Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Teologie Ortodox! Dumitru St!

niloae Ia"i

Lucius Caecilius Firmianus Lactantius

lucrare de seminar

Profesor ndrum!tor, Pr. Lect. Dr. Daniel Ni#!-Danielescu!! ! ! !

Masterand, Andrei-Ioan Vizitiu

2011

Cuprins
Introducere .............................................................................. 3 I. II. Via#a ............................................................................ 4 Opera ........................................................................... 6

Concluzie ............................................................................... 12 Bibliografie ............................................................................ 13

"!

I. Introducere
Dup! cum spunea p!rintele Ioan G. Coman, literatura latin! cre"tin! "i are originile in Africa Proconsular!. Dup! actele Martirilor din Scillium, pe la 178, primele scrieri n limba latin! cre"tin! sunt acelea ale lui Tertullianus, pe care Ieronimus l a"eaz! dup! Papa Victor "i dup! Apollonius1. Acestuia, va trebui sa i-l al!tur!m pe Lactantius Firmianus, care a fost supranumit Ciceronele cre"tin2 "i tot Ieromin l define"te ca pe un fluviu de elocven#! ciceronian!, ntruct Cicero i-a servit ca model literar, att ca form!, ct "i n idei3. Pe lng! acestea, Lactantiu este important "i pentru Dacia, ntruct de ofer! informa#ii ce nu le g!sim la al#i autori.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
1 2

Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfnta M!n!stire Dervent, 1999, p. 62. The New Encyclopaedia Britannica, vol. VII, 15th Edition, Chicago, p. 90. 3 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op.cit., p. 91.

#!

Via!a
Scriitorul ecleziastic latin Lucius Caecilius Firmianus Lactantius, originar din Africa de Nord, s-a n!scut lng! Cirta sau Mascula, n Numidia, probabil ntre anii 240-250, dup! Ioan G. Coman4 sau chiar n jurul anului 260, cum afirm! Horia C. Matei5, Marin Popescu Spineni6 "i Iosif Constantin Dr!gan7. n unele manuscrise numele lui mai apare "i sub forma Caelius sau Caecilius: de"i mai pu#in frecvent, ultimul e preferat "i datorit! unei inscrip#ii nord-africane ce pomene"te de un oarecare L. Caecilius posibil! rud! cu Lactantiu. Dintr-un spirit de patriotism local s-a ncercat ntre secolele XVI-XIX asocierea numelui de Firmianus cu localitatea Firmum, sugerndu-se, prin urmare, originea sa italic!: ns! forma corect! derivat! ar fi fost atunci Firmanus. Ct despre apelativul Lactantius, el constituie nendoios un signum, o porecl! cu trimitere la dulcea#a "i curgerea pl!cut! a vitalului nutriment care a fost dintotdeauna laptele8. F!r! a cunoa"te primii ani de "coal!, "tim c! a f!cut studii de retoric! "i filozofie sub conducerea lui Arnobius de Sicca, mp!rt!"ind cu acesta gustul pentru valorile culturii grecoromane "i chiar interesul deosebit fa#! de hermitism. Devenit el nsu"i un str!lucit profesor de retoric! latin!, Lactantiu "i face un frumos renume. Gra#ie reputa#iei sale, mp!ratul Dicle#ian l va chema, pe la 290, ca profesor de retoric! la Nicomedia, noua capital! a Bithyniei9. Aici va fi acompaniat de c!tre un gramatician ce nutrea ambi#ii literare pe nume Flavius. Drumul din #inuturile natale pn! la destina#ie a fost descris ntr-un poem hexametric (Hodoiporikon de Africa usque Nicomedian) inspirat poate din celebrul Iter, compus de Cezar n cele 23 de s!pt!mni ct a durat c!l!toria de la Roma pn! la Hispania ulterior10. Aflat ntr-un mediu grecesc, unde nv!#!mntul latin superior "i recruta cu cea mai mare greutate auditoriul, Lactantiu nu a avut acela"i succes. Ieronimus spune c!, din cauza lipsei de studen#i, Lactantius s-a consacrat mai mult scrisului, cum ne-o spune el nsu"i. O consolare a fost ntlnirea providen#ial! cu nzestratul prin# Constantin (aflat n Nicomedia
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Ibidem, p. 89. Horia C. Matei, Civiliza!ia lumii antice, Editura Eminescu, Bucure"ti, 1983, p. 292. 6 Marin Popescu Spineni, Romnia n izvoarele geografice "i cartografice, Editura $tiin#ific! "i Enciclopedic!, Bucure"ti, 1978, p. 55. 7 Iosif Constantin Dr!gan, Mileniul imperial al Daciei, Editura $tiin#ific! "i Enciclipedic!, Bucure"ti, 1986, p. 267. 8 Lactantius, De mortibus persecutorem (Despre mor!ile persecutorilor), trad., stud. Intro., note "i com. de Claudiu T. Arie"an, Editura Amarcord, Timi"oara, 2000, p. 14. 9 Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 89 10 Lactantius, De mortibus persecutorem, p. 16, apud. Suetonius, Divinul Iulius, n Vie#ile celor doisprezece cezari, trad., pref., "i note de Ghe. Ceau"escu, Editura Rao, Bucure"ti, 1998, p. 40.
5 4

