Sunteți pe pagina 1din 270

· ...

, '

.. '\.'-: ..

' ... - ..

'.'



PIERRE CHAUNU, La cwmsation de l'Europe des Lumieres CC B. Arthaud, Paris 1~71.

Toate dlrepturile ssupra prezentei edit ii in nmba romans ,5~JJt rez~rvate Editurii Meridian!"

I()();'

(_I q ~Pj~rre Chaunu I

oivilizatia europei

...

In,

secolul Iumirrilor

Vo/umul I

Traducere si cuvTnt Tnainte de IRINA MAVRODIN

EDITURA MERIDIANE BUCURE$TI, 1986

1

j

GOf(/),) j!1

.J II

..

Pe coperta :

J. DE LAJOUE "Cabinetul de ftzicd" aZ domnului Bonnier de la Mosson C'olectia Sir Alfred Beit rraanda

\ I

CUVINT iNAINTE

"Cred in libertate, in respectul fata de viata din irrsasi olipa eindeste data 'in pintecele mamei, puotind in sine ceea ce V18. fi in timp ~i dincolo Ide timp, cred ca civilizatia din care ne tragem rnai are inta de actus Tumid oeva. [ ... J Cobor din tarani ce au trudlt veacuri in sir spre a face sa rodeasca ovazul ~;;i cas tanii , grlul sl vita de vie. [ ... J Irni iubesc familia si iubesc aceasta tara9i, prin rnijlocirea patriei mele, toats ceIela:lte patrii aleoamenilor. Universalismul meu este taranesc, precis sl concret." 1

Regaslm in aceasta profesiune de credinta prlncipalele "teme" ale cercetarii sl meditatiei din monumentala opera de referinta La. Civilisation de l' Europe des Lumieres de Pierre Chaunu : afirmarea valorii vietli umaneIn sine, ca prima sursa de progres, increderea indestinul civilizatiel europene iii in dialogul ei permanent cu celelalte civllizatii, memoria trecutului lntegrata unui prezent trait mereu ca viitor al acelui trecut, dar 9i ca treeut al unui viitor previzibil 9i controlabil de ratiunea umana, patriotismtnl ardentca deschidere catre alte patriotisme. Si, de asernenea, un mod profound 9i sustinut, devenit insasi metoda deJnvesti-

1 Pierre Chaunu, Ce que je crois, Paris, Grasset, 1982, p. 15.

5

gare de a se so'lidartza cu rnunoa multimiior ".tac~te", a celor care abia acurn incep sa ;,orbeasca datorita isdorliei cantitetive, seu seriale.

Pierre Chaunu este unul din Intemeietorii aeesteia, poate eel mai important. 1:uerul eel mai remarcabid si probabf! si eel mal caracteristic in oazul Iui este tocmai ceea Ice ell nurneste "universa:J.ilSmu[" sau "tall"aneSIC, proci~ si concret'', Situindu-se Ia confluenta mal multor discipline, cunoscind si manhpulind din perspectiva Istortcuiu; datele cele mai recente ale stiintelor exacte mali cu searna ale blologtei, 'fizicii si astronorniei, in care aproape am putea spuno ca S-13 specializat, numarind, inventariind masurind foloslnd toaitea:rmele statistidi, 'Pierre Cha~iI1u~tie Itotodata sa-si depaseasca rezultatele "predse", "conlOrete", Iprin interpretar! de mare anvergura, ce Ie deschid catre un "universaHsm" spatial si temporal, care este ~i unul al cunoasteril. .

.Sprijinindu-se pe fapte poz~tive,. ti.~nesc !p_otezele .eele mai pasionante ~l mal incredibile pentru 0 istorie traditionala, lipsita de nolle mdjloace alaistoriei c:an~ita~ve. Un~ dintre e~e: dovedita a fi exacts prin indelungi cercetari ale aotelor civile (nasteri, cas atorii, decese, testamente etc) si prin metodele statisticii, st~ loa baza intregii carti, constituindu-se in premisa, sisternatic, oartezian sustinuta : schlmbarea de structura oare duce 1,a conflgurarea urnni Secol alLurnin'llor se produce ca urmare H unei mutati! ce 'me loc In citeva tari din vestul El~ro/pei _:. in Anglia, in. prirnul r1n~ - la myel demografic. Dupa cum Sipu'n~ Plerr~ Chaunu, in chip cum riu se poate mat expresrv, secolul al XVrn .. lea inveruteaza oameni" Inainte de a .lnventa aric~' altceva. Sporul de populatie - dernonstrat de 0 istorie dernografica pe ca~e dea se tconstitul . - mseamna 0 speranta de viata mai lunga, prim cu'ltirvarea unornoi deprinderi de igiena, metoculas dovedite, ipe baza de -documente, de ca!tre istoric, dar si mai multl" copii, 0 mortalitate [nfanti!la mai mica,

1

I j 1 I, I

6

inoitind societatea sa investeasca mai mult in eduoatie. "Oopilu1 educat", alfabetizat, in prirnul rind, me alpare In cornentariul, nu 0 data, poetic, 131 lui Chaunu, drept 0 adevarata efigi~ a Secolutui Luminilor. Poetic si totodata stiintific ("unitversalist" sl totodata "coneret"), textu[ lui Chaunu ne obliga sa construim ~i sa intelegem istoria ,Pornita si de la maruntul fapt de viata cotidian, care, insumat, poate ajunge sa joace rolul unul "mult1pl1oator" de progres : de la progr:amul ~i[ei unui copil, de exemplu. 0 aHa efigie, nu mai putin anonima : mestesugarul care i~i ounoaste in chip desavIT9i:t rneseria tocmai pentru castie sa citeasea, faptce Ii confera sansa unui plus de competenta. Copilul, mestesugarui, amindoi "educatp' - lata noid eroi ai Secoluluf Lurninilor . pe care ni-l rpropune Chaunu alaturl de Voltaire si de Newton, sau de Bach, reprezentant sublim all unei arte atit de profund esimilata, in anumite regiuni geografice, de comunitati nespecializate, incepind eu farniliile eele mai modeste, incit devine un mijloc si 0 dovada de progreso

Viziunea universalista'' a lui Chaunu int~gmazacon~eptului de civ'iHzat~e si pe ee.l de cultura. Literatura, muzica, pictura, arhitectura, sculpture i~i gaseS'c astfel, ca elemente de cividizatie 0 functie utilitar soda]a. Ele sint totodB.,t.1 :Uoduri d~ a exprima structurile Pt'0- Iunde ale secoluiui prin configuratii izornorfe, adica prin stil(uri). Evantaiul domenillor explorate - incepind cu eel al dimatului pe lunga durata si cu eel 181 numarului de nou-nascuti si de morti si terrninind cu cel al muzicii - cunoasts astfel a uirn'stoare si magnid'ka deschidere. Imi dau searna ca utilizez din nou acest cuvint : da, carte a \lui Chaunu este irnportanta ~iprintr-o stiinta a deschiderl'i care face din ea mult mai mult decit un tratat de civflizatie: un manual de eika - 0 etica a muncH' - !bun spre a fi utilizet in epoca noastra.

7

Prezentul se deschide spre trecut, asumindu-1, trecutul spre prezent, modelindu-l, dar si Iasindu-se modificat de el. Pe masura ce ne incUa prin originalele sale idei, Ciuilizatia Europei in Secolul Luminilor ne apare tot rnai mult ca 0 carte scrisa despre prezent, un prezent pregatit, deterrninat de mutatlile demografi1ee, sociale, .polhtice, economics dintr-un Secol al Luminilor vazut ca inseparabil, pe de aHa parte, de secolul al XVII-1m si a1 Xl.X'-lea.

"Om al rnernoriei, ca toti Istoricii, sint totodata pasionat de prezent. Inca foarte de tinar, am pornit in cautarea trecutului din care sintern facuti, toemai pentru a incerca sa-l inteleg si pentru a inceroa sa ghicesc adevarul. A:;; vrea sa fi seris eu aceasta fraza. A seris-o Bergson, dar rni-o insusesc : «Durata este progresiunea continua a trecutulul care se hraneste din viitor si care se urnfla pe rnasura ce inainteaza. Datfi.indca trecutul sporeste neincetet, el se :;;i pastreaza 1a nesfirsit». Memoria rna fascineaza, ea este pentru mine un bun pretios, 0 pavaza fragila impotriva mortil. Sint istorlc toomai pentru ca am aceasta conceptie bergsoniana asupra duratei. 1" Detinern, prin aceasta marturisire, 0 oheie de aur. Chaunu incearca sa stramute ifstorila dintimpul abstract aJ orologiflor, in durata concret traita, alirnentind-o tctodata cu rnasa enorma a faptelor statistice. Aceasta tentativa se vede ccnfruntata cu 0 serie de tensiuni sl de contraste .ne fac din cartea lui Chaunu si un mare poem didactic.

Este unul din acele cazuri ce ne obUga sa ne intrebam daca, in timp oe citeste Cioilizatia Europei in Secolul Luminilor, "profanul" nu cumva i:;;i of era, pe alte 'cai, 0 placere si foloase cu nimic mal prejos de cele gustats de "specialist''.

IRIN A MAVRODIN

i Ibidem, pp. 14-15.

AVERTISMENTUL EOrTORULUr FRANCEZ

Aceasta lucrare reprezinta al unsprezecetea voturn. din cole(}ia "Les grandes civilisations", coleciie care raspunde unei noi neooi : dorintei d~ 0 lecturii aqreabilii, necesitiuli unei sinteze ~z c: unor largi vederi de ansamblu li se ala: turii, de acum inainte, in cazul iuiuror cititorilor, qustul preciziei, exigenta unui contact direct ru documentele si mon~mentele, nevoia, de asemenea, unui ghid care sii-i obisnuiascii cu analiza si sii-i orienteze ciitre cercetari mai specializate, Ne-orri striuluit tieei sa rezoloiira aceastri pr~?lemo. adresindu-ne unor specialisti care, dat fnnd tale.ntul lor scriitoricesc, ampla lor. cultU1~a, 0 p!actzca profesionaza indelunqatri. puietui sa duca la bun sfir$it 0 treabii atit de complexii. Ne-Cl1n gindit sa. reururri in volumele acesiei Acolectii .ceea ce de obicei se aflG. dispersai zn [elurite lucriiri ; eseuri biografii a~la~e . istorice, albume de fotografii, repertorit sz dictioruire etc. Nu puiea fi vorba bineinteles

de 0 s~rr:~, d~ 0 ~i1/1.r:l~ adunare, c/de 0 al~ger: care sa-t zngaduze ciiitorului, ctiliiuzit de projesorut care este directorul colectiei, so. ia contact cu documentele de tot [elul de la care aut~r~l a pornit cirul $i-a elaborat sinteza, adicii s~ z~. c~ntac.t cu esenuoiui, cu uiata si sujletui eartn $Z al ciuilizaiiei siudiate,

· Ilustrcuiile, alciituite din 239 fotografii in alb $Z nefJTU si 8 planse in culori, sint. grupate pe setu~z s?respunzind temelor principaZe ale textulul:_ [tecare set (ca, de altminteri, jiecare harta, plan sau grafie) fiind intouiiriisit de scurie comentarii cure pun in lumina interesul lor doctuneniar J. Inserate in text 53 de liiirt:

I . " ,

p anuri $i grafice ii ingad'Llie ciiiiorului sa si-

tueze evenimentele sau. locurile in contextul lor geografic.

CivHizatia Europei Clasice ajungea deja la ~eea ce isioricii numesc "prestatistica". Europa m Secolul Luminilor, a fortiori, trece de La "prestatistica" La "protostatistica". Am reCUTS deci $i mai muli la graficc. Auiorui a utilizat, ca $i in oolumul precedent, mai ales ccmacolele semi-logaritmice care ocupa loc puiin. $i permit 0 uiziune sinopticii mai cotripreliensioii, scot~nd 'in, relief esentia.lul (ritmurile de cre$tere) $2 u$unnd comparatiile, la toate nioelurile, intre [apiete eele mai diierite.

Pe de aliii parte, dupa 0 lunga iniroiiucere : ,,~entru a intelege S:col~l Luminilor"; propunirul. un model explicatio care of era un uti! fir al Ariadnei, ansamblul iexiului esie disiribuit: in trei parti :

Trei capitole alciiiuiesc prima parte, consacrata unui cadru. de oiau: care une$te prezetuul cu ireciitui $i cu uiiiorul, in ceea ce priuesie continuitatea $i inouatia : spatiui marii Europe basculind ciiire est $i dilatat intr-o Europa fara de limite, dimensiunea omului, adicii rezultatele noii demoqrajii istorice, iar in virful piramidei sociale, Statui modificator al lucrurilor si al fiintelor.

1 In editia romaneasca, tiparita ill doua volume, materialul ilustrativ, reprodus in intreg ime in albnegru (247), este dispus in colite in cadrul fiecarui volum, iar hartlle, planurIIe $i graflcele sint pla sate in text, ca in editia originala. Scurtele comentarii sint reunite in Lista de ilustraiii din finalul volumelor (N. r.).

10

Douii capiiole sin: consacrate punerii in mi$care a gindirii, reprezentLnd euoluiia "endogenO." a unei "metastructuri" care apare la capatul "aventurii spirituale" a secolului al XVII-lea: liirqirea domeniu1ui cumoasierii, apretietuiatii prin. muitiplicarea cunostinielor, reiatia cu Dummezeu,

T~ei capiiole urtniiresc intoarcerea gindirii pragmatice a Secolului Luminilor asiipra ecOnomiei, "Economie, viata materiolii, incepuiul cresierii", asiiprti unui cadrti de viata $i de [rumusete, "Estetica Secolului Luminilor, sfiT$ituZ barocuhii, dominaiia muzicii", .Estetica Secolultii Luminilor,> culoarea, [ormele, decorul uieiii",

Un index tlocumeniar asezat La sfir$itul oolumului ii ingaduie cititorului sa consulie iextut ctz priuire la cutare saii cuiare chestiune anume, dar si, inooaiie importcmui, ojera preciziiri si explicatii corriplemeniare cu privire La nurneroase personaje, notiuni, institutii, locuri evocate in text si in cronologie sau figurind in ilusiratii [irimiterea la articolele complementare ale diciionarului este semnalaiii in text prinir-usi asterisc],

E1 este ccmpletat de un tabel cronoloqic; ale ciiruicoloane pun : in lumina concordaniele dinire diferitele evenimente $i faptele de ciuilizaiie din Europa $i cele din resiul lumii. Aceasui cronologie se refera La 0 perioadii siiuaiii inire 1675 (ca data rotunda) $i 1783.

In s.fir$it, 0 bibliografie orientatioii leingaduie cititorilor ,-: studenti sau apartinimd alior caieqorii - so. aprojumdeze stud ill I cuuirei saU cuuirei chestiuni.

PREFATA EDIT'EIFRANCEZE

Noua carte a lui Pierre Chaunu se imsereazii, in colectia noasirii, intre cea pe care el a seris-o despre Europa Clasica ?i prima dintre cele douii lucriiri pe care Albert Soboul le consacr(i Reooluiiei franceze. Astfel, celor douri mari uersante culturaie care incadreazti izbucnirea revolutionara din 1789 le este rezervat un iratament egal. Europa Clasica ramasese centrata asupra secolului al XVII-lea, iar primul tom aparut din Revolutia franceza studiaza cauzele profunde ale crizei Vechiului Regim francez. S-a vadit insa ca ciuilizaiie: Europei Secoiului Luminilor trebuia sa i se acorde locul pe care il merita $i pe care succesiunea cartilor precedente pare a a i-l contesta pe nedrept. Pierre Chaunu a acceptat sa umple aceasta lacuna, cu entuziasmui si ialeniui de istoric ce-i sint. proprii. Sii-i mulsiimum. din toata inima. Ciiindu-i paginile striilucite, $i cuprins=jiirui de un fel de miscore liiuniricti, incept sa meditezi asiipra unei ciuilizatii, a unei epoci pe care le simtisn. 'in fond atft de aproape de noi, nu numai in timp - mai putin. de doua secole ne despart de moartea lui Voltaire -, ci $i in ceea ce priueste spiriiut ~i tendituele sale cele mai adinci.

12.

Uliimele aporturi la cercetarea isioricii liirqesc $i innoiesc viziunea noastrii despre aceasiii Europa a Secolului Luminilor care a incercat, in chip generos, sa inliiiure, cel putin in parte, obscuritatea in care iqnoransa $i prejudecatile cotituuuui sa mentina biata umanitate. Datorita datelor in cifre, adunate $i confruntate cu rab~ dare, spaiiul si oamenii acestui uimitor secol al XVIII-lea ne apar cu iriisiiiurile lor fundamentale, fie ca e oorba de marile intinderi maritime si teresire ale imperiilor sau de opoziiia dintre densa populare a Europei "creierelor" $i vastele zone periferice, inca intepenite in aiitudinea lor arhaicii de odinioarii. Dimensiunile omului se modifica rapid, 'intr-un secol $i ceva populaiia europeanii este de douii ori mai mare, iar receniele aporturi ale demografiei istorice, care siie acum sa uiilizeze ancheiele, recensiimintele $i inventarierile partiale $i ruiiionale, sint aici situate la locui cuuenii, Ddata cu victoria asupra mortii, pe care incep sa 0 repurteze tarile cele mai evoluate $i cele mai bogate, odaui cu pre1.ungireavietii omenesti $i cu reducerea mortalitatii infantile, psihologiile $i perspectivele se modifica, indivizii $i familiile acordii 0 importantti tot mai mare educaiiei, iar tratatele ce-i sint consacrate se inmuliesc, aflindu-$i incununarea in Emile de J.-J ': Rousseau. Aceasui "scadere trepiatii a curbei mortiler" nu trebuie iotusi sa mascheze inegalitatea in fata mortii care continua sa subziste din plin inire tari si intre clase sociale.

Striilucirea Secolului Luminilor se daioreazii, neiruioieinic, drumului nou pe care-l strabate acum gindirea. Ea nu mai couui, ea altadata, sa stabileascii pruicipiile qeneroie, [ormele ?i

'/

siruciurile din care, priri deduciie, s-ar putea desprinde succesiunea. [enomenelor. Ea i$i propune drept regula Sa porneascii de la fapte, observate $i catalogate cu grija, penirii a ajunge la principii si la legi. Astfel este larg deschis drumul $tiintei, iar spiritul sistemic trebuie sa bata in retraqere pretutindeni, in Anglia, in Friuita si aiurea, De aceea, in ceea ce mil prioeste, sini. mai putin sever decit P. Cttaunii ctz priuire la erorile $i naivitatile ce pot fi descoperiie in serierile entuziaste ale filozofilor Secolului Luminilor. Oare existii zori fara de patii ? Pare a fivenit aiunci momentul de a-i smulqe naturii taina ei. Euitind. orice dogmatism, orice sistem, 'cercetarea $tiintifica i$i ia avint. Astfel incit reculile de metoda proprii $tiintelor umane sfir$esc prin a se afirma. Istoria, asa cum 0 concepe ei 0 scrie Voltaire, ere 0 infati$are modernti, preocupindu-se de detaliul sociologic,· de ooseruaiia tehmicii $i concretii. Istoria bCitaliilor. si a trouueior nu mai este suueratui. Rejleciia poliiicii se impune [ieciiruia, devine preocuparea majora,

Credinia in -raiiune subzista. DaT aceasta declaricsussi tare ca trebuie ea insa$i sa se incline in [ata [aptelor. Enciclopedia s-a tuiscui din aceastii nouii aviditate peniru. toate cuno$tintele. Si, desiqur, stiintele fizice $i mai ales biologice simi: inca abia la incepui, lm.pulsul esie totusi dtu. $i miscarea nu . se va mai opri.

Nici oindoialii cii Diderot $i enciclopedisiii ar fi subscris, dacii situaiia stiiiuelor ar fi fost in vremea lor mai aoonsaiii, la reilecid!« pro[uruie din cele tiouti noi carti pe care doi celebri biologi le-au . publicat una dupa alta, cea (l lui Froncois Jacob, Logioa a ceea ce este villi.

o istorie a ereditatii, si cea a lui Jacques Monod, Hazardul si necesitatea, Eseu asupra filozofiei natura'le a biologiei moderne. Dulerot $i prietenii sai gindeau deja ca ceruse momentul sa descopere secreiui ascuns al maiurii ; in realitaie, 0 indelungatii. si riibtliiiotsre muncii nwi era inca necesara pentru ca acesi secret sa inceapii a fi patruns. Totusi, ei. au fost primii care au declarai sus $i tare cii reiuza sa inolie la ranqul. de dogma primul concept ce se impunea judecatii lor, si, cu rnijloacele $tiintifice de care dispuneau, s-au spdjinit numai pe [enomene, liisirui conceptele sa se formeze in,qm.., tact cu ele. Nii deci iniimpliitor carte a lui Francois Jacob reproduce, pe pagina de garda, celebra cuqeiare ix lui Diderot : "Vedeti acest ou? Cu el riistorni toate scolile de teologie ~i ioate templele piimiuiului",

Pozitia [ilozojilor din Secolul Luminilor nu este cea a saoontului de asiazi care, eoocisui .sentimetuui de teama, dacii nu cliiar de UTa, $i, in orice caz, de alienare, pe care il incearcii atitia oameni de astiizi cu priuire la culture $tiintifica", exclamii : "Rejuzul se adreseazii mesayului esetitial al stiuiiei. Este teama de sacrilegiu, de Q.tentatul la oolori. Teama pe deplin justificatii. Ciici este [oarte adeotirat ca siiiruo. atenteazii la uolori. Nu direct, de vreme ce ea nu le judeca si trebuie sa le ignore, ci ruinitui toate onioqeniile miticesau [ilozojice pe care traduia aninusui, de La oboriqenii australieni$i pitui la dialeciicienii materiolisti, i$i intemeia ualorile, morola, indaioririle, drepturile, inierdiciiile" (Jacques. Monad, p. 187). Astjel, etica. cunoasierii, ce pare a ji, odatii infeleasa si acceptatii, sinqura susceptibilii de a

15

ci'ilauzi eooiuiia lumii, s-a nascut, in ultima instcuuii, din aceste itulelunqi striuianii depuse in secolul al XVIII-lea de ciiire pionierii stiintei moderne care, iniruniind. tot [eiu! de primejdii $i de suierinie, au siiut. sa distruqii [alsele e$afodaje ce inchideau calea ciitre ctznoa$tere.

Trebuie sa recitim uimitoarele pagini ale Visului lui d'Alembert pentru a irueleqe cum oamenii Secolului Lurniniior, in zorii unei misciiri $tiintifice ce urma sa iasii aiooieuictorioasii, presimieau. deja, printr-un fel de grandioasa intuitie, teoriile euolutiei. "Cine stie, scrie Diderot, in ce moment al succesiunii acestor qeneraiii animale ne aflam noi ? Cine $tie daca acest biped deformat, care nu atinge nici miicar patru picioare in inoltime, numit inca in ueciniitatea polului «om» $i care st-ar pierde curisui acest nume dacii s-ar deforma ceva mai muit, nu este imagine a unei specii tranzitorii? Cine stie dacii nu astfel stau lucrurile cu toate speciile animale? [. .. J Liisaii sa treacii rasa prezenui a animalelor ce subzistii astiizi ; Iiisati sa actioneze marele sediment inert al citorua milioane de secole. Po ate cii trebuie, spre a innoi speciile, de douii ori mai mult timp decii ii este acordat duratei lor. A$teptati, $i nu va grabiti sa Va pronuntat'l asupra uriasei lucriiri a naturii."

Dar mai este si un alt dometiiu, capital, de asemenea, care ne apropie, au: prin. inteligenta, cit $i prin inimii, de filozofii din secolul al XVIII-lea. E uorba de apiirorea drepturilor indioidului, de condamnarea oriciirui fanatism, de obliqaiia unei adeviirate tolerarue, $i aceste reoeruiiciiri, pe care le-au proclamat sus $i tare,

16

riimin. spre meritul $i intru cinstea lor supre.~ mii, Azi incepisa te indoie$ti ca guvernantn iruirilor tiiri moderne au citit $i, daca le-ea citit, ca ~u inteles si simtit in sufletul lor ape» iurile patetice la simpla echitate $i la respectul clreptului $i libertatii pe care, mai mult. de opt

generatii de oameni de ginditori, mai obi$nuiti

. ,

cu studiul, decii cu 0 viata nesigura $i pUna de riscuri, au iruiriiznit sa le lanseze public, dispretuind primejdiile $i infruntindu-Ie eurajos. In timpul groaznicei afaceri Callas, Voltaire scria in admirabilul siiu. Tratat des pre to-

, ~

leJ:'anti'i : "Nu putem impiedica, intr-adevar, ca

Jean Callas sa fie tras pe roata, dar putem sa facem astfel incH judecatorii sa fie uriti de toatii [umea, $i asta le si doresc". $i asta s-a intimplat intr-adevar. Atunci dnd are loc reoizuirea procesului celui condamnat pe nedrept $i executai prin torture, dar care va fi reaoiIitai, scriitorul, de$i pesimist, exclama: "A$adar oamenii mai sint capabili de omenie $i de dre;Jtate! [ ... J Eu seman 0 sa.minta care va da poate, int1'-o buna zi, 0 recoliii b~gata'" I?'ar; vai! recolta nu este inca pe deplm coapta $t dacii din cele patru coituri ale lumii, se inalfa apel~ri ce, din fericire, fac ecou. r~wend_ic~rilo!, voltairiene cu privire la a justttte adevarata, procese ce aduc cu cele medievale au lac; neinceiai amintindu-ne di filozofii Secolului Luminilo; si lupta lor dreapta nu trebuie uitati de indepartatii lor mosterdtori. Ace$tia, in ituilu: cazuri, au nevoie de tot atita curaj pentru a apara in mod eficace, in fata unor guvernanti ce nu meriia numele de am, $i in tata caldilor lor imprescriptibilele drepturi ale in-

, . I

dividului de a-si exprima gindirea, credmte e,

~i de a se bucura de a deplina libertate.

17

Este uimitoare actualitatea acestui secoi al XVIII-lea, ce ne obliga astjel sa meditam la cele douii teme esentiale ale prezentului nosiru, la gindirea :;tiintifica, pe de 0 parte, la respectarea drepturila- ceiiiiecnului, pe de alta ~arte. Inceea ce prive:;te primui punci, voznta pe care 0 exprima pare realizaui, mersul stiiniei, diipii Eneidopedie, a depii:;it obstaco: lele ce-i stiiteau. in cale, iar adevarul obiectiv este in momenta; de fata la mare cinsie. Dar, eft priueste eel de-al doilea punct, mai avem multe de jacut. E oare un motiv sa deznadajduim? Ar fi 0 insulu: adusii curajo:;ilor nosiri predecesori si ar fi 0 insu'lta pe care tie-am aduce:o nouii ineine .. Sa incercam a obtine ca toti copiii din cliferitele tari ale lumii' sa ciieascn cu aientie povestea tuieuiiratii a lui Callas, a lui Sirven si a cavalerului' de La Barre. Istoria a fost adumbrita, de atunci, de n~nurnl!rate nedreptati de acelasi [el, Dar gindirea lzmpede si proza lllminoasa a unui Vol=: lllpti.nd impotriva hidreiinjllstitiei vi a zn~olerantez, riimin de neimitat si, dupa cite stiu; nu au fost egalate pina a,cum.

RAYMOND BLOCH

~. , -

MUqUMIRILE AUTORUlUI

Prejeiele - am s,ous-o - sini: scrise v per:tr!L a exprirtui reqrete. Cei ce nu regreta rumu: sint moi curitui nejericiii. Aceasta Europa in Secolul Lumiriilor S-a ruiscut. dintr-un regret. lnire Revolutla Iranceza de Albert Soboul $1 Europa Clasica, cea care, dincolo de 1680, se muitumeste cu exploriiri, trebuia sa sacrificiim seco'lul a'Z XVIII-lea? "Prima parte a secolului al XVIII-lea valoTCl$i meriia mai mult", am spus noi, exprimitulu-ne regrvetul, si nu; ~u= mai prima, ci 0 intreaga perioadii ce se spriwna pe timpul forte al anilor 1680, precum mO$tenirea ce-si afUi temeiul in timpul tare al mi-

. \. '.

racoiului european al gindirii dintre 1620 .'jl

1640. Aceastii insertie delicaiii cuiucea dlLpa sine tot felul de constrinqeri. Trebuia sa excludem, inire aliele, ceea ce [usese deja abordat. Europa . in Secolul Luminilor asa cum se inieqreazd ea in aceasiii coleciie nu are un timp propriu, Trebuie so. se insereze, siise insinueze, pe un iereti dificil, in parte ocupat. In momentul cisui ciiinta ntt mai este posioilii, re-

, .

mll$carea suozistii.

Acum, sacrificiile. Din reduceri in cotitractori, din obaruionuri in triuiiiri, sau apr-oape, tentativa noastrii nu mai pastreaza tlecit 0 parte din ceea ce ooisem. sa punem in ea la inceput.

19

Dar, vai ! aceasiii Europa in Secolul Luminilor dupa atiiea ciirti excelente din care ne-a~ adiipat, nu este nici mai rea nici mai bunri decit oric:;re alt~. Ea este rod;'l unei experien: teo S-a n;a~c.ut ~zntr-o rejleciie asupra unei crizc; de cwzlzzatze. Aceasta "lume pe care am pierdui-o", $i ajirmapia trebuie inteleasa la prez~nt, ca accelerare a misciirii, im.pune 0 re1lectie asupra a ceea ce am mO$tenit. In epoca ma$~:ulor care executa repede si mai bine operauu« ~lemen;tare ale gindirii, intreaga mostenir« ne_ z:zne prz;z- canalele si jiltrele Secolului u: v=: Printre preiudeciuite, reculurile, parczmonzzle Secolului Luminilor, in eiuda aparentelor: esetiiiolu! jus~se prezeruai, continuitatea, cotuiitia proqresuiui, Istoria se serie ioideaurui la prezeni, cu fata ciiire viitor, secolul al XVIII-lea pe care l-am propus este deci unui partizan, un secot al XVIII-lea util. Sarcina dificila. Cauti'irile cele mai recente, cele mai numeroase, cele mai indraznete din ultimii cinci ar:i, se rejerii ia se~olul al' XVIII-lea, ctz privzre la care prestatzstica densa permite experietiiele istoriei cantitative, numiu; de noi serialii, in momentul citui informatica devine prima dz~t:e stiintele auxiliare ale isioriei. Ajungem a~cz prea =r= A trebuit sa anticipiim. Vom iz curind depiisiti, Aceastii certitudine este si recompensa noastrii.

Nu~ero?i sint cei ce ne-au ajutat, prieteni cu. chipuri cunoscute, si inca si mai numerosi cet pe care miracolul limbii scrise ni i-a darUit in stxuiu. si timp. Dialoguri ctz cei prezenti si cu cei obsenti. Sint maesirii nosiri in materie de secolui al XVIII-lea, de la Cassirer la Paul Hazard, trecind priti Alexandre Kour«. Sint: =. cei al ciiro« nume, si pe buna dreptate, revzne adeseori: Fernorui Braudel; ca iniot: deauna primul printre primii, ciiruia i se datereaz~ totui, Ernest Labrousse, Victor-Lucien Tapie, Emmanuel Le Roy Ladurie, marele nova tOT, Alphonse Dupront, Roland Mousnier,

20

Pierre Leon, Pierre Gaubert, Francois Crouzet, Peter Laslett, E.A. Wrigley ... Este Cenirui de cerceiiiri de isiorie caniitativa, acest loc al prieteniei, outrulu-l pe Pierre Gouhier in [runte, care, dim.preurui cu mine, este iuieutiratul. siiu. iniemeietor, sint Anne :;;i Jean-Marie Vallez, Jean-Marie Gouesse, Jean-Pierre Bardet, Huques Neoeux, Gabriel Desert ... pre cum si studeruii mai auansaii impreunii cu care am intreprins cercetari, am ezitat, ne-am poticnii, $i, din c'ind in cirul, am gasit.

Tin, de asemenea, sii-mi ariit: gratitudinea iata de cei ce mi-au ingaduit sa ma exprim:

Raymond Bloch, care a fa cut apel la mine :;;i m-a suspinut, Guy Becujouon, Sylvain Contou, a ciirui prietenie imi este cu deosebire pretioasa, si cu care este puicut. si nespus de interesant sa dialoghezi. EI mi-a dat un ajuior eficace la realizarea irulexului. Stie sa anime 0 ectiipa si sa 0 faca sa lucreze cu pliicere. li muliumesc in chip cii totul deosebit $i lui Claire Hallouin : ea a condus, a insujletit, a coordonat neostenit totul inca de la incepui, fara sa se descurajeze irreodaui. Tin sa le multumesc :;;i celor care au ajuiat-o : doamnei Muriel J eancard, donmisoarei Odile Desenfant, care au adunat ilustraiiile, au riispuns la inirebiiri, au ciiuuii :;;i au gasit. Domnului Jacques Roblin, care ne-a ghidat in alegerea pe care am facut-o si a alciituit macheta, cu ajutorul doamnei Yvette Maamar, ii tiatortim ctz totii [oarte multo T'uiuror, lui Claire Hallouin, in pritnul rind, trebuie sa le spun, si 0 fac cii pliicere ; multumesc,

Sitit merite siqure. Cit prioeste restul lucriirii :;;i defectele ei, riispuriziitor sini, bineinieles, numai eu. Aceasta Europa in Secolul Luminilor, ca si Europa Clasica a ciirei fiica este, nu pretinde a fi obiectioii. In miisura in care a fi obiectiv inseamrui a enumera si nu a alege, a minti si a se minti pe sine. Ea este, am mai spus, rodul unei experinie :;;i rodul tuiipului

21

=:». De ureme ce arri pus in ea muZt din mz~e, le mu1tumese mai intii tuturo; a 10 . LUI Hii u tt ~. . r Inez.

. gee, careui ii dalarez tatul si c

mz-a fast aW:uri la suierintii, t« buc~rie si a;~ l_,nunca mea, tuiuro- celo- ee locuiesr. cu ..

In ( . ~ ~ _ mzne .IC!!ea$Z casa, soacrei mele care imi _ des i _

[reaza manuscrisele ilizibile copiilor me? Ze .~ prez nu . I _ , ", ce a, e . Z st ce Or absenti; acum. \~i in eternitate.

..___--_.

Introducere

PENTRU A INTELEGE S£COlUL LUMINILOR

I •

Exista un timp propriu 01 Secolului luminilor?

Intre 1680 si 1770, ba chiar 1780, pentru a_ ne referi Ia oifre rotunde, 0 realitate se impune, densa, cu greu delimliitabrla, desigur, ;;i totusi de necontestat : Europa Secolului Luminilor. Mei In bil, ea trebuie bine situeta, in tirJ:11Jp~i in spatiu. Cu ineepere de 11a frontiers ce separa secoleJe a1 XII-lea si al XIII-lea, 0 rnutatie se produce, 1a nivelul vechiului spatiu meditenanl?a.n, ce basculeaza catre nord, _' in crestinatatea lamina. Curind, se va numi Europa. 1ncepind din secolu'l al XVl-Iea, mutatiilc, in CCldru'l spatiuhri-fimp Mediterana-Europa, au capatat 0 dirnensiune planetara. Orice efort. de decupare, orice periodizare deci devine tot mai hazardata, mali diifiCiili'i, 'pe rnasura ('ccoholim pe firm 'timpului. Mai putin j'Ustilficaita? Desigur, nu 1 Timpu1 apropiat este si timpul realitatHor omenesti mali dense, mal complexe, deci mai inegale. Este, asadar, ttimpul suprapunerilor partiale.

