STUD!

SI DOCUMENTE
PRIVITOARE LA

ISTORIA ROMÎNILOR '

XVI

11992. Vol. XVI.

 I.

DOCUMENTE 0 REGESTE DIN COLECTI1 DE FAMILIE.

 PREFATA.

Acest volum cuprinde materiale strinse ori pregatite in

timp de doi aril de zile.
in el se vor gasi acte din categoriile urmätoare :
1) Documente de moie, din culegerile familiilor Ca-
nandd, Cantacuzino-Pascani, Paladi, Oldnescu, Simionescu-
Rirnniceanu si Leca si din a rdzäsilor tecucenl de la Tepu.
Acestea din urma, copiate inteo condica, ail o valoare
deosebitä, pentru cd infdtiseazd viata, foarte putin cu-
noscutd, in vremea moldoveneascd, a unui Tinut de rdzäsi
din Basarabia, la Nistru. Tot asa se daii acte din cele
expuse la Iasi in anul 1908. Acte din culegerea d-lui
advocat Fote din Iasi, despre satele Dolniceni, Hili*aa,
etc., si mai ales cea mai bogatd culegere de acte ce s'a
tipdrit pand acum laolaltd cu privire la Tigani e mate-
rialul pentru o lucrare viitoare despre acest popor de robi;
in ele e amestecat si un document privitor la familia
Doamnei lui Ion-Vodd cel Cumplit.
2) (hide acte interne de o insemndtate neobi§.nuitd.
Astfel a) proclamatia pe care Constantin Mavrocordat
o indreaptä .cdtre locuitorii din a dreapta Oltului pentru
a-i chema de la reaua libertate nemteascd la buna robie
a Turcilor ; b) cloud acte din corespondenta in vremea
Unirii a episcopului de Buzdd Filofteiil ; c) un document
de la Mate! Basarab privitor la mosia Birca, luatd de
Mihai Viteazul de la mosnenii de acolo, recdpdtata si, la
urma, pierdutd pentru totdeauna. Apoi -. d) singura ple-
VIII PREFATI

doarie de advocat care ni s'a pastrat de la M. Kogalni-

ceanu; e) o suma de documente privitoare la o0irea ro-
maneasca in veacurile al XVII-lea i XVIII-lea (v. 0 pp.
286-8). f) Corespondenta unora din pribegii cari trecura
In Rusia, dupa lupta de la Stanile0i, cu Dimitrie Cante-
mir ; g) o plangere pentru pradaciunile facute pe vremea
lui Sobieski, de buna searna, de o ceata de talhari in-
teun sat bucovinean ; h) o invoiala de mo0e a mareluf
Mitropolit moldovean Varlaam cu boierul Dimitrie Bu-
hu*; i) o lista de juvaieruri din vrernea lui Duca-Voda,
pentru cocoanele" caruia se toarna lingua.; j) Doua
scrisorf ale lui Gavrilita Costachi; k) o a treia a lui
Toader, fratele acestuia, despre rosturi tatare0f. ; /) o
scrisoare a lui Joan Cantacuzino Deleanu catre Ilie Zmu-
cila ; rn) un rava al lui Manolachi Conachi despre un
dascal grec; n) o insemnare a dajdii arrna0lor. Urmeaza:
o) o corespondenta din vremea Unirii, cu iscaliturile lui
Grigore Ghica-Voda, luf J. A. Vaillant, lui Mihai Kogal-
niceanu; p) o scrisoare a lui Andrassy catre acesta ; r)
o admirabila telegrama a lui Cuza-Voda adresata ace-
luia0 ; s) un catastif de dajde de prin 1683 a ora§ului
Galati; t) o porunca a lui Vasile Lupu catre un pircalab
de Neam i un alt act de la acela0 Domn ; o scrisoare
a luI Gheorghe Izlozeanul, pircalab de Hotin, catre fiul
sas, urednicul de Botoani ; u) un act al tirgului Piatra ;
EI) scrisori ale lui Ienachi Kogalniceanu cronicarul 0 ale
contemporanilor sal* Iordachi Cananò i altul; x) acte
privitoare la marele Vistier Nicolae Bavta (foi de zestre,
izvoade, testamente); y) acte privitoare la impartirea
averii Donice§tilor ; z) privilegiile Slanicului Moldovel ;
a) o scrisoare a Alexandrei Buhu§; o carte de scutire
pentru preoti a episcopului Leon de Roman.
3) Inseriptit: a) din Hu0; b) din Tirgu-Neamtului ;
c) din manastirea Vorona, cu lista cartilor i manuscrip-
telor din aceasta ctitorie paisiana; d) din manastirea Co-
§ula ; e) din biserica de la Papauti, din margenea Boto-
 PREFATI IX

sanilor : f) din manastirea Sinaia si museul adaus ei ; g)

din Rimnicu-Sarat : h) din Pascani (Suceava); 0 din 01-
teni (Vilcea); j) din Rimnicu-Vilcii.
4) 0 singura descriere de manuscript, cu insemnatate
pentru medicina populara si vocabulariul in legatura cu
dinsa; un fragment din cea mai veche Retorica roma-
neasca, tradusa din greceste Innainte de 1'700 ; cea mai
mare parte din pomelnicul romanesc al Bisericanilor ; o
prefatä a lui Chesarie Daponte, inchinatä catre omonimul
sati, marele episcop de Rimnic.
5) Märturisiri istorice: despre dr. Cihac batrinul, ver-
surf bisericesti de pe o icoana de la Caldarusani, dourt
scrisori francese ale lui Alecsandri, din 1861 ; insemnarile
celui din urrna Basota despre desvoltarea neamului saii ;
citeva antimise necunoscute ; doua probe de graiti pra-
hovean de pe valea Teleajenulul.
6) Acte strdine: astfel o corespondenta privitoare la
petrecerea in Ardeal a poetului Ienachita Vacarescu,
trimes acolo pentru a incerca sa aduca Innapol pe bei-
zadelele fugare ale lui Alexandru-Voda Ipsilanti ; rapoarte
florentine din vremea lui Stefan-cel-Mare si relative la
luptele lui.
Astfel alcatuit, volumul n'are o unitate care nu i se
poate cere si nici o impartire ca aceia pe care as fi do-
rit-o, daca tot materialul has ft avut in mina de la in-
ceput.
Asa cum este, el va adaugi in multe privinti cunostinta
trecutulul nostru, si oamenii de intelegere si buna credinta
nu vor lasa fara multamire ostenelile mele.
N. lorga.
 L

CHEMAREA LUI CONSTANTIN-YON MAVROCORDAT CANE OLTENI.

11.92 Vol. XVI. 1

 D. N. Dohrescu citeazä, in cartea sa despre Biserica Olteanä supt
Austriaci (p.134), actul prin care Constantin Mavrocordat, Intimplin-
du-se a fi Domn, la Intoarcerea celor chid judete cAtre Domnia
din BucurestI, Indeamnä la supunere cAtre Turd', la patriotism,
am zice azI, pe locuitori, innainte de a se incheia räzboiul.
E de mirare cä un act de. aceastä insemnätate n'a väzut Inca
lumina. 11 am aici dup'i originalul din Archivele Statulul.
M[i]l[o]stiiii b[o]jiiil Io Costandinti Nicolae Voevod, gos-
podarti zemli vlahiscoe, pisah g[o]sp[o]dstvarni [--- Domn
al Teril-RomAne0I, am scris Domnia Mea] cinstitü §i de
Dumnezeti iubitoriule, Sfintia Ta, parinte episcoape alü
RimniculuI i SfIntielor Voastre parintl egumeni dupre la
mändstirile dupeste Oltü, dind judetulti Romanatilorü, alü
VAlcil, alit JiiuluI-de-josti, ald Jiiului-de-susii §i aid Mehe-
dintilora, si Molitvelor Voastre, preoti, diaconilorti, i dum-
neavoastrA boiarf mai marl i boerAna01or, cApitanilorti
de tail si slujitorilord §i voao, pärcAlabilor dupen sate
si tuturorti sAteaniloril, cat! sAnteti läcuitorI inteaceaste mai
susü numite judeate, alit Romanatilorü, alü VAlciI, alit
Jiiului-de-josil, alit jiiului-de-susil §i aid Mehedintilorti.
VA facemü Dornnia Mea In §tire cA, de vreame cA, dinü
tAmplarea vremilorü, intAmplandu-sA i acumil nApAdire
de Neamti §i catane in pAmAntulil acesta, nu putine jafurf
si prAzí aü cursü ticäIoi1orü pämäntearit de catre ace!
vrAjma0 a! putearnecil TirpArAtif, adeca de care Nearntsi
§i catane, a cArora nApAdire prea-puternica InpArAtie ne-
suferindu-o §i neobicnindu-o (sic), trimis-aü o$ti InpArAte0i,
otomAne0I i tAtArA§tif, spre izgonirea vrAjma0lor, ca sA-1
dAzrAdAcineze i sA-1 izgoneascA din pArnAntuld tAriI, si,
vAzAndil Domnia Mea atAta gloatA de osta§I, carif putea
sä faca multA stricAune §i pradft 061 §i pAmAnteanilorú,
4 CHEMAREA LEI CONSTANTIN-VODÁ MAVROCORDAT CATRE OLTENI

cu toatä vartutea si nevointa noastrd amti statutti si

ne-amd järtvitti pe sinene, ajungandti cu multd ruga-
une la prea-putearnica Inpärdtie, de amti scosti ferma-
null Inpärätesti, cu mare tdrie si cu infricosate porunci,
ca sa nu sä atingd cinevasi dind ostasi asupra sdracilorti
si a parrianteaniloril, macarü de unti capü de atd, lulndtt
asupra noasträ pre told norodulii, de la midi pand la
mare, ca santO dreapte raiale ale prea-putearnicil Inpd-
rätil. Si asa, cu mila si ajutoriul luI Durnnezeil s'a päzitti
säracil si s'ati aparatO de ostasii inpärMesti, iarO, de ail si
indraznitil cinevas1 dintl osta*I a supara pe cate unti sa-
racil, si i-ati luattl ceva, cu totil adinsula ne-amil silitil si
fiestecaruia i s'ad scosti paguba. Aseamenea dard si pentru
aceale cinci judeate de peste On, adeca Romanatii, Välta,
Dolja, Gorjú *i Mehedinti, partea de peste Oltti, viindil
hotärätä porunca de la prea-putearnica inpärätie ca sä sa
rädice Märia Sa seraschiarI Murtazâ-Pasa cu ostile Inpa-
ratestI, cu 55 de steagurI de serdengheti, si cu 40 de stea-
guri de levent., si cu 30 de steaguri de aghialeturi ', si cu
und Seraschiiari. Sultanti si cu alti doI SultanI, cu 6.000 de
oaste tätärasca, si sd intre peste ORO intfaceale cinci ju-
deatse, ca sti izgoneasca pe vrajrnasii putearnicii inpardtii,
si, ffinclil si voi, läcuitorii acei tall dinceput *i dintdiasi. data,
mai denainte vreame raiale supuse ale prea-putearnicil
inparatil, crestineaste, tocma ca unG mosteanfr alti patriei
acestia, cu dureare de inimd asupra crestinescului noroda,
umilindu-ne, nu ne-amii Indurattl, nid arnO pututil rabda
sail a suleri sil auzima stricaunea lacuitoriloril acei pärtI,
care s'arO putea intärnpla sa sd Ilia, de catre ostasii in-
päratesti, ci, precumil. pentru noroduld partil cestil din-
coace, ne-arnO silitú si ne-amd nevoitù de i-arnii luatil
asupra noastra, asa si dard aseamenea si pentru voi,
luindu-va asupra noastra de la prea-putearnica inpärätie,
cd yeti fi dreapte raiale ale Puternicii Sale, si cum(' va
yeti pleca si va veti supune suptil stapanirea prea-putear-

, Osta§ regulatT, osta§f ale§ §i osta§T din provincir.

 CHMAREA LVICONSTANTIN-VODA MAVROCORDAT CITRE OLTENI 5

nicii Inpa[ratin, precumü ati fosta dinceputa i mai de

nainte, i supta obladuirea noastrd, bine aü voita prea-
putearnicula Inparata, dupd rugaunea noastra, i aü data
fermana cu mare tarie ca, cdtl dinti läcuitori vora alerga
pi vord ndzui de vorü veni care Maria Sa Seraschiiari-
Pasa i catra boiariul nostru ce 1-ama trimisa inpreund
pentru asazarea si tocmirea ace! parti de tara, totl sä fie
pdziti, aparati i feriti de verice feali suparare i rail care
s'ara putea intampla de catra otomanestii ostasi: atata
aceia, cata i casele lora si bucatele lora, nimini sa nu sa
atingd macara de una capü de atd.
Dec! dara, vazanda cartea Domnii Meale, si inteleganda
de mila ce prea-putearnica inparatie prin mijlocul nostru
aü ardtata catra vol toti, numai de catti, cu inima nein-
doita pi cu toata voia, sa alergatl i sa nazuiti sa veniti
catre Maria Sa Seraschiari-Pasä, spre Inchinatunea i su-
punerea suptü ascultarea si stäpanirea otomanestif Mdriri
si supta obladuirea noastrd. $i nu numal voi, cei marl si
mai de frunte, ci, pentru binele i folosulii de obste, sä
indemnatl pre totl, celalaltü obstesca norodü, sä sä supue
pi sa fie precuma aü fosta mai nainte, alergända si el cu
totii Impreund spre castigarea a de folosü. $i sa-si id
fiestecarele buiurultiil de la Maria Sa Pasa si carte dom-
neaasca din mana boiarului nostru.
Drept aceaia darü, urmända poruncii si invätäturii noastre,
sa stiti cä cu totii veti fi Wit! i aparatf de totti raula,
si veti avea de la Domnia Mea mild, cautare, dreptate pi
usurinta la toate dajdile voastre. $i veti sti t i aasta, ca,
pentru zahereao ce sa cade a sa da ostilor inparatesti, s'aü
trimisa ban! gata, ca sa sa plateasca zahereao cu banI,
sa nu sd facd suparare, nici sä sä ià de la nimini mdcara
una gräunta fdra ban! ; i, de sti va intampla a sa face
cuivasl de catra ostasl vre o pagubd si suparare, numai de
cätü acela pagubasa sa alearge sa mearga la Maria Sa
i

Pasa, sd dea jalba, i i sä va Inplini toata paguba pana

la una, i ostasul acela sä va pedepsi cu mare $ i grea
pedeapsa, dupe fermanurile putearnicif Inpärätif.
6 CHEMAREA LUÍ CONSTANTIN-VOW, MAVROCOTWAT CITRE OLTENÍ

Iarü, de carea cumva sä va arnagi cu gändula a ra-

mänea totil dejbinati suptii stapanirea streinilorü Neamti,
vräjinasiloril prea-putearnicii inpärätii, sä stiti ca, nu numal
vä yeti jäfui i \TA yeti prada de bucatele i averile voastre,
ci si robii vä yeti da, i veVf treace si prima ascutitultl
sabief, i pacatula acela va fi in grumazil vostri.
$i oricarele, yeti dint"' egumeni, veri dinü boiari saü
boieranasi, saü verice feali de ornil parnanteanil arü fi
avändil aid, in tara, möii, vii, Tigani, case, sä vä trii-
miteti acumil mai nainte oameni vostri, sä le iä intru sta-
panire-va, ca de cAtra Domnia Mea toate vä le dam ca
sä va le stapaniti färä de nicio zaticnire.
Tolico psiah g[ospodst]v[a]mi. [Aceasta poruncim Domnia
Meal Oct[omvrie] 29, 7246 [1737].
[Monograma. Pecete. - $i turceste i].
Io Costandin Voevoda.

Hurez, doc. XI 1/6. Cf. §i n 7.

 Il.

TREI SCRISORI PRIVITOARE LA IENACHITÁ VÁCÁRESCU.

 D. profesor I. Lupa$, din Sibiiii, in-if trimete aceste trei scrisori
copiate la Sibiiä, in Museul Bruckenthal, si privitoare la boierul
cu stiintä de latineste, frantuze$te si italiene$te, la potrivitul emisar
in sträindtate care a fost Ienächit Väcärescu, gramaticul $i poetul.
Se stie ea, fugind de-acasä, pentru a vedea Europa, despre care
li vorbise perceptorul lor apusean, beizadelele lui Alexandru-Voda
Ipsilanti, Väcäreseu primi de la piirintele deznaddjduit, care se
temea pentru situatia sa domneascä, sarcina de a-if aduce innapo
din Ardeal.
Bruckenthal, puternicul magnat ardelean, avu pläcerea de a cu-
noaste $i el pe acest boier interesant si el 11 recomanda la Viena,
ministrului Cobenzl prin scrisoarea ce urmeazä1:
I.
Rochgeborner Graf,
Der wallachische Bojar Vakareszku, nach ihrer Landes-
sprache Szeptar oder Landesgeneral, der die Ehre haben
wird, Euer Excellentz dieses Schreiben zu überreichen,
geht in den Angelegenheiten seines Herrn, des Hospodars
von der Wallachey, nach Wien, und hat mich um meine
Empfehlung an Euer Excellentz ersucht. Ich habe mich
der Entrichtung dieser an mich verlangten Gefälligkeit um
so weniger entziehen zu können geglaubt, da ich einerseits
durch nachbarliche Pflichten, anderseits durch die Betrach-
tung, dass er, wenn er will, den iebenbürgischen Sachsen
eben so sehr nützen, als im entgegengesetzten Fall schaden

1 Ea nu se afla in culegerea scrisorilor lui Bruckenthal, care

s'a tipärit in Archiv des Vereines für siebenbürgische Landes-
kunde, 1904-5.- Cf. pentru cálátorie Istoria literaturit romine in
veaoul al XVIII-lea,11, p. 136 $i urm.
10 SCRISORI PRIVITOARE LA IENICHITA ITICARESCU

kann, mich einigermassen dazu vor verpflichtet gehalten.

Indem ich aus diesen Rücksichten hiemit sein Verlangen
erfülle, und im Vertrauen auf die alte, mir von Euer Ex-
cellentz gütigst geschenkte Gnade und Gewogenheit, Euer
Excellentz zu bitten mir die Ehre gebe, in vorkommenden
thunlichen Fällen, ihm Gewogenheit und geneigten Willen
zu erweisen, - rechne ich es mir übrigens zu vorzag-
lichen Vergnügen, bey dieser Gelegenheit, Euer Excel-
lentz das Bekänntniss meiner alten Hochachtung erneuern
und um die Fortsetzung Ihrer Gnade bitten zu können.
Ich aber habe die Ehre, mit besonderer Verehrung zu
seyn
Euer Excellentz
Hermannstadt, den 28-ten Jenner 782,
ganz gehorsamster Diener
Baron Brackenthal.
An des tit. Staats-Vice-Canzlers Grafen v. Cobenzel
Excellentz.
II.
Domcul fu mazilit, fàrä zäbav6, pentru fuga fillor sM, si, tre-
buind sa' piece la Constantinopol, el cere, prin plingerea ce ur-
meaza, Innapoierea flilor sM:

Eccellenza,
Poiché dal primo momento della mia afflizione V. E.
si e degnata interessarsi tanto in mio favore, senza orn-
mettere di ringraziarla per quanto fin ora si è adoperato,
vengo con questa a parteciparli il colmo della mia dis-
grazia, supplicandola a radopiare premure, poiché il bi-
sogno estremo lo richiede in favore d'un angustiato Padre.
Eccomi fmalmente, in cotesto giorno, deposto dal Prin-
cipato, ecco li tristi frutti della inconsiderata fuga e del
ritardato ritorno dei miei figli. Al caso atroce non rimane
ciglio asciuto, anche delle persone più indiferenti; solo
il cuore di miei figli si mantiene indurito. La Sublime
Porta A creduto a proposito dismetermi dell' impiego, e,
 SCRISORI PRIVITOARE LA IENÄCHELTi VACIRESCU 1.1

benchè cid sia stato con tutte quelle marche d'onore, in

atenzione dei miei servigi, niente di meno vi è da temere
le più funeste conseguenze se la solecita venuta dei. miei
figli non le arresta. Ecco dunque un padre e tutta una
famiglia vittima d'un sconsigliato capricio, d'una inconsi-
derazione giovanile. Eccomi ridotto al duro passo di tor-
nare a Costantinopoli in breve. Ma come ritornare senza
li figli? No, non tanto agisce in me il timore delle inevi-
tabili conseguenze, come l'amore paterno, per solecitare il
loro ritorno. Se le mie circonstanze fano brecia nel cuore
più insensibile, come non potrô sperare che oprino in quello
di V. E., il di cui carattere distintivo è la bonta e la urna-
nita? Se le preghiere dunque d'un padre smarritto, se
le lagrime e singhiozi d'una angustiata madre, se le sup-
pliche più umili di tutta una desolata famiglia meritano
qualche cosa appresso V. E., la supplico, e, per quanto vi
è di più sacro in cielo ed ha più caro sulla terra, la
scongiuro a porgermi dita e vedere la maniera nella quale
possa riavere gli fugitivi figli.
Egli è vero, Signore, che loro m'hano causato questo
funesto colpo con la lora fuga ; ma mi son figli, e solo chi
è padre, sà di qual peso sia cotesto titolo nel cuore d'un
genitore. Che non li tratenga il timore che io mai li rin-
facci il loro fallo, nè le tristi resulte. Lo giuro: scordarò
tutto, e li riceverò con viscere paternali. Ma che voglian
lasciare il povero genitore la afflitta [madre] in circon-
stanze si critiche, in cosi evidente pericolo, eccede li limiti
della tirania. E più atroce se mi rende il colpo quando
considero che viene dalle mani di miei figli. Che non li
arresti il timore dei risentinenti della Sublime Porta, poi-
chè questa, se il loro ritorno è solecito, fingera di tutto
ignorare, e non li pregiudichera il loro mancamento in
nulla, anzi rispettera in loro l'augusta imperiale mano dela
quale gli hd ricceuto; cid che, al contrario, se si mostra-
sero ostinati, potrebbe quella atribuire il fallo a superiore
impulso e vindicare il mancamento dei figli sopra il padre
innocente. Queste riflessioni, ed altre che lascio alla consi-
19 SCRISOrd PRIVITOARE LA IENÄCHITA. VACIRESCU

derazione di V. E., la supplico a fargliele capire e mettere

tutto in opera a fine che io possa consolarmi in un tempo
nel quale si bisogna conforto. Spero questa gratia di V.
E., e, pregandola compatirve al mio dolore, che mi rende
molesto, con tutta considerazione e vera stima mi dico
Di Vostra Eccelenza
Umillimo ed obbligatissimo servitore :
Alessandro Principe, m. p.
Bucoreste, 44 gennaio, 1782.
[Adresa pe copertä :] A Son Excellence Monseigneur
le baron de Bruckenthal, conseillier intime d'État, comen-
deur de l'Ordre de St. Étienne et gouverneur de Sa Ma-
jesté Imperiale et Royale Apostulique dans la grande Prin-
cipeauté de Transilvanie.
HT.

Bruckenthal refusa insa pe beizadele, r6spunzind astfel:

Celsissirne Dornine Princeps!
lustitiae ad m inistratio et praesidium quod CelsitudoVestra,
qua bonus vicinus, Transilvanis nostris, ab eo tempore,
quo illius provinciae gubernaculum tenuit, non modo non
denegare, sed singulari benevolentia et aequanimitate prae-
stare dignata fuit, ad quaevis mutua vicinitatis officia
me obstrinxerant. '
A quo autem nuperi tristes Domus suae casus et vi-
cissitudines, quibus paternae teneritudini acerbiores con-
tingere haud potuerunt, moerorem et luctum super ean-
dem diffundere coepissent, studium quaevis officia huma-
nitatis exhibendi, compassione consincera iunctum, excrevit
tantopere, ut omnes partes mihi cessas explere omnino
annisus fuerim. Inter has animi sollicitudines, redditae mihi
sunt pretiosissimae Celsitudinis Vestrae sub 244 elapsi ad
me exaratae litterae, raram humanitatem vicemque ama-
ram, miseranda adflictione adspersam, undiquaque spi-
rantes.
 SCRISOld PRIVITOARE LA IENICHITA. ITICARESCU 13

Patiatur Celsitudo Vestra sibi persuaderi, nihil me om-

nium eorum quae ad meas partes quodamodo pertinere
et ad animi sui aegritudinem depellendam moeroremque
leniendum facere poterunt, derelicturum.
De reliquo precor et opto cordicilus ut animi magni-
tudo, qua Celsitudo Vestra hucusque varias, ut natura
humana fert, vitae fortunaeque vicissitudines constanter
supportavit, hancce etiam tristem sortem viriliter vincere
et perferre, Deo auxiliante, iuvet; indesinenti veneratione
persistens
Celsitudinis Vestrae
Obligatissimus servus
Baron Bruckenthal, m. p.
Cibinii, die 2da februarii 1782.
 TH.

UN MANUSCRIPT DE LEACURI.
 De curind am capätat un voluma§ miscelaneil, care ofera un
deosebit interes prin cuprinsul sait
Iatä din ce se alcätuie§te :
1. Calendar ce cuprinde inteänsul intämplärile si vremile
trecutilor si viitorilor anl, ce iaste pe o sutd doispräzdci
anI, cari s'ail scris di pe altu prin sälinta si chieltuiala
dum[nea]luI Clut[erul] Barbu Vis[oreanu], in zilele pre-
luminatulul Domnü Io Alexandru Moruz V[oelvod, si Mi-
tropolit fiind Preasfintie Sa Dosithel, si le-am scris ed, Ve-
nedict arhidiiacon, fiind dascal la numitu boer de sus, la
Copäceni; 1800, Ap[rilie] 25.
[Pe V°:]
Pentru cite virste are omul, si care Sint, si cum sa
chiamd.
Cocon iaste omul daca sd naste pand la patru ani; copil
sä chiamd de la patru ani pänä la cincisprezece. -Catariga
este de la cincisprezece ani Wind la doaozAci si dol. Voi-
nicti, adecd june, este de la doaozaci si trei de aril pänd la
patruzdcl si dot. Bärbat este dela patruzAcI si doI de
ani pand la cincIzAci si sasä. larä batrin este. de la cincl-
Mc! si sasä pänd la saizaci si noao. Mator este de la sapte-
zdef de anI pand la optzdcl. De aciia mai multa neputintd,
si durerl, si boale.
2. Insämnare pentru dohtoril, cum sä sd urmeze (fol. 17).
S'ar cddea la fiestecari domna sd aibd in casa lui pu-
tine invätätur[i] ale doftorilor la vreame de nevoe, la cari
lesne sa pot gdsa in casäle lor, cat ceI politnit sä indes-
tuleazd de la spitarie pentru fiestecari boald, la intäm-
plare sa.
a
11992. Vol. XVI.
18 UN MANUSCRIPT DE LEACURI

Capitole:
Unsoare pentru neputintale omene§tI: unsoare din pelin.
Unso[a]r[e] intfacest chipil sa sa faca ; unsoare din bobru.
Unsoare de presadè.
Unsoare din rame, cu care prinde peste.
Unsoare de crin sau serabrin.
Unsoare din scorpiI sau din sarpi.
Unsoare pentru ranza si stomah.
Unsoare de terpentin sari de spiganare.
Alte unsorI de Eghipet pentru focul luI Anton.
Unsoare de zgarcitura vinelor.
Unsoarb la pieptü.
Unsoare foarte minunata pentru par.
Unsoare ce iaste de obste buna la toate.
Unsoare care omoara limbricil.
Pentru purgatif unsoare.
Cand are frigur[I],
Altil felü pentru chinisisü.
Altele iaras pentru fricur[I].
Prafur[I] ca sa nu ramae cuiburile frigurilor in orn.
Pentru oprirea sa nu verse cineva mult.
Pentru fierbintala la orn.
Pentru fierbintala cu bantuiala.
Canal varsa multil copii cei micI si ail fierbintala.
Alta pentru fierbintala.
De dureri de capü.
Alta chip, .cu chiminü.
Alta, cu crastaveti.
Matca femei cand cade de la locul eI.
Durerea dupa cea naste muiarea.
Muiare cari nu poate naste.
Canal sa urnfla b ... ile.
Muschii cand vor cadé.
Boala din upercI.
Canal va musca caini turbat.
Cand pute gura omuluI.
Cand va frange mana sail pitorul.
 UN 114,NUNCRIPT DU LEACURt 19

Alta fel.
De mu§caturi de §arpe sail de näpdrcd.
Bolnavul canal are sate mare.
Canal sä ro§esc albetile ochilor.
La muiare cand II merge ränduiala mult d'innainte. -
Alta chipil, cu rävent §i cu tämde albd.
Alta fehl, cu rilvent.
Cand sd oprete facere mueref. -
Cdndil sd face albeata la ochii omului.
De dureri de ochi.
Pentru curgere omului d'innainte.
Pentru tusä §i dureri de piept.
Pentru pecingine.
MK' chipil.
intr' altil feall".
De mu§caturd de §arpe.
Si intr' alt chip.
Cdridd negresc dintil la orn.
Cand crapd buzdle.
Cand face buba in gurd.
Cand are omul ochii curat t nu poate vede.
Ce zgaibe dulci.
De cei ral.
De dureri de capil.
Clända iaste omul incuiat la stomah sail la §Azut.
Alta chipil.
Pentru incuiare ce nu poate omulchinic(sic)sail dobitoculil.
Pentru limbrici.
Alta fel.
Prävimr cand sd face-va pá pior sail de sä va umfla.
De celil perita.
Pentru tränji.
Al til fela.
Pentru orce boald va avea inlduntru.
Omul ce sä va intepa §i va rämänea lemnul inlduntru.
Pentru ca s[ä] doarmä omul.
Pentru rastä.
20 UN MANUSCRIPT DE LEADURÏ

Altd chip.
Alba fel.
De guturaI.
Cine are carne rea la rand.
Alt chip.
Alt(' chip,
$i altd fell.
De tusd viechi.
Pentru galbinare.
Pentru galbinare cand iaste pe fata ornuluI evita.
Intraltú fel.
Alta fel.
Cand te dor ochi §i sant ro*f.
De vätämatura barbatilor §i a muerilur.
De umflatura titelor.
Cand sa oprete tita muerif, dupa ce nWe copilu.
Intealtil chip.
Si alta chip.
Muiare ce n'are tita.
tuta fell.
Cand iasä matul la om.
Asamine la copif micY.
Cand nu aude omuL
Si alta chipa,
Cand dor urechile si curgd.
Cand va Inghiti omul lipitoare.
Pentru masäle.
Par, de sa va face undeva§.
Doftorie pentru cal *i pentru alte dobitoace.
Pentru Me.
Pentru umflaturä supt grurnaz.
Pentru umflatura la pioare §i la alte locurtil.
De sagna.
De eel. raf.
Calul de va fi muscat de arpe.
De multe cre§ter[i] pe pioari.
La cal, de sa va umfla päntecele sail inchieturily.
 UN MANUSCRIPT DE LEACURI. 21

De limbrici la cal.
Dacd iaste rapugos.
Pentru albeatd pe ochi caluluL
Cand iaste aprins calul.
Prafur[i] pentru multe boale din läuntru calula
De nu va mânca calul buna.
De alte durer[i] la cal.
De sä va bolndvi calul si pricina lui nu poate sd o cu-
noascd.
Tantar si taini sd nu musce pe cal,
Doftorie de obste la tot dobitocul.
Clistarl, ca sä creiascd sticla.
Alta chipii.
Clei de bränza si din var cum sd s[a] facd.
Metani, mänunche la bastoane si imameli cum sä s[ä]
faca.
Osul ca sd s[d] moe la lucru.
Clara sd s[d] facd alba.
Clara sa sä faca verde.
Pentru purit, sd-i stringi la unü locii: iaste curiosii lucru.
$i hair alta.
Stupi de primdvard, cAnd nApddesc cei strein[i] pe aceaia.
Pentru soaree, sa Jugd.
Comedie pftsärilor.
Alt fel.
Alta chip, cu rachia.
Pentru ursl ce vinti la prisaca.
Cum sa face padvid de visin[e].
La urrnä se dad si alte retete si prognosticurl cu privire la viata
omuluf.
-Pe Vo foil d'innaintea calendaruluT si tratatulul de medicinä po-
poralä1, vine aceasta notä de nuntä a proprietaruluf:
Leat 819, Martie 9. SA sd stie cd in zioa de patruzeci
de mucenici am sosit ea, cel ce i sd va vedea iscdlitura
la vale, in Copdceni, kite() Duminecd, pa la patru ceasuri
i Cf. Grigoriu-Rigo, Analele Academid Rornine" pe 1907.
22 UN MANUSCRIPT DE LEACURI

din zi, §i venirea mea aü fost ca sä Wiz pa dum[n]ei co-

conita Tita, flica dum[nea]lui biv Vel Stol[ni]c Barbul Vii-
§oreanul, a-m fi mie spre petrecere, de sotie, §i, a dood zi,
LunI, cu ajut[o]ru lui Dumnezea, dupre a noastrd vedere
in flintä, am fäcut urmare de vorbd, .5,i am §i priimit foae
de zestre, trimitändu-o §i la Bucure5,4 ca sä ne vie §i pd-
rinte§tile blagoslovenii de la a mea cloritd maicd, dum-
[nea]el cocoana Sultana Drac[a]ch[i], fiind soli din parte-mi
un Petrache Manovici, ddri neamul gift Sdrbul. Ea am scris
aid, §i dupre a mea petrecanie sa-m rämdie numele ne-
muritor, zicand fiecare clan ce vor citi : Dum[nelzea sal erte,
prod. Costfandinl Dracachi.
Cu acest prilej am väzut si alt manuscript cuprinzind cunos-
cutul roman Filerot ,i Antusa", tradus din greceste
Ca probil a versurilor ce-limpodobesc,pe alocurea, däm acestea
citeva:
Cind de dimineatä soarele räsare,
Roa, släbindu-se, piere cu mirare,
Si ara, de fata foculul cea mare,
De tot sil topeaste, slabind foarte tare:
Asa se topeaste inima cea prinsä
Si de a dragosti sägatä Intinsä.
in privinta soarte acestu solid volum de 885 de pagini nume-
rotate lämureste aceastä interesantä notitä finalä:
La leat 826, Ghen[a]r[iel, 15, in Domniia Märii Sale
Domn Io Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, inteo MiercurI,
in 13 ale luneI Ghen[a]r[iel, am mers la d[u]m[nea][uI Cos-
tache Clinceanu, fiiul duErnlisale biv Vel Stol[ni]c Räducanu
Clinceanu', unde am gäsit aceasta istorie a Jul Filerot §i a
Anthusi, §i, rugindu-1 foarte, mi-aa dat-o, i am cetit-o ; din
care indulcindu-mä de ale lor patimi §i räbdare indelun-
gatd, am scris §i ea, §i m'am iscalit ; aceasta.
ClostaJncllin] Rac[o]vgjal.
De la acelasI pare sä fie editia in 12, din veacul al XVIII-lea,
la Pildelor filosofeftr, pe care se inseamnä: Aceste Pilde Filosofesti
le-am cumpärat tle aid, din Craiova, in ti unul, in vremea cind mä
judecam cu Sinescu pentru mosiia Piatr[a]; la leat 1810, Sept. 1".

1 Tipografuh
 Iv.

DOUÄ ACTE PRIVITOARE LA UNIRE.

 S'a vorbit mult In ultimul timp de Cuza-Vodä. Sa ni fie iertat a
impArt4i cetitorilor noVri, dintre cari ce biltrini le vor ceti cu
duioasä amintire, cele dotiä scrisor ce urmeaza, privitoare amin-
-douä la imprejurärile ce precedara alegerea lur Cuza.
Originalele se aflä in Museul din Sinaia. Episcopul cAtre care
sint adresate, e cel de Buz Ail, un unionist märturisit.

I.
Prea Sfinte Parinte,
Ma iertati, ma rog, pentru intarzierea ce s'a facut !Ana
sa raspunzil la placuta scrisoare a Eminentiei Voastre.
Pricina a fost cä ma gateam de plecare pentru o treaba
ce o amü la mosie, Acum lasa aceasta scrisoare acasa,
ca sa se ecspeduiasca Indata dupa pornirea mea.
Aî fi doritü, Prea Sfinte Parinte, sa va pociú spune multe
interesante despre cauza OHL dar nu e nimica noti pentru
noi in lumea politica. Cuvintul imparatului Napoleon, care
s'a interpretat in mai multe felurf, nu adaoga, dupa parerea
mea, nici nu scade nimic din sperantele noastre. Comisaril
se afla inca, dupa toata probabilitatea, in aceasi neputintä
de a se intelege intre el% Si nu stiil de avemil sa anti de-
sevarsit multumiti de raportul lor, in cazul cind se vor
putea uni toti la un raporta comun.
Ai nostril' urmeaza a incurca trebile noastrd, in loc de a le
descurca si a le iniesni caile spinoase. Ati sositu aid multi
deputati dupren judete, si era vorba sä se faca o protes-
tatie in contra fitrmanului de inchidere. Mi se pare insa ca
nu s'ail alesü mai mult de vre-o doozeci cu staruinta
pentru pasul acesta. Ecsageratii totii nu se astimpara pi
26 ACTE PRIVITOARE LA UNIRE

urnbla sa faca adunarii ca sa ca$tige mai multi partizani

pentru ideea de protestatie. Guvernul are sa k dea mai
intiia parinte$tele sale povetl, $i apol, de nu s'or astimpara,
o sa fie nevoiti sa o apuce cu raul, ca sa nu ramlie sub
banuiala ca incuragiaza pe supt mina ni$te asemenea urmari.
Pentru jurnalul de care ne a fosta vorba, mi se pare
cd n'are sä se aleaga nimic bun. Creza ca $i domnul Joan
Vacarescul se cdie$te cä a apucata sa dea banii. Dar in
privinta aceasta ar fi multe de vorbitü. $i ma rog ca sa
mai aveti rabdarea, Prea Sfinte Parinte, pina voia veni ea
insumi la Buzeü, unde am de gind sä va viziteza peste
vre o trei saptamani.
Pina atunci, etc.
Bucure$U, 15/27 Ianuarie 1858.
A. G. Golesco.
II.
Prea Sfinte Pärinte,
Comitetula centrala ala Unirii, de$i tirziú, socote$1e de
datoria sa cea mai netagaduita a felicita In Prea Sfintia
Voastra pe pastorula cela mai buna ala Eparhiei Buza,
care, In aceasta epoca mare de regeneratia Rominilora,
a data frumosula esemplu ca $tie a pretui cu sanctitate
Malta misiune ce Dumnezeti i-a incredintata.
Turma, Prea Sfinte Parinte, cunoa$te glasula pastorului,
si Prea Sfintia Voastra ati electrisata inimele tuturora prin
irnbrati$area cu entusiasma a programei de dorintele Ro-
rnInilor, subscrierea ei i indemnul de a se impra$tia in
toata eparhia.
Biserica este coloana i sprijinula pdevärului, i, cinda
pristorii ei sinta zelo$I i devotatl, ca Prea Sfmtia Voastra,
pentru binele i fericirea Patriei, atunci adevarula revarsa
lumina sa dumnezeiasca peste toti fii ei i aduce la cu-
no$tinta $i pe oile cele ratacite din turma luI Hristosa.
Pastorula, Prea Sfinte, este facuta pentru Biserica, $i nu
Biserica pentru pastoril ; de aceea pastorula cela buna cata
sa-$1 pue sufletula pentru turma ce pastore$te i sa nu
 ACTE PRIVITOARE LA UNIRE 97

lese sä treacd nid o occasie fdrd sä dea probe cd stie pretui

sacra miluiré cu care Dumnezed l-a insarcinatti si cd nu
pierde niciunti minutil din vedere tow binele ce poate face
pentru oile turmei sale.
Tara noastrd se aflä in ajunuld unul viitor mare; este
dar de datorie fiecdruia Rornind adeväratti a contribui din
toate puterile sale spre a o face sä se ridice la demnitatea
ei, infruntindd, cu bärbätiä orke fel de ispitä, cu care ine-
micii bineldi comund sä silescil a räci inimile cetätenilor.
Dumnezed este mare si a tottl puternicd, Prea Sfmte Pa-
rinte. Ella nu va pärdsi acest popor binecuvintatd; ild va
inarma cu neinvinsa armä care a fostit scutuld si apa-
rarea sa in toate imprejurdrile cele grele; va immulti nu-
märuld alesflor MI' si va Insufla aceleasi sentimente Win-
testi tutulor copiilord Bisericei lui Hristosil, ca sd imiteze
frumosuld exemplu ald Prea SfintieT Voastre si sä conlu-
creze cu aceeasi cilldurd si devotamentd pentru binele si
fericirea tärii.
1857, Maiù 18.

Constandin A. Crezzulescu, Alecu Golescu (latine

ambele), P. I. Cerndtescu, Nicolae Hristu (cirilice), /.
I. Philippesco, D. Kariagdi, E. Predescu, Hr. Poli-
hroniade, Grigorie Gr. Ghica, W. Paclian, Jorano, I.
Pencicoff (idem), Al. Oresku, N. Nennovict (latine),
G. Costaforu, I. I. Philippesco.
0 MOSIE A LU1 !CHM VITEAZUL: BIRCA DIN DOLL
 intimplarea mil face sd cunosc rosturile unef mo$if doljene care
a fost o clipd a luf Mihai Viteazul: Birca, din marginea Dundrif.
Mo$neniI se räscumpärarä cind noul lor stäpin se afla in pártile
Rimniculta, la Ocne, innainte de 1599, si. din actele lor, pástrate
astde de urma$I, afläm de o petrecere a luI Mihaf in Vilcea, unde
ora$ul de episcopie avea o bisericd in mijlocul tirguluI", inte-
meiatä de Pätra$cu-V odd, tatäl cuceritoruluP.
Se stie cd singurul at al luf Mihaf, Petra$cu, zis in scurta luf
Domnie munteand: Nicolae-Vodd, s'a insurat in pribegie cu Ancuta
flica luI Radu-Vodä Serban, alt fugar in Apus $i oaspete cu pensie
al impäratuluI, pentru care jertfise toate.
Din aceastä cästitorie se nascu un flit, Mihal, care dori, $i era
chiar, sa fie Domn 2, § i 0 fiicä, Ilinca, máritatá apoI cu Istrate Vis-
tierul 2. Aceasta si. mamd-sa neavind bogátia celeflalte fete a luf
Radu Serban, Elena, märitatä cu Constantin Cantacuzino Postel-
nicul, luptarit sa stringd, la 1640, färimile bog-Mid luI MihaI-Vodä.
Mopeni, cnejit din Birca, do iuzba$1 din noua o$tire de Ord si doi
boierina$, fur:A tra$I la judecatä pentru a li se lua päminturile in
puterea vechii cumpäräturi. Et scdpard insd la judecata ha Matei
Basarab.
Avem Inca actul slavon al hotaririf, $i, pe lingä el, o traducere
fäcutd la Vidin, la Dal, de un preot, care capätä $i intárirea epis-
copuluI de acolo, Meletie, care, cum se vede, stia foarte bine ro-
mäne$te.
Reproducem traducerea, care e exact& adáugind in slavoneste
pal-0' caracteristice sail indoielnice.
Mlip[o]stiiii b[o]jiiil Ion Matel" Voivod, fiorul marelul *i
alil prea-bunuluT raposatuluT Ionia Basarabù Voivodil, dat-
ama Domniia Mea ttasta porunca a Dornnii Meale pentru
i V. Inscrip(ii din bisericile Romanid, H, Rimnic: biserica SE
Paraschiva.
2 V. Studit fi doc., IV, tabla.
, Cu privire la dinsa v. Elie Nicolescu in Noua Revista romina
pe 1-iii Novembre 1931 $i Stoica Nicolaescu, in Romania Nouö, nl 1:
Stadit f i doc., IV, p. 245, no mix.I.
 0 MOIE A LUI MIRAI VITEAZUL : BiRCA DIN DOLJ 32.

satu Barca dinü judetula Jaiului de-josa slug[ii] Domnii

Meale mostenilorü (HACMAHHItill) satului, anume Giurca
Iuzbasai i Hrana Spatar [i] luI Patru Logofatu i lui Stanü
Iuzbasai i cu fratii lor i cu Roril [citi] Dumnezail le va
da, ca sa fie al lorü acesta satü Barca ce scrie mai susa,
peste tottl hotaruld mosii Bärcäl, ca sa la venitul moii
dina camp, dinü apa i dina vie i din sazutulti satului
si din toate cate sa vora strange peste totti hotarula, dina
hotarü panbi îriú hotaril pan[a] in sea[mai hotar[a]loril prea
batrane, hotara dint]. apa Dasnätuiulul dreptil pe magura
(8 KFITHW) i pe Desratele
Spataroaei (erritmpoaF) in chitusa
(sic) (Dasiratele) la Butoca, din Butoca in Caprariula
(imiipaolo) i peste drumula Malici (= MalaiuluI; M'ItrIal0A011) i
pe drumu Diiului (A,Tiomvil) i la fantana domneasca i pe-
magura Caravanului (Kairkit,iiisnoR) i pe ulmi Plosci, la Po-
pici (sic: Tont11-110), i pe lacul Glavei (naKSII rriarte), la Be-
jänari ( seamApH) i din Bejanari in Geamini (rkAnnu) i pe
magura Ciutel i in grinadula cu piiatra i pe magura
Cioarif, la Cet[a]tue, in Cuibula Corbului (KSIossil KopiitinoK),-
pentru [ea] acesta sata. Barca, ce scriemai susa fost-ail toti
oameni (si cu) mosneani (Atom Kiusir) mai nainte vreame
inü zilele altora Domni, apoi, d[upa aces]tea, canda aú fostil
in zilele räposatului Domna Mihaila Voivodü, i viinda
satula &Area, ei tot:I aü vandutil mosiia Dornnului Mihaila
Voivoda. Dupa aceaia satula Barca iara aü rascumparata
mosiia Innapol de la r. posaiula Mihaila Voivoda, i a data
bani in mana Domnului Mihaila Voivodil aid, In Oman-
tula Domnii Meale, înü ()rash, in Rarnnica, in Ocna cea
Mare'. A poi in acea vreame Domnula raposatula Mihaila
Voivodu aa facutil cartea a Domnii Lui pentru rascum-
pararea mosii Barcal, pentru ca s'aa Intamplata de ail tre-
cuta Domnula Mihailü Voivod Ina Tara Ungureasca9 a-
tuncea, inteacea vreame, i s'aCt mutata ding lumea Oasta ;
dupa raposatula Mihaila Voivoda, candü Eta fosta Ina zi-

1 HM Rh BEMAE, 8 wow rcmtoAtti $ PlaMHHK, WT KOA EMHIStI at" (0ers)..

2 cripi3 !MIMI Rh. 8rprhCKa REMM, H HROROAHCE WT MHR4 CfrO.
 0 310§IE A LTA MDIAI VITEAZUL : BIERCA DIN DOLJ 33

lele Domnului RaduluI Voivoclü, canda aü venitil in Seau-

nulft tatan[i-saa] Voivod, i aü stAtutil stapanil i Domna
Tarta-Rumanestl si in Scaunuld mosu-sad raposatului Dom-
naluI Alicasandru Voivodd i aid tatani-sria Mind Voi-
vodd, dupa aasta Radulü Voivoda [aü trimesil] oameni
domnestl la satuld Barca de ail cerutil banl de la mosneanI
ca sa-sd rascumpere mos[ia], sateani mosneani aü venitil
la Radulti Voivodú, i aü aratatil cartea de la Domnu Mi-
haila Voivodd cd aa rascumparatil mosiia innapoi, cu bani,
ai ail de la Mihailil Voivoda hristova (sic) la mana, de [rasj-
cumparare cu mari marturif pentru Barca cea Mare. Dupd
aasta, vazända Radulil Voivodil hristovula Domnulul Mi-
hailü Voivoda, inca le-ail facutti hristova la mama satea-
nilora din Barca, ca sa aiba bund pace de la Domniia Sa.
Dupa Radula Voivodd aü vinitü -Alixandru Voivoda lIli-
a1 in Scaunula Taril-Rumanestl. Dupa aasta, vazandil
Alixandru Voivodd IIiiaü cumü ca a data Radulti Voi-
voda hristovil la mana mosneaniloril, Berceanilorti, Inca
saIo milostivittl. si le-aü facutil hristovil la mana Bercea-
niloril, i aü innoitü i aü întäritü mosiia Barca cu hris-
tovula Domnii LuI, hindú i parcalabi acolo ApoI, dupa
atasta, candil aü fostil înü zilele Dom nii Meale, s'a ra-
dicatil Domna (rcrimm) Ancu(a, fata luI Sarbanü Voivoda,
Domna (rciviim) lui Patrasco Voivodil i cu fie-sa Ilinca,
nepota lui Mihaila Voivodü, fata lui Patrasco Voivodfi,
care aü trecutil dinil Tara Nemtasca alci, ina pamantuld
Domnii Meale. Dupd aasta, cocoana Ilinca (GAMMA), fata
Domnii Ancutal, n'ati cäutatil pentru sate si pentru mo-
siile raposatulul Mihaila Voivodil, care ara fi zicandü,
s'aa apucata si de Barca cea Mare, ca sa-I fie mosie, pe_
cuma ca arü fi zicanda ca arú fi cumparat-o mosii sal cu
banI, si ail cerutil de la mosneara ban!' ca sa-si rascum-
pere mosiia, si aü venitü naintea Dornnii Meale Gfurca
tuzbasa i Hrana Spdtariu i Pcitru Logofcitu i Stan
iuzbcqa, i aü stcitutti in Divanul mare cu Doamna
Ancula, Doamna lui Pdtrasco Voivod; afd art fost
cocoana Ilinca . . . . aruncatinnaintea Domniei Meale
41992 Vol. XVI. 2
34 o NO§IE A Ltd MIEfAi VITAZIII, : BIRCA DIN DOW'

trei hrisoave de la trel Donznt, Z am edit mo0i

Bdrca, cot veliti boiaril at Domnii Meale, 0 am ju-
decatü... dreptate $ pre leage, dinpreund cu loft ve-
boiart at Domniei Meale adevdrat cd s'ad
dat tot bani de pe mo0a Bdrca in /mina rdposatului 1

Mihailü Voivodil pentru aeastâ mosie, care ball luatil san-

guril Mihailü Voivoda [cu] mäna ; vazindil Domniia Mia
cu boiari Domnii Meale i cetindil hristovulti Radului
Voivoda i hristovulti luI Alixandrulti Voivodü, pentru
aeasta, väzändil hristoavele acestora Domni, amü facutil
si ea cartea a Domnii Meale pentru mosiia Bärca, i ama
data la mana mostineaniloril Berceanilorü precumü cd
s'aa märturisitil enezi ... ului cd aú fostil a lora mai dina-
inte vreame. Iarü Domna Ancuta i WTp0K01011,a (sic) Dim:Ica,
AFtpipa Domnii Ancutdi, treabd cu mosiia Bärca sä nu aibâ,
toatä ruda raposatuldf Mihailil Vovodü sä sä pue josa.
$i aceastä poruncd a Domnii Meale sä nu sd cläteascä
de niminea, sa fie neclätitä. $i am %cuff' aastä poruncd
pentru innoirea cartiloril si intärirea, i, viinda alí Domni,
i verke judecaorli care sä va intä[m]pla a fi stäpänitori
Tärii-Rumänesti i pämäntului rumänescil, ail din striini
saü di[r] rudeniia nosträ, sail din alta neamú, pentru aeasta
i pentru innoirea i pentru intarirea, voril sti cartea
Domnii Meale: care va cAuta cartea Domnii Meale, pre
acela Domnul sa-la cinsteasca i sä-lil pazascd intru Dom-
niia lui si in odihna sufletuluf lui. Iaril care sd va in-
tämpla a nu tänea si a nu intari aastä carte a Domnii
Meale, ci o va calca i o va strica i o va lasa la uitare,
acela sä fie procletil i anatima i afurisita de trei sute 18
sfinti pdrintitaf care ail fostil in Necheia, i sä aiba cu
Iuda i cu Ariia. $i dupa aeasta iata am pusti credineosä
märtu vclitii boiarii Domnii Meale: jupan Dragomirü Vela
Banta, jupanü Durnitru Dudescu Veld Vornicü, jupanü
Preda Vela Spatari, jupanil Stroe Vela. Vistiiarü. jupanil
Socolil Veld Cruceari, Radula Mihalcea Vela Comisü, i
Partea aceasta nu se inal poate ueti in traducere ; o ieaü dupä
o cope notiä.
 0 MO§IE A LEI MIHAi VITEAZUL : BtROA DIN DOW 35

Marco Vela Paharnic i jupanü Costandinü Vela Pitara

r, Postelni c] , si ispravnica Radu Vela Logofatü. Si amt.'
scrisa ea, Lapadata Logofata, aasta porunca inü orasula
TargovisteI, cu porunca Domnulul Mate! Voivoda. Aasta.
Leatü de la Adama Septemviri 18 [-. April 28] 7150
[1642]. [Monograma; reprodusa si in traducere.]
Mate/ Voivocla.
Aasta copie ama tal[malcit-o ea, popa Musata, In zilele
luI Iosifü inparatü.
Ea Melentie Vladica, alt1 orasula Diiului, martora.
Cu vremea, mosnenif dail o parte din mosie nu stia, cu vInzare
sail, precum am inteles, cu zAlogire", mänästiriT Sadova ; altd parte,
spre Bärcuta, cAtre neamul Bäläcioiuluf". Ajungind proprietar pe
locul Sadovei negustorul Hagi Ienus din Craiova, incep certele
pentru hotärnicie, la 1816.
Soarta mosnenilor II fAcu sA ajungA, multämitä unui intreg sir
de incAlcarT si samavolnicif, clAcasii luT Alexandru-VocIA Ghica.
Ei indreptail la 1851 cAtre dinsul aceastä plingere :

Mutt milostive Doamne,

Pentru nedreptatea ce s'ail intrebuintat asupra pricini de jude-
catä ce am avut cu Costandin Brätäsanu, Nicolae Mosh si cu casa
räposatului Hagi Enus, pentru dreapta noasträ mosie din hotaru
Birca, ce ni s'ail hräpit, si mat' la urmä, s'ail fost cumprat de
Märiia Ta.
Numai temAtorii de Dumnezeil sa vor pätrunde si se vor uimi,
caci no!, judecindu-ne cu numitii in Domniia Märief Sale Grigorie
Ghica, s'aü dat luminatA hotärire din anul 1825, ca sA ne lurám
hotarnic si inginer cu a noasträ cheltuialä; care, impreunA cu fostul
hotarnic al lor, d. SArdar Iordache Otetelisanu, cel care ne näpäs-
tuise, i cu numitii, sA tragä tot hotarul, si alegind toatä Fuma ce
s'ail fost vindut de neamul nostru, ce va mai prisosi [sA fie pämintul]
nostru. Pe acel temeiii am fost si luat hotarnic pe rAposatul Me-
delnicer Portärescu, si inginer cu platA, care, mergind in multe
rinduri la fata locului, putintä nu a stAtut ca sä-I aducA pe protiv-
nicii nostri si pe hotarnic. Murind Portärescu, am luat pe flub
dumisale, Pitarul Dimitrie, pe care l-ail priimit si Särdarul lor-
dache de bun ; apoi, ce ail fost pricina, nu stim ; cA nici cu acesta
n'ail venit in fata locului. Noi, neincetind cu jelbi a-i supune ca sä
vie asupra hotärnicie, ne-am pomenit cu un Serdarul lordache
MAcescu viind in fata locului Impreund cu un inginer: ni-ail zis cA
36 0 MOLE A Ltd MIHAI VITEAZUL : BIRCA DIN DOLT

ar fi vechilul Mariei Tale asupra hotärnicief, $i, mergind cu not ca

sa-I aratam semnele mosiei, ni-ail aratat ca este hotarnic luat de
noi, si, pentru Pitarul Portarescu, ni-ail spus cä n'aü fost priimit
Stapinirif de hotarnic, fiind nevirsnic (orn peste 40 de aril ai virste).
Pentru a cäruia miralnica si silnica urmare räspunzindu-i ce ni
s'ail cuvenit, ne-am si intors acasa, $i ail plecat $i numitif, $i, aflind
ca ar fl dat hotarnicie prin care ne-aü stins de pe fata parnintului,
ne-ail si chemat c. innalt Divan spre infätisare, si, trimetind pe
doi din parte-ni, nu i-ail mai Infatisat, ci aii dat in lipsä-ni hotä-
rirea cu n-1 21 din anul 1841, prin care aü judecat mai mutt lu-
minata hotarire de mai sus,- urmare si aceasta in potriva legiuirilor,
prin care ne reteazil din fata prunintulu, si, apelarisind in sorocul
de opt zile, pana astazi nu ne-am mar Vazut chemati ...: de atita
ne-am pomenit cu d-lsupt-cirmuitorul, din porunca ca ne-aü supus
de am plätit clad arendaplui mo$iei: Barca, a Märiei Tale, $i toc-
mai acum ne pomeniräm cä ne apuca sa plätim si lei optspre-
zece mii.
Maria Ta 1 Aceastä pricind ail hotärit-o fratele Maria Tale! No
pe Macescu nu stim sa-1 fl luat hotarnic, ci numa pe cei numiti;
no): nicI hotarnicia Milcescului pana astazi nu am vazut-o La in-
naltul Divan am trimis vechili din parte-ni, si, neinfatisindu-i, s'ail
dat hotarire In lipsä-ni, prin care ne napastuieste, osinde$te si ho-
taraste in potriva luminatei hotariri. Apelatie in sorocul legiuit am
dat, s'ail priimit, si pana astázi n'am mai fost chemati. Noi cu mo$ie
$i noi astäzi färä mo$ie, noi mopeni si astazi clacasi, noi cu sume
de tot felul de dobitoace, $i, vinzindu-le silniceste, de am plätit
clacile arenda$ilor, ne aflam cei mal saraci, si, pe linga acestea, ne
mai apuca si de simtitoarea suma de bani, sa o mai raspundem.
Credem ca mai mare napastuire nu se va fi urmat in tam aceasta,
precum $i ca Maria Ta nu este mar milostiv altul.
Ni-ai fost si ni qti stapin cre$tin, si, pentru cd nadajduim ca nu
te vei bucura ca sä rali2Etiatitea suflete mugind, alergam mai
intiiil la Maria Ta, ca sa te milosliTqtra" nu in se hrapi multul sail
putinul pamint ce vom avea, care ne scapa de banif ce ni se cere
si de a ff claca$I (cu toale ca Serdarul Macescu ni zicea ca avem
drepti stinjeni de pamint numai $aptezec si chid; dar noit n'am
voit a r priimi).
De voe$ti a face biserica, fa-o -, adica prive$te cu denadinsut
dreptatea noastra, $i nu cerem mai mult decit a ni se da voie ca
sä luam hotarnic $i inginer, $i, daca si acesta se va uni cu hotar-
nicul prigonitorilor, atund cu a noastra multumire ne vom vinde
si copila$i, $i vom plati mice ni se va cere.
Luminate Doamnel lea-ni din picere indelungatele drumurl ce
o sil mai calcam ca siliti ; prive$te, milostive Doamne, si la nenu-
mAratele suflete ce se roaga lui Dumnezeil pentru Maria Ta ; arata ti
 0 MOVE A WI Tani vILLAZIIL : BIRCA DIN DOLJ 37

marinimea cu niste sarmanr, sail cum Duhul Sfint va va lumina

pentru indulcirea soarter noastre.
Fiind a innaltimir Tale cer mar supusi: si plecatI sclavr:
Nor, to¡r mosnenir Dobresti si Marculestr, la Barca, sud Dolj.
1851, Octomvrie 30.
[Decisie:] Acrasta movie nemal fiind supt stapfnirea M. Sale
printulur Ghica, prin urmare iscalitir aid se vor arata cu jalba la
locul competent pentru drepturile bor.
 VI.

UN MEMORIU DE ADVOCAT AL LUI MIHAI KOGALNICEANU (1847).

 intre niste birtil de familie aflu un memoriu redactat de Mihai
Kogalniceanu ca represintant, ca vechil" al unef cocoane", femeie
harnica si de isprava, pe care fail e, ajuns major, o daduse in
judecata supt cuvint ca i-ar fi risipit o parte din mostenirea, pe
care mama o smulsese, dupa moartea unuf sot usuratec si chel-
tuitor, din mina unor creditori greci, sprijiniti de consulatul ru-
sesc.
Memoriul e o bucatä de elocventa vrednicä de reputatia genia-
lulu scriitor si om politic moldovean.
Se stie ca, intors din Berlin, unde facuse studif de drept, fara
a da Insa examene si a capäta vre-un titlu, Kogälniceanu se ocupa
mal mult timp cu literatura si stiinta istoricä, publicind Dacia
literara" si Archiva romäneasca", editind Foaia säteascä", didd la
lumina* cronicile Moldover §i sustinind, prin tipografia moderna"
ce inflintase, dezvoltarea generatiei celef nouà de scriitori, pe care
tot el o sfatuia si indrepta. Ca situatie socialä, el era proprietar
de movie - al luf era]. mosiile Hi lita si Matienir---- si maior, ofiter
de ordonantä saü aghiotant" al lui Mihai Sturza.
in 1843, Kogalniceanu fu unul din redactorii nouäl' reviste Pro-
pasirea", dui:A ce fusese silit a Intrerupe cursul dc istorie natio-
nalä inceput la Academia Mihaileanä, curs din care a rämas o
admirabila introducere. Publicarea acestei lectif preliminare, si Inca
impreuna cu o nota de plingere pentru oprirea lectiilor sale, ne-
multämi Cirmuirea. Peste citeva luni, Kogälniceanu, care stia
aceasta, plecd la Viena, cu banif de imprumut, botärit sa mearga
OM la Paris. Domnul insä facu ca supusul sail si ofiterul fará
congediu sä fie silit a se intoarce.
Dupa o ispäsire la mánastire, care tinu citeva saptamini (1844),
Kogalniceanu era liber, si el calätori in Apus la 1846. Dar gustul de
a maI luptà prin vorba saa prin scris pentru un noii ideal politic if
perise. Nicif tipografia lift' null' putu incepe iaräsi folositoarea opera
de editura aleasa. Din ostire fusese scos fugarul. Pentru a trhi,
stralucitul scriitor si om al cuvintuliff trebui sä facä advocäturä.
El indeplini ded sarcina de apärätor in procese mat insemnate pänä
in 1848, chid imprejurarile-1 silira iaräsi la päräsirea ¡era.
42 UN m:EmoRru DE ADVOCAT AL LTA M. KOGILNICEANU (1847)

In memoriile luI Insä, el cobori, cum se vede, toatä bogatia luI

de ideI, finesa luI de culturä, logica ltif In legAturá cu sentimentele
fundamentale ale sufletuluI omenesc, conceptia-I Innaltä despre
viatä.
Cine va ceti paginile ce urmeazä, se va Incredinta de aceasta.
CinstiteI judecatoril a Tinutului lasI, sectia I.
Spre a se da sfatuluI familiei a easel raposatuluI Postelnic I. C.
Vechilul cocoanei Postelnicesei M. C.
Trist lucru este pururea de a vedea un fiii prigonind
pe maica-sa in fata judecatii. Dar mat trist lucru este cind
aceasta mama prigonita samana incredintatoareI mele. Cine
nu stie in pamintul nostru trudele, suferintele si lacrimile
ce aft fost viata Postelnicesei. C. in vadea de zece ant' ?
Cine n'a vazut pe aceasta duioasä maica incunjurata de
nouti copil mici rapiti de intreaga avere stramoseasca, puind
de o parte slabiciunea femeii si rusinea sotiei de boier
mare si aducindu-sI aminte numaI ca este mama si ca
trebuie sa-sI hraneasca prunciI; cine n'a vazut-o, ziva,
aletgind pe la strainii si pe la inimile facatoare de bine
si cu talgerul, pot zice, cerind pine pentru flit sal? Cine
nu-si aduce aminte de dumnei traind in niste ticaloase
bordeie, suferind chinurile ploii si a' geruluI, lipsita de cele
intaift trebuinte ale vietuiril si, cu toate aceste, aflind inca
in curajul si iubirea sa catra fit destule mijloace spre a
&Wad singura pre cel mal mid pruncI si a plati, pe de
alta parte, grele Jeff pe la pensioane si dascalI pentru eel
mai mari? Nimene n'a uitat Inca activitatea cu care aceasta
cocoana, in o indelungata curgere de vreme, s'ail strada-
nuit rugindu-se, jaluindu-se, plingind pe la usile celor marI
si puternici, suind si scoborind scarile judecatorilor si Di-
vanurilor cu nenorocitii sal orfani - dintre cari d. $. C.
aduca-sl aminte ca si d-lui era unul -, numaI ca sa li
poata scoate si pastra averea parinteasca, rapita de mini
straine. Chiar insasl imbracamintea, salurile si giuvaieru-
rile sale le-a vindut spre tinerea copiilor MI, si nicI dam-
blaua, urma mahniciunilor sale, n'a oprit-o de a starul
pentru dreptatile Casef sale.
 UN MEMORIII DE ADVOCAT AL IAA M. ICOG.LLNICEANII (1847) 43

Cu toate aceste, si in vreme ce Moldova Intreagd este

marturd a indelungatelor strädanii a acestei cocoane, toc-
mai un fiii, inselat, naddjduiesc, numai vremelniceste, s'a
gäsit, care, neuitindu-se nici la datoria fireascd, nici la gre-
lele imprejurdri in care se afla familia sa, se scoald im-
potriva maicd-sa, II amäreste din noil zilele atit de amd-
rite si cu ocard si hula ii amerintä bätrinetele. Asa d-lui
$. nu s'a oterit a o invinoväti cd ar fi rdsluit 12.000 gal-
beni din averea pärintascrt a dumneei, care singurd le-a
redobindit intreaga avere. A invinovätit-o cd dd socotele
mincinoase, ea care nu li cere ; nicio pard pe atitia ani
ce i-a tinut cu mijloacele sale, in vreme ce averea li era
luatä de cdtra T. A pirit-o cd s'a unit cu sträinii ca sa
sdrAceascd copiii, ea care s'a lepddat de chiar folosul Mil,
neprimind a-si trage zestrea sa chiar indoitä, precum i se
fagaluia In vremea procesului cu pomenitul T. Neplacut
lucru ar f1 de a spune si de a auzi toate clevetirile arun-
cate asupra incredintritoarel mele I Ca o maicd duioasd,
iertind chiar cind fiul säti era gresit, neddjduind cd poate
Inca ar veni la simtiri mai vrednice de un fid si de un
tinär ce inträ In lume, dumneaei cocoana pururea si-a
Inghitit lacrimile si a ascuns in fundul Mimiî taina dure-
rilor sale. Insa acum, cind vede cd d-lui $. priveste numai
la interesul säti In parte, tinteste de a jigni folosul si a-
verea mai micilor sdl frati, si, nemärginindu-se in aceste,
apoI pune virful la nerecunostinta fiascd atingindu-se chiar
de zestrea maica-sa si intrebuintind toate chipurile spre
a o Imputina si, daca s'ar putea, si a o desflinta, cind,
zic, se vede un fiii avind o asemenea purtare catra maica-
sa, cine poate sä o invinoväteascd pe aceasta dacd se ho-
tardste si ea a nu räbda, a nu tdcea mai mult, si, pentru
cinstea si consideratia sa de maicd, a se apära si ea de
spre nedreptele invinovdtiff ale fiului sail $. ?
innainte dar ca Sfatul familiei &Ili deie desävirsita sa
socotintd, atit *asupra semilor, cit si asupra zestrii, fie iertat
si incredintätoarei mele sd insemne citeva puncte:
1. D-lui $. Invinovateste pe maica-sa cd a rdsluit 12.000
44 UN MEMORIU DE ADVOCAT AL LUÍ M. KOGALNICEANU (1847)

galhenf din averea parinteasca. Aceasta Imputare cade de

la sine: intditi ca o asemenea sumd insemnata niciodata
n'a in trat in minile sale si, al doile, cd o maica, care atitia
anl af vietif sale, a trait numai pentru copiii saf, hrd-
nindu-I cu ce Dumnezeil o a ajutat, si in toata aceasta
vreme nu le-a pus in socoteala o singurd part, o maica
care a desrobit sineturf ale räposatuldi sot de mai mult
de o mie 'de galbenf, fara a pretinde ceva, care s'a le-
padat de zestrea sa, chiar indatä, pentru ca i se fagaduia
spre paguba procesuluf, - cu greii s'ar putea dovedi vi-
novatd de rsluire. 0 asemenea invinovatire maf leine se
poate face d-sale $. Aduca-s1 d-lui arninte de pagubele ce
a pricinuit fratilor sal prin imposesuirea mosiilor Case!
fara pret si In nefiinta, atit a maicif sale, cit si a epitro-
puldi, staruind in contra intereselor Case! ca mosia Cornif
sa se deie in posesie pe an cu cite 1.550 de galbenf, cind
alti musteril erati de dati pana la 2.000 de galbeni, luind
asuprall posesia acestei mosif numai cu zece galben't peste
pretul anilor trecutl si neraspunzind pana acum nimica
din cistiuri. Chiar pasurile intrebuintate de d-lui $. spre a
cumpara partile de mostenire de la unif din frati si surori
a' sale innainte ca datoriile Case! sä fie plätite si moste-
nirea impartitd, dovedesc tainicul WI scop de a strimbatati
pe nevristnicif sal frati, impingIndu-I inteun colt al mosiei
Cornif si asteptind numai un prilej spre a-I izgoni si de
acolo. Cacf, dac d-luf ar fi insufiat de un adevärat sen-
timent fratesc, n'ar trebui ca singur sa lase si fratilor sal
neajunsf in vrista dritul de a se putea invoi cu surorile
lor de la manastire, si asa toata averea parinteasca sa nu
ajunga in minile unuf singur. fiti, chid ceilalti ar rdminea
aproape de sdracie? Si, pentru ca maicd-sa if sta impotriva
la un asemenea proiect putin fratesc, se scoald si o nu-
meste rasluitoare I Iata adevärata pricina a intregif nemul-
tamirf si a prigonirif d-sale $.
2-lea. D-lui $. invinoväteste pe maica-sa ea tin Wechsel de
300 de galbenf, cu dobinda sa, suindu-se Inca la 2.000 de
galheni, si pentru care erati amanetarisite hirtiile Budestilor,
 UN MEMORIU DE ADYOCAT AL LUÍ M. KOGILNICEANU (1847) 45

s'a scos cu alt sinet de 1.400 de galbeni, luindu-se innapol

si actele sus-pomeniteí mosii. Ea fac intrebare d-sale: mai
bine ar ri fost ca Casa sa plateasca 4.000 de galbenI si ca,
din pricina amanetarisiril hirtiilor, sa se piarda 500 de Mid
dirt mosia Budestii in procesul cu razasiI din Birsanestl?
3-lea. Asemene d-lui $. nu voieste a primi de bun un
sinet de 1.000 de galbeni, cu care maica d-sale a fost impru-
mutat de la Vornicul Neculai Milu pentru cheltuielile pro-
cesului celui mare cu T. Fara a intra in mai mare cer-
cetare, fie-rnI iertat a intreba pe d-lui $. daca stie vre o
tara in lume unde procesele nu cer neaparate cheltuieli ?
Cit pentru mine, ea marturisesc ca nu cunosc o asemenea
tara, si, privind la greutatile procesului de care atirna
toata averea, nu gasesc ca 1.000 de galbeni sa fie prea mult
pentru neprevazute cheltuiell.
4-la. D-lui $. C. este singur incredintat cä aceasta mie
de galbeni s'a intrebuintat pentru proces; tot asemenea
este incredintat ca si rascumpararea Weehselulul de 2.00U
de gal beni, cu alti 2.000 dobinda, facuta prin un sinet de 1.400
de galbenl, este o adevarata facere de bine pentru Casa, din
partea maicif. Daca nu o marturiseste si fa4, apoi prin
aceasta ma indrituieste de a ma uni si ea cu socotinta
acelora ce pretind ca d-lui cauta numai chipuri ca sa im-
putineze ell se poate mai mult zestrea incredintatoarei mele,
tit si dobinda ce i se cuvine din ziva mortii sotului d-sale,
adeca de la 23 Iulie 1837.
5-lea. Cit pentru ce se atinge de izvodul de zestre, ase-
menea si daca este ca sa se raspunda incredintatearei mete
aceasta zestre in rodurile ipovululut pana la savir§irea
sa din viata, precum si legiuitele teoritre, ea inca tot cred
ca d-lui $. are destula dragoste si recunostinta fiasca spre
a incuviinta si d-lui niste cereri atit de drepte si atit de
lamurite, chiar si prin pravila. Din potriva, nadajduiesc ca
d-lui, nedorind de a-si da de nume rail acum la intrarea
sa in adevarata viata, se va grabi a da o satisfactie opi-
niei publicei si datoriel fiesti, marturisind titlurile de recu-
nostinta ce si-a cistigat maica-sa prin cresterea a noua
46 UN MEMOIUU DE ADVOCAT AL LUI M. KOGALNICEANU (1847)

copii la vreml cumplite si prin stradaniile sale spre redo-

bindirea averii, strAdanii intovarAsite de multe lipsuri si.
suferinti, de multe paräie de lacrimi si fart care d-lui $.
nici n'ar avea poate astazi pentru ce a mal cere venituri
si socotell.
6-lea. Tot d-lui S., socotind ca a face o noud neplAcere
maica-sa, a cerut de epitrop pe d-lui Marele-Logofat Cos-
tachi Sturza, supt cuvint cä averea orfanilor s'ar rAslui.
Daca aceastA de pe urma imputare ar putea srt se adeve-
reze, ar fi numai din partea aceluia ce vroieste sA inchege
in minile sale toatA averea parintasca, iar nu din partea
unel mame ce a trait si traieste pentru copiii sal si care
astazi se amenintA de a fi trasA in judecatA numal pentru
cä se irnpotriveste la niste planuri puOn fratesti? Iar, in
cit pentru numirea de epitrop a d-sale Logofatului Costachi
Sturza, incredintAtoarea mea nu poate decit a se bucura
de o asemenea numire, care if este o inchizesluire mai
mult ca copiii sal eel nevrisnici vor avea un noti si pu-
ternic ocrotitor, cad d-lui, numindu-se de epitrop, s'a numit
negresit pentru acei ce ail trebuinta de a fi epitropisiV,
adeca pentru acel nevrismci copiI, pentru ale cArora dri-
turf si incredintAtoarea mea se lupta. Deci, nu numal cA
este multamitA cu alegerea acestuf boier, dar *Mai, ca pe
un parinte, ca pe o persoana insemnatä si puternica, ca
pe acela ce a publicat legile civile aparatoare vaduvelor
si orfanilor, il roagA ca sa urmeze in epitropie, sA ocro-
teasca pe fill sM $i averea for, nedajduind ca aceia ce ea,
femeie slaba si obositA, n'a putut face, d-lui, ca barbat $i
ca boier puternic, va binevoi a ispravi. Acestea skit in-
timpinarile incredintAtoarel mele. Mina! nevoia si dritul
legiuitei aparari all silit-o ca sA le la( a. Null, mult i-a
costisit OM cind s'a hotarit de a piri pe un at al sail.
DovadA la aceastaindelungata tä( ere ce a pazit, lerin u-se de
a se jalui, atat Prea-Innaltatului Domn, cA. $i noului epitrop.
Chiar §i in aceastA intimpinai e (le fal,a, a cautat a Ft cit
se poate mal masuratd, cAci, ( hiar cind fiul sail (i (Neste,
tot is! aduce aminte ca este maii a. Ca maica w-i n e;w ne-
 UN MEMO= DE ADVOCAT AL Ltd M. KOGILNICEANU (180 47

dajduieste cd tot sentimentul fiese nu este stins in inima

flului sad, acelui pe care cu lacrimi ha crescut, cdruia if da
aceia ce d-sale adese II lipsia, hrana de toate zilele, cdruia,
cu sume insemnate, strinse cu multe necazuri, a cdutat a 1
da o educatie potrivita cu nasterea sa si pre care, cu toate
greselile sale, nu-1 poate uri si nu-i doreste mai mult de-
cit cd, vazind cd se caieste si cd are mild de mai micii
stil frati, -sd.-1 deschida iar bratele parintesti.
Fie ml iertat si mie, de si strain, dar ca un vechil al unei
mame, sä rog si pe Statul familiei ca acela, ca un Infätosätor
al pärintelui mort, si ca un pdstrdtor al moralului familiei,
din care dereazd si moralul public, sä binevoiascd prin std.-
tuirI pririntestI a rnd ajuta la indemnul pasnic ce fac d-sale
S. C. Nddajduiesc cd d-lui nu va räminea surd la glasul
maicd-sa, la chemarea opiniel publice, si chiar la baterile
inimii sale. incd odatd, adaog cd am mare incredere in
sentimentele sale fiestf. Iar, dacd, nebägind in samd, atit
datoria fiascd, cit si sfaturile rudeniilor §i prietenilor sill,
ar räminea statornic intru (de) a da o pildä, ce, pentru
cinstea neamului si a tärií noastre, n'ar trebui sd se mai
reinnoiascd, adecd procesul unui lid impotriva maicd sa,
apoi, in puterea pravilelor si a moralului, cer ca judecd-
toria si Statul familief, pdtrunzindu-se de moraliceasca lor
datorie, ca niste dreptl si aspri judecatorI, sa judece intre
maica duioasä, a at-6a viatä intreagd n'a fost decit o
lung järtvire pentru copiii MI, si intre fiul ingrat.
28 Iunie 1847.
M. Kogellniceanu.
De la Kogälniceanu se pastreaza in aceiasf culegere si aceastä
chitantä, datá in Maid din anul critic 1848:
*epte sute galbeni blanc am prima de la d. Aga Torgu C., din
una slitä galbinf, partea vechiliculuf mied ce are a-mf räspunde
cocoana d-sale, potrivit alcdtuirif incheiate spre cäutarea proce-
suluf Casd Banuluf Neculaf Sidi cu frat 1 Senestf (sic), §i spre cre-
dintä am iscalit.
M. Kogálniceanu.
3 Maid 1848."
48 uN MEMORIU DE ADVOCAT AL L'Ut M. KOGAINICEANU (1847)

Avem, in sfirsit, vechilimectua pe care, la 3 Septembre 1847, o

daü dumnealu maiorulu Mihail Kogalniceanu" Bäneasa Maria
Sion si ffica e, Agoaia Nastasia Cananò. Procesul era intre Casa
räposatultif Ban Neculat Sion cu dumnealor boeril frati Sionesti,
pentru impärtirea de avere". El füg6duieste ,,a intrebuinta toatá
Myna si mijloacele iertate de legi In autarea acestuf protes si a-I
apára ca cind ar ft chiar al sm insusf". Va primi 300 de galbeni,
pe jumätate innainte. Va apära gratis pe cele dotdi doamne in
procesul cu Postelnicul Veisa.
 VII.

MARUNTIURi ISTORICE.

11q92. VOL XVI. 4

 I. Fragment dintr'un tratat de retoricä din veacul al
XVH-lea sail al XVH1-lea.

Pe dosul legaturii tine cärti bisericesti din pärtile oltene se aflä

lipitä o foaie in 40 pe care se desfac cele mai frumoase slove Ci-
rilice, fäcute sd atragä luarea aminte. Dezlipindu-le cu cea mai mai
mare ingrijire, am putut avea o paginä completä dintr'o RetoricA
tradusä eel mai tärziti pe la jumátatea veacului al XVIII-lea, dar
foarte probabil incä la sfirsitul celuf de-al XVII-lea, dui:A un ori-
ginal grecesc, care ar putea f i . compilatia lur Alexandru Mavro-
cordat Exaporitul, fatal lut Nicolae-Vodá. if reproducem aid cu-
prinsul.
. . . . piiarde cindva linistea cea fireascd a obrazulul... si
fapte atit vreadnice de minune, bärbätii atit iroicesti ad nu
fac pre Athanasie nemuritoriti pre pdmintä, dupd cum 1-ail
fäcut si in ceriti? Adevärat, nemuritoare IV iaste pomeni-
rea, nemuritoare IV iaste slava, Athanasie I $i cu atitea
limbI te propoveduiaste toatä lumea nemuritoriä, cu cite
te numeaste cu insus numele Mil: Etexvecat.ov 1.

Capa 10. Care slut sistiha.

Zicem sistihe acealea care dintr'un nume in multe fea-
Hurl sä alcatuescil, si, mdcaril deosebite, ati insä una cu
alta mare asemänare, dupa alma: frumosa, frumseate,
inclreizneta, indreiznire,inpdratula, Inpärätie, i altele.
Apucdtura ritoriasca asa sä face din sistiha: Dumnezeti
iubeaste milostenia, de si pre milostivii" ; Jeoria iaste dar
ingerescil, ded päzitoriulti de fearie iaste !nerd pärnin-

1 Scfis tot cu cirilice.

52 MI RUNMURI ISTORICE

tesce ; pacatulil iaste otrava sufletuluf, [deci] pacatosulil sa

otraveaste cinda pacatuiaste". Deci iata si adaogirea ritori-
asca pentru lauda limbii grecestil, slovele caria, ca sa le
propoveduiascd, [in deser]t ar osteni aceale o sutd de limb!
ale sale. $i, dupa atitea veacurl, precum Old acum n'ail
gasit, asa nu poate sd gaseascd niciodatä sfirsitulti laude-
lor eL
Ce rizf, o zavistnice alti slave! grecestI? A§a §i. iaste
adevdrat. Ca §i vestirea si mintea oameniloril [in desert}
sä ostenesc: aceaia a povesti, si aasta a sil mira de Ind-
ririle ceale slävite ale Tdrif Grecesti. Spune, de nu-V. inneaca
zavistia in gitlejil glasulil si cuvintula, de unde ati rasa-
riff.' atitea sori al. intelepuniL cu razele carora inpodo-
bindu-se altii, sd arata steale, care poate ar fi fostil intu-
nearecii si cal-bun!? N'ail stralucitù de la räsaritula TariI
Grecesti atitea filosof I ca piste sori? $i, intre ceialaltl, si atitea
Aristoteli si Platoni, ale carora cuvinte priimeaste si cins-
teaste adunarea celor intelepti ca pre niste prorocI, atita
dascaliI, cit si ucenicif al acestor fealiil -71pwes. Acestea si
altii nenumäratl nu sint Greci? Ce neama ca cel grecescil
poate a arata la mestesugil poeticescil unil Ornir, care,
orbit fiindil la ochl, ail fost lumina Muselora? Unti Pindara,
care, värsind din gurd, cite stihuri, atitea trandafirl si floe!,
ri alerga la limbd albini ca sä alga miiare si dulata. ?
Una Aristofanil, una Euripid, un Isiod ? $i atitea alti poe-
tic!, pre carii ca sa-I incununeaze ail zmultù Apollona
toate dafnele Eliconului? Dimosthen, care la ritorica iaste
incepatoritl si podoaba ritorilor ; Euclid, care la mathima-
tied ail inpletitil capuluI WI atitea cununi cite si rotocoale
ail facutil si ail innältat spre nemurirea num[elui sail],
atitea piramide, cite si chipurf de trigone ' si tretragone (sic) 2
ail gäsitil ; Ippocrat si Galinos 3, dumnezeI aI mestesuguluI
doftoriei, cariL fdra a nu fura, ca Promithevs, foculil de
la crugulil soareluI, insufletiia pre eel. morti, si, cu addpari
ma! minunate decit doftoria EleniI, le adapa viata ;
Ale[xandru-cel-Mare] ... .
i. Triunghiurr. - 2 Pâtrate. - 3 Galien.
 MÄRUNTISURt ISTORICE 53

Il. Originea doctoruld Cihac.

Se stie cd doctorul Cihac a fost cel d'IntAiii care a in-

trodus in Moldova studiul stiintelor naturale, cd a publicat
un manual foarte bogat si ingrijit, pentru aceastä materie,
cd el a incercat a scoate revista de stiinte Osiris, cd, In
sfirsit, a format societatea de medici si naturalisti care a
intemeiat un Museil, astdzi insd, din nenorocire, aproape
pärdsit.
E interesant sä se cunoascd de unde venia acest orn de
merit, harnic scriitor si bun patriot moldovean". Acum
citiva ani, cercetind archivele bisericif catolice din Iassi,
am gasit cu privire la familia Cihac aceste note:
Diva mdrturia preotului garnisonef din Olmütz, a fost
botezat la 24 April 1764 Franz-Johann Georg Czihak, fifi
al caporaluluY de artilerie Simon Czihak si al sotief 110,
Barbara. La 19 August 1800 se fdcea la Aschaffenburg
botezul lui lacob, fml lui Franz. Acesta a fost naturalistul.
Doctorul In medicind Anton Cihac, filologul, era fiul luf
Jacob si al IosefeI Künzer : fusese, la Inceput, consilier
aulic al principelui de Loewenstein-Wertheim.

Ill. VersurT religioase de pe o icoanä zugrävitä pa mumnä,

la mänästirea CAldärusanr.

[c. 1800].
D[u]mnezed pärintele celü cu milä mare
All trimis noroadelor sale zälogü tare,
CA pentru dragostea sa pre nor ne-ad miluit,
$i pre H[risto]s fliul daril noaod ne-ail däruitu:
Pre cruce fitul singuru mart chinurr ad räbdat
$i pre noroduld sää de näpästr ad. usurat.
Iis[us] fliu luir pre pätnintil pate micsorare,
Cad', D[u]mnezed flindü, aü luatil intrupare:
in dragostea lur, omulft aflä mîntuire
$i credincrosulti la ceriù cu slavd suire.
H[risto]s raiulil celü inchisü Lad deschisd cu dreapta:
SA inträmil dard cu dinsul, cd elil iaste treapta.
54 3.1.1RUNTI$URI ISTORIGE

De pe cruce cununA, crescind, sA impletea$te,

$i celor ce pätimesc munci, sA dAruiaste,
$i celui ce pindea$te ceale dupe cruce
Chinurr, cununA dind cerid i sA va aduce.

Moartea pAcatul nostru ad aflatd: dureare,

innAltindu-sA crucea cu mare puteare ;
BunAtAtl dart sA fad cu mare 'ndrAznealA,
De vreame ce de moarte nu avemd sminteal.

Glsuiaste Bisearica cintArl impreund,

CA singele din H[risto]s vArsatd o adunA;
Prea multe noroade inteinsa mintuire
Ad luatd. $i dind mund cu totul slobozire.

Crucea ad crescutd lurnif pom de mintuire,

Pe capuld strämosului luind intArire:
H[risto]s, murindd pe dinsa, all bAutil si fliare,
Lill' Adamil dulceata er dind, si inviiare.

De cruce diiavolul s'ad legat cu lanturn

Peste el credinosil fad"' sufletestl danturf ;
Lemnuld diiavolului frig in add sA deade:
Omuld slobodd din nevoi cu totuld sA veade.

Cinstitele patimi ale ha lis[us] Durnnezed spre mintuirea tuturor

oamenilord cu milostivire ad infloritd.

Din H[risto]s pirAil de singe inchegate (sic) sA varsA

i pre mild 11 spalA de pAcate:
Miinile sale H[risto]s s'ail intinsii pre cruce,
Noroduld credinos la sine aduce.

IV. Doug scrisor! ale Id Alecsandri

- odatA in posesiunea mea -.

I.
Mircesti, 15 mars 1861.
Mon cher Branisteano,
Ayant pris toutes les dispositions nécessaires pour la
confection de brique sur la terre de Mircesti, tu me feras
 MÄRUNTI§URI ISTOR10E 55

le plaisir de remettre A P.' la somme de cent ducats des-

tinés A couvrir les premiers frais. Cet argent tu l'avan-
ceras sur quittance au 23 avril prochain, sur le fermage
de Mircesti.
D-lul maior I. BrAnisteanu.

Paris, 18 mai 1861,

Mon cher Jean,
Je t'écris A la hAte ces quelques lignes pour te donner
de mes nouvelles. Je suis bien portant, malgré, ou peut-
are A cause des courses continuelles que j'ai faites depuis
mon depart de Jassi. En arrivant A Paris, j'y ai fait un
court séjour, puis je suis parti pour Turin afin de porter
au roi Victor-Emanuel une lettre du Prince. Ceci fait,
j'ai été revisiter les champs de bataille de Bufalora et de
Magenta, en me dirigeant sur Milan. Le lac de C6me
étant dans les environs de la capitale de la Lombardie,
j'y ai été faire une promenade en barque, apits quoi je
me suis rendu A Génes, A Nice, A Toulon et enfin A Paris.
Cette excursion a duré vingt jours, au milieu d'une nature
toute en fleurs et sous le plus beau ciel du monde. Ici je
ne m'arréterai qu'une semaine tout au plus, car je dois
me rendre en Angleterre2, et je veux profiter de cette courte
halte pour te parler un peu d'affaires.
Je suppose que mes fermiers sont déjA venus t'apporter
leur dCi. En ce cas, tu auras la bonté de remettre â P.
cent ducats en plus des 150 qui lui reviennent pour les
six mois prochains. Cet argent est destiné a couvrir les
frais de la fabrication de la tuile â Mircesti.
Tu sais que j'ai prété 300 ducats A Mr. Démétre Couza,
A la condition que cet argent me soit rendu au 23 avril.
Mr. Couza a sans [doute] oublié cette condition. Fais-moi
le plaisir de la lui rappeler, car j'ai grandement besoin
d'argent.
1 Doamna Paulina Alecsandri, sotia poetulu.
2 Cf. Amintirile de misiune ale lui Alecsandri, in Convorbirile li-
gerare XI-XII.
56 MÄRUNTISURÍ 1ST ORICE

J'ai le pressentiment que le fermier de Patrascani, Mr.

l'Aga Jean Botez, ne sera jamais très exact dans ses paie-
merits. Il faudra l'y obliger par tous les moyens, car je ne
veux pas le laisser contracter de mauvaises habitudes. As-
tu fait quelque chose au sujet du cautionnement gull s'est
engage par contrat de deposer entre mes mains pour le
fermage de la terre?
Adieu; mes amities A ta femme. Dis A ma tante que
je lui enverrai bientôt l'objet qu'elle m'a confié.... Tout A toi
V. Alecsandri.
Monsieur le major Branisteano. Jassi.

V. InsemnärT genealogice ale familid Bwrtä.

Pe foaia libera a unei cärt bisericetr am aflat aceste insemniir:

0 scurtd perigrafie spre stiinta urmasilor.
Sevdrsitul din viiatd bunul mieil Sulgeriul Ioan Basotd,
fliul Stolnicului Pätrasco Basotd, nepot Hatmanului Zosima
Basotd, strdnepot Log[o]f[atului] Patrasco Basotd, din pricina
adesdlor turburdri si rdzmiritl ce urmA in vremea de atuncea
in patriia noastrd Moldovva, Wit aft fost a-s strdmuta cu
totul a sa pdrintiascd asdzare ce din invechime era sta-
tornicitd pe trupul mosii Bdlosani, de ceia parte de apa
Sätnii, din gios de iazul cel mare, si chiar pe locul numit
astdzi Sdlistea, de la vale de ratosul fdcut de mine, Hind
chiar in sliahul cel mare, pe unde si era treciria ostirilor,
si a sd trage la codri, si asa, la anul 1745, s'ail si stator-
nicitti a sa din noü fdcutd asdzare pe altü trupü de mosie
a sa numitd Jolcujani, ce este totü inteunü hotarit si capil
in capú cu mosiia Bdiosani, rdmaindil Ord astäzi numile
asdzdrif sali tot BAlosani.
Cand atuncia, la acelasti anü, si luna Iuni in 20, pe längd
celelante trebuincioase acareturi, ail fAcutti si biserica ce
astdzi sd si afld, duratd de lemnu, dinü lemnile locului ace-
luiasü unde sa si aflä fdcutd, Hindü codri mad pe atuncia.
La care bisericd sd afld ingropate atätti trupurile a in-
 BiÄttuNTI.wrti ISTOlucE 57

susti fdcdtoriloril ctitori aI ei, Sulgeriului Ioand Basotd,

cari, in urmä, priimindti cinuld cAlugärii, s'ad numild Io-
restu, si a sotii sali, Marii, cata si a urmasilorü sal fll si
clironong, Antohi Basotd, ce ad fostil stdrpu, si Mariia ce
s'ad sävärsitü neinsotitd: a cdrora sävärsäre nu s'ad putut
afla la ce and si vreme s'ard fl Intdmplatd. Iar, pentru
cel mai in urmd stdpänitorl si clironoml a pomenitului Sul-
[gerd), stiindu-sd vremia sdvarsdrif lord, sa insämniazd
mai gios, de cdtrd mini insusd, aceld mai de pe urmd cli-
ronomii a acestii strämosdsti averl si sdvarsätoriuld a toatd
familia niamului midi Basotescd, pentru cd asa bunavointa
lui Dumnezeti ad fost ca intru mini al mied niamil sd sä
sävärsascd, neavändd nice und legiuittl si firescti diro-
noma, - fiie numele Domnulul midi binecuväntatd.
1837, Mai 15 ; Bdlosani.
La anuld 1800, in 27 zile a lunii lui Septlemvrie] s'ad
sdvärsätil pärintele mied si fliuld pomenitului Sulgeri Ioand
Basotd, Satrariul Theodora Basotd, si s'ad ingropata la
biserica din talosani.
La anuld 1806, in 28 zile a Wail lui Iulie, s'ail sdvdrsitii
mosuld midi si fratile tuaicil meli, Svintiia Sa pärintele
Dosithei Calmutschi, shimnicd, si s'ad ingropatd la mänds-
tiria Niamtului, unde i-ad fosta si metaniia sa.
La anuld 1806, in 9 zile a lunii Dech[em]v[rie], s'ad sd-
vat-sat mdtusa-mia, sora tatäni-mied,Med[elnicereasa] Anas-
tasiia Asland, in Botosani, si s'ail ingropata tota la bi-
serica din BdIosani.; cari ad fostil starpä de fil.
La anuld 1808, Ind 13 zile a lunil Ghenuari, s'ad sdvdr-
ita mal mariia me sord, de pruncu, Ilina, sotiia Clut[e-
rului] Nicolal Cariomfild, ce-i Mai si Crdstescul, si s'ad
ingropata la biserica dint.' Crästesti.
La anuld 1812, in - züle a lunii lui Octomvrie, s'ati sd-
vdrsät mosuld midi Neculai Basotd, fratile tatäni-mied,
starpu fiindd, si s'ad ingropatd tota la biserica din BAlosani.
La anuld 1815, 'Ind 23 zile a lunii lui Avg[ust], s'ail
sävärstitd maicd-mia Zoita, cari, priiminda cinuld shim-
 .11.A.RUNTISURf ISTORICE 58

nicii, s'ail numitil Asinetha, si s'ail ingropatü la biserica

din BalosanI.
La anulti 1816, in 23 zale a luni1 lui Aprilie, s'ati sä-
varsatil cumnatulü mieü Cluceriul Nicolai Crastescul, si
s'ati ingropatü la biserica sa dinil Crastesti.
La anulil 1827, 'Mil 25 zale a lunii lui Martie, s'ail sa-
varsattl milt' Botosani socrulü mieil Postelnicu Grigori Ven-
tura, si s'ati ingropatii la monastiria Popoutal.
La anulti 1837, inü 14 zale a lunii lui Ienuarie, s'ail sa-
varsatti mai mica mè sora Mariia Mavromati, care ail fost
starpa de fli, si s'ati ingropatü la biserica S. Dimitrie dinü
Botosani, alaturia cu sotuld sail Com[isult] Ioanü Mavro-
mati, care si el savarsandu-se mai innainte de ia, la anulü
1834, la 16 zale a lui Martie, s'ail ingropatil totil acolo
ca unü ctitorü si intaiul incepatori a acei biserici.
La anulil 1838, in 8 zale a lunii lui Noe[m]vr[ie], s'aii
savarsatti soacra-mia Postelniqasa] Marica Ventura, si s'aü
ingropatü la biserica Vovidenii, in Botosani, unde s'aii adusil
si oasale savarsatului sail mai Innainte sotil, Postelniculii
Grigori Ventura.
La anuld 1839, Iunii in 5 zale, s'ail savarsita cumnatulii
mieü Stolnicti Ioanil Bantasü, care, dinü s. botezil, s'aü
numitil Ieremiia, si nu Ioanil, si s'afi ingropatü la biserica
mosii sali Izvoarale, de a stanga Prutului, in Basarabiia,
ca unü traitori de acoló.
La anula 1846, la zrentai a lunii lui Martie, s'ail savar-
§ata mai mica mè sora Ecaterina Bantasil, si s'aü ingro-
patil la biserica mosii sali Izvoarale, de a stanga PrutuluT,
unde si scqulft sail Bantasti este ingropatil.
 VIII.

DOCUMENTE AMESTECATE.
 I.

Citeva documente moldovene§tii.

Din colectia d-luf Al. Cantacuzino-Pascanu §i archiva räzäOlor
din Tepu (judetul Tecuciii).

1. 17 Ianuarie 7051 (sic). loan- Voda, pentru urmasii lui

Petre Zlätariul de supt Petru Voevod".
2. t Ea Condre Särbäscd ot Gänesti scriiii si märtu-
rescu cu ceastä scrisoare mea precutn sä stei, neste sapäturi
in costesea Chicere den gus - una iaste farsita, alta nefär-
§ita - am plätit unor Munteani 1, anume Oprea Dobra, cu
oamenie sal', o uleaei de brändzi, 2 mirtä ; le-am dat si o
gumdtati de slat-tend, si 6 milli de pane doiatd, 'sa ne-ail
fostu tocmala, sä le lacd de iznoavd, candu a vinít Mun-
teanii in dzilel[e] lui Mihaiil-Vod[d]. $i in tocmala noasträ
aft fostu Sava Cluhul ot Stubeiane si Marcu fratel[e] Save!
ot Stubeian[i]. Si nu le-ati isprävit deplän, cd le-aii vinet
veaste bund de s'aft dus innapoi. Si, cd[n]du i-am ertat,
s'aü prelejit Ion Drag-AM ot Gänest[i] si Ion Cdputi ot
tam, si mai mar[e] (mari) credínti ail pus degetele peceate.
Tref semne de degete.
3. C. 1600, t Adecd iail Iliias feor loi Cehan scrieti sa
märtoresäsco co acesto adevärat zapis al meil precom ail
eV
loato neni neste pani si nest er , si i-am dat dumisale
loi Obräjäi un zapis de la tot a (sic) de danire] de mosai
de la Botoi, si nof sä no mai avem trebd, sail dentre noi,

1 E vorba de MuntenI din oastea luf Mihaf Viteazul.

62 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENEW

fetorei luf Cehan, sail deresele . .. sä n'abä trebd, sä, cado

am fäcot acesta scrdsore, s'ail prilejit Postolache preuto o-
tam si Sasco. Sd pe[n]tru credena am sd.' scdlet, ca s[d]
stei. Az Iliias.
4. C. 1600. ...ulcea ot tam i Focea biv... tutovschi t i Mac-
sin ot Voine[stI]... hea ot Tulest[I] i Blaga tij i Bratul tij...
sea märturisim noI Intl' acestu zapis... lea feorul lul Lazor
ot Popest[f]... seapte pämänturI," a sa ocind ...ie -ail avut
el in satu in Botol... [Tut]oveI, de nemene inbiiatu... i-ail
vandut lui Ilie Vrabie... seapte taler[I], (led si... [b]und voe
vän....
5. 1600 - 20. Vasilia si Gligorcea, feorif Pietrei, nepotif
lu Albotd", vind la Crästesti partea mini noastrd PeetreI,
ce o ail tänut Copoa..., fdrd niste sdpäturI ce-s in pädure",
lui ,,$tefan de Tulesti". Intre martuti, Blaga, Focea Uri-
cariul.
6. t eTo 3[=adecä eil]Dräghild ot Gänestei, Ionascu Dublea
ot tam [sters : si Mdgärdea] si Vasilea Pdlaga ot Voinestil,
Stifan ot Tolest[I], screim si mdrtorisim co sufletele noastre
ca s[ä] no ne inpresurämil sofletel[e] noa[s]tre pentru rd[n]dol
Condre ot Gäneste, pentru sd nu-I inpresoare Nestor Cupcea
ceva pen[tru] neste boi, ci dzeci cd i-ail perito pen[tru]
Candrea, cdcsi ail plait po... boil, i 1-ail scos d... vari, iard
1 vol. (sic) i 1-ail WAR cu patru mascore grasi, iard noi

aseas (sic) uameni (ovAmetni) screim si märtorisim co su-

fletele noastre cd ail plätit Condrea Copci boi ; si s'ail in-
pocat ca s[ä] nu ma[I] aibd a ceare inol de la alto datorii
in veacI de veaci; si pe (sic) mari märtorei si pecetele
noastre.
HNC Rh AH. IjIE4saHA EoHROAA, MEC. CHU. K, HAT r3pri9 [---
scris in zilele 1 uI Stefan Voevod - Tomsa -; luna luI
Septemvrie in 2, anul 7113 [1604] (sic)]. PeceV cu degetul.
7. 25 Februar 7126 [1618]. Ghianghe Vel Log[o]fian si
Arsenie al doile Log[o]flat] si Täutul Logof[dt] si Drägutul

1 De Tutova.
2 De alta miná.
 CITEVA DOCUMENTE MOLDOVENEfITI 63

Dvornic si Marmure uricar si Dumitri uricar" daa o

mdrturie. - Traducere din 1752.
8. F. d. Vasile Vede, sän[d]tate. Mdrii, Sambâtä sara ne-
gresit sa te afli a[i]ce la Tapu, ca sa facem ceNcetare
pentru mosie Ipotesti, finduca ea am sa mergu mal pe
urrnd la alta porancd; negresit sa vd aflat cu totl rä-
zqii. Fil sdn[ältos."
9. Supt Vasile Lupu. ,,Nastasiia Vrabioae Postelniasa"
pentru ed. s'ati Intorsu chisla de Popes[U] din sat din
Botoia, partea Ilel, feorul lui Lazor, nepotul lui Cioba-
neasd, care parte ati fostü cumpdratd de sotul mil Ilii
Vrabii... a patra parte, sd hi lui musie si räscunpdräturd
in veaci."
10. 8 Novembre 7148 [1639]. Vasile-Vodd. Pentru jude-
cata intre Anita fata i Vräbioae Postelnias[a] cu verii
eI, cu Costantin si cu soru-sa, Safta, feorii lui Ionasco
Vrabie, pentru a patra parte de sat de Rddeani, -aa fost
vänduta acea parte de inma (+thud) Anita de Nastasiia
Vrabioae, lui Ionasco Vrabie... De niste cai... si de un cez-
man (sic) si niste hamurl de bulgaria." - Pecete cu chi-
novar. -- Scrie Focea.
11. 18 Iunie 1648. Si nime den razeasit nostri sail alti
frati al nustre sd nu mal [aibd] a-I intoarci in veaci de
veacI."
12. »U Bdrlad, vleatu 7158 [1650], dridi Iul[ie] 6." Va-
silie snä popa Gligorie ot RädianI" vinde mosia sa din
BorcestI dumisale Ghical Vornicul-cel-Mare de Tara-de-
gos dreptu optu-dzdcf de lei". Denaintea dumisale lui
Scarlat si a dumisale a lui Gavril Pdladie si a dumisale
a lui oader Pdladie si a lilt Tudosie -aa fostu Vomic si
a luI Vasilie CArndnariul si a Lucd1 si a lui. Dumitru Uri-
cariul si a lui Dragan si a lui Ionasco Dinga din Bdrlad
si a Ursului Vantul de acole si a lust' Toader soltuzul si a
doIspradzeace pärgarl din targu din Bärlad, si a multi oa-
meani bun! oräseani." IscAlituri: 1"74.0.4.ros, az Gavril Pa-
l[a]di iscal. [pecete cu literele prinse intr'o cruce], Tudusie
{pecete cu YE:oaócstoç TO6 lcoivvou], az Toader Paladie iscal,
64 CITEVA DOCUMENTE MOLD OVENETI

az Dumitru iscal, Vantul, Dinga [pecet1 neintelese]. Pecete

cu tref pesti in jurul until' centru cu soarele, iar in regis
trul marginal: t IINATIs. Twia Bp KAAA.
13. 1664. Afacere de mosie. Pamantul din 24 pas si
pasul din 6 palmi."
14. C. 1670. t Adeca ea Obrej[a] si Costantin feoriul luf
Isacu si Barsan si alti omen[i] bun[1], cat1 s'ati prilejitu la ata
carte domnesca pentru ocina ce s'aü parata de fata la Divan
Sarbusca cu Iona, si. e'il trimis act la omen[i] bun!, prea-
cum vor afla cu sufletile lor..., s'ail aflat si marturie prea-
cuma aü [cum]parat Sarbusca aa ocin[a]... c'a datu ban[i]
sorori-sa... Di i-amu tocmit... si nime sa nu sa m... ta
nid danaor[a] in... Az Vas[ilie] iscal....
15. 28 April 7176 [1668]. Pentru un boil de siapte lei."
16. Septembre 7182 [1673]. Zapis. Un cal bun, pretuit
derept 20 de le[f] batutf si trd cotf de siftu... Si santu
aceste patruspreci pamanturI alesre] si stalpite tot de ala-
ture." Vinzare dumisale Userului-celuf-IVIare, WI Cehan,
si giupaneseI dumisal[e] Oprene!". Martur : Ilies izbase de
Ias... si Stefan Vrabie izbas[e]."
17. Iasi', 10 Decembre 7183 [1674]. Anita si Anghelita
si Gligori, feorif Focelyricariul", dad partea lor din Spi-
niani luf Vasili Gheuca tretii log[o]f[a]t". Marturf: Nicola!
Racovit[a] Vel Logofat, Miron Costin Vel Dvornic nij.,
Apostol Vel Spatar, Ion Racovit[a] biv Vel Comis, Scar-
lat erbu Vel Comis, Ion Bantas, Abaza, Vornicif de Poarta.
- Dar uitori! pun degetul.
18. 17 Mart 7184 [1.676]. Antonie Ruset-Voda porun-
ceste luf Stritulat Uricariul sa hotarniceasca pe Vasilie
Gheuca -aa fostu Logofat, de la fiorif Focif Uricariul". -
Pecete cu chinovar. - Ilie Sturdzea Vel Vornic, netarn-
plandu-s[a] Vel Logofat, u[il]." - Scrie _Corlat.
19. Secolul al XVIII-lea : Vinzare la Carstestl: cu vatra
de sat si cu vad de moar[a] si cu loc de prisac[a], i 'n
ca[m]pu si in sapaturi, si in tot venitul ce sa va aleage."
20. Pentru Catrina, femeia luf Angheluta Agarae!, mazil
la FalciT, care aa j[aluit] la luminatul Marii Tale D[ivan]
 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENETI 65

[asupra] dumisale Sulgeriului Solomon Sturzii si asupra

[lui Aftanasie] ermonahul ce sa Ad la mänästire Flores-
tilor..., atäta pentru zestrile unii surori a el, anume Ioana,
sotiia [lui] Gavrilitd Gheuca, al doile bdrbat, cdrora in-
tänpländu-li-sa mo[arte] si nerämdindu-le copii, toate rd.-
m4iturile iai ad rämas supt stapania lul Antonie Mogäl-
deI, pdrinteluI sat, fiind la ace vrem[e] egumän la ma!
sus numita mänästire, atdt toald zestre, cdt s[i] o mosie,
anume [P]opestii, cu bisericd veche strämosascd, de 200 de
an[i]; care aceste toate rdmdind supt stapanire egumenului
Mogdldef, peste putind vrem[e] i s'ad tämplat §[i] lul moarte,
fäcdnd rdposatul pan Vasil[e] Sturzi (sic), ctitorul md-
ndstiril, epitrop in locul raposatului Mogäldif egumenulul
pe Aftänasie ermonah, §i la ace vrem[e] jälui Catrina Agd-
rioaia la Maria Sa Scarlat-Vod[ä] ca sä i s[ä] d toate
dzdstrile." Pomenit Gheorghe protopopul de Birlad si dia-
conul Pälaga.
21. 20 Mart 7209 [1701]. Zapis. lscAlete: _Neculae egu-
men de la män[d]stire lui Andronic". Scrie [Chi]ril, copilul,
de la Cam[a]rasul Andronachi".
22. 29 Decembre 7248 [1.739]. Grigorie Ghica-Vodd. Sa
cerceteze Vasil[e] Sturdzea biv Vel Stolnic in pira dintre
Aftänasie egumenul de Floresti si verii sad primari, Va-
s[i]lachi si Dumitrasco, Curtenl de Cdmard", cari s'ad
dus la Nistru de ad träitu acolo, i §'ail läsat acel[e] 2 lo-
cur! a lor de prisacd, de s'ad pustiitu si li-ati inplut 0.-
dure, si ad sdcatu pomif, si acum, la vrerriil[e] rdscoalef, ne-
putändu el. trdi la Nistru, ail venitu acolo la moii, si nu
vor sd marga la locuril[e] lor de prisacd, sä le curatä si
sä l[e] grijascd, si vor sa s[6.1 ispitiascd la locuril[e] cel[e]
din prisaca a egumenului, väzindu-l[e] grijite, s[i] ar fl dij-
muitu si pe un pris[dclarid a egumenulul, din tiutiunu."
Pecete cu chinovar (cu ambele sterne). Pro. vt. Logofat.
23. t Milostive si luminate Doamne, sä fil Marie Ta
s[d]n[d]tos.
t Jdluesc Marii Tal[e] ca until Domnu milostiv cd, astá
yard, pe la Sfete Petra, am cumpärat un cal in 40 lef,
11932 Vol. XVI. 5
66 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENENTi

si I-am dus acasä, si I-am Inchedicat d'innainte casiI, sd

pascd, s'ati venitu un armasarid a unor yell al (sic) meI,
si mi-ad luat calul ingonatu, si l-aü trecutu piste un dial,
si, mancand armasariul pe cal, i-ad frantu un pidor, si,
cand am prinsu ed de veste, am trimis un Tigan dupa
cal, si 1-ati gasit cu piorul fräntu, si, daca l-ad adus, l-am
trimis di 1-ad lepadat la casa lor, s'ail trait treI lull!, s'ati
murit calul. Iar ei s'ati sculat, si, vtizindu ca mi-ad facut
paguba, s'ad vandut armasariul, si eü am lamas sdracu.
Ce mä rog mile! Mdrii Tal[e], sä aibu dreptate de la [Ma-
ria Ta]. Si, os[e]bit, im maI sintu datorl aceI oamera cu neste
ispasl, cu zapis de un an, si nu -m maI platescu. Iaras ma
rog milii Mdrii Tal[e] sa aibu dreptate dela mila Mdrii
Tale, sä mi s[a] facä luminatd carte Marii Tal[e] la un
boierid, ca M.-m[1] pliniascd, sä nu ramaid pagubas. Cum
va fi mila Märii Tal[e].
f Smerit rugatoriul Mdrii Tal[e]:
Aftanasie egumen ot FlorestI.
[Pe dosul pagineI a doua :]
f Io C. N. Voivod, boj. mil. z. z. moldascol.
f Dum[neata] Vel Stol[nic] Joan Bogdan, sd-I sorocesti, s[i],
aducandu-I fatd, sä le eI sama, si, cum s'a cade cu dreptate,
sa le hotardst[I], cu carte de gudecata, trecand-o la pro-
t[o]col. L[eat] 7250 [1.741], S[e]p[temvrie] 11.
Pro. 3 Logorät.
[Pecete octogonalä, cu chinovar.]
24. Barlad, 9 Maid 7250 [1742]. Mihalache sin luI Gli-
gorie Burghealia ot tärgu ot Barlad, fiorul Iliutii, nepotul
ArminiI, fata Fell! de GanestI dupa apa TutoviI", face o
danie In acest sat. MarturI: Stefan Popascul biv treti Ar-
ms, Dodan Bujenit[a], et popa Panhil, Gavril Varnan
(?), razes.
25. 13 Julie 7253 [1745]. Porunca domneascd de cercetare
catre Dum[i]trasco Pal[a]d[ie] biv Vel Paharnic, isprav-
nicul TinutuluI Tutovii".
26. C. 1750. Inventarid. Un poloboc grad plind, 5 mier[e]
rnälaid, un saiac de papusoI .. , 1 herested, 1 grij. mare."
 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENENTI 67

27. 28 Iu lie /271 [1763]. Jar pentru tril sapatur[1]: una

a lui Daniila, cu loc de casä si cu livada, si doao a Stra-
tului, alature cu a lui Danii la, una, iar.una suptu prigorie".
28. 24 Mai 1768. Carte domneasca pentru Angheluta
Agarici, mazil din Tin[u]t[ul] Tutovii", ginere lui ,,Atha-
nasie Mogaldea, egumen de Floresti". Pomenita hotarare
ponturilor Domnii Me le ce s'ati facut catra tot de obste".
29. 12 Maia 1778. Athanasie ce am fost epitrop la ma-
nästiria Floresti" da zapis Ilincai, nepoatel Voinescului".
30. 19 Maia 1781. Socoteli de proces, 2 lei pe o carte
de blastam..., 2 lei pe 5 p[o]l oca rachia, cand aft mers sa
hotarasca mosiile, 2 lei scrisul unil hotarnice; 10 lei aft
dat mazililor nil lost randuit hotarnici".
31. 1794, opuse ezatura" si innecatura".
32. 15 Ianuar 1797. Eft Angheluta ot Tipul, orn di noi-
Mee di an[1], asa am apucat din gura tatane-mieb,- care s'aft
Intamplat si innainte ochilor mei di am vazut pi Aftiniia,
fata Ursului, dijmuind mosiia parte Zavollui pe din sus,
ci sa hotaräste cu a mè, cu fia)rili el' Gavrila si Ion,
brat lui, nepoti Ursului Smarandis; si, cand s'aft hotarat
aasta mosii in urma cutremurului celui mare, la anul
umbla let 7247 [1739], si eft, Angheluta, am fost fatä and
s'aa hotarat aasta mosie; si ea, Tanasa Fertul am fost
fata la hotaratul mosii. si tin minte ca m'ail luat de par
Angheluta si Ursul Zmarandis ca sa Via minte hotarare
acestii mosii di mai sus numite, si asa stim, si asa mar-
turisam in frica lui D[u]mnezaa si inn[ain]te gudecAtir."
33. 22 April 1800. Razasi de la Tepu vind mosia lui
Gheorghii Sarban biv Vel Sardar cate un lea stanjanu."
Iscalesc: Ion C;ocarla, Tacul Patriche, Isac Portasa, Ion
Gatton, Costandin Goga.
34. 24 Maia 1800. Raport al unui trimes al ispravniciel
ca sa oprescu huiumul de la mora lui Romascu pana ci
sa va gudeca cu Dorobetastil." Iea Mina din huium". ,,Si,
[a]pucandu pe moraria ca sa arati in frica lui Dumnezati
cat huium putè sa esa intr'aceli zili cat aa fostü chee la
dansi, si me aft aratat ca esa 4 demerlii pe za."
68 CiTEVA DOCUMENTE MOLDOVENE§TÍ

35. 29 Octombre 1800. Gheorghii Bogdan Cdmi[na]r vinde

11 pogoane, not filefi vii", cu ogradd si cramd, in pod-
goriia Necoretilor", ce le avea, se pare, de la mama Ma-
riia Post[elni][asa]".
Se adauge vinzarea asämändtoare, de Ionitä Gavrilas
catre Pdharnicul MateI Negel.
Si un al treilea act pe aceiasi hirtie : o firtd si un filer".-
Si alte vinzarf catre Negel.
36. 17 Iulie 1804. RdzasiI de mosiia Ipotestif de la Ti-
nutul Tecuului" vind mosia lor, care sä hotäräste tu mosiia
Cernica, razdsascd", si cu FundeniI, a dumis[ale] Banului
Stefan Rusät", lingd Berheciul cu apd" si Tecucelul cu
apd". Are ca batrinI: al lui Ivan lapota, Duma, Zavul,
Romanescul si unul strap". Pomenitä hotarnica din 4
Octombre 7203 [1694] a lui Anghel vtori Armas. Citat un act
de la Stefan-Vodd, 15 Octombre 6999 [1491]. Pomenit
hotarul Itovdestilor". Se inseamnd viile si asdzärile
noastre". invoiald de inbe pärtile" cu un boier vecin.
37. 1805. Hotarnica la Ipotesti (Tepu). Chemati räzä0:
Hariton, Tuchel, Chinchiul, Chiscop, Miron Modruz, Fertu,
Zavul. Troianu, tot." Drumul ce vine clan Babälaica...
Gura Marinci... Fäntäna òofulul... 0 besicuti de movild...
Gura vadului Mitrii-de-gos... Mosiia rusäteascd... Drumul
Tecuciulul... Facänd si säliste satului, bastind, stalpindu-sd
cu piiatre hotard, ca sä nu sä dejmuiasca unul pre altul."
38. 1-iil August 1806. Niamul Miculestilor" da un zapis
la mana niamului pävälutascu".
39. 12 Februar 1819. Vinzare din partea luI Antohi
Bejan, aprod, din satul Avramestii, Tin[ult[ull Tutovii".
40. 28 Octombre 1820. Declaratie a rdzdsilor din Tepu
fata de Banul Dumitrache Iamandi. Fiind de a purure
Inpotrivitori d-luI la stäpänire si neIntelegatorI la cuprin-
derea domnestilor poronci, pentru care am fost certati si
cu bätäi la porta CurtiI g[o]spod, la fata loculuI, prin boerii
dregatorI, pedepsindu-ne si cu Inchisorile grosului in multe
rändurl... Stälpirea ce s'ail fäcut de caträ dumfnea]l[un
Aga Petrache Negre." Cine va calca invoiala, di asul
 CITEVA DOCUMENTE MOLDOVENETI 69

acela sä fii lipsit de toata parte de mosae ce va aye In

numitul hotar, fail a mal putè vreodatä a sä numi de
razds, si prin *Urea giudecatorie sd fii scos din sat $i sur-
gunit ca un räil ce de apururea cautd chipuri spre a tul-
bura linistirea celoralantl ràzW."
41. 23 Julie 1824. Manoli Avram, copil din casd, din
impreund cu sotul meil Mariia", fac o vinzare de mosie.
42. Rdp[o]s[atul] boerifi VistLie]r{iul] Petrachi Sturza la
anul 825 prin sultan-mezat ail dimparat de ved giumdtate
de sat mosiia Ipotestif de la Tin[u]t[ul] Tecuciului, in sumd
de 800 stänj[ent], de la d[u]m[nea]l[di] Aga Dimitrachi Iaman-
dii, pi cari o si faci schimbu cu mine, dIndu-I mo$iia VäleniI,
iard$ de ]a acest Tinut, $i, pentru ceialaltd giumdtate de
sat, ci era al altor razds, m'atl facut vechil sa o cumpär,
cari tot in acelas anu cu schimburi si cu cumpäräturi am
si luat-o, mai rämdind rdzdsilor numal 129 stänj[enn ne-
vändutf." Se face cercetare la 1826, de Costa chi Conachi.
Ilie Stupul CArri[a]r[a$]."
43. 3 Iulie 1832. Izvod de stänjen[il] de mosii ce ail mai
ramas räzd$ilor nevändut in hotarul mosii Ipote$tiI sail
Tapul, la alegere si hotärdtura ci s'all fdcut din poronca
cinst[itului] giudecdtorese Divan."
44. Pasnicii satuluI Radenif. Batalamaoa aasta, precum
in acest glasue$ti, fdcindu-sä Innainte noastrd, amu dat-o
sus-iscAlitul priimitorului sal, Incredintatu si... cu iscalitu-
rile noastre, puindu-sä si pecete pi formd. 1850, Dechem-
vrie 14. Gheorghi Buganu pasnicu.
lorga Hulube pasnicu.
45. Tulesti, 27 April 1852. P. Dorobet catre Gheorghi
Roma$cu.
Iar, pentru venit, rdmäni mai intdi a vd ardta adi-
vdrata socoteald, $i apol a he inpaca in casutile noastre,
iar nu in palatele administrative, nid decanice$U, pierzind
vremia, banii, sändtatea $i cästigänd, odata cu folosul la
dobanda, mustrarea cugetuluI. Desärtaciunea desdrtaciuni-
lor, toate sant desdrtaciunI1 Frate, cum vei voi."
70 DOCUMENTE MUNTENE

Onomastic:
Botoiü (1664), Obreje (1664), Moiseiü Buorian, Dardara
cap[i]t[anul] (secolul al XVII-lea), Iona§co Sarsaila (idem),
Toader Tovichi (1648), Ezereanul (secolul al 'XVI-lea), Iona
(1668), Vasilachi Verga (1792), Gheorghi Talpe§ (idem),
Lazie, Anghelita (secolul al XVII-lea), Chiliianca (idem),
Tutur Vatav-Mare (idem), Carpu Dorobat (idem), Balae
(secolul al XVI-lea), Nega (Neghi"), Trifan Brehente
(idem), Todor Bogatul (1794), Lupul Doros, Miron Hra-
nace (secolul al XVIII-lea), Vasilachi Pricochi (idem), Dra-
gutul (secolul al XVIII-lea), Ion Huluba (1800), Ion Caras
(1801), Saftita (secolul al XIX-lea), Buculea, Berizanul (se-
colul al XVI-lea), Cumpana (secolul al XVIII-lea), Chicu§,
Tuturman (secolul al XVII-lea), Foila (1618), Baisan Panhil
(1742), Siva (idem), Gligorie Ochiü (secolul al XVIII-lea), Tu-
telea (1731), Gorghis (1742), Guroaia (secolul al XVIII-lea),
Lohan (secolul al XVI-lea), Cazanel (1694), Safta Curoiü
(1749), Piiatra (1666), Mihul Starpa (idem), Spanasie (se-
colul al XVIII-lea).

II.

Documente muntene.
Odata in posesia WI Gr. Olänescu.

