAratia lui Dumnezeu $i dreptatea
Lui" (Matet6, 33).
De asemenea, Ortodoxia nu este doar reprezentatA de 0 elitA .,;"
religioasa, exclusivistA, rigoristA $ cum se pretind sectele ai caror
membri sunt de Dumnezeu, sunt sfinti. Mantuitorul Hristos a
" venit sa rn.scumpere pe cei pacato$i, iar Biserica, prin Duhul Siant, ce
continua sacramental lucrarea lui Hristos, constituie in lume spatiul
rllscumpararii, al vindecarii de pacat, al mantuirii !;Ii de aceea ea este
"mama care imbrllti$eaza pe cop iii ei";91 pe toti cei botezati care cad
in pacate al caror comportament moral lasA uneori de dorit. Sectele
rnsA consideIi1 ca toticei care nu se comporta intr-un mod
189 Ibidem.
190 loan Bunaciu, Propoveduirea in bisericile crestine baptiste, BucUl'e$ti, 1977, p. 33
34; cf. Bruno WUrtz, Doctrinele principalelor secte ale crestinismuiui contemporan,
Timi$oara, 1988, p. 29.
191 Miroslaw Volf, art cit., p. 27.
prin credinta $i fapte "sunt obiect al evanghelizihii".192 Astfel, cei
care paIi1sesc Biserica la care au fost integrati tainic prin Botez devin
adevarati, pretind sectarii numai prin alaturarea la comunitatile
de adevarati, respectiv sectele.
Prozelitismul virulent !;Ii insolent al sectelor, al
"evanghelizatorilor" care neaga insA Biserica spre a 0 inlocui cu un
sistem religios, eventual ata,sat de unul politic, UI1I11ire!;'ite interese
oculte, vizand destructurarea unor entitati etnice, culturale $i
absorbirea lor in fluxul unei integrari globale ce anuleaza specificul
local, traditional, real al oricarei comunitati ce contribuie prin ea ins3$i
la simfonia universalitatii. Agresarea ortodOC$ilor la ei acasa prin
colportaj de material religios, trafic de influenta, mita, acuze la adresa
ierarhiei Bisericii, a valorilor nationale, culturale, este un act gray ce
este de indivizi incoD$tienti, marionete ale unor forte obscure
care nu are nimic comun cu Hristos, Evanghelia $i Biserica Sa.
Strategia de racolare la secta este de 0 diversitate in"
to ate spatiile de actiune indiferent de conditiile sociale $i economice.
In Vestul industrializat sectele !;Ii noile mi$cari religioase sunt un
raspuns la "nesemnificatia culturii industriale" ,193
Civilizatia industriam $i informationala creeaza noi raporturi
interumane in sensul ca acestea se diminueaza ingrijorator de mult.
Legat de ma!;lina, omul nu mai comunica cu aproapele sau, nu-l mai
cunoa!;lte, limitandu-$i orizontul sau la 0 stare de anonimat, de
pasivitate $i autosuficientA ce duce la "sclavie spirituala".
Structural fiintA dialogica, omul in aceastA conditie este agresat
spiritual de reprezentanti ai acestei noi religiozitati, care nu au mandat
divin pentru activitatea lor, ci dintr-o initiativa liberll se erijeaza in
mae!;'itri divini, ce au datorii spirituale fatA de oameni, datorii care
urmaresc insA interese egoiste sau de grup.
In spatiile lumii a doua sau a treia, sectele, beneficiind de
suportul material $i financiar al lumii bogate, l!;li manifesta
"generozitatea" fatA de cei silraci, marginalizati, rupand pe unii dintre
ace!;'itia din comunitatea lor traditionala.
Distribuirea de bani, alimente, imbrllcaminte. de multe
ori 0 metoda de a atrage la' 0 anumita sectA. Infiltrarea prin asociatii
;Z 31
192 Jbidem.
193 W. Haack:" Des sectes pour lesjeunes.
232
umanitare in sectoare sociale precum aziIe, case de copii, de
handicapali, poate reprezenta 0 strategie de racolare de noi membri,
folositi ulterior in actiuni prozelitiste sectare.
In strategia sectara a noilor religioase sunt vizate
categorii w;;or de manipulat un segment important il reprezinta
tineretul, tineretul ce in entuziasmul sau, uneori :tara discernamant,
poate cadea prada unor acliuni prozelitiste subtile. Dupa cum arata W;
Haack evanghelizator sau "guru" este tanar, deci din
generatie aproximativ cu cei pe care ii interpeleaza. La inceput el nu
este autoritar, ceea ce face ca tinerii sa nu simta 0 anumita canalizare
spre un scop precis. Tanarul intr-o discutie cu un astfel de individ, este
invitat gratuit la 0 masa, beneficiind deodata de 0 atentie speciala,
oferindu-i-se 0 excursie gratuita in strainatate, sau alte avantaje. EI nu
sesizeaza pericolul.
Prin aceasta tehnica de racolare "love-bombing" sau "flirting
fishing"194 cum este denumita tehnic, tinarului i se pare ca totul se
petrece din libera sa vointa, dintr-o initiativa personala mediul in
care are acces este unul favorabil. Acolo el se simte bine, ca in sanul
familiei. Dupa aceasta fazA a inceputului tentant, reconfortant, incepe
sa se simta autoritatea adevaratului interlocutor. Acesta incepe sa
domine grupul, sa-I indoctrineze, sa-I izoleze de restul comunitatii.
. Recrutii la secta sunt supravegheati atent, sunt obligati sa presteze
munci de tot felul pentro a avea permanent 0 ocupatie a nu avea
timp puna intrebari la care de aitfel Ii se dau totdeauna rnspunsuri
gata {acute. Ei sunt antrenati in practici spirituale prin care Ii
se diminueaza pana la anestezie totala vointa proprie, Ii se anuleaza
rezistenta prin metode de dominare control al mintii, Ii se altereaza
prin diferite metode de perturbare a cuno8$terii, sunt izolati
de familie, prieteni, refuzfuldu-li-se accesul la orice fel de informatie
alta dedit cea care Ie este administrata de lider. Liderul Ii se prezinta
Intr-o aureola quasidivma. EI devine astfel 0 personalitate unica,
exceplionala, harismatica in fala caruia membrii sectei se extaziaza, se
prostemeaza intr-un adevarat delir,195 ca unei divinitap.
194 Ibidem, p. 151.
195 Ibidem, p.140-141; cf. Les "sectes" ou mouvements re/igieux. Def. pastoral 2.2,
p. 551; Constantin Cuciuc, Religii noi in Romania, Editura Gnosis, Bucuresti,
1996, p. 38-39.

I
__
Unele secte mormonii) fac un prozelitism intens din
casil in casa, rnspandind colportaj religios, reviste (Turnul de Veghe)
cu dorinta de a instaura 0 era noua, cea a Regatului lui Iehova, neg and
insolent orice valori traditionale care, spun ei, nu au sa elimine
din lume relele de tot felul, razboaiele.
Membrii unor astfel de secte trimise sa salveze lumea nu
precupet
esc
nici un efort in implinirea planurilor dictate de centro
chiar daca fac acest "misionarism" in zadar.
Apostrofat
i
, ei se considera m'artiri pentru adevarul noH religii
cum la inceput Biserica a avut martirii proprii care i-au
asigurat rnspandirea in lume.
De asemenea, sectele se infiltreaza in ceea ce psihologic
sociologic se "peripada tranzitorie a vietii personale". De
exemplu, 0 perioada expusa racolarii sectare, este aceea a adolescentei
care are ca particularitati psihice interogatiile cautarile, dorinta de
aventura, curiozitatea dar 0 instabilitate, 0 labilitate ce premerge un
anumit profil al personalitatii. Astfel se explica 0 anumita propensiune
in mediile universitare spre practici spirituale, spre exotism
oriental, mai ales cel de sorginte indiana. Trecerea de la perioada de.
la 0 activitate efectiva in beneficiul societatii prin.
integrarea in munca este un alt prag psihologic speculat de secte in
conditiile somajului a gasirii cu 0 dificultate sporita aunui
loc de munca.
Perioade mai dificile, situatii-Iimita in existenta umana stint
folosite de secte pentru a-$i arlita solicitudinea fariseica
generozitatea.. Boala, suferinta indelungata, pierderi materiale in
situatii de catastrofe naturale, sau accidente nedorite pagubitoare
sunt tot atatea situatii in care omul poate fi tentat de un ajutor material
sau financiar in schimbul cAruia i se cere sa renunte la credinta sa
>
ortodoxa sau catolica, sa se "converteasca" la un grup sectar.
Decesul in familiile defavorizate economic este de asemenea 0
ocazie de manifestare a unei solidaritati interesate $i egoiste din partea
sectelor.
".
Sectele sunt expresia unei lumi care a pierdut reperelemorale $i
spirifuale supreme ale Dumnezeu, Hristos, Biserica,
iubirea, rugaciunea, bunatatea, milostenia, intr-un cuvant credinta ca
"piatra cea din capul unghiului" a edificiului comunitar a fiecarei
persoane umane ce se integreaza Traditiei ca viata spirittialA prin harul

;,
234
Stantului Dub. in comunitatea eclesiaIa. Autonomia valorilor,
eliminarea sau marginalizarea valorilor morale $i religioase,
exacerbarea egoismului, a individualismului $i tensiunea totaIa $i
nedisimulata dupa bunuri efemere Intr-o competitie tot mai ascutita $i
mai nemiloasa. pe fondul lipsei de teligiozitate $i de experienta
spirituaIa adevarata, in Biserica, comunitatea $i comuniunea
oamenilor cu Durnnezeu cel Unul revelat In Hristos $i a oamenilor
intreolalta, putem spune ca reprezinta conditia obiectiva a unei
anumite prize a prozelitismului sectar in contemporaneitate.
Cauza subiectiva, interna putem spune, a invaziei $i structurArii
unor elemente sectare 0 constituie anumite deficiente in viata $i
lucrarea Bisericii, a slujitorilor ei care datorita acestor sfidari $i
interpelari sunt obligati, a$a cum spune O. Clement, la dona lucruri:
.ope de 0 parte la a avea comunitati eu adevarat eu adevarat
calduroase, unde sa existe dragoste, iar pe de alta parte la
propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu, si la explicarea Cuvantului
lui Durnnezeu fam incetare, pentru ca slujbelenoastre n-o mai fae
indeajuns prin ele insele, caci nu sunt intelese. Trebuie deci ca preotii
sa 0 faca insistent $i pe intelesul poporului. Pomind de la explicarea
Liturghiei, a Botezului a celor $apte Laude care toate sunt de inspiratie
scripturistica $i comenteaza poetic Scriptura".196
196 Ortodoxia vdzutd de un occidental, Olivier Clement, la Pro dr. Constantin
Coman, Ortodoxia sub presiunea istorieL Interviuri, Editura Bizantina,
1995, p. 263.
\.
I
,
I
:'1
________________
2.3. CLASIFICAREA SECTARISMULUI ACTUAL SI A
"NOILOR RELIGII"
Clasificarea sectelor $i a noilor miscAri religioase este astiizi mai
dificiIa de facut pentru ca exista 0 diversitate de astfel de orientari in
general antieclesiale care nu accepta sa fie numite cu termenul
peiorativ seeta. Contextul actual de asemenea inregistreaza
opinii ale reprezentantilor unor astfel de grupAri, de nuanta
evanghelica mai ales care cunosc prea putin despre ortodoxie de
exemplu $1 care se considera ofensati cand In activitatea [or
evanghelizatoare sunt perceputi drept grupari ce fac prozelitism.
Denumirea de secta este devalorizanta astiizi in contextul democratic
al drepturilor omuIui, insa 0 c1asificare a sectarismului se impune din
perspectiva teologica, dogmatica, misionara $i pastorala, precum $i din
perspectiva unei "tipologii practice de tip descriptiv" cum considera
sectologul J. Vemette.
197
Sectologii de astazi impart sectele in general in trei grupe
distincte in care acestea se inscriu in functie de baza lor doctrinara,
respectiv, Biblia, ocultismul sau religiile orientale sau chiar in patru
grupe, adaugand si sectele "potentialului uman".
Exista astazi '0 varietate, 0 diversitate sectam ampla $i aparent
inepuizabila prin aparitia unor noi lideri $i a unor noi miscAri religioase
care pot fi impArtite dupa schema urmatoare:
a) sectele de inspiratie iudeo-crestina;
b) grupurile de inspiratie orientala ce au radacinile religioase
In budism, hinduism, islamism;
c) curentele neo-gnostice, traditia paraleIa a Oecidentului sau
gnozele occidentale;
19g
d) grupurile potentialului uman.
1911ean Vernette, Jesus au peril des sectes, p. 37.
198 Ibidem, p. 37, 232; idem, Les sectes, p. 35-88; lean-FraD
y
ois Mayer, Les Sectes;
Richard Bergeron, Le cortege de fous de Dieu; Hans Diether Reimer, Sects in
Dictionary of the Ecumenical Movement; H. Reller, Sekten, in Okumene Le.dkon, p.
1097-1100.

Ortodoxia tntelege ca mlslunea planurile de
evanghelizare occidentale sa se in tArile la popoarele
. necrel>tine, aceasta fiind datoria sfiinta a Bisericii sensul consacrat,
clasic a1 rnisiunii Misiunea crel>tina a fost 0 lucrare importanta
in istoria Bisericii Ortodoxe, in secolele trecute. Datorita rnisiunii
ortodoxe, numeroase popoare au cunoscut Evanghelia lui Hristos. Mai
mult, astazi Ortodoxia prin prezenta ei in toata lumea, prin
comunitatile sale dreptmArturisitoare, este un factor de misiune
crel>tina mondiala. In Asia Africa exista la populatiile 0
activitate misionam ortodoxa importanta, datorata mai ales Bisericii
Greciei 1a care cu siguran1A se vor Bisericiile Ortodoxe ce vor
depasi greutatile aduse lor de prigoana comunista. Misiunea
mondiala este demna cum Ortodoxia de orice sprijin
panortodox 13
Din perspectiva ortodoxa prozelitismul neoprotestant este 0
"lipsa de respect pentru libertatea crel>tinului in Dumnezeu, 0 lipsa de
iubire pentru ceIalalt."14
Prozelitismul neoprotestant este 0 caricatura de misiune pentru ca
nu tine seama de factori esentiali tn evangbelizare anume ca,
cum arata N. Lossky, "nu poti transmite ceva dedit atunci calld celalalt
este in stare de a primi, si nu poti anunta ceva :tara capacitatea de a
asculta a celuilalt. "15 Or in Ortodoxie sunt botezati, au primit
harnl Duhului SIant asculta Cuvantul Evangheliei. Actiunea
prozelitista sectam inseamna a-i face sa asculte mai curand de 0 alta
evanghelie eare nu mai este a lui Hristos a Bisericii Sale careia EI a
incredintat-o spre pastrare, nealterata, prin transmitere din generatie in
generatie. Apoi prozelitismul sectar nu tine seama in actiunea sa de
modul de a lucra a lui Dumnezeu in viata oamenilor. Dumnezeu nu
foneaza, ci invita, ofera cum arata Mantuitoml lisus Hristos:
" lata Eu stau la bat; de va auzi cineva glasul Meu va deschide
voi intra la el voi cina cu el Si EI cu Mine." (Apocalipsa 3, 20)
Prozelitismul sectar al noilor religioase reprezinta apoi
un refuz al crucii lui Hristos, inteleasa ca jertflt, iubire, ca putere
spirituaia prin care omul se transfigureazA in perspectiva mantuirii
13 Ibidem
14 Nicolas Lossky, L 'Urgence de i 'annonciation de i 'Evangile. Temoignage et
proseiytisme, in"Irenikon", 4, 1994, p. 477
IS Ibidem. p.471

care se dobandel>te "cu pre(ul fnjriinarii $i al pdtimirii pentru
propovtJduirea adevdrului mdntuitor, adicd cu pretul jerifei,sectarii
socotind cd miintuirea se cii$tigd prin trai bun, neddndu-$i seama cd
aceasta aduce mai curiind pieirea ,,16 asa cum arata regretatul Prof. D.
Staniloae.
Intensificarea prozelitismului sectar impune Bisericii
Ortodoxe 0 strategie la nivel panortodox prin strangerea Si
consolidarea comuniunii intre Bisericile $i popoarele ortodoxe. Astazi
expresii ale acestei comuniuni sunt intalnirile panortodoxe sau
bilaterale care fac ca Ortodoxia sa destasoare un front comun prin care
se afirma identitatea ::;i fona ei spirituala. Situatiile diferite implica $i 0
strategie la nivel de Biserica locala in ansamblul sau $i in fiecare
comunitate ortodoxa particulam.
3.1.2. Biserica Ortodoxa locaIa $i strategii ortodoxe
antiprozelitiste.
Ofens iva prozelitista vizeaza mai ales comunitatile locale,
Biserica in nucleul sau de baza, organizata ca parohie, comunitatea
ce alcatuiesc Trupul tainic al lui Hristos intr-un anumit
loc, chemati sa deplin Si sa dea mflrturie curajoasa
despre identitatea lor despre iubirea si viata lor in Hristos.
FatA de aceste situatii, misiunea ortodoxa este chemata sa adopte
o strategie care sa destrameofensiva sectam si sa intareasca
comunitatea ortodoxa, pe credinciosii spre a mspunde
acestor probleme in spirit de fidelitate fatA de Traditia Bisericii.
Aceasta strategie trebuie adoptata atat la nivel central de Biserica
locala ortodoxa cat si la nivel parohiaL
Astfel, Biserica "sta intotdeauna sub obligatia apostolatului
misionar",17 pentru ca ea Evangbelia, Cuvantul lui
Dumnezeu celebreaza prezenta lucrarea lui Dumnezeu in noi si in
mijlocul nostru (papte 2, 21; I Corinteni 9,16). Propovaduirea
evanghelica si profetica, lucrarea sfinlitoare prin barnl SIantului Duh
calauzirea mantuitoare spre deplina eomuniune eu Dumnezeu
16 Pro prof. dr. Dumitru Staniloae, Chipul nemuritor allui Dumnezeu, Craiova, 1987,
R374
1 Pr. prof. dr. loan Bria., Viilorul Orlodoxiei, p. 308

constitute mandatul apostolic al Bisericii: "voi Yeti fi martorii
mei".(Fapte 1,8; Luca 24,48)
Biserica este "asezamiint al harului" (Efeseni 5, 25-27)
comunitata uniea aleasa de Dumnezeu prin care EI este prezent
'lucreaza in mijloeul oamenilor. Ea este adunarea celor consacrati prin
Botez, Mirungere $i Euharistie, a celor" ce aleatuiesc "trupul lui
Hristos ". De aceea identitatea cre$tinului se na$te, se afillll& $i se
structureaza spre plinatatea ei in Biserica lui Hristos. Identitatea
cre$tina astlzi presupune:
_ l;1nitatea Biserieii lui Hristos;
_ comuniunea, viata de sfintenie;
viata in Hristos !?i marturia despre aeeasta "in lata oamenilor"
(II Corinteni 8, 21) prin fiiantropie sau caritate cre$tina. 18
a) Unitatea Bisericii inseamna unitatea de credinta in Hristos
'adunarea. reunirea eelor consacrati prin Botez, Mirungere $i Euharistie
in numele lui Hristos, la rugaciunea comuna ce culmineaza in
Liturghia Bisericii. De fapt in aceste coordonate se protilul
cre$tinilor, identitatea lor. Dupa Stantul Apostol Pavel identitatea
cre$tinului reflecta $i este expresia unei relatii: relatia cu Dumnezeu in
plan vertical $i relatia cu semenii in plan orizontal. Intersectarea
celor doua directij constituie un simbol al crucii, al jertfei, $i este temei
al comuniunii. Comuniunea are un fundament trinitar dar ea are
corespondent in planul uman, antropologic. De aceea ideea de
comuniune ce se ca un fir ro$U in Revelatia biblica., in
teologia patristiea, in reflectia teologiea actuala., reprezinta 0
coordonata fundamentala. a Ortodoxiei. Ortodoxia a inteles existenta
cre$tina, Biserica, Trupul tainic al lui. Hristos, ca 0 comuniune
ontologiea, hariea cu persoana lui Hristos in Duhul Siant, comuniune
ce trebuie sa cuprindA intreaga comunitate umana ce apartine prin
actul creator $i mantuitor lui Dumnezeu.
b) Comuniunea de la cuvantul grecesc KOtVIDVW. - koinonia
(KatvaG - cornun; KatVOID a irnparti, a se de, a partieipa
la) conform multor texte bibliee (Fapte 2, 42-44; 4, 32; II Corinteni
13, 13, etc.) cuprinde 0 paleta. diversa de sensuri. Comuniunea
semnifica participarea la Hristos, la Duhul stant, la natura divina (IT
Petru 1, 4) la aceeR$i viata a credintei,UIlire frl\teasea,posesia in
18 Ibidem, p. 344
====-=============--=======-============321
eomun a bunurilor, colecta.- pentru fratii de aceeR$i eredinta.
Comuniunea inseamna mai mult decat 0 relatie morala sau spirituala.
Ea este efectiv. 0 "impreunare" cu Hristos, 0 incoIporare in Biseriea
prin Botez, Mirungere Euharistie. De aceea eomuniunea este 0
"plenitudine ontologiea", dar allui Durnnezeu; "voi suntefi in Mine Si
Eu in voi" (loan 14, 20), iubire (l loan 4, 16).19
c) Viata in Hristos confera identitatea Aeeasta se
nR$te, se afirma $i se practiea in comuniunea Trupului lui Hristos in
vederea "zidirii" acestui trup - Biseriea. Aceasta identitate pune
problema rehitiei efective a eredinciosului ortodox eu comunitatea al
earei membru este, cu Biseriea. Astlzi insa constatiim ea pentru multi
credincio$i aceasta relatie este mult slabita. A fi cre$tin, a fi primit
tainele incoIporarii in Hristos, BotezuI, Mirungerea Euharistia
tainele initierii crestine - nu inseamna a alege 0 situatie de autonomie
individuala, izolare, ci una de integrare coru:;tienta, activa, responsabiUi.
in comuniunea Bisericii lui Hristos unde toate membrele aleatuiese
Trupul R$R eum toate membrele organismului constituie omul (I
Corinteni 12, 12). A fi ere,stin impliea partieiparea totala la viata
Bisericii $i coru:;tiinta ea Biseriea temporala, istorica fiinteaza prin eei
ce sunt membrii ei, oarnenii care traiese in istorie Ia un moment dat, $i
care s-au Impa.rtAsit de euvantul Evangheliei de harnl, de iubirea lui
Dumnezeu prin Sfintele Taine, mcandu-se Iegatura astfel cu eei ce au
fost - Biserica triummtoare - $i cu eei ce vor veni.
De aceea de maxima. importanta in contextul erestin pluralist de
asta.zi este autenticitatea sau faisitatea marturiei a identitatii ere$tine.
Autenticitatea identitatii este data de continutul credintei, de adevarul
acestui continut - invatatura ma.ntuitoare a crestinismuiui - $i de
marturisirea personaIa cu devotiune a eredintei. Marturisirea $i trairea
dreptei eredinte duce la ealitatea suprema - sfmtenia vietii.
Sfmtenia erestina este expresia implinirii principii lor evanghelice, a
trairii lui Hristos. Sfintenia vietii decurge din relatia de experienta
pnevmatica, spirituaIa cu Dumnezeu prin rugaciune $i eea cu semenii
prin iubire, milostenie, fapta bunll.
Ortodoxia este realista in privinta vietH crestine. Ortodoxia este
coru:;tienta ea, R$R cum arata Pro prof. dr. Dumitru Radu, "cre$tinul
zilelor noastre l$i urmAreste scopul vietH sale intr-un anume context
social $1 cultural-spiritual mareat printr-un mare nuri18r de mutatii in
19 Xavier Leon- Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, p. 176
322============================-========-==
to ate domeniile activitatii umane".20 Cu toate acestea crel?tinul ortodox
ca viata sa trebuie sa fie 0 marturie despre Hristos prin credinta.
dreapta in traditia Bisericii prin responsabilitatea fata de
implinirea spirituala proprie, pentru mantuirea prin Hristos, prin
ortopraxie, adica faptele sale bune ce sensibiliZeazA relatiile
interumane confera structurii comunitare afectivitate, iubire. Astfel
ortodox afirma prin marturisirea credintei trairea
poruncilpr evanghelice propria identitate spirituala care este una
eclesiala. COI1l?tiinta apartenentei la Biserica, a faptului ca Biserica se
manifesta in lume prin ce Wiesc intr-un anume context socio
istoric reprezinta aspectul cel mai important al marturiei identitatii
ortodoxe astAzi.
Identitatea ortodoxa trebuie afirmata in raport Cll alte
grupuri Dialogul, intalnirile rugaciunile comune pentru
unitatea nu inseamna relativizarea adevarului de credinta ci
actualizarea permanenti a acestuia. In virtute a dinamicii credintei,a
contextualizarii acesteia in functie de realitatile umane in
al caror sens este de a fi transfigurate dupa modelul dumnezeiesc, dup8.
Hristos, Dumnezeu-Omul, intr-un proces de innoire care sa integreze
pe baza experientei perene experientele istorice actuale ale
umanitatii, cultura contemporana, identitatea nu este una
statica.
. Identitatea inseamna 0 cu Hristos prin Hristos
intru care este sadit, prin Botez, se angajeazA la "lupta
spirituala" in contextul socio-politic economic al vremii pentru ca
toti $i toate sa ia chipullui Hristos (Galateni 4,19) prin.viata conforma
cu Evanghelia, cu vrednicia de (Coloseni 1,10) spre proslavirea
numelui lui Hristos (II Tesaloniceni 1, 12).
Biblic teologic Biserica este in lume, dar in acelasi timp ea nu
este din lume (loan 17, 14-16) ceea ce denota situatia caracterul ei
paradoxal, antinomic, valoarea ei simbolica, aceea de a face prezentil,
de a actualiza lucrarea divina, eterna de transfigurare sfintire a lumii
intru fidelitate, fata de Hristos.
In plan concret, practic cele afirmate mai sus referitoare la
cOI1l>tientizarea eclesialitatii, la afirmarea $i promovarea calitatii de
membru al Bisericii lui Hristos impun la nivel de organizare
20 Pro prof. dr. Dumitru Radu, Trtlirea cre$tintl, p.30.

bisericeasca locala, parohia, comunitatea ortodoxa disciplinata,
organism care traieste axat pe Liturghia euhartistica, taina centrala a
Bisericii ca popor allui Dumnezeu negata de falsa misiune sectam l;)i a
noilor religioase, amt pentru conducatorul ei - preotul - cat $i
pentru exigente mlsionare sporite.
a) Exigente pentru preotia Bisericii. Pentru preoti sunt absolut
necesare:
- pregatirea teologica exemplara;
- viata spirituala, de rugaciune, evlavie;
- moralitatea vietii personale, a familiei preotului;
- deschidere fata de valorile culturale;
- dialog cu enoriasii.
Enoriasii fmpreuna cu preotul reprezinta Biserica la nivel de
comunitate locala. De aceea in oalitatea lor de membre ale Trupului
tainic al lui Hristos enoriasii parohiei nu trebuie sa fie straini de viata
Bisericii, a parohiei, ci sunt membrii ei, impreuna lucmtori cu preotul
reprezentand "zidirea" ce se neincetat, al carei Cap este
Hristos si care este plina. de Duhul Sfiint. Enoriasii sunt impreuna
responsabili de vitalitatea organismului eclesial. Relatia
stransa intre un preot trebuie sa redea unitatea parohiei
ortodoxe in Biserica Ortodoxa Romana care a avut unul dintre cele.
mai bune sisteme eparhiale parohiale din lumea ortodoxa.
- Preotul trebuie sa contribuie la motivarea determinarea
misionara, evanghelica a prin lor de
necesitatea participarii la ritmul liturgic al parohiei care este Biserica
in dinamica ei spre plenitudinea eshatologica prin impartasirea harului
Srantului Duh, prin cuminecarea cu Hristos euharistic.
crel?tini la inceput erau chemati sa participe la Sfiinta Litughie in
fiecare duminica. sarbatoare (Canonul 26 al Sinodului din Laodiceea
- 347; canoanele 8,9 Apostolic; canonul 2 al Sinodului de la Antiohia
- 341).
Pe langa Liturghie sunt importante pentru viata a
Laudele bisericel?ti dar ierurgiile prin care Biserica
se extinde in intimitatea vietii de zi cu zi a prin care
sunt integrati in complexitatea vieW lor in Biserica, creandu-se
o conexiune benefica la nivel parohial intre sacru profan, spre a se
practica in viata lumii de catre "purtatorii de Hristos" - _
liturghia marturiei evanghelice in sens larg cu consecinte comunitare,
sociale, economice.

- Preotul trebuie sa ajute parohia "sa-r;;i cristalizeze :caspunsul ei
eclesial"21 viu, dinamic, spre insanator;;irea acesteia amt la nivel rural
dar mai ales urban, avand in vedere ea prozelitismul sectar
destramarea, dezintegrarea parohiei ortodoxe.
Preotul trebuie sa fie conr;;tient ea el este "iconomul harului"
Duhului Slant prin care s-a instaurat !iii fiinteaza Biserica prin Sfintele
Taine culrninand cu Euharistia. Fidelitatea preotului fata de Hristos r;;i
Evanghelia Sa, devotamentul sau total fata de Biseriea, intru
"slabiciune !iii cu mare friea $i cutremur" (1 Corinteni 2,3), dar prin
darurile divine nu prin intelepciunea umana, asigu:ca intr-o masura
mare implinirea planului divin fata de lume, "taina cea din veci
ascunsa" care se actualizeaza permanent prin slujirea sacerdotala ce
face prezenta Si vizualizeaza slujirea lui Hristos Insli$i.
b) Exigenfe pentru
- Conr;;tientizarea calitatii de enorias, de rnembru al parohiei, al
Bisericii, de fiu al lui Dumnezeu. "Parohia nu este 0 institutie de
prtestatii liturgice $i rituale private", ci ea este manifestarea vietii in
Hristos, mediul in care Evanghelia este mita de eatre toti crC$tinii, cler
$i credincio$i, spre a se depA$i un anume formalism, 0 lipsa de angajare
cre$tina, de responsabilitate parohiala.
22
- Dinarnizarea organismului parohial prin rnarturisirea entuziasta
a credintei, personal $i cornunitar, prin viata rnorala $i spiritualitate
evangheliea, prin apostolat social, spre depA$irea unui anumit dualism
Biseriea-Iurne, a polarizarii pagubitoare lntre pietatea personala $i etica
sociala.2J ,
autentica a parohiei in sens institutional dar $i spiritual
prin implinirea indatoririlor de enoriasi $i prin sfintenia vietii in
Hristos spre a se stopa falsa misiune a sectelor $i noilor mi$cari
religioase.
Cuvintele "un om ca si un popor, atata pretuiC$te, cat a inteles din
Evanghelie"24 sunt 0 invitatie la 0 autentica viata crC$tina, institutional
21 Pro prof. dr. Dumitru Radu., Taina Preotiei, in "Ortodoxia" XXX (1979), Dr. 34, p.
547
n Pro prof. dr. Ion Braia., Participarea mirenilor la viata Bisericii, In 'lndrumAtor.
bisericesc", 4, 1983, Timi$oara, p. 104; cf. P.l. David, Activitatea misionard a
Bi'sericii Orlodoxe Romane penlro apdrarea dreptei credinte, in lata incercdri/or .
prozelitiste, in B.O.R., 9-10, 1986
23 idem, Viitorol Ortodoxiei, p. 308
. 24 Simion Mebedinti, Crestinismul romanesc, Editura Anastasia, 1995, p.23

spiritual, pentru fidelitatea fata de istoria cfe$tina, de Biserica lui
Hristos care era, este $i vine. (Apoc. 1,8)
Considenmd prozelitismul, in ton cu Bisericile care resping
aceasta falsa forma de misiune, ca 0 "deformare a rnarturiei crC$tine",zs
Ortodoxia, in plan panortodox $i ca Biseriea locaIa $i comunitate drept
marturisitoare, respinge orice forma de prozelitism uniatist, sectar sau
al noilor religioase Si aceasta din fidelitate $i iubire fata- de
si fata de oamenii chemati sa creadA drept invatatura
rnantuitoare a Bisericii lui Hristos $i sa e,xperieze plenar viata hariea in
Hristos prin Duhu! Slant.
. . .
2S Pr. loan Bria, Un obsta col in calea ecumenismului: prozelitismul confesional, in
RO.R., 9-10, 1970, p. 1058
"-


'\
)
, .
.
, RADU PETRE.
.
'1;
';\ irA Zt>e"
AtitudiDea Bisericilor Traditionale
. .
Europene fata de prozelitismul .
advent
j
I Impactnl in societatea contemporani
I
lucrare tipiriti cu Inalta Binecuvintare .
.a Prea Feridtnlni Pirinte TEOCTIST
Patriarhul Biseridi Ortodoxe Romine

editura tmiversif.i.tii4in
2007
+- \ \J'-.. '>l to) 'L

.'
517
".

576 Atltadioea Biseridlor TracIiCloD8Je Ealvpeoe ratA de prozeU&lDDl advilit
acestor fenomene din perspectiva psihologiei religioase sau chia.r a psihiatriei, 'pe
lAnga rea'teologicA. .' "
Turma St8ntului Die este 0 alta grupare care iii recruteazi adeptii dintre
acei CIefl::i:ni domiei s! exploreze'Blte cAi de mwi evlavie decfit cele din
Biserica 0I10d0xA. Membrii acestei ,grupiri vmereazI dwnnezeirea proorocului Ilie
ci:ruia i se atribuie crearea cerului ,i a plnUintului, cred in reincarnare, au un cult
propriu, al Maicii Domnului pe care 0 cred moldoveancl (1!), ,i numeroase
practici total strI.ine de dUhul Ortodoxiei ,i a1 in general, 'ca
promovarea clsitoriei albe 1332. Din nOll trebuie s!'spunem CD regret ci existi.
foarte pulin material informativ in legltuIi CD aceastl grupare care are un impact
ingrijorltor.mai ales in Moldova. Aceasti. lips! de informare este adesea
exploatati de lid,erii miJcIrii'pentru a c8ftiga noi convertiti.
... ... ...
fn perioada interbelici,Biseriea Ortodoxa RominA a fost eonfiuntatl CD
c4teva grupuri neo-protestante a1 cAror prozelitism agresiv a detenninat 0
literatura polemicA impresionanta
1333
DacA adventi,tii de ziua a se
Dumnezeu din 29.09.1991); Ea (Verginico) a fost VasIlI in care am stat Eu cu Duhul Meu Cel
stint, cu cuvBntul Men prin glasul ei. Ci acum 2000 de ani Clind am venit din eer, tot printr-o
fecioarll am venit ca &Ii iau trup vAzut mtre oameni. fecioara care se Maica lui Dumnezeu,
iar scum, pentru Duhului Men Cel Sfiint, tot priotr-o fecioari am venit in mijlocul unui
popor credincios I-am hrlnit cu Duhul Sfiint pe poporul Men, pe tine, lsraele, tot prfutr-o
fecioarli....Prin ea S-aniscut Cuvintul Duhului Sfiint vreme de 25 de ani. din anul 1955 panl in
anuL1980 clnd Eu, Domnul, am venrt am luat-o la eer ea lucreazA aciun din cer, de lang!
MineJpeste poporul Men, peste poporul ei. ciei es a nliscut acest popor, ea, din Cuvilntul Meu
silqluit in ea, popor niscut de sus din cuvantul eel din eer coborit in vas ales de Dumnezeu.
(<< Cuvilltul lui Dumnezeu din 28.08. 1994); De doni mii de ani tot eerul venires ta
intre oameni. Glasul Meu a venit pe pimBnt in vremes ta, Verginieo. Tu ai fost cetatea Mea,
templul Meu, Mea pentru venires Mea pe piniint dupa dow'mii de ani. Tu ai fost tronul Men,
scaunul Meu de judecatl, tu ai fost cuvilltul Men, tu ai fost venires lui Dumnezeu a dona oarlI.,
cales venirii Fiului lui Dumnezeu ca 51 des fieciruia dupl cum este fapta sa. Toste ale cuvintului
Meu prin tinese implinesc, amin, amin, amin (<< Cuvintullui Dumnezeu din 14.06. 1998). .
1332 Pr. Filimon 8orin-Adrian; Senzationala ,i dureroasa destiiinuire Q unui foat adept al sectei
"Sfiintul Bie", "Plsturul Tutovei", Dr. 51 1997, p. 17-21; Protopop AndrOne, Secta
Tunno Sf nie 1l1f perical social-pre/zmgire a inochentismului Basarabean, Plstorul
Tutovei , m. Sf 1997, p. 2227; Diac. Prof. Dr. Petre I. David. Invazia secteiar, vol. lI, Ed.
Europolis, Constanta. 1999, p. i36. Vezi lCOD0111 Sl Gh. Scodigor, de riitlicirea '
inochelJtista. 1930, 31 p; Diac. Prof. Dr. Petre 1. David, Sectologie sou apiirare.a dreptei
credinle. Constanta. 1999, p. 140-iS'l.
IJll Menfjonllmaiei lucrIrile care se gIsesc la Biblioteca Academiei Romane: Pro Cli. Silcescu,
itJtru fntiirlrea credinlei. Ce '\'Or ereticii?, fa loe; Pr. cilpitim I. D. Croitoru;Pimcolul seCteior
Biser'lcDeTnldJ1:iooale EuropeDe...
buCUI'liu allituri de baptifti de dre:pturile ,i liberipJe pe care Constitupa din 1923
pentru Regimul general al cultelor (MO 89/22 aprilie 1928) Ie acorda
dtePtul:asoeiaPJor in general, martorii lui Iehova au avut 0 istorie zbueiumatl in
Rom&lia.
Decizia ministerial! 31.999/1939 stipula cI aceste grupuri, prin doctrina ,i
practicile lor rituale aduc atingere legilor de organizare a statului ,i institupi!or
sale ,i contravin bunelor moravuri, singuratei statului. ordinii ,i linifti publice.
Organele administrative ,i polipenCfti vor inchide casele de rugiciune ,i vor
adresa 'irifractorilor acte de 1lIIDhire.pentru infiactiuni preVlzute in codul
penal"; Asociapi!or religioase acceptate (adventi,ti;,. baptiJtii ,i Cl"eftinll dupA
evanghelie) fwictionau in anumite limite: nu puteau inserie 0 persoani care
aparpnut altui cult, firl sa aibi dovada cA aceasta a indeplinit toate formalititile
necesare de pAriisire a cultului cIruia acesta a aparPnut; pentru a funepona la
Divel local, acestea trebuie sA atbll eel pulin so de membrii; predicatorii trebuie
sA aibi cel pulin patru ewe secundare etc. fn perioada interbelicl a exista
preocuparea de a limita prozelitismul. pe temeiul ell el tepreziniji 0 amenintare
religi<Jase fit Romania Mare din PURet de vedere notional, Brliila f.e., 8 p; Sectele religioase di;, .
RomiiniD de un cleric ortodox, 1924; Dr. Grigore Gb. Sectele religioase in
Romania, BlIC'UIe$ti' 1924; Gheorghe Comp. Cdlliuza cutWafterii ,i comboterii sectelor,
MAnistirea Cernica 1925; Nicolae Bninzeu, PocIJilii, Lugoj 1925-1926 (10 b""uri); Gheorghe
Noua ciilduzii pentru cutWafterea,i combaterea sectelor, Arad 1927; Emanuel
Privind ogorullui Hristoa. Ratiicirile seCtare combalerea lor, Galati 1928; Prof. Dr. Vasile
Ispir, Sectele religioase din Romania, Arad 1928; Preot misionar Anghelescu. Contribuliuni
misio_rice, Biserica ,i Sectele, Brliila 1928, 35 p.; Pro Prof. Alexandru N. Constantinescu,
Sectologie, 1929, 129 p; Idem, Sectologie pentru Seminar, Bucure!jOti 1929; Pro Rupiev
Teodor, Fugi(i. de aduniirile poc4itilor, Arad.1929, 18 p.; Dr. Grigore Gh. Comp. Primejdia
seetelo,. religiDase pentru statele nafionale ,i my'loaeele de apiirare, Arad 1929, 29 p.;
DirvAnescu 1. G. Stlnici, Ghid defolasit In combalerea sectelor. RBmnicu V41cea 1929, 15 p.;
A.T Skvomikov, in ajutorul crqtinlllui ortodox in disculiile cu sectan(it, Cartea RomAneasci
1930; Pro Petru Iacubovclli, Penlru ce in&hideli ocJIii, 1934; Pr. Prof. Marin. C. Ionescu,
Sectarismul marepericol social, 1941; Pr. Gheorghe Pr. C. Popescu, Tiparii
care pescuiese In fntuneric sou Scetele in Romiinia. Istoric doctrind,i combatere. Adjud 1933;
Grigore Gh. Statui infato sectelor, Arad 1933,44 p.; Canouie Victor Bojor, RdtlJcirile
ppclJililor, Cluj 20 p. (greco-catolie); Pr Vasile Cihieviei, Proorocii mincinOfi, Cernluti
1937,94 p; Pr. Dr. Fortunat Ce este Adev6ruI? Cluj 1938, 100 p; Pro loan, N. Oporan, Nil
pardsiti credinla stramo,eascd, 1938. 32 p.; Pro AI. Dencescu, Privind rdtdciriJe din
urm4, Alexandria 1938; Pro Cliveci Vasile, Sfonta Tainii a PrlWliei ,i proorocii m/neinOfi,
Cernlup 1938, 32 p.; Pr. V. Dolinescu, Lupta contra sectelor religioase, Barlad 1939, 24 p;
RlitlJci/ii sectanti nierg in focul cel vqnic, Cernliuti 1940; Marcu Viciu !jOi Pr. 1. SabAu, Predici
antisectare, Sibiu 194(); Policarp Pastara/iJ pentru sec/anli,t reprimirea lor in Bisericd.
Ismail 1942; Pr. Spiridon Ocana, Seetele 0 more primejdie pentru stal ,i nafiune, 1942;
Pavel Nieoarll, Riitiiciti pe aceeOfi cale faisll, BUl:1ll'qti 1960.
579
578 AtitadiDea BisericUor .TradftioDale EaropeDe lati deprozelitismul adveDt
nu numai pentru ortodoxie, dar ,i pentru dezvoltarea noastri ca pOpor
13l4
Din
contrA. in 1946, prin Legea m. 407, coll':)llllit!tile adventiste sunt recunoscute
drept cult religios, iar in &nul 1950 8.pirea ,i statutul de funcpo.oare al
.cultului
IllS
DupA 1989 au fost mai multe care se referlla sprijinul
de care se bllCll1"i cultele.,i asociatille religioase
l336
In prezent, in RomAnia
activitatea nollA ctilte recunoscute oficial, printre care "Cultul
Adventist de Ziua a "Organizapa Martorii lui Iehova" . .
Adveatimlul a pAtnms in RomAnia pm intermediul preotului catolic .
polone:z MIhaIl CzekoWIId, in jurul anului 1870, c4nd aceasta a tinut un ,ir de
conferinte 1a Ii in Transilvania: Turd&, Cluj, Gherla, Beclean pe SOmef
etc. in Dobrogea, adventismul s-a propagat apoi pm fi1ierl rusI. ,i pm
intermediul germanilor stabiliti in Crimeea. La inceputul secolului, adventismul
atragea persoane instruite, ca studentul in medicinA Petru Paulini Ii ofitenil St.
Demetrescu. In vederea organizArii grupArii, cei doi unnea:zA cursuri la semmarul
teologic adventist de 1a Friedeneson (Germania), apoi se organizeazi prima
Conferinfl din RoID.8nia {IOO7). in 1920 are 100 primul CongreS adventist in
1334 "Ei nu admit Sftnta Traditie ,i prin aceasta atacli " ttadipiJe poporului nostru ,. propagl un
spirit strAin de v;ata neamului" (Pr. Prof. AI. N. Constantinescu, Sectologie. istoricul Ii
combaterea sectekJr In Romdnia. 1943. p. 12). Despre adventifti gllsim Ia Biblioteca
Academiei Romine peste 100 de titluri polemice scrisdn perioada intetbelicl. Pr. Prot: Dr.
Atbanasie Negoi!A, Despre Sabat. "StudH Teologice", Dr. 9-1011951; Prof. Dr. Teodor M.
Privire asupra ereziilor ,:StudH nr. 7-8/1950;.
133 A se vedea 0 hteratnrli adventlsti bogllfll. publicatil m penoada comunistli: Cultul Crqtm
Advtmtist de Ziua a din Republica Populard RomOnd. Statutul Case; de pensii ajutoare.
BucllI'efti1958, 16 p; Curs special pentru instructorii $colii de sabat, 1946, 72 p.;
Torrey R. A, Trebuie sa tinti crqtinii Sabatul?, Buc\ll"efti 1947, 29 p.; Doctrine biblice. 7 aprilie
1956-30 marlie 1957, 1966, 80 p.; Linden lngeman, Biblicism, Apocalyptic, Utopia. The
historical development of adventism in the United States and in Sweden to about 1939, Uppsala
1971,494 p.; Cultul Adventist de Ziua a $optea. Slumi biblice, Cluj Napoca 1975,432 p.; Popa
Dumifru,Pagini de istorie advenlt'J, Bucure,ti 1982, 159 p.
1336 OrdoMnta prtvind acordarea de contrilNlii de la bugetlil de stat pentru completorelJ
salarizdrii persono/ului unitaliior de cult din fara ("Monitorul Oficial", -Dr. 138/30 iulie 1993);
OrdonoIf/a privind stabiJirea unor forme de sprijin jiMnt:ior pentru unitd{ile de cult cu venituri
mici SOlI ford venituri ("Monitorul Oficial", Dr. 2251 19 august 1994); Legea privind dreptul
exclu:siv al cuitelor de a produce obiecte de cult ("Monitorul Oficial", 224/ I octombrie 1992);
. Legea privindpreglltirea populapei pentru aparare ( .. Monitorul Oficial", Dr. 120/11 iunie 1996);
.,cetiI{enii care din motive religioase refuzll. sa indeplineasci serviciul militar sub anne, executA
serviciul altemativ" (in institutii publice, regii autonome, societAti comerciale etc). Datele extrase
din Secretariatul de stat pentru culte, Viola religioasii in Romania. Paidea, 1999. Studiu
documentar intocmit cu prilejul vizitei ecumenice a Papei loan Panl n in Romania) Lect Dr.
Adrian Lemeni. Viola religioa.sa in Romiinia,( Secretariatul de stat penttu cUlte) Editura Bizantinli
2005 (256 p.); John Norton Loughborougb. Morea m;.,care adventii. Apari/ia Ii dezvoltarea ei,
Regbin Proteios 1997; Toderi1J. Rusu; Riitiicirea adventiJ, Galati 1997.
BisericUe TraditioDaie Europeae._
Romania, iar in ace18lii an se infiintea:zA Uniunea comunitAtilor evanghelice ale
adventi,tilor deziua a 7-a (1921). in 1927 erau deja 7579 de rispmdip in
757 de localit!1i cu 289 case de rug!ciune ,i 65 de predicatori
l33

!
1331 Din perspectivl adventistli: A1exandru Timi" Din istoria advetrIa tnmsi/vd1ieand, ..Curierul
Adventist", aprilie, 2003, p. 7. Despre istoricul adventismului in RomInia, a Pr. Prof. Dr.
.AI. N. Constantinescu, Sectologie. lstoricul ii c:ombate.reasmeJor In Romiinio. Buc:areti, 1943, P
14-25 (autorul combate Rrbarea sAmbetei, p.18-21; ,i cateYa din fnvltlturiJeeshatoJosice. p. 22
24) ; Pr. Prot: Dr. Petru Deheleanu, Mi:mual de st!Ctologie, Tipografia dioce:zanll Arad, 1948. p. 45
50; Diac. Prof. Dr. Petre 1. David, De Ja erezie la sma. De la sc:hisma Ja grupiJri anorhice.
B11C1lrClfli 1986, p. 100-116; Diac. Prof. Dr. Petre I. David, Invazia secteior. Asupra cretinismlliui
secuJariz;ot intensiftcarea prozelitismuilli neo-pdg6n in Romdnia dJIpii dectmtbrie 1989, Editura
.. Crist-I", Buc:u:rqti, 1997, p. 123156.
De asemenea, meJJ1ionim aici Iiteratura po1emici bogatil care se gIseqte la Bibliotcal Academiei
Romane: Iconom Constantin Nazarie. Botezul. Dumineca ii lerarhia BisericeDScIi, Buc:u:rqti
1910.77 p.; Jconom Constantin Nazarie, Cinstirea Sfjn1eJor lcaane p. odventiftii, Buc:u:rqti 1911,
25 p.; lconom Constantin Nazarie,Sdmbiita adven,(jtilor Duminicii, 1914, 19
p.; Pro Jconom, Ene Dimitrescu, Combaterea advenliftilor. Ploe,ti 1915, 32 p; Callist Ialomiteanu,
Corte pastoraid asupra advent;"tilor, 1915,38 p.; Eroarea atJvent4tilor, Bucurefti 1916,
14 p.; Scarlat Moisescu, Pericolul propagaru::ki adventiste. Un rtlspuns al Pr. lconom inocenliu
Protoiereul Jud Prahova, f.l. 1916, 50 p.; Popescu Cemica. Oi riitiicite sau
combaterea Ilnor erezii advenJiste, 1916, 75 p.; Econom A1exandru Popescu-Cernica, Oi
riitiicite SOlI combaterea llnor riitaciri adventiste bazatii pe tlreapta rapune Ii cu cila/iuni luate
numai din Sfanta Scripturii, BucllI'efti 1916. 75 p.; Arhimandrit Galaction Cordun, Ce este
Adventismul? Bucurefti 19J9, 34 p.; lconoro Constantin Nazarie, Combaterea principolelor
fnvdtiituri adventiste duptl mai multi QIItori, Bucure$ti 1921. 207 p. (cea mal documentati
corobatere!!!); Jconom Dimitrie Georgescu, Adventismul din punct de vedere biblic. rational Ii
moral-practic, 1922, 165 p.; Gheorghe Pentru neam lege. Patruzeci de
cuvfntdri de invataturtl impotriva bapt;"tilor Ii advent;.,tilor, CaI"ansebq-Bucure$ti 1923; Diac.
Dr. Grigore Gh. Com,a, Stimbiita,; Dumineca dupIJ E. Modersokn. Bucurefti 1923, 24 p.; Pr. M.
CAlugireanu, Adventismul Ii combaterea lui, M8nlistirea Ne&ml 1923, 63 p.; Paul Scheurlen,
Adventiftii, traducere de Diac. AI. N. Constantinescu, Brtila 1923, 24 p.; Pr. M. CAhigAreanu,
Adventismul,; dreapta credin{a, Ed. A doua, Manlistirea Neamp1, 1924, 16 p.; Paul Scheurlen,
Cine sunt ce vor Adventiftii?, traducere pentru popor de Diac. AI. N. Constantinescu, Brtila
1924, 24 p.; Pr. lconom lnocenpu l)tefBnescu, Perlcoiul propagandei adventiste Ii combaterea
concubinajului din jude/UI Pranova etc.. , PIOqiti 1925, 143 p.; Pro Cornel. N. CeorceJ, CrlstOi
mincinOi, 1926,45 p.; Econom Petre. G. Savin, Din viata advtmt;.,tilor,-Galap 1928,79
.p.;'Dr. Grigore ColDfa, Lucrarea diavoleoscd a advenn,tilor, Arad 1929, 27 p.; lconom 1.
Darviirecu, Ferip.-vli de advent;.,ti Ii de toli rlltiici{ii vremurilor noastre!, Arad 1930,40 p.; Pr.
Gbeorllge N. Sfanta noastrtl credintiJ fi vrq;mtllii ei. 1930,57 p.; Pr. Josif
TIlmAceanu, Strigat de alarmii.. Sarili in ajutor. Au intrat iupii in st6na Domnului. Cdrticica
popularii fmpotriva advent4tilor, Roman 1930, 81 p.;. Pr. Constantin M. Popescu, Cine SlInt Ii ce
vor advenliftii in genere tali sectanpi, Ramnicu VaJcea 1931, 32 p.; Pro Mina Gawar, Riitiici(ii
ii pricinile riitiicirilor. Liimuriri, Botopni 1931, 15 p.; Popescu R. Din plicatele Bapt;.,tilor p.
Advenl;"tilor, Thmu Mligurele 1932, 32 p.; Iconom Constantin Nazarie, FetiIi-va de adventifti,
Brliila 1932. II p.; Diacon Cilineii Popescu, Secta Milenistd, Craiova 1937, 33p.; Pro Econom. T.

581
580 AtitudiDea BUericDor Europe.ae fatA de proze.lJdsmul adveat
La recenslimfintul din 1992. AdventiJtii aveau 78 000 de membrii (0,3%
din populafia RomAniei) din care 8500 de maghiaril33s: Spre deosebire de anll
2002 2003 cind evol. ,,Bisericii Adventiste" a fost descendentl, incep8nd
co 2004 biJantul este pozitiv (ADen 29). Pen1m pregitirea corpului pastoral,
exist! un Institut Teologie Adventist de grad Universitar care fimcponeazA ]a
(CatDpusul Universitar Cemica), acredidat de curi.nd de Asociapa
Adventjsti de Acreditare a Conferintei Generale a Diviziunii Bum-Africa (13-16
apriIie 20(4), ceea ce inseamnl cA .studille vor fi recunoscu:te pe plan mOndial in
cadrul ..Bisericii Adventiste,,1339. De asemenes, exist! trei lieee semiDariaJe
(Liceul teologic adventist Demetresco", Lieeul teologic adventist
Craiova; Liceul Teologic Adventist ,.Maranatba
n
Cluj-Napoca) 0 post
liceall sanitati ]a BIiila, inaugurati in 2002. In anul 2003 a fost inaugurat
lnstitutu/ Bib/ie de la Stupini. pentru care au fost cheltuite 3,7 miliarde lei.
Biserica adventisti depne un post deRadio, "Vocea Sperantei" care emite
lil Constanta ,i .fl un studio '(ideo pentru
programele prezentate pe postul de televiziune Realitatea TV, eu seopul de "a
construi 0 imaginie pozitivA in soeietate a adventismului"1340. in aceste emisiuni,
re1JfeSc sa reuneascli personalitAp importante ale viepj politice
de partid) sau culturale ceea ce Ie confera un plus de
cred1bilitate. De asemenes, ,,Biserica adventisti" are 0 cas! de editura unde se
editeazllunar revista "Curierul adventist" bilunar revista "Semnele timpului".
Trimestrial se editeaza caiete de studii biblice pen1m adulp, tineret copii, in
peste 55 000 de exemplare. . .
Actualmente, ,,Bisericii Adventiste de Ziua a din
Roinania este Teodor HUfanu (2005- ), licenpat in teologie pastorala la
Universitatea Bolyai din Cluj-Napoca depnand un master in
Leadership la Andrews University, Michigan, SUA. in ultimii cinei ani, acesta a
activat ca secretar al Unitmii Romine, in perioada anterioara fiind al
Dtigulescu, Dummeca crqti.nilor Ii samhata advent;.,tilor cu intrehlirl Ii rii.$punsuri, 1938,

I SecretariatuJ de stat pentru culfe, Viola religioasa in Romtinia, Paidea., BUCllreliti, 1999, p. 60
62. Studiu documentar intocmit en prilejul vizitei ecumeniee a Papei loan Paul II Tn Rom8nia.
1339 Membrii comisiei de evaluare au propus aereditarea celor trei programme de studii de la
Cemiea, Teologie adventistl pastoral!, Teologie adventistAdidaetici-limba literatura romin! ,i
teologie adventistA didacticl- asistenf! social! p6nA la 31 decembrie 2007, IlIl1lind ca evaluarea s!
fie reluata in 2008 ( .. Curlerul Adventist", rnai 2004, p. 28). De fapt, toate institutiile de inviflmlint
sunt supuse unei evaluAri periodice din partes Conferintei Generale.
\340 Gabriel Dinci, Comitetul de bi/onl, Cemica, 26- 27 rnartie 2003, p. 7-8. Comitetul Uniunii
Romine a Adventiste se la inceputul fiecArui an pentru a evalua starea
Biserieii .
. ,',. .
Earopeae-.
COnferintei Moldova (organizalie administrativ teritoriall). Vasile Dima este
DepartameDtuI comunicatii din cadrul ASZ Romania ,i
pretedinte ..aJ Asoda1iei Nationa1e pentru Apararea Libertatii ReIigioase
si.Libertate", afi1iati la ONU la Uniunea Europeanl co centrala la
Bema.. profesor 1a Adventist de 1a Cemica (ADen 30).
- ADRA a inceput sA activeze in RomAnia iniediat dupl 1990, fiind
inregistrati juridic, conform OG 2612000, pozitie care ii permite accesul la
externe. tn 2001 a fost semnat primul acord de finantare co Ambasada
Canadei la in cadrul Programului Canadian de Cooperare Tehnici in
ROIJl8nja. ProiectuI s-a intitulat .,Prevenirea instituponalizArii copiilor a
abandonului avind un buget de 26.387 S. Numai in perioada 2000-2002,
ADRA a implementat in Romiinia 12 proiecte de devoltare 73 de proiecte de
refacere in valoate de 967 899 $, adresandu-se la peste 70 000 de beneficiari
l341
.
. 'De altfel, .,Biserica adventist!" din Romiinia este implicati in mai multe
prbiecte 1a nivel naponal, cele mai multe din acestea fiind sociale, dar axate in
egaIa lIlii.suIi spre promovarea principiilor morale dupA care se ghideazA
.Biserica". Dec/arapa de la de exemplu, a fost 0 inipativi prin care
se ineerca implementarea in Romiinia a unei declarapi a Conferintei Generale,
prin care se urmarea reducerea numArului de 31, ABexa 31).
De asemenes, se dezvolt! numeroase programe care sA imbine odihna
Tecreerea co misionarismul. Astfel, ..Biserica" are dou! case de odihni, la Sovata
Vatra Domei, care pune la dispozipa celor interesap locuri de cate zece zile, 1a
pt:'eturi acceptabile un Centru de Educatie pentru Sinatate la Herghelia
De asemenea, Uniunea Rom.inA a fost implicati intr-un program de
colaborare cu Global Evanghelism din Conferinta Carolina, in cadrul cliruia 173
de misionari americani au predicat in iunie 2004 in 117 de comunitip adventiste
:din Romania. Publieapile adventiste remarca numBrul al "prezentelor
neadventiste" la aceste prezentiri (care trt?buie sA fie
adaugam noi) faptul ca aceste persoane exprimat dorinta sa fie implicate
in diverse aetivitap in cadrul,.BisericU"I342.
- Importanta misiunii adventiste in Romania a lOst refleetat! Iji de cele trei
vizite pe care Conferintei Generale a ,,Biserieii Adventiste de Ziua a
Jan Paulsen, le-a flicut in Rominia dupA alegerea sa in 1999. Ultima
dintre aeestea (19-20 decembrie 2003) a inclus Iji 0 intrevedere co
niescu. statului hi aces vreme a apreciat ,.relaliile bune dezvoltate intre
1341 Emil JigAu, Evanghelia in came de lucru. Curierul Adventist , mai 2003; p. 4-5.
\342. Gabriel DincA, Comitetul de hilanl, Curierul Adventist)} (Cemica, 23-24 manie 20(4),
aprilie 2004. p. 28-29.
58l AtitadiDea B..ericllor Tradltfoaale EUl'Opeae rali" de pnwaftismul adveat
prefCdinp.e ,i Biserica Adventisti", iar la riDdul siu lidend adventist i-a cerut dl
lui lliescu ,,sA ii exercite influenta pentru re:zolvarea favorabili. a unor situap.i
mai dificile in domeniul invAtAmBntuJui Pal rela1illor interconfesiomlle la nivel
local"I343. Era yorba in principaI de adoptarea unei decizii a ministerului
Educap.ei ca elew &aU studentii adventiJri sA beneficieze de dreptill de a respects
sAmblta ea zi de odihnA ,i de necesitatea crearii unor cimitire adventiste.
Despre "OrpBizatia Martorii lui Iehova" existi 0 literaturl abundentiin
perioada interbelicl, dar ,i in timpul regimului comunist'344, Dacl dAm crezeare
datelor prezentate de martorii primele comunitili russelite s-au intemeiat
in Transilvania, prin intermediul a doi studenti in Biblie magbiari, Karoly Szabo
,i JozsefIGss, care intolli din Statele Unite in 1911, s-au stabilit in
unde au inceput sA predice "vestea cea bunA" 1345, PAn! in 1919 ei rellfiserl si
fael aproximativ 1700 de adepli. grupali in peste 150 de congregalii. Cluj
Napoca era centrul de coordonare a instruirii biblice. care rAspundea nu numai
de RomAnia, dar de Bulgaria, Iugoslavia Vi Albania. in Mcirtorii lui
Iehova in Romdnia, se aratii el "din eauza intolerantei manifestate de unii preoti

din Rominia, istoria modc:ma a Martorilor lui Iehova a fost marcatide
perseculii", iar .in fruntea pe:dCuliilor erau preotii". Martorii nu uitii inliA sa
:1
t,
1343. Adrian Bocineanu, Prqedi:n.tele Coriferintei Generale tIin IWU in Romania , "Curierul
'cl
4
Adventist", ianuarie 2004, p. 20-21.
1344 Despre ,.Martorii lui Iehova", a se vedea in ordine cronologieli: Pro Prof. Dr. AI. N.
Constantinescu, Sectologie. Istoriculli eombaterea seetelor in Romallia. 1943, p. 35
38; Pr. Prof. Dr. Petru Deheleanu, Manual de seetologie. Tipografia dioceZ8llli Arad, 1948, p. 50
53 capitolul "Studentii Bibliei"; Teodor Ardelean, Fariseii lui lehova. Editura Politici,
1988, scrisl!. in pImA epocI comunistA; Jolm Ankerberg& Jolm Weldon, Rea/italea despre Martorii
lui lelwva. Rdspunsuri la 20 din intrebiirile eel mai freevellt puse privind Societatea Turnul de
Veghere, 1988;Radu Antim, Societatea "Martorii lui lehova" in come:rtul fenomenului sector,
Cluj-Napoca, 1996, Trateazi mai intii fenomenul sectal" in coDtextnl crizei lumii modeme (sectele
sunt "bali ale timpului"), apoi prezinm istoria, invayAturile ("ideologia paradisului msangerat").
Reflectii sale, sunt orginale $i pleaeli de la literatura criticl in limba gennana. Autorul semnaleazil.
&ptul eli "Socielatea comerciali a incearcA si-,i construiascli 0 noni imagine,
accentuind punctele comune en ortodoxia ,i de aceea este neovoie de 0 noui strategie. Diae. Prof.
Dr. Petre I. David, lnvazia. seelelor. A.rupra ereftinismuiui seeularizal ii inten.sifICarea
prozelitismului neo-pdgiin ill Romania dupd deeembrie, 1989, Editura "Crist-l ", 1997,
p. 214- 229; Maria Emilia Sorescu, Fenomellul seetanl in ROmiinia. Editura Beladi-Craiova, 1999,
p. 67-73; David PestroiU; Martorii lui lefwva. Sum ei CTeflini?, Romania 1999; Pr. Drd.
Stelian Manolaehe, Marlarii lui lehova a/efii lui Dumnezeu ? Sc. Tipoc:art Bf8$Ovia f.a. 0
in care se prezintli pe scurt istoria rnartorilor, pAtrunderea lor in Romania $i 0 respingere a
invititwilor lor din prespectivli ortodoxi.
1'1 1343 Datele despre "Martorii lui Iehova" in Romania sunt preluate din MartOrii lui lehova
r
!
ill Romania. Roms, 1997, precum ,i din Teodor Ardelean, Fariseii lui lehova, Editura Politieli
l
1983.
,
t

t,
BiseridleTI1Idq:iouale EUl'Opeoe... S83
adauge el iIi general, "poporuI roman .este ospitalier plio de respect fafA de
idea1uri nobile" (p. 6). In 1920, este trimis in RomAnia loan B. Sima. proaspit
convertit, ea sA org8.mzeze primele comunititi. in 1927. ins!. convins de faptul
cl russelitii promoveazl' anarhia, gruparea, demasc8nd. multe din
dedesubturile sale, Au existat apoi mal multe sciziuni ale grupirii.
in perloada interbelicl, sects este interzisi in 1922 (martorii spun cl
ministml Cultelor era iezuit) averea ei este confiscata. Au avut loe numeroase
arestiri ,i procese din cauza prozelitismului agresiv .. Conform estimlrilor
martorilor., DI.1lllAm1 acestora s-a ridieat la aproximativ 530. Din 1933 s-a interzis
din nou activitatea sectei, iar in 1937 a existat 0 decizie similari privitoare la
literatura iehovistA. Sediul soeietip.i este inchis din nou in 1939 coaducltorii
sunt arestali. Sunt din nou in afara legii in 1948, 1a timp dupl ce
fuseserl recunosculi in mod legal ca religie (4 iulie 1947)1 . Martorii explicl
acest lucru prin faptul cl nu au vrut sA. ret1Unfe 1a neutralitatea fatA de politicl
(Ibidem, p. 7). in perioada comunisti au suferit perseculii. lnchisoare dar tot
timpul au gisit un modus vivendi cu autoritilile comuniste etc.
in 1990, Secretariatul de Stat pentru Culte a recunoscut "Organizalia
religioas! a Martorilor lui Iehova" (15.02.1990), in conditiile in care in
RomAnia, ca Iji in alte tiri euroPene, martorii au fost sustinuli de un lobby
american eficient. in 2001, Mittea GeoaDi, pe atunciministrul de exteme
in exercitiu al OSCE, a fost intervievat in cadrul Comisiei SUA
pentru cooperare Iji securiiate in Europa. in legaturi cu situapa libertilii
religioase in RomAnia. Congresmenul Christopher Smith a criticat mai multe
domenii in care aprecia el cl Romania nu a fiicut suficiente progrese printre care
eel al .,drepturilor omului", invocand mm ales consecintele discriminatorii
limitative in exercitarea drepturilor libertitilor fundamentale pentru cetitenii
romAni adepp ai organizatiei religioase ,,Martorii lui Iehova", inclusiv pe linia
in plan administrativ a statutului de cult religios al acesteia 1347
Prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor or. 2657 din 22.05.2003,
"Organizatia Martorii lui Iebova" a fost recunoscuti ca un cult religios. tn
Statutul Organizatiei religioase Martori lui 'Iehova .adoptat prin
ordin, se stipuleazli eli organizalia ilji desfiiljOari activitatea pe baza Bibliei,
respectfuld statutul sliu de organizare iegile in vigoare ale RomAniei.
Organizatia este persoana juridici de drept privat, dispune de patrimoniu
1346 David Pestroiu, Martorii lui lehova. Sunt ei ereflini? Romania 1999, p. 14-19
,,Martorii lui Iehova din Rominia in perioada intetbelieli" .
1 ,,MandatuI Rominiei 1a P.re,edintia OSCE" (01.11.2001), site-u1 oficial al Min.isterul
. Afacerilor exteme, http://www.mae.roIindex.php?unde=dOC&id=2(905).
585
'584 AtftDdinea Biseridlor Tradltionale Earopene ratA de prozelitismuI advent
propriu, de un sistem de' contabilitate proprio, poafe achizitionape. 'numele ei
drepturi patrimoniale fi nepatrimoniale, poate asume obligatil, poote sA
descbidA coa;t:urj, inclusiv in valuti, 1a institutille bancare din RomSnia. poate
COD:tpare la tribuoal in calitate de reclamant sau inculpat (art. 6). Ea pOOle face
donapi din fondurile proprii ciitre cO"'1lnitaple religioase Ii caire Organizafia
MondkUii a Mar:torilor lui Iehova (luem foarte important pentru ei de vreme ce .
este explicit in StatutuI de organizare).
De:fi studiile teologice ,i sociologice sunt UllaDime in a sublinia
periculozitatea "Organizapei Martorli lui Iehova", caracterul ei antibisericesc
anti_Stalar
l348
, nici opinia public!, nici Biserica Ortodoxi Romin!, nicienltele
recunascute, nu au protestat in nici un fel 1a lor. Astfel. Martorli
lui Iehova deviJi primul grup religios care dohindefte acest statut dupa 1989
(Bisma Greco-Catolic! fiind de fapt restabiliti dup! 1989). cum remarca
,i Pirintele David Pestroiu, acordarea statutului de cult ..este 0 eroare
gravil cu consecinfe imprevizibile" ,i ar trebui si fie ...un semnal de alanni
pentru autoritiPle romane care au oferit; cu prea multi larghete, supartul legal
pentru prozelitismului iehovist in conditille in care s c! multe
state ale Europei ale lumii :trateazl acest subiect cu multa circumspecpe cu
multi. .
Con.;i): ,II datelor avans'ate de martorii llUIIl!rullor a crescut de la 17 .
..--.
1J4Il Pr, Dr<1>,clian Manolache spune ca Organizatia "incearci 51 destabilizeze spiritualitatea
ortodoxa " 1s,ji", (Manorii lui lehova alqii lui Dumnezeu 1', p. 28) l!I'lItli .r01ul ei nefast in
detumarea .C."lj ciinlei unor oameni prin specularea ignorantei trBnspOrtarea lor psihica intr-o
lume a farrtasm1.!ior" (p. 7); .. amestecul ei in problemele politice majore ostilitatea pe care 0
fa\.l doe orice forml de progres social" (p. 11); Existll.numeroase referiri la Organizatia
.. Martorii lui lehova" in pastorala ortodoxi: toati propaganda iehovistli are un substrat politico
anarmc, deprimant,pentru ca sa producl panica. Este vizatll mai ales ierarhia ortodoxi, socotitli
pactizantilcu nntihristul ,i en reprezentantul diavolului: statuI (Diac. Prof. Dr. Petre I. David,
InvtV:Uz secLe/",". Asupra crqtinismului secularizat fi intensiflCarea prozelitismuiui neJ)-piigtin in
RomdllUz ditj.'.1 decembrie 1989, Editura "Crist-I", 1997. p. 214-227); realitate
dureroasA ; pune accent pe pericolul pentru societale: ,.fin.alitare cOmerciall in care puterea joaca
eel mai imj:;onant roJ" (Radu AnUm, Societatea "Martorli lui lehova" in contextullenomenului
sectar, 'Cluj-Napoca, 1996,p. 28-57); anti-sociali a sectei iehoviste; doctrina
aberanti (D",.:id Pestruiu, Marlorii lui lehova. Sunt ei crqtini?, Romlinia 1999, p. 38
64). To': el de .,popor flm de tarA. roPti de identitatea l1i valorile nationale,
insiStenti" 051; Ii conducerii de stat Bisericii Ortodoxe tradiponale, ,.Martorii lui Iehova rbtiin
una din cele m.; i perienloase secre ce se dezvolti in Romiinia mai ales dupa 1989" (p. 210).
1_ Pro David P..:stcoiu, Orlodoxia in lala proieUtismului MDrlorilor lui lehova ", Ed. Jnsei Print,
2005, p. 10. D.. a.semenea, in Introducerea pe care 0 face acestei IucrAri, Pr. Pr Dr. Nicolae Necula
considerii ell este ncvoie de a glsi "clile cele mai eficiente in vederea apararii Bisericii Ortodoxe
Romine de ;nflu.: !l!a efectivi nocivi Organizatiei" (p_ 7).
JiIiIeIlicDe Tra&II1iooale Eiaropene...
000 in 1990 1a 35 000 in 1996.1n anw 2005.1n 2005, in RomAnia crau, conform
statisticilor Ibartorilor, 38423 de m.embrii. en un nwnAr total de 1064 borezap in
acel an, 562 de congregatii ,i 79.370 participanp la Memorial (Anexa 12;
19). Cil toate acestea, .rapoarrele annale, referitoare la situatia religioasl
din fieoare tarA. intocmite de Biroul pentru Lihertate ReligioasQ in lume de la
W8bmgton DC contin ample relatiri despre "abuzuri verbale ,i psihice" pe care
. martorii continuA.slle sufere in Rominia dupI 20031350. In acest context, se
depUinge fapttul c!.preotii ortodoqi i1i incitA enOliafii sl dea dovadi de
intolenmt! :fiI.t! de martorilor intr-o anumitl. comunitate.
Istoria "Bisericli SfintJIor Ultimelor Zne tn Rominia.... mormonilor in
Rominia este relativ recenti. In perioada interbelic! au avut 0 tentativl de
iri:JplantaJ'e in RomSnia la au fost imediat descurajati se intore
in America odati. en intrarea RoIJliniei in al doilea rlzboi mondial
l1SI
Dupl
1989 activitatea sub numele de .,Asociapa Liahona", en mai multe
centre in intreaga tam. cea mai importanta comunitate aflandu-se 1a BIBfOv
unde, in viitond apropiat, se preconizeazl deschiderea unui templu (Anen 33).
Incepand en 1997, autoritlple roDlline au acordat viz! de fCdere 1a peste 1500 de
rilisonari str!ini mormoni. Cbiar Departamentul de Stat al SUA
Guvemului Rominiei c! uu respect! libertatea religioasa, iar Biserlca
Ortodoxa este criticata c! arati. ostilitate bisericilor ,i condamn!
prozelitismul agresiv al protestanplor, neoprotestanplor ,i altor grupuri
religioose pe care Ie nUllle$te secte .
, In Actualitatea religiotlSa din RomJinia (Buletin informativ a1 Secretariatului
de stat peutru culte, Dr. 3, iunie 1999) putem citi ci prezenta grupurilor
religioase Ijli drepturiJe de care acestea beneficiazA constituie un fapt pazitiv in
contextul' democ:ratizlrii RomSniei: Mulp cetateni care inainte de 1989 i,i
exereitau credinta in clandestinitate ,i erau persecutaP pentru aceasta, acum se
bucurii de 0 libertate deplin! activitatea cultici in cadrul unor
asociatii sau fundapi religioase en personalitate juridic!. 1n aceastA situape se
1350 IntO-notional Religious Freedom Report 2004, released by the Bureau of Democracy. HUman
Rir!ts, and Labor (http://www.state.gov/gldrVrlslirf72004135479.hun).
13S Pro Prof. Dr. Alexandru N. Constantinescu. Sectologie. Istoricul # combaterea sectelor dill
RomdnUz, Bucute$ti, 1943. p. 15-27 ("Secrele raponalisre in Romania",); Pro Prof. Dr. Petre
Deheleanu. Manual de Tipografia diecezanli, Arad, 1948, p. 45-50; Magistand Dumitru
Vasilescu, Dupre Mormoni, in "Studii Teologice" an XV, nr.9-10/1963; Econom Marin 1Iiescu,
Secta Mormonilor, Alexandria 1932 (24 p.); Diac .. Prof. Dr: Petre I. David, De Ia erezie la secta.
De la schismd la grupllri anarhice, 1986, p. 312-313; Constatin Cuciuc, ReJigii lIOi en
Romdnia, Editura Gnosis, BUCUl"elfti, 1996, p. 74-83; Diac_ Prof. Dr. Petre I. David, Invazia
secte/or, vol. II, Editura ,,Europolis", Constanta. 1999. p. 290-30); Maria Emilia Sorescu.,
Fenomenul sectant in Romiinia, Editura Beladi-Craiova, 1999, p.73-76.
587
586 AtltadiDea BisericUor Earopene lati de prozelitiamaladveat
afl! Martori lui Iehova (aprox. 38 000) sau nazarinenii (aproximativ 6 000) .
Conform raport. on motiv de bueune,' este faptul cA in Romtinia au
intrat mtre 1992 1998,3591 de misionBrl stIiini in cadrul cu1telor 4304 de
misionari stJiini in cadrul asoeiatillor fiindatillor reJigioase. Dintre 8Cef1:ia, 20
adventlfti,. 918 sont martori ai lui Iehova 728 sont mormoni. Aceste cifre
sont oticiale se refer! la eei care au pennis de in RomAnia, ins!
nUllllrul este mult mai mare' inrealitate. (Anexa 34)
. Din pUblicaPe afl!m cA inperioada 1990- 1999,.din totalul de 1880
de avize pentru construirea de de.cult, 175 au fost date iar
56 au fost date martorilor lui Iehova, cifre impresionante prin raportare la
populape, daci ne gandim cA pentru Biserica OrtodoxA RomIinA au fost eliberate
805 avize, pentru cea Romano- CatolicA pentru Biserica Uniti cu Roma
(grec<H:atolici) 81 de avize. in anul2005 martorii sustin cA au construit 148 de
: SAli ale Regatului .
Ministerul Culturii Cultelor a organizat -!'1lai multe manifest!ri prin care
se incearcA 0 colaborare deschisA cu toate cultele asoeiatille din Romania. De
exemplu, pedata de 12 septembrie 2005, la World Trade Center, a
avut loe simpozionuJ international "Libertatea religioasli. in context romane&C si
european", organizat de Secretariatul de Stat pentru Culte (Ministerul Cli1turii si
Cultelor) Asociapa National! pentru Apiirarea LibertiPi ReJigioase
Libertate" (presedinte Viorel Dima). Simpozionul s-a
pe 'parcursul a doua zile s-a bucurat de participarea unor in
domeniul drepturilor omuJui a1 libertaPlor religioase, din tar! din
striinatate, a reprezentanPlor cultelor si asoeialiilor religioase, cat
reprezentantilor statului, eu atribulii in domeniu.
1352
,...
'!,
La inceputul. aeestui subcapitol am invocat opinia onot teologi romfini
despre atitudinea fata de "Noile am lansat astfel cateva
us;! Liberlatea religioasa in context romOTUIISC Ii european. Simpozion international, 12
13 septembrie 2005, edilie ingrijitA de led. Dr. Adrian Lemeni, dr. Florin FlU11Zl Viorel Dima,
Editura Bizantin!, 2005 (397 p.), Tot in acest spirit deschis pluralitApi religioase. a se
vedea: Ilie Fonta, Libertateo religioasa in Ronuinia, Cluj 1998; Daniel Cuculea, Libertatea
reJigioasa in Romtinia. 1999; Constantin Cuciuc. Religii care au fast interzise in
Romtinia. Cluj 1998; Sandu Ft1lDZA, spre integrare. Religii # drepturile omului in Romania,
Cluj Napoca 2004; Mihaila Frunza.Fefele tolertmlei. 2003; Noda Mozes, Theologicol
Doctrines on the Ideal Church-State relation, Cluj 2003; Virginia Libertatea credinleJor
religiaase, 2003.
BilericUe Tradijionale Earopene...
posibile " directii spre care ar putea sA se construiasca 0 strategie pastorall
miSionari in Biserica Ortodox!. Pornind de la aceste considemPi. vom prezenta,
in cere ce mmeazl cAteva retlectii personale despre .misiunea misiologiei" in
societatea romlneascA contempora.nli.. .
Studiul misiologiei, cum se reflectii in tnanualele universitare elaborate
de-a lungul timpului, &tat! cl ne situim pe pozitij defensive in ceea ce privqte
misiunea misiologia, cA invlf,im sA ne apArAm mai puJin sii mirturisim, eii
suntem. orienmp mai molt- spre treeut, in loe sA ne concentnbn pc. provoeArile
prezentului pe perspectivele viitorului. De filpt, multe dintre diseiplinele care
se predau la Facultatea de Teologie azi sont orientate mai mult spre trecut, flI.ri
sA aibli 0 perspectivi creativA eonstructivl pentru contemporaneitate cu atat
.mai put:in pentru Misiologia trebuie sl intrevadA perspective de
dezvoltare a Bisericii. sA se manifeste de 0 manierA intensivi conducand omulla
"starea bllrbatului des!vAqit", extensiv! prin "propov!duirea evangheliei la
toatA -taptura". in aeest context, anumite principii care ghideazA in general
invAtAm8ntul teologie ar trebui reconsiderate pentru a se ajunge la 0 misione
ancoratA to realitAtile centemporane nu rupti de aeestea. Ne yom limita numai
Ia diteva observaPi, considerate absolut neeesare pentru a promova 0 misione
ortodoxA autentica
Confiuntare cu modernitatea implicA 0 serle de provocari pentru Biserica
Ortodoxa. Soeiologul Peter Berger in faimoasa teorie a seculariziirii, amta cA
intrunirea tradipei cu modernitatea va obliga Biserica sa adopte fie "calea
liberal!", fildind compromisuri eu modernitatea, fie "calea sectam", adica
ramn4nd inehis! talA de oriee stimulent exterior. Consideram eA Ortodoxia are
o alta perspectivi care vine din tradipa bogatul ei tezaur spiritual, pentru a DU
se situa la niei una din aeeste aeeste extreme. Viitorii misionari, preop sau laici,
trebuie sA invele ca izolaponismul sau retragerea din viata publicA toseamna 0
'!ridare a misiunii Biserieii Ortodoxe, care are ehemarea sA lumea in
atLsamblul ei, accept40d ca in creapa' lui Dumnezeu binele rAul actioneaza.
simultan se manifesti in toate procesele realitAPle sociale. Preotul,
misionarul ortodox, nu trebuie sA priveascA lumea eu team!, ostilitate sau
indiferenfll, ei sA facA xoi..!:reia, adicA sA apere interesele eomonititii din care
tace parte f8r! a se angaja p!rtinitor in lupta politicl.
Pe de alta parte, InvAtAm4ntul teologic nu trebuie sA ineurajeze excesiv Diei
"calea JiberalA" doar ,pentru a se integra principiilor democratiei
ecumenismului, deoarece prin aceasta se ajunge la 0 relativizare a
cont:inutului eredintei, la on compromis cu modernitatea pana la ponctul de a se
confunda cu ea sau chiar a se dilua in ea.' Prin acesta se pierde identitatea noastra
de crqtini mintuirea in ultim.a instanlA.
598 AtitudiDea BiseridIor Tndi1ioDale Europeae f.de prezelltismld adveat
S:t'irfitul timpului ,i certitudinea iminentei sale a ocupat dintOtdeauna un
loe important in speranta cren! a generat compOrtaniente contradictorii.
OrieAt de ciudat ar pIrea. speranta intr-o pdIUSie imediati poate fi generatoare de
angajament, social, cultural fi politic. Pe. de altl parte, parusiei peate
avea ,i cfecte distmctive,forme de dezangajament, social., politic, de dezinteres
cultUral, pioA Ja url1 mIA de lume mll de condiPa umana in generalllS
4
Devine
inutil sl sau sl intr-o Iume care oricum va fi distmsl13SS.
Eticile sociale care decurg. din aceste doul conceptii eshatologice evocate sunt
diam!'tral opuse.. Astfel, este vprba fie de 0 viziune optimist! care admite ci
ordinea social! in intregul ei poate fi supusl suveranitAtli lui Dumnezeu ,i poste
deveni un loe aI speranlei, fie 0 viziune pesimistl despre viitorul lumii. care-i
indeamn! pe oameni si. se comporte ca ,i cum ar pArisi 0 navA. care merge &pre
nau:fragiu .. .
Rlmfule 0 certitudine insi, atraelia exercitatli de orice discurs referitor la
calendaristic (Numeri XIV. 24). a doua venire a lui Hristos unna si aibA loc in 1650. La r6ndul
siu sill, John Archer, autorul tratatului The PenolUll Reigne ofChrist Upon Earth., London 1643
consideri cA cei 1260 de ani din profef,ia lui Daniel tncep in 406 d.Hr., incepurul papalitAf,ii se
termini in 1666.
13S4 Jean-CIaude Carriere, Jean Delumeall, Umberto Eco, Stephen Jay Gould, Entretiens sur laftn
des temps, Paris: Fayard 1998. p. 33; Umberto Eco, Cowvenations abo'llt the eru:i of time,
produced and edited by Catherine David, Frederic Lenoir, IU)d Jean-Philippe de Tonuac, translated
by Ian Maclean and Roger Pearson, New Yode Fromm Internatioual2000 (228 p.).
IUS lstoric, se pOlIte vedea cum sperantele eshatologice au condus la comportamente extrem de
violente (mai ales in grupurile milenariste de tip sectar) cum putem vedea din lucrarea lui
Norman Cohn, Les fanatiques de l'apocalypse: millbtaristes revolUlionnaires et onarchistes
mystiques au Moyen age, Paris: Payot, 1983. in lucrarea lui despre mileniu, Stephen Jay Gould.,
Milenium. Histoire naturelle et ortificielle de I'an 20.00, Edition de Seuil, 1998 afirmli eli
"fervoarea apocaliptiel este un teren de mere a celor nefericiti, oprimati. deposedali sau
revolutionari, intr-un cuvtitt a rururor celor care nu acceptli lumea cum este, aceia pentru care
este 0 vale de lacrimi" (p. 34).
356 Claude Baecher, Lafin du monde. Levee d'un coin de voile sur la cominuite entre Ie monde
present et Ie a venir, .,Hokhma", nr. 62/1996, p. 4849; Idem. Les eschato!ogies
anabaptisles de la haute vallee rhemme en tJebal avec les rejonnateurs (1524-1535): leurs
prolongements parmi Ie:; jreres suisse:; jusqu'au XVIIe steele, Villeneuve d'Ascq: Presses
Universitaires du Septentrion 1996 (100 p.); Exemplul extrem al martorilor lui lehova ne permite
si studiem 0 problem! importantli pentru a evalua gandirea ideile apocalitice. in primul rind,
viziunile apocaJitice aduc confort care au probleme de comunicare; rnesajul lor
poate si devini veste buni sau rea, depinde cui ii este adresa!, sau celor care sunt de
partea riului. Tot ce inseanmll. pentru primii mintuire, e1iberare, bucurie. pentru ceilalti devine
exterminare, distrugere, chinuri. Preluand mesajul apocaliptic IIf'ari de contexrul original, acepta
devine periculos pentru esenta evangheliei, se pot adversarii lor prea repede prell
CD fortele Antihristului astfel se schimbi evanghelia dragostei lui Dumn=n in una in care
Dumnezeu amenintA !Ii distruge.
CODduzU 599
lumii. in 1993, 0 anchetii naponal!i a stabilit ci 20% din populapa
Americii credea eli a dona venire a lui Hristos va avea Joe in jurul anului 2000,
iat 14% considerau ci Rizboiul din Golf este inceputnl AImaghedonului. Pe l!ng!i
Universitatea din Boston .a fost infiintat un institut specializat in cercetarea
fe.nomenelor apocaliptice,. Center for Mlllenial Studies, care r,i propune sl
arhiveze literatura apocaliptica. sl colecteze sa editeze documente, sA.
incurajeze prin publicatli. conferinlC ,i cercetare studiul ,i analiza gindirii
apocaliptice
1357
In timp iJi propune sl studieze ,i sA analizeze grupurile
religioase, dar ,i seculare New Age, Gaia) care produc literaturi
apocalipticli, cu scopul de a vedea impactnl apocaliptice asupra
socletil.tli. Centml editeazA 0 revistli, ,,Jumal of Millenial Studies", realizeazA
prodnctii multi-media, situri web, organizeazli cursuri seminarii in cadrul
univenitlitilor, spectacole ,i expozitu legate de activitlip milenariste.
o ancheti la scar!i european!, realizat!i in 1994, a pus in valoare mptui cll.
credintele religioase contemporane suItt din ce in ce mai orientate spre lumea de
aici; este 0 tumurli majorli in istoria reIWsoasi a Occidentului preocupati, de
secole, de moarte ,i de lumea de dincolo' 8. in n relativismo religioso sulfinire
del secondo .millenio, "Grupo di ricerca e di informazione sulle sette" (Libreria
Vaticana, 1996), Massimo Introvigne aratli ci grija fa!li de viata de dincolo pare
sa disparli sau schimba radical fonna. Religia pare sA. intereseze astl!.zi numai
1357 Dintre aparif,iiJe editoriaIe importante ale specialilor acestui Centru, menponez: Paul Boyer.
When the time Shall Be No More. Prophecy Belief in Modem America Cullure, Harvard
University Press, 1992; Robert Fuller. Naming the Antichrist. The History of an American
Obsession, New York, 1995; Roland L. Numbers, The disappoimed. Mil/enarism and
Mi/lenarianism in the 19th century, Knoxville: University of Tennessee Press, 1993; O'Leary,
Stephen, Arguing the Apocalypse. A Theory of MilleniaJ Rhetoric, New York, 1994; Charles
Strozier, Apocalypse. On the Psychology ofFundamentalism in America, Boston, 1994; Timothy
P. Weber, Living in the shadow of the Second Coming. American Premi/lenarism (1875-1892),
Chicago; London: University ofChicago Press 1987 (30i-p.) etc.
usa Yves Lambert, Un paysage religieta en plein evolution, in Helene Riffault, Le:s vaJeurs des
Europeens, Paris, 1995. Conform anchetei, doar 38% din catolicii chestionap mai credeau in iad.
Problema iadu1ui a chinurilor face astli:ziobiectlil unui limbaj metaforic in Biserica
Romano Catolici. Asta nu inseamnA ci problema morf,ii a displirut din universul contemporan al
credintelor. ci cA ea este privitA intr-o nollA luminA. Pi:mderea credintei in reincamare este
semnificativi in acest .sens. Adeppi occidentali ai acestei credintei nu mai retin nirnic din
dimensinnea de purificare este asociatA in budism hinduism; ei retin numai ideea de
reluare a tmui pan;urs terestiu deja efectuat. Este ideea de .,DouIi pnsi" care permite sA se fuel noi
alegeri bune $i si se re1riiasCi pozitiv san imp8surlle anterioare. Aceastii credinte trimite
Ia speranta nnei revenibilitllti a morfii (a se vedea fascinapa pe care 0 exercitA experientele
returului de la moarte, coma profundA, moartea c1iniel etc). Idem, Le:s ValeuT"S de:; Europiens. Les
tendances de long terme. "Futuribles", 2002, nr. 211,juillet-aoOt, p. 3-186 in{;lll'C se pe
larg despre aceastli tendintA.
f
,\
600 Admdinea Biseridlor Traditlooale Europene fat:i de prozeHtlsmul advent'
in masura in care .faee bine" in soeietatea eontemporanA sau la nivehil fieeiIUi
indjvid.. Atractia exereitata de milenarism se'exp-licA in' mare parte prin faptul c!
ei pun f1J scenii forme compensatorii penlru fruStrarile pe care anumili oamen.i
Ie resimt pe piimdnt. Toate viziunile apocaliptiee inspir! 0 Mel fali' de
eveniD).entele tragice care urmeazi sil. se mtS.mp1e, dar in.aceIa,i timp oferl. Ii
antidotul acestei fi:ici: posibilitatea de a face parte din nurnArul sfintilor
fi rlpip Ia eer sau vor rimine pe pAmint ,i vor fi seutip astfel' de acele
evenimente AceastA combinape de fi:iciI. ,i mintuire in aceJai
timp este una din sursele puterii milenarismului
13S9
' '.
In a1 doilea rind, ele se hrinesc en imprejuriri. sodal-poJitice favorablle.,i
cu nemulfumiriIe. unor largi categorii de oameni. 0 profepe despre sfihlitul
l
Iumii oferi intotdeauna 0 alinare in suferinl! SperaI1ta cA 0 perioadA'de
incercAri va lua sf'iIlit. In 1830, William Miller a atras in mod particular. pe
suspnitorii campaniilor anti-selavie. atinsesem un puna mort in
. eforturile lor politiee expresia pesimismului lor politic eoincidea eU mesajul
lui Miller. in .mod asemlnltor, in anii 1970, America travers a 0 cr:izI de
ineredere in. puterile ei. Infiingerea din Vietnam, la care se alil.tura eriza
ostatieilor din Iran pretului petrolul, au avut un asemenea impact
&Supra economiei amerieane, ca asupra restului Apusului. Ronald
" . Reagen (1981-:1989) credea c! SUA trebuie sA se inarmeze pentru a se apara de

Ii
Imperiul RAului (Uniunea SovieticA); Koresh adeppi lui ajung sa vad! SUA
ca Imperiu al Rliului ei eonsidera cA sunt aceia care ar trebui sa. se
inarmeze sa se apere impotriva acestui riu. Pentru eei care eredeau in retoriea
politiea a .majoritapj morale" din anii 80, anume cA America era pierduta daca
., nu se intorcea la Dumnezeu pe loe, pentru anumite grupuri de trebuie sil.
.l
,
fi avut sens, in 1990, sa aeeepte ea
o fort! satanica.
USA era pierdutii, eli guvemul american este
.riEl
In introdueerea studiului New Religious Movements. Challenge and
Response, New York, 1999, Bryan Wilson era de parere ea, vorbind 1a modul
general, noile religioase, promit 0 nouli ordine mileniala nu
I
1 eontribuie eu nimie Is imbunil.taprea prezentului sistem social niel mlcar la
menpnerea lui. Niei chiar grupurile pentru care a doua venire eonstituie baza
.1
predicAru nu fae mai mult in aeest sens. Singurul proieet de ameliorare constii
13S9 Engen Weber in A.pocalypses et Mii/enarismes. Propheties, cultes et croyances millbJaristes a

travers les ages, Harvard, 1999 spunea ci Teroarea. Illi speranta merg iInpreuna. lmpArAtia
milenarll a lui Hristos reprezinti!. asptectul eel mai at.Jtg!tor al scrierilor eshatologice, chiar
pentru cei care nu impirtlfesc credinta cre$tin!. Si 10 fel cum catastrofele corespund experientelor
cotidiene ale unei lumi coTllpte, tot sperante1e puse in mileniu reflect! aspiratiile, dorintele dar
'1
mai cu seam! resentimentele l1i furia II (p. 271).
.
l
\"
it"
Coadozif
601
in totala recreere a lumii, odatll eu stabilirea unei implrAtii divine, fie coneeputil.
pc p8m.int, fie in eer . Chiar al earor sistem de reforme sociale i
au condus sil. promoveze sAnAtatea educapa. vlid in toate instituPile mai
degrabil. ea un exercipu pregititor pentru 0 vial! mai bun! care urrneaza dupli
advent. .i
Grupurile neo-protestante care aeeentueazi. discursul eshatologie nu sunt
altceva decit expresia religioasil. a modernismului. Incercand sa inlocuiascl
reperele tradiponale intr-o soeietate secularizatil., ele se ispirl din
domeniul politic economic se striiduie. prin mijloaee mai mult sau mai pupu
eonvenponale, sa ereeze 0 piola Libera religioasa din care fiecare sA se poatll
aproviziona in funcpe de nevoile sale spirituale. Ele .sunt eomunitap
eshatologiee care prediea parusia iminenta un mileniu de pace, suspnind cl
ferieirea ineepe dupa venirea lui Hristos pe pimint. Aceastii intensa
este explicabilll in mllsura in care Ie Hristos Cel inviat, harul Sil.u eel
sfinptor, dragostea Lui in eomuruunea eu Biseriea Singurullucru care Ie ril.mine
este sli ealeuleze data Parusiei. Biblia nu este pereeputii ca 0 revelape a Sfmtei
Treirpi, ci ea 0 carte ale cArei indieapj numeriee ofera date pentru caleularea zilei
sfiIlitului. Astfel, sectele neutralizeaz.ii eshatologia printr-o invlltAturA
eshatologieil. eoneeputli in sensul de futurum. In timp,' in eshatologia lor
este Q negare a timpului prezent, a istoriei, orizont aI viepi umane.
Ceea ee nu sa inleleaga grilpurile adventist-milenariste este
raportu/ dintre timp i etemitote. Ele nu sli rezolve relapa dintre timpul
uman timpul lui Dumnezeu. in B8. fel ineat ele sil. se interpenetreze sa se
intr-o inter-relape profunda una eu alta. Daeli se inlelege bine
teologia creapei implinirea planului lui Dumnezeu eu Iumea, eshatologia nu
mai apare ca 0 eonstructie a unui edifieiu pe ruinele altuia, ei ca 0 restaurare a
edifieiu, earuia Dumnezeu i-a pus fundamentele prin creBlic. De aeeea
putem vorbi de sperantJi eshatologiea, Dumnezeu nu distruge lumea ei 0
transfigureaza.
intensli a unei alte lumi se manifestii mai ales ]a eei care eunose
fiustrAri in ee sensul viepj, singurlitatea anonimatul, lipsa de
eomunieare inter-personalli, refuzul unui mod de viata axflsiant. Noile
religioase atrag elientela pentru eli par sa ofere raspunsuri la aceste intrebAri
aratii 0 eale de salvare: separarea de lume de raul care se manifestii in ea
aderarea la gruparea lor. Ele par sA raspundA nevoii omului de a "domestiei"
viitorul Prin. aeeentul pus pe "lumii de apoi" se de fapt
adevliratul sens al vietH anume eli (al aeestei lumi) este
de fapt vietii biologice a al relapiIor sale eotidiene eu
semenii, eu lumea ineonjudtoare. Timpul acestei viep este eel care masoarA
602 A1ftIldmea Biseridlor Tnditioule Europene fatl de prozelftismal admit
,
distanta ce ne separi de scopul nostru :final: etemitatea noastrli in ,i cu
Dumnezeu pe care 0 gustim incA din acciasti viata: .,Nu exist! nici un fel de
,,mileniu" viitor. Pentru eei, vrednici si-l primeascl, .mileniul"
apocaIiptic(Apocalipsi XX, 6) este chlar acum; este via.ta p.linA de bar'din
Biserica Ortodoxi, de-a lungul acestei ,,mil de ani" ce desparte prima venire a
lui Hristos, adicii de la intrupare pinA 1a venirea lui antibrist. Aceasta este
invit6tura ortodoxA a Sfintilor Vasile eel Mare, Grigore Teologul, Andrei al
Cezareii ,i a altor Sfinti plrinp"l360
1360 Ieromonah Serafim Rose, Ortodoxia Ii religia viitoru/ui, Tipografia centrali cartea Moldovei,
1995;p. 225.
lIIb.liognlfie 603
BmLIOGRAFIE GENERALA
I '
,L EDQlI ALE SFINTEI SCRIPTURI..
Bib/ia sau Sjanta Scripurii. Edipe jubiliara a S:f8ntului Sinod, tipiiritA cu
binecuvintarea Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
ROIruine, veI'Siune redactatA ,i adnotatA de I.P.S Bartolomeu Anania,
Arbiepsicopul Clujului, Editura Institutului Biblic ,i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romine (EJ.B.M.B.O.R.), BuCUI"efti, 2001
Bib/ia sou Sjanta Scripturli. Tiplrita sub indrumarea ,i cu de
grijli. a Prea Fericitului Piirinte Teoctist, Patriahul Bisericii Ortodoxe Romine, cu
aprobarea S:f8ntului Sinod, E.I.B.M.B.O.R., BucurCl?o, 1988 .
Novum Testamentum, graece et laline, ed. Eberhardt, Erwin Nestle et Kurt
Aland. London, 1969 ;
n. OPERE ALE SFINTILOR-PARINTI SCRnTORl

I,
Ap%geli de /imbii greacii, colecpa ,.Piirinli' Scrjitori PSB voL II,
Traducere, introducere, note ,i indice de Pr. Prof., Teodor Bodogae, Pr.
. ,Prof. Olimp Ciiciula, Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edifura Institutului Biblic
,i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine"Bucure,ti 1980
Apologe(i de limba latina, traducere de Prof. Nicolae Chilescu, P.S,s., vol. ill,
198 I " .
Epifanie de Salamina, The Panarion of Epiphanil!S of Salamls(P.<1.;XLI
XLIII), trans!. by Frank.Williams, Leiden; New York: E.I: Brill. 1987
Epistola lui Barnaba (PL 80-81, tqm VI, col 664-669) in Scrierile Piiri,qilor.
Apostolici, traducere, Dote ,i indice de Pr.'DurrUtru Feciom,1 colecpa
,.Parinti Scriitori Biserice$ti"(p.S.B.) vol. I, E.I.B:M..
, B.O.R.,1979
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasca, traducere de Pro Prof. Teodor
Bodogae, P.S.B., vol. BucurCl?ti. 1987 ,
Fericitul Augustin, Cetatea lui Dumnezeu, (PL XX) La cire de Dieu, publ.
'.
). f

Pro David Pestroiu
- Doctor in teoiogie

Ja.
?to I.u:liY Jr.
ORTODOXIA
iN FATJ.\ PROZELITISMULU.I

"PA TRIARHUL JUSTINIAN"
biblioteca
.. _. cola

eu Prea Fericitului Pannte Te tist,
l!aGiakai BisCllj()ji'0rteQox, :IlcimiA= '
Cu 0prefapl de Pro Prof. Dr. Nicolo.e D. Necula
0 postfata de Pr. Prof. Dr. NicolaI! Achimescu
!f
'1
Editura Insei Print
'- 2005
I I
'1
I
Lt
(
29
Orlodoxia infa/a pro:relilismulul "Mortar/lor lui Iehova"
!fI
:1 1
Pro David Peslroiu
18
Activitat
ile
prozelitiste iehoviste au ca punct. de plecare versetul
uman
23
_ Pentru legitimitate, dorit foarte mult saob!ina statutul de Matei 24,14, unde se de rolul Evangheliei de a sluji spre marturie
orii
"cult", cu scopul de a ctipata libertate religioasa totala: campania La toate neamurile. In comentariul :tacut acestui text, "mart " spun ca el
in acest sens a fost incununata de succes: prin hotararea din 9 aprilie 1998,
emisa de Judecatoria sectorului I, precum prin Decizia 769 din 7 martie
2000 a CUJ1ii Supreme de Justilie din Romania, s-a cerut Secretariatului de
Stat pentru Culte sa accepte legiferarea ,.Martorilor lui Iehova" in randul
cultelor recunoscute din Romania, lucru, care, din plicate, s-a intamplat.
In prezent, "martorii lui Iehova" raporteaza un numar de 39.122 de
membri in Romania, afilia!i la 566 de congregapi.ln anul 2002, au
alocat activitatilor prozelitiste un numar de 5.825.367 ore au condus
17.258 de studii bib lice, in urma carora s-au convertit botezat la sectll
1.226persoane. Statistic, rezulta un iehovist la 555 de rOmani
24
.
2. METODE MIJLOACE SPECIFICE
PROZELITISMULUIIEHOVIST
2.1 VlOLENTA PROZELITISMULUI:
COORDONATE DEFINITORII
Organiza!ia ,,Martorilor lui Iehova" este bine cunoscuta pentru zelul cu
care cautli atragerea noilor adepti, folosindu-se de orice mijloace, unele
nepermise interzise prin lege ca antisociale imorale, fapt care i-a attas
numeroase critici interdictii, mergand panli la declararea ilegalitapi sectei
pe teritoriile unor state ale lumii. Obiectivul lor este "sa faca discipoli din
oameni din toate na!iunile,,25 au curajul.sa afirme ca nu practica
proze1itismul agresiv, deoarece ,,TIU cauta sa-i constranga pe oameni
schimbe religia,,26. armata de predicatori ai "Regatului" nu poate sa
nu aiM 0 finalitate concreta: atragerea convertirea la preceptele sectei a
cat mai mulli oameni, prin determinarea implicitll a schimbiirii religiei .
inipale a acestora. Temeiul scripturistic invocat este textul' de la Matei
28,19, falsificat in mod grosier: ;,Mergand, facep ucenici...,,27, in loc de
Mergfmd, fnviitaJi toate neamurile ...
28

l.1 Idem, Turnul de veghen, 15 februarie 1994, p.4
2' Date preluarc de pc site-ul oficial W.T. (actualizate in 2003)
2S W. T., Manorii lui Ie.hova din Romania, p.9
"Ibidem
17 Idem. Trezi/i-viil. 22 noiembrie 1994, p.l 0 .
,. Biblia sau Sfiinta Scriptura, cu aprobarea Sfiintului Sined, cd. 1988. A se vedea., pentru comparalie,
Nestle-Aland, HollUm Teslamentum Graece el Laline, Ed.22-a, United Bible Societies. London, 1969:
euntes ergo doeete omnes genres (loL); paST, TcOO1Zrt: mi vrQ m l nrq (gr.). Traduclion
Oecumen;que de la Bible. nouvelle edition revue, 1993, face in mod nepennis ,i regretabil jocul
secmrismului modem, propunand ca varianti: Allez done: de lOWes 1(1$ notions failes des disciples ...
"inHitura orice acuzii. ca vestirea adevarului printre oameni ar avea drept
scop convertirea acestora,,29. ,.Miirturia" Evangheliei nu implica, insa, in
nici un caz, atragerea de adepti. "Martorii", insa, declari ca, dadi nil ar face
prozelitism, ar fi "vinovati de sange',3o. . . ca
Prozelitismul agresiv al "martorilor" are presupusa origine in predi
zeloasa a primelor veacuri, care refuzau orice forma de ecumenism.
pretinz.nd eli det
in
adevfu:uf insa, mi raceau prozeliti, ci
predicau Cuvantul in mod deschis simplu, dandu-se pildii. prin viata lor
proprie. Astfel, s-au impus rapid intr-o lwne imorala confuzli ideologic.
Se cunosc cazuri concrete in. care "martorii" nu s-au sfiit sa se comporte
chiar violent. in lucq.ri de referinta gasim consemn
at
faptul ca ei sunt
constituit intr-o "secta dura riguroasa in principii
i
periculoas oricarei societat
i
. practica mutilarea crima :tara scrupule...,,32;
a
prozelitismullor este dublat de "un fanatism rar intalnit foarte periculos,
nu numai din punct de vedere religios, ci din punct de vedere social"J3.
Expl l teolog
ica
a curajului lor rezida in fapnil cli formulat 0
ica ia
ideologie acoperitoare, prin care contesta justitia divina i afinnii.
r
privilegiile fata de semenii lor: neaga existenta iadului a pedepselo celor
prezic 0 inviere rezervata numai adepplor sectei, urmatll de
popularea "paradis pamantesc ..
34
Tot
i
cd care refuzli sa adere
la secta, oricum nu mai prezinta importanta in ocbii lui Iehova, care
va "aduce aminte,,35 de ei la inviere. Aceasta este justificarea principala a
comportamentului violent al "martorilor" in anumite situa?i.
Pentru practicilepromovate, Martorii lui Iehovaau futrat rapid in conflict
cu autoritllti
le
statale pe intreg mapamondul. lung de contestari
versiunea englezi King James mentine traducerea rorectii: Go ye therefore. and leach all notions ...
Eroarea provine de la lI1!ducerea grqiti a imperativului grecese palJrTrtiJuar& (a se vedea edilia Nestle
Aland amintiti) prin facer! ucenici, in loc de fnvalalL De altfel, prestigiosW Dicliorutaire Grec
Frant;ais. par M. A. Bailly,. indica pentru vernul pa8rruiJfJJ doui sensuri: 1.elre disciple de (a fi
uceniCllI cuiva) ._ dupii Plutarh. Morale i i/fStruire (a invlj:a pc cineva ceva) - dupi Malei
28,.19. Simpla inva\Me nu are nilIlic in comun CU constringerea prozelitistii; daca acceptim derivarea lui
fJa8'1rtiJuaT&de la fJao"Clix; (ucenic). putem traduce. In eel rnai fericit caz. jactqi inva,a.cei (e/IN!.
Qudienli). dar nu prozeliri (adep/!).
19 W.T., Siibiile lransformale in flQrl! de plug. Cand?, Deva, f.an ap., p. 3
JO ldetn. Cuno,flin/l1 care conduce la via/l1 Edi\ia a II-a, 1996, p. 105
II Idem, Turnul de veghere, 1 iulie 1993. p. 6-
7
Jl p.l.David, op. cil., vol. [, p.214 .
.Il Biseric li seclele, adeviJr li riiliicire. Ed. Orthodoxos Kypseli, BUCllrqti, 1992, p. 3 ; Pr. Simeon
a
Adrian. Biserica. seclele lifralii mincinOli, Ed. Pelerinul, 1998, p. 13
.. W.T., Traili-viii. 8 ocrombrie 1997. p.8-9
lS a se vedea, de pi
l
4i, Idem, Trezip-vii!. 22 martie 1999, p.ZO
1
---
30
31
!
u
,
Pro David Pestraju
interdictii a sill.bit in intensitate odatii eu aprobarea in 1986 a Conventiei
europene a drepturilor omului, care de la inceput, insa, a prezentat, dupa
parerea unei voci avizate, riscul de a fi "detuinatiide secte in folosul lor,,36..
s-a intfunplat in cazul grupiirii sectare de care ne ocupam in lucrarea de
,fata. care s-a "agatat" cu ca de un colac de salvare, de Paragraful
2 din ArticoluI 9; invocat pentni plefia nevinova{ia amt pe plan local, cat
la nivel european, ajungand panii la Curtea Constitu!ionaill. de la
Strassbourg. "Conventia stipuleaza ca libertatea reIigioasii nu este
neiimitatii,,37. latii ce prevede celebrul text citat: ,,Libertatea de manifesta
reIigia sau convingerile nu poate face obiectul altor restric!ii decat cele care,
in temeiul unor prevederi legale, constituie masuri neceSare intr-o societate
democratica, privind siguranla publica, apararea ordinii, sanatiitii, moralei
publice sau apiirarea drepturilor libertiitilor celorlalti"38. aparent
"martorii" SUS!in ell. respecta prevederile de mai sus, fn realitate Ie fncalcii in
totalitate, motiv pentni care, din punct de vedere legal, permisivitatea
oficiale a sectei este un non-sens.
"Martorii lui Iehova" au ajuns sll. afirme ca trebuie sa nutreasca ,,0 udi
sf'anta" fata de toti cei ce se opun reIigiei lor. Baza acestei idei 0 constituie
textul Psalmului 138, 21,22. Ei uita prea modelul dragostei lui Hristos,
extinsii chiar falii de
Gasim exemple ale unor manifestari violente chiar in biografiile
membrilor sectei, publicate 'in revistele iehoviste: "Tata, un harbat robust, s
a infuriat s-a repezit la predicator. .. ; ... dupii aceea, el I-a Iuat pe sus .pe
preot, I-a dus paoii la I-a scos afarli imbrancindu-I,,39. De fapt,
"biitranilor" sectei Ii se impune ca datorie "sii-i mustre pe cei care contrazic
invatiitura siiniitoasii a Cuvantului lui Dumnezeu',40.
Se pune intrebarea:poate fi considerat prozelitismul reIigios 0
infractiune? Condamnarea in Grecia a doi membri ai sectei acuzati de
prozelitism a un proces care a ajuns pana la Curtea Europeana,
a dat verdictul achitiirii lor, pe considerentul ca, potrivit art.9, parag.2
din Conventie, numaiformele abuzive de prozelitism trebuie inteIZise:
atunci dnd se urmiiresc avantaje materiale sau sociale sau cand se recurge
la violenta. "Martorii lui Iehova" actioneaza cu presiuni psihice,.
chiar cu mijloace de constningere, urmiiresc definirea
)6 Afirmatia apartine d-Iui Birraux, deputat in Parlamentul Europei membru al Comisiei pentru
probleme juridice a drepturilor omului $i este preluatl de Adrian Nistase in studiul Seclele $i
grupiirUe religioase In preacupiirile {umil ,i in context european, publicat in loe de prefa\1 la P. L
David,op. cil., vol. 2, Editura Europolis, Constanta, 1999, p. XXV.
37 A. Nastase, Ibidem
].I Ibidem
39 W.T., Trezi/i.IId!, 22 octombrie 1997, p.22-23
'0 Idem, Trezili.va!,22 octombrie 1996, p. 9
Ortodoria in fat
a
prozelitismului "Martorilar lui leholla"
uno noi concepte sociale, viz.nd organizarea sectei izolata de societate,
r entat
ostila statelor natiunilor lurnii. Este vina celor ce au instrum caml ca
nu au relief at satisIacll.tor aceste aspecte astfel, prozelitismul.
,,rnartorilor" a cunoscut un revirimimt deosebit.
Violenta actiunilor prozelitiste iehoviste se chiar in viata de
familie. lata ce consemneaza S. Constantinescu: "Un pretins rnartor
tortura soti , pentru ca refuza sa se sectei'.41. Chiar copiii sunt
a
tratat diferent
iat
, in func{ie de manifestare.a fidelitat
ii
fali de secta. Un
i
astfel de caz, in care parinlii concentrat dragos
tea
atenlia asupra
a
unuia dintre cei doi copjd, care manifesta tendint
e
centrifuge. in privint
religiei, neglijandu-l pecelalalt, este oferit ca exemplu in paginile unei
reviste Treziti-viif2. Sotiile sunt indemnate la nesupunere, daca sotii lor fac
ceva "cu totul neintelept sau ceva care violeazii principiiIe divine,,43; pentru
aceasta, ele capatii sprijinul neconditionat al altor adepti ai sectei: ,,0 sorli
care intr-un camin divizat pe plan religios ar putea avea nevoie de
ajutor,,44. In toate aceste cazuri, se de fapt, fie convertirea so!U
lui
nemartor, fie provocarea unui divort
Chiar in sanul familiilor integrale de ,,martori" pot aparea disensiuni,
pana .la rupturi, datorita alociirii timpului activitiit
ilor
prozelitiste, in
detrimentul vielii casnice. De exemplu, familia Davey din Angtia s-a
despaqit din cauza zelului misionar prea ardent al so!U
lui
, care a Iacut ca
ia
sot , impreuna eu 3 copii, sa-l piiriiseasca, nu inainte de a-i lansa invitat
ia
de a abandona secta, pentru putea salva familia. Refuzul sll.u a fost
elogiat in paginile revistei Trezi!i-viit
5
In alte cazuri, chiar daea unul din
soti refuza convertirea, celalalt ramaoe alaturi de el, profit.and de serviciul
banos al acestuia sau de posibilitatea de a diU!.tori Unpreuna cu el,
timpul activitalilor prozelitiste46. .
Dupa ce a aflat cii tatal siiu a semnat documentele de renegare a
eredint iehoviste, sub presi1.inea conducatorilor t.anar "martor"
ei
a deelarat ca acesta parea a fi "bolnav mintal'.47. iile.
Exista situat
ii
ale unor tineri care au fost din congregat
iehoviste in urma denuntului Iacut de proprii parint
i
. Motivele invocate
sunt, adeseori, greu de imaginat
48
Dacii vreun tnembru al familiei este
49
exelus, ceilalt
i
sunt obligali sa se izoleze de el .
Solia unui "slujitor ministerial" iehovist declarii ca a fost victima
4' S. Constantinescu, op. cit .. p.22
41 W.T., Tre:ziri.viiI. 22 octombrie 1997, p.26
4) Idem, Trez:i/i.viiI. g decembrie 1996. p.14
"Idem, sa lie apropiem de lehova. 2002. p. 303
4S Idem, Tre:zi(i-liai. 22 februarie 1994, p. 22
" Idem, Tre:ziliviiI. 8 iunie 1993, p .. 13-17
47 Idem, Tumu/ de lIeghue. 1 august 1997, p. 23
de pilda. ascultare muzicii rap - a se vedea Idem, Trezili-vai. 22 ianuarie 1994, p. 30
a
.. Idem, Treziti-vii!. 8 aprilie 1993, p. 2,931 .
II
32
33
r
,I!
j
,{< Pro David Pestroiu