$!

pn! la 306) c!ruia nu este exclus s!-i fi fost chiar preceptor, faptul explicnd de ce peste ani, Constantin cel Mare i va ncredin#a deja b!trnului nv!#at aceea"i misiune pe lng! fiul s!u cel mare. Apropiindu-se de nv!#!tura Evangheliei, cam n jurul anului 300 se converte"te la cre"tinism, fapt ce-i va rennoi spiritul "i va deveni un om cu totul nou. Cnd n anul 303 ncepe persecu#ia cre"tinilor, este nevoit s!-"i p!r!seasc! slujba avut!11. Urmeaz! o perioad! destul de grea, pentru c! s!r!cia l chinuia amarnic. Era a"a de s!rac, nct cel mai adesea ducea lips! chiar "i de cele necesare12. Data exact! a intr!rii sale n Biseric! r!mne oricum un mister ca "i locul desf!"ur!rii ceremoniei baptismale, dar exist! temeiuri solide s! credem c! mbr!#i"area cre"tinismului s-a f!cut dup! o lung! faz! de aclimatizare simpatetic! "i apartenen#! informal!13. Primele contacte cu doctrin! "i textele cre"tinismului se petrecuser! n Africa, unde sub influen#a mediilor platonico-gnostice "i-a definit op#iunea religioas! "i filozofic! pentru restul vie#ii: n!dejdea fierbinte a mntuirii "i dobndirea unor garan#ii temeinice privind nemurirea14. Locul de sejur n perioada persecu#iilor r!mne un subiect aprig discutat n mediile de specialitate, datorit! autenticit!#ii tratatului De mortibus persecutorum. Oricum, n aprilie 311 se afla la Nicomedia cnd se public! edictul de toleran#! emis de Galeriu iar prizonierii cre"tini sunt elibera#i; tot a"a, n iunie 313 a participat la intrarea lui Licinius n triumf dup! nfrngerea rivalului Maximin Daia "i la afi"area istoricului decret de restituire cunoscut sub numele generic de Edictul de la Milano, care pune punct persecu#iilor n mod oficial15. La adnci b!trne#i, prin anul 314-315 sau chiar 317, mp!ratul Constantin cel Mare l cheam! la Treveri, n Gallia, ca profesor al fiului s!u Crispus. n paralel, termin! De mortibus persecutorum "i De ira Dei, expediaz! numeroase scrisori savante unor somit!#i ale vremii, definitiveaz! un rezumat (Epitome) al operei sale capitale, Divinae Institutiones preg!tit! la rndul ei pentru a doua edi#ie, cum o m!rturisesc dedica#iile panegirice adresate lui Constantin la nceputul c!r#ii I "i VII. Acestea din urm! presupun diverse evenimente din cursul anului 324. Cum noua variant! nu a fost terminat!, c! moartea l-a g!sit pe Lactantius n plin efort creator, Anno Domini 32516. Ioan G. Coman afirm! "i el c! de la momentul venirii la Treveri

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 90. Nicolae Ciudin, Aurelia Ciudin, Mihai Manolic!, Rena"terea spiritual# a dacilor, Casa Editorial! Demiurg, Ia"i, 2004, p. 246. 13 Ante-Nicene Fathers, The writings of the fathers down to A.D. 325, vol. VII, editors The Rev. Alexander Roberts and James Donaldson, T&T Clark, Edinburg, 1994, p. 5. 14 Lactantius, De mortibus persecutorem, p. 16. 15 Ibidem, p. 17. 16 Ibidem.
12 11

%!

nu se mai "tie mai nimic despre Lactatius17. Horia C. Matei "i Marin Popescu-Spineni consemneaz! anul 325 ca an al mor#ii sale, f!r! ns! a oferi alte detalii18.