1. 24 Octombre 7123 [1615]. Radu Mihnea, pentru satulü

oparliga Tiganului dena judetula Sacuianilorü si mo§tenii
satului", intre cari Sim Nicoara i Tiganü, Ursu, Albula,
Milea, Stanislava, 'Cernatü, Tolea. Dena hotarula Gagea-
nilora pana in hotarula Mogosastilora." Mosie Inca den
descalicatoarea taril". Iarú, dupre aceia, candü aú fostu ina
zilele raposatului Mihaia Voevoda, atunce insusa dumne-
luI aü inpresurata acelü satu ce ia[ste] mai susü scrisü,
cu multe napastI de biruri, ci aü fostu pusü Ina spatele
lora, de le'a Watt mosie lora toata, i i-at1 rumanita lard
 DOCUMENTE MUNTENE 71

de voia lord, si Ie'd lepddatif numaf aspri 12.000 cu sila,

si de atuncf pänd acuma totd ad fostu eI Rumäni, aceld
satu, care mai susil zice, la toti Domnif. Mai, candu ad fostu
acuma, prind zilele Domnii Meale, deca s'ad milostivitd
Domnuld Dumnezed si cinstituld inpäratil pre Domniia
Mea, de m'ad ddruitd cu Domniia si cu stegul, a stäpäni
Tara-Rumaneasca, iard ace! mostenif car[i] santu mal susd
zisl, el ad venitd toti innaintea Domnii Meale, in marele.
Divand, de s'ad plansu de mare strämbatate si de mare
Inpresurare care ad fostu avutd eI de cdtrd rdposatuld
Mihaid Voevodd, cumd i-ail inpresuratil si i-ad rumänitd
färd de voia lord, numai pentru niste näpästi de birurI, si
le'd lepädatil lord nurnal acestI aspri care säntu mai susil
zisl. Decf inteaceia Domniia Mea, deca arnii vazutil asa,
atäta pläncire si lacrämea de cdträ ace! mostenil care santu
mai susti zisi, iard Domniia Mea m'amd milostivitd de
i-aamil slobozitd, si se-ad rdscumpäratd ei totI de caträ
Domniia Mea de rumänie dreptil 12.000 de aspri turcesti,
ca- sä fie ei iard judeci pre mosie lord, cumd ad fostil si
mai denainte vremea, si s'ad räscumpdratd ei de rumanie
d'innainte a totti Divanuld Domnii Meale." Cu blestem. -
Traducere de pe la 1700.
2. Tirgoviste, 27 Maid 7150 [1642]. Matel Bas[a]rab porun-
ceste mosteanilorti satuluf de la Sopärliga, denti judetuld SA-
cuianilord..., ca sä fie in paace si slobozI si el. si mosiile lord
si feorif lord de rumänie de cdträ cocoana Elinca, fata lui
Petrasco Voevodü, nepoata rdposatuluI Mihaild Voevodd, si
d[e] c[ät]rd feorii ei si d[e] cdtrd toatd rudeniia ei..., pentru
eä amid said $opärliga fost-ati satil domnescu, cumparatil de
räposatuld Mihaild Voevodd, mosuld Elincdf ; (let, dindd fu
acuma in zilele Domnii Meale, dupre ce ail adusil Domnuld
Dumnezed pre aastä cocoand Elinca aicea, in tara Domnii
Meale, denpreund cu totf cinstitif dregatoriI Domnii Meale
si cu totii sfatuld Domnii Meale, i-amd alesti partea el. cu
Divanuld si cu judecata, o seamd de sate ale raposatului
mosu-sad Mihaild Voevodd ; decI se-ad cdzut sa fie pre seama
el si aceld satu ce mai susd scrie, Sopärliga. inteaceaia mos-
72 DOCUMENTE MUNTENE

teanif satuluI de la Sopärliga ad venild la aastd cocoana

Elinca de ail cdzutd cu multä rugaciune pentru ca sd-4
lasä sd se räscumpere de rumänie." Izbutesc, cu ugh! 32,
facd aspri 6.400 gata", sa fie jar slobozi i megii4". Ea
da i zapis iscilit - Traducere de pe la 1700.
3. Bucurestl, 16 Septembre 7153 [1645]. sFA, boleara
judecdtori i tocrnealnicI ai mändstiriI Aninoas[a], hrarn[ulti]
Uspenie b[ogorodi]te i aI Dragului iuz[basa], cu unchiti-säti
Stroe, denü Cislü, ROHM [---- anume] jupand Radulti Velt
Log[ofatü] i jupanü Stroe Velü Vist[ierid] i jupanü Socolü
Velü Clit4eritl] i jupan Dumitrasco Veld Stolnicu i ju-
panü Drägusinü Vela Peh[arnicd] i jupanü Dumitru Filii-
san[ulü] bivü Vela Slufferti], ca sä cate innaintea qin]stitului
si prea-luminatuluf parinteldi nostru chirti Teofilü Mitro-
politü cdrtile ceale bdtrdne i ceale tinere ale mänästiril Ani-
noas[a], carele sänt de la mosif si de la stremosii a hif Neagoe
Peh[arnictil, dend Tdt[d]ranI, i sa caute i cdrtile Dragului
iuz[baaJ cu unchiu-s[dü] Stroe, de la mosiI lord si de la
pärintil lord, i tinere i baträne, ce ad data mändstiril
AninoaseI, dend mosiile lord de la CisldiA i dend Tip-
ne§tI si dend Mirosi, ce-ad data i ce n'ad data, si mosii
DraguluI iuz[basa], ce-ad fostd de rudd cu mosiI lu Nea-
goe Peh[arnicia], - decI sä le caute toate cdrtfle pre drep-
tate, sd-1 judece i sd-I tocmeascd cumil vord afla cu
ale lord suflete, - cd i-amd data singurd Dornnia Mea
pre acesti boiari dend Divand, i zio la S[fe]ti Dimitrie."
4. Trágoviste, 18 Novembre 7154 [1645]. Boierif alesi
de ',,Stroe Ros[ulü] de Cisläil", i anume: otil Budeanl Bar-
buld Capit[and], i ota Buzdiani Calotä Post[elnicd], i otü SA-
rata Dragomird iuzbasa, i otü Crängu Dumbravd, i otil
DobroteanI Pdcald, i otd Catund Bobe, i ota Chiuojdo
(Kioww) Drägol, i otti Chiuojduld-de-Basca Stanciuld
i Voicild, i ota Hentesti Dobrotä snä Cdfind, i otü MO-
nesti Stanciuld vat[ahd], i otti alugdreani Preda, ca äjure
Stroe Rosuld cu acest[i] 12 boiari ce scrid maI susd de
cdträ Draguld iuzbasa de Cisläd, pentru ocina de la Mu--
celd, cumil o aü fostd pusti Stroe Ros[uld] zdlogd la cum-
 DOC UMENTE MUNTENE 73

natii luf, la Stoica si la Gherghina, Basceani, nu o aa

fosta vanduta statatoare; si iara sa jure acesti 12 boiari,
iara pentru aasta ocina ce scrie maI susü, de la Muscelü,
cuma o atl fosta pusa Stroe Ros[ulti] zaloga la manastirea
de la Carnula, nu o aa vanduta statatoare, si cuma aa data
baniI la cumnatil lui, la Stoica si la Gherghina; de, de
vort jura acesti 12 boiari, sa sparga cartea Dragulul iuz-
bas[a] de pre acea ocina, cati scria in carte, ug. 15, si zioa
la poAncTito po, sa jure naintea parintelui episcupulti Ste-
fanü de la Buzati; isprav[nicü] Manole vtori Port[aria]."
5. 19 Maill 7158 [1649]. Ea Voico sna SpeniI ota Bas-
ceanii-de-josti" da zapis lui jupana Dragului iuzbas[a] za
RosiT otü Cislati si a jupaneasii dumnealui si a coconiloru
dumnealui catf Dumnezeu-i va da", pentru vinzare dentru
vada de darsta in apa Bascii, ci sa cheaama Vadula Micu-
lestilora". Marturf: Vlasie varu-miea, si denti sattl fratii
nostri, anume uncheasulti Oprea cu feorii WI, i Marina
i brata egti Neagulü, sna Radanü, i Stana Matäsarü i brata
egti Vlasie, i Radula sna Stana Manzoiula, i Andrei sna
Pesoiula ota Dolbasca, i Rapa ota Gorbasca, ota Stara
Chiojdu Barseanu vatrafü], i uncheasula Radulü Razbea
ota tama, i Stoica Moga otü tama, i Calinula Fregil ota
tama:`
6. I- IoCostandina Voevoda i g[o]s[po]d[i]na. Adus-aa la
Domnia Mea Ianachi Vat[aful] za copii denti banii dijma-
riilor ce ad stransu pre seama lui, t[a]l[eri] 7.937 p[o]l[ü], si
ravasula Domnii Meale va fi de seaama. Avgusta 20 d[ni],
l[ea]t 7197 [1689]." - Pecete octogonala, cu chinovar.
7. 20 Iulie 7201 [1693]. 12 hoed hotarnici", alesi de egu-
menu! Athanasie de la Mihai-Voda si de Macariie au-
garula dina Rosienl, si da jupaneasa Coanda, care aa fosta
jupaneasa MihuluI Ceausula, ot Falcof, si de Cos[tan]d[i]na
sna Paipei Vist[ieriul] ot Bratäsani", pentru a hotarnici la
Rosieni si JugastreanI. Partea manastiriI era data de ju-
paneasa Ilina Pardeasca si de fliie-sa, Alecsandra". Era
fata la hotarnicie si parintele egumenu Ananiia ota sf.
man[asti]re Brancoveani, avand porunca de la Mariia Sa
74 DOCUMENTE MIINTENE

Voda ca sa file intre noi". Iscalesc: Manea Cap[i]t[a]n[ula], in

locu lui Cos[tankl[i]n Zepruenula (sic), Dana (?) Log[o]f[at]
Apeleviianu (sic). - Copie de un logofat al MitropolieL
8. 22 Iunie 7217 [1709]. Constantin-Voda Brincoveanu,
slugii Domnii Meale Vladului Logofatulti", pentru mosie
in Dobrun (Romanati), toata partea Stanciului si a fra-
tine-sail Radului, feorii lui Tudorü Sasa", aleasa cu 6
boiari hotarnici". Ei vindusera luf Barbul Vistiiariul Bra-
tasanul. $i, flindu acesti oameni ce Krill mai susa partas1
pe mosie si inteuna hotara cu sluga Domnii Meale Vladula
Log[ofa]t[ula], n'aa fosta mersu la Vlada Log[ofa]t[ula] ca
sa-la intreabe: cumpara-va ela, ail nu va cumpara, ci cu
mestesuga si pre ascunsu aa fosta mersu la Barbula Vis-
tiiariulti de aa vandutte. Se Wore "innapoi banii.
9. 3 Julie 1733. 4 boier1 care ama fosta luati de dumnea-
lord boiari Bratasani dina porunca cinstitei chesaricestii
Administratit" pentru impartirea momosiilor, la Dobrunul
si la Rosiiani. Intre Bratasani, feori dumnealul $atrariului
$arbana Brat[asanula], dum. Costandinü i Preda i Diculü,
Radula sanii Draghief Bratasanulii, Costandina sand Bar-
bulti Visti[eriula] Brat[asanula], Fota Brat[asanula], Radula
Brat[asanula]; parte a fost vinduta lui Costandina Sado-
veanulti. - Iscalesc: Toderaseo Fre., Dumitrasco Barh.,
Costandina Rusanescula, Dumitraseo Ples[o]ianula.
1.0. 24 Iunie 7258 [1750]. Ea Filareta monaha Brata-
san[ula], fiu rapoosatului Draghici Pah[arnic] Brat[a]sanu",
da zapis Sfintii Sale parintelui Ghenadie arh[imandritula],
eg[u]m[enula] sfintei si dumnezeestii rnan[a]stiei Branco-
vean[i]" , pentru ca manastirea da partea din Brat[a]sanii-
de-jos pe care n'a vindut-o lui biv Vel Stolnic Costandin
Strambeanul. Mosia avea si Soparliga, ca clanie veche.
Face danie pentru a i se pomeni paring Draghici Pa-
h[arnic] Bratasan[ula] si Eftimiia monahiia Bratasanca",
cari sint ingropati in manastire. Iscaleste: Filaret munah
Bratasan" (foarte raa), iar, ca martori: Costandina Rusa-
nescula si C[o]s[tan]dina Racoviceanu.
11. 24 Iunie 1752. Bar bula Vacarescula Vela Bana ala
 DOCUMENTE MUNTENE 75

Craiovei" da carte mandstirii Brancoveanil si cuviosulul

igumend chird Inochentie" si soborului, pentru mosia Obar-
$iia din Romanati, disputata de »Staico i Stanculd i cetas[i]
lord". Mosia e daruita de BrincoVeanu, la 5 Iu lie 7194 [1686].
Hotare: din helested la dealii, pana in Besicuta CAlugarului,
pre deald pana ind mägura StoiniL.., mägura cu stalpu..., ma-
gura Strezii..., Valea BucinisuluL.., hotaruld episcopescu...,
magura Turcului, de acolo pre calea judecilord parka ind
mägura lui Sfeaste..., tealina cea mare..., valea satuluL..,
mdgura furciturilord..., valea VädästriL.., hotaruld Urzicil,
... spre prapord..., in räscruci in piiaträ..., marginea branisteí
obärsii..., mägura cu tufele..., mägura vacilord..., magura
ascutitä." Mosia o avuse Vodd de la raposatuld mosuld
Märii Sale Preda Vorneculd Brancoveanuld, [si] dupd aceaia,
ad fostii dat-o Märiia Sa... danie mandstirii, hied mai de-
nainte vreame, candil ad fostil Märiia Sa in boerie, Mt
zilele Ductii-Vodd, pentru pomenirea suiletului Märii Sale
$i a totti neamuld, ingropändu-sa si osäle fratelui MATH
Sale, Barbuld Post[elniculd] Bräncoveanuld acolo, in Ind-
nästire". Mosnenii din Urzica se ridicd, dind stapanirea
Neamtilord". $i unit Barbulti, socrulii lui Stancu si Stand,
flindil ispravnicd vechi ald mänästirii peste mo$iia Obär-
siia, une ori le lua dijmd, alte ori nu le lua, si mai multi'
dind pricina acelui isprävniceld s'ail intinsu cu stäpanirea
in mosiia mändstirii." Pretind mosia, dar n'ati acte. Nici
egumenul $i Mihaild eclisearhuhl" insä nu afld cartea
lord de hotärnicie. Se hotäreste carte de blestem. Dar
mänästirea e asiguratä $i fard acest mijloc. - Iscaliturd.
12. 21 Maid 1757. Filaretti monahti, pe calugarie, iar,
mireant, Radii sin Draghici Pah[a]r[nicd] Brätäsanu", prin M-
voiald cu SandaBrdtäsanca, sotiia dumn[ea]lul rap sa]t[u]lui
Preda Brätäsanu", aratä cd, Ricindu-se cAlugd td3la md-
nästirea BrAncovenil, i-a dat partea-I din Leontesti (Roma-
nat.°. Fiind certe !Titre mänästire si verif ei, schimbd acum
cu o parte din mosia Dobrunul. Intaia danie o trece San-
dei, fiind sdracd, cu patru copii märuntdi, nevärsnici, sa-i
fie mosie ohamnica, stätätoare". Märturie fac si Cost[anl-
76 DOCUMENTE MUNTENE

d i]nil Bratasanu, Tudorache, brata ega, sina Barbu Vist[ie-

riula], Cost[an]d[ina] Bratäsanu sin Barbula Vat[afil]-Mare.
13. 17 Decembre 1763. Stefan Greceanu Pah[arnica]"
da zapis luI MateI Cretulesculil bivü Vela Stolnicil", pentru
schimb : casele meale de aid, dena Bucure$ti, cu locula
lora cu totil,Ota mah[alaua] manästirii Cretule$tilora, ce sari ta
pe Pod[ula] Mogosoil, alaturea cu locula dumisale rapo-
satuluI Costandina Notara Sard[ariula], unchiula dumisale
Stol[ni]ca, pe danü susil ; care case $i locil imI iaste $i mie
de zestre de la sotiia mea, Catrina, si dumnealui mi ail
data, pentru aceste case $i locil ce s'aa zisil mai susa, casele
dumnealui, iara de aid dinü Bucuresti, cu loculd lorü cu tota,
otil mah[alaua] StealiI, $i mi ail data $i bani gata, t[a]l[eril
treI sute doaozeci, cu care bard ama platitil datoriile sotii
meale, ce le facuse dinü vaduvie," Iscalitura :$t[efanil] Pa-
h[a]r[nicul] adavereza [pecete pastrata, cu coroana, $tearsa].
Arghira a raposatului Ianach[i] Mardagiu, martura, Costan-
dinü Cregulescu] biv a Vela Banü. M[ateli Cret[ulescu] Vela
Banü. R. Vac[arescu] Velü Dvor[ni]cü. Nic[olae] Branc[o-
veanu] Stol[nicil] (?), mart[uril]... C. Vela Ag[a] mart[ura].
Nm6Xotog Irptirtri Hax. picrycty; [=. Nicolae fost Paharnic, mar-
tura]. Se mai daü 30 de taleri.
14. 10 Mart 1767. «Manila Calineasca, ffica raposatului
Dimitrie doftorula Notara, inpreuna cu sotula miea Mihal
Calinescu, bivü 3-ti Vist[ieritid, $i dinpreuna cu dumnea-
lui curnnata-miea Barbula Cforogarlean[u] biva Vela Clu-
[e]ria z[a] Arie, carele ail tinutü pre raposata soru-rnea,
Marica", da zapis dare Aumnealui Dumitrache Ghica Vela
Spath[ariü]« ea, Ina zilele Marii Sale tefana-Voda Raco-
vita, print"' gudecata ama luatü untl locil de casa cu beturile
de zida si cu alte namestil, precuma sa \TAM, alü unchiului
nostru Costandind Notara, fratele tatane-mieü, de la man[a]
Sfmtii Sale parinteluf Climentil Dudescula, care loca iaste
pe Podula Mogosoi, dinü curtea dumnealuI Vela Spath[aria]
pana in curtea dumnealui cumnatului Mateia Cretulescu Vel
Pah[a]r[nica], si de la ulita cea mare pana ina ulita de spre
biserica dintr'o zi, $i cu tota ingradivlil, precuma sa vede,
 DOCUMENTE MUNTENE 77

si, dupa ce amg luatü acestü locil suptil stapanirea noastra,

amu invoitg si amü asazata pe dumn[ea]ei soru-mea cea
mare, Zmaragda Cretuleasca Vela Paharniqasa], de i-amü
datg loculg, fiindil casele dumnealui pe langa acestü loci'',
0 asa ne-amg hotaratg de catre dumnealorg. Dec!, fiindca
avea si dumneaei soru-mea Zoita, care tine pe dumn[ea-
lul] cumnatu Toma Ariong hivil 3-ti Vist[ierig], a treia
parte dinteacestg locil ce ne-ag ramasg, ag venitg dum-
nealui cumnatulti Toma de s'ag tocmitg partea dumnealui
ca sa o vanza dreptu ban! t[a]l[eri] 600, totg cu dumnea-
luf Velg Spath[arig]." Vinde si ea. Iscalesc : Maria Calinesca
vanzetoare, Bar. Ciorogarlean[ul bivii Vela Clud[erig] za
Arrie vanzatoru, M. Crequlescu] Velg Pah[arnicil], mar-
turie, Zmaragda Cretz[uleasca] marturie [cu litere grecesti].
T[o]m[a] Arionü bivii 3. Vista, vanz[atorig], Mih[ailg] Cal[i-
nescu] bivii 3-ti Vist[ierig] vanz[atorig], B.Vacarescu (?) Velg
Dvor[nicg], mart[urg],... Veli.1 Dvor[nicti] mart[urg], Parvu
Cantac[u]z[i]n[o] Vela Log[o]fAtg."
15. Grigorie alti Ugfrovlahien adeverezil.
Adicate no!, cate trele surori, care ma! josü ne vomg
iscali, Samariia monahiia, pe mireni Zmaragda, Ma-
riia si Ilinca, fficile raposatului Iong Balaceanulii, dat-
amil aasta adevarata noastra carte de danie ca sa fie de
mare credinta sfintei si dumnezeiesti manastiri dintr'ung
Lemnu, unde sa cinsteste si sa praznuieste hramulg Nas-
teri preasfintei stapanil noastre, de Dumnezeg nascatoare
si pur[u]rea feoara Mariia, pentru mosiia noastra Garcu-
vulg, sudg Romanati, care ne-aii rämasil si nooa aasta
mosiie de la OHO nostril, ca sa-4 fie sfintel manastiri
danie pentru sufletele noastre si ale parintilorg si ale mo-
silorti i stramosilorg nostril', fiindca sa OA la atasta sfanta
manastire si ding neamulg nostru Ingropati, si insusl si
moasa noastra, Magdalina monahiia, de mirenie Mariia,
flica raposatului Marii Sale Serbang Cantacozind Voevodü,
Care aasta mosiie iaste de cumparatoare de stramosulg
nostru Badea Balaceanuld Velg Dvor[ni]c. Si, dupe moartea
noastra, sa aiba mai susg numita sfanta manastire a o
78 DOCUMENTE MUNTENE

stapani, cu bund pace s'i fdra de nido pricind, dinil hotard

pand in hotara. Insä si hotarile dupe cumil aratä zapisile,
pänd in mosiia Betejaniloril, cu Geracula, si cu Balta, si,
de ceilaltä parte, pand in mosiia Silistiori, dupe cum hri-
suvulti mosii Silistiori, alil Marii Sale Alexandru Voevodti,
fiu Marii Sale Mircif Voevodil, de la leatil 7081 [1573], Maiil
13, arata ; care hrisovulil celil dreptil sd aflä la sfänta rnd-
nästire Bistrita, ce iaste pe slovenie, si s'ati scosil copie pe
rumänie de dumnealul Costandinil dascAlulil slovenescd, de
aid, dinil Bucuresti, de la Sfete Gheorghe eel(' Vechiti ; care
copie iaste intäritä si cu iscalitura Sfmtii Saie chir[io]chiril
Filaretil episcopulil RamniculuI; care copie sä da la aastd
sfäntä mändstire pentru indreptarea hotariloril mosii Gar-
cuvulul, Inpreund si cu zapisile mosii Gdrcuvului. Ci sd aibd
a o stäpdni sfänta mänästire cu build pace, sä fie de aju-
torula maiciloril si alit sfintei biserici. Iarfi, de arti veni ori-
cine, parte bisericeascd sati mireneascd, mdcaril din neamula
nostru, a cauta ca sa facd schimbu cu alta mosie, ori cu
bani de aril da, cad de multil, sail mosiie mai build, sa
nu fie volnica starita sail epitropi sail altil cinevasil a
da aastd mosiie ce o &anti no! sfintei manastiri pentru
sufletele noastre si ale neamulul nostru, ca sd fie in veci
la aastd sfanta Casa a Maicdf Precistii. Iaril cine aril
indrazni ca sä o dea schimbil pe mice, sä fie suptil bles-
temulil a toatei sfintei leg! pravoslavnicd si groasnicd afu-
risanie a totil sfantil soborula, si Maica Precista sd-i fie
inpotrivd, Intl sufletil si inil trupil ; si cei ce ord vrea sä
o id de la aasta sfäntä casa, sd-i fie spre pagubd si spre
stingerea casilorii loril si a copiiloril loril ; si sä aibd sfanta
manastire a o stdpäni cu bund pace, Intl veci, aastä mosiie.
Si, pentru mai adeväratä credintd, ne-amil iscAlitil mai
josil, intarinda si cu pecetile, iscalindu-se si alte obraze
de cinste, mart[o]ri. 1786, Octomvrie 24.
Samara molnaMia] adever[eztl] [pecete mica, cu coroana
cu trei ramuri].
Maria Bälaceanca adevereza [pecete mica].
Elena Bälacenca [pecete mare, cu arme nedeslusite].
 DOCUMENTE MUNTENE 79

'0 Ttl.LvEx.ou (1)Cnecpvcog bnoße6c(cot [. al Rimnicului Fila-

ret intareste].
B[arbu?] Vac[Arescu], mart[urd].
Costandin Cocorasculii bivii Veld Pah[arnicd], mar-
tu rie.
16. Adeca ed Neaga, ce am fost sotia raposatului Io-
nascu negutatorul de la Slatina, sud Olt, dat-am zapisul
mied la cinstita mana d[umnealui] Vel Vornic al Ob-
stirilor Radul Golescu, al d[umnealuI] Vel Logofat de Tara-
de-sus Costandin Filipescu, precum sä se stie cd d[um-
nea]lor, ffind orinduiti epistati si purtatori de grije de care
Maria Sa Voda asupra spitalului ce s'ad inceput a se face de
raposatul sotul [mied] la Slatina, spre a se savirsi acest spital
cu toata. orinduiala WI, si, fiind ed fagaduita, atit mai in-
nainte, cit si acum, innaintea Märii Sale lul V oda, ca si
dintr' al midi sä fac ajutor acestuf spital, care ajutorinta
cerindu-mi-sa de catre d-lor a o da in scris, de aceia
printr'acest zapis al mied im arat cugetul si ajutorul ce fac
spitalului; adecd ea, ca una ce am hotärit ajutor biserici
si spitalului, atit acum in viata mea, cit si dupa moartea
mea, danie, mult putin, avutu med, ma leg ca, din card-
mida i var si sindrila ce sa aflä In fata locului, sa fac
dod oddi i o cuhnie si un cuptor de Wine tot linga acele
octal, toate de zid. - insä arcalele inteo caramida si juma-
tate, iar despartiturile intfo caramida ; la care odo ce
cheltuiala va trebui, afara din cele ce se aflä, sa o puî din
venitul mosiilor spitalului, ce I-am luat in anul trecut, iar,
ce nu sa va ajunge, sä fie de la mine. Care odai si cuhnie
sa am acum, de primavara, a incepe la lucru, si, pina in
toamna, la sfirsitul lui Avgust, sa fie gata. Pe un foe de
pravalie ce am in tirg, ma fagaduesc ca, cind void putea,
sa fac prdvalie, si sd se stapineasca tot de spital o viisoara
ce am, cu cramd si cu pivnita de zid, cu un beciii i o
casoara de zid, d'asupra beultfi,- sä ma hränesc cu dinsa
cit void avea viata, iar, dupa moartea mea, sa ramie ia-
ras spitalulul. Iar la trei mosii si un Joe de linga spital,
ffind ale spitalulul, et"' nu am niciun amestec. Drept aceia
80 DOCUMENTE MUNTENE

spre incredintare m'arn iscdlit mai jos, ca sa se creazd.

1797, Fevruarie 17.
Ea, Neaga, sotia rdposatuluI Ionasco de la Slatina, ade-
verez. - Copie.
17. Findcd rdposatul Ionascu, sotul mieti, din rdvna
dumnezeasca cugetind, in viatd ffind, cu osteneala sa a
facut o sfintd bisericd ce sä cinsteste si prdznueste marele
ierarh Nicolae si marele mucenic Dumitrie izvoritorul de
mir si sfintul mucenic Gheorghie, - care sfinta biserica a si
inzestrat-o raposatul cu dod mosii ce le-aa avut cumpa-
rate, neramiindu-ne clironomi, si sa afla scoala pentru invd-
tatura copiilor, spre pornenirea raposatului, --- deci si ea,
sotia raposatului, care mai jos ma voia isalli, de vreme ce
Durnnezea asa bine a voit cu noi a nu ne ramInea dim-
nomi, macar ca toata partea mea de loc am inchinat-o
sfintef biserici, dind si inscris dum[neallor boerilor epitropi, ce
sint orinduitl de cdtre StapInire, dar si acum, printfaceasta
carte, arat, dupd moartea mea, ce las sfinteI biserici unde
am muncit din copilarie, dinpreuna cu raposatul sotul
miea, si o avem clironomie dupa sfirsitul vietii noastre,
spre pomenire, atit a sufletulul nostru. in unsprezece rd-
zoare de vie din dealul Sopotului, pe mosie domneasca, cu
pivnita de zid, cu o chilie d'asupra si sopronul cu linul,
si cu toate celelalte trebuinftese ale vii, cum si livadie si
telina ce se afld inprejurul vii, de merge cu capul OM
In drumul Clocoovulul de spre Rdsarit, dupa cum sa std-
pineste. Pentru bani ce am luat de la nepotul miea Ga-
vrila, pa jurndtatea partea mea din casa, care si acea
parte era sd o dau biserici, - cu acei bani am facut dod
chilii in curtea biserici, dupd cum se val. Tot sfintei bise-
rici mai las o pravalie, cea mica de linga hanisor, cu locul
el, OM in ulita din dos. Tot sfmtei biserici mai las si alta,
de piatra, cu pivnita elo, si cu case din dos, si locul curti,
dupa cum sd vdd. Dar, frindcd am doi nepoti, Gheorghie
si Toma, crescuti de mine, si neavind alt cu ce sa-1 mi-
luesc si pa dinsi, Indatoresc sf inta bisericd, ca din pretul
boltii sa li se dea si lor t' 600, adica sase sute, - care bani
 DOCUMENTE MUNTENE 81

sd li se dea cind se va socoti cd este trebuintä, 0 bolta

cu tot coprinsul ei sd ramie acaret tot sfintei biserici, dupd
cum mai sus ardt. Iar, pentru un loc ce este afard din
curtea biserici, tot cugetul mieil este a face ni§te chilioare,
iar, cind nu voia putea a face, atund voiti avea ertatune
0 de hi. milostivul Dumnezeii, 0 de la oameni, rdmitind
indatorati epitropi a face din venitul biserici. Si mice alt
va mai rämlnea dupd moartea mea, pind la cel mai putin
lucru, sfInta biserica sd clironomiseascd. Dar 0 ea, eft voila
träi, sd fiü ajutatd a md hräni 0 a ma chivernisi sfinta
biserica, cum 0, dupa moartea mea, sä mi se facd toate
acele trebuinoase pomeniri din venitul Ante! biserici, dupd
cinstea cash. noastre. Drept aceia, spre incredintare iscd-
lindu-md, mi-am pus 0 pecetea, fiMd obraze multe fatd,
care mail jos se vor iscdli.
1808, Martie 7. Neaga, sotia rdposatulut
Ionwu, adeverez. [Urmeazd iscaliturile martorilor.]
Sud Olt.
Acest zapis aducindu-1 numita la nol, cu toate O. ne-ati
al-Mat prin Insu0 graiul sdil cd este fäcut cu toatd voea
0 rIvna sa, dar, dupd orIndueald, facind cercetare cu amd-
runtul, ne-am Incredintat ca este cu adevärat toate cele ce
se cuprind date de bund voe, §i nu are a mai pricinui
nimic : deci, pentru mai. build Incredintare, adeverim i noi,
cu iscAliturile, aceasta.
1808, Martie 7.
[Ispravnicii. - Si Intärire a Divanuluil
[Copied
18. Io Alecsandru N. Sutu Voevod i gospodar zeml[i]
vlah[i]scoe.
Citindu-sa Innaintea Domnii Mele aceastä anaforá, 0 prii-
mind vrednica de lauda rivnd a dEumneallor boerilor In-
grijitori la acest ob§tesc folos, o Intarim Domnia Mea, 0
poruncim d[umita]le, cinstit 0 credin"os boerule al Domnii
Mele, Vel Logofat de Tara-de-sus, sa faci hrisovul Domnii
Mele cu coprinderea ce mai jos se aratd. 1819, Noem[vrie] 21.
[Pecetea domneascd.] Vel Logofdt.
41992. Vol. XVI. 6
82 DOCUMENTE MUNTENE

Prea bindliate Doamne!

Cu plecatd anaford arätäm Märii Tale, ca un ' Iona§cu
negutatorul, spre pomenirea sa, a sistisit un spital in ora§ul
Slatinii, sud Olt, la care ail §i inchinat trel mo§ioare ce a.
avut, §i, fiindcA acest spital nu se putea cauta, din pricina
marilor cheltueli, s'ad schimbat spitalul in §coalä greceascd,
care de atunci §i pima acum se cautd cu bund orinduialä,
mai adaogindu-sa §i de la nevasta acelui Iona§cu, §i. de la
alte obraze, cite putind zestre; la care §coala a §i fost
epitropi orinduiti de Domn räposatii parinti no§tri, iar in
urrna raposaVilor, am rämas noi purtätori de grije, §i, chib-
zuind cele spre folosul acestui bine ob§tesc, am socotit ca
de trebuintä este a se face un hrisov al Mdrii Tale, In care
sä se treacd toatd zestrea ace§tii §coale, dupa sineturile
ce avem, ca nu dupä vremi sä indrazneasca cineva§ a
face cea mai mica suparare sail vre o schimbare la orin-
duiala cu care se cauta §i pina acum.
Gheorghe Filipescu, Iorfelachy Golescu.
1819, Noem[vrie] 19.
[Copie.]
18. 1826. Privilegiu pentru un Cdpitan ota Gae§u,
sudd Vla§ca".
 Ix.
ACTE BOTUSANENE 5I DOROHOIENE PRIVITOARE MAi MULT
LA FAMILIA CAIRO).
 1. *4 August 7256 [1748]. Ionasco Ivtimiia cu sotul"
Mdrica si flit, Vasilachea si Ursachi, si fetele, Catrina, Ma-
riuta si Anita, And un loc in hotar cu cdrare ce mearge
la Trotusd si cu Värland Niagul" si cu Pantea, ca sa
mostiniascd dumnalui In vecr. Iarü cinea s'ara ispiti sd
sä scoale ca sä intorck sä fie suptd blästdmii si sa fie
inchinat gloabd 12 let, si sd petreacd si rusinea, orl la carea
gudecatä s'ara tämpla." Marturi: oament bunt, si bättänt
si tineari... S'ad pusti si pecetea satului." Ion birau Ha-
rapd amti pusü pecete satulut... Ed Toaderd Pord mar-
turd, di Värland Niaguld marturü, ed $tefand Cuduiü
marturü, ed Ionü Paiuld marturti, ed Neculai Mogosd
marturü, di Nistord Gaida marturü."

Pecete cu un salgail, cu ciocane

in fiecare mind, cu altul ce tine o
scard, si un al treilea ce taie. in jur :
t Pecete satulut Ocni, vlto 7217
1709ri.
Aceasti pecete 1nlocuia una
veche ; v. vol. XI, p. 281.
2. *1-id August 1764. Vinzare fdcutd Aumnealut Dumi-
trachi Gianooglu biva Veld Pahl" : Jill vada de moard
ce iaste in hotaruld Arcani, care vada ail fostil cumparatd
de la Dräghici parcalabü WI Arcani".
3. *4 Iunie 1765. Costandind Arapuld si Vasile Arapuld,
si Gheorghie Arapuld, fratI, fe&wi lut Mihalache Arapulir,
dad zapisd värului nostru Costandind Arapuld ota Vis-
t[ierie]" cd s'a alesd partea unchiului nostru Ionitä Arapulti
biva Staroste". Sint =sit la Prutü otti Dorohoid, dinü
' Cu * se inseamnä documentele ce nu privesc familia Cananäil.
-Pentru aceastä familie v. prefa¡a la vol. II din Documentele
Callimachia, tipArite de mine.
86 ACTE BOTIJONENE §I DOROHOIENE

Zahoreni, Dum[u]eni i Tär§cureni". Al doilea Costandina

era dind Gheorghie Arapulü". N'aa parti nedezbätute
dintre alti r6241". Martur §i Mihalache C: biva Vela
Jic[niceriar .
4. *22 Ianuar 1772. Diata lui aefanü Arapu biva Pos-
t[elnic]il, sin Gheorghi Arapu bivela Sat[r]ari". Lasa , cliro-.
noma §i epitropti" pe fratele Costandina i sotia acestuia,
Manila. Mama lui era Sanda, fiica räposatului Gheorghita
Frätita, bivela (sic) vt[oril Comisa §i a Safthii, ce ail fosta
fata lui Dämiiana biva Vela Logofdta". - Martur Cos-
tandina Värnava bivela Med[elniceriü]". Scrie Costandina
Cosmita biva Vela Cdpitana". - Copie.
5. Facema *tire prin aastä a noastrd arhieriasca mar-
turie pentru dugheanele dina tärgula Botc§anii, a lui Di-
mitrie Osmachi, care li-aa cumpärata rdpoosatula intru feri-
cire Mitropolitul Gavriilii pe numele dumisale StolniculUi
$erbana Cananda, nepotula Preaosf[intid Sale]. Pentru cari
ama tiinta cd pentru dum[nealu]l li-aa cumparata, §i, la boald,
intre altele ce mi-aa märturisita, la duhovnicie, Preasf[intitul],
mi-aa ardtata §i pentru dugheanile acestea, ca numai decat
sä i sä dea la stapanire, puinda §i blästäma, atäta cul if va
fi inpotrivitoria, cdta §i mie, de nu voift märturisi ade-
värula, dupd cum §tia, pentru aastä pricind. Pentru cari
ama zisil se-I dei scrisorile §i carte de danie, §i-ail rds-
punsa cd scrisorile nu-I santa la indämänd, §i nid carte
de danie, dina pricina slabiciunil boalel, nu poate sd dea.
Ni-aa mal ardtata §i aasta cd prea iaste indatorita de
multi, §i pe acesta nepota, cd nimicd in viatd nu i-aa data
dupa alma altora nepoti. Pe urmä, in vreame rdpoosa-
tului Mitropolit Leona, n'aa fosta poprite de a i sd da la
stäpinire aceale dughiani §i de Preas[fmtia Sa], §tiinda
§i. insu§i hotärdrea räposatului Gavriila, insä, dina intam-
plärile vreamilora, §i totü dina zi in zi s'aa lungita, pänd
ce i s'aa intämplata moarte, care aü rämasa de nu li-aa
luata in stapdnire. Drepta aceaia acumil dum[nealu]i Stol-
nicula, cerända de la noi adeverinta dupd cuma §tia §i
dupd cuma mi-aa ardtata rapoosatii Mitropoliti, amil data
 ACTE BOTUONENE §I DOROHOIERE 87

aastä a mea marturie la mana dum[isaili, ca se-I fie de

crezare si tdrie, si, pentru aastA adeväratä märturie, ori
cu ce chipü potil Incredinta unde a fi trebuinta.
178 (sic). , . .. 6ro6s6c(c6 f-Intdresc].
6. 9 August 7301 [1793]. Ethimie Canano ieromonaha,
proeg[u]m[en], facii instiintare la aasta scrisoare a mè ca,
veninda ea aice la schitulü Vorona, care estea in Tinutula
Botasenilora, unde sd präznueste hramula Nasterea Maicii
Precista, si m'amil asezata cu sidere la acestü schita, si
räpaosatula tatd-meil ctitoria, si, neavändü schitula Vorona
nici un Tigaml ca sa hie pentru slujba schituluI, ea m'amü
socotita, si cu toatä voe mè arnd data schitului Voronii 2
salase de Tigani [intre cari un Topala, Tiganii parintesca" ;
altul] este data de zestre rapaosatului nepotului mea de
frate, Costantina Canano Sulgerü, de la socru-sea Toaderü
Cantacuzino biva Vela Vor[nic], si Tiganca Zanhira intaf
ad fosta mdritatd dupa unü Tigana Toadera, a räpaosa-
tului Sandului Ilie biva Vela Stol[nic], ctitora acestui schita
Voronii." Tscaleste si: Vasale Crup[ensch]i Pah[arnic] si un
calugar Antonie de la Vatoped. - La 6 Maia '1794, schim-
bare hi danie. Fiinda noru-sa Tiganca Zamfira, a nepoati
Marii, cu polti [-Aumatate] copila a iai si pola copilü a
dumisale Stolnices[ei] Catrinil." Iscalesc si : ieromonaha
Elpidifora duhovnica [ruseste1, ieromonaha Antonii, iero-
rnonaha $tefanü Obditela (?)".
Un al doilea adaus pomeneste pe un Tigan dat de boe-
rulü Iorddcute de la schitula Budestii mosuluI nostru Du-
mitrache bivü Vela Armasa, de la Tinutula Neamtului,
de la satu Saliste."
' 7. [Pecete mare, cu Maica Domnului si inscriptie stearsäl
Agathon ieroshimonahü, staritu de la monastire Vorona,
otü Tinutula Botosanilorii, si cu tota saborula, incredinteza
cu aasta adevarata scrisoare a noastra la cinst[ita] mänd
dumisale Pah[arnicul] Serbana Canano, precumil sd se stie
cd, avindil noi, mondstire Vorona, doao salase de Tigani
danie de la pärintele Iftimie Canano, frate a dumisale
Serbana Canano Pah[arnicul], anume pe Leontii Tiganti,
88. AGM BOTITONENE 1 DCY1tOHO1ENE

cu Tiganca si al fitorii lui, 0 pe Gheorghita Tiganu, ve-

z[e]tati, cu Tiganca 0 cu copii lui, dupa cumil aratá danie
a pärintelui Iftimie proinü egum[en], 0, fiindca monastire
Vorona Tigani mai multi n'are, si. avandti ma! mare tre-
buinta de viia si de cal (sic), ni-am socotitü, si, cu voia
a parintelui Iftimie Canano, proeg[u]m[en], mai susti pome-
nitti, amil facutil schimbu cu dum[nea]lui Serbanù Canano
bivú Velii Pah[arnic], si i-amil datil acele d000 salase de
Tigani ce s'ail pomenitti mai susil, toata danie, cu scri-
soare a parintelui Iftimie Canano, 0 dumnealui ni-aü datil
inpotriva schimbului dreptil schimbu patru pogoni de viia
otti Nicoresti, de la Tinutulü Tecuciului, si. cincizeci de oai
cu miei lorti, si, pantru mat adevarata cre[dinta], ni-amO
datti scrisoare unit la altii, si amil iscalitil, puindil si pe-
cete a rnonastirii, 0 amil datti si acé danie de la parintele
Iftimie Canano proeg[u]m[en]. Care schimbatura sä fie buna,
neschimbatä si nestremutata nici odeniora in veci.
1795, Ghenarie 25.
Agathona ieroshimonahti, stareta.
Ieromonahii Elpidiforti, duhovnicti [scrisoare ruseasca].
Ieromonahil Stefantl.
Ieromonahil Cononii.
Antonii ieromonahù, duhovnicil.
Theofilatil monahti Danovici (?).
$i cu totti sabor[ulti].
Acestil schimbü ce ail facutti parintele staretulil Agaf-
tonti 0 cu totti saborulii de la schitulti Vorona cu Pah[ar-
nicu] Serbanü frate-meti este si cu stire mé, si, flindfica
s'aü multemitil siaretulti si cu tot saborulti de acestil
schimbil, este si cu voe mé, si amil iscalitti.
Iftimie Can. proegm.,
adeca Iftimie Cananá, proeg[u]m[en].
8. 1796. *Plingere a lui Ionita Arapulti impotriva dum-
nealui Sul[geriuluil Iordachi Ginanü" care tine pe fata ra-
posatulul Sul[geriü] Manoli". Si pentru putinä iarba ce
mi-ati calcatü cu bucatele dumisali."
9. 25 Februar 1797, Izvod de zestre pentru fiica lui
 ACTE BOTUONENE I DOROHOIENE 89

Serban Canano, maritata cu Andreia Milo. 12.500 lei

bani gata", »2.500 guvaeruri.". - Copie partiala.
10. 4 August 1799. Porunca domneasca lui Sarban Ca-
pant) bivil Vela Spat[ariii] In cearta cu ginerele, Stol[nicul]
Andreia Mil[o], care cerea zestrea.
11. C. 1800. Scrisoare catre Sarban Canand. »De candu
am intrat In Jai i pana acmu sant purtat ca unü calu
de menzalu."
12. Cu plecauni i cu frateasca dragoste ma Inchinil
dumitali, bade Costan[tine] Pah[harnic]. Ma rogil, bade Cos-
tan[dine], pentru ravas[uhl] -ati venitü de la frate-meit, sa
mi-la trimetl, fiindca mani diminiata vroiü sa ma ducü la
Botosani; cuma i disprea parte dumnealui sa serif una
ravasil catra Stol[ni]c[ulit] Manalachi i catra Stol[ni]c[ula]
Mihalachi, flindca a sa sa faca acolo mare dispotantii la
Botosani. Bade Costand[ine], bunatate dumitali ama at-
noscutil, si mä rogil sa fil desavarsita a-mi da o vreadnica
marturie de la dum[neata], i santa Iu li 24.
Al dum[ital]i mai mica fratele dum[ital]i:
5erbana Canano Stolnica.
[Raspuns
Iarasii co fratasca dragoste i co buna diminata ma 'n-
china dum[itale], frate Stol[nicel $arbana.
t Cele ce-mi serif pinteacesta ravasa amil vazutil, si
dum[itale] altú ce sa-ti trebuiasca mai multa, cad zice
acelt1 omit fara de crierii ca t'a lua mosie Ina gumätate?
Las sa faca aa hotarare, sa vezi, cine a merge pe urma
lui, -a zice, ca nu-si ramane gumatate mosie, i acil boeri
ci säntú randuiti, ea IT *tia oameani ce aft toata cunostinta.
Sa vezi dum[neata] candu omü fi cu totii, or zice i acie
asè? Cad si dum[neata], apoi, dandu aasta mosie Domnesti,
sa-ti dai i dum[neata] Barsanesti, sa-tf faca mosie Intriaga,
si are aa putere, sa hotarasca cuma a socoti elú. Omit fi
de fata cu toii, i, atunci, s'ora socoti i alti, vomit mai
vorbi i noi. Dart1 eft, tota ce-î de la d[u]m[neata], - coltula
dintl spre Budesti a mosii mele, unde aü aratatil Bani-
louschi Vor[nicului] Iordachi ca era piatra hotara, i sa In-
90 ACTE BOTIJONENE I DOROHOICATE

chie si cerere acelora; fiindti coltul acela acole, unde s'a

socotit si cu dum[neatat Rämäind a duni[itale] frate
C. Ba4 Pahfarnic].
1.3. Plîngere a lui Serban Canandti Impotriva lul Ior-
dachi Bals, care stdpineste in Tinutul Botosenilor mosiile
VlddenI si BerivoestI, incdlcindu-1 la Corn! si CostestT. $er-
ban a cheltuit »9 pungI de banI", cu morile, iazul si Oda".
Cdndu vini Säretul mari, iasd di la capuld mot-flora du-,
misali si vini apa pisti totil fdnatulti mosiilor dumisale,
si ImI inneacd si totù fanat[ulti] de pe mosie mè, flindu
mosiile mele din gos de a dumisale."
14. 1800. Jalba luT Mihdlache Stroescu dint! Cordonulti
Nemtescii" pentru mostenirea cumnatului WI, anumi Ni-
cola! sin Panaite capichihaie din BotosenI. Cere a fl ju-
decat de VorniciI de Botoseni.
15. *10 Mart 1801. Ionitä DräghicI Cdpitanü, zatti An-
timiti Tdutules[i], fiica luI Gavrilasa Dedulti", da zapis
luI Ionita Arapulti pentru o impärtire de mosie la Zaho-
ren1 (Dorohoiü). PomenitI nepotif lui DedulO, Rorif. luI
Isacti Dedula". Avea dreptur! si dumneii Sulgereasa An-
ghelusa Manoles[a]" si Toaderu a Masi".
16. *27 Ianuar 1805. Alexandru Moruzi porunceste Vor-
nicilor de Botosan! si lui Ionitä Murguletil biv vtori Pa-
harnic a face o cercetare cu privire la plingerea lui
Andre! Mosanu, mazdlii", in gilceavd cu Gheorghi Soro-
anu.
17. 11Octombre 1805. Inpärtala Täganiloril pe trif.
hoer! frati Cananoestl, anumi räpousat[uld] proigumenu
Efthimie, rapousat[ulil] Pah[arnic] Constantinü si rdpousa-
t[ulti] Banu Iordachi.
Täganii ci aii ardtatti dum[nealu]í Pah[a]r[nicul] End-
cachi Milu cd-I ari in stdpinire cu danii de la räposa-
tulti proigumenu, sotii dumisale, SaftiI, fiica rapousatului
Slugerulul Constantinü, fliul rdpousatuluI PaharniculuI
Constandinü ... Tiganii ci ail aratatu cd-I ari in stäpd-
fire dum[nealu]T Pit[a]r[iulti] Iordachi Canand, fiiul rd-
pousatuluI PaharniculuI Constandinii, cu ce! dati de zdstre
 ACTE BOTUNENE I EOEOHOIENE 91

surorii dumnealui Tiganii ci s'aa aflata dina cei de

zdstre Slug[e]r[e]s[ii] Catrinii, a räpousat[ului] Slugerului.
Toma Balsa ... Tiganii ci s'aa aflata dinü cei dati de
zastre rdpousatii Spätäresii Ilinedi, a dum[i]s[ale] Spat[a-
riului] Costandina Crupenschi Tiganii ci s'aa aflata dina
cei datf de zdstre dumis[ale] Spätäresii Marii, cari o täni
dum[nealu]f Spat[a]r[iul] Mihälachl Costachi Negustoriul
Ghiorghii, Iona Pante, Parte (sic) Chiorula Manea sari
Minund Tiganii ci aa 'rätat cd-4 ari in stapdnire dum-
[nealu]l Stol[ni]cu Constantinü Cananô, fliula räpousatului
Banu Iordachi Canand Grigori Cdrdimanu, Iona Cdpita,
Balea CArldniasa, Vasili Ungureanu, Constantina Hapda,
Alicsandra fata Päntif, ci aa dat-o dum[isal]i Spat[a]r[iului]
Lätäscului."
18. Cu plecdtuni inchinändu-md, sdruta cinstita mana
dum[ita]le, tata. Cinstit[a] scrisoare dumitale, dinpreund Ai
cu una miia lei, adicd 1000 lei, din socotiala ce ama avutil
cu ia pentru zdstre Nästasiial, ama priimita cu Pintelei
Cibotara, astäz, Iuli 21, si acesta rdvasa sd va opri din
poronca dumitali Ina loca de sineta. Pentru fänu dumitale,
Gioi aú venita vätav de la Bärlesti, i m'ea spusa cd patru
stoguri s'aa radicata, i astäzi, Sambata, toate s'a rddica
tota, i fala iaste cdte 4 lei, 20 de Wale da cosita,
si s'aa fäcuta 20 de fälci. Copii cu multä plecadune särutd
cinstitä mäna dumitale, i sa aflä din mila lui Dumnezdü
sändtosi cu toti. $i, cu aasta, sänt
a dumitale plecatä flied
Mariora [Sturclza].
[V° :] intru cinstitä mana dumisale iubitului mica pärinte
Särbana Canand biva Vela Spät[ara], cu multä plecdune.
19. 12 Ianuar 1811. Foaie de zestre a Mdrioarei flea
lui Vasile Holban Pdharnic. 4.167 galbini In 50.000 lei,
in locul mosiei . 12 sdraguri märgäritari hurmuz, 3.200
lei, 1 fluture de diamant, 32 galbini ..., 4 sfesnice argint
24 pärechi cutite, cu lingurile i furculitele lor, argintäriia
mesdi, in doal topuri de Liptca, 1 lingurd mare pentru
92 ACTE BOTU4NENE §I DOROHOIENE

supi, 200 dramuri de argint, poliiti; 4 solniti poliite ..., 12

paharuti de vutca poliite, 1 zaharnita argint 120 lei, 1
sal 3.000 lei, 1 tube cu samurO bunü 2.400 lei, 1 scatusca
cu ceste poliite si alte lucruri Inteansa 30 galbini, 1 co-
vora bunii 400 lei, 12 randuri de strae 4.000 lei, intre
cari sintti doai rochii blonda si celelalte cu horbata, 600
lei; 2 asternuturi, adici doai oghialuri, 2 saltele adamasca,
2 prostiri batista cu horboti, 4 prostiri olanda buni, opal
perini cu fetale lord, unü randil de batisti cu horbole, doai
de olanda, - cu aceste s'ail cheltuitti 2.000 lei; 6 bocialacuri
si 18 batiste cusute, bezii bocialacurT, 2.300 lei toate ; 1 sa-
petti 8 galbini; 24 tingiri cu capacile lord si tigal, tavale
si lingura de arama ; 1 lighianü galbanü cu ibricil ; ta-
camurile mesal, panzaturi de casi, coltuni de matasi si de
bumbacti, cu alte maruntusuri, 1.000 lei. Alte panzuri tre-
buiMoasa, barbatesti si fimeesti, si lucrurf a gospodariei,
cari nu s'ati mai insämnat anume ..."
Sotul a fost [Iancu] Cananati.
20. Noi Scarlatü Alexandru, etc. Catra mazali, ruptas,
Vornicei si Ultra' toti lacuitorii de la Tanutulil Botosanii.
Vi se da in stire ca, socotindd Domniia Me, la Tanutulü
acela de la 15 Mart s'ail randuitil Vornicu pe dumnealui
Spat[ariul] Iancul Cananoti, in loculti dum[isale] Spat[ariului]
Theodor Edinzaade, ca sa fie dinpreuna cu dumnealui Co-
misulti Alecu Raletu, - care, dupa poronca si povatuire
Domnii Mele, si dupa legatura hrisovului si alcatuire printi
ponturl ce santù pentru urmare ispravnicilor, santil inda-
datorati a aye ce mai intai ingrijire pentru buna stator-
niciia voastra, ascultanda in toata vreme jalobile si cere-
rile voastre si inlesnindu-va pe fiistecare cu cazutile drep-
tati, fara sa vi sa pricinuiasca ce mai putina asuprire sail
strambatate. SA* rnergeti dart' cu slobozanie, sa le facitl
aratare pentru pricinile voastre, si dumnealor, dupa datorie,
nu vor lipsi de a va faci intru toati punire la cale.
Sa WI aratati insa si vol cu toata supunire si ascultare
catra dumnealorti la cele ci, dinü poronca Domnii Mele,
volt aye a savarsi in Tanutulti acela, spre a nu sa da
 ACTE BOTI*NENE I DOROHOIENE 93

vre und cusurd, stiutd frindu-vd cä pe ace ci sä vord

ardta cu nesupunire i inpotrivä urrnatorI, ad voe dum-
nealord, de vord fi din ränduiala mazalilord, sa-I pue in
butuci i sd-I triimatä aid cu instiintare dumilord sali, spre
a-sI lua cäzuta certare, iard pe ruptasi i altdI sä-I certe
acold dupd vina lord, spre pilda i altora. Si, dacd yeti
cunoaste despre dumnealord dregatorii saü despre oaminii
dumnealord vre o strärnbatate sau asuprire, sd veniti in-
data aid, sa dati jalohd Domnii Me le, si yeti dobändi toatä
indestulare dreptag
1817, Martie 6. Vel Vistfieriq.
[Pecete cu chinovarl
21. 16 Maid 1821. Marturie hotarnicd a lul The icono-
m[ul] otti Botosan1". Mersese cu carte de blästämti la
stare loculuI". Sä invoia cu sävärsituld dind viiatä Spa-
t[ariuld] Serbanü Canand läcuitorii dind Bärsänesti de-1
lucra zale de boerescü pentru ca sd-I lasa sa pdsunezd vi-
tele lord pe Budesti i prind carpinisti". Merge cu ,,Gheorghe
Cherescu i Gheorghe Cuza, stapanii mosii Babicenii".
vrut nimine a mergi, arnü indatoritd pe un dascalii niamtu
a dum[i]s[ale] Spat[ariului] Carmel de ad mersti cu rävasuld
la Bänicd, sa i-1 dei. lard elü, indatä ce aü vdzutil rävasuld
cd esti Ind pricina mosii, aü inceputü a sudui pe celti ce
1-ad scrisd i pe celd ce 1-ad adusti, i, deodatd, strägändii
la oamenii lui, s'ati adunatd cu paril, si, Ware frindü das-
caluld !fled, ad inceputd a ucide caluld cu puff, pand candü,
cazändd caluld gosti cu dascaluld, abe ad pututil scdpa,
sculändu-sd caluld rdnitti de ad fugitd la herghelii. lard,
apoI, pe dascalulti acela prinzändu-lu si oprindu-ld acold,
ce i-ail facutd, nu stia, cdci eü, dupd ce mi-ad adusd räs-
punsü und omd ce mai era cu dascalu (carele, mdcarti cd
si impuscasä Bänicd dupd dänsuld, dard tot ad scapatd),
cumil cd, nu numai nu vine Banica, dard i pe dascald
1-ad bdtutd i 1-ad legatd, aducandd de pildd caluld ränitd,
amd urmatd cercetare -me prind oamenii de susd insäm-
nati, dupa cumil amú al-Matti pre largii, cunoscandil dintru
aasta ca Banica, saü ca nu esti in intregime minteI lui,
94 ACTE BOTU§ÄNENE I DOROHOIENE

saü ca sa afla diznadajduitil de a-s1 castiga cerere lui cé

acolisitoare, i, gasindil prilejü vreme ai.`asta de tulburare,
stapanesti mosiia cu armi, inpotriva a toata dreptate.
Drepta aceia amti data aasta marturii de cele ce amü
cercetatil i amú vazutil."
22. Iunie 1821. B. eeoÄóyou, somiateeprils, catre Gheorghe
Cantacuzino (ixÄxp.rpótats irpErrup). A cercetat procesul lui
lancu Canand cu Manoli iuzbasa.
[Resolutie:] Kcec& ri¡v StaXa.p.6avop.iv1lv B W.racnv tlç tiro-
Slaewq 'cat yv6iniv Tot) ir txp' '611ofi 8toptc;061Proç Irpbq 8cciTtatv Tap)
antcdow T05 ivecTovTog appwroc larocOá(YY Kavavoti, Itapary6Ä0) TOiS
re «moat ßopvbsotq to5 llwroaavíoo xca To5 ixstae e&pcazo1L6vot)
mustrávou Enzipoo 'Ap6awreocri, vac Opoto siq ixtaztav aa. 'CC(
orpbs ExavoroElaty Tot) nrctOecg Corocimatathvra. 'Ex TO5 iv EzErza
Aktivoto5 arpocroirgoo, I 971 loovEou 1821.
'0 orpargbq csuNicaecpxylg 1. r. Kavracxo5C1vo (sec). [-=
Dupa cercetarea astfel facuta a afacerii si parerea celui
orinduit de mine pentru alegerea drepturilor dumisale Spa-
taruluI Canand, vestesc dumnealor Vornicilor de Botosani
si capitanului Spiru Arvanitachi, care se afla acolo, sä
duca la savirsire toate cele hotarite pentru indestularea
Spatariului. Din lagarul grecesc de la Stinca, la 9 lunie 1821.
- Generalul de corp, print Gheorghe Cantacuzino.]
Pecete cu vulturul bizantin i patru decoratii.
23. Sarutil cinstita mina dumitale,
*i jalba dumitale i cartea cea prinú preasfintitula Mi-
tropolitú s'aa aratatil Mariel Sale lui Voda, i foarte s'aa
suparata si s'ail mihnita pentru necazurile dumitale: aü
Ingrozitil ca va pedepsi pe aprozi, de vora indrazni a sa
mai arata In casa dumitale si a mai face obraznicie.
Secvestruirea sa sa cuprinza in veniturile mosiilorti, de
la Sfantul Gheorghie innainte, in producturile mosielora, in
vite i in oprirea paduriloril; iarú lucrurile cele dina casa
si dinti ograda, grajdultl, trasurile i orifice alta lucru de
metahirisitil spre odihna dumitale, de s'ail i scrisil de
rinduitii, nu sintil secvestruite, ci numai insemnate in lipsa
dumitale, ca sa nu sa rasluiascä. Toate aü sa sa faca cu
 ACTH BOTIJONENE g DOROHOIENE 95

lamurire in scrisil de la Departamentfl ; s'ail poruncitú de

catra Märiia Sa Vodd. $i apoi, afard de acestea, acuma
are a sd hotari si summa in bani si in lucruri ce trebue
a sä läsa spre petreacerea vietuirii dumitale. Cand acestea
era sä sd ispräveascd, Mdriia Sa ail esitil la tard. Trimi-
sulil dumitale sa intoarce, ca sä nu-si piiarzä vremea pind
sd va intoarce Märiia Sa. Amil rämasil ea vechilula du-
mitale ; Indatd ce va veni Mdriia Sa, le void gäti, si void
stärui a sä sflrsi, si, pe Joi sail Vineri, trimete-mI omil ca
sd-I daii scrisorile poruncitoare, spre odihna si multämirea
dumitale.
Stäpina mea! Nu te mihni I Dumnezeil iaste putearnica si
milostivil : poate sfirsitula sä fie bund si mintuitoril. Ea, ce
feld ma sirguescil dupd datorie pentru dum[neata], va spune
trimesuld ; cd-mi iaste jale de supdrärile ce trageti, fiind
Alit dumitale plecata slugd lonicei Stolnica.
1827, Mali"' 2 ; Tasil.
[Adresa :] Intru cinstitd mina dumisale cucoanii Ma-
rioarii Canand Postelniceasii, cu toatd plecaciunea, la sa-
tuld CorniI.
24. 9 August 1828. Instiintare ruseascd a generalului
Palin cdtre Postelnicul I. Canano. En-t éte tipdrit cu: ynpa-
ISAMU HOAHOMOHHa0 HOE,A,C*A,ATEAM AHMOKk KHAOKECTRK 1110A-
MOH H &MAKIN; OTA-LIEHIE - AHR 1828, No. -, BVICANCTII.
25, 11 Februar 1328. Chiriac Triantaphyllos iea in sama
sa pe fiul 1VIdrioarei Ka.yav&as, fägdduind a-I afla si un
dasail de frantuzeste. Va primi 500 de lei pe an si 7 merte
de fdind, 10 de popusoi (ranooadmov).
26. Pe la 1830 traduce un act de la Vasile Lupu iero-
monah Ioannichii natalnicil monastiri Vorona".
27. Vorniciia Botosanii, No. 1240. 1830, :Ghenari 12 ; Bo-
tosanil. Caträ cinst[itil] dumn[ealui] Post[elnicul] Iancula
Cananda. ,

In cuprinderia poroncel cinstitului Divan(' dinil 31 De-

chemvrie anulil 1829, ce amii priimitil la 8 alil curgd-
toareI luni, cu alaturatd insämnare pentru cherästiaoa de
stejaril trebuitoare la cordbil, de pe care insämnare sco-
96 ACTE BOTU§INENE .EI DORCHOIENE

tindu-sa copii intocmai, sa alaturiaza dum[ital]i, asaminia,

si de pe poronca cinstitulul Divana, iara scotindu-sa copii
intocmal, sa alaturiaza dum[itali], si sa face poftitoare ce-
rire ca, pliroforisindu-te de cuprinderea, daca dumneata vel
f i ohotnica a luoa asupra dum[ital]i facirea si coboritula
de asaminia cheresteli, vet binevoi a raspunde Vorniciel
pe aciasta otnasanii, ca sa sa reportuiasca cinstitului Divan.
[Doua iscaliturld
28. Se \find in Rusia 100.000 de stejari de la Corni, cu
3 carboave de argint fiecare.
29. 10 Septembre 1833. Savva Holbanil egumenulti"
isi- cedeaza mosiile la nepoti, afara de Caminarul Mihalachi
Holban. Savva avea un frate, Banul Theodor. - Copie.
1 30. Iasi, 22 April 1840. [Maria Canano] catre C. de
Besack, procuror-general. Pentru procesul cu Tzigara.
Kotzebue vrea sa dea numai sfertul. A cistigat Insa ea la
Divan, in ziva de 5 Septembre 1838. De doi ani nu Inta-
reste Domnul. In zadar a intervenit Adunarea obsteasca.
Kotzebue lucreaza A ma ruine et A celle de mes neuf
enfans." Javais forme le projet d'aller me jeter aux pieds
de l'Empereur, mais le moyen, quand tout me manque,
quand, souffrante, on me laisse sans secours, mes enfans
sans education et mes filles au couvent, le moyen de dire
A Sa Majesté : Celui que vous avez envoyé ici pour nous
protéger, pour faire executer les institutions que nous de-
vons A Votre sollicitude, celui-ld consomme notre ruine 1"
... Ne souffrez pas plus longtemps que l'on se serve du
nom de votre Auguste Maitre pour commettre le crime,
et c'en est un que celui de dépouiller la veuve et l'or-
phelin."
31. 16 Maiti 1840. Mihalachi Holban catre sort, Maria
Cananati, pentru mostenirea de la Sava Holban.
32. 7 Mart 1844. [Pe o coperta 1
Hirtiile lacatusuluI de la SOava, care ati luatil feril sa
faca balconti la casa [la Cornil.
Scrisoarea e in nemteste.
 X.
ALTE MARUNTIWRI ISTORICE.

11992. Vol. XVI. 7

 I.

TreT acte privitoare la vechea noastra oOire..

intre documentele cumpärate la 19 Iunie 1907 de Academia Ro-

-mind de la anticvarul Kupermann din IasI, se MIA treI care privesc
istoria militará a Moldove.
1. Unul are o insemnátate cu totul deosebitä. E un ordin dat de
Dimitrie Cantemir, la 4 Iunie, in ajunul räscoale sale, pentru a se
impärti brana ostif ce strinsese; Dimitr e, Dumitrasco-Vodá, pune In
josul acestef porunci, scrise frumos pe un petec de hirtie, pecetea
sa cea nouä, latineascá, ce poartä cu mindrie pe Dd gratia:
Clutara Nastasae. Din vitele ce ti s'ail datft In sama,
sa daf trei sute berbeci cu oi si o suta cindzacI vadi la
V[e]l Sulgara pentru Inpartitulti oboroacelora de oaste, sj
pet[etea] g[o]s[po]d t'a fir de sarna. Lt 7219 [1711], Iuni 4.
Pecete octogonala rosie, cu bourul, supt coroana, topuzul
si: loan. Demetrius Cant. D. g. pr. Mol.".
Cf. si märturia lid N. Costin, p. 101, despre leafa ostasilor: 5
ruble (care fac 50 leI prostI si un tult") pe luná.
2. Cel de-al doilea document aratä ce- leafä primiaii ofiteriI,
bulibait, pe la jumätatea veaculuf al XVIII-lea:
Med[elnicere] Costanline Cludina otil Sutava, dina dajdile
lui Mai ce ti-ati datii ramasit[a] Tuduri, sluga dumisale
V[e]l Vist[ieria], otti sama lui Vasile Tanas[e], sa dal' 7 lei,
84 bani noi in lefile bulibasilorti, de ses[e] luni, din za intaf
a luI Martie pna la sfarsitula WI Avgostti, si pet. g[o]sp[o]d
bud sam [-sa fie de sama]. Lt 7259 [1751], Av[gust] 31.
Pecete octogonala cu chinovar.
Pe dos: S'ail datil cu mana Sandului Berechetil de la
steagul dragani[lorill ; I' 7260 [1751], No[em]v[rie] 7".
loo DOCUMENTE PRIVITOARE LA OASTE

3. Iar cel de-al treilea, pe care nu-1 reproducem intreg, pome-

neste, la 1-id August 1733, pe un K ovOTC49TiVo; ITTÓlv xarceT6v()
f9E'CCLaCT)Y, - al lefegiilor (tea ).011-

4. Urmdtorul act priveste vechiul asezdmInt al cAldrasilor din

Moldova:
Adeca ea Ursula de Bohotina i Pätrasco de acola
scriema i märturisima Insine pre noi cu cesta zapisü ala
nostru alma aú gräita oarecine catra dumnealui, catra
Spätariula Buhusa, cd ni s'ad dusil fioriî nostri sä sä
scrie cdlärdsl. Iara noi ne-amti prinsü denaintea dumisale,
si denaintea popei de satil, i denaintea lui Costantina,
denainteaCkstei, croitorii de Romanü, si denaintea Cose-
teanului si denaintea Savei Vornicului, de sa va afla cd.
aa inblatil fiorii cu acealea inblete, sd fima de mare ru-
sine, i, de sä voril duce Uoril nostri de la noi, sä avemü
a da not' sarna de dänsi si de bucatele lora, si sä fie si
bucatele nostre pieitore. Si, pre mai mare credintä, ne-ama
pusa i pecetile caträ aesta adevarata zapisü ala nostru.
Ov Crivesti, Iunie 8.
$i Inteaastä tocmald s'aa prilejitti i Vasilie Pahomie.
Pätrasco, Ursula, Dumitru snä Ursula, Necula snä Pa-
trasco, Costantina, Carstea, Sava, Vasilie Pahomie, Cose-
tianula.
Bibl. Ac. Rom. 32/LxxxII.
in acestdlalt se \TM lefile ofiterilor din veacul al XVIII-lea in
Tara-Romäneascd:
C. 1760. Rämäsita ce aü ardtatil auulú cd aü rdmasa
pe la cdpitani i la ausi i la stegari, alma aratd.
Talerf, bani
16 lane cdpitana.
25 Cozma cdpitan a.
2 Barbulil cdpitana.
80 Stoica cdpitana.
27 Jripa cdpitanil.
6 lonitä cdpitanü Paharnicti.
156
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA OASTE 101

TalerT, bara
156
50 CArstea cApitanil.
60 Barbula capitaral boerescia.
30 Gheorghie capitantl polcanna [= de pole,
regiment].
10 Iordache capitanii.
120 $tefanil ctkpitantl Bagdatliu.
20 Costandinü capitan ottl CAm[pina[.
446
Ciau*il i stegarif.
Talent, bull'
5 Radu stegariil otil Arghirie cApitanti.
7 Mu*attl ceau§a oat Fi[li]p capitana.
13 Stegariula la
4 Torna auü ota Stanti cApitanü.
13 Stegariulil lui.
2 lane au0 ottI Jane capitantl.
13 Dima stegariulti ota Jane capitantí.
7 Simiona stegariu16 ota Päuna capitantl.
13 Dumitru stegariulil ota Päunil capitana.
7 Preda auü otil Cos[tan]d[ina] capitanü CAm-
13 Stegariul la [pina].
I Päunti au0 ott cripitana de awli.
13 Stegariulil la
3 Iorga ausa ota Gheorghe cApitanti.
13 Barbulù stegariuln.
6 Toma stegariula otia Liica capitanil.
4 Piiata au0 otti Gheorghe Poenarii.
13 Stegariula la
13 Stegariult1 ottl Tudorü cilpitantl.
13 Necolae au0 ota Ionita capitanù PAharnicü.
13 Stegariula lui.
5 Negoitä au § oat Iordache cApitanil.
13 Stegariula lui.
13 Ilie auú otil Särbanù cäpitanil.
220
102 DOCUMENTE PRIVITOARE LA OASTE

Taler bari
220
13 Pand stegariulti lui
13 Stanti ausil WI Dumitru cdpitanti.
13 Stegariulil la
13 Tudorti auú ota' $tefana cdpitanti.
13 Stegariulti luL
13 Clau$a otti Carstea capitanä.
13 Stegariulä lui.
13 Ciausti lui Vasile cdpitanü.
13 Stegariulti lui.
337 30
cin. cup. taled: 791,30. Stefant1 auú agescil.
- BibL Ac. Rom., 139/i.

D. Al. Lapdatu hair comunicA acest act, aflätor la Academie, cu

privire la o injghebare de oaste supt Constantin Ipsilanti:

No1 Costandin Alexandru Ipsilant Voevod, cu mila lui

Dumnezefi Domn Tärif Moldovii.
Credincios boerul Domnii Mele dum[nea]ta Ionitä Basota
biv Vel Cäminar, sändtate. Fiindcti ni-ail venit innalt
inpärätesc ferman poruncitoritl ca, din streinil ci sä aflä
aice In tat-A, sä strängim o sumä di ascherlii, in eät sä va
pute mal multi, sä-i trimitim in Tara-Romnäniascd asupra
zurbalilor .ci s'ati räsculat la Vidin i si cu inpotrivire $i ni-
.

supunire ail trecut $i in hotardle TdriI-Romänesti, asupra

Craiovii, unde cu ostibite osti ränduite de catra pré-pu-
ternica inpärätie sä OA asupra acelor zorbagii si sängur
Domnul Täril-Romänesti2, $i, fiind aciasta o poruncd care
niapärat trebue a [sä] pune in lucrare, spre a-$ at-Ma $i
tam datorie supunerii catra pre-puternica Inparatie, iatä,
dupa punire la cale ce s'ati facut spre strängire acestor
i Ai WI Pazvantoglu.
2 Cf. vol. XII, p. 132 §i urm.
 DOCUMENTE PRPRTOARE LA OASTE 103

ascherlii, te rugdm pe dum[nea]ta, la Tänutu Dorohoiului,

unde, dupd carte Domnii Me le ce s'afi scris i cdtra dum[nea-
lo]r ispravnicii de Tinut, vei fi inpreund urmätoria si lucra-
toria spre sävärsire acestii poronci, insä toatä triaba aciasta
este asupra dum[i]t[ale]. Ci dar indatd yd.' merge la Tänut si,
intälnindu-te cu dum[nealo]r ispravnicii, vel pune poronca in
lucrare, sälindu-te cu toatä värtute a afla si a strange din
oaminif streini, cu bund invoke, incdt sä va pute mai
multi ascherlii, i cäläri, i pedestri, i, cdt mai multi nu sä
vor pute, dar 60 ( 1) mi[I] de ascherlii sä sä stränga fait smin-
tiald, asäzändu ca la 20 de ascherlii sd fie si o cdpitenie,
care sä sd numiascd bulucbas, cum si un stegar, avänd
fiesticarile acei cäläri cai i arme dupd trebuintä, i acei
pe jos, armile trebuincioasd. Si, pentru gätire lor, s'ail ho-
tärät cd, afard de liafa, sä li sä de cate 50 lei la un fiesti-
care bulucbas, 35 lei la un bairactaritI cdlare, 30 lei
la un nefer cdlare, 25 lei la un bairactaria pe jos si 25
lei la un nefer pe jos. Precum i pentru liafa lor, dupa
hotärdre ce s'aa %cut, care s'ail socotit a fi cu indestuld
multumire, este a li sd da lute acestas chip : adicd pe
fiestecare lurid 30 lei bulucbas, 20 lei stegariii calare, 15 lei
stegaritl pe jos, 15 lei neferia calare, 10 lei neferia pe
jos. Asämine i pentru ismiclicul lor, din vreme ce s[d] vor
scrie la stiag i pänd cand sd vor porni, s'aa hotärät sä
s[d] de cdte 30 parale pe zi la un bulucbas, 15 parale pe
zi la un stegariil saü neferiil cdlare i cdte 8 parale pe
zi la un stegaria saü neferia pe jos. Iar, dupd ce sä vor
porni, atät la drum, cat si in locul unde a sä miargd, ii
vor lua tainul cuviincios, cele dupd trebuintd, i pentru
&MO, i pentru cail lor.
Si asa, cu chipul acesta, sälindu-te a strange in cdt sd
va pute mai multä somd, vei cduta ca bulucbasii stia-
gurilor sd fie oameni de credintä a i cu chizäsie. Si, ceränd
trebuinta, afard de banii hotäräti pentru gaire lor, le vei
da i leafa cate pe trii luni saia i pe patru luni innainte,
&And banii in mänule bulucbasulor de pe la stiaguri, si in-
datorind pe fiesticare bul[u]bas a rdspunde i pentru banii
 104 DOMMENTE PRWITOARE LA OASTE

,
ce vor lua, si pentru neferii stiagului sail, ca sa fie nelip-
siti, Si, tämplandu-s[a] a lipsi din neferi, sä raspunda bu-
lucbas[a] banii ce i sa vor da. Si, flindca aciasta este o
porunca delicanta (sic), Domnie Mea ti-am ales si te randuim
pe dumneata la aceastä triaba, nu numai ca poronca sa eI
savarsit dupa trebuinta, ce si ca sa fii cu neadormita pri-
vighere pentru ca nu cumva, latandu-sa niscaiva scorni-
turi de vorhi neadivarite, sa dei pricina de vre-o tulburare
lacuitorilor. Pentru care, neadormit priveghind, vei face
lacuitorilor in tot chipul incredintari ca Domnia Me mai
intai decat toate altele parinteste privighem odihna si li-
niste lor, si, ii cu totul ramaind in linistire, nice de cum
sa nu cuteze sail sa aiba ace mai mica ingrijire de vre-o
cat de putana suparare pentru strangire acestor aschern
Cad si ascherlii acestie, precum In fapta sa vede lucrare,
ail a sa strange din streinl, si numai acei cari de buna
voe sa vor multami. Si, iaras, in Tara-Romaniasca flind
a s[a] trimite, aice nu ramane cel mai mic prepus de vre-o
ingrijire. Silesti-te dar ca, cu chipul aratat, privighind si
linistire lacuitorilor, sa pot strange 'neat sa va pute
mai multa soma de ascherliT si, cu cat, in urmare cuviin-
cioasa, vei puté strange mal multa soma, cu atata si
slujha dum[i]gale] mat mult va fi cunoscuta, si dupa slujba
veI casliga si cuprindere din mila Domniei Mele. Si, fiind-
cä asupra acestii s'aa randuit aice pe cinstit si credincios
boerif Domnii Mele, dum[nealui] Iordache Bals biv Vel Vis-
gieriii] i dumEnealuil lordache Mavrocordat Hat[man] si
dum[nealui] Sandu Sturza Hagman], durn[nealta, atat pen-
. tru banii trebuincios, cat si pentru toata triaba savarsirii
acestil poronci de la dum[nealo]r, vei lua cuviinciosa pova-
tuire, instiintandu-I totdiauna pentru orke va cere tre-
buinta. Si, dupa cum te vor povatui, vei fi intocma ur-
matoriil. 1801, Fev[ruar] 1.
Credincios boeriul Domniel Mele dum[nealui] Ionit[a] Ba-
otä biv Vel Cam[inar], sa s[ä] dei cu sanatate. Dorohoia.
(Din documentele cumparate de la Saraga, la 3 Iulie 1907.)
 SCRISORILE UNUt PRIBEAG IN NUSIA DIN Ai LUI DIM. CANTEMIR 105

H.

Serisorile until' pribeag in Rusia din al !LIT Dimitrie Cantemir.

Avem dosarul citorva pribegi cari si-aii petrecut, In dor si pa-

reef de rail, in dorinti zädarnice de a vedea iaräsi tara lor, cer din
urma ani al' vietii. Astfel putem vedea in sufletul näcäjit al lui
Petru $chiopul, räzbatem In viata zbuciumatä pe care o duc Mo-
vilestif in Po Ionia si ne induiosäm de säräcia si umilinta In care
se mintuie Gheorghe $tefan-Vodä.
De la fugaff adäpostiti in Rusia n'avem cleat stiff privitoare
la Dimitrie Cantemir, care in multe privinti era asa de putin Romin
si Moldovean si a Milli fire numai simplä nu era.
0 intimplare pune Academia In posesiunea scrisorilor pe care
le trimete din pribegia sa in Rusia polcovnicul AbazA, unul din
tovaräsif de fugd ai- lui Cantemir. Vedem pe bietul orn silindu-se
all' impaca un creditor, arätind calda lui dorintä de a se intoarce
si isprävind, dui:id stingerea orIcaref nädejd, ca monahul Ilarion
din marea lavrä a Pesterif, Pecersca", Vel Pecersca din Chiev.
Abäzestii, cu tot numele lor, asemenea cu al vestitului Pasä
dunärean Abaza, care a dat Domnia luI Mate Basarab, nu erail
de obirsie turceasca. AI nostri adoptaserä numai acest nurne mu-
sulman, precum facurä si cu altele, Hamza, de pildä, prefäcut si
in Amza.
Me polcovnicul e pomenit in lista de la Neculce a pribegilor
(p. 332), al septelea, ca Vornic de spre Doamna".

I.

Dumneata vere Sandule [Adam] 1, te inchinä de la noi

de stinatate, dumisali cumnatii Saftel si durnisale värului
Vasilie, inpreunä cu gupänesiI dumisali.
Iaril, pentru bani dumitali ce ti-sa datori, sä. n'aibi de
grije, O. pAgubasi nu vel hi, ce, ori eil de VOI trdi cu dzile,
in ce chipa oli putè, cu multdmitä 41 voi pläti, ori, ina
urma mè, Rorif miei; numal C'astä datil n'amil inil putinte.

' Negustor in Iasi.

106 SCRISORILE UNII1 PRIBEAG IN RUSIA DIN AI WI DIM. CANTEMIR

II.

Iubite frate, vere Sandule, dumitale si cumnatii cu sa-

natate md inchinü. Pentru nof, veI inplege c'ama inblata
in desertu si la rnare pagubd, ca numai -arna ramasa
calari, iara, -ama avuta mal buna, ca la 400 lei, s'aa pra-
pädita tota, si, dena 2 cdruta cate cu doI cai, acum nu
mi-aa ramasa niciuna : cu caI cu tota s'ail präpaditü.
Aliaga Dumnedzaa celue ce ni-aü adusa la atata! Iatä ca
§i la datorie arna ramasa cu nedejde lui siniora Sava 1,
care, cu cat' amil luata de la dumneata si de la alOT, 500
de ruble santa datori, fara -ama data de la mine; si tota
m'atl purtata den dzi in dzi, si prima acmu nece una 'Jana
nu mi s'aa mai r'ata. Deci te poftesca sa-i sera dumneata
una ravasa, si sa te jeluesti pe mine alma ca m'ai inda-
torita cu 500 de ruble, di-ama data jolnirilora, si nu voi
sa-ti daft bani, ca doarü, vadzanda jaloba dumitale, s'ara
aduce aminte de Dumnedzaa, ca l-ai sälasluitu ; si, can[da],
darü, mi-ara da baniI, aceste cinci sute de ruble, ce m'ama
indatorita pe cuvantula lull Si, atria' ii scrie, sa-mI fad
stire si mie, sa-la cercu. Frate, ma rogil, frate, pentru
acestü lucru, ca amü ramasa si ea cuma Dumnedzaa
crede; si sa fil. cu H[risto]s.
A dumitali frate: llie Abäzei, polcovnicä.
Iubitului midi frate, dumisale Sandului Adama, neguti-
toriula, cu sanatate sa sa dea.

AI mieI ina cinste si iubite irate, dumneata vere San-

dule Adama, $i dumneata, vere Vasilie Adama, sanatate
si tota binele poftesca de la H[risto]s dumilorü voastre,
depreund cu toti al dumilora voastre.
Pentru noi vrända a osteni, vet! sti di altif toV de casa
noastra pana acum ne afltim sanatosi, numai sotula miea

i Sava Ragusanul. V. Neculce, pp. 219, 328, 334.

 SCRISORILE UNUI PRIBEAG iN RUSIA DIN Al Ulf DIM. CANTEMIR 107

safta gumatate de anti iaste acmu la Octovri de canda

s'aa sävär*ita.
Pentru asta carte -arn scrisü la Toadera Tomita *i la
Toaderü Zosima, vd poftesca, care s'a intampla dena dum-
neavoasträ dentr' amändoi inü Ia*f, sä o dati; care ama
läsat-o despecelluitä, sd o i vedeti ce scria, i, asea alma
sänta, sa le dati in mana lora. Va roga, mdcara cd una
scrie la [Stefan] Luca Vist[ieriul]1, dara le dati amändoi tota
Ina mana Tornif *i a ltd. Zosima, i ei vora da la, Luca
Vist[ieriul]. Foarte vä poftescü, fratilorti.
Frate Sandule, pentru bani ce-ti santa datori, nu banui
cd ti-amü läsata de smintiala, cä nu-f denü pricina mea
smintiala. Ce, ori ea de of mai hi via, t.'of plati, orT fe-
63rii miei; numai mai rabdä pand doara oi put sa-mi
faca vr'o pace de catra Mariia Sa Vodd, sa vinü *i ea
ina tard, *i, venind, precumü a hi, ne-oma a*ddza frd-
te*te, cu multrnitä. Si sä fií dumneavoastrd sändto*T.
A dumilora voastre dena streindtate frate:
1721, Oct[omvrie] 14. Ilie Abazà.
IV.
Ala midi cinstita frate, dumneata vere Sandule Adama,
*i la Sfintele Pa*tI cu bund sänätate. FraVtsca scrisoarea
dumitale denü luna luí Fevruari 10 [1722] ama luatü, *i
de a dumitale bund sändtate m'ama bucurata.
Imi scrif cd pentru cad mi-ef scrisa mai in trecutele
zili, mi-ama banuitu ; ce, frate, de mi-ama banuitu, de nu
mi-ama bdnuitu, Dumnedzda s te iartc, iar pe mine sä
nu mä iarte de arna avutü gändü sad de ama ca sä nu-ti
platesca, oil' ea, pänd of hi via, ori, ina urma mea, fe-
ftwiii miei. Numal tota arna nedejduita, inca pi:nd trdia
Dimitra*co-Vodd, c'oi esi in tarä, ca dumneata nu *tii ce fell
1 Cumnat al luf Neculce. Ca si Sava Ragusanul, negociator intre

Cantemir si RusI; v. Neculcea, pp. 297, 306, 319, 333-4; Ist. lit. rom.
in veacul al XVIII-lea, I, pp. 122-3. 126-7, 240, 242, 399-400; N. Costin,
pp. 75, 85.- 1 se zicea si Luculenco, fund Rutean. El se intorsese
din pribegie, dupa ce fusese inchis, un timp, la Chiev.
108 SCRISORILE UNUI PRIBEAG iN RUSIA DIN Ai. LTA DIM. CANTEMER

de traia ama avutu aice ; care sa dea Dumnedzaa asea sa in-

bogatasca dusmani dumitali cumú ama inbogatita ea aice.
Ce te rogü, frate, mai indelunga-ti manie, doara oma
pute esi si noi in tara, si m'of nivoi, ca ama si e datoril la
unii si la altii si 'Ma ce fella pe 'nceta oi sa li 11610 sa-ti
platesca, macara ca ea dena banil ce mi-ei data n'ama
mancata nu mai multa ce o capica.
Nid canal m'ai inprumutata, amil avuta ganda sa te
amagesca, ce asea ni s'aa tamplata furtuna cu Muscalii,
de va gudeca Dumnedzaa pe cela ce m'ail adusü si pe
mine pana la atata.
Ce ma roga, frate, iarta-ma, - ca pagubasi nu vei hi
oricum si cum, numai de'ice n'amil nid-o putere!
imi sail' ca nu Varna data macara vr'o mosiie pentru
bani ; dara, de unde Vasa hi data si mosie, ca vadzu di
li-ail precupita Luca V isternicula si cu Suleimanti, de
mi-aa ramasa copii izbeliste fara mosii, in Moldova, si ea
nevinovata cu nemica.
Ce cu scrisorili nu ni oma Intalege ; numai roga pe
Dunmedzatl sa iesü in asta \Tara in tara, si atunce m'oi
inchina dumn[i]tale ca unui frate, si ye! intalege pricina
mea si mai pe largu. $i fif dumneata sanatosa. Vel Pe-
cersc[a], Martie 30 [1722].
Smeritula stareta si dumitali rugatoria:
Monaha Rariona Abazet.
La cinstita frate dumnealui varula Sandula Adama cu
buna sanatate sa sa dea.
V.

- Tubite frate vere Sandule, dumitale cu sanatate ma in-

china. Aflandu-ma si ea acrnu in Moscu, imi dede Panaioti
negutitoriula o carte de la dumneata, scrisa dena anula
7229 [1721]. Sept[emvrie] 10.
Pentru banif ce ti-sa datori, care mi-aa plansu inema
daca alma intalesa de scapaciune dumitale, si sant bucu-
rosa sa-t1 platesca, numai n'ama nice o putere acmu, ca
 SCRISORILE TJNITI PRIBEAG iN RUSIA DIN Ai DUI DIM. CANTEMM 109

m'ail pedepsita Dumnedzda : Intal cu foca mi-aa arsu casa,

nefiinda ea acasa, $i mare paguba amü avuta; acmu de
una ana, mi s'aa sdvar$ita $i sotula, Dumnedzati sa-la
erte; $i n'ama nicI o facere.
Amil cer$uta voe de la inparatie sa-mi vanda mo$ie ce
ama aice $i sa-t1 plätescu, $i nu m'aa pozvolita ; ce, frate,
md roga nu-ti bdnui, cd, cu vreme, pdgubas.i nu te volt
läsa, mdcar cd ea, &amil pierdutü, n'oi mai Intoarce, iara
dumneata pdguba$1 nu vet hi dispre mine. Värului Va-
silie Inca md trichina de sändtate, i-iti poftesca sd-mi tri-
mit[ä] rdspunsu; de parte ce mi s'aa fAcuta mie de a un-
chesului CIocdrlana 1, sä nu tacd dumnealui mälcorna, cd
mi sä pare cd ea sänta cela ce i-ama facuta de 1-aa prii-
mita unchewla CIocArlan, nu altula, - care ama carte
frdtine-miea, a tut Iona, de-mI serie cd carte me aü dat-o,
in maim dumisale väruluf Vasilie.
Bunu-I Dumnedzda, doara n'oma muri totI aice, $i cu
vreme nedejduima pe Mdriia Sa Mihai-Vodd 2, sä ne facema
o wdzare $i sä venima in tara; $i sti fit durnneata sä-
natosa.
Dena Mosca, leata 7230 [1722], Ap[riliej 23.
Fratele dumitali Ilie Abaza, rind inchina cu sändtate tu-
turorü.
VI.

AI miei cinstiti $i bunt fratl, dumnealui vdrula Sanduld

Adama $i dumnealui vdrulti Vasilie Adama Visterniculü.
Dumiloravoastre de la told puternicula Dumnedzda build.
$i fericitd sändtate $i tota binele trupesca $i sufletesca de
pururea roga $i va poftesc, de preund cu totI aI dumi-
lora voastre.
De yeti indura $i pentru mine a tritreba, pänd acmu
tota ne aflämti cu vii aice la mänästire la Pecersca, in
&ita cAlugärilora, cu slabinea (sic) batranet[e]lora träinda.
' Asupra Vornicultif CiocArlan, v. Mustea, in Letopisitt, III, p. 29-
2 Racovitá.
110 SCRISORILE UNUI PRIBEAG IN RUSIA DIN At LUI DIM. CANTEMIR
t

Tamplandu-sa si dumisali Lupului Nastasii cale la Iasi,

n'amti rabdatil ca sa nu va cercu de buna sanatatea, ma-
car ca dumneata, vere Sandule, vei aye pe mine si ba-
nata pentru datorie, dard -oi sa lactii, ca nevoia te duce
unde nu ti-I voea. Ce, miluindil Durnnedzail sa ne mai
vedemil, cu vii, frateste ni orn aseadza !titre noi, cumil a
vre Dumnedzail mat bine.
Ca eil dragoste fratii dumitali nu pod sa o uitti, si, de
candü m'amil calugaritil, nu santeti uitati de la molitfa
mea nici intr'o dzi.
Si cu atata acmú ; mila lui H[risto]s de pururea cu dum-
navoastra. Vel Pecersca, Avrgust] 29 [1722].
A dumiloril voastre smeritil rugatoriti
monah Ilariona Abazet.
Cinstiti ai miei buni frati si veil, dumnealui Sandulti
Adamil si dumnealui Vasilie Adamil Vist[ierniculti], cu
buna sanatate sa sa dea.
VII.
Cinstite dumneata Sandule Adam, sanatate itI poftescil
de la Dumnedzail.
0 scrisoare denil 24 a lui Sept[emvri] [1722], ce mi-ei
trimis, amil luat-o, si, cate imi scrii, si ma blastami, si ma
mäscaresti ca pe sluga ta, bogdaproste, - multämäscu-tl.
Adevaratti datoriil iti santil, ce ti-i voe volnicil esti
sa-mi dzici; ce mai multil nu insamnedzu, fara catil, candti
s'a mai intampla sa vie durunealui Lupulft incoace, da-I
carte aa de blastamil sa o aduca aice, sa o aratil arhi-
mandritului midi, ca doaril m'astit pute scoate mai lesne,
sa vinu in tara, si, venindu acolo, neputandil dobandi cu
lantuhulil milostenie pe la crestini, sa-ti platescil, vei face
ce t'a fi voia cu mine, - ca alta putere n'amü, macaril de
trei lei, necumtii mai multü. Ca-ml saii cä amil si nu-ti.
platescti ; de-mi Dumnedzail atata rail catti ca amil si nu
voi sa-ti platescii ! Ca alta credinta vadzu ca nu mai amil!
Niel stii ce napaste amil trasil in cesti ani pentru po-
 ACTE DM FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LTA §TEFAN-CEL-MARE 1i I

jelii danghil, di-ainü platita mai m ulta de optü sute de

taleri la Bilagorodü, - cata m'aa istovitil si pe mine si pe
copii mid. Acesta bine ama avuta ea aice, - ca dzici ca
ama si nu platesca. Noe[m]v[rie] 21.
Srneritula Ilariona Abaza.

M.
Acte din Florenta privitoare la epoca luT tefan-cel-Mare.

L
Marcho Strozzi in Chio", catre Filippo Strozzi
in Firenze".
Al norm di Dio,adi XIIJ di Marzo 1474 [-1475].
. ..Quivi si fa pocho fatto et mancho far[a]si, se questo
chane del Signor turcho non termina le chose sue, chep-
pure stiamo chon non pichola gielosia, rispeto alla grande
armata mette in ordene, chessaranno più di 600 vele; esse
non fussi che a questi giorni a avuto gran rotta dal Va-
lacho, di pia di XLm uomini, a quest'ora sarebbe fuori, -
stimasi per Vinegia. [Se plinge ca brichata" din Chio nu
cugeta la pericol.]
[Din Pera, vestea unul atentat savirsit impotriva Sulta-
nului, de un trimes al lui Uzun-Hasan.]
(Strozziane, prima serie, 324, fo 65-6 Vo.)

II.
Acela$ cdtre acela$; 16 Maiü 1475.
[De patru luni, nido afacere. Tot gindul la aparare,
rispetto alla intrapresa di questo Signor turcho".]
Quello vi si diciessi circha a fatti dell' armata del Turcho,
dove o in che banda s'abbi andare, sarebbe acchaxo e
per immaginazione, massiamo in sullochoro, et di gia
' RusWe. Dare pentru vite.
112 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. IA EPOCA LIfi §TEFAN-CEL-MARE

si sono partite la maggior parte delle challee et ffuste alla

volta del Mar Magiore; ma per anchora non sono sboc-
chate, et tutta volta da Chostantinopoli se ne spaccia
assai, chessaranno, sechondo che di Pera schrivono, più
di 550 vele, ella persona del Signore sino alli 2 di questo
parti di Chostantinopoli, et cercha a VIITY miglia dischosto
se ffermel, et A chomandato pie] chapitani, chon giente assai.
Ella choxa stA choxi; chi dicie: aspetta per intendere
la r[ott]a di Viniziani, chi dicie: andrA alla volta di Mon-
chastro et di Chaffa ; chi dicie che affacto ad arte di far
passare l'armata alle chastelle di sopra, perche di quA
non si faccia provedimento; e a questo modo s'e detto et
immaginato in varii opinioni. La choxa giamai e cchon-
dotta allochoro, et presto saremo fuori di questo dubbio.
Et del seguito per ogni pasaggio sarete avisato . ., .
(Ibid., fol. 27.)

HI.

Acela0 ecitre acela0; 8 Iunie 1475.

[Masud luate in Chios pentru apArared Malla sorte
addato che per questo anno non tocchi annoj et che sino
alli XX del passato l'armata parti di Chostantinopoli per
il Mar Maggiore, vele CCCO, cchi dice Chaffa, et cchi
Monchastro, et del Signor si dicieva era chon grande es-
sercito chavalchato per terra alla volta di Valacchia. Ma
par che era in Andrinopoli, et anchor non si sA bene il
cierto della persona sua. D'altra parte, schrivono di Pera
che'l Valaccho chon grand' oste l'attende, eppotrebbe es-
sere per aventura la sua destruzione, volendo i christiani
chom' anno principiato, seguitare, che questo sarebbe
l'anno che choll' aiuto dell'Altissimo si potrebbe aquistare
vittorie asai ....
(Fol. 66 VO.)
 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LEI 5TEFAN-CEL-MARE 113

IV.
Da Rodi, adi 13 di giungno ...
Chopia d'uno capitolo d'una lettera avuta da Rodi
questo di V] di giugno, de di 8 di Maggio.
[Se vorbeste de marile pregatiri navale ale Turcilor. $i
pe uscat gateste Sultanul 4.000 de cal si 7.000 de Ieniceri.]
(Fol. 58 ter; pe V°: 1475.)

V.
Copia d'una lettera scripta per l'ambasciador
di Scio adi 18 luglio in Andrenopoli, 1475; mandate&
a quelli di Scio.
Yhesus (noii: Nuove di Turchia del' anno 1475; alta scrisoare
tot nouà: Turco.)
Di nuovo avemo pocho: el Signiore stâ al luogho usato;
el Bascia, capitano dell' armata, ha avuto grandissimo
danno da Vallachi, cosi di ghalie, come di axappi, se-
condo si dicie; el proprio intenderete per lettere di Pera e
Chaffa ; poi non abiamo avuto altro di nuovo; afermo
quanto per altro v'e, schripto. El qual capitano A dato hor-
dine delle ghalie, cioe l'armada, vada e che si riducha in
Gonstantinopoli; del qual luogho alchuni dicon, detta ar-
mata navichera per le parte inferiori, e alcuni dicon di no ;
el cierto non si pud intendere.

VI.
Scrisoare din Pera, 19 Julie 1475.
[Turcil ati. luat Caffa, Soldaia, Cambalo] e Chalamita e
la Tana de Gienovesi e de Viniziani, e Coppa, per forma
che di tutto el Mar Magiore, si pud dire, e fatto signore.
Chredo al di d'oggi la detta armata sia in Moncastro, el
qual luogho va chiedere; emtiendo cierto hotterra a hogni
modo ; che Idio non voglia. Da Chaffa, che ci e capitato
qui navili 115 in circha, tutti charichi di garzone e ghar-
11992 Vol. XVI. 8
114 AM?. DIN PLORENTA PRIVIT LA EPOOA LUi §TEFAN-CEL-IWARE

zone per el Signiore, delli quali si dicie n'erano presi da

5.000 ho più: tutti, e loro beni, cosi mobili, come inmo-
bili, â fatto scrivere diligientemente, e ha preso la meta
di tutto, secondo abiamo sentito fin questo di dalli man-
danti a bocha. I)alli ciptadini della terra ancora non anno
condotto qui alchuno ; diciesi, li lascieranno in Caffa per
questo inverno; la qual cosa io non chredo, ma son piu-
tosto d'opinione che infra pochi giorni tutti sarenno con-
dotti di qua, con le loro famiglie.

VII.

Copia di nuove avute da Andrenopoli per un

Gienovese, Francesco Chavalorto, partito d'Andreno-
poli adi XX di luglio a Scio, adi VII] d'agosto 04751
El quale dicie a bocha, li Ungheri essere uniti con li
Vallachi con grande exercito, redutti al flume de Danubio,
dove aspettano l'exercito del Turcho ; el quale Turcho aveva
dr to licienza al suo exercito, per qualche giorno, si dovesse
allarghare per el pacse, per rispetto della peste, con co-
mandamento expresso che, passato sarà un mese, si debiano
redurre allui come prima, cioè in Andrenopoli - che li
Ungheri con h Vallachi doveano passare el flume per
venire a trovare el Turcho, ma, perrispettto de' gran caldi,
per li mosconi stavano per lasciar passare qualche giorni,
poi passare el flume. Ancora dicie avere inteso che el
Signor turcho aveva mandato commandamento a Ghalipoli
che ii biscoti, che erano fatti in quel logo debbano tenere
cosi in ordine fino che manda altro commandarnento. E
questa medesima nuova averno per lettere di Ghalipoli, di
di XX detto, da merchanti gienovesi stanno in quel luogho.

I inceputul scrisorif e: Copia d'una lettera di Pera, schritta adi

XVIIII di luglio, da persona degnia di fede: Avisovi come el
capitano delP armata, dapoi prese Chaffa, hci hottenuto Solclaia
Zimbalo, etc.
 AOTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LTA ,$TEFAN-CEL-MARE 115

VIII.
Copia di nuove avute di Bursia, per lettera de di
XXXVIIIJ di luglio, da persona degna di fate [1475].
E si dicie qui che el signiore Uxon-Chassan, con lo suo
exercito, sie in assedio di Charrassaril, el quale f suo, e
lid che debba venire avanti, avisandovi che el figlio di
questo Signore turcho hogni giorno manda corrieri al padre,
dancloli notizia di questo. Da II' altra parte, si dicie l'Un-
gheri essere in aiutorio de Val lachi, per modo che el Signor
turcho non hosa passare la fiumara del Danubio. Questo
Signor turco hd tenuto continuamente el suo exercito in
quelle circhunstanzie d 'Andrenopoli, ne he mai andato
avanti, come si giudicava. Io stimo abia dubitato passare
el Danubio, e potrebbe essere che li Vallachi con li Ungheri
passeranno el flume contra di questo Turco. Peril() che in
Bursia si dicie come el Signjor turco hd mandato com-
mandamento, qui e in tutti suoi luoghi si debba fare axappi
e,holtre, lid fatto fare strida che chi vuole andare in
campo a cavallo, abia aspri 10 el giorno, e a pie aspri 6.
Le qual cose mi danno a intendei e lui abia qualche dub-
bio ; l'armata, per quello sentiamo sin qui, hd ottenuto
Chaffa, con tutte le circhunstanzie, exciepto el castello di
Todoro, in Gotia. La quale armata si dicie essere ancora
in quelle parti di Chaffa, ne ancora andata in Moncastro.
Ma stimiamo, andrd, perche si dicie che la debba venire
in Pera con le famiglie di Chaffa ; et stimo voi a Scio
non possiate dubitare per questo anno.
IX.
Copia di nuove avute de Folia, adi 9 d'Agosto,
ricevute adi XI] detto [1475], a Scio.
Per quanto posso giudichare, questo anno non si pud
dubitare dell' armata del Turcho, percid che, secondo averno
inteso da cierti Giudei, ieri qui giunti, partiti di Constan-
i Cara-Hisar.
116 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LEA §TEFAN-CEL-MARE

tinopoli adi primo detto, l'armatta, secondo si dicieva in

Constantinopoli, era andata in Moncastro, el qual luogho
haveva hottenuto. Tarnen eziam giunto qui ieri el born-
bardere di questo luogho, partito della Porta adi primo
detto, la qual Porta ha lasciato appresso Adrenopoli una
giornata, al luogho usato. El quale dicie, non aveva sen-
tito di tal nuove. Dela qual cosa dubito le dette nuove
non essere vere, eziam perhd che [a] Constantinopoli non
havevano fatto festa di tal presa, comme si suole fare. Dal
qual bombardiere, secondo lid posutto comprendere per el
suo parlare scuro, per() ch'é stato instrutto da questo su-
basci, el quale Signor turcho tiene lo exercito suo con
grande incommodo, perchd che è tal provixionelle parte
di Valachia ; che, se non fusse che io vegho la fortuna
esserli tanto prospera, spererei d'avere qualche consolazione.
Alla giornata, di Bursia e di Pera arete nuove più freschie.
E a Scio si a cierto, el Signor turcho fa nuovamente axappi
per el paese, e quali vanno suso alla via di Ghalipoli, nel
quale luogho, eziam Andrenopoli, Constantinopoli, Bursia
e altri luoghi, regnia di peste con gran prociesso.
[V°:] Carta di nuove di ver Levante.
(Ibid., fol. 73-3 V..)

X.
Adi 15 d'aghosto 1475 in Chanal di Constantinopoli.
[Luarea CaffeL]
... Adi 7 e 8 del mese [di giugnio] tutti Valacchi, Pol-
lani, Rossi, Gorgiani. Zicchi e ogni altra nazione christiana,
fuora che Latini, furono presi e levate le lor robe, e parte
venduti per schiavi, parte messi in chatena. . .
. . . El Ssignore si truova nelle chontrade d'Andrinopoli.

. . . El Ssignore fa oste per chontra l'Unghero e Valaccho,

i quali sorio venuti a suoi chonfini per trovarsi alle mani

con lui, e l'armata non e anchora tornata dal Mar Ma-
giore ; era a champo a uno chastello fortissimo della
Ghottia, che si chiama Todaro, dove si truova el signore
 ACTE DDT FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LUf IEFAN-CEL.411ARE 117

dela Ghottia, chon 300 Valacchi, e gli A dato 5 battaglie

hordinate, e non A poxuto ottenere, perche é fortissimo,
chome t'd detto, e no vi si pud entrare se non da uno
luogho. El Signore turcho A mandato a domandare l'ar-
mata che se ne torni e lasci stare ogni chosa, perche
chariche come VA dettol . . .

(Ibid., 302, fol. 1 bis - Vo.)

XI.
[Noil :1 Copia di lettera di Domenico Giugni da Buda,
1475. Nuove dell' armata del Ungheria.
Copia di nuove avute da Buda [adaus de alta mina :
per lettera di Domenico Giungni de di 23 di settembre
a Giovanni d'Orsano, in Vinegia".]
Adi giA el re a hordine pocho manche tt", e, trA soldati
sua propri e baroni e prelati e nobili, co Trasilvani e Siculi
e Trasalpini, dichono faranno chavali 60" eletti, fanti a
pie 20", el forte balestrieri e schoppiettieri, bombardieri
1.500, che in tutto sono 80". Qui n'è gid il forte de fanti,
e io li Ô visti bene disposti; tutti li a chavallo sono per
le ville attorno quelli di Trasilvania, Trasalpini e Sichuli,
e aspettano el Re. LA dove anche de venire Stefano Vai-
voda, chon huomini 40 ma, e cosi sono qui suoi horatori. Le
machine di chostui, chosa infmita: bombarde C0XX da spu-
niare mura, e pi che charrete 60, che traghono bom-
barde, spingharde, scoppietti, qual 4 et quale 6, alla volta,
e tale trae XXIIIJO; scoppietti, buchole, manghani, tra-
bocchi, ghatti, grilli, ponti, schale grandissima quantitA e
varie maniere di strumenti da trarre fuocho, e lancie per li
huomini a pie, chon derto fuocho in cima ; amunizioni di
scoppietti, cierbottane, passato le vanghe, zappe, pali, bec-
chastrini e altro ; chara C°XXXI J. Holtre A questo ha fatto
XIIII° ghaléoni per Vettuvaglie, polvere et portare huo-
ARA copie, pe fol. 35-6 Vo. Titlul e: Presa e ruberia di Chaffa",
pe chid al celellalte este: ,,Copia della perdita di Cbaffa".
118 ACTE DIN FLOEENTA PEWIT. LA EPOCA LTA STEFAIsT-CEL-MARE

mini e molte barche, e a Smedro si dice andrA. É hoppi-

nione del ré venire a battaglia. Chredo quello richuserA,
stimando farlo consumare, perché sA, questo non potere
sopportare tanta spesa. Io sò qualche cosa, per quello che
hó visto, e stimo chostui vincierft e piglierA il forte di
quello el Turcho tiene in Europa, quando qualche tempo
fusse per mantenere el champo ; ma l'entrate sue non
bastano, e di chosti non chredo sia molto provisto. Di che
m'avisate. Io seguirá avisarvi di che intender() e vedrd,
tutto, - piaciendo a Dio.
[Pe V°:] Nuove avute d'Ungheria.
(Ibid , fol. 73 bis.)

XII.
Ordine per terra del Serenissimo ré d'Ungheria
contra il Turcho [1475-6].
Inprimis ha. la Maestá del Ré 3.000 charri di che si
fanno i campi, et chon essi principi, prelati, baroni e sub-
diti suoi. - Item há XXX bombarde che gittano pietre di
libre 50 ungharesche, che al peso taliano sono pi che
100, le quali delle mote de charri sanza che si ponghino
in terra gettano, et in oltra altrettante cerbottane, dette
pixide, grandi et lunghe. - Oltra questo, hA mezi charri per
numero XXIII J, cioé di dua ruote, che di ciaschuno XXI J
per lato excono XLII1J priete di magnitudine chome usa
la cerbottana. - Item ha. XI J charri, che di ciaschuno get-
tano 6 bombarde priete di libre 50, latine. - Item huo-
mini d'arme boemi, moravi e slesite. HA 6.000 homini
d'arme, fanti 10.000. Item del regno d'Ungheria hA 10.000
homini d'arme armati, et fanti chon schudi et balestri 4.000.
- Item di Transilvana hA XV Jm huomini d'arme, chiamati
Siculi, che di loro ciaschuno M lancia el schudo et archi
manuali, e quali si reputano migliori sagictarii che sieno
in Levante. Ciaschuno di questi hA uno chavallo velocis-
simo. - Item questi Siculi hanno fanti XV Jm, et ciaschuno
 AGTE DEN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LIJI TEFAN-CEL-MARE 119

uno archo manualle, scudo et dardo, che sono optimi sa-

gictarii. - Item nel prefato ordine sono bombarde octo
per guastare muri, et similmente machine octo et X bom-
barde grande, che gettano priete chon fuocho, et anchora
vi sono altri istrumenti che gettono fuocho, et spingharde
4.000, et schoppiettieri, ch'egli dicono pixidarii 2.000, cia-
schuno el suo schioppietto, et maestri 80 di bombarde.
- Item di Transilvania sono Valachi 2.000, e' quali sono
lodati inanzi a tutti chontra e Turcchi, che sono della here-
ditA di detto Serenissimo Re et che sempre hanno pugnato
di compagnia et chol suo genitore et chon la MaiestA
propria. - Item nobili transilvani di chavallo et piè hanno
10.000, e quali sono consueti pugnare contra Turchi. -
Item Vaivoda moldaviense hA in questo exercito a cha-
vallo Xllin et appiè XX'n, et certe assai in buona copia
bombarde. -- Item Vaivoda della Valachia Magiore hA
VIIka a chavaHo et a pie .XXXm, e' quali sempre stettono
et stanno al presente ne' confini de' Turchi, et gid sono
cento anni che Turchi hanno pugnato contra quella patria,
nè per anchora hanno loro vinciuto, nè altro gli divide
che solo el Dánubio.
XIII.
Ordine navale dei perfato Serenissimo rè d'Ungharia
contra el Tarcho [1475-6].
Nell' armata sono in tutto navi 330, nelle quali sono huo-
mini, fuor de marinari, 10.000, tra quali sono armigeri chon
lance 1.700, chon larghi schudi 1.200, el resto balestrieri et
sagictarii. - Item, trA queste sono XVJ navi maxime, al
chostume de ghalee, che ciaschuna hA XLIIIJ remi et 300
huomini armati, et in ciaschuna nave sono 4 bombarde
grandi, che gettano peso di cento libre, et in ciaschuna
100 pisside, cioé 100 cerbottane et 200 pisside manuali,
cioé scoppietti, et circa ciaschuna bombarda deputati 3
maestri. - Item, oltra queste 330 nave, sono .in Nandoralba,
cioe Belgrado, XXXIIIJ nave, che nella lingua loro si chia-
120 ACTE DIN PLORENTA PRIVIT. LA EPOCA LUÍ TEFAN-CEL- MARE.

mano nazade, cioè in lingua latina celoses et actaarie,

che ciaschuna N. XVII J remi, et in queste navi, oltra quegli
che tirono el remo, sono XVII J chon pixide manueli et duo
maestri di bombarde, et hanno quelle navi le prore longhe,
cioè le prua lunge (sic), che in ciaschuna stà una cerbot-
tana, che in loro lingua si dice sffinize, che getta peso di
libre XL. - Item, in decta armata sono octo magne bom-
barde et balestri maggiori, cioé trabuchi, overo machine,
similmente octo, et bombarde grandi e che gettano in alto:*
queste vulgo si dicono mortani. - Item in decta armata
sono bombarde XX magne et di misura d'una tina, che
gettano priete di libre 150, che portano seco fuocho et
altri instrumenti da fuocho. - Item, se per adventura to-
chassi terra, l'armata dassi modo che in dua hore si riza
un chastello chom pali, catene et asse et fossati di tanta mag-
nitudine, che da terra chuopra tutta l'armata, dove anchor
possono entrare 7 in 8m huomine combattenti; nel qual cas-
tello sono, oltra quelle che sono locate, bombarde 40, sf fi-
nize et drazk et serpentine. Et dalla parte dell' aqua con
chatene et altri instrumenti. Chon queste sedici navi tutta
armata si chiude, per modo che queste XVJ navi sono
per palvese a tutte l'altre navi. - Item in questa armata
sono che tirono il remo 2.600. - Item sono pixide, spin-
gharde 2,000 et pixidarii chon pisside manuali 11.000. -
Item seguono la MaiestA del Re nella ripa di Danubio
huomini d'arme del regno di Rascia et di Servia 5.000,
sopra chavalli vélocissimi et electissimi, e quelli, quando
fussi bisogno, possino fare preda et incendio, et che in uno
giorno posiino avere X miglia unghere, et, la nocte se-
guente, ritornare, che, trA di et nocte, sono 100 miglia
taliane.
Ordine dello esserticito (sic) terrestre e navale della
Maiesta del Ré Ungaria contro al Tarcho, anno
1475, d'ottobre e novernbre.
(Ibid., 302, fol, 37-8 Vo.)
 ACTE DIN FLORENTA FRIVIT. LA EPOCA LUI RTEFAN-CEL-MARE 121

XIV.

Alamanno Rinuccino. Rome.

Sono stati qiii quelli due ambasciadori di Stephano Vai-
voda, di che scrivesti essere a Vinegia, et habiamo facto
loro carece et honore secondo la consuetudine della citta
nostra. Hannoci richiesto di favore costi, perchè dicono
quello signore dubitare delle force di Turchi, se non é
aiutato.
Habiamo risposto loro che giusta nostro posse gli favo-
riremo et faremo loro ogni honore. Et che scriveremo a
te, secondo la loro richiesta. Dunche, quando saranno costi
e harai questa lettera, la quale loro arrecheranno, gli ve-
drai volentieri et farai loro ogni amorevole acoglienca et
offerirai il favore che in nome nostro potessi dare loro in
ogni cosa che tentassino ; et cosi in facto farai in tucte le
cose che sieno in loro honore et favore1, dove la citta non
si habbi a obligare a spesa. Vale, die X martii 1475.
(Signoria, Leg. e commiss., 18, fol. 164 V°: Makuscev, Monu-
menta historica S/avonim meridionalium, Varsovia, 1874, p. 534.)

XV.

Matteo Federighi" cdtre »Actov4ano de Cieseri

Pettrucei in Firenze"; 23 di giunio 1476, in Rode".
... Di Ghostantinopolli abiano chome li Ungheri e Ve-
lachi fano dano al Turcho e parte l'è chagione lui non è
esito per mare; che Dio lo schonfonda lo chane ....
(Strozziane, prima serie, 3.-9, fol. 53 V°.)

' Cf. Chilia si, Celatea-Albd, p. 146.

122 ACTE DIN FLORENTA PRIVIT. LA EPOCA Ltd §TEFAN-CEL-MARE

XVI.
Lettera di Francesco di Carlo Carducci
a Lorenzo Strozzi, di negozio della Scandia, nomina
Agnolo Serraglio, Lorenzo Carducci; nel 1478. Turco.
Al nome di Dio, adi IIJ d'ottobre 1478.
Avisandovi, Lorenzo, che questo Piero [di Stefano] aveva
mandato robbe più tempo fA, preso a due anni, in Pera
per Unsino Annatenpo, e quello giovame barat6 a pepi, e,
pepi quivi volendogli per terra chondure, non potte, per
lla legie che fece alora il Turcho, e, chome disperase, se
ne and6 a Mochastro cho detto peppe, per modo é stato
asai tenpo, ed A fato due viaggi a Mochastro, et avanzato
pi di duamilya ducati, ed é tre di che quivi si é chon-
dotto, chon pezzi 3.000 di cuoio di Monchastro e chon una
navetta tutto sua, per modo che questo Piero é tutto allegro;
e frA 15 di viene lui a Trani cholle dette cuoia, e dice fora,
voi arette vostro debito . Quanto mi dite di Charlo, io
inttesso, e chosi io di qua gli ô scrito, e da lui non 6 mai
avuto lettere, se bene 6 d'altri chome egli A mandato el
Chavaccio a Mochastro, più fd, e un altro giovane; di poi
che usirà, vi s6ddire, vi farA mala fine ....
Francesco di Bartolomeo Barducci
di Raugia.
[Pe V° :] Spettabili viro Lorenzo Strozzi. In Napoli ;
proprio. t 1478. - ba Raugia. Adi 13 d'ottobre, de di 3
detto, per R[augia].
(Ibid., foL 54.)

XVII.
Advisi ne cla Antonio de Corsellis de Trano alla
Maiesta del Rè, delle chose di Turchia, da Leccio,
adi XXIIIJ di maggio 1485.
Dice essersi conferito personalmente in Andrinopoli, dove
il Gran-Turcho faceva residentia, et che per questo anno
non armava. Item referisce come il Tartaro Picciolo raco-
 NOUI ANTWISE DIN MSERICILE ROMINESTI 123

mandato del Gran-Turcho et che fmalmente il Tartaro

Grande lo ha rocto et che è ito alle volte di Capha et
quello tiene assediato, et il Turcho si prepara di levare
ditta obsidione, et in questo nuovo aparato del Turcho si
sinta (sic) per molti che lui si voltera a Scio et per il
castel di Sanpiero in Rodi.
Item che lo inbasciadore del Turcho, che era dal rè
d'Ungheria per fare la pace col detto re, se ne è partito,
re infata, per la presa che ha facto detto Gran-Turcho di
Moncastro, terra di detto re.
Item che lo Tartaro Grande si è unito col re di Rossia
et lo Carabodan ; quod valde displicet Turcho.
Item che il re di Granata, essendo assediato dal re di
Castilia, dubitando di perdere quello regno, ha mandato
due imbasciatori al Gran-Turcho a offerirgli quello regno
et essere soi vaxalli, se vuole levare detta obsidione aut
molestare il re di Napoli, cognato di detto re di Castiglia,
et che propter distantiam locorum il Turcho non ha ac-
ceptato il partito.
Item che il Gran-Turcho dava 200 aspri il mese per
cavallo a chi voleva chavalchare in Albania contra al
Tartaro (sic!).
[Pe V°:.] Li advisi di Turchia.
(Ibid., fol. 72 )

IV.
Nona antimise din bisericile romäne0T.
inteun alt volum din aceasta culegere (XIII) am dat an-
timisele din Tara-Romaneasca, din Moldova si Ardeal pe
care le aflasem OM atunci.
Am adaus apoI In vol. II al Inscriptiilor din biscricile
komanier, care e si vol. XV din aceste Studif si docu-
mente", la capitolul ce priveste Mitropolia din IasI, unele
antimise moldovenesti maI noua.
Aid comunic altele din principatul muntean si din Ar-
deal, unele din ele foarte vechi.
124 Noul. ANTIMISE DIN BISERICILE ROMÄNESTi

I.

In tit 13 din anul V al revistei bisericeti Cuvintul

Adevdrului" de la Rimnic, ca §i, mai pe urmä, in Isto-
ricul eparhiei Rimnicului", p. 221, P. S. S. pärintele epis-
cop Atanasie a publicat facsimilele unei bucati de matasa
veche, pe care e cusutd cu fir o cruce sprijinitä pe cloud
picioare, cu cite cloud trepte, §i avind ea insd§i cloud ra-
muri drepte §i una pusä piezi§. De o parte §i de alta a
crucil se citesc, in frumoase caractere, aceste rinduri slavone:
WT HAOCtilfHarO MHTOOHOAHT mip$ rouropio.
Itv i1JtiTf10 KOfg.0,3," H r)H,Avel fro ennia.
GTIO AHAHMHC CIITHOpH x8ruiti Aparormip H laK1114.
Kb. AT r 4mA.
Ad ecd :
De la preaosfintitul Mitropolit chir Grigorie.
[Fiind Domni] Io Mateia Voevod §i Doamna lui, Elena,
Acest antimis ha fäcut dumnealui Dragomir *i [sotia
sa] Neac§a, in anul '7144 [1635-6].
Acest Dragomir nu poate fi ' Dragomir Vornicul, care
joacd un aa de mare rol in Domnia lui Matei Basarab ;
sotia aceluia, - care sotie trdi mai mult decit el, märitin-
du-se In a doua cdsätorie cu Stroe Leurdeanu 2 -, se chema,
nu Neac§a, ci Ilinca. S'ar putea insd ca Neacsa sä fl fost
sotia d'intiiil a VorniculuI, care s'ar identifica atunci cu
fdcatorul" antimisului.

Ii.
Forma antimisului de la 1635-6 nu e de sigur cea obi--
nuitä. Aceasta din urma insä, cu infätiarea coboririf In
mormint §i cu chipurile evangheli§tilor in cele patru col-
turf, nu era u§oard de fäcut intr'un timp cind lipsiaa
me§teri pentru zugrd vealä pe [Ann saa pe mdtasd.
, V. Istoricul eparhiel Rimniculdt, 1. c.
2 Vol. V, pp. 548-50.
 NOLIk ANTIMISE DIN BISERICILE ROMINEST1 125

Alcatuitorul antimisului analisat mai sus a inlocuit toate

chipurile printr'o cruce; un altul, mai noil cu vre-o cinzeci
de ani decit dinsul, a fdcut, pe o bucatä de pinzd obis-
nuitä, o cruce impodobitd cu patru raze, scriind, de-asupra
si de amlndoud pärtile ei, literele limo [--= Isus Nazarineanul
impdratul
Mp., /16, d.
-
11,APh -- [al Iudeilor] igc, HHKA [Mtd1=invinge],

in locul evanghelistilor se scriti numai numele lor; mg.,

IW11, in cele patru unghiuri ale inscriptiei slavone
Anp., ASK,
ce urmeazd :
t pSictinonomich I1011 IfItHAA WT np-kolpHar0 AfilliFICKOI1 gap-
ileum pliMNIVIICkK11-1 Rh AIM IWil 11HTOHIE KOHROA, BEMMI VIVO-
ILKCK01-1, Kil-k[TI oapfl. 1111C ENH MAIM
Adecd:
S'a hirotonisit popa Cinda, de cdtre preaosfintitul archi-
episcop Varlaarn de Rimnic, in zilele lui Ion Antonie
Voevod, al TeriI-RomänestI, la anul 7180 [1671-2]. -
A scris preutul Manu."
Cinda era din Ardeal, de unde a si fost adus antirnisul
si expus la Expositia jubilard din Bucuresti.
Antimisul represintä, cum se vede, un tip special. Dupd
cel häräzit unei biserici din partea unui boier, care in-
seamnd pe el numele arhiereului, dar si al Domnului, al
Doamnei, al ad si al jupanesei sale, färd a mai adduga
alt ceva decit anul, iatd altul care cuprinde in sine actul
de hirotonie Insusi. Se stie di odata cu hirotonia si numirea
la o parohie noud se capdta si antimisul.
Varlaam, egumenul de la Glavacioc, a fost numit episcop
de Rimnic tocmai pe aceastä vreme 1.

La aceiasi Expositie jubilard s'a expus un antimis al

Mitropolid bucurestene, de pe vrernea Mitropolitului $te-
fan, 1724 2.
1 V. Istoricul eparhiel Rimnicalal, p. 53.
2 V. Ist. lileraturin romine in secolul al X VIII-lea, I, p. 513
126 NOUÄ ANTIMISE DIN BISERICILE ROMINESTt

Se stie ca cel d'intaiii Mitropolit care si-a tiparit an-

timisul, cu infatisarea Inmormintärif Domnului, a fost
Teodosie 1. Am vazut CA Varlaam intrebuinta ca episcop
de Minnie un antimis manuscript.
A doua forma de antimis cunoscuta e a lui Mitrofan,
care nu schimba nimic din tipicul fixat de inaintasul saii2.
Antimisul luI Stefan, care vine acum, ca al treilea, are
aceasta inscriptie:
Acestil d[u]mn[e]zeescil jertvennic, pre carele se savir-
saste d[u]mn[e]zeiasca cea far de singe si sf[i]ntita slujba,
s'ail blagoslovitti si s'aill sfintitil cu mina preaosfintitului
Mitropolitü alti Ungrovlahiei chiril Stefanü ; let 1721".
IV.
Al patrulea antimis metropolitan din Bucuresti se deo-
sebeste de cel d'intliti numai printr'aceia ca numele Mitro-
polituldf e chirii Neofitir 3. L-am reprodus in vol. XII,
p. 299, n° xi.
V.
Al cincilea e de la Mitropolitul Grigorie din 1773.
S'ail blagoslovita si s'ail sfintitil cu mina preaosfintitului
Mitropolitù alü Ungrovlahiei chiril Grigorie, leat 1'773".
$i acestea fac parte din aceiasi colectie expusa in Bu-
curesti la 1906.
VI.
Cel d'intaiü antimis tiparit de la Rimnic ttrebuie sa fie
al lui Antim. El s'a pierdut insa ca s,i al marelui carturar
Damaschin. Asa incit n'avem niciun alt antimis pana la
al lui Inochentie, pe care P. S. S. episcopul de Rimnic
1-a reprodus in facsimile, in lucrarea sa citata.
1 V. vol. XII, p. 298, no 4.
2 V. Inscriptil din bisericile Romdnid, I. p. 288, la no 702. Unul
de la Antim, 1692, In Birlea, Inscripfit maramardsene (face parte
din aceastä colectie).
3 V. 1St. lit. rom. in sec. al XVH-lea, I, pp. 514-5.
 NOIJÄ ANTIMISE DIN BISERICILE ROMÄNESTI 127

Reprodusa cu ortografia timpului, insemnarea de pe

dinsul are acest cuprins:
Acestd dumnezeescii antimisd, pre carele sd sävirsaste
dumnezdiasca cea färä de singe sfintita taind s'ati sfintitd
cu daruld de viiatä fdcatoriului Duhti si s'ad blagoslovitil
prin mina iubitoriului de Dumnezed episcopului Rämni-
cului chir Inochentie ; 723 [cu cifre] i."

VII.

Antimisul lui Climent, urmasul luI Inochentie, e dat in

facsimile de P S. S. episcopul de Rimnic, dupd un exem-
plar din 7254 [1755 -6]. Ed dadusern lectura inscriptiei de pe
dinsul dupa un alt exemplar anterior, de la 7253 (1744-5).
Trebuie sä se observe eft In amindoud se inldtura formu-
larul rimnicean deosebit, asa cum 1-am întilnit supt Ino-
chentie, si s'a pus acela al Mitropoliei. El e si cu mult
mai impodobit decit cel de pind atunci.

VIII.

P. S. S. episcopul de Rimnic dd si facsimilele unui an-

timis de la Chesarie, 72 - (de fapt, 1773-80).
De la urmasul acestuia, in sfirsit, Filaret, avem, pe lingd
antimisul din 17812, si altul din 1786 e.
Un exemplar a figurat in Expositia jubilara de la 1906.
Dupd cu bl[a]gosloveniia Preaosfintitului parintelui chiriu
chird Filaretd episcopuld Rimniculur, anul 1786 e adaus
cu mina. 0 forma din 1785, In vol. XII, p. 391, n° xxi.
In acelasi Istoric al episcopiel de Rimnic" se dad si
antimisele episcopilor Nectarie si Galaction.

1 V. Istoricul eparhiet Rimniculut, p. 241.

2 V. ibid.;:p. 216.
3 Ibid
128 UNELE SCRISORI PARTICULARE CU CONTINUT ISTORIC

V.
Unele scrisorT, particulare 0 de altä naturA, cu continut istoric.
- Din Biblioteca Academiel Romine. -

I.
Prkláciuni sävirsite in dauna mäntistirilor moldovenesti din Bu-
covina nu erail rare in veacul al XVII-lea. Dovada scrisorile pe
care le-am tipärit in Documentele Bistritei". Si dupá anexarea
Tinuturilor bucovinene la Austria se intllnesc unele casuri de nä-
välire a hotilor de peste hotar in lácasurile de ctitorie ale vechilor
Domni: astfel in archiva metropolitaná din Cernauti se pástreazá
foarte plastica descriere a until asemenea atac Indreptat asupra
Putnei.
De obiceiii elementele prädalnice veniail din Ardeal sail Mara-
mutts. Se intimpla insá, mai ales dupa deschiderea luptelor turco-
polone, ca nävillitoril sá soseasca si din Pocutia altui Craiii. De un
astfel de profanator, impotriva crtruia se plingeail Vlädici si egu-
meni", vorbeste urmátorul document, din a doua jumatate a veacu-
lui al XVII-lea, pästrat, din nenorocire, numai intr'o stare foarte
rea, lipit flind impreunä cu un alt act, färá insemnátate.
Ea Tra . . . ilavetchi dad stire cu aasta scrisoare a
mea de rindula lui. Lazord Popovi[d] de Jalova a Prin...
de ata Pohribeanilora ce aa ... si ce de tam lesascä de...
pre mine talhuitù numal ... la mine vlädici si egumeni
cu rugäminte . . . se vor... oprit . . . deci Lozor dead. . .. vlOdici
la mine, el ag si ... flora leseste .. . [tá]lhuiasc5. ea Lazor,
imbla cu nusi la . .. cdlugäresti, di era stim calea si cari
oameni bogatl sintu acolo; deci pentr' aceaia aü venitii
ela si cu ace opris lesesti ; deci ad aratatO uncle-sil eil,
iarä eli" cu ata sa aù intu (sic) la väru-sn, la NechiforO,
ca-1 era casa aprope de casa mea ; deci miautd (sic) gru-
modzi pinä la Otani'', si m'ati gnghiata Intl peptu, darä
vinätil pre tota trupultl; si pre unii omu l-ail ucisil . . .
i-all ... trupulii, aü luatO 30 cal si vi ... lesOstl. Decl Go-
linschi boiari ... mi-aii scosti 4 cal si zi ... patru cal si trei
vi[te] ... piru, dara de altd, -ail ... ag perita. De aasta
dad stire ce paguba mi aO facutil acela vrajmasu Lazorti
Popovi. - 51/vm.
 UNELE SCRISORI PARTICULARE CU CONTINUT Ismosm 129

II.
Mare le Mitropolit al MoldoveI Varlaam, t6lmacitor si tipAritor
de cartI romänest, avea mosi parintestI In partile Putne. Voi
sä capete Insä si o moarg, pentru nevoile sale si ale cAlugArilor
sa, nu departe de resedinta metropolitanä, si pentru aceasta el
face urmatoarea Invoialá cu boierul Dimitrie Buhus, sotul aceleI
Dafine, care a fost apof Doamna luI Istratie-Vodä Dabija:
Smearenii Varlaamü, arhiepis[colpa i Mitropolita Suavs-
chil, suit si marturisescu cu acestü zapisa ala mieü cuma
m'ama rugatü dumisale luI Dumitrasco Buhusti &ail fostü
Vistearnica, sd-mi afle una loca de moard aicea la Iasi pre
loculü cela domnescü, CAC! cd ne-ati fosta nevoe, cd n'ama
avuta nici ardturd, nib" moard, ce tow ne-aa fosta a cara
cu saculü de la Suav[a], canda amü fosta la dvorbd, si,
canal ne-aa si md[ilnata cdte ceva, 'fried amü datü näima
ca täranii. DumnealuI aü cercatü, dupa rugdmentea noasträ,
si aiurea n'ati pututa afla, färd de unü loca in &la Jijiei,
in gura Covasnei, unde aa fosta ezita dumnealuI mainte
salt facd sie morI. Dup' at[eia] dumnealuf aa läsata acela
loca s'aii fäcuta moil' maI gosti de-acela loca, iard iazula
tota aa fosta ständu bine, acela -aa fostü ezitü dumnea-
la insä mi-ail spusd dumnealuI cd maI multa de doai mori
nu vora putea inbla, cd. vine Innecaturt dina gosii, de la
morile dumisale, s'ati spusü si Marie Sale luI Vasilie Voe-
voda asea, si Mariia Sa mi-aa data si locula. Pentr' a[eia]
ea ama fäcutti dumisale VistearniculuI Buhusii acestü za-
pisa, ca, de voia vrea ea in viata mea, pänä voila hi In
Scauna, sä faca si alta moard, färä de ciale doai ce s'aa
socotitü cd vorti inbla, saü, sä aibd dumnealuI vr'o gal-
avd pent? a[eia], ori dumnealuI off flil dumisale, orI hie-
cine va hi diina ruda dumisale, de va tinea aceale mori a
dumisale, cade sä n'aibu voe nici leage. Pentr' a[eia] hid
alta Mitropolitü ce va hi pre urma noasträ, si va vrea sä
maI adaogd acolea, sa mai facd vr'o moard, färä de-aciale
doai, asijdere sä n'aibd voe, nicI leage, nici la una gudetii.
Si intr.' aasta tocmald ati fosta fratii nostri episc[c]piI de
tard, anume Dosithef ep[i]sc[o]puld de Romanü si Anasta-
11992. Vol. XVI. 9
130 MIELE SCRISORt PARTICULARE CU CONTINITT ISTORIC

sie ep[i]sc[o]pulü de Radouti si Gheorghie ep[i]scip]pulil de

Husl si dumnealul Savinü -aü fostil Vornicü-Mare si
Gligorasco Marele-Spatarü si Toma Marele-Stolnicü si
Ghiorghie Rosca -aü fostü Vistearnicü. Ace la iazti ce mal
susü scrie, l-ail datù dumnealuI BuhusüVist[earnicil], cu iazü
gata, si cu mori gata, sventei Mitropolii, ca s'aiba dumnea-
luI pamente la anulü, si sa sä pomeneasca dumnealuI si
gupdneasa dumisale si parintif dumisale la sväntuld jrd-
tdvnicü cu ctitoril ceI maI denainte. Pentea[eia], cine sa
va ispiti sd strice aasta tocmald -amil tocmitil eil cu
dumneasa, veri din Mitropoliti, veri diin dechii, acela sd hie
procleatù si anaftema ; aminü. $i, mai spre mare credinta,
ne-amil pusü si pecetile si iscaliturile, sa sa stie.-145/Lxxxi.

M.
Urmdtoarea foaie de zestre boiereascd e in legaturd cu juvaie-
rele Anastasia flica DafineI si sotia lu Duca-Vodd:
Margäritare si dintr'altele ce s'aü datu pre mana Gra-
bini.
1 gherdanü de märgäritari, mare, cu 7 ughi de aurü.
1 gherdanü de märgäritari mai manuntu, cu curelea.
8 siraguri de märgäritari mare.
1 gherdanti de mdrgdritarl cu 10 märgelea de aurü, inü
treI ate sucite.
14 saräguri de märgäritari, -aü fostu luatu mai de multu,
candu s'ail dusù la Iasi.
1 inelü de aurü batutil micsorü, 6.41.

1 lantsuhu de aurü dinü 60 ughi, tijü.

Argintu s' altea lucruri ce s'aü datu la treaba cucoani
Grabini.
222 dramu, 11 linguri, ce s'ati data tow intru locü, la
linguri sd faca.
224 drama, 2 coboace si o pdrechie de brätäri inbletitea
s'aü datü la lingurari.
1 bdharti cu codita tijil, 1 talerti tijü.
Acestia s'ati datu toate la Märiia Sa Doamna, de ad
 IINELE SCRISOM PARTIOULARE CII CONTINUT MOM 131

fäcutu 24 linguri, amändurort cucoanealorü, cate 12 lin-

gurl unie, sä atea o teacd de argintu. - 263/Lxxxix.
IV.
De la Gavrilitä Costachi, unul dintre cer mar puternici boierr
din a doua jumatate a veaculur al XVII-lea, sprijinitor de Domni
si uneltitor impotriva lor, avem aceste rinduri, cätre fiul sail Va-
sile, cu privire la o nuntä:
Iubite fiduld met Vasilache, sändtate poftescu de la mi-
lostivula Dumnedzdt. $i acea bucurie a lilt Pavalti sd tri-
mit[d] milostivult Dumnedzdt, sä fie de bine si de sändtate.
Noi, de aicea, a veni n'avemil cumil, cd nu ne lasa vreamea,
si Vasulcdi Incd i-I canti rät la obrazt ; ce n'a putea veni
sä fie la cununie. Ce sä-lú cununI tu, cu Catrina, amändoi,
si iatd cd arnt trimist dol postave, si-i daft si partea lui
de la Cozmesti, carea-i la mine zdlogil de atäta vreame, si
i-oi da si unt copilt de Tiganü si o copild de Tigand.
Accstea sä.--1 dal la cununie, si sä fit:I totl sändtosl.
Gavrila Costachi Vornica.
La iubitt fiiuld meù Vasilache, cu sändtate sä sä dea.
Pecete micä, rosie. - 57/x.

