DESPRE ARHITECTURA URBANĂ TRADIŢIONALĂ
CONSTANTIN JOJA
şi · ţara toată
Aulumfostea le-asîntcunoscut
în noast rr1 valori de artr1 p e care
şi
aprec iat: costum ul, da nsul , cin-
tec ul , consacrale ca valori univ ersa le. Dar autenticitate ş i
monumentalitate a avut ş i arta p e care ullimul secol nu a
cun osc u t-o şi nu a rec unoscul-o , arhiteclura urb a n ă. Cînd la
1848 tinerele generaţ ii au av ut d e ales înt re valorile tradiţio­
nale ş i cele occ idental e, ornamentul, piatra ş i dim ensi unil e
spaţia l e şi-au spus cuvîntul.
Dărîmatc sa u ascunse în curtile la l eral e, casele a ute nli ce
clin oraşe s-a u şte rs clin imag ine~ străzii înlr-atîl, incit de la
1888 arhitecţii au simţ. it nevoia regăsirii la oraş a une i arhi-
l.ecluri insp irale din arhitectura satelor , a cu lelor , a biserici-
lor. A fosl un ero ism mai presus de orice laud ă în lupta du să de
Mincu şi şcoa l a n earomâ n ească, cu reuşite valabile ş i azi dup ă
un secol. Dar arhilectura urb a n ă a ute nti că tot nu a fost îndea-
juns înţeleasă şi analizaU1 . Prejudecăţ.i prea pulernice apăsau
asupr::t ei, ca să poată fi rec onsideraU1: balca nism, mahala-
gism, arU.\ minoră, conslrucţie s lab ă, lemn ş i sticlă, acoperiş
el e ş indril ă, gcamlîc.
Pentrn secol ul al X IX-iea, co n cepţi a arhitecturii tra cii-
ţ ion a l e ş i pl as tica e i era u d e n e înţe l es, iar pentru secolul al
XX-iea biruitor, concepţi a păstra un aer vetust. Numai cu
greu se rev ine la se nsibilitatea pentru arhileclura aeria n ă,
clin fi er ş i sti c l ă, din lem n ş i stic l ă .
N u se poate spune că arhitecţii şi ce ilal ţi oameni d e c ultură
româ ni nu iub esc ş i a rhitec tura de lemn; dar nu o mai înţ el eg
cl ecît pe cea got i că, occ id e ntal ă, a oraşelor nordice, ma s iv ă,
clecoralf1 î n exces, indiferent d e d esfă ş urarea în volum unilar
sa u foarte fă rîmi ţat ş i jucat.
însă culturil e sud-estului european s înt cele care au reali-
zat monum en ta litatea la or ice dim ens iune, îndeosebi la di-
mensiuni ca re nu depăş esc scara om ului , într-o simplitate
d ecorat i vă si cu a d evă rul co nstructiv a l lem nului , c hiar ci nci
co nst ru cţ ia 'a fost exec utată în piatră. Cullura greacr1 ş i , para-
lel cu ca, cul t ura româneascr1 a lem nului s-au menţinut t imp
ele mil enii în limitele cla sic ismului monum enla l. Lumea ro-
mană dusese în Occ id ent. col oa na ş i porticul grecesc, sp aţi ul
inLermed iar , da r acesta di spare odaLă cu d om inaţ. i a romană.
Co ncepţia h el e ni că a a rhi tect.urii este înlocuită cu romanicul
greo i ş i apo i cu goticul , birnilor pînă tîrzin în Renaştere.
Suu influ enţa c reşl ini s mului id eea d e sp aţ iu d es tinat di-
vi ni tăţ. ii se sc himb ă tota l faţă de templul ant ic . Dar arhitec-
t ura civ il ă bizantinf1 d e lemn rămîne în Islanbul aceeaş i din
Bizanţ.ul roma n a l secolului a l IV-iea ş i în acel aş i repertoriu
clasic a rhitec tura l. Decorul or i că rei a rhitec turi h elenistice
cun oscute s-a execu tat. m ai întîi î n lemn şi apoi în pi atră, ş i
dovarla cea mai e l ocve nt ă este arhilectura c ivil ă de lem n din
Istanbu l, ex istentă încă ş i azi în forma 'e i cea mai pură.
La noi , în ulti ma s ută de a ni , s-a co ns id erat valoare ar hi-
teclura l ă doa r arhit ectura bisericească , ea av înd în m onum en-
ta litate un ecou , o vagă inlerpretare occ id e nl a liz a n tă a arhi-
Lecturii bizantine, mai a les în Moldova. P entru că arhitectura
n oast ră urb a n ă nu era nic i bizantină ni ci occi d en ta l ă s-a făcut
abstracţie de ea ş i a fost înlocuită t rept at cu o arhi tectură
periferic-occidentală.
