MARAMURES, LIN MUZEIJ WU IN CENTRLZ EL.
{C,ITJ
BogdanI, intemeietorul statuluifeudalNloldola ;:
al clrui numeil poarti astiziasezarea.
In zilelede sirbdtoare,la fel ca in celelalte
ase-
ziri din Maramures, pe ulitelesatuluisepoare1'eJe:
o adev)raIi..paradi"a costumuluipopu)a::::-
ditional.
IEUD
,,Un sat nu e numai o asezare in spatiu,ci un
Ioc ln umanitatesi in univers.Un sat e un loc
anume,orAnduitdupi legileomenesti. Un satpoare
fi si o *cale,citre tari, o deschidere
citre rosturileei
celemai indepirtate.
Ieudulesteaceasti(cale>si o deschidere citre
tari, acoloin miazinoaptea pimiintului romAnesc,
in Maramuresulistoric,la marginede hotar voie-
vodal,stribun, Prin tot ce a diinuit aici din ince-
puturile lumii si pini azi,Ieudul esteo deschidere si
o (cale"citre tari, mdrturisinddespreobirsiile stri-
mosesti,crescutedin pimint si deodati cu pimnn-
tul, zimislitedupl legile1ui"1.
Cuvintelede mai susapartinomului de culturi
VasileVetisanu, cares-aocupatspecialde acestsat.
Comunaleudesteasezate la sudde soseaua care
urmeazifirul viii Izei,1ncaresevarsi perpendicular
ieudisorul, pArAu[Ieudului, de-a lungul cireia pe
parcursulmileniilor s-au statornicitcaseleoame-
nilor loculuicareau format satul.La nord asezarea
estedominatldeMuntii Tibles.
De Ia SighetulMarmatieisepoateajungela Ieud
pe D. J. 186,pAni la punctul Ieudisor,de unde un
drum lateral (dreapta),modernizat,dupi circa trei
kilometri ne introducein sat.
Ca asezare,Ieudul are caracteristiciasemdnd-
toarecu celelalteasezirimaramuresene, incadrAn-
du-seln celede tip ,,compactadunat"de-alungul
viii saudin zona muntoasi.Estestiut ci satelede
tip,,adunat"sunt caracteristice zonelorde cAmpie,
dar iatile prezente aici ln Maramures - ln zonede
deal si munte - ca exceptiede la reguli (pentru
' vasllevensanu,Lionlca Codiceluide,la leud AXIS
MUNDI, Bucuresti,
1995,p.7.
:::::i zonetrind caracteristic satelede tip..risfirat"
:: ..::siplr"l. Concentririle de case si forma
as:z2il:r naramuresene denoti vechimeaacestora,
.::::::::r;reavieruiriiin timp iudelungat2.
Trebuiesi remarcimca specificIeudului,siste-
mu1 ie an-rplasare al gospodiriilorcare,datoriti
i::mul:rrii populatiei. se aglomereaziin vatra
satului.in asatel lncit de multeori sunt dispuse pe
aceeasi linie doua-rrei gospod;rii, perpendicular pe
ara drumului.
Istoric, Ieudul este una din vechile asezlri
rominesti din \laramures.Urme ale vietuirii am
gisit in mai multeplrti aleasezirii,datind incddin
epoca bronzului. Sipiturile arheologicece se
preconizeazi vor aducela lumini mirturiile trecu-
tului. Traditiasatuluiconsemneazi existentaaici a
unor.,b]i" (mine)de sare,.lucrate de romaniian-
tici", care,,suntsurpatesi groapaceamares-aum-
plut cu api si poporulii zice"iezer"".Aici s-agisit
o monedi romani cu efigia impdratului,,Traian
cenzuleQuinto an. 105",carea intrat in celebraco-
lectiea savantului IoanMihalyide Apsar.Multitu-
dinea tezaurelorde monederomanesi bizantine
descoperite pe teritoriul Maramuresului dovedeste
prezenlarornani aici, prin schimburilecomerciale
si de altevalori, permanentele legituri aleProvinciei
daco-romane cu teritoriiledacilorliberi,cum a fost
si Maramuresul.
Ieudul a pistrat tradilii si legendecareamintesc
de eroi intemeietori, de ctitori de ministiri si bise-
rici, de dascilisi preoti,de martiri,de sacrificii,de
bucuriisi necazuri.
Prima atestare documentaricunoscutea Ieu-
dului esteo diplomi a regeluiungarLudovic,din
2 februarie1365,prin careacestaddruieste voievo-
dului Balc,fiul lui Sas,si fratilor sii Drag,Dragomir
si StefanmosiaCuhea,Ieuduls.a.confiscate de la
Bogdan,voievodulinfidel, carea trecutln Moldova,
intemeindstatulfeudalMoldova.De altfel,Ieudul
fdceaparte din cnezatulde vale al Bogdinestilor
2MihaiDincus,Zona etnografic| Manmuret Bucuresti,
1986, p. 33.
3 Tit Bud, Daretto rice despreprotopopiatele,parohiile
si ntdnistirilerominedin Marantures, Gherla,1911.
168 MARAMURES.UN },IL'ZEL' I'IL] JN CENTRULEUROPEI

inci inaintede .,::-. . L: iJ19,3 decembrie, o di- de marevaloare. Amintim tipiriturilelui Coresi
plomi dati de:ege-e Sigismund intirestepe Valen- ,,lntrebare crestineasci" (Brasov, 1550)si ,,Aposto-
tin (Balea r rc::i::1. rlul lui Teodordin leud,ln li- lul" (tipirit tot la Brasovin 1553),precumsi alte
mitelelec! ae nosiei..asa cuma fosttinut si sti- cirti tiptrrite la Iasi,Blajetc.
pinit ie \:-enlin si predecesorii sii2.strdbuniifa- Documentele vremiiaupestratsi numeleunor
miliilcr: Balear1+19),Biltiu aliasD5ncus(i595), preoti, care au servitla aceasti bisericl,astfel in anul
Dincusr151-1t. CiceualiasPerta (1583), Cudrici 1451 se aminteste diaconul Iuga; la 1579 principele
aliasBalea din Bi rsana (1752),DemianaliasDdncus Transilvaniei CristoforBathoriridicala rangulde
(1511).FethaliasBaleadin Rozavlea, Floreaalias nobil pe ,,onorabilul pastor roman din Ieud,
Baleadin leud,Sieusi PoienileIzei,Gorzoalias Georgiu Fitigiu, pentru studiile saleasidue sipentru
Balea(1427), Ieudeanu zisioody(1419), Ilie si Ilea diligintasa";1n 1699- PopaSimon,popaPetru,
aliasBalea(1513),ivascu(1427),Chindrisalias popaIonas,popaPintea;lntre 1731-1743 - Lupu
Balea(1459),MarchisaliasBaleadin StrAmtura Balea protopop; ln 1743- SamuilTurcus; lntre1749
(1705),OpreaaliasFitigiu (1579),Pascu(1607), si 17 62 - Lupu Balea; \n 77 69- Timotheu Dincus
Perta aliasCiceu(1583), PlesaliasBalea (1592), Pop si LupuDincus;in 1683 - NichitaChindris s.,r.i.
aliasFitiglu(1579)3, Dencus(1595). ln podul Bisericii Balcului din Deal, preotul
Acesteneamuriau dat de-a lungul secolelor ArtemieAnderco,distinscirturar dintr-ovechefa-
demnitari,preoti,oamenideculturi cares-auafir- milie nobili maramureseani, descopericelebrul
mat in plannationalsi fac cinsteMaramuresului. manuscris cunoscut astezisubdenumirea ..CODI-
Dupi traditialocali,,Biserica din Deal"sauBiserica CELE DE LA IEUD". in luna august anul 1,921,,
Balculuiesteceamai vecheconstructie deacestgen Departamentul ASTRA din SighetulMarmatiei
din Maramures. datAnd din anul1364. organizeazi o mare expozilie,la careparticipi cu
Biserica areplanulspecific:,,absida altaruluide vestigiisi creatiiartisticefiecaresat al Maramure-
formtrpoligonali,decrosattr, naos,acoperilcu o sului. Ieudul, printre altele,aduceprin preotul
bolti poliedrici, supralniltatisi asezati peconsole, ArtemieAndercoacestmanuscris pe careJdoneazi
si un pronaostivinuit. Deasupra pronaosului Muzeului Maramuresului. Andrei Birseanu,care
se
lnalti turnul cu foisor,pestecareseafl5 coiful as- era atuncila Sighet,sesizeazi valoarea manuscri-
cutit.Acoperisul sului, ce cuprindea Legenda Duminicii si doul
cu poali dr:bIi..."r. Picturadestul
joia
de bine consewatipoatefi datatl in secolulal Omilii,legate de si duminicaPastelui. Acesta la
perioadi. 11 noiembrie 1921 orezinti manuscrisul ln sedinta
XWII-lea. Iconostasul estedin aceeasi
Academiei Romine.in 1924Al. Rosetti, intr-o Iu-
in bisericise mai pdsrreazd icoanevechi
crarepublicatila Paris,il dateaziin secolulal
(secolele XVI-XVII) pictatepe lemn, o valoroasi
XVII-lea.Inregistratla AcademiaRomAnI sub
colectiede icoanepe sticli de Nicula,covoaresi
nr. 5032,Ion Bianupublicamanuscrisul ln facsimil
stergare cu motivegeometricg vopsiteln coloranli
in anul 1925,datindul in perioada1560-1580.
vegetalisi minerali,mobilierspecificsi cdtevacirti
Dupi zecide ani, profesorulDumitru Serbu,pa-
I IoanMihalyideApsa,IstoriaComitaruluiMaramures,
sionatpaleograf, cercetand manuscrisul de la Ieud
cu doveziclare, il dateazd in anul13916.
tomr;JI, Diplome maramuresene din secoleleXIV si XV,
Sighet,1900,p. 55;RadlPopa,TaraMaramuresului
Un alt monumentde arhitecturiln lemn.de
in veacul
a.lXIVJea,Bucuresti,1970, p. 87. mare frumusetesi carepe dreptcuvnntesteconsi-
z ld,em,p.245tRaduPopa,p. 87. derat,,catedrala ln lemna Maramuresului", esteBi-
i AlerandruFilipascuIstoriaManmurcsu,lui Bucuresti,
1940, p.88;Mihalvi,op.cit.,p.27l.
I Marius Porumb, Monumenteistorice si de art| s Tit Bud,op.cit.,pp.47-48.
religioasi din ArhiepiscopiaVadului,Feleacului;i Clujului, 6 VasileVetipanu,op.cit.,p.45si urmitoarele
- defapt
Cluj-Napoca, 1982,p. 120. intreaga
cartetrateaziproblemaCodiceluidela leud.
 |\ MUZEU vIU l^r CfifLR Ll i- --.,,-::.
r\.1,4R-;1r1LRE-t
sericadin Sesdin leud,de rit greco-catolic. B:s::::,.
esteedificatiin anul 1718.Planulsi sistem:.:::-.,
structivesteaproapeidenticcu cel al Biseri;l:;::--
Deal. Ceeace o individualizeaz:estemasi.,'i:.:.;.
birnelor.arnonia oLonortiilorsi dinensiu:'.:-:::',:-
numentale.Iniltimea acoperisululil Jc':i. :::::=.
p an tele aleacopelisului-.rfr.i:: .i: : . : . .
a b n r p te
- rLurrur
',"-',1 . . ' . 1 ' . ;' ,,..^ ,.i^ .
zvciL ;,.
ir .ullluluu5, llrieglai 1:l 2:l!:.:--:-':.
toateacestea dau o..tinuti arhitecr.,nr:ij.
* goticul matamutesean";
in biserrrase:;sir.a.z:
erceptiortal;de i'oane F( )lii'; ri-"rt(
'olectie
rnulteproreninddin tentrul Je Ia \icula). rovoare
moblie.p..in.
'i'a.'ig;.i;:; :ill,'lli'i:T,il,:::l:j'",ili'J:,ji.l
-.,.n'u,.,.,'.,
veclretolttineasc)de rttarevaloareurr Drnr(rD,rclc
Ill'lltl' scrla: ltunloaseliplurl !e rolll'lnl nea-
cenrre(R;mlrc. Blar.Buziu. Bucuresti.iasi eti.l.
; .. i ,. .
ln clmltrruldln lurul Drsenclr se pol vede.lsenl-
,.. . . -i,
ne oe monnant - cru(l croplltesl sculpiate lrI ]ellrn
lnrI-un snl plopllu. La lnLIalearn c llrrf, pe panea
dreapri,ne intimpin; n,onrnrenL,iL iu".irt'.i rr-
n-rilieiBiltiu-Dincus,ridicat de citre pictorul si
sculptorulmaramuresean TraianBiftiu-bincus, in
memoriatatllui siu, inrtitutotut-.onf"i;;;i-;;;-
co-catolic petruBiltiu-Dincus,carea fostinteleciual
de seamial Maramuresului, marepatriotsi dascilde
constiinti,folcloristal veaculuitrecut,colaborator al
lui NicolaeDensusianu si nilitant pentrudrepturile
romAnilor. Monumentulsculptatin lenn a prilejuit
arti\luluivalorificareasuperioarj a tradirieilocalcin
acestdomeniu.TraianBiltiu-Dincusa mai sculptat
,,poartade intrarein Maramures" - poartadin satul
N{arasi poartade la intrareain MuzeulCivilizatiei
PopulareASTRA-Sibiu.
In anul 1974preotulIoan Marcu incepecon-
struireauneibisericimonumentale de piatri, carese
termini in anul 1984si se sfintestein plezentaa
pestetreizecidemii decredinciosi careau contribuit
cu bal1isi munci pentruedificar-ea ei.
Ieudula pdstratsi o seriede monumentede ar-
hitecturitirineascilaicx:casesi anexegospodiresti,
instalatiitehniceactionate de api (mori,vAltori)etc.
din secolele XVII-XVIII. Uneledrn acestea au intrat
in patrimoniulmuzeelor (Muzeul Satuluidin Bucu-
resti,MuzeulMaramuresului din Sighetul Marmatiei).
Istoria a consen-rnatprezentaaici a mai multor
preotilumlnati:1718- popaAlexa;1745- popaBalc
Stefaq 1788- popa Vintu; 1789- Baziiiul Pop;
1790-1816 - Mihail Mihalyi; 1816-1861 - Ioan Mi-
i-
I
.-.,:: ::::-.:op (buniculacad.Ioan \lihal',: s: :-
acad.
l.t:::::--:::.u unit al Transilvaniei, Victor\ii-
: -:.1--S81 - Laur-entiu
:--.-,"- Mihalyi protopop.
rezonantiin rstorra
-..-:.--. ::::t ::.:::e1ii sii, a jucat un ro1 im-
: . : -. : : : : . ' : . : : : : . : : : .I : : r' c rp a L et le irro ri e ii.l g a -
ti, in Mafea
,.::, ::::-:::-: ::--R:.::--:.;1ie lndepet-fdef]
L:trre j: ,:. ^q^S.:n :..,=liltenteledin 1945,cAnd
-:.i.:i:.r
\lara.ltureril e:a t;.1:.r:a,:- ae a llttra in granitele
I niunri S.,viciiiL. i:: ;rrr '-:cr,r.,ri.in lupia inrpo-
,rir r i ':
iclectr'rzarrr.
s,r,a;,,no-
,"Le
o\ll Lu l,rta IOI lunqareala.regutata.Ltl nasul nl.ll
nlult n, vlLln. cu lrulllee 12rg.t.Incdor,llaoe p.lrul
larat DIete,b;rbarii inalti. bine iegar:.sunl icoanele
legendarilor de:tilecatori'rnai ale5c;nd \unt sr;-
nladain cadrulnaturiinestirbitedin ceeaceeraalti
d.ari lntreagalor fiint5 transmitemAndrianeme-
silor nobili, constientide insemnitatea ior"2
Astizi, trecitorulprin Ieudva vedeaaceiasioa-
n'ienifrumosisi mAndri,constientide trecutullor,
devaloarea lor de-alungulistoriei.Va vedeaincl in
zilelede sirbitoareportul popular,specificlocLrlui,
iar printrecasele noi, ici-colosemai zirescsi casele
vechi,deiadevertile ntonuntent.
Ieudeanul, cu credintain Dun-rnezeu si in pi-
m)ntul stribun,stiesi-si primeascioaspetiicu po-
litetesromenre.
BOTIZA
Botiza a flcut parte din domeniulBogdines-
tilor, inci inaintede 1353,aiungindprin partaiin
slipinirea urmasilorlui Iuga.Mai tArziu,in 1373,
ajungein posesia Drigosestilor:Balc,Drag si Ioan,
fiii lui SasVoievod,in urma confisciriidomeniilor
voievoduluiBogdan,declarat..infidel".Dupi 1385,
Botiza ajunge posesiuneregali, probabil p1n
r TirBud.oD. pp..17-{8.
'...
2LSrrnroncscu.
j.rredn Roi?r.iriii,
rrtirrinl.
Deuner siioan
Marin, roiriresq
I/ar.rnruresul Bucuresti, p.
1934, 109.
MAR;i,\11RE-I L'\ MLIZEU VIU iN CENTRUL EL,ROTDSi

