Clasa aXI-a
O1 să determine cauzele şi consecinţele comune şi
specifice a revoluţiilor burghezo –democratice din
Europa ,lecturînd conţinutul textului şi izvoarele
istorice;
O2 să enumere forţele motrice ale revoluţiei
identificînd motivele participării;
O3-să identifice asemănările şi deosebirile revoluţiilor
din Europa completînd tabelul”Revoluţia 1848-
1849:asemănări/deosebiri”;
O4 să aprecieze semnificaţia revoluţiilor burghezo-
democrtice din1848 formulînd o concluzie de 2-3
enunţuri.
Stat de drept -teritoriul şi populaţia unei ţări.
În care suntexercitate autoritatea organelor
alese şi activitatea oamenilor în baza legilor
adoptate de comun acord.
Revoluţie burghezo-democratică –ansamblul
transformărilor calitative orientate spre
democratizarea societăţii, în care forţa motrice
este burghzia.
1.Ţara
2. Cauzele
3. Date cronologice
4. Personalităţi
5.Consecinţele
Lupta împotriva dominaţiilor străine
ale Marilor Puteri
Câştigarea de drepturi şi libertăţi
democratice
Înlăturarea unor regimuri absolutiste
Naţionale Economice şi sociale :
Autonomie mai largă desfiinţarea privilegiilor
Eliberarea de sub stăpânire feudale
străină Desfiinţarea servituţii
Realizarea unităţii personale
naţionale Înlăturarea legilor ce
Politice îngrădesc economia
Regimuri democratice Împroprietărirea ţăranilor
Drepturi şi libertăţi Condiţii de muncă mai bune
cetăţeneşti pentru muncitori
Constituţii liberale
Burghezia
Nobilimea liberală
Muncitori
Intelectualitatea
Studenţi
Reprezentanţi ai clerului
Ţărani
Principala cauză- politică
Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris
Regele Ludovic Philip- abdică
28 febr. 1848- proclamată Republica
Guvern provizoriu: Lamartine- republican burghez, Louis
Blanc- socialist, Albert- muncitor
Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi, libertăţi
cetăţeneşti, organizarea de Ateliere Naţionale
Noiembrie 1848- a doua Republică
2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte
2 dec. 1852- împărat- al doilea imperiu francez
Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor
germane
Gruparea naţională- unificarea Germaniei
Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale radicale
imediate
Regele Frederic Wilhelm IV- numeşte un guvern liberal
18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt- dezbătea
unificarea patriei
Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările revoluţionare
Parlamentul de la Frankfurt - desfiinţat
Cauze: politice, sociale, naţionale
Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena,
Milano
Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme
democratice, constituţie liberală
Obiectivele revolutţiei maghiare în contradicţie cu cele ale
revoluţionarilor români
Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte
1851- instaurat regimul neoabsolutist
Cauze politice, naţionale
Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’
Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini, regele Piemontului
Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei
Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo,
Neapole
Piemont, statele papale- constituţii liberale
Intervin armatele franceze- revoluţiile înfrânte
Cauze social-politice
Personalitate:Lajos Kossuts
Martie 1848 s-a început revoluţia.
Măsurile: Dieta ungară : a votat abolirea iobîgiei;
libertăţi politice, reconstituirea statală a Ungariei
Mari, care prevedea anexarea Croaţiei şi
Transilvaniei, care va genera un război între aceste
naţiuni.
Rev. ungară înfrîngere sub loviturile intervenţiei
ruso-austriece
Statele europene Deosebiri Afinităţi
Rev. franceză