http://patrimoniu.gov.ro
Ceea ce este însă curios este fap t ul că nim en i nu ş i -a d at
seam a d e caracterul au te ntic a l arhitect.urii tra di ţ ion a l e urba-
ne şi d e legfrtura ci fir ească cu arhitectura ţă ră n ească, a că r e i
d ezvoltare l og i că ş i estet i că era . Nu o c unoaştem bine nici azi
pent ru că nu a fosl relevată, fotografiată sa u pic tată . Scnsib i-
1ita tea a rhilcc(:ilor , foto gra fil or ş i a pictorilor nu mai era di s-
ponibil ă nici p entru arhitec tura ţără n ească, cu atîL m a i puţin
penlru cca urbauf1. Lucrul era expli cab il penLru arhitec\;ii
formaţi a ic i ş i în stră in fltate la ş coala est et ic ii apuse ne, to-
tuşi inexplica bil pentru picto rii ş i fotografii dup ă a nul 1800.
Arhitectura ţărănească fu sese cat a lo ga t ă pitorească, d ec i făr[1
v irtuţi capa bil e să dea n aşt e re unei a rhit ecturi urbane monu-
mental e în aclua lilatea I impului .
'făranii, m eşte rii ţărani ş i orăşe ni a u p f1st ral co n şti in ţa
plasticii autentice a arhileclurii româneşti pînft la începutul
secolului al XX-iea; t ot ceea ce a u făc uL c i pînă alunei p oartă
pecetea originalităţii noastre, în c iud a cnormu 1u i 11um[1 r d e
construcţii ridicate de a rhil ecţ i români şi stră ini - care a u
dat, de fapt, ca ra cle rul o raşe lor român eşti, aşa cum le-am cu-
noscu t pînf1 în Hl56 , cî nd as i s t ă m la cea de-a Lreia înfăţişar e a
oraşe lor în arhitectura şi urbani sl ica m o d e rn ă a betonului
armai.
Nu c un oaştem însă înfă\işarea oraşelor noas tre dina inte
de 1600 clar ex ista u clădiri în picioare din secolul a l XVIII-iea.
Ma joritatea caselor din seco lul a l XV III-i ea a u fost fi e înre-
g is tra te în fotografiile lui Angerer din 1856, fi e a u ră ma s în
picioare pînft az i şi sînt înfă\işalc în releveele incluse în acest
sludiu.
Ceea cc poale sca nd a liza în înfăţ. i şarea alît de pu ţ in fa-
miliarf1 astăz i a arhitecturii vec hi poate fi faplul că am d ese-
nat, cum frtceau a!Lădală arhilecţii m edilera nee ni , fa ţ.a d e l e
fărf1 acoperiş. Dar numai aşa pot f i făc u te vizibil e p ote nţe l e
plastice ale arhi lcclurii r o m â n eş ti autenlicc, nu num a i urb a ne
dar ş i ţără n eş ti . Din ca uz a acoper i ş ului nu s-a văzul casa,
monum enl.a lila lea exp res ie i arhi tectura le d e sub el. Este s in-
gura m etodf1 g r a fi că p os ibil ă de a na liz ă a or i căre i arhitecturi.
Cerceta rea acesLui plan vertica l d ezvă lui e Loale rafinam enlele
sa u lipsuril e plasticii arhileclurale a o ri că rei c l ă diri , în orice
st il.
Dealtfel, la oraş avem exact. aceas t ă înfftţ. i şa r e fără acope-
ri ş, din ca uza îngustimii st r ă zil or; ca d e d eci orice specul a ţ i e
ce s-ar putea fac e asupra aceste i m etode graf ice. Ceea ce poate
surprind e în aceste relevee este dimens iun ea m a re a caselor
orăşe n eşt i , 40-50 m. Co nlra zicî nd prejudeca la înscăuna­
tă pretut ind en i, a rhitect.ura româ n ească nu este de mici di-
m ensiu ni .
Ş i m a i s urprinz ătoa r e este aprop ierea c l ară de se nsuril e
arhitecturii moderne. Guslu l arhitecturii moderne p entru
s implitate, p entru r e nunţa r e la orna m ente, penLrn ritmuri
unitare, pentru volum unit.ar, este regăs i t în arh itectu ra noas-
tră t ra di ţio n a l ă ca r ezultat a l unei raf in ăr i îndelungale, cu
mul t îna inte d e precizarea acesto r cucer iri ale plastic ii m oder-
ne. Plastica ar hi tect u ra l ă mod e rn ă şi - a regăsit monum enta li-
tatea pierdută în neoclas ic ş i neogotic, reven ind la clas ic ism ul
arhitectura l care a stăpî ni t lum ea meditera neea n[1 vreme înde-
 1. Bu c ur cş li - H n111il cu lei