Europa Secolului Luminrlor inceteaza sa ~e dezvolte cind atria disparea Europa clasica, ia!' gindirea Luminflor este pe calle sa se S1tiriga, san sa se transforms, 1a sf'irsitul secolului al

XVIII-Lea Ea sub' til '

dUSitJrirale 'd . Z1S _In cadrul revolutiei In-

, e ·care este In mar: " "

slabila, S1 nu sintem ' . e ~asu:a responmali {;' , ", ~Ol" oare toti, mar mult sau

+' p~ ,1~, /?1 astazl Inca, ni9te Aujklarer? 0 I pu~m len erarn inca Din. " ,e voltaliri'an al lUI Silriu~ sf . Ptun,c1tUI de vedere

zibI'le 1 " ,ruo urn e cele mal VI'

. " ee e ee l'amln 1 'd -

care dau nurrr 1. a eI?J. erma lucrurilor si

, e e avatarurl1'OT u " ! '

C'Wilizatii, numita du ad', "new /?1 aceleiast

ropa baroea Eur~ a p '?r:nta, Rena9tere, EuLuminHar,~bila a~ ti%aS1e~, Europ~ S~eo~ului desf8Jca El ' "". P sa se faca Sl sa se in. h'" e se mgramadeSiC paI'C.1 una ink-alta

c Ip necesar, B1e se supre B

cum ne am' ti ,pun, arocul dupa

In im prea bm Incid '

terea 91 cu c1asidsmu[, re~.1~~~~.~l e cu ,Rena,9- aSUiPra secoluluial XVIII~lea U-se din plin

La limit" ". '

1 1· L ,~, 91 mtrebarea este legLtim.1 S

u umlnilo- posed.1 care i ..'; eco-

tr.ansa crOnolog1'C" d' t ~ exclus1Vltate 0

, a In r-Un tirnp ca - E

ropa, sa nu fie i "" n~, In u-

XVII 1 ,mpart1t mtre un secol al

- ea ee cantinu" ". '

1750 si pre ati a ;a se dIZolve inainte de

culotilo» , g rea ma:l1~)f revolutti, ceia a san-

, VL Sl oea a maslmlor? It'

zeaza in {uncH ' ' .. ',s?r~.a se organi-

tifi~~ a secoiu~u~e a~17~_~n. Clvl.Jizatia stiin., spnjma inca pe aventu ea, ,d~ ex·emplu, se

rite ~ar:e au 9UUt, intr;\~2~1~~1 ~~~ de" spi-

peas·ca mtr-o structura ,,' " ,sa todoua ori milell'are si ." Or'i¥1~a1a, cautari de

• . I, sa puna In mIscare d "

cum spun flzicienii nostn ':,', ypa revalutie" in 0 di " "~', ~,,,masa crttica de 1650 s .' . r" lr;ea gmdlil'll. De la 1620 la

form~l~o~p~~a~~~~e:O'~ Dire'Versibil, in jurul ill'arVe .' " ~I eseartes, primatul

" . mattc In domeniu1 cunrn"'neril' " t

vmt 't., --y, In r-un ou-

" ma~matlzarea strueturii inteH 'b'l

umversulu:l. Am spus in alto 4,~ gI 1 ~ a ce E I' , a parts cum S1 de

. vo utia gmdirii matem t' , ,

trecerea de 1a algebra 1a ana r:: ~all'e,l::rm[te Descartes enfa '. a rza, Intul,tule lui tat' "t' g male, "l:r:,exaete, surse de dificul-

,I vn oare, dar C19tIgUrri imediate si reducena materiol Ia 1 t' d' " anume, ~tiintei ce cunoas.t d n lnb" ere, se,pararea con-

I . . ,e e 0 tectul care este cu-

noscut, VOl' permite, in 'cadrul unei structurf sociale favorablle, ceea ce putem numi miracolul european a1 gindirii I?tiintifioe.

Totul, de atunci, este guverrrat de acest inceput auterrtic : treizeci de ani, timpul necesar unei organizarl, 1620-,1650, citeva sute de burghezi, gentilomi, ofiteri apropiati de disciplinele stricite a'le marfii, eHberati,prin renta si de eatre stat, de grija de a-si cll?iliga piinea de fieoare zi. Miracolul european 181 revolutiei mecanieiste, si anume, eel din al doilea sfert al secolu'lul 181 XVII-lea, este de-acurn inainte factorul comun al oricarei per-lodizari. Iata timpul bane pe care lii'i organizeaza gindirea civilizatia Europei clasice. lata digul temporal pe care se intemeiaza, Iargindu-si aria de actiune, Europa Secoluhii Luminilor, in situatie secunda, si in:sa!?i civi lizatia 9tiintifi'Cii a secolului al XX-lea, oeva mal indirect, dar 'la fel de slgur.

Alexandre Koyre, ieri, Georges Gusdorf, Serge Moscovici, astazi, confirma 0 filiatie eviderrta : "Mutatia tehnica se naste din acest nou raport CIU Iumea". "Categoriile moderne ale expansiumii si dezvoWirii se incriu in prelungirea indepartata la acestor transfigurari a irnaginii lumii si a imaginii omului, opera decisiva a secolului mecanicist." Evidenta nu poate fi negata. Secolul al XVIII-lea se situeaza in primul plan al extinderii revoiutiei galiteene. Cum am putea refuza 0 filiatie pe care a revendicat-o intreaga sa gindire, de 1a Voltaire la d'Alembert, de la Leibnitz la Kent? In aceasta perspectiva, Europa Secolului Luminilor nu risca oare sa se dizolve intr-o Europa clasica bis? Civilizatia secolului al XVIII-lea este indeajuns de originela, Nu avem nimic de. pierdut daca 0 inseram 1a locul el in durata istorica. Europa Secolului Lurninilor iii'i are timpii sai tari. In ordinea gindirii, casi in 01'-

dinea luerurilor. .

1680-1715, mal intfi. Paul Hazard a gasirt" cindva, 0 formula fericita : criza constiinteii europene. In ordinea gindirii, criza de con9tiin-

25

2 - c. 62:

tacOirespunde in mare examtnarn u '

", " ' , , ' nel pre-

c~utll esentiala, negari! a ceea ee am propus

sa nurrnm sec~or_ul rezeTvat Discursului, Descar:es, ne, <l.i1TImitlm prea bine, iasasie in mod delibsraj III eJf'ara noli metodalogl'l' d iul

l"Iti·, , omem

po[ 1 .ell liil 181 ,re1igiei, relatia cu Dumnezeu si

rer a!la e~, omu1 in cetata, Dovada de prudent~ dupa unn, dovada a unei oon:stiintecorecte' ~ed eu, a e~a;pelor" a ~imitelor, ~ complexitatii:

escaetes lasa deci sa subziste doua : seotoa,re re~~~:,atei: ce~ a1 R,e:,olut,iei, eel a1 transmiterii tradltlOnal1e a lerarhLel socialo si a puterif. Dadi

n~-l ,punem 118 socoteala pe Spinoza, aceasta ~lS?C1ere ~u a, fosrtco1_1Jtestata de prima enelatle de iIllozOll, mveloa'l11ti9it!, Cam in jurur anilor 1680, 0 bariera cedeaza. Dintr-o data me~odele eX'l?~orarii mecanidste a natui-l] patru:d lr: domennl_: re~ervaJte. 1680~1715: iata reli~l~ nat~ra~a, prima afirmare a unei 9tiinte soc!,al~, 91" dincolo de €la, revendtcarea unei actl.Um rationale, a priori asupra politidi. In 01'-

dlnea rapor,tun101' ornului cu spatiul a . ti

en ei d t" v , ,oener;a ra

Z.l I e C0119,11nta este cea a mUitapei. Rei~-

sertla ~U1l0pel danubiene marcheraza trecerea de la mica la mare, a Europa opri ta Itimp d

secol ' mer ul' ''"',' e un

.. .;: ,s, mall1ve al europenilor inauntru!

continentulm ameriic,an l'einoepe,

Cel de 181 doilea timp tare este de Ia 1730 1- 1770, ~9a-nu:n~ta V~tal Revolution, Europa Se~ colulut Lumml10r . mventeazg oameni intr-un n~m ca:'e apl'Olapepveltutindeni Ie dubl~aza num, arui 111 cursul a doua generatii In I' 'teri 1

a' tei " n erroru

Ce'S el, mase 0n:ene9ti, de~acum inainte cu fie-

C~l1~ ,Zl ~t mal ahundenta, incepe 0 mUltatie Cl':llizatm se confunda eu ffiinuil'ea II' 'b': sense D v f ti 'm, 11

, ',oua, ron leI'€' impart sodetatea carne-

n,llor m tre! _?traturi foarte inegale: eei care citesc ,in latina, cei care citesc curerrt in limba 10r'91 c~lelalte nona zedmi, mai spre vest rnult t;:tHl :uu1t spre est, pentru care transmite~ r~a_ ~tlU:tel, .dobindirea a ceea ce nu rnai este c1':llizar~e, 01, pur si simplu, cultura se face pnn mlJloacele traditionale, "din vaz~te si din

auzite", Cel de-al do ilea timp tare este totodata punerea in miscare a acestor doua Irontiere. Prima se sterge, latina iliii pier de situatia privilegiata, dar a doua 5e intareste. A~ fi ispitit sa vorbesc de .moua frontiera" a alfabetizari! masive, mai multchiar, de dobindirea unui nivel de Iectura eficace, de catre 0 fractiune a populatiei de acurn Inainte deloc neglijabila, situata Ia vest, Aceasta "noua fr<:ntierEl" care inainteaza masiv in directia SOCl'etatii .traditionale anunta, in felul sau, fronturile de aculturatic, in Africa 9i in America latina, ale arrtropologilor din secolul al XX-lea, Mi~carea mceputa 'in Europa si care 5e desavirsesto sub ochii nostri a trecut, cu incepere din' .a'eel moment, pe ~elelalte continente, unde atrage pentru prima oara atentia unei stilnte omenesti fiica a Secolului Lurninilor. Si iata ca dvi:lizatia scrisa, indelungata memorie dialeetica a unei cunoasteri cuceritoare, se hraneste din irnensu'l ocean al traditiilor. De fapt, Iilozofia Luminilor, in Europa, a' operat prima inmultiro cu zece a creierelcr.

Indaratul unui suds ce pare masura, echilibru, ordine siusurinta, Europa Secolu1ui Lurninilor ne-a aparut a fi mai intii un front de aculturatio, o multiplioare in ordinca gindirii. 'I'rebuie oare sa vorbim de un rnultiplicator al Secolului Luminilor ? Filozofia mecanicista da un sens secoluhii al XVII-lea, multiplicatorul civilizatiei scrise of era unul din axele de inteleger~ a sccolului (,1 XVlII-1e3. M81WI mutatie social a a structurii scriso a limbajului - mai e nevoie s-o amintirn ? - guverneaza, in proIunsime conditiile mutatiei economice a C1'0Sterii eo~tinue din secolul'al xrx-i-e. Civilizatia Secolului Luminilor constituie, evident, prima dintre toate condrtiile prealabile unui take off, odinioara nurnit revolutie industriala, Dar marea sansa .a istoriei este mutatia socials a limbajului, arheologia stiintei so~iale creatoare de tehnici administrative ale puter ii politice,' Se-

27

?ol:r1 al .XVlIl-1ea eUirOpeanapartine aproape In intregime "prOitostatistieii". Exista deci pentru prima data, si de putina vreme, po~ibili~atea unei aprehendari a secolului al XVIII-lea In ~e.teaua istoriei seriale, adica a unei cunoasten istorice rnai ambitioase, care nu se muit~m~'lte sa d_escri~, ,?i care mascara, depaseste gindirea clara a .elItel, .cercetinld aspiratiile confuze ale arrnatei anonime a celor multi

,In ae€c:.sta _per,spedtiva.' ni s-a par~t', dupa atlte~ stralucits incercari, pe linia lui Ernest Cassircr si a 'lui PaU1 Hazard in esenta dar depasind-o, pr in recursul siste~atic la '0' eva~ua~ gl?bal.a, adica la 0 gindire de istoric, ca m~ca mal exista Ioc pentru 0 incercare de a explica Seoolul Lurninilor. Orice istoric adevarat atent d~e~ .1a ~rezent, .incearca sa inteleaga cri~ za de civilizatie care, incepind din 1962 atinge sectoare~e de virf', sectoarele supuse r'nutatiei a~e un_el.Europe de-aeum inainte fara limite, nascu~a I~m secolu'l al XVIII-lea. Caracteristica proprie t~~pului nostru, dat fiind ritmul atins de n_;-utatll1e in curs, sl dat fiind rnijloacele de a masura decar.e dispun stiintele scciale, este a:ceea I~e a perrnite celor ce-i sint totodata vict~~e. 91 .~onst~~ctori sa asiste la moartea unei civilizatii. Philippe Aries a aratat felul cum secolul al XIX-lea, ce-si afla radaciniie in Europa .Se.COIlului Lurninilor, a privat omul de propria-r moarte, de 0 privire lucida si constienta oasupra unui sfirsit care nu-i dedt 0 trecere : aceasta prudenta parcimonie a compensst acea diminutio ontologica, omul trebuind a acorda, cu incepere din 1720-17'JO

tenti . J , 0

a entie mai exclusiva momentului obiectului

me:Ii.ului Inconjurator. 0 reflectie ;supra civili~ zatiei ~ecolului Luminilor ne pune in situatia de a discerns mai bine aceste sernne. Moa;te sau !ransformare? Moarte, deci transformare, Istor~cu~ nu peats fi un mar-tor pasiv al timP:r1.1l1 sau. Contractul social al civilizatiei rnasinilor producatoars si al masinilor ce opereaza

28

repede demersuriJe cele mai simI?leal'~ ~indirii es'te uri contract 81 SecoluJUl Lummllor. Echilibrele, farimWirile, retragert1e, refugiul in forul interior care au pcrrnis, fara 0 mutilare excesiva sal~ind esentiaJul in ceea ce priveste

, b .

contin'llitatea, exponentiala cre~tere a unuri-

lor, a nevoilor, a mijloacelor, este un echilibru al Secolului Luminilor. Drumu1 urcat este prea abrupt pentru ca sa mai fie cu putinta sa ne intoarcem indarat. Putern modifiea 'llne1e clauze ale contractu1ui, putem incerca sa-! arneIioram condi~ii1e, dar cre~terea este ireversibila. Europa Secolului Luminilor ne-a tirtt in cea mai severa dintre aventuri, condamnindu-ne la cresterea continua. Ea ne-a lipsit de alternative oavernelor, iluzie a unei imposibile intoarceri in pintecele matern. 1680-1780: 0 realitate profunda deci, ~i 0 rea1itate ce se revarsa inca din plin asupra timpului nostr'll. De in.telegerea istorica a fire10r innodate in perioada Secolului Luminilor depinde, in p~te, posibilitatea no astra de a actioria. A actlOna "intr-un timp real", a actiona, deci a ne supune partii centrale, de neschimbat, a progra-

mului Secolului Luminilor?

Incarcatura semantica a Secolului Luminilor

Secolul al XVIII-lea, pe care vrem sa-:l intelegem, are ceva s:i. ne spuna. Prjn mijllockea sintagmei SecoIu1 Luminilor, sintagma comoda, autentica totusl, ce ne vine din acest trecut atit de apropiat si totodata alUt de indepartat, cititoru'l asteapta sa ajunga nu la orice secol 0.1 XVIII-lea, ci 1a un secol al XVIII-lea util, care se numara prinbre cele eiteva daruri mai importante ale mostenirii noastre. lata de ce, pentru a ajunge ~i mal ['epede la cadrul de viata, la structure autonoma a gindirii 'li la intoarcerea fecunda a gindirii catre fiinte l?i

29

1 ucruri , parve ~ uti~l sa. marc?m 0 pauza, sa prof~nen: 0, eala'l~za : f!e s~hIta LInei teorii geno-

Ie, fie, m. ChIP mal' naiv, regulile foarte sim , p~e ale unei gramatici istoI'iee capabile sa desclf~eze .secoluj al XVIII-lea eel mal dumbiI eel mal util, de asemenea, tim,pului nostru, '

Secolu] al XVIII-lea, nu se confunda intru totu! cu Secoluj filozofiei Luminilor. Acesta 0 ~,epa~e~t~. 0 p:1r.te din el ii scapa, FiIozofia

ecolulut LumlI~ll'0r reprezinta un secol al XVI!I-le1a durabll, eel ce face parte din patrf, momul nostru. Un secol al XVIII 1

' .' " ,., - ea care So

mscne rnai mtll Iil1 cuvinte A po . d 1

. t '~ .. ""1. rnl' 12 . a cu-

~ll1 ~ mseamn~ e porni de la esentia]. In toate

hm~Ile Europel, acelas] radical serveste Ia constr~llr€'a cuvintu1ui-cheie. Luminile:' die Auf-

~~run9' ~he Enlightenment, la ilustraci6n,

}llum~na__zzone. "Lumina sau mal curind IurniD1 e ... !alta ~n cuvint magic pe Dare epoca s-a com.p1acut sa-I spuna si sa-l tot spuna" noteaza Paul ~~zard ; odatacu ratiunea, nave 'capitane a unu: I,? treg VOC~?uJI~r. In duda ef'0riului depus. pina a~um, lstona a douazed-treized de cf~Vln!e-chele, in Z€Ce limbi, abia urmeaza a fi

acuta.

Limbajul scris i~i lare nivelurile sale care se sUl?rap.un pe st~turile greu accesibile 'ale limbaJulul. '0ral. Nlvelul 1, va fi, daca vreti eel aln:ariloT I~r,:ta:te, ~tiintifice;;i filozofic~,' dot;1en~:-r ap?rtmmd multa vrerne in mod exclusiv 11T~~bl1 la~me. Cu ir;cepere din 1680-1690, to~ tu,?~, OC~ldentul sene eel mai adeseori in limba nationala, franceza rprecedfud engleza dar' EstU1: ~e~:rn, scandinav, danubian, r~iCurge la latIn~ pma spre anii 1770 (a se vedea Kant). La nIV{:'l~ 2 se situeaza Htemtura, de Ia teatru 1a povestIre, de 1a epistoia 1a roman' La ..

1 ' nrve-

ul. 3~ limba Cllrenta a coresponJdentelor, limba

sensa automata, cea care vine pretutindeni sub con~e~ in chip spontan. Nivelul 4 se situeaza I~ hml'ta extrema a iCre9teri'lor istorice. La sfirsitul secohilnj al XVIII-lea, in Fran~a, prin

30

mijlocirea cererilor de dispensa de casatorie ~i a caietelor de doleante, ajungem. sa vavem 0 vaza cunostinta cu privi:re la limbajul vorbit deo cei ce ~e a:f1ii Ia lirnita inferioara a limbajului soris. Datori.ta dispensei, gratie B~seri<:i.i, datorita doleantei, ·gratie statului, ~1 prm tlflJlocirea scribului - carturar afIat a,proape de mediul iaranese, e1 s-a na~eu~ din elita a~rieul:torilor - pu:tem spera sa ajungem 1a mvelul extrern a1'domeniului direct a1 istoriei. Pentru Fl~anta caietelor de doleante, nivelul 4 inglobeaz~ mltioane de Ia 401a 45%,' poate, din masa totala a tarii. Este chiar posibil ca Iungile serii de dispense ecleziastice sa no. permita miine, si in ceea ce priveste .irrtreg secolul al XVIII-lea, sa mergem Indi ~i mai departe foarte aproape de un nivel 5 care ar fi eel al expresiei vorbite de cei ce nu stiu nici sa Se .semneze, nici sa citeasca Iiterele.

Sa' examinam deci incarcatura semantica a Lurninilor si a ratiunii : "filozofie, p:ejud~ca.ta, superstitie, tole rants , virtute" (Voltaire, Dzctz?nar), carora li se alatura "cu~nte c_e revm rnereu, precum : abuz si reforma, abuzl~v, a reforma, constitutie, libertati, jnca'lmpovarate de o gindire arhaica, su:biec! $i. cetatean in. tensiunea lorcomplementara, liber'tate, egahlklte, drepturi.i." (A. Dupront) .. Aoeastaseri'e este franccza. Echivalentul €Ii exista in cele zece lirnbi scrise ale Europei. Sa-l urmarim. El ne va perrntie, in timp si in spatiu, sa desenam in mod aproape sigur geografia Europei S~olului Lurninilor. Seria aluneca de Ia vest catre est si de 1a nord catre sud. Ea coboara progresiv de Ia nivelul 1 la nive1urile 2, 3 91 4, apoi 1a nivelul 5, unde se pierde. Evolutia descendenta a vocabularului Luminilor are lac aproape in acelasi ritrn in Anglia si in Franta. Nive1ul 1 este atins, in Franta, in Anglia ~i in Olanda, Inca din 1680. Nivelul 2 €ste atins in unele Iocuri cam in [urul lui 1700, in altele, in [urul lui 1710, disparind in jurul lui 1720:

31

Intre 1720-1730 in Anglia, 1730-1740 in Franta, vocabularul Luminilor colonizeaza la nivelul 3. Nivehrl 4 este ocupat, dupa cum a vazut prea billie Alphonse Dupront, in 1789: "Prin simpla 10'1' prezenta, caietele din 89 atesta [ ... J a pregatire mentala colectiva in vederea a ceea ce am numi astazi a «analiza de situatie» [ .. 1 Educat de catre monarhia administrativa, intregul regart €ste capabil, si in proportii impresionante, sa se auta-analizeze in citeva saptamini, uneori in citeva zile din primavara lui 1789. La nivelul eel mai comun, 0 face in maniera notariala, chiar daca cel ce scrie este preotul, utilizind un vocabular cucernic sau lasindu-se prada unei sensibilltati [anseniste [ ... J Doleantele sau reformele sint articulate in corpus de catre intermediari avind un nivel cultural solid, si despre care putem spune ca apartine elitei Luminilor - de un nivel superior -, reprezentind baza sa inferioara". Cit priveste nivelul 5, el va fi atins in secolul al XIX-lea, cind, aflata la virf de multa vreme, seria sernantica a Luminilor, dislocata, va fi facut, in parte, loc altor asociatii, Vehiculata atunci de catre almanahuri si de catre literatura de colportaj citita in orele de seara, ea va intovarasi, in jurul anilor 1830, eroziunea traditiilor crestine 1a tara, in perioada lui Jaequou le Croquant.

Procesuf.este identic pretutirrdeni, dar mal tardiv. Vocabularul Seeolu1ui Luminilor 5e afla la nivelul 1 i~ Gerrnania in [ur de 1700; nivelul 4este paate depasit in Germania Occidentala cam spre 1800, desigur nu inainte de a doua [umatate a secolului al XIX-lea, in partea sa orientala, Spania se ana Ia nivolul 1 cam in 1730, ~i abia la nivelul 2 catre 1750. Italia 0 preceda cu citiva ani. Nivelul 4 este depasit in perioada asa-numitului Risorqimento ; an Spania, nivelul 4 nu este niciodata atins inainte de inceputul secolului al XX-lea.

32

Aceasta rapida anticipare asupra rezultat:lor unei cercetari in curs de a se face ~e of era _o prima aproximare, in itimp si 'in spatiu, a. ~ealltatii Secolului Lumir:ilor. ~ele. 120 de mllioanc de oameni ce pot Ifl numaratl la .U? moment dat, mai mult Inca, cele 500 d~ ml11oane,. ca:; s-au succedat tirnp de 90 de am pe un toritcriu ce poate fi deja nu~it Europa, i:r: secolul. a~ XVIII-lea nu au locuit nlcldecum Impreuna ~l in acela~i' timp, Taranii din A~ve:gne (analfabeti 'inca in proportie de 90% 111., JUl' de. 1770), izolati in dialectul lor d'oc, nu smt con temporanii' taranilor crescatori de vite din tinut~l Auge din Norrnandia, altabetizatl in pro~ortle de 80%, care mteleg franceza ~l se :_af~a sub. ac: tiunea unui catolicism de [nfluenta Jansemsta, destul de apropiat, pina Eli in. refuzurile sal~, de spiritul Luminilor. Daca dlsta:r:ta. ~stedeJ~ mare la acest nivel, ce raport exista mtre. eel cincisprezece atei care cineaza, int:-~ seara, 1a masa baronului d'Holbach, spre uirrurea oarecum scandalizata a lui David HUI?e,. si at~?sIera mistica a comunitiltilor evre1e~tl hasidice din Lituania ? In secoIul 181 XVIII-lea, ~uropa vede desfa~ur'lndu-se J.8:_ infinit JevantalUl sodalal culturilor sale. In Norfolk, ea anunta Europa agrieola din secolu~ 31 XIX-Ie?;. la Manchester, est:e contemporan~ c': rervo~utia 1r:dustrtala : la Londra 9i 1a Pans, mtr--'U~ medl~ inchis, ea anunta transformismuL .$1 , totust, Europa secolului al XVIII-lea ra~ne, .lin adincuri, looul uimitor unde se Iconsel'V3. SOC1etatile traditionale de cinci sau de sase ori, secula~e la vest, mUlt mai arhaice la est !,?i 1a sud. Istoria totala a <secolului a1 XVIII-lea ne ~'I.lCe cu gindul la un fluviu ceo rostogo~eE!t~ ape megal incarcate de aluviuni prea diferlte pentru

a se putea amestec3. ..

Pe maSillfa ce cobol'im pe firul tlmpu1Ul, sar-

cina istoricului se complica. Ceca ce s-a cistigat, pe de· 0 iparte, printr-o informatie mai .~ccesibila, se pierde, pe de alta parte, dat fnnd

33

rnasa tot rnai complexa a faptelor pe care trebuis sa Ie inteleaga~i sa ·le integreze. Intra sfirsitu] secolului al XVII-lea si sfrrsitu! secolului al XVIII-lea, volumul iniormap.ei susceptibUe de a fi prelucrata poate fi multiplkat de douazeci de ori. Este deci im,posibil sa evitam, la inceput, 0 problema teoretica de metoda. Istoria, desigur, are obligap.a sa cuprinda totul. Dar atunci CUm sa inchidem intr-un sistem de explioo'tie globala, in ceea ce ne Iuam riscul de a numi 0 "metastruc:tura", destinul a 500 de miUoane tie oameni, lmpartiti in nenumarate mid universuri culturale diferi te, cam in vreo suta de spatii-timpuri ireductibile, 500 de rnlIioans de oameni ale carol' elite, trebuie sa necunoa:;;tem, au singure 0 istorie cu adevarat comuns ? La urrna urmei, Europa Secolului Luminilor nu exista decit la vrrf, un virf tot mai ingust pe masunl ce alunecarn In spatiu, de la vest la est si ne fntoarcem in tirnp de la 1770 la 1680, Tatu~i, nu trebuie, in nici un caz, sa separam elitele de indelungata istorie a sodetatilar mal .frustece Ie poar-ta, fara a avea

a parte egala din mo:;;tenir,ea lor, . Cu incepere de 1al un ,anume nivel de complexitabe, nu rputern spera sa integn'im totul dintr-o data. Totalitatea expltcatrvs constituie, desigur, scopul nostru .. Dar integrarea se face in etape, Ea presupune organizarea prealabila a trnor- structurf intermediare,

Istoricul secolului al XVIII-lea este amenintat de doua primejdii : de· 0 suprapunere de istorii dezarticu1ate, istorie intelectuala descarnata, de o istorie econornioa 9i sodala decapitata, &storie poIitica; [oo steril in afara oricarui mediu Iizio si uman ; de intoarcerea prea rapidaa socialului si a eeonomicului catre universul autonom al gfndirii. Civilizatia Europe] Secolului Lurni-, niloit' se eila deci la punctul de fntllnire si de organivare a unor structu-] inteligibile eonstruiite pe baza unei realitati umano vii si t:onerete.

34

Poate va trebui, inca 0 data, sa pomi~ ~e 1a anti 1620-1630, arnintind d: ep~ca clasica, de jurnatatea de secol ce preceda onzont~l rotitor al anilor 80, In eadrul unei economlI, terne, intr-un climat s?d~l seve:, ~I'e .loc IUlr,acoiu: gindirii. In cincizeci de am, bIzu~ndu-se 1 Pf D:, strurnentul matematic, un nou sisten: a umu

. ibil ordinea sco-

inlocuiestefn mod lreverSl 1 , y.

lastica . relnterpretlnd 0 smteza de d?u~ on milen~·a. Ou incepere din epoca clasica, ~e afirma mai mult ca niciodata larga auton?~le.

'. t " indirIi Un exemplu : maternaticile.

a IS oriei gl' .'. . 'tal

A se vedea algebra, care ~oaca ynrol capt ,

in punctul de pornire a filozof'iei meca~c~stei deci a reusitelor intelectuale ale: secolului 3 Xvfll-lea s1 3 filozofiei .solidare din secolele 31 XVII-lea s1 al lXVIII-lea, In secolelev ~l XV -lea si al XVI~iea, din tatonari in tatonari, se d~prinde 0 simbolica, abstraotiunea progr~eara; este intemeiat un calcul pe care geniul U1 Viete (1540~160~) .Hduce catre un :mo,ment d~ cristalizare. Deaici se naste evol~tu~ l~d~pe~ denta a algebrei, constituita in ,.'dlsclplma f~ - mata'', .deci autonorna, cu re~ullle, s~e, <:':1 ~gile sale, cu logica sa propr~e. !hrha,y pll~e ~ cerneala si momentele de odi~na odata ~lgU, rate' 0 istorie aproape pura, independenta dde

, , I :t in tirnp vreme e

orice mediu material, une:;;, e 1 u"1, . '

doua secole, gindirea a citorva y sute, d~ oa:n~; Unealta maternatica, dezvo~tat~, ociIm?ara, mt

• u , , orului 1ar mal recen,

necesitatile agrimens , '.

din eele ale hidreulicil italiene, 91; poate, de

, itatil sporite ale mineritu-

asemenea,' din neceSl a ,I e ., . A x . dina

lui si ale comertulul, s-a elib~rat,mca .. -

intea miracolului stiintific al am~ar 1620,-1~5?~ de constringerile externe, UI'IlUmd exigen ,e

unei dialectici proprii. ; . 'v v v

Matematizarea Iurnii ar fi fost irnposibila ,fa::a existenta Independenta a. i~strume~IUlD m cazul de fata a instrumerrtuhri l?atemahc., oar instrumentul oapata, la rindu-i, ::n p~Odl!glO~ impuls pe temeiul ne~esitap.lo~ ~on, arhl~ctur!

' 'I'otusi.: porriind de aici, SI proiectata

COSlTIlCe, V' " ,

parca inainte, mai cu seama in secolele 31 XVIII-lea li'i al XIX-lea, gindirea matematica ascultind de Iogiea unei dezvoltari interne de~ vanseaza cu mult nevoilo constructiei li'lliintifice. Geometriile pluridimensionale (Lobacevski, Riemann) se nasc aproaps simultan in anii 1840 Ia capatul unei lungi meditatii inceputa d~ Wallis in 1685, continuata de d'Alembert si lJagranrge, J. F. Herbart si Grasmann ; [n acelasi moment, George Boole (1815-1864) creeaza alge?r~ binara: Curind, inceps unificarea progresiva a matematicii si a logidi formalo, integrate .intr-unul ~i acelasi simbolism. Ati cauta zadarnio in mediul Inconjurator 0 cauV:llitate : nu exista nici 0 alta logica in afara de cea init,~rna; Lobacevski, Riemann, Boole si logicienn formali ai matematicilor sint, cu toate acestea, liIi cu un secol inainte, profetii timpului nostru. Fara instrumentul conceptual pe care ei l-au faurit, liItiintele· fizice din anii 1910, ciibernetica din anii 1940 erau imposibile.

Aceste conslderati] ne obliga sa ne nntoarcem la secolul al XVIII-lea. Exemplul matematici- 1'01' nu pledeaza oare in favoarea unei largi autonomii a gindirii ? La un anurne grad de maturitats, disciplinele formals, mai cu searna cele mal abstraeta, dobindesc privilegiul unei dezvoltarj autonorne. Constructorii lumii moderne au realizat, in anii 1620-1650, un progres decisiv in ordinea abstractiunii. Ei au creat deci sisteme de gindire mal independente ?e m,:di~le. materials si .d~ eonexiunile logice tnterdisclplinar-, susceptibila de 0 desfasurara a.ut?nOma. Ceea ce este adevarat in privinta disclplineloj- forma Ie este tot atit de adevarat cit priv€9te noua sistematica ce Ie leaga. Intr-un cuvint, orizontul mental al lui Galileu si al lui Dascartes se comporta, Ia limita, iricepind din momentul victoriei sale la virf, catre 1650, asupra orizontului artistotelo-scolastic darimat ~i epuizat, ca 0 "disdplina abstracta formala", susceptibila deci a ave a 0 istorie proprie foarte

39

autonoma. In afara de presiunile mediului, la care este supus, ~i de inegalitatile datorate progresului inegal al disciplinelor integrate, e1 este tlrit in misoarea propriei sale desfasurari Iogice. Vom ved~a aceasta in partea a doua a cartii. Corptzs-u] gindirii clasice mostenit de la G~li~eu: de la Descartes, din avintul luat de analiza ~1 din progresul algebrei, Implica unele optiuni fundamentale. Asirnilarea materiei cu intinderea, domeniu al geometriei euclidiene,gustul pentru sehemele mecaniciste elementare ale unui univers-orologiu - !?i trebuie sa intelegem prin aceasta afirmarea a priori a unei structuri matematice a creatiei, garanta a legalitatii ~tiintifice. Corpus-ul acesta, sau, daca vreti, acest sistem de gindire, implied, de asemenea, opozitia fundamental a dintre naturasi intelegere. Filozofla oarteziana si postcarteziana cere deci o teologie a transcendentei absolute. Creatorul unlversului "nedefinit", garant al ordinii ~i responsabil de un primum mobile, se indeparteaza progresiv. El este Dumnezeul ascuns, aproape imperceptibil m creatie, dar accesibil totusl constiintei. Un Dumnezeu . ascun~ si indeparta~. Maretta lui transcendenta irnpinge, intr-o pnrna etapa, pietatea clasica spre un respect paraIizant. Acest Dumnezeu, mdepartat la modul infinit, transcendent pina la lncornunicabilitate, cste totusi mediatorul, fundamentul teoriei cunoasterii.' Paradoxal, acest Dumnezeu izgonit din 'natura po ate fi regasit in centrul oricarei activitati intelectuale. Intre cel ce cunoaste, asa cum il defineste coqito-ul cartezian, !;ii conceptul de intindere din filozofia naturala, Dumnezeu devine intemeietor si chezas, Intr-o prima etapa, a oricarei teorii a cunoasterii.

Elementele corpus-ului clasie alcatuiesc un ansarnblu logic de 0 mare plastlcitate. Fllozof'ia mecanicista a epocii claslce, refuzind, asa cum este ispitita sa fadi inspre anii 1680, paranteza carteziana care situa, dupa cum ne amintim, religia, politica si arhitectura sociala in benef~ciul Revolutiei si al tradi tiei, era chemata,

37

chiar. fara .constringeri exterioare, sa se rnodifics ' profund .. Astfel, corpus-til olasic poate, 10. rigoare, sa dea nastere, conform [ocului intern 0.1 fortelor ee-l alcatuiesc, corpus-ului gindirii Seoolului Luminilor. Putem chiar construi un model "endogen" de destructurars a Lumi-. nilor.

Sa amintim, pentru a usura intelegerea, citeva dintre artioularile alunecarii ce are lac in ultimele decenii ale secolului al. XVII-lea. Totul are Inc, rnai lntfi, in cadrul trecerii, la limita, a transcendentel divine. Devenit doar

. un primum mobile al creatiei mecaniciste Dumnezeu se indeparteaza, i~valuit in ma'r~tia sa. Newton 11 aminteste pentru 0 clipa, El redevine omniprezent in ipoteza primului stil atl gravitatiei. Apoi se intoarca din nou in mdepartatele-i tinuturi, cind, misterul gravitatiei fiind acceptat ca proprietate a materiei, mecanica cosmica.: cu astronornia lui' Laplace, se imbogat~te i~ chip hotarit ou a a patra dimensiune, dimensiunea temporala. Perfectionarea - in cursul secolului al XVIII~lea - universului orologiu construit de Divinul Arhitect confirma, din deceniu in deceniu, ipotezele lui Leibrritz : "Forta motrico a universului, a sa vis viva, nu diminua ; orologiul lumii nu cerea sa fie nici intors, nici reparat". Asemenea oronometrelor marinaresti realizate de Harrison cam in jur de 1770.

Divinul Arhitect era treptat constrins Ia somajul tehnologic. "Astfel, cum spuneatit 'de frurnos Alexandre Koyre, Dumnezeul puternic si activ ai lui newton, care guvernain mod efectiv universul dupa libera savointa si hotarire, devine succesiv, in cursul unei evolutii rapide, 0 forta conservatoaro, 0 inielliqentuiextro. mutuiana, un Dumnezeu trindav. Intrebat de catre Napoleon cu privire la Tolulce-i revenea lui Dumnezeu in ai sau Sistem al tumii Laplace, care, 0 sum de ani dupaNewton, perlectionass in mod definitiv noua co smologia " putea rasounds, dupa CUm ne amintim pre~

bine : "Sire, nu am nevoie de aceasta ipoteza''. Dar sa nu ne grabim, Autornatisrnul nu este absolut. Butada lui Laplace n-a insuf'ieti t 'niciodata multirnile. Pe de alta parte, nu iexista a contradictis de nedepasit intre filozofia mecanicista in universul infinit si I) teologie a unui Dumnezeu transcendent. Pe vremea tumultuoasslor desf'asurari. religioase din secolul al ;XVII-lea, cosmologia mecanicista ;:1 teologia Intruparii se completau fara a-$1 dauna una alteia.

