Minerul legendar din Rosia Montana.

A construit sapte biserici si scoli in Muntii

Apuseni cu banii castigati in subteran
Dorin Timonea,

Un miner din Rosia Montana care a trait in urma cu mai bine de 200 de ani a devenit o figura legendara a
Muntilor Apuseni. Proprietar de mine de aur, Mihaila Gritta a folosit banii castigati la construirea unor biserici
si scoli in Apuseni.
Informatii pretioase despre minerul-figura legendara a Muntilor Apuseni gasim intr-o lucrare economica
publicata la Timisoara, in anul 1928, ,,Productia aurului si reforma monetara", scrisa de Pamfil Ciobanu. In
paginile cartii se face referire si la aurul extras de Mihaila Gritta din mina care-i poarta numele, in Muntele
Cetate, in imediata apropiere a drumului comunal. Autorul vorbeste despre ,,17 maji metrice", ceea ce este
echivalent cu 1.700 kilograme!
Potrivit documentelor cercetate de autorul cartii, cantitatea impresionanta de aur a fost folosita pentru
construirea a sapte biserici si tot atatea scoli confesionale. Totul s-ar fi intamplat la cumpana secolelor XVIIIXIX. Doar cinci dintre bisericile ridicate de Mihaila Gritta au mai putut fi identificate in zilele noastre:
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Rosia Montana
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din Bucium Cerbu
Biserica "Sfanta Treime" din Mogos
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din Josani

Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din Gelmar

Casa Gritta din Rosia Montana

Despre celelalte doua biserici construite de Mihaila Gritta nu se cunosc inca date din arhive sau de pe teren, dar
se presupune ca ele ar fi bisericile din Carpinis, Vartop, Ciuruleasa, judetul Alba, ori din Ardeu, judetul
Hunedoara. Dintre scolile confesionale pe care le-a ridicat, se stie ca una dintre ele a fost construita din lemn,
langa biserica din Mogos, judetul Alba. Aceasta scoala nu s-a pastrat in timp. Se presupune ca o alta scoala
confesionala ridicata de Gritta a fost cea din localitatea Gelmar, judetul Hunedoara, langa biserica pe care tot el
a ctitorit-o.
Minerul si valva baii
Mihaila Gritta este si personaj de legenda. Intr-una dintre ele se spune ca, urmand sfatul valvei, care a aparut
sub infatisarea unui mos cu barba alba pana-n brau, ,,Gritta a pus fitilul, dand foc prafului negru, iar explozia ce
a urmat a provocat halucinanta aparitie a unui aur curat, greu si frumos, cum rar s-a mai vazut intr-o baie din
Rosia". La intrebarea valvei, ce are de gand sa faca cu atata aur, minerul Mihaila Gritta ii raspunde: ,,O dragul
meu si al lui Dumnezeu, e mult darul aflat, dar pentru scopul meu este putin! Sa nu crezi insa ca spre desfatarea
mea ravnesc dupa bunuri lumesti, nu dragul meu ortac... alta e ce ma framanta pe mine. Vad neamul meu in
jugul robiei, vad ca romanilor le este inchisa calea la scoli, si unicul scut al limbii si legii noastre este casa lui
Dumnezeu. Toata scoala romanilor e biserica... si numai sub scutul altarului avem paza a ne pastra limba si
datinile stramosesti. Acum dar, ortace dragul meu, ma vei pricepe ca dorul inimei mele e acela sa zidesc