~,~~~~~-U~p;U~JJ~L.,UiJ.-U~-ll<l~·~:~~l~jl~I~"~'l ~ll~m~w~U~Jl~U~l~jL~D~IJ~l~I·~·~~·~"~'-~-~--~~~~~~~.„~-~--~---~·~·~..~„.ţp=°'
2 - 3. Bucurcşli - Casa i'vlclic

f-+-+-l--~l ll--l-+-:~~··tt-+-lt-+-+-lll~~~\~ 11~+-+--+-l} l

I I I I I I
I I I I 1 I

I
ffi
b:h!I

·-
,._. --- r;~!~

,___ ·~
~ ~ ~ ~

mm 'I; ~
---

~
===
--~
-===
---
' ·~'Iii l ~i'~.~I
I
I
=r=
- -
-=--=-
- -
III ·- -

~l
I =-

o
L.
,____
,___
'=== ii I
lun gată . Prea mulLăfrămînLa rc a volumului , prea multe elc-
m enlc a rhilccLural e disparate, prea mulle rit.muri jncnlc ră ­
pi se ră monum entalitatea arhilcclur ii sec olului a l XIX-iea,
secol relevat doar de arh iteclura de fi er, izv or premergr1Lor
al arhileclur ii secolului al XX-i ea .
În să arhileclura cu struclură din fi er imita arhiteclura din
lemn cu stîlpi şi grinzi, principiu static a l o ri cărei arhitec tu1:i
mod erne.
Dacă aceas lă a rhilectură cu slructură vizibil ă pc slîlpi
ş i grinzi ar fi existat în apropierea noastră înainte de 1800 ,
am fi putut să ne îndoim d e aulenticitatea arhitecturii româ-
I 1 ffi
n eş t i. Dar nimi c as e m ă n ă tor plan şe l o r prezr nt a te în a rt icu l nu
p oale fi găs it und eva în Europa , a[ară de încl epr1 rtata Contna
din Spania, ca rez ullalal ace l e ia ş i nevo i, p c de o part e de pro-
i ec ţi e împotriva c lim e i aspre, ş i p e de allfl p a rte de comuni-
care cu natura prin spa\iu int erm ediar închis sa u deschi s. Func-
ţionalilat ea a venil înlotd ea una în spri jinul expres ie i arhi-
tec tural e şi r ea liz ări l e pl asti ce a le acestor p • r eţi vilra\i ro-
mân eş li sînt compoziţi i remarcabil e ca rafinamenlc ex pres iv r,
co nferind monum c nlalilale, prin s implilat c :;;i unilal c, autcn-
ticilal c ş i origina lilale, arhit ec turii acesteia, pl e ca t ă din a rhi-
teclura tărăn ească, cum dcallfcl a plrcat oric e ar hi teclură

http://patrimoniu.gov.ro
 - ~---·

""'-...
I I I I I I i I I I I I I I I I I I I I

~
-c -- IC
.-- - .--
i;a
- ~
~

~
-
"'
....---
„

- ·- L--

4-5-6. Buc u r eş ti - Hanul Elias

11111 1 111 111 11 11 11,11 li I 1111 I 11 III 1111111111 .I 1111 111111 li li 1111 I I li 11111 I 11111 li I III li li li li li li li
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

n li li li li ii n I li li n
li li li li li li li I li li li
li ll li li li u l u H
E::â li ~ J , R>1 li ~! ~ li ~ K:d ~ ~ li 8:S1 li iS'.'2J li K2J li R-:21 ~ ~ ~ E:'.Sl ~ ~ ~ K2I K:5l (Q rQ

- -"" ,....