II. Opera
Posednd o cunoa"tere profund! a culturii "i literaturii p!gne, animat de o ne#!rmurit! admira#ie pentru doctrina si valorile morale ale cre"tinilor, Lactantius a ntreprins o campanie de ap!rare a noii religii contra p!gnilor, care-i acuzau pe cre"tini de incultur! "i ira#ionalitate, ncercnd s! combat! pe filosofii p!gni cu propriile lor arme "i ntr-un stil ciceronian19. Din bogata sa oper! de desprind: Institutiones divinae (Institu!iile divine), scrierea cea mai important! a lui Lactantius, att prin ntinderea ei, ct "i prin problemele tratate n ea, dar "i prima ncercare latin! de sintetizare a doctrinei cre"tine (303-311) "i De mortibus persecutorem (Despre moartea persecutorilor), scris! ntre anii 316-321, prezentare de pe pozi#ia apologeticii cre"tine, a biografiilor mp!ra#ilor, care au persecutat noua religie, bogat! surs! de informa#ii asupra domniilor lui Diocletianus "i Constantin cel Mare (pn! la anul 313). Institutiones divinae (Institu!iile divine) este scrierea cea mai important! a lui Lactantiu. Lucrarea este mp!r#it! n "apte c!r#i. Primele trei c!r#i au caracter polemic, dup! cum ne sugereaz! "i titlurile acestora: I. De falsa religione, II. De origine erroris, III. De falsa sapientia, concluzia evident! fiind c!, cultele politeiste "i filosofiile p!gne l ndep!rteaz! pe om de Dumnezeu n loc s! l edifice. Urm!toarele patru c!r#i afirm! temeiurile credin#ei cre"tine. Cartea a IV-a (De vera sapientia et religione), cu un caracter dogmatic mai pronun#at fa#! de celelalte, concentreaz! istoria revela#iei dumnezeie"ti "i a ntrup!rii mntuitoare care au adus n lume Calea, Adev!rul "i Via#a. n cartea a V-a (De iustitia) el vorbe"te despre dreptate, iar n cartea a VI-a (De vero cultu) despre adev!ratul cult religios. Apogeul lucr!rii se atinge n cartea a VII-a (De vita beata) care este consacrat! deplinei mpliniri cre"tine, ce coincide cu via#a fericit! din mp!r!#ia lui Dumnezeu. Titlul complet al c!r#ii este Institutionum divinarum adversus gentes libri ($apte c#r!i de institu!ii divine contra neamurilor p#gne) aminte"te de tratatele juridice ale vremii, ns! inten#iile autorului "i obiectivele scrierii sale dep!"esc evident acest cadru, corespunznd unui
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 90. Horia C. Matei, op. cit., p. 292; Marin Popescu Spineni, op. cit., p. 55. 19 Nicolae I. Barbu, Firmianus Lactantius Caecilius, n Enciclopedia civiliza#iei romane, Editura Meridiane, Bucure"ti, 1982, p. 414.
18 17

&!