biserici... Cat se va ajunge din acest aur, tot il voi imparti

pana la ultimul gram...".
"Dupa 1600, aici, la Rosia, era un adevarat <<El Dorado>>!
Se venea din intreaga Europa! Casa imperiala de la Viena
incuraja exploatarile, caci avea cota parte, si dadea facilitati
pentru extractia aurului. Multi isi incercau norocul. Asa cum
unii au mers in America, in Lumea Noua, altii au venit la
noi, la Rosia. Era o lume foarte pestrita aici", afirma
inginerul miner Valentin Rus din Rosia. Despre familia
Gritta se presu-pune ca ar fi venit din Italia. "Mihaila a
mostenit afacerea de familie si a continuat-o. A avut un
punct de plecare, dar a fost si foarte serios, pentru ca ispita
era mare. Cu aur puteai sa faci multe atunci, si bine, si rau, sa
investesti mai departe, sa faci acte de caritate, ca Mihaila,
sau sa te distrezi pe la restaurantele din Abrud. Multi lucrau
in mina o luna, doua, sase, apoi se trezeau peste noapte cu
aur la ei. Erau destui care cadeau in ispita asta si munceau
luni intregi ca sa fie regi pentru cateva zile si sa arunce cu
banii prin <<Casina>>. Dar niciunul n-a gasit atata aur ca
Gritta", mai sustine inginerul Valentin Rus.
Familia Gritta din Rosia Montana a fost una numeroasa. O
figura proeminenta a fost George (foto dreapta sus), fiul lui Mihaila Gritta, proprietar de mine si participant
activ la Revolutia romana de la 1848-1849. Cuvinte de lauda la adresa sa avea chiar Avram Iancu, in 1851.
,,George Gritta fu si ridicatu la rangu de Tribun in Rosia si in totu de cursu deregatoriei suale de nimeni fu
invinuit sau accusatu la prefectu fara imitand exemplu parentilor sui nau crutiat osteneala si averea pentru binele
de obste si Thronu Imperatescu. Despre care lucru dau susu
pomenitu George Grita acestu atestatu".
Impresiile calatorilor despre Rosia Montana
Interesante si deosebit de pretioase sunt si marturiile unor
calatori straini care au vizat Rosia Montana. Multi au ramas
incantati de casele familiei Gritta. Spre exemplu, calatorul
austriac Krichel, viziteaza Muntii Apuseni intre anii 18271829. Vorbeste cu admiratie despre casele ,,ca niste palate",
ale unor romani din Rosia Montana. ,,Prima casa frumoasa,
construita intr-un stil ales, era a lui Gritta Gheorghiut,
proprietar de mine din Rosia Montana, cel mai bogat roman
din regiune". ,,Nici un principe nu s-ar rusina sa locuiasca in
aceste camere", conchidea strainul.
Un functionar austriac, K.u.K. Bezirksamt, il prezenta astfel
pe George Gritta, ,,Intr-un portret in ulei, purta un surtuc
taranesc, cu o barba bogata, parul tuns scurt si mustatile
bogate, era un om instruit si un pasionat colectionar de
antichitati romane. Pe terenul sau a gasit patru pietre
funerare, printre care una purtand numele fostului de doua
ori consul, Rufus si mai multe monede romane". Acesta

propune administratiei <<sa faca sapaturi, caci in felul acesta s-ar dovedi ca acesta este locul coloniei romane
Auraria>>".
Este dovedit faptul ca minerilor instariti de la Rosia Montana le-a placut luxul. Casele erau mobilate cu gust, cu
candelabre, pendule, sobe de teracota, multe procurate de la Viena si Budapesta. Nu lipseau obiectele din argint
si aur, tablourile cu semnaturi celebre. Totul s-a naruit dupa 1948, cand regimul comunist le-a luat minele si
aurul.

Piata centrala din Rosia Montana

Rosia Montana este atestata documentar de 1882 de ani, conform unei tablite cerate din 6 februarie 131 p.Chr.
Din aceasta se cunoaste pentru prima data toponimul localitatii, Alburnus Maior. Ocupatia de baza a locuitorilor
a fost de secole mineritul aurifer. Baiesii (minerii) aurari din tinerete lucrau la suprafata si in subteran pentru a
descoperii o vana (filon) cu aur care sa le faca viata mai usoara, mai buna si fericita.
Cititi si:
Schiorul din Alba care vrea sa ajunga la Olimpiada din Coreea de Sud. Cum se lupta sportivul sa stranga 25.000
de euro
Cum se facea publicitate in comunism. Reclama celebra in epoca la PECO: ,,Poate oare un trabant remorca un
elefant "
Cum era prezentata Alba Iulia in primul ghid turistic in limba romana publicat in 1929
Imnul sasilor din Transilvania, singura oda care nu ridica in slavi un popor, ci frumusetea unui tinut
Cascada inghetata din Apuseni. Cum arata blocul de gheata spectaculos care atrage si alpinisti celebri

Plugusorul generatiei lui Mos Gerila. Propaganda comunista de la momentul trecerii dintre ani Crima perfecta
de la Alba Iulia. Ucigasul unei femei omorate cu un topor in propria locuinta, cautat de 16 ani