50 de ani de la greva istoria patriei noastre.

momente de maximă im -
portanţă din lupta conlinwi, necurmată a româ -
minerilor din Lupeni nilor penlrn independenţă na\ională şi libertate
socialti, munca plină de abnegaţie şi geniul ncalor
al al'cslui popor coburilor din daci ~i rpmani.
Consemnări din Muzeul >.'u c~isl~i dală semnificativă din lrcrnlul nostru
pc care muzeele l'U profil de istoric să nu o prezinte
mineritului-Petroşani fie in cadrul cxpozi\iilor de bază, fie in expoziţii
temporare . apclinrl la dornmcnlc, h:'ir\ i, grafil'c,
imagini folografil'c originale, decupaje din presa
\Temii, obict'lc lriclimcnsionalc realizate de lTL'a-
lori anonimi sau l'nre au apar\inul unor mari pcr-
~onalilă\i. lurrări de arl:1 plastică l'U lcmatită
aclet'vală ele.

ANGHEL PAVEL Pornind de la al'caslă rcalilalc , o atenţie dcosc-

uzl'clc ele istoric sinl oglinda vie a lrernlului
M ~i prezentului. a lol t'eea cca realizat poporul
român de -a 111n gul milenarei sale istorii.
E le rerlau in mod \'Cridit', prin intermediul m:'irlu-
riilor rlc cpol'ii, c·ctc m'.li ele scamă cvcnimcntc din
hilă cslc acordaUi, in t'udrul expoziţiilor muzeale
<Ic istoric, ilustrării drnmatirci inrl<'şl:1ri de la i11t'c -
pul11l lunii august a anu lui 1!):2\l. din \ '::tlca .Jiulu i
greva de la Lupeni - care, aşa cum sublinia tova -
răşul :'\'icolac Ceauşescu. cslc „ . .. Prima lll<tre
btltcllie de c/asâ din şirul luptelor soc iale din perioada
cri:ei economice ... ", dcsră~uralli suh co11cluccrca
ncmijlocil:i a Partidului Co111u11isl Homân. Astfel ,
la ~lu zeul de istoric a partidului comunist , a mişcă ­
rii revoluţionare şi clcmocraliee cl in Homânia, \lu -
zeul ele istoric al H.S. Homânia , \I uzcul ele istoric
a :'lloldo\·c i la şi, ,\ lu zeu l ele i;loric na\ionali\ şi
arhco lo11ie - Conslon\a, \lu zcu l Tării Crişurilor -
Oradea, \!111.cul judeţean de istoric (;ala\i, \lu1.cul
Olteniei - Craiova ele., momentul „ Lup en i l\J 2\J"
este ilu;lral prin materiale Cl' se referă alil la situa-
ţia grea a muncitorilor clin întreaga \nră şi in special
a eelor,, mincri. cil şi la desfăşurarea lupt elor din
\'al ea .Jiului şi soliclnrizarca înlrcgului prolelnrinl
romt\n cu e roicii mineri. Si nl expuse o ser ic ele
materiale - extrase clin presa vremii, l clcgramc,
manifeste, a[lşc, ima g ini fotografice cc redau cau-
zele ridicării la lupl<i a minerilor şi vorbesc ele la
sine despre modul L'Ulll au înţclc; guvcrnan\ii nc-
mii s:'i rczoh·e cererile le !(ilimc a le oamenilor i111 -
pi11 şi în pragul disperării ele condiţiile de mund
şi de Yia\ii sub11 111 anc cc li se orercau.
