Istoria noastră, viaţa noastră
„popoarele nu se şterg aşa de uşor de pe faţa păm lntulul, ci,
dim potrivă, ca buruienile şi copacii, care cresc parcă încă m ai nă­
valnic după cite un prăpăd de foc ori de ape, aşa şi neam urile
om eneşti se păstrează pe acelaşi păm inl cu mare dragoste de brazda
pe care din străm oşi au arat-o“ (V A S IL E P Ä R V A N )
Î n tem eiat cu ştiinţă şi
a a e v a ., un m uzeu se
cuvine „ciut“ pe în­
delete, prin îe p e ta te „lec­
turi", întocmai cu- ţilor e-
senţiale ale culturii şi sp i­
ritu alităţii unui popor. Şi cu atît
m ai m ult, cind aceste am fiteatre
de învăţătu ră şi m editaţie se re ­
feră la istorie. Un asem enea
Kind, ca şi sentim entul n ep u tin ­
ţei cuprinderii totalului îl vor
stăpini, de bună seam ă, pe orice
vizitator care va păşi în recent
inauguratul Muzeu de istorie al
judeţului G alaţi. Redeschis, de
fapt, după o laborioasă restru c­
tu ra re şi reorganizare, act nece­
sar în vasta acţiune de re stitu ­
é e a valorilor naţionale, de cu­
noaştere, cercetare şi. conser­
v are a m oştenirii culturale, pe­
trecută (şi încă in plină desfă­
şurare) în spaţiul de tim p de
după Congresul al IX -leâ al
partidului.
In tr-o clădire m onum entală
din (bine gindita) v ecinătate a
U niversităţii, resta u ra tă cu, ra ­
finam ent a rtistic şi cu nease­
m uită dragoste (a localnicilor,
contribuind la aceasta num e­
roase întreprinderi, ca şi to arta
m ulţi cetăţeni ai oraşului),
muzeul gălăţean stă sub sem nul
cunoaşterii istoriei acestui colţ
de ta ră veche, integrat logic,
dialectic şi cronologic istoriei
globale a păm întuiui românesc.
O rganizatorii au aşezat
ca pe o subtilă m eta­
foră, in tr-o nişă din
holul m are, vizibilă deci, de la
intrare, „cam era titan ilo r“,
porniţi
feraţi
de pe sau
cu m eleagurile gălăţe-
in te r­
ne. O biecte ap arţin in d lui Vodă
Cuza. m inistrului şi sfetnicului
•cestuia, M ihail K ogălniceanu şi
prietenului lor de generaţie, de
idei, de sacrificiu pentru idea­
lu rile naţionale, Costache NegrL
Nu sínt m ulte, şl totuşi, compun
o atm osferă de epocă şl m al ales
de spirit, p rin tr-o sum edenie de
«ugestii şi trăiri. Cîteva piese
de m obilier in stil de salonaş
francez (sugestie a desprinderii
de O rient şi de integrare a ro­
m ânilor tn ritm ul istoriei m o­
derne europene), un candelabra
de cristal ap arţin in d lui Cuza,
şi sub care, gîndim . va fi emis
şi sem nat, in nopţi îndelungi de
lucru, atîte a d in tre actele ce au
schim bat din tem elii destinul
P rincipatelor rom âne. Un ba-
hutu, un delicat scrin al Iul K o­
gălniceanu, u nde îşi va fi păs­
tra t corespondenţa, scrisorile d i­
plom atice, discursurile în prim ul
P arlam ent al sta tu 'u i rom ân
m odern, notele pentru scrierile
sale istorice... Un covor din casa
Iui Costache Negri, unde îşi vor
fi înfundat naşii, de atîtea ori,
în reuniunile lor conspirative,
corifeii revoluţiei de la 1848.