Sa recunoastem totusi ca aceasta forma de gindire mentine cu gr~u' 0 teologie naturala coerenta. Intr-adevar, ce alta comunlcare : se poate spera din partea acestui Dumnezeucreator al universului mecanicist conceput a93 cum . U vad secoleleal XVII-lea 9i al XVIII-lea, iri

afara de propria-i Revelatie ? "Tacerea eterna a spatiilor infinite" elibereaza terenul pentru Cuvintul lui Durnnezeu. Intruparea nu mai risca sa se dizolve in cotidianul familiar si Iinistitor. Dar de indata ce tensiunea ascuitarii anxioase se relaxeaza, totul se prabuseste, Marele Arhitect nu mai are ce .f'ace si inca si mai putin ce spune. "Mecanicism~l" of era '0 alternativa : religia 'I'ranscendentai si a Cuvintului, lume-orologiu golita de' zeit concilia~ti si imblinziti. La nivelul unei parti a elitel, Dumnezeul "prost si inutil'' al deistilor se situeaza, in cosmologia mecanicista, in alternativa posibila a lui Deus tibscoruiitus al lui Pascal, Nici 0 piedica nu se mai ridica in calea acestei concepti].

Nici 0 piedica nu se rnai ridica nici in ceea ce priveste filozofia naturii. Mai raminea problema intelegern. Construirea unei teoriia cunoasterii va fi fast marea opera si, poate, rnarele esec al secolului al XVln~lea. Sa ne amintim de optiunile· cartezienede la rnijlocul secolului al XVII-lea: in centru.vdistanta radicala care opune natura si intelegerea, ~biec'" tul cunoasterii sl eel ce cunoaste Pentru Descartes si primii cartezieni, m~di!a[orul ideilor

39

clare este Dumnezeu. Dar cum sa rezisti ispitei totalei simplitati, a unei reductii a 'spiritului la legile filozofiei mecaniciste? Locke si, pe urmele sale, Condillac, senzualismul, aceasta mare tentatie a secolului al XVIII-lea, sint, dad vreti, seductia totalei reductibilitatl de la complex la simplu, mecanica inlauntrul spirttului. Constiinta celui care cunoaste nu mai este decit oglinda ce primeste imaginea pasiva a lumii. Immanuel Kant va reda intelegerri legitima-i complexitate si va elabora, in s£11'sit, 0 teorie a cunoasterii dernna de progresu1 stiintelor. Kant este de acord cu Locke, Berkeley si Hume in ceea ce priveste limitele ratiunii. Metafizica nu va mai fi de acum lnainte declt stiinta limitelor ratiunii umane. Sufletul, sau oel putin constiinta celui care cunoaste, nu va mai fi puerila camera neagra care se marginise 0 clipa, la unii discipoli abuzivi ai lui Locke, sa inregistreze lumina venita din afara.

Un lucru e sigur : Ia un anume grad de complexitate, 0 disciplina forrnala (am retinut exemplul maternaticilor), un corpus mai complex de gindire (filozofia naturii si cea a intelegerii, pentru a folosi expresiile preferate de secolul al XVIII-lea), adica, in fapt, totalitatea cunoasterii abstracte, de la Descartes la Kant, trecind prin Locke, si senzualismul aberant, evolueaza aproape fara nici 0 interferenta exterioara, doar sub presiunea elernentelor care intra in compozitia sistemului, inca de la pornire, a unei dinarnici interne, a necesitatilor unei logici proprii. Autonornia isto-

• riei intelectuale nu dateaza din secolul a1 XVII-lea. Este de ajuns sa ne amintim cum, in doua secole, scolastica tomista, prin repetate alunecari interne, a las at locul nominalismului de la sfirsitul secolului al Xv-lea. Autonomia istoriei intelectuale iese totusi intarita din marea revolutie ce are loc in eel de al doilea sfert a1 secolului al XVII-lea. Observarn aceasta plasticitate spot-ita si intr-o apti-

4Q

tudine de a evolua mai rapid, Co:pus_-ul clasic (1630-1680) lasa lo~ul, mtr-o )umatat~ de secol sistemului Luminilor. ~are, rncepe sa se

1· : l~e in esenta lui supus rigortlor loglce ~1E' G 1Z0, " - t -onologie critidsmului kantian. In scur a sa CI _. '

filozofia Luminilor s-a facut si s-a d~sfacu! in ceva mai putin de un ~ec?l:.C?erenta mtern~ si dinamica proprie a gmdlrll, m cadr~l unf~ "st m de gindire fie ea e vor.ba de filozo ~a. Sl e , f L "1' trebme mecanidsta sau de filozo, ia . uml~l 01, . _

acum acceptate de istone, mtegI ate~ d~ dIS_,. cursul istoric. Este ceea ce ne stradUlm sa

roalizam. , idi L

Desigur [ucrul nu e lipsit de primej ,Ie. ,~

nivelul j~cului subtil al gindirii, a~ ,lsto~?el literare, al istoriei filozofice, aI, lStOr1~l . f?hm~ telor, civilizatia Europei Seco1ulm ~um:n1lor ~r

, daca nu sintem foarte atentl, .sa se d!-

risca, b' D - ra

zolve intr-un sistem clasic is, aca am -

mine aici ar insemn3 sa tradam generoasa complexitate a adevaratulul se~olal XVH,I-le,a, eel al tuturor oamenilor. Un slstem explicativ

endogen" care nu ar tine seama de oa:nenn ~e munce~c si de lucruri, chiar perfectl_onat, ca acela a1 lui Paul Hazard, al lui Koyre sau al lui Cassirer, nu e de ajuns. Europa Secolu~ lui Luminilor este ceva mai l?ult si ce,,:a mal bun decit 0 Europa clasica bis. Lo<:_ke ~l. Condillac au exprimat 0 parte din adevarul tirnpului lor, Da, mediu1 a avut de sp~s un ~uymt decisiv in intelegerea Secolulm Luml:ll1or. Gindirea acestui secol a avut de spus, la rmdul ei, un cuvint decisiv in ceea ee priveste lu-

crurile.

De 10 cre~terea orixontalCi la demaraj :

secolul uneltei

In Europa Secolului Luminilor, Iucrurile, mediul s-au pus pe nesirntite in miscare. ~ph: carea la istorie, de vreo douazeci sau .treizeci

41

de ani,;;i din ce in ce mai sistematic, .a metodelor si - a tehnicilorstatistice -vorbim de 0 istorie cantitativa sau, mai modest spus, se- 1'i81a -~ a permis realizarea unor importante progrese. Predecesorii nostri, nu atit de bine Inarmati, s-au inselat pcate afirrnind in chip prea exclusiv permanents structurilor si a modurilor de producere, solidaritatoa genurilor de viata din secolul al XVIII-lea cu un indelungat trecut ce ia - nastere in evul mediu si poate chiar multinainte. Desigur, intr-o perspectiva cu bataie ,foarte lunga, analiza traditionala ramine adevarata, iar, foarte recent, Pierre Goubert, . in a sa I siorie economicii si socialii a Froruei, Ii rediiintreaga vigoare !?i ~redibilitate. Decolarea, sau demarajul (take off) economistilor r-c- care presupune dublarea rapida a raportului dintre Investitiile nete si venitulnational - se situeaza ia sfirsitui secolului al XVIII-lea ~i nu inainte (Anglia,' 1783-1802 ; Franta, 1830-1860). Daca trecem din domeniul spirituluiin cel al cadrului material de viata, trebuie sa acceptam acest adevar evident: nimic fundamental nu se produce cu incepere de la mijlocul secolului al XVII-lea !?ipina- la mijlocul secolului al XVIII-lea. Asistam Ia oscilatiile - de 0 parte si de cealal Hi - unei liniicvasiorizontale. A se vedea nivelurile de populare. Europa Occidentala nurnara abia cu iputin mai multi oameni (intre 15 si 20%) laimijlocul secolului al XVIII-le:a, decit In sfirsltul secolu1ui al XIII-lea. Speranta de viata la nastere, in fericita Anglie, la Colyton (Devon), atinge virsta de 43 de ani in secolul al XVI-lea (1538-1624), 42 de ani in secolul al XVIII-lea (1700-1770), 37 de ani in secolul al XVII-lea (1625-1699). Oscilatie ? Nu, progres. Anglia a repurtat, in secolul a1 XVI-lea, cu doua secole ~i [umatate mai inainte, 0 mare victorie asupra rnortii. Speranta de viata pe continent se situeaza, la inceputul secolului al XVIII-lea inca, intre 25-30 ani.

42

De fapt totul este in functie de termenul de referinta. Intre adevaratul demaraj, care a[unge la cre~t~r.e~ continua a s_ocieta~ilor industriale, si rigiditatea structurilcr din secole le a1 XIII-lea - a1 XVII~lea, secolul : a1 XVIII-lea totalizeaza 0 suma impresionanta de mici modificart. Econornistii, incepind cu W.W. Rostow, vorbesc despre conditiile prealabUe demaraju1ui. Progresul va fi fost astfe11 in viata 81 mifioane de fiinte dir: Europa, ma~ mult decit 0 idee: 0 experienta. Intre lungi secole imobile, cu structuri materia1e blocate, si exploaia unei cresteri nebunestl, cind echipamentele sint perimate inainte. chiar .de a ~i manifestat fie si numai 0 fractlUne din postbilitatile lor cind rnutatia face parte din structura 'secolul a1 XVIII-lea va fi fost,intr-o al'lurclta masura secolul mlscarri, a1 miscarli resimtite, traite,' con;;tiente. Secolul miscarli, deci al progresului.

Progrese agrico1e, mai intii ; totu1 decurge de aici. . RecoUe1e sint mai bine pastrate, saminta mai putin irosita, randamentul creste intrudtva : pe cap, de locuitor el sporeste cu 10% sau cu 20%, in alte locuri stagneaza. Acest c19tig modest 17i decisiv se repeTcuteaza pe 11:-treaga scad'! a prcductiei, caci in sectorul agricol lucrau la sfirsitul secolului a1 XVII-lea inca, apro~pe nou~ zecirni din-±re. muncitori. Sa presupunem, la vest, cam 0 zectrne de oameni suplimentari, eliberati prin progresul productiei agricole, doua zecimi in Ioc de una, si care pot sa se eonsacre industriel, comertuiUi, admlnistratiei, guvernarii, sau, inca, ;;i m~i mult, cugetarli. Ci17tigurile mai substantiale' din celelalte sectoare prclungesc acest efect. In viata secolului a1 XVIII-lea eel mai mult nu cbn'teaza masinile anglezesti - ele sint viltorul -, ci unealta. Unealta ajunsa la capatul unei indelungievolutii, pentro ca materialul utilizat este 'mai buh,pentru ca mina care il lucreaza si 11 Ioloseste cste mai iscusita, in-

43

tr-un cuvint, pentru ca ucerucia a dat roade mai bune intr-o generatie de artizani care citesc. Ginditi-va la Rousseau si 1a mediu1 din Geneva, ginditi-va 1a Anglia care citeste, la nucleele instruite din Franta. Pentru ca oamenii sint mai atenti si primesc mai bine m09- tenirea. P1anu1 esential al transmiterii tehnicilor este, desigur, dominat in continuare de 0 practice Insusita din vazute si din auzite. La baza, eel putin, caci seco1ul al XVIII-lea este seco1ul marilor tratate, al cartilor, apoi al scolilor unde se invata art a ingineriei. Plansele din Enciclopedie marcheaza punctul de plecare timid a1 unei noi demnitati. Acesti artizani, care gindesc mai indraznet cu miinile lor acum citesc, intrind in comur';_icare cu teh~icienii gindirii.

Sa reluarn, insusindu-ne-o, aceasta distinctie fundamentala pe care Fernand Braudel 0 lmprumuta din antropologia culturala, Sa rezeryam Iolosirea cuvintului "civilizatie" culturilor care au atins nivelul scrisului, civilizatia confundindu-se astfel cu sectoru1 culturii solidare cu imensa mostenire a transmiterii scrise. La nivelul artizanatu1ui urban, secolul al XVIIIlea schiteaza 0 intilnire, nicicdata realizata pina atunei, dintre cultura si civilizatie, in benefieiul civilizatiei, desigur, dar si mai mult inca in benefieiul culturii traditionale. 'Beneficiu prin mijloeirea oamenilor. Dobindirea foarte timpurie a mecanisme lor psihomotoare ale lecturii si scriiturii, dobindirea, prin scriere, a unor structuri intelectuale complexe, departe de a ingreuna transmiterea traditionala a stiintei si a comportamentului meseriei, prin practica din vazute si din auzite, usureaza operatia, Artizanul care citeste, aflindu-se la intersectia dintre cultura traditionala si civilizatia scrisului, el dobindeste mai repede, retine mai bine un mod de a face pe care, de acum inainte, n va modela cu mai multa usurinta. Dobindirea masiva a deprinderii scrierii si 'a unui grad de lectura utila de catre 0 fractiune, pe

44

alocuri majoritara, a lucratorilor din manuf'acturi ~ lucru ce se petrece in Anglia -, contribuie la dezvoltarea rapida a unor procedee artizanale de fabricatie, a unor gesturi si tehnici manuals care imprima lucrurilor pecetea gindirii.

Seco1ul a1 XVIII-lea perfectioneaza unealta traditlonala. Si, mai ales, in citeva laboratoare de mare virtuozitate, fabricarea orologiului, a ceasului, a cronometrului, construirea unor instrumente stiintifice, multiplicatoare senzoriale lasate mostenire, de catre secolul al XVII-lea, Secolului Lurninilor, care le ina Ita la un nivel incomparabil superior de eficacit~te si de perfectiune, executarea de orgi, clavecine si viori. In victoria tardiva a telescopului trebuie sa ghicim stravechea arta de a turna 0 materie adecvata 9i de a 0 slefui ca pe 0 oglinda, In progresul microscopului, descoperirea Ientilelor. A se vedea sticla, placa de cristal de pe mas a, oglinzile.

Secolul al XVIII-lea se situeaza la capatul evolutiei unor unelte traditionale, minuite adeseori de meseriasi care stiu sa citeasca si care se slujesc mai bine de ele, utilizind tot~1itatea posibllitatllor lor nebanuite. Secolul al XVIIIlea po ate fi oare definit ca secol al uneltei perfecte minuits la perfectiune, si care va da curind 0 mare batalie impotriva masinii ? Unealta inaintea masinii, desigur, Masina impotriva uneltei insa, nu. Contradictia dintre unealta din seco1ul al XVIII-lea si ~asina inventata in Anglia se intrlneste rar. Un;, si nu cea mai putin importanta, dintre conditiile revolutiei industriale rezida in indeminarea unor artizani capabili sa domine materia cu miinile lor, sa lucreze fierul, sa realizeze roti dtntate, pinioane, axe, sa rezolve 0 infinitate de miei probleme practice, cum ar fi curelele de transmisie sau articularile ermetice, ce presupun adevarate comoride iscusinta si de indeminare.

45

Nu-i usor sa descrii aceste mici progrese.

Nimic din istoria seriala a remuneratiilor 9i a preturilor nu ne lasa sa percepem 0 ameliorare sensibila a nivelului de viata al claselor populare. Abia incepem sa abordarn dificu1tatea aceasta, sa descoperim cut are sau cutare document, sa gasirn un mijloc adecvat de a-l utiliza. Cadrul vietii rnateriale se imbogateste, se diversifica, se arnelioreaza. Casa construita acum este ceva mai mare, ceva mai aerisita, mai putin frusta decit cea pe care 0 inlocuieste. Si nu numai in cazul celor bogati. Apare patul in locul unui asternut intins aproape pe jos, apare dulapul in locul unui cufar, apare lenjeria, apare si vesela. [ntre< timp, populatia a sporit. Cine este eel inselat ? Economia, cu salariul sau, 9i pretul piinii ? Istoria socials si ancheta cu privire la locuinta, care a cercetat cu de-arnanuntul casele unor tarani instariti asa cum mai exista ele si astazi ? Sa acceptarn si sa depasim aceasta aparenta contraditie. Seriile de preturi nu au izbutit inca sa masoare pina acurn obiectul nou, obiectul disponibil, calitateamai buna, rcdul, indirect surprins, al unei augrnentari sensibi1e a productiei in toate domeniile; sa acceptam, sub rezerva de inventar, inevitabila propunere. Artizanatu1 a realizat, in secolul al XVIII-lea, si fara investitii directe, 0 sporire apreciabila a randamentelor. Investitia sa, indirecta, este cea a unei mai bune transmiteri a cunostintelor, care ajung la oameni mai nurnerosi 9i mai bine instruiti.

Aproape fara nici 0 investitie imediata : ill aceasta consta intreaga diferenta fata de secolul al XIX-lea. Printr-o atentie remnoita, printr-o valorizare a deprinderii in detrirncntul rutinei. In epoca ordinatoarelor, am fi ispititi sa riscam urrnatoarea afirmatie : un hardware cu 500/0 mai mare, amortizat prin ameliorarea fara nici 0 cheltuiala a unui software. Modestul cistig realizat S0 afla nemijlocit la dispozitia omului. La sf'irsitul secolu-

46

lui, de doua ori mai multi oameni, ceva mai bine educati, traiesc pin a la 0 virsta ceva mai inaintata. La sfirsitul secolului al XVIII-lea, Europa numara de cinci sau de sase ori mai mult oameni care stiu sa citeasca decit la sfirsitul secolului 8.1 'XVII-lea, de zece ori rnai mult, poate, care au trecut pragul lecturii efieace, si care citesc mai mult si altceva. Capacitatea de absorbtie prin lectura s-a lnzecit in curs de; doua generatii.

Multiplicatorul

de crestere a timpu'l'ui din Secolul Luminilos

, I

Iata-ne din nou in prezenta unei contradictii. Solidar eu trecutul, secolul al XVIII-lea este totusi secolul miscaril, al progresului practic, la nivelul 1ucrurilor. A depasi contradictia inseamna a descopericeea ce ne-a aparut ca Hind explicatia centrala, cheia de bolta, poate, a epocii Lurninilor. Stabilitatea modurilor de productie ale societatii traditionale nu excludea nici modificarea, nici schimbarea, care erau, eel mai adeseori, un progreso Origin alitatea secolului al XVIII-lea nu rezida in modificari individuale, ci in propensiunea pe care o capata acurn schimbarea de a aduce dupa sine alte schimbari. Pentru a exprima aceasta realitate, este comod sa recurgern 1a limbajul economistilor. E1 vorbeste de antrenare, de multiplicator. Vorn vorbi ,deci9i noi des pre mu1tiplicatoru1 de crestere in epoca Luminilor.

Aparenta stabilitate tehnica din secolul al XVIII-lea este conditia msasl a multiplicatorului de crestere. Progresele tehnice decisive se situeaza la nivelul . know how-ului economistilor anglo-saxoni. La limlta, deci, ele sint pur cistig ; ele preceda si permit adevarata mutatie, cea a masinilor, care cere, 1a inceput, redutabilul ascetism al unei Innoiri complete

47

a materialului de productie, Secolul ai XVIIIlea, aflat la sfirsitul "civilizatiei tradition ale" , a vazut reallzindu-se un ansamblu de microameliorari greu decelabile, dar care au adus dupa ele importante ameliorari ale productivitatii. Decurge de aid 0 apreciabila ameliorare a conditiilor materiale de viata. Ea se produce in beneficiul unor paturi irrtermediare. Reusita lui Rousseau si cea a lui Diderot ex prima posibilitatea pe care a au acum anumite paturi sociale, ce totalizeaza citeva milioane in toata Europa, de a beneficia de mult timp liber. Situatia materiala a paturilor celor mai umile nu se agraveaza. In mod obiectiv, secolul al XVIII-lea este totusi 0 perioada in care' cei saraci a due mai greu. Diferentierea, mergind pina la ruptura, a genului de viata a asa-numitei lower middle class va fi transformat marea, tragica, dar generoasa societate a celor saraci, intr-o serie de ghetouri. Saracia i~i pierde continutul traditional. Ascetismul laidzat al cre~tetii i~i imprumuta valorile de la puritanism. Saracia este un e~ec, de vreme ce reusita pare oferita celor mai buni. Malthus, in 1798, trage de aici a concluzie radicala, refuzindu-le celor umili pina sl bucuria simpla a dragostei carnale si a zamislirii generoase. Putem simti, prin mijlocirea traditionalelor forme de [ustitie, cum sporeste mizeria in Franta in jurul anilor 1770, dar, la fel de bine, putern fi sensibili la bunastarea modeste a paturilor de jos. Se sapa acum un adevarat sant care desparte natiunile in stare latenta de rnarea treime sacrificata a viitorilor cetateni pasivi. Dar cit priveste ceilalti, a midi majoritate, Europa de Vest a Secolului Luminilor ne arata un chip surizator. Acest suris este capital. El asigura succesul unei gindiri noi. Voltaire din Le Mondain a exprimat felul cum o oarecare familie Arouet a izbutit sa ia parte la supeurile Regentei, Enciclopedia este expresia unui suds la nivelul unor paturi mai numeroase,

48

-

o viata la fel de severa si totusi, pentru multi, considerabil mai putin aspra, mai omeneasca. 0 viata mai Iunga, Media de viata din secolul al XVII-lea, in ciuda nuantelor ~i a exceptiilor, este foarte mica. Speranta de viata este de douazeci si cinci de ani, abia unul din doi oameni are sansa de a ajunge la virsta de douazeci de ani, perspectiva a una sau doua mari hecatombe planeaza perpetuu. Suprevietuitorii platesc travers area colectiva a acestei vai umbrite de moarte prin mari pierderi afective.

Or, iata ca in secolul al XVIII-lea - dovada derietagaduit a unei bunastari profunde -:- se sehiteaza ceea ce am putea numi revolutia vitala. Intre 1700 si 1800, au fost cistigati in medie zece ani. A se vedea recordurile de sanatate ale gentry-ei britanice. Zece ani in plus: viata adulta (singura care conteaza din punct de! vedere social) e de doua ori mai lunga, Cum sa apreciem 0 astfel de modificare? Ea este fara nici un echivalent, guvemindu-Ie pe toate celelalte. Mai intii, pe cea privitoare la perioada copilariei.: Aici nu mai intra in joc doar recile probabilitati. Poti, Iuptind, cu pretul unor eforturi si al unei atentii deosebite, sa-l fad pe copil sa ajunga adult. Aristoeratia britanica da si de aceasta data tonul. Nobili ~i nobile se consacra educatiei, Copilul mai iubit, mai bine educat, nu este, la inceput, cel mai rar intilnit, Marea mutatis ce are loc in cadrul educatiei sl al cresterii copilului este, in primul rind, consecinta unor mai bune sanse pe care le capata omul in fata mortii. Cu incepere din 1730, in citeva sectoare privilegiate, batalia pentru cresterea copilului merlta osteneala dei a fi data. Aceasta batalie transforma succesul initial in victorie.

Intra 1700 si 1800, intervine 0 modificare profunda in atitudinea fata de moarte, iar importanta pe care 0 cunoaste viata cuplului, dobindita de multa vreme In Anglia, se afirma

49

3 - c. 62

. .

si pe continent. Familia conjugala sfirseste prin a desfiinta marea familie a "rubedeniilor". '$i totusi, in 10-150/0 dintre cazuri, este mentinuta legatura dintre trei generatii. Avantaj deloc neglijabil pentru educatie, Bunica si matusa celibatara (sa nu uitam ca celibatul definitiv sporeste) colaboreaza la marea opera a secolului.

Alfabetizarea masiva este corolarul rnarii victorii asupra mortii. Sa alf'abetizezi niste copii sortiti unei morti apropiate este un lux si 0 hirnera. Sa alfabetizezi inseamna, dintr-un punctde vedere colectiv, sa intemeiezi un minimum de speranta pe sansele de supravietuire ale copilului. lata cum functioneaza multiplicatorul. Populatia fiind dubla, proportia celor care citesc este dubla (si e vorba de un minimum). Proportia celor ce ating un nivel eficace de lectura sporeste inca si mai mult, materialu] pus Ia dispozitia celor care citesc se inzeceste, CUeva sectoare privilegiate din Noua Anglie, din batrina Anglie, din Gennania pietista, de pe axul renan, din nord-estul Frantei au cunoscut niveluri de impregnare prin carte pe care secolul a1 XIX-lea nu Ie-a depasit, Intre 1680 si 1780, difuzarea continutului tot mai vast al civilizatiei scrise, prin scriere, este multiplicata de douazeci de ori.

In secolul al XVIII-lea, europenii au experimentat progresu] iii in acest dorneniu ; progresul, nu rasturnarea. In cadrul societatilor rarnase, in cea rnai mare masura, traditionale, viata continua sa curga in structuri multiseculare, familiare deci, si perfect recognoscibile. Niciodata un text din Secolul Luminilor nu comunica un sentiment dominant de instrainare. Depeizarea ce are loc odata 0 cu schirnbarile presupune constiinta unui inainte rsi a unui dupa, Cind se produe transformarlle legate de 0 societates Industriala, depeizarea domina. Nirnic de felul acesta nu se mtimpla in secolul a1 XVIII-lea. 0 stare de rnultumire, de

siguranta, de certl tudine decurge din perceperea unei noutati in cadrul unui sistem de re-

o ferinta stabil. In secolul <:11 XVIII~lea, stabilitatea structurilor traditionale este prima conditie a perceperii schimbarii, deci a perceperil experientei traite a progresului.

Totul contribuie la aceasta. In plan intelectual, de exernplu pentru elita, prodigioasa rnutatie a cunoastern istorice, ce are loc la sfirsitul secolului al XVII-lea. Ea irnbogateste gama referintelor. "Revolutiei stiirrtifice" din anii 1620-1650 ii corespunds, mutatis mutandis, "revolutia istorica" din 1660-1700. Dintr-o tehnica bine pusa Ia punct a stabilirii critice a textului si a faptului, decurge 0 mutatie a datului precis, intr-o cunoastero a trecutului multiplicata de zece sau de dcuazeci de ori. Progresul deeurge deci din intilnirea a doua structuri, 0 noua structura intelectuala si a noua structura a mediului inconjurator. Progresul nu este numai 0 afirrnat, el este trait in viata cotidiana. Progresul se opune indelungii intemnitart constituita de 0 stagnare seculara, triumful aparent al parametrrlor trecutului. El se opune, de asemenea, rasturnaril si punerii in discutis simultana a tuturor termenilor de referinta . In secolul al XIX-lea, progresul nu rnai este trait, el e doar proclamat. Progresul, ca percepere a unei schirnbari traite ea arneliorare, presupune deci un minimum de stabilitate. Secolul al XVIII-lea va fi fest, pentru o fraetiune tot mai mare, alcatuita din oarneni care citesc, secohil perceperii generalizate a unei ameliorari,

Difuzarea constiintei tot mal cuprinzatoare a unui progres posibil la nivelul paturilor mijlocii si superioare ale societatii este neindoielnica. Consecintele ei in Franta sint bine cunoseute. Schim:barea ap are posibila. De vreme ce schimbarea este posibila, ea este in mod necesar insuficienta. Progresul duce la formarea unei constiinte revolutionare. Modalitatea

51

franceza a crizei de crestere de la sfirsitul secolului al XVIII-lea nu este nici singura posibila si nici, rara indoiala, cea mai interesanta,

Progresul inseamna si speranta. Or, speranta care se situeaza in timp se opune, in Franta cel putin, adeseori, sperantei care face apel la eternitate. Progresul este 0 dimensiune neasteptat de noua, 0 dimensiune nebanuita ~ .ceta-: tii terestre. Nu este nici mai greu I?i mer mal usor sa crezi in imparatia cereasca in secolul ai XVIII-lea sau in secolul al XVII-lea, sau ... in secolul al XX-lea. Dar e mai ispititor sa te gindesti la altceva. Progresul deschide, ix: pra~tica, mai mult aici (in Franta), mult mal putm in alte parti (in Gerrnania, in Noua Anglie),. 0 aparenta alternativa ~er:stra l~ es~at_ologw crestina. Un timp de viata adulta statistic dvu-;blat, un timp mai bine umplut cu preocupan

. practice, cu solutii posibile, cu sperante. mode~te este un timp rapit, in multe cazurr, meditahei asupra esentialul~i. Sa nu:r:e gra~ir:n deci sa facem din racursiul escatologic conditia sine qua non a progresului material. Exernplul Noh Anglii ne pune in garda asupra acested abordari simpliste.

La sftrsitul secolului al XVIII-lea, oarecum pretutindeni, si chiar i?i in Fr~nta, ~sentialul isi recapata, in parte, drepturile. 91 aceasta pentru ca progresul nu mai este trait d~mpre_una cu accelerarea cresterii, Iar prelungirea VIetii impune in chip si mai dureros scandal!!l sfirsitului ei. La cincizeci de ani, ca si la treizeci' de ani, moartea e la fel de greu de infrur:tat. Muribunzii "aminati" din Secolul Luminilor vor putea experimenta pe indelete acest adevar, in atmosfera tulbure a unui sfirsit de epoca, chinuit si mistic. Odata cu corpus-ul gindirii Luminilor, se dizolva si structurile mediului inconjurator din secolul al XVIII-lea.

La sfirsitul secolului al XVIII-lea, multiplicarea sporeste considerabil. Nu mai putem ~o:bi de miscare, ci de explozie. Secolul Lumini-

52

lor se deschide ditre cresterea continua din secolul al XIX-lea si ditr~ mutatia exploziva . din secolul al xx-i-s. Dar sa ne oprim 0 clipa pentru a face un bilant provizoriu. La sfirsitul secolulul al XVIII-lea este atins un punct care nu mai ingaduie nici 0 intoarcere. Trebuie sa mai amintim ca numarul cititorilor sporeste de patru ori, iar eel al materialuJ~i .disponi~il pentru 0 lectura atenta de douazeci de ori ? Dar cultura stiintifica ? Intre sfirsitul secolu-· lui al XVII-lea si sf'irsitul secolului al XVIIIlea putem presupune c~ are loc, dupa cum vom vedea, sporirea de 0 suta de ori a informat~ei. In acest caz cum sa integram totul intr-un SlStem global de cunoastere ? Intr-o anumita ~asura, Kant marcheaza in mod limpede sfirsitul unei anumite ambitii totalizante. Intre sistemele din secolul aI' XVII-lea (Descartes, Spinoza, Malebranche) si cele din secolul al XIXlea (Hegel si posthegelienii) este 0 A distanta imensa, Critica ratiunii pure apare m 178l. Putine date sint atit de importante ca aceasta In istoria gindirii. Criticismul kantian cuprinde 0 martnrisire asupra neputintei ratiunii. Ea nu poate explica totul, In masura in care spiritul timan nu va mai putea, de-acum inainte, sa adune la un loc toate roadele pe care le-a recoltat, Prometeu este pedepsit. EI nu va mai putea sa se bucure de tot ceea ce a dobindit cu pretul a prea multe stradanii si al atitor suferinte,

Gindirea Luminilor se difuzeaza, straluceste si scinteiaza pe intinderea sfarirnata a unei cunoasteri farimitate. Stiintele devin independente literele s'e con~titui'e intr-un sector autonom, istoria, de asemenea, il?i afirma dreptul la 0 desfasurare autonoma. Simplul este 1n10- cuit de multiplu. Faptul religios ramine, in mijlocul tuturor acestor schimbari. Secolulal XVIII-lea propune solutiile secolului al XIXlea. Refugiul in Iorul interior. 0 religie a relatiei verticale. Pietismul i?i laicitatea coabitea-

53

za far a pre a multa greutate. D_upa cm;;tinatat:, Biserica se retrage, la rindu-i, in planul dol. Lurninile secolului al XVIII~lea sint multiple, ca si cele ale spectrului solar. In aceasta consta mostenirea Secolului Luminilor : in acceptarea un~i bogatii risipite. Sufletul trebuie sa-si an: exprimarea? Sufletul si trupul, sufletul mal mult decit trupul si, adeseori, desigur, trupul mai mult decit sufletul. Caci secolul al xvrulea a mostenit tensiunea fundamentala din cogito~ul cartezian. Gindirea majoritara din secolul al XVIII-lea se situeaza din acest punct de vedere, la acelasi nivel, ba chiar n depaseste in ceea ce priveste dualismul transmis de scoIastica crestina. Intre suflet ca forma a trupului, confo;m vechii conceptii aristotelice reluate de scolastici, si carne, are loc 0 trecere treptata, pe etape. Secolul al XVIII-lea, mai mult decit secolul al XVII-lea, a tras citeva concluzli practice din latura idealista a filozofiei carteziene. In traditia medievala nu e scandalos faptul ca destinul sufletului si cel al trupului menit transmutarii glorioase din ziua judecatii de anoi rnerg mina in mina. Nici 0 tentatiade a concepe sufletul ca fiind material si muritor nu se insinueaza in descendents directa aidealismului postcartezian. Opozitia ontologica dintre eul ginditor ~i materia ca intind\r~ caracterizeaza splritualismul latent al Iilozofiei aufkliirung-ului si a marilor constructii idealiste din prima parte a secolului al XIX-lea. Nici 0 tentatie, desigur. Primejdia trebuie diutata in alta parte. Ea rezida intr-o opozitle fundamental a si paralizanta. Sufletul, in forul sau interior, apar'tine despartirilor operate de gindirea Secolului Luminilor.

A vantajul parcimoniei salvatoare prealabile a forului interior este evident. Secolul al XVIII~lea a salvat astfel un esential pe care l-a transmis secolului 2J XIX-lea: forul interior si relatia laica individuala pietista a sufletului ~e se ~oaga cu Adevaratul Dumnezeu, Dumnezeul transcendent, tinut Ia distanta, prin chiar

54

propria-i legalitate, dec creatie indepartata. Esteiln esential in care Biserica se dizolva. Crestinatatea reformats strabats cu pas aproape voios acest mare desert al bisericii, in care Europa catolica da lupte dramatice, prirneste lovituri grele, Jara a Ie raspunde vreodata. Pietatea ce dccurge de aici se indeparteaza de intruparea cotidiaria. Ea inclina catro asceza intelectuala a unei negarl nerealiste a trupului ~i a sexului,

Mintuire in Iorul interior, cu pretul unei totale autonomii a cunoasterii, cu pretul unei totals Iibertati a trupului. In practica forului interior, tot ce are un raport cu. trupul este lipsit de importanta. Idealismul latent a1 Luminilor spiritualo i se intilneste, Ia limita, eu materialisrnul vulgar al greoiului La Mettrie, ba chiar eu intreaga gama a filozofiilor senzualiste. Masina de produs senzatii sau obiect derizoriu. lata trupul-obiect, trupul privit din afara,trupul ca [ucarie a suHetulu.i. Erotic~ Secolului Luminilor decurge poate din aceasta atitudine. Oamenii nu mai intrajn comuniune prin trup. Nu mai poate fivorba de un erotism falic. Erotisrnul din secolut . al XVIII-lea este un erotism al senzatiei, el atinge, pipaie. Iar In arhitectura trupului ferninln, stnii inconjurati de dantele inlocuiesc soldurile pline ale lui venus genitrix. Corpul-obiect poate fi doar un simplu pretext pentru senzatii rafinate. Boucher si Fragonard, produse, la limita, ale cogito-ului sin tern ispiti ti sa propunem aceasta ipoteza surizrnd oarecum -, pledeaza, de asemenea, In f'avoarea farimitarii ireversibiIe ale unei civilizatii prea bogate, care renunta pentru totdeauna la totalitate.

Aceste consideratii necesita un anume derners. Secolul Luminilo'r explodeaza cantitativ prin spatiu, prin nurnar si prin Stat. El inseamna rnai intii oameni mai numerosi decit In secolul al XVII-lea, intr-un spatiu mai vast, in

55

structuri demografice modificate, oameni care se casatoresc, se nasc sl mor conform unor modalitati stravechi, desigur, dar in curs de a evolua. Sint oameni, mai mult chiar, societati ce infrunta statul. Anglia 9i Franta, pe de 0 parte, 9i modalitatile lor politice inveclnate de tari stravechi, iar, de cealalta parte, la perif'erie, despotismele luminate, care sint state de recuperate.

Mal mult, Secolul Luminilor este punerea in rniscare a intregii gindiri. Structurile mentale ale epocii clasice se modifica incet, dind nastere unei noi civilizatii, bogata, diversa si multipla. E1 Inseamna punerea sub semnul intrebarii a politicii si a religiei, patrunderea istoriei in primul plan al cunoasterit, autonomia si primatul devorator al stiintelor, mersul inainte al aculturatiei in societatile traditionale. Si apoi, de asemenea, in adincul suflete1or, 0 noua sensibilitate religioasa.