\'izilatorul care cslc inlcresal stt cunonscă îm[t
mai incleaprcrnpc lupta pentru o \' i a ! ă clemnft dusă
de minerii \'i!ii .Jiului, înccpind din n doun jumă ­
lale n veacului lrecul şi pinft la rt•\·olu\ia ele e lib erare
soc i a lă ş i naţională nnlifascislă ş i anli imp er iali s t i'.t
din august 1911. inclusiv lragil'clc even im ente petre -
cute in august 1U2\l la Lupeni. ariă la :lluzt•11l mine-
rilului clin l'ctroşa ni 111tirlt1rii dcoscllil de preţ i oase ,
clocnmenle ele marc ,·a lo arc şi cu pro[11ndc semni fi -
caţii. :'.\:u ne propunem. in cele cc urmează să racem
o prezentare n cxpozi\ici de bazi\ a aces tei instituţii
muzeale. l'i doar să scmnaliim o parle din num eroa-
sele pic~c pc car~ ca Ic păstrează [ic in cxpozi\ie,
fie in clcpozilc - prot'c;e ,·c rlrn lc, memorii. t ele-
grame. nolc inform ati\·e. nfişe. im agini rotograficc· ,
extrase din presa \'remii , olJicclc cc :rn apar\in11l
unor mineri şi oq~aniza\iilor munciloreşli loalc
ilusll'incl rresca luptelor clcsriişuralc de prolclaria-
lul \ ' ăi i .Jiului li111p ele şapte decen ii, munca ile -
ga l ă, plină de risc uri, dus'i de l'arliclu l Comunist
Homân 1n rinduri lc acestui atli\' d c la şnmc nl al
rlasci muncitoare din ţnra noastră. \luzcul min er i-
! ului posedă al'lelc de ln[iinţarc a 11nor soc i etăţi

https://biblioteca-digitala.ro
G11rcl de mirul la /11cep11/11l sccol11/11i XX
mini ere , slal11lc ale aecslora, c·onlrade L'olc e li\·e
d e llll111t'li , ima gini [olo gra[ice in[<i!i~incl guri el e
mină la s rir ş il11l sceo l11!11i al XIX - iea ş i incep11l11l
secol11J11i al XX - iea, un 11111mir i111pres ion a nl el e
nnelle ş i lchnică mini e r<i 11liliza l:1 la primel e ex-
ploaUiri carbonifere clin \'al ea .Ji11J11i, loal c corn,li-
l11ind11 -sc, in ansamblu ş i fiecare in parlc. ea 111ăr ­
lt1rii cloc\'enlc. us11pra concli\i il or g rel e d e mun c<i
a le minerilor ş i a slabei lor sa l a rizări. l'a \:1 de ex plo a-
tarea la rnrc erau supuşi, 11111neilorii m a relui bazin
carbonifer s-a11 ridicat la lupt ă ln nenu111ăral c
rincluri. Şirul at\iunilor re\' enclicali\'e a ro s t de s-
chis ele con fli el ele ele 111uncă din a nul 187-1 ele la
Petro şani ş i continuat prin greva, cu un larg ecou
tot ele la Petroşani clin 1885, 111anifesla\iilc prilc·
juitc ele sărb<itorirea zilei de 1 l\lai in anul 1890
ş i g reva clin vara anului 1892 la care au participat
peste 1 500 el e mi ncri.
Anul 1920 reprezinlă penlru clasa muncitoare
clin Valea Jiului un important moment ele ridicare
la lupt ă. Dintre materialele expuse in cadru l cx-
pozi\iei de bază a ,\luzcul11i 111incritul11i, referitoare
la aceas tă perioadă, rc\in aten\ia telegramele clin
Juna marlic 1920 prin care se anun\<i intrarea in
grevă a noi şi 11 oi detaşamente ele muncitori mineri.
Astfel, numai la mina Lonca , in marlie 1920 , au
declarat grevă, cerind mărirea sa lariilor, peste 2 OOO
de muncitori. Facsimilul clupă Rapor/111 inspecto-
ratului minier. clin 15 iuni e .1920, in care se arată
e<i muncitorii clin Valea .Jiului si nt hot ări\i sii con-
tinue lupta p e ntru ob\inerea ele drepturi , dovedeşte
că in vara anului 1920 minerii ac\.iona11 in moci
hotărît şi deschis pentru imbunătă\irca con di ţii lor
44
https://biblioteca-digitala.ro
de m11nt'<i ~ i de via\ii .. \l e n\i }i so lidari rn lupta
c lase i m11neiloare din inlreaga \arii, minerii inlr[l
în ar\i11nc in toamna anului 1\J21J , odată c 11 clerlan -
şarea g rew i ge nerale . l'esle \l OOO el e m11ncilori d e
la l' c lro şa ni. l'ctril :1, Lon ea . . \nin oasa m a nif es l L'ază'
in sprijinul gr eY i5lil o r , fa pt aleslat ele un dornm c nl
apar\inind ln s p celo ra lul11i ge n era l al minelor ele
eărbune.