tn prim a sală, ca un tablou
votiv, dom ină h arta arneologică
« judeţului, cu o m are forţă de
predom inare a priv irii şi a m in­
tii. De la sud la nord. de la D u­
năre, in sus, pe o u e ., o „cale
regală“, pe unde au um blat
dom nitori, regi, căpetenii îm ­
preună cu o m ulţim e de oameni
sim pli, încă de acum 1 600 000 de
ani. in d esfăşu rarea vieţii şi ci­
vilizaţiei lor niciodată în tre ru p ­
te, indiferen t de furtu n ile, de
..prăpădurile de foc şi de a p e “
prin care au trecut, vorbind prin
m ărtu riile aduse la su p rafaţă
de arheologi, de perm anenta lo ­
cuire şi la gurile Şiretului, ca
p retutinden i în spaţiul rom â­
nesc. de u n itatea si neclintirea
geto-dacilor şi apoi a rom âni­
lor. De la sud la nord, un lanţ
de şantiere arheologice, (care
trec graniţa judeţului, se afundă
m ult pe înălţim ea Moldovei şl
apoi m unţii pină la Bretcu in
T ransilvania), dezvelind num e­
roase cetăţi, aşezări, necropole,
m onum ente din paleolitic şi
pină la apusul evului mediu,
te fascinează şi te invită să le
descoperi singur. Muzee in aer
liber, la scara vieţii şi a n a tu ­
rii, prileju in d la „fata iocului“
dialoguri şi m editaţii asupra a
ceea ce a fost. Iţi vine să re ­
nunţi astfel la serviciul celor
24 de săli ce te aşteaptă cu cele
peste 3 900 de exponate selec­
ţionate, a tît de sever şi de greu,
d intr-o zestre m uzeală de peste
50 000. şi s-o iei pe drum ul
„viu“. Să te întorci, dc pildă,
pe unde te -a adus tren u l şl să
răm îi la Bărboşi, in inim a ce­
tă ţii getice, ilu stră veacuri de-a
rlndul. cu legături p uternice in
cultura elenă care a lărgit, cum
constata P ârvan. „orizontul su ­
fletesc dacic“, şi pe care. cu­
16
porţiunea de lingă m are a
cerind-o. rom anii au tran sfo r­
m at-o in tr-u n castellum , păs-
trîn d u -i dăinuirea. Ori să urci
spre Tecuci, la Poiana, pentru
a intîtni puternica davă geto-
dacă Piroboridava. pom enită de
Strabon şi Ptolem eu, o v erita­
bilă Sarm izegetusa a sudului
Moldovei, sau poate o Sarm i­
zegetusa a m arelui rege B ure-
bista. Sau s-o iei spre B ereşti
pen tru o rev elatoare întilnire
cu arta şi civilizaţia cucuteni-
ană din toate fazele ei. această
m isterioasă şi fabuloasă cultu­
ră preistorică, încă disputată
şi controversată de specialiştii
lum ii, resăsindu-se. precum se
ştie, in form e şi v arian te spe­
cifice. pină in Asia centrală
Muzeul din Galaţi
— redeschis de curînd
— are dimensiunile unei
cărţi de istorie. Modern,
bine organizat, cu ex­
ponate de extraordina­
ră importanţă, muzeul
din Galaţi reintră în cir­
cuitul valorilor culturale
ale ţării.
Muzeul ca o cetate
(Tripoli), eu sim ilitudini in
p reistoria Chinei.
„H ora de Ia B ereşti“, —
descoperită şi publicată de cel
ce şi-a dăru it v iata întreagă
m uzeului din G alaţi, eonducîn-
du-1 vrem e de aproape 30
de ani n eîn treru p ţi, dar nu
din birou, ci prin şi de pc şan­
tiere. arheologul I.T. D ragom ir
— prin nim ic m ai prejos cre­
dem, ca plastică şi incifrări de
sim boluri, decit „G inditorul“ de
la H am angia“, poate fi socotită
pe drept cuvint in tre culm ile a r­
tei cucuteniene. Şi unde — în­
drăznim s-o spunem — ar pu­
tea fi sorgintea m ultor elem en­
te din form a, decoraţia şi im a­
gistica artei geto-dacice de m ai
tirziu (dacă ne gîndim, de pildă,
la pomi erele dacice) şl am spu­
ne, venind chiar să p ecetluias­
că exp resiv ităţi din folclorul
plastic rom ânesc. „H ora din
B ereşti“ esle un vas din cera­
mică arsă, roşie, un fel de
fru ctie ră de 180 cm înălţim e,
cu 205 cm diam etrul piciorului,
al cărei talger este su sţin u t de
un cerc de cariatide, de 4 p e­
rechi de siluete fem inine inge­
nios stilizate, ce sugerează
m işcarea de in v îrtire a horei.