\ e r :., ,l ;1 \er ,i r rrlerrdde rir orecocatoli..Br: e ri. a ';r:ropop (bunicul acad.Ioan Mihalvr sr:i
:-,:.i','i
esteediflcatiir.ranul 1718.Planulsr sistemulcon- \ i;;;,.p,'.:iui,,ri unit al Transilvaniei, acad.Victor\1i-
structivesteaproapeidenticcu cel al Bisericirdin ::;-ir-:,:rStl-1E81 - LaurentiuMihalyi protopop,
Deal. Ceeace o individualizeaziestelllasivitatea r;::ra Le-:uur:lat altenumede rezonant;in istoria
bAmelor,armoniaproportiilorsi dimensrunile u.r.r- culiurii: :::,..:-:.
nunentale.Iniltimea acoperisuluiin doui trep::. I c u J u l.p rrrr ' ; rt c n ii rii. a t u c a tu n r o l i n r -
pantele abrupte aleacoperisulLri - apro;pele:ri.-aie porrantin monlenteleprincipaleale istoriei.il gi-
- tur n u l zveitsi alnrorrios, inteS rar
irr arr . rn rb lu . sin.iin.rplicat in RazboiuldeIndependenti, in Marea
l o ate a ce stea d a uo ..tirruti;rhitettoni.a Je e r,e p t ie Unire de la 1918,in eveninentele din 1945,cAnd
- goliculnlaranruLerean"; in biqerrcisep;srre.rza o Ma la n ru re seura l in p e ric o d l e a in t ra in gr a n i t e J e
. ^l-. , ; . ."-"^r;^^ ,li .- 1 . ;- ^ ,- - J( rf^.,.r-
"' i-r l-
Ud . \l ud, rr
-Pr
- Urriu n iiS o v ie t i. es .i in a n riu rma t o ri. irrlrrpr ai n r p o -
multe proveninddin centrulde la Nicula),covoare
triva instaureriicomunismuluisi a colectivizirii.
ruararlruresene, nrobilrerspecificsi desigurcarte
SavantulI. Simionescu, in lucrareaSatedin Ro-
vecheromAneasci de nare valoaredin principalele
minla, scria:,,Cefrumoasefipturi de romAninea-
centre(RAmnic,Blaj,Buziu, Bucuresti, Iasietc.).
osi! Cu fata lor lungireat5,regulati,cu nasulmai
In cimitiruldin jurui biserrciisepot vedeasem-
nrult acvrlin,cu ftuntealarga.incadratide p,lrul
ne de morment- crucicioplitesi sculptate in lemn
intr-un strlpropriu.La intrareain cimitir,pe partea lisat plete,birbatii inalti, bine legati,sunt icoanele
dreapti,ne lntAmpini monumentulfuneraral fa- legendarilordescilecitori,mai alescandsunt gri-
miliei Biltiu-D;rrcus. ridicatde citLe pictorul .i madi in cadrulnaturiinestirbitedin ceeaceeraalti
sculptorulmaramuresean Tiaian Biltiu-Dincus,in datl. intreagalor fiinti transmitemindria neme-
memoriatatilui siu, institutorulconfesionalgre- silor nobili, constientide insemnitatea 1or"l.
\ " ,1 -; , -^ -i, ^ -. , r^ -i- T ^ , , rv a v e d e a c e i a \oi a _
co-catolic PetruBiltiu-Dincus,carea fostintelectual
de seamial Maramuresului, marepatriotsi dascilde meni frumosisi n-rAndri, constientide trecutuilor,
constiinti,folcloristal veaculuitrecut,colaborator al de valoarea lor de-a lungul istoriei.Va vedealnci in
lui NicolaeDensusianu si militar.rtpentrudrepturile zrleiede sirbitoareportul popular,specificlocului,
rornirrilor: Morrunrentul sculptat in Iemn.rprileiuir iar printrecasele noi, ici colo semai zirescsi casele
artistuluivalorificarea superioaria traditreilocalein veclri.dej.rdeven ite monunrent
acestdoneniu.TraianBiltiu-Dincusa mai sculptat Ieudeanul,cu credintain Dumnezeusi in pd-
..poarta deintrarein Maramules" - poarr,r din satul nintul stribun,stiesi-si primeascioaspetiicu po-
N4arasi poartade la intrareain Muzeul Civilizatiei Iitetesi omenie.
Populare ASTM-Sibiu.
In anul lo74 preorulToanMarcu incepecon-
struirea uneibisericirnonurnentale depiaIra,carese BOTTZA
termini in anul 1q84si :e sfinreste irr prezenta a
pestetreizecidemii decredinciosi careau contribuit
cu banisi nrunc;pentruedificalea ei. Botiza a fbcut parte din domeniul Bogdines-
Ieudula pistratsi o seriede monumentede ar- rilo r.in c ; irra in t e d e 1 3 5 3a, iu n g a rrd p rin p a r t a i n
hitecturitirineascXlaici: casesi anexegospodiresti, stipenirea urmasilor lui luga. Mai tArziu, in 1373,
rnstalatiitehniceactionate de apI (mori,vAltori)etc. ajungeln posesia Drigosestilor:Balc,Drag si loan,
din secolele XVII-XVIII. Uneledin acestea au intrat fiii lui SasVoievod,ln urma confisciriidorneniilor
in patrimoniulmuzeelor(MuzeulSatuluidin Bucu- voievoduluiBogdarr, declarat.,infidel".Dupi 1385,
resti,MuzeulMaramuresului din SighetulMarmatiei). B o L iz aa ru n g ep o s e s iu u ere g a li. p ro b ab i l p r i n
Istoria a consennatprezentaaici a mai multor
preotiluminati:1718- popaAlexa;1745- popaBalc ITit Bud,op. clr.,pp.,17-48.
Stefaq 1788- popa Vintq 1789- Baziliul Pop; I T.si rni onc..u.5,r,edi Rnotn)ni a.cl ai nLD erner 'i lor n
1790-1816 - Mihail Mihalyi;1816-1861 - ioan Mi- Mrin, rtry'ar.rmuresu/ rorainesqBucuresti,1934,p. 109.
170 MAMMURES. UN MUZEL' VIU IN CENTRULEUROPEI

confisca_re,sprea r-ld:ruir: in 1411altor nepotiai Bisericaadusifusese construitila Viseuin 1699

rulluga'. si avusese acoloun turn mai inalt,careprin mutare
Documentele consemneazi si existentaunor a fostmicsorat. Altfel,celelalte
pirti componente se
preoti:popaloa! (1750),popaVasilie(177l),preot pare ci s-au plstrat in forma si dimensiunile
Darcloader. - J-\l-. originale.
Traditiapopularipomeneste deo minlstireve- Arhitecturamonumentului estecaracteristici
che la incepunrl secoluluial KV-lea,numiti Botiza. bisericilordin lemn maramuresene; navaareun
Sealunge aicipeun drumlateralde11km,care plandreptunghiular, absida altaruluiestedecrosati,
sedesprinde din soseaua principaliSighet-Borsa, ln de formi poligonalicu cinci laturilin parteade
dreptulcomuneiSieu(37km sud-est deSighet). vest,undeestesi intrarea,seafli un pridvordeschis,
Pozitiaestefoartepitoreasci;de jur-lmprejur mailargdecAtsefacedeobiceiln altepIrti, aducXnd
strijuiescdealurilnalte,acoperite aproape in ln- cu o forml aproapep5tratl. Acoperisularepoala
tregimecuplduri dese. Doui pArAiase, Sasusi Biita, dubll. Intre celedoui stresini,peretelelateraleste
seunescin centrulcomuneiluAndnumelede rAul prevlzutln dreptulnaosului,defiecarepartea con-
Botiza,carese varsl ln Iza la vreo 10 km spre structiei, cu cAtetreigeamuri, pentrua miri lumi-
nord-est. nozitateainteriorului.Turnul-clopotnili,plasat
deasupra pronaosului, esteprevlzutcu foisorsicoif
Centrulcomuneiestedominatdebiserica din
prelung,deformauneipiramideoctogonale.
lemn aflati lntr-o pozitieprivilegiat5,pe un pro-
Intregulmonument seprezintd caun ansamblu
montoriu;putinmaijosestebiserica noui,masivd,
arhitectural armonios,echilibrat,tulburltor de ex-
dezid;ln parteaopusi suntcl)dirileadministrative
presivln simplitatea sa.
si cooperativa.
Caelementsculpturalin exteriorestederemar-
Populatiaactualeestede aproximativ4 000
ca! ln primulrAnd,toculusiidela intrare, undese
suflete;locuitoriiseocupi in principalcu cresterea regisesc aceleasi ca pe portilegospodiri-
decoratii si
vitelor,tdiereasi industrializarea lemnuluisaulu- ilor tdrinesti,cu simbolisticd precrestinlln majo-
creazila minadeclrbuni din apropiere. ritateacazurilor: Soarelestatic- subformi derozeti-
Un locdeosebit deimportantln viatafemeilor din Siriaplgini, Soarele in rotire,din vecheaPersie
din Botizail ocupl prelucrarea linii. Mestesugul de si India, Luna, sarpele,dintii de lup (de origine
a vopsildnacucoloranti vegetali, extrasidin flori si celticl)si altemotivecu semnificatiipierdutesau,
plante,abandonat peparcursul anilor,a cunoscut in poate,pur si simplu,decorative: zigzaguri,solzide
comuni eiuternici revitalizare, datoritl unor ini- peste, grupuridemici cercuri,cercurimaricadrilate
tiativeindividuale apreciabilg carepelingi satisfac- in interioretc.
tii deordinmoral- notorietate peplannationalsi O sculpturiln lemnreprezentAnd funialmple-
international,expozitiidecovoaresi obiectedelAni titi, simbolceltical necuprinsului, incadreazlusade
etc.- creeazd o sursf,devenituridelocneglijabili. la intrare,si o alta,maigroasi,cu multi miiestrielu-
SpresfArsirulsecoluluial XXJea, vecheabise- crat5,lnconiurebiserica de.jur-lmprejur caun briu.
rici din lemncareexistaatunciln Botizadevenise Severifici,privindintrareabisericiidin Botiza,
neinclpitoare. Eaa fost atunciinlocuiti cu o bise- doul lucruri:primul, cd mesterulcarea ridicatli-
rici din lemnmaimare,diruitl decomunitatea cre- casulDomnuluia lmprumutatde1acasatirineascd,
dinciosilordin ViSeudeJos,caretocmailsi ridica- nu numaitehnicadeconstructie si modelularhitec-
seriun altlicas,din piatri,maispatios3. turaldebazi,ci si ornamentatia ln lemndepepor-
tile gospodlriei;in al doileardnd,fapt cu totul re-
r L Mihalyi.op.cit.,p.66',R. Popa,op ch, p. 71. marcabil,ci in Maramures, pAnI ln zilelenoastrg
2 1it Bud,op cir.,pp.31-32. ornamentatia ln lemn cu simbolisticlprecrestini
3 lbiden, p. 30. estedominanti.Biserica a fostrenovatiatuncicAnd
MAMMLiRES, L'N MUZEU VIU IN CENTRUL EL-ROPEI