V.
intimplarea scoate innainte si o scrisoare a altur Gavril Costachi,
nepotul de fifl, tocmar prin Vasile din rävasul precedent, cu ace-
Iasi nume, al inarelui boier ,,josean", din partile Tutover. Ea
se indreaptä, ca o márturie cerutd, cätre Domn, si tonul de fami-
liaritate ce domneste inteinsa nu e lipsit de interes. Cu atit mai
mult, cu cit Domnul nu e Mihai Racovitä, fost si el unul din frun
tasir Terif-de-jos, ci mindrul Tarigrädean Grigore Ghica, in cea
d'intaiti a lui Domnie moldoveneascä.
Gavril Costathi fusese unul dintre aceia, cari, intelesl cu Ior-
dachi al lui Lupu Costachi Stolnicul, voiail sä fuga la atarr, pri-
mejduind Domnia lui Ghica'. Uneltitorul de cdpetenie a si fost täiat,
iar complied' lui scAparä numa cu ferecarea" si tinerea in tern-
nitä 2.

' V. Neculce, p. 369: ,,Iarä boierii la emir scria, erail anume :

Constantin Costachi Hatman si frate-säil, Gavril Vel Mamie".
2 Ibid.
132 UNELE SCRISORÌ PARTICULARE CIF CONTINUT ISTORIC

Gavril sdipase Insd de orice urgie domneascd, oplosindu-se

la Tatari, cdrora li se fagaduise Basarabia intreagd, tam din Prut
Incolo". Hanul, bine plätit, se Invoi Insä a-1 da lui Vodä. Ce
Grigorie-Vodd 1-ati iertat", spune, moralisind batrIneste, Neculce,
si nu i-ail fäcut niciun räii, nid s'aii uitat la ocdrile ce-I fAcuse
si la ponturile ce-I scrisese Gavril"1.
Mustafâ-Pasa, de care se vorbeste aid, nu pare sd fie acela care
In 1729 comandà inch' la Hotin 2.
Milostive si luminate Doamne, sa fii Maria Ta sanatosa.
Luminata carte Mariel Tale c'unü calarasa dena Coti-
mani mi-aa venial, intru care Imi scrii Maria Ta pentru
calula care l-ama fosta data no! Agai, si dumnialuf l-aa
fosta data unul copilü dina casa, si de la acela copila dina
casa s'ati apucatü acestil calarasa, dzicanda ca santil bu-
catele la Care acumü Maria Ta 1-aa trimisa la mine cu
calula ca sa sa Incredintedza acesta lucru. Ce vei sti, Mariia
Ta, ca, dupa -aa venita adi, si copii l-ati cunoscuta cuma
ca calula acela de la mine, si ea, Maria Ta, l-ama cu-
noscuta, si-la ea asupra sufletului miea ca este acela, si,
osebita de aasta, i-amil dzisa, Maria Ta, si aasta, de
nu sa Incredintaza cu no! saü cu oaminii nostri, sa
marga si pana la casla musaipului, unde este omula
acela cu calulü, si de acolo s'a Incredinta si mat bine.
Care elf', Maria Ta, Wail vruta sa mai marga pe a-
colo, cunoscanda si ela ca s'aa prepusü rail. *i iaste,
precuma amü si mai scrisü Marii Tale, acesta calü este
la mine ding dzilelea Marii Sale lui Neculaiü-Voda, este
la mine, si ela dzice, Maria Ta, ca i-aa perita calula la
mazilie lui Mustafa-Pasii ; ce acii este cunoscuta, Mariia
Ta, O. sa apuca rail. Ce dzica dzaa, Maria Ta, de 1-asa
fi stiutü cata de putinü cu pricina, nu pentru acesta, care
nu face 10 lei, ce pentru alt lucru mai mare nu m'asa fi
apucata la Mariia Ta. Aasta facia stire Marie! Tale ; se
fie Mariia Ta sanatosü. Mai 24.
Robulü Marii Tale
Gavrila Costachi Vela Stolfnical.
1 Ibid. Cf. si Chilia $1 Cetatea-Albei, p. 249.
2 Chilia fi Cetatea-Albei, p. 248.
 UNELE scRisoRI PARTICULARE CU CONTITUT ISTORIC 133

La prea-tnnaltata §i luminata Domnulü nostru Io Gri-

gorii Ghica-Voda, cu multa sanatate §i bucurii sa sa dé
Marii Sale. Dum.
[Sus :] Carte de la dum[nealui] Banula Gavrilü la prea-
luminata i innaltata Domnula nostru Io Mihai Racovitä
Voevoda.
[Jos :] Carte de la cumnatula Gavrila pen[tru] calu de
la Cernauti.
[Pecete bruná ; ruptál
VI.
Cel ce scrie rävasul urmator, bogat in stir istorice, e fratele
luf Constantir) si al lut Gavril Costachi, Toader, care era Stolnicul
WI Grigore Ghica in pomnia d'intaiil a acestuia t.
E vorba, In rindurile ce urmeazä, de räscoala din 1729 a Sul-
tanuluf-Calga, Aadil-Ghiral, care voià sä capete din nog situatia
de Han frateluf sail, mazilul Caplan. Vel Userul care se vede
amestecat In aceste afacerl tätaresti, nu e altul cleat cronicarul
Amira 2.
Cinstite frate cumnate Comis[e], cu buna diminiata ma
trichina dumitali: [i]n[stita] fratasca scrisoare dumitali amü
luata pentru easta spaima de Mari, ,..i pre aid aü fosta §i
este, ci, pentru Sultanulü, vei t.i dumniata ca pricina intea-
cesta chipa aa fosta : acesta Sultana ail fosta Calga, §i, ne-
tnvoindu-sa cu Hanuld precuma aü scrisü Hanula la Poarta
§i ail venita sa-la maziliasca. Dara ela n'ati triblatfi dupa
acie, ci s'aa radicata dena Crama cu 7 §irini §i cu 12
marzaci, cu oardele lord, §i aa venitü la Bugacu, §i. aü
trimisü la marzad ; ce mai multi aü mersu de s'aa inchi-
nata WI', iara 2, 3 marzaci aa trecuta peste Dunäre, pre
carii bucatele lora fi-aa data Ina prada, muerile, copii In
robie §i de aid dina Bugacu, ail trimisa harzu la Poarta
de la top: marzagii precurna Ha pohtescu pre dansula, sä
li fie Hana, §i cu acela harzu ail marsu 2 marzaci §i 2 -
rill!, iara ela s'aa pornita asupra lui GIamana Sahaidacu
cu vr'o 12.000 de oaste, de nu s'a trichina, sa-T prade, $i de
1 Neculce, p. 369. Cf. si vol. VI, pp. 646-7.
2 Chilia 0 Cetatea-Albd, 247 si urm.
134 UNELE SCRISOR1 PARTICULARE CU CONTINUT ISTORIC

acolo sä margd asupra Hanului; ci de 1-orti da Hana pe

acesta, poate s'ora potoli toate, iarti de nu, este cu grijd.
Aceste mi li-aa spusa unit copila dina casa, care l-aa tri-
mist.' Vodd la Ilagasi cu carp*, si Ilagasi este acesta a Sul-
tanului, iara pe cela vechia, care era pusti de Hanula, l-ati
data afard. Marie Sa Vodd incd aft triimisti pe Vela Usera
de este langd Sultanula si acuma s'aa mai potolita si
spaima; dara s'ati fosta speriet si margine pre Ma, cata
aft fosta stânda cu toti incArcati. Ea Inca ama trimisa unit
Rora pand la frate-miea Vasili, c'ail trecuta si ela acasd,
ci ast[d]dzi poate a nins ; 'a mai fi, of scrie dum[itale]. Gre-
cenii si alte sate de peste Pruta s'ati inchinata toate la Sul-
tanula. Dumneata, cata poti, tail II mal inbländzeaste pe
oamenI, precuma si ea aid, pana oma mai vede cuma este
cu acesta ... (rupt).
Rämäiti plecata fratele dumitali
Toacler Cst.
Paraschivel md Inchina cu multä sandtate ; Marii sdruta
mänuli dumilortivoastre ; de la Galati daca t'a veni, md
roga sa-mi scriI.
Cinstita fratelui midi dumnialuI Costantina biva Vela
Comisa, cu multd s[d]natate sd sä dea.
Pecete neagra cu left si barzä ; de-asupra: Todor Costachi. -
160/Lxxxv.

VII.
Scrisoarea urmätoare, care pomeneste pe Dinu Bals, Vistier al
doilea sail al treilea supt Ioan-Voda Callimachi, la 17591, poartä
iscAlitura lui Ioan Cantacuzino Deleanu, care a fost, in aceiasi
Domnie, Vistierul-cel-Mare 2
De oare ce Cantacuzino poartä insd numai titlul de Päharnic, ea
trebuie asezatá cu citva timp innainte.
De fapt, Ionitä Cantacuzino, zis Canta, capätä caftanul de Mare-
Päharnic la inceputul Domnief luIScarlat-Vodä Ghica, in Mart 1757'.

1 V. Doc. Callimachi, I, p. 569, n° 6.

2 Cf. ibid., II, pp. 673-4.
8 Ienachi Kogälniceanu, p. 232.
 UNELE SCRISORt PARTICULAEE CU CONTINUT ISTORIC 135

Cinstite dum[itale] badiü Ilie Zmancila, sä flit dum[neata]

sändtosil cu fericitä sändtate, $i cu H[risto]s väscrisil ma
inchinii dum[itale]. Pentru plug', iata cd s'ail tremesü de
aid cu 6 bol de aice $i cu 4 bol de acolo, sä scoatä plu-
guhl, $i de alta, de nimicd sä nu are, numai, cumil a scoate
plugulil, tota sa oturasca pana in toamna, si, de n'a fi te-
End acole, sd triacd peste Moldova la Tupilatl, pe mo$ie
Ancutel, cd pentru voe mè mi-a da telint'k cata a trebui.
Pentru stupi, imI scrii dum[neata] c'ai luatil ara dinil
ceI mortl, daril rail aI fäcutü dum[neata] de al luatu pand
n'aril hi venial omulil meii acolo, ca-I de miratil lucru,
dint.'" 50 de stupl. sd moard. 20 ; intriabd dumneata $i pe altil.
Inpregura$1 de pe acold, de vezi, murit-ail : as sa stif dum-
neata cä ea de la presdcariil Of pEni stupi. .LUasta ; sä fil
dumneata sändtosil.
A dumitale ca unü frate.
I. Cant. Pah. April 22.
Pentru Dinulil Bal$e, ca-mI sail' cd ail gräitil cu dumneata
pentru o mosie a Trisocii pe Mileten, sd-I spul dumneata cd
dumnealui Spätarul Iordachi ail cercatu 30 de an! $i n'ail
gäsit-o, $i o arcä si dumnealui Pdharnicul Costandinü, $i
nu sä aflä acè mosie.
[Autograf:1 BaniI pe pluguri s'ail data de' ice.
[Pe V°:] Cinstite $i aid mieii ca unil frate, dum[nealun
badelul The Zmancila, sä sä dè cu sändtate.

VIII.
ApucAturile multor dasclill grec se pot vedea din aceastei scri-
soar e trimeasä de la tark de fratele sail, Manolachi, Fur Gavril Co-
nachi, unchiul poetultd, care si el va ft suferit de pe urma unef
cresterY ca aceasta:
Cu frätasca dragoste,
Pentru cele ce-mil scril dumneata, pe largulü va scrii $i
va instiinta prea dumnealui tefanil. Frate, dascalula gre-
culü iaril umbld porceste de eändu al purcesü, ni$t1 (sic)
copii Inv*, niel purtare de grija n'are. I-amil zisil, i-amil
poroncitil, l-amü infrico$atil ; elü totil cie (sic) ce $tie : pe baba
136 UNELE SCRISORI PARTICULARE CU CONTINUT ISTORIC

aa bdtut-o, pe copii vra sd-I scoatd din odae cé asternutd,

sa sazd ela cu muere lui, si copiii sa sazd In odae cé
desternutd; in scurta, IT unü misdla. Copila cu mila luI
Durnnezda II bini, curna si cielalV copil. Santa fratele a
dumitale.
Fratele dum: April 17.
fillanolachi Conachil
Vo: Cinstituluf dumnealui Gavril Conachi biva Vela
Bana cu frdtasca dragosti.
Pecete rosie cu M. K. si o maxima greceasca. - 177Xxxxv.

IX.
Are interes, In sfirsit, pentru istoria dajdilor aceasta Insemnare,
singura care priveste darea armasilor:
Armasi carel nu s'aa istovita baniI de dajde lora &aa
isdta la Ghenarie; Martie 5.
2 ughl, 5 p[o]t[ronici] Vasile HortolomeT ota Tänutula
Niamtului.
3 ughI poll. Vasile Cracalie ota Cerndutl.
3 ughl poll Vasile Cracalie, dajde -aa e§ita la Martie,
cheltuiala Visterii.
Pecete mica octogonala, cu chinovar. - 222/vm.
 XI.

DOCDMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEÄNT

 1. Bucuresti, 31 August 7099 [1591]. Stefan Voevod
Domn a toata tam Ungrovlahiei, fiul marelui i prea-bu-
nului Ion Voevod", lui Radoslav logofat i lui Dobrin lo-
gofat, pentru mosia lor de la Nucet, partea lui Vlasan fiul
lui Dobrin", cumparata de la Vlasan si de la mama lui
Dobra si de la Bastu pas Turcu (scup nac TSpics), al lui
Vlasan, anume Dumitru, drept 10.000 de aspri gata."
Bolen!: Danciul Vel Vornic, Dumitru Vel Logofat, Franta
Spatar, Andronie Vistier, Radul Comis, Dima S lnic IHa
Paharnic, Mihaiú Vel Postelnic, Danciul el Dvornic.
Serie Mihat gramatic Mazah.
Monogramd cu chinovar; pecete ruptd; admirabild caligrafte.
2. Bucuresti, 12 Mart 7102 (1594). MihaI-Voda, pentru
Radoslav i Dobrin, earora Ii da ocina la Nucet, cumpa-
rata de la Dobrea, sotia Cerbului drept 10.000 de aspri,
inea din zilele lui Mihnea Voevod".
Cuvinte : Dobrei. Boieri : Mitrea, Vel Dvornic, Andrei Vel
Logofat, Pancratie Vistier, Dumitrachi Spatar, Srabul Stol-
nic, Pana Comis, Manta Paharnic, Cuci Vel Postelnic.
Monogramd cu chinovar; pecete ruptä.
3. 28 Maid 7103 (1595). Mihai-Voda, pentru Dobrin, Florea
si fiji lor, dindu-li ocina In satul Nucet. Mosia a fost cum-
parata de Dobrin i Florea de la Dobra drept 4.000
de aspri gata".
Boieri: Mitrea Vel Vornic, Andreiti Vel Logofat, Pancratie
Vel Vistier, Dumitru Vel Spatar, Manta Paharnic, Srabul
Stolnic, Pana Comis, Coci Vel Postelnic, Mitrea Vel Dvor-
140 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEANU

nic, si eü Dragomir star [- bdtrinul] taha logofat din

Balaci".
Pecete peste hirtie, monogrannA cu chinovar.
4. Resumat de traducere romaneasca fara inceput.
Pomeniti: Dobrin logofatul, V adislav, Dobrea, Rados lav,
Dragoias, Isar Grecul. E privitoare la mosia Nucet.
5. Tirgoviste, 24 IVIaiti Radu Mihnea V oevod, pentru
Visan Logofat, cu fin Dräghici si Luca, Intarindu-I mosie: pi
lacula cu pestii si din Crangulil UrsuluI pana la ho-
tarula Preajbel i pana la hotarulti Brebinarilora
si pana la hotarula Crampon ..., cumparatoare de 1a Manea
feorul Oancei croitoriula."
Fragment de traducere de pe la 1750.
6. Stan postelnic ot Dalga i cu feorii mii scriü i mar-
turisesca cu acesta al nostru zapisa cum sa stie ca am
vanduta lu Dobrina logofat i fiiu-saa lu Gherghe pos-
telnicul unti tigana, Rapa, cu tiganca i cu salasula, si cu
toti feorii si featele lui cate va avea, derepta 23.000 de
bani gata. Insa acesta tigana cu sälau1ú luf fostu-l-ama
cumparata mi. in zilele lu Alexandru Voevoda, sna po-
coinag Out raposatului] Radula Voevoda, i l-ama tinuta
tota cu buna pace papa in zilele Domn[nuluI] nostru lu
Leon-Voda, feorul raposatului $tefana Voevoda ; insa
fostu-l-ama cumparata noi de la Simionü Postelnicula, fe-
orula lui Gheorghie Vornicula ota Sacaresti, i cu stirea
a toata rudeniia lora, iara, canda aü fosta acuma, in zilele
Domnu nostru, lu Leona Voevoda, noi amü vanduta acestü
tigana cu tota salasula, acestora boiari cei mai susa script,
si l-ama vandutti de a nostru buna voe i cu stirea a toata
rudenia lor, pi ... (rupt) lora nostri, ca sa le fie lora mosie
neclatita in \Tea lora pi... (rupt) feorilora i nepotilora si
marturii: ota Tim ... Radula Vela Vornicil i Patru Slu-
jer sna Aslana VorniCula i Gherghe PFsTelnicula ova Ne-
goe§ti i Stanciulti Postelnica ota Zatreni J Crästea Logofata

' Rud a lui Petru Schiopul i pretendent Innainte de Mate

Basarab. V. Prefata vol. W.
 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. EIMIONESCII-RIMNICEANII 141

ota Cotiani. Si amil scrisa ea, Patrasco postelnicil sna

Stanciulii Postelnica ota Da lga. i pentru credinta pusu-
ne-ama pecetile. Pisa u BucurestI, mesita Ghenarie 23,
leatü 7138 (1630).
7. Tirgoviste, 29 April 71... Matei Basarab pentru Do-
brin logofatul, feciorul lui Gheorghe postelnicul, nepotul
lui. Dobrin logofatul ot Ungurei", dindu-I satul BarbatestI
din Olt, cu ruminil cumparatI supt MihaI-Voda de la Mitrea
feorulü lui Ionascu parcalabului din Stirbetl, drept 20.000
de aspri turcesti", si de la Musa fata lui Voico si de la bar-
batul ei. Radoslav logofat ot Stirbeti, drept 15.000 aspri,
iar satul Ungurei l-a luat de la nepotu-saa Stoica pos-
telnicul ot Ungurei, feorul lui Draghicl Vistierul, drept
aspri gata 60.600 si drept un cal bun, pretul lui aspri 4.000".
Actele sint de la MihaI-Voda, 7105 (1596-7), de la Ne-
culae Voevod, feciorul lui Mihai Voevod, de la leat 7108"
(1599-1600), de la Radu Serban, 7111 (1602-3) si. de la Gavril
Movila, 7127 (1618-9); supt Radu Mihnea in a doua Dom-
nie-I adauga stapinire Pavel feorul Musi si a . WI Ra-
doslav logofat ot Stirbeti". Se constata acum ca el poarta
Ora in desert.
Traducere de la inceputul veaculuI al XVIII-lea.
8. Tirgoviste, 25 April 7154 (1646). Mateil Basarab
pentru Gheorghie iuzbasa fiul lui Dobrin Logofat ot Un-
gurel", intarindu-I un Tigan, Bizea, cu fratii, Caciula si
Baia.
Slavon. Pergament.
9. Tirgoviste, 8 Maia 7162 (1654). Constantin Serban
Voevod, pentru Dobrin fiul lui Ghiorghie iuzbasa din
Ungurei.
Pecete peste hirtie ; monogramd cu chinovar. Iscdlitura Domnu-
lu. Slavon.
10. Dobrina Capitanula scris-amil acesta alit miea za-
pisa ca sa fie de buna credinta la mana dumnelui tatei
Marina, socru-mieü, cumü sa se stie ca ail fosta chezasü
pe noi la Ala Celebi Balgiul pantru talerf 320, care bani
am fosta si ea chezasa pe Lazara iuzbasa otü TatarenI
142 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEANU

de gait... (rupt) de elü ; deci päntru ace$tI banif apucatu-

m'ail Ala Celebi da banI; deci m'emti pusa zOloga la dum-
nelui mo$tii da la Ungurei $i 2 sala$e da Tigarif, carele
sänta pusa $i la socru-mieti DumenicA, anume Neagoe
Tiganula, cu sälasul, $i Ivana Tiganula, cu salasula, pan la
Sfeti Gheorghie, da voma putea sä (lama banil, iar, sa
nu voma putea, domnelorü sä inpartä, sä id amändof, $i
mo$Ai $i. .. (rupt) dea inpreunä, $i märturie : Nica ceau$ti,
Gligorie, Ivanü (rupt) ... Bud . .. $i cel ... (Iers) iscAli
mai josü ; $i päntru credinta ama iscalita $i ea, in Sep-
temvrie 2, leat 7171 (1663).
Dobrina CApitanula.... logofata, märturie ; Ivanü ; Petru
(?) CApitanü ota Putrosa, märturaia.
Si mie aa mai data lu Dobrina talerl 200, canda mie ail
data pe fie-sa Stanca : de va da Dumnezea sä faca coconi,
sä fie ai coconilor, partea lor, iara, de nu va face, SA aiba
a-Y dare iarü indäräta (o iscAlitura greceasca).
11. Costandina Logotäta Brancoveanula dat-ama zapi-
sula raieti la mana lu Dobrina CApitanula cum sä sä $tie
cd, ludnda iinul Tiganil ala lui o Tiganca de ale meale,
anume Mira, fata lui Stanü Tiganula, deci pentru aastä
Tiganca m'amu tocmita cu Dobrina Capitanul de mi-aa
data schimba pre Chiva Tiganca, fata Stanciului Tiganula,
schinbu pentru schinbu ; drepta aceae i-arna data scri-
soarea noasträ ca sä aibd a-$1 tinearea atasta Tiganca
cu buna pace, lui $i cuconilor lui, pentru ca ne-ama tocrnita
$i ne-ama a$ezata de aceste Tigance ce scrie mai susa ; $i
pentru credinta ama iscAlitil mai josa ca sä sä crezä. Pis
Ghin[arie] 20 dni, leat 7187 [1679].
Iscalitura : Constantin Brancoveanul.
Pecete octogonalA cu negru, avind arme nelamurite, trer fled de
crin de-asupra si initialele: C. D. Br.
12. Milostiia bojiti Io Serban Voevodü i gospodinü pi$Orn
gospodstvami tie, Badio, fetorul lui Dobrin capitan ot Un-
gurei. Catre aasta-ti" faca in $tire Dornnia Mea pentru
cä aid naintea Domnii Meale la divan jäluira fratii täl,
an urne Gheorghe i Danail, zicand cum ail fosta tata vostru
 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-R111NICEANU 143

datord socru-säti, luI Duminica Capitan talerI 320 s'i, nepu-

tändil da banif, fost-ati data niste Tigani. pentru banI, si, ra-
mäind Tiganii stdtd.torl pentru ban!, iar voi v'atI rugatü la
mosu vostru Duminicd Capitan pentru acea datorie, si el v'ad
mai ertatd banii pre jumatate, iar jumatate sa-I datI vol. cu
toti, sa va scoatitI TiganiI, precum vdziff Domnia Mea si
zapisäle la mäna lord. Apol eI ad facutd curnd ail pututd si-aü
dat numai eI amändoI baniI de s'ail scumparatù Tiganii cu
talerl 160, precumd vdzuf de sauna si zapisuld unchilorti
vostri la maim lul Gheorghie si a Danului ; si. tu Ia acestf
banI n'ai data nicIund band, si apoi dinteacestI Tigani VI
si tu ca $i el'. Pentru care lucru iatä cd-ti poruncescd
Domniia Mea sä cau[tI], in vreame ce vei vedea aastä carte
a Domnii Meale, iar tu sä le intorcI lord ce-ti face partea
ta de ban!, $i, dändu-le baniI, sä vä facetl si scrisorI, si sa-ti
stäpanestI Tiganil Inpreund cu eI; iar, nedändu-le baniI, sä
fiI lipsit de acel Tiganl. Tar tu, de aI vr'o socoteald sad
datoril la unchiI taI, itI cautd la eI cu judecata. Pentru cd
asa iaste porunca Domnii Meale.
I sam re gospodstvami.
Martie 18 dni, 7188 (1680).
Monogramä cu chinovar; pecete mare rotundä, cu vulturul cu
douä capete, avind de-asupra coroana, jos coroana de Domn, peste
altä stemä cu vulturul Teril-Romänestii. De o parte si de alta, chi-
purr domnest; inscriptie: Io $erban Voevod gospodin zemle ugro-
vlafiscoe (sic!), leat 7187 (1678-9).
Procit vtori logofdt.
13. Färd data. Märturia boierilor hotarnici, rinduitI de
Constantin Brincoveanu pentru a hotdri mosia Välenil a luI
Serban Cantacuzino Vel Pdharnic ; afld zapise drepte de
cumpärätoare de la mosnenI.
Pomenite : Apa VeziI, Colnicul Batran, välceaoa Paste!,
campuld Boianului, TreI PerisorI, välceaua Chiorel, Piscul
Dumbravef, Gärnita Väruitd, UlmuletiI, Pisculd lui Dra-
gaud, drumuld cel mare".
14. Ghenadie ermonahd, igumend de la sfânta mänästire
Argesd, Inpreund cu Preda Cdpitand Uesculd, cu Lied Capi-
144 DOCUMENTE COMMICATE DE D. SIMIONESCII-RIMNICEANII

tanü za Loviste, cari aü fosta ränduiti dina luminatä poruncd

a MdrieI Sale Domnului nostru Ioarai Constandina Voevoda,
ca sä socotima i sa lnpärtima pe Iona diiaconia, nepotula
luI Marina negutätoril ota Argesü, cu fratif luI, Papa si
Dobrina de la Ungurei, de toate ce arü fi rärnasa de la
mosula lora Marina, dat-amil cartea noasträ de judecatä la
mäna Papei si a lui Dobrina pentru cd, viind Papa si
Dobrina cu fratele lor Iona diiaconulü de fatä naintea
noasträ, i-ama judecata i i-ama socotita de toate ce a
avuta intre dänií banuiale unula pe altulti, si i-ama si
inpartita de toate, i asa i-ama judecata ca sä tie Iona
diiacona mosiia de aid, din partea muntelul, i viia de la
CalimänestI cu casele din Argesa, iard Papa si Dobrina,
fratii lui Iona Diacona, sa-si tie mosiia de la Ungurei ju-
matate, ce aa fosta pusä zdloga la Marin, mos[ula] lorú
de tatala lora Dobrinü Cdpitana drepta talerl 220, si s'ail
mal socotita i taleff 2000 care aa fosta data mosula
lord Marina zestre fie-sa Stanca, ce aa fosta mumä luI
Iona diiacona i Papei i luf Dobrina snä Dobrinü Ca-
pitana, i pentru alte scule i dichise, pentru partea ce
aü fäcuta Papei i lui Dobrina, le-ail dat Ion diiaconü bara
gata, talerl 50, si zapisele ce s'a aflata de datorie de la
mosula lord Marina, incd s'aa Inpartita in 3 parti, de s'aa
data luI Iona diiacona zapisü za ughl. 263 si lui Papii
si lui Dobrina za ughi 567. Derepta aceaia am data cartea
noasträ de judecatä Papei i lui Dobrina ca de acumil
innainte sä aibd bund pace de card. Iona diiacona i sd-s1
stäpäneascd mosiia cu pace de cdtra Iona diiacona, Inca
si de cdträ ceialaltl frati ai lora ce sänta facuti cu alta
murnd, neavända eI treabd intr'acea mosie. Asisderea sä
aiba si Iona diiacona pace de card Papa si Dobrina,
fratil luI, mai multä galava i inpärteaala sa n'aiba intre
dinsiI, pentru ca asa i-aa ajunsa judecata ; i rumänif 'Inca
sä-I Inpartä in treI 0111: cald- sä vora afla, sä id Papa si
Dobrinü 2 WV si Iona diiacona o parte. i-Vasta amú
ser isü.
Pecete mare apäsatä cu fum, infati§ind ingroparea Maicif Dom-
 DOCUMENTE COMUNICATE DE D.. SIMIONESCU-RIMNICEANU 145

nuluf. De jur imprejur legenda: .A.'Castä peciate iaste a sfintei mä-

nästid .A rgiu1uf.;. 1666.
15. Milostiid bojiiii Io Nicolae Alixandru Voevod i gos-
podinti pisahd gospodstvami slugii Domnie Meale (alb) Ca-
pitan za slujitoril visternicei ota sudd Teleormand, si tie iuz-
basä Thane, i tie ceausü Radule, si voao tuturorü slujito-
rilord visternicei dinteacestil judetd, de la steaguld de josil
i de la steaguld de susd. Cdträ atasta fn.(' Domniia Mea
in stire sä cautati sä vä strängeti cu totii la und locti, sa
vd cisluiti: inpreund, dupa putinta fistecdruia, la vertuü
acesta al patrulea, pentru baniI haraciului, si sa vd dati
banii in mana zapciului, sa-I duca la vreme la Vistierie.
Intealtd chipü sd nu fie. Ca asa iaste porunca Domnii
Meale.
Tolico pisahd gospodstvami. Noemvrie 7 dni, leat
7232 [1723].
Frumoasä monogramd cu chinovar; pecete ovalA cu chinovar,
cu totul stearsä Jos : procitil Vela Vistiernica.
16. Notitd pe un caietel de traducere din vechi documente
slavone privitoare la Nucet :
Septemvrie 3 dni, 7239 [1730], ad räposat Maria Sa Ni-
colae Alexandru Voivod, intr' aid 12-a and dend Domnie ;
la Septemvrie 23 dni, 7239 [1731] ail venitd caftanuld, cu
vtori Imbriord ald puternicei Inpärätii, Märiel Sale Io Con-
standint Voivodd sind Niculae Voevod, sti la Octomvrie 7
dni, 7239 [1730], ad venitd lui Constantind-V odd mazilie,
si ad pusil Domnu Maria Sa Io Mihai Racovitä.
17. Lasat-arnd ea, jupaneasa Costantina, ce arnii fostd
sotie Papel Capitanuld otti Ungurel, la sfärsitulü vietii meale,
copiiloril miei, lui Matei i lui Ghiorghie i lui Costandin,
pentru toate pricinile, cumü O. nu säntd datoare nimänui
nimicd, cd, cate pricini ad fostil, s'ad alesd candil ad traitii
sotul midi Papa Cdpitanul. Asisderea märturisescii ed la
sfärsituld mied pentru 2 razoare de vie de la Nucetd, care ati
fostil ale cumnatu-mied,Constandind, ce zice dumnealuf Clu-
ceruld Mate.' cumil ca säntii in viia copiilord miei,-de atasta
asa lasd cu sufletuld mie& cd nu santii aceale 2 rdzoare in
11902. VOI. XVI. 10
146 DOCUMENTE COMUN1CATE DE D. SIMIONESCU-RiMNICEANU

viia copiilora miei, ci santa in viia dumnealui, date de cum-

natd-mieil Costandina pentru o partea de mosie ce ail
fosta a cumnatu-miea Bädicai, $i o ail vanduta cum-
natd-mia Elina, sotiia Bädictii, la dumnealui Vornecul
Ghiorghe Fälcoianu, stänjeni 300, in talerl 1000, si acesti bani
i-ail data cumnatd-rnea Danula taled 50, $i ail data sotula
mieil Papa Capitana taleff 50, de i-aa räscumparatil de la
dumnealul Mihai Fälcoianula biv Vela Särdara, si dintr'
acesti bani, taleri 50, numai talerl 10 ail testa de la sotula
mieil Papa Cdpitanil, iar taleff 40 ati fost ai miei, fiindil
fosta ramasil si mie de la sotula cel d'intdi. Asijderea si
pentru unil zapisil ce l-ail facuta cumnatu-mieil Costan-
dina la mäna sotuldi midi pentru partea lui de mosie ce
o ail räscumpärata sotula midi Papa Cdpitana cu talerf
160, si, neavandil buff sä dea, ail data acesta zapisti bunil
isedlitil de mäna cumnatu-miea Costandina in mäna so-
tului mieü, si scriindil in zapisil, Ma va fi Costandina, cum-
natä-miea, cu viiatd, sä dea banii rändurl rändurf, pänd sä va
pläti; iaril, intämpländu-sä moarte si neplätinda, sä n'aibd
treabd copii luI cu mosiia, dupd cum scrie si in zapisil. $i
pentru copii mid asa lasti : ce s'ara afla, sd Impärteascd
fräteste, cum va fi cu dreptate din toatä : intal fdcandu-se
parte copilei si dändu-sä la casa el.; asijderea si pentru
nepotula mieil Vladula, alü fii-mieil Barbuldi, sd-sI tie par-
tea lift de mosie pecum i-ail inpartitil sotulil meü Papa
Cdpitana, sä tie a cincea parte de mosie, pentru cd asa i-ail
ajunsil pe frati, si doud razoare de vie dina Nuceta, cari
säntil pe din sus de viia Clu[eriulun Mate. Pentru partea
de mosie a dumneaei jupäneasei MaricAI, sora dumnealul
Cluceriului Matei, asa stia cd s'ail hotargta sä i sä dea din
pa rtea copiilora miei stänjeni 100, Insä mosie dint' hota-
rula Ungurel, si din partea dum[isale] Clucerului stänjeni
1000, dupd cumil scrie si in zapisil cumnatu-mieil Danail.
Asa still si märturisescil cu sufletuld midi la sfärsitul
vietii meale, iar, cine s'aril scula In urma mea ca sä sparga
ail a strica Oastä scrisoare, sä fie afurisittl si blestematil
de Vladica Hristosa si trei sute optsprdzeace sfinti pärinti
 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESEU-RIMNICEANII 147

de la Necheia. $i, candil s'ati facutil aasta diiata, aa fost

multi oameni mail, cari mai jos sa vor iscali. Dechemvrie
25, 7254 [1746]. $i amil scrisd et'', popa Matel de la Un-
gurei, care o am cominecat-o, cu zisa dumneael. Ea, jupa-
neasa Costandina, care m'ail tinutil Papa Capitanula, efi....,
diiacona, martoril, ota Ungurei ; Ion Capitanula ot Cre-
testi, martoril.
18. Traducere de la mijlocul veacului al XVIII-lea si alte
fragmente de hotarnicie pentru aceiasi mosie.
Locuri: Colnicul Secel, intre gemänari (,,s'ati pus si car-
bunil la radacina girnitei") Aria Maruntelul, Coadele Bal-
tilor, capul mosiel" Obrejie.
Pomenit si boierul Chirca Rudeanul.
19. 10 August 7259 [1751]. Hrizea mosteanulü din Beresti
sin Tudoril parcalabulti otil tamil": cu verii, Gheorghe si
Nedelea, vinde mosie lui Matei Ungurel biv vtori Clucer
si verilor lul, Matei si fratele sail, In potriva putului alti
dum. raposatil Stolnicula Falcoianu". Se mal zice : In
potriva lacului cu trestia spre drumultl Valeanilora".
20. Dintl luminata porunca Domnului nostru Io Costandinti
Mihailil Gehana Racovita Voevodii, ail trasa la judecata
dumnealui Matei Ungureu bivii vtori Vistiera pe Costachi
Clut[eriult], ginerele dumnead Saftel Stolnicesei Falc[oi-
anu], vechil fiinda in partea dumneaei, zicandit Mateitl Un-
gureu ca mai innainte, candiA traia raposatult1 Mihal Stol-
niculCi, ail avutil multa pricinil pentru o mosie ce--1 zice
Ungurei, care acea mosie esise cu vanzarea de la mana
neamului Ungureului si cauta sa o rascumpere, insa o fu-
sese cautatil sa o rascumpere candil traia Mihai Stolniculti,
si n'o putuse rascumpara ; dar, canda era bolnavil Mihal
Stolnicula, mergända Matei Ungureu intr'acea vreme la
dumnealui, i s'ail fostil rugatti de i-a datil voe, läsandti
cuvantil la jupaneasa dumisale ca sa-si rascumpere mosiia,
si (rupt) dumneaei jupaneasa Logofatului Falcroianu], ca
l-ail tota purtatil cu vorbe denti zi in zi, OM canal i-ail
zisil ea acea mosie ail dat-o de zestre ginere-sati Cos-
tache Cluteriu[lti]. Intrebanda si pe Costache Cluderiulil,
148 DOCUREENTE COMUNICATE DE D. SIIIIONESCII-RIMNICEANII

vechila thrift ce are sä rdspunza la aceste zise ale luI

Mate! Ungureu, Costache Clut[eriula] aü tägaduita cd nicI
cuma Mihai Fälcoianu la moartea sa räspunsu cu cuvintii
ca acela n'aa läsata ca sä-§1 rdscumpere mo§iia. Ama cerutd
lui Mateid Ungureu sä ne aducd märturiI, si aü zisa cä
n'are pe cine sä aducd, frindcd, Inteacea vreme, anda i
s'aa rugata, n'aa fosta nimenI in casä, färä numaI jupd-
neasa Safta Fälc[oianul, sotiia dumisale, §i altä jupäneasä
Comäneascd, Despa Pah. Deci, nefilinda märturii la mijloca
§i tägaduinda dumneaei Safta Fälcoianca, hotäräma cd, de
va putea priimi dumneaei carte de blesternil precuma cä
n'ail läsata la moartea sa Mihal Fälc[oianu] cuvänta ca acela,
si sä aibd pace, iarú, cända nu va putea priimi dumneaei
carte de blestema, atunci sä rämäe hotärdrea dupd cu-
väntula mortuluI ce aa läsata ca sä-§I rdscumpere Mateia
UngUreu mosiia sa, pentru cd a§a iaste cu cale §i cu drep-
tate. Aasta scriema. Noem[vrie] 10, 1753.
C. Nästurela Vela Bana. Costandind Vela Spat., Ste-
f[anti] VdcArescu Vela Logoatti, R[a]d[u] C[antacuzino] Veld
Clu[eria], D. Gre[anu] Vela Stol[nica], R[a]d[u] F[A]l-
[coianu] Veld Särd[aria].
21. 8 Novembre 1754. Raport al lui Barbu Vacarescu
Vel Vornic §i. al lui Stefan Vacarescu Vel Logofdt. Ad
adusa dumnealui vdt[afulti] de aprozi fatä la Divana In-
naintea noasträ pe Mateia Ungureuhl biva vtori Vistieria
cu dumnealui Costache Condorata biva Vela Cluter[ia] za
arie i cu Catacalti postelniculd, ginerii dumneaei Stolni-
cesef Saftei FälcoanceI, vechili frinda amändoi dina partea
dumneaei, de ama luata searna Abel. lui Mateia Vistie-
riula Ungureula",pentru 400 de stänjeni la Ungurei." Acum,
intrebändd pe numitil gineri aI dumneael, aa data searna
curna cd Insasi dumneaei märturiseste cä i-aa poruncita
rdposatula Stolnicula, Insä nu ca sä-I dea voe sa räscum-
pere cu bard', ci sä facti schirnbil cu mo§ie de potrivd.
Dec! si inteacesta chipu Mateid Ungureula aú priirnita, §i,
fiindcd pentre mo§iia Valeniii, unde sant casele dumnea-
lord, i, pentru aceI 400 de stänjeni, mai iaste altä mosie
 D OCUMENTE COMIINICATE DE D. SIMIONESCII-RIMNICEANII 149

megieseascd, ail zisti cd o va cumpära pe aceia si o va

da Stolnicesei, sä o facd totil una cu hotariu VäleniI ; si
ail priimitil si ginerii Stolnicesei a lua mosiia ceia schimbu,
numai zicea cä iaste mai scurtä decdt acei 400 stänjeni.
i, fiindilcd penil capatdiulil acelei =sit megiesästi si
penti cdpatdiu mosief Välenilorti are Mateiil Ungureulil
altil hotariil, ce sd numeste BarbätestiI, ail cerutil ca sd-i
dea mosiia megiesascd In lungil, cu dina Bärbätesti, pän o
va face potrivä cu acei 400 de stä[n]j[eni]". Se refusä,
ci, ca si pricinile sä lipseascd de la mijloca si sä sä im-
plineasca si cuväntulil rnortului, si Mateitl Vistierniculti sd-si
aibd odihna la bätränetele sale, fiindcd iaste si malt vechia
boerinasil de pämäntil de acolo, noi asa am gäsitti cä iaste
cu cale si cu dreptate, ca schimbulil inteacestasi chip sä sä
facd, adecd dumnead Stolniceasa sä dea luf Mateitl Ungu-
reul acei 400 de stänj[eni] dinil Ungurei, si ehl incä sä-1
dea dumneaei mosiia megiesascd, care, trägandu-se si. in
lat si In lung', cdtî stänj[eni] voril lipsi pand a sä potrivi
cu acei 400 stänj[eni] dintl Ungurei, sä-I dea lipsa aceia pe
de ceia parte, pe IMO mosiia Novacii, pentru cd si acolo' sä.
lungeaste mosiia Välenii, de sä face potrivä cu Novacii, si
asa, despärtindu-se peral mijlocti cu hotariu mosiile lui Ma-
teal Vistieriti de cdtre ale dumneaei Stolnicesei, va fi pace;
iaril, de va bänui dumneaei precum cd mosiia dinil Bär-
batesti ce-i va da pe longa Novad, iaste mai proastä decat
lungult1 aceloril 400 stänj[eni], Mateiti Ungureulil ail priimit
ca sä-I dea pentru lipsa aceia la unil stänj[ena] doi, numaI
pe despre Novad".
22. Milostiiil bojiiil Io Scarlata Grigorie Ghica Voevodil
i gospodinil davatil gospostvami sie povelenie gospodstvami
boiarului Domnii Meale Matei Paharniculil den Ungu-
ref', iCostandinil ($ers) capitanil ($ers), ca sd fie vol-
nicil cu a&stä carte a Domnii Meale sd. meaarga la sucitt
Teleormana, si, flindcä acumil s'ail scosti dajdea pogondri-
tuluf de viile Giurguveniloril si. ale Scheiloril si ale tu-
turora streinilora, ce le ail aid In pämäntulif tärii intfacelti
judetil alt.' ($ters), tota dupd vechiul obice, adecd de
150 DOCIMEENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RIMNICEANU

pogonü cate lei doi vechI, volnicimd Domniia Mea pe mal

susü numituld boiaruld Domnii Meale s. apuce pe fieste-
carele ca sa-s1 plaiasca totl banii dupa suma pogoanelor
sale ce void avea. Iar cel ce ad fostil oameni da tara si
s'ad instreinatd de salil printr'alte Val i vind numaI deli.
lucrean si-sI culegü viile, de la aceia sä ia pogonarituld
indoitd, adeca de pogond cate taleri patru veechi, i sa
facd catastifil de numele lord, si de cate pogoane are fieste-
care, sa-1 aduca la Vistierie. Pentru care Ara porancim
Domniia Mea i voao, Giurguvenilor si tutu roil) streini-
lor.0 ce aveV vii in pämäntuld ärii, vazandd cartea Domnii
Meale cu maI susd numituld slujbasd, sd cdutatI sa va
plätii toti bani pogondrituldi fara de nicIun felti de za-
bava sad intarziere. Cací care dint) voi nu va veV pläti
(rupt) pogonaritului, bine sa stiti ca, nu numaI vinuld catil
sá va face In viile voastre sd va opri totti pa seaama dom-
neaasca, ci (rupt) de totil vel1 fi opriti a nu maI calca
nicI cu pioruld vostru in pämäntuld ; intealtd chipd
sa nu fie. Ca asa iaste porunca Domnii Meale.
.Sam rece gospodstvami.
Avgustd 2 dni, 1759.
MonogramS: Io Scarlat Ghica Voevod, etc. Pecete octogonalli
cu coroanä, bourul la stinga i vulturul la dreapta; initiale si data
1759 (?).
Jos: Procit Vel Vist.
23. Sänätate dumetale, nasule NO : iata cd veni Rizea aid
ja noI si ne spuse pecumd cd ne-ati vandutd mosiia noastrd
... lui de la colnicu Batrane in josa ; de stif cd ai mai sta-
panit-o dumneata totdeauna dena colnicu Batrane In josil
fr'odata, sä o stapanestI s'acusT, ca i noI am fostd la Bu-
curesti, la dumneaei Fälcoianca, i amti adevaatd atastä
treaba ca acei patru sute de stanjen1 aü fostil din colnicu
Batränei in susd i santa räscumparatI, etc.; 1778.
2-1, 23 Maiti 1783. Prea-innältate Doamne. Cu prea-ple-
catd scrisoare instiintamd Marie). Tale ca, dupa jalba ce ad
jäluitd Innaltimii Tale Barbuld i Stand, mosteni otd Be-
resti, dinteacestd judetti, pentru Neculae i Gheorghe Un-
 DODUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCII-RÌMNICEANII 151

gurela si Ivanil ce ail fostil bulucbasa, totil de aid, ca,

avanda ei movie alaturea cu acesti numiV, hotarata si in-,
pietrita de la leata 7209 [1701 J, zicil ca aü stapdnita cu
-pace, cuma si dupa ce aa luata Matehl Ungureulü vi fii-
sda Raducana cu rascumpararea s[tin]j[eni] 400, pe dinil
susil, alaturea cu hotarula Berevtii, iarasi cu pace ail std.-
panita unif de catre altii, pand la leatü 1780, si, dupd moar-
tea acelora boeri Ungurei, ramaindü stapanitorsi numitii
Neculae si. Gheorghe, si, maritanda pe o sofa a lora dupa
Ivan bulucbasa, carele flindii streina si foarte raa, s'arü fi
sculatü cu ai sai si, puindu-I In fliara, le-ail luata totü
venitulu mavii, si i-aa si batuta, scotandu-f alti oameni
dina manele lui ; pentru care pricina. m'ail (sie) jaluinda
ei innaltimei Tale, si, facandu-sa porunci catre dumnealorü
ispravnicii acestui judeVi, zica ca nido indreptare nu li s'aü
facuta, nesupuindu-sa a merge la judecata, si ne porun-
cestl Mariia Ta cu mumbasira Vasile, aprodü ceausdscii, ca
sa-i punemü de fatd, cercetandu-le pricina cu amaruntula,
si, avanda jdluitori dreptate, sä si-o afle, facanda hotardre
in scrisa, iaril, neodihnindu-sa, de aid sa-I aduca mumbasi-
rula de amandoo pailile la luminatil Divanula Marii Tale.
Asijderea ni sa mai porunceste sa cercetarna si pentru
cei ce aü mai jaluita ca i-ail bagata pardtii in flare, si, de
va fl asa, sa instiintama in ce vreme aa facutil una ca
aasta si pentru ce. Aducandil numitu mumbasirü pe arnan-
dood partile fata, si cetindu-sd, atatil jalba paraOloril, cata
vi luminata porunca tnnaltimil Tale, raspunse Neculae si
Ivanü bulucbasa, cu ai lora, ca, acesti numitii Barbula i
Stand stapaninda cu hrapire catava vreme, atata hotarulii
mosii Berestii, ce este alil altoril mosteni, cata si s[tan]-
j[eni] 400 din mosiia lor Ungurei, dupd moartea boerilora
Ungure, i catava movie dina hotarula Valeni, ce o sta-
paneste acumil dumnealui vamesa Neculae, nu s'aa fosta
suferita dumnealui Neculae vamesula, ci, luanda poruncd
domneasca a Marii Sale Alecsandru Ipsilanta Voevoda catre
dumnealora ispravnici acestui judeta i catre dumnealui ju-
decator[iula], ca, puinda de fata pe vechil[ula) dumnealui
152 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. EIMIONESCU-RIMNICEANII

cu mosteni otil Beresti, sä cerceteze si sä facd alegere, de

va fi trebuintä si cu boerdnasi, oranduiti in fata loculul.
Carefia porunci urrnindil, aril fi facuta dumnealor alegere
si izbränire... Amil cercetattl si pentru bätaia lor, si de
i-ail bägatil in fliard, care pärätif de totil tägaluira, si Ili
s'ail cerutil märturii sä aducd la judecatä pe insusI aceI
oameni ce jäluescil eI cd i-ail scos denti mänele loril, si
rdspunsärd cd n'ail märturii, dovedindu-sd cd i-ail bägatil
in ffiard un bulucbasa Hristea, pentru pricind de fuga ....
25. Milostiiti bojiil Io Costandinti Alexandru Ipsilanta
Voevodil i gospodinil davatil gospodstvami, ffinAcd, la ase-
zämäntulil ce s'ail fäcutil acumil, la luna lui Iulie, leatil 1804,
fäcdnda cercetare si bresleloril pentru acesta Diculil sina
NO cdpitanulil, otil Melia sä sudti Teleormana, arätändil
boieri asazämäntärI cd este feorulil (alb) mazdlu, si, dupd
oränduiald, cu cuviintä fiindil a sä asaza si elil la aceias1
oränduialä, ne-amil milostivitil Domniia Mea asupra-1, si
l-amil asAzatil la breasla boierinasiloril mazili, ca, purtändu-sil
dajdiia cea oränduitä de la Visteriie, sä fiie inpärtäsita de
milile ce dina vechime are aceastä breaslä, a scuti drepte
bucatele liff de dijmdritil i vindricl. Dreptil aceia i s'ail
datil previleghiu acesta ala Domnii Mele la mäna maI susti
numituluI, ca sd-I file spre adeverint.d.
Tolico pisah gospodstvami ; 1804, Avgust 1.
Monograma cu chinovar; pecete rotunda, coroana, armele amin-
duror terilor, initiale §i data: 1802. - insemnar de cancelarie.
26. Milostiiil bojiil Io Grigorie Dimitrie Ghica Voevodti
gospodaril zemle vlahiscoe. Fiindcd Dinulil Burculache ota
Rusi-de-Vede, sudil Teleormanti, prin sineturI domnesti ce
are la maini, sä afId in oränduiala postelniceiloril, precumil
s'ail vazutil trecutti in condica Divanuluf, de aceia mi-
lostivindu-ne si Domniia Mea, i-amil datil acestti domnescil
al nostru sinetil spre a i sä päzi si a i sa urma milde
domnesti ce santa coprinse In vechile lui seneturi; pentru
care poruncimii la toti cdt1 sä cuvine, sä cunoasteti pe maI
susa numitulil boerulil Domnii Mele de postelnicelil. I saamil
recehil gospodstvami. 824, Aprilie 4.
 DOCUMENTE COMUNICATE DE D. SIMIONESCU-RiMNICEANII 153

Mare pecete rotundä, cu steagurf, tuiur, tunurf, ghiulele §i data:

1822. - Monograrnä cu chinovar, semnatur de cancelarie.
27. FrAteascA dragoste,
Frate arhona logofete Grigorasce, imI sosi acumil intru
acesta ceasti porunca ispravnicatului ca sA mA dual la
dumnealorti cu toate catanele, si, luAnda si pa cAl[Arasii (?)
de la Podul Doamnei, 'Amid la dumnealorti dui:A poruncA ;
dumneata sA stif pricina, si, pAnA a mA intoarce la dum-
neata, iarA it'i trimiseiti aceste 4 catane care ese de rAndtl,
si, mergAndil cu dAnsi la cApitAriie, vei lua alVi, sA fie ne-
lipsiti de langa dumneata ; si mA rog cerceteazd de hoti,
&aril sA vor dovedi cine sArittl. Si rtimAiii al dumitale
frate: Tudor port. VläsciI; 813, Martie 4.
SA ef pe cApitanul de la Filisoanca, cu toate catanele,
sA fie langa dumneata la toate trebile.
 XII.

DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICA DIN IASI.

 1. 14 Septembre 6956 (1448). Petru-Vodd, pentru Marcu,
cdruial da uml sat anume Pance§tii la Obdrie - i una
prisacd la gura Racovii, anume a Fer§tinif prisacd, dina
hotar[uhl] tärguluI Vasluiului, i loca de moard pe Ra-
cova ..., pe hotar[ula] tdrguluI".
Traducere resumatä din 1804.
2. Hräldii, 4 Iulie 7030 (1522). tefan-Vodä, pentru Maxin
starostea §i fetele, Draghitd §i Marie i Marta, si rudele,
Anusca, Väsiiú, Cozma, Dodd, Lazor, Floare, Gherghina,
Crdstina, Neagula, Ilie, Trifoild, Neag§a (Arum), Fantd-
reanulti1 fml StaniI, Toader fml luf Bobina, Tripontit, Luica,
Ivanco, Onica, Danulü, Oane§, Sara, Cerna, Parasca, Ce-
find, Bura, Nastea.
Pergament. Pecete atirnata.
3. 7 Mart 7036 (1528). Petru-Vodd, pentru Tatea flica
lul Albul FarcovicI §i nepoata 61, Soffica, fata lui Ivanco
$tirbet, pentru Brane§ti, wsa taTa (= amindoud cuturile,
pdrtile). Pomenitd sotia (Kwkriurk) ILI)! Coste posadnic, fata
lui Pantecele (wKimgma), nepoata luí IIia Ceapicul.
Pergament.
4. Pe un desemn german de pe la 1550 (originalul la München):
Also reitten die Walachen und Muldauer so an des
turckischen Kaisers Hoff seinn, neben den Turcken.
Originalul în Kön. Kupferstich-Kabinett".
5. Iasi, 17 Maid 7103 (1595). Stefan-Voda, pentru md-
ndstirea Moldovita, dindu-I cloud mori In tirgul Baia, una
la miazdnoaptea (crk,k) tirgului, cealaltä la capul tirgului,

1 Fintineanul, cu rotacism.
158 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASt

si cu poverne, si cu sladnitd si cu patru poslusnicr, intd-

rite si de Petru, de Iancul Voevod. Vor fl scutiti poslusnicil
de cal de olac (KOHHM 'BA wnaK),, de podvoade, de jol-
dure, etc.
Slavon. Pecete mica, rupta.
Cocoranulil diac.
Resumat german in Wickenhauser, Moldawitza, Viena 1862, p.
95, No. 80. intreg, cu deosebiri, in Uricariul, XXIII, pp. 35-6.
6. 6 Iu lie '7110 (1602). ,Adecd eft, Iurasco Dracea, sta-
roste de Cernauti (kieptioRciaH)", märturiseste cd Mariica, fata
raposatuluI Pätrea Moisescul", a vindut ocina ei In satul
Le*stii luI Cracale (Kpaicarrkeit) starostelul si soOei sale
(MHCHTMHHH,H) Elena, drept 25 de taleff bdtuti (tom] Fix). Mar-
tuff: Bahrinü vatagil, Bobricil vatagil, Filcea diiacil, Ere-
miia soltuzil tlEpHWRCKYH H Clt Ill rniprAp" (= de Cernauti si
cu 12 ph-gar».
IscAleste starostele.
Cu oarecare deosebid, in Uricariul, XXIII, pp. 39-40.
7. Vasilie Soldanü, -amil fostil Jitniciarir, da mar-
turie pentru o vInzare de vie, care iaste In tarini la Vacota,
care ne-ail fostü noao dreapti cumpdrIturì de pdrintele
mieü, de Soldanil Vorniculti, de la fata lul Glodzu, du-
misale Ducal VistiarniculuI", pe 220 lel bdtutl". Marturi:
kind Prajascula Vorniculil celil Mare si Neculaiti Racovitä
Spdtariulti celti Mare si Neculahl Buhusü Medelniceruhl
celü Mare si Toderasco Prajascula &ail fostil Clucearil".
8. 30 Iulie 7136 (1628). Miron Barnovschi Moghila-Vodd,
cu rugaciunile Sf. Gheorghe si binecuvintarea lul Anastasie
Mitropolitul, luI Athanasie episcop de Roman, lul Dionisie
episcop de Raddittl, lui Mitrofan, episcop de Husi. Arml
miluitil si amil inchinatil o bisdricd din tdrguhl Vasluiului,
ci aceia biserica ail fostü schivirnisitä si o ail fácutil pre ia
rnAndstire niste oamen1 din Vasluiil, anume CIobanuhl
Milt]. Pantel si Oniuld si Mihdild, unde iaste hramulii Ador-
miriI pre-sfinteI Ndscdtoarel de Dumnezeil, cu mod pe IA-
rdulil Vasluiului si cu grddirii la fäntana Rduld si cu lo-
cuff de prisaci In obärsie BurtiI si la Timothei, cu poenI,-
 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORIa DIN LAO 159

acestia ama data si ama inehinata Domnie Mea la sfanta

manastire Zugrafa, unde iaste hramula sfantuluf si slavi-
tulut marelui mucenieti i purtatoriula de biruinta Gheor-
ghiie, cari iaste mnü sfantula munte alú Afthonula " Sa
pomeneasca familia lui si pre cari Dumnezeil me-aü da-
ruitü tit ai Domnii Meale".
Pecete mare. Iscälitura Boraleanului (uricarii1). Original. Tradu-
cere din 23 Mart 7287 (1779).
9. Iasi', 2 April 7138 (1630). Alexandru-Voda, flul luI
Radul, pentru CTAil M04168 MOHACTHp WT TIntr &wawa, EME
ECT pan& CTAA IrCilEHIA flpHCHOAKI1 ilL1131A, EHi ECT METOK AO
CTAA pop" AOONCKAP, MOHACTlip AHAAIA 3SIVAKA, M ECT gpam
CTI0 KEMIKOAVKLIKIHKA 1-106-kAOHOCU,A nwprTE (= sfinta ma-
1-1

nastire din tirgul Vasluiului, unde este hram sfinta Ador-

mire a Pururea-Fecioaiet Mariet, care este mitoc la Sf.
Muntele Atos, la manastirea ce se zice Zugraful, unde este
hram sfintul mucenic i purtator de biruinta Gheorghe],
o vie in fata (Ft% flpOTHR) tirgului Vasluiú (KacnSio), cu
cAmm i loc de crama (KpAAAE), HI EFIKWII 110AAKAA renApota
3A WKOA, Tp-hra KacnSio [-= care a fost dreapta domneasca,
de ocolul tirgulut Vasluia].
IscAlitura Domnulu. Pecete ruptá. PätraFo (uricaria).
10. 22 August -. ,,Ea, Dinga feorul i Sirbaneas[e], ni-
potul Tranoschi si a Baltisculuf din satu dina Baltestr , arata
ea a vindut ocina acolo, deriptu 7 capre cu idzI i deriptu
7 stopi i deriptu 9 chite de canep[a] si deriptu 2 earnest,
denainte lui Toadera Pitara i denaintia popeI Simionü
dina Moscuteani i dintri Sava pacuraria tija, i dintri
frate-sau Ursa si dintri Brustag (sic) tija, i dintri Drac-
sand tija, i dintri Cluta tija, i dintri Vasilii Baltiscu, si
dentri Toadera Neagoe din Ploscuteani, i dintri Stifanü
vatamana, i dintri Gligorii Curdasil de BädestI, i dintri
Zavola tija, i dintri Iona Clonsu tija, í dintri Dumitrasco
dinü Boseant, i dentri Damiiana dinü Topliceant, i dintri
Buru dina Ploscuteani, i dintru tool poporula dinO satu
dina Ploscuteanl, ca sa-I hii lut ucina i feurilora saf si
nepotilura sat i trenepotilura sat in veace".
160 DIN ACTELE EXPIISE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASI

11. Cum ail vinitd cu cinstitA carte MAriel* Sale lui Vodd
popa MirAutA la noI, nepotuld luI CalotA, sA alegernd o
partea de ocinA dinü satil dinü SAcoianI; did nof amil
mArsu $i atria strAnsu oamenI bunI ding satù $i cliff.' me-
giia$1, anume Irimiia Varnavd $i Iona$co $i Codzea $i
Gheatiu $i Vasilie Homa $i Gligorie a Sorici $i Tanasie
Frendzea $i Do mitra$co Varna vii $iTofand lanbasti $i Cozma,
si duprenü prend gord migiia$1 s'ad tAmplatd Sava dinü
Once$ti $i Miftodie dind RomAne$$U, $i acea parte ad alesü,
$i pAmAnturile anorne: dol plo$$tecl la vaale pre längA
olaltd $i unü pAmAntu prind piairol gropier, pre MO und
pAmAntu a Be$ealiei, $i unü pAmAntu dint"' Mintitealele,
pre lAngA hotarid, $i und parnAntu de suptu Dzernewti pre
langA a lui RAnbasd, $i und pämäntu dind lungile ceale maare,
ald triele de la hotard, $i und pämäntu dint' ogoreale, $i
und pAinAntu dreptu caasa Oatului, ca sA sA. $tie.
VA leatti 7160 [1651], Noemv[rie] 13 dni.
Erimi Var : am scAlitd.
Mai mid robie Marie Sale lui VodA : Enachi $i Viteld .
PecetI cu fun]. (aceiasi serveste de tre orI).
Cu deosebiri, in Uricariul, XXIII, p. 233.
12. Ia$1, 20 Iunie 7170 (1662). Istratie Dabija-VodA,
pentru Luca ce ad fostd pArcAlabii", cu zapise $i de la
David de CAlmAtuianI, Panhilie, Vlasie de Hu$1, tefand
Papucil, $i un act iscAlit, Intre altiI, de Panhilie Iarali,
Gavrilitä ce ad fostd CApitand $i Goga ce ad fostil Comisil
$i Gavrilcea CA pitanü de Orheid $i cu Ursula hotnogd
0 Stefand fratele Arma$ulul celuI mare", pentru Har-
tenie $i cu femeaie sa Ioana, fata HaritoneI, nepoata lui
Ghiorghi TampAd". Alt act, de la preutif ceI domne$tI de
trAg de LApu$ria, anume popa Tirond $i diiaconuld Trischii
$i popa Iona$co de Cucuial. $i Zlharca Orcovnicd $i Stefanü
Paguld iuzba$ia $i Vasilie Cogilnianuld diiacd $i. CArAi-
main."' dind , .. $i Davidd de acolea $i Toaderd de acolea",
pentru Vinzare de pdmint de care Nazariia fata Caza-
cului, nepoata FrAei de $opArliani"dereptil unü calf' pre-
tuitil dereptd treldzecl de lei". Alt act de la Friteid hot-
 DLN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASI 161

nogult si Melentie stegara si Todorascu de $opärleani si

Costantind Cerchezula ce ail fosta Stolnica si Vasilie Cal- '
mdtuianula si Davidil si Stefand Papucti si Panhilie si
Toaderil feUgulü Iorgdi si Vasilie CogilniCanil, diiacii,
scris cu mina WI."
Pecete mare. ruptä. Corlatii (uricariii).
Pe V°: Patrasco Danovici treti Logofatil.
13. Iasi, 25 Decembre 7178 (1669). Toderasco lordachi
biva Spät[ariti] si Dumitrasco Waal fiorulti lui Simionil
Mälal ce'ti fosta Visternicil, nepotl lui Cost[e] Bu&)cti ce'il
fosta Vornicti", \rind pdmint la ,,Gdodzeni, ce-i in Tanutulti
Sorocii, cu vecira si cu totti vinitulti", luI Die Sturdzea
Marele Stolnica", penfru 200 de lei 'brauti. Fusese a dumi-
sale luI Motocil ce ne 'il fosta noad vara premare, iara,
dupd moarte luI Motoca, neavändil cuconi, luat-ama noI
ocinele carele ail fostu de pre BuOcil si le 'mg inpärtitil
cu -yard noasträ, cu Doamna Rocsanda". Marturi: Ursachie
Vel Vist[ierid], Lupasco Vel Jicniceril, Rosca, Irimica,
Romanü, Vornicl de Poarta.
Iscáliturt - Cu gre§eli mall, in Uricariul, XX[II, pp. 260-1.
14. Antioh Costantin-Vodd da lui Mihälachi RacoVitä
Spätar[iti] o bucatd de locil dinil hotarulil tärgului Vasluiu-
lui",delimitatd de Vornicul de Poartit Stefan Pilat. Hotarula
sä incepe din(' hotarulil Mdriseanilorti in gos, pre muchia
dialuluI, pe de supra Bärladului, pan la un drumusora
dreptil in muchia di-asupra rädiuldi lui Vodd: s'aa pusil
stalpu de piiatra, si di-acolo la valia, pe rapt, pen riad, peste
vale dialif si la dial pe o välcia, pe din gosil de ulmi, si
canti gosil, spre Rasarita, dreptil desupra, in dialil, langa
drumulil ce mergie pe la movild, s'ail pus stälpil de piiatra ;
de la movild in susil, uml rändil de pämänturi, si de acolo
la vale spre rdsdrita si canil gosa, in maluhl VaslufuluI,
la nistea spini intr'o MO, si de acolo peste sis si canti
gost peste Vaslui, pe din gosti de una colaca, si di-acolo
cant"' gosa in muchia dialulul stalpu de piiatra di-asupra
vizuniloril, si di-acolea spre rdsäritil la vale, peste vale
Bustii, dreptil la diala, pentl capurti poiarii ce-i in vie dom-
11992. Vol. XVI. H
162 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASI

niasca din psi', $i di-acolo dreptd la groapa nebunului, in

raspäntie drumulul, desupra vii$oarelord : langa groapa
s'ati facut i buorti intr'una stejard ; i di-acolia pe muchia
dialului In gosti pAnd Ind drumulti oddilord, i di-acolia
dreptil la vale spre räsarita, penil päduria, peste funduld
\rail lui Bätnarti, la poiana lui MihaI Ungurultl, in capulti
poiani diriú gosü, stälpti de piiatrd i buora lntrama ste-
jard ; i di-acolo dreptil la vale, spre Rästirita, ri costi$a
de spre Apusti, inteun piscu stälpu de piiaträ, si dreptil
la vale, peste vale Dodestilora, i di-acolo dreptd la dialti
pe la ni$te ulmI, in muche diialului, stälpu de piiaträ längi
drumu, di-asupra prisaci Burghiale$tilorti, unde sa in-
preund hotarulti targului Vasluiului i cu a Burghiale$-
tilorü U Ias, 7205 [1696], Sept[emvrie] 28."
Pecete octogonalä.
15. Pe o carte bisericeasca:
T6 itap6v iipt.ipunat eig T6:c; zaipag Toa %Cam-ilk ijyoup.6voo
¡V TiO KOICCp ltapec To5 64rtikoTciT011 7.cd aûosgeas6.7ou c68-iytoo
netcrtIq MoMoAocyjag, xopíoo xop[ou loivvou Ntzokioo 'AX.savSpoo
Bos6Clact, &c cmv8popig 41,65, KcoctotvrEvoo, Tot-) Tpcy.p.serntoti rîç
ergripArtito;- Too Cartea de fatä se däruie$te in minile
luI Ezechiil egumenul de la Copal de cdtre prea-innalt.atul
pi prea-nobilul Domn a toatä Moldovlachia, domnul domn
Io Nicolae Alexandru Voevod, cu cheltuiala mea, Cons-
stantin grämdticul innältimil Sale.]
Pentru biserica Sf. Atanasie de la Copoil, v. vol. XV.
16. Pe un portret al protopopuluf Lazar Asachi:
Lazar Asachi, întIulú prot[opop] Hotinului $i a toatd
raeoa ; 1790.
in mina tine o diploma de la impäratul losif, care-I numise, pe
vremea ocupatiei austriace.
17. C. 1800. Pe o icoana:
Pomene$te, Domne, pre roaba ta, Zmaranda Cogalniceni.
Märitata la 22 Februar 1780 cu Ioan fmi Stolniculul Constantin
Kogälniceanu; e mama lui: Ilie si bunica, lui Mihail Kogälniceanu.
V. vol. III, p. 66. Alta Smaranda, p. 66.
18. 21 Decembre 1805. Alexandru Moruzi-Vodd. Costache
 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN Iii.$t 163

Ghica biv Vel Logofat al Teril-de-Jos aratd un hrisov din

9 April 1795, de la Mihaf Sutu, ,,de danie dumisale targula
Vasluiului, cu tota locula de prina prejura, ce sä va do-
vedi cd iaste nedatil altora mal de innainte, pen tru a du-
mi§ale credit-la:lase slujbe 6-ail facuta tdrii si Domnilora,
cumil pre largu aratti hrisovulil acesta" ; altul, din 9 August
1796, de la egurnenul Serafim de Dobrovat, p HMI care
scrisoare asa sä cuprinde ca, avandu mänästirea unti vada
de moara pe apa Vasluiului, la targula Vasluiului, si cu alte
locuri acold prina pregura, care prina ispisoacele luminatilora
Domni sd aratd, adicd gradinele de la Fantana Raulii si locu-
rile de prisäci ce sinta la obärsiia Bustii, si, acestea nefiindu
cu vre una folosü mänästiril, de la o vremi, de candu nici
moara nu sd afla, ati fäcuta schimbu cu dumnealui Logo-
fatulii, spre folosula sfintei mändstiri, adica dat-ati dumisale
Logofatului acesta vada de moara pe apa Vasluiului...,
iara dumnealui Logofätula ail data la sfänta mänästire in lo-
cula acestora una clugheana in Tärgultl-de-gosil, in EsI, cu lo-
culti el si patru pogoane de vie la Husl, ce simta tota inteo
ograda cu alte vii a mänästirif". A rata si act din 1805, de la
epitropil Sf. Spiridon : Nictarie de Sarde, Iordachi Cantacu-
zino biv Vel Logofdt, Sandu Vladicd Sturza Hatman, Grigore
Sturza Vistier : aasta mänästire a Sfäntului Spiridonti
ail dat dumisale Logofdtului totil locula inpregurulil tär-
gului. dumisale Vasluiula, cata 1-ati avutil danie, cu hri-
soave domnesti, manastirea Precista dina Romana, ci iaste
mitohil si inchinatä mänästirii acestiia, afara de locurile ce
sinta ale altora, cu osdbite hrisoave, si dumnealui Logo-
Wulf."' aa data sfintei mänästiri pentru mosiia aratatd o
mosie si gumätate la Tanutula Orheiului ..., din mosiia Poh-
ribenii ..., din rnosiia Sulenil..., care partl si dumnealui
le-ail avutil luate iardsi cu schimbu de la fliula dumisale
Alexandru Ghica biva Vela Spat[aria], iarü dumnealui
Spatariula le-ail a vutil zdstri de la socz-ulti Ma, dumnealui
Grigorie Sturza Vela Visternica". - Intarire.
Iscalitura domneasa Pergament.
164 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICA, DIN ust

19. 'Icoávv-flç ExmloÄrixo; 'AX4rivapou lialÄt0x71 Bos66Sots, iÄitp

esoti 1606vr7lç xcti ilistabv Ec't371 Moact6fccg.
At' 3aov i¡ 6urctÄv 6"6-kov oirspir ri,) davrcx-Ta pÁiw
fisirLap[ch %oal.J.Fws] ,-coss6cir) aXa)4, o' pviv 6a13obv
ini ?. b' iv 64 rizipx7,¡ ózo5 atcopi.cmOsv, ati ro =Ono; -ipt.ciiv
ct;')Oivrritoti iyypicpoo rtpiivr.sg as, ltoivvyi Iteov, irtrpirolisv rby PaO-
n.6%, ç liotzapvrtVotg. T.i;} )3' qouvEoo 1819.
S'aa trecut la condica, Visterie.
Acest act, scris de insäsi mina lui Scarlat-Vodä Callimachi, anunta
lui Ioan Sion, care a fost din tineretä in Vistieria noasträ dom-
neascd" si are purtärl bune, numirea ca Paharnic.
20. Proclamatia generalului Wittgenstein.
Locuitorilorti Moldavief i Valahiei. Dupa prea-înnalta
a imparätestii Sale Mariril poruncd, et' intru in tara voastrd
cu armiia incredintatd ocirmuirii meale, etc. 1828, 25 Aprilie.
yadul lui Isac. - Tipdrit.
21. 28 Septembre 1828. Vistieriia cnejiei Moldavia S'ail
dat cartea VistierieI slujbasilor vadrarl de la Tinutul 141,
podgoria Tomestii, ca, dupd cuprinder ea ponturilor in jos
insämnate, sä aibd a stringe baniI slujbei vadrarituluI de la
toti acei supusi acestii p1at1.4
1. Boierif veliti, clerul innalt, gupinesdle valuve ce li vor
fi fost boeril pan& la aastd rinduiald, asäminea i carif
nu s'aü Intimplat a sd cinsti cu nurne de boerie i sant
din neamurile ceale stiute i alesd.", sint scutiti, dupa
hotdrirea obstescului hrisov ce iaste".
2. Mandstirile i schiturile supuse MitropolieI i episcopiilor
piparninteniI" cu hrisoave leguite de miluire" vor fi scutitI
orI pe toatd suma, saü pe sumä hotäritd. Mänästirile in-
chinate nu dati de la roada data in vinzare", dacd ati
hrisoave, dar vor da cumpärdtoril drepti baniI vadrdri-
tulul pe suma ce vor avea", rämiind scutit vinul pentru
trebuinta monastirilor". Astfel i CCI cu ncärt1 gospod de
miluire .. cu nutue de capitani. polcovnicI, postelniceI,
de neamuri i ertatl," . Precum si vinul de dijmd de pe
moiile st[i]ntei Mitropolii si a episcopid Husdi, a monastirif
SocoliI, uncle iaste scoala cliricilor i aptesprezece po-
 DIN ACTELE EXPUSE LA. EXPOSITIA. ISTORICI DIN IAÍ 165

goane vie ce va avea dreapte a sale monastirea Socola ...

Asaminea si monastirea Neamtul i Seoul, monastirea Aga-
piia si Varaticul, uncle lacuesc calugaritile" nu dail 'lief de
la vinul ce vor stringe de milostenie". Precum si mo-
nastirea Sf[a]ntuluI Spiridon din Iasi, unde iaste Spitalul, i
Precista din Roman, si Prorocul Samuil din Focsanl, cu
celealte mitoace ale acestiia monastiri, dupa cum si mo-
nastirea Doljästii de la TinutulRomanuldf..., iar monastirea
Risca sa scuteasca numai vinul ce va esi din optsprezace
pogoane vie, drepte a sale.
3. Logofetil i diecii de Vistierie, aiît cel ce sa afla in
slujba si s'ati aflat, dar si casile lor", nu dad ramie. A sa-
minea si diecif de Divan, capitaniI de darabani si Vel Ca-
pitan hatmanesc, si fiind, si nefiind in slujba.
4. Vornicii de Poarta, porusnicul hatmanesc, polcovnic
agiesc si condicariul temnitei numai in end vreme vor fi
in slujba.
5. Radicaturile obitnuite de a sa face in toti anii de
catra Visterie la locurile cuviinamsa, sa fie numai pana
la treizaci si sasa mil' vedre, precum s'atl obinuit, dindu-sa
ravasile Vistieriei la cel cu radecaturile, care le vor tinea
vadraril In sama, afara de suma cumparaturif, iara pe ce
vor avea maI mult, sa plateasca vadrarit . . . $i, de vor
avea maI putin suma de cit sa va face radecatura, sa
nu poata a cere de la vadrarl plata pe ace lipsa, ce sd
scuteascd numaf pe ce va avea.
6. Banil vadraritului sa vor lua cat zaci bani noi de
vadra de la totl parninteanif ce sint supusi a plati vadrarit,
adeca: opt bani vechi leguiti a Vistieriei si bänutul cutiel,
care fac noao bani, si un ban a miliI, dupa vechea obi&
nuinta, care iaste a Casat rasurilor, unde alcatuesc acel ho-
taritl zace bani noI de vadra.
7. Toth' acei ce ail vii: aicea in tara, ori de ce stare vor
fi, pentru tit vin vor vinde ori la cine, vor plati vadra-
ritul vinzatorii, precum platesc totI acei ce sint supusi a
plati vadrarit ; asaminea si pe vinul ce vor trece preste ho-
tar, din a stinga Prutului si in Bucovina, vor lua vadraril
166 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IA§I

drepti banii vadrarituluI, ori de ce stare va fi stapinul vi-

nului, socotindu-sä ca acel vindut."
8. Strainii cu vii vor plati vadrarit dupa vechea obi-
nuinta cate doisprezece bani vechI de toata vadra, ne-
suparindu-sä cu luarea a doi lei de pogon". Vinul importat
va plati tot cite dodsprezece ban! vechi pe vadra, dupa
urmarea de mal nainte; care vin, fiindca vine rinduri, in-
tärzainducsa $i dupa stringerea vadraritulul, aü voe vä-
drarii pant]. la $asä a lunil luf Dechemvrie a vadi äri pe
acel vin, iarä vinul ce sa va aduce de la Niculital, i Nico-
poli, i Sästov, va pläti vadrärit numai cate patru bani vechi
de vadra, dupa vechiul obiceiD, care obiftiuesc a treace
pe la Galati, - cuvinindu-sä vadrarilor de Covurluiü acel va-
drarit si urmind a-1 stringe pana la sfirsitul lui Fevruarie,
dupa cum s'a6 obienuit, afara numai de sudetii rusästI si
austriecesti, carif, $i de vor aduce acest feliü de vinatä, n'ail
sä sä supere cu plata vadraritului. Gälätänil insä ce aduc
cite un poloboc de vin de piste Dunarea, pentru casile lor, pe
acel vin vor pläti iaräsi cate patru barif vechi de vadra,
iard, aducind mai mult, pentru negutatoriia lor, vor plati
cate doisprezece bani vechi de vadra.
9. Vadraril ail sä masoare vinul fiestecaruia cu cotul ce
s'aill dat din Vistierie, infierat cu bourul tärii, ferindu-sa
de tot felul de asuprire ce sa obinuisä a sa urma
de catra vadrarl in masuratoarea vasilor, precum si in
priimirea banilor ; in rava$ele de drum ce vor slobozi
vadrarii la cei ce platesc vadrarit, datori sä fie a treace, pe
linga suma vedrilor, $i suma banilor ce vor lua de la fie$te-
care, si pe aceale räva$e de drum vor lua cate zace parale,
iard pe tidulile ce urmeaza a sä lipi la fundul vasilor, cite
cinci parale de fiestecare tidulä, si mai mult niciun ban, -
aasta hotarindu-sa numai ca sa lipsasca cu totul jafurile
ce ail urmat din vreme in vreme, supt nume de plata ra-
vasilor de drum si a tidulilor, precum si luarea vinului
ce sä ob itnuisä a sä trage cu tidva din casä, - stiind hotärit
slujbasil cd, dupa hotarirea data, tot acel vadrariii, oil* de
ce stare va fi, care va indräzni a trece piste cuprinderea
 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN Iii*I 167

ponturilor, intru cit de putin, si sa va pleca a urrna cata-

hrisis de ma'. nainte, va cadea in urgie, fara a sä putea
Indrepta. Asäminea si pe poama ce-s vor aduce acel cu
viile in Iasi prin cofe pentru casile lor, sa nu sä ia nicio
plata, nid sa sa opreasca de card vddrarii de Iasi.
10. Din cei ce nu plätesc vddrärit, nimine sa nu cutezd
a numi vinul celor ce plätesc pe numele sail, - spre pdgu-
birea Vistieriei, cdci, nu numai pe drept vinul lui sa va
lua vadrarit, ca si de la acei ce sint supusi vadräritului,
dar si vinul acela iconomisit pe numele Mil stl va lua
pe socoteala fisculut. Asämine sä nu fie volnic nimine dintru
acei ce platesc vddrärit all rädica vinul de pe loc, pand
nu va pläti banii vadräritului.
11. Afara de suma cumpäräturii, sä aibd a da vadrarii de
la sine, pentru Casa rasurilor, analoghion la zdce unul, si cite
un ban noti de toata vadra, banul milii, ce iaste pomenit
in cuprinderea pontului al sasile, dupa vechea obiftwinta
si hotärirea hrisovului ce iaste.
12. Asäminea ail sä mai dea vadrariI de la sine, afard de
suma cumpäräturii, si la cutia mililor cate doaozdei bani
noi de suta de vedre, intru armarea de mai innainte, pre-
cum si la pontul al sasilea sä cuprinde.
13. Avaeturile din vechi sint leguite prin ponturile sluj-
bei vadraritului, adeca avaetul dumisale Vel Logofdt de
Tara-de-jos, cite Mee lei la cinci sute lei, si a Casif dof-
torilor, cite cinci lei la cinci sute lei, cum si toate celealte
obi&luite avaeturi, a sä da din slujba aasta, la locurile
insamnate mai jos, sint indatoriti cumpardtorii a le da de la
sine, afarä de surna cumparaturii.
Adecä:
Lef dum. Vel Vist.
dum. Logofatul de Vistierie.
dum. Samisul de Vistierie.
dum. Samisul Casii rasurilor.
. dum. Ecstractieriul Vistieriei.
.
, 2 V ist.
, 3 Vist.
168 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ESTOP IC.A. DIN IA§I

Lei Cutiia mililor.

Diecilor de Vistierie.
Diacul strIngatorid.
Casa cismelilor.
Adeca zeci mii patru sute lei.
Asäminea si avaetul posturilor care acum au sä aflä in
lucrare, vor da vddraril de la sine, afard de suma cumpd-
raturif, ca sd sä altitureze cdtra suma banilor Vistieriei.
Adecd :
Dum. Vel Post[elnic].
,, Vel Camaras.
,, Vel Gramatic.
,, Lucrätoriul de condica turcesc.
,, 2 Camaras.
,, 2 Gramatic.
Adecd cinci mii sasd sute lei.
14. Banii Vistieriei, inpreund cu analogon la zAci unul,
i banul milii, ce iaste a Casif rasurilor, si bänutul cutiel
rnililor sä indatoresc cumpdrätoril slujbei anuluI urrnatoriti
a-I raspunde intru acest chip ; adecd : o a treia parte din
toatä suma, ce va alcdtui bang' Vistieriei, cu celeaalte
analoghii, sd-I rdspundd Inpreunä cu toate avaeturile in.-
nainte, la vinzarea slujbei, cind vor lua ponturile, fard nici-
o pricinuire. lard celeaalte doao pärti de ban!, In doao va-
deale, adeca o parte 'la 30 zile de la vinzarea slujbei, si
ceiaaltä parte, tot istovul banilor, dupa cinzaci zile de la
vinzarea slujbei la cochil vechl, istovind top bani, atit a
Vistieriei, cum si celealte analoghii, in vadele, si rinduiala
mai sus ardtatd. Pentru care datori sint dumnealor cum-
pärätorii a siguripsi Vistieriia cu chezes sigur platnic,
pentru top banii, la vadelile insemnate, si negresit, la sir--
garea al treilea, sä infAtosazi pe chezes, ca sd fie stiut cind
sä va face hareul, cad in alt chip nu sä poate sfirsi me-
zatul.
15. Orice rämäsituri vor ardta vddrärii, sä nu li sa tie
in sama, ce top banii sd-I pläteascd la Vistierie, pe suma
cumpäräturii. lard ajutoriü si zapcii trebuinosl sti li sd
 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSITIA ISTORICI DIN IASt 169

{lea spre inplinirea rärnäsiturilor ce vor avea, precum si,

1-Ice pricinä de scadere sail alta inpotrivire sa va in-
timpla, urmeaza pe sama cumpärätorilor, nefiind slobozi
a cere vre o scadere. pentru aasta, färä a sä putea in-
drepta, la plata Ostiurilor, cti ail rämasituri la cumpärätorif
(le TinuturI sail de podgoril.`
Tipärit.

22. Grigore Ghica-Vodd cdtre sora sa, d-na Elena

,Win.
Répondre ce 28 juin (10 juil.), 57.
Chat. du Mé, 20 juin 1857.
Ma bien-aimée sceur,
Il y a peu de jours que je suis de retour de Vichy. A peine
arrive, j'ai &tit A Constantin ' de faire un emprunt A la
Banque Nationale et de te payer intégralement la somme
que je te dois. Je commence enfin A m'apercevoir que tu
me bernes et que tu n'as jamais eu l'intention sérieuse de
venir me voir au Mee. C'est cruel de ta part d'agir ainsi
envers moi, qui t'aime tant. Quitte done ton Vassloui pour
quelques mois, viens un peu te retremper en France, voir
Paris et ses beaux environs. Si tu attends que tes affaires
finissent, tu te trompes fort : jamais elles ne finissent en
Moldavie, oil l'esprit de chicane est A l'ordre du jour ; elles
y augmentent, au contraire, et se perpétuent A l'infini. Qui
terre a, guerre a en Moldavie. C'est connu.
Nous nous portons tous bien, et t'aimons d'ame et de
cceur. Écris-nous souvent, puisque tu fais la méchante et
ne veux pas venir nous voir.
Nous t'embrassons, ainsi que tes enfants chéris.
Je suis
ton dévoué frere
Gr. Ghyka.

1 Fiul fostuluf Domn, ce se afla in Iasi.

170 DIN ACTELE EXPUSE LA EXPOSMA ISTORIC1 DDT IA0

23. Profesorul i scriitorul J. A. Vaillant cdtre

doamna Elena $ubin.
Madame,
C'est dans le plus profond désespoir que je vous ap-
prends la mort de votre excellent frere et de mon ex-
cellent ami, le prince Gregoire A. Ghyka ; malgre toutes
les consolations et tous les encouragements que lui ont
prodigués son épouse et moi, il s'est brlé la cervelle A
8 h. du jour, il y a un instant. Nous pleurons tous.
Adieu, et qu'il vous soutienne dans votre affliction.
Je vous salue:
[Mardi, 24 aocit 1857 '.]
Vaillant.

Din hirtiile lui Mihal Kogálniceanu.

1.

Grigore Alexandru Ghica, viitorul Domn, cdire

Mihai KoOlniceanu.
Marginéni, 26 juillet [1848].
Mon cher ami. Par votre lettre du 22 juillet vous m'an-
noncez que l'opinion de quelques-uns serait que les boyards
n'ont rien fait que soutenir les 35 articles qui sont conformes
aux principes reglementaires et par consequent émina-
ment (sic) aristocratiques, tandis que les Valaques ont
abordés (sic) franchement la question des réformes ra-
dicales dont ils voulaient doter leur pays; plus que dans
toutes nos petitions, mémoires, etc., nous nous sommes
bornés A attaquer rien que les abus de Michel Stourdza,
sans faire aucune mention des institutions libérales qui sont
indispensables au pays. Je commencerai d'abord par vous
rappeler que, lorsque les boyards firent la demande des
35 articles au prince, personne en Valachie ne songeait
1 Vezt D. A. i D. C. Sturdza, Acte i documente relative la istoria
renaVerit Romania, V, p. 499 §i urm.
 DIN HIRTIILE IAA MDIAI KOGALRICEANU 171

A une constitution, qui flit basee sur des principes radicaux,

et que ce sont encore les Moldaves, qui, par cette mani-
festation, donnerent l'éveil aux Valaques. Si les Moldaves
avaient réussi alors en adaptant des mesures mieux com-
binées et plus énergiques, évidemment que ce serait nous
qui aurions proclames (sic) plus tard ces principes libé-
raux, sans nous laisser devancer par les Valaques. Apres
avoir échoué dans leur combinaison, les Moldaves, igno-
rant ce qui se passait en Valachie, ne pouvaient, ni ne
devaient suivre d'autre voie que celle que nous appel-
lons (sic) légale, en attaquant l'administration vicieuse de
M. Stourdza, qui seule pouvait apres coup justifier la ma-
nifestation du 29 mars. Lorsque plus tard les événements
de la Valachie éclaterent, nous &ions déja lances dans
cette orniere, les commissaires impériaux étaient sur les
lieux, et la nouvelle nous était parvenue le jour méme de
la presentation chez Talat-Effendi. Vous conviendriez donc
qu'il était déjA trop tard pour agir en sens inverse. En-
suite le cholera vint fondre sur nous, tout le monde se
dispersa, et, bien peu de jours aprés, les troupes russes en-
vahirent le territoire. Voyons si depuis lors nous étions A
méme d'agir. La ville étant déserte, la majeure partie des
boyards étant confines sur leurs terres, le petit nombre de
ceux qui étaient libres ne pouvaient pas agir comme vous
l'entendez, faute d'éléments nécessaires, faute de l'unité
d'idées et d'action. lls se sont hâtés de faire ce qu'ils ont
pu faire dans cette circonstance en se référant A Soliman-
Pacha. Mais, pour mieux juger de la situation de notre
cause, qui, toute juste et légale qu'elle est, n'en est pas
moins compromise, l'oyez (sic) comment M. Stourdza vient
de traiter Bogdan pour avoir osé are le porteur de notre
supplique A Soliman-Pacha. Il le fit déporter A Matzin, A.
la barbe des Turcs. Evidemment que nous jouons de
malheur ; tous les pouvoirs sont entendus pour nous per-
sécuter ; rien ne nous réussit, tout nous est refuse. Ajoutez
A tout cela que les Turcs ont declares (sic) vouloir re-
tablir le Reglement en Valachie et en supprimer le chap. I.
172 DIN IIIIITIILE LTA MIHAl KOGILNICEAITU

Par consequent, on veut méme attaquer le principe électif,

ce qui aménera, n'en doutez pas, aussi l'abolition de la
Chambre des deputes. Adieu donc au suffrage universe],
voir mérne le suffrage indirect A deux degrés ; adieu A. toutes
les illusions des Valaques, qui tombent dans le royaume
des chiméres. En presence de pareils faits, qui sont en
cours d'exécution, vous me dites d'user de notre droit
d'indépendance pour faire une declaration solennelle, afin
de montrer le bien que nous avons voulu faire au pays, etc.
Mais permettez-moi de vous observer que, vu l'état actuel de
choses, vous ne trouverez pas cinq signatures pour apposer
A cet acte, qui, selon moi, est fort inutile et préjudiciable
mérne A la cause ; car une declaration pareille ne débaras-
serait pas le pays des troupes russo-turques, mais con-
tribuerait, au contraire, A y prolonger leur séjour.
J'approuve votre profession de foi en matiere politique;
je desire com me vous que les progrès du siècle s'intro-
duisent dans notre pays, mais, pour gulls arrivent un
jour, il faudrait que nous ne fussions pas sous tutelle, il fau-
drait que nous ayons la liberté d'action, qui malheureu-
sement nous est refusée. Ces quelques personnes qui bla-
guent aujourd'hui contre nous, sont des gens qui ont tourne
toute leur vie dans un cercle vicieux et qui, écrasés par
les difficultés qui se présentent, et n'ayant pas la force
normale pour les combattre, s'en prennent aux soit (sic)
disant aristocrates du pays pour leur imputer A tort les
malheurs qui nous menacent. Ne faites pas d'attention A
leurs clameurs et persuadez-vous bien que, si aujourd'hui
ils censurent nos actes, c'est qu'ils projettent MA une
defection, qu'ils voudraient colorer des quelques motifs spé-
ciaux. J'accepte ces barbotteurs de la masse (comme vous
l'appelez), car, la masse étant guidée par son bon sens,
qui est tout instinct, et, pas du tout passionné, juge les
difficultés qui nos entourent, et nous sera toujours attachée.
Personne ne s'est réuni A Krivesty, A cause de ces dernières
nouvelles ; il ne nous reste plus rien A faire que d'attendre
que les évènements se dessinent mieux. Je vous avoue
 DIN HIRTULE LIA MIHAi KOGALNICEAND 173

que j'ai perdu mon latin et que je ne puis rien comprendre

A tout ce qui se passe chez vous. Donnez-m'en la solution
si vous pouvez.
Tout A. vous: Ghyka.
Dans peu de jours, j'irai vous voir.

IL
Mihai Kogalniceanu catre Grigore Alexandra Ghica.
Ce 1 août [1848].
A peine étiez-vous parti, mon cher Monsieur Ghyka,
que le courrier de Jassi est arrive. On écrit A Giers que
la note-manifeste adressée aux Puissances de la part de
la Russie est dans ce sens. L'empereur ne &sire nullement
un agrandissement de territoire, mais il &sire A ce que
ordre et la tranquillité soient rétablies dans les Principau-
tés ; il explique les raisons et les droits de l'occupation ar_
mée, qui, du reste, ne durera que trois mois. Le prince
est très content, comptant sur la reconciliation des biais (?).
Votre père a été voir Duhamel au moment où il écrivait
le courrier. Duhamel a adressé au prince une note très-
forte au sujet des terres de Neamtzo, affermées par le
beyzadé Gregoire [Stourdzal, menaçant qu'en cas de re-
fus, il s'adresserait A l'empereur, qui ne voit pas déjá de
bon ce i 1 le beyzade, et d'autres pareiles compliments. Copie
de la note a été adressée A l'abbé. Quant aux nouvelles
que j'ai reçues directement, je vous les envoie toutes en
original, avec prière de me les renvoyer. Remarquez, je
vous prie, les bons conseils de mon pére. Demain ou
après-demain je passerai la frontière. S'il m'est permis de
vous donner un conseil, permettez-moi de vous engager
A aller el jassi. Tout le monde s'y débande. Il faut ranimer
l'esprit public. Je vous envoie aussi quelques extraits du
Constitutionnel", que je vous prie de me renvoyer quand
vous les aurez lus.
7411 DIN HIRTIILE LTA MIHAI KOGÁLNICEANU

2 aot matin.
J'avais fini hier soir de vous écrire et je me proposais
de vous envoyer ce matin le paquet, lorsque cette nuit je
fus reveille par deux moines de Neamtzo qui venaient
m'apporter la lettre adressée A l'abbé par l'a (sic). Elle
est faite deux jours après la note du general Duhamel, et
appuyée par Cosmitza et le directeur de la Cour, Skeletti.
Je vous envoie une copie. L'abbé est decide A bailer les
voiles. Il répond tout le contraire de ce qu'on lui demande,
et le remercie pour son nouveau vekil. Giers va aujourd'hui
A Neamtzo pour donner une bonne lavade aux envoyés
de S. A. Ce sera très dr6le la scene qui aura lieu entre
Mr Cosmitza, charge d'une mission du Prince, et Mr Giers,
chargé d'une mission du délégué de l'empereur. Vous
pouvez garder copie de la lettre de l'empereur, pour la
montrer aux amis et connaissances. Voila tout ce que je
sais. En attendant, je suis comme toujours
Votre tout-dévoué
Kogalniceano.
Rosetti n'a pas envoyé des lettres en question ; tâchez
de mettre la main dessus.
Giers est chargé d'annoncer officiellement au couvent de
Neamtzo que quand mérne la protection russe ne man-
quera pas a cette communauté. Pour le moment, la scene
de Neamtzo fera une assez bonne impression dans le pays,
et Stourdza en crevera de &pit.

Grigore Alexandra Ghica cdtre Mihai Kogdlniceanu.

Yassi, le 13 octobre 1848.
Mon cher ami. Je ne vous ai pas crit depuis quelque
temps, n'ayant rien de saillant A vous communiquer. Si-
lence complet de Constantinople, rien de nouveau de Bu-
carest. Avant quinze jours on annoncait l'arrivée de
Fouate (sic)-Effendi, actuellement on n'en parle plus ; il
 MN BiRTIILE LTA MIHAÍ KOGILNICEA NU 175

parait qu'on vous traite en vrais parias. Les Valaques, qui

ont fait une revolution et ont combattu contre les Turcs,
sont cent fois mieux traités que vous autres. Ils ont été
amnistiés pour la plupart ; les plus coupables, envoyés
de leur pays; quant A nous, qui avons demande le main-
tien du Réglement, on nous abandonne A la vindicte
du prince, qui nous confine A nos terres et nous traque
comme des bettes (sic) infAmes. Que penser de tout ceci?
Je vous le demande â vous.
Donnez-moi des details sur les évenements de Vienne,
qui nous intéressent beaucoup et ne soyez pas laconique
en fait de detail., qui se rapportent â cette question vitale
pour l'Allemagne, et peut-étre méme pour les pays limi-
trophes.
Tout A vous: Ghyka.
Negri m'a oublié entierement : faites-lui mes amities. La
feuille de la Bucovine va bien jusqu'à present, et nous in-
téresse beaucoup.
A monsieur Michel Kogalnitziano, Czernovitz.

IV.
Vodd-Cuza cdtre Mihat KogdInteeanu.
Statia Jassy.
Depesa telegrafica. Presentata la Bucarest în 11 Iuli
1860, oara 1 m. 5 amiazazi, sositä la Jassy in 1860, oare
4 m. 50, amiazäzi.
Mr Cogalnitchano, ministre-président, Jassy.
Déchiffre.
Je connais par d'autres personnes encore la conduite de-
plorable de Yepoureano, et l'explication en est tres facile ;
vous lui portez ombrage, il jalouse vos succès; c'est triste
qu'un homme de son mérite et de son intégrité donne dans
ces miseres, mais telle est l'humanité. Ceci posé, je ne vois
pas en quoi cela peut vous décourager et vous faire voir
votre retraite. Car moi, ne pouvant plus jalouser personne,
176 Drig HIRTIILE LUÍ MILIAt ROGÄLNICEANU

vouz m'avez élevé tous trop haut qu'd mon tour je ne

sache pas vous distinguer et vous mettre en position de
rendre des services au pays et vous tenir compte de tout
le concours que vous me donnez pour le grand bien de
notre cause.
Du courage, Cogalnitchano, continuez ; personne, je vous
le répète encore, ne saurait mieux faire que vous. Je suis
IA pour vous rendre justice, confondre la malveillance et
la calomnie; ils seront bien obliges de vous rendre un
jour tous justice, et ce jour-lA ils seront tous revenus au
point de nous entourer pour servir nos efforts communs
et finir bien plus facilement encore en ce que nous con-
struisons avec peine, surtdut â cause des obstacles que
nos propres amis nous créent.
Je vous reitère mon entière satisfaction pour votre con-
duite, tant comme ministre, que comme mon représentant
duns la Chambre, o vous sauvegardez tout le monde et
tous les intéréts publics.
Prince Regnant.

V.
Cancelariul Andrássy cdtre Mihat Kogdlniceanu.
Privée. Bude, le 8 septembre 1869.
Monsieur le Ministre. La note que vous avez bien voulu
m'adresser le 7 aoat, m'a été remise par 1VP Steege. je
vous remercie de vous étre adressé directement A moi,
laissant de cdté la voie officielle, qui souvent rallenti (sic)
la marche des affaires et rend plus difficile leur sollu-
tion (sic).
Je n'ai pas besoin de vous affirmer, Monsieur le Mi-
nistre, que, connaissant les difficultés du Gouvernement
Princier, place vis-A-vis d'une population susceptible et
ombrageuse, je voudrais bien que, de notre cdté du moins,
tout felt évité qui pourrait rendre cette position plus dif-
ficile encore.
 DINT WILE Ltd MIHA1 KOGILNICEA.NU 177

La réponse donnée par le baron Orczy A la delegation,

pendant mon absence, m'était parfaitement inconnue, et je
vous avoue franchement qu'elle n'entrait aucunement dans
mes vues.
Depuis, le Gouvernement Royal a pri (sic) des mesures
que, j'espére, vous saurez apprécier. Mr de Kalnoky vient
d'étre avisé de se mettre en rapport avec Mr le Préfet de
Buseo pour faire, en commun avec lui, des enquerres (sic)
sur lieu. En méme temps, j'ai donne l'instruction A Mr de
Béldy, chef de la commission internationale, de pousser
activement les travaux préparatoires de delimitation ; l'es-
prit conciliant lui etant fortement recommendé (sic), pour
qu'enfin ces malheureux conflits de frontiere arrivassent A
leur terme.
Mr Steege, du reste, a bien voulu se charger de vous
transmettre les details de notre conversation relativement
A ces questions.
Permettez-moi, Monsieur le Ministre, de profiler de cette
occasion pour réitérer l'expression de la consideration la
plus distinguée, et des meilleurs sentiments, avec lesquelles
(sic) j'ai l'honneur d'étre
De Votre Excellence le tres-hurnble et tres-obéissant
serviteur
Andrássy.
Son Exceilence Monsieur de Kogolniceano (sic), presi-
dent du Conseil des Ministres de la Principauté de Rou-
manie, etc., etc.

11992. Vol. XVI. 12

 XIII.

DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI.

 1. 19 April 7054 (1546). Petru-Voda. Pentru Lazara
sin Iuga nepotu-saa Mogaldea, feorula lui Istoca, $i
i

Grozava, fltorula SofiicaI", cari vind mosia de la stra-

mosi, data de Alexandru-Vocla, gum[a]tate de sata de
Rumarif", lul Efrema Hura Vornicul, drept 400 de
zloti tataresti Apo if Andriesanü i fratele saa Dragosina
si nepotii lora, Iurasco, si surorile lui, Anna si Ileana si.
Marina, feori lui Arpasa, si nepotii lora, Varvara si Ma-
rica i Ilisafta, feorii lui Vreamiasa", vmd alta jurnatate, cu
350 de zlotl tataresti. Ilinca preaotiasa" vinde a patra parte
de sata de Zrneiani", cu 200 de zloti tataresti, cu cari a platit
pe Iane Griacul de la Bärlada". Satul Rurnanif era prea
Smila". [J Iasa, l[eat] 7217 [1708], Dech[emvrie] 15, arna
scrisa ea, Axintie Uricarü, pe cata amü pututa dezlega,
sa sa stie."
2. Suceava, 10 Septembre 7107 (1598). Eremiia Moghila-
Voda, catre Haragrija (sic) biva Vela Vatabil, pentru cer-
cetare la halastäti" la Zrniiani. Dvornicü
Format mic îri lat. Pecete de ceara, rupta.
3. Iasi, 2 Iunie 7109 (1601). Eremia Moghila, catre Isaca
Vist[ieria] ota Hlapesti", ca jaluit sluga noastra Dra-
gana Ciolpanü i Ionasco vat[ahd] za Vist[ierie]" Impotriva
unei Ileaina" (sic), ruda lor; din Negoesti; a intarit K. It'kTpE
3A cfnoK[ doua vetre de sat] din MäetYi Negoesti.Fara boierf.
Pecete mica, rotunda. - Stroi Vela Log[olilati ucilú. Drägu-
§arril." Slavon. - Si traducere de Gheorghie Euloghi, dascalii."
4. 30 Mart 7114 (1606). Eremia Moghila, pentru Anisie
fata lui Isaiü, nepoata lui Ghermant Post[elnica]", care vinde
mosie de la batranul Stefan-Voda", a patra parte din
Mastatici i dint"' Pitigani, In gura BanciI, cu loc de moara
182 DOCUMENTE ALE FAMILLEI PALADI

in apa BarladuluI", lui Toadera Chiriiaca Cam[i]nara",

pentru 400 taleri arginta". Costal-la si sora luI, Soflica",
vind mosie, de la batranul Alexandru-Voda", a patra
parte din BorastI, unde ail fosta Bora gud[e]", cO pret de
60 de talerl de argint. Tetiula, feaorula StefuluI, si Anghe-
lina, fata Malaniei, si Dragosa, aoril lui Echima, nepoti
lui Farama, stranepoti lul Oana JulicI", vind mosia lui Oana
Julie!, de la Ilie-Voda, a patra parte dinteo saliste ce sa
chiama Iapa, pre di-asupra fantanif, si cu loca de moara
in Barlada", in Tinutul Tutovei, cu 60 de talerl de argint.
MarturI, fiii: Constantin, Alixandru, Bogdan si boierii,
Stroici Logofat.
La scoala sloveniasca in Sf. Sava s'aa talmacita."
Si original pe pergament, slavon; snur rosu, pecete Cazut.
5. 30 MaiO 7114 (1606). Erernie Moghila, pentru Magda
si surorile, Tudora si Tudosca si Dumitra", urmasi a! lui
Coste Clopata cari vind mosia lui Clopot,- de la vechiul
Petru Voevod, din Clopotesti, unde se zice Tulestii", lui
Toaderu Chiriiacu VelaCarnanaria". Ionasco nepotul its-
MrepS vinde si el partea sa. Mai vind part! Anisiia fata
lui Isaia, nepoata lui Ghermana Postelnica", cu acte de la
Stefan-Vocia cel batrin" ; Costi nil si sora lui Sofiica, fill
lui Borce Ceasnic, nepotii WI Oana Julici cela batrina",
Teatiula fiula lui Stefula" si Anghelina, fata Melanie! si
Dragos fiul lui Iachima, nepotii lui Farama, stranepotii lui
Oana Julici. Marturia boierilor. Iscalitura lui Stroici.
Pergament färä pecete, dar cu snurul rosu pästrat. $i traducere
nouâ.
6. C. 1620. Ea, Stanca, gupaniasa luI Murgot -aa fosta
Dvornica", arata ca amil data si arna daruitil pre nepotu-
met' pre Ifrima si pre fiiula sail Neculaia" cu partea lui
de mosie dina Balacean!, dina Zmiiani . . ., pentru sufletula
mea si a parintilorü mei, pentru cad ea n'ama alti fe-
orI, sa hie lui . . . si mosie cu tota venitula". Marturi:
dinaintea surori-sa Anita si popa Iona de Zmeani si
popa Gavrila de Tarzil si Dragana de Zrneani si Ru-
gina diacula si Lazara Gatina si Gligorie nepotu-sail
 DOCUMENTE ALE FAIWILIEÍ PALAm 183

*i Iona*co Lazea *i Dumitrawo Teleaga *i Ti*tibana *1

nepoata-sa Angheniia".
Pecet: a luI Murgod si alte patru, ciudate, cu fum.
7, Ilisafta fata luI Preabid Logofata *i cu fiii miel Io-
nit1 *i Dabi[ja], *i cu featele meale, anume Ervasiia *i Af-
temia, nepotii 1111 Preabid Logofat", \rind o seli*te de sata,
anume Negoe*ti, ce santil in Tinutula BraladuluI, de spre
rasarita, ce sa 'npreuna cu hotarula Bojoranilora", ltri
Scherleta *i &Nine-sail, JopuluI, de Zorileanr, pe lei batuti.
$i derease domnesti ce averna pre ceale mo*iI santu
pre mana sementid noastre, gupaneasei Focei Urica-
rulul." MarturI: Paparea . . . de Tinutula Orheiuldf,
Ureache de Ive*tI, Nuora de Teline*tI, popa Vasilie de
Teline*tI, Iona*co fratele lui Nuora, Simiona diiacti de
Stoine*ti, Todorina ota Macine*tI. $i ea Stefanü Rang)
m'arnil prilejit acolea, *i s'ail rugata de ama scrisü".
Iscalituri si pecetT cu film. Poi:0] V asile NuorP (sic).
8. [C. 1623.] F. d. Tule Tutult1 i sä 12 pragarl. Iona*:
Cult"' i Toadera Beldimana, nemesnichil barladschii, Iona*-
cula Dinga cupeta i Plust (sic) Goianil i Hare tija, Gri-
gori Capatina de Sirbi. H MHOPTH WAN AOCOHK, ora*enI anti
Barlada", pentru Irina, fimiia GhineI ce aft fosta 'Area-
laba", care vinde mo*ie la Jigani, In gura Bancid", la
Mastatid, WI Scratloe [-Scarlet] *i luI Tudurache-, alma
i-aa aratata *i zapisa de cumparatura dinil zilile lui U-
reche Vornica1". - Vinde *i Anasie tata luf Isaia, nepoata
WI Ghermantl Post[elnic]". Se daa galbeni *i. una calf' fauna
*i o iapa cu manzula".
Copie din 5 Iunie 1784.
9. 1-itl Ianuar 7131 (1623). Iona Carapoto[n]il *oltuz *i
12 pragarI *i preotil domne*tI [non renpochi] i totI oa-
menil batrinI locuitori {AIHIPIAHH] din tIrgul [Trkr] Barlada
[pana aid slavone*te]. Scriemil *i dämil *tire cu [at]asta
scrisoare a noastra cuma atit venita innaintea noastra gu-
1 Nistor. Actul e decI dupd 1610, dud Nistor Ureche nu mai era
Vornic (Uricariul, XVIII, p. 476). Cf. si no 7: Ghinea era, ina in
viatä la 1623.
184 DOCUMENTE ALE FAMILIEf PALADI

paneasa Sanfira, cneaghinea Dumitrasco Chiriiac [de aid,

slavoneste] si fill el', Toadera si Mariia" : And mosia lor
de la Anasiia fata lui Isaia naii8 lilfkH parcalabii", pen-
tru 100 de taleri de argint ; plätesc Ghinea si sotia, Irina.
A patra parte din silistea Iapa e vindutä aceluiasi pentru
60 de tale! de argintü. intdrire. Se pune si rivin, wpaiii
11E9LIT Tp111` 6pluutA.
Slavone0e; 0 traducere din 4 Novembre 1820, de Iona Stamate
biira Velii Pitaria, in Ia0.
10. 17 Decembre 7133 (1624). Radul Voevod, pentru Si-
mionü Vel Spatar, care aduce zapisul de vinzare al lui
Ignata si sotia lui Draga, nepoata lui Stancula din BA-
cani", pentru loc cu moard pe Tutova, cu KAMI-111 de vatra.
Pecete ruptA. - Dumitra§co Stefan Vela Logofata u[ill. Mar-
mure." - Slavon,
11. 3 Ianuar 7136 (1628). Miron Barnoschie Moghild-
Vodd, pentru ,,Drdgana si Efrima si Albulti", cari ati ia-
pisul lor de la Simionil Gheuca Vela Medelniarii si de
la Petriula parcalaba si de la Lupula hotnoga si [P]asco
chihaia, si de la jupäneasa Muroae, §i popa Dragosil WI
Grecit, si. Tom, etc., din Hulpa§eanf", pentru cumparare de
mo§ie, de la ;,Grigorie, Sofroniia, EA Grozavei, nepotii lui
Ghermanü din Zmiani" , in satul acesta si in Bdlaceadi
din Tinutul TutoveI. Acelasi. Logofdt. - Slavon.
.,12. 30 April 7136 (1628). Acelasi Domn, pentru Efrima
si fiul, Neculaia, cu zapisul de la Iona de Zmiarii si popa
Gavrila otti Trädzif si Dräganil din Zmiani, Rugina diiac
§i Lazäril Gatinii §i Gligorie, Iona§co Lazia §i Dumitra§co
Teleagä §i. Titibanil i Anita §i Angheniia`c, cari marturi-
sese cum cd Stanca, jupdneasa rdposatului Murgoci biva
Dvornicü", da averea, la Zmiiani, de pomand. - Acelasi
Logofdt. - Scrie Sava. - Slavon.
13. Iasi, 28 April 7136 (1628). Acelasi Domn, pentru
Efrema Stolnicela din satul Zmiiani si cu Ghianghea biva
Vela Vornica si fiul Ma Niculaia" (v. n1 12), pentru mo-
siile cunoscute. - Scrie Sava.
14. Iasi, 10 Decembre 7137 (1629). Acelasl Domn, pen tru
 DOCU*ENTE ALE FAMILLEI PALADI 185

Värvara fata lui Telea Stolnicd i gioeri eI, Buciuma*Ci

Pitärelü i Zahariia diiacd", in proces cu Iona*co Mar-
mure *i cu fratele lui, Mierea Uricard, 8 i cu cumnatul lor,
Toaderd, i a*ijderea cu Albul4 Í cu Efrimü i tu unii
rdza*i aI lor", pentru o moard pe Smila. Se aduce *i act
de la sfant n'tposatul unchiul [suica] Domniel Mele, Eremiia
Moghila Voevodd". Proces cu Toflea Murgoci i cu Nechita
aprodd pi cu Molodetil*etrareld i cu popa Gavrild ginerele lui
Ghermanü", i alti rdze*I, pentru satulRumdni. Telea Stolnic
luase o parte din Rumänl de la Efrimü Huru bivd Veld
Dvornicii". - Acela*I Logofdt. - Bor[i]leanuld. Slavon.
15. Harldü, 30 August 7138 (1630). Dumitrasco $tefanii
Vela Log[o]f[dtd] si Lupulü V[e]lii Vornicii de 'flail-a-de-psi-1
*iLupuld Veld Vornicd denü Tara-de-susd*i Gavrila*d bivd
Veld Vornicd si Petra*co Bould Veld Spdtard*i Grama bivü
Stolnicd i Furtuna bivü Comisd i Pavald ftori Logofatil $i
Istratie treti Logofdtd i Crdciund .Aga i Gavrild Mirca
Vornicd i Dumitra*co Gheuca Vornicü i Neniuld Vor-
nicü i Gorgand bivd Vornicd i altl boeri dind Curte
g[o]s[po]d", pentru Stanca, gupaneas[a] lui Murgoci Toflea
bivü Vornicd", care vinde mo*ie la Paule*tI. Si partea lui
Goiand Gangurd.
16. Ia*I, 15 Ianuar 7139 (1631). Moisei Moghila-Voda,
pentru Albuld si Frimuld, in ceartä cu Prsenie i Erina,
pentru Zmiiani, parte, luatd drept un icai ci Tenu,8 *i 4 ta-
leri. Acela*l Logofdt. Scrie Focea. - Slavon.
17. Iai, 17 Mart 7139 (1631). Moise Moghila, pentru
Dumitru bivü prdediabd", in proces cu Frimuld. Dumitru
se da drept al de sullet (cuo AinEmotH) al_.Murgotoaei".
Cellalt arata ca i s'a dat prin botez. IscAle*te Dornnul.
Uricar : Dumitru.
18. Iasi, 12 Maid 71 a9 (1631). Moisi Moghila- \Todd, pentru
Stanca Murgctoae i fiul el, Dumitru hivü präcdlabil, cu
nepotii el, Dragand *i Efrimü i Albul".. Pomenit Costan-
find Cimbala, Iona*co Patereale, Sildvestru, Frimuld (in
loc de Efrim)... Ghianghea Ve1ü Logol[d]t tiC[iid] iscaal."
Fard scriitor. - Slavon.
186 DOCUMENTE ALE FAMILIE! PALADI

19. Iasi, 30 Maiti 7140 (1632). Alexandru Iliia$-Voda,

pentru Ionasco de Zmiiani si cu' Ursula si Dumitrasco, fe-
orula lui Buciumas", si alte sementii lor". Cändu sä va
\Tana peastile, sä fie cu stirea tuturorti, si sä-lti inpartä frd-
teaste, sä ià ei trel pesti si ceialalti unula ; iard cine va
vdna intr'ascunsu, sä fie datoril portei 12 bol. . . [Cräs]tea
Damiian" scrie.
20. Iasi, 5 Iulie 7140 (1632). ,Simiona Gheuca Medelni-
ceariulti-celii-Mare" aratd O. s'a plrit cu Ionasco, Ursula
si alp: frati ai lorr. pentru o poiand ,desupra Rumänilorti".
Gorgan Vornicul merge ca hotarnic, cu Mafteiii Rosca de
&dada 1. Cine de intru noi va mai scorni pärd prentru
aaste, sä fie de gloabd portei 12 boil." Marturi: Gheanghea
Logotätulti-celti-Ma re, Lupul Vornicul de Tara-de-gostl,
Iurasco Basotä Hatmanulti, Ursu Varticti Vorniculti, Ga-
vrilii Mirca". Iscalituri. - Scrie eti Dumitru uricariti".
Pe V°, notita slavond a lui Crästea Damiianil uricaria".
21. Iasi, 11 Ianuar 7143 (1635). Vasile-Vodd, pentru Si-
mion Gheuca Mare-Medelniarti, care a cumparat o parte
din &lean! ..., din toatä partea WI Stancul6 a patra parte"
si parte din Politani. Pätrasco Basotä Vela Log[o]f[d]t is-
calti." - Pecete mare, rupta. - Slavon.
22. Iasi, 6 Iulie 7143 (1635). Simion Gheuca Medelni-
ceariulii-cela-Mare" arata ca a läsat giupäineasii meale
Märicdi, cu partea mea din& bucate si dina totti ce voma
avea, giumätate, ca sa ma comande cumti sti cade, ca pre
unti ogle. Dar se vor pläti intäiti datariile. ,$i de datorii
dupd pamenti, ca sä aiba a da pre la mändstiti, sd-mi
facd slujbe si säräcuste cu bucatele meale, iara giumätate
dina bucatele noastre si dina tottl ce voma avea, sa fie
partea giupdineasii meale Maricai, ca sa sd hrdneascd pand
unde va vrea Durnnedzati, de va fi vie, iard dupd moartea
ei sa-i fie si ei de comändare si de pamenti. Asijdere de
unü satti anume Bäcanil, cu moil.' si cu totti vecinulti, ce
ne iaste cumpäräturd inpreund cu giupäneasa mea, iardsi
1 V. I. Antonovid, Fratil Gheorghie i Neealca Rwa-Codrianu,
Birlad, 1908, pp. v-vI.
 DOCLTMENTE ALE FAMILLE1 PALAD1 187

1-ama lasata sa fie a ei, cu tota venitula M'ama lasata

sa ma grijasca i sa ma comande. Dintre multi boiari ce
aü fostü dumnealorü de fata canal arna facuta acesta
zapisa, dumnealui Chico.$ü Setrariula-cela-Mare i duin-
nealui Racovita Cehana Logofatula si dumnealui Tode-
ra$co Logofatula alü treile i Caraca$a Uvariula-cela
Mare $i Apostola ce aü fosta Pitara i Iona$co Pravalie
alti boiari aa fosta. Deci cine sa va smenti dinú fratiI
no$tri saü dina soroa saa dinü nepotii no$tri, i va vrea
sa pareasca pre giupaineasa mea dupa moartea mea, pentru
bucate saü pentru acelü sata, acela sa fie tracleata $i pro-
cleata, $i sa fie ucisü de Domnulii Dumnedzad $i de prea-
cista maica lui H[risto]s $i de toti sventiI, $i sa aiba parte
cu Iuda $i cu Ariia, $i SA n'aiba loca ina pamanta a veni
dupa mene. De aasta marturisescu cu sufletula mjeü. $i
ea, Boraleanula Uricariula, amü scrisü ca sa sa $tie". Is-
calituri i peceti. Intre ele, $i ea egumenula Gligorie de
Raca $i noi marturisima" (pecete cu Sf. Neculai) i t cus
FINAT Mothirnip Prittllía. Foarte frumos iscale$te: aza Bo-
raeanul Uricara".
23. Ia$1, 3 Iunie 7146 (1638). Vasilie-Voda, pentru Erina,
fata Paraschi, nepoata Dochii", in proces cu Efrima fra-
tele lul Albulü", pentru parte din Zmeiani, $i cu case gata.
Pomenit Mierea Uricari. - Gavrilas (?) Vela Logol[ata].-
Saidira. - Slavon.
24. 20 Decembre - (c. 1640). Gligorie i sora mea
Sofroniia, feorii Grozavei, nepotif lui Ghermarai di Zmii-
ani $i Balaceani" \rind mo$ie in aceste sate Jul Drägana
si lui Efrima i Albolui, dereptü dzeace vaci cu viiY $i 2
boi, $i pre ban! doazecl de taleri batute".
Marturi: Simiona Gheuca ce aü fostü Comisa $i Pe-
trula pracalabola i Lupula ce aa fosta hotnoga i Pa$co
chihaia i popa Drago$ü di Greci, Toma de acolo i lo-
na$co i Radol $i Toadera di Holpa$eani i a1i oameni
hunl." - Peceti.
25. Ia$f, 28 Octombre 7149 (1640). Vasilie-Voda, pentru
Dumitru Gheuca ce aa fostü Vornica de Poarta, a i cu
186 DOCUMENTE ALE FAMILTEI PALADI

soro-sa, cu Anghelina", cari se judeca cu cumnata lorü,

Marica, gupaneaasa luI Simiona Gheuca ce aü fostu Medel-
niceari-Mare, pentru ramasite ce aü ramasti de Gheuca
Medelniceari, si pentru ocine". Arata zapise ca a dat lui
Dumitru Bacanif, iar surorii un sat cu numele lasat in
alb, Inca in dzilele lui Mironii Barnovschi-Voda, candu
aa fosta vrandu Simionü Gheuca sa sa inparte de gupa-
neasaa lui, de Marica, pentru scraba ce ail fosta avandu
inpreuna, iara dupa aceaia ei . s'aa inpacata si aa lacuita
depreuna de atunci pana acmu, ce s'ail savarsita". Ea
arata zapis cu marturif, si de la egumenii de la SvMtaa
m[a]n[a]stire de la Uspeniia Preacistel si de la Sveataa
Veneri". Domnul hotaraste ca zapisele fraOlor sint facute
la nacaz. Li se ieaa. Invinsii daft eraia In Vistiiariula
Domniel Meale". Iscalitura Domnului.
Pecete mare, ruptä. -- Cf. vol. VI, pp: 20-1, no 34.
26. 17 Julie 71,51 (1643). Tinasie si Hu . : . si Necula.
nameasnicii de Bralada, si Iani soltuzula cu 12 pargarI, si
popa Stefana, domnescu, si Ionasco dinti G ..., tij, i Ursula,
Vantula Wt.'', i Micro tijú, i Ilie Colistard (sic), i Necula
Barbo..., tija., i Neagoe -ai.1 fosta soltuza, i Simionü Pa-
ticatula, si multí oraseani buni si ...si tined, de orasü de Bar-
lada" marturisesc CA fratele lul Scralcal si cu fetorula Ili-
safteiü, fata lui BreabiLi Logofatü", aa venit pentru vin-
zarea silistei Negoestil
Pecetea ora§ulu, §tearsä, i multe altele ; una greceascA, alta::..
Vornicii".
27. 1-ia Februar 7152 (1644). Simionü Cernea (?) sol-
tuzula, cu 12 pargari, si popa Stefana cela domnescu si
Ionasco Dinga neguWorula si Nacula tija si Vantula tijil
si audina tija si Neagoe &aft fosta soltuzü si multi' oa-
menI buni, tineri si batrani, de targu de Br[a]lada, asijdere
si Dräganii de Zmiianl, sluga domnesca, si Maria Hulpe
de HulpaseanY si Balea tijii, §i Petria de Banca, si Necoara
de Suseani, si alt.1 oameni bunü de tia]ra, ce ne-amt prile-
jita", marturisesc pentru Anghelina si flu] el Vasilie, fata lui
Simionü Miera, fiul Naslei, fata lui Iona Fararna de Fara-
 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI 189

mestI, cari vind dof batranI din silistee de acolo, gu-

panuluI Sera WO de Zorileanf"; pe 100 de leI bätuti.
Pecete orau1uï; pecete cu ermonahd Theodo [?]".
28. 145 Decembre 7153 (1644). Vasilie-Vocla, pentru Ne-
culaia si Irimiica, fiii Made!, cu rude, Irimiia fml Anef,
Ionasco fiul Pope!, Corniti flur Agafief, Gavril fml Nastef,
cu Dragan, Ifrim, Albul: se Invoiesc pentru BiliceanI si
Zmiianf. - Toderasco Vel Log[olf[att]'iscalil. - Vasilie
Corlattl. - Slavon.
29. Suceava, 16 Iunie 7153 (1645). Vasilie-Voda. Intarire
pentru un Todera. Scrie Larionü.
Pecete cu Chinovar. I

30. Iasf, 8 Februar 7159 (1651). Ursula dinü sattl dinü

Zmiianf, fiorula IrineI, nepottilil Varvaref, strenepotula
Telel ce aa fosta Stolnica", da Mosie in acest sat, din
Romani", din Stramba, dumilor sale Enachi [i] luf Ga-
vrilii Pal[ajdi, si dumisale Toaderü Paladi, pentru sufletulil
celora ce li-aa agonisitti aciaste mosif, si pentru sufletu]ti
nostre. Marturi: Scraletü dinü arilianf si Apostolachie
de Zmiiani si Bejanü Gheuca si Ionasco sna Draganü ota
Zmiiani si popa Gavrilil cela domnescu ota Barladu si
popa Chiriiaca duhevnicu mieti de aco[foj si Dumitrasco
Buumtisa de Zmiianf si Cazacula, frate-mieü, de Zmiianf
si Antohie Costachie Armasa si Costantinü Bujorahula si
Necula Bujoranula si Costantinü Topa parcalabli si Ionasco
Topa si Pavalil Surta ow GherghestI". Iscaliturf si pecet1.-
Scrie Constantinü.
31. Iasf, 5 Iulie 7159 (1651). Vasilie-Voda. Ail venit la
el Paladiesti', cu zapis al luf UrSula (v. n-I precedent).
Intarire. Az Go'rghi *tefanil \Toil Log[o]f[a]til iscal[al.

