t'ran1e1 u au ul vno leglnura 111rec11 tu
) tl din era noutrt pin& ln anul 800 (labt:lul
octal••· Cronologia eollll ului (lnalnlt d 500 OOO
ni). paleollllculul I m iollllculul t le proaonl1t4
lntr•un tab I aparte I cuprinde cullurll celo mal
lmportanle ce fi-eu avui p \lui de d IA urare
pe teritoriul Europei sau ol lrl el. PI car culturA
u lo prn nlal cu d Iar a • aproxlmollvl .
ltlrnel doo4 tab Io cuprind unele dintre cele
mol lmporlanl date I lorlc dinainte de era
no lrA (l1b lui 6). (cad exemplu Invazia aheenilor
ln Gr cl1, anul I 00; mo rlta lui Sotrale, anul
PAUL PETRESCU, „ MOTIVE DECORATIVE CELEBRE",
BUCUREŞTI , EDITURA MERIDIANE, 1972
ln ari popular romAneascd. ornamentul
cunoscui o ovolu\le contlnuA ln ceea ce prtn,le
ton\loutul fi mAI stria formei 1 le, reflectlnd ln
m re mA ur I torto producţiei fi relo\lilor octale
din cadrul dlvenelor orlndulrl soclal·economlce,
real111te lnconJurAlooro. trodl\lllo, concep\la
arllsllcA ,1 gustul mtţlerilor populul , ln conllnud
lran.stormare.
Din mulliludln„ motivelor ornamentale, auto-
rul oi s pe celt cu o valoare fi o clrcula\I unlv r-
salA. avlnd o ponder fi o lrecven\A deosebllA ln
aria multor popo re : soarele, pomul vieţii, omul,
calul ,1 cil re\ul. Oe cele mai multe ori acule
mollv nu apar izolate, el lntrA ln comblno\11
variate. dind na,tere la o succesiune de scheme
decorative, car cu gr u permit Interpretarea fi cla·
1lllca.r a lor. Transpus ln domeniul plastic fi lnler-
pretale polrlvlt modulul particular al popoarelor
d percepe fi ln\elege lrumo ul. ele au Io I su pus
unul pulernlc protts de 1lillznre fi geom Irizare,
pi rlllndu·tl cu limpul tl sensul originar.
Propunlndu.,1 sA prulnle principalele lorrne pe
care celt patru motive le.au cunoscut ln arta popu·
Iar romG.nea c , outorul face ample lncunlunl
comparativ Io art popular4 ou ropeanA fi ori ntata,
dese r feriri I mArturlil arheologico, pentru a fixa
cadrul ln care se lnserla1 ceste elemente decoru·
tlvt tl pentru a dtmon•lra putere lor circulatorie.
Dup ., Introdu c. re", tn care rste prezentat
I dlul actual al cerctlArllor privind ornamentica
populu romAnuscA fi contrlbu\la ei la cunoaflt·
re procHulul istorico-etnografic al dnvollArll
poporului romAn fi al contlnultA\11 a<ulula pe
lntttg teritoriul pe car I populeu4 astAal, e trece
I lralar I tem tic a motivelor amintii mal us.
lmalJlnu oaroiul logai ln trecutul lndepArtal
d cultul soartlul are o zonA de extensiune foarte
Iar , lnlllnindu·se ln toate marile art al lumll,
d I c precolumbian • lndl nA, egipleanA, ulro-
ld un • opt . caucaal n , celto-Iberic , gr ad
pin I rt nordic 11 vlior ti germanilor. Dac
ln m rll el iilaa\11, cum ar fi c I aJ E11lptulul,
lndl I, rl nlulul MIJI lu, r clei anii e, almbolul
o r I form ntropomorflaate, curbilinii u r cil·
https://biblioteca-digitala.ro
3911 etc.
7). E.xpllcar„ termenilor este foarte clarA tl eon·
ci A !Ard n ddlnl\11 lungi au eonluu.
Prin termenii pe tare li conţine dlc\lonanil poate
li deo eblt de util pentru JJ>fflallflli din domeniul
Istoriei tl arheologiei, pentru to\I care doresc a u
informa I n probleme de arheologie Istoriei Jau
prel1torlcA , pentru col care declueuA traduceri
llU lac COrtcluri ln tadrul revlllelor de Spfflalilale
sau cu prolll lalorlc I de culturd gentralA.
V. BORO NEANŢ
finii, ce-fi ou originea - dupA cum ote1tA materia ·
Iole arheologice - lntr-o ari dezvoltau lncA
lnalnte de epota bronzului, trebuie remarcai - ln
ce prlvefte roprezenlArlle acutul motiv - aumAnl·
rile Izbitoare cart merg deseori plnd 11 identitate
ln ornamentico popularA. Autorul corcoleau dome·
nlile artei populare ln care apar semnele solare Io
dllerltele lor modalllA\I d expre le plastici :
arhlteclurA, ceramicd, \udturl de Interior , unelto
legalo de otupa\11 slrAvechl, port popular, ouA
lncondelote.
I doilea motiv de circu laţi unlversalA, pomul
vieţii, apare lntr-o mare bogQ\le de forme 11 lnler·
pretArl ln arto populard din Europo 1t la. ln
ornamenlica populard romAneascA se lntllntsc din
cele mal vechi timpuri trei tipare plastice ale pomu·
lui vle\11 : cel autohlon traco-dacic, cel elenistic
cu o mare rftsplndlre ln sudul \Arii mal ale , tl cel
persan s sonld frecvent ln Moldova fi Trnrullvanla.
Autorul prnlntA tiparul lra<o-dacic pe domenii
de arid popul rA . Tiparul local rtdal sub forma
bradulul estc folosit ca clement de de<or ln domeniul
arhitecturii populare unde lmpodobe le uşile şi
frontoanel e caselor; ~ piesele de moblller - lada
de xestre; lnlr·o mAsur'A mal mlcA pe scoarţe şi
\esAlnrl de Interior; foarte des in costumul popular.
pe dllerlle plt e de port (veste, dmAşl din zonele
rgef fi Muscel, cu•Aturi bAnA\ene): pe obiectele
mici c1, lemn (vase pirogravate. cAuce, pistornice.
tipare d• caf); ln ceramlcA .
Ceitlalte douA lipan, clenl•tic I Iranian, sini
prenntale de autor tn schemtlt lor Iconografice.
ln arta populorA romAnea cA. Idre• de om este
reprodusl\ de cele mal mullt ori printr-o Imagine
lemlnlnA, legalA de strAvochlui rit ol lertilllA\ll
fi lecundllllii. ln arta multor popoare. lllnţa
omeneascA e I• reprtatntalA fle Integral, fle per\lal,
cele mal rAsplnditt repr<ZentArl lllnd ..,1.ale mlinll,
capului fi mai ales ale le\ll omene li. lmalJlneo
omului sau p r\llor componente ale corpului
omen sc se lnlllnetl• ln domeniul arhitecturii 14rt-
nqti pe porţile ca lor, lllpll ocutora lllnd deseori
ciopll\I ln lorme omenqli, pe mobilierul \Arin ,
li<' oble te miel de I mn fi pe unell•, ln C1'ramldl,
I 7
ln I• aturl, ln pictura 1><>1>ulurA, ln mAtllle \lrA ·
n.tl .
ln orn•m•nll a r><>1>ulorA, un loc aport li
I•
llor d I mn ptnn la det•llll d
pcn1 eu un li d I mn.
,„
• d •• d corul rllll ci UNI li ca I r ,, III ri-
IC)()•rţc, tcrgare,