a fost adusi la Botiza si pictatddin nou de Iuga si s-ar t-i ocupatcu confectionarea covetilor(albi-
Dionisiesi fiicaacesruia. Aurelia. ilort din lemn. Acolo unde el a stat,s-a infiripat
Pictura,atdt cAtse mai poatevedea,const; in apoio mici asezare omeneasci, stipanitemai tArziu
mare parte din motive florale; portretelenu au o de Ion \rod; din Rozavlea.
valoaredeosebiti.Pictura de pe iconosraseste Satul esteconsemnatin documentelncd din
posibilsi fie mai vechedecAtceamurali, dar esre 1418,ca alteraPolvan Ujfalu, dar cu certitudineel
foarteinnegriti de fum. Meriti evidentiatancadra- estemai lechil. Denumirileanterioare: Poienilelui
mentulusii de la intrarepentrurafinamentulorna- Ilies,PoianaSieului,apoi PoienileGlodului si, ln
mentatiei;seremarcipe parteasa interioari o pic- sfArsit,numelede astizi, arati ci satul se afli in
turi interesanti,mai vechesi ea decdtpictura mu- poieniinconjuratede p)duri.
rald, reprezentAnd moarteacu coasa,avind alituri Infltisareasatuluis-aschimbatmult in ultimele
cAtevainscriptii moralizatoare. decenii,dar graiul si portul, precumsi obiceiurile,
Bisericaa fost restauratiln 1952. s-aup;stratinci destulde bine.
Cresterea populatiei din comuni a impus ridi- PoienileIzei posediuna din celemai frumoase,
carea,lntre 1975-76,a unui nou licas de inchini- mai tipice si mai bine consewatemonumentede
ciune,de astedatedin cirimidS, cu sapteturle.In- arhitecturimaramureseani in lemn, biserica,,Sfinta
teriorula fost pictatlntre 1982si 1987,in tehnica CuvioasaParaschiva". Dupl cum povestesc bitrAnii
fresco,de pictorulAndreiRiileanu. satului,inaintede actualabisericiar fi existatun schit
In 1992,llngdasezarea lor, aproapede un izvor modest,ridicat de putinele familii de credinciosi
de api minerald,la locul numit ,,ValeaSasului", aflateatunci pe locul satuluide mai tirziu. Pe mi-
locuitorii au mai construito bisericldin lemn, ln suri ce asezarea a luat proportii, oamenii s-audecis
stilul arhitecturiitraditionalemaramuresene, cu in- si-si construiasciun licas de rugdciunemai mare.
tentia de a creaaici o minlstire de maici. Astfel pornescei la tiiatul arborilor seculari,pe
care-iaduc cu foarte maregreutate,trigandu-i din
pldurepe jos cu cAtepatruboi.
POIENILEIZEI SepresupunecI bisericaar fi lnceputsi secon-
struiascipe la anul 1604,dar din motive necunos-
La 37 km de Sighetsi 44 km de Borsa,pe so- cute a rimas neterminate pAni ln 1632,c6nda fost
seauacareleagi acestedoui puncte,seafli comuna sfintiti, asadupi cum reiese din inscriptiade pe un
Sieu,de unde sedesfacespresud-vestun drum des- antimisvechi slavongisit in piciorul meseialta-
tul de bine intretinutk10 km, careduce,pe foarte rului, cu ocazia unei restaurlri efectuateln anii
frumoasavale a pArAuluiPoieni,in satulPoienile 1962/639i aflat acumla MuzeulArhiepiscopal din
lzei, asezarecu o pozitie deosebitde pitoreasci,in- Cluj-Napoca.
conjuratl de dealuri domoale.O parte din drumul Arhitectura bisericii esteconformi modelului
de la Sieuestecomun cu cel careducela Botiza.Co- maramuresean: navaareun plan dreptunghiular,iar
municatiaceamai simpli si comodbpe careo prac- absida altarului este decrosati,de formi pitrati;
tici locuitoriicelordoui asezirimai susmentionate pridvorul estepe latura vest,unde se afld intrarea.
sefacelnsi pe jos, direct pestedealuri (circa8 km), Acoperisulestecu dubldpoali, iar turnul,careadi-
pe ciriri caretrecprin locuri cu peisajelncAntStoare postestetrei clopote,esteprevizut cu foisor, coif si
cu livezi,pisuni si culturi. sigeati inaltl $i zvelti. De remarcatci in vArf,ime-
O vechelegendSspuneci ln vremuri foarteln- diat sub cruce,se afli o semiluni de metal a cirei
depirtate,un urias(estede remarcatci foarte multe semnificatie nimeni n-o cunoastesi nici datacend
istorioaredin Maramures suntpopulatecu astfelde eaa fost asezatiacolo.
fiinte neobisnuite)ar fi ajunsprin acestelocuri, pe
atunci acoperitede piduri imensede brazi seculari I IoanMihalyi,op.crr,p. 221.si R. Popa,op.clr..p. e5.
MARAML]RES.TJNMUZEU VIU IN CENTRULTL,TC.TEJ
pentruactedevitejiein Rizboiul de Independenti a P::r:reicoanele mai valoroase
RomAniei(1877).Acestaa participatsi Ia Rizboiu.
de Secesiune, intre Nord si Sud,din America.si a
fXcutpartedin Annatalui G. Garibaldi.
FamiliaMan, printre alte personalititi.a dat
Maramuresului pe comitelesupremIosii \Ian care
la 13 dec. 1850 propuneinfiintarea.\sociatiunii
pentruCulturaPoporuluiRomin din \laramures.
Satulpistreaziinci un fond de arhitecturitra-
ditionali,de marevaloare, case,porri si acareturi
construitedin lemn.La fel sebucuri de marepre-
luire din parteasitenilor obiceiurilesi costumele
popularetraditionale.
Biserica,plasatdin mijlocul satului,estecon-
struiti din birne de brad.Poarti hramul..Nasterea
Maicii Domnului" si a fost ridicati ln anul 1760pe
locul unei bisericimai vechi.
Nava are un plan dreptunghiular.Absida alta-
rului estedecroqatd, poligonali.Acoperisulestecu
dubli poald.Picturainteriorului,atribuiti lui Ioan
Plohod(prima jumitate a secoluluiXIX) esteexe-
cutati pestealta,mai veche.
In naos,pe bolti, se remarci Sf. Treime,iar in
colturi,evanghelistii. Pepoaleleboltii: Adamsi Eva,
Izgonireadin rai, Ciruta de foc a Sf. Ilie, Turnul lui
Babel,Potopul,Moise ln pustiu cu un sarpein
mAni,o femeiecIlarepe un balaurrosu- Fiaraapo-
caliptici.Peperetiilateraliai naosuluifigureazisce-
ne din viatalui Iisus,pilde.
Pe fata dinsprealtar a tAmpleiseremarci doui
personaje din Vechiultstament carepoarti pe o
prijini un ciorchinede strugure. Tot aici estepictat
Moisecu tablelelegii;ln pronaos, Judecata de Apoi,
cei doisprezece apostoli,pilda celor cinci fecioare
cuminti si a celorcinci fecioarenebune.
Picturaare aceleasi ca si ceadin
caracteristici
bisericade la Rozavlea.Gama cromatici era com-
pusi din culorivii si contrastantein carepredominb
rosul, albastrulsi verdele,albul si negrul, dar azi a
rimas doargalbenul.
Fundalulpeisajuluiesteeteroclit,se amesteci
elementele bizantinecu elementele localeinspirate
din mediulinconjuritor sauimaginate.In biserica
din Sieuseobservl o influenti crescutea elemente-
Ior barocsi neoclasic.
atragatentiao
i:;g::e a Iui Iisus Hristos,alta infXtisindpe
S:.\iaria cu Prunculin brate- inceputul secolului
pe
pictati
\1'll - si c intltare. doul tlblii mari.
ROZ.{\'LL\
Esteo comuni marepe ValeaIzei.aflatiintr-o
depresiuneinconjurati de dealuri.la sud-estde
Sighet,pe soseaua careleagiacestorasde Borsa,
Populatia numir: peste6 300 de suflete.Ocu-
patiade bazi a locuitoriloreste.ca in maiorttatea
asezirilordin regiune, agricultura vite-
si cresterea
lor, iar o partedintre sdtenisunt muncitori fores-
tieri si mineri.
Rozavleaisi are obAr5iilepierdutein negura
timpurilor;ln apropierea ei s-augisit mai multepie-
sedin epocabronzuluiprecumsi vestigiialeuneice-
titi dacice.in timpul cnezatelorsi voievodatelor
asezarea a flcut partedin cnezatulde valeal Bogdd-
nestilor,fiind mentionatiprintresatelestipanitede
Iuga,fratelelui Bogdan,pAni in 1353,an in care
estedlruitl fiilor lui Iuga,$tefan;i Ioanr.
a , .^-^ ,
In anul 1373^Rozavleadevine VillaJohannis
Voevodae. in 1390treceln posesiunea Drigosestilor
si din 1411revineurmasilorlui Iuga,unde acestia
si-au asezatin 1424,centrul domeniilor lor, nu-
t)
mlllo-O I'OJSeSJJOK,.t 7.) I)'A'.
Ca fiecaresatsi Rozavleaarelegendasade lnte-
melere.
Astfel,se spuneci aici,foartedemult,au trlit
oameniuriasidin carea rlmas doarunu[,careavea
o fati, pe nume Rozalina.Aceasta, spilAndu-gicd-
masa in rAul lza, a zirit pe mal, in tirini, niste
fiinte minuscule.LuAndu-lein palmi a vizut ci
suntoameni.Taril siu i-a explicatci acestioameni
mici suntdin neamulromanilorsi ci ei vor stlpAni
in viitor Maramuresul. Rozalinas-aindrigostitde
unul din omuletisi s-arugatlui Dumnezeucape el
si-l creascS,iar pe ea si o micsoreze, si se poati
I IoanMihal_vi
deApsa,op. cit.,pp. 30-32.
2 Idem,Diplome,..,
pp,175-177; R.Popa,op.cit.,p. 97.
t74 MARAMURES, UN },IL-ZEL' \'IL' JN CENTRUL EUROPEI

cisdtori.Din ace:s:i:e:e.hesetragmaramuresenii, lncercindu-se si sedeascenelor bibliceplasticitate

zicelegenda. si senzatie de volum, prin dilutia sauconcentrarea
'Rozavleai a\ai biserici de lemn in secolulal culorii si cu ajutorulumbrelormai inchise.
XIV-lea.lar esiesigurci un licasde lnchiniciunea intreagapicturi se prezinti ca un ansamblu
eristarsi inainte.Fiind un domeniuvoievodal,in echilibrat,in stil traditional,cu putineelemente ba-
sata lbsr si o ministire.Existdln parohiaRozavlea roce.Pozitiilepersonajelor sunt insi cAnd realiste,
doui biserici:unaveche,.delemn,monumert isJoric, cAndartificiale,tribut al gustuluibaroc al epocii
si altade cirimidi, a cirei temelies-apusln 1955. rdrrq
+"x;+
-A -.1 d^ LrdrL ^;^r^'"I
PrrLvr ur.

" in cele ce urmeazi ne vom ocupa de prima,caie Imbricimintea estede asemenea un amestec de
constituieuna din celemai fiumoaserealizlri ale traditionalismsi de piesede epocl,dar in alt sens
arhitecturii in lemndin Rominia. personajele ,,pozitive"sunt lmbricatein generalin
Licasuldateazi din anii1717-1720 si inlocureste haineaseminitoare cu alelocalnicilor(cumult alb),
o alti bisericimai vechedistrusi de titari. Poarti pe cAndcele ,,negative"sunt costumatein haine
hramul,,SfintilorArhangheliMihail si Gavril". purtatedesoldatiistriini si,in general, deneamurile
oArhitectura estein stil original maramuresean striine careau trecut peste acestelocuri, de la care
din bdrnecioplite,dispuseorizontalsi imbucatela bistinasii au avut de suferit.
extremitdti, flri folosireacuielor. Istoriculmaramuresean Tit Bud consemneazd
Bisericaare un plan dreptunghiular,cu absida ci,,ln anul 1699,precumarateun protocolcomi-
poligonali decrosati.In parteade vest se afli un tatens,ln Rozavleaau fost sasepreoti": Pop Todor,
pridvorprevizutcu colonadearcuite,tot din lemn, Pop Vasile,Pop Ionas,Pop Lupul pi Pop Gligor...
apoi un pronaoscu tavanorizontal,naoscu bolti Credemci antroponimul Pop derivi de la ,,popi"...
semicilindrici;absidaaltaruluiaretavanorizontal, adici preotul cutare...In 1745 apareln documente
iar sectiunilelicasuluisunt separate prin peretide popa Simion, apoi in 1754popaTimotei,in 1774
Iemn.Acoperisulde sindrili aredubli poali. popa Vasileetc. in 1889 esteconsemnatpreotul
Picturainterioruluiesteprobabiloperalui Ion Ioan Ivasco,carereinnoieste scoalaconfesionali;i
Plohodsi a fost executatiln jurul anilor 7823-7825. care,,acAstigat pe seamabisericiinistedAmboace
Gamacromaticlestebogati, sefolosescculori vii, pustii pe carea sidit cu miile brazi...si carevor
adesea contrastante. valoraun capital frumosDentrubiscrica"l.
.. 'l
Pictorula lucratintr-o temperagrasd,evident, i
ln aniidedupi al dorlea rizboimondral, Ro-
caredd scenelor un aspectbogatsi strilucitor. zavleaa suferitaitiuneanesibuitia colectivizirii,
Se remarci ln naos,pe bolti, Sf. Treime lnca- daroameniifiind harnicisi cu mult discernimint
drati de evanghelisti; pe poaleleboltii, se distinge au dezvoltat centrulcivic al comunei.construind
scaralui lacov,un peisajde copacisi iniltareaSf, scoli,spafiicomerciale si culturale.
Ilie la cer. AstIzisepistreazilnci vii obiceiurile stribune
Pe peretele sudicseremarciscenedin Vechiul si seafli la loc decinsteportultraditional.
Testament: Genez4Raiul,,,cirtile lui Moise",tur-
nul Babel,
Potopul.
Picturade pe peretelenordic al naosului repre- STRAMTURA (km le)
zinti, intr-un numir egalde tablouricu cel de pe
peretele sudic,scenedin viata si patimilelui lisus, Localitatea apareconsemnatl in documente la
Inviereasi oilde.lntr-o ordinedificil de lnteles. 22 septembrie 1326,cind regeleCarolI conferilui
In pronaos,suntpictatecelepatruvAnturi,lngerii Stanislau Cneazul,fiul lui Stan,pimAntulStramtu-
carevestesc sfArsitullumii si, mai departqinfernul. reisi-lscuteste deoricedare.Satul.cadealtfel.mai
Esteinteresantde remarcatla Rozavleatratarea
moderni a peisajuluiin planuri si in adAncime, I L MihalyideApsa,Diplonte...,pp. 30-32.
176 MAMMURES. TJNMLiZEL' I'IU iN CENTRULEUROPEI