.,
i' blitiilor acestuia
SO
"martbrii" eonsemneaza exemplul ea pe un eaz "eu
"
totul izolat", fapta in sine este reprobabita ca doetrina iehovisti
nu poate schimba in mod miraculos incIinarea spre rau ,a firii umane, a
unora dintre semenii
. Prozelitismul iehovist are un specific aparte, anume 0 intoleranli
declaratA fali de celelalte forme de gandire sau organizare de pe
glob. Chiar in luer3.ri iehoviste gasim preluate afirmatii pertinente privind
sl
prozelitismul "martoriior", care "exaspereaza" "iriti" pe lumea .
,,Ma.r:orii" nu se mulfumese fadi, simplu, publicitate. Ei nu eontenese
a analiza doetrina starea morala a religiilor majoritare, eu scopul
disereditarii lor. De pilda, ei enunli ideea unei "liste" eu religii, din care,
priri "metoda eliminiirii", ba7..ata pe algoritmul extragerii unor versete
trunchiate .din Biblie, eititorul sa ramana eonvins ea 0 singurii. religieeste
veridiea seeta iehovista
S2
; eatoliei eei ... pretind
di sunt Oriee material publieat care nu eorespunde standardelor
seetei este asemiinat eu 0 ,,hrana otriivitii"S4.
Arhiereul Grigorie adueea la membrilor
Parlamentului Romaniei, in 1928, izbucnirea unor ineidente ,violente intre
in comuna intfunplat
scene destul de abjeete, ca in aeeea la care s-au dedat eu totii,
s-au pravlilit deasupra care s-a rupt, au eazut eu totii in strada"ss.
Comentand aeest eveniment, vladiea Grigorie se ingrijora pentru modul in
care era tulburatii satelor
1.1. ASPECTE IMPORTANTE ALE DERULARlI
PROZELITISMULUIIEHOVIST
2.2.1. MUNCA ORGANIZAT.A, "DE TEREN": PERSONALUL
TACTICILE FOLOSITE
,,Martorii lui Iehova" nu neagii faptul ca rae prozelitism, ei, dimpotrivii,
par a se mandri eu asta: ,.Ii cautii pe oameni oriunde ii pot giisi - pe strada, in
piete la domieiliul aeestora --, pentru a Ie vestea buna despre
Regatul lui Dumnezeu,,56. Deplas8rile pe la locuintele eelor vizaf,i urmeazii un
traseu bine stabilit de catre "batranii" seetei. unde gasese in!elegere
j(I Idem, Turnu/ de 15 octombrie 1992, p. II
$1 New Hagen Register. Wi aile ref:, apud W.T., Biblia-Cuwintullui Dumnezeu sau 01 oam#!llilor?.
.181 .
gIdem, Trezi/i-viil. 8 mai 1995, p. 20-21
. 13 Ibidem. p. 14 .
'" Idem, Turnul de veghm. 15 aprilie 1997, p. 3C
" Biserica noaslrii $i cullele minoriltlre. Maree. discu/ie par/am#!llltlrii.... p .. 160
Sf W.T., MarkJrii luIlehova din Romania, p. 5
ortodo:r.;a info,o prozelitismulu; "Martorilor lui lehova"
ospitalitate din partea interloeutorilor,revin eu obstinai,ie de mai multe ori,
aducind . argumente in plUS, in speranta uD.ui rezultat prozelitist pe masura
efortului depus. recunosc faptul d ,,majoritatea oamenilor nu vor sa ia
in seama vestea buna,,51, ei Ie eer adeptilor lor sa predi
ce
in continuare eu
bueurie, miz8.nd pe faptul eli "oamenii din teritoriu se pot sehimba"ss, dar
e
eli unii dintre pot suferl ,,0 pierdere" sau tree printr-o "situati eritica",
ee reclama neaparat prezenta in zona a unui propagandist: "Vom fi acolo ca
sa ajutiim 0 astfel de persoanii care devine de necesitaf,ile sale'
spirituale?,,s9 . se intreaba, retorie, ,,rnartorii".
.. Pe primul plan in te implicarea prozelitistii se situeaza
"pionierii speciali", care aelioneaza pe teren peste 140 de ore pe luna..
,,Pionierii regulari" sau eu timp integral" se intretin din slujbe
eu jum de normii, deoareee trebuie sa petreaca 90 de ore pe luna.
atate i1e
in aetivitati prozeliti,ste. Alaturi de ei pot exists, in funetie de necesitiit
locale, pionieri auxiliari, a earor aetivitate de "depunere a marturiei" este
de numai 60 de ore pe luna, timp de eateva luni pe an. "Vestitorii" alocii .
prozelitismului doar 10 ore pe luna.. Important este faptul eli aeeasti norma
:trebuie respectatii eu strietet
e
raportata "batranilor", in caz contrar, eel in
eauzii urrnand a suporta "eonsecinte negative'.60. Activitiiti
1e
prozelitiste ee
fac obieetul acestei no[1]lfui. nu sunt, neaparat;vizite la.domieiliu. Ele pot fi
convorbiri telefonice sau scrierea de epistole publieitare. Plasarea de
reviste eonstituie un pilon de baza al prozelitismului iehovist. Vestitorii
plaseazal minim 10 reviste; pionierii speciali ajung pana la 90.
unar
inca din timpul premergator botezului, un proaspat convertit la
iehovism trebuie sa participe la aetivitiitile de predicare, fiind nurnit
"proclamator" sau "vestitor al Regatului". El va fi, mai inm.i, cercetat de
catre doi "batrani", care-l vor indruma asupra activimf,ii sale eare-l vor
pune sa raporteze aetivitiitile Chiar copiii miei, inca de Ill,
varsta de 3 ani, sunt invataf,i sa distribuie materiale prozelitiste. ,,Martorii"
se laudA eu acest lueru62, insa eei mai multi dintre ei uriise faptul ea trebuie
sa s.e duea din
Raportarea aetivitatilor de teren, prozelitiste, este consideratii de
eereetiitori 0 for:ma de spionar
"Idem. Turnul de veghere. Il!I8i 2001, p.lO
B Ibidem .
'"Ibidem
60 Idem. Trezi(i-va!. 22octombrie 1995, p. 15
61 Idem, Turnul de veghere. I octombrie 1989, p. 17
.. Idem, Turnul de veghere. 1martie 1996, p. 29
6l W. Lingle, Abordanea ell dragoste a Mortorilortui le.i:ova. Ed. Agape, Figlirali, 1997, p. 15
... Petre Hladcbi.Bucovineanu, Prefara la volumul Fariseii lui lehOlJa. de Teodor Ardelean. Ed. Politicli.
1983,p. II
35
r
H
Pr. David Peslroiu 34
Marile aglomerari urbane sau rurale sunt locurile sigure ae
a tentative lor prozelitiste iehoviste. tn sunt preferate ganle,
aeroporturile, spitale Ie, statiile mijloacelor de transport in comun etc., iar la
tara se ru;;teaptii prilejul targurilor populare
65
. "intr-o Inchisoare din
Budapesta se conduc aproximativ 50 de studii biblice cu Cei
care fae progrese, sunt selectap pentru pJ:"ograrnele prozelitiste ulterioare. La
o inchisoare din Po Ionia, se tin congrese, cu participarea unui public larg,
incluzand faroiliile detinutilor67. "Martorii lui Iehova" petree multe ore
prin cimitire, adresandu-se eelor deprimati68. De asemenea, viziteazii
spitaieie, prezentfuldu-Ie mediciior pacientilor articole din Trezip-v1l! eu
subiect medical. pana in caziirmi militare prediea iehovii
69
; chiar
trupele N.A.T.O. sunt vizate. Adeseori sunt utilizate emitatoare radio
portabile, plasate in cabinele de eursii lunga
70
. Sintetizat,
"martorii" sunt fndemnati sa predice "la la servieiu, la cumpiiriituri
sau in ciilatorie, in locuri publice pot fi giisiti oameni,,71.
Stap.a de radio iehovista W.B.B.R. emite din 24 februarie 1924; pana in
1933, nurnarul posturilor radiofoniee iehoviste a crescut la 403. Prin anii '30,
practieau metoda "diviziiior de liicuste", descrise in Apocalipsa 9,
7-9: se urcau in formau coloane imense asaltau
,,Martorii lui Iehova" nu se sfiesc sa prediee in lacru;;uri de cult ee nu Ie
apartin, daea Ii se permite 72.
in unele tari ( Guyana, de pilda ), reteaua hidrografica este abundenta
iar prozelitismului iehovist se de ambarcatiuni
fluviale, intitulate sugestiv Proclamatorul Regatului. 73
o alta metoda propagandistiea, utilizata eu mult sueces de "martori", In
special de cei handieapati locomotor este scrierea de epistole consolatoare
familiilor recent indoliate, folosindu-se de necrologurile din ziare
74
.
Deranjarea intirnitatii acestor persoane este evident reprobabila, dar
"martorii" ca toemai acestea , greu incercate de tristetea doliului, sunt
vulnerabile in fata unor eventuale atacuri prozelitiste.
Se insista foarte mult asupra in care trebuie
aetivitatea "martorii". in tari1e civilizate, barbatilor Ii se impune sa poarte
eravata, ehiar daca afara este foarte eald, atunci cand prediea pe teren
6!1 w'T., Trezili-va!. 8 februarie 1998, p.28
"Idem, Treziti-va!. 8 martie 1997, p. 23
61 Idem, Turnul de veghere. 15 octombrie 1998, p. 26
6& Idem, Turnul de veghere. I aprilie 1999, p. 8
69 Idem, TlI.mul de veghere, 1 iunie 1994, p. 24
. 70 Idem, TlI.mul de veghere, 1 ianuarie 1991, p';
" Idem. Tumul de veghere, 15 ianuarie 1998, p.26
Tl Idem, Tumul de 1 septembrie 1995, p.24
13 Idem, Tumll.l de veghere. 1 aprilie 1993. p.24
,. Idem, Trai/i-va!. 22 iunie 1995, p. 23
OrtodO
xia
ill faro prozelitisntului "Martorilor lui Iehova
,
eand se intrunesc la "salile Regatului,,'l5. Tuturor misionarilo
r
li se cere sa
gas pentru vizitemomente potrivite ale zilei. to studiul Sall, Language
easca
and Identity at the Kingdom Hall. Joel Elliott araw. ea "martorii lui Iehova"
I
se remarca prin introducerea in exprimarea eurenw. a unui nou tip de lirobaj
l
_ limbajul "teocratie,,16. Anumite expresii, repetate cu obstinati
a
neputint de a comunica altceva dedit ce Ii s-a flXat de catre corifeii seetei,
ei
dau fort,a prozelitismului, permind memorarea lor eu de catre
adepti. Spre exeroplificare, am ales cateva astfel de mostre ale "limbii de
lemn" iehoviste: Iehova (pentru: Dumnez
eu
); mormfmt comun al oroenirii
,. 'J
(pentru: iad); acest sistetn de lucruri (pentru: acest veac); bunatate
nemeritata (pentru: har); transferarea vietii in uterul unei
fecioare (pentru: intruparea lui Hristos); intreag
a
familie de cuvinte a
substantivului "teocratie" (conducere divina) etc.
studiile biblice trybuie desIaqurate dupa eriterii aparte. Mai intai, trebuie
oprite toate sursele de distragere a atentiei: televizor, radio, telefon etc.
Absolut neeesare pentru "studiu" sunt Biblia (contraIacutA), cfutile
publicatiile seetei, instrumente de scris hfutie pentru comentarii adnotAri.
Sunt recomandate intervale de 25-40 de minute, cu pauz
e
intre ele".
,,,Batranii" "pionierii regulari" sunt de seetA pentru a raspandi
invatura ei in ri din intreaga lume, conducand congregatli
le
locale. De multe
78
on, ei inva limbi st:Jiine in centrele de instruire din S.UA., pentru a putea apoi
pleca pe teren eu repart:iziiri precise din partea Departarnentului Servieiului .
Una din cerint de bazii adresate acestora este renlIDtar
ea
la mlIDcile grele
ele
obositoare in fuvoarea unor servicii eu jumiitate de norma. De pildii, 0
"pioniera regularii" _ "evanghelizatoare eu tirop integral" ca a
preferat sa profeseze lID serviciu de supraveghere a copiilor la domiciliu - 4 ore
care
pe zi, pentrU a-i permite dedice timpul "pentru predi ,,19.
. Prozelitismul nu cunoru;;te zi de odihna. Peregrinarile prin case se fac "in.
fiecare zi din saptamana"go. studiile bib lice la dOmlciliu se desIaqoara dupa
reguli bine stahilite. Celor interesati li se predii dupa eart,ile Tu pop triii pentru
totdeauna in paradis pe pii.mO.nt Cunogtinta care conduce fa viata
adeviirate manuale de initi
ere
iehovistii. De mare folos sunt
publicitare, _mai cu seama pentru cei mai putin instruiti Ele eontin ilustratii
r
comentarii de interes general, care starnese curiozitatea interlocutorilo .
Prozelitismul prin easele oamenilor are drept suport biblie, in viziunea
iehovisw., textul Fapte 20,20, unde Apostolul Pavel despre
"Idem, Treziri-vii!. 8 februarie 1997, p. 30 g
111 a se vedea studiul citat \a www. Watchtowerinformationservice.or
771dem, Trezi/i-vii!. 8 aprilie 1996, p. 14
,. Idem, Treziri-va!. 22 marne '996, p.l4
'"Idem, Trezili-vii!. 22 noiembrie 1996, p. 30
110 Ibident. p. 19
1
.
. .
Ii
'[ 16 , 1+. DoWlPu...
. predieil, sale pria case. Lao e-mare ''''''Iii, se observA eA retnarca
respeetivi era adnJsatii preofilor din Ere" ell care ApostoluI se inliinise in
. Milot: .cestol]l Ie aminIo. de vizita sa prin caseIe lor. Deci, caseIe preoplor
erau .cde vilttate, niCidecum .ale paganilor neconvertip, care erau chiar
In Pasajul Luca 10, 'J-6, unde se arata trimiterea eelor
1() de uCeoiei, sunt s1iituifi si(Procedeze cand vor intra m
C8Serecelor care-i VOr primi. "martorii" considerii caaicj se sustine 8l
Prozelitismu1 , sunt de versetul imediat unniitor: Nu vii lnUtafi
din casii in casii... (Luca 10,7).
MUlti "mariori", de timiditate, se comporta fariseic: Suna la
pleadi, pentru a scapa de riispunderea unor confruntari cu locatari
necunoscu!i, in timp, pentru a "raporta" superiorilor. lor
indeplihirea misiunilor Prozelitiste i'ncredin!ate
82

IiI publicaiiiie iehovis.. sun, indica.. ehiar Ii scenarii ale unor diaIogm;
iIIlpl1se in ,,Serviciul de teren". lata cateva exemple: ,,Ma numesc ... locuiesc
aici, In Vecinatate. Am.observat eli in diminea!a aceasta toti vorbesc despre ...
(menponeaza vrelUl fapt nepIacut care s-a petrecut recent in zona sau vreo alta
problema' de interes local). Dvs. ce pii.rere avep? Credep ca se poate face
co..?"'". Prilejurl!e de a..intra mvorl,.;- sunt multiple: de .......
d-i.n promiterea unui guvem tam coruppe, comune. Uneori,
se simub::;l un sondaj de opinie: ,,noi Ie punem vecinilor 0 intrebare
ne-arfitcl' ",jCeIe sa pii.rereaDvs.'.84.
. ill
"
StHl, h:ate in formele de opozifie, pregatindu-se replici.
coresplJrl.;:dt,)are. Depilda. daca sunt intampinap eu ,,nu ne intereseaza",
VOr raspunde: ;,nu va intereseaza Biblia sau religia in genera!?" sau "v-afi
mtrebat vreodata de ce continuam sa venim ce mai avem de Spus?". Sau
mime,zi! 0 fonnasubtilii de solidaritate:..Nu eu mul, timp murnuI am 'pus
eu cuvinte, atunci cand mi-a batut la un martor al lui
lehov,,)". Crezllndu-se SliipAni pc situape. ..... r<ligia interlocutorului,
plecand de la exprimarea unei curiozitap fata: de .aceasta: ,.imi
penniteti sa va mtreb diit ce -religie facep Parte? Mi-ar placea sa discut cu
un apartenent al acestei reIigii"S5.
fu cazul in care J>reoinentul iru:ean:i! un refez politicos, prin cuvintele
"SUDt OCupat", se daca crede ca a scapat ,,Martorii" au replica Potrivitii:
..Nu fiIce sun'dispus sa rna reintorela timpul convenabil pentru Dv....
Uneori, aceasta "intoarcere" se dore$tc:;: a fi foarte rapida: "Credepeli ar fi mai
II Idem,. Tupoii lriii pentru to!dealDlQ in paradis peJl(inuiJu, 1986, p. 253
t2 Idem, TurnuJ de t>eghere. J aprilie 1996, p. 31
13 Idem, sa ad"ICem (lrgU;"enie din ScriplUri, p. 11
.. ibid_.
p
. 13 .
1$ ibidsl1J, p. 15-17
Orlodoxia in Jata prozelitismului ffJ,(artorilor lui /ehl1va' 37
bine Sa revenim peste 0 jumatate de ora, dupa ce ii vom fi vizitat pe vecinii
DvS.?,,s6. Soot pregatite replici pentru cazul in care interlocutorii ar fi
membri ai altor religii, chiar necrene. In cazul in care nu gasesc pe nimeni
acasa, noteaza cu scrupulozitate acest lucru, pentru a reveni.
Printre primele texte eu care in1impina preopinenpi se
numara. aproape invariabil, remarcile denigratoare la adresa clerului loeal
87

lntre scenariile prozelitiste, se numiirii m care interlocutorul cIa vina
pe preotul locului, pentru susfine pozitia de respingere a
("preotul ne-a spus ca ;.IMartorii lui Iehova..."). Prima replica
recomandatii in aceste situajii ar fi 0 intrebare de genul: "V-a ariitat un
text biblic in sprijinul celor spuse?,,88.
Radu Antim puncteazii printr-o concluzie logica excelenta: "Momentul
decisiv in propaganda iehovista este tocmai eel in care, din curiozitate sau
din politete, ariitlim un'interes pentru cele spuse"89.
futeresul prozelitist asupra cititorilor carpi Tu potitrai pentnJ.
totdeauna in paradispe parnant este justifieat atiit prin tirajul de 42.200.000
exemplare (10 bucati la un "martor" - raportat la anul editarii, 1986), cat
prin mesaje limpezi de constriingere: "Daeii, deci, ai inleles, eu ajutorul
Bibliei, ca religia ta nu este bun.a., fii gata sil. ti-o schimbi,,90. Cartea abundii,
mm degrabii, in materiale menite sa discrediteze celelalte religii, decat sa
prezinte propriile conceptii iehoviste .
Lecpile soot insistent, chiar dupa "convertirea"
cursanlilor arlitata public prin botez. Nu se admite mtreruperea ritmului
saptlimAnal al cursurilor. Se recomanda incurajarea celor ce studiazii prin
elogii adeseori gratuite, insii riguros imp use de la centru. La fiecare ora de
curs, se face recapitularea materiei predate, prilej eu care se subliniazli
ideile principale se creeazii aplicalH in context actual. De la 0
saptiimana la alta, se stabilesc teme de lueru individuale. Entuziasmul,
sinonim adesea cu exaltarea, este 0 calitate cerutii insistent predicatorilor.
Prozelitismul continua in paraleI cu studiile bib lice. CursanJii pot fi.
vizitap eu alte prilejuri: daca se imboInlivesc, daca au necazuri sau
greutiili - ,,martorii" sunt gata sa Ie sara in ajutor. Aceasta cerinjA este cu
atiit mai imperativii, cu cat noH adepti sunt in situatia de a se izola de
91
familie de prieteni. Noua lor "familie" va fi eongregajia iehovista .
o metoda de predicare considerata eficientii este escrocarea
prin vinderea ooor produse la suprapret. De pildii, 00
86 Ibidem, p. 19 .
.7 a se vedea Arhim. Pantelimon Bezeniti. leJwvillii, dUflffOnU credin,ei Ii ai patrie;' Atena,' I 994, p. 20
II W. T., sa aducem argumenle p. 260
1'1 R. Antim, op. CiL, p.46
9OW.T., TupotJ trdipentru totdeallJlil ... ,p. 33
91 Idem, Turnul de veghere. 15 februarie 1996, p. 20-21
38
-, "ranCISw comercializa sare cu pret trIplu,
unnfuind, de fapt, un dublu scop: sporirea veniturilor sectei $i inifierea unui
dialog cu cumparatOrii, plecand de la ideea ca, in vii tor, sunt profetite in
Biblie Scumpiri $i mai mario
Printre modalitaple de ,"sPnen: finan'iori! ase,re; se numBrii i
indemnul adresat agricultorilor de a .dedica Productia anumitor loturi
92
cultivate intereselor sectei . Vinderea revistelor iehoviste 'se racea, In anii
reeesiunii economiee, $i pe p
r
oduse
93
Aeum, ele sunt lasate spre studiu, "in
schimbul unei miei contrlbutii,,94. '
Actiunile "martorilor" SUnt susfinute finaneiar prin donapi. Fieeare
suma, numita simbolic, "buna Sperantii", este pretins "benevola": In
,ealilate, SUprnveghetorul ,"g"""". valoarea aj utoarelo, b.ineti,
proportional cu veniturile donatorilor; de asemenea, se pare eli el urmare$te
cu strictete ritmicitatea eotiziirii. Dupa unele cercetari 95, toate aceste sume
nu sunt supuse regimului fmanciar in vigoare, eludandu-se legile privind
orientarea contabila $1 economica. .
"Martorilor" Ii se recomanda sa acorde Imprumuturi bane$ti
coreligionarilor lor, unnand principiul biblic de a nu a$tepta nimie In
"himh. nacO primitorii imprumutului se decla ... in paguhipi n-au
voie sa apeleze la calea legala pentru reeuperarea pagubelor96. Aeeasta este
o strategie potrivita pentru a aduna bani la secta.
10 vederea preg.tirii psihologice, d ... i ca sprijin COneret Plio sfaturi
utile, "martorii" dezbat fn revistele lor problema mutarii cu locuinta97. Se
$tie ea dintre ei sunt siliti sa se mute, din interese prozelitiste. a
cerinta: de baza pentru ace$tia este sa-$i pastreze tonusul, indiferent de
zvonurile care cireula despre tinuturile unde unneaza a-$i stabili re$edinta.
Adeseori, "martorii" publica apreeieri fata de munea lor.prozelitista,
venite din partea eelor mai variate categorii de persoane, de multe ori
anonime. De pilda, pe seama unui preot gree sunt puse 0 serie de elogii la
adresa prozeIitismului iehovist, de unde s-ar deduce ca acesta ar fi un
simpatizant ,a1 seetei in, secret
98
., Alt "preot" l$i lndeamna enoria$ii sa-i
primeasca pe "martori" in case, oferindu-Ie $1 0 de cafea '
99
Atunci eand nu obfin reZUltatele Prozelitiste scontate, fiind respin$i de
"lmpotrivitori", "martorii" SUnt eonsolap de
97 Idem, TW7tui de veghere, 15 $eptembrie 1997, p. 5-6
9J Teodor Arde1ean, Fariseii lUi IeltoVQ, Ed. Politica, 1983, p. 50
.. W. T., sa aduCt!I1I argumenle.... p.20
os TeOdor Ardelean, op. cit., p. 70-71
il6 W. T., Turnul de vegltere. 15 tnartie 1997, p.21
.,. Idem, Treii/i-v.!i!, 22 aprilie 1994, p. 25-27
'"[dem, TU/'7!ul de vegltere. I seprembrie 1998, p. 29
"[dem, TU/7ful de veghere, 15 manie 1997, p. 24
"batraniJ', prin' aceea cii
Ortodoxia in jala prozelitismului "Manori/or lui lehova' . 39
la $}Jiistrarea, optimismului sunt suficiente pentru a
momentele dlficlle .
Perseverenta este 0 calitate de a iehovi$ti. Un cuplu de
"martori", trimis in seopuri prozelitiste pe una din Insulele Marchize, afirrna
ca, vreme de 8 luni, nu a avut niei un rezultat concret, dar nu a illcetat
lucrarea de predicare, cat $i cea cultica, organizand intrunirile in doi101.
I
Pionierii speciali, misionarii supraveghetorii itineranti sunt sustinuti
financiar de la Centru. In 1990, numai pentru ace$tia s-au cheltuit peste 34
de milioane de dolari
102
. Seciipl central din S.U.A. al se afia intr-un
bloc din New York eu 30 de etaje.
Secta depoe ill proprietate avioane, cu care se transmit materia/ele
prozelitiste in zone greu aecesibile, precum Alaska sau insulele Pacificului
103

I La inceputul ultimului deceniu din mileniul II, ofens iva iehovista a avut

::: drept tinta tari1e din ES1iu1 Europei din fosta Uniune Sovietidi. Rezultatele
I raportate au indicat triplarea numarului de adepti botezati intr-un singur an
- 1992. Cumpararea sufletelor a aproape 27.000 de s-a mcut cu
pretul modie a 400 de tone de ajutoare: alimente, imbriicaminte etc. Numai
in Iugoslavia au ajuns in acest an 55 de tone
I04

traseului sinuos doctrinar, care a generat in trecut
numeroase dezertari in rfuldurile este 0 solutie prozelitistii noua,
cu bun impact ill rfuldurile eontemporanilor, satui de ideea de perfectiune.
AdePtilor "martori" Ii se impune sa nu fie $i sa nu aiba niei 0
legatura "cu apostatii,,105, ca sernn al loialitatii fata de secta. In fapt, exista
temerea ea, ill urma unei analize bine documentate, argumentele ale
pseudo-doctrinei iehoviste sa eada. De fapt, inca din timpul ill care sunt
"tinte" ale prozelitismului iehovist, proaspelii eonvertiti sunt avertizati
asupra opozitiei pe care 0 vor avea de inmmpinat din partea rudelor, daca
vor incepe un "studiu biblic": "Unii se tem ca vei intra intr-o seeta sau ca
vei deveni un fanatic ... ,,106
In Romania, se constata, mal ales ill ultima vreme, restnmgerea arealului
prozelitist iehovist in zonele rezidenpale aglomerate, intrudit
ill special eei din cartierele fnghesuite de blocU11, dovedesc 0 viatii
comunitarii vie $i ii resping pe ,,martori" $i conceptiiie lor
I07
Dupa model
100 Idem, Turnul de veghent. 1 ianuarie 1991, p. 14
101 Idem, Turnul de veghere, 1 martie 1996, p. 25
lin Idem, Turnul de veghere. 1 ianuarie 1991, p. 21
,olldem, Turnul de veghere. 1 ianuarie 1993, p. 10
104 Ibidem, p. 26-27, 29
ut.! Idem, Turnui de veghere, 15 martie ! 996, p. 17
106 Idem, CunQltinla carli! conduce la viala vqnicii, p. 22
107 fenomenul a fast obseTVat de Pr. Prof. Dr. Nicolae, Necula, in Tradilie Ii iMoire in slujirea
liturgicQ, vol. II, Galati, 200 I, p. 480
41
Pr. David Pestroiu 411
american, ,,martorii" indreapti atenpa asupra eelor intrucatva izolap
i:
!.
locatari in cartierele de case vile, despiirtite de em:ti sau strizi, care, In mare
mlisurii, due 0 viaJA solitara, :lira a fi in contact ziInie eu vecinii, cum sunt
locatarii blocurilor. ObServam, totodati, un interes prozeljtist 'In .
fat.a de finnele comereiale proprietarii sau managerii lor, oameni cu
posibilitifi fiDanciare crescute, eventuali "sponsori" de nidejde ai gropirii. in
cazul in care ar fi racolap. Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Neeula constam, pe buna
dreptate, ca grupurile. de "colinciatori seetanj:i... instruip special pentru
misiunea de racolare sau prozelitism, au impiinzit ... deranja.nd eu
obraznieie persistenti pe
2.2.2. PUBLICITATEA, PREMISA A ACTIVITATILOR
PROZELffiSTE: PLIANTE, PUBLICA Tll, REVISTE, CARTI
W. Lingle exprimA un adevar indubitabil: "Publicaj:iile Turnului de veghe
sunt scrise pentru a fi crezute aeeeptate, :lira a fi puse la indoiala"l09.
Vindecare se de strategia amenintirii, pentru a
eonvinge. Cititorul este avertizat ca raspunderea este asupra lui, odati ce a
pareurs materialele publieate, nu mai poate da fnapoi: ori se alatura
sectei, ori e eondamnat la pieire.
Revista "Trezij:i-va!" s-a numit, inij:ial, "Consolare". Ea este mai mult
decat un instrument prozelitist: se a fi 0 adevarati eneiclopedie
ilustrata, eu infonnaj:ii diverse, din eele mai variate domenii de aetivitate,
insa "filtrate" seleetate eu grijii, pentru a fi eonfonne inviiliturilor seetei.
In aparenti, multe articole nu au nimic In comun eu religia, dar un ochi
atent avizat va sa deosebeasca tentative Ie propagandistice (de pilda:
face placere sa prirnij:i mai multe informaj:ii? Scriej:i la cea mai
convenabila adresii ... ,,110). Scopul revistei e vadit prozelitist, dar e mascat
eu abilitate, intr-o prezentare ingenios ticluitii, cu impact maxim: " Treziti
vii! se adreseaza tuturor membrilor farniliei. Arata cum se poate face fali
problemelor din prezent. Prezmti despre popoa.re din multe
tan, trateaza subiecte religioase Dar nu se aieL Ea
piitrunde in rniezul problemelor aratii: adevarata semnificatie a
evenimentelor actuaIe, insa neutralitatea politic!
imparj:iaIitatea rasialii. Dar eeea ce este mai important, aceasti revistii
inerederea in prornisiunea Creatorului referitoare la instaurarea
unei lurni noi, sigure, lume care va inlocui aetualul sistem de
lucruri riu nelegiuit"lIl. Dintre subiectele prezentate, mai mUlt sau mal
I" Ibidem. p. 486-487
109 W. Lingle, op. cit. p. 24
110 W.T., Trezi{i.vii!. 22 mai 1997, p.4
III {bide",.
ii.
ortodoxia i1l.fala prozelitismului lui Iehova" .
pupn avizat din punet de vedere 9tiintific, dar in condit
ii
grafice
remarcabile, amintim:Opera dinjungla din Manaos, Braziliall2., Coeorii eu
1l4
eoroanli -.:. coloratii dansatori eu mot
ll3
, Misteriosul omitorine , Lumea
IlS
multicolori arecifelor de corali etc.
Adevaratul motiv al inserlirii unor articole cu conpnut enciclopedic in
revista Trezip-vil! este acela de a viza un spectru cat mai larg de cititori, de
diverse preocuparl niveluri de pregatire intelectuaIa, ser0nd propagandilor
de pe teren ca mijloace de a aborda in diseuj:ii subiecte cat mai variate, in
funcpe de profesia varsta interlocutorilor, precum de eventuaIele
probleme, intrebari sau situatfi. eonjuncturale in care se gasesc.
Coperta-spate a revistelor iehoviste euprinde, unoori, aprecieri ale
"martorilor", de cele mai multe ori extaziap intr-o roanieri. ridieoUi. Figuri de
stil precum : "comoara neprepritii", "pletom de cunont
e
" etc. pigmenteaza
constant aceste elogii, unnand un scop bine detenninat: magnetisroul prozelitist
asupra conjntelor noilor cititori. Alteori, diversepersonalitiip se aratR
',,surprinse" de tirajul revistelor
1l6
Unoori, mesajele-text plasate pe copertile
spate ale revistelor contin, in rood deliberat, exprimari agramate, contrastiind
flagrant cu textele de fond, minupos elaborate. Scopul este prozelitismul
adresat oamenilor simpli: "Scrieti numai, catre Societatea Watch Tower, la
adresa apropiatii din cele notate mai jos, solieitiind alte informatii sau sa vina
unul dintre Martorii lui Iehova la caminul durnneavoastrii sa studiezeBiblia
cu dumneavoastrli, in rood regulat gratuit" 111.
De multe ori, articolele prezentate in revistii, se bueurii de bogate
ilustrapi, se dovedesc a fi lipsite de originalitate, pline de banalitiiti sau
conpniind grave neadeviruri, inadmisibile pentru articole cru:e se doresc
a fi "inj:ifice,,lI8. Un exeroplu griitor este articolul ,,Pompei - Acolo unde
timpul a stat in loc", publicat in revista Trezip-va/. din 8 septembrie 1996,
unde se de descoperirea arheologica a unor roori "cu care se mAcina
porumbul,,119. Gafa de a vorbi despre porumb in antichitatea romana este
corectatii prin scuze cerute propriilor cititori, la sesizarea indreptiptii a
acestora, in nu:marol din 22 mai 1997 aI reviste.
revistele se ofem gratuit, adeseori actiunea de. distribuire a
acestora se eu st:riingerea de donaj:ii "benevole,,120.
II; Ibidem. p.l4 - 17
III Idem, Trezi/i-vii!. 22octombrie 1997, p.14-15
"'Idem, Trezi#-vii!. 8 decembrie 1996, p. 16-18
'" Idem, Trezili-vd/. 8 august 1997, p. 16-17
"' Idem, Trezqi-vdJ, 22 iunie 1994, p. 32
111 Idem, Trebuie sa crezi ;11 Trinitale? 1990, p. 32
'" Idem, Trezili-vii!. 22 mai 1997, p.4 .
119 {bidem. p.30
120 Idem, TumuL de veghen. 1 ianuarie 1991, p. 12
; if!
:,'
: .
'I'"

54
Zonele Europei de Est .aflate in recesiune
Pro David Pestroiu
econonuca m urma
'I t! "
<;r'h profundelor post-comuniste au pentru "martori" un
bun prilej investlt1onal. La congresuI de la Kiev dm 1993, "delegaJii stn1ini
au adus tone de alimente pentru cei aflaJi la nevoie,,197. ,.Blidul de linte"
aburinda atrage $i acum...
2.3.2. IDEOLOGII ANTICRE.sTINE .sI ANTIBISERICE$TI
Pentru incurajarea actiunilor lor prozelitiste, ,,Martorii lui Iehova" se
baze<iza in mod constant pe denigrarea considerat a fi
"apostat"I 98. Paginile publicapilor iehoviste abunda in $tirimenite sa
diScredfteze Bisericile tradiponaIe, unele chiar neverosimile $i greu de dovedit,
altele prezentate madins intr-un mod tendenJios. De exemplu, $tirea potrivit
careia mrucutele de la 0 miinastire din India invara karate $1 folosesc un
instrument In' form.a de crucifix eu care ar putea chiar $i uc,de un atacator
l99
este dovada unor astfel de exageriiri, programate sa atace institutiiIe biserice$ti,
dar $i doctrina Cre$tina tradiponala despre Sflinta Cruce.
Violenra prozeIitismului se vade$te $i in stiirninra cu care Ii se cere
subiecplor sa-$i paraseasca religia inipala. Tit/ul primului articoI cu care se
deschide un numar din Turnul de veghere este elocvent: Religia dvs. _ 0
corabie care nu trebuie abandonatti niciodatii?]()() 0 carte iehovista transmite
cititorllor mesajul: ,,Daca ai inleIes, cu ajutorul Bibliei, ca religia ta nu este
buna, fii gata sa li-o schimbi,,201. Observam ca ,,martorii" nu urmaresc
propagarea sincera a propriilor invaraturi, lasand interlocutorii sa aleaga singuri
daca Ie urmeaza sau nu, ci vor cu orice pret atragerea acestora, ruperea lor de
comunitaple din care fac parte. .In alta carte, sunt blamate, cu ipocrizie,
conflictele din Iume, anuntfutd pacea iehovista: "Slujitorii lui Dumnezeu nu se
ucid unii pe aIpi. Numai copiii lui Satan fac lucruI acesta,.202. ;"
{storie, "martorii" aseamiina religia falsa eu neghina din piIda lui
Hristos, care ar fi crescut dupa secolul I. Totll$i, 0 astfel de interpretare ar
presupune disparitia "graului" vreme de 18 secole, paoa la Russell, lucru,
evident, inacceptabil., W. Lingle sistematizeaza: ,,PubIicatiile Turnului de
veghe combina toate gfupanle aa-zis lntr-una singura iau
lucrurile cele mai rele te de unii, insinwmd apoi eli ceea ce fac aceste
grupan este standardul pentru ,
Materialele iehoviste abundii in neadevaruri flagrante privind istoria
bisericeasca. De pilda, ,,martorii" afirmii, In publicaJia Cine va stiipani
19'/ Idem. Trezili-viif, 22 februarie J994, p. 8
1!It Idem, NumeJe div;n care va dtiillld pelltru toltieaUlIa, Germania, 1986, p.17
199 Idem, Trezi/iviif, 8 decembrie 1996,p. 28
200 Idem, TumuJ de veghere, I februarie 1995, p. 3
!dem, Tu pop.... p. 33 : ' ,
202 Idem, CUIII a apiirut lIia;a - prin evolufie sau prill creafie?, 1988, p. 230
201 W. Lin81e, op. cit., p. 29
Ortodo:cia In lata proze}itismu{ui "Martorilor lui lehova 55
lumea?, cii ierarhia catolica a fost organizata in seeoluI IV. Tot aici, glisim
promisiunipopuliste privind paradisul plimantesc, de genul: ,,ou vor mai fi
functionari aspri rara inimli de-ai gtivemului, care sli intimideze pe popor,
sa-I tina in frica $i sa-I ... ;...ilU vor mai fi nici corporapi crude,
numite <<1nIsturi,,204. Persista sloganuri comuniste: "Poporul de rand n-a
fost privit tramt de egal sau cum ar avea drepturi,,2os.
In cadrul acJiunilor lor prozelitiste, ,,martorii" insista astipra prezentarii
concepJiilor lor religioase ca surse exclusive ale adevaratei invataturi. CelelaIte
religu sunt privite ca ni$te "chei defonnate", care nu au nici 0 vaIoare
206
. lata
cum comenteaza ziChla ,,fu fiecare religie exista ceva bun": ,.AJi bea
un pabar cu apa otravita numai pe motivul ca cineva v-ar garanta eli cea mai
mare parte din confinutul sau este apa?207. .In acest mod perfid, este inoculata
intoleranra religioasa. 0 forma potrivita de a 0 da in vileag, in cazul vizitelor
iehoviste Ia domiciliu, esre tocmai adresarea unui indemn de a rosti, mai intii, 0
rugaciune in comun, care se va izbi de un refiIz categoric. '
ldeologia comunista atee este 0 sursa de inspira1ie pentru denigrarea
Bisericilor de catre ,,Martorii lui lehova". lata un exemplu edificator:
,
,,In 1960, decanul unei facultap de religie din Praga (Cehoslovaeia) a
marturisit: Door noi, suntem raspun.zatori de comunism ...,.208.
BineinteIes, nu ne sunt date alte bibliografice privind sursa de informare; nu se
I precizeaza nici macae numele acestui "decan", iar existenra unei facultiip
!
"de religie" in Praga comunista, condusii de un astfel de personaj curajos in
I
declaratii este indoieInica.
ura' iconoclasta' iehovista, arhimandritul Pantelimon Bezeniti
I
I
arata cli, in. Grecia, ,,martorii" au aruncat icoane $i cruci la gunoi, gest pe care
nici turcu nu I-au mcuf09. Iredentismul interconfesional iehovist face referire
atat la formele de inchinare, ca.t la orice colaborare spiritualli cu alte religii.
, Odata cu trecerea Ia iehovism, orice nou convertit trimite organizapei religioase
din care a mcut parte pana atunci 0 "scrisoare de retragere,.210.
t
Prozelitismul in fapt, progresul financiar al sectei. Pentru a '
putea prospera, organizapa are nevoie de bani, care provin de Ia numero$ii
sal adepp sub mai multe forme: donapi oc;:}Zionate de primirea
distribuirea materialelor sectei (in fapt, cumpararea lor), donalii in bani,
pentru "Iucrarea de predicare" - la cutiile din SMile Regatului din
congregaliile locale sau direct la filiala centrnla (Betel); d?napi in bunuri
204 Idem, Cine va stiiptilli lUllletl?, publicatli pe sitl:-ul www.the-true-jw.oltenia.ro
2lI$ lbid/!/ll. Am redat cu fidelhate exprimarea agramalli a autorilor.
206 Idem, CunoJtinfa .... p. 32 '
:lll7 Idem, Sii adUC/!/ll tugIoImente dill Scripturi, p. 303
"" Idem, r,.ezifi-viif, 22 octombrie 1998, pA .
209 Arhim. P. Bezenili, op. cit., p. 18
2IOW.T., CUllOJtillfa ..., p.125
TEMATICA LA TEOLOGIA llOGMATtCA
EXAMEN LICENTA IUNIE 2012
1. lui Dumnezetl. (Pr. prof. dr. Dumittu POpescu, liallS H't'istos
PantDcrator,
2. Crearea lnmiLConsiderapi generale, (Pr. prof. dr, Dumittu Popescu, lisus
Hristos Pantoerator, p.140.146). V
3. Ereziile hristologice. (Pr. conf. dr. Buchiu, Dogma,1i teologie,
vol. 2, p. 37-41). V
4. Lucrarea Sf.ntului Dub san hand du:r:nnezeiesc. (Pt. dr. Stetea tache,
Mtlntuitorul Hristos $i Biserica, p. 158-170)V
5. !nvatltura ortodoxa despre Sfintele Taine. GeneralitAti. (Pt. com. dr.
Buchiu, Dogma$i teologie, vol. 2, p. 135-145).\/
6. Taina Sfantului MasIn. (Pr. dr. Sterea Tache; Mantuitorul Hrlstos ,i
Biserica, p. 323-332) V

Pt. pr6f!dr. $tef .. ..... IU
Pil4,T.
Pt. prVf. cy. Sterea he
." -- ....... _. _._.
. ]!i);'), .i(:.. 4'\.=rYAT ;:'..r:;/\'.;;
... ,;.)
,

:::
.J


! .
_....,,-"' .. ... .., t ../) ...... ,. ........
-V11"1.
'!.:!-O
,_-_I
'.
,

!t
I
i
,
PRo PROF. DR. DUMITRU POPESCU
Membru de onoare al Academiei Romine' .
I
!
;
.'1
IISUS HRISTOS PANTOCRATOR
CARTE TIP.AR.rrA CU BINECUVANrAREA
PREA FERICITULUI pARlNTE
TEOCTIST
PATRIARHUL ORTODOXE ROM.ANE
1-\l'- Md2- - Gtf;

.:..EDITURAINSTlTUI'ULUI BIBUC MISIUNE
ALBISERICII ORTODOXE RoMANE
BUCURE$1l'; 2005
84
" I ..... . .'. 1 ,"_;".1
" : .
.' .;' " ;", ,';. " .. : '". .': : . ,-.:. "\. ..: i , :.' - j '. )
-'
,. ,. CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU '
;' " ',; ,,'
(. ':".; .;
"
"
, ,,', "',)"" '
,
.. ' 1 \ .! ; -, :' .
" :
, ! ,'. CUDoa,terea speCUlatiV8' "
;,:' "$i CUDoa,terea existentia1a;sflul Dumneieu',
:., .. '.' '.',:.: .,; " . ...-', '. . . ,.- ) '
, " Dupa cuvantuLarbimandritului Popovici,astazi
n.Ul11ai,.doua cea divino-mnna cea :omeneasca.
estefilosofiauQitapi, :a monismului
filosofia diviziunii, a pluralisrnului omenesc. Toata filosofia ome1
'neaSca se in cercul vicios al mOIfii II1ortalitatii" in carQ',
g;.au scindat, dincauza pacatului, !?isimtir
ea
li :OIDuluit
Prinaceasm filosofie'a 'intrat in om,!?i in hrine.o intreaga "lei
giune", !?i din aceasta cauza omul !?i lumeaaudevenit ,J,egiune"!
(Luca.8, 30) este aicLnumele omului '!?i allumii. Aid
toaterespira moartea; aici toate prea orne'!
ne!?ti" (Menschliches, Allzumenschliches). De aceea,purtator d(fj
Hristos fiind, Apostolul cu inte1epciune: "Frat
ilor
,
uu va rapeasca cineva cu filasofia !?i 'Cll did!
predania 'omeneasca, dupa stihiile' lumii, flU dupa HristoY
osem . . 2"')',1' , 0 ; :,,"" , ., " < -
(Col
.' FlIosofia" divino:.Uinanii estefilosdfia, experient
ei
divinO:!
!nea toate se bazeaZa pc experienta,pe trflirein
fapm. Aici'uu'este nimic abstract, nimic care sa nu fie real. ToaiBi!
. . ': "., ',. , ,_ ,;.. " . - .... 11'1,
sunt 0 reahtate diVIno-umana, pentru ca In Dumnezeul-om
to.5 to8otii de
", " .' '. '.'. ." " . '.'
1;'Arhim. JustinPopovici,Omul Dumnezeu.:oinul.i4.bfs';rile 1;
filosofiei. Studiu introductiv traducere 'de 'Pi. Prof. Dr. loan lei
. jr., Ed. Deisis, Sibiu, p. 53. .
!
i!
r
L:
CUNOA$'fEREA. LUI DUMNEzU ' g-s;
k
r;
toti suntindemnatisa fie "depiini intru El" (Coloseni,2, 9
i
lO).
II
Atunci cand se incorporeaza cu toata fiinta lui in Hristos ,i 'Be
Ii
I!
umple tot simprea divino
umana a unitAt'i infregi:a 'macrocosmosului, .este: mistq.lt de
11
:!
simtmnintul comun catati suntem responsabili de tQti detoate;
"
r,
durerile'tutur.arffintelor sunt durerile P!oprii,. necaZurile, tuturor
fipturilor stJlltnecamrile:lui proprii.1Toti,alcatuiesc in Hristos un
Hristos este.Capul trupului Bise
ricii (Coioseni 1, 18).El esteCel care dagdndirei simtire gin
dului !?i simtamantulai oricarui Iisus Hristos sobomi':
cizeaza sim1irea fiecirui membrualBisericii,
incat sa trliiasca laoialta nCll topsfintii, intrudit Dmn
!
nezeul om Hristos. De aceea; Biserica.are drept ftlosofiefilosofia n
divino-umana a uni:tAtii aioate divino",uman';a1
"
!
acesteia. .
, Salvarea de solipsism, de egoism$i de satanism
/.
numai in.divino-umanizarea lui Hristos; pentru. canumaiprin
divino-umanizare se restabilete simtamantul de sine a1 omului

sentimentul lui fata de linne; -omul se simte se i
t!
intretesut laolalm eU.toate fiintele toate.creaturile; unitatea
atoate este cea mai reala i cea mai directarealitate pentru con.,
pentru simtirea lui. Un astfel de om s,e aduna.pe sine
neintrerupt in Dumnezeu prin rugaciune !?i credinta,..prin
wbire dreptate, prin milostivire !?i adevar prin"toate celelalte
nevointe virtuti evanghelice. Aceasmeonoentrare;a omului in
Dumnezeu, aceastii concentrare de sine inDumnezeul-om, ,inta.,.
in el pana la un grad neinchipuit de mare simtirea con.:.
intregii unitatimacrocosmice. Atunci omul in Hristos
inunda zidire i toate fiintele lui.dragoste mi
lostivire. Cu lacrimi se roaga pentru toti pentru toate, .pentru
ca simte !?i ca nimeni altul ca iubirea niila lui Hristos
sunt singura mantuire' a i slava nemuntoare a
I:
dreptilor. in aceasm iubire a lui Hristos se filosofia ,:;1
optimismului ve!?nic, tot cum in ura satanica toata
'J
86
PRo PROF. DR. DUMITRUPOPESCU
filosofia pesimismului ucigitor de oameni. larin fata omului sei
di-x ...A _A' a1 "2 '
n '-'A aUit una,'-'At ,1 ,ta. .'.,. '. '.
Arbimandritul Justin Popovici face ,parte-din ga1eria marllorr
personalitlp teolpgice din lumea ,QrtodoxA,:$i este considerat
drept un, stilp, 0 temelie ,i un mirturisitor al adevAratei.credinte.
ortow;>xe. Cele doll! filosofii, d;espre care se'vorbefte mai sus,:
aratACl prin operasa teologici.wea sA dea unrispuns la sfidarea:'
lumii secularlzate, prln.accentul pus pe experienta duhovniceasct
,i trlirea vietii in Hristos, pe care 0 subliniazA in mod particular.
Desigur, are dreptate atunci cand, pe urmele Sfintului
Apostol Pavel, se dec1ari impotriva intelepciunii omenCfti, care
indeplrteazi. omul de Dumnezeu, ,i prezintA moartea ca singura'
alternativii 'a existentei umane. Nichifor Crainic spune ,i el cil 0:
culturl care se desparte de Dumnezeu pierde unitatea se
transfonna intr-o pluralitate de curente ,i ideologii care dezinte-,
greazi persoana umaJiii. :Parintele Justin Popovici devine radical
atunci eind trece cu vederea peste 0 afirmatie importanta a
Sfiintului Pavel, care spune ca "cei ce n-au lege, din fire fae ale'
legii". Aceasta inseamnA cA pAcatui n-a distrus chipul lui ,Dum
nezeu din om, pentru cA omul dispune de resurse intelectuale I
care ii permit sll-,i drganizeze viata potrivit cu voia ,lui' Dum-l
nezeu iriscrisii in frinta oamenilor. Carezultat al omului care se ;
lupta cu pacatul, cultura sau inte1epciuneai.umanl are,atat aspecte
negative, cat pozitive, iar meritul stantuiui Vasile cel Mare a
fost acela de' a statui pe tineri sa culeagiiWn gmdina culturii"J
roadele.eibune, pe care, sA Ie foloseascA laedifiearea lor spiritua"l
lai culturall3. ,,' ' .. ' ,"" '1
Se uitii adesea caHristos este nu numai Logosul intrupat,il
Care ne-a 'aduS Reve1atia divinA supranaturala,' ci Logosul',
,1
2. Ibidem. p. 55. . 'i
3. Ibidem, p. 29 in studiul introductiv se observl el din opera
Justin Popoviei 0 justificare ca atare (orizontaIA) a omului a lumii;
a culturii a istoriei umane in ele insele, care sA facldreptate ereativitlpi
umane pozitive"; ;"
;

i-.
...
;
"
. 87
etem al TatAlui, Care lumineazi natural pe tot omul care vine in
Iume. Cu toate cil mintea omului este umbrita depacat, au exis
tat filosofi, ca Socrate, Platon sau Aristotel, care s-au ridicat eu
. mjntea catre lurnea valorilor eterne, de bine, adevar sluftUmos, ,i
8u:pregAtit lumii ,antice pentru primirea lui Hn5toS. Acesta
este motiyul pentru care filosofi afll Ioc in erminia pic
turii bisericeti, in lor de ai lumii vechi cl.tre
Hristos. Chiar ,tiinta contemporanA, care p8nA mai ieri era un'
adversar invellunat al a deyenit astAzi aliatullui.
pentru ca a inceput sa bata la poarta transcendenlei sa vor
beasca despre rationalitatea creatiei. Aceastii rationalitate, care a
fost pusA in evidenfii de Sfintii Parinti ai Bisericii ate
o dubIa importanfii pentru cunoBfterea lui Dumnezeu. Pe de ()
parte, ea 0 cunoBftere speculativA a lui Dumnezea,
care face abstracpe de prezenta lui Dumnezeu in om i creatie
se rezuma la unjoc intelectual teoretic, care submineaza credinta
sau promoveaz3 indiferentismul religios. Rationalitatea crealiei
atestii prezenta imanentA a lui Dumnezeu in om i crealie. Pe de
alta parte, aceastii rationalitate a creatieiconstituie mijlocul prin
care Logosu1 Creator i Mantuitor coboara catre om pentru ca
acesta sA faea experienta concretii i reala a intalnirii transfi
gurarii lui in Hristos4. Caci rolul cunoaterii a lui
Dumnezeu este acela de a contribui 1a progresul spiritual
moral al in Hristos. Lucrul cel mai important pe care
11 afllm la parintele Justin Popovici este faptul ca adevarata
a ,lui Dumnezeu arecaracter existential.
Aspeetele lui Dumnezeu
Cuno8fterea lui Dumnezeu se realizeaza pe cale naturalA i
supranaturala. Cuno8fterea naturala are in vedere crealia cauta
\
4. Karl Christian Flemy. Dogmatica experienlei, ecleziale. innoirea
teologiei ortodoxe contemporone. Introducere traducere de Pro Prof. loan
leA, Deisis, Sibiu, 1999. Autorului insistl asupra aspectului eclesial a1 expe
rientei
.'
. I
i
88
i
\.
PRo PROF. DR. DUMlTRU POPESCU
sa descopere pe DuDmezeu in calitate de Cauza creatoare
'suspnatoare a lumii, prin contemplarea rationali a cosmosului,
timpce' cuno8.terea supranaturala are vedere; pe Dumnezeu)
" Care Sedescopera ornului pecalea'experientei apofatice, "".........;,...
mam in termeni catafatici, sau prin experienta pe care 0 aODan-11
o.mul credinciosdin intanipUirile vietii. Cu toam
diIitre I ele; aceste trei eli de' a lui Dumnezeu raman:
1
l
complementare mtre ele, fiindca fiecarecontribuie la
spirituala morala a credinciosului in Hristos, in JUll11lll1
Revelatiei a prezentei lui Dumneieu in creatiell
(Facerea 1,3). Dincolode oriee autonomie a lumii natUrale, .........i.
a lui. Dumnezeu de. eontinutul ei duhovni
Dumnezeti coboara eatre om pentni ea omul sa se inalte la
v:rrata a lui Dumnezeu. "Qici aceasta este viata ,...
niea, sa te eunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat,
lisus Bristos pe Care Tu L-ai trimis" (loan 17, 3). In cele ce
meaza yom vorbi despre cuno8.terea supranaturala
lui Dumnezeu, despre catafatica apofati6a a
Dumnezeu, despre raportul complementar dintre ele
lui Dumnezeu dm imprejurarile vietii .. La
pune in evidenta dinamismulcuno8.terii lui Dumnezeu in teolUgUl
spiritualitatea ortodoxa, de la ehipullui Dumnezeti._
in om inainteaza sprel:\SeIJlanarea luieu Dl,lIIUlezeu In Hristos. , "
naturala a lui DUMnezeu,
Potrivit traditiei patristiee, exista 0 naturala a lui
Dumnezeu care de la creatie catreCreatorul ei. Pe
aceasta cale II pe Dumnezeu eu ajutPrul ratiunii, in
calitateaSa de Cauza creatoare 1ilisustinatoare a lumii. Smntul
Grigore de Nazianz spune ca: "Cel ce 0 chitara minunat
buna ina.nponia oranduirea ei... n-arputea sa nu
'. segandeasea chitarei, chiar dadi nu-l din
vedere; ne este evident noua Cel ce le-a creat pe toate, Ie "

89
\
IecoBserva, chiar .dacanu-L cuprindem Cll intelege
rea"5. La baza acestei se afiaratioI]alitatea creatiei,
care intelepciunea mwea Qreatorului: spun
slava lui Dumnezeu facerea miinilor Lui '0 vesteljlte' tAria"
(psalm 18, U. "Taria" .aceasta este ordinea 11lPonala a creapei
prin care, Logosul tine in existent! toate cele create. Dacaomul
poate eunoB,$te.pe pumnezeu din se .
faptului ca Logosul a sadit in frrea facultatea
Lui prinrationalitatea creatiei. Caci"precum oasele
sustin sangele trupul, ne spune Sf'antiJl :Maxim, lafel ratiunile
mai presus de orice intelegere qespre Dumnezeu.aflandu-se in
sanul rapturilor, creeaza sustin in chip fiintele' Iucrurilor .
dau oricarei virrutr'6, Dar 0 dam cu fa
cultatea Dumnezeu a maisadit in 'om tendinf8,
existentiala cake Dumnezeu. Dumnezeu, Care a creat cu
intelepciuneorice natura a sadit tainie infiecare dintre fiinte1e
rationale facultatea prima a despre EI ne-a
daruitnoua, oamenilor umili, ea un Stapan a dorinta frrii
orientata catre El"7. insaaceasm dorinta a firii orientata ;catre
Dumnezeu nu functioneaza independent de E1. cum ochiul
nu poate sa perceapa cele sensibile lumina soarelui, li-fel
mintea omeneasca nu ar primi vreo vedere duhovniceasca tara
lumina Duhului. Cea dintai lumineaza simtul vazuluiprin fire
spre pereeperea eorpurilor, cea de a doua lumineaza mintea spre
contemplare, pentru a inlelege cele maipresus de simturi"8. Chiar .
euno8.terea naturaHi a lui Dumnezeu nu este,total natura la,
fiindea se realizeaza tot cu ajutorul .supranatural al lui Dum
5. SfiintulGrigore de Nazianz, Oratio XXVIIl, Theologica IL PG 36,
col. 33.
6. Sfiintul Maxim Marturisitorul, Raspunsliri caire Talasie, in "Filo
calia", vol. Ill. Sibiu, 1948, p. 123. '
7. Idem,'Ambigua. 48, PG 91, col. 1361 AB.
8. Idem, Raspunsuri cafre Talasie, in "FUocaiia", vol. III, Sibiu, 1948,
p. 126.
"
,1:
i
!:
j.
f
h
I
I'
}
!-i
"
L.
j.l
911
I
PRo PROP. DR DUMITRU POPESCU
nezeu
9
. Caci ,;ptiterlle: de ciiutare de cercetare a lucrurilor dum
soot siidite; in c!tre FAcitor,
lor 'Ia existenpt, iar- descoperirile 1ucrurilor
Ie prin puterea Prea: Stantului
DubIO", ':'naturallfa:;/uiDumnezeu de' ci1tream a
fost saditi) dii Diimnezeu in jiin/a 'omiillJi pentru CD omu/'sd tin
dii firesc spre Dumnezeu Cu ajutonil'harului Sau.
Cunoa,terea supranaturali a lui Dumnezeu
Oaca prln ratiUl1e II cunoatem peDumnezeu pomind de la
revelatia natural!,. pe -cale supranaturala it pe Dum
nezeuprin Revelatia divina. lui Dumnezeu interne
iata pe Revelapa divina are un caracter paradoxal. Pe de 0 parte,
Sfiinta Scriptura spune cii Dumnezeu poate fi vhut: .. Caci am
vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut, plin de
viir" (loan 1, '14), pe de .alta. parte, tot Scripturaafirmii: "Cel ce
singur:are nemurire -locuiete intru Jumina neapropiata; pe
Care nu L..;a vazut nimeni dintre oameni, nici nu poate sa-L vada,
_a Caruia este cinstea smpfullrea (l Timotei 6, 16). La
baza acestuicaracter paradoxal al lui Dumnezeu se
afla notiunea de persoana, care reflecta in ea taina naturii divine
incomunicabile, dar care deschide fiintadivina spre comunicare
prin energiile necreate. Comunicabilitatea lui Dumnezeu prin
energiile necreate constitute bazateologiei catafatice, in timp ce
-incomunicabilitatea lui Dumnezeu dupafiinta Sa formeaza
obiettul teologiei apofatice. Teologia apofatica este mai presus
Teologia apuseana oscileaalntre raponalismul fideismul
lui Dumnezeu. Teologia catolicli. consider! cli. Dumnezeu poate fi cunoscut de
raprine flra ajutorul Sffintului Dub, iar teologia protestanti suspne ca Dumnezeu
poate fi cunoscut numai prin credinta,flira concursul rapunii. Ambele teorii fae
abstractie insa de Logos de rationalitatea creatiei, din cauza admiterii unui ca
racter autonom amorf allumii naturale, specific gandirii antiee.
. 10. Sf. Maxim MArturisitorul, op_ cit., p. 314.

., 1
.. , '
"
,,
CUNOA$TBREA LUI DUMNBZBU 91
de' teologia catafatic!,care oscilew intre .aspectul- afirmativ
eel negativ lui Dumnezeu: Prin..cuno8f1;erea apo
fatica avem 0 experien'li'GirectAaprezentei ta,iniee Dum
nezeu, care sinlpla 1Prezenta
lui Dumnezeu implicAo sesizare superioari. -abogitiei infinite' a
lui Dumnezeu, cu neputinta de'inte1es i de exprimaf;
yea apofaticii rimine superioari. celeiptafatice sau' rationale
ll
,
Cunoaterea apofaticii cauta sii adapteze minteaomului la'reali
lAtile care orlce cuvant, pentru ca omul sa
tind! spre asemanare cu Dumnezeu prin progresullui spiritual i
moral. Cunoaterea apofatica impiedicii omul Sa transforme 'pe
Dumnezeu In idol, sau cum spune Sfiintul Grigorie' de NysSa:
"Cuvantul dumnezeiesc poruncete, in primul rind, ca Dwn
nezeu sii nu fie asemiinat cu nimic din cele cunoscute de oameni.
Ciici tot intelesul care se in minte prin vreo inchipuire, care
cuprinde totul ca 0 nopune i ca 0 conjecturi a firii, plasmuind un
idol allui Dumnezeu, nu-L vestete pe nu e 0
filosofica Care speculeazA cu nopuni abstracte; ci, inainte de
.'
toate, este experienta comuniunii omului cu Dumnezeu eel viu.


Prin apofatism se evitii reducerealui Dumnezeu la mintea natu
,UfO
rala a omului $i se cautd' sii se adapteze mintea omului la' rea
Jli:
litdlile viepi $i comuniunii dumnezeiqti ale Sfintei Treimi.

.... .' ""' ,.
." "
Complementaritatea cunoaterii catafatice

,i apofatice

;::,,:
rationala a lui Dumnezeu nu se poate confunda
. ..J
cu apofatica a lui Dumnezeu, dar intre ele exista 0
;1
complementaritate. Cel ce are 0 rationala a lui Dum


nezeu i-p completeaza cu cea apofatica., iar cel ce ,are 0 expe:
rienta. apofatica inalta, cind se exprimii, recurge la termenii celei

11. Sf. Maxim M!rturisitorul, op. cit., p. 314.
12. Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis,PG 44. col. 377 C.
92
. PR. PROF. 'DR. DUMlTRU POPESCU
rationale. Pe de 0 ."Cel ce'scruteaza adancurile tainei lui
Dumnezeu: primellte in sufletj :in mod tainie, 0 modesta .int:e,legere
ainvAtaturll despre lui d,ar,nu poate cla
rifica, prin tatiuneaceastaadancime,negmitl a,tainei"13, spune
SIantul Grigorie de Nyssa. Chiar dael .catafatieii nu
poate clarifiea adaneimea tainei luiDumnezeu, ea nu spuneceva
eont.nh- lui Dumnezeu. Afirmapile catafatiee'a lui
Dumnezeu tr.ebuie.aprofundate prin apofatidi, ' in lu
mimi lui HristoseaMantuitor, Pe de 'alta parte, apo
fatica, ,atunei candvrea sa se talmAceasea pe sinepentru folosul
duhovnieesc reeurge la tennenii in
telectuale, u111plandu-i mereu eu un inteles mai adanc decat aeeIa
p.e care il potreda notiunile inteleetuale
l4
. Atunci cand Apos
tolul Pavel spune cii:"celece ochiul n-a vazut, urechea n-a
auzit la inima omul ui nu s-au suit. ,aeelea le-a deseoperit Dum
nezeu eelor ee-L i ubesc pe EI", el exprima, prin termenii
terii catafatice, atat cat e cu putintii, experienta apofatiea a lntlil
nirii personale cu Dumnezeu. Este adevarat ca, in cunoaJ?terea
apofaticii experienta intalniriicu Dumnezeu este mult mai pro
funda . decat in ceacatafatica, fiindea este lnsotita, de lupta
purifieiirii omului de patil;ni, ,ins atrebuie retinut ca aeeasta eu
a lui Dumnezeu ca persoana ne,.o .inambele
Revelatia supranaturala, care ne de panteism.
Astfel. cunoQterea qpofaticii.nu se im
potrivt!!Sc una alteia, ci se completeazii reciproc in lumina Re
vela/iei supranaturale a Persoanei divino-umnii a lui Hristos,
CareSe aflii in centrol ei ca Logos Creator $i Mantuitor.
. 'Apofatismul nu inseamna fuga 'de lume in senspietist. Este
adevaratca acela . care patrunde in lumina slavei'divine neereate
are ea Dumnezeu, 'dupa'esenta,este dincolo de aeeastii
vedere sau traire, cAciPersoana este cu totul apofatiea IIi nu poate
13. Marele cuvant catehetic, TIl,PG 45, coL l1D.
14. Pro Prof. Dr. Dumitru Stiiniloae, op, 'Cit., p. 116.
CUNOA$TEREA LUI 93
fi definita princraliune, cum spune Sf'antul'Grigorie de Nyssa
15

Ar fi sa apofatlee un caracter pietist,
care nu vrea sa fiiildcii lum'ca esteopera Logosului
divin prin Care Tam] a creat..;o: CaPersoana, Logosul este supra ..
rational, dineolo de oriee dar ea 'Rapune absoluta
poate fi eunoscut din ratiunile luerurilor' viizute neviizute .. Se
spune ca Wirea apofatica eehiva1'eazA eu un sim! a1 inisteruhli,
care nu exelude ratiunea sau sentimentul; dar este mai adanc
A
decat ele. Intrueat Logosul este subiectul Ratiunii, Care are in _
sine ratiunile tuturor luerurilor, dar Care ramane dinco10 de rap
une sentiment, atunei dinamismul cunoaJ?terii apofatice a lui
Dumnezeu implica creapa. Ridicarea peste lucrurile .lumii nu
mseamnii disparilia acestora, ei 0 ridicare prin ele dincolo de ele,
in Dumnezeuca Persoana Care nu poatefi Acesta e.ste
motivul principal pentru care apofatismul BU c exclude 0 c'U
lui Dtimnezeu, ci se completeaza reciproe.
Triiirea apofaticii a ,ui Dumnezeu este 0 car(lcterist.ica definitorie
a Ortodoxiei (in Liturghie, Taine sau-ierorgii), Pf!ntr7J ca fmhra
/i$eazii intreaga crealie in Dumnezeu, in chip holistic (katholos) ,
,lui Dumnezeu din imprej uriiriJevietii
Daea intelectualii, afirmativa sau negativa, este ,
un produs mai mult al gfuldirii teotetice, iar eea apofatica un
rezuhat al experientei lui Dumnezeu
din imprejuriirile vietiiare mai mult un caracter praetic
l7
. Fie
care omll pe Dumnezeu din mustrarile pen
tru relele din neeazuriletreditoare' saumai indelun
gate, din bolile proprii sau ale eelor Jlpropiati, ca urmare a re
lelor savlirite. omul mai Dumnezeu l;ii din,aju
15. Sf. Grigore de Nazianz, Oratio XXXVIII, in;theophania , PG 36,
col. 317.
16. Pro Prof. Dr. Dumitru Stiiniloae, op. cit., p. 115.
17. Ibidem, p. 139.
---
94
\..
pit; PROF. DR. DUMITRU POPESCU
torul de la EI pentru,a biiui necazurile sufe
rinlele pe care Ie are de indurat ,i care suntun
spiritualA sau deslviIlire moraIA18. Tome imprejuririle acestea
produc 0, ,sensibilizare a frintei. noast:rC .pentru sesizarea reali
talilor de 'dincolo de lume, pentru cAutarea unui sens allor. Ele
fac pentru prezenta lui Dumnezeu ill preaj
rna, omului il.cheamA la rugAciune. Experienlele dificile ale
viepi, "care se infig ca cuie in fiinta noastrl, ne imping la
rugAciime mai simtita"19. Starea de rugAciune e. un mijloc de
sesizare a prezentei lui Dumne.zeu in cugetul uman. "Cand vreo
imprejurare '(le aki 'de jos it str8mtoreaza il ap8$l.putemic,
spune St8ntul loan GurA de Aur, cugetul omului inaltA rugAciuni
curate fierbinti catre cer, dupa cuvantul proorocului, care
spune:"Intru necazul meu cAtre DOlll11ul am strigat' m;.;a auzit
(ps.119, ly'20. Dar imprejur8rile sensibilizeaza omul $i fali de
aproapele sau, ca dovada a iubirii fat! de Dumnezeu. In
fiecare om sArac,asupritsau bolnav ne intampinAHristoseerBnd
ajutorul nostru:Mana. intinsa a celui slrac estemana intiosA a lui
Hristos, iar suferintcilui este suferinta lui Hristos pe cruce, pe
care 0 prelimgtm prIn indiferenta noastrA. Prin'pilda lui lov
Dumnezeu ne aratA cA iubirea fata de EI fatA de semeni trebuie ....
sa treaca prin proba;'sufennteH noastre persooale,care nesensibi- i
lizeaza 1a suferinta aproapelui, in Hrislos. Ca# in cu- I
!Wl1.. .. ca.ta... .. zfi a. .. l)umnezeu,. CU:'Ol1. a '1"'.' .. 1
lUI Dumnezeu dm tmpreJurarzle wetll. ne conducedmamlc pe.
dro,mui 'in Hristos. : .,'. ,. '.
" '; ..-' , , , .' . . . . " '" ,
", ::':.. ,: .. ' .. ""', "' '::. .:
"; ,:.Dinamismul cunoa,tenlluLDumoezeu '"
': I "'r:' ::,- - , ; , : 1 ." ..' : < - ,':; ," ',' , .; ,;'" " " " il.'
.;;': !Cele:1:rei .de: ltii ,8.u;temei?l in . '1,
lzvorul 'putem trmttare,; care ne'trage mereu'tmU'sus 9
- -I
.il i'f (',

19. Ibidem, p. 141. ::: p, "
20. Sf. loan GurI'd:e Ill, PO 48,
col. 744.' {:

I
I,

LUI DUMNEZEU 95
!
in cunoqterea' 10 vietii. Cunoqterea lui Dum
nezeu prin ratiune, experientaapofatica prin' credinta sau carac
terul practic al lui Dumnezeu din imprejur8rile vietii,
toate au temeiul in I.ucrarea Sfintei Treimi. .<;are coboar! la
am, pentru ca omul sA inainteze dina.tnic in cunoqterea lui Dum
nezeu pe calea virtutilor. InalntBrea in unirea eu Dwnnezeu nu ;H
are' doar caracter. teoretic, ci :estehrlpitA, de efortulJiber ;&1 vir
j
;i"
tuPi. Astfel, Sf'antul loanGl.lIi .d.e Aur:spune,ca: "Sufletul dezlegat
>'
de impatimirea celor Il$Of ,i, pomind, se inalta
cAtre cele de sus, zboara de la celede jos spre inAlpme. nefi
ind nimic.care sa.opreasca lui (firea bineluiexercitBnd t
\.
o. asupra eclor ce privesc' spre ea) urcA mereumai sus de
intinzandu-se-prin dorinta' aupA -tele Caci ,numai lu
crarea virtutii puterea pentru osteneala"21. Acest zbor al
\".; i:
omului eatre cele de sUs arata ca Dtimnezeu nu poate 'frprins in I,;I.J
notiuni, pentru cA estelzvorul vietH, 'iar cuvantul fdlosit trebu'ie
sa faea mereuttansparentpe DUmnezeu ca neincAputinel. "CAci
tot' intelesulcarese in minte' prin vreoinchipuire, care
euprinde totuI ca :0 conjecturA ,a firii,' un
idolal lui Dunme:ieu nu.;.L iE1'122. Cun031Jterea lui
.'
Dumnezeu are:un earacter fiindca perna;..

sura ce se inaltA cinevain se.inaltA in intelegerea
tainei Lui de,neinteles. AredreptateSf"antul loan, Gura.de Aur
atunei cand spune, eum:atn,.- vazut mai cii,numai lucrarea vir
tutii osteneala spre Omu12;idit dupa chipl,ll
lui Dumnezeu este menit sa ,se inalte spre asemanarea ,cu
Dumnezeu prin osteneala mgaeiunii. ca'sa
eunoasca mlretia iubirii lui Dumnezeu fatA de oameni ereatie
sa 0 marturlseasea fatA de semeni. intr-o. lume
I .;
dominata de iubirea de 'Sine, "toate cele'lre; Ciii orata 'eli
J'

Dumnezeu este cunoscut ca iubitor pe miisura iubiriL naastre
i
fata.de El semen; . .. '., ,
21.1bidem,col. 704.
22. Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG44, coL 377C.
140
141
,
CREAREA LUMII
CONSIDERATll GENERALE
.
Logosuldivin ,i raponalitatea creat
iei
Parint
ii
Bisericii au din cultura luinii antice un con
cept de materie care se opunea intruparii Logosului prin carac
terul ei amorf pacatos. Dupa cum este cunoscut, filosofiapla
tonica cauta sa elibereze sufletul din camale paca
toase ale trupului,pentru ca el sase poata odihni in sfera ideilor
eterne. Primul dintre 'Parinti care a intreprins 0 adevarata recon
struct
iea
cosm'ologiei antice pe baze revelationale, pentru ca sa
opozitia lumii sensibile fata de cea inteliWbiIa, a fast
Sfiintul Atanasie eel Mare. In lumina Revelatiei divine, e1 a con
vertit cosmologia dualista panteista a lumii antice intr-o cos
mologie in care lumea inteligibila lumea sensibila al
catuiesc 0 singura luine prin ordinea armonioasa rationala a
ereatiei, care are centrul de gravitatie in Logosul Tatalui, prin
Car:e toate au fost meute (loan 1, 1,-3). "Deci, zice Siantul Ata
nasie, Cuvant atotputemic, siant al Tatii
lui, Intinzand puterile Lui In toate pretutin
deni luminand toate cele vazute nevazute, Ie. tine Ie stran
ge, neHisandnimie gol de puterea Lui, ci dandu-Ie viata tuturor
pazmdu-le pe toate impreuna pe ill ... par
tile pe toate eu porunca voia Sa, al
singura lume 0 unica randuiala arnlonioasa a ei"EI
ramanand dar pe toate, prin crearea
CREAREA I,..UMlI
oranduirea lor, dupa bunavoin;a TataIui"I. La randul sau, Sflin
tul Maxim ,MaIturisitorul vede el il)treaga crealie prefigw.at!
intr-un ansamblu de ra!iuni eterne ale lui Dumnezeu, care se
ramifica din unitatea lor in'bpera de creare a se intorc in
unitatea lor in Logosul suprem, conferind lumii caracterul ,ei ra
tional, .,panarmonios kosmou sintaxis", cum spune Sranttil Ata
nasie. Lumea canatura se astfel 0 realitate rational. ,
care exista pentru dialogul interuman
2
. Potrivit Revelafiei divine,
intreaga creafie piistreaza unitatea ontologica in ordinea
ralionala care din divin constituie mijloc
de dialog intre om Dumnezeu.
Rationalitatea creatiei permite omului sa descopere ratiunile
lucrurilor pentru folosul lui material pentru sensul spiritual al
vietii existentei lui. Rationalitatea lumii descopera sensul
prin faptul ca se completeaza cu rationalitatea subiectului uman.
Mai presus de toate, rationalitatea creatiei este mijlocul prin care
Dumnezeu ne conduce, catre El in vederea dezvoltarii noastre
biologice spirituale. Datorita rationalitatii ei, lumea este lumi
na inepuizabila, conform cuvantului romanesc "lume", care vine
din latinescul lumina. Lumea se lumineaza in relatia ei ont()Io
",
gica cu Dumnezeu, Care este sensul ei suprem
3
. Pe masura cese
cunosc lucrurile se mai mult inte1epciunea lui Dum
nezeu, iubirea lui Dumnezeu fata de oameni sensurile mai pro
funde ale existentei umane. Rationalitatea creatiei face posibila I
exist'enta eelor doua alternative ale raportului omului cu natura:
Adam Hristos, adica robirea spiritului de catre fructul dulce al
piir!ii sensibile a naturii, sau s13.panirea ei prin spirit, prin efortul
durerilor crucii. Numai prin aceasta are biruinta spiritul asupra,
1. Sf Atanasie eel Mare, Despre intruparea Cuvlintului, PSB, vol. 15,
EIBMO, 1987, p. 79.
2. Pro Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op.cit., p. 345.
3. Ibidem, p. 348;
142 llSUS HRISTOS PANTOCRATOR ,
parpi sensibile a naturii 0 la inviere .
4
ponalitatea 'creatiei mijlocul prin; care omul 'creapa
indumnezeite in Hristos. Acolo rationalit&tea creapei- a
fulocuim cu autonomia lumii naturale, transfigurarea interi
a omului a 'fost fulocuitA de 0 justificare exterioara, care
de morala a, omului'in Hristos.
Ra/ionalitatea creatiei este mijlocul prin care omul i creafid
simi Jndumnezeite fn Iisus Hristos, Logosul fntrupat.
Crearea lumii din nirnie
Revelapa divina ne arata ca lumea este opera lui Dumnezeu.'
In cartea Facerii se spune ca: ,;La inceput a tacut \
cernl pamantul" (l, 1), sau cum ne arare Faptele Apostolilor:
,,Dumnezeu a tacut lumea aceasta toate cele cesunt intr-fusa"
(27,24). Acest adevar este confirmat de Simbolul
stantinopolitan, care tie invata sa "credem intr-Unul Dumnezeu;
Tatal atottiitornl, Facatornl cenilui al pamantului, al tuturor"
celor vi'izute nevazute".' Dumnezeu nu a creat lumea din Sine';
sau dintr-o materie preexistenta, ci din nirnic. Pentru lumea '""
tica era foartedificil sa inteleaga crearea lumii din nirnic,
ca Demiurgul gandirii se multumea sa modeleze lumea,
dintr-o substanta deja existenta. Pentru panteismul filozofiei gre-,
lumea sensibiIa, ca cea inteligibila, exista din '"
N otiunea de "ilimic" vrea sa ateste ca lumea are un inceput ca,
esenta lumii, din care a fost tacure, a fost creata tot de
Dumneuu. ,,Daca Dumnezeu nu este autornl materiei, spune
Sf'antulAtanasie cel Mare, ci a tacut lucrurile dintr-o materief
deja existenta, atunci E1 apare slab, deoarece n-a putut sa pro-

'duca nirnic tara materie, din cele existente, eum slabiciunea "
tamplarului 'se aratii prin aceea ca nu poate face nirnic rara
lemn"s. Daca n-ar avea un inceput, daca n-ar fi din nimic;lumea'
4. Ibidem, p. 360.
5. Sf. Atanasie eel Mare, Despre fntruparea Cuviintuiui, PG 25, col. 100.

CREAREA Ll!Mll 143
n-ar fi exclusiva a libertatii a ilibirii lui Dunuiezeu
6
. Spre
deosebire ,de panteismui giindirii antice, c'Gre consideracii
. lumea material a exista din eternitate, cretinismul a venit cu
invdJatura de despre crearea lumii diTJ nimic de caire
Dumnezeu.
ereatea lumii in,timp
,
Expresia "lainceput" pe care 0 intalnim in Cartea Faceril
care marcheaza actul creator al lui Dumnezeu, prin' care apare
creatia, indica prima unire a lui Dumnezeu cu timpul.
,,La lnceput" inseamna amt inceputul coborarii lui Dumnezeuin
timp, cat inceputul timpului, care ia fiinti'i prin puterea cre
aware a lui Dumnezeu. Dupa cum observa' Sf'antul Grigorie de
Nyssa Sfiintul Vasile cel Mare, expresia "la inceput" marcheaza
momentul atemperal in care timpul se intaInesc "deo
data", fiiildca timpul nu exista decat prin voirea lui Dumnezeu,
Care este mai presus detimp. Timpul nu exista de la sine, din
etemitate, tara voia divina, ci are originea ill voirea divina
7

In expresia "la inceput" este imp1icata totodata intreaga distanta
pe care are sa 0 parcurga lumea creata, printimp. intre lnceput
dupa cum este implicata voia lui Dumnezeu de a fi in
relatie continua cu ea pentru aDduce la voit de E18.
Dumnezeu creeaza lumea timpul ramane' in legatura cu ea
prin vointa Lui, pastrand un dialog cu fiintele pe care
vrea sa Ie conduca la deplina comuniune cu Sine. Deci, "la m
ceput" inseamna ca lumea, care are originea in eternitatea lui
Dumnezeu este sustinuta de Dumnezeu pe toatii distanta pe
care 0 are de parcurs, este destinata sa se prin par
ticipare la eternitatea lui Dumnezeu
9
. Acel "deodata" potential al
6. Pc Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxii, vol. I,
EIBMO, 1978, p. 328.
7. Ibidem, p. 330.
8. Ibidem, p. 332.
9. Ibidem, p. 335.
1,
. r

r
,
i
,

;:.
f
"
I,
;
144
145
\,

primei zile devine un deplin al zilei a opta, care
.de Je#rea lumii din. etemitate prin crealie sflir,<i!Pd
cu intrarea ei in etemitate prin inviere.. dupa prin
Mo1;ivul ,i scopul creatiei
Dtimnezeli a lumea din bUn!tatea iubirea Lui.
rilipi Bisericii au scos in buMtatea lui Dumnezeu
, motiv al creatiei pentIu a mata dt lumea nu provine dintr-o
sitate a Creatorului, care duce la panteism. , .......UICII
prin faptu,l ca bine frinliaI,. intinde buMtatea
toate cele ce sunt", spune Dionisie Are'opagituL "Chiar
tele toate au viap. din orice
neinsufletim lam exista din cauza Binelui din
Lui are ei Referindu-se la om,
Grigoriede Nyssa spune ca Dumnezeu I-a creat pe acesta nu
mai din iubire, ci ca se eldin iubirea
torului. "Dumnezeu Cuvantul, ktelepciunea, Puterea, este
torul naturii umane nu I-a creat pe om impins de necesitate,
in virtutea iubirii Sale' penm,t fiinp. a cMei existenta
produs-o. Trebuia ca lumina sa nu fie neviizuta, slava sa
ramana Iara martor, bunatatea nu fie rara 0 alta
se bucuri de ea, iar celelalte daruri 'cate se in jurul
efect,"nefiind'cineva care sa
se buclJIe de ele" 11. lubirea lui DumneLI;
falA de rapturi are temeiul in relaliile intratrinitare ale
eu Fiul:;;icu Duhul Srant (I loan 5, 7). Dumnezeu, Care ,este
bire, a zidit lumea din iubire, pentru ca o';'ul sa
din iubirea Sa treimica.
10. Sf. Dionisie Areopagitul, De divinis nominibus, cap. IV, I-II, PG 3;
coL 693;
11, Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvant catehetic, PG 45, col. 21.
.CREARRA LUMII
Dumnezeu a creat lumea nU niunai pentru.ca tapturile se
de iubireaSa, ci pentru a ajunge lacomuniune
.. cu El. .,Bunatatea pe toate Ie intoarce spre ea, spune Dio
Ea e principiul adunitoral celpr dispersate, ca
.l)umnezeire incepatoare unificatoare. Toate odoresc ca pe
lor, ca pnta fmala.. toate se intorc
(spre ea).ca la capatul propriu al pe care toate Jldo
te5C"12. SfintiII Maxiln Marturisitorul vede sensul a1
Umpului iif tendinta omului . de a dobandi existenta bunS, ca sa
poata ajungeastfella existenta cum lucrarea prin
V{)inta se folose$te de puterea firii fie potrivit firii, fiecontrar ei,
.\1a primi ca a1 existentei bune sau al condam':'
un fe1 sau aitul de existenlA existenp. in care se
. OOihnesc sufleteH:: atunci 10r"13. Toate
r
acestea arata a fost creata pentru subiecte1eumane, cici
numai oamenii sunt de sensul existentei lor. lar acest
sens consta in faptul ca tapturile sunt menite sa intre in comuni- .
unea cu Dumnezeu prin responsabilitatea pe care trebuie ',n
sa 0 manifeste falA de Dumnezeu semeni. cine nu
pe seme:mul care 11 vede, nu ppate iubi nici pe Dumnezeu
pe Care nu-L vede" (I loan 4, 20). Lumea este un dar care slu
,;t
ridicarii noastre la comuniunea cu Dumnezeu Cel personal
prin responsabilitatea de care trebuie sa dam dovdda fa/a de
Dumnezeu fala de semeni.
. :,' Viata este un dar al lui Dumnezeu pentru oameni. Tot ce
bea omul de pe urma muncH lui este' Un dar al lui
Dumnezeu pentru oameni (Ecclesiast 2, 24). Chiar lumea ar
fi data omului numai spre ea rmane tot un dar allui
Dwnnezeu pentru oameni. ea este data pentru viata lui
pentru formarea lui spiritual!, in vederea vielii .
nicie. acestebunuri, care se la mijloc intre Dumriezeu
12. Sf. Dionisie Areopagitul, op.cit., cap, IV, col. 700. '
13. Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, PG'91, col. 1392.
T
10 USUS HR1STOS PANTOCRATOR
1
146
"
IISUS HRISTOS pANTQCRATOR
oameni; s,e cer dupa cruce. Prin dezlipirea de ele, prin
omul se cu Dumnezeu, Care este infinit mai mui ......"',
toate darurile. Crucea prin care el se de ele
lor duc pe. om la inviere. Siantul Maxim Marturisitorul spune
"toate cele vazute se cer dupa cruce; adica dupa deprinderea
a stavili afectiunea. fata de ele a celor ce sunt prin .
spre ele"14. Dumnezeu ne-a dat lucrurile ca daruri nu numai
tru a ne deprinde in taria de a Ie inaintAnd spre EI, ci
pentni a Ie pentru semenii lor.
lui Dumnezeu, ca daruri, servesc ca legatura a iubirii intre
soane contribuie la realizarea unei adanci comuniuni
Ele nu sunt numai 0 condipe a spirituale pentru viata
'veci, ci chiar'a convietuirii oamenilor pe pamant
15
. Lumea
prinde darurile lui Dumnezeu pentru oameni, iar oamenii
chemafi sa puna crucea peste toate darurile, ca sa nu Ie.
\.
seasca in mod egoist, ci pentru pastrarea $i adiincirea
nii cu Dumnezeu $i cu semenii.
CREAREA LUMII NEVAzUTE
Lumea nevazuta creata de Dumnezeu este constituita
lumea ingerilor. Cuviintul Inger (aggelos) inseamna sol, vesti
crainic, i arata misiunea speciala a ingerilor de a fi vestitori at:A
voii lui Dumnezeu. In Sianta Scriptura se numesc uneori ingeri t
nu numai fiintele nevazute create de Dumnezeu, ci
oameni, care se ca ai lui Dumnezeu, ca Moise
(Num. 20, 16), sau Agheu profetul (1, 13), loan Botezatorul
(Mal. 3, 1), sau Apostolii (Luca 9, 52) chiar Mantuitorul
este nurnit ,,lngerul Legamantului" (Mal. 3, 1). in sens
prin ingeri se inleleg insii fiintele spirituale, reale personale,
14. Idem, Capete gnostice, I, 66.
15. Pro Prof. Dr. Dumitru Staniloae, op.cit., p. 344.
. CREAREA LUl\1LI
147
deosebite de Dunlhezeu de oameni, create cu 0 misiune spe
data. Credinta in existenta ingerilori$i are temeiul ,in Revelatia
divina a Vechiului a Noului Testament, unde -se gasesc nu-:
meroase mArturii despre existenta lor. Este 'adevarat ca Teferatul
biblic nu explicit despre crearea ingerilor, dar exprim'a
implicit l:fcest adevar in primele lui cuvinte:,,La inceput a Iacut
Dumnezeu cerul pamantul". acesta despre care ne
SIanta Scriptura inseamna lumea spirituala, dupa
cum pamantul inseamna lumea materiaHi. Nu este yorba de cerul
vazut, creat in cea de a doua zi a creatiei, ci de cerul nevazut, cu
, .,
locuitorii lui, ingerii, intrucat in ScriptUm adeseori ingerii
sunt aratati ca locuitori ai cerului, iar oamenii, ca locuitori ai
pamantului. Daca se face abstraclie de aceste lucruri, atunci ar
ramane nelamurita originea ingerilor, despre care cartea Facerii
face amintire in mai multe 10curi
16
Mai mult chiar,daca Dum
nezeu ar fi creat numai spirite intrupate, am fi socotit ca poate fi
cunoscut numai prin forme sensibile
17
. Prin constitutia lor spiri
;,11
tualii, ingerii suntfiinte mai apropiate de Dumnezeu dedit
oamenii. Caliiuzita de Revelalia divina, dar $i prin propriile ei
argumente, min tea omului a acceptat fntotdeauna existenla unei
lumi superioare a ingerilor, care sa poarte mai luminat chipul$i
asemanarea cu Dumnezeu $i sii-L preamiireasca in forme mal
inalte.
Natura ingerilor
Dupa natura lor, ingerii sunt duhuri pure, imateriale necor
porale, mult inferioare lui Dumnezeu, fiindca sunt fiinte margi
ilite, rara sa fie nemuritoare sau omniprezente caDumnezeu
dupa fiinta lor. Ca oamenii, ingerii sunt fiinte rationale
bere, zidite dupa chipul Creatorului, dar, spre deosebire de oa- .
16. Ibidem, p. 485.
17. N.Chitescu, LTodoran, LPetreuta, op. cit., vol. I, EIBMQ,
1958, p. 420.
" ....
"
,,'
.1
" u
,"
.'
I. '
, ,
, '
d'
; ~ ' .
, '
r,','
': .,,'
, .
"
" !
I'
p'
,,'
.', ,
....
;.
.
' .. v
. , ' .
. ' ,
" '
,
. "
"
"
. ,",,:,
' .. I
't'
-'
i
(
"
~
tj; ,
",I
,
~ .
~
/'
.'
; :
, "
"
"
, I' "
! '
i . I' ,
.
.1
!
, " r
t ~ , ;, ., . ~ TO r<r ,~ " ... ;\..;.. .' ,,' I
'm t. , ~ .,.
" . +. w'
" : :1''114.:.... ;,
~ ~ . 1= t ,
"
r : " I; ''M'
,
' J
,t,
1 ' '
v'
,. '"
, .
J ,
',/,:"
1
.!
...;f- :
'. 'I
, ,
.
,
"
'
""-';''''' ......
s ' , ~ ""'l"
, I'
, .
., '
.,
""'"
"
..
t, '
,1\
~ ,
, I'
, ~ '
I '
'J
i
, I
. i
"
"b
' ~
"\ ~ 1
......
"
....... , '
~ '
.t'.,,'
- " ' ~
/
.",.
.,
..

"
;,' ["
3
.. -: ,
-.
'
""'t :.--'
<. '!!Itc..
'.
'
.:- .
" .. .. '>,., ....; _
'-
.'f..Deicrterea a;tJIbllotedi a ..... '. " ',1 .::' '.
.BUCBIU, ."'..:. '. .-: . MANTUITORULUI usus BRlSTO.s, . '. ',:. - " .__ ,
" Dogma fl teoJogie : curs de teO.logie dogDiaUea fI . :.' .' : .,-: -...:_. . 'f,
IldmbuJid I cant: d:t: Q+J,..,., '0.._1...:... 'Rt,.... S' 'f " : " '<'. 7
r
'"
. .pr. ........u;Jo,I.l .uuuwu. - ...........,.u,y"': 19mR, '. ," , 'L INTRQDUC1i;RE .... ...-:-_....... ' .....
2906- 1" " ',:..' ....: '.. .' ll.PERSOANAMANrurrORULlJIiISUS ,.
VO. . " . ,.:, ' , . ' ..: . .
.- ,," .' <". :.: 'HRI.SI'OS (HRlS!I'OLOGlA..) ...,.......... ..... ...... ................... .....
, .. r. I:" ; (13) --' ,:' 21 .
.Vo1.rr.: 2006..- Bibliogr. -',Index. -.ISBN (10),973-649-. .... .' _ '. :' '. ...... . ... , .
,'. .' ... . .:. :'.',' .,.... ,IV. INVATATIJRAORTQDOx.APE8.PRE' .. :
......:Str! .. .. 0 ".',; .... ....:... .. ...! ..... :
:-:':f ::. ,.: :,< ; :-. fax: . '=.:'.c:',> . . i:: ... )' . "::'.Re1a#a dintreperseana 1 operaN1antQitortilmfIristo
s
. , :.: :-: ", ,- '.'
. : .' . e-.m:au: web: www.editurasigma.ro fntreita slujire aMAntuitorplui IiBus Hristos ' .' .
. DiBtribuH , . . . ...... _ ..
: ;;, .. :' . ..,- '.. . ...... " .-..: ' . v1l'ASPECTELERASClJMPARARII" . ". .--.. "
.... .. TeJ.lfax:021-243,42.40; 021-243.40.52; '021-.243.40,35 ' '.:. -. . . .' ". : . . 48'
.Pute
ti
. +---_rw-.:te 'f 1 . d luI' u' rn lla 1'" (S01ERI"OLOGIA) ............................................... .......................... . .
"r' J.lAUlW../J. comenzz oosm ape numere e. .. v
080. loooo.i 0; 080.10000.11 (in.refCauaROMT.BLBCOM) Aspectul
. :-.
e-iaail: comenzi@editurasigma;roi .ggmadistr:ib@yahoo.com " Aspectul ontolOglC a1 Riiscumparam, .. ,
Anticariat: . . , ,':: . .. '---ASj)ectUI .
e-mail: oomenzLanticar@editDrasigma.ro;web: www.anticar.ro confesic>:nale'cuprivire laRjscmnp8Iare " ,...: ._ _
: ... =-0" ", . _ . '.,f.' : ." 'VIII. DUMNEZEU S:FI.N'J'ITORUL .....H_... ..." .... .. '69. ,-",,:. '.' '
. ' . '- '. " -: .. :
I Durm1ui stant _ ' . . _
ortodoxa despre harul dtunllezeiesc '. "
."-
.,
.
.Deoseblri COllfesionale.en lahar . : .
':l",.
:
" ;!
I
. .
. .
.
.. '
.36' .- _..
" .. 37'
' .
. .

- -<
divfuc ; DU Ie 0:'. . '.; :..: .' ':.
. ' , .echivalemi cu.o de.tntreb0:irJt.8 in seiiSul 'B-a ,--",' - ,t.,. . . '." .' '..-' '. .... . . ' .. " .: . : . : '. .
..... . '.. . : ,. ,' .. tot dt de l.. .
. .' 1rinItara. despre S:fBn1a .
pm!. 0 scbiIilbarerea1i a:firii divine,.negAndrea1:itatea unirii ipostafice... . . MintUitomlui i desp.re lucrarea t.n lmne, a. con
roologi prottstanji mai noi (Bemiml EWald) . _............ .
. afinni 0 chenoZa: radiQ!}8, adici 0 limimre ra.Dl a.:firii diviJ:Ie. in . . AWnri de !nvitiinm corecti, stsbili1i de .. SDptci ", . .
starea cbcmrza 8r tl fust dear i nici. a S:fintei Tradipi, aU '.. .
nar :fi awt.coIJilin1:a c8. este concep(:ii .' d6 credila:i carew ....
reprez.intaJp. .(Pr.=P!Qf - ._. care le-a se .. '
ed._am-a, p. :'tdD]a; f . '..4 .. 0 : ::
Chenoza :trebuieinfcIeasa cu :re:ferue 1a p1a:nul. .d:
e
.s. . -:-":...". ',_. '.: ". .. . . :-':: .
. . w;:-j;pi,rie,... .' '. .,,':: - . . ... ::
-;' - -.' ................ .. '.. .:'::.iz:.- .. _ ..
; .. '. 'Ow'ub' . .. .' . '.' .,. : .. tal 0 1 .. ..
'..," ... 1 :1 .. mI .._ ... __. ,,5.1-' '.. '- . . to ". ezcrrea ...... ___..' ::::::.. _;;..::.... :.. .. ;.. .. _.:..:::---
._.. ::.._ . "sa" :;:... .,;..;: ;:.. ':: .... A 'oada ". ..
-..'. noua, .. _;.;... ...;, . -.... .......",1 ..... :.'. Si:riiPlll om. Auaparutmpen ..... ca,
.... 1 u1 - ..... .. . 1a fal' ' .. Sal' ....:::ICWUU fost A_ CI.m...+i,l U;yau
." ...... sa remmte .lOSlrea DUterii e __ nP. Cerinl:ron nf" Ehiw, care au ..... ,.,.,.-:- /. ....
.. '. ." ....... ...-,\ ':' '- .. _." .... '.
.. dmnnezelq!l. ........-_ . ......, .. ;- . ..;. ..;: .. ..- ..., ",'. lU1 al][:fea ertticii ... ,
. ;;,; :.' ':' '.' ...:. .
':,,: . :':"-' primit.sa :'
. -cl......... - . .' .. " -. .';' ., ..... "' .A v;,. .
> .;;. :'.': .. ..... _"':: . EreziaacontinnatSUbjute fuhrie-panam epo . .' .:
-.. -...... cu
" .. . It :.. ' .;:0 InsecaleleXY.III-XIX tOOfOgii - -.- -:;:::.. ". . .
. SiiSfiiieca ill starea . .Arimiismul Seiniarimilimul m secolulal IY-lea. A
pastrnt TIrea. doar a indumnezeit orne- '. AlWndria Egiptului prin preotu1 Arie, care era 1nbutar
oo:JBc.i (perihorez.:a) ee1or"rloua:fin. este posibiI8. in.:m.8Sura in latoriice. Acest ereticsu.spnea cii un este de 0 runts.- en'
. Tatal nu Fiul ci este !iu dQarin.
divm a1 MantuitorulU1; :..:fiindcrea1:deTamUnain,tede.1imp. _........ .._. .
. care 'face'" sibilli"1.lfiifea firilor'divina ... :innana' M.anfiJirirul.' ..t:n:fiHl":. ... . .' .-- : - .. . '. . (25) din1re Parinti retnar-:
. po " .' '.. ,,,-,_ ...;. '. .. . :.Afut Condarimat ]a Sinodul I Ecomemc 3 '.' . .
8ru:lu-Se 8:fintel aDumne'!ID ad.evBiar ," 0".' . Mare,care..a:propustennennl "deofiintB.". :.:
ga natI1ra moans Daca nu se admite nnirea reaIi i Celor dorJ1i . 3"Erezi:i1e antib::ihltare sail pirlripasiene. De influenta .
.fu3" Pcrsoana se Ia : seestt;a"plecau ]a.premisa Dumnezeu ?nui, . .
. a ,care 8-a . ci ipostBs.1n Reve1ar: .. .. '.
dupalIl1l1'qmea.FlUlru.1U1Dumnezeu. . . '.. . -':'" .. ,'."' rapt ce i-a determinat saafi1l11e ca mpm;n eel '.
-'" ..
. .
" .. 38 _ :
39"
--., tnalIifb.ii .In : . '''' -, .-' . -.', -" ,- -Sllntu! n..:.:....c,., dO NYssa. E.l!ifimie; " "
. 1' . . .diyizat ulterior.In moda . de Naztanz;,. .. . "_ ...... : .' .: ..... : .'. .. ... .
"-- iJlC1JiiiciiIiiilAiii -, COIIdanmaJi ]a R!IIla" ]a SinQduI ,.1 _

.-):1" (F"ruI flJul SSm-pulcti ale TIIIlIlw). - "'_ 'Eamleilic. , ,_', .' ,. _ " _, __, , _
.... k:este se deoali:ce atinnau'di ,. '.. ' .. .3. E1:ei;ii ieferitoare din Fecioma. . ;u::. ';- ...' .
. , . fiind 0 siogma HDstos s.:a1ntrupat i'a .... . Cu privire'm din Fecioara, . ..
PunmczcuT:mu """-'lOr, .>;, aiicli il.Jai7Juiji Blim)au ciilisu:" .m:
, , , de l!isaicii in sccolcI.e al H-lea al IIi.lea ' Marla pc calc 1IIhm!\8. Aa
combifuji mspecial d,;Sffin1ul Irineu pde SJlirmiIY88iIc ccI Mare. J ;;r..-bilian, 1rim:u,Ciprlan, SJmrtuI Joan Gurii de AmI!" aJtii "
. , . . '.:. .J. . . . '. ,.; . .... . .. .. ' .-: .:; .
i. R En2ii eu priv.ire18 0JiJeui1atea MAntuifurillui ....: .' ... privire Ja '.... . :.', :- _. .. '.' ;. ':,
.. :' .'" .:...:. 'Pirea este 0 nre depliDa,' . L'NestoriaDimm1; Inipa1Drul
- 81il):<l>xiymca Lui =vusa!inJiup s&x>luI al':-:1,:": lmlogire '.: '
., ,", v,,!": 1rupul, .':..
:.' .... ". ...:,::.... ..:-. .. --.,:. : .... =. ,. .... sus-. ".
a <____
'- ' ,,', , , .. consideni trupullui IisIis '"ffinifdoiii aparer)t. '- \ 'oi!iIinitil!El,pti ','.
- dinIW'.ijiitltji inatci:iela" "',
'sme,atfi erezia ..Qi2PI'qSOPISm pros3paJ:: .v " . "
. cii,. sa selnirupeze. Pi:imii ".: ...,:. InfruCat anascqt 9:fire:!.o . .:,:_.
", 'd' ,;;,.........);!: ....::: . - , ..:--... aceste.t: ..:If_.. .. ",', . ...... . , .. tA--.. to. ) nn"
1r
" de"", ,''-os ',' ',,' ;
'.. . ... aU:.fost compatutideSfBntul loan Evanghelistul. ':', de (TheotokO$).. .' .. ." .' .".' 4 .' .'
.. "
. cer care trecnt pnn Fecioara Ma$ ca printr-l!I1 tune1. Au 2. Mono:fizitismul Aceasta.erez.te opusa,
comba(nti de,SJlilllIlI-.fgwttie Teo.futuJ, Irineu aJtii; ; Jll"'Zf"lPl, In Hristos a.unci Dr!-. o.m- doonta lie a-I '"
. ::n
foareJa
sufiefl:1l..MantWtoruIui .'. . : '. . bate cu arlee pe Nestone,. constalIl:il1Oi
ol
. '.:'
, , Lucim de llfinnmrCii liius Hi:isIos nu a III Vlea), afimui unirea dou4 :firi, ]a confundare: " .ic
......,. -_.. avut cU19]f.aufiet animal. ihi .. In c. _zis rea UIIlBDA afost mea divma .. _'"' ...-==-=:'" ". ':._, . , ... .:;
'loCul-sufietuluin/li!liilil1i1iiSf ,Ciitre LogOsuJ , ; , ' I Sinodul ' "
, '" accepl3t1lCl:S!e !2l2ii ar :fi]ipm pe de N-lea de la Calcedon, aiinnilndu-Be !" pemJstenJa!'lll", _" '

! .
Jar "', . Ilii firi, llliremmodneamestecat;ri nescbimbat. . ':' <
e:e
1
ell dar cu fum:tii diferite. . : _;. .
ereQci au fast de SfantuI . . . .
. '. . . . ......,LIf-l. . A.tanaSie, eel .M:n'e, S:tantuI
-:
.'
'.
--0
. ,
'.'
'.
-
;...--.
40
"41-.
, .., '.
.
. ... ."-' . . . .... '.:::.;. " ....- ." i,!
. . . . . . .. . ;;..:.l?:.
, ...... 3. 'F.tczia a ap8Iut in Vll-lea
' .. '
." --.. . '. - , .' . , .. .. '. .
'. . .. riqJhi1llt Se admitea Ii doiia:firi
, ". m U(JkUA SLUJIRE . . " ",.- .. '.'
.... . '. . .... : .' .. -. . .
.. ."
'. . .. ; .... : "":"" ..
inMntnitomI, da(aimei BiDgure lfOinte, tea divini . . .' . . . ." '. . '.
. . SusfinMoriia;estclCrezji, patriarbH. Sergiu,Pyirbus. PaVei. m. '.Tn reologie tennenul rle.mantl1Ue .are nil .serisobiectiy i unul .
papa HonoDu 'al II-lea, au subiectiv; de aici:miint'liire obiectivQ prin care se rascun;tpararc. '.
fast combltiuji de S1intul Mirturisitorul, SfftntnI Sofimie aI . impiicm:c indnmncrz,cire . mdntuire Sfihiectivii.;c;are .
Ierusalimului papaMartinL . . '. '. . .' . tcttnenilor biblici de. indIeptare, 'noUB,- .V;latA ill .', ..
. a fost cnnliamDatB ]a Sinodul al VI:.lea ecmnenii;' erelia a ; . ':anStos, fndrmmezeireprinhBr.: . .' . ' ..... ' .
. reap8rut sub forma (0 singura liU::rare a Persoanei lui .. A:jadar prin:mAntnire obiecti:vi ftelegeriJ. i.': .___.
Hristos, cbiar dacase u.k.erlor:-.:prirr.', omenesc:diri:'robia .. -.' .. ;.
. -.
icanocIasm, fn:sec61u1-aI' vtrf-IeB: 'care'refuza Ieprezentarea fefei; deci a de catre Domnnl IlBus :f,Iristos, prin i'I:rintparea, jatfa, mVierea.. . .
. . hri in iCQaDA , . . ,.. i iDiltarea a ... ..:
.. . ' .. ..
'..' -: ..- . fF'I"\I.. .. .. , : .... .' .. :J'\.... ,',.:". " .
' .- ". -Y.. , .. .. ... . ... _._.:.,;,
' .. :-. " tJI'Ot'\t!ll1UJui'DiiiiiD----:J -.7' .. ..,."u.. """'._ ';Djfud:. .. . w
_ .::..;....:.:_.... ...,- '-.- . , n .. ,. -;-- . ." . Cl- .Jorrascu:mpara!ll;'":tD ....... '.
:" .;-:. ,,-numai sfi:titii EreZia afoStconoamnata de . . . '. q.".: .;"._ ....: .... ..:.. '.
":<...... , ..
."" "".-', ..... .,. --- .... '''..... :... -.' " ,. l:.tiVatafimt-r:respre persoana este ...
. . .: .. -;.. .illiPiLl'fu ... ::!:.: .
.... '.-.. ,,'.. DomllliIUi HriStos. Nuexisti'"maritirlfe'fu: alata .'
!.,.. ' '" ." ,... ;'.-: . de Persoana Sa, pentruca.DQi De p:t.8muim
. ." ......", ..::':. . printr-o fuVatbri de:'m;' ci ,' ..
'.-- "-':. - : . '. . .. :. . . . '., . _. . prin' S:firitele
Taine
ramfu,and intr-o i -.' . . .r
. personalii cu Hristos. . " . . . " .
. P8rintele Staniloae afirma in aCest sens: .
ill Ca nefnlocuit;lntruct calitatea Sa .de persoana :
... -- -- ..... _.
deveoitR..acCestbila ca om,este unicuLizvor de pme,e ' .
"."
",
... de-Pacat de llrinBri1e 'lui. nu 6putem
. 1 Oobandi decat in peisonale Cu .
" care ni se comrmicli i primirn in mod
"'l-<lmteDlevlqiiatlevmate:" (T.D.a., voL 2, }J.I08-109;). ,
(--......
. .
..
" . . ."!"{ fmre persoana opera 1Ilfultuttoare a lui HristO& distinqie
. 1.f' .=
.:
. 0 opera de mfuItuire nprivita in sme,
-\
' .. :.' 43
'.. '. o,r:. c.': .... ",:: '. ',.. ]
' ....
-'-_ .. '42:
,
.. ca' 0 ifistincta'de persoana Sa, sub difcr.itc aspCote; Ini1!nd;
. 'opci:a Sa
7
de-imntUiie1prmtazA'lip: tOt lndlVfzJ;oll.De
in. tcologia ,brtOdoXi' 8cci:otu1. este 'pus iototdeaima. pc" Persbmi
MantuitOruIirl liSriS BriStos; Care aNaIizat-l'n Sine cU
'neZCll i miliiiimeicirea'-:firii omCDe. AtunCi amdvorbim ae ni8ntUire
'VQfbfui..de 1lil de 0 opera det3a de EJ.;
sa luCrmra m8obUtoare Pc HrisWs,
fapt pe IisUs Hristos, in in1Icita.sa sIujire., De petSOODB. lui 1isus i
re1aPB ,cOlrumitmi. CII El depinde mBn1nirea
. 1. . .'.
maDfimn.p.t:JJ;f dU.wtWi I:rri$>s, Dtmmc:zeLIHlm, nu
de Et De 8ici impJrtanta dogm.atica i spirl1uala
, . divlrie:necreate a M8rJtJJitotului
pnn ""'-":"',5lll_ .. -'. --"
..... in mS:finteie Tame, -a;a va obscrvR in:
.' -- . " .
Pen:tru- ...T;'. .... '. .' .,. "'c......Th.....;:,:;,;.;....
.'. :.omwIll: .f.a -1111.
::
.:J::C--. '. .t"'-""-" ,.,. ....
., ... "Cu mtarirea. creQfuciosuluijp
pe. ungem
..
I" c.':' :." -. ""5Iujm Sail deiDnitati; dejJrooroc saU prill care
a Erea Sfintei ap.lamilui de
..
om.i Dumnezeu impaca prinjerttape Dumnezeu: en amul (Evrei
12);' de imPaia(prin' care Hrist6s fuVrnge puterile raului i
l . .--- .. ' ,
j ........ " ' ... :. Man1nitorul' ampePlinit aceste.trei SlUjiri,' memansaunrisiuni
propria. La-Qameni, cele1rei-demnitati se
. .. .
" . viapi MBntuitoru1w reprezinta ltnplinirea acestor trei slujiri ill
unital: . . .,"
, . ". :.' In Vechinl testament celetrej' 'sunt pose TIl reIap.e
persoane diferite, care prefuc4iPIDe sIrgirea Mantuitorului: ca 'profet

. -'. : -. - ... .. ..... .' . .". . -"..... <
. . ."....
'J
. '.1? '., .P.rOfeJ:iile .. dID
ca

...

.