;\lo menl d e o imporl a n\~i nueialii in v ia ta \i'trii
noa s tr e, crearea l'a rlid11J11i Co munist Humân a
însemnat ridicarea pc noi C'11lmi a lupt ei elasei mun -
citoare. a or ga nizării unor mari bătălii el e clasă
menit e să zguduie clin tem elii orincluirea bmghezo-
moşicrea scă. Cum era ş i [i1e ;c, acest e venim e nt a
repre ze ntal şi penlr11 min eri o c•reştcre in amploare
şi profunzime a ac\iunilor lor. Deosebit este fapluh
că, în că in Juna septembrie a anului 1921 , s ig11ran\a
clin Petroşani semnalea~ă inlr-o So/el aclivilalea
Parliclului Comun ist Homan in rinclul muncilorilo1·
clin \'alea .J iului. Tot o S oiei a s iguran\ei clin Petro-
şa ni , datată 2-1 iulie 192·1, deci la scurt limp clupă
interzicerea aclivitii\ii Parliclului Comunist Homân,
informeaz ă pc prefec tul ele Hun e doara că minerii
int orga niza\i in sindicale care ,„ . . se depă rlea:ll,
de adevcira/11/ scop al s indi ca/i:ă r ii profesionale
permise de legile /11 vigoare .~ i ado pici principii de
ordin comunist . .. " Nota , expus<i in muzeu , dove-
deşte orientarea parlicl11l11i , in concli\ii le ilegalitf1\ii,
pentru folosirea tuturor formelor şi organiza\ii lor
ci e masă in or ga nizarea clasei muncitoare şi con-
ducerea acţiunilor acesteia i nclrcplale contra celor
care o exploatau.
 şi 106 accidente mortale - conform unor statistici
oficiale, văclil mic5orate. Acestor grafice le este
alăturată o hartă. rcalizalii pe un fundal imitind
cărbunele şi avincl ca viniete mici lămpaşe ele
miner, cc inclict'i numărul minelor uncie la începu-
tul anulu i 1929 incctase exlrac\ia cărbunelui. Ima-
ginea c întregită ele Deci:ia \lini sterului lndu st riei
şi Cllmer\ului în care se arată că „ ... pe ba:a cererii
comune c. societă{ilcr Petrcşoni. Lu peni şi Lonea
se inchid minele: I şi :! din Lon ea: JJl!Jo şi \ 'est
din Petroşani: \ ' est, J:'st şi Carolina din \ "u/cw1 şi
\ 'ic /oria din Lupeni precum ş i concesiun ile i\rpad,
Tere:a, Carolina şi Cri11adia".
Jn primele luni ale anului 1929 , conflictul ele
muncă <lin \'alea .Jiului, în care erau implicaţi peste
:10 OOO de „ ... robi ce scormonesc adincurile plim/11-
tu/ui ... ",aşa cum erau caracterizaţi minerii intr-un
articol apărut in numărul clin I aprilie 1929 al zia-
rului „l'niversul". nu a pulul fi solu\ional din
cauza refuzului patronalului ele a accepta selllnarca
unor contracte ele muncă colective cc cuprindeau
satisfacerea unor revendicări ale muncitorilor.
In aceste co ncli\ii, via\a tulmor minerilor -
conceclia\i sau muncind pc salarii derizorii, fără
siguran\a zilei următoare - dev ine deosebit ele
grea. Lfn grnpaj con\inincl numeroase extrase clin
presa vremii redă imaginea sumbră a situa\iei in
care se zbăteau 1T111ncitorii clin Valea .Jiului. Sub
litiul „ Grozăvia mizeriei clin \'alea .Jiului ". ziarul
„ Via\a muncitoare " publici\ , in I l martie 1929, un
articol in care se arăt~1 : „ />atru mine au {o st lnchise,

(;mp de muncitori ln minei - anul 1929

l ' n exponat deosebit de i nleresant este i\lani-

feslul, redactat in limbile romllm'i şi maghiară ,
adresat .„\Iuncilorimei clin \'alea .Jiului privind
sărbătorirea zilei de 1 \!ai 1928". El con\inc, ex-
primată deosebit ele clar, ideea de so lidaritate a
muncitorilor mineri cu proletariatul din \ară şi
<lin lumea întreagă: „De ta un capăt la celă/a/I al
lumii, 11111ncilori111ca organi:ată şi co rrştie 11tă sărbă­
toreşte cu insuf'le/ire 7.iua de 111/îi .\lai. simbolul
muncii creatoare .~i al desrobirii clasei 111u11ciloare ...