Picturacaresemai r-edeastizi esteobservabili Comunasi-aurmatdestinulistoric,implicin-

numaiin altar.F-stein stil barocsi a fost realizati du-seln decursul secolelor in toateevenimentele cu
probabildezugravulIanosOprigin 1823. cares-aconfruntatregiunea.
De reti-nutscenele de pe peretiilateraliai ab- Astizi satullti dI, de la primulcontact, senti-
side_L
reprezentind .Restignirea",lncadratide cei mentulbogitiei(materiale si spirituale).
patruesanghelistiin medalioane. Spatiulesteredat Comunaa scipatdedramacolectivizirii,oame-
in adincime,senzatia de volum esteobtinuti prin nii deaicis-auadaptatcu abilitatela spiritulvremii,
modelareatonurilor. muncindpe ,,marilesantiere alesocialismului", iar
Bisericamai oosedio seriedeicoanevaloroase
veniturilerealizate le-auinvestitin casenoi, careau
pe lemn si pe sticli. Celepe lemn sunt atribuite
schimbat completimaginea satuluitraditional.
zugravuluiRaduMunteanu din Ungureni.
Conservatoride fapt, sdteniisi-au construit
casesi acareturi noi, porti si biserici,preluAnd toate
BARSANA elementele traditionale.
ComunaBirsanaconserve si citevamonumen-
Esteuna din comunelemari ale Maramure- te de arhitecturi de exceptie. Astfel, depe
,,bisericuta
sului.Asezatlpe maluldreptal riului Iza,la o dis- JbAf', &rye numelelocului undeesteamplasati,a
tantl de20 km de municipiulSighetulMarmatiei, fost adusiaiciin 1802din loculnumit .,Podurile
estestrlbdtute dedrumuliudelean 186. Ministirii" (inilialexistAnd ln BArsana o manestire
l . ^ I ; r ^ \ l
Spredreapta, sedesprindeun drumpesteIzacare d^ r^arx uS4r
1 , , ^rxr v"r: 1 ^ - udr ur" : Ld'u/ - ; .
leagilocalititiledepeValeaIzeipestecumpinaape- Planulconstructiei estedreptunghiulaq absidaal-
lor cu localitltilede pe ValeaCoslului (Cilinesti, taruluiestedecrosatl, deformi poligonallcu cinci
Ocna Sugatag). Un alt drum (forestier)pe Valea laturi.Acoperisul estecupoaledubl5.Intreceledoui
Morii mergepini la Runc,ln hotarul Vilenilor, stresini,pe parteasuperioaria perefilorlaterali,ln
undeseafldapeminerale cu bditraditionale. in di- dreptulnaosului,seafle pe ambelepirti cdtevafe-
rectiaopusdspreValeaViseului,pe drumul de pe rcstre,pentrua mlri luminozitatea interiorului.
ValeaMuntelui,sepoateajungela Petrova. Turnul,cubaza pitrati, esteprevizut cu un foi-
Piesearheologice din epocabronzuluidesco- lor peste careseinaltdun coif suplu,elegant.
peritelntimplitorr precum5i slplturile arheolo- Intrareasefaceprin parteadevest,undeseafli
giceefectuate pe dealul,,Cetatea"evidentiaziexis- un frumospridvor deschis. Pronaosularetavanul
tentaumanidin epociindepirtate, precumsi pre- orizontal,pe cind naosulesteprevlzutcu o boltl
zentadacilorr. semicilindrici,asemenea mai tuturorbisericilorde
Primaatestare scrisidesprecomunl estedin 22 lemndin aceste nlrti.
septembrie1326 ctrd, printr-o diplomi, regele Picturamuialda.realizatiln 1805de Hodor
CarolRobertI deAnjou recunoaltegi lntiresteln Toader, esteun ansamblu decorativstructuratdupi
aceste locuri pe cneazulStanislau, fiul lui Stan,iar legilebaroce,poatecehnai reprezentativ ln acest
in alt documentdin 1346acela5i cneazestenumit sensdin Maramures. Predominialbul,albastrul, ro-
flul lul barsarl-. sul si ocrul auriu,caredau impresiaunei lumino-
Antroponimulsi toponimulBArsanvine de la zititi neobisnuite. Pictorulexceleaziprin redarea
traditiaplcurarilorcarecresteau oi ,,birsane", adicd detaliuluisi a desenuluifin si precis,avind predi-
cu lind deasi,moalesi lung5. lecliepentrupersonaje fqminine,pline de gratiesi
Urmalii familieicneazuluiStan-Birsan sunt frumusete.
reprezentati si astizidefamiliiledebazi alesatului.

r llt Bu4 op.cjr, p. 23.

'PetruLenghel-lzanu, Datnamindrdpin B)nana.Baia
Marc,1979,pp.12-21. a Anca Pop-Bratu,Pictura murali maramureseand,
2 I. Mihalyi,Diplome..., pp.6,21. 1982.Vezigi MariusPorumb,op. cit.,p. 125.
Bucuresti,
-\IiR.j.\IL'fif,! L-N MUZEU VIU IN CENTRL:L EL-ROPEI

Decorurilesunt realizate ln tempera,pe pinzi la t-iecare casis-auridicatporti noi, constructirmo-

acoperitiin prealabilcu o preparatie de var si lipiti numentale din lemnde stejar,sculptate cu miiestrie
pe peretele de lemn. in spiritui traditiei. Portile, adeviratearcuri de
De remarcatpe boltacilindric5,in naos.chipul triumt, sunt mAndriabirsinestilor,constituindo
iui LsusHristosimberbsi cu aripi,foarterar repre- marci de identrtate culturaldinconfundabili.
zentatastfel.iar pe pereLiilaterali,cereingeresti, in centrul comunei,in curteascolii generale
scenedin Vechiulsi Noul Testament, pildeapocrife centrales-a restauratsi conservato vechescoali
cum ar fi ,,Copilulcu comoara",careilustreazio confesionali(greco-catolici), singuraconstructie de
minune a ArhangheluluiMihail. Mai estede remar- acestgen pistrati in Maramures,careastizi ad;-
cat aici o foarte interesantipicturi reprezentend posteste muzeulsitesccecuprindeo bogaticolectie
heruvimii,nuduricu trupurilepline deochi,pentru de obiecteetnografice si o seriede documente legate
a alataca ,,elvaototul de istoriasatului.
t r.
In altar,pe bolti, seobseryio tem)deinspiratie Satul,ln zilelede slrbitoare,devineatractivprin
apuseanX, ,,lncoronarea FecioareiMaria de cltre prezenta oamenilorcostumaliin portul traditional,
DumnezeuTatil si Iisus". grupati in centrul civic pe grupuri de vArsti, veci-
Suprafataoferiti picturii fiind redusi,pictorul nititi si neamuri,ln fata portilor undestaula sfat.
a folositin multepirti, mai alespe tAmplS,sistemul Tot acumseorganizeazi si,,jocul"- horasatului.
medalioanelor, uneoriconcentrAnd mai multeteme
i n t r .un si ng u r medalron.in a)re pirri. io c u l
fantezleiestemai mare si pe bolta naosului,de NANESTI
exemplu,artistul nu mai despartescenele prin dungi
de culoaresaumedalioane, ci printr-un joc liber de Esteun satmic, azi apartinitorde comunaBAr-
curbe,contracurbe si arcuri. sana,darvechi$icu rezonante istorice.A flcut parte
in 1881esteedificatiln centrulsatuluio noui ln perioadamedievalldin CnezatulVaraliei (Sub-
biserici(greco-catolici - azi ortodoxl),din piatrd. cetate), fiind subjurisdictiacneazuluide Oncesti.
Aceasta estepictati ln fresciln stil neobizantinde Intre Ninesti si Oncesti, ln malul Izei,
pictorulAndreiRiileanu,in perioada1972-1973. dr.TiberiuCirca,ln vara anului 1977a descoperit
AtAt bisericavechedin lemn,cAtsi ceadin piatri, un depozitde 13 piese,de la sfirsitul paleoliticului
conserviin interior icoanedin secolulal XWII-lea si inceputulneoliticului(rizuitoare,dllti etc.).
pictatein Maramures(stil neobizantin)ln tehnica Primaatestare documentar) apareIa 14mai I 3ou'.
,,tempera pe lemn".Sepistreazisi tablouripe pAnzi in 1412aoareoossessio n.Ltialt;'. Acestsatmic
de mare valoare,precum si multi carte vechedin a dat cAtevaiamilii nobile ai ciror urmasi sunt si
tiparnitelede la lasi,Bucuresti, Blaj,Rimnicl. astezioamenide frunte, astfel:Vancea,Iura, Grigor
in ultimii an|, 1993-1.994, s-a construit ln si GodjasauNemes(1360).
centrulsatuluio bisericutidin lemndestejarpentru Satulestesituatpe malul dreptal riului Iz4 lntre
cultul greco-catolic(BisericaRomAnd Uniti cu localititile Oncestisi BArsana. Semnificativestenu-
Roma)si esteln stadiude finalizareo bisericitot mele ulitei principale a satului - Ulita BitrAni - care
din lemn,pentruun viitor centrumdnistiresc orto- a concentratvatra initiali a rcestui4astizi existind
dox.Ambelesuntcreatiiarhitectonice deosebite, in- tendintade a coborlcasele si a le aliniala sosea.
spiratedin traditiavechilorbjserjcjmaramuresene
din lemn.
I loan Mihalyi de Apia..lstonaComitatuluiMaramures
De la intrarealn sat,de-alungul soselei, dar si
Diplome manmuresenedin secoleleX1V si X{ Sighet,
pe strizilelaterale, pe dreaptasi pe stengaiaproape -
1900,pp.41, 183,195,522,599.
3 Radu Popa, TaraMaramuresuluiin veaculal XIV-lea,
I Mihai D;ncus, op. c,It.,p. 157. Bucuresti,
1970,p, 91,
.\IIR{,\{L',Rfj LX MUZEU VIU iN CENTRLZ ;i...f.-];.

A seobsewapicturadepe usileimpiritesti.a:i: :. ..:-(ir--Thuzad. l)r)uI Tursad. pomenitinrr-u:-

cit se mai poatevedea,careestemult mai leci:: l---:.:nr lin 1405erteprobabilValeaSrre.iLrl-: .
decdtornamentatia parietali,dupi cum ne inii;; : O -a3erdi a satului vorbeste despre un tunel
inscriptiecu anul in careeaa fost realizati:iol -. -ar. =::e :+atura intre satulVadsi cetatea din On-
Bisericaactuali,constructiemonumelral; jin :.sti 1'€zi
lc:alitatea Oncesti pe Valea Izei).
piatrl (fost5greco-catolici),
a fostterminata:r ic-l-. \iJui leagi-soseaua Sighet-BaiaMare de dru-
La intrarea in Oncestidinsple\ ad.pe Jr:ar:; nu- ca:educesprelocalititilede pe Valealzei, iar
drumului,estesituati ,,FAntAna . . - ir. - . : - -. . ' r-: e . -r; r). " f e e : t d u c ela V a l e a
Craiului".un izlor
S r p i - r r r r l r r i , r n <r l V r 'c . r P r r , 'r t l t t i t -1-: -_' ^ _|-|;_ Y
din carear fi biut api regeleLudolic in drum spre 4Vdt ttd-

Moldovasi Galitia. tor de \radulIzei.

Satularesi un izvor de api minerali pe dealul
Osoi,la Borcut,de undezilnic sitenii isi aducapi
cu ulcioarele.
in sats-apistrat arhitecturatraditionali, portul
popularsi desigurobiceiurile(celedepestean,darsi
cele din ciclul familiei), sitenii fiind mindri de
descendenta lor
SatulVad areo populatieromineasci(existisi
citevafamiliide riganiintegrati conrunit;tii).
Fiind aproapede municipiul SighetulMar-
matiei(o perioadia fostcomuni suburbani),popu-
latialucreaziin fabricilesi in unitltile economice si
de serviciidin oras.Estecunoscutfaptul ci marea
majoritatea factorilorpostalidin Sighetsunt de la
Vad(asacumpazniciidela diversele unititi din ora;
I;- ."'*i --'l I"-"\
",.-r

VADULIZEI Maramuresenii le zic vadenilor,,dobasr",deoa-

recesunt $i buni muzicanli,(iigani)organizatiin
Localitateaestesituati la 5 km de municipiul tarafuri unde toba are un rol impoffant. De altfel,
SighetulMarmatiei, la confluenta rAurilor Iza cu tobas-ageneralizat maramuresene
in tarafurrle prin
Mar4 deci si la interferenta celordoui vii atAtde influentavadenilorj,
caracteristiceMaramuresului. Cu toatl influentaorasului,locuitorii din Vadul
Satulestesituatmai mult pe riul Mara,deaceea Izei si-aupistrat portul popular - ln zilele de du-
ll vom considera ca apartrnand acesteivii. minici si sirbltori. Foartebine s-au pdstratobice-
tn zonasatuluis-adescoperit un depozitdebri- iurile si traditiile.Aproapefiecarecasi arela intrare
epociibronzului(12buciti) si un
t:ri de la sfXrsitul poartdmarede stejar,sculptati.
mare tezaur medievalde monede de argint (peste In satexistio bisericidepiatri (monumentdin
900buciti).in perioadamedievalisatulpurtadenu- secolul al XIX-lea),fosti greco-catolici.
PeValeaSu-
mireade Vadullui Lupu.La 27 iunie 1383 un docu- giului, undeesteo mareconcentrare de casesi gos-
podirii. existdsprefinalizareo biserici greco-cato-
ment emisde vicecomitele Maramuresului intireste
licA(construitd dupi 1989).O striduti, dupi biseri-
in favoarealui Bylk (Valc-Lupu)stipAnireaVadului
in contralui Ioan Codrea* aceasta pe bazadreptu-
ci, duce la ,,CasamuzeuVasileKazar"- monument
din secolulal XVIII-lea,cu interiortraditionalsi o
rilor salecAstigate si recunoscutede regeleLudovic
colectievaloroaside obiectede artdtraditionalS.
(probabilla i350?)i.in perioadamedievali,ln ime-
diataapropiere,la confluentaIzei cu Mara existasa-
tul Tursad(azidisperutsaucontopit cu Vadul).Prin-
tr-un documentdin 1411,Leucasi Andrei,fiii lui Lupu
din Vad sunt intiriti in stipAnireaVadului si a
2 RaduPopa,TaraMaramure5ului ln veaculal XIV-lea,
I IoanMihalyideApsa,Istoria
Comitatului
Maramure5
- Bucuresti,
1970,pp. 108,161.
Diplomemaranturesenedin secolele
XIysiXY Sighe!1900, 3MihaiDincus,Zona etnograficd
Maramures, Bucuresti,
pp,79,113,170,178,195,219,221si urm. 1986,
pp.32-35srurm.
 VALEA MAREI