. W:;Vl:ILUl,

cat
4 2,. 7;, ..:,'., .;.'
15 '7_L-..;_ 6 9
;
...
+ ..... .",
.
. ,; L.lUTJ,UJ1U . . . "' ..',:'
H
Vedliur 'realiiaie. in' Noul T
-1':[ '.!'. , ,$estam:eot. in care.sfint:ii evangbeIifi descriu luaarea m8ntJiitoare a' lui
:, ., '. ; ." slujire, evidehfiind cClt?,1rei
' ...-tl.;""""'21'\':.... protetica:1aLuca 13' 33.li:liMatei 13 57 slniireaarhiereasca.1a :. 1
1.. .. ,y "!':/',' J
y: . -' .,-. 17; 19 4, 14iar,demnitatea 25,.31-' '.'
. . . . .;',1".J.JlI,CfJ 19, 12 toate 1rei lmpleDIJ8.1aI. Corinterii 1, 30Jnsui nilme1e ' T'
HriStos care fnseamna indica: lntrei:ta misiune a' ... .
t<U
,J, ..
' '
iii El aooste"trei ' ...... .
Iff- IU.cl8te' nmffiiti. (in Vechiul Testament, .. cum sC.pmW8i:e; .erau tinsi ., T
",.. *.. . . . .,. J
11 . ;;rcn lllDparapi)., . ." '. . :. . . ., -.'.. "". . . ",' .T.' ..
r./'
-'
.. .. ,'. -:, :.: .. - '.. '.
,::
... -:: :. < ':.... :':' T
.. <' -- ...
.. -- - ."
-PrirraceaSta'chemare sau de .',-'.' .
O(nJlenllor d.espn,! Sine ,'.. "
.
1
-:: ".' ''".... " .. :
.-:--:."
.' 6YJn:}iCtlai ti.riJp O1r1" lume; ca ',' '., ,
If'
.. . .... ... .. 1.::"" ... - ; .
' .. -'.
{:. . :'r
istotre 'Sfintei lfreitDi de Creme' '::' : ":. ::
'. .'" . . .
al_:taina aviepi viitoare.. , '.. ,....
,
I .
--TiSUs"HilstOs illi 'decide Ci pe ' .,'
insu' in ca1ifate de'Creator, Proniator, MfuItuitor, Desavffi:itor i. .I
.
al ,omului al lumii: Iisus este adevanlI proorocia' ill
i sall_ fI"oorocul :l
adevlirul pnrmt de}.a Dumnezeu, m trmp ce Hristos este.?. . ..
............,..,ni-ii P' . - Om .'
... '"',P'-............... ca ersoana a - .' .' f .
fueaReYelatiei ". =. --",,:-.,; .,,' '. .' ,''--=:-_'';''''. i:-r
f - '. ....'
,. .
. .Fersoana.Lui, e1e- sm:rt '. . .....
:
a Persbanei Sale; tie aceea Lui' sunt .
hlmbabile t;a.i Lui II amti1n Persoana Sa mat :,'. -r
pe 0IIl, dar restaurat' ')1
t"
pe om in SiJie", StanilQae, 'm starea ". "
."",<
Pr-.F- .
-;,.
, :'133
.. 132: .'
"
'. '-t,:.q,." ,;.... (COnfe-.
. 692,.Sinodul -, ...,.'. . '.. ..':-.:".:: ... ....
. lie din disjm:fiBf! de ci Q1 sa Be . - "
deaica mai muIt mDdnccm Bjsericii Pemru aimpiedica . . dar.8di:riit ei'cteva criter:ii.exreme ale BlSCI;1Gl1 cdC!: .
>- . . ., . cm:1iup:i, cxcmplul viati Cledni.
. Celibatlll preojilor .este, CIl cd care a 1iivorizat.o .' Taine. Cal:v.in. a ".
. .futte. cler in Biser:ica .in Evul ' &ii jjrndamentB 'cc:iI:=PPa sa despre . ce irfibuie sa .
suspmoo existe.nta unci deosebiri ontologicei.,' . . fn13iscrica Potiiv.it oonceptiei Salt; t;ste
iermbie timp ce peo1ru teologia ortodoXa este dear:' de trebuie
'. . . ".", __ ":.'.
- .;:;;::-:- '-: ; - -: - '._. --. ".' .. '. -1ri fOOlOgta g-siCoirihii u:ffilfuin .'
.. ' , . '. ?Potrivit adeyaIul:PleDar;. fif'ciu:e ?oar. _
:...7;;; .. .' oporpune ':=
... - afflfdemuIt' ' __ : . ---=:.;,,:....; '-,'.... ,-' .. __..
.. !,."'t._.:J...... ........ Clbpe... _ . .. ......_.I!_ ..... _.__" ..._.. .......,... _.. ... _.
:'.:- ... - .. : .' .... .. ....... A
:';:-=:... '
..
7. ... ' aceanu-i . . .' ... :-.. . .:. .. .-." . i.ideiillrirCaU5IiG,'](efoorurtoriiauemiS te6ria":: .
. . '.. ' .. - . . . .'. '.. ..' - 9 .. .....- ... '. :'. . .
. . ... : .J)aca3n Cat!?.1.4asm. a' .foSt sacrifiCatii: .. tru"- 7 Jlivin a:tutmor. crestinilor>.... "': ..
.., . ....,- .. .. '''''' . .... -' .ca.:u ,_
.:.;' :.... . o. aEisen&( in faSt '''Jillilifi::II(:So&l:':Caie 'deasupm S1ujilii- qficiuiui"'- .' ....
-.- ,::': ' .. ,.Ae.m: JXmCe.P1ie .... .. .:'
: ,. p1uz:a.Iistit, stA tot m separapa artificiala dintrelliItIlta $i 'Persoane persoane. Practic ar.e dreptul de. a cuvan- ., .
evide:npind Persoancle trinitare $i Jasnd. tulluiDll1miezeu i de administra Tafucie. ,
. m mnbrii BlSCOc.u fP.... prof D.-Po .' . 1-2 .. - , " -iriCiedin:teazi COIfltmi:tatea Ii!1 TVrlT-nrit"'. .
. . pescu,.op.cit., VO. p. 78). no. J:"-'lLA \.I..L,
.. Esera.pro!estantism111ui.const.a In aceea ca mRmuirea...se.dadirect . Pmtestantii nu au.Preo.1iiJ.san Hirotonia C8: Taina si de :"
de Siant, mijloacele uriei' aUtOri1Bji straine . jJoseda' nici preo-pa' bisericesc a1 :
fiind 0 si1tipla oounare este1.lD. oficiant, un :fim.r.jionar. Diferitele..grade ierarlllce (episcop, preot). .
. a :tamsa.1}iba Weo sernmficajieWfen61Oi5ita: 'mSerlca ";;. unele'C6rifesiUni proteSimtesunt exclusiv uman.-' "Y'"." .
. Ip Con:fesiunea . "lumea protes!anta. e'f fost ._.. ' .'
. .. '< " \ . . ,
. . , B:umca Ramel, a stahilit clteVa Criterii ' . Bisericll pnn leraibie, care a pmmt jmteri1e .el de Ia Apostoli de la .
V1Z1l?ile :ale este com.unitatea sfintilor 'ro' care ge.: ..1$Jali lor. Lumea protestanta, dip. aceastiicamR, deVine .asemanatoare. .
. " .', . - .... ,... "" ]1. . -. ..... , '. ..... ., ., ._ # ._ ', ..
. . - . .. ':, ...... . "=' '., ,. .' ace10i crestini care,. de$i botezati in numele Mantuitorului listis Hristos, '
----
. ":':....
. ..
I . .134 ... ... 11 ... _
... , ........ ..
1$5


I ,
.'. mr.fNvArATlJRAoiuoooXI . . .;. ,
. ...'. ..... p. "".. ... DtESPRESJ.ilNTELE:r:AINE . . ' ..
r. '-"':'.. ... ] .'. . w,J.' , ... ' ,....:. '. '. .. _.' <$-:'.>.
..... " .' I -I:UJ.AWLCI.Ul AU4 'I'D'" mnP J.......:. , . . . '... . ,,'., .'
.' '. . '. :. " ,="""" , .' '... '. . : . . .
gfIl.fIal, nu . . ....".,. ' .", "..... . '-' ....... ' .... '. ' " .
1?; . ',. ".'. ... :M8ntuirea sublectivi a are loe In: Biserica, in'care ei
;1 . l._.l ..J!-.!.. sfint;itor. I A "il
. '/', .j 0ar:e
. . . '1

f'1mMa",a} ("a,.f"".........: ,n.D_ . . . .' -i

vizibile pm! care Jncrrmj 1m. Hristos.:nnn preo:h!:l sacra.
.'. J .IDl.:IWl ';""-"",tIre tIIIiIatea lJisericii . . . . ..t'- . . .
, . .:
' 2. S1intul loan Gmt de Am, SJimul de N . . SSntU1 J)ubului S1int 8SDpJll " I . . ' .', .
. tmd: tieD. . . :;' . ." S1intul de
.' '. 3:.S1inW1 lerathia 010-1",,-. . ;'.' . pnn se tnmsmite haruI IDVlZlbil: '.'liBus. DU ne--a. t:ransInis .
rf ' , , . '. Cicerone 1994;' . . ..... 4., 'ziiriiicniaten8l;'nf>!a ttansInis riUiruii dm,' ,lUa,lIf :."
. . . 'T'..... Sintezl1 ec/esIolCJgicd, tIl rev; "Studii Dad aLB Hristos li--.ar datWile .'
: ." .'. J. .........p""'" ,. S,Dr.S-:6 ... ' ..' , " . ........ J:!-.l_X .........1",::: .; este UDit" ...............,1 .
: .-:....:..,,;;;:..... . . :5 ...;:"" ..' .... ..:-:,.... -. . ... '.,. "'.
, .' . . ;.-- ". ,: ..-....... "" ".. '::'" . 'toar ... iDatenaIY cf..,. "..wL. . ,,82. _ ..: ".. . .;...
.Id .. . e ___ ...... '. , , ... _.. - ., .. - ,.{, . ... ..fit.. ":;' - -'
, . .' . - . . :D1SpJ"I'I"Tf'1D:"-' ...:I__.L" 1 nL'A. .. In C"..c_J._1 r>" '1' tuI, .. ..
'I;; ,.. : ... , ., ...... "'" .' ..... - -..., ... V..lIUl.JU.lOa ilr:'" ". O'J:ttlI,C.le aYerr1-111:rr . elernen: . ." ..to .
.. ":-. ':dU ..'
.' .. 'furev.... ..... ':: elf ... '. - :.- . . c
I, " .. -' 9,.. : inrev. '.. '. _.' ..:,. .'
I ;-.-' ..., . 10. PrOf Nicolae rr-.;f"""(n !1' ..,,"..1 +h:_; ID 1. .! '. -- ' '. de.bm; ea avand un fimdameI1tspiritual. nat m Daca, ill .
... '.' . up... lum.C a omnu,uz 'm. TP'!1 'CDO.T> " .. '. , "'...' . . . . . .
. . ?... .. :. .... '. . .,.. ..: '. .' . . ..?,..f"''' . D .:L\-. . . . '.' ' 7 " . . ,.'. '. '. . , _
; ': '.':.': ... : ... ,.... . ,,: .:' .. '." ,.:.... .. ..: .' .. ..unseran:vI?J."ba1haruh11""" ...
I;; . .. ." . . .. ' .... ..... -... . . . .' .. " .... .... .
m' :.': .... . . 3' . '. . exteri6r;fu. Qrtodojrie eSte inOOiul rill: . "':.
. .12.:Pr, ... E9kzio1of!ia>ro '... n.r1, 'w . pare irat:fu!zaharul Rostul Sfintelor Tai:t;te sfutp ..',. .
:' ';',', .... .. dupli.. '. amt"Sufletcle. Persoama . , . . ".
'. 13. I 1972; . Prill faptol ca p.i:in fiecare S:Bmta Taina este prezent !g. ,
r 14. Fr. prof 1989; . mod nevazut, Mantuitoru1 Hristos, iar prin S:tintele Tame cre$te . '.' . .
". . . I? IDem, Cr.edinJape '1987', . extind . m.ul B' . mseamna Sfintel 'L" c8:iact . . W
.. . ....16. Pr. prof loan ka, M1iiiiii lUther..' " .. .etot mal .'t lSenca, mru: au. . . . '.;
I;; . ... Dr. 4; . . .' .' Il. .Refonna In. rev. unul ada13ga l . . . w
, . '.. -17.' PaulfuWkimov,Onvdaxza;1mideIrinwS - . ". . .'. JJ!ID '"
. . 1996, . Stint ''ziditi ca pIetre 'Vl1" ill ''templul J?uhu1ui SfBnf.', este. BlSer1C!L. 18, Fi'infti D;:.1....;:;"'1;-: bid tIe . ". .!2
19 nuu:a 10 . ...._ r -' '. rr..:...+ .
= . Fr, prof' dr, Baris Bobririskoy--railUz'B-:-- .. .
J. Mal?ea:edPatmos,CItyNapoca,2002;.' . trad.. De Vasile cutruPu!LUiecles.ia1"(V'Ulfqinlbistos,p.26).:. :'.' , .. " :7
t . ,fQ: ...... _' : nu se finalizeaza. .....
[ .;"; - c'.- ",' '-: .:tnoartea.1ui Hristos pe 'cruce ci:fn mrirea Ixri cu oainenif.tare crea in.Et.- . : .'. ,': -;,.. '
t ' .
;.. ", _ .. w :.... ..... 0; ",
". :J,'

'.
-.

. .
....
'4'...
;
.13'6-- .:........ 137 .
'.
,. 'tl" . .' . .' .
iii : ' .. . ,:.;,.
1.& .' ........ .. ',._"';;;'"
-fill, : care Be reaHreaza .in Sfintde Tainc. De 'a; . a. JnstitIIir'88. .Taine sont .luairi care s-au ,:instituit de
SJ:L..._, .,.... . . ......... ;"""'1 ...........l"i ... '. . .' W nUlT:J..:.... .. J-.,.,,1,... ,
',: -;L :', > _. Ill.llt:lor .lame, : - :n1uiil :I'_UI.u.u; .'.
_j1L .' : pin CIre m jmiitnirea elfn?mJ! ,al lan:re..1p. ,
k de ])m'lfelal futre c;. TIririeJe au 0 rmifiratosre eli.Hristos , 'Ql .sfmi de ')@dnitnrol, nttnem D1l pcme msttbIi Tame m Biscrica, per.rtru . . .
,J1! ' 1mpI.l1Lui edesiaJ, prill S$nmI Dub, iBrprinHriStos ru S:f3ntaTnime. . cI prin H:r.istOs a .harul 1, 17) i El decide prin ce reI
,if'; '. . deluamentransmitC . .'. . :.
':-. ft.', '" ..... .
;. 1.NofinneaJide6nipa SfintdorTaine' .' @npfA:po.$iliSOll1:COIl@:nti cisun:t doaI Tame10r
.. . TmnermI "Taint' ifamrerea cnYntnlrri grecesC 'wmmon'" '.' i aCorinteni 4, 1), ,sa:v!h$iud din
:. .' lucru 1;timlit, nefnteles; adici Cu . .,' .;. . ...... -;.
.. ....In sens geneml, 'c & .h.iiDmntle'lW,:PersoBna, '. '. <';' . Thea: iilstituirea neriri"lqci-q1.: '. _,
. ,. " .area: frMi:rea1:Dt"taine jjjndciffriirec pilterea . ... . inref'-" :Hnstos alo1Umr'taiDeIor.crl eXce!'tiRJ3ri.tezulut.silOv.Janief '.'
. '. ,. _ egere w::; . ..".._.
; . --, '. .. fast.
.:'.: . care m .. toate: .. ; .
. " . '.;. &'i1lP:iane':'o' comumca :rear- ApgStelii.Il:Bil ... ' .'
' :,:. '.' .... ...... _: .. .. :... ........ .. :: ..... .
.. -"
"T'
. ,k nueste.nWriai .. " .' 'sooolUi'"fat cori-furrja". ' ..
..:I.......... iPC:!ti ' A - A '. ..... .;. ,.... ..' ,,' ".
.. _:':' ... a, pnn:' ,"J'!!!nclm..de Cine -': ....
"" :.aceaSta:el'f:}-.8e,doosBbesc-cwsi:rilbOalelereligioare-':- .' ':. '. ":.. .. , OOIor @ie ...c. _ .
',,; Iii Ji04 c2tolica, de.;. ..: ...
,.. ,:. .
, .... ',' . spre l:onpmltuI eJ. interior; sm '. Ilnpmprea 'diii 'tOOlogia artDllcli "m Tame :inSfuuiie"dii-eC('de:<
"'>"" .'.1:. pe :,'Mantu,itornl. .. 'pm '...
er . . - . depeti?enfa Tainei de eel ce 0 0rt6d0xia spre miezUI Apostol!,":Qu are temei fu. Stmi1a Scriptm:a. fi1' schimb; trebwe preciZat ca' . .
. ce spiritual:i aCeste Iucrfui sfinte ale a Taine,. . .'.
liKt ' : pentru ca. el1lll este'sa In evideDta suprem.apa. La Botez, Spovedanie E:!aristie insti1uirea. s.. taCut .4uPa, .
. .:. la lor prin' ..e.$ nu amanunpt .'

II .
..I!: ..... : lisus Duhul Sfiint (Pr. prof Dumitru Popescu, op. cit. vol. 2 .?v.ffintuitorul Iisus Hristos a.t1igadllit hatul San, prin DOOul StJint, pentm .
.. ..: __ tIe .... .
or.. ... I 8... -' ' ... '... " . " "': '.,: :' ,.;'
2. Elementele'coIistitntive ale SfinteIor Tame' .: ., .." ....
,-" . Note1e mractIristice ale S:finteIor Tame SlIDt il1stftufrea, pBrtea
. '.-. '. '. . . .. ,- .'
)1'
'mBisCiica harul ' ......
-'. .
........ -< ..........................,., : .. .. ....

.. vimti. constii din shijba san dlli :ritual.ul '"
litorgic;:r:pateriafolosrra, actele cuv:intele saufann$Tainei. ." .
," ..... - I.. _..
. . .'" -- ..: ....,. ..
.
--. ..'.. '. ". . ..:.
;. 138'*' . 139
.,
-'-- .... -._-.. ..
i' . " . -. " . ,,:. ". . .' .. .. '
I .: . _ .!
;t, .' : ..... (spa, piinea, v.imil 0 _ _ _ credi$... singura.care
4 constituie_ deOSebi1e de eemont1le. Care i mtrtuie.;e Clola.;fidc'J, pe care_ credinciosul 0 de la Dum
i' . ' .. acestor 1ermeoillU este cuvAntulLUi. 18m'-s! timlsforme.
i peotm rA Iuamrlle _fi' se Ja 'SiinPi:' Parlnj[ . -pe de lndicand 0 reaIitate ;me smit semne ale
J,i. Dimpotriva, 1rmlenul de matmie duce-la sterile . m '. . . iBgBtbJintei lui DllinnemL. . - -. . '.. _ '. _.
i. =a)::' . , -in. toolo&me .protes't8nte, wvintuI lui
nu mbi "fmna", 1uati al.bmului. ,Acestea diJ,t. '..
conduce ]a ldeea cA fomm pnn. sme are putere de'Viaf8, uitBndu-se 'de ;... U1lD4 SIint JDal mult de fn1re semne' ale . .
- _" .. --< ". _ .' :-'. mgad\rintei lui J)umnezeu pen.tru a trezi.. credi$.; Fari Credin,m, 'TaiQa .
i: -.-. .:-. .S;ntagma''parte.Wzoti" CUprinae ce at vfar spmJ! temieiili: '.. 'ele avbhiect dOar asUpm celar c.reampi : --., .
"materie" ''fon:na'', evi1Bnd .conceptele :filosofice,. care pot :fiwe Taine1e e.ficiente,:' '. -. . .:' ..:.......-- _- . . -:. : - .
'.._" .. ;i"-.-- .. :::. . '. .' ... '-. .' ". - . Diri
I

;. .. 'nbjluCi3reaoS:mntuluf-. -, - ',' .:' :::." i1ica-o -:- -: ',. - .;.: ... .. '.
_ . __ .' _ . '.' 'r ... _ . Duh.&mJ:nnuI . .." __ ... " . . . .. Stml, pe... pare, ____ _ .
-.:;.. ..... cejUmano"-Catolidi;.pe"baza- r - -- -
i :::: ..': ::, - ..-.- .. , Trebirie sli151fuiiltJaptw'ca_cele BleTai:rielor. f01Ille<@o .:. relapi externe 0 de'''semniif ":': ..
. . . l' . . f:Dtel A w'" . W
':' ..... , .. , ..... 1lD1- .. ', .-',:... '....r ' _j3edoarnic)!)al, pentuz, _.. .' .... ...
I
t.:.: " .' Jot pe.-' . ::: ..
:.... .. ile necreate ale lui $ cmn msme;-.IaSfu,Cbi-se: legaturi eiterioare, se dep;mE;lyrU:a de. '::
.. ... . . ... ,-. ,'.': :- . : .... ..:.:.: .. . .
f.. \:.':. . .': . :
[.' -._:-", MBntuitorill Hristos;.CeI. ce lritra.m ':' . pull pe at8.t _
. . .. ' di:recta,pnn eu credincios. Altfel nu se explica: .protestanpi dependenta &rnPeI de predestinare (cf_ pro prof DlIDlltru .
I .. ' niat In diferitele momente. J>opescu, ci:, p. 9). ". _, _ .: .. T'
I . _.. __ . din BtseiJ.ca . _. .. . . _ _ ._ Teologm Ortodoxa nu :dilema. a osciJatiel' mtre .
I _. ..-. .' _. --.. ",<,., .. ' .. _ . -'. : ". . , ." . bar deoarece ortodoxA .'haru! are 0 rel$e .
'. . - __ . interioar:a.-cu seIllD:ul prin care se transmite, 3a meat parte'a a., __

.: :" ,., . ..Bisecica ,.,Tainei -:f.
Ii . ceremonji religimise, precum cele dinVechiu1-Tootameat;- 1mI'Ill vinQoc,atoate fata de ':
.-' ale -tagaduim,ci lui DnTDnezeu, purtatoare de bar impar- cei. ce-L a1:ingffiU, tot astfel ill Biserica se prill . _
. .... A. ..., .... ...., .... .... 'OJ ..
.-' _ . taescrealharul dUlDDezeIesc .-.. -.-----... -., - - vazutii a Sfintelor Tame, spre tamadmrea sau hrifuirea spmtuaIa a celor ". " .... ';-
I
:-, ':,' ...... = de ele. De in Slin1cle Table ., .
"
""\ -
.. m;
. -
'.
"
140' .,.
"..---":"'-:' ....:,,' ..":'.,:'-.
"!"'
. . . .
: ... DiIi.punct

. .
0;;'" ."
.... , : ';',,' I _,:. ..:. .: .... :.. ", :', . '. ; ' ...
" :.'. nu sunt simple semne ex1erioare, aJre ci merlii' .
..:: .. caib..b,amI .lui Dumnez.eu Coooari:-.fn.1liBta
. casceasatindaspre.aserniDaml cuDllrimezeu. .
.d . ' La
b.
.
...,.11'1."' ... LU'tLLA.dJ'lII.UU'''H. ""'Ialr-dl' .. VI""'::Ii.-:'I.,IIIII _I -- -- ----, .....- _!; l ...!,m;r!A@Ol' .
" _ . .. ;. c.
.:1UlllLLv. .lame. Dinj?urtct ce ciOO:iriClOS"
HnStos _ mrn-:'"

__ ': , ,," .
.:"::" ::.;:.- Stinielor, T?fie::trebtlle . de '..::::..'> . . .
' ..:
. .:.141
-, , ,;." . ';'"'''''' . :'\:.,;,

-, v 'T:' . r," d ;. { ,
. ,ran ",' -,.
acte , ruvinte),.dfoarece leprez.inm door 0 parte Iiu : '.
coosiderati ca mstuJlllC:ot magic, :mccaIii,? :in.trans:' . .
ci 1reboie'Wzii! in dependeqa de yoit$: lui Hristos,. .
Care 1:ua'ea7A inBiserlcl1' p:in Duhul. SBmt. In' ortodoxa"
. T.ameienulua.-fazaprin sine,'ciprinpiC2t;lJfa " '. '. ,;'
de exemp1u, Validitatf!a de '
iudei san de pagani este. dependeiltii door de:parteJ 'extem8. 'aTainei., ".
deaconsideraiJctulCxti:m,Ca :. " . :,
:. 'fustmment :., ,;.; :'.;
de smtcle.Taine.le-a ihtMar.rwi
--= . . . lor ..... . ....x-',;
.. ;tJ1l . ....., ..

- .--.. .. --:, .. __ . ... "." ,.-::-.;. :" ' ..;:;..;.. :.....-c
'::, ,-: '.=;
El
,_. --"-'Y
.. 'J< :coi;lilitii dbieC1ive' 'SW5iciilivaACestcliSimt lttz1;a't<5a1rle:' a' mlvg;Gea-:-- " ""Faptul cli ',:
.... .. ..; ';- .
-c. pregatirea pr.imireabamlili. '. . , ' .. mo.mla a lor .vazut,. deoareCe el.eSte D1lInaf:un'. organ -..
.' -. mmcii preyede acteIe cU.v!!ttele . . v:izJ.oil, priIi care lucreaZi HristoS rn chip nCV"8zut: 10rui'Gum de,
fiecarel 'Taine, .mate fucadrate. futr-0 . sb.yba. Aceasta sIujbii ' Aur . expl.i.ca aceasta astfet '''DumnezeiJ lucreaza. prin
arlffilli1ielii,'sfinte eu Care . . . .., 'rtuLeste opera pu1erii Lui El inSUi De pe noi fu .
- " TaiIlti Cu toate cii lucrmile," " Taine". fn Sens Sfiintul Grigorie de.Nazianz:,"Nu .'--.-,-.- ..
.... .. J?illl In te ....Ciici
Ie, -sIujba care nn'estelipsita de' ,. '!J.iBi:rta:& eSti " . ":. : vteiiiiiire:;.:pu.nare,"t:vatoarea"BoteZului -este .. (T
. credintei. nnpo .. 0... ..... >, 'pUll . '.
expresJ.e a . evmviei Bisericii reprezetttm'e ".' "," f..on .:.. .."'..= ___.____ ,. .. ..., .. , '--'.
. ill Taina. De'aiei ,grijaBisericii pen1m Corecta DU' .. preotul, care
.l depIina a shgbe. . . . eVlaVie avand un roffiPortament imoral, nu nlspnnde iQ. :fiipl
:"'.... . .. , . JuiJJmnJirzeuj)entm ca
J.,.,
'Rl'111arda dacinu cumV3. chiar credinta .' '....:-: ..":;'
"

.. ..... -.....
. _'-" _ ............_....-..
,.,

143
. 142' ..
f:.-;-,....., "'_.'." ."'" .' '" .... " 0 .:. '. :', . . :..j> .... , ,,;... _.: ': "\.:,.' ... -..;.:' t'C". .
c , '.: : Taincle 'Sayfiqite..-:fu afiiIi'Bisciiaii nu T.ainem ... '.' 1n.. ,valdenzii 'camm 'all
.
,invite. 1a ' . ...'.....
.. ' , " lor, dar-opot capafit citreBiserici. . '. '. secolulBlXII-k.aPetmIimImrlul $i Hugo
... . Co Primitorii .Sfu)1dor Taine BiscdCii (cu excq>-', Vtctor au sr.est numir.1n Risirit, in: XITI-lea,. .'
. ,Pa .poarta .de m.rare tn. Biserici). TJiinele ; celorJBPte Snfe Tame. : .
. , . nlnduial! indeplinind condipne obiective sunt valide 4qiline, dar' . fn,:
seco1
u1 al XV-lea -8:fintc1e Taine smmcribnate de Simeon a1
. - .... .. peotru ca sa sufletul' '.hDarea . apoi.in 1638 Ia Sinodu! deja in':1642
, . ,i 0 oondqie subiootiva, piegitiJca primirea . . de mi1ropolitului Petro "Este 1impede
. .dumne7Elesc. S:ffintuI Apostpl.' Pavel avertizeara' -f'Cel .
, man8nca bea cu .nevrednicie. minfinci. nesocotind
.... '. DOmnUlui" (I Corimen{11,'.2"9j. AreastaJriseSmh! ....
"', . mod lui pot 1ipsi sub'iecnv, dd'
, , . 0 'li-m-... -'o.ce' . rr ' 1.:-....
. " _.' . r: , ... !.I.I.I.UQ e
..... .. 'a' "0 .-. . .'._.. ... 0_- .... w':"-"
.,.<..
I
f, . ,,, -nr1
m1
to-
111
1. e:l 0 A"'da' 'pentruli "de' w' ",..
.. :. '::.....-.'J:'.. !lw::: .. .. ..psa.. poca1nfB. " .,--""-"
.. .. ...... " ' . .:: - ------
.. '.
J" -. :...."pe care. admit, 'in schiIiJ.b, ,:. 7
..
i.... .' . . sfititR .Scnptuij : .Sf2nta nil Sfiritelor" .
t. ..... ', ofera penJru .
I.. ' nopunea de"Tama ,nu era definit! JJrePlS, Cl 'avea lID sens fame larg
I . Care cuprindea onte act.-sau lucru sfaDt. .Aase explica menponarea
; Sfintelor Tame Jmpteuna cu unele ieturgii (inmoIIDfurtarea, tunderea in'
I' . monahisni) n-au riiciodata celela1te slqf
1_ " . . . be s-aJn1amp!at, cum s-a menlionat anterior, in .
.': . - C?, numirlle d: episc9p preot, care ,s".ailJolosit in,:,"
" comun, fBrR de).' .:'. ':"""" -,
t
I . Faptul ca toate Bisericile nOOalcedo.niene au ..
I . " S:finte t$eeste 0 dovada aexistentei lui djIi epoCa apostolica.. .'
I . . . ,';' , NumiiIiil SnEar-thlrfua: fOSt ptecizat. tn mOd direct de i3iSeiici . .
.. :: : cu"
aceste ultime .tnCIljiom'ki' emu indreplBte fmpotriva protestantilor,
. care llUIllarul Siintelor Taine; rum tot lmpo1rlva lor s-a
JYO"lttIfat'$i'S.inodtil catoliC deiaTrident (1545-1563).':'.' .' . ':' ','" -
; .
. )
."'. !
"..
amm. TeolnO'Il:! .-,.A""...x-coIiSJdcri :ca" . ..vm-r.ntc5 . . .' .
..... '. ""C"""' .: Dl8l ....n .."" oW.IfIW-J-I"' este " -::;'; ,
-.' . ...., ....... :.' "'":!" '
.. ". ':. ,=
"'!11 .... " __1;:')....... . " .. -.. -,
.. .::',
' ....... .'=' ,". '. . .
_ . -:.'
.. ....;'.' . ','
de caselor .a ,:', ..' ,
precum :' .. .-:'
care n . . -- . : . , ...,. ,"
'. Toste aceste sluJbe, IlUIDlte lerurgu, sunt ell Sfintele. , '.
Tame dupa fonna extema, dar.se dupa efectele.lor. Nu, sci '.",
poate afirma ruu:m Be .' .. . . :
cum p.umru lP- ":
,Sfintele" de , ' . : 'c...
1?atru categorude lerurgu .. : .. ,
. w.' pen1m rei rliposap.)nu SlIDt sim .
ffindca ele ill mod efectiv ajuioruI divin, . ' .' ..
de catreBiserica Mantoitorul Hristos binecuvantnd :, ' , . ',.,
.. '- '<".-.::> --: .." '. , .
.... fonnularea adevarurilor de credinta A "', '.
" _.' ill gm.e.. ..,. .' . CO.. : .,:<':,-' .". ....
.'
.
. .i<,;it-.
.....;:;:...; "
['(
1 . .
.
'.. :.
:'
..
.. 1,45
"
. ''' .
,
144 '.
C' ." ;, "1''''. ,
.
xv. ,'. -", .: ,;: ".<
I, . . .
i , '. '" a PtJda: M&ltLlitortiIlii.
..w... ....... .J.
"-< ... _..... :-1. ".::
'. a binecu:v8mat pe caselc, dand putae
;i
. ApostaJi sa BIunge duburiJeneicuraie.:. . . . '.
."!. . . Este un.iinpoI1BntcA.prin ie:roIgii Ortodoxi a
'-
neat dintotIie,!Jlloa:o lucmre de biDecov4ntare sfinPre a cosm.osului,
r
se aIDi in afsm Bisericii" Dll Be afIalnatatapoi'D1rii de#jA

. . toare a lui demonstrnd prin aceasta vocaPa fmregu!ui
.J]lOS de anrestamat sfinti1:in vederea.1rans:figurm:i. ..
-- . ,. '-.
'.
ji
,.,:,. . . ,.' '..:, ",
1" ,1. S:tan:tul Q,bjril Ie:cosalimnfiri, Cateheze mistagogfce. trad.
.. :. . " . ':. .. :.. _'':>
. . . . '. i. Staiiful.. .A1:nbi'$e,.EJeypre .:Sjihtele. Pt . .:.prof
}:' ... ..
.L., .' .. rltpOrt1# df!ltre h, ;.
. l' Tainele din afaraBise:ricii, Inrev, "Ortodoxia".1956, m. 2; .
. ..' , --4 .. ..
.-:-' - . , "-' ,. "-:"11lE".l,
".-:.. " ......,-- ... rev:
' . .. .:,..... . . .:.. ..,.; ,,__
:;: .:,": .......:.: ,;.:.: .:"?;;:,'."'" c'
. " :- :. .' . 7:': ":Pr, pibfDUimlrtfpopescci, &tcdJik ,'--::
. : . ! - .. ecJesiolOgc alSjintelQr Taine,
.. : .... ':. .'.- . -:.
. :. . . 9. ',Fr. prof loan lea, Sfintele taine in Viata Bisericii, , in rev.
". "MitropoliaAtdealuJui", 1982,nr. 10-12; , , .
10, Revista "Ortodoxia", m. 3-4. din 1979;
L. ".' . ... ' ..__ _ _-->-'---,.;...'.-;. .. ____ __
}
. ..


-'i"':" ( ..
::--.";:- .-."......


/,' j:::&;.;.::L ..:
...- ..
, : l47"
..,. boiel:ot ..; sii sii cIesc:op.m : . ..... . '. ....:...... .
. . T' on'" .' - . C.: spa ....,." _1......__ 1': ..Ji(. {. . .. "
'" .. '.ams ca.sILae.. 18. . ::.--...&...w.u::t:'(l:l ...... '
. .' '. . ". . ... '.' .';. '. '.:: ...
'" '. 5e :tiCe:dJ@!.mriarAfitiri JDDIfi. a.J)omnI1Iuf . . . i ii. folOsit orice liCbjd la . ". .'
"MfrgBnd, mDUlllde Tatilui, al' ::flirziu Lu1hcr a asupm soco1;ind se r
aI Dah" (Maaf.28jf2O); lie va cmIe si seva. face CU8J'8:.. . .......... . I:. '.. '. '.' .':. : ..
V&aQsewosindi"(Mgcu 16, 161:- .... Botezu1 Be :tac.e 'priiI artiindaQ; iiI ::aP& boteia". . 1
.. ' . Bo1ezul esre instimitpeotrutgp nwnmij din tOa1c1il1lld' a C8 a 1rlmis pe sa boteze, a ,. 1
. fiindca e neeSar in vrofla,f rru1Dtl1iJji.. Sfintii ApoStoli, irJtelegnd 1.m,odul CUin 1rebUi
e
..
ta
c
nt
"de nu Va . 'r;
misiunea lor, s8.v8rpc Bomzul cu.. i ._i ::',.:. ..;
"necesitatea: acestei Tainepemril':riWituiie. fmilirte de Cincizecime ei n-: .:-19 spa S':filrdul'IiJan' a.cam1inS ..o baie"cB: : ". :..
au putut boteza, per:DIU al nu :f4sese. tr:imis .DuIml SfBnt SfBntul Petru .' pune- SCllfimdare,. Tairia p:mi este en.mmmantul Domnuhri" . .
. .. JRDmaid 4' .Qmdacbie(se. .. ':' ;.
,... pkatelbr: 2 38)' .'. .....:.. '.-: . in.apr'1i "au 8Inanoo.i:;'din 8- "38-391-:-Bfari:tuI .....:::
<:':. ... .. ,:<'.'.:--, .. "
.' ...... 1. a de 0 parte'din apa, iar pe'de aproptindu-ne iie apa care, ca pamamul ,este 1m element .' .
;.,.. ;..... ,-:;111m .din apa' mm.u-ala," de. izvor, i ea" s-8.ascuns DQmriuHn .. ::i:' .
. .. de e aditatfrde DoIDpul:, : ..(Ctjvat?i la p; g45), '::. '.' .-... ,::'" '.' ,": ::' '.
: '.: .:..-.Ja.ccmvod:rireacnNk.qdim{lo.an3.:.I2). '.' : ,:" " .. .-":.:' -::-: ... au.. .
.... . . A..........cl""''(; 'Bot""';"'1 . x..: h!.nticiPr.i11e.:.o... !:lIrrlfi'n SeJr'D WJ r-:.... , ...... _ ....:....t ....:......... .,t .. ; .... .
. ' ..' ""',::'- .:: :',
, . T .. 'ta' sa 'InfJie can{au' >' . Bote:iu1. treowe sayBl' prin CUfundarea de :trer ori 'ill .. : ; .. .
" .... ., prjrrrit Duhul ca Apostoh1orlO, 4748)., Necesi. _. Canonul5Q apostolic pre.vede abate'-de::... '" '''.' .'
"':_ .tatea apci Botez.o mini sfl;npi fiaODp Ca Mantuitorul .. fa.rnduiala ,i.e sirDhqlizeaza me .. .. '....T
. . ne-a dat ponmcii sa, ne din spA Dub prin rugRciooe . t Domn1;!!ui Sfintei Treimi I!lcepnd din secolul alVI-lea, . : "
'. . Duhul coOOara asu;pra apei.Penttu cli 'omul e8te 1rup dub, ne-a dat 0 cre$inii din Spania au ,l'nceput sa botezul prinir-:O ".'. . -c--'
__.relnnoire .diD. ap8 Dub. DuhqI sUt1etu1 iar apa._ Cufundare, ca sa 'Be deosebeasca de Aceasta practicaa IU51:,----t y.
. . .. 1rupui depi:at . :'recunoscutii de SinodUl de la Toledo de papa Grigore eel Mare: "
. .. cu.alt lichid eSte nuL.Cu.vintele SfBntului. .. .. _. "_,.,.ol!!Bz;1A astazi, hi .. ....
.. , .. ... Bote:iatonil-tii'-Boteiml--va ii, cu1Juh Sfint :eil foe"'nu eXcloo1Jfj; regula . ........ --.' ..:' -', -"'.,;
. pentru ca se refedi Ja efectele cmtintel8'""Se bateaza robill lui . .
este foe i arde spinii pacatelor. . . I?Ym!Lezeu. ..mmnncle If!181ni,. Amin i al Fiului, Amin si a1 SfiiiituIUi. .. '. '.': '1r .-.
-... _......:.:" ..-GnoS1icii eatar.a lUAnd focriI in Seils lita73l;ati futrodus foculin Dub; . .Aceste cUvfute.. SU prescrise de : ..... t
.. ceremoa Mimibeii; tonsida.ind materia element rau, nu proJ;ovedIllre Nu .. :": '.:
I. . , .' sa se pomeneasca rim Sffinta'Tte1me m trebuie .J
. . . -. :. .'
-
"
,
'
.
,
.
~
;
;
P

'
\

,

~
,

,

'"

IL MANnmmiN BISERICA
"Dacli diri punet de vedere constitutiv, Biseriea .-.nn<,+X1
Hristos capul din umanitatea tIUpul Lui, Duhul SIant
ee lll1e:;lte pe Hristos cu oamenii saupe oameni cu Hristos. El!
prin aceasta puterea sfinptoare, de-viara-facatoare unificatoat'll
,
Biserlcii. El coboara la Cincizecime prin coborarea
existenta reala Bisericii. El face sa se constituie Biserica a
premisa a fost pusa de Hristos, prin faptele Lui mantuitoare, in
Lui. Dar Duhul stant ramane in Biserica neincetat, prin iradiere
cetata din Hristos. E1 este factorul prin care Biserica, odam
fA, e sustmuta in fiintA; did E1 aduce noi madulare in ea, s3d.estci
ele harul darurile lui Hristos, prin aceasta Ie unifica ,m
sfinpndu-le i dandu-le viatA nouB, viatii dumnezeiasca din vi$
Hristos. Prin Duhul curge i crete mai departe viata cea dumnezet
ca in Biserica,
1. Lucrarea Sfintului Dub sau harul dumnezeiesc
. Potrivit Sfintei Scripturi, Stantul Dub sau haml
lucrarea acestuia este expresia iubirii lui Dumnezeu care "s-a
sat in inimile noastre" (Romani 5, 5) prin jertfa Mantuitorului
" .
tos. Prin EI am primit "Duhul" infierii, prin care strigam: A
Parinte! Duhul impreunA eu duhul nostru ca
tern fiii lui Dumnezeu" (Romani 8, 15-16). Pen1ru ca harul este
" 308 Pr. Prof Dr. Dumi:tru Stmilloae, op.cit:, p.302.
10;12
necreata care din fiinla eomuna a Treimii, este
"harul lui Dumnezeu"(Faptele Apostolilor 14, 26), "haml
wuw.ui nostru Iisus Hristos" (2 Corinteni 13, 13) sau "harnl
Duh". Exista "bar peste har" (loan I, 16) sau 0 inmultire
a harului (2 Petnl 3, 18) care ne face ai
firi" (2 Petru I, 4), tot a;;a cum se poate vorbi de 0
din bar" (Galateni 5, 4) sau de 0 "sehimbare a harului lui
(luda 4,10-23).
Piirintii rasariteni nu concep harul ca pe un bun in sine,
de Dumnezeu, ci ca pe 0 energie divina necreat1i
de lpostasurile divine. "Ca energie necreafA, ce
c fiinta divina, dar nu se separa de ea, harul este 0 lucrare a celor
Persoane divine 0 dovada a prezentei Lor. Tot:u;;i, ea energie
6toare harul e in mod deosebit al Duhului
caci El vi$. noastra spirituala, El vine mai intim
acoperindu-Se oarecum cu subiectul nos1ru, astfel mcfu: vedem
lucrfun prin E1. Astfel, intruclt harul e neseparat de Persoane
iar Persoana divina Care Se acopera cu noi m
cea nom este Duhul Siant, harul se mai Duhul
fUnd prezenta Duhului stant in noi, in ac?lll1ea lui in
00pa reaIizarea operei mantuitoare obiective a lui Iisus Hris
. Dacli harul este energie divina sau lucrarea lui Dumnezeu, i'n
MomA. ca in lucrare este prezent subiectul care 0
ca nu poate exista 0 lucrare tara eel care face lucrarea. "De
.aoeca, intelegand harul ca energie il intelegern pe 0
parte in sensul de energie actua1izata aDuhului ca lucrare, pe de alta
309 Teologia Dogmatic! Simbolica...,.volH, p.76.
"
t
i' "
,

creajie mai lnainte de intrupare, tot aa Duhul stant
Duhului
. ,,316
ca
la ....,u.u,..ILJ.;
.,
coboara In lume pentru a fi prezent aici nu numai prin
comri a Treimii, ci ca Persoana
314
Parl.ntele Staniloae
. aceastli idee precizand ca harul, imprimat ca putere in fiinta
"e simtit de acesta ca prezenta -ca lucrare a

'Lucrarea Mantuitorului Hristos pregatea lucrarea
Cincizecimea fiind scopul final al iconomiei. "Hristos Se lntM..,.
Tatlil pentru ca Duhul sa Se coboare: Va este de folos ca sa
Eu. Caci daca nu Ma voi duce, Mang.ietorul nu va veni la
dadi Ma voi duee, Eu II voi trimite la voi (loan 16, 7)".
Teologia ortodoxa persoana Sfantului Duh
rurile pe care Acesta Ie oamenilor, pornind de la
tele Mantuitorului: "Acela pe Mine Ma va marturisi, pentru ca
al Meu va lua va vesti voua. Toate care are Tatal ale Mele
aceea am zis di din al Meu va lua va vesti vou8:'t (loan 16, 1
"Ceea ce este comun Tatalui Fiului, este dumnezeirea pe
stantul Duh 0 oamenilor in Biserica, tacandu-i
ai firi, dand focul dumnezeirii, haml necreat
care se rae m8dulare ale trupului lui Hristos...Cu toate acestea,
gia ortodoxa nu face 0 distinctie specialaintre aceste daruri
indumnezeitor. In general, pentru traditia Bisericii de RAsarit,
inseamna toota bogapa firii in m!sura in
oamenilor; este dumnezeirea care purcede in
, 314 Op.cit., p.188.
:lIS Op'
.Clt.,p.
304
.
I
Sale se - firea dumnezeiasca la care participam in
i
I
Parintele Staniloae de dou! fonne sau grade ale pre
t
harului In om: ca outere si ca 'lJrezenta denlin asimilam . I
[de om ca lucrare prin lucrarea sa,,317. Darurile Duhului sunt de
,t"Puteri imprimate prin bar in noi la baza lor stau harurile Taine
I
!
i
''La mceputul tuturor darurilor sta un har primit printr-o tai
harul care stA la inceputul inceputului este eel acordat prin
Botezului...Astfel, harul Tainei tnseamna in generalmceputul
Duhului intr-un om, sau inceputul unui nou fel de lucrare,
se imprima ca lID nou fel de putere, bazat!msa pe lucrarea
lRNPw.a la BOtez,,318.
Daca Duhul stant este trimis in lume in Biserica "in
Meu", adica in mnnele Mantuitorului (loan 14, 26), ca cine
sa posta primi Duhul, trebuie sa fie madular at trupului lui,Hristos,
acesta recapituIeaza in Sine omul creaP.a. "Harul,
cu toate darurlle, este deci nu numai at Duhului, ci i al lui
Propriu-zis prin Hristos ni s-a racut accesibil,' int:rucat Hristos
ridicat natura noastra asuma.ta. de El Ia starea de nepacaruire, de
totaia a ei lui Dumnezeu prill jertfa de pe cruce, la starea de
Icoruptibilitate prin Inviere de pnevmatizare cu1minanta prin
lnainte de Hristos, natura noastra era inchisa lucrarii lui
316 V1adimir Lcssky, op.cit., p.192.
317 Op' 304 .
.Clt.,p. .
318 Ibidem,pJ05.

1 r">

.
"
in sensul de energie ce se imprirnA in fiinta celui in care
lucreaza, tacandu.;.l capabil pe arela sa lucreze, Sall tacandu-l
bit de conlucrarea lui eu Duhul Sf3nt..Harul e fereastra
infinitatea lui Dumnezeu ca persoana, sau ca comunitme u. "'llllllil
i.
persoane, odata ee Dwnnezeu ne-a prin bar mrelatie cu
HaruldeslimiteazA viata existentei noastre prin aceasta satisfim
mod real setea ei dupa infinitul personal transcendent. Ca atare,
ne dA putinta lmplinirii noastre ca chip al lui Dumnezeu sau
inaintarea noastra in asem.8narea cu EI, sau in infinitatea
iubitoare eu EI"]!
O

Duhul stant coboara in crea+ie in om prin uu.l4l.ltl
indumnezeita a Mantuitorului Hristos, fiind unit in mod
inainte de intrupare eu Logosul sau Cuvantul lui Dumnezeu:
Duhul stant e ungerea imparateasca, odihnindu-Se peste
peste top crenii ehernati sa domneasca eu El in veacul viitor',3!1. j
Prezenta Miintuitorului Hristos in harul care ni se cornua
prin Duhul stant poate fi mai UOf int:eleasa prin analogia eu
dintre persoanele umane: "Cand 0 persoana exercim 0 influentA
tuala pozitiva asupra alteia, influenta eelei dinw nu rnmane 0
lucrare exterioara eelei de a doua, ei se imprima in fii$. ei
putere exercitatii neintrerupt de ea dar care poate fi a.ctuaIizI
de de a doua in folosul ei c3nd ea
Dacl1 Hristos este capul Bisericii, iar Biserica este trupul
Duhul stant este "eel ee toate in toti" (Efeseni 1, 23),
310 Pr. Prof Dr. DumitruStmJiloae, op.cit., p.303-304.
311 Teologia misticl aBisericii de Rasfuit.., p.191.
312 Pr. Prof Dr. Dumitru Staniloae, op.cit., p304.
160
nu este strain de iconomia divina tn care s-amanifestat vointa
a Sfintei Treimi. AceastfL participare a Duhului Stant la
' ... n'Q1'PjI iconomiei m8nt:u.irii este ilustrata de Sf. Vasile eel Mare
. marimea lucr3rilor Lui este imposihil de redat, iar multimea
imensa, timpul lucrand in timp."A existat, a pre
a eoexistat eu Tatal eu Fiul mai inainte de veci, ineat,
dac3. vei concepe ceva (ea existand) dineolo de timp, vei gasi ca
.. posterior Duhului. Si daca te la ereafie (vei vedea
ca puterile cerurilor (ingerii) de Duhul au fost intarite; prin
se int:elege statornieia in practiearea binelui...Avea sa vina
Duhul I-a luat-o inainte. Are loe intruparea, Duhul este
__arift S-au minuni, (s-au aeordat) harismele vindecfui
s-au Iacut) prin Duhul stant Demonii au fost alungap in
Duhului lui Dumnezeu.. .Izbavirea de pacate (s-a Iacut)
harul Duhului...Apropierea de Dumnezeu (s-a Iacut) prin Duhlil
din moqi se va prin lucrarea Duhului...DacfL int:ele
i.Mnp'v!:I zidirea ca pe 0 reinsuflepre a eelor ee s-au deseompus, oare
mare lucrarea Duhului, Care se de vi$ noastra de
inviere adapteazA sufletele noastre la area viatA spiritual!? Iar
se ziee zidire, aducerea celor de aiei, care ca.zusera in la 0
mai bun.a, de taptura noua in Hristos, oare aceasti reinnoire
de la viata pamanteasca la cea cereasca operata in noi de
nu ne conduce sufletele la 0 mare admiratie (ratA de EI)?,,313
Vladimir Lossky spune ca lucrarea Duhului stant inainte de
tlSlSerica nu este cu lucrarea Sa in BisericfL. emu Cuvan
prin Care toate au fost meute amta int:elepciunea lui Dumnezeu in
313 Duhul Sffint, XIX.
1 l" 1
pusA la dispozipe infinitatea vietti dumnezeie, tacutii. nouB.
prin Duhul, sau prin h3ru! Lw.,,323.
B. HaruJ ni se oferi w.atuit
,
Harul ni se ofera gratuit, pentru ea nu putem sa-L tA..t-;:_:
sa intre In eomuniune eu noi. "Daca orice ipostas
caracterizeaza prin deschidere fatA de.. aIte ipostasuri, prin
eomunicare a naturii sale cu natura altor persoane umane, eu
mult se caracteri:zeaza prin aceasta lpostasul Cuvantului care
Iacut ipostas aI naturii noastre Fiullui Dumnezeu...a .
prin trupul Saum eomunicativitate virtuala eu top oamenii.
Duhului sau harul Lui se indreapta din El spre top. Se mdreapta
pura Lui iubire, nu pentm vreun merit sau pentru fapte anterioare.
noastre,,324.
dupa caderea In piicat, omul nu s-a inehis ermetie
Dumnezeu; au ramas In el unele pomiri spre bine, care, daca
, folosite, iI fae pe om apt sa primeasca mai harullui
Fecioara Maria ilustreaza 1a nivelul eel mai inalt aceastii
ea a actuaJizat puterea sadita in noi spre binelui,
prin aceasta ''pe Dumnezeu la iubire fatR de om". "Puteri
spre bine se actua1izeazii In umanitatea in care se extinde
eu trupul San, prin lucrarea Duhului SIant eeiradiaza din El.
situatia aceasta se afla Biserica,,325.
8.."-!1 312 323
WllU08e, op.at.,

p. . Pr. Prof. Dr. Dmnitru
324 Ibidem, p.313.
325 Ibidem, p.313-314.
1""
C. HaruJ nu f0t1eazi Jibertatea omlilui
Harul nu foqeaza libertatea omului sau nu lucreazA irezistibil,
pe om prin const:rangere, :tara colaborarea lui.
Harul se ofera tuturor, dar nu top 11 primesc sau nu top eola
eu el. Dumnezeu ''vrea ca top oamenii sa se mfultuiasca sa
la cunonta adevaruIui" (J Timotei 2, 4), datorita faptului ea
"S-a dat pe Sine pret de rascumparare pentru top" (J Timotei
Cu toate acestea, "multi sunt ehemati, dar Putini sunt
20, J6). Libertatea omului functioneaz1i ehiar in relapa eu
"lata, stau la bat; de va auzi eineva glasul Meu
,deschlde voi intra la el voi dna eu el eI eu Mine"
i.Docalipsa 3, 20). Ea poate eonstitui un pretext care sa justifice
mainii intinse de Dumnezeu omului: "Voi cei tari In cerbiee
IJ..l1"Lal.Clti imprejur la inima la urechi, voi pururea stap impotriva
Stant; preeum parintii voi" (Faptele Apostolilor
1). Sau: "Ierusalime,Ierusa1ime, care omori pe prooroci ucizi
pietre pe cei la tine, de cate ori am voit sa adun pe fiii w,
aduna puii sai sub aripi, dar nu ati voit" (Matei 23, 37).
Dumnezeu ne tratea.za ea parteneri pentru aeest motiv cere
noastra libera eu El. "Duhul nu foqeaza, adica nuanulea
" .
yointa, pe care tot El, ca Dumnezeu, ne-a dat-o prin creatie,,326.
acest motiv, Stantul Irineu aeorda 0 mare importanta libert:atii
recapitularea' tuturor in Hristos avand ea bam iubirea lui
- .,.. d El .. E13?7
care S. e desco . pera atunel can vrea cum vrea - .
326 Ibidem,p315. .
327 Adversus haeresies..., IV, 20.
167
Dumnezeu, patrunderii infinit3iii viejii iubirii lui
adiea harului, in sensul ca refuza. oriee colaborare cu el,,319.
Duhul stant ne recreeaza dupaehipul
realizat ca om "El ne sa strabatem calea pe
batut-o Hnstos ca om, pentru a indmnnezei deplin
noastra...Prin Duhul, noi intrarn intr-un dialog cu Hristos, in care
. eomunica puterea lumina Lui, a
infinitatii dumnezeie,. care in umanitatea Lui
nona. ..Devenim tot atatea ipostase prin care lu.creazA
tasu1 Duhului, sau care devin capabile sa vorbeasca cu U": ___
partenere adaptate Lui capabile sa primeascacele ale Lui; sau
se' interiorizeaza in toate subiectele umane care-L primesc, ..L;
ipostase-partenere ale lui Hristos,. in dialogul eu El...Incepe 0
aDuhului, Care se coboara la nivelul nostru, pentru ane
nivelul de parteneri ai lui Hristos,,320.
Daca Biserica este truptillui Hristos, Duhul tine de
Pentru acest motiv, Stantul Irineu spune ca "unde este Duhul,
este Biseriea, unde este Biserica, 80010 este Duhul Sfiint".
se poate vorbi de bar tara Biserica, tot elIDl nu se poate
Biserica tara bar san tara Duhul Sfiint "In Biseriea se ..x
, .
crarea Duhului san harul. Lucrarea Lui san harul e
.' Biseriell haiuI nu se manifesta decat in Biserica,,321. Daca
Mantuitorului Hritas se indreapta spre firea mnana pecare 0
tuleaza in ipostasul San, lucrarea' Sfiintului Duh se indreapm
, .
319 Ibidem, p.306.
320 lb_p307-308.
.' 321 Ibidem,p.310.
1(11
',":1
IrIIHIICIC umane aflAtoare in Biserica, carora Ie "plina
dunmezeirii...impropriam de fiecare om ca persoana cream dupa
lui Dumnezeu,,322.
t

A. HaruI este absolut necesar pentru mantuire

Pentru aceste motive, harul este absolut necesar pentru man
atat la ineeputul acesteia, cat pe parcursul ei: "Rarnaneti intru
Eu intru voL Precum mladifa nu poate aduee roade de la
dac8. nu ramane in vita, la fel voi, daca nu rfunfu1eti in Mine"
15, 4). Sau: ''Nimeni nu poate veni la Mine, daca nu-l va trage
Tatal, Cel ce M-a trimis pe Mine" (loan 6, 44): "De nu se va
cineva din apa din Dub, nu va intra in tmparatia lui
timnezeu" (loan 3, 5).

Necesitatea harului pe parcursul procesului de a
Lh.:":: subiective este ilust:ratii de Apostolul Pavel astfel: "Dumne
este Cel ee lucreaza in voi ca sa voip ca sa sav8riji, dupa a,
bunavointA" (Filipeni 2, 13); "Caci ne-am mcut partruji ai lui
numai daca vom. pastra temeinie, pana la urma, ineeputul
noastre intru El" (Evrei 3, 14). din legatura eu Dumne
l eel personal, sau din lucrarea Lui in noi, eadem din starea de
mntuire din inaintarea noastra in ea, indiferent 1a ee nivel am ajuns.
in relapa pozitiva eu Dwnnezeu ne mantuUn, mai bine-zis
intr-o asemenea relatie eu Hristos, in a Carui umanitate ne este
'<,:.' '
f'
!i'

322 Vladimiriossky, op.cit, p.l95.

1",\
mult prin (extazu1) din cele ce sunt se cugeta prin fire
din pricina haFului Duhului ce a biruit 0 avand pe
singur in ea in felul acesta, nu mai e decat 0 unica
lucrare prin toate: a lui Dmnnezeu a celor vrednici de
mai bine-zis nwnai a lui Dumnezeu, Ca Cel ce Se
buniitate intreg cu cei vrednici intregi,,332. Libertatea apare
un de asimilare sau de lmplinire a chipului lui
i
scris in ontologia omului chiar din momentul creiirii '&LV1CU!
Adam, datorita faptului cit a incercat "sa dobandeasca, cum nu
buia, cele ale lui Dumnezeu, tara Dumnezeu inainte de
nu dupa Dumnezeu. 1ar aceasta nu se putea". Daca s-ar fi
din pomul viepi, nu ar fi pierdut nemurirea data in chip, "ci ar fi
trat-0 necontenit prin de viatii, odata ce orice viatii se
tine printr-0 hrana proprie corespL1l1Ziitoare. 1ar hrana vietii
fericite este Pamea ce s-a eobOnll din cer a dat lumii viata..,,333.
2. SensuriIe mantuirii
Simbolul de credinta invata ca Fiul lui Dumnezeu S-a .
pat, a murit a inviat, S-a
,
lnalt:at
,
la ceruri de-a dreapta
lui, ''pentru noi oamenii pentru a noastra mantuire". Pentru
motiv, El este numit ''Mantuitorul'', nu atat din cauza sinonimiei
numele "Iisus", ci datorita faptului ea procesul de mantuire este
de Persoana Sa: intru nimeni altul nu este mantuirea, ciici nu
sub cer nici un alt numeintre oameni, in care trebuie sa ne
332 StantuI Maxim MarturisitoruI, Ambigua, p.75-78. .
333 Ibidem, p.155.
170
jFaptele Apostolilor 4, 12), pentru di "Tatal a trimis pe Fiul,
......;..",. allumii" (1 loan 4, 14). mantuirei adusii de Hristos
oferitA tuturor oamenilor, nu beneficiaza de ea decat cei care
.in Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu. AceastA credintA este darul
IJumIlezeu, ajuns la noi prin Hristos: "Pe noi cei ce eram moqi
noastre, Dumnezeu ne-a tacut vii, impreuna cu Hristos;
har sunteti mantuiti...prin eredintii, aceasta nu e de la voi; este
lui Dumnezeu" (Efeseni 2, 5-8). in calitatea ei de dar, mantui
exprimii dragostea lui Dumnezeu fa.t8. de- noi ne este oferitA
prin harullui Hristos S:fantului Duh (2 Carin
. 13, 13). Ca dar, ea este piin credintii, nadejde dragoste
Carinteni 13, 1-3), precum prin patimirea pentru Hristos
1, 29). Atunci cand ajungem sa-L iubim pe Hristos "man
este mai aproape de noi decat atunci cfuJ.d (numai) am crezut"
13, 11). Prin credintii se "dreptatea", dar prin
lme:ostea manifestatii prin marturisirea celor crezute ni se ofem man
. "eu inima se erede spre dreptate, iar cu gura se spre
(Romani I 0, 10), pentru ca Evanghelia este "puterea lui
Ilrumnezeu spre mantuire" (Romani I, 16). Sfintele Taine sunt ran
stabilite de Mantuitorul, prin care se transmite harul mantuitor:
care va crede se va boteza, se va mantui" (Marcu I6, 16).
"Cel ce rniinanca trupul Meu bea sfulgele Meu are viatii
(loan 6, 54), tot cum "intristarea cea dupa Dumnezeu aduce
."
spre mfurtuire" (2 Corinteni 7, 10).
In afara acestor termeni care se refern in mod explicit la man
tuire, in Noul Testament SlIDt folosip alp termeni care indica fazde
sau etapele mantuirii: imparatia lui Dumnezeu (Matei 6, 33), dreptate
171
'-JOJI:
:ft
i "
.'
I,:
1 :'1'
i
T, ,,;:"i":
.
I,
t
i;: ..' (;:i
1
,
.,;!

Origen insista asupra libertatii omului in procesul
..hd

de
mantuirii: Dumnezeu nu accepta ceva lmpotriva firii, "nici din
izvoIi1te din U11Ilirrile rautapi nici,din, cele fiicute in chip
cat despre cele intfunplate in confonrutate cu Cuvantul cu
Dumnezell, desigur ca, din capullocului, ceva nu poate fi
va firii, caci lucr8rile lui Dumnezeu nu sunt nu pot fi Impotriva1
dricat 8l( fi sau ar parea ele ca sunt de neintelese. Iar daca
intrebuintam numiri precise, yom zice ca, in ce firea in
sui exista ceva mai presus de fire pe care-l poate
Dumnezeu, de pilda, cnd ajutii pe om sa se ridice mai presus de
sa omeneasca, ta.candu-l sa se preschimbe intr-o fire mai bunii
dumnezeiasca pazindu-l astfel' atata timp cat omul arata,
fapte, ca vrea sa fie pazit,,328. Aceasm "preschimbare" nu este
tara lucrarea Sfintei Treirni, dar aceasta nu lucreaza coercitiv
omului, pentru ca 1i respecta libertatea Acpunea Dubului Sfant
devine lucratoare decat asupra celor care se intorc spre mai
umbla pe crule lui Hristos Iisus, adicii asupra celor care
bine1e raman in Dumnezeu,,329. Colaborarea mtre harul
Dub libertatea omului este absolut necesara pentru acest
Parinpi vorbesc de coexistenta lor de faptul ca nu pot fi
separat. Stantul Grigorie de Nyssa exprima foarte clar aceasta
"Dupa cum harullui Dtnnnezeu nu poate lacui in sufletele care
m3ntuirea lor, tot virtutea omeneasca singma nu este de
pentru a inalta la sutletele straine de har...Dreot:att!
328 A'
Impotriva 1m CeIs, V,2, 3.
329 Despreprincipii, 1, 3,5.
168
harul Duhului Sfant, unindu-se laolalm,. umplu de viatA
sufletul in care ele se intalnesc,,330.
Dtnnnezeu omului sa cunoasca, sa iubeasca sa
sa implineasca voia Sa "Faptul, insa, ca mintea este impulsi
, ca supoI1A osteneli ca 0 lucrare (nu omu
barului Domnului, care se da celui ce vrea (sa faca voia Lui) i
(m El). Vointa omului este un ajutor esential. Fara vointa
') Dumnezeu nu face nimic - poate din respect
de liberul arbitru. Prin urrnare, lucrarea mantuitoare a Duhului
de vointa omului. Iar daca Ii dam toam vointa noastra, anmci
Imnezeu ne atribuie noua toam lucrarea (mantuirii)331 .
Prin libeIiate, omul s-a separat de Dumnezeu, dar tot prin
iI pe Dumnezeu in sine, accepmnd lmpiira1ia lui
mmezeu inceteazii sa mai vrea ceva deosebit de ceea ce vrea
ttmnezeu". Mfultuitorul a spus: "Dar nu cum Eu voiesc, ci
Tu (Matei 26, 39), iar Apostolul Pavel: "Ca nu mai
ell, ci Hristos in Mine" (Galateni 2, 20). "Imparapa lui
nu presupune suprirnarea libeJ:tat:ii omului, "ci mai de
intarirea ei in fixitate neclintirea rea dupa fire, sau 0 cedare
ca de unde avem existenta de acolo sa dorirn a primi a ne
Aceasta pen1ru cii chipul s-a urcat la arhetip s-a adecvat ca 0
originalului nu mai are nu mai poate sa fie dusa de acum
spre altceva, sau mai limpede Si mai adevarat spus, nici nu
poate sa vrea, ca una ce a primit lucrarea dwnnezeiasca, mai
iIBllf}ozis a devenit dumnezeu prin indmrinezeire se mai
330 Cf Vladimir Lossky, op.cit.,p.228.
331 Sf. Macarie Egiptemlul, Omilii duhovnicqti, XXXVII, 10.
169
\t
}

'tt
preotli Bisericii sa se roage pentru el, ungandu-l eu untdelemn, in 'I. In mod explicit, Tainei,' precum efectele ei soot
numele Domnului. Si rugaciunea credintei valnantui pe eel bolnav
Domnul nva ridica, de va fi tacut pacate, se vor ierm lui" (Iacob 5,
14-15). Esteevident, aici nu se recomancIa. 0 praetica medicala
ci 0 Taina de preotii Biserieii, "in numele
bomnului", adicii din incredi.ntarea eu puterea Lui, avfu1d ca
materie untdelemnul sfinpt, iar ea efect tamaduirea trupeasca ierta
rea pacatelor. Nu ealitap1e terapeutiee naturale ale untdelemnului
vindeca, ci "rugaciunea credintei". Stransa relatie intre ''mfu1tuirea''
sau "ridicarea" bolnavului iertarea pacatelor arata depiisirea actului
Eledieal i prezenja Tainei sau a lui Hristos, eu pUterea Lyj
ctfunaduitoare si eu iubirea Lui de oameni, gata oricand sa intre in
aepune, atunci efuld eel suferind manifest[ credinja prin
rugaciune.
A. Taina Sfiintului Masin in Tradips. Bisericii
Marturiile patristiee arata faptul ca T aina se ehiar de
la inceputurile Biserieii. Astfel, Sfantul Irineu existenta
in mod indirect, atunci cand despre parodierea
ei in practicile gnostiee: "Alpi rascumpara pe eei sfiirese viata
se apropie de sfiirit; caci unii dintre ei, amestecfuld untdelemn
apa, toama aceasta amestecatura asupra capului Ior. ..pentru a deveni '
inaccesibili nev8zti pentru eele mai inalte incepatorii puteri
ea omullor interior sa treaca nevazut, Iasfuld trupul in lumea
sufletul astfel eliberat prezentandu-se in rata Demiurgului,,620.
620 lmpotriva erezillor, 1, 21,5.
....... A
.prezentate de Origen, prin raportare la textul din Iacob 5, 14-1121.
t Sfantul Chiril al Alexandriei condarnna pe eei care eer servi
t .
! cille vrajitorilor de tot felul, recomandfuld raina Sfantului
MasIu: "lar tu daca bolnav... crezi eu adevarat ea numele
Domnului Savaot alte numiri de felul acesta, pe care Ie aeorcIa
dumnezeiasea Scriptura Dumnezeului Cel dupa fIre, ip vor fi
. izbavitoare de rall, roaga-te tu insup pentru tine, rostind acele numiri.
Cad vei face mai bine decit aceia, dfuld slava lui Dumnezeu nu
. duhurilor necurate. Imi adue aminte de Scriptura de Dumnezeu
insuflata care ziee: Este cineva bolnav fntre voi? ... ';:'22.
Existenta praeticarea Tainei soot menponate de Eusebiu
de Cezareea, de Sffintul Efrem Sirul, de Sffintul loan Gura de Aur.
"Anafora episcopului Serapion cia rugaciunea pentru aPa oot,de.,
Iemn cere: 0 putere de vindecare, ca orlce jierbinfealii orlce
demon orlee boaJa sa dispara,'()23.
In timpul papei Inocentiu I (eontemporan eu Sffintul loan
Gum de Aur) au aparut neinte1egeri referitoare la Taina.
Sfantului MasIu: daca Taina poate fi pentru eei nebotezaP
daca poate fi mnnai de preop. etull se cere in textul
din Iacob) sau de episcopi. Papa dilemele astfel: "Fara
indoiala, acele cuvinte (ale Apostolului Iacob) trebuie intelese numai
pentru bolnavii eei care pot fi cu untdelemn sOOtit; la .
feI, nu incape indoiala ca episcopul poate tot ceea ce se petmite
621 Omilii la Levitie, II, 4, 1rad. AdrianMuraru, Polirom, 2('C 15.
622 inchinare in Dub i adevBr, VI, p. 216.
623 Cf. Paul Evdokimov, Ortodoxia, p. 325.
1'1,
Atunci cand Ii se iau cununiile de pe cap, mirii pun mfunile
.pe SIanta Evanghelie pe SIanta Cruce, reamintind legamantul de a
pari legatura dragostei a unirii intre. ei ''pana la morman!:, curatB,
. neint:rerupt8, dreapta cinstita ... , urrnfuld ce este placut lui
,. .
zeu oamenilor".
In penultima rugaciune, preotul se roaga ca Dumnezeu sa
binecuvinteze "intrarile lor", tacandu-se aluzie la textul din
2 Regi 3, 27, unde se spune: "Tu pe Abner, fiullui Ner; el a venit
sa te i sa atle pe unde intri pe unde sa cunoasca tot
ceea ce faci tu". Mantuitorul recomanda intrarea "prin poarta
cea stramta, ca mulp, zie voua, vor eauta sa intre nu vor putea"
(Luea 13, 24). mai explicit este textul din Deuteronom 28, 2, 6:
"De vei asculta glasul Domnului Dumnezeului tau, vor veni asupra ta
toate binecuvantarile acestea se YOi' implini asupra ta:...Binecu
vantat sa fii la intrarea ta in casa i binecuvantat sa fii la ieirea ta din
casa..." Prin Ctmunie, casa mirilor devine un spap.u liturgic sacn!zJI!.
care se intra in mnnele Domnului se iese tot in numele Lui.
Otpustul slujbei Cununiei "readuce in imagine sensul
principal al ajutorului primit prin Sfiinta Taina i numele
Sfintilor Constantin Elena: {(Cei intocmai cu Apostolii i eare au
vllzut Cl7JCea Ta pe eer. Demnitatea lor imparateasca pusa sub setn
nul Crucii biruitoare este un simbal al Preopei a soplor,
Dar ace sfinti sunt cinstip mai eu seama ca fiind intoemai cu
Apostolii, penw raspBndirea misionara a credintei. Ultimele cuvinte
ale slujbei ii intoarce apdar pe sop spre misiunea lor apostolica.;
marturisirea credintei prin vista lor, prill Preopa lor conjugala',619,
619lbidem.
1')')
. 7. Taina Siantului MasIn
Maslu este taJna' pnn' care se .','F'ri!;" ';,,';1 Ii;"
lC111 . c:..u _'J- .... _' .... , ... ...
harul
+;;;_.:::...1:..:' al .,' . ,:'; -" "'."... ;,.; ..
bolrur _ V lau1C1UUllll leuaul paC31llO! .. L:l'.!.UI:._
Mfuturisire, prin ungerea ell untdelemn de :u:3Cidnei:t
preo?lor,
Mantuitorul a tamaduit bolnavi Je-a ieriat
dand Apostolilor aeeasta putere: fa pe cei
doisprezece ucenici ai Sill, le-a dat putere asupra
necurate, ea sa Ie seoam sa tfunaduiasca
neputinta" (Matei 10, 1), Astfel, Apostolul Petru
Poarta Frumoasa: "In nilll1ele lui Iisus Hristos ".'<")'7""',
te umbIa!., ,Si a stat in pieioare umbla, a - tU t:i in
templu, lll11bla.l1d sarind laudand pe
Apostolilor 3, 6, 8),
tara 0 mentiune expresa, se pare ea Taina a fast
practicatii de Apostoli inca din timpul a
Mantuitorului: "Si seoteau demoni Cli
multi bolnavi vindecau" 6, 13).
Mantuitorul spune: "Iar celor care vor crede, ::tceste tlll.mmi YO' 'Irma:
in numele Meu, demoni vor izgoni, irl limbi Hoi vor vor
lua in mana ehiar ceva datru:or de moarte devol' bea nU-l va
pe bolnavi mamile vor pune se vor
(Marcu 16, 17-18),
ea Taina se in Biseriea primara. 0 deeioHr::rre2z!:i Sf.
Iacob, ruda Domnului: "Este cineva bolnav intre voi'7 (heme
323
"Imbracarea" in Hristos presupune 0 "impreUI1.8. petrecere"
-
eu Hristos, atat in "ceilalp ani ai vietii lui", cat "pururea", adiea In
- .
eternitate. Este - d.eci - ideea ea Maslul se face exclusiv
muribtIDZilor. ,In Apus aceasta idee a devenit componenta a Invatatu
rii de credinta ineepand din sec. Xll-XIlI, Taina fiind ntnnita d
"Extrema ungere" sau "Taffia celor care Il'lOf' (exeuntium)628,
','Petrecerea" eu Hristos ''in eeilalfi ani ai viep.i lui" este
necesara pentru ca eel care Taina "sa "nu mai fie batjoeura
diavolului" pentru ea in el "sa se slaveasca preasfant numele
Tau,,629.
Bolnavul se roag! pentru el dar pentru eel bolnav se
roaga eomunitatea crena, reprezent:atii prin care
partieipa la Tainei prin preop. Solidaritatea Bisericii eu
eel suferind este in mod adnllrabil ilustrata pe tot parcursul Tainei: un
madular este bolnav, dar prin el sufera intregul. Umanismul evan
ghelie este definit mtotdeauna prin raportare existentiala la eel aflat In
lipsa sau in suferintA, pentru ea Hristos poarm "fiirli matmire
slabiciunile noastre" ia asupra-Si "suferintele noastre".
Pentru acest motiv, preotul care rugaciunea eompati
impreUIJii eu eel suferind; nici nu acuza, dar niei nu eearta, ci
se roag! impretn'13. cu top,cerfu1d in timp iertare pen1ru
propriile lui pacate. EI se eonsidera "tavalit in patimile dez
mierdarilor", dar cu toate acestea, "ehemat la. sffinta preaina1ta
treapta a preotiei", pentru a "cerele Tale Taine a-Ti aduce
62S Cf. Dictionnaire critique de ThOOlogie... , p. 827.
629 Rugacit.U'.1t"3 a n-a.
328
daniri jertfe pentru pacatele .. noastre greelile eele'; din ',:.. " .
poporul' ''' .
.... e. w...
Dwnnezeu este chemat sa actualizeze pen.tru eei prezenp
indtririIe mila Lui. Aceast! "indurare mila" este cu atat mai
necesar8, CU cat "g8ndulomului", mca din tineret:e "eu os3rdie este
plean spre eele rele", tara de p8.cat fiind doar Dumnezeu.
terea starii de nu este sinon.ima eu acceptarea ei sau eu
ei ca inevitabila, deci, "necesara". Gravitatea p8catului
lui mutilante pentru condipa UIIJ.aIJ8. sunt in mod
constant evideriate; este evidentiatA necesita:tea efortnlui de a-I.
dar cu toate acestea, de multe 00, p8catul nu poate fi evitat.
Pentru acest motiv, este necesara mila lui Dumnezeu. Cel bolnav,
impreun8. cu comunitatea asociata lui, nu cer ajutorullui Dumnezeu
ca recom.pens8, ci ca pe 0 solicitudine care 0 neputinta .
rea1A. "Ca de vei intra in judecat8. eu robii Tai, nimeni nu va fi aflat
curat de intinAciune, ci va aJl1Uti toot! gum, neaviind ce rBspW1de,
pentru ca toata dreptatea noastra este inaintea Ta ca 0 carpa lepadata.
Pemru aceasta, p8catele t:ineretilor noastre nu Ie pomeni, Doamne. ea
Tu n8dejdea eelor :tara de nadejde odihna eelor istovip
.. ,,630
mpov-"t" cu egt. . . .
Ca raPtme divina plastieizata, trupUl omului ar trebui sa evi
dentieze prin manifestiriIe lui diverse' voia lui Dumnezeu sau
rapunile sMite de Dumnezeu in sttuctura lui fizica. Pacatul a produs
o estompa:re sau 0 ignorare aacestor niuni. Refacerea redefinirea
lor 0 Biserica prin Taina Sfantului Mir, emn s-avazut,
iar starea de despaqire de Dumnezeu prin p8cat 0 elimina prin Taina
630 Rug8ciunea aV-a.

f
preotulu! sa savar;;tasca. ApostoluL de preot
i
pentru ca epis
copiifiind eu aIte ocupatii, nu pot merge La toti bolna
vii. .. Cdor ce se afia in perioada de pocaintii, nu Ii se poate
aceo.s:;[t '.:lllgere, pentru di ea este Taina,,624...
B. Efectele Tainei
Prin Taina Sffintului Maslu se in special vindeearea
trupului. Pentru acest motiv, ""Taina aceasta poate fi socotitii, prin
excelenta. Taina a trupului, sau Taina randuita pentru Insanatosirea
,- >
trupului. Prin ea se pune in relief valoarea pozitiva acordata de
Durrmezeu trupului omenesc, ca Unul care a Iuat tmp 11 tine
ill veci, ne prin el, viata dUlTmezeias
di,,625. Dar, pentru ca atata timp cat omul nu poate fi irupar
tit, trupul i sufietuI interco."ditiortfuIdu-se, "harul nu lucreazi.'i asupra
.trupului rara sa Iucreze asupra sufletuluLAsupra sut1etului Iucrea
za, insa, intarindu-l curatindu-I de pacate prin
. ceea ce are un efect intaritor asupra trupuluk ca sa,,} faca
un instrument al lucrarii sufletului ca sa lnweasca
sutletul. De aceea 1n rugaciunile Tainei se cer impreuna: tamaduirea
trupului, iertarea de pacate Si curlitirea sufletului de pacate,,626.
'""- ..... -
Aceasta intercondiponare in1re trup sutlet, precum nece-
S1 tatea tClfnilirii amandurora SlIDt evidentiate in intreaga structura
liturgic:1 a Tainei. iutfel, in rugaciWlea de sfintire a untdelemnului,
preotii se "'Doamne, Care ell mila eu indurarile Tale tfuna
624 C Silvest:ru., Ep. de Canev, op. cit., vol. V, p. 65.
625 Pr. Prot: Dr. Dumitiu Staniloae, op. cit., p. 20l
626 Ibidem ?04
,p.- .
">,.. r
f zdrobirile sufletelor ale trupUrllor noastre, Insuti, St:apane,
,.
J ootdelemnul acesta, ca sa fie celor eare se vor unge din el spre .
l' tamaduire spre izbiivirea de toam patima intiniiciunea trupului a
? sufletului de toam rautatea". Dacii DumnezeiI untdelemnul,
tot EI este Cel care "Parinte doctonul sufletelor
a1 trupurilor, Care ai trimis pe Unul-Nascut Fiul Tau, Domnul nostril
Iisus Hristos, sa vindece toam boala sa n1scumpere din moarte,
pe robul Tau acesta...de neputinta trupeasca sutleteasca
ce I-a cuprins ra sa vieze prin harul Hristosului Tau..."
"Trimiterea" invocata aici face precizarea
real al Tainei. Pentru acest motiv, ungerea face.1n semnul Sfintei
Cruci, "arma" pe care Dumnezeu ne-o dii in lupta impotriva diavolu
lui, sinoIliIna cu puterea lui Dumnezeu, prin care "moqii i-ai sculat
moartea 0 ai surpat. ..".
Ungerea se face "spre izbavire desav8rim de piicate... SP!:'
cerurilor". Daca prin "baia din nou"
-
am dobandit puterea de a deveni ''iii ai lui Dumnezeu", prin untde
lemnul sfintit, puteam reactiva "preotia'1mparateasca" proprie, slabita
de piicatele care au provocat boala Prin ungerea 'w
sfinfenia ce va fi adusii untdelemnului acesta", murim fata de pacat
"viem irntric3ndu-ne in Domnul nostru Iisus Hristos...".
Prin.:.:::.::..,.:aceas=-=-:..::.::..ta:.:.:._".=1m.::..b:.:racare.::::.;w .... ___
w
ci ..!..p_rin-.!.p la pute
!!3 lui Hristos: Aceasta participareeste un raspUIlS la "chemarea cea
, de sus", raspUIlS care face posibilii "prirnirea in odihna Ta cea

61J Rugkiunea1
327
:'
.

,
, v
face lDl efort pregateasca pentru. aceast8. comuniune cu
CUPRINS
Hristos d-l deschid! cu semenii, deci W1 efort maxim
pentru mantuirea lui prin mai mUlti pirop, prinmai multe rugBciuni,
. I .
DUMNEZEU MANTlJITORUL ................ : ................................... 3
prin mal multi care se mag!. irppreuna, cornu
niunii' cu Hristos domici sa int8reasca. comuniunea cu eel

bolnav',(jl3. I PRELIMJNARII . ............................................................................. 3
"... 10
1. . Necesltatea m8l1tuml ..............................................................
2. Pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului ................ 14
3. Plinirea vremii sau planului de mantuire ........ 21
4. M8ntuirea ca lucrare a Sfintei Treimi ..................,...........,.... 26
n PERSOANA MANTurrORULUI HRlSTQS
REVELA'J1A DIVIN"A ................................................................ 31
1. Prezen1R Logosului in creape .........................:...................... 31
2. PersoanaMantuitorului Hristos in Vechiul Testament. 32
3. Persoana Mfurtuitorului Hristos in Noul Testament ............ 34
4. Intruparea Mantuitorului Hristos .......................................... 36
5. Unirea lpostatica ..................................................................... 46
. I .
6. C0nsecinte e urur
.. . .
u lpostatice ............................................... .
51
. A
A. Comurucarea
iril'
or
.
.................................................. )

B. Chenoza Fiului prin IntIupare ..._.................................... 58
C. Indumnezeirea firii omeI1e1i a Mantuitdrului
lIristos ............................................... ........... ...............:........... 65
D. FecioaraMaria este Nru;c8toare de Durimezeu ............. @)
E. Lipsa de pacat aMantuitorului ....................................... 74..
W A chinare
F O
Hristo
s .....: ....
79
.
'1'1') 333
--
Spovedaniei. Pentru. ca l!atul Iasa intotrleauna!,:tmne in tn:a.ez.
provocand boaJa fizicli, Maslul @!Serea acestor
devenitA E5!ibila doar prin. stemerea p8catului Sau a
..
care provoaca suferlnfa. Pentru acest motiy, in Taina
1 '
tului Maslu, tBmaduirea trupeasca este aSociata cu cea sufleteasca
condiponata de' aceasta: ''eel ce ai ridicat p8catele lumii pe cruce
pironit. .. , Tie ne rug3m.sl8be$e, las, iarta.. Jaradelegile
p8catele robului rau...;san cu ochii a JX)ftit, sau cu mirosul s-a des
fu1nat, sau cu pipmtul s-a pomitspre desfr8nare, san cu gustul s-a
dezmierdat, san cu vreo aprindere oarecare tru:peasca san sufleteasca
s-a desp8J.1it de a Tavoie sfintire, once a # el # not ca un
boo iubitor de oarneni, Care nu tii mime raul, iart!... nu Iasa pe
acesta # pe noi sa eadem in viata cea intinata, nicipe cAi.le pierzaru
sa alergam". Daca p8catul de sens trupul f'aIXlrtarea
acestuia la provoc8nd astfel suferint:a, renuntarea la pacat este
sinonima eu evidenperea. cultivarea ratiunilor puse de Dmnnezeu
in fire, stare care induce atat sanMatea. trupului, cat a sufletului. Or,
. perfonnanta aceasta nu este posibiIa mm Dumnezeu: "Gura lui 0
umple de lauda Ta. Buzele lui Ie deschid spre slavirea numelui Tau.
Mainile lui Ie intinde spre lucrarea JX)nmcilor Tale. Picioarele lui
indrepteazA-Ie spre vestirea Evangheliei Tale. Toate riladularele
gfuldirea lui, cu haruI rau',63I. Aceasta este semnificatia
Evangheliei deschise pe care preopi slujitori 0 tiD. deasupra capu1ui
eelui pentru care se Taina: ''imparare Sfinte, Indurate,
.mult-Milostive Doamne Iisuse Hristoase... , nu pun mana mea cea
p8c8toasa peste capul eelui ee a venit Ia Tme cu pocAinf! cere de la
...
631 Rugaciunea aVI-a
.Tine prin noi iertare p8cate!or, m8na Ta cea putemica
,.. ce se afla in aceastA sf3nt.a Evanghelie, pe care slujitorii eei impreuna
eu mine 0 tin deschisa pe capul robului ... , rna rog impreuna
eu danii eer iubireaTa de oameni cea. milostiva care nu tine
mintemuI".
t.aptul ca Taina trebuie de eel putin doi preop c!
de obicei se face cu participarea mai multor arata atat
!
necesitatea, cat si puterea comuniunii in Biseric!. De altfel,

Biserica este expresia comuniunii, iar "puterea" ei de a tamadui este
i consecinta acesteia: comuniunea intre ei se
f. te prill comuniunea cu Hristos. Numai in acest caz "mana" Lui se
i atinge de top prin aceasta atingeretransmite puterea care
; "Ca in toate Tainele, tot. in aceasta Taina, comu
,.
t niunea cu preotul eu alp semeni ne ajutA sa intram in comuniune
cu HristoS,'l632 - . .
I

In niei tma din eelelalte se ci. de ori ruga
l eiunea de sfinpre, nu se eitesc pericope apostoliee peri
, cope evanghelice, nu se citesc rugaciuni nici nu se repeta
gestul sacrnmental de ori, ca in Taina Stantului MasltL Insis
! tenta aceasta este justificatA de faptul ca boaIa tru:peasca sau sutle
r .
" teasca nface pe eel suferind inapt pentru. 0 vil! nonnaIa sau it ame- .
nintAeu moartea! "Intruc3t: mantuirea sf! in comtmiunea eu Hristos,
atotiubitoarea persoana dumnezeieasea deveniti om, iar omul s-ar
putea ca din boaIa prezenta sa treaci in moarte, lipsit, dill prieina
patimilor sale, de capacitatea pentro. comuniune, na
inaintat, prin eelelalte Taine prin. con1ucrarea sa, in ea, Biserica
632 Pr. Prot: Dr. Dumitru stanilooe, (Jp. cit., p. 208.

Universitatea
Faeultatea de Teologie Ortodoxa
Departamentul de Teologie Istorie!, Biblici $i Fllologie
Examenul de finalizare a studiilor de Licenti
Subiecte pentru proba scrisa
VECHIUL TESTAMENT
Profetiimesianice la profetii Isaia, Ieremia, Iezechiel Daniel
Bibliografie: Nicolae Neaga, HrjStos In Vechiul Testament, Ed. Cluj-
Napoca, 2004, pp. 68-113. V .
"'- NOUL TESTAMENT
( Evangheliei dupa loan
Bibliografie: Pro prof. dr. Constantin Coman, Erminia Duhuiui, Bueuresti, 2002,
pp.37-80.
ISTORIA BISERICEASCA UNIVERSALA
Dosarul evenimentelor din iulie 1054
Bibliografie: Arhid. prof dr. loan I. Ica jr. ,,950 de ani de la Marea Schism!:
interpretari doeumente in Revista Teologica, nr. 3/2004, Pl'. 8-41; nr. 412004,
pp.79-113.
ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE
Sfdntul Voievod Neagoe Basarab 1521) - etitor carturar
Bibliografie:
Domnitorii o$i ierarhii Tarii Romaneo$ti. Ctitoriile 0$1 mormintele lor, Editura J
Cuvantul vietii a Mitropoliei Munteniei i Dobrogei, 2009, pp. 77-78
Radu Vergati, Neagoe Basarab. Viala, Opera, Domn/a, Editura Episeopiei
Muscelului, Curtea de Arge, 2009, pp.93-96; 140-155.
Sebastian Naziiru, Sjantul Voievod Neagoe Basarab - domn isihast ctitor de
lacao$uri sjinte, Editura Cuvantul vietH a Mitropoliei Munteniei Dobrogei,
2011, pp. 9-26.J
Director Departament
Pro Conf. Dr. Mihail- Simion Sas!ujan
i

'
;

\

j

,

;

I
)

I
I

i

I

I
i

i

I
i
,

{

I

,
"

.
.
r

i

"
,
!

'

;
~
,
"

\

~

\

Dr. NICOLAE NEAGA
mal asigura. ca. va fi cu dansui prin duhul Ii va da tot spri
jinul necesar misiunii Sale.
Aprecierile acestea se potrivesc lui Iacob Israil, cad
. figureaza. . in LXX in locul "SlugH Domnului". Dar ca textul
ebraic are pdoritate in cazul acesta, rezulta din Mat. .12
18
, unde
chiar Mantuitorul da versului nostru 0 interpretare individua
Hstll se identifieS. cu Sluga din Isaia, Avand aceasta eertitu
dine, unil sHnti vad aid un individ al viitorului, pe
Hristos (Teodoret).t
Pe aceasta conceptie despre "Sluga Domnului" se brodeaza
intreaga istorie a interpretarii; astfel Targumullui Ionatan a in
locuit cuvintele: "Sluga mea", din Isaia 52
13
, prin vorbele: "sluga
mea Mesia".2 Abia prin secolul al i8-lea se ceada pentru
"Sluga". Dar precum nu se interpreteaza eolectiv, nu este
sluga de aici un eviavios oarecare nid 0 Bgura mitologica.
Sfaqlitul versului ("dreptate".,.) planul de lucru. Obiectul
predidirH sale misionare sunt toti oamenH..
"Nu va striga 'Ii nu va indlfa # nici va Idsa auzit glasul
sdu pe afard".
Striga pe strada eel nesocotiti. fac auzit glasul lor 0
specie anumita de. oarneni, cei carl au pierdut sentimentul mO
destiei; i!;;i {nalta cantecele, insotite de chitarA, eei cad petrec
zilele inveselie (Iov; 21 u). Categoriile de aici pot fi identificate
in fari!)eii cari sa. se socoteasca a Ii mai mult deciit
sunt, in vileall merite carl Ie lips esc, sau
sunt profetii cari revendica ostentativ rolud pe
carl nu Ie au.
Unit ea favorizeaza in chip fel popula:dzarea
curentului bolnav al vietH, care in loc sa. faca viu ucide.
, Verstil exprlma parlicularitatea SIugH Domnului. Acesta e
\ U1cut, resemnat, bland modest, astfel cll grandioasa opera.
ce t se incredinteaza 0 duce la indeplinire tv atjij t!, xa.!
(Ciril),8 .
HRISTOS iN VECHlUL TESTAMENT
. "Pi,tah" inseamna inul ce creElte pe Camp (Ex. '9 Sil, dar
lilt fitH (Is. 43 11)'
"Trestia Frantd" se rupe la cea mai u,oara. .adieie a van
tului, tot se poate stange, c'o sunare, fitilul care fumega.
.. Trestie" "nti!" sunt acele speci! de oameai a clror viata.
e ruinsM de pe urma decaderii fizice in care au ajuDS,
. 1
"Sluga DomnUIui" vine intre oameni ca sa-i serveasca pe
10ti sa aibl mila. indurare fatl de ei. Fiecare om va avea
parte nu de dreptatea pe care 0 poftelilte inlma sa, cl de cea
pe care oprescrle adevllTul.
4. "EI tI>U va desncidajdui fi nu va avea odihnii pana cand
nu va intemeia pe pdmdnf dreptatea, dici legea lui toote nea
murile 0
"Sluga" va incetini aCtf.-itatea, panll ce conceptia sa
.despre viata nU va triumfiUoare in luine.
singur Mateiu (12 11) face lui
Isaia 42 sll scoata Ia lumina masura .in care
profetul a prev!zul: caMesia are sa schimbe fata pamantulut.
"A$a Domnul Dumnezeu: Ell Domnul, ell te-am
chemat pe tine intru drepiate, $i fe-am luat de mand,' $i ie-am
cerotit $i fe-am {deuf .iegiimant poporu[ui lumina neamurilor".
Dumnezeu cheamli si..tgur pe ale!iii slii Ia propovaduire.
a chemat trimis pe Moise ca delegat la Faraon (Ex. 3 10),
Iosua e randuit condueator (los. 1 1)' Isala e trlmis sa predice
{6
9
), Ieremia e randuit profet (ler, 1 5) tot if incredinteaia
ILli Cir un rol politic. "SIugH sale" if cheama",
eu alte cuvinte opera trimisului sau e rezultatul cooperarii int-re
Dumnezeu "Sluga". Obiectul mislonarismului comun e drep
1atea: e chemat pentrl1 "dreptate", pentruca' norma lucrarii
:Sf!,le in lume este "dreptatea", dela care nu existi abatere nici
spre dreapta nici spre stanga, In vederea Dumne7;:eu if
tot sprijinul necesar.' "Prinderea de mana" indica
reaHtatea ajutorulul divino In acest caz "Sluga" nu mai e sin
3. "Trestia Ironta nu 0 vazdrobi fitUlll ce fum ega nll-l
I
.gud., caciinsu';li Stapanul se face asociatul lui. Aceasta soHda
va stange, dupii adevcir va' face dreptate".
I
i
rUate va aduce biruinta succes sigur in cele mai complicate
imprejurliri. Ciril.al Alexandriei atrlbue 0 nuanta apologe
1 Teodoret: o. c, M. G. tom. 81 coL 412.
I DoUer: o. c. p. 63. tica tntuluL Se Iegitimeazii aid Sluga ca unul ra.nduit de sus
a Ciril al Alex.. 0, c. M. G. tom. 7 t col. 852: "In lini,te tacere.
!
7lj
-70
J
Dr. NICOLAE NEAGA
Asemenea .. vie/ii" e $i onoarea, Htlul, rangul ,culva; se
alege praf de ele. Si mal putin trainica decat tarba e floarea,
pe care 0 u$oara adfere de vAnt a doboara la pliJnant. ,;Floarea"
e tipul poporuluf. robit patimilor, care nu' poate vietui mult.
Lucruri, Hinte. oameni $i popoare, totul prin moarte
nea,teptatl sau timpurie, ca ,I cand viata din aceasta lume n'ar
fi decat 0 cilatorie catre moarte.
.. Cuvantullul Dumnezeu" este legea moraIa revelata (conf.
ps.50
17
, 119 lOS. Ex. 34 Z8 cele zece porunci, etc.); el nu e supus
treceril, nici cei aia$atJ ,;euvantului", cqm, intregellte Ieronim.
1
Interpretarea aceasta a fost admlsa $1 de Ciril al Alexandriei. a
Sfantul scriitor i$1 iustifict teza cu loan 8 51'
"PI? munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, fnalta en
pntere glasul tdu, binevestitor al lerusalimulai, fnaltil glasul tilu $i
nu te teme; spune cetdfilor lui luda: latd Dumnezeul vostru!"
.. Mebaseret", parllcipiu femenln dela "bi,or", itnseamna a
anunta 0 veste buna, a fi sol de bucurie (LXX.are
.. Vestitorul- de blne se adreseaza. InW Sionului, adfca
Ierusalimului, capitala, mama tiirii j celelalte cetati sunt fiicele ei.
"Solul" binelui este indrumat sa urce pe-o culme de mnnte,
pentru ca toate privirlle sll. fie indreptate spre el. Profetul vrea
sl.. spuni.. ca este atat de imp0rlantA ee se va comunica
tumii, incat toti oamenil trebue sl. fie avb:atl in senspl acesta.
Fiecare kehue sl. afle ell .. vine Dumnezeu".
"lata, lJ9Innul Dumnezeu vine en putere, $i bratul sau su
pune tot. lat,a, plata lui este en El $i riisplata inainiea lui!"
Evreescul .. behazak" l'am redat prin: "cu putere", LXX
are ft5td: "Braiul Domnlllui" indica acela$ luem, putere,
forta irezistibila (Is. 53 f)' in contrast cu "bratul de carne al
omului", care indfel debilitate. slahlclnne (ll Croll. 32
8
), A
zdrobi bratul culva inseamni a-I invinge IIi a-I nimicl puterea
(lov. 38 15)' .
"Plata" prive$te pe cel carl au slvat'fit un looru (mal mult
sau mal putin vrednic), caci evreescul ,,$4kar'" are lntelesul 'de
aehltarea unni servlciu presta!, (Fac. 30
83
). pe care a
t o. e. (lib. XI cap. 4Ol. M.. L.. tom. 42, col. 417.
2 Cirlll O. c. (lib. III la cap. 40) IlL G. tom. 71, col. 80s.
-68.,-
HRlSTOS tNVECHlUL TESTAMENT
laeasat-o lacob dela Laban... , pe care 0 iau preotli pentru
osteneala lor (Num. 18 31), ca,Ug (prin muncll. Zab. 8 ),
10
"Rasplata" se da cuiva pe:ntru 0 fapta de vrednicle, celor
buni {eel ral se pedepsesc).
.. Ca un pastor pa#e-va turma sa, ca braful silu 'va adana
mieii 8di Ii la pieptul ii va purta, i va miingqia pe cele cari
alilpfeazd". !
Turma esle poporuI ales, credinciolilU (ler. 13
17
, Zah. 10
3
,
ps. 78 52), tar ol:e sunt indiviziisinguratfci (ler. 13 ao). Aceasta
vorbire figurati trece Iill in N. T., unde oile snnt ere$tinii,
pastoreI (loan 10 u), iar mieii, dupA Eusebie al Cesa
reii, cei MSCUti !jli renascuti prin Hristos.
1
Dumaezeu este
'Pastorul care se pentf'1.1 turma sa, pe eel slahi it oero
te!)lte far pe cei in prime;die ii ajuta grabnic. Nu e pe placul
sau ca vreun crecUncios sa i se piardil, ei sl aibii parte de
viatl, pentru ea EI if iube$te pe toti oamenii in egal! masurii.
14. Sluga Domnului
(42, '1-6]
"laid slaga mea, pe care 0 sprijinesc, care este binepldcut
safletala; mea, pus-am peste diinsul dahul mea, dreptate popoa
relor va vesU" ...
. Expresia "Sluga Domnului" Z tmducerea lui "Ebed
lahve". "Ebed" derivll. dela verbul ..abad", care inseamnli. a luera:
substantivat: slugA sau rob. lmpreunat .cu Iahve, pri
IDe$te 0 semniHcatfe religioasa. Astfel titulatura aceasta se dA
bArbatllQr virtuo$i ca Avtaam (ps. 105
5
), oamenilor .. buni, drepti
fira pribana" ca lov (lov 1 8); se numesc astfel profetH, in
calitatea lor de devotatl ai DO!DIlului (II Reg, 9
7
)i iar. colecUv
Israil (Neem. 1 10), ingerii (Iov 4 u). "Sluga" de aici e Mesia, ca
la Zah. 3 8' Domnul numf:.itdu-l ,.slugA" if recunoa,te un. rust
in istoria Sale, far expresia I ..pecare 0 spriiinesc"
arata cA intre Dumnezeu !)Ii "Sluga" exlsta un raporl de obU
gatii, ca cel intre parlnte $i fiu. Cuvintele: "este binepUicut"
asigura pe Slug! de toatli. afectiunea Domnului sau. Domnul il
1 Eusebiel o. c. M. G. tom. 24, col. 369, "
a Despre Sluga Domnulni ve:d lucrarea Plir. Prof. Dr. M. Chialda,
Ebed-lahve. 1940.
- 69

Dr. NICOLAE NEAGA HRISTOS IN YECHlULTESTAMENT
surprins de panorama care 'se inaintea vederii sale
suflete$ti. "Sffmtuiut' Ii datoreaza popoarele unirea. cea .mare;
unele vin invitate prin predica directa, altele Yin manatede
grija manhririi. Ideea monoteistii este motorul convertirii
Meritul infratirli de$i ii revinc "Sfdntului", onoarea aceasta
se rasfrange asupra celul care il tdmfte. La Luca 1 u titula
tura .; &:1tO;; (Sfantul) revine Fiului lui Dumnezeu.
"Ciiutali pe Domnul pand it. af/ati, strigati-l pana esfe
aproape" (v. 6).
Verbul "darClf" este mai bo.gat in continut decM romanescul
"a cauta'. Se fntrebuinteaza adesea in vorbirea ce are legaturli
cu' ale ctedintel $1 obvine de regula en acuzativul: "a intreba pe
Dumnezeu" (Ex. 20 1), "a cauta pe Dumnezeu." (Is. 9 12)' "a
cere raspuns dela Dumnezeu" (Fac. 25 za). Mal complet ne da
sensul verbului ps. 9 HI unde pL construit indicti. pe
cei "Cautarea" are antecedentele ei. Ea porne,te dela ra
tionamentul ca omul trebue sa-$i lege viata Indisolubil de Domnul,
de aceea accentul se pune aiel pe rezultatul cautarii, adlca pe
urmarea ce rezulta pentru om din dodnta de a trai in Domnul.
Cautarea lui sa fie neoboslta ,i staruitoare, altcum se indepai
teaza din suflet, iar readucerea Lui in apropiere devine mai sil
nidi, sau ehiar imposibila... leronim1 se gande$te la trairea
religfoasa "dum estis in corpore". cad dupa aceea nu se mai
. poate; gandire pe care Teodoret.
2
0 exprimti. prln contrast;
"Sii.-$i lase eel neeredincios caile sale ,i eel pacatos gan
durile sale # sd vie la' Domnul ,i se va indura deel. $i la
Dumnezeul nostra ca va avea bogata rasplato" (v. 71.
Singularal "darko" e mal bine sa fie redat cu pluralul
"ciHle sale": a:;la are LXX 1:d:, 68ou, oeutoU. Cu: "se va indura",
incepe fraza conditionala; apelul la pocainta este raspUUit numai
daca "vine la Domnul"... "Cel neeredmcios" ("rqa" = omul
far! Dumnezeu, cellipslt de 0 viata virluoasa, coni. ps. 1,) j "clIl
. paciitos" ("avoo" = plicat Is. 1 13 j mincluna Is. 58 9; om ne
drept Is. 10
1
; care calca. porunciJe Fac. 13 is, IiVO/lo;;), cel cu
ganduri (LXX = d. = sfat, amt in sens
1 Ieronim: o. c. M.. L. tom. 42, col. 5.>3.
2 Teodoret: nfugiti de pe calea necredintei. a flirldelegii-. o. c. M.. G.
tom. 81, coL 448.
- 74
/'
bun cat $1 in cel diu) necurate nu se poate' bucura de vrednicla
de-a ana pe Domnul. PosibiIitatea aceasta Ie este data numai
-celor cad au 0 mentalitate fndrnmatoare spre 0 traire sufleteasca.
o raspliitire dreaptil va fi urmarea logicS. a acestei trairl.
"Caci nu sunf gandurile mele ea gandurile voasfre"i nu
,sunf eaile mele ca $i eiiile voastre", dce Domnul (v. 8) .
Omul poate, &puca pe calle dUmnel':eirU,' numa! un graunte
de vointa it costa. El se regaSe$te in dumnezeire pdn' actele
;<I
sale de credinta. Isaia constatll ca aceastti. regs.sire deocamdata
il desintereseaza. pe Israil, nurnit pe nedrept ..popor ales".
Teodoret rezuma pdn contrast sensul versului: "voi ura.ti, Eu
vol'va razboiti, Eu vafac biDe".
"Caci cat de departe e cerul de pdmant, aifa de departe
sunt eaile mele de edile voastre, ,i giindurile mele de gandurile
.voastre" (v. 9).
,,$amaim" obvine de regula. la plural" in romane$te se po
trive$te singularul. Aid se preclzeaza deosebirea intre omul pa
catos $i Dumnezeu. Intre cer $i pamant' e 0 distanta enorma,
ceva incalculabil; asHel ell omul pacatos niciodatli nu poate
regs.si pe Dumnezeu.
"Cdei preeum coboard ploaia # zapada din eer acolo
nu se mal infoaree, pa.na nu adapa pdmiinful lJi-l odroslefte, il
rode,te, if inverze$te ,i da samanla seiniinatorului ,i paine spre
.mitncare, a,a este eU!.Iiintul meu, care iese din gura mea,el nu
.se mai reintoarce la mine farO. ispravd. adiea puna ee nu se
va pUni eeea ee am voit" (v. 10).
Zapada ploaia nu se mai ddics. spre inaltimile de unde
.au coborit, dedit tntr'o forma noua dupa ce revarsat
continutul lor binefacator asupra pamantului. Tot
Dumnezeu fortele vitale, acolo unde este prezent prin darurile
sale: face din nlmic totul, din cuvant faptll., din om Uinta noua,
noblIa ,i buna, carat!.
Nu e cazul sa se Individualizeze sensul in persoana lui
Mesia. Doar indirect expresia "semanatorul cuvantului" peate
incadra \if pe Hristos, pe initiati fn sfintele invl1taturi"
I

I Teodorel, o. c . M. G. tom. 81. col. 418.
Z Ciril, o. c. M. G. tom. 71. col. 1233.
- 75
f