amplu program de catehetic de n!l#are a cititorului din abisul gre"elii c!tre culmile n#elepciunii autentice "i credin#ei mntuitoare, demonstrnd totodat! c! paideia cre"tin! este mai bun! "i mai util! dect arta oratoric! tradi#ional!. Prin tehnicile acesteia din urm! el nsu"i m!rturise"te a nu-i fi putut nv!#a pe discipolii s!i dect r!ut!#i sonore "i nicidecum esen#ele ultime ale virtu#ii20. C!utnd s! nl!ture supersti#iile aduc!toare de moarte "i erorile cele mai ru"inoase, Lactan#iu r!spunde ca "i Origen lui Celsus atacurilor anticre"tine proferate de doi autori p!gni: unul filosof bogat "i vicios, cel!lalt judec!tor, numit se pare Hierocles. Prin intermediul acestora "i tot ce reprezentau ei ca exponen#i ai autorit!#ii oficiale, n plan administrativ sau intelectual se lupt! autorul cu toate sl!biciunile vechii lumi p!gne "i lipsit! de toleran#!. Cartea I (De falsa religie) combate doctrinele politeiste prezentndu-le ca pe un autentic sacrilegiu contra Dumnezeului celui viu "i adev!rat. Dovedirea premisei c! exist! un singur Dumnezeu se face prin conducerea ra#ionalismului pe dou! c!i, dou! metode pe care scolastica le va separa sub numele de ratione "i auctoritate. El prezint! mai nti argumentele ntr-o manier! logic!, strict ra#ional!, men#ionnd apoi toate m!rturiile scrise care i pot confirma deduc#iile. Demonstrarea unicit!#ii divine se realizeaz! prin definirea no#iunilor de exercitare a suveranit!#ii "i de putere suprem! indivizibil! (summa potestas), demolarea cultelor p!gne este operat! prin teza istorico-ra#ional! a umanit!#ii zeilor "i prin critica moral! a miturilor privind zeii. Materialul mitologic "i documentar este mereu excelent analizat, dovedindu-se inestimabil pentru speciali"tii multor domenii preocupate de lumea veche: filologie clasic!, arheologie, istorie antic!, filosofie, antropologie, istoria Bisericii, a mentalit!#ilor "i a religiilor. n cartea a II-a (Despre originea erorii), Lactan#iu reia problema originii credin#elor politeiste, dnd vina mai ales pe influen#ele demonice. Discu#ia se orienteaz! c!tre problema originii r!ului, postulndu-se existen#a unui principiu negativ. Ac#iunea distructiv! generat! de acesta este ng!duit! de Creator "i pentru a supune umanitatea la ncerc!rile "i tenta#iile, care odat! dep!"ite, asigur! accesul la nemurire "i r!splata etern!. Cartea a III-a (Despre falsa n!elepciune) caut! s! eviden#ieze superioritatea adev!rului cre"tin n raport cu doctrinele afi"ate de filosofi. Criteriul discu#iei l reprezint! conceptul despre binele suprem (summum bonum). Dup! enumerarea a nu mai pu#in de 11
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Lactantius, Institu!iile divine, trad. "i note de Petru Pistol, Editura nvierea, Arhiepiscopia Timi"oarei, 2004, p. 10.
20

'!

