ET1 E

IN

EAC1A PREISMRIC
Cu 15 ilustratiuni intercalate in text.

1926
Tip., Stereotip. i LegAt. de CArti ,,LUCIA", Calea Plevnet 158, Bucuregi

www.dacoromanica.ro
 ETIOPIENII
IN

DACIA PREISTORICA
DE
G. M. IONESCU
Directorul Gimnaziului din Cavara jud. Caliacra

a 00000 00e

BUCURESTI
ME111

Tipografia, Stereotipla, LegAtoria de cArti LUCIA Calm Plevnei 158.

www.dacoromanica.ro
bate exemplarele vor purta sematura autorului.

www.dacoromanica.ro
 PREFA TA
Un nou popor, s'a descoperit In Dacia preistorice ; de asta
data insa, d e rasa enopiana i ae culoare neagra-galbue
sau bronzata. ecierea lui aici, a %sat urme aaand1n noinenciatrau
noastra : etenica, heraldica i geografica, cum a fost denumirea
Daciei preistorice de: Etiopia, apoi Arabia §i printr'o lunga evolu-
;June Basarabia. Aceste consecinte au tost, surprinse, cu o intuiti-
une geniala de protesortu Ha§deu §i pe cari le a documentat,
a§a, cum numai el §tia sa le documenteze, Inca de pe la anu1187U.
in Uccidentui Europei, nici nu se banuia macar pe atunci, de ur-
mete existentei Etiopienilor pe acolo. De abea dupa 31 de am de la
documentarea negretei Romanilor de catre Havieu, sa descopere
In anul 1901, de canonicul Villeneuve, in grata Cophlor de la Grimal-
di, cloud schilete fosile etiopiene ; lar Pietteceva ma tarziu,desco-
pere In grotele de la Grimaldi i BarmaGrande (Italia), cum §1 in
alte 1 ocalitati, statuete etiopiene cu steatopighie. Lirmeaza apoi, des-
coperirele diteritelor schelete §i statute steatopighe in diferlie tan,
din Occid. Europe' §i de care ne ocupam in acest studiu. Dar
fla§cleu, n'are nici o cuno§tinta ca Dacia preistorica era numita de
streini Etiopia de la Oceanos Potamos (Dunarea de jos). Aceasta
descoperire a facut'o N. Densu§anu in Iucrarea sa Dacia preistortcd
Dar nici N. Densu§anu, nu banuia macar, de unde devine numirea
de Etiopia, Daciei preistorice. Aceasta am documentat'o noi In studi-
ul de fa. Havieu !ma tia, ca Dacia preistorica a fost numita
de streinf : Arabia. Tartana" Tara neagra" Vlahia neagra"
Cumania neagra" etc. de §1 Romanii, nu s'au nurnit nici o data
pe el insu§i, mmci Etiopieni, nici Arabi, nici Tatari, nici Cumani Negri
nici Vlachi+. negri, ci ei s'au numit numai Romani, Vlachi, Ungro-
vlachi i foarte rar Basarabeni (sec. XIIIXV); Totu§i
neputandu- §1 explica de unde vine atata negreata pe capul Boma-
nilor, a cautat sa-§i explice faptele §1 Jipsandu-i elementul §tlintific
de oarece n'avea de unde sa-1 aiba, a luat efectul drept cauzd,
conchizand :
a). ca cuvantul Arab, vine de la Sarab (numele castel no-.
bilifare la Dad, §i.

www.dacoromanica.ro
 b). ea negreata atributa de streini Romanilor, vine de la cele
trei capete negre din stema Basarabilor, publicata in geografia o-
landezului Levin Hulsius (1597) ceia ce noi $tim ca e cu totul din
contra.
Noi folosandu-ne de descoperirile scheletelor i statutelor cu stea-
topighie etiopiene, din diferite tad ale Occidentului Europei cum $i din
diferitele opere ale diferitilor savanti paleontologi apoi, a ,scrlitorilor
clasici greci, latini t Romani, am urmarit in special ancheta Pro-
fesorului Verneau, care a venit cu ea pang la Dunare. De aici am
continuat'o noi in TärTIe Romane I astfel am putut stabili istorice$-
te $1 geografice$te, existenta i ederea acelui popor aid, la Carpati
Dunarea de jos. Este drept ca multe faote ne raman necunos-
cute din limply-lie cele mai vechl pana la Sarabil primitivi i chiar
dupl alipirea la acest nume a titlului de ban.; ne lipsesc texturi
ne lipsesc chrisoave, dar nu ne lipseste de asta data perspectiva
istorica a continuitli elementului romanesc de la Corpati $i Du-
norea de jos cum fnarte just se exprima oarecand in aceastO
privinta, profesorul Hasdeu.

G. M. loneseu
29 Decembrie 1925

www.dacoromanica.ro
 C A P. 1

1NTRODUCERE.
1 Etiopienii emigrati In Occidentul Europei
In timpurile preistorice.
Dacia preistoricA In lungul gir de veacuri prin care a trecut, prin
situatlunea ei geografica la portile a ientului, a addp.ostit intre al-
te popoare, gi o populatie, de rasA etiopiand, cu Incepere din tim-
purile neolitice gi poate chiar de pe la finele paltolitictilui; dar In
tot cazul, la noi e sigur, din perioade aramei, gi bronzului.
Cdnd au venit gi cum au venit Etiopienti aici, cum gi conse-
cintele ce le-au ldsat, le vom exoune pe larg in cursul acestei lu-
crdri. De ocamdata Insd trebue sd vorbim despre descoperirele
scheletelor fosile 1) gi ale statuetelor cu steatopighte etiopiene, de
scoperite in occidentul Europei.
Aceasta o facem din doud puncte de vedere: a) cd au exis-
tat gi pe acolo etiopieni In grupe compacte ca gi pe la noi gi b)
CI prin mijlocu descoperirilor fAcute, am putut sA fixez gi la noi
In mod precis, exi,tenta lo'r aid la Carpati gi DunArea de joS. Sa-
paturile archeoiogice,. facute in Apusul Europei, de cdtre diteriti sa-
vant' francezi, englezi, germani gi americani, au scos la lumina is-
toriel, popoare not ca o civilizatiune ne- bAnuita pAnd acum. In te-
renurile de la- fintle vArstei Musteriene, s'au descoperit schelete,
fosile, care sub. raportul formei corporale, nu se asemanau cu sche-
letele Europenilor. Multi paleontologi, studilnd structura osoasA a acestor
inclivizil, rdmAneau fdrA cuvAnt, ne-putanduli explica de unde ven jse
aceastA rasA streind aici:
In anul 1901, lunie 3. Canon;cul Villeneuve, Insdrcinat de prin-
tul Albert de Monaco, sa faca sAtidturi archeologice In grota copiilor
de la Grimaldi, (ftalla) a descoperit doud schelete omenegti Inteun depo-
zit, apartindnd vdrstei musteriene. Descoperirea de la Grimaldi probeazA
1) Cand un cadavru este ingropat Inteun pamant Oros, oasele ¡ni In
contact Cu varul, dobandesc o consistenta, ori o Mlle, care le petrifica Ili ast.
f el resista putrefracliunei,
www.dacoromanica.ro
 6

omul de Neandertal, nu era singura forma omeneasca pe 131-

mAnt, pe la miliocul timpurilor pleistocene (epocel Quaternare.)
Aceste dot* schelete gasite In acelas teren, au fost studiate de ca-
tre D-1 D-r Verneau, profesor la musaul de paleontologie din Pads,
din care a facut tipul unei noui rase, remarcabile prin caracterele ei
negritiee si a numito rasa de Grimaldi ,) Afinitatile lor negritice
sunt indicate Drin calitatile lor cefallce adicA: cu nasul turtit, lar
narile largi i rotunde ca gura unui burlan de scurgere 2) El sea-
maul Cu grupul populatiunelor din sudul Africei l anume cu lio-
tentotii ori Bosmenii (cuvantill este englezesc si Insemneaza oameni
de tufa si, care, comparati cu aetuala Venus hotentota, vezi figura
14) au aceiasi dolichochefalie, acelas prognatism, aceiasi platirinie,
aceiasi desvoltare a fetii In lArgime, aceíasi formA de mandibule
aceiaSi macrodantism vechimea Negroizilor descoperi(i de Villeneuve
la Grimaldi, se urca pe trepteic timpului, Dana la Incepntul varstel
Renului care limiteaza Musterianul, daca nu se confundik cu
(Mugu!. Rasa negroida trebuie sa fi fost Infloritoare unde-va ziPP D-1
M. Bottle, Intro regiune deosebita de aceia pe care o ocupa homo Nean
dertalensis si In special pe coasta de Aur (Nisa). unde omul de
Neanderthal. probabil nu patrunsese niel °data 4) Abatele Villenouve
ne spune ca scheletele negroizilor, erau lute° groat:4 de 75 c m.
Pdancime sapat In deoozitul civilizatiunei aurignaciene 5) D-I D-r
Verneau, nu s'a multumit numai cu atAta, cl a cantat sl gAseasca
metisii ori corciturile, din diferite epoce preistorice, mai IntAlu a
celar 2 rase negritice i negroide I cari par a fi deosebite 6) El
le examineaza In mod amanuntit l obsearva cA ar fi existat oare
cari legaturi de inrudire ?titre ele. D-I Verneau declara, ca el au
outut fi stramosii vanAtorilor Renului. Nemultumit cu aceste consta-
Intrepinde n tuna I laborloasa ancheta, pentru a afla printre
mpulatiunile preistoriPe si moderne si acele survivante, sau reapa-
ritía (iourilor de la Grimaldi dung legile atavice.
Munca sa a fost IncornatA de succes; el a aflat In Bretagne
ca si In Elvetia, cum si In nordul Italiei, ca a vietuit In ooca
oietrei lustruite, In varsta bronzului, ca si In timoul primei varstea
fierului, indivizi de asemenea natura. Un oare care mimar de indivi-
zi, se distingeau de contemooranii Inr, orin cateva trSsgturi
mal cu seamA prin dolichocefalía craniului lot; cate o data printeun
Pugen Pitard Les Paces ct hictoir. Paris 1924 p. . 81
Marcelin Boulle Les hommes fossiles Paris 1923 p.185 cf. E Pittard
pcit.
'dent ibid p p. 274, 276.
41 M. Boulle op cit p. 281-282,
51 Id ibid p. 286-286
6). Id. ibed P. 3013

www.dacoromanica.ro
 7

prognatism enorm un nas lat, nari largi si rotunde. Ecestiunea ca-

zurilor de atavism partial, cu cranit neolitice cum sunt Bretonil din
Conguel la care atavismut este complect. A mal aflat doi indivizil
neolitici la Chambland in Elvetia aproape de Lausanne. E-i sunt ne-

Fig. J. Statuete etiepiene cu steatopi-

gie, descoperite in grotele de la Gri-
maldi el Barna Grande (Italia) dupe
M. BouIle Les Hommes fosiles.
groizI, nu nurnal prin cranlile lor, ci si prill proportiile membrilor
lor. El a mai descoperit, ca diferite morminte ligurtene, lombarde,
din varsta metalelor, au lasat urmele unui element negroid. Toate
aceste fapte zice D-r Verneau arata ca cei 2 indivizi de la Grimaldi
sunt in adevar reprezentantil unei rase, care an jucat un rol impor-
tant, in Europa Occidentala. Daca ar fi bst vorba de indivizt ratacf-
tori, ingropati accidental la BausseRousse, nu s'ar fi vazut influ-
enta lor, aratita prin atavism, in eooca neolitica si In timpul pri-
melor varste ale metalelor de la peninsula Armoricana, pat% In El-
vetia sl In tot nordul Italiel. D-r Prof2sor Verneau, mai semnaleaza
alte schelete de Negroizi in neoliticul din Ilyria si din Peninsula Bal-
canica. Dar *nu numal In timpurile preistorice, rasa Grimaldi s'a
intins influenta el, ci sl in tImpurile moderne si chiar pana astazi
sa resimte acea influenta. Asa cil D-r Verneau, a putut observa, fie
asupra craniilor moderne, fie asuora diferitelor persoane, care tit-
esc si astazi in Piemont, Lombardia Emilia, Toscana si Valea Ro-
nnlui, numeroase caractere ale vechei rase fosile. Persistenta rea-
paritei a acestor caracfere. pe cart antropologistil le cunosteau Inca
www.dacoromanica.ro
 8

de mult, dar nu sosise timput ca sa le inteleaga §i cum sa V le

explice. Astazi, Lisa se explica In mod definitiv, prin prezenta ele-
mentului etiopian negritic li negrold, prin metli ori corcituri, cari
dovedesc urmele unur popor numeros. Ca sa se descopere Inca azi,
atatea urme ale unui tip etnic, cu caractere cari amintesc pe ale
acestor pe cari'i-am observat prin atavism ai rasei de la Grii.aldi,
Dr. Verneau declara ca a trebuit fortamente, ca aceasta rasa, sh
te reprezintata alta data, In partile noastre, printeun grup. Tot el
adauga mal departe lrebue deci s'admitem, ca un element a-
proape negritic, a vietult In Europa sud Occidentala, catre Kuater-
narul mijlociu, futre rasa de Spy (Neandertal) V cea de Cro-Mag
non 1) Troglodih tu t de la Grimaldi, sunt de o forta herculiana
Dupa P. Broca, ei au talle de I m. 80 lar duna Rivieres de I m.
87. Pr n proportiunile membriior lorzice Dr. Verneau,oamenii
de Grimaldi, sa departeaza de Europeni §i se apropie de rasele
negritice 2) Etnografía din sudul Africei, 'prezinta mari asemanAri
cu etnografia populatiunilor noastre, din varsta Renului, fara a mai
vorbi de instrumentele de platra, pe care le vedem mai tarziu, ca
prezinta aserrAnArl isbitoare.
Peringuey: directorul museului de la capul de Buna speranta,
ne spune, Ca in oare care morrninte, de pe litoralul sud-African,
se gase§te o industrie solutreiana, ei au Vruri de margele facute din
scoici marine, Unui din aceste coliere ne spuue aceloi savant, rea-
mintesc pe acele ale omului de Manton. Arta parietala boVmana,
se aseamana extraordinar, cu acea din cavernele franceze. Cele 2
centre sunt legate printr'un lung lant de opere din Franta la capul
Brine' sperante prin Spania, Africa. de Nord, Sudan, Tchad, Trans-
vaal, Toate acestea, ne due a considera, ce continentul African, a
f ost un centrude importante emigratiuni, jucand un mare rol in po-
pularea Europei meridionalé. Inca °data, nu trebue de uitat, ca
Negroizii de Grimaldi samAna foarte mult, cu scheletele Hotentoti-
lcr ori BoVmanilor 3) Mare fu uimirea anttropologiVi/or ne spune
profesor E. Pittard 4) and a aparut, primul memoriu al D-rului
Verneau. Ce Insemneaza prezenta acestor indivizi se Intreaba Ver-
neau pe solul European ? a caror morfologie, este atat de deose-
bita, de acea a oamenilor fosili, descoperiti ¡Ana atunci ? Era
cestiunea de caractere exceplionale ? de un fel de anormalitate
morfologica ? Orl trebuia posa problema unei rase airicane, cai4
ar fi patruns Inteun timp foarte Indepartat pe pamantul european ?
Dr. Verneau conchide In modul urmator, Un fapt riimane cli§tigat
1). Id, ibid p. 308
N. Densuseanu Dacia preist. p. 912
Seglax op. N. D. Oacra Prust p. 912
4). Les Races etil, histoir c. p. 81
www.dacoromanica.ro
 9

fi'anume: anterior rasa de Cro.-Magnon (várda Randal) $1

posterior rasel de Spy. (omului de Neanderthal) un alt element etme
avea reprezintanti In regiunile noastre (adiel fir franta) $1 ca acest
element avea caracter negroid. Daca eu am $arvenit zice Dr. Ver-
neau sa le demonstrez, mi-am atins szoput.(Tot In grotele Zle la
Grimaldi, $1 Barma Gamde s'au descoperit pe langl scheletele fo-
slit Etiopiene $1 statuete de zeitatl femenine-steatopighe de aceia$i
origina $1 despre care vom vorbi mal departe.
2 Statuete etiopiene descoperite In Occidental Europei.
Alte descoperiri fericite, au venit sa confirme In mod stralucit
prezenta Etiopienilor, atat In Europa apuseani, cat $i In Tarim Ro-
mane, uncle s'au descoperit statutte identice.
Piette, este celebru prin descoperirile $1 cuIegerile lucrarilor de
arta remase de la trogloditii perioadei Quaternare. Solomon Reina-
ch a descris statuete in steatita, aflate In aceia$i grota de la Bao-
ussd-Roussd. Ele au fost euiese de Milan In una din grotele numite
La -Boma Grande. Colectiunea aceasta este compusa din cinci sta-
tuete femenine remarcabile intre altele prin desvoltarea mainelelor
$i regiunilor fessiere ; iar la 2 chntre ele trebue a insista asupra
caracteruiui particular de steatopighie, pe care-I presinta vezt tig.
No. 1 steatopighia, este un carac ter dfrican. Deci se gasesc In aceloi
loc, schelete negroide $i statutte cu steatopighie $i aceasta prezinta
fapte de cel mal Malt interes. Dar interesul in aceasta directiune
na este sfalt. Opt ani, dui:A aflarea scheletelor negroide, Szom-
batty, publica fotografia une figurine de 11 cm. descoperita in
terenul aurignacian de la Vilendo f (Bohemia) Inteun strat de I6sse
(lut galben) In statiunea paleattrica. Ea reptezinta o temeie goala,
ale carel partl subf6iere sunt extraordinar de desvoltate, mamehle
enorme, vintreie proeminente, $oldurile pline de grasime ; reamintesc
caractere de aceiasi natura ca la bairanele femei bosmene. Parui
este aranjat in. rin fa$ii mici tufoase. 1)
S'au mai gasit statuete etiopiene din epoca aramei la Sultan
zeio in Macedonia sarbeasca $1 N. Jupanici, directorul Muzeului
din LubHana (Leibach) scrie In Revue anttropOlogique din 1919 pag.
32, ca aceste statuete, ar reprezinta pe pinta locuitori ai Serbiei
2) In 1912 Dr. Lalanne gaseqte In gismentul de la Laussel (Dor-
dogne Franta mai multe basoreliefuri, a caror valoare este imensa
pentru cestiunea care ne p-eocupl. Doua dintre acestea reprezInta
pe un om $i pe o Jemeie. Fail a intra in detaiti inutile, spunan
1). E. Piturd op. cit. p. 83.
2) M. 15 oulle op. cit. p. 28 §i 282.
www.dacoromanica.ro
 10

cA reprezentatfunile femenine sunt caracterizate printr'o steotapIghle

!eerie pronuntatA si cu mamelile voluminoase. In momentul cand
esea de sub Upar lucrares D-lui Eugen Pittard, o moil descope-
rire de statuete cu steatop ghie a fost semnalate prin D-I Saiut
Perier 3)
Am yAzut cA D-I Profesor Vernean, a venit cu ancheta sa
pang. la DunArea de jos §1 D-1 M. Boulle o sfArseste cu studiul lui
Jupanid prin care afirmA ca primii locuitori ai Serb el ar fi fost
negreticl.
Noi cont'nuam mai departe ancheta D-rului Verneau In Dacia
PreistoricA, nu InsA sub toate raparturi sub care a urmArit-o sa-
vantul nostru, ci numai sub anumite raporturi. si acestea In
trAsAturi generale. SA vorbim acurn despre Etiopienii din Dacia
PreistoricA.

3) Eug. Pettord o'p. cit. p. 73

www.dacoromanica.ro
 C A P. II.
1. Cand f i pe unde au venit Etiopieuii in Dacia preistoric0
Ipotezele savantilor Occidentali despre asezarea Etlopie-
nilor.
MArturiile autorilor clasici despre asezarea acelorasi Etiopieni
Asezarea Pelasgilor peste substratul etiopian, Innaintea ve-
nire i Arienilor In Europa.
La a§ezarea Etiopenilor aid mai existan f alte populatiuni?
Am vazut a In Occidentul Europe% a existat o populatiune
etiopianicA din perioada Musteriana ori vechiul Peistocen sau pa-
leolitic i ca aceea populatie era de origina Hotentota sau Bo§imena
Este stiut ca Hotentotii ori Basimenil actual!, goniti la Nord de
tribul Bantu §i la sud de cAtre Albi, sdrobiti de acesti navOlitori,
nu mai exista azi de cAt In stare de Nomazi numitt de Englezi
Boshiwni sau oameni de tufe ei traes prin deserturile Namaqualand si
Calahari. Aria lor geograficA se intindea cel putin de la 15°, ODA
la Capul Bunei Sperante cum si partile meridionale ale lacului Ni-
assa In timpuriie preistorice el au jucat un rol foarte importan',
nu numai prin emigratiunile lor In diferit pArti ale Europel In spe-
cial, dar mat cu searra prin civilizatiunea lor. Ramane sa vedem
pe unde au venit ei in Europa? Se stie ca la Inceputul perioadei
quatiernare, Europa si Africa, formau un bloc cu Asia. Marea Me-
diteranl, nu era asa de mare cum e azi, ba Inca nici nu era for-
mata. Omul á fost contimporan cu mal multe scufundAri, cari au
constitult geografia actuaba a Europei Meridionale. Deci nici o ba-
rie A, nu se opunea la trecerea Africanilor, In timpul perioadel pa-
leatice. Calea era continul In special, prin larga punte Tunisosi-
ciliana 2) Dr. Capitan, Peyronay i altii, ne aratA 1 cauza care i -a
facut pe Etiopieni pOrOseasca patria lar de origina §i anume :
CA animalele sAlbatice, din care-si trAgeau nutrimentul lor prin vA-
nAtoare, nemal avAnd pAsuni suficiente au emigrat prin partile Eu-
rooei i anume prin pasurile Sicilia! l Gibraltarului cad uneau prima,.
Eug. Pittard op. cit. p. 84.
Wm ibid
www.dacoromanica.ro
 12

Africa cn Italia, lar secunda, Spania co Marocui 1) Dr Capitan Im-

preuna cu colaboratorul sau Peyrony, dupa ce arata pe uncle au
trebuit sa vina Etiopienii in Europa, §i civilizatunea lor In Africa,
ne arata pe uncle sau stabilit ei in Europa Occidentala; lar o parte
tiestul de numeroasa s'a stabilit In lungul Dunarei. Tot acest autor
mai adauga, cA Aurignacienii, au Mat urme evidente §i numeroase
despre industria lor In Tunis, Algeria, in Asia Minora, Spania Ga-
lia In lungul Rinulul §i al Dunarei; din raspandirea 2) in toate a-
teste parti vedem ca el trebue sa fi fost foarte numerosi. Din a-
céstea se voate deduce, ca In titnpul epocei tertiare exista intre
-Africa §i Europa lor o cale de comunicate care lipseste astazi.
Pucheran, crede ca un fel, de equator zoologic coincide cu o linie
numita de Jean Regland equator de contractune
Pentru aceste considerattuni §i Dr. Verneau este de parer
ca Etiopienii trebue sa fi fost In masa compacta, In sudOcciden-
tul Europei, de unde mai tarziu, s'au respandit ca simpli ratacitori
pana la Grimaldi 4) Abatele Breuil, crede ca Solutreenii (adica E-
tiopieni) sunt veni(i din oriental Europei fi anume din peirrile
despre Ungaria 5) Intru'n alt studio, al D lui Profesor Dr. Capitan
Abatele Breuil ne spune, ca civilizatiunea neolitica este venità
probabil, din orientul Europe', pe marea cale a Dunärei si färmul
nàrei negre prin Romania de asteizi. Deci, dupa opiniunile celor
mai mart §i mai autorisati antropologi I paleontoiogi moderni Eti-
opienii ca civilizariunea lor i gasim asezati In Dacia Preistoricei
la Duneirea de jos si Carport, de unde mai tarziu s'au respandit
.§ifn alte tinuturi pana In Europa Occidentala. Avem trei argumente
pentru aceste §i anume: a) Ca Dacia preistorica se numea Etiopla
ca .s'au gash si la noi statuete etiopiene cu steatopighie §i ca
§ederea tor aici au Mat consecinti etnografice, heraldice i geogra-
flee §1 de care vom vabi despre fie cafe o 'parte larandul tor.
fot odata mai putem aciaoga aici, ca venirea Etiopienilor
Dacia Preistorica, s'ar datori §1 luptelor pentru dominata monar-
-chilor marei ginte pelasgice, care au avut caracterul unei formida-
bile invasium de gloate Atricane j Asiatice. Din aceste gloate se-
miselbatece, cuceritorii isi formeasa colonii numeroase prin taille cu-
terite, niste veritabite garnisoane permanente, destinate sa inspire
teroare §1 ascultare celor invinsi 3) Apolloniu de Rodos de aseme-
Peyrony Elements de Presthoire Paris 1924 p. 67
Dr. Capitan op. cit.
Albert Gaud y Les Ancétres dn Nos Animaux Paris 1886 libr. Ba-
tilbere p. 106
M. Boulle op. cit. p. 282.
Dr. Capitan op. cit. p. 18 sl 19.
N. Densusanu Dacia preistorid p. 976.
www.dacoromanica.ro
 13

rea spune, ca Oshis plecand, din Egipt, dupa ce a cutreerat Joata

Europa si Asia, a colonizat o multlme de oran dintre care unei
mai sunt cotonizate si astazi, iar altele nue din cauza ca de atunci
au trecut multe veacuri Din acestnumar de orase este probabll si
Aea, Capitala regelui Aete din tira Colchl lor, ale carel ruine
se mai vad ;Ana astazi in judetul Covurlui, cunoscuta sub denurni-
rea de Terrigina sau Dinogeria lui Ptolomeu, numita azi Gergina
ori Ghertinal) sa fi f ost zidtta din aceste stravechi ti mpuri. Mai stim ca
vechea monarhie Atimica ca si familia veche Pelasgica era compusa din
stapani (nobili) de rasa alba si din sclavi (Negri) sau impuri2) Acum o
fntrebare se impune :Etiopienii, cand s'au asezat pe aceste ttnuturi gasi-
tau si ei desarta tara de locuitori. mi mai traiau pe aici si alte oopulat,/
uni? La Cucuteni N. Beldiceanu3) a descoperit 5 schelete fosile din care 3
de rasa Neanderthal, si CroMagnone, lar 2 dintr'o alta rasa
brachicefalica Rasa de Neanderthal tind cunoscuta ca cea mai
veche, ea io avea si aici representantii ei. Rasa de Cro--Magnon,
care cuprIndea si pe Etiopieni sub raportul dolichocefaliel si al
prognatismului ei, credem ca aceasta s'a suprapus peste aea de
Neonderthalsi poate si peste cea Brachicefale La aceasta na
Indreptateste, descoperirea, frumoaselor, sveltelor si tatuatele sta-
tuete Etiopieue, carl nu sunt fatru nimic Inferioare. surioarelor lor
de la Vadastra din jud. Romanati, desconerite de Cezar Bolla c
si cea de Szimbatty la Wilendorf (13)hernia). Conchidem deCt, ea oa-
menii de la Cucuteni de rasa CroMagnonenu nu!puteau fi, de cat de
rasa Etiopiana.
2. Asezarea Pelasgilor (Protolatinilor) peste sub -stratul
Etiopian
Pe la Inceputul timpurilor neolitice, adica cam pe la afluí
6000 lnainte de Chrisios; s'a asezat ad in Dacia preistorira peste
sub stratul etiopian up mare si numeros popor, numit Pelasgt. El
a venit din Asia (Hindustan) !talle de venirea' popoarele arlene,
oament de rasa alba') de o frumusete st de o putere corporal
extraordinara, _ciclopica oil Manid si de o expasiune teritoriall cum
n'a mal cunoscut istoria pana astazi 5) Aacesta e poporul care a
flor, Cromlechurilor si al
construrit zidurile ciclopice, poporul dolmer,
Menhirelor totusi A. de Paniaga ca sa-si explice lipsa monumente-
Gr. G. Tocilescu Dacia inainte de Romani p. 95-96.
A. de Paniagua L'histoire de la Civilis Neolitic p. 95
Gr. C. Butureanu asociatia savantilor Rom. pentru avansarea stiin-
titor p. 619-620
A. de Paniaga op. crt. p. 175 si 35
N. Densusanu op. crt. p. 31. 24 25.