Dr, NICOLAE NEAGA
nicidecum ca profet mincinoll, categorie de oamenl binecu
noseutii in trecut. t
"Legamantul" e un araniament solemn intre doua parllde.
eu dreptud Illi obliga1ii reciproce. LegAmAntul incheiat de losua
124 25) cu poporul prevedea pe de-o parte slujirea lui Dumnezen
eu creninta in toate zUele vieIii, la'r pe de altl parle garanta
ocroUrea divina. Cuvintele: '"Iumina neamurilor" lAmurese
. tangential caraeterul legamantului, cad .. Sluga" e insW;;i "lu
mina".
15. Valorile eterne
. {55, 1-10}
"Ah! Voi toti cei insetafi. venifi fa apa $i care n'ave/i
banivenift i cumpiira,fi fi ma.ncafi, merge/i Iii cumparafi fara
bani, fiira de platii vin fi lapte".
Interjectia "hoi" .. ah!" lipse$te in LXX; ea arata emotiunea
pe care 0 simte profetul gandindu-se la noutatea ce urmeaza a fi
desvelita lumil: Este un strigat de multumire. in care Isaia i!jli
exprima bucuria cu care p!$e!jlte pe unnele purificarii iD
terioare. Versul nu exclude inovatiile cultice, pe cad Ie prevede
Teodoret.
3
Dela trebuinU cari, de ordin material. !ipseau
uneori poporului, profetul trece la hrana necesarli sufIemlni.
care Ii se oEera credincio$ilor pentru epoca mesianica, "dici
nu despre bunurile corporaIe ci despre cele spirltnale, ale vii
to(ulul, este vorba..... (Eusebie).3 "Apo". "uinui" !;li "Iaptele" re
prezinti ceca ce este esential pentru nutrirea Ele sunt
indispensabile menUnerii vietii fizice. Isaia vorbe!jlte .insa de
hrana cea duhovniceasca, cum avea obiceiul s'ofaca (Is. 25 6.
65 13)' In sensuI acesta scrie I Petru 2 a despre laptele dUhov
nicesc. ven asupra c!ruia atrage luarea aminte lerorum. f
indU <avem aiel un Eel de sete, dupa asemanarea celei din Mat. 5 10_
Pentru Procopie diu Gaza r;. "apa" este duhul eel nou de viata.
lSi ..laptele" indica rena.,terea mistici.
I Cirll, o. M. G. tom. 71 col. SS'.
. 2 Teodoret dill Cir crede ca.l vorba dupre abolirea sacrificiiIor legale
ale V. Testament. 0 . c. M. G. tom. 81. col. 445
.' Eusebie al Cesareih o. c. M. G. 10m. 24. col. 468.
l Ieronim: o. c., c. XV cap. LV M. L. t0m. 42. col. 549.
5 Procopie, 'ETct1;OJLll tWY 'Ia:; M.. G. toui. 8'1. col. 2549,i 2552.
12' -'
HRISTOS 1N VECmUL TESTAMENT
Parlea din urma a versului informeazA ca bunurUe sufle-
1r
;l:
te$ti sunt gratulte pentru toti - <ivI!U apiUplou xal. - (Ciril),'

pretullor fiind doar' dorinta sincera dupa ele.
iAi Unli. critici ,terg (dupl exemplul LXX) cuvintele: "leku:
fivru" ("mergeti cumparatl"), consldera.ndu-Ie '0 repetire de
pdsos.
Versul 2 limure,te aceasta intentie a autorului. In .v. 2 $i
3 Domnul pregate$te 0 societate de oamenl. care' sa aiM. in
" vedere mai intai eele desfatatoare de suflet. iar gdja de tre
buintele fizice sa cadA. pe planul al dailea. Igaia atrage luarea
aminte asupra coviir,ltorului adevar eli: "ascuitarea de Domnul'
face viu sufletul". .. Vof incheia cu voi un legiimiint ve$nic, $i
popoare pe cari nu Ie cunofti pei chema fa tine Iii popoare cad'
nu te fUU la l,ne vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3).
Illceputul aeelei luml noui il indica ,,legamantul". care
dureaza cat lumea. Acest "Berith" mai obvine la Isaia a fost
discutat la explidirlle noastre de mal inainte. Aici mal complectam.
cu urmatoarele:
Momentul esential este ve,nicia. Al doilea punct de vedere
principal este universa.lismul, caciiegamantul eel nou
popaarele inu'o singura uDHate. Motorul infiatirii este credlnta.
in Dumnezeu.
Toate angajameDtele de felul acestuia graviteaza spre acela\!.
Otl%'')''-I).
"lata mdrturie I-am pus popoare[or. domn !ji poruncilor'
peste nl2C1muri" (v. 4).
David eel ideal se nume$te "Mdrturie" pentruca va mir
turisi despre adevar, va H vazut ,i auzit. Activitatea lui e pu
bHca, iar persoana sa e reala $i nicidecum nu eo a...
fanteziei.
",
i
Domnia i;li eelelalte prerpgative, ata$ate regalititii sale, au,
caracter universal.
"lata. I Popoare pe cari nu Ie-ai cunoscui uei chema. fi na
fiuni pe cari nu fe-ai fuut la line uor veni, pentru Domnul Dum
nezeul tdu, $i pentru S/dntul lui lsrail, care te-a preamarit" .
InterjectJa "iata'" in LXX, ea. obvine in Vulgata. Ea .
da rosA. 0 structura mai fesUva gandiriL profetul pare:
1 Ciril al Alex. o. c. M. G tom. 71 b col. 1220.
- 73
Dr. NICOt.AE NEAGA
.. Tad" = lature, brate, LXX are umr "teamanah",
iuseainnll. educator, doics.. Isaia e provocat sa roteasca pri
vfrile de jur imprejur $i sa vada ce multime mare de natiuui
se strang in cetatea sfauta: ele vjn aducaud in braiele lor copiH,
pentruca nimeni sa nu lipseasca dela marele prazuic. T.eodoret
nu niti nid pe cei din Egipt. Asiria IIi alte regiuni. 1.
"Atunci vel vedea vei straluci va intelege se va
liirgi inima ta, cae! seZvor aduce la tine bogaflile mari; avu
tfile .popoorelor spre tine uar curgl! (60 s).
In acele timpurl IerusaHmul va Ii in culmea gloriei sale.
Nu numal ca. "atnnci" cetatea va deveni centrul reHgios allumii.
dar ea 5e va face depozitara cemorilor terestre.
"Va ldrgi inima", adica. va Ii cu suHel' mare, dici lepa
de egoismul din trecut va intelege' ca este. cetatea
tuturora. "Bogiitiile marii". sunt produsele apelor. pefU, pietri
pretioase etc. "Avu/iile popoarelor" sunt aurul; argintul pro
fitulrezultat din vaJorificarea averilor mobile imobile (dupa
cum.rezulta din 60 s). Nu-i exclus sensul spiritual a1 versnlui.
cum a atras luarea a:minte Eusebie at Cesareii: ..Taria na
t!uoilor zace in faptete vrednice viata inoitA prin dnhul
credinfei ". z '
. " .
17. Doclorul trupurilor !pi al sufletelor
{61, tJ
."Duhlil Damnulu; Dumnezeu pl!ste mine' pentru aceea m'a
uns Damnul pe'mine ea sa binevestesc sdtacilor, m'a trimis a
.- vindeca pe cei zdrabi(i ca inima, sa veslesc celor robifi liberare
celor' lega/i miintuire".
. "Duhul" de aid' nu este 0 persoana a Treimii, ei un dar
dumnezeesc, ti-imis UDora. In aceasta calitate posesorul "Du
influinteazi. mediul apropiat: "sfintqte toata fliptura".
dupa. precizlrlle lui 'Ciril al Alexandriei. a
Vorbitorul din vers este Sluga Domnulai. Privite 'prin
prisma Nouh.ti Testament, cuvintele: "astizi s'a plinit Scrlptura
in amul vostru" desrieUea. orlce. indoialA eu Privire ia "Sluga".'
1 Teodoret! o. Co M. G. tom. 8.1 col. 465.
2 Eusebio.:, o. c. M.G. tom. 24 col.' 492.
a Clrll: o.a. M. G. tom. 41 coL 1549.
78 -
HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
Saracilor nn Ie estedata. posibiHtatea saguste toate pla-
cerUe lumefjiti. Aceasta siluatie de inferioritate fata de altii mal
pupn sliraci, sau chiar boga\i, ii. aduce la dispe
rare. La dobandirea. ferleiriinu bogatta este decisiva. Altele
sunt eriteriile de selectlonare. EIementeIe se reerutea'l.a inai en
osebire' eUntre sliraci. Omul sarac nn beneficiazll. de favorurUe
bogatului. dar nid nu 'l.re ocaztile de cadere ale aeeluia. Omul
j sarae i!;li pastreaza snfletul mai .curat, poate din frica. Ade
..
varul in privinta aceasta va 1e$i pe la iveala pbia in
c timpul evangheHzarii ad: xptO'col (Ciril),1
idetle aeestea. sunt sustinute intoemai. Verbul
inseamna a' rupe', a frange, a zdrobi. in legatud. eu
inima inima franta (de durerel, indica aid pe omul eel in
suferinta. pe care t1 mamue Sluga Domnului. ,,$ebuim", part.
pas. dela ,,$ b hI!, vizeazl!. pe cei in suferlnta. . trupeasca su-
fleteasca. Libel' fad. .legatur! impuse it vrea Sluga pe om;
.a s a rim",. part. pas. pI. d .: asar", inseamna eel care sufere.
"A lega", (coni. Is. 49
3
!ili pili..146 7)' este un sinonim al lui
LXX are ca' cand ar sta I .. orbilor". Cuvantui
,:- .
lOP e k a h k 0 a h" (d. "pakah") e discutat,' multi il socot un
l
singur cuvant (altii il aseamAnii eu .,tohu vabohu" din .Facere),
r' eu iosemnarea I desiegare, maotuire, .b. o. Kittel/ 3
t
iar unit (b. o. Kauizsch) cred cll. textul este corupt.
4
. .
.... j
Eusebie prive,te ca obiect principal in vers iaeea "ev-an-' .
gheHzirli siracilor". 5
"Sa. vestesc anul de iertare a1 Domnalai ziaa. de riizbu
nare a Damnezeului nostru" (v. 2). .
"Anul de iertare'" este epoca facerii de bine, pentra ca
atunel insul i%1i libertatea individuala materials.
Acest an se mai Dume,te .. deror" (an de eliberare) sau an.
f
jubileu, dela "iobel" ,i ioseamni. corn, trimbita, d.sunetul trlmbitei .
cn care se prevestea eventmentui (Lev. 25,). Este slrbarea ce
se praznuqte din SOfn 50 ani. In anul jubileu nu se samina
nimle, iar rodul care cre,tea dela sine era lisat saracitor, MOllia.
t ctrn: o. Co M. G. tom. 11. col. 1352.
1
2 Blblia hebraica 630.
a Handworterbuch p. 598.
, O. c. p. 658.
5 Eusebfe: o. c. {com. la Is.} M. G. tom. 24. col. 497.
-'- 79
tr
"
1
Dr. NICOLAE NEAGA
Ciril nu exclude nid pe unH pe altH. EI pleaca dela
general la special lasa pe toti sa. coopereze cu Dumilezeu:
conducatorl de popoare, InvatatU in cele sHnte. alti frunlqi, ca
toti cei huni; dar in varinl piramJdei pe Hristcis, elel
"n;spl OtoD cp1jatv": l .. semlnatoruL.".
16. Slava cetitii sfinte
(60, 1-5)
"Scoalii-le, lumineazii-le cad it riisiirit lumina ta, gi slava
Damnului pesle tine s'a aralat! ".
"Ba
H
(,'It::) (kaL perf.) = "a venit", in cazul de aiei -e bine a
se traduce cu: ..a rlisarit". "Zarah" (kal. imperf.) = "a ra
sarU", dar in aceastl de idei e mal potrlvit: "s'a. arltat".
Aceasfa propunere nu e sprijinita de LXX, care are Givdt:l..x.sv
(dela avO!: tElltw = a rasid, a lisa sa. risarll..soarele) Vulgata.:
"aria est", dar se in
LXX are in plus cuvantul "lerusaHm", care
textul ebraic; lerusalimul se subintelege, astfel di intregirea este
admisiblla. din punct de vedere al fondului. Cetatea sfanUi. este
indrumaUi. a imbrica haini de sarbitoare, did s'a cu
umiHntele din trecut. IerusaHmul, personificat, se ridica din in
tunerecul umilintei. De acum va fi luminat, soarele care il lu
mineaz8 va ft Dumnezeu (cid "Domnul e pavazl"
pI. 84 11), care pentru Sion veni-va ca un mantuitor (Is, 59 10)'
In interpretarlle sfintilor Parlnti locul constitue un text
direct mesianic. Lumioa e Hristos, la Eusebie Z Ciril/ de
ace.ea este /ustifieat paralelismul lntre Is. 60 l loan 8
1111
pe
care n Ieronim. Procopie din Gaza5 vede aici
o justific8re a textului Mat. 15 a. in haza. cliruia acttvitatea
misionara a Mantultorului se indreapta maf InW cafre Israil,
piganii neavand inca 0. pregltire suHeteasdi necesaril accep
tarH misiunii Sale.
..CiIei iatiJ. tnlunerecul acop#lre piimiintul $i bezna popoarele.
dar pesle tine striIlucefte Domnul fi slava Lui, peste tine se
aratii" (v. 2).
I Clrll: o. c. M. G. tom. 11 col. 1233.
2 Eusebie r o. c. M. G. tom 24, col. 489.
a Ciril, 0; c. M. G. tom..71. col. 1321.
Ieronim: o. Co lili'. XVII cap, 60 ,\I.. L. tom. 42 col. 610.
Proc:opie: Em'COj.LTj 8'<> tOY 1tpo<p. Ha. M. G. tom . 87 a col. 2617.
- 76'
HRISTuS IN VECHlUL TESTAMENT
Se poate ca profetul sa fi plecat dela un caz dat, "eei
din iotuneric" sl fie Babilonienil (Teodoret) 1 od ludeii (Ieronim),Z
sau: "in lntunerec" au fost gasite popoarele cand a venit Hrlstos,
\
cum interpreteazl Ciril, a Eusebie \Ii Procopie.
5
"lntunerecul" este imaginea de aceea omul inte
lept are ochU in cap, iar nebunul umbia in intunerec, ca unul
lipsit de vedere'(Eel. 2 u). "Aralel" d. ='1"1.' = nour. ceatii j biue
se tlisa.: beznl. Intu:tecoasil este "ziua Domnulul",
_pentru aiipectul ei (Joil 2 l Sof. 1
111
), "Intuneree
i bezna" e acolo unde lumina .adevlrulul. Aceasta im
perfectiune ,va fi inlituratii, cand soarele divin riisare deasupra
pilmantului lumineaza popoarele.
,,$i vQr umbla popoarele in lumina ta fi imparafii in ra
zele riisiiritulu; tiiu" (v. 3).
Norma de conducere a popoarelor va ft "lumina cea de
sus". Dumnezeu va iuteresul omnlui pentru lumina
spirltuala, incat cei de sus ca cel de jos vor batatori aceasta
... cale neledl regalli", cum ii dce Ciril al Alexandrlei.
6
Etisebie . condltioneazl aceastl umblare de anumite vred
niell. T
"Cad nu. .va rnai Ii soarele spre lumina zilei Ii rasiiritui
lunii nu va mai lumina fie, ci va Ii lie Domnul lumina vegnicii"
.
Soarele luna vor continua indeplini unctiunile lor,
dar mal pre1ioasi va fi lumina cereasci, ce va rasiirl omenirii,
de aceea Cirn se la "lumina sufleteasca, aprinsa in ini
mile de Mantuitorul universal".8
"Ridied ochii irnprejur gi vezi: toti se strang laolaltii ve':'
nind la tine, copiii fdi vin departe gi liicele tale vin aiuse in
.1.
bratele doicilor" .(60 ,).
1
T 1 Teodoret: o. c. M. G. tom.. 81 col. 464.
2 leronim, o. c. M. L. tom. 42 col. 611.
a Cml: o. c. M. G. tom. 10. col. 1324.
Eusehle I o. c. M. G, tom. 24, coL 489.
5 Procople: o. c. M. G. tom. 812. col. 2620.
,
l
5 Ciri!: o. c. M.. G. tom. 11. col. 1324-
I t Demoitate, credin",,,: cid ..lumina nu rilsare peste toti. ci numai
peste eel vrednicl (dI,;ou\:'" 0. c. 489.
8 CUiI: o. c. M. G. tom. 71 col. 1344.
- 77

f
Dr. NICOLAE NEAGA
"Peste zidurile tale Ierusalime pus-am piizitori, toatii ziUiR
,i loaM noaptea nu vor tiicea; voi cari aduceti aminte de Domnul
sCi nu tCiceti i" (v. 6).
,,$omrim" (part. pI. d. amar= a piizi) sunt numiti do
baoii (Ier. 31
10
), gradinarii (Fae. 2 lS), piidurar i IN( m. 2
plindarU{Ier. 4 17), tngrijitorii unel ease (Eel. 12
3
) etc. In vor
birea figuraUi Dumnezeu e paznicul. eare grijete de om ea,..
pastorulde lurm; sa (Ier. 31 10), "PazitorH." (,,!;Iomrlm") din versul
acesta sunf profetn (Is. 21w 63
5
, ,Zah. 1 J instituitC de Dum
nezeu eu ineredinfarea rolului de a H erainicii bunelor vestiri.
Ei necontenit vor profeU. vor moraliza sodetatea' 'Ii vor pre
gMI-o snfletete. In partea a doua a versului lsaia, lulind eu
vantnl, se lasll. pitmns de aeeasta dragoste' penh'u oameni 'I'
insistil. ca 'Ii eeilalU profeti si-Vi indeplineascl misiunea lor 'Ii sa
tina lumea in eurent eu Higaduintele pe earl le-a ficut Dumnezeu.
, Dupa unll sfintt Plirlnti ( .. $omrim") "pantoro" de aici sum
inger/I. A,a Teodoret. care se bueaza pe psalmul 34 8-,
{;,ingerul Domnului saLiluete ..... ).l Dups. IeroDim ei pot fl nu
numal ingerii ci ,i ApostolU. 'Ii lnvi!lfaut tli toti cel eari ne aparii
impotrlva riului; a sau: "SHntu carl fntr'una vor liuda pee
DomouI, dupli. Procopie din Gaza.
3
La ,.lngeri 'Ii sHnW' cuget..
,i Ciril a1 Alexandriei. 4
;,$i sd dati pace pdna ee nu va zidi $i pdnii ee nu va
, lace lerusalimul de laudii pe piimdnt" (v. 7).
Pro[etii sa mijloeeascll. necontenit interventii la Cel de sus"
prin lnflaeirate rugiciuni 'Ii prlntr'o viats. oeprihaniUi, penf.rtL
ca farll. preget sa. aiba parte de ceea ee a,teapUi: un lerusalim
nou 'Ii spirltual. Atunei lerusaIimul va a;unge la un loc de:
fmnte lntre or&\lele lumii.
Cu versul 8 9 profetul trecein domeniul intereselor
idee ale lui Israil. Se preclzeazi. eli poporul i,1 va pl.stra mde
pendenta economic.t ,i politlcA, far componentele vUtoare! ordtni
sodale vor fl mat ales: prosperitatea materiall, Hbertatea paeea.. .
Eus.ebie Interpreteaza tropic versurlle: "Ar fi vorba despree
jructele drepUifii".5
1 Taodorat, o. c. M. G. tom. 81, col. 416.
2 leronim. 0; c. (lib. XVUl cap. 62) M. L. tQDl. 42. col. 63G.
Procopie, o. c. M. G. tom. 87-20 col, 2657.
t Ciril. o. c. M. G. tom. 71. coL 1373.
, Eu.ebie. o. c . .M. G.. tom. 24" coL 500.
- 82 -
HRISTOS . IN VECHlUL TESTAMEN T
tI,
i
.. Trece/i. treceti prin porti. giitifi poporului. netezifi
d t drumul. curiitifi-l de piatrd, ridicati steag peste popoare r (v. 10)..
Ca ,I cand ar fi rUlidnat de halul in care se .,(iise!jlte leru-'
ft
salimul ,I drumurlle ce duc spre ,el, profetul inceardi sa-i in
sufleteasci pe toti pentru 0 noua ordine. Poporul. fmpra!jltiat in
lume.se va reintoarce acasa, el vine eu insuflettre '11 lntr'un.
L
,
, i
nDmir eovart\or. incat abia il euprind partile.
'f
Pentru intrarea in orEt, lerusalimul avea mal muIte
porti: a olarilor, a vaii (IT Cron. 26 ,,), a gnnoiului (Neem. 2 13),
a oUor (Neem. 3 1), a eeUifii (ll Reg. 23 8)' a lui Efraim (II Reg.
.,r"
14 u), a regelui (I Cron. 9
18
), eea din colt (II Reg. 14 13), a peljltilor
(II Cron. 33 H)' a izvoruIui (Neem. 3
15
). a eailor (ler. 31 4.0)"
poarta de pazii (Neem. 3
31
), a lui Veniamin (Ier. 20,) etc.
Uneorl circulafia In ora se facea numai in anumite ore.
La tecare" poarUi era clite un om de, straj.a (Neem. 7 3)' Se vede
ca acele porti erau adevarate lucrari de. arta, ceea ee jnstiHca
jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Neem. 2 13)' Pentru
refacerea lor a trebuit sl ang&jeze alei; !jli pentru Hecare
poartl alt me!jlter. carl mult s'au trudlt plina ce au &\lezat tar
la loc portiie 'Ii zavoareie (Neem_ 3 3)'
Dupa ce drumul spre Noul Ierusalim se va fI ull'urat, pdn
indeplirlarea impeclimentelor morale, pacate ,1 rlutaU. imagi
nate prln gropile !jlf. bolovanii strlizUor (Eusebie al Cesareil), 1
trebuesc invitate ,i popoarele celelalte ("steagul" e simbolul
infratirii), ca'sa &\ltepte la un loc surpdza cea mare.
"Iatii Domnul pdnii la marginile piimdntului. "Spu
neti liice; Sionului: latii' Mantuitorul tiiu vine / Iatii plata lui
este cu el fi riispliitirealui inaintea lui f' (v. 11),
J
Prin mijloclrea profetului Domnul veste,te. pentru ea 10
i
treaga ome.Dire sA. afle. ci. ins.nli Dumnezeu fa, parte la opera.
de mintuire a omului. Toate flgldnintele Domnului vor .fi im
plinite. Despre aceasta di Isaia asfgurarea, iotrodueandu-ne in
l
j
I'
I profetie cu particula I "lata I", ceea ce cil inaintea
profetului orizontul viitorului se lumineaza bruse. pentru ca acest
organ ales al lui Dumnezeu sa vada grandtoasa reaiizare I pee
'I
Cel a9teptat fn toata strliluclrea lui.
l Euaebie: o. c. col. 500,
j
83
6".
Dr. NICOLAE NEAGA
lnstrlinata in decursul ultimilor 5Q ani revenia vecliiului
prietar, lar robil deveniau stapAni pe avutul !;Ii persoana propde.
Anul ierlirif reabflita fratletatea intre oameni !;Ii amintea ca
<tnaintea Creatorului oamenil sunt egali.
In epoca sa Mesia nu are preferlilii faia de nimeni, epoca
este un fel de an de privilegU pentru toti. Insa acei cad vor
impedeca mantuirea omului din robia suierintei, vor fi pedep
.-siti de DomnuL
;
L
18. Mant.uitorul vine
(62.1-11J
.,Pentru Sion nu voi tacea $i pentru I erusalim nu md vot
.1fni$ti, pana cand nu va rasari ca rasaritul zorilor dreptatea lui
,t mantuirea lui ca 0 fac/ie va lumina".
Vorbitorul de aiei e Domnul (conf. Is. 64
11
), el nu va in
ceta a pregati terenul pentru mantuirea faglduits.. Ierusalimul
sa fie ded in glode! viitoare: cand lumina dumne
zeeasca se va inalta ca un .,oare straIucitor deasupra cetltii
sHnte. CirU aI AlexaDdriei sustine ca ..Sion e Biserica" 1 !;II
s'ar promite (in v. 1 2) mantuirea prin Hrlstos, atat a Iudeilor
. dit a _Grecilor.2
. ,,$i vor vedea, neamurile dreptatea ta $i imparafii marirea
ta ,i te vor numi pe tine cu name nou, pe care gura Domnului
i1 va hotar;",
NatiunUe vor vedea "dreptatea", care se va vesti in noul
..Ierusalim. lar {aima universala a celajil va pune in uimire !ill
va insufleji panll. pe cel mal nepisatori demnitari ai lumil.
Atat inaintea lui Dumnezeu cat l1i in lata oamenilor lerusalimul
va H altul in acea vreme: 0 cetate patronatil de Dumnezeu ljIi
adoratl de oameni. Trebue si i se dea un "nume nou", caci
vechea numire nu mat corespunde imprejuririlor !ili avantului
pe care il va lua in viltor. Pe baza acestui text nu pntem lit!
care este numirea cea noua a oraJ1ului, In Scriptnra i se 'dau
urmitoareie num.iri: "Now lerusalim" (Apoc. - 3 11), "Cununa
JrUl1lZlse/ii" (PI. 2 15), "Fecioara" (PI. 2 u), "Bucuria lamu" {pl.
2 15}, "Cetatea cea slanta" (Mat. 4
5
), .. Cetatea marelui -rege"
1 Cirl!: o. c. M. G. tom. 71. col. 1368.
2 Cirillo. c. M. G. tom. 71 col. 1368,
-80-
HRISTOS IN VECHiUL TESTAMENT
ips. 48
3
, Mat. 5 u), "Cetatea lui Dumnezeu" (Ps, 87 a), "Sterna
regala" (Is. 62 s), "Cea cantata"- (Is. 62 tal, "Ceaneprihanita"
(Is. 62
12
),
,,$i vei Ii 0 eununa impodobUa in mana Domnului !}f 0 dia
Jema regeasca in mana Dumnezeului tau" (v. 3}.
Cununa e 0 podoaba pe care 0 purta regele (Cant. Cant.
3
11
), Ea se confectiona din aur (ps. 21 Zaharia (6 11) pune 0
cununa de apr !;Ii argint pe capul arhiereulu!. 0 purta mi
reasa, dar in cazul acesta confecjionata din flori, de unde "nu
mirea de "incununata", 1,l'annf" trebue dtU "taDlf
U
, de unde
"tenif melukah" inseamna 0 inveHtoare de cap (atat pentru bar
bati cat penlru femei). aicl find regala se potriveljlte tradu
.cerea: "diadema". "Cununa"!;Ii "diadema" suut imaginea a ceva
scamp prejios. Sensul este urmatorul: in istoria vietii spiri
tuale a omenirii Ierusalimul va ocupa un loc sCllmp.
"Mai mult nu te vei chema Parasild", $i piimantalui tau
va rnai zice: "Pustia", ci tu te vei chema "buniivointa mea
intriI. tine", $; pamdntul Idu "cea locuUa", caci are placere Domnal '
de tine !}i tara va fi 10euUa" (v. 4).
Ierusaltmul a .ramas pustiu pentru ca locuitorii ei au ca.zut
1n mainile (PL 1 7) ;i saIa!ilIuesc prfntre pAgani (Pl. I 3)'
E singura parasita cetatea, ca 0 viduva (PI. 1 15)' Domnul i\d
'Va aminti de ea va aduce lar acasa oaspejii ei placuti.
Atunci Ierusalimul nu va mai fi singur ci ..mulfimea- de .credin
-cio,; 0 va impodobi (Ciril diD Alexaadria}.:l .
Unli IjIterg din text pe: ,,10 ieamer" ("nu-i va mai zice"),
lasi repetirea fdeii intensifica sensu!. Altii citesc I .. in
loc de ,,$emama".
..In ce chip feciorul se logode!}le cu fecioara, copiii se 10
godesc cu tine; precum se vesele$te mirele de mireasii, a,a se
de tine Dumnezeul tau" (v. 5).
Dumnezeu surade celor cad regrets. la!ilitajile frecutului !,Ii
'8e intorc cu sincerltate la Cel pe care I-au plrlisit. CAnd cineva
-e sti!lpanit de senUmente curate indata are pe Dumnezeu
,alaturi .de dAnsul ,i-i face dulce fideia tovarallie. 0 asHel de
mireas! iubita va ajunge sa fie lerusaHmu!. In scrisul de aici al
profetului sa oglindesc acele dIe frumoase.
cw, o. c. M. G. tom. 71, co), 1372.
- 81 - 6
-

HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT Dr. NICOLAE NEAGA
o viaf! eu fotuI noua. promite ea va da ,;pastori cari
ii (Jor pa,te... !Ii rnai mult nu se vor leme. nici se var. infrico,a
,i nu se vor rnai pierde, griie,te DomnuZ; iatii vin zile. zice
Domnul, ,i voi ridica lui David 0 odraslii dreaptii, un rege care
va domni cu intelepciune ,i va face judecatii ,i dreptale pe
pCimanf' (v. 4--5).
'Cuvlntele .,velo ipakedu", din v. 4, Hpsesc in Septuaginta,
ele formeaza piramida gradatfei sUilt atat de justiIicate'
la tncheerea versulul. "lpakedu:' vine dela "P!l mseamnii
a eauta (ceva pierdut). Verbul e paslbil de critica; 1 Gratz allii
propun modiHcari in text.
In v. 4 Dumnezeu promite conduclitorii necesarl dorlti
de popor. Avandu-l, Ie va Ii seut !;!i apiirareimpotrlva tuturor.
rautatllor. Dad!. Ieremla n'ar Ii V8.zut pr-ea departe, atuncl acel
> 7totflSve;, ar putea fl Zorobabel, Esra sau Neemia, cari dlman
insl iara,l umbre paUde ale adevliratului pastor bun.
Prezicerile culmineaza in v. 5. "Particula ("hinne", U50o)
"latA" atrage luarea annnie asupra noutlitu pe care o.anunfii.
"Vin,zile", adica altele mal bune.. UoH (b. o. Keil) vad aiel un
refren al profetHlor anterloare (II Sam. 7 12' I Cron. 17 11)' 2
"Odrasia dreapUl" este regele Ideal, promis mutt de
aceea Teodoret numefie ..imprudenti" pe cel carl vid in
"odrasUi" pe Zorobabel. B VersiunUe vechi vizeaza pe Mesia, ca
[ LeglmantuI, inehelat eu parintil, estecel mozaie, unde
!;!i traditia iudaiel, peutru ci "odrasl!" e t!tlu apUcat. in V. T.
Moise a fost reprezentantul legal al (plrintilor) lui Israit. Dum-
!
(Is. 4 If J 1 .) lui Mesla. De acest text isalan e mai apropiat
Ieremla 23-
5
, de aceea unil teologi mal now, caL. Dennefeld,
vadun ecou din Isala 111 ,I. -.umitoarele. A. Condamin Ii
ideologic eu text Isalan, pentrU d: "v. 5 6
meritioneaz.i doua caraeteristici esenpale regatului meslanlc:
dreptatea pacea".
In tot cazul nu se poate ignora opera ,i caUta1ile lui Mesia,
atrlbuindu-se unui muritor de rand eeea ce un genlu transitoriu
nu po.te crea.
L Cf. Dr. P. Vo1z: StudieD .zum Text des Ieremia. Leipzig 1920, p. 191.
3. Legimintul eel nou
(31. 31-33)
Subfocul insplratlei Ieremia serle ea luda ,1 IsraH vor
particlpa in curand la incheerea uuei aHante noui (v. 31). Ba,..
:zata pe. legtle moralei eteme aeeastll aUanta n'are alti Untl
dedit !ntemeere;t unei relatii eu adevarat amieale In Ire Dum
nezeu ,10m. Spre deosebire de tTecUt, "legdmantul eel nou" nu
'Va mai fi desfacut nlelodaUI. (32..,1 36), afara de aeeea el nu va
maiH sens pe table de piatra ea altl data,- ei "in sufletek oa
.menilor" (v. 33).
"lata yin l!:ilele, dce Domnul, ,i vol inebeia un nou leg,a
mAnt en casa lui IsraU ,t' eu easa lui Iuda, nu ea legllmantnl
pe care ram inchelat eu plirintii lor. Pune-vollegea mea in eele
-dinlauntru ale lor ,I scrie-o-vol in iDimUe lor" (v. 31-33).
"laM" exprima siguranta profetiei. leremia 0 vede reaU
zati, de aceea "hinne" se poate reda "CU: "intr'adevllr" "cu
toata siguranta". E 0 ordine naturalll ea sa tread zile ,I sli
vinli altele, dar aid este. yorba de dIe exeeptionale, despre 0
noui ordlne tn lume.Contraetantii pactulni sunt: pe de 0 parte
Domnul. pe de ruUi parte Israll. Unlf elimlua din text pe "Iuda
H

h. o. Gressmann,
l
Volz,2 sub pretext cii obvine numai in unele
variante. De apt euvintele: Iuda" par de prisos.
nezell nu ereeazl fara rost, de aceea prin Noul Legmant nu cade
indisgrape cel Vechlu, care are eel putln merltul pedagogic de
a fl pregatit pe cel Nou. .
..... Existli deosebtre intre Testamente eu privJre la modul cum
c ,.8e pregate,te desiivar,irea reUgioasli a omului. Cel Vechiu pleca
din afar! (dela legile vizual scdse) spre interior, eel Nou plead!.
din l!untru spre exterior, adie& avand omulcredinti iD sufIet
ea aa. Ioluinteze fntregul complex al vietii.
Totu,i unil teologi strain! sustin, ei leremia vlzeaza anu
mite sltuatil materlale ,i poUtiee ale lui Israil. Altil b. o. prof.
2 Kom. zu Ieremia p. 260.
11oT. L. Dennefeldsau tnsl plreri maifavorabile, ci d "nu e
j
a Teodorel: 'Epp:rjVs1:a;... tOO '!spap.lou, M. G. tom, 81. col. 628.
L. DeDnefeld! Leo Paria, p. 90.
1 H. Gressmann. Der Messiu, GOttingen, 1929, p. 160.
I> A. Condamin: Le livre de Jeremie trad. et com. eeL m, Paris 1936. 2 Vok, o. c. p. 231. .
p. 176. .'I .I.e .p. 94.
- 8j - - 87
j
j '"
Dr. NICOLAE NEAGA
Pentru acest sens al versului este b. o. Ciril al
Se .,venirea Mintuitorulu.". i
"FUca Sionului" este Ierusallmul, oratlul pe eoama
dealului Sion. Avem aid 0 mewnimie. Ciril face deosebire tntre
.. mea" inlre "Sion". "Slonul" e Sionu! de altiidatA, .. fUca
Sionului" este noua comunitate rellgioasli, biserica.
2
.. $i Ii se vaT zice I "poporui eel sfdnY', .,mantuirea Dom
'nului", pe tine ie vor numi: "cea cautata", "cetatea cea nepfi
rasitii" (v. 12).
Israilul viitor purta un nume nou, pe cel de "sfan/".
Aceastii numire rezumii ceva mAret, al'o, este eel care
duce 0 viata cucemicA (II Petru 3 11), (I Petru 1
16

Lev. 11 u), omu! desiivirlilit.
De acest fel de este condiiionaLl fericirea. de aceea
sfintenia premerge mantuirH. lerusaUmul este centrul care ra
diazimantuirea. Pentro bucurille pe cari Ie ofed., cetatea va
fi mereu, ciiutata. Deschizindu-se noui drumuri spre ea, cetatea
nu va mal fi abandonata, - "din pricina multimii de necredln
(CUil !Uexandriuw),a - ca un mormant rece, ci flira.
de sfirtlit va fi numiirul celor carl it bltitoresc ciirlrtle.
Ieremia
Dupa Ieremia, reallwea implriiiiei lui Dumnezeu pe pa
mant e 0 problem'l a viitorului celui mai apropiat. La acHvarea
regatnlui mesianic Israil va juca un rol oarecare. Capitala'im
parapei este Ierusalimul, tlefu! imparltiei e un coboritor intelept
:;;i drept din famiUa davidica. '
Texte principale sunt in capitoleJe 3, 23, 31 33.
1. Ierusalimul loc de inti.1nire a1 popoarelor
(3. 17),
;,In vremea aceea Ierusalimul se va nami. "scaunul Dom
nului" # se VOT strange in el' toote popoareie, (in numele Dom
nului la Ierusalim), nu VOT mai umbla dapa aeeeci pe urma
pofte/oT inimii lor".
1 Ciril. o. c. M. G. tom. 71. col. 1380.
% Chit o. c. M. G tom. 71. col. 1380.
Ciril aJ Alexandriei. o. c. M. G. tom. 71, col. 1381.
84
.'
!
i
'1
I
I
:
I
J
I
1
I
1
HRlSTOS IN VECHIUL :t;ESTAMENT
In loc de "in Wemea aceea", LXX are: "in zilele
acelea in vremea (x!Xtp6 aceea". Sensu! ramane acel8{l. Versul:
"In numele Domnului la Ierusalim" lipsetlte in Sepmaginta. Esle
insa 0 intregire necesara, textul ebraic astfel mai multo.
c1aritate. Incolo textele versului sunt identiee. (
"In vremea aceea" este 0 expresie foarle des intrebuintata
in Vechiul Testament. Aid expresia are in vedere epoca plinirli
profetiei, epoca mesianica. Atunci IerusaUmul nu numal ca va
prim1 un nume nou, .ci va Ii totodata loeul de l1edere al lui
Dumnezeu, va deveni foear religios, pentru ea in viftor "va
rasari slava lui I;>umnezeu peste cetate" (Is. 51)' Devenind Ieru
aalimul siant el va Ii locul spre care p6poarele vor
indrepta privirile, ca spre un nou Ierusalim. E vorba despre
"Ierusalimul eel inalt", in care - dupa cum zice Olimp10dor
al Alexaudriei - s.lilil1Iu1elilte' "Duhullui Dumnezeu".1 Ieroufm
intelesuJ, referindu-l la biserica crelilUn4 in generel
"totum de eeclesia intelHgendum ... ". 2
"Pofta inimU" indica 0 viat.li traitl dupapreferintele tmpului.
Locul acestui fel de viatii va fi lnat de 0 viatfi, triiitA in dub,
conforml eu normele indicate la loan 4
24

a
dar profetul pregiitef{e pi! omul eel nou vi anticipeazii
viiioorea forma de adorare a lui Dumnezeu.
2. Pilstorul eel bun
(23, 4-5)
Capitolul 23 ironizeaza, tn partea inti1a, pe
lips-ip de tact l1i intelepciune. Inalta stiipanire este organul pro
videntei in mijlocui unui popor, de aceea intelept lucru este
ca autoritatea sl vegheze necontenit la bunul mers a1 treburilor
ob,tetlti.
In Ifpsa une! juste prevederi a diriguUorilor, poporul a
devenit victima crudelor patimi. Pentru a reface societatea spre
1 Ofunpiodor:' FxBgmenta in Ieremiam. cap. Uf. M. L. tOJD. 93. col. 633.
a leronim I Commentarium in ler. prophet;un. lib. I. cap. IV M; L. 'tom.
24. coL 730. .
a Jeronim I ..,Popoarele vol- trli tatr'o atmosfera de pace . nu vor mai
stil.rui In erori... ", o. c. M. L. tom. .24. col. 730 . 731.
85
Dr. NICOLAE NEAGA
6, Alte perspective mesianice
(33,20-25)
.. A,a zice Domnul: "Dacii se desface legiimantul meu eu
r
-ziua $i legilmantul meu cu noaptea, ca sil nu mai fie zi $i noapte .
I
I
in vremea lor, atunei va pulea Ii des/ileat $i leglimanlul meu en
i
David",
Omul nu poate 'schimba naturU. Legile ei se suceed
:Independent de voinia lui; clldura, frlgul, iarna, vara, viata
moartea, zlua noaptea au fost vOt' fl. Noptile lungi ale
polilor nu pot fi .tnloeuite eu cele din regiunea eevatorlala, nid
. desfiintate. Intocmai cum omul nu poate produce vre-o sehim
bare in aeeasti privinta Domnul nu va modi fica nid unul
din planurile Sale, eoneepule din veci, in vederea mintuirU.
Legamiintul cu David spre aceasta mantuire el rimane
un contract valabil 'iii nesupus IIfodificilrli. Ca titlu decompa
rare noaptea cu ziua, carl se succed una alteia dupA
aceeall randuialil.
"Precum nu se poate numara cerarilor ... Ufa voi
.inmal/i slimanta lui David, sluga mea, ,i pe levili, cari Imi slujesc".
"A$er" sUi. aid cu intelesul de "kaa,er" = precum. Cu
vintele ne amintesc flglduintele fAcute patriarhilor. Sensul este
urmltorul: cate stele sunt pe cer atatia vor fi urma,U spirituali .
ai lui David ai celor carl slujesc lni Dumnezeu.
,,$i a lost envdnlul Domnului caire leremia zicand: "N'ai
vazut ce vorbe,te poporril acesta: "Cele doua mamuri pe care
Domnul le-a ales le-a iepadat, ,i ei dispre(uiesc poporul meu
ItO ,i ednd in ochii lor n'ar mal fi popor".
"Poporui nu sunt CaldeH, cum VOl' unH, d acei
cativa evrei mai pulin patrioti. nu pretuesc dupl cu
vHnf,i. i.gaduintele divine, alegerea.lu1 Israll (II in genere' destlnul
pregatit lumU prin ei.
"Ce1e doua neamurl" sunt Israll 'iii Iuda, pe carl lsaia (8 a)
Ie numel;lte "doui. case"... Steana lor a apus,' i'ili zic unH pesi

mhti, carl au convtngerea, eronati.. ca Dumnezeu i-a uitat.

I
"Afa grae#e Domnul: "Pe cat de adevarat este co. am in
clutiat legiimdnt en zina Ii cu noaptea ,; am randnit legi pentru
!
. cer ,i pentru plimiint, tot a$a de adevdrat este co. nn voi leplida
- 90
,
_J
r
HRISTOS IN YECmUL TESTAMENT
samanla lu( lacob $i pe David robul meu, inctit sa nu ian din
samanla lor stiiDanitori peste nrmafii lui Avraam. lsac,i lacob ...
(v. 25).
Lipsa de aecUune aratata poporului ales, Dumnezeu 0
<::ombate reinoind fagaduinleie. "Cerul pamantuI" este un
ebraJsm pentru "universul", notiune care evreilor vechi.
Riinduiala universUIui Dumnezeu a hotArlt-o. Pomenind pe eel
trei patriarhi, Ieremia face- dovada ca eunoa'ilte profetiile mesla
nice din Facere, ,i ca I:nb:e dHeritele texte de acest gen exista
(l succesiune logica..
Ezechiel
Cartea lui Ezechiel este striibltutli de un duh al inoirii.
Pe ruinele crizei reUgioase profetul pregatelilte noul aspect. re
ligios al omenirli I altfel de cetate sfantli., alte mijloace de pu
aIt om, cu 0 inima inoiti. cu un duh nou de viata.
Textele mesianice discutate sunt iu c. 21, 32; 34, 23 j 36,
25: 37, 26; 47, 1. Intaiul text poate i intitulal:
1. Proietie despre Acela ciruia i se cuvine domnia
(21. 32}
Pentru idelle !;'Ii faplele sale pli.mante,U regele Iudeilor este
. (lsandit. Nedreptli.tue sale U vor desbraca de augusta-i demni
tate.
Ruinl, grlmada peste mina se va rldiea, doruri, visuri,
glorii RegalHatea. care sfatlllel;lte tragic, nu se va
mal rehabiHta, pana eand vine Cel cu adevti.rat demn de ea.
"Ruina, mind, raina, vol face-o, vai de ea, a$a va riimanea
pana cand vine Acela caruia.i se cavine. fi aceluia ii voi tkt.-o".
."Ava" ("ruinl", LXX are cilkx.!cc) se refera nu numai la
cetatea Ierusalimului care va fi distrusii. ci 'iii la rege ,I impe
riul sau; carl vor rlminea balti. piinl la venirea "Aceluia".
Repetirea lui "ava" (de 3 ori) da frazei .un inteles superlaUv,
adica, .,ruinaIf va Ii totalA.
.. Acela", carula ise cuvine domnia; e regele vt"lat din
mO!;'li Mesia, pe care sub focul insplratfei Ezechiel II
- 91
i,
Dr. NICOLAE NEAGA HRISTOS iN VECHlUL. TESTAMENT
la el (la Ieremia) nid 0 aluzie privitor la vreo pozitle predo In comparape cu 23 5 pe .. Iedaka" I-am citit "Iadik". adie!'
minanta a poporului (IsraH) in lume, sau Ia vreo transformare "dreapUl," nu "dreptnte", (deci: odrasla dreapta).1 "Cuvantul:
..
miraculoasa a naturei in favorul sau... ceea ce evidentiaza pro bun" se realizeaza in sensul ea Mesia va face dreptate. "Pli
fetul e transformarea sufletelor uniunea lor intima cu Dum mantul" e Canaanul, iar 'prin. extensiune lurnea. In Traditie pro ii
nezeu. luaIta concep1ie spirituala pe care 0 lanseaza
privitor la era mesianica, corespunde universalismului celui mai
larg". '
E intaiul caz in Biblie cand se intrebuinteaza numirea:.
-.. berUh hada$a" 1ttvr, at<xinptlj. Acesta este numele ce se da car
tilor ale Noului _Testament, ca !ili acelei importante
epod din istoria spirituala a omenirii. Aceasta numire este
ereatia lui Ieremia. Modul cum a anticipat realitatea istor-idi
de acum 19 sute de ani, il pune pe prolet intre primii mad
birbati onorati cu presimtirea tainelor universului.
Pavel (Ia En. 8 s)' reproduce textual pe Ieremia ij;i vede
aid abolirea Legii vechi, pentru a se face locul cuveni! celei
noui, "Evangheliei" Cum if zicea Olimpiodor a1 Alexandriei,ll
Teodoret 2 faee 0 distinctie clara intre Testamen!ele din v_
31-33. Unul e eel Vechiu, altul e cel Nou, dar opera
autor! _tot a!jla Ierooim l?i viid in Testame:!tul de aid
pe eel Nou, suceesorul celui Vechiu.'
4. StatuI ideal
(33, 14-17)
"Jaia vin zile, zice Domnul, $i uoi plini cuvaniul cel
pe care I-om vorbit caire casa lui lsrail $i ctJire casa lui ludu"_
"Cuvantul cel bun" este sinonim cu: lucru bun, binecu
vantare, fedcire. clici, in Deut. 28 1-
H
bineeuvantat, adica fe-
ricit, este eel eare pline!jlte poruneile Domnului. Fagaduinta. fe
ricirii s'a facut lui !srail Iuda.
"In zilele acelea $i in vremea aceea voi odrasli lui David:
odrasla dreaptd, care va face judecata $t dr.eptate pe pamant"_
1 Olimpiodor. o. c. M. L. tom. 93, col. 689-.
2 Teodoret: o. c. M. G. tom. 81. col. 665.
Teodoret: o. c. M. G. tom. 81, col. 665.
t Ieronim: o. c. M. L. 24. col. 918.
- 88
fetia se rapoarta tipie Ia Zorobabel, dar realizarea depUna se
prin MantuitoruL interpreteaza b. o. Teodoret."
..In zilele ace,lea va Ii mantuit luda $i Ierusalimul va locui
in pace *i acesta va fi numele cu care va fi numit: nDomnul'
drepiatea noastra".
In timpul realizarii fagaduintelor luda va fi mantuit de
toate relele. Fagaduintele sunt atat de ordin material cat !iii de
ordin spiritual. NenorQcirile sunt cele venUe prin razboiu,
toamete, exil etc.
Porecle ca Sodoma, Gomora atribuite decazute, de
catre profep (Is. 1), vor treee in domeniul uiUirii.
"Caci a$a zice Domnul: Nu-i va lipsi lui David barbat care
sa $ada pe scaunul casei lui Israil".
Aid avem 0 profetie despre vel;inicia tronului davidic.
Promisiunea era neeesara mai ales dupa ce Sedechia. ultimul
rege din dinastia davidicii, dus fiind in captivitate se eredea cli
firul succesiunii s'a rupt. Barbatul din vers este, in sens tipic.
eel indicat la Luea 1 32 urmatoarele.
5. PreoUa eterna
(33. 18)
,,$i preotilor levifi nu Ie va lipsi barb at inainiea fetii mele.
care sa aduea ardere de lot $i fumul prinosu/ui sa-l inalle $i sac
aduca jertfe in toate zilele".
Aid avem fagaduinta despre preotiei. Ea va fI
eterna printr'un urmai;l celebru in ale preotiei. Preotul va iei;lL
din tribul Levi. Acesta nu poate fl cel crei;ltin, care n'are suc-
eesiune levitica.
1 Volz. o. c. p. 249.
2 T eodoret. o. c. M. G. tom. 81. col. 676.
- 89 -
Dr. NICOLAE NEAGA
etic a1 lumii: "Va' vol stropi pe voi eu apii cUTata $i va vol
curafi pe voi de toate necurafiile voastre ,i de tofi idolii vo,tri
va voi curatl, ,i va voi da 0 inima noua,i an doh nou voi pane
inliiuittrul vosiru, ,i voi lua infma cea de piairii din irupul vosiru:
fi 04 voi da 0 inimii de carne, ,i Duhul meu voi insafla In va;,
ea sq, umblafi intra lJoia mea... ".
" Gillulim", (dela ..gillu!") "idoli" reprezintil vtala Upsitil de
o conceptie sanatoasa, 0 viata pagani. Intrucat ideea aceasta
(;xprimata de: "tama" ("necurAtie") unii eHmina din text
cuvintele I ..Si de toti idoHi vOljltri". Aeeasta eliminare este ()'
eroace. cad in v. 25 ideologia urmeazi un fel degradatie, prin
sinonlmul "gillulim" :Ideea se exprfma eu mat multa emfaza.
Veehiul Testamentimpune millte spiiIari. Este spalarea
mainilor inainte. ,1 dupii masa, spiilarea pidoarelor oaspetilor,
spiilarea mortilor, spalarea eelor neeurati, spiilarea preotilor. ,
etc. "Apa" (ca ,I isopul din ps. 51 ,) e simbolul el!riteuiei a.
sfin1enie:l, 0 umbra a stropirii v:litoare. SpAliirile Vechiului Te
stameut mijlocesc 0 curalenie exter-na, spiilarea viitoare purifieii.
intern. E apa pe care Teodoret 0 nume,te: ..curata 1jI! inoitoare
de via1A".i '
Ca apa va Ii mediul lar Duhul remedlul din cu
vintele Mantuitorului: "De nu se va ualjlte cineva diu <J.pA
Duh, nu va intra in imparatia lui (loan 3 5)'
Versul 26 aratl urmarile renafterii 'prin stroplrea eu apll
c:uratl: inraureljlte' asupra omului, far cel stropit simte el viata
trebue refiicuta elln temelie. pentru alte tinte, pentm dorlntl sfiute,.
spirituale
4. Leg8.mintul eel DOU
,f37. 26-27)
o altl prevestire tot de celebra este cea din
37 2*-27: " Voi incheia legamdnt de pace, legiimdnt vefnic It
vor avea slintele mek pentra totdeauna in mijlocu.llor, $1 loca,ul.
mea va Ii' fntre voi". . .
Caracteristica epocH mesianice este frAtielatea ea 'Urmare-
Teodoret: cEpIL7JVef'a; ril' npocp. toG 'ro'IlXlljA. M. G. tom. 81.
<:01. 1184.
-94':"-'
I"

HRfSTOS IN VECHIUL TESTAMENT
r
a Noului LegamAat, care este uuul de "p!lce", ..nu noul de
cearta IjII razboiu ca eel Vechiu, ci dorinja exprimata de
Domnulla loan 14 21" (Raban MaurnI).1 SpecifieuI legamantului
este durata nelimitatii. 0 alti. surprizi. a epocH mai e plasarea
sanctuarului in mijlocul "a tuturor popoarelor" (Teo.,
doret),a eael ..altarele sfiate stau damit pentrutoti ,I unul
acela, e aeeloraca ,I aI acestora". e Templul FUnd
totdeauna in mljlocul lor, Dumnezeu e vizibiI pentru toti, cacl
templul e simbolul prezentei Lui. ..Sflntele mele" e un sinonim
, pentm "templul meu" tIer. 32 '0' Is. 54 19)'
Corectura propusa versului 26 (de Rothstein), "otam" in,
pittam" este 'necesara.
5. Apa eea vie
(47, 1)
In cap. 47 Ezechiel are 0 curioasa vlziune. EI vede un'_
"izvor de apii" ie\!ind din altarul templului, eare con
1inutul devine fluviu. Undele sale curg torential, spre marea
moarta, insiiniitoljlind apa mljlocind 0 bogata to.
Pe ambele malud ale raulul sunt "copac! multi ... pomL a
caror frunze nu se vor veljltezi, niel se va rodul lor... "";
unU sHnji PArinti atribue 0 insemulitate simbolieli textului.
Teodoret zice eli apa ie,ind din templu inseamna cl dela Iudei
vine mantuirea," apa care sfinje!}te simbolizeazli d;;c.trina Man-
tuitorului. 6
In tot cazul nu avem aiel un text direct mestamc. Din
ausamblul lui se poate scoate urmatoarea lnvatlturi.: Apa ele-'
meutul necesar vietii trupeljlti este simbolul elementelor necesare
uuei triiirl sufiete,tl (b. o. Zab. 14 8 dar mal ales loan 4 (3)'
Tlmpurile mesianice sunt un izvor de binecuvintilrl: ..
&.ulfumire sufleteasca, celor carl in1eleg glasul vremii. Aeest
"'lr
1 Raban Mauru11 o. c. M. L. tom. 1 to <:01. 864.
i II Teodoret J o. c. M. G. tom. 81, col. 1200.
. .,
a Teodoretf o. c. M. G. tom. 81 co), 1200.
, O. c. p. 928 In wBiblia bebraica* Ii lui Kittel Il p. 808.
S Teodoret. o. c. M. G. tom. 81, co). 1240.
Raban Maurhl, o. c. M. 1- tom. 110, coL 1051.
95
1
I
--
Dr. NICOLAE NEAGA
vede, prin prizma fligaduin1ei lui Iacob din Facere 49
10
(conf.
,i Gal. 3, 19).
"Ad" indica terminul pana dind dureaza "ruina.". Ca ,i in
Fac. 49, 10, fraza introdusa pdn conjuclia "ad" poate sa aiba o
insem:oare dubla = AcUunea descrisa. in propozitia pana)a "ad"
inceteazii. cand incepe actiunea frazei introdusa prin "ad", san.
actiunea descrlsa in fraza pana la "ad" nu inceteazii. cand in-
:.:epe actiunea frazei introduse prin "ad". Dace. admitem cuu!.
prim atunci EzecWel zice: ,.rl1ina" va inceta cimd vine "AceJa".
Nu poate Ii corecta aceasta interpretare eare ar avea urma
torul lnteles: Dezastrul anticipat de profet nu mal pe
vremea lui Hristos, cad prill venirea Lui se desridiea acest ble
stem. Acest feI de interpretare e in contrazicere eu istoria.
Toemai in vremea lui Hristos exista "ruina": pdn prelua!"ea
tronuIui de catre 0 dinastie streinli, prin daramarea ora,ului
Ierusalim ,i a templuluL In primul secol al erei cre,Une se pro
duce ,i impra,tierea lui lsrail, care a fost obiect de prevedere,
transmis viitorului limpede in subliniele revelaUi bibHce: "Dum
nezeu te va impra,Ua pdntre toate neamurile, dela 0 margine
a pamantului la cealaltii, acesle neamuri nu vei fi
!;;d nu vei avea un Ioc de odihna pentru talpa picioarelor tale'
(Deut. 28,64)'
Deci nu va inceta dezastrul. ba toemal ajunge culmea:
pe vremea lui Hristos, lar daca Hristos preia anumite preroga
tive, .care-i sunt rezervate, ea b. 0 domnia, Ie continua pe ace
stea, in sens spiritual lnsa. ou se va rehabilita IsraH
prin venirea lui Hristos, niei nu i se va primatul re
ligios. Surpriza convertidi evreilor este prev!1zutii de Biblie
(Apoc. 1, 1) pentru a doua venire a lui Hristos; cand mullfmea.
de evrei vor intampina c'o deosebita afectiune pe,
MantuitoruL
Sensul mesianic este in genere admis, (conf. Rothstein t
Heinisch a 1923, Kalt 3 1942).
1 D. h. Schr. des A. T. Bd. I 3-te Aufl. Tiibingen 19a9. p. 877.
2 D. B. Ezeehiel (in I D. H. Schr. des A. T. Feldmann+Herkenne Bdh
VIII 1, Bonn, 1923. p. 108.
S vas B. Ezechiel. in Herders Bibelkom. Bd. X. 1 Fr. i. Breistau.
1942. p. 114.
- 92 --
HRlSTOS iN VECHIUL TESTAMENT
2. Pistorul eel bun
(34. 22-25)
t
!
Un aIt text mesianic e profetia despre plistoruJ pe care tl
-va trimite Domnul: "Voi veni in ajuforul oi/or mele ca sa ria
i'
f
mai fie pradii .. fi voi judeca intre oae $i oae; fi voi pune peste
f ele un singur pastor, care Ie va. pa#e, pe robul men Datid,
!
Acefa Ie va pafte. Sf eu, Domnul, vo; Ii Dumnezeuf lor, iar

rob'u1. meu David, va Ii imparat in mijlocul lor; $i vo; fncheia
cu ele un Iegamant de pace, fi voi indeparta din tarii orice liara
salbatecii ...".
"Oile", tipul animaIeIor blander din 22-a, sunt
in genere oamenii buni. in 22-b unele dintre oi sun! imagine a
celor rlil. Tabloul ar fi mal daci s'ar intregi 22-b cu
f "berbecii" ,,1apii-, din v. 17, simboIul biblic al
J
oCelOT rAi, ca ,I caprele, tipul alrlmalelOr neastii.mpllrate, (conJ.
Mt. 25 sz). Sensul v. 22 este urmatornl:
I
Dumnezeu va jadeca, la vremea sa, pe eel bani i oe Cli
I
i rai fi va elibera 1l! cei buni din suferi.!!fii.
Versul 23 De iniormeazi!. cil in viitor omenirea va forma
o unitate din punet de_vedere I'eligios pentm ...Pastorul" vezi
j
1;'-- 40 I ler. 23., Pastornl vine dupa ee Israillle va rehabilita

(coni. Osea 9 9)'
-"EI e "rob" al Domnuluf pentru ca lucreazii din ordinul
in numele lui Dumnezeu, pentru di "Sluga" va ff initlata in
opera sa de cltre Dumnezeu, intoemal ca un ucenic silltor de
cUre maestrul sau binevoitor. Teodoret 1 precizeazil ca..."Slugii"
este dupA natura omene;asdi i QU-depa demQitlltea (c:t.;tIXV) sa.
Raban Maurul, din sec. IX, apropie pe "Pastoral" de

aid de "Cel bun" din loan (eap. 10).
p CvaIiHcativul "David" IndicA. originea dupa trup, un David
,
,
:redivivus" prinsiminta sa. (Conf. II Sam. 7):
i' '.
I'
3. Api. dub
I
I (36. 25-27J
f Un adevar nou descopere Ezechiel ceva mal Ia vale, in
cap. 36, unde veste,te 0 schimbare nemai Auzita in aspectul
L
1 Teodoret: 'Epll-1jv tGIC tau M. G. tom. 8'. col 1161.
- 93
_ .......=;.r.:;;::___ " __.___
J
..
Dr. NICOLAE NEAGA
. .
In versul 13 este b!t!toare I:a. ochi i:leosebirea intre Sept
tuaginta textul original. in ce prepozitia "im". Aceasta:
prepozitie inseamnii: cu; od Septuaginta traduce prin Ene. care
lnseamn! "pen (adlca pe nourii cerolui). Numa! Dumnezeu vine- .
pe noudi cerolul Iconi. Is. 14 ,) ,i atund iata ca Septuaginta
aduce cu sine 0 tt'adipe foarte veche. despre divinitatea "Fiulul
omuh:"I".
"Ca. Fiul omului" este traducerea cuvintelor ("ke") "bar
"Ke" inseamna ca, "bar" are intelesul lui "ben": un si
nonim ar fi "ben adam". Sensul lui "bar" e mai larg ca a lui
"ben". Daniel cand se numel1te pe sine fiu al omului il1i zice
..ben adam" (8 11)' .tot a,a. Ezechiel 2 l se D.ume,te "ben adam".
Rezulta. di. "ben adam" desemneaza' pe orice om in genere. lar
"bar are un inteles mai inaH. Hristos spune. laMat. 26
61

ci. Flul omului, pe care I-a vazut Daniel venind pe nourH ce

rulul. e ehiar El. Cli. "bar nu e un om de rand rezrilta
din descrierea in care e incadrat: "coboarii pe nourii cerului".
de sus ded, din cer. vine pe pamant. Numele "Fiul omului"
(OtOi 1:06 av-3pu,n:ou) ,i-l dli bucuros ,i Mimtuitorul (la. Mat.
'11 1\" Mc. 8 31' Le. 9 58, loan 8 18 ...J. Astfel "bar ena$" este
numele lui Mesia. IIi nu 0 personificare a impara.tiei sale. SHnpi
Plirlntf identificl numele ( .. Fiul omului") cu expresia "Fiul lui
Dumnezeu", dedueere corect.\\. din punet de vedere dogmatic.
inadmisibilli insl gramatic.al.
"eel batrdn de zile" e Dumnezeu. Profetul anticipeaza
dubia natura a Fiului. In viziunea sa DaQiel il vede pe Mesia.
Dumnezeu ,i om totodatl. Preexistenta face parte din natura.
sa divinl. Dupl interpretarea sfi.ntului loan Hrisostom loeuL
invatli eal
1. Fiul este de 0 fiiall cu TaU.l;
2. Flul vine In lume dupaTatll (cad Tat!l l1ade tron
in. limp ce Fiul vine pe noud);
3. Preexistenta Fiulul (cici mal nainte de a venl in lume.
era in nonri).1 .
Cuvintele I "puterea, slava impliratia" contin ideea tri
nitars. Ecfonisul eel mai indatlnat, eu care mchee rogaeiunile
I. Hrlsostom: 'EPP.TjVSt" sl,' 1:Ov M. G. tom. 56, 232.
- 98
r.:II".'

i
i

r
I
1
i
-,
HRISTOS IN VECIDUL TESTAMENT
IIi ectenHle: "ea. a Ta .este implratia, puterea ,I slava'" , in care
rug!torul face 0 marlurisire de eredinta in Treime, este inspira
poate de aiel.
Celelalte earaeteristlei ale imparAtiei mesianice (ve'lnicia,
universalismul etc.) nu sunt ide! proprii lui Daniel, ele au fost
anticipate cu mult inainte. de alt! profeti
Cat de evident pare continutu! mesianic at versului totu,1
sunt destui teologi cad spun ca Daniel nu s'a gandit la Mesia.
Astlel judeca. b. o. K. Marfi/ iar H. Gressmann 3 atrlbue 0 orl
gin
e
mitologiea textulu1. Ideea din Daniel nu-i mitologica, ci
bim: Vechiului Testament. In ps. 104 3 Dumnezeu Ill
i
..face car din nourii cerulul ,i umbia pe aripile vantului". Sensul de
aici e figurat: va sa zica. ci Dumnezeu locue,te in sfere opuse
materiel. Acest sens se potrlve,te in parte l\Ii versului nostru
ales de cand Konig E. 3 a dovedit ca. sunt destule motive
S!rama.ticale Ijd istorlce.
Un Inger nicidecum nu poate fi "Flu! omului", cad n!cleri
nu- lie spune in Vechiul Testament ca ingerii condue 0 imparatie
oarecare. fie aeeea materiaLl sau de ordin spiritual.
3. Cele de saptimani
(9, 24-27)
ProfetUle danielice f,i ajung culmea in 9 3'-11. in profetia
nuniita: Cele ,aptezeci de slptlmani. lata. teX'tul:
,,$aptezeci de p'au hotiirit pentru poporul tau. p
#'
pentru cetatea cea' slanta pentru ca fiiriidelegea aiunga
culmea ,i pacatui sa THntru a vitIa ,;-a aduce
dreptate ,; a se plini dreptatea proorocia ,i a se unge
Sfdntul Sfinjilor" (v. 24).
$eptimUe sunt redate in $eptuaginta prin ru,la
are !,Ii Vulgata: .,ebdomades". inseamnl. sapUlmi.nl. Tradueerea
ar fi mai coreetl dadi s'ar reda evreeseul u$abuim" Cll ",eptimi".
Saptlmana ne trlmite Ia l,Iapte dIe ca'a vreme
I Das Buch Daniel (1a Kautzsch I Die. Schrift des
binllen lQ10, p. 436.
Z Der Meslllaa, GtlttiDgen 1929. p. 343 f. 11.
S O. c. (D. mell. Weiss). p. 310.
-99
l
",eptimea" ne
A. T. Bd. 1) Tii.
,
;" _. 7.
,
.
,
-:,-".,..
I
I
Dr. NICOLAE NEAGA
.duh al vremii. ca un val de apa se revars! asupra sufletelor,
,-lar credinta religioasa e 0 forta lucrUoare. ea minunI.
In tot cazul cel mai mulif teologi admit profetii mesianice
,la Ezechiel. Astfel Bra/iotis, din ,Atena, nume$te epoca din
vremea .,bunului pastor": VEoe &O'ltpoe.CCII/ lar Prof. V. Tarnavschi 2 ,
,admite cA parti din Ezechiel (ca 47) conifn 0 descriere poetica
.a viitorului imperiu mesianic.
Daniel
In istoria desvoltirii spirttuale a omenirii profetul Daniel
'oeupa un loc apacte. Pe cat de putine pe atat de clare sunt
viziunile sale privind viitorul. Treisunt 10eurile la carl ne
,oprim:
1. ImparaUa pl1cii (2 H);
2. Fiul omului (7 ts) j
3. Cele \'Iaptezec:l. de sapU.mani (9 U-ll7)'
In tmntea textelor, de continut mesianic stau celebrele
,euvinte: "In zilele impiiratilor aeelora va scula Dumnezeul ee
. rului, 0 impiirii(ie care ,nu va fi nimieitii in veci. $i impdriifia nu
.-se va lasa altui popor: sfiirama-va ,i va nimici toate impiiriitii/e,
.dar ea va diiinui in veei'" (yezi' \'Ii Dan. 2 u).
Anteeedentele profetiei sunt urmatoarele: Imparatul Nabu
,-hodonosor al Bablloniei avu un. vis, pill' care I-a sea.pat din
memone. Dorea mult sa-l vada reconstituit \'Ii mai ales talcuit.
Daniel indepline\'lte aceasta dorinta. E visul cu statuia cu cap
de aur, piept de argint, pantece de 'arama \'Ii picioare de argila,
.pe care 0 sUinea. coboriUi. din inaltfme 0 loveljlte 0 sfaJ;'ma.
Ce1e patm parti ale colosuluj, cu picioare.de lut, repre
zinta patm imparatii: 1. Babilonia. 2. Medo-Persia, 3. Greco
Macedonia, 4. Imperiul roman. Stanca e imparAifa lui Dumnezeu.
Acesta ar fi 1ndeob\'lte sensui general. In ce detaliile
,ele sunt inca obiect de discuife. De fapt, dupa interpretarea lui
Daniel. capul de aur nu e direct Babilonia. ci Nabuhodonosor,
care identiHcandu-se cu imperiul sau reprezinta Babilonia (Dan.
i
, -1 E1o<XTWTl)... rljv II. A .. Alena 1937, p. 421.
2 Introducere in sf. c. ale V. T. Cerniuti 1928, conf, Cornely: Introd.
4trad. franc.), Paris 1928, 'vol. I. p. 733.
- 96'
HRlSTOS IN VECHIUL TESTAMENT
:2 3S)' Celelalte trei imparatii 11U mai sunt reprezentate prin cli
'peteniile lor. Adoua impliraife (v, 39 v. 32) e mal putin
decat intaia precum argintul e inferior in valoare aurului j a
treia (v. 32 ljli 39) imparatie se rapoarla la cele doua anterioare
-ca arama de arglnt aur; a patra (v. 33 !iii 40), reprezen
tati prin fier, nu va desfiinta pe cele anterioare dar Ie va im
bucatatt (micljlora I. coni. 2 40. H)' A clnda impiirlitie e una spi
:ritualli.
Jr.
!i
c
Aceasta viitoare imparatfe va fi a lui Dumnezeu. a lui
1! -proprie, nu a lui David, Solomon... Caracterul ei divin il exprima
1'"
natura originea el. Ea incepe originea pe pamant, nU insa

pe ruinele 'celor patrn regate, ci fiinteaza deodata eu acelea,

dar in vreme ce cele patru imparatii scad incet incet apoi se
stang, impar!-tia a cincla devine mare \'Ii t!mple intreg pimantuL
Ea nu va mal fi de nimen!. Caracterul genuin al ei
-este universalismul ve\'lnicia.
Uneori. in preZicerile V. T., lmparatta lui Mesia se con
lunda cu evenimentele contimporane epocH, aid nu e cazul,
impiiditia cea nouli nu este 0 reactivare a teocraf;iei vechi,
<cand regii,loqiitori aJ regelui nevazut, f/ili luau angajamentui de
_ a domni dupa voia lui bumnezeu dar nu se conformau nido
<lata. Ea avand stmctura transcendentaIa nimeni' nu este auto
:riza4: a 0 conduce. Daniel are astfel 0 concepf;ie mai avansata
.despre originea divina ,i despre natura spirituala' a imparatiei
mesianice.
2 "Fiul omului"
[7, 13)
CiipetenJI.a imparapei prevestite de Daruel, in cap. 2 H ,12 H'
-este "Flul omului". Acest moment constitue al dollea text me
sianlc la DanieL E vedenia profetului descrisa, in 7 u' 1,: .,Am
viizut in vedenia nop/ii. $i latii cu noarli eerului venia unul ca
un Fiu al Omului, $i a ajuns panii la eel vechiu de zilft, # inaintfta
Lui a fost dus,,$i i s'a dat Lui puterea, slava ,i imparii/ia, ca. _,
toate popoarele, neamarile $i limbile lui sii-i slujeascii. St9,panirea
lui este ve$1licii. ea nu va treee, lar impariipa lui -riu se va
.strica l niciodatii}".
97 1
WCOLAE NEAG<\.
aceasUi indemnand la ingrijirea parultti prin
miruire (coni. Provo 9 8 Mat. 6
H
).
'"Kode, ("Sfantul Sfintilor") in
pentru a exprima ceva sIant din cale aEad, sfinteriia in gradul
cel mal superlativ, locul cel prea sfant Num. 18
1o
altarul ta
malerii Ex. 30 10. uneltele dela sacrificiul "arderii de tot" Ex.
30 39, dela chivotul legH Num. 4" tamaia de pe altaruI
tamaierii Ex. 30 36, painile punedi inainte Lev. 24
9
darurile
inchinate Domnului Lev. 272S !iii prinoasele deia jertfe Lev. 10 U"
Gesenius (in hebraisches u. aramiiisches Handworterbuch ed. 14,
Leipzig 1905 p. 643) sustine cii din Dan. 9
24
,
vizeaza locul sfant ("heiHgen Ode"). In acest sens obvine Ja I Cron.
23 131 unde Aaron e indrumat sa serveasca la locul cel prea sfant.
In Ex, 39 27 jerlfelnicul (altarul sacriHciilor) e numit loc prea
smnt, "sfantul sfintelor". Despre jertfelnic nu poate Ii vorba aicL
Profetul are in vedere sau tempJul ideal liIi-n cazul acesta se
gande!ilte la intemeerea bisericH sau e aid uuicul caz
cand .lui. Mesia i se dli. numele de "Sfantul sfinplor". !;ii'ntr'un
caz liIi in altul textul ramane mesianic. Insa templJ,d e numit:
(cu articolul ..ha
H
), iar aici avem notlunea
Upsitii de artico!' Versul 25 !iii urmatoarele pledeaza pentru in
terpretarea din urma. La 35 Mariei i se pune in vedere ca
din transa se va Sfantul. Bazat pe aceastii reaUtate Teo
doret sustine ca Sfantul. .." e Hrlstos.
1
Precizfuni in privinta
profetiei ne da in continuare versul 25: "Sa !iii sa inteIegi:
dela envantuIui cu iara,i sa sezideasca lerusalimlll ,I
pina la Dnsul, princlpeIe. sunt ,apte. ,eptimi, ,I 62 de ,eptimi j
,i iar vor fi zidite ,anturile ,I zidul". Daniel nu era in dar cu
profetia dela ler. 25
11
("tara va fi pustiita!;"li poporul rob va
fi 70 de ani") IlII 29 10 ("dupa ce se vor implini 70 de ani in
Babilonia vii vol intoarce acasa"). In timp ce flcea caIcul ca
sil aUe sfar,itul ceIor 70 de ani. ingerul if comunica ceva mult
mal important.
"Ie:jirea cUlJantuiui'" e 0 invoire, un edict care are in ve
dere permisiunea pentru evrei de reconstrui cetatea darll
mata, Ierusalimul. In acest moment evreii sunt popor invins, cn
1 Teodore!: o. c. M. G. tom. 8t. col. 1473.
- 102 -
I
.J
HRISTOS IN VECHIUL TEST AMENT
0() 'tara cucerlta. Ei supoarta toate urmarUe impuse de un diz
holu pierdut: N'au voe a se inarmR, n'au voe a se fortifica
rezidindu-!;"Ii cetatile distruse. cu atilt mai putln capifala tarH.
Cu t1mpul raporturile dintre ei !;"Ii du,manii lor se indulcesc, ur
meaza destlnderea intre plrti. Prin diferite edicte, sau decrete,
-ii se fac din ce in ce mai muIte concesiuni. Patru sunt edictele
.ce Ii se dau llIi' carl ne privesc in aceasta legatura de ideL
Intaiul este cel al lui Cirus. Putin timp dupa intrarea tri
'umfala in Babilon (539 i. H.) Clrus permite Iudeilor a se re
intoarce in patrie. In conformitate cu conceptiile sale religioase
'Cirus nu D,umai ca da edictul de eIiberare, d el dispune tot
.odatil restituirea odoarelor sacre rapHe de Nabuhodonosor j
di1ruielllte pe Iudei cu aur, aigint liIi alte ajutoare materiale Illi-i
invitain mod special a lua parte la ddirea casei Domnului.
Cel reintor!;"li, in numlr de aproape' 30.000, se dedica en tot
zidirii casei Domnului. Desele incidente cn Samaritenii
ingreuiara mult progresuI Iucrarilor. Disperarea a ajuns pana
fnir'acolo incat frunta!;"lii poporului renuatara a mai coatribui cu
.ajutoarele materiale necesare. In acest timp nu e vorba de
.reconstruire a ora!;"lului Ierusalim. Decretul lui Cirus, cuprins in
Esra 1 1-4, prevede zidirea tempIuIui, dar el nu autorlzeaza. inta
rirea cetatU' IerusaHmului, prin netezirea drumurHor !;"Ii ridtcarea
.zidnrilor daramate. Prin urmare textul nostru n'are in vedere
-edictul regelui Cirus.
Al 2-lea edict este cel al lui Oariu Histaspe (conf. Esra. 6.),
.prin care se perm1te desavarsirea lucrarilor la templu. Prin acest
,edict, care este 0 reinoire a edictului precedent, se zad&rnice,te
intreruperea mijIocita cu atata indarjire de comunitatea sama
rlteana. Edictul s'a dat la 520. Iudeii incurajati !;"Ii prin predi
cile lui Agheu ,i Zaharia reu,esc a duce la sfaTlilit didirea tem
plului. cafre finea anului 516. Timpul Dial trebuia sacrificat ,i
cultivarea pamantuIui .!?i pentru gdja de traiul zilnic,
ca in Mara de ciadirea tempiulul nU-!;1i mai putea asuma
alta. raspundere. Nid acest decret nu are in vedere alte Iucrari
.afara de cele din jurul templulul.
AI treilea edict se da prin Artaxerxe I (LongimanuJ) (conE.
. Esra 7
1
-
118
1, care a domnit intre anii 465-424. Prin acesta,
.datin anul 551, sau .dupa calculul prof. univ. V. Gheorghiu in
,- 103
0
Dr, NICOLAE NEAGA
lasa liberlatea de a ne gandi !)Ii la !)Iapte saptAmani.san ljIapte
ani. Textul ebraic nu-i impotrlva acestei interpretarl, pentru cll.
deljli pluralul dela "sabua" e!)li ,,!lIabuot" {cu sufixul femeninelor}
totuljli se recla priu "ljIabuim", Gesenius,1 Zimmern,1 Buh1! traduc
pe "ljIabuim" cu "Iahrsiebend", "Iahrwoche", iar. E, Konig 2 cu
"Sibenheiten",
ComentatorH se gandesc la ljIeptimi, saptamani de ani.
tezeci se inmulteljlte cu. !)Iapte iar suma rezllltata indica terminul
final (70X7 = 49 ani). Pentru acest procedeu se aduc urmA
toarele argumente: Traditla. reprezentatA prln sf. ScrUtorl. a
interpretat cu ani, pentruci "ljIeptimea" din Dan 9 u are lega
tura ideolagidi cucei ljIaptezeci de ani din 9 I' La cei vechi era
in U7: acest fel de a se exprima. Varra (GaiL Noct. attic. I. III
c. IX) scrle: jam undecim annorum hebdomadam ingressum
esse, et ad eum diem septuaginta hebdomadas librorum con
scripsisse. a Exemple de acestea sunt !lIi la Aristotel (Polit. VII.
16; Censorin. de die nataH e. 14).
4
Avem ljIi argumente biblice
Lev. 15 I, ., 5. 26 U, 85' U II Cron. 36 21 Exod. 4
6
, Cartea Ilpo
crifa a Iubileelor e intitulaU.: "Cartea saptimanilor de ani". Se
citeaza. !lIi cartea IV Esra eu acela!ll scop.
De altcum la 10
2
.Daniel vorbind de saptlmana obiljlnuita
o nllmeljlte de zile (saptamana). Tot aljla d'1'.....adevlirat
este eli spatiul de 490 zile ar H prea restrans pentru eputzarea
eelor profetite in Dan 9w
"Nehtach" (b.p-&ljaczv) s'au hotarat, s'au decretat, cum redll
i
> Teodoret/
i
inseamna !)Ii: s'au taiat. s'au llumarat, s'au despaqit.
! .. PoporuZ" e cel al profetulut, i l'a incredintat
pentru a-I mentine tare in credinta ljIi pentru a-I pregati in: ve
derea mantuirU. .. Ora,ul" e Ierusalimul, e numit ..al tau" nu
pentru ca ar. fi locul natal al proietulut. cl se are' in vedere
t W. Gesenil1s: hebr. 11. aram, Handworlerbuch fiber das A. T. in
Verb. mit Dr. H. Zimmern. beacb. v. Dr, F. Buh!. 14 Aufl. Leipzig 1905, p. 731.
2 E. Konig o. c. (M. Wei..). p.316.
a Card. Meignan: Les derniers prophetes d' Israil. Paris J894 p. 91.
Dr. O. Zockler, Der Prophet Daniel (In: Bibelwerk. Lange tom, VIII
Leipzilo1 1870 p. 177.
5 Teodoret: 'htoJlYfj!J.O' tQ:\; '1:01:;". M. G. tom. 81
col. 496,
- 100

HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
iaraljli rohtl misionar pe care illndepline!jite in mijlocul celor din
capitala. Septuaginta are :E,OOY in loc de Ierusallm. "Slant" e
atribut ce se Ierusalimului, odinioad. centru al cui.,.
tulul. mal tarziu capitala religioasa. "cetatea marelui Rege". cum
if zJcea Psalmistul (48 3), iar in epoca creiiltina oraiil siant (Mat 4 OJ,
"Pentruca fiiriidelegea ajungii cuZmea ,i piicatu/ so.
covareascii". L !
RAul va progresa panli ce criza morals. iljli va ajunge cul
mea. In lumina aceslei crize idealul spiritual apare mai ne
cesar, iar aspiratia catre mantuirea omenirH se vede mal la
murlt. Numai dupa ce cade omul iljli da seama ce inseamna a
H invingator.
"Pentru a ispii$i", adica, pentru a se aduce 0 jerHa expie
toare dreplaiii dumnezeeljlti !)Ii a ljIterge vina omului. Principiul:
pentru fapta rlisplata Iili niipasta pentru nlipasta are valabilitate
in domeniul spiritual.
Expierea cultica externli nu face cu puHnta impiicarea
omului eu Dumnezeu j expierea va fi de caracterul structural
al impliratiei lui Mesia, deci. Expresiile "A plini vedenia ...
proorocia" se refera la vizi\lnile ljIi profetiile cad pdvesc pe
Mesia ljIi imparatia sa. Ele se realizeaza la "plinirea vremU".
"sa se ungd".
in vechime se ungeau cu untdelemn aromatic mai ales
frunta!jiii. Iiili ungeau paruI capului, barba :;;i mustilfile. Unii i,i
frictionau intregul corp, ba in semn de sUma !,Ii respect fata de
cineva i-se ungea aceluia picioarele.
2
In V. T. se ungeau preoiii la instituire (Lev. 735), profetii
I,
(I Regi 16
16
), ca ljIi regU Ia urearea lor pe tron (II Cron. 23 11)' f
I
De aici vine titulatura regilor de: unsul Domnului, Xfitcrc6, toG
&oG (I Sain. 123)' Cu timpul se aplica la Hristos aeeasta numire
de ex. I Sam. 2 10 ps. 2 I. Ungerea . e simbolul bucuriei. a
1
multumirH. Neglijarea ungerii era semn de intristare. Intrellisau
uugerea b. o. fariseii, pentrn a se arllta oamenilor ell. ei sunt
j
posomorati din pricina postului pr:ea aspru. Sf. Scriptura osan
1 Teodoret zice: .511 1& sIar,it pacatul (tEM\; ij &....<&1ttl%). o. c.
M. G, tom. 81 col. 1472.
a Tarnavschi V.: Arheol02ia. p. 134.
I
- 101 -
J
.,
l
Dr. NICOLAE NEAGA
adicli. dupa 3
1
/
a
ani, pdn jertfirea lui, sacriffciHe Vechiului Te
. stament. (jertfe sil.ngeroase prinoasele, adica ansamblul cul
tului) vor fi abrogate (aducan'.lu-se mielul nevinovat. adevaratA
jerHa pentru pacatele lumit Teodoret): I
Ded, dela 458 a H. pil.na la moartea lui Mesia sunt 70 X 7
-ani = 490 ani, sau ma; precis 486 ita ani, intrucat in c(infor
mitate ('u versul 27 moarlea are loc la mijlocul a 70,
astfel ca din 490 i /2 3 I/Z ani. Astfel obfinem
29 l/Z' respective anul 30 al erei ere!iltine.
In interpretarea detaliilor s'au ivit 0 multime de diferende,
dar in se admite mesianitatea profetiei. In Noul Testa
ment (Mat. 24]5 Mc. 13 1 Lc. 21 20)' Mantuitorul citeaza pe
Daniel (9 nl !ill provoaca pe ascultatori sa fie cu bagare de
seama la cuprinsul profetic al locului.
Cetindu-se eomentariile sfintilor Parinti se poate vedea !ili
aid multa diversitate hi interpretarea textului, fa.d, insa ea sa
difere prea mult concIuziile lor de ansambill. Astfel Origen 2
ucupandu-se, in comentarul sau laMateiu, de textul danieHc aplica
expresia .. Sfantul Sfintilor" la Hristos tot fer. leronim, 3
Teodoret. Clement 5 Ciril allerusalimului,
,Eusebie din Cesareia 7 !ili sf. roan Hrisostom.
8
1 Teodoret: o. c. M, G, tom, 81 col. 14'H.
2 Orillen: Mor;{)-. M. G. tom, 13. col. 1658.
B lli/ronim: nNu Incape nici a indoialii ell este despre sosirea lui
Hristos. care a venit dupl 70 d.e s!ptAmini". Commentarium in Danielem
cap. IX, M. L. tom. 25 :C!ol. 542.
TII/odore(;: "Gavdil a anuntat pe Hristos, panl la care. dela .zidirea
krusalimului. sunt 7 +62 sapt!mAni. In slptamina din urml a dat .credin
ciofUor Noul Testament." 'I11:op.v. al.. ta.. 'op. ,00 .:\or;V. M. G. tom. 81, col.
1476- ,i '48f
5 Clmnlmt: Min '1 slptiinlAni s'a zidit templul... in 62 sliptiinlAni au avut
lim,te... iar Domnul nostru fisus Hristos venind 8'a plinit "viziunea" IIi "profetia"...
Stromat. Cartea I, M. G. tom: 8 col. ,856-857.
6 Chil: "Dela :tidirea ferusalimului pin! la Hristo.s sunt 7 +62 = 69
slptamani de ani = 483 ani" ' '
Katihisis De Christo C8Tn. XU. com. M. G. tom. 33 col. 748.
"cn:.
1 Eusebie, "Cea mal limpede ;nainte vedere
M. G. tom.. 20 col. 89.
a Mantuitorului
H
'EXXA.
8 Hrisostom: coni .M. G. tom. 56, col. 240.
- 106 -
I
I
I
I
J
.,.
, I
.;
:Ij..
"

J
HRISTOS IN VECHlUL TESTAMENT
Rezumahil celor spuse: Pe pamant se-- va intemeia 0 noua
-societatede oameni, lmparatia lui Dumnez.eu. Iinparlitia aceasta
'va Ii universala !ili cuprinzand toate popoarele din toate
timpudle !ill locuriIe pamantului. Capul ei vlzibfl, invesUt de Dum
nezeu eu conducerea pentru totdeauna a popoarelor, este Mesia,
care va- H DUtIJnezeu-om. Data acestui eveniment mondial 0 fi
xeaza cu predziune profetul Daniel.
Osea
1. "Pruncul iubit"
(U, 1)
Bogat in perspective mesianice este scdsul lui Osea.
Destrabalarea celor mari amestecul cu atrage urgia
Domnului: vor Ii dU!il1 in robie !ill pedepsiti din pricina vietii
lor ticaloase. 0 de!ilteptare spontana de con!iltiintii va
numai decat atitudinea manioasii a Stapanwui: Daca se vor
intoarce eu adevlrat la Dcimnul vor gasl mila dragoste aeolo,
far numarul copiilor lor va fi ca nlsipul marii, care nu se nu
mara. In mijlocul acestor idei generale se ineadreaza textul:
. "Cil prune a fost lsrail eu I-am tubit pe el, din Egipt
<lm ehemat pe fiul meu".
LXX are in loe de ,,!ibni" = ..fiul meu", to!; ,6xVor; "OtoO
("fiii sai") refera la Israil, cata. vreme textul ebraic re
ferS. pe "llbni" la Dumnezeu. Poate acest fapt a fost un motiv
de punere in' dfscutie al earacterului' mesianic al locului, sau
-,
scoaterea de concluzil negative. b. o. TeodoreP nu d1i.
nid 0 importanta mesianicl textului. Cetinta ebraiea e spri
jinita fnsa !ili de Mateiu 215 ("Hbni"=,ov uEov p.oo,.
Intu Iscail s'a intemeiat raportl11 dintre tata
fiu. In unna acestei adoptiuni spirituale IsraiI avea sa devina
organul voei lui Dumnezeu in mijlocul popoarelor, far Dumnezeu
prQtectorul sau parlntesc. Gand Moise a epuizat toate argu
mentele in favorul eliberarH din Egipt, a pus in vedere Fara':'
onulut ca Israil copil al lui Dumnezeu Hind, lIfre obHgatia de-a
merge in Canaan pE!:ntru a sem lui Dumnezeu (Ex. 4n ). Ca
I Teodoret I M: G. tom. 81 pol. ,1610 'Epp.rIY"t'or; e:i, tovYa.
- 107
.!
Dr. NICOLAE NEAGA
HRISTOS IN VECHIUL TESTAMENT
458,1 .imp1l.ratul impiira1ilor", da voe ca tot, celce dore$te, dintre

cetatenii impeclului fiind, preoti sau leviti din popornllui IsraiJ..
sa meiuga impreuna cu Esra la IemsaHm. Monarhul insArdneaza.
in mod oficial pe Esra sa viziteze pe cei reintor$i in. patrie \li
:f
sa raporteze despre indeplinirea celor ordonate. Esra mai ave&.
menirea sa duca din partea domnitorulul diferite daruri, argint
\li aur, pe seama templului i-se da totodata mana libera in
vederea organiziirii sociale a poporului reintors din
Cu acest prilei anunta imparatul 0 mulpme de gratificiid. Astfel
I'
face cunoscut Cll. .. asupra preotilor, Ieviplor. cantiiretilor. por
fariloT ... bir sa nu se puna"... Ceeace s'a spus, privitor Is cele
'"
doua decrete de mai nainte, se la acesta. Nu se
vorbe!jlte nid aiel despre construirea zidurilor Ierusalimului. Dl
profesor Dr. V. Gheorghiu ce e drept conchide ca un popor
nu poate primi organizatie solida de stat fira sa aiba un centrlt
sigur de gravitate culturaia nationala, iar din cadrel acestei
organizafH ar face parte ztdlrea zidurilor Ierusalimului, invoire
pe care trebue s'o fi primlt Ersa din partea regelui Ariaxerxe
I Longimanul. Insa in mod direct nu se face despre deeret.
ci s'ar putea doar deduce din Esra 9 &-
Decret direct se da in pdvinta aceasta abia Ia 445.
de, catre acela\l. Barbafi iudei sosit! la Susa, in capitala Per
siei. prezinta lui Neemia un raporl detailat asupra starii de
plorabile in care se afla cetatea Ierusalim: "zidurile sunt dara
mate porple sunt arse de foe", Ca unul care a. fost pahar
nieu! curtU imperiale, Neemia avea marc trecere 1<, imparat.
E! intervine la do'nnitor in favoarea patriei sale.. RezultatuL
interventiei Ia Neemia a fost edictul din, ;445. Acest firman
t
cuprindea permisiunea lui Neemia de-a cilator! in Iudeea ,i a
.1:
Iua masurile necesare pentru c1adirea cetApi parinlilor. Fir
manul prevede totodatl 0 recomandafie catre Asaf" mai marele
\
pidurilor, care este indrumat a pune Iudeilor lemne, pentrm
,i,'!
grinzi p0rti, la dispozltie.


Cu acest pdlej Neemia joaca un rol principal. Neemia

combate mulfimea de abuzuri, introduse tntre Hnp in mijlocu}.
conationalilor. !iii alunga piedecile (;!lU:i s'au pus
! Anul ziua morUi Cerniiuti 1928. p.
104. -'
acelora cad au cu entuziasm rehabilitittea societAtii.
dupa exi!. Decretul din urma cupdnde dispozitii privitor la
edificarea cetiitii Ierusalim, dar intrudU este numai 0
a celui dat la 458, se ia ca punct de pleca-re incalculul sap
tamanUor intAiul edict al lui Artaxerxe J, decl anul 458.
cuv&ntului coincide deci cu anul 458.
In .. ma\liah nagid" nu e articulat asHel tradu
cerea verbala ar indica pe un uns oarecare, nu pe Unsul HigA-
duit. De aceea unH s'au gandit la Cirus, pe care Isaia 45 1 11
nume,te uusul Domnului. Dar numirea datii lui Cirus este ex-
ceplionala, catii vreme pentru Mesia numirea .. este
proprie.
$apte sunt 7X7 ani = 49 ani, 62 sunt
62X 7 ani. 434 ani. Cele 7X62 sumandu-se obtinem 69 =
483 ani. Dupa 483 ani urmeazl evenimentul profetit.
Partea ultimA a v. 25 are in privire lucrari in vederea
refacerii cetatii, care in urma (samaritene) progre
seaza cu mad greutati intreruperi. Textul precizeaza ca-i
yorba de "rechob" (n;A(Xt'st(X, strada) piata, loc Hber, I$i .. haru/"
(groapa, !;Iant... j. Aid' LXX are 'ltEpltztxo<;; = zidul cel de jur'
imprejur. Pdn "hamt" textul masoretic se Ia
rile carl incunjurau cetatea, diguri de aparare.
Versul 26 anunta ceva nou: "dupa cele 62 de I$eptimi
Unsul va pieri nu are (vina) ,I templui Ie va da
rama poporul unui principe, va venl prin revarsare
!;Ii pana Ia va fi razboiu. pustiirea hotarita".
Pentru intelegerea lui. acest text trebue intregit cu .. vina".
.. Seter' inseamna rE'vilrsare, sa subintE'lege = un poporse revarsa
ca un potop de ape peste cetatea sEantii .. ,
'Dupa 62X7 = 434 ani va pieri Unsul, Mesia, de!;li vina nu
are. Moartea va avea loc dupa trecerea celor 62, bine inteles plus
cele 7 \leptimi antedoare.. Un aIt evenimcnt prevestit este
ramarea Ierusalim \li dA.ramarea templului de acolo.
Moariea lui Mesia premerge daram4rll. Tlmpurile grele vor dura..
Moartea anunfaUi in v. 36 este determinata mai deaproape
in v. 27. In ultima va fncheia legimantul cel nou, cu.
credincio,U, cum Teodoret/ lar in mljlocul
I Teodoret, p. c, M. G. tom. 81 col. 1481.
- 105

Dr. NICOLAE NEAGA
,,$i va fi; dupii acef!(1, lurna-voill duhul meu peste toata
carnea ofi vor profe(i fiii vO$fri $i fiicele voasiTe, biitriinii vO$trii
visuri vor visa, liiniirii vO$trii vedenii 'vor avea, $i peste slugile'
me/e".
Expresla: "ahare ken" aceea") se refera la 2, 24, 27.
Subiectul lui "espoc" (dela a varsa, a turna) este "rubei",
("duhul
lf
) care se revarsa ca 0 ploae pe pamant, din abun
detifa deci peste cei Duhul este, dupa sf. Vasile, 0 forti.
diu care radiaza toate virtutile} In vremile Vechitilui Testament.
"Duhul lui Damnezeu" se revarsa numai asupra unor alese or- .
gane ale Provedintei. AsHel a Iuerat "Duhul Domnului" pdn.
David (II Sam. 23
2
), Moise profetii, cad au activat insplrati
fiind de "Duhul" (II P. 1
21
): unora Ie-a dat putere (Jud. 3
6
),
altora Ie-a (II Cron. 18 20--111)'
In epoca mesianica "Duhu!." se revarsa asupra tuturor
oamenilor. "Toata cornea" ("koi basal' ") e un ebraism pentru.
toaf! suflarea, toatA faptura I copii. batrani, tan&ri, baieti, fete,
stapani slugt. Expresia este foarte euprlnzatoare. Ea incu
despre 0 generaia cu puterile inerente
Duhului.
Nu suilt cuprinse neeuvimtatoarele. in expresia "kot
cum sustinea. nu se refer! numai la. evrei
cum opineaza Marti,lI d la orice om.
Despre "slugile Domnului" se deosebit, sa fie
Apostolii cel in mod special in sluiba Stl1panului 7'
Faptele apostolilor, 2, 14, constata ca aceste profetii s'au.
plinit in ziua Rusaliilor.
Acestel constatari i se Teodor din Mopsue
stia, care ve4e in Legea. veche ..umbra tuturor lucrurilor vii
toare". .
1 Sf. Vasile o. c. [psalmii !rad. Fedorii} p. 150.
Z conf. E. Voiutschi r Profelulloel, Viena 1882 p. 45 $i Fr. Keil-Die zw(llf
kleinen Propheten' (in bibl. Kom. ed. de Keil Delilzsch IVI Leipz(t 1888
p. 151.
a Der Prophet loel la Kaut:z;;sc:h 0. c. p. 24. Ttlbingan 1910.
T/llodor din Mopsuestio.: 'Epp.1JVllf '11,1)1]11:"00 1tpoqrlrcou M. G. tom.
66 col. 232.
HRISTOS IN VECHIUL TEST AMENT
Iii"
. ., !'
T eodorel este mal precis, el vizeaza direct evenimentuI
vorbirH in limbi,1 "din zilele Cincizecimii", cum Cfril
alAlexandriei, gandindu-se la epoca
3. Minuni in cer pe pimAnt
(3.3-5)
Un text de natura eshatologica il constitue in cu-.
villtele I
,,$f va da semne in cer sus $i pe piimtinl jos, stinge, foe,.
nouri de fum, soarele se ua iniuneca, luna ... U
"Mofet" (pl. ..mofUm") este mai mult decat un semn, e
ceva extraordinar, 0 minune...SAngele focuI" vizeaza razboae'
crallcene. Alte amanunte ne sunt cunoscute din celelalte pro-
etH meslanice. In genere sensul este urmatorul,
Inainte de ziua Domntilui se vor produce evenimente epo
eale neobiljllluite in lume. SorH astreIe, ceie mari, racindu-se
ljll indepartandu-se deolalti- pierd puterea. de a lumina incalzi,
cu exentiale modHic!ri pentru lumea
Soarele fiind centrul sistemului planetar dcirea lni are
urmari catastroale pentru pamantul Iocuit de noi, did luna
:;;i stelele sunt dependeote de soare. Lumina pe care 0 tdmite
asupra pamantului luna, e imprumutatli. dela soare, lar soarele"
pierzand puterea calorifica slabeljlte in forta de atractie. Ca.
urmare stelele se desprind din coheziunea ordonatA in care
tinute se pravalesc in r.egiuni noua inca necunoscute. In acea.
vreme se vor prodUce incendH unnate de cantitati neobi:;;Duite
. de fum, prin ciocnirea planetelor eruptia pamantului. Vor fi
revarsari de sange in timpul aC'estor catastrofe. In sfar,U

soarele se va intaneca, iar luna va pierde culoarea luminoasa..
Mantuiti vor fi numal acel cari cred in Dttmnezeu.

1 Teodoret: 'I1Irl11 M. G. tOlD. tOlD. 81 col.
:(::'
1"53 I "Clc:i dumneze.i ",postoU au griit in alte limbi $i a rllmas acest dar
10:::.,,,. pana In zilele Doaatre: clc:i sunt f.ntre oameni csri au minw dIU' vilziitoaie

incat c:unosc: multe din ale viitorului fi Ie antic:ipeazi (7t@oj).sjouatY)",
t
r'
, I (,irll 0.1 Alex.: tOy 'II1)lj1 M. G, tom. 71 col. 371,'
tll' 'Ijp.@\; tllt; 1tsVC'IjXoati)"
- 110 _.
itt - .
f
Dr. NICOLAE NEAGA
Dumnezeu a invrednicit pe Israil, de-a creljltere deosehita 0
constatli ljIi lsaia 12' Copiii I-au .rasplatit putln demn pe
Pirintele lor,deaceea Ieremia il cheama pe Israil inapo! la
Tatal {3
14
J. pentrucli este copilul cel scump, cel alintat, de care
Cll drag iljli aduce aminte (Iei-. 31
29
),
In Hmpul captiviUitii egiptene !sraB era un prunc, adicl!.
in faza desvoltarii sale. asUel e corectli interprl1!tarea lui
Teodor diD Mopsuestia 1 ljIi Ciril al Alexandriei/ ci titu
latura de, "copil" se refera la acea epoca. In eliherarea din
Eglpt Osea vede 0 fapt! a milei !}i dragostei divine plirinteljlti.
Fiu al lui Dumnezeu, in' cel mal lnaIt inteles al cuvantului, IiAljitl.o".
(Teofilact);3 e Hristos. EvangheHstul Mateiu face lega
tura cu Osea ljIi considera cuvantul Vechiului Testament 0 clara
inainte vedere privitoare la fuga scaparea minunata din Egipt
a lisus.
Ioil
Cunoscator in largs. masuril. a epocii mesianice este ljIi IoiL
Cele cateva capitole ale cartH sale contin idei comune tuturor
profeUlor, dar lese din sfera acelora, prin prevederile sale proprii
din 2, 23: Invatatorul dreptlitii; 3, f: Pogorarea Duhului sfant
,i 3, 5: Minunl in cer ljIi pe pl!.mant.
1. InvitAtorul dreptitii
[2. 23J
"Fii ai Sionalal bucurafi-va. ,i va veselifi. in Domnul Dum
nezeul vostru, cd va dO. voua pe Inviiliitorul dreptdfii, qi va va

trimite Voua ploae timpurie # plooe tdrzie pentru intiiia datd".
Perfectul "natan" se traduce cu preLentul, "barifon" ram
tradus cu I "pentru inijiiadatli", unii traduc cu: "ca altAdati."..
Mult e discutat cuvantul "moreh", care are mai multe fnsemnlrl
invatltor, ploae 'tfmpurie, sau mai e 'Ii numele unei locaUtati.
1 Teodoret Mopsuestia: 'EpfJ.ljllal'O: 9cri)s toO ITpa<p. M. G. tom.
66 col. 189.
2 Ciril: obll gao M. G, tom. 71 col 264.
B Teoiilact: sl, 'C01l gao M. G. tom. 126 col. 757.
- 108
,
r
HRlSTOS IN VECHlUL TESTAMENT

din apropierea Sihemului. Cazul din' urms. nu poate fi aiel. In
partea prima a frazel e potrivita redarea cu: invatator, deoareee
aeesta e determinat prln atrihutul "dreptate", care nu s'ar po
trivi ploii. In partea ultima a fraze! nu e' potrivita traducerea
lui "moreh" cu invAtlUor, deoarece substantlvul se afla tntre
"ploae" liIi "ploae tarzie" j lipsea deci tocmai ploaia timpurie,
care este continuili in cuvantul IImoreh". A!}a intelege Septua
ginta cazul din unna, doar pe intUul "moreh" tl traduce eu
.. Ppwp.o:to:" ,,(bucate)'t. "Fii ai Slonulw" sunt nu numal cei din
.Ierusallm, ci toti locwtorii tarii.
"Inv1tll.torul dreptlitii" se poate intelege colectiv 'Ii ar fi
orice invatator care reprezenta vola cea sfAntA 'II dreapta a
Domnului: Profetti in genere ca liIi oricare alt trlmis al Prove
ilintei. In aceasta colectivitate e cupdns Mesia, in care cul
mlneaza arta de-a predica practicarea dreptllii divine.
Doua ar Ii dfrectivele, indicate de Pirin\ii scriitorii hi
sericeljlti, in interpretarea textului, este cea alegorica ljIi cea
literall.Pentru caztU prim am putea cita pe Ciril al Alexaa
driei - care vede in bucuria de aiel pe cea care ne vi!1e
prln Hristos, far ploaia e apa vie a botezului 1 - cazul al doUea
I-am putea exempliHca prinHugo de- S. Victor din veacul al
XU-lea: "Invatatorul e Hrlstos, dOctorul care invatll. pe oameni".2
2. Coborirea Duhului Stint
(3. 1J
Drumul spre pil.eat n'a fost nieiodatli prea lung pentru Israil.
Tot alunecand inainte pe acest povarni!} trehuia si cada.. llilf
pierduse chiar speranta de a-$1 mai putea reveni vreodata. De
atateaori profetii trebuiau sa recurgl la amenintAri, pe cart
'uneori trebuiau sa Ie vadi. facAndu-se trup : plaga lacustelor lui
loll dar riimine 0 umhra paUda doar pe IAnga acea
revirsare de manie din ziua tnfricolilaUi. a judec1:itll. (veZl, loll
1 'Ii 2). Pentru .consolarea celor huni profetul carmi brusc ur
...marea flreascl. a ideii liIi vorbe!}te despre 0 alta tema:
I C'tril: '.E;pfJ.. al; 'COY '/1;p0l'p. 'Iro1jl. M. G. tomzi col. 313. .
2 Hugo de S. V.: In lolel... L Exegetica M. L. tom. 172 col. 352
..Alegorice doctor justitiae Christus est; doctor. qui docet hominem scientiamM.
109
/'

... '. oZ1Wtzf-o: '.
'. ..'
. ('.
, ,"
t . .'
101//603

Rdactor de carte: Garoafa COM:AJ;ll
Tehnore.dactor: Corina V.AN.A.TORU
Coperta: Maria COMAN
lluStraJie coperb1: Tronul Etimasiei, Probota.
l:
f

't.
?
f
-....
I:'
ij
't
Copyright: EDrruRA BIZAN.nN.A.
ISBN 973-9492-44-4
'.
/-1/1, ci
'J l<J:
v
.... '"
Pr. Conf. Dr. Constantin COMAN
'J
ERMINIA DUHULtn
Texte fundamentale pentiu 0
ERMINEUTIcA DUHOVNICEASCA
CARTE TIPARrrA cu BJ:NECUVANrAREA
PREA FERIOTULUI P.ARINrE .
. TEOCTIST
PATRlARHUL BISERICII ORTODOXE RoMANE
EDITURA BIZANTINA"
. 2002
..
I
Dr. NICOLAE NEAGA
Se pare ca., pdn aceasta. profetie, Ioil trece dela epoca me
sianica la evenimentele "timpului din urma".1
Cu toate nu are texte direct mesianice cele ca
teva versuri, (8-15) din cap. 9, arundi. 0 lumina destul de clara
asupra epocH viitoare ,,lato. ochii Domnului Dumnezeu sunt 1m
potriva regatului paciitos, !Ji-l voi'$terge de pe fata piimantului
dDr nu voi nimici cu totul casa lui Iacob" ..
Regatul plicatos reprezinti pe cele 10 tdburi. Israel, care
va H dlstrus. F amllia lui Iacob, care prin repre.zentaDtii da
vidicl are un mare rol de implinit in istoria vietii spirituale. va
fi crutata dela pericoL Poporul va Ii trlmis In exil (v. 9), sau
vor murl de sable toti (v. 10), iar onoarea famHiei
davidice va H relacuta, did "va drege Damnal spiirturile $i-i
-va zidi cele diiriimate" (tl). Indeplinlndu-se aceasta Israil va
cucerl stapani celelalte popoare (12). Acestor cucerld vor
urma timpuri de be4;ug prosperltate, ciici "muntii vor pieura
must" (l3) iar roble nu va mai cunoa,te, ci inadevarata
patrie "v!>r zidi, vor sadl ,i vor intemeia".
Deci :
Prin !Jtergerea .pacatelor armonia dintre Dumnezeu !Ji om'
_se va refaee. Familiei davidice Ii este rezervat un rol de Irunte
in aceasta. 11rivinfii.
Pentru lnterpretarea versului 8 urmatoarele din Amos
c. 9, vezi ler 30
11
, Adevarat ca la Ieremia cadrul profetiel e
mult mal larg, ea fAcand parle dintr'un grup de capilole (c. 30
c. 31) remarcabile pentru structura lor mesianicli.
Din punctul de vedere al Noulul Testament - argument
care nu ajunge pentru .a justifica mesianitatea unui.
text - locul e profetic se referll. la epoca lui Hristos. Apo
stalul lacob citeazll. 9
11
(Vezi Fapte. 1516) pentru a justifiea mi
.sionarismul blserlcH ,i pentru a indreptliti participarea
p!ganilor la bncurlile ei. Interpretarea aceasta este admisa
de TeDdor din Mopsuestia,'2'
!Or
, ReI/Nt c:a scrierea: Profelul loU. de Prof. univ. Popescu (lQI 01
n'slllc putut-o procura $i consulta.
I Teodor din Mopsuestia I "EPP.1jYB!l%Ap.cb, 'CoO M. G. 10m.
. col. 304.
f
- 112


I
"'-
HRISTOS IN VECHlUL TESTAMENT
Obadia1
1. Mantuirea se din Ierusalim
. 11. 21)
De insemnatate mesianica nu-1 straina nicl aceasta midi
lCarte biblica. lata cele cateva' perspective:
,,$i m munlele Domnului va fi mantr,xlrea, el va fi slant,
!Ji casa lui Iacob va mO!}teni poses/unile ei" (v. 17).
"Muntele Domnnlui" e Sionul, Ierusalimul. EI e locul de
. al lui Dumnezeu'" "centrol lmpiratiei Sale". Pentru'
unii acest loc sf Ant e azil de scilpate, nu pentru toti,' cad pa
oganii nu vot calca intr'acolo. "Posesiunile", adica averile mate
riale instrainate, vor deveni iar ale stapaniIor, ba chiar cele
ale 1ar paganii vor H st!paniti (v. 20).
,,$; se vor sui mdntuitori in mantele Sion spre a judeca
.muntele lui Esau, !Jiva ,fi a Vomnului impdrii(ia" (v. 21).
Expresia .. {part. plural) se aplicli in Vechiul Te
stament la iudecatori (coat. Jud. 216 Iii 3,), dar acest particip
poate eupriude colectlv pe orlce om de bine en un oarecare
prestigiu social. In acest sens nu se exclude niei Mesia. "Ca sa
judece" este apozitie, la "mantuitori". Actiunea judecatoreasca
<e desehisa impotriva Edomltfior, reprezentatl alel pritt Esan,
inteineetorul trlbuluJ. "l\:1untele Esau" (metonimie pentru locui
iorti IdumeH) constitue un paralelism antitetie Ia "muntele Sion"
tin Sion mantuire. plata; in Idumea peire, rlsplata).
Ultimelecuvinte ale versului vorbesc despre 0 ."impiiriilie"
care nu este 0 alcatuire existentS. cacf ea "va Ii", adic! va Iua
fUnta. Numirea specifica de: "implirapa-Domnului" i-se dli pen
'truea "Domnur' 0 initiaza 0 conduce. Obadia este autorizat
. $8. anunte aprople:rea et.
. lata 0 apropiere eu totni contrarli J Pe deoparte interesele
agresive ale evreUor. pe de alta parte "impld.tia Domnului" cu
seninll.tatea ei, care nu ing!due niei 0 Ieganare in vre-o iluZ'o
riel. aUtudinede ostilitate. .
I La noi au scris despre Obadia: Dr. S. O. Isopeseu: Obadla. trad.
<om. CernAafi, 1901. Regret c4 scrierea: Profetul Obadia (1906). de pTO.
IUlliv. Ie. I. Popeacu-Mliliefti n'lIJll putl1t-o prOCUl'a ,i utiliza.
- 113 8
58
. 'Pr..COri5rAN'flN.COMAN
.... 'kol d
up....
:;:.11' .....
:.u.u,
_::.. ..
,I,
".
1& . .' .. ' i,
""
14:'1.6-17' 2,5;.-'26:15',26: 16' 6:-:5;' ." ;:. ",
, J - ' l .......It'iL .- 1c '"
14,16, orO ilUlr 9i Eli: Tatlfl 'alt i
. !i' "'_ TTN,.,.{."l............ 1<.'_-' }.Il.' , ...... .)( '_loI
. .. COla..V",w.a ca
'" ..,0'" - ,l.. _1."- .t . &: .
W!X L .. ,C r'.,. ,',
"Cp nVEUf,ux :til<;,. JL rmhm ,pe Care
,16 K6apot; OU,
\.an ou ;:t;tu;l';.
OKEL. 'YjlEL<; Y'J,I(OOK t'E 0'Cf. VOl fi cll
irap'Ut-t'i.v !1EVEL KcxI. Ev "c}i' $i tr\.'vni fit . :
TaUt-IX lEla.b)Ka: !;ill-,ilv " 14;2i: Fe' aeest:ea Vi sptts' fiind
IlEVWV. . ',',EU'OI'V'oi.' I" t',;,'" ;"i. ,
, i '0_& Duhul
"Co is nel'.;tV,Et.,q ,llIr:TIP ..
, 1 f f '., - 0.... 'umel 1.A'_. Ace1a '" ......
;;t:'H , 11 .,' ,E! , , ,,' .V!l i
1mVUX KIXl. \)'11'0- " t9ate i; am:i:ote
EtlTOV bjlLtii E,(OO:'
uQmv.EA&o b
iydt 'll'EP.VW ilJ,Ltv 'ltapa-;' "Cou'M 'pe' care,Eli" !Fvoi trmute
IIa:'C'p6<;, .0 IIVEUj.LU 'tiK. cUTJ-" :vod<'de la. Tatitl, Duhl.IlAdeWi
6Ea,t; ,,is- 1mpCt. 'tau 1IIX:t'pck ec-. rulw.., CaredEna Tat;l1 pqrcede,
t\Ofl'ElJemL. eca.va<; AceIa'iVa nW:t:tntiSi despre Mine.
'll'Ep\. ej.1di}. , ; '. , .
16. All.'On "C1W'ta: lElixlTJKit 16,6Ci, fiindca v-am spus acesb;!.a,
Ut-ttv ti .t61rrt 'll'E'II'A,llpUlKEV uJ.I.(3J,i, futristarea a . umplut inima
mlf'Ko:pOta:v , . . ,voastrj. ,
14, 'rilv lU,;ae.m, 1'6.7' Dar. Etl vii 'spun adev4rol: Vll
i>JJ.i.v, CJ1lIlIPepEL UJ.l.i.v 'tVI!' de fol08'ca' sll m1i duc Eu.
fXlTel9w. EftV yapJ.l.Tt' nU&>; b- ,Oci d.a.cll, .riu Mel. voi duce,
nexpdKA.1lt'O<;' oUte U.EOOE"Ca;\.
Eih- 6E m>pElJ6c3. 1'i'EJ.r.ljJw.
exU-cov 1TPo.; uJ.'i<;
16,8 KcxI. El.eWv Eac:EtlltW; ElEya" UW
KOOv.OV 1TEPI. (quxp"CLoo;. KO:i. 'll'EPi.
OLKO:Lc.>O'UV11<; Ka:1. 1TEpt KpI.OE(&)(;.
16.9 nEpi. O:j.LUp"CLm; JJ.Ey" lSn
1T1.O"CElloOOLV Ek EJ,LE.
16.10 nEpl. OLKtlI.OO"6l11']<; 6E,
'll'PO<;, 'tOil IIa:"CEPfX Umiyw Ka:I.
oUKEn 6ailpEi."CE !LE.
Ming&ietorul nu va v:eni ]a voi,
iar dacl Ml voi' b voi
trimite la vot
16,8 $i El,. venind, va vlldi lumea
de pbt i de dreptate i de
judecabl. .
16,9 De pilcat; pentm cll ei nu
cred In Mine;
16,10 De dreptate, pentru c;l MAl
duc]a TatiU Meu i nu Mll vep.
mai vedea;
.: .'
, ERMINIA DuHm.UI
39
, l6i
ll
-irepi. 6E KPLaE(&)(;, an 0
4pxwv "tOU' KOOp.oU 't'OU-COU
KecPL"CfXI,.,
l!i.l1,"Ett. no.Ui xw {v 1 ye.v.
.xU'ou pcw"C",EW cipt"L.
16,13 "(}ra;v 6E U&n' ecELvo<;. "CO '116,13 Jar. cmd va veni Acela,
16,11 $i de judecatll, pentru cll,
stlpAnitorul acestei lumi a fost
judecat. . .
16,12 tnel multe am a vll spune,
dar acum pu pute}i sa Ie purtap..
IIVEiJJJ.o: 'tiK A.TJ9Euu,;, 06rtrftae.
'tfI.iUq9EI.a: nO:on. OU yc\:P
Aal.'ljcm U41'mU'tOu, cU.\'OOI:t
KOOOEL KO:I. tic
d;vayyelei. Uj,Ltv
I, EKELVOl;, fIlE QoQWEL, 3't'\. EK
'tau EJJ.ou. l,,'Ij1E"Ca:L KcxI. tivo:yyelEt
.
\Jf;1LV

J6,IS . b;EL 0 ITcnl,p Ep4
.am.. "Comb' 6'11'OV an ec 'taU
, (pou 4fi.v.
.Contexful
. "
Oahul AQ,evllrului, vll va dIll
uzi Ia tot adevllruli cllci nu va
vorbi de la Sine, ci dite va auzi
va cele viitoare vt1 va
' vesn.
16,14 Acela Ma. va sillvi, pentru cll
din al Meu va Iua i vll va vesn.
16,15 Toate dUe are Tat;\1l ale Mele
sunt.; de aceea am zig cll din al
Meu ia vll voua.
.' Textele care ne intereseaUI. in prezenta antologie ennineu- '
: tic( $tint incluse in cea de-a d.oua parte a Evangheliei dupll loan,
. care cuprihde capitdiele 13-20 (21). Este relevant peritrll studiul
de fatll menp.oruim c;l unitatea textuall (cap. 14-16) din care
. fac .parte textele propuse spre analizl este dominatll,de atmos
fera despiirJirii Mantuitorului Hristos de ucenicii SlU. eu pup.n
I
.{
de prinderea Sa i de patimi, Mantuitorw Hristos p.ne sil
I
fie ftnpreun.:l cu ucenicii. Sti, s<l IllClnanre cu ei ultima cin;l sa
Ie sp1lIUllucruri extrem de importante, dictate de momentul des
p&Jirii de gravitatea evenimentelor ce vor urma" tncepAnd cu
trlldarea lui lucIa. far inainte de sarbfiioarea iind Iisus ca
if
Q.;sosit ceasul Lui, ca sa treti.ca din lumea aceasta la Tatii1; iubind pe ai
i
Sat. rei din lume, piitta la sjirt i-a iubit. $ifticP.ndU-se ana, #- dilroo
. lui punan4 dinainte fninima lui Iuda, ftullui Simon Iscarioteanul...,
f
casa-L vQndii. (13,1-2). Gestprile de maximl importanpl pe care
!
Ie face Mantuitorul ]a aceasbl ultixnl rn.ta1nire cu ucenicii (vezi
!
,
f sPlflarea picioarelor ucenici1or), ca i cuvintele Sale (concentrate
o
j
, I
: Pr.CONSTAN'l'INCOMAN
. . 36
.>,
\, '
" blblice epocalecturii:aces:tota mmArI; daracestea, cum am
:i:nai 'spus, nu sunt' esenpale - biblicl a
mult'in .analiza acestora, -, esenJ:iaD. estedistanpt
dintre Dumnezeu I oin. Ea a nlmas esenp.aIl, a.i cum a fast !li
, In scrierii textelor biblice. . , :
'I
."'
," "'-.' 0:
.:..
IJ
,
Duhul Adeviirului .
Evanghelia dupa loan" cap. 14-16
"Ch'av 6(: lJ'(}o IKEV{}f;,
ro iIPEf)pa'r:fjt; dlrifJt:4rf;,
ot5r]ytjua Iv 1fJ 1dr;Bda 11iio(J.
. (loan 16. 13)
Dintre eele patru Evanghelli, Evanghelia dupll loan acordll
o atenjie deosebita unor teme teologj.ce care sunt in stransa
,leg!turli' CU 'subiectul lucrMll noastre, precuin:.' adevarul,
cunoagterea ,lui' Dumnezeu, unirea omului cu Dumnezeu etc.
Evanghelia dupll loan este poate cea mai importanta carte nou
testamentarol. 'In eea ce eomunicare omului cu
la nivel ontologie, arol.tAnd eol. ajunge la
lui Dumnezeu prin realol. de slaV-a Lui
aduce cu sine viata cea adev<1rata.
Am rejinut din Evanghelia dupol.. loan textele refentoare 1a
filgMuinpt trinUterii Sfantu1ui Duh de cltre Mantuitorul
Hristos, cuprinse mcapitolele 14-16. Amfol.cut
pehtrU col. Sid se despre Sfantul I)uh, ci mai ales pentrU
eol. - cum sper eol. voi convinge- J1e cltitor en analiza acestor
texte -. lUQ.'area Sfantu1ui Duh apare a i una prin excelenpl
I
ermineuticl."Intr:::un mjeles Specific. .
I
Dup!.prtentarea textelor in original i in traducere
., vom examina contextuI yom analiza acestor
texte perspectiva problematicii ermineutice:
I
44
"
Pro CONSTANTINCOMAN
ERMINIADuHuLuI
\45
despre care vorbeam sunt cele care privesc irnplioirea porunci
lor lui Hristos, pllZirea cuvdntului Sibi, 'ceea .ce se:traduce prin intti de toate mAngtiere i incurajare intr--o lume osfilli lor lui
starea de iubire de El. Iubirea su.portul i

eonpnutul starii de a sthiiue unire dintre Oa- doua idee principaU1 dezvoltatil in aceste fragmente, pe
Perspanele dar dintre Dumnezeu 9i .oameni. care le 'abord11m unitar, este aceea care direct studiul
. Dad!. este sli reJinem principale ale fragmentelot care nosttu.:d.e faJli. Este vorba de FcJia ermineuticli a Duhului,
se la fi1gliduinta trimiteriiSfdntului Dub,. prima dintre care, ila cum ne sunt prezentate lucruri1e de MAntuitorul in
acestea este legabl de rolul eonsolator, mcurajator aI fligliduint
ei
acest context, va fi lucrarea fundamentalli a DuhUlui. Prin
Duhului Sfant m cC>r!-diJ:ille in care Apostolli se con funcpa ermineuticl inJclegem lucrarea prill care Duhul Siant li
fruntli cU desplirprea de.tnvlitlitorul lor. eel mai iIrtpoxtant va ajuta pe- .ApostoIi sl tnJeleagl taine1e despre
lucru pe care trebuia sa-I afle ucenicii este acela cl. de fapt,prin carein parte Ie-a vorbit Hristos sau pe eele pe care Duhul tnsUi
plecarea ei nu vor ramane singuri. El pleadi Ie va descoperi acestora.
mtr-un anume fel <!). de la ei la Tatlil, dar Ie va trimite pe Dt,iliul Vom trece in revista aid numai cuvinte1e prin care Mcmtu
Sfnt, ameli un alt Mdng!ietor. Prezenta Duhului allituri de ei itorullhistos indicl sau despre ceea ee noi am numit
nu va mai fi una qeelitoare, cum Ii s-a plirut a fi cea. a ftmqia ermineutidl. a Duhului Sfnt:
Mntuitoiului Hristos, ci va fi. panli la veacurilor: ... alt a. caracterizarea Duhului ea MiingOietor (14, 16-26; 15, 26;
Mangtiietor va va da voua ca so. fie cu wi In veac, (14, 16). Va ramane - 16,7), aa cum vom vedea trimite,impIicit la lucrarea
la 'Om (14, 17) li asigurli MAntuitorul in repIiclla faptul eli EI 1mermineuticlii
pleaca de la ei. $i ineli un i;1U1linunt,extrem de semnifi.cativ, asu b. caracterizarea Duhului ca Duh al Adevarului de trei ori
pra carma vom reveni: acela e11 modul de al Duhului in texte1e studiate (14, 17; 15i 26; 16, 13) trimite evident
va .fi. dierit de eel de pn1i atunci aI Fiului: Duhul vafi tn ei (14, 1a lw::mrea ermineutidi a Acestuia Cea maielementa
17), adicl inlliuntrullor, nu Va mai.fi. vorba de 0 prezenpi exte rli tntelegere a acestei sintagme este aceea conform
rioam sau aIaturatl cum iusese prez.enfa Mantuitorului Hristos direia Duhul este eel care exprimli sau face cunoscut
pcmli la fnliIpu-ea lao cer. 0 datlcu pogorarea Duhului i impre Adevlirul. Vom reveni indeta1iuasupra acestei temei
unli cu DuhUl, Hristos va .fi. prezent EI pnli la sf&qlitul c. Acela va wfnviitatoa:te vii vaaduce'aminte despre wate
f
veacurilor (Matei 28, 20). Modul prezentei Sale va.fi. tnsli diferit cele ce v-am spus Eu (14,26);
de cel din timpul prezenj:ei Sale plim.nf:eti. Ca DuhUl, Hristos d. .Acela va marturisi despre Miirle (15, 26). Mhturisirea sau
vafi in ei, InIauntrullor. IIUhiuria despre H:r.istos a Duhului implidl actulexp;li
I
Aceasta e 0 primli idee centralli a discursulut Mfultuitorului .citilriiial:fntelegerli corecte i cOmplete a persoanei
despre fi1gliduinta i trimiterea aItui MmgMetor, revelatoare i
t
lucrarii Acestuia;
pentru conJ:inutul lucrarii Duhului Sidnt cel mai important as
I
e. $i El, ve.nind, va vadi lumea de pil.cat i de. dreptRte' .i de
pect este acela eli ei nu vor singuri, d vor beneficia de
t
judecata (16, 8). A vlidi inseamnlia ace deo. in
prezenja pennanen.bl a aItui Mngaietor' - i inelt de 0 prezenpi teJigibiI, accesibil oricui sau mlcar uncma dintre oamen.i;
mult mai apropiatli i mai accesibil!. din moment ce Ie va .fi. U1un f. 1ar cind va-oeni Acela, D,uhul A.deoii:rului, va va caIiiuzi la
tricli - i. binem:J:eles, de tot ceea ce din aceast:li prezenpl, tot .adevQ.rul. (16, Fram esterostitli de Mantuitorul in
completarea, afi:rmatiei 'COInonn' clreia mai are multe
de spus. UcenidlOl',1 dar 8Cetia nu Ie pot purta. Duhul
, .
42
"
Pr."CONSTANn:N-COMAN .
despre Duhul we aveau Sii;'L pri1neaSci acei: I:e ded'.f1i it: Cid
fncanu era (dat) Duhul; pentru ci1 Iisus irici1 nu fo.Si.se preasIiIVit
(loan 7; 39). AHrmajia Sfantului IOart este rn: deplin1'eonseluf'fu
fllig;lduinJa MAntuitorUIui Hristos privind lMang.1ietb
rului ell implinirea-' acestei c6nsemnati1 de: cartea
FapteleApostolilor >\, , [.
AnticipAn&'an:alizape care 0 vom apnea acestOrt&:ie'(#n
perspectiva ien'iei prezeritei'lucrm, vom remarca faptul'dl-Mah
gmetonrl Apostolilor de Mantuitorul este SiB,
caracteristic, Duhu.l Adevarul.ui de !rei. on (IOari'14, 17; 15, 26; 16, 13), .
. ceea ce tri:mite1a furu:J:ia eimineutid: a ''OuHiiltrl
Sfant. Vom deta:lia: acesta.spect pupn,nuUjos. pe
tereriul discursului -teologic dogmatic, VOID repnEda: oprli'nl
lecturbi a texteloduate tn,discu.p.e 0 foarte clads' expunere a.'re1a
fillordintre .Fiul- Sfantul Dub,. ceea ce in termeni dog
matici liumim reJapi' infratIinitare; . rn a:firmapi: rePetate
diferite apare Unitatea' dintre ceie tte1 Persoane'a1e
Sntei Treimi i flipfuJ uncia dinq-e-AcesteatSunt
i celelaltei datU!., de;i' este partlcu1anzctW: contribttf.ia
afiecl&uia.. Astfe.l, putem enumera urlnltoareie situapi
descoperitede cliseu.rsul .. Mintuitorului . Hristds, "ro' ceea Ce
privete re1apile intratreiinice Mangaietoruli.ri:
a. Duhul' S4nt 'este ciat de TatiU' Apostolilor in unna
(14,16); .-, '.,
b. Duhul SEant va i. trimis de Taim in nuntele Fiului (14,
26);
c. Mangaietorul va fi trimi.s de Fiul de la TatM; dincare
(15,26); . .
d. Duhul Sfant va veni trimis de Fiul Apostolilor, intru
" . cAt numai dupl ce Fiul Se duce 1a Tatn (16, 7). .
In acelai sens' putem menjiona cu.vintele MAntuitOriUtn
Hristos care votbesc despre 'lucrare'a Duhului S.flm.t 'A:C:easta:' este
In legiturij; i In conti;nuare..a fireascll: it lucriitii FiulUi,ba
mai mult, ch:iar neseparatA de lucrarea MihttuitorulUi. 1uc:ratea
arn4rtdurora este, la randul ei in cu. cea a Tatillui:
;
\
. ERMlNIAOOHtttm
43
<It.' pe ucenicl toa.t.e 'f,l<fuoo
.,...... 'despte
,j

cd 1\" w,.,
....
,,'
".
.' l

(1""1'.'\"("
-
,'! .
",.I. " "'Wca:(" -:E,. ..... w'. ....
l!
. .
..J., .. '", "
.'
.'. ''Ii
'0.' .....
T-l2uLl.';
UUJ.J.Utva'Iru'!ti:'tt.l.:

'.' .... '
,',"',
L f7SPre rlw \.L ; ........,i' f ,"
\ pe'utttrucf'ta
;L";.
I-'.rsr',. ':ltta, dinh:eea.cl{eSbii
.. '::r;[i. perlffii''elttoat'E!-'Me-ce 'taIe
;,Ll r '), ':FiUl'tii {f6; !jg:.15J.', ;, ..:U ". in . . .. t,.,,, ,q,.: -:';; d '.1 n
. c. ' dtHapt,: despre a\unpi'eu.hll.l.luctatb'taie'd-ebttt
'gefiresc' dlli 'ttitili:iJi 'tIt Hare
,! dirtfre' .'Cele;:'trer stare'.'pec'atle':o
; ,Marituitorul11\! eel ptipri In: beea'te, pr:Nr ite
, pe 'FatAl pe Fiw; 'Credeti'Mii cit.Eu'sunt inttii T(ltiil'tntru
Mi.ne (14,'11P cei''dOi sun'funa atatin 'TIlttiU,' cat'i in
FiuL Sprine in Itrcru'$i' despre't{fuhill,
::um:tatea .&:estuia: cu. TatAl cu. Fiul este de multe
dintreafiiniafille'C'lipri'ilse tn' texte!e. noasfre. Vezi:
: deda- Tatti (15, 26): fapttU d nil va.'vorbi de Ia S'me cidlit! ceIe pe
'olfuide aude deli:fFiul tr:i.n:J.ite tot la o-vec:iIt1i
.
. . ,," . .. . .
\ din lucrt:iri1ecomunEf Tatilluii FlwUi (16, 15) tririiite' din: nOll la
'imitatea.ce1d:ttrei Persoatte care nu' poate fi'irij:e
lead fu'. termerur ekptlli::tati; de Mintuitonl1, 'ad:idl' aitm
. celot treiin dintre Persoane1e treil:mce
iriparf.e35. , .
: hi acel.aicontext, Mantuitorul vorbete despre faptul dl, in
'. anumite condipi,. fOllItE! concrete,' 'pot. i "\Tor
,ajungethtr-o reIap.e enTatiO., cu. Fiit! cu. Duhul S&t asemW
toare cu. aceea dintre Persoanele du:mnezeieti: In ziua aceea've#
cunoate 'ca Eu sunt fntru TatalMeu fi voi fnMine fJi Ex in voi (14,
, 20) ... Dtu:iiMii iubete cinerJa,'vti piizi cuvintul Meu, fi Ta:tiil Meu i1
va iubi, i vom veni lp el F- vom foce loCli la el (14, 23): CondiJille
. .
35 Pmntele Dumitru reciprodl.'"
(vezi nota 1676 din Sf. Clliril al Alex.andrie.i,. Camentariu la E:oan.ghelia dupii loan.,
p.883). .
48
Pro CONSTANTIN'COMAN
Desigurl sensul Inang-aieril nu poate fi unul echiValent unei
simpieconsolm. ;;i aid Iucrurile se en tetna lUcrnrii
noastre. Teodor de Mopsuestia spime SfArttul Evanghelist spu
ne "un alt Mangfi.ietOr'1 in lac de alt Cel: mai
,important aspect al mangaierii venite din partea Duhului - sau,
mal exact SPUS1 cauza principalli a mAngaierii - vafi deplina cu
notirlta realfzqta de Dithii.l tn:sufIetul ucenicilor a faptului
plecarea Fiului echivaleazii ntrlnai cu: 0 schimbare a'modului de
departe de a rnsemna 0 absenf!, va fi chlar 0 pre
zen)! hm-o mai mare.43 Prfu Duhul care Se'va pogon
peSte ApostoIi, Fiul va i prezent la modul concret mult
m:ai apropiat de ApostoIi, din moment ceaceastii va i
una llunmdt "Duhul completeazl mangtierea pe care lte-o,
aduce Fiul, ca izvar al cunotintei dl yom i -rap ai Ltii pentru
eternitate:' Cea mal cea m.ai realll mfui:g liere a
Apostolilor va veni din cun08iterea fundamentale
priVitoare ]a existen}l ia lu:ri:1e45; fel:ul acesta el
necazurile venite din partea lumii sunt millt mai pUfin impor
tante comparativ cu bine.fitcerile (manglierea) determinate de
prezenta permanenbl a Fiului a Duhului nu,numai .allituri de
ei, ci in interiorullor. Aceastl, erminie, aparent nefondati1 de text
l
este de fapful el in toate cazurile in care Sftintul
EvangheIist invocl titlul pnevmatologic. Mangaietorul, acesta este
mangiierea pe care ne-o aduce Filil... m. ne m4ngMe hl. necazurlle insatisfac
pile pe care ni Ie procurllumea" (Nota 1675 hl. Sf. Chiril al Alexandriei. Co- .
merztariu 14 P.'Ofmghdill du:pil. I'Ofm, p.882).
Q In lo1unml:m, PG66; 77.A.
43 "This divine activity on earth will not cease when He goes to the Father. It
will continue.in those whobelieve in Him, andcontinue on an eVen greater
scale, since He will act in answer to thei:.!:' ptayer, and through Him the Spirit
will be with them and in them." (C.RDodd, Thl! Interpretation of the Forth
Gospel, p.404) , , '
"" Pr. Prof. Dumitru StbUloae, nota 1675 hl. Sf. 0Iiri1 a1 Alexandriei, Comerz
tIlriu III P.vmrghelia dupl lORn, p.882. .
45 DupA unii exegeJ:i. sensullui derivI din
care in Now Testament se :refer4 la ptedica p.ro:fetidl. (Fapte 2. 40; 1
Cor. 14,3) cu sensul cc:maietde'. fndemna stlIruitol']a ceva Vezi CJ<.Bari-ett,
op.cit, p.462.
.. ":"
..
.. "
"
f '!'
'HRMlNIA DmruLur \
49
tnsO)it de CelAla1t titlu Duhul AtJ.evaruluil care are de fiecare datil.
o.uncf:ie" explicativl de Mangtietorul (14, 16-17; 15, 26; 16,
13)46. Bate dar, fn acelai timpl cl1 nu avem de-a face en 0 en
noatere, informativl, ci en una nem:ijlocitil" rea1izatl
la niveIul sim.J:i.rii, al trtirii, al t?XJ]frlenJei. Mangfi.ierea de
Duhul Sfant decurge din Acesta fi face pe Apostol!
reaIitlfilor dumnezeiEliti. Duhul, prin
Acesta Ii Se Fiull iar prin cei dol, viaJ;a Sfintei
Treimi, intruca.t sunt de la TaW. Ucenici.i fac experienJ;a
a viepi care echivaleazl en
rea adevlrului depIin.
Aceste aspecte foarte importante pentru funqia ermineu
t:icl a Duhului Sa.nt sunt surprinse de Sti1niloae int:r-o
substanpalli la Comentariul Sfantului Chirilla Evanghelia
Ioan4'7. Vom cita in intregime aceastli notl, punctand,
putin)!, aspectele care ne intereseaU fn prezentul studiu. Mai
rrttti este unitatea de viapt lucrare dintre Persoa:ne
Ie Sfintei Treimi faptul aceastl unitate se ma:nifest.l ico
nomic, adiel fn fntreaga iconomie dumnezeiascl de restaurare a
omului: "tntre Fiul Duhul este 0 speciall, pentru el
stint .A:rna.ndoi din Tat!!. Duhul purcede din TaW peste Fiul
A:tnandoi impIinesc un rol comun in indreptarea iridumne
zeirea omului. Nici Hristos nici Duhul nu Se a& nu lucreazl
Unw Altul in om. De aceea se vorbete despre ama.ndoi in
mod unit
l
sau, vorbindu-se despre Unul, se
desp:re CeWalt Aceasta pentru el, in Treimii, Duhul, pro
venirld din Se in Fiul, $i Fiul, avand in Sine pe
Duhul, privE!$te eniubire la Tatill. Fiul, fiindchipul TatiUui,. gAn
dtil ontologie. al TaWui despre Sine, Duhul este sularea sau
simprea iubitoare a TaWui, spre chipul Slu,
'punsul simfirii. iubitoare a Fittlui fatl de 'fawn. Omul devine
p11rta la, aceastl viaf! a Sfintei Treimi prln aceea cl Fiul, i Se
46 Erminia patristidl sesizeazl ac:eastJ1 &t1:4r1sA leglturll.cIintI:e ce1e dou4 titluri:
.,<:and Fiu! trimitepe Duhu! AdevIro1ui, pe care il nUD.'ll!lJtli! Mangiietor1.U.. i
Tatll tl trimite lmpJ:eanl cu El' (Didim eel Orb, BEIIEl:, 49,232.35).
""Nob116751'nSf. OdrilalAlexandr:iei, Comezdtniu 1IlP.1JIlIIgheli4dupilIoan, p.882.
"
46j, ..