,--1 ,--) nc----T

' ''''
J At

y & E,-(c,
( «
- Dumitrasco.
190 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI

32. 8 Iu lie 7159 (1651). Märicuta Gheuca da Bacanil si

eurtile nostre, si U besiarica in satd, si cu häldsteil, si cu
moard ce iaste In mij o u u satu ui ..., lui Toader Paladie
s[ä]n Paladi Vistiarnicd, Dumnddzdu-ld pomeniascd, ca sd
fie direptu sufletuld moll si a gupdnu-med, Dumnddzdu-ld
iarte. lard dumnialui Toderasco sd aibd a ma griji si a
mä socoti pand ce void fi vie si a sadea cu mine Ind
curtli. lard, dupa sävärsäniia mea, clumnialuI sä aibd a md
comända si a-mi pune tar (sic), ca unil gupaniase, cum sä
pune si altord gupaniase. Insd dind bucatele meale ce void
avia ea, sä ma grijasc si sa aiba a da pentru sufletulfil
med cul void lasa ea cu limbd de moarte, acelora sa dea."
Nimeni nu va strica aasta danie si darovanie ce am dd.-
ruitii... Dinaintia a multi oamini buni, bdträni si tineri, si
dana (sic) a negutitori de tärgu de Bärladd, si dinainte a
multe slugi domnestI de la tard, si denaintia Grasulu-
soltuzuld, cu doispriace pärgari, si denaintia Dabijei Vor-
niculd de tfárgu de Bdriadil, si diriaintea pope lui Gavril
de la besiarica a domneascd otamú, si dinaintia popeI
luI Chiriiacü otarnd, si dinaintia popei. lui Ionasco dind
Couba, si dinaintia 'dumisale lu'i ScArletd, si dinaintia Jo-
puldi bratd ScArletd, sit dinaintia DingdI bdtränuld tar-
gului, si dinaintia luI Simiond Cernaa -ad fostu soltuz, si
dinaintia lui Toaderd Davidesculd a ail fostil soltuzd, si
dinaintia Ursulul Väntuld, si dinaintia lui Hilofie feorulti
Väntului, si dinaintia lul Micro, si dinaintia Cdrstei a ad
fostu soltuzd, si dinaintia Neculel Cuucti, si naintia luI
Ifrirnd a ad fostu vamdsü la Bärladd, si naintia lui Io-
nasco Precupd, si dinaintia Carstei ziatd Vantuld, si dina-
intia lui Costantind Goiant si a feorilord NeculuI, Gavriild
si Jane, si dinaintia lui Hilipil audind, si dinaintia a multi
oameni hunI si bdträni, tArgoveti de tärgu de Bärladd, si
dinaintia a slugi domnesti dind satd dind Zmiiani ..., si
dinaintia feorilord ai Arsdnoae, anume Nästaculd si Va-
silie bratd ego..., si dinaintia lui Budock feorult1 Cretului
de Susiaril, si dinaintia lui Iortaseo sälarulii ' otamil, si di-
naintia a oameni dind satti de la mine, anume Nästaculd
 DOCUMENTE ALE PAMILIEI PALADI 19 1

si Irimiia si Ionasco Giurcánula, si dinaintia a multi oameni

buni, slugi domnesti di prin pregura, ce s'ati prilejitü de
ad fostu la atasta danie a mia ... Daruire in viaci... Asij-
deria si ea, Ora voia hi vie, de voiü vrea sa intorcu, sa
fia trecliata si procliata si afurisita de 318 oteti, si sa fia
cu Ariia, si sa n'aibu loca in pamanta." Pecetea Birladu-
luI. Si ea Ionasco Zupco, marturü. *i ea, popa Istratie, du-
hoyniculti dumisele, scriü si marturisescu curna mi ati mar-
turisita dumneaei la ispoveadanie. Ea Maricuta gupaniaasa
MedelniciaruluI Gheucai (pecete cu doua stele s. a.); Da-
bijea Vornicula ; az pop Gavrild gn [-domnesc], daiscala;
Scarletü; eü, Draghici aprod, martorü."
Punere de degete.
33, 8 Iulie 7159 (1651). Vasilie-Voda, pentru urmasii lui
Marmure, cu privire la Balaceani. - Gavrilasa Vela Lo-
gof[a]ta. - Dumitrasco. - Slavon
34. Iasi, 7160 (1651-2 ; fara luna si zi). Vasilie-Voda, pentru
,:Ursu negutatoriula", care a pirit pe Paladie Pitariula,
pentru nesti ramasiti a ii Gheucoae". Cistiga Paladie. -
Pecete cu chinovar. - Scrie Poiani.
35. Iasi, 12 Februar 7160 (1652). Gheorghie $tefan Vel
Log[ofat], Ghica Vel Vornic de Tara-de-jos, Gheorghie
Hatman si pircalab de Suceava, Torna Vel Vor[nic] de
Tara-de-sus, Costantinü Ciogolia Vel Spat., Alixandru Vel
Ceasnic, Iordachie Vel Vist., Grigorie Vel Comis, Matiias
Sturdzea Vel Med., Solomonü Vel Cluar; Dumitrasco Vel
Pitarü, Racovita Cehana 2 Log., Statile 2 Vist., Prajascula
Clutar, Neculai si Ilie Arapu, Vasilie Slroescula, vornici
de gloata, si alti boieri de Curte, pentru Paladiestii, fitorii
lu Paladie &ad fosta Vistiarnicü", cari aü capatitt locuri
la Zmiiani, Romani, din gura Geriului", Stramba, ce
iaste pre apa Tutuvel", prisaca la Mand zani. - Iscalituri.
36. Iasi, 6 Ianuar 7161 (1653). Vasilie-Voda, pentru pira
dintre sluga noastra Paladie Pitara si Gligorasco Gheuca,
cumnatu lui Ursula aprodü, pentru unü Masted de la
Zmiiani, dziCanda Giigorasco, cumnatula Ursului, ca tine
in halasteü tota Paladie si cu sluga noastra, cu Iurasco
192 DOCUMENTS ALE FAMILIDI PALADI

Fulgerü Setrara . . . Sà." tie PAladie in hAlAstea cAta aft

tinuta Ursula Aprodula in viiata 14 atata sa tie si PA-
ladie, iart mai multa 'sä nu sa ameasteci nid unula, nici
altula, si sA nu sä mai parasca de aasta Ora niciodd-
niAoara in viaci". - Pecete cu chinovar.
37. Iasi', 8 Tune 7161 (1653). Vasilie-VodA, pentru Toa-
derti PAladie Pitariul", di privire la BAcanT, ce-sa la TA-
nutula Tutovei, dzAcandu Bejanu Gheuca cA acela satil
aa fosta a unchiula lora, a lui Simionu Gheuca". Cella lt
spune ca-i daruit de Maricuta. Jara, pentru scrisorile ca-
rile aa fosta avAndu MAricuta de la gupanu-sda si aa
märturie de WA, ail data samA PAladie Pitariulü precuma
ail fosta intr'una secriiü a el, si 1-aa fosta daalti la una
negutAtora la trAga la Bar ladü, la Costantina Goiana ; si
acelü secria 1-aa fostü Oecetluita ScrAleta $ i cu Bejanü
Gheucai (sic), ca sä stea WA va mearge Paladie Pitariula
sA caute ce va fi intraceld sicreia, iarü Bejanü Gheuca
fiindti diregAtora acolo la BArlaada, ela n'aft asteptata pre
Paladie, -aa mArsu de ati luata sicreiula, in tAriia lui, si aa
scosa aceale scrisori de le-aa luata... Lama gudicata dupa
leagea WAY ca sa marga Bejanü Gheuca sA-si dea credinta
pre s[fAr]taa Evanghilie la s[ían]ta besearicA precuma
n'ati luatü 'ela aceale Scrisori dentr'acela secria, si, deaca
va gura precuma i s'ati socotita gudetula, ela sa tie gu-
matate de saata... Iarü, deaca nu va guraa Bejanü Gheuca
pre dupa giudetü, precuma i s'ati alesa gudetula, sa tie
tuba satula boiarentila nostru carilemai susa iaste scrigil
Toaderü Paladie Pitariula". - Azü Gorghi $tefanii Vela
L[o]gto]f[A]t[a] iscalti. - Tirona."
38 Iasi, 7163 (1654-5). Ghiorghi Stefanü-Voda, pentru
[P]tintelei; CApitanulti, cu privire la o Ora relativ la satul
Romani, etc. SA fan semne. - Pecete cu chinovar,
39. Iasi, 1-iii Iunie 7166 (1658). Bejanti Gheuca raii
fostu Pitaru si nepotula mea Enachii ftori Cíasnica" aratA
cu privire la Ora cu PAladie Stolnicula, cAruia-I cerea ju,
matate de BAcani. N'-aa vrut ei dol BA jure: rfamti vruta
sa gurAmti, si anni lAsatu sà fie satulü totil a dumisaleK.
 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI 193

Face si zapis, cu marturI: Vasilasco Veld Vornictl, Ne-

culaid Racovita Hatmand, Stamatii Vela Postialnicti, To-
derasco Veld Spatard, II.upasco Vela $atrara, Alexandru
Ramandi Veld Usiari, Gavrilita bivü Sal-dart-1, Nianiuld
bivü ftori Logofatti, Costantind bivú parcalabd hotinschi,
Costantind Caracasd bivü Postialnica, tefanü Stolnicul,
sna Darii Spatar[ial, Ionasco Bogdanü bivú Stolnica". Bles-
tern. Sa hie lacasti sufletuluI luI cu Ariia intr'unü lord."
Iscaliturile. Pecetea luI Bejan are: Roxanda. Gavrild
CostachiAy SaTdar."
40. C. ' 666. 14, 9 Maid. Solomonü Barladean[u] Veld
Log[o]t[a]t i Vasilie Veld Dvornica visneai zemlii" scria la
priiatinil nostri, la Vornicif de Barladu", pentru jalba luI
Ghiorghita Bogdand ce ad fostu Comisa, pre Pascald si
pre Gavrild fioruld luí Gligorasco din Rusi", pentru ha-
lesteul la ZmilanI". .Cheltuiala nu vord sa-I intoarci acei
raziasl si sa le hie iazuld depreuni. 1::entru acesta lucru
sa chemati pre acel raziasi: innaintea>woastra i foarte pre
dreptaate sa le Watt* sama depreuni cu oamini bunI de
acolo, cata cheltuiala sä va afla ca aü cheltuitd cu acelü
iazd Bogdanü Comisuld, sa punetl o dzi, sa-i intoarca aceI
raziasi pre giumataate de cheltuiala, i sa le hie halesteul,
depreuna sa-ld tie ; iard, de nu-I vord intoarce bani la dzi
ce aü cheltuitü, sa tocrnasca i sa sa invoiasca el in de
el, sa-sl tie Bogdanü Comisuld halesteulü. Foarte pre
dreptaate si pre amanuntuld sa luatl sama i sa-i tocmiti
acold, i, precutrid vet! afla cu oameni buni, sa facetl si o
rnarturie, sa e datl stiri." Iscalese, fara peceti.
41. Iasl, 30 August 7169 (1661). Mirond Baocd bivü
Sulgiarü" rnarturiseste ca a vindut ,,rnosie cumparataf', sa-
tub.) PobratestiI, cu vecini, cu loci' de halestiaa, cu locil de
prisacI",etc.Pomeniti: Ghiorghita Prajasculd, Neculai Strain-
biaid. Marturl: Iorgachie Marele-Vistiarnica, i denaintia
fratine-mied Neculaf Buhusd Vela Medelniceard, si den-
naintia cumnatu-mied Paladievtori Jicniciarü, i dennaintia
luI Gorovei Carnarasulti". - Pecete cu monograma a lui
Bucioc.
11992. Vol. XVI. 13
 194 DOCURENTE ALE PAM:MIDI PALADI

((,31 ?
42. Iasi, 11 Iu lie 7176 (1668). Toaderü Päladie -amil
fostü Stolnica" aratd cd s'a tocmit cu Bejanü Gheuca -afi
fostü Pitaria 9 i cu Enachi Pdharnicula alü doile", pentru
BdcanI, curn sä daü eü dumisale luí Bejanü Gheuca Pitariula
o suti de stupi buni intealesa, acmu in toamnl, iard dumi-
sale lui Enachi Pdharnicula i-arnil data toate partile de
ocind -a avuta Gheuca Spätariula i updniiaasa dumi-
saale Marica la sata la MändzatI si la sata la Häläresti,
la Tinutuld Tutovei". In schimb, va avea in pace Ba-
canil. Asadzatura" se face cu acesti marturi : Vasilasco
Vela Dvornica visneai zemli, Stamatie Vela Post., Tu-
derasco Iordachi Vela Spat., Alexandru Ramandi Vela
Us[eria], Gavrilasti Nianiula bivü vtori Log[o]f[A]t, Costan-
tint biva parcAlabii la Hotina i Viatresa, Siliona, Ghiar-
,
vornicl glotni". Scrie Stritulata".- Päladie are pe-
cete cu :TAn A i arme neldmurite.
43. Suretil de pe condicä pe satuld Bacanil. Sata in-
tregü Bacanil, daniie dum. Vela Vist[ieria] de la unchiulil
Costandinü Palade, iarü luI Costandina Palade i-aü
fosta de la tatd-sail, Toaderil Palade a-aa fostü ;

iarü Toaderil Palade aratd unü zapisü ding leata 7176

[1667-4 Iuli 11, cumil cd s'ati tocmita i s'ati asezatil cu
Bejana Gheuca Pit[aria] i cu Enachi bivü vtori Pah[arnic],
si ail datil lui Bajanil 100 de stupl bunt i lui Enachi PA-
h[arnica] i-aü data toate pärtile -aa avutü Gheuca Späta-
riula i gupaneasa luI Marica la satü la Mänzati si la Ha-
laresti...
Una vadil de moard in apa Barladuldi, dinü gosa de
Maminä si dinü gosiI de gura flordetdi, ce este pe locula
Färämestilora, mosiia feorilora Dabijdi, cumpärdturd dum.
Toaderü Paladi Vela Vist[ieria] de la Mihälachi i Bejana
si Taculil, cu zapisü dind letil 7239 [1731], Mai 15."
44. 12 April 7177 (1669). Dumitrasco Butumasa dinü
Zmiianit i Postolachi Drägana de acolo si Ursula Babesil
de acolo i IonasctAä Drägana i Neculai Fulgeril de acolo
si Stratulii Vornicelulü de Bäcanl" arata cd, tämpländu-
sä Panaite Grecul märgändu la Iaí cu neste vina, cu
 DOCUMENTE ALE FAMIT TRI PALADI 195

cdteva butl, l-aft intunchinat la gura lapel', pe Bärladti,

oste luI Costantin-Vodä, candu l-ail gonitfi Tätardf, si i-ad
spartu eI butile, si le'a bäutti ; apol Panaite Grecula s'ail
apucatii de satele de pre inpregurii, de Banca, si de Bu-
jorenI, si de EpureanI, si, dzicandu cd i-aft spartu eI butile
si le'a bäutil, si dzicAndu Panaite Grecula cd aa gäsitil
la butile luf si pe Nästacula fitoruld i A rsdnoe dint"'
ZmiianI, si apoi, prädändu Panaite satele, si Ndstacului nea-
vändu ce-I lua, cd murise, si lufndu bucatele noastre päntru
dänsula, noi amii luatti de grumadzI pe Chindie, femeaia
NästaculuI. L, neavändu ce (IA sä sd plMeascd 12 lei ce aii
datti, aa cadzutil cu rugdminte la Ionäscutd Ifrima, de-ail
data päntru dansa, de o aù plätita ; si ad inblata Ionds-
cu[d] cheltuindil päntru dansa pänd o'il mänduitti de acolo.
April ea, Chindie, femeae Nästdculuf, neavändu sa daa baniI
lu Iondscutd, ce ad data päntru mine, i-amil data mosie
bärbatuluI mefi de la satti de la Bäldcen[f]". Degete cu f urn.
Constantin Serban se afla In Scaunul Domnilor MoldoveI la 26
Ianuar st. v. 1661. in Februar, Tatarf, Turd' si MuntenI 11 scoasera
din Ora, dupä o ciocnire Intre Cazacif Domnuluf si Intre Iali-Agasi
tatáresc (v. vol. VI pp. econc-x). Vedem din acest act drumul pe
care 1-a urmat Constantin In fuga sa.
45. Iasi, 1-iii Iunie 7178 (1670). Duca-Vodd, pentru Gav-
rila, florula lui Gligorasco Gheucdf", In Ord cu Pdladie
-ad fostu Stolnica-Mare", pentru hälästeul" de la Zmiiani.
Vasile-Vodd a ingdduit. Intarire. - Pecete cu chinovar
(din 7174 [1665-6], se pare).
46. Iasi', 1-id Iunie 7178 (1670). Alecsandra gupäniasa
räpoosatulul Gavrilii Päladie Sulgiariulii si cu ftorulii
mea Toaderd" se tocrneste cu cumnatu-mea Toaderil Pa-
ladie -ail fostu Stolnicii", pentru partea din haldsteul de la
Zmiiarif, drept care iea In schimb pärlile miale dint' ocine",
de la Ursul. ApoI cla partea de hälästeil cumnatu-med
luI Ghiorghie Bogdana $etrariuluI, pentru sä n'aibd triabd
dumnealuI la hälästeula dind PortirestV. Marturf : durn-
nealuI cumnatulfi Häbäsesculti Marele-Vornica de Tara-
de-susii si dumnealuI &ate-met-1 Toaderil bivit Veld Spätarii
si dumnealui frate-med Ilie Vela Stolnica si dumnealui
196 DOCUMENTE ALE FAMILIEÍ PALM)!

Chiriiacti biva Vela Jicniciara, si denaintia lui Enachii

vtori Paharnic, si denainte Jul Vasilie treti Logofatü, si
denainte luI Scarletü Postelniculti, si dinainte lui Posto-
lachie", etc. Pecete cu M. ac.
47. Aceiasi data. De la aceiasi, pentru schimbul cu
Ghiorghie Bogdan. Marturi: Gligorasco Habasescula Vel
Vornicü, Gavrilita Costachi Vela Spatara, Iona Racovita
Vela Comisü, Enachie ftori Ciasnica, Vasiliia tretii Lo-
gofatü". - Pecetea stiuta.
48. I41, 3 Iunie 7178 (1670). ,Gavrila, fiorula lui Gli-
gorasco de Rusi, si Pascala, cumnatu-miea", vind jumatate
din helesteul de la Zmiiani lui Ghiorghi Bogdanü alti doile
$etraria" pe 100 de lei batuV. Marturi; Ion Racov4a Ma-
rele-Comisa, Enachi vtori Paharnica, Vasilie Gheuca Lo-
gofatil al treilia, Scarletü Serbu Postelniculü, Zahariia &ad
fostü Camarasa si Tanasie -aft fostu Sulgiaria."
49. [Iasi], 15 Maia 7179 (1671). Ghiorghi Bogdana ala
doilia $etrara", pentru helesteul din Zmiiani. Marturi:
knit Racovita Vel Comis, Enachi alii doilea Paharnica,
Vasili Gheuca Logoratula alii treile[a] si Scarlata Serbu
Postelniculü si Zahariia bivü Cdrndr4.1 i Tanasie biva
Sulgeartiu. Iscalituri.
50. Iasi, 4 Mart 7191 (1683). Aspra gupdniasa lui Pd-
ladie Marele-Spätara", hiindu ea tota bolnavd, *i temän-
du-mi de rnoarte grabnicd", face scrisoare sotuluí mea Pa-
ladie Spatariului... ca sa-1 grijeasca dupa obiciaiula t[a]rai,
si most si ce amil date la unchiula met"' Statie Cluciariuld,
sa fie a cuconului mea WI Costantina -", jar, dupa
moarte, dumisale gupanului meil §i cuconilorii dumisali
cara vorti träi." Blestem. Martur, duhovniculii meil, popa
Gavrila ota Cetatue, si denaintia Svintii Sale lull Dosoftel
Mitropolitul.. Iscaleste Dosoftei Mitropolita Seavschi"
(pecete cu sf. Gheorghe: rigthrrk eTao rgoprie Aumorionifia.
'E-f6 7C07C. a6ptijÄ flacc ppzupeo tec C'tvoCiev [--= Ea popa Ga-
vril Polas marturisesc cele de mai sus].
51. Iasi, 30 Decembre 7193 (1685). Alixandrti fiorula
Stratul ul de Bacani" vinde mosie dumisale giupanului
 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI 197

Enachi Paladie Postelnicula" pe o suta de lei batutl", la

Paulesti, Zmeiani i Greci, partia i Belisoae". $i asé ama
apucatü ea candu m'a poftitü dumn[ea]liii ca sa margü ea
singurü sa-mi alega mosiile de spre aliî razes!, sa stie ce
va tiné dumn[ea]lui . . ., pre apa Smilii s'a Bogdanii."
Marturl: ,,dumn[ea]lul Mitre Capitanula i dumnealui
Ghiorghii Aga si dumn[ea]lui Iona Miliascula Spatara si
dumn[ea]Iui Stefanü Miliascula Postel[nica] si dumn[ea]tul
Preada Sulgera i dumn[ea]lui Vas[illachie Postial[nicü] si
dumn[ia]luf Pavala Bujoranü i Toaderü Bujorana si Iona
Bujoranü si cumnatu-meü Marina si varu-mea Toderasti
si Vas[i]lachi i Negruta de Zmiiani i Gligorasa Butoca
de Susiarg." - Scrie Dumitrasco Ghiarghila".- $i Va-
s[i]lii Rojnit[a]" nitre marturi.
52. Bacani, 12 Iunie 7198 (1690). Velicicu Costina
Vela Vornica" a luata sama intre dumn[ea]loria Saida-
testil i intre dumnialora Bujaranestil pentru neste salisti"
la Mastatid. Pomenii,i: Tudor Chiriiachi Vela Carninara,
Ghermana Postelnicula, Ghene Parcalabula. BujaranestiT
se coboara din Vas[i]lie ginerile Carstii Vornicula". Ati
tinuta Scat-lea.] odae acolo in viiata Buj[o]renilora celorti
batrani." Buj[o]renil ail data saam[a] ca n'ati avuta Pre-
bid acolo mosie, numai fosta inchinatü razesil . . .

Fiind ei acolo moseni i aircumparat fara stire lora.

Deci Buj[o]renii" vorü intoarce, insa a trie bana, de cuma
scrie zapisula, s'aa radicata, cad puna a triia bana mal
multa, i Scarlatestii sa n'aibi triabi'. $i pentru Grij[u]livi.
$i Inca si batae mare at avuta cu Horlestenii ...Si s'aii
pusti dza înú trei saptamani sa dè banil, iarü, nedanda,
sä nu mai aibi a Intorce."
53. [Iasi], 10 Novembre 7199 (1690). Tanasie nepota lui
BOumasti de Zmieni si femeaia mea, Nastasie", dati ,,du-
misale lui Iona Palad[ie] vtori Postelnica" jumatate de
halestea pe Smila, in hotarulü
-.
Rornanilorti". Nido ruda,
va.

nid ,,unchi", sa nu strice. Marturi: duninelu[i] Preda

Palade Vela Armasu i Toadera BujHranula Vornicü
glodni si Iona Buj[o]ranula i Gavrila preutula de Ba-
198 DOCUMENTE ALE PAHILIEI PALADI

cant si Jane Grosa snd Neculai Cdpitana ot Zmieni si Iona

died]. zeta Pava la. ... si Mangutulü zeta Boloe s'i Gligorasa
Nästacula." IscAleste si egumenü Zaharii WI Floresti."
54. Bdrladü, 29 Mart 7199 (1691). Alexandro fiorula
ha Costantina Soitula dina BdcanI" da dumisali ha Iona
Bujoranula gumdtate de bdtrdna de mosie dint"' satil dial
Vlddesti de pre Bogdana." Avuse si la Cornesti, la Ivds-
cani. Marturi Alexandro Chirieicela. Vamesuld din Mr-
lada si Dumitrasco Carstia dina Bdrlata si Dumitrasco
Coväsätil dina Bdrlada". Scrie Iona diiacula de Camara".
55. Iasi, 13 April 7199 (1691). jona Talabäscula thori
Logofdtü" da mosie la Zmeiani, din parte Mdrmurestilor",
nepoatii miale Saftil, fiica dumisaale lui Velicico Costinil
Vela Dvornicil". Marturi: dumnealui Lupula Bogdana
Hatmanuld si dumn[ea]lut Preda Päladi Vela ArmasI si
dumnealuI Iona Pdladie thori Postialnica si Merduta dial
Zmiiani si alti. boiarl si rdziasi de prina pregura".
56. Iasi, 19 April 7199 (1691). Tudose Dubda Vela
Log[o]f[d]t[6], i Vas[i]lie Costache Vela Vornica i Andronie
Vela Spdtart" dad zapis fratelui. nostru Iona Täldbdscula
vtori Log[o]f[d]t" ca sä tie ocind la Bdläciani, Päulesti, pe
apa Smilei si a Boldana foaste a i Murgooae, carele
le 'ü fostu data Murgooae luf Dumitru Post[elnica], ta-
tdla luï. Iona Talabdscula, luindu-la feora de sufleta Mur-
gooae". Altif, rude, aratä cd ea le'a fostu botezatil
una copila". Amindo! ail clrese. Impdrtire. SA-si iea dijma
din toate (de a dzdcia").
57. 28 Ianuar 7200 (1692). Costantina-Vodd, pentru Ora
intre Stefana Scdrleta ci-aa fostu Armasa-Mare si frate-
Ma Dabija ci-aa fosta Logofdtu alü doile, fiora lui Scar-
leta, cu Bujoreanif, pentru . . . sälestia MastaticiT", etc.
Trimeterea luf VelicIco Costin pentru a se alege. - Tu-
dos[e] Dubda Vela Log[o]f[d]t[a]. Vasili Niagulü ur[icara]."
58. Bacda, 1-ia Iunie 7200 (1692). Stefana, fata Dumitrif,
nepoata Anghenief Gheorghitoaer, vinde partia mia ce
ce sd va aliage dina iaza, dina gumatate de sata de Zmii-
aril', dind partia de susa ce iaste pre Smila", si parte din
 DOCITMENTE ALE FAMILIEI PALADI 199

Paulesti i Balaciani lui Ion(' Paladie Postelnicului", cu

5 lei. MarturI: Preda Armasula-celii-Mare si Toadera Bu-
joranulti Vornicula i Ion(' Bujoranulti i NegrutI din('
Zmiiani i Tanasi Buumasti din(' Zmiiani". Iscaleste :
$tefana Mangutoae.
59. IasI, 3 Iulie 7201 (1693). Costandina Duca-Voda, Jul
$tefand Scarlet(' -ati fostu Armasa-Mari si Dabijei Lo-
gofatulti", ca sa iea de a dzeace dint"' paini i dinti fanati
si dioti gradinI i din(' totti loeul cu totü venitulil", la
Mastatici si la Iapa si la Negoestl (Tutova). Pecete mare
cu chinovar. Vela Logofata u."
60. Iasi, 4 Septembre 7205 (1696-7). Io Antion CostarIL
tin(' Voevoda b[o]ji m[i]l[o]stiiii g[o]sp[o]dara zemli rnoldavs
coi. Scrienia Dornniia Mia la slugile noastre, la curtianiI de
tara si la ceI de camara si la aprodzii de targu i eel' de
Divanti si la stolnicel i hansari i calarasl si ruptele §i
totI misei nostri t[a]ranii de Tinutulti TutuviI. Va facema
stire pentru randula Sulgerii, care stitI bine ca fara chel-
tuiala nu pote hi nicI o dzi, viindu oaspeti Turd si
Tatari s'altil in toate dzile, i, hiindu i slujitoriI a Curtii,
fara oboroace nu potil hi, si sulgu de catava vreme nu
s'ail scosii, nici la Avgustti, §i s'ail trimisti de s'aa luatil
cate o sama de ialovite de pe la oameni de la Tinuturi,
a cui s'ati" gasita, de s'ati cheltuita la Sulgerie, i sa li sa
dea candu a esi sulgu ; i, hiendu datorlI si la Sulgerii, &ail
cheltuitu manainte la Sulgerie, intr'altu chip(' iamb avutil
cum(' face, -amti socotitii Domniia Mia de s'ail scosii
sulgu, sa dea cu toii, nime scutialnicti sa nu hii, pentru ca
s[a] nu sa scota iarasl curundu sulgu, si s'ail pus(' some
pe la toate Tinuturile; [da]ra .. [pus]u-s'ati s'acolo la acelil
Tinutti, - ialovitf sa datI pe izvodú ce vorti socoti boiaril
nostri [ce] sintu acolo socotitorI, si-t1 dá banI de ialovite
cate -- lei, si rasurI de ughi cate 2 bani; 1 pot[ronica] va fi a
strängatorilorti, si 1 ban(' in sama Sulgerii; si a ail' ialovite
s'air luatú mal ddunadzi, acmu li s'oril tinia in sama cate
5 lel, pecuma s'orü socoti sateli. Adasta scriem. U Iasii,
7206 [1696], Sap[temvrie] 4."
200 DOCUMENTE ALE FAMILIEt PALADI

Pecete micA cu chinovar.

Acest act, de o esceptionalti insemnatate, aratä tot rostul sul-
giulul. E darea de carne pe picioare" catre Curte. Se culege
dupä nevoie. Existä $i un sulgiu provisoriú, in graba unor sositi
de oaspetr. Se scriti some" pe Tinuturr, dindu-se banr, in loc de
vite (bine Inteles, de la introducerea gospodärier de Stat in banr).
pentru fixarea sulgiulur pe lingä WerturI, v. vol. XI, p. 71.
61. 7204 [1695-6] (fara luna si zi). Nastasiia femeaia hi!
Tanase Bu[u]mas", cu fliT ef Oprisana, Ionita, Dumi-
trasco, vind la Romani' (si RurnanI"). Impartarea frati-
lora." Vinde lui ILO' Iona Paladie bivü 2 Logofcta gu-
matate de apa den Zmiiani, ce sa inpreuna in apa Smiliii
cu hotarulü Rominilor". Marturf : aza Gavrilil iscalit, otil
Rusa ; ere! Gavrila martur, erodiiacona Toadera pistil za-
pistil ; ere! Stefanü marturii, Gheorghe Ap[o]stuld biva
Sardarü, Vasilie Vela Sto][nica] marturü, aza Toadera Bu-
jurana Vornica Parta [-= de Poarta] iscala, ereI Stefana
marturü, Anesiia Ap[o]st[o]loe Cap[i]t[aneasa], Gavril Pas-
calü Armasa, Iona diiacola" (foarte frumos).
62. Iasl, 10 Septembre 7205 (1696). Antioh Costandin-
Voda da lu! Ilie Enache Veld Stolnica, unü vadü de mori
ce iaste intr' apa Barladului, dina susa de targula. Barla-
dului, unde aa fosta vadulil celü batrana a targulul Bar-
ladula, care acesta vada de mori aft fosta drepta domnesca,
si ail data rapousatulil Domnu Ghica-Voda cu acestil vada
de moil pre rapousatula Ilie Septelid -ati fosta Vornicü-
Mare; si dumneaei Anna gupaneasa lull Ilie Septelici Vor-
nicula, Inpreuna cu feorii ei Gligorasco Comisula si Du-
mitrasco si cu alV feori a el", vind lui Enache -ail fosta
Clucerü-Mare", pe lei' batuti. Are si act de la Stefanü
Patru-Voda."
Pecete micA octogonala, cu chinovar.
Iscähtura. Scrie Mihar 3 Logofät".
63. 6 Novembre 7205 (1696). Stefanu, feorula Iliutil,
fata Albului", vinde jumatate din Paulesti ce averml cu
Dragana si cu Ifrirnü si Albula, mosu-miea", etc. ; aiurea
are until batrana" cu aceiasi; vinde lui Iona Paladi bivü
2 Log[o]f[a]t[ü] si gupaneaseI dumisale Nastasii si cuconilort
 DOCUMENTE ALE FAMILIEf PALADI 201

dumisale... Pentru cad amil cadzuta la o nevoe mare, orno-

randu una copilil ala midi. unil Ma a UseriuluI Ivasco,
si, luindu-rni copilula de grumadzi, si nime dena razesiI
miei neapucandu-se sa ma scoata dentr'aasta nevoe -amil
cadzutil, neavandu putinte, amil agunsu la dumnelai Lo-
gofatula, cu voia tuturora razeasilora, si durnnelui ail data
una cala de m'ail scosa dentr'aasta nevoe, nevrandu nime
dena niamula mieü sa dea, si pozvolindu-ma ei cu totii,
unde of gasi, sa o vandzu ; ded de acmu nime dena nia-
multi mieil, sail denil frati saa nepotT, sa n'aiba a sa ames-
teca, pentru cad la greula mie[a] nime n'ail statuta". Is-
calesc : Sandula Bolatil, erei Gavriltl, aza Ioan (?) Bujo-
r[alscula". Scrie diiacona Taderü".
64. Iasi, 22 Decembre 7206 [1697]. Ancuta Scantioae,
fata luI Ionasco Batlaga", §i cu fiii vinde lui Vasilie Plesca
tretii Logofatil... una loca de prisaca pre Bogdana, la sa-
liste la Hortesti, la Tinutula Tutovii, cu locti de fanati
par in matca . . si cu voia nepotu-rnietl, lui Ghiorghita
.

Hermeziu". Marturl: multi boiarl de Curte". Scrie popa

Gheorghe de Vasluia", iscalind ierea Ghiorghi".
65. Iasi, 30 Maia 7205 (1697). Antiohil Costantina-Voda,
pentru Negrut si fratiI lui, fiori luI Neculal de Zmiiard,
nepotii lui Ifrima", in pira cu pupa Stefanti fiora luI Io-
nascuta, nepotii lui Dragana, frateli lui Ifrimil, pentru iazil
din Balociani", cumparat de la nepotif il Murgoam.e. -
Pecete mare.
66. 12 Decembre 7207 (1698). Ancuta femeaia lui Du-
mitrasco Scantiae", cu fiii, \rind partea din PaulestI, Zmieni,
Balaciatif si dena iazurf cu vadurf de moara. ce sa fa (sic)
Oa partia musului nostru lul Scantiae, precumü vora
arata uricele si isprisoacele ce avernil", luil Iona Palade
Vela Sulgera" ; fiindu-ne grea si nevoe, mers-ama pre
la WV räzia§ii §i niarnula nostru, si i-ama intrebata, flindu-
ne nevoe ca sa cumpere, si nime n'ail vruta; deci noi, va-
dzandu ca nime dena raziasi si niamula nostru nu cum-
para, arnil mersu de arnil cadzuta cu rugärninte la dumn eldf
202 DOCUMENTE ALE FAMILIA PALADI

Sulgeriuld, flindu-ne megiiasd . . I s'aü facutd mila si

.

ni-ad facutd plata deplind". MarturI, multi megiesl si altI

oamenT bunT". Iscaleste si preotuld Gheorghii, dom-
nescu ; Pitoraga parcalabd". Scrie Toaderil preutü". Va-
silie Rugina, Antohi Capitiand Hirtopd (?), Enachi bivü
Veld Stol[nicd], Mirautil razesu, Ionia Bojorianuld (?)".
Varuld Rugina Veld $atrarü, martorü; si amd Intre-
batd, Intrebatu-s'ad razesii, si at dzasd ca e'd. Intrebatü
pe tgl, si ad dzasti ca n'oril cumpara, nice a iscali n'ad
vrutd."
Pe o copie din veacul al XVIII-lea, Ion (?) Paladi Spat. .

spune O. Japosatuhl mosuld Ioanü Paladi", le-a dat In

parte raposatului nenit luT Toaderd Paladi".
67. l -id Mart 7209 (1701). Vasilie Narocia, si cu farniae
mia Floaria, i Gligorie nepota lui $tefand slicariulii ota
Podiani, cu farneaia mia Vidra, ginerii ILA Ionascute", \rind
movie lui Iona Paladie bivü Veld Sulgerü, a patra parte
dent"' batranulil luT Ifrimd, dina hotaruld Balacianilore,
etc. Intrebat-amd pre totl nepotii, verif si alte semiiiiI a
socru nostru ca sa cumpere ..., ce'd dzisü sa vindemd
unde mud gasi." Sâ nu-I faca deci nimeni dodeiala" ; altfel,
va fi Jusinatil de la toate gudiatele, pentru ca., flindu-ne
nevoe, pre toti i-amil intrebatd, si tuturord li-amü data
viaste ca omil sa vindemü". Marturi: dumnelui Preda
Palade bivil Veld Armasd si. dumnialuf Costantind Pa-
lade 2 Spatard si. dumnelui loud Abaza bivü Post[elnicd]
si preutuld $tefand sna Ionäscutd Draganü otil tarn, si fe-
orif lui Neculai capitand. otil Zrnieni, nepoti luT Ioonas-
ctO Ifrimd, si Mierautil s[iln Ifrimü, i Nastasie BOmasoe
ob."' taint'', si Pascaloaie". Scrie npreutuld Toaderü ota Ba-
cani".
68. 1-id Novembre 7212 (1703). Alecsandra, fata Du-
mitrii, nepota IT Gheorghitoia", da mosia maica-mea Du-
mitrii Alboloiai", lul Iona Bojoreanu, ca sa ma grijasca
si. sa ma scrii pe la sv[i]ntele bisearici, catu i-o darui Durn-
nadzaú dzali, ca ed Rori n'amd avutü". Martur : doh ov-
neculd mid, preutuld Gavrilil ow Bacan1". Scrie Vas[i]lie
 DOM:31E1,1TE ALE PAM-MIDI PALADI 203

cumnatuluI preutului Ursului". Iscaleste si Apostuld Gra-

madd.
69. Iasi, 15 Maid 7212 (1704). $tefanti Mägurianult, si
Inpreaund cu fdrneia mea Safta", dd mosie la siliste la
Zmeiani si la Baldciani si la Pdu lest!, parte Mdriii Uricd-
ritii, cia aria mosiia draptd, fArd parte de locii -ati cum-
paratil Strätulatil Uricariulü", lui Iona. Päladiid Marile-
Visternicil. Martur : Preda Pdlad[i].
70. Iasi, 5 Iunie 7212 (1704). Facemd stire preacumil
ni-ail poroncitü Märii Sa Vodd sd mergemii cu Gavrild
de Rusil sä-4 gurämil pentru a patra parte de häl[e]stead
de Zmiiani, -ail fostü vändutti eld hit Gheorghitä Jicni-
ciariuld, pdrintelui dumisale Vorniculuf Bogdarni, pänd ad
fostd via, preacumd n'ad luatti eld nimicil prea acea parte
de hal[e]städ, nici bull, nicI alit"' fiald de bucate, nicI i-ad
facutti veund bini Gheorghitä Bogdand JitniciariuluI, pentru
acia a patra parte de häl[e]sted. Deci noI l-amd dusti la
bes[ea]ricd la S[te]tii Neculal si ail gurata eld la sf[d]nta Evan-
ghelie, denainte preutilord de S[fe]tiI NeculaI, Innainte snd
potropopului Ursula ; la carea gurämäntil s'at tämplatd si
und ornd a dumisale Vornicului Bogdanü, anumia Dumi-
trasco Muraitil, si asia, gurandu Gavrilü de Rusd cu su-
fletuld lui cumd n'ati luatil nici intr'und fiald plat[d]
de la parintele dumisale Ghiorghitä Bogdand Jitnicia-
riuld, pe acea parte a patra dind totti häl[e]steauld,
cari era sd-I dea cu tocmald si cu zapisd, 8 lei, parte luI,
osebitd de cumnatu-sad Pascald; dec.'. nol, Vornicii de
Poartä , dacd väzumii c'aü guratil intr'acesta chipü,
i-amil fäculd atastä marturie de la nol, si pentru Incredin-
tare amd pusti si pecete Portii, ca sä sd stie. U Iasd, leat
7212 [1704], Iu[nie] 5.
Ghiorghiiasil Bejand, Vasili[ie] Buhuiasculd Vornici
glotnif."
Pecete cu fum.
11

n
-
4
P
204 DOCUMENTE ALE FAMILIe PALADI

71. Iasi, 25 Maid 7212 (1704). Adeca ed, Anita gupd-

rliasa rapusatului Velico Coständ ce aü tostu Vornicd-
Mare, scriü i rmärturisescu cu acestu adeväratti zapisd alú
miiaü, pecumü, luindu dumnialui Vorneculti neste bard de
la dumnialui frate-mied Tond Pdlad[ie], i dupa nunta du-
misali si-aü luat d[u]mnialorti sarna, care m'arnü tänplatil
si ed fata, 0 i s'ad afiatù datorü sä-1 dé dumisali fratine-
midi 250 lei. Osäbi de acestí haul, aú datil dumnialui la
mini neste brätäri de aurd sä i le tind, i li-arnd pusil za-
logü pentru traba me, si s'ad istovitd. Deci, dupa morte
dumisali Vornecului, alti datornici ce aü fostil, ad luatti ce
ad gäsitd, iarü dumnialui m'ad asteptatti, rugandu-mä: andil
at aye, i-ol da. Ce, neavndu barn' sä-i dad, ne arnü socotitil
In de noi frateste pentru satú, pentru Bäcani, dandu pä-
rintele nostru satult1 &leant' cu cas[a] gata fratelui nostru
celui mai mare, lui Enachi, iarü la alte mosii sti nu sä
arnestici, cea sintu de spre maica nosträ, ce sa ffia a noastre
amändurora, precumd scriia diiata pärinteldi nostru; iard
BAcani, cu casa cu totti, sä fiia a fratelui nostru. cumil scriia
mai susd. Deci, tänplandu-sä morte fratelui nostru, lui
Enachi, ad data giudecata sä inpärtimil satuld Bacani,
cati frati aü rämasd, pe frate, parte; o parte sa id dum-
nialui, i o parte sä ead eft, i o parte sä id Costan-
ding. Deci, fiindu Costandinti frate mai midi, ail socotitil,
casale inca sa fiie a lui, iarú casile dind Iaí sa fiia a du-.
misali, a fratine-mied, a lui Iona Plad[ie], ce mai susit scrid,
rämäindii frate mai mari ; ca i aceste in diiata pärintelui
nostru scriia: sä flia a fratelui nostru, a Jiff Enachi. Ce
actiM, murindu fratele nostru Enachi, ase ad socotitt ju-
decata, casale de la Bacani sä fiia a lui Costandind, ffindd
frate mal mica; iarü casali dinü Iaí sä fiia a dumisali, cumti
mai susti amd scrisd, cad ca aceste sä tragd de pe maica
noasträ ; nu incapi Costandind. Iarú loculd satultii, a BA.-
canilord sä-ld inpartimd înü trei pärti ; deci parte me, a
treia parte dind totú satuld, dind vatra satului i dind ha-
lested j dind totil loculü, arnii dat-o dumisali pentru acei
banT, ca sä fiia a dumisali, iard frate-mied Costandind sä
 DOCUMENTE ALE FAMITJEt PALADI 205

nu aibd nice o trabd cu parte mé, ce sd fiia a fraine-

mieü lui Iona Pdlad[ie]. i, pentru parte dinü sata dina
OräsenT, ce-I la Tinutula Cerndutului, asijderi ce-I parte
me, cuma scriia diiata pdrintelui nostru, Inca arnú dat-o
dumisali, pentru acei ban! ce mai susa scrie. Si, candit
ama facutt acestu zapisa, s'aft tänplata multi boeri cari
mai gosa aft iscdlita, si ea singurü mi-ama pusa pecete
si iscdlitura ca sd fiia de credintd.
U Iasa, l[ea]t 7212 [1704], Mai 25.
Annita (pecete turceascd), Lupula Bogdana Vela Vor-
nica, Preda Pdlad[ie] iscalú, Ivana Abdza Post[elnica].
amü scrisd i zapisula."
72. 31 August 7212 (1704). Lozenschi Duraca, fioruld
lui Apostola Duracü -ati fostu Sdrdara, fiorula. Nastasii,
fetii Mira! Uricarului", da ocind ce amil de pe pdrintele
mia, Apostula Duracti, dina. Zrnieni i dina Pdulestii pi
di[n] Baldcenii, dinú parte Miräl, fiorula lui Marmure Uri-
carului, mosilort mei, dind parte MiraI, mosului mea, dintri
a patra parte a cince parte", Marelui. Visternica Iona
Paladi". IscAlit: Aza Lozenschi Duraca iscala".
73. Iasi, 27 Septembre 7213 (1704). Tudosiia, fata lui
Iona Bolia i Anghiniei, fata lui Marmuri, caria iaste vdril
primari cu Mierea fiorula luI Marmure", da rnosie, parte
dinü Pdulesti, Zrniiani si Balaciani, lui Iona Palad[ie] Vela
Vistiiarnicti". Iscdlesc si: Gheorgi Apostula Vist[iarnica],
Iona . . biva Aga".
.

74. Iasi, 26 Septembre 7213 (1704). Loghina pdraila-

bula, ginerile Nastasiei, featii Mieräl lui Marmuri", da par-
tea el din aceleasi mosii aceluiasi.
75. Barlada, 29 Novembre 7213 (1704). Raport catre
Domn pentru alegerea acelei bucdti de locil de a tdrgu-
lui Barladului care tii-ai MilostiVita Mdriia Ta de a! data
dumisale lui Iona Pdladi Marde-Vistiarnica". Merg, cu
oameni bun! i bdtrdni, i cu preuti si cu of-Asian! dind
Barladü, solluzula i alí targoveti", incepind a stilpi dina
maid apii Bdrladului, dind gosil de gura Smilil i dina
gos de unü iaza ce sä chiamd a lui Gavrilü Covriga, C-ad
206 DOCUMENTE ALE PAMILIEI PALADI

fostü Vornicil in Barladü, si amil pusti stälpu de piatra,

si de acolo pe sesti inteo movild, langa drumulti cell"' mare,
dinü gosii de pod[ultl] ce iaste peste Smila, langa o carsmd,
s'ail pusii iards1 stalpu de piatri, si de acolo spre apusii
dereptil la dialü si in costise, de spre Sohoduiasl s'ati pusti
stälpu de piatra, si de acolo direptil la vale peste Soho-
duiasl si la dialt spre Saca s'ati pusti stalpu de piatra, si
de acolo direptii la vale peste Sohoduiasti si la dialü spre
Saca, si in muchia dealului ... Dereptii la vale si in rnatca
Säcii, dinü diald de drumü ... Langd drumulü ce vine dinü
Tutova la tärgu s'ati pusti iardsil stalpu de piatra, si di-acolo
direptü la vale, si peste valea tarinif, in marginia crangu-
lui s'ati pusti stälpu de piiatra, si di-acolo dreptü la diald
pinti crangu si pinü prisaca ce sä dzice a Gheucdi s'a ü
pusü buord dornnescu inteunü nucti, si di-acolo dreptü la
dialii In muchia dialuluI, langa drumuld ce miarge pe mij-
loculti crangului inteund Ord s'ail pusii iard§d buorü
domnescil, si di-acolo la vale, in fundulü väi InputiteI In
mated s'ail pusü iaräsI stälpu de de piaträ si dereptil la
dialti penü crängu si pent' groapa lui Epure ..., si di-acolo
peste crangu si in marginia cranguluI de spre Tutova ...
si di-acolo dereptü la vale si la dialü, in värvulti coasteI
ceI marl, unde sd tdlniaste cu hotaruld BilVganilorü ..., si
di-acolo in susti pe dialit intr'unü stejaril ..., si di-acolo la
vale in rnatca välciali si in gura Vail Calugaritii ..., si dreptil
la dialti pe piscil, intr'unü stejarü ..., si di-acolo totü la dialil
si la drumil unde sä tälniaste hotaruhl cu a Navarni(i-
lorti ..., si de-acolo dreptü in pisculd Corbuluf ...,si de acolo
la vale pe piscii si peste pat-Auld Cranganilorti, in gura
uniI välciale..., si di-acolo pe välcia la dealt', pend tufe send
capulii tufelorti ..., si di-acolo dereptü la dealü pe drumil
In susti, penü capulü hotarului Nävärnitilord si langa ho-
tarulti Cretianilorü ..., si di-acolo pe drumulti ce vine de la
besiarica Navarnitiloril si treace la Periianl, peste drumuld
cell:I mare ce vine de la Tutova de triace la Perieni in
marginia dumbraviI..., si di-acolo totti la vale si in susd
pe drumil spre Periianl si In matca vai lui Antonichi ...,
 DOCUMENTE ALE PAMILIEÍ PALADI 207

0 di-acolo totú pe druma la diala penti dumbrava . . . Si

di-acolo tota penti drumbrava (sic) la diala pe druma si'na
marginia poenii Periianilorti .. , si di-acolo pe marginia poenil
insusa pana unde sd tdlnesca hotardle cu a Roscanilora...
si de acolo pe marginia poenii spre rdsdritti dina vale .. .
si di-acolo la vale si in capula unit sdcdturi drepta odaia
Boului ..., si. de acolo la vale ina matca väii Periianilorti,
dinú susa de odaia NdstaculuI..., si di-acolo drepta la diala,
in var. vula dialului, de spre Saca ..., si di-acolo la vale spre
räsdrita si peste Saca si in piscu ce iaste intre Sad ..., si
di-acolo la vale in matca Säcii ceii mid si in capula ho-
tarului Bdcanilorti s'ail aflata o groapd hotara. si. di-acolo
la diala si ina costisa, intfuna pisca...., si di-acolo drepta
si in vdrvulti dialului si pena capula hotarului Drujesti-
lort, si inü marginia hotarului dina gosa. . . Si de-acolo
drepta la vale si peste Sohoduiasa si la diala in värvula
dialului de spre Smila s'aa aflata stälpu vechia a Dru-
jestilora, si di-acolo drepta la vale si peste apa Smilif de spre
rdsärita, deal diala de druma ..., si. di-acolo dreptu la diala
spre rdsärita si in vdrvula dialului intre doal movilite ...,
si di-acolo dreptil la vale spre apa Bdrladului, langd dru-
multi celil mare ce vine de la lasti la Bdrlada ..., si di-acolo
drepta la termurele Bdrladului s'aa aflatú stälpu de piaträ
vechia a Drujestilor, si de acolo pe malula apei Bdrla-
duluI in gosü, pand in gura Smilii, si dina gosa de gura
Smilii, in piatra carea s'aú pusa stälpu in capula hotarului
d'intdia". Pecetea Birladului; iscdlituri: popa Ignatil, popa
Iona sina Antonii, Toadera preuta ota Susiani". - Iscd-
lesc hotarnicil : Iona Batr. biva Post[elnica], Bejana Hu-
did Vornica glotni". .

76. Iasi, 29 Novembre 7213 (1704). tefana si cu soru-

mè Marie, fiori Tudoschi, nepoti. Merdi Uricariului dena
Todirestl", vind mosie dena trei hotard" cunoscute. Ne-
hiindu-ne parte hotdrätd dispre alti frati, ama socotita sä
luima bani numal pe treidzdd de pdmänturf." Se vinde
lui Iona Paladi Vela Visternica", cu 20 de lei, pe toc-
mald cate una zlota de pämäntu, pana cuma sä va mai
208 DOCUMENTE ALE FAMILTEI PALADI

alege la hotaratti, i atunce, dupa hotarata, de sa vorti mai

afla parnanturi mai multe piste treIdzaci, iaräÎ sa ne mai
dè dumn[ea]lui bani, totil cate un zlota de ptimantil, pe
cate orü esi mai multil in toata parte noastra." Innaintea
Tornii neg4toriulti de Iasi si a Radului Paharniculul
a lui Toaderti abageriula de Iasi si altorti aori de boeri".
Costatinil Palad[i] vt[ori] Sul[garia], Toaderil Mar., Oophç
Cocorascula bivü ftori Pah[arnicti], eü Ilie Abaza
rotp6v...,
Vor[nicti] de Botosani amü scrisa zapisuhl."
7i. Iasi, 11 Decembre 7213 (1704). Costantinil Parvulti
-amd fostu Satrarti-Mare, cu sotulti mieü Sanda, fata ra-
pausatului Ionti Talabasculd Csaii fostu Logofatil alü doile",
daft pamintil In cele trei sate lui Iona Paladi Marele-
Visternica". Iscalesc: Patraseu bivü Stol[nica], Costantinil
Rosca bivü ftorii Clucerte.
78. Iasi, 21 Decembre 7213 (1704). Gflgorasil Nuir, fe-
63rulti .Maricutii fata Nastasiii, a flatei Marii, nepotif lui
Marmure uricariului", da mosia sa, din cele trei sate, ace-
luiasi. Marturi ca la n-1 precedent, si ,,Toaderil Costachi(?)
bivü vtori Med[e]l[niceriti]."
79. Iasi, 26 Decembre 7213 (1704). Neculai Lupanii, fe-
orulú Duchitii, a fiatii Merai, feortl lui Marmure &ad fostu
uricarti", da mosie tot acolo aceluiasí. Marturi: Antiohie
Jora Log[o]f[a]t[a], Lupula Costache Hatmanti.
80. Iasi, 25 August 7214 (1706). Antiohil Costantinii-
Voda catre Talpesa esafi fosta Vornicil de Poarta" : s'a
plins Alexandra, fata lui Postolachi Draganti de Zmei-
ani, fameaia lui Manolachi", pentru unit iaz cu moara la
Balaciani. Sä stringa megiiasi dinú preguril i raziasi de
acolo". -7 Pecete mica, octogonala.
81. 7215 [1706-7]. Acelasi catre acelasi, pentru alta plin-
gere cu privire la iaz. Sa cerceteze cu oameni buni, ra-
zasi batranI t i inpregurasi de acolo". InnaintasiI lor aú
tinuta frataste aciald iazú, i unulti s'ait tosta facutil o
moara Intermit mala i altula intealta mala, Postolache
de spre Rasaritti i Neculai de spre Apusti, i umbla mOrile
pe randa: o moara inteo saptamtina i alta intealta, fra-
 DOCUMENTE' ALE FAMILIEf PALADI 209

teaste". Pecete mare, cu chinovar.- Ionti Buhtisti Veld Lo-

g[o]f[d]til va Divana. Axintie Uricaril".
82. 11 Iunie 7216 (1706), ilsToww renAT64. Mihai Racò-
vitä Voevod intdreste luT -Iona Pdladie bivii Vela Vist[ieria]
mosia de la Birladd, dupd hotarnicia cunoseutd. Iscdleste
Dornnul. Antiohie Jora- Veld- Log[o]f[A]t[ii], Stefan Luca 3
Log[o]f[d]t[a]. Nu se scrie uricarul. Pergament. Miniatura.
Nume domnesc cu aur, cuvinte cu chinovar; stele al-
bastre-rosii puncte numal roiL Admirabild pecete, atir-
i
natä cu snur rosu. Pe ea,- coroand, bour, soare i luna,
sabie i topuz; data : 1703. 11w MHFAHA PAKOKHRk &EWA
BMII0 MATI10 34MM MOMMIII.
83. 9 Septembre 7218 (1709). Alicsandra si cu soru-
mia Mierl, fiatele lui Postolache fiorula lui Drägarni de
Zrniiani", etc:, spune cd, ,agungdndu-ne mare greil i nevoe,
cddzindu la datorie la Turei, i neavdndu cu ce plati",
s'a indreptat in zddar la rdziasi". Vinde lui Iona. Pdladi
Vistiarnic. Insä pämäntula de tarind arnit tocmitil ate
unti zlota bätuta." Marturi:- dumnealui Costantinti Pdlade
bivti Sulgiarii i dumnealuI Ionú Abaza 2 Pdharnicil si
Toaderil Bujoranuld -ail fost Vornicir la Poartä si
Iontt Bujoranuld i Gligorie fl6ruld lui Neculal Cdpitarre
Zmieni (sic) de Susiani." lscälituri. &de preutula Toa-
deriidirtaSusiani9.-Pe Vo ::patr u lei s'ail datii dina tocma [la]
acestuT zapisü pand sä va aleage care parndriturI sä vorii
veni la Inpartald, parte lord; $i atund, pe cdte pdmänturi
li s'ord veni parte lord, li s'a face plata dep1ind:4`.
84s Iasl, 12 Iulie 7218 (1710). Niculae Alicsandru Voe-
vod, lui Ionil Armasulti ginerili Goldias[i] i lui Pdladie
fiorula II Goldias[i]",, ca sa iea dijma la Liestil (Vasluid).
Pecete mare cu chinovar. .,
, 85.'23 April 7224 (1.716). Chifanie, nepotula Alecsandrii,
featil Dumitrii nepoat[d] ii Gheorghitoe de Zmieni", vinde
Marelui-Spdtard-Iond Päladi"i' slujindil dind copildriia mea
pand la tnoarte". Pomenit Simionit.Fintula din satii'dina
Micesti". Martuii: CoStandina Pdladi bivü vtori Logofabli
si Stamate pärcälabú i Gligorie Negrutil.snä Nedulal Ca-

11992. Vol. XVI. 14

210 DOCUMENTE ALE EAMILIE1 PALA.DI

pitanil de Zmieni $i Iona diiacona nepota lui Butuma$ii de

Zmieni si Enachi sna Negrutü", etc. Scrie Toaderü preu-
tulii de Suseni.
t 86. 26 Octombre 7229 (1720). Statnate parcalabula, fio-
rula luI Gavrila Vor[nic] glodni", vinde bcina de la Rominl,
care inbla aasta p[o]fa sata prea cinci batranI;" diacI 8
batrani sint anumea Acsiniel, moase noastra, si Sohiica,
sora moasil si Maricuta Fulgeroae, to sora". Parte rat/line
a lui Iona Clornel diacula, -aa tinutil pe vara-mea Ancuta,
fata unchiia-miea lui Pascalti cap[i]t[anar. Una batrana
alii Cazaculul, tija frate moasi-mea." Nunie : Chiealsia. Parte
dina helestea e a Hatmanului Bogdan. Marturl: Gligore
Negru[t], Todera B[u]j[o]ranula biva Vortnica]... Iaa. $te-
fang Darniiana ama scrisa."
87. Iasi, 3 Decembre 7231 (1722). Mihal Racovitä, pentru
mosia din hotarul Birladului a lui Ion Paladi. Iscali-
tura domneasca. Pecete octogonalä cu coroana, bour, soare,
hind §i. inscriptia: liv itimpH PaK01111111,1t ROMA SEMM MO».
88. 20 Mart 7233 (1725). Antiohie Scarleta" da zapis
.

Spatariului Made pentru O. In'am rugata dumisale de

m'aa luata 100 de lel baril vechl de la una Turcu, Ina trel
luni, et' una basil, si eú i-ama pusa dumisale zaloga mosiia
dena Zorleni ce ama, a opta parte, si a patra parte dina
Balacenl, ce amil tota denpreuna cu frate-mieil $tefaha, si
parte me dint"' vecini ce mi s'ora veni."
89. Iasi, 10 April 7247 (1739). Bejana, fiorula lui Ste-
fanita Scarletu bivu Vela Armasu", da zapis nepotului
mea. Toadera Made Vela Spa taria, ca sa sa stie ca, In-
tanplandu-mi-sh patina di spre femeia mea, di m'ama dis-
partita, si, dandu-mi gudecata ca sa daa femeil 20 lei si
dol bol si o vaci si o iapi, aflandu-mi ea la lipsä si la ne-
putinta, sprijininda in casa dumisale nepotului Made,
despre carile avandu toati hrana si Inbracaminte mea de
cativa ani, rugatu-m'amu dumisale de m'aa platitu si. de
aceste mai susa aratate ce m'ati oranduitu gudecata sa
daa femeil mele, si, cu tóate aceste, fiinda acuma si. in
varstä de bâtraneta, si socotinda Ca dupa viiatk-I] a plini si
 DOODMENTE ALE FAMILIDI PALA.DI 211

opstasca datorie, si, dinü vreme -am avutu multu bine

si folosa di spre dumn[ea]lui, si cunoscandu-la cu mila astipra
mea, neavandu ea altu locu de sprijiniala si odihna batra-
neteloru mele, flindil fratii si nepotiI mei neputinosl ca si
mine, ama socotita singura pre mine ..., si, cu niste parti
de mosie ce mi-aa ramasa de la parintl, m'ama lasatil
pre mana dumisale ca si in viiata mea toati hrana si in-
bracamintea mea sa fie de la dumn[ea]lui, asijdire si la
moarte mea sa ma grijasca precumil a socoti dumn[ea]-
lui ca mi sa cade." Pomeniti : verii mei, fidorii DabijiI".
Hotare: din mamina in gosii". Macarti ca noi amil fostu
cinci frati si triI surorl, si, pe fratele cela mai mare, pe
Ionita, casatorindu-la 0601, i-ati datu parte dina mosii la
Ghermanesti la Melia; asijdire si, pe o sort, Tudosca, ma-
ritand-o parintii nostri, i-aü datu dzestre ei ce s'ati cadzutu,
iara pe 2 surorI, anume Marie si Catrina, li-amu maritatu
noI, fratiI, si MariiI i-arna datu mosie Valenii, ce este la
Tinutulti Fälciiului, iara CatrineI i-ama datu parte in Sa-
hanesti, la Tinutula Tutovel, iara 2 frati -amu mal ra-
masa, unulü, Ianache, care este la Moscu, pana ail fosta
aice In tara, aft vandutu o parte de mosie dina Zorileni,
parte Isaroae, si ati mai luata o mosie, Razina, si o piv-
nip cu locu de casa dina targu dina Barlada, iaril frate-
rnal Antiohie si cu Stefanil ail luata gumatate dina parte
de mosie dinü Zorileni si gumatate de parte de Balacenf,
ce sintu la Tinutulii Tutovel."
90. 10 Maia 7249 (1741). Grigorie Ghica-Voda, pentru
intaritura de mosie la Balaceni si Paulesti. Pecete octogo-
nala cu chinovar : armele aminduror terilor.
91. 25 Decembre 7265 (1756). Costandina Mihaila Gihan
Racovita-Voda da ScoposianiI lui Mihalachi Chescu vt[ori]
Med[elnicera], care a schim bat cu Bara, si 60 de lel in bard,
al lui Ionita Manole. Locuri: Scoposanca . . Bate hotarulti
dreptii supta una readia. .. Una raduiasa ce sa numeste
readiula Fantanianilorti, pe unü druma parasita . .. Hota-
rula Raduletelora si a Barbosilora si tota drumulü pana
inteo scursura". Marturi: Iona Bogdana Vel Logofat,
2 t.2 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALADI

Manolache Costache Vel Vornic de Tara-de-jos, lor-

(ladle Balse Vel Vornic de Tara-de-sus, Durnitra§co.
Pdlade Vet Vistier, Vasilie Razulil Hatman si pircalab
Sucevii, Antohie Geni Vel Postelnic, Vasilie Rusät Vel
Spätar, Ionitä Cantacuzino Vel Ban, Costantinil Sturze Vel
Pdharnic, Iordache Costache Vel Stolnec, Iordache Bala-
sache Vel Camdnar, Iordache Hrisosculeo Vel Comis. Ad-
mirabild pecete, cu sterna ambelor teri (vulturul la dreapta),
incoronatd. Sus: topuz si sabie; legenda : Io Costandin
Mih. Gih : Re. V[oe] vod, b[o]jiii m[i]l[o]stiiil g[os]p[o]dar zemli
moldavscoi ; 1756".
92. 20 Iulie 7267 (1759). Hotárnicie la Mastatici §i Iapa.
Pentru care pricinI si ma! innainte, la venire Mdrii Sale
luf Vodd, dinil poronca dumilorsale Cdimdcamiloril, amil
mersu la acele sälisti sä le hotärdmil", in funii de 25 stin-
jenI, si acestia de opt palme.
93. [7273=1764.5]. Cost[antina] Sturzea Stol[nicil] care
Vodd, pentru porunca, trimeasd prin omul, dum[isalil
Vornicului Ioantl Pilladi", in judecatä cu Vist[ierul] lorga.
Locil de fäcutü satil iaste oriunde aril vrea ca sä facd,
totil iaste bunil, cd nu iaste pica de bahnd sail apa. Cd,
intdi, la capulil iazuluI aceluia ce se numeste a. Bistrice-
niloril, de a vrea sa facd sattl, bine iaste, cä vine pe capulil
piscului ce vine pentre Srnila si pentre Bärladu, 0 iaste
podistl frumosii de satil. De a. vrea sä facd satii la ma-
lulil Bärladului, undi dd. Smila inil Bärladil, bine iaste,
fiindil-eä acolo maI iaste si alit iazil asemene cumil iaste
celalaltil iazil, aproape de Bärladil ca vr'o 40, 50 stänjäni,
tota pe apa Smilii, si sä cunoa§te cd acolo a mat fostil
satil vechi si moard in iazil, cd iaste 0 aerml säliste si
gropi de pivnitä, zdmnice, si acolo Inca iaste si maI bunil.;
hied 0 targu dacä o. vrea sä facd, are unde; si, mai in
scurtil, Maria Ta, oriunde a vrea sd faca sail pe acelil
locil, totil bine iaste.". - Pecete neagrd ruptd.
94. 1766, Martie. Inpärtala intre dumnelor flii rapdosa-
tuldi Toaderd Pdlade Vist[ieriulil]. ,,

Parte Zoitil : 16.500 lei, odoarele, hainele 0 banii §i

 DOCUMENTE ALE FAMILIEI PALAD1 213

altile ce ail mai luoatil; 900 lei tijil ati mai luoatü pe 3
mo§iI, insä 300 lei Holboca, otil Läpuria; 300 lei Glävä-
ne§tii owl Soroca, 300 lei Rdcovälfti ota tama ; 1.100 lei tijii
all rämasil sä mai id, insä 600 lei de la Marie, sora dum-
[neae]i, 500 lei de la Costandinil, fratele d[ulm[neaei]; ce
li-aü trecutil mai multü la parte dum[neae[i de mo§iia, ce
ail luoatil; i polil vasil de vinil sä id.
Parte Zmdrandil: odoard, haine §.1 altele: 16.500 lei.
2.000 lei Hoisd§tii, Cilirenii i Varticii i alte pdrti ce säntil
prin preguril, otú Carlegdturd...
Parte Marii : odoard, haine i alte manuntuvrI, 6.934 ; 1.500
lei Bärle§tii otil Harldti pe Bahluitl, 100 lei unil [lool] de pivnitd
ow Galati, 1.000 lei Bdcanii cu pärtile de penti preguril f
cu moara otil Bdrladti ; 1.000 lei Urlatil, tija cu pärtile de
pinil preguril; 700 lei o pivnitä in I41; 600 lei 15 pogoane
de viia ota Nicore§ti ; 1.750 lei 1000 stupi; 750 lei, 500
Of ; 1.726 lei, 40 epi, 4 vaci, 30 boi ; 300 lei Tiganii; 1.240
lei ce s'ati incArcatil in datoriia.
Parte lui Costandinfl: 1.500 lei odoardle ; 20 lei Putri-
deniI otil Tinutulti Tutovii, 200 lei Däncenil otü Tecuci,
200 lei $arbäne§tii ota tamil, 100 lei parte de mo§ia ow
Naculil WI Tutova, 500 lei pivnita otil Bärladu, 500 lei
Cierd§tiT, 300 lei mile obi Greci, 1.120 lei 28 pogoane vii
ótik Tripone§ti i ota Cuciil, 1.500 lei m4ia Brde§tii otü
Carligaurd, 1.500 lei Spinoasa cu pdrtile otil Suroca, 2.000
lei ord§anii ota Cernduti, 4.000 de lei casäle dint"' I4,
1.400 lei, 2 pivniti owl tamil, 700 lei 7 sala§e de Tigatii,
1.726 lei 40 ,epi, 40 vac!, 30 boi, 7 vase de vinü.
Ce è Märiia Sa Domnita 1- dentr'a raposatuluf sotsulfl Märii
Sale, pentru chivirnisala vietii §i a grijelor Märii Sale:
1 mo§iie, anume $tefäne§tiI Iota Dorohohl, 11 pogoani de
viia de la Cuco§ii, 15 epi marl cu mänzil, 11 cal telegari,
60 sala§e de TiganI, 150 stupi; vite, WI ce santil la Cio-
rd§ti, 6 vase de vial.. [Dintre Tigani,] 7 säla§e a lui Cos-
tandinü §i 7 sala§e zestre dum[isal]i Hat[manu[] Razil

' A WI Antioh Cantemir: V. §i Gen. Cant., pp. 119, 419.

2 14 DOCUMEITTE ALE FAMILIE1 PALADI

si 3 sdlase a lui Ghiorghii Sturzea, to dinü zestre ce ail

rdmasil SA mal id". SA se impartd, dup. deciaratie, - cu
bunil, cu rate. Iarti pentru niste Tigani ungureni, ce mai
susil, iardsi sa-I inpartd frateste; iaril pentru epf, vac!, boi,
bivoli, porci, scotindu-sä 15 epi ce iaste sa id Domnita,
maica dumilor sale, 12 call telegari, 150 stupf si 40 epi a
lui Costandina si 40 vaci si 30 boi, celelalte ate ord. rd-
mdnè, si. boi, si vaci, epi, stupI, bivolI, pore!, toate sd le
inpartd frdteste, cu bund, cu Mil, dupd ce s'oril inchie
sama bucatelora. Si, pentru mosiile ce ora fi intunecate si
mosiile ce aa e§ita de la Willa dumisale cu gudecatä, ia-
rdsu cdnda s'a tdripla ca sa sd poata scoate niscaiva mosii
de acele, iardsi frdteste sd le inpartd. Cumti si pentru da-
toriile ce sdnta, dupd izvoda ce ail data iscdlitil, iardsti
dupd cuma s'a socotitil, frateste sd sd inpartd ; care sd
vine parte Zoit[ei] 4.000 lei, si parte Zmdrandel 4.000 leI
si parte Marii 4.944 leI, si parte lui Costandinü 4.944 le1. $i
asa s'ail incheiata aeastd inpartald.
Zoita Made, Zmar[anda] Made Vist[ierniceasal, C. Pa-
lade Stol[nic] 'Ap ... Micavos, Marie Made. Intdreste Iona
Made Vela Volt-lid*
95. 26 April 1771. Ionitd ScArletil si cu vdrula meil,
Toaderil Dabija", daa zapis nepotului Jancula Grecianu
bivil Vela Armasil", cdruia-i vind treI sdlisti, anume Mas-
taticii si Pitiganii dind gura Bala cu vada de moard, si
Iapa si NegoestiI, di spre Rasdrite. Marturi: boeri si ne,
gutitorf oameni de cinste" ; scrie Sandula Hermeziu Logofdt.
96. 1-iil Julie 1779. Gheorghii Scurtulú, chetrard, dinpre-
und cu sotula midi., Paraschiva", (Id zapis jupdnului An-
driia Haritona, copilil din case, pentru cd, ,,in anii tre-
cup', in vreme Muscalilora, vdnzdnda una frate a gupa-
nului Andriiil o casd until. Grecil, Dumitru, vieril, si Miai-
lui Ha, f-iinda tovardsa, si, sdzändil iai in casd cdtdva vreme,
si neputända stdpdni casa el, si scotinda duoa casa de van-
zare, m'ama sculatil ea, Ghcorghii ..., ama cumpArata casa
de la numitii Greci cu tocmald si cu pretil dreptü 45 lei,
si, fiinda. casa ce aa vändutil fratele dum[neae]i, fdrd de
 DOCUMENTE ALE FANITLfld pALADI 215

stire jupanului Andriia Haritonü, flinda casa driapta a dum.,

§i net-finch-1 niel durn. aicea, §i acmu, viinda iara§i la mo§iia
dum[isale], i vranda dum[nealuI] ca sa ma traga la gude-
catä, aü statuta oamenI bunI, m'amü Invoita cu dum.,
i-ama vandutti casa iara§1 dumisale cu preta drcptü, 115
le. Marturi : oameni bunI i mahalagii". Iscale§te grea
chetrarula". i Neculai Covriga, Simionü Chetrara, martur f
97. 26 August 1779. Costandina Suceyeanu biya Vela
Med[elnit[eria]« catre Domn, pentru casa ce a cumparat in
E§iI, la mahalaoa Muntenimet de mijloca", cerind in-
dreptare inpresurarii".
98. AceiasI data. Hotarnica Vornicilor de Poar M. Me-
giasi : Vasile Ur§olianula, Gheorghii Puscasula, Stefana
Izmana bivü copila dinü casa, Antona sina Dobo§a, Toa-
derü Pantazi petraria. Andriia sinü Pavala Haritona, Ne-
culaia Bratulianula, Marina Muntianulü, Stefanti a Tofanif,
Gafita Gaguliasa femei batrane: Andriia Catiche. Scrie
Tanas[e] Carpu, diiacü za Divana".
99. 1-ia Septembre 1779. Judecata dumnaei Marie Pa-
läcloae Postelniasa cu Stefana Festila Med[elniceriaj",
pentru jumatate de Negoeti.
100. 28 August 1785. Judecata luf Jonite Banta§ü, fiinda
vechilü i raspunzatora dina parte dum[neae]í Mariia Pa,
ladi Postelniasa cu Iorestu Scarlata monahula, feorula
lui Bejana Scarlatü"
101. 22 Septembre 1785. Judecata a Postelnicesei Marie
Palade cu Ionita Negruta, pentru Balacenl.
102, Izvoda de mosif i alte lucruri, vii i Tägani ai
bani -aa ramasa a boierilora Palade§tI, care s'ati savar§ita
starlit*, adica Costantina Paladi, i NiculaT Paladi, i Logo-
fetiasa Marie, §i aú luata numal o sama dint"' fratI toate
cele -aa ramasa, miscatoare i nemiscatoare ; iara unu
nimia §i - cerima dreptate. 1787, Iunie 14.
Grame§tii §i alte dot mo§if la Tanutula Sucevil, a lui
Costantina Paladi.
Negre§tii, la Vaslui, tijü a d[u]m[nealuI], care i-ati ras-
cumparata Hristoverghi cu banI.
216 DOCUMENTE ALE FAMILLEI PALADI

Vif si Tägani- si banf, sä scoatä diiata Vor[niculuf] PA-

ladi ce este la Pahrarnicula] Costandinü Pdladi, c'n van-
duta 2 cirezi di bof la moarte, si alp' banf care sä still
Susdnif si alte mosif la Tutova, a lui NicolaI Päladi.
Marzastif, tija a dum., si vil si Tdganf.
Umbrdrestil, i vif i Tägani, a Logft. Marii.
Care sänta artit[ate] toate pi carte di bldstäma, ce este,
si este sä [facä] parte driaptd tuturord fratilora, Ina frica
luf Dumnezn."
103. 1-ia Maid -. Cdtre Costantina Vela Spät[ariar,
pentru mosia Cdrstinicif (Fälciia), cari o tine Bädrosa
Iordachi si cu altf rdzäsi a luf". Pomenit Andreiti Han-
gheriula. I-aa schimbata nurnile dina Cdrstenestf, Po-
pestf."
104. 12 April 1791. Diata Mariei Pälade - [Bostangioglu].
La Cirligaturd are Vormiestif si. Härpasestif, luatf de la mä-
nästire Sfäntu Sava". Un loca de dughenf, ce ama In tar-
gula Galati, de bastinä cu scrisorl." Aceastä parte o lasd
nepotului meü Spat[ariul] Iancula Razula, fiiula surorei Ca-
trinif". Mosia de la Gura Strämbei, cu iazdra", un zapis,
un loc In Birlad, längd dughenile &Nine-met-1 si längd. locula
Bouluf", 2 Tigani,-nepoati Mariuti, fiicif surore-mè Zoitii1".
Un sälas de Tigani, suroref Zmärandef" ; viile de la Ni-
corestf, Dealula Särbilora, un sälas,- mänästirif Sf. Savii".
Dughenile din Bärladil le last.' fiiuluf mieh. Costache Sturza."
Urlatif si Gusätdi din Fdlciiii, Bdcanif, viile de la Nico-
restl, de la costa Lupef .. ., \rifle de la Leiasti", mosia
Bärlestf, casele din Iasf cu toatd pojäjiia", viile de pe
Delula Nebunef", Tigani, - fiiuluf mea Costache Sturza,
cd, nevrändu Dumnezda ca sd-mf d copif, din pacatele mele,
ama luota pe Costachi dreptu fe&ora si clironoma, cd fnii
toatd viiata, cata of träi, sd-mí porte de grijä, cuma si.
dupd morte mè, dupd obstasca datorii, toate grij[i]le sä aibd
a mi le purta". Restul, la slugf si oamenf sdracf",
Preotu Vasile, duh[ov]necula dumisale cucoanif Marie, amü

1 Ruset.
 DOCUMENTE ALE FAMILIA PALADI 217

iscalitil, fiindil dumnaei In tota minte si Intru trezire mintiL

Erii Vasile, duh[ov]nica dm., eta Sfete Ilii."
105. 28 Februar 1793. Costandina Päladi Spatara in-
credintdzil print' scrisoare a.a.sta a mè ca, ffinda hotärätti
ca sd mergu dim). Moldova In Rosdia, si, scotindil toati
mosiile si acareturili dina Moldova la vänzare cu sultana-
mezata, ail rämasa di la mezata mosiia me Periianii, cu
parte dinü Crängula-de-susil si cu toatd parte mè dina lo-
cula targului Bärladului, si cu satula Intrega Portdrestif,
Drujästii, si cu pdrtile dinü Pdulesti, pe carili mosii santii
si In dooa locuri sati si o moard cu dooa roati Ina apa
Samilii si cu iaza mari ; carili mosii santa toati la Tämitula
Tutovii ; ci li avemil si ea de bastind, di la räposatulti
tatala mea -ail fosta Logofdttl-Mari, dupd cuma pre larg
sd aratä dimú scrisorili acestorti mosii, ci s'ail data cinst.
dumisali Gavrila Conachi bivil Vela Banü, drepta 22.000
lei". Se adjudecd acestuia. Cu »10.000 lei amil cum-
parata o mosii di la dum[nealuji, dina Cordona, anumi
Rogosastii, la Tinutula Sucevii". Pecetea lui si a lui Ivanti
Severinü (consulul rusesc din Iasi).
106. 18 Mart 1793. Costandina Mdrzacula Pitara se In-
voieste cu Päladi pentru mosie la Vulpesti.
107. 22 Mart 1793. Schimb de mosie intre Costandinil
Päladi Spat[aria] si Gavrilil Conachi bivtiVela Baal. 0 mosie
e Botosinta, in Cordon. - Pecetea lui Paladi are data de
1792 si coroand pe un scut sustinut de doi cerbi. Martur,
Ivana Severina, al cdrui scut cu initiale e tinut de un ca-
valer cu pene la coif.
108. 19 Decembre 1799. Diata Mariei Pdladi, Lasä mosil
si dugheni in Birlad fiiuluI midi Costache Sturza, ca sä
sä vänzd, si sd gatiascd casele din Esi, flinch:I-ea ea nu
li-ama pututa gäti : mdcaril cd in diiatä scrie cd i-amil
data casä, dara n'ati fostil gata." - Lui if lasa si 021114
casii mete toatd, lucruri ce ara fi mai statornice". Restul,
celor ce o ail slujit. aci epi cu mänzi, cu unii arma-
saria, cinclzAcI de oi, sasd boi, aceste le daft lui Todiricd,
fiindil-cd l-amil luatil de copila mica ca sä-la crescu, sa-mi
218 D ODUMENTE ALE FAMILIEI PALADI

faca pomand cu clansult1; curna §i hrana §i inbracaminte

§i plata dascaluluf de dof an! sd sä & dina rämd.iturile
mele. $i, cu toate aceste de susa al-Mate, ila lasu supta epi-
tropie §i purtare de grijä a luI Ionitä Bantd§a, intru care .

i-arnil läsata §i. blestema, ca sd-I fie mild de dänsula.

Ville de la Närte§tf, din Tinutula Tutovif., ci sinta in
doai ogräzI, §i doai epi le last' luf Gheorghie§ti Gafenco,
fiindcd 1-ama crescuta.
Cincispräzdci epI cu mänzif, cu una armäsariti, i dof cat
tretinf, opta bof, una sutd of, aceste le lasii luf Ionitä Ban-
td§ti fiincla-cä m'aa slujita dint copildrie luf §i pand acurna.
la vrästä de bdtränetd, §i dinü ponina casif sä i sä dea ceia
ce sä va socoti, ca una orna vechia a casif.
[Darurf la slugi.]
lard pentru toate bucatele vora sta la locula lora, unde
sinta wzate, ca sä sà. ernezd, §i, la vreme lini§titä, pe toate
slugile mele cari maI susa sinta porninite, i-af cherna Co-
stachi, §i li-I da tuturora dupa izvoda, ca sd nu md blas-
time, ci incd sä pominiascd numile mieti,- cd §tif bine cä
n'amti avutti cu ce-f chivernisi, in viiatd traindti.
lard pentru o sutd de of ce maf rämäna afard de iz-
voda, §i. epi, acèle sa vorú inpärti pe la casd sdraci §i.
scapätate. Iaril, pentru vacile cate vora ma! rämänè, sd sd
dè Tiganilora ce ati Tigance §i copii, cari m'aa slujittl
in ogradd.
lard, cdnda dum. vel pricinui §i. nu ye! urrnd in tocrna,
IV lasti blestema, iara, urmanda la toate ponturile dupa
cuma ma! susa scrie, de mine yd. fi ertata §i. de Dum-
nezda blagoslovita."
Isedleste Ergcpcoog ispe+K t o5 ripoStoo CiDdou, ipopIpuo; ; ere!
Iordache duhovnica cuc[oan]if Marii, WI Sfete Iona". Scrie
Iona Trunchiti.
109. 1803. Maptópa Mravt4aaa DcoopCóyr.a catre Domn, im-
potriva 1111 Constantin Paladi Vornic, pentru Bdcanf.
110. 9 Novembre 1836. Mardarii arhimanrita i staretti
s. m. Niarpta i Secula", catre Iacovache Paladi, pentru
prea-iubita fiiula dumitale Costachi .. . : toatd purtarea de
 DOCIIMENTE ALE PAMILIEf PALADI 219

grijä amil avutil, 0, de s'ar fi purtatil maI cu smere-

nie 0 cu bund rinduiald, precurna sä ceare postriguluI mo-
nahicesca, 'And acumil Ha fäcem 0 cdlugärti: cu toate
acestea nu-I vremea trecutd ; numaI sd pue inceputil buna,
0 sä fie ascultätorifi, dupd cumil sä va povdtui, - cd noi
nu-I voirna Multi, sä nu fie ; mai värtosti 0iindil farneliia
dumv. 0 pentru dragostea ce aveti card acesta sfintil
soborti, oare sd nu avernti atita filotimie? DecIta l-arnil
läsata ca sä sä mail ispiteascd, ca nu pe urmd sd sd al.-
ascd. Amil priimita 0 mila deplinu ce ne-ai trimisti, 6 ir-
milid", pentru rugdciunI, ca sd scape de toatd supdrarea".
111. 19 Decembre 1837. Mardarii staretti care Taco-
vache Paladi, pentru fiiulti dumitale Costachi ..., cd sd aflä
petrecand In Säcula, supt privighierea unul duhovnica, de
unde nu poate a e0 nicdiurea." Se fac rugaciuni dupd
pomelnic.
112. Ia0, 14/26 Maiu 1851. Pallady. Pour le moment
rien de nouveau ne se passe pas chez nous, excepté que
les deux Xicolas Maurocordato je crois qu'ils iront A Czer-
novitz comme envoyés de la part du prince pour assister
A l'arrivée de l'Empereur d'Autriche. Monsieur Balanesko
a été hier prié par le prince de quitter la ville, ce que
j'aime A croire qu'il le méritait."
 XIV.

UN CATASTIF DE HIDE AL ORASULUI GALATI (c. 1683).

 I.

In hirtiile familieI Paladi am gasit, pe o foaie indoita In

doua, cu o frumoasa scrisoare, acest catastif de dajde:
. . . (:§ cal[ara§j.
. . . vastriia cal.
Pavahl brata Toma cal.

Pacuraril cap.
Ziata chihaia cal.
[Is]tratii cal.
Coad[a] cal.
[T]anasie cal.
. . . ne cal.
Tofan cal.
. . . uluc cal.

[O]nofriia cal.
[N]eculai cal.
3 ug. . . . b.'.

3 ug. . . . ca cal.
2 ug. [Ap]ostulti cal.
2 ug. . . pul chihaia.
3 ug. [Ni]culita, cia s'ail raspunsu päscaril Vornicului
Bal§ii.
1 ug. Mihaila§cu diiacil.
12 pot. . . . tula taranii.
12 pot. fpo]pa $tefanti.
16 pot. . . . licil slug[al.
224 UN CATASTIP DE DAJDE A ORANULITI GALATÍ (6. 1683)

12 pot. [Ian]cula taranti.

8 pot. [Ni]ca gradinaril
Targa Ga latiI:
12 pot. Zmaula.
16 pot. Toadiara.
16 pot. Liaustianti.
12 pot. Torpia.
12 ug. Zota.
16 pot. Piatre b. . .

1 ug. Balintu.

1. ug. Istratie.
2 ug. Marcuta.
12 pot. Costantina.
1 ug. Narta.

12 pot. Gligorie.
. . . . lim rind rupt].
10 pot. Nistoril.
1 ug., 4 pot. Dima h[era]riulti.

1 ug. Necula bar[bi]iarii.

Slugile peirecilabiflorii].
8 pot. Stihi.
1 ug. pl. Vas[i] lie cla.
6 pot. Necula lug.
6 pot. Mihaila lug.
8 pot. Andonie lug.
6 pot. maturi curte.
1 ug. cal. . .

Inumat junicitatea de jos] [Slo]boziia ot Galati.

Ghiorghiia.
Stratie.
jIllahala]gii ot Gälati.
Ghiorghii pazarliula, miazilgiuhl:
Simonii cezynaril.
aildragi de Gdlati.
4 ug. Vasilache vatavii.
6 . . liana stegarti.
.

2 . . . [Lu]pula chi[haia].
 ITN CATASTIF DE DAME AL ORASIILITI GALATI (e. 1683) 225

[idem]. [V°.

1 ug. pl. Chira.

3 ug. Ariona.
1 ug. Ghiprina.

[toc liber, jos.]

IL
Gala Sul oras se ridica din satul de pescarI al Gala SuluI,
al stramosuluI, intemeietoruluI de neam si de sat Galas,
la sfirsitul veacului al XV-lea chiar, de bund seamd, pentru
a inlocui, la Dundrea-de-jos, Chilia, care cazuse la 1484 in
minile Turcilor. El ar fi decI o ctitorie a luI Stefan-cel-
Mare insusi.
11 gasim Indatä dui:A incheierea Domniel lui.
La 1552 hied Brasovenii trimeteaft spionI, in zile de
primejdie turceascd, pana la Galati (Galactnum)§i Chilia 1.
Si,chiar innainte de aceasta, supt Petru Rares, harta luI
Reicherstorf are GalaSii (Galaoz). Nu era numaI un vad
ci un tirg, un oppidum.
Despot-Vodd vazu Ga1aSiI8; TurciI, in expediSia lor din
1595, pornird i eI spre aceasta trecatoare. In 1596 II ar-
sera TatariI.4.
La inceputul veaculul al XVI-lea, Galata sint pomeniSI
intr'un act dela Simion-Vodd Movild, care (Id mändstirii
BistriSel un loc incepind de la stilpul GalaSilor (4A4T*1111M)
pand la Dundre" 5.
Din cdldtoria Patriarhulul Macarie de Antiochia, poves-
tad de diaconul sau Pavel de Alep, stim cd in GalaSi se
aflaa la 1653 cdldrasi gata a pleca spre Tarigrad orI a duce
de la acest hotar veste Domnuluf din Iasi ; ca mai multi
1 Hurmuzaki, XI, p. 784.
2 In Papiu, III.
s Hurmuzaki, II, pp. 424, 512.
* Ibid., &till. IP, 347, 401.

5 Archiva istoricd, III, p. 69.

H992. Vol. XVI. 15

226 UN CATASTIF DE DAJDD AL ORM3ULUI GALATI (c. 2383)

dregAtori, cu pIrcAlabul in frunte, i mai multi preoti lo-

cuiad acolo, ed. Vasile Lupu zidise o mareate bisericd a
Sf. Dumitru, cd biserica Sf. Nicolae de lingd ora* gdzduise
pe Atanasie Patelaros 1, cd biserica Precistei, de piaträ,
avea trei turnuri i o mare clopotnitä i cd era incunju-
rata de ziduri puternice, cd se mai vedead ö biserica a
Maicii Domnului, Inca una a Sf. Nicolae §i a Sf. Dumitru,
care gdzduia i aceia clerici strdini, apoi biserid ale Sf.
Mihail, Sf. Paraschiva i Sf. Gheorghe, de lemn. Alt cdlator
socoate doua biserid de piaträ i cinsprezece de lemn 2
Precista pastreaza i astäzi o infäti§are de vechime : zi-
dita de negustorul Teodor i prefäcutd de Dia i Serbul,
din Braila, feciorii lui Coman, ea pdstreazd o inscriptie gre-
ceased de pe la 1650 §i o carte a egumenuluf Gherasim
din 1687, precum i o icoand a fmlui ctitoruluf celui mai
vechiti, a lui Constantin Teodor 8. Sf. Gheorghe a fost fäcutd
de piatra, de cdtre un anume Mihalachi, care o inchind
Ierusalimului, la 1664; Sf. Paraschiva sad Sf. Vineri e cu
totul innoitd ; Sf. Voevozi-Mitoc §i a doua bisericd a Maidi
Domnului, Vovidenia, nu mai pdstreazd niciun semn din
vechime 4.
Drumul spre Dundre se zicea atunci: al Galatilor 8, 0i
aid trecead caravanele polone 6.
Gheorghe $tefan, care Meuse o mandstire in apropiere,cer-
cetd Galatii 7. Supt Dabija-Vodd, peste citiva ani numai, cum
vdzurdm, la 1664, biserica Sf. Gheorghe fu fäcutd din nod,
inchinindu-se Bisericii patriarhale din Ierusalim 8 Cordbii din
Cf. rectificarea d-ref Cioran, in editia lui Pavel de Alep, p. 2,
nota 1.
2 Bandini, in An. Ac. Rom., X, p. 203.
8 Cf. Melchisedec, Notge, pp. 311-6 ; Iorga, Inscripfit, II, p. 339
6i urm.
4 Inscripfii, 1. c.
6 Ceil. lug Macarie, pp. 57, 73-4.
Acte Fragmente, I, pp. 50, 87.
7 Cal. 1. Macarie, p. 132; cf. Doc. Bistr , I, p.73, no. xovu, dar i II,
p. 45, no maim.
8 Inscriptil, II, p. 342.
 UN CATASTIF DE DAJDN AL ORMOULUI GALATI (e. 1683) 227

Crimea, Constantinopol, Trapezunt i Sinope, ba chiar din

Egipt, din Barbaria africana, veniati aid de doua-trei ori
pe an pentru a incarca grinedin terile noastre negot la
care se adaugia acela cu lemrie de constructie, cu miere,
ceara i unt, cu sare i salitra, Pe linga acest negot mal
noti, infloria cel vechiti, cu pesti, din cari se trimeteati
in Polonia peste o mie de care" pe an2. Pe linga drumul
de negot al Moldovei, Galata mai erail la capatul unuia,
care, prin Slobozia ialomiteana, Slobozia lui Ienachi, ducea
la Bucuresti 8,
in GaIaî, portul de toate marfurile" 4, erail peste 15.000
de locuitori, intre cari destuI Armeni avindu-si epis-
copul5. Iscaliturl grecesti se in tilnesc pe un act din 1683,
pi Petre Mrto", adeca Mirto, bacalul din 1690, nu era
nici el un Romin6. Gasim i o bisericuta, de caramizi ne-
coapte, a catolicilor. RagusaniI se abateati une ori pentru
afacerile lor pe aid7. Orasul nu era frumos, o spune
Dimitrie Cantemir, - dar bogatia lui li punea intre cele
-
d'intaia asezati orasenesti ale terii 8
Acte galatene avern de tot putine. Dintre acelea pe care
le cunosc, unul vine de la un particular din Braila si de
la pircalabii de Galati", ceia ce arata ca prin veacul
al XVI-lea orasul avuse intarituri de aparare, impotriva
Turcilor din fata, de la Reni-Tomarova, Alt act, din 1683,
porneste de la tirgovetii de Galati", cari, treisprezece la
numar, - intre d un barbier, care, cu atitia oaspeti ra-
sariteni, va ti avul de lucru '° marturisesc pentru un
Cdl. L Macarie, pp. 250, 256, 261.
2 Bandini, p. 204.
3 Cdl. 1. Macarie, pp. 255-6.
Bandini, p. 203.
5 audit §i doc., I-II, p. 430.
8 Stu& i doc., I-II, p. 83, no var.
Acte pi fragmente, L p. 79.
8 Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 13.
9 Studit $i doc., VII, p. 371, b, no 1. Un pircalab Toader Ungurea-
nul, in 1656, ibid., IV, p. 50.
1° ZidarI, olari romini in 1136 (Studil pi doc., I-11, p 98, nota 1).
228 UN CATASTIF DE DAME AL 0RAWLU1 GALATI (C. 168$)

fugar care li-a läsat »In spinare" datoria lui: dajde bi-
ruluI i banii säului i banii mezelgiului i banil näpäs-
tilor" 1.
tin cintec poporal dritä präpädenia Galatilor in No-
vembre 1769 siel ni-1 infOseazä Inca bine locuit i bogat 2.

HI
In soc.oteala ce tipdrim aice, suma foarte ridicatä a fie-
cärul contribuabil aratá ca nu poate fi vorba de banii ce
se dadeau de oräseni, ca dare special& a lor, pentru säul
saü carnea cerute de Turd ; la o näpaste" n'avem de ce
sä ne &dim. Ramine deci cä acesti bani sint ai dajdii
birului 2" .
In ea gäsim întäiú pe caldrasii de Galati - deosebiti
de cei de Tarigrad, cari mai tärzi& n'avead un capitan
chehai", ca PAcurar, Lupul i Ziat ( ?) din. aceastä in-
semnare, ci numal un vatav. Eraü pe atuncI cinzed la
numär - lista, fragmentarä, da numele a 22 dintre cei
de pe la 1680 -, i primia& pentru dusul lor la Tarigrad,
ori prin tara, maI ales, pe lingd scutirea de bir - catas-
tiful pomeneste pentru vre-o dare extraordinara orI pen-
tru o dajde de bresle", - zece lei pe an, pe drid ca-
lärasii de Tarigrad avea& douä zed, jar imblcitorit din So-
roca i Hotin, asezati pentru legaturile cu Polonia, vor fi
avut aceiasi leafä ca Gälätenii 4. Nu stim plata cälärasilor
de Tirgu-Frumos, cari fiinaú supt Gheorghe Stefan si
plätiaü dajdea lor osebit5. CAldrasii de Galati era& !rare-
Ibid., p. 83, n° 6.
Cony. lit. IX, pp. 326-9.
a Mal' sus, pp. 100-2, nu e o socotealä de left' a ostasilor munn
tenI i, ca i aic, una a biruldi bor. Socotelile lui Gheorghe Stefan
preväd, In adevär, dajdea hotnogilor, a sinetarilor, a puscasilor de
Nearnt, a vAtasilor de hinsaff, a paharniceilor o i alärasilor (v. vol.
IV, pp. 263-4).
4 Descriptio Moldaviae, p. 90.
O StUdit fi doe., IV, p. 264.
 131T CATASTIF DE DAJDE AL ORASULUI GALATI (e. 1683) 229

buintatl si eI, ca si celelalte categorit de curieri, la alai-

urile domnesti in vremile färd oaste1.
Dajdea cAldrasilor, cari, cind se ,,radeaii«, cind erail rasI
din functie deci, treceati in categoria de bresle a curte-
nilor", e insemnatd, pentru aruncul de bin din Iunie 1654,
cu suma de 11.060 de ughi2. Aceasta inseamnd ca pe
atunci nurnärul lor nu era de o sutd, ca supt Cantemir
cel tindr, ci mai mult decit intreit, intre 300 si 400, fie-
care dintre eI avind a rdspunde mdcar trel ughI - teranii
aveati cisla, numele" de 2 ughi8. La Tirgu-Frumos, dupd
aceastä socoteald, erail vre-o 30.
Pescarul Vornicului Bal§ e un pescar al Vornicului
Terii-de-jos, care avea insä re§edinta - in teorie, cad
era tot la Curte - in Birlad, unde se strämutase rostul
luI de veniturf de la Chilia4.
Vin apoi, färd rubrica deosebitd, diaci - cu un ug" -,
terani si pop!, - cu cite 17 potronici (fiecare potronic
avind 9 ban°, slugi - cu 16 -, un gradinar - numai
cu 8.
Tirgovetit, tirgul" propriu zis, 16 familii - eu un
herariü §i un bärbier -, ail a rdspunde sume deosebite,
care merg de la 2 ughi, ell cdlärasii cu dajde mat mica,
pänd la cel 12 potronici al teranilor; ba unul pläteste chiar
mai putin. Dintre eI gdsim in actul de la 1683 al tirgove-
tilor pe Nicola bärbierul, pe Zmdul, pe Zota, pe Costin
Marcutd, pe Istratie, pe Gligorie.
Slugile pircalabilor" vin in al treilea rind, cu cea mat
slabd dajde: dacd dot plätesc mai muR decit un galben,
ceilalti sint insemnati cu 6-8 potronicl. intre eI sint trel
logofeti; mäturi curte" pare sd insemne: mäturdtorii
curtir .
' Descr. Mold., p. 91.
9 Studil $i doc., IV, p. 263, no xcix.
s Ibid.
* Ibid., p. 78.
230 ITN CATASTIF DE DAME AL ORASULIA GALATi (e. 1683)

LInga tirg era o slobozie, §i. din aceasta slobozie ot

Galati" se trec la izvod numai douft gospodariI,
In al cincilea rind se cuprind doI mahalagil", un mia-
zilgire, care tinea cafi de men,zil, de po§ta, §i un cizmar..
Cum se vede, Galatul era Impärtit in aceste cercurI fis-
cale, care corespund unor strate deosebite ale locuitorilor:
cetatea, cu pircalabil i slugile; oastea de hotar a slujito-
rilor, cu capitanul, vatavul, trei chihaI §i stegarul; tirgul,.
cu negustoriI §i unil metevgarl; mahalaua de meterI,
deosebI de: popi, teranI i felurite slugi i, In sfirit, slobo-
zia adausä.
Stirile din acest catastif ni pot sluji astfel §i pentru a
a intelege felul de formatie §i la alte orav.
 XV.

POMELNICUL ROMANESC AL MANISTIRII BISERICAN1.

 I.

In judetul Neamt, nu departe de Bistrita lui Alexandru-

cel-Bun, se afla manastirea, astazi mult prefacuta §i
a proape paräsita, a Bisericanilor.
Inscriptia din 1786 spune ca intemeietorul acestui laca§
a fost $tefan-Voda sin Bogdan-Voda" la 7020 2: are
cineva deci alegerea intre zidirea de Stefan-eel-Mare in-
nainte de 1512, ori la aceasta data, de Stefan-cel-Tinar,
fiul lui Bogdan Orbul §i nepotul de fiü al vechiului stefan :
cead'intaiti parere e mai probabila, $tefanita nefiind un
ctitor de manastirl.
tri lstoria Bisericii romänegi, ca §i in Istoria litera-
turn bisericesti a Rominilor, am aratat insemnatul rost
literar pe care Bisericanii 1-ail avut in veacul al XVIII-lea,
in a doua jumatate a lui, atunci dud toate celelalte ma-
nastiri moldovene*ti decazusera supt acest raport. In aceste
lucrari s'a mai aratat i legal ura manastirii lui $tefan-cel-
Mare cu icrarhia ruseasca din vremea Tarului Petru.
Am gasit inca, intr'un dulap din biserica, o parte din
cartile care erail mindria calugarilor copi§ti i chiar tra-
ducatori ; disparusera insa acelea pe care le pomenia inca
in 1885 episcopul Melchisedec3. Manuscriptele pastrate aü
fost analisate, cu toate lamuririle trebuitoare, de d. Al.
Lapdatu, in Biserica ortodoxä pe 1906 4.
' V. Sate $ i mdnástirr, p. 137.
2 Inscriptil, J, pp. 42-3.
8 Notife istorice i arheotogice, p. 77 si urm.
4 i aparte: Manuscrisele de la Biserican i Risca", Bucu-
rest, 1906.
234 POMELN1CUL ROM1NESC AL MINISTIRII BISERICANI

SA addogim cA 'Inca din 1863 s'a incercat a se scrie o

istorie a manastiril in brosura Ochire istorica asupra fun-
dArii (originiI) manastirii BisericaniI si. citeva cuvinte despre
mAnAstirile zise inchinate, cu un tabloti al bisericif, bine
litografisit de arhimandritul Partenie", Bucuresti, 1863.
Autorul, nepot al economului de Bisericani, Serafim, a
invatat la 1821 supt acesta, ca duhovnic copiilor", in se-
minariul Socola.
Pomelnicul slavon al Bisericanilor, redactat pe vremu-
rile de harnica muncti literarA, in vechea limbä de culturà,
la 1661, s'a publicat de d. Gh. GhibAnescu, in Uricariul,
XXIII, p. 309 si urm. E unul din cele mai interesante
printre vechile pomelnice.
Am gasit la schitul Duraului, legat odatA supt aceiasi
cirmuire cu Bisericanii, un pomelnic romAnesc. El se deo-
sebeste de cellalt prin aceia ca nu (IA numal insirarea
ctitorilor si a binefAcAtorilor, ci si o cronicA, destul de bine
alcAtuitA, a mänästirii. PArtile cele mai folositoare se publica
in paginile ce urmeazd:

Ar Mare pentru mänästiria BisericaniT, de cine ail inceput

a se zidi si pe ce vreame si de cine s'aii isurfivit de zidit si
pe ce vreame.
Aastä bisearicA ce se numeaste in neste scrisori vechi
sArbest[I]: schitul lui losif, iara acum sA zice mAnAstirea
Bisericanii, un staret cu numele Iosif ieromonah, acesta
ad inceput a zidi bisearica, la anul 7060 [1551-2] (sic), in
zilefle] lui $tefan Voevod cel Bun, carele ad domnit patru-
zed si sapté de ani. InsA n'ad putut staretul Iosif sa zi-
deascA biserica, ci numal temeliia ad pus. IarA Stefan Voe-
vod cel Bun, apropiindu-se de sfirsitul vietil, s'ad dus din
viatA aasta, si ad ramas in Domnie Bogdan Voevod, fe-
ftorul lui $tefan Voevod cel Bun. $i. ail domnit Bogdan
Voevod doisprazece ani, si s'aü dus si el din viiata aasta,
si ad luat Domnia $tefan Voevod cel TinAr, feorul lui
Bogdan Voevod. Acesta s'ad instiintat pentru staretul
 POMELNICUL ROILINESC AL laraSTIRII BISERICANI 235

Iosif, i pentru bisearica, cum O. iaste de atita vreame ur,

zitä, si nu poate staretul Iosif sä o zideascd ; i, indem-
nindu-se din ravna d[u]mnezeiascd, ad zidit biserica si o
isprävit-o de zidit, i aü dat multä bogatie Staretului Io-
pif, ca sd o impodobeasca cu cürI i cu vesminte, i cu
ae toate ceale trebuinoase, dupre cum singur zice inteun
ispisoc ce l-aa dat staretului Iosif, de stäpinire pe branisle
împrejurul mänästirii, la anul 7028 [1519-20]. lard fericitul
ctitor Stefan Voevod cel Tinar, care ail zidit biserica, nu-
mal 9 ani aü domnit, i, tinar fiind, s'aft dus din lumea
aastä desartd la ldcasurile ceale veatnice, pentru cd l-aa
oträvit pe el pizmasil luL lard. dupd Stefan Voevod cel
Tinar aü luat Domniia Petru Voevod Rales, fratele Id!
Stefan Voevod celui Tinar, insä nu frate bun, ci eu alta
femee !I fäcuse Bogdan Voevod. Iar Rales i se zice lui
dipe o fdmeae, Rdlesoae, ce o luasä el mai nainte, pina a
nu fi Domn.
Ded Petru Voevod Rales, fugind el odatä pe la tirgul
Pietrii, ca sa scape de vrajmasiI lui, carii il goniia din urmä,
si viind pe la mändstirea BistriO, ad apucat pe un pior
de deal care sa zice Piorul luI Petru-Vodd pina in zioa
de astaz, si aü esit la mändstirea Bisericanii, i ad gäsit
pe staretul Iosif si cu alí augäri, i s'aa fägaduit acolò
lui D[u]mnezed i Maici D[o]mnuldi card staretul Iosif, zi-
cind cd, de-I va ajuta lui, D[u]mnezed, ca sä mai vie el
D[o]mn in Moldova, va mai zidi i va mai intäri biserica.,
Deci Petru Voevod ad apucat de la mändstirea Bisericanil
pe apa Bistritii in sus, si ad gäsit neste pascari, i s'ad
schimbat In haine proaste, i s'ad amestecat cu pescarii
aciia,i aü trecut in Tara Ungureasca. De aü prins de
veaste sträjile Craiului Unguresc cd Petru Voevod aft
trecut in Tara Ungureasca, i I-ad gonit pe dinsul, dard
nu 1-ail ajuns ; pentru cd Petru Voevod ad mers la un
un boiarid priiatin al sail, i pe boiarid nu hail gäsit acasä,
dart dat cocoana butca i cal, si ad scapat in cetatea
Ciceù, iara Doamna lui era acold in cetate. Pentru cä
avea Domni din Moldova In vremea aceia doao cetätin Tara
236 POMELNICUL ROMÄNESC AL mixisTnui BISERICANÌ

Ungureasca, de-s tinea acold bogatiia si odoarale lor,

pentru rautatile si razmiritile ce se intimpla adeseori aida
in Moldova. Ded Petru Voevod sidea in cetatea Ciced si
nu putea sa iasa sa-s caute de trebi, pentru ca era In-
vrajbit en Craiul unguresc si sa temea de dinsul. Iara de
la o vreame s'ad impdcat el cu Craiul unguresc, si at in-
ceput a-s1 cauta de trebi ca sa vie iar[a]s Domn in Mol-
dova, si ad mers la Tarigrad, pentru ca tara era inchinata
la Tarigrad de tata-sail I3ogdan Voevod. Si, intru al trei-
sprazecelea an de la esirea lui din Domnie, iaras ad venit
Domn Petru Voevod in tara Moldovii, si S'ail adus aminte
de fagaduinta luI care sa fagaduise lui D[u]mnezed catra
- staretul Iosif chid ail trecut pe la Bisericani. Acesta ad
mal zidit si ad mai infrumusetat sfia]nta biserica, dupa cum
singur tice intr'un ispisoc vechi sir hem ce l-ati dat calu-
garilor de la schitul lui Iosif, de stapinire pe braneste im-
prejurul schitului, la anil 7043 [1534-5], pentru ca staretul
Iosif sa dusase catra D[o]mnul. Iara ce fealid de zidire ad
facut Petru Voevod aid la Bisericanl, nu arata.
Ded ad fost biserica acea zidita de Stefan Voevod ne-
ingradita cu zid imprejur, o suta si sapte an!, adeca din
zilele lui Stefan Voevod cel Thar, de la anii 7028 [1519-20],
pina in zilele lui Miron Barnotchi Voevod, la anil 7135
[1626-7]. lard in zilele lui Miron Barnotchi Voevod era
egumen in Bisericani Parthenie iermonah. Deci acest
egumen Parthenie cunoaste ca ad fost orn cuvios, avind
si calugari pe linga dinsul oameni cuvios si vreadnici.
Pentru cd dovedesc daniile cite s'ad dat si lucrurile cite
S'ad lucrat aid la Bisericani, in zilele aceldi rind de ca-
lugari care ail fost in zilele egurnenului Parthenie.
[Din vremea pand atunci Sint numai patru ispisoace dom-
nest[i] date de stapionire pe braneste imprejurul schitului:
cel d'intii ispisoc iaste de la Stefan Voevod ..., la anii 7028
[1519-20], al doilea... de la Petru Voevod Rales, intru care
scrie ca l-aii dat calugarilor de la schitul lui Iosif, pentru
ca staretul Iosif murise, 5i iaste din anif 7303 [1792-3] (sic),
al treilea... de la Eremiia Moghila Voevod, din ani 7104
 POKELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANI 237

[1595-6], al patrdlea ... de la Simeon Moghila Voevod, din

ani 7115 [1606-71... Det mandstirea Bisericani pind In zi-
lele egumenului Parthenie ad fost un schit sdrac, [care
avea branistea] si neste poeni supt Ciahldii, care le di-
dese arhiepiscopul Nicolael, putintel mai nainte de egumenul
Parthenie. lard, I.n zilele egumenulul Parthenie, din schit
s'ad fdcut mändstire ..., pentru ea s'ad imbogatit cu mosii
si cu Tigani, si s'ad Ingradit biserica cu zid imprejur, si
s'ail fäcut pridvorul biserici, si s'ad fdcut pivnita si trape-
zarea, si. clisernita, si. toate una dupd alta. [Erati si calu-
Off multi], pentru cd vedem cd la biserica pustie si lip-
sita de oameni nu dä nimeni nimica.
$i, pentru ca se cunoasca fiestecine cum s'ad fdcut ctitori
Domni si boiari Moldovi din vremea aceia aicea la ma-
nästirea Bisericani, unul dup. altul, In putind vreame,
iata cd-I punem aicea de fatd:
Costantin Moghila Voevod ad dat mosia Bicazul In locul
poenilor celor de supt Ciahläd, la ani 7119 [1610-1].
Stefan Voevod Tomsa ad dat rnas.ia Troita la anul
7120 [1611-2].
Glupineasa Dumitra si. cu Cristina ad dat o a patra
parte din mosiia Orbicul, la anul 7120 [1611-2].
Ractul Voevod ad dat mosiia Popcesti, la anul 7127 [1618-9].
Cocoana Mariia Pijstelnitasa ad dat mosiia Vindtoril la
anul 7128 [1619-20].
Miron Barnotschi Voevod a dat Vadurile, 7134 [1625-6].
Parthenie egumenul din Bisericani ad cumpdrat mosiia
Tortoresti si o bucatd de loc de la Vilcesti pe Putna, la
anii 7140 [1631-2]... Si. nu numai atita, ci si zidiul impre-
jurul biserici tot pe vremea aceia s'ad fäcut, si odoardle
In bisearicd. ceale mai multe tot din vremea aceia sint :
vesminte si. cruet si potirile s'i multime de cArti sirbesti,
scrise de parinti carii läcuia aita pe vremea aceia, si unile
din odoard sInt date de boiari, iard unile de cdlugdri carii
ldcuia aita, slut fäcute, pe care sint numele lor scrise,

I Nicanor.
238 POMELNICUL ROMINESC AL MINISTIRIf BISERICANÌ

precum iaste petrahirul cel cu chipuri, pre unde iaste

scris: Iosif ieromonah si veleatul 7146 [1637-8], si pe to-
chita cea de fler iard iaste scris: Iosif ieromonah si Pe-
tronie, si veleatul 7139 [1630-1], si pe v'o citeva cruel de
ceale ferecate cu argint iard Milt scrise numele pärintilor
ieromonas, si altele multe sint pe carele sint numele lor
scrise, si tot pe o vreame, nu departe una de alta...
lara pentru facerea zidiluf imprejurul biserici, asa se
cunoaste: [Partenie] ail pus silintd sa ingradeascd biserica
cu zid imprejur ... S'ail indemnat mult din boiari ca sä
se facd ctitori ait. .., sä dea ajutoriii ca sa se ingrddeascd
biserica cu zid imprejur. Deci cel d'intiiil indemndtoria aii
fost PA traqco,_ Basotä Marele-Logofat si cu cocoana lui,
Grozava. Acesta aii zidit turnul cel de spre miiazinoapte,
in zilele lui Miron Barnotchi Voevod, la anii 7135 [1626-7],
dupd cum adevereazd titulusul care iaste Kris de-asupra
usi, intru care sint scrise numele lor cu slove in piiatra.
Al doilea ctitor iaste Toma Postelnicul si cu cocoana la
Eftimiia. Acesta ail zidit turnul cel de spre Räsdrit, tot in
zilele luI Miron Barnotchi Voevod, si intru acelas an 7135
[1626-7], dupa cum adevereaze titulusul care iaste scris de-
asupra usi, cu slove de piiatrd, intru care sint scrise nu-
mele bor. lard de pe vremea a ceia chid sä zidea zidul sa
afla in pomealnic multi ctitori scris cd ad dat cite o sutd
de galbeni si mai bine uni ... Iar zidul cit iaste de la un
turn pana la altul, si cit iaste pe din dosul biserici de
pre Oda, si turnisorul cel mic de spre Apus, si zidiul
e di la vale, pand in turnul cel de spre Amiiazazi, si zidiul
e din fata mänästiri pind iards In turnul cel de spre
asdrit, acestea toate le-ail zidit egumenul Parthenie . . .,
cu sutele aceale de galbini, care sa dä de la alti clitori,
care Sint scrise in pomealnic, -- iara mai ales doi boiari :
Dumitrasco Buhus si cocoana lui, Ileana, si. Dumitrasco
Soldan si cocoana lui, Safta ; acesta au fAcut zidiul impre-
jur, afard de tumuli, dupd cum adevereazd scrisoarea ce
iaste pe o piiatra, intru care sint scris amindoi boiari
acesta. Asisderea si in pomelnicul cel sirbesc i-am gäsit
 POMELNIOUL ROMiNESC M. MANISTIRd BISERICAN1 239

scris pe arnindol la un loc, si arata cd ei au fäcut ograda

Imprejur si pivnita cea de desupt clisernitä si clisernita.
lard turnul cel mare care iaste de spre Amiazdzi l-ail zidit
iards un boiarid, eu numele Dumitrasco Stefan Mare le-
Logofat si cocoana luf, Mariia, la anul 7139 [1630-1], §i tot
acesta ad zidit si biserica la Butulesti, si ad §i murit Intru
acelas an amindoi, si i-ad pus egurnenul Parthenie la po-
mealnic, dupd cu T1 singur:scrie intr'o Evanghelie sirbeascd
ce ail däruit-o el mänästiri, la anul 7139 [1630-1]. lard. egu-
menul Parthenie sase ani ad lucrat la zidiú, adecd lail
inceput In zilele lui Miron Barnotchi Voevod, la anul
7135 [1626-7], In luna fill Aprilie 30 de zile, si l-aii sävirsit
la anul 7141 [1632-3], in luna lui Julie 27 de zile, In zioa de
Sf[a]ntul Panteleimon, dupa cum singur cu mina sa scrie
Inteo evanghelie sirbeascd, la sfir§it, ce ad däruit-o el
mänästiri, si arata acolo ca ad avut multi osteneald pInd
ad isprävit zidiul, si sä roagd sä li pomeneasca pdrinti
carii vor fi pe urma luf intru aastä mänästire petre-
catori.
... Apoi, cind au fost In zilele lui Vasilie Voevod, la
anul 7145 [1636-7], alt doi boiarif s'ail indemnat a sd face
ctitori . .. : Toma Sulgeriul si cocoana luf, Eftimiia, si Ior-
dache Vistearnicul si cocoana lui, Ecaterina. Acesta a
zidit pridvorul biserici si pivnita si trapezarea, dupa cum
adevereaze titulusul care iaste scris de-asupra usi trape-
zerii, intru care Sint scrise numele lor cu slove In piiaträ.
Si iard§, tot Intru aceia§ vreme, un Toderas Ba ota s'ad
indemnat si el sd se faca ctitor ..., si ad fäcut cinZ chili!
de lemn durate, ceale de spre Apus, iard, cind s'ad lucrat
aceastea toate .. ., ad fost ostenitori si cheltuitorid si chivir-
nisitoriü un calugar cu numele Andonie ieromonah, dupa
cum adevereaze scrisoarea ce iaste pe o piiaträ scajasca
(sic,- sirbeasca), ce s'ad gäsit pe mormintul luI Andonie, si
mormintul era zidit cu cdrämida, si de-asupra era puse o
leaspide mare, si peste leaspide era piiatra cea scrise ;
iard, cind s'ati prefacut biserica, s'ad mutat piiatra de pre
mormint, pentru cd ad venit temeliia biserici pe acolo.
240 POMELNICUL ROMINESC AL MÄNÄSTIRII BISERICANt

Si zece ani aü tinut lucrul zidiri, pind s'ail isprävit toate ;

adecd s'ad inceput zidirea In zilele lui Miron Barnotchi
Voevod, la anul 7135 [1626-7], care iaste de-asupra usi tur-
nului celui de spre Miazdnoapte, si s'ail sfirsit In zilele luí
Vasilie Voevod, la anul 7145 [1646-7], care iaste de-asupra.
usi trapezeri. lard egumenul Parthenie a mai trait vr'o
citva ani dupd sävIrsirea lucrurilor acestora, si s'ail dus
cdtrd D[o]mnul. lard dupd Parthenie aü fost egumen Mi-
trofan ieromonah, i dupd Mitrofan a fost egumen Iorest ;
si asa, cu curgerea vremi, s'ad trecut tot calugäri din. vre-
mea aceia, si s'ail MA/I-sit acel rind de oameni, i s'ad
imputInat cälugäri foarte, duä tot n'ad fost mänästirea
pustie de tot. Si. tot pe vremea acestui egumen Iorest
de mat sus pomenit un boiariti anume Statie Vistearnicul
si cu cocoana lui, Cristina, a Myna si ei ca sa se facd.
ctitorI ..., si ad dat mosiia Ddiani i Ursesti, la anul
7187 [1678-9]. Si iards o cocoand, cu numele Mariia Haba-
*asca, care din calugarie s'afi numit Magdalina, i a.a.sta
au Myna ca sä se faca ctitord . . ., si ail dat partea ei de

mosie din mosiia Poiana, la anul 7225 [1716-7], In vremea

egumenului Sarafim ieromonah.
lard, cind a fost In zilele lui Joan Nicolae Voevod, la
anul 7250 [1741-2], ad luat egumeniia In Bisericani un Mi-
sail ieromonah, cAlugär din Bisericani fiind i acesta ;
pre acest Misail l-ail trimis Intr'o vreame Mitropolitul
Gavriil Calimah, cu trebuinta Mitropolid, la Rosiia, si,
dupa ce ail venit de acolò, pentru slujba lui 1-ail fdcut
arhirnandrit. Acesta aü egumenit aid In Bisericani patru-
zet de anl neschimbat, i In vremile acelea era venitu-
rile mosiilor foarte mid, pentru ca nu sä cauta mosiile si
nu le cumpära nimenea, i bani era foarte putini, dard,
arhimandritul Misail, fiindcä nu era orn cheltuitorid, ad strins
In vremea egumeniei lui, din veniturile mo§iilor mänd-
stiri, trei mii i cin sute de lei, cu gind ca sä. prefacd
biserica; fiindcd biserica cea ziditä de Stefan Voevod
era foarte mica. DO arhimandritul Misail nu-i da mina
ca sa se apuce de zidirea biserici, i bani Inca sd temea
 POMELNICUL ROMANESC AL MINISTIRI1 BISERICANI 241

sa-i tie la el, si ad dat bani- la do! boiari, ca sä sazd la

pastrare, adecd o mie sapte sute cinze de leI a dat
la Spatariul Ionita Canta de la Sarbest[i], si o mie $apte
sute cinze de lei ail dat la Marele-Logofet Nicolae Ro-
set, si dupd aceia, peste putind vreame, s'aa dus arhiman-
dritul Misail din viiata aasta, si n'ail apucat sa zideasca
biserica.
Deci dupd arhimandritul Misail ail luat egumeniia in
Bisericani un boil ieromonah, cdlugdr din Bisericanl flind
si acesta, si. ucenic arhimandrituluI Misail. [Mitropolitul
Gavriil II porunceste] sa zideasca biserica... Si, apucin-
du-se, au rdsipit bisearica cea mica, care era zidita de
Stefan Voevod, pind In temelie ; dar pridvorul nu l-ail
rdsipit, ci numaI biserica. bara biserica cea mica era zu-
gravita pe dinlduntru, $i era zugravit si chipul lui Stefan
Voevod cel TWIT, si era in tinda biserici neste pietri marl
si scrise, supt care pietri era ingropate trupuri de ale
ctitorilor ; de s'aiI mutat pietrile de la locurile lor, si unile
le-a pus In zidul biserici, iara altele s'aii pus In prid-
vorul beserici, si acum nu sint trupurile acelora acolo
supt pietri, unde sint pietrile asezate acum. Dec! eg--
menul boil an Inceput a zidi biserica, si. in patru an! ail
zidit biserica, si. a mai innältat si pridvorul. bard intru
aceI patru aril Cit a tinut zidirea biserici, le era Orin-
tilor nevoe pentru bisericd, cd nu avea unde sd slujascd
liturghie, macar la praznice, si, luind blagoslovenie de
la Mitropolitul, ail sf[i]ntit bisericd o chilie ce iaste in
turnul cel de spre Amiiazdzi, si. ail pus hramul sf[d]ntul
mucenic Gheorghie, si slujiia acold sf[d]nta liturghie, pand
s'ail ispravit de zidit biserica. In zilele luI Costantin Di-
mitrie Moruz Voevod, la anul 7290 [1781-2], s'ail dus la Ias,
si ail ardtat MitropolituluI Gavriil Calimah cum ca s'ail
isprävit de zidit biserica si trebuiaste sa se sf[i]ntascd.
bard Mitropolitul Gavriil ail fdcut pe ieromonahul boil
egumenul de Bisericani arhimandrit si i-aa poruncit lui
ca sd cumpere ceale pentru trebuinta sf[i]ntiri, i sd
s[fl]ntascä el biserica. Si asa arhimandritul boil, cum-
11992. VOL XVI. 16
242 POMELNICUL ROMANESC AL ALLNISTIRIT BISERICANI

parand ceale pentru trebuinta sf[i]ntiri, ail sf[i]nti, bi-

serica. i dupd aceia, peste putintica vreame, ail scos
)e arhimandritul Ioil din egumenie, si n'ati apucat sä zu-
rdv eased catapeteazma, si aa pus egumen in Bisericani
n Paisie arhimandrit, si acesta ail zugrävit catapiteazma,
anul 7298 [1789-90], cu bani ce rämdsease strins de
arhimandritul Ioil de pe veniturile mosiilor mänästiri.
Iara dupa moartea arhimandritului Paisie iards aa luat
arhimandritul Ioil egumeniia in Bisericani, si aita s'aa
sävirsit si s'ail ingropat si arhimandritul Paisie si. arhi-
mandritul Ioil... Am scris ea, Mitrofan iermonah, la anul
7320 [1812], Fevroarie 15.
lard la biserica cea veache pusease staretul Iosif cu
pärintil aceI de de mult o pravild grea, pentru cd fAcea
de doao or! priveghiiare in septämind, adecd Simbdtd
noaptea spre Duminecd si Miercuri noapte spre Joi, iard
In care sAptdmind sd intimpla vre o särbätoare, atunta
mutd priveghiiarea cea de Miercuri noaptea, spre zioa
serbätori aceia. lard' priveghierea o fdcea cu cetire multd,
pentru O. ceriia zdce cathizme si punea si cuvinte pintre
cathizme ; adecd cetiia trei cathizme si apol canonul lui
Is[us], si iard trei cathizme, si. si canonul Precestif si un
cuvint din cArtile sf[i]ritilor pärinti. Apoi, deaca era spre
Duminecd, cinta troicicicul, si zicea preotul ecteniile ceale
obienuite ale polonosniti, apoi psalmi de utriane si ecte-
niia cea mare dupa obiceaia, apoi cinta D[u]mnezeti iaste
D[o]mnul" si troparele, dupd rinduiala lor. Apoi cetiia
cathizma 17: fericit cei färd prihand"., iard alte cathizme
nu mai cetiia aiea, fiindcd cetise destule mai nainte ;
apoi : bine esti cuvintat, D[oa]rnne", soborul ingeresc si
celealalte ale utriani ; de-aciia innainte ca si la alte bi-
serie.
Asijdirea si Miercuri noaptea spre Jo! tot aastd rin-
duiald era : numai cathizmele incepea a le ceti de la ca-
thizma 11 innainte, si iards pitre cathizme cetiia cuvinte
si canoane, dupa cum am ardtat mai sus, afard de celea
care Sint ale Invieri ; si s'aa tinut aeastä rinduiald pina
 POMELMCIIL ROMANESC AL MÄNISTIRII BISER1CANi 243

s'ail prefdcut biserica de arhimandritul Ioil la anul 7290

[1781-2], iard, dupd ce s'ail prefacut biserica si ail sf[i]ntit-o,
apoi ail pus pravila la biserica, ca si la alte bisericl. lard
parinti carii ail pus pravila la biserica cea veache ail fost
venit de la locuri departate ai pe locurile acestie, adecd
de la Iordan, pentru cä scrie Inteo carte särbeasa : noi",
zice, am fost la un schit pe IMO. apa IordanuluI, si noao
acold asa ne-a fost pravila la biserica, de fAceam de
doao ori priveghiiare in saptämind si cu zace cathizme
si cu cetire multd, si, dupa ce am venit ai, pe locurile
acestea, asa am tinut ;;i aia, si calif vor fi petrecatori
pre urma noastrd ai la acest loc, si vor voi sd tie asa,
sa le ajute D[u]mnezeil.
Am auzit si aasta povestindu-se de pärinti ceI vechf
carif i-am apucat noi aia, cum cd staretul Iosif mai
nainte, pina a nu se apuca el de zidirea biserici, ail vrut
odatä sa se duca de ait, de la locul acesta, si ail mers
pind acolea, la stejari ceI marl, unde iaste lavita lingil
drum, si acolea i s'ail ardtat Maica D[o]mnului, si i-ail
zis sa nu sa duca de la locul acesta, cd si aid iaste gra-
dina Sf[i]ntii Sale, si asa staretul Iosif ail rämas la locul
acesta, si acolo unde i s'au aratat Maica D[o]mnului, ail
pus o iconitä a Maici D[olmnuluf Intr'un stejar mare, de
la deal de drum, in dreptul laviti, si ail asazat acold ico-
nita multd vreme, iara, trecind multi ani la mijloc, s'ail
invechit stejarul si ail cazut jos, iard iconita ail luat-o un
pärinte de ai din mänästire.
Pomelnic al fericitilor ctitorf si friatorilor de bine si
miluitorilor al sf[i]ntei mänästirI BisericaniI, unde iaste
hramul Buna Vestire al Preasf[i]ntei stapinef noastre,
NäscOtoarei de D[u]mnezeil ;i pururea-Feoarei MarieI.
Care pomealnic maI nainte s'aü fost Kris de pre limba
cea veche sirbeascd prin silinta arhimandritului Misail,
la anul 7270 [1761-2], iard acum a doo oarä s'ai.1 innoit si
s'ail prescris In zilele bine-credintosului mareluI Imparat
de Rosiia Alexandru Pavlovid, fiind Mitropolit si exarh
244 POMELNICUL ROMÄNESC AL MÄNÄSTIR11 BISERICANI

Moldaviei, Vlahiei i Basarabiei chirio chirio Gavril, pi

s'an scris prin sîlina egumenului de Bisericanf chir Do-
softei ierornonah, la anul de la Zidirea Lumii 7320 [1821-2].
s'au scris de mine, Mitrofan ieromonah, in stlanta]
manast[ire] Bisericani.
Stihuri facute In viersuri poeticestl pentru viiata tica-
losului orn, intru aasta lume plina de desartaciuni.
Omul In lume nascind In cinste, in slava, In bogAtie
SA naste gol i plangind, Pururea dorit sa fie ;
cî t. ant vieWiaste Care sInt arnagitoare,
Tot desArtaciuni potteste, Schimbate i trecatoare, etc.

Cuvint &Ore cuvioOT pärint de la sf[ä]nta mänästirea

BisericaniT.

