C R O N I C Ă

-- 0 --

Preotul Ion Sachelare sc u , Din istoria Bucureş­ (râul d a r) ; p. 7. Nu merita relevată mai puţin.,
tilor, Plumbuita, Bucureşt i 1 940. " probabilitate" teutonică dintr'o prelucrare isto­
Parohu l bisericii Plu mbu ita a cercetat bogatul rică recentă, a l cării autor admite si o cetate'
J

m a t f fial din Arc hivelE Statului pe ntru a lumina săs�ascil. Dar se relevă nume vecine în legătură
trecutul acestei vechi mănăstiri o dinioară in mar­ cu Saşii. Pentru presupusa l istă de oraşe şi ce­
genea "Bucureştilor. Prin a cest inedit se ve de (p. tăţi moldovene şti din " secolul al XIV-le a " , aduscJ
37 si , urm.) că a de vilratul ctitor, Petru- Vodă, n u înainte şi d e Xenopol, v. p. 8 şi nota 4.
e Radu Palsie, ci Petru a l Chiajnei ; unele ele­ ..
* *
mente de scu lptură la jeţul domnesc, evident
a rhaice, au fă cut să se propună cealaltă ipotesil . Preotul dr. Erast Costea (Horliuc) Mănăstirea
Asupra unor etim ologii naive, ca a Colentinei Sânt Ilie, ctitoria Voe·vodului şte!an-cel- Mare
(pp. 22-4), n u e locul să ne o prim. Fresca, azi ( 1 4 88- 1 783- 1 938), Cernăuţi 1 940.
d e sis:lur ca basă, din secolu l a l X VI I-lea . poate P ă rintele Erast Costea, care a scris despre Pa. ­
fi supra pusă celei din secolul pr.e ce dent : cerce­ trăuţi , dil o e x pu nere sprijini ta. pe toate izvoarele
tări nu s'au făcut incă ; nimburile în relief arată d e informaţie şi o bogată col� cţie d e documen te,
e poca lui M atei-Vodă .. Interesantă a doua pă­ privitoare l a mdnăstire a închi nată lângă Sucf ava.
reche d e ctitori : Alexandru - Vodă si E cate rIna de Ştefan-cel-Mare, sfântului trăsnete lor, Sfân tul
(p. 50). Forma primă e destul de �jSibilă şi la Ilie, - se arată p e larg încf fcăril e prin care ea a
chipurile lui Matei Basarab si a Doamnei Elina tre cu t . Am scos la lu mină, mai de mult, pro­
( p. (3). rn jl!lrul mănăstiri i I� 1 64 5 erau "coli­ cesel e pe care au avut să le înd ure călugării.
başi" ( p . 69). De observat şi " dealul M ol d ove­ Se a daugă şi ştiri nouil , ca aceia, de l a pagIna,
nilor", lângă Bucu reşti, în l e g i:ltură cu luptele 43, despre familia Nacu. S e semnalează o ru-·
dintre Matei şi Vasile Lupu (p. 70). I coana de la găciune d i n " 1 762 " pentru Ecaterina a II-a, fiul
pagina 1 38, cu ctitorii : Alexandru, Ecaterina şi ei şi Mitropolitul Gavriil (Bă nulescu , n u Calli.... ·