: .,,' .. , .. "__ .... 1.",;" ..
... !.,lfl.... " .I .... ' ... " t: ..
g. : Pfl uoTbilF, ,*, t?iiva:V(:Si:! ....
..

.., ';1';1. ?: - .'!.',.,
. ':
de
iese dt iup,c:w.,
.. ,.
torul Hristptr; "",','
\ (\' ':.::11 'il,. ,J ','-;',;'"
:., !', 'j w, '. :r:' .
,t,extelor
. ,
Textt.Il se vorbete pentrn pr:ima trimiterea
Mangaieto.ru1uieste la cap.' ;15-17; J:)8 Mii.. :pfi.zi# pImlrlt
die Mele. $i.Eu:coi rugape.Y:aIiil,i aU 1yf/lng{iietO'uw:oa da:voua ca,
safie cu voi tn.veqc, Duhul Adevarului"PtA Care lumea,nu poate sii...L
cit niq f1t-L
v A 1 .. A fiT
ca ramane a f!OJ, f}t tn vat va.. . . . . . ... ",
M-a.,opri pentrn incepq:t ca
1ifi
cativuluiM4ng4ietcr
rul, (mrpmcJ.'iJ'CQQ Cu care tl. .ait;i pe Duhul
Sfant ai,re. vafi eel des folQs,it J;r:t.:textel.e la adresa .'
Duhului Siant (14,16-26; 15,,26; 16. ca un cali
ficativ exclusiv sau eel nosfn.J. ni-l
I
prezinta ca, Bind COI):'Lun Mfultuitol'ului Duhul SfAnt, ..
este un aU :M:An.g.tietor, prin.raf!I9rtare la:Hpst0s.
un Mangaietoz'%. De altfel, tot intr-l.'f,q teet .a1. SfAntului loan (1
loan 2, 1) eStenumit MB.ngaietpr MAI1tuitorUI Hristos
37
TotwJi,
.
. ,.
.
36 !Cat <U.'AoII &bo'EI. cD; I!f,.I4 (adicjI. Alt:pl ca ,ti
Mine). Sf. lOan GUr.i de Aur, CinnentarlU 1a 1otiit,'PC' 59.403.54 .;Evident dI. loan
11 consided],e'IisaS it dlrui'luc:raxe va fi con-"
tinuatli de un liItalcare va fi trimiB."'NewiiIab, Ntda. .
'g De data. ai::eNta 'l'IIll!iI :eu'f'Antul
. 'ilocitor __A ul A:.. na M 'l'VWPlvette,' '1.1....0.

.' .
ERMINIA OUHuLUI
47
---!'
prin fLDuhul.5f4nt, cum reiese
din tiei reterl.r.!.. incare este articllJat'(0' 11l{1tbd'f/fDI:
- :M8ng8ietPl"lll). Acest lucru se paate pml8.ceea cl1 lu
crarea demArigAiere, $LdeMantuit'cirul Hristos,
tri.tregirea. deslvaA;irea' tn: oUbului SfAnt.
, Nu trttampator sUblli:rlem acdt aspect: p. pentru di ilustreazii
ceit de stdlnsl este.lucrarea.Duhu,lui .qi a ;piuiui, lucrare c(),- .
munl
38
r
aJ18 cum se:va vedea, to. ceea aIte aspecte .
ale S;ale. Ceh1seamnl, de fapt. M4ngpietor? .cm.ginalul
este-ioarte greu exact39.. sensul prllnar in limba greacl1
veche era;aCela. de. aoocat, asistent .legal'"'. pe -care-I presu
pune
ca. pe dneYllcare, va fi allituri;, de Apo.stqIi dln po;utea lui
Dumnezeu, ;din. partes.. TaOOUi, 'spre a'le :pferi Infutgaiere intr-o
lume ostil!.'in cop.cUJiile lui }lristos de ei. .
loan Curl de Aw:.este .di. tl con- :
tinuu Mmgtietor tn'EtialogUi ell uceruc,ii din pricina necazurilor .
permanente 1a car.e erau
38 ...11 peDtih a1t MAngaietor, nll ca! pe unu}:(:e aIteeva decAt
ceea ce lucrea:zl EUn S&j:i" {Sf. 0Util al-Alexand.riei. Comentilriu .laEvrmghelirt
dupa loan, p.879). .
39 Toate ediJ:ii1e ortodoxetraduc Prin MAng4ietor, incepand cu cea de 1a
1688 fi panlla cea a Arhiepiscopului Traducerl de referint-l in
Iimbi de d:rculaJie precum Biblia de 1a 1erusa1:im vi TOB piistreaz.l cuvintul
original Pfll'tlClet, recunoscind neputinta de a-Uraduce cu .exactitate prlntr-un
singur cuvtnt. La..fel iBarrett .sl1.!.v.p.461.Alte traduced
propun: Ajutitor (Helper), Avoazt (tn sensul de mijIocitor, apAdtor), ApiIritm
(vezi traducerea romineasdl semnatl. de preotul catolic dr. Emil Pascal),
SfiituittJr etc.
4D Vezi c.:K.Barrett. op.dt., p.462; V.TSakonas, op.cit., p.184. Texmenul <;a atare
lipsete din Septuagint! vi nu are corespondent Dici in limbUe ebraidl vi ara
n1.aidl. Literatura greadl foloseljte acest termen pentru a indica pe dneva care
este c:he:mat in ajutor 1a sau 1a tribunal. deci cu sens juridic:;. Etimo
logic, termerw1 vine de la velbul care lnseamnl a chema pe cineva
in ajutor, a c:he:ma pe cineva pentru ceva anume, a indemna, a incuraja, a
m.ingllia, a consoJa.
41 :tUII8X.c:ilC as IJad11'fO\l1Cal.ei. Sui 'tCkI; 't'6u: el.t'Ve:tt;. Sf.
Curl. de Am, CDmenta,riu la E.wn.ghelirt dupi Joan, PG59.407.42. In acela$i
&ens este i. de Plr.lntele ...J?uhul completeazl.
52
f
Pr.
,:
ca Duh al Adevlrului ne trimite la adi.:.
'el la problema fundamentalli" care." presupune, la
rAndul ei, problema comunicmi inteligibile tntre subiectul tli
obiectul de cunoscut, care constituie, 8a cum am arlitat, dome
niul er:mineuticii. Adevlrul se preteazl prin' exceIenpl cunoa;;
terii, iar este condiponatil. de adicli de
perceppa inteligibilli a semna1elor,.indiferent dece ar fi
acestea, care vin sau ne sunt transmise dinspre despre obiec
tuI sau domeniul de cunoscut.
Cel mai important aspect pe care exegeza trebt:rie sli-l 11
in cazul de fat1 este infelesul pe care-I dl Mantuitorul
Adeviindui. Este yorba despre ceea ce se infelege in limbajul co
mun prin adevIir, de sensu! general abstract al adermrului, adicl
de ceea ce este adevl1rat in opozitie cu ceea ce este neadevmt
sau fals, mincinos? Sensul acesta este, oricum, indus," dar nu
este suficient50. A se vedea expresia Duhul adevirului duhul
riitacirii (amligirii), folositil. tot de SmntuI loan, in
prima sa epistolli (1 loan 4, 6). Pujin mai sus, in capitol al
Evangheliei sale, Sfantul Evanghe1ist loan citeazli cuvintele
MAntuitorului prin care Acesta se identificl cu Adevlirul: Eu sunt
cruea, adeolirul gi vifl.ta (14, 6). Acest luc:ru face pe multi exegeji sli
identifice genitivul din expresia Duhul Adevlirului cu Hristos
. inJelegftnd prin aceasta Duhullui Hristos. "o.d este Duhul
Lui de fapt Ira numit in versetu1 din fruntea paragrafului
Duhul Adevhului, dupll ce a spus despre Sine ell este Adevl
rul. "51 Tn acest context trebuie fl1cutii menp.unea eli in Evan
ghe1ia dupll loan, ori de dite ori este folosit cuvantul IIvdJptr,
acesta se refed la Duhul Smnf.62. Prin uimare, in expresia
noastrli este. vorba de Duhul 5mnt sau Duhullui Dumnezeu. 0
adtrei runt care IIWtw:isesc fn cer: TaUlJ,. CuvAntul 5antul Dub. Acetti
trei Una sunt (5, 6-7). .
,50 It is obvious that for Jesus truth is not used here simply in the sense of that
which is opposed to what is iabM;! (B. Newman.. H, Nida, A, Trans14tor's Hand.
book on tbi!! Gospel ofSt.John, p.653-6549).
51 Sf. Cll.iril at Alexand.riei, Comentmiu 14 EfJIlnghilia dupi 101m, p.879. .
$:I Wherever ,.spirit'" I1ppeats unmarked in ,John's Gospel the .reference is to
.God's Spirit B. Newman, H, Nida, op.cit., p.655.
,;
. ",. !
t
. ,
'El.wINJ,A DuHuLUI
53
acceppJ.tne spedala. uni-t:am in Evanghe1ia dupl1 loan are
cuvantul adeviir fmprewUi cu Sfantul Apostol Pavel,
Sfantul Evanghelist loan este unul dintre autorii noutestamen
tari care folosesc foarte mult cuvAntuI adeviir i intreaga familie
a acestuia. SfAntuI loan expresii speciice pentm
raportarea la adevk a face adtfiJlirul - 1rOtE'Ev niv tUrflkurv - (loan
3, 21; vezi 1 loan 1, 6) V tU7]8/a (2 loan 4; 3 loan
3, 4) prin care viata conforml1 cu
adevl1rul cu dreptate lui Dumnezeu. Adevkul acesta pe care
trebuie sl1-1 :iDiplineascli este cuvi:intul Mantuitoru
lui Hrlstos conjinutul tainelor descoperite de
Acesta lumii (loan 8, 32, 40, 45, 46; 16, 7; 17, 17; 18, 37).
Cuvantul lui Dumnezeu este Adevlrul (loan 17, 17). Acest cu
vant este adus in lume de Hristos, Care nu este numai purtli
torul adevhului, ci este Adevhul. (loan 14, 6). Hristos
este pll.I'tator al adevkului i interpret autentic al acestuia
pentm a venit din sanurile Tatiilui, plin de bar de adevl1r
(loan 1, 14). Hristos vorbete adevlrul pe care I-a auzit de la
Tati!.l (loan 8, 40), Tatiil iind neincetat impreunl1 cu El (loan 10,
38; 8, 29; 16, 32). Ca purbltor al adevkului, Iisus Hristos este .
lumina cea adevlirata (loan I, 9), pdinea eea adeviiratii (loan 6, 32),
vita eea adevif:ratli (loan 15, I), Dumnezeu eel adeolirat (1 loan 5,
20). Adeviirul in Evanghe1ia dupll loan este in ce1e din
Dumnezeu. lnsufi prin extensiune, . revelafia lui Dumnezeu
54

Putem cita un. singur exemplu" in care CllVi:intuI adeviir poate fi
inlocuit cu Dumnezeu nu numai fllrli sA se schimbe sensul, ci cu
53 Termenul ca atare nu este ioa:neic. rldidnile, pirerea
. exegep1or, in Hgandirea Blosofu:l fn Vechiul Testament'" (Y. op.cit.,
p.l93, unde dtitorul poale g!si 0 cupl'inzltoare retrospectivl asupra folosirii
terI:nenului a semni.:icapilo acestuia tIt filosofia g:readl. fn Vechlul :i Noul
Te!ltament. A se vedea, de asemenea articoluf semnat de R. Bultxnann,
tIt 1h.D.N.T., voLl, p.238 c.ff. Dodd, op.cit.,
51 HTruth in this Gospel refers primarily to God himself, though it may be
extended t:o include the revelation of God or a description ofpersons who res
pend to that revelation. " B. Newmann,. E. .Nida, op. dt., pag. 655. Este vorba de 0
fo1osi:re foarte frecventil a c:uvIntului aderJiir tn Evanghelia a patra: I, 14. 17; 3,
21; 4,23-24. 5,33,8, 32,40,44-46; 14, 6,17; 15,.26; 16, 7,13; 17, 17, 19; 18, 37-38.
50
. ,.
l
Pr. CONSTANTlNCOMAN
In Duhul: "eu aceastii simjire a TatiUui
fa!:l de Fiul a Fiului de TatJ11" vine Hri.itos in noi. A
ceasta ne arati! di In Dumnezeu viapt spiritual! nu este numai
gAndire, ci simp.'re. $i aceasta are loe in om". Prezenpt Du
hului aduce cu sine descoperirea adevl!rului.nu rtumai la nive
lul minji., ci mai ales la nivelul simprii, incllt omul va cu
trmndu-l nemijlQcit, prin intermediul propriei
experiente: "Duhul este Duhul Adevl!rului ca revelaJie a FiinteL
ca chip al ei. Dar In noi, Fiul lui' ];)umnezeu intrupat nu ne
numai di lumea aceasta nu este totul d Dumnezeu
nu este 0 lipsitit de iubire, ci vine ne
simprea Sa ca Adevru- real, ce lumea ac:easta nedepli
na mizerii1e ei" - iati! aici felul in care Pmntele Dumitru
funcp.a mIlngaietoare a Duhului cu cea er
arittlind mAngllierea vine din
a.adevitrului nu numai la nive1ul minJ:ii, ci mai ales la ni-
velul simprii., deci prin experienpl nemijIocitA. "Prin Duhul, ca
simpre adUSll in noide Fiul, simtim pe Fiul ca Fiu iubitor a1
TatiUui ca Frate iubitor al nostru' ca Cel ce ne mulpmrlri
superioare ne asigurli de De aceea Duhul
cOmpletea.23 mIlngaierea pe care ne-o aduce Fiul ca izvor al cu
nO!ltintei d yom fi frati ai Lui pentru eternitate. Noi shntim
prin DOOul iubirea Tatc11.ui a Fiului. De aceea este alt Man
gaietor sau cu Fiul. Ei ne mIlngrue Inne
cazurile in insatisfaqiile pe care ni Ie lumea. Ne dau
o mIlng.i.ere superioar4, Ne ajutA 54 ne peste
pllcerile freditoare adudtoare de necazuri ale lumii. Ne fac
lumea creati! de Dmnnezeu-CuvAntul i mijloc de
a ne iubirea fapl de Dumnezeu oameni.
Ne aduc bucurii duhovniceti, vederi ne fac oa
meni Funcpa revelatorie ermineutidl a Duhului
care vizeaza. capacitatea omului de a vedea Iii a simti adev4rul,
nu nWnai de .a-I inte1ege cu mintea, este exprimati! cu foarte
mareclaritate: "Duhul ne face 54 vedem 54 iubim Adev4rul
real, superior lumii" lume care este numai 0 umbrA a adevku
lui Apoi, prinDuhul ne mAngtiem" pentru d prin El ne iertmn..
..
. " .
."" ..
. -,
ERMiNIA DuHuLUI
51
deci.ne.iubim, prin El ne sfintimr adid puterea de a ntt ne
lipi f!rirt de lumea finaL funcp.a ermineuti.C1
este prezentatit, cum vedem" ca nefiind de fuhqia
sacramentall a Duhului. Mfulg.i.erea este adus4 de adevbata
iar Duhul este nUIIlit Mangllietor pentru c4 este eel
* care aduce oameni1or 0 dobnc[i.;.
t'i prin simpre.' '.(
Nu putem rezista adaricirii pe care 0 rea1izea.2A Pc1I.rihtele
Stitniloae. tn cititm 0 notA, care aduce iritai
multi! luntina In aceastii func:tie de c:ea.man
gaietoare a Duhului. Func:tia ermineutidl a Duhului nu se limi"
la realiti!tilor ci se extinde
asupra deci, a inte1egerii corede a In
mii create: "Avarid pe Duhullui Hristos In noi, ca wor a1.sin:t
pm iubirii curate a lui Hristos de Tatitl, al adev&ului ili a1
Pretuirii adanci a oamenilor a lumii, biruim am11giri1e
dtoare1e din lumea vhutii numai in repI"eZen
tarea ei spre care ne diavolul, care ne
en gllndirea lumea e totul"48.
Erminia aeeasta, conform cM'eia titlul pnevmatologic de
MAngaietor trimite'la lucrarea de descoperire !Ii explicitare a ade:
vM'ului din partea Duhului Sfllnt, este de intregul
context al fragmente10r discutate, in care cum yom
vedea., funcpa a Duhului.
1n continuare, ne yom opri la un alt titlu pe care Man-tui
torulHristos, in context, natribuie Duhului Sfllnt care
privete in mod explicit lucrarea a Duhului Este
yorba de Duhul AdeoiiTulw' (ro 14., 17; 15; 2:6,
16, 13)49. lnainte de ariee preci2:are definirea
43 Ibidem" nota 1677, p.883. .
49 Acelqi titlu mai este folOsit iii In prima epistol! sobor:niceasdi a SfAntului
loan: Noi suntem din Dumnaeu; cine pe Dum:nezeu ascuJ.t! de noi;
cine nu este din Dumnezeu nu ascult! de noi. Din aceasta ctmOlltem Duhul
adevlrului i duhul rilflilcirii (4, 6). tn aceeqi epistoll exist! fnd1 0 referire
foart2 importantil. 1a acest titlu pnevmatoJogic: ACesta eSte Cel care a venit
prin aplili prin sAnge: Iisus Hr:iatos; nu numai prin apl. ci pri:n apll. {Ii prln
sange; i Duhul este Cel ce m.ilrI:misette, clI.Duhul este adevlrul.
Pr. CoNsTANTINCoMAN .
56"

. vede in afarli, ci este, cum precizeaZl MAntuitorul, 0 pre
zentl persoruill1 Uiunt:rid: ca rltnmu! la voi gi fn wi va fi. Duhul
nu este accesibillumii - in accepJiunea'pe care 0 cUi. SfAntuI loan
Evanghe1istul. acesteia -pentru cl este 0 rea1itate intru totuI
eterog.enl de lume57. Sfantul lOan Gurl de
Aur considerl cl prin aeeste cuvinte MAntuitorul are in vedere
dintre felul in care a fost El piezent aUituri de ucenici
felul tIl care va fi prezent Duhul in1.luntrul inimilor acestora
58

Modul de prezentl pe care Mantuitorul n expr:i:ml in Evanghe
lia dupl loan prin prepozipa. EV tJp.Zv (in -:- fniiuntru - voi) ca
prin expresia mrp 'tJp.Zv in ceea ce-L pe Duhul
este, desigur, acelai ca in cazul Tatllui care nl:mane inFiul, a1
Fiului care rlmane in Tatll saU aI Fiului care rlmane in ucenici
sli a1 ucenicilor care rlman in Fiul. In toate aceste cazuri este
yorba de 0 interioritate reciprodJ, cum 0 Plrintele Dumi- .
tru Stlniloae. lucru este valabil in ceea ce re
lapa dintre Duhul Sf4nt ucenicii Mantuitorului. Duhul Sftlnt
Ie va fi interior, situape in care nvor putearecunOate,
in timp ce lumea nu-L va putea Referi'tor 1a as
peet, Sfarttul Chiril alAlexandriei spune: "ad nu Vine nu se
face vlzut, zice HriStos
t
celor din lume, adicl celor ce cuget:l
cele din lume i aleg sl iubeaSdi cele ci vine se
face vlzut in Sfinp"60. Plrintele Stlniloae ne ajut:l 0 datl in plus
. sl interpret1bn aceastii prezentl a Duhului ca una ce are 0 fun
cp.e IIAvand pe Duhullui Hristos in npi ca izvor al
siInprii iubirii curate a lui Hristos - Duhul face posibill
simprea cunoaterea, fntelegerea) iubirii lui Hristos fatl de
Tatll.. al adevlrului al preJUirii adancl a eamenilor a lumii,.
biruim m:nJ:girile fntelegere sau cUnotl$tere)
trecltoarele pllceri din lumea vi1zut:l fnteleasa,
57 V.Tsa1c:;onas, op; cit.,
58 Of; rdP t.,lfJ.' owtcna:l d5cmFp 1i:'ytD. d:U'/w abmlq iJp.e:rp
at, vro,.raf, 'R:1ih:t::I rdP O'R 'Bv t.,liv Im:m. InJoannem PG 59.404.61. .
59 mrp ',piP p&rl. sugereaz! prezenfa Duhului in Bisericl,. iar w tjW prezenfa
Duhului in iecare <:reGtin (CK Barrett, op.cit., p.463)
60 O:rmentariu lIi Evanghelia dupii loan, p.881.
..... '
E'RMINIA DuHuLm 57
perceputii) numai in reprezentareaei :rraa.teriaUi., pUi.ceri spre care
ne diavolul, care ne cu gAndirea superficiaUi. cl
lumea materiaUl este totuI"61. .
Dar MAnglJietorul, Duhul Stant, pe Care-L va trimite
Tatal, fn numele Meu, va va fnvafa, toare- vi va va
aduce aminte despre toate cele ce u-am spus Eu. (14,26)
Ne yom opri, pentru inceput, la exegeza afumapei Acela va
va fnvata toate (EKf''lVOf; mlvm), care ridiel eel pupn
doul lntreblri: prima referitoare la sensul lui a fi fnvatat de
Duhul, eventual in comparape t:U a fi fnvatat de Fiul $i a dona
referitoare 1a sensullui toate, pentru a vedea dacl acesta are un
sens absolut sau unul complementar tot prin raportare la lucra
rea Mantuitorului.
A invlp este 0 lucrare fundamentaUi. a Duhului62. eel pu
-pin aa apare din texte1e din Evanghelia dupl loan de care ne
ocuplm. .In aceste texte, lucrarea Duhului este exprim.atli in fer
meni sinonimi sau complementari:
vil va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu (14,
26);
Acela va mi:l.rturisi despre Mine (15,26);
El, venind, va vi:l.di lumea de piicat de dreptate de
judecata (16, 8);
vil va dJ.liluzi 14 tot adevi:l.rul (16, 13);
va auzi va vorbi (16, 13);
cele viitoare vi:l. va vesti (16, 13);
Acela Mil va slAm,(16,
Prin toate aceste expr.ii:r:Wi, suntem 1a una aceeai
lucrare a Duhuluicare accesul omului la adevlrul dum
'nezeiesc. Singurullucru pe care dorim in acest con
text referitor la acp.unea de ainvlp a Duhului este aeela cli lu
crarea Duhului de invlJ:are trebuie sl fie diferitl de cea care a
61 Nota 1671din ComentariullD: Evanghe1ia dupl1. loan, p.883. '
62 ..One of the primary functions of the Paraclet is to teach.H (c.I<. Barrett,
op.cit., p.467)
Ii';-.
54
Pr. CE>NSTANTIN COMAN
r
113DSa de a-I face mult mal explicit: $i ve# cunOllte adeoarul, iar
dd(f{}arul Vl'l face libm (8, 32), care Be p'oate Uor cift $i ve# cu
nOf1te pe Dumnezeu i Dumnezeu va vaface liberi. Insprijinul aces
rei enninii sta faptul'cli in EvangheIia dupii loan Mfultuitorul
Hristos folosete in cUvAntarile Sale categorii absolute. Dumnezeu
este Adev<kul prin exce1enJii,. cum,.in contrast absolut, dia
volul.este minciuna prin (8, 45). Pentru MAntuitorul
Hristos, a spune adevarul (8, 46;16, 7; 18, 37) nu inseamnil. a spune
adevQ.rulm opoziJie cu a min#. Daeii Adeviirul este Dumnezeu,
atunci a spune adevii:rullnsea:mrm a desroperi (a reve1.a)pe Dumne:z.eu.
1n SeIlS, atunci cAnd H:riStos spune despre Sine di. este
(14, 6), poate sii se inegalil masurii cii este
Dumnezeu lnsUi, dar cii este revelaJia sau descoperirea pIe
n.ara a lui Dumnezeu. Consecvent cu aceastii realitate Hsus poa
te sa spunii: Cine M-a vazut pe Mine a v{izut pe Tatiil (14, 9).
Dadi. adeoarul se identifidi. ell Dumnezeu atunci cu
adevaruIui echivalea2'A cu lui Dumnezeu.
!It acest caz, ex:presia Duhul Adevarului poate fi tradusii prin
Duhul care este Adeviirul (adidi Dumnezeu lnsUi) sau Duhul care
desroperii Adevarul (adidi pe Dumnezeu lnsUi). Aici putem in
voca textuldin prima epistola sobomiceasdi a Evan-.
ghelist loan" citat deja la note, in care evanghelistul-il
pe Duhul Adevlirul: Duhul este Cel ee miirturisl!te, eli Duhul este
Ad(f{}arul (5, 6). Prin urmare, Duhul nu este numai purtiitorul,
sau transmipltorul, sau eel care preda adeviirul,l. ci este' Adevii
ru1 Este vorba unic Adeviir, care este Dumnezeu
eel in Treime, Tab'll, Fiull1i SfAntul Dub,. iar exprimarea SfAn
otului loan, foarte consecventa ell sa. scoate in
deofiinJimea sau idenfitatea naturii a
celor trei Persoane disfincte ale Sfintei Treimi. Duhul Sfant reve
lea2'A pe Dun)nezeu, pe Tatiil i pe Flul sau dii nWturie despre
Dumnezeu, despre Tat'tl despre FiuL Aceasta marturie 0 face
"prin propria nemijiocit, datl fiind identitatea de
cu. Tab'll l1i cu Fiul. De in tontextul lucrn.rii noastre,
faptul di accentul este pus, evident" pe percepJia adeviirului ca
realitate l1i nu ca vorbire despre In care caz, revelaJia
"
, ..
ERMINIAI>uHtJ't.ur
55
lui Dumnezeu de ciitre Duhul nu este tnte1ea.sii ca transmiterea
de ciitre .Acesta a unor informajii despre Dumnezeu,ci revela
rea lui Dumnezeu a realitiiJii 'Aceasta
'revela?e este mai curAnd sinonima ell aratarea lui Dumnezeu,
adicii teofania sau epifania de cMre Duhul, in pe care tl '
dii chiar Mantuitorul Hristos cAnd spune cii cine L":a vt1!l.
zut pe E1 a pe Tat'tl. frt acest caz receptarea acestei revela
Jii de ciitre om se face flU prin intermediul min?isau allogicii,
ci prin vedere sau parfidpare. Deja am sernnata:t difeienta pe
care 0 presupune lucrarea de revelare a lui Dumnezeu de ditre
Duhul in comparafie cu cea de Fiul in timpul' activi
tiiJii Sale care decurge din vocapa specifi
cl fiecilrei Persoane Treimice. IlDuhulsubzista in mod'deosebit,
fiind Dub,. nu Fill, precuin fiu! este Fill, i mi Tata", scrie Sf.
Chiril al Alexandrlei
55
Food nevazut i nematerial, reve1aJia
Duhului nu se adresea.zii, evident, simJurilor materiale, vederii
izice sau celorlalte simj:urifizice. Sintagma Duhul Adeui:irului
poate fi itlJeleasii deci din perspectiva gnoseologidi ermineu-:
ticii, Duhul fiind Cel care aratii sau comunicii pe Dmnnezeu
oameni1or56. Nu filtfimpliitor, in tradiJia Bise.ricii nOaStre, mai
ales in tradiJia liturgidi, lucrarea speciicii DuhtiIui este aceea de
a pe Dumnezeu oamenilor (Harul Domnului nostru Iisus
Hristos dragostea lui Dumnezeu Tata1 $i fmpiirta:;irea Duhului
Sflintl).
De altfel, elocventii in acest sens este i menp.unea pe care 0
face Mantuitorul Hristos in textul nostru, reeritoare la percep
Jia Duhului de eiitre lume de ciitre ucenici: (Duhul) pe Care
lumea nu poate siJ.-L pri1ni!fJ.SC4, pentru cii. nu-L vede, nici nu-L
cunoate; voi fl cunoate#, cii. riimiln.e III voi i fn voi va fit '
Deducem de aid mai multe lucruri. Trimiterea, i prin ur
mare prezenta Duhului, este una personam i nu privete lumea
in ansamblul ei. Ucenicii MJ,ntuitorului l1i cei asemenea 10J:' care
vor primi Duhul !I vor cunoqte firese, prin propria
de in timp ce lum.ea nu-L va pentru cii Elnu .se
55 Comentariu La. E'f1tInghelia d:u.pa loan, p.881.
56 " the Spirit hwo comunicates truth..." (CK.Barrett, op.cit., pA63)
60
'
Pr. CONSTANTINCOMAN
despre ditramarea. templului trupului sfantul EvangheliSt
loan faptul dl ucenicii au ce1e spuse de
lor dupi1 ce au fost martori ai Invierii abia atunci
au crezut Scripturii cuvantuZui pe care 1l spusese lisus. (vezi. 2,
22). La Intrarea in ucenicii nu rostul
urduii pe asin niciinvocarea unui text vechitestamentar pen
tru explicarea gestului. Ei aveau totul, ce Iisus
S-a preas1i1vit ("Nu te teme, fiica SionuZuil lata lmpiiratuZ tau vine,
ezdnd pe manzul asinei". Acestea nu le-au fnteles ucenicii Lui Za
inceput, dar dind S-a preasliivit lisus, atunci adus aminte eli
acestea erau scrise pentru El i eli acestea 1 le-au focut Lui. 12, 16).
Atnintirea de care Sfantul Evanghelist nu este numai
improspiUarea memoriei, ci presupune inJ:elegerea lucrurilor la
,
care ucenicii nu au avut acces inip.al. Atunci cand Apostolul
Petru refuU pe Domnul care vroia spe1e picioarele, Mantui
torul ii atrage atenp.a asupra faptului refuzul este deter
minat de neinJe1egerea sensului gestului Mantuitoru1ui: Ceea ce
fac Eu, tu nu tii acum, dar vei fntelege dupii aceasta (13, 7). !n fine,
conseIrlI1artd prezenJa la mormMtt a celor doi ucenid, anunJap
de femelle m.i.r,onosiJe, pentru a se incredinJa de mviere, Sfantul
. loan aduce iar in discupe rteputinJa ucenici10r de a fi
inainte Scripturile: caci fneli nil !itiau Scriptura, di.'Iisus trebuia sii.
inmeze din morp. (20, 9). Toate exemplele citate sunt construite. pe
scheIIul: ex:ist1l. un acum (<<pn) sau fa tnceput (;"0 'I1'{Xiirov) .
r
care corespunde cu Mantuitorului printre ucenici, pe
rioadi1 pentru care se incapacitatea ucenicilor de a
lege eel pupn 0 parte din cuvintele sau fapte1e Acestuia un.
dupa aceea (per-a care indici1 timpul de tnviere,
Fiului, in carese capacitatea 'ucenicilor de
a hlJelege ceea ce inainte nu inJe1egeau. Nu este vorba n-qm.ai de
o inJelegere lanivelul minpi, ci este de 0 la ni
ve1ul simJirii, al prin experienJa proprie. Or, aceas
ta este lucrarea prin a Duhului Sf Ant, care
inlliimtrul Apostolilor, oferlt acestora posibilitatea
prin prin ex
perienta d.i.rectii a dumnezeirii. Prin prisma acestei experienJe
.;:,:
'.;
",

EIQ.nNiADmrur.ur
4
61
r",
directea dumnezeirii., Apostolli vor m depliMtatea lor
".
'1<,
.',

lucruri1e spuse de Mihltuitorul. Folosind tot 0 speci h,.
.
ficare dogmatid, dad in Persoana MantuitoI'Ului Hrlstos avem

intreaga revelape obiectiv accesul oamenilor la

gerea R,evelap.ei este posibil nUJPai prin lucrarea Duhului Sfiint.
::i . ..
Rolul Santului Duh este hotlrAtor m ceea ce receptarea .
\;
BaU Revelap.ei de dtre om.. ceea ce poate fi tradus

prin lucrarea revelafiei la nivelul persoanci umane, din moment

ce, lucrarea Duhului omul nu are acces la inJe
i
legerea tainelor revelate. Se poate vorbi de 0 ac
tlla1izare a revelap.eiprin Duhul. Strc1idania
este ca nu cumva ajungein la coneluzia unei revelapi inde

pendente a Duhului Sfant65. Dar riscul unci astfel de inJe1egeri
1. .1'.
" "- f ... :s
este indepitrtat de care, m repetate n\nduri,
in acest context, subliniaz1!i comuniunea de dintre Per

j !
soana Sa i Duhul S.Mlt, Inaturand orice suport pentru o inter
!
pretare a lucritrilor celor Persoane ale Sfintei

Treimi. Aa cum Fiul nu face nimic de la Sine, ci prin porunca,
trimiterea, mcredinJarea sau fmputernicirea TatIDui, tot aa
:
Duhul nu va din ale Sale, ci din ale Fiului, sugeriindu-se

prin aceasta comuniunea de care vorbeam mai sus.
Acest $i vii va aduce aminte despre toate. cele ce v-am spus Eu este
mai mult decat e10cvent in acest seIlS, accentul iind foarte elar
pus pe faptul d Duhul nu va veni cu 0 cu ceva
diferit de ceea ce Mantuitorul. La fel: Acefa va. miirturisi
despre Mine (15, 26) sau: ciici nu va vorbi de la Sine, ci cii.te va auzi
va vor.bi (16, 13) sau: pentru eli din al Meu va lua ii vii va vesti (16,
14). In acest context Mantuitorul subli:niazl comunimtea des4
dintre Persoanele Sfintei Treimi, imediat
pentru eli din al Meu va lUll vii va. vesti explicapa: Toate dite are
Tatal ale Mele de aceea am zis cii din al Meu ia Iji vii vesteljte
voua (16, 15). Dupll 0 astfe1 de mmurire nimeni nu mai poate
vorbi despre 0 revelafie de Duhul sau
deFiuL .
Qi ,..There is no independent revelation through fhe Paraclet, but only an
application of the revelationinJesus.'" (C.K. BaJ::rett. op.cit., p.467)
58
Pr. CONSTANTIN COMAN
activit-atea a.Manttrltorulw in timpul
Prezentei Sale printre oameni Si acea..!ilta reiese ell din:
modul de pa:-ezeripl al, Duhului, care va i. unul propriu Acestuia,
simJ:urilor fizice. Deci Duhul se va adresa
,simJ:urilor fizice ale omului pentru a-I cum' a fllcut .
MfultuitorUl Hristos, care prin comunica
re vorbind ucenicilor sau mulJimilor.
, Mai Pare a fi Uhnurirea sensului lui toate . .Fste
yorba de absolut al cudntului, adidi Duhul este cel
care absolut totul, in care caz trebuie diferenJiem
sensul Duhultii de eel al Mtlntuitorului, con
.cea din .tir:crm fie fie
oricum avand nevoie de completarea sau intregirea invllfMii
Duhului.A1tfel,ar insemna cll negliln pur simplu
Mantuitorului Hristos,din moment ce tofu! va fi de
Duhul.Saut04teare. unintelesrelativ, complementar. tn cel
de-aI. a totul, pentru nu a soco
tit oportun dintr-un motiv sau altui, ci a lASat 0 parte de
turii Duhu1ui. EniUnia lui toate Prln:raportare la afirmaJia
16, 12-:13 (Inca muIte am a va spune, dar aeum
nit putep sii Ie purtap.. lar cand va ven'i Acela, Duhul Adevlirului, va
va ciliiuzi La tot aderJarul) pare cea de a doua
.
Mal exista. posibilitatea unei aIte interpretari, vrea'
mal aproape de adevM. Anume aceea conform weia Miintuito
rul ar avea in vedere neputinta ucenicilor a celorlalJi
toriai Sale de Ii cele spuSe de El. Or,
luci:aI'ea Duhului ar consta tocmai In ajutarea acestora de a
. ajurige la 0 intclegere depUM a lucrurilor de Miintuito
rul. Prin toate ar fi in de determinare cu acestea
din versetul anterior (Acestea vi le-am SPllS, fUnd eu voi - 14, 25)63,
.;.....-.
Ii3 nThat is, the Helper (paraclet) will enable the disciples to Wlderstand the
full implicatio.ns of Jesus words". (B. Newman,. E. Nida,. op.cit., p.474). Jesus...
had indeed spoken on these themes to His disciples before His death, but His
words were impedectI.y understood an remembered. After His death the
Church. received The Spirit, ad the evangelist is convinced that by inspiration
-.
I::

:j

..
!
, <
I
l
l
ER:MINtA DUHULUI 59
I.,
j
In care caz am putea citi: Toateacestea pe care vi le-am spus, fUnd

eu voi,pi Ie va llimuri deplin Duhul. interpretare este spri
lin.it:a. 1 de continuarea versetului, in care M!ntuitorul face refe
me la lucrare a Duhului: va va aduce aminte d.espre toate

t; cele ce v-am spus Eu. Fraza acetsta este socotim de unii
chiar sinonim;l cu va va fnvi1.ta {Ie voi toate, una inbUind inte1esul
';
celeilalteM. .
Interpretarea acestui verset, ca de altfel a tuturor versetelor
;\.1+
privitoare la lucrilrea a Duhului, este foarte im
:.J:f
it""
pentru ea are consecinte dogmatice fnsemnate.
\:d1!
Teologia dogmatic1i despre deplin<ltatea revelapei in '4,'
'twt
Miintuitorul Hristos. .tn acest caz, liOi la intelege
!'j;l'!'
rea a lucrurilor, Duhul nu mai poate aduce nimic
;,
nou,lucrarea Lui ,flfud una prin de explicitare, de

murire a ceea ce a a f<lcut Hristos. In situape,

.func}iaermineutidi a Duhului pare a fi lucrarea a
Acestuia. Duhul Sfiint urmem s<l fud explicite, inte1ese,' lucru
II<
.
.
:.;1
:fi

rile spuse de MiintuitoriIl ucenicilor liOi mai ales evenimentele h: " .
legate de Persoana Acestuia. Ucenicii ce1e spuse de
i;,
fl'
Mantuitorul liOi fuseser<l martori oculari la evenimentele impor
r* ,",'-I
tante din viaja' Acestuia. Fac 1nM dovada di nu sll Ie
deplin. Sunt de fric<l atunci ciind Mantuitorul
este prins liOi ba unii dintre ei se liOi leap<ldll de Acesta.
r..... ,; :.;.' ,.:.. [
De in repetate rfuldurl, in Evanghelia dup<l loan, este sub
neputinta Apostolilor de a intelege cele spuse liOi
:; I
(i:
, j
de Mantuitorul, ca Jii faptuI injelegere va veni mal
trziu. Voi cita cafeva din aceste situapi pentru sunt foarte
i'i:
importante pentru tema dezhltuta aieL cane).. rn bnprejurarea

alungMil viinzatorilor din templu, Mantuitorul Ie
of tl:te Spirit he has himself taught what Jesus truly meant, inaccordance with
His promise. 'This verses are. a kirid of explanatory - or even justifi.l:atory ""
postscript to the dialog, which is now substantially complete. (C.H. Dodd,
op.cit., p.4(6) .
It is best to take these two phrases as synonimous, the one reinforcing the
other. The method by which the Spirit teaches the disciples everything is by
making them remember all that Jesus has taught them, and by bringing aut
the implications of his teaching. (B. Newman. B. Nida, op.cit., p.474)
It":
,t Ai.:
64
'! I
Pr. CONSTANTII'1I' COMAN
la aceasti1 venire a Duhului: TatM purcede pe Duhul; iar Fiul n
trimite pe Acesta,. dar nu de 1a Sine, ci la Tatill. La lucrarea spe
cifidl a fieclreia dintre Persoane ce1elalte Persoane
Treimice.
. _Ut directli eu tema lucrllrii noastre este afirmapa
conform direia Mangdietorul va da mlrturie despre Fiul: Acela
va marturisi despre Mine. Tema rrulrturiei despre Iisus Hristos
este una in Evanghelia loan. Sensul-lui a da mar
turie (paP'fVpr:'iV) este dublu: de a depune rrWturie in apllrarea
sau in favoarea cuiva sau de a cine este cineva71. Intr-unul
sau altul din sensurile de mai sus, dau rrWturie despre Iisus
Hristos: Sfantul loan Boteutorul (1, 7), femeia (4,
39), faptele sau lucrllr:ile lui Hristos fnsUi (5, 36; 10, 25), Vechiul
Testament (5, 39), mulpmea care era eu El (12, 17), Dunmezeu
(5,37), Duhul Sfant (15,26) cei pe care Iisus i-a ales in
acest scop, adidi Apostolii (15,27).
Fiecare din mMturii1e de mai sus, privesc persoana
lucrarea Mfultuitorului, se diferenJiaz.1, cel puJin in ce pri
modul de realizare. Acest lucru este foarte important in
cazul mllrturiei Duhului. Felul Duhului de a da marturie este in_
mod necesar dependent de caracteristicile prezentei ale co
munidlrii Sale eu oamenii: Duhul nu este 0 prezenpl fizicl, prin
urmare, comunicarea Lui oameni, in care mmturia.
Sa despre Hristos, nu se reali.zeaza la nivelul simp.ui1or fizice.
MIDturia Duhului este diversificatl. Din cartea Faptele Aposto
lilor mmarturia Duhului se reaHzeaza prin semnele sau
minunile pe care Acesta Ie prin interm.ediul Apostoli
lor. Sfarttul Apostol Pavel ne 0_ mhiurie a
Duhului in!untrul omului, mllrturie care poate fi. nu
mai incondijille in care omul este duhovnkesc, a primit
Duhullui Dumnezeu nu duhulluInii (1 Cor. 2, 12), Sflmtul
Chiril al Alexandriei reJihe ambele sensuri in comentariul sau:
"Cum -va da mMturie (Duhul)? Lucrand in voi prin voi lu
cruri minunate, va fi martor drept adevllrat al puterii Me1e
71 vezi .B. Newman. E. Nida, op.dt., p.l4.



l
f
ERMINIA-DuHuLUI
65
at nUhirii. puterii Mele. ad Duhul care luc:recWi in voi este al
1ar precum este al Meu, este /iii allui Dutttnezeu-TatlU.
Deciti'ebtlie eugetat impreum eu Hristos, sunt batjoeorip/ili
cei care, prin Duhul eel Unul /iii bun, fapte minunate
spre asigurarea credintei din JlU-terea lui Hristos, in care loeu
Pavel, nu i1 parte oarecare a Dumnezeirii, ei
pliMtatea Bi". (Col. 2, 9)72
Contextul in care Mantuitoru! face referire Ia ml1rtu:ria
Duhului este acela al discursului despre potrivnicia sau adver
sitatea- iudeilor Iucrarea Sa.
ce a spus vor fiurap/ili El/ili de iudeii lipsiJi. de
intelegere, ... eu folos va veni Duhul"73. De reJinut re
marca Sf. Chiril iudeii eiau "lipsip de inte1-egere", nu infeIe
geau, fapt care Ie detenni.M atitudinea laadresa Mantui
torului, dupl cum este foarte posibil/ili inversul, ca atitudinea
ost:ill1, datoratl inimii lor impiedice sa
pe Iisus Hristos, in duda minuni savar/ilite de
Acesta: "Prin aceasta se osandesc cei ce, vazand minunile Lui,
bltut joe de ele au hulit astfel puterea mai presus de fire
a fiintei mai presus de toate, nesocotind prin ele trebuie ,
pe Hristos, Oei, a aceste minuni .in chip
spre asigurarea lor, sau a leu lucniri care Inri
numai prin gndi.rea la ele, ei nu au crezut in 1"74.
Mmturia Duhului despre Fiul este pe de 0 parte,
ca 0 confirniare a celor leute de Fiul /iii, pe de altl parte ca 0
reve1are a sensului deplin al acestora, ca un sprijin substarlp.al
in direcJia Intelegerii exacte. Discursul MAntuitorului este pe
m.il.suia omenescului. Invocarea miui martor in plus are darul
de a spori increderea auditoriului: "cand omul/iltie va veni /iii
altul care sl euvantullui, vorbe!jte altl siguranpl.
Hristos /iltie eu certitudine cl Duhul va confirma toate cele pe
care Ie spune El, confirnlAndu-L prin aceasta. pe El IDsurl
i
ca
TZ Comentariu la Evtmghelia dupiJ Iotm, p.975.
73 Ibidem, p.974.
7' Ibidem, p.974.
'.... .;
..;l.i-".".-
Iit-
t
'
.
;:1:>.1

.

I'in,, .;

.J;t';; ,>I
(,It, >,:J
; 1tJ:' -,1

1,.,,"


....;



1,::

l ..
:, fit.,,1-"
!
'-ft-'"' -'.




r:'';o;..,,,

ri.: .. . l.:
i!
:::::'f.
"
",

, 'It

i
Pro CONSrANTIN COMAN
62
Oricum, aducerea aminte . de' care
Mantuitorul nu poate i 0 simpIa rememorare, in sensuI
Duhul in memoria Apostolilor cuvintele
'odinioarli. de Hristos. Este mult mai mult.,Aducerea 8DJ''''*'<ii
,'I va fi realizatii prin improspAtarea memorieLApostolilor,
curAnd, prin descoperirea directA de cAtre Duhul a reautclJl
despre care a vorbit tli pe care Ie-a 1n+.-..-1o...
Hristos. Duhul m.i este in posesia acelor Iucruri prin
rea lor din discursul trecut al Mantuitorului, ci prin identitilJ
de fiintA i prin comuniunea continuA a Sa cll' Fiul tli en
virtutea cAreia Mantuitorul poate sA spunA despre Duhul,
sind viitorul: clUe va auzi va vorbi (lfulX tiP dKodcrq AirJ:qcm).
nea trimite la 0 comunicare simultanA mtre Fiul tli Duhul,
o parte tli Duhul ucenicii, pe de altA parte.
Mantuitorul Hristos face tnsA menp.urtea cA nu a
apostolilorpentru cA ei nu puteau sA
l)uhul sA-i conducA pe la tot adevArul (16, 12-13),
completeze ceea ce Mntuitorul nu spusese.
Erminia patristicA se reem in egalA mlsurA la explicaJI
dH i la completarea eelor spuse de Mantuitorul, avAnd
dere versetele de care ne ocupAm. Teofilaet al Bulgariei
".Aadar SfAntul Dub a invAJat i a reamintita inwJat, pe
parte, tot ceea ce nu a spus Hristos acestora pentru cA nu
teau sA Ie priceapil tli, pe de altl parte, Ie-a reamintit cele ce
spus Iisus pe care, fie din neclaritatea lor, fie din neputim
minpi lor, Apostolli nu au putut sA Ie plstreze in memorie"ti6<,i
acest comentariu se face 0 clad. distincJ:ie intre aspectu1
toresc eel ananmetic (comemorativ) allucmrii Duhului
"fiecare avAnd un conJinut propriu i absolut distinct"67.
luau spune SfAntul'Grigorie Teologul: IlMantuitorul
se pe ueenicii SAi U 0 mulJ:ime de invAj:lturi. Dar et:au Une.le.,:
care spunem ca nu Ie purlau atunci ucenicii" din aceastA
zil aceste'Iucruri Ie rilmneautlinuite. Spunea de
66 Comentmiu 14 Evanghe1ia dupa lOlln. PG 124. 1880
67 Pro. StyIianos Papadopoulos, Sjintii Pifrin#, C1'fItere a Bisericii Duhul
Tunioara. 1981, p.7.
.'
63
ERMINIA Dl:JHULUl
. va veni Duhul Sfant, Acesta, sAlAhrind in noi, ne ,
pe eu cred cA una din aceste toote este in
Imtmezelre
a
Duhului SfAnt, care mai tarziu va deveni :ti:J:n.
Un alt exeget al Evangheliei dupA loan, Eftimie Ziga
accentul pe contin1tatea lucrArii Duhului de
in contextul unitApi al evolupei iconomiei dum
In ansamblul ei. tn Sensul in care Fiul este implinirea
Testament f1l acelai sens Duhul stant este implinirea
In consecintA, dadi LegAmantul lui Hristos este
,camparati
e
cu primul allui Dumnezeu, .
,r_-hiului Testament, rezultii cA toate. cele ce vor fi lucrate
vor fi "noi" in eOIIl,parap.e cu cele ale Evangheliei
69

lucrarea sau 'ermineuticA a
Sfant nu poatefi asimi1aia in nici un fel cu 0 rem.emo
a unor deScoperiri fAcute altldatA de Mantuitorul
Aceastii aducere aminte :poate nmai curand inteleasli
t6:.actualizare a' ceea ce ar
cu 0 revelatie continuA. Si aceasta pur simplu pentru
nu ajunge la cunoaterea lucruri10r dumnezeietlti
invAplturA", ci este El i:rIswP. Dumnezeu. Prin urmare, "nu
tl1ilineste rolul unui slujitor tli nu comunicA cuvinte1e altuia"70.
far 02nd va veni Mllngfiietorul, pe Care Eu fl voi
trimite voua de la Tatal, Duhul AdeDiirului, Care de la
Tatiil purcede, Acela va marturisi despre Mine. (15,26)
i;.,,;.Repnem pentru a.i,rm.area din nou a comuniunii de
a Persoanelor Treimice, pe de 0 parte, dar sublinietea
IIOrnmcp.i sau lucdui specifiee fiecAreia dintre Acestea. Aces!
este foarte important pentrn inte1egerea uncfiei' ermi
specifice Duhului. Venirea Mangtietoruluise datoreazA
Fiului, dar fieca:re. participA de 0 manierA specifid1
... ,cuWntar'e ttologicl: Despre Sftintul Duh. V, pc; 36, 164
celor patru EfJfUIgMlii, in Theolclitos FlIIlIlakidis, Now
1/it1Comentarii 'Ohi, voL II" Atena, 1842, p.673.
Chirll al Alexandriei. op.dt., p.905.
" (
68
;pro CONSTANTINCOMAN
Duhului la adresa Iumii, care nu va Ii lUlul prin cuvinte, ci prin
fapte, prin "realitatea Cum ret;parea Sf. Oriril al Alexan
driei". atla mca.t nU'poate Ii de nid lUl fel contrazis. 1rt realitatea
pe care 0 constituie cei care vor crede fu. Hristos vor
primi Duhul ca !if in realitateaBiseridi, fn care pul.EieaU viata
Duhului se coni.rnUi drept de cele trei le
gate de Hristos Iisus: a) dl cei care nu au crezut nit cred in E1
ca Fiu allui Dumnezeu rmnAn in p!cat Ii in moartei b) cl Usus a
foot prea.trtMit, c) c! rAul a fost biruit odatA pentru totdeauna
81

Inca multe am a va spune, dar acum nu putep sa le
purta#. Iar c4nd va veni Acela, Duhul Adeuiirului, "vii va
ca1iiuzi la tot adeviirul; ciki nu va VOr'lri de Ia Sine, ci cate
va auzi va vorbi 9i eele viitoare vii. va vesti. Aeela Mil. va
sliivi, pentru ca din al Meu va lua 9i vii. va vesti. Toate cate
are Tatlil ale Mele sunt; de aceea am zis eli. din al Meu ia
va veste
9
te vouQ.. (16,12-15)
Textul de mai sus poate constitui concluzia reeririlor de
pa.n! acum ale Mantuitorului Ia venirea Mangru.etorului Ii la
misilUlea Acestuia. Aid, Mantuitorul indicl cu claritate Ii con
pnutul variat allucrw Duhului Ii re1aJia dintre Acesta Ii Fiul,
precum cea dintre Fiul, TaW Ii Duhul.
Spre finalul cuvantului SAu de rll:naJ? b!J11, Mant}litorul ara
tA c! ceea ce Ie-a spus ucenic;ilor SAi nu este tot ceea ce ei ar
trebui sA !itie Ii nici tot ceea ce E.l)ar fi avrit despus.
irlsiila ceea ce spuse pan! at1U1ci, cu motivajia c! ucenidi di nu
pot purta Ittai mult: Inca multe am a va $pUne, dar acum nu pufe/i
sa Ie purta.p. Acest nu pute# sa It; purtap (ou {JatTrd(EW
apn) nu are Un caracter absolut Ii permanent, ci se refer! numai
la capacitatea din momentul ace1a (acum - 4pn) a ucenidlor.
81 " pe st!pAnitoruJ. lumil acesteia...nvedem acum atAt de lipsit de puterea
de a-1ji salva dnstea. proprie, tndlt lie aflI sub picioare1e purt!torilor de Dub"
sau ale care mIttu:r:isesc dl Hrlstos este Dumnezeu Iar c:And
cineva va vedea ceata fnfr:icotatil a dradlor necu:rati al1D1pt! de ruglciunea IJi
de lU('l'l11'e8. i puterea SfIntului cum m:t va spune dl Satana a lost ell
adevitrat juc:leQlt. " (Sf. 0Uril al AIexandrlei. op.cit., p.986)

?
"ERMlNIA. DmruLm 69
,
Trebtiie vedem insil care este sensu! exact al lui sa purtali
(paO'lrfi('fflV). Principalele edipi romaxtelti ale Bibliei traduc literal,
trimitAnd la sensu! figurat al verbului original, sens cu care il
tndoial! Sfantul Evanghelist Ioan82. in limba
roIl'lAnA sensurile figurate a.!e verbului a purta,. pnand seama i
de despre care pot .fi cel pupn dou!: a fnJelege
.- a rezi.sta sujlete
9
fe83. intrebarea este: Mantuitotul se abpne Ie
mai sp1lIliilUlele lucruri, de team! cA la momentUl aceIa ucenicii
nu Ie puteau mtelege sau de team! c! ei puteau fi foarte afecmp.
la auzul lucruri10r respective. Singura traducere romaneascA,.
dintre cele pe care Ie-am avut Ia fu.deIl'lAnA, care opteaU dar
pentru lUlul din cele doll! sensurieste acea a preotului catolic
dr. Emil Pascal, care traduce: dar acum nu Ie puteti fntelegeM. Este
interesantA tradlfterea explicativ! pe care o face teologul grec P.
Trembelas: Am multe a va spune, dar nu puteti acum, din priana
nedesavilr9irii vaastre sa le fnJelegep 9i sa Ie reline#85. Oricum, fo
Iosirea verbului fJaa1;d(EW intr-lUl astfel de context nu este de loe
obilnuitA
86
SlUlt indicate ca locuri paralele Fapte 15, 10, lUlde
este yorba de voinJalUlor iudei de a impune Ii neamurilor jugul
legii, un jug pe care nici noi nu-l putem purta; Gal. 5, 10: eel ce va
82 Vezi: NCTUI Testamenfde la Blilgrad, 1648; Biblia de 1a 1688; Now Testament de 1a
Bucurqti, 1885; Biblia sinodalii de Ia 1914; Biblia lui Gala Galaction;
sinedaIA jubiliarl - Bartelomeu Anania, 2001. La fel B,"blia de 1a Ierusalim:
oous ne POUtJeZ pM Ie porter it present. Traducerea Ecumenidt a Bibliei (TOB) dll
traducere, dar oferllia note altemativa lui a inf:elege (CTU les cmnprendre),
indicAnd i 10cul patalel din 1 Cor. 3, 1-2, unde Sf. Pavel folO8eljte metafora ell
hrana rea tare sau cea moale. legat dar de puti.n;a destinatarllor slli de a
fnJelege &aU nu uneIe lucruri. illtima. traducere neogread. a Bibliei (Atena..
1997) rlmAne tot la redarea orig:in.alului, fi.ti. sl precizeze care din cele doul
sensuri preferl: dar acum nu putep. sa punap. 0 sarcin.i. mal 1'lIIln!. .
83 Exemplul foarte des int41nit: Ne punem deseori inb:eba:rea atunci cand a
vem de dat 0 veste rea dad!. cei dltre care trebuie si tnmsmi.tem vestea. pot
rezista la auzul vefl;ii. 5aJl exiSt! riscul si fie atilt de mult afectaji !neAt sA
cedeze psihic, nerves ete Ultima traducere neogreacl a Bibliei (Atena.. 1997) .
pare sllncline spre acest &enS, tradtdnd: dar acum nuPUttrti si. purllti 0 san:irUf
maimare.
M Noul Testament. Tradus adnotat de Pr. Dr. Emil PascaL Paris, 1992'.
as 'H K'trwI! AuzfItfKq IJE1:lZ 600 II4v. TPEI'1rUa.t;. A&I\_. 1980
86 c.K.Barrett" op.cit., p.489.
70
. Pr. CONSTANTIN COMAN
tulbura pe ooi f$ va puna osanda; Apoc.2;2 nu pop suferi pe cd riii;
Dad. finem seama de folosireaverbului a purta in textele de mai
sus, atunci i hl contextu1 nostru sensu! nu se poate limita sim
plu la cerebraU!. a lucrurilor, ci mai curAnd 1a
gerea lor la niveluI simJ:irii. Referirea la faptuI eli DuhuI Ii va
ceea ce Mantujtorul Hristos a atnanat Ie spurui face
apraape interpretarea conform direia a purta are aici sen
suI de a infelege. Trebuie ell nu este posi(..
bil s! se in vedere a lucrurilor,
cum nici Duhului nu poate i. asimilata cu ptedarea ce
se adreseazli exclusiv minJii. c.K. Barrett face observapa
"este de adevMuri care nu pot i. predate prin ci
numai prin lucrarea directl!. a lui Dumnezeu".
Dincolo de diferentele de nu exisbl nici 0
Mntuitorul are in vedere drept cauU a repnerii Sale de a Ie
spune unele lucruri 0 stare de incapacitate a ucenicilor. Ucenicii
nu Sllilt acum capabili intrucat Ie Iipsete
ta de care vor beneficia rnai tarziu, aceea a de Duh.
In DuhuI ti va conduce la tot adevMuJ, li va luIDina
poati1 intelege adeviUul sau li va face adevMului insui.
voi opri hl continuare rnai mult asupra comentariuIui
Sffultului Oriril al Alexandriei la textuI de mai sus, care mi se
pare a i. fundamental pentru ermineutica teologiell ;;i cea bibIi
Ceea ce spune SfAntul Chiril plecAnd de la: acest text se putea
constitui intr-un mic tratat ermineutic in sine, care ar fi putut i. .
cu de textele Sfantului loan de Aur,
Sfantului Maxim Marturisitorul sau Sf.ntului Grigorie Pa!a:ina.
Sfantul Chiril al Alexandriei cumuIeaZ! cele posibile
erminiL Mai .inti, el se refern la neputinta ucenicllor de a su
porta ve;;tile despre evenimentele ce aveau s! urmeze:
du-i de puternim de a afla cele viitoare ;;i de
teama di nu vor putea sixporta cele ce vor veni (d.ci intristarea
UIllplea, zice, inimile lor) ;;i socotind d. nu trebuie impo
vmze cu aItele, in chip oportun Ie ingroapi1 pe ace1.ea in ti1cere.
Astfel, ii uim.e;;te nu pupn. spunandu-le d. pi1streazcl unele spre
de mai tarziu ;;i Ii se vor comunica, Sn mod cuvenit

-'"
:.. .... ;
[1
,
i,,
. ERMINIADUHULUI
71
in-wtor, prin descoperirea prin luntinarea ce va avea loe la
timpul potrivit prin Duhul"87.
SfAntul .Chiril vede ca posibia cealaltli
a lor de a care nu 0 exclude in mod
necesar'pe prima: "Le spUl)e acestea poate vlizandu-i neinstare
cele tainice, dloarece nu erau inci1 luminap. prin
DuhuI, nici de fitea dumnezeiasci1 (2 Petru 1, 4). Nu
venise inci1 Duhul Sfant, Sfan.tul EvangheIist, pentru
Hristos nu se preamarise (Joan 7,39). Deci, vrea si1le arate
ci1 are inell s11 Ie descopere taine foarte adanci pentru mintea
omeneasc11, dar nu 0 face acum deoarece nu-i vede in stare
f
.'
si1 Ie priceapi1."88 in viziunea SfAntul Chiril al Alexan

driei, exist11 lucruri importante, taine adanci pe
care DomnuI nostru lisus Hristos. nu Ie spune acum ucenicllor
pentru ci1 ei nu sunt in stare s11le Aceste taine Ie vor fi
descoperite de c11tre Duhul, care Ie va da capacitatea de in
Pentru a astfel de lucrurl adanci tainice este
nevoie, dupi1 SfantuI ChiriI, de 0 schimbare atat de radicali1 a
ornului incat putem vorbi dupi1 aceea de un om cu totul nou:
"Dar cAnd DuhuI Meu v11 va preface din ceea ce suntep. in alpi
va preschimba mintea voastri1 ca s11 s! putep.
tipurile Legii, s11 frumusepIe slujirii in duh s! preferap.
adevi1rul urnbrelor, atunci vep rnai cele ale
Mele... "89 Din cele spuse in continuare de Sfantul Chiril reiese
ci1 neputinta aceasta a ucenicilor de a nu se referi1 nu
mai la lucrurilepe care Hristos nu Ie spune, ci la Evanghe1ie in
intregul ei. Prin urmare este nevoie de Duh pentru a I.
I:
cum se cuvine tot ceea ce spuse MantuitoruI, intreaga Lui pro
I,
povi1duire. "Nu Ii se potrivesc noi ale propovi1
i
duirii evanghelice celor inci1 neschimbap prin DuhuI la 0 viati1
noui1 nu pot inci1 cuprinde tainele despre Sfanta
Treime. Deci expunerea rnai adAnci aparpnea in
chip folositor reinnoiu: prin Duhul, care nu
r
t,
I
I
, '
tr1 Sfantul Chiril a1 Alexandriei, op.cit., p.987.
88 Ibidem, p.987.
119 Ibidem, p.987.
, :
!
i
72
'"
Pr:CONS'rANTINCOMAN
rnai stiiru.ie in litera Legii, pe care nu 0 rnai tntelegerea
celor ce cred tn Hristos, preschimbahl tn gandurile tnnoite tn
stare" vadii cele tn care se a.fU1 frunllisetea adevlrului" Existi1,
aa cum spuneam mai sus, 0 un moment categoric p4IW.
la ucenicii nu puteau tntelege l1i dupacaredobAndesc capa
citatea de a tainelor lui Dumnezeu, <;:eea cene obliga
sa opservam dt momentul respectiv este hotMAtor pentru capa
1
citatea de a tntelege lilcrurile sau tainele dumneze
t
Este yorba de PogorArea Duhului SfAnt: "Iar ca inainte de

1nvierea din morp. a MAntuitorului nostru Hristos l1i de fmparhl
.;
i.;
l;:
de Duhul, ucenicii vietuiau tnca in mod iudaic i persistau
"
inca tn vieptirea dupa Lege, dei taina lui Hristos este mai ma

re, 0 poate vedea cineva cu mare ..."90 SfAntul Chlril f
alodl un spajiu extins explicarii acestui aspect foarte important


pentru tema lucrarii noastre. El este convins a.ir.m.a tn repeta
te rAnduri di. Duhul nimeni, nid chiar Apostolli,. nu puteau
tntelege Evanghelia Mantuitorului, motivul principal era acela
ca Ie Jipsea Duhul lui Dumnezeu. Aa cumavea sa spuna
SiAntul Pavel, aceste lucrurl se judecii duhovniCete, eel care nl.,l
are duhul nu poate sa Ie nici cum. "Observi. deci
subliniazA SfAntul Chiril - cii aveau Apostolii de
luminarea prin Duhul? Veri trebuia preschimbe iudeii
deprinderea tn una mai bunii i mai fnteleaphl? <:and s-au iIn
bogajit cu harul de sus l1i din cer, i-au schimbat puterea i s-au
fiicut mai burii ca inainte tn cunotinpl. Atunci i-amauzit spu
nand cu curaj: Noi fnsa avem glindul lui Hristos (1 Cor. 2, 16). $i
nu aratii altceva prin gilndul lui Hrlstos, decAt pe Duhul Sf Ant
venit la ei, Care Ie-a descoperit,potrivit rap.unii cuyenite, toate
cAte trebuiau sa Ue i s.li tnvete. C4nd va veni Acela, Duhul
Ade:oarului, vii va ciiUiuzi la tot ade:oiirul:'91
Pentru a ilusb;a faptul ca, fnainte de de Duhul,
nici Apostolii nu au fnteles Evanghelia, citeaza. exemplul lui
Petru, eel mai entuziast dintre Apostoli, care in repetate rAnduri
face dovada d hu fntelege nimic c::fui. ceea ce se fntampli1 cu
90 Ibidetn, p.987.
91 Ibidem, p.988.
73 ERMIN.M. DUHULUI
. .
Iisus (Vez1 Matei 16, 22; Fapte 10, 13-15). "ad vi le-am spus eu
mai.IDainte - reia SfAntul. Chiril discursul Mantuitorului expli
dindll.ll- dar n-ati putut si1le cuprindeJi"92
EXtrem de importanti1 pentru tntelegerea lucrMii ermineu
tice a Duhului este pe .care 0 face Mntuitorul
Hristosfnsu;;i ca "Duhul nu vorbi de la Sine", ci va vesti cate
va auzi l1
i
va lua de la Fiul in cele din de la Tatii}, pentru
cl cele ale Fiului sunt de la TatM. SfAntul Chiril interpreteazi1
aceastl subliniere a MAntuitorului, care aparent nu ar i. fost
necesara, ca trimitAnd la 0 fntelegere personalisti1 i dinamid a
lucruri1or. Ouhul cunoate cele ale Fiului nuprinfaptUl ca exis
ti1 fntre acetia 0 comunicare externa, un fel de transmitere de
infonnapi, ci pentru ca El este de apt Ouhul Fiului, Duhul nu
numai d nu este stri1in fiintei Fiului, ci se. ana fntr-o identitate
de cu Acesta: ad nu este de inteles Ouhul ca stri1in de
fiint
a
Unuia-Ni1scutului, d El iese tn chip natural din ea, nefiind
altceva decAt Fiul, cAt prive;;re identitatea firii, dei se cugeh1 ca
subzistand in mod propriu. Oed Duhul zice, ne va
cllluzi 1a toatii cunO\?tinta caci, ind deplin Ade
vih'ul, al carui Dub este, nu-L va descoperi parJial celor ce-L
iubesc pe El, d Ie va :insufla tn mod deplin taina Lui."93 Comu
nicarea fntre Persoanele Sfintei Treimi i intre Acestea i oameni
prin intermediul Duhului, fn baza dlreia oameni pot inteIege
cele dumnezeieti, nu poate fi perceputii tn sens teoretic !'8-U ab
stract. Este yorba de relap.a interpersonali1, realizatiila nWsura
absoluhl tn sAnul Sfintei Treimi, prin mijlocirea dlreia comu
nic:area i cunoaterea nu conshl tn transmitere i primire de
informap.e, d ca act de depllna, de iubire. OtAm douA note
explicative ale Parintelui Dumitru Staniloae, extrem de relevan
te tn acest setts: "Duhul nu poate fi decAt.o Persoani1, sau 0
Persoana tn relap.a. dintre. alte douii Persoane, adid in relap.a.
dintre Tatal i Fiul. and ne deschidem Fiului cu iubire, i prin
Fiul ne deschidem Tah11ui, Duhul ne vine dintr-o Persoana care .
ne iubete fn modul eel rnai adici1 din Hristos, ca Fiul
92 Ibidem, p.989.
"93'Ibidem, p.989.
75
)
'f.
J
.'
I
!
Pr. CONSTANTINCOMAN
.,
74
;

..
i
lui Dumnezeu :Blcut om venit pentru noi. EI ne asigud. de

caracterul personal al lui Duri.mezeu-FiuL. fiicut om. EI ne
aratl pe Fiul, sau p Hristos, ca Adevlrul viu ne ajutil
lnaintlm la in cunoa.terea iubitoare a Lui. Numai
persoana adevArul se bucuril de el. Numai persoana
este temeiul adevArului, este. adev.truI. tnsui, numai prin du- '
hul Eri ne poate comunica adev.truI. tn mod viu. In comunicare,
cuvkltul persoanei este.viu continuu prln duhul ce-l are. Dacli
Fiul este, ca Adevilrul, totalitilpi sensuriIor, Duhul
este bucuria comunicilrii lor, viata Persoanei, prin faptul cli se
comunidl. $i cine mangrue mai mult dedit Persoana supremi1!.
Care se comunic!, sau Duhul prin care Persoana sau AdevMul
se comunici1!.? 0 lume de obiecte flld 0 cOIltiintl personalil nu
poate Ii numitil adevilr. ad adevArul este nu numai existentlt
d despre existentl"94.
" Aceste reflecpi ale marelui teolog roman scot'tn
un aspect fundamental pentru tema prezentei lucrm: comuni
carea inteligibilil nu poate avea loe decAt i'ntre persoane pre
supune prezenta i Iucrarea duhului Insistenta cu care Marttui
torul pe Duhul Siant /M:ngn.ietorul ne ajutil foarte mult
vedem lucri.uiIe cum observil exegej:ii95, titlul
pnevmatologic de M/ingliietorul eIimina. orice rise de a percepe
Duhul ca pe 0 putere abstracti1, impersonalil, ne trimite obli
gatoriu spre imaginea unei persoane. Aplicatl la ermineutica
aceastil perspectivil exclude ri1manerea la la infor
mapa exterioarll, sufidentil i trimite 1a tnteJ.egerea cuvart
tului, chiar scris iind, capurtlUor de dub. nu un duh oarecare,
ci 'duhul persoanei care vorbete in Sfintele Scripturi. Aceasbi
inteJ.egere a lucrurilor este mal bine perceputil daci1!. se va
avea rn vedere teologia energiilor necreate, con
form ci1!.reUl cuvarttullui Dumnezeu este energie dumnezeiascil
necreatil care mijlQCel:e oInuluf reall ,de Dumnezeu.
I
Prin, urmare, aqevtirata lectur.l i adevilrata Intelegere a cuvin
I
telor Scripturii este aceea care deschide omului calea impilrtil-
I,
!H Notele 1853-1854 1a Sfintul Chirll al Alexand:riei, ComentJuiulla 101m, p.988.,
9S C.I<. Barrett qp.cit., p.1.
I
I

I,
.
f
. I

ERMrNrAlJUHULtn
ai
irii sau a brllnirii' cu cuvAntul-duh,. energie dumn.ezeiasd1. 1:n
:
''''
viziunea Sftntului Evanghelist care red.il cuvinte1e Mantu

itorului Hristos, CuvAntul nu este i nu poate Ii despilrJit de ..:'
Duh.. nici Duhul de CuvAnt. Luc:rarea speciicil a Duhului, aa
cum reiesedin textele pe Ie-am analizat, este aceea dea
fmpi1rti1i omului CuvAntul 'Dumnezeiesc. Prelungind aceastil
perspectivil in spapul genei-aI, am putea spune cil transmiterea
autentici1!. deplini1!. a informapei, sau comuniCarea inteligibilil,
nu Be poate efectua numai prin cuvintei ci ea are nevoie de duh,
cuvfultul fie pUrtat de duh sau sc\1 fie plll'tiltor de duh. In felul
acesta evitilm 0 perspectivil teoreticil, care disociazA
informapa de subiectul-expeditor de subiectu1-destinatar i
ignoril duhul celor dol, prezent in cuvintele.lor. Lucrurile sunt
cu atat mai grave atunci c8.nd. cuvintele sunt lipsite de duh,
adidt nu exprimil persoana care Ie pronunpl sau serle. 1n acest
caz avem de a face cu un limbaj mort, amilgitor, care cultivil
moartea !;Ii nu viaJa.
Prin ce1e viitoare va va vesti (nr I'pzt5p&tr 4varrEA.et au se
tnteJ.eg ceIe ce aveau se intample in viitorul imediat cu
Marttuitorul Hristos, adicli rilstignirea i fu.vierea, din moment
ce venirea Duhitlui va Ii ulterioaril acestora. Interpretarea pe
care 0 dau comentatorii celor ce va si1. viniJ sau celoi viitoare este
mal cur4nd una eshatologicil. Lucrarea Duhului de a vesti cele
viitoare nu poate Ii Iimitatil sau asimilatil cu cea a profepior care
vesteau Iucruri ce aveau sil se intample mviitor. Duhul Siantva
Ii eel care vadescoperi de 0 manieril proprie realitatea ult:imll a
lumii a istoriei, tocmai pentru cli 0 va face. accesibilil, fie i
numai in parte, experieri}ei oameni1or. Eshatologia Evangheliei.
dupil loan este din acest punct de vedere consecventil cu esha
tologia dirpi Faptele Apostolilor. Pogorilrea Duhului Sf Ant 'l:n
Iume in istorie coincide cu tnceputul adicil, en pil
trunderea lumii a istoriei de realitatea de la sf.ritu1
Iumii, cartd totul va fi copleit de lumina lui.Dumnezeu. Din
acest punct de vedere, timpul Bisericii este unul eshatologic.
perspecti.vil mta1nim fu. Evanghelia. dupil .i in
stransillegiltu.d cu prezenpt i lucrarea Duhalui.Siant in Istorie.

.j"
,Y
r
, ;
Pr. CONSTANTINCOMAN 76
i

"Vi!idirea" lumii de pi!icat de de judeca:tll de catre
t
Duhul este, de asemenea, un esruitologic. Aeeastil.
;.

.... . vi!idire care anticipea2A judecata inaUi a lumii poate fi
,
ea 0 expresie a vestirii celor ce va sli vini!i. Priviti1din it
aceastii perspectivi!i, "ve.stirea" celor viitoare de ci!itre Duhul nu
:\
trebuie inte1easi. numai ca 0 votbire despre cele ce va si. virUt, ci
mai :cuxAnd. ca 0 inaugurare, sau Ca 0 punere in act de catre
Duhul a celor ce va si!i pur simplu pentru ci!i vestirea tre
I
buie inteleas<1 ca 0 aqiune de a respec
, tive, aceasta lind maniera proprie de lucrare ,sau de comuni
I
care a Duhului Sffult. Cu alte cuvinte, in actul de vestire a
I
Duhului nu exisb'1 distant<1 intre exprimarea fmplihirea
acesteia
96
Acesta este unul din aspectele fundamentale pentru
mJ:elegerea funqiei ermineutice a Duhului. Cele viitoare sau cele
ce var veni se referi!i la veacul viitor, lumea cea noui!i ce va si!i
vim" 'tmpru.<1j:ia lui Dumnezeu. de Duhul lui
Dumnezeu este 0 pregustare sau 0 a.rvuM a acestei lumii viitoa
I
reo Este ceea ce spune Sffultul Pavel prip: Care ne-a gi pecetluit pe
noi gi a dat arvuna Duhului, fn inimile noastre (2 Cor. 1,22) sau:
Intru Care gi voi, auzind cuvantul adevtlrului, EvangheUa mantuirii
varistre, crez8nd fn EI, a# fost pecetlui# cu Sflintul Duh al fogiidu
I
in/ei, Care este arvuna mogtenirii noastre, spre mscumpararea celor \
dobandif:i de EI gi spre lauda sIavei Sale. (Efes. 1, 13-14). Duhul
I
Sffult este 0 mfuiurie vie a luinii cea va s<1 de aceea intre
Jine speranta pentru tmPM<1j:ia lui Dumnezeu prin posibilitatea
ce 0 oferi!i oamenilor de a pregusta din bunurile tmpMi!iJiei.
I

I
1. TexteIe din Sfanta Evmghelie dup<1 loan referitoare la I
Duhul Sfnt ne aratil elar di lucrarea fundamentali!i a
Sfantului Duh este ceaermineutica Sfantul Duh, pe care
I
i
. Mantuitorul n Apostolilor In cuvantul
I
de despMj:ire, este AceIa care va face posibilll fntelegerea
I
96 Cf. CJ<. Barrett, op.cit., p.490.
I
I
I
I
"ERMINIADuHuLUI
77
de ciltre Apostolf a reaIiti1Jilor incepand
chiar cu persoana divino-UlllalUi a Mantuitorului Hristos
Iii cu lucrarea Acestuia Iii cu realitlJile eshatolo
gice. Sfantul Duh este cheia inte1egerii, cheia ermineuti
cil prin exista 0 vedere intelegiltoare
deca.t in Duhul, in sau prin de Duh.Con
tribuJia acestor te5<te la definirea specificului
Sffultului Duh este una esenjialil. Tributari unei percep
pi tmilaterale a lucdrii Sftintului Duh. ne limib'1m cu
pred1dere la aspectul sfinJitor sau sacramental al aces
teia" in timp ce aspectul ermineutic era aproape In intre
gime ignorat. Acest lucru se datora unei gnoseologii
teologice dependente de raJionalismul exclusivist
autonom, care nu mal liisa loe lui Dumnezeu
la actul al inte1egerii, investind capaci
tlJile umane de intelegere cu puteri suficiente
Este yorba, de fapt, de reflexul in planul gnoseologiei
teologice acela al ermineuticii a ceea ce numim inde
teologie secularizatl, cu1tivatl de 0 antropologie
autonomii sau de 0 teologie antropocentrica. Or, dfu
analiza textelor ioaneice referitoare la Duhul Sfiint,
lucrarea ermineutic<1 a Sfantului Duh apare ca absolut
necesaril pentru intelegerea deplinii de ditre
om a adedratului Dumnezeu, a adevMului despre sine
despre lume. Aproape intreg conJinutul textelor res
pective trimite la lucrarea er.mineutici!i a Duhului, IDee
pand cu titlurile pnevmatologice folosite continund
cu :indicarea funcPei ermineutice prirt numirea ex.pres<1 a
diferitelor lucrhf ale Duhului: cea anamnetid., cea invil
cea mlrturisitoare etc. .
2. Lucrarea ennineuticl a Duhului se realizeazli de 0 Iru!lli
eIil specificil Acestuia, care decurge din modul de pre- .
specific ContribuJia Duhului la
re nu se va implini prin c:uvini:e, ci prin lucrare, prin act,
va fi una nemij1ocitl, caracterizatl mal curllnd ca amtare
(reofanie), descoperire. Omul
78


ij
,
I
Pt. CoNStANTIN COMAN
va ajunge la corecti a realitiq:ilor dumneze
prin experienJa sau nemijlOclbi a acestora.
Prln tit om, Duhul Sf'Ant devine HI
\.
II'liI.rturie, descoperire, arltare a slavei lli Iuminii dumne
. zeieti pentru om. Dimensiunea ana.tIIi\eticl a Iucmrii
Duhului va fi tmplinitl prin aceea cl Duhul prin prezen
Ja Sa in om, la nivelul simJirli sau al trliril, va reaminti
cuvintele i faptele Mantuitorului, fntrucAt Duhul este
deofiinf
l
cu Fiul, iar lucrllrile celor doi, deji specifice,
sunt com,.ute, nimic din cele ale Duhului nefiind strline .
Fiului i nimic din cele ale Fiului nefiind strrone Duhului.
La fel vor fi activate celelalfe douti dimensiuni principa l
Ie ale lucrlrii Duhului, cea invlttitoreasd i cea mhturi
1
sitoare.
I
3. Din accentuarea lucr1Uii ermineutice a Duhului Sf!nt de
ducem i importanJa pentru om a corecte i
cat mai depline. Nu este vorba numai de satisfacerea
unci nevoi intelectuale sau a curiozitlJii de a ti, d este
vorba de 0 nevoie vitall a omului de. a fntelege pentru a
putea i trli, pentru a putea activa relapa sa cu
izvorul prin excelentti al vieJ:ii care este Dumnezeu.. inte
legerea prin Dub presupune, de fapt comuniune sau im
adicl hrlnirea omului cu energiiledumneze
i*. spre viaJa cea adevtirati, spre nestrlcltciune i
nemurire. tnJel.egerea prin Duhul este calea excIusivl de
comuniune cu Tatll i cu Fiul. Mangaierea adusl de
Duhul Sfant Apostolilor, in virtutea weia este caracte
rizat de MAntuitorul ca MAngtietor,' vine ctlIlOtinja
adevm-at! a lucruri10r pe care Duhul 0 face posibill, din
faptul cli vor depqi stadiul antlgirilor, al b:leU1dunii i
vor avea vederea, adevtiratA a Ceea ce existil i a Sensu
rilor ultime 8le tOOstentci.tnfelegerea prin Duhul sau in
diferitA de inte1egerea la zlivelul minfa1,. pen
tnt clI. ea se tInplinE!te 1a simprii, al t:rtirii eec
tive. .tn felul acesta se distanJa dintre informa
pa teoretia1 i simprea san trmea acesteia, fntrucAt lUl I
I
I
I
I


79 1
exisbl distanfl, nid de limp i nici de spapu fntre trliirea
1
i tnfelegerea sau perceperea unui lucru. Se realizeaU,
I
de lapt, unirea minJii en simprea sau cu inima, unul din
I
l
tre obiectivele centrale ale ascezei cretine. "fntre adevtir

i Duh es.te pentru di este viu, ca

unul ce rrad.iazl din !>umnezeul cel V1U. Orice persoa.rui

este adevM-, dar este adevm- pentru cli este vie. Aceasta
"

este valabil infinit mai mult i prin excelentti pentru II'
Persoana dumnezeiascii, sau pentru Persoaneie Sfintei
,.
Treimi unitedupl fiinJ1i. "97
'Irt
II
'''1
4. Erminia care se dl titluriIor pnevrnatologice Duhul Ade II
..
vlirului MAng8ietorul, dar analiza conpnutuluiJucrl
rilor Duhului elim.i.nl price rise de interpretare abstractll. *'
impersonaIl atat a comuniclirii CAt i a fnteJ,egerii.
I
J
Dacli Mantuitorul vorbete despre lucrarea ermineuticl
1
a Duhului 0 tnte1ege foarte c1ar in spapul re1apei perso
"1 t
nale dintre Dumnezeu i om, dintre Persoanele Treimice
p

persoana UlllalYl. !ntreaga realitate a lumii necre.ate

a lumii create este corect perceputil i fnteleasl numai in
cadrul relap.ei personale dintre Dumnezeu om. lar re:

lapa aceasta personall are un conpnut vital, care aspirl 4

spre relapa iubirii depline. Perceputl din prisma lucrMii
1

avea nici 0 altii motivape, n1ci un alt suport nici 0 altA

finalitate dedit aspirapa i i'mplinirea intfuririi lui
ermineutice a Duhului, infelegerea Scripturii nu poate


Dumnezeu celui viu adevllrat de cltre om. '.1.
:!"
"

I!
.If
:1;
,:i

:..,
.Ii
'11 Pr. Dumitru StIniloae, Nola 539, Filocalia VIH, p.256-257.
\D +.J_:..'-'
.
'\'f.,...:; . )(" /
Studii
'lttt:Z( -V), 2. ..
.ff 1> .- 4, .
950 DE ANI DE LA "MAREA SCBisMA"
lNTERPRETAru DOCUMENTE
- prima parte-
Se implinesc annl acestiL 950. dc ani dc la ceca ee se inel in mod ,
. conventional ..Man:
a
Schisml" din.u-e ,i R!s!ritul prima
mace lllptudi bisenceascl a europenc intre Vcstul catohc .Estul
ortodox, ci!'reia avea sli i se adauge insecolul XVI 0 a dous: scindarea oonfesionala, '!! ,t un infitiit mai tranpnt: ,,KerulariOs n-a fost umcul artizan aI
,8 OccidentUI1.Ii Yntre Sudul rlimas catolic ,i Nordul devenit protestant. Anul scbismei carei se atribuie"; dc altfel, anatemele reciprocc din 1054nn excomunicau .
viitor se vaf implini totodatil 40 de ani de la anularea excomunicArilor reciproce . I doua ci doar pcrsoanelc lui Keru1arios Hwnbert ale colaboratorilor"
din 1054 intrun context mCIIIC intreaga _: "in loc a: Ii mal sl . "
. intra decl!; rntr-o nouli era ..ecumenlcl1", mcmtJ. r.! JJ.. . - de unu:e avortati, IoSchisma ':fit deja v:i:rttIJ!l finalizati m mmti ,1lIi1m1. F.u1geIul ,
..confesionajiste" din milcniul al doilea al i.storlci ei ,i.sli. reglse,asel in pragul. in Jp din a flcut-o.doac sa apm:a'n afiui in intreaga ei'realitate ,i profunzimc"s.
().- IV-VII; dc, Fotie de' .
in a: ii. mileniului tntii: in secolul XI,. ...
este un pnleJ nUllent petltru a evoca Yn non!- eel al fl
al intrArii 'Il1'ioanitApi in era civilizafiei globale - ,i intr-o non! lecturl evenimentele
dureroase de Bcum nnui veacuri ,i jwnllate ,iinterpretIriJe mai vechi noi
carc Ii sau da't in l.iteratura istoricl Vi tcologicl modeml contemporanl. . .
Marcale vreme dc secole de polemic! ,i inspirate de 0
prezentArileevenimentelor din 1054 au fost subordOllatc efurtului de a demonstra
ellespOllsal,mtatea .marii scliisme":- Ii elrei principali actori Cosi

pli.rpi Istoriografia romano-catolicl 8 aruncat \ina
instminArii intre BisericiIe l'Islritcani 'occidcntali htpf.url cicfinitiv! ,i
ireparahill :pc seama ambifiilor ale patri8fhu}ui Mihail
' ',' fi 51 , ..:. '. ........'I...;ft!J tal'" ':::"'4_"

1
snos ar .. wut wtrun ..
'p
e
,irnp-;atul de c:it ,II ..
10 rata ()azUeu1ui fI apapei ,I pcntrua mta.controlul patriarIrilJ

impcitriv!l cscalada!A
dill. Julie. La rAndul loX; istoricii oitodoPfi Q1go,liu1 .. a1
.
:JV: f2 U ----/..\.1'\ odOh ()
(J
,''). .' CJl.;X.- 0i!/ , 0<.... 1
. ../ .
,.
SnJDrr SI ARTICOLE
9
cacoinalul1ii"Humbert, repi"ezentant al sp"mtulUi al' paPale
ca 0 evident! faIsificare a apostolic" impotriw cftruia a
protestat. reactionat legitim KeruJ.arios care ariticipit cvolup,i1e
ale Bisericii lame con.firinatc ulterior de "fratricidul" cruciidelor
. culminat in devastarea Colistantinopolului.din 1204 ,i in aceIa a(diverselor'
"uniatismc" promovate dc atunei incolo de CA1Ie Ronia. ' , .
in primele decenii ale secolnlui XX, pund:ul dc vedcre .
.' traditional a fost argumenlat de minnfioasele investigafii docnmentare istorice
ale lui Anton Michel in cele,don! monumcntaIc indispensabUc volume
, dcspre Humbert ,i Kerularios
'
, HI a fost reafinnat POlCll* Intr-o inteIprctare
: confesionalista. 'catolie! de 0 extremI. '1ruIcntl, de cltre E. .Amann
2
M, Iugicl
I ' intr-o seric de ample articole din flrlmo:rul Dlctionnaire de thealogle cotholique .
i I "", ':' ..in fata ;'storiei" Keru1arios responsabUitatea
I elY' i actulUI decisiv" al Schismel
4
, M.lu,gte oferea 0 lecturl istoricl mai nuantatl. dar
}Jl:-r
.".:
., ;
i

.
.....
-:
.:
.
:.... .
-
...
,..
.
.,.,
. _..-rt- ... _.
incez:clrilor repetate de umte diit secolelc XI-xv. Pe Ilngl orgolwl national grec
,i rivalitlple po1itice,' ca ar fi avut drept principale cauze tendinfele centri:.fuge.
in .. Ymp11ratilor bizantini in' "ambifiilc"
.;autOl::efalistc". ale patriarhilor constantinopolitani. Efectcle rupturii de Roma i
de apalitate s-ar tea constata nemijIoclt in via.. B1Scricl1or OltOdoxc. Accstca
i-au pIer ut unitatea i elanu m n captiVltatca 0 oiiianl sau
.acceptind servitUtea umilitoire a saatelor.na e, mcticind on separatism
,:ec eztal, etism un uno tsmt Oglc;un regresiVJll n stcare
; . ,:'. . . , ' . . . . " . .
' :.. I.A., H,umbert fi VII! +139 X.
p.. Il.,8chisma und L 'iglist! et 1&'1
1054:-1954. Chcvetogne, 19.54, p, 3.51-:+19.' '. " '. .' .
, . ". 1 Art. D17ICXll (1929), coL 1677-J703: . :',.
',. . 2 Art: byzantin". D17ICXIV12 (1939), col, Ijll-1468, II11iccilpubIicat ,1
sepa:rat in volumul M. J'l,lgie 1Asc!riar byzanttn. hlst. n' eI Q, l'
a
: J?aris.19.4i, '.': . =. - ::"._ ' .... __. i ._.. octrtn e.
'.....: 4 Ibid, col. 1680. .. ...._ ...... , .. .
' ! Ibid, co1.1356 ,(1358, '. . ':
_. __ ..... " ....
:.. ;;:1:- .. ...;':1 ,:.
.......

'1

.

:J
..........

'"
. , .
10 REVISTA TEOLQGICA .' STt]DII S1 ARTICOLB-
11
irenic: "Cetece ne apropie S1U1t aCUIn infinitmai m'ultei importante
'Jecit eele ce ne deosebesc . despart spre Azi sa UitWn eele ce
ne despart sl'prep.dm mai mult cele ce ne apropie
", 0 reniatcabila vizibi18 cotitud in evatuarea ..schist.nei risiritene" se opera
-..incniar acei ani in interioru1 Biserici, Romano-Catolice. in care: se pregiitea
, sp6ctaculoasa cotiturl Ii Cotlciliuluf n Vatican. Schimbatea elaIi de tonalitate se
pOlite obserira din eele dou! volume masiye de "studii lucrlri asupra unitapi
; cr$ine oferlte lui Dom Lanibert Beauduin. fondatorulmonahilor din congregapa .
Uilitatii ell ocma implinirii virstei de' 80' de imi"'publicate 'sub auSpiclUe abapei
benedictine-de tit la [mtemeiate' deDom Lambert
Beauduin) cuocaziaaniverslirii a .. Noua Sute de 'ani dedureroasa deSpArtire intre
R!SArlt ApUs"
IO
Cele 41 de sttidii bibliee. istonce Uturgice scrise de teologi
catolici. dar analizau' pentru prima dati dintr-o,nouli
perspectivi nenie! angajat unionista premizele. condipile drama dureroas! a
. separaJ:iilor dintre de la ineepirturi pAnl tn prezent: C;el mai important
dintre ele e studiut introductiv epooat at dominicanului Yves Congar, publicat ,
sepaiat. -el simplu"cS:o ..t:!0te asupra schismei i
noiifsyte'(ie ani dupi"n. implicit! a articoluluipolenlic anterior at lui M. cpflAE
"Tugie din1939 pc care-I corecta viziuae'pozitivl unionista . :.:.
(nu lUi.!:, (
facton care ltU condus la .,schlsma ililriteanl" (a se remarcaghlhmele autoruIUl): ,cJV
:tR
J,.{al:exB.ct, peste una ,1 aceeql ecletiologte apostolici in planul profund al dogmelor
stIUct1irilor fundamentate suprapus dator.ita evolutiilof istorlce dife!ite in
'RJsirlt Apus in cursu! Ewlui Mediu timpuriu (fiindcl au existat dou! "ewri
" I
tIlledii" distinde) doul diferite: ill .. i
bnperiale"' sinodat at ..P.eIitar.hiei" patriarbale in i, eel t:O
msn
.
I
at ..rilonarhie p'8pall': in. (jj:cidcnt ca.:re !l'-a uPpus', in sej:Olul XI rn
::1
" :,' Ibid:. ;.:258, 269.0
. '. ... '. '.. .. ,'. 'I:" .'
" Ibid, oot. 1465 fi lie polemiel de la col. 140 -1468. . .',
"'
'(<<intinuAndlinia arbiepiscopului CluYsQStotiws Plipadopouloil) Ia arhiqiisoopul

7 OrtodOxiaVI (1954). nr. 2-3 aJirilie--scpt,embric, 300p.: tpatrlarlUllJustini.an;...Uoa, . , 'PhOd.yaii,'HeeklrluUi8t1keo/'tiparathuiiHellenonktziLDt'iiroii aPo tuepOchu tou }{ega/OIl
sflntJ. sobomiceascl,i apostoleascl (p. I-VDI); T. M. Popescu, .. Photlou mechri IU synodou ta Phloient1a8 858..../439, HIstorilCe kai tberuognce inclete,
schismei" 61: 16J-l17}; D. StlnilQac, ,,Motiveleli urmIn1e domiatice ale scbismu' (p. liS-
d 1990, SOl p. .' .'." ,
259); E. "scbbtna ,t cultul Crqiirr (p. 280-299); L sian,,,AspectC ignorahfaJe
..
--.

" 'Ibid.; ,.-299. " . d
schismeP' (p.3{)0-338J; GIL MoisCseu, Unnlrile scbisniei iii romAni" (p.339--364); Gh:
. ",', L'Eglise et /es Eglises. Neuf siAdu de douloUreuse separation entre
j
Marcu. ,.premisele bibliccaleerorilorpapalitlllh'"(p.l6S-394); LPuJpea, et rOccident. Chcvetogne. 1954, 2'VoL/480+ 480 'p. ' ",.. ;... . ... ....' ,- "
I
{olOOt depapajitatc fafl de 39s-429)pL Coman, "Unifatea .. ..11 y, Congar, Neufcents ans apru. Notes sur ;.schlsm orimtal". ChCMltogne:,
Bisericii problema refacerii ei in lumina Sf. PIrinp. ... (p. 430-456).' . . .,. _ .,. "" . 1954. ' .., .
'" I
.. - .!
, -: I
I
.. _"' 1. .. _ .!..: .
. __.... I
.,'
."' I .. ,'}.
.. ;
. i- ...":, ..,,;
.
I
. . 12
REVISTA

;.
.... \..
13
I
timpul reformei gregoriene. !cbima arep_tat astfe1 ciocnirea iiievltabili I.:1nIJ#'
acestc dOllA t-ipuri de repmuri canonice incomp8.tibiIo. con.fi:untam escaladat!!P9i I
prio cruciade!i uniatismc soldati en iqirea Rlsiritului c:;tCDn p,.Pt' ".,
eu Roma ARMY' cre;thi. sChisma a roprezcntit Dill dolt l'C#iltatuI unci ()..d
fndeJungate generale .. tnstrilinlri" (estrangement) a ,celcir dOlll Jiirilltlp. 'Sic ...
crqtinAtllii care au ajuns sI so COmportc ficCare I!-)mc seam&.
de ceaJaltl. Ceca ce il dus 1a provincializare $i ignorare reciproca dUblate apoi. d.e
orgoJii complexc de mIperioritate. Schisma ou cste tnsl aceastl fnst:rIinaremsMi,
ci "acceptarea" acestei instrIWlrt i&"..p!catuI"'ei e slaCI. am acceptai cutQJii ca
c pe un rapt dWWJ''Z' iI-alh G' ,; mnn o-am :tace un corp comun cu ceilall!"12.
- Tot in, 1954 repUlBtul bizantinoJog englez Steven Jinea]a MagdaIen
College din Oxford 0 serie de ppteprelcgeripc Gna,..scbismci,rilsAriteno". Publicate
un anmai elcreprezinti. pin! astIzi cea mai Jimpede FCZCDtare
sinteticl a istariei .;Marii Schismc". SCrisi expllcit din doriDp prograrriaticl de a
eontrabalansaprezerttlrilo apologetice ale Jui Michel,1.ti Amannpm
de a punctul bizaitlin de vecbc". de eonvingerea
autoruJui cl ralvl istorl nu e acela de a prezenta 0 tJ:ecu1uJui, ci de a
..
contn UI a ,;0 mai a iaM. mat. egere a
sentimen er iIadipci ecArei
- ..
nonn.anzi. agreSiunca coDiCrciall-it
;.0
"'.i
.' ..-
":::/.;
. 12lbld., p. 7-3.p 94. . . .
.....
b S. RWJiCid:llUl, Schism. .A Study of/he Ptrp!1C)I and Eastem Chul'Ches
-.'
t/urbfg the :K/th'fI'IJdX1JJh pmturlu. Oxford. 1955, 189 p. Pc: Jinie Be situcazl Ii
.. ;::-':
recenta prezcnt(lre de sintCzl aaqglicanului H. Chadwick;&61 anJWUt:7h MbJdngofa
J '"
."
.....7' .
Rift in the firrt Jposto!ic 1Tmu until the cUuncii of Odonf, 2003, p. .
. ", -... .. - . ':" _.- . . .: -.,. . .... . . . .
.;.:.

.. .
. .
"
:.".
. ----1
."
','
...
-' -- ...-.. ................. . ..
"
.:-
14
' ...
;' :p. 15'
Rr;VISTA
. "

fli.;;.1.uP'
,J,iJ
'-...- ... ..........;. ;:-.... - ". !"'"'." ,
., Ct: Ha:r:totylaxul NicbitaNiceeanul, In cs tl11!J1Url11 din ce Cl1UZ(l s..a ruplde BiserlcQ
Con.rta"tihopaiz4/ul Biserica'ROtlitiniior fSj' p'if12,O; 717D: : , . ' ...:, .
.. ..
, 211, i>esprc Ketularias eel' mai i'Dlportant studhtbiogmfic 'c 'eel aliui 'F., Tumcfeld,
,.Micbacl L Kcrullarios. Patriarch von KQn!tanti"nopel (1043-i058;'. Jahrbuch der
.(19i$9}; 'p.9S-121.-,f cca m8i intcxl:Sanil iDterpretarc c
'CCIj..&)ul M. Angold, Churrh ondSlJciety iii Byzantium under Comnenl 1081-1201,
Cambridge. 1993.p.21-3S. " .. " :. :', ,; .'>,.t'."" ":';,
.' . .... ." .
,
" '
I r"
"
.:
, ,
-1
: ;. j ..
", ;1 ' ...
"
,. :'. i
.REVISTATEOLOGICA' 16
lofl'
.

;-fIJti
,! " ...
'.' "
, .
..:
..
17
Sn)nII $I AJrnCqLE
-i'-':
:/ilPJ
:....
- - . ."i" :
" . ';
,".
....... _.". ,.;"'r -: "" -:'
;"
,., .':. to,. :
.A(J.)..I<P-''j.O- : .' ".. . .
'.
-. ..' ... .
.....
. ,

s
...
.
)
..
.
L
!::


=II
.,.,
-..."
-.;;;
;,.
;,
,..
_
i'
. . " ___ ..J-:.luA.
; .. i
,0 18 - # --
REVISTA TEOWOlcA
,.: ':.' 24 aCost canoruee anonimc .
. Iii74'de titiilri capjtole care afast primut c:'iIDOniq ill refonnei Aoriene:
., 'A. Michel, Seri.renzen'des :Humbert das'crstc RcchtSPuch dcrgfegorianischen
. Refotm Stuttgart. 1'943 . '. .: . . :...... . .'.. '.. '.
'. 2.1' ibo1-12i2, ie,ologtcl
a-c;anllnaluluiHurnbert., ", ..... ,.:. :; :::. . :'-: r: - ..::: ....
21 Dcspre Humbert, Ii sc vedea medalionul smlclic at lui K. :a: KandlerdfuKlosstir
(lerJ7,eologk..I; Mllnchcn, 1981, . :." ". .:' '
. " . :.1' ':'.= .... ;' .;. '.
-:,'
- .
1 .
,,:,., ;. 1/ "'t.i
,-,
20 .blle..t ow:k"I ~ ~ 6 . . ~ ~
b.; ~ '. ,
.-I.~ . "E>!'
.VV'" , onon!n ~ I "'!
;toJ:-!L
.';;,:
I .
'l1 Will, p. Ss--fj0i PG 120, 835-844. ,
2,' Wid, p. !?3-'-126;J'L 143,391-4.74. ' ':::
2! Will, p. 65-8.$; PL 143,744-789.
~
REVISTA TEOLOGICA
,,'
-;
1
7.1: .
>.:
~ .
.~ ..
.:;:
;,f
,01
'f:
11
'!;_.
':':
'1'
..
~
"
" .r..
"
21 snmll Sl ARTICOrn
4 -i.
.:
; " .
.
" "
'
"
, "
, :
J~ ~ .
...
. -!".
i ' .
I -fAiuJ!. w-'
: _ J t>t .... . , ','"
I .
"
23

>
j'J.
w.-
'. . .. ., .... w.:"!,,: .... :..._..... :...... 'it .:
..... .11 Ed..A. Michel. Humbert lind Kerullarios, voL il, p. 432-451. .
Ibid., II. p. mliijos: f!t..1, . . " .'
J] Ibid., il, p. 54>.-456. Tradusl roai jos: nt. 1. ' .. ., . : .
:u Wifl.p. 168-17h Mi;mel, vol. if, p. 4SB-47S editatl in Cu. P!Il'Ifi:aiaeJ ....- _.... :
. ..... -.......
greacl :llcuta.ia unde Petru m a trimis-o 51!. fie fijpaCJ. nit ,tia !atiliL

9riginalullatin maijos: nr:2.: . '.:.. :':.. ""!': . '
.; .......
"
.. .. ,
.' I,' i ..
,\ ,
, 35 p. i08-228 vi 'PO 120,
:-:
. s''-;
"
: ",
'. ... '
24 . J ). '.f:' .k . h.J
.'
.
"'....,..:... I ._.!L W-l';;""
': 'I
r":t ...
.
REVISTA
" l'EOLOGICA
ARTICOLE 2$
,w:' .
:;'}' I:

.'. "lO: ',.
1.1:

" -,.
!";
.' .
.u Cf. infra, n. i2. . " . , .
J1 Ed'. A. Michd. 'Humbert undKerutlariOs, vol. rr. p: 320-:344. . "
--"'---"'--": \.
JI ..p: 136-139; PL 143, 913-983'fn\duccrca latin! a tratatului I.w Nidllta. 'i!li"
983-1000 parilfletul CO(1tn1 . ' . .: '. . '. . '. . . _ ... :
,"''1,.,:,1'
,"
,
. F.. .!
..... . z .. : ;'t.;. f::'
,'.
26

fA,
-t
iF
":.


..
"'r .... ':"'
...:1;:'

s=g
.. ". .. I : : p,J(.'
I .
. . \ ..
}.l'_LJ. ttl !ill..,
.., . " . . -
-'
....!.
.. .
,..
'
1:'
..'
;;0
......
.r.
+f.
.. .
t:..


!"7
.,,:;.

.

-. .. ...
-r"'!''''
:! . +..
,
I
.. r ...
..-_, .:
'" j
""""'. ... II' i J ,
[
STUon ARTICOLE '.
.' .: . ;..... . .
,
\ - ,':' "
;>::"
.. . 27
"
,
28
! .... "'! I :. I ':-':',
..i :."'" .;
.
II!
.......................
" ......:. : - ..!

29,
..I.
REVIS,tA .
;tU
-.,
-:j
Ii
-".':;. .
.,
* '
" :. r ; . !
..',. f
. '. '"'-:. ... :.,
.,,:... :
- - __
.:.:',
,';
.l.,
",'_ 1 . ,;
.. : .r '1 ........
... .
.... - .. _........ .....
-- f
it"'. '2'; #):l'
31
1
1
:
;.
i
i
i
I
I
I
1
I
1
!
. I! !
.;.
;.
,

..
1
'v ", .. : .I.
.: .' .
rtJJ
r.
-

,>
.. .' ,\' '
"
1\'
, TEOLOGiCA
105'L J30 j\JP
. ,.'
t'
. "
n WilI,p. 189-204; PO 120, 795-:816. maiJos: Jlr. 8. ,.. ..
. .." .