MARA-CRACESTI otul Fit depunemult zel. Tot sub ocirmuirealui

s-auriscumpiratiobagiidin Cricestide la stipAnul
atul Mara marcheaziintrareain Maramures. lor Erariulplirindu-i28 mii de c^roai)e"
Imediat la intrareain sat dinspreBaia Mare De-a dreaptasi de-a stAngadrumului se mai
(38km), pe parteastAngi,o poarti maramu- pdstreazl casedin vechiul fond de locuinte tradi-
reseanide exceptiene introduceln universul tionale,construitedin lemn cu elementespecifice,
specificzonei,careestedominati de monumente integrateln gospodirii de tip agro-pastoral,prevd-
(bisericisi porti, casesi acareturi)mai vechi saumai zutecu prispesi uneoricu etaj.
noi, toate sculptatein lemn. Poarta la care ne Livezile cu pomi fructiferi, locurile de finete
referimestecreatiapictoruluisi sculptoruluiTraian marcate de clii si clpite marcheazi peisajul din
Biltiu-D;ncus. careprin aceasl;oper) monumen- oreaimasatului.
tali a dat o chintesentla artei sculpturaletradi- in zilelede duminici si sirbitori liranii iesla
tionalemaramuresene. plimbare in costumetraditionale.ln sat existi o
Satulareo populatieexclusivromAneascd. bisericddin zid din secolulal XIXlea.
Prima atestare scrisi a localitdtiiesteln anul
l.tt,uiin leg;tur;cu satuldispirutCopicesri.
Satulestesituatpe rAulMara undevaleasedes- DESESTI
parteln doui. In timpurilemai indepirtatesatula
Centrude comuni de careapartinadministra-
fost situatpe ValeaMarei citre Hoteni. Aici a fost si
tiv satele Mara si Hirnicesti.
o bisericl de lemn pe caresitenii au mutat-o ln
Localitateaapareln documentelncl din 20
vatra actuali.Clopotul din bisericavecheaveao
martie1360,alituri de celelalte satede peValeaMa-
inscriptiecr anul I776. BisericaactualSestedin rei, careflceau partedin cnezatulde vale al Drigo-
anul 1899.Tit Bud pe bazacercetirilorde arhivi sestilorl.La anul 1385satul estein stdpAnirea lui
descoperisi cAtivapreoti ce meriti mentionati: Costea, fiul lui Dragos4. Asezarea seafli la 41 km de
Pinteadin Ieud (1747),Nichita (1782),Gr Lumei BaiaMare si 26 km de SighetulMarmatiei.Situatl
(1816-1842), apoiIoan Bud (1814),AndreiComan
(1844),PetruSas(1853),T. Mihalca (1852-1873), 2 ldem,p. 38-39.
Ambroziu Berindecarea construit casaparohiali si 3loanMihalyide Apsa, p. 37;vezisi Radu
Diplome....,
scoaladepiatrl, preotiiSerbas, Ioan Ivasco,iar de la Popa,op.cir, p.81.
{ MariusPorumb,ln lolumul Monumenteistoicesi de
1891IoachimFit. ..subocArmuirea clruia s-azidit
bisericade piatrl pentru a clrei lnfrumusetarepre- artdreUgioasd din ArhiepiscopiaVadului,Feleacului;i Cluju-
1ur,Cluj-Napoca,1982,p. 105;vezisi AncaPopBratu,Pictura
muraldmaramureseara-, Bucuresti,1982,p, 42, De aici am
r Tit Bud,op.cir, p. 38;L MihalyideApsa,Diplone ..., preluatsi inscriptiaaliturati copiati aidoma:.: PdA8 :.
p. 1 nSNTtN8 3iirpdB8.:.
182 MAMMURES, W MUZEU VIU IN CENTRULEUROPEI
pedealurilesi colindedela poalelemuntilorqrlca-
nici Gut_iiD6€5tiulesteun satdetip agro-pastoral
domiut degridini si livezicupomi fructiferi.Satul
pistreaziinci o buni panedin arhitectura traditio-
nali in lemn cesesi acareturi, porti monumentale si
sopruripenmrfin si bisericade lemq ca o chin-
t6€trt: a geniului creatortlrdnesc.Constructiile
contemporane (majoritatea din clrimidi pe fun-
datii ma<ivedin beton)preiauanumiteelemente
traditionalein arhitectura exterioari(pridvoarede
lemncu stilpi si arcade sculptate ln spiritultraditiei
locale).Interiorul,ln mod frecvent,areo lncipere
aranjaticu mobiliertraditionalsi lmpodobiti cu
textile(covoare, cergi,stergare) adecvate.
Multedin portileln lemn,lucratedupi rizboi,
suntcreatiilemesterului PopTaina,al cirui urmasa
intemeiatln zilelenoastreftrma TainaLemnului,
specializatlln restaurdride monumenteln lemn
(ln specialbiserici)si ln construciiinoi ln lemnspe-
cificezoneisi adaptate la nevoilecontemporane. So-
tia lui VasileTaina Iucreaziasijderea covoarecu co-
loranli vegetali,reluAndtehnicilegi motivelevechi,
astfelci satulseconstituiealituri deBotiza,Drago-
miresti,Tisaetc.si lntr-un centrudeproductiearti-
zanalldeprofil.
BisericaactualS,cuhramul,,Cuvioasa Paraschiva",
s-aridicat1n 1770de citre localnici.Navaareun
planrectangular, iar absidaestedecrosati, deformX
poligonall.Nu arepridvor.
In 1925,bisericaestelovitSde trisnet,turnul
fiind ars.EsterefXcutsi acoperitcu tabl5.Acumeste
restaurate si adusdla formainitiali.
Decoratiainterioari a fost realizatlde Radu
Munteanudin Ungureni(TaraLipusului)ln 1780si
GheorgheZugravu.Atat cat se mai pot observa,
picturilerealizate ln temperape lemn sunt curate,
fhri semitonuri si plinedeviati.
Timplabisericiiselnaltepanela bolti. Semai
vid pictatepe ea patru icoanddin secolulXVIII:
doui cu Sf Mariatinind Prunculln bratg doui cu
Iisus^tinAndEvanghelia si binecuvAntAnd.
In altarseremarciscene din viatasi patimilelui
Iisus,evanghelistul Luca,Buna-Vestire.
In naos,pe bolti, estepictat Iisuslncadratde ln-
geri;pepoaleleboltii suntscene din VechiulTestameng
iar pe registrulinferior, scenedin Noul Testament.
In pronaosseafl5 portreteale prorocilor si Ju-
decatade Apoi.
Intre diferitele scenese remarci multe motive
vegetale ornamentale cu efectdecorativ.
in biserici semai afli citeva icoanevaloroaseln
stil neobizantin,printre careamintim: ,,Pogorirea
Sf. Duh" de inspiratiebizantinl, aparlinAndsecolu-
lui X\4II; o icoani a lui Iisus,datati 1778;,,Botezul
Domnului" din 1707 si semnati Drdgus Teodor;
,,Schimbarea la Fa\d",drn 1797, flcuti dePop Chiril.
In sat se pot vedealnci ln funcliune mori cu
roati verticali, pive, viltori, instalatii tehnicetlri-
nesti,actionatede ap1,de o deosebiteingeniozitate
tehnici, aducXndde pestesecoleo culturi ;i civili-
zatietirineasci de exceptie.
HARNICESTI
Satapartinitorde comunaDesesti. Estesituat
la 44km deBaiaMare;i 22km deSighetulMarma-
tieipeD. N. 18.
Primaatestare
documentare esteconsemnati ln
anul 1360,cAndfXcea partedin cnezatulde vale al
.r I
I _rrasosestllor'.
ir.rr.., estetipici pentrusatele devalesi coli-
nare,gospodlriiledetip agro-pastoral fiind dispuse
de-alunguldrumului,ln specialpe colineledin
stAnga riului Mara,carestrlbateasezarea.
Hirnicestiulmai pistreazlo buni partedin ar-
hitecturaln lemn(case, por1i),precumsi
acareturi,
instalatiitehnicepopulare actionate
deapi cumsunt
morile,pivele,vlltorile depecursulrAuluiMara.
Dintreconstructiile civileevidentiem casaIurca
(fost mic seniorlocal de originenobili din satul
Cilinesti),careesteuna din pulineleconstructiiln
lemnde asemenea proporfii,pistratein zone,lnci
dela finelesecoluluial XVIIIlea.
Casaareqaseinclperi, din careimpresioneazi
lnci de la intrare,,tinda" foartespafioasi,ln care
1 I. Mihalyi de Apsa,Diplome ..., p.37 .
MARAMLTRES,
LN MUZEU VIU IN CENTRL'LEL-ROPEI
trcneazl o vatrdcu cuptor pentru pAine,de propor-
tii monumentale.
Casaesteconstruiti pe fundatie masire din
piatrl, cu pivniti in bolti de piatrS,cu prispi pe rrei
pirti si un pridvorcareiesedin prispadin tati dea-
supraintrdrii in pivniti.
Acoperisulinitial a fost cu dranitebitute la
doui rAnduriln patru ape.in timp. acoperisul tbar-
te lnalt centrals-ascurtatcu 1/3.
ln vecindtatea acesteicase,in gridina aliturat5,
existi o constructiedin piatri, de la inceputulseco-
lului al KX-lea, locuiti de aceeasifamilie(Iurca),care
astizi a fost transformati(prin adiugareaunui turn
si modific)riinterioare) in bisericigreco-catolici.in
ambelecasemonument,pAni dupi al doilea rizboi
mondials-aputut vedeamobilierde epocd,colectii
de armealbesi de foc. trofeede vAnitoareetc.
Bisericade lennl, ridicati in 1770pe ruinele
unei vechimanestiri,poartl hramul ,,Nasterea Mai-
cii Domnului". Are o arhitecturi carea suferitmul-
te modificiri ln decursultimpului pinl la infXtisa-
reala carea ajunsln prezent.
Planulesterectangular, absidanedecrosati,ceea
ce faceca parteade est si setermine tesit, in formi
poligonali cu cinci laturi.
Bisericaesteprevdzuticu o tindi pitrati pe
peretele dinspresud,undeesteintrarea.
Acoperisul,cu doui poale,in panti repede,mi-
soari zecemetri ineltime,pe cAndturnul numai
noui metri,preaputin pentruproportiilebisericii,
ceeaceii facepe specialistisi afirme ci acestaa fost
odati sigurmai lnalt.
In privinta decoratieiexterioareestede observat
brAul sculptatcarelnconjuri bisericade jur-lmpre-
jur si consolelefrumoasepe caresesprijini cununa.
Din cununainterioari nu sedistingeaproapenimic
ln a?ri de parteasuperioaria tamplei.
In schimb,bisericaposedl catevaicoanefoarte
valoroase. Trei dintre elesi anume,,lntrarealn Ieru-
salim",,,lniltareaDomnului la cer" si ,,Buna-Ves-
tire" au fost prezentatein diferite tiri cu ocazia
unor expozitii internationale.
I MarrusPorumb,
op.crr
: EJ
C;rti vechi,covoare,stergare, mobilier,sunt ci-
tera elemente carelntregesc prin valoarealor artis-
ticl si istorici frumusetea monumentului.
in satmai eristi mori, pivesi vAltoriln functiune.
SATSUCATAC
Satulestesituatpe soseaua BaiaMare-Sighet la
o distanti de 45 km de Baia \'Iare si 20 km de
SighetulMarmatiei.
Vestigiidin epocabronzuluisi perioadele urmi-
toareevidentiazicontinuitatein Iocuire.In perioa-
da medievali a apartinulcnejilorde Ciulesril.
Asezareaeste tipici pentru satelede vale, cu
gospoddriide tip agro-pastoral.Satulplstreazi incl
un fond de arhitecturi vecheln lemn, careare ca
dominanti bisericavechegreco-catolicl(construitl
in anul 1753)si portile monumentalepe carele
gisim aproapela fiecare gospodirie. Interioarele
caselor(celevechi,dar si celenoi) conservd piesede
mobilier si o mare bogitie si varietatede textile
(cergi,covoarg stergare,fete de masi si de perni
etc.).Portul sepistreazibine;ln zilelede duminicd
si sirbdtori ln centrulsatuluisi la biserici se pot
admira,birbati si femei,copii, fete gi feciori intr-o
adevlratl paradl a costumuluipopular.
Satulpistreazdsi traditia,,sdrcinerelor", adici
un arborecu ramurileretezate, dispusla coltul casei
dinspredrum, pe caresunt pusela uscatvaselede
bucit:rie (azi din email,diverscolorate,ln trecut
oalesi ulcioaredin ceramicl).
in sat mai funclioneazi mori si vAltori, dar si
,,horincii",cu altecuvinte,cazane de fiert tuici, dis-
pusepe firul viilor.
Mestesugulcojociritului esteviu inci prin fru-
moaselecojoaceflcute de Nicoari Hotea, artist de
mare rafinament,al clrui ateliersi casd(adeviratl
expoziliede arti popularl) pot fi vizitate.
Bisericamonumentseindividualizeazlprin gro-
simeabArnelordin pereti,acoperisul ln doui poale
si siluetade ansamblu, marcatide turnul sdgeati. In
2 L Mihalyi,Diplome...,p. 38;RaduPopa,TaraMara-
p. 105.
tnurcsului,
184 i,L4L4I\TLIRE5,L.\ -\!LZTL. \,ILT iN CENTRTJLET]ROPEI