D D
Io= F= ~ ~

-
7. Casii ln Piteşti

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I '

l
I

'

l 8. Bu c u reŞ Li - Casă ln
strada Ducleşti nr. 11
'

D D o o =
o D o D D D o
- ·--- - ~---:-.
-

9. Bucureşti - Casă ln strada

30 Decembrie nr. 97

http://patrimoniu.gov.ro
 ~
I
rr:JDO tJ.ClO OOO otJO ODO t:1DCT OllCI ODD CIDO DCIO ODO OD[J
'

I
I
' =100 OOO noe ODO ODO OOIJ ODO ODO DDD Q:_jLJ Di:JO OQ _J
r--

I
D
.--

o r--

o r--

D
r--

o .--

D
10. Bucureşti - Ha n în strada Domniţa Anastas ia

I
- I

;
'I !l tl , I! li ,F,11: 1111 11: "" "" 111111:1:u11y1nn1!-111nn nuu .J " " '"'" '''· ' "' · " · llJULJ L J[j :iC'.:U:lC 1~i~ H.H Ju 1 U UW~ ~i ~l ~ i UL Ul :1~r
~ I ~i 1("-., I
' r i ~ ij I '<f;i

nnnn
/', ij /',
,,.---...,

11. Bucureşti - Hanul Brâncoveanu

~ /
~ ~

I l'"I I I I I I Dl I I I I l<JI I I I I l•I I I I I I

'

„ ~
·~~~
. ~

12. Bucureş ti - Hanul A vrnm

urba n[t de or iunde ş i or icî nd. J\ctua li taLea arhiLecLurii Lradi- se fa ce că mu l lă vreme s-a crezut 6t pînft în seco lul a l X l X -l ea
ţ ion a l e româneşLi nu poale ri gî ndită ca o i nviLaţ. i e la cop iere nu am avut oraşe, că nu am av ul o arhilcctu r ă urb a n ă ş i ni c i
a accsLei a rhi tec tu ri , dar polen [:ele p lastice neexp I ora Le încă urb anism propr iu nou ă, că r eprez e ntativă p entru cull'ura ro-
în trecut pot ad uce gî ndirii acLua le a arhitecLurii moderne rnâneascr1 esle numa i arhi tecLura c ivil ă neoclasidt ş i arh iLec-
româ n e şt i so lu ~ii plastice încă neexpr imaLe ş i o specif ic iLaLc lura vec he bi s e ricească, înlr-ael evăr mu l t ap rec iaLr1.
neîndoie l nică a rea liz[1ri lor ce vor v e ni . Ş i nu num ai a rhitec- De acc\'a llll ex i slă ni c i o d oc umcnlaţi c asupra arhi tectur ii
t urii , ci ş i picturii ş i scu lplurii, care au f<?st înlotcl eauna în- c iv il e urba ne, de Lradit.ie aule nLi că , din secolele XVI - XV II -
corporaLe, înlr-un mod sa u al tu l, ar hilecLur ii; chi ar cî nd a u XVJJI (şi chi a r X IX), ca re la 1880 se giisea înc[t în înlreg im e
fost total incl ependenLe au modelat spa~ iul a rhitecLura l inte- în picioare. Nici un ar hitect sau picl.or nu a r elevat-o, nu a
r ior şi exLeri or, clîndu-i rafinament şi subl. ililate, amp li f i- dese nat sa u fotografiat aceasLrt arh itecLur[t c i v il ă pc ca re toa-
cîndu-i arm oniil e ş i puLerea exp r es i vă. tă lumea a co ns iderat-o balcanică. Cei ca re proclamau oraşel e
româneşl i drept sate mari pînă la 1848 a r fi treb ui t să tragă
co ncluzia că ş i a rhileclura oraşe l or era tot ţ[1r[1 n ească, dec i
E în firea om ului s[t nu vadă decît ceea ce a învă('at în şcori ­ românească, nn ba l ca ni că. Arh ilec l ura urban~t a fost întot-
H\, să nu se poată elib era el e pr cjud ecă\: i l e ele mult înrădăci­ dea un a ş i oriunde trece rea în m aj or a arhitectu rii lJ1ră n eşt i ,
natl: ş i s[l se ia drept a d evăr uri indi sc utab il e sent in ţe l e magis- adapLare l og i că ş i esteL i că la nevoi le o ra ~ ului , atit în dim en-
trului . De la 1848 cî nd ne-am vrut occ ielenlali , st[1ruie, în min- s iu ni cit ş i ca expresie a unei vo inţe de formă ş i c ullur ă urb a-
Lea oameni lor de cu l t ură român i, o s um ă ele prejudecăţi. Aşa 11 [1. Orice ochi lips it d e. prejudecăţi poale să m.ai vadă încă în