Dar gindirea Secolului Luminilor este 0 gindire practica, avind priza directa asupra realului. Ii urmarim impactul asupra economiei ~i Intr-o estetica indisociabila de 0 noua arta de a trai. Secretele unei civilizatii pot fi descifrate in cadru1 vietii cotidiene. Seco1ul al XVIII-lea cunoaste, in toate domeniile, dezvoltarea familiei. Sa patrundem in aceste camine, sa pornim in cautarea frumusetil, sa regasim, pe drumul Citerei, 0 foarte subtdla arta a iubirii.

--

Partea lntil

SPATIUL

SI DIMENSIUNILE OMULUI

Motivele. care-I fac pe istoric sa retina, cu Incepere din 1680, pe durata a trei generatii ideea existentei unui secol, sint evident dictate de istoria intelectuala a Angiiei si a Fl'antei, ale carer reusito ies in relief si se' afirrna din momentul cind totul a inceput sa evolueze repede in ordinea gindirii. Periodizarea e intot?eauna interesata sa se suprapuna istoriei Intelectualo, far a Indoiala pentru ca intelectul este cel ce guvernoaza. 1680~1710 sau 1720 : intrare in parantcza carteziana consecinte politice, teologice, ontologice neb~nesc dezvoltate de optiunoa mecanicista si dualists de Ia inceputul secolului. Intreg sec~lul al XVIIIlea este aid, 11 regasim deja in 1670, in Tractat us theo'logico-politicus. Nu de mult istoricii ezitau sa-l urmeze pe Paul Hazard in dernersul S~~'l oA~~z,i .: o astfel de ~zitare nu mai este posibila. Sfirsitul sccolului 31 XVII-lea marchea-

Z3, in aceeasi masura ca si inceput ul secolului, o mare data in Istoiia globala, Putern situa e::cplozia din Secolul Luminilor cu incepere din 1730-1750; de fapt, rniscarsa in cepe cam in jurul anilor 1680.

Ce lucruri importante se petrec in cursul ultimelor doua dccenii ale secolului 211 XVIIlea? Dar, aten tie [ In-iicatorij traditionali risca sa ne induc.i in eroare. Sa p: ivirn, intr-ade-

58

van, Europa in partea .ei cea\ \LFranta, +arile le J os, Anglia, ~.

lia de Nord, 90000-1 000 000 dt

cuitori pe km2,Europa densa, Eur

Aceasta Europa e pe cale de a-~l\,

timp ce numarul populatiei cantil.

na acelasi in Anglia, e1 are 0 teridir,

dea in Franta ~iin Be1gia. De la 16 ~ 1730, Franta pierde, in medie, 10% --rl1---POPUlatia sa. Acest rau nu este superficial. El afecteaza natalitatea, care scade, rnortalitatea, care crests, virsta, tot mai ridicata, a casatoriei, transmiterea vietii, prin introducerea unui coifus interru-ptus in relatiile conjugale, 13 nive- . lul lorzilor englezi, al burghezilor din Geneva si al ducilor si pairilor din Franta; in acelasi timp, speranta de viata scade in microzonele celie rnai privilegiuterlin fericita Anglie ..

Ce s-a petrecut, asadar ? Sa cuprindem cu privireatotalitatea vechii crestinatati. Gindirea Luminilor pune in eviderita intrarea in scena a unei Europe-frontiera, ivita la est $i la nord. Populatia Europei, totalitatea celor doua cre$tinatati, cea latina 1?1 cea ortodoxa, depasise din plin cifra de 100 de milioane in jurul anilor I 620, dupa oIunga f'aza de recuperare inceputa in secolul a1 XV-lea. 0 ruptura si un reflux avuscsera lac la inceputul sscolului a1 XVIIlea, dar acest catac1ism afectase aproape exclusiv Europa periferica. In raportul sau oameni/ spatiu, Europa clasica eta 0 Europa bine sustinuta la centru, blocata 1nS13. pe margini. Prepondersnta franceza iesea-rntarfta de un nou echilibru, Catre 1660, raportul dintre populatia franceza sicea europeana este aproape identic cu raportul dintre populatia Frantei si cea a intregii crestinatati la inceputul secolului al xrv.i-».

Europa, admlrahil prezervata Ia centru, in vederea marii rnutatii a gindirii, este marcata de-a lungul ei, cincizeci de ani mai tirziu, de incvitabila crestere a populatiei sale timp de doua seeole. 1600-1630 este punctul de plecare

a1 unei miscari in zigzag. In timp ce in Europa rnediana cresterea populatiei continua tntr-un ritm mai lent, in Europa periferica avea loc 0 adevarata catastrofa demografica. 0 parte din noul echilibru al Renasterii incepea sa cedeze, cu atit mai mult cu cit, la inceputul secolului al XVII-lea, populatia din Anglia inceta, pentru un timp, sa mai creasca. Europa de la inceputul secolului al XVII-lea, stinjenita parcel de prea mult spatiu, se retrasese mtr-o lume inchlsa, incomparabil mai vasta decit cea din secolul al XIII-lea. In masura in care inventarea de spatiu, in interiorul societatii si al economiei traditionale, a detinut rolul pulsiunilor progresului tehnic din epoca noastra, blocajul spatial din secolul al XVII-lea are 0 functie capitala. Teritoriile de dincolo de mare blocate, "frontierele" popularii bar ate la est, un spatiu controlat imens, dar inchis, un timp propice rneditatiilor posace ~i cautarilor in profunzime: iata cum arata scurtul si densul secol al XVII-lea, de la 1630 1a 1680. Prosperitatea vechiului nucleu dens ~i central ne-a facut sa interpretam ca pe 0 lunga linie orizontala ceea ce nu era decit tragicul reflux al Europelor periferice. Un echilibru important este din nou modificat in juru1 anilor 1680. Sa fie doar 0 ciudata coincidenta ? 0 mare mutatie a gindirii intrlneste timpul tare al unei vaste nelinisti colective. Afirmarea secolului Luminilor rasuna, Ia inceput, ca 0 sfidare. Prirnul sau optimism exprima un demers colectiv pro-: fund. Era nevoie, desigur, de multa credinta si de mult orgoliu pentru a prefera certitudinilor cerului, escatologia pe termen scurt a unei incertitudini terestre.

Capitolul

SPATIUL

IN SECOLUl tUMINILOR

De 10 mic_a

10 mcree Europa

Spatiul in Secolul Luminilor se organizeaza cu incepere din deceniul 80 a1 secolului al XVIIlea. Europa clasica era 0 Europa midi, blocata [a sud-est de Imperiul turcesc, izolata de Marea Neagra prin hanatu1 Crimeii. . Regiunea Moscovei din perioada care precede domnia lui Petru cel Mare este oare Europa? Voltaire se indoieste de asta. Sa raspundem, un moment, in mod afirmativ. Dominatia moscovita asupra teritoriilor recent cucerite 'raminea precara, Ea ajungea ptna 1a Marea Caspica, atingea mijlocul Muntilor Urali. Puterea ei asupra calmucilor ~i baschlrilor raminea teoretica. Fortificatiile inconjuratoare, Harkov, Bielgorod, Voronej, Tarnbov, Saransk, Simbirsk, Menzelinks, marcheaza, incepind din mijlocul secolului a1 XVII-lea, adevarata linie despartitoare dintre ceea ce este sigur (nord-vestul impadurlt) si ceea ce este nesigur (step a din sud-est). Rusia ranitii din vremea Marilor Tulburari se retrasese in padure. "Frontier a" ruseasca s-a inchis in secolul al XVII-lea. Pad urea scandinava continua, impreuna cu tundra, sa fie un paravan catre nord malurile Marii Albe si ale 0- ceanului Inghetat constituie un alt ii,o man's

(l1

land. Pretutindeni pe continent, la est si la nord, pretutindeni in America - unde Peru stagneaza in fata populatiilor nesupuse din Anzii Cordilieri -, in Africa, in Asia, imperiile

b-qt; pasul pe loc. Europa a sfrt,rimat doar 0 parte din constringerile care-i limitau cimpul de actiune. Europa clasica a pastrat doar pozitiile secolului al XVI-lea. Intre civilizatia europeana si celelalte lumi s-a ridicat 0 noua bariera.

Cam in jurul anilor 1680, Europele periferice relanseaza cresterea prin inventarea de noi spatii. Anii 80 marcheaza trecerea decisiva de la 0 Europa mica la una mare. Niciodata, fata cu restul lumii, Europa Secolului Luminilor, ex-centrata in raport eu Europa clasica si cu Europa mcditeraneana din tirnpul Renasterii, nu va fi fest, obiectiv vorbind, mai vasta, Constiinta acestei dilatari a spatiului european se exprima, in: mod paradoxal, prin cosmo politismul . Secolului Luminilor, un cosmopolitism restrins, care n-a depasit niciodata cadrul Europei si se interneiaza pe .0 uitare implicita a restului lurnii. Este oarecum 0 anticipare a cucerirti, in profunzirne, a continontelor catre civilizatia-lume cu components europeana. E1 este deci totodata constiinta aceastei mutatii, uitarea celorlalte culturi si a celorlalte civilizatii aflate dincolo de f~ontierele Iargite ale spatiuluieuropean, . perceperea generoasa a unei cetati a oarnenilor ce se confunda cu marea Europa. ,

Imaginea iiterara minores, Montesquieu ~i ctdatoria fiiozofica

Sa pornim de Ia textele Iiterare. Incepind cu cele ale vulgarizatorilor trrzii.unartori ai unei largi difuziuni, $i pina la textele fundamentale,

62

care marcheaza limpede noua relatie a omului eu spatiul european largit. Doua . minores au avut momentul lor de. succes : Ange Goudar a publicat, in 1765-1774, la Koln 0 carte intitulata Iscotuia chinezeascii, SCLU Ttimisul. tainic al. Curiii din Beijing intri: cercetarea stririi prezente a Europei. Procedeul fusese folosit inca de pe vrernea Scrisorilor .persane. Marchizul de Caraccioli publica la Venetia si la Paris in 1777, Parisul, model al natiunilor striiine 'sau Europa [rcncezii. Toate ac~stea reprezinta' mal intii a afirrnaro a unitatii europene. Chinezul lui A?ge Goudar i9i arata uimirea blajina :

"Nu inteleg de ce europenii s-audmpartit in mic~ populatii, ale caror forte inega1e pot fi subjugate de 1a 0 zi 1a alta". Cit priveste marchizul de Caraccioh, el exclama eu infl~carare :

"It~lieni, englezi, germani, spanioli, po1onezi, rusi, suedezi, portughezi... sinteti cu totii fratii mei, prietenii rnoi, sinteti cu totii 1a fel de bravi si de vtrtuosi" (dupa R. Pomeau). Caraccioli fixeaza astfel si limitele cetatii, mai marl acum, a Secolului Luminilor: 1umea, adica Europa.

o singura Europa, Europa ca unitate cultur ala superioara. Jaucourt, eel mai prolific dintre colaboratorii Enciclopetliei, afirma ca Europa este superioara restului lumii orin crestinism, a carui morula binefacatoar~~ nu tincle decit catre fericirea societatii". "Popoarele Europei au principii pe care nu Ie mai Intilnim in alte parti ale himii [ ... ] Europenii crestini sint ceea ce erau grecii." Europa, ca spatiu cultural, reintroduce 0 apreciere favorabila a crestinismului ca fapt europ~an de civilizatie. Iar Enciclopetlia conchide textual: "Faptul ca Europa este cea mai mica dintre cele patru parti ale lumii prin intinderea teritoriului sau nu are nici 0 importanta, de vreme ce ea este rca mai insemnata dintre toate prin comertul, navigatia, bogatia sa, prin gindirea si harnicia sa, prin cunoasterea artelor, a stiintelor, a meseriilor" .

63

Europa, ca spatiu cultural, este, de asemenea, miscarea, progresul. In afara ei, totul este imobil, impietrit, barbar. "Toate popoarele care au facut negot in Indii au dus acolo, intotdeauna, metale, si au adus de acolo marfuri [ ... J Vechii autori care ne-au vorbit despre Indii ni le zugravesc asa cum le vedem si astazi, in ceea ce priveste ocirmuirea, purtarile si moravurile. Indiile au fost, Indiile VOl' fi ceea ce sint si acum [ ... J Cele mai multe dintre popoarele care

. traiesc pe coastele Africii sint salbatice sau barbare [ ... J" (Montesquieu, Spiritut legilor, XX, 21). Inauntrul spatiului cultural european, viguros afirmat, Montesquieu introduce 0 bipoIaritate fundamentala : "Exista in Europa un fel de echilibru intre natiunils din Sud si cele din Nord. Primele au tot felul de com~ditati ale vietii ~i purine nevoi ; celeialte au mult~ n~voi ~i putine comoditati ale vietii", Europa dilatata de cresterea viguroasa a teritoriilor sale de frontiera se conf'unda nu numai cu uni:rersul . l.?~uit, ci se construieste in juru1 u_nel polaritati nord-sud, care nu tine seama, ~l pe buna dreptate, de natiuni si de state.

Aceasta dualitate nord-sud - ea inchideo realitate obiectiva din ce in ce mai presanta - apartine cu adevarat reprezentarii spatiale a Secolului Luminilor. Europa este, la inceput, o Mediterana basculata catre nord. Europa - nascuta in cuvinte in seco1ul a1 XVII-lea - Imprumuta aceasta structura de la crestinatatea latina. Miscarca de rasturnare care patrunde in constiinta Iiterara a secolului al XVIII-lea se inradacineaza intr-o durata foarte indelungata. Intre secolul al VII-lea si secolul al XIV -lea, nordul crescuse intrun'a In detrimentul spatiului mediteranean, taiat in doua prin insertiunea Islamului. Marea in ovatie rnedievala are loc intre Loara si Rin. Ciurna neagra, care bintuie mai la nord, des coperirea, cucerirea 9i exploatarea unor lumi noi contribuie la progresul Mediteranei. Aceasta

creare de drumuri, de rnijloace de comunicati~,v de noi spatii este intovarasita de 0 putermea inovatie artistica ~i intelectuala. Mediterana i~i recap at a prestigiul. In ansamblul sau 91 mergind pe urmele secolelor al XV-lea - al XVf-Iea, secolul al XVII-lea continua sa supraestirneze prestigiul rnarii Launtrice.

. In 1680, oamenii au constiinta unui nou echilibru. Cu privire la teritoriul ce se intinde din sud 9i pin a in nord, la nivelul reprezentarilor, lucrul a fost spus, in mod definitiv. ~i anume, in capitolul publicat de Paul Hazard la inceputul cartil sale Criza constiiniei europetie : prabusirea Spaniei, eclipsa prin caretrece Italia, plenitudinea de rnanifestare a Frantei asp!~. con~urenta a Angliei, a Olandei, a' ju'mat~~l1. occidentale a Germaniei. "In 1697, la Tubmgen, A. Hochstetter lauda, intr-un discurs in limba latina [latina, ca limba a nordului], ~t~litatea de a calatori in Anglia: Oraiio de uiilitate peregrinationis ctnglicanae. Nu voi a~u~e ~au~e, spune oratorul, Iertilitatii Angliei, C! VOl. vorbi mai curind despre stiinta sa, sr, mea mal mult, despre religia sa. Cine nu stie cu cit curaj si barbatie, sub domnia lui Jack al II-lea, oameni de seama s-au opus trimisilor sinagogii romane 9i au aparat 0 cauza pe care 0 au in comun cu noi ?" Inceputul Secolului Luminilor este totodata si marea re-

vansa a Europei protestante. .

o istorie literara a ca1atoriilor nu a fost inca f~cuta; ea ne-ar invata multe lucruri. Calatoria, ~u. incepere din secolu1 al XVI-lea 9i pina la sflrsitul s,:colului al XVII-lea, duce, aproape tot?ea.una, .catre.Sud. Roma este un loc de pelerinaj obligatorlu pentru orice artist si nici Mo~taign.e nu incalca aceasta regula.' Nordul se instruieste in Sud, 1.,;>i largeste orizontul in Sud, i~i capata bucataril si arti~tii din Sud. In Sud el afla prestigiu, consacrare, bunuri culturale, Sudul If?i trimite catre nord misionarii arti!jtii, tehnicienii: in Sud Nordul vine s& se lnstruiasca, in Nord, Sud~l vine sa dea lectii.

65

Calatoria i~i schimba sensul in [urul anilor 1680-1700. Calatoria filozofica, literara, daca nu chiar artistica, nu rnai duce catre Sud, ci catre Nord. Calatoria culturala a Secolului Lurninilor se indreapta, in mod paradoxal, catre nordul EuropeLPentru a pleda cauza Nordului, a se vedea, a contrario, calatorta in Spania. Incepind din perioada doamnei d'Aulnoy, 1a sfirsitul seeolului al XVII-lea, ea se imobilizeaza intr-un stereotip: Spania, subiect de uimire, de batjocura si de scandal pentru Europa de dincolo de Pirinei, nu mai este Europa ; propilee ale vechilor ~i noilor lumi, ea devine anexa indepat-tata a spatiilor exterioare. 'I'ranslatia acelei peregrinatio iberice din domeniul calatorici culturale catre genul exotic arata ex-centrarea spatiului european. Europa pierde 0 provincie medi teraneana chiar in momentul cind ci~tiga provincii spre nord. Dar sa trecem de la imaginar la realitate, la calatoria reala, la calatoria culturala a elitei Secolului Luminilor. De obicei, ne inchipuim 0 cercetare usor de realizat, aplicata unei serii, in mod necesar limitata, de nume cunoscute din literatura.vstiinta' ~i arte, care ar duce la eonstituirea un or harti speciale ale secolelor al XVI-lea - al XVIII-lea. Hartils din secolul al XVI-lea ar consemna convergenta italiana, cele aflate la articularea dintre secolele al XVI-lea - a1 XVII-lea, 0 Spanie in prelungirea Italiei. Incepind din 1680, vom vedea aparind Anglia, din 1750, _ Germania de Est, iar din 1770, Rusia europeana, adica Petersburg.

Europa calatoriilor este 0 Europa urbana.

Parisul se situeaza in frunte, desigur. vin apoi, eli rnult in urrna, Venetia, Roma, Florenta, prin tradi tie si gust al placerri. Viena, Londra, sint locuri unde oamenii calatoresc pentru stiinta. Berlin si Petersburg Intereseaza prin mijloacels puse in serviciul celebritatilor de tot felul de catre despotii Iumiriati, Frederic sau Ecaterina, de fapt, de catre principe spre a folosi limbajul filozofilor' din Secolul Lumini-

66

lor. "Cind debarca la Bordeaux, westfalianul Candide si olandezul Martin Ii aud pe toti c~latorii spunind : «Mergern 1a Paris»; fac si er ca toti ceilalti, spunindu-si ea nu se vor indeparta astfel prea mult de drumul catre Venetia, unde trebuie sa-i astepte Kunigunda." La Marsilia, ca si la Bordeaux, 1a Lyon, la Calais sau la Strasbourg, ciHatorii ce intreprind aceasta calatorie filozofica stau doar foarte putin, "Toti se grabesc catre capital a galilor sau catre noul Babilonv : caci, conform Iscoadei chinezesti de Ange - Goudar, "intreg regatul este in Paris", aceasta "capitala a lumii europene". Marivaux pune chiar in gura unuia dintre personajele. sale urmatoarale cuvinte: .Parisul este lumea", iar restul pamintului e mahalaua ei" (dupa R. Pomeau). Marivaux caricaturizeaza fara voia lui dimensiunea spatiala restrinsa a Europei luminate de eiilatoria filozofica,

Calat<Dria pe continent face parte din eduearia filler aristocratiel engleze din secolul al XVIII-lea. Europa calatoriel intreprinse de englezi este mai intli f'ranceza ; ea ajunge pina la Venetia, ba chiar, eventual, pin a la Tarile de Jos, intinutul Rinului si intr-o parte din Gern:ania, ignOl::_ind ~e acum inalnte Spania. Anglia sr Franta rnarturisese astfel, prin mijlocirea elementelor unei calatorli pedagogice, dominatia lor culturala asupra Europei luminate. Calatori a englezilor pe continent a contribuit 13 francizarea - destul de profunda, in secolul al ?CV!Il-lea ~ limbiiengleze Insesi. _ Engleza regmei, accentul caracteristlc Oxfordului eu silabele sale bine mareate si cu intonatiile 'sale continentale, s-au nascut, i"o. mare masura, din sederea pe continent a vlastarelor : gentry-ei britaniee, in timp ce engleza americanizata din Virg-inia si din Noua Anglie a "CapetelOl: ~'otufl:de", protejata 1a distanta ~i de asprul ei invefis provincial, pastreaza : intonatiile anterioare cosmopolitismului european' '~i franco-

fon din secolul al XVIII-lea.' .

67

Dar sa ne lntoarcem 1a spatiul cultural francez. Intreaga Iectie a reprezentarilor partiale ale secolului al XVIII-lea e cuprlnsa in peregrinarile celor mai ilustri dintre fiii sai. Priviti-I pe Rousseau, pendulind intre Elvetia .. !~Jrino, Alpi, Paris si Anglia lui Hume. Prlviti-I pe Diderot, calatorind in Rusia europeana a imparatesei Ecaterina a II-a. Priviti-l pe Voltaire:

Nascut la Paris, el ri-a cercetat decit ti~uturile din Nord, neinalntind niciodata spre Sud dincolo de a linie jalonata de Turena, Lyon, Geneva. Drumurile sale s~ indreal?t? catre Anglia 'I'arile deJ as, Germama, Elvetia (R. Pomeau). 'Lorena, in acest itinerariu, este mai mult decit un lac de trecere : ea este unul din focarele elipsei.

Aceasta geografie este veche. Lungul periplu al lui Montesquieu, intre 1728 si 1732, ne ingaduie sa schitam un fel de geografie pslhologica a Europei Secolului Luminilor. Ea incepe cu a Austrie .frontiera'": cu Viena, capitala a unui imperiu danubian de data foarte recenta, unde il Intilneste pe principele Eugen, care era atunci capetenia consiliului de razboi al Imperiului, erou al "frontierei" orien:ale a Europei, invingator al turcilor, recucentor al Dunarii europene, pe care ll va elogia in tratatul sau Despre respect. Notele cu privire la Ciiliitoru: 'in Austria sint aride. Locuitorii acestei preacatolice tari sint priviti in chip necrutator. Intilnim doar doua manifestari de ent~ziasm : in fata minelor de arama din Ungada, Kremnitz, Schemnitz, Neusohl (intre 1731 si 1751, Montesquieu scrie, pornind de aid, cinci memorii cu privire la mine ~i drumuri), in fata stradaniilor ocirmuirii imperiale de a pune 'in clrculatio bunurile si ideile acestui tinut de munte, impadurit si salbatic. "Drumul acesta frumos n-a costat decit 430 000 de florini. Parte a de dedesubt este pavata cu pietre, iar partea de deasupra este acoperita cu pietris [ ... ] Imparatul a mai facut 9i alte drumuri

61

foarte frurnoase care comuruca cu porturile

, .

sale de 1a Adriatica. Se ana in lucru ~l un

drum care uneste Karlstadt I?i Bucharitz [ ... ]"

Un lung ocol se insereaza intre Gratzsl Raga: traditionala calat?rie in !talia, .situata. intr-o paranteza. Deceptie, feroClta~e sls~ematica, Montesquieu nu vede la Venetia decit decadenta lene desfriu : "De douazeci de ani, numaru'l tirf~lor a scazut la Venetia cu zece mii; si asta nu pentru ca moravurile s-ar f~ schimbat in bine ci fiindca vin aid mu1t mal putini straini. Odinioara .ve~eau,. cll: r:ril:ju~ carnavalului, intre treizeci S,1 treizeci si CInCI de mii de straini. Acum nu vin mai mult de vreo suta cincizeci". Un rest de tandrete persista totusi Iata de 0 indelungata traditie de impietate: 'ven~tia face parte din Italia de Nord, pe care Europa SecoIului Luminilor ~ o. retine in structurile spatiale ale reprezentar-ilor sale. "Numai nebunii sirit dati pe rnina Inchizltiei la Venetia." "Milanezul este . destul de cultivat, daca ne gin dim ca acest tinut ? apartinut Spaniel." E a virtute a Nor?ult;l' Prin contrast: "Nu tot astfel stau Iucrurile m RegatuI Neapolelui : oamenii diAn ~al~~ria~ n:au decit 0 mantie, in care stau invaluiti zacmd In vreo piata cit e ziua de mare si traind do~r din doi banuti pe zi. Am auzit ca de cind MInorcaeste stapinita de englezi, ea aduce un venit de patru ori mai mar~ de~it ~n.ain.t~". C,? privire la Sardinia: "Nu gasesti aici mCI apa, nici vin. Apa este aproape pretutindeni salcie". "Am plecat din Torino, adica dintr-un oral? destul de plictisitor." Cu privire 1a Genova:

Republica aceasta este foarte saraca [ ... ] Ge-

"

novezii sint cu totu1 nesociabili; aceasta tra-

satura nu le vine atit dintr-un caracter salbatic, cit din neobisnuita lor zgircenie '[ ... ] Tot timpuI vreun nobil genovez calatoreste spre a cere iertare, cutarui sau cutari suveran, pentru prostiile pe care Ie face republica lor", "Familiile italiene cheltuiesc mult pentru canonizari.

69

Familia Corsini, din Florenta, acheltuit mai bine de 180000 de scuzi rom ani pentru canonizarea unui stint Corsini. Marchizul Corsini spunea: «copiii mei, mai bine fiti oameni de treaba decit sfinti !» Au 0 capela unde se 0- dihneste sfintul. Putini ticalosi si-au [ecmanit familia ca acest sf'int [ ... ] Oricarui italian ii place sa fie maguli t. " "Cind in tri in S ta tul Papal, vezi 0 tara mai bine crganizata, dar mal mizerabila. Imoozitele nu sint aici atit de mad ca in tinutul 'l<'lorentei; ba chiar sint Ioarte mici, dar cum nu oxista nici comert, nici in'dustrie, oamerrii i~i platesc impozitele la fel degreu ca si florentinii [ ... J" In statul roman, ignoranta duce la paludism, iar superstitiile incurajeaza banditisrnul : "Inchipuiti-vi-l pe Cartouche la Roma! [ ... J In rnornentul de fata, la Roma domneste 0 sirnonie publica. Nicicind crima nu a dominat atit de Iatis sub ocirmuirea bisericii". "Unuldin lueru~'iie care contribuie cel mai mult la inmultirea populatiei din Neapole este mizeria si lenea napolitanilor."

Cind se intoarce din Italia, Montesquieu traverseaza Germania catolica de Sud. Privirea lui se arata necrutatoare pentru : Bavaria fid Germania luterana. Prusia lui Montesquieu este inca un loc ce te respinge prtn barbaria 'lui; treizeci de ani rnai tirzlu totul se va fi schimbat. Valea Rinului, eel mult, constituie un fel de refugiu fericit. In aceasta geografie severa, doar un singur punct de atractie : aristocratia engleza care apare pretutindeni in cea mai buna lumina. 0 surpriza 0 constitute Olanda * : in 1729, ea a decazut in geografia afectiva a Secolului Lurninilor, in avantajul Angliei, Aceasta deceptie cores pun de unei reaIitati economice. Oland a nu s-a mai ridioat dupa victoria sa din 1714; indatorh-ile ce-i ereeaza responsabilitati nernasurate 0 apasa peste masura. A trecut vremea cind Daniel Huet propunea intruna modelul neerlandez. Chiar si in Franta, eu greupoate fi inteleasa 0 activitate intemeiata aproape numai pe negot.

70

"Sufletul unor oarneni care traiesc din .negot este cu desavirsire corupt." Dar acest regres al Olandei pureede din dezvoltarea unui Nord mai indepartat : "Este sigur ca negotul din Olanda scade vazind cu ochii. 0 dovada este eel. 'Amesterclam creste, eonstruind intruna. Banii sint scosi din circuitul comercial si intrebuintati int~u cumpararca de pietre, ~i vad inca de pe acum ca se va intimpla si aid ca ~i la Venetia unde, in loc de floteel de regate, au ramas cloar palate frumoase. Nordul incepe sa fuca negot pe cont propriu in Sud. Hamburg, Altona, Gdansk ajung mai mult ca niciodata in Mediterana". Observatiile rapids ale lui Montesquieu sint confirmate de lucrarile recente ale Istoricilor cantitativisti. Olanda, ca si Anglia, este subrninata de drogurillie extrase din p'[antele venite din Orient si, In chip ~i mai prirnejdios inca, de alcool. "Un barbat mi-a spus ca ceaiul ducea la pieire burghezia din Olanda [ .. .] se consuma prea mult zahar, sotul sta in Iata cestir-cu eeai eel putin doua ore, pierzindu-si timpul. $i tot astfel fae si, .. sorvitorii. Acest ceai slabeste fibrele stomacale de Ierneilor ; drept care multe dintre ele beau rachiu, spre a contracara raul."

Deceptia lui Montesqulou este intretinuta de

o surprinzatoaro descoperire : intensitatea sentimsntului religios, pe care il intilneste pretutindeni, La Utrecht, Montesquieu se afla in plin Ierusallm '. jansenist: "J ansenistii din Franta al1 gresit cornunicind cu cei din Olanda

[ ... J". Montesquieu face sl aceasta cugetare dezamagita : "Cit de prosti sint oamenii ! Ma simt mai 112gat de religia mea de cind am vazut Rcma si capodoperele de arta ce se afla in biserici". La 31 octombrie 1729, Montesquieu se imbarca ; ajunge la Londra * 1a 3 noiembrie. In sfirsit r Anglia anilor 20 va fi fost pentru_ cl paradisul rcgasit al Lumiriilor continentale. Treizeci de ani mai tirziu, va gasi ceea ce pare

n fi contribuit sa-l faca sa deteste Olanda, si anume intensitatea renascuta a vletii .religi-

71

oase. Dar pentru moment nu intrlneste de cit 0 fericita existenta cit se poate de terestra. "Poporul Londrei rnaninca rnulta carne." Inegalitatea nivslur-ilor de viata ... "In general, englezii sint modesti [ ... J La Londra exista libertate si egalitate. Libertatea de la Londra este libertatea oamenilor de cali tate, care se deosebeste de cea a oamenilor din Venetia, care este Iibertatea de a trai obscur si cu tirfe si de a te casatori cu ele [ ... J" Este' un popor civilizat, discret, curtenitor, ale carui femei au 0 purtare foarte rezervata si, desigur, "sentimentul religios este absent In Anglia", ceea ce ex plica moralitatea publica. Astfel se def'ormeaza realitatea in respectuoasa si iubitoarea oglinda a Europei filozofice."In Anglia, sentimentul religios este absent; doar patru sau cinci membri ai Camerei Comunelor merg la slujba sau la predica ce are loc la Camera, cu exceptia marilor prilejuri, cind sosesc foarte devreme. Daca cineva vorbeste despre religie, toata lumea incepe sa rtda. Un om a spus in f'ata

. -*l€a : cred in asta «ca in sfinta Evanghelie», si toata lumea a inceput sa rida. Un comitet ce are drept rol sa observe cit e lumea de reIigioasa este socotit ridicol." "Anglia este in clipa de fata tara cea mai libera din lume, ~i cind spun asta rna gindesc la to ate republicile existente [ ... J", si, in sfirsit : .Daca un barbat din Anglia ar avea tot atitia dusmani cite fi.r:e de par are in cap, nu i s-ar Intlmpla nimic rau; asta inseamna mult, did sanatatea sufletului este tot atit de necesara ca ~i aceea a trupului".

Cum s-a constituit marea Europa

Dar sa incercam sa descoperim realitatea, dincolo de imagine a Iiterara si de notatiile impresioniste ale ilustrei noastre calauze. Literatura de calatorio l;ii calatoria filozofica propun doua

Europe. Odata cu trccerca timpului, vorn deo-: sebi trei. 0 Europa mediteraneana, 0 foar~e batrrna Europa la sud; Europa densa a reusitelor, Europa inaintata a s~colul~i a1. X:1II~lea: care rarnine in ccntr ul unui spatiu privllegtat ; Europa "fronticrelor" si a zOD~lor-lin::~ta cuc~-. ritoare. Acestei Europe rnargiriale 11 apartin imperiilc nascutc dincolo de mad in secolul al XVI-lea.

Europa Secolului Luminilor estc. - trobuie sa 0 mai spunern inca? - 0 Europa .mal::. Intre mijlocul secolului a1 XVII-lea ~l rnijlocul secolului a1 XVIII-lea, spatiul european se dvu-:bleaza, prin roincorporarea vechii cre~tina:atl orientale, pe care distanta, navala nomazilor din stepa ~i un destin vi treg - a~e~ar.ea p~ tirnp indelungat a turcilor in Balca:l.1 y, .mal ales, in cimuia dunarcana - 0 dospartisera aproape cu totul de Mediterana densa. a cel~r saizeci-optzeci de milioane de oarneni aI?art1- l~ind crcstinatatii occidentale, Extraordmara crestcre 'a tinuturilor ouropene de dincolo de ;ni;'i 1;1 se~olul al XVI-lea maschcaza prea adcsca roalitatea c;cee>tei diminutio de 1a est, in raoort cu secolul al Xl I-lea. Miscarea ce incepe "in jur de 1680 rezu lta din suprapunerea a doua clemente: un element de rccuperare, inaintarca accelerate a unei "fronticrc" de colonizare,

Evenimentul capital consta in reincorporarea Europei dunarene, dupa ultirnclc izbucniri, din 1064 si 1683, ale imporialisrnului turcesc. Imperiul turcesc, constructie arhaica, incercase sa gaseasca, intr-o prima etapa, rezolvarea C011- tradictiilor sale, intr-c miscare de fuga inainte, sub influent a lui Ahmed Koeprili *. Acesta era incurajat d~ slabirea f'rinelor traditionale : Imperiul, redus cu 400/0 in ceca ce priveste populatta, Rusia, pustiita in Vremea Marilor Tulbur[;'i, Polonia, extenuata de razhoaie de cucerire in detrimentul rusilor, epuizarea econornica si morula a Vcnetiei. In Iata prirnejdiei turcesti,

4 _. c. 62

72

batrina crestinatate nu of ere a, 'in 1660, deci] solutia arh~ica si depasita a unor state ori pre~ mari, ori prea mid. Zguduirea care decl3ngea~a o lungs perioada de tulburari porneE?~ev din Transilvania si din Ungaria habsburgica. In 1663, in Imperiu, ca 9i pe vrernea l_ui LuAther, Tiirkenglocke mdeamna A la rugacl1.::ne m~ru mintuirea crestinatatii. In anul. urmatc:r,v aJ.u:·. torul francez, venit in preajrna rninastirii Saint-Gothard si rezistenta Inversunata a venetienilor salveaza, la limits, ceea ce mai ramine din Europa Centrala.

Voltaire in al sau Eseu. asu.pra tnorauurilor, face din' aceasta pozitie a Ungariei habsburgice pretextul, daca nu chiar cauza atacului din 1683. "Dintre toate popoarelo pe care. le-a~l vazut [ ... ] nici unul nu cste mai nenO;?Oclt d~c!t cel al ungurilor. Tara lor, depopulata, este 1m: partita intre credinta catolica ~i C2a protcstanta [ ... 1 , Tinarul Imr'e Thckoly, nobil ungur [ ... 1 a ridicat la lupta acoa parte din Ungaria e~~e asculta de imparatul Leopold r ... l Marele VIZ!!' Kara Mustafa, succesorul lui. Ahmed Cuprogli, a £;st insarcinat [Ie Mahorned <'11 IV -lea sa-~ atace pe imparatul Germaniei, sub pretext ca astfel iJ va razbuna po 'I'hokoly, Sultanul Mahomed si-a adunat armata in cimpia din jurul Adrianopolului. Niciodata n-2U avut turc1.i o armata mai numeroasa." 140000 de soldati, ~~O 000 de tatari din Crime-en .. , 250 000 de oameni in total. Aceasta hoarda pustieste Ungaria. Este 0 rnasa uriasa, disproport.ionataA in raport cu slaba densitate de populatio a Clm.piei ungare, este 0 cauza de fragilitate. TotU,?1,

nimic nu-l statu In eale lui Kara Mustafa [ ... 1

" . t tV

El inainta, £:ira sa i se opuna vreo rezis enta,

pina la portile Vienei (16 iulie 1683), $i se. Pvorni pe data s-o asedieze". Rezistenta erOlea. a populatiei se prelungesto pina 13 sosire.a ajutoarelor. Cruciada bate la poarta Eurcpei Secolului Luminilor, Ajutorul sosit este de ajuns.