I 'e ni/i Cil Io/ii la aceastc/ să rb<itoar e mei reafli, sc/ uităm
o clipă multele noastre su{eri11{e. să 11e unim lntr-un
l'Uget cu proletariatul din loalli lumea .5i s<I prea-
m<lrim ideea de ln{ni{ire a popoarelor ~ i ideea de
pace". Acestui important document ii este asociabi,
în expoziţie, o fotografie de mari dimensiuni re-
dind un grup de mineri şi membri ai familiilor lor
la sărbătorirea zilei de l i\lai 1928.
Anul 1929, anul declanşării crizei economice a
capitalismului, in \'alea .Jiului prezintă un tablou
sumbru al lipsurilor şi mizeriei în care se zbăteau
minerii şi familiile lor. Încercările guvcrnan\ilor
de a rezolva gravele probleme cu care se confrunta
economia \ării , prin sporirea suferin\elor- 1nn·selor
şi introducerea unui regim de teroare, vor declanşa
mari bătălii ele clasă in fruntea cărora se va afla Grup slat11ar „Lupeni 19 29" de \'. Predescu (in
proletariatul condus ele Partidul Comunist Homt\n. expo: ifi e)
Numeroase grafice - expuse in muzeu - ilustrea-
ză scăderea extracţiei el e cărbune in Homânia. in peste 1500 de min eri au fost /lisa{i f'ără de /11cr11 , ba
perioada crizei, cu 50 %, redu ce rea vcritiginoasă a sa- mai mult; a/1111ga{i .~i din locuinfe/e pe care - pe
lariilor inanul 1929. comparativ cu anii 1913 - 191 "1, terenul socielă{ii - le-au construit :i cu :i, din
creşterea numărului accidentelor ele muncă clin banii nwnci {i şi smulşi din plinea lor". Cn alt
mine ca urmare a lipsei unor 1m'\suri ele protecţie articol, apărut in acelaşi organ ele presă , cu Lillul
a muncii : 2391 accidente soldate cu invaliditate „Starea muncitorimii clin \'alea .Jiului. :\Iii ele fa-

45

https://biblioteca-digitala.ro

milii mor de foame în regiunea cărbunelui''. descrie
slarca de spirit a minerilor : „ .. . goi, posomori/i,
r ebeg i/i de f'ri{/, chinuiji de foam e, muncitorii p/1-
curi -pllcur i, se sfătuiesc Intre ei, forfot esc pe ilm-
muri". Muzeul mincrilului de \ine docurncnle (in
ori ginal sau facsimile) privind numărul mare de
fr[1mi11Uiri ec nu avul loc în bazinul carbonifer al
\'ăii Jiului in prima parte a anului 1929. fn expo-
ziţie sinl prezcnlnle mărlurii privind demonstra\ ia
şo merilor din Petroşani la 30 ianuarie , g reva mun -
citorilor clin Lonea, dcclarală la 8 febru a rie, ma rca
dcmonslra\ic ş i g reva minerilor de la l.upeni din
'l7 [ebruarie, înce larea lucrului ele călrc angaja\ii
ele la Lonen în Juna martie, încercarea ce lor :wo
ele mineri de la Pelroşani, la lî aprilie, de a pătrunde
cu [or\a în se diul socielli\ii miniere clin Jocalilale
pentru a se face asculla\i de palroni , gre \'a clin
Lupeni din 10 aprilie.
Organizate sub dirccla înclrnmare a Parliclului
Comunisl Homân, aceste ac\iuni, indreplale spre
ob\increa unor revendicări cconomkc, s-au împlc-
Lil cu allclc cc urmăreau drepturi poliliec. 1n acest
sens, un rf1sunct dcosebil l-a avul succesul ob\inul,
in luna aprilie, de că tre comunişti în alegerile co-
munale ele la \'uJcan. Înlr-un document artul în
muzeu, se prccizeazti in lc gălu ră cu aceasln: „J\11em
onoarea a 11ă aduce la cunoştin/<i că ln ;i11a de 4
aprilie a.c. {licindu-se alegeri comunale ln \ '11/can,
dupâ cum era şi de aşteplal, a e.~il rn majoritate lista
comun i ş tilor ".
