1

Cultura Hamangia

Gavrilă Andreea

Grupa H112

Cultura Hamangia apare în epoca neolitică . Epoca nouă a pietrei apare in Mesopotamia in
mileniul 6 .Neoliticul de pe teritoriul Romaniei are două mari perioade ,neoliticul timpuriu
6.600-5.500 și neoliticul dezvoltat 5.500-500 BC1

În epoca neolitică sunt realizate mari progrese, ce schimbă în mod radical viața
oamenilor. Deși unele peșteri continuă să fie principalul habitat, oamenii se așează mai ales
de-a lungul văilor fertile ale râurilor construindu-și case2 .

O importanta cultura neolitică este cultura Hamangia din mileniul IV î.Hr. denumită
astfel dupa vechiul sat ( Hamangia ) din comuna Istria, Dobrogea ,astaăzi satul Baia,județul
Tulcea . Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de azi al României și într-o faza mai târzie
pe teritoriul Bulgariei (in zona Varna si Burgas). Această întarziere a fost din cauza unei
transgresiuni marine ,nivelul apelor a fost mult mai ridicat între Dunare și Mare ,neoferind
condiții propice așezării comunităților agricole3 .Cel care a descoperit această cultură a fost
Dumitru Berciu, care crede că purtătorii acestei culturi ar fi venit pe mare din Asia Mica (
Anatolia).Dar nu poate fi exclusă nici răspandirea pe uscat ,de-a lungul litoralului vestic al
Mării Negre ,deoarece așezări de acest tip se gasesc și în estul Bulgariei.

Cultura Hamangia formează alaturi de culturile Dudesti Starčevo – Criș ,Vinca si

cultura de ceramică lineară, cel mai vechi neolitic cu ceramică de pe teritoriul Romaniei4.
Descoperirea acestei culturi s-a facut în 1952 și facută cunoscută arheologilor din întreaga
lume cu ocazia celui de-al X-lea Congres international al știintelor istorice ,ținut în august
1955 la Roma . Datorită conținutului său nou și original ,cultura Hamangia a trezit în
arheologia românească ,dar și în cea straină un viu interes . Pană la descoperirea culturii
Hamangia ,în Dobrogea datele noastre asupra neoliticului de pe teritoriul provinciei dintre

1
Miron Constantinescu,Constantin Daicoviciu,Stefan Pascu,Istoria Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,1970,p20.
2
Idem.
3
Nicolae Ursulescu,Inceputurile istoriei pe teritoriul Romaniei,Iasi,Demiurg,1998,p.93
4
Dumitru Berciu,Cultura Hamangia,Editura Academiei Repubicii Socialiste Romania,1997,p.7.
 2

Dunăre și Mare se rezumau la vechile descoperiri făcute la tell-ul de la Cernavodă5

Descoperirea acestei culturi a ridicat o serie de întrebari ,privind neoliticul vechi și neoliticul
mijlociu de pe teritoriul României.

Cultura Hamangia este de origine est-mediteraneană si evoluează pe parcursul celei de-a doua
jumătăți a mileniului IV și inceputul mileniului următor. Cultura Hamangia este impărțită în
subdiviziuni ,dintre care: cea mai veche faza a culturii Hamangia este Medgidia
(contemporană cu fazele evaluate ale culturii Dudești) , faza mijlocie a culturii Hamangia este
denumită Galovița,urmată de fazele eneoliticului târziu precum Ceamurlia și Mangalia.

Cercetăile au arătat că plastica culturii Hamangia este foarte asemănătoare cu Orientul Apropiat
,cum ar fi Iran,Irak ,arhipelagul Egeic si Grecia .Prezența în Iran a unei plastici cardiale și a
plasticii de lut ars arata un paralelism cu plastica culturii Hamangia6.De asemenea această cultură
este pusă în legatură cu o populatie venită din Anatolia .Analiza plasticii hamagiene a dus la
constatarea faptului că această cultură posedă cele mai vechi dovezi ale artei neolitice in țara
noastra . Deși nu se pot fixa toate fazele de dezvoltare ale culturii Hamangia ,este cert că idolii de
lut din etapele mijlocii și târzii sunt facuți din aceiasi pastă .Așa cum o cunoaștem în prezent
plastica acestei culturi este una locală.

