VECHI MONUMENTE MEDIEVALE ROMÂNEŞTI DIN VATRA SA TULU I SĂLIŞTE
(JUDEŢUL SIBIU)
nţ~a c_ ~ce tăr~i arheol?g_ice iniţiate în anul
I 1985
nt
111 ah , te, Jud e ţul S1bm, a fost ac ca de a
surprind ansam.blul structurilor satului mecli -val (lăcaşe
de cult, cimitire, lo cuinţe , anex gospod ăr ş ti, fortificaţii),
în corelaţie cu aşez ă ril - pr existente şi cu cea co ntem-
pora n ă. Pînă în 1988 s-au dezvelit ruin 1- unor monu-
m ent el cult, care constituie subi ctul aces tui articol,
s- au făcut sond aj în mai multe lo uri din vatra şi ho-
tarul satului.
ăli ş l a S ibiului -t astăzi, ca ş i în se olul al XIV-l a,
de cînd dat ază p rim le m enţiuni cl ocu m ntar al sa tului ,
una clin aş zăril mari ş i important din part a c ntral-
sud i că a Tran silvani i. În s colul al X lV-1 a şi prima ju-
mătaL a lui urm~tor, a fă ut parL din pos sit.mile
ard len ale domnilor Ţării Român şti. supra ac stui
aspc t vom reveni în part a finală a lucră rii. stăzi,
comuna c uprind , în niarc, ac 1 aşi sale ca şi du a tul
ml aş ulu i.
a Lul m cl.i val ra a.,czat p l ra t'lc înalte c măr­
gi n se lun ca i nuncl ab iEt a rîului Săliş te . La sud ·c în alţă
el ·~luril promon Lanc ş i s el s hid p -r p ctiva a upra
munţilor ibinului. Dup~l canalizar -, lunca a fost po pulată,
iar cas l s-au xtins pe valea r îulu i, a olo und a fl ă
c n trul om un i.
I toria satului a fost intens cerc ta tă el e cătr i ·toricul
Ioan Moga, n ăscut în Săfrşte . Interesul p ntru do u-
m ntel şi monumcnte1e satului e te vă dit şi în opera
lui Ioan Lupaş 1.
Ioan Moga a fost m ar torul el 'm ant lării vechii bi se-
rici clin ă liş t - , cl ărîmat ă pentru a face loc lic ului şi clă­
dirilor an x . !n articolul publica t în „ nuarul Comisiunii
Mon iment lor Istorice", Cluj, 1932, l descri biseri ca
a flată l a ac a d ată în ruină2 .
Terenul aflat l a st, nord şi, parţial, la vest ele lă­
dir a Li c ului Agroindustrial a fost cercetat sist matic,
c ca c a p rrnis d zv lir a fund aţiilor din piatră, r com-
punerea planului bisericilor ş i · c re tarea mai multor
morminte n ederanjate din cimitir. ( Planşa a II-a).
C rcctarea s-a conc ntra t l a est de clă cl irea şcolii,
acolo unel e în 1985 au fo t surprins urmele a tr i ziduri
d fond aţii din piatră, paralele, ale căror raporturi strati-
gr afi c au fost evid enţiate în sec ţiunea III.
Consid eraţii stratigrafice
Secţiunea III p oate fi consid erată un exem plu il~s­
tr a tiv pentru succesiun ea str aturilor ele depunere apa r ţi­
nînd unor poci istorice distincte. Corelarea stratigrafiei
cu siturile arheologice permite i den tificarea mai m ultor
etap ale activităţi i de con s trucţi e.
1 A se vedea, ma i a les l ucrarea lui. Joc{n iVIoga, „Mai'gin ea.'';
D1,1cati1l A nilaş1~lui şi Sca11mtl Săliştii, în Scrie1'i istorice ( 1926- 1946),
CI uj-Napoca, 1973, p. 56-88: ş i I. Lu paş , Ctteva pa.gini din ti'ecittitl com it-
nei Sălişt e, ' ibiu, 1903. Autorul nu exclude l ocal izarea castrului Sal go pe
deal ul Mogoradia, acolo uncie ar fi ex istat urme de ziduri . Identificarea
nu are un temei istoric sol id. De a ltfel, nu am constatat urm e de ziduri
în acel loc .
2 I. Moga, Cea inai veche biserică din Sălişte , ( j ud. S ibiit) în Moga
I . op: citi, p . 296 - 298, cu o sch iţlt a monu mentulu i ş i fotograf ii
făcute în inter iorul navei . Datele oferite de autor a u serv it pentru
ident ificarea monum entului şi, mai apoi , ca termen de comparaţie pentru
r ezultatele obţ i nute .
14
http://patrimoniu.gov.ro
PETRE MUNTEANU BE Ş LI U
olul viu es te format clin prundi ş . Stra tul ce îi uc-
c. cl_c est~ g-'. u de icl cntifi at, compus fiind , [n parte, din
111s1pul _ş1 p1 t:·işul celui prec dent şi clin pămîntul n gru
al c lu t sup n or. C rarnica din ompun.cr e însă îl indivi-
du ali zează ca un strat ş i niv 1 el loc uir clcos bit. Nivelul
superior Le m ai gros, car acterizînclu-sc prin culoarea
neagră şi co nţinutul d m ateriale: fragm nte cer amice
bucă ţ i de ch irpic şi de lemn ars. '
Locuir a m cli vală cuprind str a iuri c s pot grupa
î n felul urm ă tor:
l. O gr oapă căpăcuită cu mortar, un str at ele mortar
ubţir ş i unul format cljn bucăţi d cără mid ă sînt legate
el fundaţia clin piatră ele rîu lată d 0,70 m;
2. N iv lul stra ti gr afic pr z n.tat . L acoperit cu un
strat d nisip. În pari a lui sup ri a ră c află fracrm •111.e
el e bîrnă clin 1 mn ş i un strat abia vizibil el t=-1;cuiarn;
3. Niv lul d construcţi al el i de a doua fund atii
clin pi a tr~l nu st sesizat aici cl · 1torită unor interv ntii
ulteri oar ' la t 111 li . În sch imb, 1 se poat ob -r va În
cţ i un C''l JV. Stra iul d nisi p galben cs l niv laL cu
p··1mîntul n gru scos din şanţu l c lei d a dou a funda ţii.
Ultimcl s traturi ilusLr - ază perioada d cl ărî marc şi a ti-
v ităţ il dilitar cont rnporan (Planşa a IV-a).
Dotalii! Lra ligr afic din alte s - cţiuni sînt util p 'n-
tru reconstituir a evoluţi e i celei el a doua construclii
clin p i atră . în profilul şanţului c continuă faţa altarul~1i
a apărut, im diat ub talpa zidului , un strat de păm i n t
roş u , incendiat, iar î n . ecţi un a [ niv lul unui parn j
am najat pc un strat el e părnînt galben s upr apun e
groapa unui mormînt. pcrioad[t anteri oară sle ilu -
traF1 el n iv lul. poclcl i in oncli at. dintr-o lo u in ţă, si tu-
aţi : tr a L i gra fi că î nrcgis traL[l î n s c ţi rn .a II.
Descrie rea siturilor arh eologice, morfologia monum e n-
telo r.
Gropi] d par vizibile pc profilul d - vest al s cţiunii
III , urmcl unui şanţ a clîncit sup rficial în tratul d
prundiş , ca ş i bu c-l ţil d lu t ars , într car un le poar tă
ampr nta bîrn lor cl in sch 1 tul loc u i nţelor, înt tot
atîtea inel icii ale xi tcnţei unei locuiri din epoca fier ului.
Din p r ioada evulu i mediu provi n d ouă construcţ ii cl in
m aterial durabil şi un a din lemn. De ş i fund a ţiile a u avut
ele suferit de pe urm a sp oli eri i, astfel î ncît în u nele I -
euri se p ăstr e ază num ai negativul fund a ţ i ,ei, iar în altele
g r opile au distrus chiar şi mar ginile şanţu lui de fun da-
ţi e , se poate r econ stitui pla nul monumentelor.
P a:ima dint r biseri ile ri d ica te l a S ăl i şte a avut fun -
daţia clin piatră de rîu lega tă cu mortar hidraulic. O
singu ră cărămidă l ată de 0,04 m şi lungă de 0,22 m a
fost vi zibil ă în str u ctura fund a ţiei. Zid urile sînt la te ele
0,70 m şi se aclîn c se în părnînt la 0,50 m faţă de n ive-
lul de călcare medieval. P e fund aţia d n ord se păstrează
o p arte din elevaţi a i ni ţi ală a zidului r efolosită în tr-o
construcţie ulterioa ră. Fragm ent ul d e zid 3 din piatra el e
3 El evaţ ia din piatră a z idul u i de nord al b iser ic ii 3 se vede în foto-
grafia din interiorul naosulu i, vez i I. Moga, op. cit„ fig. 6. CTLr5.miz ilc
de 0, 225 X 0 ,036 XO,11 2 sî nt datate îna inte de 1350, vez i H. Fabin i , Sibiitl
gotic, Bu cureşti , 1982, p. 77.