oru1>A 111otlvul colului I al AIAreţulul. C•e lnl"m latA pe o vasta documentaţi , lu ra

u figural mul ude •• ln urla 1io1>ularn romftn•MllcA
t• cuput d cal, o 1>« curtare pia tlcA a moli·
vui ul I><' care o lntllnlm 1t ln oria f>OpulorA ru · Plcft
t l caro •• lnl 111 luft pe credinţo ln pul•rt• blntlft-
cntoore o •cestuia. utorul distinge trei lf>O loze
ol• re11reuntftrll motivului ol : par\hl.14 , capul
ou ropul I gttul calului; lnl gralft o calului;
rtpr„•ntorea unul cillftreţ, preuntlndu· c form I
tn cort' I opore ln dii rllole domenii ole ortrl f>OpU -
d laţft adu o conlrlbuţl dcostbll.t la 1tudlul
unuia dintre ele mal l1111iortanl ur I• al• an t
noiutre r><>Pul , lmboglţlnd cu noi d•u uno -
t lnţel• noHI re de pre o 1l dorn nlu.
!ol rialul Ilustrativ liogat 11 vuiai (I 3 lm•tJlnl
olb-negru tl 12 pion • color) lnaoţ 1u I• tul ,
ca 11 rezumai.el ln limbi 11r4lne, mirt"" voloare
•<•&lui prtţlo l111tru111tnt d lucru.
Maria CONSTANTIN