Vas suport. cu rol de cult.
rnagico-religios, ascunde, cu
siguranţă, încă num eroase sim ­
boluri şi m esaje, asu p ra cărora
cercetătorii se vor apleca în a
le descifra. Se poate ca şi cele
două cercuri (talpă şi suportul)
să simbolizeze cerul şi păm in-
tu l (sintern in epoca şi civili­
zaţia cultului solar), golurile
d in tre cariatide — poate des­
chiderile către u nivers ori go­
lu rile cunoaşterii um ane. Iar
m işcarea siluetelor, provoacă
asociaţii cu p rim ele elem ente
de muzică...
Aici. in sudul Moldovei şl
nordul cîmpiei cuprinzînd şl
o p a rte a Dobrogei, ca şl
renti, cl. I). De fapt, conti­
sudului B asarabiei, cultura
C ucuteni se în tîln eşte şi se con­
topeşte cu G um elnita, dînd
n aşte re la aspecte specifice
om ologate de istoriografie ca
Aspectul cultural Stoicani-A l-
deni, O cultură cu trei faze
de evoluţie, cu un centru im ­
portant la Suceveni, unde ne-ar
plăcea iarăşi să poposim, pen­
tru a ne m inuna de bicrom ia
superbă a ceram icii de Cucu­
teni in faza ei de apogeu. Am
p u tea-o lua apoi. spre Băleni.
spre locul de provenienţă al
unuia d in tre m arile tezau re de
bronzuri găsite ne teritoriul tă ­
rii (269 de piese. aparţinind
C ulturii Noua, de . la sfîrşitul
epocii bronzului), unde apare
pen tru prim a data secera şi
ferăstrău l, ca şi num eroase
piese, vorbind despre sed en ta­
rism ul locuitorilor, practicarea
agriculturii, despre o v iaţă po­
litică şi m ilitară.
F ireşte, ispititoare sínt toate
cele aproape 40 de şan tiere a r­
heologice din judeţul G alaţi,
cuprinzînd vrem urile, cum spu­
neam, din paleolitic, pină în
evul m ediu dezvoltat, unde
putem întîlni m ărturii-com una
şi m â rtu rii-u n icat asu p ra aşe­
zai ilor şi succesiunii civilizaţi­
ilor din spaţiul C arpato-D anu-
biano-PonUc, citîndu-1 iarăşi pe
P ârvan. din „tara de azi care
e C etatea cea veche a lui De-
cebal, cu Cim pia roditoare
d im p reju r“.
P ârvan, savantul şi ac­
tivistul cultural, a bă­
tu t m ult m eleagurile
gălătene. P en tru cetatea geto-
dacică şi aşezarea daco-rom ană
şi creştină-rom ânească de la
B ărboşi (despre care avea in­
form aţii de ia cronicarii m ol­
doveni Miron şi Nicolae Costin,
de ia D im itrie C antem ir, ca şi
de la paharnicul Gh. Saulea,
profesor la Academia M ihăi-
leană din Iaşi, autor chiar, la
1837, a unei m onografii arheo­
logice), pen tru C astrul de la
Poiana, ale cărui concluzii stau
în edificiul „G eticii“, d ar şi
din consecvenţa preocupărilor
sale de organizare m uzeistică
n aţională şi regională. A cu­
noscut la G alaţi, şi i-a încu­
ra ja t, pe institutorii P aul şi
E caterina Paşa. tenaci colec­
ţionari sl cercetători arheo­
logi, anim aţi de aceeaşi nobilă
idee a necesităţii fiin ţării unor
m uzee, ca institu ţii cognitive,
de instrucţie şi educaţie a m a­
selor. tn 1913, (cind la Bucu­
reşti apărea lu crarea pârvania-
nă „C astrul de la P oiana“),
cei doi, încropeau, in şcoala nr.