!
:i; ;(:::.T:'-
. !
. :' .'
32
.'
.-
.
.
:"\'
'> ":.
.
,
.. s-a trecut canonic Qrbind de Jastarea de schism! definitivi, simbollzati de
Schism!" din 1 054, Ia cea de usituatie s.chismatica" PfOvi:uirle(' pc;rmite jn
condiliiie create de respect si iubire recipiod rediscutarea i clarificarea in coixing
pc clile dialogului teol0B!c $i sinodalitapia nituror inci !iepaQItoare ri
care suilt inca un obstaeol in calea refacc;riicoll\WliunH demUne in iimimJ.
prunului mileniu ." . . .. ' ,.. ' . '.
. res
,l
. .
1.
,
,'to
,,'Enthronistika" lui Petru III a,I Antiobic(ciln:e :Lcon lXS&
1052) . .., ,.
. De-abia ce am primit acum. stipAne de DUnmexeu.'cinstite. grijile
eu bunivoicea hand lui Dumnezeu ,i un semp. 8.t de Oumnezeu
nostruos.flint imparat, c1 un gind mi-a involbura1ca 0 mare Vijelioasl gandUrlle. un
gand ChlOOS pentm eei multi, dar nu eu tortul de respins pentru mine ,i pentru cei
care g5ndesc ca mine, pentru cl vedeam Biserica lui Hristos nu ,chiopitand .
- intamplatOf, ci fiind oloagll de rrioarte. Si noapte mA in min.te care
s1l. fiemolivul distan{ariiidisensiUnH tdiastasis] pentru.ca marele
- al mardui Petnr, plstornl Romei celci Veclti, si se nIp! faic
trup III P,:sericilor. nu ia partc'imprellill ell acestora Ii sfaturilc
. lor ,i sl poarte tmp'reunl ciieiinp8ite gnjile condus fiind
el de min! in chip apostolic de aceia-[fA '22;-1 IJ:'DaCl iiis! cauza acesi'd
distantliri.e 0 schismA, am sacotit cI nu trebuie ca in <:ele
slujiton ai Cuvant:tlui si1ehiopl!.tezc in chip atit de in cele
plec4nd de la un prilej mlirunt; iar dacA aecast! cameo: abatere Jadognii i:o
inovatie,intii de toate n-am putut vedea ac.est JUCIU la noi, dat fiind c1 trislltuIile
caracteristicc apostolice fi patristiee ale invi{!l:Urii ortodoxe sunt pilzite intacte.
iar mai appi am.,ovlit sl anJllC asupra Biserlcii de lil'voi 0 astfel depat! inaintc de
a fi inf0imat din experientl despre acest lucru,. fiindel ,tiu Ci de la succesiunea
apostolilGr ,i pinlla stribunij ac.easta aplstrat nefalsificati ortodoxia.
, Gllndindu-ml, aoostea ,i ci.dUn mod deunire, am glsit vechiul .
obicei i:are cere ca aceia care Yin recent la arhierie slfael cunoscUt! prin scrisori
'- maril()r ll'i'hierei predeCiSon 'coiiCtitUdinea crCdiritei fi Sa: ceari comuniunea de la
, fiecare.din 'Ajunglind, prin ltl:ID&re, iii eu la. unele ca aa:stea, .
ewn cred in.privinta celor dar eel' ii de la aesAvAqueafa'o
. ",... . .'. '.. ... . . .... ,: ....
TeXic dJn, volumul U/l ai '. :
'6 Ed. A. Michel. Humbert undKerullarlos, voLn.. Padei:bom. 1929; 446-0.456; ..,..
.' ,'.,: '
.:....
._.......... -. '
ri:-: * ... --
;'.
< ;:::. i
111
.. :";:,.,: ';' " :':
';' ". ..:-! . 33
!
.':' :':: .,: ,'." i. ',: . t .. ',
I
!
iIi a $i cet'.in Cliip'ine'vitabil sa afIU.C8re ecauZaaiStlintb1i, $i dad
aqea.sta.1:: m:.nitita nu atinge preapta crcdintlt' Cet ,i implor sa. fun scutip de
vin priri distanrare;' iai: 13iserieile lui llumUezeu :tncheie .un
mnistitiu. clerul St!pSnului sA tnnoiasd pacea Gare domnea pin! acum care
aQllIll os eu os iii incheieti..tt!,Cf,l ii:JcheietutA de Capul coniwUJ:ri$tos [Ef4. 16; Col .
2, J9], n.aci inSl 8deasta cmare ,i duce departe eer eliindoiala
'privitOOre hl ace'asta sl fie pUsII inainte:in niijloc; i fie ambele phfi sa se lase
f
eonvinse dovezi ptopovldui(ell DQastm nu eSte in
\,., "" w .'
cuvintele conVingltoare ale infelepciunii.omene$! [J CQ 2, 4] fie: ceh:onvins.
vremelnie sli nu tneerce a.stfel sl sfiie.1a
. i'sii se lupte'in udarcu wnbrele ca unii care se luplipetitDp de'noapte cu ai lor, .
iarTu, Stapanul Dumnezeulmeu, Cuvintul Cetde 0 ell Ta1:l1, in Care runt
crimotile iii ale tntelepciunii [Cal;2, Care pAstorii,
cit i tuIma: s!-mi insulli cuyllnt de 'suS -Cl sl. rostese indCl!iunsteolog.a care stli
. inamte. . '; ',': .. . '.'i, ,i .. r:''''':'':\ ," ..,,.; .; '.r :" _0 Or"
1n fifillU:' Tii::ime
neCUriosc!ndin eaclci 0 contopirea ceiorTrefIpostasC. nici dogmaW!nd (, diviziime
a1lrli;.cinstUid:0Ti'eimc de Persomle. inUnimea tid 0 linicl:diVinitate
tn'Tfei Ipostase, II ineepUt pe Tat!l, ,i Ii flri inceput pe Fiui ,i
pc Mul. sUnt q'czap inaipresus de orice tDe"eput.. in
II numim inceput pe Thtilui e Fiului d iar a' .,
de Yiapt. incepltorului Dub epurcedei:ea. simplu !pUS, mI.tnchin unei Voice firi
aDumnezeirii in Trei Ipostase inteligente; fi 'subzfstArjd de'sinc; aivizate
prin numlr, rtu prindivinitate, nu;punAnd mai prcsus sau tiind una din tele 'frei
Iposta8e, 'pe U!lele einstindu-Lc;mai mUlt e 'bine. iar pe' altele insult!ndu":le.
"1
I
.. "'Cred eli Dumnezeirea Una tnTreime aadus t01l.te din ce nil este nidiunde
c1 ereatoarea a teate, SUsiiriatoarea8 toate, din Care'C)Ste
peiltru cele" ce sunt, suprafiintialA, suprainipall," bunltate suprabnni, 'care
creaturilor toatii bunitatea. indumnezeitoJl[e.'
atQtputemic1 ,i atoatestipraveghetoare.. '.' .. '. ' '. 'J. '7:' ;:i. " . ! .. '
, c1
a vemHa Sfii.rJltul veacunloz:si fie ImpreuDi en nOl l si petreacllmpretml en nOl
potijvitprCzicenlorprorocilor[Bar3,38]atmbdc8tmnprCa,cuIaNlsAnge'al.Piuuiea
Nlscitoarei'de'Duinneicu'omUl intrcg, fiin'd Om desAVaqifrn mod
te/il; n'l! imagi'nai. en sufu:t rational 1 intelige.nt, plzindpm'unirea dupl iposfa61
eelcdOua"fiii necoritopite, a vietuitin&ip'dfvjnoumlut [/heilndr,;.s] ,.
: rnlprcunl cu volnfele. lucrArile na.tut&1e corespunzltoare. a IWlU)QUlc fi .
. a -pwfat:nepUtitttete' 'i Cimoseut' .
lntiu toate#ectele natuiile$,i ale fim lisumate; dupl e8iea: in
< :..' 4".":' . .;" ....:. ..' '.
;
.. . . :' . .. .. ..* ; '.:-
_ ............... : .... ':'!"....-. ..::.... ,;. :
-,
:: :
,,: ..:
'F,i. '
34 -i .... ' 'REvISTA:TEOtOGICA
"
-
'
.
. ': : . '. ".' . " .' " .:,.:' .
trup. arabdat erucea ,I moartea, iar a trelazi a inviat, apetrecuteu piietenii Lui de
, III. inceput timp de patruzeei de zile ,i Ii gt1stat eu ei hr8nll arAtind pr1n toate in ehip
prisositor fntruparea Lui reall- cA nu a venit la noi in chip imaginar cWn Ii s-a
plrut in chip impios unora din eei care'nu intril [la oiJ ref. In 10; IJ -, '
dupli.e S-a inlilrat la'ceruri en slav! impreunli en firea asllIIiatl. iar prl:n venirea
DuhulfCelui de 0 fiint! conatural [cu'EI] adescbis gUrile apostolilor,i ill. mis
invAlllJori la neamurilc [pAgane] cele de sub ocr; ,i Care Hinfelnl in Care L-ap.
viizut fuergand til. cer, a,a va veni" [FA 1, 11] iai'ifisijudeceviii' cici
.,Tatalflu judecii pe nimeni, ei toatljudCa a aat-o Fiului"[In 5, .'. '
. Piimesc, venerez ,i Sfintele $aptC Siiloade ECUmeriice ,i prlmese
ell socOtint!1 neovliielnici tn ehip fenn toate cele' dogmatiZatei int!ritede fiecare
din ele, cinstind venerind sfintele icoahe. $i rnA cI
ered eu tllrie. . .'.' :,< . ",
lar pe lupii stricltori ai tunnei [FA20, 29), care nn intrA: Iii ea priit inviilitura
invirtinduSe injurul ei eu dub riitlcitor, pe eretieii en minte vatWnat!
f"ari Dumnezeu pe care fiecare din aceste Sinoade i-a smnts din leglitura
a Bisericii. ii anatcmizez. impreunA cu cei care glndese la fel en ei ,i q1 scrierile ,
lor,cll {lriee problemA, antitezl. rIstIlmlcire abatere dela SCrlptUri, socotindn-i
. uriti de Dumnezen i coapostap. impreunil. eu diavolul aposmt dintni tnceput tntQrc'
din sullet spatele dela orlce alt! erezie iar pe'nlseocitorii lor Ii dau blestemelor de
pe unnA, nesuferind hiei'tn ureehi vreo .amire. Cred.' .
gandcs:c. cinstesc; i noaptea mll neincetat cu mi,nfea i tmi inscripPpnoz.
. in' ea eele pc Ie-a rostit inspirat dumriezeiasea ceat! ii' Apostolilor, Ic.-a vestit
vener&t'a adunare a i Ie-a intlrit consensul Bisericii; Iarpe eelelatte Ie,
aronc ector ce laW Ympotriva eredintei i vAnea7A prin ino'l8p.a dogmelor slav!
Upsitil slavll, mil. socotesc Yntinat ehiar ,i numai prin pomenirea lor. ' '. I
este glndul nostru ,i astfel dogme p.ne el, precum ,II. aput CUTIrisCut
acum pc scuft cuvintul nasfru. Iar dacl celesgrise. nu sealinia7A flId. abatere la
.cuvfintul drept Vi la tnvltlturadumnezeiascl, eel' ca. desAvAqirea ta dumneze(aseA sA.
mIpov/itUiaseA fiite,te Vi prietenqte,isA ml tovqeeele mai buncp1;intr-o co(lvorbjte
...
in scris in plus s! ne invete cauzele de marii noastre distanfAri, pc care fie Ie voi
IAuda <)u totnl.$l voi inCerca sll.-i tndrept pe eei de'scandaluri. fie Ie voi
respinge ciIcuviinfl,iyoi eerefndreptarede Iavirtutea tao IarlJui:\lnezew pilcii [EW','
13, 2Q]; deplrtatc, Careprlnpogorirea Sa a ,flCuto .
din ingerl din. oaineni,sl De 1;U'Jcascll lUPi .cu alpi'prlJi unire,
.... tntelegere dubovnicea.scl, peritiu ca.sil glndimB:celqi lucru Qi mfelegerb: acelafi lucru.
sprc Lui i mfintuirea lauda noastrii, spec zidirea prip sQliile,
Dipnnezeu 'ale sfintUor Apostoli tmprec.tnl Qu-'
Biserica de jijrlsdicpameaQi sfintul siriod de Ia tinef.i sfDntul cleral fericirii taie,:..
. . '. ;
.. ..
. !
I :
j.. ...; ..
, .
"
- i' .... :' , : ."' !, :".!r
i: '. 35
,: . ,',,: :. ,'hf'/ ,( " .;'.!;t ,
riigBni:lu-i pe'tbllSi!. 0 pamerieaScllimpreunii. cu eim. smtefevoBStie tUgiCiuni catre
riomilul pe j, > t/;;; .....
."-, .t.
. ' .....:....:
! "'.
: r ,Cltle
_:.. .. l '
\,
1054).: '.4
.... .....:;. . ,:. '1,\ :",". .l.. ... -":
:."'"
.1ucrurllo[ mm socotit un lucru'nevredriic 'sf rAnduiailcl cele ale noastre
", dim ii pface. Si pe mine eel crescu:t educat de Ia ineeput parinfi iubitori de
.. DUInnezeu ,i luinitori de s8raci care au ajuns in floarea varstei in dogmele ,
inViliturlle ale Bisericii, m-ainvrednicit rnai intii,de demnitlti civile.
9.{ rii-a: educatindeajuns prin cei din mijIocuI lor, Qupl care folosindu-se de sufletul .

nostru impirat ea de wi instrumen.t fome 'potrivit

ssCultltot:,'de Dumnezcu en judeclttiIc' pe care 'e e tuturor. :
. celortalp. m-a ridicat in seaunul arliieresc, Am exptlS acestea mi celebtindcele ale
il
': . mele - slo,u fie!. cieipotrivit prorocului rnA pAmlint ,i cenu9! [Fe 18, 27; Sir
. i 0, 9] - ei rrtiirind brinMatea lui Dumriei:eu fatl de mine Qi vestind mArefia imttatoare
" 'a, lui Hristos!l impliratUl1,lL, pentru cA' Hristos . i:>l.lnlliezeul DOstru ne-a
.'-:, inVtednieit prln bunltatea Sa covaqitoare slplstoiim. tunna pe care a cu.
I
, Slu SlInge, am socotit C! trebuie sA faeem cunosc\e iubirii voastre idei,le. '

. " .d!<sprc;.. despre Economia in trup a lui Hristos Dumnezenl
" ii
'; ,:no!!tru sl vil.arAtim credintei noastre;.ca sA pop. sA $i tu Ilmurlt cI ne ,.
-' -t
.' :rri'iniem definiliilor Plrinp. Qi congllsuim,cu to.ate a'cestea: ' . .,:
- Cred potrivit StJntului Simbol expus i promulgat de Stmtii i depuinnezeu,
,', plli;tltorii'Plrlnpi intr-Umil Dumnezeu 1100 Fl1cil.torul eerului ,
pllmllntului, a1 tuturor celor vmrte nevlzute. intr-Unul Domn Iisus Htistos,
'Fii1llpi Dumnezeu Unul-Niseut, O!redin TatliI S-anlscutmai fnainte de top.vecii.
lilininil. dui'luminA, Duinnezeu adevlrat din'Dumnezeu adevAiat; 'niSeilt nu Beut,
de 0 fiinfieu'ratll, prin Care tORte fleut Care pe'ntiu noi oamenii i pentru.
'8. n(laStrt. IilAntuire S-a coborit din ceiuri S-a tntrupat dinDuhul Sfint9i P1n -, ,
Fe4?ioara Mana $i S-:a flcut 'om, 'C!ire S-a rAstignit pentrp. ,Doi sub a
pltimit fost tngropat; a'iilViat 11 treia zi- dupl Scripturl: inAltat la
. eertiri dea dreapta ,i vcni "slayisi judece' viii '
' . r" .:-.. .:'.' . " .,'. ,,:,:. '..;, >,:. :.,:,: .!.:.'. > ,
'.. Sf A. 'Michei, lI. 1929, p. fQ.fl'Ucat Iaprima trlmlsl papei.Leon IX .'
,iII. 'prin'hitemiei:Iiul 1!Ji AigyiOs, PCti-u mat Antioliiei iH. piiDjii niel un .
tlspUns."tJiin8i-itnUel0S4li.cestaiitriniitepapeidedataacoStapririintcxinCdiulpatriarlrului
Pominic de (Vencfia) 0 a doua cat:e va prlmiiii Un .
.. "" '.'
-- ...:., ", '. -, :' '. ::;.;.:.. '. ,
.' ':,'. ":',c '.: . I
-i:-" < -;::::::.,.. j,.: .. t, ; ._'.'? <.
:$ d
:' It .:, i.
-' : .''''
36 REVISTA TEOLOGICA
. ARTICOLE
r" ., . :' ..
37
L . ',:0: ';.,
r . '- .< .: :: ,:)2-. ...::", '- ......
mOrfH, i Carui implrlpc va avea sB.'1it. de.
. iI)urDnezeuCuvantul. el voi fi .ill eelor au binepllcut Lui. din veac. Scnu
. viall Care rmpreunl eu Tat!l ,I euFiul c inchinat i mlirit, Care a griit
lins! ,i sootier voastre ea ptin rugliciuni sA faceti mil0.stiv pc DUnlnezeU, ca
prill p.oci. Si tntru una. universaUI. l}i apostoliCi BiserieL M8rturisim
ilua.urile fiind rAnduitede noi to chip iubitor de Pumnezeu,. sa se
un Botez spre iertarca pleatelor. invierea rnorfiIor. viata veJ!cnlui ee
!inaItc de caire toil intnm glas slavA :;i lau4! Cp=atQrului. Harul Donmului nostru fl5us
va sli v.ina, Amin. Am seris deei in epistol! full. sehimbare intreg Sfiintul Simbol.
iBristos sli l}i si faM putemicl ta pllstrfind-o tn $I!n!tatc ,i
dupll. eate am adfiugat aeestea:' .. ' .. ' ' : ,
. ir:' ;.';< .;!: .....
Pe lingil acestea primesc Sfintele $apte Sinoade' Ecumenice: pecel de Ia:
Niecea [325] care a dogniatizat de 0 fiinproea de 0 einstirea Fiului Unul-NisCl1t
t;, p. 1
al lui Dmnezeu cu Tat!l.. iar pe Arie adoratorulcreaturii I-a. surpat l}i:flint in chip
'. . ;', ,"
legiuit; pe at P&inti din'Constantinopol (381) care cuinspirape
Leon IX i"lSPU.D. Petru m aI
dlllTlIltzeiase!l}i mil}cat de'Duhulla prodamatDumnezeu pe Duhul Stant l}il-a -, .: . . lQ52) ;: i)
J. .,
ostracizat-din aisericli pe Macedonie ecl ell mintea bolnav!; 'IAngl acestea pc
'. '::" . _ " ,':," .' r.: .' -: 't.\ .
_ . cel inttilnit in Efes [431], care aproclamatun Hristos tntro unica ipostisl;
: ' ....Leon.q.,iscopul. robul robilorlui Durnnezeu. iubitului'frate i coepiscop Petru. .
Dumnezeu om jndivizibil intrucit divinitatea Lui s-a WIit dtip! ipostas!.cu
Felicithn vigurosin Domnid fiiipa simfeniei tale cum este vredni,c,
.umanltat,\,8 intreagl a pecetluit eu Sfinta Fecioam Maica lui Dumnezeu sirlie
adueem mUltumiri tn multe felud Celui Care estc adevilrata Pace i Iubire cf!lor ai
crezutalsliivitl NliscAtoare de Dumnezeu. iar pe Nestorle Care a indrAinit sA divida.
Sl, fiindc4 printme, preaiubite frate, rivna sImtei Biser1ei a Antiomei pare ell. a
pc Unul Hristos in dou! ipostase, la dezbrl!.eat de preope l}i anatemei;'tneAl}i'
'.' funorit din nou eli. ea gandcte ceea ee trebuie sl g.ndeascl. Fiindea in
Sinodul adunat de Dumnezeu de la Chalcedon [451] care a dogmatizatcorect douil. - vor etmoa!}te toli cli. s'lllltem ueenici ai lui 'Hristos - earcfs:-1lU numit prima dati
firi nerofitopite ,i neamestecate, dar 0 unlcli ipostasil ale lui Hristos. Care a' atn'bwt .. ......... aceasta mare Antiohie'[FA 11.26] - daell. vOIti, avea.iubire unii fafll. de
. scrnne 16 mai presus de cuvAnt .facerile de JIlinuni mal presus de . ". aIpi [In 13, 35]. !JIi vQm vorbi nu vor'fi intre Doi schlsme. ci.
intelegere firii eu comuniunea 'ce1eilaJte," iar piltimirile, ostenelilc, ., ., YQm fi tn aeeeru;i gindire aceea!JIi [J Co 1,1 QJ: Ciici Dumneze.u
i::hinUriI'e. setea reIe asemliilltoare lor Ie-a atJibuit tnchip. inlelept fiinfei . ____Qtre esie.Unu nu locuiC1eSn rupturilemintilor. ci numai in unitate iirlmil
a condamnat pe drept lui Eudhic ,i Dioscor;apoi l}i pc al ,i-i face sil.loeuiasc4 in easApe eei care au un iruflet [Ps 67. 7],eii.ci casa
doileade la Constantinopol [553] care a retezat ,i secerat tntinatele . intmitatl nu va fi vrednicli sA se nurnwell. Biserica a lui ei slnagoga a
dogme !lIe lui Nestorierlsarite din nou, ,i i-a dogmatizat pe Ongen, Didym ,i Evagnc . eelor rii. Mai departc, cum e Q dacl.unitatea e lipsitl. de eele bune,
carcau ar;nbitionat sl!. introducl pc in Biserici fleciireaIa elenicAI eSte Iuem priroejdios dae! sunt ecJe rele.. Fiindca til .. privirid eli oehi
adeviratvrednic4 de cis de scuipat, i-a irurpat pecei Caretncl1zeau intelept din postul de observatie at acelci stinte Biscriei, al. carui pludar pari a. fi .
...
pc gllndirea lui Eutihic; sflntul smod intrunitiaml}i inConstantmopol [680 fast: descmnat de Dumnezeu, tc-ai ingrijit sA. nc anunp. inBpljezi promovarea ta
681J. cafe a dogmatiut dod vointc' vi llicdri natmalo in Unul Hristos Dwnnezeul . Idnlljimca.eptScopali cum spui tv., CD alegcreaclerului IjipoporoIui precum
i-a anatemizat po Serghie, -Pyrrhus Pavel voiau. Si pill dogma . credinfata potrivit rAvnei ct;lcemiee Ii foarte a de
monotefit!; pe Ian! acestea sflIntul siilod reuilit a doua oarlla Niceea [787] ,i nevredniei, II pt:eZidfim din
care a iritarit 'cu toate voturile inChinarealasfuiteJeic;oimeide lui Hristes Dumnezeul DumnezctL Faptptin ciliC ta. it fOut s'- ne recreeze n.e .bucutemult in
nostru,.:alc preaslivitci, Puiuiea Fecioarei fi NIscltoi\:cei de Dwnne7.CU Maria 9i - nOtnnul,' fiindca iJ,ltlat faci ccse cuvenea in gradut. inalt
aic tuWtor sfinJi-lor. tiind cum spunea' MaleIc Vasile, cl in chip apostolic ,I '!iiit.Pe. cit$i pe care 0 prezidezi .: ,:.: ...
pabjstie cinstiiea icoanei ur.cAJa protQtipul : '. .;: ..: '" . : ..'
.... .' ..:.,. . " . ' .... :: ... , ...... :;, ..;. . .
. '...A,a ,i.. eh{p .
-'
. ..",A.l-4id1el. voLH,1929,p.458-474;WiJI. 1861.p. 168-171.RlspUnsUJafostredaCtat
ell in aceastl1l.Iirturisire a credintci nu voi fi. Iipsit dc' sta;re8 . :
:: ... Qj:'cardinalul Humbert i:1ar din i-a paiVeilit lui Petru ahis. latnCCPutuI verii lui .
.,..---,.-,...--......,...- ........:. :..;.."':': _... _..:.... : .. ...."..*f ,_......' ; -:.. ', .. ;:-
. - 1054. Nqiiind Iimba latinA, acesta a fost ncvoit sa" 0 trlmiti Ia CopstantinopOI unae a.fost
Duh xvm. 45; PO 32.: 149C. . :. .... _ .... _ ..
. .. tn Iimba (cd. Mic:hd inpantlel cu originalut latin, p . .
..... .i... ... ... ... . ' . """ . I :. ........::

0* ::t::... 1L '.' ..:: .:.;' :i J.' !.' .t... ,;- ... "" '.
..
i. '. r ::.. !-l': :.
fI----'
:';1'1 .
..:';.'J ' ." \ _._
!,' 1.

38
,
REVlSTATEOLOGIcA
.

.
_..
A
. : ''If'''" +." .
. Fimddi din fa'ptul cli din scaunul mu apostolic arcerut stilt Sc:iunt.!lui nostru
. Apostolic, am cumplnit el iubirea ta nuvrea sl se abatii. la hotii.rArea Doninulu.i
in acord cu toti Sfinpi Plirinti prin care Sf"antul Scaun Apostolic Rainan estc pus tn
mod in"jolabil drept cap peste t08te Bisencile din tot cmna trebuleSl.-i
fie spre hot!rire cauzele marriti!.ri dificile'ale fiituror Bisericiior.
promulga toate veneratele sinoade; toate legile omene, confumll.
fiintul Regete regilor Domnul domnilor, fiinde! viirful deinnitapi
intAiet!lii al intregii venerabiIe discipline i se distlnge
acolo titAna apostolilor; Petru, prea.fericita iiwiere a
trupul.ui sau in ziua de pe unnll.. Fiindc! el singur este eel pentnl care Domnul
;;i Mifl&u!torol a spus cl s-a rugat ca sl rlu...i lipse8.sca credintazicAnd: "Simone,
Simone. iat! satans va cerut sl!. vii ceamica prin sit!; Eu ins!!. in-am rugat si riu
lipseasca credinta ta, iar tu cdnd te vei intoarce, pe frap.i 00." [Lc22,
31-32)' Lucru pc care acea venemti!. lucriitoare rugll.ciune la'i ohpnut. fiindc!
p.naazi credinta lui Petro nu se credcclnu va lipsi in scaunullui in
veci.i veeilor, ci va i'ntiri inimile fraplor zdruncinate de dlferite primejdii .ale
credinlei, cum nu inceteazi sa Ie pinl acum. Pentni. .excelenta lui, el
line Antiohiei dtept a treia in demnitate dupl Biserica Roman!, demrlitate
pc care te indemnim sii 0 aperi cu ceamai mare sargubitA nu peritro cauza'siavei
,.tallt, cipentro vechea cinste ascaunului pc prezidezi pentru 0 vrerrie; sl
, I"!u de 18 in.tenpe !1ici i.!D fel ,i ci.. tn ...
. f!1od tC?ate S.fintilor
Pl1rinti. Lucru pentru care, dacll. va fi nevoie,'mama'cea mare, adicii primul Sciaun'
:.
Romllf.\; nu va lipsi iliciodatA de lAng! iubita ei fiicli
conseera] ei. Spunem aceasta fiindcll am 8uzit e!Utl.ifse silesc sl'tili6oreze vechea
demnitllte a Bisericii Antiohiei. .
.Mai departe, fiindel ai cehlt de Ia noi cu' compasiune;care
diviziunii Bisericii universale, mirturisiJii preocupArii taJe cucemice cil.pi'inmiIa
tinCm. plnl1 acum cu tirie legliura SDntei t.UutlJifi riu vei!em sI apari .
vltAmarea unei schisme 18 Ja care neincetilt integrltatea
annol'liei pIinltatea disciplinei Fiec!ruia din noi sl i se
drepiurilc Ii.d. Nimlnui sl sAl treacl(eu arogahtA'
hotarelt: 'pe care le--au fixat pAriripi CPr 22; 2B):Mai degrabl i'dpa voastrlt'
si fie ell luaIe--a.rn,inte ca nu cumya rldlcina smftrAciuiui ,i dihoniei sl.n1f creascil.
pe dedesubt ..,..luCrp care. sl nu fiel-in piJ:tile'voasn-e, pentru' care
IS necesai: sl. fie: stArpiti tarina . universsiIe' cu
. ascuti1i\.a .. ___ " ...... " ':: ': ....;:,:. :: .. __ :.. ..
, .lnl1tatlin Scaunului Apostolic ca cele Ce
sli. dtJza.pro beeeIe ctttebuicrde:mptobate, smerenia aprob!, 'laud! ,i CdnfiIItlA
. ..
,
;' . ;.
: .
.. '
"
0'1\00.
- . '1 - -.
...
,', .., ,r :,) ':
,'.
.' STUDlIS1ARTICOLB .'. , . ". t:" .. !. '39
::.<. ',-;".: ',.. .> .. .1.: r<
fnSit a:preasfffitei We mtll;
pe Domnul'comun sii fii inaintea ochilar Lui ceca ce ai fost proclamafacuni de
guri de otn: SI' canoi aprobllm aceast!pionlovare t\ta i.e!n-w oblinut--o - .
care sii nu fie! - ca neofif sau demnitar de palat sau bigamsau c.u bani sau in
. alt mod con1rSf sfintelor cs.noane. lar credinfti fli': pe care al 'cu semniturli
, N(lPrie Apostolic suprem. dam mhturie e! eintru totul siinitoasi,
,i OitodoxA ,i 0 ca pe cu adevlrat siPgura inantuitoare;
viguros in Domnul iubirea ta, miiIturisim eu i.i:timll cuceinicl i gura
neubavniCl cl e clulnoastrii.. t , : :;.-,< .'i.:/.: ." . .
. ".. . . , . 'i" I,. . ..
.. ,; ',; Clci cred: cu tli.rie cl Sfanfu Treime, 1'aOO; DWllll Sfant, eUn singur
.ppi;Dnezeu Atotputeinic i ell: in Treimc e tritrcaga divinitate coesentiala,
coetemli. cu 0 unicll. voinpi, pUtCre marepe,
.ea Creatoarea tubiror creatui:ilor;din Care, prin 'Care tnCare Sunt toate [Rm
'. 1.1;36], celemn ceqi de pe vizute nevizute; ,i;mai cred el fieeare din
Sfllnta Treune sunt Up' singur Dumnezr;u adevArat; depiin
.. ,:. :.... :; '; :... ;.) . :'; ,'.'! ii ."
; Crc::d, e! filiI lui OUri:inezeu
o
..din
Tatil inairlte de- toate timpunle, eoosubstailpal. ooomnipotent p coegaI:CU TaW in
.dIvinitate intrutoate, S-a DAscut 1n timp din :ptihul din Pw;urea Fecioara
Mana cusuflet rational, avAnd doui'!. una din Tatal iar alta din
. roma.in tlmp; avind doll! vointe ;;i .a<;levlirat om
. propriu in fiecare fiie; nesuferind contop.irc sau diviziime, 'fiu adoptiv,
. . irnaginiir, un singur uhlc Dumneieu; FiU;allui u1 doui' firi, dar .
: tnti--o singurlipersoanil: nepitimitor, i dupl dill" Care i.:"pll.timi t
, h). umanitate.pentru noi pentru a riOastri. mftntuire. cu adevilratapMimire a trupului
fostmgropilt, a tnviai a treia.zi din morji,cu adeviratainviere a
,I.'i:;t!!ru a ewiconfirmare, D-I\.vca nici 0 rievoic de mAncare. a mineatimpreuna .
: voinfa puterea Lui, jar II patruzeCea.zi dupl inViere S-a
.; hliiltat eu trupul incare a invii.t ;i ensutlctu1 in cer p,adedo-a dreapta TaWui; de
; 1l11.dr:; in a.zecea zi a trimis pc Duhul Sfint de uncle, qf!. S-a tnfilpt. qava
vern sijudece viii .,i morfii ,i sl dea fiecll.ruia dupUapteIe lui. .. ,:. . . , ".
., '" . numn.etCu(Iepllri; Wadevilliil care jRircCde .
:' Taill de la Fiul, coegal; co8.totpilfenue ,j <iOCtem ttl toste .cu
. . '. . ". ." '.' . . . - ................. -, . .. " '
' . FIUI, Care a grllt prm proroti... '.. ., ;,'"t:- '., ..' ; .;. .
...;. '.. Ac;:east! sfiiltll. Treime ceed ,i ri:ttrbmsesJclI. 'ilu' j:: trei
dUfunezei. 'ei'"Un singur nm:nnezeu Atotj)utemic' 'nevlzut neschiritbabil .
.in ,i o.singiiIi fir.e :siu 1!iritft,. at Tat! neitAseut, Fiu ,i Duh
.: SftW: nici niicut,. niei nenAscUt, ci puree$ de '111, TaW ,i Fiul C1l adevirat cum
. ',: ,:l .. .. :.: . :: ... : .:. .
.to.:!
\ f...:
, ,
'.
. I
":,,:' .' -<. ':
j,
,! ;f:
I: '.:.
'I.
"
"
40 ; REVISTAl'EOLOGlCA
.. - "'. ..' ... ,,:-.
Ceed ca este 0 singurll Biserlc! adevlhatil., sfllntA, C8.t0lici!. aPostolici!., tn.care
se di.W'I singur botez!}i adevirata iertare"a tuturorpae;atelor. in adevlrata.
inviere a trup pe care-l port in viata Cred ,i c! Unnl singur
Dumnez<?u Domn Atotputcrnic e autorul,Noului
Prorocilor ApostoliIar, !}i eli Dumnezeu a nUInJii ci:le'bune, dar prqna' i
cele bune !}i cele rele. Cred ,i mihturisese eli harul anticipat i urmeazli. omului,
, (
astfel inCiit nu neg liberul arbitru al creaturii rationale. Cred'eli sufletul nu e0 parte II.
lui DWJ1Ilezeu, ci e creat din nimic. !}i fMl botcz e vinoVat de pilcatul origiruu: , '
Maideparte anatemizez oriee ererie carese ridici!. impotriva sfinteiBisenci
de aSemenea pe orieine care crede eli trebuie autoritate alte'
scnpturiafari de cele pe care Ie priIi1.e!iteBiseriea catoIicil..' ,
, in orice chip venerei cit pc' eele paW cvanghelii patru 'smciaae, . ',!:
fiindeli in acestea Biserica universal! e cele patiu pi:!rp ale !urili, ca ..
intemeillt! pe palm pietre: primUl cel de 18. Niceea [325] al telor 318 Plrinti :sub
ferlcitul Silvestro, papa Romei, !}i Ymplratul Constantin,cel care au fbst
de fatl preofii romani Vietor;li Vincenpu; 'al doitea, primul de lit Constanth16pol'
[381] al ceJor 150 de Pannli sub papa Damasus TeOdosie eel Bltrin; altreilea.'
primul de la Efes [431] alcelor200 de Plrinp. iru,b papa
Tanar; al 'c::e1 de [451] al celor630 de PArlnp. sub fericitUl
papa Leon imparatul Marcian. In chip &seminito! primesc !}i unnez celelalte .
trei sinoade, adiel al doilea de la Constantinopol [553] sub papa Vlgilius implratul
Iustinian; al treilea: de la Constantinopol [680-681] impotrivti monotelip.lor sub
papa Agaton !}i.Constantin.-neporullui Heraclie; ,I ar doUea dc-la Nieeea [787]
sub papa Adrian ,i Constantin. flul pentru cinstitele ieoane ale Domnului
nostru Iisus Hristos sfintilor. Orlce mai suszisele Sinoade Ecumenice gindesc
,i laud!, gandese i laud eu, i orice anatemiZeazl ele, anatemize:; !}i eU; . ,'.. .
Aceasti credint! Sfintul Scaun Roman Apostolic 0 crede cu mima spre "
0 cugum spec mAIltuirc [Rm 10, 10]. Potrivit eise strlduiC!}te
51 Cu darullufDumnezeu vi apirarea t;i ,0 gata, da.eA e
moarL Pc care 0 dcslvirJiti ,itntine,'fi:atc prCaitdJit, ,i pamt Ci to
fndemnim sltrAiel}tiYmpreunl eu noi, bineind ci!., flIrll. faple, credintaestemoartl
[Ic 2.201: SalutAm impreunii en toatli frilia!}i colegiul Sffintub.ii Scaun Roman '
Apostolicfiitia fa Jl tofsfll.nttil coiegju:supui-pe in muit,.
porite frate. sl tc rogt neincetat Dunuiezeu peiiW'
tndoita noastra mAntuire. ' , " '. . . . : '.' ."::
! . . .. . 1 .. ,.
\ ' .. .... A;t:hidia,e. J:oan .:
TeoIogfe qrtodOXft - .
.. ... .... .. ::..o :
..
, "
"; .: : ;i
..: ,
.- :.......... ..
" .
..,.. f i' i ", ..
::1
'.
> ".
h "
" ,
':'

i
" ..... .. ;'<'. ,.;". '.' fi
41
: SJ;VPD ... :.;::: L;:' J'';:\. "
" :. ':;" .::. ':", '." .. ..w _
,,: Abst/"f,lct:A do.uble aniliver.rarjJ'-firstly; 950yearS8ince thl/! major eccluia.stical
, split within european Chrislent;lom between the Catholic We.sumd -the Orthodox East,
thls,year,' secondly. 4U years sincethe,t;lnnulations ofthe ,;,utuale:ccommunlcations of ' I
10J4, natyear- offers Ihe best opportunity to revisit the hlsloriogr:aphical dossier ofthat
biller event,lh'lhe new context generated by the 'ecumenical era', t/lie.Europeon unifICation,
.(11Idglobaliim. Up'to therecentyears the/acts tmd per.ronage8,o/l{JJ{upeCiaily COrdinai
I,
, Humbert da Silva Candida and Patriarch MichellKeru1arloi werepres'entedWllier'strong ,
biased presumptions. polemically tar.geied,: each confessional part ''proving' the
ruponsibllit)l oftlle other. Through a carefUl reodingo/slgnijlCo"t t/Qcilmerds": which are
offeredhere in Romanian trans/alion -;iJ,e'stutiyreaches. the that.}054 saw the
Aeni!-m merely between Humb'!"t and Kerularios, ana not their Churches; fJ.ut unlike Ifle
,,9'" cenlzit;Y Schism'. the twa am;zthemas now proclaimed submit(ec/-in
tile sUbsequent limes. to the examinalf,on aridJudgment of whole Church, by
1"
ecUmenicill councO. On the contrary. ofthe arbitrarily
. prevailec/. upon lhe mind 0/the. Church. a tragic falifll'e thaI ipso
facto: After !l millenarian estrangement, the removing,ifthe anathemos by Pope Paul YI
ana, the Pati-lcirch Athena8o,raS. in 1,965- the docUments arB also trans,1oteJhue::,
I'
deleJlpgits gieafitess still preserves the schismcreatUlby theological divergenCes. However, .
:the cliiii,ale of tma, thejoU:zliY.

. , _....... . -:. . , ........ ... . __ .. ,..1: ..,; ...... ," ,t.; .... . nt
. : ,,;. . <
1r
t' .
it '
I '. ',:
" i
.1' -:-' ..
_-'r.".J'4 -:. --.- ... ......;-. ... :... ',-'
1
" ..
. .;
'r'l>
, . ':"' .
I
. -, . II
:; <t ... !.
".1_

;: ,..
,;

, '
to. I, ..
.1
.,' ... - '"'' ;.: .. I' : I,
1'- . " ".,, ! ::...

. '0
' .
_
'. ...
.. ... "';;," :'
..
... ' .. . :-.
..';.
.'
; .. '''l,.-'
! '..
! " ..
" . ...4:
.....:.:. - :. I ".-
......
.,
!
. : .
", .I )'. ....
# ' : }.,.
'
.....
. : ;'"",, ..
.
1.:
:1: ;: . '.
1
...
.r
..
t

J
1
I
' ...
. ,.
"
':,' .
.
. '
,-. 78 : .' 'J
. . 3 "!:
Abstract: The main concern 'oj this page is astrIcfly one: ii:J j{nd
out, if it to maintain (or topresu'ppose; siiently) th.at is a
fundtlJtlento:i difference between East and West as to the baiis understanding of
"Church and State It or "Religion and Politics". A.bo!!t sixty years-ago the Dutch
(reformed) theologian Hendrik Berkhof and the German JeSuit Hugo Rahner
already had a similar "structural differen.ce" 'in mind; when writing theirboaks
. on "Kirche und Kiliser (published Amsteriiam 1946' and in a German versir:m
Zurich 1947) and on "AbendIiindische KirchenfreiheiL Dokumente uber K{rche .".; ,
und Staat aus acht Jahrhunderten .. (firSt published EinsiedleriCologne 1943ii:md
:."
in a largely revised and enlarged version Munich 1961) respectively, Small wonder .'.
that these two books came, in substance. very close to Qne another, because both
had the same enemy in mind: the German and European National Soc.ialism.
that H. Rohner's collection could largely be read and as as-Duree bookforH.
Berkhof analisis (1). Consulting histI:Jry or, more exactly,the'tradition ofthfJ'
(allegedly) "undivided" church ofthefirst millennium, i//ind:howfa,r it reveals
traces ofthe maintained "structural tJiiS paper calfs to witness th!!
great John Chrysostom on the one hand, hls weStern contemporary
Ambrose ofMilall an the other. Wefind interesting nuances, dijferent .,
but-no sings. ofafundametrtal differenie betWeen east airdWest as to.tlie basiC"'
understanding of"church st.ate." 0': (?), when discussing .
1. the ,,failure" 0/St. John Chrysostomand 2. his altitude lo,!!,ards theRoman . ...:
empire, : .,..
1, As to (nearly) simuitaneo'us ....
the interesting remarks in G. DagroIi'S'-stiniulating e.t
Pretre. Etude sur Ie "cesaropapisme" byzantin, Paris 1996, chapl IXC"Lc
cesaropapisme et Ia tMorie (\es 4eux pouvoirs"), esp. p. 298'-303. ": "
.2. cr. my paper on "Augustine'and POOtius on religion and poUrlcs",to be
published in the Acts cif the Jast ''Intemationai on Patristic
Studies" (Oxford August'2003), with ac'rltique of the theoty ofR.
Berlchof, Kirche und Kaiser, and H. Rahnef, Kirche und Staat.' adopted. i.
a. also by VI. iI. c. "Churoh ana state
in the patristic in: -A.' (cd.), Stut!"a .I!atrlStica .
. Yolk 19.82, 38-54, 385. :.
.'. .' ..
" '. ..".
" I
.,,,. - "/'" "t:J..
. ,. ..
.:. ... 1.
,,'
',.
.-.'".'" .'.
. :
"
_j. w
':
1'1 . -!\


.''''".:.
.",,:'
;.
\ . - \ - .
I " t.VI : .'
'.(8"")
lle!....a.. !
,\ 'r.J -'
t::iJ.... :)(.WYI
.' : .. 't . >' .",
" (ot
;,-C ;-",. A),t:::L':, . ' )
; ...
:..
""',
i7 .;V ' .. ..
. .
.-:-:, :1 :;.:-;.:--"':-------------
::,
. '"



!,
!,
?J."
\0' ":. "i ;';'.. ".:..r.- .
;950 DE ANIDE' LA SCHISlVIA"'!
..''INTERPRETAIu ;, . .;"
l'
J
":\.f ,'..> .
1
-:-'a douaj)arte.;.. . .; . ., ,
. ('" '. " :': \
.'1
1-

. 3
f
. .
1
. Pap". +-eo'n IX I ci(..e IX MonomahuP
(ianuarie 1q54) "... ':, . ....,"
. '-. . . ""
'. . robilor evlavii)stilui fmparat
l
s?Uufai-o:.: '.. ,. '_'.',":... " "j
. -' .' C!temultumiri trebuie sa aducem nedesparti.teiTreimi,
.':J
atoate, pentrti ei dar prirr care toate
!n .toti. J Co 12, 6] putem dint!l:i din evlavia cuct:micata
. preaslavitc' fiu 'preaseriirie imparate: fiindc{'Eal:ia' aiBtat iis"tfel;'Ea'poartii de'"
.'. "'j
. i
..
" totB! i! .
. iineHorarea lucrurilor'publice ale impidpei piimintesc.. Ciei dupii foaite
discordii. tu- cel dintili. te-a.i flout sfltuitor. purtAtor i executor
f
. '.!oo
dontal p!cii intelegerii te arap zi$d impreuni c!l ;,vasulalegerii" [ef. FA 9, ' "
.t
15J,' preasineritul Pavel: "Pentni HrLStos stintem cS: i cUm Dumnezcu
indemna prin nai;' vii rugmn, imp3eati:"va cuEI, care e pacea noilstrll., Care atacut
din douiuria" (2 Co 5,20; Ef2, Cici c8. un eopil cvlavios de flte aleasi
n-ai uiiai suspinui malcU n-ai socotit cI.c demnl de disprefUit fiindcii a
. ciniai dcgrabl'cI trebuicrespect8.t!.i ai cugetat si te tntorciIa ea eu
. miruntai(fpline de iubire; ca si!. fii'tu at!t mw dnig i aptopiat de Uilul
. c;:."' fatl.de:.principaia m8Il1a [Bisedca .
Rom.ei]. este 8$Cu.ns inteleiiciunU co: .Is'us
'. ',.;,,: .".. ,,'). ::: >;. r":<." .. . ..' ';' '.
' .. , .;;.' >. { .... :
.il
: ,,:',., \Yill: d
'j
saeculo XIct1
m
Pc?sftamiant,1,eipzig-'MarbUr&.1861;p.il5-419..: PL; Epistola .
'103, Rlspwisula. fost redactat. dupl curq a deJnOnS!r!lt !t- cim!inalul Rumbert.
. '.'- . . . .
..-. ..._.. 'O. + ....-_. _. ""-. - ".,#.' -'-"" -. "-,-.:,""'"; -- 7;:i.. . . ..i.. -:.
. "-;.-.;'-./;';,r:.:t,:;;- ',: :'.
',. "'.. 1.1 " - 1f i ... .,
"

'.
......
'.
".", ';
P:
'.
I "

\'
Ii:
'. "'F
" . RiNIsrii-BoLOGlCi .
.
80
,
,,B intareljte caselefiilor, iarblestemul
[3, 91; altundeva: "Nu uita legea mameitale. ci leag-o.in inima tR necontenit"lPr '
I, 8-:-9], proverbe care se ingrijesc sa ne recomande mai ne
fnvata spre vista deeat pe ne SPp:l: moaite rie '
invata trupejte !Ii cfi.reia dacii nu i-ar urma aceeaC/l sa !Ii M .
niei 0 indoiali aceasbl i-ar hiriZi pc fiii ei unei a doua morti Mai'departe, pm
ei ocupii !ji umple tot pimantul ,i marginile pimAntullli, aecast! mama
universalli ,i fecioarii nestrlcatii sCoate afarii $i intinde C:8.si fie cinstit
de tot-i un singur cap, pc care oricine l-sr neeinsti, degeaba Se mai ntlm!d printre
mero.brele ei. Care anume este ace8sta slri.lucirea foarte bine:
Petru] cei pe care glasullui'liristos [cf. Mt 16. 18] l..:a preferat
evidentiat intre toti !ii pc care mai apoi coriSenSui ai.
Sfiniilor Parint
i
celebrat necontenit pAnil acum. Venerabila lu,i infiiti,areiu insuli .
ai dispus sa fie einstit!, nefiirid nerecuMscitor fata
de
care a insemnat cum' "
bine tau cu diadema impll.rapei fiicutinfrico!jator',
. iubit peritru i care, ca. sa in veci. te-a uns cu mirul inflerii. E
vorbadesiiru: de vechea $i batrana Ro'ma care I':aincoronat pc aeel intii preanobil
pre!!. e\ll avios Constantin [eel Marercua clirui gepcalogie te slive !ii cu aclrui '
'
.
.
'
,

put.ere tc I-a 14 I-a lIlle2'.ll.t maejn-esus'de tOtl, eei,

n4'incetat din binefaceri pbll'ce cop1efit cu iinplripei ce(e!jti, ' :
exeelenta ta, preastlvite fiu. ne
uMpiem'de oeu.a
tat
mare bi;tcurie pentfu devopunea ,i ta,cuCfit . ,
emai l11arenum5.tu1 sufietelorCareitD.mi de oonaucere8. til lie i-eazcmi de - ,
tau. nu incetlim si ruglm pe.Domnul nostru comimprin Care regii
domnesc principii deosebes? cele arepte (ef; sl.tt paz.easC!
indelungatA Tn bunl plll.cerea Lui sA-implineasci. intru cele bune dorintlLtai.!.;' .
. Mai departc, eu TnSumi ca. oricare viciu-'al Scaunului Apostolic ma ostcnesc
t
dup! miSur8 ti meleSl sarcina mie. potri"i
de Dumnezeu griitorului Pavel, ..wi miedaclnu voi bincvesti. clci
cade.o foartemare neccsitate" [1 Co 9.16]. pentni ci lajudecata ve!J
nici
vatreJ:Jui
si dau socoteaUi unei Biserlci de purtarea tUtufor
. VI:l'.An4 deei prin acea purtare de grijlprin careticbuiC:Sl'veghCZaSUpm:
. i:uturor Biscricilorlin'neam strlin [81 ntimiaiiZiiorfii'iiidisciplinat iidicin'duse"
, nianat de 0 inCredibill ,i nenlldaUziti ttirbare eu q impictatem.
ai
miIlt ca plginl
im,potriva Biserlcilor lui Dumnezcu. CislP.indpe $1 mpunand pe unii lanoi
ori!Jile chinuri piIllla iefirea sufletUlui, necrufinc.i nici capir. 'nici bltrani, f'irfi:
resi1ilGt fatl4
e
slib,iciuriea firii femeiqti san fat! de ncflcincf nicl 0 '
int
tntre sacru profJn; jefuind. htcendjind ,i dlrilnind pAni )a p8In.
biSerici. am lor.
;:
predieaf,
" f"
ani
..
',':"
I ..
r'
" :1
! ... :....
.: ..
... __ .....
' .
. ,,+ ....
.,
"
1,
.; i:: ,. It..
\, ;
q,:
I "
.:-;
:f ...'\. .l;,l...
soon$1 ARTICOLE., " i .' .81 f:
'" . . ..
-", .
'.
..
:": ',:' : l" ',',",. .;, ,. ;7 ,;" ;':,_.,:" ..:.
"
t,
stlinllt enttmp $(fliri tiritP. am vesttt gn:iaiil rizbunm-ii omene.
i
t;
Dar fiindca sPune uiteleplul: "Nimeni nu poate pe care
I,
priviiile Duninezeu i nebunul nu se indreapti" [Sir 7. 14]. ril.utatea lui a riimas
...
,.
pAilI mtr-atl.t invarto8tl ,i incilp&finatii mcit &daug! din zi in zi lucruri inca i
mai relela cele foarte rele. De aceea, dorind nu atit sA eheltui bunuri exterioare
t
:.
pentru eliberarea oilor lui Hristos,' cat prefenlnd sit ma cheltui eu tnsumi. nii s-a ,
t
plrut'ci spri'mirturia riutlipi lor sau, dacl: ar fi potrivit astfel, spre'repriroarea
t'
incajlafinirii lor,trebuie sa atrag d.e oriunde 0 apiirare omeneasca, fiiitdcl aud de t.
I
la ApostoIul' CR stlI.panitorii nu poarti M mo.tiv sabia. ci suntslujitori ai lui
-r, ,f
:r
Dumnezeu, taZbliniitori ai maniei Lui asupm oricui ci nu sunt de '
pentru. bel ce face fapte bune, ci pentru cel ce face fap.to rele [Rm 1,3, 4], iar
$
:.
,r;- '.
de, 0' care ofngi!.duia sGurtimea timpului fi necesitatea iinirienta. am
r
Cl tn;bllic s! cer convorbirea fi statuI slivitului fi Argyros,
regii !Ii conduc!toHi Dutnnezeu spre razbtinarea ftr!delegilor:Sustlnut

preacredinciosul tau, cil nu doream pieirea:.v.reunnia dintre normat)Zi san a altor'
./-t "
*f,. ..
ci pentru ca aceia care nu se tem de judecata lui Dnmnezeli si... vinl in .
#
firemiiear de,groaza omeneasci. $i pc cAnd fncercam noi sll. fr8.ngein incaplitinarea
";;
lor mintuitor, de partealQr'ne promiteau iIi chip preflctit
'"
au atitcat cti put ere pe'nCafreptate e$corta dar acwn mai. 'I
degrabise de.cit se bucuri.devictoria lor. Fiindca a..p. cum a scns e-vlavili '
'l

ta spre,mAngiicrea pentru aceastlp6dznicie a lorii cat de. curiind .

o indignarc mai mare care va veni peste 01 dupil hoardei lor pe care au
J
. ti
mqercat-o. Noi ins!. crezind ci ajutorullui, Dumnezeu " de. fa@. iar eel omenesc

,It
n-;-am plrAsit intentia' etiberirii ere,tinltitii,: niei' nu' yom da odihnA
1
:r:
tamplelor noastre [Ps 131,4] decdt' 0 datil eu odihna celui primejduiCfte SflInta ;1
. Biserici. PentnJ.{:lobAndirea oblinerea,ei avem din evlavia dumriez.eJascl'o foarte
'I
ajutor pe preaiubitlil preastrl!.luciM nostnl,fiu. implmtUl HenriC)
[III, 1039-105.6] a clruiapropiatil ,i.promls! 0 IIllteptim din zi in zi. ,I care
..
spre. c8rebaruI let tnsutletit-o pO seninltateata. ea plecind-de aici
dU!jmBn fiind,81ungat pus pe fugl de Ia: Biserica lui Hristos ooi ca de do!!!
. bratc, PoP,oaba CrqtinAtlp sa $einalte din non. iaisab:ea Iucrurllorjiublice
"
I
:;11
, 'slso.mformeie. fiindcldin'pricina tnmultirii rlUtitii ,iril.airii iubirii tcf., ,.
12], SfintaBisericl Romani ii Scaunul au fOst ocupaic nu de pISton; ai
::.
""
')I
de merceriari, de Cej care cantI celc'ale ior. cOle SUDt ale lui Iisus Hrlstos.
'. r
J

'.. :,: , a tn. chip 'iumorocit. pAnl acum, avriJ.t sfatul dUmoczciesc Ca. .
,
...1:
smcrenia mea Si.prime8sc1 povara unui atilt de rrui.re s<:SUD.":;;i umem me'i o},
ijabi nu ..
. Jttiriici.c;and de laturi tmi siau'ii:Seme:t)ea fii preastrAluciti ,in cl,lcemicie ,i in
:..... -.- ,.. :- ,:
1. :": 't.! .. :'
,- ,.,;::.:., , .. : ' ;. j." .. :,: \, ,>

': 82
putere. De aceea, preaiubite fiu preasenine YmpArate, vrednic sli"
conlucrezi'impreunl eu noi la ridicarea mameitaie Sfinta BJserica4ta .
de cltre ea in parp.ie- tale a privilegiilor, precum a patrimoniilor, demilitAtii $[' .
respectuluiei, cum vei putea cuno. in chip vDit din eele serise tacute de
venerabilii predecesori ai noFi ai Deci pe tine, ntare .prln sange al.
Marelui Constantin, nume imperiu. te indettinlUnsli te faci imitator at devofiunii
lui fata de Scaunul Apostolic. cele pe care acel minuriatblirbat le--acdnferit
continuat dupa Rristos acestui Scaun, ajutil in chip conStant, potrivit etimologiei
numelui tau, sa Ie recupereze, tina apere; clici luptfuld astfel vei fi cunoscut la'
DumnezeM cum cunoscut acum intreoameni. Fiindca acest .. '
51-I facii ,iR pfu1ile lui preasUivitul nostru fiu Henric. Toate acestea vor ajunge mai
fericit inmultit pentru noi pentru voi 'atunci cAnd prin venirea, harului lui
Dumlleieu la preafericitilor oorifei ai PavelJ
prin mijlocirea obt1neres. mea, vicarullor, inlre voi incheia 0 aliantA .::
foane,We a plieii ptieteniei. . " .. ,
Janga acestea, confratele nostni arhiepiscopul Mihai!' ne--a adresai 0
scrisoarG de indenln la annon!c unitate; eSte cu atat mai necesar sa:1 primim eu ' . ":'.2
mutt devotament mai mare indeamna spreun bine atAt -:. . .
de necesar, cu cat vedem mai limpede eli. nu poate fi'mimlirat fntre'ucenic,i ....
lui Hristos cineva care nu vreditic sliconsimtli III. pacea' frlteasch.tUnci .
cind Damnul spune eelor'ai S!i: "tn' ru:ieasta-vor toti eli.,sunteti ucenicil.
devep avea)ubiie uriii failidiriltii" [In'IS; dlmirturie:
astfel: ...CII.utap paces. eu toti IIi sfintenia, Bm ile cm nimeili nu va: vedei pe.
Dumnezeu" [Evr 12, I4J. SI ins! striilucirea ta ell. niulte lucruri intole[8.bile ali .'
ajuns panil. aeum la urechile noastre despre obdzniciile lui, eli. atitfuld 0 perSecutie .
publicl impotriva Bisericii Iatine, nu s.;a temut sl anatemizeze pe toti cei care
Sfintele Taine fiicute din azime; silindu-se s!-i Iipseaseli. de vechea lor ' ..
dellJl'litate pc patrlarhii AleXandriei Antiohiei, impotrivll. legii .
,i sJ.-i subjuge noU sale ambifii, ,i altele mai multe pe care :
, se splllle Ci Ie uzurpl, cum vei cu Sirgtie Ia trimi,ii Luci-uri .
in care daclse va incil.plfAlia...:..lucru caresll.nu fiel'-,:nu va purea line liicidecum ..
pacea noastri, fiindci, flIIi. nici 0 indoi.all, daci ace1a' nu va voi s! fi fiu at
pacea se va intoarc::e Ia cum spune })omnul [LC 10, 6]; de. aceea
ApostGIi.lI: ,.Dacli:se poate. pe cit sti in putinla:voastrll, trliti tnbunl pace en top.
oam<:nii" [Rm 12, 18]: Fiindc! tn'Zildilr cinstCftepc tatil familiei',cel care.n
$Otia lui, ,i in zadar capul i infltiPrea JruUllei famillei .c.el .
oombate'Pe fiji ei ',i-i calc!in'piCioare ca pe degetele picioarelor lui. fmpotrlyS
lui iilfel-!lpciunea lui Dumnezeu ...ea Un nulitOr t; eel ce fuge de tatilSiu
de
,
} ;

- ". ', .
. ;: '. .
; ,.' '.;:.; :'i . \ >:
STJ:DIr$IARTICbiEi ':'.: ..
. ,... ..' ,L !"'; .:.: .. .."::.83..-"7
>":,,: ': . . . .
i'nsl ihcredere.ciprin venirea barului lui
ne indreptat,fie repede. in fire fiind sfiituit; se vafac.e nu cum se
ci cum 5e se rlid!jduiCfte Tn chip,cucemic de noL ....i- ": ,
acum i'ntru toate slavei tale pe fin nOFi de.fati,ti'imiuSfiintuIui
ScaUn Roman ApoStolic, ci sa fie Prlmili eu generozitate, cUmSe covine, sa fie
nispecmp,i tratap binep onest, sa fie'ascuIfafiralional i cumbdare; safie
in!!POi c!t mai repede la noi in chip liiudiWiI, ca sa. nu Ie pari riucl au luat astiprR Jor
. oatat de mare ostenea1i sii Ie fie iam trimis. Sfnai nici 0 blnuiall despre
[petrul episcopul amalfitanilor, fiindcii e i'ntro totul romeu, ,i cooorand din talfi,
a ttiiit>UnpreUnli cu noi ca un familiar alnostru aproape un an ihtreg., . '.. , .
:' . Binecuvanmtul Dumnezeu TaW Domnul nostru Usus Hristos, TaW miJelor
tOata sil. socoteascl vrednic sil. bineouvanteze excelenta
fu c!1ioata binequvantarea duhovnicea5ca si!. te umplc de toatil. bucurla. pacea,
Ca'inveacill de acwn 51 in chip fericit vreme indelungatli, iin
Care va veni S! tedesfep tar1t in chip fericit1de l'mpiripa cerueiior
impreuni cu impW'atul impiiraplor. Domnul domnilor, donte. de noi in'
iT " '..':.
'. :' .t.. ; ':!. ,." . ,f :'!r ' .: .f','
.. .. :. -" ...... .. ... ..; '4 ,," ..... i;." .... ,"'-;;," :"
:" "'1'":': . 1.,;F.#..:3.r.t:....{\., .. _--"',..
. . ::. .. :Leon JX (cardi!1ldid ,I'I(erllIa:rios
C
1054)]' . . . . '.' .. ' .".1,.... - . ..J
lanuane, . .. ' ....<': . ........ " .. ,
. t .. ...:. , : ", .... :," ... , . ::. f.. '., ' :", . . ' ........ .
episcopul, robul robildr"iuJ .PumnezeiJ, lui Mihait ar.hiepiscopul
ConstantinopOlul.ui. .' ....... ,.: :". .,:: ,': :::;." , .:,' ... $.: '
! '.A ajunS-rtn lanai sCrisOa:.f.da 6mstitei title fiftii. tnca.re te Sa
indenini spre'btinuI in eel maiinalt at ann,oniei unititii care
mpitie de toti luj Hristos;ca astfer duple foarte luhgi'
prlmejdioase discordii fiiea: sa. se bucure de impica.re.cu mama ci. Chemand\rtc
tDdenllt8-!lduto spteaceaSta, dorim c8. tu sli da.i eu atit'mai gmbnic cu cat .
nlai afent ne dim eli. doar aCe8stit'e virtutea proprie i sPeCial! a
,i sfinplor. fiirt'dci. celela.lte virtup pot fi celor'rii. cuni "
art! Domnul: In aceastavor top Cl suntep ucenici.&1 Mei, de yeti .
avea iubire uilii fatide altijtt [In 13, Pavel da miirti.ii-ie
'. ::, .. : .. " ':. '::. ' ..0'" . ; 'j.:'-'.:'. '.
.,' 1 Din 1043 C!U'e pAnl atunci'fleuse parte'din I:niperlul tiiZantm. 8 trecut i'n
:.: .. :." ;'J: ... ' ... , .
... ':C. Will, J86I,p. 89-:92;
Michel, de cardinaIUl Humbert. ,...: '... : : .. ", "{' ..' '. _
. '.' . " " . ::, .,.".,
'l:
';.:' ,,,:,,, ., '.' " :."
-".: i* ....
..... , :';,
.. ,... ' ;:' }. i
".
. "

...-':::,
-

...
r
..
..
:
.

. I
i . ,:", .,.'-
REVISTJ\ TEOL;9
G1
C.A
84
i el: .. Ciutap 1.:11 top carehimcni
Dumnezen" [El'1' 12, 14]. De aceea 0 felicitinl mult pe ftapata iIiDomnul fiindcli.
ai prin slirguinta ta dorlntA noastrl Ceamm 'pentoi bA dacli Printi.:o
r1!.eeali a iuOirii ai pregeta sa urmezi,. ar-trebw sif ne previi degrabi.' Cl6i DOi,
potrivit mat suszisului Apostol, preferlnl"Ca, datA 'eeu putmtJl, sil avem pace Cu'
tofi oamcmii [Rm 12, 18], i cu citmai mult'eu tine, pc care te vedem cAai puteafi
un foarte folositor ,i necesar slujitoral BiserieH lui Dumnezeu, dacli nu te-ai oStcni
satreci pestoC hotarele pc care Ie-au pus piirintii notri [Pr'22, 2'8]. fiiridcA propriu .
ere,tine e faptul de'a fi i eu dUIDanii pl!.cii in sper'anti
iQdr'Cpt!rii, iar nu consimtind la rliutatea'!or, 0 eu atlit ritai multi prCocupare va
trebui sa avem ca saJndepl.rt8.m din r)'Iijlocul nostru toate' prylejurile de scandaluri,
eu clit dodm tenace sa-i finem pe prietenii pl!.eii: . !' ": . !. 'P':, : ,; .' .-,:"t,!)
De mutt timp deja a ureehile rioastre un zVon ../
din partea fripei tale, pe care IDS!, tn parte-pentru <;i ni.se par fuerooi&i1e,in parte
pentru cli niei 0 putere de ceroetare n-ar admite Ullcle c8. acestea. lo-am lisat pAnl;: .
8Ctlm nediseutate. Caei se spune despre tine cli repe:dt ca.Ul, nti
treptat, la inaltinieaepiscopalil,'luclll care'ilu trebuie flicut nicidecum. 00: '.
'inv:atJi ApOstolul [l '!1m 3, 6], dar opreSc ivcneratele De aiei, silindu... "
te dj" ras;::uteri printm noul!. ambitie si-i pe patriarhii Aleiairidriei Aritiohieil -- ..
de priY;!egiile vechii lor demnitip,.te sileti sl-i subjugi"st!pADirii tale conniu- ..::.:
orldror fegi i Fiindca peritru 6ei -cu 'mintca SAnitoasa e' ...
. sprt' pnmejdia ta;pentrn cA.' in!ltat de i pcmpa,
lumt:asca,. te 51. scbimbi vechiul sfat al Oivinitltii ou privire la . ..
coloane/or Biserieii Bi, cu bogipi mincmoase vei faee pagubl CeliIi Care,
era cu adevlrat singur S-atacut sirae pentre 'Doi [2 Co 8, 9j a incredinfat
. .' .
Sa sub weme unui situe ,i unei [Lc 2,7], nu unui palat regal
OriCine se insl de exemplul Siu fine de soarta [lui Lucifer] ec\ui' care'
cind prin el cindprin acolip.i lui: .,Su,i-ml:':voi deasupra,
TnIlfimii !,-oril6r ,ivai fi asemenea Celui PrealRlllt" (lr 14, 14]; "dar
, Mete nu ca gfindunle voastre ciile Melenu sunt eft. i caile voastr:e, rico.'
J)omnul" [Is 55. $], ,.Care pc cei mindri in furia Lui ,i privind
pe arlee om trufa" [Io}, 40, 6] de aceea So scoaIii ea sl hu fie mai. We pmul in:
.ckui pri:virc nlle Dumnez.cu. tntJUcit, pentru ca din pricma inil.lpmii .legirte de,.J?l .
, sl nu i seatribtiic luiDumnezcu tJUfie, PsaIm,istul . este Domnul
eete smenteprivefte!ii peeeIe.tnaltededeparte Ie: cnnoqte" 137. 6]. Lucru'd<:'::
care:da martwic prin EI "Cici ceea ce esto tnalt (aoamero ilriciune'
inaintt.f.lui 15]. o.
arpare $acnlegl pnn care peste Tn sens In VIU gral.drept
p'a:iriarh universal" [ecumenic], cind orice prieten alluiDumnezeU se
"'.__' __ _ n ................... {,:, ':'.: . .
.. ,
_...:
",
. ..
.,
"
.*
". J
.... : \o,t" r.!- *t;
L' '!.... 'C.,.
.. __ ...:" I,
. .
..
,
,.t . ,- .,'
I ." ,". "
, STUDII

85
.. .. t". ..1 ' t "} ",. ;
hn astfci de.puvn:t1 distins
mafpotrivit prniaceSt cuvintdecat' ci:l cAiuia l se. spune-. de
.' Petru aceastApiatrl!. "oi Mea etc." [Mj:16,: .
'8: fast intAiul [princeps] itrlie apostoli, nu se nici.ieri numit
"episcop uniVersal" niei unul <lin uImaii lui nil fostde',aCAfd sa fie tiumit Cll
acest prodigios prenume, micar ca: Sfi!ntul Smod do'hi I-a declarat
astiel pe predecesorul nostru'Leon Marc [44d:-461] lill. cad au
seami el!. nu e prieteR al eel caroVrea slfieltipjt niiielui,
. c:;i mIli degrtwiin8ul i CQdoid lui antillr,iSt care se opunc"t S6
so Jam adel loan [IYPoStitonjJ, patrianlUl
. Constaritinopo\ului, 582":"595J al vpstru" acitiiti n,ebuneasli nl!S.c.Ocire
pW'aeum, i care,potrivit psalmistulul pana i.CUm smgil prlit voi numelc sau
In plmfuttul Lui {Ps 48, 12], 'cAnd apierit n-a luat toate, nici n-a QOborit cu
.acca slavl la hid, fiindc! atunci dind a fost in cinste -n-a intelcs [Ps 113. 18].
, AnatemizatjientJU aceasti insolenta de pontlfi [II. 579-59 OJ
.i. Grigorie [1 ecl Mare, 590-6041: i de urm8ii lor, a pierit irevocabil in
f ,i iat! ca 440 de ani incoace n-a tneetat arunce iri prlipastie
'pe lui. "Ce folos Ie-a ad,us truila 1a ,?C Ie-a s.1ujit fala
.bogaiUor? TQ8.te 'al,l treeui ca umbra;' ($oi 5, ci>i omului daci
'..' teat! Iwnea,'darii pierde [All 16, 26]. cum va:vep putea
I' pune wfletul pentJU'miti :voi care nil 8<lcotip si llu1!le
intreaga in fire, .4ar. rogtttc; din'
'npo'Wlie. easA nu te faei i tu -Iucru care sl nil fiel ::.. laCljCll'tese Spune:.';So
".uitl!.1a tot ce e este rege peste top flii trufiei" [[ov 41; 25];: '." ...'
1',.:, Cine ni{va rimanc stupcfiat de faptul cA dupl atiti Parlnti ai
:' ., i " '
':BIsericii vreme de 1020 de ani de la Patima Mintuito.ru\UI nostiu apirut OR un nou
, . CaIomniatorat Biserieii latinilor, anatemizAndu-i pe !ii atAl8!ld la publicA
.'" contra oricui 's-ar din Sftntele Taine :ficute din azitne? Obrlinicic. a fa pc
.Cilte,au 1dU5-0 lanoi Ii 7.Vooul, darne-aarItat-oli t;cxtul epistOlclordaIC sub riumelc
1lu ec10rdht Apulia'. !ii care se sUes:: 51 anile to chip f'orIat 1a Cina t:ea do Taini,.
DomnuI dRtTaina.Tropului Siu apoStolilor.Sii prinlr-o paine dospit!.Lueru
fi (Joveditfoarte UOrci e 6u tOtulfBls din amAndouaTestam:entelc. FiindcA
Gel c;Bro n-a ci si 0 tmplineascl [AB s. 1.7]. .a:miplhtit P8ifele
Vep&i' din ,i :viR: poruncii.Legii (:tioi re11teazi.
.. I ..".. " ...., - 1: :. : . "': '" . 0.. *..; .... :.
diti tiiJulOi & ct Stintul
Grigoric eel MarC..EpistolcleV, 18. 19.20.,2l;43;VI.4Q; VlI,27. 3I.33.34:40; VIJJ.30; IX, 68.
- .sAluzic lasCrlsoareaarhi.!'PiscQPa1Uli..eOOalOhi:idc:idinVlll1J lui caire qlLSoopuf
Ioatt din'Thmi [Apulia] tJ:npolriva azimelor; eli. c. Will. 1861, P. PG 120, 835-344.
. .,,',:i: :fF',::.:,; /:
"1 '" -,
:.i .. !1'
,.
"
". .
. "." . - f
REVISTA TEOLOGICA"
. . ;' ..
86
1';' ".
. .
deschis Lues, i-a transmis uceniei lor din azime din vin non. C8:ci in tiropul acet6r
opt zile ny se afla dospiturs. in toate hotarele 'lui Israei ,i orieme' fa care se glSea
sufletullui era starpit din popond Siu [4 12, 19]. Pentru cl dacft..ea.s8r fi gasit la
Cina Demnului Iisus sau EI ori ucenicii Lui ar fi gtistat intr-un fel din
pierit pe drept cuvant ca nite dilc!tori ai Legii DomnultnsUi ri':ar fispus eelor Ce
voiau sa.-Lprindii. in eursa: "Cine dintre voi Mhiidctfl de pica!:'?" [bt 8, Si n-ar .
mai fi.fostnevoie sil. se caute marten pentru a-L pierde, cand.El insUi S- '.
8r fi pierdut dupl dreptate. Dar Cel care pAeat n-a fleut aici nUlHl glisit in
gum U Ptr 2, 22], cand urma sl pAtimeasca a ponincit ucenieilor, evidentprln
apostoiu.1 in care se sPune aeestea, adueand aminte ziciind: "Sa. nu btl
dospirura veche, nici cu dospitura mutlpi oi eu azimele eumpei
ale adevarului" [1 Co 5, 8J, "caci putIDii drojdie mea toat!:fi:!mantatura" [1 Co 5,
6]. .0Tlunde e strieieiune, flri niei 0 lndoialii aeolo e deteriorarea firyi i primirea .:.
unui vieiu. Mai departe, Pa.!itele nostru so' nou, fiinde! acela vecni a fost
L .
'porun6it israelifilor1n amintirea lor din iar a fostpomneit
crctinilor in amintirea Patirnii DonlOului,'prin care. Ii treeut din aceast! Dar
pentru eli atlit desprc acestea. cit qi despre altele'de care ne caIomiliezi, veiputelifi:' .
'Invata
t
mai pe larg de no" prin alte scrieri ale noaStre' pc care pIe
sa fie de':uun$liici am atins pe scurt. "."" ;.;.... "" .. -...: .:- ,-- ........ :
I' S);, iIivet!' tnsll frlltia ta. cct putin ciind este statuit!, sl vorbtlasc! prevWtor
I
i es nu cumva Doml'ml sl-p spun'! tie:..Din prisosul inimi! __ ,
I
i
gurs" [.Mi 12,34]. Cliei ne,.ai scris ci daca prin noi unica BiserieaRomanli ar avea:
I:
..
[in diptiee] numele tau, toato Biserieile din lumea intreagl ar aveaprin tine [in ..
diptie'e} numele nostru. Ce"luem extmordinar e acCsta, preaiubite fI'Ilte? Biseri?8
caput ,i invl!.t1toarea Biserieilor, n-are membre fiice? cum te pOfi ,
numi cap sau mamil.? Credem qi de aceea vorbim p mi!.rtUrisim statomic: Biserlea: '
Romani nu este singur!!. sau, cum socoti tu, uilicii, intrucit oricenatiune din toat!. :
lumea ar fain chip tiufq in disensiunefatA de ea, numai trebuie 51 se nUmeasd ' ..
sau siifie socotitl 0 Biserici." ci niei una, ci mai degmbl un conoUiabul de
un conventioul de schismatioi sau 0 sinagogl a satanei. Vei fl sponind aeet
cuvant "J Sflintului Ilie care socotea despre sine ,,Am rinlas eu sirigur" [3' :.
Rg 19,10]. Auzi ceea ce a auzifacela de la Domnul: de bArbaii
Mi-a.. ramas' [3 Rg 19, 18]. LiniJtefte-te, acum, venerabilc frate, din'
ea sli nil so tino acel cuvAnt Solomon.: .,Sunt '
unll; se dau drept bogafi ,. n-au numc" [Pr 7]. Ci\cl acest luem e foarte .
aseminator cu acea arogantJ. a cit lui toate'
: I. :J ...... ." ... __
. , Almio la ,,Dialoiut"polemicrn dplrareai aZtm.eldrscris fn toanmalullOS3 de cardinalul .
J ;
..
. Humbert fa Tndemnul papei Leon IX; ed:c. Will, p. 65-85 ,iPL143, 391-474..:
,
"
"
" i
... ...
, .
.' .
!- ,
, ' 'L .'!.

..
< fl
;.
""

"'-':.
! ; " .:..; ;'. :::- , ..
,::> 87
Iacute' de Creatorullumii;t'sptinea:'jaia Ti v;;f [M! 4, .
9]. Intoarce:.fe, acum 1a inms. indep5rteze diri mijloc scandalurile
. atunei potrlvit psalmistului "Domnul VB grii pace in popor,UI
Lui lji in cei ceseintorc lainimll." [Ps 84; DlU'rioi nu vreo pace eu
eei incapltRnati eu cei co Dici mi vom la faptele
eelui rau; fiindell nid pe Domnul Hristos nu-L gbim undeva Caa .fiicut oeva..
intrueat inci la n8$erea Luiingerii au vestit pacedoar oameriilor de bunlvoire [Lc
2, HI insin"ueaza chiar ell. ochiul care scandalizeazli. tr:ebuie. seas,3ar mana
picioml Care'scaridalizeaza. trebuie taiate [Mi 5, SAinceteze deei
sehismele Peritrn eei ce.iubese Legea lui nuva fiseanda1, ci'pace
mUttli. CPs 118, 165]. Oricine so cu numele. de cren. inceteZe a mai
. blestema sfinta apostolicaBiserjcl ROJ11anii; in
cineva pe tatAl famJ1iei cine-i th ,eineva capul
mamei famiIiei care se lupti.cu flii ei ma,i miei caleain picioareca pe
Eiegetele de la pieioareleei. De aceea se spune in;fsus Sirah: "CaJJn h.uUtor'e cel
care fi!ge de. t8.tal sAu bles,temat de Du.rnnezeu.eeel care pe mama sa;' [3,
. 16], iar in proverbe: ..Oohiul bate joc'de fatJl S!U pe inama ,
sAl seoati:cbrbii de lang! sa:.tmnailC:cpuii' de i 7), simtem'
rnci'eilionCi Ciftleviavia te vei atla sau Yndreptat.deacestea:
sail C!,' sflituit irr'mod signr, te'Vei indrepia" Ciic( at\lnciCAnd, se va faCe.
'aceaSta, pace9: noasW. nu so va intoarce lit 'uoi, 'ci va oi:lihili"pestcHirlc'ca:' peste un .
. fiu' al picii [Lc 10, 6], iar lntre noi'1t'doihiii o'iit1:iiiirautifutiPl.:-diii-biimacumii:'-'
din bi1tl! credmtlnetaPiriIict"[l ifni i, 5]; sa ne :
rogi, ci sl in1preunil.ln acestea, qa. cum ai ineeput, d.a <:elc
dolI! mad impibitii [Imperiul romano-bmtin sa sc
uneaseii prin pacea dorit!. Sf"anta Treime sli tini!. in veei cinstita fa fr1tie mgAndu-se
pentm'noi. .. ".. ,. .'. ,:; .. ,<. . .'. '.: .:; , ::;;..:; :. .
Dati in iantiarie,. anulaf7-lea al '; ';,', . ".'
I.W
:<
5
. I,.;'
,:.1. ,.'... ,,', ,',dJ. ,,' . .. .
. MihaillKerularios cafre Petru mat Antiohiei (inceputuI ,lui iulif: 1054)7
. . .(','". '.' ...'..... :;.... .. ;.<
M'thaiI preasffintul aI .i
.;. " ai
.: .L . Dumnozeu, Antlohla,. - :'. ' .r. " '. . '. ,
. . -; .,' .. ,... _, . '. __ ....: .. --:::., .....:. .,. ... .. ...
< - ..... " t.
'fe. WHI, "1861, p. 172-1114; PO 120, 781...:srS; i; p.339:-343,
:' .. ,.' ",: '"f " ,.
.:. -:.:- I.'
! '
:.' .:
88
,t' ,'f:.
.
.:',
-: r.:-' :t . ,.. ,

-..; ..:. .;.'
:': \ : ; ::: ft
1. Smerenia nolistri Ii citit 'aflandpM
ci prin hand lui Dumnezeu eele ale talemergbine,"am nlulfumit Qunititii
dorindu-ti viatfi. tndelungatl!. ' ;, ; , '::>....' ":";: ,
in aeeastil. scrisoare se cuprindea despie'eVlaviosut Cleric
tmpiiriitesc Petru ci potrivit interventiilor noaStrc la kfinl<mii ti aoblinut,actul cu
pCcctea ta pentru 10001 in cler care i K dat de patriarnul dinaintea tB.. dar' eli. a fost
nerecUIlosclt
tor
pentru 0 alta binefacere anterioari primitA de la ta
nu te-:a invrednicit nici de 0 scrisoare'din partea lui.' smereniamea ce
afectiune inflaci!.ratl!. dispozitie ai fatfi. de ea nu deacum. nid de putin tbnp: ci de
la inceput, ci nu jei tn nume de tiu scrisorilo trimise de ea pentrU unii. de aeeea
iti seriu itl eer, mnd in timp ca aeeia care cer sa pnmeasciprin tine
faeerile de,bine spre lauda proclamarea Sufletuhii tAu mare iar ceea
ee vine din partea lui sil. ne ofen: mspll1tiri nu mici, DiaConul insl, cum spune,
naindraznit sa serie tale socotiltdu-se nevrednic ri.-ti sene. darmi.ineeteazi

favoruri ale tale fat! de el cere sll: i se sehimbe"actul cu pecetea din priCina
faptului cA s-a muiat ,i,aprpape pu mai p'oatc? ,citit Aceste8 aeestluc,ru: , , ,_
.3, Afland tnsli cu putin timp in unnil. de Ia cei care au vehit din Roma Veche '
despre virtutea, nobletea ,I ,tiinta p,apc; [Leon IXJ cate a, murit acum WC'19 aprilic
, 1054] ,i despre in!elegerea nostru cu'el din pricinascaridalurilor privltOare '
la credinta OJ1odox;lt F!lm, pcl.n ..:
5\Deriti cugetare nu cum poti cunolijte insut{ din acCast! :.;
vrind pe de 0 p\i\rte, 51-1 ci-igiim cu iar, pe deaItil parte, negociind pe,ntrua
I avea favorabil, de partea in nostru impotri'va francilor (nonnanzilorJ.'
Scri50are pe care vestiaritului' care..i scrisoarea imperial!,"
pe de 0 parte, ca' el sa dueR arnbelescnsori eelui clruia i-aiffost
. trim ise, iar. pe de alta p8rtc, 51 ne aducl raSpunsuri1!', de la e[ ,:
4. Aceta insl, lullnd serisorile acestea, cand a ajuns la milgistrul $i ducele .
ltaliei, Argyros, acesta 1-& iri. ficindu-l sa i' Ie ca
51 .ajui)gA, . chipurile, mai repede fa papa. Magistruf insA. c,um a1n aftat tntocmai,.
nicicind reUgia lui [latinA] duplicitatea sa; ci gandind niereu
o i ReginA [Constantinopolului] a Romaniei, n...a'li!.sai cele lui
nici in aceasta, ci luli.nd 'i bariii tie'ca1-i:: vestiarltiil Ii aducea'de'la impirat,
tiiinut in folosul propriu vrind sl;,.j eheltuiascl ,i pc accia ea pc mai
inainre pentnl 'cOnstructiilc::cetilplorlui lor. ",:. ,:,', , '..' . '
, 5. Ainai uneltitstrithb. cum Cilci a Chemat
p!= l,mii Tn care, pe cit se pare, avea mai multi tqcrede,ro decfitin ceiialti,
, era tulUl [petru] cafI', cum sa auzit, fUsese mid inaihtc episcop in AmaI(" dopa
"
.j:
i
care', alungat flind din motive 'din aeeast!Bisericl.a fost ain ea'
!:
.; : . 0,: " ,/. ,::',,:,
I'
j
.
-
,
:,
.
-. ,I
'; l'
-.
j I
,",
':,';' ''1',:
\

' ....
';'\"
;', t 'j';',i
, ,i.:i-,-'
: STUun ..;:>.. S9
-:
ciiiei'aiti dtiJ:e; altul '[eardinalul Flumoert] ave8. doar 111unele de arliiepiseop [al _
Siciliei], nu realitateB, cici nu putea fi g8s:it acOlo unde era episeop;iar celui de
'altr,eilea. [diaconului Frederic] i-adat funcpa de cancelar, eoDvingaruillTl din vielenia
, sa se nUTneasci cu aceas1i demnitlite,romani,. Ca sfse poati
fntiiri prio' in uneltirile lui ,ea prin zid chipurile . de:.;nebiruit. desIacand
. pecetea sCnSoriimele citind eele cupri,nse in ea a oompus J1tele trin,lise chipurile
nOila de papa dandu-Ie Mrbati i-a convins pc neno(OCipi Co riitAcire
sii:ambatate::- sl vina in Mmle sa.. ne; a'mte aceasta "
, :.. t,: '6. lsi eiintrind in imperial s-au mai irltdi eu figura, 'gand
.: mer.s'arogant puternicului si:antuluLnostru tmplmt [GQnstantin IX
MonomahuO. Pupa care venind ei Ia smerenia noaStrll,cinc;arputea spune de cam
arogantinu s-au,folosit? Nu ne-;au 'adreiaf <:>
,shp6rtat nici mlicar pIece putin cap,,*,le sll. ne In.chinare, n
, ; :au niei sl p.di Ympretma cu in sPateIe init'ropolitilor. cfind crain adunap
"in potrivit obiceiwui de fa ci a'u:'socotitacest
, lueni drept 0 insulta. Ci va spune tnsa luerullor incA ,i mai Upsit de minte deca.t '
Cl1Ci nu s-au smerit nici miicari'n fata persoanei ,i d,
, :inlitlandu-se :mult pc. ei eele. mai presus de au' ini:rat in
'i'Sceptre. ,:'; ::. ': ": : :t,- ,; :,' '.. 1, ",
'" 7, !'letac8nd deci nimic din ne-au da:,t scris08.re8. pecetluim,i au' ptecat
, fndati. Iar smerenia mea Iuind-ci incercand sa-i iupl p<!cetea, cercetiind-o eu
IIcriSQan:a plinA,de nita in
chip.JleSchimbat celepc. care ni le-a spus de multe oriAfgyros cindvenea inMarele
Oraf, mai ales despre azime, pentru care nu numai 0 ci de'dou,a on, de trei ori
, on'acum fusesesGos indepfirtat denal
Cuminec!turll. i L. ' ,,' , , ,
, Dm:copia noastre cIq'e papa, pr&;um ,i
noui'/. de papa priit aeei scelerafi traduslln gr.aiul elen, lc-am:trimis fericirii tale,ca
sai ce am sens noi aceluia co nc-au prlo scrls,Oarea trimi,ll noui, i de
, aiei sl chip exact cA n-am tnfil:pnut p simpJi binuia.lio cl 8m pus Pc .
'adeviirul gal acest lucm a fost derrrascat Vi mai 1 impede prio arhiepiscopul
, lIoan] din Trani i sincetul nostru care venise la noi inaintea acestora ne-aelJ!rlfieat
tot Bta cUm I-am !pUS si:antului ,iputemicului l!ostro tmplraf:. ,
9. A fost MUS inslla urechile noastrc un %Von cl deslvillireata n
la sfmte,le'diptiiie pc adtatul IX], ,i la fel fae ,i pamarliul
,i Ierusaliinului. Dar nu crc(fci ai 0 ignoranli atat de maie, mai ales'datl fiind .
,virtutea ta,inconipari.biJi eu italtOnL Cfuii ci de fa Sfilntul sQiod VI Ecumenic
lji pinl acum 'pomenirea papei la'sfintelc diptioo a fost tAliltli scolsJ. afiu-a de _
stintele Romei ae atunCi, n':a Vril! sa villi fa
": --"-;,' 'C",':': .,' X:" -
t
,
. ,f'
I.
"
.
',.
-
, ,
,
,
"
d
'I
.{
"
J
,f


,.:.+
"'1
"1


'''T'
,:'W
'i;;
'4'
::r.

. ..
':11.
imVISTA 90
. . ,.
sinod, niei"sii anatemizeze eele serise de Teodoretirit;p'otriva dreptei a
.eelm: 12capitole ale Sf'antului Chiril preeWn serisoarealui Iba, de atunei pana
aeurn papa a fost taiat din preasfinta noastIi BiseriC8.;tiniversalli. Drep! pentru 'care
aeest I ueru ni s-a parot ineredibil, nu atat iil ce pe aeeia, cat in ce
inte1epeiunea ta exeePtionalA:" '. : . ',' , , ' '
10. Darnu numai aeeasts.. ei [Iaurechile noastre a ajuns cei doi arhierei
[patriarhii Alexandriei lerusalimului] aratati nu nurnai eii-i primese pealtii care
miinlinca azime, dar uneorl ehiar ei dumnezeiasca Liturghie
azime. Noi insii neavand la pe nimeni prin care sa-i intrebiim despre
aeeasta. neincrezandu-ne de altfel in alti in ee aeestea, ineredinl!m
.......
sfinteniei tale toata cercetarea, pentruca anehetand exaCtdespreaeestlueru, s[-I
faca Cllnoscut smereniei noastre. Acestea deei despre aeeste luciuri. ' "
II. In mainile noastre msa ne-a fost predatl\ de SkIeros preastralueitul duce al
Antiohiei copia scrisorii tale cAtreintal-smtatorul [patriarhul Venepeij Graduluisau
Aquileei
8
; fiind eitim am gASit-o taclind multe atacuri numai eu privire la azime, dar'
, liisfuld deoparte celelalte erori ale romanilor mult mai greledecat acestea. lar dac! '
aeesta'a scris poate astfel sfinteniei tale pentru cA despre aeestea i-a seris sinerenia .
noastFa, despre nici una din acestea el n-a ariitat vreodatii niei papei, niei ...
altuiadin episeopii lui; afara de serisoarea aci\rei eopie trimis-o, Dar, se -.
arata din serisorile taptele lor, sunt eu .totUl iubitori de mineiunil Sa bine
;,.. "I." t ;'
:? : "
:;:
... .f.
..
1 ':,'
91
; .:'.,., . ..: ,
degete spuntind eil Ie pori chipurile livfuld drept soti! ale lor 'Biseridle. in
rlizboaie varsa sange eu majnile lor inainte de aeestea omoara sufletele
lor.' Jar, cum spun unii, savaryind dumnezeiescul Botez,' boteaza eli 0 singura
eufundare rostind numele Tatiilui, al Fiului al Duhului Stant, dar pe lfulgli
umplu gurile eelor botezati eu sare, Iau in chip mu yorba Apostolului care spune:
, "Putina drojdie toatii frlimantiitura" [J Co 5,6; Ga 5; 9] in sensul de:
"Putina drojdiestrieii toatii. frimiintiitura", incereand ca pleeand de la acest mic
, euvant sa riistoarne dospitura care rldicli painea neurcatii. ' ': ': ' :
, , . 14. Nu suporta niei sa fie inehinate sfintiliJr, iar unii dintre ei niei
chiar sfintele icoane. Nui numiirii impreuna eu ceilalti sfinti pe sfilJ.pi marii
Piirinti, Dascli.li Arhierei-Grigorie Teologul, Vasile eel mare loan Hrisostom
- niei nu prlmese deloe invatatura lor. fae altele pe care este greu ehiar a Ie
'emimera in'parte. Triiind decii ereseuti in aSemene 'obieeiuri indraznind.
eele ee sunt in chip evident neingaduite interzise mai pot fi ei rllnduip de cei ee
'glindese birie in partea eelor eu totul Eu unul nu ered. Iar cei care afiima
eli. aceia care fae gandese eoreet 'sa aibll soartA eu partea lor, eaei noi nu-i
. invidiem pentru armonia cu Fereasea Sf'antul insa ca noi sa
innebunim sa ne din minti ..,' " .' .
. :.:. , 15: Acestea ti Ie-am relatat in ell, 'fa s[
de sa nu ereada eli. ei numaicu prlvire la azime, eum
ins3 Cl!i latinii ne strllpimg nu numai ell 'care e eunoscutin ehip ...:'. . __ . p'resup'uneam rioi panli acum, ei 'eunoscfutd scAderile lor de dincolo de aeestea,
vllditnlturor, ei prin aItde, muIte diferite, pe care e necesar Ie intoarcem maP9i.' '; . sa-.i numerepc' eu eei de care sunt vredniei. lar luerul eel miii grav
. . 12. Cele pe care Ie slvaijesc'iuCiaiZAild suritacestea: fuvinuifea prlvitom insuportabil, care aratA limpede nebunia lor e aeesta: spun venit aiei ea
la Care atarnA asupra lor; fapM ca mAnancA animale sugrumate; c! se rad; ca . ,sA fie iilVatati sail sa diseute, ci ea sa ne invefe sa. De conving1\ pe noi s1\ finem
pazesc sambetele manful'::! lueruri intinate; e[ monahii mAnanca came, grasime de' ..: . dogmele fae aecasta eu
toat! pielea pana la eame in prima sliptAmaniidin PostutMare, iatin eea'a,' ",,?' , Domnul 511. pl!.zease1\ fericirea ta rugandu:'te ani mQlp pentni
IAsatu lu i de came de brinzA mAnlinca la fel; el!. m iercurea carne vinerea .' i..'i:
br8.nzii oua, iar sambata postese toam ziua. lar eele care sunt in afara:'_ . 6
acest. astfel: fae in chip rill priniejdios un adaos la Sfintul Simbal care .' . i
suna ..Si intru Duhul Stant, Domnul de vial! ftc!torul, Care din Tatal $i din Fiui . . Act smodaI cu.privire la aniDtat pe Sfiiita Masi [a'
purcede", iar ladumnezeiasea Liturghie rostese cu glas mare "Unul stant, UnulDomn .', Marii Biserici] de Iegapi Romei [celei Vechi] impotriva preastantului parriarh
..
Iisus Hristos mlru mArirea lui Dumnei:eu Tatiil prin Duhul Stint".: ., ..... ' J'-- IcYr MihaU intocinlt in luna iulie [ziuIl10]. anul al 7-lea al'indicpei [1054]'
, 13. Pe lingA acestea opresc preoiilor, adic! nu PD!11(:SC
;: "{
",.;1 ..
. ',
de:mni!atea preotiei pe eei care au femei, ei vor ca'preopi sa fie necAsatorip. Dar .
. i
'Text grec L. A1Iitius, libris et rebus ecclesiasi;c;s Graecorum,
doi fru\,i pot Illa doul surori: tn timpul Liti,Jrghiei la vremea unul din..
,/) PatJs,t646, p'. reluat tn PO i20, 736-748 critic de C. Wlll;Aeiilet.scriptaquae
liturgfiisitori maninc! azima pe eeilalp. Episeopii poartii inele in,' ' ..
de controvlirsiis EccleSiae Graecae et Latinae s. XI camposita exstant, Leipzig-Marburg,
1861, p. 155-168, Karmiris, DSM I, p. 343-348. 0 primA traducere'romineascl B,dat T.
-.-::
M Popescu, .. de excomunicare de la 16 iulie I054
n
, Stud;; te(Jlog;ce, ,an II, 193 I,
!
.' Eit C. Will, 1861, p. 208-228 PG 120,-75i-78L..,
nr. 1, p. 49--:68. .': . <': . ;L,'.. ' ' ..
t:
; .... .',..:
.:: ." ':,:'1..:n}""}1 .. ,-.
; 'j,il
. --,.." ::\ ' ',:" .,.f}':<:::, .. '
,. I:
.... . 'r l'l
"j ; . - . '. ".: ;:..
.. ..: ... ... ... '::::
,:.'':.

1,'; . : .
...;
,
':r,
\
I"!.
!

'H
.

.
i
: t
9
1


Ii
.
U

i

1

'}

i

!:
,
.
..,'

1



:i
. .
,
.

I:

;j
)

.'


tI


1
;1'
..
r.. - -..
,1
f
J::
J( :
,.' 'i .- .
:'";. t
;-'j
.. t
,'j'

F":'
{ ,
'.... I .
...... ;
';f . ,
"1 ! :. .
.I .....
(.. ' ..
j l :
:1 J' .:.
.1 H.::1;

! :, f!'

! i .
;'. :,; . .. :' '.: ;, .''''.
}. ".". .f.
:-.1;'
. ,...
,1'
92. .REVrSTA "IiOLOGlcA .
. .'-L. : '. JJ/.
f. . ,'i,;Lei;]{ 93
Prezidand preastantul nostru st!pan patIiam. Mihail in partea \:;;..,E(.. ,riiWiristesc pe;faf8.. 6ej ce se
t
dreaptli a catehumeniilor [Marii Bilienci a Sfintei Sofii] 'i impreuna. cu el '. gC8rtiesc:de.casatorie, care spurie: ,,Ddarface cineva odoosebire fatade preotul
de Dumnezeu mitropolitiTeofah ill Cyzicului sincel, Nichita al :. '. casatorit, socotind ca nu trebuie sa atunci c4nd acesta
Chalcedonului $i sincel, Lavrentie 'ill Dyrrachionului i sincel, Antini al [etlharisticAl. sa fie anaterp.a". Iarpriri icestf.a nesCl<;otesc$i necinstesc
Nicolae aI Trapezuntului, loan al Smimei, Eusebie al Constantifi
al Mytilenei, Nicolae al Choneilor,'Ipatie al Idruntului $i arhiepiseopii Leon al .
Ka;'avyziei, Grigorie al Mesembriei, Stand de fatA 'arhonfiipatriarhaIi. : ..: ..
Nu
lo
era deei, pe cat se pare, satul de eelerele cel viclean. De aceea mi inceteaza
R'SS insinuaintre MereU si naScoceascaeevanouimpotriva
adevarului. Inca inainte de venirea Sti!.p8nului in trup l-a momit pe om cu zeci de roii ... ,.:..
de amagiri, dupli aceStea nu s-a lisat. nid n-a incetatsii-i cotoiJ.(igeasca litrag! pe - --:
cei care-I &Sculti. .Dar dupa ce aceStea au fosttriIatLirate, iar cei ee voiau s1!. fie . ':::
. nutreau nadejdea pioasl adane( c! nti vor mai ap1!.rea Weodatii .'
nascocitori ai unor noi impietap. intrucat in toate cdc pc care lea incercat eel riiu ;:< :
sfatiJrile lui sau intors impotriva lui, venind acum $i resping1!.tori ......
. -cacicealtcevaiarputeanumiundreptcredincios-,bArbatiivifidinintuneric-caci
erau odrasle din paqile apusene -, Venind deei in acest drept-credincios $i de ...
Durnnezeu din care ca dintr-un loc'inalt 'ridicat la ccr izv?arele
ortodoxiei curate. ale dreptei credinte se revarsa panila nlai-ginile himii . f}. ...; femeie? Nu cauta dezlegare [1 Cp 7, 27}. A$adar, in ..
..uda. ca duri co' dogmele dreptei credirite suflerele de peste. tot de sub saare, i
cazand in eI ca un trasnet sau tutremur m.u de grindina, bine ..
un m incercat ... bR.. a!l_: ffi
depus un inscris pe Masa de tainA aMarii Biserici a lui Dumnezeu prin c8re neau ...
anatemei pe noi, ,?ai pe Biserica ortodoxA a lui ..
toti eel care nu se lase. de ImpletAple lor, pentru c! sa fun
promovAm ortodoxia, acuzandu-ne intre pentru ca .'. .
- nu ne radem bArbile asemenea lor nu suportiim s1!. schimblm impotriva .
.firii chipul potrivit flI'ii al omului;}: .. i,"r , ... r. ... . :.
- ne filIi deosebi1'e de la preop cisltori'(i; : . . l->.
- DI,l vrem sA falsificim cu giriduri false cuVinte sCrlse pc

ling! i'cu ":;
purcedc-o, mqinatiunile cclui riui';.....din Tatil $i din Fitil, ci Ta.t!l. ' . ....-----:..:.!l
Hi ins! nu vor nici sa ia aminte IIi Scripturi care spune:' ,,Nu tliali barbile :u
voastre" [Lv 19,27]. nici 51 Creato-TuJ a flcut.accstiuCI1:1 sA. ':".,'
fie potrivit femeilor, dar asoe:otit dl'e)it cA el c nepotrivit pe'.lb:u bAibafi. '.' .
, ....... , _....... _.. _._ ... __: ... _:;.,; .. _... ...... _, .... ..... _, :' __ ..
10lntroducerea actului !inodal dIiito '/ulie 1OS4rCzuml p!'tilbguJ Enciclicc ..
cltre patriarhii rlslriteni din 867 a piltl'iBrhului Folic.:.' .. . , ,; , 0
',,1. .:!;,...:
,
,to
' .
." '" j .; ... ;"r "": -
.7i"
. Sinodul V-VI [trullan, canonul131c'arespune: ,)Jeoarece alIJ.aflatca iit B"iseriea
,:
.m diacon sau preot sl marturiseascA in public c! nu se vor:rnai aiinge de femeile
:..lor, noi, urmfutd veehiului canem.al rigorii 'ordinii apostolice, vrem ca de acum
inainte coabitArile legale ale barbaplor sfmPf:j sarlmAnA in vigoare, iar ei sa nu
desfac! nicidecum legatura lor cu femeilor lor san sA intoarc! spatele relafiilor
.corijugale reciproce lavremea cuveniti. Astfel cl daci se.;vagaSi cineva vrednic de
'., hirotonia in diacon sau ipodiacon, acesta sa nu fie nicideeuin fie iidicat Ia
; aCCasta tre.itpta daci cu0. sope legiuitii, Tiici sa i se ceati in timpul hirotoniei
.' 'siimarturiseasca in public ca se va de relapilo conjugaIo legitime cu sotia sa,
:'pentru cii. de aici sa nu tim insultam ciisiitorialegiuiti!. de i
: prin prezenta Lui, intrucit glasul Evangheliei sllna: Cei pe care
: Dumnezcl! i-a unit omul sa nu-i despartl ['w! 19, ,iar invati despre
, cjisltorie sa fie cinstita in toate neintina! [EwI3. 4] Te-ai legllt 0
l' t. . .' I'
;l
de indrizneali sacrul sfintul Simbol [aI credinteil, care are 0 tirie inatacabil!: ',j,:.f. :'clEI Se n8$te din Tatil, iar DuhuJ:purcede i din Fiul, CUm efieCAreala lor, de aici
.. priR voturile Sinoadclor Ecumcnicc, nici nu spunem asemenea lor cl Duhul SIaitt. _.; , :umieaZ! ca' se .de Inai iiiSU$iii decat fllli. 'Ciici
. i . impotriva canoanelor apostolice.va iIi.drlizni sa. lipseascA.pe cineva din cei
. '.. _. prept,sau dif!con sau cOr'n.un.iunC?! <;u feI!leia'
... . .. daciin.n preot diacon aIunga femeia sub pretext
de evlavie; sll fie excomunicat; iat: dacA st!ruie,.sa fie depus.".. :; ;... ,_, .. .
._'
, .
.. spun cA Duhul nu din 'fatAl,.ci Fiul, nu
..,
.vor ntcu:H!.ITl. sa mteleaga cli n-au de la. $1, c!, nu
.: .agonisit dogmli blasfematoare de laun Sinod ,Ecurp..enic. Ciici ... I
I Dumnezeul nostru zice: "Duhui Adeviirului. Care de ]a Tatiil [In 15, 26],
'.:
:.:
...dar ei. p!riritii acestei noi impietap, spun Care de Ii TatAl 'i de la Fiul
"
:.:.
.' "pun:ede
lt
Dar ei nu vid, iad$i. riici ca. dacA. inSU$irea Duhu]ui so in
t
:. aceea cA:Uuhul purcede de la 'Tht.iJo. cum screcimo8.tein faptul i
:i
-;.';. Lui din Tatllar fico:munlDuhului din Tat!l ru:fi
,
!

...
.. proprie Duhului, DardaclDuhul S-ar distingQ prin mai multc FiliI.
II
.: atUnci Fiul ar fi mai .aproape de ddt D,uhul. B$a sub aIt! piesii
.. .po alti seenl Hr iBrqi fmpotriva'Duhului a lui Dar. in
'.. ... nu
. .:',.. .de o'.ftinp e propriu .doar Unuia.din eei Trej, atunci emiterea Duhului S
. '::": 'nu c 'comunA Gelor Trei. ci e propru: doar Unuia din Cei Trei. ..: .. : - .: '
8
I.'
a
. ..
!. i
.. "." I
..
1
....
, :e
.
t S::ti'::' .;:::: .

.:.;1
,w .
9"4 -REVrSTA lEOLQOICJ\
Dar oi, pe de 0 ne-a.u instiltat astfel pc rioi i Bi.seriba. 0rtodo:d a lui
Dumnezeu, iar, pe de alt! parte, venind din Roma cea. Veche la prcaiubitorul de
evlavie nostru autocrat [implirat] i altele impotriva pleromei BiSericii
6rtoooxe, au spus chiarde la inceput c! yin de laRomacea. Veche, preti.nzfuld cll au
fost tnmii de papa [Leon IX], dar in realitate au veriit de la ei dupa. sfaturile i .
jndemmirile vielene ale lui Argyros IIi n-au de papa. pllsmuind scrisorile
pe care Ie purtau chipuri Ie de la el; c!ci acest lucru s-a cunoscut din. multe altele, dar
, l dia faptul ci pecetile scnsorilor au fost dovedite in chip vadit eli sunt
Deel inscrisul acestor impioi impotriva rioastrii., scris eu litere itaiiene, a'
f-ost depus de ei mai intai, in prezenta ipodiaconilor de rind a doua sAptlimanli, pc,
Masa MarH Biseriel a lui Dimmezeu. 'dopA care,intrucat ipodiaconii i-ail facuf
vant I-au aruncat depe dumnezeiasCa. Masit cerindu-Ie celor ce I-au pus sll.-I ill,
. dar ei n-au vrut sa faeaacest lucJ;U; fiind el aruncat pcjos, a venit in ma.inile multora, ,
iar pentre ca sa nu se faeli publice'blasfemiile din e.1, smerenia noastri I-aridicat
.
.' .,;
.-.. .
'.' :.:;,
chemiind pe c.B.liva din cei care tiu sA traduci din limba italian! [latin1i] in limba '
greacli, anume pc protosp!tarul Cosma Romanul. pe Pyrrhus pe monahul loan . "','(
Hispanul, a poruncit eft inscrisul sa fie tradus. inscri.sul tradus de ei Suna. eu .
cuvintele lor . ,
IIfnscrisul se pAstTem' tn versiunea latin! original!!. Tn finalul f!lportului delegaiiei
papale: Brevis et succinta commemoratio carum quae gesserunt apocrisiarii
R.i'anac et apostoIica,e sedis in regia utbe et gualiter anathematizati sunt Micha,el cilm
s acibus editii:Mansi, CCXIX, 991 sq; PL 143, 1001-1004; WIII,1861,p.15()";
1 ,Traducere romlineasc! T. M. Popescu, Studif te%glee, an II, 1931, nr. 2, p. 35-45.
TexruIraportului delegatiei papaleeste unnlUorul: Scurtl1 succintl. insemnare spre aducere..
aminte a celor fI1cute de apoeris!arii Sfintei Biserici Romane ai Scaunului Apostolic rn .
imperial cum au fast Mihail adeplii lui.,
I. tn anul al unsprezecelea al fmplritiei lui Con:o;tantin Monomahul. anul al7-1ea at
indittiei [1054], in chiar ziua nqterii fericiD.llui loan BIltez!torul {24 iunie]. dupl! ee sosiseril
,de la domnul papa Leon IX apocrisiari ai StJnllllui scaun apostolic roman. adicl Humbert,

card'inal episcop de Sifva Candida, Petru, arhiepiscopul Amalfitanilor, Frideric,
i'
caneelar, venind ei la .ml1nlstirea Stu:diu Intre zidurile. Ofll$u1ui Constantinopol,
J
Nichita numit f! Pectoratus [Stethatos] a anatemizat In prezenJa numitului tmpArat.,i!,
-:
r
demnitarilor lui, de fat! fUnd ,i Dlmtli 0scriere aplrutl sub'numelc lui, fnipotiivl
ScaUDului Apostolic l a tntregil Biserici latine, ,i intitufatl: ..,Despre azfmI. despre
despre clI.sl1toria pi-eotilor".Pe lAngI' aceasta. a anatemi2'll.t'pe ioti eel Care iii"
Sflinta Bisericl Romani esie cea diniAi dintfe toateBiserlcilc, ,i care ar cutm sl
weun puriCt credinla ei totdeauna orfodoxl. Dupa-ca:.re. acell1fi I'l:!lpArat'Olf;odOx. a
lndatl tn prezenta tuturor Ii la c:ererea aeelol'llJi nun{ii romani, 51 fie arsl numita
astCel a plecat- .;
t
"'!

::. .1 .. .t:
L ... !
, , .
. ,$
{ . "'.
.
J
:.:!,; I t1,
.STUDn I ARTICOLE
' , .95
. it
. : .
:10 '. . ... "..
, .. Oricine ar vorb! canf.ra crediriiei i sacrificiuliIi [eubaristic] a.1 Scaunului
. Roman Apostolic, sa fie anatema:':':' maranatha [I Co 16,22] - sa nu numeascii
I,
, erertin ortodox, ci eretic prozimit [!J.parator a1 pliinii "ospite]l:i;, _.
',' -' .. ': , '." '. " . ' ,
. ., . ., .' \ .,. . l! . ..> .
'2. I!lf in ziua urmiitoare, numitul Nichita a din oi-a4 de buniivoiea mers la
fn paillatuJ Pighi. Primind de 18 acctia,dezlegarea a intrebllrllor lui, a
anatemizat din nou de bunlvoie toate cele ce zisese fi flicuse sau inceresse tmpotriva
Scaunului eelui dintai i primit ll$a de ei in comuniune. a fost Dlcut prietenul
lor familiar:. Apoi, din poruoca impl!:ratului, au fost traduse in se pistreaz! pana.
,
aZi. in aeelll$i cele spuse sau scrise de legap impotriva diferitelor c;aJomnii ale greeiler
inai cu Constantinopolu.!ul Mihail aleepiscopului
mitropolitan LOOn Ahridanul amintitului c!lugAr Nichita., .: .' , ,
.,
i:
3, tn fine, Mihail, evi!!nd prezenta lor convorbirea cu ei slAruind in nebunia lui,
)
arl1tafii nunpi au mers la biserica Sfintei Sofii tn zlua a 17-aacalendelor lui ,augUst [16iulie]

, plAngAndu-se de inelpll\Anarea acestuia clemlui pregiitit dupll obicei pentru liturghie, la
ceasul &1 treilea. al rilei de au depus 0 sentinfli !-Ie cxcomunli:are pe'aItarul principal
sub ochii clerului ai poporului prezent. De unde IndatA, au scutura! praful de pe
l.
picioare, ca mll.rturie, dupli spusa Evangheliei, zic!nd: "S!!. vadl Domnul sljudece" [Mf 10,
'.<
14]. Dup!! aeeea. orfulduind bisericile latine care sunt chiarin Constantinopol
pe loti eei care de acum fnaime ar primi din mana vreunui &fee' care ar tlefliima :.fl
romanA, primind voie de la iroplirantl ortodQx, cuslruta.i-ea darui:i. il1)periaJe
.pentru Sfflntul Petru i penlru ei, :(U plecat in graM in ziua a 15a a calendeler lui august [18
" iuJie]:Dar tnduplecat priri marea siliruinfli a atunci flgi!dui
sl stea de vorbl cu ei, implratul i-a'rei:hemat de la Selymvria plio scrisorl, In ziua.a 13-a a,
"c:alendelor lui august [19 lulie]. Gribinc:hJ..sc,s-au fuapoiat chiar fu lIeeastll zit merglind la
paIatul Pighi. AflAnd numitul Mihail ell. ei s-au inapoiat, se silea 51-j adUeI in ziua. urml1toare,
sub pretextul unui sinod, fn biserica Sfintei Sofii. pentru ca, ariitAnd sentinla lor, pe care 0
iJi
stricase cu totul traduc!nd-o, sA fie asaItali acolo de popor. PreinlltmpinAnd acestea, prudentnl.
linpllrat rr.a voit 51! se tinl sinod dec8.t numai in prezenta pentru Mihail i se opunea in
tot augustul a PQruncit CD legapi slpomeasca indatl Ja drum, eeca ce au fI1cut. Dupl!.
care, mlihnitc! nu i-a cursa. nebunul Mihail a provocat 0 mare revoltA. a poporului
fmpotriw pentnH:I vointaacestuia luaase fmpreunil t:U nunliii. tmpilratul afOllr
de aceei. nevoitsil-i predea lui Mihan. $1 pe Iatinilor, a4ic;;! pe Paulus ;i
pe Smaragdus, qa s-a potoUt tulbUnirea. aceea: tn tin'nA, tmpll.ratul a primit de Ia
legali. prin sll, un din.orllfdl fi I-a ariitlt cetllenilor, .
deSi:cijiCririd ii conviJigAndu-sc tn fine ca Mihail a falsificat MAniat !!Stfel,
i-a tndeprtat de la palat, luAntfu.:.le onorurilc, pc prietenii ,ipo rudelc acestuja a Jinut chiar
irnpotrlva pan! 0 &rea minie.1n tine, textul carteide aceSta.:.
llU'll1e8iJ.textulexcoinuniclriiilemaisus]..... " . : ..... ;:. -:. _ ". 1 ,.i ,
. U Accastl primA fuIzI reprezintl de rapt un adaos ulterior pe actul decXoomunicare,

In originaIullatin ea apllr4rid la stiqitul actului cu iIml!toarea asemel.lC8., 0 "'11
.
aItlcxcomun\care flcut! aoolo prin viu grai In rata tmpAi-aiului;1 a demni1milor lui."
!

"1;'
. O!l !i.-. . : ;,
....... '.
,I'
.. ' . : i
f .'
f
: +
'. .; 1:\.. '1"
'-;....: . . . ..:
: .";;I.r" ','
::: :l:"!t
. J
'1
.
,;..i

1
i
96

:..

