Denis ｃｰｲｯｩｵ＠

(editor coordonator)
Mircea Anghelinu I ulian Oncescu Radu Cârciumaru
(editori)

ARHEOLOGIE ｉ＠ ISTORIE
ÎN SPATIUL CARPATO-BALCANIC
'
 Editor coordonator: Denis ｃｰｲｯｩｵ＠
Editori: Mircea Anghelinu
Iulian Oncescu
Radu Cârciumaru
ｃｯｰ･ＱＺ＠ Andrei ｍｲｧｩｴ＠
Tehnoredactare: Claudiu Stan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale •

a României
Arheologie ｩ＠ istoric în ｳｰ｡ｩｵｬ＠ Carpato-Balcanic 1 coord.: Denis
ｃｰｲｯｩｵＮ＠ - ｔ￢ｲｧｯｶｩｴ･＠ : Cetatea de Scaun, 20 Il
ISBN 978-606-537-085-2

I. ｃｰｲｯｩｵＬ＠ Denis (coord.)

902(498)
94(498)

©Editura Cetatea de Scaun, ｔ￢ｲｧｯｶｩｴ･Ｌ＠ 2011

TeL/Fax.: 0245 218318, e-mail: editura@cetateadescaun.ro, www.cetateadescaun.ro
 Cuprins

Cuvânt înainte 17
Mircea Anghelinu, Macro-evolufia: oｰ･ｲｳｴｩ ｬ＠ altematit'ti
asupra dinamicii socio-mlturale fn preistorie 1 9
."
Loredana ｎｩＬ＠ Teorie fi metodologie în interpretarea tehnologiei litice preiston·ce 1 57

Iulia Neaga, Descope1irile antropologice din Paleolitiml Jt"fijlociu din &mânia 1 63

Florin Dumitru, Despre diversitatea ｭ｡ｮｩｦ･ｳｴｲｬｯ＠ artistice in Paleolitic: ｴｭｾｪ｣｡＠ 1 69

Ovidiu Cîrstina, Paleolitiml de la Lapof - "Poiana Roman" din perspectiva noilor ｲ･ｾｴＡ｡ｬ ･＠ 1 91
Sabin Adrian Luca, Adrian Luca, Carsten Mischka, Noi date despre ｡ｴ･ｾｲ＠ ｮ･ｯｬｩｴ｣＠
fi ･ｭｯｬｩｴ｣＠ de la ｔｵｲ､｡Ｍｌｭｴ｣＠ (jud Hunedoara) 1 107

Monica ｍｲｧｩｴＬ＠ Dragomir Nicolae Popovici· Valentin Pamic, Podoaba - tm limbaj

comun 'În preistotie. Noi date privind obiectele de ｰｯ､｡｢＠ din atezarea ｧｵｭ･ｬｻ｡ｮ＠ de la HârfOVa-tell
(jud. ｃｯｮｳｴ｡ｦ｣ｾ＠ 1 113
Cristian ｓ｣ｨｴｾｳｲＬ＠ ｩ＠ totufi: când începe ti când .ifârfqte Broniftl Timpunit
în Sudul României?1 133

Alexandru Madgearu, Istoria unei confuifi: Ordessos-Argessis-Argedava-Arge{ 1 139

Denis ｃｰｲｯｩｵＬ＠ ｾｳ｣ｵｲｴ･＠ ｣ｏｊｩｳ､･ｲ｡ｰｶｴｯ＠ la câteva aspecte.ale începulltrilor ｲｱ･､ｩｮ＠ domnefti

de la Argef 1 147
•
Rai uca Verussi Iosipescu, ｉｮｳｴ｡ｬｩ＠ p.oÎtuare la ｄｵｮｲ･｡＠ de Jos p Pontul Nord- Vestic
în secolele XIII-XVI. O introducere ｬ･ｲｭｩｮｯｧ｣＠ 1 159
Mircea D. Matei, Tendinfe actuale în cercetarea început11rilor oraptl11i 1/Jedievalmoldovenesc,
c11 op1ivire ｳｰ･｣ｩ｡ｬ＠ asupra S11cevei 1 181

Florin ｐ･ｴｲｩ｣Ｌ＠ Oralele de sca1111, curfile domllefti fÎ ｣･ｬｦｩ＠ lYio/dovei

din a douajmâftate a sec. al XIV-lea ｰ￢ｮ＠ la btceputul domniei lui ｴ･ｦ｡ｮ＠ cel ｍｭｾ＠ 1 187
Radu Cârciumaru, Draga{- ,)as- Bale. ｖ｡ｲｩ ｩｰ ･＠ marginea unorprobleme controversate 1 215

ｴ･ｦ｡ｮ＠ ｣ｨｩｯｰｵＬ＠ Din raport11rile Domniei m oratele moldovmqti (sec. XV-XVI) 1 223
Virgil Ciocîltan, Contextul intersta!al al resta/ll"((fiei stc1tului otomtlll
inrwemea mltmmlui Afebmed I (1413- 1421) /259

Sergiu Iosipescu, T recaton"le Carpatilor Men"dionali in isloriamilitarâ

a celei de-a doua domnii a lui V lad ･ｰｳ＠ (1456-1462) / 275

Irina Cirstina, Coad0 marele t'omic a/lui &du Paisie / 293

Cristian Nicolae Apetrei, Fom;e de integrare ｳｯ｣ｩ｡ｬ＠ tz grecilor din ｡ｲ＠ ｒｯｭ￢Ｑ ･｡ｳ｣＠ fi i\foldoz•a
in(/ ､ｯｵ｡ｪＱｭｴ･＠ a sec. al XVI-lea. Câtet·c1 observa{ii generale 1·-303

Agncs Erich, Bibliolem ｭ｡ｶｲｯ｣､ｩｬ＠ sau rempemrea unei iston"i / 309

Cornel ｍｲ｣ｵｬ･ｳＬ＠ Odiseea re/imei l11i Mihai ｖｩｴ･｡ｾ＠ de la Iim/ala Târgovipe / 319

Marian Stroia, "CifiiiNllui Caragea" din 1813,fenomen iston·c, social fi ､･ｯｰｴｲｩ＠ medical/ 339

Radu Bogdan, Compania depol/lpieri militari -

･ｴ｡ｰ＠ i!lportanttl in ･ｶｯｬｵｩ｡＠ stmcltm"lor serviciilor de ｵｲｧ ･ ｮＯ＠ 345

Emil Stoian, Un mvânt pentm ､ｩ｣ｯｮ｡ｭｬ＠ de drept civil fi admimstmtiv 1 355

A

Iulian Oncescu, Andrei Tudorache, In11mbm Ｑ ｩｴ ｮＢｩＺ＠

opera ｩｮ･､ｴ＠ a l11i Victor ｓｬｶ･ｭＱ＠ / 365

Ovidiu ｂｳ｣･｡ｮｵＬ＠ Doctn·na ,,prin noi fnjiJJe" ｲ･ｦｬ ･｣ｴ｡ ｴ＠ fn programele

fi activitatea ｰ｡ｲｬｭｴ＠ liberald (ifâTjritrd secol11lui XIX- Primul ｒｺ｢ｯｩ＠ Ａｙｦｯｮ､ｩ｡ｾ＠ / 373

Mocanu Alina ｴ･ｦ｡ｮｩ＠ (Bruja), Spim Haret.