8, unde funcţionau, sim burele
unui m uzeu m unicipal. (Ceea
ce le-a adus O rdinul Bene Me-
teanu şi bunicul iui D an Ba­
nuau o tradiţie, îm plineau cu
posibilităţile lor m odeste un
deziderat mai. vechi al c ărtu ­
raru lu i paşoptist, deputat de
Covurlui în Parlam entul Iul
Cuza, V.A. U rechia, care des­
chisese pentru toată lum ea uşile
m arii sale biblioteci din casa
de la G alati, cu rolul unei „ Ju ­
nim i“ locale in scopul dezvol­
tării intelectualităţii şi sp iritu ­
lui cultural. La 1934, cei doi
institutori prezidează un „Co­
m itet d e in iţiativ ă“ pentru
„cum părarea vilei Cuza Vodă“,
prin donaţii şi chetă publică,
prin serbări. în vederea fondării
unui muzeu m unicipal. La 24 ia­
n u arie 1939. cu ocazia an iv er­
sării a 80 de ani cie la pece­
tlu irea U nirii politice a celor
două ţări rom âne. Moldova
şi M untenia, în toată ţara
se aflau afişe cu anunţul
„Inaugurarea Vilei Cuza Vodă
va fi radiodifuzată“. P e locul
unde fusese cea originala, s-a
în ăitat o nouă clădire, cu în­
făţişarea aproape identică pri-
meia, locuită de Domnul U ni­
rii. care a adăpostit pină azi
Muzeul m unicipal (mulLă vrem e
cu un profil m ixt — de istorie,
naturale. etnografie. artă).
D e-a lungul .tim pului instituţia
a m enţinut şi perpetuat sp iri­
tul ei originar — conştiinţa va­
lorilor locale ca parte a p a tri­
m oniului naţional, descoperi­
rea. cercetarea, cunoaşterea si
conservarea acestora. A rheolo­
gul I.T. D ragom ir a fost
unul d in tre acei cercetători
de vocaţie şi conştiinţă. Ca
şi colegul său, cercetător
de istorie veche, Sr. M iha-
lache B rudiu, ca şi mai tinerii
şi actualii m uzeografi — Ş te­
fan Stanciu (directorul Com­
plexului m uzeal judeţean),
A neta Anghel. Dan B asarab
Nanu, M argareta Goziec. Dan
Rîpâ Bucliu, Viorica Pisică,
V asile Docea, Gh. Terescenco,
Eugen Hóiban, specialiştii în
restau raie-co n serv are Elena Şe­
itan şi loan Lim bidis („un m are
m eseriaş“, cum ni se spune,
„deşi la pensie, ziua lui cea
m ai adevărată o trăieşte tot în
m uzeu“).
a c e ş t i a sínt gălăţenil,
iubesc cu patim ă in­
stitu ţiile lor de cultură.
Un docum ent em oţionant, ca o
declaraţie pătim aşă de d ra ­
goste. este dosarul donaţiilor şi
listelor de subscripţii pentru
„Vila Cuza“. Piese din colec­
ţiile lui V.A. U rechia se întîl-
nesc cu cele din colecţiile Paşa,
cu cele ale dr. C. Angelescu,
ale învăţătorului C.M. B alé­
ban (nepotul lui Alex. P erie-
Flacăra - anul XXXVII — Nr, 41 (1 738) 14 octombrie 1988
sarab Nanu), cu obiectele •
două generaţii de fotografi
celebri din fam ilia Macsay,
care. la 1900, deţinea ap aratu ra
cea mai m odernă existentă la
ora aceea in domeniul fotogra­
fiei... O carte întreagă s-a r
putea scrie (şi ar m erita ci­
neva să-şi asum e osteneala)
despre exponatele ra re şi uni­
cat, sugestive pentru fiecare
epocă şi evenim ent din istoria
judeţului şi a tării, d eţinute de
m uzeul gălăţean (Poate in tr-u n
articol viitor ne vom opri la
un num ăr dintre ele). Am po­
m eni acum', cîteva referito are
la viata culturală de pe p ar­
cursul m ileniului „obscur“,
controversat in lum ea specia­
liştilor, din necunoaştere, cum
spunea Pârvan. („Nu disconti­
n u itatea de locuire e in cauză,
ci lipsa de inform aţie şi de m e­
todă a istoriografiei, prea ade­
sea înfeudată unei concepţii de­
ficitare asupra devenirii istori­
ce“)', îndem n ind la cercetare :
„vorbesc m orm intele acolo unde
istoria tace“. Istoria nu m al
tace. atitea descoperiri s-au
făcut în tre timp, şi m ai cu
seam ă în ultim a pătrim e de
secol. Muzeul gălăţean deţine,
de pildă, un exem plar din
Cosmograpliia cărtu raru lu i A e-
thicus H istricus. scrisă la înce­
putul veacului V e.n„ ea şi al­
fabetul original întem eiat da
către acesta pentru lim ba de
origine latină ce se vorbea in
Dacia postiom ană. şi pe care
ii i u t em socoti un străm oş at
alfabetului Limbii Române. Ca
şi pagini din scrierile lui Dio-
nisie cel Mic. jurist, trad u că­
tor şi reform ator al calendaru­
lui (la anul 525). ale scriitorilor
N iceta de Rem esiana, loan
Cassian, loan M axenţiu, Teotim
de Tomis şi Petru A uxentiu de
D urostorum . cărturari Iluştri
ai vrem ii, proveniţi din spaţiul
carpato-danubiano-pontic şi ala
căror scrieri circulau în tot spa­
ţiul rom ânesc ca şi european.