Humbert prin gratia lui episcop at Sfitltei a , .
arhiepiscop al Amatfitanilor, Frederic diacon i canceIM citre top copiii Bisericii '
universale. .' . .;,
Santu! Scaun Prim Roman, caruia i'stl potrive#eirrchip:speciiii,:' .
ca unui cap, purtarea de grijii. de toate Bisericile; ne a inVrednicit si ne fael,de'
dragul pacii necesititii apocrisiari in acest ca sa
cobor8m i sa vedem, precum stlscris [Fe 18.21]. daoi satmplinit wevea strigl.tul
care urea necontenit din acest pSni la urechUe ei; iar daealucrurile nust8.teau "
sa fie informat. SIi. de aeeea, Ynainte de toate sllvitii autocrap, cleru),'
senarol poporul Consttmtinopolului toata Bisenca universala ea am cunoscut,
aiei un lucru bun foam mare. de aceca neam bucurat foam tare, dar ,Lun
lucm di.u, de aceea neam intristat jalnic. Dei cat stAlpii imperiutui. eei
einstiti ai lui i cetatenii cei intelepti, este preacretin i ortodox. Dar cSt
privete pe Mihail eel numit abuzlv patrlarh i colaboratorii nebuniei lui,
seamii.na in fiecare zi neghinele ereziilor in mijloeulluiintruclit: : .
- ca simonlacii vand darullui Dumnezeu; .
- ca valesii ii fac eunuci pe eei ee loeuiesc in preajnia lor; :', . t
- ca aiienH reboteaz.li. pe eei botezati'in numele Sfmtei Treiini. mai:ales pe
tn de
130tezul au pierit din toata lumea;- , .'. - - '..;.. - .. , ... .:. ". .......
, - ell. nieolaitii apara admit la cii.saforla trupeasea pe:slitjitorii sfiirittilui
altar;' ... . ." - i ...,,';' ,:' .
- ea severianii spun ea Legea lui Moise e blesteniati; .;. ./,; ,
.. -. ca maniheii, intre aliele pentru ca: spun tot ce. e fertnentat einsu'fletit;
-:: ca pnevmatomahii sau teomahii au taiat din Simbol purcederea Duhuliii . -.
Smnt din Finl" . . ... ;, ': " " " :.. ' , "., , :,
0; ca nazlreii phesc stat de mi.lIt cllrllirea a iudeilor; fncit lie optin' :
botezttlui copiilor care mor tnaintc de' a' apta zl' de Ia i vor d:fte 'I.,;.
in caz de primejdiefemeile af1ate Is menstrua:lie Sall in opreSc'
sa fl.e botezate dae! sunt nebotezate ' ,. ,... . . . .: .....:
. . '< . .' -'._" 'I _." . : -,' .....
. - i, 511. crease! ca nazireii pletele capului blibile, nu-fl'riniesc ,.,
la pe cei care-:i tund pleteie r&d rfindUia.Ja
i
romane. '. ' . .":' ".' . , ': ;, : . >, .... .... ..
'.
Povattiit fiind pentru aeeste rntloiri millte faptele ale lUi prin senso&ea:
.
domnului.nostru Leon, Mihail a dispretuit i supunerea. Dupi care.

arefuzat categoric prezenlB- discupa cu nai, lui, venif.i sl-i IIpunii. slpurii
-i ..
caplit'in mod rapoiutl aWorrele, niei n-a aSculW desfatul siinlitos aI autociaplor '.
T
.
a eclor inte1epp care-I poviituiau sll.-l urme:ze, capmai tnainte; a interzis .
. . . i; , .
1. : .
).:
,


,"". ':
j.
'. ..
.";
./:
: A.';'" . :.
! . !' I
STUIm. A,RTICOLIi. . " (.. ':"" :< 97
-1''" f
li1Iltgfiiilor iri cUm mai inaiiltea: tncliis bureqeile iiltwldr ntirlilir3ndu-i
azimiti. i-a Persecutat eu yorba tilpt8.panii Uitr.:atAt incli.t a'iuUttemizat fn fiii
lui SJ::aujtul Apostolic. impi:ltriva ciruia inca semneazi ca, patriftrti ecUmenic: De
violenta insultaauzit!la adresa pritnului.Scall:n,Apostolic
vazand cum credinta catoliea se soufundii inmuli8.chipud, eu judecaia
a Sfmtei i NedespilrtiteJ Treimi, a SQaunnlttkA:postolic, a:earui repreZentare 0
avem. i a tuturor Pirinplor
din toata Biseiica catolica, pe care damnnl nostcu preacucetnicul papa a pronrintat-:
o impotriva acelui Mibail a celor care-l mmed.. daea nu Sesupun: '. ,: 1 .
Mihail neofrrul patriarh prin abuz care a primit numai de frica omeneasea
hama monahala, iar acum e ctinoscnt de multi pentru invinuiri de neindreptat,
tmpreunl cu el, 'Leon numit al Ahridei i sachelwl Mihail,Nichifor,
a cillcat in pieioare tn public sacrificitit [euharistic) aI,latinilor, i tali eei care
Ie unheaz! in ritacirile tndrlzn:elile de mai sus, sA fie anatema"':,t,niu'anatha [1 Co
I 16, 22) -impreun1!. cu simonienii, euvalesienii,cu eu nioolaipi,
eu severianif;cu pnevmao.tmahii, cu maniheii caror invataturi Ie .
i'eu ceilalp care spun6a. p&inea dospita' e fnsuflepta. ell top erefil?ii, '
S!lui.!T\ai_ .lui; nl,l lie supun.Amin.
Amin.... . ": .. ', :/',': =::', -',. '.:,;'. :i '-:., :";:.... ;"; :".
'. ';"Acesttisililtcete cupn'nse"inraceSt'inscns impios lilt smcrenia.
'neSuportand sli rlmani nerii.zbuiliitii il6pooepsiflf i
'impptriva 'drepteicrediiife;' a 'coriiiiliieatce.e- pnvifciare Ii .
; sfiritului.nostiit lntiim4t zi
, fnainte, dupa ce i sa raportat, a,trimis sUie chemap tnapo i in.,Mlirele ei sau,
I' .tnto.rs Ingrab!'. dar.nau vrut 'Savini!: la smeren,ia noastrl Sfintul arele
Sinod sa dea un rDspuns'pentru impi.e.tltile pe care levo!Dimsern, ei. umland
tnscrisului alC!tuit de ei, .au pretins ci aude.spus impotriv8 dreptei'iloastie creditite
ine!i mai molte decat cele scnse in el ea prefer! mai birte sa mom'decat sA
vinl in vizlil ilQstrU i 81 Slnului. Cic?i ae.c;stclueruri nea intiintat pc i
siuqQul putehlieul i leau spus eipriil rlSpuriSUl
magistru cereri i al preaiubitului de Dumnezeu hartofilax i hYiK!mneriiatognu'
[arhivar scriitar de memoriiJ.Dar .
. . . blnevciitCa ei' :V!iiOo/.!Ii se, CU ,i eu
. ". ])elltru plreau investip en oficiul de ambaSlldori; dar, de
.;' . , attfel ned,emnCS: o' asenienea impotr1ya: dreptei..:credinf,esa mnAnl
l': .. nerl%b.unati; a rindtiii tuenl ,fil'i:runis smeJ'Cniei
noaStre0cinstit! '::
@fMarii. cereti, CQJ1.sfar1S: tQrisultil
filozofilorMthaii PseUos]. Iar ace3s1i sccisoarC sqn!'cuvAnt de cuvAnt ;'.
.. ". - .... :-' .. t'};-;" .... ..
"t:>;'f ..
i:
'4'


! f"
(,
. ....
.;
"."',' . :.... .... ... ,: .
.:L
VISTAi'EOLOGlc! ". ....:0';,'. ;. .....9.9
.RE ':' ..:'.,','. I.' ,;. ': ... ,:.'. ,'hi" l ;:, '
98
"'.. '.' . . .,', t.: tRteI'i. mea.,asupm punand in in fieeare zi'zoofde'mii' dedglSefn:itC iinpotriva
cele A:rgyros.
. bnperialii agbit ca fost de : cei vinOvap i-ani' ;.
Pentru eel de nu nu niai tlecireaSci Uncle
trimis batut1la sfinpa ta, ca pnn 01 sa alp flitu't' caf care I-au.
ca acestea. far vor fi .-au
intocmit ii I-au scns, au avut
0
ca: . espre runcit ca ,i vestathul, . 'l:'
hfutia sa fie arsa in tuturor. Cael m;;, tn temniti, ca sa ':: .
ginerele lui Argyros, !i
l
vestes-ul. flU1 slu, aeestei chestiuni. Luna ;. ','
. _x I -bdandcelerel....""cummertm tnpllC .
petrea_ <leo 0 ra ", .;: -,- '.' . . ;.,
iutie, anul al 7-lea ai, . , ' ' ' lit A,adar potrivitrinouieUi
Acestea l,e scr:s?an: tm:
erls
cei l-au intocmit!}i
de evlavle ce I-ah fiicUt. au fost azvarlip
fie. au Idee la faceres. lu!. I-aU lor trimi,i de tmpArat. lar chestiunea .
eurente, larin primazi : '''_='
s-aJudeoatmztUaapau: m
l
b' ,
24 iulie in I
U
: 0 aeest impiosinseris,
.'
V ::e datJJq consin;itKn.:!!iii _,
care I mal I u\,,;.,j odiosului inscris aruncatde cellmplo,l n-aJostaIJ._ .. ,.
Dar orlin u necuVIOS "''' . . ..x 10 ce au . "
, de .n 88Crul secretariat. at arhivei 'spre a , _.
CI Pmiat astfel fro 'otriva Dumnezeului nostrll ,I spre 0 dUI'Ii?111: . ,. ..:. _
s!'se;Ue ell. tn ziua i!. 20.-;8: ii luhii burente, c!nd au fast , lor. NOI.fIlsll am convorbrre.a eu el pentru
ei care au de: l': ::.. .cl er:m; cl sunt riemutat de Ia. $i
i
"
":',.
4'
;..
c h' .. adunat
i
listizi tn impreunl eu nOl toli m!tropoltf
ll
":. .., vorbl I a dlscuta despre unele ca acestea cu locllltoni Romel tari.'fenclrea ta
anume: Leon al at Syleonulul i .' ". . ceilaIp patriarhi uit I nede:nn !}i cutotul eontrarJi necorespunzat?robiceiuIui
N
' 1 e al Evhaitei sincel, Dimitrie al $1 arhiepiseop. Pavel at .:'"i .'::care (iomnea in tlmpunle de la mceput in unele ca acestea. ;'. :, ..... .. ,. ,
leo a , . . 4 A A l! ...4!-d d A I d' .'
Leon aI CQtradiei at Zichmel" i. ,. .: c:e1ll tm,,,,,, VI"" sl cuteze mal mlU'C e . sA
. . .mtreaca prtn eele dm unn! pe .cele dmtij, au depus pc Masa. detaina,dm, Marea
. Biserici a lu! un inscris tinpotriva noa$Il:care expun.eai alte.fIeCAreli 7
Mihail I Kendarios citre Petru nt'aI Antiobiei"(st'Ilq!itullui iulie
1
. . t*. _ ".' ' . . '. 1
. -r
. . Mihail Kemlarios
$i patriarh ecu'menic CltIfJ - - ,
. . .. . . ......
, .- 1, Nu eel
1mpotriva nemnului ci
, .' -:" '::;;z' .; .. ' ..... - ... _l .... - __'.... 1 ....: - ...
, "Po 129. ais:-a2o; win. p" I 188: de Ii piimi'ilsPUiiili
: '
!' .
-
I"
., ale impietltii lor. la sfIlqit azvarl ,
,: eei din ea nu vor sa-,i radii nu !}ovlie sa primeaic!.
. 01i'iiiiaa' [eUh8rlst1clj dB"I&: "reap ofumdii pa,ine' dospita ci in.
.' '. Sinibolul eteainlei itOasi:ienu spunem ci r>Uhul din T81i1 !}i diD Fiul.
: ci nurnil din1\00, ," ',' . " .':., :, ,I' i: ",,',' -;1,' . " .
{..::.. , So'.ArIi mai bio'e ca acest inS'criS iht'pios fi rdstm sl nuti venit deloc
:.Sub 'qchii Oaf cum'itO- s:'a fritAmplai aCeastB,. fJ.in4cl a fost depuS Pe rat!
i 'Ii t1$ror ipodiaconilor'din acea intrudt am
ell e nepom'lit sli ne rizbunam"pc cei ce au blasfeniiat,astfel in- MaIeii
:.8iseriOO a lui nuDuiezeu tmpotriva noastri,'satl mai degmbl'impotriva tuturor
..::.": .. # :." : ..... ; ; ... .
" h' ; ..
.. ";'
_.. _ '_" ."
. :--'" 'r':': ;::;;
,-'
.,

... ' ... , .
\ :
l (. ; \ Antiohiei la prima sa scriilolR Ci!tJ'e 'acesta. . : ," ,.',
......-:..-.(
:' ;"" i'l

.'
.1.1! I .c1
i..... ,
: .. '!
sl ne prin:acc:stea
Ii ndu:at v!etu noas:re tiJ;lpun a!te valun
. lOSS, scandalunle.erezul?f.81,1
ortodoXlel curg din bogat panlt.ia marguuJe lumn Jocwtc:; a tmpms
biirbap: ble.stemap ,i. impio!i - OOci dintre cei evJavio,i nU pe aeeia
cu acest nume? - dtn pArtile apusulUl In aeest Mare care
pretextau dreptpricina a venirii lor fapml ca au fust de papa, dar veniserli in
Reginlla sug.estiiIe i sfaturife viclene ale lui.A:rgyrps sau slirguit sli.dea
'I" . d d lu' A,,' . I I ..... ' A 'd .
pn eJun .e map scan a n atat Impotrivaa tor ucl1lrt, .e.... Impotrtva reptel
_ , . \,."'., .'.< \':,';' . ':!'," '"
. 2..Dar ce sa povestese celcJaJte vicfenii !}i suCite cutioase ale
lor cand !}i scrisorile pe care Ie-au adus 'noua puternieului nostru itnpiirnt erau
. plasmuite, frau!1area!}i falsificarea !'ligiliUlui dovedind plasmuirea ei1Yoi
: tale seds luerul in primu} prin mirimea i .
,vlelemel.' '".. .. " . .' . " """: ... , "', ,.. " .'
, _... 3. dupa au foSt'adusescrisorlleplasmuite,
. cuvinte 4e dispret ,
. ca ortodOXIR a f.Qst compti. de,nol mtre altele pentru ea C!Duhul stant
. '. , .., I' ' ,
,; ..dm aeost luem. e
Mal au pentru
'.
o 1,
:!
"
-ij
?1
v; 1
.' !
: 011
.;
!:
-" II'" .'

" J , .
i'
,
.!
.
1
<'
'\'

0,)..;.1--.,.- ... : ';. : :..: .;i.;,
.... ':\"',
.
:"
'.'
I
? .:
100 . ....
. ".,. :;-,::.::. L
. Petru J;ir al'Antiohiei

f'c10i
.";.
..- .
1054)
..............._:.
'. - . .".
ca sa nu dam prilej de scandaluri eeldr din pe lingl.
altele, eelee pma a fi eel dinlii din delegape se numea pe cancelar al
Bisericii din Roma nepot at regelui [imparatului gennan] al papei. iar totre
timp prin drept am an.atemizat dinordin imperial in marca saIl II: consilitlllii
secret aeeastli blasfemie tmpotriva pe eei "Care au intoc,,!,it acel
impios impotriva indemnandu-i rnult 51 v.ina in fatanoastri bu
cbe$lunHe din aeest inscris sll.rellW1teatatla celelaltedih eI, cat Ia distorsiunea
sflintului Simbol. Dar fiindciJ. n-au suportat; ci. au ameniniat ca se omori pe ei .
daca nu incetim ",-i1nghesui cu privire'laaceasta, ru:n hot!n1tsa purcedem la,
. anaterna tmpotriva blasfemiei lor:" "
6.,Acestea sunt eele pe care Ie-a uneltit impotriva noastri. eel rliu: ComuniC:ar!t
tale cele despre Recasta mai intAi pentru eR sl participi' ImpreunA eil
noi la oearA, .clici te vei punein locul riostnl; iii' at
doilearfind, pentru eil dreapta invlitAturA, at carei metcrez tare apl!.rAtot neinvins' .: .
tu, a fost blasfemiam, nu de apoi ca sli ai , .
$tiinti intelegere exact! a celor fntAmplate Ynckul inea,re iti vQr veni de IS. '. '..
Romda cu ptarivi:ed:a :....
prea ulfie:ze,ftSca giln Ire. '.... " . .:: .::. '; <::.
.'7. Iar scrisori!e caire p,reafericip identice intru .
trim'jsl tale, negasind pe eineva dintre cei lji pOri
. . .. .
care sa Ie trimitem 'eylor eitre care (e-anlscrisjlc:.-am. trimis tale, 98. .
prlntr-un evlavios' din cei care mei'g 'spre'aceIe locuri s! Ie trimip. cti16r
au fost scrise. Pe IangA aceasta slI.-i indemni starnCljti priiltr-o. scrisoare proprie
sa aib! iel dumnezeiese pentru dogma dreaptli ,i nepitata 6ui-aia noastri erlrointa' .
dad! fi intrebap poate despre eelc iaeute inRoma, s1 dea rispunsul potrivit . :
- euvenit, cum s-a arAtat '.' ". . . .. "
. 8. Jar despre serisoarea noastri cltre'pre8st1.ntul patriarh al AlexandrieiBm. .
scris preasf8ntului patriarh allerusalimului, ca daei-p vafi greu s1-i trimip. fu
sensoa,rea fiilldd.
sfinteniei tale se gribea sI pIece, exp"!5 B.cute in .
dupa...ace:asta, dacii va fi ilevoie, "Vom 'serie 0 serlsoarea mai amplii et8rl
despre trimifindu-fi '.i ,acel il!apof!iva
tains. sa afli din el distorsiunea a.cestordn
sunt plini de toat! ignciranfa sail, 'mai bine-zis, de toatinesimp.rea
$i nebunia. :. ...:.:..-... :.. ,:_:..:::' .. , . ... _._ .._.., ...
Donmu:l$f p!zeasea in sinatate deslivArir:ea ta rugilndu-te pentnmoi';':
..
:. '
i:
i
..
r....
r
,.

STUDII
t' . 1 < '.
.:'-. ;:..
8
if


. ':-i
'. . - '.'
Petru. patriarhul marelui allm Dumnezeli Anti6hia:
. ,
.. " :<. 't: . . .':". ,":-:.! .. .
. Cuvnt in vremea Cfuta Ii Argyros ItaliaiiuI criticand' cere :aJe noastre.
,Preadumnezeiescului, augustulu.i, veneratului sflintului meu stapan,
preafericitului Mihail arhiepiseop al Consf.lmtinopolului, Noua Roma, patriarh
Petru din mila lui Dumnezeu arbiepiscop at ma.relui at lui Dumnezeu
-:.
'Antiohia. ..... '.' . .... . . . ", '. .... ''i .
. .... : 1;. ta scrisoat.e: sfmte stiipane,rie-a inviita-
t
"ind.eajuns caterele a lucrat vrajma,ul tau cel sfiint ce uneltesc tmpotriva
- fa cc;i care te urisc pe tineridicind Cf:l.pul in mijlc:icul bisericii tale. mare miiare
'. ne-a cuprins neputllnd intelege care-era mobilul ce anOOtcvoiaArgyros italianul
, pentru faptulde a sefi ab!tut alit de multdc la cale a pune mma'pc Cele sfmte,
. . mACae eil. enesfinpt? Caei ce e comun intTe un came 0 oaie, ca acela, laic fiind, s1!.

. ame5teee eu curiozi:tate in cele ale lor $i sa niiscoceasca .facli
.
scrieri Iliincinoase"curn he-:ai aratat? Din ciare.cefcare i'>:a inscenat nu'
nimic aJfceva decat pentru pa.pa a sehimbat deja viata-cu moartea.'.Dar "j{.
". t.
slava lui Dumnezeu Care-i prinde pe cei viclenia lor [I Co 3; 19] n":
...:. a l!sat ea pliismuirea sa ramanl ascunsl multiVfCll1e;', .' . '. ..

::.. '. ":-' '.2; tn scrisoarea sfintenieitalese cuprindeatin zVOll ea.r:;" a.:alU'ns Ii' unictliIe'
; tale eA pomenesc pc papa in sfintele diptice, lucru
. ti
JJ
preasfmfi patriarhi [raslriteni] ou trebuie s!fiu intr-o atilt demare ignoninpi.
: mai ales eu maintea eelorialp, care ca de la SfiintUl Sinod VI Ecumenic inca.ace,

clI,sa foloseseeuvinteIe tale, pomenirea papei a fosttiiati din sfintele diptice 4in
''.':1)
'priciria: faptuluicl papa de atunei Vigitius [537-555] n:.a. vrut sa vmi in sinod nici ':"Ii
;i:gl
s! anatemizezc eele serise de Teodoret tmpotriva credintei ortodpxe a.celor 12
cap itolc ale sfiirittiltii Chiril, de atunei. pinl acwri papa csto tiiat dinpn::8Sfilrlta.
.\ ........., ...... '. .:; '." !, ..... ('.:. .... ":'.
. c'... :1. :Aciestehictuncuprinse in JlIlIplUt
.:.: :nti cum's!spun. mal tu-sCamii' din pricinata daci ai seris asemeneatqcnirl
'. pabiarhi dupl aseniinarcascrisorii'tale cMn: ci fnawtC' de '
'. c;ercei:are cle desavtlJlita ai dintr-o auiire, (:!::ea ce nu .
S-I! B.eut drept ceva care saflicut, Cici fi pomenit'eu'po papa, nu-I ."
. ':. Biserica ta. al cm:ei eley i zeIof:sunt caninieni altO!, venerind miirind .
. :' ':''':' : . ,':'" :::, ,'. '" :', ';';', ," :.' .'.:,... .:, '.f,:;:::...>..:..:, .
14.c.: Will; 1861, p."189-204; PG 120'; 79()..gI6:- . '.. : ..,\' , , : .._
, .,. .
",.. '

:":'if.- ..,.... :
t' i- .
h _ :' .... -.i - ...
" . ... :; ;'r. . .
""t"
....
"!, '.'
H.
,-
I' .
.. .
t
i'
: ... .
l .:... .
., ... .
.

,.
1::
.
-:-!
I:. i .
i .
I
J '
'r I:.};
',.-i!.!.j.
-! I :
l ."" '
:.I:tl '.
' :.h;
J.. '; .
.
:F:l.:..
. . ::
, "J I '1'
. , I I
. '.
:: . '
102
.(.: .
cu fapta cuvantul prerogativele ei'1 Iat faptul eli Iii:ristllniadit adevarin pnvitor
la Vigilius n-arat! oare de cat! neatenpe ali dovad! cueemieul tlu bartofilax'1 Chiat
daca e un billbat priceput in cum 'a:uzUn, fUnd inci tmAr, n-are
suficienta expenent! a lucrunIor bisericeti, iar (oan Sciirarul zice: ,,Nu are
credibilitate vinul de-abia stors din teaScuri"u.. . ."
. 4. De aceea, cine aurest la 0 alAt de mare treapti trebliie
prin cercetare, nu in treacit, fiindcl nfiiilta ief!ll'hiei noastrc sunt cuvintele predate
. de I)umnezeu"16, adicl adev!rat8. a Seripturi, cum spunea :
MareIe Dionisie. Vigilius [537-555] a fost pe vremea Sinodului V Ecumenic [553],'
in care s-au discutat eele despre Origen, Evagrie,' Didym eeilalti, Petru, Sever
Zoara, precum scrierile lui Teodoret, iarnu pe vremes Sinodului VI
Intre cele doua sinoade e un interval de 129 de ani. Sa intiiniplat 'iru!a ea Vigilius sa .
fietaiat pupn timp de la pomenire din' priem! cA era tn conflict eu patriarhul Mina
[531-552] pe care I-a.depus, panii candcei doi arhierei s-au tm.pacat au Bcut" ::-.,
iar5pace intre ei. lar pe vremea Srantului Sinod VI Ecumenic era papll. sf'antul . ,
<Agaton [678-681]. bArbat cinstit intelept in cele Citete actele
Sioodului at VI-lea si!. se Citeascii.in duminica de dupa inlltarea ..
Cifistitei Cruci, vei pe zisiII Agiton sJavit de arest, Sinod.. ; ',:
5. Pe lang! aeestea, eu insumi sunt un inartor impreunA eu..
mine mulfi alfii din cei ai Bisericii cl pe vreinea fericitului patriarh al Aiitiohiei
kyr)oan [III,997-1022], papa ROmei,<Ioan el [XI, en!:potnenittrr
auiul ti.lturor la stinte!c Iar la' Constantinopol, cAnd ani venit aici in uniil
ell 45 de ani, I-am giisit pe fericitul patnarh kyr Serghie [II, 1001-1(19) pomenind
la d1:iJ!1nezeiasca Liturghie impreuni cu ceilalti patriarhi pepapi. Cum ihsii mat:
apoi a fost tliatlpomenirea lui ,i din ce cauza nu Astfel fiind
fata de aceste lucruri, nu mai vreau sa adaug nimic in plus despre pomeniceapapei:
6. Sa venim ins! Ja sddetile nenumlrate pentru tine ale romanilor. Dintre ele
unele mi se par del detestat de evitat, altele vindccabile. iar altele demne de ati.
trecute eu vederea. CACi ce ne intereseazi faptul cl arhiereu ii red bArbile Ii poarli
ihele drept simbolal nuntH eu stiitta Bisencia: lui Dumnezeu, cum scriai? Fiindcl'
noi ne'facern' pc' cap ,,garara." [tuoderea] tntru Clnstirea corifeului Apcisi
Petru, pe care a'fostziditl mares Biserici a lui Dumnezcu, fiindcl ceca ce
all flcut spre ocara stantului, a.cca.sta nai, spre'slava i
.'. . .:': .'
IS SC8ia viI. 66. . ., ". :.' .: .. .- ., .
\4 D4i:SpfT; ieriipia I;4;,PG 3, ... ,',. . '. ".: .... l;'
17 Probal!il atunei c4nd papa ScrgiuS rv [1009-1012] a mmis Ia
, synodica fn acll.i-ei mi!rturisirc de credintl so cupnndea pentru prima ..
va fi cantat oticialla Roma in 1014 rrimisa'de incoronare a impAratulul &em111n J\eonc
+. '.

,:1'1
'"
; . I . :,"i,.l,
'"
STunrr $1 ARTICOLE "
....
103
tl
,..J
". , r.. :' . :'. t:" . " l'
lui; bftrbile, iar tibi 'tacsndti-ne [papaiethra].
i
if
I'
Dar noi purtiim de6llr.imbr!cahd manecuiC,epitrahile i
:11
,;: : ..'. . 1\> ;;'. !,: ...; :. ;':

.. :1<
;1 ,': .:: 7. Cirdespre faptul6i mananctmancarun iarnionabii mlntnca t!

...

'came gra8iJne de pore, dacl!. cereetezi ell atentie vei flicute de imii i'

dintreai Caei locuitorii aityniei, Traciei ei cotofane,
,,'
'. cion, turturele arici de PM1an4 ac8r0r Yntrebuintare ca Pirintii au

iil
. ca indiferenti, "clei niei 0 creature a lui nue daca se ia cu .
i
mu1tumire" (111m 4,4]. M! convinge aeest lucru acea panza din cer, in

,care erau toate patrupedeie iiarele sAlbatice. p!sarlle cerului, 71.:
.
iar:)etru.auzind de Ia Dumnezeti;' junghie"i"m-linanca", a zis:

pentru cl nimit:: spuroa.t n-a iiecut prin gura '15
:t
, ,mca",a a!J.Zit "Ceca ce Dumnezeu a.flieut cufl!.t, f;ti nu fac.i [FA .
'}0;.11:-15}.>;: . .;, '. .. :' . : . ,;",;,i ,:.,;0' ., -;.' ' "
,:!i
J
\, 8. E-inomentul sD:di1:Q1 cuvarifur Vasile; caci cum
j/:.
'mfre legume distingem intre eele viitamatoare eele coreSpunZaioare, tot Ia
I
if
drnuri disiingem'intre ce e folositor ce e.vltfun1itor. FiiridcUeguroa e cueuta,
cum came. e vulturul. dar nimeni di!.cli are minte nu mancamaselarita: nici
Caii\i'deqaine;afad. dacl nu e silitde 0 mi1re'nevOie, iriCAfeel cc\:a
:t
n-a, dUcat legea"II, -rru: faptul dea pune de porC pe. ierburi a
ing!duit .de Sfintii Pirinfi; mai ales pentrtl rei 1a nu .se . "
..\.. untdelemn:buil. '.'." '. ' ....' . '.": .... ' .'... . .... :...:. __ .i ....
,':'j
,: i ',,: ,9. Ascult! oe nU trebuie
sicaute nieidecum manclirurile deosebite, nici nu va niscoci schimbAride maricaruri
'::1
pretC:Ktu1 infrllnlrii. Fiindc! aceastl dsturr:.are a bunei ordini eomurie e i Ull
J
;... . . motiv de'scandaIuri eel ce introduee in adunarea asceplor'2stfel de cauze de
':.:. tulburare se face a1 vai-urilor (M 18, 6-7fDar dacl Sfmpi Pm-inti

,,'.: ';,". au. socotit eli se poate pune in mSncAruri in loe de 'un alt condiment came siirat!
. amestecata eu apa i legumele, slou so caute, sub pretextul renimtlrii Ja came din
... ' evIavie pUni ClO mi mAitclmrilo mai scumpe Ii mai bune. ci muind pe
. !.".. neobseMiie 0 buclpcl de pAine.infiertura slrati. 51.0 consUme eumatil multumireil

; (J 17m' 4, '3-4]. Clci acea bUcificA muiati in atita api' eventual in de' ;
. nu e 0 acuZl de desfatare, cifntr-adevlr co. mai e:x:actiI. saniea infiiinare.
. . Deci aseetul envios trebuie sa fiU tinlseama de uneleca neabpnem
"! 11' tL
deJa uncle. ca acestea ca ni$te iudaizanli. ci fiJgind de ghiftuiala .Acestea
3,.
.:.
il1l
'sum cuvintele SfllntUJui VaSile. .-, . "., ' ..:;, , '.
'J
',:, II ,-', !+:;; .,.. ::\.., - .,.: :.; =. ':"'. ,,.,.. " "jl
19 ConstitutiiIe aScetice 25; PG 3f, . .
... <t.
t,
:. 'i-
':
.! :.....1,. ...
l.
..
.:.... :; . '":; .
,!Ii
.. f._ "_'_'_'.'_"
t

.':
f' :
., " ';;. . ..
1
. :'!:
'i :' .
.
, Jj,:
I . :1:"
I gil
REVIstA1tOLOGICA '
,:: ,. ...:.' i> ,105 I
104 '
.... .,....1
. ; ...". . ..:: ," . :,' .' .. )....
:':,.. 13. Ni.t priffiim nici celilalt s-al-acut la:'.. Domn
1o.lal' in sfirita lui mfinlstire Sfintul Pahomic hrinta. porcicu flirBmitlirlle
;;
Iisus HMOS intru marirea lui Dumne:zeu Tatii prjn Duhul. $fiiiit". chiar da.cJ. e eu ;.
de la mas! ii oferea impretUtl cu alte c8mUri oaspe@orpe
putinti lu!m intr-un sens evlavios M'a it viitAmap in oitpdoxie. Cict pare
ca:ro-i primeau; iar miinmtaiele cxD:emitiitile picioarelor i capeteIe Ie diideau:
monahilor bitrAni bolnavi. Ce mltiCare dulce,'preacinstite stlpfine.n!l,$uJ. urechlle
cohivll]elll cu .ceea co se 'Ia nOi. cAnd pOporul
-{:
"U'nuI.Sflnt; Unw Hristos in1ru mwealui Dum:n.r;:zeu Tatii1",
i picioarelor porcilorl Dar lintea bobii gititi in grfisime.rle:porc,
11:
'aronei aI doilea d!8.!Xlo at'doilea pritir spun:
i care dacii n-ar fi pregiitite cu untdeIemn bun dill casi reverse un niic hat:
i,
stiipAtlo", iar punand'inpatir pArticica sfmtelotsp,unem eu ghis mare:
duhcilVnicesc, lua de fiecare cum bine Dqmnul, inlfCtcat ...'
;,p:linireaD.uhuluiSflInt". ..' . ,_ ,':'. ,. ; .
. fn ftecare zi de proiectilele '. l ."" . " ... : i': .
, 14. Fiindcii e bine Ca. privind mai alesIi buna intCl"lPt;; 100.10 :imdenu sunt in
11. Un lueru rill, eel rnai mu 'dintre rele este adaosulla SflIntul.SimbpI:
Ii
..
'lj;rimeJdieDumnezeu sau eredinta. sA. inelinAm Sjlte pace ,i iu6.ir.e de fmp. Peiltru
t
,t',
intru Duhul Sfint, Domnul, de viata taciitonil, Care din Tatal $i din Fiul .. if
r!
cii ei sunt frapi no,tri, chiar daca din' necioplire din lipsi..de invatlturali s-a
dadEvangheliile' de la Doi sunt cu cele ia romani, un?e. e! .. .:;
'intamplat:de multo ori sa cada din. ceea ee sebuvineunUind vointei lor, nu

l
namulte dee!t noi de au flicut acest aclaos slliin? ,cand Sfanta dupl :.
trebuie sa eerem cle la neamuri barbare caio:secere de Ia noi care
. loan ne invatl foarte limpede despre Duhul Siant:,..DeMil. iubip. veti plIzipo'runcile'
amCrescufineultura. CAci este lucrtl la chip
1
Eu il voi ruga pc Tatlil alt Mangliietor va va da voua, ca sa r!m6.nl cu', l
sigUr de viati Tneepii.toarea, Treime potrivitccredmr.ei noastre

voi'ln vcac: Duhul Aclevarului. pc Care himea nu poate sii-L primeascli, pen1ru cii .'.
)I t.:amA a in tnlp. '. . .: . '. , ,.: ..t " '.:i ';:' .:.... ., "., ' . .
nu-L.vede, nici nu-L cunoS,fte, dar voi II pen1ru cl riimane la voi este .:
',; \,:', Darnu liiudiim nu primim,.dacii e.adevarat,faptul eltnu p.rimesc Ca preofi
.J!'
'in voi" (In 14. 15-17); $i dupa. putin: "Iar MiingAietorul, DuhulSflnt, pc Caretl va ::'
care au feme:i legitime sii se atinga de cele Sfmte.:nici aceia-cii fae :Iiz de came ',i de.

ite T:B:.tal Me,iI, vii,va pe vo.t$t...:i
-;". br8.tizl in'slip1mana liisatului de came:' in;prim:a siiptiinWdm' PoStUi .
spus voua" (In 14,26]; $i ,Jarcand vaveni Mangiietorul, pe CareEu ..
:: 15. Caci, cum, sfintenia .ejtit scrlsaarea. tnmis.ii de noi
11:
: Lvoi trimite de Ia Tatal, I?uhul Adevruului, Care de la Taill pUrcede, Acelava rla '
:. arhlereului chestiunea azimelor a fostindeajuns cercetatli. combiituti '.
:.:1
:iiI': .:.... m:lrturie despre Mine" [In 15, 26]; fnai am multe sii va:spurt; dar
._ .....J
.. ' respinsa de noi. ca una ce nu este.in aeord eu ianduiaia: [akOulouthia]-Bisericii, '
. teP!-ltet
i
purta acum. Iarcand va. veili Acela, DuhuI Adeviirului, Vii va C!liuzi la tot'
":'. oumai dacii ou ne-aIJ? baza pe.cuvantul canoI).ic.earesp\Ule; "Piirutu-s-a tuturor
''1
1
i: adevarul. Ciici nu va grii'de'la Sine Insu,i, ei cAtc va aUzi va!iii ceie"Viitoare vi -. sft. De fo.1osim de vechile obicei;uri". .ciici ei vor spune clobieei veehi e laei i
t
\(a vesti voua. Acela M! va preamiiri, pen1ru din al Met! va lua vii: va. vest! :traditia azimelor, ,i mancirrea de animale sugrumate ea doi fmti se pot uni1rupe!;te !.;
.
VOtlli.. Toate cate Ie are Tatil sunt ale Mele. De aceea. am spus eli (Jin al .' cudouii sumri. Cred insl cii acest Iucru se face mi la pomnea ,i eu papei sau
,1.
1J ' 1
,;;i va va vesti vou!" [In 16, 12-14]. .., . '\ a.celorlalp arhierei, ci din indr!zrieala celor ce aleg sa facii. acestea, cum $i in,
. 12. Cind evangheIistuI de clar, care Inip!.'riul nostrU sa se faca tarA DOastra lueruri
sau. va putea face un adaos sau scoatere7 dumnezelasca . ';,', : .. ::.... ... .<;.:.: ::. ':, . ;'1
,.j
rostitinspirat in modul eel mai limpede nu trebuie supuse la vot, ci mai degrabil.' 16. C8ei despre de la: camea de animale sugfuillate !impede
!tj_.
. unnate. Dar, pe cit se pare, Roma a pierdutoop'ii1e primului Sinod de la .. Faptelor ApostoIilor. tncare Iacob.fratele I;lomnului, se arat!: spuna,nd: .!
::;. _...
iatrucat Roau!. a {ost stlpfinitii multi vreine de neamul vandaIilor
. ."Cunoscute din veac stint lui Dumnezeu tOate luefl!.rile Lui. De aceea socotesc cii. "j
i :: ... ,
'of
care au invitat arianismuI sa sivaqeascii Botezi.ti cU 0 simpll cufundlirc, i::i.nnai
: . nu trebuie sii.-i tulburAID pe cei care se Tntoro Ia Qugi'nezeu cinfr,cfpagani, ci sli Ie

;
aratat, dacii e adeviirat lucru. Fiinclcii noua no' ede ajuns pen1ru recunoS$terea' . ;:::' sa se abpnli de la tntin8rile idol de Ia Ia cam.ea animale ,
.' ".. J
.: j deslivaqiti a c;redinte mAntuitorul Simbal at harului '$..:' ge fa sange".[FA 15,18-20]. nu rriii pot C!>nvinge i::i papa ,i ce.i,IIl(p ':.;'q'
.
.
'j
dwmnezeiesc, ciici ne invatl in chip despre Thtiil; Fiul Duhul SflInt ..,; arhierei n-au scriere dispozitie; cAndau cuno$reaexactii "i

i
arati celor e-l primesc Cu Domnului..Jar pc

sau scot ceva din el. ii anatemizam; Cici ziceApbStoluhuDe,vii va'vesti
'28 lui'

altceva decit ali sii [Ga 1, 9]: :-:. . ".,,;: . :', .. ' , ..
IB6l, p. 208-::2.28. PO 120, 756-
78
1.' ,. . ".. I : ..
\
lmt:"
! .
..... . ":" -'"_....... .
-.
t'li
Jj
'!'
' I,.
' .. I
H':,
:..
; . .. i;
"
.
I :111,: ,-. ..{.. ..
."
106
-eo
'
!.' :,., ,,:
. REVlSTAT.EOLOGlcA
", :

"
' '. .
:
...;.
.. :,7:
. ''':,:' ','
,
:1 .
,
. ,
....
i..
"

..
- .
. ::1.
.:
4
-
....


.';:.
" . .:
a celorlalte serieri, dar ahlnci dece oUe'trec eli 0 aserrienea
87 Dar vei gasi in in afara lui pe multi 'c8re minanci'sange de pore
de care dau miirturie plini de singe de pe mfturile carciumilor.,
17. Vezi ins!, preacinstite parlnte, cum neluandaminte trecnd eu vedetea .
multele sivillite de ai semaniim cu sarguintA euvinte cercet!m ell ,
curieJiitate pe celeale altora. Am spus-oOlll:e pe asta? Darsa nn infurii! tn preasianta
manistire Studiu diaconii poartlla slujb! briie,ficBnd un Ipem care nil urmeazl ,:;,
vezi, cU,m, dei te-ai ostenit n-ai putut 1iia .' c;:
nl.Cl &at aecst slngur oblcel. Iar daci nu putem sa rezolvam ecle ale eclor ce : :', <
petree sub' noi, cum vom putea sco!lte'din obiceiurile acel neam
manam? Gaci e un luem deron de iubit dacfi, cum se spune. la ei Divinul.e
invaJ8:t erept, e lKudat Iii slavit tntnm gind ell noi potrivit cuvantului adevarului.
.18. in ce adaosulla Sflintul Simbol faptul ca nu se din .
cere 'Sfinte din mina unui proot cisltorit, 'bine cu iubire de Dumnezeu face sfint
ia

ta e! reiistl!, 51 nu inceteze vreodati. rezistand Iii convingndu-i din Sfmtele Scripturi .,
sense ale Evangheliilor, p.nl ce:.i vei avea eonsimtind la'adeviiqi
erezlind luemri eu noi despre dumnezeiasca purcedere a Duhului Siant.diri
Tata]. Celelalte insa nfsepare c! trebuie treCute eu vederea, fiinde! nid
nu vat!mii cuvntul adevl!.rului, iar cele mai multe din ele sunt paate chiar mind1
Caci nu sa plecam cu urechea calamriii zildamice, niersa ereclem
Yn biinuielile noastre sa punem.Yn cele stabile care stau bine.
" . '19. aeeea e foarte necesar:preasfinte st!piine, eR atiinci candva'ffales
nou papal! stanta ta des!vAqire s!-i eX-puna toate aeestea prliitr..o cinStiti'SCrlSO
ditre er, 8!ia Domnul va conlucracu tine 1n toate va da sfinteniei taleharpentru
aeest lueru. Cad p.oate, cum spune Apostolul, noi ii vom aduna in blindete
pe' cei ce gandesc.diferit dedit noi, Dumnezeu Ie va da pocainf!ca sl eunoasc!':
adevarul [2 Tim 2, 25) vor tnceta multa lor rezistenta in duh de sfada
sunt eaptivi voii lor [2 Co 10. 5]. poate cli papa se va apllra spunind ca lucrurile
, care se vorbesc despre romani nu sunt adevarate sau ca eele Beute de multe ori de'
unH nuse fae duphointa lui. . '.-.: ... '.
20, Cad cine va socoti em trebuie primit ca intemeiat fapful Ci roniimii nu
venereazii sfintele auguste'le icoane. nici nu einstesc mOll$elesfintilor,
se aflii l'fin.tilor Corifei ai apostolilor PetrU i Pavel. de care.se aratA
.
man.dri se' laudl!. mai' decit toat!'. celelalte povestiri izbfinii romano,'
, ,
care sunt pline serierile poezia tor. Iar din moment ce Adrian. papa Romei
I,
".t.:
795] care a iropreunli eu preasfmp .Sinod1:l1
:If Leon IX murisepc 19 aprilie 1054, iarsuccesorul ;il.u nurnit in
l'
tn Gem:tania de impilratul Henrie 1II. va fi insclunat 18 Roma abia pc 13 aprilie 1055.
\.' ..
i
i
:*
*1- .
..
"'.t
.' i:.,:. :'._ ",' ,0.,:.' /l:.'IJtr.,;,.:';:i 1','
S1UDII ARTICOLE .. ._-,;. i. ;. .
';: :.". S:;: .;..:.i.; : " ,... :' _" .
.'. 787] i a anatemiiafinovapii introdusli a iconomaltiloraeuzatori ai cum
va ac:bititt emeva sfintele augustele icoane nu sunt einstite de romiini? Mai 1
:,
: ales ci.multe sfinte icOane care au distincpa si exactitatea sfmteniei prototipurilor
, a icoane soot. au fost mutate Ia Constaritinopol de la Roms. vedem Jii aici
II
t [in Antiobia] pe francii pelerini intrind in preasfintele noastre biserici dind .p.
sfinteloricoane toata cinstea Iii inchinarea. : .{:' :" . :.,'
'11
21. Ml mg, te implor, iP ceqi mhting ell miittea de sfintele tale ca
t
.I dumnezeiasca ta fericire sa:abordeze lucrurile lisIlnd de 0 Parte rigoarea exeesiva.
l

I . C8.ci teama este ca n.u eWnva vrind sa c8rpe$ti mpt siinu facimai rea mptura
, saindrep}i ee a cazut sii liu faci mai mare c!derea. Observe. dac! nu
.t
;j
eumva in chip vadit tocmai de adicii din indelungata distantare dihonie a
'. I
sfintei noastte, .Biseriei cu acest prim Seaun ,Apostolic, s-a se .
. ...
, I

:; inrnulteascli. toat! rautatea in lume, intregii lumi sa-i mearga rau, imparatiile .
. 'j
:, intreguh:ii plmant sa fie peste tot e jale mult vai, foametq ,i citirne'
..j-!I
:' necontenite'ls sat la iar arrnatele naastre nu au succes niciieri nicieum?
. :;;
' 22. Iar c8. siimi fae limpede opinia mea. daeii s-:ar indrepta adaosulla Sfiintul .. ..,.!,.
-: n-ar trebui s! se mai ceara nimie. lasand deoparte ca un lueru iDdiferent,
impreunii eu celelalte; chest.iunea miicar'cii in serisoatea pc care am
,<n
I
tririlisQ eplscop'idui Venetiel ani aiatat limpede e! dina bi. care M'8fituitoml rioin'nul
1nostru Usus Ii predat ucenicHor Taina a fost inainte

de Pa.,ti, cAnd nti. Se minea tnell. azima legiuit!:. tndemn dumnezeiasca taferioire sa
'-+!1;
_: r primease! aceasta.-ca nu eumva eeiand totnt sa picrdem totul. . <". "
' '23:Acestea sunt de ajuns ca sli opinia noastri cu privire'ia ecle pe
: care Ie-ai aratat sa sPre indurate st8ntul tllu sufler, dCi cuvintul tau se
aviinta spre explicarea mu'ltor teme aseunse.
q:i; 'r
Am citit copiile scnsorilorpe care preafericitului papli

copiiJe scrisorilor lui, dac! ele it-au fost confecPQnate falsificate, cum ai am1:B.t, de
citre Argyros, am fencit multatasmeriticugetare bIBndere potrivit lui Dumnezeu.
Ja ..
',
u.
..
. ; Trebuiau ins! tnregistra:te de ele cauzele introcAt tratau desllre uniie
,
intelegere, pentru ca:, .elucidandu-se a.cestea, scnsorile' si 'apari Au fost

..
..... 1 :;transmise i sfintele sensori ale sfinteniei tale pe care Io-ait;rimis arhiereilor de
Dumnezeu fi:ati colitmgbisitori ai AleXimdriei Iii Ierusalimuhii. U
:3'
:!,: Rlspunsul men cafre arhiereul Venetiei nu gpune cA el mi-aifi arltat ca a trlmis,!,
':
./. serisoaresfinteniei tale, cum se affAin serlso&rea1a.'J?e aeeea cli. teintrlstezi' .
degeaba'impQtriva b!rbat.cafe n:-ascris ;', ,..... '...
...l4. ARt trimis Jiicopia.wpunsului pe Care mi trimis preaferidtul pap!22
sens in litere latine. fiipdcA n-am putut'giSi pe cineva Care si..;l poata traduce exact
...... '. ....... :.. ..:' .:::.. .:\:.. ..j.' ....." .
.:n A. Michel, Humbert undKerilllatios, vot II. 1929;p.458-4?S.,
, ...: ,'" ... : ."-
.' ,
't.!.
"
-' ',",' .... -:... '. ,- ;:";.'
..


f'l" ,
,'J
-,
t'_ij'
r:' :," . ., .
:' . ' ..
t --:
r,_, :.
.. . ..
, ...
.; .

....

{.:.:
Et::.
t: ;:/',' '
* ;'(. :
{ ..
t l' ... "
"'"I'''' t "'1'I '.
'f- "" ...
': lj: ,
'. j'Hjl;
; : ::
: I. l'
-i Xi',' ;'
" ,<, ,V. :"
.-:., ",
';',i
HiS
in .graiul elen, drCpt pentru' care I-am 'pe frBncul
'
,
.
. ,
' ",
.. ,
.';', .
c,,_.:_,.;.", --",-,-,
,
...
.
""t .,

"
:'
, "
"
"
..-. J
- epcici;"
'
, 'uitare;
"
caremi-:a adUs-O care
literele romane, si-I copieze. iti wine deci tie sa-l traduci in chip sigur sa
m-i fad cunoscut dcsivBllit din ea ce no-a scns drePtraspUDS ariitatuI pap! primind
ser:isoarea noastti de recomandare [systaktike:F:' , :
25. PAnl aici acestea. Iar Dumnezeul picii [Rm 15,33]- fiindca e trumos
(;11 epilogul mele sa fie dat de Scripture. -, Care I!- binevestit pace celor pe
lIi celor de departe [Ef2, 17J. adicil. eel or de sub Lege celor din afara .
ape
L. i. PArintele Iubirii, Iubirea - caci se bucurt sil fie numiHnainte de altele,
pentri.t ca prin nume sl stabileasca drept lege iubireade'frap - sil. tndemne.
sfintitul tau suflet sa-I conviugil. si'abordeze lucrurile mai cu moderape plai
cu condescendenta, mai ales in' cele in care, cum spuneam. nu edispretu
it
Dumnezeu.
9
7 decembrie 1965: ridicarea anatemelor din 105'4
Declarapa comuna a Papei Paul VI Patriarhului Ecumenic Atenagora
Iprin exprlmi hotirareade a eliminadin din
din , ;. ., "
,
- . .- ... - .- ... -. ..--'"
1. PIini de fatA de DumDCZe;I,I, ,
le-a daruit-o de a se intilni la Locurile Sfinte in care s-a realizat taina
mfinb,lirii noastre prin moartea $i lnvierea Domnului Iisus unde a luat
'Biserica prin rev!rsarea Dnhului Sflint, Papa Paul VI Patriarhul Atenagora I au .
ll.vut in vedere planul pe care I-au intocmit atunci fiecare de pirtea sa de anu I8s8.
nimic nefiicut in crearea de deschideri inspirate de iubire care sl poat! faoilim'
dezvoltarea relat
iilor
astfel inaugurate Intre Biserica Romano-Catolici i ,
13iserica OrtodoxB. a Constantinopolului. ca asteel rispund chemirii baru!ui
dumnezeiesc care ,conduce aZi Biserica-RomanoCatolici i Biserica Ortodox!;
irtlpreunii en tOli S8. deosebirile lor ca sa fie din noU
cum'sa rugat pentru ei Tatiilui Domnui .Iisus: ' : :' '
"', ': , .. -,-.-',. ...... '
n Ibid., p:44H54, 454-456. "
2<1 CitkA to public tn ultima scsiunea'ii ConciHul,ui II Vaticti.n, 7 decembrie
bazi\.ica San Pielro de cardinsM WiIlcbrands: DupA carepapa Paul VIa schimbl
.pll.cii cu milropoJituI Meliton, reprezentantul p,/l.triarnlllui, ecumenic. fu
li.tedrala Stintul Gheorghedin Fanar. acelll$i text,sfostcititin prezmtapatriarbului ecumew
a,reprezentantului papeii caniinalul Lawrence Shehiin:
I' .. -, __
!.: :. ''':'' ;:,:
.':
';',!
.f. \ ",": ' ! :\ :f:_. :<>;j.. 5;'
'," , " .::
"srunn ARTICOLE'" 109
.. .:, . .':, . .. _.-. ':". .
"; 2. fnti-e'obsmcolelc itt calea dczVoItirit accsior reIatIt de incredere i
;tima e i hotiririlor, acpuniloqi intimpIirilor dureroase care au avut
foe in 1054 prin sentinta de excomunicare a patriarhului Mihail Kerularios altor
doui persoane de c8Jre fegapi ScaunuluiRomei de cardinalul Humbert,
Iegap care au facut la dndl,lIlor obiectul unei sentinte,corespunzJtoare din partea
patriarbuJui i sinodului constantinopo,litan. . '; , '
3. Nimic nu poate fi flicut pe.ntru a schimba faptu! ca aceste evenimente au
fost cC au fost in perioad! istorica deosebft Mbure. Acum ins&; 18 <>judecatii '
mai calm! mai dreaptii &Supra lor, trebuie reCunoscute excesele de care au fost
marcate au atras dupii eIe cansecinte care au trecut mult dincolo de ceca ce
sa intentionat previizut'de cei r!spunzatori de ele. Cenzura lor privea Bnumite
persoane, nix Bisericile, i nu erau menite sa rupli. comuniunea bisericeascli intre
" Scaunele Romei ConstantinopoJului. i >, " ""! ; i' " '
"i 4. Din acest motiv, Papa Paul Patriarhul Atenagorain SinoduI sliu,
sigilli ca ejepnma dorinra camuna: de dreptate sentimentuI Wlarum de itibire aX
lor!i'i de porunca Domnu!ui: "Dacap vei aduce darnl tiiu
la alt3.r $i acolo ip vei aduce aminte ca fratele tAu are ceva impotriva darut
, , , 81u acolo, inaintea altarului, $i mergi tnffii i impaca':te cu fratele tau" (Mt 5; 23
i4) declaridecomunacord"--- -"";-" ,.,' -,,,,- ',' '. ,I .. ,
:-:-"."' .. t. ," ,
a) ca regret! cuvintele jignitoare, josnice $i actele simbolice
-" . blamabile care au marcat i insotit, de ambele pAip tristele evenimente
:,,,:- , .. ' , " ,:.' ,f:, '. ... : .. ', ".' , ' '!,"L
:._.._' -': b) Cfi rfgret! $i din mijlocul Biiericii sentintele
::' de excomunicare care au unnat, awor aducere-aminte aCfioneazA panli in epoca'
.. , noastril. ca un obstacol in calea apropierii reciproce in iubire, Ie condamna liL
,:, , , ' ,':- ,,'.', ;.. " ; .. . ; '"'
c) cli deplAng'aceste precedente creatoare de tulburare evenimentele care '
Ie-au unnat $i care sub influent:a diferitor factori. incluzind o'netntelegere 0 '
, neincredere de ambele' piU1i, au dus ulterior la 0 rupturii reali a cQmuniunii :
bisericefti..... ; .... , ... :', - '. ' ' " ' . ',' ' '. i ," ,
S .. Paul VI i Patriarhul irmpreuni cu Sinodul,;lu sunt
ci 'acest gest, care exprimiidreptate iertare ou poate fi de
ajuDs pentiu a pune;capat difereritelor vechi sau mai,noi care exist! incli intre .
. BiserioaRomano-Catolica $i Biserica Ortodox!.i care' prin lucrareaDuhului Stint
, VOT putea fi depiqite prin curlprea inimiIor,priri plOOre dc'fiu pentrU rele
,din istorie prinlr--O dorinta pritctica de aajunge /a 0 intelegere exprimare comunii
intei'spostolice a eXigen{elor pc care aceasta ni leimpJ.l!le.:",: .- ".. .'
:", act simbolic ei Sperl ci el va fi pIicutlui DtiinnCze'ugata,sa' ric
arunci cand no' iert.im unii pe aXtil i ca va fi apreciat de intreaga lrune cretina,
:......: ... 5
":. t;;,"
! .... "
.':
.. "" '"

Il
I',
,
:U
'4

:1
',Ii
!l
"
I
"
.

, ,(
'.I
,
I
"..
"
'I'
::"
..
"
...... "
1-':'"
,

;
... ..i
('i
f
,
:'

.,:.,'" .
'REVISTA rEotOQICA '
"
110
" ""';'
I
, dar mai presus de toare de corpu} general8.tit 81 Bisericii Romano;.Catolice, cat al ..
Ortodoxe ca expresia unei dorinte sincerede reconciliere 0 invitap.e de a
continua in spirit de incre<iere"stiml!. iubire reciprocA dialogul care Ie va conduce
eu ajto!llilui Dumnemu sli tmascl din noll, spre mai maiele bine al suflemlor
veni_mparip.ei lui Dumnezeu, in ceplinacomuniune acredintei, aannoniei
v:ietii sacramentale ce au domnit ele in din viJl-ta BiserieiL .
" ,
7 decembrie 1965
. , 'Indati dupii citirea declarapei romune, cardinalul Bea a citit rlispunsu1 .
Paul VI: bula ,,Ambulate in dilectione", pentru din memoria Biserieii a
excomunic3rii din 1054. .
Paul VI spre viitoare s:jueere-runinte
- . .
,;Umblat
i
in iubire precum Hristos no-a pe noi;' (Ef5, 2), Aceste.
euvinte de indemn alo Aposto!ului neamul'ilor se apliciinouaee!ornumiti
dupa numele tyfintuitorului ft mai ell seamll. in acest timp
caiid suntem sa liirgim mult canJPul iubirii noastre. Prin. barullui,
Dum oeieu sufletele noastre sunt aprinsede dorinta'de a face orlce efort pentni a .
,' ..
restaura unitatea Jntre cei chcmati sa 0 p1istreze illtrucat au. fost incorporati'in
Hristos. noi, care'pi-in ianduiala prolliei StAril' pe Scaunul Sfit'ltultii
," Petru; luand iniilima.aceasta. pqruncli a Doniimh.ii, ne-am expriritat deja in
rnnduri ferma noastra hotiinire de a folosi orice prilej folositor potrivit peniru ,
a implini aeeastli. V9inta; a l\1ntuitorutui. Ne vin in minte tristele evenimente'
care in urma unor serioase disensiuili au eondus in 1054 In rllptum intre Bisericile
Romei Constantinopoluiui. Nu fli.ri!:motiv nostru Sflintul Grigore '
VII scria dupa acest eveniment; .. cum iutelegerea a fost la ineeput izvor 'al
bine:lui, tot r!circa u Iterioarii Il lubirii de aU1beic p.iirtl s-a dovedit un wor de
(Ep. ad Michelem COf/stantlltop'!litcmum imperatorem. Reg. I. 18; ill:
'
p. 30). Mai mult. lucnirile tm nju\1!l pfinii scolo mclit legapi papaJi
.,
pronun1at 0 sentinta de e.xcotntinicara lui Mihail Kerularios, pa
tr
1l:11.hlll

'.
-",
aaltQr ooi lUlmeni aiBiscriC'ii,iar patriarhul cu
" .,
"
11
." .;:
! .
sau ,8, luat ca m.!lure. AcUm vremurile mint
il
: ',j sunterri. foarte sli at1Am C! ,ienerl'.bilul nostru-jrate Atenagoni.'
" "j!.
Patiiarhul ConstantinopoluhiirYmprcu.nii 01,1 sfflntlll silu Sinod, sunt una cu
i ,! ::i i: dorint
a
de a ne lega prin iuhire; slnttoasllieglturi a minplor" (S........':"!
,:H1Ii'" , Augustin,Sermo'3S0; 3;'PL,39'; saptogresam
:ItI"
fi 0 unitate tf,."l5..
;,')1,
,
l'
:
'!'llj"
:(1"":
... ,
.... 1t:;!
, Ii' "
>! II,
I'"

"1
,( II'
'Ii
_: :J
"
,
:
,
;.
.'
....
,:,:. . .,.., ,: ,{ ';, 'J;t.'
"',:::." ":
Hi

'::.: '" '. " : ;.:0 .,: ... (:" -.if;';' ,.:. t., ",'
putem iadepilrta ol:istacolele ,i piedicile, In prez'i:mta episcopilor.'Bdunap 1a eel
d((8,1 II1-ea Sinod Ecumenic de Is Vatican declarmn ci. regretim cuvintele faptele
fiicute in aeel timp ,i carenu mai potfi aprobato acum. Mai muit, dorim
'. sA.' anullm clin m'emoria Bisericii sa indepiirtbri din mijloeulei sentinta de
exCQnlUnicare pronunpti atunci sa 0 ingropim in uitare. Ne bucurim cli ne-a
fost hArlizit sl implinim aceastii fapm. a. iubirii ,aici' la Roma, lang!
mormantul Apostolului in zi in care luem se fntfimpii in
Constantinopol, Noua Roma,' in :z:iua mcare Biserieile apuseanii nlsil.riteana.
prAznuiesc liturgic pomenirea Sffuitului Ambro2:ie, reeunoscut de
,-episcop discil a1 Bisericii. Fie CiI. bunu1 Dumnezeu. cauza izvorul picii, sa
aduca la bun' aceastA buna voint! reciprot::! sl intoarcit in' hine,' spre .
slaw Sa folosul sufletelor, aceasti iniirtUrie'llublicii 8 iubirii
.' . t-: ; .
, Data Y; 'Ia SflintUh.ii Petru.. eu peCetea, 7
; decembrie 1965,iiui freilea ari al pontificatului nostru: ' ',.'
. " .' . " . .
.. 'YndatA comiuie iri Sfintul' din.
citit tofiiosul piin care Patriarhul Ecumenic Sinodul sau
indepartea7..a din memoria d!n mijlocul eianatemeledin 1054, .. :: :; .. : .: .:-:. ,
:0' ' "." .:" ;- ' ,'.,. '.' '. ;"
. .'.. . "
.'. '. Atena ora, din mila lui Dumnezen Arhie 'at
'-;' ,-. l'1oUa. Romi Patnai' cumenie' . . " . .
tn'numeiCi sfmtei,'eeiei de 0 de viaJIi ditiitoarei' Treimi.
"Dumnezeueste iubire" (1 In 4, 9) iubjrea e caracteristica dati de Dumnezeu
dtipli 'care se recunose ucenicii lui Hristos, puterea care tine Ja un loc Biserica
oblil1ia in ea a piieii, unitiitH mintii inimii, aordinii in timp, 0 .
man ifestare pennanenta uimitoare a Dubului Siant in ea. Prin unna:te, ei irisW'cinap
de Dumnezeu eu ciirmuirea Bisericilor.lui Dumnezeu trebuie sa se ingrijeascli m,ereu
de aceast! "Iegliturli a desavlil1irii" (C013, 14) sio fofoseasca eu cea mai mare
atenp.e" griji i trezie. Dacli. s-ar cain vechime, ca iubirea sl se rliceascli
unitatea in Hristos sa. fie-rupti, trebuie cit mm repede cu putinti sl oprim'acest

sa-l vindecim ,,, .'. 'j'. ": ',. ." . , ..
. !':1
. ':8-a intSmplat prin doar:de DurriiteZbiI,iit anul 1054

Biserica sa fie loviti de 0 eumplitli furtuna. relatiile generale intre
,
.... r
BisericileRomei Constailtinopolului au fost periclitate iubirea care Ie-a'tinut
impre.uni a fost atat de lezati tnca.t'imatema gasit Joo in Biserie8 lui Dumnezeu: :J;'j'
: f,,:

Legapi Romei, cardinalul Humbert lui, 8natemizat pe Mihail
.K-eruIarlos aoimtre oamenii .lui. iar patriarhul Mihail Keurlarios impreunii cu
Sinodul s!u a arurtemizat el tlocumentullegaplor rom'ani iinpreuna eu cei care 1--
,:11
. .' '. .
. . 1. i
to" " ..

"

.'t'
In
.. ;
II', ....... ,. "
"i' ",I:
;':
.1; .!
' ,..,
. ; . i. '.1
I
': ': ';"!.,
I
J'.
,
" , 4 " !: '
t
,
" !
112 REVISTATEOLOGICA ' .' . ; ARTICOLE L . 'j . "
113 .:1
",: .\ " , {. ; -
I
. J " .' {. '. : ,f.. "": i ... :.:' .
a.mis eer impl idap impreunicu ei. Fall de toRte aceStea a devertit'obligapa " Abs,tract: A doub1e' anniverscny -firstlY. 950 years' si'1ce' tize first inajor

.ricilorRomei $i Constantinopotului de a imita bunitatea ,i iubirea de oameni etclesiastical split within European Christendom hetwee!f the Catholic West and
a lui Dumnezeu indreptllnd impreu.nliaces1e lucruri rcstabiln:
d
" . : ' , the Orthod.oxEast. thisyear,' secondly, 40yearssince the annulaticmS afthe mutual


' . Acum eli in aceste vremuri de pe unna ni H. . of1054, next year - offers the best opportunity to revisit the
nIH. indicat calea intre pnn c:c
1e
friJplmlte grlJ8 histori0gT'Ofhical dossier ofthat biiter event in the new context generated by the
. reciprocli atilt a R?mel celel a :, ." " , 'ecumenical era:. the EW"Opean uniflcatlon, and globalism, Up to the recent years
cultivarea unor relafil intreele, m s-a piirut dm nOI sa 1 the facts andpersonages of}054, espeCially Cardinal Humhert da Silva Candida
faeem pen1ru a eorecta ceca ce s-a intAmplat tn trecut sa cAt , . and Patriarch Michell Kerularios. were presented under strong biased
ne sf! in putin;i ceea. ce d!n ?e tna.lntea. \ : presumptions, polemically Targeted, each conjession,al.part .'proving' the
noastra in vederea promovilril, edificilril lubInI. . ',. .' :'_ resp,onslbillty ofthe other. Through a careful reading ofsigniflcant documents..,'
, Prin llrmare, noi. adicli smerenia noasW tmpreuna eu preavenembtlll ::' which are offired here in Romanian translalfon- the study reaches the conclUSion
I
preaeinstitii mitropoliti, fmtii ' lira! 1054 saw the schism merely lietween Humbert andKernlarios, and not their'
de faJ! un timp plicut Domnu[ui, ne-am reumt iii ne-amsIatUlt in smod. $1 . , . ' But unlike the 9''' century 'Photian Schism', the two anathemas now II
comuniune de vederi intenfie eu Roma eea Veche am hotlrllt sft tndepWtlm din , ,. .. i "'proclaimed were not suhmitted in the subsequent times to the examination and
il.
memoria mijloeul Bisericii zisa anatem! pri:munfati de Mihail, patriarhuI . . judgment tjfthe whole, .church, hy an ecumenical council. On!he contrary. the
Constantinopolului, i sinodl!1 sau. De,aeeea declarim punem tn seris persons ofthe ecclesiastical leaders arbitrarily prevailed upon the mind of the'
i
l
"
prooul)t.atl!. in marele secretariat al Marii Bisericii din .partea noastra de lume in :fL, , -Church, Q tragicfai/ure that established the:s.Chism dejac(o. After amil/etiar-ian
1 I'
'
anul ml'l.ntuirii1 054, luna iulie, anul al al indietiei, e de Ileum !e1?Joving ofthe anathemas byPope PpuJ VI. and the Patriarch
'J" '.' ,- din memoria dfri' mijloctil trebuie'privitli 'ria atare oc'totl'$i . . ". Athenagoras, in ]96.5 also trans!ated here ' 'while deleting. Its'
I : ...
din mila a toat! Fie,ea EI greatne,ss, the schism hy 1!t:!.we,'Per, , ". 'j_1
StapAne. lui Dumnezeu Pururea Feeiorui MJu:ia, ale -;-., the new ojrespect'and 'lfPJI. _-' ..._.....
slavitHor Apostoli Petiu intiiul corifeu Andrei eel intai-chemat ale :: tofull .... ,: .. :. . :. r' .. ;. . . ,:. ". . ' . '.'
A ...... '''-' - J. "" "'. .' ,.
sfintilor: sa dea. pace Biserieii Lui sii. 0 pAzeilscl In tott. vecn. ',. .' ..... ' , " . '. " . . ' " . ' "
Spreintarire ca semn durabil . i' ,.' ,: . . " ; ", ' .. :>' ", ; J
prezentul act sinodal care a al 1. : ;" , ,.>, :i:,
,

S'fintei noastre Biseriei, 0 copie identieli fiind trimisa. Sfintei Biseriei a . "
.celei Vechi spre cuno;itinta depunere in amivele ei. ' ':." ,
'.
,":
II ,: Of
.
.
.' fn.anu1'.mdniuirii 1'965, 7 decembrie,
:? .
"',:: '... .. ,
f '. . " :' .'. . .: . -: .. t". ":.. :' ....
...:-, *, .... * ..... '.'!
l ", ,Atenagora, Patriarh al membrii Srantului SinOd: ... :
.: .
: *.' *' - .. ," i' '7i
.. .. .-,,'
..g
Chalcedonului, CJuysostom al Neccezareei, Ieronim al , . ::? :;... .t. _ . . -.
!
at Dorotei al insulelor Prinkipo, Maxim, al
,. 1 ,.
"t"! ;;:: .1 i'_"
f: :;:
,
!It !.: 0:
ai Myrei, Chiril al Chaldiei. Meliton al Heliopolisului Theirei Emilian: a,J

,! I":" ;
: '" ::'
: : I;} j ; ,Miletului; . : , " , '.. : .. '... I' : . .' .,' :!. ::- .. ". " "
:1
.; ..
L! I .". :. :-:'.: I ." :
II
r' ,., "
t: ,.Hi ..
_ ... n .... ........ . ":"';' "; :" .... ''''';',;:,..- "';" ..
'.
- .. :.':;':' ':' '. .. . ' ": . ,Arhid. Prof.-Dr. loaD L
.. ... '" ._....... w .. -...:. .. ..... - . :.-. "4\"'-:
{' :t m.
( i I I : .
Facnltatea de 'Thologt& Orto'doxa Andrei Saguna,
r ,I:./,:
'-,' v,v :Y' .,,',> i .. "
..
i :$!
'. : .' . .
. " I : I!
:(
. ...... . ,..;" r
;.... It '
i ::!}
,',
w , .. /:';:1':
':
j" .l!j' I'! !
f' I .;.
i J"< .. I#>,
, ,
1t:"
Jlt
, ..... :; ! ':..
" "
Descrierea CIP Ii BibUotecli Nationale a Rominiei
VERGATTl. RADU
Neagoe Basarab: viap, domnia, opera I Radu !;)tefan Vergatti.
Curtea de Argef: Editura Episcopiei ,i Muscelului, 2009
Bibliogr.
ISBN 978-973-88893-54
94(498.1)"15" NeagoeBasarab
929 Neagoe Basarab
,.
: 0 Editura Episcopiei ,i Muscelului, 2009
B-dulBasarabilor{nr. 23, Curtea de Arge" 115300,
Judetul Romama
, ..... _ .. 073QOI0705 .::
..I}J!I3il: _.:i i
www.eparhiaargesului.ro
Editor: Preot Daniel Gligore,
Consilier Cultural
_. '-< ..
(l ?
RADU VERGATTI
TIrr-6fJ
NEAGOE BASARAB
Viata, Domnia, Opera
Apare eu binecuvantarea
Prea S:fmtitului Parinte
CALINIC .

Episcop al Argeului Museelului
Editura Episeopiei Argeului Museelului
Curtea de - 2009
la Cetatea Dimbovifei era de pe atunci punctul
'-'lL''"''>'''.. al sistemului de apl.rare din Campi a RomAni, control and unul din",
drumurile principale care unea Peninsula Balcanicl cu Transilvania, ca
lji pe eel care strabiitea Tara Romineasca de la est la vest.
Funeponalitatea cetil.tii se remarca era in centrul fortificatiilor din
Campia Romani ,i controla economic militar intreaga sa zona.
Alaturi de ele mai trebuie mentionata pentru caracterul ei strict
militar cetatea Oratia, punct de control vamal lji apl.rare pe culoarul
3IO
Rucar-Bran . --' ,
Dintre curfile domneljti fortificate, eele mai insemnate in anii
domniei lui Neagoe Basarab au fost Bucurel1ti, Curtea de
Campulung Muscel, Gherghifa, Targl}or, Rammeu ViUcea etc.
Toate erau astfel construite ineat sa poatil. rezista atacurilor unei
.rlizmerite", 'ori ale unor armate striiine nu prea numeroase. Pozitiile
curfilor domneljti in in special la Campulung, Curtea de Argelj lji
Targoviljte demonstreaza ci erau eonstruite in locuri bine alese, putind
sem la organizarea apararii intregii , .
I,..a rlindul lor, aljezamintele monastice fortifieate, lji ele' durate
solid, din piatra lji ear8.midi, erau raspandite pe intreg teritoriul ,tiirii:
Tismana, Bistrifa, Cozia, Govora, Gura Motru, Strehaia, Curtea de
Argel1, Dealu, Snagov, Comana, Cotmeana etc. Unele dintre ele au fost
re:taeute din teuielii lji miirite la proportii deosebite - Bistrita, Curtea de
Argelj312, altele au fost numai reparate Cozia, Strehaia, Dealu etc.
310 Gh. L Cantacuzmo, Cetati medievale din Tara Romlineascii (S"ec. XIIl-XVJ),
1981, p. 120-131.
311 Carmen Jinga Marian, Considerafii asupra genezei orCllului medieval Climpulung
Muscel, in "Studii ,i ComunicAri", Muzeul C8mpulung Muscel, 1981, p. 11-21; R. St
Vergatti (Ciobanu), Noi opinii asupro bataliei de la Posada. in Studii ,i ComunicAri,
Culegere de Studii a Muzeului Curtea de U1980, p. 121-132; idem,
Curtea de Argq Campulung Muscel. rqedinle domnqti in raport de anterioritate
sou contemporaneitate. in Studii ,i Comunican, Revisti a MllZeului C8mpulung
Musce1,5/1989.
312 Initial, ctitoria lui Neagoe Basarab era inconjurata eu 0 puternica ineinti eu rostul de
a adiposti chiliile caIuganlor ,i a aplira monumentul (Cf. Grigore loneseu, Arhitectura
pe leritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor. 1982, p. 247 ,i urm.); ruinele
c1iidirilor din jurul IlliIIl!stirii starea proastli in care se afla aceasta la mijloeul
secolului trecut au fost surprinse Iii descrise de Alexandru Pelimon in Impresiuni de
ciiliitorie in Romania, 1981, p. 50-51.
92
. IV. ORTODOxA DOMNlJL
,,:;:'t '(t,,vot..\.'r.,-
D'omnitQ10J.':"s':,a'mgffJiCca iDlfuistirile tqrtificate sil: fie in stare
buna, putand'servi oricand scopurilor militare de aparare teritoriala.
Pentru a bunavointa clemlui lji a respeeta datina vremii, in
special cea ereatil. de Radu eel Mare313, voievodul a :tacut danii tuturor
manastirilor insemnate, care toate aveau ,i fortificapi putemiee. Fiind
numeroase bogate, indreptil.pt au fost elofate de Biserica Ortodoxa
de top cei din jurul lui Neagoe Basarab.
31
Analiza atenti a celei mai
veehi eronici a tarii lji a hrisoavelor de dame, raportarea lor la ceea ce au
:tacut domnii imediat anteriori, contemporani i suceesori directi, a aratat
in mod eonvingator ea Neagoe Basarab a dat sume i danii insemnate.
Raportarea daniilor destinate manastirilor de la Muntele Athos la cele
destinate ec1esiastiee din Tara Romaneasei, ara,tiI. clar ca a
fost un oarecare 'echilibru intre sumele cheltuite in interiorul lji-n
exteriorul tiirii. In aeest sens, pare un adeviirat raport contabil textul lui
Gavriil Protul, integrat in secolul al XVII-lea in eea mai veche cronica a
Tiirii Romaneljti - Letopisetui Cantacuzinesc
315
: .,oeci domnul Neagoe
vodi viizand cii fac sf'antului atatea minuni, dede de flicu sieriu
de argint cmat lji-l polei cu am lji-l infrumuseta cu margaritar frumos lji
cu alte pietri seumpe cu zmalf. $i deasupra pe plehupa scrise chipul
stantului intreg, iar jos., la picioarele sf'antului sa scrise pre sine in
genunche, rugandu-se sfintii sale. $i-l trimise eu mare cinste la
manastirea Dionisatul impreuna eu sfintiia sa parintele chir Neofit
mitropolitul eu sai boim. $i deaca-l dusera la manastire,
iar eaIugiirii / de acolo deadera lui Neagoe voda poclon capul sf'antului lji
/
313 R. St. Vergatti, Radu Ie Grand ... loc. cit, p. 18 linn.
JJ4 AI. D. XenopoI. op, cit.. p. 178; Manole Neagoe a exprimat opirua cli daniile lui
Neagoe Basarab au fost modeste, referindu-se in special la reparalii (MaDole Neagoe,
op. cit., p. 218). Cred ca punetul sliu de vedere nu este indreptipt, deoarece, pe Iangll.
reparapile bisericilor care astfel erau ferite de ruina, Neagoe Basarab a awt doui
ctitorii pline de magniticient!, extrem de costisitoare - Maniistirea din Curtea de
:;;i Mitropolia din nu trebuie sl se nici etitorii ale lui Neagoe.
cum a fost de pHd! Sf. Gheorghe Suseni din in acest sens, observapa lui
Nioolae lorga a fost intru-totul justificati: ,,miirinimiile lui Neagoe Basarab se
reviirsau nu numai asupra Locurilor Sfinte din Riisiirit. ci Ii din laro. astfel: Tismana
fo acoperitii de domn cu plumb, Cozia primi innoiri, 0 icoanii de la Nucel fo
impodobitii cu our o1i pierre scumpe" (cf. N. Iorga, lstoria Bisericii Romonqti .# a viefii
religioase a romanilor, vol. 1. 1929, p. 133).
3/5 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit,lntroducere, p. V -xxxm.
93
o manl1 bIagosJovenie de Ia parinpi cei sfinp carii era in manAstire ca
sii fie de de ajutor d'ODinului. lar el primi aeele daruri eu mare
bucurie, ca Moisi prorocul tablele Iegil vechi. $i Ie purta cu sine pre
unde mergea, in curte in bisericA, iar in cale el Ie plUta. in carlit!, ca
Israel racla legii. lar in muntele Athonului, pre groapa sfintului, zidi
beserici1 frumoasa in numele stantului Nifon, iar mAnAstirea 0 au
imbogllpt cu mult! avupe multe ziduri au tlcut) fi inaIte. lat! de
aceasta pan aicL lar mAniistirea lui Hariton, care de se ehiaml1
CotIumuz, care au inceput a 0 zidi den temelie Radu vodA, Neagoe vodA
o au ,i cu toate frumuseple podoabele 0 au impodobit
denlauntru ,i denafarA, iar imprejur 0 au ingradit cu zi. $i au tlcut
bisericl1 sffintului Nicolae tlcatoriul de minune, cu turle, chilii ,i
trapezli.rie, pimnita, maghernita magaziia, grruiina ,i poartl1 / micl1 ,i
mare, boInit! ospatllrie dohirie, jitnilA visterie ,i aIte case de toam
treaba. lar biserica ,i chiIiiIe Ie-au umplut de frumuset
e
Ie-au
de acoperl1mant, iar biserica ,i tinda o' au invl1lit cu plumb, au pus
sticle pre la to ate ferestrile. $i 0 au t8.rnosit cu toat! blagosloveniia
arhiereului a protului a altor egumeni de la alte manastiri. $i tacu '
cinste mare marilor ,i celor mici, darui cu daruri mario $i sa dusera
carei pre la locurile sale, cu mare bueurie multumind lui Dumnezeu.
A,ijderea facu 0 pristani,te in Ascalon, la mare, sl1 fie de combiiari, 0
corabie mare alta mica cu tot ce trebuia,te. $i 0 au zidit cu zid
imprejur, au facut 0 cuII1 cu arme cu tunuri, sa Ie fie de paza. $i alte
metohuri cu de toate au zidit ,i au facut ,i bine Ie-au tocmit, din care are
manAstirea mult venit. $i i-au pus numele: lavra cea mare a Tmi
lar lavra stantului Athanasie, toatl1 bise/rjca cea mare, cu
oltarlul ,i cu tinziIe, Ie-au innoit au impreunat. plumbul cel vechiu cu
altul nou ,i 0 au acoperit de iznoavl1. $i toat! clisemif,a 0 au zidit den
temelie. $i au facut vase de treaba bisericii, de aur de argint. $i zavese
cusute du sarma de aur' prea infrumusilate au dat. $i i-au facut mertic
mare, cate 10.000 talere pe an. lar in lavra Iverului a lui Sfeti Evtimie
racl1toriul de minuni, pre sus pre ziduri au adus apa cu urloaie ca de 2
mile de loc dil dl1parte. $i cu multi avupe 0 au impodobit. lar cinstita lui
doamna, Despina, dat-au 0 zl1vesa cusut! tot cu sarma de aur ,i prea
infrumusif,ata, sa o'pue inaintea sfintei racatoarei de minuni icoane in
care iaste scris chipul prea curatei fecioare ,i maicii lui Dumnezeu,
Mariei, care sa chiaroa portllrifli, care au venit pre mare la acea mAnl1stire
cu mare minune, cum sa afla sens de dinsa. lar Ia manastirea
Pandocrator au racut marl ziduri, ca ,i la Iver, ,i au daruit multe daruri.
94
$i in lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apl1 tot ea hi Iver. lar in .
I!udata manAstire / a Vatopedului pohti sa dea mila pre
lui sfeti Athanasie. $i au pus pre raelltoarea de minuni icoana a Precistii ' ''":
un mar de aur cu m!rgmtariu ,i cu pietri scumpe. $i zidi ,i pinmilA mare .
den temelie. $i au impodobit ,i marea mlnAstire Xeropotam, cl1 au facut
o trapezArie den temelie ,i pinmilA. lar la sfeti Pavel au zidit 0 cula den
temelie, sll fie de strajll. C) C! toate manAstirile den stantul muntele
Athonului Ie-au imbogllpt eu bani ,i cu vase. $i dobitoace inca Ie-au dat.
$i multe ziduri au facut..$i fu ctitor a toat! Sfetagora. Dar biserica cea
mare, sabomica, din Tarigrad? Au adunat plumbul cel vechiu ,i au
eumpltrat ,i aItul nou inel1 mai mult 0 au invaIit de iznoavl1. $i toate
chiliile ,i patrieI1'ie Ie-au innoit. $i patrierl1ia cu bani ,i multe daruru -0 au
imbogapt. $i sffintul munte at Sinaei eu toate vasile bisericii ,i cu alte
daruri multe din destul au imbogafit ,i i-au facut mertic mare. lar sffinta
cetate a lerosaIimului, Sionul, care iaste muma biserieii, 8l1ijderea 0 au
daruit 0 au imbogapt diropreuna cu taate bisericile dinprejul ei. $i aIte
manAstiri de la / Riisant, toate. ,i in magura Misiei, manastirea
Oreiscului, unde sunt sfintului Grigorie facatoriul de minuni,
tinda bisericii 0 au zidit ,i 0 au aeoperit cu plumb. $i pre tronul eu
moa,tele au faeut un cerrlacel de piatra I-au zugravit frurnos ,i I-au
poleit. lar pe tronul sfintelor m08l1te au pus un covor de mAtase cusut tot
eu sarma de aur. $i la metohul aceii8l1i manastiri, care sa chiama
Menorlita, au zidit 0 casa mare, sa fie de odihna maniistirii, in care sa
Iaeea toate slujbele ce trebuia. lar in EIarla, stanta manastire anume
Meteor 0 au imbogatit ,eu multe daruri ,i multe ziduri au fiieut.
,i in Pethlagoniia, manl1stirea anume Traseavita 0 au imbogapt. $i in
)
Machedoniia, manastirea ce sa chiamll Cusnit! 0 au miluit. Iar in magma
Cathesca, care sl1 chiama acuma Cuceina, multe lucruri au facut. $i alte
biserici de acolo toate. $i branea ,i facu ,i aeola
ziduri ca ,i prentr-aIte locuri. Ce voi mai spune deosebi lucrurile ,i
mllnAstirile care / Ie-au miluit? Sa zicem denpreuna toate cate sunt in
Evropa, in Thrachiia, in Elada, in Abiia, in niric, in Cambaniia, in
Elispond, in Misiia, in Lugduniia, in Pethlagoniia, in Dalmapia ,i in
toate laturi de la rasant pan la apus ,i de la miazl1zi pan Ia miazanoapte.
Toate sfintele biserici Ie brl1nea ,i mult! mill1 pretutindenea da. $i mai
vartos pre eei ee sa streina pren pustii pren prin sehituri, fiir
de nici 0 scumpatate branea. $i nu numai cre,tinilor fu bun, ee
paganilor. $i fu tuturor tatl1 milostiv, asemanandu-se domnului celui
ceresc, care stmlueel1te soarele sau ,i ploao ,i spre cei buni ,i spre cei rai,
95
f; CJ.lID aratit sflinta evanghelie. virtos in Tara Mnnteneascl, marl
'. mAniis .. (),,316
.;',,- "",. .... .,<> \.... " ,- ... . '
. . ;-;-.P.rQ..c;edan.d aputut. siLutilizeze monastiee in
',,' interesul situ, fi1.rli prea marl cbeltuieli.
3J7
Scopl-lui Neagoe Basarab iri
. . plan politic era evident: ll1lIIirea sa intrebuirlteze Biserica Ortodoxl,
. asemeni lui Radu eel Mare pentru macinarea permanenti a stipanirii
SubIimei PoIli in sud-estul Europei concomitent, sA asigure in
interiorul tarii, intarirea domniei autoritare. Prin aeeasta domnitorul
atingea Wi tel insemnat, din interiorul tarii sunt
inscrise pe hartii, apare limpede formau 0 adevilrati retell, acoperind
eficaee intreaga suprafatA a statului, ceea ce justificl ultimele cuvinte ale
citatului anterior din Letopisetul Cantacuzinesc
318
Totodatl, respecta un
" principiu din lnviitiituri esenpal pentru buna functionare a armatei: banii
pentru slujitori sa nu fie irosip. .
Neagoe Basarab, domnul care a iubit pacea a luptat pentru
mentinerea ei, a intilrit sistemul de fortificapi teritoriale, inclusiv prin
Biserica in vederea promovarii unei domnii al,ltoritare. A in
acest domeniu prin el, sa se impuna in fata boierilor, in fata ierarhilor
a vecinilor, fiind ramanand un remarcabtl model de teoretician
conducator.
IV. 7. ORASE SI "CUPETI"
Trebuie retinut totodati ca Neagoe Basarab, concomitent cu grija
acordata Bisericii ei, a cautat sa dea, stralucire
Evident, a urmant un dublu scop: sa obtina noi
venituri de la negustori sa intareasca apilrarea fBrii sa
milreasca faima domnului a statului
3J9

316 Idem, p. 29-33.
317 Manole Neagoe, op. cit. p. 218; discupa se refera aiei numa.i 1a mArimea sume1or,
fa.ra 0 raportare 1a situatii similare.
318 Emil Condurache, Vladimir Dumitrescu. Mireea D. Matei, Harta arheologica a
Romiiniei. 1972, pL 12 .
. JI9 Recent, 1a 17 septeeD3brie 2005, cercet!torul Gheorghe I..azar din cadrul Institutului
Nicolae Iorga a sustinut in Canada teza de doctorat "0 noua cateogire sociala in
ascensiune in Valahia: ori4enimea (seeoJeJe XVI-XVII)"; idees argumentat! este cl
viitoarea burghezie wmane8Sci. in locuitorii de atunci.
96
cele mai concludente exemple sunt Curt:ea de TargoV4te
320
;;- :"
in primul caz, prin ridiau:ea ;w:ooasei'ctitorii,din --,
revitalizat, in oarecare rnlsur8, vechea'rqedinti a Basara'i'ilim: Pe ..J: " ;,
atins astfe1 un tel politic, arata leglitura cu familia legitim! a -
pe de alta parte inti1rea api1rarea prin consolidarea curtii.
negustorii din ii emu aliati domnului caci aveau numai de
de pe unna curtenilor in looalitate: astfel cIientela Ii se mirea.
Domnul nu a neglijat aces! aspect, folosindu-l la Tlirgo. unde a
continuat construirea Mitropoliei mcepu:t! de Rad:u eel Mare. Conform
cutumelor Evului Mediu. a incredintat portiuni din
comerciantilor care ttebuiau sA Ie ingrijeasc!. Un exemplu in: acest sens it
poate constitui cartierul negustorilor aIogeni unguri,
polonezi. Ei locUiau in cartierul numit .,Suseni" sau "Susai", denumire care
provine de la acea parte a cunoscutli ca "Targul de SUS,,321. Nu erau
prea numero in ora$, ei cifrandu-se la circa 200-300 de suflete.322 Ei au
putut sa ridice in cartierullor douA biserici catolice de mici proporpi, care
cuprindeall in ele tocmai cifra indicata de studille de demografie istorica323.
Cea mai vecbe biserica din cartierul Suseni al
Sancta Maria Gratiannn, dateazli din anul 1417
324
, dar din plicate de la ea se
pastreazli un singur vas de cult
32S
Supravegherea acestor in special a
alogeruIor, 0 putea :face domnul cu multa. datoritli strijilor care se
gaseau permanent pe platforma superioara a Tumului Cbindiei, aflat in
320 Din pacate, palatul domnesc al1ui Neagoe Basarab in primul c numai Mnuit; se
pare ci 0 schitA inedita a 1ui._intitulat! "Castello ruinato nel'Arges", exccutati in iunie 1794
de Luigi Mayer, pictorul ambasadorului englez Sir Robert Ainslie, aflat in drum prin Tara
Romaneasca, a fost descoperiti de Trevor G. Rope; multumim din nou pentru informape
regretatului prieten, cercetitorul Paul Cemovodeanu. fost meD3bru de onoare al AcadeDJiei
Romane.
321 Dupa tme1e opinii, denumirea de "Suseni" provine de la 0 pronuntare gre,it! a
termenului de sta1cit de localnici. .
3ll Cf. R. $t Vergatti, Radu eel Mare. Neagoe Rasarab. Tdrgovilte li tdrgovfltenii, in
Nafiunea romana. Idealuri ti realitafi istoriee - Acad. Cornelia Rodea la 90 de ani,
2006, p. 156 urm.
323 Ibidem.
324 Cf. Pavel Chihaia, Din eetafile de scaun ale TlJrii Romtineti, Bucurqti, 1974, p.
353 urm.; Mihai Oproiu. Anda Andronescu. Tiirgovilte. Ghidul istorie al orQiUlui,
Tlirgovi,te, 2004, p. 8,46,53.
325 Cf. P. Chihaia, op. cit., p. 353 ,i nota 6 ; acest vas de cult din piatr!, ficiind parte din
lapidariwn-ul municipiului nu a foot mcnponat de Maria Georgescu
(LapidarilmJ din Ttirgovi$te. Secolele XV-XIX, BucUI'Cfti, 2002, passim).
91
ei au fost aduse de ierarhul Anania de ,la Sibiu Ja

Dac! DespinaMilita nu a sli implineasca unei
dinastii prin fiicele sale, surorile lui Neagoe Basarab, Vladaia Marga,
prin descendenpi lor, au fost strlibunele unor domni remarcabi1i: Matei
Basarab (1632-1654) Constantin Brincoveanu (1688-1714). La
riindul ei, vara lui Neagoe Basarab, Maria, maritat! cu banul, a
fost strlibuna altor domni Radu (1601; 1602-1611)
Cantacuzino (1678-1688). Prin faptele sale, care au sriblitut
peste ani prin vointa acestor domni, ai slii, Neagoe Basarab a
clipatat in secolul al XVII-lea, in cronici, introparea unui mit, neintrerupt
infrun:lusefat de legenda auritli a Evului Mediu.
462
VI. 2. CTITOR CARTURAR
Ideea dorinfa de a crea 0 nom dinastie Ie-au evidenpat Neagoe
Basarab Despina MiIita atunci ciind au initiat cele mai de seamli
realizari materiale ale lor care, practic, i-au facut nemuritori:
monumentele de o' deosebitii valoare istoricA, artistica
arhitectonicli - ctitoria din Curtea de mitropolia din
aHituri de care se situeazli aIte de cult modeste, cum a fost biserica
Sf. Gheorghe Suseni din Nu poate sa fie
neglijatli nici monumental a opera.a domnului, inviiliiturile lui Neagoe
Basarab catre fiul siiu Theodosie, scriere care il face nemuritor pe planul
culturii universale.
Asupra lor yom stiirui numai pentro a evidenpa ce a adus nou
460 Cf. Michael Sigler, Chronologiae rerum Hungaricar.um. Transilvanicarum et
vecinarum, regionum libri duo, in Mathias Bel, Adparatus ad historiam Hungariae.
Posoni, 1735, p. 74; Chronisnsche Aujzeichnungen aus der Matrikel des
Honterusgymnasiums, in Quellen zur geschichte der ..stadt Kronstadt, 1909, p.
6.
461 in timpul lucxmilor de restaurare conduse de J..e Comte de Nouy, lespedea ei de
monnant a fost indeplirtata de la locul initial.
46l in istoriografia modem! s-au dedicat numeroase studii speciale pentru tratarea a
diverse aspecte ale vietii, domniei operei lui Neagoe Basarab. in acest sens, a se
vedea citarea aproape exhaustiva a c.elor care au scris despre Neagoe Basarab la Florin
$erblhlescu, op. cit., p. 143-183). .
140
domnul, ce a rlimas dupa el.
-, Construcpa splendidei biserici a Miinastirii de la ridicata din
-{romfa'lui Neagoe Basarab a fost plasatli intr-un loc chibzuit ales: acolo
unde un in jiltul Basarabilor, Vlad Dracul, ctitorise
mitropolitanli a tarii. Dupli cum aralA explicit una din cele doua pisanii
pusa din porunca lui Neagoe Basarab, vechiul ajunsese in 1512 in
asemenea stare de "dmamare" .,neintArit" incat a trebuit sa fie
"spart".463 Dupli ce a motivat demantelarea vechii cladiri, Neagoe Basarab
a aratat intr-o forma indirect! cli a folosit pentru manlistire locul care avea
o anumit! semnificape: !acea legitura cu 0 institupe spirituala medievalli
deosebit! - Mitropolia cu neamul legitimi - Basarabii.
Neagoe . Basarab, ca domn cu pretenpi aulice, a vrut sli rid ice 0
ctitorie cu rost de noua necropola a familiei sale, conceputa ca viitoa,re
dinastie. Urma exemplul unor domni ca Basarab I Intemeietorul
a nepotului sau Vladislav, ctitorii Bisericii din Curtea de
al lui Nicolae Alexandru, ctitor al Bisericii din
Campulung Muscel, at lui Mircea cel Mare, care a poruncit sli se inalte
Miinlistirea Cozia, al lui Radu cel Mare din a clirui vointli s-a ridicat
Miinlistirea Dealu etc.
Planul ctitoriei lui Neagoe Basarab, ca prim element novator pe
care il accentuez, dici prea mult s-a evidenpat numai originalitatea
fatadei, arata elar intenpa de a dura un monument majestuos. Pronaosul
bisericii, supradimensionat, a fost impm-pt in partea interioara in doua
incaperi distincte, prin 12 coloane simboliziindu-i pe cei 12 Apostoli. In
centro se spapul ritual propriu zis - pronaosul - iar in pm-ple
laterale spre intrare, separate in secolul al XVI-lea prin broderii
I
... ..t
strane aviind pe ele icoane cu dublli fatli montate intre coloane
464
, alta
inclipere - gropnifa: destinata inhumlirii familiei ctitorului. A fost 0
solupe originalli, caci in alte parp., peste hotare, necropola nu se
inchisi intre zidurile unui monument de cUlt.
465
Un element aparte, oarecum 0 inovape in structurarea spapului
interior, it constituie separarea dintre pronaos DaOS prin coloane. Este
463 Cf. Pavel Chihaia, Cele douii ale Mitropoliei Curtea de deduse din
hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab, in Din cetiifile de scaun aJe TiIrii Romanqti, .
1974, p. 46-65; pentru lextul pisaniei, v. G. Mihaill1, Dan Zamfirescu,
Literatura romdnii veche, 1969, p. 160.
464 Cf Emil Llziirescu, 0 icoana pufin cunoscutii din secolul al XV/-lea problema
pronaosului bisericii miiniistirii in SCIA, Seria art! plasticl1, 2/1967, p. 187
199.
465 Cf. Vasile Driigut, op. cit., p.239.
141
o realizare qe tip renascentist, de arhitectul constructor sau de
_'-' .
traseul Astf1 .
cele dou! tDcaperi rituale, se' desc ea posibilitatea patrundeni luminii
se ofere a perspectiva aSupra interlorului intregii biserici.
Alt element nou care a :6icut monumentul sa fie socotit 0 floare
exotica in gradina arhitecturii medievale rm:nane,ti il constituie modul
de omamentare a fatadei. Asemeni Manastirii Dea1ul la Curtea de
paramentul a fost daltuit fiind impodobit cu frumoase motive
geometrice, zoomorfe fitomorfe, creAnd impresia, de la distanfii. a unei
spumoase broderii, asemanittoare cu cele de pe fatadele similare din
Georgia din Armenia. Este insa ceva aparte in omamentapa de la
Curtea de provenind din iiansmiterea influentei 1eorgiene
annene prin filier! otomana, a carei amprenta se resimte 46 Este foarte
probabil ca de la otomam sa fi fost preluat in decorape motivul florii de
crin allalelei, al rozetelor separate de entre-lacuri intaInite la Istanbul,
la geamia lui Baiazid al II-lea. ridieata intre 1504-1505. Aspectul fatadei,
al carei program ar putea sa fi fost influentat de eel de la M!nastirea
Dealul, este deosebit: pe un soclu inalt se ridiea paramentul imparpt in
doua registre-printr-un brau de forma unei :fi:anghii rbucite. in registrul
inferior, piatra a fost diiltuita in forma unor panouri dreptunghiulare
marginite de ciubuce. Alaturi de ele, pietrarii au creat frumoase
ornamente ale. ancadramentelor ferestrelor, bogat sculptate folosind
motivele florale sau de tipul palmetelor. in registrul superior este un joc
de arcaturi volume, intre care se gasese rozete motive flora Ie,
separate intre ele prin entre-Iacuri. Deasupra rozetelor, in numar de 84,
Neagoe Basarab pasari din bronz, probabil porumbei, cu
aripile destacute ca cind ar zbura. De aceste aripi erau c1opotei.
CAnd batea vAntul, datorita dispozipei aripilor, se auzea un al
pasarilor, iar clopoteii aveau un cIinchet incAntator.
468
La rAndul ei,
bisericii apare bogat ornata in fine. din cele cinci turle, dona
situate catre vest repn privirea prin torsionarea loi. amintind de rlisucirea
unui fir de lana tors de degetele unei taranei.
466 Cf. Grigore Ionescu, Cuneo de Istoria OTClfUlui prin monumentele lui,
1940. p. 135-136 ,i urm.
467 Ibidem.
468 Cf. Paul de Alep, in Ciiliitori striiini .... vol. VI, publ. de Mehmet Mustafa ,i M. M.
Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, 1976, p. 166; in momentul cind a vizitat
Ml!nastirea, Paul de Alep a vhut cl din cele 84 de piisilrele de deasupra discurilor, mai
rimiiseserii 2 sau 3 (ibidem).
142
influent! este evidentii din existenta in fata intrarii a
unui aghiazmatar, adapostit sub un elegant
eoloane zvelte. < ..'"
MAndrul domn, domic sa se impuna in fata contemporanilor, a
cautat sli.-i dea etitoriei lui un fast 0 majestate Se pare eli. a
deoarece Gavriil Protul
469
scria cli biserica este mai frumoasli.
decat Sf. Sofia din Istanbul, iar diaconul sirian Paul din Alep, aproape un
secol jumatate mai tArziu, aprecia ea ,,in acest pout al rani RomAneti
se afla 0 mare manastire domneasca care, dupa cum se crede, nu are
pereche in ce marepa cl!dirii; mi s-a spus de negustori
greci, care :taceau negot cu tara :fi:ancilor eu Venepa, eli. aeolo nu este
nimic asemanator. Se manastirea Cuvintele lor
trebuie luate in seama, eaci ambii bine valoarea
monumentelor Bisericii Rasaritului, prin cultura funepile detinute:
primul era superiorul preoplor de la Muntele Athos, al doilea era diacon
insotea tataI, pe Mitropolitul Macarie al ill-lea Z'aim, intr-o
vizita a monastice din Europa sud-estica estica.
Eforturile mcute de Neagoe Basarab pentru ridiearea
edificiului au fost din comun, eel mai cunoscut sacrificiu fiind cel
al doamnei Despina Milita eare, dupa traditie, vAndut bijuteriile
pentru terminarea construetiei. in ansamblu, eforturile domnului i-au
impresionat pe eontemporani de asemenea maniera' incat Ie-au
amplificat, transformAndu-le uneori in legenda. Adueerea materialului
scump - mannura mozaicul - de la Istanbul au fost prezentate de
Iegenda culeasli. de Paul din Alep ea 0 a atenpei sultanului.
Aeestuia, Neagoe Basarab i-ar fi deelarat eli. ar aduee materialul de la
Istanbul la Nicopole pentru iniiltarea unei moschei. Odatii ajuns la ...
Dunare, mozaicul impreuna eu marmura ar fi fost trecute tainie in Tara
RomAneasca transportate rapid pAna la Curtea de
Memoria eolectiva spune eli. domnul, eu stradanii deosebite, pentru
ridicarea monumentului a adus de seamL S-a putut demonstra,
in ultimul timp, ca care au lucrat, atat la Dealul, cat la Curtea
de la Mitropolia din au fost de origine armeana
georgiana
472
, fiind de un oarecare Grigore, probabil mai mare
469 Gavriil Protul, op. cit., p. 46.
470 CiiJiitori striiini. vol. VI, ed. cit., p. 163.
471 idem. p. 165.
m Cf. Gr. Ionescu, op. cit, p. 135 ,i urm.; P. $. NiistureJ. Raduvodii eel More >$i
pamarhul de Constantino pol Ioachim I-ul, loco cit. p. 23-31.
143
I
peste pietrarii Este foarte probabii, ca ipoteza susp.nuta de
",.- -, .o,logica de izvonite din documente, sA fi existat lji un al doilea' .
. . .' conductor de lucrare. cu rost de arhitect, care sli fi eolaborat impreuna cu
domnul lji eu ceilalti la crearea planului bisericii, destinata
ceremornilor de rang aulic. Aceasta explieli dimensiunile mari ale
pronaosului planul general triconc aI bisericii. au
contribuit la dispunerea turlelor omamentarea lor fusifo:n:nA, amintind
de monumentele de cult din tArile lor de originli. Legenda a retinut eli
acel presupus conductor-constructor ar fi fost un oarecare Manole,
neidentificat panA acum. AIAturi de incercarea de identificare a lui cu un
de stambuliota
473
, s-a propus aceea a unui pietrar local
care se numea Manu, semnand astfel pe unul din ancadramentele de la
474
Bistrita . Indiferent ca au vernt de aiurea sau au fost loealnici,
pietrari au creat 0 omamentape splendidA bisericii, fiicnd ea prin ea sa
devina eroi ai barzilor anonimi ai legendei, suspouta in fata celor
mulp de existenta f'antanii din apropiere, dealtfel mult mai recentA. .
Pictarea interioara a monumentului din Curtea de a fost
incred:intatA de ginerele lui Neagoe Basarab, de domnul Radu de la
Afumap, zugravului Dobromir din Noutatea adusa de fresca
interioara consta in punerea in prim plan, nu a inaintaljilor voievozi
legitimi, ci a membrilor familiilor Brancovici. Se crea
astfei un portret de familie in locul tabloului votiv clasic, scotandu-se in
relief, prin limbajul plastic extrero de viguros intr-un ev cand ljtiinta
scrisului cititului era pupo raspandita, cali tap Ie celor 18 roembri
roarcanp ai nearourilor lui Neagoe Basarab ai Despinei Milita, care
pUlji aiaturi de Basarabi, nu erau mai justificand intru totul
ocuparea tronuIui. Aparitia in ansamblul portretului a unor eroi ai luptei
antiotomane, ca Mircea cel Mare sau cneazul Lazar, strAbunul Despmei
Milita, pare sa prefigureze pentru domnul iubitor de pace, necesitatea
impunerii unei dinastii cu ramificapi sud-est europene capabilli sa ridice
spada in cazuri extreme. AceastA idee exprimatA de Dobromir Zugravul,
473 Cf. Gr. Ionescu, op. cit., p. 121 emite ipoteza ell. at fi vorba de un arhitect, Manolli
din Niaesia., care lucra la Istanbul; V. Driguf, op. cit., p. 238. .
474 Al. Lapedatu, Cereetdri istoriee cu privire la mqterii biserieilor din Tara
Romaneaseii in sec. XV # XVI, in ,,BuL Com Mon. Ist", V (1912), p. 180; Idem,
Mqterii biserieilor din Tara Romaneasea in sec. XV XVI, in Un mdnunchi de
cereetiJri istoriee, 1915,p. 166; N. lorga., Istoria biseriCii romanqti a
vie/ii religioase a romani/or, vol. II. 1929, p. 124-125.
144
la cererea ctitorilor, a fost transmisa ca un testament politiC.
47S
Chiar
",?'dacadi"escl!1.. pa.;&- fost ..ex.ecutata Ut:timpul vietiL lui;.ci. de, unul dintre
.' succesorii slii-,'ideea programului poiitic poate fi socotita ca inspirata de
Neagoe Basarab, di.ci Radu de la Afumap a fost un practieian partial ai
lnviiliituri!or476.
Biserica MlinAstirii Curtea de inipal cu rang de arhimandrie,
fli.cea parte dintr-un complex monastic. Acesta a fost descris lji imortalizat
de vizitatori ca Gavriil Protul, Paul din AIep, Luigi Mayer477, Amedeo
Preziosi
478
, H. Trenk
479
, Carogl Popp de Stzathmary480, Ludwig
Reissenberger,48I AI. Odobescu
4
, AIexandru Pelimon
483
etc. Biserica
propriu-zisli era inconjuratA de 0 incinta mare, putemicl, amintind de
maoastirile fortificate. De zidul ei interior se sprijineau chiliile cAlugarilor,
cele doua paraclisuri, trapeza etc. Accesul in incinta se fli.cea pe sub bolta
unui putenic turn aI clopomitei. Dupa L. Reissenberg, AI. Odobeseu etc.,
in momentul in care de sub bolta turlei-c1opotnita., brusc ip aplU'ea
in fata imaginea splendidei biserici, 1a care puteai accede urcand cele 12
trepte, nurnar simbolic amintind de seminpile lui Israel. Din pacate, catre
1860, cand AI. PeIimon a vizitat complexul monastic, cladirile din jurul
bisericii erau delabrate
484
. Aceasta situape I-a fiicut pe arhitectul A.
Lecomte de Nouy ca, in momentul in care, din porunca principe lui apoi
a regelui Carol I, a inceput restaurarea Mi1niistirii Curtea de sA se
ocupe exclusiv de biserica. futre anii 1875 lji 1886 el a ordonat definitiva
475 in tiropul restaurmi bisericii din ordinul principelui, apoi regelui Carol I, intre anii
1875-1886, fresca., "burdujitA", a fost decapatA partial, dusli la Muzeul de art!
religioasA, apoi la Muezul National de A:rtli.. unde se pastreaz! !?i acum.
476 Cf. N. Stoicescu, Radu de la Afuma#, Bucure!jlti, 1983, p. 148.
417 Dupii desenele lui Luigi Mayer din 1793, au fast executate gravuri de William Watts
(0. Stampe vechi inflifisand maniistirea Curlea de Argq,. in Buletinul
Comisiei Monurnentelor Istoriec (B.C.M.L), IV/191l, p. 24-28; Pavel Chihaia dateaza.
tipiirirea gravurilor in anul1801 (cf. P. Chihaia, op. cit., p. 108, nota 14); se pastreaz!
in colecpa Academiei Romane, Cabinetul de Stampe.
478 Muzeul Naponal de Arta, Secpa Starnpe, D.S., III. p. 3.
479 Idem, Secpa Stampe, D.R.I.
480 Idem, Secpa Stampe, mv. 639,4943.
481 Cf. Ludwig Reissenberger, Die BisehOfiche Klosterldrehe bei Kurlea de Argyseh,
Viena, 1860, passim.
482 Cf. Alexandru Odobescu, Opere, vol. n, Scrieri din anti 1861-1870, text
variante de Marta Anmeanu, note de Virgil Candea, 1967, p. 361-410, 651
652.
483 Cf. AlexandruPelimon, Impresiuni de cliliitorie in Romania, 1984, p. 49
55 UIm.
484 Ibidem.
':
145
i
demolare a incintei m!n8.stirii.
485
Desigur ca demolarea a constituit 0 idee bisericii mitropolitane a palatului mitropolitului a ficut-o, la mijlocul
cJadirllor ,de_"Alep: .Loeuinta mitropolitului Thii
1m Neagoe Basarab ar fi mentmut parfumul epoeri dat-<iejo'CuL-de ,;;o",J"..af'IA,Jjl.&llpi),tu1 inlAuntrul palAneii; este foarte
de culori, de umbre lumini existent la inceputul celui de-al XVI-lea "-
veac.
La data de 15 august 1517, sarbatorirea Adormirii Maicii
Domnului, cand a fost tamositii marea MAnastire de la Curtea de
s-a decis .,ea de acum inainte nieiodata, in veci, in sa nu mai fie
Mitropolie. ci sa fie mAnAstire arhimandrie, iar in sa fie
Mitropolia stitatoare, cum s-au Si se leura aeeste lucruri cu
mare opreall blestem ca sa nu se mai elinteasca niei de Patriarhie, nici
de Mitropolit, nici de Domn,,486. Aceast! hotarare a fost fireasea. Ea
eorespundea mentalit!pi oamenilor din varsta de mijloc. Totdeauna
ierarhul corespunzator ca rang trebuia sa fie alaturi de domn. nu
era normal ca mitropolitul sA rezideze la Curtea de iar domnulla
Se pare ca aeeasti deosebirede rezidentl a fost una din
eauzele eonflictului qmtre Nifon al II-lea, ex-patriarhul ecumenic $i
domnul Radu eel Mare. Pentru a evita 0 nona tensiune cu Biserica,
Neagoe Basarab a reluat in 1518 luerarile la sediul Mitropoliei' din
Construirea eomplexului mitropolitan fusese inipat! de Radu
eel Mare. tn doi ani de zile, Neagoe Basarab a sa ineheie in prima
fazl eonstrucpile. tn centrul complexului se afta 0 biserica ,,mare
frumoasa, eu opt turle rotunde, cum se satura oehii tuturor de vederea
ei". Biserica avea un plan in cruce greacl inserisa. inspirat de aeela al
Sfintei Sofia din Istanbul. Aeest plan organizarea interioara a spapului
manlstirii arata foarte elar ea biserica era destinati slujbelor de rang
aulie. 0 caracteristieA aparte din punet de vedere arhiteetonic 0
eonstituia supradimensionarea pridvorului. Din eei 40 metri lungime ai
bisericii, aproape jumAtate au fost rezervap aeestuia. Era 0 caracteristiea
a planului bisericii, care se mai la Manastirea Snagov, rezidita
de Neagoe Basarab chiar la ineeputul domniei sale (ianuarie-mai 1512).
Complexul arhitectonic al Mitropoliei din era el
impresionant prin magnificientl. Cea mai sugestiva vie descriere a
483 Cf. DANIC, Fondul Min.lnstr. Publice, 385511875, f. 383,384; idem, 38571l875, f.
56; Reslaurarea Monumentelor lstoriee, 1865-1890, pubL de Minist. Cultelor Iii a1
Instrucpunii Publice, 1890, p. 74, 95; P. Jaffe. L 'Eglise episeopale
. conventuelle de Gurtea de Arges, Berlin. 1911, p. 3D, 45; pentru importanta bisericii
Miniistirii, v. Emil lAzlirescu, Biserica Maniistirii Argqului, 1967,
passim. ,
486 Cf. LetopisefU/ Cantacuzinesc, cd. cit., p. 41.
146
mare, eu trei ingrlidituri de lemn cu trei curti. Curtea din fata
r pentru ereseutul ratelor' glinilor; eea de-a doua cuprinde
' grajdurile cailor bucatAriile; cea de a treia este inchisa eu eladiri
mArete din piatri la care se intrii prin porp mario tn fatA se afll 0 biseriel
i: mare, care are pereehe in toat! tara (...). Aceast! biserica este tot
" atAt de mare, spapoasa. incapatoare inalta, sprijinita de
stalpi; 'ea este impunli.toare in stilul Sf. Sofia. Este imparpti in trei
piU1i: prima este pronaosul, foarte spapos cu multe cupole; de aici se
intrA printr-o a doua in nartex, de asemenea spapos frumos; apoi
se intra printr-o a treia ehiar in mijlocul <bisericii> care este foarte
mare. Turla II este mareata prin inaItimea desehiderea ei. Se vede
atamat un polieandru foarte mare. <Bierica> are trei altare inalte marl;
eel din mijloc este foarte mare, eu strane marl de jur imprejur.
Iconostasul, erueea rastignirii crucea cea mica sunt minunate;
de lemn aurit sunt <de> 0 lumtum aleasa. De jur imprejur se
gasesc multe ferestre, iar in turle <sunt> ferestre miei rotunde.
Jiltul domnului se afta la dreapta intrBrii in zidului bisericii.
Langa jiltullui se afla aeela al episeopului, unde stltea domnul nostru
patriarh; in fata lui, in celaIalt perete, este un alt jilt, -unde statea
mitropolitul tarii. De jur imprejur sunt strane, iar peretii sunt aeoperiti in
intregime eu picturi vechi. Doamna suita ei stau in stranele eelui de al
doilea nartex. Biserica este <meonjurata> de 0 gradinA de trandafiri #
aIte <Iori> frumoase; dar nu prea intinsa, <ineonjuratl> cu balustrade.
Langa altarul de la miazanoapte mai este un ehiparos, a carni frumusete,
inal-pme, maretie eoroana te fae sa binecuvantezi pe creator. Turlele
marl mici ale aeestei biseriei sunt in numar de douasprezece, eu
douasprezece cruci aurite. tn fata se aflii 0 fiintanii frumoasa eu apa
curgatoare, minunat <de buns.>. De asemenea in fata porpi curtii se aftl
0 alta fiintana. Chiliile din loeuinta mitropolitului se afla in partea
dinspre rasant; ele sunt foarte inalte; te pop sui pe 0 searllarga ajungi
II intr-un pridvor mare eu arcade care da spre biserica, spre curte spre
gradina cea mare. Top perepi sunt aeoperip ell pieturi minunate
<reprezentand> animale de useat de mare, cu 0 vedere a Ierusalimului
a manAstirilor lui, a muntelui lui Dumnezeu, muntele Sinai in
intregime, a muntelui Athos eu eele douizeci patru de mAnastiri ale
lui, a mhii; toate acestea sunt claro Apoi intri in prima sala
147
l
lio,;,
" de primire mitropolitului, <Care> este inciipiitoare lungii, cu 0 masa .
____,_. __ ,sobii un cllptor mare, toate in pliici de faiantl; <odaia are>
CU arce rotunde care dadeau spre griidina cea mare. Intri
apoi in altii odaie elegantii mult mai ftumoasii, care are, de asemenea,
o soM in pliici de faiantl, un loc pentru atamat bliinurile de samur
altele. Pe diniiuntru, odaia a fost impodobitii de curand cu picturi care
chipuri felurite de sfinti. Din locul acesta intri in ciimiiri unde
se giisesc <mitropolitului>, cununile lui care se numesc
mitre, ciIjele lui, argint!ria lui altele. apoi locul unde sunt
impodobite cu aur argint, cusute bogat, braie, siibii, pistoale
armuri. atunci cand <mitropolitul> iese in intimpinarea unui
patriarh sau cand are iataganul 1angii el. Servitorii lui,
imbriicati in haine frumoase acoperiti cu <bIanuri de > samur cu
altele, merg ciilare inaintea in spatele lui. ( ... ) Din ciimarii intri apoi
intr-o salii <de primire> care are un pridvor cu arcade deschise spre
gardinii, unde este " fiintanii cu apii curgatoare. Acolo se aflii 0 masii
pentru a pranzi vara. De acolo cobori intr-o griidina mare pe care nu (,
pop vedea in toatii lungimea ei care este inconjuratii de nuci mario
Jumiitate este plantatii cu vilA de vie trandafiri, iar eealaltii jumiitate cu
meri, peri, gutui, pruni numiti "inimil de porumbel" altele,
<pre cum> zarzavaturi semanate, ca: bob, varzii, piltrunjell altele de
acest fel. Clopotnita se afia in afara bisericii. Se spune ca zidul care
ineonjura aceastii locuinlA precum gradina sunt deopotriva cu acelea
ale unui mare.'.487 - .
In vederea tamosirii bisericii, la 26 aprille 1520, Neagoe Basarab i
a invitat He reprezentantii patriciatului din sa vinil la
8. Era un semn cii imbuniitiipse relapile eu acest mare
emporiu de la poalele Tampei. tn ziua de 17 mai 1520 Mitropolia din
. a fost tamositii in cadrul unei ceremonii fastuoase, din pacate
numai amintitii, dar nu descrisii. Hrisoavele viemii aratii ca Neagoe
Basarab nu a avut timpul necesar sa termine Mitropolia. Din pisania
Mitropoliei, spartii, pastratii fragmentar, dar a ciirei copie se intr
un manuscris afJ.at la Moseova, se cii: "Cu bunii vrerea tatiilui cu
ajutorul fiiului eu duhului stant, Eu smeritul robul lui
487 Cf. CiiliItori striIini, vol. VI, cd. cit, p. 118-120 .
. 488 Cf Hutmuzaki, Documente, voL XV/l, p. 243; in scrisoarea in care s-a tacut
invitatia ciitre patriciatul pentru a trimite delegap la s!rbatoarea tiimosirii
Mitropoliei T"arii, Neagoe Basarab a. inserat infonnapi asupra la Dun!re
ale osstei turcilor otomani.
148
Hristos, Ion Neagoe indemnare ;pohtit de
."u:nr
biserlc'f16r;'mthi Domnul
Oumnezeu Mantuitorul iiostru Iisus Hristos, in zilele Arhiepiscopului
Chir Macarie, ins! nu 0 am ci am dintru aceastii lume
la anul 7029, Septembrie 15 (1521, n. n.), ci mil rog Sfintilor
piirinji pomeniti-mi cand va rogatio am dat satul Aninoasa. lar dupl
ditiiva vreme, cand au ddicat Dutnnezeu schiptrul Domniei mele, Eu
smeritul robul lui Hristos, Ion Petru Voevod, vAzllt-am ca de multii
vreme stii aceastii sfiintii Casii am dorit cu oshdie, din
indemnare dumnezeiasca ca sa se aceastii sf'antii mare
bisericl. Pentru aceea 0 am eu plumbul 0 am aeoperit 0
am zugriivit cu toatii podoaba 0 am in:frumusetat in zilele
ArhiepiseophJii Chir Varlam. inca am adaos langii ctitori Domnia
mea sfintei n1arei biserici: balta Saltava cu un vad de moarii la
Cascioare hotarul care iaste la Deal sa fie cu viniiriciul nestricat
necliitit in veci. incii am cumplirat Domnia mea un sat anume Epinezi,
drept aspn 600000, lar cine ar indrlizni sii ia satul acesta de la sf'anta
Mitropolie ar strica ceale ce am dat Domnia mea, unul ca acelea sa fie
proclet afurisit de Domnul Dumnezeu de Prea Curata lui Maicii
de top Sfinpi de 318 Sfinti Piirinp dela Nicheea de Piirintele
Mitropolitaul Varlam parte sa aiba la un loc cu blestematul luda
Aria eei ce s-au sculat asupra Domnului Dumnezeu Mantuitorului
nostru Iisus Hristos au zis: ia-l, ia-l, pe eL Leat 7046,
Septembrie 20 (1537),.489. .
Asemeni complexului monastic din Curtea de eel
mitropolitan din a ajuns sil fie in stare de roinli catre sfliIlitul
secolului al XIX-lea. Arhitectul A. Lecomte de Nouy, ciiruia i se
incredintase restaurarea complexului mitropolitan a decis
sa demoleze complet Mitropolia, in loc sa reeurga Ia solupa normalli. de
restaurare. A fost din nou un act nesabuit. tn locul cliidirii Bisericii
Mitropolitane, ridicatii din porunca lui Neagoe Basarab, demolatii
definitiv in 1893, arhitectul A. Lecomte de Nouy a construit 0 nouii
bisericL Aceasta, similarii cu biserica Sf. Dumitru din Craiova,
adaPostefte sediul actualei Arhiepiscopii din
489 Apud Virgiliu N. DdghiceaDll, Mitropolia Tli7govqtei. Note istoriee 1i arheologice
cu 18 ilustratii 1i planuri, 1933, p. 6; multumesc pe aceastA cale Domnului
prof. univ. dr. Mihai Oproiu penlro informatille orale pc care mi Ie-a oferit despre
vechea Mitropolie din
'\ 149
l
In fine, tot in Neagoe Basarab a ridicat din temelii ...... .. unor exp'editii pradalniee etc. -
Biserica Sf. Gheorghe Suseni.
490
La un moment dat, s-au iscat Basarab bisericilor ,i
491
legMur! cu ctitorul. A.stlzi este Imnurit cIar cl aceastli bisericl mica (17
492
metri lungime ), cu plan in forma de nava, initial cu 0 turlii-clopotnita
inalta pe pronaos
493
, se prezinta ea unul din cele mai vechi monumente
bisericqti, istorice ,i de artl din in interiornl ei, actua1ul
paroh, preotul Neacro, a putut sa arate existenp. a patru stratnri de picturll..
Din pAcate, intre ele nu se distinge, inca, figura lui Neagoe Basarab.
Aceste biserici ctitorite de Neagoe Basarab au impus domnului
cheltuieli Este cazul sli. fie evocate exclusiv MiinAstirea Curtea de
Mitropolia din Din punct de vedere valorie, ele sunt
echivalente cu ceea ee au ridicat toti domnii Tam Romine] inainte de.
Neagoe Basarab. Deci, nu se poate spune ea domnul ar fi dat dovaclA de
zgarcenie in raport' cu eonstructiile ,i daniile din exteriorul tarii
494
Din
eele 95 aete emise in timpul domniei lui Neagoe Basarab, 50 se refera la
biserici. Din acestea, 34 sunt acte de danie. Din cele 50 acte care se
refera la biseriei, cele 34 au in cuprinsuI lor intlirirea unOr daniimai
yeehi sau repararea unor biseriei. Era normal sa procedeze astfel,
deoarece toate aeeste maniistiri biserici trebuiau intretinute. Neagoe
Basarab s-a preocupat de acest futrueat bisericile serveau unor
teluri complexe: de oficiere a slujbelor -Sfintelor de rostire a
predicilor care puteau sem intereselor politice ale domnului, de
495
bolnite , de aparare a populapei intre zidurile intarite, in momentul
, .
490 '. .'
491 C Can:ac:uzmesc, ed. CIt., p. . .
. V. Ciilauza "!onumt;ntelor dmJudeful Dambovita, 1907,
p. 12; Vrrgil Istona ariel feudale, vol. I, BucUI'Cfti, 1959, p. 500-501 se
c! ar fi ctitor Neagoe Basarab; N. Stoicescu, Cr. Moisescu, Ttirgoviltea -#
monumentele sale, 1976, p. 207 considera c! biserica se lui
Neagoe Basarab; siplturile arbeo1ogice au confirmat c! biserica este ctitorit! de
Neagoe Basarab, scotAnd la iveali i 0 tainitl pentru tezaur, cu sigiliu (petre
Diaconescu, Gh. Olteanu, Cercetari/e arheologice de la Biserica Sfiintul Gheorghe din
Ttirgovite. Campania T-2005, in Valachica, an XVIll, Thgovite, 2005, p. 92-93;
pentru Neagoe Basarab ctitor inclinl Agnes Erich, Mihai Oproiu, Cultura medievalii
TtJrg0vi1teana, 2008, p. 237-239.
. 492 Lungimea bisericii este mlritl astfel deoarece i s-a adosat un pridvor zidit. Aceast!
noul!. parte, pridvorul, este de remarcat datorit! modului in care s-a lucrat.
493 C Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit., p. 37.
494 C Neagoe Manole, op. cit., p. 217 urm.
495 Se pare c! inipativa ridicArii bolnilei de lang! MAnAstirea Cozia i-a aparpnut lui
Neagoe Basarab. Tenninarea bisericii bolnitoi s-a datorat lui Radu Palsie, care I-a
inslircinat pe Maxim cu supravegherea lucririlor.
150
Oiii lilleiiorul Tani -Romane,ti, deoarece problema a mai
fost diseutata.
496
Sigur cli. intre miinistirile we s-au bucurat de danii din
partea domnului se inscriu, in afar! de marile sale etitorii Curtea de
Mitropolia din Targovi,te - eum au fost
Cozia, Glavaeioc, Nucet-Dimbovita, Snagov, Tismana, Dealul etc.
Aeeastii munea extraordinara a piosului domn it aratii ca fiind un vrednic
continuator allui Radu eel Mare, un devotat Biserieii Ortodoxe ,i, prin
ea, un slujitor al intregului neam romanesc.
in afara aeestei trude de mare ziditor al laearurilor de cult ale
Bisericii Ortodoxe, de altfel 0 parte a programului sau politic, Neagoe s-a
afinnat prin inehinarea sa in fata slovei scrise. in primul rand, el I-a
ajutat pe tipograful vlah din Muntenegru, Macarie din Cetinj:, sa-,i
termine planul de tipiirire ineeput in vremea lui Radu eel Mare. In anul
1512, in timpul domniei lui Neagoe, Macarie a ispravit de imprimat
ultima carte din "triod"-ul ss,u, Evangheliarul sau Tetraevangheliarul.
497
Opera, sustinutll. financiar de Neagoe Basarab, a fost terrninata la 26 iunie
1512
498
Aceasta carte a fost tiparitll. in dona variante: una de lux, pe
pergament, eu frumoase vignete ilustratii speciale,. adli.ugate de
singura care pilstrea.zli textul complet
499
, a dona pe harrie
groasa, de. provenienta italian!, cu litere bicolore care nu
pistreaza nici textul complet, nici legatura original1l5oo Aceasta din urma
fonnaa tipariturii, pe harrie, a avut 0 circu1$e destul de in lumea
ortodoxa: in Serbia, in Bulgaria, in Rusia, Ungaria etc.
50
Circulatia
textului tiparit a contribuit la rli.spandirea in lumea ortodoxa a mesajului
scris al Bisericii fapt care a determinat din plin impunerea,
..1
'. .. . . w
pe scar! larga, a personalitapl 1m Neagoe Basarab. Nu trebme sa se mte
496 Neagoe Manole, op. cit., p. 217 mm.; Fl.l;lerblinescu, op. cit., passim.
497 Cf. Veniamin Micle, leromonahul Macarie. tipograf roman (1508-1512),
MAnAstirea Bistrita Olteanfi, 2008, p. 59 urm.
498 Optez pentru aceastli dataJ:e, inscris! pc ultima filll a cArtii pAstrate la Muzeul
National de ArtI., sectia feudal!. .
4911 Cartea, CU 0 leglf:tl:r! din secolul al XVll-lea, se oonservl in RomAnia la Muzeul
National de ArtI., sectia feudal!. Se pare c! acest exemplar de lux a fest destinat lui
Neagoe, sau unei persoane din apropierea domnitorului; in orice caz, in 1522, a fost
donat MlinAstirii din Judeful de marele jupan Manea sopa lui,
Vlada (cf. Mss, ooala 17v); de dupl!. un drum lung, a ajuns 1a muzeu (cf. V. Miele,
op. cit., p. 62 \IlIll.
soo Biblioteca Academiei ROlIlfine, sectia Carte Veche, 3.
SOl Cf. V. Micle, op. cit., p. 61 urm.
'\ 151
, ca, in exi1tenta unei asemenea C:m-p in Biserica era insotitli
. , .
. "'Nu Neagoe fata de tipar
difuzareaearp.i. El era un indrigostit de carte. AstAzi se
pozitiv ca domnul a rliscumplirat un manuscris sub forma unui codex
cuprlnzand Cuvantlirile lui loan Hrisostomul. SOl
Dragostea lui Neagoe Basarab pentru slova scrisa s-a remarcat cu
extrema prin propria sa creape.
Opera scrisa llisatli de Neagoe Basarab, subiect obiect a
S03
numeroase controverse , se inscrie, firesc, prin titlu continut, in seria
lucrlirilor parenetice, numite .;miroir du roi" ori .,fiirstenspieger.
Conceputli 'redactatli in una dintre limbile de cultura din,
aria dominata de Biserica Rasliritului
S04
, lucrarea a fost prima de acest
gen din intreaga Iiteratura slavo-romana.
505
Mai mult, inviifiiturile au un
continut bogat, in literatura romana primul tratat de filosofie,
politologie, arta militara, diplomatie etc., in care problemele sunt
discutate profund, sub toate faletele lor.
Caracteru1 remarcabil calitaple operei au flicut ca din peripada
intalnirii secolelor XIX XX titani ai filologiei s-o aprecieze in chip
502 cr. Emil Turdeanu, La liuerature bulgare du XlVe siecie et sa dijJUsion dans les
Pays Roumains, Paris, 1947, p. 108.
503 Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab Inw!iliiturile ciitre fiul siiu Theodosie,
Problemele controversate, ed. cit., passim; P: NastureI, Manuil din Corint ciitre
Neagoe Basarab, in Rominia Literara, rr. Dr. 51 (63), 18 decembrie 1969, p. 13; idem,
Remarques sur les versions grecques, slave et rouinainedes Enseignements du prince
de Valachie, Neagoe Basarab, ason fils Theodose, loc. cit., p. 249-271; L. Vranoussis,
Les Conseils attribues au prince Neagoe (1512-1521) et Ie manuscrist autographe de
leur auteur grec, in Actes du_ IIe Congres International des Etudes Sud-Est
europeennes (Athenes 7-13 mai 1970), t. N, Linguistique et liUbature, tire a part,
Athenes, 1978, p. 381 urm.; pentru puncte de vedere mai noi, v. Gheorghe MihAill!.,
Originalul slovon al invii/iiturilQr lui Neagoe Basarab ciitre fiu! siiu Theodosie, in
inviiliituri ... , ed. 1996, p. XLVI-CXIV; Dan loan L 'emergence du sacre
princier ... , loc. cit., passim; idem, Et Theodose dans tout cela? (Sur I'elaboration des
Enseigenments de Neagoe Basarab), in Inchinare lui Petre $. Niisturel la 80 de ani,
Briila, 2002, p. 299-320; FI. op. cit., p. 79-80 urm.
504 cr. Dan Zamfirescu, Marea carte a identitiifii romanqti in Europa # in
cultura universalii, in Invii/iiturile, ed. 1996, p. V -XLV; Gh. MihAili, Originalul slavon
al Inviiliiturilor lui Neagoe Basarab ciitrefiul siiu Theodosie, in idem, p. XLVI-CXIV;
George raport8ndu-se la fenomenul din Europa Occidental!, slavona
,.Iatina medievaIa" a RasarituIui (cf. G. Istoria literaturii ... , vol. I, ed. cit., p. 34
urm.).
505 Cf. George Istoria literaturii romtine. voL I. ed. cit., p. 124.
152