10

http://patrimoniu.gov.ro

14. Han .l n Cra io va
.A
[ 1 li li I
16. Ca să in Cimpulun g
o raşel e r om â n eş ti aceas t ă arhi tec Lm[1 c ivil[1 m a j oră, unitari\
stilistic, din Drobe ta-T urnu Sev eri n pînă la B otoşa ni .
Este r[1u să nu te po ţi d ezb ă ra de prejud ccăţ:i, dar este foa r-
te grav să nu consemn ez i cu obi ectiv itat e ceea ce este arhitec-
tură tradi ţ i o n a l ft în jurul tă u , chi a r dad1 eş Li lip sit de sens i-
bilitate pe nt ru va loril e ei pl as li ce. N u a ră m as ni c i o schiţă,
o descriere, o a n a liz ă asupra aceste i arhitectu r i auten t ice, de o
originali ta Le Iăr[1 ega l în jur, de 1111 rafinam ent pl ast ic d esă ­
v îrş it, v izibil oricui o priv eş Le cu un oc hi proasp ă t. N-a ş în-
http://patrimoniu.gov.ro
13. B u c u reşti - Casă ln
sl racla Me nd eleev
15. Casă în Cî mpu lun g
dră zni să afirm acest ea, d acă nu ar f i ră m as înd1 în oraşe zeci
de asem enea exempl are p erfecte, pe care le-am fotogra fi at
ş i desenat de la 1930 pîn ă az i ş i dint re ca re un sJert m a i po t
fi v [1znte î n că în pi c ioa r e. Dar cî t de multe erau la 1880 c înd
îşi încep activ itatea Min cu ş i şcoa l a n eorom â n ească, ca re n ic i
nu p om en eşle de ele ş i ce st ili s ti că unita r[1 m a i avea u î n că
atu ne i o ra şel e !
Stră luc irea vech ii arhiLecturi bi seri ceş li , di sp re\:ul penlru
co nstru cţ ia de lemn , p a ianta te nc uit ă ş i c r e dinţa c ă num a i
11
 ~
~
~
d
..d ~ „
~
.... ~ ~ --=>c:=:J i:::::>D6 ....L
=

o +~~·,=~,=~rm~
= I I I I I I I I

[I I 1111 1 I l!JJ_ 111 li 1· I I li li

-

li li I I Li li 11n 11
-
I.
iTIL'I
..-- ..--
li J
1111 11 11111 11 11 111 li 1111111 1
-- li li
17. Casă în Ci mpulun g

l:=JIJCJ Ilc::J Dc::Ja CJ11 CJ DCJ Oc:::J nCJ Dr=:Jllc::JO o DC=:J DCIDC=:J UCJ oCJOCJ a CJ DCJUCJDCJ!lr=:JD CJ

= = ~ =i = = ll =
,., n
ll t=::l = = : i t==i t:::l r:::=J =.i = = =i = t::=
= =li=
V x
==
X 'X X X X X X X )( X X X X X ~ ~ X X >< IX X IX X X X X 'V >< )< )(V )( X X , X

o ODO o o o o o o o o o o o o O D DllDllJlfl IT O DilllD O O OllllOllDll DllDllllD O O OlllD O IDIJDllD O O O OllDllDllIJI

..
18. Cns:"t în Cimpu lun g

+-·~-·IH·'-il·-+*-LHlll-~H·H·-lt·+··*·H·H·~·H:-jl ·~· ~- ~ ~ g1-l::ţ:.:n+1it=1f:ll ·,· :. :. : . .-. ·:·

1
0

H.J °*
. .'. ;. : . •', ·,· „ .. :. J , ..•...

19. Casă în Cî111pul1111 g

'; c " u
§ § § ~ § § § I§ § e § 8 § § U-b I:! tl LI I:! tl tJ li tl t;I ~ ~ l;j l:J !:I ij tj I:! l;j l;j I:>'

., „ „ ....
;:oo
"' ?
" "" I>' ~ •J
" "

~ y
li III li li li
-li
'« ~
111 iii :1
"I y
li I· I I 1111 111 11 11
... ~
„ J>'
li 11 li 1111
"l >' ~.
I' 111 I
~ "<...,
I li I li
... !>'
I I I I
"' ri