cimitirul din iur.:- :i=::: se:-=eeze citeva cruci
de mormint j'::::.:: :: le=: :: :irrna generali a
acestora ne s'+-ie"z; :c:::r-e:: : ; e.: :: :.
Sat S'.ea:agu!aili:ri ,le Hi:r:Jcesrisi He-renl
estesaml!^area consen'attoane bine obiceiui..Tin-
iaua'. rir agrarde t-et-unditatesi tenilitate caremar-
cheaziprin sirbitoare pe primul tiran carea iesitla
arar.S;rb;toarea,prin tradilie, are loc de SAngeorz
(SlAntulGheorghe),marcati in calendarulcrestinla
23 aprilie.
GIULESTI
Comuni frumoasiasezatipe ValeaMarei si
dealurile din jur,la 16km deSighetul Marmatiei si fundultinzii.
49km deBaiaMare.
Satul,casi celelalte depeValeaMarei,ln peri-
oadamedievalia apartinutdecnezatul familieiDrd-
gosestilor, careavearesedinta la Giulesti.Numele
satuluivine de la Giula, fiul lui Dragos,ai cirui
urmasisuntRedniceniil.
Slptrturilearheologice flcute lingi bisericiau
scosla iveali.zidurile fostuluilicasde rugiciune
voievodal dinpiatra, siobiecte careauapartinut no- brie1918vor semna
bililor romAniinmormAntati aici (inelede aur si
argint, peceti nobiliare, fragmente dearmeetc.).
Giulestiulestesatulln careau triit de-alungul
secolelor mari personalititipe carele-adat Mara-
muresul:mai multi demnitarilocalisi comitatenzi
din familiaRednic,episcopul unit AtanasieRednic
(unuldin fondatoriivestitelorscoliromAnesti dela privindcisitoriile,natalitate4
Blaj),darsi Ilie Lazir,fruntaspoliticdin perioada
interbelicd, celcarea organizatplecarea maramure-
senilordelegati cucredentional la AlbaIulia,pentru
a semnaunireaMaramuresului cuTara.In casaaces-
tuia- monumentdearhitecturldela inceputulse-
colului al XIXlea - s-auadunatfruntasiiromini
pentrua hotirl soartaacestuipimAnt.Astlzi, casa
estemonumentistoricsi adlposteste un muzeude
arhitecturdpopulari.Interiorul cuprindeo expo-
zitiedocumentari privindunireaMaramurefului cu tuatl lateraldreaptafati desosea
Tara,camerele memoriale cu mobilierstil,tablouri
I L Mihalti de Apsa.Drplome...,p. 26.
Ceepo;i iocumente, o incipereesteamenaiati in
siil p'opu1ar,asacum : tbst inci inaintede primul
rlzboi mondial.
Tilpile masiveale bisericiisunt confectionate
din steiar,iar peretiidin molid;barnerotundesunt
incheiate la colturiin chetoare si asezate in sistemul
,,blockbau". Acoperisul este din draniti, in patruapq
foarteinalt,prevezut cu ,,ochiuturi" (lucarne).
Casaare un plan evoluatpentru aceavreme
avAndsaseinciperi;iar ln fafdsi lateralintAlnim
,,satra"(prispi)cu stelpisi chitusiln arcade, Din
tinda,asezatlp€ mijloc,seintrdin doui lnciperi
lateralefoartespalioase, fiecareavAndacces printr-o
usi la inciperilecorespondente din spatelecasei.
Accesulin pod se faceprin lnclpereamici din
Casaa apartinutinitial parohuluiprotopop
greco-catolic BasilMihalyisi a fostedificatiln anul
7826(vezi inscriptialatini). Pe versoulmester-
grinziisti sipatiln lemninscriptia ,,urmas LazIr",
celedoui familii fiind lnrudite.
ln aceasticasl la 28 noiembrie1918dr. IIie
Lazdra convocatdelegatii maramureseni cu creden-
tionalpentrua pleca la AlbaIulia,unde 1 Decem-
Ia
unireaMaramuresului cuTara
Mami.Casaesteconsewati si restaurata ,,insitu"si
arestatutdemuzeu.
Giulestiul"pentruimportantasaistorici,a fost
cercetat desavantiiIoanMihalyideApia $i Nicolae
Iorga(carea descoperit aiciceamaiveche,,matrica" -
registrudestarecivili a comunei- cecuprindedate
decedatii s.a.).Arheo-
logulRaduPopaa sdpatruinelefosteibisericisem-
nalati de Ioan Mihalyi si a dat la ivealivestigiide
mareimportanfipentrutrecutulmedieval romdnesc
al Maramuresului.
MANASTIREA
Localitate componente a comuneiGiulesti, si-
la circa1 km.
Drumul estepietruit,accesibil cu ma;ina.A
apartinut Giule$tenilordintotdeauna.Satulestemic
si areo populatieexclusivromineasci. Agezareaare
MARAML'RES,I'\' .\tLtZEIl vIU 1N CENIRI l f{ i,,.-:. - t:

un pitorescaparte:moari cu roateverticali.\'ilrcri. ':lse:::: ;e la Breb,aceiasi au ajuns1acon-

specialisti
ulitetipiceasezdrilor maramuresene, cu casevechisi :.uzraca in ambelelocuri a lucratacelasi mester.
noi, construitein gridini cu pomi fructiferi. F:;-3:::ntelecelemar valoroase din picturade
Bisericade lemn meriti si fie vizitati. ar;r ii:- .:.;:::i:i. :i.:;i-'i seatli in partea
inferioari
a pere-
tru valoarea saartisticisi istorici,precumsi pe::r ::.:::-:--s::.';::Jr:.s;renordlPatimilesi lnvierea)
si
atmosfera decalmsi izolare pecareo raspinJes:::: s':i,Stlnt:;::u:er:cit.
jur.Hramul ii este,,Sf, Arhangheli\liha:l si G:.',::-" (-::llla-:a :-:\.,: rl dYjllcllL(

$i a fost construiti din lemn de steiarintre al:i .uri s: ciq.antJ; :igur:1:r.irnetea si pri-
desenului
1560-1533, dupl cum senentioneaziin orezenra- , srp1p; pp,.Jp-11.::,i : > -. ' rrh:na .U l Ori l e,
I-
readela intrire.prin daniaunuioareiare PopLupu. ln a...-llra
.
- :- r(t
p ..,- :l u
^ rila rm. lr5 u 5n re n t lo n al s
ee. n l a l
Chiliileseaflauin parteade nord.latade biserrci. pot distinge in altar pe bolU.St. \laria cu Fiul si
Sepovesteste ci doi cilugiri carelucraula ridi- cdtevascenedin Noul si VechrulTestament.
careasfAntuluilicas,Ieronimsi Paisie,au fostomo- De remarcat faptul,rar Ia bisericrle de lenn ciin
rati,nu sestiedin cepricinS,de trimisii unei familii Maramures, ci pe peretiiexteriori,pe laturavestici
de nemes,foartebogat5,din partealocului,familie de exemplu, sevid urme de picturi, influenti din
care,in urmacrimei,s-apripidit cu tot neanul ei. Moldova.
Desprecapulfamiliei,un anumeBalin,de origine Sespuneci aici ar fi fost mai demulto icoani
osan,sespuneci a cizut la pat, chinuindu-setimp fhcitoarede minuni a Maicii Domnului,careseafli
lndelungat. in prezentla ministireadin Bixad.
Bisericaareo infltisarearhaici.Daci planulde
bazl nu estediferitde modelul,,clasic"al celormai
multe licasurimaramuresene (plan drepttrnghiular BERBESTI
al navei,absidipoligonalS decrosaticu cincilaturi),
Sat apartinitorde comunaGiulesti,careapare
turnul-clopotnitiestemai putin lnalt, iar coiful nu
prima dati in documentele medievalela 7 aprilie
seridici nici el mult. De remarcat de asemenea lipsa
1402,in legiturl cu proprietitilevoievozilorBalc,
pridvorului.
Dragsi Ioan RonAnuldin Maramure s'.
La inceputulsecoluluisemai giseaaici un clo-
Satulestelegatde traditiacnezatuluide valeal
pot careavealnscrisipe el datafabricatiei:1679.
CosIului,alSturide Feresti, Cilinesti,Balotesti,Bu-
O piatrade rnormint plasatain naos,in lata desti,Vintestisi Vileni.
,,usilor impiritesti", poarti o inscriptiecu anul Urrnasiifamiliilor voievodale,cneziale, de no-
1712.Pefatanordici a bisericii,in exterior,existdo bili si de oameni liberi sunt mentionatiCodrea
alti inscriptie,in slavon5,carespune:.,Aici estein- (1411),Manaili (1481),Stet(1a95),BArle(1a73),
gropatieromonahlerotei",iar spresud,pe exterio- Moi5 (1473),Fekete-Negrea (1473),Pop (1528),
rul absidei,estescrisin romaneste, cu literechirilice: Batin (1581), Drlgus (1471),Rednic(1336- venit
,,Popa Lupu, ctitoru a ministirii". mai tArziudin Giulesti)etc.,fiind locuitoriiactuali
Picturainterioari,de traditieposrbizantinS,este ai satuiuiz.
mult deterioratisi nu prezintdun programclar.A Si astdzisatulmentinefiumoasele tradrtiilocale
fostrealizatide Gheorghe din Desestiin anul 1783. cu specificullor inconfundabil.
Incoerenteiprogramuluipictural i seadaugiin- Casele vechidin lemn suntpe calede disparitie,
coerenta stilului;unii specialisti(AncaBratu,deex.) darnoileconstructiiau preluat,in special la etaj,ele-
sustincI estevorbade doi mestericareau lucrataici mentedin arhitectura vechein lemn.De asemenea,
i-
rI
,l^,,:
uuq4 ryvlr
- - ^ . i , - . l i ur!!rrL!.
f-,i+-
Pedealti parte,prin compararea
prcturilordin
' L Mihal-vi,Diplone...,pp. 123-124.
naosulbisericii
din Giulesti-Ministirea
cu celedin 2 Al. Filipascu,
op cir, p. 100.

I
 VALEA COSAULUI

BUDESTI masade zale5i coiful/tot aici sepistreaziun steag

al Iu1Kal(oczt./
'
Pictura#erioari estealcituiti din scenebi-

L
ocalitateaestesituati pe ValeaCosiului,
plasatila circa30 km sud de Sighetsi blicedespirtiteprin dungi de culoare.Figurilesunt
amintitipentruprimadatl intr-odiplomi desenate pentrua fi privitede aproape,
cain minia-
a regelui
LudoviccelMare,Ia 13611. turilemanuscriselor, dupi carepictoruls-ainspirat.
rAredoui bisericide lemn,considerateprintre Predominiculorile deschise, luminoase,curatesi
celemai reprezentative
pentru arhitecturaln lemn armonizate.intreg ansamblul,dupi expresialui
malan.luleseana-. I. D. Stellnescu3,,,cAntisi cheamiochiul".Pictura
aceasta, pistratenumai pe jumitateavesticia pe-
Bkericadin Budesti- Josant
petAmplisi ln altar,estedemarevaloare ar-
A fostconstruitd peamplasamentul unui licas retilor,
rnaivechiln 162&din lemnde stejarsi inchinatl tisticisi scoatein evidenti talentulmaestrului care
.Sf,Nicoari.numelelomAnesc vechial Sf.Nicolae. a realizat-oin anul 1762, AlexandruPonehalschi,
in comparatie cualtebiserici din partealocului, unul din ceimai activipictoridebisericiln Mara-
acestedificiuesterelativmare:are18m lungimesi mures. Picturamai recent[lnsX,aceea careesteexe-
8 m litime.BArnegroase au intrat in constructia cutati directpe lemn,esteo restaurare mai tArzie,
jos a
peretilor in timp cesoclulestedin piatride fhcuti dupi cum sepoateciti in parteade
laterali,
rAu.Acoperisul prezintistreasina dub15, iar absida tAmplei de,,pictorOprisanIonas,anul1832".
estedecrosatlsi de forml poligonali.Turnul este Bolta naosuluinu are decor,deoarece pinza
plasatdeasupra pronaosului, areo sectiune cuadran- pictatia fostsmulsisia dispirut.Peboltaabsidei se
gulardsi,faptunicla bisericiledin Maramures, este remarcl lnsi o picturi interesanti a Sf. Treimi:
inconjuratde patru turnuletemai mici, influentl Dumnezeu Tat5llmbricatin alb,tinind un globln
occidentali.Unii afirmi ci acestlucru semnificd mini, Iisuscu crucea si porumbelul, reprezentand
dreptulbisericiidea rostipedeapsa capitaliasupra Sf, Duh.
riufdcitorilor. Tot ln absidS, dar pe peretiilaterali,pot fi re-
in interiorsepistreazio partedin zalelelui marcafievanghelistii si jertfa lui Avraam,iar in
PinteaViteazul, haiduclegendar al Maramuresului, registrul papa
inferior,o seriedeslujitoriai bisericii:
care,zice-se,$i-alisat el insusiin grijabisericiic5- Clement, SlAntulVasilecelMare,SfAntul IoanGurI
deAur, papaLeonetc.
'1, Mihalyi,Diplome..., pp.50-51.
2 Pentru descrierea celor doui bisericivezi Marius r I. D. Steflnescu,
,4rta vechea Marantutesu.i
ul Bucu-
Porumb,op.cJr,pp. I I l-l16, si AncaPopBratu,op. cit resti,1968.
188 MAMMURES, UN ALL-ZEL-\TLI iN CENTRIJL EUROPEI