A

Inceputul ｡ ｣ｴｩｶ ｩｴ ｩ＠ ｳ｡Ｏｾ＠ legislative (1896-1899) / 399

Laura Oncescu, ｒ･ｬ｡ｩ＠ României cu Italia de la fnceputNI secolului al XX-lea

ｰ￢ｊ＠ la izbllcnirea Pn"mu/ui ｒｺ｢ｯｩ＠ Mondial (1900-1914) 1 413

Florin Anghel, ｩＱｰｭ＠ la Marea ｎ･｡ｧｲＺ＠ câteva obiective fi strategii ｲｯｭ￢ｴｾＭｰｬｮ･＠

ÎIJ perioada ｩｮｴ ･ ｲ｢ ･ ｬｩ｣＠ / 433

Iurea Ionut, Problema ｡ｧｲ＠ Îll presa ｩＱｴ･ｲ｢ｬ｣＠ / 441

' .
Radu Florian Bruja, LegitmeaArhallghelu!Mihai!îtJ B11covti1a. PniJJii ani (1927-1930) 1449

Ioan Bodnar, <fPe Tll(lfginea ｰｲ｡ｳｴｩ･＾ ＾＠ - agrictdtum, industn"a fi comerful

din Basarabia fi Bucot,ina În pen·oada zidie-decembrie 1941/ 461

Claudiu-Lucian Topor, A z,alamn"le istoTiogra.ftce ale "marelui rclzboi".

Perspectiva ｲｯｭ ￢ｮ･｡ｳ｣Ｚ＠ de la anii stalinisnmlui la ｣､ ･ ｲ･｡＠ comrmismH!ui 1 469
 CUVÎNT ÎNAINTE

Volumul Arheologie fl istorie in spaJilll ｣｡ｾｰｴｯＭ｢ｬｮｩ ｣＠ ｭ｡ｴ･ｲｩｬｺ＠ ｬｵ｣ｲｩ･＠

Simpozionului ｎ｡ｾｯｮｬ＠ al ｃ･ｲ｣ｴｩ＠ Istorice, ･｣ｬｩｾ｡＠ I (http:/ / arpv.wordpress.com
/2011/03/08/231/), organizat la ｔ￢ｲｧｯｶｩｴ･Ｌ＠ în dec.. 201 O, de ｣ｴｲ･＠ Ｑ ｜ｳｯ｣ｩ｡ｾ＠ ｒｯｭ￢ｮ＠
pentru Promovarea Valorii (http:/ / arpv.wordpress.com/), în parteneriat cu Universitatea
"Valahia" din ｔ￢ｲｧｯｶｩｴ･＠ ｩ＠ Complexul ｎ｡ｾｯｮｬ＠ Muzeal "Curtea ｄｯｭｮ･｡ｳ｣Ｂ＠ elin
ｔ￢ｲｧｯｶｩｴ･Ｎ＠

Manifestarea s-a concretizat într-o ｰｲｩｭ＠ întâlnire de ｡ｮｶ･ｲｧｵ＠ ｡｣､･ｭｩ＠ sub egida
ARPV,-fJ..ind ､･ｩ｣｡ｴ＠ cadrelor clida.ctice ｩ＠ ｣･ｲｴｯｩｬ＠ din întreaga ｡ｲＬ＠ beneficiind, în
｣ｯｮｳ･ｩＬ＠ de o participare ｮｵｭ･ｲｯ｡ｳＬ＠ a ｣ｲ･ｩ＠ ｣ｯｮｳｩｴ･ｾ＠ ｴｩｮｾｦ｣＠ a fost ｡ｳｩｧｵｲｴ＠ de
ｳｰ･｣ｩ｡ｬｴ＠ ｡ｰｲｾｮ￢､＠ unor ｩｮｳｴｵ＠ ｰｲ･ｳｾｧｩｯ｡Ｌ＠ precum Muzeul ｎ｡ｩｯｮｬ＠ de Istorie al
României, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" elin ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ Institutul de Arheolo-
gie "Vasile Pârvan" din ｂｵ｣ｲ･ｴｩ＠ sau Institutul ｎ｡ｾｯｮｬ＠ al Patrimoniului. Acestora li s-au
｡､ｵｧｴ＠ cadre didactice universitare ｩ＠ ｣･ｲｴｯｩ＠ din reteaua ｭｵｺ･｡ｬＬ＠ precum ｩ＠ un ｮｵｭｲ＠
important de doctoranzi, ｣ｲｯ｡＠ li s-a oferit, astfel, ｡ｮｳ＠ ｩｮｴ･ｧｲ＠ într-o comunitate
ｴｩｮｾｦ｣＠ ･ｬｩｴ Ｎ ｳｴｾ＠ din care n-au lipsit numele mari ale istoriografiei ｮ｡ｩｯｬ･＠
contemporane.

Urmare ｦｩｲ･｡ｳ｣＠ a ｩｮ｡ｴｶ･＠ ARPV, volumul de ｦ｡ｴ＠ ｲ･ｰｺｩｮｴ＠ ｴ＠ cea dintii

ｰｲｯ､ｵ｣ｾ･＠ ｴｩｮｾｦ｣＠ a ｡ｳｯ｣ｩ･＠ noastre,. ｣ｲ･ｩ｡＠ vom. încerca ｳＭｩ＠ ｡､ｵｧｭＬ＠ cât mai curânp,
. . ,.
alte câteva ｭｴ･ｲｩ｡ｬ＠ de valoare, aflate în diverse faze de ｰｲ･ｧｴｩ＠ ･､ｩｴｯｲ｡ｬＮ＠ In ｳｰ･ｲ｡ｮ＠
unei ｲ･ｵｩｴ＠ depline, vom multumi, ｩ＠ r. e. ｡｣･ｳｴ＠ cale, partenerilor ｩ＠ ｦｩｮ｡ｴｯｲｬ＠ ｮｯｴｲｩＬ＠
ale ｣ｲｯ＠ eforturi sunt cu atât mai rherit>Orii; cu cât vin ｳ＠ contribuie la bunul mers al unor
ｩｮｾ｡ｴｶ･＠ pur ｴｩｮｦ｣･Ｌ＠ lipsite totalmente de mirajul beneficiului economic.

Denis ｃｰｲｯｩｵ＠
FORME DE INTEGRARE ｓｏｃｉａｌ＠ A GRECILOR
DIN TARA ｒｏｍￂｎ ｅａｓｃ＠ ｉ＠ MOLDOVA
A ｾ＠
'
IN ADOUAJUMATATE A SEC. AL XVI-LEA.
CÂTEVA OBSERVATII GENERALE

Cristian Nicolae Apetrei

Abstract: TI1e paper :;ummarizes the practic.'ll ways Grcek immigrants in Wallachia and
i\lo ldavia managcd to ｾ｣ｴ＠ intcgratcd into the Ro manian sociery, in the second half of thc
sixtcenth ccmury. As the etites' strategics, invoh;ng higher politica! of6ccs, are already known,
the focus here in on the o thcr segmcnts of this imrnigration: ｭ Ｎ ｣ｾｨ｡ｮｴｳ＠ involved in tl1e intcrnal
o r international tradc, urban craftsmcn, vilhge rcsidents (owner o f small domains o r
independent pcasants) and e,·en outlaws.