~,

I
20. Cns{1 în Cîrnpu lun g

p ia Lra ş i că ră m id a p ot da · va loa re ş i m onumenta li tate arhi- R ă rnîn e în s[1 o fi g u ră s lră lu c il oarc Cristofi Cerchez, cu
t ec Lurii , ig norarea, î n că prezenL ă, a raf ina m enLclor net sup e- m eriLc LoLa le pen tru barocul român esc, ostrac iza t tocma i
rioare a le arhi tecturi i de lemn , dec i in capab il ă de a fi pr e l uată p entru că a proclamat ex i s L e n ţa ş i autenti c itatea a rhiLcc Lurii
înLr-o arhi tectură major~1, a n făcut posibi l ca aLîtea c l ă d i ri . u rba ne a p eri oa dei barocu lui româ nesc şi a cele i ţ:ă r ă u eşL i .
reprezenLaL iv e p enLru culLura n oasLră să nu f ie nici măcar
.y. *
consemn ate . Ş i toL u ş i , m eşte rii ţ ă rani ş i orăşe n i au co ntinuat :ţ.

să co nsL ruiasd dup ă v echil e ca noa ne a le a rhitecturii a uten t ice Îm i permit s[1 a firm, ş i pot proba cu docum ente, dl Bucu- ..,
pîn ă în 1916, cu o m ăest ri e pc care nic i un arhitect romft n nu reşlii,dep a rLc de a f! în secolele XV I - XV II -XVIII ş i X IX
a ega lat-o. un oraş r[1u co nst ruit, a fost o co ncentrare de armonii arhi tec-

12

http://patrimoniu.gov.ro
 . . . . ... .. „ • u u ri
- "

1 I i I r ]

I li I li I li I I I 1

I I 11111 1 III I I I .I .u I I li I I ~ I I li I I I I

I- -
I
D
lnl 21. Casă ln Cimpulun g

= = = ,.5'=:.l
<>"99 ~ ~
=
~
=
~
=
~
=
~o
=
r.>.!1J ~
= =
IUi:~
=
cx,>Q
=
~
=
~
=
~"
·=
~
=
~·
=
~
="»> = r,:;xJ
=
".>Sl~
li =
li O<ŞoQ
I I I I I I I I I I I I I I ·1 I I I I I I I I I I I I
-l
li I n I li li li li' li li li li li I li li li TI n ~

ll1l
=-
o o o
=
li
u

=
~
I

~
li
i
D
~
i
I
o
li
i
D
li
i
D
a-=
li
u
o
li
li
D
=
li
u

-
li
ll
o o o
=
li
u

-
li
u
D
~
Jj_
li
D
I
.I
li
li
o =o. o=
li
li.
li
li
li
tl
(._"")
-t-·H-
CJ r..:::i
-

22. Cas:1 in Cimpu lun g

- I ..
-

c:==i c=I 1==I l.==:J r:.:=r C:=J ~ r=::::J c::J c:::=:::r c::::J c:::=:::r c::J r=I c=:::r C=:::Jr::::::::l r=i

.
.....

111111 111 I I I l li 11 I 11 111 li 11 I li 11 11 I I III I I I I I li li 'I II.I 11 11 I