/ ' /' //
l !anşa a II-a . P l a nul sec jiunil or
arheologice a m plasat e în curtea
/~
licc ulu i din S[Ll i şte .
rîu a re lăţime a de 0, 55 111 . Nivelul form at din bu căţi de
că rămidă şi <Că r ă mi zi de 0,30 X 0,1 5 X 0,03 111 găsite în ni-
ipul cc acoper ea fw1d aţiile bisericii dovedeş te existenţa
unui pava j de 1acest fel.
Trnse ul fund a ţiilor pr ezintă pla nul un ei biseri ci sim-
ple, cu n ava cvasi dreptunghiular ă , n eco mp a rtimenta tă ,
cu lungimea măsurată în interior de 4 111. Latwt'ile scurte
sînt inegale. Cea de la est era de 2,8 0 m, la vest măso ară
3 m . Altarul este r e tangular. Sînt de re m arc t, ··1lături
ele dirnensiunilie reduse, pla nul s implu şi proporţia de
1 :2 între altar şi navă . Ciudată este forma navei deve-
ni tă neregt1Lată datorită devie1rii fund a ţi•ei d e sud . in
profilul secţiunii IV dis tanţa de la m alul şa nţului de
fun daţie pînă la faţ a zidului est e de 0,2 0 m, a r ătî nd că
devier ea zidului s-a făcut dup·l. trasar ea şanţurilo r de
fundaţi1 e . Zidul deviat se ţese cu oel de la vest prin inter-
mediul unui bolovan de rîu uri aş . Spaţiul gol a fost
http://patrimoniu.gov.ro
Planşa I. Amplasarea v -chii
biseric i pc o ha rt[La sa tu lui Săl i ş­
te ci in anul 1860 (clup[L Ca.1·tea
fumlitan/, a l oca l il[Lţi i )
umplut cu mortar, înceroarea de a mări la tura de ve. t a
navei, pe acolo pe tmde se făcea intirar·ea, are ca urmare
deformarea planului (Planşa a III..,a).
După dezafectar ea bisericii, disproporţion1ală în form ă
ş i neîn căpăto are , s-a ridicat în spaţiul din interiorul na-
vei şi la vest de ea o co nstrucţie din lemn, în mod cer t o
biserică (B 2). Urmele de bîrn:e păstrate în secţiunea
III au grosimea de 0,15 m, lungimea de 1,30 n1, fiind
or ientate nord-sud; lasă un spaţiu de 0,90 m între
ele. Alte două urme de bîrne au apărut în si c ţiunea . 3
IV-a, la o distanţă de 1,50 111 una faţă de alta . Urmele
p ă strate nu p ermit re constituirea planului şi st abilir1 ea
dimensiunilor. Se poa te afirm a însii că biserica era bi-
compartim·entată , per· eţii din bîrn - fiind tencuiţi .
Cea de a treia biseTică (B 3) refoloseşte în. parte fun-
d aţiile laturilor de n ord şi vest ale prim ei bis·eric i. F un-
d a ţia lată de 0,60 m a zidului de sud are talpa formată
15
 S!

r --

' $ 1'1
- -:----+-- - - --,
1

- ·- ~.--1---r
- 4 \O

1
1
I
~ -- A - .... ,..,,.,.,..?AQ.E ~{\s ~oR kA

B - ·nN~~~ blll ~nu.: •~ RCU &i

• • - -1
c - '*UUW1.~1e b9.i ... .._,....;o~ "v &~
.h - '{l.)Uw.,T\, NI „._Tt.\.. b(" 2~.J - f'Q.'~veR_
. ""°SA.'l ~ ~
L - ~ 'b bE. C'~AA~I~ _ ~ ~

:I;° - ko~ k\~T!: ""-\>~Q.}~-.J~t.Jh „ ~~

t" - M.e>R.."""Î\lt ~~t_t-j".,..._, w t:.'\Q.~ ( 'bt
fi - 'I! <~ \ l>.l ~-"v:t\\b~ \JLTI!'R;O~ l~"'~'-'