[A gasit cartea" de mai sus] invechita foarte i stri-

cata..., i, fiind sirbeasca i fara inOlegere, am ravnit cu
inima mea cu mare dorinta, si am pus in &dui mieü
ca sa prefac aasta carte pomelnic i, Innoindu-o, sa o
talmacesc pre limba noastra, moldoveneasca, spre inta-
legerea i indamina fiestecaruia frate, flindca acum, in zilele
noastre, ai inceput sirbia cea veache i intalegerea eI
a sa parasi si a nu sa baga in sama de multi, pentru
neintalegerea el. Deci iata ca cu indemnarea i ajutoriul
lui D[u]mnezed o am prefacut i o am talmacit din sir-
biia veache pre limba moldoveneasca cu mai buna orin-
duiala, precum sa vede. [Indemn spre pornenire. Isca-
leste : Misail arhimandrit.]
invatatura in ce chip sa face p. omenirea acestor fericit
pi vreadnici de pomenire ctitorilor i facatorilor de bine
pi miluitorilor acestui sf[a]nt i d[u]mnezeesc lams, carii
s'au lasat;numele sale scrise aia intru acest pomealnic,
spre veanica lor pomenire.
[Pomelnicul e impartit dupa serbatoil i incepe cu Sep-
tembre.qn linia intaiu se afla serbatoarea i numele, in
a doua titlurile la pomenire. Se Insearrina astfel - titlurile
 POMELNICUL ROMINESO AL MiNISTIEtt BISERICANI 245

se pot vedea din introducere : Iosif staretul, $tefan-Vodd,

Petru-Vodd si Maria, Dumitrasco Buhus si Ileana, Dumi-
trasco $oldan si Safta, Toma, Eftimia, Iordache si Ecaterina,
Miron si Marica, Zmaragda, Miron, Dumitrasco, Andronic,
Grigorie, Maria, Ana, ieromonahil Parthenie si Andonie,
Pdtrasco si Grozava.] Joan Voevodl, Theofana, Doamna lui :
acesta au dat 100 de galbeni de aur si un felon. [Toma si
Eftimia.] Petru, Pdtrasca, Anusca, Nicoard, Tueodosie iero-
monah, Dometian, Daniil ; aceste u dat acesta sfinte mänds-
tiri 200 zloti si ad fdcut hdlesteu laTroita, la anul 7123 [1614-5].
Dometian, Daniil, Irina, Mariia, Cornilie, Gavriil, Cozma,
Tiron, Iosif ieromonah Candndü, egumen de Bisericani ;
acesta ad dat opt sute de leI de ad fdcut hdlested la Troita ;
7294 [1785-6]. Enache, Maria : acesta ad dat 4 iape si 4 vaci,
o cdldare mare si ban! 50, lei. Evstratie, Pascalina, Pen-
teliI, Bogdan. Acesta ad dat acestui sf[d]nt Ideas 100 de
matce, Cristina, Anghelina, loan, Mariia, Parthenie iero-
monah ; acesta ad dat acestuI sf[d]nt Ideas o presacd cu 100
de matce ; Joan, Floarea, Stana, Dumitrasco Logofet $tefan,
Mariia : acesta ad zidlt turnul cel gros de catra Apus,
la anul 7140 [1631-2], ad dat si o prisacd de stupi. ; iereI
Vasile s. a. : acesta ad dat ... 54 boI si 2 vacI si 2 bivolI si
banI 20 lei ; Varlam ieromonah s. a. : acesta ad dat ... 50
matce si 20 oi. Radul Voevod : acesta ad dat mosiia Pop-
ceStii, la anul 7127 [1618-9]. Doroftei monah s. a. : acesta
ad dat un felon de stofitd si 2 boi si o vacd si 100 de
lei la acoperemintul chitiilor, la anul 7303 [1794-5]... Stefan
Voevod Tomsa, Axanina, Doamna sa : acesta ad dat acestuI
sf[d]ntil Ideas mosiia Troita si un rind de vesminte, 7123
[1614-5]; Pdtrasco, Antimiia, Costantin : de la acesta ad
luat Stefan Voevod mosiia Troita si ad dat-o mandstirii,
flind domneascd ; Lazar ieromonah s. a. : acesta ad dat o
cruce ferecatä si cu scaun de argint si o pareache pothale
de argint ; Durnitrasco $tefan, Ziniica : acesta ad dat po-
tiriul cel mijlocid, cu discu si cu zvezda lui si o cruce
' Cel Cumplit. Doamna lui, Marina, s'a cAlugArit dupA moartea luf.
246 PomELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANt

ferecata i poleita cu aur, la anul 7119 [1610-1]. Alexandru,

Mariia, Ramandi Postealnic. Ace§ta aü dat potiriul cel
mic, cu discu i cu zvezda luf, i o cruce ferecata, 7118
(1609-10); Coman, Tudura : ace§ta ad dat moara Mu§atul pe
Cuiajdid. Joan, Ecaterina ; Adam, negutatorid de la *'or-
gorod. Ace§ta aú dat 100 galbini de aur §i 12 linguri de
argint §i un covor mare, frumos, la anul 7158 [1649-501...
Gheorghie, Mariia, Vasilie, Ileana, Irimice, Magdalina,
Joan, Parascheva, Tofan, Gavriil, Caterina, Safta, Paras-
cheva, Gavriil, Ciolpan. Ace§ta ad dat satul LutcaniI
la Siretü, i un sala§ de Tigani, iara mai pre urma s'ad
schimbat cu o bucata de loc la Jide§ti. Grigorie, Safta,
Ionwo, Mania, Dumitru Prajescul. Ace§ta aú dat.. . 14
iape..., Alexiia, Petrina..., Hariton monah §. a. : ace§ta aü
dat... a patra parte de satu Orbii i 10 iape §i 40 matce ;
7120 [1611-2]... Vasilie §. a. : ace§ta aü dat o bucata de loc
intre vaduri, 1a anul 7210 [1701-2). Dumitru, §. a. : ace§ta
ad dat poiana peste vad... Vartholomei arhimandrit Ma-
zarean : ace§ta aú dat un epitrahir i un cal ; 7270 [1761-2],
Theodosie, s. a.... Covrig... Ionichie episcop, ierel Tudur,
Ioana : acesta au dat 72 de lei la acoperimintul chiliilor....
Evstratie Voevod, Ecaterina Doamna : Dabija : acesta au
dat o prisaca stupi §i un sala§ de Tigani, anume Gri-
gore Padure, la anul 7160 [1651-2]. Miron Voevod Bar-
notchi, Dimitrie, Safta ; acesta aü dat poiana intre vaduri
§i 10 boI §i 40 stupi, 7137 [1628-9]... Ierei Zaharia §. a. :
acesta ad dat 60 lei de ad zugravit tretapodul ; 7298
[1789-90]. Anastasie arhiepiscop, Nil, Athanasie, Mitro-
fan, Pahomie, Gavriil, Leon, Iacov, Nicolae episcop, Joan,
Euloghie, Dosoftei, Daniil, Iorest, Ghedeon. Ace§t[i] ar-
hierei, unii au dat cite ceva la manastire, iara cei mai
mult n'ad dat nimica, numai pentru ca i-am gasit scri
in pomealnicul cel vechi, i-am Kris §i eü aicea, ca sa li
se faca pomenire... Isaia ierodiiacon, §. a. : acesta a dat
o cri§tealnita de argint; 7287 [1778-9]... Methodie monah
. a. : acesta ad dat... un triod ruminesed..., Petru, Sofroniia,

Nicolae, Gheorghie Ciolpan. Ace§ta ad dat un stog de

 POMELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANÍ 247

grid, s. a. Vasilie, Irina, Gavril : Hatman : acesta ad dat

100 galbeni de aur. Ionasco s. a. : acesta ail dat bani 100
galbeni de aur si 70 zlot... Varlam ieromonah s. a.:
acesta ad dat... o cetelnd ; 7270 [1751-2]. Acesta au dat
250 lei, si s'ad radicat catapiteazma ; 7270 [1761-2]. Misail
arhimandrit s. a. Acesta ad fost egumen la aastd. md-
nästire 40 de an!, si ad dat 60 de stupi ; 7280 [1771-2] . . .
Lazar s. a. : acesta ad dat 2 vadurI de moard la Obrejesti,
cu pdmänturI in frunte, din apa Putni pänd in hotarul Mil-
covuluI... Evstratie Logofet : acesta ad dat a treia parte de
sat In Fitinghesti... Eremiia, Dumitrasco Vomic. Acesta
ad dat jumatate de hotar In VIIcesti. Eremiia, Todosiia,
Naddbaicu. Acesta ad dat un vad de moard. in VIlcesti...
Ioil arhimandrit, egurnen de Bisericani ; . . . ad dat si el
sase sute de lei la prefacutul bisericiI, 7290 [1711-2]. . .
Pahomie arhiepiscop, Lazar ieromonah, Marco monah:
de la BisericanI. Acesta ad dat... 300 talerI si o Evan-
ghelie si o cruce [ferecata] si un petrahir si un cal si 3
iape si pdnza measiI si 3 stergare si o prisacd preotilor
bisericiI. Alexandru Voevod batman, Stefan Voevod batran,
Petru Voevod, Bogdan Voevod, Stefan Voevod tindr,
Petru Voevod, Mariia Doamna, Stefan Voevod tindr,
Alex-indru Voevod, Ruxanda Doamna, Bogdan Voevod,
Radul Voevod, Joan Voevod, Theodosiia Doamna, Ere-
miia Moghild Voevod, Mariia, maica luI, Elisaveta Doamna,
Costantin Voevod, Simeon Voevod, Melaniia Doamna,
Miron Voevod Barnotchi, Costantin Voevod, Antioh Voe-
vod, Dimitrie Voevod, Duca Voevod, Nastasiia Doamna,
Nicolae Voevod, Pulheriia Doamna, Costantin Voevod,
Ecaterina Doamna..., Safta s. a. : aceastd ad dat 100 de
galbenI de aur si ad fdcut catapiteazma ; 7125 [1616-7]...,
Gheorghie Chirita Paliolog, Mariia, Costantin, Soltana :
Postealnic. Acesta ad dat mosiia VandtoriI..., la aniI 7128
[1619-20]... Mitrofan ieromonah..., un poias de argint... Mi-
trofan episcop : din Bisericani. Acesta ad dat 200 lei si un cal.
Gheorghie, Evdochiia : pärinti maI sus numituldi episcop...
Mihaka, Despina, Neagoe, Despa, Neagul, Stanca : biv Ban,
248 POMELNICUL ROMINESC AL 341NX8TM:a BISERICANI

Muntean... Ionichie ieromonah §. a. Acesta aú dat o rnoard

In Pingdrdeor... Sarafim ieromonah §. a. Acesta aú dat...
12 Menie rumIne§tI i o sutd de lei la pardositul bisericii...
Nicolae arhiepiscop : acesta aü dat poenile supt Ciahldd
§i 200 de talerI, iard la anul 7119 [1610-1] s'ad schimbat
cu mosiia Bicazul. Eremiia Voevod, Mariia, Elisafta...
Vasilie Spdtaria Cantacozinò, Costantin, Safta, Mihail,
Marga, Sdrban, Mariia, Ilie, Safta : acesta aü dat potiriul
cel mare §i 4 candile §i 2 crucI ferecate §i. un MM.§ de
Tigani, anume Grigore Gunoiti : 7260 [1751-2]... loan, Mariia,
Ilie, Safta, Toader, Ileana : Cantacozine§tI : ace§ta aü dat...
100 stupI. [Meletie Istrati, Gavriil, Agaftia monahia, Ve-
niamina monahia Istratie, sora numitului episcop."] Cos-
tantin, Ilinca, Costantin, Cantacuzine§t[i] : ace§ta aü dat
30 de oI §i 30 de leI §i 8 nertd de graft; 7217 [1'708-9]...
Magdalina monahiia Hdbd§asca, Grigorie Hatman, Safta.
Aastd maica aü dat... mo§iia Poiana, pe Tazldti ; 7225
[1716-7]... *fan Voevoda [Tom§a], Magdalina Doama, Ruc-
sanda, Nastasia, GIanavra, Liviian Voevod : acesta aü dat...
100 galbinI de aur... Vasilie, Mariia : Spdtariul. Acesta aú
dat... 1.300 de leI ; 7317 [1808-91_ [Pomelnicul monahilor. AI
boierilor gird nume, dar intre ei :] Pdtrwo Boldescul, Petru
Ba§otd, Iordache Vistear, Dimitrie Postealnic, Joan Crimca,
Pdtra§co Logofet, Dumitru Soldan, Gheorghie Catargiu,
Nicolae Catargiu, Vasilie Neagoe, CrIstea Buhu, Toader
Pitaria, Costantin Postelnic, Gheorghie Ba§otd, Iona§co
Ba§otd, Eftimie Spatariii, Toader $oldan, Costantin Stitta,
Toader Soldan, Grigora Pisatchi, Racovitd Cehan, Ga-
vriil Logofet, Petrea Bun, Nastasiia Naddbaico, Nicoard
Prajdscul, Iona§co Botd§, Nicolae efolpan, Simon Malaid,
Miron Buhu§, Mihail Furtun[d], Pdtra§co Ba ot[a] Logofet,
Toma Postealnic, Grigorie Hatman.
Staretif : Ierothei, Efrem, Mihail, Ierothei, Varnava, Po-
melnic al egumenilov Partenie 7117 [1608-9], Parthenie
7140 [1631-2], Mitrofan 7158 [1649-50]. Iorest 7170 [1661-2],
Ghedeoan 7213 [1704-5], Nicolae 7215 [1806-7], To fan 7219
[1720-1], Sarafim Baronti 7235 [1727-8], Iorest 7238 [1729-30],
 PMELNICUL ROMINESC AL MINISTIRII BISERICANt 249

Anthim Cretul 7230 [1721-2], Theodosie 7243 [1734-5],

Misail 7250 [1741-2], Ioil 7290 [1781-2], Paisie 7299 [1791-2],
Chiril, Theodosie 7354 [1845-6], Veniamin VeUcu 7366
[1857-8], Nicon 7372 [1863-4], Partenie Pupascu 1865, 25
Sep temb re.
Pe legatura: Pornelnicul fericiWor ctitorl a sfinteI mo-
nastirI Bisericani.
 PARTEA A II-a.

INSCRIPTII SI iNSEMNÄRI.
 I. BUCURESTÍ.
Pe o piatra, acum In Palatul Artelor de la foasta Expositie, co-
municatie a d-lur Al. Lapdatu:
Aceaste case den temeliia lor sant imitate de lumi-
natul Domna Io Costandin Basarabt1 Voevod fiuldi sail
Costandin Brancoveanul, incepandu-le si si sfarsindu-le la
leat 7206 [1697-8] si la al zeacelea an al DomnieI sale,
ispravnic flind MihaI vt[ori]Póst. Corbeanul.
Mihar Corbeanu e pomen-it-C-a al doilea Postelnic la 1690 (Radu
Greceanu, ed. St. Greceanu, p. 29), apor la 1699 (ibid., p. 101), In
legatura cu complotul urzit de familia sa. Era Postelnic la 1713
(ibid., p. 274). Pentru familia 1111, v . ibid., tabla. Mormintul luf Con-
stantin Corbeanu, fiul lut Vintilä, Banul, si al uner Cantacuzine, in
Inseripfil, 1, pp. 120-1, no 10. Neamul cel adevärat s'a stir's cu alt
Constantin, numa Sluger, la 1748 (Genealogia Cantaeuzinilor, pp.
79-80). Cred cä Mihar era fiul lilt Vintila si botezat de Millar Can-
tacuzino Spätarul, fratele mamer lut. E pomenit Inca la 1719 de
Mate Cretulescu, care-r zice ,, neanea" ( Doeurnentele Cantacazinilor,
p. 205).

II. BISERICA DE SAT DIN -

Aasta s[fan]ta si dumnezeiasca biserica s'au radicat
intru cinstea si slava sfintilor ierarhi, zidita cu toata chel-
tuiala dum[nea]lui boerului b[i]v Vel Clucer loan H[agi]
Moscu, Saponichiu (?), epistat cniov (sic), in zilele Dom-
nului loan Alexandru Moruz V[oe]v[o]d, cu bl[a]gosl[o]-
veniia Mi[t]r[o]p[o]liguluil Dositeil i episc[o]p chir Costan-
die, si s'atí savarsit cu toata podoba eI de numitul hoer
la Hat 1803, Oct[omvrie] . I
254 INSCRIPTA I INSEMNIRi

III. HIV.
1. Biserica episcopalä.
1. in.dosul u§if de intrare:
S'ail Innoit aasta sfanta bisearica de Sfmtie Sa chira
Veniaminti Costachi episcop Hu§ului, la anulti 1793.
2. De-asupra u§if spre pronaos:
BArotICTHIEKIH H KCTOMOEHRI11H 1w GTE$AHK KOWA" MEMO
MACTHO renok 3fMAH MOAN:MR.0H, CHk ROPAMIA KOMOAH, HAtIM
H C13Âd C101 Kpam Rk HM-k CTKIKk CAARNKIKK H ItliCEKKAAHltIKK
ANTAlt lirroa H flAIKAA H/KE Rh IISCO tpo NA ArkCANKH,H, H Ck
NYKUUHC HATO r3 A IrCsa Er0 ATO AN TEN-11'141U, MCRA HOE. A.
Adeca:
Bine-cinstitorul §i de Hristos iubitorul Io aefan Voe-
vod, cu mila luí Dumnezeii Domn al terii Moldovei, fml
lui Bogdan Voevod, a inceput §i a zidit acest hram In
nurnele sfintilor slavitilor §i a tot laudatilor corifef Apos-
tolif Petru §i Pavel, care e la Hui ce este pe Draslivta,
§i s'a ispravit in anul 7003 [1494-5], iar al Domniei lui
anul curgator 38, in luna Noiemvrie 4.
3. Pe un mormInt afarä, pornenirea polcovniculu loan Vasilie
Ivanovicf Malic1ienú, mort la 11 Decembre 1790.
4. Pe altul:
Aeasta piatra ati inpodobit-o chir Necolachi pentru Zan-
firachi, §i a Zmarandii, sotiia lui Necolachi, cu indemnare
maicil sale, Zanfira, ca sa fie spre venica pomenire,
aminti ; 1808, Mar[tie] 15.
5. Pe un al treilea:
Supt aasta piatra odihnete roaba lui Dumnezeil Anas-
tasia, sotia lui Anastasie Panu, nascuta Hurmuzachi, ra-
pos[ata] la 1820 (?).
E poate mama cunoscutultff orn politic din vrernea Unirii.
6. Pe un al patrulea:
Supt aasta piatra odihnesc robil lul D[u]mnezeil Di-
mitrie isotia sa Ecaterina §i fml acestora, Spat[ariul]
Elefterie, cu sotie sa Casandra, carii aú fost dupa trup
ceI întäiü, parintI i cel al doile, frate Preosfintitului epis-
cop a Romanului chirio Meletie, i cui ati rapaosat In
anii 1825 §i pana la 1830; venica lor pomenire !
 DisoRIPTA sI INSEMNIRI 255

Tot supt aastd. piatra §i. a d. Spat. Enachi, fiul d[urni]-

s[ale] V. V. Dima §i. a EliniI; 1834.
Meletie Brandaburul, Bucovineanul, fost episcop la Husl, de la
1803, a trecut la Roman In 1826; ajunse la Mitropolia Moldovel In
1844. Mort in 1848.
Cf. Cronicile luf Melchisedec.
7. Pe un al cincilea:
.Plastä piatra aft infrumusutat-o chir Iacov episcopul
Hu§uluI raposatului chir Inochentie ep[is]c[o]p Huw1u[I] ;
1782, Oc[tomvrie] 30.
Melchisedec, Cron. HuOlor, I, p. 332, ceteste d In loc de n; deci
la el data mortii ltd.' Inochentie e: 1-iii Octombre. Chipul luI Im..
podobeste aceastà CronicA a eparhie.

2. Biserica Sf. Dumitru.

1. Cruci din 1850 si 1854.
2. Pe o Evanghelie din Bucurestf:
SA sd §tie cd aastä sfäntä Ivanghelie este a preutului
Simiona ota Täurele, cumpdratä pe banI dreptl a' luI
[Blestem] ; 1793.
3. Alta, de la Dimitrie dascal0.
4. Antimis de la Mitropolitul Veniamin.
5. Pe 1.11:
Dobre, Hristina, Stoian, Vasilie.

3. Biserica Sf. Nicolae.

La intrare:
Robil lui D[u]rnnezaa titori bisarici Sfantului Necolai :
Zaharie, cu sosie dumisali Rucsanda, la anul 1837.
4. Biserica Sf. VoevozT.
1. Pomelnic:
RaposaVI Ghiorgii Ciole, Davina, Zoita, Eleana, Pa-
rascheva, Smaranda, Teodor, Vasile, Daniil, Dimitrie, Sofie,
Vasile, Teodosie, Smaranda §i tot niamu lor ; 1831, Iulii 10.
2. Icoane din 1842 si 1855.
3. Frumoasä catapeteazmä veche.
4. Cruce din 1836.
5. Pe alta:
256 riscaiPTil I iNSEMNÄRÍ

IlLICTEflk ifs. IIENVOKk CEH K., trkTk Kk 1821 [----- mesterul

F. Cengiova a facut aceasta cruce, la 1821].
6. Pe un mormint:
Erei Adam, prezv[iterea] Marie, erei Grigorie, s. a.; 1853 ;
anu 1855, Maiü 31.

5. Biserica Sf. Gheorghe.

1. Mormint al WI' Dimitrie Zahariia: 1838.
2. Cruce din 1850.
3. Antimis:
Antimis, adeca sf[i]ntita masa spre aducerea jertvei cei
fara de singe la sf[a]nta i d[u]mnezeiasca liturghie, s'aa
sf[i]ntit cu darul i puterea preasqa]ntului D[u]h de Preo-
sfintiia Sa chirio chir Veniamin Roset, episcop Roma-
nului ; pentru aceia s'aa dat voe i putearea a sa savirsi
ceale sf[i]nte pe dinsa, in biserica cu hramul - din -;
1840, -.
4. Pe o Evanghelie din 1723:
AMsta sfanta Evanghelii esti a bisericii cu hram[ula]
sfantul marilea mucenicü Gheorghii, i s'aa merimitisita
acuma la letii '830, cu cheltuiala targului i cu osteneala
preutalora, i ama umblatii si ea, si amü iscalita si ea ;
Aprilie 23. Erei . .. .. Log.

6. Biserica Sf. loan.

1. Crud' din 1839 ai 1856.
2. Anthologhion de Mal', 1806.
3. Pe un Ceaslov de Iaar, 1817:
Acest Ciasoslova s'ati cumparatü de mine, si s'ati afiero-
sita la monastirea Pingaratului ; cine sa va ispiti a-la in-
streina de la aasta monastire, sa fie blestemat . . . ; 1830,
Ian[ualr[ie] 28.
Athanasie arhimandritü i egumena s. mon. Pingaratului
si eclisiarha s. Mitropolii.
4. Pe ún Octoih de Buda, 1811:
Cu agutoriula lui Dumnezaa i cu cheltuiala i sar-
guinta mé s'aa facuta aasta sfanta biserica i aasta
 INSCRIPTA *I iNSEMNÄRI 957

sfAnta carte Ohtoicü, ce sä prAznueste si sd pftzesti in

sfanta biserica cu hramult1 Sfäntului Ionfi BotezAtoriulii
din acestu satü, mosie bi[sericii] Brostenii, satul PArdu-
Boului, Tanutulti Vasluiului .. . Ionitä . .. ; 1830 velet.

IV. TÎRGU-NEAMTULUL
1. Biserica Adormirir.
1. Pe o Evanghelie din 1682:
SA sA stii de candil s'aa cutremuratü pftmAntulü, Marti'
sara, in saptAmAna ce luminatA, la doo cesuri si gumA-
tate din noopte, Martii in 26, letü 7298, iarti de la H[ris-
to]s 1790, di la .Adorme[rel Precistii.
.(WastA sv[A]ntA Iev[an]ghelie amü rAscu[m]pAratü noi,
preutula Vasilie si cu sotu-mieü Marie, Matheiü, cu sotti-
sea, Märiuta, i Ilii cu soto-seti, Eftimie, si Ion cu sotu-
seü, Anna. Arnü datù 3 lei ca sä ne fie pomand sufletelor0
noastre si coconiloril nostri si pArintilorü nostri si a tot
niamulti nostru ; noi cAtil ni-aü agiusti putintA ; deci ne
rugamü lui Is[us] H[risto]s sa ne primasca sufletele noastre
inpAritie Ceriului, unde s'or0 veseli sufletele dreptilorii.
Alta, noi lu Ilii cu Ionü si Mafteitl invoimil si o (lama
aciasta svintA Iiva[n]ghelie in maim preutului Vasile, ca
sä fie unde va fi si elti. IarA cine sä va scula ca sä o iA
de la dAnsulti, sA fie blAstamatil de DumnezAü si de Maica
Precesta si de tot! svintii. Aceastä carte spunü Tatarei
cA ail luatu din Tara-RuminiascA, cA, d'aril fi fostO dinü
tara noastra, nu ar fi adusü la no!, pentru cA sA aude de
scos0. Si este robitA dinü robie d'a trie oard, si ail vinitti
un Tatarú si amü räscu[m]parat-o.
Mes[e]ta - 30 de dzile, vleatii C1k3MHIE ffilipt1 [= de la
Facerea Lumin 7225 [ 1716-7].
2. Pe legkurA:
Maftel afgintar o fAcutii aceasta sfiri[t]d [E]vanghelie,
fAcutA la Adormire Prece[s]ti, de Stefanü vel ctitor; 1810.
Andrunache, IonicA, Todorica, - Greci.
3. Pe o cruce:

11992. Vol. XVI. 17

258 INSCRIPTII 0 I INSEMNÄRt

.¡Vasta s. cruce §i icona Maici DomnuluI si Testamentu

s'aa daruit de m[onahul] Gorgonie la biserica S. Ador-
mirei MaiciI Domnuldi din Targu-Neam; Sep[temvrie] In
14 [ae-laus : 1874].

2. Biserica Sf. Gheorghe.

I. La intrare:
./Vasta sfinta bisarica s'ati facut din timilii, cu toate
ale eI, de reposatula Chiriiac Brasovanu, iara pridvorul
esti facut dena timilie cu toata [cheltuiala] psaltuluf loan
nurnal, cum si aciasta Inchipuire Infrico§ata si anvonul
din launtru biserici si, de-asupra biserici, acope[remintul],
sint facute asemine cu cheltuiala psaltului Joan, Inpreuna
si . .. [ctitori], lor celor vechi si a unora dina poporani,
prin indemnare numitu[lul] . . . Smaranda Brasovanca,
Costache, fiul Ma, ctitorii veclif; Dumitrachi Sfetcu si
altora, spre a lora veftlicü pomeniri ; la anul 1832, Avgust
31. [Iscalitura neInteleasa.]
2. Pe piatra care duce la amvon: 1868.
3. Pe o candela:
./Vasta ca[n]dila s'a facut numai sa sta la mormin-
tulü luI chir Enache Bra*ovanu. Cine va lua-o, va sa fie
neertat. Aa facut-o spre pomana sa Zmaranda, fiica Bra-
sovanuluI. Mateiü argintaru, mester ..., lordaca, Ion ; 1819.
4. Cruce din Ianuar 1834.
3. Ceasoslov din Iasi", 1817.
6. Pe o Evanghelie stralucit imbracata cu argint:
Aa cheltuita Mihail ieroshimonah ; 1806.
7. Octoih de supt Alexandru-Vodä Ipsilanti.

V. MANASTIREA VORONA.

Manastirea Vorona, careia i se atribuie o obirsie de pe

la 1600, e pomenita Inca din 1795, chid Gavril Conachi,
tatal poetuluI, obisnuia a petrece une off aice, In chiliile
manastiril, - cad i se zice ,,manastire", si nu whit'. Ba
' Doc. Callimachi, I, p. 468, no 139.
 INSCRIPTIt I iNSEMNÁRI 259

chiar in 1793 ea adapostia, ca proigumen, pe un Eftimie

Cananó, fratele lui erban si al lui Ionitä, §i deci al treilea
fiii, Wind acum necunoscut, al lui Gheorghe Cananda cu
Maria, sora lul Ioan-Voclä Callimachil: el ddruia atunci md-
nästirii cloud säla§e de Tiganl. Erati de fata acolo un cd-
lugar tocmai de la Atos, din Vatoped, Antonie, §i Pahar-
nicul Vasile Crupenschi. Antonie pare sd fi fost statornic
la Vorona, cdci il intilni'm §i in 1794, cu doi calugärI
rusi, dintre cari unul poartd neobi§nuitul nume de Elpi-
difor 2 In 1795, apar cei doI Ru§1, Antonie, un Conon §i
un Teofilact Danovici, dintre cari cel din urind nu pare
a fi Romin nici el; in fruntea soborului sta Agafton :
la aceastä data mänästirea dadu lui $erban Cananò
Tiganil luati de la Eftimie si cdpätä In schimb vie la Ni-
core§tI 3. ,

Vorona tinea hramul Na§teril Maicif Precistel", si,

avind ca staret" un ieroshimonah", fAcea parte din acele
laca§url de viatä cAlugäreasca In care se primiserd nor-
mele de viat.d-impreund", de obOejiiie ale lui Paisie.
Crescuse prin venirea de cAlugär1 bucovineni pe cari-i
gonise din tara lor mdsurile de prigonire ale Guvernului
austriac. Moldovenil" !LIM. si Bucovinenii erati biruiti
Wind tärzia de Ruyi, precum se vede si din aceastä pa-
gina, pe care intimplarea a pästrat-o, dintr'un registru
nimicit :
No. 27. Soma urm if.
1. Lavrentie monahil, Slovian, dinil Malorosiia, ail venitil la adasta
monastire de 17 ant. Aice s'ail cAlugäritil de 15 ant, cu virsta de
52 de ant [1844, Mart 25, ail muritil].
1 Iachinft, monahil, slovianü dind Malorosiia, s'ail calugäritil la
schitulil Oniaga de 21 de ant, si la aasta monastire ail venitil de
13 ant, cu virsta de 60 de ant. [S'ail dus la '838, Sept[emvrie] 26.]
Gavriil monah, Muntian, ail venit la aasta monastire de 13 ant ;

1 Cf. ibid., II, p. ix si urm.

2 Studir $i doc., XVI, p. 87, no 6.
3 Ibid., pp. 87-8, no 7.
4 Ibid.
260 INSCRIPTII 1 INSEAM/RI

aice s'ati calugarit de 11 ani, cu virsta de 65 de anY. [Ail muritii

la 1841, Mart 18]
1. Theodosie monah, Moldovanti, ail venitil la aasta monastire
de 9 anl, si aice s'aii cAlugärit de 7 anY, cu virsta de 80 de anr
[Ati muritii ... din Tudura.]
1. Nechita monah, Moldovanti, ati venitii la aastä monastire de
10 anr, aid s'att calugäritii de 5 anr, cu vIrsta de 67 de anf.
1. Ca link monah, Moldovanti, ail venitti la aasta monastire de
9 anY, si aice s'ail cälugäritil de 7 anf, cu virsta de 46 de anY.
1. Macarie monahtt, Bulgarf, de trer anf pitrecAtorii, si la aasta
monastire s'ail cAlugäritii, cu virsta de 70 de anY [murit].
1. Visarionä monahti, Moldovarra, s'ati cAlugäritil la schitulti
Taro Aulur de 3 anr, si Intru acestil anü aft venitä la aasta mo-
nastire, cu virstä de 62 de anY.
1. Neofetii monahii, Moldovanii, dinti Tara Banatului, s'aft cälugäritä
la monastiria Zagaviia de 27 de ant, si la aasta monastire aft ve-
nitti de 5 anr, cu virsta de 86 de anY: aft muritti la 840, Avgustil 25.
1. Isaiia monah, Moldovanti, ati venitti la aasta monastire de
8 ant; aice s'ati cälugäritil de 4 anY, cu virsta de 48 de anY [s'ail
dust' la 1841, Avgustil 20].
1. Nazarie monalyä, Moldovanti, ail venial la aasta rnonastire de
2 aril', si aice s'ati calugäritii, cu virsta de 30 de anl [aii muritä
la 1838, Noem[vrie] 10].
I. Ilarionit monahii, Slovianii, dinti Malorosiia, s'ail cälugäritil la
schitulil Tabora, de 11 anY, si la aastä rnonastire ail venitä de 7
anY, cu virsta di 60 de aril [ail muritti la 839, Dech[emvrie 22].
1. Isaiia monahti, Slovianii, dinii Bucovina, ail venial la aasta
monastire de 8 ani, si aice s'aii cälugäritti de 4 anY, cu virsta de
29 de anY.
1. V eniaminit monahti, Slovianii, dinaBucovina, la aastä monastire
aii venitti de 8 aril', si aice s'aft cAlugäritil, cu värsta de 28 de anY
[dusti; zugravii].
1. Amvrosie monahil, Slovianti dinti Bucovina, aft venitil la aasta
monastire de 8 aril, si aice s'ail cAlugäritti, cu virsta de 71 de anr.
1. Dimitrie monahti, Slovianii dint' Malorosiia, s'aii cAlugäritil
la schitulii Delenir de 45 de anY, si la aastä monastire a venit
lntru acestii anti, cu virsta de 72 de anl [1841, Dech[emvrie] 18, aft
murit4
1. Ghenadie monahil, Slovianii, dint"' Bucovina, ati venitti la
aasta monastire de 4 anY, si aice s'ati cAlugäritii, cu virsta de
25 de ant%
 miscanid sI INsEunkai. 261

Dip aceasta lista se vede ca, daca Slovenil 1 erail din

Malorosia ca si din Bucovina, Rominii veniaü si din Prin-
cipatul muntean, ba chiar din asa de departatul Banat.
Circulatia intre manastirile paisiene sr desluseste si de
aid ; Vol-61.1a avea fireste legaturI mai strinse cu schitu-
rile botusanene mai apropiate : Cosula ', Oneaga, Delenii -
Sf. Nicolae dintre Lacuri, cu biserica de la lordachi Can-
tacuzino, din 1724, si cu chilif in care a trait Iordachi
Spatarul, fail ctitorului, care Iordachi al doilea era in
1793 calugärul Gherasim, iar in 1795 muria s'i se ingropa
aid ca schivnicul phenadie 2 ; Zagavia - schitut WI Za-
gavie -, Agaftonul - schitul lui Agafton sihastruP -,
iar, in judetul Iasplui, schitul Tabara, in plasa Turia de
astazi.
Insemnarea ce am tipärit, e de pe vrernea chid era
nurnai, pe locul vechii bisericl de lemn a Rusilor" dill
1600", cea de piatra a Hatmanuluf Ilie fora si a sotiei
lui, Teofana, din veacul al XVII-le`a. 0 noua biserica, a
UspenieI, se Innalta de Paharnicul Iordachi Panaite, la 18p3.
Peste treIzed de ant arhirnandritul Rafail adairgia, la 1835, o
a doua pisericä. In noua lor forma, chiliile sint din 1850-3,
iar la 1869 Iorgu Virnav Liteanu, fhil lui loan Postel-
nicul, innoia biserica lui Rafail. Nu stiü data cind s'a
facut bolnita de ingropare, ctl o icoana din 1808, si n'am
vazut schivnicia din padure, care nu lipseste niciodata
la obstejitiile" paisiene -, cum nu lipseste nid biblioteca.
Toate vechile neamuri botusanene se afla ip rindul cti-
torilor la pomelnic.

1. Biserica cea Mare.

1. Pe zid:
Cu ajutoriul preasf[i]ntel Nascatoarei de D[ulmnezeil
i Pomenitä la 1820, cu egumenul Irinarh ; Studit $ doc., V, p.
262, no 157. V. malt departe, inscriptiile de acolo.
2 Inscriptit, I, pp. 8-11.
a Studit fi doe., V, pp. 233-4, no 107; p. 243, no 107; p. 252, no 134;
p. 259, no 153: schitul apare in 1736. La 1822 era,' acum maice; it):41.,
p. 262, no 159. V. §i p. 270, no 169 ; pp. 285-6, n" 188.
262 INSCRIPTIf I iNSEMNÄRf

aastd sf[d]ntä monastire Vorona s'ati inceput la anii 1600,

de cara pärinti rusi veniti" din Rosiia, fiind o biserica
de lemn, dänd i odoard i cumpardnd parte de mosie
Icusenii, apoi a' doilea ctitori [la] schit, Hetmanu' Ilie Jora
cu sotia sa Fteofana, care fried ad ddruit o parte de mosiia
iard aastä sf[d]ntd bisericd de piatrd cu hramul
sf[i]ntei de ll[u]mnezeil Nascatoarei s'ad zidit la 1835 prin
osirdiia Precuviosiei Sale arhimandritului Rafail i cu aju-
toriul mai multor fdcdtori de bine. lard la anul 1869 dum-
nealor Vornicul Iorgu Värnav Litianu, cu sora dumisalei,
shimonahiia Eupracsiia Vdrnav, i sotiia sa, Anastasiia,
ad acoperit atastä bisericd cu tiniche, si tot cu a dum[i]-
salei cheltuiald o aü zugrdvit i inlduntru, precurn si an
imbrdcat icoana Sf[d]ntului Nicolai cu argint, din cata-
pitiazmd, de cele mari, inpdräteasca ; anul 1870, Ghinari
14, flind starit acestii monastiri Preacuviosiia Sa arhi-
mandritul Iosif Vasiliu.
2. Pe o cruce:
Petru, Anastasie Varnav.
3. Pe o icoanä:
Ruga robului lu D[um]n[e]dzdd Felaret [sters alt nume],
eromonah.
4. Pe o icoanä aurità:
Gheorghie fon Vdrnav, fiiul Marelui-Post[elnic] Joan
Värnav.
5. Pe potir din 1841:
Ierom[onah] Nathanail, monah Mercurie.
6. Chivot de la Maria Beldeman, näscutd Mavrocordat.
7. Pe o icoanä din altar:
}Wasta sf[d]nta icona s'ad inbracat cu toatd cheltuiala
C. C. Elenco Sutu, näscutd Manu, pentru pomenirea du-
misale si a tot neamul d[u]m[nea]lui (?); 1851 (?).
8. Aghiazniataria din 1853.

2. Chiliile.
Pe chilif:
Monastirea Vorona. Aceste chilii in No[iemvrie] 16 s'ail
 INSCRIPTI I INSEMNÄRI 263

inceputa, la anula 1850, Mai 16 (sic), si s'aa sfarsita la

1853, Iunie 20, cu toata cheltuiala acestif monastiri.

3. Biserica cea veche.

I. La intrare:
l-lrama Uspenie preasfin[tei] Nascatoare de Durn[n]e-
z[e]a cu agutoriu Dommllui nostr[u] Is[us] H[risto]s si a
Maica[i] Precesti aasta sfanta manastire s'aa fäcuta de
ctitori : dum[n jealui Iordache Panaite Paharnicu i sora
dumisale Safta, i cucoa[na dumisale Maria Costachii Pa-
harniasä air savars[i]t-o cu toatä cheltuiala dumesale :
noqmo [insä s'a inceput] Septemvrie 1, a Mal kl-Za» cia
CAN

[si s'a sfirsit] 1803, Avgusta 28 tilicna.

2. Icoanä Imbräcatil cu argint, din 1859, de la monah Gherasim
Coscea".
3. Chivot din 1843.
4. Sfenic cu inscriptie ruseascä din 1852.
5. Artofor din 1845, cu inscriptie ruseascá.
6. Litierid din 1851, de la monah Pafnutie".
7. Pe o cruce cu filigrana:
IEVAIONdbdk IIHKAHOPk FOSFIHM1 C101 ICTK 3" 10 LIEPKOWIGRK
[= ieromonahul Nicanor a cumpArat aceasta cruce cu 10
lei rosii].
3. Alt litieriü din 1850.
9. Catuie din 1857.
10. Pomelnic:
Neamul lul Ilie si a Tofanii Jora, PitarI. Neamul luf
Iordache i Mariia Panaite, Paharnic. Neamul dumisale
Iordache fona Varnav. Neamul dumisale AgaI Constantin
Botez. Nearnul dumisale Elencu Donici Ban. Ananiia Vor-
nic din Botosani. Neamul dumisale Vasilie Crupenschi
Spataria. Nearnul dumisale Theod[o]r Must* baron. Nea-
mul durnisale boeriului Dracachi Roset Marele-Vornic.
Neamul dumisale cc. Iorgu Ghica. Nearnul dumisale cc.
Niculai Canta. Neamul shimonahieI Marthii, staretii de la
schitul Orosani. Neamul dumisale Dimitrachi Ursachi Clu-
cerf. Neamul ierodiaconuluI Andrei Ciblac. Neamul iero-
diaconului Chesarie de la mon[a]s[tirea] Frumoasa. Sta-
264 INSCRIPTli I INSEMINT Ara

retul Neonil, monastiri Nearntului. Neamul protosinghelului

Ignata de la Cosula. Neamul dumisale cc. Dimitrache
Sturza Marele-Logofat. Neamul d[umi]s[ale] Ecaterina Ne-
grea Ban. Neamul lui Ioana Dobrovolschi. Joan Varlaam.
Scarlat Miclescu Mare-Vornic. Costache Roset Mare-Vornic.
Elenco Ciornef. Anica Pandelea. Medelnicereasa Etenco
Aclarn. D. Cantacuzino. Costachi Canano Postelnic. Gri-
gorie Costin. Ianachi Mustea0. Gheorghie fona Virnav.
Arhimandritul Grigorie Crupenschi. Safta shim[onahia]
Brancoven4a. Maria Canand Vel Vornic [da un aier de
Rosia", o candela, mosia Vicolenil]. Maica Eupraxia Vîr-
nay. Marghioala Beldiman, nascuta Mavrocordat. Maica
Minodora Mavromati. Zoi Pogor. Ruxapda, sotia lul Chi-
riiac Ghica. D. Mirza Caminar. Ruxanda Soltuz.
11. Pe un antimis:
Antimis adeca sf[i]ntita masa, spre aducerea jartvii
ceil fara de singe la sf[a]nta i d[ulmnezeiasca Litur-
ghie, s'aa sf[i]ritit cu darul i ... a preosf[i]nOtultti D[u]h
de Preasf[i]ntie Sa chirio chirio Sofronie episcop Husu-
lui ; pentru aceaia s'atl dat voe si puteare a sa savirsi si
ceale sf[i]nte pe dinsa, in bes[e]rica din satul unde
iaste hramul - ; 185-.
12. Pe un antimis:
Antimisa sfmtita de innalt preaosfintitula nostru Mitro-
polita dd. Veniamina, i s'aa data la biserica cu hramul
Adormirii M[aicell Domnului dina sata Chiscovata, Ti-
n[utul] Botovani, cari acuma de nod s'aa facuta i 'aa
sfinVita astazI de gos-iscalita Veniamina arhirnandritti ;
1841, Augusta 24, in zi de Duminica.
13. PiatrA de mormint din 1838.
14. Pe Cazania lur Gherontie i Grigorie:
Aasta sfänta carte Chiriacodromil iaste cumparata de
mine smeritula. Inca aflandu-mä In miraniie, precumü sä
arata la sfarsitulil acestif cartiI scrisii, la ani 1808, Martie
25; apoi, voindü milostivulü D[u]tnnezeil i priimindu
cinula monahicesca in sfanta manastire Vorona la anu
'826, .A.vg[us]t, amü afierositil aasta sfänta carte sfintil
 INSCRIPTII 1 INSEMNARt 265

mänästiff Vorona, sd fie spre mangaere celord ce vord

citi cu toata srnereniia, spre a intelege cele scrise i sá
urmeze, nevoindu-sd a pazi cele poruncite, spre a-si cds-
tiga ertarea pacatelprd i sa pomeneascd intru rugaciu-
nile smeritil numele mied, shimonah Misailü ; 1832, Ghe-
n[a]r[ie] 5.
Atasta sfantd i dumnezeiasca carte amil cumparatii
de la preot'i bisericii satului Sinihdd cu optsprezece lei,
cu care bani, i cu alta Triodd aid biserici ce era, s'ail
data i und Triodd build i Irgat, dreptd patruzeci §i
patru de lei; ad socotitd la ani 1808, Martie 25, In SMi-
hä. Ma[. . .] Logof[a]t.
15. Evanghelfe din 1821.
16. Octoih din 1816.
17. Pe Ur) Rasofor din 1815:
iVasta iaste intru care sa cuprinde randuiala tundiril
chipului monahicescu: am afierosat-o sfmtei mänästirl in
veci, sa tot acef ci sä vor noroci [cu] acestu sfantu cinu,
sd sä roaga. §a pentru mine pacatosul; 1832, Fevruarii 7.
Grigorie Callan() Aga.
18. Tipicon din 1816.

4. Biserica bolnitei.
Pe o icoanä:
GVEMOHAKk ItUMEHh CHM HKOHE gpKOKIIALI; 1808, "CEO CEEITEM.
[--= shirrionahul ICIan a facut aceastä jenand de biserica.;
1808, lun'a lui Septemvrie].

5. Biblioteca manfistiril, acum In parte la Casa BisericiiI.

A. TIPARITURL
i. Psaltire slavo-rominä. Pe p. 2: Sä adunara depreuni spre
Domnulii".
2. Pe o Evanghelie de Lemberg, 1636:
Aasta sfanta Evanghelie amd dat-o preutului Iona
266 INSORIFTif §I INSEMNÄRf

pdrid canda if trebui, la beaserica Mdrii Sale DomniT, la

Här lad, iara nu de tota ; numaf sd sä tie cu dansa pan' s'a
insdma alta, si i-ama data ef.i, ermonaha Vasilie ot Galata,
ca sä sd stie, canda aa inblata veleta 7228 [1720], Fev[ruarie]
23 dni.
A6asta svanld Vanghelie aü adusa dinü susa, cdndu
aa fost Tätaral in pradd, si arnü rdscup[d]rat-o ea, Chi-
rita Simanül, si cu sotula mieü, Safta, si amü data la Sveati
Neculai ota Izirenf; leta 7225 [1727], M[a]r[tie 1, ca sä
fie pomand pärintilora nostri si cuconilorti, Ina \Tea Ed,
Lupulü, amil scrisü [c. 1650].
Aastä sfantd. Evanghelie aü dat-o Chiritd Ldattusd dind
Esü pentru sufletula luf la biserica noasträ ce este [in] codru
la Stavnica, ce este sdhastria, si este hramula Vovideanie ;
iara cine aril lua-o, sä hie blästämatü de Domnulü Dum-
nedzdü ; leatt 7236 [1728], Martie 5.
3. Pe o Evanghelie din Lemberg, 7178, Insernnare ruseascil din
169-, apor:
A6astd sväntä Evanghelie ama cumpdrata eti, Gavril
Arhipa cdpitanula, dea la unü preauta anumea Alicuxii,
6-ad fostu la bisearica Banuluf in Esti, dreaptu sese lei
batutf, si amil dat-o pomand dreaptu sufletele pärintilora
si ale nostre la bisearica noasträ la Buzeni, la veleta
7233 [1724 Martie I.
$i arnü afierosit-o iaü la schitu ce este la mosie al-
losani otü Tinutulü Hdrldului in spre venica pomenire
noastrd ; l[ea]t 1784, Aprilie 26. [Iscdliturd neinteleasäl
Inscriptil si insemnärf de la biserica Banului, in Inscriptil, II,
pp. 189-92. Azi* nu se maI aflä. in zidirea Mitropolitulur lacov Sta-
mate, nimic din vechea ctitorie a Banulur - Save] credem -, ctito-
rie care, precum se vede din notita de maI sus, flint, cu preotul
Alexie. la 1725
4. Biblie din 1688.
5. Pe o Evanghelie ruseascä din 1695, insemnare de la Ilievici
Logofät, 7240 [1731-2].
5. Mineia de Buzda, Novembre.

, Seimenul.
 INSCRIPTA I iNSEMNÄR1 267

7. Carte de cintärl slavonä, tipäritá in veacul al XVIII-lea. Cu

adausurf munuscripte.
8. Faptele Apostolilor, in greceste. Editievenetianä din veacul al
XVIII-lea.
9. Girolamo Pagliano. La medicina per i padri di famiglia.
10. Liturghie de Iasi', 1715.
11. Pe un Molitvenic rusesc:
Aastä svanta carte, anume Molitavnica, este a svinte
manastiri otü Onofrei de la Bradzi [Sint' Onufrie], ota Targu-
Siretului, cumpäratä de egumanula Andreiana, in zile[le]
lui Mihai Racovita Voevoda, Domna Ora Moldovil ; iara
cine s'ara ispiti sa o i, saa sd o fure, saa sa è cu saki,
de la svänta manastire, fara voe a lui Dumnedzaa, unula
ca acela sä fie afurisäta i anaftema, procleta si trecletü
pi maranafta ; lemnele i herulü i petrele si tote eke
santa, sa putredzasca, darü trupulti unuia ca aceluia sa
nu mai putredzasca in veci vecului, i sa aibd parasî la
vreme giudetulu pe Svetii Onofrei, a cdruia este hramula
aice ; amina. Vleta 7225 [1717], Fev[rara].
12. Pe un Triod tiparit:
1-ama data sfintel biserici la Ha[rlati] dinú dialü
unde este hramula Tuturora Sfinti[lora] ; decif nifne din
preuti sd n'aiba traba, cad noi ama dat-o sfintei biserici,
ca sa-I hie statatore, neclati[ta] in veci ; i amü i is-
cAlita. 'Avaviag 136p[txo;[ M[zo]To[oaavíou]; l[ea]t 726, Eic, Toì4
6ti[ouq ità.vcag rc,ô st,,at [ = la Toti Sfintii, care e] aiq '6)
Xwx. (XtpX ?).
13. Pe un Triod din 1727:
Aesta Trioda posnica ama cumparata ea, Lupulü Ar-
hipa, i 1-ama data la biserica nostra la Budzeni, sä fie
pomana pentru sufletile parintilora si a nostri ; 7244 [1736],
Martie 22. [Iscdlitura neinteleasa.] Cu ostenala preutului
Olimbie sdhastru. [Apol se da la Baloseni, la schit, in
26 April 1784.]
14. Pe un Triod rusesc:
Masta carte ce sa chiama Triodd tveatnii, o arna curn-
parata aj CMEOEHill MI1OPO POELIIIIYH EpA1OHAK [= ea sme-
ritul, mult-gresitul ieromonah] Lazarü, cu aI säl derepti
268 INSORIPTIf I iNSEMNÄRi

bani, pentru ertatü pacatelora mele si ale parintilora

miei, si ma roga celorü ce vora cauta slujba beserici
pre dansa, sa nu uita nici pre noi pacatosii la svanta
rug[aciurte], ca sa nu VA uite i pe Fratiile Voastre H[ris-
to]s intru 'paratie sa ; aminü. Numele parintllora miei :
Chir[i]ta H I10,08skTi E ro [= §.1 sosia lui] Antirniia H HEC po,A,
Hx- [ == si tot rodul sail], lii zilele lui Grigorie Ghica-Voda;

letü 7240 [1732]. Ermonaha Lazar.

15. Proschinitara grecesc al Sf. Munte, de loan Comnenul; 1745
16. Eoanghelie ruseascä din 1748.
17. Pe o Liturghie greceascá din Venetia:
Neofit Mitropolitula Ugrovvlahiei.
Apol isalitura cälugAruluT Nicon.
18. Apostoltt de Iasi, 1756.
19. Evanghelie slavonA din 1759 (Rusia).
20. Liturghieriti rusesc, cumpärat cu 41eir de la diaconul Andrumc
de la Curnii. Pomenit i Särafmril Botäianulii; 7271 [17631, 13 Mart
21. Sinzion Tesalonicul, Bucurestf, 7273.
22. Pe un Chiril de Ierusalirn, Moscova, 1772:
Aasta sfanta carte esti inval.eturile acelui dintru sfinti
parintelui nostru Chirila arhiepiscopulü Erusalimului, si
esti cumparata de mine, naealnicu iermonahü s. f. r., cu
preta 4 lei, di la parintele naalnicula MihaílCi arhiman-
dritula di la Schitula, la anulil 1701, (Theriari, aa fosta
la cumparatura cartii i parintele Mamana, care esil
acuma natainicil u schitula prguesti cii vechf, i aca
se numesti Macarii, i s'ati intamplatü la tocmala rlostra,
pi incredin(Andu-rna cu iscalitura ce s'a scrisa in carte
aeasta.
23. Denri rusesti, cumpärate de Veniamin ermonah" cu tri ruble",
la 4 Decembre 1777. Scrie ieromonahul Sila, martur fiind ,,monah
Eusävii".
24. Scrisoarea ruseasca a luf leronim, episcop Vladimir, 1778:
Howl, HPOMOHilp flMIt11CId MHCTIMA lIAUATGIUKOPO.
25. Pe un Triod grecesc din Venetia, 1778:
Kai TO5TO Tò eyie),Ilov sIvat zoti Atovtifou ispop.oveizou t Tyvá-
goo 'LI-I; 'ELi.So4 [= i aceasta carte este a WI Dionisie ie-
romonahul din Tyrnabon al Grecien.
2,6. Pe coperta unef Liturghil rusesti, sfirsitul poruncif de platä
 INSCRIPTI1 I INSEMNIRI 269

tipärite a vectigaluluf de vamä", din partea comitelu de Auers-

perg (Lemberg, Januar 1778); in romäneste.
Aceastä ultima pagind e 67; pe cealaltä parte, o anexä: nu-
mirea ofitiilora sat caseloril de vamd celorti negutatoresti", etc.
27. 116Tpa Exotv66:Äou de Ilie Miniat ; Viena, 1783.
28. Cuvintele lut Teodor Studitul; Rimnic, 1784.
Cumparate de la preutu Ghiorghi, proind protopopu dind
Hula, cu 5 lei", pentru cetire. $i adauge : ctif i-i dragu
ca sa aiba cartl sa-si cumperi, precumd eta pacatosuld,
mai gosü numituld Savind Volcinschi bivù Veld $e-
trari dind satula Noosalita, Tin[u]t[ul] Heqii, mi-arnd
cumparatil carti, s& citescu catd oi trai in viiata atastd
trecatoari, iard dupa moarte mè va ramané la fii mel
care Durnnezad H va randui si care dinteänsi va avè evla-
vie la citire sfintelord cdrti, acelue sa ramai ; si oricine
aceste sä zica : Dumnezad sa-lti erti, - ca ell vol muri,
iar carte va ramanè ; 1802, Sapt[emvrie] 12. Si acumil
amil socotitil si amd dat-o la manastire Vorona, spre za-
bava si cetire preot.ilord de acolo, prin pdrintele Macarie
de 'colo, spre pomenire numelord acestora cari s'ad in-
samnatü innainte : rapausati monahd Sarafimd, Marie,
Costachi, Ilinca, Stefand, Dumitrachi, Paraschiva, Tar-
s4a, Stavrachi, $tefanachi, Anastasachi si tota niamuld
lord ; 1827, Iuli 19.
29. Sf. Efrem Sirul. Ms. rusesc din 1786.
30. Atirnare in loc de scrisoare asupra tarafulii ochellistilor pen-
tru firea a foetid lumea [de Clucerul Joan Geanetul].
Originalul a iesit la 1787, in Viena. V. titlul in Ist. lit. rom. in
secolul al X VIII-lea, II, p. 28, nota 5.
S'ati tälmäcit si s'ati adunat de inteleptul dascal Petru Stama-
tiadi"; pp. 447-8. Pentru traducere, ibid.
31. Liturghie de Iasi, 17.94.
32. 'Acv.pc0j¡q óSITEa e't zip pitiat.v ttilv CoOpómov,i1Tot 0Eopp4srou
i¡Outoi xapcxxvilpes; Viena, 1795.
Însemnare:
Aiírti iaTi Toti 67Co7papeivroç: IávaouÄog Mnagaxos [Aceasta
e a celui mal jos iscalit : Sandul Miclescu].
33. Xplop.bg trot apoprreía tat5 eIspoviv.00 'Apxecenaou. Ms.
Ispravit la 25 Mart 1799.
270 INSCRIPTII I iNSEMNÄRI

Insemnare de la Teodor Peloponesianul, iv PolLivo [a in

Roman].
La urmä, dupà tipar, manifestul ImpArätese Ecaterina a II-a
din 19 Ianuar 1769.
Notita a unuia din proprietarii cartil : Casatorie, in
1796, cu Marioara, flica capit[anu]lui Vasile Marcu din
Bucovina, iara cela adevarata nume dina boteza ji iasti
Anastasiia". Nasterea, la 1798, a feteI Casuta, botezata de
dumtneallui bade Ioniti Thoma" ; 1800, ffica Raluta ; fiü n.
1804, botezat de dumnaei Stol[ni][asa] Marioara Codri-
asca" ; alt ü, botezat de varulti Iona Barsanescu".
La urma, adresa luI Gavriil de Vatoped, ce se afla la
Sf. Dumitru 071v.). in rnanastirea Sf. Gheorghe (Noa, din
Bucur esti).
34. Evanghelie greceascä din 1795. La inceputul Psalmilor tipäriti,
cari urmeaza:
Kai TóSs aùv zoiq 6),Xotç zai r&v cpOsow: 2:rtipvcire
Pare a fi a boieruluf Barbu Stirbe, asupra cáruia v. vol. VIII,
tabla; (In boier oltean la Karlsbad, in An. Ac. Rom.", XXIX si
Viata i Domnia lui Barba $tirbet, ibid., XXVII.
La urma: v.sp.rtilz, t7Gui %Äic. Despre zodii, apoi des-
cendenta scriitorului, din mai multi arhierei; el era : ja
XP MavapN Toúpxosoc, 7"Calg K10,74 (sic O.
35. v(01.1.CY.& 110V6CMX0 ale lui Chrysoloras; Venetia, 1801.
36. Alfavita sufleteascd; Sibiiú, 1803. Prefatä de Ioanu Popovici,
vicaris cleruluf neunitilor".
37. infruntarea Jidovilor, Iasi, 1803.
38. Terpsitea, de Neoflt Duca, arhimandrit din Ianina; Viena,
Vendoti, 1804.
39. Penticostarion din Sibiiú, 1805. Luat pentru Vorona in 1833.
40.1oan Damaschin, Descoperire cu amdruntula a pravoslavnicii
redinte; Iasi, 1806.
41. Polunwtinta de Neamt.
42. Chiriacodromionii, de Neamt, 1811.
43. Aupty.:9 To5 eirf. apx. Kap.-rivcipyrxDpiou 'A(iovccaiovXptcto7.o6).ov; 1811.
44. Pe un Orologhiu de Venetia, 1812:
Aciasta carte este cuparata cu 24 le[i] di la preutu Ion
din Hérta. Vasile Manoila ; 1843, Mai 8.
45. Scara luf loan de Sinai; Neamt, 1814.
46. Pe un Checragarion de Neamt. 1814:
 INSCR1PT1f *I iNSEMNÄRÍ 271

21 lel micatonu 1.
7 20 astariul.
6 , cosutul.
30 par. gditanultl.
30,10.
47. Adoleshia filotheos, Iasi', 1815.
48. Pe o Acotutie greceascä a Sf. Manuil, Pavel si Ismail ; Lipsca.
1815: '
Nio a,i 67rapza Mavouid, 'Avvovíou K2Xo7pc'otTI TO6 K pirCbg,
3 p.ot iisad)grat nap& MusCivix.1 KátCou 2-4841, rivecpLoù TO
&vongpoo. Kai Tóbse. Mavotnik KryfFác [-- Tar acum e al ltif
Manuil Antoniu Calograchi Cretanul, care mi s'a ddruit
de Mihalachi Cotu, sad Cociu, Serdarul, nepotul celui de
maI sus. $i aceasta e a ful Manuil Cretanull
49. Octoih de Neamt, 1816
50. Chiriacodromion grec de Ia$1, 1816; vol. I.
51. Rtnduiala sfinfirit apet ceit mici; Buda, 1816. Prefatä de
Ioann Theodorovic. Text grec, sirb $i romänesc.
52. La sfir$itul Noulut Testamentde Neamt din 1818, ms.: Regule
pentru cetirea Evangheliilor.
53. Pe Biblia din Petersburg:
Aastä sf[î)ntd carte a Testamentului Vechid i Nod
fiindd a mè, a Vor[niculun Dracachi Rosati, amil afie-
rosit-o sfinteI mandstiff Vorona, spre a mè ve$nicd po-
menire ... ; 1833, Martie 15, Iasi-.
Pentru Dracachi Roset, din neamul Räducanu, Vornic Inca din
1821, fiii al Catrine Costachi, v. Hurmuzaki. X, p. 575, nota 3.
54. Efrem Strut; Neamt, 1818. Insemnare cä e dat de un cAlugär
tuns la Vorona $i asezat la Mäha$A$t; 1837, August
Si editie din 1823.
55. Liturghit de Iasi, 1818.
56. Carte folositoare de suflet; Ia$1, 1819. Luata de la ,,dascalulii
Vasile", cu 5 le; 1835.
1839, April 8, Sdmbdtd, a dooa sAptarndnd dupd Pa§tI,
ad venit Vlddica Athanasie egumen la monastire Mogo-
tilor. Ieronomahuld Silvästru amd scris.
M-Anästirea e linga Mihdilent; azi nu marare chilii.-Pentru moqie,
v. $i Doc. Callimachi, 1, p. 56, nota 1, 66.

' Demi-coton.
272 INSCRIPpi I INSEMNAllf

La anula 1834 (2?), Ghenari 13 zile, noaptea, la 6 &.-

suri, aa fosta o furtund mare cu huet, care n'ail mai
apucat niciodatd.
... Iaste a mea, a preutului Ioana Vasilovici din Cra-
te,ti, pre care o amii luata de la E§1, dinil tipografia
Sfintei Mitropolii in Moldaviia, cu preVi 4 lei ; 1825, Fe-
vru[ar] 1.
... Iaste dreaptd a mea, luatd dinil sf[d]nta Mitropol ie
cdnd m'amil herotonit preut de mir, numindu-mä atuncea,
Ionitä preot §i iconomil, iaril acuma dina cdlugdrie Ioila
pdcdtosula ieromonah, naalnicil schitul6 Oniaga ; 1848.
Schitul e in comuna botusäneanä Slobozia-SecAtura.
57. Isaac Sirul; Neamt, 1819.
58. Molitvenicd, Chisinää, 1820.
59. Penticostarion din BucurestI, 1820.
60. Anastasimatariul luf Petru Efesiul, tipärit de Grigore Bäleanu,
Bucurest, 1820.
61. Pe un Ermologhiu al lui Petru protosaltul (din Efes) pe legäturä:
Stefan Ilan, psalt ; '837.
Pen tru familia bucovineanä Ilschi, v, tabla la Doc. Callimachi.
62. Geografie ruseascA din Petersburg, 1820.
63. BrIcampituvog, etc. Prefatä de Polizois Lampanitziotes din Ianina.
F'rumoasä legAtura.
64. Iermologhiona Anastasirnatarid ale lui Macarie.
Un exemplar din cea d'intäiä carte are numele luf Alexandru
Täutula ..i data de 30 August 1837. .

65. Doao cuvinte ale SfIdIntului Cassian Rimleanul; Bucuret,

1825. Frontispiciu iscälit: ieromonah Costantie.
66. Irmologhiu grecesc, Constantinopol, 1825. Din ale luT Mavro-
gheni.
67. Neveizutul rdzboid, Neamt, 1826.
68. Pateric de Bucurqtf, 1828.
69. Nod cuvinte rusoti §i romlnotl, BucuretT, 1829. Titlu romino-
rusese.
70. Psaltire din Venetia, 1830. Iscalitura calugärului Nicon.
71. Pe un Octoih grec, Venetia, 1830:
Ako5 NExurioç ispov.ovetzoo [= a ace1uia§1 Nicon ieromo-
nahul].
72. Arithmeticei sad inviiteltura socotelilor,acum inttia oard intoc
mild in cost chip pentru folosul tinerilor din Seminariul Socolel
 INSCRIPTIl p INSENNÄR1 273

lasT, Tipografia Mitropolief, 1830. Autorul e A. Theodorescul. Supt

inspectia d, Ghermano V[ida] arhimandrit."
Vida e acela care a scris o gramatica francesa si a editat pe Sincal,
73. 'Avactaxiii.tat&pov 9kov, Constantinopol, 1832.
Dat de Sard[a]r[iul] Costachi Mavroiani, din ale rap. fill Co-
misul Dimitrie".
74. Triod de Neamt, 1833.
75. Impeirtirea de grill, Buzliti, 1833. Däruitä de Mitropolitul Ve-
niamin prin Joan economul, protopop al Tinutuluf Botosani.
76. Psallichie din 1834. Se inseamnä la 13 Novembre moartea
until( Braescul.
77. Capul VIII din Regulamentul Organic; Iasi', 1835.
78. Psalmt de Neamt, 1836.
Si o cArticicsa fragmentarä despre Rinduiala cintetrit Psalinilor.
79. flpocntonteeptoy de firittup6c115 Tor) 'ATiou Tacpoo, Hrisant ix.
II poúcyls [din Brusa]; Moscova, 1837.
80. Slujba Sf. Manuil, Savel si Lsmaill, tiparitii cu cheltuiala lu
Manuil Mann Vizantiul ; 1836. PrefatA a acestuia si a cälugaruluf
Iustin.
81, Dialogurf grecestr. Däruite la 1837 de ,cc. Costachi Velisarie".
82. .Didahir, Iasi, 1837. Cumpärat de la ieromonahul Epifanie
pentru mänästirea Vorona, in 1868.
83. Hronograf, de Neamt, 1837 si 1847.
84. Theodoret, 1840, Buzati.
85. Chiriacodromion de IasI, 1840.
86. Viefile Sfinfilor de Neamt, volumul pe Maiü. Dat de monahul
Cliopa di la tipografie, bisericif dinú satul Chiscovatil, di pi mo-
siea Voronil"; 2 Mail.'" 1841.
' 87. Istoria bisericeascd de Meletie din Arta, tradusä de Mitro-
politul Veniamin.
88. Epistolist de Filaret Scriban; Iasi', 1843. - Si inveifeiturl, de
acelasi.
89. Copia unel Poeme la prüznuitoarea puneri temeliel
cathedralet din Cernä4 la 3/15 Julie 1844, alcAtuitä de
ieromonahul Theoctist Blajevici, epitropul eparhialnicif
SemindrieT, interimal catehet gimnaziel Cernüutii, tipärita
la Ioanü Echard tipograful Tinut Bocovinii". Sint versuri
ca acestea :
Sus, preste a luf SaHm ziduri
sá innälta cu mändra frunte
M6retu1il templu catra nourulii
di-asupra lui, din munte.

11992. Vol. XVI. 18

274 INSCRIPTII §I INSEMNÄRf

90. Poviituitorid la :impart:7"ga ceriurilor, tradus dupd Enochentie

episcop de Camciatca de Alexandru Pangal, la 1843, in Odesa";
tipärit de Marele-Logofdt Dimitrie Sturza, la Iasi, in 1846.
91. Pe o Liturghie din Iasi', 1845, pomenirea ierornonahului
lezechiel, 1853.
92. Evanghelie de Neamt, 1845.
9:-.1. Alta din 1858.
94. Molitvenic bogat din Neamt, 1848.
95. Slujba Sf. Modest, 1848.
96. Teilcuirea Psaltirei, I, Iasi, 1850.
97. Apostol de Neamt, 1851.
98. Legea ruralä moldoveneascä; Iasi, 1851.
99. Slujba 8 f. Horalambie, Neamt, 1853.
100. Legiuiri in ramurile administrativ si judecdtorese votate de
generalnica obicinuitd Adunare in sesiile de la 1834-1849, inteirite
de Domnd; Iasi, 1853.
101. Prologun de Neamt, 1854-5.
102. pang cerescd de Filaret al Moscovei, tradus de Aga Nicolai
Bibiri, Iasi', 1855. Bibiri fusese in Rusia la 1834.
103. Slujba Sf. Sol ronie, Neamt, 1858.
104. Liturghit de Neamt, 1860.
105. Tedeum de Neamt, 1862.
106 Slujba 8 f. Pantelimon, de Logofdtul Gheorghe Beldiman ;
Iasi, 1865.
107. Prohodul Maicel Domnulut, luat din Ceaslov, de Costachi
Mikléscu; 1866.
108. Liturghit de Iasi, 1868.

B. MANUSCRIPTE.
1. Lestvitd, ruseascá. Ms. Inceputul sec. al XVIII-lea.
2. Pateric, Molitfe, Petra Damaschin, Grigorie Sinaitul, Dimitrie
de Rostov, Simion Metafrastal, Tilcul Evangheliilor, Despre moarte,
Sf. Simion cel non, Teognost, Rinduiala Diaconiel, Cuvinte ale Sf.
Vasilie, /ban Zlataust, Atanasie de Alexandria, Viata Sf. Teo-
dosie de la Schit, Teodoret, Viata Sf. Vasile Mai Non, Sf. Doro-
teid, roan Pustnicul, Nil de la Zorsca.
3. Calist de Constantinopol. Ms. rusesc.
4. Floarea Darurilor. Ms. sec. al XVIII-lea.
5. Meirturil doveditoare de la dreptul Sith, de la proroci, de la
Iisus Navi si de la inteleptul Solomon asupra celor ce cred si fi-
losoficesc cd peimintal set invirteaste, iar soarili si luna stait pe
loc. Ms. sec. al XIX-lea.
 INSCRIPTI1 §I txsniNlat 275

6. Cara duhovnic invatatura." Ms. Veacul al XVIII-lea.

7. Molitve din veacul al XVIII-lea. Ms.
8. Psaltichieruseasca din 1709. Data de Gheorghe Caraiani la 1832.
9. Pravild ruseasca din 1720.
10. Viett de pustnict. Ms. rusesc, copiat in 1721.
11. Pe un Molitvenic:
Aid' s'ail nascutil fif NicolaI; leat 1750. Popa Ioanü otil
Benderü.
Sa sa stie candu s'ail nascutü flica nostra tefana ; let
7251 [1742], Oct[omvrie] 28, GIoI.
Sa sa stii candü s'ail nascutü flica nostra Irina; leat
7252 [1744], Ghen[arie] 28, asamine.
SA sa stie candü s'ail nascutil fiulii nostru Irimie, letil
7256 [1747], Ghen[arie] 13, Duminica.
Sa sa stie canda s'ail nascutü flica nostra Irina; letü
7255 [1747], Ap[rilie] 21, Marti'.
Sa sa stii candu s'ail nascutil fiica nostra anume Za-
noviica; In luna . . . zile.
(Din alt rind, sters:)
In 9 leI di la po[pa]....
12. Miscelaneil. din Sf. Vasile, Maxim, etc., 7250 (1741-2).
13. Psaltire cu insemnar grecestf din 1759.
14. Istoria Ierusalimulul. Ms. rusesc din 1777.
15. Pe un Acaftist rusesc:
Acest acafthist esti a meil, ramas di la parinte era-
monah Misail ..., la biserica Mitalestl...; velet 1780.
16. Petru Damaschin, ms nemtean din 1781.
17. Viata Sf. Ignatie; 1784. Iscaleste proegumenul de Hilandaria,
aflator in Iasi', la 1806.
18. 'Ap.aptov corcylpia. Ms. sec. al XIX-lea.
19. Secretarift rusesc; partea a 4-a. Ms. sec. al XIX-lea.
20. Cuvintele lui Teodor Studitul. Ms. sec. al XIX-lea.
21. Canoane acefale. Scrisoare ruseasca noua.
22. Carticica de inchinaciun, latineste si greceste. Ms. sec. al
XIX-lea.
23. Pe o Inveitätturei cdtrei dahovnic, etc.:.
Din cartile mele, Nicon ieromonahü.
24. Acaftistul Sf. Paraschive; sec. al XIX-lea.
25. Catavasieria romanesc ms.; c. 1800.
26. Ms. in 120, de musica in notatie apuseana. Sec. al XIX-lea.
276 INSCRIPTA I INSEMNITLÌ.

27. Pe alt Anastasimataria grec, ms.:

Acesta Anastasimatariü este drepta alü miea, cela is-
calita, i este scrisa din singura pacatoasa mana a mè :
Theofila, ieromonaha Socola ; 1821, Fev[ruarie] 3.
28. Irmologhion manuscript din 15 Mart 1827. La 15 funie 1830 era
al Voronei. Blestem pentru cine 1-ar lua. ,,Sa fie suptil canonile
sfmtilor parinti pana ci o va adu-o innapor."
29. Pe un exemplar din Vendoti, `IcTopia 441c 41ppocs:
Niatovoc ispop.overtoo p= a WI Nicon ieromonahull.
30. Pe un Anastasimataria grec ms., 1832:
Din cartile fiultd Dimitrie, de Comisul Costachi Mavroiani.
31. Psaltirea proroc-inparatului David, prefacuta in
poezil in zilele prea-innaltatului Domn Mihail Grigoriu
Sturza Voevod..., prin osirdie i rivna mai micului intre
cintareti Nicolae Licht, dindu-mi toata linistirea i curajul
cinstitul si de Nina neama dum[nea]lui boeriul Costache
de Miclescu, la mosiia dum[nealuji Balosanii.
[Versurile sint bune, cum se poate vedea din aceasta proba:
Doamne Dumnezeul rnintuirii mele,
Te-am rugat e ziva i noMile mele,
Sa intre 'nnainte-ti rugaciunea mea :
Pleaca urechea ta spre ruga meal
32. Viata ruseasca a staretului Paisie, cu chipul sad. Ms. Si alta
din Neamt, 1836.
33. Rinduiala chipului celu mare alit ingerilord, adeca alt7i
schimniciel."
E o carte ascetica foarte raspindita.
Iscaleste: ieroshimonahd Grigorie dohovnic". Pecete ci ,,Ghe-
nadie ieromonah" si un vultur (1836).
34. Pe o Psaltichie greceasca din veacul at XIX-fea, ms.:
1838, Ghenarie 11, la 4 asuri noapte, s'aa cutremurata
pamantula.
Acest Ermologhiona este drepta ala miea, cela iscalitü ;
1819, Sept[emvrie] 20. Theofil ieromonahü, Socola.
E acel care In 1821 se afla tot acolo, iar cu citva timp innainte
la schitul din Zagavie.

Rea ,c66a ov oic Ciaot: KO 7CatrigiMmÄz-.1ozog [=i aceasta

cu altele : Costachi Miclescu].
E pomenit la /816 fn. Botosanr ; Doc. Callimachi, ii. p. 150.
 INSCRIPTII T iNSEMNARt 277

in anexä, un Trepetnic.
35. Pe Tesaurul lur Damaschin, greceste, ms.:
aastä carte este a iscalituluI pre margine Thee' hi
ieromonahu ZagaveiI ; 1842, Mart[ie] 25.
36. Pe o Psaltichie greceascä din veacul al XIX-lea, ms.:
Kai tas Irpòç c-71 Cakrig, eeácptloc ispottóvaxog Za7a6(a; [-=
aceasta pe lîngä celelalte Teofil ieromonah de la Za-
gavia].
37. Mänästire ltng5 BRIM), numitä dui:A intemeietor, Zagavie. Acolo
a stat la sfirsitul veaculta al XVIII-lea Amfdohie, episcop titular
al Hotinulta.
38. Litia "tied. Ms. al mänästira Cosula, luat supt egumenul Visa-
rion, la 1842.
39. Minunile Sf. Modest. Ms. sec. al XIX-lea. Däruit
pentru iertarea pacatelor Mariei Rosset, fiicei dum[nealuI]
Marele-Vornic Costandin Rosat dinú BotosanI ; 1846, De-
chemvrie 22, Botosanif. Kowcprawavoç Twaogtoç 13,6pvtanC.
Costachi Roset, ca Spätar (1826), si sotia Jul, Maria Gheuca,
a zidit biserica Roset" din BotosanI, unde e Ingropatä i aceastä
flicä, Maria, moartä la 12 anI, In ziva de 15 Iunie 1846. V. Inscriptit, I.
40. Concept de scrisorI. Ms. 1848.
Miscelaneii. Cuprinde: un inventariü al bisericii celef vechl
din Vorona; rugaciunit cu titlul rusesc; retete; desemnurf ; versurI
religioase ; un vocabulariti de neologisme (ex: ministri L dreg-Atoll
a unuI Stat, secritariii de Stat; misionarl I. trimis cu vre o Insár-
cinare religioasA In äni streine, pagini"); caligrafte; titlurile pe
adrese la tot soiulti de familif ; 1853, MaI"; doftoriile maf bune de
fäcut"; explicArl de cuvinte grecestI i slavone ; note de cheltuielr
din Vorona, 1860.
41. Condica de cheltuieli pentru otelul manastirif Vorona
In Botosani ; 1856.

VI. BOTOSANi.
1. Biserica PA'pautilor.
(Adaus la Inseriplit,I.)
I. Pe o icoanä:
Ioana ierei otti Dan[cu] ; Marie Värnavü.
2. Pe altä icoanä:
Lip WpoO6ou ispop.ovetzou neXor ovvriaion. Cf(lah . [=-- Mina
luI Teroteia ieromonahul, din Pelopones ; 1752.]
278 1NSCRIPTII I iNSEMNIRt

3. Pe alta:
gtos ow [anul 1767].
4. Grafit in altar:
Sa M. stie de canda a' venitil Mo[scaliI] in Moldova,
vlto 7 -.
5. Altul:
1691.
6. Altele:
Gabryel Krosnopolski ; 1693. . . rula, AndreI, feorul luI
M[a]th[e]I.
7. La strana dreaptd:
Ocsana. Crilosil Odochia.
8. Tot acolo:
WT GOTOWAH.
ApoI:
stefan Pop.
9. Ibid.:
w rn. nToon. [Domnia luf a doua.]
nrkeTag... IleTpa [KoiKoM... [ras] .0,1 [-= a raposat Petru
Voevod, ii-a urrnat Ilie Voevod, care a pdräsit Scau-
nul la Iunie 191
Ca si la Tirgu-Frumos s'a suprimat aid" ceia ce priveste pe Die-
Vodd turcitul.
K ATO e3HA, A1C1.1,11 !OHIO Al 8 LIETKOK (?) HA PCHAK. GTE*AH, H K
ATO 03a fla0a... [= La anul 7059 = 1551, luna lui Iunie 11,
JoI, a inceput a stapini$tefan si. la anul 7060 [1551-2] Alexan-
dru Voevod.]
K ATO BHA, 10H. .. . KOEKOM (V. maI sus).
la Pe strana din fatA:
K ATO f3H,A CEH. P, KTOO[HHK ?] HACTAKHC NY Hrrp-h. BOEKO,A,
H CTA ... KATO. [ = La anul 7054 [1546], Septemvrie in 3,
Marti (?), a raposat Io Petru Voevod si. a stat Die Voel-
vod, la anul -.]
11. Pe o carte:
..Nfi atptipme akel tb 6c6Ä-0 8cSicrxexÄoq [Lou vec it)Oltripo, 6
Trairec Aróncog, Sca si ivew.o6lica, xaa brirtog vi 'rig am Toti
ip.o5 Oekthlatogi \a Elm acporlip.évov will'. Mi tò axecplas itLiva
1 A cazut Vinerl. Poate fi insä si: Oa ceasul al doilea": Data e a
cronicif.
 INSCRIPTil I iNSEMNÄRÍ 279

Tby KovaTvvo f= M'a daruit, pe aceasta carte, dascalul

mica, ca sa-mI aduc aminte de el, popa Leonti, ca sa-mI
aduc aminte ; 5i care o va lua fara voia mea, sa fie afu-
risit ; 1740. Mi-a daruit-o mie, Constantin.]
.Uasta svantä carte mi-aa daruit-o dascalula Leontie
Intru pomenirea lui ; ce, cine ar fura-o, sa fie supta blas-
tamula luI.
A fost i a Ruxandel Ba§otä, näscuta Ventura.
Aiurea:
Drov Tot") '6),ot) ivwcozo5 ixaooivzow Kupti.r.o8poplow tò szscpby
Siaorott 1 eiiievearirfi apzovrEao-41 zopEr4 'AXE.46.vapq. 1..so61-471

*.otr) Tor) 'ccuretvo5 met Osplio cdrrilg E6x6roo AwpoOoo ispop.o-

vo'czou. [-= Dintre Cazaniile scoase pe tot anul, cea de fata
s'a dat prea-nobilei jupanese doamnei Alexandra Stitt' . .

5i e a mea, a celuf smerit i calduros rugator al el ; Do-

roteia ieromonahul.]
2. Mfiastirea Copla.
1. La intrare: r

t H3KOMH(EM WTH,A H rt. noarkuJEHTEM CHA H CIIKVIIMEHYEM

cTro Asa HP011311CoAH HANK IllATHTMfik KEAHKIFH KHCT*IHIHKk
CykaAA DIAMk CTMk IIHKOitag Kit MOHACTHPI CKOEH HA di.HATHHt
Hawk vk AllpHA Kr H c-mtplim ek Toromw ATA, K ATo i2M, CHIT.
H Alik. [Cu vrerea Tatalui i cu ajutorul Fiului i cu sa-
virsirea Sfintulut Duh, a binevoit dumnealui Matias Ma-
rele-Vistiernic 5i a zidit hrarnul Sf. Nicolae la manastirea
sa, pe Miletin ; s'a Inceput la 23 April 5i s'a saVirsit in
acelasi an, anul 7043 [1535], Septemvrie 8 zile.]
2. Pe potir:
HoffigtHil 'CíIC',I A6A CI1010 KAIIKApS. HC. XC HHKA. [Pome-
neste, Doamne, pe roaba ta Varvara ; Isus Hristos bi-
ruiestel -

3. Pe o icoaná:
ATO ,13Citr, VEIL K, "(IMAM NO GAMIN H HMAHA. [Savin 5i
Ileana In anul 7223 (1714-5), Ianuar 2 ... ?.]
E o icoanä ruseascA, d'aruitä de tovar4u1 de fuga peste Nistru
al lur Dimitrie-Vodä Cantemir, Savin Banul Zmucilä.
4. Pe o cruce:
Gheorghe, DraghicI; 1817.
280 INSCRIPTII I 1NSEMNIRI

5, Pe ¡ilia:
sa afiros4sti s. erfarjh N[icolae], CO*1114., de robil luI
D[ojrn[ne]zail Necolae Stroja, Gleori, Dtimitriu; 1840.
6. Pe altä cruce, inKriptie ruseasca din 1776, pomenind pe epis-
copul Dosofteitt de Rädäup" i pe egumenul Dosofteitt ieromonahul.
7. Potir de argint rusesc,
8. Pe o tavä:
Tb zapbv acpcepo9iv za.pec oö xp &Cr.) TCoxexv ix M6ya. Tour,
v6600 siq p.ovccartiptov Kocso6Äx, Big p.wilp.ócsomo TIN tpuxtx.iPi c6-
TO xcd ,c6iv Tovéoo co9pichs, CleoMpoo xcd ,ccpEas; 1767, 100-
vEoo. [= Aceasta s'a daruit de dumnealuf Dimu Ciocan,
din Tirnova cea Mare, la manastirea Cosuld, spre amin-
tirea sufletestii luí mintuiri 0 a parintilor, Teodor si Sofia ;
1767, Junied
9. Pe o musama, copia (din 1876) alteia cu chipurile ctitorilor,
sotul, sosia si patru copa.
10. Icoane din 1835.
11. Pomelnic de pe vremea egtimemilu Marchian, 8 August
1859, scris de monahul Iustin din Vorona. Motif: Ioana, Mariia,
Mafter, Anghelina, Jerernia, Elena si tot neamul bor.
12, Eoanghefie din Iasl, 7270.
13. Octoih din Neang, 1836.
14 Anthologhiu, partea a 2-a, Bucurestl, 1827.
15. Efrem Sirul, ms.
16. Pe alt ms. se spune cum s'a scris In anul clad
(14 1131FHAA sters) KHWM H TOT0KOir KKIH3PHAA KOCTAHTffild
Roffif+ASt FUMO Wit Toe3m. [----- Cu vrerea Tatalul si cu aju-
torul Fiuluf i cu savIrsirea Sf. Duh ... a ... 0 a so0e1
luI Nastasica din Dobrotestl, pentru iertarea pacatelor lui
si ale parintilor luI si ale tataluI lui Ostafie si ale mameI luI
Vasca... In zilele bine-credinciosuluI si de Hristos iubitoru-
luí Domn, $tefan Voevod, cInd la anul 7104 (m) a fost
gonit Constantin-Voda [Movila] de Turd si a esit din taral
17. Pe alt ms.:
KATO t3HH AWNii)C TWAHNk fISKOAPPIN W11,4 H Ck 110CfrklIHNIGN
H rk A*HCTKO CTI'0 Apt FlOKF4HTEM N C A'UNTEM fIrkOCIIIHMAr
NUATOOINOMITA 1)11OpT4 Cf 13 NtINATEAHO filiXAfArkX" WT CpAU,L1
H Ad,NOX WT ¡WIMP MOH' liMaNd H Cl&TKOWIX CIA KNIla ua-
11'9U CTkIft 6*MM H WOK A Rik MONACT110 folio HEIJAIMM, HAEM
 DTSCRIPTII I iNSEMNIIRI 281

xpani CTIV KEAKOAMIKA XHA retvpina N !WM WT ANAAMIK

ECT

HWKTEH H 3,AACTKA ums-ktitax CA KKH Clt OVMCAEHliEM cTro

WM HattlE MEITHAA HMV H 3,M ItitC1101AT CTkl H CHOWN "IT-
itlaKkIH WSW H twat stmvir noTOATtivt ,MBEKH*11 OIrTNYK,A,H
CTkl AAOHACTHP npit KILCEAl CRCIEM wilitoTrk CI, CHOHM gromri-
HkIM H IlflAKkIM CT*NSANIIM, AA ECT EA101" RACKEHTH irktitatt
rionirkti, !ANEW EMS NAM/AT, H ,A,AAWr EH Kk MWARM CEK'k H 110-
,MTEAN1 MONK; Alin KTOC NOKSCHT 1100811111THMOE ¡OAHU HAN
Int3/ATH HAH EN10,A,4TH WT cTro AIONACTHA H WT CT*H LI,OKKH,
AA fiX.,A,H HOOKA/AT H WTMENLY.T oT cTo &MONA H WT Am--
MAATH CTkl OTRIH Half trh HHKEH H WT ewe, AANEIHKA XILI rEwprIA
tItHHIE. [= In anul 7058 [1549-50], monahul Joan cu vrerea
Tatalui si cu ajutorul FiuluI si cu ajutorul Sf. Duh, cu
invdtatura si cu fapta preaosfintitului Mitropolit Grigorie.
Iata ea am dorit din inirna si am dat din dreapta mea ago-
nisita, si am facut aceasta carte, anume a Sf. Efrem, si.
am dat-o la manastirea Voronetului, unde este hram sf.
marele mueenic al luI Hristos Gheorghe, unde din frageda
tinereta §i din copilarie m'am fagaduit luI Dumnezea, cu
rugaciunile Sf. parinteluI nostru Daniil cel Noa, si unde am
primit mantuitorul si ingerescul cin, si unde mult s'a trudit
cu toata osIrdia luI sufleteasca sd intäreascd aceastä ma.-
nästire In toatd viata lui, cu a lui de Dumnezeil daruita
§i adevarata avere, ca sd-i fie binecuvIntata si vesnica po-
mana, vesnica lui pomenire ; si am dat-o ca sa se faca
molitve pentru mine si pentru parintil mief; si cine ar
indrazni sa strice dania mea saa sa o ie sail sa o villzä
din sfinta manastire si din sfinta biserica, sa fie proclet
si lepadat din sfinta lege si din dogmele sfinWor pa-
rinti, celor de la Nicheia, si de sf. mucenicul luI Hristos
Gheorghie ; amin.]
 I.

CITEVA ACTE DIN CATEGORII RARE.

 0 porunca a lut VasUe Lupu.
Párintele paroh din Molnita (Dorohoiti) ImI trimete o porunca
a WI Vasile Lupu cAtre unul din pircalabif de Neamt pentru o
judecat6 de parnint. E destul de interesantá prin persoana pro-
prietaruluf, diacul Luchian, prin numele celor ce avusera stápinire
In acef sat Munteni - David, Rodna pentru a i se face loc
aid' in intregime:

Io Vasilie Voevoda..., scriemil la ¡Liza noasträ parcLa.

labula] otü Niamtu. Damu-til stire ca s'at jeluitü innaintea
Domnia Meae sluga noastra Luchiana diiaculù l cu oa-
menif sal' pre toti seteanii dina Munteani, dzicanda ca are
o parte de ocinä înü satil Ina Munteanl, curnpäriltura de
matuse-sa Sofica -aü fosta dupa Davidü Armasulii, de
la Rodna cela bîträn, iarü zapisil de cumpraurd de
la Rodna avutil Davidil Armasulü, acela aü arsu Ina
focti, candil aü arsu casele lui Mîteiaü dinü Batrinesti,
-a tanutil pre Iona, sora gupaneaseI lui Davida C-aa fostil
Armasil ; cleci acrnu ei tagaduescu acea parte si nu vorü
sa li o arate. Pentru acéa, deaca Are! vedea cartea Domnii
Meal[e], iara tu sa strang! oamerif bunI, i dinil susil pi
dina gosú, dinapregura megeiasl, i depreuni cu totI sa-
teanil dina MunteanI, i sa aveti [a] alege cu totil partea
Rodnil dinü ocin[a] dina Munteani, de catra fratii lui $i
de spre alti razeasi ; iarü, de nu vora vrea sa o aleaga ,
sail de le va parea cu strambulil, sti le dati dzi sa stea
de fao innaintea Domnii Meale, i sa aibi a facJ mar-
turie cumú veri afla acolo, si sa o dai la Luchianil.
286 CITEVA ACTE DIN CATEGORA RARE

Atasta scriemil. Intealtd chipa sa nu fad innaintea

cürtii Domnii Meale.
LT Tasti, leat 7155 [1647], Julie 9.
cAiiik IWIE.
Vela Logofetti ucilú. Iona.
[Pecete cu chinovar.]
Tot odatä pärintele paroh Dubai' mi-a däruit un act slavon de
la acelas Domn, act al caruf resumat e acesta:
Iasi, 2 Februar 7145 (1637). Vasilie-Voda care Larion
otü Porcesti, Lariond obi Stolniceani din Tinutul Neamtu-
lui si Toma din Piticeani din Tinutul Romanului", in cearta
cu Apostold Veld Pitard pentru pall' de ocind din satul
Balosesti" (Roman). Nume : Mierea din Bäloseni, Ionasco
SorM[e]. '
Gavrilas Veld Logofütü. - Saidird. - Slavon.

Catastihal de platd a unai ostas ronfin gn oastea

polond.
Adese oil' in a doua jumiltate a veacului al XVII-lea gäsim ostasj
romini, mar ales Muntenr, in rindurile Polonilor cari veniail in
terile noastre sail se luptail la hotarele er. Ni s'ail pastrat de la
ei scrisori particulare, zapise de invoialä, dar ni lipsia pänä acum
un cataslif, din care sa se vadd cum si cit erail platiti acest mer-
cenari ai until Craia strain.
De aceia actul ce urmeadi are un interes putin obisnuit.
Sferturl ce ama zlaslujitu in Tara Lesasca hid 5 ai fill-a
und sfertd, facil 19 sferturi ; 15 sferturi cate 3 cat, 4 sfer-
turi. cate 4 cai. Candu arnü fostu stegaru, ce amd lutd
dintr' aceste sferturI: 1 sfertu dupa ce ne ad scosa dinü
Cünpulungu si ama marsu inü Tara Lesasca, sfertu 1

arnü luatu cAndu amil marso cu stiagula la Agapie, 2 sfer-

turf amia luatu candu amd fostu la münästire la Putna, de
ad adusd Vasilie Isdcesculu si cu Toderd Budaculu ; 2
sferturi amd lu[a]tu ca[n]du i-amill dusd ea in Tara Lesasca
 01TEVA ACTE DIN CATEGORd RARE 287

in zile lui Costandinil Duca-Vodd, in Domnie întäiü, i amil

märsu cu rotmistrulu la ; 4 sferturi a adusil Toderia
Budaculu, si le'd lutu rotmistrulu, i, candu ail vinitu rot-
mistrulu, in zile lui Antiohi-Vodd la Esi, m'amtl socotitu
cu dansulu innainte Logofatului Plescrii, in casa la But-
culeas[a], i e'mtl fostu eü cu 40 lei de pe niste martarii
ce le adusesema eü cu varul Mirona dinú susu, i mi-ail
tinutu in sarna acei 40 lei, i mi atl mai datu i uml con-
tä5u de canevatä ; 1 sfertu anul ddruita eü rogmistrului
pentru ce aú fostu la robie. Facti luate 11 sferturi, si ail
rdmasil neluate 8. Dintr' aceste aú mai adusil 4 sferturi
Vasilie Chemetu, si mi-ad facutu rogmistrilu rdvasu la
Vasilie sä-rni de bani ; Vasilie aü datu sama cumil i-ad
lu[a]tu rogmistulu i cd aü i guratu denainte värului Du-
racu, pecumil i-a luto bani rogmistrolu, si aü mai adusti
Pisarula nu stiil cdte, i Pdtrascu cdpitanulti Incä aü mai
adusil, i bani totu rogmistrulu i-aü luatu, i, cace ail mai
rdrnasil ciferturi neluate, s'ad dust"' rogmistulil sanguru la
deputatulu dumnului Hatmanului Coron[i], la Mariosche, si
le'd scosa tate sferturile pand la unulu. Giure Patrascu pä-
patanulu (sic) cd nu a scosil rogmistrulu tote sferturile :

eü sd. fiü pdgubau.

20 lei mi-atI mai datu cdndu atl-purcesu dinú Esi, sd-rni
fie de cheltuiald la nu[n]td, si, mdrgändu frate-meil pa-
unä cu rogmistrula in Tara Lesascd, cdndu s'ad intostl
Innapoi, mi aú adusa 4 ug. de auru. Atdta tiü cu su[f]le-
tula metl, i of i gura pecumu cá nemica nu s'ati pusil
cu näpa[s]te.
Pentru una zapisu ce am ea la dansii, pentru septe-
dzticI de lei, i-amil datu unti calu suru înü buestru i 2 boi,
sim'amti soco[ti]tu totu in casa la Butculasd, innain[te]
Logofatului Plescai, i afi datu samd cd zapisulu nu-1 la
dansulu. Si de aasta Inca oi gura.
Tigani ce a vddutu, sä sd. stie : Timusu Tiganulu 1-arma
vändu[til] eil lui Neculaiü Post[elnicultl], fioru lui Ior-
dachie Vornicului, in Tara-Muntenascd.
Sandulu Tiganulu Tamil vändutu Banarului, i 1-a adusil
288 CITEVA ACTE DIN CATEGORII RARE

Banarula de la Orhaia. Stana si cu Marie, fioril luf Todera

Tiganului, i-ama vandutu Vorneculuf Iordachie, insa acesti
Tigani santu dina parte mè.
Marie, fata SandulUi Tiganului, arna vandut-o lui Ilie
ota Vist[ierie].
Iona, tija fata Sandului TiganuluI, aa vandut-o Ursachie
lui 3 Log[o]fata.
Marie, fata lui Toderü Tiganulu, aa vandut-o tij Ur-
sachie si cu Matacu luí Toderascu Basota, si bani i-amtii
inpartitu cu totiI.
Atata Tigani s'aa vandutu.
 II.

DOCUIENTE AMESTECATE.

19
11992. Vol. XVI.
 I. Acte privitoare a mo$ia Dolnicent (Dorohoia).
1. 7 -. Petru-Voda, pentru Dolniceani. Foarte mica
forma i litera. Frumoasa pecete rupta. Niciun loc de
data. Cu creionul, not' : 1575.
2. Iasl, 7083 (1574-5). Petru-Voda, pentru Draghici flul lui
Romasco, Vasilca fata Mariicai, sora lui Romasco, nepotii
lui Birtalanu, stranepotii luI Ghedeonü Papa, si pentru Io-
nasco Dinga diiaca i fratele Petria i sora Mariica, fui
lui Dinga diiac, nepotii lui Isaico, stranepotii lui Miros-
lava, pentru Dolniceani. Actele li s'an distrus de Tatarii
venitI asupra lui Ion-Voda. n nor. sq. - Crastea.
3. 15 Maia 7112 (1604). Eremiia Moghila-Voda, pentru
Gligorie Bobenü i Gorcea i Nicoara i popa Iona si
Eremiia i iptelici i Mariica si Iona si alt Iona i Toma
si Todosiia i Sorica cu sora ei Elinca, de o parte, si
Chirila", cu zapisul lui Vascanü Vatagii $i a oameni
buni", cu privire la mosia vinduta de Draghici Birtälana,
fiul lui Romasco, la DolniCeani. - Strad. - Pecete de
inel.
4. Iasi, 12 Julie 7118 (1610). Costantind Moghila-Voda,
lui Draghici sna Romasco i rudeniei lui, Vasilcaf, fetei
Mariichi, surorii lui Romasco, nepoatei lui Birtilanu, stra-
nepoatei lui Ghidiona Papa, si niamuluf lor, Ionasco Dinga
diiaca si fratele lui, Petria i sora lor, Mariica. flica Dinghi
diiacü, nepotii lui Isaico, stranepotii lui Miroslava", pentru
Dolniceani. - Jara altu vechi ce aü fosta avanda mosulti
lort, ce s'ati scrisa mai susa, Ghedeaonti Papa, si Miros-
lava de la batranula Stefanü-Voda, li-aü pierdutü candü
ati venial Tatarai asupra lu Iona-Voda i canda i singura
292 D 0 CUMENTE AMESTECATE

aü peritü". Elmium so,rkpli stuie [boieriI ceI marl ail spus].

Pecete mica.
5. Iasi', 12 April 7128 (1620). Gaspar-Vodä, pentru
Frdsina, Ileana, fetele luI Vasco si mdtusile lor, Minta,
Nästasia, fetele GafeI, care vind la Dolniceani lui Gri-
gorea (?) Pah[arniculti]. - Bordleanulü. Vo : Irk HFSHTHOCT
Fr WT. 111111 rkurk 410ro$gT 8 Agolm [in lipsa dumisale
jupin Gheanghea Logofdtul la Curte].
6. In diiata treorilorú s'a ginerilorü luI Dumitrasco Sol-
danü sla fratilora luI cari scrie pe gum[O]taate de sata
de Dolnician.1, cAndü s'aii Inpartitü dinti vdletiulti 7145
[1637], lunie 8, - care iaste a luI Basotd Vist[ieriul].
Cumpardturile Saftei So1donias[i] &ati cumpdratü maI
pe urmä, si sintü scrisia si intr'un ispisocü de la Vasilie-
Voda, din vOletiula 7154 [1646], Iulie 19.
[Nume : Hilcia, Gaftina, Balmujeld.]
7. X prk,A, w'r 111g4siontai, 25 Maiü [c. 1640]. Gaftona, fata
luI Andronicü Harld de satü de Dolniceani, nepoata lui
Balmojelü ota tamil",. vinde mosie acolo Vorniceasi
Soldäneasi", cu 15 lei, denaintea Tomitel cApitanului.si. lui
Pätrasco Bräteaiti si denaintea lui Dmitrasco de Buneani
si denaintea luI Ionasco LiavuluI si denaintea luI Ionasco
ota Budesti si denaintea GligorceI de PlesOsti si denaintea
lui Tofanü de Gdleseani".
8. F. d. C. 1650. Medelianù si Irina si Toderil, Uorii
lui Bobeiü", vind la Dolniceni, SoldOnesel. Marturi : popa
Vasilie de Albesti si popa Partenie ota MihdildOarif si
Vasilie sna pop Nechiforü WI Dobärceril si Pavalii fe-
orulti Vasilcei de Ungurasl." Scrie Neculaill sna Tofilte.
9. C. 1650. Gorghie, faorulti luI Septelit", vinde ocina
la DolniceanI gupOneasei 11 Solddnease, 'MO 20 de lel".
Marturi : Cucoranulii Ghiorghie si lonasco Rodna .i Istratie
de Dolniceani si preutulü Mihaila de Mihaildseani si Nistoril
denü DolniceanI".
10. C:1650. Vinzare de ocind a Chilsiei. Marturi : Pa-
trasco PrOtenulü, si Gheorghie Cucoranulü, si Chirila denü
Botd.eni. se Gogulü tijü denü PrOteni, si GOrligii denü
 DOCUMENTE AMESTECATE 293

PrizcanI, si Ionasco Sasuld dend Buhusesti, si Simionü denü

Dolniceni, si Gligorie de acolo, se alti (sic) omeni bunI
dend susu se dend giosd".
11. C. 1650. Boban pune zdlog movie la Dolniceani luI
Stefand Soldand Postelnicti, ca sd-I dad dumisale baniI
la Iasatuld Säcului de postuld CrAtunului, iarü, de nu vord
hi banii la dzi, sä aibä dumnealuI a o pläti cu bani, cum
,ne vom putea tocmi." Marturf: Irimiia Murguletd si Mo-
tocd Jicniciariul si Välculd Armasuld si Ghiorghita Ca-
marasuld de Visterie". Scrie Vas[i]lie Corlatd Uricariuld".
12. C. 1650. Stefand feoruld Gralence" vinde ocind luI
Istratie de Dolniceani, dereptu und boil si 2 sacl de sa-
card". MarturI : Nistord de Dolniceani si Grigoritä si
Focsea de SäträreanI".
13. C. 1680. Zapisuld Chelsii, fetd GorciT, cuprinde 51
de stänjdni si gumdtate... stälpuld luI Belel... Medelianu."
14. Iasl, 20 Mart 7239 (1731). Grigorie-Voda Ghica. Pentru
multi pard -ati fostu avutd la Domniia Sa MihaI-Vodd
si denainte a toati boiarime, marl si mid, Neculal Ba-
sotä -ad fostu Visternecd-Mare, cu Marie, fata luI Nistord
Holband, si cu feoril el, anume Andronache Calimand si
cu soru-sa Paraschiva, fdmeia luI Stefand Homoranuld,
pentru niste pärV de ocind dind satil dind Dolniceni, de
la Tinutuld Dorohoiulul. . . Stdmoasa lor Mdrica, fata DingaI
diiaculd. Findä dresele lord perite de cindd ad iarnatù
. .

Titaräi in tara... S'ad pärätti de fata Stefand Soldand cu

Nistoril Holbe si. cu Toaderd Bobend si cu Mirgelusú fi-
oruld luf Grumadzu si cu alt1 rdzesI de Dolniceni...
Stilpuld luI Bela .. Apoi si de al triile rindu stinda fata
la Divand, si maI luindu-li-sd sama, avindd Domniia Sa
prepusd pe aceld zapistl cumü sä nu fie veunü me.; ter-
sugd, iard Neculai Basotd sia-ad luatü asupra sufletului
sad si. asupra cirilui still; fiindü calugird, pecumd elü altu
mestesugü nu stie, färd citil cu adeväratil acestu zapisil
1-aft apucatil dumnaluI de la moasa dumisale Soldd-
,s,i.

nias[a], cu altu zapisa -aü mai avutü... Numai la acé

vreame, fiindd Logoatü Catargiulti, cu gresald ail pusù
294 DOCUMENTE AMESTECATE

Ina ispisoacele de gudecati ce s'aa datu si la o parte ; i

la alta, ca sd tie aliminestii una stilpu intrega, care face
dinü tota satula a patra parte ; care lucru s'aa cunoscutü
c A pinü gresald aa pusü si Logofdtula Catargiulü ca sä
Via CdlimänestiI un stilpu intregü, alma in ispisocula acela
a lui Mihai-Vodd mai susa alege, - cd dintr'acela zapisa
s'ail adeveritü pecuma Calimänestii atäta mosiia li s'aa
alesa cu schinbdtura -aa luata si cu parte lord de mosiia
-aa avuta, sä Vie ei gumdtate dina stilpulil luI Bela.
$i, luindu sama, nu numai Vela Log[o]f[d]t, ce si alp:
hoiari, aü cunoscutü gresala, si, ardtandu-ne dumn[eallui
Vela Logof[d]ta, si noi amü adeverita c'aa fostu gresald,
s'ama ruptu ispisoculü Domnii Sale lui Mihai-Vodd, s'ama
data si ama intdrita si ama innoita de la Domniia Mea
cu acestü ispisocü dupa cuma amü aflata dreptate, ca sa
Via Basotä Vist[ieriul] trii stilpi st gumatate si cu hales-
teiale cute patru dintr'acela sata... Asijdere si a1t1 rdzesi
de s'ora mai afla sd ceia mosiia Ina &Ail ina Dolniceni,
tot sa aibd a merge la acè gumdtate de stilpu care s'aa
alesa de s'ail data Marii... Darie Donici V[ell Log[o]f[d]t.
Tanasie diacü."
15. Iasi, 20 Mart 7239 (1731). Antonie arhiepiscopa i
Mitropolita suavschii, Daniila episcopa romanschii, Mi-
sailü episcopa radovschii, Ghidioanü episcopa husschii.
Dade Donici Vela Logofdta, Iona Phlade Vela Vorneca
de Tara-de-gosa, Costantinü Rusäta V[e]la Vor[nicaj de
Tara-de-susa, Costantinü Costache Hatmana, Iamandi Vela
Post[elnica], Iordache Catacuzino Vela Spdt[ar], Toadera
Made Vela Bana, Iordache Catacuzino v6la Pah[arnica],
Sandula Sturdzea Vela Vist[iera], Toadera Costache Vela
Stol[nica], Aristarho Vela Comisa, Mihälache Sturdzea
Veld Clucerü, Vasilie Sturdzea biva Vela Med[elnicera],
Mirona Donici Vela Jit[niciert], Lupula Gheuca Särdaria,
Lupula Nastase Vela Armasii, Neculai Hrisoverghie Vela
$et[rara],Costantina Cucoranulü Vela Pit[ara], Iona Sturdzea
trete Logofdta, Cucoranula Vor[nica] i Stärce i Anghe-
 DOCUMENTE AMESTECATE 295

lache i Pilatil Vornecif de Poarta", dati marturie in ace-

Iasi' proces.
16. 2 April 7267 (1759). Ioan Theodor Voevod, pentru
Paraschiva pre care ail tinut-o Vasile ficiorti lui Ilii ce
ail fosta Pitariil-Mare" cu privire la hotarele Dolnicenilor.
Marturf: Domnul, fiii, Stefanti Rusata Vel Log., Iordache
Balse Vel Vornic de Tara-de-jos, Mihalache Sturdza Vel
Vornic de Tara-de-sus, Vasile Razul Hatman, Enache Vi-
dali Vel Post., Ionita Cantacuzino Vel Vist., Ion Canta-
cuzino Vel Spat., Andronache Vel Ban, - Vel Camanar,
Ienacache Guliiano Vel Comis, Lupul Costache Vel Pah.,
Stefan Rusat Vel Stol. [Si numele boierilor cu chinovar.]

II. Acte privitoare la Tiganl.

1. Iasi', 20 Maitl 7094 (1586). Petru-Voda, pentru cnea-
ghina Draganeasa, vaduva luI Dragan Vel Logofat, cu
flif Teodorti si Iurasco si Anna, cari ail ca Tigani pe
One, Gliga, dati sotului el' de Alexandru si. Bogdan-Voda ;
CAM Apitt1H 110170ZISET HOKOHHHHH H3 AdAHMHCKOH 3EMA1 [--= care
Dragan Logofat a murit iu Silesia]. Iscalesc Andre! Hat-
man, Stroici. Damiianti.
2. Iasi', 20 Decembre 712-. Stefan Tomsia Voevod,
pentru Patrasco Basota, cu privire la Tiganif Cocos, Ho-
rusco , Melintie,Casuchea, Tonta, Maguta, Negreaiil Fran cult'',
Luca, Simonil, Varvara. Ghianghea Vela Logofat, Dumitru.
3. C. [1630.] Ea Gavrila Tautulil marturisimil cu aasta
scrisore a nostra curnil eil de buna voia nostra ama
tocmitti cu dumnealui cu Gheorghie Rosca Vistiiarniculil,
si i-amil vandutil a! nostri de mosie Tigani, anume Tecla
cu feorif sal Costantinil si Lupulil si cu fetele et' Catrina
si Vasilca si. cu feoril loril, dereptu doidzeci de lei ban!
gata, ca sa fie dumisale direapta cumparatura de la noI,
ca sa-si faca si deresil domnescu pre dinsii. Ea insumi:
cu maim me amil scrisa, s'amil pecetluitil, s'ama iscalitil,
sa sa stie. Pisa u Iasil, F[e]v[ruarie] 20 dni.
[Iscalitura. Pecete cu o stea.]
296 DOCUMENTE AMESTECATE

4. IasI, 5 August 7139 (1631). Moisi Moghila, pentru

Pdtrasco Basotd, Vistearnicd-Mare, cu zapis al lui Jurasco
Basotd ce ad fostu Vomic, si de la Rosca Vistearnicd,
si de la oameni buni si bdtrani", pentru o vinzare, de la
fkorif Tudoril" ; se vinde Tiganul Platon, pentru doao-
dzdci de galbenI, bani bunl" si o iapd. - Pecete peste
hirtie ruptd.
5. Ispisocil slrbescu de la Vasile-Vodd, dina vleatil
7144 [1635], Noe[m]v[rie] 18.
t Adecd ad venita denainte noasträ si denainte a tu-
turord alorü nostri moldovenesti boiarl, a marl si a micI,
Dumitru Hromd, feoruld lui Nastase, nepotuld Doamnel
MdricdP, de a lui bund vole, cu nime nevoitd, nici silitd,
si ad vandutd ai siai drepti serbi tigani, anume Pepelea
feoruld luI Gavrild si cu fkori luI. Aciasti ad vändutti
aluI nostru credin&isd si cinstitd boiarid Pätrasco Basotd
Marele-Logofatu, dreptu zhci ughi rosii. $i intru aceaias1
lard ail venita denainte noastrd si denainte boiarilor nostri
Nastasiia si soru-sa Greaca, fiati ali Anghelinii Bärboae,
tijd nepoti ali DoamneI MäricaI, de a lord bund vole, de
nime nevoite, nici asuprite, si ad vändutil iards1 al seI
drepti serbi Tigani, anume Nastasiia, tijd fata lui Gavrild,
soara PepealeI, ce scriema mai susü, si cu fe&iri eI ; care
acesti Tigani ad fostu dreptI de mosiia DoamneI Märiedi.
Deci iale ad vändutd tija credint'osuluf si cinstitd bola-
rinului nostru luI Pdtrasco Basotd Veld Logof[d]tu dreptu
8 ughii rosiI. $i, sculdndu-sd ald nostru credintosil si cin-
stitd boiarindPdtrasco Basotd Veld Log[o]f[d]tu, si ad plätitd
deplind cu ace! bani ce scriemd mai susd, 18 ughI rosiI,
In mdnuli lui Dumitru Hromü, feb3rd Nastasii CIolpdnias[d],
si Ind mdnuli Nastasii si Greacil, fetiali AngheliniI Bdr-
boae, toti nepotiI Domnil Mdricdi, denainte noasträ si
denainte boiarilor nostri. Dreptu aceaia, dacd amd vdzutd
de a lord bund vole, tocmald si deplind plata, lard noi
Insäsd amd data s'amd Intdritia alui nostru credina)sil si

I A luf lon-Vocla, fata luf Lupea Huru.

 DOCUMENTE AMESTECATE 297

cinstitti boiarind, luI Patrasco Basota Veld Logof[a]tu, prea

acei de mai susti numitI Tigani, pecumü ca sa-I fie si e
la noi dreptl serbi tigani i curriparätur i uricti si in-
taritura cu totti venituld, neclatitti ind viaci.
Arnü talmacitd eü, Axinte Uricariulü, sa sa stie. -U
Ias, l[e]t 7216 [17081, Iun[iel 9.
Pe dos:
Pepele Tiganit.
Fetori Pepeli ce sa afla la manastria (sic) Barboi :
Ghiorghi, feord lui Dumitrasco Pepeli.
Ionita bratil Ghiorghi.
2 surorI, tijii a lord.
Pastrat In originalul, datat : Iasi, 18 Novembre 7144
(1635). Vasilie-Voda, pentru Dumitru Hromü, fiul Nasta-
siei DISK crimm Mainuca, care vinde pe Tiganul Pe-
pelea, flul lui Gavril, - lui Patrasco Basota Marele-
Logofat, pentru Sr NIWATII. ,Nastasiia i sora ei Greaca,
fetele Anghelinei Barboae, TH« ItliSKIATE rcnacm Ataptuai",
vind aceluiasi pe Tiganca Nastasiia, fata lui Gavril,
sora luí Pepelea, cari Tigani ad fost drepti de danie
(.VkAfilis) DoamneI Maricai (mapHRky). Mai jos: Durni ru
Hromü fiul Nastasiei CIolpaneasa".
Iscalitura Domnului. - Dumitru.
6. Iasi*, 9 Februar 7144 (1636). Savind Prajesculd Ve-
lichi Dvornicü" vinde un Tigan luí Petrasco Basota Ve-
lichii Logofetu".
7. IasI, 28 Mart 7144 (1636). Vasilie-Voda, lui Toaderü
Motocd, pentru un Tigan. Slavon.
8. z8 Mart 7144 (1636). Vasilie-Voda. Pentru vinzarea,
de Toderü Motocd, a Tigancei Marica, sotia Pepealii Ti-
ganuldf", de la parintele lui Motocü &ad fostü Vornicd".
Se vinde luI Patrasco Basota Mare-Logofat, cu 15 ughi,
bani bunI".
Tradus de Axinte Uricarti la Iasi, 9 lunie 7216 (1708).
9. Iasi, 7148 (1639-40). Vasile-Voda, pentru Ghiorghie
Corosteanuld in proces cu Balsoae", pentru TiganI. Ea nu
se presinta, i pierde. Era Tiganul lui de mosie". lard
298 DOCUMENTE AMESTECATE

de unit 'cala ce dzice Balsoae c'aa data pentru acesta Ti-

gana orecui, sa-si ara calulü de la cine l-aa data."
10. Iasi, c.1640. Vasilie-Voda. Pentru Tigani, lui Gheorghie
Corosteanula : Bahia, Stefula, Petrea, Maghita, Tiioria,
Radula, Calina, Fantana, Urco, Draghina, Simziiana, Clor-
raia, Toaderü Dudulea, Vasiica, Sora, Buzuca (barbat),
Mariica, Ihnatn, Dolca, Cata, Nistorü, Petrimana. - Gavri-
lasa Vela Log. Dumitrasco.
11. Iasi, 31 Mart 7153 (1645). Vasilie-Voda, pentru
Ghiorghie Rosca biva Vistiarnic0, dindu-I Tigani : Stan,
Marica, Andonie, Griul, Mariia, Odochiia, Furnica, - cum-
pärati supt Radul-Vodá de la Necoara Motoca Dvornicü",
pe 8r monTH. Toderasco Vel Logofat.
12. C. 1650. Vasilie-Voda. Lui Ghiorghie Corosteanu-
lui, pentra Tigani -aa avuta parintele sail Dragana Logo-
fatula de la Patru-Voda". Nume : BOlaia, Piatrea, Ma-
ghita, Ivana, Calina, Slava, Fantana, Dumana, Urco, Dra-
ghina, Agafiia, Simdziiana, CIorraia, Toaderü Dudulea,
Vasiica, Uzuca (barbat), Toaderü Visina, Dolca, Tomsea)
Coltea, Cata, Nistora, Piatrimanü, dot copile". Traduce,
(scrie") Vasilii Uricarú.
[Pe dos, lista :1 Batogú, Ianosa, Ratü, Lupa;co, aa fie
ce o tine Nego[i]ta Caraiman Tiganula, ce-i bucatara la
Vas[ile] Logof[a]t, Brodana."
13. Iasi, 16 Maia 7166 (1658). Ghiorghi Ghica-Voda
catra parcalabi si la slugile Dornniei Meale carii yeti
inbla pentru Tigani si la giudzi si la vatasi de Tagani",
pentru ai lui Joadera si luI Zosima, fiorii rapousatuluf
Patrasco Basota ce-a fosta Lugofata-Mare."
14. C. 1680. Izvoda de _ Tiganii carii pe unde santu...
Dina susa de Ramnicu in satu..., Vasilie Pane..., Pavala
fratele Sandului alautara..., Anca fata Iftincai, nepóta WI
Marcu, la Capitanula ; Anita fata Ilincii, nepota lui Ona,
la Faraoani, In Tara Munteniasca... ; ficiorula lui Gligorasa
&Wad. fa Zlatariula, si Vasilie in Focsenf la Maca Ti-
ganü, Simionü sinü Costandinü Negrulü alautariula ...,
Carstana, la Buhusu.
 LOCUMENTE AMESTECATE 299

Izvoda de Tigani caril sintu pe la boerl, sa sa

Geferü sin Anghelinii, Albicü ftoru lui..., Romascana fra-
tele luI Albicu, Grue..., Macsin, snä BaduluI, 4 fiorl, tija
la Visterniculti Toderascu, Iona ce o tine Bonculü, fata
Cretuluf..., Neese fata Stoicaf,.., Lazor fiorula Ionif ce ati
tinut-o fiori Ioani, Beiula..., Iona nepota lui La-
zorti de sord..., Nene sin Esencii...., Tratadie fkori Slavnil,
nepotsi Dragalinif ; Istratie, fata lui Dumitru, dupa purcaria.
Izvoda de vecini dinü VorantärestI. Solomonü, Ilie sinü
tabdcariuluí ; Dumitrascu ful'orula Mironese i Neculaia
fkorii Tanga Naculaia i Gavrild i Stefana, fkorif NacaI,
aorii luí Barna Ionascu.
15. C. 1680. [Fragment de scrisore :] intru tota cinstitii
dumn[ea]ta nene, parintele mieü, sa fil dumn[ea]ta sd-
ndtosa, depreund cu iubitü sotult1 dumitale, i poftima
de la milostivolti Dumn[e]dzaa aasta putina scrisoare
a noastra sa afle pre dumn[ea]ta cu bund sdnatate. De
veI osteni dumn[ea]ta a intreba de sandtatea nostre,
sd tií dumn[ea]ta ca ne aflOma cu sanatate, dena mila
milostivului Domn[e]dzati. Alta, tamplandu-sa dumisale
frateluí Toderasco a merge in tard, intelegända ca i-ai po-
runcitti dumneata, prilejendu dumn[ea]Inf aice la nuf, arna
scrisa la dumn[ea]ta pdrintelul mieú pentru dumnealuf
fratele Toaderü, ca sd-la erti dumn[ea]ta dupa gresala
-aa gresitü, ca una parinte milostivu ; sa nu te induri
dumneata de dansu. Fie-t1 dumitale mild, pdrintele rnieü,
cd blagoslovenie parinteluf îi de mare folosa fkorului,
ca i . . . La dzestre, de ail luata maT multu, ase va
lacomi si é i din mosie cu nof, de care lucru ne
rugarnü dumitale, parintele nostru, de inpartiala driapta
ca sä ni fad dumn[ea]ta, sá multemima durnitale ca
parinteluf nostru milostivü. Ca dumnealora fratii 'Mat sa
pomenescu c'ama luatu i ea dzestre ca i soru-me
Marie, iara dumneel sora Marie adevarata c'ati luatti
acee ce fostu voe pi ce i-aa pldcuta, iarú mie
mi-aa data ce i s'ati . . . S'aa luatti trii parti, iar mie
mi-aa datil a patra parte, si dintr'aceste mi-aa data mie
300 DOCUMENTE ANESTECATE

ce nu i-aü trebuitü dumisale ; pan margaritard ce s'ad fostü

induratù de mi s'ad fostü data, Inca, pre urma, cu ruga-
minte plangandu sa e-1 inprumutil, si 1-at luatd s'acela,
s'o pareche de sarje, care pana astadzi nu le potü scoate.
De care lucru sa stii dumn[ea]ta, neno, c'amü facutd du-
misale fratelui Toderü... mi-ail opritü... catü amd - datù
eil, si sd fie tocmala fratasca intre noi i dumnealord...
[Stii] dumneata, parintele nostru, ca este viiata, dar este si
moarte : decatd pre urma dumitale sa ne tragemd pre
la gudete si la Devanuri, mai bini dumn[ea]ta, precum-1
mai bini i maT cu dreptate, cä toti dentr'un parinte si
dintr'o maica santemd nascuti, carii, vadzindu ca este cu
stranbuld Intre frate, n'oi putè sa tacd nice di pentru septe
cai, -arnü avutd dati de la muse-mè, ce in... [du]mitale.
cu atata obarsindu, sa fi dumneata sanatosd.
A dumitale mai mica si plecata fiica, Angheluse Ar-
masoe, ma 'nchinü dumitali i dumisali maicai nostra, si
nepoata dumilord voastre Rucsanda Inca sa Inchina du-
milord vostre de sanatate.
Intru cinstita mana durnisali nenii parintelui nostru cu
cinste si cu sanatate sa sa dea."
16. C. 1680. Venit-aü nepotuld Toaderü de n'ail între-
batü pantru oamini otü Tomesti ; deci no! stimü pe An-
dronicd fkoria Pinti, cu frate-seü, precumd santu vecini
din Doroscani.
Fiaifi Iosipoei, Samsonü i Gavrilü i Gheorghie.
Fi&oruld Petresi, Mihaila.
Alecsandru aü fostu prisacarü la Balanesti.
Tudorü.
Iutesd, vecind de Vercesti.
Bologü, tijü vecind, otü Vercesti.
Pe acesti oamini amü apucatü la parinti nostri vecinü,
si ei nu sa tagaduia ca nu-sü vecini.
Marturisascu cu frica lui Dumnedzed la mana Maraei (?).
[Vo :] Marturie pentru vecini, de la Racovatoia.
17. Ninesti, 17 Iunie 7200 (1692). Gor[o]veid, zeta Lu-
pascu de Nanesti", vinde pe Tiganca Marie, cu ,,und co-
 301
DOCUMENTE AMESTECATE

pila", fata Pascalinii Gherghicinitii", de la socru-mea

Lupascu Booma", - cu 20 lei batutl.. Marturi : Iona
Sturdzea C: iscala (in act : Postenicola"), erel Gorghii
Focenco (popa Gherghi"), Costantinü biva CIausa, Ne-
cola Antohie Vela Setrara, si ea Pavala sina Stefana
otti Tutova m'ama intamplata : aza Pavala iscalü (foarte
frumoasa caligrafie), aza Costantina iscala, azI Mihailachiia,
Chirita, Apostula, Naculti, DosofteI egumena iscala, Dra-
gomira (si popa Bosie" in text)" .
18. Iasi, 4 Novembre 7201 (1692). MihaI Racovita, pentru
Gavril Leaca Postelnicul si Iordachi Cantacuzino cu privire
la TiganI, Leaca-I are de pe maicd-sa Carstana, fata luI Bu-
uma &ail fostu Stolnica-Mare". lordachi arata ca are drese,
dar nu le aduce. Giudeca cu dreptula dupa leagia tarn"
Iaril pand atuncia sa aiba Medelniciarula a-i da Tiganil
pe ispisoca ce ni-aa aratata". Pecete mare.
19. ,,Cinstite al miea frate mai mail, dumn[ea]lul cum-
natula Teodora Palad[e] Vela Vist[ieria], cu fericita
sanatate ma 'nchinü durnitale. Nu supara mai multa pe
dumneata, fara cata faca stire dum[itale] pentru o Tiganca
de pe Cfauresti, cari aa fostu dupa un Tiganii a dum.
Pitatiului Iliia, care aa facutu depreuna 4 copiI, si ea ama
inpartita copii cu Pitariuld : 2 ama luata iati si 2 dum.
Pit[ar]u Ilie. $i asesa atuncia i-ama schimbatü cu väru-
midi Neculai Soldana, avandu dot Tigance dupa 2 Ti-
ganI aI mieI, si varu-miea $oldana iara ?a i-aa vandutu
Pit[ariula] Ilie, flindu-I si cumnatu de prei Ra_s_o_La Vist.,
precurna arata scrisorile la manaPit[ariulun lie acmu. Niste
gudzi ai dum. cari imbla de strangü Tiganii de pe Ciau-
resti, if fad' gaava, §i vorii sa-I ia Tiganii, cu poronca
dumitale. La care acmu n'arna pututa sa staa sa voroväsak
cu dumn[ea]ta pentru aasta. Dara poftescu pe dumn[ea]ta
sa n'aiba suparare dum. Pit. Ilie sa i sä ia. veunii Ti-
ganil pana oi veni eil de la Tinutu, si atuncI, daca va Ii
sa iaü dum., ea m'of aseadza cu dumn[ea]ta. Aasta pof-
tesca, si ma roga durn. s i fri dum. sanatos. L[ea]t 7208
[1699], Oct[omvrie] 13.
302 DOCUMENTE AMESTECATE