Pentru inlrca ga masă a mun c ilorilor mineri
era clar, la înccpulul anului 192\l, că silua\ia 1111
mai pulea conlinua, că lrcb uia pornită o luplă
sus\inulă pentru ieş irea din slarca clezasln19asă
în care se arin. Astfel, la Congresul Sindicalelor
lJnilnre care s-a \inul la Timişoara, in aprilie 1929 ,
in cuvînlul său, clelc ga lul minerilor clin Valea .Jiu-
lui arăln: „.Uuncilorii din r egi unea mini e ră se
nor gclsi in euri ni/ ln fa/a unor lupte eroice şi da/oria,
nu n11mai a muncitorimii din /ară ci din lumea
in/reagli, e:;/e de a sprijini aceaslâ lup/li " .
Ca răspuns la numeroasele ac\iuni ele concediere
ale patronilor şi a măsurilor luale ele călrc guvern
penlru prevenirea unor noi dcmonslra\ii , prin
arcslarea liderilor muncitorilor şi înlă.I'irea jandar-
meriei şi poli\iei cu trupe noi , minerii amenin\ă cu
declanşarea grevei generale. Sărbătorirea zilei ele
46
https://biblioteca-digitala.ro
Imagin ea seiliulu i Sin-
dicatului minerilor din
Lupeni, unde la 4 au-
gust ].<, 2.9 s-a /inul şe­
din/a conspiraliuli
l ,\!ai csle lrnnsformată lnlr-o adevărată mani-
resla\ic penlrn sn usra cc rca rC\·cndicărilor.
Penlru a împiedien marile cl emonstra\ii munci -
Loreşli anun\ale penlru zilele de 29 şi :-lll iulie,
poli\ia operează numeroase arestări. În ziua de
:1 august a fosl orgf111iznlă la Pelroşani, el e cMre
Partidul Cornunisl Homi\n, o conferin\. ă a organi-
zaţiilor din \' a lea .Jiului la care au parlicipal :IO
ele clclega\i intre care şi ncli\'iŞli ai Sindit'alelor
Llnilare. S-a holăril organizarea unor ac\iuni,
inclus iv g reva genera li\, [lirii avizul aulorilă\ilor
ş i publicilale, evilincl11-se nslfel măsurile de împie-
dicare a ei. Dalorilă ln'id l'i rii, clelega\ii la consrii -
luirc au fo;l arcsla\i în momentul înloareerii lor
acasă, c u l'Xl'l'p\ia celor de la Lupeni care, mai
Yigilcn\.i, s-a u ascuns pe la eunoscu\i. i11 ziua ur-
miiloare - I august - accşlia au linul o 11oui\
consfătuire c·onspirnlivt'i in l'llre au ucloplal hol ii-
rirea ele a d ec lan şa g rcvn. in expozi\ia muzeului
clin Petroşani este redală ima ginea casei în ca re
ş i -a nv ul se diul Sindica lul minerilor clin Lup en i.
ş i unde , la .J ::iugusl, a avul loc consfăluin'n rnn;pi-
raliv<1.
În clcsr:Jşurarea expozi!ici ele bază a :lluzeului
mineritului, cve11imenlclor pclrecule ln Lupeni ,
in zilele ele 5 - 1.i august , li s-a aco rdat o sa lă în-
treagă, [iinrl prezenl nlc pc clap e ş i cu un hogal
material ilustrativ clramalicelc confruntări ale
minerilor l'll aparatul ele represiune al s talului
burghezo-moşieresc·. l ' n g rupaj ele imagini folo-
gra[icc prezintă inlrnrea min ei „ lleana " uncie. în
diminca\a zilei ele 5 nugusl. muncitorii masa\i in
fa\a acesteia au refuzat să coboare la lucru ş i ele
unde, clupă eşuarea lralalivclor cu reprezenlnn\ii
patronilor, s-au incolonal ş i au plccal s pre minn
„Şle[an", imnginen gurii minei „Ş tefan ", a minei
„Aurelia", de uncie allc sule de muncitori s-au
înclreplal spre minele „ \'icloria " şi „\.a rolina ",
pentru a se uni cu lo\ii şi a lua cu asall uzina elec-
trică ce alimenta cu energie loalc exploal:'.1rile
ininierc clin jur. Alle ima gini din expozi\ic în[ă\i­
sează clădirea uzinei electrice clin Lupeni ocupată
de cei pesle 5 OOO de grcvişli, coşul clin curlca
acesleia cu urmele glonn\clor ce au rost trase asu-
pra muncitorilor ele către trupele ele jandarmi Lri -
mise în marc grabă să-i inlimideze şi să-i imprăşlie
pc mineri, canalul din curlea L'zinci prin care o
parte din grevişli au încercat să scape de gloan\ele
ucigăloare. inlr-o elocvenlă şi rnlremun1Loare
mărlurie a dramei pelrecule la Lupeni se conslituie,
in cadrul expozi\iei. fotocopia „Planului " <:Qnform
căruia s-au desfăşural ac\iunile de reprimare a
grev işlilor afla\i in incinta uzinei eleclrice şi „Ra-
porlul" poli\ici de jandarmi care alcstă, făr ă nici
un fel de dubiu, masacrul din curtea uzinei.