Pl anşa a III-a T rase ul z idu ril or ele

!iii\ fondaţ ie a le b iser ic il or l ş i 3
surprin se în săp[Lt ur ă a rh oJog iclL

din bolovani m ari de rîu, lărgind astfel navia pînă l a
5,80 m măs uraţi în interior . Zidurile de fundaţie nu a u
acelaşi asp ect îngrijit ca şi zidurile primei biseri ci. Fun-
daţia zidului de sud-vest, despă r ţito r al n aosului de pro-
naos, este compusă dintr-un amest ec de piatr ă şi că ră­
midă. Intrarea în altar se făc ea prin două uşi practicate
într-un zid de cărămidă. Zidul se sprijină pe o fund a ţi e
proprie la sud, pe fundaţia bisericii vechi sau pe o sim-
plă piatră pla tă, de dimensiuni m ai n11<:'11'i , în pa rtea de
nord.
T rei contraforturi au fost dezvelite pe latura de nord.
Cel din mijloc se află în locul de adosare a fundaţiilor
biserici1or 1 şi 3. P1e 1atura de sud au apă rut în săp ătur ă
două oon traforturi. Existenţa unui a l tr e~le a este nu nu-
mai posibilă ci şi ne cesară . Contraforturile sînt de di-
mensiuni diferite, iar zidăria , formată în principal din
piatră şi mai puţin căr ăm~dă. Structura explică rezis-
tenţa şi existenţa lor pînă astăzi (Pl anşa a III-a). Schi ţa
bisericii publicată de Moga ne cesită o corectură a for-
mei altarului, decroşat faţă de navă 4 .
Pridvorului afla t la vest îi aparţin fund aţia lată de
0,50 m şi p avajul alcătuit din piatr ă şi cărăm id ă . Dimen-
siunil lui vor ră mîne n ecun oscute, fundaţiile aflîndu-se
sub clădi,ri1e actuale. 1
Interiorul bisericii a fost pavat cu că rămi zi hexago-
n ales. În săpătură s-au desoopedt d ouă fragmente de zi-
dări1 e formate din două rînduri d e că rămi d ă şi piatrft:
unul în l egătură cu stîlpul de nord ,a l feţei altarului, i ar
al doilea deasupra fundaţiei bisericii l. Fragmentele se
datore ază unor intervenţii ulterioare.
Zidul de la est de altair, cu o co mpo ziţie eterogenă
(cărămidă, ţiglă, piatră) şi aspect n eîngrijit, s- a con struit
într-o perioad ă tîrzie .
Oimitirul a avut de suferit încă şi m ai mult, din
cauza lu crări1or oe a u însoţit edificarea noii clădiri a li-
ceului. Mormintele aparţinătoare primei biserici se p ot
identifica clup[t str atul ele nisip galben ce le acoperă
şi dup ă lipsa, în gener al, a obiectelor de invcnt'i.r. Ex-
cepţie face mormîntul 4 din partea de s ud-vest a na-
vei care păstr ează resturile unei platform e din bîrn e de
lemn impregnate cu ră şină 6 . Astfel se explică faptul c;l.
s-au p ăs trat bîrnele în timp ce scheletul, în (. :Ca m ai m are
parte, a dispărut. Pe platforma din bk ne de lemn -a
găsit un inel de argint. Mormîntul 6, ce c onţinea sche-
letul unui copil, a fo st deranj at o d a tă cu săpă tura şan­
ţului ele fundaţie pentru biserka 3. Probabil, prim ei bi-
serici îi aparţine morrnîntul cupr.i ns între fund a ţiil e el e
sud ,a le celor două altar·e . Chiar d acă cer cetările terenu-
lui de l a nord nu sînt complete, se poat€ aprecia că
den sitatea mormintelor din jurul bisericii nu este rn are.
Po ziţia mo rţilor era cea obişnuită , pe direcţi a est-ve t,
cu braţele încrucişate pe abdomen. Gr·oapa mormintelor
nu se a dînceşte m ai mult de 0,50- 0,60 m faţă de ni v'=-
lul de călcarre, fără a pătrunde adînc în stra tul de prun-
di!ş.
Mormintele din grupa a doua p ot fi atribuite bi e-
ricilor 2 şi 3, avînd inV'entar funer ar: cuţite ele fier de -
coperite în monnintele bărb a ţilor şi obi1ede de pod ab[t
în cele ale femeilor . O singur 'i mon e d ă din secolul al
X VIII-lea a apărut ca inventar funer ar . Singula r ă este
descoperirea unor obiecte de p o d oabă ( verigă din sîrrn i'l
d cu pru şi fr agmente dintr-o curea de piele cu ţint2 )
într-o sim pl ă groapă, fă r ă sch elet.
Materialul arheologic
P ăs tra t într- o pronunţa tă
st ar e fragment a r ă , făr ·~ a
lăsa posihilită ţi de întregire,m aterialul cer amic permi te
identificarea unor forme, tipuri sau categorii şi încad ra-
Pea lor cronol ogică .
Cîteva fragmente din pereţii unor vase atipice, atri -
buite Ha llstatt-ului A, au fo st descoperite pe solul viu7.

4 I. Moga, op. cit, fig. 1. N ici contraforturile de la sud nu au fo st 6

consenu1ate în sc hiţă .
5 Alte infor maţii de spre arh itectura ş i pictura b isericii a se vedea
în a rt icolul lui Ioan Moga. În săpătură s-au descoperit fragmente de
tencuial ă pictată pe st îlpii feţei altarului. P e o bucată de tencuială era
scrijelit cu car actere chirilice num ele „Văsă li e" .
An aliza c hi m i că a fost făc ută d in g. Natalia Deac ele la Co mplexul
Muzeal Sib iu, căreia îi mulţum im ş i a ic i. Probab il, răş in a fol os ită pentru
impregnarea bîrn elor era de brad. Sta rea pr ecar ă a l() mnulu ia împ ied icat
determinarea ese nţe i lu i.
7
Identificarea cer a mi c ii hall statti ene a efectuat-o prof. Iuliu P aul ,
căruia îi mulţumim ş i pe aceasi'rL cale .