fiul lor Mlhnea, e din 1 8 1 7 numlli ca l ustruire ; machi), care n'ar putea să fie decât dl:: o dată m a i,
<
stilul e veneto-creta n de pe la 1 570. târzie. Pe egume nul de Sântilie, Macarie, îl gă­
*
sim, în a devă r, la 1 778 (1). 46). Un capitol între g'
* *
arata. situa ţia mă năstirii în Bucovina austriacă, mai,
1. Minea, N. Grlgoraş şi ing. Oh. Cojoc, Din mult după Zie glauer şi d. R. Gassa m r : Macarie
trecutul Cetăţii Neamţului, - în Legătură cu cam­ trece prin gre l e prigoniri, şi din causa Arme­
pania noastra de săpt1turi din vara anului 1939, nilor suceveni cari contestau dreptul m ânăstirii
laş i 1 940. asupra unui pământ : e inchis şi la Lio� şi ju­
I ncepând cu consideraţii genera l e asu pra ve­ decat. Era î n vinuit de o posiţie faţă de nou l regim
chilor cetăţi moldoveneşti şi cu menţionarea lor şi de dinastie . E u n ca pitol in teresant dIn via rll
î n izvoa re, mai ales în M iron Costin , se trece la românească acolo.
Cetatea Neamţului îns4şi, a cării fundaţie de Se va face a poi o cercetare a gestiunii lui Ma­
Cavalerii Teutoni ( " crljaci" pentru Moldoveni si carie, însărcinându - se cu aceasta duşmanul lui
şi n u "Nemţi"), a d misă de Hasdeu şi de D. O n� personal, M eletie (p. 66 şi urm.). Constatări le
ciul, e cu dreptate răs pinsă ( nu mele vine de la fură cu totul defavora bile. Episcopul bucovinean
râul vecin) ; regiunea n ici nu intril in raza d e Dosoftei d eclară că egumenu l nu a vea cunoştinţă
expa nsiune a Cava lerilor, c a r i n u veniau decât de carte , ceia ce e absurd, Macarie Foaga fii n d
, chemati, şi regele Ungariei n 'avea niciun drept ş i dichiu al Mitropoliei (p. 7 1 ). Urm ează ştiri
-aiCi pănă la trimeterea lui Dragoş şi a l u i Şog­ despre deli mitarea mosii . , (� timologia
lor mănăstiresti
dan. Se î ncearcă o etimologie : " N "e a m t" ,,' tăcut"t ' populară de a tu nci : Areni
= = oameni de la arie'
sau m a i bine " mut " , deci ar fI : " fără zgomot" e de sigur bu nă, ( o . 70). Via ţa monahală se urmă