.
deosebit, in spiritul literaturii comparate. socotite atat de actUalii ,
Semnificative sunt cuvintele catorva
special, fiind autori de referinlli- B. P. trei , ,,'c'c' -
inviiJiituri. le-a apreciat ca "falnic monument de literatum, pOl.ro.ca,
filosofie elocvenlli la strabunii noFi,s06. La randul sau istoriculrus
AI. 1. latiffiirski a seris despre Inviiliituri eli .. eu mult" serierea
asemlinlitoare a lui Vladimir Monomahul, iar despre autorul lor ca a fost
"un prea ales stilist, adanc cugetAtor, drept stlip8.nitor cuminte
moralist, domnul seriitor se inainte de to ate, un om
intelept,,507. Stoian Romanski, raportAnd Inviifiiturile la celelalte creapi
literare, le-a apreciat a fi "cea mai bunli opera pe care ne-o oferi
literatura in limba slava a vremii aceleia,,508. '
Confinutu/lnviiliiturilor a smmit interesul imediat dupa aparipa lor
in forma manuscrisli, in limba slavona, traduse ulterior in
La inceputul secolului al XVI-lea, pana in anul 1530, textul
original a fost tradus in 0 parte din originalul slavon, cumparat
de Biblioteca Naponala "Sf. Chiril Metodiu", se plistreaza la Sofia in
Bulgaria inca din secolul ill XIX_lea
s09
Acest original slavon a fost
alcatuit, probabil scris, intre IS iunie 1520 IS septembrie 1521
510
.
Exemplarul scris in limba slavona se remarca prin urmatoarele
caracteristici:
a) are 0 scriere foarte ingrijitli, semiunciala, tipica pentru
manuscrise slavone din secolul XVI, cu 21 randuri pe fila.
b) Titlurile punctele sunt scrise ades cu aur, cu chinovar sau cu
albastru.
c) Formatul este extrem de redus, "de buzunar" -1518,S cm.
Toate aceste caracteristici rna fac sa rna gandesc la destinatia carpi
506 B.P. Haeu, Notele critice la 3 capitole din Invii{iituri, in ,,Arhiva !storici a
Rominiei", vol I, partea 2, 1865, p. 111-112.
507 A. Iapmirski, Valcqskii Mark Avrelii i ego pouceniia, in .Izvestiia ordeleniia
ruskogo iazika i slovesnosti Akademii nauk", X (1905), p. 339-340.
508 Romanski, Mahnreden des Walachischen Woywoden Neagoe Basarab au seinen .
Sohn Theodosios, (tez! de doctorat), Leipzig, 1908, p. 121.
509 Astizi se conserv! 111 pagini ale manuscrisului original. publicat sub form! de
facsimilat in invlltAturl ... , ed. 1996; pentru istoricul acestei achizitii, v. Gheorghe
MihAilll, Originalul sIavon ... , loc. cit., p. XLVII ,i urm.
510 Idem, p. LID-LN, n. 8-9; au putut s! se fixeze datele cu atRta precizie, pnindu-se
seama de filigranele-marcA de pc hirtie de data mortii domnitoruIui (IS septembrie
1521) (ibidem).
153
.I
_'r"
de a fi un ins1n1ment de lucru al intelectualului medieval
Sl1
intr-adev!r,
. ca acel manuscnsa fost destinat
. ? .. 'cuiva care si':'l]?oarte permanent la el pentru a-I folosi. S-ar putea
. ca destinatarul sa fi fost Theodosie. Textul a fost tradus iIi
grecete de rhetorul Manuil din Cormt inainte de 1530.
512
Este foarte
probabil ca rethorul grec sl :fi cunoscut textul scris sau dictat de Neagoe
datoritii corespondent:ei pe care a purtat-o cu domnul . .m illterior, in
secolul al XVll-lea, la curtea lui Matei Basarab, sau mai degrabii la
aceea a lui Cantacuzino, cirturarii epocii au tradus originalul
. slavon al JnviiliIturilor lui Neagoe Basarab in limba romanii. Se ca
unul dintre exemplare a ajuns in buna biblioteca a domnului
'1
Cantacuzino
S
,14, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, posesorul celei
mai faimoase biblioteci din epoci. S-ar putea ca Jnviiliiturile s8.-i fi fost
date lui Cantacuzino de citre taOO siu, stolnicul Constantin
Cantacuzino, care prip ele urm!rea sl-l fonneze ca domn.
Textul manuscrisului care aparpnuse lui Cantacuzino a fost
tiplrit pentru prima om integral la in 1843S1S. Opera lui
Neagoe Basarab i-a servit lui Nicolae ijrucescu ca izvor de bazl pentru a
publica in anul utmator, 1844, studiul slu Puterea armatii gi 'aria
militarii la romani.
sl6
,
De atunci inainte, neintrerupt au fost riiscolite arhivele pentru a fi
c8.utate nOI manus crise lasate de Neagoe Basarab, iar erudi'p, istorici,
filologi, esteticieni etc., au accentuat caracterul de izvor primar al scrierii
SII Cf. Jacques Le Goff; Us intellectuels au Moyen Age, Editions du Seuil. Paris, 2004,
p. 95-97; R. $t Vergatti. Din problematica Umanismului romlinesc, BucurCfti, 2007, p.
20 unn.
m Cf. Leandros Vranoussis, Us Conseiis attribues au prince Neagoe.. loco cit, p.
377-387; argumentatia lui pentru atribuirea traducerii lnv1liturilor lui Manuil din
Corint este cea mai convingAtoare, celelalte nume propuse neavlind calitate.
SI3 Cf. P. $. Nlsturel, Manuil din Corint catre Neagoe Basarab, loco cit, p. 13.
Manuscrisul care i-a apartiunut domnului Stefan Cantacuzino se plstreaz! Ia
Biblioteca Academiei Romine, filiala Cluj, mss. 109; un sinopsis al acestui text a fost
alcltuit in 1727 de Radu logofetel pentru domnul Nicolae Mavrocordat; textuI acestuia
din UIIlll se plstreazi la B.A.R., sub nr. msS. 1062.
SI5 AceastA.. primi. edipe in Iimba rominl a invi:J(iiturilor a fost singura in form!
integral! plinl!. Ia aparipa edipei critice din 1971; in 1843 purta titlul Jnvi:J(iiturile
bunului credinciosului damn al Tdrii Romdnepi Neagoe Basarab Vvd. caire fiul sau
Theodosie vva", Editura Eforiei $coalelor; editia a fost ingrijitl de loan Eclesiarhul
Curtii domnCfti; tipl1ri:rea lI" fost sugeratl in anul 1838 de Vasile Pop, in cuvlintul
introductiv la Disertape despre tipografiile TOnranqti din Transilvania Ii invecinatele
tiiri. de la inceputullorpdnii in vremile naastre, Sibiu, 1838.
SI6 A apirut in revista Propiigirea. 1844.
154
pentru spinosul dar seducatorul sector al

noi manuscrise eline 17;au.ereat val(jrtfil%
edipa critici publicatii in 1971. Astfel s-au S\:03 mai mult in relief calitltile
de precursor ale lui Neagoe Basarab: el a avut viziunea clarii a monarbiei
autoritare tipicl pentru renascentitii occidentali, In acest sens, in prima
parte a cm-p.i a ama1gamat intr-o form! original! gindurile sale
imprumuturile de la scriitori bizantini, creind prima c8rte de pedagogie din
literatura romanl literamra slavonii. tn capitolul ill al putii a doua,
,,Epistola lui lo[an} Neagoe Voievod ci1tre moagtele marnei sale Neaga gi
ale fiilor siii Petru gi loan Ii ale fiicei sale Anghelina. Cuvlint de
umilinlii", autorul are din nou 0 creape absolut personalii. Acolo el a scris
prima creape origina11 in domeniul oratoriei, 0 adev!ratl orape funebrli,
amintind de bocet, atat de la Aici domnul cu sufletul
cotropit de durere, d! dovada talentului siu nem!rginit in momentul in
care iIi evoci moJ1:ii dragi: mama sa, Neaga, al clrei nume cert de aid se
afil
sl
,precum copiii loan, Petru Anghelina.
Din plicate, acest om inzestrat cu geruul creatiei, a scris in sud-estul
Europei, intr-o limbl cu 0 circulape redusa in comparape cu acelea in
care au scris autorii lucrlrilor dedicate lui Louis IX Ie Saint, Philippe IV
Ie Bel sau cele generale, datorate lui Niccolo Machiavelli, Erasmus din
Rotterdam, Francesco Guiciardini etc. Compararea acestor 'opere aratii cl
Neagoe Basarab, prin scrierea sa, a fost la nivelul lor in imensa
majoritate a cazurilor, dar i-a l1i prin europenitatea, profunzimea
problematica pusl in discupe. Ca atare, Inviiliiturile vor riimane 0
scriere care detine primatul in complexa art! a c8rmuirii politice J
militare in sud-estul continentului nu numai. impunandu-se mai ales
prin caracterul ei de sinteza.
Cele doua mari monumente care mai sunt azi in fiinta - Curtea de
tnvataturile - reprezentative pentru civilizapa romaneascl,
nemuritoare prin valoarea lor intrinseca, evident sunt un titlu de glorie
nepreplit pentru Neagoe Basarab, completAnd cu cele mai frumoase
nestemate cununa care-i auroleazl chiPul'
m Cf. <Jh. Mihl!.ili!., op. cit. p. XLV1I $i unn.
518 Cf. Dan op. cit.,!, Ioc. cit, p. 54 mm.
155
To>:t
Sebastian Nadru
!fIJ,,,,d v.;"",d N.:Jgr>( &.s"rt<b
",l,4!iJJn.sti",,:SnlCgov.ismriJ stn(i nilonl';] ;Vtagot! BJ>4Tdb
Monahia AWl",i. Vilerijei
A!wJ",bb4piftT<>;:tla! bi,.r;cii Minimru StIagQII
Fotografil
l.'.llTtnliu TlInrkscu
Bjblior.ea Sflnrului Sino<!
Athlvd. lscow Centrale
Tchnoredactare Ii grafid
Muiiuili:on Gtorg G.vrilciuc
l'Ylanmitt. Sravropolcos
Bucurcfri, .1.QII
ISBN 978-973-88706-5-9
-" -"


IST(')RIE ARTA
Tipilritii cu binecuvantarea
Preafericitului Piirinte
DANIEL
Patriarlml Bisericii Ortodoxe Romlloe
Editura Cuvamui Viepi
2011
Cetatea hri Hristos dintre ape
A
n plio. Ev '/\':!ed.iu en InvoWa sdp3nilOr
I aruoo aI rani. senruJ Voievod Neagoe Basarab (1512-1;21), clIugari domid
de pace isihie au ridlcat. depart!: de 'lim:gia vtemnrilor. Intre ape cDdri, .Joe
de r:nonastir<'l de pomenire"_ Rcctitorln:a mtluul lkaf hramul I__/1,
Bisttrirll II Afll4ii DommI.J:aj arose randuld de SBnruI VoJevod Basarab,
pomenll Ia Sfintele Lirurghii sa'l'llr'" aid de aproapi: dnd
Slhllli VoJevod Neagoc: Basa.ra.b (Jjll-I521) meautorul und /llOllumentale cl.rri.
eIoglari de conremporani care, slribitind. vocurile. a ulmit inci. prin
profumimea cu care un dom.nimr QeJrin med.iceaz.i k rostul grija pentru $I1!e-
flU propriu. a la doron;': Fa poporului peon:.:are a [()jjr un. a-I clrnmi,
DeJi ideea naponali nu f3cea part<' din = spirituala a "f'OCi\, lm>llfi/turife-lui
BaJJ.rab ditrefti.tl1iill 1hrodosie conpn rcp= pentru 0 clrmuire =Fici a
srarului de wire a urrllafilor a popomltti dn-pr-credincios.
Miinislira Snagov a rost Indrigiri de domnimrii Tacii Rornanqri. Vladislav al
II-lea (1448 - 1456} a zidit aid un paradis. Mitu. cd Barrio. 0386-1418) a tacU[
numt'IQ;I.'ie darni, in vreme ce Ylad TepeJ (t 1476) a furrlfiCR mirWIirea, ["UIS
furmand.., iner.., aureduhovnicosci lncr...:> pii.tcir.oare a orrodoxici poporului
romirL
U" popas important din =rul d il eonstiruie dorinta SF.lnmlui [erarh alturar
Antim lvireanul de a infiinfa, la SruogIW. Q unde au vimt tip,,
rului clrp de cult de z.idire sulkteasci. De sub =rile tipatnird a icpt. bu.
naoara. in lnul 170I, un Liturghin-grfCO-tJrab, prima carre riparitii cu cara<:!'l!re
anbe din lome.
doi slin!i, Sfanrul Ncagoe Basarab (t 1521) S&nrul Anrim [,ireanul
(t 1716). au iublt =raminmire care a devenir 0 sau 0 prelnchi
a [aiulu; cd mult ravnir, unde eel doi sfill}i se bucura de frurnuseple eel!'
llegriite ale sl:m:i P"",sfintei Tn:imi. UF dim fmpdrllfia Cn-Jlrilor a !OsI .,.."
Ministirea Snagovului pi:ntru OOfre3 adurutra aici lnci din "",murile Ungro
v4h.i<:i m<dievale. ee;a rnare adormira in dntifirul miniistirii. l'rivegheatli
de rugiciuniJe .fI.1aicii Lnminii., pumri mgam.", in tmnultti .Iavei Shocci
Treimi fi ocrotilOarea sfintci ministirl. cu Illgidunile Sfinplo( Ne.1goe Basarab fi
.ArJ.tinl IvlEe:!.nuL sporl;'fte rt!g2.ciunlle pelerin.ilor.
Prill trceurol ci Juminos. mnIri<eQllata Minisdn: Snag\l\' c:sre 0 marruru: ci
tlmrul sc poare tnvqoici sc poare prcgusm in rimp, ciind omuJ caucl.
frumusep nepieritoare, coborind ham! cerulul in minle. precum minrea lomi
113mIn inimi.
Diiinuirea lltilliisririJor este un c.hi:p 31 punirii. de Impararolui
Hrfstos penrru lnddung rugirorul fl riibditorul popor roman. Dar eSte fl un
scmn al tvlaviei .cestui papor, care, in zi de dumillicl tn zi de plaznh::, in zi de
,i in zi de VeRli<:. CU rimp ti fad rimp. ame1:iuduce Tertii inainrea Durn
net:eului cdW vin .Care vede In a.scuns. 6, 6) fl
o miniistire osre 0 lcoana a dornlul de Dumnezeu.
,.1"lulpunire 6e adw.'lt deci lul Dumnezeu. Celtti ;;;e ne flllX purore" bituiroii in
Hrisros fi descopeti prin noi, in rot Iocu!, mireasma cunoJrin{l:'i SaId" (lJ Corin
tmi.2, 14), ru! spline SliinruJ Aposrol Pavel.
Ce potrivire Cl.Lvintl; penttu crirorul acrualei biserid, SF.lntu! N<!agoe B"""rah, p
pemru top cd ce s-alllngrit1t, de'alungul rimpului, de buna inro..-m1re a rostu
rilor maniistirli. se mvine a-i aminti aid pe vrednkii de pornenire parriarhi
Justin TeoctiSt care s-au 'ngrijit de imocrnirea \lOOr ample
luetin de restaurare. Aid s-a construlr (l pasarela peste ape, care Jeagl manas
tirea de uscar fl a<Xesul celQf care-L cauta pe Hristos in rugadunile
dinaintr-.. acesnu sflnt ainu.
Monografia Minastirii Snagov cuprinde informapi ample. binevenire p. uneori,
inedite. in conformiLlfe cu noilecerceriirl de ismrie =dievali, cu privire k epoca
pi:r5onaliutea VoieYodulul Neagoe Basarab, k ;sloria acestei coroni
Ie, I:a: icollOgrana sS.nrului p I" compk",ului
eu adanca pi:nlrU comri fi pemru cei.ce ajura ttl mntu
binecuvlinufn apari!ia acesll'i n:lOnogralii-alburn dedicau Maniistirti Snagov fl
Sflinrulqi Voievod Neagoc (1512-1521).

Pattiarhul Biserlcii Orrodcne Rom:ine
Cuprins
Cetatea lui Hristos dintre ape 4
Sfilntul Voievod Neagoe Basarab 9
Si!ba.'tian Ntrzdm
Maoistirea Snagov. Istoria unei ctitorii a
SfantulUi Nea.goe Basarab 27
Sebaslimt Naz/lru
o ilrtemeiere invAlnlti In mister 27
Stantul Neagoe Basarab: a doWi funJare 32
Secolele XVf-},.v'U: Mnnktirea Snagov
gropnitA hidenilor politici 39
Declinui manilstirii in timpul domnillor funariote 5Q
Siserien ,Maniistirli Soagov - restaurare lnnoi1'e In secolul al
Reparapi fi restlillrm ale minhtirii In secolul al XIX-lea 52
XX-lea in pre=t 56
Restaurarea pkturii murale 1992-201 I 57
A,rIJ. re.sluUrartlf CWiJaiu lvIoid(rveat1u
Epilog 64
Ansaroblul pictural al bisericti Manastirii Snagov 81
MOllniua Mantl.'ill \'iIe!i#
Un program iconografic ce1'cetat: biserica Ministirii Snagov.
Premisde unci nol anaIiu 81
Siserica Maniistirli Snsgov pictura sa 85
Tradifla IsUuHti pragranml icanope. Problema Jnv41iJtllTi/or
101' eu iconograJia Snagovului 115
Sfwtul Voievod Neagoe Basarab
A ... mb:i/t<Jr,./ui fi fr'4b",udui DlUtIlItut" ,j,z,J ,. ",Ii",... C,bli C(
liiW Ii" ilJ1plirmw.4 Drtci:fopd bund Ddttr"L
[.:;i si4tld it. In. fI{!.:ii dmilf.
1
P
rill hotidrea SfitllulUl Sinoo al Ortodo.,e Ro
m:ine din 8-9 iulie 2008, binecre<Wlciosu.l domnitoI'
mUJ1ceJ.n Neagoe B=b. \'Olcvod al culmrii generos spri
itnitor it cr<'$tinArapi r3sarire,"'" criromi mOlltl=talei bl",tici
episcnpale de Ia CUIT<;J de Argq ,a co:!t:" Sferagorn", cum il
llumefre Gavriil, proro$-ul comllnirlpior monahale arboni""
5us,ulirorul acriVflafii de tiparia: a primelm ci'li de slujba pe
ramant romanesc. a fOo'!' mcul in ceata shnrilor.
in privinta liliapei evlavl<lsului domn, au e.risti in lsroriogra
fie 0 ttnanimitate de Dnll ai ar fi ost
fiul nd<:gitirn allu; Basarab cd Tanar nov. 1477
sept. 1481; nov. 1481-marrJapr. 1482) cu 0 rucoare. Ins3, i'1
roarelc canranpomlle dau matrone ci era 1i...1 mare'ul vonlic
Cr.;ov.:scu (t3 iun;e 1512, lnmotmanclt in pridvorul
biseridi cu brolmullnh'Il"''' in bim'idi Il Maidi Domnlliut de
t, Sn:tgQv), fi a! sOlid sale, Neaga oin Hotiirluli. Adopt".nd
nurnde Inremeie'roruilli Tiirii ROlnancfti. Ne:a,,oe se imimb.
zit .:u emf.wi; ,10 BasarAb. marde voevod, fiul
marelui domn, 10 Bas3tab voevod [Basara;'
ri-# inlllel'lt.!'1c 0 p"n:rnitan: sa-i conli!re
Prin unnare, este moli nimerit sa-I consiJeram descendent din
bmilia Craiovescu, .kveniti a doua dlnastie domn;roare "
pirii, ded.r din os domnesC',
Viitorul vokvod. niscutdtre 148:! (cell113i devreme in 1481),
3 deprins prime!.!. invitiituri in casa tnarelui vornic Patvu
Craiovescu, liul b.nului Neagac de 1:1 Cr.liova (Srrdliiiann.l).
uncle a aVllr dascil; renumip, printre ei numiirandu-se ai
lugatul Macarie de I .. Bisrri{A. care I-au initial In ciclu I Ol
1. EplJ0I.l'ul F.z;.u:g!h'Ut:.nl."'i ,lAvnn. 1512.
!. V...k'vndul S(: intiru1e.t:,.t u1'fd ttl
sl.,ron din 15.1:!,
tiplrit rub p:l.lloulful du (I, BTANl!,
Nc('Ir',;;r Eih!tptrJ.lt4 l'fl,l/i.M,!I!
s;tf 15(}8-IB.30, t.!, 1;08-l'71u,
Buctflqti. R\l1lune.
Staf:.ilin1cntll! J,v. ::ioccc. !I)C'i1
factimil.dC' b pp, [rndw:;.e.rt h
pp. !7-lS ftn.ducct'e.l.l ck;
G. Mihl.ili itl: U::n,OI1'1t
re.If1i1rt1 (1402!fYif7)..
ingdjitl >'JulC do: G. Mihlill. ti
Dan vol. 1. Bm:urqti. Ed
Tinercmlw, pp. 5lt-59U inrr-un
hriso,.r; I)rH:{f,I/JUfUli Hiutll'-tJ..
R Ttm: Ronf/hJ.t::..:.:H. 11
v!llultI ingrijil &: $ti..{;Ui STEfANESCU
fi OlimptlJ. DL4.CONE.:iCti , Bucwei u,
Ed. A..:.a.:i:t'mid. 1,)72, p. 19:.
,. Nu I:'rcd;:_ s poalt: ""':P'lliF ca:u:goric
... dNCJ;goc.ar fi maUllll...-11q..-i.turi
.lui II........!> cd Tlrili al WI.... iupAAo:W
Noga. din """mol boItt!-
We din. R.d:u.ni. :tdcg<ltil.ltl
din CW2Il morp1 P!'(.DuruJI. a lui
Tq><IUl (<!l"licoilUl mam..m.:cl"'rul lui
"I"11ie 148l). Dupi a: Nt:.g. Y> cidwil C\l
\,,<imII P;nu Ct:.uWdC1I, nul ... ., npul1ll
fi :tMp(lf de st>luJ silo Jcsi'lIlL dcvcnindll<.
;CC1.tul::ttiU icgluir. (.) pt"lvUki tilinJil
....Ja: o.n ..N::.S"" a...."'" 0";;....
nca. t.unilli 'fI 0 $CUrti priv,rr asvpct poIiticli

10
11
.IX'IIl"'".Ild..""" {Aoua",1 MUICUlui
Olmluwil"l.! (1%9). pp. 15
00. Totuft. dlcva.
Ia <ron In b.n>
p.indpUllui =dkn; MohrnI:< A. MUS
TAFADoui d""",,,< .,, """'1u Wpt<
Neap: S......h. S..Ii1. JIniM "" In.ri<,
XXI (1%3). 5. pp. 927928,
4. Pcnau ruplimca.we ckJprc
Nlfua. lUitrop<>I;;.J T=Iooi<:ului icc..
14S;\-l48Gj f' P'WJarh . .t K
udcati: Nkulx M. POPESCU ...Nifoo
Il. Con.n:anonopoluJuj",
kJ1""u",,,, R4!'IU!rv. M_NiU Uqi.nit
Ltm-i.v, ,.n. t. XXXVJ (191';). pp. 761
790; N. DOBRESCU1lq>f"'CD'l.li; ,
CUtW(C in B"iJ::erk.a din Tua. Rrma...
nc::u:c.i!. i.ncc:putul JtWIUNi 11 XVl-k::t.::
pIDjatnul Nifun. mittopoJittU
m.inopoliaU Maca.rie'to Cor:r.tlrbiri tislf"Jm;,
XLIV pp. 3<83Ii-l; GN:cIG""
1. MOI5J:SCUV"", Sf",,,,luj Nd"n.
p,uio,lw! Tari!.edulai. Cu pdkjn1
Imp1inirii .450 tic.ani de b muauC'.ll sa
carre: Dnmrnd". BiU'ri..-,. Ol1Dt!JJU
...w.:, L.XXVI (!?>Rj, 9, pp, 8611!7l;
A. fALAl-.'GA.SCu priviI<1a ...,""'"
a.kgc:rilor rut Nifllu nc:a p<ltri.arh a::;urrt<'
n.iC:-. AAItJ.",j il'UtihlNtlui ,u lmmt .4.D.
x..XX tIQ93). pp. A.
FAUNG}Ji, .Ncphon B' Pc!ol'<"'cC';'"
dikrn.unt'!'1Tikos pttriucbas klJ emnUc,'J5 n\ll
gim{bn ByulImMJi
V rL993}' pp. 504521. TOIl!!! u1.tNlrSik
md"", ref,,. b edi\io G, MIHAlLA. D,
z",\.MJ'IRISCl), lir.",_ ,.",4"J ..eM
(l40UW!. vol. I. a"""""" Ed. Tin<1<.
tulul, !'l6'l, pp. 66-99.
S. ...
...l G. MiMi'" D: Z,mli"""", PP, 76':;7,
6. P('.IItMl mal mutte lhl<Vm.a.tii, se \"edell'
G, MilUiIi, .Orlginalu(.t.. .....
ruriloi fumu{U rulru.c.uiAlui Noc
&urab-, fn: i"fIrl!Juuik!.t"i Nugtli

l.f,*il f Z:.lmfirucu, 1971,
!'P. )7104 ron ,,,,,,,btl'!'- 6686).
SfRqii Ii S-. a.-J.
s..,,;.., Ii RItXII1fII# fM-1Il MqiM6ltIe
prinzand cdc ppte ane IJberaic. Neagoe II cr=ut. in
.anostera yiepi oirturirqtl ru, La Bistrl"",. corona marilor b0
jen deven1r.i in aceasr.i epoci: un adevar.u: lOcar ru,
cultuIi. Dopa. 1503. potri:vit lui Gavriil Protul. "mai marde
Sfetagorci-. Neagoc: a inttac sub indrumarea dunm'tlicea.sci a
fostulni pacriarh Noon al nob ill Comtantinopolului (!486- '
1488; 1497-1-498)'. adus in {llfa de Radu eel :t>iare cd mai tir
uu In prirruivara anuJuj 1503: .Iar kriotul NiCOD !1 inWia cu
1nviticuriJ.. sale, ca. sa crcw::l si se inaljca in &ptde
sale bune fi sa se ridio: In nolO\,' ban sa plirut In;UDtca
lui Dwn.nc:zeu. a oamenilor, cum mal ape;, cu rugiciuDea
sa umplwi ami ndoaoi'" In preajrnaace.slm Vl:IIoti
cilwmri din pmncie, linirol a dobandit 0 Vll!Ira all
lW'li. deopotrh." reologi..ii proF.mi. Esu: inconn:smbil ci era
un CWlfl5citot allirobilor lirurgice din spapul ouodox. ,lawna
(ins,qiri in rimpul n<Xlliciel la. Manastin:;l BiBtriW
(=icu pitintde sill dnho\'llkesc, pauiarhul isihast Nilon
al I1b aI Constanrinopoluhn1". Educapa pe care a primit-o
era pittunsa de duhul isibast athowt de I. sw,iruI sccolului
:r.l XV.1ea tflceplltlll se=h.iui :r.l XVIlea, f.unillarttar"" sa
cu lttttarura isiba.sti liind .igur prohari de tori cercetiioorii iz
warder A cilamrit prio Ungaria Transilva.oia,
Ia Istanbul. uncle fu=. s.: pate. osmic, p Ia SianlUl Munre;
La flumai 19 (sao 20) de ani a h:>st in\'esrit cu dteg..
rorie de lllate posrelnic (scratomic)' (IS dec. 1501'), po care a
de!il1Ut.O pan. in 1509 {9 iuIie'l, d"",roind ulterior mare comj,
(24 apt. 151()128 no\'. 1511").
!n anu! 1504 s. disatorit cu Ek-naJ1vfiUpDcspina
1t
, coOOr.1
roare din tanli1ia despoplor sarbi. fiiea nelegitima a despotului
sarb lavan Brancovici nepoata Dlitropolitulul Maxim Bran
covk'i (1505-1508. t18 ian. 1516), lmpreuni c"U care a aVnt pse
copii: "Iheodosie (n. 1513tian.febr. 1522). loan (tprobabil 27
nolembrie 1518). Perru (n. dupBO oct. t;17-tprobabil 15 iu nie
1520). Anghclina (t3 aug., fiira a se cunOllfte anull, Scan. (D.
cc:a 1508l1509-tS kbr. 1531) fi Ruxandra (n. cca 1508/1509).
RDx.:tlll:lra Srana au dc:venit u1tl!Cior doamru: ale Tarii Roma
nqti Moldovei; Rluandra s-a clsatorit cu Radu de Ia AfWnap
(lS22t2 ian. 1529). a doua oaril cu Radu Paml! (iun. 1535
ian. 1545). iar Srana cu Muldovd (21 apt 1517t14
ian. 15271. CdWp. copii, Petru. roan Angne1ina. .au tipo.<at
In prunck. voi<:vodul ronsidednd =tc premature tn:CeP Ia
Domnnl pcdeapsa cnvenici p<nUll pac.arde 1hcodosie,
"de Dumn= daruirul" sau liu. adxesantul l"Mpiturilor. a
dOmllit cill:eva iuni (15 sept. 1521a. 27 dec. 1521) dupa moar
tel pitiotdui sin. in prib<:gk, 10 ianuarie.
febcuaric: 1522. rapus de ciuma SaIl d. u.ben:ulozli",
Cu ajw.orul boierilor CraioveJo .1 sang<"lt:beiului de NIce
pole. Mihalogiu M.hluet bel. neporul de fiu allni /l.fihai I. SuI
_...
7. Jupa. Neap: poS1<Ioi<' ",..=Wi
at;tu! <led..,ied' ... Z8 "o""iI; 15(11)1
Oaioqtilcw den: rni.rrirUrn.llhoniu
SJil-I h><liDam...... Him>.
ric... B. 11 (1501-1525),
p.1Il.
!. Jm,mm.. &wInN, Himria. S, r",.
&.m.Inast#. If p. 25.
9. DtH.J'1MofI1.Di RttIJUl1fiM 8. TAI'I1
1I."IIII..-l, ,I (1:;1)/.1525), r. 137,
Ut Do..lIf'NM111 B.
Tam p"",_. If (l,{//1525), p. 143.
11. Do<""""'" RD>tUIrriuHf""riI:4.1t
T.,. (150}1515). p. 188.
11. Daptc: do.unn2 EJcna..[).ecpina. intt;ltl
In """..w.", rub """",Ie PlatDn/da, ,
",.ode.;!\J. W'E:DATII.
Do2nllld IRspim"', kPis'kt VTl
(1921). pp, 2.>-2.,,1, C AUTD, ,D...
pi... pIi_de V:J.. ...it. filk 1""'"""'"
de:Jc:an RtviIltt./JuritiI
I (1931). pp. }!..bred
ROM..\NESOJ. Nuourrik bJi
l>"'p'I'fiA.Cra"'" Ed.1UmurL 1940.
I",R.... MJReU p, NASTVRfL,
",Dc r.u.:t.rub.n.:c 4: DtspifU. epDwoe till.
",,,,,,de N"'l!"'" Bo.>a.. J.. P'''P<'' d'un<
Illuxiption .da.vonnc Rt:l11JI't'rifJfl.wl
U. X (1%41. pp. 435...3:': Carina NJO)
lESL"'U, .. sur Ie: U(mC ael
Princ;rautt:. Rm.UiWntJ MUitu
de Va1xb.ii". .\hlke srpW.za
fiitllwt' V (l969l. pp.
13, Accsucnurf)t'ntsc: dcsaii din "Ca!'fi:a
1uJ Nu.goc \"rod c;.rr.a chir vlldio.
Ji dmi alii cgumt:Q.i .# iaon'V
n.h: PF<O{i " cirri "" dirorul. dndu .:u
tngmpa,[ a doao oari in minhtin: fa A.rgtt
oud< m"""'...... doo.moci Ii .l
corouUnr lui. Pco'u vtICT'Illi {nan
l' 0 dounnd .\..p.eIinU', In: 1_,."ui/,

U"It ala: '" sulHtil de Fbia Moun Dan
Zunfitt:SCU. tndoc.c.lc din Of;gtnaluJ ,.!A.
'Yon de G. MilWli. i..1O(ioo-ilte.caIt.
de Andl'ri Rur., S""""",i. Ed. Minerva.
19d., pt On origi"'luI do"""
mICe, wtll\lnWt'i Ik intilln::nf;l ,m m.lici
acc4f quduito, ..-artro! .lr-.: ti'riW ...
cltll' 1m, D..um,.,; Oe.pina tr<it
...oartl ..... voi(:vcJ c:.\tl(:
ill !UIlJ;t pc: dnm
maKu:sak 'NugoI ale fiil<11l' Pc:[ru
nt'Klti d fill (accU"ti it"uanl k' 4:Al
lOoMt \lif: fiicdtr.tk. de
t. Mu.rcul NalicVl:Ji dc' Au; :tl R.lf}}i-
umUint:5.'j
nid - nT, invenrar. 2 i), "t'eXh ifL>.Tfrfirit
1"4.. tJUihfl' lk J.: 1521,
l1tJlhli1,"i. fir"},,J
hq'.. pMfu.ind dl-luptdC' dintr ..i..'lttlnui
HI_ I f !,ngtifit de:
q:itUt:p .i..:alii de fzqi\loilr
EUAN (reJ.lCtor reJr(tluiliifl. Ct"n'tJ.ntk"
b.<riI.-rqti t-a imMFClf
H:ul\h!:mnit;-CHIRC-\'" (lIJrup(OI
.p: j.", nuno: pc; t!nlrul ..hnn U
01 r\CONESCU. Ed.. Aadcmi
PiUrU, suh tllniiunlrii domnici
d. l%5. r' 7.17 (nl tini b1b1incr.uldl
6dni .... btitit in
001'1':: SCW'u. fi tgir.ua. doo'tnk .Iui
prib<gi<. ptobahlll .oo de Dun"., it,
.. :.t vt:d.:a ;;!ou'n: KILUbt:
i.mu;.ukft:btu.ne flpw de RU
CESCU. Rt:.IIJ/. I.. :iii4JtrJ.;J
de tub..:1cnlml. lw....)K"tUOl I'Cp'l'i.."1.Cflflnd
Ed. Mili(:ui..: pp 11-,,3.
Cl'Ihodm.-:; M..:itllu.fr.tlr'..lllli de poe
T4l>uJlJ ..ti. ill biRri(ii M4nhtirii
C_tkA1fQ, uti, 1526(MNAR)
14 15
15. loIunn Ff[$TfCH. J"""",,, '"
n...-....Hlmnu
1'.tJi4s.bi.>M, cd. A. At",})""\,,. !todu
Couu'mt'ncscu.. Eh1CUn."li. 1'79, p. 109.
,,,," jl ""',.., TJrii 1291J.l1i90.
edifie aitid
(oc:miU de C. ti D. SimoncK'Uj
Ilu<urc:!ti, Ed AcadcmW. 1')60. P 205.
io. Vomni.t lui Buarab "iicul
olmcwJ .. nuf1J('flJ8J(: Oilt[F'C
at't$te:lamimitn T. G. BUL\T,
'J'/J..f.itwsl n: Ni4Ht4J.ui
_ a.-nJ,.J [I'-iu, Cra;.,... [l916];
1<>. D. SANOU, N...,.. 8_,..p.lrJIo'
ji Sib,,,. 1938;
NASTUR.El., M>.i c....:z..A.
ClIDa.re no! dciprt Ne.ape Buu.h
air.oriOl ,a de: lot Cunr;.l tit ..-'.rge(.
.IJi:I'f1/1Ol1.t:lhmrlltul.ui. xvn (1967). 79.
pp. Dan Nug""
Origiot:.l.. familia u scurtl
rn.tpr.t pollmii Ticit R!IInanqttt k1
k.crputul 'C3w1ui :U
iAruurul Muzeului jmkron Dimhorir.j.
1(1%91. pt). 4.',60. Ii II ()"7O). pp. llJ
141> M=ok NEAGOE, NNfDF IJ.u.r.;'.
BtKnrqri, E.d. 1971; rr. 'Ni
cu.... de .ru de
,""" moa.tka lui Nca,;ot: Ba$llmb". GliiIFtd
1!i1<n<ii. XXX \197Ii. ;-10, pp. 936971;
1.1 460 tie 47Sl
dt 14 Mrr:::/..n!a til ",nut Tcrii
vdolwn orua@:i:ti de:
culmnU .. D:uu.w'"' din Cnnca.
de l\UCU[t',t" E,l MiDrtV3, 1972;
R...tdu ClOIlANU lVER,;ATTIj,
1512,Jj;!l. EeL
MiU.rl 1986, R..du VERGATTJ,
NI(lIfH vUt#,til. 4J'R:wiA.
(,Airtu E<l pL=rki ArS"!"lui
Ii Mu..",juJui. 2009.
17. Otspn: po!itfc3 $I c.uemi. ;t. g vcdc:a:
'f. G. BUI..AT, ,Din don,,,,, """"-oJuI,,,
NC':lgoc IV B\U.I;C2b, Rd.iflunik C'U
oJ.}.i bu:hht4'''''/W
a>/.u I.,.",.. Oul. 1931, pp. 7363, !daaie
NEAGOE, .Oesp'" p<olltka ex...,.!
l\ii Mi=eel Ballin, fi plUrccrorul Neagoe a W'
,;;at in 5alJnul domnesc la 23 ianuarie 1512, d=pi=
fui V1ad eel Tittir (Vl3duf. Ii:obr. 1510-23 ian, 1512), tarde lui
Radu celMare (1495-p. 23apl. 1508) fi fiulluiVlad ClIugirui
(sc:pL-nov. 1481; apr. 14S2..septJ495). de Dumnezen,
c.lindu-se pentru asprimea aruatii tosrului dOlmlitor, VIlidul.
.Basarab \'Odi .. ,au. cbemar p" patriarhi. arhiepiscopi. episcopi
cirgove\i, at Plin gari= sfantului mil sa imblaru:easci rna,
nia lui Dwnn="".
Ave:J. 31 de ani dnd a ocupar tronul Basarabilor. domnind in
Ue 23 ianuarie 1512 15 srptembrie 1521'6. Domni11lui Nea'
BilSarab a repr=ntat penuu Tara Romiineasci 0 periooda .
de echilibru social-politic intern, de prospericall:, de $pOri'" a
pcestigiului politic inrcrnational aI tini de inflorire cultu
raJa ar ristid, lnn-un cuvanr ,0 epoci excepp..'flala de pace
cuitura in mijlorul unci inrunecoase run:une do! mai mulli
secoU" (B. P. Hasdeu). Pe plan intern. taniirul voievod a infclnt
boierimii osrile, i-a inlaturar p<' pre:teru:lenrii la uon, a
COIlSolid:1t ilUWnu= dornniei. a perli:qiOQat apilIatul admi
nistrariv. s-a Plt"OCUp.t de dezvoltarea uuieosebi a
cOl1l<!rlului, fi de reorgan.iza= armatei. refacind fOTla militara
a in e''Pectativa .dewi Ia 0 cruciada antioroman.a. Inru
ind ci negop.t1 putea reprozen", 0 Insemnata suci de ven.ituri.
a adoptat miswi proteqionisle. favotizind ru:guseorimea 10
cal.l in fata concuren!ci .triUne; cind interesd.: ncgttsmrimii
fllW1ten(' au fust pt'ltjudicla", de sibieni br3)'Oven.i. insemna",
centre ale cameqului de tranzie cu care ranii wmci voi<:vodtil
menpnuse bune r.lporruri, Ncagoc nu a <Dtar sa amcninJe cu
represalii.
Gr:>.fk "p"rarului diplomatic pe care I .... organi:r.at, Neagoe a
0 rodnici activitall: diplomar:ici"; scopul =rui
SIlS?out .fon m" ndndoielnic. menpn",ea Tani
in .=paeii", .Acea.mi finalitall!' a JOsr inlemica de un conteXt
internarional propic prinapa'" direcpe a ofensivci oroma.n.:
fiind anarolianii. im.emar cu remarcaoi]c iflSl\fi.ri diplomatice,
Neagoe a promovat 0 palitici cxterna pragmatidi, cumpanirii.
abila. rneniri a <:vim conlTuntirile en smul oroman,
a cultiv-. bunde relapi cu pureri Ie camlice. astfd
scrupulde religioase. In aflll.'ptarea und cmciade andoromane.
<'.... < ;....:.4, ..... r c.'""
p a admira\ia bmw onodoxe sla\'e grece. Impet:a.
tivele mpravietuirii In condiflik dominariei Otl)ffialle In sud
estIJl Europd. ind.igu:irli el(pallSiunjj Ot<ll'\"llllle 13 Ounare i-au
impus damnulni muntean concesii. pt= jut'.irrul.n
rului vasaJjtate f:qa de sulnmul Sellen l.,cd cumpUr' sau"cel
crud" (Yavux, 1512152V) in snul ullDaror f:ucinnirii sale a3
sepa:mbrk 1513). flOe vremc ce aU cunoscut di ina-alt chip
nu sa vot odihni". aiirmi cronial inIernii, .Neagoe-vodll
Tara Rnmauasd Bogdan-veda den fl.Wldova au !egar barad
la tIll'c:j, 6ine! irnpiirat tIll'C('Sc Sdim". pa= cu POlUt3
a fost Olmpirara prill adlitarea. haraciu.iui, al caru' cuanrum a
sporir cu 100,000 de aspr!, lnsumand in rotal700.000 de aspri
(circa 14.000 de galbcnl).
Alianp ell Regarul maghiar. implicind depunerea omag.ului
de Jidditate fafa de Ludovic alII-lea Jagdlo (1516-1526). Ia
17 marne )517. era destinati a ....TiJ'ii Roman'1'ti un ali.u
care pw:ea....asist=pi militari in siruapa ell [Onll nedoritii a
unci invazii oromane". Pe de ah:.i pam::, men{iner<'3 unOI' hllne
rdari.i cu Poarta, in condipi.k achitiirii u:gulai:e a hataduJui.
ave. avao.rajul de a deS<:uraja inren{iile de expansiune in rlirec{ia
Ouruirii de Jos ale Regarului maghW. Voie'l.'OCIul a incerC3t sa
stabileasci rdapi diplomatice cu reguul polon. ell Venepa cu
dUilI sa .;onflicrul dincre orro
doqi fi ca(otid. cu scopul de a cooli:z.a importiva
aJ1lrUnrarii oromane, In iuni. 1519. solul sau grec, Anronios
i1'oikahuj. negocla b Roma ell papa Leon. al X-lea
.(1513,1521) condifiik organ.izadi unci cruciade amioloman.:,
Polikalas era mandatat sa ""'pdTlX' oppunea damnnlui mun
tean de a adela 1. alian\il can: pruiecra ,.sacra cxpedipC! imp"..
triva lui Selim. ti.ra.nul rurcilor"; .$retanifi at Mold"vei fiii
siU" fagiduiau, de asemt:lJCa. sa participe la cruciada .:;e nu s-a
putlle organiza. Folrl a Ii defetist:, dOIllIliroml mu a evirat
sa se fmn intr-o acpllne anriOlOmanii. inruind ea in
tt'reseIe obiectivele polidce ale suveranilor aqrini
sa 0 suspna erau ireconciliabile d proiecrul ulld c;rudade nu
51! va reaw. ReceptiY La propu.nerile roaIi!iei crqline.. domnul
roman nu se purea a\'cmun sa susp.n.i deschis 0 crudada anti
otomanii; :u fi lOs, nechibzuit risc;am
J
'.
Mai presus de orice, domnia cclui pe c.are vestirul cirrutar
a lui $ntJii.. R.evUJ4
':'u."it.XlX (1966) pp. 74576(,
Nh>oI.. STOICESCULa Pain"!"" de
NUMOC et ct:! ItRa-ptu pour sou
hk 1hCod\"tSie', P.nttt rm:41ff.htt ti'ni.mmt,
IX tl!mll. I. pp. 19.-i!; M.w:I GAZACU.
.1.0. plaa:d...E__" d.. Print:<
Ncqoc Rwnb I. N. 6I,The<"'-. do",
I'hisw-tr.:: dcsideo politiqun'\ 8u!nirlul
Bib/liIf4'(!i Rmt.d..M. SnuJii "'UJC1Ji7fl
",lum xv
(XIX), N. S" Freihn'll, 19S?, pp.
And... PIPPIDI, ",lind
Mill TArik 1" JU8kUX\"/-Xl'fll,
cdif,ic n:vj',ut;&: ,j aWllgiti, Bucut\:"fti.. Ed.
Carine, 201 t, vr.
lit IochinaIc.. l:p de fCgdc Zlt.q!,hi::tr
Ii d,ia:a.ti de aCl':'Sk, conshkl("Cf!:;
tnu",Wl" Ji!luC' :.Ctuorilt: adroau:. cf.ltuiui
pri.-:<:h('sc din lk.lf\)V, dumnium.ll O'Iirttl
rUcl.c:i: ..dui$-aJ' inlimpiitca
.dintd crud P Msiiutl:.' Ctlroant.
d. '(((ill J:i uea;;a pc::stc plaiuri. fJ.Ut" piq-iio::
'::11 t:_ pr.lC1:, dtJnwB mea?i ClJ
b,,"crii mde:i ..."U 1,.,.03. "Ltd
ni 5(' '"'oS piru d putem $f.a iffipo.ui\l:l I"tf.
d-i \)pri.m fi 4i .tam. d" laCml.. d,ca
\'.>10 vcde.u:;i flU putcm. dim dqttt't'
Omnoului J'HlI'tftu.lniltlmei sde CT;t4ull,l1
p Tlrii B1rsci" \MD
BOGOAN, iJenmOflflr fi P1'Jf'itMrr
i.'t 'f(/sIfiiit p,rU Htufl:JIfq:i liml8ltfli fl'
1../111.:virr :J1. Ii XVI.
$(I('C'C &: Corup 1902., pp.

19. A.. ....bl'" lug: M. NEAGOE,
..Dcsprc poIirka muni a lui &as....
",h'. pp_745.7{,{,; lL ClOIlANU iVER
N"'l'" 8 .... "'b, pp. l42-149.
16
11
ChiDrHrd"" lMIIfkil $jiwtJf/J NiJim. Iitt:. XVI;
M_DUmisI... Alh
ZQ. NASTUR.El.. .\<lwuil din
C:ninlciru: "I P.8IfIl1fi4
I,,,,,,,. ll. .,. (63). 16 dec. 196'>. p. 13.
11. CdC' tnt} bunc: <dipi ale "v(uiunii
extirue- 2k V{clii SBnrului Nifoo nlm:ln:
GiWRlILPROTVl., Vi.lICI'"'..J,
!i.,"i udt- 1W!SP'Y.".t';foIf. pttIriJ.rlnll
Tf'..rilr::;U/s;.Jur au.:ut uUrl' mJllu
!'Itimi,:irpiIt'JJJ TllTipatJliin Trtrll
MSUl:t:#UJD(4. a:s.[ de nt'UJ
Sirned,... B"""",ti. 1957 (puhlg,. slIb
tidul. SfinrQ.lui Nifon. patri:vhl1l
P"'Ast...i eo"".n<ioo!'l'lulul
'" P .,...', OiHrial Or""'-l!hmt4nl. LV
(19,7). PI' 257.J9')i G. MIHAfLA.
D. ZAMFJIlESCU.l.it"",,,,,," ,.mln'
wJt. a-#Jl-l6'.7J. ,..,1. L Ed.
n"""o.Ilul. 1%9. PI' !\6.-99.
"""UC'..... _"'''1'"",,10-.
Dion/on"" 610 ro.t de...anrul
v..a. (;""'" I'M!- SJimtRMMjIm
miA.AAMt'hnlJd. r-lirl. cdlarl.......
dari" 1.""'\1'1 cu 0 ck Vllt.
GR:GU. nUClln=tti. 1944.
collStllntinopolimn Manuil din Corint. morulMarii Biserici,
f.a numh ..me.od Impitat ti autoa:ator a toad. Tara
a stdIucit prio reaIizirIk- s:a.Ie in domenlul
cullUrii. A<k\>imt prinf al Ren.qterii. &li de ideile cite.Ia a
ma.nifestat 0 mare teCqltivitar<:, intui.nd rolul drosebir pe cate
nputt:a;m:a r.isp;\ndirea cuvinrulul tiparit, bin"aedinciO$UI
domn a sprijiniuctivitatea de dpirin: a primdot carIi de sn1j
ba pe pamlnt tomlnesc: Ia mal bine de 0 jumitatc de de
la tiparirea. prirnd di'1i de dUeGutenberg (Bibli4 IIltind J;, ill
UrinE.. 1445).1n 1512. de sub reao..-uri.lc tipogra./ici mun=e.
prin ostendile icromonahului tipogW' Maca
tie, a iqit TetrMl'lllghelUtru! slavon, In doua lirajc, unul pe
hitcie alml de lux. pe pergatnent. Ace:v;fli carte de
s.Iu;ba tiparid In Tata RDlrui.neasci de Ma..:,ark constiruia a
trcia parte a unul triptlc care eupri.mlca Ull Litmghirr. im
primae in 1508. sub Mil'flea cd Riin. un Octoih, aparut in
1510 sub Vlidur, toate in limba s1avoni medio-bulgata.
in timpul domnici iubiromJul de culruri Neagoe. erud.irul .
proms GaniiI al Muntdui Arhos a .re-d.lctat, prob..bil Intrc
1510-1521. lucran::a !1i4(d Ii trtJ.iu/ sjinliti Sdk pliYi7l,trbti ntlJ
tru Nifon, patri.rJrhu/ Ci>nIltJntino/'tJlului. am au striiiJ.dt ,n
IrU parem; ,i ispiu;" frlgnUi Ii III flirt! M:a;
mulr dedit 0 simpli biogra6e a sflnrului Nifon, patrl.trh isi
hast al Consrantinopolului (14861488, 1497-14911. primiva
ra 1502), aaasni bagiogralie tdateaza pe larg evenimenrcle
pem:cutc in Tara Romaneasdi inm 1504, data Ia can:: f05rul
palriat:b constantinopolitan eso:: chemar In p.r.i de R..du eel
Mare, I;!O. constituindu-se, lnu-o cronid interno.
a F..ptdor mal !nsemnate sub p.on domni: Radu
cd (14951508). Mihn<::a cd lUu (1;08-1510), Vlad cd
Tanir (Vladu(. 1510-J512) fi Neagoe Basarab 0512-15211.
ultimuJ din aaasti lnflruite liind un ucc.nic al SflInrulu.i. Ni
fon. Est" de prisos sa rubllniem ca acc:asca cmnica
ri:t penuu pdme.lc doui dead.e ale secolului 21 XVI-lea cste
morabili fi ci spapul cd mai amph:! .,see of..
rlt lui Neagoe. person.illm!il, domnic:i realizirlJot s:a.Ie cele
trW in.semnate F plan polirlco-diplomacic culrural-bise
ticmc. Prowl n::a.liz.and in aceasta occpnne a hagiogrnJici un
paoegiric consac:rat domnuiui cirmrar, om politic de =mra
intI:Tlll\ponaio., ..adcvirar voievod a.1 c.ulmrli tomafl",o"" ii
sprijinltor 21 inm:gi.i ris.i.ritr=
EvlaviosUl domnitor a .tmpa.:.m:a posc:umi" dintre
sf'anrul a cirui V'liIJfIi 0 comandase ,i Radu eel Mare. aducind
SBntuh:!i Nifon inTata Romaneasci. Alungar
de Radu eel Mare pentru ca nu Incuvilnlue cisatorla domni
tci Caplea cu un boier diVllnir deja cisitorit aanat .ca sui
di obicciutlie pitii", inalrul ietalb ruuncase afuriscnill asupra
domnului poporului. rettagindu-se La. Atoos, und<: a uecur
I. cde""4nke la 11 august 1508. DorinJ .:u. so: curiiv:ascl fi sa
timaduiasca Rad.ului Vodi a altDf3. carii ficusera
rau sfintii sale far de vini", birurinsritorul yoievod
.ttimisii den beed; S;ii cci eu clJ1i La. sfultul munte
aI Aronniui si aduci m<!Ofle[leJ shnvel sale parinu:-lui Nifon
patrlarhul". slimului ierarh:w fost aduse in fad;
dead sosirii la SC3I1n, lar domnul cu crMinp. a ini
mfi cupdnse OJ slanrului in hraTe.
d runr ale lubltoriului siu, Ie sanna cu laairni cu multi
=lie lmpreuni cu rot norodul Etlda cu
sf.iorului plltriarh Nifon a deasupta InOrrnlnrului
lui Radu cd Mare de Ia Mlniisritea Dcalu. laeandu-se prive
ghererugindo-se s.alc peotro crfliclunca p.icatulul Ra
dului VodA.-.arele, fica de dreptare. au lepadat pit: .fanml de
la .ine ,i I-au gonir den p.r. ",,"1'. Prin mi;Ioctrea lui Neagoe,
R..du eel Mare a obfinur iertarea dez1:gar<:a de blcsrem de
I. cd pe care-I alunpse din Dupa Incheierea
TIIOlIftele pltinrelul duOOvnice.<c 21 volevooului, a dimr pute.
re minuDad fust:se adeveriri prin nUJlK\tOa.Se minuni, atl fosr
in. rad.. de ugint. pokid cu aUf fi Iwpodobitii Cll. pie
tte scumpt'!. p lrutpoiatc mana5tirli atbonite DioDisiu: .Dedi
domnul vi:dnd ci rae sfa.ntului adrea mi
nun;' deade de IaCU sialul tot de argint CUtal polei cu aur
cu mirgilritat frumos: ,I cu 21.., pictd .eumpe
p cu jmalJ, ,i deasupra pre plehupl. scrii;e chlpul sfitltului
inm:g, lor jos, fa pidoarde .lntului. Ie scru" pre sine iQ
che. rug2ndu-;;eslinpd Cilugirii atoonip, in sc:mn de
multumire. au ttimis caput sfintului 0 mana, care au fost
in mlI11lD31l1 sa critorit--de Ja A:rgq. Tamosltea lIC""tGi
aimrieii 2 .f.iorului voievod " coosritu.it prikjul ca.no-
SjInNl imtrh N'tjim. fr-J ..... XVI. M41fIJti

21. Nice!.: l#tJri4 J,;tr.tttW
,.;; IVr1II:N n:iiJU: i.n.wijrti Rode
Rf'{llrU fi ADdld Rul'u. Sutun:::ffi. Ed.
Fundapci Cultuulc R.",uIlC. 1m. p. 78.
23. VUl14 p4riJifthu" 1H4nI Ntfolt .. ,
cd. G, Mih.iii. D. ZamRfncu. p_ SS,
24. PtrtJitti Nifi'l1t
<ti G. MiMil>. D. z.mn,<"SCU, r. 89.
20 21
""'" [i mUlllpIrlIt'" .-mNi[-..
..J. G. MiIlIi. D. Zamlbcocu; p. 96.
lu. Da.."."tit H.ilfVrint. If.
_."IJ51J1-1525), ",Inm
lngrijif d< $c $TEFANl!SCU ,i 0, DIA.
CONl!SaJ. pp. 189m.
21.
cd. G. MihilJi. D. Zamn,<I<Y. pp. 95-%.
S_M4dilirii A.p,r. i; A. l'rwiiIIIl.
J869 Pf.1JIVf"'lliDtUtrn mt4Iririt tI#t
J'87!i-!886(W)
niUrii, Ia 16 aUgllllt 1517. a sQnmlui ie!l\rh Noon, fasrul pl\
triarh aI Can.ttantiDopolului. Cu prilejul nirnosirii vrna ruisti
rii cea noat) den lugt'l'", "slujba care se ficuse fericltului NilUl!
se de TeoUpt pattlarhul de tol so\>orul sa se 13ci
sa 51: llflzi pretutirKkni $i rocmJri de facuri s1ujbi slinpei
sale cu vecemie, eu utrin.ic: fi CU litUIgbie".
Din Indemnul evlaviosului Nc:agoe Basarab, domn iubiror de
cultum rafinament artistic (AI. Piru), a lost rid.icata monu
mental .. biseric.a cpiscopali de III Gutta de Argtl', 0 capodo
pcra a amirecturii medievale, Construi_ acestui
marcf de cult, car .... va ..L:venl gropni";', a constiruit in
triga acapd popttlue epicc cunoscutc drcpt Me;t...
I"lIUJi MAMie. Potrlvit: IcgcnJd, minasrire. ar Ii lUst ridica
ti de mqterul Manole care zid it propria SOfie Ia temdia
edificiului penrru ca I de cult 01 du rae. Inccputi in
1514 din poron.:. lui Neagoe Basar.b, luerariJe s-an Incheiat
tr'" ani InAi tin.iu, Ia 7 ianuarie 1.517, cand ctirorul rmarea
"minii.stirea domniei sale:: de Ia Arge{ ''ama domneasdi de 1.
Oena Mid din La 15'august 1517, ctiroria lui
Neago<: de Ia era de .mare 1'000.r. La fa.<!\loa
sde ceremonil parTicipau patriarhul Tcolept (TIu:oleptos I) al
ConstlUltinopolului (15131522). mitropofiIii d. Serres, Serdi
ca (SoJia), Midia Mcknk; OOu;i:zeci d. din Stancul
MunreAmo$. mirropolirul Macarie cdlalfi lerarh;.i f3rii!i
rot ,c1ao.ul" munteanT.', Pompa cu care a fust titoosi[:i bL<e
ric" vokvocW.ii d. 1. Arge, fi prezen[a in.a11i1or ierathi par s.'i
ci domniroruJ critor a dorit sa tran$.Dlit<i ci centrul
lumii orrodau se depiiilS3Se dill IstanbuL und" In SSnta Sofia .
muc::z.inil ini4au rugilciuni,
Pisania gravam pc eek doui pJad din dreapta illtriirii In biserl
ci, nroarati. desigur cu prilejul timosirii
ru multi ma.iesrr.ie acruI de intemeicre ... moruunentald
bisc:r:ici:
. _cu doriDli pat odrdle ampoitIc cittuo!de Ji dnm..... hi

Ji Je..:au lnirul1lJlSCl2t aSnr-ripma\ii mop p ....0 6:.
eQ' .::cirori, cinsti", bis<rici au ,ida, Ii au Infrumwe!J!r, Afiider", Ii
npi. unnJ.nd lor Ii avind dorint-i " O$Irdle cOrre p,,,..flnl\ll !i dum
........ u1 hram P Iiaf .1 <inltih:i Adonniri p,.,.slintri, d""do:i
,i p"",bln<:CU1linwef sdplncf _ cit Dum....... nl.sci ....... p
pururea fedDarl Maria, pe """" 1-0'" IHit domnIa ""'" I:t. Cuna cit
AlgOl, Jarltrw Ii ncInti,it, ptin bun.voinp lui 0umn<>eU Ii ,faruI
puacumw;e; maid a lui Dumneuu. ,..au deschh oc.hii inimii noamc
p am ca p< .cC$Cmai 'us Ii, nr.m ..-I zidim din remelie...-I
rididm Ii si-l tntirim; " iam clarui....0: pg.ni haIr cu Pot'" ,i
rim; pam ..liupc [odoru>cl de our jl "'ginc jl de ",,'!.girl ... , P pierre
""P"'lui..".
.,Marutstirea cea llOaoa minunaca de Ia Arg4' a fos c cu
dirllici<: inzestTaQ 'de voiC\'l)(/ul ctilor. can: ,0 ingridi in
prcjur eli ClUte de 'lid fi In Liunuu curpi flku mulle chilii
ciiJug.irqri fi 0 infrarnsep. cu tot fdiu! de trebuinIa: Seu ua
peza.tie magupie ,i povarnii.de oIovirci. pivnili
dopotnifi naltii, fi pusc dopolI:: mari p ell .Ire framscp cu
d. toate 0 impodobi 0 faru asemenc rainlui lui Dumneuu.
lat III rni;1oc era acea casil dumnezciasca stitnd ca pOfilUJ eel,.
al vieTH"". Picrura biseridi. lnceputii sub evlaviorul vokvod
de Dobromir zugravuJ."'. a lOst ispmvitii de Radu de Ia An.
map (1522-1529). ginerele ctitorului. dupa cum conremn.-,azi
pisania de pe paerde dinrre pronaos naos'l, Ia 10
septembrie 1;26, care cvoclluptele lui Radu de fa Afumap ell
invadatorii turd.
Despre eritoria lui Neago<: de 1. Argq, G:lvrlil Protul spunea:
"f' YOm pUte-J SpUll" ci adevii.rat ci nu eSCe ala mare
sobornici ca $ionul carek II facu Solomon, nice ca Sf.inca
Sofia, care 0 au Seut man::1e tnpirat lusriniian; iari. cu fiim
S<'{e'l esrc mal prcdesupra acelora". In Up 3CC${ei minWli
a rhir.ecton ic.e p de arti. nn seco!li jumiWe InAi tin.iu, arhiJ.i..
aconul Paul de Akp, car.:-ilnso"", pe pmn!ele s3U. pauiarhul
Mac.OTie aI Ill-lea Zaim a1 Antiohiei (1647-1672), in ci.litoria
ac.cstuia. in Moldova, Tara Rominoaoci R:u.d1. exclama vri
ilt: .[Biserial esrc tnn-adev2r, llfl alm se spune, un prilej de
uimire peDrru minte P "Sle Sri pereche prinne miinisritlle
din aceasci pri_ PenUU a cuprinde roml tnrr-Wl singur cu
v:lnt, accasra biserica .,see un giuvaieJ. I d ector ,(-a
smrs fi sangele din in imi pemru a a dadi nu a c:rupu nido
chekn.ialii. penrru mare-flo fi Impodobirea ",oJ}.
La porunca Iut Neagoe se zldefre dill n:mdii i'cca ;18-520) hi
.eria, Mirropoliei din cu ispri
15. Teuul slavon ai pisanld {OJ u.oe
10> 1.q<h1.1'nso!i1 d< tt;ad"rl!"l;, a fi>or
public:>.! de Gr. G. TOClLESaJ. BiIqi..
"...."... tt MiIAIJsJUri o.n..r tie A>:trf
R_4r4 6t oil'" M.S. ev.Il
sfor#I.J tim ..... in ""'" Ik _mrri<1886,
1U" pp. r""'guna a:k"
doui plklla: Emil 81"..
Ed.
34.Amro:.u",du<a""
tc'fimiJi de G. MibJil.i: LifCittJrr4 rtnn#,,1

2'),
cd. G. Mihiilli, O. Zamfin:Ktl. p, 97,
30. A... ....,. uudiilt t.,; Victor lip)..
TIJl.ESctl; .Ztlgl>rul Dobmmlr".
M ....,..r'" Olmriti, XV (1963). 5-11, pp,
.i'n: d" lui Dobrotnl<. wg"'.w
mJ,ll.initu Cl.Htn 4.: Argc{', Mi!ropoiJ'(f
Olunin. XIX (1967',. ,6. pp. :182-,97.
31, .tln HriSlOs Dumnaw. ert:d.indorul
fi b1ncr;.msrito.rul 10 Nc;agoc \oic:vod. din
dtJmuuci_ buni..."np a !nllp. din
tcmdie cftnt& bisaici, Pteu6atd
Nlbd",.,.. de Dwnn.:uujl ncit;pnlvind-<>
mUl.a[ citre \o'c:plkkk: IkttfUl L.". Pi
Jilnj,L inifiu pi(&:aript Ud culir<=ri at; 1.2
em ..... riint find pc 0 bucatt
de p<im.a. phtr1ootl-K :lSlbiln MU7.ctt1
N:Lfronal de Alti (Nr. inw:ntar: 53-1.').
PublbJa in mlli nluflC ,Onduri, piAnia
POJf(' 6 conmluri. .,;;tUD in: lnv:rJpflw
R__, 0,..",18""'.''In,
..i i In!riiit ddJ.
<rAUL Pl'. 473-'1:. ':u 00g.rti U,,'
hlbliop6ci).
32.
nd. G. Mihiili, D, Zamfi,..,,", po ,..
n Clib<I,.. IMi P"'; '" ,1Jqr. In: Cd
14hn' nuuti J4riJj vol
VI. Pv-. " P>uI i\.1cp, ;DI'9""
M. M. AI=""_I!-D"""" l:Iulguu.
lIor:u,q6. Ed. $tiill(ilicl ji Eru:iclopcdi.
clio J97j\, 1'1" J65. 169.
22
23
3"4. Pc.atru o;atC' aec:ste aif,o.-i!. iii Ie \'!e'w
d.., Nkul.. STOlCESClJ, Bd>/iop.ifi4
Ii ...
liO!tUl.u l- (M""tm",_
Olam/i Dr.gu), ",,1. 1 (A.I.l-2.(M-Z,
tnd'Kll. Cn.on. Editati tk M,lLropoli:a.
Olrmi<i, 1970.
T.bItnd.Ji-rti<tIitc prr>"""""Iismdi
M.ilNbtirii StwfJl" (tImJi.,)
villi V'lUgrllvici. de Radu P:a/sie (jun. lS35-ian. 154.5}.
frumoasi ell opt turk p toe OtUt>de, QJJ)l sa saturi ochii
Utl,IroJ de v..def"a dr, acest In!>Ilument impteliolWlt de MIll
'I fi;.S[ diramat 1890-1933-_ De :u;e
mene'!. em zugriviti (ca 514) de biserica
Manastirli Dealu, ttlroda lui Radu eel Mare (l499-1501); se
en hramul N4ItrrM MtJirii asclll
tului OSIl'IW judo VaL:ea): se rdacerea
bisaidi Miinistirii Tismana (jud. Gory), eu l:u:unul Adtml'l;
rea Milicii DOl1fmuui, inlpaci Radu cd Mare; s<:
biserica IvUm;stirii GIaYaLioc, avind luamul BIIIlt! V.mrr, cd
toric din sec, XIV-xv. rilicuti. de V1ad caJugarul Radu eel
Man:. Binccredindosul domn est.: critorul bisetidi eu l:u:unul
Smnml Gbwrghe din Thgm-ifre, reinnoira In m.ai mulre ran
duri (1730, 1794. 1812l. SUJ'lr de remarcat, de a.eIn<Ilc:a, lm
bunilt.iliriie adfll1rile pe care ,tedinciosul dornn Ie aduce
ncinastirilor COOa (Nucer, jud. Vak.a, ctiroria lui /l.fucea cd
Battan - fancana din curta bisericii Sjii.nrn Tnim4). Cotmea
na, Govora. Corbii de fum". Pe Unga reno\iri, ridicarea de
O.iruirea de odoare odiijdii, emir> mCflfionaCl'
daniile aIlUalc la aproaJ'" roare chin""iiJ .
Binecredinciosul voievod Neaglle a nSf sprijinitor genera.
.1 ottodo:re dio Peninsula B;l.kanic-a Oricntul
Apropiar, drora le-a facut danii insemnate". MHosteniik
saJe fi Q sernni6cafie politidi ce sc cuvine sublioiatii.
Starul biuntin fusese de.;ninr.u de mai binc de 0 jumarate
de veac, iar lumea orroooxa ind:repra eu nwejde pthi.rik
spre alii suven.n.i orrodoqi capabili sa prcia rolul basjJeilor.
care <:rau porrivir rradifiei eel dinill apiU-ii.rori prorecrori a.i
Orrodoxid. Avand collfilinJll uoui suveran uns de Dumnzeu
considedodu-se succesorul amoc.rarorilo( bizantini (c.onti
nuirare sugt:J:.ara simbolic prin vu lrurol bicefal le5Ut
pe coslUmul siw purpuriu. cum oste. zugtiivi! tn fresc:a
de Ia Snagav). voiC""odul Neagoe a sprijio1r crc:din)ll cu\..
ruraorrOOoxa In lUsidrul ailat sub domina!;e oroman"-.
grillh: danillor generoase au' 3c,,"srol damn munte-Jn.
min,.,]" onooou nu au iiUcombar In fap Islamului. Usra mi
losr"ll1llor ""Ie clU'e mAnistirile ilthonite cue iD!PrcsioIlJlnri.
lar multi""'" bind'acerilor il afata: dropr pro=ror ,,[ Intrq;ii
risirireruo, La .favra cea mare a Tirii
ctiroria lui Vladislav I, a ridi! din temclii bisecica
cu hramul Sfo,tuhd Nt.aiw. 01 trape2irie. pivnip.. bolnij:i.
casa de OMpo::ti ii crulii. La Marea Lavri. a refkut In inuegi
me bi.erica Sfonttulli AutJUUic AlOnia.1 fi a acoperit-o toar-l
de imoa,-;1 en plumb; Ia !)ionisiu. unde lnmormanra!
fustull'auiarb. Nifun al I1-leal!1 COllSmnrinopo!ulul, a ctirorit
biserica cu bramul Sjanndui Nifon (e= reprezcnrar lrnpreu
na cu nul sau Teodosie in .rhondarIc), ,.tat manastirea 0 au
irnbogii'fit cu rnuld avu{.ie multe zidJri au taeu! inalre";
Ia lviron. p...ntneratot, Hilandar. Vatopedfi Smntul Pa",,1 a
loil!at diti:rire a f'= innoiri imbuniiriliri sau
a acor.;i;u: mecrice anuale. Inregisaiud
roafe daniiJe trnbunliclfirlle evlaYiosului damn Ia rnanastiri
U, Ad'OJului, prolO.sul Gavriil conchid,,: .ee rom mai lnmuJ!i
cuvinreu" spuind tOa!" truinistirile pe rand? 0 coate manas
tirile den m.nt UlllnrdeAnronuJui ball tmbogafit ell bani, en
sare dobitoace loea Ie-au dar multe zidurl aU facut. fu
ed.\nr mare a lOam Sfet;l.g<m.t'''. La Constantinopol a rest;l.u.rat
biseria PaU'iarhici, dCoperindu-o Toara de iznoava" w plumb,
a innoit chlliile, fad.nd fi numeroa..: donatii; bani felurire
damr; a I:rimis I. lems.lim {biserica Sfimrului Mornlint} la
Mumde Sinai, Billecr"dinciosul voievod. fieut gl'neroase da
nii manasririlor de Ia Me-teora \Ihessalia), eeu,t a ..lui !lie
de Janga PodgNian::t (Epic) cdot Deciani
(KUI;"eaino). Everghetismul S"dJl a fO$! remarcal
d" auwrul Virpi Sflilll:Ului Nifon: fill nutThli fi,
bUQ. ce fu tlItIlror ram milo.pv, asemenindu-se
DOlunului .::dill eeresc"5?,
Bineciru;rirorul dornn .. utorul /m'ii.FII'llfi/or lu; lVr4g0'
&uar.tb dim- filiI ,aN .prima capodopeIii lirera
Iii roncin<:>Ci" (E<4;ar Papu) .intiia mare carte a culturii
tomane" (Constantin Noica), Scribe in limb. slavona in anii
20 ai sc:colului .1 }..'VI-lea, /m';iftltr.riie aparfin literaruru pa
didactice sapienpale din Categoria "Qglinzilc prin
dpilor" vpe<'Ula priflciptml, FitTStmspiwl). .gen" li=r eu ve
chime consideeabila culrivar eu precldere 10 Adr=rii.
,fur.mlui darnnesc 'TheodQsie, .lublrului siu caeon", ac<:st
manual de educa{le politici rnora.li In=arcl sa-I inifieze pe
35. Dcop<c dani!k..le S'".,,,,"',,""
iIfO-imillt<lc .'ftOd,... din Inue;: .ud-csrul
cumpeu. :a. sc: l-f.ttp.!: IflteUil fitin
"",I,..,,,,,, Nifon.... ed. G. Mihl.il.. D.
Z"",n= PV- NiwUc IORliA.
..Fuw:bt:iupiJe dmnftitor rt."tll'dni
ANlkt. kllWM. S. Ji. AI_rlil,'
S",uu.li ""'rla.,xx.n'l (1913-191(1. pp.
UI-I!95, N"ol.. M. POI'ESCUN!';'"
n parria.rhuJ COllli.ta,ntinopolulu!",
If'k .1{,tM,dnmn Af.S.L. l. It-a, t.
1914, "". 71'1798, St. NlCOLA
ESCUOin drunnia lui NC3goc BlUarllb
Vonod (151 0 d.inic nunos..-u!.i
b. MirWd4U Hilandvnl dirt Slintu!
MI.lntr: t\rhm.... lV1J1I4 rtvUrl biirriaoUd,
V (192..VI92,), pp. 10 e;arh:
BlK.llrqti. Trpcgrl1ha .. h
Smk.; NrCOLA..E.SCU. Uti prt;fCfJ :hiw}.
lil' IA Nu:w B4JJYMt VOn'UA (J5f.1-J52f)
in MinJSU1Hf DWflisioJ( din ..YWk
At... Hucuf<jo. Emil VIRTOSU,
OItUlff It:. SI"".but. i,
1936: E. TURDEANlJP," .rebile
schimi'iurl a..tftur* dinEtc roman;
rugosbri. C"""IIIri tile ... ", m 119:)9;. pr.
$t<.t'. MZll.,SCU.Rd,,'i!c
Jui Nt:agoc B.tnntl::t cu hUl'lta! Qftodod
din :tfll1'1.grwiiC'lor rani RL'rnanefri"
Mi.:Tflpq.liA Oh:eltiti. XXlH 0971j,
pp. 67,-690; Pct... $. NASTUREl. [.
/(; lW/IRIi1u. Rtt.hCT.hn
Inn rtW;,,'fJ J". tltilf.nt tiJl Xlv;:' Ji;d,..f
1654, tOrienr:tiiJ Chrutiana An.Je.."tB,
.117). R.om1i. 1986.
36. \ri.q.rPfr4!MJpllrln1I'ilU1II:)lrlI1'{ifoh
ed. C. Mihm.. O. z.,,,,6,,,,,u, p. 91.
17. VM/H" ,..pj.,I fWi'wM lUUtru "'!fa...
cd. G. JIIihlili, n. u,"f,,",cu. pc 9!.
'8. ili <de. tna.i burw ('dirii.
,le ons'noluluJ .u.on: lm'fll""""" W
NI1J"i !1.J._b eOITtft,,; .... 11"'''''',1<.
origin.s.1i. edtpc: [#:ipdlari
dl.lpi unicul m:m.UliCtQ pbuat.
Ie.. U."ar In Umh" romiua p studiu
io.uodtx:tiv de prof. dc. ;.\tit
de D. Zount1rc.scu, Sr;lC.UI't:Jei,.
24
25
Ed. Jlozo VII...utim, 1996; al< 'nWucQ'i1
!'_IW,1izha N.ttp< &trilrtrf".
D...-J Tlrii R.....b"1'i (1512-1,\.:'1).
gr('Ct'2SCl. cdJtat..i. plnsofiti de
o introd\X.ct: $i Il'll'ducac in
de Vuilo Grtao, l!u<a"'lti. Impri....u
N"li"naJi, l!l411 . ...dltarc I!ucurqd, f.d.
TefU. .!007} .p ale tradUl."Crii I'OfJUhq[l: 1,,
"",.",,",, 'J<I.N",,.,..Vo./J (IJ""'''''''m
./;.,/ til_ 1Iu.a.m. (u pnohp de N, I"'ga.
RMtlncsc",
1910 J,1iN,Allltil,}"i Bt:
Ulrd af,tTtlisd1iil1t 7h#(H'/,;,Iit. eu n preFaf:l
de Nk.ll},ac lotg:l. ingriJ.ri {i referil"t
[co entice ik TrodtX VhguUci.
Ed, 1011+1 Gnmat. 2Q03): f>WiJfltllrUt
'wi Nuf'H lilluJ-tlb t:lrnjiulsJtI 71u.:I"
rat ..tks;l Millt de Florh."1:I; Mobil Dln
Zamt'ireKU. din orig'naju.i tla.-
Yon de G. Mihiiii. 1'C!'JCfl! imic.o-lir("ruc
de And..d Rwu. Bu<U",i. Ed. Mi.......
1984. Diu irn<ns. biblWgr.Uic dedicm:
c.oor,ibup:;a.
D1n. H('If&:l MAZ1LV In. 10
.;.pr. t16 sept.l.003l:
mttr mmtinR wdH. Partea all-a. GnalJ.tilt
JiJ.mrr<. BUClJIC1ri. E:i l!nlvcmripi din
Bucu.t'qti. pp.
Pe.ntrol ("on{ilnuul 11
tn\'ipmrilor fundamental "rwiJuJ
tl'$ Amonk rLAMADEALA,. _Ne,!,:""
BUZlt:lb. domn:d culc.uit
ir..; Dad'i MnllP Ii litHrirc
BUOI....d, ElBMl'OR. 1"81.!'P'
{f,uhUat .... tit}w
tcrnOf;U:: :aJ lui
..,aJ,', s-Jii T",". XX] (1969).
pp. 2"4,5-:2621.
<10. Ips A .,.i< PtAMADEALA. .Nca
!PI'" B.....I>. damn al.:nlrurii 'OI11inql;.
p. 0/.
4 L de fit piarr! de
(200:74 an.). Jipati eu lib:tlo de 12.5 ern.
In ....zi b Muu:ul N.!iuMl de
Ani (nr. inw;nw: 43411 u;: urm;\taunl
cnoPQQt: ..t ..\ liptEU tl'l-aht lui 0wnn1.cu,
do::a.rrtJU MalMida li .*Ii siril'ft
moI!rcnirorui tronuhti In cti.oelc l:\\M:TIladi. sa-I dq>rindi cu
sardnile compb:e ale unui luvcmn .run rnila lui Dumnezcu";
om politi<: eXf"'rlmenmt, f.iclruiu-i Clt
noscute datorille filla de Dn.mnaea. "Cd impitari
pe O'On i clamnille lor Ie blnecuvmll2d". dawiile fap de
sal, lOiruu:lare fiiprud ale Damnulul pe (Are t'.Ste ciJe,..
mat sa Ie guverneze en inJdepr.:;une.
Op<:rl de pedagogie mooarhici "tratat politic original" (E .
Papu), f1l.'Pii;dhtrik 01-1 dezvaluie pe autor Cl pe un "domn
lilosof; =Ienc stiJ.i..;r. profund. moralist lucid" (A.
I. Iapmirski) .,intdecru:al roncin de staruri europeani" (E.
Manu) runul dinrn: cd mal rulli domn; ai nOfrri dio Vt.-chi
men (J. Bogdanl. Totodatimonnment de rcologi<: dogmaricii;
&., reologie moral .. Ii de spirirualitare ()PS }\ otonie
Plamideill). !uvPf/iturik ni-l lof:i{i!;e:u1i pe Neilgoe B=b
ca principe isihast fi umanist Giisim presante mae
paginile nllJt'Jrt'JrurilDrsenrinre r:an: a:verrize:u:ii. asupra
duDii cdor (Ect:1esiasJ.1I1 1, 2: tvanirasvaniratum.
omnia \"",itas lminent:ei care m:a:cl d.."'Pt pnti
erortului ase.etk c.omWliunea eu divinitat<'a prin purifi,="a
de patimi urcan:-a treprdor prima rumre ace.s
tea fiind isihid: .Ci rna; 10tii de loat<' iasrc: racer<:a.
Ded ticerea fila: oprire. oprira Eace umilin? pLinger i;u
plingerea face fricii. fi frica face smereni. Smereniia Eaa: '0
coce:ali de a:le ce YOr sa fie, lar aCea socoreaL'i face dragoste, fi
dragosrea face sullerek sa vorbeasd en Ini!erii. Arund Va price
r.: omuI ci nu lam: depaw: de Dumnaeu. Se r=arc:a la [Ot
pasul cuntlaerca profundi a Sfinrd Scrlpruri (10 prima pam:
arpk lIr:giwr $lUlt d= freC\"Cnt) gtndlrii patristia (ci
tatea perldor lirew:u:rii patrist:ice proJwe. de ShOP; loan Gur:i
de Aur (OmiJit). Joan Damas.:hin S6.ntul Ettem 5irul Sc.m:I
S6.ruului loan Sci.raru L Umilillftllui Simeon Monahl)l).
.Damn al culturii a reitlliat in lnviir-'ruri,
C4 p in CatedraJi. 0 6inteU romineascii originalllru:re Ulrul
nism ginJirea ... Iigioasa a vn::mii, sin=a.care a sotpriru p a
concIeti:zat 10 /Orme: scrise fi :Ud1te misiinuile esenpale run
d=rak ale su/letuluI roml= lubito[ de frumos de bine,
realist cchllibrat. visimr tara sa urce in zona dditului prea
list rua sa cadi In uscidu"".....
Suferind tuberculo:ti. cinirul vo"".oo cl,rturat 6-" srio.< din
viap. la 15 s.:ptembrie 1521. in ,i.rsri\ de numa.i 40 de ani.
Biserica Minhclril Arj!Mului a lOst destinara a Ii necropola
dolIUlirorulni etiror; 10 pronaosul supralargit ooihnesc No.
go<: doamna El<:n.-Despina. copHi lor Petru. loan. Angbell
na fl. Stana alt; desce:ndenrt. In=ip{ia de pe plaIra tombal1l
run gropnifa de La Arr:"f ": ,.A riposat robul lui
Dwnn=u loran] Ncagoe. voievod doI1ll1 a loatil Tat2 Un
grovlahlei al Poou",",ie;, In luna seprembrie 15 zik, anul
70:!9 [1521j. crugul soardui 26. cruguI luni! 15, trmelia 18, A
domnit 9 ani ;umatatt!'". De dincolo de mormant, \'Olevodul
Ie porun,ea ruccesorilor sa poam: d.. griji clitoric; sale:
.$i rog pe cd ce Dumne:u:u ii va. Ingidui sa vie dupa noi s;;
pheasLi .diiposml aL'<'Sta mle oaselor mde. ca sa Ii.:
nestricar".
Dupa trcccrea Ia cek 2 evlaviosului domn, domnira
Elena-Despina a imOra.::u baillO monabali. sub numde Pla
ronida, 1:1. schirul Osrrov - altona sa fi a riposamluj domn -,
liirui ripusi de dunci 1.30 ianuarie 15'i4. In 1556.
sale au IDs! sttimutate de la Sibiu in gropnita <It:
la aliuuri de eelc ale iubimlui d Sl)!"'. Odihnesc Iin,,<>ii
piirinpi lor SUlna. viidu.va lui 31 Moldovd. intrata in
clnul roonahal cn numele Sofrollia, prnnell Petrn. loan
Anghdilla.
.,.}i acestea facu bUllul credincios domn 10 Neagoe Y"dii. tc.
riciti sa lie pomenirea lui. rordeauna sa inmulpa
buniitltile lui 10 inima ac.:srul bun dOl1Ul""'.
in S'ibiu in anu170G:llub1.l ul1u.uk 30
7Jk:. ; dupi2 ).Of
.rurropofit chil Ananu" (ll:sml!jlk
iNk.tk R6mAni.ri, Dr;:rpJ. BULlirqtl. wI.
f (JJ.9j-JltlJtJ), ;njit de AI. ELiAN tt
AUJ. p. 509 leu bibHogralie).
42.
<;d. G. Mihll.l5. D, z"mfir",CIl. p, 97. '
Pi4mI tIE ............. " SfllntuW ..irwti
N..- &uM4.(, tIitt jITiJPonJ Inseridi
Mb4stirii C..-. tIEAI:vI
romnitarul NeaflOe Basarab
(1512-1521)
' eagoe Basarab a fast ,Una In.'ai.i.l.. ustte.
. ' ., pre2;en}e ale Evulul MedlU, totrtanesc. El
sdnde din 'l'andurile fiihd ',numit in
meroase izvoare, fiullui ParVU CraiQvesc1J,.
A promovato extetha
Radu eel Mare, a ttl sensul intatirii puteri!
ltrale i dezvoltal'ii complexEi a iarii. La un an de la,'
lrea domniei, mergand 1a Istanbut a prestat
LluI de vasalitate, eu care ocazie fixat cumtturnul
irit al haraciu1ui. Prin lnchinatea catrs sultanul Soli",
m Magnificul, Neagoe Basatab a evitat expansiu:nea otomana 1a nord de Dunarei'
lnihilat eventualele adversitap eU Mehmed-Beg, de Nicopole, q:l'renttplltea. .. '
,ca pe un vasal alsuftartuluL A depus Qrnagiu: de !idelitate l regeillimaghiar
davie al !I..lea, eu u,nele reze-tv !. ' '. " .
dotnlrtaii.ta a politicii lui Neagoe Basatab ramtlne lupta p.entrq mtarirea
teriicentrale, tnaUifestata in toate dorrteniile. Politica fata de boi.erime eate lln indi,;,
,evident. Pe aceasta, baza a creat elementele Uli.ui aparat de !?ta( In
lllegisla#'V a roanifestat grija pel1tr.u stabilitea unui mod
iU!. A"abihuit mate t:t:\serttitatate lnfiintantif un
l locale cat dirt straini. Corpul diplomatic se prezenta ipstruit la ,uivelul
)loma.tiei eutopene din acea vreme. A pus accent pe organizarea militata' i ,pe
arlrea Qgstei Tadi ROlllaneti. Inviitaturile lui Neagoe Basarab catre fiuZ sau Theodosie
lstitiJ,ie ut'l, 4ocull:\ent, in ptim:u1 fmq liter9r, de factura renascentista, dar
odata, ga.ndirea politica a donutitonllui ell p:rivire la arta de a conduce i la
1 de trttiirite a autorWitii
Cel mat important aspect din aC,tivitatea domnitorului este actul de cultuta. NeagQe
,arab fost numai un initiator ;;i tin sprijinitor al vietii culturale, d ;;i un creator,
n mddUl Cum. a gandH mfrumuseteze chipul pdn activitatea prodigioasa,a
tbat struotura Untii titltahist. In domeniul domnitorula continuat
ivitatea lui Radu Gel Mate. Ca rod al tipograiei muntene, staruintei i dragostei
nnitol!ului pentru c.u.'Vlntl.ll tiparit, al priceperii maiest)."iei lui. Macarie, a aparut
ngh4!ill.rnl in limba (1512).
\Taagoe Ba$at'ah a mmemoria poporulUi toman a tradifiei ol'todoxe pt;in
:ra sa tnvatattirile lui Neagae Basarab oiitpe flul siiu Theodosie. Este prima
l}ie de valoate universala a literatUrii tomane, un adevarat testament duhovnicesc,
agogit!, filosoftc enc1c1aptedic. In timp, sale sunt 0
ie de sl'idtuala; un adevarat cod tie Cornportament fiintial
mitate um.anfi,pe.nttu relafe tim:putile.
N
Ii
I
I
I
!
I
"
\
CTITORII VOIEVODALE DINSECOLUL AL XVI-LEA
Domnitorul Neagoe Basarab
(1512-1521 )
N
eagoe Basarab a fost una din cele mai ilustre
prezente ale Evului Mediu romanesc. E1
descillde din randurile Craiovegtilor, fiind numit in
numeroase izvoare, fiu11ui Parvu Craiovescu.
A promovat 0 politica interna gi externa realista. Ca
gi Radu eel Mare, a actionat in sensul Intaririi puterii
centrale gi dezvoltarii complexe a tarii. La un an de 1a
1uarea domniei, mergand la Istanbut a prestat ceremo
nialul de vasalitate, eu care ocazie s-a fixat i cuantumul
marH a1 haraciului. Prin inchinarea ditre sultanul Soli
man Magnificu1, Neagoe Basarab a evitat expansiunea otomana la nord de Dunare
a anihilat eventualele adversitaticu Mehmed-Beg, paa de Nicopole, care nu PUt,
ataca pe un vasal a1 sultanului. A depus omagiu de fidelitate gi regelui maghi
Ludovic a1 II-lea, cu unele rezerve.
Trasatura dominanta a politicii lui Neagoe Basarab ramane lupta pentru intarir
puterii centrale, manifestata in to ate domenii1e. Politic a fata de boierime este un in(
ciu evident. Pe aceasta baza a creat elementele unui aparat de stat complex. In don
niullegislativ a manifestat grija pentru stabilirea unui mod de judecata pe intreg te
toriul tarii. A atribuit mare insemnatate diplomatiei, infiintandun corp diplomatic a
din elemente locale cat gi din straini. Corpul diplomatic se prezenta instruit 1a nive:
dip1oma}iei europene din acea vreme. A pus accent pe organizarea militara
intarirea oastei Tarii Romanegti. fnvataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau TheodlJ
. eonstituie un document, in primu1 rand literar, de factura renascentista, dar dezvaIl
totodata, gi gandirea politic a a domnitorului cu privire 1a arta de a conduce i 1a ]X
tica de intarire a autoritatii domneti.
,
Cel mai important aspect din activitatea domnitorului este actul de cultura.
Basarab l1-a fost numai un initiator i un sprijinitor al vietH cultura1e, ci i un creai
Prin modul cum a gandit sa infrumuseteze chipul tarii, prin activitatea
probat structura unui umanist. In domeniul tipariturilor, domnitorul a contin
activitatea lui Radu eel Mare. Ca rod a1 tipografiei muntene, staruintei i
domnitorului pentru cuvantul tiparit,i al priceperii i maiestriei lui Macarie, a apa
Evangheliarul in limba slava (1512).
Neagoe Basarab a ramas in memoriapoporului :r:omaniatraditiei ortodoxeF
opera saintitutata 1I1vatiitlll'ile lui .Neagoe:BasaJrab cliire flu] sau 'fi'heodosie. Este pri
creatie de vaIoare universala a literaturii romane,un adevaraUestament duhovnio
filosofic $i enciclopedic. in limp, inva!fiturile sale sunt 0 adev.:n
lec!ie de pedagDgle morala 'i't spirituala. un adevarat cod fiinti.c
dew.nit-ate umana pentrn
r '
""""',',',",',,,
"'"
'
, '
, ,....;>
E

....
.
'

F'

.,

..
t,ia
P
-lilt
tw', ..
l"
-
JEr'
ftO
tnt
ga.
I!Jil
tel
p
at.
tn

CTITQRIl VQIEVODALE DIN SECOtUL At XVI-LEA
Domnitorul Neagoe Basarab
(1$12.1521)
.
.'
"'"e,agQf;),",B,"asa,r"ab afa,S! un,a din cele,, mai Hustre
, prezertte ale Evului Mediu tomanesc. EI
desdnde dirt tandutile fHnd numit in
nurt\el'oa.Se izvoare, fiullui Parvu Craiovescu.
A ?1'omovat 6 politica i extetna rea.lista. Ca '
i Raau cel Mare, a actionat tn sensul mtaririi puterii
" '
centrale dezvoltarii complexe a tarii. La un an de la
N
l
luarea dorn.rtiei, mergand la Istanbut a prestat ceremo
nialul de vasalitate, eu ca.re ocazie s-a fixati cuantumul
marH al haraciului. Prin incmnarea catre sultanul Soli
man Magnificul, Neagoe Basarab a evUat expansiunea. la ndrddeD.uMrE
a anihilat eve.ntualele adversitati cu Mehmed-Beg, paa de NicoPQle, care nu puj
,1
ataca pe un vasal al su.ltanuluL A depus omagiu de
LudQvie al c:u unele l'ezerve. . ...
Tr!satura dominan.ta a politicii lui Neagoe Basarab ramane tntatiJ
putetii centrale, martifestata in tQate dornertiile. Politica fatade boierb;neeste un in
ciu eVident, 1"e a(;;ea.sta baza a creat elementele unui aparat de stat conw1ex. in don
rtiullegislativ a manifestat grija pentru stabilirea unui mod
totiul Aa.tribuit mate l.hSemnatate diplQmat
iei
, Iniintandy.n ..co:rp
din locale Gat din straini. Corpul diplomatic se rove
diplomati.ai din acea vrame. A pus accent pe orgamzarea militarl'
lntarirea oastel RomaneiJi. Invataturtle lui Neagoe Basarab catre flu-I sau
(loU$tituie tID document, In. primu.J rand literar, de factura renaseentista" d.ar
toto-data, a'donmitoruhti eli privire la artade a conduce la pc:
tiCa de intarire a autotitatii .
Cel mai importaht din activHatea dornnitQrului este adul de cUltt:Ji:El. Nea@
Ba,sarab n..a fost trumai un initiator 91 un sprijirtitor al vietH {Sulfurale, d un
Ptin modill cum a gandit i;ttruniUseteze chipul tarif, prin activita.iea
ptobat structura tmui umanist, In domertiul tipatiturilot, domnitorul a OM.fuit
aetivitatea lui Radu eel Mare. Ca rod a1 tipogtaiiei inuntene, ,1 dt'agos
domnitorului pentrti cuvantul tipadt, al priceperil 1 maiesttiei hti
Evangheli4rul in limha siava (1512).
13asarab a dm$ in: memm;iapopoIuhu l1pmM g*
tntitulata Invptaturile
1
1ui cNeagoe, Basarab cii.tre,.fi.fA.1 situ
CJeape Ul)i\lersala lln dUhoVItille
pedagogii.. filosofic enciq.opedic. in acelai funp. .,
J,Ul '.. . . '...... , ,-,
:",,1
". "
:-:;f.. ':,: J',"'- -,.
___ '_'_i.I___________________
Piatrn 1I10rmQl1tulu; Sfalltliltii
Voievod Netlgoe Basarab dill biserica
miil1iisti rii Curtea de
Dar nu numai aceste invataturi ne-au fost lasate ci multe manastiri,
biserici i aezaminte in tara peste care a domnit timp de noua ani, intre care cea mai
stralucita este mi:i.ni:i.stil'ea Argeului, pe care Gavriil, Protul Sfantului Munte din aeea
vreme, a numit-o pentru maretia ei, Sionul Romilnesc. In scurta sa viata pamanteasdi
de domnitor, domnitorul Neagoe Basarab, a fost socotit de toatalumea mO$tenitorul
de drept al traditiilor imperiale bizantine, iar in aeeasta ealitate a toate
popoarele cretine ortodoxe aflate sub stapanirea semilunei, platindu-le datoriile, re
parand multe manastiri i biserici $i inzestrandu-Ie cu cele
necesare.
Domnitorul a iubit pacea, 'cum spuneau cei din timpul
sau lieu toti vecinii a fast fmpiicat". In eredinta i iubire de
Dumnezeu, in dreptate i smerenie, cinstind amintirea
invatatorului sau, Sfantul Ierarh Nifon, a adus in Tara
Romaneasca moatele sale de la manastirea Dionisiu din
muntele Athos, impacandu-l in chip minunat eu prigoni
torul sau, domnitorul Radu eel Mare.
Sfantul Voievod Neagoe Basarab a refacut biserica
manastirii Tismana Gud. Gorj), biserica mare a mmastirii
Snagov, judo Ilfov, biserica Mitropoliei din Tfu'govite, bi
serica manastirii Dealu, judo Dambovita, a zugravit biseri
ca manastirii Glavacioc, judo Arge, a ajutat biserica Sfantu
lui Mormant din Ierusalim. Gavriil Protul scria in Viata
Sfantului Nifon. dl. Neagoe Basarab "au diiruit i au
tmbogiitit... i sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, care este
muma Bisericilor... dimpreuna. cu toate bisericile dinprejurul ei".
Domnitorul Neagoe Basarab a acordat 0 atentie speciala
manastirii Cutlumu din muntele Athos. I-a intarit mai
multe sate, i-a oferit 0 subventie anuala de 10.000 de aspri,
la care se adaugau 700 de aspri pentru mtrepnerea bolnitei
i 500 pentru cheltuielile de drum ale celor care ridicau
baniL S-a ocupat direct de infrumusetarea i zugravirea
bisericii, a ridicat aici 0 noua biserica, eu hramul Sfantul
Nicolae, cu toate cladirile necesare. A refaeut in intregime i
biserica mare a manastirii Sfantul Atanasie (Marea Lavra),
inzestrand-o cu numeroase odoare i oferindu-i 0 subventie anuala.
Legaturi stranse a pastrat i cu manastirea Dionisiu din muntele Athos, unde a
murit i a fost tngropat indrumatorul sau, fostul patriarh Nifon II. Aici, Neagoe a ridi
cat i 0 biserica cu hramul Sfantul Nifon. Pentru multele sale ajutoare d.tre aceasta
manastire, a fost zugravit, impreuna cu fiul sau Teodosie, in arhondaric. Mmastirii
Hilandar din muntele Athos i-a facut, in anul1517, 0 danie anuala
Au mai primit ajutoare din partea lui: manastirile athonite
Xiropotam. A facut numeroase danii manastirilor de la Meteora. VoievodUl Neagoe
sopa doamna Despina; au facut donafii' mmastirilot
Deriani .
. i\ tn!rnt.1e ccle ve'i:nia-, la IS fiind fRtllodlliintat Ia de
_. ____w ".... ...". ......""' ....,.,.... '"'.'''U/...._ ... ____ ___d ' ............ ___._._._._,_.lti.......__...._..... ""'.__
Dar nu numai aceste Inv8JiHuri ne-au fost Hisate motenire, ci i multe n'ilinastiri,
biserici i aezaminte in tara peste care a domnit timp de noua ani, intre care cea mai
stralucita este manastirea Argeului, pe care Gavriil, Protul Sfantului Munte din acea
vreme, a numit-o pentru maretia ei, Sionul Romanesc. In scurta sa viata pamanteasca
de dornnitor, dornnitorul Neagoe Basarab, a fast socotit de toata lumea motenitorul
de drept al tradi}iilor imperiale bizantine, iar in aceasta cali tate a ajutat toate
popoarele cretine ortodoxe aflate sub stapanirea semilunei, platindu-Ie datoriile, re
parand multe rnanastiri i biserici i inzestrandu-le cu cele
necesare.
Dornnitorul a iubit pacea, cum spuneau cei din timpul
sau /leu toti vecinii a fost f111,pacat". In crecfinta i iubire de
Durnnezeu, in dreptatei smerenie, cinstind amintirea
invatatorului sau, Sfantul Ierarh Nifon, a adus in Tara
, I
Romaneasca moatele sale de la manastirea Dionisiu din
muntele Athas, impacandu-l in chip rninunat cu prigoni- .
torul sau, dornnitorul Radu eel Mare.
Sfantul Voievod Neagoe Basarab a refaeut biserica
manastirii Tismana Gud. Gorj), biserica mare a manastirii
Snagov, judo Ilfov, biserica Mitropoliei din Targovite, bi
serica manastirii Dealu, judo Dambovita, a zugravit biseri
ea manastirii Glavadoc, judo Arge, a ajutat biserica Sfantu
lui Mormant din Ierusalim. Gavriil Protul scria in Viata
Sfantului Nifon ea Neagoe Basarab "au daruit i au
fmbogatit... i sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, care este
muma Bisericilol'... dimpreuna cu toate bisericile dinprejurul ei".
Dornnitorul Neagoe Basarab a acordat a atenpe speciala
manastirii Cutlumu;; din muntele Athas. I-a intarit mai
rnulte sate, i-a oferit a subventie anuala de 10.000 de aspri,
la care se adaugau 700 de aspri pentru intre}inerea bolnitei
i 500 pentru cheltuielile de drum ale celor care ridicau
banii. S-a ocupat direct de Infrumusetarea i zugravirea
Piatra fIIormtintului Sftintului
Voievod Neagoe Basarab dill biserica
bisericii, a ridicat aid 0 noua biserica, cu hramul Sfantul
manlistirii Curtea de
Nicolae, cu to ate c1adirile necesare. A refacut in intregime i
biserica mare a manastirii Sfantul Atanasie (Mare a Lavra)i
inzestrand-o cu numeroase odoare i oferindu-i a subventie anuala.
Legaturi stranse a pas'trat ;;i cu manastirea Dionisiu din muntele Athas, unde a
murit i a fast ingropat indrumatorul sau, fostul patriarh Nifon II. Aid, Neagoe a ridi
cat i a biserica cu hramul Sfantul Nifan. Pentru multele sale ajutoare catre
manastire, a fost zugravit, impreuna cu fiul sau Teodosie, in arhondaric. Manastirii
Hilandar din muntele Athas i-a facut, In anul1517, a danie anuala de 7000 de aspri.
Au mai primit ajutoare din partea lui: manastirile athonite lvir, Pantocratorr
Xiropotam. A facut numeroase danii i manastirilor de 1a Meteora. VoievodUl Neagoe
Basarab i sOfia doamna Despina, au fiicut,
Deciani i .. . . . ." '. ..... . "+",' .', '.'
,A trecut Ie cele venice, 1a 15 septembrie 1521,( de
la Curtea (M.S.)
CrlTottn VOIHVOOALE DlN SBCOLUL At XVI..LEA
Vom'11itopul Neagoe Basarab
(1512..1521} ,
',, ,'eagde Basar,8,1:>I1,', lost u,na di,n il,u,she
N" prezertte ale Evului Mediu tt)it\anMC, El
descinde din tartdul'ile Hnd nurnit In '
rtul1teroase izvoare, fiullui PafVU Ctaidvestu,
Aptomovat 0 intetne. 91 exterha tealista. Ca,
Radu eel Mare, a acrionat In sensul tntiiI'irH putetii
centrale dezvolMrti eomplexe a tarii. La un an de Ia
luarea donmiet mergand la IstanbuL a prestat
lualul de vasalitate, eu care ocazie s-a fixat: $i cua.nttlntul
l1iarit al hataciUlui. Pritt tnchina.tea cati'e suHartul SoU...
than Magnificuli Neagoe Basarab a evitat expansiuhea otoman& la tlunilre '
a artihilat evehtualele adversitaii eu Mehmed...'Seg, de nu put,E'la '
ataca 1'e un vasal al sultartului. A depus omatliu de fidelitate
Ludovic atUI-lea, eU unale rezerve,' '
dorrtinanta a politicii lui NeagoE;l Basatab luptq p.t:!rtttu
puterii centrale, tnanifestaHi in toMe domeniile. Politica. fal!de boierime este
ciu eVident. 1?e aceasta baza a creal elementele urtui apatat de $tt),t ... '.
rUul1egislatlv a manifestat pentru stabili:t:ea uhui mod de .
t6fiul t,ariL A attibuit mare inSetnnatate diplbJ:tHlliEd, fnfiintfuJd ttn
dineleniente locale cat $i din sttaihi. Cofpul diplomatic se
cliplomaliei europene din acea vteme. A pus accent 1'e organizateamiHtar/if pe
tntarirea oastei Tarii fnvii#iturile lui Neagoe Btlsaftlb clitre fiul sau Theodosie
constituie un document, in pritnul rand liteti:1t
i
de factura renascerttista, dat dezvc\UUie
toto data, 9i gandirea politica a dorrtrtitorulul etl privire la arta de a cortdUca la poli..
de tnt!rire a dotnhetL ,
Cel mai importa.nt aspect din activita.tea domnitotului aste adul de Neagde
Basatab fi-a fast nUfii.ai un initiator iii tin sprijinHor al vietii culhitale; ci $i Uh creator,
ftin modul cum a gAndit irtfrurrtttsejeze ehipul prin aetivitatea 1'todigioasfi, a
prohat sfructUfa unui ufrtartist. in domeni111 tipatiturilot, domnitorul a contihuat
actiVitatea lUi Radu eel Mate. Ca rod al tipbgtafiei muntene, dtagostei
dmnnitorului penttu clivantul tiparit, ;;i al pticeperii tnaiesttiei lui Maearfe, a apatut
EtNlnghilt,wullli Hmba (1512) .
. Ne:agoe 'Basaraba ttl memoria popotului' 1l0matt $1 ,a ttadith:1i 'prin
opera sa intihtlata tn'Jjlltph,trile lui Neagpc Basqrab vH,P1t.e"jf:ul sa'tl. Theodosie.
creapede VMom-G a Htetaturtl roXrt.nei ,un adeVa1raf
pedagogic, filosofic sale stint 0
Jeq1e de pedagogie morala spirituaHt 'un ,adevarat cod de comportament "
demnitate pentru toate timpurile. ," .", ,