A dum[itale] mai mica si plecata frate si sluga

Nicol[ae] Cost[inia] "
20. C. 1700. Cu parintesca [d]ragosti ma Inchina du-
mitali, iubita fiica me Marii. Iata ca amü trimesa pi Luca
si pi fiorula bucatarulu[1] ; dora-1 aye o Tiganca, off dum-
nata ori nepotula Iordachi, sa insurati pi fiorula bucata-
rulu[I]; ca niinsurata nu-I nadejdi a-1 tine. Iara pentru Luca
ati vinita aice o Tiganca ; sa raspundi ca-f a unui Buzni ;
dumnata, daca-I socoti, sa vorbe[s]ti cu Buzne : poti-I puté
sa o ei di la dansula c'un fela di tocmala, si. 1-oma in-
sura si. pi dansula si pi urma dupa morte mé si pi dansula
i 1-of da. $i. poftescu, Mario, sa ma In[s]tiintiz cu adiva-
ratil pentru bucatara, cununatu-I cu buna sama, ori nu-I
cununatü. Si, orice-1 faci, salesti di-i insora, di ti \ voe. sa
nu ti pagubesti di dinsal ; ca ea, di-i aye nisti copii, ti i-as1
da, si aca, dupa morte mé, ti-I oi da si pi acie. Santu a
dumitali mama : Ghenar 8.
Catrina Donici Stolnitasa.
Iubitii, mele fiica Marie Stolniéasa Hroniéasa Irae (sic!)
[Prunculeasa?], cu paritesca dragosti sa de.
21. Dupa1 /00. -I- Neculai Costana viitori Logofatü facema
stire cu aasta scrisoari a mia la rrfana vartFrnea lui Ne-
culal $oldanü Postelnicula, precumü ni-ama invoita aman-
doi si arna facutü schimbu cu niste Tagance ce are varu-
meti di pe Soldanü dupa nisti Tiganl alü mei, anume -,
sora luf Casuchi,, ce o tine Ionosa Tiganulü si pe fata el
Iliana, care o tine Costantina Tiganula, si cu copii -arii
veni Ina parte lor, si. 'ma copila a lui Vas[i]Iie Tiganul,
feorula gudelui. Acesti Tigani mi-ail data väru-mea $ol-
dana, si ea amü data varu-meü unü Tigana holteiü, anume
Toaderü, si pe Stefaniia, fata mare, sor[a] lui Toaderü,
feéorii lui Stefana Grosului Tiganulii, - Tiganca -aa ti-
nut-o Grosula, care Grosula Tiganul ail fostu a lui Ilie
de Visterie, iarü Tiganca Grosului aa fosta a noastra de
pe Clauresti, si, facand patru copil cu Grosula, ni-amü In-
partita cu Ilie de Visterie, si Ina parte dumisali s'ati ve-
nail Apostola Mavrichi si . cu Nechita, iarü Ina parte
 DOCUMENTE AMESTECATE 303

noasträ Toadera i $tefaniia, pe carii i-ama data väru-

mefi 1111 Soldana, fdcandu schimbu. Deci, de s'ar scula
cineva den Ciauresti ca sä gälcevascd pentru acesti doi
Tigani, ea sä aibu a da samd, iard väru-mea Neculai
$oldana sa-I stapdniascd cu pace, iara, sculändu-sa cineva
dinü Ciaurestf, i, de arü lipsi acei doi Tigani de la mäna
väru-mea luf $oldana, sä aibu a-I da", etc.
22. C.1700. Ala nostru de bine voitora, dumneata cumnate
Die, sändtate i tota fericitulü bini îi poftescil dumitale
de la milostivula Dainnedzda. Cinstita rdvasulti dumisali un-
chesului Basotd i unü orna cu o luminatä carte Mdrii
Sale luf Vodd mi-aa venita, in care scria pentru Bala-
anu Tiganula, sä-la daa. De cari lucru efi Tiganula nu-la
popresca dumitale ; numaf iatä cd si ea, nezdbavindü, voi
sä villa la Est', i oi aduce i Tiganula cu mini la E§a,
si, daca ne vomü putè asdza amändoi, ea of da dumi-
tali banisorI gata. Ce poftesca pe dumneata sa nu-mf
fad mai multu zuluma, cd, precurnü Îí scria dumi-
tali, intru adevdra asä a ti, oi aduce Tiganula la
Esa, de ne orriti puté tocrni bini : de nu ama data tal.,
a rtundni (sic). Iara pentru unit copila a luf Iona Tiga-
nulü, aceia nu-I nimica : eft ama izvoda iscdlita de dum-
nelorü, si la dumnelora este izvodü iscAlita de mini, si
nu-i nimica aceia. Iona Tiganulil aft avutü nist[e] copii
cu aa Tigancd ce zica dumnelora, dara a muritü si
Tiganca i copii aceia cu totula. Iara Iona Tiganula aft
luat acrnu de curunda o Tigancd a noasträ, i cu aceia
are vr'o 2 copilasi rnititei. Iara, pentru BAlManu, i-ama
spusa i frate-mea Scarlatache cd i 1-aa data unchesula
Zbiere luf, dzicanda c'a da ela altu Tigana dumitale, aa
ce poveste a hi avdnda, nu stia eli (sic). Ed aceia nu
pui la socotiald. Dumneata vei intreba i foe frate-mea
ScArlätachi, iara ea, cuma zidi, of aduce Tiganhlii la Esi,
si'n ce chipa a hi, a hi. .Piasta poftesca pe dumneata, si
sd fil dumneta santosa.
Ala dumitale curnnata i gata spre slujba :
Costandachi Vela Claöfera].
304 DOCUMENTE AMESTECATE

t Dumisale cumnatulü Ilie de Visterie cu buna sana-

tate sä sa de.
23. C. 1700. Scrisoare catre Me Catar[giu] Hatman."
Pomenit parintele Ierimie ce era dechiü la Mitropolie".
Jiganca Bardaniasa."
24. C. 1700. Cinst[itei] a noastra ca o sora, dumi[sale]
cumnata Marioara Prunculieseei, cu fratasca dragoste si
cu fericita sanatate ma inchina dumi[sal]i. Mal. multa
n'amü catre dum[neata], far' de cata, flindca din vrere si
pronie lui Dumnezeü ama casatorita pe fiica noastra Marie
dupa dumn[ea]lui Toaderü Jofa Pit., n'ama lipsita a In-
stiinta, pentru doi copii de Tig[an], parte dina Ioana Ti-
ganca, dupa inpartiala ci ama avutü cu dum[nealui] Innainte
dumisali Vela Logof[a]ta, - iata acei doI copii ce sintu
la dum[nealui], i-ama data de zestre flicii noastre Marl
Viindu dumn[ea]lui ginerele la dum[neata], poftescu sa-I
dai copii ad! de Tigana fara de niclo smintiala. *i. sintü
alt dumi[tal]i ca u[nti] frate Iuni 6.
Ilie Sandul Stol[ni]c.
[Pe Vo : ] Tig. de la Spat. Costinü Catargiu, u[n] copila
ce are sa de dina Paraschiva fata Chimingeritii, sora cu
Costantinü si cu Iona, pre car.e o tine Preda Tig[anula]
Spat[arului] Costinü Catargiulú.
Ravasa pentru Tigani, de la matusa Marie Pruncules[a].
b.irmainte de 1700. Adeca ea, Apostola Catargiult, scria
cu astä scrisoare a me pantru o tocmala ce amu cu durn-
nialuI Mirona Starce pantru niste direse a Corastanului ce-sa
la mine ; deci dumnalui mi-aa data doo salasi de Tigani,
care mi-or place, dintr' acesti Tigani a Corastanului, iara
ea sa-i daü dumisale toate zapisale si urice[le] cate vord
hi a Corastianului la mine. $i aasta tocmala o amü fa-
cutu dinnainte a multi fiori de boeri, anume Gligorasa
Rusula Vela Spatara si Alecsanu (sic) Buhusü Vela Pi -
tart' si Toderü ftori Spatara si Vasili Urechi si alti fiori
de 'Merl. $i pentru credinta amü iscalitu. - Apostol Ca-
targiulil bivil Postelnict iscalii, azii Gheorghie biva Postil.,
 DOCUMENTE AMESTECATE 303

aza Alexandru Buhusd Veld Pit[ariül, azd Toaderd Rusuld

ftori Spät[ard].
26. C. 1700. Tiganii de pe Patrasco Basotä Logof[d]td.
. . . Dumitru Pepele..., Lituld..., Chesco si Horusco si Va-

silie si Melinte si Casuchi si Ghiorghii Francul..., Tunta...,

Leca, Mäguta, Platonü feoruld Todoel..., Badica gudele
dum. Päladi Veld Vist., MalaI Chingiuld, feord Saftii
otil Esd ;... ad facutd 2 fete si und copilü..., feoruld La-
catusuluI, tijd Tig. a IsAcescului.; Varticü feoriuld luI
Lariond ad facuta pe Urdta cu o Tiganca a Domnii
Saftil..., Tofand, Damaschind, Horusco Tig. ail muritd
Ina Bacani, si feorii lui Ind Bácani ad ramasd. Feorii
fill' Negril Franculd sti afla la Lao§n. Titia, sora lui Ma-
lali, Gavrild corueriü, tija feord Saftii, ce-i carsmarid Ind
Bor (sic). Costantind fedora luI Vas[i]lie Misco, a Pdsca-
n[ului], cu toata sarnintie la.. Pentru acesti s'ad facutti
carte de blesternü, cine i-a tägddui. Toderü feoruld Ma-
riutii, fata lui Vas[illie Nartei, ce iaste la Galata, si maf
säntu 2 Ti[gani] la Galata, fetele lui Gligorii Nartif sfeti-
tora, si o Tigancd, Marie magopaa.
27. C. 1700. Lista de Tigani: Sava, Ilena, Sofronie,
Halunga (Halungai), Floar[e], Tica, fata Florii, Fiore feord
Savai, la Sarddroae Carstii, Dochita, Carstäna fata Ra-
dului, -ad tinut-o Barna Tiganulü, a lui Buhusü, Calie, fata
RaduluI...
28. La ald nostru de bine voitori dumneluI Gavrilasco
Post[elnic], sandtaate si totti fericituld bine poftimü durni-
tale de la milostivuld Dumnezed sa-ti daruiascd : intdm-
plarea acestii scrisori catre dumneta nu iaste de alta färd
de card facia stire dumitale pentru unü Tigand ald dumi-
tale, Temusd; vei sti durnneta ca iaste la noi casätoritd,
dupa o Tiganca a nostre, si, Intelegandd ca vei sa-lil vezi
domneta, ce pohtescu prea domneta, mai bine sa fie la
noI dealt' la altii, ca iaste pacatil sa sd despartd de
Tigancd. Numai domneta mie-i scrie pre catil i va fi
pretulü, si ea void tremite durnitale banif. Pe cine veI
trernete dornnata cu scrisoarea, si, facändu-mi dumneta
11992. VOI. XVI. 20
306 D OC UM ENTE AMESTECATE

acestii bine ca sd fie la noT, i noi de ce ne ye! pohti, gata

vornd fl a sluji durnitale, ori de ce. De aast[a] sä avern,
domneta, raspunsuld dumitale. Aasta rnd mg(' dumitale.
mila lui Dumnezed sä fie dumitale de ajutord.
Iunie 18 drii, leat 7212 [1704].
De bine voitoril dumitale
'huiwrig . . ap., 10,(0sCipv; vijg 'Aptoc."
29. 6 Iunie 7217 (1709). Mihai Rdcovita, pentru pira
lui Stefan Hdbasescul pircd.labul cu Ionia Buhusd -ad
fostil Logofdtü-Mare", pentru Tiganca Mdriia, fata lui Ga-
vrild Nevriga", vindutd lui Rugind Jitniceriultr. Ar
fi plätit tatäl Hdbäsescului pe Gavril Nevriga de la
perdzare, pentru nete furtusaguri". O iea i o vinde din
noü fml. Se hotäreste a da lui Buhus o Tiganca cu copif
de potriva ace! Tigance". Dec! s'aa asedzatd". Iscdlitur a
Domnului. Pecete mica.
30. Iasi', 17 Iunie 7217 (1709). Antohie Jora Vela Lo-
g[o]f[d]t" da zapis Jiff Stefan(' Habasesculd pärctilabuld"
pentru datoria nepotu-mieü Costantind Scat-Mt-V. Fru-
moasti iscaliturd: Antiohie Jor[a] Veld Log[o] f[d]td ".
31. Zapis al lui Stefan(' Habasesculd -ad fostu parcd-
lab& pentru Marga Buligiasa Tigancd, cu fiul Budza" ;
if avea de la Antiohie Jora i nepotul Costantinü Scdr-
letd. i o Tigancd, Jatd a Gherghecianitii". Goroveiti,
ginerile lui Lupasco Buumd". Iscalesc : DimitrascoVeld
Hat[mand], Vasilie Popa ur[i]card".
32. Iasi, 7 Iulie 7217 (1709). Mihai RacoviO, pentru
judecata lui Gavrild Leaca Postelniculd" cu Simiond
feoruld lui Neofite. Pomenit Pavdlil Tiganulfi, tatald.
lui Vasilie Tiganulii". Vadzindd Domnie Mea cd s'aü
scdpatil i n'ad venitil la dzi precurnü i s'ad poroncitd, l-amd
data Domnie Mea rdmasd pe Simion dind toatä leage
arm, ca sä nu mai aibä triabd, nici sä mai scorneascd
Ord, sad sd-i mai stäpaneascd." - Dumitrasco Veld Hat-
[manül Kit AVIKAH."
33. Iasi, 21 Septembre 7218 (1709). Gavrild, fioruld
lui Mirond Stärcea", flindd ea datord lui Suleiman(' Tur-
 DOCUXNTE plESTECATE, 301

cula cu patrudzacl de vedre miiare, i neavindu sa-I da

mierea, i avindu nevoia mare-a de sprea Turcu, arna scosa
una Tigana aid mieú dreptu de mosiia, la vindzarea." Alií
Ina parte fameii lui, fiindu Tiganci a dumisali Log[o[fa-
tiasal, de Valea-Saci... i ama intrebatft de frafii miei, §i
nime Wad vruta sa cumperea. DecI, fiindu-mi dumnealul
Ilie de Visteriia nepota, ama cadzuta la durnnealui cu
rugaminte ca sa priimasca durnn[ea]iui prea acela Ti-
ganil ... pi sa ma mintuiasci de sprea Turcu. Bed, nea-
vindu nicia dumnealul mierea, aa platita Turcului cu banl,
cate cincI casit_l_raecuma imbla mierea acmu
1"\-Teincapindu altif sa cumperea, aü cumparatil dumnealui,
flindu-mI nepotü." Sa-si faca i ispisocil domnescu".
Marturi i slujitori". Si Tiganulil sa i-lü aduca cu fe&wil
cu tota, de astadzi, Sap. 21 de dzile, pana in 2 saptamarif ;
iara, de n'aril hi la dzi, cata cheltuiala s'ara faci, toata
sa fie de spre mine. Si ea, Axintie Uricariula, arnü scrisa
cu dzisa lui Gavrila Starcia, sa sa stie." Pune pecete
piiscaleste. Cfogoloaia, Iona Balsa bivü Veiü Stol[nica],
Sandula Crupenschi Vor[nica] (?), aefana Habasescula
parcalaba, Bejana Huded Vornica de glot[a], Costan-
Una Rosca Clucera, AndreI ota Vist[ierie], Gligorie
diiaca."
34. C. 1709. Izvodil de oam[enf], de Tigarif, cu slova
unchesului lul Mironü Starcia Clu., de TiganiI lui Gheorghii
Corostianulü, cari-i aa apucata i unchesula Mirona Starce,
s'ati i stapanita par' a nu pribegi Ina Tara Lesasca cu
Petriceico-Voda, i acestu Ghiorghii Corostanula ail fostil
vara primare i cu mo uiO meta, Andronica Parvulü, i, la
acesti Tigani de s'ara afla undeva, are triaba i mosula
meü Parvula:' Climintie, Olecsa Boborial, aefana Hor-
batii Grosulil, Vas[i]lii CutuluI, Larionü, Ionasco bucatard,
Nechita viz[i]tia."
Alta mina : Pentru acesti smirl (?) de Tigani ama data
izvodü antrne la Toderd Niagulü, vat[afula] de Tigani
dum. Palad[i] Vela Vist[ieria], caril[e] este vatava. de Ti-
ganiI otú Focseril ... 7250 [1742], Iuli 22." Alta : Va-
308 DOCUMENTS AMESTECATE

s[i]lie Coca, gudele Hat[manulun Costache, sa sa Intrebe

pentru aceste niamuri de Tigani."
35. C. 1710. Lista de TiganT. Tiganulü Macsdnü Chi-
migeri, a mandstiril Dobrovatuldi, tine o Tigancd a noastra
a SaculuI, anutne efaniia, fata lui Totoiti.
Unit Tiganü Iond, cari sa afl.ä la noi, Il facü eä iaste
dinteunü Tärcand, .dard noI cu atastä pricind îlü tinernü,
cd iaste dinteunü neamü de Tigara TunghelestiL i eld
iaste fetorti until Tungheld, dintr' aceI TunghelestI ; iarü,
aratändu doy:s2dnici cum O. este Uorti lui Tärcanü, no!
nu l-ornü popri.
Ghedeonü episcopü Romanschii."
Nume : Tutu!, Mate! Jitariulil
36. 29 Iunie 7218 (1710). $tefand Hdba$esculii bivü par-
edlabil" da zapis nepotuluI Ilie ota Visterie", pentru vin-
zare de Tigatif (si Budza), de la Antiohie Jora Hatma-
nula (pomenit nepotulti dumisale Scarlatü"). DecI ett
Inca 1-arna vündutil dumisali dreptü cindzAcI de vedre de
mieria ca sa dé dumnelul pentru meni until Turcu ce-I
sdntu datorü, i aa miere ca sa o dé dumneluI la toa[m]nd,
la vreme miereI, i sd md scoatd pe mine dentr' aa da-
torie ... La acesta zapisu s'atl tänplatd dumneluI curnna-
tulti mieti Duraca $i dumneluI Biljand Vorniculü." Iscd-
lesc az Losenschi (?) Duracti, Bejana HudecI Vornicü
glotnii, marturü ; Ursulti otü Vist[ierie], marturü ; Vasili
Popa, uricarü, mart[urü]".
37. Iasi, 15 Maid 7219 (1711). Alexandra ce amü fostü
sotil a lui Dumitrasco Drägusescula bivü ftori Comisü,
fata luI Toaderü Präjäsculu denü satti denü Oncesti denü
Tänutulu Niamtuldi, denpreund cu fiorii mieI, anume Ion&
si Iliie i cu flica mea Anita", da zapis luI Sandulti cupetulti
snd Mani!, ginerile a rdpdusata MihdI ce aft fostü cupetü,
precurnü sa sa stie, canal aü fostü in dzilele Domnuldf
nostru i obldduitoriü tardi MoldoveI Dimitrie Cantimirü
Voevodü, de nime staff etc., cu tot! fli mieI i cu fata
mea, amü vändutil dumisale unü Tiganü dreptü 40 de lei...,
äci i s'ad cddzutti dumisale sa-ld cumpere, flindu-nal
 DOCUMENTE AMESTECATE 309

nepota de vara primare". ,, Antiohie Jora Hatrnana, Ca-

sandra Prodanesd, Iona sina Prodantl, eroddiaconü Ghe-
deona Arapula ; marturI ; Ilii Prodanü, Toderti Arapula
biva Armasti ; si ea Statie, diacü Hatmanü Antiohie Jora,
atria sérisü."
38. Iasl, 26 Mart 7220 (1712). Costantinü snd Scarlata"
da a mé drapta sarba, o copild de Tiganü, anume -,
fata lui Arsaniia Tiganulü, nepoata Macarii ..., ginere-mea
lui Iliia si nepoata-rne IriniI, fata luI Duracti, ca sa-i hi ia
dumilora sale draptd sarba si Tiganca, si cuconilora du-
milorü sali si nepotilora si strenepotilora dumilora sali,
careli il vora alege Dumnadzaa ... Denainte Sfmtii Sali
MitropolituluI, a boeri mari si a mid."
39. 23 Iulie 7221 (1713). ,,Vasili Medelniciarulü" vinde
serbi Tigani", luatf de la Gorovei, luI Ilie de Visterie,
cu 22 de lei. Marturi : Leca, Bejanü HudecI Vornica glotnii,
AndreI Log[o]f[d]ta ota Vist[ierieb Ghiorghie Dzarula".
Cf. si sureta ce s'ail scosa pentru neste Tigara de pe
unü ispisoca ce s'aa scosa de la $tefanü-Voda, dinü veliat ft
7122 [1613], Dech[emvrie] 22, iscalita de Beldimanü -aa
fostü Logofata-Mare, pentru una Tigana anume Ganba..
Iara Inteuna izvoda carele-I cu slova lui Andrei Rdeo-
vita, fetorului lui NeculaI Racovita Logofata... $i Intealta
izvodil, cu slova lui Iona Racovita, fratele luI Andrei Ra-
covita, lug feora lui Neculai Racovita Logofatula."
40. 1714. Adeca ea Ilie ota Visterie , care ama tinutü
pe fiica dumisale socra-mi Anitii Durascesdi, si, tamplan-
du-sa de s'aa savdrsita sotu-meil, flica dumnisale, avandu
noi viiata buna, ama facuta si multa cheltuiald la plinin-
tile sotului meü Iri niI, flicii dumnisale, de la pogrebanie pand
la patrudzaci de dzile, cum s'aa luatü sama Innainte Sfintii
Sale parintelui chirü Ghedeona Mitropolitula, cu izvoda
incredintata, care izvodu cusuta 1-aa iscalitü Sfintiia Sa
parintele Mitropolitula si boeri mall ; pentru care avanda
pricina cu dumneei, cu socra-me Duraciasa, pentru multu
putina ce ni-aa fostu dzastre, ca sa Intorcema dupa obi-
ceiula lumil, deci nof altele toate li-ama Intorsu, fara nu-
310 DOCUMENTE AMESTECATE

mai doi boi i dod vaci i dodzaci de stupi dumneel ni

li-a lasatü, cuprindzindu putuntela ding cheltuiald. Si, vd-
dzändu dumneei socra-me Durdcias[a] siIiria mè -amii
nevoitü cu toatä inima me, socotindu c'ama fäcutd mare
cheltuiald, precumd aratd si izvodulü dumneei socrd-mi
Duracias[0], tried s'ad indurata de mi i-aa data danie mid
Tiganü anume Iorga, cu copiii luf, i o fatd de Tiganil,
anume Oprina, care s'ad maritata dupa una Tigana ala
nostru, care ace Tigancd este fata Langai Tiganului.
Aceste ni i-ad data danie pentru acee, i eü i-ama mai
däruitu dumisale socra-me o cames[a] cu sirmd, de preta.
Pentru acee i ea, dina toate socotelile ce amd cheltuitil,
amü ldsatu. i mamü Invoitu intr'cesta chipa, sa nu mai
averna grilavd, nid sa-mi ard dumneei de la mine, nice
ea de la dumneei. lard cine ara mai scorni vr'o gdlavd,
si nu s'aril tine de aasta socotiald, sa fie blästdmata de
Domnula Durnnedzda si de luminata Maica Precista si
de trei sute i optspralzdce otetl ce aa fosta la Nechie
si sä hie afurisitu: herula, oteluld sä putrediasca, iara
trupulü acelue sä stè intrega. Si aasta asadzare s'aa fa-
cutü denainte Sfintii Sale Mitropolitului s'a boeri mari,
care s'ail iscdlitu mai gosti, i pentru mai mare credintä
ama iscalita. Leat 7223 [1714], Oct[ornvrie] 21.
Ilie ota Vist. iscala. Vas[i]lie Habasescula Vela Med.
iscala. Cs. Pärvulil Star. Azd Stefana... s... iscala.
41. 21 Octombre '7223 (1714). Contra-zapis de la Anita
giupäneasa lui Lozenschie Duraca, fata rapaosatului To-.
derasco Rusuld -aú fostu Jicnicera-Mare", pentru Ilie
ota Visterie". IscAleste ea, Anita Durdas[a]", puind pe-
cete cu [a]it. ,5,8., Ghedeoii Mitropolitü, Vas[i]lie Hdbdses-
culd Veld Med., Costandina Rosca."
42. IasT, 20 Julie 7224 (1716). Costantinü Scdrleta" dâ
zapis cumnatului Stefana Flabasescula" pentru Tiganul
Ursula Bätoga, care Tigana imi este mie serbu de pe
main-me Safta Scarletoai, fata lui Mironti Butocti, i acela
Tigana 1-amti vänduta dumisali badei lui Iona Buhusa
Hatmanului, dreptu 50 lei. Apoi s'ati fostu tänplatti de ail
 DOCUMEMPE AMESTECATE 311

fostu I'm Ursului Batogd a dumisali cumnatului Stefanti

Habasesculti, aa. Tigancti. Deci, vrändu dumnialui sä. In-
parta fioril Ursului, ea m'amti rugatti dumisali sd nu-i
Inparta, ce sa-i dad alta Tiganca cu copii de potriva Ti-
gancei Ursula $i ea in'amd rugatd dumisali bade lui An-
tiohie Logofätd, si mi i-ad data o Tiganca cu toti copii
ei, anume pe Marga Buligas[a], si amti dat-o dumisale,
deci, ca sd-I fie dumisali dereapta sarba si. Tiganca, si toti
fkoril ei."
43. 1717. t Bejand HudicI Vorniculd de Poarta mar-
turisascu la dare sufletulul med, cdtrd diiata ce amd fa-
cutü Ina viiata, sotu-meü, Paraschivii, sd i sä dia patru
boI si. 2 vaci si 20 stupl. Acmu Inca II mai dad clot copili
de Tiganti, fetele lui Strätulti, anurne Nedealia si. Safta,
sa fie a Paraschivii ; iara ai (sic) Tigani sa fie toti a
fiiti-me lui Antiohie. Si. aastä scrisoare amti facutd de-
naintea protopopa Toaderd si Ghiorghie Hermeziu si al-
tora oameni bunt ; si pentru mai mare credinta Inpreuna
cu mine s'aü iscalittl. U Iasa, leat 7225 [1717], Ghen[arie] 4.
Bejand HudicI Vornicd.
Toaderd protopopü marturd.
Gheorghie Hermeziu iscalü, marturü.
44. Iasi, 14 Julie 7225 (1717). Ghedeona arhiepiscopd
i Mitropolitd. Suavschii i Dumitru Macrii Veld Banü fa-
cema stire ea aastd scrisoare a noastrd pentru multa
para -ad avuta Antohie fkoruld lui Bejana HudicI Vor-
nicuhii si cu mastihd-sa Paraschiva, traindu Paraschiva
optuspradzeaci at cu Bejand Vorniculd, si ad facutd Be-
jand Vorniculd para la trei diiati Hiu-saa lui Antiohie.
Insa a treia diiata ad fostu facutü Vorniculd diiata fameai
sale Paraschivei, rarnäindu lucruld aproapi sa-st dia su-
fletulti sdil de pe iastä lu rie. Deci acmu, jeluindü Antohie
Märii Sali lui Voda ca avea strämbdtate despre mastiliä-
sa, i-aa oranduitd Marie Sa Voda iardsi sa-i gudecamil si,
pecumti omd afla dreptu, sd-i asedzam. Si asia li-ama luatd
sama, si i-amil gudecatd, si. am O. socotitti si. not pe diiata
care ad fostu fäcutil Bejand Vorniculd rämäindil lucruld
312 DOCUMMNTE AMENTECkTE

sa-si: dia sufletula de pe iasta lume : sa aiba a-I da An-

tiohie patru boi si doao \Tact $ i doaodzaci de matcia cu
roi lora si doao copile de Tiganü, anurne Nedialea si Safta,
feateli Stratului Tigana. Si, macard ca Intl diiata lui
Antiohie a d'intai nu scrii de copilelea ciali de Tigana
sa i sa dia, iara acmu noi amil socotita le dia Anto-
s.71.

hie : una, ca-sa scrise si in diiata Paraschivei, a doaoa

ama socotita ca i sd cade, ca-sa cumpdrati Tigani depre-
una cu fameaia lui, Paraschiva. Asia ama g ddecatil si
li-amü alesa, si pentru creadinta ni-arna iscalita, sa sa
stie. Ghedeona Mitropolita Moldovlahiii. Dumitru Macri
Veld Band. U Iasü, l[ea]til 7255 [1717], Iul. 14.
45. Iasi*, 1 -iti Decembre 7226 (1717), Itiv m1-I Twkrraro reak
CTHA. Mihai Rdcovitd, pentru dumnealui Ilie de Visterie",
cu privi re laTigani de la Gavrila fkorula lui Mironü Starcii",
care fusese datora lui Silimana Turcula cu 40 de veadre
de mieria, si, neavandu de unde da mierea, s'ail rugatü lui
Ilie de Visterie, si ail data pentru dansula 50 de lei, cate
5 orti pe vadra, si l-aü platita de Turcu ; iara ela i-ail
data pentru acei 50 de lei pe Stefana Grosula Tiganula,
fiorula Anghelinii, nepotü ha' Vasilie Nabreagal, si cu
trei copii al. lui -, fara alti tref copii ce aa mai avuta,
carif s'aa vinitü in parte Tigancif. Acesta Tiganu i l-aa
vänduta drepta acei 50 de lei : flindu-i nepota Ilie n'aa
pututü incape altii sä-lil cumpere."
46. 27 Julie 7227 (1719). Mihai Racovita. Carte pentru
ca un boier sa poatA a sd apdra" de spre altul care-I
cerea niste Tigani. Tara, pentru cibotele oamenilora celora
dornnesti, sa aiba a le da Gheorghita Perjula, pentru ca
aü triimisil fara de isprava."
47. Iasi, 30 Julie 7227 (1719). Gavrila Leaca, Post[el-
nicj", pentru Tigani. Deci aasta fa`..a de Tigana, margandu
dupa una Tiganü a nepotului llie, n'arnü pututa sa o tina
la casa mia, cia ama vandut-o durnisali, drepta siasaspra-
dzeci lei, bani bunl." MarLuri : Ursachi . .., Toaderü Basota
bivü Vela Set[raria], Stroici Spat[arial, Ursula ottiVist[ierie l
Vasile Starce".
 DOCUMENTE AMESTECATE 313

48. C. 1720. Lista de TiganI : Porhira.

Acestu Tiganü itnI este de cumparatura de la unchiuld
med Gavrilü Leca Post[elnic], si amil intelesil ca sa aflä acolo,
in Tara Munteniasca, la manastire la Ungureü pe Buzdü, si,
mergandd Sanduld Buhusd pentru TiganiLsai ind Tara Mun-
teniasca, ase amd intelesd ca sa-la fie vändual Sanduld Bu-
husd pe acestu Tigand, pe Vas[i]lii, cu Tiganca si. cu tot!
eopi[i] lord egumanulut de la Ungured. Ce sd cautI,Vas[i]lii,
fatuld med, sd afli, si, dacd a fi ase, sd-I tragi la gudecatä,
si sä el pe Tigani, cd-sd drepti ald (sic) nostril'.
Alt!. Tigani, tijil de pe unchid-med Gavrilú Leca, ce
e-mil oblicitd iard Ind Tara-Romaniasca, in Gherghit[a],
la Preda Cdpitanuld ..., sa-I el de grumadzi, ca-sd dreptl
aid (sic) nostril.
Os[elbit d. sä graesti cu Ilie Contdsculd Cap[i]t[and] pentru
2 pogoane de vie, loca starpd, care langa %/file noastre
In Parieti, carele sd stie ca nicI sd cunoscü ca sd fie fostu
vie sad vr'o vita' sad butued : nu-I nemicil, fard de dad
numai pamantuld este starpu, si pe aicia ase sa vinde
pogonuld de loculd starpu, cate 3 lei. Dud sa-I dzaci
dum. sa-sl aduca arninte, la Domnia luI Mihai-Voda, candu
ild inchisiase la temnitd, si apoI multi boerenasl l-amd
luatit in chizesie, si cu o soma de bani : de a fugi, sd
&and noi banii ; si dum[neata] stie bine curnd ad facutil,
si noi amü data baniI ; si pe mine Inca m'ad agunsu 25
lei, si e'mil data. Acmu nu mai dzicil altti nimicd : sa-mi
de aceste 2 pogoani de loci.' starpu, fiindil la[n]gd a noasträ
vii, si oI lasa si ed acei bani ; dard, de n'a vré, sd-mi faci
stiri. $i., pentru acestu copild, sd-ld mutt si sa-lii miluesti,
ca-I copild bund ; dupd cumü mel scris, sd-ti trimitd
si ni,te iconite, le-md triimisil : ti lei grij[i] cunad t'a
place."
49. Iasi, 12 Novembre 7229 (1720). Mihai Rdcovita. Voe-
vod da voie lui Ilie Catargiulü Veld Logofatil a-si cauta
(cerca) oriunde pe Tiganul Costantin si altii, care acesti
Tigani s'ad fostd luatd de la Perjuld cu gudecatä, si. säntil
b14 DOCUMENTE AMESTECAtS

Inpartitori cu Gavrila Leca", off In Tigani gospod, off

boere§ti, bri cdlugäre11". Pecete mica cu chinovar.
50. Ia§i, 27 Ianuar 7230 (1722). MihaT Racovita-Vodd
catre Iona Sturdzea Vela Vornicil §i. Sandul Sturdzea
Vela Banü, pentru jalba lui Gavrilü Leca bivil Poste Inicil,
In Ora cu gineri-säil Gligori Mo OciI §i. Ursachi sing Da-
videlé", cu privire la niste Tigani, dintre cari unii sintil
inprd§tieti pinü tara". A§ijderile s'aril jelui Leca cumü,
slujindu elil Mil Tara Le§ascd. cu Davidelil, ail fostil luatil
de la Davidelü nite borfe, s,i i-ail fostü facutti zapisü de
70 lei. $i dedea Leca samd curnü c'ati pldtitd ace! barn',
ail data doi bol §i. unü calü in vremili nepdcif, candu era
Davidelil In Tara Lesasca, §i, viindu Davidelü cu solie la
Domniia lui Antiohé aicia Intl tard, s'ad socotitü pentru
aa datorie denainte Logofdtului PleFAI, §i-ail facuta §i
rdva§ü Davidelé, cu iscAlitura lui §i. cu slova Plescai, cumü
s'ail platita Leca, neffindu zapisulü fatd sd i sd dea. $i
mai scrie trite acelil rdva§i1 §i pentru patru aerturi -a.ti
Slujitü Leca, scrie la Vas[i]le Chemitü, sa-I dé acel banf,
carif factl cativa ban!. $i, apucandu Leca aicia pe Vasili
Chemitil cu rava§ulil lui Davidelú, ail datil sam[d] acelil
Vas[i]le cumil ad luatd Davidelil acei banf de la dänsuhl,
§i. 'ned §i. dinte alte aerturi dzis[e] curnü i-ad mäncatil
Davidelil banii. A§ijderia mai jelui Leca §i pentru o mo§ie
ce ail de pe maica-sa acolia la Siretil §i alte mo§if ce
ad de pe mdsa §i de pe tatd-sdil pe aiure, neinpärtite, cumil
if facil acete mare supdrare Leal, §i gdMavd, §i. cuvinte
proaste." Sa-I coezesä-§it marga cine la mo§ie". Pecete
mare. Romnoi noilattui Smin."
Pentru pretendentul Davidel, v. Doc. Bistritet, tabla.
51. 15 April 7230 (1722). Impartire de Tigani intre Ga-
vrild Leca Postelnic, Gligori Motoc, Ursache sin Davidel...
Sintil de pe maicd nostra, arstana, fata Stolnicului Bu-
&imü: In viiata dumisale ni-ad datil cate doi säla§e pe
frate, anume Toderü §.1 Vasile snuve Jul' Pavahl Tiganuluf
mi i-ad data mie, lui Gavrilü Postelnicil sinü Leal, iard
sorori-mè Saftei i-ad datil pe Vasile Parne §i. pe Necula,
 DOCIMIENTE AMESTECATE . 315

fratele lui Vasile, fiiulü Radului Tiganului, iard frdtene-

miad luI Pdunü i-ag data pe Gligori Tiganuld i pe o
sord a lui Gligori, anume Calie, iard feftor1 Radulti Ti-
ganului NepoWord mei, feorif sorori-rnia Saftil." A-
cestil Tiganü este al miad, Gavrild Lead', cari I-anua scosd
dind temnitd ; i-amd datti pentru clans[uld] 16 lei lu To-
deal. Stolniculut pentru unü mid ce i-ad präpäditti Tiga-
nuld acesta." S'a fdcut deci asedzdturd" innaintea du-
misale Sandului Sturdzii V[el]t1 Band". Iscalesc Sturdzea
Veld Band, Alixandru Sturdzea".
52. IasI, 15 Maid 7230 (1722). Neculai Basotd biv
Veld Vistier[iti]", dä zapis nep[ot]u-mied, lui Vasiliia, fiiulü
ginere-mied lui Ilie de Vist[ierie] i fiicd-me Tefani (sic)",
pentru doi fiori de Tigand, care mi-sd depe muso-mied
Pâtrascu Basotd Veld Logofdtd". Un alt Tigan : Solce. Care
säntü Rori lui Toaderd Bäi, cari aú fustd tatuld lord
dreptd vecinü dind u1dänetL.. Acesti ea de a me voe
i-amg daroita- nep[otlu-mied lui Vas[i]liia care mal susd
sä pomenestea, sd-I fie dreptü vecin[1] Ind vecI, i sa nu
aibd a dzaci nim[e] nimeni (sic) dind fii miei, sad oricine :
cd lasd bl1stämü acelui ce arü amesteca ceva, sä fie
neiartatti de Dumnuld Dumn[e]dzdd si de Maica Precista
si de tusti (sic) sfintil, i sd aibd parte cu Iuda i cu Are ;
ce sd aibd a-1 stäpdni caü i-a lungi Dumn[e]dzdd viiata,
si pe urma odrasla -ard esi dinü nep[oltu-mied Vas[i]lie."
Vasilie Uricard mart., saz Pdtrasco Basotd, Costantinti
Zbieriea] bivü Veld Set[rarid] iscald, azd Toderd Basota
Post[elnica] (?) iscald, Gligor[e] Purece bivd Cluqerid] iscalü,
m'arnd tamplatd ; azd Toderd Stdra iscalü, m'aml tarn-
plato ; Ursuld otd Vist[ierie], m'arnd tdmplatü ; monahil Ghe-
nadie, az erei popa Toaderü, m'amd Urnplatil %VT paw-
eritti BIi,, sä sd §tie."
53. 15 Maid 7230 (1722). Safta, fata luI Ghiorghie Haj-
dad -ad fostu Anna sla] Anghilusif -ail fostu
fata lui Mironü Stdrcii Cluceriului", da zapis badi lui Ilie
Log[o]fdtultif de Visterie", pentru vinzare de sari) a Ti-
garld, Gligörii Cobzard", i o copild a luI", de la maictil
346 DOCUMENTE AME5TECATE

noasträ Angheluse, fata luI Mironü StdrciI s'a RocsandiI,

dinpartald cu unchil nostri, si cu mdtusd .noastrd, fitoriI
luI Mirona Stärcil s'a Rocsandil, anume Gavrilasü, Tode-
rasco si Marie Cíog[o]loae". Vinde, flindu-mI mie nevoe".
Pretul : 25 leI bit" (batutI). Pentru cad, fiinda dumn[eal-
lui noad niarna, n'aü pututa sä incapd altiI sa cumpere,
lard nun-iai dumn[eallui." MarturI : dumn[ea]luI Visternicula
Basotd i dumn[ea]luI Postelnicula Gavrilasa Leca si
dumn[ea]liff Sandula Manele (sic) si a1t1 feori de Weil
si oameni buni". Ea pune degetul, ca i Anghelusi, fata
Marii Ciog[o]loae". Iscdleste si Todera Starce, s'arna
scrisa i zapisulü, cu dzisa nepotd-me".
54. 21 Septembre 7231 (1722). MihaI Racovitd Voevod
Ingaluie lui Gavril Leca Postelnic a-sI cauta Tiganii ce
are de pe maicd-sa, Carstana, fata luI Buciumü Stolni-
cu!ü".
55. Iasi', 20 Maia 7231 (1723), Marie, gupdniasa San-
duluI Mani negutitoriului, Inpreuna cu fiiceli meli Safta si
Ilinca", \Ind luI Ilii de Visterii" un Tigan, anume
Andrif Tärcana, fiorula Lozanil Tigancii, care acestu
Tigana l-aa cumpdrata sotu-miea Sandula Mane de la
Alexandra fata luI Toderü Präjäscula, gupdniasa luI Du-
rnitrasco Dragusascula -aa fostu Comisü, i dinpreund
cu fiorii sal' Iona % i Lie", cu 40 de lei, banI vechl...
Iara ferneia lui esti Moldovancd... insa Tiganulü nu 1-arnü
data fatd, ce a§è mi-aa fostu tocmala cu dumn[ea]lul, sd
si-1 caute, i, ce arü cheltui Ord 1-ara gäsi, dd spre dum-
n[ea]luI sti fie cheltuiala. Iara, de s'ara scula ciniva cu
vr'o gälava asJpra acestui Tigana, ca sd avemü noI
a da samd, aid nod ne este driapta cumpdraturd". Sa-1
caute cumpdrätorii.
Pecetea Mariel, copiata dupd a Domnilor muntenI, cu CT.
AIN. i 1716.
Iscalesc : $tefana Miha, Monahü Necodima Basotd,
Gligori Pureci Clugerü, Costandina Zbier[e] biva Vela
Set[rara]. . ., Leca . . ., Stdrce, i ama scrisa i zapisula
cu dzisa dumisali Marii". Pe alta forma iscdlesc : Ghior-
 DOCUMENTE AMESTECA.TE 317

Oita Mani bivü Post[elnicü], Gligorii egumenü ota Rasca,

Ursula ot Vist[ierie]".
56. Iasi, 15 Mart 7232 (1724). Alexandra, fata lui Ilie
Plescal, gupaniasa raposatuluI Ionasco -ad. fostu Stolnicil,
dinpreuna cu fli mei Hie si frica-mè Iliana", dad zapis lui
Ilii de Visterie", pentru vInzare de Tiganca. Dinpar-
tala cu Toderasco Starce, fkoruhl luI Mirond Starce...
Deci ea arnü vandutd numai gumatate de Tiganca, cu
parte eI &aril fi avanda dinü copiiI, dreptu cinspradzeci
lei, ban! vechi. Dec! etd, de spre parte nostra, pre cine amil
avutd ruda maI aprope arnü Intrebattl, si pe Toderasco
Starce 'lards! amd intrebatu, ca sa cumperi parte mè, si
dumn[ea]lui n'ad vrutti ; mie, fiind[u]-mi nevoe, arnü marsu
la dumn[ea]luI Ilie de Visterie, fiindü niarnü lui Toderasco
Starce, de l-amü Intrebatd. Dumn[ea]lui mi-ad dzisti ca.,
decatil altii streini, mai bini dumn[ea]lui o cumpara, si
mi-ad facutd deplina plata." Iscalesc : Leca si Zahariia
Lepadatti.
57. Iasl, 15 Iunie 7232 (1724). Costantin Zbierea Sara-
riuld si Necudimü Basota ce amid fostil Vist[ieriú] si Andrii
Balse Spat[arid] si Gavrilasil Leca PostelniculdE dad zaPis
luI Ilie de Vist[ierie], precumil sal dad un copilü de
Tigand sad Tiganca, ca de doispradzaci al., pentro socotiala
ce aind avutü la Inpartala de pe Balse Vorniculü, pentru
Tigani lui ce-I santd de pe Murgesti. Cari, nefiendd Tigani
fata, fiendd la casa LupuluI Vornicului, si vorovindu-ne
noI cu toti sa trimitemil ornüg[ospo]dil, sal aduca aice si sal
Inpartimü, si, mergandu omulü celü durnnescu sal adoca,
no ad vrutti Uori lui sal . .. sal dè. Si, venindü copiluld
celü dind casa. fara Tigani, aü ramasd sa darnd nui cibo-
tele cupilului celul dind casa, si, n'avandd nuI de undea
da cibutele, ni-arnü socotitd sa danad urn."' copild orI cu-
pila de Tigand pentru pricina cibotelurd, iard, nefiindd aceld
cupilü dinü Tigani Balsestilord, sa fie de la nut* ca sa-lil
damd, cad durnn[ea]luI ad luatil bani cu camata de ad
data la nevoe nostra." Iscaliturl.
58. Izvodd de Tigani lui Ionascu Balse è-ad fostu Vor-
318 DOQUIVNTE AMESTECATE

nicü-Mare, Ott MI santil de pe Murgestl, si santil inparti-

tori cu fratele lui Balse, cu Costantinü Zbiere, iara Ti-
ganca ati fostil a lui Balse. Deci s'ati socotit sa sa in-
parta pe feori si pe gineri, lui Balse, ce li s'all venitil
parte luI Balse ; iarü parte Zbierit s'ati scosft deosabi,
care s'ail pusü mai gusti. U Iasti, leat 7232 [1724], Iti,
l[ie] 19.
Iona fiorulü lui Ghiorgitosü sabieriula, cu o cupi1a...1
Balganü si unü cupilü de a lui. .., $chiupa Lopolü sna,
Dragutescului. .. A Spataroe DediuluI Spat[ariti] . ..
Necudimü Basota. Costandinü Zbiere bivü Vela e-
*aria], Andrei Basota."
59. 20 Octombre 7233 (1'724). Zahariia Lep[a]datü, in-
preuna cu sotulü met'', cu Rucsanda, fata lui Gfieorghii
Hajdati -ail fostu Armasa-Mare si Anghelusil -ail fostu
fat[a] lui Mironü Starcii", da zapis lui Ilii de Visterii, pentru
o vinzare de Tigancä, de inpartala cu dumneei Alicsandra
fata luI Ilii Mescal., jupanes[i] Li Ionascu Stolnicti, si cq
fii dumisale, Ilii si Dena... Parte dumisale, acè gumatate de
Tiganca." Vinde parte nostra dintr' ace Tiganca, gumä-
tate, si cu parte ei dinü copii", cu doispreci lei, banI bunI".
Amindoi iscalesc. Pecete neinteleasa, cu negru. Necodimil
Basota."
60. 3 Novembre 7233 (1724). Mihai Racovita-Voda.
Pentru luarea unor Tigani (si un Agerü"). Care si
giudzaI gospod i-ail marturisitü."
61. 15 Novembre 7233 (1724). Mihai Racovita-Vodü, care
,,Nicodimü Basota -aü fostù Vist[ieritir , pentru a cauta si
a cerca, si, orici-a ari afla de a Marii, fetii Sandii, &ail tinut-o
Miruhl santi lui Andronicü VorniculO, orI bucate, ori Ti-
gani, ori mo ii, sa aiba a-si plini, pentru urni Tiganü, Pen-
teleiü, si pentru doi copiI, ce sa viine Intl parte lui. Pentru
cad pe acestü Tiganü l-ail fostü vandutil Miruld sana lui
Andronicü, cu sotu-sail, Marie, fata Saulei, parintelui Ne-
codirnü Basota." Scrie Neculai Axinte".
62. Jigancele dumisale, -amti facutü schirnbu in-
napoi, si pentru credinta amt.' si iscalitü, si 'n tocmala
 DOODMENTE AMESTECAZE a19

noasträ s'aii tdmplatii si alti boiarl, carii mai gosil s'ail

iscdlitü, ca sd fie de credintd.
U Iasil, leat 7233 [1725], Mai 5 dne.
Nicol[ae] Cost[ind] vt[ori] Log[o]fdtd, Nicolae Soldand
Stefand..., marturi."
63. IaI, 15 Maid 7233 (1725). Neculai Soldanü Post[el-
nicü]" arata cumnatului Ilie de Visterie" cd i-a vindut Ti,
gani. lard Tiganca Grosului, anume -, ad fostu a durnisali
vdrului Neculai Costän vtori Logofdtü, de pe Ciauresti. ..
Sora lui Casuchi, ce o tine Ionosil Tiganuld. .. Vas[i]lie
Tiganula, feoruld gudelui.. . Zapisulü de schimbari. , ,

Dec! si ell Incas!, scotindu-I la vändzari, iardsi i-arnd vdn-,

dutu . . ., dreptd 27 lei polil ban! vechi, cad*, flindu si fratii
acestorü Tigani tow la dumn[ea]lui . . . Nicolae Costar),
Vela [-= vtari] Log[o]f[d]til m'amd tamplatd .. ., Vasile
Stärce, Ursula otti Vist[ierie]."
64. Mihai Racovita Voevodü . . . Scrierna Domnie
Me la credinosd boeriuld nostru dumnealui Iordachi
Costachi Veld Cluceri. Facemü stire dumitali pentru
Baldciand Tiganuld si pentru until copild a lui Iona Ti-
ganuld, nepoti lui Gheorghitd sabieriuld, care, la inpar-
tala ce ati avutü Intre dumneavostrd, acestd Tigand si cu
acestil copild s'ad venitü in parte dumisali ill! Basotd
Visterniculü, care vadzumd si izvodd de inpärtald cu is-
cdliturile durnilorvostre, care esti si dumneata iscdlitü. Si
acesti Tigani care s'ad venial in parte lui Basotd, säntü la
casa durnitali. Dec!, viindu-tl carte Domnii Meli, sä cauti
sa dai pe Bdldciiand Tiganuld cu femee lui , si pe acelü
copila a lui Iona, mdcard O. Iona cu o copild a lui s'ad
vinita in parte dumitali, iard copiluld s'ad vinita in parte
lui Basotd. Deci, pecumü iti seriernii, sa dat TAganif la mana
cut ard veni de la Basotd Visterniculd, cu carte nostra,
fard de nemicil pricind. Caci ase v'ati asedzatü, cd, puinda
dumneata vr'o pricind, apoi t'a vini omd doinneascu, 0 carte
de la mana omului dumisali sä nu es[d]. Atasta scriernü.
U Iasü, letti 7233 [1725], Mai 25. .

Dumitrasco Veld Hat[manü].

320 DOCITMENTE AMESTECATE

[Pecete mare.]
[Pe dos :] 3 lei amd vanduttl pe Tudora Tiganca, cu
parte el dind feed ; leat 7253 [1745], Iuni 3, lui Toderü Lo-
g[o]f[a]td.
65. 6 Septembre 7234 (1725). Iordachi Costachi Veld
Cluciarü, da zapis cumnatului Ilie de Visterie", pentru
o Tiganca.
66. 1-id Mart 7234 (1726). Toderd Starce si Ilie snd
Ionasco Mustiata Stolniculü" vind lui Ilie de Visterie Ti-
gani (nume : Gali, Floca, Dumitrascu Lautariulü), de in-
partala cu Stolniasa lui Ionasco, ima lui Ilie snd Mus-
tiata". Un Tigan costa 20 de lei batuti.
67. 5 August 7235 (1727). Monahd Necudimd Basota,
-amd fostil Visternicd-Mare", da zapis ginerulul mied lui
Ilie Logofatil de Vist[ierie]" , pentru Tiganif Ticuld, Andrei,
Oasca, Vasilie, flil Lupii. ii da lui Die si facii mele, Tu-
fani". Iscalesc s'i : Ursula oat Vist[ierie], Stefand Her-
meziu, Toderd Vist[ieriti]".
68. Tigani de pe Patrasco Basota Veld Log[o]f[a]td. L[ea]t
7237 [1729], Oct[omvrie]1'7. DumitruPepele...,Vicold Glosia,..,
Liciuld..., ton* feorii luif Negrii Franculd..., Luca Simond...,
Vdrvara si Tita si Vania..., Vise Tiganca, Piruda Ti-
ganca..., Bandord Tiganü. "
69. Izvodd de Tiganii mei, carili santil toti scrisl anume.
L[ea]td 7238 [1730], Ghen[arie] 7. Iacobu . .., Chiriiacd. . .
Fameia lui, Moldovanca ; 2. copild Iftimie . .. Nene Basota
Vist[ieriula]. . . Maica-mé de vitregu med Bejanü Hudici
Vornicu." -

70. Iasi, 19 April 7238 (1730). Ilie bivü Log[o]f[d]td ota

Vist[ierie]" dazapis Sfintii Sale parintelui Varlamd egume-
nuld de Rasca si a tota saboruld de la sf[a]nta manastire",
pentru Tiganul sad Gligori Cobzard, fioruld Saftif Ti-
gancil, nepotd de fata Anghelinii", care a luat pe o Tiganca
a manastirii, nevrindd sd sa desparta". RI ca are unit
Tiganii holtei", ndscut dintr'unul al Liacai Post." si alta
a manästirii (fata s'ad vinitil in partea Leacai, iarü fatuld
in partea m[a]n[a]stirii"). Ilie da Riscei pe Gligori, de
 DOCUMENTE AMESTECATE1 321

uricd in vecid", iaril Risca pe Constantin, fiindd si räz-

letü, si fiindil si soru-sa la mine". Si, cändil s'au facutd
acestü zapisd, s'ail tämplatil boiarl si alti oameni de Curte."
71. Iasi., 19 April 7238 (1730). Ermonahd Varlamil, egu-
rntinuld de la sv[d]nta rn[d]n[d]stire Riscal, inpreuna cu
totil saboruld nostru", »dumisali Logoftitului Ilie otd Vis-
tuierie], pentru un Jigand holtei". Isedlesc hied doi cä-
lugäri si Toader Basotä bivil Set[rarifi]" .
72. OW Räsca", 25 Maid 7238 (1730). Monahd Nico-
dirnd Basotä 6-arrid fostd Visternicd-Mare", pentro soco -
tiald -amü facotd pentru vecinf de uldänesti, pe car[i]
i-arnd facutd parte ginere-meil, lui Ghiorghit[d] Mana Pos-
telnicului, si flica-me, Catrini" (si un Simionü Bucdta-
riulii, Costantinü Corälariuld, Ursula Vdcariuld, Stefand
Olariuld) ... Pentru cd-sd omeni vecini, ad rämasd la
Suldänesti, sä nu sä mai ameestici nime, sa rämäe flia-
mieti, lui Toderascu, afarä dintr' acestf omeni si de alti
cari amti facutil parte ginere-mied, lui Hie de Visterie, si
flica-me, Tofani."
73. Io Grigorie Ghica-Voevod ... dat-arnü carte Domnii
Meale boiariului .. ., si pe cine aril trimite, sä fie volnicd
cu cartea Domnii Meale a cäuta si a cerca pre ai sal'
drepti robi. Tigani, ce dzisä at are de mosie si de cum-
paraturd pe drese, unde i-aril afla, oil in Tigani domnesti,
ori boiaresti, ori cAlugäresti, sä aibä a-I lua, cu totd -ard
aye el, sd-i clued la casa sa, si nime sa nu stia in po-
triva cartii gospodil. lard cine aril aye mai multu a ras-
punde, sä vie fatä. L[ea]t 7239 [1731], Martie 14.
74. Adecd ed, Marfta, calugärita, care amil fostil giu-
pänias[a] lui Dumitrasco Ursachi ce ail fostil Stolnicil-
Mare, inpreuna cu ginere-meil, Toaderd Carpu Sulgeriuld,
carele ad tinutd pe nepoata-me, fata lui Ghiorghitd ce
ail fostil Spätaril-Mare, facemd stire cu aastä scrisoare
a noasträ, sä sä stie cd, tämpländu-sd de ad botedzat soru-
me Catrina Spätäroe, giupäniasa lui Gheorghitä Spät[arid],
soacra lui Carpu Sulg[eriü], pe o cucoanä a räpausatului San-
duld Crupenschii Med[elniceriil], anume Catrina, ad data soru-

11992. VOI. XVI. 21

322 DOCUMENTE AMESTECATE

mé danie aceii cucoane unalTigana, anume Vasili Pruna,

i-ad facuta i zapisa, i acmu îmi spusa dumnealui
Lupula Crupenschii Comisula, fratele aceil cucoane, cumü
ca acela zapisa, de la soru-me, s'aa rasarita. Deci ea,
tiindú poveste pentru acelü Tigana, caci Tiganulü acela
iaste de pe parintii notri, ea marturisescu cu sufletula
meta cuma cä iaste data danie de soru-me Spataroe aceil
cucoane ce-aa botedzat-o, i pentru credinta amü §i isca-
lita ea cu mana me. $i cu a&ista scrisoare a noastra sa
aiba a-la stapani pecuma l-aa data, caci ca i cu voe
noastra iaste aasta danie.
U Iasa, vletü 7240 [1732], Iuli 22.
Marfa Ursachioe. Carpa Sulgera.
75. Iai, 27 Iulie 7241 (1733). Carte de judecata a lui
Constantin Nicolae-Voda, pentru Ilie biva Logofata de
Visterie" care s'a pint cu Costache Purice Vela Cap[i-
tanal", pentru Tiganul Vasilie, feoru Cobuzariului". Tatal
lui Costache era Gligora§a fiinda unü Tigant
fugara peste dot, tnil saptamani, 1-ara fl platitu Ilie §i de
Oganaritu, i apol aü fugitu Tiganula, iara, mai pe urma,
peste cativa anI, viinda Iona Purice Post[elnica] dina Tara -
Romaniasca, unchiula lui Costachii Vela Cap[itanü], fratele
tatane-saa, §i aflandu pe acela Tigana, l-aa vandutu rapoo-
satului Ilie Catargiu -aü fostu Logofata-Mare, i Ilie ni-
micü n'ara fi tiutü. Acmu, aflandu Ilie pe Tiganü la Lo-
gofatiasa Catargioae, §i traganda sa-la ia, fiinda a lui de
cumparatura . . pi Ilie apucandu pe Costachi . . §i cerandu
ca sa-I dé Tiganula i acel dzace lei, datorie tatane-saa
cu zapisa . . i-ama oranduita cu gudecata la ... dum-
n[ea]lui Costandina Rusata Hatm[an]u. . . i, dzicandu
Costachi Purece Vela Cap[itana] cuma ca elü aü fostu de
copilü micu dusa in Tara-Romaniasca, de aü slujita ra-
poosatului parintelui nostru, Marii Sale Id! Neculai-Voda.
pi acolo aa crescuta, §i de aasta poveste ela nu §tie ni-
micä. a tatane-saa aa fostu drepta acela Tigant, aa a
unchiu-saa, aü de inpartala ; murindu tata-saa i unchiu-
sail, nu tie a raspunde nimica ; numaktraindu matu§i-sa,
 DOCUMENTE AMESTECATE 323

pe care ail tinut-o unchia-sda Iona Purice, s'ail pus dzile

astddzi, Ili li 27, pand la Santd-Märie Mica, sa cheme Cos-
tachi pe mätusi-sa fatd, sä o intrebe . . . si sä-s1 caute si
In scrisori.
76. Io Costandinü Necolae Vo[evo]da . . . Dat-amü carte
Dornnii Miali boiarilor . . ., si, pri cine voia trimete, sa fie
volnici cu carte Domnii Miali a cauta In tam Domnii
Meali pre al! sal drepti. serbi Tigani, ce dziserd ed aa
de pe Pätrasco Basotd . . ., pre zapisü si pre ispisoci ce
ati pre ace! Tigani : anume pre izvodü ce vora arata ; deci,
oriunde aril gasi de ace! Tigani, si dint"' sämintie lora,
ori In tiganii domnestI, ori boiresti, sail cAlugärestl, saa
prina tärgurf, saa slobodzil, sa aibd a-I lua, cu tottl &aril
avé, si sä-I duca la cas[ä]le lora. Iarü, de aril aye cineva
a rdspunde, sä vie sd ste de fata la Divanti. Asijderili si
pentru 2 fete de Tiganti .. ., iaräsi undi le'ra gasi, sä aibd
a le lua, si nime sd nu cutedzd a sta Inpotriva eärtii
Domnii Miale. Mai, de i-ara aye ceva a rtspunde, sa vie
fatd. U Iasa, 7242 [1734], Iuni 1.
Prot. 3t. Log[o]f[d]tü.
77. 17 Octornbre 7243 (1734). Nico Great calugärula si
cu fitorii mei, Proca. si Vasile si Marta", dad zapis lui
Toaderü Jora, pentru vinzare de vie, si o hirtä de loca
stärpu dinü dialü de vie sä fie dumisale de cdsoe si de
ograda". Marturi : gupdnula Costachi biva Vela Spat[aria]
si dumnealui Costantina PäladiCuparüsi dum[nealui] Ghior-
ghitä Logofdta otü Visterii".
78. 1736. Izvodü de Tigani de pe Pätrascu Basotä Vela
Log[o]f[d]t cad". sä Ad. prina Tiganii boeresti si pe la md-
nästiri si pe aiurile, sd sd stie ; leat 7244 [1736], Ap[rilie], pre-
cumü arata si dresili de acesti Tigani. Gligori fetora Petri!
si Parascd.I... S'ail aflatil la Gheorghii flancula, vänduta
de Veliscu Panaitachi ... Tudosca . . ., care este dupa un Ti-
gana anume Colibara, a Visternicesii lui Ilie Cantacozona,
la Serbesti ... Atl tinut-o una Tigana muntenescu, Sava
lautarti... Acesta Sava tine o Tigancd a Botianului . . .
Costantinü Cucoranult1 Pit[aria], Titiiana..., nepoata de sora
324 DOCUMENTE AMESTECATE

luI Gavrilü Cucosil, care este la Cetàtue .. . Griaca Calie.. .,

Costachi este chimingerg . . ., zlotaril... Postolachi fialrg
lui Dodad, ce iaste la Margineani, iarg Safta este la Ba-
cani, vadui, in curte slujeste, si are ung fkorg cizmarg
in Esi. Pascalina, sora luI Cucosg, ail vandut-o Patrasco
Stolneculti Bänariului, cu doI feti si o fata, si, fiindg bar-
batulg Tigancii a lui Iordachie Vorneculg, ati intorsg banif
banar[iullui Iordachie Vo[r]n[i]culg, si sintu fkori fata la
Roznovd, insuratl, anume Coca si Puleng si Marie ce o
tine fiorulti lui Calotonü, cu fiort Fia)rii lui Vasilie Ba-
lig[a] e-amil scristi la trätajg. Apostold si Ilinca, feorif
lui Stefang Ursariulg, fratele WI. Gavrilg Cucosg. Va-
s[i]lii si Tanas[e], feOri lui AndreI Cibotarg, tija frate lui
Gavrilg Cucosti.
Ilie Veld Pitarg.
Toaderg Basotä Post[elnic].
Iong Nacul Tig[ang], -ag tinutü pe Durca Tiganca...,
si Iong Naculg iaste frate lui Maui Jitariulg.
Dodanü si Agapie ... Ioana, fata luI Matei Jitariulg : iaste
la manastire lui Carligg.
Vasilica, fata lui MateI Jitariulg, iaste dupa ung Tigang
anume Orheianulg, a Hatmanului Rusatti.
. . . Danailg Tig[anulü] g[o]s[po]d, ing Orheig, si c'ung fe-
Ulri.1 a lui, anume Stefang Tig[anula] de ferg.
Esanca, fata lui MateI Jitariuluf, -aill tinut-o Märza Ti-
g[anull, cibotarg a Vor[niculuI] Lupuld, si cu fedoriI lord,
Stefang i Romani:4 la OrheI tärgu, ce i-ag scostl Coca
Tig[anulti], Masinü Brurnarg cel mar[e], mosil Coati, si
Coca fetorg lui Costing Liahulg, si Costing ag tinutü pe
Pascalina, sor[a] luI Gavrilti Cucosg.
Pulang, frate Cocai.
Vas[illie feorg lui Andrei gude, frate lui Cucosg, si
frate si lui Stefang Ursariulg.
79. Catastivg de Tigani mei, carii santu fata, pre-
cumg arata anume maI gosg si precurng arata si zapis[e]le ;
leat 7244 [1736], Iuli 25.
 DOCUMENTE AMESTECATE 325

Apostold Mavrichi . . . Oprina, fata Langal si cu copii

luI, anume Sofrine . . . Iona Barsand, feord lui Bascald...,
Toderd Chirtifd . . ., Ursula Barca ... Damiiand . . ., Axinia
Tiganca, fata lui Botocdand Tiganulii..., Iona Ciocarlanti...,
AndreI Tarcanil .. ., Stefand celd schiopu, feoruld lui
Bandurd si inma (qama) lor Acsana . .., Dumitrasco 'pail_
Vecinif moldoveni ce avemü, precumil arata anume.
Vecinil ota CalinestI, ce mi-ail venitü la inpartala cu
verif meI Paunestii, Onofrii sin Bianco, cu feorif lui,
anume -, Iona bratil OnofreI Bianco . . ., Dumitru sinü
lonü Gumu, ad fostil duvalmu la mine vecind, dind Costana..
Vecinii dinü Dolniciani, carii sintu fata, si dind Solda-
nestI, - ce n[e] santu datI de dum[nealui] socruld med Ba-
sota bivil Veld Vist[ierid] . . . Stefand Dolnianuld, cu 3 fe-
orii WI, anume Toderü si -. [se inseamna printre rin-
duri ceI morti] [la toti, se adauge : Dolnie'anuld], Lupuld
fei.',oril Cornii . . ., Gligorie fealrii lui Costand. . . Acesta
iaste frate de pe tata cu Gligorii si cu Chiriiacd, facutü
cu alta fameia.. . Costantind feord luI Andriesd Maga,
vecind dinü Soldanesti, cu copi lift', Leontii . ., NiculaI
.

feord lui Toderd a 1111 Vas[i]lii AbaI, care-I facutü cu

Ilinca fata MagaI, cu copii WI, otil Soldanesti ; Iacobu,
frate lui Lupasco, feorü lui Simiond Cazaculd, cu fe6priI
luI, anume -, ota Soldanesti ; DonicI, de niamuld lui Ra-
voes, cu feorii lui, tijd ottl Soldane;ll ; Ghiorghita To-
hila ..., Vasilii Andonii [de alta mina : dati ManiI].
' 80. 2 Julie 7245 (1737). Scrisoare particulara pentru
TiganI. Ca Tiganca lui Ursache este calugarasca... Ti-
ganca domnasca. . . Sa fie liner! si omenI facutd.., Ur-
sache debe merge de batrantl."
81. Antonie arhiepiscoptl si Mitropolitd S&avschii, pre-
cumil sa sa stie pentru niste TiganI ce mud avutil d'in-
partala cu dumnaluI Ilie bivil Veld Pit[arid], anume Iorga
Tiganulii sand lui Danaila, care Iorga este a Pit[ariulun Ilie,
iarti Tiganca lui, Floare, este a noastra, a manastirif Putnif ;
decI ni-amd invoitil cu dumnaluf Pitariuld Ilie, si ni-amil
inpartittl aorii acestord Tigani precumil arata anume mai
326 D OCUMENTE AMESTECATE

gosd, si pre Inpartala ce amil facutd, sä aiba dumn[ea]luI

a-sI face si ispisocd domnescu, nicIodata sa nu sa mais
schimbe, ce In veci sa stapaniasca. insa si adasta sa sa
tie ea acestI Tigani s'aú' tamplatti de ad [a]prinsu o arie
cu pane si ail facutd multa paguba Pitariuluf Ilie, si dum-
nalui, pentru voia noastra, all iartat ace paguba, si noi
Inca, maI vinindu-sa giumatate de Taganca dint). Paras-
cava, sit giumatate de copild, care sa fa[e] unü sufletü,
l-amd lasatil si noI In parte dum[i]sale PitariuluI Ilie.
Leat 7245 [1737], Iullie] 3.
Parte dum[i]sale PitariuluI Ilie.
Chiriiacd, cu copii lul.
Paraschiva, sora luI Chiriiacia, cu parte iaI dent' copif.
Parte Svitii Sale pärintelul Ursulti, cu doI copiI, Vas[i]lie
si Iond, car[i] acestf dol copiI santa Maltí cu o Tiganca
a PitariuluI Hie.
[Iscaleste :] Antonie Mitropolitü Suavschii.
Sturdzea V[e]l Log[o]f[a]tu.
Iordachi Cantac[u]z[ino] Vor[nicd].
82. 28 Julie 7245 (1737). Grigorie Ghica-Voda catre
Ilie bivii Veld Pitaru pentru Tiganca Vazdoaga, flindii
maritata [mama eI] dupa und Tigana domnescu, de mo iia,
care s'ad trasd Domnii Sale lui Mihai-Voda di pe mosuld
Domnii Sale, Toma Vorneculd. . . S'ail aflatii vandutI de
Iordachiuta Pah[arniculd], fioruld TorniI Vornecul... Amil
poroncitd si vechililord Domnii Sale lui Mihai-Voda ca
sa-I de altI TiganI de niamuld acelora, In loculd cestord
-ad iasitil rai."
83. Dupa 7246 (1737-8). Izvodil de Tigani carif ad fostu In-
partitorI cu Marie Sa Mihaid-Voda, de pe Toma Vor[niculd
Cantacuzino] : Melinte,Dafina, fata mare, ce iaste laTarigradd,
la Mihaid-Voddl. Anita, çe i-ad zisil iard Dafina, pe nume ceI-
lalte ; ¡aril este maritata dupa und Tigand, anume ota Fe-
restI... Vasilie Ciurca Tig[anulil]..., Isacd..., Ursula Tig[anuld]
holt. [holteid?], dind ata luT Gorgand gudile..., Gavrild Tig[a-
nulil] herarid.
84. Galata, 28 Iunie 7247 (1739). Grigorie Ghica-Vo da
 DOCUMENTE AMESTECATE 327

lui Ilie bivil Veld Pitar, pentru ocina in Galbinf, de la

Tinutuld Niamtulhi", foasta a lui Gligorie Purice Cluqer]u,
si Gligorie Purice candu a fostu aice in tard i-ad fostu
vandutu luI Ilie Pit[arlu pe unit Tigand . . . la valetu 7230
[1721-2]... Ducandu-sa si Purice hi Tara-Romaniasci, ad ra-
masil Ilie Pit[ariuld] pagubasd, si, negasandu alta nemica pe
urma lui Purice, fara aasti movie, s'ati fostd data si alti
carte a Domnii Mele, Inca Ind Domnie noastra d'intaiii, ca
sa popriasci Ilie Pit[ar]u aasti mosie si sa o stapaniasci.
lard cariI dind niamuld lui Purice, sad din frati, i-ard da
Tiganuld sail baniI -ati datu Ilie Pit[ar_II pe aceld Tigand,
sd-si ià mosie innapoi la stapanire lord, si- pand acumii
nici Tiganulii, nici baniI nu i-a mai datu nime. Pentru
aceia iata acumd s'ad pusti dzi, pana la sase luni de vord
da fratiI sad niamuld lui Purice bahii, sail Tigana luI Ilie
Pit[ar]u, sa-s1 iä mosie, iard, nedandu pand la dzi, SA rd-
mae mosie de istovu la stapanire lui Hie Pitaru."
Adaus autograf al lui Veld Log[o]f[a]tte.
85. Crucerd Mardare, sanatate ill poftimd. Alta, pentru
niste Tigani cari s'ad data, ai dumisali Pitariului Ilii, dind
Tiganil Marii Sale Mihal-Voda, cari stii poveste, si, mar-
gandu acold, i-ad luatii pe Tigani si-ad dusd la casa du-
misali ; dar el acumd s'ad sculatü si ad fugitd iard acolo
innapoi. Pentru care, viindu omuld dumisali acold, sa-i
dal pe mana omuluI, ca si-I aducd iarasi la dumnalui ;
cad stif poveste curnd i-ai datd, cd si carte gospodu si
ravas[uld] nostru este la dumnata. Ci da Tiganil dupd cumd
s'ad hotaratil atuncI 1 Masta, si flI dum[neata] sanatos.
Iunie 18 [c. 1740].
De bine voitori
Iordachi Cantac[uzino] Vor[nica].
86. Milostive si luminate Doamne, sa fll Mariia Ta sana-
tosd. Jeluescu Marii Tale pentru randuld unord Tigani ce ad
fost avuta amestecati socru-mied Basotd Vist[ieriuld] cú ra-
paosatubi Iordachi Toma [Cantacuzino] Pah[arniculd], ca,

1 Atunc mazil.
328 DOCUMENTE AMESTECATE

dupa ce aü muritü Pdh[arnicula] Iordachi Toma, neavändu

fetori, i fiindu-I Mdriia Sa Mihal-Vodd niama mal aproapel,
ati rämasa Mariia Sa mostenitoria, i acuma, la a treia
Domnie a Mdrii Sale, cersindu socrulü mea parte denü
TiganI, aü stätutd Mariia Sa la Inpärtald, i neste Tigani
ce era de fatä la OldnestI, i-aü luata In parte Marii Sale,
iara socru mieü i-aa data niste TiganI carii nu era de
fatd, anume una *tefan Tiganula i o Tiganca VAzduaga,
precuma ama si carte Mdrii Sale ; pre cari Tiganil, daed
Lanai aflata acumü, sa aflä vändutI de räpdosatula Toma,
pi ea anal) ramasa färd Tigani ; i mie mi sä pare cd asa
avea cali sd iaü parte dinü Tiganii cetî ce sintu fata, -
ca acestie sa tragü dina Tiganii socru-mea. Ce mä roga
Märii Tale sd mä oränduesti la dumn[ea]luI Iordachi Vela
Vor[nic] si la alta bobria, la cine o fi mila Marii Tale, sä
le ia sama i sä-mi filed dreptate pecum a fi mila Marii
Tale. Robula manii Tale : Hie biva Vela Pitfarial.
Dum[nata] Vela Logofata i dum[nata] Vor[nica] Ior-
dachi, sä luatI sama si sa faceti dreptate, de vreme cd
acei Tigani ce i s'aa data In parte sa, de Domniia Sa
MihaI-Vodd, cu inpärtald, s'aa esita räi, sa é dina alti Ti-
sani din niamula acelora, In loculü acelora rdi.
/ [La 18 Julie 7247 (1739), porunca a i se da Lupula Bu-
raga, Tiganula Märii Sale MihaI-Voda".
0 scrisoare particulard vorbeste de Tigani cu meste-
suga : unula de heal, unulü cibotaril".]
87. IasI, 24 Octombre 7250 (1741). Märturie pentru ju-
decata luI Hie bivü Ve[la] Pitaru cu NeculaI Buciuma
biva Post[elnicar , pentru un Tigan. S'aa aratat acte. S'aa
grudecatu sa a§tepte Buciurna Post[elnica] pand va veni
dumn[ea]lui NeculaI Jora Med[elniceria], flinda la slujbd
dornniascd.... Ape sot gudecata, i s'aa pusa i protocola...
Iona Neculcea bivü Vor[nica], Aristarha Bant, Io[ana]
vt[ori] Log[o]f[d]ta. [ Vo : ] Aü trecuta la protocolü."
88. Precuma s'ati înpärtitu fiorii lul Stefana Grosula
I Ming Racovita era fail unei fete a lui Torna Cantacuzino (Ge-
nealogia Cantacuzinilor, p. -12 §i urrn.).
 D C UMENTE AMESTECATE 329

Tiganului, care i-ati fäcuta dinpreund cu Carstana Tiganca,

ce i-amd înpärtitu cu dumn[ea]lui Toaderd Pdladi Veld
Vist[ierd], flindO. Stefand Grosuld Tiganuld aid met', iard
Carstana Tiganca fiindu a dumisale Vela Vist[ierid], de
pe CIaurestI; leatd 7250 [1741], Oct[ornvrie] 25.
89. Iasi, 2 Februar 7250 [1742]. invoiald pentru Tigani,
cu carte de blestem de la Mitropolit. S'aü ruptd, si de
acin innainte sä nu mai fie niciodatd. "
90. Ia, 3 Octombre 7251 (1742). Carte de luat Ti-
gani de la Costandind Nicolae-Vodä. lard care Tigani
s'ord afla cu pricini, avändil cineva a rdspunde, si. aibd
a merge la gudectitorial de Tinutd, la care Tinutd sä
vord tämpla, sä le ia sam[a], i, cumd s'o cdde cu drep-
tate, sä le hotdrasca pricina."
Prolilt. Veld Pit[arid].
[Pecete cu chinovar, avind armele arninduror terilor.]
91. Izvodd de inpärtald carele s'ad triimisd cu carte
Mdrii. Sale lui Vodd, pe unde s'arü afla, sä.-I ià ...; 7251
[1742], Oc[tomvrie] 3. Tigani ce sä aflä la Tara-Roma-
niasca, carii pe unde rdspunsu cd sintu, scristi
carte Märii Sale luI Vodd la dum[nealui] Dumitrasco Suci
Veld Agd, ispravniculd Tänutului Putnii, sä sä agungd cu
dum[nealun ispravniculd marginii T[d]rdi-Rom[d]nestT, de
la Focseni, de ceia parte, pe unde s'arü gäsi de acestl
Tigani, sa de carte dum[isale], sä aibd a-1 lua. Apostold
Mavrichi, gudele ...Safta Tiganca aú fostu a dumisali Sal--
band Botianuld Pdh[arnicti], de pe gupäniasa dum[isale], si,
mergändu dupti Tiganuld nostru, m'ed vändu[til] i Tiganca
mie, avandu si. 4 fete si und Rona, carele s'ad raspunsu
la mänästire la Ungured, pe Budzed.... De pe unchiu-mied
Gavrild Leca Post[elnicd] Marco, Opre . Carii acestl
.

Tigani säntu la Gherghita, la casa Predii Cap[itanuld],

afländu-sä denteacesti Tiganl vru-und, ord spune i pe
altif, cd-sti multe sälase de Tigani dusl In Tara-Roma-
niasca. Dint' Tiganii de pe räpftusatuld dumnelul socruld
mett Neculai Basota. &ad fostu Visternicil-Mare ..., Ste-
fand Ciuntu . . Anita, torcdtore la Opm[nealui] Andres
330 DOCUMENTE AMESTECATE

Rusatti Vela Banu, vanduta de Todera Zosima Post[el-

nica], Timusa, Gradina, Eladii Tig[anula] ..., la dum[nealuI]
Vas[i]lii Sturdzea Stolnica, Gligore Mate, Clima brata
Mate, Pinta sora lui Climti, Cozma, Dudana, Grunzulti,
Toadera Ursulenco, Mardarie, Clemente ; feorula Baju-
luI, Olecsa BoboriI, Luca, Stefanü HorbaceI (si,: HorbateI),
Vas[i]le Cutulü, Costana.- Iscaleste Ilie bivü Vela Pit[aria].
92. Acestu izvodzal de acesti Tigani . . ., cari Tiganf
imI santa de pe unchiula meü Gavrila Leaca Post[elnica],
unde i-ara gasi, sa aiba a lua si sa ni aduca la casa me,
iara, de aril aye cineva a raspunde, sa ne faca stire ;
l[ea]t 7252 [1744], Ghen[arie] 25 .. . Radula fitora Inf. Iona
lucreadza la fira la Patrasco Catargiula . . ., Ioana II-
ganca, muma feorilora, sora AnitiI torcatoriI, fetele lui
Horusco . .. Dumn[eata], nepoate Gligorita Hajdafi, pof.
tesca pe clumn[ea]ta sa-t1 fie aminte pentru acesti Tigani,
si, orI la cine 'I afla, si neputandu-I lua, poftescü sa-mi
faci stire, si cu ce pricina i-ara opri.
A dumitale ca una parinte
Ilie biva Vela Pit[aria].
93. C. 1750. Lista de Tigani ce sinta la d[u]m[nealuIl
V or[nicul] Iona Sturza". Vasile Bandora, si acuma II zica
Bardana... Fata lui Vasile, care este carsmarita Ina Tar-
gula Frumosa."
94. C. 1750. Lista de Tiganl. MaI multi' Ursariulti".
Un cibotara". Unul se chiama Roman.
95. C. 1750. Lista de Tigani. Lazora Minuna ..., Nas-
tasie Bata ..., cine sintu dintfacesti TiganI, sa sa stie.
Todera care tini Tiganca a Catargiului, V orniculuI Ilie,
cari dzici ca tini Tiganca Perjestilora, care este la Per-
julü ; Sandula cari tini Tiganca manastiriI Rascal*. Iftimii
-ati tinuta Tiganca luI Soldanü, si este la BarlicI . . .

Costantinü, ce tini o Tiganca a lui Ghiorghita Motoca,

si aa trii fil : s'aa vinitü CatargiuluI. Iona bratü Costan-
tinü; tine o Tiganca a lui Iordachi Vor[niculun, fata lui
Beliboa, si n'aa c9piI. . .
 DO CUMENTE AMESTECATE 33 I

Cine sintu dinü Ilie i bratd Toderd, dzicd ea nu still, ca

sintu la Tutosie (sic), fata Berjestilvd, la Munteni.
. . . Andriesti Miculd."
96. C. 1750. Iordachi Rusatil Log[ofat]." Izvodd de
Tigani care me-ad data nenea de zeastre, si Tigani de cu[m]-
paratura" : Agapie, Coca, Fonie.
[ Vo : ] Izvodd de vecini de Vercesti, care pe unde santa,
sa sa stie : Sanduld nepota lui Todosd ottl Racatunii, An-
drei ota Faraonii, sna lui Mancasd, Nica sna lui Gligore
Bolog[a], Gavrild sna luI Gheorghita Bolog[a].
Vecinf ce me-ad data nenea de la Doroscani. [Patru
la numar.]
97. C. 1750. Imparteala de Tigani. Parce Tiganula,
. . ., si o copila, si o fata este
Danila, Dodulii, Antimie
maritata la Olanesti, si 2 fete la Dobrovatil . . . Neculal
celü de la Vintilä, feoril Saftil ce atf tinut-o Badica, si
o fata tijd a Saftil, Ind Barladd maritata. Iond lautard,
Raduld sind Iona, lucriaza la herd ; Sanduld cobzarü,
Trifa ce o tine Ciople, Ioana Tiganca, muma feorilord,
soara Anitil torcatoare . . . Ilie Pit[ariü]."
98. 6 Maid 7262 (1754). Carte de judecata a lui DM.,
bivii Veld Cluqerd], is[pravnicd] Pu[nill" , arata ca innaintea
lui a venit Ionita Pruncul Sat[rard] cu carte de la Domn,
pentru Tigance ce are la dumnealord Toma si Iona,
feorii dumnealui Patrasco Catargiului". Se aduce un act
de 42 de ani, de la muma dumnealui Sat[rariului] Ionita la
mana dumneei SaftiI Costinoae, socra dumnealui Patrasco
Catargiului". Dupa acé vanzare ad mai traitd Safta Cos-
tineas[a] 32 de anI, si muma dumnealui $at[rariului] Ionita
Prunculd ad traita 25 de ani. . . Fara de cale sa acoli-
sescu dumnealord CatargiestiI de dumnealui Sat[rariul] Io-
nita . . . Sapte suflete de Tigani ce s'ad prasitd dend
Tiganca dumnealord Catargiestilorü, si s'aa venitii dum-
nealord Catargiestilor dupa Tiganula dumnealord 3 su-
flete, si dumnealul Sat[rariului] Ionita 4 suflete, fiindca Ti-
ganca dumnealui ad slujitd Catargiestilord pana -ail
332 DOCUMENTE AMESTECATE

murita, si dumnealui SAt[rariul] Ionita aa fosta pAgubasa

de slujba el."
99. 2 Iunie 7262 (1754). inpartala Tiganilorii, ce ama
avutü cu dumnalui Costandinü Cant[a]cuzond biva Veld
Pah[arnica], cuma aratä anume." Nume : Moisdi si Sandula
ce are porecla Galaita . . ., rAzletiti de de multa, trAitori In
parte Nistrului : niclo slujbA n'aa facuta niciunul dena
stapAni . . . MoisAi, fe&)rula celü maI mare, insurata, tine
Tiganca omeneasca ... Sandula Galaita, Insurata, tine Ti-
ganca dumisale Med[elniceriului] Vasile Buhaescula.Sanda,
sora loft, maritata dui:id una Tiganu, si aa 3 copii, si cu
muma lora sä facu patru suflete. De care, pe Sanda Ti-
ganca, cu una copila a ei, s'aü data in parte stApAnului
Tiganului, iart doI copii ce rämänü inü parte TiganciI,
unulü sä fie a dum[nisale] PAh[arnicului], si una copilü a
fOorilora luI Ilie Pit[ariulun . . . Din nainte dumli]sale
Dumitrasco PAladie Hat[manula].
100. C. 1760. ListA de ]'iganii lui Cost[an]d[i]na Log[o]-
fata. . . Stefana GabAra, data mamii de la mosula Iona
Sturza Vornecula ; Ursa, fata lui Stefanü Pelina, pe care
aa tinut-o Alexandru, feorula lui Vicola... Acè Tiganed
sa rAspunde cA este dina Tara MuntenescA."
101. Cinstite al mid mai mare, ca una pArinte, dum[neata]
bAditä Sandule, cu multa plecticiune saruta cinstitä mrina
dum[itale]. MIA, bAditä, c'arna triimesa eastu pAntAra la
dum[neata] sd-mI dal Taganula sä mi-1 aduca ; numaI ma
rogu dum[itale] sä pul sa-1 pui la mare pazA, cAnda mi
1-a adus[e]. IVasta. SA fii dum[neata] sAnAtosa.
Ala dumitale mica si plecatu
Vaslilel Velu PahlarnieJa Vela COI-Wan-al
MA rogu, badi, sA nu-mI umbli pantärula jaba, - sa mi-la
daI, cA mi-i trebuitord ; sA miluiased milostivula Durn-
nAdzal sA vA vedema cu sAntitate.
[V() :] Viindu Vasili Biletchi, pantira otaRopce, cu acestu
rAvasa de la Vasili capitanula de Ropce pintru una co-
pila de Tigana ce aa avuta la dum[nea]ui] Jitneceriula
 DOCUMENTE AMESTECATE 333

Sandulü, ca sa i-1 trimita cu pantirula acesta, si, intarn-

plandu-ni si noi la gazda dum[isale] in Botaseni, ama
fostu fata candu 1-aa data dum[nealui] pe mana pantirului
sa i-la duca. $i ama data aasta marturii ca sa-I fii de
credinta pecurna ni-arnü tamplata si noi fata.
Leatü 7270 [1762], Ghen[arie 1 22.
Grigori Balsa Log[o]f[a]t m'ama tarnplata.
Calistru egumenü Cusulii m'ama intanplatü.
E61).tc4 EEpollóvazoç ..-( . Aó.p.v.rig ippropó.
. . . - Al dum[itale] : Jic[nicerial Sandula Ilii, care esti
dum. Vist. Catargiula. Damitrascu Branü Com[isa]... Co...
Blebe m'ama tamplatü.
102. August 7273 (1764-5). Inpartala de Tigani." An-
drei Bandura are trel feti si o fata". Iona Bulita, Lupa,
Costandina copilü." Mai ramana trel sa sa inparta in
dooi." Sava holt[eial, stricata de fulgeratuta... Giumatate sa
vine in parte Postfelnicului] Mih[a]lach[e] Jora..., Iona Bulici,
Catrina Tiganca, fata Guzii . . . Iaril, pentru gum[a]tate de
sufletü ce s'ara mai veni in parte dumisale, atasta parte
s'ati data pentru mestersugü Catrinii Tigancii, fiindu in-
vatata a toarce [la roata ; sters] bunbaca cu roata, si,
luind-o Post[elnicula] Jora, ramane Jicfniceriula] Sandula
pagubasa de la mestersuga Tigancii. $i pentru aceia sa
rarnae a.a gum[altate de copilü in parte Jic[niceriu-
lui] Sandului." Tiganul $ova. o Tiganca fara meste-
suga".
103. 4 Mart 1765. Costandinü Post[elnica], fiorula ra-
puusatului Ionita Pruncula, bivü Vela $at[raria]", da zapis
cumnatului Sandula Ilii bivil Vela Jic[niceria]", ca, dupa
moartea tatani-meü, tatuplandu-sa de ail muritü soru-mea
Safta mai innainti, i-aa ramasa doi copii si o fata, si, tra-
gandu-ma dumnalui cumnatuld ca sa pul zastrilea ce ail
luatü cu sori-mea la mijloca, si sa inpartirn ü. toate ra-
masiturile in doio, fiindu numai doi frati la parinti, amü
statutif la invoiala cu dumn[ea]lui, si ama facuta asezarea,
di i-ama mai data si dina vii si dinü Tigani si dinü mosii."
334 DOCUMENTE AMESTECATE

Apoi Costandina cere judecatd la velitii boeri". Ni-aa

luata sama, si ni-aa hotärtita cd asezarea i invoiala ce
amü fäcuta noi mai Innainti, nu poate nime ca sä o sträce,
ce sa fie stätätoare i niclätita, i, dändu-m[d] gudicata ca
sä mä VI de a.sezarea ce amü facuta, di iznoavä ama
stätuta cu dumn[ea]lui cumnatult1 la asezare si la Invoiald,
si, dinte acele ce i-ama mal data la asezarea d'intdi,
dina bund voe dum[i]sale aü priimita di ail datu dolo
sutea lei agutori la biserica ce estea ränduitä de tatd-
meil sä sa facd In Focsani, di piiaträ, i aü mal data §i
o crasmä la ulita tdrgului dinü Focsani, iarü bisericii, ca
stt-I flu vinita pentru sufletula rapausata suroru-mea, fiinda-
cä la moartea surori-mea aü läsata cu limbd de moarte
ca stt i sä vänzd mArgaritariula ci i s'aa data di talk.
meü zestri i sd i sä facd o biserica cu acei bani, pentru
sufletula ei, i, socotindu-sd cd estea mai bini sä sä dea
agutori la biserica pdrintasca, aa data si dumn[ea]lui
curnnatulú acestea dol sute lei di mai susa aratatea, dina
patru sute lei ce sal-1W sa-i daa pentru cheltuiala unora
mori ce aa fdcutil dumn[ea]lui Ina Ode, i aü data si
crdsma, ca sä fli si soru-me, dinpreund cu copii sai, cti-
tora la svanta bisericd. Deci, di aice innainte, sä aiba a-i
da dumisale acele doio sute lei pe cari i-amü data zapisü,
sd-i daü bani cu vadè, dupti hotärdrea dumilorsale boe-
rilora i dupd asezarea noasträ ce amü fäcuta. . . Sa nu
mai fill ea volnica a mai gasi chipuri de pricini."
104. August 7273 (1765). Impärtala lui Mihdlachi jnra
Post[elnica]" pentru Tigani : Iona Buliä. . . Fata Guzii
Tig[ana]."
105. 11 Septembre 1766. Grigorie Alexandru Ghica-Vodtt,
pentru Tiganil lui Sandul Ilie care Iona Catargiu bivü Vela
Stol[nica]. Se judecase la Domnie M driiSale lui Matei Ghica-
Voda, Irmainte starostelui. i, triimqandu In iastä prima-
yard orna domnesca ca stt é Tigan[ii] dam[itale], ai eitü
In timpinare omului gl (*pod i ai luata Tigan[ii] Ina tarie
dina mana arrndsälului, zicAndu cä ai giudecatti pentru
acela Tigana, si la giudecata n'ai venita ; care nu ti sa
 DOCUMENRE AMESTECATE 335

cddè sa fad un lucru ca acela. Ce, iata, scriemü, luindu

carte Domnii Mele, sa cauti sa dal Tigan[in, sail, de ai
ceva a räspunde, iata te sorocimd la 20 zale a lunii lui
Oct[omvrie], sä te afle aice sä räspunzi la giudecatd ce
ai pentru Tiganü, cd, neafländu-te la sorocil, sä tii cd-tl
va veni omü g[o]spodü de va lua Tiganu, cu cele ce are
si va inplini, §i NThotile omului g[o]spodil de la- dum[nata].
Si, citindu carte, sa o la§i iard§i la mäna omului Jic. San-
du I uf. "
106. 16 Julie 1767. Judecata lui Grigorii Ioand Cali-
mah-Vodd pentru Tigani. Pomeniti : Täbärt4tii (boieri),
Berbece Tiganü". Se reclamd unul de la Joan Sturzd
biv Vel Vornic. A al-Mat Ioan condica pdrinteluf du-
m[isale], Ind care sd aflä scri§i §i alti Tigani. . . Iata
scriemil dum[itale], i îi punemü sorocti pand Ind 2 sap-
tämäni, negre§itd sä scoti d[u]m[neata] scrisori incredintati
asupra Tiganului acestue ce 1-aü aflatd la-dum[neata], ori
cd 1-ai cumpäratti, ori cd 1-ai luatd cu inpärtalä, ori cu
vre-o danie cä 1-ai luatd de undeva ... Cetindü dum[neata]
carte aasta, pe urrnd sä o dal la mäna Jic. Sandului."
Poate trimete i vechil.
107. C. 1770. Cu bund diminetä md Inchind dum[itale]
iubitd fiiulü meü Antohe. ./Vastä data mai multü n'amü
faia de cdtd pentru zapisdle celi de Tigani de la Ursachi
*i de la Ursächioia i pentru izvozdlulü tatäne-med de
Tiganii de la Rächitoasa, cd, mergändü Toderü acmu,
Mihdlachie aft data samd cd le-ad 'data toate la dum[neata].
Si te poftescd sä mi le trimeti, ori deli putè vini dum-
nasträ (sic), ori a veni Toderü. i rogü pre milostivulü
Dumnedzdd sd va vädzü sänäto§1. Maid 20.
A dum[itale] maicd Safta Stol[niceasa].
Si ed, mal mica fratele dum[itale], cu plecdciune särutd
mäna dum[itale], §i. ma rogü sd nu bänue§ti cd n'amd
pututtl sa viü, darti mai de apoi doard oi putè sa via,-
cä dorescü sä vadzil pe dum[neavoasträ] sdnato§1. Fiindü
dum[itale] mai mica fratele dum[itale]. Toderü.
t Cu plecticiuni sdrutd cinstita mdria dum [itale], mama.
336 DOCUMENTE AMESTECATO

Pentru scrisorili de Tigani ce-mi sail dum[neata] cd li-amd

luatd de la frate-med Mihalachi si sa li trimetti le dum[neata],
vei sti dum[neata] ca ed numai und suretd de pe und
uricti sarbescu, pentru Tigani jorastl ce scrie, acela 1-am ia
luatd, si und ispisocd domnescil ce s'aCt gudecatd unchid-
meu Neculaiü Jora cu Tintestil, iard, pentru niste Tigara
jorasti., si until izvodd de parte unchiului. Costantinu Jora,-
aceste li-amii luatd. Marti acele ce-mi serif durn[neata] n'ad
vrutti sa mi li de, si. nicI eti nu l-amti silitd sä le de!,
dzicandd ca a cauta dum[nea]IuI, si, de ad dzisti ca-s la
mini, rail ad dzisil, at in credit-11,e nu mi li-ad datd, ca nu
li-asia Iftgadui, ca ce amil luatil nu tagaduescd. $i. santd
plecatd Maid 20.
Fiiuld dumitale :
Antohie Jora Sulgerd.
Ltd' Toderd si cumnat[i] ma Inchind cu fratasca dra-
goste. $i pohtescil sa vie.
108. 28 April - [c. 1770]. Ilie Cat[argiu], Hat[man], catre
-. Pentru o fata de Tigan. DecI, tiindca fata carnd
schiopatiaza putind, macard ca nicIo pricind nu-I da nicI
la slujba, nicI la maritato, nici la facutd copii, nici la
nimicd, dar cu toate aceste ed amti scrisd varuluf Co-
standind Canano, cdruia vrea sd o daI ca sd o priimasca,
cumd si. parinteltil Iftemie."
109. 18 Iunie 1770. Impartire de Tigani intre Sanduld
Die Stol[nic] si. Maria Prunculiasa, ce ad tinutii Costan-
dind feoru Pruncului. Badita Tiganuld si cu Anita
Stoinias[a]."
110. Pentru o Tiganca ce m'aü randuitil dum[nealui]
Pah[arnicul] Grigorie Crupenschii sa ea de la dum[nealul]
JicIniceriul] Sanduld Ilie, amü luatti pe Marie Tiganca, fata
NechitiI Tigaml, si amd iscalitt.
Iona Ghinda Log[o]f[a]t. -- 1772, Iuni 5.
111. 25 August 1772. Schimbare de Tigani. Nefiindd
copiluld de slujba, ad dat si pre muma-sa."
112. Maid 1775. Listd de Tigani al" luI loan Cantaco-
zinó Vistier. Ghiculetu Tig[anuldb ce sd numeste a Pas -
 DOCUMENTE AMESTECATE 337

canului . . . Toadera Opari Milai (sic)." Altul ce umbld

rdzletü".
113. Izvodti de Tig[anii] ce avemü de inpärtald cu ma-
nästire Rdchitoasa ; leta 1777, Fev[ruarie] 27. Dandorò,
Vasile Vlaico zldtara, fiora. lui Mihaila ce aü tinuta pe
fata oicäí, Costinü . . Sandulti feora lui Vasile Vlaico,
tine pe fata lui Pdladi Tiganii a Rdchitosii, iara. frate-
rail (sic) Costinü tine Tiganca catargiascd . . Bänte
zldtarti, Margarinta . . Mesa Tig[anal, fiora Sauli ota
Rächitosa, Costina fiora lui Vasile Vlaico, sintü la Cruce-
de-susa, in gura Rapedii ; tine o fatd a Vanii (Varii ?), a-
nume Catrina . .Sandula este in Tiganii domnesti . . .
.
Margarita este la Cruce . . . Dochita este la Ceucanf,

Ina Tiganii dum[isale] Spdt[arial Bogdana.

114. 22 Iunie 1778. Monahie Casändra [asa i iscd-
leste], fiica lui Crupenschi", aratd nepoatei meale Catrinii
Stolnicesdi . . . cd, crescAndu-o, amü i maritat-o i i-arna
data zestre patru suflete de Tiganl, pe feorif lui Prund...
intdmplandu-sd de aa murita una feorü holt[eia] dintr'a-
cele patru suflete, mai rämäindu-mi una copila de Tigana,
totü feora lui Prund, anumi Luca, deci ea, pentru multa
cdutare i agutoria ce amü avuta ea la neputinta mea de
la nepoata-mea, cu alta nu ama avutti cu ce sä o multd-
[me]scü, i-amü mai data zestre i pe Luca holt[eiula], feo-
r[ula] lui Prund, In locula celui ce aa murittl . . . De
spre alte rude a mele n'ama avutti nick, cdutare, i tu-
turora le-ama fäcutti parte dinü Tiganif ce ama avutü.
Mat pentru acesta asa amü socotita, fiindcd nepoata-mea
Catrina mi-aü rdsplatitu cu asupra de mäsurd zestrea ce
i-ama data, cu mila ti agutoriula ce amü avuta intr'a-
täta vreame ; care i dupa moarte mea iardsti ntiddjduesca
sd-mi grijascd sufletula miea . . ."
115. Precurnü sd. sä §tiia cd, luîndü una. Tiganu ala miea,
anumi Lupula, feora lui Iliia Tdganu, pi Paraschiva, fatd
mari, fatd. lui Iona Daidd, Tag[ana] a dumisale badif Sandu-
lui Iliia biva Vela Stol[ni]ca, i pentru Tiganca aasta
ni-amü invoita cu dumn[ea]lui, i amü fdcuta schi[m]h-

11992. Vol. XVI. 22

338 DOCUMENTE AMESTECATE

tura, di i-amil data Tagancd pentru Tigancd, pi Iftica va-

duvd, fata lui Simionü Toronild, care ad luat-o und bu-
cdtard a dum[i]sale, anume Gheorghita bucatarti Tag[anu] ;
deci, dupd invoiala si asazare, ce amd facutd cu domnalul, sa
aiba dom[na]lui a stapani pe Iftinca Tiganca ca pe o driapta
roaba a durnisale. $i spre incredintare ni-amd data scri-
soare unulti la maim altuia.
. . . . 1778, Dech[e]m[vrie] 2.
116. 27 Iulie - (c. 1780). Ilie Cat[argiu] Hat[manul]."
Pentru o Tigancd. Taganca nu esti nici oarbd. nici
schioapd, nici cu o patima."
' 117. C. 1780. Izvodd de Tiganii sfintil manastiff Flo-

restii, ce sa aflä acumil, anume." TJnul tine o Tiganca fard

de pricind". Nume : Malina, catam. Copii n'are, dart are
nädejde." ,.Antohi fkord Olarig" Toader Ponegre." Is-
cdleste : 6 o6tievog 4)XopecnEou Trvittog..
118. 10 Iunie 1781. Schimb de TiganI. $tefanü bratü
lui Mih[a]lachi bpbotariuld . . . Solomiia fata lui Toaderd
Tig[anuld] . . ., driaptä roaba dumisali . . . Iarü pe urmd,
de aril esi Tiganca cu vre o pricind, ori sä o traga cineva
cu niscaiva scrisori si dovezi la stapanire sa, off sd aibd vre
o patimd de boald, aturia sd aibd dumn[eallui Hat[manul]
a triimitea pe Tigancd Innapol si sa id pe Toaderti fra-
tele luí Gheorghi, feorif luí $tefand Tiganü, dum[nealq,
cu totd roduld ce va avé esitil dinteänsulü, si sa-lil std-
päniasca ca pe un dreptd robd al dum[nealu]i." Iscaleste
si Balasil Pit[arid]" .
119. 19 Mart 1782. Tägatif ce santil drepti aid miei ...
Iond vdcarti, Tig[and] starpu . . ., Ioana Morsaias[a], cu
und copild, bezd parte TaganuluI, Pricopi sand Iond
Prund pentru parti mäne-sa, .Nastasaia Crdunias[a] cu
1 pl copild, Toaderü chiottolriuld, gumatati de sufletü
dind Bardanias[a] Tag[anca] de la Hat[manul] Catargiu,
$tefand 1VIutultl, Toaderd Chioruld.
[Imparte Sandul Iliia Intre flice, Nastasaica si Maria, si
fiü, Filip.]
120. 6 Iulie 1784. Schimb de TiganI. Zamfira, fata luI
 D OCUMENTE A MESTECATE 339

Ignatil Dorulil, ce esti fatd: mare . . ., driapta roabd a

noastra. . . De s'a intämpla sä märitil eil pe Marie Ti-
ganca dupa vre unil Tiganii, §i a face copil, sa ramaie
schimbulti dreptd, adecd Tigancd. pentru Tiganca, iaril,
candil Marie Tiganca dupa maritare ial a e§i stiarpa, atunce
sa rämdie in loculil Zamfirii, pentru slujba ial. Sail, ne-
putandil ca sd o märit, §i a face copii in saracie, la aceia
sä nu aibil dum[nealun Pit[ariul] a trage parte. Iarü, pentru
cdt1 copii va face Zamfira Tiganca, aceia sa-1 Inpärtimil
dreptil, §i pentru slujba Zamfirii sä nu aibu eti a mai cere
parte, fiindcd mi-ail data pe Marie Tiganca, care, de s'a
intämpla sä aibd vre o patimä de boald, sa aibd dum[nealui]
Pitlariul] a raspunde cu alta Tiganca Intl locil. A§ijdere
§i de s'a intämpla sd fuga de la mine la dum[nealui] Pi-
t[ariull, sä aiba a nu o täinui, ci sd o dia pe mänd trii-
misului meta. Curnü §i pentru Zamfira Tiganca, de s'a
intdmpla cu vre o patirna de boald, sä avernü a raspunde,
4jdere §i de a fugi la mine, sä aibu a nu o täinui, ci
sd o dail pe mäna triimisului dumisale Pit[ariulil]."
121. 15 Iunie 1787. Proces de Tigani. ,,Dupd. obiceiü
§i ränduiala ce iaste, Tiganca trebne sä marga dupa bar-
hatulil sal." .
122. 20 Iunie 1788. Petitie catre Domn a lui Toderü
Jora Pit[arif]. Dinü luminata poronca manii Tale ail
mersu arrnd§elil ca sä radice pe Tiganil dinpreund cu
Tiganca lui §i cu totl copii lui §i cu toate ale Tiganului
ce va avé, §i sa-lfi adued la casa me. . . Dumneel Marie
Prunculesd ail data numai pe Tigand pe mäna armd-
seluluI, iard pe Tigancti §i. pe toV copii §i. toate ale Tj-
ganului le ati popritil, zieändil cd are a raspunde... Acelti
Tiganft, holteitl fiindil, ail fugitil la Tara Munteneascd, .$i,
furandü o Tigancd dinü Tara Munteneascd, a cui o fi nu
sa §tie, ail trecutil iard§il la Moldova, §i. a fäcutil unil
copilil, care Tiganed rnuntencd mai pe urmd, la vreme
rdzmiritiI, bejendrindu-sä toti omenii dinil Tara-de-gosil,
s'ail rädicatil §i Tiganil Pruncului toti 5i ail mersu la
Baldne§tI, 'Mil Tiganii dum[isale] Log[o]f[d]tilCostantin Ru-
340 DOCUMENTE AMESTECATE

sätti, si acé Tiganca sträind, muntencd, ail läsatil pe Ionil

Tiganuld si copilulti, si all fugitü cu altil Tig[anii] a dum.
Log[o]f[d]t. Mai pe urmä, Ionia Tig[anulil] ail furatil o Tigancd
dinil Tiganil dum[isale] Logof[a]t[ulun, de la BäldnestI, si,
Tnpaceluindu-sa vreme, ail mersu iardsü la Putna, In Tig[anin
PrunculuI, si are cdtiva copiT, precumil si Insusil dum.
Log[o]f[d]t aft spusil la Divanil Oastä pricind. Milostive
Doamne l Tigahuhl acesta este dreptù Mil men copilulil
celil d'intdi este facutil cu Tiganca streind, muntianat ;
ceelalti copiT säntü facuti cu Tiganca dum[nealq Log[o]-
f[d]t Costandinü Ruseta ; apoT Marie Prunculias[a], ce drep-
tate gdsäste de popreste Tiganca si totT copii si toate ate
le are Tiganulfi, puindu-s[ä] si inpotriva poronciI Märii
Tale... Ma rogü... sä marga de alit doile omii g[o]sp[o]dü
ca sd-ml" e Tiganca si copii si cu toate ce va ave. Tiga-
nulil. Iaril, pentru cibotele oamenilorti domnestf si chel-
quiala] me de 2 lunT, rämäne la driapta giudecata Märii Tale....
[Resolutie :] Merge la dum[nealun Hat[manulil].
123. 26 Iulie 1792. - Jora cdtre Toaderil Jora Pitaritl,
fratele Mil. E bolnav. Acmu säntu treI rändurI de oa-
m en! de canal nu rii-a data mäna sa ni cartämti de
Tigani ce avemil de pe niamulil nostru, si valti cd ail rd-
masil sä sä präpädiasca cu totulil. Amil socotitü, asd
bolnavil cumil ma aflu, sä mergu la Esf sd ma giudectl,
si, dupd datoriia fratascd, nu lipsäscil a instiinta si pe
dum[nea]v[oastrd] ca de acmu inteo lund sti vä aflatI si
dum[nea]v[oasträ] la EsT, sa stämil sd cdutdmil de Tigani
sa flu ramai sa sä. präpädiascd. Tart], de nu va da mäna dum-
ri[eavoasträ], si Itl socoti ctt poate nu s'orti pute scoate cu
tarfaloagele ce avemü, dacd Ttl priimi dulmneolv[oastra] stt
ma giudecü etl cu cheltuiala si osteniala me, si, din cAtI
oi scoate, sä daft dum[itale], zaci doT, orI, daca nu-tf priimi,
sä veniti la Esl, sa-I imptirOmil dupa scrisorile ce avemü,
si fiisticini sa caute si sä giudeci pentru parte sa, cari
o gäsi ceva a luoa. Cdci dupa datorii InstiintezT pe dum-
[nea]v[oasträ], ca apoI, pe urmä, cdtsi of pnte scoate, sä nu
ceretT; cd nu v'oI da."
 DOCUMENTE AMESTECATE 341

IErail si Tigani de-al* lui Stefan Luca. La 1793, invoiald

pentru a cheltui pe giumdtate".]
124. Cu fratasca dragosti Ind trichina dumitali, cucoand
Mariio.
Ffindticd pe acestü Dumitru Tägana l-aa cunoscuta co-
pilula dumi[sal]i Banului Iamandiiti cd esti Tägana ala
dumi[sal]i, cari aril fl fugita de multd vremi, si, prinzan-
du-la, iata cd-la triimisdiii la dum[neata] cu acesta armä-
sdlu anumi Vasdli Zmdu, de cari poftesca pe dum[neata],
luindu-la, sd aibu si rdspansu. Si, deosdbita, poftescil si
dum[itale] ca sd multämesti pe armäsälu cu cibotile lui,
dupa obiceiti ce ati. Si sänta ala dumi[talji ca unü frate.
Vasifi Raz[u] Vela Armasu. Ghen[arie] 7, '95.
Cibotile armasdlului par la Dorohoia sdnta sasa lei ;
poftesca pe dum[neata] sä le dai armasaluluf, cad ea ama
facuta o faceri de bini dum[itale], si de acumti voia sluji
dum[ital]i.
125. 5 Octombre 1797. Schimb de Tiganca ce-mi este
bastind".
1264 29 August 1798 - Pit[ariul] cdtre --. Sd i se aduca
o Tigancd de schimb, dacd. e sandtoasä si fdrd vre o
patimä. . . Iaru pentru copilulti ce ai zisa dlu]m[neata] cd
are, träinda, ne vomu invoi". E vorba si de hotarnicia
mai eftiora", cu prilejul alteia, a unei mosii. Dart), canda
a vini inadinsa numal pentru mosiia mea, atunce mi-aa
hotdrätti ca mal gosa decata cu o KM galbini nu poate
vini. Apoi lasa sd gidici buna intelepcine dum[itale], per-
zända aastd vremi de inddrndna (?), altd data a da o asa
soma?... Ca mi-T indatori sa-ti slujesca in, toatä viata mea ;
Incä t'a fi si pomand." Cere si o state de sad".
127. C. 1800. ,Cu pdrintiasca dragosti ma inchinu du-
m[italej, iubitd fiica me, Mario. Ma rogu, pitru sendtati hfi
Costachi, si nu bat): pi Stifanu, ca pi viiata me aa fostü
bolnavu, iard Tiga[n]ca pi jos nu poate sa vii, cd-I bol-
navd tari. Pitru Pricopi Tiganu, si nu mai dai nimicd lui
Ioniti, cd ti-la ddruesc dum[itale] ; sd pi cielati Tigani totu
ai mai iarütd, cd-si forti spärdetl. Ma roga pri milostivu
342 DO CUMENTE AMESTECATE

Dumnazu si ti tii senatoasi, aminü. Maica : Catrina Stol-

niasa. [Autografal
128. 1-ia August 1800. Schimb de TiganI. Si o fata
de Taga[nu] mare, de maritata, sa fi de trisprazace, pa-
sprazace aid".
129. 4 Februar -1802. Se da o Tägancd cu schimba" ,
pentru alta luata cu schimbü". Sa-rni dei o fata orf una
Meta, sa fii de unsprezaci anl." Scrie un Chiesco, cu voia
mosului Andreiü Cazacliii".
130. Cu parinteasca dragose ma Inchina dumitale, iu-
bita flica mè Mariio.
Cu parinteasca scrisoari mè 'Mad cerceteza pentru
buna si fericita sanatate dum[nea]lora : Intelegandu ca sa
alla diplina, sa ma bucurü. Iata ca ama trimesü pi Ar-
masulü sa videma, n'aI maI gasita niscaiva Tiganci sa
Insurama pi florii bucatariulu, ca nu-i cu putinti a-I
maI tine nfinsurati. T'ama maI scrisa In v'o cateva ran-
durI, si nicI raspunsti n'ama luatü, si ama zisa si nepotu-
luI Iordachi, di ari veo Tiganca, sa insoari pi veunula, si
sa i-la daü dupa sfarsitula midi, cu tota, si di la dum-
[nea]luI iara vadü taceri ... AI scria cu hotarare, de ti-I
voe sa ti-I daruescu dumi[ta]le, dupa sfarsitula meü, cauta
de-I Insoara, sa nu-I prapadesca ; daca nu-tI trebuesca, ea
IV scria adivaru : ca e-ol darui unde of gasi Tiganca ; mai
multa n'of astepta, ca astepta aca di [caltva aid, si aca
nu maI pocI, ca mi-I si pacatu. Poftesca sa ama räspunsa
disavarsita.
Si rogü pi milostivulü D[u]mnezea sa te tii sanatoasi.
A dumitale maica :
802, Iuliu 10. Catrina Donici Stolnicesa.
131. 5 Februar 1804. S'a dovedit la o judecata ca are
sa traga jumatate dinteunü sufletu de Taganü de la casa
raposatuluI Stolnica Sandula Ilie . . . Si, dupa hotararea
sabornicescului hrisovü, la asaminea pricird neincapandu
a sa face alta Inpartala, s'aa hotarata sa plateasca dumniei
Pah[a]r[niMesell pretulü acef gumatate de sufleta, adicd 35
de lei, si, deostibita, flindca acestasü hrisdvü hotaräste ca
 DOCUMENTE AKESTECATE 3-13

Tiganulü ce va fi cu mestesuga, sd sa socotiasca diosabita

pretula lui, si Tiganula acesta la inpartald aü aratata ca
are mestesugulü vezatii, insusa jaluitoriuld s'aft priimita
sd-I mai de dumnei PahrL 5 lei Inprotiva mestesugului, care,
neflinda vre una preta cu asupriala, aa ramasa sd-i de dumnei
PaharN. acesti 40 de lei, si, sa fie nesuparata maf multa."
In petitie : Avea dreptul din 1783. Care acelü Tigana
ce averna a inparti in doai, insurandu-la dum[n]iai, are si
copii, dina care cerandu-mi parte ce mi sä cuvini, prici-
noesti si nu vra ca sa-mi de."
132. 16 Mart 1806. Impartire de Tigani (Vasale Sorica,
Radoia, etc.) Si, fiinda-ca acesta Toadera Radoiü si cu
Tiganca lui Safta, fiindil bdtrani, ceremü ca sa-mI dei una
sufletü mai multú ; darü pentru aasta pricina amü sta.-
tut la invoiala, si m'ama priimita ca sa-mi dei dum[nealui]
Spat[ariultil una suta lei". Inteun adaus se vorbeste de
cheltuiala .. . cu idiclii".
133. 7 April 1806. Logofatia cè Mare" catre Pah[arni-
ceasa] Maria Joroae. De ce nu da actele unor Tigani, supt
cuvint cä nu-i plac cei dati din porunca Domnului? Dupa
care jaluba a dum[i]s[ale] era acurn sd sa triirnatd omü
domnescii, sä te ducd la Divanti ca, de mai al' ceva a
raspunde, sa stai la gudecata cu d[u]m[nea]l[ui] Spat[ariul],
darü atria iconomisatú ea de nu s'aü triimisa or' hirtiile
ori vechil. . . . Insa sminteald sa nu fad, cad apoi negre-
sitü vei fi supärata cu oma domnesca."
134. Pré-iubitd flica me Mario, cu pdrinteasca dragoste
ma inchina dumitale.
Fiiasca scrisoare dumitale amü luatil, si ca te afle sa-
natoasa foarte m'ama bucurata, dandü lauda milostivului
Dumnezaa, pentru a carue mild %Tel sti dumnata, si eft
md afla sanatoasa. Pentru armasa, mie nu-mi trebui, si
triimite de-la id, numai ma rogu, pentru sanatate copiiloru,
sA nu-lu batT. hit, pentru Ioanu Tiganula, triimete unti
armasala de-la ia si-la tini, nu-la cunund pana me-a veni
raspunsti, de la Miclescula, si pe urma mi-I vede dumneta
raspunsu, si apoi vei sti ce vei face. Iara pentru Arapula
344 DOCUMENTE AMESTECATE

scrii una ravasa la Carninariula Enacachi, doara Va da

Tiganca, si of puni ea de 1-oI cununa, ca mi-I de mare
slujba Tiganula acela, si mii altula nu-mI maI trebui. Pentru
calepe, foarte IV multamescu. i rogil pre milostivula
Dumnezda sä te tii sfinatoasa. Alu dumitale rnaica.
1808, Iunie 26. Catrina Doniu.
IubitiI fiiceI mele MarieI Paharnicesäl Joroai cu parin-
teasca dragoste sa sa dè.
135. Adeca no!, oamenii dina satula Chilisoaia, care maI
giosa ne voma pune numeli si degitili, dat-ama marturiia
noastra la cinstita mina dumisali cucoaniI Marie! Joroael
Pah[arnicesin, ca, viindü o Tàgancá, anume Catrina, de
la Andrei. Cazacliu, la satuln nostru Chilisoia, la räposata
cucoana Catrina Chilisanca, ce aa fostil stapIna noastra,
si Indragindu-sa cu una Tigana a stapinil noastre, aü
scrisa carte cucoaniI MarfeI Joroei ca sa faca Invoiala
cu Cazacliu, si, viindü carte de la Cazacliu, au si cunu-
nat-o, apol aa inceputil a-sa arata rautetile eI : betiva,
talharita §i. altele, care pi no! ne trimité stapIna noastra
de o aducèmti dinil alte sate, di pi la crasme, si, van-Ida
stapIna noastra ca nu poate sa se slujasca cu dinsa, ail
trimis-o pi Tigandi Inpreuna cu Tiganu la dum[nelel cu-
coana Mariia Joroia. Care de atuncea oril fi opta anI. Asa
stima si asa märturisima. 1814, Mai 5.
Ea Roman a Carte-Ré, ea Iacoba Domona, eu Nechiforil Sai-
tana , ea Ioana sin(' Vasile Hergheligiu, euToma vatava, eu
Axinte Turcanu, ea Ioana Rusula, ea Tanasa Hergheligiu.
[Cu privire la Tigani (v. si Prefata) dam si analisa a
doua documente pastrate In colectiile AcademieI Romine :1
C. 1550 (283/XX). Echivalare a unuI vad de moara cu
doua Tigance.
Supt Antioh Cantemir (69/X). 0 Tiganca e poprita
pentru datoriile sotuluI si vinduta luI Constantin Cante-
mir, pre candu aa fostu Ina boerie Cluciar-Mare, pre
doai iape cu mandzi`.
 PARTEA A Ill-a.

77..c'Is. 1Z 2 A_
 A. NOTITE.

1.

0 scrisoare botu§äneani.
Cu greii am putut desface de pe un act din colectia
d-luI Fotea din Iasi un vechiü ravas, cu totul sters, care
nu s'a putut deslusi nici Intr'un chip.
Se vede doar, din ce se poate ceti, cä acel ce scrie e
jupInul Gheorghie pircälab de Hotin". El e pomenit_ la
1599, ca Gheorghe Izlozeanul (de IzlazÌ7S1517 cneghinei
Crestina, däruitorI amindoI ai bisericiI MaiciI DomnuluI
din Hotin (Melchisedec, In Rev. p. ist., arch. si fil., I,
p. 266).
Fiul saa prea-iubit, pan Pätrasco", caruia-I scrie, e
urednic de BotosanI", - urednic al DoamneI, careia-I era
dat orasul. El nu e cunoscut de aiurea. Statea la Dolni-
cent. Scrisoarea vorbeste de pecetea lui", de un zapis,
ap or de banI gata" i Incheile cu o salutare. Data e Suceava,
8 Maifi, i cred cä trebuie sa se adauge 1600, innainte
de intrarea in cetate a lui Mihai Viteazul.

II.
0 prefaid a lui Daponte.
Se stie cä vestitul scriitor grec Constantin, in calugärie
Chesarie, Daponte, a dedicat episcopuluI de Rimnic Che-
sarie, cu gindul la care-sI va fi luat i numele monacal,
348 NOT1TE

prefacerea in greceasca modernd a Dialogurilor Papei

Grigorie zis i Dialogul.
Nicio bibliotecd romäneasca nu posedd aceastä carte.
Gäsind-o la un anticvar din 14' - astazI e in stapinirea
mea cred de folos a-I da titlul i prefata (aceasta
numai in traducere romäneascä).
Lucrarea e astfel intitulatä :
flicceptxby ,co5 iv Ctiiot5 Trwcpbg -hp.tbv nyopéoo Tn5 A ta),6yoo rcciTca
`Pcúpqq, iv tr, Tceptixovtoce Bo 6iv iv 'ITuXEcf bciwv azwripcov ATE' ab,co5
p.iv A.C.CTLYCGTi aliTyperpiwcsg, Tcop& Si Toti p.uxupEou ZotxrxpEop item% TE4.115
E:s aVrivtv.iiv p.itucppaaSivteç, v5v Si eZ; Ti v.oLvòv nap& KwvaTrzycEvoo
Aur.6v, To5 p.vrovop.maSivto; Kutaapioo, o6 i% T9 virou Ev.orciXoo, Tcpbq
xpiptv %otv6v, d abcpaituv Tay &vocytvcua%6vccuv. 'Acptipwriiv Si T5r) Sew-
pt).eacgcv.p xd ).oTccutátcp iTCL67.Óry 'Pv.vixop T"-i¡g iv lipaTt666,c, %opEcp opEp
liatcupEtp, oTyttvo5 aaTcan, v5v npdyrov v.%1 irundAl. 5c41i, 'EviTE-gatv, 1780.
flap& Ncxcaricp nUY.Si TCÚ it; 'humvEvwv. Con licenza de'l superiori.
31 + 608 pp. In 80 .
Prefata :
Prea venerate al miefi pärinte i Domn.
Cred cä e un lucru propriu lui Dumnezed sd lucreze
§i sä sävir§eased cele ce vrea, el singur, ca unul ce este
singur atotputernic, dupd cum zice Scriptura : toate ce
le-a vrut Domnul, le-a fäcut in cer i pe pämint. Iar
lucru propriu al omului este sä porneased cele ce trebuie
pi sä idea cele placute luI Dumnezed, ci toate sä le in-
deplineascrt el cu ajutorul lui Dumnezeii, §i pretuie§te pi
ajutorul aproapelui, cu binecuvintarea 1111 Dumnezed. Deci
§i ed, smeritul, am dorit i am fäcut (precum cred) lucru
dintre cele trebuincioase i placute lui DumnezeCi, incepind
cartea Pateric, a celui intru sfmti pärintelui nostru Gri-
gorie Dialogul ; dar, singur neputind s'o isprävesc, chem
ca ajutätor i rog ca irnpreund-sävir§itor al celor bune pe
cel de Dumnezed (de la care e tot binele i toatä fru-
museta) däruit in chip bun i pentru cele bune, pe unul
§i prea-bunul pastor al oilor cuvintätoare i arhiereil, pe
Preasfmtia Voastra. Tiparul e sfir§itul care indepline§te
cartea acestei nourt tälmaciri, awl prin tipar se face rds-
 NOTITE 349

pindirea ; altfel slut ca o gradina inchisa O. ca un izvor

pecetluit : §i, gradina flind inchisa §i. izvorul pecetluit, care
e folosul? Prin tipar se face deci raspindirea, prin ras-
pilndire folosul, prin folos pretul §i pomenirea sfintilor,
iar prin pomenire slava lui Dumnezea, care se slave§te
in pomenirile sfintilor la Iar din slava lui Dumnezea ca
din izvor izvora§te §i se revarsa bogat si slavita rasplata
pentru acel care da tiparul, §i trecatoare §i vepica. Ci
tiparul nu e lucrul miea, e lucru de oameni bogat §i de
suflete iubitoare de Dumnezea, lucru de boierl, lucru de ar-
hierei. Si care dintre arhiereii de acum e acum mai iubitor
de Dumneze decit Marirea Ta arhiereasca? Si cine mai
ajutator §i. indeplinitor-impreuna al faptelor bune §i. pla-
cute lui Dumnezea decit Preasfintia Ta? Si marturi, pe
MO allele, sint Rimnicul §i Craiova, Scaunul tail, in care
aa curs imbiel§ugat §i. necontenit curg riurile bunatatii
tale, ce imita pe a lui Hristos. Innoirile bisericilor, inte-
meierile tipografiilor, aezarile §colilor, ingrijirile orfa-
nilor, cirmuirile celor lipsiti, cautarile celor bolnavi, §i,
ca sa nu in§ir una cite una toate, voia spune ca toate
Sint dupa voia lui Dumnezeti cele ale sufletului tail iubi-
tor §i ginditor de Dumnezea. Pentru acestea, prea-iubi-
torule de Dumnezea, §i. ea cel smerit inchin aceasta sfinta
carte cu incredere Tie, ca sa se invredniceasca de tipar,
scopul pentru care a fost facuta. Si, invrednicindu-se de
el, va avea dupa vrednicie §i Stu-10a Ta aceasta carte
ca un crainic al binefaceril Tale, ca o trirnbita a celei
spre ob§tescul folos aplecari a Tale, pentru cele din ea
cuvinte, in care se une§te folosul cu placerea. Cad Durn-
nezea n'a dat in de ob§te nimic mai cinstit decit omul,
In om declt mintea, in minte decit cugetarea, in cugetare
-decit intelepciunea, in intelepciune decit literele, in litere
decit adevarul, in adevar decit folosul §i placerea. Acestea
doua de o potriva de scumpe, o tu cap scump §i stint,
de o potriva se coprind in aceastä carte Patericul, in aceastä
carte, ca inteun cinstit loc casnic, cu cinste se inchid.
Si vei avea in de ob§te pe sfintii ce se adapostese in acest
350 NOT1TE

volum, ca inteun cort sfint, solitorl de multdmire, ca sä

zic asa, pentru darul ce li-ai fäcut, tipdrirea acestei cdrti,
0 Sfintia Ta arhiereascd te \Tel invrednici a sta In cortul
lor, si cu eI si cu toti sfintii veI slavi pe Domnul slavei,
cad' lul i se cuvine toatd slava, cinstea si inchindciunea
In vecii vecilor, amin. In anul Mintuirif 1777, Julie 1.
Al Preasfintiei Tale de Dumnezed iubite
Rob supus :
Chesarie Daponte.

Un act municipal al oraplui Piatra.

De curind ni s'a ddruit actul care urmeazd, privitor la
vinzarea until' loc la Piatra. El are un interes deosebit
prin raritatea lui si prin anume lämuriri istorice precise
ce se pot scoate din el.
Pecetea cu Sf. Ioan - hramul bisericii domnesti -,
bine sdpatd, e cunoscutd : Dacd nu e o gresala, Stefan-
Vodd" cel pomenit inteinsa nu este cel Mare, ci Tomsa,
eare domneste In adevär de la 1611 la 1615.
Iards1 se stie cd privilegii dornnesti se ddduserd ora-
selor Birladul si Botusanii (acestuia supt Mihai Sutu, cel
din preajma Eteriel). A cum insä Intäid iese la iveald ed.
Piatra a fost 0 ea organisatä cu drepturi ordsänesti In
1797 (nu 1779, cum se zice, gresit, in märturia noastrd),
de Alexandru-Vodd Callimachi, al cdrui privilegiu pentru
Pietreni a fost apoi intärit de fiul acestuia, Scarlat, intre
1812 si 1818.
Epitropul bisericii Sf. Ioan stätea In fruntea orasuluI ;
la 1816 el era un Mare-Cdpitan in functiune; o parte din
fruntasif negustorimii snit GrecI.
*chele pentru plute ' la 1813, Piatra avea in fruntea eI,
deci, dupa hrisov, pe epitropul de la Sf. Joan, care e isedlit
si supt un act din 5 Septembre 18162. La intärire se
' Doc. Callimachi, I, p. 504.
2 Ibid., p. 527, no 236.
 NOTITE 35t

fäcuse plata stilpilor" cari slujiail pentru hotärnicie. Ori-

ce schimbare de proprietate era ldsatä incuviinprif ne-
gutitorilor tärgovetl. i a mahalagiilor". Intre locuitori erail
si boierina$I, precum Dimitrachi Festild:Medelnicer, Slu-
gerul Ianachi Adam, Stolnicul Dumitru &card '. La 1819
gasim si pe preotul Ioan Blaga, si in document se spune
cd pecete bisdricii, a Sfantului Joan g[o]spodu", e a tär-
gului" 2
Stänjini 18, adicd optusprizdci stanjini gospod, locul lui
Ionitd a Nazarii, ci-1 are di la baba Romäniasä, insä doi-
sprezeci stdrijini si jumätate lungul, si latul cinci stänjin[i]
si jumatate, pi care, dupa analoghie ce ail facut, ail plätit
unsprizeci lei si zeci pdrali. stare intai, cate doozeci si
cinci de parale pe stdrijän, pentru cheltuiala ci s'ail facut
la innoire hrisovului gospod ci-1 avemu ani, tärgovep,
de miluire di la Märiia Sa Alixandru Ioanu Cdlimah
Voivot din 1777, cari hrisovu innoindu-sd acomu la fill lui
{-----fiiul] Mdrii Sale Domnul nostru ScArlatu Alixandru Cali-
mah Voivot, ci ni 1-aa fdcutu, la 1814, iards miluire, la tot!
targovetii si ldcuitorii ci ni afldm säzdtorI pi aastä mosii
a nostril de aia, din tärgu Petri!, pentru disbatire si In-
prdsurdrile ci si urnn'i in parte de sus, la hotarul acestii
mosiI, din care megiesdf inprajuras[e], - pentru cd ail plätit
numitul banii de sus ardtatl, i s'ail datu aasta adiverintä
la mama sa, cu pecete tdrguluf $i cu isnliturile nostrd a
targovetilor fruntasi, dupa hotärire luminatului hrisov.
Cari locu s'ail stälpitu cu petrii hotare, si de acum in-
nainte sa stäpaniasca cu bund pace, ca o mosii $i ocind
de Area dinpreund cu urmasii sai. $i spre credintd pu-
indu-sä si pecete tärgului, si ail iscdlitu si dumnalui
Hagi Dima ipitropul bisdriciI gospot, din preund cu noi.
1818, Mai 23."
Pe cete cu film, cu Sf. Ioan si : /Vasta pecete ttirgului
Pietri de la Stefan Voevod. 7127.
1 Ibid.
2 Ibid., p. 556, no 284; cf. §i ibid., H, p. 130.
352 NOT ITE

H. Dima Vel Cap[itan] i epatrop (sic): Grigaras. (Is-

calitura romaneasca nedescifrabila.) 'Avaaro'cats 'ArocrcoX.,
p.cipT.; no...roo ppvtlpti); AtpIrpto; NtxoMoo votp7p6). ErdpE
&vs...
Pe margine : 222. S'ati trecut la condica.

IV.
Probe de graiii prahovean.
Din arhivele foastef administratif a Teleajinulur scot aceste douä
acte care aü InsemnAtate si pentru limbA ca si pentru moravurile
prin aniI 1830-40, cind se maI pästra toatä rinduiala vechiuluI
regim" romänesc:
1. Ci. supt.-ocarmuirI de Teleaj[a]nu, plecata jalba.
Facu cunoscut cin. supt-carmuiri de Teliajnu pentru unu
Costache dascala ce este lOgofatü in satü nostru. Noi,
fiindu carausf, amu plecata cu carile la ocna Slanicu ca
sa Incarcamu sare la Oltelnata 1, i noI ama desharnata înü
tuna nostra ca sa pWunama vitele, amu lasata treI
feori al nostri In paza a cailorú, i asa s'aa pomenita cu
feori i cu muma-sa mai susü pomenituluI, i ne-aa batut
feori de morte cu paru, i no! aamu mersu cu sfatu sa-
tuluI ca sa vaza strickciune], i noi, sfatu satuluI, n'amu
dovetitu stricMune nimica. Deacei plecata supus rogam...
la cinstiti suptcarmuirI sa faca punere la cale asupra
dre[p]ta;i.
2. C. 1840. Jalba a lui M. Pandelescu. D[umnea ]lu! Costan-
dina Stavara, razorindu-sa cu mine la o finial¡a dina Ri-
zanesti, in lipsa m[61 de acasa, la baile de la Balta Alba,
dumnialul, puindu-si oameni la coasa finuluI, nu si-aa
pazit numai driapta stäpinire, ci aft pus de ail cosita §i
dina trupu finetli mele giumatate." Plingere.

' Oltenita.
 INSCRIPTII 353

B. INSCRIPTIf.

I. MANASTIREA SINA1A.
1. La poarta de intrare prin zidul mänästirin
Aciasta poarta si cu toate lnnoiturile cate sa vadu aciI
aü facuta parintele Dionisie proin Tiruloi [-- Tirulun Ina
zalele lui Iona Nicolae Voevoda, "Ma anula de la Adama
7228, Maia 26. 1720.
2. La intrarea 'in biserica:
Zugravitu-s'aa aasta sf[a]nta biserica In zilele prea-
luminatului Domna Io Alecsandru Costandina Muruza
Voevodü, flinda Mitropolita preaosf[i]ntitul DositheI, si s'aft
savIrsita prina toata ostaneala i cheltuiala parintelui egu-
mend Darnaschina ; ano 1795, Septjemvrie]...16.
3. Chipurile ctitorilor:
Neagoe Basarabil Voevod (ca tinär färd mustäti). Serban Basarabti
Voevodii. (coroand, haind de brocard, fond de aur). Costandinti Basa-
raba Voevodil (coroanä; aceleasi haine de brocard). MpHQ H TEwAopii
mom (=sotiile luí Mihai Cantacuzino ; Maria poartä calpac, cu postav
rosu la o parte; are haind verde pe roz, bland la mined. Teodora
poartá scufie albd; dolman rosu pe hainä de desupt verde; la git
o legAturd albd. Lingd cea de-a doua, sese fete in roz, vinat si alb
(trei din ele aú pe cap calpace). Mihaf Cantacuzino H CH6 Er* (-=
i fill lui); noud bäiet1 cu haine:.albastru pe ros, roz pe albastru,
rosu si alb pe verde; totl aú gulere de altd coloare. Mihai poartä
mustata lungd, barbd rotundä, pdrul destul de mare. Poartä dol-
man albastru, blänitcu cacom i avind brandenburguri; dedesupt,
haind rozd cu nastur, minecar cu rosu i nasturi; brîü verde. El
tine manastirea, cu infdtisarea de acum; cloud turnurf, dintre care
cel din mijloc are cloud coperisuri. Costandinü Cantacuzino (Stol-
nicul ; haind rosa cu cacom pe albastru); Maria (soia sa ; scufie
albd ; haind verde cu bland albä). Urmeazd - pe partea in care
zugräveala a fost schimbatd - incd un boier, cu tre bdieti: la
urmä, pare sd fie un cl - deci: Stefan Voevod"; feineie cu scufie albd
si haind rosie (Doamna Päuna?). Vine la rind un bätrin, cu }mind
albastrá, dolman vindt, brit"' violet ; Mgt el patru fete (Con-
stantin Cantacuzino Postelnicul?). Urmeazd dol la cari se scrie
Toma", Matel" : Toma e fard barbd, poartä dolman verde
11992. Vol. XVI. 23
354 INscaltml

si haing rosie; Mate, un dolman roz pe hainä albasträ. in capät,

Serban Cantacuzin6 Voevod" (coroank haine de brocard, guler de
samur, brill rosu).
4. Pe douà icoane de la catapeteazmA :
eazisr '
KHCarl THXdlik sorpaAh IIKM40111t [= 1703; a scris
Tihan zugravul Ivanov].
Paraclisul.
1. La intrare: 0792, Mai 7".
2. ,Damaschin mon[ah] Sinait", zugravit ca tntemeietor.
3. Icoanele de pe catapeteazmä sint din 1806, facute de Mincul
zug[ravi1.1".
Museul.
1. Pe un Molikenie rtisesc din 1698, de mill multe oti isalitura
MihaI Cantacuzinò Vel Spat[arifir si pecetea cu patru initiale si
vulturul bicefal - cunoscuta - a lui Mihal. - Pe alta foaie:
Acestu Molitvenicil iaste alti sfmtel manastiri Sinaii de
suptü muntele Buceaciulul ; Iullie] 22 d[ni], l[ea]t 7213
[1705].
2. Evanghelie ruseascä mare, din 1689.
3. Mineie din BuzAii.
4. Pe un patrafir:
'Exewri1071 rap& Tor) ispoatotvivoo Zscpap [= s'a Innoit de ie-
rodiaconul Zefar]; 1748.
5. Pe fundul uner cutiute de metal cu flori In relief, lucru apu-
sean:
t Artofor dat sfmtei man[a]stirI Sinael otü Buceal de
Mihai Cant. Com[i]s, leat 7235 [= 1726], Dich[emvrie]
3 dni.
Mihai al II-lea se gasia la Brasov, de unde trimese si aceastá
cutiutä, lntre 1716 si 1720; v. Brafovul fi, Rominii, p. 239 si notele.

Antimise din expositia Museulta.