Kcywords: Greeks, cliaspo r:1, social integration, \\"albchia, Mo ldavia

D espre integrarea în societatea ｭ･､ｩｶ｡ｬ＠ ｲｯｭ￢ｮ･｡ｳ｣ ＠ a grecilor, ｳｴ｡｢ｩｬｾ＠ în ｮｵｭｲ＠ mare

la nordul ｄｵｮｲｩ＠ începând cu ｪｵｭ ｴ｡･＠ a doua a secolului al XVJ-lea, s-a scris în special cu
referire la ｰｮ Ｑ ｲｩｬ･＠ superioare ale acestei emigrapi. Gradul mare de dispersie a surselor, dar
mai ales ｡｢ｳ･ｮ＠ unora care ｳ＠ ofere o viziune de ansamblu asupra fenomenului au ｦ｣ ｵｴ＠ ca
de cele mai multe ori segmentele sale inferioare ｳ＠ ｲｭ￢ｮ＠ în afara discursului istoric; este
vorba aici despre categorii desrul de diverse pe care le ｧｳｩｭ＠ a testate ca slugi ､ｯｭｮ･ｴｩ Ｑ
Ｌ＠
mercenari în armatele celor ､ ｯ ｵ＠ principate2, marinari în por turile ､ｵｮｲ ･ｮ｜＠ negustori
ｭｲｵｮｾ＠ ｩ＠ chiar ｲ｡ｮｩ＠ locuitori ai satelor. Investigarea ｱｵ｡ ｳ ｩＭ･ｸｨ｡ｵｳｴｶ＠ a izvoarelor interne
ｩ＠ externe ｬ｡ｳ＠ ｳ＠ ﾷ ｳ･Ｎｖ｡､＠ câte ceva ｩ＠ despre acest din ｵｲｭ＠ microunivers social, ￮ｮ｣＠ din a
doua ｪｵｭ ｴ｡･＠ a secolului al ｾＧｖｉ Ｍ ｬ･ ｡Ｌ＠ motiv pentru care în rândurile care ｵｲｭ･｡ｺ＠ ne
propunem ｳ＠ ｡ｲｵｮ｣ｭ＠ o privire de ansamblu asupra formulelor de integrare la care au
apelat principalele tipuri sociale care au reprezentat ｡｣･ｳｴ＠ ｩｭｧｲ｡ ｾ･Ｌ＠ în chiar prima ｦ｡ｺ＠ de
･ｶｯｬｵｩ ･＠ a acestui .fenomen multisecular.
La nivelul cel mai înalt, ､ ｩ ｳ ｣ｵ ｴｭ＠ în principal despre contractarea unor ｣ｳｴｯｲｩ＠ bine
•
calculate cu membre ale familiilor ｢ｯｩ･ｲｾ］＠ importante sau chiar ale familiilor domnitoare.
Astfel de ｭ･ｺ｡ｬｩｮ＠ aveau menirea ｳ＠ le ､･ｳ｣ｨｩ＠ noilor ｶ･ｮｩ＠ perspectivele ｣ｴｲ･＠ accesul la
resurse economice, marile ､ｲ ･ｧ ｴｯｲｩ＠ ale ｲｩ＠ ｩＬ＠ ｢ｩｮ･￮ ｾ ･ｬｳＬ＠ ｣ｴｲ･＠ ｩｮｦｬｵ･＠ ｰｯｬｩｴ｣＠ ｬｯ｣｡Ｎ＠
Este suficient ｳ＠ ｭ･ｮｾｯ＠ aici cazurile lui Ghiorma din Pogonian.i ajuns mare postelnic

1 ｃｬｴｯｲｩ＠ ｳｴｲｩｮ＠ despre Ｇｻｲｩｬ ･＠

Române, vo i. Il, întocmit de Maria Holban (redactor responsabil), Maria Matilda
A1cxandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu ｩ＠ Ion Totoiu, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1970, p. 110 -111; DoCIInunfa
&111011iae F-Iistorica, B. Tara ｒｯｬ ￢ｬｻＧ｡ｓ｣ Ｌ＠ vo i. XI, 159J.) 600, intocmit de Damaschin Mioc, ｴ ･ ｦ｡ｮ＠ ｴ･ｦｮｳ｣ｵＬ＠
Marieta Adam, Constantin ｂｬ ｡ ｮ Ｌ＠ i\!aria ｂ ｬ｡ｮＬ＠ ｓ｡＠ ｃ｡ｲ｣Ｌ＠ Ruxandra ｃｭｲ｣ｳｵＬ＠ Olimpia D iaconescu ｩ＠
Coralia f otino, ｂｵ｣ｲ･ｴｩ Ｌ＠ 1975, nr. 25, p. 35 (in continuare DRH, B); ibide"'• p. 59, nr. 44 (Mihai Viteazul
｡ ､ ･ ｶ･ ｲ ･ ｴ ｣＠ ･＠ Mihai Grecul din ｔＺＧｩｲ ｧｯ ｲ＠ ｩ Ｍ ｡＠ îndeplinit misiunea pe care i-o ￮ｮ｣ｲ･､ｩ｡ｳＬ＠ aceea de a-i preda lui
Borcea ｬ ｯｧ ｦｴＬ＠ reprezentatul ｳ ｵ Ｌ＠ ､ ｯ ｵ ＠ sipete cu diverse lucruri de valoare).
2 ｃＡｴｩｯｲ＠ ｳｴｲ ｩｮ＠ despre Ｇｻｲｩｬ･＠ Romtine, \ 'OI. II, p. 306 (mercenari în armata lui D espot ｖｯ､Ｉ［＠ ibidm1, voi. III,
ｂｵ｣ｲ ･ ｴｩＬ＠ 1971, p. 203 (mercenari in armata lui Pctm ｣ｨｩｯｰｵｬＩ［＠ ibide111, p. 7, 34, 45 (mercenari ｩ＠ gentilo mi în
armata lui Petru Cercei).
3 lbide111, p. 397.
 ､ｵｰ＠ ､ｩｳｲｯ｡＠ cu Caplca, ｭ ｴｵ ｾ＠ boierilor ｂｵｺ ･ｾ ｴｩ Ｌ＠ ｲｭ｡ｳ＠ ｶ､ｵ＠ ､ｵｰ＠ moartea primului
sor; Nico de Frasrani, ali(/s Nica din Corcova, mare ｡ｲｭＬ＠ apoi postclnic al Il-lea, ｣ｳｴｯｲｩ＠
cu ｾＡ｡ｲｩ＠ elin Coiani, o ｡ｬｴ＠ \':ldLml
-. de înalLi extractie , ｳｯ｣ｩ｡ｬＬ＠ ､･ｳ｣ｮｴＺ＠ a neamului
ｃｲ｡ｩｯｶ･ｴｬ Ｕ ［＠ Gheorghe Kamratos, ｰ￢ｲ｣ｬ｡｢＠ de Hotin, ｣ｳｴｯｲｩ＠ cu cneaghina Cârstina,
､･ｳ｣ｮｭ＠ a familiei lui Alexandtu ｌｰｵｮ･｡Ｖ［＠ Zotu Tzigara, ginerele lui Petru
｣ｨＮｩｯｰｵｬＬ＠ ajuns ｳｰｴ｡ｲ＠ Ia ｣ｵｲｴｾＱ＠ acestuia din ｵｲｭ Ｗ
［＠ sau Durnitrache ｃｨｩｲｾ＠ Paleologul,
de,·enit mare postelnic în urma. ｣ｳｴｯｲｩ･＠ cu cneagh..ina ｾＡ｡ｲｩＬ＠ sora Elisabetei ｍｯｶｩｬＸＮ＠
ａ｣ ･｡ ｩ＠ strategie o ｧｳｩｭ＠ ￮ｮｳ＠ ｩ＠ în rândurile ｰｲｵｩｬｯ＠ de mijloc, ce-i drept cu obiective
mai reduse. ｃｳｴｯｲｩ｡＠ cu o reprezentant! a boierirnii de ｾ｡ｲ＠ era o modal..itate care permitea
extinderea unei bazei economice ex.isteme, care altminteri nu s-ar fi puntt dezvolta decât pe
calea ma..i ｲｩｳ｣｡ｮｴ＠ a comeqului. Înrudirea cu membri..i unei familii de boieri, oricât de ｬｩｰｳｴ ＠
de ｩｭｰｯｲｴ｡ｮ＠ ar fi fost aceasra din punct de Yedere politico-administrativ, p ermitea
､･ｰｩｲ｡＠ barierei dreptului ele p1vli1J1issis pc care o ridica sistemul jurid..ic autohton împotriva
•
｣ｵｭｰｲｴｯｩｬ＠ din afara ｣･ｲｵｨｩ＠ de rude al ｶ￢ｮｺｴｯｲｵｬＮｩ＠ sau al ｯ｢ｴｩ＠ de origine9. In ｡｣･ｩ＠
directie , ｩ＠ cu rezultate similare .functiona , ｩ＠ mecanismul ￮ｮｦｲｴｩ＠ , de ｭｯｩ･Ｎ＠ ｇｲｩｴｯ＠ este de
ｰｩｬ､＠ cazul unui oarecare Dumitru Grecul care, la 7 august 1578, era ｡･ｺｴ＠ drept frate de
ｭｯｩ･＠ peste ｮｩｴ ･＠ ocini din ｓ｣ｵｩ｡ｮ＠ (fara ｒｯｭ￢ｮ･｡ｳ｣Ｉ＠ de ｣ｴｲ･＠ ｮ｡ｵｬ＠ ｳｵＬ＠ Stan, fiul lui
ｐ､ｵｲ･ＡｏＮ＠ ｃ￢ｩｶ｡＠ ani mai târziu, Ia 30 iulie 1590, il ｲ･ｧｳｩｭ＠ pe Dumitru Grecul ｣ｵｭｰｲ￢ｮ､＠
ｰｭ￢ｮｲｩ＠ ｩ＠ funii în satul ｄｯｭｲｩｴＮ＠ Mai departe, el ｰｲｯ｣･､ ･｡ｺ＠ într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠
｡ｳ･ｭｮｴｯｲ＠ cu un ｣ｯｮ｡ｩｬ＠ al ｳｵＬ＠ Iane Grecul, cu care se ￮ｮｦｲ ･ ｴ ･Ｌ＠ la 20 mai 1583,
peste câteva ocini aflate în satele Gabrov ｩ＠ ｇｶｮ･ｴｩＲ｟＠ Desigur, solidaritatea de care ､･｡＠
､ｯｶ｡＠ Dumitru Grecul putea fi mai curând una între rude, decât una de ｮ｡ｴｵｲ＠ ･ｴｮｩ｣Ｌ＠ ￮ｮｳ＠
chiar ｩ＠ ｡＠ ea este ･ｬｯ｣ｶｮｴ＠ pentrU modul în care ￮ｮ･ｬｧ｡ｵ＠ ｳ＠ ｡｣ｩｯｮ･ｺ＠ aceste categorii
de alogeni de ｩｮ､ ｡ｴ＠ ce tentativele lor de ｩｮｳ･ｲ＠ ｳｯ｣ｩ｡ｬ＠ ｲ･ｵ｡Ｎ＠