teorii diferite la obiect, el conchide c! solu#ia problemei nu poate fi dect mntuirea "i dobndirea vie#ii ve"nice. Aceste trei c!r#i alc!tuiesc, dup! cum am mai spus, partea polemic! a lucr!rii. n urm!toarele patru c!r#i se deschide calea prezent!rii pe larg a doctrinei cre"tine, a"a cum a fost ea revelat! de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Cartea a IV-a (Despre adev#rata religie "i n!elepciune) sintetizeaz! istoria mntuirii, f!cnd frecvent apel la m!rturiile biblice. Iisus este nv!#!torul prin excelen#!, dar "i modelul ntrupat al virtu#ii evocate n c!r#ile anterioare, singurul magistru care prin exemplul propriului sacrificiu suprem se identific! definitiv cu n#eleptul des!vr"it, cel a"teptat "i prevestit de to#i filosofii "i misticii lumii. Hristologia lactan#ian! se dovede"te n general corect!, chiar dac! unele confuzii cu privire la rolul "i func#ia Sfntului Duh au fost sesizate de teologi. Remarcabile r!mn explica#iile morale "i pedagogice referitoare la necesitatea ntrup!rii Fiului lui Dumnezeu ca om printre oameni, promovnd pe lng! dezvolt!rile dogmatice tradi#ionale un umanism de factur! nou!, n care nu magia, ci ra#iunea, munca, puritatea "i jertfa uman! duceau la mntuire21. Cartea a V-a (Despre dreptate) debuteaz! cu deslu"irea inten#iilor apologiei de fa#!, sub acoper!mntul discut!rii conceptului de iustitia, f!cnd totodat! o critic! pertinent! antecesorilor latini ce au ilustrat acela"i gen literar. Dac! Minucius Felix, Tertullian "i Ciprian au fost ignora#i sau repudia#i de nv!#a#ii p!gni este pentru c! nu au recurs ndestul la tonusul retoric "i nu s-au preocupat suficient de farmecul estetic al scrierilor, iar el declar!, c! nu le va repeta gre"elile22. Cartea a VI-a (Despre adev#ratul cult religios) ne ofer! un mic tratat de etic! n spirit cre"tin n care vorbe"te despre legea divin! a poruncilor lui Dumnezeu. Ea este singura ce poate ar!ta drumul drept printre cele dou! c!i ale viciilor "i virtu#ilor, ale damn!rii "i redemp#iunii, ale iadului "i raiului zugr!vite ntr-un catalog aproape complet, cu vagi urme dualiste, dar canonic pe ansamblu. Antropologia lactan#ian! se prezint! n ve"minte stoicociceroniene ca o doctrin! despre ndatoriri (de officiis), mp!r#ite generic n cele fa#! de Atotputernicul (religio) "i cele fa#! de semeni (misericordia sau humanitas) Cartea a VII-a (Despre via!a fericit#) este punctul culminant al lucr!rii. Este structurat! pe 27 de capitole n care sunt prezentate sistematic nv!#!turile cre"tine despre
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Petru Pistol, Luciul Cae(ci)lius Firmianus Lactantius scriitor cre"tin "i umanist paideic, Editura Almarom, Rm. Vlcea, 2000, p. 45. 22 Lactantius, Institu!iile divine, p. 13.
21

(!

nemurire. Eshatologia lui Lactantius folose"te ca model Apocalipsa Sfntului Ioan. Concep#ia profund providen#ialist! ce-l anim! i permite s! teoretizeze concis "i rezumativ cu privire la planul divin de mntuire al Creatorului, ntr-un text considerat de mul#i patristicieni drept o summa theologica ante litteram. Lumea a fost f#cut# ca s# ne na"tem; de aceea ne na"tem, ca s#-l cunoa"tem pe Dumnezeu, creatorul lumii "i al nostru; de aceea l cunoa"tem, ca s#-l cinstim "i de aceea #l cinstim, ca s# ob!inem nemurirea ca r#splat# a eforturilor noastre, pentru c# venerarea lui Dumnezeu presupune mari eforturi. De aceea suntem r#spl#ti!i cu darul nemuririi, ca, devenind asemenea ngerilor, s#-i slujim n permanen!# tat#lui suprem "i st#pnului "i s#-i fim lui Dumnezeu mp#r#!ie ve"nic#23. n lucrarea De mortibus persecutorum Lactantius caut! s! demonstreze c! Dumnezeul cre"tinilor se r!zbun! cu ndrept!#ire pe vr!jma"ii Lui declara#i. Expunerea (cap. II-VII) ncepe cu o relatare a mor#ii primilor mp!ra#i romani persecutori (Nero, Domi#ian, Decius, Valerian, Aurelian), care ar fi trebuit s! constituie un avertisment ceresc ndestul!tor pentru tiranii de dup! ei. Urmeaz! o prezentare n nuan#e tari a celor trei protagoni"ti nefa"ti din prima tetrarhie: Diocle#ian, Maximian, "i Galeriu (cap. VIII-IX) Urm!toarele capitole (X-XI) prezint! incidentele prevestitoare din anul 299, cu sacrificiile ratate "i planurile terorii anticre"tine puse la punct de Galeriu ntre 302-303. Izbucnirea prigoanei la Nicomedia "i agravarea ei prin edictele succesive ocupa capitolele XII-XVI. Partea urm!toare (cap. XVII-XX) vorbe"te despre declinul politic al lui Diocle#ian "i trecerea puterii n minile lui Galeriu, culminnd cu nsc!unarea lui Maximin Daia drept caesar n dauna lui Constantin. Abuzurile lui Galeriu nu aduc atingere doar cre"tinilor ci tuturor cet!#enilor, el devenind un pericol al Imperiului (cap. XXI-XXIII). Capitolele XXIV-XXX debuteaz! cu fuga lui Constantin, protejat de Mna Providen#ei, investirea sa ca imperator, apoi se arata complotul lui Maxen#iu urmat de campania ratat! a lui Galeriu mpotriva Romei. Se continu! cu tabloul pr!bu"irii lui Galeriu ( cap. XXXI-XXXV), mort n chinurile unei tumori intestinale descrise naturalist, iar apoi este redat actul de toleran#! emis in 311 (cap. XXXIV). n capitolele XXXVI-XLI se descriu prigonirile lui Maximin Daia, pe m!sur! ce Diocle#ian dispare din scena politic! (cap. XLII). Daia este descris ca o fiar! lubric! violnd orice femeie de rang "i pedepsindu-le crncen pe cele care asemenea fiicei lui Diocle#ian,
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
23