(V. maI sus, pp. 123-5.)
1. Antimis slavon al Mitropolitulu moldovenesc Antonie (1730-9),
apoi:
Acestü tabbl (sic) de antimisil s'ail facutü precumü sa
veade, cu toata cheltuiala Sfintli Sale chirü Antonie Mi-
tropolitd soavschii us KCEd Moldoviil, coTgopeum Amp» r=
 INSCRIPTII 355

de la Facerea Lumii] 720-, wT pmeTKA wo Kata [--= iar de

la Nasterea luI Hristos] 17-.
E pe o pinzA de coloare albästrie.
2. Cel d'intaiii antimis al Mitropolitulur Neofit (v. p. 126, no iv):
Acesta d[u]mnezeescu jertvenic pre carele se savirsaste
d[u]mnezeiasca cea far de singe si sf[Nita slujba, s'ail
blagoslovita si s'ati sfintita cu mana preaosf[i]ntituluI Mi-
tropolita ala Ungrovlahiei chir Neoflt ; leat 7248 [1739-40].
Este si un exemplar din antimisul, publicat in vol. XII, /. c., de la
anul 7253 (1744-5).
3. Antimis, färä datä, al lr Filaret de aimnic (acela pomenit
mar sus, p. 127, no VIII ; aid am cetit Insä: Preaostintii Sale). Si
un exemplar din cel de la 1781; v. Istoricul eparhiel Rímniculu,
p. 216.
4. Antimis al Mitropolitulur muntean Dosofteiii Filitis:
Cu mina prasfintituluI Mitropolita ala UngrovIabieI chira
Dosithel, leata 1793.
-
5. Antimis al lur Veniamin Costachi, ca episcop de Roman:
. . . . Care s'atii sf[i]ntitil de iubitorulii de D[u]mnezeil

chiriu chira Veniamintii, episcoptii Romanuldf, la anula

1796, luna -.
6. Antimis al Mitropolituluf muntean Nectarie:
. . . . S'aa blagoslovita si s'ati sf[i]ntita de smeritula Mi-
tropolita ala Ungrovlahiei chiriu chira Nectarié, luna
luI -, 1800.
. . . . S'atit tiparit de Dimitrie MihaI mon[ah] Pop[o]vici,
tip[ograf], Ram[nic].
7. Alt antimis, al lur Dosofteiä al Ungrovlahier, din 1809, cu po-
menirea Tarulur ca stäpinitor al Principatulur. Cf. InscrigiI, I, p.
288, no 6.
8. Cel d'intäiii antimis al episcopier de Arges :
. . . . S'afi blagoslovit si s'aii sfintit la smeritul episcop

al Argesulul chir Iosif, si s'aii dat la bisearica din -,

hramul -, sud -, 18-.
356 mischni-if

II. RIMNICU-SARAT.
Mánästirea.
1. La intrare, de-asupra usif:
To C[ostandin] B[rancoveanu] V[oevod].
Mihai Cantacuzino V[e]l Spat[aril].
Aasta sf[a]nta i dumnezeiasca manastire, al caruia
hram sa praznuiaste Adormire de Dumnezeil NascatoariI
si stapanii noastre Feoarii Marii pr-lnnaltatul i blago-
cestivul Domnu Io Costandin B[asarah] B[rancovanu] Voe-
vod, miscandu-se den Myna i multa evlavie carea catre
sf[a]ntul de dumnezeestI minuni aratatoria Muntele Sinaii,
den temelie, In loculü acesta, uncle mai nainte o mica bi-
searica de lemnu era, si inchinata aceluI sf[a]ntil munte Si-
naia, o aü radicat i o aü Infrumuseatil i o aü Inzestratil
cu ceale ce s'aa cazuta, noü ctitor facandu-se ; Incepan-
du-se a sa lucra la anulii Domnului H[risto]s 1691, si s'ad
ispravit la leat 169'7; la cheltuiala faceril acestii sfinte
manastiri aú dat i MihaI Cantacuzino Spat[ariii], ca si el
sa s[a] chiame. Aceste dar s'aa facut In slava si lauda
numelui Domnuluf i veanicului D[u]mnezeil si In buna
pomenire i ertarea pacatelor lor si a' parintilor lor ; leat
7205 [1697].
2. Chipurile ctitorilor:
'AGipxto iT6ap.evoq, p.óvaxog Icvatvis [= Averchie egumenul, mo-
nah sinait]. Io Mateia B[asarabj Voevod [hainä de brocard de mill.
Jupan Preda Vornicul BrAncoveanul, jupanita Pauna [haine de
brocard rosu la amindoi]; jupan Papa snä Preda Vornicul, tatul lun
Costandin Voevod [capul gol, ras ; hainä verde cu dottä brande-
burgurr de aur; hainä de desupt, rosie]; jupanita Stanca Cantacu-
zino [cu scufte albd, prelungitä printr'un väl alb incretit in jurul
gitului]; Io Costandin B[asarab] Voevod, Doamna Maria; [flicele lor :1
Doamna Ili nca, Doamna Safta, Doamna Ancuta, Doamna Safta, Doamna
Mariia, Doamna Map; [ffi:] Io Costandin Voevod, Io tefan Voe-
vod, Io Radul Voevod. [BAlasa vine dupä dinsii.]
3. Pe päretele din stinga si pe cel sting:
Io erban Bas[arab] Voevod [coroanä, vesmint de brocard rosuj;
Costantin biv Vel Post. Cantacuzimi, Elina, jupanita ego; Miha
Cantacuzino Spät., jupanita Marga; [fiii mic:] Mihal snä [e viitorul
 INSCRIPTLI 357

Mihal Comisul]; [fete:] Maria, Ancuta, PAuna, Ilinca [rochii rosii si

vinete].
4. Pe o icoanä:
Aasta s[fan]ta icoana S[fan]ta prap[a]df o]mna Parascheva
s'aft inbracat [cu] cheltuiala dum[nea]lor Panait Se . . .
[prins inteo f]oare de argint nottä], 'firistodor Nicolescul,
Eleni, sotiia [lui] ; spre venica pomenire ; 1813, Iule:
5. Pe alta:
S'aü platitu aasta icoana de zugravitu §i de ay. (?) cu
argintu de Tocalogaru (sic) i Ma[ria], sotia sa, i Neculae
fiu-säü, spre a lor pomenire ; 1835, Iunie.
6. Pe catepeteazma de zid:
Costandie, cu mila lui Dumnezeü arhiepiscopil sfantulu
§i de D[u]mnezeü imblatü Munte Sinai. lacztag nvatuç ;
1806, Septemvrie 7.
7. Pe un artofor:
Acov(ao Epoi. p. zrigia To& i!4pzet. [e darul-rnieft, Dio-
nisie ieromonahul].
8. Pomelnic nod, incepind cu Brincoveanu.
9. Grafite, ca: Jakob Wlodarski, 1792 si altele.
Cu privire la intemeiarea mänästiri din tirgul Rimnicului", cro-
nica lui Radu Greceanu cuprinde la data de 1696 aceste insem-
näri: insa mänästire mare si cuvioasä, cu chilif de piatrá i cetate
imprejur, pentru cä, and si in loc ca acela de este in calea os-
tilor, i mai mult a "Maribor, drept aceia Maria Sa ad pus nevointä
impreunä cu unchiul Märii Sale ce s'ad zis mai sus, de o aft facut
cu tärie, ce multora scäpare i apärare sä fie."
in toamna anului 1706 se spune in acelasi izvor ea Brincoveanu.
a venit la Rimnic. La 14 Septembre stä acolo, veselindu-se cu to
boiarii Märii Sale"; a doua zi merge la Sarata.

III. BISERICA DIN PASCANI (Sticeava).

1. De-asupra usii de intrare:
Aast[a] svinta biserica, unde sa praznue§te hramu sfi[n]-
tilor arha[n]gheli Mihail §.1 Gavriil, ani de la zidire Lumi
7172 [1664], Mart 31, s'ail ziditü dinü timelie de fericiti
intru pomenire Iordachi Catacuzino Marele-Spatari i sotie
sa, Alexandra, apoi, dupa inta[m]plari, agungind a sa afla
si intru stricaiune i in lipsa de podoabile cuviinoasa,
358 INSCRIPT11

de iznoava prifacandu-sa, s'aii innoit cu ailaogire si s'ail

Inpodobitil inlauntru cu toate cele dupa cuviinta de Ior-
dachi Bals Marele-Visternic, fliul fericitilor Intru pome-
nire Lupu Bals Marele-Logofat si sotie sa, Safta Cataco-
zini, spre pomenire acelor care dupa aceia o ail pazita
si. ail privighietii pentru buna stare eI si spre pomenire
a tot niamul ctitoriloril eI, la aniI de la MIntuitoriula
Hristosil 1807, Mai 1.
2. Pe clopotnit6, sus:
IIKKOMHIEM WTH,i1 H nocrrkwomm CH" H CliKIIHIEHIEM erro
ASKA HMid Cla H C-K3M CIA, ritTKOpH H SKpa[m] CIA 11,0KKH HAIM
'CT xpAnn CTPO Cis. K ... appirrpwrnra H 4pprrna 11AHKAHA H
LINHIM IWMAKIf KM KHCTROHHK H KH*11111" fro YIAEAAHApit
KII KAPOLICTHKOM$ H rcluoginlonnS rnp. numt$ Itv GSCTfMTita
RofftoA rnctp 3EMAH MOtIAMICKOH, KAAT ,30511, MCII,t1 10A. I MIK
[== Cu vrerea TataluI si ajutorul FiuluI si cu savIrsirea
SfintuluI Duh s'a Inceput si s'a zidit si s'a facut si s'a
Impodobit aceasta biserica, la care este hramul Sfintulul...
arhanghel Mihail si Gavriil Iordachie Vel Vistiernic si
jupaneasa lui Alexandra, supt blagocestivul si. de Hristos
iubitorul Domnul nostru Io Eustratie Voevod, Domn al
teril MoldoveI, in anul 7162 [1664], luna lui Iulie in 10 zile.]
3. Pomelnic slavon:
flomen PA MU 1346 CKOH KANCIH KTHTOpH CTOH WEHTMH
MO [ = pomeneste, Doamne, sufletele robilor sal, cu-
cerniciI (?) ctitorI al' sfintuluI lacasulul acestuia]: Liam,
Iwn, Ilma,A,m, Hamm H (MA HK, bvpmicif KAHTAKS3HHO,
&TWIN" H IM,A, HK, KOCTAHTHH, IW(JAAKIE, IWH, II/WHIM, GdAd,
ILICTACIE, MIKAN, KT. [CantaCliZinfi], 3MA(MHM H tia,a, HK,
IWpAKIE KT. [CantaCLIZinil], ilmAAHA.IM H thi,A, HK, 11,11101M,
GIIIKil H 11,1,A, FIK, PEWprIE, fIHTHMIg H 114,A, HK, HETpall1KO, fIHHA
H (MA FIKH, 11HOCTOA, ILATpHIM H HO, HK, pnropif KT. [Can-
tacuzinif], HAEHA H (IAA, FIX, 11/L101E, LEH», TO1,0,M, MANE H 'IAA
HK, 6i1HC4,0,11, IWH.
4. Pe potir:
111rilsNzt,K6pta, Tbv Zo6Äov aou, Templion mci VilY texv&v. 1802,
 INSCRIPTri 359

looMou [-= Ada-ti aminte, Doamne, de robii tai, Gheorghie

si fiii; 1802, Julie].
5. Octoih de Lemberg, 1644.
6. Reinduiala diaconiet (acefalä).
7. Pe o Cazanie din veacul al XVH-lea:
Aasta carte mi-ail daruit-o Ionita l3eldimanti In cur-
sulti anilorti 7253 [1745], Mart. 20.
Vasile Cantacuzino bivii Vella Stol[nicil].
Denti mila lui Dumn[e]dzeti si dint' silinta dascalului
meti.
8. Pe o Evanghelie din 1697:
.... Marichi Vist[ernicesen ; dat-o la s[fan]ta bisearica
ot Baneasa. [Pecetea Cantacuzinilor.]
9. Pe un Triod grecesc:
Aast numit Trioda este al dunisale Visternicului Gheor-
dache Bals, si 1-ati inchinat sfinti biserici Pajcani, ci este
hramul Sfinti mai marl'. . . i amti scristi ea cu maim
dascalu Stefanti Muntianulti.
10. Pe un Triodion de Bucuresti. 7208:
Carte de la PascanI: aasta sf[an]ta carte ce sa numeste
Trioda, sä sa stie ca iaste a parintelui popei Oprii sna
pope Radului otti Herastrati, ginerile popei Nanti WI
mahalao pope Craunti ; 7245 [1736-7].
A fost si la s5hastrie den Cahläil" (Duräul), la 4 Ianuar 7149
(1741).
11. Chiriacodromion de Bucuresti, 1732.
12. Triod de BucurestI, 7244 (1736).
13. Liturghie de Petersburg, 1752.
14. Mineie grecestI din veacul al XVIII-lea.
15. Mineie de Rimnic.
16. Ectenit pentru Tarul Nicolae Pavlovic.
17. Tipicon de Iasi, 1816.

IV. BISERICA DIN OLTENI (Ifni RImnicu-VIlcil).

1. Veche iusemnare de-asupra usi (astäzI disparutä):
in numele Tatalul si al Fiiului si al Sfintului Duh, amin.
Ziditu -s'ail aceasta sfinta biserica, unde sa praznueste
hramul sfintului arhiereti Nicolae, de ctitorii parinti ar-
hierei Eftimie Vladica si Mihail episcopul, iar aceasta
360 INSCRIPTIf

tinda, cu clopotnita, zidita, infrumusetata cu zugraveald,

dupa cum se vede, cu toata cheltuiala robilor lui Dum-
nezeil preotu popa Marin, cu sotia sa, Vasilca preoteasa,
§i. Constandin cu sotia sa Palma, §i ail mai ajutat §i altii,
care cu ce aa putut : Preda, Ioana, Nicolae, Sora, Dobrea,
Floarea, Dima, Catrina, spre vealica pomenire ; 7389 [1830],
Septemvrie 15.
Dui:A Ghenadie Enaceanu, Visite canonice, p. 5.
2. Zugrävit in altar (astäzi nu se mai vede):
S'ati zugravit acest altar cu cheltuiala robilor lui Dum-
nezeil popa Joan, diaconu Gheorghe, ca in veci sa aiba
pomenire ; 7303 [1794-4
Ibid.
3. AfarS, de-asupra usif (iaräsi sters):
Nicol ae preasfinte,
Cauta spre noi cu mila fierbinte I
1835, Sept[emvrie] 15.
Ibid.
4. Chipurile ctitorilor (azi ingrozitor prefAcute):
Eftimie Vladica ; Mihail episcop.
Ibid. Reproduse in Istoricul eparhiei kinznicului, p. 8. Tin pe
'DMA biserica fdrd turn. Pentru vremea cind aa pästorit acestl
arhierei, v. Floarea Darurilor, II, despre cartea citatä mai sus.
5. Zgirieturd in cärämida aparentä a päretilor laterali:
IIACTAKH CE ,A,$MH9rpil 601110, A*T ,1,3C111 ; atIHKAHAK CH6 WO,
03CKE [= a raposat Dumitra preoteasa, la anul 7212=1713-4 ;
Mihail, fiul ei. 7225=1716-7].
6. Alta:
HOM[EHH] PAN IOHHia, urr 030 [---- pornene§te, Doamne, .
pe Ioanichie ; anul 7260=1751-2].
7. A treia:
110MEH11 I'H of H GTATS, 03C,00 MCH,A 11[06M1961] A [= po-
mene;zte, Doamne, pe preotul Statu ; 7209 = 1700, luna
Noiemvrie 4].
8. A patra:
ArkT iST3, ,A,41YE4' M. [7307=1828-9 ; Daniil monah].
9. A cincea:
andu ail luatil Nernti Tara, la 7225 [1716-7].
 INSCRIPTli 361

10. Pe o cruce (c. 1650-700):

Stanca, Iona, cu fli lor, cu neam[ul] lor.
11. Pe un potir de cositor:
ilomuu rcA,H Pop[a] Ghiorghie i Stanca, Rista, Rusa,
Marga, Tanas[e], Conda, Chira, Mariia, Aspra ; 7227 [1718-9].
12. Pe un Meirgeirit, 1ntdia editie:
Leat 7270 [1761-2] de la Facerea Lurnif, m'aii facut Mariia
Sa Costandin Nicolae Voivod Log[o]f[atj za Visterie.
D[u]mitru.
13. Cazanit din 7246.
14. Pe un Penticostaria din 1743:
Acest sfant Penticostarü, acestd sfantü Periticostariü
(sic) 1-anni daruitù la schitulii sfintei episcopiI ce sa nu-
measte Obtenu, unde sa cinsteste i sa praznuiaste hra-
mula sfintului ierarhil Nicolae, ca sa fie pentru treaba
sfintei biserici statatorü, ca in veacI sa ama pomenire ;
Fev[ruar] 26 dni, 7254 [1746]. -
in doud locur, pecetea cu negru a episcopuluf Climent.
$i In Istorical eparhieu gimnrculut, p. 328, nota 2.

V. CRUCE DIN TIGANIA RÎMNICULULVILCIt.

Cu vrearea Tatalub i cu ajutoriul Fiiului si cu Myra-
sirea Sf[a]ntuluf Duh radicatu-s'ail aasta sf[a]ntä si de
viiaä facatoare cruce intru lauda sf[a]ntului si de ciude
facator[iù] Nicolae in zilele bunulub crestin Io Duca Voevod,
cu toata userdia i cu nevointa: preasfintituluI parinte chir
Stefan arhiepiscop Raimnicului, Noul-Severin, meseta . . .
20, leat 7183, 1673 [fals, de fapt, 1675].
Pe &CA lature:
Aceasta sfänta cruce s'aü mutat de Andrei, Ecaterina,
Vasile, Mihai, Ioan, Maria, Maria.
MISCELLANEA
 I. Scrisorl ale lui lenachi Kogilniceanu cronicarul
§i ale altora.
I.
Vornice dint"' satulü PoncestiI i voI, läcuitorf säteni
de acold, dintr' acestü satil dinü Tin[ultu EsuluI, sändtate
vä poftescii. Mai multil n'avuiü cdtrd voI, färd de Mil
aice m'ama instiintata cd atl fi cumparatil venitulti mosii
dumisale Stol[niculun Tornii Iamandi, a Pancestilorü, care
mosie este de iasta parte de Prutü, si sideti. pe dansa. Are
mosie In ceia parte de Prutü, numaI cu unti medianü de boI
treci la malulii Prutului, iarü nu maI multü, iaril de acolo
Inca:), de ceia parte, este mosie mé, Vale-luf-Rangu, cu
altele, dupd cum stitI eel bätränI aI vostri. De care iatd va
scriii, in hotarulü midi, in ceia parte sä nu vd Intindetl. Iarü,
de are stdpdnu care v'ail vändutd, In aceia parte maI multi-.' de
Ma v'ardtü, sd-si..id dumneluI scrisorile si sd vii, la EsI,
si-sI va cduta cu mine cu Divanul, s'atune,- dupd hotärdre
DivanuluI, cdcI eil säntil de a purure la Divanü fatd. Iarü
voI sd nu vd. Intindet1 ; eä pentru una ca aasta va dal
de stire ca sä stitl, cad, pe urmd, catil de putind paguba
mi s'a pricinui, din capitile si casale voastre sä vora plini.
$i sd nu zicitI cä nu v'amü data de stire pentru toate.
Ca maI multi-.' decatil v'ardtü, Iamandiestil ['fail] In ceia
parte. De care datoria ImI fact' ; In alta parte cumpäratI :
niminl nu vä opresti, cd-i a dumisale ; iarü in ceia parte,
curgi dupd curnü vd ardtu. Faciti-I stire, si, dacä va avè
mosie, va veni si-si va cata-o cu gudecata. CdcI eil amil
datil poruncd la o[mul] mieü, si* pe Toader Iamandi sd
nu-lii ingaluiased a stäpäni in ColonestI, cad. sdntil bastind
366 MISCELLANEA.

ale meli, si Colone§tii ci i-aa data frati-rniea zestre, ail

e$Ata sa-1 caute cu soacra-sa, pänd este vie. Iara la ace*tie
treabd n'aü. Si, dupa cuma vä arata, cdutati ca sd nu cum-
parati cu banii voWi galavd, cd pe urmä v'a cddé cu
grea. Si ea datoHe imi facü de vä ardta pre amdrunt[ula].
Masta, si fitl sändt4. 1791, Iu lie 12.
Enachi CogyiNniceanul, Stollnica I.
[V° :] Cdträ Vor[nicula] i sätenii di satulü Poncestif, di pe
Pruta, de la Tan[ultuld Ia§ulti, sa sti dé langd Zberoai.
II.
Vornice Ionitd Lupascu, sändtate. Iatä cd aid m'ama
in$tiintata cd ai fi vichilu a Sto[lni]c[ului] Tornei Iamandl
acolo, la PoncetI; de care ai ffi invitändu pe oamenii dinü
satu Ponce§ti ca sä triacd Prut[ulü] In cee parti, ca sd-mi
strop§ascd mosie mé V ale id' Rangu, ce amü acolo cu alti.
rd.z41 di acolo. Di care mi-aa fostu di merari, cd estf omu
sluj[i]tu, si. de ce nu vei sd socote§ti ce va sd zdca urma,
aciastä. Indemnare tdranilor ca sä triacd in tdrie, sd é
dejma lui Iamandl? Care nu poti sä socotesti cd poate sä
sa batd cu rdz4ii? Si nu-T o nimicd daca s'a face si moarte I
Cd Vornic[ula] a da samd, sail Iarnandi if va apara, ca
unü mare puternica ce esti in Moldova, - socotindu cä
atunce s'a tragi, §i a da pe Vornica de grumaz, apärän-
du-sa cd nu §tie nimicd. Iar, di säntu scrisorile lui la-
mandl In mäna ta, ca la una vechilu ce esti, si scriie in-
teänsäle cd mosie Ponce§tii trece Prut[ula] ina Vale-lui-
Rangu, chiamd pe räzdsi, §i le aratd ce scrie, rnacarti si
mie, §i atunci trece sändtosa, iard nu cu sopile (sic),
cd nu t'ord da I Si t'ardta cd nu te porti. bine. Si, pentru
ca sa lipsascd aceste, iata cd amü trimesü carte dom-
niascd cd sä é razd§iI di pe Vale-lui-Rangu di a zdce
din toate, dupa curna arata carte g[os]p[o]d. Iara, cdndu nu
v'eti rnultumi, sa va opri toatd dejma, §i. vet da §tire Stol-
nic[ulul], §i a veni, si voma sta, §i. ne vomii judeca, fiindu
Domnie, si a clif scrisori vora fl mai buni, acela va lua
 MISCELLANEA 367

§i pane. Ca W sä cadi, flindu cd-I stäpäniri aid ; §i nu

cu bätae §i cu batula, cd nu §edi bine. Ca te numerI omu
sluj[i]tu, §i. cu sämtdri, §i. sä cade, pricini ca aceste, can."'
vii putè, sa le potori, iarü nu sä le ataty. $i, ca una vechila,
poti sä dal: di §tire §i Stol[niculun Iamandi. Si ea iatä cd
datorie inil facu ; §i apoI te socote§te sä nu-t1 cadd maI
cu greil. Aciasta. [1790], Avgust 11.
Buna voitoria :
Enache Kog feillfniceanuJ, Sto1l-W(5a].
Cdtra Ionitä Lupa§cu Vornicelu de la satu Ponce§tii,
de iastä parte, sä sä dè la Prut.
Pecete mica, rosie, cu scut si arme ; rupta.

III.
Vornice §i voi, Mien!, sändtate. Aducandu-mi AndreI
Ruzmeci, sateanu de acold, o scrisoare a voastrd, ce-mI
scrietI ca sd vd vändil venitula aceI moA decI, fiinda-
cd Ina estu anu nu esti vändutd nimärui, nicI voi nu o
vända. Ci sä cdutati voi sä o stäpanitl, totü hotarulii
ace§tif mo§II, dupd cumü aü inblata din vacü amandoi
pärtile : peste Prutü pän in pdrau Rangului, dupa cum
§titl voI mo§ii pa unde merge cu hotaru. Ce nimi pe alti
rdzasl, de sä vor scula, sä nu-1 ingaduiti. Iara cine va
avé ceva, sä cauti la Divanu. Si voi, cell' fi cu lacuinta pe
aciastä mo§ii, vetI da obinuitu adetu la acestu anu, atatil
lei de casd, §i. dejma pane! §i a fanuldi, §i a stupiloru, -
yeti da dupd obica Si porona §i tu, Vornice, sä aibi,
a-mii purtari de griji mo,iia, a nu sa pagubi ceva dinü
veniturile sali. Si vol, de yeti fi supdrati de cdtrd cineva,
sä venitl la mini, §i. ea, la celi ce voi putè, ma voi sOli
in spre odihna voasträ. Pentru oamenil ce-mI serif O. aa
fugitu dina sata la alte sati dina pan preguru, sa. mergi,
Vornice, la dum[nea]lor boerif ispravnicI, ,i veI ardta fu-
gitil, pe unde sänta, §i d[u]m[nealo]r, dupd poronca dom-
niascd, II vora aduce la loca. Aciasta. 1793, Iuni 8.
Enachi Cog fetIllniceanu. 1, Stoll-nip.
368 MISCELLANEA

IV.
Cu plecdtuni sdrutd cinst[itä] mäna dum[itale], arhond
Log[o]f talt.
Cu voe lui Dumnezdti i blagoslovenie dum[itale] amd
venita *i eti astäzI acasä, arhond Log[o]f[e]te. in vreme
cAndil amil fostu la E0, cdtd ti-aI pusa pentru mine,
ea *till. Milostivuld Dumnezdd sd lungeascd viiata dum[i-
tale] cu fericire 1 Dard arnü luatd fdgäduintä dela dum-
[neata] cd te veI sili si pentru isprävnicie SuceveI, cd
ama avuta si fägaduintd, dupd cumü si InsuSi dum[neata]
stiI. Acumü vdzuia Intealta chip, si, cdt pentru värula
Mateiü, cu numele lui Dumnezda de nu-mi pare bini, si
doremd sä fid tovar4d cu dum[nealu]T. Dar ce sd fad"' ?
Masta este din neinnorocire, iard, cata pentru vointa du-
m[itale], dupd bundtate care o porti §i dragoste -amil
cunoscutd dela dum[neata], sdrittl Incredintatd cd vei fi
fosta bucurosti ca sä fid. Cu toate acestea md rogü, ar-
honü Log[o]f[e]te, din partea dum[itale], ca sä serif dum-
[neata] una räva§d catra väruld Mateiü, ca sd mä agute
la putintel oarneni ce ama aicea. i mä roga sd scrii §i.
BanuluI Värnavil, cd destuld amd pdtimitil de isprav[ni]cii
6.ati fostil maI innainte, ed., cdte rändueli ad fostü, nid-
una nu m'ail trecut : ad adaosil la &ertu §i cu 4 lei ; ad
mai venild ni§te TiganI aicea, de ad furatil §i ad jacuitil
oamenii, cd furas[d] §i cal, si, dacd ad sdritil dupd dän§ii,
§i i-ati prinsu, isprav[niy[ii] at gäsitti eftirale (sic), §i ail
venitil aicea s,i li-ad maI luatil 36 lei. in credinta lui Dum:
nezad iti zicu, arhonde, O., putini oameni ce amd, ad rämas
sä sd spargd. Cdef nu-I satti vechiü, II numaI de vr'o
patru aril ; amd [s]tränsu ni§te bejenari calici, §i, putind sd
li sd dè pricind, s'ora sparge. $i Dolhasca este §tiutd §i
de dum[neata], cd maI innainte, pänd a nu veni ea In-
teänsa, nu trece and sd nu se facd ucideri ; de cAndil
ama venita aicea, s'ad täet aceae. Acuma, dacd s'ora duce
aceI doi-trei oameni ce amd, intdi ed voi fi jartvä tal-
harilorü. Pentru aasta rind roga, arhond Log[o]fe]te, dupa
 MISCELLANEA 369

bundtate care o porti, chiverniseste-mä gh nu vina la o

stare ca aceaia. Ea la värula Mateia arnd toata nadejde,
si mai värtosa de-1 scrii $i dum[neata], ca dinü copildrie
dumisale bini ama trdita. Osäbitti, arhonda, nu stia de
mi-or da ceva dina venitula boerii, iara, prina bunatatea
dum[nealu]i de a fi ceva, ma rog, arhona Log[olf [e]te,
sä nu md u41, mäcara cd ama toata nedejde, stiinda
cata esti de bunisora. Osäbita ieatä si una zapisa a lui
Costandin Cernovodianula, ce 1-aa data la desätind pen-
tru rupta Pascanilorti ; care 1-amti data ramdsitä 20 lei.
Osdbita, candil erama asta yard la Esi, mi-af fostü po-
runcita d[u]m[neata] pentru niste dohota curata : iata acuma
trimisaia dum[itale] cinci vedre de dohota foarte curata.
$i santa a dum[itale] plecatd sluga,
lorclfachi] Callan() Pahfarnica.
Dumisale cucoanef Catrin el Log[o]f [e]t[esei], Dre-iubita so -
;,.ilui durnitale, ma inchinü cu multa plecaciune, si ma roga,
celebi, sd-I zici sä-ti fie havalé durn[itale] cu aducere
aminte, ca sä nu mä uiti.
Cinst[itului] si al mieü mai mare, dum[nealuji Ghiorghii
Sturdza Vel Log[o]flait, cu multa plecdune.
Pecete neagrd cu: Tort-Wad-1i Callan(); 1779.

V.
Cinstiti dum[italji Iordachi Värnav, vt[ori] Post[elnica 1,
fericitä sdnatate ili poftescü dela Durnnezati ca sä-ti da-
ruiasca. Rdvas[ul] ce ai triimis cu Vornicu dinü Liveni,
ama luatü. Pentru cercetare ce avè sä è Vornicu In locula
caräusului, fiinda-cd nu s'aa adusa, dupa pofta dum[itale]
s'aa trecutü cu videre, si i s'aa platita $i bani pe acela
cara, la 9 cetferti, 14 lei, 69 bani. Beza 5 lei ce aa luata
cäräusului di la Divana. Pentru supararile ostenilor, ce-ml
serif cd traga bietdi läcuitori, la aasta piste tota locula
traga supärdrI, iarO pentru cd le-aara fi cerända &dried!
saa orza, nice de cuma sä nu li sa de, flinda-ca i-ama trii-
misa si la maiorulti, ca sä aräti supärdrile lora. Pentru
11992. - Vol. XVI. 24
370 MISCELLANEA

dol cal ci a! triimisü, cari cal santa la durn[nealull de

astä toamnä prin§l, 1-aU adusil Vornic[ulil] aice.
91, Ghen[a]r 26.
A dum[italli frate.

Ravasil c1 s'ail priimitú cai la Botosani de duminea]lui

Spat[ariulül.
Lichini, Ivantit, Ostafi .

II. Catastiful i diatele Mareltd-Vistier Nicolae Basord.

La 1701, se intariaa moiile Soldänest - viitorul tirg $i oras al
Folticenilor Brostent i Padureni lui Nicolae Basotä Vel Vistier
(Doc. Callimachi, I, p. 559, no 293). Avea mosii multe i aiurea, pi
dridea bani cu imprumut (Doc. Caniacuzinilor, p. 123, no mutt).
Aceastä avere-I venia de la innaintasif säT, did, de si familia Ea-
sotä nu era din cele mari (numele e insä foarte vechia; cf. Balotd,
Hociotä, C6cotil, Dobrotä, etc.), Gheorghe Basotti jucase un rol po-
litic In veacul al XVII-lea (v. vol. IV, tabla), incepind de la cru-
rnilr4ia dom neascil aduciltoare de cistiguri bune (vol. XI, p. 91,
no 193; P. 276, no 22), iar Hatmanul Zosin un rol militar ridicul cätre
sfirsitul veacului (ibid., p.157. Fiul lui, Petrascu, Neculce, p. 269).
Basotä fu, dupá Paladi (Neculce, p. 289), Vistiernicul lui Mihai
Racovitil. in a doua Domnie, vestitá pentru lacuste, foamete, de-
setinä trifilneasca, $i pe Mitropolit, episcop, mánristiri i toti boierif, pe
lingä breslele scutite, apoi pentru pogonäritul crescut - un galbän de
pogon, de oftaa si se väitail" cei cu viile, - pentru vedritu 1"
adaus la cules, dupä ce uitase pogonäritul", pentru fumarit, 2 ughi
de horn, care a fäcut ,,de si-aa stricat criscioarele, de le ail räsipit
din temelie", sail mricar hornurile (N. Costin, pp. 56-7).
Cind urma in Domnie Nicolae Mavrocordat, multi furl loviti de
urgia lui, ca Ruginä i tefan Luca Vistiernicul, pentru banii ne-
pästilor"; cei ce innaintaserä bard Vistieriei rtimaseril pagubiti (N.
Costin, pp. 74-5 ; Neculce, p. 295). Zlotasi aveati poruncá sri dea,
innapoi mojicilor" banif de pe näpásti i pecetluintele" de un,
lea (Neculce, 1. c.). Die Cantacuzino, noul Vistiernic-Mare, se arAtrt
neinduplecat.
Basotil crtzu la inchisoare, i rImase un an acolo (cf. N. Costin
p. 80), si averea i se mistui in descurcarea Vistieriel lui Mihaf-
Vodà.
Basotä avea, din crisätoria cu jupäneasa Axinia, un fiú, Toader
 MISCELLANEA 371

care ajunsese abia Spätar-Mare pänä pe la 1720. 0 fatä a luI luase

pe Spatarul StroicI, alta, Catrina, pe Gheorghitä al ManiI, boieri-
nas, o a treia, Alexandra, pe un ,,fecior de boier mare", Dumitrachi,
care o läsa muritoare de foame si färä adtipost; alta, Maria, merse
dui:A fratele vestitulul viteaz moldovean din oastea luf Sobieski,
Costasco Turculet, dupa M edelnicerul Andries ; iar cea din urmä,
Tofana, se märitä cu Die de Vistierie.
Fatil de acestI urmasi aI Mk Basota 41 arata starea averif la
10 lulie 1721, precum urmeaza ':
Socotiala -ama facutia ea, Neculai Ba§ota bivil Vist[ieriil I,
dinü moii -amtl data ffflora i ginerilorü miei, dina cate
mi-aa ramasa, färd cate ama vänduta, di-ama data dator-
nicilora, cari rn'amil Indatorita In dzilele Marii Sali luf
Mihai-Vodd, pentru poruncili Mdrii Sali, cAndil amü fostu
Visternicil, §i nu mi-aa mai oränduita ; färd alte datorii
ce staa nepldtite ; iaril, cdte mi-aü mai rämasil, l'amil data,
precum scrii mai gosa ; lt. 7229 [1721], Iulfie] 10.
t Filuluf mieü, lui Toderü Ba.otä biva Vela Sdtrari,
arnü socotitil §i i-amü data satulü Soldänestii, cu vecini,
i anä säli§ti ce sd hotäria§ti cu $oldäneti, anume Bro§-
tenii, iarü dintealte zestre sail bucate nemicd nu i-ama
data, socotinda cä mai pe urrnd i-oi da. Inca elü, vddzin-
du-mä c'ama calzuta la mari grea, ail data pentru mini la
datornici cari-s Insämnati anurne : 250 lei la Maimuta
Dervi§olu ota Romani'', .'a.i.1 mai data lui Husaina-Särdari
40 lei, §i 34 stupi lui Todera§co snd Ursächioae StolnicesiT,
iara pentru mini. S'ail mai data 20 lei la moarte maicti-sa.
Aceste cate rail data pentru mini, li-aa data din dzestre
1 hied la 18 Maiii 1720, Basotä se ingrijia de mosiile luI, si i se
facea, la aceastä data, hotarnica satuluI dorohoian Bratenl:
18 Maid 7228. Hotarnicie pentru ,,NeculaI Basota, ce ad fostu
Visternicd-Mare", la Bitten"' (Dorohoid). Se intreaba Andrei
Balsa vtori Spat., Ursula parcalabuld, Pascala. Hostenti parcillabil,
Ionit Calimand, Stefand lorga ottt Dornestf". Se hotareste dena.
semne Ind semne": 0 muchisora de delft . . Peste o sedzetura
pantr'un danbu . . . Pentr'o räpsora . . . Vale ce sä chema Ho-
doroe . . . Hotariulti Bordelorü."
$i la 29 Octombre 7231 (1722).
372 MISCELLANEA

ce-aa avuta de pe gupdniasa ; macard cd i-ama data

aceastd mosie ce mai sus scrii, ce, cata ad data ela
pentru mini la acea datorii, tottu§a o ara hi cumparatd
cu acesti bani, färd alte cheltueli -ati fdcuta cu mini la
neagunsuld mieti,- macara cd ela ati fostti scosü dina Casa
mai innainte di ce amü incdputa ea la datorii.
Mill ginerelui miea Stroici Spätarula, fiinda de multd
vreme cdsätorita, pdrid ama mai avuta prileja di-amti
mal putut griji cdte orici, amü socotitil si dumisali Cäbi-
cenii la Härläti, fdrd vecinl. Cad cä doi-tril vecini -anati
avuta la Soldäne§ti, ama ruptu cdtti s'a alege dinteacii ve-
dui, care amii fostu data fiiulul mieti Toderü, s'amü fäcuta
parte s'acestort doad Hice mai mici, anume Catrinel §i.
Tofani1,- cari mdrturisescu anume ma! gosil, niavdnda cu
altd, cu ce le agutori, rdmdinda la a cumplitä datorii.
Dici asa sd tie.
Mai gineri-mea Gheorghitd Mani! si flicd-mè Catrinif
atria socotita si i-ama data a patra parte de Beresti, la
Tinutuld Niamtului, si dina Pop§dsti ce sd va alege, §i
i-ama data §i. patru vecini dina Solddnesti, anurne Tudosii,
cdsasa, si Iona a vdtdmanului, tija, Stefanti Olariuld, tija,
Andoniasa cu trei copii §i Vasilii slid Simionti, bucdtari
holt[eia], si asa sd tii.
Iara 'pentru gineri-miea Ilie de Visterii, cari ad luata
pe fiicd-mé, pe Tofana, mai pe urmä, la neputinta me, si
neavända cu altd cu ce o griji, amti socotitü si. i-amü
data grumätate de sata de DolnicenI, cari aa fostu si cu
vecini, de a pute afla pe cineva ; *i, dina vecini de $oldd-
nesti, ama fäcuta parte de trei oarnenf ca'sasi, anume Toderü
snd Balana, Stefand snd Istratii si pe Andriesa snä Map!,
'asé sä tie. $i a patra parte s'aa maI dezbätutd, - care
s'aa facuta 3 parti de satü.
Pentru ginere-med Dumitrachie, cari ail tinuta pe that-me
Alecsandra, care, cdsätorind-o mai innainte, §'avdrida prileji,
i-ama indzastrata bini cu de toate, din destula, cu bucate
si cu odord, fiinda fkora de boeri mare, ama neajduitd
c'oi aye pomand pe urmä, iarü dumnealui, nu simil In ce
 MISCELLANEA 373

chipü, cd nice s[il-o tiné curnd sä cade, ca pre o fernee,

ce era izgonita si salè mal multii la casa mè decdtil la
casa lui, i 'ndatä ad. Inceputd a-I präpädi -ad avutd dela
mini, si bucate, i ocloard. Ca numaI und lantuh ce l-amd
fostu cumparatil ed înü patru sute i doaddzaci de lei, si
1-aa vändutd dumnealuI Tornil negutitoriulul Ind trif sute
leI. Iarü dintr'altele nu stimii cui li-aa maI vandutd, cd
li-aa prdpaditil toate, i flicd-mè totil ad fostu izgonitd,
pänd i s'ad tämplatd i morte ella casa mè. Iard pentru
clod cupe de argintu, careli ad fostu dela mini, li-ad pusü
dumnealui singurd zalogd dreptu patrudzacI de lel, di-ad
plätitü patru sdrindare. lar d. alte pamentl, pand la anulti,
toate li-arnü grijitir eü, precumü slid megies[ii] i preuti
cari s'ad tämplatd atunce, pecumd amd grijit-o. Si, tam-
pländu-sd cincI sdraguri de margäritari, iard ce-aü fostu
dela mini, de l-arnü fostd pusd eü zdlog la unüTurcu, - cari
s'ad pretäluitil dreptu o sutä i treidzaci lei, cari mi-au
fäcutd fiicd-mè diiatd la moarte el, - sd rämde acelü mär-
gäritari pentru grijali ce s'ad grijita pänd la anultl. lard
unii raftu ce 1-am fostu scosú ed de demultu, s'acmu mai
pe urmä i l-amd datü, s'acela i unü inelü 1-aa fostu
data flicd-mè Alicsandra fiiciI meli CatriniI, 1-amd luatti
dela Catrina i l-arnd datil iaräsi, ca sä li dé nepotd-mè
Saftil, flicii dumisali. i, deosäbi de easta, mi-aa fostu mii
datori Durnitrachii cu ses[d]clzdcI i tril de lei, cu zapisti,
di cu triidzaci i optd de galbeni din ddjdile dumisali, ce
l-arnü plätitd cAndd amú fostu Visternicd, färd cdttl i-amd
rddicatil de la Mdriia Sa Vocla cu pecitluituri, i patru-
dzdci i patru de galbeni -ad luatü dumnealui asupra
dumisali, oarneni dinü Dinsälesti (sic), din ordnduele di
dind pdpusoeritd, dzicdridd cd mi-a da pe urtnä, si nu
mi i-aa mai datü ; i cincldzAci i trei de galbeni dese-
tina dumisali de pe stupi si de pe mascurI, cdndii aü
esitd desetinili IntäT, car! mi-aü fostu tocmala cu deset-
niciI, cdtü ari cuprinde desetina dumisale, sd fie in dobanda
mè. Cari aceste toate mi s'ad rugatü dumnealuI la tärgu,
la Romani, sä i li ertu dumisali toate, i sä nu mai ames-
374 MISCELLANEA

tece dumnealui nici la mosli, nici la nemicü. Si el Inca

i-amü facutil de la mana mè rdvasd, sä nu mai aibd nici-
o nevoe de aceste de toate, si i-amil data si zapisulü cu ce
mi-aü fostu datori, si diiata de la flicd-rnè ; s'ase rddicü cu
sufletulü mieü, ca ni-aü fostu tocmala, iarü, pentru nd-
cazul -aü fäcutil flica-mé, In doaddzaci 0 unulU de ai,
ce, di-aü fostu pricina de spre fiica-mè, Dumn[eldzdü sd-Iii
erte, iarü, di-aü fostu pricina di spre dumn[ea]lui, sd dé
samd la infricosetulii gudetü, pentru (ca) nacazulü -ail
avutü fiicd-rne inteatdte ani, si pentru cramdluiala (sic),
-amü avutü noi, pärintii ei.
Iarü pentru flica-mè Marie, -a fostu dupd Andril Tur-
culeti, cari dupd moarte lui träindü flicd-mè acolo, 0 tam-
plandu-sa de s'aü pogordtü mai incoci, mai in gosú, si
nds[dllindu-i-sd sa sd calugäriascd, si mii tämpländu-sa in
dzilele marii Sale lui Neculai-Vodd, In Domnie d'intai, di
amü fostu tota inchisü inteacelü anü, de datoril, numai
-amü audzitü cd s'aCt cdlugaritü la mdnastiri la Topoliti,
si, dinü vite ce i-aü fost rdinasü dupd moarte sotu-sda,
aü datti moarte vitelor a mare, cdndil Moscalii, cdridil ad
peritü in toatd tam. Cari putäni vite i-ail ramasü, =Ai si
pe la altii, si, oile iaräsil fiindü acolo, pe langd dansa, la
Topoliti, cari eü nici cu ochii nu li-am vadzutü. Cari eü
la aceli vremi amü fostu inchisü, de nu-mi eramil bucu-
rosd sufletului, fard catü Incd li-aü prapalitü toate ; cari
eü nu le puteamil sa cercu de aceli, cd starlit' de capulü
mieü.
si, deosabi de aceia ce eramü inchisü, inbla zapcii de
la Domnie, cu datornicil inpreunä, pe unde ce gasa e[I],
im[i] lua totil, cdtü eü nici de casa me nu putè[m] sta
sd-mi cautil. Iarü, dinü epe si cai, -ail fostu fränte, li-aü
luatil Turculeti Medelniceriulü, dzicandü cd-I datori, si,
dintealte &ail rtimasü acasa-1, &ail fostu mai buni, aü datü
sarnd c'ail luatü totü dumnealorü : rafturi, sabil, sähdidaci,
-au fostu,- asè aü data samd c'ail luatü tota dumnealui.
Iarü, dinü epe -aü fostu mai rdmasu bracü (sic), unsprä-
dzeci vite mad si unü strajnicü si doad sträjnici, care arata
 MISCELLANEA 375

intr'unti izvodú scrisú de atunce, cu slovd, de acolo, de cdte

vite au fostu ramasti,- iar, pana a sosi aice, a rdmasü 6
epe marl i un armdsaru cu zgaibd la piorú, cari de
aa zgaibd a muritü, i doi tretinasi, cari pe unul 1-a vdn-
dutti luf Vasilii Habdsdscult11. Iarti ate vite a mai rdmasO,
fiindü in epile lui Gheorghitd. Mani, dändu prada Mara-
lorti, la vreme rdtanelor, a luatü Tatarii i epile lui Gheor-
ghiti, i aceli s'altora, a tuturora, cAndil a fostti inteacelü
Tinutü a Niamtului. Iar, dintealta -aa avutü è dinü casa,
nu stiii eatl fäcutú, cd nici cu ochil n'arnü vddzutO,- cä è
de la Topoliti s'aCt mutatü la mdnästiri la Orbicti, i acolo
aa sddzutil pana la o vreme, si de acolo s'aa rädicatú de
s'au dus in susü, ffird stire mè. Ca ell eramii pe aceia
vreme trimisü de Mdrie Sa Neculai-Vodd la Cdrnpulti
Lungu; care arn fostu bolnavil acolo unü an, precumii
rnd tiü tosi. Fara o blanti de pate& de jderü, ce o purta
e suptu unü habaciti de postavil : dändu é tdmbarulii unui
preutü, pe Lind sdrandari, amt.' Watt' eft blana da la acel
preutti, veche alma era, cari este s'acmu fatd. Iar alte
-4.1i1 avutO, haine, li-aa Wahl cu sini candil s'aii dusti in

susti, nu stimil ce li-a facutü. Iarti ea, avdndu o ciriadd

de boi acolo, in sus, i neputänd-o vinde ea, si ramaindfl
in sama dumisali lui Andrii Turculetl, ia vändutil dum-
nelui, si mi-aa rämasil la dumn[e]lui o sutd i cincidzAci
de taleri, cu §epte boi 6-ail vändutil mai pe urmd, brac.
$i dinteacestl han a fostü sa dè dumnelui fratelui du-
misali, lui Costasco Turculü, cindzdci de lei, care Di luasd
dumn[e]lui Andrei inprumut de la fratele dumisali Cos-
tasco cu zalogü, c'und raftu al midi, si mi-a scosti dum-
' Cu privire la Vasile Firtbäsescul, aceiasf colectie drt actul ce
urmeazä :
26 Maid 7233 (1725). MihaT Racovitä-VodA, pentru hotärnicia
Lescanilor, Vasäle Fiabäsäsculii s'ad sculatil i a data gumatate
dintru aceste säleste sfintif mänästira Trisfetitelord, pentru su-
fletula luí, iarrt gumätate a vändutil mänästirif, si i-ail data egu-
menula de Trisfetitele 200 let batutil". Egumen e acum Eza-
chill... Pe vreme räsboaleloril pustiindu-sä mosiia mänästirif.'
376 MISCELLANEA

n[eilui zalogulti, si mi l-ail data. Nu stia, datu-i-aü banii aü

ha, iar mii ail rdmasa aèa sutd si cialzaci de taleri la
dumnealuI, ca sä de dinteacei ban!. Si, deosäbî de aèasta,
ama data pentru stupi -asa avuta el' la Cernduti la deset-
nici patrudzAci de galbeni, si treidzAci de lei gostina, de
vreme è-ail muritü Andrii Turculeti, si treispadzeci gal-
ben! pentru stupi, &ail avuta eI la Dancauti la Hotinti.
Färd cata, dinü toate bucatele è-aa avutü e, stia ca s'aa
vänduta o iapd paga drepta dzeci lei si patru boi liner!
dreptu doaddzAci de lei. Si dintr'ace :te s'ail facuta è o
rochii si unü habaciti cu Mani negre, si slujnicii haine,
s'aa data si simbrie until argata, s'ati platita si desetinä
pe putänei stupi è-aa avutti acolo la Orbica. S'acesti ban!
tota la trebili ei aa marsa, iara ea de nemica nu o ama
pagubita ; numai e, fiinda o femee färd minte, s'aa prd-
padita tota. Lira pentru o nepotä è-aü fost fcutd. cu An-
driest'', stiinda eä o täni dumn[e]ii cuscra Medelniceroai
hi Thrculeta, spuindu-mi Istratii, sluga dumisali, aice, la
Ei.1, precuma s'aa adeveritü durrineii cd s'a faci pomand
cu dansa de a o cdsätori, flindu-1 si mosiili de pe tata-
sail acolo la Cernauti, si adeverindu-mi sluga dumisali
Istratie, cu adevärat ama data si ea dresäli si zapisdli unui
sata de la Hotinü, anume Dancauti, ce sä hotäräste cu
tärgula Hotinula,- cari p -, um ät at e de sat este ala midi, iara
alta gurnatate de sata este a nepotiloré mii, a Manolestiloru.
Cari li-amil data la mäna lui Istrate, de li-aa dusa la mana
dumisali Medelniceroai Turculesii sä li d, facandu-si dum-
neii pomand cu aèa copild, ca sä tie ata gumätate de
satti ; iarü cialaltä gumdtate sä o tie nepotil miei, precuma
ni-i socotiala, di-a milui Dumnedzäü sti mai iasa aceli lo-
curl din mäna Turciloril.
t Izvodü de bani -ama data lui Tälp iza Neculii, de
pe negotü è-amü luata di-ama chelluitu-le la Visterie, si
i-ama data baniT, cari pecumti sintu insämnati mai gosa,
si pecitluiturili aa rdmasa tota la dänsulti. S'aü totü pusa
pretula negotului Ina dosulü pecitluiturilorti : bogasiile
li--aa pusa prina Dima Musali, si alte negoatä li-aa pusa
 MISCELLANEA 377

pretula tow' susa; $i i-ama data bani di-a mänd, $i de pe

la feori incd aa apucata buff fard $tire me, $i pecetlui-
turile tow li-aa tinutü. Si, dupd moarte lui, rämäinda pe-
cetluiturile mele la ginere-sfid, la Chiriiaca Gändula, l-ama
poftita de cdteva ori, sd margrd la Mitropolitula, sd facemü
socotiala acelorü pecetluituri, ca sd rädica ea cu sufletulü
miea cum c'ace$ti banf i-ama data toti pänä la una bana,
$i pecetluiturile nu mi i-aa data, ca sä sd tie.
180, 40 pl i-ama data pana la Ghendari in 5.
40 lei i-amü data, Ghen[darij 7.
48 lei i-amü data, Ghen[dari] 24.
40 lei mai dalü, Fev[ruarie] 13.
46 lei pl mai dala, Fev[ruarie] 24.
50 lei mai dala, Margie] 10.
55 lei mai dalü, Margie] 17.
46 lei pl mal dalü, Ap[rilie] 15.
141 lei ama data lui Hagi-Ald pentru dänsula.
100 lei ama mal data lui Umera Turcula, färd alti haul
&ail malt fosta elü datora lui Umera, cari aa avuta ela
zdloga ; ne$ti märgäritari la Umera, deosebi de bani ce i-ama
data eil.
5 lei -aa trecuta la dänsula dina socotala cé d'intrti,
$i pecetluiturili aa rdmasa la dänsula.
68 lei, -aa luata elü de la Rotd si de la Iordachii, dina
ni$te ordndueli -ati strAnsu la E$L1.
91 lei, 4 pot., -aa mai luatü de la Stefana Plo$niti 0
de la sotiile lui, tijil dina ni$ti oränduell de la E$6.
80 lei, 2 pot., ce i-amO mai data pe rändü, cu bani -aa
luatil de la Vas[d]lie fioruln, dinü fumárita, cu ni$ti mas-
cuff $i cu ni$te brändza.
13 lei tija i-amü mai data inteunti rända.
30 lei tija i-amil mai data.
25 lei tija mai daa.
60 lei WO i-ama mai daft) cu 30 lei, la o chiz4ie cu
Tabärtd.
72 lei tijü mai dalO.
378 MISCELLANEA

40 lei -ati luatü Necula de la Iona Sap[punariulü] Ar-

manulü, de pe niste boi ala mieL
2 lei, ce i-ail data Acsinie, sa-i cumpere ni§ti matasa,
§i nu i-ad mai cumparata.
1 talera tijü,

2 bucati pl full, -aa luatil de la Acsinie.

3 ug., ug. de'ura ungure§ti, tijü i-ama mai data.
19 ug. amd data pentru Necula, i pentru fioruld luf,
§i pentru argatii lui, la pecitluiturile cele negre, ce li-ad
inpartita Lupuld Vorniculü 1 la ferti (sic) §i la nap4ti.
1 lea i-ama data to In Lune Pa§tiloril.

6 lei i-amil data la E§i, in doaa randuri.

5 lei ad mai luat dinü ni§ti bani ce trimis[es]a lui
Crupenschii.
2 hoi i-amil data candd ail venitil la nunta lui Gheor-
ghiti Mani, de §'aa adusü ni§te mieri de la flica-me Marie,
§i nu i-ad mai adusü.
30 lei i-ama data und cald §argu, la E,a, cari 1-ad
vandutd unui Great Ina 40 lei.
3 zloti tijd dald atunci.
1 vaca cu vital, ce i-amü fostu data mai innainte vreme.
14 merti graü §i 2 sad fanina de grau, tijü, i-amü data
atunci.
Postava ce mi-aü data dumn[e]luf Vorniculü Iordachi,
carili mi 1-ad adusü Sandulü Goe, cari i-ad fostu pretula
cate 2 lei, 5 pot.; cari facü 201 lei pia.
17 coti postavü la giverdu.
13 coti pl postavü row.
13 coti postavü negru verde, 4 coti, 2 rupl postava
fistichiü.
20 coti postavd naramgiü.
15 cot!, 5 rupf postavü verde, - cari facü peste totti :
83 coti, 3 rupf.
Ce s'aa data de pe acestu postavd.

1 Pe timpul CAimacAmief WI, dupil fuga lui Dimitrie Cantemir.

 MISCELLANEA 379

50 lei ail. luatil Goe otil lordachii Celibiulü, dinü nisti

oranduele -ati stransu la Esa.
53 lei 0.1 faca 22 coti postava, -ati luata dumn[eallui
Vornicula Iordachi cu 4 ped, unula de 13 cotl si unulti
de 9 coti : cela de 13 coti esti fati, iara celü de 9 coti
nu-la pod afla ; iara pui pe Dumn[e]dzda rnartura cd l-ama
pierduta.
40 lei -arnti data Sandului Goe, carei i-amü fostü cum-
paratti de la Vasilie Habasascula.
4 lei, 1 cara, cari ati poftitti Sandula Goe de i 1-arna
data, cari mi-la facusa unü datornicti, si sa-mi tie Goe in
sam a.
50 ug. mi-aü poprita dumn[e]lui Vornicula Iordachi
dina doe). ferturf -ati stransu dumn[e]lui de la aimpula
Lungu, cari treca la dumn[e]lui mal multu 29 lei p[o]la.
-
Cui -ama mai ramasü datorü de canda amü fostu Vis-
ternica in dzilele Marii Sale luI Mihai-Voda.
470 lei lui Hagi-Smaila.
200 lei. luI Mehmetü Murtaza-Olu.
100 lei lui Hasanü ota Vaslui : i-ama platita 50 lei lui
Hagi Halala-Olu ow Romana.
70 lei la dol Jidovi, la unula 50 lel, si la altula 20 la
pentru cositori ce s'aa luatti de s'aft facuta -aa trebuita
Craiului f-edzasctil, ca nda ail fostu la Tighine.
100 lei Tomii negutitoriului.
Iara altora bresle, ubotarilora si cizmarilora si bla-
narilora si cojocarilora si baibardcarilora, cati bani li-ama
fostu ea ramasa, decI s'ati luatü de la dansif pentru tre-
bili Curtii domnesti,- li s'aa oranduita la dumn[e]lui Lu-
pula Vornicula si la Costantinü Zbere, de li-ati tinuta in
mind, dinü pecitluiturili celi negre, carili li-aa inpartita
dumn[e]lora aid, la Esü, precurna arata si izvodula du-
milorsali, anume cui -ail tinuta Ina sarna,- cari este iz-
voddla fati, iscalita de dumnelora, si izvodula cari ce s'ati
i Carol al XII-lea.
380 MISCELLANEA

luat de la ddrisii este fati, Si pecitluiturili meli de la

dansii nu li-aa fosta luatu.
Neefallat Baptd biva Vela Vistfierial.
Basotil avea o Kira, Safta, care se máritd cu Manul Hasan Pä-
harniculA cum il aratd numele, un Grec curat. Cu dinsul are
Safta mai niuii fii, dintre cari unul Toderascu Manul.
Aceasta se vede din actul ce urmeazä in resumat:
23 Octombre 7228 (1719). Safta Pdbarniasa a rapausattiManului
Hasani Pdharniculti" imparte mosiile i vecini Hurd mief": celui
mai mic, Toderascu, if da Hulpasestif (Roman), parte din Sofrdnesti
(Neamt); intre vecini si flul lui Bäläcelti. . . Si dint"' vecini
inprästieti, car[e] s'ur afla, iarti sd le fie inpArtiturd pe 4 trati, si dinii
Tigan[i] car[i] Cued afla, lard sä le fie fräteste inpärtiturd pe 4 frati,
si kumätate de satil de Dancuuti, ce santil Ind TAnutuld Hotinului.
car[e] ne este inprirtiturd cu frate-mied, cu Neculai Ba§otri bivü
Veld Vist., iatd datii fie-mied, lui Toderascu, pentru cad eld
ad avutii mai putint parte dind agonisüta nosträ, fiindd mai micd,
pentru cdcf cei mai mari ad apocatd de ad luatti; care ela nu ad
luat . . . Cumpäräturr de vii si de lucurf de presaci, care le-'d
cumpäratfi dumnrea]lui Sutul Banuld, Pdharniculd, inpreund cu
mine." El s'o si comincie.
Iscdleste ea si fratele el.
Peste citiva anr, la 3 Mart 1728, stind in Iai, dar purtind nu-
mele cälugäresc de Nicodim, Basotá face o diatä, prin care intre-
geste partea de zestre, triai micä, a fetei lui, Tofana, märitatä cu
Ilie de Vistierie:
Iasi, 3 Mart 7336 (1728). Necudemil monah Bajota
&amil fostil Visternicii-Marea" aratd cd, dupd ce amt.'
rdrnasil la multd lipsa, dina tamplarea Visterie, in dzilelea
Mara Sale lui Mihai-Voda, i loindo-mi datornici toatä
agoniseta ce arna fosta avändii incd din tenerea[e]le mele,
pentru bani ce amü fosta loat, i negotil de'md data la
trebilea Visterie, i nerämäindti cu nimicú, dumnelui
ginerea-meil Ilie otil Visterie m'ati grijitti de toate cate
trebuita, i pand ama fostii miriana, i dopa ce rn'amtl
calugarita. Si, agungdndil la adancd batranete, iata imi
astepta sfarsitula viat[ii]. Si, rdmäinda o mosie, trei part!
de satil de Gforgesti, ce säntü in Tînotolü Hdrldului, cu
 MISCELLANEA 381

hälestie, fara a patra parte ce aü fosta a rapausata Ior-

dachi cela batrdna, ce au fostü Visternica-Mare, i mal
este o parte dinü Cdbiceni, iar ce sd hotardsca cu Gior-
ge§ti, cata s'a alege..., ama socotita dint.' a mea socotiald,
si le 'ma data dumisale ginere-miea, lol Ilie LogofTata]
de Visterie, i flical mele, Tofana, i ffflora dornelora sale,
deosabi de mo0e ce i-ama mai data dzestre, precuma amü
data 0 celuralalti feoff. i ceste parti le 'ma data, pentro
ca la slabdoni §i nepotinta mea de spre dumn[ea]lui ama
[alvota cautare la cele ce mie treboitü, a dooa iara0,
a§teptandu-mi fir0tula vieäi dopa morte mè, cu ce le a fi
putinti i prilejulü sa mä grijasca. Macara ca §i alti fi-
ori ara aye dreptate sa agutorescd la grija me, cad cu
sdtu dol. Canda eramü maI in statula mea, cu ce mi-ea
fosta prilejula, i-ama indzastrata, iara pe fieca-mè Tofana,
rdnadinda cdsatorie dupa ce ama ramasa la nepu[ti]nta,
potind dzestre a avota de la mine ; ce mncí, curna aa
fosta, la neputinta mè de la dumnelorü ama avuta mai
multa folosa. Deci aceste mo0ei ce mai susa santia po-
menite, le ama data domilura sale, in ved neclatite, ma-
cara cd de pe soto-miea Acsenie sfintü, darü ea, cate
mo0i ramasa de pe pdrintii miei, i cate amü cum-
pdrata, toate dzestre le amil data fiurilura ; i aceste parti
de spre fimei le ama poprita de grija mortil mele. Deci
nime dina fkori mei sh nu sa amestece, cd care s'ara mes-
teca, sa fie neerta'Al de Domnula H[ri]s[tos] i Maica Pre-
cesta, 0 de mene, de omü pdcatosa. i, pentru ca sa fie
de credinta, ama iscd[li]ta i alti, cine s'ad mai tamplat."
0 nouä orinduialá in folosul fete Maria, sotie a lui Turculet, o
face el in August 1733:
Necodima Ba§ota, -ama fosta Visternica-Mare, fact"'
tire cu aasta scrisoare a mè pentru randula flied-me
Marii, care ama fosta casatorit-o dupa Andreea Turculeta
Med[elniceria], carel santa de atunce 27 de ani, §i, atunce
canda me 'a fosta prilejula, cu de toate am grijit-o ca pe
o flied a me, i dinü mo0i inca i-ama fostü data una sata
Dancautii, la Tinutula Hotinulul, i o samd de vreme l-aa
382 MISCELLANEA

si stdpdnita pand ad dascdlecat Turcil Hotinulfil, si, dupd

aasta, tämpländu-mi-se si mie dind tämplare Visterii,
fiindil Visternicü-Mare la a doa Domnie a Märii Sale lui
Mihai-Vodd, de 'md cheltuitd mai multd 7.000 galbeni,
haul vechit, in trehile tdrai s'a Visterii, precumd arata
socotiala si cu iscalitura Mara Sale lui Mihai-Vodd, si nicI-
unii hand nu mi s'ad oränduitti, si, dind furtuna -ad data
piste mine, mi Wad' stansu casa, cd, dupd mazilie Märii
Sale lui MihaI-Vodd, ad venitü Marie Sa Neculai-Vodd
Domnd, si m'ad data in märia datornicilorü, si m'ail pusd
la inchisoare, de amil sezutd until and inchisd, si ad mersu
datornicii cu omeni domnesti, si, -ail gdsitd la casa me,
ail luatd tota, i frird de pretu ; Ohl amd fostü ramasa de
n'avem putere sti-mi chivernisescu viiata dinü zi Ind zi,
si 'ncd si datorie ad mai rdmasd neplatitd pe la unei si
pe la altal. Si ca, mai rdmäindü si cu doo fiate mail In
casa, si neavandd cu ce le mai griji, si dentr'altd nemicü
n'arnü avutd sti le mai dad sad sa le grijescu, pecumti
amd grijitil pe fetele -amd cdsâtoritil inthi, fard de cdtti,
mai ramaindu-mi vr'o doao petece de mosai, si ale dui,
trei vecini, li-amil datu-le, si rdmaindd si eil numal cu
trupuld si cu sufletuld, si ne mai avdndd aiuri popreliste,
arnd rdmasii iard asupra loru de m'ail grijita de cele ce
me 'il trehuitil, si, mdcard eä de la u vreme m'amd si cd-
lugäritd, iaril hrana me si altd ce me 'a trebuitil, totil de
la dansdle me'd vinitü, däntr'alte parti n'arnd avutd nici-
o cautare. Si acrnu, la farsituld vietii mele, la (MI-1st-de ad
ramasd sa mä grijascd dind ce li-a hi putere, iarü, incdsi
mai raindi[n]du-mi o parte de locil la Tinutuld Romanu-
luI, la Cluturesti, care arata zapisile si inpartala care aü
fostü intre pärintai nostri, s'aceia arnü dat-o nepoata-me
Dochitdi, care ail rdmasd dend filcd-me Marie. Macard cd
pe mdsa arnd inzdstrat-o, ce, dend catu mi s'ad tdmplattl,
i-amd facutd sä ed partice, cate sd va alege, cd altd pu-

1 V., pentru ocuparea de Turd' a Hotinulu, in 1713, Chilia 0

Cetatea-Albei, p. 246.
 MISCELLANEA 383

tere n'amü mai avutil Tara alta sä n'aibd a zice ne-

mica.
Pentr' aasta amil facutil aastä scrisoare a me de la
mene, ca sä sa stie. Monahn Nieudinia Baotei.
llie de Vistierie, ajuns la sfirsitul cariereI sale Die Pitarul, un
cunoscut boierinas, nu maI era in viatä la 1749, si atunci sotia luI,
Tofana, fata luI Nicodim Basotä, care si el se odihnia acum dupil
lunga luI rusine si sArAcie, fácea la rindul el' socoteala de avere,
care e In legaturrt cu aceia a raposatuluf fost Vistier:
Izvodü de datorii ce s'aa aflatti rämasd a sotu-mied
Ilie Pit[ariuld] la unii si la alVi dupa moartea dumisale. pre-
cumii arata anume In gosii, leatü 7257 [1749], Martie 29.
430 lei la Hasan-Aga de la Romanü, fara doao sute de
lei ce s'ati fäcutd dobanda acestorü barn', neputändu-1 da
banii Intl graba, cari acele 200 lei s'ail data Ord a nu
muri sotulti mieü Ilie Pit[ariula].
200 lei, la Dumitrachi Hudici Med[elniceria] i 86 lei la
Mihdlachi Chesco Med[elniceria], cu cindzaci si patru de
lei ce-aü luatu asupra de la Iordachi L[o]g[o]f[d]tü.
50 lei la All, feorulti lui Mahmutü dinü Iasi.
25 lei la Gavrilt1 diiaculil de Visterie.
14 lei la Fote negutitoriula.
18 lei, 6 pot. la Andrii Hermeziu.
8 lei la Toaderü Naculü.
13 lei la unü Turcu dinü Iasi, ce-aa fostü chizesti Coste
Särbu hi
12 lei, 6 pot. la Cardcasti Armanulti.
5 lei, 6 pot. la Sandulti Flajdaii.
5 lei, 6 pot. la Ionitä Movila, hivii ispravnicü de copii.
6 lei la Costandind Cogälniceanuld otti Vist[ierie].
2 lei, 6 pot. la Ionita Blanariulti.
3 lei la Gavrilü negutitoriula.
120 lei la dum. Filipü Catargiu, ce s'ail ]uata la moarte
dumisale, cu dzäce lei ce-aü luatti sotula mied mai inna-
inte neste vinu.
899 lei, 5 pot. facil toate datoriile.
Tofana Pitäroae.
384 MISCELLANEA

Ce s'aü platitù dintr' 0.astä datorie, cu ale Casa

330 lei la Hasanii-Aga de la Romanü, care arnü vän-
dutu o mosie a mia, de la pdrintil miei, Lupului Balse,
anume Giurgestii, de la Dorohoiti, insä treklzdci de lei'
s'ail data la aastä datorie, dinü 120 lei ce s'aü luatü de
la Filipü Catargiu ; care aastä datorie sä sa stie cd aft
fostu a fidultti nostru, lui Vasile, cd, dupd moarte lui Va-
sile, gäsandü noru-rne Paraschiva niste terfeloage de a
luf Vasile, cu cinci sesä ani innainte pard a nu sä in-
sura, in care scrie c'ati cheltuitil cu casa noasträ, i, esindu
noru-me la gudecatd, ase ne-ab gudecatü dumnealord
boierii eel* mari, Iordachi Canta[cuzi]nd Hat[mantl] i Andrii
Rusätü Log[o]f[a]tü i Manolachi Costachi Vor[nicii], de
ne-aü data platnici, ca sä plätimü detorie feorului nostru.
150 lei la Dumitrachi Hudici Med{elniceri4 ce s'a
vändutil casdle dinü Iasi, iard Lupulu Balse, care s'aü
fostil data Sandului.
70 lei s'ati vändutil trif cai, i banii s'aa datil la Mihd-
lachi Chesco Med[elniceriti].
12 lei, 7 pot. s'ati datil la Cdracasti Armanulti, iaräsi
denü banif ce s'ati luatü dela dum. Filipü Catargiu.
120 lei durnisale Filipü Catargiu Vela Comisti, i s'aa
data neste pärti de mosie dinü la (sic) Dumesti ota CAI--
ligatura, zalogü.
685 lei facü platitú cu aceste ce arata mai susa, i mai
rmänú asupra fiilorü miei, Sandula i Necolai, sa plä-
teascd la datornici.
214 lei, 6 pot. noi. Tofana Pitäroae.
Ci-amü socotitil de amil lasatü pentru aastä datorie, si
pentru grije sotu-miefi, i pentru grije me :
Balasenii otü CArligdturi (ters).
Cornestii, sata intregü, la Tinutula Läpusnei.
Giumdtate de satti de Chilisoai, de la Tinutula Carliga-
turi, sä poianita otti Beresculd i parte dinü Toderesti.
Patru sälase de Tigani anumi :
loud Bärsanü Tig[anulf], fitoruld lui Pascalü, care tine
o Tiganat a feoriloril Tomitei : copii säntü de 'lupin-tare.
 MISCELLANEA 385

Costantind Tig[anuld], cu Tikanca luf si cu copii lora.

Lupuld Buraga Tiganuld', cu Tiganca lui si cu copii lora.
Ursula Burcd, cu o fatd si cu mil fkoru.
Vite ce-ad rämasd la casd dupa moarte sotu-mied :
6 boi.
2 vacT. '
3 caT, bezd 3 cal' ce s'ad vandutd, baniI s'ad datd la
datoHe, precumti arata anume unde s'ad data.
3 epi.
30 de stup! a copeilord, care le-amil data noT cAndti
era mid', cate 2 stupi, si le-ad datd si Vasil[e] 3 stupi
pentru schimbulü unui cald a flit-I-midi, MI Necolai, ce i
l-ad data 'Ai-law-sad.
40 mascurT aft rdmasil, si ad muritd ticqi de iarnd.

Tofana Pitäroae.

Pdrtf ce-amil socotitd di-amd facuta fiilord mid:, lui Va-

sil[e] si Sanduluf si MI Necolal, dind cele ci-ad ramasa
dind mosil si dind TiganI, precurnd arata In gosil anumi;
leatd 7257 [1749], Mart 29.
Parte fiid-mied, lul Vasili, Dolnicenii, satu intregd, la Ti-
nutuld DorohoiuluI, treT pärV, iard a patra parte ad cum-
päratti Vasile.
Dumitru Langa Tig[anuld], feaffuld lul Pascalü si a 0-
prineI, cu Tiganca lui si cu copii lord ; carele Tiganca ad
fostil a VorniculuI Iona, si amd facuta schimbdturd cu
dum[nealui], de i-amd data altd Tigancd, anume Eftinca,
de or trai copii.
Toaderd Chertifil Tig[anulti], frate luI Dumitru Tig[anuld] ;
Tiganca iaste omeneascd.
NeculaI arcel Tig[anulti], fe63ruld Stoical ; Tiganca
omeneascd.
Iona, fe6oruld lui Vasil[e] Panco, vecind.
115 dramurI argintil, ce amil data si no! la fdcutuld
unuT raftd a lui Vasil[e].
1026 de gräunta märgaritard, de pretuld 1. . . leT, si i-ati
pusii la 12 nasturI a tdmbariuluI, cu cuväntd cd ace-;ta,
11992. VOI. XVI. 25
386 MISCELLANEA.

ca sd aibd socoteald In inpartal[a] Intre frati : acesta aü

läsatii la parte lui Vasile, de cira trdi copii.
Patru pogoane vie la Cruce otü Putna.
Tijü s'ad mai socotitil de i s'aa mai data un Tiganü,
anumi Toadera, fedora Grosului, cu o fatd.
Tofana Piteiroae.
Insä pentru aceste doao sate, anumi Dolnicenii i Brd-
tenil, care s'aa pusü la Inpärtalä : Dolnicenii lui Vasile si
Brätenii Sandului, flindu-cd acele doao mosii santil dela
päririi miei, i stntú Inteuna hotara, fiindu moii1e la
campu, i avAndu i padure Intru hotara, amil data ca sä
aibd parte amdndoao moiile cate In gumftate la pädure.
Cad ase ama socotitü cd iaste dreptu, de vreme cä acele
mosii s'ati hotdräta de spre alte moii rnegiesesti, dara
pentre dänsdle nu s'aa hotäräta, fiindu-cd aa fostu amän-
doaa ia tdtdrie-ruieü, si, dupd cuma alma socotitil, sä le fie
pädure Inpdrtitoare i hotarü, cu loca, cu totü.
Tofana Piteiroae.
Parte Sandului fiorului alü doile.
Satula Brätenii, la Dorohoiü, pe Bastifi.
Guze Tigana, cu Tiganca lui i cu copii lora.
Iona Ciocarlana, cu Tiganca lui i cu copii lora.
Nechita Tigan ; Tiganca iaste omeneascd, cu do! copii
cu alta Tigancd.
Andrii Bandurü; Tiganca iaste a lui Toadera Jorai
Stol[ni]c.
Doi vecini rusl, Panculestii, anumi Iona, cu fiorii luf,
si Onofrei, cu fiorii lui.
0 sabie ferecata cu argintü.
Tofana Pitdroae.
Parte lui Necolai, fiorului celui mai mica.
Satulú Scobintenii, gata, cu pivnitä de piaträ i cu bi-
serica gata, ota Tinutula Carligaturei.
Chiriiaca Tiganü, fedora. Iorgai, cu copii lui; femeia
iaste Moldovancd.
 MISCELLANEA 387

Apostola Mavriche, cu Tiganca lui i cu copii lora.

Nistorü Tig[ant], fkorula Stoical Tig[ana], cu Tiganca
lui i cu copii lora.
Vasile Tig[anti], feorti luI Apostola Mavrichi ; Tiganca
iaste a dumisale Sandula Joni.
Andronache bratü PAnculestilora, cu fkoril lui.
Tina coboma (?) de argintü si cu patru linguri mail de
argintü .
Tofana Pitäroae.
insa pentru Tigani carele n'aa fostu de fat.d acmu la
aasta Inpärtare, ce santa rasipitI, care nu sa stia unde
santa, candu sa vor afla, sa-I inparta pe treI päri, pe
fratiI Vasile, Sandula, Neculai i dupa dreptate, cumü ama
socotitü, aasta asedzare i Inpartala a mi sa sd pazasca
intru fu mieI i intru alt niamu: nime Intru alta chipa
sa nu o strdmute ; iarü cine va strdca-o, sd fiéneertata de
Domnulü Dumnedzda si de precurata Feoard maica Sfintii
Sale si de totI sting si de noI Incd . . . ertati sä fie.
Tofana Pitdroae.
t Pentru neste margdritari aid miea de la pärini, ce
ama avutü pricind eu noru-me Paraschiva, pentru acela
margdritara dupd moarte Eta-mica, 1111 Vasile, märturisesca
cd märgäritariula Lama vdridutil i ama fdcutil una schiti-
soru la o mosie a noastrd, IocuseniI, la Tinutulü Sucevii,
ca sä fie pentru pomenire sufletelora noastre, si parte
acea dina mosie unde arna fdcuta mandstioard, iardsu ama
data mändstirii, sa n'aibd treaaba fetorif miei a o trage
la parte acea mosie.
Tofana Pitäroae.
Ea preutü Iona m'ama alät[urata].
Enachi Vam[es] m'ama tdmplata canal aü fäcuta aasta
Inpartala, cu zisa dumisale Pitdroae Tofand, la boala du-
rnisale.
Leta 7257 [1749], Mart[ie] 30.
Esind la giudecata noastrd cu poronca g[ospo]d feorii luI
Ilie fitara cu cumnata lora, Paraschiva, s'ati aflata driapt[d]
388 MISCELLANEA

Inpartare aasta cu mosfile, numai o a patra parte de sata

au luata mai multa unü feora dena cei. necasatoriti 0 o
a patra parte alii (toile frate celii maT mica; daril ail
ramasil 0 grijile mortilora asupra lora, 0 200 lei detorie
s'o platasca frati cei mai mid'. lard, dint"' TiganI, sa-I
ma! dè doi copil., ffindü sterpa unii Tiganil, ce-I data cum-
natu-sa, 0 ase vina tocma. S'a§è s'ail priimita 0 o parte
0 alta. Iordachi Cant[acuzino] V ela Log[ofata].
L[ea]til 7257 [1749], Iun[ie] 20.
Din neamul lui Basotd intilnim in veacul al XVIII-Iea pe loan,
pe Vasile, pe Constantin (Doc. Callimachi, tabla). Un Grigore Spd-
tarul, mort pe la 1800, rasa' o parte din averea neamului unui gi-
nere rus, polcovnicul Bulhatcov (vol. XI, p, 6, no 91).
Genealogia familiei pänd la stingere ni-o a, chiar in aceastd
carte, ultimul el' represintant (v. mai sus).

III. impartirea averif luT Necula DonicP.

Socoteala ce ama avuta no! fratii Intre noi pentru mo§i
ce ni-aa ramasa di la parintil nostri dum[nea]lui Neculal
Donici -aii. fosta Log[o]f[a]ta-Mare 0 di la maica noastra
Lupa, -aa fosta fata lui Gligora§cu Jora, §i ni-am invoita
cu totI fratif nostri, 0 ni-amil Inpartitil ca sa sa §tii cine
unde va tin& precuma Insamneaza acesta izvoda mai
gosti, 0 de cata m(:F,di ni-aa. ran-Iasi:4 0 care frate unde
va tine; iara care frate dintru noT aril e0 dinteaasta so-
cotiala ce ama facuta, sa fii de rusine, or! la ce gudecata
vor merge; leta 7227 [1719], Fev[ruar] 25.
(kin! ce ne-aa ramasa di la parinti anumi, sa sa §tii.
Satii intrega Slobozie lui Du§co, la Orheia, cu vecini.
Satil intrega 4novatula, tija la Orheia, cu vecini.
Sabi intrega Zahaicanii, pe Cfuhura, la Tan[u]t[ula] Ia0i,
cu vecini, TrisaTia-a-re de vecinu s'aa venita lui Macri
Vela Banü, iara gurnatate de vecini s'ail vinita surorii
noastre TasaiI.

1 Colectia d-lui advocat Fote, din Ia§l".

 MISCELLANEA 389

Satil Intregg Pivnita, pe apa Ivancei, ce este la Tan[u]-

t[ulg] OrheiuluI.
GIumAtate de satü ding Hrusova, pe Ichilg.
GiurnAtate de satg ding FaurestY.
Partile ding Tetcani ce oril coprinde zapisale tijil.
A trie parte ding CabestI, to la Orheig, pe Baca.
Partile ding Scurtesti, tija ce oril cuprinde zapisAle.
PArtile ding HArtopg, tijü ce org cuprindi zapisAle.
GiumAtate de bAtrAnil ota BAlosAstI, pe RAutg, to la
Orheig.
Partile ding CrivulenI pe Nistru, WO. la Orheig.
A patra parte ding Clisova, pe Rautii, la Orheig to.
PArtile ding SatrArenI, la TAn[ult[ulg] HArlaului.
0 parte de locg, parte Danului ota OniscanI, ota Orhei LI,
ce sA va alege.
Partile ding Pittusca ce sA vorg alege, tijt-k
Darie Donict Vela Vor[nica]; Dirnitrii Macrii Vela
Banü; ,5tefana Cdpotict vt. Post[elnical.

Partile de ocinI ce s'ag vinitg dumisale lui Darii Do-

nicI Veld Vor[nica] de Tara-di-gosii.
Giumatate de satg ding Slobozie luI DuscA, cu vecini
ce s'or veni pe aè gumatate de sail ce esti pe Nistru,
la TAn[ult[uhil OrheiuluI.
GIumAtate de satil Hrusova, pe Ichil, cu gurnatate de
iazg ding parte de susg ; si partile ding Stetcani si ding
Curtesti s'ail vinit durn. luI Darie Dontd Vela Vornicü.
[Aceleas1 iscaliturIl

Partile ce s'ag vinitg lui Mirong Donici vat[avg] de

stolnicei si fratilorü sal, lid' Postolachi si lui Neculai,
Rorii lui Gavrilg Donici parcAlabg.
Giumatate de satg Slobozie lui DuscA, pe Nistru, cu
vecini ce i s'org vini pe aastä gumätate de satg.
GIumAtate de satg ding HArtopg ; la ispisocü sä numesca
Cotelnicii.
390 MISCELLANEA.

Glumatate de bdträna otü Balosasti si a trie parte dinil

Cäbesti pe Mai si cu o parte dinü Onitcani, de danii di
la Danulü ; acesti s'aa vinitil lui Mironü DonicI vät[aval
si fratilorü lui, nepotilora luI Darii DonicI Vor[nica].
[Iscalituriled
Partale ce s'aa vinita surorif noastre Marii, guptinesif
dumisale lui Dumitru Macril. Vela Banü.
ZahdicaniI, sad intrega, cu vecini ce s'ard afla, cu
iazü, si cu vadil de moanä in auhurü, si partile dinü
CraulenI, pe Nistru, la Tdn[u]tfula] Orheiului, s'aa vinita
dumisale Marii, g updnesei dumisale lui Macril Vela Bana.
[Iscal iturile 1

Partale ce s'aa vinit surorii noastre Nastasdi, gupa-

nesaI WI $tefana Cäpoti biva vt[ori] Post[elnica].
Pivnita pe apa Ivancif, la Tan[u]t[ula] Orheiului, cu iazü
si cu vada de moard, ce este drepta satü, si a palm
parte dinü Clisova ce este pe Rauta, si cu parte ce
sa va alege dinü Pitusca pe apa Bricului, si cu partile
dina Sdtrdreni ce-sü la Taniult[ul] Orheiului, tijü ce s'orü
alege, - acesti s'ail vinitia suroril noastre Nastasdi, gupd-
nesdi luI $tefana Cdpotici. vt[ori] Post[elnica].
[Iscdlituriled
lard pentru satula Isnovätula, cu vecina, sata intrega,
si cu iaza, ci est% in apa Ivancii, dina susil dinü drumulü
celü mare, si pentru gumdtate de sata dinü Fauresti, si
cu vada de moard Ina Ichila, 'Ina parte di gosü, Inca
n'amü pututü lasa stt nu insämndmü, ca sd sd stie pentru
ce pricind nu s'aa pusa la inpärtala fratdlora.
Sata intregü Isnovatula, cu vecinl, cu moard, dinü
sliahula cela mare, 1-aa data pärintele nostru, dum[nealluI
Neculai DonicI biva Vela Log[olf[d]ta, fiula dumisale lui
Darie Donici Vela Vor[nica], osabita de alti fratI, pentru
caci cd, tämplandu-sä cdsatoritula dum[isale] pe urma altorü
frati, nimica zdstre di la pärinti n'aa luatü, nicI la cdsd-
 MISCELLANEA 391

torituld dumisale nimica n'ad cheltuitd pärinii, ci sangur

chm[nea]lui, cum s'ad pututd, s'ad radicatd cheltuiala la
cdsätorituld dumisale, adeverindu-I päriniÍ pentru acestd
satd precumil insdmniaza mal susü.
Iard pentru gumätate de satil de FaurestI, cu vadd de
moard In Ichilü, easta s'ait socotitd sä fii pentru co-
mdnduld dumisale maicM noastre, Lupi Log[o]f[e]t[e]s[en ;
decI, dupa datorie cè de obstii, la care frate i s'ard tämpla
si sävärsdnie vieii dumisale, acela sd o ingrijascd, pre-
cumil sd cadi, i acelue sa rämde a&tstä gumatate de
satil dind nuresti.
Pentru inpârtala Tiganilord -ad rdmasd di la pa-
rintif nostri, Inca sa sä tii cd la acestf Tigani fratele
nostru Gavrild Donici n'ad avutil treabd, cad aú fostd
facutd cu altä gupdneasd, cu fata Apostului
_
bivd Veld
JAc[niceri].
Pentru Tigani s'ad socotitd, cu voe fratilord, s'ad data
dumisale lui Darii Donicf Veld Vor[nical 2 fkori: a Sur-
dului, anume Stefand i Trifanä, i cu surorile lord ce
s'ora afla, si Leontei, fiorulil lui Istrate, cu surorile luI, si
Lupand, Uoruld lu Potorache ; iard 4 Tägarif : trei feorl
a luf Dumitrascu fratele lui Potorache, anume loud Bränza
si Vasale i alt frate a lord mai micú, cum 1-ard fi
chemändü, i cu surorile lord s'ad datd Ina parte suro-
riloril noastre, Marei, gupanesdl dumisale luf Macril Veld
Band, i Nastasdi lui $tefand Cdpoticl vt[ori] Post[elnicti] ;
si $tefand fiagulti luf Potorache.

Darii Doniel Vela Vorfnika; Dimitrii Macra

Vela Bann; ,5tefana Capoticl vtfori] Postlelnical.
Donici Inseamnd fiul lui Done (alte familiI cu acest nume, vol.
XI, p. 280, no 37). Familia era basäräbeanä, precum dovede§te a§e-
zarea mosiilor ef, a§a cum se vede din chiar actul ce se publicA
maI sus.
Darie DonicI e incepätorul familief boierestI cu acest nume. El
&Ala in jumátatea d'intaiii a veaculuf al XVII-lea.
Darie porni din rindurile slujitorilor de la cetätile de hotar, se
392 MISCELLANEA

pare. Cea crintadii sotie a lui a fost fata lui Apostol, care ajunse
Mare-Jicnicer 1.
Ea pare sg-i fi adus averea, i putem urmäri alcAtuirea acestei
averí dupg aceia$1 condicg a d-lui Iuniu Lecca, din care am scos
si impärteala
Lásam sg urmeze actele in resumat :
7145 (1636-7). Anghelina, fata luT Sgmionti Coda otg Bezánti", dä
un locg de casä frateluf nostru, lui Apostulti Aprodulü, cu locg
de ocolg $i de arie i cu locti de gráding, ce este triaba casAI
omuluf". Cine va calca, sg fu trecletti $i procletg i anaftima $i in
loeS cu dracii". Marturf: popa Mang ding Bizing si Iona$co gi-
nere otg tamil $i Ionascu BS otg tamg $i Costing si Ivanco otg
taring. Petre otg Turbure$ti, Iona$co Popgsculii otti tamti i Albuld
otg tamg i Moga otú tamil i Bosäi otú Gärblesti i Iosäpü owl
tamti" si Vasäle feorulg lui Grozavil de Tulbure$ti".
14 Maid 7146 (1638). Toaderg i Mang si Costing, fiorulg lui
CI-Hung Gälbenianului, nepotM Petril lui Coati.", \rind partea lor
din Bezin, undi 55 chiamg parte lui Nicoritä", lui Apostulg Apro-
dulii, feorulii luf Mateiiasg de Tulbure$ti", pe 14 taleri.
1 -id Julie 7156 (1648). Vasile-V odg. lui ,Ionascu Mele$anulil ding Tä-
gäne§tr", Sa wäsoare la Bizin helä$teul ILA Bata.' Si catti va hi dela
de lungu sg li mäsori toate, sil Iii a.$a de lung-I, i sg pui i sämne,
precumil le va fi fostil tocmala . . ., a slugii noastre, a lui Apostul
parcálabulg de Orheiti i altord räzesi, $i sg le mAsori aceli patru
hälästei, sg fii toate ca cela din gosg "
U Orheig", lunie 7159 (1651). GrAjdiianti sgn Gavrilg di Bizinii,
nepotuld Fatului di acolo", vinde agiThizináópta parte, care
ocinä mi-ah ramasti di la pgrintii mei", lui Apostolft bivú Veit"'
Pit[ariti], pärcAlabil orheiscoi", pentru 70 de lei. Si un hälg$teg ce
este inpreunä cu dumnealui $i cumnatulii dumisale, $i eft amg gu-
ingtate inteacelii hälg$teg." Marturi: Iona$cu Rusulti bivü Veld
Medelnicerg $t Gheorghii Catargiu bivii Pah[arnicg], pärcglabil
orheiscoi, popa Istrate celti domnescii, de tärgu de Orheig, Vasäle
cel Mare, Batt' de Bezinti, Costing $i Andrunachi de acolo."
Bizin, 28 Septembre 7163 (1655). Lupulti de Bezing, feorulti
Anghelinii, nepotti lui Codgil de Bezing", vinde lui Apostulti 6-ad
fostii Jgc[nicerib]-Mare" parte din sat, $i hälästeulti carele aú fostil
a mow-meti, luí Codag, $i a tätáne-med, $i alg meg, pe 150 de
taleri." Ca säntú cuconii no$tri ver primari cu a dumisale . . .
Cum iaste häle$teulii lul Bata di la váta$ting."
Se pomeneste (p. 30 in Condicg) o vinzare fácutd lui MS-
tiesti ding Tulbure$tf, tatálti lui Apostulg Vor[nicg] de Poartä,
ding bätranul Cázang", i luí Stefan fiul lui Mätie$.
 MISCELLANEA 393

Marturn durn[nea]lui Apostulü pärcalabulil de Orheia, fiorula

lur Iona$cu Rusula Log[o]fla]tri-celii-Mare, i dum[nea]lui Gheorghi
Catargiu tied fosta Fah arnica., dum[nea]luf odosäi pärcalabula de
Orheia i dum[nealuI] Vas[i]le Vor[nictij de gloata din Popsäst1
$i lonascu Bätu de Bezinfi i frate-säil Costantinü de-acolé $i An-
drunachii de Bezinü $i Cotula, feorula popii luf Maria, i Badiula
$i Meräutä, fiorii lui Bata, i Andrif Säpotianula de Tulburesti si
lonascu Popäscula de-acolé i Dumitru, feorula Andreichil de-acolé
$i alí cement buni megie$I".
La 7165 (1657) pomenit el si Matie$a Sturzä pärcalabula".
La 24 Ianuar 7171 (1663) se judeca la Domnie Luchiiana, gu-
päneasa lui Apostul -aa fosta Jäcnicerü, i cu feorulii eí, Toaderil,
cu Apostolachii parcalabulil, feorula !Ill Ionäscutä -aa fosta Log[o]-
ffälta-Mare", pentru vadul de pe Räut, mar gosü de tärgu de
Orheiú $i di unü satil ce sa chiamd Piatra-din-kosti, ce sä tane de
ocol[ula] tärgultd", cumparate di la popa Gligorie -aa fostü. poi:A
domnescii In tarp' in Orheia, $i di la fiorii sal', di la Ghiorghii $i di
la Vasäle $i di la Chiriiacü", cari o aveaü de la lliana Lelicoaia,
gumätate luí Buzescu Armawla, $i di la fratäi eft hälesteula
totti, in hotaruld Furcenilora si mar susa de toate häle$teile, pänä
unde sä Inpreunä cu hotarulti tärgului, almü ne-ati at-Matti $i za-
pisä". Iara Apostolachi parcAlabula asä ail data. sama. . . Cända
s'aii vändutú acela hele$tea, n'aa $tiuta nimica räzäsil, i aü dusü
sä Intoarca Postolachii cu acei räzäsI banii innapof Apostoloae."
Se decide: Nu pota sä Intoarca, de atäta soma de vremi".
La 15 Septembre 7197 (1688). Dumitrascu Hanghelü $i Ursula $i
Miräutd i Gheorghii i Gavrilä i Matelli NAvodari" marturisesc,
pentru acela$1 vad cumparat de la Gligorii Rospopil, ca 1-a tinut
Apostol i acum fill lui, nu räzä$ii de Furceni. Marturl: Sava par-
cälabula. $i popa Costantina potropopula i Andriia Buze i Ariona
cotetii (= cupetii) i alt1 oameni".
Din aceastä cäsatorie Darie Donici are un fi, Gavril, care ajunge
pircalab la Orheiti $i el, in locul pe care mult timp Il avuse bu-
nicul sä dupä mama ,.
intäia oara-I infati$eaza un act din 1689, al cärui resumat ur-
meazä :
Taste (sic), fata Tudorii, i Aritona, fiorula luI Gheorghii", daú
parte din Bezin I'll Nistoru dina Bezina". Marturi: Apost[olü]
parcalabula de Orheiil, Lupuld de Bezinü, Iona$cu Bätu, tija ota
tamü, Samiona Mihuletu de Orheia, i altf oamenI buni megie$I.
El Inca i-aü däruitu-i cu cinci lei batuti i tocmitI ca ni$te frat."

i Acesta mai e pomenit cu alti Orheieni intr'un act färä data.

394 MISCELLANEA

Alt zapis fArd datd se referd la inch' o cumpdräturd a luf. Bä land

si popa Costing i Andriesit fiorii Gälbineanului",vind ,,dumisale
Apostului pärcälabulu de Orheig trii pair ale Costioai, ding he-
lesteg, Ing parte ding kosg, dreptg 60 lei". Vinde partea sa din sat
Joaderg, feorulti Gälbinianului, frate celoralalti frati", pentru 20
de lei. Marturi: dum[nealluf Jacniceriuld Sturzä si Vasilie celd
Mare ding Popsást si MO ding BezAng si Lupul dilacul, Mang
si Costing si Andrunachii."
Si in Lopatna vinde Lupul fiorul Anghelinii nepotulg lui...,
luit Codäg, dumisale Apostulul pdrcalabuld de Orheiü", pentru 13
uglif (p. 32). Marturi: Ionascu Rusuld bivg Vela Medelnicerg,
Gheorghii Catargiu, pärcAlabulg de Orheig, Vasäle celg Mare ding
Popsäst, Pavalg Stancd ding Tulburestf, Ionascu ]36tu ding Bezing.",
etc., pe Lind un Sturzä" (f. datd).
Hotarnica helesteielor lul, pe p. 33 (nume: Negre Zati6u, vätas-
tina, helesteulg lui Bätg).
Apostol, Postolachi, era nurne obisnuit intre acesti rdzesf de
margine.
Bizin, 29 Decembre -. Toaderg sting Lupului otil BizinI" dä lui
Vasäle, väru-meit dinteung pämäntil a mäne-mè a trie parte ding
totii pämäntulg . ., denainte lui Bärdarie si dinainte Badiului si
.

dinainte lul Postolachi MO si dinainte lui Postolachi säng Ivancu".

Iscälesc: Gligora, Andril.
Ias, 24 Octombre 7198 (1689). Costandin-Vodd catre Gavrilti Do-
nid pärcdlabulg, nepotulg WI' Apostulg 6-ag fostg Jäcnicerg", ca
sä-si caute in tam Dornnii Meli, unde arg afla, al' sai dreptl ve-
cini carif IT säntg di la mosä-säil, di la Apostolg Pcnicerii, ding.
satii ding Bizang, anume Vasäle Gribince si Bäläbanit cu frate-sda
Särghei, si feoril Coluneti si Gavrild cibotariuld si Gheorghei
Bezmänariulit feorulii Petrii, si altäi, card' ord mai hi, hie
unde i-arü afla, orl in satg domnescii, sag boerescg, sag cAlugärescii,
sail in tärgu, sag In slobozif, sag hieunde i-ar afla, sä aibd a-i lua
de grumazit cu tow ce vorii aye, si sd-i ducä la urniä, de unde
s'ag dusg; si nime sd nu stè inpotriva calla Domnii Meli".
La 7 Novembre urmätor, acelasl Domn scrie lui Icing Costing
Särdarit cd Gavril Donid a pirit pe Toderascu bivii Postelnicg
finrulii lui Apostulg", pentru vadul de la Räut si bältile ce vineazd
cel din urrnä. Domnie Mè nid pre unulg nu 1-am crezutit ce
i-amil triimesil acolò la dum., sä le el same", cu oameni buni,
megiesI di din pregurit . . SA ià brazde in capit"
Räspunsul vine la 30 Novembre, de la Jong Costing Sardarg",
care särutd poala Märii dumisale".
Ga vrilg Donici, pircalab de Orheig4, a adus scrisoarea domneascä.
E vorba, cum s'a spus, de iazul de la Grigorie Rdspopulit 6-ag fostg
 MISCELLANEA. 395

preotg domnescg in tarp' in Orheig" $i loveste Ora in hotaruld

tärguluI". locanoschi (sic)ung batränti" care ail fostii razasg de
acelg locg, de Furceni", spune ca acelg ispisoc facutg di la
Duca-Vocla nu-I drepta, ce-I facutg pre mita; decr $i elti sangurg
acelg Iablanoschii, aft märturisitti cuing elti sängurti ag fostd, pa-
rii,$ulg helesteulu innainte Duca-Voda". Se aflä dreptatea luI Do-
nicI. Toderascu da hirtiile. Marturi: Dumitra$cu, Gavrilti, Sava
Turcanulg, Gheorghii Nävodaril, Meräuta, Miculd otti Säle$te, Ia-
blanoschii".
La 12 Maig 7232 (1724), Gavril era mort. Fiul sag, Miron, Or-
calab de Soroca, lua, de la Carpu Arma$ulti, fiorulii -, nepotti
Chiritoae ding satil ding Bezinü", o parte din acest sat ,,$i ding
Lopatna", pentru 15 lei, innaintea lut Toma parcalabula si An-
dreiesg sand Bartholomei. $i Andrunachi vamesil, brat Andrie$11, $i
altI oameni bun)", Wean)", $i ding raza$I", cari pun degetele (iscti-
lesc $i Märdarii bivilvt[ori] Sulger, NeculaisangToaderg. Orheianu la,
diiaculti de Camara, Andril vatavgjonü bilti sotnicti, Iordachi sang
Misirif 6tii Romanti", fruntasif de atuncI al' Sorocef".
-
Peste citiva ani, Miron Donici face apoi u: matoarea insemnare
a paminturilor ce are de la vechiul Apostol:
Mosiile cati avema dinpreuna cu unches[ula] $tefana,
di pe mosuld nostru Apostula Vela Jac[nicera], letti 7238
[1730], Iulie 15.
Partl dina Bezina, cu 4 iazuri, 2 iazurI intregi, cumpa-
ratura ota. Lupulü ota Bezänti, ota sanovei popa Balanti,
si una iaza de inpärtala cu Andronica, gumatate a nostru,
ota Grajdianuta fatula, iarti gumatate d'inpartala si alta
iazü de Inpartala, cu totti satulü.
Partile ota Lopatna, cu gumatate de batrana di la unü
mosa a nostru, Stefana Matiesäscula, danie ottl Lupuld.
Partile ota Tulburesti, obi Telisati, ota PoenI, cu par-
tile ce averna tija de pe mosula nostru, $tefanü Matie-
sascula, cu locti de vii si parti pin helestei.
Parte de mosii cata s'o alege otti Prisacina (sic), din-
preuna cu Andrunachi si cu preutiasa, feorif lui Enachi
otti Bezina, dinti preuteasa.
Partile dinü Miclesti, to cu Andrunachi si cu preuteasa.
Balosastif, pe Rautti, numaI cu unches[ula] tefanti.
Partile WI CIoferff, tija cu unches[ula] *tefana.
396 MISCELLANEA

Partile ota Raspopeni pe Dobrusa, tijú cu unches[ultd

Stefanil.
Iazulü di la FurcenI, tijú cu unches[ulil] Stefantl.
Satulti Popestii, pe Isnovatu, la Läpusna, cu Andrunachi
si cu preuteasa.
Mirona Donict Vela Jetclnicerial.
Parti le otil Bratceni, pe Rutü, cu unches[ulil] Stefantl.
Pärtile ota HäjdenI, pe Râutü, cu unches[ulfl] Stefanü.
Parole otü Sarateni, cu unches[ulia] Stefanil.
Mirona Donict biva Vela Jeignicierül.
TiganiI ce avemü, tijü inpreund cu unches[ulti] Stefanü.
Mazdre Ionú i Iordachi, fe.orul luI Faticd, tijii feftgril luf.
Titiiana, fata care este dupd unü Tiganil a net-14 Vor-
niculuI Donici, i amt."' luattl aka fata de Tiganii, si an
muritü.
Ileana, tij fatd lui Mazdre, care este maritata dupa
unü Tiganù turcita.
Chilie Hurueniasd, fata luI Gavribl Tiganultl, care o
tini Horuianil.
Marie, tijü fata luI Gavrilil, care o tine Bursa Tiganulti
g[ospojcl.
Una pogonü i gurnätate de vii la Bezinü, tija inpreund
cu unches[ulti] Stefanil.
Miron Donict biva Vela Jeicfniceriu]; Apostula
Donici pcirceilaba; Neculat Donict.
Deci la 1730 Miron era acum, urmind cariera buniculuI, Jicnicer-
Mare. Un frate al WI Apostol e intitulat pircalab: la Soroca, in
locul Orheiulta, iar un al treilea, Nicolae, poarta numele bunului
de spre tata.
La 20 Ianuar 7239 (1731). Ionitä Giosanulti §i cu frate-meil, PosticA
cu mätti§d-m, Anita", vind gupänuluI MironilDoniciVela Jac[ni-
ceria] i parcalabil Säroca (sic)", parte din Fäurest, care era in
batrinul Märzoae §i al Mirone§tilor. Marturi: Andrunachi Post[el-
nicii], Gheorghii, §oltuzii ota tärguld Soroca, Neculai, Stefanti, Lo-
ghinú Ofeclä, Gheorghiti, Macsanii sänil Mitula ot Micle§tI, Onofref
sänil popa Timuú, Neculai Coorv6, Costandinù Mafteiii, Tordachi
Cfohian". Scrie Neculai diiacon".
Tot in Soroca, la Maia, se vinde lui Miron, de Toaderil
 MISCELLANEA 397

feorulti Agafitäi, nepotulii Sävienesdr, surorii luf Aftonii", parte

din nuresti. Pomenit Chipriianú. Marturf: Neculal, Vasäle Aftoni.
Postica, Gligorasti, nepotil Cozmi otil Cotijära, Gheorghllä popa,
Ilie sdnu Ionitä" ; scrie acelasf.
La 23 Iunie, in Chisinäti, Sandulti BAtit, feorulti lui Andriiii
Bätii, nepotulti Mironesculul", din acelasI sat, vinde altd parte din
acest sat de pe Ichil, pe 10 lei. MarturI: Vas[i]le vam[e]sti, Agapii
soltuzii, Varlanti Popescu, $tefanii sand Aftini, Toaderil Onascu,
Dumitrascu Budulti, Vas[i]lachi bivil Vor[nicti] otil Turburesti,
Adamil Vor[nicii] otü TurburestI"; scrie Vicolil Varticti hotno-
gulii".
La 7250 (1742), 5 Julie, Miron nu maI träia. Domnul porunceste
luf Pavel Vel Särdar si lui Carpu biv Vel Medelnicer, precum si
Postelnicului Velico Cuza, sä cerceteze impresurarea de care se
plinge dum[neaer] Catrina Cluceroae, gupäniasa rápousatultif Mironü
DonicI Velii Clu[eriti]", din partea lui Mihne, nepotulti lui Iona's-
cutä" la Bezin.
Peste un an, la 18 Iunie 1743, sätenif otil Bezinti", cu Ionitä
sotnicii de Mad de Soroca", Andriiii TätarulTi, Stävilä Mrca.
räzasI otil Bezinii", Mafteiii sand Savinti",Toaderti Condra", alp
räzesl, ca marturi si cu Pavälti Ciresil otti Soroca", seriitor, aratä
cu privire la partea care inblä in Bezinü si in Vale Lopätneli"
si pe care Várlanü, unchiulü Budesestilorii", a dat-o lui Miron,
Apostol si Neculai DonicI, cari 1-ati grijätil la moarte lui". Acum
Neculai ceruse märturia lor pentru cä acmu, in vreme Mosca-
lilorii, tämpländu-sd de ail datil dumnee gupdniasa WI* Mironü
zapisulti la Horodinca, inpreund cu alte zapisä s'ail räsäritti acelii
zapIsil si allele".
incá de la 9 Octombre 7254 (1745) Catrina Cruceroae, a räpou-
satulur Mironii Donici", stä la socotealá cu ,,$tefanti nepotulti lui
Apostulti Jac[nicerult], feorula luf Toaderil Armasii", pentru unü
satii anume Bálosästif si o moarä dinii Räutü, dinü susii de Fur-
ceni"; zapisele hind neimpärtite, ieaü fieeare sapte zapisä si unii
ispisocti". Altfel se impart pe din dottá. Martori: Lupulü Donici
3ti Spat{ariü], Neculai Donic, cumnatul.
Moara da loe la o dezbatere intre Constantin, full lui Miron, si
all:I razesi:
instiinprnii cu aastä scrisoare a noasträ, dupä luminatá porunca
Märii Sale lui V odá si a dumisale Vel Sardarii, viindildum[nea]-
luI Vist[ieriulti] Costantinii Donicf, si aducandft si pe preutulti Ilie
CoretchiI, si luindil sama, atria aflatti cä ati avutil tocmalä preotulft
Ilii cu dum[nea]lui Vist. Costantind Donici cu asäzare ca, dupä
ce a gäti moara, sa o tii preotulii Dii clof ani, ca säll scoatä chel-
tuiala moriI, si di la acei doI anI sä intre in moarä si Vist[ieriulii]
398 MISCELLANEA

Costantind. DonicI, dard, flindii pricind la mijloctisi. neavändil scri-

soare la mand de asdzare, niel o parte, nicI alta, amti socotitú ca
sä mar lasä Vist[ieriul] Constantiad Donie sä fii vadeaoa moril
pe tril ani, si asa s'a priimitil si dumfnea]lur, iard, di la trif anI
incoace, cdtii ad mal trecutd, sä sä Inpartá vinitula morel In gu-
matate ; si preotuld Ilie nici cu aasta nu s'aa priimitil, nicI po-
ronciI n'aii vrutil sä sä supui, ca sä st la dreptate, si noi asa mil
cunoscutil cd-i dreptd, ca dila sfärsituld lunei lul Julie, la veleta
7272 [1764], s'aii Inplinitil vadeoa, pe trif ani, si di la zi Intdi a lui
Avgustii sä Intre si dum[nea]Iui Vist[ieriuld] Costantind. Doni *in
moat-A pe gumatate de moard, parte dumisale, dupd cumil ad td-
nut-o si mai nainte; $i dupä cumil amii aflatil cu dreptuld amii data
aastä scrisoare a noastrá la mAna dumisale Vist[ieriululf] Costantinii
onici. L[ea]t 7273 [1765], Fev[ruar] 11. Vasäle Carpu Satr[arid],
Neculal Toaderil Post[elnicii]."
Abia la 20 Februar 7274 (1766), preotulii Ilii Coreschil" se im-
pacd. Fusese tocmeala, flind rnoara stricatd, sä o till'''. eil trif ani,
sä Mai casa morif, $i herdle $i iazuld sä fii toate bune . . ., cutnit
si petrile morii sd fil cu peatra -amil luat-o acmu, dupd cuma
stintd.si la alte mod', si amt.]. tinut-o acesti trei ani, luindii vinituld
totù ed", ba chiar Incá dol anT. Se judecä la Päund bivil Veld
Pah[arnicii], Veld Särdard". Si dupd cumii i-o dad acmu grijitd
cu toate celi trebuinoas[ä], asa sä mi-o d si dum[nea]lui la In-
plinire acestorii dol aril." La 1-id April Intril Donici. Marturi: PA-
rintele potropopulti Vasäle ota Chisindii si dum[nea]lu Post[el-
nicd] Enacht Hermezäuld si vätavuld Enache Zamsi, si Manole
Stävild, mazild.".
0 hotärke domneascä din 1764 (sic), 3 August, de la Grigore
Alexandru Ghica-Vodd, se ocupä de afacere. Preotul iv scosese
cheltuiala Indatd. E timp ca Donici sa iea vinitulil, atatil dind
uirnul morii, catil si dina helesteii". Vel Särdarul va cerceta cu
2, 3 mazilT si oameni bdträni di pinti pregurd", On frica lui Dutn-
nezdii". Asijdere sä mai jälui Costandind Doniu cd are o mo$ii
Bälosestii ota Orheiti, cu scrisori si ispisoace g[os]p[o]d, si oameni
ce-sii pe mosiia sa nu-si dad cdte ace 6 potronici pe anu de casd
pe mosie sa, nici ail fácutd aceli 6 zäle pe and boerescd, 3 zdle de
yard, 3 zäle de iarnä, dupä hotäräre testamentulul". Sä cerceteze
de nu-s mosinasi" si sd dea cate 6 potronici pe and, ce n'or fi
data, supuindu-I sd-$1 d dijma pe obiceid, cumil si vinituld mosii
de cask dupd hotäräre testamentultd".
Urmasul lui Ghica, Grigore-Vodd Callimachi, se ocupá, la 3 Oc-
tombre 1767, printr'o poruncd data' lui Gheorghii bivil Veld Me-
d[elnicerd], Veld Särd[a]rd", de aceastä afacere. Netiindu-sä eld
de cuväntd, pe de altá parte ad mersu si aú stricatii moara ca sä
 MISCELLANEA 399

nu incapd moara la stäpänire Vist[ieriulur] Costanting Doni, si cu

ace pricind de stricAuni ad rAmasg de iaste acmu moara iardsr
la stäpAnire aceluf popd Ilii". Sä cerceteze. Nicr oamenir din BAlo-
sestr nu dag dijma. Sd facd dupd hotärdre ponturilor Domnii
Men'. OsAbitg aü jäluitil pentru cd i-ail ucisii Inpregurasif cdteva
vite de mascurI, arätändg er cd aü pagube ding tarind, ding pd-
pusoai, dispre mascurii Vist[ieriului] Costanding Donicf". Sd judece,
implinind pe cer vinovati, , pänä la acelti putinü, odihnindu-lii acolo
cu dreptate.
Zapisele BAlosestilor, afläm dintr'un act din 1774, le-a pus apor
Costantin zälog, amanetil", la Pah[arniculti] Ilii Rus[e]t", pentru 60
de ler cu dobindä. Ginerele säii, autorisat anume, Ie reclamä la
acea data. Donicr le pusese Wog acestuia cu dobända ding zäce
unsprAzAcea". Zapisele privesc pe Ivasco ding Izbestr, Stefang ota
Cotiicu". Doud iepe = 17 galbeni. Se vede de aid cä Apostul"
a lost §i pArcalabil de Hotinü". Apor afldm pe Buhusg Grebencea,
Ihnatoschii, Cdlina Bäldniasa, Cuculg, Matencu, Drahna, Rughina
(bArbat), Isaia, Parasca, Marta, Uliiana, Dumänesculd, Vasdle MA-
zärachi, cdp[i]t[anulti] Carpg otil Furcenr". 2 bol buni = 15 ler.
La 18 August 1766, o hotärire domneascd mentioneazd pira lur
Costanding Donicr bivii treti Vistier asupra väru-ság, lur Andriiii
nicr Post[elnic] si asupra altor rázdsr, de mosie Fältrestir air Or-
Doheig". Andrei urneste" pe omul värulur säil, la Vddenr si la
Päscanr, unde nu-1 räspundir zapisäle."
Hotaruld pomeneste:
Vale VddAnir, la un pärg ingemánatg, Válceo Epurasulur, nil-
täna la Mirong, in gura HärtopuluI, costisa Välcelir Cdnipir, fun-
dulii Dorocucdr, pArd in prdvalii, in costisa VdirScurtii, care acoló
dag de samd Vasäli Aftoni, etc., drurnulg ce merge pe Ichilii, gura
Väi Välcelil."
La 1766 stätea in Bezin Marie, fata lui Gavrilä. Doni, ce 1-ail
(sic) tänutg Ionitä Leca". Era o femeie bätrinä. care avea un fig,
Costandin, si o fatä märitatd. cu era Gavrild 'DUI Sänestr", care
märturiseste si el aldturif de socrd-m, mama Marie". Murise, nu
numa fratele er Miron, dar si mama lor, Catrina. Casa lur Miron
era clAclitä pe un loc de la Stefan Coreschir, feorulii la Tudorg,
nepotu Apostulur de Bezing", cäruia i se dase in schimbul acester
bastine" pärtile lur Miron din BdIdnestr. Un Ion Cap[i]t[anulfi]",
un Hie Pah[arniculg]" intdresc si er märturia fAcutd pentru Con-
stantin fost al treilea Vistier, fiul !Id Miron.
La 19 fulie 7277 (1769), acelasf Donicr din Bezin, care trdia in
obscuritate, pe and neamul lur Darie DonicI, ndscut din a doua
cdsätorie a tatAlur lor, se tinea in rindul boierilor marl ar Mol-
dova, cumpArd loc de la Toaderg, Ronal luf Andriig si a Gafii,
400 InscELLAKEA

nepotuld lui Savinü dinú Bezinti", $i de la sotia lui, Aritoana (Ha-

ritoana), - locul flind in bätrinul Andrunachie, i in batrinul IDA-
täsc". Sint marturi Filipii Vor[nicultil otú Bezind, räzäsil, Vasdle
sänil Andrif Prájáscu, raz4d ota tamú, Ioniä Panutd, räzä$ii otü
Tilisäii, Vasilii prot. ota Orhei, Macriid" - deci i neamul pornit
din cdsätoria fete luINicolae Donici cu un Macri rämäsese in pärtile
orheiene -, preotuld Trohind otü Stescani, Costantind sänti preu-
tulti Gheorghie0, nepotfi de soft. Vor[niculuil, räzásil otú tannii".
Hotárnicia locurilor luí Costantin Donici se face incd de la
1-id Septembre 1764, In flinta rázásilor din neamurile: Ignat, Mercä,
Andronachi, Sirghii, Gálcd, Räulú, Bosäiucii, Bädiculd, Moga,
Buzuld, Pantiuld, Erhanil, din Bezin, Tiliäü, Camince, Borzestf,
Cobálca, Tigäne$tI i Persäcina (unul e cdpitan, altul stegar, un al
treilea vätaf, altii preotI). Vin i rudele lui Constantin Miron
Donici, Constandind Doni Veld Sät[raril], fiiuld rápousatului
Postolachi Doni 6-ad fostii vt[ori] Log[o]fralt, Andriid Doni Pos-
t[elnicil], cu frati-sail Vasdle, fii räpousatultif Neculai Doni 6-ad
fostu Pitard-Mare, i Dumitrascu sand. Stefand Coretchi, protopopulil
de Orheid" -al doilea protopop orheian din neamul Donice$tilor,
care dädea pircalabi cetätilor 1. Päminturile stilt in batrinul An-
drunachi, care sä inparte in doi cu bätränul Bga, $i bätränuld
Lupuld este sänguril pe gumdtate de satii". Mäsurd cu odgonuld
de trilzeci de stänjän, si stänjänulii de optil palme". Se inseamnd
locurile: Valea SAmbului längd liahú, liahuld vechid, Poduld
vechiii". Hotaruld Bezdnuluf s'ail cuprins inü hotarnica TeliOuluf,
fuindü dinü vechile vremi totii und hotard, dupd curtail aratá uriculd
cel vechid di la Ilie-Vodd $i Stefanii-Vodd, 6-ail fostil frati, fli rd-
pousatuluI Alexandru-Vodd celd bdtränil, dinü veleta 6944 [1436],
Mai 4." (Nume: Isac, Terchilä, Armina Popwaia, Hdridd - beitrin in
Prisäcina -, Sändre - alt bdtrin).
Vinzare cätre Costandin Miron Donici se face si de Aftenii, fio-
ruld lui Moisdi dinü Bezinü", pentru 2 vadi cu viäX buni, pretä-
luite cu oameni buni $i räzd$1, carii maI 1;',i-osii s'ati iscalitil, dreptil
24 de lei si $asä lei bani de argintd" (p. 39. Marturi erad, Vasäle
Coreschii, Vasäle Budigú, Sanduld Sofronii, Toaderil Voziianuld"),
de un alt sätean, pentru doi boi bunI, pretäluitl cu oameni buni
megiesi i Bezdneni vechi i räzd$1 de Bezind si de Lopatna, dreptil 30

i Se mat pomenese surorile lui Miron, Postolachi $ i Necalat

Doniet: Catrina 6-ad tinut-o Iond potropopulü", Tunica 6-ad tinut-o
Toaderd Negrutd, Marie 6-ad tinut-o To' nitä Leca, Ilinca 6-ad finut-o
Toaderd Loghind, Tasie 6-ad tinut-o Andrunachi Vartholomei Pos-
t[elnicii]", Darie Donici Särdarid", care a luat loc de la Lazoril
biv Cdp[i]t[and], feoruld calugärulu dinü Sänguretil".
 MISCELLANEA 401

de lei' (Martur si un Miclescu, un Bätca, Agachi Hriza, Ioniä

Loghinü diiaconfi, räzästi, Vasa le sänti Ghiorghii Olariulft otù Ca-
mence, 1oniä Pänutd").
,Cuconasulti liii, fiiulü dum[nealuf] Vistrieritilui] Costandinii Do-
nicf", al Id Miron i Catrinef, apare in Julie 1782 (p.43). (Martur :
fiul luf Vasäle mesterulti din Tägäne§t"). Alt act if zice Ilies (se
pomeneste Danilesculti ce aft fostil vätavii la casa durn[nealu]f
räpousatuluf Mironü Donicf ding Bezinü". Vier era Mafteiii Rusul.
VinzAtorul scrie: Acumil font' vreme räzmeritalorii, robindu-mi-sä
fimee i copii, i präpádindu-mi-sä toate, s'a präpäditii i zapisulti
acesta". V. p. 46: s'ail rázletit la 'vreme räziniritilorü, cu alte
neamurf").
Constantin, tatäl säü, träia Inca. El cumpärä necontenit locurf,
ba chiar i ezäste cu putint ezdtura" de räzdsif i sätenif de Be-
tint, de li-ail fostii pentru adäpare vitelord i topitoare räurilord",
precum facuse i Miron, flinclú i stapanulti satuluf i rA2ASti in
preunä cu sätenif de Bizinti", durindsi moara, ce o stapineste: pänä
ce s'aii i sävärsitü dum[nea]luf In Soroce, iea venitul de la dinsa.
Martur: Stefanti Schirastt, dascaluld ot Camince", care si scrie ; p.
51. Preotul Stefanü Gane ota Cobälca"; p. 52. Alexandru Borálá ; p.
52 Lupa preuteasa a popif luf Ionü din Chisänäti"; p. 53.
La 1783 un Darie Donicf Päharnicul, aläturi de lordachi Erha-
nulti, cereati mäsuratoarea vechilor iazuri ale lui Apostol cel d'in-
Mitt (pp. 44-7). (Odgon de 30 de stinjenf. Sate vecine: Lohanesti,
Pelinefmargine Codruluf", Beleuza, Camence, Sambola.
Nutne: Pantiul, Frate, Tram, Aritoana, Cobälcea, Armena Pop-
soaia, Stefca, Bozul, Zama, Fräiianü, Otavä, Dänielescul, Moga,
Petre Stolnicelü, lane Pah[arnicultd, Vasäle Ciolaculú. Un Mittä-
lachi dascalulti", p. 48.- Nepo%il Nazarii, postränepotif Gligorcif`:
pi postramosulti". - De notat: zalojätura Antemii'. Darii Cär-
lanü"; p. 50).
Räzesif nu se lásail usor anexar, i ef o si spun la 1784 cu
prilejul unef danii". Care zapise säntii in mäna durnisale Spa-
tariuluf Costantinü Doni, fiiulú räpousatuluf Apostolachi Donicf
dinä Teli$ü, cä, fiindii noI räzäsf totü la unü bätrtinti cu boeril
Donicestf, si avandii dum[nea]luf priciná de judecatä cu Särghiestil,
ni-ad rugat ca sä (lama zapisdle, ca sä sä indreptezi, i iaräi sä
le dè la mäna noasträ, care zapisä säntü, i unú ispisocti di la Va-
säle-Vodá si zapisul cu suretti pentru aceste pärtf de mosie.
Sí, cerändii nof ca sä ne de scrisorile noastre iaräsi la mána
noasträ, dum[nea]luf ne-aii ráspunsil ca sä-f (lamü cheltuialä ce ati
cheltuitii cu hotärätulii moiilorü, i, cAndil ni-arnü priiritü nof ca
sh-f dämti cheltuialä ce a fi cu dreptulti, dum(nea]luf ni-an ras-
punsti ca sá le vindemü dum[i]sale. i, väzindti nof cä dum[nea]lu
26
11992. Vol. XVI.
402 NuscELLANEA

umblA sä ne instreinezd ding mosiile noastre ci ne säntil bastinä si

mostenire mosilorii si a pärintiloril nostri, si cunoscändil nor cA
dum[nea]lur umblä en insäläunr ca sA ne rätäascä ding mosiile
noastre, si fiindú nor oamenr säracr si lipsitl ding intämplare vre-
miloril, si, cunoscändg multil bine di la dum[nea]lur cuconulil Cos-
tenting 3-ti Vist[ieriulii], li-amii datil danii dumisale, dupd cumg sä
aratä mar susg. CAcf, fiindil nor lipsiti si rAtAcit ding toate pärtile
noastre de mosie ce avemil si pi la alte locurr, si eramg intocma
ca niste streini, Iipsitr ding mosiile noastre, dumn[ea]lur nu s'aii in-
duratii de nor si ne-ail luminatil dreptate noasträ, dändu-ne la mänä
insämnare dupd condicA ce este la maim dum[i]sale, in care
säntil arAtati toate ispisoacele si zapisdle a tuturor räzäsiloril, cu
veleturile lord si cu soma stänjänilorg. Si, neavändg nor cu ce mul-
tämi dumisale pentru aastä facere de bini, amil data si nor danii,
care amg si rugatg nor pe dum[nea]lui de art priimitg. Si aastä
mosie sä Inparte pe dor feor a luf Stefang sand MAtiesil ding
Tulburesti, anume Saving i GheorghitA soltuzulii de Chisinäil, si
parte lur Saving este datä danie dumisale, iarii parte lui Gheor-
ghitä soltuzulil aft rämasil supt stäpänire niamulur Oil." Si actul
de me§tesugitA hräpire urmeazä: $i, cAndg s'ag fäcutii acestii
zapis, s'ag tämplatil multi oameni de cesti mazili, tärgovet chi-
sionenr, cum si alte sämintif a noastre, ce sä tree' ding Gheorghitä
soltuzul, fratele mosulur nostril Saving, totti ding ChisinAg." Is-
calesc Alexandru BorAlä, feor Märiutei, Nastasie fata Irinif
Hilotoai, Toaderü JAnber, Stefanii MO, Darir Jänber, starostele
Stefang, de blAnarr, otil ChisänAii, rAzAsg, in parte lur Gheorghitä
soltuzil; Nästase Spänu tijil rAz601, Nästase Pope, mazilü, Simion
Bocang, Paraschivil SArbulti, Lupulii Batcu". Scrie Vasäle säng
BAtil, nepot de frate lur Stefang Batik ding ChisinAg".incA din 1795
Constantin Donici era acum Vel Stolnic: SArdarir de Orheig cá-
pätag poruncä pentru a-1 restitui In drepturi la FAurestr.
Vinzarea din 5 Septembre 1799 se face dumisale cucoanir Theo-
dosAicAl Costachi Stolnias[a], gupAniasa dumisale cuconulur Costan-
ding Doni Stol[ni]cil, feor räpousatulu Mironii Donici Clucerg".
FAcandil atäta cercetare", spune rAzAsul, mi s'a plinitg si mii
pAcatul, a unulii -arag umblatii sä facg viclesugg, stiindil si
vänzind ding toatä sAliste -amg arAtatg mar susg, si m'ag aflatg
c'arng luatú eil vinitulil di pe pärtile de susg aratate. Pentru care
dumn[ea]er, dupA zapisulil me de vänzare, dupA ce m'ag doveditg
cä arag luatil e vinitulil di drepte pärtile dumisale ce i-amil vän-
dutil eii, ail vrutii sA iaii deplinü vinitulü totii di la mine, ca di
la unulil ce sAntii dreptil vändutg dumisale Stol[niculuil, räpäusa-
tulur Costanding Donici, boeriulil dumisale. Si ea, Inca neavAndg
cu ce räspunde pentru acelil vinitii, am cAzutil si m'amii rugatil
 MISCELLANEA 403

cumil mil pututil. i s'att pusil pentru mine la dum[nea]ef, $i. fá-
cândil $i eil rugaminte, dumnie nu s'ail induratii de sdrácia mè,
$i m'ail ertatil. $i eil inert amil datil acestil zapisil la mäna dumi-
sale precumil sä sä $tii CA de acumil innainte m'amil guratil pe
sufletil $i pre toat.5 credinta mè. ca unulii ce säntil vändutil de
bunä voe mè, cu zapisil ce amil iscalitú eri cu mäna me, ca, de
acumü innainte de m'of mai rädica asupra vänzäril mele, ori eil,
ori feora ma, sail altii de ai me. sä fia de mare platä $i urgii,
dupá cumil amü vändutil cu bunä priimire dintru Inceputil, $i
amil luatil $i platä deplinä in mänule meli, candii =A vändutil.
Cumil $i aastä scrisoare iaril amil fácutil de bunä voe mè, ca
unulil [ce] säntil vänduta de atata vreme". (Marturi: Mironil
Ninacu, Sárghii Vorrnicul] oil"' Camince..., carii tow' noi amil stätutil
cu rugärninte la cucoanä de ail fäcutil milä cu diiaconu, de 1-afi
ertatil...; Axinte Bäranil, Toma Croitormlil ot Camince; Dimitrachi
Donici m'amil intämplatil.)
$i alte acte sint In legAtura cu acestea. Astfel, la 1-iil Ianuar 7230
[1722] se face cercetare pentru mo$iile P4cani, Faure$ti, Scurteqtf,
In care se tägärluia unuia insu$irea de rno$an". Pomenit $i Do-
ni de Pä$cani". Jura cel contestat precumil este tota dinteunil
mo$il mo$anu inpreunä cu dän$ii, mo$äni $i räza$I". E hotärit deci
räzäVl" de judecator.
La 12 Mart 7210 (1702), Jordachi sin Mogldi dint' Di$cova" vin-
de ,,unü iazü cu vadii de moart Intl Vatici, ce-I mai josil de gura
Hulbouculuf, ce vine de spre Putuntei; care iazil ail fostil ezitil
Stratulti de Cuoae: fiindu-i lid cu grgalä acela iazil, 1-amil vän-
duta eü dum[nealui] lui Loghinil parcälabulil dreptil treizaci de
taleri, bani de argintil". Marturn Vasäle Cojanil, Costinú, Andriiil
zätil. Costinil, Costantin Potlogil. Luchiianil dinü Lucaciuca, -
insä izindil Stratulil acestü iazil räil, ne$tiindü": $i-1 afla aiurea.
Iscalesc: Andreiii Buza, Dumitra$cu Harghel, Savinü sänil An-
drunachi".
Ea, Toaderil Bälanil, cu 12 pargarI dinil tärguld Orheiului. AdicA
ail vinitil innainte noasträ Diana Lelicoia, fate Buzif denil Furcen,
$i ail vânduta unit vadil de matt in Räutil, dinil gosil de piaträ,
popil celui domnescil Gligorie, dinil tärgu dial Orheiti, de nime
nevoitä, nici asupritd, Mod sälitil, $i. ail datil dol rohatince de miiare
$i stupi si o vacä cu vitälil $i. postavil, pänä ail inplutil optzacI de
lei pretil, cä atäta ail cerutil,-sd-ifii a lui mo$ii in veci, $i feori-
loril lui, $i nepotiloril lui. $i Intl° aastä tocmalä s'ail tämplatil
oameni buni, Grigore Dräghinitä $i feorulil lui Vasäle vatavulii
de sinitari $i Raduhl cupetulil $i Mihutetil $i Vasäle vätavulil de
sinitari $i Raduld cupetulil $i Mihuletil $i Vasäle inblätoru $i $a-
Mai $i Vasäle Cruanil $i multi oameni bun); dinil ora0.1.. Deci nor,
404 MISCELLANEA

dacá amil väzutil a loril de buni voe tocmalä, nol am pus pe-
cete orasulu Intl° acestil zapisil, ca sä sä stii; 7135 [1727], Ghe-
n[ari] 10. - LoCul pecetif tärguluT Orheiuluf."
Lelicoaia are apof un proces, impreunä cu ginerele ei, Gligo-
dice, cu Gligorie din Orheiil. Acumil ail vrutil sä IntoarcA", ea,
si al zisil a ail vändutti numai gurnätate de vada". Se hotäreste:
de i-ail vändutil intaiil, acmtt nu incape sä Intoarcä" (15 Sep-
tembre 7144=1635).
12 Martie 7165 (1657). Gheorghe Stefan-Vodä pentru Pintilif
Cap[i]t[anulil] dinti 13ä1osästi".

IV. Privilegiile cele ma veclif ale Slänicului Moldovel%

intre hirtiile D-re Mälinescu din Iasl: aflu douä acte donmesti
care dail cea d'intäiú rinduialä vestitelor 136I din Siânicul Mol-
dove.

Privilegiul lui loan Sandu Sturza e din 26 Iunie 1824.