4 Nicolae Stoicescu, ｄｩ｣ ｯｮ｡ｲ＠ al fllarilor ､ｲ･ｧｴｯｩ＠ din ｡ｲ＠ ｒＮｯｦｩｊｴￎｭｲｳ｣＠ fÎ Moldova. Sec. A.'IV-XVII, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠
p:
1971, '6 0.
s Ibitkm·, p. Î6; l\fatei Cazacu, Niko dr Fraslani Olf Nica dt Corrova: wr ipitvte a11 ｳ･ｲｶｩｾ＠ des princes de Valacbie (c.
1560-1618), in Studii Ｎ ｩ Ｎ＠ Materiale de Istorie Medie, XXVI, 2008, p. 197-210.
6 Maria Magdalena Szekcly, fnmdinle doa111111'Î Elisabela ｍｯｲｩｬＬ＠ in \"OI. De poteslale. Semne fÎ expresii ale p111erii in
EVJtl Mediu ro111âr:tK, ｬ｡ｩＬ＠ 2006, p. 519-524.
7 N. Stoiccscu, op. ai., p. 337; Andrei Pippidi, De janina â I /mite:jort1me elJortune politiq11e, în Revue des Etudes

Sud-Est EuropCc:nne, XL, 2002, nr. 1-4, p. 195-202; Gerd Franck, Grecii din Moldova - între integrare fi asimilare
(.rfârplltl serolul11i X VI-pri!Jia jmlliflale a secolului XVII). Modele de amnsilme ｳｯ｣ｩ｡ｬＬ＠ în voi. Etnie fi cotifesiune Îtl
Moldova !mdiel'f11ii, coord. Ion ｔｯ､ ･ｲ｡｣ｵ Ｌ＠ ｬ｡ｩＬ＠ 2006, p. 182-196.
s Se,·cr Zotta, ｴｩｲ＠ 11oi despre Movilepi, in Arhiva Genealogicii, Il, 1913, p. 230; N. Stoiecscu, op. cit., p. 322;
Cristian Nicolae Apetrei, Un tm11a1 al ￮ｭｰｲ｡ｩｬｯ＠ bi':(flnlini, negustor, ､ｲ･ｧｴｯ＠ fi diplomat Îfl sltg/Ja Movilepilor. marele
postelnic Dllfllilracht ｃｨｩｲｴ＠ Pakolog11/, in voi. Neg11slorÎ!!Jra f11 ｲｩｬ･＠ Ro!Jtâne, între Societas Mercatorum fi
ｩｴｾ､ｵ｡ｬ･＠ ＱＯ･ｲｴｭｬｩＮ＠ Îll secolele XVI-XVIII, editat de Ccistian Luca, Galati, 2009, p. 89-125.
'> Un exemplu despre cum ｦ ｵ ｮ｣ｩｯ｡＠ ｡｣･ｳｴ＠ institutie împotriva grecilor în Doml!letllt: privind istoria Ro111âniei, B.
Tara ｒｯｬＡｴￎｉ･｡ｳ｣Ｌ＠ veacul XVI, voi. 5, 1581-1590, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1952, p. 312-31 3, nr. 326: ､ｵｰ＠ ce ｣ｵｭｰｲ｡ｳ･＠
p:iqile lui ｌ･ｰ＼ｨｴ＠ ｩ＠ Stoica din Cornu, jud. Prahova, Tudor Grecul din Gherghita este nevoit, la 27 iunie
1587, ｳ＠ cedeze ocinile respective în fap lui ｎ･｣ｯ｡ｲ＠ ｧｲｭｴｩ｣Ｌ＠ unchiul celor doi vânz:ltori, întrucât acesta din
ｵｲｭ＠ invocase dreptul de protimissis (in- continuare DJR, B).
10 DRH, 13, \ "OI. VIII, 1576-1580, întocmit de Damaschin l'vlioc ｩ＠ Ioana Constantinescu, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1996, p.
229, nr.1 48.
Il DIR, B, veacul XVI, voi. 5, p. 470, nr. 486.
12 lbidtlll, p. 114, nr. 119.
 jon11t de ｩｮｴ･｟ｾｭｲ＠ so.ialti a grrâlor d1i1 ｬｲ｡＠ TVIINÎIItllmi fi 11/o/dom . ..