D eţine, astfel inform aţii din
epocă privind circulaţia lor, în
străinătate, in Spania şi A n­
glia. spre exem plu scrieri de­
spre cărturarul De Sancto Ni-
eeta Dacorum Episcopo (sec.
IV—V e.n.) ca şi pagini din
G eographia (sec. TX) cărtu ra­
rului arm ean Moi se C horenaţ
I. privind T racia şi Valahia.
unde notează că „Românii
(vlahii) sínt urm aşii dacilor“),
ca si m ulte alte docum ente —
argum ent asupra integrării cul-
tu ral-sp iritu ale a poporului ro­
mân în universalitate încă din
perioada procesului form ării
sale.
n u există epocă să nu
fie tem einic reprezen­
tată şi bogat ilustrată
din durata istorică • acestui
păm înt. urm ărind evoluţia
spre m odernitate a rom ânilor,
luptele lor seculare pentru ne-
a tîrn are independentă, unitate,
suveranitate naţională, dem ni­
tate, em ancipare, progres şl
pace. Spaţiul gălăţean a tră it
şi s-a integrat fiecărui m om ent
şi evenim ent. In context se cu­
vine a m enţiona sălile epocii
contem porane. Sínt o reuşită
de excepţie. P rin m achete de
o valoare artistică şi tehnică
deosebită, prin dioram e, ta ­
blouri sinoptice, grafice şi fo­
tografii într-o execuţie im peca­
bilă, sim ţindu-se stăpinirea m u­
zeisticii celei m ai moderne,
este înfăţişată dezvoltarea fără
precedent — ca un corolar şi
o îndelungă aspiraţie istorică a
poporului nostru — a judeţului
dintre Şiret şi D unăre, in Epo­
ca Nicolae Ceauşescu, în ca­
drul strategiei de progres,
elaborată de P artidul Comunist
Român pentru întreaga ţară.
M acheta celei mai m oderne
platform e de forai m arin, este
o b iju terie tehnică, precum şi
cea a portcontainerului de 8 000
Tdw, de asem enea proiectat şi
construit la G alaţi, ori cea
a com binatului siderurgic,
unul d in tre cele mai m ari din
lum e şi de o tehnicitate egală
cu a celor mai bune din lume.
Saltul agriculturii stă. la fel.
sub sem nul ştiinţei. tehnicii,
forţei şi capacităţii de creaţie şl
de m uncă dem nă a poporului
rom ân liber şi stăpin pe desti­
nele proprii.
în tem eiat cu ştiinţă şi adevăr
— e m om entul să am intim că
cei ce l-au alcătuit de pe plan
local au avut drept consultant
ştiinţific un neasem uit iubitor
şi cunoscător al m uzeisticii isto­
rice, om de aleasă cultură, l-am
num i pe dr. Iulian Antoneseu,
— Muzeul din G alaţi se consti­
tuie ca un tezaur de valori cul­
tu rale şi. mai presus de toate,
ca un am fiteatru de Învăţătură
şi educaţie patriotică.
CICI IORDACHE-ADAM S