www.dacoromanica.ro
 14

!or megalitice adaugd ca In Romania sunt grote naturale, In care se

constata urmele locuitorilor preistorici; Celtii, pe care nol H Inlocu-
im cu Pelasgil, Intru cat el nu s'au asezat de cat drovizoriu pe
fanga termli Dunarei l al Marti Negri, spre a trece apoi In Oc-
cidentul Europe!, In sus pe valea Danubiulul care este calea Istorica
a marelor invasiuni 1) Poporul Pelasg a fost scos din Intunericul
Veacurilor la lumina istoriel de N. Densusianu 2) Cele mai vechl
,cunostintl istorice despre 'raffle Romane, nu se ridicau de cat cel
mult pana in secolul al V. lea Inainte de ,Chrlstos adica Oa la
lierodot; de alci In- colo, Intunerec ne patruns. Dar Wei N. Densu-
sanu nici A. de Paniagua, cad s'au ocupat cu civilizatiunea Neoliti-
ca, nu stlau ca la asezarea Pelasgllor alci, aceste tdri nu erau pus-
tu, cl exista un alt popor numit Etiopienil, peste care s'au suprapus
ca strat etnic, Pelasgii. Totusi de si Pelasgii s'au suprapus peste sub-
stratul etiopian, urma fireste, ca tara In care s'au asezat sd fi fost
numita de streini Pelasgia ori tara Pelasgilor. El !ma nu s'au nu-
mit pe el I tara lor de cat Vlach' ori Valachl. Streinii l vecinii,
au continuat si mai departe sa numeasca TArile Romane de astazi.
Etiopia 1 ia fost numita astfel, pana la anul 525 In. de Chr.
despre care vom vorbi mai departe.
3. Etiopia de la Oceanos Potamos*(DunArea de Jos)
Pentru prima wit ne Intampina numirea de Etiopia data tarn
loculta azi de Romanii In, poemele lui Homer, Iliada l Odysseia. In
Odysee se vorbeste despre doug Etlopii 3); prima, numitd l Orientala,
era EtIopia din Africa; secunda, era Etiopia Occidentala, sau de la
Okeanos Potamos, cum o numeste Homer 4) Deci, de cate ori vom
vorbi despre Etioplenii Occidentalli vom Intelege tot d'auna pe Pe-
lasgi. Homer ca l poetii I ¡stolid vechi de dupd dansul ori de
cate ori vorbesc despre ei ti numesc virtuosi (amvmonas5) lerol
dikaiotatoi anthropoi i cei mai drepti oameni 6) Etiopia
cu pAmAntul ei negru, cu avutlile sale fabuloase, cu minele sale
de aur, de argint, de aramd i cositor, bogata In turme de ol, cl-
rezi de vite, herghelli de caii, vinuri de toate felurile. Veneau zeii
la acesti EtIopeni carora le sacrificau hecatombe.
Zeita Tetis, fiica Oceanului Potamos, spune flului sau Achili ca
Zeus cu totl zeli i toate zeitele s'au dus eri II zice ea la Okeanos
'(Dunare) la un banchet pe car' i l'au oferit Etioplenii cel ¡repro-
» A. de Paniagua op. cit. p. 85.
Vezi marea sa lucrare Dacia Preistorica.
Homer Odyss I. 25.
Homer Ilias XIV. v. 201-206.
Homer llias I. v. 422-5.
6 Homer v. 6-7

www.dacoromanica.ro
 15

§abili (amvmonas) i In onoarea carora le sacrificau hecatombe tle

Miei de tauri el au fost priinli, can sau folosit de leg
si el se laudau ca ia dan§h sau nascut Zen 1) Cat de reugiov erau
el, ne spune tot Homer,Eu ma reintorcspune u zeita homt.ricala
gurile Ukeanului in tara Etiopientior acolo unde se sacrifica heca-
tombe nemuntorilor Meuelau tostul rege al spartei 9r tratele mat
inic al ha Agamemnon se retrage la batraneteie sale In locnrile
stinte parinton oin nordul Istrului Joarta ta, Ii zice Proteu lui Me-
nelaos, nu este ca sà mori in Argos unde pase can, ci zeit nemu-
ritori te vor trimite in ampule cuzee, la marginele
unde oamenii duc o viata toarte u§oara §1 unde Odanul (Du-
uarea) trimete totdeauna zetirii sal cei blonzi ca sa reansutleteasca
pe oamem (Homer Odyss. IV v. 501. Atat la poeti cat si la isto-
ricii vechi gem i larjni, Etiopienn oe la Okeanos Potamus (Istru)
sunt nuinid i Hyperboret. can iasemneaza oamenii de la margimle
parriantulut Oupa cuno§tinteie geograf ice ale grealor "Ma duc zice Hera
soda lui Jupiter la marginele pamanttma sa vad pe Okeanos
(care este) origina Zeilor (Erhomai opsom&iy politorvu peirata ge-
iys Okeanon-te Theon-ghenesm 3) Dar Okeanos (Dunarea) nu este
numai originea zeilor, u *i a tuturor lucrurilor 4)
Din aceste pasagii celebre §1 atat de importante pentru noi
Romanti, teiese ciar ca toate zeitatile mitologice greco-Romane, cu
cari atar de mutt se laudau, gum antici i cu care se talesc §1
green moaerni, nu sunt oe origina greceasca ci Pelasga, Intru
cat toate, dar absolut toate zeitatne, sau nascut In Etiopia ciela Okeanos
POtamos sau la Carpati t Dunarea ae jos i aceasta o spune Ho-
mer. Dar suum calque tribuere. Urecii inprumutand civiuzadunea
pelasga, Impreuna ca oracolele lor dela Delft i Dodona din Elm,
cari au jucat un rol atat de mare In viata poldica i religioasa a
poporului grec, ei au imprumutat cum am spus i mai sus toate, zeitadle
dela Pelasgi 5) le-au adoptat, le-au culti vat, le-au ridicat altare i temple
Ii s'au inchinat tor §i in urma i iau Insu9it ca hind evti din fiinta lor etnica.
Lumea invatata din Apusui Europei, facand cuno§tinta in timpul
renasttrei Cu civilizatiunea grea ca i-au prea marit pentru trumoasa
lor mitologie, dei Homer spune din cea mai /Matta anticetate
ca zietatile mitologice, a§a zisele grece§ti, nu s'au nascut in met o
I) Homer II. XIV v. 20
Homer II. XXIII v. 205-6 Eimu gar autois ep'Okeanoio reatiera
Aithiopon es atherexuus'exatomvas athamatois.
Homer Iliada XIV v. 302-303.
Homer 11. XIV v. 248-9 Kaian potamoio reethra Okeanoio osper
genesis pantessi tètvIctal
II C. 51 §i 3 Romanii incl atribuiau Pelasgilor rfturile
religwase.Herodot

www.dacoromanica.ro
 16

parte a tinuturilor grecestl cl In Etiopta de la Okeanos Potamos,

la Pelasgi Dar, ca sa prevenim o oblectiune, ce ni s'ar putea
ridlca, punem chestiunea urmatoare : dad lumea savanta din Apu-
sul Europei, nu cunoaste nici pana astazi, unde este aceia misterl-
oasa Etiopie I acel Okeanos omeric l hesiadic extrem de intAre-
sant fa cazul de fata, de uncle stim noi, ca Etiopia Occidentala e-
ste Dacia preistorica lar Okeanul este Dunarea ?
Aceasta Insemnata descoperire se datoreste lui N. Densusianu
lata cum ajunge el la aceasta descoperire: descrlind expeditiunea
Argonautilor. cari mergeau In Colchlda, ca sA tlpeasct pielea
berbecului cu lana de aur, dui:4 Orphaeus se spune cA dupa
ce au ratacit catva timp pe Marea Axena devenit In ur-
ma Pontul Euxin, au navigat pe Okeanos. Pindar, Valeriu Flac
ca i Apnlioniug de Rodos. vorbind Cespre aceiasi expeditiune, spunc
ca din pontul Euxin, Argonautil au na vigat op !stilt (ori Dunare)
au mers fn Colchida D ci, ceia ce Orfeus, Homer sl Hesiod numeau
Ocean, Pin*, Valeriu Flac si Apolonius, numeste istru sau Dunarea.
Nicolaie Densusanu, ne stiind nimic despre ex;stenta unei popu-
lation! Etioplene In Dacia preistorica t nici nu avea de /uncle si
stie de oarece lui ca i Jul B. P. Hajdau le lipsea eiementele
fiindca Etiopienii nu erau descoperiti cand train' ei i deci
nu putea sa-si explice pentru care motive numea Homer Dacia
preistorlca cu denumirea de Etiopla N. Densusanu, acautat sa dea o
explicatiune ca °red' zice el, vi nd cu comertul lor pe Dunare mer-
geau i ne jos pe la minele de sur i vAzandu-i negri pe lucratori
minelor, i'au numit Etiopieni de unde le au ramas pana azi numele
de topi de ende i porecla de Toapa b) Sau ca greci au dat de-
numirea de Negrire locuitorilor acestor WI din cauza calitatei de
negru al pamantului Malaina gala sau oameni din Ora cu pamantul
negru ori oameni negri. Aceste explicatiuni nu sunt verosimile. Ex-
plicatia cea adevarata i reala, este, ca a existat aid o populatie
etiopiana, venita nu numai din Africa cum am vazut mal sus dar
si din Inciii. °data cu Pelasgii, a mai venit o rasa de Negritos!
Djangali i) negritici çi negritosi cari prin numeroasele Incrubisari
Cu rasa alba au tramsformat aceasta rasa negrolda si a Inceput ca
sa-si Warn cu timpul indiciile proprli cefalic cela ce face ca la epo-
ci foarte Indepartate, pierdute In noaptea obscura a primelor vat-
steale utnanitAtelsA se stingt Incetul cu Incetul. Aceste metesagil Se-
lective, au inceput opera lor te regenerescenta intelectuala prin a-
portul sangelui deosebit i sa devina cu totii albi, pastrand bine
7) p.Ovidlu 11 281 hide Deum colintus devectaquer sacra
Pefasges Flamen adhuc prescomorediatis ap. N. Densufianu Dac. Preist
p. 762

www.dacoromanica.ro
Triteles prin atavistn, oare-care urme pe acolo unde elementul ne-
gritic, negroid, si negritos, a fost mai compact ori mai numeros. -1)
lnainte de a Incheia acest capitol, trebuie a mai adaugam
alci, ca Homer, spune, c Etioplenii, cari nu erau de cat Pelasgi, au
frimis In ajutorul fratilor lor Treeni, pe Memnon flu! lui Tithon, §i
al Aurorei, cel mai majestos dintre toti oameni zice Homer 2) In
fruntea unei armate, numeroase. Memnon purta macelul printre gre-
ci si ucise cu mana a a pe Antiloc fiul fui Nestor; dar §i el fa randu-i,
fu ucis de Achile, pelasg si el de origina Insa grecizat, intr'o lupta corp
la corp') Mormdntul lui Memnon se vede §i azi ne spune Strabon,
pe coasta vecina la Inbucatura raului Aesepus In Propontlde 4) Dar
afara de triburile Etlopiene Pelasgice, Homer mai cunoaste §i alte
triburi Pelasgice, cari au venit In ajutorul nenorocitilor Troeni, Pe-
lasgi si ei i cari au trimes de asemenea numeroase armate sub
conducerea lui Hipotous, cari conciticea la lupta triburile Pelasgilor
ceior cu land formidabile. .') Ei mai aveau i alte capetenii si din
cuvintele poetului reiese ciar ca Pelasgii erau foarte numerosi, cad
el nu zice tribul ci, triburile Pelasagilor, observa Schliemann cu
multa dreptate e) Cu caderea Troei, a In ceput i decade* triburilor
Pelasgice

4. MArturiile autorilor clasici despre aqezarea Etiopienilor.

Am vorbit pänä acum despre Etiopienii Pelasgi de la Car-
pati §i Dunarea de jos. Ne ramane s'aratAm, sub raportul geogra-
fic unde-i pun vechit poeti i istorici greci si latini.
Hesiod fragm. 132) pune pe Etionieni In ordinea geo-
grafica cu Siginii i cu S:ythii hipoemolgi ) Duna Eszhyl locuiau
langa Ariemaspii cei avuti In aur '') iar dupa Deonisie Pericgetul
ei locuiau In valle cele frumoase al Cernei 1°) Para tempea chernys
(jud. Mehedinti) sau langa Erythia de langa muntele Atlas ") a-
cela§f judet.
Ephor. rezumand ideile celor vechi despre divislunile geogra-
A. de Paniagua La civilisation Neolittiqie p. 7.
Homer ap. Schliemann, 1lios p. 202
Idem ibid 4.
Strabon XIII p. 587 op. Schlieman op. cit.
Homer 11. II V. 840-1.
Schliemann Ilios p. 178-181
Schliemann Ilios p. 208.
Prometteu incatenat v. 808 809 Aitihopas Lighiasieide schitas-
Hippemolgus
Eschyl id ibid
Dion. Perieget v. 219 ap. N. D. op. cit. p. 19 not S.
Avienus v. 738 etseq. id. ¡bid,

www.dacoromanica.ro
 18

fice si etnografice ale pAmAntului ne spune ca regiunea orientalA o

locuesc Indienii, cea meridionalA Etiopien i cea apuseara Celtii, jar
regiunea boreall Scyhtii in urmA adAuga, cA regiunile ocupate
f

de Scyhti si de Etiopienii sunt cele mal intinse 1) D:n acestea se

sede cA aici este vorba de etiopienii si Scyhtii din Dacia Preisto-
ricA. DupA Plinius naturalistul 2) si altii autori, insula Cerne despre
care am vorbit mai sus, era locuitA de Etiopienii. Etiopienii, dupA
mArturiile celor mai marl antropologi §i paleontrologi contemporani
cum si a poetilor §i istoricilor greci i latini locuiau la DunArea de
jos si Carpati de unde dupA pArerile D-rului Vernean M. Boulle
§i Abatele Breuil s'ar fi rAspandit si in Occidentul Europei.
Etiopfenil mai sunt numiti i Hesperioi, adicA Occidentali sau
din tinuturile hesperice 3) Ei mal erau numiti si Heshatoi ardron
Cei mai extremiExtremum diei 4) Extremitatea zilei era pentru
scriitorii greet primitivi, marginilz pAmAntului. MA due zicea Hera
sotia lui Jupiterla marginele PAmAntului in Etiopia, sa vAd pe
Oceanos care e origina zeilor si a tuturor lucrurilor ") In tragedia.
Prometteus Incatenat, chiar la inceput, Eschylos, face sA vorbeascA
forta si violenta astfel latA-ne la marginile PAmAntului In muntd
Scythies Vulcan, tu trebue sA executi ordinele lui Zevs, legAndu-1
cu lanturi de diamant pe cel mal Malt vArf pe IndrAznetul Prome-
theu, care a furat atributul puterei sale (adicA a lui Zevs) focul
din cer, pentru a-1 face cadou muritorilor" 9 Am sous mai sus
cA Dionisie Periegetul pune pe Etiopieni ca locuind in valle cele
frumoase ale Cernei. Dar unde e situatA insula Cernel ? DupA Ar-
gonautecon atribuitA lui Orphaeus si al cArui fond geografic se
reduc la timpurf foarte IndepArtate, sA face amintire de insula
lernis situatA in Ozeanul de la stAmtoarea muntilor Riphei, din sus
de stAncele cele periculoase pentru navigatiune (Portile de fier)
Priscianus ca si Avienus, pune pe Etiopient ca locuind in Erythia
adicA Rosia Rusava sau Orsova de azi 8) DupA datéle de care
dispunem azi Etiopienii occidentali de lAngl Oceanos Patonos sau
DunArea de jos, ei locuiau in Muntenia si mai cu seamA In Oltenia
Ephor frgin. Hst. graeci I 243 op. N. D. op. cit p. 390
Pliniu Hist. Nat. lib. 6 cap. 36, 1 ap. N. D. op. cit. p. 390
11 5, 15,
A, de Pamagia si cit, p, 53
Homer II. 14 v. 20 si 248 249.
Eschy Promtheu iniat v. 1-5.
Orfaei Argonaut vers 1165, 1181 ap. N, D. op. cit. not. de sub
p. 415.
Priscianus v. 570 op. N. D. op. cit.
Scythil erau de aceimi originl cu Tracil adicl tot Pelasgi (Ska-
betehasai etehasnos Tehasreacapion dupl tradifiuni moravurile Scytilor a-
partinea la unitatea Pelasgid. N. D. op cit. p. 759 Aici noi Intelegem Scy-
htia a lui H)rodost si nu a.:ele populatiuni din Szythil mare.

www.dacoromanica.ro
 19

In realitate el ocupau o parte mult mai mare din Dacia Pre-

istorlca. Istoricii, ni-i descriu pe acesti Pelasgi,suprapusi peste
substratul Etiopian,cu multe elogii, de ex. Scylax, ne spune ci
el erau cei mai frumosl si mai Malt' dintre oamenli cunoscu(i; pur-
tau haine cu diferite culori, barba si par lung (Pogonofnioi kai
_
komytai) Erau calareti deprinsi; arcasi si luptatori cu pilul.
Comercianfii Fenicieni le aduceau sticle si vase de pamant cu
cari se serveau la sarbatorIle libatiunilor.
Ei se nutreau cu carne si lapte; produceau vin mult, pe care-1
vindeau Fenicienilor 1). Dui:4 Stefan Byzantinul ei au fost cel din-
ti, cari au adorat pe zei; primii cart s'au folosit de legi. Incepato-
rii civilizatiunel lor, au fost Mitra si Flegias. Zeus cu tot" zeil si
toate zeitele, lau parte la toate banchetele lar, carora le aduceau
sacrificii (hecatombe) de sute de tauri, tapi si de miel 2).
PelasgliEtiopieni, mai erau numiti de istoricil si poetii Greci
sl Hyperborei (oameni de la Nord de langa ocean sau (gm). Cel
Oita( titan purta numele de Oceanos, sau 'stud preistoric.
Neamul celor nobili la Pelasgi se numeau Ta(Onl, echivalent
cu Patres Conscripti" la senatoril romani, de unde pana astazt a
ramas exnresia In popor: acasa-i tatOne-tau"?.
Afara de graft!' popular mai gasim aceasta expresie trecuta de
veacuri si In traducerea Sf. Scripturi, si nu i-au dat lui Tatane-
sau, nici un picior de pamant, zice Arhid. Stefan, catre sinedriul
evreesc. Grecii neputAndu-i zice Talan, i-au zis Titan si de acl se
trage si origina acestui cuvant.
Hyperboreii erau considerati ca descendent' ai Titanilor. At-
las, Puternicul rege al Hyperboreilor, era si el un Titan. Duna
scoliastul lui Pindar la olimp. III. 28, Hyperboreii ti aveau locuin-
tale lar la Nordul Nuke' de jos cu centrul la muntil Riphei. a).
Hyperboreii popor pastoral sl agricol, oameni plini de virtuti, reli-
glosi, drepti locultorl ai unei tari fertile si fericite, erau contimporani
cu zeii Olimpului si se considerau ca nascuti din rasa cea glorloasa
a titanilor 4).
Hyperboreii -loculau la cataractele lstrului. Dupa Diator din
Sicilia, Atlas a fost frate cu Saturn si amandoi fiii lui Uranus si
ai Gael. El a fost un rege puternic si avut; a domnit peste popo-
Jul Atlantilor 5). El facea parte din familia cea mare a klyperbor-
eilor; a luat parte la razboiul Titanilor contra lui Jupiter si dug
ce au fost Invinsi, a fost condamnat sa sustina cerul cu caput si
Scylax ap. N. Densusanu Dac. Preit. p. 912
Homer II. I. 428 XXIII vers. 205. odiss. I. v. 23.
N. Densusanu Dac. Preist. pac. 9 i 2
Homer II. I Ir. 428 XXIII. v. 295 Odyss. I. 23
Diodor Sidi, III. pag 56. c f. N 1 2 Dens op. cit. pac, 70 89

www.dacoromanica.ro
 20

mAinele sale puternice 0 La Homer 0 Hesiod, Hyperboreii cel pl-

ill, de !Ana Oceanos, apar sub numele de Etiopeni 2). La Hiper-
borei s'au nAscut §l zeii. El mal aduceau Hecatombe magnifice In
special lui Apollo Hyperboreul, care cu o deosebitA plAcere ne spune
Pindar, lua parte la sarbAtorile, aclamatiunlle 0 sacrificiile lor, 0
el sunt fn special cei mai Well adoratori ai asestui zeu 9
DacA pelasgiiEtiopieni, erau numiti astfel de strAini, sA vt-
dem cum se nuineau ei pe ei insu0.

Pindar x Pitique Les petits poems grecs publ. Ernest Falconek

Paris 1840
Apud. N. Densus. op. cit. pago 912.
Pindar. Olimp. 111. idem. ibidem.

www.dacoromanica.ro
 C A P. Ill

Etimologia cuvantului valach.

Grecii au Imprumutat denumirea de Pelasgi, de la populati-
unile barbare ale peninsulei Balcanice si pe care au diformat-o;
forma corecta, uzuala, a acestui nume, a fost fara indoiala, Belas-
e] ori Balasci. Ori Grecii dupa obiceiul lor, grecizau bate denumi-
rile etnIce si geografice. Tot astfel si In cazul de MO; din numi-
rea de Pelasgi au inlocuit pe V cu P si au facut din Jelasci Pe-
lasgi; iar din sufixul ascus §i asci, au format un altul gutural, as-
gos si asgoi 1). Tomaschek, spune ca o parte a Tracilor au fost
numiti pana la jumatatea evului mediu Belasci sau Balasci 2).
Aceasta forma de Belasci ori Balasel, ca numire etnica, a
tost °data uzitata in peninsula balcanica. i aceasta o probeaza ter-
menul de Balascae", cum erau numiti Tracil in prima jumatate a
evului mediu 8). Tara Romaneasca, In limba Slav'lor meridionali se
numeste pana astazi Vlasca Zemlia, Zemle Viascoe, roman Vlaski 4).
In fine se mai numeste Valakea l partea Moravlei, unde in
timpurile vechi, se afla o Insemnata grupa de Romani.
Rezumam: ca forma cea veche populara a numelui de Pelasgi,
a fost Belasci sau Balasci, cum am spus sl mal sus; iar patria cea
y_eche, centrul puterei de actione si expansione a acestul popor a
fost, in Europa la Carpati §I Dunarea de jos 5).
Asa dar, de cate ori vom vorbi de Etiopienii-Pelasgi, sau
n'rotolatini, vom intelege ea Pelasgii sunt acelas popor cu Belascii,
Balascii, Velascil, Valasell, echivalent cu Valahii ori Vlahii.
Pelasgil asezati peste substratul Etioplan ; ramane sa aratam
DacA au existat si In Dacia Metisi ori Corcituri.
La aceasta Intrebare raspundem, ca sub raportul paleontolo-
Nic. Densus. op. cit.
Tomaschek Die alten Thraken II. 4. Balascae Thrakes Glos. Lab.
ap. Goetz II. 28.
Tomascheck op. cit.
4)1. Bogdan Relat. Tarei Rom. cu Brasovul si Tara Ungur. in Sec.
XV sl XVI Bitc 1005 p. XXXVII.
5) N. Densusianu op. cit. p. 913.
www.dacoromanica.ro
 22

gic, n'avem nici o dovadg, de oarece grotele, cavernele, tumuluti-

le si statiunile noastre preistorice, isi asteapta Inca pe exploratorild
lor ca sa le studieze, Totusi un arheolog strain, Giufrida Rugen,
ne spune ca exista cranli dolicochefale foarte frequente Ina din
epocile cele mai vechi in regiunile ¡lince si danubiene 1) cu acelas
mieles, pe care 11 da populatiunilor negritice din occidentul Eu-
rope'.
Arheologul Nicolae Beldiceanu. Inca Inainte de 1889, desco-
Dell sub cenusa unui tumul, 5 schelete fosile,care se afIA In mu-
zeul UniversItatii din Iasisi pe cari le-au Insemnat cu SI, S2, S3,
S4, S5.
In anul 1895, Gr. T. Butureanu profesor de istorie la Iasi,
face o dare de seama Inaintea congresului de arheologie si paleon-
tologie din Paris. Din aceasta dare de seama nu se vede a se fi
studiat : charpanta osoasa nicl indiciiie cefalice st nici caracterul
cefalic sub sub raportul etnic; de cat doara aminteste a trei din
aceste schelete fosile, sunt dolicocefale, din rasa Neanderthal si de
Cro-Magnon ; lar doua sunt bra chicefale 2) si Incolo nimic.
Sub raportul Istoric, gasim cateva urme, putine ce e drept,
din cauza numeroaselor 1ncruciseri provenite din amestecul maselor
PelasgoScytice, cu celel Etiopiene; apol din cauza solului, a
climei, a lungului timp care s'a scurs si care schimba si trans-
forma totul In cursul MI, In asa fel, Inca le-au fgcut sa piarda
In mare parte indiciile lor morfologice, ceea ce a facut, ca Inca
din epocl foarte Indeparfate, pierdute In noaptea vremurilor, asttfel
ca acest metisaj selectiv, tncepand opera lui de regenerare, cres-
and, fortificand, desvoltand asa de bine formele fizíce, ca si for-
tele intelectua/e, cari odata cu aceste schimbari, au schimbat si
mentalitatea Etiopienilor, In cat prin aportul sangelui 3) Pelasgo-
Scylic cu Etiopienii, cum am mai spus si cu alta ocaziune, cu greu
s'ar mal Iasi azi in poporul romanesc acei metisi or' corcituri, de
cat doara, venite prin legile atavismului. i cum aceste leg!, ur-
maresc rasele In continuitatea desvaltgrii lor istorice, prin aparitia
lor spontanee Isi produc efectul lor 4). Totusi se gasesc ; sa-i cau-
tAni Intai la Romani.
Meti§ii la Romilni.
Raposatui profesor Hasdeu, avea convingerea ca numele de
Vleh pe care'l purtau Romani' In trecut, le-au fost dat de Germani
sI Slavi 6).
M. Boulle op. cit. pag. 308
Gr. C. Butureanu Asoc. Rom. pt. inaintarea si rasp. st. p. 619-520
Nic. Densus. op. cit. A. de Pan'agua op. cit. p. 7
A. de Paniagua op. cit. pag. 12
Hasdeu 1st. Crit. p, 95
www.dacoromanica.ro
 23