Prin toponimie s-a descoperit , într-un mod general , că dezvoltarea culturii hamangia se
face in paralel cu aceea a culturii Boian .Astfel se poate schița urmatoarea evoluție a culturii
Hamangia si sincronismele aproximative :

Protohamangia = Criș (fazelevechi)

Hamangia I-II = VincaVeche

Hamangia III = Boian I-II

Hamangia IV= Boian III-IV

Hamangia V= BoianV ,Precucuteni tarziu7

Așezările acestei culturi sunt nefortificate și dispersate , locuirile sunt de regulă pe

terasele joase ale apelor .Locuințele sunt mai ales adâncite și rareori colibe de suprafață
,distanțate unele de altele .Așezările nu erau de lungă durată din cauză că ,modul de viață se
baza pe vanătoare și pescuit . Cu timpul însa ,cultivarea plantelor a crescut considerabil, astfel că

5
Idem.
6
Idem,p.52
7
Idem,Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetari ,Academia Republicii Populare
Române,p.78.
3

s-a mărit și stabilitatea așezărilor și s-a dezvoltat un nou mod de subzistență bazat pe cereale. De
asemenea mediul ambiant era un factor important pentru cultivarea cerealelor.

Principalele unelte folosite de purtătorii acestei culturi sunt date de topoare din piatră dură,
șlefuite, de formă trapezoidala .Pe langă acestea întâlnim și numeroase unelte de silex ,unele
dintre acestea mai păstrează o puternica influență mezolitică .Se remarcă prezența uneltelor de
corn si os . Din așchii de os de animal se faceau dăltițe sau străpungători și alte unelte, iar din
corn de animal se lucrau lustruitoare pentru ceramică și alte obiecte.8 De asemenea prelucrarea
metalelor nu are prea multa importanta in aceasta cultura ,dar arheologii au scos la lumină câteva
unelte de aramă ,aparținând culturii Hamangia .9

Ceramica este decorată cu motive punctiforme imprimate , incrustate în alb . Însă motivele
decorative principale sunt meandrul și triunghiul . Meandrul apare foarte fregvent pe multe tipuri
de vase . Iar triunghiurile apar pretutindeni în decorarea vaselor . Produsele plastice sunt cele mai
reușite ale acestei culturi ,indicând originea anatoliano-egeica. Se remarcă vasele și statuetele de
marmora10.Capodopera de valoare universală a acestei culturi este reprezentată de celebra
statueta” Ganditorul” descoperită într-un mormânt de la Cernavodă , împreună cu o statuie
feminina în poziție de repaos (Fig1. Si Fig.2.).Statueta ,sugerand probabil o poziție rituală legată
de cultul funerar. Numirea de Ganditor a fost pusă de Dumitru Berciu prin analogie cu sculptura
lui Auguste Rodin (Ganditor la poarta infernului) ,arătând persistența unor atitudini general
umane. Asemănări de acest tip de statuetă se cunosc și în cultura contemporană precucuteni,ca și
în aspectul cultural Aldeni-Stoicani-Bolgrad. Specialiștii împart plastica hamagiană în doua
categorii: una este data de o ceramică de o calitate mai proasta, ornamentată primitiv ,iar a doua
categorie este dată de o ceramică facută dintr-o pastă fină de culoare neagră ,cu o suprafață
lustruită . Forma cea mai uzuală a vaselor hamangiene sunt vasele cu pântecul bombat și gâtul
cilindric.. Idoli acestei culturi se împart în mai multe categorii: tipul A cuprinde statuete feminine
în picioare ,sunt întâlnite atât în necropole cât și în așezări. Aceste statuete feminine sunt
împarțite în două și anume capul de formă triunghiulară ,corpul este voluminos și gros ca semn
al fertilității . Tipul B este dat de statuete feminine în poziție șezândă, dar de această dată corpul
este mult mai voluminos de forma unei piramide neregulate. Tipul C a produs cel mai mare
inters,fiind vorba de statueta Gânditorului,interpretat ca fiind un zeu al vegetației.11

Realismul statuetei Gânditorului și al statuetei ce reprezintă o femeie, șezănd gasite în

necropola de la Cernavodă ,aduce de la sine compararea cu seria asa numitelor “Venere”
paleolitice.