TAmpia.pe :a:: j: es:-contine,printre altele, Constructia bisericiiactuale seaflepe loculu-

scenedin -{c..ca-i:i;- :a: p.efita dinsprenaospre- neiamai vechi;cador.adisunt..usilelmpiritesti"
zinti teme ira:::i:nale pentru Tirile RomAnesti: pestrate cu sigurantide ia vechea bisericd si care
Iisuspe cru:e !:.-rL.'ci. apostoli.in naos,peretele poartSinscriptia:
de ,,Aceste usi le-acumpiratMaris
niazizi prezinri picruri doar in parteainferioari, Vasile cu sotiasasi cu copiiisii pentruiertarea p5-
undeestede remarcatcarulSi Ilie si portretulSf, catelorsale. Anul 1628".Usileaufostpictatedeun
Dumirru. desintilnit de altfel ln bisericiledin Ma- mester maramuresean anonim.
ramures; contbrmunei traditii balcanice, el esteun in privintaarhirecturii, se remarciI'aptulci
sfint militar importantsi estereprezentat pronaosula fost alungitin secolulXIX si de aceea
mult mai
maredecAtcelelalte personajeconsiderate formabisericii
secundare. apare putindiferitldemodelul,,cla-
Pe peretelenordic al naosului se pot remarca sic",intrucAt proportia dintrelungimea si iniltimea
scene din VechiulTestament: paradisul,pomul bine-constructiei estediferitd.
Iui si riului, diferite animale,Adam si Eva izgoniti I Acoperisularepoaladub15,fiind unic, atAtpe
din rai etc. navi cit si peabsidi.
in pronaos, tavanulestede asemenea nedecorat. Trecindla decoratia interioari,seconstaticd
Pe peretiilateralise remarci sceneledin viata si picturamuralidepeboltanaosului si boltaabsidei
patimile Iui lisus; o imagine interesant[este,,Spi- estedistrus!tAmpla lnsi,a clreidecoratie aminteste
larea picioarelor lui Petru de citre Iisus". Aceastipictura bisericilordin Cataloniadin secolele
prezentare esteo traditiebalcanici,deoarece XII-Xry prezintiscene
in arta deo marefrumusete: Iisus
bizantini,Iisusschiteazinumai gestulspllirii sau pe cruce,FecioaraMaria,cei doisprezece apostoli
vorbestecu Petru. etc.In naos,pe peretele nordicsuntscene din Ve-
In Cina ceade Taini, masaestelnsi dreptun- chiul Testament, printrecareseremarclAdamcare
sapi pimantul si Eva caretoarce,sceni realizati
ghiulari, ca ln picturile occidentale,iar lisus st[ la
capitul meseisi nu la centrulei. exrremqeexpreslv.
De mentionat,tot in pronaos,scenacu tripticul Peperetele sudical naosuluisuntprezentate sce-
ne din viatasi patimilelui lisus,al cirui chipdeo-
Judecilii de Apoi.
sebitdefrumos,cu ochi mari,de o tristetesenini,
ln afarl de celedescrisemai sus,existi ln aceas-
ieseln evidenti.De relinut,,CinaceadeTainl" din
ti biserici icoanepe strcli foarte vechi, precum si
aceaste biserici,in carepersonajele suntgrupatein
icoanepe lemn din secolulXVII gi, se pare,chiar
jurul uneimeseln formi depotcoavi- detraditie
mai vechi.Printreicoanelecelemal lnteresante vom
elenisti.Picturaoriginalipoarti inscriptiiexplica-
mentionaaceeaa Sf, loan Botezitorul,careaparti-
tiveln slavona bisericeasci, dardecorulrestaurat are
nea unei biserici ridicateinainte de secolulXV; o
inscriptiiromanesti scrisecu caractere chirilice.
inscripliein slavoni,intr-un col1,spuneci,,aceasti
Pe fondul alb, figurile sunt pictate ln rosu,
sfAnt5icoani s-afhcut de mult gresitulGlreorghe".
albastru, galbensi verde,cain miniaturi.Eleaccen-
li)sencaaln buaesu-Jusanl tueazicontinutulsi incdntiochiul.
Biserica..Sf. Nicolae" din Susania fost con- Printreicoaneleaflatein aceastibisericdsere-
struiti in anul 1760 asacum consemneazio in- marci una de formi rectangulare, in centrulclreia
scripliedin naos,,Din mila lui Dumnezeusi din estelisusHristos,carestoarce un strugure legatde
darul Duhului SfAnt,s-au milostivit Dumnezeude un vrejcu frunzesi struguri,crescutdin trupul siu
s-au fhcut si s-aulndemnat din lndemnul lui Popa impunsde lance.Mustulcurgeintr-unpotir tinut
Ionas de s-auzugrivit bisericade zugravulAlexan- deun ingerintr-o mAni,ln timp celn cealaltimAni
dru Ponehalschi Sfantl beserici el tineun rotulusdesfhsurat
si s-auzidit aceastA pecarescrieln romd-
sprelaudalui Dumnezeugi spreizbivirea sufletelor neste culiterechirilice: ,,Rlscumpiratu-ne-i prenoi
crestinesti...Anul 1760,noiemvrie10 zile". din blestemul legeicu scumpsAngele Teu".
MARAML]RES,
UN ML|ZELIVIU IN CENTRL-L

Tot in aceasta biseric)se n)ai pistreaT;:-'-, SARBI

icoaneprlznicare(Nasterea lui Iisussi intimri:a:.:-
Donrnului)si o icoani reprezentind le r.:i::.::i E::.':: satleosebrtde frunos, cu casede lemn
Paraschiva, picratede un mesteranorrinr.'.':::: -:.-. :::j::::::-:. :- :rrti ntonu[lentalenumeroase; un
Moldovaln jurul anului 1550.Aici me:li:::::: ::
: : . * . - i- : : : : : . : (: 7 2 ft e P it o re a svcaalea c o s i u l u i ,
manuscris din secolulal XVI-lea.ciru :e1:3::es:J:::
.; l- li:::;u: :: Sigler.intreCilinestisi Budesti.
secolele al )O/lllea st al XVIII-lea.icc:.ie :: s:::.i.
L:;ar:ri::a. i: i:::rr:da nedievale,a ficut parte
covoare,stergare, piesede nobilier d: ::a:e r ai:ar: dr: Cnezaiut\-iir C.-sl:lui. Separeci initial loca-
artisticisi documentarS. iitateas-anu:r:: Ba-c::sii.Prin diplomadin 1361,
Manuscrisesi vechi cirri de cult drn secolele lo : a lit a t eeas t e. . in t ; : : t " ' . : : \ rrrref.iu l lu i B ud ,i n
XVI-XWI completeazi tezaurulacestei biserici. anul 1405.Prima menriunea numeluiSArbiapare
Budestiula pdstratmult din arhitectura vechea ln 1459Budin posrersione -r..- . .\cc\tZeer.eptre
caselolprecuma pdstratsi multe instalatiitehnice c) a evoluatin Sirbi rZeerplalla. Szinlalvat. Pe
actionate de api, situatepe cursulRAuluiMaresi al ValeaCosiului,ce stribatesatul,intilnrn mori de
Vall Odnla. .+ - .
ln Budestire mai v:d si ruineleunei api, vAltori,pive,uleinrtesi gatereactionatedeforta
fosteaseziriminiere,abandonatiast:zi.in sat tri- apei. In sat diinuie si astizi urmasii familiilor
iescln zilelenoastreurmasiifamiliilor nobiie,men- cnezialeBilan (1740),Borodi (1610),Demian
tionatein documentele medievale: Berinde(1587), (1755),Duma (1474), Faur alias Tulbure, alias
Bud (1405),Ciceu(1613),Cupcea(1509),Drigus Marinca(1752),Iosif aliasMincea(1531),Pop alias
(1471),Gherman(1361),Marinca (1594),Giurgiu G h e rma n(l' li)' . I n p a ro h iad e a ic i,in 1 5 2 5e. s r e
(1658),Mircea(1s0s),Onil; Q642),Opris (1494), pomenitTheodoruspresbitetIacobDiacon(1731),
Pintea(1490), Vinl (1505)r. LaurentiuMihalyi (i8ti1)". Localitatea aparemen-
'Pe lAngiceledoui bisericivechide lemn,in sat tionati in documente pentruprima dati in 1,1057. Are
doui bisericide lemn.
a existatsi o scoaldconfesionali(sec.al XVIII-lea).'
T) ";-.- .,r ;,;^- ,-,^, r- ,^, Bkerica din SArbi- Susania fost construiti ln
P d, r \d ur JUI a satului senun le s t e anul 1532pe o ridiciturdde teren,la marginea unei
Virtesti (satul lui Vintu). Istoricul maramuresean imensepiduri de stejar.Bisericaestealcituiti din
Tit Bud aduceca argumentexistenta unei vechibi- bArnede stejarde peste60 cm litime, incheiatela
sericiin 1586si consemnarea intr-o diplomi a unei colturi in coadi de rAndunici.
,,mese de ritual dacicin templu"l. Un brAuin formXde funie risuciti, sculptatin
Tit Bud sustineci familia lui s-a numit Bud lenrn.incingebiserica de iur-imprejur.
dupi Bonfiniu, tatil lui Ioan Corvin. Legati de Planulnaveiestedreptunghiular, absidadecro-
Budestiestesi celebradiplorni din 24 mai 1593, sati - poligonali,in cinci laturi - si turn-clopot-
scrisiln limbarornAni,cu literelatinesi semnatide niti deasupra pronaosului.
douizecisi patrude,,birbatinobili de rrunci"-r. Licasulnu posedipridvor,ci doarbinci pe lin-
Consemnam si citivapreoti:in 1505PopLuca, g,;pereli.pe treipirti alecl)dirir.
in 1643popaTinculsi popaGrigore,in 1751Ionas Acoperirul, inalt,cu marginiIare,rre o singur;
Pop,Gregorius Bud.lonasMarinca. streasini.

{ Radu Popa, Tara Maranturesulul ..., pp. 102-103t

I Al. Filipascu,
Istoria
Maranuresului
pp. 100-101. L Mihalyi,Diplonte...,
pp. 129-130,
132-134.
2Ioan Milralyide Apsa,Diplonrematamuresene..., s Al. Filipascu,
IstoriaMaranuresulur,
pp,102-103.
p. 561;Tlt Bud,op.cit.,p. 33. 6Tit Bud,op.cir.,p. 53.
r IoanMihali'i,Diplonte...,p. 658. TloanMihal.vi de Apsa,Diplome...
 i

190 MARAMURES. LIN I,IL:ZEL- \'ILI IN CENTRUL EUROPEI

I

Consolele::::::::: s: ilmos profilate,care Pe lingi acestea,ia intrareain altar sunt con-

s u sti nsar r "::=,: ::::. s::;:at. conferibiser ic iiun struitenumaidoui usr.ceeacedenoti specificulse-
flrmec ;:: s-=::: coleloral XV-leasi al X\-I-lea.IncepAndcu secolul
Fi::::1,: :::-:::rl,ui. de mareinteres,deoarece al XVII-leala altars-auconstruittrei usr.Pe lAngi
rigr:::-ii :::::::: cele mai vechi din Maramures, valorilementionatepan; aici, icoanevechipictate
::::: j::;;--a:e ium;talepierdute. Boltanaosului, directpe scindurl sauicoanerealizatede pictorul
:: tr::::,u. nu maipasrreaze njmicdin picturaori- RaduMunteanuspresfArsitulsecoluluial XVIII-lea,
g:na1a. in altal pe tavan,motive ornamentale pic- impodobesc contribuindla crearea
biserica, unei at-
:arein secolulXIX s-ausuprapuspestetemeleori mosferede calm si reculegere.
ginale.dar pe peretiilateralisemai pot observa, in Biserjcadin Sirbi - Josani
medalioane, evanghelistii si apostolii,Iisusristignit, Are si ea o asezare foarte pitoreasci.Estecon-
cu Sf.Maria si Ioan evanghelistul la picioarele cru- struiti in 1665 din lemn de stejar.Seremarcibdr-
i
cii.Totaicisev)d S1.ImpirariConstantin
-, ^.
si Elena. nelelatede peste50 cm aletilpii bisericii.
Doi ingeri,plasatideasupra medalioanelor, suflI ln Absida altarului,decrosati,de formi poligo-
trdmbite,careau forma buciumelormaramuresene. nali, estedin grinzi de brad, rimasl astfelde la
Timpla, pe laradinsprealtar,aremotiveornamen- reparatiileefectuateln secolulXIX.
talesi o inscriptie:,,AcestsfAntaltara fost zugrivit Acoperisulesteln panti repedesi are streasina
in anul de la Dumnezeu1800,luna mai 1, Stefan dubli. Sespuneci aceastibisericla fost construiti
Amokevici". nu departedeo mAnistirecareeraasezatlputin mai
Pe fata dinsprenaos,decoraliatAmpleiesteun sus,la locul numit ,,GruiulMaiului".
exempluspecificpentru geniul maramuresean: ilus- Distrugereamanestiriieste legati de invazia
tratia estebogati si dominati de o ideecentrald, titarilor. Zvonindu-seci acestiase afli aproape, o
spredeosebire de restultirii unde ln acestloc se femeiecu copil mic, ln fasi, a fost trimisi ln turn si
aflau icoaneasezate in zone suprapuse, de aceeasi dea alarmacAndli va vedeaaoirAnd. Femeii i s-a
importanti. mai dat totodati ii o sumemarede bani pe careea
Amintim aici patimileMAntuitoruluiIisuspe a ascuns-o ln scutecele copilului.Dupi un timp de
cruce,lncadratde cei doi tAlhari,punerealn mor- veghe,femeia,obositi, a adormit.Tocmaiatunci au
mint, apoiceidoisprezece apostoli,infltisati cAtedoi, sosittitariil ei au ucis femeiadar nu s-auatinsde
subarcade, lntre coloane.in coltul sud-est, existdo copil;au pridat, au dat foc la totul si au plecatmai
inscriptieromineascicu caracterechirilice:..Cu departe. TArziu,tiranii din satau venitla mAnistire
vrereaTatdlui,cu ... Fiului,cu sivArsirea Sf.Duh au si au gisit in mijlocul ruinelor fumegAnde,viu si
plitit si se zugriveasciacestfruntariu ...". Iar ln nevitimat, copilul care sugeala sXnulmamei sale
coltul nord-estse afli numelezugravilortimplei: moarte.El a fost luat si crescutcu avereagisiti asu-
Iosiv,Iacovsi AlexandruPonehalschi, anul 1760. pra-i si de la el s-a format o familie vestiti ln re-
in pronaos,pAnzapictati de pe boltabisericiia giune,familiaBudenilordin SArbi.
dispirut. In ceeace privestebiserica,daci din punct de
Pe paravanuldespirtitor dintre pronaos si vederearhitectural eaprezinti un mareinleres,pic-
naos,cu fata sprerisirit, sepot vedeapictati cei doi- tura interioaria dispirut aproapecompletsi nu se
c n r p r prp rn n <tn l i
mai pistreazidin eadecAtun fragmentde circadoi
Picturaaceasta sep)streaz)1nbuneconditii. rnetri pitrati in altar.in schimb,vizitatorulpoate
Inscriptiilesuntf:cutecu vopsea,cu literechiri- admiracAteva icoanedeosebit devaloroase: o icoani
lice;inscriptiade la intrareesteflcuti sculptat,ln lmpiriteasci a lui Iisuscareaminteste icoanele
de
limba slavoni,ceeacedovedeste cl picturainterioa- crestine primitive,icoanaSl Mariape tron,stendcu
ri estemai recente. Iisus Pruncul pe genunchi, realizatdla lnceputul
MAMMURES, UN MUZEU WU iN CENTRL'LEL-ROPEI i g,r