Nunic mai fal§; pentru cA aceastA denurnire etnica, aceea§1

German! §i Slavi vechi o dadeau nu numai Romanilor ') cl vechi-
lor Romani.
Acest fapt 11 confirma §i D-I A. de Paniagua, and spune ca
vechil Germani numeau pe poporul Roman Wlah sau Walch 2)
Acest fapt i sec" pare foarte curios ; el se exprima astfel : Germa-
nil 0 Slavii au cunoscut pe vechii Romani, zice lia§deu, sub de-
numire de Vlahl, adica domnitori §I aceasta calificare lipsita mai
fatal de Intelesul sat: primitiv, adicA mieles de saprimatie, a deve-
nit o traducere adequatA a cuvantului de Romanus" 3).
Dar cei mal curios este, ca acela§ autor ne spune mai de-
parte ca nu numai Germanii §i Slavil au dat Vechilor Romani de-
numirea de Vial, ci Ina si Vlahi negrii. Tot astfel 11 numesc -§I
alte popoare orlentale, de ex ; In limba ebraicA Romanii erau nu-
miti Edomi" iar Arabi' Mi numeau Alasfar. Amandoi termenil in-
semneaza alamiu, galben ro§cat, bronzat 4),
SA vedem acum, ce fel era culoarea Etiopienilor no§tri pro-
prlu-zi§i. Eugen Pitard ne apune ca Hotentotii ca §i Bo§menii, au
pielea galbenA ; aceasta slabA pigmentatiune ar putea explica,
cl: ca existA cazul,trecerea treptata de la tipul galben la cel alb
In thnpurile preistorice 6)
Dar natura nu face salturi ci In legue ei, trece treptat §i pe
nesimtite, §I a§a s'a Intamplat §i cu negreata Romanilor §i a Ro-
manilor.
1-1a§deu, néputanduli explica calificativul de alamiu, ro§cat,
bronzat, se intreaba : Aar de unde oare venea fiilor lui Romulus
aceasta porecla de bronzati tot a§a de ciudatA ca 0 negreata Ro
manilor ?.
. Soriitorul arab Firuzabadi, pretinde ca Romanii s'ar fi nAscut
din 1nsotirea femellor .Italiene cu bArbati din Etiopia ; incat aceastA
fncruci§are de piele neagra i-ar fi inzestrat pe dan§ii cu o piele
ro§letica, bronzata.
Astfel Evreii cat §i Arabii nu erau departe de adevar, cand
ti calificau pe Romani astfel, de 0 notiunile pe cari ni le dau sunt
insuficiente sunt totu§i, destul- de eloquente pentru a explica fap-
tele In sine. Evreii §i Arabii au facut cuno§tintd mai de aproape Cu
Romanii pe timpul Imparatilor Romani Vespasian 0 a fiului au
Titus. Amandoi ace0i ImpArati fAceau parte din ginta Flavla. Ce-
lebrul orientalist Silvestre de Sacy, ne spune ca cuvintul Flavus ¡n-
l) Hasdeu 1st. Critica pag. 96
A. de Paniagua op. cit. p. 127
Hasdeu op. cit.
Hasdeu 1st. Critica pag. 97
Eug. Pittard Les Races et. l'Historire p. 86
www.dacoromanica.ro
 24

semneaza pe latineste galben, twat, bronzati. Acestea §llindu-le

Arabii i Evreii, i-au numit pe toti Romani] Edomi i Alasfar, a-
dica : roscati, alamii, broniati 1)
Raposatul Hasdeu conchidea de aid ca Roma nii au pat tío
din cauza Flaviilor, cum au patit-o sit Romani' din cauza rebusului
Heraldic al celor trei mete de negri ai Basarabilor. Insa am
aratat mai sus, ca nici Romanil n'au patit-o din cauza Flavilor

Fig. 2. Statuele etiopiene cu steo'o-

pigie descoperite la Cucuterri jud. Iasi.
nici Romanil din cauza capetelor negre ale Basa rabilor. Cauza d4
numirel de negri data atat Romanilor cat si Romanilor este ca atAt
Romanii cat si Romani', avand aceiasi origina comuna, Pelasgii,
protoparintii lor comunl, suprapunandu-se peste substratul negritic
Etiopian, din amostecul acestor rase au esit asei Via hi negrii sau
sau metisi ori corcituri i despre cari vom vorbi mal departe.
2. Metiqii la Traci qi Geto-DAci
Duna Hipocrat, culoarea pielei Tracilor ca si a geto-Dacilor
care aveau aceiasi origina Pelasgica, era mai mult neg.! icioasa de-
cal alba
Claudlanus, mort dupa anul 400 P. Cr. numeste pe Geti,
Flavos". Asemenea l Hyeronimos ne spune acelas lucru: Getarum
Rutilus et Flavos Exercitus 3) Deasemenea Isidor Hyspalensis zrce :
Flavent In tactis capitibus Getae. 4)
1) Hasdeu Hist. Crit. pag. 97.
2i Hypocrat Tratat despre aer aog l locuri par. 17-23
Claudianus De Raptu Proserpinae 1165 FIAVI GETAE
Hieton Hisp. orig. 19 Cap. 23

www.dacoromanica.ro
 25

Antiar Marcelin, vorbind despre Alani, sale: proceri paene

sunt omnes et pulchri, crinibus mediocriter flavis Aculorum tempe-
rata torvitate terribiles. 1) Firmicus, sec. IV. P. Cr. la rAndul sAu,
atribue pielei poporulul Trac (Geto-Dac) culoarea role (si luna
facitcandidos Mars rubros. Raturnus nigros cur crimes, in AEtiopia
nigri in Tracia rubri procreantur ? 2)
Cu alte cuvinte nu sunt numai Romanii flavos, adicA cu fata
alAmie roscatA bronzatA, ci i Tracii cum si Geto-Dacii. RAmAne sa
arAtAm cA dacA in Dacia preistoricA au existat .niopieni, au tre-
buit sA exsiste §i statuete Etiopiene ca i In apusul Europei.

3. Statuete Etiopiene in Dacia preistoricA

Etiopieni se distingeau de eelelalte rase Europene i prin fap-
tul cA pe lAngA asemAnarea si forma instrumentelor uzale ei mai
aveau §1 statnete (zeitAti ferrentne). Oamenil din rasa de Cro-Mag-
non au p'cturl, sclupturi §i gravuri, nu InsA f gurine de bArbati
si femei ; ori dacg le au, nu In aceias mAsurl ca Etiopienii. Ele
sunt primele manifestatiuni artistice In vArsta aurignaciana, car' sunt

Fig. 3. Statuele etiopiene cli steato-

pigie descoperite de Cezar Boliac la
Vaclastra jud. Romanati.
foarte realiste si In cea mal mare parte, in raport cu ritur 'e fitisiee
ori magice. Ele se manifestA fie sub forma de gravuri ori picturl
pe pereti. Marimea varlazA de la 6-11 cm. inAltime, iar gro-
Amian Marcelin XXXI 2.
2) Firmicus apud. Tocileseu Dacia lnainte de Romani Pag. 258-259

www.dacoromanica.ro
 26

simea In raport proportional cu Inaltimea ce se caracterizeaza prin

mamele enorme, un abdomen foarte mult e§it Inainte §1 o desvol-
tare remarcabila a stratopighiei care sub raportul statigrafic se MI6
Intre aurignacianul superior §i solutreean. 1) In Romania panA acum
nu s'au descoperit statuete barbate§ti Etiopiene ; In schimb Insa s'au
descoperit multe figurine femeie§1 cu singura deosebire de cele din
occidentul Europei, ca cele descoperite in Romania sunt mai svelte
foarte bine lucrate, ba Inca unele i tatuate, cum sunt cele dela Cu-
cutenl (14, vezi fig 2) §i de la Vadastra (Romanati, vezi fig. 3)
Profesorul Vasile Ciurea de la Falticeni a descoperit mai multe e-
xemplare de aceset statuete steatopige la DrAga§ani §i Rada§eni,
acela§ judet. De asemenea sau mai gasit statuete steatopighede ca-
tre D-1 Teutche imprejurul Brasovului 2), toate din perioada neoli-
tica. In muzeul din Sf. Gheorghe din jud Trei Scaune, am vazut
noul statuete, dintre cari patru cu steatopighie. La muzeul de an-
tichitall din Sibiu, una. bate InsA inferioare sub raportul artistic
celor de la Cucuteni si de la Vadastra. La -muzeul din Bucure§ti,
una tatuata §1 la ce! din 14, doua netatuate, dar cu steatopighie.
Acelea cate le-am &it panA r cum he pot forma convingerea, ca
In adevar au existat §i pe la noi Etiopieni pe o scarà foarte Intinsa,
care ar ocupa Muntenia actuala, o mare parte din Transilvania §i
§i Moldova. Daca comparam statuetele de la Grimaldi Cucuteni,
Vadastra, DrAguseni, Sibiu, Sf. Gheorghe (Trei Scaune), Bucure§ti
la§i §1 Wilendorf (Boemia) ni se prezinta o asemanare perfecta sub
rapottul Steatopighic, caci ele se un In lumina unele pe altele,
se complecteaza, se explica si acest fel de documente noi, credem
ca cel putin In Paleolitic §i anume In varsta Aurignniana, au e-
xistat nu numai pe solul Europei occidentale cl §i in tara noastra,
reprezentantil unei populatiuni, al caror caracter morfologic nu poate
apartine &cat unei rase negritice §i steatoplhe. Realismul statue-
telor l basu-reliefurilor, ne arata ca artist! cad le-au produs aveau
atari modele sub och'i lor. Nu se inventeaza forme de asemenea
natura §1 mal cu seama nu se Inventes za concomitent In mal rhulte
tAri din Europa si Cu asemenea preciziune, In caracterul concomi-
tent 3) Trebue sa mai adaogam i acest Invatamant de ordin etnic,
ca steatopighia, acolo unde ea exista nu o au de cat femeiie-si
dupa Topinardfetele HotPntote si Bosmene nu au steatopighia, de
cat dupl ce se marita. Ori tanarul de la Laussele, nu are stea-
opighie. Aceasta diferenta In reprezentatia sexelor, arata ciar, rg
aceste opere culturale, nu sunt produsul unei convemini, cl imagini
1) Dr. Capitan Prehistoire pag. 37, 46, 47.
2)1. Simionescu, omul de la Cucutenl pag. 23, 24.
Eug. Pitard op. cit. pag. 83
Topinard Elements d'antropologie Generalale Paris 1885 p. 1012

www.dacoromanica.ro
 27

generaltente fidele ale tipurilor umane, carl existau pe atuncl 0 pe

earl scluptoril le-au copiat. Dar In care parte a lumil se all po-
pulatiuni negroide 0 steatopighe ? Noi nu cunoa0em astfel de in-
divizi de cat In Africa sudica. In acest caz, trebue-a conchide a-
tunci, cA In varsta aurignaciana cel putin, Europa a primit o emi-
gra(iune de African'. Dar ne trebue sA mal Vim Inca un lucru :
daca Africa preistorla a posedat o civilizatiure paleolitica, pare ar
putea fi InruditA cu cea Europeana? Raspunsul este afirmativ 0 a-
ceasta a probat-o altii mal rompetintl de cat noi. Cat pr1ve0e ca-
recterul exceptional al steatopighiei, el este remarcabil mai cu seama
la Holentoti ori Bo§meni §i Inteun grdd mult mai mic la cateva
grape din Africa orientala 1).
Femeea dela Willendorf (Boemia) steatopighe 0 cu parul in
culoarea bobului de p'per negru, Intocmai ca al tuturor Etiop:en-
celor, unesc caractere cari sunt proptii hotentotilor §i sculptorii au-
rignacieni, n'au putut inventa un astfel de tip care sa Intruneasca
ambele caractere adica steatopighi din Europa, ar reprezenta tipu-
rile sigure aflate azi, venite aici, probabil catre finele Quaternatului
mijlociu, daca nu 0 mal inainte, pe solul continentului nostru 2)

4. Cultura fi moravurile Etiopienilor propriu zigi.

Africa preistorica, ne apare atat In Paleolitic cat §i In peri-
oada NeollticA, ca un centru de civilizatie. Varstele Pleistocenului
veal 0 mijlociu din Africa, au cunoscut ca 0 In Europa, formele
litice (instrumente de piatra) Cheuleene, Acheuleene 0 Musteriene 3)
De asemenea uneltele varstei renului, sunt generalmente cunoscute
In Africa; de la Colonia Capului pana la tarmul Mediteranei, se
intaineste cate °data, bogatii neauzite 0 seril Intregi, din toate
varstele Mice. Cate °data industria liticA Africana, merge pana la
identitate cu cea Europeana. Maurice de la rosse vechi guvernator
al coloniilor, ne spune ca s'a descoperit in diferite regiuni ale A _
trice' negre, monumente de piatra, cari au. intrigat mult pe savanti
a caror origina rAmane misterioasa, cum sunt edificille de la Zim:
babwe, In Rhodesia, cum §i pietre ridicate 0 stanci gravate in Gam_
bia 4)
Etiopienii din varsta Aurignaciana, erau Inalti, &Ile facuti.
foarte robu0i, aveau fata larga §i scurta, deci trebue sa fi fost
foarte urati. Dar nici femeile lor nu ereau mai frumoase ; ele sunt
Eug. Pitard op. cit. pag. 86
Eug. Pitard. op. cit.
Eug. Pitard op. cit. pag. 84
M. de la Fosse Les Noires de l'Afrique coloniale Paris 1922 pag. 14

www.dacoromanica.ro
 28

idenlice sub raportul morfologic ca sl sub cel al steatopighie.i Cu

Etiopientele descrise mal sus. Femeea trebue sa fi avut o viata
foarte putin activa; ea ramanea In grota, lar barbatul se ducea
dui:4 vanat i pescuit. Aurignacianii erau mai isteti de cat Mus-
terienil 2). Ei traiau In pesteri (trogloditi) si se ocupau cu vanatul
c.0 pescultul. Ei erau i croltori, caci singuri îi facead hainele
lor din piel de animate cusute cu nervi de ren, ori cu ata vegetaba
vopseau corpul si se gateau cu bratari i coliere de scoici, dinti
de m'stret, de lup etc., dud aveau sa execute dansuri. Ca si Ivius-
terienii, aveau cultul mortilor. lnainte de a-si Inmormanta mortii, le
faceau o toilette speziala. Inpodobindu-i cu toate bijuterille lor. 3)
Apoi li punea pe un pat pe care II acopereau cu peroxid de fief.
Etiopianul avea pract'ci religioase sunerstitioase. El zeifica on ce
nu putea Intelege si tot ce-i era binefAcator. Femeea asa de des
reprezentata pare a fi fost obiectul unui cult particular. 4) De si
acest popor era nascut sub Equator ori tropice, totusi ei stiau a se
acomoda cu clima Europei, a perioadel Paleoliticului mijlociu, care
se cobora pana la 45 grade sub zero, din timpul celui de-al cin-
cilea si al seaselea ghetar si au devenit aici acef excelenti vanatori
ai renului.
Din cauza acestor Etiopieni, Dacia Prelstorica puna pe WO
denumirea de Etiopia occidentala de la Oceanos Potamos i pè
cea de Tara neagre sau a oamenilor negrii
Tara NeagrA
In Odisseia lui Homer Arimii de la Dunare mal sunt numiti
Erembi 5). Pe acesti Brembi, Avienus ti numeste i negril Erembi
cari locuesc pe langa muntil Riphei 6) i faceau parte din ginta
Titanilor, 7) iar tara o numeau EremiGaia cu Inteles geografic
este tara Eremnilor, sad a Aramnilor ; iar sub raportul etimologlel
grecesti, este tara cea neagra 8),
Eschyl, pune In gura lui Prometeu, sfatuind pe lo, ca sa
scape de gelozia furioasa a Junonei, sa tread prin tara de la apu-
Se numesc Aurignacieni fiindcA statiunea lor preistoricA se gAsea
la Aurignac Haute Garonne (Franta).
Ei au f ost numiti Musterieni dupA statiunea lor de la Moustière
(Franta).
Peyrony Elements de prehistoire usuelle pag. 66-67
Peyerony idem ibid.
Homer Udiss. IV. v p..84
Avienus descript. orbi. v. 271 ap. n. d op. cit. p, 908
Dionisie Periegétul v. 180 Hessiod Teogonia v. p. 209
Nic. Densu§. pag. op. cit.

www.dacoromanica.ro
 2g

sul soarelui unde locueVe poporul negru §I pe unde t urge fluviu

Etiopiei
Presbiterul din Deocleea, vorbind despre provincia ocupata
de romanii Morlahi, ne spune cA ei se numeau §1 latini negril (ne-
grii Latini vocantur) 2). E lucru curios ca toate pef-sonaglile impor-
tante cum 0 tara In care traiau aceie personagli, toate erau negre
De ex. Tiphon, flu' lui Saturn, care dupg poetul Quintus era din
tara neagra (Gaia Melaina) 0 a carel re§edinta se mai numea
tara Arimilor (Ein Arimois) 3).
Acest Tiphon era numit de Egipteni 0 Set Nehes, adica
negru. Calificativul dat de Egipteni Jul Tiphon, nu era de fart de
cat un vechiu atribut etnografic al semintiilor Arimice (until din
marile triburi Pelasgice) de la Carpatt 1 Dunarea de jos. Corpul
se mai intrebuinta l ca semn grafic spre a indica pe negri cum 0
tara negrilor. Corbul mai dra 0 un simbol religlos al Hyperborei-
lor de la Dunarea de jos, El insotea pe Apollo zeul luminei care
venea In flecare an de la Delphi la Hyperborei, spre a lua parte
la magnificile lor hecatombe aceVia dupa Pindar erau cel mal
statornici adoratori al acestui zeu 4) Corbul a mal fost consa crat
In antichitate lui Satt.rn i Mitra. Cezar Boliac a descoperit mai
multe exemplare de cocoV galici §i corbi de bronz '). De atunci
corbul a ramas In traditiunile romane0i ca rebus heraldic §i
gasim ca marca OM romanoti, alaturi de aquila romana, care
mai tarziu fiind Inlaturata sistematic, ajunge sub Brancoveanu
Fanarioti sA figureze el singur printre celelalte rebusuri heraidice.
Enachita Vacarescu crezand ca Fanariotii au introdus corbul ca
marca a OM romane0i, exclama:
0 1 de-am mal dobandi §i cate avem pierdute
Atunci toate acele guri rele vor ramanea mute
Atunci i acest corb sarman lar aqulla szar face
ori ce 'Roman ar deveni Roman,
Mare In rasboi ca §i In timp de pace
Dar poetul nostru uitase originile traditiunilor vechi cum le
ultase §1 ponorul care a pastrat acele traditiani, ca pe un depozit
sacru motenit de la protoparintli i stramo0i lui.
Inteun descantec din Jud. Doljiu In care parte elementul re-
Eschyl Theatre Nouvelle par Al. Pieron 4 edit. Paris 1851 pad. 40
Ludo Hist. di Dalmat. cap. 5 pag. 279 Venetia 1674 ap. N. D. op.
cit. p. 799
Aputl. N. Densq. op. cit. pag. 982
Pindar Olimpiada Ill-a
Or. Tocilescu Dacia inainte de Romani Plana M
Apud G. M. lonescu Inn. Culturii grece01 1902 pag. 25

www.dacoromanica.ro
 30

grold a fost mai bine reprezentat, se vorbe§te despre activitatea

unui nom negru".
Se scula un om mare negru
FAcu un plug mare negru
Prinse doi boi mari negri
Si trase o brazdA mare neagrA 9
De asemenea In baladele noastre populace se fac amintirl
de luptele eroilor no§tri preistorici, unde Gruia GrozAvanul, la fill
demnul tatAlui sAu Novae, ¡ese inteu intampinarea until harap
negru si din care poem dAm aici nnmai un mic fragment .
Dar cu cine se fontalnea
Cu gol negru de DArvi§
Golu-i doamne In pielea goalA
Pielea-I neagrA ca de sMoalA
Pielea neagrA-11 piesneste
SAngele mi-1 podida§te 2)
Din cauza unei grupe compacte de Etiopieni care se asezase
In aceste tad, vecinii ca §1 scriitorii vechi Elieni §'1 Latini 'au nutnit
Dacia PreistoricA Etiopia pdna la anul 525 A Gr. dupA cuno§tin-
tele noastre. De la aceasta data n'o mat gAsim cu aceasta denu-
mire improprie ci cu o alta, tot asa de improprie: de Arabia. Nu
putem sti pentru care motive strAinil au numit-o astfel, act Ara-
bii sunt de origina semiticA si de culoare albA. Mai natural ar fi
fost, sA o numeascA Arapia sau tara Arepilor de §i acum, dui:A
aiatea veacuri trecute, negroizii, au fost asimilati Cu marea massA
PelasgA. Totu§1 calificarea s'a continuat §i mai departe, cum se
specificA §110 poeziiie noastre populare:
Un harap bogat
Negro §i buzat
Cu solzi mari pe cap
Ca solzii de crap
Si cu buze late
Late §1 umflate
cu ochi holbati
cu dinti smAltati 2)

Rev. Ttnerimea RornAnk Vol. II pag. 218 apud N. D. op. cit.

pag. 153
NIc. Densq. op. cit. pag. 1006-1007
Alexandrl poezil popu1. Ed II-a pag. 116 C. F. Ispirescu Baum
Juc. 1872 p. 128.

www.dacoromanica.ro
 31

Deci aid nu a fost de cat o confuziune Intre Arabi §i Harapl

§i tocmai de aceastA confuziune, se plange §i Paul d'Alepo arhidia-
conul patriarhului Macarle al Antiochiei, cu care a venit In sec.
XVII-a pe la noi dupa obipuita milA" §i se mira, ba Inca se §i
planse, vazAnd cA In tara romaneascA Arabii (cAci §1 cilaconul nos-
fru era de origina Arab), cA sunt confundati cu Harapii, de Carece
numele de Harap se da numai Robilor negrii cu par cret i buze
late §i care slujeau ca seizi (sclavi) la boerii roman! 1).
Noi Irisa o vom numi tot astfel, cum u gasim In autorii cla-
sic! greci §1 latini.

1) Alex. Odobescu Opere Complecte 111 pag. 31,

www.dacoromanica.ro
 C A P. 1V

1. Arabia Pontica de la Istria (Duarea de Jos)

Primul i cel mai vechi autor care vorbeste despre Arabia
pontica de la Istru, este Eschyl (525-456 A. Cr.); el, dupa ce
pune pe Hipelborei la Nord, in Ora unde Istrul îl la na5tere din
m-tii Riphei adica la cataracte, re spure ca prIntre popoarele cari
au luat parte la doliul suferintelor lui Prometeu incatenat, pe mun-
tele Caucaz, Eschyl nurrara qi pe Arab!, cari sunt dupa expres'a
sa (Arabias tareion anthos,)r care inserrneaza floarea martiala a
Arabiei 9. Scoliastul lui Strabon apara lectura ruvintelor puse la
Indoiala de unii autori, privitor la Arabia dela Caucaz 9. Arabia
pont:cg o gasim si la Euripige (486-406 A. Cr.). De aseintnea o
gasim in corredia lui Plautus (sec. III-lea A. Cr.) si Intltulata Trl-
nummus (Tezaurul) in care vorbeste batranul Carmida cu Sy-
chofantele.
Syc. Eu vin din Seleucla, d'n Macedonia, din Asia si din
Arabia V. 822.
Carmides. Ce spui?
Syc. Poftim?
Carm. Prin ce WI ati umblat?
Syc. Prin tari incomparabile i pline de minuni v. 905.
Carm. Asi f.t incdntat de aceasta pove3tire, numai daca
aceasta nu oboseste.
Syc. Eu cred chiar de datoria mea, de a vd poveili tot.
Noi am vizItat mai frirdi Arabia pontica.
Carm. Ho! Hcl Dar ce, mal exista oare o alta Arable
langa pontul Et xin?
Syc. Da, ex'st.t! Nu insa acea Arable, unde creste
ci aceea unde creste pelinul si laptucile pentru ingrasatul gainilor 3).
Aceste texturi i cu un pasagiu din Ammlan Marcelin, cum
A. Eschylos Prometeu Incatenat v. 420 cf. Tocilescu op. cit. ag
30-3'.
Strbon I. XI cap. VI Ed. Perm. Didot Paris 1853 cf lib. I. 27 XVI. 27
Macci Plauti Comoedlae ed. Teubner 1863 v. 822-905 §I 930.

www.dacoromanica.ro
 34

cum si numele antic al macinului de Arrubium, au facut pe Alex.

