raselor, realizînd un în veliş policrom toate triburile şi populaţiile aflate pe festări ale triburilor din epoca pietrei

deosebit de armonios — fără contraste
ţipătoare. Şi ornamentele incizate, de
a ltfel m ult m ai puţin frecvente, au
ca elem ent esenţial acelaşi m otiv spi-
ralic în benzi late, nelipsind de altfel
nici combinarea decorului incizat cu
pictura aşternută fie în interiorul, fie
în exteriorul benzilor.
Pentru a încerca să înţelegem cre­
dinţele şi superstiţiile oamenilor din
aceste îndepărtate vremuri, nu avem
la îndem înă decît numeroasele sta­
tuete de lu t ars, de m ici dim ensiuni
(io — î s cm în ălţim e), modelate din
lu t cu forme om eneşti şi de anim ale. în
tim p ce ultim ele sîn t m ai ales ima-
aceeaşi treaptă de dezvoltare din ca­
drul orînduirii com unei prim itive.
Aşa cum am m ai spus, aşezarea stră­
veche de la H ăbăşeşti face parte din­
tre nenum ăratele aşezări sim ilare din
Moldova aparţinînd culturii Cucuteni.
Această cultură n eolitică se caracteri­
zează prin olăria cu ornamente pic­
tate policrome şi a fost răspîndită
aproape în toată Moldova şi în regiu­
nea de sud-est a Transilvaniei, întin-
zîndu-se spre e st în U .R .S .S . pînă la
m alul N iprului, constituind de altfel
una dintre cele m ai strălucite mani­
şlefu ite din întreaga Europă. Orna­
m entarea ceram icii de la Hăbăşeşti,
ca şi obiectele descoperite, dovedeşte
că aşezarea aceasta se încadrează în
faza mai veche (num ită de specialişti
faza A) a culturii Cucuteni şi datează
din perioada tîrzie a ep ocii n eolitice,
adică în lin ii generale din a doua
jum ătate a m ileniului al III-lea î.e.n .
( 2 5 0 0 — 2 0 0 0 ).
Un incendiu puternic a pus capăt
v ie ţii înfloritoare a acestei aşezări,
cîn d , desigur, locuitorii ei şi-au căutat
refugiul pe un a lt deal al aceleiaşi
regiuni, unde îşi vor fi construit o
altă aşezare. Dar nim eni nu va şti
vreodată care dintre nenumăratele aşe­
zări ale culturii Cucuteni din Moldova

ec he a fost tocm ai aceea în care s-au sta­

b ilit locuitorii H olm ului de lingă actu­
alu l sat H ăb ăşeşti după părăsirea aces­
tu ia .

gini de cornute şi sîn t în legătură cu Pro». VLA D IM IR

un c u lt al cornutelor — sim bolul pu­ D U M ITRESCU
terii virile — şi cu naive practici ma­ laureat al Premiului
gice îndeplinite în speranţa că în de stat
felul acesta vitele vor fi ocrotite de
boli şi de anim alele sălbatice, statu­
etele cu forme umane (antropomorfe)
sîn t aproape toate reprezentări fem i­
nine, în legătură cu cu ltu l fecundi­ Statuete de lut
ars stilizate
tă ţii, răspîndit în chip general la Ш
:

care prin interm ediul unor con­
tacte mici este alim entată de
la baterie. în urma interacţio-
nării cîm pului electromagne­
tic creat de mica bobină şi a
cîm pului magnetic al unor
mici m agneţi perm anenţi mon­
ta ţi în corpul ceasului apare
un im puls care pune în miş­
care dispozitivul. Mişcarea se
transm ite acelor.
Ceasul este m ontat într-o
carcasă extrap lată au rită şi
are un aspect foarte plăcut.
Este interesant de sem nalat
că noul ceas are o precizie de
4 —5 ori mai mare decît fraţii
săi mecanici.
• La Uzinele de ceasuri din
Celeabinsk, nu de m ult, au
fost fabricate primele două
exemplare de ceasuri cu cuarţ.
Precizia lor este de ordinul
sutim ilor de secundă pe zi,
lucru care nu poate fi
realizat la nici un alt tip
de ceas. în alta lor pre­
cizie se datoreşte faptu­
lui că mecanismul cea­
sului este acţionat de un
cristal de cuarţ. Se ştie
foarte bine: dacă unui
cristal i se aplică ten­
siune electrică, el în­
cepe să efectueze osci­
laţii mecanice periodice
(prin contracţiuni şi ex­
tinderi succesive) cu
o frecvenţă extrem de
stabilă. Această proprietate,
cunoscută sub numele de pie-
zoefect, au folosit-o cei doi
constructori de la Celeabinsk
A .F . Plonski şi В. I. Şişkov
(conferenţiari la In stitu tu l
politehnic din Celeabinsk) la
elaborarea modelului lor ex­
perim ental.
Noul ceas „Cuarţ" nu cîntă-
reşte decît 1,5 kg şi are un
aspect exterior elegant. P ri­
vind cadranul negru şi cifrele
aurite ale ceasului, care la
prim a vedere nu se deosebeşte
cu nimic de un ceas deşteptător
obişnuit, parcă nici nu-ţi vine
să crezi că în cutia lui de
masă plastică se ascunde un
adevărat em iţător de radio
echipat cu transistoare şi me­
canisme de o extremă fineţe.
„Cuarţ fabricat în U.R.S.S."
Poate peste un scurt tim p noile
cronometre vor fi m ontate pe
vase m aritim e, avioane şi
rachete.