8
Dumitru Berciu Op.Cit.
9
Idem Op.Cit.
10
Idem Op.Cit.
11
Puiu Hasotti,Epoca neolitică în Dobrogea,Constanța 1997
4

Prin topografie s-a aflat că ritul de înmormăntare se practica înhumația în poziție întinsă ,cel
mai reprezentativ mormânt este cel de la Cernavodă peste 400 de morminte.. Uneori cadavrele
erau presărate cu o substanță roșie minerală (ocru),simbolizând probabil sângele.Langă decedați
se puneau ofrande,remarcându-se brățări din marmură și scoici,precum și pandantive din colț de
mistreț . În afară de practicile funerare obișnuite apar și unele practici neobișnuite,precum
depunerea craniilor in grămezi.

Cernavoda .este o necropolă impresionantă - peste 400 morminte de inhumaţie aflata

pe o terasa a Dunării, care a suferit mai multe prabușiri . Din păcate, bogăţia descoperirilor
nu este însoțita decat de date sumare . Scheletele (nu ni se spune câte chircite şi câte întinse) erau
orientate în general cu capul la Sud - Est, însoţite fiind de bogate inventare funerare. Majoritatea
conţineau unelte din piatră şlefuită(topoare, dălţi, tesle), fiind în general depuse lângă mâna
dreaptă, sau langă craniu. Interesent este faptul că aproape toate uneltele, nu prezinta urme de
folosire; unele au fost finisate, altele nu au fost decât cioplite, indicându-se doar forma. Din lipsa
unor analize antropologice detaliate, nu se ştie daca uneltele din piatră se depuneau în poziții și
locuri diferite, în funcție de sex si vârstă. De asemenea lângă trupul decedatului erau depuse și
ofrande din carne , ca hrană de obicei erau animale sălbatice sau domstice (cerb ,porc salbatic ,
porc domestic,ovicaprine,măgar salbatic etc.)
Prin cercetarea de micrizone arheologii au găsit boabe carbonizate și ,urme lasate in pasta
vaselor care ,arată că se cultivau diferite specii de grâu . Găsirea unor unelte ,râșnițe ,săpăligi,
arată de asemenea practicarea cultivării plantelor12

Descoperirea și cunoașterea cel putin în linii mari ,a unei noi culturi neolitice, descoperire
facuta abia in 1952, pe teritoriul Romaniei a dus la cunoașterea documentelor cu privire la
perioada neolitcă .Astfel s-a desfășurat spături la Ceamurlia de Jos ,în paralel cu sapăturile de la
necropola Cernavodă ,aveau să îmbogățească documentarea asupra culturii Hamangia .

Deși cercetarile facute la Ceamurlia de Jos, au meritul de a ne fi pus pentru prima dată în fața
unei culturi noi, ele nu pot servi la întocmirea unui studiu monografic, sintetic, asupra culturii
Hamangia. Totuși ceea ce se poate spune cu certitudine ,este că în totalitatea lor,descoperirile de
la Ceamurlia de Jos .marchează o etapă importantă a evoluței culturii Hamangia13

Dobrogea a fost cea mai veche provincie a țării noastre ,pe al cărui teritoriu s-au așezat
primele comunităti, cu o economie protoagricolă și cu o gospodăie în care vasele de lut aveau un
rol important. Cu timpul s-a demonstrat că între teritoriul dintre Dunare si Mare a existat candva
un orizont cultural ceramic,anterior venirii oamenilor. Există posibilitatea ca acest orizont
aceramic vest-pontic sa facă parte din centrul genic al vieții neolitice,dar aceasta este doar o
ipoteză .

Ca o concluzie finală ,consider că descoperirea acestei culturi neolitice a însemnat pentru

lumea arheologica ,dar și pentru teritoriul țării noastre un real progres științific.

12
Puiu Hașotti ,Op.Cit, p.85
13
Puiu Hașotti, Op.Cit, p281
5

BIBLIOGRAFIE

 Dumitru Berciu ,Cultura Hamangia, Editura Academiei Republicii Socialiste

Romania,1966.
 Idem. ,Contribuții la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări,
Editura Academiei Republicii Populare Române,1961.
 Miron Constantinescu-Constantin Daioviciu-Stefan Pascu, Istoria Romaniei ,Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
 Nicolae Ursulescu, Începuturile istoriei pe teritoriul României, Iași,1998.
 Puiu Hasotti, Epoca neolitică în Dobrogea, Constanța, 1997.
6

1.

Fig.3

Fig.1.

Fig.2
7

Fig4.
8
9