Odobescu sa creada cA acea Arabie a lui Eschyl, Euripide, Plau-
tius i Ammian Marcelin, a existat in realltate t ca n'ar fi de cat
Basarabia de astazi, care i pastreaza pana acum In partea a doua
a numelui, vechea denumire de Arabia, iar in partea Intaia amin-
teste poate, ztce Oiobescu, dominatiunea poporului Bessilor asup-
ra-i Iplteza lui Odobescu poate fi rldicata la certitudinea istorica,
cu urmatoarele lamuriri: a) a Arabia, ca calificativ geografic al,
tarii romanesti, a ex'stat; b) cA partea prima nu vine de la popo-
rul Bessilor, act Basarabi4 este o compozitie din titlul ori functiu-
nea de Ban qi din Saraba" numele castei nobilitare la Dad; unin-
du-se dar Ban cu Sarab. fac Ban Sarab §i Ban-Sarabia. Elizandu-
se n Inaintea lul s, raman: Basarab si Basarabia. 9. -
Dar despre acestea vomi vorbi pe larg cu alta ocazle.
Al cincilea autor care cleszrie pe larg Arabia pontica de la
Carp.ati l Dundrea de jos, este Evcherner de Messina, discipol al
scoalei filuznfice din Cirena:ca, un barbat de o vasta eruditiune,
care a trait pe la anul 316 A. Cr. El a scris o istorie sacra (lera
anagrafi), pe baza documentelor si a inscriptiunilor, In diferitele
calatord In diferite tari, ca trim's extraordinar al Jul Cassabdru,
tegele Macedoniel. In aceasta scriere a sa, Evchemer vorbeste des-
pre o columna de aur, ridicata In onoarea lui Uranus, Saturn,
Zev, Apollon I Dianei In regiunea numita de dansul, Arabia de
la Oceanos 3) sau Arabia Jericitcl" I ¡oculta c1.2 Doi (Dae), de
Scyli, Ochnniti i Panchei (Peucini).
Gr. Tocilescu idem ibid.
Hasdeu Etim. Magn, Rom. vol. Ill pag. 2550-52-53.
In vechea literatura greaca patria ori nationalitatea persoanelor
marcante din timpurile mitice, se indica adeseuri printeo simpla forma ge-
nealogica. Se personificau tarile, raurile, fluville i muntii de ex,: Minerva
quarta oceani filia (Cicero da nat. deorum). Thetis, mama lui Achile era de
asemenea fiica Oceanului ca i Hefaistos (Vulcan) ca si toate zeitAtile mi-
tologice crezute pana acum, ca fiind de origina gr aca O astfcl de genea-
logie a avut!o si Pelasg cel dintai .rege traditional 'al pelasgilor (N. D. op.
cit. p. 878). Duna aceste traditiuni el a fost un stranepot al lui Oceanos
potamos si fiul Ili Palaecton adica al vechiulul pamantean nascut in tara
neagri de catre Gaia Eau Tetra. (Eschyl supl. v. 250 cf. N. D. op. cit. pag
903g0g). Misteriosui ocean. Homeric sl HessIodic, nu este de cat 'strut
de mai tank' ori Dunn-ea de azi. Numele lui vine de la Oceanos, un fiu
al lui Uranus si al Gaei. El a fost zeul mat-Nor si ca i Nereu, pur a grija
de tata, al unei familii de zeitati marine cari purtau In general numele de
oceanide. Oceanos era reprezentat cu unul sau clod. coarne mici, Cu un scep-
tru in mana indicand puterea i calarind pe un monstru marin; ori stand
Jana sotia sa Thetis, care dupa Homer a nutrit si crescut pe -Junona in
locuintele lor (ilia a XIV v. 302-303). Fetele lui Oceanos erau impras
tate pe la fluvii, rauri si fantani Ele erau In numar cam de 3100. El mai
era reprezentat si ca marele fluviu Oceanos Potamos, care curgea Impreju-
rul pamantului dup. credintete celor vechi, servind ca sursa tuturor apelor

www.dacoromanica.ro
 35

la aceasta reg!une zice Evchemer, se aflA mai multe sate §1

ora p Insemnate, din care, unele sunt situate pe valuri de [iambi;
ornele pe coline ori pe cdmpii. Ora§ele cele marl au palate mag-
nifice; o mare multime de locuitori §i abondenta de averi. Intreg
Omani aceasta (Pasa y hora) e plin de turme numeroase de dif e-
rite feluri. El produce o recolta abondenta, dar totodata este abon-
dent In locuri de pa§uni, pentru turmele de oi i cirezele de vite.
Tinutul acesta este traversat de o multimé de rduri, care WA in
mod favorabil, suprafata pamantului §i contribue astfel la o deplina
desvoltare a plantelor. Aceasta e cauza pentru care aceastd parte
a Arable', care prin fertilitatea sa Intrece pe celelalte parti V se
numeVe fericita (Evdaimon) nume ce-i corespunde Inteadevar. In-
treaga aceasta regiune (Tyn de horan alyn) produce fructe In abon-
dentd; cu deosebire ad se face vin mult V de toate felurile. Barbatil
sunt rAzboinici V se folosesc In lupte de care, dupa obiceiul celor vechf.
Organizatiunea lor sociala se compune din trei clase: Clasa l-a a
preotilor 1 meseriaVior; a doua a agneultorilor i clasa treia a
ostaVior de care se tin V pastoril. Conducatorii tuturor, sunt preotii,
ei juded toate nentelegerile din popor. Agricultoril lucreaza pa-
mdntul §i pun fructele lor In comun; asemenea i pdstorli. In gene-
ral, nimanui nu-i este permis sa alba proprietate particulara, afara
de casa i gradina.
Atdt barbatii cdt femeile, port ornamente de aur. OstaVi
primesc leafa penlru servicile for. Preolii IV fac serviciui divin mal
mult cu imnuri V laude. Locuitorii vestei tart sunt foarte ospitali-
eri §i o transmit urniaVior lor, din generatie In generatie. In tinutul
acesta (Hora) sunt mine abondente de aur, argint, staniu fier: 9
Evchemer, omul regelui Cagsandru din Macedonia, le cunoaVea
toate acestea, fiindea a indeplinit In interesul acestui rege, oarecari
delegatiuni, Wand calatorii depdrtate i Imbarcandu-se din Arabia
fericitd, a navigat mai multe zile pe ocean (Dundre) V In fine a
curgAtoare de pe pamant. Ficele lui, Oceanidele, erau ca toate zeitAtile ma-
rine reprezentate Cu coroane de rAdAcini de plante marine pe cap, Cu mAr-
gele la gat si cAlArind De delfini (Alex. Muray of Mythology New-York
1906 pag. 145-146 trad. de T. CopAceann) Eschyle in tragedia sa Prome-
teu Incatenat, pune pe Oceanide, sA vorbeascA in locul corului i cad spun
cA Intotdeauna aduc hecatombe langA apele cele curgAtoare ale Oceanulul.
pArIntele lor (v. 530). In aceeasi tragedie Prometeu, Ii mai spune virginet
lo, ca sA .treacA prin tara de la Apusul soarelui, pe la un papor ,negrua pe
unde curga iluviul Etiopiei (v. 801). Din acestea vedem cA Eschyl mal po-
meneste Ina, de vechea Etiopie, vorbind si de poporul negtu° care era
floarea martialA a Arable' l eare dupl cum am spus i Cu altA ocazie, pur-
ta doliul suferintelor IncatenArii marelm titan Prometeu l prieten sincer
omenirii.
1) Diodor Sicil. libr. V cap. 41-46 cf. N. D. op. cit. pag. 504-507.

www.dacoromanica.ro
 36

sosit la niste insule marl, din care cea mai insemnata este Panche-
ea ') Peuce sau insula Serpilor),

2. Patria lui Uranus in regiunea muntilor Atlas

Arabia fericiti a lul Evchemer lingi fluviul Oceanos (Istru)

Evchemer ne spune ca batranul Uranus, pe and tinea impe-

riul lumei, petrecea in regiunea numila Pancheea, care forma o par-
te a Arabiei fericite.
Dar care era patria lui Uranus? Trebue 0, o definim ca sa
ne putem orienta asupra situatiei geografice a acestei Arabi' feri-
cite. Diodor din Sicilia ne spune ca locuitorii de langa muntete
Atlas (Atlantic] toys paraton Ocheanon) stapanitorii tarei fericite
(Hota evdaimon) care au excelat prin pietatea lor deosebiti, prin
ospitalitatea lor fata de toti vecinii, se glorifica zeii lumei vech', s'au
tascut la dansii 2). Ei F pune a u ea cel dinâJ rege al lor a fost
Uranus, adica cerul; in realitate lima Munteanul, care deriva de la
Ovros in forma Ionia, adlca munte. Domnia lui Uranus, in par-
tile de Nord ale Istrului, ne apare nu numai in traditiunile Hyper-
boreilor, de WO muntele Atlas, pe care ne-o comunicä Diodor
formeaza fundamentul cflor mai vechi legende Pelasge, cuprinse in
poemele luí Homer st Hossiod. Dupa afirmatiunile lui ori-
ginea zeihr a lost la Oceanos Potamos (Ocheanon te theon ghen-
esin) 3) cum si a tuturor lucrurllor (Kai an potamoio reethra
ocheanon osper ghenesis pantessi tetliktai 4)
Arabia cea feticitä a lui Evchemer, e tara caractetizata prin
multimea raurilor ce o traverseEza, prin recoltele, sale abondente,
avule in turmP, bogata in mine de aur, de arginf, amnia i statru,
cu oamenli sai piosi cu organizatia sa patriarhalt, este una si ace-
ìai cu reg'unea cea fericita (Hora Evdaimon) a locuitorilor, de
langa muniele Atlas, unde ei a patria si resedinta lui Urartis, pri-
mul Interreetor al marelui imperiu Pelasg 5) si care dupa A. de
-Paniagua, se intinded de la Liba caucaziana G) i pana in Egipt
si din Europa pana la marea Thyrrenica i iara¡i adaoga: era im-
Id. ibid
Diodor Sicil. libr. V ca-. 41-46 cf. N. D. op. cit. pac. 504-507.
Homer, Illada XV-a v. 201
41 H9mer hilada XIV-a v. 245-246
Nic. Densw Dacia Preistorica pag. 50'1-507.
Este §tiut astAzi, cd o portitme din munt i Carpati se numca Cau-
caz.
Avem 12 dov.:zi sigure despre aceasta. Dar despre ac. vom vorbi m.
departe.

www.dacoromanica.ro
 37

periul lui Uranus care pleca din Libia si supra Colchos 1). Ca
regiune geografica Arabia de la Pontul Euxin, o gasim adeseorl
si la scriitorii antichitatei.
In cele mai v.chi legende grecesti, Estros ((strut) ne epare ca
fiu al Egiptului si al Arablei. Ptolorneu (145-170 P. Gr.) vurbinel
despre Jiu, spune ca e raul ce se coboara din tara Arabilor (Kata
Aravon Potamos) 2)
Partea principalA a Arabiei pontice ori Oceanice (Istrice)
anume aceid de ianga muntele Atlas, ne apare la Evchemer sub
numele oe Arabia fericitA (y evdaimon Aravia). Calificativul de fe-
ricita i se atribulse acestel regiuni favorizatA de natura, Inca din
timpurl foarte indepartate 3)
La aceasta denumire face aluzie i Pliniu naturalistul cand
scrie: Gens felfx si credimus quos Hyperboreos opoellavere" 4)
Tot de acest titlu consacrat prin traditiunile vechf, ísi adusese amin-
te impart, tul Roman Flip Arabul (244 249) original si el tot din
aceasta Arable (Da ci,), a batut medalia cu inscriptiunea Dacia Fe-.
lix 5). trebue sa multumim, zice N. Densupnu numai confu-
ziund fachte de cAtre autorii greet, din epoca de decade* a geo-
grafief, ca denumirea de Arabia fericita a fost atribu:ta, miel par(t
a Arabiei asiatice, cu deserturi vaste, cu clima arzatuare, cu-
lunti stancosi si sterpi, eu un teren putin produc(iv chiar pe tan-
ga mare, lipsit de apa, de pAsiuni, de rand, de metale pretioase $t
peste tot, regiunea cea mai sAraca a Asiei, pe care nici Romani'
n'au avut ambitiunea de a o cuceri, si care pana astazi a ramas
un pArnant ín mare parte necunoscut, n'a putut níci °data purta
denumirea de Arabia f. riciid 6). Pentru aceste consideratiuni, chiar
Pliniu cel batran, constata cA aceastä denumire, este De nedrept
atribuita acelei regiuni, adia Arabiti Asiatice, Et tamen felix appell-
atur Arabia falsa et ingrata cognominis" 7) Tarile romana con-
tinua si mai departe sa. fie numite de strnii Arabia, de altil Tata-.
ria, Cumania Nigra, Tara NeagrA etc. dupa cum vom vedea din
cele ce urmeazA.
Românii in poema Nibelungenlied sunt numiti Araby ; In
lista comercialA de la Bruges (Belgia) Tataria" lar de
SArbo-Bulgari, Arabi Tatari.
Nu cunoastem in istoria omenirei, o tara care sa fi purtat
0 A. Cie Paniagua Geographie Mithologique pag. 15
Apoiodori bibliot II. I. 5. 4.
Hasdeu E imo/ogicum Magnum Romaniae pag. 2580.
Homer Pdyss. IV. v. 563 IX. v. 109
Pliniu libr. IV. 26. 11. cf N. D. op cit. pag 504-507.
Eckhel, Doctr. num. VII. 481 id. ibid.
Nic. Densus. Op. cit. pag. 512
Pliniu cel Bättln libr. XII ca.). 41 idem ibid.
www.dacoromanica.ro
 38

-mai multe denumiri etnice si Geografice, ca tara romaneasca, Din

aceasta cauza s'au produs atatea confuziuni geografice si etnice,.
!neat ele au avut pana la 16 denumiri, dual cunostintele noastre
pana astazi. De acest fapt, strainli au profitat, Incercand sa Mgt-
dueasca nu numai trecutul nostru, ci si existenta noastra ca natiune
veche pe acest pamant si sa ne considere ca pe niste venetici to-
lerati, veniti mal tarziu in aceste tart, bineinteles peste D-lor pre-
supusii bastinasi de origina Hunicg, maghiari, Bulgari si Rusi.
Natura insa care e atat de sgarcita fata de om, and e vor-
ba sail descopere secretele sale, este foarte darnica and e vorba
sa se descopere trccutul istoric al unui popor, acoperit de Intune-
ricul veacurilor. Pe baza acestei leg!, cate descoperiri minunate nu
s'au facut?. S'au scos la lumina istoriel popoare noi si civlizatiuni
nebanuit de mari si extrem de interesante cum au fost : descope-
rirea marelui popor Pelasg, Etiopinizarea Pelasgilor si civilizatiunea
acestora ; lar mai Wen, Arabizarea si Tatarizarea tart romanesti,
ajunsa pana la poema epica a Nibelfingllor. Aceasta poema este
de origina Austriaca si a fost scrisA In vecinatatea Dunarii de jos.
Autorul ei, are cunostinte solide despre poaoarele Pontice: Greci,
Ru§i, Polonezi, Pecenegi sl Vlachen adicg Romani. Ea ne spune ca
cele mai pretioase tole de matase, vin din Arabia si InsirA dife-
rite stofe de matasuri Arabe care sunt albe ca zapada.
Profesorul Hasdeu mal aduce sl un document francez conti-
poran, cu poema Nibelungilor. Este vorba de lista marfurilor de la
Brugos, unul din cele mal active centre comerciale din Evul Me-
diu, mal ales In privinta Germanki '). Aceasta lista nu ne indica
nici o importatiune din Arabia propriu zisa de la Dungre, cl fabri-
catele cele grele si scumpe de matasuri din Arabia, de natura ce-
lor descri-e In poema Nibelungenlied, se aduceau dinteo tara pe
care lista de la Bruges o numeste Tartana Thartaria, draps d'or
et de soie de moult, de menieres et pells (aeries) et vain et gris
2) Hasdeu, cu faca criticei istorice in mang dovedeste In mod ma-
gistral, ca Araby din Nibelungenlied ,Fi Tartana din lista de la'
Bruges, este una si aceeasi tail cu tara romaneasca 3). lar mai
departe dovedeste ca primul duce maghiar, Arpad, a trimis cadou
principelui Panoniei, o sea poleita cu aur de Arabia si un frau po-
kit tot cu aur de Arabia si in urma adaoga : Negresit, ea ace1
aur argbese al lui Arpad provenea mal 'curand din Invecinata tara
Bas-Arabeasca, de cat din imaginarele mine aurifere de la marea
rosie. 4). Asa dar semnificatia numelui de Tartana din lista de la
1) Hasdeu 1st. Crit pag. 100 si urm.
2) Manuscris Bibliot Nationale Paris ap. Legrand d'Aussy C'p. cit.
W 8 10.
Hasdeu 1st. Crit. pag. 101
Muglein Chron der Hunen Ofen 1805 1 p. 20
www.dacoromanica.ro
 39

Bruges, este aceeasi parte de loc, careia cantul Nibelungilor li zice

Arabia Dar numele de Tartana atribuit tgrii romanesti de stra-
ini, Il mai own §! Inteun document de la teforr Dusan, (aruI
Serb el, Pe la 1350, unde Ora romaueasca figureaza -sub numele
de Tartana 2); lar tu baladele Sarbo-Bulgare, sub cel de Arabo-
Tartaria. De asemenea late° bula papala din 1374, relativ la pro-
paganda catolica printre Romanii din Transilvania, ei suut acolo
numiti. vecini cu Tartana, intelegandu-se prin aceasta denumire
Romania danubiana de ex: Certa pars multitudinfs nativr es Wa-
lachoruni qui circa metes regrA Hungariae, versus Tartaros co-
memorrzntur 3).
Dupa lista de la Bruges, acea Tartarie Inzestra luxul german
nu numa cu matasuri, ci i cu margaritare. Ei bine, calea cea mal
scurta pt care mergea margartarul in Austria si Germania era
Dunarea. La gurile Dunarii naviga(ia comerciala a marl1 negre
raspandea apoi in sus, prin orasele de pe ambele tArrnuri dunare-
ne 4). Li 1387, Genovezii au obtinut ca depozitele lor de mar-
garitare in Dobrogea, sa fie scutite de ori ce vama. Non tamen
intelligaltur in !psis rebus navigia aurum argentum, perlae ve-
races« (').
Dtcl Tartana de la Bruges sub raportul margaritarului, co-
incide eu Ora rornaneascg. Dar acum o chestiune : oare Romania
din Ev;i1 mediu a fost ca o tara sericicola pupa cum ne apare in
..Arab" din cantul Nibelungilor ? de asemenea din lista de la
Bruges, pe care am ggsit-o identica cu Arabia Nibelungilor, pro-
ducea ha oare acele stofe grele de aur si de matase, acele perle
diferite blanuri?. Nu l n'a fost si nu producea nici marggritare
TIM blanuri i Cu toate acestea, Germania se aprovizlona atunci cu
perle, cu blanuri i cu cele mal alese stofe din Muntenia, pe cari
le cumparau negustorii romani de la gurile Dunarii, de unde ele
se./ urcau In sus pe Dunare pang la Ratisbona in futidul Bavariel.
Romania a servit drept mijlocitoare de diferite marfuri Mire Apus
Rgsgrit, marfuri de felul celor citate mai sus. Muntenia la
randul sat!, primea matasuri i alte lucrurl scumpe, mai iinfai de la
Greci, de unde avem cuvantul Metaxa sau mgtasea, Svrma sau
sarma etc. Anoi de la diferiti marl comercianti Italieni al comer-
(ului pontic, apoi Amalfitani, Pizani, Vene(ieni, Genovezi, Florentini
si in parte de la industriasii Slavi din Raguza si de la aventurierii
Hasdeu op. cit Idem Ibid.
Hasdeu, Etim. Magn. Rom. 111 p. 2549
Fejer IX 4. 589 d. ibid.
Hasdeu op. cit.
Silvestre de Sacy, Archives de la Republique de Genes in not, et
extr. 11

www.dacoromanica.ro
 40

Catalani, din Barcelona '). Cronicarul rus Nestor, traitor la sez.

X I zice ca superbele stofe aurite de matase veneau pe Dunire din
Grecia, mai adaogand cu admiratie ca: aici (in tara romaneasca)
se Intrunesc toate bunurile pamantului 2).
Este dar Iiivederat cA acea Arabie avuta, din care s comi-
siona In Evul Mediu nenumaratele produse ale orientului pentru
Austria si Germania, se afia lntre Carpatl si Mare, In Basarabia
iar nu peste noua tali si marl langa Arabia de la golfal Persic.
14r Tataria nu era acea de la Kipzac de dincolo de Cripieea, ci
tara romaneasca si in special Muntenia. Dar detiumirea Atunteniei
cu nurnele de Tartana n'o gasim numai îi lista comerciala de la
Bruges, ci i la vecinii nostri Bulgart i Sarbi de ex. : tarul Ser-
biei Stefart Dusan Inteun act de pe la 1350, cum am sous si rnai
sus, numeste pe domnitorui muntean Alexandru Basarab rege al
vecinilor nosiri negri Tatari (czrnich Tatar) 3) Dar acum nu mai
erau de mult nici Cumani nici Tatari; de unde lug tara ro-
maneasca numeie de Tataria ?. Dar despre aceasta vorn verbi cu
alta ocazie. Expresiunea de Arab-Tatar, se mai gaseste i In bala-
da Jugo-Slava Stolan i Grajdana" In care se spune ca CO de
Arabi-Tatari, MIN sc turma unui Bulgar de larga aware :
Na son me mena naid'oa
Do trista duszi Arape
Arape sestro Tatare
Crai taia biela Dunava 4)
In somn pe mine m'a aflat
Pana la 300 de insi Arabi
Arabi soro Tatari
Langa acea dalba Dunare 5)
In aceasta privinta profesorul Hasdeu mai citeaza I pe scrii-
torul rus Bessonov, care afirma: ca tot ce se numeste din vezhl-
me, dintr'o epoca deja istorica Karavlah, in intelesul mai larg al
clivantului, poarta In poezia populara a Bulgarilor numele de Arab ;
iar poezra populara a Serbilor este mai expli_lta
De ex.: In balada faimosului eraisor Marcu 7), dusman ne-
t) Ha5-cleu 1st. Crit. pag. 103
2) Cronica Nestoris ed. MicloPich vindobonne 1861 pag. 15
Hasdeu Etim. Magn. Rom. 111 pag. 2549
Hasdeu 1st. Crit. pag. 99
Traducerea este Malta de d-1 Stoica Nicolaescu.
61 Rybnicov Narndnya byllue Mcscova 1862 pag. 330
7) Acest cralsor Marcu nu era de cat un Condotier. El s'a angajat
cli plata In armata lui Bjizid, carp venind Cu razboi contra lui Mircea ce!
Bat an j fijad Invins de acesta craisorul Marcu aceqt erou favorit al aepo-
sului Bufgaro-SPrb. a fost ucis in Mafia de langa Craiova de boerul Ro-
man Ratcu (vezi Hasdeu op. cif)
www.dacoromanica.ro
 41

inpacat al marelui MirceaVoda, este descris 'bind tie la Arabi

toate orasele pana la Pontul Euxin ; pe cand ¡Me° alta balada
despre cei 7 frati lacsici, se povesteste cum pe sora lor o fura din
actualul Belgrad, niste negrii vunici ducand-o drept pe Dunare In
jos la tara arabeasca 1). Dar Bessonov ca' i Hisdeu, -se faseala
aici and crede ca negreata poetla Bulgaro-Sarba, nu dateaza din
timpurile istorice ci dm cele preistorice l cand au venit in %rile
pe cari le ocupa astazl, ei n'au luat de la Romani cl dela straini
denumirile acestea date Remanilor cari erau pe atunci' prin aceste
locurl.
Tot Bessonov mai observa ca literatura populara sarbeasca
fi numeste si pe Bulgari negri4 (Tzrni Bugarini); aceasta neagreala
se referea la Romanii asanestilor si originea basarabeasca a Asa-
nilor, lar nu la Bulgarii proprfu zisi 2). Aici mai observam ca Mol.
dovenii erau num:ti negrii chiar daca n'ar fi venit Musatesti In
Moldova. Asemenea i Romanii transiivaneni; f ca dovada este
a alât Const. Porfirigenetul (912 P. Cr.) numea tara Romano-,
BuIgarilor Mavro-Vulgaria lar cronicarul riis Nestor, ceva mai pos-
terior fmparatului Const. Porfirogenetul, o numea Czerno-Bulgaria
Tot asemenea putem spune i despre Besarabii de la Severin, ca
Romanii puteau fi numiti Vlahi-Negri i fart cele trei capete de
negrii. Pentru Romano-Bulgari Hasdeu se contrazice singur. Pentru
Moldoveni 5i Munteni comite o eroare Ci pretutindent unde le-am
semnalat. Dar toate aceste erori, intru cat genialului nostru scriitor
ii Pro sea elernentul sunt scuzabile l nu-I avea flindca nu
avea de unde si-1 aina, de crece chestiunea Diopienilor nu da-
teaza In stiintde Antropologice si Paleontolog'ce de cat de abia
10-15 an!, Ace1a5 Inert, putem sa-1 sounem i desnre Nicolae
Densusianu. De PiCi fncolo vedem ca dispare de la siraini denumi-
rile de Arabi s; Tatarl data Romálilor s1 le lalocuesc cm ecit'va-
lentul tor de negrii. Muntenii se nun-esc ei pe ei ingsi, pe lana
Ungrn-Vlah; si Románi; mai primesc l denumirea pentru toatg
-tara lor de Basarabia care a dainuit pana la Pimata tea I-a a vea-
cului al XVI-a si a fost astfel numita In special de sfrAini.