El face sa explodeze aparatul de razboi otornan, aflat in plina descornpunere. Soldatii lui loan Sobietki din Polonia cei ai lui Carol de Lorena: armata eruciad~i nu depaseste 70 000 de oameni. Ea este alcatuita din oameni veniti din apropiata Polonie, din estul $i sud-estul Gerrnaniei : victoria de In Kahlenberg *, spre deosebi. e de cea de la Saint-Gothard, este 0 victorie a frontierei" Europei. Kahlenberg (12 septembrie 1683), eea mai mare data de acest gen din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, marcheaza inceputul dublarii teritoriale a Europei.

In cimpia dunareana, inaintarea austriaca se face cu incetmeala inteloapta a unui mars indar{,tui unei ,,fronticre". Austria se ocupa, in zcelasl ttmp, de irnblinairea aristocratiei maghiare si de izgonirea turcilor. Monad (1686), victoria vcnetienilor, care razbuna pierderea Cretei (Candia cazuss In 1669) prin ocuparea, pinS. in 1715, a Pcloponezului, cucerirea Azovului de catre Petru eel Mare (1696), Zenta (1607), rnarea victorie a principelui Eugen sint tot atitca etape rni litare ce pregatesc pe eea de la Karlowitz (1699). Turcii pierd pentru totdeauna controlul Marli Cimpii. Nuclee de coloni germani aslgura paza. Mersul iriainte continua, cu victorii :'li infringeri.

In 1'716, "frontiera~1 dunarcana trece printr-un punct inalt, confirmat prin tratatul de la Passarowitz (21 iulie 1718), Banatul 'I'irnisoarei, Oltenia impreuna eu Ungaria (turcesti) si Principatul 'I'ransilvaniei, sint cucerite in decursul ultimilor dncisprezece ani ai seeolului al XVII-lea. 1nt1'e 1736 ~i 1739, cu pretul unor mari sac, ificii in est 'in Iavoarea Persiei, turcii au intr-o oarecers masura clE?tig de cauza in vechea cearta dintre cele doua Islamuri, dato- 1 iLl tehnicienilor fruncezi. Pentru aproape un seco], Irontiera politioa se stabilizeaza. Preliminariilo de la Belgrad (1 septembrie 1739) redan Imperiului otoman partile din Serbia,