I ::::~ •'r=h ~ir l°::= l';:::~ l'==':>. n=~

- - 23. Casă ln Cra iova

tura le ş i spaţi i urbani sLicc la ega lul oraşel o r din Occ ide nt ş i porpi înlrc reg islrelc de umbr ă şi lumin r1, el e rilm unilar în
Ori enL. Că l ăto rii slrăini , sensib ili la v a lori le pure, îl aprcc ia 1L vol ume unitare, el e s implitaLc ş i or ig in a li Lalc abso lu tă, el e
ca a l doi lea oraş clup ă Constant inopol în suel-es Lul european. pred om in are a umbre i as upra s upra fe·ţc l or hun in oase, d eseori
PavaL cu parchet m a re de st eja r ş i fă r ă ma ha la lele pe care l e r edus e la simpl e accenle - slllpii şi ba lustrada.
ma i v edem as tă zi, unila r sl ili sli c ş i de o a ulenli ciLa le el e ne- ln locu l ar hi teelurii de piatră ş i că rftmid ă car e îi formase
d es min~iL pîn ă în seco lul a l XV III-i ea oraşu l conslru iL din ochiul în Occ ident , avea să întî l n ească a ic i arhilectura ele
lemn ş i acopcr il cu ş indril ă era, ca ş i salcie noas lre pîn ă acum lemn , ncrezi stc nt i.\ dar in comparabil rafina L[1, L o Luşi ne in tc-
40 de a ni , un aclcvăraL muz eu d e a rhi tec lură. 1ig ibil i:i penLru c in e a pi erdut l egăt u ra cu sensuril e tradiţi e i
ln lemn nu p oa le [i vorba d e r[1u co nsLruiL, c i doar ele pu- a rh i lec l ura le.
·~ in r ez islent, ş i chiar buna sa u rea ua co nslruc l; ic nu s î n t cele Armoni il e arhilcc Lurii tracli~ion a l c i se p ă r ea u slr icl cnţe
care co nf e r ă l ocuinţel o r va lori ar hilec lura le . Din temp lul ele ca re Lrcbuiau înelu lc iLc prin ornament, cul oa re ş i sma l ţ uri,
lemn grecesc s-a lrecul l'i'iră ni c i o cz iLar e la ce l ele marmi.11· ~1 , prin profil c care treb ui au îngro şate, volume care trebuiau
din locui nt;a clas icism u Iu i a n li c ele l cm n şi-a 1ua l toa lă mo- m i şca Le , go luri care lreb u ia u variate . Repertor iul ar hi teclur i i
denatura ş i d eco rul a rhi Lcctura ele p iaLr ă a Rome i. brâ. n co v c n eş li lent a, cum tenlcază ş i az i pc ori ce a rhitect.
Casa ţ[1r f1n ească d e lemn a fost ra[inaL[t Limp el e mil enii Voia să înv in gr1 - cum se mai înLîmp lasc uneo ri în Occ i-
ca să a jungă la forme le ş i proporţii l e de az i. O a n a li ză or icît d ent, în roman ş i roma nic, în gol ic ş i ba roc- in compatib ili-
el e s um a r ă poate dov ed i accas lf1 a firm aţ i e. Iar l ocu i nţa urb a n ă tal.ca înlrc arhitccLura sac rrt ş i profană , la noi po s ibil ă doar
romaneasd1 în ca rli er elc comercia le sa u r ezid e nţi a l e, pîn ă în în sti l brâncov e nesc.
secolul a l X IX-l ea, nu a fost influ e nţaU\ d e nimic clin co nsLruc- Arh i teclura brân cove n ească inLroclusesc ş i în pa latele c i
ţ. iil e neoclas ice, neogot ice, neo r o m a n cşt i sa u ncornod crne. În arcad e Lriloba lc ş i ornamente cop iate din r cp erLoriul d cco raLiv
secolul al XIX-iea oraşu l îşi pi erde unita lca lui sl ili s ti că. biser icesc p e volumul unilar ş i ritmu l a rhitec Lurii c ivil e tra-
Efo rturil e pc ca re generaţ i a e roică a a rhit ecţ il or clin ul Lim ele di\:ionale . ·
decenii a le secolului a l XIX-i ea Ic f ăcf' au p entru a r egăs i au- Arhitec t ura no as tr ă civil[1 , urbană ş i ţărănească, era lipsi-
lenLi citalca arhilec turii bucureş te n e nu puLea u să d ea roade l ă ele ornam ent ica biseri cească clintolcl ea unn. . Cî ncl în secolul
ffi ră c uno aş t erea d ep li n ă a vech ii a rhilec luri urbane româ- a l XVIII-iea ap a re şcoa l a ele slucatură romanească în arhi-
n eşt i . t ectura civ il ă, ar hiteclura biseri cească o va împru1puta la
Min cu , ed ucat ş i format îu Occident, crescut în es tetica decorul tîmplelor de zid ş i la hrîu l fa\:aclcl or. Nici o a!Lă Lrans-
occid e n ta l ă ,
nu putea să fie sens ibi l la tradiţia a ut e nli că ro- vazare dintr-una în a lta nu s-a întîmplat.
mânea scă clup ă ce luase contacL cu dim ens iunil e colosa le a le Mincu ş i şc oa l a n eo român e as că nu vftd posibi l ă dccît ca lea
arhitec turii Apusulu i ş i cu bogate le ş i rafinaLcle detalii ale t r asată ele p a late i e brancov e neşti sau ele culele o l teu eşti.Ră­
aceste i ar hi lecturi. Nici el eta 1i i ex Lraordinarc, nici climensiu ni m înea însă deoparle arhiteclura urban ă cea mai aut e nti că ş i
colosale nu avea să întîlneasd 1 ci în ţara în care rafinamente- mai p I in ă ele va 1ori arhitectura le p er ene, arhitectura cu pridvor
le şi expresivitatea arhitecturii sînt generate numai de pro- închis sa u deschis.

13

http://patrimoniu.gov.ro
 24. Han în B r ă il a

~ r . t <l\
~..
-y·y:"f
~
. . .. - - .~

-·- -- -_„_ -··-,_,_ ··-

D
' . -

- I
__ - ·- ~

. - '- -- ·--... .....