4. De unde vine tirii Romane§ti numele de Tataria

Din lima de documente is(or'ce nu putem ti. Denumirea de
Tataria poate fi cu mult mai mare de existeita insusi a poporului
tatar de origina mongoli:a. Si cu teate acestea denumirea de tara
Tatarilor negrii din chrisoval lui Stefan Dusan; aceea de Tataria,
1-110eu op. cit. pag. 90.
Idem ibid.

www.dacoromanica.ro
 42

data taril romanesti In lista comerciall de la Bruges, cum si din

balada Serbo-Bulgara despre care am vorbit mai sus, perzista In-
continuu, flind cunoscuta nu numal vecinitor nostri Serbo-Bulgari
Unguri, cl i altor natiuni dln Occidentul Europei. De ex: Snore
Sturlason, parintele literaturii scandinave (1178-1241) In legenda In-
glingasage din Heinskringla, zice : spre Nord de marea neagra, se
Intinde Scytia cea mare si friguroasa, In care sunt o multime de
natiuni minunate, o multime de felurl de limbi, sunt acolo : pitici,
sunt uriasi i sunt oameni negrii 9. Cu alte cuvinte, vestea despre
negreala Romanilor se dusese par.a In ghetoasa Islanda. Cand s'a
dat Ursa numele tarli romane§ti de Tataria sau tara Tatarilor ne-
grii ? Daca ne urcarn pe trepteie veacurilor, gasim din cea mal a-
danca antichitate, cá Neptun ca divinitate a lumii inferioare avea
epitetul de Tartaros 9. La Homer si Hessiod, numirile de Tartaros 3)
si Cronos, sunt identice ; lar la Valeriu.Flacus supremul domn al
lumii celeilalte, ne apare I ub numele de Pater Tartarus 9. In fine
Suetoniu ne spune ea Apollo Hyperborul era adorat la Roma sub
numele de ,Jortor", o forma alterata de sigur din arhaicul Tarta-
rus. Toate aceste numiri in Intelesul primitiv al cuvantului Tartar-
os, fac parte din domeniul preistoric al Dacief. Mai tarziu InsA du-
pa ce Saturn a fost aiungat din domnie si Jupiter recunoscut ca
domn al lumii grecF sti si de cap al religiei, autoritatea cuvantului
Tartaros a decazut 5) 1 atunci denumirea de Tartar capata un In-
teles profund rel'gios.
Jupiter voind sa le dea celorlalll zei o idee desore imensitatea
puterli sale, le spune : ascultatk-ma cu totii zel I zeite... Peste cu-
vantul meu, nimenea sa nu treaca, cu totii sa ma ascultati, fiincica
daca vol afla ca vreunul din zei a mers pe sub ascuns, ca sa dea
ajutor Troenilor ori Danailor, acela se va Intoarce batut si cu ru-
sine In Olimn 9; ori 11 vol arunca In Tartarul cel Intunecat si foarte
departat, unde este sub pamarit o prapastte foarte adanca, acolo
unde's Portite de Fier si pragul de ara,. A 7),
Cu alte cuvinte Tartarul dupa Homer ar fi la Portile de Fier
si care se numesc tot astfel nana astgzi. Teologia greceasca, a-
plica aceasta numire arhaica a Pelasgilor nordici, numai pentru di-
B. P. Hagleu 1st. Crit. Dag. 150
Pindar Olimp. Il pag. 77 cf. Ni D. Dac. Preist. pag. 208
Homer Hymn In Apollo v. 335
Hessiod, Theogon. v. 851.
Valeriu Flacus Argonaut IV 258-76 id. ¡bid.
N. Densusianu Dac. Preist. pag. 210
Oly.rpul Iliad& nu este Olymoul din Thesaha cl Olympul eel vechiu
de langA Oce nos Potamos sau Istru unde a lost origina Zelor v. Homer
H. XIV vers. 199-205.
Homer lijada VIII v. 19-27 cf. N. D. op. cit. pag. 228.

www.dacoromanica.ro
 43

vinitatea lumii inferloare, pentru munti i subteraue, unde dupti le.

gende, Joe Inchisese pe Saturn si pe Titani, sustinAtorii sal, cum
am spus mal sus, la Portile de Fier (Syderia Pile cum le numegte
Homer). Dar sd venim acom la patria cea legendard a Titan'Iot1
de pe teritorlul Daciei. In traditiunile populare romane, vechii Titan!,
figureaza sub numele de TAtari. Despre acestl Tatari, se apune
formaserd °data un popor puternic. Ef 1ocuis6 pamantul ¡Aril
manesti dupd uriagi 1 Inainte de Romani.
lar Dacli cari se aflau la munte erau numai un fe! de Tatar' 1)
Acestor tAtari vechi li se atribue diferitele resturi de oldrie, cum gi
movilele ce se intind In esuri lung' cAtre Dundre i partile de ¡es
ale Moidovei. In fine, un nutndr insemaat de sate pustiite pe unde
se gasesc resturi de constructfuni antice, se numesc
tarAgtf 2).
Este evident cd acesti Thad, cArora traditiunile romane le a-
tribue resturile civilizatiunel primitive ale nester t Ari, nu are de-
aface inteu nitric cu hoardele cele vagabonde ale Cumanflor,
Nordul Mari' Negre (sec. XIIXIII) si nicl cu Mongolii lui Gen-
gis-Han (1241-1243).
Termenut de Tatar in traditiunile istorice minim, este numat
o simplA formd dialectald a cuvantului de Tatani. incd din cele mal
depArtate timpurf, exista la Carpati i Dundrea de ¡es, o idioma
PelasgA particulard, care se caracteriza prin trecerea lui N in R futre
cloud vocale 3).
Acest dialect, In care litera R, substitue foarte adeseori pe N.,
a fost odatd foarte rdspändit in pdrtile de sus ale Moldovei
reglunea superioard a Transilvaniei. O probd in aceastA privinta
avem vechile monumente de limbA : textul manuscrisului de la Vo.,
ronet, psaltirea Scheland de la 1482, psaltirga de la Voronet gt
fragmentele de la MAhaci 4). Ca limbA vorbitd care schimbd pe
In R, mai avem.dialectul Romanilor Istrieni, de langtt Marea Add,
atica 5), cum sf cel al motiler din muntii Apuseni ai Transilvaniel
Aceastd particularitate foneticA s'a pdstrat pe teritorul Dacie1
vechi, afard de pArtile citate mai sus, pand tarziu in Evul Mediu.
In codicele Voronocian, scris pe la inceputul sec. XVI-a, gdslm
mAtoarele forme ale cuvantului Than., care prin rotacizare, din.
TAtan s'a fAcut Tatar de ex.: la pag 18 Duminica 7-ea a sfintilor-
Raspunsurile la cestionarul istoric al fui N. Densus. op. cit pag. 71a,
N. Densus. op. cit. Ibid.
N. Densus. op. cit. pag. 714
N. Densns. op. cit. pag. 567
loan Maiorescu Itin. la Romanii din Istqrla i Teodor Burada, Q
cllatorie la Romanii lstrieni.
Francu i Candrea. Rotacismul la Mott,

www.dacoromanica.ro
 44

Thad, in loc de a sfintilor parinti, la pag 102, din obicinuitelor

Tatarasti" in loe de obiceiurilor parintesti 1),
Tot aid mal notam ca inlr'o veche balada populara toman,
parintii sau senatorii Brasovului sunt numiti Tartorii targuluia 2)
Aceasta denumire li se atribue inteun sens traditional bun, iar nici
de cum ironic.
Cum ca. cuvantul Tartor e dat in inteles bun, ne putem con-
vinge din balada urmatoare :
Frumoasa masa e intinsa
De multi boeri e cuprinsa
Dar la masa cine sade
Tot bunii Brasovului
i Tartorii targuiui 3).
Aici cuvantul de bun e cu inteles de rims si Tartorii de pa-
tinti. Dei de la numele nobilimel Pelasge de Tatani, prin forma
corupta de Greci se deriva denumirea de Titan, lar prin rotacizare
de Tatar si de aici denumirea etnica de tara Tatarilor si prin ne-
great a epica de tata tarilor negri si de Tataria fa lista comercian-
lilor de la Bruges si despre care am vorbit mal sus.
V. SArbii si Basarabii.
Sarabii lui Dione Hrlsoston ca si Basarabil posteriori, 10 a-
veau cuibul lor in muntil Hategului si al ateniei, caci aici In jurul
Drobetei si al Sarmisagetuzei, fusese centrul statului lui Decebal si
pen urmare si al castei nobilltare Dace. Hategul si Oltenia sunt
tocmai regiunea pe care sub raportul hidrografic o reprezinta raul
Jiu, care isvorand din Hateg si strabatald pe langa Vulcan, trece in
lung prin intreaga Oltenie. Ei bine in Geografia lui Ptolumeu (170
P. Cr.) jiul n'are alt mime de cat ; Kat'aravor. Potamos adica raul
care se coboara din tara Arabilur 9.
Dione Hrisostom, contemporan cu Traian, fusese el insusi in
Dacia uncle cunoscuse casta cea nobilltara a Sarabilor sl despre
care a scris ia onera sa Talgetika azi pierduta dar reprodusa de
gotul lornandes. Denumirea de Sarab este cu mult mai veche si se
urea pe treptele timpului dincolo de epoca lui Decebal. Hasdeu
conchide a dc aici, ca dominatia Romanifor in Dacia n'a exterminat
itici populatia Daca, nici casta cea nobila a Sarabilor, ba nicl chiar
dinastía regala a lui Decebal, and ne spune ea imparatul Roman
Ion al lui Gheorghe Sbierea. Codic. yoronetian pag. 74.
Tocilescu, Material Folcl n-isic I. pag. 1238
Tocile-cu op. cit. cf. N. D. op. cit, pag. 714
4) lia§deu Etim. Magn. Rom. Ill. 2578-79
www.dacoromanica.ro
 45

Regilian, facea parte din Gentes Daciae Decebali Ipsius ut lertut

affinis 1)
Imparatul Filip Arabul, Licinius ginerele lui Constantin cei
Mare §iGalerlu, eran Daci si faceau parte din casta nobilissima, dupa
expresia lul Dion Crisoston, a Sarabilor 2) Blip Arabul, dupa ce
a lAsat Mesopotamia In n.ainile Per§ilor, venind la Roma a setbat
jubilant de 1000 de ani, apoi In fruntea unei armate, bate si alunga
pe tribul german Carpi din Dacia. Infiinteaza aici o fabrica de
monede §i bate o medalia pe care era scris Dacia Felix. Liciniu a
fost si el Sarab, hind( a pretindea ca se traga din Hip Arabul.
Despre Galeriu, Lactantiu ne spune ca : a Romano sanguine alie-
nus. Tot din Dione Crisostomul mai stun ca Sarabil erau la Dad
o casta nu numai nobilitara ci si Sacerdotal totodatä 3). Dar ce
este Beast Saraba ? de unde vine ? de cand se Incepe ? Dar aid
nu e vorba de o familie, cl de o casta fctreaga, de o colectivitate
traditionala formata prin secoli si ale carel rädacini sunt Infipte
istorie cu mult mai &lane de cät se pare la prima vedere
Deci In limba Daca, Sara ba, Insemneaza : Cap, Sef si caracteri-
zeaza deja Indeajuns Casta cea nobilitara a Sarabilor, Intrebuintat
ca Mitt s'a conservat intact la Romani, dupa cum t e conservä in-
tact un nume propriu, prin traditiunea familiar.
Prin sec, VI si poate chiar din al V-a, Romänii dui:4 risipi-
rea, ori civilizarca batbarilor, In contact cu Romanii, incepurS a
se organiza In ducate, ch.nezate, banate, astfel cil cei dintre Sa-
rabi, care deverirg Bani ai Severinului, au adaogat numele functiu.
nel lor de Ban, !a acel al noblefei lor de Sarab si s'au facu Bani.
Sarabi. Prin eliziunea literei N Inaintea Jul S, ajungem la Basaratl
Basarab!a si aceasta se Intareste pe dentin, prin sintaxa si fo-
netica In aceias timp 5). Romaneste, titturile se pun Inaintea nutne-
lui sau dupà nume, nt1 Inä at-bit-are nu de o notrivä, nu WA nici
o deosebire, ci urmand unei regnii statornice. Duna' nume se pun
titluri individuate de ex. loanVocla. StefanLogofatul. Petru
Stolnicu. Inainte de nume, se pun titiuri cari apartin unei clase de
indivizi : junanul StefanLogofatul, Boerul PeiruStolnicul, cuco.
nut lorgu etc. In Basaraba, este egal cu Ban Sarahast': titul, fi..
gureaza foarte corect lnainte de nutre, caci a cest titlu distingea pe
roti membrii caste] nobilitare din care se alegea capul OH, pe toti
Banovetii. Ca titlu de breasla ; graiul crea dar ca Ban, sä se pu.
na dinaintea numetui BanSaraba. Tinzand a se aglutina a mbele
I) T,eb Pollio XXX tyr IX apud. Hagleu Etim. Mago. III pag. 1581.
Hagleu Ftim. Mago. Rom. III. paz. 2578 2585
Hafdeu Mago. Rom. pag. 2591
lb d, ibid. pag. 2555
Idem ibid. pag. 2552

www.dacoromanica.ro
 46

elemente, de oarece Ban, era inseparabil de Saraba ; o lege fone-

ticii imperioasA In limba romana, impunea mal departe disparitia
itd N inaintea lui S din BanSaraba. Trebuia sa devinA Basara-
bit, dui:4 'cum din mensa s'a facut masa, din densus s'a facut des,
din mansum, mas etc., caci N inaintea lui S, n'a disparut numai
In flexiunea verbala D fi G : tind, tins prang, plans, ung, uns etc.
Fenomenul a fost in parte cunoscut deja In limba latina sl-1 gasim
ill In alte dialecte romanice. La noi insa, el formeaza o norma.
Apt dar din punctul de vedere sintactic ca si din cel fonetic, Ba-
sarab este provenit din BanSarab. Aglut!narea lui Ban cu Sa-
raba. pentru a forma Basarab, trebuia sA fi fost complectA deja
In sec XIII-a, de vreme ce cronicarul Persan FazelUllahRaid
descriindul sub anul 1910 navalirea Mongolilor asupra tarii Oltului,
inumeste pe capul acesteia din urma Bazaran-Bam ; 1) a did Basa-
raba Ban, mai adaogaud Inca °data, titlul in coadA numelui, durd
uzul oriental. Mum, dupa ce am stabilit compusul lui Ban cu Sa-
vaba, sa aratam care era marca ori blazonul Basarabilor.
2 Tipul Etiopian In Heraldica RomAneasa.
Heraidica este o ramasita nobiliara a feudalitatii evului mediu;
tra ceea ce se numeste In Heraldica Armes Parlantes'', adica pe
pecete sau pe steag, figurau lucran i figurae paronornasticae" §i
iti cfiror nume, peste tot sau macar in parte intrucatva, aNce a-
minte de numele familiei nobile respective. Atunci fiecare familie
tiobila, ti avea rebusul sau heraldic. Dar ce este un rebus heral-
dic ? Englezul Boutell zice : rebusul heraldic este o compozitie he-
raldica, care reprezintA ; fie numele purtatorului stemel sau profe-
siunea acestora ; ori calitatile sale personale, cari sunt descrise fi-
gurat : non verbis, sed rebus' ; de ex. Familia Demerley, avea ca
tnarcA nobilitara ori blazon trei maini. Familia FitzUrse, un urs.
Familia Demerley, avea ca marca nobilitarA o mierla. Acum ne
Intrebam, care putea fi oare anticul rebus al Basarabilor ?. In Eu-
ropa din epoca feudala, un cap da negru, era cel mai potrivit re-
bus pentru familille, ori calitafile, in numele cArora se putea obser-
va ceva arabesc ori mauresc. P-ovincia Spaniola AlgArabia,
pinta In stemA un can de negra. Orasul belgian Mor, avea aceeas
emblema. Casa englezA Mourison, avea trei capete de negri ; cu-
vAntql BasArab, are mai multe drepturi la un cap negra, cleat
chiar AlgArabia, Morin sau Mourison 2) Ramane sA vedem care
era rebusul heraldic al Basarabilor.
Dohsson Hist. Mong. 11 gag. 627-8 apud. Hasdeu Etim. Magn.
Rom. 3 pag. 2553.
Hasdeu Hist. Crttique Pag. 96

www.dacoromanica.ro
 47

3. Caput negru este emblema HeralclicA a Basarabilor.

Figurile paronomastice, ori rébusurife heraldice, 'nu eran o
inventiune a feudalitatil medievale, cad ele ne Intampina s1 la Sal-
batect : In fond, nu este altceva deck asa numitul totem', al
pieilor rosii din America, o asoclatie de idei proprli rnintei orne.
nesti In genera. In acest mod, marca Basarabilor din cauza ' ele-
mentului Etiopian care a dainuit In tarile noastre si care In urma,
--7nu stim din ce Imprejurari, a fose denumit de catre vecini si stra-
in' Arab ; trebuia sa fi fust un cap negru, adica un cap de harap.
Ori cine cunoaste istoria blazonului medieval, poate Ea afirme a
priori pe acest debet, chiar daca n'ar exista nicl un document In
sprijinul afirmatiunei 0. Totusi documente exista si le vom aduce
In ordinea lor cronologicA In cestiuni dé o asemenea natura, se
cere cu ce pret, un isvor foarte autorizat, and e vorba mal ales
nu de o marca particulara, cl de blazonul unei tari Prima confir-
matiune oficiala ne-o ofett numismatica Maghlara. La 1368 Via-
dislav Basarab recunoscuse suveranitatea Ungariei asupra Tarei
RomAnesti 2) Regele Ludovic de bucurie, s'a grabq sa bata o me-
dalle si mai multe monede, cu efigia puternicului si temutului sau
vasal.
Acea efigie e un cap de negru Incins cu o panglicà ca si la
Levinus Hulsius 3) Monedele au felurite mtirimi, toate partand pe
o parte un cap de negru; pe alte monede tot de la regele Ludo-.
vie, aceleasi capete de negri, ocupa scutul Intreg al monedel, dupa
cum se af,a in figurile 7, 8 si 9. Pe alte monede de la acelaS
rege, acelas cap de negru, nu ocupa scutul Intreg ca in cea pre-
cedenta, ci se afla numai la o parte cum se vad In figurile 10 si
11. In figura 12, capul de negru este pus dedesubtul efigiei regesti
Toate acestea reprezinta si mai expresiv tiriumful c:1 jubilat al
Ungariei, asupra lui Vladislav B3sarab, care s'a ales cu cele doul
ducate ale Fagatasului si Amlasului. Deci care din doi era mai fo-
/osit ?. De &gar temutul d nnnitor al Munteniei. Acest cap de ne-
gru, nu p9ate fi marca S(ciliei, care va fi avut aface cu familia d'
Anjou, a regelui Ludovic, dar In once caz nu avel aface deloc cu
Ungaria. Capul de negru, ocupand cutul Intreg, ori figurand
alkuri sau dedesubtul figurei regale, nu poate fi marca vreunul
fa bricant de monede ; singura explicatitme serioasa ramáne dar
Subiectio Valachiaeg 4). Dual rum presupuneau deja In secolul
Hagleu Etim. Mago. Rom. III 2567
Fejer IX 4 pg. 148, 210 apud Ha§deu op. cit. pag. 2569
HaOeu Ist. Crit. pag. 97
lia§deu Etim. Mago. Rom. pag. 2570 din voi. III.

www.dacoromanica.ro
 48

trecut atheologii unguri : !loe esse Maurl coput coque sublectione

Valachlae notare autumant O
Numisrnatica maghlara, ne da o marturie oficiala pretioasa,
dar numai externa nu si interna, adicl nu din parrea Basarabilor
si de aceea ea tot nu ne multumeste pe deplinf Confirmatia pe
care o dorim ne vine pe alta cale. Dar mai l'alai o observatitme
preliminara ori cine a avut in n'Ana hrisoave muntenesti, a putut
observa cA marca tarii, de pe pecetile aplicate cu ceara rosie pe
hrlsoave, este un vultur, o aquila, un corb i chlar un Foenix,
-cum se observa in prefata pravilei miel de la Govora, tiparita de
Matei Basa-ab la 1644 2). Ori cine a studiat heraldica Basara-
bilor, a putut constata ca pele de negri, ca pece te a Basarabilor.
Deci prima pecete e a 00, secunda este a dinastiel. Fata cu aces-
ta duplicitate lucrul cel mai natural este, a admite cA vulturul, a-
(tulla corbul ori Foenixul, erau ale statului, lar marca cu capetele
negre erau ale dinastiei Basarablor. LasAm la o parte marca tarii
ne ocupan.' exclusiv de marca dinastiei Basarabilor.

4. Reprezentantii României oficiale, la conciliul din Con-

stanta (Marele ducat de Baden).
futre anii 1414-1418 s'a tinut conciliul dela .Constanta,
care conciliu s'a ocupat cu reforma bisericei catolice. Acest conciliu
a condamnat, ca sA f e ars pe rug, seful reformatiilor husiti, loan
Iluss i Eronim de Praga; degradeazA pe Papa Ion XXIII, depune
pe Grigorte XII si Benelict XIII si excomunica pe Frederic XIII.
Toti membrit cari au luat parte oficial la acest cenciliu, au venit
fiecare cu emblemeke, oil cu steaguri:e lor. Ulric von Reichenthal,
martorul ocular, dupa o inFarcinare expresa din partea municipali-
tAtii de acolo, a facut nu nurnai istoricul conciliulul in anul 1417,
dar a desenat si rebusul heraldic al fiecarui membru participant,
sl dupa terminare, l'au depus In arhiva municipalitatii de acolo, in
folio, su h titlul; Das concillum so zu Constantz gehalten ist Wor-
den 3). Reichenthal ne soune ca Valachia a trimis la acel con-
cillu. doi reprezentanti oficial!, din cari primul poartA titlul de Her-
I) Schonvisner notitia Hung. rel numm. pag. 206 ap. Hagleu. Etim.
Magn. p. 2570-1.
Vexi Foenixul. ca marcA a tarli romanesii In prefata pravilei de la
Govora.
Dupa 1450 adicl dupla inventiunea tiparului, ooera lui Reichenthal,
fu tiparita la Auxburg. Dar acea editie devenita In scurt timp atat de rara,
incat la 1536 a retiparit-o tot la Auxburg, Henric Steiner. Editia a doua a
devenit d. asemenea rarA sí foarte scumpA. Este acea pe care rAposaiul
Dimitrie Sturdza a clArui -o Academiei Romane i dupa care a reprodus fi-
gurile noastre de negri. cf. Ha§deu Magn. Etim. pag. 25-5-76.

www.dacoromanica.ro
 49
-

tzog-Despot In der Merern Valachiae, si care are ca rebus heral-

dic doi harapi, tarA legatura la cap, intorsi cu spatele unul catre
altul, cu cate o mana ridlcata in sus papa in dreptul capului, cea-
lalta in jos, iar picioarele ridicate, asa ca par a dansa, 'mom'
ca la Paul Ritter si Cezar Bo!lac 1) (vezi fig. 5). Al doilea tnem-
bru poarIA titlul numai de Hertzog de Valachiae si are ca emblema
trei capete de negri si pe care le redam aici 2) (vezi fig. 4). In

Fig. 4. Prima sterna a Ba-

sarabilor dupa Reichen-
that: Das Concitium so
zu Constantz 1414-1418.
Die Walachie.
cartea lui Reichenthal numele proprii sunt aproape desfigurate cel
putin in textul ce! tiparlt. Importanta MA nu sta in nomenclatura
personalA cl In partea cea figurativa, in care nu incapea nici erori
de pronuntare nici acele de tipa r. Intre mal multe steme copiate de
Reichenthal la 1417, de pe steagul ceior veniti la Constanta, se
afla si 2 steme princiare pe care le adusera reprezentantii oficiali
al Rotraniei CEe Valachie" . Ambele sunt sub o corona ducala
In amandoua, ne Intam Ulna deopotriva capete de harapi, cu deose-
bire insa ca pe una sunt tiei canete negre intoarse spre stanga,
iar pe cealalta 2 figuri aprnane intocmal, cu ale publicate de Ce-
zar Boliac (Daco-Romane XXII) care nu grata de unde le-a luat.
In acest mod cercetarea noastra despre blazonul BaFarabilor, pri-
meste o nottA si stralucita confirmat une, printeun document auten-
tic din epoca hi Mircea cel Mare si a lui Alexandru cel Bun, do-
]) Cezar Boliac Daco-Romane No. 22
2) Ulrich Reichenthal Das Concilium zu Constentz ed. 11 Steiner p. l7
si werso.

www.dacoromanica.ro
vedindu-se totdeodata el atat numarul capetelor precum I propor-
tiunile corpului erau supuse la variatiuni, chiar In anal dinastiei
In totalitatea casei Basarabilor

5. Emblema Baqarabilor cu capetele negre In Geografia

-Olandezului Levin Hulsius. In Cosmografía lui Sebastian
Munster 1541. In Iliricum, al lui Du-Cange 1746 etc.
Olandezul Levinus Hulslus a publicat la 1597, o geografie cu
stemele tuturor tarilor dintre Carpati i Balcani. Muntenia figureaza
acolo cu trei capete negre, lar marca Moldovei cu doua capete de
negri (vezi tig. 13) care In graiul sinabolic. al heraldicei Insemneaza
derivatiune, adica marca Moldovei derivand din acea a tdril roma-
nest' 2) Ei bine si aid ca sl cu o allá ocaziune, eleganta sterna
pe care I.evin Hulsius o arribue Munteniei §1 Moldovei, nu apartine
acestor tar, ci exclusiv familiei Basarabilor, din care Musatestii,
formau o singura ramura transplantata de la Severin la Suceava.
L. Hulsius se ocupasd fa soe ial cu fârile romanesii si a szris o
carte Intitulata Descriptio Transylvaniae Moldaviae et Valachiae 2).
Acele marci dara el le-a luat de undtva dintr'o fantana consultata.
Ori cire ar fi fost acea fantAnA in cazul de fata, o Intaresc doua
/apte pozitiv(:
preceptele blazonulul dupa care numele Basa-ab urma sa
-aiba ca Armes parlantes" un cap negru.
Imprejurarea ca dinastia Musdtestilor din Moldo.:3, era In
..adevar ramura derivatd din Basarabl. In cosmografia lui Sebastian
Munster (1541) in Illy icum al lui Ou-Cange (1746) si pe aiurea,
cele doud mete regre, pe dare Hulsius le. pune In marca Moldo-
vel, aunt atribuite Bosniei 4). A celas lucru l'am observat I Ja U:-
rich von Reichenthai, sub mentfunea Hertzog von Possen in der
Turckey, deci i aici ca si In Matte oarti, numele larilor ca i al
persoanelor sum desfigurate afara de partea figurativa care este
minunat de bine reusita 5).
Si fie oare o confuzfune Intre Ban si Bass, fli icIA in vechea
Bosnie, prindpii purtau titlul de Banff ca i In Oltenia? ssu printeo
confuziune de o alta natura ?titre initialele Bos" din Bos la si
Bass din Basarab? ori poate va fi_ fost asa In adevar oareand
marca Bosnlei?. In tot cazul, ar trebui studiard sigilo-grafia acestel,
Havien. Etim. Magn. Rom. pag. 2575-6.
HaOeu 1st. Crit. Pag. 95.
Enghel Geschichte der Wal. p. 69 apud.HWeu. Etim.Magn.Rom
JI! p. 2567-8.
idem ibid.
Das Cocilium zu Constentz p. 89 verso.

www.dacoromanica.ro
 51

WI, zice Hasdeu. Totu§1 in oil ce caz, trebue sa fie stint, cl din
toate regiunile Sarbe§ti, Bosnia este aceea unde s'a conservat mal
mutt limp, un element romanesc foarte puternic, imigrat din partite
de la Dunarea de jos, In timpuri imemoriale si cuprinzand nu nu-
mai ciobani, dar si capetenii de ex; acel cnez Marcur cu artico-
tut romanesc L, de care se plangeau la 1401 Raguzanii, ca au a-
pucat cu lorta si nu lasA din mana orasul Almissa 1.-La 1373, un
district Intreg al Bosniei se numea Romania Mare (Vlachia Major)
2). Dar sa ne Intoarcem la marca Basarabilor. In biblioteca din
Viena, se afia lute° traducere- GermanA anterioara Sec. XVIII-a 0
colectiune de blazonuri, facuta de un oarecare Rupcici, sarb de ori-
gina, care; I da titlul de Heraldist al Imparatului sarbesc Stefan
Dusan 3). Daca ateasta indicatlune ar fi adevarata atunci not am
avea deaface cu un monument heraldic, tocmai de pe la 1340. In
acea colectiunei marca pH' romanesti este din punct In punct, ca
si la Levin Hu'sins. Cezar Boliac ne spune cl marca primitiva a
Munteniei nu a avut fret nixie de negrii cum am vazut la Hulsius,
ci doi harapi intregi, goi, WA legaturl 4) cum 1-am vazut si la