DIMITRIE PAPAZOGLU - „ COMISAR PENTRU CONSERVAREA

MONUMENTELOR ANTICE, ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE "

I' raonollloteo multllolcralft n loootencnl colo-
nrlulul Dimitrie Popozoglu n•·•Io l relcvol4 d
lucrorea opftrutft Io Inc pulul oce tul an la Editura
MUitora, ln colecţlo „Fli ol neamului romane c'',
semnolft de col . I. lrujon 1 ll . colonel Con lanlln
CAzftnlşt onu.
ln curte noo lrft nota nu lnlenţlonftm A reccn-
•Am oceoslft lucrorc ; rcmorcAm doar cA I foorle
bln<vcnll4 prin rememorarea oce l I llgurl lnllftcft-
ralc de oflter polrlol, 0111 de eullura, arheolog I
muzeograf.
I orhn n lu l•lftm , pentru o ubllnla Of>Orlul
odu• dr li. colonel Papazoglu Io adunarea I pi lra-
rea volorllor cullurll molcrlale I 11lrltuol al
poporului rom4n, a ·upro unul UJ>cd rAma n ern -
nolol ln lucrorto 1><>menllA anterior, privind ocllvl·
loleo oa pe lftrlm ul cercclArll lrecutulul romAn°"",
care avea 1A - I gAaea cft I o oonllnnarc ollclall,
prin numirea a ln 1860, „ooml ar pentru oonstr.
\'orco monumentelor antice, arhl'ologl~ I Istorice".
lalA ln ace l cn un docum ni gA lt la rhh· Ic
lalulul Bucure li, fondul hlil\11 'ol, hitul
Crasna, Pot'.hcl nr. 1, document 110, pe care vrem
sA-1 aducem la cu1111flln14 celor lnterc„ţl :

Prlncl1>alclc nite DA Icni

Subprelcclu P I 60 Iunie 26
TcleoJAnul
~501
Parlnle,
„D. Prt{tcl11 prin 1lobod11I ordin c11 nr. 9'01 urmai du11d ol/), ,\f/n/1tru dt cul/u 1606 face ardlart cil
ln 11rma md111rllor luate de con1//lu/ Mln/1/rutul aprobolll 11 de mdrlla 10 domnitoru/ ptt1lru conun,arta
monumtnldor anllce. arheolog/ce 11 /1torlce - I). Maior IJlm//rle Popado/11 (blnclnţcl°' • Pop„oglu). numii
cnmlMr cu trumltl ln1drclnart, cart na ul://o Inate M o1101tlrilt 111 dl lrlclclt Ol/ul, Mu ortu, IJdmlJool/a I
lu"""'
Prahova 111<1 {act! ctrctlllrllt cuutnllt cort pt1lt acule :/le oo 11tnl 11 ritu, 11b annolul dar lnllmpl11lndu
ou•I ordin 1lobodu ln aumtlnarta cdrtla ad11u lnuflaf/t /)u . co 111 da/I pt dald, a lnlunl ""'' tu11tnllt
I), Maior ln m omtnlul ct 1t '"' ordia ln lucrarto ct t a {au , tind va a11ta lr<baln/0 {drtl a lnllmplna VfflJ
pltdlctl d11pd cort ari lrogt rll1p11ndtrt.
Primi/I arto•lll lncrtdlnfarta 01tblltlor mtlt con1ldtra/ll

• ubprt{tc/n M . Cllplum
Cuul,..111111 1lartf al ach//ulul J:rooartlt- ra1na"

Nu putem precb.a clacA actasLA vltllllrc a a\'ul cu I. I. Cuu, A fi malrrlallul • ..,. LA vullA ,
loc; r><>•le din cauza mulllplolor ale 1>rcocu11Arl, prin renumita „ curalc arhcologlcA" , ln pull 11
orlonlalc fn ocel an pentru fmbogAţlreo co1ccţlol, 15 aprlllc 1861.
• fost reţinui, tl de abia ln 180 I, dupA a convorbire lldca PAPOIU

188

https://biblioteca-digitala.ro