1nrrarca în rândul nobilimii de ｡ｲＬ＠ ｣ｯｲ･ｬ｡ｴ＠ cu exiscenp unui capital comercial, crea nu
numai posibilitatea ｩｮｴ･ｧｲＬ＠ ci ｩ＠ ｯｰ ｲ ｴｵｮｩ＠ de ascensiune ｳｯ｣ｩ｡ｬＬ＠ ｣ｩ＠ un domeniu
boieresc în ｣ｲ･ｴ＠ ｡ｴｲｧ･＠ ､ｵｰ＠ sine întotdeauna ｩ＠ posibilitatea ｯ｢ｩｮ･ｲ＠ unor slujbe în
aparatul de stat. Pentru ambele ｳｩｴｵ｡＠ descrise, ｨｯｴｲ￢ｩ＠ au fost probabil doi faccori
majori: existenp unei averi ｩｮ｡ｬ･Ｌ＠ de obicei un capital comercial care ｳ＠ ｦ｡｣ ｡ｴｲ｣ｩｶ＠ o
astfel de ｣ｳｴｯｲｩ･＠ pentru familia ｡ｵｴｯｨｮ＠ integratoare; respectiv ｡ｰｲｴ･ｮ＠ la
confesiunea ｯｲｴ､ｸ＠ a celui integrat, ｣ｯｮ､ｩ･＠ obligatorie pentru ￮ｭｰ￢ｮｴ･ｩｲ｡＠ ｲ｡ｰｩ､＠ a
ｯｲｩ｣ｵ＠ alogen.
Creditarea domnitorilor ｩ＠ afacerile cu ｩｮｳｴｭ｡＠ domniei, în general, au creat un ale set
de premise favorabile ｩｮｳ･ｲ＠ sociale. Având de-a face cu principi ｡ｦｬｾ＠ mereu în ｣ｵｴ｡ｲ･＠
de bani pentru ｦｩｮ｡ｲ･＠ ｰｬｩｯｲ＠ politice ｣ｴｲ･＠ Imperiul Otoman, negustorii greci au fost
întotdeauna în postura de credicori ｮ･ｰｬｴｩ＠ sau ｰｬｴｩ＠ cu întârziere, de unde a rezultat o
nevoie de cQmpensare ｶ･ｮｩｴ＠ elin partea domnitorilor debitori. Formele pe care le va fi
îmbdcat ｡｣･ｳｴ＠ compensare nu puteau fi decât cele pe care le vedem ｩ＠ în cazurile similare
în care erau ｩｭｰｬ｣｡＠ autohtonii: daniile de sate, ｰｲｩ＠ de sate sau ocini, respectiv favorizarea
｡｣ｨｩｺｯｮｲ＠ în ｣ｯｮ､ｩ＠ probabil avantajoase a altora ｡ｳ･ｭｮｴｯｲＮ＠ ａ｡＠ se poate explica,
de ｰｩｬ､Ｌ＠ ｰｲ･ｺｮ｡＠ în satele ｭｯｬ､ｶ･ｮｴｩ＠ a unora dintre partenerii greci de afaceri ai lui
Petru ｣ｨｩｯｰｵｬＬ＠ pe care îi vedem ｦ｣￢ｮ､＠ ｡｣ｨｩｺ＠ funciare sau ｬｳ￢ｮ､ｵＭｩ＠ ｭｯｴ･ｮｩｲ＠ bunuri
de ｡｣･ ｩ＠ ｦ ｡｣ｴｵ ｲ Ｎ＠ Un astfel de caz este cel al lui Andrei Scundoiss Ｈｓ｣ｵｮ､ｯｩＩＬ＠ gelep din
ｏ｢ｬｵ｣ｩ｡Ｌ＠ care ｦｩｧｵｲ･｡ｺ＠ printre ｣ｵｭｰｲｴｯｩ＠ oilor ､ｯｭｮ･ｴｩ＠ din ｩｮｵｴｲｬ･＠ Bârlad ｩ＠ Tutova
în catastiful ｧｯｲｴｩｮ･＠ oilor din anul 1591 13• La 14 aprilie 1588, el beneficia de o ￮ｮｴｲｩ･＠ de la
Petru ｣ｨｩｯｰｵｬ＠ pentru satul ｄｲｧｮ･ｴｩ＠ elin ｩｮｵｴｬ＠ Chigheci 14, pe care il ｣ｵｭｰ ｲ｡ｳ･＠ de la
Anast.1sie, egumenul ｭｮｳｴｩｲ＠ Galata, ctitoria ｡｣･ｬｵｩ＠ domnitor. ｃ￢ｩｶ｡＠ ani mai târziu, un
alt negustor de oi, Lamba Casapu primea ￮ｮｴｲｩ･＠ elin partea domnului Ieremia ｍｏ｜ﾷｩｬ＠
pentru un sat riumit ｂｳ｡ｮｩ Ｑ Ｕ
Ｌ＠ pentru ca la începutul secolului ｵｲｭｴｯＬ＠ ｡｣･ｬ ｩ＠ Lamba
Casapu ｳ＠ lase ｭｯｴ･ｮｩｲ＠ fiilor ｳｩ＠ mai multe iazuri ｩ＠ mori în satul ｃｭｲｯ｡ｩ･＠ pe
ｓ｡ｨｯｶｬ＼＾Ｎ＠ Acest din ｵｲｭ＠ personaj era foarte probabil unul dintre cei trei negustori cu
numele de Lampos (M01:phesis, Katzikis sau Caraca.xis) care ｣ｱｭｰｲ｡ｵ＠ ｩ＠ ei oi de .la
domnitorul Petru ｣ｨｩｯｰｵｬ＠ elin ｧｯｲｴｩｮ｡＠ anului 1591 17 • ａ｡､ｲＬ＠ ､ｵｰ＠ cum se poate observa
din lectura surselor citate, Lamba Casaeu s-a stabilit în Moldova, unde a ｲ･ｵｩｴ＠ ｳ＠ ￮ｩ＠
constituie un mic domeniu ｢ｯｩ･ｲｳ｣Ｎｾ｡ｺｭ＠ similare· de gelepi greci pot fi documentate în
｡｣･ｩ＠ ｰ･ｲｩｯ｡､＠ ｩ＠ în ｡ｲ＠ ｒ ｯｭ￢ｮ･｡ｳ｣ ＱＸ
Ｌ＠ unde trebuie ｳ＠ fi ｦｵｮ｣ｾｯ｡＠ ｡｣･ｬｩ＠ mecanisme
de integrare.
Pentru ｡ｬｩ＠ ￮ｮｳＬ＠ formula de compensare ｡ｬ･ｳ＠ a permis extinderea ｡｣ｴｩｶ＠
comerciale, întrucât a condus la ocuparea unor ｰｯｺｩ＠ cheie în ｡､ｭｩｮｳｴｲ＠ ｦｩｮ｡｣ｲ＠ ｩ＠

13 DIR, A, veacul XV1, voi. 4, 1591-1600, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1952, nr. 24, p. 21, 23, 26 (în continuare DJR, A).
•
1-t lbide111, voi. 3, nr. 478, p. 384.
15 N. Ior!-,>n, Studii ｩ＠ dommenle m privirt la istoria ro!llâuilor, vol. V, ｃｲｩ＠ ､ｯＱ･ｴｩＬ＠ ｾＡｦｊｩｳ･＠ fi ｲｶ｡Ｑ･Ｌ＠ ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1903,
p. 6, nr. 9.
16 DTR, /1 , veacul }..'VII, voi. 1, 1601-1605, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1952, p. 207, nr. 294.
17 DIR, .d, veacul h.'Vl, voi. 4, nr. 24, p. 19-26.
11l DIR, 13, veacul XVI, vol. 5, pp. 128-129, nr. 135; pp. 132-133, nr. 139; p. 235, nr. 248; Ion. l. ｵ｣Ｌ＠ O seamâ
de dommmle 111edierale i11edite din '[ara RollltÎtJtl!sâi (1), în Srudii ｩ＠ Materiale de Istorie Medie, IX, 1978, p. 161, nr.
21.
 ｦｩｳ｣｡ｬ ＠ a ｾ ｲｩ ｩＮ＠ Es te în special cazul ､ｲ･ｧ ｴ ｯｲｩ･ ｩ＠ de mare ｶ｡ｭ･Ｌ＠ care îi permitea tirularului ｳ＠
importe ｩ＠ ｳ＠ exporte ｭ ｲ ｦｵｲｩ＠ ｦ ｲ＠ｳ ｰｬｴ･｡ｳ｣＠ taxele vamale datorate domnitorului. Cum
obiceiul fl'i.at în ｡｣･ｳｴ＠ ･ｰｯ｣＠ era acela ca marele ｶ｡ ｭ･＠ ｳ＠ fie ｩ＠ negustorul oficial al
domniw rului 19, a rezultat de aici o relape ｰｲｩｶｬ･ｧ｡ｴ＠ cu capul statului ｩＬ＠ în consecinp, o
｣ｲ･ ｴ･ ｲ ･＠ a ｰ ｲｯ｢ ｡｢ ｩｬｴｰ＠ de a beneficia de favoru ri ､ｯｭｮ ･ ｴｩＮ＠ Cazul cel mai elocvent este cel
al negustOntlui chior Nicoressio Domesticos N evridis, ｡ ･ｺ｡ｴ＠ în Moldova la ｳｦ￢ｲｩ ｴｵｬ＠
deceniului al VIII-lea. În câpva ani, el a urcat de la statutul de agent comercial al familiei
chiote Coressi, la cel de creditor al domnitorului Petru ｣ｨｩｯｰｵ ｬ Ｌ＠ apoi la cel de mare ｶ｡ｭ･ ＠
ｩ＠ negustor oficial al lui Iancu Sasul. D e pe aceste ｰｯｺ ｩ ｩ＠ el a ､ ･ｳｦ ｵｲ｡ｴ＠ un amplu ｣ ｯ ｭ･ｲ ＠
intre Polonia ｩ＠ Levant, ducând la Liov vinuri de Candia ｩ＠ Cotnari, p recum ｩ＠ boi
ｭ ｯ ｬ ､ｯｙ･ｮｴｩＬ＠ pentru a reveni în Moldova cu ｢ｬｮｵｲｩ＠ scumpe ｩ＠ produse textile, ultimele
destinate probabil ｩ＠ Imperiului Otoman. Profiturile mari ｯ｢ｩｮｵ ｴ･＠ i-au permis ulterior
ｦｩｮ ｡ ｮｴｲ･｡＠ ascensiunii la tron a lui Aron T iranul, cel care l-a ｲｳｰｬｴｩ＠ prin re-investirea ca
mare ｶ｡ｭ･＠ ｩ＠ negustor o ficial al domniei, numirea în calitate de vistiernic al II-lea ｩ＠ chiar
prin ￮ｮ｣ｲ･､ｩ ｮ｡ｲ･＠ unei misiuni diplomatice în Polonia, unde a fost sprijinit de domn pentru
｡Ｍｩ＠ rezolva în mod favorabil vechi litigii comerciale ｲ ｭ｡ ｳ･＠ nesoluponate2o.
Coborând ￮ｮ｣＠ o ｴｲ ･｡ｰｴ＠ pe ierarhia ｳｯ｣ｩ｡ｬＬ＠ putem constata integrarea negustorimii
ｭｲｵｮｴ･＠ in peisajul economico-socihl al ｯｲ｡･ｬ＠ ｩ＠ târgurilor de la sud ｩ＠ est de ｃ｡ｲｰｩＲ Ｑ ＠