Fig. 5. A doua sterna a

Basarabilor, dupa Reichen-
th al. Das Concilium so zu
Constantz :414 1418
die Walachie.
Ulrich Reichenthal (vezi fig. No. 5) si asupra cArora numai revé-.
Putzici ap. Hasdeu Etym. M. III 2569.
Miclosici, Wander der Rum 5 Id. Ibid.
lanco Schaffaric in Glasni Tom. 9 anul 1857 pag. 1348 ap. Ha§dett
Etim. Magn. Rom. Vol. III pag. 2360.
Cezar Boliac Daco-Romane XXII Id. Ibid. p. 2570.

www.dacoromanica.ro
 52

nim. Vom amintl insa ca Boliac nu indica isvorul din care a im-
prurnutat aceasta complecta variatiune a rebusului heraldic. Hasdeu
crede ca ra imprumutat de la Paul Ritter, un genealog sarb, care
nici acela nu citeaza fantanele sale in cazul de fata 1) Tot la Ri-
-etter ca si la BoMc, sub numele de Sterna a Imperrului Romano-
Bulgar al Assailtor, se vAd tot doua mete negre, ase.r.ate In var-
ful crengilor, pe cart Hulaius le atribue Moldovci 2) Assanii, ca
Musatestii, se derivau tot din tulpina Basarabilor. Deci partea
caracteristica a tuturor varfantelor rebusulut heraldic, constituind
samburele lor, prtea fundamentala este negreata de Arab.
Asa dar heraldica, ne arata mai sus, ca rebtrsul capetelor ne-
gre figurau deopotriva In rebusul heraldic nobilitar al Musatestilor
-din Moldova, al Assanestilor din Bulgaria si al Basarabilor de la
Severin, cele trel ilustre ramuri esite dinteun singur trunchiu, But-
garii cei negrie, din poezia populara sarbeasca, constitue o notra
-dovada despre origina Basarabeasca a Assanilor. Dar frumusetea
caracteristIca a lucrului consta In faptul ca profesorul Hasdeu de-
ducea Arabizarea cum zicea el 3) a taril romanesti, din asemanarea
nominala intre Basarabia si Arabia, si acesta a fost motivul genului
poetic, care imagineaza raporturi intre diversitati 4), Gentil poetic
o fi imaginand raporturi !litre diversitAtl: in baladele sarbo-bulgare
In cantul Niebelungilor si chlar in descrierea poetizA a Islandezului
Snores Sturlason, nu Visa si in rebusul capetelor negre, de carece
Basarabii nu s'au insp rat rile din poezla populara romaneasca,
nici din baladele sarbo-bulgare, rand si-au luat ca rebvs heraldic
aceste trei capete de negrii cidin realitatea faptelor, intrucat Eti-
opienii au existat aici si din existenta lor reala s'au faurit acel re-
bus heraldic conform model din Europa occidentala i feudala. Si
apoi noi nu-I gasim numai In baladeleSarbo-Bulgare ci I In cronici
diplome, hristoave, nutr ismatica si toate acestea sunt isvoare isto-
rice capitale, lar nu imagination! poetice Aceasta sa fie bine stabilit,
de oarece negreata tarilor romane dateaza din timpurCe Etionieno-
PelasgIce, deci cu mult inainte de 3 conoaste strainii pe Basarahii
din Carp,ti i Dunarf a de jos, dupa cum ne voni convinge dupa
cele ce urmeazA.
6. .Disparifiunea denumirilor de ARABI" i TATARI"
date de strAini Romanilor qi inlocuirea cu echivalentul
lor de NEGRI"
Disparliunea acestor derumiri, este datorifg Imprejurarei ca
it Stematografia sive armorum Illyricorum delineatio 3-1 et. anno
No. 4. p. 81.
B. P. Hasdeu Iqt. Crit, p. 97,
IdCm. !bid p. 98-99.
Idem. Ibid. p. 105.

www.dacoromanica.ro
 53

strainii ca sl vecinif, cunosc mal de aproape pe Romani sl i-au vg-

zut, ca nu sunt nici Arabi nici latan i negrii, cl oameni albil ca
toate rasele caucaziene, §i atunci au inlocuit aceste cahficative ell
echivalentul lor de negri. Calugarul francez, Ademar de Chabane
seria pe la anul 1020 despre cucerirea Transi vaniei de cake re-
gele tnaglfar stefan cel Sfant: pornind razboi asupra negrel (in-
garil (hungriam Nigram)" etc. etc. Istoricil maghiari vedeau foarte
bine ca este vurba de Transilvania, car nu pricepeau de ce adicg,
sa fe 0 neagra? Este o eroare, exzlama Pray 1) Rau si fara cale
adaoga Catana 2) §1 totusi, Ademar nu numai ca nomeste Tran-
silvania ,Neagra Ungarie", dar ca sa preying obiectiunea, spune
dicitur pro eo quod populo est colore fusco velut Etiopes" 3) a-
dica de aceea se cheama neagra Ungarle din ica poporul de acolo
este negru Intoc nal ca Etiopienli.
Vazand aceasta batranul profesor Hasdeu exclama cu entu-
siasm : iatg, zize el, rasarite pt fata, capetele cele negre din re-
busul heraldic al Basarabilor; Negril Arabi din baladele SOrbo Bul-
gale, Araby din Niebelungenlied, neagra Tartarie din Hrisovul Ta-
rului stefan Dusan etc. Un Englez, Boner, citind aceste pasagti,
and si-a pus in gad sa viziteze Transilvania pe la 1865, credea
ca va ggsi aici numal Harapi si Harapoaice negre, ca fundul cea-
onului ; cand colo ce sa vada? Contrar asteptarilor lui nu gaselte
deck fete gingase si Wane, ca niste copilite din albion" 4). DecI
tot ideea veche a batranului istoric ; lar mal departe adaoga :1
,,Transilvania la Nord, Dobrogea de Sud, reflectan pur si simplu,
negreata cea poetica a %di Basarabllor, pusg la mijloc intre ele,
ea un centru comun de coloratiune"); Cu alte euvInte, ca tara
romaneasca si-a luat numirea de Arabia si Basarabia, de la rebus
sul celor fret cnpete negre si prin tmprumut, le-au luat Serbo-.
Bulgarii, Ungurii, cum si celelaite popoare, din cauza negretel no-
etice, ne apune Hasdeu. Nol am spus de atatea orl, si ne vedem
-OW sa o repetam, ea nu e nimic mal fals In afIrmatiunile batra-
nului istorie si am aratat de atatea ori, iarasi, pentru care consi-
deratiuni rà aceste afirmatiunl sunt fair. OM dad lucrprile ar
sta astfel cuff, le spune istoricul nostru, atunci pentru care motive
negreata aceasta se frtindea nu numai asupra Munteniei cl §1 a
Moldovei, inclusiv Basarabia, ci ea cuprinde, atat pe Romani' din
Annales Reg. Hungarhe Vindobonne 1764 In fol nota 4. Hungriam
&gram" ita par Prrorem vocat Transilvania. Id. Ibid.
lstoria Crit. Vol. 1. 104 Transilvania male sic appellat id. Ibid.
Transylvanbits products and its poeple London 1865 p. 439 ap
linden p. 154.
Hasdeu 1st. Crit. p. 154
Idem ibid.

www.dacoromanica.ro
 54

Transilvania cum si pe ce! din Dobrogea, ca si pe o parte din im-

periul RomAno-Bulgar ; sl In care timp ?, CAnd tArile romAne Wei
nu erau macar' lnchegate In forma actuala, adicA de la Infilntarea
domniel Munteniel si Moldovei. SA vedem acum cum stau lucrurile
mai IntAl cu Bulgaria neagrcia §i mai apoi cu Moldova. Imparatul
Constantin Porfirogenetul (912-959) numeste regatul lui Assan;
Mavro-Vulgaria adicA neagra Bulgarie 9. CalugArul Nestor, traitor
Intre anii 1056-1065) prin urmare cu un secol posterior lui Con-
stantin Porfirogenetul numeste Bulgaria Czerno-Bolgatia", ori, Ma-
vro Volgaria, s'ar fi Intins Intrucatva si In Nordul Matadi. DupA
Hascleu negreata Bulgarilor ar fi datAnd de pe la anul 1200, pe
cAnd negreala partiala a Bugeacului (Basarabiei Sudice) ar data de
pe la anul 950 2). Atunci cum raraftne cu negreata poeticA a celor
trei mete de negri? Assanestii ocupa tronul Romano-Bulgar pe
la 1200, iar Basarabli pe ce! al Munteniei pe la 1200 sl ce! din
Moldova pe la 1350? si aici bAtrAnul istoric greseste si este ace-
iasi greseala ca pretutindeni, unde am semnalat-o, ca plecAnd de
la premtze false, ajunge la concluziuni false, de si aici nu mai este
o gresala, ci o contradictiune flagrantA istorica. Vedem clarA cA de
pe la anii 900 1000 P. C. 1,1i chiar de mai Inainte, ca numirile de
Arabia si -Maria date de strain! RomAnilor si In special Munteniei
care a fost de veacuri sAmburele romAnismului, dispar, rAmAnAnd
numai cu faimosui epitet al echivalentului lor de negrum cum am
spus ql cu alta ocaziune. AceastA negreatA a curains -ate o porti-
une de spatiu, atAt peste Carpati, dt si peste DunAre, ba chiar si
-peste gut-11e acestui grandios fluviu, si atuncl s'a fAcut: la Nord o
neagrA Ungarie, la Sud o neagrA Bulgarie, la raarit o neagra
mare. Totusi, tin sA observe cititorul un ounct .esential si anume
acela el suntem departe de ideia de a romaniza pe deliciosil nos-
tril vecini, Bulgari si Unguri; nu, fereasca-ne Dumnezeu, ci numai
clarificam ca : nu toata Ungaria era neagra, ci numai Transilvania;
nu toatA Bulgaria era neagrA, cl numai partea danubiana unde sunt
atAtea elemente romAnesti. De asemenea, nu tot Pontul Euxin era
negru, ci numai tArmul sAu Nord-Vestic. Ori cu alte cuvinte, nu era
negru de cast ceeace se apropia mal mult de neagra RomAnie 4)
Nu sunt de parerea genialului nostru istortc citat mai sus. cAnd
soune cA Mavro-Vulgaria a lui Constantin Porfirogenetul si Czerno
Bolgaria a cronicarului rus Nestor, ar fi datAnd dupA timpul acestor
ci cred sA aceast A negreata dainueste cu mult Inainte de invaziunea
Bulgarilor si Ungurilor, cA ea se zidica pAnA la timpul imemorial
Const. Porfirogenetul De Administrando lmperii ed. Beker Bonnae
1840 pa'. 81 cap. XII ap. Hasdeu op. cit. Cronicon Nestoris ed. Mido-
sich p. 28.
Hasdeu 1st. Crit p. 151
www.dacoromanica.ro
 55

and Pelasgii sau proto-Latinli din Wile noastre actuate, au colo-

nizat Moesia, Tracia, Macedonia, Thesalia, Epirul 1) Frig4a, Troada
Egeida si Greda. Pe la anul 9t 8l000 Anonymus Bellae notar,
numeste Transilvania Nigra Hurgna 2). Nici Nicolae -Densulianu
nu putea sa-si explice ca si cronicarii ungurl Cri y si Caionai. spu-
and ca Transilvania nu a avut niciodata numele particular de Hun-
gria, caci aid trebue .sa fie o forma corupta In particula de "-Ni-
grad' sau neagrA 9 Pe la anul 1300 Cumanil invadeaa In tara
romaneasca si atunci ea este numita Nigra Cumania", spre deo-
seble de Cumania Alba, care ocupa sera alte parti neromanesti 4)
In cronlca maghiara a lui Simon Kezai, scriitor anterior cu un se-
col lui stefan Dusan, sr Intampinai Corranii Albi" si Comanii

Fig. 6. Stema Basa-

rabilor munteni du-
pl olandezul Levin
Hulsius 1597.

Negri", cu acest !Metes. Prin aceasta Profesorul Hasdeu Intelegea

cA denumirea de Mari" data Romanilor Munteni, provine de la
razboinicele triburl Ware, care ocupau acum partea orienfala a
Moldovei, pe carol Muntenia Iui Alexandru Voda Basarab, era de
mult curatata de el. Nol Mg ramanem la parerea noastra, expusli
mal sus si care decurge din logica unui sir de fap/e, care se pre-
zinta spiritului cu o plastica claritate. Ne mai ramane sa vedem
cum ideia de negra" provoa a ideea de alb".
7 Ideea de NEGRU" provoacA ideea de ,ALB".
Am vazut cu alta ocazie, ca. ta. ile Europei, atat cele orientate
A de Paniagua Mist, de la civilization neolique cf. N. D. op
cit. p. 9(9.
Hist 111 33 etian rex Hungariae bello apetens _Hungriam Nipram
N. D. op. cit. p. 900.
31 N. Densu ianu op cit. Idem. Ibid.
4) Endhcher 90 Comanorum alborum tenas etc. apud. Hasdeu op
cit. p. 99.
www.dacoromanica.ro
 56

cat si cele occidentale, In mare parte au cunoscut tara romaneasca

sub denumirile de : Etiopie, apol Arabia" st Arabia fericite
In urma ,,tara neagreta. Dar daca exista o tara romaneasca neagra,
apoi Implicit trebue sa fie si una alba, De asemenea, daca exista
o Ciman e Neagra, trebae slt existe si una albd, astfel ca ideea de
neagra, provoaca ideea de alba i sa vedem cum : Romania de
la Dunarea de jos si Carpati, Mud cunoscuta de strain' cu califi-
cativul de neagra, Villharduin numeste pe Viahia balcanied Roma-
nia alba i) De asetrenea fiind numita Ungaria Neagra, Ademar
-de Chabane i cronicarul rus Nestor, nu nesc pe Ungulii propriu
zi Unguri albi". Insa Ademar vlaoga mai departe, ca o prevenire
a unei obiectiunii, lamureste el 19SU§I zizAnd: ca aceasta albeata
n'are alt caracter, de cat ca sA deosebeasza Ungaria propriu zisa
de Ardeal ; Intru cat p000rul este de culoarea neagra ca i Etio-
oienii 2). Pontul Euxin fiind numit acam Marea Neagra, Grecii,
Turcii i Slavii i-au dat Mari loni denumirea de alba. Cro-
Inicarul maghiar Simon de Reza, i-a numit pe Cumanii cari ocupa-
sera locuri neromanesti Comanii Albi, In opozitie cu Cumanii ne-
gri de la Dunare i Carpati. Fara a mai inmulti exemplele, amintim,
ca pretutindenea epitetul de alb, este izolar, accidental, cu totul strain
literature" poop' ire, linguisticei i diplomaticei, Pe and Neagra Ro-
mani; Neagra Tartarie, Neagra Cumanle, purcezand toate din ace-
easi negreata Etiopica, transformata in urnia in Arabica tot de ca-
tre straini I ajunsa In fine dupa o lunga evolutie In Basarabie
-;:oncomitent In Vlachie, Ungro-Vlachie, formea za un Intreg ciclu com-
pact, solidar, strict circumscris din toate partfle Intre Neagra Un-
garle, Neagra Balgarie si Marea Neagra, pe care le-am rezumat
prin alaturata harta epica pe care o dam la starsitul acestei lu-
crari.

Villharduim H'st. de Constandinopole p. 301 Mont Haemus qus est

la base Mrie s'appellant maintenat Blanche Vlahie id. ibid. p, 158
Ademar de Chabane. Dicitur Alba Ungaria ad diferentia Hungariei
isligrae populos est colore fusco velut Etiodes . Apud. Hasdeu 1st, Critic p.15.

www.dacoromanica.ro
 CA P. VI
Germanii numesc ne Romani Vlahi fl Vlahi negri, Mongolii
AR A-ULAGHI" iar Slavii II numesc KARA-VLASCA"
Clasicul cronicar moldovean Miron Costin, observa ca Neam-
tul zice Italianului Welschen, lar noua Moldovenilor i Muntenilor
Wallachen. Frantozii Italianutui fi zic Wallon l nouà Moldovenilor
Muntenilor Wallaques. Lesii Italianului Il zic Welloch, lar noua
Moldovenilor l Muntenilor Woloszin" 9.
Un istoric Sarb zice ca euvântul Wallah, ar fi insemnand pe
Slavoneste cioban 2). Protesorul Hasdeu constatand ca in nlei o
limbä Slava euvantul Wlah nu Insemneaza cioban, intoarce ipoteza
Sarbului adaogand: oare nu s'ar putea pretinde ru aceeasi aparen-
la de dreptate, ca Serbii si chiar Slavii In genere nu sunt o gin%
filndca robli se flumes.: pe Jlatineste Servi s.1 Sclavi ?. Domnitorilor
Munteniel nu le-a fost rusine de cuvantul Wallah, cl in toate hri-

Fig. 7. Tot scutul meda-

Het este ocupat de un cap
de Negru. Hasdeu Etym.
Magn. R-ae III.

soavele lor slavone si Grecesti, se Intitulau cu mandrie domni ai

Wallahlel. Da asemenea Diplomatica sec XIV-a ne procura nenu-
mArate dovezi, ca ROMAIIii se falebu a fi Wlahl, purtand ambele
numiri en aceeasi mandrie nationala, atunci and nu stizu ea cu-
vantul Vlah, se deriva din ce! Pelasg, Velasc, Valasc, Valah, cum
Miron Costin Letopis. I. 9
Marcov Istoria Srbskoa naroda Belgrad 1858, pag. ?,45 ap. Hasdett
op. cit. p. 38

www.dacoromanica.ro
 58

am demonstrat acestea Intr'en capitol anterior. Azi insa, and cu-

m:intern §I origina cuvantulul §1 pe protoparintil notri Pelasgi sau
proto-latini, avem tot drertul sA ne trandrinT i cu origina cuvantu-
lui i cu cea a neamulul.
Mongolii invadeazA In tArlle Romane pe la 1240. Cronicarul per-
san, Fezal-Ullah-Raid (12E0 detcriind invaziunea hEnulul
Orda, dupA rapoarte orciale de la ctutea hanului TAtAresc, safe :
In primavara anului 1241, principii mongol' trecura munti Galitief
pentru a intra In tara Bulgarilor (atului) ; le ese Thainte Baztran-
Bam cu armata, dar e bAtut. Bugeac din tara Sa0lor, trecu peste
munti intrand la Kara-Ulaghi (Muntenia) §i a batut popoarele Ula.-
ghice.
Putin dupA aceea II veden pe Karaulaghl, aclicA pe negril Ro-
mani, numindu-se acum §i Basarabeni. Ca on rpor sA aitIA un ca-
lificativ bine precizat, cum e cel de negru, trebue sa-1 fi avut de
mult i nol 1-am aratat de and I! poseda.
Cu ocaziunea ir.vaziunei Turcilor fn Eurcpa §1 cucerirei Bul-
gariel §i Serbiel de cAtre acevia, atat Bulgarli cat i Serbi au fin-
prumutat din limba cucelitorului, atAtea cuvinte Turce0i, ba de
multe ori i fraze intregi, fit cat le este inpos'bil a se lntelege In
vorbA cu un Rus, Polonez, ori Bohem, cu aceastA ocaziime el au
fmprumutat §i pe proza'cul Kara", eVicA negru, cu care poefi
cantaretii lor au fnloci,it adeseol In baladele populare cele antice,
pe Tzrni Arapi, Czernl Tatare, zemia Arapinska etc. latA cum can-
ta Sarbul
Dmitar uze Zemliu Karavlascu
Karav lascu I Karabogdanscu
Dumltru a luat tara neagrA Vlahia
Neagra V12/1' e neagra Begdanie
I

Bulgarul la ranch!' lui Chia 0 el :

Da szetam Zemia no Kraina
Da szetam Zemia Karavlaszka
SA vizitAm tara de margine (Craina)
SA vizitam tara neara Viahia
Deci Romanll fncetand de a mai fi numiti Arabi, nu mai sunt
nlci negri Tatari nici negd Curran', ci Oman pur J simplu negrii
Romani". Este acee4 apa, dar lipsita InsA dupA o IndelungatA
curgere de afluentil piore0i al izvoarelor 9. SA vedem cum ne
numesc Turcii §I Grecii.
1) Hasdeu 1st. Crit. p. 106
www.dacoromanica.ro
 59

2. Muntenii sunt numitl de Turci ,,KARA - 1FLACa

Moldovenil .KARA-BOGDAN1a; Greet numesc
Moldova ,,MAVROVLAHIA".

Turd! stabilindu-se Itt Europa In sec. XIV-a, au venit In con

tact la Dunare IBalcani, cu razboinicul Voevodat al Basarabilor.
Murat l-iu, spaima Grecilor, Bulgarilor, Sarbilor i Maghiarilor,
fusese batut atat de cumplit inteo lupta piept la piept de catre
VIddislav-Basarab, flick merge vestea Ova la Roma 9. Era natu-
ral ca Turd sa Intrebe pe Buigati i Serbi, cine sunt si cum se
numesc acesti indraciti Munteni?. Bulgaro-Serbii, le raspunsera ca
acesti oameni se numesc Vlahl, dintt'o vita Cu celelaite neamurt
Romanice ; lar despre nume if chiama Tzrni Arapi, Tzerni Tata-
ri, Arapl Tatar!, Negri Arapi, Negril Talan, Arapi Tatar!. Serbli
Bulgarii nu puteau raspunde altfel, cad ar fi desmintit chiar mo-
dul de a ne numi chiar ei In cronici, In diplome, In balade, cum
si In toate monutnentele literaturr. Sud-Slavice din Evil! Media.
Deci odata recomandati : ca negri VIahi, ca Negri Arapi, ca negrii
Tatari, ca Arapi Tatari, nu le Mai !Imam acum Osmaniailor, de.
cat sa ne faureascA duna limba lor un nume turcesc.
Turcil cunosteau ¡ma foarte bine pe adevaratii Arabi si pe a.'
devaratil Than Inca din Asia sl deci, le era imposibil sa ne con-
funde cu ei cum ne-au confundat Bulgarii i Serbii. Pentru Turd,
Romanii nu puteau fi nici Arabi nid Tätari. Decl se exclud de la
sine cele patru enitete, i Turci au admis restul : Viahl si Negri!:
atunci si-au zis Muntenii sunt Vlahl, Muntenii sunt Negri : prin
urmare Muntenii sunt Negri-Vlahi, sau Kara-1118k, care Insemneaza
pe turceste negru, 'flak este un orientalism In Ice de Viah, mecum
este Ibraila din Bra;la, Ismail din Smil etc. In acest chip se traduce
logIc origina vechitiful 'flume turcesc de Kara-Iflak 2). Sa vorbim
acum de Mo'doveni.
Moldova, aproape Indata dupA consolidarea el ca Stat
pendent, vine In contact cu Turd. El observa ca Moldovenil au
ca i Muntenil aceias limba, religie, aceleas datini i acelas aspect
Nu stiau Visa cum sa deosebeasca Moiclova de Muntenia. Atunct
conform uzului oriental, Turcli i-au dat numeie de Bogdania,
Bogdan numele fondatoruld ei. Astfel, ca alaturi ca Negrii Romani,

Diploma Vladislai Vaivodae all 1372 Fridvalski 83 si Fejer IX. 4.

477, cum exercitu nostro virilliter contra saevissimos et infideles Thorcos
ipsosque invadendo etc. In Baritz Transilvania V. 67 Bulla Urbane In Ma-
gaz. 1st. 111. 131. implos Turcos Catholicae fidei hostF s pro Dei et praefatae
sedis reverentia persequeris et tuos reputat inimicos id. ibid.
Hasdeu 1st. CrIt. pag. 107
www.dacoromanica.ro
 66

Eau Rara-Iflak, se iveste In fimba turca Negrli Bogdan', sau Ka/a-

Bogdan' 9.
Ep'tetul de Negrii bat Moldovenilor de catre Turd, 11 dau §1
Grecii bineInteles In limba lor. Pe la 1390-1400, patriarhul din
Constantinopol, intrand In pi imele sale relatiuni cu Moldova de
.curand aparuta pe arena politica, o numesc Mavro-Vlahia 2) adica
Neagra Viable. Halcocondilas, o numeste Melani Pogdania" sau
Neagra Moldova. Inire documentele din Istoria Rusiei se gaseste o
barta din Europa orientala dintre anii 1328-1480, publicata de isto-
ricul German Dr. Tb. Schiemann, Intituiata Rusland, Polen und
Leoland (Berlin 1886). In aceasta harta Basarabla actuala face par-
te integranta din Moldova numita pe atunci Bogdania 3)
Pentru ca negreata Munteniei si Moldovei sa fie strabatuta
intre anil 1170-1240, pana In ghetoasa Islanaa, trebue sa fi fost
loarte raspandita cu =It mai dinainte. Deci trebue sa aratam, ca
iara romaneasca, afara de denumirea el de Vlahia, Ungro-Vlahia,
mai purta si denumirea de Basarabia, si cu care nume a fost cu-
noscuta In occidentul Europei din sec. XIII-a pana la jumatatea sec.
XVI-a.

