Prescriptie contra ereticilor Prescripia contra Ereticilor, Tertulian lmurete mai degrab ca jurist dect ca filozof problema dreptului

exclusiv al cretinilor de a interpreta Scripturile Potrivit legii romane, orice persoan care a folosit un bun o perioad suficient de timp se putea socoti proprietarul lui legal !ac cineva i contesta proprietatea, ea i putea opune ca baz legal !reptul de prescripie" longae praescriptionis possesio #plic$nd aceast regul la Sfintele Scripturi, Tertulian respinge preteniile gnosticilor de a le interpreta Primite i comentate de cretini c%iar de la nceputuri, Scripturile aparin acestora de drept& dac au pretenia s le foloseasc, gnosticii pot fi declarai exclui prin actul prescrierii Tertulian a readus deci imediat problema n domeniul tradiiei #ceste argumente masive sunt caracteristice pentru stilul su, fcut mai mult din for i iretenie, dect din profunzime adevrat 'Ereziile nu admit unele carti ale Scripturii, iar pe care le admit nu le accepta integral ci cu adaosuri si taieturi, sc%imbindu(le pentru a le acomoda la invatatura lor Si daca pe unele le primesc in intregime, le falsifica prin felurite interpretari )n sens alterat dauneaza mai mult decit un scris cu greseli Presupunerile lor desarte in nici un caz nu vor sa admita pasajele prin care sint combatuti Ei se sprijina pe acelea pe care le(au alcatuit ei insisi in c%ip mincinos, ori pe cele pe care le(au acceptat tocmai pentru ca se pot interpreta in mai multe feluri Tu, cel prea iscusit in ale Scripturii, ce rezultat vei obtine in lupta cu adversarul, care tagaduieste tot ceea ce afirmi tu si afirma tot ceea ce negi tu* +u vei pierde nimic altceva in lupta decit vocea, dar nici nu vei capata altceva decit venin la inima din cauza %ulei lui , !in punctul de vedere al lui Tertulian, erezia este raportata la invatatura #postolilor, in masura in care ea constituie o abatere de la invatatura !omnului, fapt ce constituie o noutate in materie de credinta -!ar aproape in toata epistola .Sfantul Pavel/ ataca ereziile, care sunt roada unor invataturi mincinoase, staruind asupra datoriei de a ne feri de asemenea invataturi& ereziile, cuvant grecesc, sunt numite astfel in sens de alegere, de care cineva se foloseste in cea mai mare masura, pentru a le primi si pentru a le raspandi mai departe- Toti ereticii si toate ereziile ( spune acelasi scriitor bisericesc ( se caracterizeaza prin aceasta alegere -dupa placul lor-, in vederea elaborarii unei -credinte noi- #ceasta nu insemneaza ca ereziile in ansamblul lor nu au elemente care sa le individualizeze -!e altfel, cercetandu(se adanc toate ereziile, vor fi gasite serioase deosebiri intre ele si intemeietorii lor cu privire la multe invataturi pe care le profeseaza 0ulte n( au nici biserici" ratacesc in rasul tuturor, fara mama, fara locas, fara credinta, ca niste vagabonzi pe care(i fluiera lumeaPornind de la modalitatea de judecare a -alegerii- specifica in scolile filozofice, Tertulian a considerat erezia ca rodul unei mediatii culturale false, iar combaterea cea mai eficienta trebuie sa inceapa cu izvorul filozofic care constituie punctul de plecare, -in sfarsit, ereziile insesi sunt sprijinite de filozofie !e acolo vin eonii si nu mai stiu care forme infinite, ori trinitatea omului la 1alentin, un discipol al lui Platon, de acolo si dumnezeul lui 0arcion, mai bun fiindca este linistit #firmatia ca sufletul piere vine de la Epicur, iar aceea ca trupurile nu vor invia, este sustinuta de toate scolile filozofice #colo unde materia este socotita deopotriva cu !umnezeu, aflam invatatura lui 2enon, iar unde este vorba de un !umnezeu cu insusirile focului il gasim pe 3eraclit Si la eretici, ca si la filozofi, acelasi aluat se framanta, aceleasi ganduri se incalcesc" de unde vine raul si care este cauza lui* !e unde si in ce c%ip vine omul* Si, intrebare pusa de curand de 1alentin, de unde vine !umnezeu* Sarmanul #ristotel, care i(a invatat dialectica