16

http://patrimoniu.gov.ro
 Ot---+--- 1mf--_---<2 m

SOLUL \liU Nll.Jf.LARE CU PĂMÎNI BRUN

NilJEL HALL~iTAH.IAN OORÎMĂTURĂ ~ Nlv'I' t),,;)

~ PĂMÎNT NEGRU CU URME DE ARSURĂ UMPLlJTURĂ GROAPĂ COMUNĂ
( 1-.. i I El '/·C I C )

EEJ MORTAR. I ti l'/t:'. :'.i1 I

Pit:TR'EAR'5E (~l ll/5L I

m STRATCU FRAGMENTE DE CĂRĂMÎDĂ

cJ: i ;_, :.._ B1 I
BÎRNA ( 1'i!VE L B2 )
!im NiSiP Li MllE DE GROP.I

m PIGMENT! DE MORTAR , T NCUI LÂ tsziLJ SOL VE6ETAL Pia.n~aa ! \ "-a. Pr fi lul ·11.>l i< :t l
( ~,! I/EL_ B2.) s ·cţi. 1111 ii 11 [

Ceramica geto-dacică este r eprezentat·l prin formele

specifi ce cat egoriei cenuşii, lu cr ate la r on tă (fructier:\
castron) cît ş i prin ceramica lu cra tă cu mîn a : oal -bor-
can, opaiţe (de la oar e s-au descope rit toarte cu „c2p"
ele prindere) sau vas·e de pr vizii . C r arnica c n u şie este
orn·m1 entată cu linii l ustruite în va l ·au ob lice, iar c a
lucra tă CLl m îna, cu b rîie cr estate s·1u al veolate, al vc le
disp use în formă d e cer c ş i aşa - numitul „pom al v i eţ ii '·.
a
Fusaiole din lut au fost găsite în secţ i unea V il, într-'J
b
poziţie: secundarc".1' ( pl a n şa a V-a: a - h şi a l-a: h, l,
m).
Nici fracrmentel e de oală de tip Kragennnd re oltate în
ă p~1tur~1 nu permit recon stituirea fo rmelor sau pr ec i zări
asupra dimensiunilor, în afara lă ţimii buz lor rotunjite:
0,010-0,015 m. P er ţi i subţiri ai al lor cu buza lă ţită,
arse într-u n m ediu oxid o-r educă.t or, înt d cor a ţi , ele
obic i , cu caneluri. Un fragm ent dintr-un va.· cu p -
reţii mai groşi es t e ornamentat cu alv ole încGdr nte el e
lin ii inci zate. Frag mentele provin din tr-o groapă în 11r e
s-au depu · r esturile sch elet elor clin mormintele d ::rnn-
jate ele fund aţiile clă dirii şoolii ·a u din stratul el e p·"i-
mînt negru cu cer am i că predom inant da cic ă (Planş a a

~"///
VI- a : a - g ; j, k) .
In stratul de pămî nt ce supr a pune n isi pu l de n iv2-
lare al primei biserici s-au aflat fr agme ntele t111ui va cu
pereţii subţiri, bu za lobaE'1, .ars uniform, ox idat (Pl an-
. _I IL
şa a VI-a : i) . In acelaşi ontext str atigrafic ş i z onă cli n
colţul nord-estic al n avei s-a u ci escoperi t fragmente
dintr- o pl acă ele teracot ă turnată î n t ipa r. Pl aca ele t - e
racotă a le că11ei dim ensiu ni nu pot fi r constituite te
orna m e ntată cu motiv

(Planşa a VII-a: c).

v getal - ş i p oa rt ă in sc rip ţi a
GEBR ? Litere1 sînt scrise ,ordonat, cu

Cupa de sticlă a unei andcl e ş i un mi c fragment

huste dirept
- 0- :-:·-~ -~ ;
- -
--~---
- - - - "• ·

dintr-un pahar ele s ticlă cu ma rg inea profil c tă la ~0° ,

arnb le produse d e m anu fa tură, a u fo st g ăsite în d ~trî­ h ~- -- · - . -
mă turile bisericii 3 (Planşa a V I -•a : n, o).
Obiectele d e po do abă sî nt cli n cu pm sa u din mgin t:
două inele d e ar gin t, o verig ă ş i un cer e l din . î• rmă el e O ' L ~ L '·""'
g
cupru. Pietre coloriat e sînt montate pe v eriga ele sîn ll'"1
·c u capetele înd oite. Cer celu l-toart·l este alcătuit cli ntr- Planşa a V -a. Fraorn ent e ceram ice c~ <J c i cc.
parte cen tra l ă, sferică , şi pandantivi î n forma unor frun-
ze stilizat e (Planşa a VIII- a : f, k). Al doil·e a inel este din categoria ce lor c unos~ute sub
Inelul descoperit pe platforJT1 a din bîirne el · lem n a nwnele de „inele sigilare" , cu placa rn tund ă, ubţir t: ,
mormîntului 4 are pl.aca ova lă , o rname ntată cu două pe·- fiind ma i îngrijit lucr,a t decît cel prez ntat a nt::ri or
r echi de linii punct at e, în cruci şa te pe d i agonal ă . Ve- (Plan şa a VIII-a : el) . în str.atul de dărîmă t u ri -a des-
riga, neregula tă în secţiune, p oartă urme d e pr lu crar e coperit un frngm nt dintr-o cădel n iţă de mgint. (Pl anş ~1
prin ci ocăn ire (Plan şa a VIII-a: el). a VIII-a: 1).