I
... . . . -· -- -- ,
,_ t-

~ ,...._
D on Jl
,..--
I
!P ~

25. Casă 111 Boloşani

11~l~F!-" '„~"' :1 ~.....:<4jti.:?:--- 11 '1..'' .':'lll.A

.„ . •• .- ..
""· =·~:
„,: :r. "' n 11"":"..:; ;b>;:; llF :„~ ';-i
'"' Hi·~~k1'.::; n~~-~~ · :-11 1 .'.·• '-< i ii';'~ ~ «·:41h:O-.
„~,j 'tft ... ~-r.i : ·. ~~ ' ~·,u.-,y : ~ '. 1 11.:./.:U; .L

···- -

fl I 11 1!li 1111 III 111111111 li 1 11m1Trnm1111111 ,11 111 li 111 li 111 dllll lll llll li 11 1 11 ii I li dllll 111111 1111111 1/1 111

26. Casă în Pil eş ti

Nu i se putea cere l ui Minc u un efort de anlic ipaţ i c atît de arhilecluri i mod ern e din vremea lui , c i a exploatat p e cît se
mare, incit sft vadă , în arhitectura cu registre continu i de putea, alune i, pot.enţ. e l e p lastice ale arhitecturii tra dj\.ionalc
umbră sau reflex , presim ţ.ir ea arhitect.urii moderne şi să val o- într-o încercare ele aclualizarc. Exemplu l lui trebuie s[t ră mî­
rifice ceea cc era alunei predominant în oraş el e noastre, efort nă statornic urmat ele aci înaint e.
şi azi impos ib il arh i lecţi l or no ş tri.
La 1886 , cînd Mincu terminase studiile şi se întorcea în
Buc u resti, orasu l era strict limitat la soseaua Mi hai Bravu, SUMMA H Y
Ştefan 'cel Ma1'.e, Piaţ.a V ictoriei, şosea'ua Pandur i şi strada
Lî n ăriei, dec i fără cartierel e insa l ubre dezvoltate dup ă 1900. Urban architecture can be r cgard ed al its origin as !Jcin g a logical
Nici co nslru cţ. ii l e v ec hi din paiantă, din secolu l al XVlll- lea , and a csthetical developm ent of a complex architec ture, na mcly th c
nu a:junseserft în starea de degra dare din ziua de azi ş i nici p easant arehitcctnre. The lattcr îs complex hccanse it îs at the samc
c onstru cţ.i i l e noi neoclasice, alunei puţ. in c, nu izbuteau să timc fun ct ional, logica! and expressivc.
fa lsifice caracteru l stilistic unitar a l oraşului. Toale satele î ş i This papcr aims at pointîng out the cxistcncc of a genuin e Romanian
păstraseră nea lterale frumu se \:ea şi puritatea lor sti l i st i că . Ză­ urba n arch itecturc, dir cetly desccndin g from thc p easant one, as well
cea -fos [1 în Mincu amintirea unor armonii plast ice arhitectu- as the lopica lncss of its valu c as an art.
ra le care av ea u să- l chinuiască toată v i aţa ş i să-i dea forţa ne- Thc Romanian urban architceturc mnst bc paîd mor e altention hy
c esară să rupă cu canoanele estetic ii occidentale, p entru a se thc nowadays archîtects a11d rescarchers, as, owing to th c formcr prcsti gc
consacra redescop erir ii autentic ităţii român eşt i. Era deci ne- of lile church architecture, lile p easa nt architectun: was ncglec ted for a
cesar ca din fragm ente să încerce să r eco mpun ă arhiteclura long tim c and so was, implieilly, the urban onc dcriving from the for-
român ească. mcr a11d b cing characterizcd b y a vcrandah closed by m ea ns of panes.
Afirmarea categ orică a existenţei unei arh itecturi româneşti, This verandah with glasscs was 110 strangc clement which wou ld have
a posibi l ită\:i i unei arhitecturi civile româneşti majore, chiar come !rom somc r egions arou11d the Balkans. This kind of porch is typ ically
clacă nu o v edea pe cea autentică ex i stentă în jurul lui, îl poate Romania11, h eing by 110 means found in the Balkans, wherc the laic archi-
readuce în actua l itate pe acest revol uţionar al gîndirii arhi- tceture has quitc dlfferent data în poi11t of style, as it eomcs out from
teclurale în Român ia . Mincu nu a întrebuinţat şab l oanele thc prescnt study.

14

http://patrimoniu.gov.ro