Ibidem, p. 121.

)!

Valeria Augusta l refuz! cu dezgust. Capitolele XLII-XLIV consemneaz! nfrngerea suferita de Maxen#iu la Pons Milvius n anul 312 de c!tre armata lui Constantin narma#i cu semnul lui Hristos. Pe alt front, Licinius l nfrnge pe Daia (cap. XLVI-XLVIII), care i jurase lui Jupiter c! n cazul n care va c"tiga va elimina cre"tinii de pe fa#a p!mntului. Capitolul XLIX red! moartea lui Maximin. Urmeaz! un bilan# (cap. L-LI): prigonitorii au fost spulbera#i de Providen#!, chiar "i rudele acestora pl!tind cu via#a crimele comise de cei din familia lor. Urmeaz! apoi n capitolul LII un epilog n care autorul ne ndeamn! a celebra triumful dumnezeiesc asupra vr!jma"ilor "i de a nte#i rug!ciunile pentru pacea d!ruit! Bisericii nviate. Recuno"tin#a fierbinte c!tre Divinitatea biruitoare este cel mai potrivit remediu alin!tor pentru cumplitele r!ni morale "i fizice din trecutul apropiat24. Dintre numeroasele texte primare atribuite de tradi#ie lui Lactantius nu ni s-au p!strat nici Banchetul, nici poemul Hedoeporicum, nici tratatul dogmatic Grammaticus, nici cele dou! c!r#i Ad Asclepiadem. Cariere de autor patristic o ncepe cu tratatul De opificio Dei (Despre opera creatoare a lui Dumnezeu), explicnd c! omul este n mod providen#ial un artefact perfect chibzuit al crea#iei divine: avem o ncercare de antropologie filozofic! plasat! n cadre cre"tine. Lucrarea a fost scris! n perioada 303-304. n aceea"i perioad! a scris "i un poem cu titlul De ave Phoenice (Despre pas#rea Phoenix) n completarea lucr!rilor De opificio Dei "i Institutiones Divinae, Lactan#iu a mai compus dou! lucr!ri. Este vorba mai nti de monografia cu tematic! absolut original! De ira Dei, ap!rnd ideea biblic! a unui Pantocrator capabil de sfnt! manie "i pe drept pedepsitor, precum "i de o versiune a operei sale principale Epitome divinarum institutionum cu suficiente corecturi "i ad!ugiri ca s! putem vorbi de o variant! remaniat!, sintetic!, important! n sine. n afar! de aceste lucr!ri i se mai atribuie opt volume de scrisori, divizate n trei colec#ii distincte: 4 c!r#i Ad probum, 2 c!tre Demetrianus elevul s!u de rang nalt c!ruia i dedicase mai nainte De opificio Dei "i 2 c!r#i Ad Severum probabil Acilius Severus personaj hispanic care a beneficiat frecvent de ncrederea lui Constantin cel Mare. ntr-un codex al Bibliotecii Ambrosiana subzist! zece rnduri dintr-o savant! divaga#ie despre pasiuni (De mortibus animi) ce pot face parte din epistolele Ad Demetriarum. Ct prive"te cele dou!

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
24

Lactantius, De mortibus persecutorem, p. 36.