Jmaginea celor pelreculc la Lupeni in ziua de 6
augusl 1929 este rnrnplclală de o copie după „Ta-
bloul de locuilori clcceda\i la 6 augusl 1929 - im-
puşc::i\i", fotografiile unor mineri uci şi - Vasile
Golcea, Gavrilă \' iloş, Szigeli Dominic, Volcsics
Felix şi extrase din presa vremii in care se denun\ă
„ :'lfăcelărirea muncitorilor bărba\i - infomelarea
familiilor lor ", „ I.a Lupeni a curs făn'i vină singc
m1111ci Loresc ".
Ţara lnlreag:'i a fosl profund i mpresională de
modul cum guvernan\ii au in\.eles sii răspundă ce-
rerilor lcgilime nlc muncitorilor privind nmelio-
rarea condiţiilor de via\ă şi de muncă. O imagine
din expoziţie ii prczinlă pe scriitorul Panail Tstrali
la Lupeni. printre mineri şi care a demascat cu
vehcmcn\ă ororile săvirşile. lnlrea ga clasă munci -
redere par/ială a unui nou ansamblu de /ocuinfe din
Loare s-a soliclarizal cu minerii. :'llărlurii in accsl
sens sint lislclc de sub crip\ii şi lillurilc de arlicolc
apărulc in presa \Temii şi clin care cil<'\m : „ :\!asele
muncitoare ajută viclimele masacrului de la Lu-
peni", „G uvernul impiedică ajutorarea victimelor
de la Lupeni " ele. Al le imagini prezintă „Cimilirul
acciclenlaPlor", in care au fosl ingropa\i minerii
ucişi. De leama unor noi manifestaţii şi ac\iuni cc
puleau izbucni cu prilejul înmorminlării viclimelor,
https://biblioteca-digitala.ro
guvernul a luat măsura de a masa trupe care să
păzească cortegiul funerar. lmpresionează in mod
deosebit descrierea modului cum a decurs inhumarea
celor răpuşi de gloan\ele jandarmilor, ap~'\rulă in
numiirul din 11 augusl al ziarului „ Dimineaţa ",
număr ::iflal in colec\iile muzeului : „Cortegiul a
fo st formal astfel: un cordon puternic de jandarmi
deschidea drumul - apoi veneau carele urmate la o
oarecare dis/an/el de rude. încheia/ de 11n a/I cordo n
:~1re. JJe ambele pclr/i cortegiul era lncadral de douâ
cordoane de so/da/i. De asemenea, cimitirul a fost
mai din ureme înconjura/ ~i blocai de trupe, cari
n-au admis deci/ intrarea cortegiului ln forma ară­
tată ".
Luptele din \'alea .Jiului, soldate cu vit'Limcle
ele la Lupeni, au an1t un puternic ecou în inlreaga
Europă. O hartă expusi'1 în :\luzeul mineritului
arată centrele unde au a părul ziare cu pri nzind
articole cc descriau şi înfierau cele pelrrcule la
Lupeni. Astfel, sinl consemnate oraşele : :\loscova.
\'arşo via , Praga, Budapesta. Roma, Paris, Berlin,
Londra . Alăturate hăr\ii , sint prezenlalc extrase
din presa npărulă in aceste mari oraşe europene.
Luptele muncilorilor mineri clin cel mai mare
bazin carbonifer al \:'\rii nu nu Jual sfir~il in anul
192\l, prin vărsare de singe. aşa cum o clorcnu cei
aflaţi la cirma \i'irii. Ceea cc s-a pclrernl la Lupeni
Petroşan i
a a\'L1L clarnl să ridice , sub conducerea Parlidului
Comunist Roman, la luptă noi ş i noi detaşamente
ale proletarialului clin \ara noaslră. Nici in Valea
Jiului minerii nu au incelal lupta. La l :\!ai 1931,
inlreaga muncitorime de aici a manifeslnl inlr-o
unitate impresionantă pentru clreplurilc sale.