75

74

~~~~~~ .

.. .. .. .. .. .. . ~ .

............. .

.. .. .. .. . . . . . . . . . .. . . .. .. ~ , ..

.................... .

. .. . . . . . . .. . .. .. . . . . . .. . . . .. . ~ .

................. .

...... .

...... .. ,

.................................

........ .

........ .

Vor~ovio·:: .. :::: .• ::: .. : ::::::::

... T"(fl."P.Q"(O ~)~.j :::::::::?://

, - ..

. . .. -. ~ ~ .

8ucure~ti'"

INSUlElE BAlEARE

~ ~~

CORSICAr1 (;> (Rep. Genovez\J

~

REGATUl SARDI~<lEI

~

IMPERIU

Teritorii ocupuie de Franta m Posesiuni ole dinastiei Habsburgilor

Limite I· riului rmnnic

REGATUl: \

1. EUROPA DECENIULUT 1680

Tnainte de marea mutatie ce va avea lot: dupa tratatnl ele la Kaliienberi) (1683). . Este mica Europ'i c/asici'i, pe cere forfeZe elemografice, intelecttwle, economice 0 pregatesc in pTo.funzime pentru mare a Inutatie legatii de CTC$teTea din Secoiul LuminiIoT,

(dup~ Grosser, Hlstorische Weltatlas $i clu.pii AUa.; istor-ic, Ed, Didaciicii $1 pedaqoolcii, Bucuresti, 1971. pent.ru. zona cud-est cUTopeanil.) .

76

71

Bosnia, Banat, Oltenia ce-i fusesera luate prin tratatul de 1a Passarowitz. Frontiera sud-orientala a Europei se va confunda vreme indelungata eu Dunarea, cu Sava si cu inaltimile din Banatul 'I'imisoarei, Ea lasa in grija Austriei organizarea in profunzime a 300 000 km2 de spatiu nou. Secolul Luminilor abandoneaza, !?i fara nici un regret, Balcanii, visului exotic turc. Este si concluzia pe care 0 trage Voltaire catre sfirsitul Eseului asupra moravurilor: "f ... ] Mustafa Cuprogli [ ... ] recuceri 0 parte din Ungaria si restabili reputatia Imperiu1ui turcese, dar, de atunci, frontierele acestui imperiu nu au trecut niciodata de Belgrad sau de Tirnisoara [ ... J Vestitele batilJii pe care principele Engen Ie-a dat impotriva turcilor ne-au aratat ca acestia puteau fi invinsi, dar fara a Ii se putea smulge prea multe terttorii".

Pentru ca sa fie reluat mersul inainte, trebuie, in primul rind, sa aiba loc 0 racordare demografica, iar diferentele dintre ritmurile de crestere sa se stearga progresiv intre noua Europa marginala si nucleul dens unificator. Exista intre Europa de la "frontiera" de est, si cea din vest, 0 dif'erenta fundamentala, pe care Voltaire 0 intrevazuse inca in Isioria Iuiperiului rusesc sub Petru eel Mare: "Pentru ca Rusia sa devina la fel de populata, 1a fel de bogata, la fel de plina de erase casi tinuturile noastre meridionale, VOl' trebui sa treaca inca multe secole !?i sa fie ocirrnuita de tari asernenea lui Petru eel Mare".

Marea mutatie spatiala a Europei Secolului Luminilor se situeaza Ia nivelul lumii slave. De fapt, cele doua crestinatati s-au apropiat intre ele un moment, in secolul a1 XII-lea; 0 anumita scoatere din enclava, raciproca, s-a produs in seeolul al Xv'I-lea, sub tarul Ivan, in perioada lui Chancellor, a Companiei englezesti din regiunea Moscovei, a crearii, in 1580, a Arhanghelskului. Secolul al XVII-lea

78

a taiat de Occident pedunculul slav. Slavia latina (Polonia, Boernia, Moravia, Croatia) a contribuit si ea, in felul sau, la acest proces. Ei, acesti ;lavi de traditie latina, tncepind sa priveasea spre vest, ii Iasa intr-o izolare totala pe slavii din rasari t. Primele doua decenii ale secolului al XVII-lea nimicesc secole de stradanii. Demografia istorica 'se izbeste, cind cerceteaza treeutul Rusiei de dinainte de inceputul secolului al XVIII-lea, de dificultati aproape de nedepasit. Istoria Rusiei este cronologic decalata. Rusia apartine unui alt spatiu-tlmp cultural. '['inut deschis, spatiul rusesc variasa tntruna, iar parte a unde se dezvolta o forma de ocupatie agricola se intinde intruna, incepind de la nuc1eul forestier primitiv, catre nord, catre sud si catre est. "A!?adar, propunerea de a evalua la 11 sau la 12 milioane populatia rusa de la inceputul secolulul a1 XVII-lea, si Ia 17-18 milioane pe cea de la sfirsitul acestui secol, nu se intemeiaza pe dovezi foarte convingatoare."

Zona de oeupatie se dczvolta intruna, intre seeolul al XVII-lea si secolul al XIX-lea, intr-un ritm mai multO sau mai putin rapid, ce ramine a fi stabilit. Rusia * se infati$eaza ca un nucleu dens de populatie inconjurat de 0 .frontiera". Pina in secolul al XVII-lea, frontiera se deschide in trei directii : la nord, Ia est, la sud. Incepind din seco1ul a1 XVIII-lea, "frontier a" din nord se inchide, ramtnind deschisa doar cea de 1a sud sl de la est. Cu incepere din secolul al XIX-lea, ramine deschisa numai cea de la est. Nucleul de difuzare creste mult mai lent decit "frontiera", prin absorbirea, la eentru, a unor foste frontiere transfermate ill "tinuturi stravechi''.

Ar fi interesant sa surprindem realitatea r,usa pe doua planuri: nucleul dens, pe de 0 parte, nucleul dens si totodata "frontiera", pe de alta. Mil?carile de populatie ale aces tor doua definitii spatiale nu coincid nici pe departe.

79

I-LE. BALEARE

~~

IJI·

CORSICAn (Republica GenoYeZQ)V

~

REGA1UL 5ARDlNlEI

~

2 EUROPA DUPA TRATATUL DE LA . KAHLENBRRG, IN JUR DE 1700 . (Ibid.)

Faptu! major se Situeazii la est: dupa tratatele de la RijsWijk (1697) si de la Karlovitz (1699), in cepe l'efncorporarea EUl'opei danubiene.

80

81

Chiar daca tendintele, la limita, sint inrudite : pe timp indelungat, ele sint orientate spre 0 crestere. Dar panta este mai Iina in centru, fiin'd marcata prin alternanta fluxului ~! a refluxului. 0 rndelungata tasare marcheaza, la nivelul vechii Moscove forestiere, ultima. treirne a secolu1ui al XVI-lea. Catastrofa din 1601-1602 10ve9te un trup bolnav. Rusia nu este crutata de ciuma : 1602, 1654, 1709-1710, in rrtrnul unei cronologii europene. 0 parte din recuperarile seco1u1ui al XVII-l~a va fi fost r isipita la sfirsitul secolu1ui a1 XVII-lea si la inceputul seco1u1ui al XVIII-lea. In cea de a doua jumatate a secolului al ~VII -lea; frontiera is] reia inaintarea intr-un ritm mal rapid, catr~ Urali, de-a lungul trek-ul,:i siberian, la sud de Taiga, catre stepe1e din sud. Ea repara une1e dintre bresele de la Pomorje ". Dar Rusia, inainte de Petru eel Mare, isi repara stricaciunile mai ales la sud, spre stepa. Alunecind catre sud, Rusia,. paradoxal, se separa complet de Europa Occidentala. Depopularea de la Pomorje ducea la su~ocare~ comertului din Arhanghelsk. Pentru a m10cm acest port din seco1ul al XVI-lea, situat prea

. Ia nord, solutiile Secolul11i Lurniriilor poa:-ta numele de Petersburg si de Odesa. Ele smt portile de iesire ale unui spatiu rus "al carui centru de gravitatie s-a deplasat catre sud in decursul anomaliei * termice negative din mica era glaciara a secolelor al XVII-lea 9i al XVIII-lea. Ceea ce stim de putina vreme despre ritmurile de evolutie ale populatiei poloneze se coroboreaza din plin cu ipotezele noastre. Crestere mai rapida a zonelor de "frontiera", alunecare rolativa catre sud.

Ipoteza pe care 0 propun~m,. pri:,itoare la doua ritmuri de evolutie a tentonu1m cu pop~latie slava, este rlustrata de exemplu~, re1a~1~ mai bine cunoscut, 31 po1oniei. Istona Rusiei este cornandata in profunzime de depopularea

82

din nord si de alunecarea centrelor de activitate catre sud. Intr-un cuvint, mutatia ce are loc de la mica la marea Europa nu mai poate fi inteleasa de acurn inainte in afara acestei constatari capitale. Aceste fapte au scapat cu desavirsire istoricilor, pina acum citiva ani, pentru ca lipsea 0 istorie regresiva a climatului, care ar fi dus la intelegerea lor. Cunoastern acum amploarea anornaliei termice negative din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea datorita stradaniilor unui grup de istorici, printre care se afla in primele rinduri francezul Emmanuel Le Roy Ladurie. Aceasta anomalie termdca a influentat prea putin istoria Europe! profunde, dar ea l$i spune totusi cuvintul cu privire la miscarile de mare arnplitudine ce au loc 1a limita extrema a extinderii culturilor. Rusia de Nord, unde se face agricultura in secolul al XVI-lea, este pierduta in secolele a1 XVII-lea si al XVIII-lea, cind seaderea temperaturii la 1°C aduce dupa sine, neindoielnic, abandonarea mai multor sute de kilometri de teritorii pe care nu mai pot fi cultivate cercale. Vara verde da semnalul unei schimbari catastrofale de lunga durata .

Si totusi, nu trebuie sa eadem prada until determinism naiv. Modificarea de climat surprinde. Ea contribuie la dificultatile pe care le Intimpina Rusia ~J Scandinavia in momentul trecerii din secolul al XVI-lea in secolul al XVII-lea, la incercarile dure din momentul tre-· cerii din secolul al XVII-lea in secolul al XVIII": lea. Ea tinde sa orienteze expansiunea catre sud si est, in secolul al XVIII-lea. Secolul a1 XVIIlea s-a stradult si s-a chinuit, secolul a1 XVIIIlea s-a adaptat, el si-a gasit riispunsurile in ordinea tehnlcilor agrare, probabil. Inaintarea Europei-i.frontiera'' continua totusi, in ciuda conditiilor neprielnice. Apreciem la justa sa valoare marele val al mutatiei spatiale din se.., colul al XVIII-lea, daca tinem seama de refluxul general al izoterrnilor catre sud.

3. CLIMAT $1 RECOLTE

(D "E Le Roi; Ladurie, Climat sl recolt~ in secol~le upa., . AlE S C 19GO)

al XVII-lea ss rial XVIII·-lea, In nna es ..., .

Diagrama de sus: tem.pertituri din timptLl. primaveri~ si al verii in Anglia (medii mobile pe tzmp de d~l ~ni; sccrc tem.peraturilor Fahrenheit este in~ersata: pentru a peTmite convptiraiia eu curba culesului

de vie).

biagrama din mijloc: 1° date' privind culesul de vie in Franta (socotiie in ziie, incepind cu 1 =»: brie, medie inobilii pe timp de doi' ani); 2°" maXlmum

qlaciar in Alpi, in partea hasuratii. .

Dlaqranui de jos: preiul. griului (in lire tournois) : la Paris pinii in 1710, pe baza curbei lui H. Hauser: in Franta, inire 1710 si 17S9, dupii E. Labrous~e"; • ir rJO si 1717 curba lui. H. Hauser preluriqitii. ,'If, 1e I. , • f"Te

Corelatiile care unesc preiul, protiuciia $i va.n~ u

climaierice Teprezintii una din mar~:e ~ucerzn ale

cercetiirii istcrice din uliimii am.

1;)4

Dublarea seculord spatiile

Pentru a rnasura cu adevarat fenomenul, ne vom margll11 sa facern citeva consider-an] in ordinea marimii, a calitatii si a preciziei, din nefericira foarte inegaie. Sa presupunem deci ca fiind rezolvate toate prob1emele critice. Norvegia ~i-a dublat populatia intre 1665 si 1801 (440 000-883 000 locuitori), Suedia a trecut, intre 1720 ~i 1800, de la 1 450000 Ia 2347000 de suflete. Finlanda, "frontiera" prin excelenta a Scandinaviei, l~i trip1eaza popuIatia in mai putin de un secol (1721 : 305500 ; 1800: 833 000). Statele mascheaza adeseori realitati rnai profunde. Germania, Austria, PoIonia, Rusia se Intind catre vest sub actiunea distorsionanta a unor rate de cre~tere in'egale. Imperiul, slabit de actiunea crizei, a razboiului, a bolilor si a soculut microbian provo cat de amestecul intens de populatE, s-a prabusn, se pare, de la 20 la 7 milioane de Jocuitori, Intre 1620 si 1650. Pm'tea de nord-vest este re~ativ aparata, caderea cea mai dramatica se situeaza 1a est. Ceea ce implica, inainte de 1740, intre partea de vest, protejata, si celelalte trei sferturi dinspre est, lovite, ritrnuri de cre~tere diferite. Tendinta continua ;;1 dupa 1740. Geografia imperiala a anilor 1730-1740 aminte~te, in Iinii mari, de perioada de dinaintea Razboiu!ui de Treizeci de ani; la sfirsitul Aufklarung-u1ui, Germania lui Kant si

a lui Fichte este mult rnai crientala dedt cea

<l lui DUrer ~i cea a lui Leibniz. Intra 1700

~i 1800, populatia crests in WUrttenberg cu !140f0, iar in SiIezia, tinut greu Incercat de raaboi, cu 100'%; ea crests cu 132,5% in Prusia Onentala, cu 138% in Pomerania, a carei ascensiune vertiginoasa continua in secolul al XIX-lea.

Inca ~i mai semnificativa este Europa danubiana. Intrs 1754 91 1789, cre~terea popu-

8S

4. DUBDAREA SECUDARA (Dupa eiireie lui E. A. Wrigley,

Societate :;:i populatie, 1969.)

La stinqa sint indicate tiirile, la dreapta procenta 'ul de cresrere anualii, La ceni-ni transa cronoioiicti avutii in vedere. Pentru Anglia .~i Franta, s-a luat in cotisiderare intrequi secol si jumiitatea de secol, a doua jumiitate a secolului al XVIII-lea fiind cr.racterizotii in amindouii cazurile printr-o rata tl» Cre$tcl'e mutt rnai ridicatti. In partea de ios a scilrii, sc afla striiuechile finuturi cu populatie numeTOasii, Franta si Iuilia. In partea de sus, [rontierele descliise ole tinuturilor din riisiirii : in fruntea lor, abcranta Uniiarie, care bene.ficiazii de [lu.xurile miaratoare ale im periului, Aruflia, Tara Galilor $i Prusia se aflli in pozitie de mHloc. Cuzul eel mai interesant esie eel al A.nqliei. EI arat'i limpede relaiia care exist'i

intre Vital Revolution .~i l"evolutia industrialii.

latiei In stateIe vechii Austrii (Austria, Stiria, Carintia, Carniol, Tirol, Boemia, Moravia, carora le vom adauga Silezia, dat fiind traditia din trecut) este de 42%; intre 1725 ~i 1789, ansamblul populatiei trece de la 5,5 la 8,5 milioane. Ungaria, in acelasi timp, are 0 populatir, de aproape cinci ori mai mare (de 10 1,8 la 8,5 milioane). Intre 1750 si 1789, ea

creste cu 1830/0. Ungaria, ce reprezenta m~i putin de un sfert din Austria in 1725, constituie 0 [umatate din aeeasta in 1789. Treeerea relativa a vechiului nucleu polonez de la vestul Vistulei In nebuloasa polono-lituaniana este identica ; in Rusia are loc aceea~imi~care foarte acuzata. Centrul moscovit si Nordul (Pomorje) i!?i pierd t~eptat =. influer:ta ~~ Iata ansamblului motrice al non "frontlere . Uralii, Siberia, Ucraina.

Dirnensiunile acestei noi Europe de Est, 0 Europa in care populatia creste rapid~ sint greu de fixat. Putem dear pune lao~alta, pur si simplu, Scandinavia, Polonia, Rusia, Imperiul Austria. Cam in jurul anilor 1760-1770,

, '''' .

aceasta Europa marginala totalizeaza aproxi-

mativ 75 de milioane de suflete. Intr-un secol intre 1700 si 1800, cresterea totala a fost de' aproape 200%. Refuzind def'initiile teoretice ne vorn margini la teritoriile efectiv control~te. Natura acestei lucrari nu ne mgaduie sa ne desfasuram toate [ustificarile. Oricum, iata ce propunem. In 1680, aceasta Europa.frontiera'', lato sensu, grupa, pe 0 intinde~e de 7 milioane km-, 38 de milioane de 10cUltori. Catre 1760-1770, pe 10 milioane km ', 75 de milioane de oameni. Catre 1790-1800, pe n milioane km-, 95 de milioane de suflete. Este 0 prima aproximare. 'I'otusi, acest ansamblu nu-l decit un f'als ansamblu. 'I'reimea occidentala a Imperiului, nucleul Austria-Boemia Danemarca si sudul Suediei, Polonia de 'la vestul Vistuiei si nucleul de populare moscovita din jurul Moscovei nu fac eu adevarat parte din el. Germania renana apartine Europei dense axiale, sudul Scandinaviei, nucleele de populare austro-cehe, poloneze si cele din Marea Rusie f'orestiera constituie niste foarte vechi "fron tiere", transfermate, 1a rindul lor, in nuclee dense de difuzare, Catre 1760-1770, vom vedea aparind doua seetoare bine delimitate: nucleele dense

87

de populare, pe de 0 parte (Po Ionia Occidentala, Austria, Boernia, Saxonia, Silezia, Danema:'ca, ~u?ul Suediei, centrul rnoscovit), care o:,Clleaza ll;tre 20 si 25 de locuitorr pe km2 ;;1 grupeaza, pc aproapc 2 milioane krn", de la 35 la 40 milioane de locuitori : zonele de frontiera prcpriu-zise, a carer de~sitate medie este de ordinul a 2-4 locuitori pe krn-',

Europa rnarginala de la est poarta ea singura responsabilitatea trecerii de 1a mica la marea Europa. Cresterea sa este asigurata de prodigioasa mutatio a unei noi "frontiere": estul polonez, nordul scandinav, Pomerania Prusia Orientala, Ungaria, Rusia teritoriilor c~ cernoziom, Uralii, Siberia. Aceste teritorii caracterizate printr-o mare natalitate pl'i~tr-o n:~rtalitate relativ redusa si prin mi'gratii pozrtrve, tree de la B la 48 milioane de locuitori. Aceasta crestere de sase ori nu moditioa in mod radical densitatea, ce ramine mica. Intre 2 si 4 locuitori pe krn", eel mai adesea : nicaieri ~a ?u atinge cifra de 10 locuitori p~ km", la sffrsi tul secolului 31 XVIII-lea. Cresterea nucleelor dense, care au contribuit la popularea "frontierelor" deschise (trecerea de la 30 Ia 45-50 mi1ioane), nu depaseste, in schimb, cresterea medie din Europa Occidentala densa. In secolul al XVIII-lea, originalitatea profunda a Europei Orientale rezida deci in prezenta continua a unui spatiu colonial "frontiera" r~l~tiv pustiu, a unui fel de America la care poti aJun?e. mergind cu caruta, Europa Secolului Luminilor, cea care observa si care gindeste din svectoa~ele dens vpopulate, 'a descoperit 'aceasta reahtate noua. Ea a impodobit-o, adeseori, cu calitatils unui El Dorado: ale unei Americi a secolului al XVIII-lea.

In general, ca si in America secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea, domina casa de lemn. A::tificialul Petersburg este, in parte, din piatra, dar Moscova este din lemn. 0 casa de l:m~ d~reaza, in medie, intre patruzeci si cmcizeci de ani, 0 casa de piatra, intre daua

88

sute cincizeci si trei sute de ani. Lernnul irnplica un pret al colonizarii mai putin costisitor, dar si 0 inradacinare mai superficiala. Europa Oriental a nu are stabilitatea Europei Occidentale. Case precsre, drumuri nu prea bune. Elba marcheaza 0 prima Irontiera, Vistula, 0 a doua, N ernan, 0 a treia. De la una la alta, reteaua de comunicatii scade treptat. Armatele din rasarit pot sa opereze in vest, armatele statelor occidentale sint invinse cind se bat la rasarit. Infringerea lui Carol al XIIlea si a lui Napoleon ne-o arata Iimpede. Starea proasta a drumurilor apara Europa Occidentala de veleitatile imperialiste ale Occidentului, nu de tresaririle stepei.

Diferenta de densitate implica, decurgind totodata din ele, mod uri de exploatare ce difera profund de modurile occidentale. Ele il surprind pe calator, Doua niveluri, deci: un nivel ce se apropie de 20 de locuitori pe km", un nivel inferior cifrei de 5 locuitori pe krn''. Captuseala de pad uri, cind exista, sau stepa au fast mult mai bine pastrate. In noua "frontiera'' rusa, padurile si mlastinile. stapinesc mai bine de 80% din teritoriu. Este cazul Uralilor ~i a1 Siberiei. Sa observam aceasta diferenta - care se impune dintr-o privire - intr-un Ioc mai apropiat, adica in Polonia. Hubert Vautrin este din Lorena, s-a nascut in 1742, a intrat la saptesprezece ani in Compania lui Iisus, apartine unei elite de persecutati ai Secolului Luminilor des pre care s-a vorbit pre a putin. El se ocupa de educatia unui tinar nobil dintr-o Polonie mutilata de prima irnpartire si aflata sub actiunea gindirii Luminilor, intre anii 1777 si 1782. Este "un tinut unde pietrele lipsesc si unde se afla mult lemn, un tinut plin de lande, de lacuri si de mla~tini: ,,[ ... J ploile ce cad din cer, udinddin plin pamintul, in lac sa se retraga, dupa ce i-au 'ostoit setea, in rruri, asa cum singele se retrage in vine, pentru a improspata si intari solul, zac pretutindeni 1a supraf'ata lui.

89

-Oata 'intcmelrli

orasului .

• iuai~~~e_~e i";~.

Q 1101 .; 1~5(J

o 125! - 1300"

• 1301 - 1.j.00

.'



5. ETAPE $1 DENS1TATE ALE 1MPLANTARII _ URBANE IN EUROPA OR1ENTALA $1 BALTICA

(Dupa Westermanns Atlas zur Weltgeschichte.)

Cioilizatia Europei din Secolul. Luminilor este legatil de oras. Fenomenul urban se afirma .inca din antichitate'in jurul bazinului Meditercnei ; este legat de marea revolutie demoqraiicii, agricola si telinicii din secole1e ai XI-lea - al. Kl l-leti, care populeaza axa medianii a oeciiii cre$tiniWiti Latine ; este mult mai recent Ia est in aceasta. Europa pe care 0 interpretam ca Hind '0 "frontierii". Reteaua urbana medievalii (sfir$itu1 secolului a1 XIII-lea) nu depa$e$~e _ in mod semnificativ linio. Oder $i cotitura panonzca a Dunarii. Cel mult in cUeva Iocuri, de-a Iunqu; Vistulei. La inceputu1 secolu1ui a1 XVIII-lea, Vistula mareheaza inca 0 limitii, La est, nimic aItceva dedt 0 l'etea foarte rarade oruse noi. Ele sint aproape toat'=! construite dupa 1500. De 0 parte $i de cealaltii a marii axe de populare poloneze, douii lumi continua. sa se opuna, doua. densit.iiti diierite ale rete lei de

prezenie umane.

90

Caderea zapezilor, in cantitati intotdeauna uriase, transforrna primavara Polonia intr-un adevarat ocean, persistind vreme indelungata si dind nastere la un nesfirsit sir de mlastini si la nenumarate insecte. In asemenea conditii este cu neputinta sa calatoresti, Lituania fiind provincia cea mai plata, ea are si cele mai intinse si mai numeroase mlastini. Ele au fost o radevarata bariera intre aeest ducat si principii Rusiei : este inca aproape inaccesiblla in acea parte [ ... ] Socotind numarul enorm a1 aces tor mlastini, ai crede ca aerul este foarte nesanatos : dar nu-i asa [ ... ] Am locuit timp de patru ani in inima unei mlastini care era lata de mai bine de 12 000 m si avea 0 lungirne cu neputinta de apreciat; parnintul se usca, in mare parte, in. fieeare vara, tara a raspindi vreun miros; apa ee ramine este nespus de limpede, fiind chiar mai placuta la baut decit cea din puturi : aceasta limpezime se datoreaza filtrarit ei printr-un nisip foarte curat, iar faptul ca nu e daunatoare, naturiiinsafii a' milulni, care nu ingaduie sa putrezeasca decit trestiile, sau alte plante sarace in amoniac''. 'I'inutul este locuit de oameni putini si saraci, "Omulfii animalele [ ... ] spurca eu stirvurile lor apele r .. } !In Polonia locuitorii [ ... ] fiind putini Ia numar, fara locuinta si redusi Ia un minimum necesar, gunoaiele sint putine [ ... ] Mlastinile nurneroase schimba cu .timpul fata pamintului [ ... ] Cantitatea uriasa de trestii, de stinjenei si de buruieni care le acopera [ ... ] este doar spre folosul fundului mlastinii, care se inalta, ell timpul, 1a nivelul paminturllor invecinate [ ... J Acest teritoriu parasit se acopera cu graminee, pascute de vite, pina cind, uscindu-se, descompunindu-se, poate fi eultivat, primind samlnta raspindita de min a omului [ ... ] Padurile cresc adeseori in mlastini [ ... ]", de unde si importanta incendiilor din padure. Asprimea iernii e necrutatoare, omorindu-i adeseori pe cei saraci si pe cei imprudenti.

91

Europa Secolului Lurninilor 1;;i datorcaza mutatia spatiala acestei Iurni, atit de ciudata din punctu1 de vedere al calatorului occidental. Treptat, urrneaza si 0 mutatie in dorneniul gindirii. Kant este eel mai oriental dintre rnarii ginditori. 12r Konigsberg se afla pe 0 frontiera. Abia in prima [urnatate a secolului al XIX-lea grupul pionierilor noilor matematici rnarcheaza in mod evident adevarata inaintare intru gindire a noilor frontiere.

Spatiul Lurninilor este 9i malu1 Mediteranei, vechea crestinatate, Spania, Portugalia, Italia (900 000 km"). Europa Ii datoreaza totul. Ea a beneficiat vreme indelungata de numarul mare al locuitorilor, de tehnicile, de civilizatia acestor tinuturi. Ea a fost mutilata Ia sud, mutilata l~ est; Spania va fi fost, paradoxal, principa1a "frontiera" deschisa a crestinatatii occidentale in secolul al XIII-lea; acest stravechi teritoriu agricol nu a cunoscut rnarea mutatie a noli agriculturi'' din secolele al XIllea--~l XIII-lea, intemeiata pe raspindirea plugului cu roata, a asolamentului trienal, a dublarii spatiului consacrat cerealelor. Cu plugul sau primitiv, cu asolarnentul sau bien al, cu un raport intre teritoriile cultivate si cele necultivate de 2-3 Ia 10, cu cas a sa de piatra greoaie, . costisitoare si rigida, Mediterana latina, solidara cu celelalte Mediterane, a pastrat in esenta stravechile solutii ; peisajul sau a ramas neschirnbat de pe vremea izbinzilor cetatii antice. Revansa sa au fost secolele al xrv.i-s. a1 XV-lea ~i al XVI-lea. Criza din secolul al XIV-lea 0 10ve9temail: putin, I se datoreaza deschiderea unei "frontiere maritime", la sf'irsitul seco1u1ui al XV-lea, controlul, in afara Europei.vpe . 0 Intindere de 2500000 km", a 12-13 milioane de oameni Dar, odata cu sfirsitul secolului al XVI-lea, miracolul ia sfirsit, Axul central al comunicatiilor, spiritul de inventie si de decizie para-

92

sese mal uri le Mediteranei. Treptat. Galileu, desigur, este florentin. Imperiul spaniol las a inca iluzia cil. mai este ceca ce a fost, pina in 1059, Italia ramine patria artelor. Pina $i controlul mai marei Europe de dincolo de marl, pe care ei au creat-e, le scapa mediteraneenilor. America ramine iberica in proportie de 98% in 1700; cit priveste spatiile controlate economic, ea este, in raport de 3 la 1, exploatata in beneficiul Angliei, al Frantei si al Olandei, ba chiar si al Ligii hanseatice.

Aceasta decadere a batr'inii Mediterane este veche; dar abia in 1680 oamenii devin constienti de ea. Cauza sa consta in stagnarea tehnicilor econornice. Intr-o Europa aflata in plina crestere, Mediterana bijbiie, sovaie, bate pasul pe loco lata, in mare, citeva cifre privind numarul pcpulatiei. Italia evolueaza astfel: 1550, 11,6 milioane : 1600, 13,3 milioane ; 16&0, 11,55 milioane ; 1700, 13,4 milioane ; 1750, 15,5 milioane; 1800, 18,1 milioane. Peninsula Iberica trece de la 9,5, in jur de 1600, la 7, in jur de 1700, si la ceva mai mult de 13, la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Cele doua peninsule se ridica impreuna la 22,8 milioane in 1600, 'Ia 20,8 milioane catre 1700 si la 31 rnilioane la sfirsitul secolului al XVIII -lea, adica la 0 densitate de 25 locuitori pe krn" in 1600, 23 in 1700 si 34,4 in 1800. Dar Italia de Nord nu apartine cu adevarat Mediteranei, ea este solidara, intr-o oarecare masura, cu preafericita Europa. Pe 810000 km", asadar, cele doua peninsule nu mai prezinta decit 17,4 (1600), 14,7 (1700), 23,9 (1800), adica numai in jur de 20 Iocuitori pe krn",

La inceputul secolului al XVII-lea, cind incepe epoca clasica, populatia Europei mediteraneene echilibreaza in mod sensibil Europa"frontiera" de 10. est. Ca bogatie, ca prestigiu, o zdrobeste, literalmente. La sfirsi tul secolu1ui al XVIT ... lea s-a sapat 0 adevarata prapastie : 38 milioane, pe de 0 parte, 15 milioane, pe

93

de alta. Putern incerca sa facem 0 comparatie inca si mai exacta. Sa separam, la est, nucleul dens' de difuzare a "noii frontiere" (2 milioane km2 si 30 milioane de oameni, 5 rnilioane km2 ;i 8 milioane de oameni). Sa restituim Mediteranei prelungirile sale de dincolo de mari (800 000 km'', 15 milioane de suflete; 33 milioane km2 13 milioane de suflete), Vom aha astfel un 'echilibru mai bun. 7 rnil ioane km2 38 milioane de suflete, in nord, 4 milioane km2 si 28 milioane, pentru cea mai mare parte a Mediteranei. Co:nparatia nuveste totdeauna un argument. Tendinta conteaza. Pe de alta parte, continua sa se adinceasca prapastia dintre Mediterana $i pre1ungirile ei de dincolo de mare. Dovada ruptura de la inceputul secolului al XIX-lea. Forta care se afirma Ia est se ex prima in continuitatea geografica ce sudeaza vechil~ nuclee de~se de populatie de la noile f'rontiere. Eur~pel .. dense Ii va reveni rolul de a-$i suda terrtoriile de dincolo de mario America de Nord este Siberia Europei Occidentale. Construirea unei comunitati atlantice, rivala victorioasa .i~ vcompetitia, cind razboinica $i dnd. p~Clflca, . cu Europa de Rasarit, apartine erei industriale si nu Secolului Luminilor.

, Daca Mediterana, in 1680, poate inca suporta, dat fiind avansul pe care-l are, cornparatia cu Estul, ea este cu desavirsire intrecuta la sf'irsitul secolului al XVIII-lea. 24 milioane, pe de' 0 parte, 50 si 95 milioane, pe de alta parte. Sa adaugam aici si America ibericilor. 42 miliozne pe de 0 parte, 95 milioane, pe de alta. Orieare ar fi baza de calcul adoptata, Europa mediteraneana, ce reprezenta cam trei sferturi din Europa Orientala in jur de 1680, este cam cit 0 treime in jur de 1790-1800. Aceasta comparatie nu suprirna de la bun inceput vechiul prestigiu mediteranean, cel pe care i-I confera mai ales 0 urbanizare mult mai avansata. In medie, in cursul intregului

94

secol al XVIII-lea, procentajul populatiei urbane in raport cu populatia totala este dublu in Mediterana (de la 20 la 22-23%, in general mai putin de 10010 in est). In secolul al XVIII-lea, pcpulatia urbana a Mediteranei continua sa se dezvolte In prcportie egala cu populatia urbana a Europei de Est. Aceasta structura favorizeaza viata spirituala a Sudului, dar contribuie Ia frinarea cresterii demografice.

Miscarea de basculare a Europei catre est, de care am pomenit de atitea ori, nu datoreaza nimic, asadar, unui centru dens de populare, ci datoreaza totul dinamisrnului Estului, ca "frontiera" deschisa, sl stagnari! MediteraneL Europa mediteraneana se poate defini, in secolul al XVnI-Iea, ca un spatiu inchis, fara nici 0 zona de expansiune comoda, exceptind America, Iiltrata de distanta, si fara com pensarea unei "frontiere" tehnologice. Ginditi-va la Anglia,

Cu totul altf'el stau lucrurile cu axa de populare cea rnai compacta, cu nucleul dur si dens a1 Europei creierelor: Franta, Anglia si Tara Galilor, Lowlands, sudul Scotiei, 0 parte din Peelul irlandez, Tarile de Jos, Renania, 0 fisie din Germania Occidental a $1 Meridionale, Elvetia, 0 parte din Austria alpestra si Viena, Italia din jurul Riului Po si al Venetiei : ceea ce insumeaza aproximativ 950000-1 000 000 km2. Pe acest milion de km2, Europa care citeste, adevarata Europa a Luminilor, 33 milioane de oameni intre 1680 si 1700, 55 milioane, in jur de 1800-33 de locuitori pe km2 Ia inceput, 55, la sfirsit, 0 rata de crestere rezonabila de 70ifl/o intr-un secol, chiar usor superioara celei a nucleelor dense de populate, dar, este adevarat, si de difuzare ale Europei de Est (55010), superioara ratei de crestere din Europa meditcraneana (50%),

Intre 1700 si 1800, Europa si-a dublat pop;tlatia. Catre 1680-1700, 400/0 la ,est, 400/0 In zona masei dense centrale, 20'0/0 m zona mediteraneana, Catre 1800, 36% la centru, ~9,5% Ia est, si 14,5'0/0 in zona mediterane.ana. ~e Irapeaza Iaptul ca tinutur ile de margme. t;Ia!cheaza 0 mai mare crestere derr:ograflca, III raport cu centrul care, in aparenta, ,a ,dat l~darat (de 1a 40 la 360/0). ?a~' numai III ap,~,renta : Germania Orientala 91 vec~ea Austrie au incetat partial, datorita actiuniI. un,~Z' despoti luminati, sa mai fie 0 "frontIer a . An: putea sa Ie ane~~m n:a~ei ~entrale, cari ar grupa, pe un milion 91 Jumatat~ de km., 80 milioane de oameni, in comparatio cu .mal p~tin de 70 milioane Ia nord si la est, :'iI, 24 m:iioane la sud. Aceasta Europa Central.a d~nsa, in noua acceptie, totalizeaza aproape Jumata~e din cif'ra integrala (480/0). Europ,a. se orgaruzeaza Ia sf'irsitul Secolu1ui Lu~~m1or pe un soclu dur $i dens de 80-85 mll1_oan.e de s~)flete cu 0 densitate de 55 de Iocuitori pe km-:

Fie ~a extindern Europa. dens~, i~glo~ind $1 Germania Centrala sl Onentala, fie ca men-:tinem pentruintreaga perioada a Se~olulUl Lumi~ilor, aceeasi definitie ~ ,n,ucleu1Ul, c~ntral constanta care face posibila 0 buna ~ntelegere a spatiului Luminilor rarnine. La inceput, ca si 1a sfirsit, catre 168~-1690, c~ si in jurul anilor 1790-1800, sp~tlU.1 Eur?pel Luminilor poate fi Impartit in trei !llve1un de populare ireductibile : la centru. I? gene~a1, mai mult de 40 locuitori pe, km", l~ lV!edlterana si in vechile nuclec dm est, m JU~ (~e 20 lo~uitori pe km", in zonele de frontiera, mai put in de 10.

lata de ce literatura de calatorii, are 3- proape aceeasi infati:'lare atit la .inceputul, cit si la sf'irsitul Secolului Luminilor. Doarnna d'Aulnoy, 'dar si Hubert Vautrin, la ~n secol distanta unul de altul, :'Ii la cele doua :ap,ete ale E~ropei, frumoasa aventuriera e~ltreler111.d Spania, iezuitul auster f'acind cxperiente sti-

9fi

..

fintifice in Polonia, spun in esenta acelasi 111- cru. Odata ce ai ajuns In porturile secetoase ale Iarrtuln] cantabric, intre Guipuzeoa, Iocalitate economic si uman solidara cu Franta ~i_ cu adevarata Castille, dar $i odata ce ai travers at Oderul, 0 adevarata frontiera este depasita. Calatoria in Spania este deja, incepind din perioada cirid serie doamna d'Aulnoy, sl am aratat asta mai sus, 0 ealatorie exotica. Calatoria lui Vautrin in Polonia anunta calatori a stlintifica a lui Humboldt catre ti~uturile echinoctiale. Calatorul aduna plante pentru ierbar si ia note, Europeanul din Europa densa incearca, dupa ce strabats aceste invizibile frontiere, un puternic sentiment de depeizare. Sa rnai rasfoim inca 0 data insemnarile de diliitorie ale lui Montesquieu; sl anume cele cu privire la Italia, atit de numeroase; pentru autorul Scrisorilor persane, exista 0 Italie europeana la nord, in Cimpla Padulul : Piemontul, Lombardia, Venetia, Florenta :;;i Roma fae parte din ea (ratione urbis), dar Latium, Sardinia si restul intra in zona exoticului ...

Europa Secolului Luminilor este imensa $1 itotus! puternic sudata. Irnensa, daca tinem .seama de mijloacele de transport, care nu s-au :schimbat prea multo De la vest 1a est, de la :nord la sud, dimensiunile sale continua sa se !masoare in luni. Europa Seeolului Lurninilor .se inscrie totdeauna intr-un spatiu-timp cam ,de trei pi'na Ia patru luni - am faeut dndva rdemonstratia -, eel putin pina 1a jumatatea secolulul al XVIII-lea. Nimic important nu sur'~ine inainte de 1730-1740 in Anglia, cind :are iloc revolutla canalelor ; in 1760-1770, are Ioo, in Franta, 0 mare sehimbare, odata cu pavarea drumurilor regale. Asistam, intre 1750

~i 1790 - nu e prea riscant sa facern aceasta presupunere -, Ia 0 reducere de 10-200/0 a distantei-timp pe marne axe, in Europa densa

a celor 50 de locuitori pe km2, Reducerea costurilor reale, dator lta noilor drumuri si apropierii tor, este rnult mai importanta, Aceasta

.. ...

91

5 - C. 62

revolutie tikuta a reducerii de> timp 9i de cost real, apartine mai intli conditiilor prealabile ale take off-ului. Montesquieu in cursul calatoriei sale prin Europa constata cujsatisfactie stradaniile ; drumul, destul de precar, acoperit cu nisip 9i pletris, dintre Viena si Adriatica, marcheaza inacest peisaj 0 retragere considerabila a turcilor. Austria, intre ,1720 si 1730, nu inoveaza, ea 19i adapteaza cu greutate noile cuceriri la norrnele mediocre ale statelor patrimonice. In 1780, se simte inca, la nivelul retelei de drum uri , trecerea de vechea frontiera. Un secol nu a fost de ajuns. In 1680, Europa dens. populata era, prin contrast cu tinuturrle marginase dinspre rasarit, o Europa a drumurilor. Dupa un secol, contrastul este si mai puternic. La est nu se schiteaza nici 0 revolutie, la vest, in schimb, se pregateste 0 revolutle capitala, Rezulta de aid ca opozitia spatiala dintre cele trei Europe, ale carer contururi au rarnas neschimbate, este, atit in 1780, cit si in 1680, una dintre cheile explicatiei istorice a fenomenului. Dublarea, sau aproape, a populatiei (33-55) in interiorul axei mediane, adica a zonei ce1ei mai POPlllate, care a favorizat imbunatatirea transporturilor in cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, i9i suprapune efectele peste aceasta vameliorare a transporturilor. Cei doi factori vor contribui la 0 reducere sensibila a spatiului-tirnp din centru, deci la 0 crestere sensibila a comunicabilitatii, Opozitia dintre cele doua Europe, cea centrala $i cea marginala, nu va fi incetat sa se aceentueze la nivelul dialecticii omului si a spatiului. a mica Europa densa Ia centru pluteste in mijlocul unei imense Europe masurata in distanta-tirnp, de treizeci de ori mai vasta prin dif'icultatile de eomunicare, si ireala, oarecum ca 0 revansa planetara a celorlalte lumi impotriva Europei

care Ie neaga, .

Sa nu ne incredern deci prea mult in cifre1e pe care le-arn dat: am propus 40, 48%,

98

in raport cu ansarnblul. Era de ajuns, oricum, spre a situa acest ax decisiv in pozitie dominanta. Dar in ceea ce priveste bogatiile create, bogatiile consumate, cornunicatiile, axul medi.an inseamna mult mai multo Venitul pe cap de ]ocuitor in Anglia, in jur de 1780, poate fi socotit in proportie de 130-140% fata de venitul francez. Putem aprecia venitu1 franeez, considerat la minimum, ca fiind dublu fata de venitul pomeranian sau mazovian de la aceeasi data. Raportul este, neindoielnic, cam de 4 la 1 intre bazinul Londrei 91 centrul moscovit. Proportia celor ce citesc, in Rusia, este mai mica de 5%, in Scotia, Angfia, 0- landa, N ormandia, la Paris sau la Geneva, proportia oscileaza, in jur de 1780, intre 609i 90%. Numarul de dirti pe cap de locuitor va fi fost de 0 suta de ori mai mare, in aceasta perioada, in Anglia decit in Rusia. lata: un domeniu de cercetare cit se poate de ispititor pentru istoria seriala.

Dar sa nu cad em intr-o eroare: Europa este vasta, aproape prea vasta, la sfirsitul Secolului Luminilor, atit de vasta incit risca sa se dizolve in cele doua tinuturi extreme ale sale: "lrontieI'a" cazacilor din Ucraina, "pionierii'' trek-ului siberian, si cei 3 500 000 de creoli, sl rnilionul si [umatate de "castas" pe care Alexander von Humboldt Ii va aminti Europei, care ii uitase. Cinci milioane de oamenl care se simt americani irnpotriva Spaniel si a Portugaliei, dar "europeni" impotriva indienilor, pe care nu-i vor protejati de imperii. Europa Secolului Luminilor are limitele sale adevarate, pe care nu i le putem refuza. Ea ajunge plna la Fluviul Amur, pe de 0 parte, pina 1a tinutul Muritilor Appalachi, pe de alta, (Statele Unite ale Americii vor ramine totdeauna doar cea mai glorioasa dintre Europe), iar, pe de alta parte, pin a in inima Anzilor 9'i la "frontierall miniera a Mexicului.

99

Cine ar putea contesta dreptul de a £i ceH1teni ai Europei Secolului Luminilor unor corespondenti prlvilegiati ai lui Alexander von Humboldt lui don Fausto d'Elhuyar, director a1 unui 'Colegio de Mineria din Mexic, lui. Andres Manuel del Rio, profesor la acela~: c~legiu (care a descoperit vanadiumu~), stralucl: tei pleiade de geologi ~i mineralogi, ?rof~son si ingineri ai minelor din Mexic, nascuti aproape cu totii in Spania si rechen;ati mCl. in marea lor majoritate, lui do~ ~os~ Celestm~ Mutis unul din marii botanisti ai secolulm al XVIII-lea, lui Caldas sau lui Montifar, ;:narUri ai cauzei separatiste, care dovedesc atit de bine ca a existat 0 influenta a lui Bouguer si a lui La Condamine in Noul Regat a1 Grenadei ? Europa este prea vasta, America spa: niola regreseaza in secolul al XIX-lea. Dupa secolul unor oameni ca Elhuyar si ca Mutis, vine cel al unor caudillos. Nu poti pastr~ totul, uneori e bine sa renunti, pentru un tirnp, la 0 provincie mdepartata.

Aceasta explozie a "frontierelor" geograf.ice nu trebuie sa ne indeparteze de la ese?~lal. "Adevarata" frontiera a Secolului Lu~ml~o.~ priveste catre interior. E.a este cea a gindirii stiintifice si tehnice; ea mclude lumea num;~oas~ a c~lor ce citesc si comunica intre ei : 900}0 dintre cititori, 95-98010 dintre practicantil stiintei experimentale traiesc in zona dens populata a axului central. Europa Secolului Luminilor nu este 0 Europa mare decit dintr-un anumit punct de vedere; ea este, in esenta Europa redusa Ia mijloacele de comunicati~ sporite. In terrneni de spatiu, .abia mai mult de un milion de km'', 0 densitate de populatie de 50, citeva sute de mii de fiinte omenesti ce se sprijina pe 0 rezerva potentiala de 50 000 000 de oameni. Europa se federalizeaza in [urul acestui nucleu : 80010 din ceea ce tnseamna cu adevarat ceva. Aceasta realitate nu fusese scapata din vedere

100

nici de catre Frederic al If-lea, nici de catre imparateasa Ecaterina a Rusiei. Dar unde se opreste frontiera? Dimensiunile Europei Secolului Luminilor nu pot fi bine percepute decit Ia scara planetara, prin cornparatie cu universul-timp a1 ce1or1alte civilizatii si "cu1- turi". Un anume echilibru s-a stabilit, in cea de a doua [umatate a seco1ului al XVI-lea, 1a capatul procesului operat de Extremul-Occident crestin de deschidere la nivel planetar a universurilor fractionate care, ptna atunci, farimitau lumea oamenilor in tot atitea spatii izolate, cu destine autonome. Dar asupra acestui punct ne-am mai pronuntat.

Incepind din 1550, aceasta izolare este depa~ita. Din 1550-1570, masa globala de schimburi dintre Europa si 0 parte Iimitata apartinind celorlalte 1umi are tendinta sa nu mai creasca. Linia este ascendenta intre 1560 si 1610-1620, descendenta, intre 1610 ~i 1640, din nou ascendenta, intre 1640 $i 1660-1670. In ultimii ani ai secolului al XVII-lea nu are loc nici 0 modificare sernnificativa. 0 mutatie a schimburilor se situeaza la nivelu1 anilor de mijloc ai secolului al XVIII-lea. Schimburile dintre Europa, lata sensu, si restul Iumii cresc de 0 suta de ori in perioada 1400-1600. Vor deveni de zece ori mai mari, intr-o apreciere aproximativa, intre 1750 si 1800. De la 1550- 1600 Ia 1700-1750, sporul realizat, pe de 0 parte, este practic anulat de regresu1 altor ~ectoare. Nivelul din 1680 este, in general, inferior nivelurllor atinse in 1600. Cresterea realizata intre 1680 sl 1720 este cu atit mai spectaculoasa cu clt ea inglobeaza 0 parte din recuperare. Raportul Europa/civilizatie si culturi" ramine, pina la mijlocul secolului al XVIII-lea, cel din a doua [umatate a secolului al XVI-lea. Oamenii cornunica indeajuns pentru a se cunoaste, pentru ca anumite inIluente sa se exercite la nivelul reprezentarilor §i a1 gindirii. China tulbura Europa anilor

1111

---, ~~~~~~I~"~O-,~~I7~~~,-~lT700~~_~I7,80 __ ~-"gOO .

L. __

VASE ECROi'ENE EXPEDIA n: ·1

I~~"(~~;~~!H~~:OO I

1740 17(.0 1780 rxco I

6. TRAFICUL EUROPEAN IN MARILE CHINEI (Dup!1 L. Dermiqnu, China sl Occidentul. Comertul la Guangzhou in secolul al XVIII-lea, 1719-18.:>3,

. 1964.)