Bunul Domn batrin spune ca, rivnitori flind de a In-

multi facerile de bine cele spre ops-teasca folosinta Patric!,
socotit-amd, si, flindca la Tanutul Bacduliff, langa Ocna, la
paraul Slanicului, s'ad aflat izvor di apa, care, dupa cercd-
rile noastre ce s'ad facut, s'ad gasit a fl folositoare pentru
feliuri di slabiciuni a sandtatii si de patimi, si acum, de
cativa an!, s'ad si obicinuit de a merge acold multi pentru
facirea de feredei, dar, din pricina ca la locul unde esti
izvoruld, casa nu stilt di sidere, cei ci merg, si mai vartos
saracif, patimesc multa nevoia, si nic! vre o folosinta nu
pot sa dobandeasca, nigdsInd loc di adapostire, unde sa
poata face feredei, am gasit a fi de trebuinta si lucrui
cel mai crestinesc, de a sa faci acold oariscare punire la
cale de Inlesnire pentru oaminil acei nevoiti si saraci,
care nu ail chipul de a-si faci iai singuri Indemandrile
cele de trebuinta. *i dar, spre un asaminea sfärsit, trebuinta
cerind de a fi un numar de oamini innadins Insarcinati
ca sd slujasca In trebuintile borvizului, precum si deosabit
purtatorit de grije, care sa povatuiasca lucrul s'i slujba
 MISCELLANEA 405

lor, spre o alcatuire Inca s'ar putè, de indemanare,- iata

prin acest al nostru domnesc hrisov hotärim si insärcinam
cu aceasta trebuintä pi credincios boeriul nostru, dumnelui
Mihail Spiridon, biv Vel Sardar, cdruia II därn si cin-
sprezaci oamini, din oaminii streini ci i-ati avut dum-
[nelui] mai d'innainte adusl si scutiti, in prejma borvizu-
lui . . ., numai pentru trebuinta borvizului . . . Inda-
torindu-sd dum[nelui] cum maI intdi sä pui sä facd Mci
oddI, la locul ci sä va socoti mai bun MO borviz, oddi
di lemn, dar bine lipite si väruite pi din läuntru si pi din
afard, sindilite, podite pi gos, lipite In pod, cu feresti si
cu usi bune ; si sa facd si cite doi feredei in flistecare
odae, ca sä fie numai pentru sdracii cei ci vor merge sä
facd feredei, care nu vor avè chip de a-si face singuri
inlesnire de addpostire si de feredei. Sa aibd apoi ordn-
duiti In toata vreme facirii de feredei cite palm sail cinci
ominf din acestiia ce i sa dail, care sä stè nelipsit sä
slujascd, sati cu zioa, sail cu saptämina, la cdraturd de
apd, si la Incalzire feredeelor pentru cei saraci, supt inda-
torire de a-si agiuta pe acil slabi si nevolnici, ca sd-i
pui In feredeil si sa-I scoatd, precum si de a li sluji
la mice alti trebuintä, chid sa va gäsi careva lipsit, si
de chipul acesta, ca sä nu aibd pi alt cineva sa-I slu-
jascd. Si pentru toatd slujba acesti orinduiti oamini sd
nu poatä cere dela cariva niciun feliti de plata. Iar, pe
langa acesta, sa indutoreste d[umnelui] Särd[ariii] di a
avè adusd cu oaminii acestiia si lemne de foc, de
agiuns, acoló la borviz, pentru incrdzirea feredeilor -di
la acesti patru MAI si pentru alti trebuintä ale sä-
racilor, precum si Insusi pentru incalzirea oddilor, chid
vor merge si in vremi mai race, primävara sail toamna,
ca sa facd cineva feredei, pentru ca sä aiba si dispre
aceasta toata inlesnirea, si iaräsi färd nicio indatorire
pentru iai, de plata. Sirguindu-sd dum[nea]lui Särd[a]-
r[iuld] de a o face aceasta inlesnire de lemne si ori-
cdrora altii din acei: ci vor merge acold, precum si de
celelalti lucruri trebuinoasä ale hranii, ca sä le poata
406 miscELLANEA

OM aceste fiistecare cu platd dela dansii, sä nu pad-

measca lipsd si nevoie."
Copie.
IscAlit §i de C. Conachi.
La 30 Octombre 1836, Mihai-Vodd Sturza Intareste pri-
vilegiul pentru Särdariul Mihalachi Spiridon", care a
ardtat cd are 27 liuzi de la Domnii Calimah si Sturza,
asdzati pe pärtile sale de mosii din muntil de lingd
tîrgul OcniT, de pe apa Slanicului, Tinutul BacauluI, unde,
flind izvoard de ape minerale, are alcatuite Innadins
feredei spre lecuirea patimilor". Spiridon mal vrea sd aibd
bejenari, pana la cinzeci. Se acordd, flind spre folosul
tern*, ca unile ci eli urmiazd a scoti [-- scuti] mult, si
de cheltuiald, si de ostiniald, pe ceT supusl patimilor, cari,
pentru fIrsitul lecuirei lor, era' snip' a nazui la celi mai
depärtate feredei piste hotar". I se dad 36 de liuzi. Si
apoi, In privire uneT asäminea miluiri, datorid va 11 dum-
n[ealui] Sardarid ca, pe tot anul, la vreme cuvenitd, sa dei
Incdperf färd plata de chirii, pand la numär[ul] de 30 bolnavi
saraci, ce s'ar rindui acold spre ldcuinta si cautare."

V. Clteva acte privitoare la mo§ia dorohoiata

HiliOul §. a.
(CoIecVa d-rer Mälinescu.)

1. 17 lunie 1735. Proces al lui Iordachi, fliuld Med[elnice-

riului] ConstandinilVärnavd, si cu Pit[ariuld] VaSile Iamandi,
arätändu Iordachi cd maica-sa, Mariia [Medelnicereasa],
ad fostü fatä jdc[niceriulun Ionita Iamandl si sora cu Sul-
geriuld Toma si cu Iordachi si Safta, mai avändu Jac[ni-
ceriuld] Ionita Iamandi dol fratT, anume $tefand si Cdrste ;
i *tefand ad muritil holteid".
2. t Pren carte ce ne ad trimes dumnalor boeriT cairnd-
carni amd luata sama luT Ionichie ermonahd cu Athendule
[-Afenduli] negutätoriuld, ginerile luT Mirond Gafencu, pen-
tru mosiia $ilisduld de la Tän[u]t[uld] Dorohoiului, si dind
 MISCELLANEA 407

gudecata noastrd ad rdmasa calugdrula sd-si id tota venitula

cata \Tara (sic) fi pe gumdtate de satu de $ilesnii, cu nia-
multi lui, si pe gumdtate sd id Athendule, iardsi cu niamula
lui, de vreme ca asé ne aft spusti Athendule, cum!) ca
gumdtate de satu are, si o parte si alt[a],- pand la venire
Märii Sale lui Vodd, si, dupd ce sd va aseza Domniia, sd-sI
id carte de hotdrata mosiia, .si. dupd hotdrdri, cini cdtu ii
va fi parte de mosii, va stäpdni, si va lua si venitul mosii.
Aasta instiintdma.
L[ea]t 7265 [1757], Apr[ilie] 26.
Ilie Costachi PahlarnicP.
3. 10 Julie 7268 (1760). Cercetare pentru ispdsire la $i-
lisda. si Pomirla. Doi rotari teranl, marturi. ,$A Vasdle
Homivca, tija de acolo, sa Andreutd... Ail platita pe acé
sutd de falci de iarbd cé ail stricatü."
_
Iscdleste un Vornic de Poartd.
4. Adica eil Gorghii sdn popa Vasali din satula Ddni-
lenii dat-ama adivarata si incridintata zapisult1 met.'
la cinstitd mana dumisali cuconului Iordachi Pot. (sic), pre-
cuma sa sd stii cd, prinzandu-mi dum[nealu]i 2 cai in tsarina
dumisali, si dum[nealu]i apoi trimetändu cai la dum[nea]lor
Vornicii di Botosani, si intdmplandu-sd di s'aa prapadit cai,
cd nid ea niputändu mergi ca sd-mi scota cai, si treandu
doi ani si gurnOtate, si acumii amti fdcuta invoiald cu
dum[nealu]i, si mi aa data 38 lei, adica tritzaci si opta di
lei, sd fli nisupdrata dina spri mini, si, ori la ci judicatd
di m'asa mai scula ea, sd. nu mi sa tdi in samd. $i pentru
mai adivdratd cridinta m'ama iscdlita cu mana mé.
Gheorghe Dascalu.
Adeveresca. - '92, Iuli 31.
5. C. 1800. Iordachi, fiiu Med. Costandin Värnav", se
plinge cd nu s'a dat tatdlui sail partea sotiei lui, fata
Jig[niceriului] Ionitd Iamandi, cd toatd periusia" a trecut
la fratii ei, Pit[ariul] Vasile, Sul[geriul] Toma si Iordachi
Post[elnicul], si la alti veri a' dum[i]s[ale]". Se afld pre-

1 Ieise din Domnie Constantin Racovita,§i era sd vie Scarlat Ghica.

408 MISCELLANEA.

texte ca sa ne urneascd" si sd pastreze averea. Cere

DomnuluI judecatd, pentru a se Inlatura urnirea".
6. C. 1800, 10 Iu lie. Scrisoare a unui Gafenco care
badia. Costantine", pentru o cercetare In salioa, la mo-
sia, Jicnecerului Macrii". Sä ferescu de locula Sdlesdu-
lul ca focti, atäta cad nice 'nil irnasil nu-si lasti bucatele
lor, sä. sa nacäjäscu, de herbu ca intr'o ola, flindCi-cd li-I
locula sträntu, si asé riddejduescu ca, de aice Innainte,
cdtti a fi Pornärla sd Sdleseula, n'orna avé ni cIo supdrare de
dansAI. Dart vel sti d[u]m[neata] cd, mdcarg cd s'all gäsitti
loca stricatil de 100 de fälci, dart, chiara sä nu fi cdlcatil
mai multd iarbd decata de vr'o 7, 8 stoguri de fänti, nu
s'ara fi kasata ; nurnai aceasta ail fostil o Invätäturd. Dara
maI trebue sd isprävesti carte gos[po]d ca nimene sä nu
fie volnica a-sl mué cAnepile s'd inatäle trill bältäle Sa-
lesdului, pentru sä sä omord pestele, sä maI alesti Intl
Orbeja (sic), care sa numeste Pds[d]reca,- mdcarti cd ea
am zdsa Jäcniceriului Macril sä dé poronat omeniloril
dum[ilsal[e] pentru aceastä pricind, sd dum[nealui] innainte
me ti-ati poroncitti, daril totü trebue sd carte."
Adresa cAtre Costantinti Logofättl, vätavulti dum. 1,6-
gofdtuluI RalucanuluI".
7. Botosani, 27 Ianuar 1833. Toadir Vezeteu, cu Ca-
trina, sotia lui Toadir", vInd Spat[arului] Costachi Rosätu"
o casa . .. la mahalao VrabieniI, pe mosiia säntului ierarh
Nicolal, a Anti mänästirif Popautl, cumpäratä di la Ghiorghi
vezateu Hertanu". Avändil a pläti d[umnealu]I si bez-
mänu obisnuit a sfintei mänästiff, cinci le i. pe an."
Scrie Vasiliu.
Cu voia egumenuluI Inochentie Iliupoleos.
K. 136.)sosto; o vinde, la 16 Mart 1836, vdtavului Ste-
fänachi Plesescu", intärind acelasf egumen 1.

' Pentru Papäutl, Inscripfif, I, 1. Tot acolo, la Botosant, Biserica

Roset, despre Roset. Cf. si cuvinrarea la ingroparea Marie. Roset,
In Cuvintdr de ingropare si pomenire, Valenif-de-Munte, 1909.
 MISCELLANEA 409

VI. Un act de la Alexandra Buhu§.

(Colectia Fote).
Adica eil Alexandra Hatmdniasa räposatului Buhusti
-atit fost Hatmanti, facemd stire cu acestu adevdratii
zapisd ald meil precumd ell, di nime Wild, nici asupritd,
ci de a me bund voi, m'amd tocmitil si m'amd Invoitil
cu dumnealui Vasa le Habasdsculd ci ad fostu Armasd-
Mare, si mi-ad data dumnelui und rädvand cu §asä cai,
cu hamuri, cu sale cu totu, si cu postavd nod necroitti, si
cu boboü, de amii data zdstre fiicdi mele Catrinei, si eft
i-ama [data] dumisale satuld Letucanii, ce sdntil in Tanutuld
Harldului, pe apa Jdjdei, cu vadu de moard In Jdjae, si
cu gumätate de hälested In Buhdiceni, si cu toti vecini care
ad fostu In satii in Letecani, si cu tot(' loculd si hotaruld
catu amii stdpdnitd noI dinpreund cu rdposatuld Buhusil
Hatmand. Care satu este driaptä mosiia mea de pe mo-
suld med Urechea Vornicu 1. Pentru aceia ca sd.-I file du-
misale driaptd mosii si cumpäräturd, si cuconilord dumi-
sale, in vecI neclätitd, si pe acestu adiväratil zapisd ald med
ca sä aibd all' face dumnelui si dresu domnescu. Asdj-
derea i-ama mai dat dumisale si un Tdganu, anumi pe
Neculaid Lumänare, iard dinü Täganii met de pe Urechea
Vornicti. Si pentru mat mare credinta mi-amti pusd pecete,
dinpreund cu fii ma si acesti boierf toti, cari s'ati is-
calitil mai gosil, ca sa-I fiie de mare credintd. U Iasd,
leatd 7207 [1699], Iunie 3.
Alexandra Buhdpe.
Dimitrii iscald. Iona Buhusd iscald. Neculaiü Buhusti
iscald. Gheorghii iscald. Neculaiti Donesli (sie: Donici)
Veld Log[o]f[d]tu iscald. Gavriild Balsa Veld Ciasnicd is-
calti. Ilii Cantacuzino Veld Comisd, Darie Donicid Veld
Sulgerü, Macri iscalu, Stefand Sdliond Clut[e]rid, iscald.
Cu privire la aCtul Alexandre ma gAsim:
F. d. Socotirea lui Alexandruld Buhusü Marile-Pitarid"
1 Nistor. Pentru aceste legaturI de familie, v. vol. V, pp. 574-5.
Pentru LetcanI, aid maI departe, p. 421.
410 MISCELLANEA

cu Jora Constantina, pentru hele§teile de la LetacanI §i de

la J3uhuicenl §i de la BursumenI... Una t.ermure a Le0.-
canilora... Unü iazu vechia, carele aa fostu a luI Neculaia
Urechi, socru luI Alexandrulü Buhu§a, §i aü avuta toc-
mala pentru acelü iazu Neculaiü Ureche cu Ghica Voevodü,
precumü sa tae Neculaid Ureche hele§teula Bursumeni-
lora, iara Ghica-Voda sa tae hele§teula Buhuicenilor ; decI
Ghica-Voda ati Innqatu hele§teula Buhaicenilorü §i aü
innecata haleteula Bursumenilorü peste totu, §i acumü
acela haletea este Innecata, nicI de o triaba nu este."
Marturi : Grigore Carliga, Iona§cu Meica, Davidu, Gheor-
ghii Rodca, Andrunache Dediulü, Vasale Gäseä".
Copie.

VII. Carte a episcopultd de Roman, Leon, pentru scutirea

unui preot.
Leona, cu mila luI Durnnezea episcopa romanschiL
Molitva Ta, prot[opope] de laTanutula TutoveI, i voI, slugile
noastre, cariI yeti strange poclonula episcopieI de la acelü
Tanuta, pentru unü preotü ce va sluji la bisearica dinü
satulü TomeitiI, a dum[i]s[ale] Pit[aria] Toaderü Jora, sa-I
dati pace la baniI poclonuluI, iara baniI coaleI §i a cutii
sa-I dea. Aasta. 1783, Mai 14 dni.
z

VIII. Acte privitoare la DolnicenI §i la alte mo§ii vecid.

(Colectia d-luf advocat Fote, din Iasf.)
DolnicenI, 29 Octombre 7231 (1722). Cercetare la BratenI
(Dorohoiü). Marturi : Andrei. Bal§e vtori Spat[aria] §iUrsula
parcalabula de Stefane§tI §i Pascalü Hotinü parcalabula §i.
1 Episcopia Romanulu.
 MISCELLANEA 411

Stefand Iorga de DurnestI si fond Calimand Cap[itand]

si Stefanti san Antonache Cap[itand] si. $tefand Cap[itand]
Homoranuld si. Pavald Nacutula ota Onceti". ,,0 ase-
dzatura."
2. 12 April 7246 (1738). Andronachi Calimand, cu fe-
meia mé, anumi Nastasiia, si cu top' feoriloi (sic) me,
anume Toaderd si altir , da zapis Sandului Jora, fiiuld
dumisale rapoosatuluI Gligore Jora -ati fostu Vister-
nicti-Mare", pentru vinzarea Dolnicenilor, partea In capuld
CarpenisuluI dind susd. . . Care aasta a patra parte de
satd Imi este miia de pe maica mé, Mariuta, fata lui Nistorü
Holband... Amd Intrebatti pe nepotif mei, feorii Homo-
rianului s'a fratine-med, ca sa dé et bani ..., si. amil In-
trebatd si pe Vasile, fliulti Pitariului Ilie, fiindil dum[nea]
lord razesi Inteacela sat... Deci ed, fiindu la inchisoare
pentru o datorie a until' Turcu, si neavandü cu ce plati,
amt."' vandutd aastä mosie dumisale acestui boerü mai
suso numitti, cad si dumnalui incape, fiindu razes si dum-
nalui cu satuld Buhaicenii, cari sä hotarascd cu Dolnicenii...
$ii-arnd data dum[nea]lui ispisoculti g[o]s[po]dü de la Maria
Sa Mihai-Voda, care amd pe acé mosie, si alte scrisorI."
Marturi : Monahti Tudor Crup[enschi], AndreI Bals.
3. 24 Februar 7250 (1742). tmpartirea mosiilor ce ni-ad
ramasti de la mosuld nostru Andronicti Parvuld". Parte
din Costina, pe parauld Ilisasca", lui Andreiti si surori-sa,
Anitii Anghelachioae, si lui: Necolae Med[elnicerid] si su-
rori-sa, Mariutii, preutiasa popi luI Panteleiti, - feorii lui
Toaderd Parvulti, nepotI de fiorti lui Andronicü Parvuld" ;
parte din Cornesti (Lapusna), Iucsani pe Siretiü, in
partea lui Ilie bivii Veld Pitarid, fiord Paraschivi, sora
lui Toaderd Parvuld si a luI Costantind Parvuld sinti
Vela $etrard, nepotd de fata luI Andronicd ParvuluI".
lard acumil, standü. noi, veriI ceI primari, cu totil la soco-
tiala...., sa sa dea Radului si surorilord luI, feorli Anitil,
fetei eel maI mid a luI Andronicti Parvuld... CalinestiI
(Cernauti), pe parauld ce sa chiama Brusnita ..., In partia
ltd. Gheorghie Med[elnicerid] si a luf Vasilie si. a Ilenel,
412 MISCELLANEA.

feorii lui Costantinü Parvula biva Vela Setraria, nepoti

de feoru lui Andronicü Parvulü". Radu era Radu Bur-
ghelea. Tara pentrusatulti Cotela, ce sa chiama Soloniuca,
cu helesteü si cu alte curnparaturi in Cutela, si cu partia
dina Melententi, ce sintu inü Tinutula Hotinului, - candu a
milui Dumn[e]dzaa sa ramie acelü Tinuta la stapinirea
Domnului de Moldova, dupd cuma aü si mai fostal, avandu
volnicie eel' cu mosiile a-sfi stapini rnosiile loril, atunce
si no! sd averna a stapini mosiile acelea cu totii, orl iardsi
sd le Inpartima frateaste, sa tie fiestecarele partea sa,
unde i s'a vini.
Cine va vrea sa-Si ia parte sa de vecini, ca sa-i mute
pe parte sa de mosie, unde i s'aa venitil, sail si aiurea,
uncle va vrea, - volnica sa fie a-I lua ,si a-I muta.
lard pentru o particea, iarasi dina Costina, partia Ti ell,
si pentiu vecini, ce s'ora afla din parte TicaI, care mosie
o tinü dumnealorü Gheorghie Med[elniceria], cu fratif du-
misale, feorif $etrariuluI Parvuldf, pentru 40 lei, pretula
until calü si a dol boi, care stimtl noi cu totif c'ail data
rapaosatulü unchiula nostru Setrariula Costantina Parvula,
de aü platita o datorie a TicaI, - acmu all invoitil dum-
nealora sa priimasca dzeace lei la aa datorie, sa fie din
partia dumilorsale, si treldzaci de lei sa (lama noi : dzeace
lei Ilie Pit[aria], dzeace lei Andreia, cu fratii lui, feorii
lui Toadera Parvula ; dzeace lei Radula Burghelea, cu su-
rorile lui."
4. 7262 (1753-4) (fara luna). Mate! Ghica Voevod, catre
dum[nealui] Filipü Catargiu bivii Vela Bana, isprav[nica]
de Tinutulii Harlaului, Neculai Cucoranulii biva vt[ori]
Jit[niceriab Vasile Balsea biva Veld Cap[i]t[anü]" , pen-
tru Brateni. in trecutula anu cersinda Paraschiva, cum-
nata Sandulul Camarasti, hotarnica pe dumnelui Ior-
dache Cantacozino Velu Pah[arnica], poftinda sa4 aliaga
hotarula satului Dolnicenii, aü mersu numitula boeria
acolo, si, uitandu-sa ma! multu la aratare Paraschivii decat

1 Se luase de Turd la 1713.

 MISCELLANEA 413

a cerca sämnele ce sintu pusea In hotarnicu, jälueste

Sanduld O. i-ad inpresu[ra]td de spre costisa Bascului o
bucata de locii." SA se facä cercetare.
5. Noi Costandind Mihai Gehand Racovitä Voevoda, bojid
m[i]l[o]st[iid] g[os]p[o]daril zemli moldavscoi. Credinosd bo-
eriuld nostru, dum[nealul] Ionit'i Iamandi bivii Vela Jic[nice-
rid]. IV facemd stire ca, mai in trecute zile, dupd gudecata
-aü avutil aice la Divanu Paraschiva Sturzoai, nora lui Ilie
Pit[arid], si cu CAlimänestii, pentru pricina a opta parte dend
satd Dolniceni, de la Tin[u]t[uld] Dorohoiului, de la care
gudecata s'ad hotardtd ca sä stapaniasca Paraschiva Stur-
zoaie numai parte lui Andrunache Calimanu, ce i-ad Wm-
dutd, iarä cu alti di:A pärti, a doi frati a lui Andrunach[e],
parintil acestord ce ad stätutu la gudecatd, sa nu sa a-
mestece Paraschiva, dupd cumd arata in anaforaoa ce
este la mAna CAlimänestilord,- si atunce, la-gudecatd, ad
cerutd Paraschiva sä i sa hotArascA parte sa dintr' a
täranilord, si s'ad fostu scrisd dum[itale] ca sä i-o alegi
osAbitä, si, pe poronca cArtii aceia, ad ales-o. Dupa aceia
viindu aice oameni aceia, ad data jaloba Domnii Mele
cumd cA le-ad fAcutti strarnbAtate, cAci li-ati data loca
unde nu-I bund de nemica, nici este locü de atria te, nici
säliste, ce li-ad datil neste locd de saraturi, si, pe jalba
täranilorü, iarAsi amd fostd scrisd dum[itale] ca sa fact
dreptate, sä le dai si lord unde va fi locd, si bunu, si räti,
adeca si Ind fanati si Ind säliste si Ind palure, dupa
obicei : unde va fi bunü, sa dei locii bunt'', si, unde a fi
rail, sa dei si Md. Dard acumil iardsd s'ad vAzutd de d[u]rn-
[nealui] Vela L[o]g[o]f[A]tii o scrisoare a dum[itale] la
mAna lui Iordach[e] Balsa vt[ori] Vist[ierid], ce serii cumd
cA parte täranilord iaste aliasä si hotArAtä mai d'innainte,
de alti hotarnici, si n'ai hotärät-o dum[neata], si zAci ea
nu poci a sträca hotärätura vechi, ce este facutä mai
denainte. Pentru care acumd iatd de iznoavd itl scriemü
dum[itale] : luindd carte Domnii Mele, sti cauti, si, de vremi
cd parte täranilord zici cd-i aliasd mai denainte, de alti
hotarnici, si acolo ad stäpInitu para acumd, iards1 acolo
414 MISCELLANEA

sd le daI si acurna. Insd de este dupd cumil zicI, iaril,

de este pricina Intealta chipu, sd cat*" sä nu sa facd
strämbdtate, nici la o parte, nici la alta. Si, dupd cumü
scriemü, sd urmezi. Masta scriemü. L[ea]ta 7264 [1756],
Iu lie 11.
[Pecete cu chinovar.] Pro& Vela Log[o]f[a]tü.
6. FAcut-amil scrisore rnè la mäna dumisale gupänesi
Paraschivi Med[elniceresin precumü m'aa venitü una
rävasu a dumisale Pdharnicil Iordachi, ca sd ea sama cu
Homoreni, pentru niste dijmd si pentru alte pagube, si
eI de bund voe s'ail apucata sä dei c[l]dI de gräil si, pe
9 stogurI fänil si 5 zoti (sici zlo1.1), adetula mosii, s'aa dove-
dita cu omini cd s'ail datil Ina mäna luI Enachi Homo-
rana cAndu era Vornica. Si aa maI ceruta dumneai cdte
una lea de casa pe 3 ai, si el n'ail trimis aasta cu ca-
sile ; dara et amil socotitil, s'ama luatil sama cd-I cu
dreptulü sä le deia aceste tote, cd dumneiaI Inca, den
&aii fostu dreptu, Inca ail maI läsatil, darü, pentru omini,
nu s'aa pututa asalza, gurandil si unul s' altu. Si ea,
pentru credinta, m'amil iscdlita.
Julie 24, leta 7267 [1759].
Vasili biva Cdpfitanül, sinü Ursula.
7. 15 Decembre 7274 (1765). Hotdrnicie la BuhdicenI,
a lui Stefan DonicI. Cu hotärätura noastrd ce ama fostü
din parte hotärdta Dolnicenif Ina Domnie Märii Sale Mateia-
Vodd1, - fiinda atunce toate mosiile pustii, si neavända cine
sä rdspunzd, s'aa fdcuta gresalä, si s'ail fostil luatil o bucatd
de loca dina Dängeni, si s'aa fosta data la Dolniceni.. .
Si alte mosiI mergu tota Inteac protivd..."
8. 25 Julie 1809 .. .A1 doile, pentru o giriadd di fäna,
ci s'aa aprinsu di pojara, carile fänu aü fosta a dumi-
sali Pah[a]r[nicesen Joroai, si dupd carte de blästämil aü
märturisitil oamenil dinü Brateni cd ara f1 fostil de 18
stoguri acé giriadd, Insä numaI fänula ail fosta vechi, de

1 Gbica.
 MISCELLANEA 415

dof ani, i pojariula dinü carile s'ad aprinsu giriada, aü

fostil data de oameniI vechiluluI Mihaldsdnilora, vrända
ca sA-si parliasca mosiia, i, flindü giriada aproapi, langd
mosiia Miha1ääniT, dintr'acela pojara s'ati aprinsu si aú
arsu giriada, nid, cdnda aa data pojariula, n'aa mersu
ca sa dei de stire dumisali Pah[ajr[nicesel] Joroai saü oa-
menilord dum[neae]I, ca sa-si pazasca fänulil di pojariula
ce aa sd dea iai mosii Mil-IA.144nd.
Al trifle, pentru 38 cdpitd fän, ce aü ardtata vechilula
Mihäldsäniloril cä s'aa ispdsita, carile s'aa furatil i s'aa
mäncata cu vitele lacuitoriloril di BrätenI, pentru cari
s'aa Indatorita satulü BräteniI eä vorü pläti, dacd vora
mart urisi aciia ce aü plätita acé strdcdciune."
9. 19 Maiil 1782. Diata lui SandulIlie Stolnic, flul luI Ilie
otü Vistierie (v. mai sus). FiiceT, Maria Jora, i-a dat douä
pogoane de vie la TifestI, ce le ama de.la pär.intele Leona,
episcopula de Romana". I-aa fost revindute luf de flied,
pe bani. tí da pdmänturI de mosie". mosie dina Do-
roscanI, care mie 1ml esti danie de la cdlugärula Mo-
vila, pentru facire de bine ce aa avutü de la mine,
trägända pentru dänsulil multd supdrare i cheltuiald,
$i putina de nu m'amil primejduitil i cu urgie dom-
nescd, pentru o pricina ce a avutil ela In vreme Dom-
nii raposatului Costantina-Vodd Racovitä, i aü scdpata
cu fuga, lulnda una cala alü mea i un emurluca dé
postava, i amú ramasa ea Ina urgie inü locula lui ; din
care pand m'ama indreptata i arnú scapata, nu putind
cheltuialä ama facutii. Deci scrisorile le av läsate la mine,
$i cd, viinda la E§t1, MA' va da scrisoari de danie. Dart
n'aü apucatil sd vie, sd-mI dè scrisore, cdd i tdmplata
moarte la mänästire luI Adama."
FiuluI, Filip, Ii dd. BrateniI. Fiicei, Nastasiica, Chilis,oaie.
baniI de la Hatmanul Ilie Catargiul,- care ban): sa sa
d numiteI fiicií meli pentru sa-s1 faca ceva odorasä, si
pentru alte chieltuelI de gätire cdsätorii sale". Trdieste
-sotul", Catrina. Sa i se lase treI Tigarii, In edtil i-a lungi
Dumn[e]dzau viiata". Pomenit si sotulil meü cela d'in-
416 MISCELLANEA

tdi". Via de la Odobesti rämine lui Filip. Nepotd-me

Catrina, fiica frdtine-meil Neculaia." Marna-sa zdlojise"
mosie la nräposatul Vistieria Filip Catargiu". Poiana
de Beresculil." $i flia mea Filipa sd fie datora a päzi
catra mastihd-sa toata cinste si supunere ce sä cade,
dändu-i ascultare ca insds1 maici sale, si ia Inca sd-la
aibd pe dänsula la aceesil dragoste si bund povdtuire
ca pre insusl fii MI. Asijdere si fiica-rne Nastasiica, ce
rämäne mostenitoare pe casa me, cu toatä asezare, sä
fie detoare, atdt ea, caü si sotula el, ce i-a rdndui Dumn[el-
zda, a tine pe maica-sa in casd, 'inü toaä viiata, si a-i da
toatä cinste si ascultare, dupd datorie fliului cdträ pdrintele
sda. Iara, de nu voril urmd fii mei dupd ränduiala a.a.sta
ce le 'mil fäcutil, sä fie lipsiti de blagoslovenia me si suptil
bldstemil...
Gavriila Mitropolita Moldavii, Ioanil Cant[acuzino] Vel
Lóg[o]f[d]t, Stefanil Sturza Vela Vor[nica], Ldscdrachi
Rusetil Vela Vor[nica], Ilie Cant[acuzino] Hat[mana], Cos-
tantina Pdladi Spdt[aria].
Iacova, dichiti ota Mitropoliel."

IX. Acte privitoare la sate din Tinutul Dorohoiultil §i

la Soldan Vornicul.
(Colectia d-lui advocat Fote, din Ia1.)
1. Iancul-Voda, pentru Nechita, in proces cu Lupana
vataga, Craciuna, Milidild si Cercela", pentru o bucata de
sat. 12 zlotl 4sFrkpo. Pornenit Prävult1 Vela Vataja. Stroici
iscdleste si cu litere latine, si adauge : ao 1581." (Cirilic
e : 11 Iunie 7088=1580).
2. Adecd noI, egumenula Ghidion, si cu WW1 sdborula de
la sväntaa mänästire Dragomirna, scriemil si marturisimil
cu astä scrisoare a noasträ pentru rändula a patru oa-
meni, anume Isaca Cotica si Goga si Alexa si. Latula,
ce acesti oameni ne-aa fosta noo vecini dina satele svintei
I Viitorul Mitropolit Iacov al II-lea (Stamati).
 MISCELLANEA 417

mänästirl, ding NicseanI si ding Tdistreani, si ag fugitg

de catdva vreme ding satele noastre pring slobodzif
intr'alte partI, märs-ag si &aü asedzatg In satele dumisale
V orniculuI Soldang, la Dorohoig : la Dolniceanf si la Bu-
desti. Dupd aceaia amg märsu la dumnealuf, la Vorniculg,
l-amg dodeitg pentru acesti vecini, sä ni-I dea. Dum-
nealuI, ca ung boiaring bung, nu ni i-ag opritg, ee a dzisü
sä ni-I luomg, Insä sd le luomg i cisla ce vorg avea ding
satele dumisale. Iarú noI, vadzandu cd nu ni-1 apärd, ce
dzici sä ni-I luomg cu cislä cu totg, socotit-am cu totg
sdborulg i i-amg läsatg sä fie dumisale vecinI, numal sa
ne fie dumnealuI de dvorbd pentru destule nevoi i greu-
tät.I ce ving asupra altorg vecinas1 ce aü rämasg. Dum-
nealui Dumitrasco Soldang Vorniculg-celg-IVI are, ca ung
boiaring bung, i multu milostivg, ne-ak fäcutg multu
bine, altorg säteeale ce amú avutü, i le-ag scAdzutil ding
cislä, i cu alta milostenie ne-ag socotitg la sväntaa rnä-
nästiri. Derept acea i nof Inca i-amg läsatú sa-I fie du-
misale vecinf, i maI pre mare credintä pus-amg si pe-
catea svintei mänästiri, sa-I fie dumitale (sic) de credintä.
Sa sd stie. U Iasg, l[eat]g 7146 [1638], msta Av[gust] 20.
[Pecete cu non, w . . . romipHa (cu fum).]
3. Iasi, 2 August 7150 (1642). Vasilie-Vodd, pentru Ora
lui Stefanti *oldand cu Nistorü Holbea i cu Toaderti
Bobeng i Margelusg, fiorulg lui Grumadzu si cu altI
rdzeasI dina DolniceanI", pentru mosie inpresurate acolo.
Soldan arata acte de la A-k,6., Ertl, (bunul lui), Pätrasco
Logofdtul". RazeasiI al) rämasü d'innaintea noasträ si din
toatä leagea tärdi" : li se ieag i zapisele.
4. Suceava, 24 Iunie 7152 (1644). Vasilie-Vodd, pentru
ca Vasilie Balse i Tomita sä cerceteze la BrateanI, Ha-
ne§tI, Dolniceani.
5. Adecd eg, Vasilie Soldand Vistearnic i Gheorghite
SeaptilicI i Toaderg Basoti 6-ai fostu Stolnic, scriemg
si märturisimg cu cestu zapisg alg nostru, cumg noI, frati,
de bund voia nostri ne-amg voitu i ne-aing tocmitu si
ne-amü Inpärtitu sateli, i s'ati vinitu luI Toaderg Basoti
11992. Vol. XVI.
27
418 MISCELLANEA

Soldänestil, satu intregu, vlostu S0ava, si PlotunestiI,

satu intregu, tija vlostu S&av[a], si HolpasestiI, satu in-
tregu, volostu Neamtu, si Dolniceanii, volostu Doro-
hoiü, si DancdutiI, vlostu Hotinti, si o säliste anurne
BrosteanI, volostu Suav[a], si BräteaniI volostu Dorohoiü,
si JoldestiI, tijil otü Dorohoiii, si unü vadü de moari
ce iaste la Bistrite, Ina hotarulil tirguluI BacauluT, si o parte
dinü TihulestI, si cu o poiand de-acolea, si a treia parte
dinü Cluturesti, si cu o poiand pe Tutova, si o jireabie dinü
GIurgesti,si asijderea si vieli de la Cotriariti,le-amilinpärtitil ;
si i s'aü vinitu o falce de vie inü Dealula Mändru, pre
ulitaRdscanilord si trei. falcI de vie, tijil inü Dealulil Mändru,
si o falce de vie si treI färtae Intl Piscopii. Dici, de sä va
scula cineva cu Ord asupra acestorü sate, ce sä avemü
noI a sta cu totI fratiI la pard, iard, de ne va rämänea
cineva si ni va lua vr'un satu, sail niscare viI, ca sd avernü
noI a sta cu totI frail! de par!. Iard, de ne va rämänea
cineva si ni va lua vr'un satu, in niscare vie, ca sa avernü
noi, fratiI, a plini dinü pärtile nostre. DicI pentru acestü
lucru ne-amti facutil zapisil inpreund, ca sa sa stie ; si
pintru credinta mil si iscAlitu.
U Dulcesti, vleatil 7163 [1655], mta Iuni 1 dni.
(IscAliturl.)

X. Inscriptii ie§ene.
Lingä mantistirea Socole s'a clädit - tradiOa spune_ cá de un
alugär Atanasie - o bisericutä pentru cimitirul satulu. FM-A
turn, avind o umfläturá la strane, cu un coperis de sindilä lung
in stresinf, ea chiamd in minte vechile bisericiAe din veacul al
X V-lea, pilnä la $tefan-cel-Mare si in eel" d'intäii.lanf a! Domniel luf.
Clopotul poartä Insemnarea:
Anul 1809.
Pe o piatrá de mormint din cimitir se ceteste:
Supt a.astä piatra sa odihneste roaba lul Dumnezati
Anastasdia, sotia d[umnealu]í SulgeriuluI Ioanil Dumitriu,
Suigibasa, In värsta de 35 an! ; s'ail savarsitü dinü viata
la 1846, Sept[ernvrie] Intae zi, Duminicd. Cu atasta roaga
 MISCELLANEA 419

pe tot cetitoriulti care va ceti, sa zica: D[Ormezaii sa-i

erte . . . paratie. Vasa li, Ma...
Un alt mormint are data de 1825. Mi s'a spus ca ar fl al unel
Semacopol.

XI. InscriptiT din Dobrovit.

Linga pietrele de mormint ale RacoviteVilor (v. vol. II, Do-
broveit) se aflA una, cu totul steers& pe care se poate recunoaste:
. . . . AlEAEHH(10. . .

Pe alta:
eltH rposk ChT1100H H $KOACH (?) Enrotirrmiaro H KCTOAIO
EHRAI'0 (?) Iw B.OrAmia EmoAkti a liWkrHHH Fro ITACTliC14, H
HACTAHHAHC/A EM (?) g EAHH (SeC) WO HATO (BHA, AMI,A WK.
AI, In+ H*1-1H*H WEHT*A1-1.
Deci:
Aceastä groapä a fäcuta i impodobit-o bine-cinstitorul
si de Hristos iubitorul Io Bogdan Voevod, insä Doamnei
1111 Nastasia, i s'a strämutat ea, in zilele luf, la anul
7021 [1512], luna lui Octornvrie 14, la vesnicele 1.1.casurT.
Însemnatatea acestei inscriptif cere lämuriri.
Piatra o vazusem de mai innainte, dar, la lumina soarelui, in-
scriptia mi se parea nedescifrabila. La a doua visita ce am facut
manästirii, parohul mi-a vorbit de un Bogdan Voevod ce ar fi in-
gropat supt dinsa. Cercetind piatra la lumina luminarii. si fara
piedeca pe care o aduce la cetire lumina de zi, prea tare $i egala, am
deslusit lesne pe muchea, mai ingustä, de sus a el' trei cuvinte
de la inceput: in locul literelor $terse am adaus, dupa formularia,
H sicodoi. A. seselea cuvInt e aproape intreg legibil; iaras dupä for-
mular am adaus: H VTOWSHBLIPO, care s'ar potrivi i cu ramäsitele
de litere. lw nu se poate ceti; in schirnb e dat numela domnesc:
Eor,kare goErcomoi. Acesta - si, fiind la 1512, avem a face cu Bogdan
Orbul, fiul lui Stefan-cel-Mare, - e, fárä indoiala, nu cel Inmormintat,
ci ctitorul mormintului.Ca numele e pus in genetiv, poate trezi mirare,
dar mai gasirn un exemplu, la manastire a Argewlu, unde, iarás,
pe o piaträ de mormint, numele ctitorului, Mitropolitul Anania, e
pus in genetiv. a, care urmeazä, poarta de-asupra un semn arcuit,
-,
ca si cum ar fi i. KACHHH fro HACTAC121e neindoielnic, ca $i nptura cu
care se ajunge la capätul liniei de pe laturea cea mare a pietre ce vine

teste limpede; ii
-
spre dreapta nuc,a, forma neobipuita trebuia: flp*CTLIHHCA - se ce-
e presupus, in legatura cu urmele de stove.
fAHH in loc de Arm, de $i neasteptat, se MIA pe piatra, incheind cea-
420 MISCELLANEA

lalta lature mica. Iar data si cele tref cuvinte de la sfirsit sint cu
totul sigure.
Piatra e de o calitate foarte inferioara, care contrasteaza cu
frumoasa marmura, alba, lucie, de la morrnintele familiel Racovitä.
Literele nu ad fost sapate adinc; ele sint innalte si inguste. Lip-
seste mestesugul de impleticire artistica a lor, care deosebeste alte
morminte domnestr; fiecare se desface deosebit, strins lipita insa
de celelalte.
Cit priveste aceastä Doamna Nastasie, necunoscuta pana acum,
- petirea fetel de rege polon Elisabeta s'a ispravit pentru uritul
Bogdan-Voda la 1309. Ureche. dupa izvoarele luf slavone, adauge:
Dupa aceia si-ad luat Doarnna din teara, si ad facut pre Stefan-
Voda cel Finär." tefanita pomeneste, (Ilya cum spune o piatra
de mormint din Radautf, ca mama a lur pe o Stana, care nu e
Doamna" (innamte de Ianuar 1518). Deci notita lur Ureche ar fi
gresita. innainte de a se cäsatori cu Ruxanda, fata lur Mihnea-
cel-Ra, adusa anume pentru dinsul din Ardeal, Bogdan a luat deci
pe Nastasia, care muria in 1512.
. 2. Pe un potir de argint suflat cu aur:
Gi&H HOTHO ClITKOIIH 118n8A ROW KEA AKOOHHK H KH*PHH*
Er0 TOA0Clia H AAM IIK Klt WOK AO T'hpl'S RACASIO, IECT AAE-
TOK MOHACTHOEH 3STPAKSASH AO GTA rOpA7 HAM ECM Klum
CTO KMHKOMIOEHH KA imfrie, KATO o3p. iv,.
Adeca:
Acest potir 1-a facut Lupul Coci, Marele-Vornic, si ju-
paneasa lui Todosia, si 1-a dat la biserica din tirgul Vas-
luiului, care este metoh al monastiret Zugravulat, la
Sant' Agura (Atos), unde este hram Sfintul marele mu-
cenic Gheorghie ; anul 7139 [1630-1].
Ad fost, cum se stie (v. vol. IV, p.c=r, nota 1), dot Lupu V or-
nicf-Marr in Moldova pe acest timp. Cel ce apare intäiii e insä
viitorul Domn. Tot el are de sotie pe Tudosia sad Tudosca, fata
luf Bucioc. Mail fur Lupu acesta, viitorul Vasilie-Vociä, se cherna
insä, precum spune inscriptia bisericir Stele din Tirgoviste, Ni-
colae Aga, Aga al lurRadu Mihnea (Inscrip(if, 1, pp. 112-3). Un Coce
a fost insa boier mare supt Millar Viteazul, si numele sail era
Cod, Kotzi, grecesc.
Biserica din Vasluid ar ft a lui *tefan-cel-Mare (Melhisedec,
Notite, p. 133), dar aceasta avea hramul Sf. loan Botezatorul. 0
alta a fost facuta apoi de Vasile-Vocla in apropierea tirgulur (v.
Buletinul Comisiunil monumentelor istorice, I, pp. 47-8, %). E
a ceasta: Sf. Gheorghe Zograful.
 MISCELLANEA 421

Pe potir mat e $i aceasta insemnare a argintarulut, poate Sas

din Ardeal: n. 90.
Inscriptia e cuprinsa in tret rindurt, care se incep cu cite o cruce.
3. Pe un portret de cälugar:
'Axciv.OS 4Xt11.0tvapi.T11g AolvrpoeErCion. [-= Acachie, arhi-
mandrit de Dobrova].

XII. Biserica din Letcanii-Nof.

Pridvor deschis, cu coloane fantastice; bune icoane, dintre care
una, pe fond de aur, arätînd sa fie din veacul al XVII-lea.
Carti:
1. Cazania hit Varlaam.
2 Aposto din 1743.
3. Apostol Mitropolitului muntean Neofit (cu o insemnare de
la familia Paladi).
4. Penticostariti din 7251.
5. Pe o Evanghelie din 1760:
Antiohil Caraged Post[elnici.1].
intre cel d'intaia cuvint i celelalte este o pecete eleganta, mica,
ovala, cu un scut $i penaj de coif; puse flind insa cu cerneala
stearsa, armele n'aii iesit. La inceputul volumului este aceiasi pe-
cete farä iscalitura.
Antioh Caragea a fost Vel Aga in Domnia a doua a tut Gri-
gore-Voda Callimachi (Ienachi Kogalniceanu, p. 254). Cf. Doc. Cal-
limachi, tabla.
El a fost dect stápinul mosiet Letcanilor $i al satulu Letcanit-
Vecht, din apropiere, unde maI dainuieste o biserica de lemn, cu
icoane vechf.
Ea a trecut apoi la familia Paladi, cum se vede din notita de
mat sus.
6. Evhologhiu din 1764.
7. Penticostariti din 1800.
8. Trtod din Buda.
9. Octoih din Buda, 1814.
10. Evhologhiu din Iasi', 1834.
 TABLA NUMELOR.
Numele aú fost culese de d. profesor D. Munteanu-Rimnic.
A.
Aadil-GhiraI (Ca Iga), 133.
Abaza-Paea, 105.
Abaza (familie), 64, 202, 205, 208-9.
(Me, polcovnicul), 105-9. (ace-
last ca monahul Ilarion), 105,
108-10.
Adam (mitnastire), 415.
Adam (familia), 105-9, 246, 351,
397.
Adrianopol, 112-6, 122.
Afenduli (negustor), 406-7.
Aga Nicolae, tatal lui Vasile
Lupu, 420.
Agafton (schit), 261.
Agapia (mänästire), 165, 286.
Aga.ricl (A gärfcI) (familie), 64, 67.
Albania, 123.
Albeell (sat), 292.
Alecsandri (familia), 54-6.
Alep (Paul de), 225-6 n. 1.
Alexandria (Atanasie, patriarh
de), 51.
Alexandru (Tar), 243.
Alexandru-Vodil cel Bun, 181-2,
233, 400.
Alexandru-VodäCallimachi,3501.
Alexandru-Voda Coconul, 140.
Alexandru-Vod Ghica (din 1834),
35-7.
Alexandru-Voda Ilia, 33-4, 159,
186.
Alexandru-Voda. Ipsilanti, 151,
258.
Alexandru-Vodä Läpueneanu,
278.
Alexandru-Voda Mircea, 78.
Alexandru-Voda Moruzi, 90, 162,
253, 353.
Alexandru-Voda Sutu, 81, 279.
Amira (cronicar), 133.
Anastasia (Doamna lui Bogdan
Orbul), 419-20.
Anastasia (Doamna luI Duca-
Vodà), 130, 247.
Ancuta (Doamna. fiica luí Radu-
Vodd F,;erban), 31, 33-4.
Andrassy (cance)ariii), 176-7.
Aninoasa (mantistire), '72
Antioh-Vodd Cantemir, 161, 199-
201, 208, 213 n. 1, 287, 314, 344.
Antiohia (Macarie, patriarh de),
225.
Antonie-Vodä din Popeetl, 125.
Antonie-Vodä Ruset, 64.
Apelevianu (Dan Logofiitul), 74.
Arapu (familia), 85-6, 88, 90,131,
309.
Arcani (sat), 85.
Ardeal, 117-9.
Ardeal (vicariul IoanPopovici de),
270.
Arm (Iositepiscop de), 355. (Ghe-
nadie, egumen de), 143. (ne-
gustori din), 144.
Aristarh (Ban), 328, (Comis), 294.
Armael (Anghel), 68. (Dumitra-
chi), 87. (Popascul), 66. (Nds-
tase Lupu), 294. (Vilcul), 293.
Asachi (Lazar), 162.
Asian (familia), 57.
Asian (Vornicul), 140 ei n. I.
Atanasie (Patellaros, patriarh
de Constantinopol), 226.
Auersperg (contele de), 269.
Avrameell (sat), 68.
Axanina (Doamna lui $tefan
Tornea al II-lea), 245.
Axintie Uricariul (cronicar), 181,
209, 297, 307.
 TABLA NUMELOR
B.
BäbicenI (mos;ie), 93.
BttcanI (sat), 184, 180, 190, 192,
194, 190-8, 202, 204, 207, 213,
216, 218, 305, 324, 418.
Bacäü, 198, 418.
Bagdatliu ( .5tefan cApitanul ) ,
101.
Bahluifi (r ). 213.
Baia (oras), 157.
Bálaceanu (familia). 77-8.
BähicenI (sat), 182, 187. 189, f91,
195, 198-9, 201-3, 205 208, 210-1,
')15.
Balacl (sat), 140.
BälänestI (sat), 300, 339-40, 399.
Balasa (Doamna lui Constantin
Cirnul), 356.
Báläsachi (lordachi, Ctiminar),
212.
Blosani (sat), 56-7, 276, 286, 384.
(schit), 267.
BalosestI (sat), 286, 389-90, 395,
317-9, 404.
Bals (familia), 89-91, 134 5, 212,
223, 229, 295, 297-8, 307, 317-8,
333, 358, 371, 384, 409, 413-4,
417.
Balta-Albä, 352.
BältestI (sat), 159.
Banariul (Pätrasco Stolnicul),
324.
Banca (sat), 195.
Bäneasa (hiserica din) 359.
Banilovschi (familia), 89.
Bantäs (familia), 58. 64, 215, 218.
Bärbtitesti (sat), 141e, 149.
BärbosI, 211.
Barca (sat), 29, 31-7
Bärcuta (sat,), 35.
Barnovschi (Miron-Vodil), 158,
184, 188. 236-40, 246.
Basä (r.), 386.
Basca (r.), 73.
BascenI (sat), 73
BäsinestI (sat) 72.
Basotä (familia), 56-8, 102, 104,
186, 238-9, 248, 279, 288, 293-4,
301, 303, 305, 312, 315, 320-0,
330, 388, 418.
BâtrInestl (sat), 285.
Beldiman (familie), 183, 262, 264,
274, 309, 359.
Beldy, 177.
423
Beleuza (sat), 401.
Belgrad, 119.
Bender. V. Tighinea.
Berescul (sat), 384.
Beresti (sat) 1.47, 151-2, 372.
Berheciu (r.), 68.
BerivoiestI (sat), 00
Besack (consul rus), 96.
Besicuta Cálugäruluf, 75.
Betejani (sat), 78.
Be= (Bizin, sat), 392-7, 399,400-1.
Bicaz, 237, 248.
Biltigani (sat), 206.
Bielgorod, 111.
Btra (sat), 211.
Birlad, 03, 68, 101, 181-2, 184,
186, 188, 193, 197-8, 200, 205-7,
209-11, 213, 216-7, 229, 336, 360.
( Gheorghe, protopop de), 65,
(popa Chime din) 189.
Birlddeanu (Solomon ; Logofat),
193.
Blrlesti (sat), 91, 213, 210.
BlrlicI (sat), 330.
Bársänesti (sat), 89, 92.
Bisericani (Antim Cretul, egu-
. men de), 245, 247, 240. (Andonie
ieromonah), 239, 245. (Chiril,
egumen), 249. (Dosofteifi, egu-
men), 244. (Efrem, egumen),
248. (Ghedeon, egumen), 248.
(Iml, egumen), 241-3. 247, 219.
(Ieroteiu, egumen), 248.(lorest,
egumen), 240, 248. (1osif, egu-
men), 234-0, 238, 242-3. 245.
(Mihall,egumen), 248. (Misail,
egumen), 240-1, 243-4, 247, 219.
(Mitrolan, egumen), 240, 247-8,
(Nicolae, egumen), 248. (Nicon,
egumen), 249. (Partenie, egu-
men), 236-40, 245, 248 (Serafim,
egumen), 234, 240, 248. (Teo-
dosie, egumen), 249. (Teofan,
egumen), 248. (Varlaam, egu-
men), 245. (Varnava, egumen),
248. (Veniamin, egumen), 249.
BistricenI (iaz), 212.
Bistrita din Ardeal, 128.
Bistrita (mändstire in Moldova),
78, 225, 231, 235.
Bizin (sat), 395, 400.
BlajevicI (Teoctist, episcop al Bu-
covineI), 273.
424 TABLA NUMELOR
Bogdan-Vodd Orbul,233 -6, 419-20.
Bogdan (familia), 66, 68, 193,
195-6, 198, 203-4, 210-1, 337.
Bogdana (r.), 197-8.
Bohotin (r.), 190.
Bor (sat), 305.
Borcesti (sat), 63.
Borileanul (uricari), 159, 185,187.
Boriste (sat), 182.
Borze§ll (sat), 459.
Boseani (sat), 159.
Botosanl, 83, 86-7, 89, 90, 02-3,
95, 08, 208, 263, 276-9, 292,333,
347, 350, 370, 407-8 n. 1. (bi-
serica Roset), 277. (biserica
SEDumitru), 58.(Vovidenia), 58.
(A nania, Vornic de), 263. (loan,
protopop de), 273.
Botosinta (mosie), 217.
Boul (Frátrascu, Spätar), 185.
Bräiesti (sat), 213.
Braila. 226-7.
Brasov, 225.
Bratäsani (sat), 73-4.
Briitiisanu (familia), 35, 73-6.
BrätcenI (sat), 396.
Brateni (sat), 371 n. 1, 380, 410,
412, 414-5, 417-8.
Brincoveanu (Constantin-Vodd),
73-5, 143-4, 199, 253, 287, 353,
356-7. (Doamna Marica), 245 si
n. 1, 290 5i n. 1, 297. (Dom-
nita Ancuta), 350. (Beau), 356.
(Stefan), 346.
Brincoveanu(familia),142,264,356.
Brincovenl (Anania, egumen de),
73. (Ghenadie, egtnnen), 74.
(Inochentie, egumen), 75.
Broslenl (sat), 379-1, 418.
Bruckenthal (si Museul situ, in
Sibiii1), 9 5i n. 1, 19, 12-3.
C.
Cábesti (sat), 389.
Calliceni (sat), 372, 381.
Caffa, 112-4 si n. I, 115, 117 n. 1,
123.
Calamita, 113.
Calddrusani (mâniistire), 53.
Calea Judecilor, 75.
CalimänestI, 144, 294.
Calinesti, 325.
Ciilinesti-Cernauti, 411.
Callimachi (Gavriil). V. Mitropo-
1itr.
Brusa, 115-6. 273.
Brusnic (sat), 165.
Brusnita (rid), 411.
Bucinis (vale), 75.
Bucioc (familia), 161. 190, 193,
197. 310, 420,
Buciulesti (sat), 239.
Bucium (familia), 301, 314, 316,
328.
Bucuresti. 72, 76, 126, 139, 141,
174-5, 227, 253, 359. (biserica
Cretulescu), 76-7. (mainastirea
Sf. Gheorghe), 270. (Sf. Gheor-
gheVechi 6), 78. (egumenulAta-
nasie de la MihaI-Voda, din)73.
Buda, 417, 176, 256.
' Buderi (sat), 72.
Budesti, 86, 89, 93, 292, 417.
Bufalora, 55.
Bugeac, 133.
BuhdicenI (sat), 409-11 si urm.
Buhaliescu (Medelnicerul Vasde),
203, 332
Buhu§ (familia), 100, 129-30, 158,
193, 209, 238, 245, 248, 298,304-6,
310, 313, 399, 409-10.
Buhusesti (sat), 293.
Bujoreanu (familia), 180, 197-202,
209-10.
Bujoreni (sal), 183, 195, 197.
Bulhatcov (polcovnic), 388.
Bulucbasl, 151.
Buneni (sat), 292.
Bursumeni (sat), 410.
Buzaiani (sat), 72.
Buzitil, 266. (Mitrofan, episcop),
126 (Steian, episcop), 73.
Buzent (sat), 266-7.
Buzescu (Armasul), 393.
Callimachi (loan-Voda), 134, 259,
295, 335, 398, 421.
Callimachi (Scarlat- Vodei), 12,
164, 350-1, 406.
Calmutchi (familia), 57.
Caiugareni (sat), 72.
Ciimärasi : Andronachi, 65. Ilie
Stupu, 69.
aminari: lenacachi, 344.
Camince (sat), 400-1, 403.
Canand (familie), 48, 83, 86, 96,
245, 259, 264-5, 336, 369.
 TABLA NUMELOR
Canta (cronicarul), 134-5, 241,
263.
Cantacuzino (*erban-Vodd), 77,
142-3, 353-4, 356.
Cantacuzino (Maria Doamna),
217, 356.
Cantacuzino (tefan-Voda), 353.
V. *i POuna Doamna.
Cantacuzino (familia), 31, 61, 77,
87, 94, 134-5, 139, 143, 148, 163,
212, 248, 253, 261, 264, 294-5,
301. 323, 326-8 n. 1, 332, 336,
353-9, 370, 384, 388, 409, 412,
416.
Cantemir (Constantin-Voda),198,
344, 394.
Cantemir (Dimitrie - Voda.), 99,
105, 107 *i n. 1, 142, 227, 270,
308, 378 n.
Capitanl, 74, 86,100-2, 142-3, 152,
160, 197, 287, 293, 313, 329, 351-2,
371 n. 1, 400 n. 1, 404, 414.
Caplan-Ghiraf (Han), 133.
Capuchehdi: Nicolae Panaite, 90.
Carageà (Antioh, Postelnic), 421.
Cara-Hisar, 115.
Caraiani (Gheorghe), 275.
Carapoton (*oltuz de Bfrlad), 183.
Caravan (magura), 32.
Carducci, 122.
Cariagcli (D.). 27.
Cárpeni*ul-din-us, 411.
Carstinici (sat) 216.
Castilia, 123.
Catacal (Postelnic), 148.
Catargiu (familia), 248, 293-4, 304,
313, 322, 330-1, 333-4, 336, 338,
383-4, 392-4, 412, 415-6.
Catunul (sat), 72.
Ceahliia (munte), 237, 248
Cea*nicl : Ilia*, 157.
Ceoure*t1 (sat). 301-3, 319, 329.
Ceau*1, 73, 101, 142,145. (age*t1),
102.
Cerchez (Stolnicul C.), 161.
Cerndtescu (P. L), 27.
Cernauti. 128, 136, 158, 175, 204,
213, 219, 273, 376.
Cernica (sat in T. Tecucia), 68.
Cetatea,Alba, 112, 115-6, 122-3.
Cetätuia (manastire), 32, 196,
324.
Chewu (Mihaf Medelnicerul), 211,
383-4. (familial, 305, 342.
Chicerea-din-jos, 61.
425
Chiev, 105, 107 n. 1, 108. (recers-
ca), 105, 108-10
Chihaf, 184, 187.
Chilia, 396.
Chilianca (sat), 70.
Chiojdul (sat), 72.
Chios, 111-6, 123.
Chiscovat (sat), 264, 273.
Chi*indü *i Chi*ionenf, 397 - 8,
402. (Gheorghitä, *WW2 de),
402. (Ion popa din), 401. (Va-
sile protopop de),,398.
Chi*la, 63.
Chi va, 142.
Christopulo (Atanasie), 270.
Ciceil, 235-6.
Cihac (familia), 53.
Cilireni (sat), 213.
Cimpina (cdpitanl de), 101.
Cimpulung, 288, 375, :379.
Cioara (mágurá), 32.
Ciofenf (sat), 395.
Ciogolea (Constantin Spdtar),
191. (Maria); 307, 316. (all:if :
Nicolae, Gheorghe, Nastasia),
246, 248, 296-7.
Ciolpan (Dragan), 181.
Cirligatura (sat), 213, 216.
Cirnu (localitate), 73.
Cisla.ü, 72-3.
Ciuhur (r.), 388, 390.
Ciuta (magurd), 32.
Ciuture*tf, 382, 418.
Clinceanu (tipograf), 22.
Cli*ova (sat), 389-90.
Clocociov (r.), 80.
Clopote*tf (sat), 182.
Cluceri : Ndstase, 99. Statie, 196.
Cobenzl (ministrii), 9, 10.
Cobflca (sat), 400-1.
Coce (boier), 420.
Coci (Lupu, Vornic), 420
Cociuba (sat), 190.
Cogálniceanu ( familia), 41 - 7,
161-2, 170, 177, 365-7, 383.
Colnicul Secel, 147.
Colone*t1 (sat), 365-6.
Comi*i, Panä, 139. Radii, 139.
$erbu, 64.
Como (lac), 55.
Conachi (familia), 69, 13..6, 217,
258, 406.
Condoratu (familia), 148, VA,
Constantin - Voda, ferba, 141,
195.
426 TABLA NUMELOR
Constantinopol, 112-3, 115-6, 225,
227, 236, 278. (Patriarhul Ata-
nasie). V. A tanasie.
Contescu (Ilia, capitan), 313.
CopácenI (sat), 1.7, 21.
Copo (Sf A tanasie de la ; Eze-
chiil, egumen de), 162.
Coppa, 113.
Corbeanu (familia), 253.
Cordun Bucovina)* 90, 217.
Coretchi(preo(ul Ilia s.a.),397-400.
Corh4 (uricariti), 64, 189, 293.
Cornestl (sat), 198.
CornestI-Upusna (sat), 384, 411.
Corni (sat), 90, 95-6.
Costachi (Mitropolitul Veniamin),
254-5, 264. 273, 353
Costachi (familia), 91. 131 si n. 1,
132-4, 147, 183, 193, 196, 198,
208, 212, 254-5, 263, 271, 294-5,
308, 319-20 384, 402, 407.
Costaforu (Gheorghe), 27.
Costandachi (familia), 303.
Costesti (sat in T.Botosani), 90.
Costin (familia), 64, 99, 197-8, 204,
264, 302, 304, 319, 331, 394. 403.
Costina (sat), 325, 411-2,
Cosula (mändstire), 261, 264, 277,
279-81. (Calistru, egumen de),
333. (Irinarh, egumen), 261.
(Marchian, egumen), 280. (Vi-
sarion, egumen), 277. (Ignat,
protosinghel), 264.
Cotela (saR 412.
Cotiicu (sat), 399.
D.
Dabija-Vodd (si familia), 160. 183,
190-1, 101, 198-9, 211, 214, 226,
246, 358. (Dafina, Doamna lui),
129-30, 246
DdianI (mosie), 210.
Danciiutl (sat), 376, 380-1, 418.
Mincer:I (mosie), 213.
Danciul Vornicul, 139.
Dancu (sat), 277.
Dängeni (sat), 414.
DämlenI (sat), 407.
Danovici (Petru, Logoatt), 161.
Daponte (Chesarie), 347-50.
Dascali : Costantin, 78. Costachi,
352. Evloghie, v. Evloghie. Le-
ontie, 1740, 278-9. Mihalachi,
Cotijani (sat), 397.
Cotiucani, 1.32, 140.
Cotnari, 418.
Covasna, 129.
CozmestI, 131.
Craiova, 349. (Hagi-Ienus. ne-
gustor din), 35.
Crangani (piraii), 206.
Crätesti (sat), 272.
Cringu (sat), 72.
Cringu-de-sus (sat), 217.
Cretani, 271.
CretenI (sat), 206.
Cretestl (sat), 147.
Cretulescu (familia), 27, 253.
Crirnca (familia), 248.
Cringul-UrsuluI, 140.
Cristetsti (sat), 57-8, 62. 64, 272.
Crivesti, 100, 172.
Criulenl, 389-90.
Crucea-de-sus (Putna), 337, 386.
Crupenschi (familia), 87, 91. 259,
263-4, 307, 321. 336-7, 378, 411.
Cuci (Postelnic), 139. Cf. Coci.
CucI (sat), 213.
Cucioaia (iaz), 403.
Cucoranu (familia), 292, 294, 323,
412.
Cucuiatl (sat), 160.
Cuejdiil (r.), 246.
Cuibul CorbuluI, 32.
Cupetl, 393. (Sandul), 308.
Curn (sic) (sat), 268.
uza (familia), 55, 93, 397. (-Voclii.),
25, 175-6.
401. Stefan Munteanul, 359.
Stefan: Schiras 401. Petru Sta-
matiadi, 269.
Dásiratele (sat), 32.
Dasnatuiü (r.), 32.
Davidel (pretendent), 318.
Dediul Spätarul, 318.
DelenI (schit), 260-1.
Despot-Voda, 225.
Diacul (Mihailascu), 223.(Simion),
183. (Zaharia), 185.
Dllga (sat), 140-1.
Dintr'un lemn (mänitstirea), 77.
Discova (sat), 403.
Dobirceni (sat), 292.
Dobresti (sat), 37.
 TABLA NUMBLOR
Dobrote0I (sat), 280.
Dobrovat (mänästire), 163, 308,
331, 419, 421. (Acachie, egumen
de), 412. (Seraflm, egumen), 163.
Dobrun (sat), 74-5.
Dobru§a (sat), 396.
Dobruteni (sat), 72.
Dole$I (sat), 162.
Dolbäsca (sat), 73.
Dolhasca (sat), 368
Dolje§ti (mänästire), 165.
Dolnicen (sat), 291, 295, 325, 347,
385-6, 410-4, 417-8.
Domne*ti (mo§ie , 89.
Donici (familia), 263, 294, 341-4,
388, 404, 409, 414.
Dorne$I, Durne*ti (sat), 371 n.
1, 411.
E.
Ecaterina a II-a (Tarind), 270.
Eckhard (I., tipograf), 273.
Edinzadé (Teodor, Spätar), 92.
Elina ffiica lui Radu-Vodä Ser-
ban), 31.
Elina (Doamna lui Matei Basa-
sarab), 124.
F.
Fiticoianu, 145, 147-9.
Faraoani (sat), 298, 331.
Färime*ti (sat), 188, 194.
Ftture§ti (sat), 389-91, 399, 402-3.
Federighi (Matteo), 122.
Fere§li (sat), 326.
Fer§tina (sat), 157.
Fe§tilit (Stefan, Medelnicer), 215,
341.
Filkanul (Sluger),72.(Fili§anca),
153.
Filipescu (familia), 27, 79, 82.
Fintina Ciofului, 68.
Fintina Tiganulul, 298.
FintInen1 (sat), 211.
G.
Gafenco (familia), 218, 406, 418.
Grägeni (sat), 70.
GitiWi (sat in Vla§ca), 182.
Galata (mänästire), 266, 305,326.
427
Dorohoit1,83,85,213,341, 385-6, 416.
Doro§cani (mNie), 300, 331, 415,
Dracachi (familial, 22.
Dräghici (familia , 85, 90, 141.
191, 279.
Dra,gomirna ( mändstire ) , 410.
(Ghedeon, egumen de), 412, 416.
Dräslivta (r.), 254.
Drujesti (sat), 207, 216.
Dubai"' (familia), 198.
Duca-Vodä, 195.
Dudescu (familia), 34, 76.
Duhamel (general), 1734.
Dulceti (sat), 418.
Dume0 (sat). 384.
Dumu§eni (sat), 86.
Durac (Lozenschi), 287, 308-10.
Duräil (schit), 234, 359.
Euclid, 52.
Euripid, 52.
Evloghie(Gheorghe,dasctilul),181.
Evstratie Logotätul, 247.
Florenta, 111-3, 121.
Flore§t1 (mänastire), 05-7, 198,
338. (Ignatie, egumen), 338.
(MogIldea, egumen ), 68. (Za-
haria, egumen), 198.
Focéa (cetate), 115.
Focea (uricariti), 62-4, 183, 185.
Foc§ani, 298, 307, 329, 334. (Spi-
talul din), 165.
Franta Spftlar, 169.
Frumoasa (mitnastire), 263.
F'uad-Efendi, 174.
Fundeni (moie), 68.
Furceni (sat), 393, 395-7, 400, 403.
Furlund (Cornis), 285.
Galati, 134, 166, 213, 216, 221,
224-30. (biseriea Precista), 226.
biserica Sf. Dumitru), 220 (bi-
serica Se. Gheorghe), 220. (bi-
428 TABIA NIIMELOR
serica Sf. Mihail), 226. (biserica
StParaschiva),226. (mitocul Sf.
VoevozI), 226. (Vovidenia), 226.
Galbeni (sat), 327.
GälesenI (sat), 292.
Galienus, 52.
Galipoli, 114, 116.
GänestI (sat), 61-2, 66.
GaodzenI (sat), 161.
Garb lesti (sat), 392.
Gärcuvul (schit). 77-8.
Geament (sat), 32.
Geanetul (Joan, Clucer), 269.
Geani (familia), 212.
Geanoglu (familia), 85.
Geracu (mosie), 78.
Gheanghea (Logofälul), 62, 184-6,
292, 295.
Gheorghe Stefan-Vodit, 105, 189,
191-2, 226, 228 si n. 3, 404.
Gherghel (Vornic), 194, 197.
Gherghesti (sat), 189.
Glierghita, 313, 329.
Ghermanesti (sat), 211.
Ghèuca (familia), 64-5, 184, 188-92,
194-6, 206, 277, 294.
Ghica (Gheorghe-Vod6,), 298, 361.
Ghica (Grigore-Vodtt 131-3.
(Grigore A/Wei), 211, 268, 293,
321, 326-7. (Grigore Dimitrie),
35, 152. (Grigore Alexandru
II, al Moldovel), 169-75. (Mate).-
Voclä,), 334, 412, 414 si n. 1.
H.
HälAsescu (familia), 195-6, 240,
218, 306-11, 375 si n. 1,379, 409.
Hagi-Moscu, 253.
Hajditil (familia),315, 318, 330, 383.
Hajdeni (sat), 396.
HálarestI (sat), 114.
Httnesti (sat), 417.
flärptisestI (sat), 216.
Hentesti (sat), 72.
Herastrad, 389.
Hermeziu (familia), 201, 214.311-2,
383, 398.
Herta, 269-70.
Hesiod, 52.
Hilandariti (mänästire), 275.
Hilistoll (sat), 406-8.
Hilita (sat), 41.
Hirlä,157,185,213, 266-7, 277, 372.
(Scarlat-Vodd), 65, 134, 149-50,
407.
Ghica (familia), 22, 37, 63, 65, 75,
163, 169, 191, 200, 263, 269.
Giers (consul), 173-4.
Ginevra (Gianavra, Doamnit),248.
Gioan (Sulger), 88.
Giosanu (familia), 396.
Giugni (Domenico), 117.
GiurgestI (sat), 380-1, 418. (In Do-
rohoid), 381, 384.
Glava (lac), 32.
Glavacioc (mänästire), 125.
Glävânesti (mosie), 213.
Golescu (familia), 26-7, 79, 82.
Goroveiii (familia), 193, 300, 306,
309.
Gotia, 115-7.
Grâmâtici, 139, 162.
Gramesti (sat), 215.
Gratiani (Gaspar-Vodil), 292.
Greceanu (familia), 76, 134, 148,
214, 357.
Greci (sat), 184, 187, 197, 213.
Grenada, 123.
Grigorie I.in (Papa), 348.
Grijulivi (sat), 197.
Gulianto (familia), 295.
Gura Marincil, 68.
Gura Strirnbei (sat), 216.
Gura VaduluI (sat), 68.
Gusätei (sat), 216.
Hirtop (sat), 389, 399.
HldpeslI (sat), 181.
Hodoroaie (vale), 371 n 1.
Hoisesti (sat), 213.
Holban (familia). 91, 96, 293,
411.
Holboca (sat), 213
Holpkeni (sat), 187. "V. si Hul-
pasenI.
HolpasestI (sat), 418.
Horaita (r.), 194.
Horlesteni (sat), 197.
Horodinca (sat), 398.
Hortestl (sat), 201.
Hotill, 132, 162, 193-4, 228, 319,
376, 381-2 n. 1. (biserica Maicei
Domnului), 347. (Amfilohie, e-
piscop de), 277. (Gheorghe, pir-
 TABLA NUMELOR
calab de), 347. (Pascal, pircá-
lab de), 410.
Hotnogi; Lupu, 184, 187. Ursul,
160. Vicol Vartic, 397.
Hrisoscoleil (familia), 212.
Hrisoverghi (familia), 215, 294.
Hristopol. V. Christopulo.
Hrusova (sat), 389.
Hudici (familia), 207, 307-0, 311,
320, 383-4.
Hulbociuc (r.), 403.
HulpäsenI (sat), 184, 188, 380.
Hurmuzachi (familia), 254.
I.
Iamandi (familia), 68-9, 193-4,
294, 341, 365-7, 406-7, 413.
Iancu-Vodii Sasul, 158, 416.
Iapa (sat) 183-4, 212, 214.
Iasi, 89, 107, 123, 129, 155,159-61,
163-4, 173-4, 181, 184-7, 191-3,
196-200, 203-8, 210, 213, 215-7,
219, 225, 241, 256, 258, 266, 272,
286-7, 291-8, 300-1, 303, 305-6,
308-9, 311-9. 322-4, 328 9, 340,
347, 376-80, 394, 415-7. (maha-
laua VräbieniI), 408. (Biserici:
Banu), 266. (Bärboii1), 297, (Sf.
Sava), 182, 216. iSf. Spiridon),
163, 165. (Trei-Sfetitele), 175.
(egumenulEzechiil de), 375 n.l.
(biserica catolicii), 53. (Acade-
mia Mihdileariä), 41. (Societa-
tea de medici si naturalist)), 53.
Ichil (r.), 389-01, 399.
IcusenI (sat), 262.
Iepureni (sat), 195.
Ierusalim, 226. (Chiril, patriarh
de), 268.
Ilie-Vodá, fiul MI Alexandru-cel-
Bun, 182, 400.
Ihe-Vodä Bares, 278.
Ilie (Logotht de Vistierie), 321-2,
372, 380-1, 383.
Ilie (Sandu, Stolnic), 87. (Ienachi,
J.
Jalova (sat), 128.
Jicniceri : A postol, pircálab, 391-2
429
Huru (familia), 185, 296.
Hus1, 163-4, 254-5. (Episcopia), 254.
(Biserici : Sf. Dumitru), 255. (Sf.
Gheorghe), 256. (Sf. loan), 256.
(Sf. Nicolae), 255. (Sf. Voivozi),
255. (episcopul Gheorghe de),
130. (episcopul Ghedeon de),
294. (episcopul lacov de), 255,
(episcopul Inochentie de), 255.
(episcopul Meletie Istrati de),
248. (episcopul Mitrofan de), 158.
(episcopul Sofrome de), 264.
Stolnic), 200, 202, 304, 332-6,
338, 342, 412, 415.
Ilinca Doamna (nepoata lui Mi-
hai Viteazul), 31. 33-4, 71-72,
356. -
Ilisasca (r.), 411.
Ilschi (familia), 272.
Iocusen1 (schit si mosie), 387
lon-Voditi cel Cumplit, 245 si n.
1, 291, 296 n. 1.
Iosif al 11-lea (impgrat), 35, 162.
Ipotesti (sat), 63, 68-9.
Ipsilanti (Constantin-Vodft), 102-4,
152. (familia), 9, 10, 12.
Isä,cescu (familia), 286, 305.
Isdroaia (mosie), 211.
Isnoviit (r. si sat), 388, 390, 396.
Itovaiesti (hotar), 68.
Iucsani (sat), 411.
Iuzbasl, 31-3, 72-3, 139, 141-5. 240.
Ivanca (r.), 389-00.
IväscanI (sat), 198.
Ivesti (sat), 183.
lzbesti (sat), 399.
Izireni (sat), 266.
Izlozeanu (Gheorghe, pircalab
de Hotin), 347.
Izmana (familia), 215.
Izvoarele (sat In Basarabia), 58.
si n. 1, 391-5, 399-400. Miha-
lachi, 86
430 TABLA NUMELOR
K.
Kalnoky (de), 177.
Kotzebue (consul), 96.
L,
Lacuri (Sf Nicolae dintre, schit),
2M.
Ldpusna, 160, 213.
Ldtescu (familia), 91.
LätestI (sat), 305.
Leccio, 122.
Lemberg, 266, 287.
Lentesti (sat), 158.
Leon-Vodd, 140.
LetcanI si LetcaniI-NoI (sat), 375,
409 si n. 1, 410, 421.
Leurdeanu (Stroe), 124.
Liciu (N., cintdret), 276.
LiestI (sat), 209, 216.
LivenI (sat), 369.
Livian (fid de Domn), 248.
Loewenstein-Wertheim, 53.
Logofeti: AndreI, 139. Gavrilas,
286, 208. Grigorascu, 153. Is-
M.
Mácescu (Serdar), 35-6.
Macin, 171.
Mdcinesti (sat), 183.
Macti (familia), 311-2, 388, 390-1.
400, 408-9
Magdalina Doamna, 248.
Magenta, 55.
Mdgura Furciturilor, 75.
Magura luI Sfeaste, 75.
Magura Stoinif, 75.
Mdgura StreziI, 75.
Mdgura Turculul, 75.
Mahdcesti (sat), 771.
Mdlaid (Vistierul Dimitrie), 161.
MälicI (drum), 32.
Mamina (sat), 194, 211.
Man u (familia), 262, 273, 321, 380.
MiirculesLI (sat), 37.
Marea Neagrd., 112, 116.
Märgineni (sat), 170, 324.
MdrisenI (sat). 161.
I Krosnopolski (Gavril , 278.
r Kilinzer, 53.
trati, 185. Läpádatu, 35. Petru,
32-3. Pavál, 185. Plesca, 201,
287, 314, 317. Radu, 35, 72. Rd-
ducanu, 408. Toderascu, 187.
Visan, 140. Vlad, 74.
Lohänesti (sat), 401.
Lopatna (sat), 394-5, 397.
Loviste, 144. (Lied, cdpitan de),
101, 143.
Lozenschi (Durac), 205, 308. V. si
Durac.
Luca (Stefan si altl membri al
familial), 107 0 n. 1, 108, 160,
209, 341.
Lucaciuca (sat), 403.
Lupu (Vasile-Voclä), 63, 95, 129,
186-7, 189, 191-2, 226, 239-40,
285-6, 292, 296-8, 392, 401, 417,
420. V. si Todosca Doamna.
Marmure (uricarid), 63.
Mastatici (sat), 181, 183, 198-9,
212, 214.
MateI-Vodd Basarab, 31, 35, 71,
105, 124, 141, 356. V. si Elina
Doamna.
MdtestI (sat), 1.81.
MdtienI (mosie), 41.
Mavrocordat (Nicolae - Vodd. ),
132, 145, 1.62, 209, 322-2, 329,
353, 361, 370, 374-5, 382. (Pul-
heria Doamna), 247. (Constan-
tin-Vodd), 322-3, 329, 361. (loan-
Vodd), 240.
Mavrocordat (familia), 3, 51, 104,
219, 262, 264.
Mavrogheni (familia), 272.
Mavroiani (familia), 273.
Mavromati (familia), 58, 264
Mliztireanu (Vartolomeid), 246.
Medelniceri : Andries. 371, 381.
 TABLA NTJMELOR
Nicolae Pirvul, 411.Gheorghe
PIrvu, 411-2.
Mée (castel), 169.
Melenteuti (mosie), 412.
MesterI: Cengiov. 256.
MicestI (sat), 209.
Miclescu (familia), 264, 269, 274,
276, 343, 395, 401.
Mielestf (sat), 396.
Mihaf-Vodä, Viteazul, 29, 31-2,
33-4, 61, 70-1, 139, 141, 347, 420.
(fiul luf Nicolae-Vodä Pätras-
cu), 31.
Mihailaseni (sat), 292.
MihäilenI, 271.
Mihalaseni (mosie), 415.
Mihalcea (Comisul Radu). 34.
Mihnea-Voda cel Wei, 139, 420.
Mihnea-Voda. al II-lea, 33.
Milan, 55.
Milescu (familia), 197.
Miletin (r.), 135. 279.
Milo (familia), 89-90.
Mintitele (sat), 191,194.
Mircea-Vodä, Ciobanul, 78
Mircestl (sat), 54-6.
Miros1 (sat), 72.
MirzestI (mosie), 216.
Mitalest! (sat), 275.
Mitropoli(i. Ai Moldovel: Grigo-
rie, 280-1. Anastasie. 158. Ni-
canor, 237 si n. J. Varlaam,
129. Dosofteiti. 17, 196. ahedeon,
309-12. Antonia, 294, 325-6, 354.
N
Nacul (sat), 213
Nanesti (sat), 300-1, 306.
Napoleon al III-lea, 25.
Napoli, 122-3.
Nartesti (sat), 218.
Nasturel (familia), 148.
Navarniti (sat), 206.
Nea goe-Voda(Basarab al IV-lea),
353.
Neamtultil (cetatea), 285.
Neamtului(mandstirea), 57, 165,
173-4, 218, 258, 264. (Mardarie,
egumen de - i Secu), 218-9.
(Neonil, staret de), 264
Neamt (Tirgul), 257-8. (meterf),
257-8. (epitrop), 352.
431
Gavriil Callimachi, 240-1, 243-4,
416. Leon, 86. lacov Stamati,
266, 416 si n.l. AI Terif-Roma-
nestf: Anania, 419. Eftimie, 360.
Teofil, '72. tefan, 125-6. Teo-
dosie, 126. Antim Ivireanul, 126.
Neoflt, 126, 268, 355, 421. Dosof-
teiu Filitis, 253, 353. Nectarie,
355. Grigorie al 1I1-lea sat"' al
IV-lea, 77, 124, 126.
Mogosesti (sat i schit), 70, 271.
(Atanasie, egumen de), 271.
Moldovita (mänastire), 1.57.
Molnita (sat), 285.
Moruzi (Constantin-Voda), 241.
Moruzi (familia), 17.
Moscova, 108-9, 211
MoscutenI (sat), 159.
Motoc (familia), 161, 293, 297-8,
314, 330.
Movild (Ieremia - Vodä,), 181-2,
185, 236, 291. (Elisaveta Doam-
na), 247. (Constantin- Voda,),
237, 280, 291. (Moise-Vodä), 185,
196. (Simion-Voda.), 225, 237.
(Melania, Doamna luf Simion),
247. (Gavril-Voda), 141.
Movilä (familia)), 105, 383, 415
Munterif (sat), 285.
MurgestI (sat), 317-8.
Murgulet (familia), 90, 293.
Murtezà-Pasa, 4
Musatul (localitatil, 246, 320.
Mustatä (familia), 263-4.
Neculce (loan, cronicarul), 107,
si n. 1, 328.
Negel (familia), 68.
Negoiesti (sat), 140, 181, 183, 188,
199, 214-5.
Negre (P., Aga), 68.
Negrea (familia), 264.
Negresti (mosie), 215.
Negri (familia), 175.
Negrut (familia), 197, 199, 209-10,
400 n 1.
Nicolae-Voda Patrascu, 31, 33,
141.
Nicopol, 166.
Nicoresti, 68, 88, 213, 216, 259.
Nicsani (sat), 417.
432 TABLA NUMELOR
Niculitel (sat), 166.
Notara (familia), 76.
NovacT (mo0e), 149
Obirsia (mosie), 75.
Obreja (sat), 147.
Obrejestl (sat), 147.
Ocna (sat), 85.
Ocna-Mare, 32.
Odobesti, 416.
Oläne§ti (sat), 328, 331.
Olmutz, 53.
Olteni (Vilcea), 359.
Oltenita, 352 si n. I.
Omer, 52.
Oncesti (sat), 160, 308, 41 1.
Oniaga (schit), 259, 261, 272.
Oniscani (sat), 389-90.
Oräscu (Al.), 27
Oräseni (sat), 205.
Orbeja (r.), 408.
Paclian, 27.
Pádureni (mosie), 370.
Pdharnici: Ilias, 131. Grigore,
292 Iane, 401.Manta,139. Marco,
35. Neagoe, '72. Iordachi Pa-
nait, 261, 263.
Päladie (familia), 63, 66, 189-210,
212, 214-9, 223, 294, 301, 305,
307, 323, 329, 332, 358, 370, 416,
421.
Palin (general rus), 95.
Paholog (Chirita), 247.
Ptincesti (sat), 157.
Panculesti (sat). 386-7.
Panu (Anastasie), 254.
Päpäuti, 58, 408. (egumenul Ino-
chentie Iliupoleos de), 408.
Pärieti (sat), 313.
Pascansi, 357-9, 369, 399, 403.
Päträscani (mosie), 56.
Pätrascu-Vodä cel Bun, 31.
Pänlesti (sat), 185, 197-200, 203,
205, 211, 217.
Päuna, Doamna lui te fa n- Vod ä
Cantacuzino, 353.
Novoselita, 269.
Nucet (mosiel, 139-40, 145-6, 151.
O.
Orbic (sat si mänästire), 237,375- 6
Orbi (sat), 246.
Orczy (baron), 177.
Orguiesti-Vechi (schit), 268.
Orheiu i Orheieni, 160, 163,
183, 288, 388, 389-90, 392-6,
398-404. (pircälabul Todos61),
j 393. (protopopul Stefan Coret-
chi), 399-100. (Gligore, popa
domnesc), 393, 403-4. (Istrati,
popa donmesc), 392.
Orosani (schit), 263.
Orsano (Giovanni), 117.
Osiris (revistd), 53.
Osmachi (D.), 86.
Otetelisanu (familia), 35.
P.
I Pävälutesti (sat), 68.
Pazvantoglu, 102 n. 1.
Pelinel (sat), 101.
Pelopones (cálugari din), 277.
Pencicov (familia), 27.
Pera, 111-2.
Periani (sat), 206-7, 217.
Persäcina (sat), 400.
Petricico (.$tefan-Vodä), 200, 307.
Petru-Voda al Musa tel, 182.
Petru-Voda (1448), 157.
Petru-Vodd Schiopul, 105, 291,
295.
Petru-cel-Mare, Tar, 233.
Piatra-Neamtului. 336, 350-2. (bi-
serica Sf. loan), 350.
Piatra(-din-jos), 393.
Piatra (mosie), 22.
Pindar, 52.
Pingäräciori (sat), 248.
Pingärat(mänastire), 256. (Ata-
nasie. egumen de), 256.
PIrdul-13oului (sat), 257.
Pfrctilabi : Dumitru. 185. Gher-
man,181, 184-7, 197. Ghinea, 183
 7ABLA NUMELOR
n. 1, 184. Iona*co, 141. Petru,
117, 184. Picioroga, 292. Sava,
393. Stamati, 209-10. Tudor, 147.
Toma, 395. Topa 189.
Piscop (sat), 418.
Pisoschi (familia), 248
PitarI : Apostol, 187, 286. Costan-
din, 35. Ilie, 301, 325-8, 330-2,
387-8, 410-3. Manole, 73. (-ä-
roaia, Tofana), 383-7.
Piticeni (sat), 286.
PitiganI (mo*ie), 181, 214.
Pitu*ca (sat), 389-90
Pivnita (sat), 389-90.
Ple*e*ti (sat), 292.
Plepianu (familia), 74.
PloscutenI (sat), 159.
Plotune*t1 (sat), 418.
Pobräte0,1 (sat), 193.
Podul DoamneI, 153.
Poenaru (Gheorghe, ofiter), 101.
Pogor (fhmilia), 264.
Pohribenl (mo*ie), 128, 163.
Poiana (mo*ie), 240, 248.
Poien1 (sat), 395.
PolcovnicI, 254.
Polihroniadi (Hr.), 27.
Politani (sat), 186.
R.
RaciiciunI (sat), 331.
Rächitoasa (sat), 335.
Rächitoasa (mänästire), 337.
Racovát (mo*ie), 213.
Racoviceanu (familia), 74.
Racovitä (Mihai-Vodä), 109*i n.
2, 131, 133, 145, 147, 209-10, 267,
293-4, 306, 312-4, 316, 318-9,
326-8 i n. 1, 370-1, 375 n. 1,
379-82, 411.
Racovitä. (Constantin - Vodá ),
211-2, 407, 413, 415.
Racovith (I5tefan-Vodii), 76.
Racovitä (familia), 64, 158, 161,
187, 191, 193, 196, 248, 300-1,
309, 419.
Rilditutl, 420. Episcopl: Anasta-
sia, 129-30. Dionisie, 158. Do-
softeiti, 280. Misail, 294.
RädenI (sat), 63, 69.
Radoslav (Logoftitul), 141.
Radu-Voclä Mihnea, 70, 140-1,
184, 237, 245, 278, 420.
11992. Vol. XVI.
433
Pomirla (sat), 407-8.
Ponce*ti (sat), 365-7.
Popa (Vasile, uricar), 306. 308.
Popce*tI (mo*ie), 237.
Pope*tI (Läpu*na) (sat), 396.
Pope*tI (mo*ii), 62, 216.
Pop*e*Vi (sat), 372, 393-4.
Porce*t1 (sat), 286.
Portáre*fi (sat), 195, 217.
Postelnici : Andrunachi, 396, 400
n. 1. MihaI,139. Neculaid (T.),
287, 398. Patravu, 141. Simion,
140. Stamate, 193. Stan din
Dfiga, 140.
Präjescu (familia), 158, 191, 193,
' 246, 248, 297, 308, 316, 400.
PrätenI (sat), 292.
Predescu (Eugeniu), 27.
Prisäcina (sat), 395, 400.
Prizeni (sat), 293.
Protopopl, 168, 203.
Pruncu (lamilia), 302, 304, 331,
336, 339-40. -
Putna (sat), 237.
Patna (mänästire), 128, 186, 325.
Putridenl- (mo*ie), 213.
Putrosa (sat), 142.
PutunteY (sat), 403.
Radu-Vodä .$erban, 31, 33-4, 141.
Riidulete (mo*ie), 211.
Ragusa, 122, 227.
Ragusanul (Sava), 106 *i n. 1,
107 n. 1.
Balet (familia), 92.
Rare* (Petru-Vodä), 181, 225,
235 6, 245, 278.
RhspopenI (sat), 396.
Rast (sat), 19.
Mule! (Finhina), 158, 163.
Räut (r.), 389-90, 393-5, 397, 403.
Rdzina (mo*ie), 211.
Razu (familia), 212-3, 216, 295,
341.
Reicherstorfer (scriitor), 225.
Rani', 227.
Rhnnic, 32,124, 269, 349. 359-61.
(episcopi de, In ordine crono-
logick): Varlaarn, 125-6. Da-
maschin, 126. Inochentie. 126,
Climent, 127, 361.. Chesarie, 127
347-50. Filaret, 78-9, 127, 355,
28
434 TABLA NUMELOR
Galaction, 127. Nectarie, 127.
Ghenadie Endceanu, 360. Ata-
nasie Mironescu, 124-7.
Rimnicu-Särat (mánästirea din),
208, 356-7. (egumenul Averchie
de), 356. (chlugär1), 357.
Rinuccino (Alamano), 121.
Rfsca (mändstire), 165, 187, 233,
317, 320-1, 330, 333. (Grigorie,
egumen de), 187, 317. (Varlaam,
egumen de), 320-1. (calugdrI),
321.
Rizttnesti (sat), 352.
Rodos, 113, 121, 123.
Rogosesti (mos)e), 217.
Roman (oras). 100, 165, 371, 373,
379.(mändstirea PrecisteD, 163,
165. Episcopl: Atanasie ; 158.
Daniil, 294. Dosofteiu, 129. Ghe-
deon, 308. Ioanichie, 246. Leon,
410, 415. Meletie, 254. Melhi-
sedec, 233. Pahomie, 247. Ve-
niamin, 256. (Turd din), 377,
379, 383-4.
RomänestI (sat), 160.
S.
Saca (r.), 206-7.
Sdcard (Stolnic), 351.
SdarestI (sat), 140
Sticuien1 (juctet), 70-1.
SdcuienI (sat), 160.
Sadova (mändstire), 35.
Salta (Doamna lui Gheorghe
Stefan), 356.
Sähänest1 (sat), 211
Sdliste (sat in Neamt), 56, 87, 395.
Sambola (sat), 401.
Sanpiero (caste», 123.
Särata (sat), 72, 357.
Sdräten1 (sat), 396.
Särbestl (sat), 241, 323.
Sarde (Nectarie, Mitropolit de),
163.
Sdtrarl: Antohie Nicola, 301. C.
Pirvul, 208, 411-2.
Stardreni (sat), 293, 389-90.
Scandia, 122.
Scar-lei (familia), 198-9, 210, 214-5,
306, 308, 310.
Scheleti (familia), 174.
Scobinteni (sat), 386.
Scoposenl (sat). 211.
Romlnl. V. Rumini.
Ropce (sat), 332, (cdpitanI de),
332.
Rosca (familia), 130, 161, 186 si
n. 1, 208, 295-6, 298, 307, 310.
Roscani (sat), 207.
Rosieni (sat), 73-4.
Rudeanu (familia), 174.
Rugind (familia), 182, 184, 202,
306, 370.
Rumf ni (sa t), 181, 185-6, 189, 191-2,
194.
Rusdnescu (familia), 74.
Ruset (familia), 68, 174, 212, 216
n. 1, 241, 256, 263-4, 271, 277,
294-5, 322, 324, 329-31, 339-40,
384, 399, 408 si n. 1, 416.
Rusl (sat), 193, 196, 200, 203.
Rusl-de-Vede, 152.
Rusu (familia), 304-5, 310, 344,
392-4, 401.
Ruxanda (Doamna lui Bogdan
Orbul), 420.
Ruxanda (Doamna lul A lexandru
Läpusneanu), 247
Scriitorl : Larion, 189. Tiron, 192.
I. Trunchiu, 218.
Scurtesti (sat), 389, 403.
Secaresti. V. Sdcdrestl.
Secu (mändstire), 165, 218-9.
Seoul, 117-8.
Senestl. V. Sion.
Septelicl (familia), 200 291-2, 417.
Serbia rasciand, 120
SerdarI: Gh. Apostol, 200. Gheor
ghe Medelnicerul, 398. Pdun,
398. M. Spiridon, 405-6.
Severin (Ivan de, consul rus),
217.
Sf. Stefan (Ordinul), 12.
Silion (familia), 194, 409.
Silisdfl (sat), 406-8.
Silistiorl (sat), 78.
Sinai (Costandie, arhiepiscop de
Muntele -), 357.
Sinaia (mántistire), 25, 353-5.
Sinaitul (Isaia), 357.
*Meal (Gheorghe), 273.
Sinestl (sat), 399.
Singureni (sat), 400 n. 1.
Sinihda (sat), 265.
 TABLA NUMELOR
Sinope, 227.
SIntonufreiti (mändstire), 267.
(Andrian, egumen), 267.
Sion (familia), 47-8, 164.
Siretid (oras), 267.
$istov, 166.
Sitna (r.), 50.
Sldnic (r.), 400, 406.
Sldnic (Bacäil), 404-6.
Sldnic (ocnele), 352.
Slatina, 79-82.
Slobozia lul Dusco (sat), 388-9.
Slobozia-Sectitura, 227, 272.
Slugeri. V. Su lgerl.
Smederevo, 118.
Smila (r.), 181, 185, 197, 212.
Sobieski (regale loan), 371.
Socol (Clucerul), 34, 72.
Socola (mänästire), 164-5, 276,
418. (Seminariul de la), 234.
ofränestI (mosie), 380.
Sohoduias (r.), 206-7.
Soldaia, 113-4 n. 1.
*oldan (familia), 158, 238, 245,
248, 292-3, 301-3, 319, 416-7.
oldânesti. (sal), 315, 321, 325,
370-1, 418.
SoloniuCa (sat), 412.
oltuzi, 63, 158, 188, 190.
*opirliga (sat), 70, 72, 75, 160.
Sopot (deal), 80.
Sorgorod, 246.
ii,roca (cetate), 161, 213, 228,
395-7, 401. (soltuz de), 396. (sot-
nic de), 395, 397.
Spätari : Apostol, 64. Ienachi, 255.
Gligorasco, 130. Preda, 34.
Spätaroaia (mdgurd), 32.
Spinelli (mosie), 64.
Spinoasa (mosie), 213.
Star-Chiojd (sat), 73.
Starosti, 157-8, 402.
Stavnic (sat), 266.
Steege (ministru), 176-7.
Stefan -Vodd al lui Alexandru-
' cel-Bun, 400.
tefan-cel-Mare, 68, 111, 113-23,
181-2, 225, 233-4, 240, 245, 254,
291, 418, 420.
tefan-Vodä cel Thar, 157, 233-6,
241, 245, 420.
435
$tefan-Vodd Rares, 278.
Stefan-Vodd Tornsa, 62, 295.
Stefan-Vodä Räzvan, 157.
$tefan-Vodä Surdul, 139.
Stefan-Vodä Tomsevici, 237, 245,
' 350-1.
tefan (Dumitrasco , Logofät),
184-5, 239, 245.
tefänestI (sat), 213, 292, 410.
Stegarl, 101-2, 161.
Stescani (sat), 400.
Stinca (sat), 94.
$tirbei (familia), 270.
Stircea (familie), 294, 304, 306-7,
312, 315-20.
Stoinesti (sat), 183.
Stolnicel, 184, 401.
Stolniceni (sat), 286.
Stolnici : Dima, 139. Dumitrasco,
72. Mihdlachi, 89. Pdtrasco,
208. Trohin, 130.
Strhnba (sat), 189, 191.
Strimbeanu (familia), 74, 193.
Stroici (familia), 181-2, 291, 295,
312, 371-2, 416.
Stroiescu (familia), 90. 191.
Strozzi (familia) 111, 122.
Stubeieni (sat), 61.
tuditul (Teodor), 269.
Sturza (Ioan-Vodä), 404 , 406.
(Mihai-Vodd), 41, 170-1, 174,
276, 406.
Sturza (familia), 46, 64-5, 69, 91,
104, 1.61, 163, 173, 191., 212, 21.4,
216-8, 301, 314-5, 326, 330, 332,
335, 369. 393-4, 413, 416.
$ubin (Elena), 169-70.
Suceava, 96, 99, 181, 189, 191,
215, 217, 347, 368, 417-8.
Suedia (Carol al XII-lea, rege),
379 si n. 1.
Suigibasi., 418.
Sulen1 (mosi.e), 163.
Sulgerl: P. Aslan, 140. Manoli,
88. Märdarie, 395.
Suseni (mosie), 188, 190, 197, 207,
209, 216.
Sutu (Mihal-Vodä), 1.63, 350.
Sutu (familia), 262, 380.
436 TABLA NUMBLOR
T.
Tabära (schit), 260-1 .
Täistreni (sat), 417.
Talaat-Efendi, 171.
Tarcäil (schit), 260.
Tärscuren1 (sat), 86.
Tätäreni (sat), 73, 141.
Tatari, 133-4, 195.
Taurele (sat), 255.
Ttrutu (familia), 62.
Tecucel (r.), 68.
Tecuciti, 213.
Teleajen (plain), 352.
Telinesti (sat), 183.
Telisdil (sat), 395, 400-1.
Teodosia (Doamna), 247.
Teofana (Doarnna), 425 si n. 1.
Tepu (sat), 61, 63, 67-8.
tetcanI (sat), 389.
'rim (mosie), 412.
TifestI (sat), 415
Tigtine§11 (sat), 72, 400.
Tighinea, 275. 379.
Tihulesti (sat), 418.
Tilisan (sat), 400.
Zipogratl : Mihal Dimitrie Popo-
vicI, 355.
Tir (Dionisie de), 353.
Tfrgoviste, 71-2, 140-1. (biserica
Ste lea), 420.
U.
Umbrärestl (mosie), 216.
Unguras1 (sat), 292.
Ungureanu (Toader, pfrcálab),
227 n. 1.
Ungurei (sat), 141-2, 144-51.
Ungurei (mänästire), 313, 329.
Ureche (farnilip, 183 si n. 1. 304,
409 si n. 1, 410, 420.
Vácdrescu (Ienächitä), 7, 9.
Väcarescu (familia), 22, 74. '76-7,
79, 148.
Vacota (sal), 158.
Vädastra, 75
VádenI (sal), 309.
Tirgu-Frumos, 228-9, 278, 330.
Tirgu-Ocnal, 404, 406.
Tfrnova-Mare, 280.
Tfrzii (sat), 182, 184.
Toderestf (sat), 207, 384.
Todoro (castel), 115-6.
TomestI (sat), 164, 300, 410.
Topliceni (sat), 159.
Topolita (sat), 374.
TortorestI (mosie). 237.
Trano, 122.
Trapezunt, 227.
Triantaphyllos, 95.
Triponesti (sat), 213.
Trisocea (moise), 135.
Troita (mosie), 237, 245.
Trotus, 85.
Tulburesti (sat), 392-3, 397. V.
si Turburesti.
Tulestl (sat), 62, 69, 182.
Tupilatl (mosie), 135.
Turbure...tI (sat), 392 si n. 1, 393-5,
397, 492.
TurcI, 371, 377, 3'79, 383.
Turculet (Costasco si familia),
371, 375-6, 381.
Turia (plasä), 261.
Tyrnabon(Dionisie,9calugär),268.
Tzigara (familia), 6.
Uricari : Dumitru, 63, 185-6. Mie-
rea, 185, 187-8, 205, 207. Va-
silo Neagu, 198. Pätrasco, 159.
Strätulat, 64, 194, 203.
UrlatI (sat), 213, 216.
Ursesti (mosie), 240.
Uzun-Hasan (Sal), 111, 115.
V.
I Vadul-luMsac (sat), 164.
Vadul Miculestilor, '73.
Vaduri (mosie), 237.
Vaillant (J., profesor si scriitor),
1'70.
Valea-luI-Rangu, 365-6.
 TABLA NUMBLOR
V alea-Seacä, 307.
Válen1 (Mail; sat), 211.
WilenI (sat), 69, 147-9, 151.
Vdra tec (miiniistire), 165.
Vartici (sat), 213, 403.
Vasluiti, 157-9, 161-3, 160, 201,
215, 379, 420. (Tura din), 379.
Vatoped (mauästire), 87-8, 259,
270.
Veisa (familia), 48.
Veliciovschi (Paisie), 242, 249, 259.
Venetia, 111, 117, 121.
Ventura (familia), 58, 279
VercestI, 300, 331.
Vicolen1 (mosie), 264.
Victor-Emanuel al II-lea, 55.
Vida (Ghermanb), 273.
Vidali (Ienachi, Postelnic), 295.
Vidin, 31. (Meletie, episcop de),
31, 35.
Viisoreanu (Barbu, Clucer), 17, 22.
Vilcest1 (sat), 247, 337.
Virnav (familia), 86, 160, 261-2,
269, 277, 368-9, 406-7.
Vistieri: Gheorghe Apostul, 205.
W.
Wittgenstein (generalul), 164.
Z.
Zagavia (milniístire), 260-1, 276-7.
Zähäicani (sat), 388, 390.
Zahoreni (sat), 86-90.
Zittren1 (sat), 140.
ZirnestI (sat), 160.
Zmiani (sat), 181, 185-7, 205,
208-10.
437
Duca , 158. Iorgachi Ruset ,
193, 358. Isac, 181. Istrati, 31.
Mateias, 279. Statie, 191, 240.
Stroe, 34, 72. Tuduri, 99.
VladenI (mosie), 90.
V16.destl (sat), 198.
Vladimir (episcopi de), 268.
Voinescu (familia), 67.
Voinestl (sat), 62.
Volcinschi familia), 269.
Vorintdresti (sat), 299.
Vornicl: Andronic, 318 Gavrilas,
185, 187.1ordachie, 287-8, 378-9.
Lupu, 185-6, 378 si n. 1, 379.
Gavril Mirca , 185-6. Mitrea,
139. Savin, 100, 130. Radu, 140.
Ursu, 186. (de gloafii), 194.
Vorona (mandstire), 87-8, 95,
258-77, 280. (Eftimie, egumen
de), 87, 80. (a.rhimandritul Iosif
Vasiliu), 262. (alugitri(á), 263.
Voronesti (sat), 216.
Voronet (mánästire), 280-1.
VulpestI (=sib"), 217.
I Wlodarski (Iacob), 357.
Zmuncilä (familia), 135, 279.
Zograf (mäntistire din Atos), 159,
220.
Zorileni (sat), 183, 189, 209-10.
Zugravi : Mincu, 354. Vlaico, 337.
Tihan, 354.
 ONOMASTIC.

A
Aftemia, 183 Anisia, 181, 200.
Afteni, 400. Antirnia 245, 268, 401. Antohie,
Aftoni, 397. 301, 338.
Agachi, 401. Antonachi, 411.
Agaftia, 248. Apostol, 352.
Agafton, 261, Apostolachi, 62.
Agapia, 323, 397. Arghirie, 101.
Albfc, 299. Arhip, 267.
Albotä, 62. Arie, 147,
Albul, 70, 184-5, 187, 200, 202. Anion, 77, 225, 393.
Alexa, Alexea, 246, 416. Aritoana, 400.
Alexandra, 358. Armina, 400.
Alexanu, 304. Arpas, 181.
Andonie, 325. Arsänie, 309.
Andriesan, 181. Arsdnoaia, 1.95
And runachi, 400, 403. Arvanitachi, 94.
Anghelachi, 411. Asinefta, 58.

B.
Bäbälaica, 68. Balas, 338.
Babes, 194. Bälea, 1.88.
Mica, 305 Baligä, 324.
Bädicul, 400. Balint, 224.
Badiul, 393. Bälmujel, 292.
Bädros, 216. Bältescu, 159.
Badu, 299. &Imam, 287-8.
Bahrin, 158. Bandur, 325.
Baia, 315 Bänte, 337.
Bitisan. 70. Bäran, 403_
Baju, 330. Bärboaia, 206.
BA. Man, 394. Bárdäneasa. 304.
Bäläceanu, 303. Bärdarie, 394.
Bäläcioiü, 35. Bärna, 299.
Baia, 298. Bascal, 325.
Bä lan, 188, 393-5, 403. Bastu, 139.
Bäläneasa, 399. Bäta, 330,
 ONOMASTIC 439

Bata, 401. Bosäluc, 400.

Batcu, 402. Bosle, Bosie, 301, 392.
Bat Rig, 201. Bostangioglu, 216.
Bätnar, 162. Botdianu, 268.
Batog. 298. Botk, 248.
Bätu, 392-4, 397, 400, 402. Boteanu, 323. 329
Beni, 299 Botez, 56, 263.
Bejan, 68, 189, 203. Botocdan, 325.
Be lein, 293. Botoiü, 61-3, 70.
Behboil, 330. Bourean, 70.
Berbece, 335. Brdiescu, 273.
Berigan, 70. Brandaburu, 255.
Bezmanariu, 394. Bränisteanu, 54-6.
Bibiri, 274. Brasovanu, 258.
Biletchi, 332. Bräteaiü, 292.
Birsan, 64, 325. Bratul, 52.
Birstinescu, 270. Breabici, 188.
Birseanu, 73. Brehente, 70.
Birtalanu, 291. Brodana, 298.
Bizea, 141. Brumar, 324.
Blaga, 62, 351. Brustug, 159.
Blebe, 333. Bucä, 142.
Boban, 293. Buciumas, 185-6, 180, 194, 197,
Bobe, 72. 199-200, 202,210,215
Baal, 292. Buculea, 70.
Boben, 290, 417. Budac, 286-7.
Bobin, 157. Budig, 400
Boboriciù, 307. Budu, 397.
Bobric, 158. Buganu, 69.
Bobru, 18. Bujenitä, 66.
Bocan, 402. Buliga, 248, 306.
Bogatul, 70. Bu1itd, 333.
Bolat, 201. Bun, 248.
Boldescu, 248. Buraga, 328, 385.
Bo lia, 205. Burcä, Burciu, 385.
Bo loe, 198. Burcula chi, 152.
Bo log, 300. Burghealea, 66, 161, 412
Bologa, 331. Bursä, 396.
Boncu, 299. Butculeasa, 287.
Bora, 182. Butoca, 32.
Borcea, 182. Buza, Buze, 393, 403.
Bord, 85. Buznea, 302.
Borflä, 401-402. Buzucii, 298.
Borileanul, 292. Buzul, 400.

C.
Caciu1, 141. Caloton, 324.
Ca lie, 305. Candrea, 62.
Cáliman, 203, 371 n. 1, 411, 413. Cäpâttná, 183.
Cälinescu, 76-7. Cdpotici, 61-2, 389-91.
Calmätuianu, 160-1. Cdprariu1, 32.
Ca lotä, 72, 160. Caracas, 187, 193, 383-4.
440 ONOMASTIC

Cäräiman, 91, 160, 298. Ciuntu, 329.

Caras, 70. Ciurcä, 320.
Cariomfil, 57. Ciutä, 150.
Carp, 70, 215. 321-2, 395-9. Urn, 330.
Cärstäna, 298. Clopät, 182.
Carte-Rea, 341. Coandä, 73.
Casuchi, 295, 302. Cobilcea, 401.
Casuta, 270. Coca, 308.
Cdta, 398. Cociorvä, 396.
Cdtärigä, 17. Cocoranul, 158.
Cdtel, 338. Cocoräscu, 79, 208.
Catiche, 215. Cocos, 205
Cdzänel, 70. Codätl, 392, 394.
Cehan, 61-2, 64. Codrescu, 270.
Cilibiu, 379. Codzea, 160
Cercel, 416. Cojan, 403.
Cernat, 70. Cohbar, 323.
Cernea, 188, 190. Co Itea, 298.
Cernovodea nu, 369. Co1uneata, 394.
Chelsta, 210, 292-3. Comänescu, 148.
Chemetu, 287, 314. Condra, Condre, 61-2, 64, 397.
Cherescu, 93. Cornea, 325.
Chertif, 325, 385. Cornitä, 189.
Chicos, 187. Corosteanu, 297-8, 304, 307.
Chibus, 70. Coseteanu, 100.
Chihaie, 223-4. Costan, 182.
Chilia, 225, 229. Costän, 325.
Chimingerift, 308 Cotic, 416.
Chimingerita, 304. Cotistar, 188.
Chinchiul, 68. Cott', 271, 393.
Chmdia, 195. Coväsit, 198.
Chirtac, 182, 197 Covrig, 205.
Chiriciul, 185. Cozmta, 86, 174.
Chiritä, 266. Cracale, Cracalie, 136, 158.
Chiscop, 68. Cräciun, 185.
Cinde. 125. Cräciuneasa, 338.
Ciocan, 280. Crilos, 278.
Ciocirlä, 67. CrIstina, 240, 347.
CiocIrlan, 109 si n. 1, 325. Cristescul, 57-8.
Clohian. 396. Croitoriul, 403
Ciolac, 263, 401. Crucian, 403.
Ciole, 255. Cuciuc, 190.
Cionsu, 159. Cuciuhl, 85.
Ciople, 331 Cucos, 213.
Ciordia, 298. Cumpáná, 70.
Ciornehl, 210, 204. Cupcea, 62.
Cioroghleanu, 76-7. Curdäs, 159.
Cires, 397. Curoiú, '70.
Ciudin, 19, 188, 190. Cutu, 307.
Ciuhul, 61.
 ONOMASTIC 441

D.
Dafina, Dävina, 255, 326. Doros, 70.
Daida (masc.), 337. Dorul, 339.
Damian, 86, 186, 210, 295. Dracea, 158.
Daniii lit, 325 Drácsan, 159.
Dandoro, 337. Draga, 184.
Dänii lä, 67. Drágailä, 61.
Dänilescu, 401. Drägan, 295, 298.
Danovici, 88. Drághilä, 62.
Därdärd, 70. Dräghina, 298.
David, 285. Dräghinitä, 403.
Davidescu. 190. Drägoias, 140.
Dedml, 410. Dragos, 184, 187.
Dia, 226. Dragosin, 181.
Dima, 139, 224. Drägusan, 181.
Dinga, 63-4, 159, 183, 188, 291, Drägusescu, 308, 316.
293. Drägusin, 72.
Dobos, 215. Drágutul, 62-3, 70.
Dobra, 61. ' Drahnä, 399.
Dobrea, 139, 360. Dub lea, 62.
Dobrin, 139, 141-4. Dudana, 330.
Dobrovoschi, 264. Dudulea, 298.
Dochita, 337. Duma, 68.
Dodan, 324. Dumänescul, 399.
Dolmceanu, 325 Dumenicä, 142-3.
Domon, 344. Durca, 324.
Dorobät, 69-70. Dzitirul, 309.

E.
Eftinca, 385. Er vasia, 183.
Eladie, 330. Ezereanul, 70.
Erhan, Erhanul, 400-1.

F.
Farcovia 157. Fote, 383.
Färimä, 188. Fräia, 160.
Fäticd, 396. Frate, 401.
Fätu, 392. Fräteid, 160.
Fertul, 67-8. Frätian, 401.
Filcea, 158. Fräiita, 86.
Fintireanul, 157. Frendzea, 160.
Fintul, 209. Frimul, 185.
Focenco, 301. Frincul, 295.
Focsea, 293. Fulger, 192, 194.
Foiiti, 70. F'urnica, 298.
Foloca, 320 Furtunä, 248.
Fonie, 331.
442 ONOMASTIC

G.
Gabär, 332. Glsca, 410,
Gafa, 292. Giumatate, 333.
Gaftina, 292. Giurca, 32-3.
Gafton, 67. Giurcan, 191.
Gaftona, 292. Gliga, 295.
Gaguleasa, 215. Gligorcea, 292, 394.
Gaida, 85. Goe, 378-9.
Ga1aita, 332. Goga, 67, 160. 416.
Galbeneanu, 392, 394. Goian, 185, 190, 192.
Gale, 320. Golinschi, 128.
Ganba, 309. Gorbitsca, '73.
Gandzu, 158. Gorcea, 291, 293.
Gane, 401. Gorgan, 326.
Gratin, 184. Gorghis, 70.
Gatina, 182. Gräbina, 130.
Gavrilas, 68. Gradina, 330.
Gavrilasco, 305. Grajdiianu, 392, 395.
Gavrilcea, 160. Grama, 185.
Gefer, 299. Gramadä, 203.
Gheatiu, 160. Grasul, 190.
Ghenea, 197. Grebencea, Gribincea, 293, 329,
Gheorghitos, 318. 394.
Gherghicenita, 301. Griul, 298.
Ghicu, 152. Grosu, 302.
Ghiculetu, 336. Grozava, 187.
Ghinda, 336. Grumadzu, 293, 417.
Ghiprina, 225. Grunzu, 330.
Gfica, 400. Gumu, 325.
GIndul, 377. Gunoiul, 248.
Giosca, 321. Guroaia, 70.
GIrlig, 292. Guzea, 333-4, 386.

H.
Halunga, 305. Hilotoae, 402.
Hanghel, 393. Hincu, 323.
Hangheriul, 216. HirlaU, 400.
Hapda, 91. Hirtop, 202.
Harap, 86. Holbe, 293, 417.
Haragrij, 181. Horrid, 160.
Hare, 183. Homivca, 407.
Harghel, 403. Homoranul, 293, 411, 414.
Hariton, 68, 214-5. Horbatie, 307, 330.
Harla, 292. Hortolomeiü, 136.
Hartenie, 160. Horuian (si -easa), 396.
Hasan, 380. Horusco, 295, 305.
Hergheligiu, 344. Hosten, 371 n. 1.
Hertanu, 324, 408. Hränace, 70.
Hilcla, 292. Hristu, 27.
Hilofie, 190. Hriza, Hrizea, 147, 401.
 ONOMASTIC 443

Hrom, 296-7. Hulubesa, 69-70.

Hroniceasa, 302. Hura, 181.
Hulpe, 188.

lablanoschii, 395. Iorest, 215.

lapotit, 68. lorga, 69, 101, 212.
Iarali, 160. Iosipoaia, 300.
Iepureanu, 175. Irae, 302.
Ie*anca, 324. Irimica, Irimice, 161, 246.
Iftinca, 298, 338. Isac, 400.
Ihnat, 298. Isaico, 291.
Ihnatoschii, 399. Isar, 140.
Ilevici, 266, Istoc, 181.
Iocanoschi, 395. Istrate, 248.
Iona, 64, 70, 285. Iurasco, 295.
Ionos, 302. lutes, 300.
Iordäcutä, 87.

L.
Lâcittus, 266. Liahul, Liavul, 292, 324.
Langa, 310, 385. Lied, 101, 143.
Lápädatu, 35, 317-8. Loghin, 205, 400 n. 1, 401, 403.
Larion, 189, 286, 305. Lohan, 70.
Latul, 416. Lozan a, 316.
Lazea, 183-4. Luchian, 285, 403.
Lazie, 70. Luchiana, 393.
Leca, 301, 305-6, 309, 312-7, 320, Luminare, 409.
329-30, 392, 399-400 n. 1. Lupa, 333.
Lelicoaia, 393, 403-4. Lupan, 208, 416.
Leontie, 87. Lupasco, 193, 300-1, 306, 366-7.

M.
Maca, 298. Manovici, 22.
Macsin, 299. Manu, 125.
Maga, 325. Manzoiul, 73.
Maghita,298. Mara, 189.
Magirdea, 62. Marga, 248, 306.
Magopata, 305. Márgárinta, 337.
Maguta, 205. Märgelus, 293.
Mitgureanu, 203. Marmure, 184-5, 191, 198, 205,
MA laid, 248, 305. 208.
Mälina, 338. Mitruntelul, 147.
Mandlachi, 89. Matacu, 288.
Máncas, 331. Matiisaru, 73.
Mangut, 199. Matencu, 399.
Manoli (familia), 376. Miltiesescul, 395.
444 ONOMASTIC

Mavrichi, 302, 325, 329, 387. Mirto, 227.

Mdzdrachi, 309. Mirul, 318.
Medelian, 292-3. Mirza, 264, 324, 396.
Meica, 410. Wrzacu, 217.
Melentie, 161. Misco, 305.
Melesanul, 392. Misir, 395.
Meräut, 198, 202. Mite, 330.
Mend, 397, 400. Miiuld, 396.
Mercutd, 393. Modruz, 68.
Micro, 188, 190. Moga, 73, 392, 400.
Micul, 331, 395. Mogildea. 65, 181, 403.
Mierea, 185, 187-8, 205, 207. Mogos, 85.
Miha, 316. Moiseifi, 70.
Mihdilti, 158, 416. Moisescul, 158.
Mi lea, 70. Molodet, 185.
Minciund, 330. Morsdiasa, 338.
Mincu, 354. Mosanu, 90.
Minta, 292. Munteanu, 215, 248.
Mira, 142. Murait, 203
Mirdutd, 100. MurgocI, 182-5, 198, 201.
Mirca, 185-6. Musa, 141.
Miron, 396-7. Musa li, 376.
Miroslav, 291. Musat, 35, 101.

N.
Nitbreagti, 312. Nega, 70.
Naca, 299. Negreaifi, 295.
Nacul, 188, 383. Negrul, 298.
Näcutu, 411. Nene, 299.
Nädabaicu, 247-8. Neniul, 185, 193-4
Närocea, 202. Nenovici, 27.
Narta, 224. Nevriga, 306.
Narteiii, 305. Nica, 142, 224, 331.
Nasta, 188. Nicoarti, 70.
Nastacul, 190, 195. Niculescu, 357.
Neagoe, 248. Ninacu, 403.
Nävodaru, 395. Nuor, 183, 208.

O.

Oasca, 320. Olexa, 307.

Oatu, 160. Olimbie, 267.
Obreja, 61, 64, 70. On, 298.
Ochiu, 70. Onascu, 397.
Ocsana, 278. One, 295.
Odochie, 277, 298. Oniu, 158
Oldrita, 338. Oprina, 310.
Olariul, 401. Ostafie, 280.
 ONOMASTIC 445

P.
Pädescu, 73. Piata, 101.
Pädure, 246. Picioraga, 202.
Pagul, 160. Pilaf, 161, 295.
Pahomie, 100. Pinta, 330.
Pawl, 85. Pintea, 300.
Pálaga, 65. Piruda, 320.
Panco, 385. Platon, 296.
Pancratie, 139. Plasm, 318.
Pandelea, 264. Plosnitä, 377.
Pandelescu, 352. Plust, 183.
Pane, 298. Poianä, 191.
Panhil, 66. Po las, 196.
Pantea, 85. Ponegre, 338.
Pántelei, 192, 4H. Popa, 402.
Pantiul, 400. Popäscu, 392-3.
Papa, 145-7, 291. Popiciii, 32.
Päparea, 183. Popsoaia, 400.
Parasca. 323, 399. Portárescu, 35-6.
Pärce, 331. Portase, 67.
Parne, 314. Posticä, 376.
Pascal, 203, 210. Pot log, 403.
Páscaloaia, 202. Potorache, 391.
Pkcanu, 305. Prätenul, 292.
Patereale, 185. Prävälie, 187.
Päticatul, 188. Preabici, 183.
Patriche. 67. Precup, 190.
Pkarliul, 224. Pricodhi, 70.
Patin, 332. Prodan, 309.
Pentelle, 245. Prunä, 322.
Perjul, 330. Pulen, 324.
Petriman, 298. Purice, 315-6, 322-3, 327.
Petrina, 246. Puscasu, 215.
Petriul, 184.

R.
Ráciul, 400. Rojnitä, 197.
Rädoifi., 343. Roman, 161, 324.
Raducanu, 271 Romänescul, 68.
Rtinbk, 160. Romkcan, 299.
Rango, 183. Románeasa, 351.
Rat, 298. Romkco, 67, 69, 291.
Rävoies, 325. Rome, 121.
Ripa, 140. Rospop (Räspop), 393-4.
Rista. 361. Rota, 377.
Rodca, 410. Ruzmechl. 367.
Rodna, 285, 292.
446 ONOMASTIC

S.
Sinescu, 22.
Sdcu, 308. Siva, 70.
Sada, 358. Sofronie, 400.
Sadoyeanu, 74. Sohiica, 210.
Sahaidacu, 133. Soica, 337.
*alibi, 403. Soitul, 198.
Sardir, 187, 280 Solce, 315.
Säitan, 344. Solomia, 338.
Sapoteanu, 393. Soltuz, 264.
Säpunariu, 378. Sopirleanu, 191.
Sdrstuld, 70. Sora, 360.
Sasul, 74, 293. Sordcia, 286.
Sdvatie, 298. Soric, 343.
Savieneasa, 397. Soroceanu, 90.
Savin, 400. 402-3. *cps, 299.
Scarlat, 197. Soya, 333.
Scintioaia, 201. Spänasie, 70.
Schlupa, 318. Spinu, 402.
Scrälet, 188. Stamate, 184, 194.
Scräletuaia, 183. Stänislay, 70.
Sernacopul, 419. Starpä, 70.
Séndre, 400. Statie, 309.
Serban, 67. Statu, 360.
Serbascd, 61-2, 64. Stavär, 352.
*erbu, 190, 220. Stavild, 397-8.
Sfeclä, 396. Stefca, 401.
Sfetcu, 258. Stihi, 224.
Simanu, 266. Stirbet, 141, 157.
Sirbäneasa, 159. Stratul, 67, 194, 196, 403.
Sirgl-rie, 394, 401, 403. Strätul, 311.
Slav, 298. Stroja, 280.
Slavna, 299. Suceveanu, 215.
Smärandis, 67. Surtä, 189.

T.
Tdbirtä, 335, 377. Teologu; 04.
Tacul, 67, 194. Terchilä, 450.
Tacul, 325. Tebul, 182.
Talabd, 198, 208. Ticu, 320.
Talpes, 70. Timus, 287, 396.
Tälpiz, 376. Tion, 298.
Tampän, 160. Tiron, 160.
Tanga, 299. Tistiban, 184.
Tärcan, 308 Tita, 320.
Tatea, 157. Titiana, 323.
Tätarul, 397. Tocalogaru, 357
Tecla, 295. Todoaia, 305.
Telea, 185. Todorasco, 161.
Teleagd, 183-4. Todos, 331.
Teodorovicl, 271. Tofan, 233, 240, 292.
 ONOMASTIC 447

Tofana, 321. Trischii, 160.

Tofil, 292. Trohin, 400.
Tohil, 325. Tuchel. 68
Tolea, 70. Tudosea. 211.
Tomsea, 298. Tuduri, 99.
Tonp,, 295. Tule, 183.
Topalá, 87. Tunghel, 308.
Torpia, 224. Tunta, 305.
Totoiu, 308. Turcanul, 344, 395.
Tovichfü, 70. Tutelea, 70.
Tränoschi, 159. Tutu, 183.
Trätadie, 299. Tutuiti, 308.
Trite, 331. TOrr, 70.
Trifon, 157. Tuturman, 70.

U.
Uescu, 143. Ursachi, 161, 263, 288, 312, 314,
Ungurel, 147-9, 221-2, 335, 371.
Urco, 298. Ursolianu, 215
Urfta, 305. Ursulenco, 330.
Ursa, 332.

V.
Vania, 320. t Veliseu, 323.
VaHaam, 264. Verga, '70.
Várlan, 66. 85, 397, I lcul, 293.
Vartic, 305. Intul, 188.
Vasca, 280. Vise, 320.
Väscan, 291. Vital, 160.
Vasco, 292. Vfzdoagä, 326.
Vasilasco, 193. Vlaico, 337.
VasilovicT, 272. Vläsan, 139.
Veatres, 194. Vozianu, 400.
Vede, 63. Vrabie, 62-4.
Velisarie, 273. Vremes, 181.

Z.
Zäharca, 160. Zberohl. 366.
Zama", 401. Zbere, Zbierea, 303, 316, 318, 379.
Zamsi, 398. Zeprueseul, 74.
Zane, 352. Zimbal, 114 n. 1.
Zánoviica, 275. Zrnául, 229, 341.
Zaticifi, 394. Zosirn, 330.
Zavol, Zavul, 68. Zupeo, 191.
 TABLA LUCRURILOR.

A.
Abá, 325. AprozI, 185, 191-2.
Abägeri, 208. ArgintarI, 257-8. V. §i tabla nu-
AlitutarI, 298. melor.
Analoghion, 167-8. Arma0 §i. Armd§eI, 285, 341.

B.
Meant'', 227. BlänarI, 383.
Balgil, 141-2. Boboti (rädvan cu), 409.
Bätrin (de mo§ie), 68. Bogasil, 376.
Bejänari, 32. Bu1iba0, bulueb4, 99, 103, 152.
Biräl, 85. Buruiultiú, 5.

C.
Canevatä, 287. -Copii de i.asä, 214-5.
Cittuie, 263. Crämilluialä, 374.
Caaelfi, 342, 344. Croi tort, 140.
Chirigir, 305. Cupetl, 403.
Cibotarl, 91.

D.
Dechlil, 130, 304. Dirstä, 73.
Diaconi, 160, 401. Doftorilor (Casa), 167.
Dieci, 183, 285, 291, 293. (de Vis-
tierie), 383.

F.
Felon, 245 I Filer, 68.
Fierari, 324. Firtä, 68.
 TABLA LUCRURILOR 449

G.
Gherdan, 130. Giverdu (postav la), 378.

H.
Habachi. 375. Huium, 67.
Hotnogl, 160.

I.
Ialovitä, 199. I
Idiclii, 343.

J.
JuzI de sate, 182, 305, 308, 326.

L.
Lefegii, 100. -Leventi, 4.

M.
Mertd, 152. Mo§tean, enI, 70.
Mezil, 398. Mumba§ir, 1,151.
Mezilgiti, 1, 224. Musaip, 1, 132.
Micaton (demi-coton), 271.

N.
Nairn, 129. NegustorI, 108, 191, 316, 383.
l\ldpOti (banil - ilor), 370.

G.
Oboroc, ace, 99.

P.
Pamente, ti, 186 Patced (de jder), 376.
Pantir, 1, 332. Pietrarl, 21,4-5.

11992. Vol. XVI. 29

450 TABLA LUCRIIRILOR

Ploscd. 32. I Po1unostintd, 242.

Plostecd, 160. I-Posadnic, 157.

R.
Raid, ele, 4. Rohatincd (de miere), 40a.
Rdsurilor (Casa), 165, 167-8. -Rosi de WA, 72-3.
Ratos, 56. -Rotmistru, 287.

S.
Sagnd, 200. S1eah, 400.
Salgdü, 85. Shear, 200.
Sdrácustd, 185. State (de sac:0 341.
Scatuscd, 92. Stofitd, 245.
Serdenghesti (ostasI turd), 4. Sulgiù, 199.
Smetari (vdtaf de), 403.

T.
rambar, 375. Tretapod, 246.
Tircovnici, 160. Troimc, 242.
tochitä, 238. Tult, 99.

U.
Uim, 378. Userl, 201.
Uleaiü, 201.

V.
Vddrdrit, 164-5. Vätastind, 392.
Vames;I, 387. Vechilimed, 48.
Vdtafi, 70, 72-3, 158, 181, 291, VecinI, 325, 331. (rus1), 386-7.
307, 395, 403, 412, 416. Vinate, 166.
Vdtdmani, 159.

Z.
ZldtarI, 61. I
Zvezdd, 215.
 GLOSARIO.

A.
Acolisitoare (cerere), 94. Arunc (de Mr), 229.
Afierosi (a), 265. Ascher lid, ii, 102.
Aghialet (aialet), 4. Astariù, 271.
Ara., ale, 79.

B.
BahnA, 212 Bittrin (de moie), 68.
Ba..$ 210. Brac (a vinde), 375.

C.
Catahrisi, 16'7. [ Ciocli (capitan de), 101.
Cetelnk 247. I Clisernitk 237
Chinisis, 18. 1 CnejI, 31.
Chite (de cfnepd), 159. [ Coboc, oace, 130.
Ciobäneasä, 63. [ Cobom, 387.

D.
Darovanie, 190. Dodeiald, 202.
Deres, e, derease, 183, 198, 295. Dolatá (pine), 161.
Dodei (a), 417.

G.
Gospodar, 3.

H.
Harz, 133.
452 GLOSARIt

I.
Ima, 320. Ismiclic, 103.
1ngonat (cal), 66. I Ispisoc, 163.
,

L.
Lantuh, 110.

M.
Mar tarif, 287. I Metahirisi (a), 94.
Medean, 365. I Musa (rnoavt, bunica), 300.

P.
Podvid, 21. Pozvoli (a), 201.
Pojijie, 216-7. Presadb, 18.
Postrig, 219.

R.
114lui (a se), 94.

e.
Scumpara (a), 143. Sisfiha, 51.
Sfetitor, 305. .$rnir1, 307.
Siguripsi (a), 168. Spiganare, 18.
Sistisi (a), 82. St (a), 205.

T.
Teoritre, 45 I Troian, 68.

Z.
kalogatura, 401. Zgaiba, 19,
Zaticnire, 6.
 E R A -I- Ä.

A se suprima la p. 279 cifra 2 nnainte de titlul «Mänästirea

Cosula». La p. 425 duptt Chilianca a se addugi Chilisoaia (sat),
344, 384, 415.