17

http://patrimoniu.gov.ro
~~- --;J-
"- -..,,~-~- . - - - -~ - .
ţ~_J ___
a I -__:J7 c
- --- - -
b
~ ---­
: ------,
~~~- -----
~- J
@.Ir_·_
m a
o
n c
Pmn~a a \ "1.-a. Materialul a rlreologic d esco perit la Srtliştc : (rag mc nl c Ct·ra-
mi cc m edie vale: a-g; i-k ; dac ice:: h , l, m; r c ipie nl c d in s li clă: 11, o
Din b r onz a fost pr dus un s up or t de l urnîna re ce se
fi xa printr-o tij ~t şi un n asture g lobular form at di n d ou ci
oalote sem i fe ri c li pi te, d esc-o peri t la adîn ci mea ele
0,3 0 rn în S. Il . ( Plan şa u V I II-a : b, j).
Inv e ntarul c uprind e şi ·1lte obiecte cl in ace l aşi ·tr at
de d ă r îmăt uri: din ar gint ( linguriţă CLl c u p·~1 u l ung i tă)
s:au cl·i.n fi e r ( d o u ă brnţe de ca nd elabru clin fie r al ăm i i. ,
turn a t e în fo rm a unor v r eju•r i stili.za te, o che i de l a o
broască sau o tavă cu m a rg in e.a r i clic" 1tă si cl OLlă u r e-
chiu şe " fi xate pe la tura lungă). (Planşa ·1 ViII~a : a, ~, h l.
Alte obiecte a u o .ap•a riţ i ·:i ·cid enta l ă î n de pun rile
din juru l biseri. ii, ca ele exem pl u: me an is mul cl-e tru-
gere a unui p ist ol cu rern ene saLt un „otic" (in strumen t
p ntru urăţirr a fierului de plug) form a t dintr- o lam:=1-
lung·'1 ele 0,055 m şi un p eduncu l el e mănuşare (Pla n ., u a
VII-a: b) .
Cel1 „apte fpagmente sau c uţi!Jc păs trat în tregi pro-
vin, ·aşa cu m am a răta t, clin morm int e. El·e ttu vîrful
te ş it ş i mîner ul clin prăse l e de le mn (Pl n n şa a VII-a: a).
O pi·e ă ele podoabă a constituit-o p lacn din os , r o-
tund ă , găuri tă k1 mij l oc ş i deco riat1 cu ma i mu lte s pirale.
( Pl a n şa a V llI-a: g).
Oele m âi vechi moned e de coperite ·înt em is·e în tim-
p ul 1L1i Ferdin and I (1525-1 564). O as•emenic1a m onedei
provine din secţ iunea II, ele la acl încim ea de O, 70 m. A
d oua mone dă de la Fe[·dinand .a 1apărut în groapa co-
mună . P e pavaju l pridvorului a fo st găsit un denar de
l a Matei I d.atat 1611. Celelalte monede au fost folosite
18
http://patrimoniu.gov.ro
în sccolel XVl lI-XIX,
d e clin i111portanţ[1B.
p e ri oad ă î nd biseri oa îşi pier-
Cons id e raţii fi na le
Stadiul cer ce tă rii arh ologice de la Sălişte permite
angu jar a unor concl uzjj parţiale şi ipoteze ele lu cru, ur-
mînd a fi verificate în decur ·ul v iitoar.elor campa nii ar-
h e logice . Av 111 în v cler in.vestignrea terenului ele ln
b
W::::w::=::J
o 1 2. 3 .... C.WI.
Planşa a YJ J-a. Obiecte descop r ile în cercetarea arl1 eolog ici't ele la Săl iste:
cuţ it din fier ( l), ot ic (2) , phci't el e teracotă (3) '
r st de clădirea lice ului, identificra r ea unor loc uinte din
v a tr a . citu l ui me dieval. ·
A naliza urmelor materiale d escoperite este limitată de
ca ntitat ea, st ar ·:i ele conservare a mat eda1elor, ele con-
diţiile desooperr irii, precum şi de po sibilită ţile reduse de
r po r ta re la oazuri similare.
Locuirea preis tor i că . P e baza fr agmentel or ceramice
h allsta tti en e, puţine şi a tipioe , se p oate d oar afirma exi -
ten ţa unei •aşezări din acoa perioadă .
Di c ut abilă ieste identifioar·ea aş zării dacice ş i p la-
a rea ei în per imetrul cePoeta t. Fragmentele med ievale
din tra tul cu materia .I d acice indi că o lucra1ve ante-
r io1 ară zidir ii bis ri cli, .activitate ce a dus La antrenarea
ce ramicii m ed iev ale. S e mnifi a tiv ă ni se pare inexist e nta
nivelului el aci în afara incintei zi durilor de fun d a ti~ .
Chiar transportat, păn1întul nu a putut fi adu s de de-
parte, probînd exist nţa unei l ocuir i d acice în vatra sau
hotarul sa tului. Data.tă în secolele I î.e.n . - I e .n., aşe­
zarea a fos t de cupr ind re redus ă , asiemenea altor a sem-
nalat e pe dealuril din jurul ce tă ţii d e la Tilisca î n veci-
nată cu Sălişte9. · '
8 lclenlii ica rea lllO flC'clelor a Iost făc ută ele către Oltea Dud ău crLreia
i i mulţumim şi a ic i. '
. _0 ~ercet[L ril ' v iitoare a r putea a tribui nivelului lacic podeaua l u-
turta, rnce nc1 1at ă de S lL Pent ru compararea formelor ceram ice ş i a o rn a-
mentelor,. a se vedea: I. H. r i.:an.' Ceramica daco-getică, Bucureşti , 1966,
p. 15 1 şi m·~11 . , ia r _pe.ntn; r e l aţ ia c u ceta.tea ele la T ili şca: N. Lup u
C tatea da cica de la 7 ·1lişca 111 vo lumul Ce tăţi dacice clin sudul Transilva-
11 iei, Bu c urcşt i, 1966, p . 43.
 Oal le cu bu za J-1ţită sînt cunos ut î n Tran silvan.i <1,
cl i n d s operiri el e tate în se ·olul al X l V-le;J, p eri oa d ă
ce se mnifi că standan·dizarea ş i răspî n d irea c n m icii de
a e t f 1 în într g spaţ i ul intracarpatic ş i zona (' rtra -
carpa ti că 11 .
Pentru in lul ele argint cl in 111 rm întu l amena ja t cu
I
I
bîrn e cl in. lemn nu xi.. tă analog ii s uficient de clare ne-
· ·· ·-- - I cesa r e u nei dat~iri ri gm·oase. Spr deosebire ele in 1 le-
b I
sigiliu , data te în s colele X IV- XVI, as upra că r ora vom
reve ni, ex rn p lm·ul de la S ă liş te p.J'.'lezintă un grad in( ri r
el e prelucrare şi el e fini sare a ma teri alului 12.
Da tele expuse, fă ri:"i ia ·ivea pretenţi a unor nrgumente
decisive, permi t dat ar ea în secolul al X LV-lea, lăsî n l
des chi să posibilitatea ex tinclerii ci , ub li mita in fer i o ară
a e olului . ·
d
o= „ (.l,.VI.

Satele r omâneşti nflat î n jurnl "1 l i şte i sî nt pome nite