Imaginea folografică aflată în muzeu infăţişează
coloana demonslran\ilor mineri ce parcă nu se mai
47

Noua Casă de cu/111ră
.di11 oraş11/ Petroşani
sftrşeşlc. in anul Hl I 1. in Valea .Jiului are lo c o
grevă generală in cadrul căreia s-au cerul aceleaşi
revendicări înscrise în programul de luptă al mun-
-citorilor mineri.
:\luzcul mineritului din Petroşani posed{t semni-
Iicalive obiecte privind conlinuarea luptei de căire
mineri , avînd in frunte pc comunişti, in perioada
19:10 - 191 l. Astfel, in vitrine sint expuşi ciucurii
<:e au apar\inul steagului organiza\iei P.C.R. din
Petrila, confec\ional in anul 19:.lG şi îngropat,
datoril<I prigoanei anticomuniste. în anu l 19 to
imprcună cu a ll c materiale. După revoluţia de l'li·
berarc soc ial ă ş i na\io na l ă a ntifascis tă şi anli impcri -
alistă, dezgropindu-se s-au găs it intac\i doar ciucuri i
.steagu lui. De asemenea, se află num eroase scr isori
ale de\inu\ilor politici şi obiecte lu crate de comuniş­
tii din \'alea .Jiului in inchisoarea de la Caransebeş.
\'ie\ii noi a minerilor, grijii permanente fa\ă de
.condiţiile lor de muncă şi de trai pur'lată de condu-
cerea de partid şi de stat, personal de tovarăşul
Nicolae \.eauşcscu, secretaru l genera l al Partidului
.Comunist Român, preşedintele Republicii Socia-
Jislc România , noii înfăţişări a aşezărilor din
Valea .Jiului le sinl consacrate a ll e spaţ ii in ~fuzeul
mineritului din Petroşani. Conlinua perfcc\ionarc
48
https://biblioteca-digitala.ro
\ 'edcre din ora.~11/ f ,11·
peni
a t ehn icilor de lu cru in abataje, marile şi modernele
carli ere de locuit, numeroasele dotări socia l-nr! ·
turale, noile intreprinderi pentru se rvirea po-
pula\iei apărute in oraşe l e miniere vorbesc de la
sine despre nivelul ele trai tot mai ridicat a l oame-
nilor muncii de aici. despre perspecliva lumin omă
deschisă linerilor, tuturor locu itoril or \'ăii .Jiului.
RESl"ME
L'auteur prt'.-scnte, cl'aprCs Ies matedels existants dans Ic Muste
de l'exploita lion 111111ii'rC' de Petroşani, la situation cx tri:mrment
diffici lc des mincurs ele la Valll~e du J iu el !cu r lutt c pour lllH" vie
meilleurc, dl·s la deuxil-m<' moi11r du XIX siCclcs .L('S dirigrants du
pays avaicnt essavC ele rt~soudrr lrs graves probll•mes ele la crisc
Cconomique, qui si'vissait dans le monde cnticr clepuis la fin de Ja
troisiCme dCc('1111ie de notre si(•cle, par de massifs licencicments.
eu fermant Ies mi11es ou en baissant vcrtigineusement Ies salairrs.
Cela a clt'clc11che de nombrcuses revolt cs des mineurs organisCs ct
dirig(•s par le Pani Commuuistc Roumain, l 'apogfe t~tant attemt
par la grCvc du 5 6 aol1t 1929 qui a cu Jîcu a Lupe111. La rt'-pression
crue ll e ele Ct'tlt' grCve n'a pas pu ant'.-antir r e Jan rCvolutionnaire
des mincurs, leur luttc qui a continue jusqu•a la victoirc de la
RCvolution socia le et nationale antifasciste ct antiimpt'•rialisk.
Pour conc lure, l'auH•lir decrit Ies uouvelles conditions de travail
ct de vie des mioeur<. dr la Vali(~<' du Jiu ct mont re le soin perma·
ncnt du Parti el de l'Etat pour l'cxistence de ceux: qui autrefois
(~taient appcl6s "Ies foui ll curs de la tcrrc".