aceasta, mestera la zidit ca si la daramat 4ata de unde vin acele basme si genealogii fara sfarsit , acele discutii ce se intind pe nesimtite, ca un cancerParca pentru a linisti propria noastra constiinta tulburata de fenomenul sectar contemporan, Tertulian ne indeamna sa nu ne miram ca ereziile exista si ca -rastoarna- credinta unora, dovedind prin aceasta o -atat de mare putere- Ele sunt comparate cu boala& si cum de aceasta nu te miri, ci te feresti, aceeasi atitudine trebuie sa o aiba si crestinul responsabil, pentru ca -ereziile sunt in cinste numai la cei cu credinta slaba- 4n lupta atletilor si a gladiatorilor nu invinge cineva intotdeauna fiindca e puternic sau fiindca e de neinvins, ci fiindca este slab adversarul +u altfel se intampla si cu ereziile& ele isi iau taria de la slabiciunea catorva, dar se dovedesc fara vigoare cand intampina o credinta puternica- +imeni nu poate fi socotit crestin daca nu ramane asa pana la sfarsit Pentru acest motiv, nu avem dreptate atunci cand socotim ca un bun crestin trece de partea unei erezii" daca ar fi fost intr(adevar bun, nu ar fi facut aceasta alegere Si 0antuitorul a fost parasit de anumiti ucenici, ca si #postolul Pavel Tuturor acestora li se potriveste cuvantul Scripturii" -!intre noi au iesit, dar n(au fost printre noi& daca ar fi fost cu noi, fara indoiala ca ar fi ramas cu noi0antuitorul indeamna" -cautati si veti afla- la inceputul activitatii Sale, in sensul de a descoperi adevaruri care nu erau inca cunoscute 5uvintele erau adresate in special iudeilor, dar si #postolilor, care nu erau inca convinsi de dumnezeirea Sa Pentru a preciza ideea, tot 0antuitorul afirma" -5ercetati Scripturile, ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica Si acelea sunt care marturisesc despre 0ine- 64oan 1, 789 -:ateti si vi se va desc%ide- se adreseaza -celor care au fost inauntru, dar au fost scosi afara-, adica iudeilor )cenicii autentici ai 0antuitorului 3ristos, cunoscand in deplinatatea sa adevarul comunicat c%iar de !umnezeu, nu mai sunt obligati sa caute -noutati-, pentru ca stiu totul !aca 0antuitorul nu ar fi facut o revelatie deplina, acest fapt s(ar fi putut datora fie neputintei, fie rautatii, in sensul ca nu a vrut sa faca aceasta descoperire 4ata motivele pentru care -cuvintele -cautati si veti afla- sunt cu atat mai de prisos pentru noi, carora trebuie sa ne soseasca invatatura prin mijlocirea apostolilor, iar apostolilor prin !u%ul Sfant-+elinistea- de care vorbeste Tertulian, atunci cand se refera la multitudinea ereziilor, unde fiecare propune propriile -cercetari- si propriile -gasiri-, inducand un sentiment de perplexitate, este si astazi o constanta" observatorul neavizat, avand in vedere multitudinea -variantelor- care se exclud in mod reciproc si violent, poate ajunge la concluzia inedita ca, de fapt, nu se stie nimic despre 3ristos si, in perspectiva, nici nu se poate sti ceva 4n consecinta, este mai bine sa nu ai preocupari de acest fel, devreme ce nu exista solutii viabile #cestei alternative, Tertulian ii ofera -principiile credintei- sau -regula de credinta- intemeiata de 0antuitorul 3ristos #ceasta este in mod unanim acceptata #baterea de la aceasta regula naste erezia, iar cei care isi insusesc abaterea devin eretici -Pe scurt, nu cauta nimeni decat ce n(a avut sau ce a pierdut ; sa vada el, cel ce cauta intotdeauna, ca nu va gasi, pentru ca el cauta acolo unde nu se poate gasi ceva <a fel si cel ce bate mereu" niciodata nu i se va raspunde, fiindca bate unde nu e nimeni <a fel si cel care intotdeauna cere" niciodata nu i se va da, fiindca cere de la cel ce nu(l aude:ineinteles, Tertulian nu exclude necesitatea cercetarii teologice, dar aceasta nu trebuie sa paraseasca cadrul generos al revelatiei divine, iar certitudinea ca cercetand ne pastram in contextul revelatiei ne(o ofera numai :iserica, trupul lui 3ristos -+umai la noi, printre ai nostri si pentru cele ce sunt ale noastre, sa cercetam, si aceasta numai intrucat se poate discuta ceva fara sa fie atinse principiile credintei-

Pe buna dreptate, ereticii pot fi numiti -lupi %rapareti sub piei de oaie-, pentru ca marturisesc numai -de forma- numele de crestin, falsi profeti, falsi apostoli, in ultima instanta anti%risti, pentru ca se impotrivesc 0antuitorului 3ristos !in acest punct de vedere, ei nici nu pot fi numiti crestini, iar disputa este, de cele mai multe ori, inutila -4n asemenea conditii, disputa pe baza Scripturilor nu serveste la altceva decat ( pentru a spune astfel ( sa(ti intoarca stomacul pe dos si sa te bata la capToate aceste motive i(au servit lui Tertulian in procesul de elaborare a celebrei sale prescriptii" adevarul este de partea noastra, fiindca :iserica ni l(a incredintat dupa ce l(a primit de la 3ristos, iar 3ristos de la !umnezeu, in aceasta conjunctura nu le este ingaduit sa atace credinta autentica folosindu(se de Scripturi, pentru ca acestea nu le apartin -+efiind crestini, n(au nici un drept asupra scrierilor crestine si cu dreptate trebuie sa le spunem" 5ine sunteti voi* 5and si de unde ati venit* 5um puneti la cale treburile mele, voi, care nu sunteti dintre ai mei* #cest tinut este al meu& pentru ce voi, ceilalti, semanati si pasteti aici dupa placul vostru* Eu sunt urmasul #postolilor si(l pastrez precum au %otarat ei in testamentele lor Pe voi, fara indoiala, v(au dezmostenit intotdeauna si s(au lepadat de voi ca de niste straini, ca de niste dusmani-