în izvoarele scrise la î ncepLttuL scao lului al XTV-lea , fă­
cîn d pa rte clin. dom eniul ce nţi i S<tlgo, IZUlf jXlt ele Ioan
el e Tă lmaci u , în· poia t r g~'lu i el e N i oh , fratele lui
Ioa n, şi d ăruit în 1324 voievo dului Toma ;11 Tr::msi lv·1-
niei 13. Po ziţia v oi·evozilor Ţă rii Român.eşt i în di sputa t -
r itoriului, întrev ăzută do ar în a-ceas tă peri oa d ă, este on -
emna t ă în do um - ntu l cl in 10 octombri e 136() 'Înd Lu-
dovic I, r egele Ungarri i, ord oni:"t cleli rn ib r n poses iun ilor
lui Vlaclislav-VL icu, domnu l Ţă rii 1 om (1 n c ş ti, de pămîn ­

''
h
l
- - -"'' .
O 1 2. VM
turi le lui Io.an zi Tom pa, com it al p lai urilor , şi loan,
fiul lui P etru din Ci sn ă d i e, ţinuturi ci sprin se, pa rţial,
cl in domeniul , tăţii - Sclgo. Me nţ i onarea ·cm neJo r ele
hotar m ai vechi la J1 otă rn ici a cu l oa n d e m o n s tr ează c{t
actu l, în fapt, •e ste î n tărire;:i u n i s ituaţi i pr x iste nte 14 .
Acte de cancelarie em i "e în anu l 1383 ·1 cluc clin nou
în lumina docLm1 ntelor sn tele ll"O rnâneşti, de ds ta ne 'Usta
nominaliz at , care trec î n. pos s iun eci cp i. cop ului Gobli-
11us 15 .
e
ă li ştea şi sate] vieci n for m .a:ză, apo i, împreuni:"t cu
Aml aşu l , du catul s tă pîn i t ci Mircea, domnul T ă rii Ro -
mân şt i. !n 1428 est ·1te ta tă s tăpîn ir a ele Jaclo n clu -

~- ·----·r
cntul ui p rin m nţi·ona r ea jud ă rii un i n eî nţel g ri lo-
k
cal de că tre reprezenta nt ul domnul u i muntean , boie-
rul Albu 16_
R acord<:i r 0a informaţi il orr arh eolog i e la cele clocum n-
Plan ..a a VJJl-a . Obiec te ele podoabă şi de ult descoper ite în erceta rea tar e ple a că d l a pr misa c·) o co nstru ţi e r lig i o~1să din
arhe~lo gici.t: fr agm ente el e candelabru (a şi c) , up_ r t de J uminarc_ (b), p iatră, e m a n aţ ia m di ul ui ro mân e. loca l, nu s-a put it
in l I a r cr in t (d ), apli că ele cupru (descoperire clrn hotarul satulu i) (e )
•1erigă lin°slrm tt Ic cupru (f ), pl acă din os (g) , I i n guriţă lin argint (h) ri dica decît î ntr-o peri oadă de r clati 8 -tabili.tate ş i pro. -
in 1-s ig ili n (i), fra gm ent de ăde lniţtt (! ),nasture gl oL nla r (j), ce r el-t oart ă perit a te, on stituincl o d ov a d ă a afirm ~irii ol t i vităţi i
(k)
pe pla n 10001. Con diţ i ile ac stea sînt dif icil el e întru nit
î nainte a sa tului î n prod u c ţ i [1 el e m ă rf u ri . nu în peri oada
Monumente medievale. Cer cetar -a arheologi că a s os ele dom in a ţi e autoritar ·) n f udal i~or l ooa li.
la lumină urmele a trei biserici supr a puse. Datar e-a în-
tre limite cronologice r strrî n ·e s ufer ă din lipsa un or
dovezi concludente. Dacă pridvorul adosat ultime i bi La. Î11ccp 11t'1,trile evului ·1nediu ro111 cî·11< sc. Tara 1Ja(cgu/11i, JJ u c urcşt i, 19158,
rici se poate datJa cu o m o nedă emi să în. anu l 1611, et.i- p . - 2.5 şi mm. l'l·lai rece nt a Ios l l u hli ca lrt b is r ic<t c:e la l\ cs ita însc r isrt
de a nJ·o r într-o cnrt c c n ez i a l ă: D. T e i 11 , (} reşcdi11fci frnda /ci, ;O'/llâ11ca scct
pele de construcţi·e anterioare ş i, în mod deos·e bit, m o- ele la, i 11 ceput 11.rile Rcşi / ei 111 cclicva /c î.n „ .C. J. \ ' .1\. " , l ( ~ O ) , 1989, p . .57-72.
mentul ridi c ă rii prim i ş i celei mai important bi s ri ci 11
Cc· rcctru· i a rh eolog ice inlc11 ~c !11 l nramurc ş ş .i în J\kl dova ::i ir co n-
sînt greu de preciza t. R ezultatele cercetării de t r en t ribu it Ja des ope rirca ş i puhl irn rca u rr or fo rn r ar-a r ţiJi i ncl ::i C'Slc i cate-
(stratigrafice, planimetr ice .·i materi alul .arheo1ogi·c), c0 - gorii în aşezăr il e r ornft n cşti clin scco.lu l a.I X l Y-ka: H . P pa, C11 c::at11l
rob orate cu inforrnatiile documentelor scrise, r elief ază !1fare-i, Baia Ma rc , 19 70, p. 4 3- ~ .5 ş i fi gura 18, cu refer ir i la a lt e de>co-
pc riri din zo n{t; E. Dusrri oc , Cc1'a111 ica ele 11z c1111·1111 11amcilf11ilci di11 ,lfol-
cont extul istori c şi cielimitează perioada favorabilă un i dova , Hu c rrr · ş li, 197.5, p. 22, 29 ş i 40 cu ilus lra ji.a c nr pl c m e 111ară .
astfel de cons tru cţii. 12
.-\ se vedea l ipolog ia inele lor l n lrr crarea: G . Sioirn, P cdoabe popu -
Stratigrafia secţiunil or ilus trează succesiunea a trei lare ro111 â 11 eş t i, Du urcşti , 1976, p . 34 -3.5. J rn;l ul FE' pal în a dra între
etape de construcţie importante, u lti m a fi.ind marcată de cele c u montura s u dat ă pc v cri git, aparţ i11 îm l ·ecc lclc r X I V -)\ '\" .
1
riclicaa:ea bisericii 3, d atată îna inte de anul 1600. Ao astă ~ Doc 11111e11te privi11d isto1'ia, R omâ 'lliC'i, seri a C, v ac . ::-; n ·, J I , p . .50
şi 12 1. Docum en l11l di n 1322 a firm ă, c ă Ni colae a apă r::it teri.I ri ul acum
precizare justifică plasm·ea monumentelor precedente în- cedat d ·· du ş m an ii ţăr ii . D im it ri e nc iul crede, p lecî nd ele la a nali7a
tr-o peri oadă a nterioară , Încă greu de precizat. acestor d oc um en te , a, 1rna din ca uze le expe d iţi ei clin I 30 in st.i gată ele
Car acteristicile planului, dimen siunile redus·e ale n a- To ma împotriva I ir i Ba sa rab a co nstat în di sp uta pe ni rn i c ri t r i il le
g r an iţtt: J). Onc iul, Titlu.l lu·i l\!l irrea ce/ lătrî11 ~i poses·i1111 ile /11i în v 1.