Acesti indici pOl'tuari ne aratii efectele de antrenar~ produse prin patrunderea. navigc:ti.ei$i a comert!-I,lU_l european in Oceanu1 Ltuliari $Z m 1'>!area. Ch.zne}. Biircile ciiinezesti la inirarea portuluz Nagasakz, zn Japonia (AJ, totalul intrarilor in Manila (e), tota1u! iniriirilor biircilor chineze$ti in Manila (D) deseneaza orizoniale care coboarti. Acestor indici li se. opu~e prodigiosuI elan a1 traficu1~i european. 4tzt prm numar cit si prin tonaj, trafzcu1 european zn dzrecita Chisiei urea rapid: B (vase expediate din Europa in Asia), E (vase occidentale intrate in GUI:ngz~o1f)' In mai putin de un ?ecol, traficu1 eur~pean zn ma1'lle

Chinei creste de zece orz,

1680. Si totusi Europa ramine in afara : Asia este intacta, Africa, adusa intr-o stare [alnica, e nepatrunsa inca.

Ramine America domeniul privilegiat al

, .

Europei din afara Europei, domeniul terito-

riilor obtinute prin Conquista si al unei "frontiere" care realizeaza dincolo de Atlantic 0 mutatie a peisajelor, a raporturilor dintre om si pamint, cornparabila cu cea pe care polonezii, rusii si germanii 0 realizeaza in .C!rnpia Dunarii si la sud de marea padure nordica. La

102

inceput nu sint decit doua imperii, imper ille Europei mediteraneene, Portugalia 91 Spania. Expansiunea olandeza Isi ia avintul la sfrrsitul secolului al XVI-lea. Eforturile Angliei si Frantei nu devin coerente decit in secolul al XVII-lea. In 1630, acoasta cronologie continua sa se irnpuna. Olandezi, francezi !Ii englezi se afla in centrul unor importante retele comerciale, ei sint prezenti in America, in Oceanul Indian si in Insulinda prin citeva baze permanente.

Intre 1670 si 1680, olandezii detin in mod permanent sase intreprinderi comerciale pe coasta Malabar si Coromandel: Colombo, Jaffra impresoara coastels occidentale si meridionale ale Sri Lankai ; Insula Mauritius este oeupata inca din 1638. Malacca controleaza trecerea catre rnarile Chinei si cornertul de mirodenii, Taiwanul, ale carui coaste sint, in parte, controlate, contrabalansind inf'luenta unui Macau portughez, a zecea parte. din Djawa este strict supravegheata, controlul efectiv al Insulelor Maluku asigura 0 legatura anuala ; deschiderea partiala a Japoniei Ia Nagasaki se afla la activul unei filiale a companiei Vereenigde Oost Indische, a carei putere sporeste intruna incepind din 1602. Portughezii' ramin si la Goa, Macau, in mai multe puncte din Timor, precum si in estul indepartat al Insulindei. Af'lati la Bombay inca din 1660, englezii cauta, din 1626, sa ia in posesiune coasta Coromandel. In 1639, suveranul micului stat din Vijayanagar le acorda 0 concesiune Ia Madras, undo ei inalta Iortul Sfintului Gheorghe. Totusi, in secolul ill XVII-lea, toate incercarfls companiei East India de a pune piciorul in Golful Bengal esueaza. Haziharpur, Balasore, Hoogly, Patna si Cassirnbaza sint rind pe rind ocupate, apoi parasite, Franta cucereste Insula Reunion (1638- 1639), ajungind, in cele din urma, pe coasta de sud a Madagascarului, la Fort-Dauphin. Chandemagor este ocupat in 1673, Pondicherry, 1n 1688. Compania olandeza a Indiilor Orientale «ontroleaza nu mai putin de 75-80% din co-

i03

municatiile maritime directe ale Europei cu Asia si' Insulinda. E greu de tradus in cifre ceea c~ continua sa filtreze pe calea traditionala a micilor corabii cu pinze arabo-indiene prin mijlocirea Scarilor Levantului, dar, oricum, fenornenul este in declin : acest comert, infloritor pin a in 1920, nu se mai desfasoara decit in Mediterana Orientala controlata de turci, adica in zona de influenta a marinei grecesti si a comertului armean.

, In Africa, puterile maritime 19i asigura in Golful Guineei, in dreptul localitatilor Angola bakongo si Sofala, baze de retragere, Miei1e Antile caraibe, parasite de Spania, sint impartite intre francezi, englezi si olandezi. Doua mari brese : eng1ezii la Jamaica, incepind din 1658, francezii pe cale de a deveni posesorii coastei vestice spanio1e, indaratul "Fratilor de pe Coasta" recunoscuti 1a Rijswijk, in 1697. Scandinavii due 0 actiune interrnitenta, clandezii au pus pieiorul' in Curacao, Aruba, To-·· bago. Englezii, olandezii si francezii fac tot mai multe incercari de a cuceri coasta salbatica a Guyanei. Intra Noua Ang1ie 9i Carolina, englezii ocupa efectiv 15 000-20 000 km2 de teritoriu, pe care, cu ajutorul citorva mii de negri, Ii defriseaza cu propriile lor miini, plantind apoi secara, tutun, indigo. Nonconforrnisti de tot f'elul, scotieni, citiva olandezi ramasi, in urma infringerii 80mpaniei Indiilor Occidentale, in Noul Amsterdam, si germani. La nord, francezii ocupa 2000 1\:m2 din Valea SaintLaurent, si strabat spatii imense in uimitoarea lor lncercare de a face comer] cu indienii.

Teate acestea, puse cap 1a cap, nu inseamna mare Iucru. America engleza nu reprezinta mu1t mai mult dedt Irlanda de Nord, acest pustiu apropiat pe care muntenii presoiterien! din Scotia incep sa-l defriseze. Noua Europa maritima vizeaza dincolo de mad mai intii controlul si siguranta drumurilor, iar, in insule, cucerirea . a 15 000-20 000 km2 de teritorIi vulcanice, in vederea cultivarii lor, eu ajutorul

negl'ilor adusi de pe coastele Africii. Este astfel abia asigurat un supliment de zahar acolo ~nde mierea nu mai este de ajuns, si 'anume In ~uropa .dens populata (ea este de ajuns in est,~ mRus~a),.un supliment de coloranti, si panadls~1 arnnciai al frunzei de tutun. 'In ceea ce pnve$te ~escop~ririle geografice, Europa dens populata se afirma abia tirziu in Secolul Lumtnilor ~i in era industriala. Astfel catre 1?80, iber!c~i r~ir: tot in frunte, si, il~ 1780, cIne, ar fl lr:dra~mt sa pretinda ca imperiul spa~l~l nu rrvalizeaza inca prin intindere si bogatle eu Old British Empire?

Aceste imperii sint spatii muritime, spatii ter.~stre, :,"olume de schimburi si de oarneni. Spatu mantime, mai intii. Notiunea este esentiala

~. Imperiile _ ib~rice s-au stn~cturat in secolul ai \) XVI-lea m jurul unui Atlantic in forma de ~trapez, in [urul unui Atlantic ce se intinde de-a ~\ lun~u~ rneridianelor, in jurul unui ansamblu ~ alca~Ult din doua triunghiuri in Oceanul Indian

sr ?lllt~:un trapez in Pacific. A1}a stau lucrurile spre mlJlocu} secolului al XVI-lea, asa continua sa stea la sfirsitu! secolului al XVII-lea. Nimic nu Se clintesto inainte de mijlocul secolului al XVIII-!ea. Olan~ezii au Invatat lectia de la portughezl. Atlanticul meriaian, Oceanul lor India?, _este dear eu putin mai vast, cu putin mai ~trabatut de nave decit era spatiu] portughez ~n secolul al XVI-lea, iar englezii au inventat, m~re EU,ropa si America, un Atlantic trapezoida], situat rnai [a nord si mult rnai vast. ~t~antIcul care unests Cadix cu America se l~trnde pe 20 milioane krn'', At1anticul rneridl~~, intre Lisabona, Africa si Brazilia: 15 ~lllOane km~. Atlanticul de Nord a1 eng1ezilor ~~ a1 fra~c~zllor: 15-20 milioane km2• Atlanticul strabatut la sfir$itul secolului al XVI-lea <:vea ® ~~pr~fata de 30 mHioane km2, marime l~zonablla, $1 totusi indeajuns de vasta. Atlantieul strabatut de nave J!nire 1680 si 1750 t'-

• ,1

lOS

nind seama de suprapuneri, totalizeaz~ maximum 40 milioanc km2 (optsprezeee Medlter~ne). La lirnita dintre seeolele al : XVI-lea ~l a1 XVII-lea ibericii strabatusera pe mare 35-40 milioane' km". Un secol mal tirziu, aetiunea olandezilor si a englezilor va adauga eel mult

10 milioane' km2 acestor mtinderi lichide c~noscute, daca tin em seama si de Oceanvul Pa~lfie si de eel Indian. Doua secole d~pa ~a~lle des~operiri ale Rena~terii, geografw manior eunoseute nu s-a sehimbat aproape deloc. Navele europene n-au depa~it citeva largi euloa;-e maritime, cu 0 suprafata de eel mult 60-70

milioane km".

Am calculat ce reprezenta navigatia europeana pe aeeste spatii maritime rece.nt avnexate, in secolul a1 XVI-lea si in prima Juma~ate_ ~ seco1u1ui a1 XVII-lea. Dupa inde1ungate eauta~l, iata cifrele : 40 000-45 000 de unitati-c~latone. o ealatorie dureaza intre 2 si 4 luni. In total, 3 000 000 de zile de navigatie/nava, intre. ~5?0-=- 1650. De la 1650 la 1750, 80000 de umtatl-cc:.latorie, 6 000 000 de zile de navig:tie/nav~. Timp de un seeol : pe. 80 mi~oane ~m , 0 ~~dle de 180 nave care navlgheaza. Spatule mantnne din secolul 801 XVI-lea ~i de.1a in~ep~t,:: secolului al XVII-lea, cind dorninau ibericil, ef'au in esenta eterogene, navigatia se faeea in mod diseonti{mu timp de 6 iuni, 'in eory~oaie. Lucrul este mai putin adevarat p~nt_ru p~noa?a 165~-:- 1750. Media absurd a subzista deci, abra.modI_.flcata. Intre 1500 si 1650, oceanele impenale sm~ mentinute sub stilpinire _prin· prezenta un~l nave pe zi, pe 0 suprafata de 1 200 000 kn:\ Intre 1650 si 1750: 0 nava pe 450 000 .~m. Obietiv aeeasta diterenta nu este sernnificativa, 0' asemenea medie ramine derizorie.

De ce ne-am mai mira atunci ea aceste preafrumoase imperii maritime eu1'ojDene ~~ fo~t mereu sUite sa faca tot felul de concesu ? PIratii berberi din Mediterana continua sa ~xer: cit'e 0 nscrutatoare concurenta. Ultimele raiduri sclavagiste de pe coastele Levantului spaniel,

din Languedoc ~i din Provcnta, datcaza din secolul al XVIII-lea. Dar pe vastul ocean ... continua Sa navigheze de secole tot felul de corabii. Intre 1500-1650, indaratul eelor 40000 de unitati irnperiale, am presupus existents altar 40 de mii de prezente. Dupa1650, incepe refluxul acestei lumistravechi, condamnate la pieire de dinamica Europa.. Indaratul celor 80000 de unitati .imperiale, sa presupunem alte 20 de mii de prezente. Nici un rise de ase stin[eni reciproc, putine sanse de a se intilni. Chiar olandezij, procedind rnai eficace decit portughezii, nu pot inchide eu totul Marea Rosie In fata corabiilor maure, Noii stapini ai rnarii, englezii si olandezii, nu stiu sa lupte mult mai bine decit, odinioara, ibericli, impotriva piratiler si a celor aflati . in afara legii. Aceasta irnensitate de apa salvatoare este in detrimen!ul celor puternici si in slujba celor slabi, adica 111 slujba batrinelor constructii imperiale iberice. Stapinirea marii nu devine cu adevarat profitabila pentru Anglia decit tirziu si treptat, mtre 1792 si 1814. Pe mare, Imperiile carora le-a dat nastere Europa Luminilor, la lnceputul seco!ului al XVIII-lea, ramin entitati precare, ce-~l ascund puterea modesta indaratul unor iluzorii rigori [uridice,

In [ur de 1600, imperiile de dincolo de ocean a.copera 0 suprafata de aproximativ 2,5 milioane km-, Inlauntrul ei, 0 intreaga gama de p:'e~ente, incepind eu sectorul european creol si pma Ia zonele amerindiene ce platesc un tribut intermitent de recunoastere. In afara aeestor 2,5 rnilioane km2 din America mai exista anun13te_ z~ne str~batute si repcl:ate, ce a~t~apta. sa fie cucerite, fi'iraea inca relatiile sa he ostile pe fatft. ,In 1680, lucrurile s-au schimbat din doua puncte de vedere. America de Nord. a fran,eezilor ~i a englezilor anexeaza d~ehv eam 100000 krn-, pe care Ii prelungeste printr-un teritoriu de trecere de 1 000 000 'de

I;m2 ce urmeaza a fi anexat. Zona controlata din Brazilia se apropie de 0 jumatate de mi-

t07

106

lion de km''. America spaniola, spre a reusi sa-si mentina acelasi numar de oameni, ~i-a sporit terrtoriile cu 0 [umatate de milion km2. Inainte de marea mutatis din Secolul Luminilor, In jur de 1680, imperiile din America cuprind ceva mai mult de 3 milioane km'', carora li se adauga un milion sl [umatate de km2 reperati, "Frontiera" ultramarina de la vest ramine mult In urma marii "frontiere" orientale. In afar a Europei, in 1600, sint mai putin de 200 000 de europeni. In 1680, 600 000~700 000, un milion intre 1710 ~i 1720. Incepind din 1750, populatia alba din America de Nord depaseste populatia creola din cele doua vechi imperii iberice din America.

lata cum stau lucrurile cu aceste imperii.

Totodata, vedem ce adauga ele Europei. In jur de 1680-1690, daca acordam "teritoriu1ui dominat" amerindian din Indiile Occidentale ponderea economica acordata celui european (ceea ce este excesiv), imperiile nu depasesc 12-13010 din totalitatea Europei. Voltaire, intr-un anume sens, avea dreptate. Relatia este modificata de explozia spatiala a Sccolului Luminilor dupa 1750. Sl totusi, aceasta fisie marginala a putut cintari mult, sporind valoarea ansamblului.

\

Ce inseamna, in raport cu ea, restul lumii ? In [urul anilor 1680, cind Europa (in expresia ei geografica, cuprinzind ~i partea turceascai creste cu putin deasupra cifrei de 100 milioane (85 milioane, in definitia cea mai stricta pe care am retinut-o), Asia reprezinta 280-350 milioane, Africa, 60 milioane, America, depopulata de socul microbian si virotic din secolul al XVI-lea, 13 milioane, Oceania, 2 milioane., Europa si pre1ungirile ei de dincolo de Ocean, 120 milioane din 550 (22%). Fata in fata en Europa, in momentul cind incepe cresterea demografica din Secolul Luminilor, nu se mai afla decit China. China iese din cea mai teribila criza. Invazia manciuriana este intovera~Wi, de 0 serie de cataclisme si de rupturi.

lOS

Refluxul demografln chinezesc, dintre 1600- 1660, cunoscut datorita cartilor galbene, este analog cu regresul demografic ce are Ioc in Europa in cea de a doua jumatato a secolului al XIV-lea, adica .intr-un raport de doi 1a unu. 130 milioane, 1a sfirsitul secolului al XVI-lea 65 mi1i~a::e,in [ur de 1650. Catre 1850, dup~ eea mal Indelungata ascensiune continua din istoria sa, China atinge 350 milioane. In 1680, cind ordinea .rnanciurlana si-a dat roade1e cit va fQde mare populatia s~? Sa spunem; cit ~ea a Europei. Ea va crests ceva mai repede ~nsecolul a1 XVIII-lea, ceva rnai putin repede m secolul a1 XIX-lea, mu1t mairepede in secolul al XX-1ea,dar, incepind din era dinastiei Ting, vechea egalitate, un moment zdruncinata, nu va rnai Ii pusa in discutie,

Aceasta veche egalitate este 0 falsa egalitats.

Incepind din secolul al Xfl.I-Iea, si in ciuda tuturor aparentelor, distanta tehnologica dintra Mediterana devenita Europa si restul lumii ere~te continuu. Profitlnd de 0 serte de cercetari c0nvingatoare, am Iacut recent citeva calcule, ?~b forma de evaluari, rnergind pe 0 cale deschisa de Fernand Braudel.v lata rezultatele. S,upeFiorHatea Europei isi are originea - originea sigura- intr-o dubla alegere : cea a unei alimentatii cu multa carne, pe baza deci de proteine animals, si cea a motoru1ui museul~r animal. In bilanturile europene, cu incepers dl~ secolul a1 XV-lea, consumul de proteine anll~ale crests continuiJ (exista un regres trep!at 111 seeelul al XVI-lea si, Sf! pare, 0 egalare mtre nivelurile din secolul al XVIII -lea si cele p~esupuse a fi. existat in secolul a1 XIiI-lea). Dincolo ~e accidental relativ, Europa I~i ia fortele biologice din evantaiul f'oarte deschis al acizilor siii arninati, user asimilabili: Europ~nii "foarte bine'' hraniti se opun, In mare, dmeolo de nuantele regiona1e, celorlalti oamenl, Lucrul este adevarat pentru secoiul al XVIII-lea. Pe de alta parte, Europa carnivora recurgs masiv 1a motorul muscular animal.

lO'J

Constatam nu far a surpriza ca, larnijlocul secolului al XVIII-lea, si asta .neindoielnic inca de Ia sfirsitul secolului al XVII-lea, fie care Ioeuitor din spatiul european poseda in medie de douazeci si cinei de ori malmulta energie dedt poate sa-'i dea aparatul sau muscular propriu. Nu areprea multa importanta, pentru moment -'- si ne vom aminti de aceasta - (91 astfel • cresterea : demografica din secolul al XVIII-lea a provocat in Europa, 9i nu in China, solutia tehnologica a revolutiei industriale), ea, pentru a obtine acest avantaj, omul european trebuie vsa tplateasca pretul costisitor al unei grele amenintari ccu privire la propria-i subzistenta. Acest motor de dinaintea revolutiei industrlale.apasa greuasuprav.maximului teoretic'' de populare ; el i9i cumuleaza efectele eu luxul alirnentar costisitor al recurgerii la proteinele animale.

Oricum, un lucru este aproape sigur : 1a inceputul secolului al XVIII-lea, omul european poseda, un motor pe cap de locuitor, in medie de cinci ori mai puternie decit cel pe care-l poseda chinezul 9i de zece sau de cincisprezece ori superior celui de care dispun oamenii din celelalte civilizatii si culturi. Europa poseda ea singura ceva mal multe mijloace de productie decit restul .Iumii. Lucrul eel mai putin surprinzator al acesteievaluari rapide nu consta care tocmai in faptul ca ea ne arata ca, in chiar momentul cind incepe epocaLuminiIorvstructurile : lume dezvoltata-lume a treia sint deja constituite ? Fenomenul exista inca din secolul al XIII-lea, si-poate chiar dinainte. Inegalitatea pe care Secolul Lurninilor 0 va scoate la iveala i9i afla radacinile si cauzele ill timpurile cele mai indepartate. Dezvoltarea pe carevoamenii din bazinul Mediteranei 0 realizeaza in Egipt si in Mesopotamia, in [urul anilor 3500~3000 i.e.n., se situeaza in China cu cincisprezece secole mai tirziu. India, America, restul lumii vin dupa aceea. Ceea ce le lipseste eel mal mult celorlalte civilizatli ~i, a

110

!-

7500 5000 2500

ORIGHjEA CALORJILOR

[[II C 1 0, Bliuturli

ereo e " (llml\tli 1010%)

rg Corne, [1111[111111 Produse lactate,

l:B peste ulel

7. SPUNE-MI CE MANINCI

(Dup.l P. Braudel, Civil izatie matcriala ~i capitalism,

secolele al XV-lea-al XVIIII-lea, vol. I, 1967.)· Nordul, care maninca mull, are nevoie de multe ('O!orii, pe care $i le procw'a din cereaiele produse din bel.~ug intr-tm spatiu. Jorestier larq descliis. Parisul, in ajunu1 Reuoiuiiei, este bogat, dovada cantitatea ele carne indicata pe harta. Italia $i. Mediterana stnt drace (trons portul spaniol din 1641 constituie 0 exceptie). Multe calorii, dar calorii de proastii caZitate. In timp ce la tm'a $eptelul se imputineaza, ul'banizarea qduce cu sine un progres substanti(t1 in

ceea ce prive$te conswnul de proteine anima Ie. ,

fortiori, culturilor, este tirnpul.Tsatrina Europa si tinara China. Batrina Europa si tinerele culturi. Timpul nu poate fi rascumparat,

. l

Ne-am oprit indelung asupra echilibrului din punctul de plecare ; un echilibru pe care istoria

111

Secolului Luminllor 11 va modifica indeajuns de profund, spre Iolosul Europei, desigur, in [urula doua date ce functioneaza ca doua placi turnate: 1680--1690; 1750--1760. 1680--1690 este mai ales 0 data americana. "Frontiera" americana, stabilizata incepind de la mijlocul secolului al XVI-lea, inainteaza din nou. Totul incepe in Brazilia. Doua cifre rezuma cresterea braziliana : 60 000 locuitori la sfirsitul secolului al XVI-lea, 2 milioane la sffrsitul secolului al XVIII-lea. Brazilia capata corp si densitate cu un secol si mai bine dupa America spaniola. Ea prefigureaza insast istoria Americii de Nord. Brazilia, in [ur de 1680--1690, cuprindea, avind o densitate demografica foarte slaba, 400000- 500000 km2 de teritorii, mai curind reperate decit stapinite cu adevarat ; in jur de 1750, Brazilia ajunge aproape pretutindeni pinji 1a marginile imensei paduri ecuatoria1e de pe malurile Amazonului. Ea se intinde pe 3 milioane km '. Manaos apare in 1674, Cuyaba in 1718, Matto Grosso in 1731, Villa Boa 111 1739. Ciclul aurului si al diamantelor, care duce la aceasta mare mutatie spatiala, incepe in ultimii anii ai secolului al XVII-lea. Putem urmari pe curba sosirfi aurului la Lisabona, revarsarea "frontierei" minei, prin podisul Minas Geraes : 725 kg in 1699, dar 4,350 tone in 1703!?i 14,5 tone in 1715, 25 tone in 1720, 14-16 tone, cu reguIaritate, intre 17 40 si 1755.

Printr-o ciudata, dar semnificativa, coincidenta, adevarata America a adevaratei "frontiere" se pune si ea in miscare in ultimii doi ani ai secolului al XVII-lea, dupa teribila crize din 1675-1677, care a fost pe punctul de a nimid colonizarea albilor : este primul mare razboi indian din America noniberica, dovada de netagaduit a ireversibilei puneri in miscare a tavalugului "frontierei"; la urma urmei, el nu este decit un episod din lupta pe care, inca din secolul al XIII-lea, populatiile cu asezari statornice 0 due tot mai mult impotriva celor nomade.

112

-- ..
3000000,.-..-, ...---r--r-- . ,...'"
lQOOOO0f-· j... ...... '"
500000 ..-,;',;"
POSESIUNI ENGLEZE ..,,""
200000 itotal) ,/ -
",'"
100000 ' ...-
/
/' -> ?'
50000
/'/' POSESIUNI ~-FRANTA
20000 / FRANCEZE
/ it~ /\ "'\ -
1000e ./ .; \.~
I ;f/ ;' .) •• _-;-7
5000 / • I
/ I TER~~A~~ ~t ~i,/ ,-'-:' \.;;.
( ~/ .J*.'" ~
2000 I -
1000 ./ ....... -;. .. ~./'. .
tI/ ~/ /~;;./
500
1'1 ~) r- .
I / I.
200 I iTARI LE D SUS
100 j
~" i
50 L_,P: I
20
,~
10·
1004 1650 1700 1750 1780 8. EXPLOZIA DEMOGIlAFICA EUROPEANA IN AFARA EUROPEI

(Dupii P .. Guil.la!Lme si J.-J.' Poussou, Demografia

istcrlca, 1970, apud J. N. Biraben.]

DU1?ii oP?ntele demariirii cresierii populatiei, tlaioraie emlgl'a1"ll, notati paralelismul rate lor de erestere. Refluxul din Acadia-Term Nova se datoreazii 'unor

f actori po litici.

Din. istOl~ia celor doua Americi se desprinde

o lectie. Victorie usoara in Brazilia, criza detmografica in America de Nord. Frontiera" imobila inca de la inceputul ~~colului a1 XVII-lea pe un pedis aproape orizontal, i!?i schimba directia-si ritmul. Un salt inainte are IDe intre Hi80 si 1730~1740. E1 cuprinde, in total, ceva mai mult de 3 milioane km2 foarte inegal posedati (implantarea este mai' curind

o C E A PAC I

O,I-Ie.Fllipine .~

'l)1

LMo\acca ~~

u ,~cnia~ I-Ie Maluku '

~,';" ,""

i.5Ulgw~4 ".

I.DJowa ••... _.. ~Sl ~ .',

G~LlA

Sydney eibourne ~Qsmania rf

[lJ]]] Sponio Il!I Tarile de Jos

k:;,:::j Portugolio • Donemorco

~ Morea Bntonie ~ RuslO In 168,9 _

~Fron\o ~Rus\OIf118Z5

r -, Posesiuni fronceze ~I ~oni1 de i .. - .... li lndlo In secolul al XVlll

9. EUROPA FARA LIMITE DE LA SFjR,5ITUL

SECOLULUJ AI, XVIII-LEA

(Dupa Grosser Historischer Weltatlas.)

La sfirsitu1 secolului ai XVIII-lea, Europa controleaz~ toaie mal'ile. ea jJoseda 0 parte d~n coast~le Americii, Africii, Deccanu1ui $i Insu1in~el. "Fr0!1't~e,: ra" rusa inainieazii ile-a lunqul. trek-u1Ul; "frontIC! a

nord-americana trece de Muntii Appa1achi, opt milioane de kilometri patrati din ceea ce vom numi ma; tirziu America latina sint in parte contro1afi. Piitrunderea in profunzimea continentelor, aculturatia in profunzime a celorlaite civilizatii $i cultm'i vor avea lac mai tirziu :in cea de a doua jumatate a

secolu1ui al XIX-lea.

slaba in Brazllla), incorporati celor 2 rnilioane si jumiHate km2 controlati la sfirsitul secolului al X'Vl-Iea, 1680 este, in vest ca si in est, 0 mare data a "frontierei" Europei. Trecerea de .la mica la marea Europa are loc, si aici, in 1677, in 1695, dupa criza econornica atlantica, in chiar mornentul cind incepe explozia spatiala din Brazilia, de la coasta cu plantatii de

trestle de zahar si pin a la podisurile miniere. Mutatia ce are loc 1a sfirsitul secolului a1 XVII-lea ne surprinde inca si azi. Fermentatia aceasta de pe margini este mtovaraslta, dupa cum vom vedea, de un profund marasm intern. Demarajul colonial, ultra-marin, de 1a frontiere, de la sfirsitul seco1u1ui a1 XVII-lea, se Inrudeste eu demarajul expansiunii europene,

din prapastia unui val intern, la limita dintre sccolele al XIV-lea si al XV-lea. In aceasta privinta, el S8 opune eelui de al doilea demaraj, ce are lac dupa 1750, in oorelere pozitiva, de aceasta data, cu eonjunetura Interna, Aceasta fermentare a "frontiere1or" este intovaraf)ita totodata de a reluare a tuturor traficurilor. Ea este evident a pretutindeni. Incepind eu porturile eng1eze f)i pina la indepartatu1 observator

din Manilla.

A doua mutatie se situeaza la nivelu1 cejeilalte [umatati de secol, cu saptezeci de ani mai tirziu. Istoria traditiona1a a mascat sseritialul indaratul unui aeeesoriu, momentul de virf a1 rivalitatii franco-britanice. Aceasta rivalitate deeurge ea insasi din prodigiosul salt inainte al "frontierelor", din retragerea, ee are lac pretutindeni, a celorl.alte civilizatii sl culturi. tin 1750, "frontiera" miniera a Mexieu1ui porneste sa ia eu asa1t nordul Mexicului secetos, inaintea izohietei celor 500 milimetri. Intre 1740- 1750 si 1780-1790, America spaniola if/i dubleaza pe nesirntite teritoriile. Ea ajunge la 8 milioane km'', contro1ati in acea vreme de Humboldt (1799-1804). in America de Nord, faza finala a conflictu1ui franco-eng1ez este consecinta direct a a mersului inainte a1 "frontierei" eng1eze, in directia A1eganilor si, intr-o perspectiva mai indepartata, a Fluviului Missi-

ssippi.

1689-1697, 1702--1713, 1745-1748, 1754- 1763, iata momente1e conflictelor: 29 de ani din 74. Desigur, aceste razboaie sint razboaie imperiale, America nereprezentind decit unul din teritoriile pe care ele se poarta. Ele ritmeaza, in felu1lor, marile momente de crestere, constituindu-se in pereehi. 1689-1713; 1745- 1763. Regasim aici doi timpi fundamentali ai expansiunii.' 1689-1715. primul demaraj : 1745-1770, marea rniscare ce declam;;eaza un

, mel'S inainte aproape neintrerupt, pina la absorbirea, de ditre Q putere pornita din Europa,

PARlTATE AUR-ARGINT

1760

1800

17BO

,.rt~~v· J '~~~~~~~~~~'. ,.

MISCARtA ARGINTlJLUI 51 PR'ODuqrA Of AUR! '

-_ Productlo ce o rqint Itl Mexic ___ Productic de aur 'in Bruzillc ..... ' [xport\H de argil"l1 to Guong2hou

1700

1720

1740

H). a GEOPOLITJCA A METALELOR PRETIOASE

(Dupa L. Dermigny, op. cit.) , J

SBe Za!li.rm~ doua zone de produciie (oezi Soetbeerj :

ru 1 W, tn ceea ce price t .

1000 t . !; ,;; e aurui, aproximativ

80Q/ one, Mexzc:uZ, care asiqurii in cele din urma c .. °t dn; productza americana a argintului. Produetia a~ei_~II~arte 1pede in prima jumatate a seeolului

. . - ea. . ceasta esie ° prima jumatate a auru-

:~!, argl1:tu~ din. Mexie inlocuirul. apoi aurul brazit~~:' a ccrzzz pr?dueti; scatle in eea de a doua jumi'i-

a s:collfluz al. XVIII-lea. Inlocuirea relatioii

~r~Utr~IUZ.pl'z!" ,a1'~znt este un factor favorabil pentru

~ elea 1apzda zn cea de a d u . ,

lului ai XVIII i ." 0 a Jumatate a secoa ,,' t. . - ea, a traileuluz Europei cu Extremul

1 ~en.' ~z maz ales eu China. Existi'i ° strinsa corel~tze mtre cre$terea produefiei din rninele niexicane §z crc$ter~a eX~O'I:t?-rilor de metal alb la Gurmqzhou:

Intr-adev:lr, przmtz evolufia unei ratio (gmficul de ::::~Ci~ ,Amsterdam (Amsterdam, pentru Europa eoc<1tre ~ll~~7J;or~e/i ia. G~ang~h?u [poarta Chinei 01 X"I 1 ",. 0 u m umznzlor). In secolul

. '0 - cC!:. z:zat!lte d: impaetul brutal at economiei ~U;ojJdl.e, laho. zn Cliitui era mai mica de 5; argin,It :v~a. at1!:ncz 0 valoare de doua ori mai mare decit In UlOP:l, zn rtiport: cJ1 aurul. Ace'asta deniuelare a fo!~ 0 S:IJ S:1 de proiituri [abuloase $i una dintre eau~e e ~.r~or!urll?T masive ale metalului alb euro ean si ~~,leTiCan. zn dlrecti~ Ipxtremului Orient elzfnezese. v/.JOGl te c:tenuf!_ta, dzferenta suozistii pinii in 1750'

,).L aeeasta data la Guan. h . •

a argintult' cZ' ' . Lr nqz ou, soszrea masiv&

Ilrioad' ,II zn ~Mex,zc provoaca pentru 0 scurtii

rnversa~ . mtr~ !7 10 $Z 1785, eea mal surprinzatoare: . priorttatea aurului in raport eu Amsterdam.

116

J17

intre 1aS5 !?1 1890, a ultimelor spatii planetare vide, trecerea de la spatiul deschis la un spatiu definitiv inchis, De acum inainte, nu va mai exist a nici 0 "frontiera" usor de cucerit. Odata cu procesul inceput intre 1745 sl 1750, intra in concurenta doua frontiere, "frontiera" spatiala $i "frontiera" tehnologica. Odata cu era spatiului planetar inchis de la sfirsitul secolului al XIX-lea, incepe domnia exclusiva a "noii frontiere". 1689-1713, 1745-1763, lata un ritm esential. El nu trebuie sa mascheze ceea ce nu-i decit accesoriu. Razboaiele franco-engleze au loc doua cite doua : 1689-1697, 1745-1748. Franta, in ciuda inferioritatii pozitiilor sale, mai curind cl!?tiga decit pierde. 1702-1713, 1754-1763 : este infringerea franceza, doar partiala, in 1713, in ciuda pierderii pozitiilor din Golful Hudson si din Acadia, inceput al unei ciudate odisei; in 1763 este infringerea totala.

Aceste razboaie atlantice!?i europene sint totodata, $i dinplin, razboaie americane. Ele decurg din intilnirea ce are loc intre un front de colonizare si 0 zona de parcurs. Amenintarea francezaasupra zonelor de parcurs ale C0- mertului cu indienii s-a precizat treptat. Ea este cu bataie lunga, de vreme ce, organizind Luisiana (La Salle se afla la guriIe Fluviului Mississippi la 9 aprilie 1682), sperantele regentei cornpenseaza infringerea de la Utrecht (1713). Sa observam ca edificarea Luisianei * franceze se situeaza cam in perioada primei expansiuni catre exterior a Secolului Luminilor, adica in 1690-1720. In fapt, aceasta schita inca foarte incerta a Americii franceze Ii interzicea Americii engleze sa priveasca dincolo de Muntii Appalachi. Incepirid din 1702, arnenintarea se vprecizeaza, dat fiind alianta francospaniola, Noua Spanie slujeste drept punct de sprijin pentru 0 noua cucerire, situata inainte de "frontier a" minei. Primele raiduri serioase in Arizona au lee in 1696 si odata cu crearea fortului . spaniol din P~nisc~Ia (San C.arIos de

118

Aus~:·ia) .. In 17?O, .ar~.loc un raid de mari proportH, prmtre Indlenil pueblos din Noul Mexic. Primejdia este pe termen lung, dar. are si un caracter imediat, in masura in care numerosh ~ir:at~ri ?e cutreierapadurile sint adeseori ispititi sa ajute cuoameni si arme rezistenta indiana. Acest razboi ' este razboiul unei fron-

tiere" t t . "

iere ce es e a acata pe la spate de 0 Con-

quista. Dincolo de Valea Saint-Laurent si de gurile Fluviului Mississippi, asezarile franceze din lipsa de oameni (dat fHnd di sint depart~ de orice loc unde sa-se refugieze); sint reduse ?oa_r 1::: 0 act~vitate Iegata de cornertul cu Iumea mdlar;a: Pencolul pentru "frontiera" engleza consta In faptul de a se lovi de 0 Iurne indigena organizata, intarita, ce l!?i mentins totusi rnodul sau tr~ditional de viata, 0 lume ce c.J.~ noasts expansrunsn in spatiu si este inzestrata cu arrne de foc. Jncercarile neindemfnatice ale pi~ni~rilor din Virginia, ce vor sa puna citeva nOl. [aloane In directie Fluviului Mississippi (Ohio ~oI_Yipany, Loyal si Greenbier Company), esueaza, intr-un efort care vizeaza implicit inceperea unei noi Conquista in fata frontierei" Ti~utul Massachusetts, la nord, nu ~~ dovedest~ m1ll: norocos. Fara sprijinul regimentelorb~itarries si far a Iscusinta lui James Wolf, Quebecul.nu ar fi fost cucerit in 1760. Tratatul de la Pans (1763), suprimind rivalitatea franco-eng~e.~ii din America, realizeaza una dintre condltule unut adevarat salt inainte. America engleza trece de la 890 000 de Ioeui tori in 1740 1a 1 207 000 .in 1750, 1 610 000 in 1760: 2205 000 in 1770, 2 781 000 in, 1780, 3 930 000

in 1790. .

.~ncepind cam din 1740, rivalitatea companiilor franceze ~i engleze din Indii capata 0 intorsatura dramatlca, Victoria usoara a lui Dupleix * (17 40)asupra nababulul din Carnatic a. ~us. in. ~um~na extraordinaraslabiciune polibca !?l mlhtara a aces tor tinuturi, dupa descompunerea accelerata a ordinii mongols. Acum

119

stim cum a reusit Compania fr anceza sa constituie, intre 1745 si 1754, un protectorat foarte suplu asupra celei mai mari parti din Deccan I ~i asupra Confederatiei Mahratilor, numarind cam vreo 30 milioane de suflete. Este ovlctorie ce nu va avea nici 0 urrnare pentru Franta:

Dupleix deschide calea Companiei engleze ~i lui Clive. Punctul de atac din Bengal, intr-o zona cu populatia numeroasa, slabita de luptele dintre hindusi simusulmani, era mai bun decit eel din Deccan, abordat eu prilejul primei incercari franeeze, cu doispreceze ani mai devrerne. Batalia de 1a Plassey (23 iunie 1757) este 0 data foarte .importanta. In 1767, protectoratul se intinde din tinutul ' Bengal pina in eel al Sirearilor. Sub ocirmuirea lui Warren Hastings, Compania patrunde adinc in aeest teritoriu, prin [ocul aliantelor $i al protectoratelor, izolind treptat tinutul din inima Deecanului, unde Tippu-Sahib ajutat pe. ascuns de francezi, conduce o vrezistenta inver~unata, dar far a nicio sperantavIn [ur de 1790, Compania engleza reuseste sa exercite un fel de control asupra a vreo dncizeci de milioane de oameni. De data aceasta un prag a fest trecut.

Cind Secolul Luminilor e pe sfirsite, Europa din afara Europei exercita un fel de control dincolo de oceane, pe vreo cincisprezece milioane de km2 - 15 milioane krn'', 75 milioane de o arneni , exceptind Siberia. 75 rnilioane de oameni, adica aproximativ 45-50% din populatia europeana, cea' din Europa, catre 1780: 75 milioane de oarneni, dintre care 7 milioane de albi si, inca de pe acum, ceva mai multi metisi. Mutatia care s-a operat pe pamint, intre 1750 si 1780-,--- dublarea suprafetelor, sporirea numarului de oameni de cinci ori -, nu poate fi comparata decit cu mutatis provocata de Conquista la inceputul secolului a1 XVI.:..lea, in corelarepozltiva cu cresterea dinauntrul continentului european, sl sprijinindu-se, de data aceasta, pe 0 Europa in plina inventie demo-

120

grafica ~1 tehnologica. In 1780, la sfirsltul S€-

-colului Luminilor, Europa intra et extra muros controleaza 30<1/0 din totalitatea oamenilor. A ineeput' eroziunea celorlalte spatii culturale-

tim~ , .~

Mutatiaimperlllor, pe pamint, esteintovarasita deo mutatie asemanatoare pc mati. Am evaluat Ia 80 milioane km2 supraf'ata strabatuta In jur de 1740-'-1750 de ciitre 180~2bO'nave, in medie, zilnic. Intre 1750 ~i 1780~ 1790,'suprafata oceanelor a-sporit.cu mai bine de jumatate, cu 120--'-130 rnilioane km2 eel putin, iar numarul navelor care 0 strabat zilnic s-a inzecit. Aceasta mutatie spatiala fundamentala are temeiuritehnologice: revolutia punctului sigur ~i user de determinat. Ea este legata deexistenta unuicronomettu * destulde precis pentru a mentine, tirnp de hihi intregi de naviga\:i!e,' 0 ora de referinta.· Vin apoi Harrison *, LeRoy sl Berthoud *, .in 1767~1772.· Metoda distantelor lunare si a conjunctiilor dintre stele, ce permitea unor astronomi iscusiti un calcul de longitudine, nu era utilizabila pe pamint intr-o explorare rapida, a jortiori irr vnavigatia cureI1.ta;,1775:;_1780: apar cronometre de pteclaleIa urr pret nu exagerat de mare, insulele rill mai ratacesc de colo-colo pe oceanul hartiler, ExplorareaPacificului este contemporana

Cl1 inverrtarea cronometrul ui, .

Bougalnvifle, 'Cook; La Perouse *, .. Malaspina, Vancouver ,ritmeaza mutatia spatiului oceanic incea de-a doua jumatate a secolului al XVITI-lea. Putem urmari, prin mijlocirea lui Diderot, impactul cu aceasta n011a dilatare planetara.: BougainvilIe s-a riascut 1a Paris, la 11 rioiembrie·1729. Este membru a1 corpului [udidar. A luptat alaturi de Montcalm. A mtemeiat o asezare acadiana in Insulele Falkland In 1763, pe care trebuie s-o cedeze Spaniei in 1766. In 1767 incepe marea sa calatorie de la rasarit catre apus. crn .ianuarte ][768, corabiile La Boutieuse si L' Etoile patrund un Oceanul Pacific.

121

6 - c. 62

rIi observa pe patagonezi eu prrvirea unui antropolog, regaseste Insula Tahiti, descoperita in 1606, mai irrtii de catre Queiroz, apoi de catre Wallis. Tinerele femei tahitiene le of era strainilor (aprilie 1768) 0 ospitalitate care-I cufunda pe Diderot in visuri nesfirsite. Insulele Samoa, Noile Hebride se adauga pe lista redescoperirilor. Dar punctul fixat cu exactitate ingaduie alcatuirea unei harti utile. Bougainville debarca la Saint-Malo la 16 februarie 1769; 0 circumnavigatie mchelata intr-un timp de doua ori mai mic decit in vremea lui Magellan sl a lui Sebastian Elcano. Aceasta reusita, obtinuta in doua secole si [umatate, mascara progresul modest, dar sigur, al tehnicilor maritime. James Cook desavirseste ceea ce BougainviIle intrevazuse doar. Acest autodidact, nascut la 27 octombrie 1727, este cu un an mai mare decit Bougainville. A facut 0 aspra ucenicie pe navele britanice purtatoare de carbuni. Mobilul expeditiei sale este stilrrtific : acela de a duce pina in mijlocul Oceanului ·Pacific pe astronomii ce urmau a observa trecerea lui Venus pe discul solar, in locul eel mai propice, demonstrat de Lalande. Corabia Endeavour pleaea de la Plymouth Ia 25 august 1768; ajunge la Tahiti la 13 aprilie 1769. Noua Zeelanda ~i 0 lung a fisie de pe coastele australiene sint rodul cel mai tangibil al primei calatorii. Mai mult chiar decit cea a lui Bougainville, privirea lui Cook este etnologica. Dernersul sau este sigur. Endeavour intra in Douvres 1a 13 iulie 1771. In cursul celei de a doua calatorii (1772-1775), Cook demonstreaza, trecind de mai multe ori de cercul polar, inexistenta continentului austraL Dupa ce a navigat pe Oceanul Inghetat antarctic, el navigheaza, in 1776, in' Oceanul Inghetat arctic, cautind in zadar 0 trecere catre nord, si moare, ucis de indigenii din Insulele Sandwick (Hawai), asa cum murise odinioara, la Cebu, Magellan. La Perouse, Vancouver *, Malaspina desavirsesc, in cursul anilor 80-90, harta celui mai mare Ocean.

1.22

••••• Drumul cilJ!ifanului Bouvet (1739)

_._._ CClctoriile lui La Perouse [1785-1788)

11. DESCOPERIREA MARII SUDULUI

(Dupa J. Savant, Istorla mondlala a marinei, 1961.) D1;p!J. Bouvet, Bougainville, Cook, Fourneaux si la ~rouse, marele Ocean i$i dezoiiluie tainele datoriui

onom.etrului. Este prima suprapu.nere dintre lume $i spatzt!l pla!"~tar,. fndepartatul punct de plecare al unez not lumt znchzse. De acum fnainte oamenii ot masura cu precizie d;umul sitiibiitut, pot face ha~ti,

pot dtstruge mitut continentuiu; austral.

~a sfirsitul secolului al XVI-lea, lumea se 1nchl~e~e. as?pra ei 1nse~i, la Iirnita tehnioa a ~oslbilltatl.lor .sale. Europenii putusera realiza flrcumnavlgatla, conditiile navigatiei din seco-

ul al XVI-lea nu permiteau pastrarea tuturor coas.tel~r ma~'itime inauntrul unei economiilumi, fie ea si rudimentars. Cindva am forrnu-

123

Iat legile marilor traficurl din secolul al XVI-lea, lege a imprevizibilitatii,legca p,fogresiunii geometrice a pretului kilometrului sporit dincolo de un prag variabil, Iegea veterogeneitatii drurnurilor in toate scnsUl'110.Pierderile in material ne rngaduie sa aproximam pierderile in oameni. Raportul navelor, la dus :;;101a inters, este de lOla 7 in Atlanticul spaniol-si in Oeeanul Indian portughez. Putem aprecia ca in aceasta epoca indepartata, pe drumurile cele mai primejdioase (Mexie, Istmul Panama, si Indiaportugheza), 15-25% dintre marinarii imbarcati la ple care mor in decursul iunei calatorirde doi ani, 20-35%, cind calatoria du-. reaza treiani, mai multi inca' pierind intre Mexie si Frlipine. In secolul al XVI-lea, sansele de ate intoarce in viata dintr-un drum Sevilla- . Manilla sint foarte mid. Documentele de care dispunern ne-ar ingadui sa faeem destul de repede un ealcul corect. Pe mai multe sute de eazurieunoseute,destul de user de identifieat, cad prada prirnejdiilor de tot felul 25-30% dintre marinari, adiea aproape [umatate, Pe axaJaponia-Lisabona,situatia este comparabila. Pe axele sale eelemaimari, universul expansiunii europene atinsese, pentru timp de doua secole, in rnijlocul seeolului al XVI-lea, un fel de absolut cornparabil eu viteza Iuminii In universul stiintific al secolului al XX-lea: cinei ani pentru 0 ealatorie dus si intors, pe eel mai mare ax, dar 0 ~ansadin doua, in medie, pentru fiecare dintre eei ee au .incercat aventura' aceasta, de a se mai afla vreodata alaturi de rudeleIasateacasa. Dificultatea unei distante adaugate dineolo de aeeste limite este atit de mare incit devine eu neputinta sa fie depasita. Dincolo de J aponia :;;i de F'ilipine, spa-:tiul universului in expansiune a1 exploziei planetare eu cornponenta iberica majora din seeolele al Xv-Iea - al XVI-leaatinsese punctul de un de Incepea sa eoboare. In cursul celei de a doua jumatati a seeoluluial XVF-lea, este deei

124

atins un moment d I ']'1

doua secolo 1'11 e ec 1l.1?ru. Pentru vreme de

, mare umversul .'

europene are dimellsi~' ' expansllmii

inca Iirnitat de plal~etil: abs?lut~. EL nu este oara asupra lui rnsusi N se me~lC1e 0 ultima de limitele pamfnt~l~t . ~ este mea marginit lor de explorare al ' ell . e pu terea mijloaee-

Ie ornu ui Nu 1 l'

mu t earavelelol' gal' 1 . e ipsea prea

, lOane or vb"l

raeelor pentru a irn re i .' cora 11 or si ca-

pamintul. Dar totusf 1 J~:l1 eu ,ad:varat Intreg

lata in ee eonsta' e. ipsea mea ceva.

ee are Ioo odata S?hlmbarea fundamentala indiamen, a freg3t~l~r l~ve~tarea a9a-numitelor trului lui Harrison 'I Ie ~perelor, a eronome-

:!?erthoud : un prog;esa de u~ ~e ~oy ~i aI.lui htatea depasirii 0 dist 0 t . 00 yo ci eeaza posibt. curbura aspatiului ~~,el )daugate. Raza 0 de pe~ttu ca un dineolo sl~e ~n?e:,;te !D.deajuns lativ U9DI' de atins duos ev~n~ accesibi] :;;i r!?,:" avusese 111m' ' 10 pa hmltele pe care Ie

si 1770, lum:: ;:e~e~l~~dal XVI-lea. 1ntre 1760 lara9i repede dar de; e,pentru a se lnehide

pu t .. ..' ,e data aeeasta n ,

o er11 mlJloaeeWor de 0 ' 0 u asupra

Secofu] Luminilor 0 .' exp~or~re ale omului din

Victoria marjl El' ci asupr a mtregullli parnin].

, chi 0 0 0 trope aJunge ] 0 ,

!l1e 7s, lnainte e'a ult:imel 0 ,a ~n umvers

Inehlda, in ultimele' d' e " "flOn here" sa se XIX-lea. Asta plna 13 20ee:nl~1 ale 0 seeolului al

. lU Ie 1969. .

-'

.

'" .

Capitolul 11

DIMENSIUNILE OMULUI

Un progres modest, dar. to~u::,;! hotarltor! in privinta caller de comuDlcat1e ll:~re oamem mai numerosi, pentru etica cre::,;terll demografice, prin transfer si deturnar~ de la ~echea asceza crestina, pentru constrUl~ea =: f~r~ l3;lt scop - unei cetati tot n;ai :n~~~' alcat,:lta ~l~ oameni tot mai consacratl marrrn aceste; cetatl:

Mai multi oameni, pe mai mult spatlU'v.mal multe schimburi comerciale, mai multe cal d.e comunicatie 0 gindire mai aplicata 1a lucruri, o interpenetrare progresiva a .g~nd}.rii tE~oretic: si a grndirli practice_; Dar~ mal mtll,v m~l :nu1t1 oameni. Fara aceasta baza generoasa n:mlC nu este posibil. Fara a~e::sta Vital R~vo~utwn, Eu: ropa Secolului Luminilor nu ar f; existat, dupa cum nu ar fi existat nici mutatia de crestere.