veche,dovadi c5,\n 1724 sunt amintiti aici popa prezintain fata comunititii conduitamoralaa i:-
Ursu si popaAlexa,in 1724-1735, popaLupu ::-.: nerilor in speciala fetelor din sat, sugerandprin
( Localitatea Vlleni dispunede bogitii naturale. indemnuriingeniosformulateintegrarealn viata so-
Astfel,ln DealulRunculuiexisti o carieride ehrps ciaiea acestora. in legilenescrisealecomunititii,in
carein 1905functionadin plin; materialulde aici ri-nduial: moraleicresti:reZ.
erat^ransportat la Sighetla fabricade ghips. ' Destlinrarea comuneiVdleni (ln anul 1951)si
I In hotarul satuluisunt mai multe izloare de ape arondarea ei la Birsana,apoi la Cilinesti, i-a dat
mineralecareasteaptiinvestitori.Sunt cunoscure statutde dependenti. carea impiedicatmult comu-
din timpuri imemorabilebiile de Ia ..Feredeaua'. nitateain denoltarea ei rlreasci
careinaintede 1910erauamenaiate pentni trata-
ment.fiind foarteciutatede tlranii din sateledin
jur, spunAndu-se cd:,,Multi oameniau mersla Fere- CORNESTI
deauain bite sauin car si s-auintors pe picioarele
lor". Aici sunt si izvoareslrate (cu ap5 cloruratl, 'Satul Cornestiapartinecomunei Cilinesti si
sulfurati, carbogazoasi,hipertoni) si un izvor este situat pe ValeaCosiului.
Numelederivi de la,,corn", speciede arbore
sulfuros (cu apa slab sulfuroasi, clorurati, bicar-
careodinioari existape suprafetemari in Mara-
bonati,carbogazoasi, hipertoni;lin hotarmai sunt
mures. De altfel, in hotarul satului se afli doul
locuri cu izvoareminerale:la Mdgurici,ValeaMii-
dealurinumiteCornii de Sussi Cornii deJos,ceea
locie,ValeaUrsului si lnci doui izvoarede apd si-
ceconfirmi presupunerea existenteiacestuiarbore.
rateln locul numit Lazullui Matei.
Primeleatestdridocumentareprivitoarela Cor-
La circadoi kilometride Feredeaua seconstru-
nesti apartinsecoluluial XiV-lea cand,aleturide
iesteun schit mAnistirescdedicatmemoriei eroilor
celelalte satedin jur, satulintra ln componenfa cne-
Revolutieidin 1989,careln scurttimp va deveniloc
zatului Viii'Cosiului.
depelerinaj(biserica delemn,in stil maramuresean,
Asezarea estelocuitl de populatieromaneascd
fiind in stadiude finalizare).
in exclusivitate.Ocupatiile principalesunt agricul-
Satularescoaligenerali(clasele I-VIII) ln doui
tura si cresterea vitelor.
clidiri si inci trei scoliin cituneleSecitura,Valea
Bisericade lemn,monumentistoriccu hramul
Ursuluisi ValeaMijlocie.
,,Sf Nicolae",esteconstruitidin lemn de stejarsi a
ExistI si un clmin cultural,dispensaruman, fost ridicati ln sec.XVII in centrulsatului,pe locul
punct veterinarsi posti. Existi mai multe unititi uneiamai vechi,dispirutdlDe dimensiunireduse,
comerciale privatesi alecooperatiei de consum. easecompunedin aceleasi traditionaleinciperi,ca
Ocupaliilede bazi alelocuitorilorsunt agricul- mai toatebisericiledelemn maramuresene. Navapte-
tura si crestereaanimalelor. zinti o formi dreptunghiulari,iar absidaaltarului
Dispus de-a lungul viii, satul are un pitoresc estepoligonali,decrosati.Bolta semicircularia nao-
aparte;podetede lemn, de piatri si (mai nou) de sului estesuprainiltati si asezatlpe console.
betonleagigospodlriilede pe o partea drumuluicu Acoperisulde sindrili arepoaladubli.
cealaltlparte.Sunt multe casesi acareturidin lemn Picturaa Fosterecutatiin 1750pe pAnzd,lipiti
(maivechisi mai noi) cu porti sculptate tn lemn de pe peretelede lemn. Pe peretelesudical naosului
stejar.Sepistreazi portul si obiceiurile(atAtceledin esteo inscriptiecaredezviluienumelemesterului:...
cadrul familiei, cat si cele de pestean). Un obicer ,,Si am zugrivit eu smeritul zugravHodor Toader
specific,local,este,,Strigarea pestesat";careseface din Viseulde Mijloc, Dumnezeusi-l pomeneasci".
de Anul Noq cdnd feciorii din sat se grupeazipe Printre picturi se remarci, ln naos,Sf. Treime
doul dealuri fali ln fa15si,-prin striglturi satirice, incadratide ingeri si doui imagini ale Sf. Maria:

1Ttt Brd, op. cit.,p.77. 2 M.Dincus, ZonaetnograficiMaramura,Bucuresti,

1985.
 194 MAMMURES, W )ft'ZELI VIU IN CENTRULEUROPEI
prima,,,cands-arugar\trrie pc \{untele\,lislini-
lor", iar a doua,ci-nl a rindecatmiinile tiiate ale
uneifemei.
in altar,ese de retinut in€inea lui Iisus spe-
lind picioarele St-- Pemr, Cira cea d€ Taifi,
St Gheorgbeomorind balaurulcu sulita"carul d€
foc al Sf. Ilie- Deri picnra interioari estedestulde
degradati,scenelesi personajelecare mai pot fi
observateimpresioneaziputernic, dovedindcu
prisosintirealultalental pictorului.Mai mult decAt
atat, in pictura lui Hodor se recunoscprimele
influentebaroceimbinatecu structuriletraditio-
nale.in tratarea lemelorseremarcideasemenea o caractere chirilice.
predilectie pentruredarea minutioasia detaliilor.
Gamacromaticiestedestulde restrinsS, fiind
bazatlpe contrastulalb,rosu,albastru,ca in tesS-
turilespecifice zonei.
in bisericadin Cornestis-agdsitun Octoih,
datind din prima jumitate a secoluluial XIX-lea,
carepelAngdtextulreligioscontinesi prescriptiide
medicinipopulari,ln legiturdcu nasterea, precum
si cAteva versuripopulare.
Tot aici s-agisit o ,,Cartede versurialesela
prohoade si la mesesi multefeluri detrebi",datati
1821- astizi, dispiruti. FolcloristulIon BArlea,
carea apucats-ovadi,afirmi ci eaconlinea,,ver-
surila mort",precumsi multeelemente demedicinl
populariqi o seriedepoeziipopularc.
FERESTI
rSatla 15 km sudde Sighet,asezataproapede
confluenta Mareisi Cosdului.
Atestatdocumentar lncl din secolulal XVlea.
Are multe casede lemn lntr-un stil traditional
remarcabil, cu porti mari,monumentale.
Biserica, avAndhramul,,Sf.Nicolae",estecon-
struitl din bArnedesteiarln 1690(dupi unii autori,
eaar fi fostridicatdmai tdrziu,ln 1779).t
ArenavadreptunghiularS, absidadecrosatisi de
forml poligonali,acoperigul cu dublf poall.
Picturaa fost restaurate ln prima jumitate a
secoluluial XXlea de un mesternecunoscut. Este
ln culorivii - rosuaprins,albastru- plusdestulde
mult alb, deosebitde armonioscombinate,potri-
l
L
vindu-secu lumina slabi a interiorului,pentrua
subliniaintensitatea acestuia.Seremarcipe bolta
naosulu-L i-ntr-undreptunghi, Treimea (Tatll,cu un
g.lobmare,albastrqpecareestepictati crucea; Fiul,
cu o crucemarein mini si Sf. Duh subforml de
porumbel);intr-un alt dreptunghieste pictatl
FecioaraMari4 in medalioane Sf. Cosmali Sf
Damian.in celepatrucolturialetavanuluisuntpic-
tali ceipatruapostoli,iar ln altar,un miel,simbol
al lui IisusHristos,temapaleocrestine.
Pe timpli, printre altele,se remarciIisuspe
cruce,evanghelistii si diverseinscriptiiromAnesti cu
in naossunt mai alesscenedin VechiulTesta-
ment,cum ar fi Sl Ilie ln carulde fog Daniil ln
groapaleijor etc.,dar si scenedin viata lui lisus:
drumul crucii, AdormireaDomnului (lisus tine
sufletulSf Marii pebralulsting),parabole.
In pronaosseremarciJudecata deApoi, para-
bolacelorcinci fecioarecuminti$i a celorcinci fe-
cioarenebune.
in arl;17927in sats-aconstruito noui bise-
rici, tot din lemn, acoperiticu sindrili de brad.
Poartiacelasi hramcu biserica-monument descrise
maisus,,,SfNicolae."
OCNA SUGATAG
Delacrucea drumuluidin Feresti,peDJ. 109F,la
5 km, urcind panta dealului,pe un drum asfaltat
ajungemin statiuneabalneoclimatericiOcnaSugatag.
De la SighetulMarmaiieisunt20 km, iar dela
BaiaMarq58km.
Asezarea estesituatl intr-un spatiupitoresc,
dominatde dealurisi coline,pe cumplnaapelor,
lntre rAurileMarasi Cosiu.'
Caselesunt situatede-adreaptasi de-astAnga
drulnuluiprincipal,din care.sedesprindstrizi drep-
te,perpendicularepe$osea. In general,
a$ezarea este
de forma celor specificepopulatiiloralogene. De
altfel,populatiacomuneiestemixti: o bunl parte
suntmaghiarisi vorbitoridelimbi maghiarl(pvabi
gi polonezimaghiarizali)si o parteromAni.'
Localitateaapareln documentela 20 martie
1360,subdenumirea de Zalatina(Slatina),cAndre-
MARAMURES,UN MUZEU WU iN CENTRLiLEL'ROPEI
geleLudovic lntireste pe Dragos romAnul,fiul lui
Giula, ln mosiilerominestiSlatina,Brebu,Copi-
cesti(azidispirut, n.n.),Desesti,Hirnicesti si Sarsu-
gatag.AcelasiLudovic, la 1 septembrie135-+,itrte-
resteproprietatealui Dragoscu sigiliu nou, deoarece
cel vechi s-a pierdut ,,ln resbelulpurtat in confia
Patarenilor bosniaci"l.
Localitateas-amai numit si ..La Sare';in apro-
piereaei s-a aflat localitateaDorisliu, azi disri-
rul11.De altlel,localitatea estesituati pe ValeaSi-
rat5, afluent al Marei, la Giulesti.in general,in
perioada secoleloral KVlea si al XVJea, Ocna
$ugatagaparein documenteln stipAnireafamiliilor
nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor,
urmasiai lui Dragos3.
I OcnaSugatag,
saudenumirilemai vechiSlatina
sau,,LaSare",ne sugereaziexploatarea sirii aici din
umpull vecnl.
De altfel,un documentdin 29 noiembrie1355,
careconsemneazi locurilemosiilorlui Dragos,fiul
lui Giul4 vorbestedespreun drum care duce la
ocnele de sare:... ef modicum currendo intrat in
quandam viam in fodinas salium ducentent.,.4.
RaduPopaconsiderici: ,,Ocnelede la Ocna Suga-
tag pomenite la 1355 au fost o exploataresaline
autohtoni a romAnilor maramureseni, ca si a local-
nicilor, din lnvecinataTari a Oasului,careveneau
aici si seaprovizioneze cu sare,transportAnd-oapoi
pe spatele cailorpestemunte.Drumul coborade la
Ocna Sugatagla Giulesti,treceapesteMara si urca
in munte, lntre Berbesti si Mestecinis, si mai
departepe creasti,deasupraSarasiului,a CAmpu-
lungului si a SipAntei,cobora la Certeze,in Oas.
1 Ioan Mihalyi de Apsa,Diplome maramuresene
secoleleXIV si XV, Sighe!1900,p. 37,consemnimaici nota
lui Mihalyi ci: Din Dragos,fiul lui Giula,tsi trag origlnea
familiilenobiledin Giulestisi Desesti:
Drigus,Rednic,Pop,
Perse (Pirja,n.n.),Feieretc.
2 Alexandru Filipasct,IstoriaMatamuresulul, Bucuresti,
1940,p. 1,02.
3 RaduPopa,TaraMaramuresuluiIn veaculal flVJea,
Bucuresti, 1970,p.93.
a Ioan Mihalyi de Apsa,Diplome maramuresene
secoleleXV si W, Sigheq1900,p. 36
i9-i
Esteun aspectal legiturilor dintre diferitele"tiri"
rominesti din Transilr'ania..."'.
La 1777Administratiaaustriace,pe mai vechile
sali-neale autohtonilor, infiinteazi oficii salinare
prcprii la Ocna Sugatagsi Ocna Slatina(din dreapta
hsei). majoritatea muncitorilor fiind constituiti
din grupuri emice diferite, care au fost margina-
Iizatecu rin.rpul'.
Prin traditie sestiec; la Ocna Sugatageraubii
balneoclimaterice din vechime.
AstfelTit Budconsemneaz: ci: .....estesi o baie
pirisiti, clre-i zic .Bitrina,. Acum doi ani
(1909,n.n.)s-asurpato partea dimbului de lingd
.BitrAna" si a iesit din afunzime apd caldi, sirati,
carecurgandin vii a ajuns si in apa Izei si a ucis
petii, chiarsi ln hotarulSighetului"T.
Acelasiautor amintesteci lromAnii locuitori ai
Ocnei Sugataglucritori la saline,deoarece nu aveau
biserici ln localitate,seafiliau la parohiilereligioase
vecine. darin 1861localitatea s-aconstituitcaparo-
hie proprie si oamenii frecventaubisericade piatri
construitiin comuncu romano-catolicii.
Munca in salines-alntrerupt de mai multe ori,
lapt ce a dus la infiltrarea apelor fluviale care au
determinatsurpareagaleriilor,dAndnasterela lacuri
cu 4pI sirati.
, Statiuneade astlzi are deja un renumepentru
diversetratamentemedicale.Existi aici patru hote-
luri amenajatecu peste300 locuri de cazare,resta-
urantq cantine,terase,baruri, cafenele.Vin aici oa-
meni la odihni si tratament din toati tara, dar si
tlranii din sateleMaramuresului.
Bolnaviibeneficiaz; decabineindividuale, insta-
latii de hidroterapiesi electrohidroterapie, fiziote-
rapie(inhalatii,impachetiri cu parafini, masaje,sdli
din
degimnasticimedicali).
5 RaduPopa,TaraMaramuresuluiin veaculal XIV-lea,
Bucuresti,1970, pp.92,134etc.
6Alexandru
Filipascu,
IstoriaMaramuresuluiBucuresti,
1940, pp. 1s4-155.
7 Tit Bud, Dareisroricedupre protopopiatele,parohiile
din si mdntrstirileromAnedin Maramuresdin timpurile vechi
pind in anul 1911,p. 53.