J\yem de-a face aici cu o ｰｴｵｲ＠ care, încet, încet, a ｲ･ｵ ｩｴ＠ ｳ＠ preia o mare parte a ｣ｯｭ･ｲｵｬｩ＠
intem22, ｣ｵ ｭｰｲ￢ ｮ､＠ ｰｲｶｬｩ＠ sau ｲｩ､｣￢ＮｮｵＭ＠ unele prop riile23, împrumutând bani cu
｣｡ｭ ＿Ｎｲ Ｒ ＴＬ＠ ｡｣ ｨｩｺｯ ｮ￢､＠ ocini ｩ＠ vii în satele din jurul ｯ ｲ｡･ｬｯ＠ de ｲ･､ｩｮ ＲｓＮ＠
Un aspect mai ｰｵｩｮ＠ relevat ｰ￢ｮ＠ acum, care ｭ･ｲｩｴ＠ ｡ｴ･ｮｩ＠ este acela ｣＠ pe ｬ￢ｮｧ＠
｣ｯｭ ･ｲ｣ｩ ｡ｮｾ＠ ｧｳｩｭ＠ arestate, de asemenea, unele categorii de ｭ ･ ｴ･ｵｧ｡ｲｩＮ＠ La 6 mai 1572, de
ｰｩｬ､Ｌ＠ este atestat un oarecare Cuciuc Grecul, arcar din ｂｵ｣ｲ ･ｴｩＬ＠ care ｣ｵｭｰ ｲ｡＠ de la O prea
ｩ＠ Stan., fii O rzi,i ｩｧ｡ｮｵｬＬ＠ un loc de ｣｡ｳ＠ pentru 150 aspri26• La 24 iulie 1587, ｧｳｩｭ＠ tot în
ｂｵ ｣ｵｲ･ ｴｩ＠ un alt ｭ･ｴｵ ｧ｡ｲ＠ grec, N ico potcovarul, posesor al mai multor ｰｲｶｬｩ＠ din târg27 •
ｩ＠ la acest nivel ｣ｳｴ ｯｲｩ｡＠ este un mijloc de integrare, "alegerile" ｦ｣ｵｴ･＠ vizâ.ndu-i pe
autohtonii din ｡｣･ｬｩ＠ categorii socio-profesionale. Un Ianiu grecul (din ｂｵ ｣ｵｲ･ｴｩＩ＠ se
ｪｵ､ ･｣＠ cu nepotul ｳｵ＠ Groza ｳｰｵｮ｡ｲ＠ pentru o vie, pentru care îl ､･ ｳｰｧｵ｢･ｴ＠ ·pe acesta

i:9 N. Iorga, Relatiile comerciale ale ｲｩｬｯ＠ noastre c11 Le!llbergul Regeste ｩ＠ domfllenlc din arbivele ornp1l11i Le111berg, panea
ｉＮｂ ｵ｣ ｲ ･ ｴ￮Ｌ＠ 1900, p. 73-74.
:n Cr. N. Apctrei, JVegmtori greti di11 ｲｩｬ ･＠ Ro111â11e În secolul al XVI-lea. Stud1i1 de mz: Nikolaus Donmticos iVei-'fidis,
mmunic:ue ｰｲ ･ｺｮｴ｡ ｴ＠ la Sesiunea anual:'i de ｣ｯｭｵ ｮｩ｣ｲ＠ ｴｩｮｦ｣･＠ a Institutului de Istorie "Nicolae lort,ra",
ｂｵ｣ ｲＭ･ｴｩＬ＠ Cr7 decembrie 2010.
11 DfR. B, ''eacul XVI, voi. 5, p. 181, nr. 193; p. 204, nr. 216.

21 Radu !\Ianolescu, Aspefle di11 istoria Ｑ ･ｧｯ ｵｬＱｩ＠ ｢ｵｭｲ･ｬ ･｡ ｬ＠ ÎIJ secolul al XVI-lea, în Studii. ｒ･ｶｩ ｳ ｴ＠ de istorie, Xll,
1959» nr. 5, p. 52.
5 DRH, B, voi. V, 1551-1565, întocmit de Damaschin Mioc ｩ＠ Maricta Adam Chiper, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1983, p. 260,
m. 238; ibitlm1, p. 292, nr. 266
!t DRH, B, ,·oi. VIII, p. 107, nr. 65; ibide111, p. 271, nr. 175; DIR, B, veacul 1.'VI, voi. 5, p. 467, nr. 482; ibide111,
p.21 9-220,nr. 231; DRH, Il, XI, p. 214, nr. 167.
:5 ｄｾ＠ B, ｮｾ｣ｵｬ＠ A."VI, voi. 5, p. 126-127, nr. 134.
· ::s DRH, B, mi. VII, 1571-1575, intocmit de ｴＮ＠ ｴ･ｦｮｳ｣ｵ＠ ｩ＠ O. Diaconcscu, ｂｵ｣ｲ･ ｴｩＬ＠ 1988, p. 132, nr. 100.
T DTR B, \'tlCul XVI, voi. 5, p. 320, nr. 334.
 jon11r rk integmrr sadalti agrrdlor din fom romiineasai fÎ 111'-.::·:. ·.: ...