vei, folosirea pietrei oa m aterial de con · tru cţie rapor- Sc1'1:e1",; istoi'ice, JJ, Bu c ur şti, 196 , p. 9 1- 93.
tează primul lă caş de cult de la Sălişte la cap elele cne- 1
4 Docwnenta, R oma.niae H istorica ( D.RJ-1.), D, r, 1311 11 r cşti, 1977 ,
p . 3-8.5 . P e nt ru co nfl ictclc lu i V lad islav c u Lnc! Gv ic de A njou infor-
ziale din Ţara Haţegului. Cele din urmă a u fo st datate maţ i e bogatrt ş i ju st in1-e rpre t at ă la M. H ol ba1r, 11/rib'llfii la st udiul
între limite largi: secolul a l XII-1ea (capela cnezi ală de 1'a,port·wrilor dint re Tam Ro 1nâ11 ească ş i u.,,grwia. r111 grvi11ci. Ro! 11 / lui B eu edict
la Streisîngiorgiu) şi secolul al XIV-lea 10. 1-lim f y 1:11 l egcitu ră w p ·1'o ble111a l! idi1111lni, în voi. JJin cro11ica. ·1' c laţii/o·r
1'011'/,â'll o-nugare în secolele X I JI-.Yl V, nu nr eş 1i, '198 1, p. 170 ş i mm .
15 Z imm e rrn an n, \ Ve rn cr, Miil.l e r, U r!m 11rlr'11 b11c/1 ; 11.r Cacliichtc der
10 R ez ultate le cerce tru·ii a rheol og i e ş i opi ni i asupra datări i a n sam- Dwtsc/ien in Sicbenbiirge'll, l.l , S ibirr , Hl9 7, p . .5 7 ~ -.58 1.
blului monume ntelor ele cult clin Tara Haţe gului, a se vedea la R. P opa , 1 6 D . l? . l-I., D, p. 264 -265.

19

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig . l. VecJcre partial i'i. a funcla-
1:iil or Dl ş i B 3
g. 2. LaL11ra norcl ieiL a fu ~claţ i c i
bise ric ii 1, p arJ ia! rc fo l c> s il ă de
] 3.

Dalar ea Ia sfîrş ilu l cc:o.l ului al XIV-lea a unei bi s - Ritualul depu n erii m ortului pe platform ă din bîrne
r ici din p ia tr[1 d d imcn."iun il cel i prezentate este im- d lemn în morm inte clin secolul al X IV-lea este in dit
propri e p entru ansamblul r 'aP i arl1 it cto nice din zonă în litcralura de s p ec i ·~ li. l ale, con sliluind o form ă particu-
ş i po · ibi li t [1ţile unui „sal mare român sc"17. De altf l, lară de m a nifc ·tar a v i t, ii s piriluale locale.
cvc nim c'nlcle premergă toar e h o tărnici e i din 1383, cînd se
î n a rc[1 includ e rea ·::itelor român „ li în si t mul de r e-
l a ţii feuda le d in Tnnsil vania, ca ş i mutarea c nlrului
ducatului, afl at în po. sia lui Mircea, la Am l aş se opun
une i ase m enea dat[11·i. R.[1 111î11 ', d ci, ."[1 lu''l m în con sid -
rare o p ri adă a ntcri oar[1 anul u i 1366, aceea a domniei
lui A l •xan dru Ni ola' sau a prcd ·orului :ă u, Ba ar ab.
E chilibr ul pol itic realizat prin co ncesii urm ate de acte
de au tori.talc a co ntr.i buil la î ntih· ir a Tut rit[1t ii domnulu i
fa~[1 de prclen ţ i il s uzer a nului său, l a creş l~rec puterii
s latului rnrnâ nesc, onsiituind b aza u n i îndre ptă ţit pre-
tenţ ii as upra teri toriil or ro 1w·1n eş li de l a g r a niţ a u Tran-
s ilva ni ·1 18.
n s lru c ţia clin p iatr[1 s ubli. niaz ă poz iţi a d eosebit ă a
sa l 1lui faţă el ce l lalt aş zan rnv cinale ş i în acel aşi
timp co nst ituie prim a cli nlr bisericil cu noscute î n
partea ccn tral-s udi ă a Trans il va ni i clabbil ă într-o p e-
r i oa d ă an t ri o ară s colul u i al XVI-1 a 19.
Morrnîntul cu inventar aparţinîncl prime i biseri i
adu c dovada difer nţi ri i social din sî nul obştii să teşti ,
s ubl in iind lipsa un or in fo rrn r1 ţ ii docum entare. P er sonajul
f eminin î ngropat a aparţ inut un i familii cn ziale din
cel cc J Ş L r eve ndi că titlul şi drepturile d „ctitor de
bis ri că " 20 .
17 „ ~la g n a m v illa m \\"a la ch ikal e m" în D fi . H „ D, J, p. 115. „ Gros
clo rpb (C orozcl orpl) sa u Naclfa lu " î n Urk11n dc nl u ch „., JJ, p. 575, 377
378, 579, 580 şi 583.
1 m[i nunt e la M . l-[ol i>an, 011tvib11(ii la stndinl ·vapo1't1 ii-ilor dinfre
Ţa. ra Rornâ 11 ea scă ş i: U nga:via a11 gev i 11ă ( Pi·oblema stcipîn frii efective a
Severi'll1tl11i ş i a s1t Zl"ra.11ilăfii î 11 l egăt 111'ct cu cl1•wm1l Brăil e·i) în Di11 cronica „ .
p . 138 ş i urm . Allal iza nu rxc lud t: pos ibi l il ai'e<} clattiri i monum e ntulu ila
siî r ~ it ul sec lul11 i a l X I ll -lea sau înccp ulul ·. ecolului a l X IY-lea, pe -
ri o ad ă ce 11 u pcate Ii ilu s tratri în zo na el e arc n e oc up[im .c u d oc u -
m ente i 1.or ice .
rig. 3. C n1Taforhtl a losat fondaj' iei zidului el e nord a l biseri ii I
rn Exclu zî ncl m r111 r1st irC'a d e la Score i, oper a un imis iuni ortocloxe clin
Ţara H.o rn â neasai ;vez icl oc. clin 1"9 1 în D„fl .H., D., l p. 127 -129.
20 Am adoptat terme nul ge ne ric ele „b iseric{i" pentru a subli nia !n lipsa un or urme sa u dovezi ale pră buşirii acciden-
ca racteru l mult iplu- fun c ţional a l co nstru ţ i il.or el e acest fel : ct it orie tale sau al d ezafe ctării intenţi onate, nec sare măririi
c n ez ia l ă (cu drept el e iolo. in ţă , în pri nc ipal, a cneazului) şi ce ntru al spa ţiului , s impun e ipoteza d emol ă rii dict ate de că tre
c imitirului c u drept el e fol osinţă po nlT u î ntrea ga co mun ita lo. N u es te
auto rită ţi a prim ei biseric i de la Săli ş te . A tul poate fi
atestată la Să i iş1. , ca do a ltkl n ic i în m ci iul român esc elin Ta ra Haţe­
gulu i, e xi s t enţa s imulta nă a unor I iser ic i de com unitate cu capelele pus în l egă tur ă cu evenimentele anterioare anului 1383,
c nez ial e . cî nd satul r intră s ub autoritatea r egelui Ungari i. De

20

http://patrimoniu.gov.ro

altfel, dcn si ta te a mi că a m or mjn lelor di n j ur ul bi ·cr icii