http://patrimoniu.gov.ro
 CRONICA
1a Sântilie în 1 783. O " direfie", cu un n d erector" ,
iea locul egumenulu i !
Se dau şi pagini asupra cul turii la mi'! ni'!stire
{p. 79 şi urm.), u n d e guvernu l austriac a În voit
o treci'!toare scoali'!. Viitorul e piscop, Danii 1 Vra-
,
hovici a fost acolo dască I , a poi şi Ardeleanul
Melchisedec Lemeny. S e pomenesc şi manus­
cripte slavone, două studiate de d. Vli)d Bănăţeanu
de ac o l o (sec. al XVI-lea şi al XVII-lea ; biserica
" pre poart i'! " e aceia de de- asupra porţii l a Curtea
<lin Iaşi, p. 82). Ultimul capitol descrie frumoasa
bisericuţă (G. B a lş semnal a portretul vestitului
Mitropolit Varlaam, în pronaos) . O icoană din
Moscova , de la 1 708, e de adaus l a influenţele
ruseşti presintate, acum Î n urmă, de d. Gra bar,
in Archivium Kondalwvianum. " Aierul foarte V f ­
-chiu dăruit de Voe vodul Petru Rareş", semnalat de
parohu l de la Sântilie, Vasile Suciu , (p. 3 1 şi nota
2 ) , va trebui fotografiat şi re produs aici.
Cele mai multe documente sânt re produse din
.colecţii anterioare. Cel din 28 Octombre lt80 .(no.
XXXIX. pp. 148-9) di'! pe dregători d e la Cotnari.
Pavel Ctocârlan, pârcălabul. Sasul Hanas (Hani'!ş,
Han), pivnicer, Ung urui M i'ltiaş Bărcogi (Bar­
koczy), şol tuz u l Gaşpar, tot străin, cu pârgarii
lor, · preotul Vasile " S t rugi" şi diaconul pro-
10popul [ui] " Nacu.
La ascultarea egumenului Macarie sânt rils­
punsuri care dau despre dAnsul alti'! ideie decât
.aceia p e care o primeşte şi a utorul. Astfel in ce
priveşt e pe ctitor : "Ştefa n cel Bătrân, care a
păzit şi a părat ţara cu s abi a timp de p atruzeci
)Ii patru de ani" (e interesant că, privitor la cel
mai vechiu act sla von, comisiunea, În care
Român e numai tCilmaciu, a cetit Î n cronicCi despre
Moldo va , consiliu l din Florenţa şi i ntroducerea
literelor chirilice ; p. 155) .
Câteva ilustraţii.
..
* •
Stampe privitoare la vechea MoldovCi (mai
. ales cetăţi basarabe ne), Î n Vafra de la Crdiova,
V I , 1 3.
..
* •
Despre Schitul Maicllor din Bu cureşti, clădit
de monahia Tatiana (de ce "nobila Rusoaică" 7)
-şi o jupi'!neasă Smaranda, supt îngrijirea lui Pas­
hali VeI căpitan de Seimeni, supt Nicolae Ma ...
vrocordat l a 1 725·6, d. Stoica Nicolaescu in Oa-
-zefa Municipală, I X , 433 (inscripţii, d ocumente).
http://patrimoniu.gov.ro
9S
Tot acolo o sta m pi'! , înfăţtşând pe Cuza-Vodă
strC!bătând, la 1 864, cartierel e inundate ale Bu ...
cureştilor (vederea siluetei unei biserici cu unul
din fru moasel e turnuri pe care le-a pri!buşit cu­
tremurul).
..
.. .
o l ungCi listă de Înfăptuiri mCirunte, acu m pier­
dute pe pământul arde l f Q n de curând rCi pit nouă,
În frumoasa carte a d- rului Eugen N icoarCi, ră·
mas e l însuşi prins la Reghin, Vrednicli mureşene,
realisări româneşti în judeţul Mureş, 1 920-1 940,
o sută de imagini, Reg hin [ 1 940j, Sânt şi multe
biserici in a devCir frumoa se.
*
*
In Forn vdnnen din S to ckholm, 1 940, 4, se re­
produce frumoa sele picturi din biserica de la
Ysane, datorite, l a 1 409, pictorului Nils Hakans­
son. Ele sânt foarte interesante şi prin inovaţiile
iconografice. Tot aşa cele din aceiaşi e poci! la
sfârşitul fasciculului.
•
.. .
A a pă ru t Dllnsmarks kirker udg i vet an Na­
tionalmuseet. Se descriu, cu ilustraţii, 1 70 de mo­
numente. Lucrarea e arătată ca trebuind a fi mai
b0gată decât cea, a nalogCi, din Suedia. Deocam­
daM se dAU numai cele din două provincii . .
..
*
A se compara sicriul' S f. Ioa n de la Suceava,
de curând re produs în revista I mprimeriilor Sta­
tului c u un cassone italian din sccol.u l al XV-lea,
conservator la South Kensingt on Museum din
Londra, la G. Woolliocraft Read, chats a n cos...
lume, Londra 1 906, p . I I I .
*
* ..
I n cartea d-Iui Christache Georgescu, Matei
Basarab, Bucureşti 1 936, se dau , în micile ilus­
traţii, biserica din Soveja (p. 26) şi Sfinţii Im­
pCiraţl din Târgovişte (p. 55).
*
* *
D espre bisericile din Tur-cheş, dCi, in Plaiuri
săcelene, V I I , 4-5 (şi ilustraţii) .
N. IORGA.
V
Mutare de biserică. - Biserica de l e m n din
comuna Zimboru, judeţul Cluj, a fost dCiruită sa­
tului Poiana din judeţul Braşov.
v. BRĂ TULESCU.