din ｵｲｭ ＠ cu 100 aspri 28. D e vreme ce nepotul ｳｵ＠ puna un nume românesc, rezulr:1 ｣＠
acesra î:i era foarre probabil nepot, ､ｵｰ＠ un frate sau o ｳｯｲＬ＠ ｣ｳｴ･ｲｩＯ＠ cu un autohton. In
fine, despre un alt grec ｢ｵ｣ｲ･ｴ｡ｮＬ＠ Stoica Coto, atestat la 24 iulie 1587, ｡ｦｬｭ＠ dintr-un
document ｣＠ avea (?!) sau, mai curând, avusese ､ｯｵ＠ ｳｯｩ＠ cu nume ｲｯｭ￢ｮ･ｴｩＬ＠ Stanca ｩ＠
Sora, precum ｩ＠ un nepot cu nume de asemenea românesc: Radul29.
Grecii de la ｯｲ｡＠ ｴｲｩ｡ｵ＠ ｯｲｧ｡ｮｩｺ＠ în ｣ｯｭｵｮｩｴ＠ relativ compacte, în fruntea ｣ｲｯ｡＠ sunt
consemnate personaje cu ｡ｴｲｩ｢ｵ＠ administrative30 ｲｭ｡ｳ･＠ ､･ｯ｣｡ｭｴ＠ neclare, dar care
trebuie ｳ＠ se fi legat in special de aspecte fiscale; aceste ｣ｯｭｵｮｩｴ＠ ｲ･ｵ｡＠ ｳ＠ dea ｰｲ ･ｯｩ＠
pemru bisericile din mahalale ｩ＠ chiar ｳ＠ ￮ｩ＠ asume sarcini civice de întrepnere acestora>1•
La nivelul cel mai de jos, îi ｧｳｩｭ＠ pe grecii ｣ｯｭｵｮｩｴｬｲ＠ rurale. Cele mai numeroase
cazuri fac referire de indivizi de conditie ｬｩ｢･ｲ＠ angrenati în tranzactii cu ocini, indiciu al
' , '
faptului ｣＠ se aflau acolo de ceva vreme. Astfel, la 10 aprilie 1593, avem ｡ｲ･ｳｴ＠ o familie
de gelepi cu-nume ｧｲ･｣ｴｩ＠ (Andronic ｩ＠ frapi lui, ｯｰｲｵｬＬ＠ Lambra, Iani, Harit ｩ＠ Apostol)
care ｣ｵｭｰｲ｡＠ cu 4000 aspri un loc pustiu pe Spinoasa, în ｩｮｵｴｬ＠ ｌｰｵｮ･ｩ Ｓ Ｒ Ｎ＠ La 1571 august
3, Oprea Grecul ｩ＠ fiul ｳｵ＠ ｣ｵｭｰｲ｡＠ mai multe ocini în satul ｃｯｭｮｩ｡＠ din ｡ｲ＠
ｒｯｭ｡ｮ･ｳ｣ＳＮ＠ Tot în calitate de proprietari, ei erau_｣ｨ･ｭ｡ｩ＠ uneori ｳ＠ ､･ｰｵｮ＠ ｭｲｴｵｩ＠ de
｣ｲ･､ｩｮ＠ în zapisele care atestau încheierea unor tranzacpi. Spre exemplu, la ·17 ianurie 15 ! 8,
un AJexe grecul depunea o astfel de ｭｲｴｵｩ･＠ într-un zapis de ｶ￢ｮｺ｡ｲ･Ｍ｣ｵｭｰ ･＠ ｡ｬｴｵｲｩ＠ de
｣￢ｩｶ｡＠ boieri ｭｲｵｮｩ＠ de ｡ｲＬ＠ din satele ｂｬ､･ｴｩＬｊｲｯｶ＠ ｩ＠ ｂｬ｢ｯ｡ｮｩ＠ Ｈ｡ｲ＠ ｒ ｯｭ￢ｮ･｡ｳ｣ＩＳＮ［｟＠
Tot despre indivizi de ｣ｯｮ､ｩ･＠ ｬｩ｢･ｲ＠ - dar aceasta probabil ca urmare a unei ｳｩｴｵ｡＠ de
fado, mai curând decât a uneia de ;itre - ne vorbesc ｩ＠ câteva documente ｴｵｲ｣･ｩ＠ de la
ｪｵｭｴ｡･＠ secolului al XVI-lea, care ｬ ｡ｳ＠ ｳ＠ se ｶ｡､＠ cum locuitorii greci ai unor sate
ｭｯｬ､ｶ･ｮｴｩ＠ anexate recent de Imperiul Otoman, ￮ｭｰｲ･ｵｮ＠ cu cei autohtoni din ｡｣･ｬｩ＠
｡･ｺｾ＠ se deda.u Ｑ ｟ｾ＠ jafuri asupra bunurilor locuitorilor ｲｭ｡ｩ＠ de ｣･｡ｬｴ＠ parte a grani)ei35.
ｒｵＡ｡｣ｴｯｲｩ＠ proveneau din satele fostului ｩｮｵｴ＠ Tighina, devenit Bender sub ｳｴｰ￢ｮｩｲ･＠
ｯｴｲｬｩｮＬ＠ ｩ＠ treceau recent instituita ｧｲ｡ｮｩ＠ dintre Imperiu ｩ＠ Moldova, pentru a fura vite în
"
special, de la vecinii lor ｲｭ｡ｩ＠ sub autoritatea domnilor moldoveni36. In 1560, o ｡ｬｴ＠ ｢｡ｮ､＠
de 4-lihari, de prin ｰｲｩｬ･＠ Dol?rogei de ｡｣･ｳｴ＠ ､｡ｴＬ＠ a trecut ｄｵｮｲ･｡＠ în ｡ｲ＠ ｒ ｯｭ￢ ｮ･｡ ｳ｣Ｌ＠
unde s-a unit cu ｮｩｴ･＠ greci ｩ＠ ｲｮｵｩ＠ (probabil aromâni ｩｭｧｲ｡＠ din AJbarua sau Epir), ､ｵｰ＠
care au traversat sudul Moldovei pentru a ｰｴｲｵｮ､･＠
a ｦ｣ｵｴ＠ obiectul unei interesante ｣ｯｲ･ｳｰｩ｡ｮ＠
. ,.
pe teritoriul vilaietului Chilia. Incidenrul
între domnii Moldovei ｩ＠ ｲｩ＠ ｒｯｭ￢ｮ･ ｴｩＬ＠
pe de o parte, respectiv sultanul Soliman Magnificul, de ｣･｡ｬｴＬ＠ ｣ｯｲ･ｳｰｮ､＠ din care
mai ｡ｦｬｭ＠ ｣＠ Alexandru ｌｰｵｮ･｡＠ reclamase ｡ｵｴｯｲｩｬ＠ otomane violarea teritoriului

ｾ＠ Pctronel Zahariuc, ｎｯｵ＠ dommenle din secol11l al XVI-lea privitoare la istoria Omflllui BuctlfC!IÎ, în voi. Cirtli::;_atia
Ｑｲ｢｡ｮ＠ din spajilll româ11esc Î11 seca/de XVI-XVIIT. St11dii fi dommmle, editat de ｌﾷｬｕｲ｣ｮｩｵ＠ ｒ､ｶ｡ｮＬ＠ ｉ｡ ｩＬ＠ 2006, p.
2 11,nr.3.
•
ｾ＠ D/1?.., B, Ycacul XVI, voi. 5, p. 320, nr. 334.
30 lbiden1, p. 431 , nr. 448 ('Mircea al lui Procu ｢｡＠ al strcinilor" din ｂｵ｣ｲ･ｴｩＩＮ＠
:>1 lbidmt ('Mantos econom ｩ＠ cârmuitor al marii biserici"); ibidem, pp. 476-477, nr. 493 ('e noria popci
Comino" din ｂｵ｣ｲ ･ ｴｩＩＮ＠
:>z DJR,A. \'CacuJ XVI, voi. 4, nr. 96, p. 77-78.
:>3 DRH, B, voi. VII, p. 72, nr. 55.
7-1 Ibidem, \ 'OI. VIII, p. 174, nr. 111.
:;3 1\lihail Guboglu, Catalogul dom!lltnltlor lllrrt!li, voi. Il, 1455-1829, ｂｵ｣ｲ･ｴｩＬ＠ 1965, p. 25-26, nr. 68.
36 Ibidem, p. 27, nr. 73.
 cristian uirolae npdn:i