A. Basarabia de la Olt In isvoarele istorke Europene.

a. In isvoarele Scandinave.
Inainte de consolidarea principatelor romanesti, Dacia a Iost
tumita de streini si In special de grec i' vechi, Etlopia," apoi Ara-
bia" fu urma Tatalia etc.
Cu timpul aceste denumiri dispar si raman cu echivalentul
4or de nnegru" cum am vazut mai sus, astfel ca sub denymirea de

Fig. 8 si 9. Intreg scutul monedelor

este ca si mai sus ocupat de cate un
cap de Negru vezi Hasdeu Etym. Magn.
Romaniae Ill.
tara oamenilor negril, o gasim In tarile Scandinave si anume: in
Idem ibid.
Acta Patriarhatus Constantinopolitane Vol. ll pag. 404, 435, 444
454, 461, 465, et.
Halcocondilas libr. IX. pag 514. cf. N. D. op. cit..pag 908.
Rafn, Antiquite Russe d'apres le monument des anciennes Scan-
dinavea. Vol. 1 pag 245 apud. Hasaeu op. cit pag. 150.
www.dacoromanica.ro
 61

Islanda, descrisa de Sndres Turlason, in Inglingasage din Helmskrfa-

gla.

b. Basarabia de la Olt in fAntAnele istorice Polone

Moldovene.
Ilustrul cronicar polonez Dlugosz 1415-1480, mime* tara
neasca In trei feluri; 1) (Montania In loc de Muntenia II) Vla hia§1 III) Ba..
sarabia. De cele mai multe ori Il Intrebuinteaza ca §i contimporanul salt
Miechowski lar poporul era numit Basarab i domnitorul Basarabus.
Dlugosz, descnind invaziunile lui Stefan cel Mare in Muntenia con.-
tra lui Radu cel Frumos, ca §i cronicarul Ureche, ori uncle Ureche.
pune Tara romaneasca el Intrebuinteaza Basarabia". Acela§ lUCTU.
11 face §i Matei Miechowski, compatriotut §1 discipolul marelui a-
nalist Polon, care vorbind de cantivitatea lui Vlad Tepe § in scla.
via maghlara zice ; rex Mathias Hungaria, Viadislaum Draculam,
Voevoda Basarabiae, annis prope duodecim in captivItate 2) Mait
departe arata ca Vladislav lagello, regele Polonfel, trimite de &till
ori armate In contra tarii romane§ti, din ordinul regelul Ungariei,
caruia 11 scrie in 1431 : Vestram fraternitasnon ignorat demon's.
versum Basarabian similiter iterata vice cum magnis misimus aliam
gentem imnensis 3). Dinlomatul Petre Tomickf, consilia In 1510 pe-
regele Sigismund lagellu sa trimita un ambasador la poarta Oto-
mana. Sed recte tramites per Transilvania et Besarabiam 4) Basa..
rabia ca una din calificarile tarii romane§ti, trebue sa fi venit la
Poloni prin Moldova, caci gasim de trel ori repetat numele Basa...
rabiei, In tratatul comercIP 1 Moldo-Polon din 1907. lata acel pa.
saj : negustorii din Lemberg. sunt liberi a exporta postav In Un.- -

garia iin Basarabia, fi e p'per fie lama, fie altaceva §i va plat] In

Bacau 5) In anul 1429. marele duce Litvan Witold, vorbind despre
certurile dintre Munteni I Moldoveni, zice : differencias pr.') qui._
bus inter Basarabitas tt Moldovanos, oriuntur quesciones ;" lar la
1430 ambasadorii poloni vorbesc desnre Woywoda Dan Bessara,
bie adunati sibi exercitibus genchim Bessarabicorum", Inn§ Mir-

Dlugosz libr. XIII tom. II pag. 516 anno 1474. Turcorum Caesar
omnes arces et munitioneg in Ressarabia et Montania tradent sibl ultrones
Bessarabiae voivoda Radulone ncupans apud. Hasdeu op. cit. rag. 61.
Dlugosz iibr. XIII Tom. 11 pag. 345 Germanus ejusdem Viadl Ra.
dui, nominP a Turcorum Caesarem mac illo regendam sub tribu'o susceplt,
Sincai II. 45
RaczynskI Codex diplomaticus Lituaniae Wroclaw 1845 pag. 351
Id Ibid. p. 62.
Acta Tomiciana ed Dzialynskl.Posnaniae 1852 1. Pag. 67 Id. bid,
B. P. Hasdeu op. cit. pag. 65.

www.dacoromanica.ro
 62

tea cel Mare la 1403, in dotia acte de alianta cu regele Vladis-

lait, Isi da titlul de mare Voevod si domn a toga tara Basara-
beasca. De asemenea e foarte caracteristfc cum domnii Moldovei
Incepand cu Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare in frunte, nu-
mean si el tara romaneasca Basarabia" si adeseorl o numeau In
plural Basarabi, ca si cad ar fi fost Basarabi top locultorii 1).
c. Basarabia de la Olt In fAntAnele istorice SArbe fi
Maghiare.
De si Serbii numeau tara romaneasca Arab-Tataria ori tara
negrilor tatari, totusi dui:4 ce l-au cunoscut mal deaproape pe
Romani o mai numeau si tara Basarabeasca 2). In cronica saf-
beasca a manastirei Tronosa, se zice mire anli 1320-1330, ca

Fig. 10. Pe aceasta mo-

nec1ä capul de Negru
este pus la stanga re-
gelui Ludovic cel Mare.

Imparatul bulgar Mihail aduna o numeroasa armala pe langl care

trial capata ajutor de la Romanii basarabenl, avail In Serbia 3).
De asemenea la Byzantinul Cantacuzino, se atesta ca Ungro-V ahli
bunt considerati ca aliati at Bulgarilor, &Ea Romanii basarabeni
al cronicarului sarbesc. Aceasta equatiune Intre Ungro-Vlahla si
Basarabia, ne conduce direct la diploma Imparatului SIgismund,
care confirma la anul 1420, privilegiul manastirei Tismana si tu-
turor locultorilor Orel Ungro-Vlahlei, adica al Basarabiei 4). De la
Scanlinavi, Poloni, &Orb', Unguri si Moldoveni, carora Mun-
tenil le erau deopotriva cunoscuti sub denumirea de Basarabia, sa
trecein la fantanile istorice occidentale.
d. Basarabla de la Olt In fAntânele ist. Italiene.
Pe la anul 1570, era la curtea imperiala germana a lul Maxi-
Havleu Etim. Magn III. pag. 2544-5
Karano Tvetkovit Srbskie Spomenetzy Bilograd 1840 p. 52 sp.
Havleu op. cit. 64
Radoslavie Srbskoie in Glasni drusztvo Srbske slovesnorti V. Bel-
grad 1853.
Venelin 49. Originalul acestul doc. se aflA In arhivele Statului
',din Buc.

www.dacoromanica.ro
 63

milian 11-a din SpIra, un pretendent roman exoatriat, care, dap&

Leonclavius, se numea Nicolau, flu al principelui Basarabiei, de-
monstrand aceasta origina prin marturii §i mal cu seama prin bule
plombate ale Venetia Cu un an mal inainte, adica la 1569, pe a-.
cest principe Nicolau, ti gash la Segovia in Spania, uncle Ilvedem
scriind un fel de hrisov, In care Ili da numele de fiul lui Barbu
Basaraba, domnul Munteniei 1). As`fel se exotica pe-deplin titlul
sari de princeps Bessarabine. Cu mult mai inainte de bulele vene-
tiene ale acestul aventurier, tara romaneasca se numea deja Basa-
rabia In buiele male. Astfel Papa Grigore X1-a, il Indeamna pe
regele magh'ar Ludovic, In anul 1372, la edificarea templelor ca-
tolice In tarile veclne cu Ungaria, zicandu-1: In Bosnia, Serbia, Ba-
sarabla §i In celelalte tari limítrofe locuesc multi schlsmatici §I
eretici 2). Fantanele istorice de mal sus pot fi rezumate in modul
urmator, pentru secolele al XIV-a §i al XV-a.

SECOLUL XIV-a.
Tarul sarbesc stefan Dusan 1300-1356.
Papa O igorie al XI-a 1300-1378.
Imper. Germano-Maghiar Sigismund 1366 1437.
Regele Polon Vladislav lagelo 1350-1434.

Fig. 11. Pe aceastA mo-

nedl capul de Negru esti
pus la dreapta regelui
Ludovic.
Domnitorul Moldovel Alexandru cel Bun 1400-1432.
Actele díntre 1389-1411 inventariate de catre Cromer In
arhiva din Cracovia.
Notita din 1408 in rhivul municipal din Lemberg.
Cronlca latino-Ungara de la Poson (Presburg)
Salved von dem Walachischen Wappen in Ungarisches Magas.
Presburg 1781 tom 1, partea 111-a pag. 366. DA acest act numal In traduce
re Nicolau Princein Bessarabiae a lui Leonclavius fl numeste patria Unser
Fuersten Thum Transalpina.
Raynaldus an 1372 num. 32 apud Assemanl calendaria V 1. 61 ap.
Hasdeu. op. cit.
B. P. Hasdeu 1st. Crit. Pag. 65.

www.dacoromanica.ro
 64

SECOLUL XV-a.

Analistul Polon Dlugosz 1415-1480.

Confratele acestuia Miekowski 1450-1523.
Domnul Moldovei Stefan cel Mare 1430-1504.
Analistul Maghiar Turocz 1450-1490.

Fig. 12. Pe aceastà Medalie capul de

Negru, este pus sub picioarele laud&
rosului rege Ungur.
Cronica anonimA sarbeasca d'e la Tronop sec. XV-aXVI-a.
Bulele plombate venetiene ale pretendentului muntean Nico-
lau Basarab secolul XV- aXVI-a.
Diplomatul Polon Tomicki 1470-1535 ').
Toate aseste sorglnti istorice stabilesc In mod autentic 0'0
la evIdenta, ca tara romaneasca snb denumirea ae Basarabia, era
foarte cunoscuta nu numai In orient ci si In occidentul Europe!.
Pentru Muntenia, Basarabiai corespundea cu Bogdan'a pentru Mol-
dova. Dar Moldovenit, nu si-au numit nici °data tara lor Bogdania
pe and Muntenia din contra nu respingea numele de Basarabia 2)
Astfel cA tara romaneasca pe langA numele de Vlahia st
Ungro-Vlahia, s'au numit tara lor in totalitatea lor si Basarabia.
SA vorblm acum si despre Basarabia actualA.

e. Basarabia in legendele Ucraniene.

SaralA au fost cunoscuti vecinilor sub denumirea de Arabi.
Basarab este o compozitie din titlul inaltel functiuni de Ban si din
numele de noblete Saraba. Inainte de a ji aglutinat titlul de Ban,
Sarabli trebue sA fi avut deja pe pecefe si pe steagul lor unul sau
mat multe capete de negri. Daca Basarabii ar fi fost numai o fa-
milie, far nu o intreaga clasa predomnitoare, atunci Oltenia si tara
B. P. Hasdeu Isl.. Crit. pag. 65.
Idem Ibid. pag. 60

www.dacoromanica.ro
 6a

romaneasca, n'ar fi capatat numele tarii Basarabilor pe care ra

purtat deja din secolul al XIII-a si urmatoril 1), de si not am va-
zut ca ea purta aceasta denumire Inca de la anul 525 in. de Chris-
tos.
Cazad Ruteni din Ucraina; nu puteau sa alba Mace cu Basa-
rabia de la Olt; dar incepand cu secolul al XVI-a, ei au fost mereu
in contact cu acea parte a Moldovei. Doi scriitori moscoviti Antono-
vicz §i Dragomanov, au publicat In zece variante, o balada popo-
rana ruteana, de pe la finele secolului al XVI-a fntitulata Alexe
Popovici # fUrtuna de pe Marea Neagrd", unde este vorba anume
despre acea Basarable de la Nistru. Prfma varianta se Incepe ast-
fel: acolo pe marea Neagra, o n'afta alba, seade un solm luminos
si suspina cu jale privind ingrifit la Marea Neagrd. Nu va fi bine
pe Marea Neagra caci furtuna cea rea se ridica imprastiind In trei
parti luntrele cele cazace§ti: o parte din ele, spre tara Bilarapeasca
(u Bil Arapsicu Zemliu), a doua parte In garla Dunarei, a treta
parte In mijlocul Marei Negre.

VARIANTA VIII-a
Acolo pe Marea cea vaga, pe o plata alba, sade lumino-
sul soim cu ochii stralucitori; el isi pleaca capul in jos si suspina
cu jale privind sfantul cer caci intunericul a acoperit jumatatea soa-
relelui, jumatatea lunei §f se incepe furtuna pe marea cea vanata,
Fe ridica valuri din funciul marei si Imprastie In trei parti luntrele
cazacesti: duc o parte din ele In Dunarea cea linistita, imping a
doua parte spre tara arabeasca (U Arapsicu Zemliu), inneaca a
treta parte in mijlocul marei.

VARIANTA VI-a
Acolo pe marea neagra, pe o piatra alba sade luminosul
soimulet si jelitor, priìrind departe la luciul Maril Negre, caci nu
va fi bine pe Marea Neagra.
Se ridica din fundu- i valuri dusmanesti si Imprastie in trei
parti luntrile cazacesti asvarlind o parte din ele in garla Dual-el
impingand pe a doua parte In tara Orabeasca (U Zemliu Orapsi-
cu), lar pe a treia parte nestiind ce sd-i mal faca o inneaca In
mijlocul marei
Varianta VII-a se incepe ca si a opta, cu deosebire numai O
In loc de tara Arabeasca este tara Orabeasca ca si in varianta Vi-a
2). Cred de prisos a le mai da si pe celelaite.
Hagleu Etim. Magn. Rom. Vol. III. pag. 2644.
Haodeu Etim. Magn. Rom. III. p. 2575-77

www.dacoromanica.ro
 66

Precum vedeti naufragiul se Intampla pe Marea .Nea gra a-

proape de gurile Dunaril fat/ cu tarmii Basarabiei. Vom mal adaoga
In treacat, cA pana azi numele cel legendar al Basarablel la veci-
nli noVril Rutenii este Bisova Arapia sau literalmente Arabia Dra-
cului

f. De unde ii vine numele Basarabiei actuale.

Am vazut mai sus ca tara romaneasca a purtat In totalitatea
ei 2) pe rang/ denumirile de Vlahia I Ungro-Vlahla a mal purtat
V pe acel de Basarabia 3) sau tara Basarabilor, timp de aproape
trei veacuri, incepAnd cu sec. XIII- a. Strainii ti mal numeau pe Ro-
mani §i Basarabeni. In anul 1259, Tatarit dupa ce subjugara pe
Basarabeni V pe alte natiuni, au lual cetatea Sandomir 4) Poporul
roman din Basarabia, nu-§1 da nici °data numele de Basarabeni,
ci numai pe acel de moldoveni, dupl cum face §I poporul roman
din Bucovina. RuVi de asemenea le zic Basarabenilor Moldovana.
Limba este moldoveneasca §i se vorbeve moldoveneVe. ) Sub nu-

Fig. 13. Aceste douà ca-

pete de Negre dnpA Levin
Hulsius sun t atribuite
Moldovel. Reichenthal In-
sa le atribue Bosniei.

mele actual de Basarabia se tntelege intreaga regiune a Romanie:

de la Prut spre rasArit. Inainte de 1812, se compunea din trei partii
Zelleehowski Ruthen Wtb. vol. I. 31 ap. Havieu id. Ibid.
HaglAu 1st. Crit, p. 10
Id. Ibid. pag. 65
Stoica Nicolaescu, De la intemeerea Wit romAne01 anno 1259.
Tartarii sub. jugates Bessarabenis Litvanis et allis Gentis. Not. I. pag. 18
5, Havleu Etim. Ma_ n. Rom. Ill. pag. 2594

www.dacoromanica.ro
 67-

a) ap numita ralaua- Hotinuluf, supusa Turci ei;* o portiune din

Moldova de mijloc, c) ceva mal jos posesiunile Tatare0I dintre
, Prut l Nistru, care numal acela se numea Basarabia, synonyma
cu Bugeacul, apartinand Tatarilor,,,afara de ora§ele margina§e: Is-
mail, Chilla i Akerman (cetatea alba) pe care:le stapaneau Turcil
Basarabia nol acum o numim cu numele tataresc, Bugeacul, 2)r Cu
acest inteles ceva mai largit ne Intampina Basarabia deja In sec.
XVI-a Ca un nume vechiu. Poionul Broniowschi, care scria pe- la
1579, zice: Moldaviae sau Valachiae inferioris pars quae ohm
Bessarabiat fuit 3). Vorbind de Intreaga zona Danublana a
Moldovei pana la Marea NeagrA. Basarabia ma cum o Intelegea
Bronlowsckl in prima jumatate a sec. XV-a, apartinea Munteniei,
al Wm. domni Basarabi erau: stapani pe Dunare pe ambele maluri
pal la Marea Neagra, lar tara româneasca peste tot, de la Seve-
rin_ pana la Chilla se cherna Basarabia adica Tara Basarabiloe.
La 1396 Viad Voda Dracul, rasculandu-se contra tatalui sau Mir-
cea cel Mare, se Intitula Wayvoda Bassarabiae nec non comes de
Severino Insu0 Mircea1,10 da aceini titlu In unele acte Inter-
nationale/5). Cu alte cuvInte numele Basarabie cste., o simpla amin-
tire a vechei dominatiuni aBasarabllor, peste while Dunarii, atuncl
and el coprinsesera Dobrogea 8). Dupa ce Stefan cel Mare, cu-
prinse Chilia §i cetatea alba (Mauro Castron ca cetatea a Ma-
vro-Vlahlior de la Munteni, i-a ramas numele de Basarabia cum
se numea 0 mama el de origina. Despre aceste f ante ne ,vorbe§te
cronicarul Miron Costinjn4poema sa Mona: aurgiu §12Braila,
zice el, sunt eterne amintiri ale acelor Nomni muntene0i Basarabi
care stapanirà o parte aiBulgariei §i peste tarmul mare!, unde
s'a lAtit humele Basarabiei 8)
Duna ce Basarabia a fost smul i da MO3'0Viti ;In 1812, au
Intins denumirea de Basarabla paste ii reg teritoriul trans-prutea n,
pana la Hotin. Da la finele sec. XV-a nand In prezent, oriunde vom
gasi numele Basarabiej, se refera exclus'v la B isarabla de la guri-
le Dunarii, ori Bugeac, dupa expresia lui Cantemir. Acum ne mai
ramane sa aratam ca nici ,Pontul Euxin, n'a ramas strain de influ-
enta negrllor ronAni.
Zulzer Gesch. d. Transalp Daciens I. p 376. Peyssonel Comerce
de la Mer Noire 1 pag. 304 Apud. Hagleu op. cit. pag. 2593
Cantemir Croh. 11. pag. 371 id. ibid.
Broniowski Tartariae descriptio. ed. 1595 p. 2. id. ibid.
Dogiel cod. diplom 1 623 id. ibid.
Ulianitzkl Materiall p. 13-14. id ibid.
Hadäu Etim. Magn. Rom. 111. pag. 2593-4
N. lorga Universul Literar an. 41 No. 24 Lucrurl n31 despre Chi-
Ila i Cet. Alba.
Havleu Arh. Istorid I pag. I62 Id. Ibid. III. pag. 2575.

www.dacoromanica.ro
 C A P. VIII.
Marea NegrA
Italian' FormaBoni, Wand istoricul comertulul Cenovez

Fig. 14. Venus etiopianl actuala

dui:4 Topinard (D-r Paul) Elements
d'antropologie generale Pons 1885.
Astiel erau vechile etioplene
din timpurile neolitice cari au trait
,fn Odle noastre azi.
Venetian pe Marea Neagrg, pleacg de la doug idei preliminare §1
anume: a) aceastg mare nu a fost 1umttä Neagrg, din cauza bru-
www.dacoromanica.ro
 70

mozitAtii sale; cAci brumoasA a fost toideauna, dar nu totdeauna

se numea Neagrg. acest nume de NeagrA, ea trebue sa-1 fi
mostenit de la vrtun popor lArmurean, care de aserrenea, trebue
sa se fi numit negrO. Ca teorie nn-i nimic mai adevgrat. Dar For-
malione se pierde inteun haos de ipoteze, and e vorba E explice
cuvânful Kara, pe care 11 deduce de /a anticul popor Kari, din
Asia MicA, ori de la vechiul cuvAnt Elinesc Melas, care de aseme-
nea InseamnA negru i deci Calificativul de neagrt", ar deriva de
la faimosul popor navigator si colonizator Milesienii, care si ei la
rAndul lor, sunt tot Kari 1). Profesorul Hasdeu a rasturnat In mod
magistral toatA argumentarea gresitA a lui Formalioni, precizand cA
Marea NeagrA, nu poarta aceasta denumire de cdt din Evul Mediu,
astfel cA toate popoarele pgnA acum o numesc eu vechea denumire
de Pontul Euxin, ori nuTai simplu Pontos. Nici Romani!, nici Gre-
etl vechi cum niel Arabil si Persil din Evul Mediu, n'au cunoscut-o
niciodatA, sub denumfrea de Marea Neagra a), ceea ce probeazA
cA aceastA numire luat nastcre flume' de la acei cari cutreerau
unghiul maririm Vest-Nordic, al cgrui vgrf se afla In guille Dungrei
sI airtime de la TAtari, Slavi, Scandinavi, Unguri i Turci de rand
s'au stabilit In Europa 3). Formalioni printr'o ciurlatA contradictiune
mArturiseste cA Pontul t e numea Marea NeagrA de cAnd lncepu
dominatiunea Turcilor si TAtarilor, de unde Rusii i-au zis apoi
Czerno-More si Moldovenii Neagra Mare A). Francezul de la Pri-
maudaie, care citise tot ce se refera la Pintul Euxin In literaturile
vechl i moderne, constatA acelas fapt 9. Cu alte cuvinte zice
profesorul Hasdeu, origina numelui MArii Nggre, nu se poate urca
de cat cel mult papa In sec. X-a, si nu mai departe, adicA In acea
epocA In care feluritele triburi turcesti, tAtArAsti, hazare, pecenege,
au Inceput a se mica din RAsArit spre gurile Dungrii si In care
epocA s'au format o variatA nomenclaturg de sateliti negrii, In ju-
rul centrului negrissim al tgrii Basarabilor. Mal toate numirile Pon-
tului Euxin din Evul Mediu, s'au format dupA diversele popoare
mari l mici. Uneori se numea Marea Romana cu intelesul de grea-
Formaleoni, Storia de la navigazione nel Mar Nero Venezia I p.
42 H. Ponto Eusina ora é detto Kara Degniz, o mar nero da Tartari e Tur-
chi Qucsta voce ap. Hasdeu op. cit. 156.
Lelevel Geogr aphie du moyen Age Attos id ibid p. 157.
De la Primaudaie HiSt. du commerce de la Mer Noire p. 3 Mer
miyeur les grccs byzantini appellerent les premiers de ce nom qui fut
adopte par les LatinA. Loroque les Turcs et les Tatares l'a domirent 11 lui
donnerent le nom de Mer Noire id ib. p. 157.
Dacche Vi regnaro no Tartari e Turchi fu delto Mar nero e cosse
pure la dissero Russi in loro linyuayro ezerno More el i Moldavi Nigra
Mari ap. H. p. 157.
De la Primaudale Hist. de commerce op, cit.

www.dacoromanica.ro
 TI

ca adica a Romei notiA. CateodatA se numea Marea RusA 1). In

antichitate Pontul Euxin se mal numea §i Marea SchiticA, Scyticus
Pontus 2) sau Scyticum Mare. Cimerius Ponius 3) Marea A mazo-
nica, Amazonicus Pon/as 4) dupA nuttele Atrezoanelor. Marea
SarmaticA, Sartraticum Mare, oti Sarmaticus Pcntus 5). lot astfel
Poniul Euxin a fost botezat ,negru" din cauza Rotranilor.nurniti
de ,Negre 6). lohann Schieltberger, iiind luat prizonier de
strain''
Turcl, a fcist surprins and a avzit cA Turd §1 Tatarli nutneEc
Pontul Kara Deniz I cerand de la ei o explicare, i s'a spus cA
aceasta Mare Neagra, insemneazA Marea Karaiflahilor §i in relatiu-
nile sale sprine ca ora§ul Thesalonic se afla pe tatamul Marei Ro-
manesti 7) De la Pecenegi Chazari, triburi orientale, impra§tiati In
evul Mediu pe tot rnalul Nordic al Pontu/ui, Neagra Mare trecu
la Turcl si TAta=i sub nnmele de Karadenglfz, la Slavi, de Czerno
More, la Scandinavl de Svarta-haf, la Greci de Mavro Talisa 8);
la Unguri I anonimul regelul Belae Notbr, Nigrum Mare, pe and
dincolo de Meotida, cum si dincolo de Bosphor, nicl odatA nu se
cherna astfel, pana la moderna terminologie geograficA de Marea
Neagra.
Am sfar§it §i Cu Pontul Euxin §1 ne mai rAmane sA vorbim
despre Muntii Carpati ca o complectare pe deplin a atmosferei
negre a Munteniei, In Evul Mediu.