jndi ă o p eri o a d ă sc u r tă de fo losir c21.
Cca d a treia b i seri că păs t r ază form r ecta ngular e
Dl ' pla nului, r efo lose ş te p a r ţ i a l s ub stru c ţ iile ş i elev a ţia
primului mo num nt afl at la acea d a tă în r u in ă (d o v a d ~l
că nu s-a scu rs o peri oa d ă de tim p pr ea în d elung a tă de
l a de molar e). Mater ialul arh eolog ic afer nt jnd ic ă secol ul
<1l XV I-J a ca p ri oa dă de fu nc ţi o nare a bis -ric ii. In lu l-
s1giliu, or namen tat cu un m oti v h a ş ur a t derivat dintr-un
J1 x ago n, este datat în ultimul ·f rt al v eacului al X VI-lca ,
p e ri o a d ă cînd au putu t circula ş i m on edel emise sub
dom n ia lu i F er din a nd 22.
P lecî nd de la ace l a ş i t m i al n ce: i t ă ţii co nju gă rii
co n d i ţ i ilor material şi politi c favorabile c ons trucţi ei
bisericii , m onurn ntul se dat - az~l m a i d gr abă d up ă 1472,
21 R eleva nte sî nt late le noi ş i a na l iw făc u UL î n lu crarea D . Papa-
co. lea, Înt em eierea Tăi-ii Româ n eş t i şi a M oldovei şi ·rom ânii rlin Trnns·i t-
vcmia; Un nou izvor în vol. D. P apacos tea , Geneza. statu.fui in evnl 1necl1:1,1
1'omâ nesc, Cl uj-Napoca, 1988, p. 85 ş i ur m.
2 " I nel ele-s ig iliu c u numer ele de i nve ni a r 335-33t'î, a fl a t e î n col ecţ iil e
Muze ului de Jslor ie d in S ibiu, a u h aşur ale pc d isc u 11 hexagon d i n care
au de rivat o rn a me ntele i nelelor de la SiU i ş t e ş i G iu lcşti , p nt ru G iul eşti :
R Popa, Cnezr.i tut J\lla.-r e·i , p . 37 ş i I ig. 15 (e .f. }
T he a rc hcological r e ·ca rchcs wh ich t oo k pJa c be t we n 1985- 198
at Să li şte , S ib iu co un ty, rcvealed 1he Lra es of thrce s uperposecl chu rch ,
whicll !i aci IJee n r ::t isecl cl ur ing t he 14 t h - 16th ce 11turies .
T he Ii rst cl iscovcrecl church ha d a q uas i-rect::t ngula r nave (the casi.ern
and wes te rn s icles oi lh e nave a re not c qua l} w ilh ::t n a pprox imate int r ior
a rea oI t he na ve of 12 square metcr s a nti a r ecta ngula r a l ta r . Cons ide rin g
t hc ci iscove red a rcheological materia l, t hc m o me nt of th e church b u ilcl in g
was fixccl b ythe a uthor clur ing thc l i.me of Alcxanclr.u N icolae's r e ign or oI
h is prcclcccsso r' s, Basara b, a per iod wh e n thc reg ion was in i.he p ropert y
of \Va ll a ch ian rul er s. Th e c hr onol og ica l esta bl ish ing st a r t ecl fro m t he
p re m ise of ihe "favo urable co ntext" for r a is in g a sto ne co n t ruct ion. The
seconcl chu r c11, er rectecl insteacl of t he r e movecl o ne, proba bl y 'i n t he
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 4.. Fragmc11t cl i11 pavaj11l b i-
seric ii 3.
F ig. 5. R estu r ile p la i fo n ne i cl in
l.Jî rn a de l 111 11 aµarţ inînd mor-
m îni.ul u i 4. ş i a me naja rea cu p ictre
cl in r Jallst att
p eri oa d ă de orga n iza r c a scau nu lui cu cen trul l a S ăliş te .
N um ai de p c a c as tă p ozi ţi săliş tenii au p utu t cer e şi
b ţi nc apro bar ea r id icării unei biser ici din cără mi dă23.
R eve n ind la pro blematica obiectelor d p o d oab ă , con-
s la l:-t1T1 or ig inali ta tea form elor , ele dif rcnţiindu-se de cele
cu. o c i rc u l a ţi e l a rgă î n m ediul s ud-tr an silv ă ne an , ca pro-
du:::c al unor a telier e sp ciali zate. Transpun erea matricei
form elor şi orna me n telor în raport cu posibilită ţil e ma-
ir'r iale, g ustul ş i tr a d iţia c lor ce 1 -a u com and at au dus
l a a pari ţ i a unor obiect de p o doa b ă de factură deose-
bi ! ~1. El a u fo st purta te ca accesorii l a costumul de să r­
b ă t a rc, cum es t cazul in lelor-sigiliu din „legă tura de
c hei" d la b rîu l ţă ră ncilor din Pădurenii-Hunedoarei.
Din. aceasW p cr sp cti v ă , c u ţitele întîlnite ca obiecte de
i1wc11 Lar fu n rar nu au dccît o funcţ i e simb oli că intrinsecă.
Succ inta a n a li z ă ef ct u a tă pre z in tă unele tr ă să turi ale
f'U ltur ii ro m â n eş ti m edievale, aspect - ale evo lu ţi e i istorice
dm sudu l Tr a nsilva ni i. Ea d - mn o s tr e az ă n ecesitatea in -
t nsi fică r ii eforturilor de îmb ogă ţire a stocu lui de ~nfor­
ma ţii pri rt c r ctar e arheologi că şi pr elu cr area lor adec-
v at ă p rin m et ode inter ş i multidisciplinare.
23 Aşa cu m s-a î ni. î mplat la r orn tm ii d in Sche ii B raşovul u i care a u
rid icat cu a jut or muntenesc o b iseric ă propr ie ; a se vedea lucrarea : C.
Mu şlea , Biserica f. N icolae din Scl1e ii Braşov ului, I , Braşov, 1943, p. 54.
80 ies of thc 14 t h ce n l ury, was bu ilt of woocl. The la st ch urch, macle of
r es ist e nt m ater ia l s , whi cl1 l a t ed unt il the 30ies in our centur y, was
built at t he e nd of t he 15th cent ury a n d the beg innin g of the nex t one.
T hc i nve ntory of th e a rcheol ogica l discoveries inclu des fra gme nts
oI H a llstatt, Dac ia n (p rov in g i.h e ex ist ence of level s of clwelling in those
period s) and 14th cc nt ur y mecl ia eval cer am ics, orn a m en ts macl e of s ilver
a nd copper, cu1t pieces, iro n tool s.
The a rcheol og ical rcsea rch in t he Săli şte high-sch ool yar l is pa rt of
a plan wh ich a im a t p rese nt in g t be ensem ble of t he mat eria l structures
inclu cl ecl in t he mediaeva l R ornania n v ill a ge, t he histor y oi t he Al maş
"countr y " or "ducate ".
21