ｲｩ＠ sale, în vreme ce Petru cel ｔ￢ｮ ｲ＠ se plânsese ｩ＠ el ｡｣･ｬ ｯｲ｡ ｩ＠ ｡ｵｴｯ ｲｩｴ ｾＬ＠ pretinzând ｣＠
respectivii tâlhari i-au ruinat ｡ｲＳ Ｗ ＠ ｎｵｭ ｲｵｬ＠ ｩ＠ foqa acestor ｲｵｦ｣ｴ ｯｲｩ＠ trebuie ｳ＠ fi fost
destul de mare, întrucât în 1565, Soliman Magnificul îi cerea domnului Moldo\Tei ｳＭｩ＠
înarmeze caicele d e la Galap ｩ＠ ｳ＠ ｰｵｮ＠ mâna pe ei, întrucât îi jefuiau pe negustori ｩ＠
tulburau ｡･ｺｲｩｬ＠ din pnuturile de ｧｲ｡ｮｩｾ＠ ale RumelieiJS. Prin urmare, avem ｣ｯｮｦｩｲｭ｡ｴ＠
aici, în mod categoric, ･ｸｩｳｴ ･ｮ ｡＠ unei ｰｯｵｬ ｡ｩ＠ ｧｲ･｣ ｴｩ＠ în satele de la nordul ｄｵｮｲｩＬ＠ atât în
ｳｰ｡ｾｵｬ＠ ｲｩ＠ ｒｯｭ￢ｮ･ｴｩＬ＠ cât ｩ＠ în cel al Moldovei, ｰｯｵｬ｡ｩ･＠ care ｧｳｩ･＠ fo rmule eficiente de
integrare chiar ｩ＠ în peisajul social tulbure de la ｧｲ｡ｮｩ･ｬ＠ celor trei ･ ｮｴｩ ｩ＠ statale mai sus
menuonate.
'
Nu este exclus ￮ ｮｳ＠ ca printre grecii de la sate ｳ＠ ｧｳｩｭ＠ ｩ＠ persoane de ｣ｯｮ､ｩ･＠ ｳ･ｲｶｩｬＮ＠
Un document emis de cancelaria lui Petru ｣ｨｩｯｰ ｵｬ＠ la 3 martie 1588, ｶｯｲ｢･ｴ＠ despre
･ｸｩｳｴｮ｡＠ unei slobozii apaqinând boierului ｣ｰｴｩｬＬ＠ ｣ｲｵｩ｡＠ domnul îi ￮ｮｴｲ･｡＠ dreptul de a
aduna acolo "sârbi sau greci" ( )3 9. ｄ ｡｣＠ ｳｵｰｯｺｩ｡＠ cu privire la
posibilitatea ｰｲ ｣ ｺ･ｮｾｩ＠ în ｲｩｬ ･＠ Române a unor greci de ｣ｯｮ､ｩ･＠ ｳ･ｲｶｩｬ ＠ se ､ｯｶ･ｴ＠
｡､･ｶｲｴＬ＠ atunci este foarte posibil ca diversele toponirne întâlnite în special la sate,
precum Grecii, Grecii de Jos, Grecii de Sus, ,,hotarul grecilor"40, "fântâna grccilor"41 sau
"partea ｧｲ･｣｡ｳＢ ＴＲ Ｌ＠ ｳ＠ ｦ｡｣ ＠ referire nu nurr1ai la ｳｴｰ￢ｮｩ＠ satelor respective, ci ｩ＠ la unii
dintre locuitorii acestora. Am avea astfel motive ｳ＠ credem ｣＠ fenomenul sesizat aici a
､･ｰ ｩ ｴ＠ limitele unei ｳ ｩｴｵ｡ ｩ＠ ･ｸ｣ ･ ｰｩｯｮ｡ｬ･Ｌ＠ pentru a reflecta în fapt o ｣｡ｺｵｩｳｴ＠ cu ｩｮ｣､･ｾ＠
ｲ･ｰｴ｡＠ în mediul rural de la sud ｩ＠ est de ｃ｡ｲｰｩＮ＠
Analiza celor câteva surse aduse în ､ｩｳ｣ｵ･＠ în rândurile anterioare ne conduce în cele
din ｵｲｭ＠ la concluzia potrivit ｣ｲ･ｩ｡＠ ｩｭｧｲ｡ｮ＠ greci ｳｴ｡｢ｩｬ＠ în ｡ｲ ｡＠ ｒｯｭ￢ｮ･｡ｳ ﾷ ｣＠ ｩ＠
Moldova în a doua ｪｵｭｴ ｡ｴ･＠ a secolului al XVI-lea au ￮ｭ｢ｲｩ｡ｴ＠ o ｧ｡ｭ＠ ｶ｡ｲｩｴ＠ de strategii
A

de integrare ｳｯ｣ｩ｡ｬＮ＠ In stadiul actual al ｣･ｲｴｩＬ＠ putem sp une cu certitudine ｣＠ aceste

strategii s-au cliferenpat in ｦｵｮ｣ｩ･＠ de doi factori majori: ｰｯｳｩ｢ｬ ｴ ｩｬ･＠ economice ale
·imigranplor ｩ＠ mediul socio-profesional pc care ｡｣･ｴｩ＠ 1-au vizat spre integrare. Specificul
acestor doi factori a ｦ｣ｵｴ＠ c a noii ｶ･ｮｩ＠ ｳ＠ ｰ ｴｲｵｮ､＠ nu numai în straturile superioare ale
ierarhiei sociale ｡ｵｴｯｨｾｮ･＠ (boierime, mari negustori, patric!at urb<l?), ｡＠ cum ｬ｡ｳ＠ ｳ＠ se
ￎｮｴｲ･ｶ｡､＠ practic marea m ajoritate a izvoarelor istorice, ci, foarte probabil, in toate
segmentele care, prin juxtapunerea lor, ｡ｬ｣ｴｵｩ＠ societatea ｭ･｣ｬｩ ｣ｶ｡ｬ＠ ｲｯｭ￢ｮ･｡ｳ｣Ｎ＠ În acest
context, ｲｭ￢ｮ･＠ în sarcina ｣ ･ｲ｣ｴ ｩｬｯｲ＠ viitoare ｳ＠ clarifice care a fost raportul de ｭｲｩ ･＠
dintre structurile componente ale acestei ｩｭｧｲ｡ＮＺ＠ ｲ･ｰ ･ ｺ･ｮｴ｡ ｮ ｩ＠ elitelor, indivizii cu statut
de persoane libere, respectiv indivizii de ｣ｯｮ ､ｩ･＠ ｳ･ｲｶｩｬＮ＠ Prin urmare, continuarea
｣･ｲｴｩｬｯ＠ într-o ｭ｡ｮｩ･ｲ＠ ｳ ｩ ｳｴ･ｭ｡ｩ｣＠ pe ｡｣･ｳｴ＠ ､ｩｲ･｣＠ ar putea ｳ＠ ｳ｣ｯ｡ｴ＠ la ｬｵｭｩｮ＠ ｩ＠ alte
aspecte inedite, m o tiv pentru care ｣ｯｮ ｳｩ､･ｲｭ＠ drept necesare revenirea asupra acestui
subiect ｩ＠ adâncir ea ｩｮｶ･ｳｴｧ｡ｬｯｲＮ＠

J7 l bide111, p. 30, nr. 82

38 /bide111, p. 39, nr. 109.
39 N. Iorga, Studii fi doammrle, voi. V, p. 5, nr. 22.
ｾ ｵ＠ DIR, B, veacul XVI, voi. 5, p. 338, rtr. 354.
41 lbide111, p. 393, n.r. 4 13.
·IZ lbidelll, p. 329, nr. 345.
'l(\0