2. Muntii Carpati (Incingatoarea tarif Negrilor).

Nu intrA in cadrul lucrArii noastre de a face orografia Daciei
Preistorice; totusi vom al-ata in cateva cuvinte numirile vechi ale
muntilor celor mai principali, despre cart au scris istoricil clasici
greci §i latini, panA and intreagA caterA muntoasA a luat numele
de Carpati. Dintre aces:ea unele numiri Preistorice, au dispArut
fiind Inlocuite cu allele; far alte denurriri au persistat ranA In
lele noastre, cum sunt Muntii Vulcanului" §i muntele Omului din
jud. Prahova.
Cele mai principale catene muntoase ale cAror denumiri au
dispArut, sunt urmAtoarele: I) marele si intinsul Olimp (Macron
Massoudi in Klaport Magaz, Asiatique 1825 pag. 271 ap. Hasdeu
op. cit. pag. 857
Valere Flacc. Arg. I. 59. vol. II 329. Idem. Ibidem
Claudian de laud. stilic. I. 129. idem. ibidem,
Claudian in Eutrop. II. 265. id. ibid.
Ovidiu Pontice. IV. 10-38. Valer. Fiacc. VIII. p. 223
B. P. Hasdeu. op. cit. pag 158
Schulterbergers Relse ed. Pelzel Miinchen 1814 pag. 83
Bayer. De cimeriis in opuscula pag. 127. Apud. Karamzia 1. Not
cf. Hasdeu. op. cit. pag. 158

www.dacoromanica.ro
 72

Olimpon) 2) al Teogoniei Pelasgice §1 pe care l'au frnprumutat

Greed Vechi, trecandu-1 in Teologia greceasca, cum an Imprumu-
tat toate zotatile Pelasgice 1. Eu ma duc, zice Thetis, pe vastul
Olimp la ¡lustful meter Vulcan, ca sa-1 faca arme splendide fiulul
meu Achyle 3) iar despre Uranus cu triples de munte (de la Ureos)
WALACH IA .NAOLDAVIA

1 ig. 15. Stemele

Basarabilor Mun-
teni §i Moldoveni
dupd Levin Hulsius
*i dupd Ha§deu
Etym. Magn. Ro-
maniae II!..
acela§ Homer ne spune ca Pallas Atena a venit din Uranus, pen--
fru a imblanzi mania lul Achyle 4). De asemenea Thetis, fica ocea-
nului, mergand la Zevs, ca sa ceara favoarea pentru Achyle, ca
Hector sa invinga ve Greci, ca apoi ei sa cheme pe Achyle, sa-i
scape din mainile Troenilor, Homer ne spune ca ea, disdedimineata
s'a urcat 0 a trecut peste vastul Uranus, pana la Olimp, unde sta
Zevs Chronicle, pe Koriphe", cel mal bait Vail al Olimpului celui
cu vat-furl numeroase. Hessiod ne spune ca pe Olimpul cel acoperit
ca ziipada, de la marginile parnantula se afla §1 un loc de adu-
nare, Agora", a zeilor 0 a oamenllor 6) Koriphe la Homer, este
varful cel mai Malt al Olimpului vechiu 6)
Olimpul Atlantiacus al lui Calpurnius (1V-83) este in tara
Hiperboreilor de la Istru, unde dupa Ovidiv, Pliniu §1 Pomponiu
Mela, se aflau tatanila lumii (cardines mundi) 7). Olimpul lui Eu-
ripide se afla MO Oceanos Potamos (Dunarea de Jos) care este i pa-
rintele zeiler 8) Din dovezile aduse se vede a aid nu este vorba
de Olimpul din Thesalia, a card dennmIre este dusa de Pelasgli
emigrati acolo, de aici, de la Dunarea de Jos,
2) A doua catena este muntele Mas (nu cel din Africa) §i
Homer lijada 1 v. 402
Herod& libr. 11. 51-53
Homer. Iliada XVIII-a v. 204
Homer illada 1 v. 460
Hessiod Scut. Herc. vers. 204 cf. N. Dens. op. cit. pag. 285
Homer IL I. v. 499
Pomponiu Mela 111. 5. apud N. D. op. clt pag. 327
Homer. hilada XIV-a y. 201-246, Hessiod Teogonia, v. 119. N, D
op, cit. pag. 327,

www.dacoromanica.ro
 73

despre care gramaticul Apollodor, aminteste despre venlrea lui Her-

cule la rnuntele Atlas din tara Hyperboreilor si unde el libereazA
pe Prometeu din legAturile sale '). DupA Dlodor de Sicilia, insula
Cerne se aflA la muntele Atlas 2). Muntele Atlas era muntele Pe-
lasgilor de Nord, cari fAceau parte din marea famijie a Hyperbo-
reilor. Titanul Atlas a domnit peste poporul Atlantilor 3), astfel di
acea AtlantidA despre care vorbeste Platon in Critias" §i Ti-
meos", trebue cAutatA la DunArea de jos si nu in Africa si niel la
Oceanul Atlantic cum se crede astAzi In deobste. CAnd veni Her-
cule in tara Hyperboreilor la titanul Atlas. Prometeu II !map sA
nu se ducA el sA la merele din grAdina Hesperidelor, ci sA roage
pe Atlas sa se dud dAnsul spre a le lua, ceeace a sl fAcut. Scrii-
torii Greci perduserA incA de timpuriu cunostinta exactA despre po-
zitiunea geografica a muntelul Atlas. Din aceastA cauza unit fl lo-
calizeazA in Mauritania (Africa), alfil In Italia, lar alfil in Arcadia
din Pelopones. InsA el nu a existat niel lute° parte din lumea ve-
che, vreun alt munte cu numele Atlas de cAt numal acel din tara
Hyperboreilor 4)
Muntii Riphei, situati la isvoarele (cataractele cele sgo-
motoase ale lstrului 5) Cyclopii lui Hessiod, care aveau un °chi In
frunte 9, au fost confundati cu Arimaspii, un popor istoric din na-
tiunea cea mare a Hyperborellor care locuiau lAngA muntii RApei7)
de lAngl Istru si pe care Stefan Bizantinul li numeste Mull' Hy-
perborellor (Ripaia Oros Hipervorèon 3)
Cea mal interesantA este catena muntilor Caucazulul si
care avea o numire genericA, dupA cum o au Carpatii el:. astAzi.
latA ce ne spune Hasdeu despre muntii Caucazulul cum cA Car-
pati incepAnd din timpurile cele mai indepArtate §i pAnA in Evul
Mediu, s'au chemat Caucaz; lar ca ultimil dovadA aducem Inscrip-
tiunea dela Braunbacher de lAngA Colonia. Ea este a unui soldat
din lefriunea l-a a Minervei, care a luat parte la expeditiunea II-a
a lui Traian, contra Dacllor. latA acea inscriptle.
MATRONIS
AUFANIBUS C.
IUL. MANSVE
N. DensuOanu Dac. Preist. pag. 450
Diodor do Sicilia vol. III. 54. 4. cf. N. D. op. cit. pag. 415
Diodor din Sicilia Ill. 57. 60 cf. Piston. Oevre Tom. XII. p. 111-267
N. DensuOanu op. cit pag. 288.
Apollodor Rod. Argonaut. 1V. 28e apud N. D. op. cit. pag. 387
Diodor de Sicilia libr. 111. pag. 12
Apollodor. Rodii Argon IV. 287
N. Densus. pag. 483

www.dacoromanica.ro
 74

TVS M. L. I. M.
P. F. V. S. L. M. FV
AD ALVTVM
FLVMEN. SECVS
MONT. CAVCASI
in transcrip(ie: Matronis aufanibus Cajus lulius Mansuetus,
miles legiones primae Minerviae piae felicis votum solvit lubens
merito fecit (sau volum solvit laetus merito feliciter) voto facto ad
alutum flumen, secias montem Caucasi.
In traduc\ere: Zinelor Ursitoare, Cajus lulius Mansnetus, os-
ta s in prima legiune a Minervei, pioasA fericita, indeplini cu bucurle
ouviosul vot facut la fluviul Olt, langa muntele Caucaz i)
Pe aceastA marmora cavintele relative la Olt si Caucaz, sunt
scrise MA prescurtari, incat in privinta lorl nu se poate ridica nici
o umbra de indoialA, ori controversa.
AD ALVTVM
FLVMEN SECVS
MONT CAVCASI
Oltul e pus aici la masculin, ca §1 in Naevius, ca si pe tabla
PeutingerianA si In limba romanA AlutuS nu Aluta, ca In Ptolomeu
§1 in Dione Casiu. Froener reproduce inscriptiunea Intre cele rela-
tive la Razboiul Daco-Roman §i recunoaste ca prin Mons Caucasi,
nu se intelege altceva decal inunti Daciei. Muntele Caucaz mai e
amintit si in Florus scrlitor latin un secol posterior lui Traian. Piso
Rhodopen caucazum penetrativ (Florus III. 5. vezi Hasdeu op. cit.
pag. 279-280) Apolloniu din Rodop, vorbeste de muntele Caucaz
cii fiind In Dacia PreistoricA si deci §i de Colchida. Despre exis-
tenta ColcIfclei In Dacia PreistoricA, vorbeste si Ovidiu. El spune:
cA numai undele Dunarii ne despart regiunea Tomitana. de malul
Crivetean al fluviului unde locuesc lazigli, Getii sl Colchii si gloata
Metereea.
lasyges et Colchi Maetereaque turba (varianta : regna) Geta-
eque Danbiis mediis vixsprohibentus aquis. In distihul de mal sus,
tarmul Nordic imediat al DunArii, adica partea cea limitrofa cu Do-
brogea, este reprezentatA prin lazigi si Geti de care poetul de la
Tomis, se plange necontenit in tristele §i Ponticele sale.
Hasdeu 1st. Crit. pag. 285. cf. N. Dens. op. cit. nofa (2) pag. 306)
Hasdeu 1st. Crit. pag. 279-80 cf. Tocilescu, Dacia inainte de Ro-
mani pag. 72
Hentzen C. I. L. No. 5930
www.dacoromanica.ro
 lasyiges et Colchi Metereaque Turba Getaeque
lasygi de neam Satmatic si Gctii cel de bija Tracici (Pe-
lasgica) erau clotra mari pcpoare, Mora le Epailinea- In epcca
Ovidiu teritoriul dintre Nistru si Olt, Iccuird faja In faja cu Do-
brogea. Ovidiu atat de bite infcrir at dupe tct ce se petrecea in
bazinul Dunarii, stia ca Colchii, reptezint a pe lcuitoril din Carpati.
Astfel ca ori ce mirare va dispare Indafa ce it onumcntele cele ma'
autentice, prcbeaza cA Carpatii ncstri au pastrat si el In vechime-
numele de Caucaz i prIn urmare pe taratrul Nistrului a fost Colchida:
Apolloniu din Rhodos numeste Carpatt sitinca Caucaed Got.
tul lornande sec VI. numeste si el Carpajii ,,Caucaza (de reb. Gei_
VII). Ammlan Marcelin istoric latin din sec. IV, povestind invaz
uniie Gotilor In Dacia, a catuia pottlune orientala apaitinea pe.
atuncl Getilor, fiindu-le tearra de cumplitii navalitori, s'au Imparlit
In doua tabere; una a trecut Durarea In imperiul Roman, cealalta
sub conducerea lui Atara tic, CLIO ce a resistat pe malul Apusean
al Prutului, a fost silit sa se tetra ga In rcgiunea paduroasa l mun-
toasa numilA Caucalard (Ad Caucaladentem locum altitudine
Iva rum in accesum et mcntium, cum suis omnibus cicclinavit) (rer.
gest. XXI. 3. 4.), Asa dar un segment al Carpatilor, se numea
Cauca, tact finalul Land", In tcate ' limbile germane Insemntaza
tara ; Cauca-Lard, Insemneaza tam Cauca. Alte marturii din sec.
XX, deci cu 1000 de ani mai bine, In una diferitelor marturil
cltate mai sus, Carpafii se mai nun:eau din and in and Caucaz.
Cronicarul Rus Nestor nascut pe la anul 1056, zice : spre Nord
pana la marea Pontuiui, Dunarea Nistrul i muntil Caucaziani, adica
cei Unguresti (Schafarik slow star 900 do Pontscago moria tapo-
lunoscznyja Etrany, Dunaf, Dnistr i Kavkas ijskyja gory roksze
gorskyja (ap. Tocilescu op. citp. 74 nota cf. Hasdeu 1st. Crit p.
279-85) Deci este un fapt Inregistrat de *apts. fantani istorice ire-
cuzabile pe WO care Ovidiu este a opta i Strabon a noua, cum
cA Carpajii Incepand din timpurile Dreistorice i pana In .Evul Me-
diu, se chemau Caucaz. i nu se chemau astfel numai o portiune
a Carpafilor, ci sistemul Intreg, ba pana i prelungirea Trans-Da-
biana, cad In Apollonius stint cataractele de la Or§ova. In lornande
asemenea. In inscripta de la Colonia, Caucazul sunt muntil Olteni-
et sau mal curand al Muscalului, In Ptolomeu, idem. In Flor, muntii
Caucazului sunt Balcanii, In Amian, Caucazul sunt muntii cel mai
aproplati de Prutul de jos. In Ovidiu se pare a fi mantra Vran-
ceana sau din Buzau. In Nestir Caucazul sunt toti muntii unguresti.
Exista Inca yang astazi o urtna supravietuitoare a numelui Caueaz
In privinfa Carpatilor dealul Cocauulul din Muscel, adlca mai In
www.dacoromanica.ro
 76

acela§ loe unde ostasul Mansuetus statnse In timpul rAsbolului Da-

de la fluvial Olt Jana muntele Caucaz si ande maim lui Ptolomeu
ne aratA poporul Cocaneni (Hasdeu 1st. Crit. pag. 285-6).
Din cele spuse mai sus am vAzut cA Carpati se chlama Cau-
caz ; Strabon ne spune cA Siginii locuiau In timpul sAu pe langa
Caucaz. Dar Caucazul Siginilor sunt muntii Ardealului. Ilustrul geo-
graf. Strabon, lamureste Intelegerea topograflei contimporanului au
Ovidiu si acum se explica cele doua versete citate mal sus : Way-
ges et Colochl metereaque turba Getaeque.
Danubit medlis vix prehibentur aquis.
Ele se traduc si se exotica astfel:, De lasygi §i de Cauca-
zieni (munteni din Carpati) de popoare transmontane (Agatirsi, Si-
ght!. etc,) si de Geti, ne apArA apele DunArei. Cu alte cuvinte Ca
§i In Apolloniu, Strabon, Amian Marcelin casi In lornande si Nes-
tor ca §i In inscriptia de la Colonia care ne-a servit ca punct de
plecare In aceasta analiza, numele Carpatilor In Ovidiu e Caucasus.
In epoca lui Traian adica a memorabilei inscriptii en Oltul,
Secus Montem Caucazi, Martial seria unui amic care Dina spre
DunAre ca In tara Getilor o sa se gaseasel stanca lul Prometeu pe
care a fost Incatenat, adicA pe muntele Farangs al muntelui Cau-
caz (Muntele Parang din jud. Gorj).
Acestea spuse despre catenele muntoase ale Daciei Preistorice
sa revenim la timpurile istorice si sa vedem cand MUlltil Carpati,
au cApAtat denumirea actualA. Pentru prima oarA, o gAsim la 0-
vIdiu anfil IX innainte de Cristos (OvIdiu Tristele fiber. I. v. 8 cf.
Hasdeu 1st. Crit. pag. 277). Apoi la Ptolomeu (145 p. c) cand
pune poporul Besilor langa Carpati (Ptolomeu III. 5. 21). Numirea
de Carpati este proprie lantului de muntii Nord-Vestici si s'a dat
Inteo epoca tarzie si anume In sec. XVII-a muntilor Transilvaniei
(Tocilescu, Dacia Inainte de Romani pag. 68). Noi credem ca a-
eeastli denumire trebue sa fi fost data numai unui segment de
munti, Inca din timpurile preistorice sl numal dupA ce poporul a
uitat denumirile preistorice din cauza invaziunilor barbare, s'a Id-
fins denumirea generica de carpati numai In sec. sus amintit. Duna
A. de Paniagua, cuvantul de Carpati, InsemneazA literalmente In-
cingAtoarea tArii negrilor. Sub raportul etimoiogic, cuvantul Car-
pati ar deriva de la Dravidianul Karu, adicA negra, si patta, adicA
Indus, de la verbal de pat (a Inconjura, a Incinge) (La civilization
Neolitique, pag. 100). lata pentru care consideratiuni am sptr, ca
den..mirea este mult mal veche de cat s'a crezut, Intrucat etimolo-
gia cuvantului Carpati stA In stransl legAturA cu tara negrilor
despre care am vorbit mai sus.

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZIUNE
Am urmarit pe Etiopienii Occidentali mal Intai in Apusul
Europe' I mai apoi; in Dacia Preistorica, Inca din timpurile neo-
litice ; strainii au numit aceasta tara Etiopia. Tot In timpurile Neo-
litice, peste substrata! Etiopian, s'a asezat un alt popor aici, de
vita Ariana Irma inainte de venirea Arflor in Europa, numit de
catre Greci Pelasgi ; ei lima se numeau : Velasci, Valasci, ori Vlahl.
Slavii vechi, numeau tarile romane Zemliu-Vlasca ori Kara-
Vlasca ; lar Traeii vechi, s'au numit pana la jumatatea evului me-
diu, Belasci ori Balasci, far mai tarziu Blaci. Germanil vechi, nu-
meau atat pe Romani cat si pe Romani, Vlahl. Totusi Dacia Pre-
istorica a continuat si mai departe a- fi numita de straini Etiopia,
pana la anul 525 tnainte de Chr. De la aceasta data pana in sec.
XYII-a, tarile romane au fost numite de staini, Arabia §i Arabia
fericitä, de si concomitent, dupa cucerirea Scyitilor, Herodot ne
spune ca se numea Scyitia Noua.
Dupa venirea Geto-Dacilor, s'a numit Dacia i chiar dupl
cucerirea Romana ca i dupa parasirea el de Romani, a continuat
a fi numita de strain' Arabia, iar de allii Tätaria. Nobilii Dad,
Inca de pe timpul lui Cezar, se numeau Sarabi, and casta lor
fusese organizata de catre regele Dacilor Boerebista. Sarabli fiind
o casta nobilitarä, Inca Inainte de sec. V-a, au dat Dacilor pe eel
mai marl regi, hi frunte cu Decebal, lar Romei i'a dat cinci Impa-
rati : pe Filip Arabul, pe flut sat! Filip, pe Regilian, din familia
lui Decebal pe Liciniu i Galeriu, toti de o energie marturisita
chiar de catre dusmanii lor. Basarabii dupa sec. XIII-a, au dat
Romanilor un lung sir de eroi, ca Alexandru Basarab, Mircea,
Vlad Dracul, Tepes, etc. etc. Deci, acelas rol covarsitor de con-
ducatoril neamului romanesc, l'au avut Sarabii, contra furiilor venite
de gall dupa parasirea Daciei de catre Aurelian, la 270 P. C.
pana In sec. XIII-a. Cu Incepere din sec. XVI-lea strainii nu-i mai
numea-pe Romani niel Arabi, niel Tàtari, ci au Inlocuit aceste
denumiri cu echivalentul lor de negrii, lar tara romaneasca, pe
lanka denumirile de Vlahfg i Ungro-Vlahia din sec. amintit mat

www.dacoromanica.ro
 78

sus, ra luat in totalitatea ei si pe acel de Basarabía sau Ora Ba-

sarabilor, (sec. XII-XV) numita astfel in special de straini si foarfe.
rar de catre domnitorii romani. Aria teritoriala ocupata de catre
Etiopieni In Dacia Preistorica, judecala dupa localitatile unde s'au
descoperit statuetele Etiopiene este : Jud. Romanati, intreaga Otte-
nie cu Jud. Brasov Sf. Gheorghe (Trei Scaune) si Sibiu, lar in
Moldova Jud. Iasi si Falticeni.
Ca urme istorice gasim de la Etiopieno-Pelasgf, pe langa de-
numireA de Etiopia la Homer, Hessiod si altii si statuete Etiopiene,
ca probe peremptorii despre existenta lor aici. Mal gasim ca con-
secInta dovezi heraldice, numismatice, sigiliografice, iar dupa de-
numlrea for de Arabi, numiri Etnice si Geografice.
Este adevArat, ca multe lucrurl si fapte ne Minh necunoscute
din timpurile neolitice sl protoistorice, pana la Sarabll primitivi si
chiar dnpa allpirea la acest nume de Ban. Dar in tot cazul faptele
cunoscute pana acum, lumineaza tot acest interval de timp, pe ne-
asteptate. Cand un lant de probe peremptorli, zice Hasdeu, demon-
streaza ca. un fluviu trite anii DG, avusese acelas curs, sub a-
celas nnme, Intre aceleas maluri, pe aceeas albie ca sl intre anii
H--L, mal trebue oare demonstrat ca pe aceeas albie mire aceleas
maluri, sub acelas nume, el avusese acelas curs in intervalui cel
dintai dintre anti AC ?
0 demonstreaza insusi logica faptelor. Inteadevar cu cat stu-
diez documentele In complexul lor si cu cat te urci mai sus pe
treptele veacurilor in istorie, cu atat rolut istoricului se aseamana
cu al Paleontologului.
Paleontologul, in sapaturile pe care le face in interesul stlintei
cu cat se coboara mai afund cu sapaturile tu scoarta pamantului,
gaoeste adeseori schelete fosile omenesti, iar alaturi de ele, gaseste
instrumentele de cremene de Carl s'au servit si zeitatile la cari s'au
inchinat. El stie a sub acel scheiet a existat candva un om si care
a disparut de veacuri, pe cand obiectele facute de mana lui cum
de ex. o secure de cremene, un fetis de terracota, sub forma de
statuete, raman. Cercetezi de aproape sistemul osos al scheletului
fosil si vezi calitatile lui cefalice: ca el are fata scut% umerii fetei
ridicati, nasul turtit si lat, cu narile rotunde, ca gura de scurgere
a unui burlan, ca au aceeas dolicicefalie, acelas prognatism, aceas
platirinie, aceleas calitati negritice in fine aceeas morfologie ca si
a. Hotentotului din Africa Trans-Equatoriala. El este voinic si in-
dustrios, excelent vanator al Renului si face parte din rasa de Cro-
Magnon, ca si omul de la Cucuteni, Al doilea rand de documente
mal sunt numeroase statuete Etiopiene. Mid le studiezl, gasesti ci.
ele de multe ori sunt tatuate, an steatopighie si regiunile fesiere
www.dacoromanica.ro
loarte desvoltate. Vez! ca Etiopianul le-a plasmuit dupa natura vie,
adica dupa Imaginea sotiei sale, pentru care aveau un mare cult.
Cu a/te cuvinte, scheletul qi statueta Etiopiana, stint rama§ite deci
indicii sigure despre existenta lor aici. Dar daca ar fi numai mat
Inca tot n'ar fi destul ; existenta /or In tara noastra a- lasat urme
ne§terse, care On intunericul veacurilor au ajuns pana la noj. Am
vazut ca toate popoarele, atat cele orientale cat §i cele occidentale
au cunoscut tara romaneasca sub numele de ; Etiopia, Arabia, Ta-
taria, Tara Neagra etc. Dar ideia de negru provoaca ideia de alb.
Romania de la Carpati hind neagra, Villharduin nume0e pe cea de
la Balcani, Romania Alba. De asemenea, Transilvania Lind numita
Ungaria Neagra, Ademar de Chabane ca §i Nestor, numesc pe Un-
gurii propriu Unguril Albi. Ind Ademar lamure0e ca aceasta
albeata n'are alt caracter, d cat sa deosibeasca Ungaria propriu
zisa de Ardeal. DIcitur Alba Ungaria ad diffN.entism Ungriae Ni-
grae. Pontul Euxin, fiind numit Marea Neagra, Grecii, Turcii §i
Slavii, i'au dat marei Ionice numele de Alba. Cronicarul Maghiar,
Simon de Keza, i-a numit pe Cumani, cari ocupasera locuri nero-
maneVi, Cumani Albi, In opozitie cu Cumanii Negrii de la Dunare
0 Carpal'. Fara a mai fnmulti exemplele, amintim aicl ca epitetul
de alb, este izolat, occidental, cu totul strain literaturii populare,
linguisticei i diplomaticei. In timp ce Neagra Romani; Neagra
Tartarie, Neagra Cuman'e, Tara Neagra etc., purcezand toate din
acea negreata Etiopica, transformata in urma In negreata Arabia
ajunsa la Sarabi, iar dupa o lunga evolutiune la Basarabl 0 con-
content In Vlahle i Ungro-Vlahle, formeaza un Intreg ciclu, com-
pact, solidar, strict circumscris, din toate partIle, !titre Neagra Un-
garle, Neagra Bulgarie, Marea Neagra, Neagra Mare §i pe care
le-am rezumat prin mapa epica data la finele acestei lucrar!. lata
dar In scurte cuvinte, explicate dupa parerea noastra, tetmenii de
Vlahi §i Vlahie, de Viahla Neagra, de Sarabi i de Basarabi cum
§i de Negrii Voevozl, ramase ca amintiri extrem de Indepartate de
la acei Negrii Etiopieni, call au trait aici Tñ Dacia Preistorica, dar
cari foarte de timpuriu au fost absorbiti, ca sa ma exprim astfel,
In marea massa pelasga, Valasca sau Valaha care a asimilat atatea
popoare. Dar Etiopienii, numiti in urma Arabi, de catre streini §I
putin ceva de catre Munteni, au mai ramas la ei urme indellbile
de acea negreata atavica, pe ici colea, un calificativ etnic In he-
raldica noastra i dotia denumiri geografice, din care una se men-
tine pana astazi Tú denumirea Basarablei actuale. Dar §i pentru in-
tervalul dintre sec. ne lipsesc texte, ne lipsesc documente
ne lipsesc nume propril, ne lipsesz amanunte, dar perspectiva is-
torica nn mal ne lipseVe de asta data. In Oltenia §i In Hateg, lup-
tandu-se contra navalitorilor i revarsandu-se din cand tu cand
www.dacoromanica.ro
 1M

asupta tegIunflor de prinprejur, trAia pe atuncl poporul romgnesc,

avand domnitori din casta Sarabilor, ascuns In mufti, ea o co-
moarl depusA de Traian vi pAzita de urma§ii luí Decebal.

SPAR1T

www.dacoromanica.ro
 SI

Harta eplcA a Arabiei de la Carpati I Dunarea de jos.

NIgra Ungria (1000)

Czerni-Ugri (1050)

Caraulaghi 1200 Bla-men 1200

Kara-Bogdan 1400
Nigra Cumanie 1300
Mavro-Vlah1a 1400
Tzrni-Tatari 1350

Negru Voivodat

Kara-Iflak 1350

Bass-Arabia

Kara-denghiz
Mavro-Talasa
DunArea
Svarta-haf
Nigrum Mare

Mavro-Vulgaria 950 Marea Neagra

Czerni-Bolgari 1050.

Tzrni-Bugari 1) Negrli Bulgari din baladele sArbe§ti.

1) B. P. Hasdeu 1st. Crit. p. 160.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
..-..
Pag.
CAP. I. Introiucerea 5
1. Etiop:enii emigratl in occidentul Europel in timpurile
preistorice ' 5
2. 9atuetele Etinpiene descoperite In Occidentpl Europei 9
CAP. H 1. Cand si pe unde au venit Et.opienii in Dacia Preistorta i 1

2. Asezarea Pelasgilor sat! Protolatinilor peste substratul

Etiopian 1

3. Etlopia de la Oceanos-Potamos (DunArea de jos) 14

4. MArturiile autorilor clasici despre a,ezarea Etiopienilor 17
CAP. HI. 1 tielasci ori Balasci; Velascii sau Valascii (Valachii) 21
Metisi la Geto-Daci si Traci 24
Statuetele Etiopiene se gAsesc si In Dacia PreistoricA 25
4 I ultura si moravurile Etiopieni,or propriu zisi - 27
5. Tara neagrA 28
CAP. hr. 1. Arabia ponticd de la Istru (sau Dunlrea de los) 33
Patria lui Uranus in reg. Muntelui Atlas. Arabia feri-
cla a lui Evchemer WO fluviul Oceanos ((still) 36
Roman" in poema epicA Nibelungenlied sunt numiti
Araby. In lista comerciald de la Bruges (Belgia)
Tataria iar in baladele Serbo Bulgaristi Arabi-Tatari 37
De unde-i vine Tart Romanesti numele de -1 Maria? 41
CAP. V. 1. Sarabii si Basarabii 44
Tipul Etiopian in herald'ca RomaneascA 46
Caput negru este emblema HeraldicA a Basarebilor 4:
Reprezentanti Romaniei la Conciliul din Constanta 48
Emb1ema Basarabilur Cu capetele negre 1. olandezul
Levin Hulsius 1597 f i altele 50
Disparitia denumirllor de Arabi si tAtari date de streini
RomAnilor, inlocuirea cu echivalemul tor de Negri" 52
7 ldeea de negro provoaca ideea de alb 55
CAP. VI. I. German' numesc pe RomAni Vlachi si Vlachi Negri
Mongoli Caraullghii iar Slavii ii numesc Kara -
Vlasca 57
2. Munteni sunt numiti de Turci Kara-Iflac far Moldove-

,,
nil', de Grecii Mavro Vlachii, Turcii Bogdania 59
CAP VII. A. Basarabii de la Olt, in isvoarele istorice Europene 60
al In isvoarele scandinave 61
bl Polone si Moldovene 61
v SArbe 0 Maghlare 62
i Itallene
Ucraniene
62
64
Rezumatul ace.,tor dovezi pentr se:olul XV. i ),.vi. 66
f l e unde-i vine numele Basarabiei actuate ? 6"
CAP. VII L Marea NeagrA (9
2. Munti Carpati 71
eoncluziunea 77
Carta ep:cA a Arable' 81

FINL

www.dacoromanica.ro
 Preful Lei

www.dacoromanica.ro