*+!

titluri anun#ate de el n Institutiones Divinae, "tim sigur c! nu au v!zut lumina zilei: Adversus omnes haereses "i Contra Iudaeos. Sfntul Ieromin pomene"te de nc! un titlu, De persecutione inexistent n culegerile antice sau medievale de compuneri atribuite lui Lactantius care, odat! autentificat, l-ar transforma pe Lactantius dintr-un simplu apologet "i c!rturar abstract ntr-un istoric, psiholog, antropolog "i mai ales martor vital, privilegiat al unei epoci contorsionate25.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
25

Ibidem, p. 20.

**!

Concluzie
Lactantius a ocupat "i va ocupa ntotdeauna un loc important ntre p!rin#ii Bisericii, nu doar pentru lucr!rile sale "i pentru subiectele abordate, ci "i pentru dulcea#a expresiilor folosite, elegan#a "i gra#ia stilului lucr!rilor, caracteristici specifice operelor lactan#iene. Informa#iile referitoare la via#a lui sunt sumare. Nu "tim cu exactitate locul na"terii, iar numele s!u a fost subiect de mari controverse. A fost un respectat profesor de retoric!, iar numele s!u la dep!"it cu mult pe cel al profesorului s!u, Arnobius. Fiind, a"adar, o celebritate a vremii, mp!ra#ii nu s-au dedat a-l invita s!-l audieze "i ca s! le fie profesor pentru fii lor. Convertindu-se la cre"tinism si dedicndu-se scrierilor de lucr!ri de ap!rare "i de promovare a cre"tinismului, Lactantius "i pune amprenta pe opera apologetic! ce va urma "i va fi model pentru succesorii s!i. Din opera lui Lactantius avem posibilitatea s! cunoa"tem cteva crmpeie din istoria str!mo"ilor no"tri daci "i romani, mai ales c! aceasta este redat! cu har "i art!, nct autorul este un scriitor de stil clasic, care scrie frumos, elegant, simplu "i clar, asemeni nainta"ului s!u Cicero. Avnd o vast! cultur! clasic!, a valorificat literatura filosofico-religioas!, punnd n circuitul literaturii istorice opere de prim! m!rime, dar nu a cunoscut adnc cre"tinismul. El are ns! meritul de a fi ntins o punte de n#elegere ntre cre"tinism "i p!gnism. Lactantius este primul sistematizator latin al teologiei cre"tine, fiind unul dintre primii mari umani"ti patristici.

*"!

Bibliografie
I.

Izvoare studiu introductiv, note "i comentarii de Claudiu T. Arie"an, Editura Amarcord, Timi"oara, 2000;

1. Lactantius, De mortibus persecutorem (Despre mor!ile persecutorilor), traducere,

2. Idem, Institu!iile divine, trad. "i note de Petru Pistol, Editura nvierea, Arhiepiscopia Timi"oarei, 2004; II. Instrumente de lucru editors The Rev. Alexander Roberts and James Donaldson, T&T Clark, Edinburg, 1994; 4. The New Encyclopaedia Britannica, vol. VII, 15th Edition, Chicago; III. Studii "i sinteze romane, Editura Meridiane, Bucure"ti, 1982; 6. Ciudin, Nicolae; Ciudin, Aurelia; Manolic!, Mihai, Rena"terea spiritual# a dacilor, Casa Editorial! Demiurg, Ia"i, 2004; 7. Coman, Pr. Prof. Dr. Ioan G., Patrologie, Sfnta M!n!stire Dervent, 1999; 8. Dr!gan, Iosif Constantin, Mileniul imperial al Daciei, Editura $tiin#ific! "i Enciclipedic!, Bucure"ti, 1986; 9. Matei, Horia C., Civiliza!ia lumii antice, Editura Eminescu, Bucure"ti, 1983; 10. Pistol, Petru, Luciul Cae(ci)lius Firmianus Lactantius scriitor cre"tin "i umanist paideic, Editura Almarom, Rm. Vlcea, 2000; 11. Spineni, Marin Popescu, Romnia n izvoarele geografice "i cartografice, Editura $tiin#ific! "i Enciclopedic!, Bucure"ti, 1978.
!

3. Ante-Nicene Fathers, The writings of the fathers down to A.D. 325, vol. VII,

5. Barbu, Nicolae I., Firmianus Lactantius Caecilius, n Enciclopedia civiliza#iei

*#!