Originalitati

ale dublarii seculare in secolul al XVIII-lea

Sa incepem printr-o "evaluare globala". Evaluarea glob alii se situeaza in m~d ~ormal y la eapatul unui travaliu mdelungat ::';1 .p~m de rabdare. Dublarea numarului populatiei europene este prima data aproape sigura privito~re la Secolul Luminilor: intre 1680-1800, tntr-e

12"6

suta douazeci de ani, timp de patru generatii. Lucrul nu e user de apreciat totusi, certitudlnile noastre sint foarte inegale, mai sigure pentru sfirsitul perioadei decit pentru inceputul ei, mai sigure pentru Europa rnediana, cu popuIatie numeroasa, decit pentru fisiile teritoriale de Ia est si pentru Spania. Riscam, adeseori, sa masurarn 1a est doar progresele unui stat mai eficace, care-si circumscrie mai bine supusii impozabili, un stat care-si recruteaza armata numarindu-sl mal bine oamenii. 0 dificultate mai generala decurge din limitele teritoriale insesi : ele variaza cu citeva milioane de km'', Totul depinde:;;i de termenii alesi. 1680 nu pune probleme. Faptul masiv al revolutiei care afecteaza axa densa de popu1are a continentului, demarajul revolutiei industriale ne invita sa nu depasim perioada 1780-1790. Curentul de gindire din Germania ne-ar putea obliga sa ne oprim la 0 data mai timpurie, dar Rusia, Austria, Spania, periferia Europei ne silesc sa mergern dincolo de aceasta data. Dublarea populatiei in Secolul Lurninilor este realizata, in putine cazuri, e adevarat, in 1770; ea este atinsa pretutindeni, cu exceptia Frantei (19 milioane, 27 milioane) ~i Italiei (12 milioane, 18 milioane), intre 1680 ::,;i 1800. Aceste indelungate :;;i totusi mult prea sumare discutil urrnaresc doua scopuri modeste : sa arate ca nici o afirmatie nu este facutii fara un temei serios, sa ex plice discordantele - care pot sa socheze - intre 0 sinteza :;;i alta. Dupa ce am trasat aceste contururi, vom pune :;;i mai bine in evidenta regula dublarii populatiei,

Dublarea populatiei este deci caracteristica pentru Secolul Luminilor? Dar cum? Sa facern citeva ipoteze. Nu putem aprecia cresterea QGmograficii a Europei Secolului Luminilor decit prin referire la aite continente si 1a alte epoci. Mai intli, la aIte continente.Evident, Iacem astfel un salt in domeniul purei supozi"tll, Europa, China, America coloniala pot fi masurate in cifre in secolul al XVIII-lea; in

127

schimb, Africa, India, Lumea araba pot fi doar evaluate. Sa presupunem ca aceasta dificultate este rezolvata f?i sa dam pentru moment erezare date lor oferite de istoricii demografi. Intre 1680 si 1800, populatia creste cu 50-55%. Sa asezam Europa f?i China pe un talger al balantei, iar restul Iumii pe celalalt talger. Cresterea celor doua rnase compacte se situeaza intre 220-250%, pe de 0 parte; ea scade la mai putin de 10%, pe de alta parte. Dublarea 1ntr-un secol izoleaza Europa Secolului Luminilor de toate celelalte culturi, si de to ate celelalte civilizatii. Cu exceptia uneia: cea chineza. In secolul al XVIII-lea, Europa f?i China If?i sporesc pcpulatia in chip extraordinar, China chiar mal mult dedi Europa, iar restul lumii alege timp de un secol solutia lenesa a unei Iinfi orizontale.

Comparatia in timp confera dublarii populatiei ce are loc in Secolu1 Luminilor adevarata ei dimensiune. Ea este inca si mai hazardata, si totusi la fel de necesara. Cornparatia este usoara f?i sigura pe masura ce ne apropiem de epoca Luminilor, dar nespus de hazardata ctnd mergern catre origini. Sa comparam Europa cu ea insasi. Pierdem, de altfel, orice posibilttate de a aprecia evolutia populatiei din afara Europei f?i a Chinei inainte de 1680. Dublarea populatiei in Seco1ul Luminilor este un ferromen unic ? Sa cautam un precedent. Neindoielnic, populatia europeana s-a marit de doua ori intre 1450 si 1650. Ea s-a dublat probabil cu incepere din rnijlocul secolului al XI-lea si pina la sflqit\11 secolului a1 XIII-lea. Resituata intr-o durata indelungata, la insusi nivelul celei mai elementare analize macroscopice, diferenta sare in ochi.

Dublarea intr-un secol s-a operat pe 0 lntindere mult mai mare decit oricare alta de pin a atunci. Dublarea ce are loc de-a lungul secoIului al XVI·-lea a fost pregatita de doua secole, dublarea din perioada mutatiei agricole medi-

121

12, MI$CAREA POPULATIILOR EUROPENE PE STATE IN DECUflSUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

(Dupa P. Leon, Eeonomii sl soeietati preindustriale 1650-1720, vol. II, 1970, apud M. Reinhardt, J. Du~

paquiel' $i A. Armengau.d.)

~ele trei Europe apar aiel in mod llmpede in pe-;lOada cl;;-bliirit ~o1}tinentale seculare, Rapidii' crestere m An9lza, ea [ixirul mediana adeviiratei reusite Cre.$terec: yrea slab~ in Franta si in Italic, crester~ ultlarapzcla ~ "fl'ontzerel" geograjice deschisii lei est

(Rusia, Austria si, mai ales, Unqaria],

eva_1e a necesitat, neindoielnic, 0 pregatire 1;li rnai mare. Curbele secolului al XVIII-lea (mai ales cele din cea de a doua parte a secolului al XVIII-lea) sint insolite. 0 a doua trasatura ca~e. ,,:ccentueaza specificitatea duhlarii populatlel In Seco1ul Luminilor este constituita de punctul de plecare. Valul ce se ridica de-a Iungul seco1ului al XVI-lea porneste diritr-o pnlpastie adinca. EI este, in esenta,' a miscare

129

de recuperare, Nivelurile din 1600-1.630. nu depasesc eu mult, in numero.ase cazuri, nlV_e- 1urile de 1a sfirsitul secolului al XIII-lea. In Germania si Europa de Rasarrt, da, in Franta, abia daca po ate fi yorba. A treia trasatura : cresterea demografica din secolul al _?(yIII~lea este mai rnult periferica decit central?, m tImp ce cea din secolul al XVI-lea este, m esenta, centrala. A patra trasatura : dublarea numarului populatiei din secolul al XVIII-lea e_ste nu numai mai rapida, dar ea nu se 0r:rev~te m momentul cind s-a realizat. Dimpotnva, se ~ccelereaza in prima [umatate a _ seeo:u.lUl al XIX-lea, iar primele semne de meetlI1:1re nu sint perceptibile decit dupa 1.8.80. P:-mtr-un sold migratoriu pozitiv de 40 .n.lllioanAe m. afa~a Europei, pe mare, si de 10 mlh?ane m directia parti; rusesti din Asia, .. Europ~ inmulteste totodata populatia Americii. Da.ca tl~em. se~ma d:

America, Europa (!]i prelungirea ei) i91 tripleaza populatia irrtre 1800 si 1~00. E8: a,:-e a_tuncl aproape 40'0/0 din populatia mondl.ala. ~1tmul se mentine pin a in jur de 19~5 91 nu mcepe sa scada decit dupa aceasta data. Europenizarea biologica a lurnii da in~arat ~e ~t~nel, dar ~uropenizarea sa culturala contmua intr-un ritm tot mai rapid. Dublarea populatiei .di? Se~~lul Luminilor se afla la originea unei mzeciri a populatiei (in Europa 9i prelungirile ei, in numai trei secole) fara precedent. Lucrul e demonstrat de un studiu amanuntit al ratelor ~e crestere, Foarte slabe la incer;u!ul sec~~u1Ul, ele se accelereaza continuu pma la mijlocul secolului al XIX-lea. Caracterul insolit al de~fasurarii demografice europene nu apare deG1~ 1a' sfirsitul Secolului Luminilor. Ceea ce 91 explica publ1carea Eseului lui Malth';ls (1 ~98), profet al trecutului, teore~ic~an a1 .u~el Iumi pe care "frontiera" tehnologica a eliminat-e.

Originalitatea dublarii populatiei in Eur~pa apare si mai evident daca o.comparam cu su:gurul fenomen planetar ce-i este comparabll: triplarea populatiei in China. Intre 1680 III

130

1750, ritrnul chinez este superior ritmului european; intre 1750 !]i 1780, diferitele curente se egalizeaza, Incepind din 1780, in timp ce ritrnul european se accelereaza, ritmul chinez incetineste. Check-ul malthusian si-a spus cuvintul : in China, cele 320-330 milioane de Ja inceputul secolulul al XIX-lea se constitille intr-o 1unga linie orizontala Raspunsul chinez Ia cresterea din secolul a1 XVIII-lea, vazut in prelungirile sale (1680-1850), aminte!]te de raspunsul european dat in 1630-1700 unui secol al XVI-lea vazut in prelungirea lui. Nu mai avem de-a face cu catastrofala prabusire arhaica, ci cu 0 orizontala de aproape nn secol : pina 1a 0 ncua crestere, manifestata fie de 1a 1680 la 1730, fie incepind din 1930.

Al doilea fapt consta in modul, nu mai putin important, in care se ajunge la aceasta dublare, 9i anume prin prelungirea vietii omenssn. Este o revolutie capitala, ce se produce ici !]i colo,

13. EUROPA $I LUMEA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

(Ibid., dUpa F. Perroux.)

Europa i$i trage iorta din numarul oamenilor sai, adunati pe un spatiu mic, din cre$terea susfinuta. ce merge pina la dublarea populatiei intr-un secol, pre cum $i din iundamentata reuoiuiie a educatiei. Pentru Africa, am rettnu: 0 ipotezi'i pe care ttnii autori o var soeoti relativ scazuti'i: optzeci de rrdl:ioane.

ut

in microsectoare geografice, 0 revolutie care necesita 0 analiza in profunzime. Intre 16809i 1750, Europa Secolului Luminilor si Europa clasica se suprapun doar partial, marile transformari apar mai mult sau mai putin ipretutindeni dupa 1750 ; ele sint, in cele din urrna, un rezultat si, mai mult inca, un inceput. Pentru toate aceste consideratii trtmitem deci inca 0 data Ia Ciuilizaiia Europei Clasice. Intelegem sa ne situarn in raport cu cele ce am spus aici, dezvoltindu-le. Vom fi deci sensibili la transf'orrnarile proprii Secolului Luminilor, la progresele facute in ultimii patru ani de catre cercetarea istorica.

Un model perfecticnot

01 demografiei vechii Europe

Cunoasterea pe care 0 avem cu prrvire la demografia istorica a secolului al XVIII-lea este mult mai nuantata. In Franta si in Anglia, desigur, proto statistic a incepe cam in anii 1680.

o geografie a surselor demografice coincide cu

o geografie a revolutiei intelectuale 9i a Statului. Anglia, Franta, Scandinavia, sint in crestere rapida, Rusia 9i Europa rasariteana, in intirziere, dar in curs de a recupera, Germania, Italia, Peninsula Iberica, in plina dificultate.

Secolul al XVIII-lea s-a preocupat in mod eficace de dimensiunea omului. EI a schitat utilizarea sistematica a instrumentelor elaborate de catre stat. La orizontul secolului Luminilor pot fi vazut! Vauban *;>i King *. E rtndul nostru sa continuam lista. Date directe momentane, date directe curente, lntrarile, iesirile, numararea minutioasa a f'orrnaril cuplurilor si a lucrarii lor fecunde.

Istoria populatiei din secolul al XIX-lea si din prima [umatate a secolului al XX-lea s-a tntemeiat exclusiv pe recensamlnte ". Ea a

132

stagnat repede, dat fiind 0 asernenea baza ingusta. Dupa cel de al doilea razboi mondial sint descoperite registrele parohiale. Posedam acum maibine de 0 mie de rnonografii parehiale privitoare la Europa densa ~i locuita de o populatie numeroasa, conformunei metode riguroase9i omogene ale caret rezultate sint intru totul comparabile. Un anume numar de monografii exemplare,la care recurgern cu preeadere, se impune fat a de restul celorlalte. Ele corespund unui tip; de unde decurge un avantaj, dar si 0 primejdie. 0 serie mare de registre bine tinute sl bine pastrate, 0 parohie rurala ~ stabilitatea rurala, legata de cultura cerealelor, este 0 conditie pentru 0 reconstituire, usoara si eficace, a unui mare numar de familii -, iata cazurile clasice din Crulai, Auneuil, Colyton. Istoricii , demografi au reusit astfe1 sa constituie, mtr-un scop 9tiintific, pentru Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, genealogiile insolite ale un or familii de tar ani, elaborate in urma unor explorari indelung rabdatoare sl pe baza unor nesfirsite si savante calcule. Acest who is who? ne va oieri oare. date suficiente despre dim ensiunea omului.? Lucrul nu este chiar aUt de sigur pe cit s-a crezut.

De fapt, timp de citiva ani, am fost prizenierii unui eliseu si ai unei erori sistematice !/-i implicite, In masura In care primele monografii au corespuns unor optiuni vrationale, am studiat sistematic un anume tip de populatie, In cele din urma rrunoritar icultlvatoril de ce:reale din fertilul bazin parizian. 0 hrana socotita bogata, dar, in ultima instanta, neregulata si lips ita de unele principii importante, un spatiu foarte deschis miscarilor de populatie, deci si epidiemiilor, 0 hipersensibilitate sigura la anomalia termica negativa si la anomalia higrometrica pozitiva din secolele a1 XVII-lea si al XVIII-lea, un gen de viata eu totul inchis, impietrit in prestigiul de care se buouravcare-i inlantuie pe eel care bene:"

ficiaza de el, faclndu-i incapabili sa emigreze si sa Inoveze ... Cimpiile rniloase din bazinul parizian - astazi 0 stim prea bine - au conservat vreme indelungata structurile arhaice iar in Secolul Luminilor au reaction at prin reflexe proprii : casatoria foarte tardiva, 0 mare mortalitate infantila datorata istovitoarei munci a femeilor din anotimpul recoltei, epidemii violente in perioade de foamete, 0 demografie terna, 0 tendinta latenta la restringere~. vol~ntara a na~teriIor prin recurgerea la coitus interruptus si la avortul provocat.

Incepind din 1964-1965, demografla istorica a capatat un nou avint, reinnolndu-st bazele, pe temeiul dezvoltarli monografiilor parohiale satesti ce permit reconstituirea familiilor. Renuntind la cimpiile miloase cerealiere, datorita si sondajului national lNED, noua cercetare a schitat 0 Franta plina de contraste, confirmate de anchetele pe care le-am intreprins in Normandia. Comportarile demografice s~ definesc la 0 scara microregionala, in functIe de 0 forma tie eterogena a caret unitate este constituita dintr-un grup de parohii de cite 10, 15, 20, 30 de comunitati, uneori chiar mai putinevalteorl, in mod exceptional, chiar mai multe. Exista totusi 0 dificultate : familiile pe care Ie putern urrnari in evolutia lor !?i la care se aplica toate calculele noastre, sint familiile cele mai stabile. Dar avem oare dreptul sa extrapolarn la celelalte, la cele mai putin stabile, datele pe care le-am adunat astfel? lata de ce .Istoricii demografi s-au consacrat, in ultimii trei-patru ani, studiului miscarii popuIatiei. Aceasta miscare este mult mai importanta decit se crezuse prna acum. 0 dovedesc cu prisosinta dublarea populatiei intr-un seeo] precum si cvasistagnarea din unele districte importante din centru, cvadruplarea din zonele de margine. Un microtinut alcatuit din cinci sute de cornunitati, asa cum este cimpia din jurul orasului Caen, pune in evidenta exis-

134

tenta unor mici zonecu populatie sci'izut;1 care, daca nu ar fi existat 0 migratie, ar fi disparut in mai putin de un seeol, alaturi de grupuri parohiale dinamice, cu coeficiente de reproducere ridicate, implicind 0 rapida dublare intr-un secol: parohii un de se moare !iii parohii-leagane. Existenta unor microcurente de compensare rezolva aceste contradictiiaparente. Problema consta deci in a reconstitui si familiile migratoare, 9i nu numai pe cele ale stabilitatii privilegiate. Este tocmai ceea ce incearca sa faca, folosind metcde oarecum diferite, grupul de cercetari din Cambridge si eel din Caen.

Ordinatoarele au pus in valoare vechea serie a surselor momentane, prea neglijate in faza ascendenta, adica in [ur de 1960, de catre demografia istorica. Intr-o prima etapa, demografia istortca a fost exclusiv verticala. Intr-o a doua etapa, abordam faza orizontala, Dar progresul decurge si dintr-un al treilea demers: din folosirea modelelor. Vom lua un exemplu oferit de E. A. Wrigley. Cele trei chei ale demografiei traditionale sint celibatul, virsta la care se casatoresc * femeile si intervaIul dintre nasteri, "Una dintre car~cteristicile importante ale societatilor preindustriale din afara Europei consta in faptul ca in acestea casatoria, eel putin pentru femei, avea loc in toate cazurfle !?i foarte de tirnpuriu." Vom avea ocazia sa revenirn asupra acestei diferente esentiale, Com par at cu modelul casatoriei universale !iii precoee, modelul casatoriel numite "europene" cuprinde intre doua 9i trei eincimi de femei celibatare sau vaduve, desi aflate la virsta cind pot avea copii. Acest model, comportind nuante ce urmeaza a fi studiate, continua sa se aplice si epocii Luminilor, in Europa rnediana eu populatie densa, in Europa mediteraneana si scandinava. Exista totusi 0 singura exceptie majora, la est. Aceasta struetura din rasarit este, neindoiel-

~35

nic, foarte importanta. Ea permite derncgrafieitarilor crestine sa aiba totdeauna 0 re.,.. zerva potentiala, Ritmul scurt, perioada de amplitudine redusa, opunindu-se oscilatiilor multi~e.eulare din celelalte eontinente eu amplitu~hn} enorme (a se vedea China si America), lata consecinta acestei structuri ce reprezinta un progreso Cea de a treia variabila : intervalulvdintre nasteri. El variaza de la 22-23 luni Ta 35-37 luni in statisticile elaborate pe baza registrelor parohiale. In momentul de fata, istoria dernografica a izbutit sa reconstituie rnai rnulte zeci de mii de familii. Larga ?e.schidere in timp a acestui evantai a prilejuit 0 surpriza, Societatilor preindustriale Ii se refuzase --' in mod gresit - posibilitatea de a disocia raporturile sexuale de procreatie, Cif'rele au obligat la 0 reconsiderare a ace;tei opinii. Mai irrtii trebuie sondate posibilitatile teoretice, de unde t?i reeurgerea la un model : ,,{ ... ]sa examinam rapid de ce intervalul mediu dintre nasteri (si deci feeunditatea matrirnoniala) capata valori atit de diferite . chiar fara a: se face apel : la practicile anticonceptionale, la abtinerea de la .raporturile sexuale sau la tenativedeliberate de avert.

"Intervalul total' dintre doua nasteri cuprinde nu numai intervalul egal, in medie cu eel de noua luni, care separa conceperea celui de a1 doilea copil de nasterea sa, dar si alte e1emente susceptibile de mari variatii. Mai Intli, indata dupa prima nastere, vine perioada de amenoree, cind nu se poate produce nici 0 ovulatie, deci nici zamlslirea copilului." Este, evident, variabila prin excelenta. Intra apoi in discutie modul de alimentare, oboseala musculara :;>inervoasa, virsta mamei. Plasticitate slaba de la 20 la 30 de ani, variatie negativa in sensul prelungirii inair:te de 20 de ani (sterilitatea adolescentelor), 91 dupa 30 de ani, si cu atit mai mult dupa 40 de ani. Dar aceasta durata depinde in prirnul rind de alaptare. Este 0 variabila care

136

poate merge dela 0 la 30 luni si mai multo In tirnpul alaptarri ovulatia este oprita in aproximativ 75010 din cazuri. 0 alta variabila intervine in functie de natura si deabun-

. denta alimentatiei, Wrigley, tot~lizind toate variabilele, propune : "Ea [durata amenoreei] variaza, desigur, in cazul. populatiilor numeroase, ' Inire patru si saisprezece luni, cu exe~ptia unor cazuri individuale care pot, de:' sigur, sa depaseasca cu mult aceste limite. Minimumul este de 0 luna". Sa adaugam ca acest minimum va fi mult mai frecvent , odata cu alimentarea mai bogata in proteine 9i eu inloeuirea alaptarii naturale prin alaptarea artificiala, in societatile industriale, . "Doar Ia putine femei intervalul po ate depasi doi ani,"

Dupa ee ovulatia se rei a, 0 nona perioada se scurge inaintea' unei rioi zamisltri. Este statistic putin probabil cao femeie sa ramma insarcinata in timpul primului ciclu ovular. "Me~ia, cind e yorba de 0 populatie numereasa.vdepaseste 0 luna, $i depinde; in parte, eel putin, de frecven ta raporturilor: sexuale .:In' aceasta ' privinta, ca 9i in altele referitoare la Iecunditate, informatia ramine insuficienta. Este posibil ca 0 frecventa de zece peIuna sa reprezinte aproape media pentru fetneilede 20-30 de ani, dar evantaiul valorilor posibile se situeaza probabil intre 5 si 15." Trebuie puse la socoteala virsta sotului, durata casatoriei, alirnentatia, oboseala musculara si nervoasa, disponibilitatea cuplului. Saad'augarn l?i ea anumite epidemii, cele de gripa,· 'mai . eu seama, pot introduce 0 variabila suplirrientara printr-o perioada de r sterilitate mascuUna. Wrigley recurge la datele oferite' de lumea a treia, pe 'care trebuie totusi sa le manipulam cu prudenta :"In' Liban: printre I tarani; musulmani ce nu stiu carte, frecventa medie a raporturilor sexuale, in primul .an ,de casatorie, este de 24,5 pe luna". Doua certitudini se precizeaza pe baza studierid frecven-

137

tei acestor raporturi : ea vari.aza, in fl!nctie de sodetatea cercetata, eel putin de la simplu la evadruplu. Vom vedea [nfluenta pozitiva a factorllor religiosi, a mediilor psiho-erotic~ globale. "In toate societatile, e~ scvade <:data eu virsta si diminueaza cam 1a [umatate mtre 20 ~i 40 ~ni. Intervalul dintre riaster'i po ate astfel sa difere cu doua plna 1a patru 1uni de 1a 0 populatie la alta."

Trebuie sa tinern seama ~i de influenta avorturilor spontane asupra intervalului dintre nasted: moartea fetusului, oprirea evolutiei in urma perioadei sarcinii 9i a avortului, perioada de pauza inaintea unei noi zarnis'lir i. In medie, intirzierea este de 5-8 luni. Daca presupunern - ipoteza rezonabila, mai ales intr-o societate in care femeile trudesc din greu -

di aproximativ 0 treirne din sarcini au drept ~ezultat decesul fetusului, intervalul mediu dintre nasteri va creste - in cazul celor doua ipoteze extreme pe care le propunem - aproximativ cu 0 luna si [umatate sl cu doua luni si [umatate".

Rezulta din toate aceste elemente 6 mare p1asticitate a intervalului statistic mediu dintre doua nasteri. Minimumul teoretic este de 16 5 1uni maximumul, de 31,5 luni, Minimu-

, , .

mul "este, desigur, prea slab pentru orrce

populatie numeroasa din orice epodi!, d~t f~ind ca el cere ca toate elementele sa fie S1- multan favorabile, ceea ce este foarte improbabil''. Sa recurgem 1a istorie si la observarea prezentului. Canadiene1e din Henripin, intr-un spatiu deschis, extrem de favorabil, in secolul al XVIII-lea, nasteau la un interval de 23 luni. Populatia urbana artizanala din Villed.ieu-YesPoeles, in seco1ul a1 XVIII-lea, la un interval de numai 20 luni, ceea ce ne apropie de un record abso1ut; in citeva regiuni din FIandra secolului a1 XVrH-lea, la un interval de 20- 23 1uni ; in comunitatile din State1e Unite care tefuza sisternatic orice control al nasterilor, in et>ndffjUe de alimentatie din seeolul al ;XX-lea,

138

1a un interval de aproximativ 21 de luni, Aceste cifre sint apreciate la limita cea mai de jos pe seriile importante, Ele valideaza perfeet configuratia modelulul. E. A. Wrigley crede di "valoarea limitei superioare, adica 31,5 luni, este, de asernenea, prea scazuta". lata rationamentul sau. Modelu1 privitor Is 16,5-31,5 luni se aplica practie femeilor celor mai tinere, in virsta de 20-25 ani, adidi in perioada maximei fecunditati. In satele normande din secolul al XVIII-lea, trei sferturi dintre ferneile de aceasta virsta sint celibatare. Valorile care se aplica acestui esantion "stnt evident inferioare intervalului me diu al totalitatii populatiei considerate, de vreme ce, in afara de durata sarcinii, toate elementele intervalului dintre nasteri crese odata cu virsta" .

o ultima precizare, Este 0 grava eroare sa excludem total, din oricare societate traditionala, vointa de a disocia, intr-un anume numar de cazuri, procreatia de raporturile sexuale in cadrul casatoriei. Abstinenta voluntara, aeel coitus interruptus atestat de Biblie si practicile de avort au existat totdeauna si in toate mediile. Pot fi consuItate, in aceasta privinta, foarte muIte texte. ,In Franta sint eunoscute mal multe decit in alta parte sl, de asemenea, in Anglia. Exista asemenea texte, dense 9i convingatoare, $i in Italia 9i Spania. Situatia este, in mod evident, alta in Spania deeit in Franta. Practicile anticonceptionale, 0 problema in Spania seeolului al XVII-lea si in

Franta secolului al XVIII-lea. .

Sa ne intoarcem la rnodelul lui Wrigley: pentru ca Sa se aplice eu adevarat realitatii secolului al XVIlI-Iea, el trebuie sa facii apel la practicile anticonceptionale din societatile preindustriale. Totui tine deci de vointa individului. Aceste microvointe fae cu adevarat istoria. YOinta de a impiedica nasteraa, tn epoca preindustriala, poate fi eficace. In Europa Secolului Luminilor, recursul la aceasta solujie este

139

marginal. Va trebuideci saadaugam modeluluilui Wrigley un ragaz suplimentar pentru 0 arrticonceptie de, prevenire :;;i o vantlconceptie de oprirevAcest ragaz seva situ a, 'daca vreti, intre 0 si, 20--30 luni. Incepind din acest moment; modelul acopera toate posibilitatils .. ',

Istoria, conformunui demerscare este al SecoluluiLurninilor.v leaga deci, si tot mai hetarit, ; mtr-una si aceeasi : interogatie, trecutul de prezent si prezentul de trecut. 0 prima certitudine : extraordinara deschidere a evantaiului : demografic ial Secolului Luminllor. [h secolul al XVIII-lea, Europa, teritoriu dupa teritoriu, cunoaste 0 extraordinara dezvoItare, ea se rnisca din plin, odata cu revolutia rnijIoacelor de transport, ce sint mai ourind vo consecinta decit OCEtUza. In privinta ei, sintern gata sa adoptam parersa lui Wrigley:

"Se spune uneori ca societatile postindustriale conuerq catre un model demografic, economic si sociologic com un. Dacaastfel stau Iucrurile, putem opuneumiformttatu prezentului diversitatea trecutului .preindustrial''. ,

Demografia europeana preindustriala oeste de o extrema plasticitate. Sa considerarn distantele semnificative : opt ani Ia nivelul virstei femeiice urrneaza a se casatori, in functie de categoriile sociale ; casatoriile intre aristocrati sint rnai tlrnpuri! decit casatoriile in popor, casateriile intre tar ani au loc la 0 virsta mai tirzi~ dedt casatorule din primele , centre de concentrareindustriala, in functie de regiuni, A se vedea si distaritelr; dintre nasteri: ele sint de 18~191uni,in anumite medii aristocratice restrinse, de 20-23 luni in sectoarele de: "frontiera", in oraselele vartizanale sau de preeoncentrare prolet;ri;i,de 35~4D luni in Perigord," in tinutul Auge, in zonele cu mortalitate r'idicata din sudulCimpiei Caen. A Sf! vedea si Intervalele protogenetice, adica intervalul dintre data casatoriei si cea a -prirnei nasteri :ele oscileaza Intre 13 91 I9 luni; a

140

se vedea, In sil rsit , procentul de nasteri nelegitime si de zamishri prenuptiale, aflate intr-un strins raport; ele oscileaza de "la 0,50/0 18. 30-'-40% in cartierele sarace ale citorva mad erase de In sfirsitul secolului al XVIU_:_lea. Toti acesti factori laolalta due la coeficientele nete de reproducere cele mali disparate: de la 20- nele de dublare a populatiei in treizeci de ani (se stie ca Malthus isi sprijina vvizluneavapocaliptica pe 0 extrapolare a situatiei din fostele cclonii engleze din America si din citeva cantoane irlandeze), la zone de prabusire demografica ; am izolat citeva microtinuturi In cimpia norrnanda, asemenea microtinuturi existil 91 In Anglia agricola, precum si m-zonele producatoare de orez din' jurul Mediteranei, care au 0 tendinta de a reduce cifra la [umatate in timp de 60 de' ani. De Ia dublarea pcizitiva in treizeci de ani, la reducerea la [urnatate in saizeci de ani, gama este larga. Tendintele cele mal frecvente se situeaza cu putin deasupra dublarii intr-un secol; yin apoi cresterile in panta Iina (35-50%) intr-un secol, ~i, mult In urma, liniile orizontale. Am observat situatii de echilibru timp de un secol, intre 1720 9i 1820, in mici sectoare din tinutul Auge ;pentru Europa mediana densac:;;i cu populatie nurneroasa, rezultanta se situeaza in jurul unei cresteri de 70-80% Intr-un secol; pentru Europa Orientala exista o tendinta la dublarea in saizeci de ani, eu c medie europeans In [urul dublarii intr-un

secol, .

Aceasta extrema plasticitate <ire drept re...; zultat 0 mare varietate in spatiu :;;i intimp. In timp, Europa Secolului Luminilor este 'fie binara, fie. ternara, In functie . de tinut. Anglia este binara, en 0 progresiune cvasiorizontala pina In 1740, urrnata de 0 panta ce 1,11'(;a foarte repede. Franta, Piemontul, Spania sint ternare, Cll 0 faza orizontala,' 0 faza ce urea foarte repede, apoi 0 faza orizontala care cind coboara, cind urea user. 111 Normandia, com-

141

portamentele par omogepe in. interiorul unui mit grup de c0rllunitatf, rareeri rnai mult de zece pina la cincisprezece parohii Iorrriind un spatiu continuu, inauntrul unui orasel sau al unui cartier. Marele oras Rouen,care are aproape 100 000 de 1ocuitori, totalizeaza de la patru la cinci climate demografice; Willedieules-Poeles, cu 2 500 de locuitori, alcatuieste un tot omogen. Comportamentele asculta mai curind de crlterii teritoriale decit de criterii sociale. Unitati sociale cu comportament demografic specific presupun totodata mari diferente. Exista un me diu al ina1tei aristocratii in' intreaga Franta; n-am reusit niciodata sa izolam un comportament demografic distinct care sa-l caracterizeze pe un agricultor, pe de 0 parte, pe un rneserias, pe de alta parte. Demografia orasului Willedieu este 0 demografie de sobari, toti locuitorii din Villedieu au un comportament de acest tip, fie ca fauresc sau nu sobite de arama. Da, comportamentul demografic asculta de un mediu complex. Englezii au ajuns la rezultate aproape identice. Din studii privitoare la Anglia si la Franta de Vest, rezulta ca economicul nu controleaza niciodata direct comportamentul demografic; unitatea de comportament 1a nivelul unei diviziuni teritoriale arata cit de mare este ponderea mediului religios psihoco1ectiv. Atitudinea in fata vietii, a iubirii, a celuila1t sex ~i a rnortii este fundamentala. "Relatiile cauzale ~i raporturile functionale se intretes in toate sensurile'' intre cei vii ~i cei morti, apropiati in spatiu si in timp. Decurge de aici un anume climat, in care se inradacineaza viata. In Europa vechilor tinuturi nascute dintr-o relatie multiseculara a omului cu pamintul, care se rezolva la nivelul unui peisaj specific, unitatea de comportament demografic va fi, se pare, mai curind afectiva decit economica. In vestul Frantei, unitatea pare mica, vreo citeva mii de barbati 9i de femei, eel mult 1 000, 1 500, 2 000 de vetre, unitatile

142 143

I I

,

\

A _____ Inmormlnlari -- Clsatorii' . i 800r-:;i=-::=_B~ .. n-ttn_ur_i_t-_-t __ -+ __ -+*_-'II-l

!

1000

1680 1700
400
300 B
200
100
0
100
200 ltIi-:IA~"""'f-~YM\,-F"rf+--. N ottingbam __ 0 'Sate agricole -- 100 Sate industrtalizatc ----

14. VALE OF TRENT IN SECOLUL AL XVIII-LEA (dupii, P. Guillaume $i J.-P. Poussou, op. cit, apud

J. D. Chambers.)

o vale puiernic indust1'ializata. MomentuZ de cotitura: 1730~-1740. Dincolo ule el: cresterea rapidi'i$l sustinuti: a populatiei si a industriei. Graiicul B opune cresrerec rapida a sate lor industrializate demografiei mult mal terne a sate lor aqricole. Numarul copiilor de ftecare pereche ciisiitorita din saiele industriaitzate, care este de 4 inainte de 1740, cre$~ Ia 4,4, apoi la 4,8, cu un excedent constant; in cazu; satelor agricole cresrerea este mal midi, tar ciirele, de asemenea mai mici, intre 3,3 $i 3,7. Cre$terea demografici'i favorizeazli revolutia industriali'i care, la

rindul ei, [auorizeazii e:rpansiunea demografica.

pot avea comportamente care merg de la coeficientul net de 0,7 pin a la 2-2,5. Ajungem astfel ell usurinta, numarind si variabilele - ilegitimitatea, virsta de disatorie a barbatului,

a femeii, intervalele protogenetice si intergenetlce, virsta medie la ultima nastere --'-, la vreo cincizeci de tipuri care due J~ tendintele .celemail diversev de Ja disparitia jn doua se'cole 91 pina la dublarea in timp de treizeci de 'ani-Franta este constituita din vreo 2 000 de asernenea molecule de comportament demograftc de baza, Anglia, din 500-600, Europa, din 7000-8 QOD . unitati daca, asa cum pare. verosimil, tesutul molecular 19i pierde finetea in peisajele deschise.. simplificatoare, si sub actiunea uniformizatoare a "froritierei" de la 'est.Combinatia lor variaza, in timp, de la un 01'39 la aItul, de hi 0 provincie, de la 0 tara.la alta. Am Ii aproape-ispititi sa elaboram o teorie rnoleculara a comportarii demografice. Ea .corespunde, . se pare, realitatii francezetsi engleze, explicind to ate aparentele contradictii aleextremei diversitati biologice a Secolului Luminilor.

Exista ctotusi 0 diversitate si in interiorul unui singur model, _ [ocul variabjlelor deschizind" un prodigies evantai de posibilitati. 0 diversitate si totodata 0 profunda solidaritate a comportamentelor. Pentru a ajunge la ea, avem 0 singura' solutie : marea calltitateae documente parohiale ce his-a transmis. In aceasta privinta mai intii, Europa Secolului Luminilor, solidara custravechea crestinatate J:atil1a, sta in fata -restului lumii ca 0 unitate omogena si privilegiata. Actele parohiale au ajunsrpretutindeni ill Europa laun .inalt grad de perfectiune . .In Franta,. maiales incepind cu vevidenta in partida vdubla,'. actul sernnat, in general cuprlnzind destule detalii si din ce in ce mai desprinsde finalitatea sa religioasa, este treptat anexat unor scopurl legate de starea civila. Intrs 1680-1780, 0 socoteala rapldarie perrnite sa evaluarn la ceva mai mult de 0' [umatate de miliard nurnarul nasterilor din intreaga Europa. Intra 1620-1750, de asemenea; au loc: 500 milioane de nasteri 9i aproxi-

144

mativ 500 milioane de morti, Intre 1750~17-80, se nasc tot atitea fiinte ornenesti cit 9Lintre 1620-1680; 30 de ani din partea a doua a secolului al XVIII-lea au 0 actiune egala cu cei 60 de ani din perioada de regres demografic a secolului a1 XVII-lea: ceva mai rnult de o jumatate de miliard de nasteri si ,470 milioane de decese, la sfirsitul seco1ului cretndu-se aproape pretutindeni un profund sl durabil dezechilibru in favoarea nasterilor. In JUT de 1780, sansa Europei este acest numar insolit de morti care nu mol' inca, 30~40 milioane de supravietuitori, supravietuitort vde un an, supravietuitori de 20 de ani, a1 carer 1'01 este hotaritor, Intre 1680 f?i 1780, 10%. dintre -copii depasesc, in plus,· pragul dramatic alprimului an de viata. 20-:25% de vieti intrerupte, inainte de a fl irnplinit un an, in secolul al XVII-lea, 20-15% numai, intre 1750-1780, 45-50% de vietl intrerupte rinainte de a fi atins adolescenta, in secolul a1 XVII-lea, 45-30% numai.: intre 1750----,-1780., Da, marea sansa a secolului al XVIII-lea este tocmai aceasta. Ceva mai muft de 0 [umatate de miliard de oameni nascuti intre 1680-,-1780, in intreaga Europa, 160~18Q milioane de vieti secerate, dar 40 milioane de vieti crutate, in plus, in raport cu secolul al XVII-]ea, progres modest, dar de nepretuit, si care nu poate fi nici intr-un fel masurat. Intre 1620 9i 1680, pe de 0 parte, intre 1750 si 1780, pe de alta, acelasi numar de nasteri, cam 200 milioane, dar 110 milioane de supravietuitori, pe de 0

parte, 140 milioane, pe de alta. .

Intre 1680 si 1780, Europa Secolului Luminilor, este si acest .miliard 100 milioane de botezuri, casatorii, decese. Ele au fost inregistrate in proportie de 90-95% in adevarata Europa a Secolului Luminilor, la vest de Istmul Baltica-Marea Neagra. La est, registrele se Inmultesc treptat. Europa inseamna si evidenta stiirii civile; cu tot ceea ce implica acest ct9- tig modest CD privire la recunoasterea pretu-

14!1

7 - c. 62

lui omului, Sa ne amintirn ca Biroul de statistica al Natiunilor Unite realizeaza in 1968 oinregistrare cornpleta a deceselor pentru 36,6'0/0 din populatia latino-americana, pentru 6,9% din populatia asiatica, pentru 3,3% din populatia africana. Si lata pe ce se mtemeiaza certitudinea noastra : pe 600-700 milioane de acte care au ajuns pin a la noi.

Demografia europeana a Secolului Luminilor se afirrna mai irrtii in alcatuirea cuplului. T'rebuie sa marcam apasat solidaritatile, acolo unde Ie intilnim.· Europa Secolului Luminilor nu este,in ceea ce priveste cuplul, 0 modalitate a Vechiului Regim, care s-ar opune Europei industriale si s-ar putea asimila actualei lumi a treia. Specificitatea spatiului-timp european zamislit de crestinatatea latina nu apare nicaieri mai limpede decit in privinta casatoriei ; Europa Secolului Luminilor, pornita intru descoperirea Iurnii, a fost de altfel Irrtrucltva constienta de acest adevar. Calatorii imaginari din' Orientul filozofic, incepind cu Scrisoriie Per sane 9i pina la Siiplimeni: la cauiioria lui Bougainville, 11 exprima in felul lor. "Modelul de casatorie din cea mai mare parte a Europei, asa cum exista el de eel putin doua secole, in 1740, era, pe cit se poate spune, unic sau aproape unic in lume. Nu exista nici un exemphi cunoscut privitor la vreo populatie apar·tinind unei civilizatii neeuropene care sa Ii avut un model asernanator [ ... J 0 virsta relativ mare in momentul casatoriei, 9i 0 proportie ridicata de celibatari. Modelul european s-a impus intregii Europe, cu exceptia ce1ei de est si de sud-est" (Hajnal). Inca de pe acum posedam citeva certitudini : acest model, bine cunoscut in epoca Luminilor, nu numai ca nu dispare, dar se si accentueaza in secolul al XIX-lea. El este anterior Secolului Lurninilor, dar cele doua elernente au 0 important a inegaUl.. '

146

Celibatul este 0 solutie aristocratica. Din e1 face parte si celibai.ul ecieziastic. Celibatu1 este o solutic a secolului al XIX-lea: el apartine arsenaiului malthusianismului ascetic. Modelul european se caracterizeaza mult mai mult prin virsta ridicata din momentul casatcriei decit prin celibatul ireductibil ; acest rafinament este de data relativ recenta. Celibatul feminin deIinitiv presupune 0 bunastare, 0 autonomie economica si, mai ales, un climat de securitate. El are tendinta sa sporeasca odata cu urbanizarea. In Bretania :;;i In Anjou, curba celibatului definitiv la 50 de ani arata astfel: 8,8% intre 1690-1699, 13% intre 1750 si 1759, 8,9% intre 1760 si 1769. Este 0 suprastructura re~ centa, 0 extindere a unui model aristocratic la modul de viata popular. Si totusi cei 7-8% celibatari definitivi din satele franceze din secolul al XVIII-lea continua sa contrasteze cu cei 2-4% din tinuturile rusesti si cu cei mai putini de 1'% din restul lumii.

Pe de alta parte, casatoria este tirzie, la 0 virsta relativ ridicata. La limita, efectul ei cumulativ este mult mai mare decit efectu1 celibatului definitiv. Virsta medie a femeilor in momentul casatoriei depaseste in toata Europa Centrala, Occidentals f?i Septentrionala, 25 de ani (nu 0 data, in Normandia, in numeroase microtinuturi, la sf'irsitul secolului al XVII-lea si in primele decenii ale secolului a1 XVIII-lea, ea atinge 28-29 de ani). Spania pare a oferi 0 modalitate ceva mai precoce, dar Intreaga Italie apartine, din acestpunct de vedere, Europei dense mediane.

Cind apare aceasta structura decisiva ? Este dificil sa 0 datam cu precizie. La limita, si in mare, ea este un semn de bunastare si de prosperitate ; ea este 0 manifestare a punerii in 1'ezerva a unui puternic sector de viata potentiala, Aceasta cind structura s-a constituit, in tirnp, caci conjunctural semnificatia sa este opusa, virsta casatoriei creste tocmai in perioadele de criza. Un lucru este sigur : aceasta 1'e-

147

vo1utie a avut loc in secolul a1 XVII-lea. In fericita Anglie, in Colyton, lumea se casatoreste la 27 ani incepind din primi ani ai domniei reginei Elisabeta. Media coprilor pe fiecare familie este de 6,4, iar speranta de viata, la nastere, incredibil de mare : 43 de ani. PreafericiU'i Anglie ! Structura se completeaza treptat prin [ocul celibatului definitiv sau. ~l casat~~iei inversate, invocata odinioara de Philippe Aries :

Nu 0 data vezi in Ille-et- Vilaine barbati foarte tineri disatorindu-se cu fete care sint cu 15 ani mai mari decit ei. Astfel, ei risca mai putin sa aiba multi copii". Cind oare s-a constituit aceasta structura a "noii casatorii europene'i ? Ne lipsesc, spre a raspunde 1a aceasta ~n,trebare, datele statistice din perioada Luminilor. Un volum impunator de lucrari recente ne permite sa presupunem ca, in mare, lucrurile sint deja foarte avansate in Anglia, 1a sfirsitul secolului al XIV -lea, in Italia si in Germania, 1a sfirsitu1 seeolului a1 XV-lea. In epoca Rena~ter{i, structura este aproape pretutindeni constituita in proportie de 70-80%. Dar ea nu este desavir~ita decit in secolul al XVII-lea,

In practica, ea are drept rezultat constituir:a unei rezerve de virtualitati creatoare. La capatul unei indelungate evolutii, timpu1 de fecunditate este utilizat doar in proportie de 60 ~i 40% ; ba chiar intr-o proportie mai midi, d~ca tinem seama de fecundabilitate., P~in chiar aceasta, generatiei scurte a cultun~or ~l a ~elorlalte civllizatil, i se opune generatia Iunga matri- si patrilinear a de 33-34 ani. Apare 0 d~ficultate suplimentara in ceea ce priveste aS1- gurarea in1ocuirii. Coeficientul .ar fi ?ificil de mentinut.fie in pozitie de echllibru, Iie deasupra unitatii, daca constituirea acestei noi stn~cturi nu ar fi fost intovara~ita de 0 prelungire substantiala a vietii omenesti. Aceasta structura presupu'ne, desigur, inlocuirea, p.r~tutin~eni, va vechiului sistem agnatic, cu familia conjugala, cu faimosul nucleus, atit de scump prietenilor nostri englezi. Ea corespunde toto data unui

148

mod optim de transmitere a stiintei, Riscul este copilul orfan; cunoastern rolul pe care il joaca in sensibilitatea populara, pin a in secolul al XIX-lea, tema orfanului, care corespunde unei realitati necrutatoare.ln secolul al XVII-lea, in mediul popular, singura solutie este recasatorirea imediata. In secolul a] XVIII-lea incepe sa se schiteze si .o alta solutie posibila : matusa, unchiul celibatar atestati de

liter atur a. , , .

In societatea taraneasca traditionala din secolul al XVIII-lea, tatal 11 invata pe fiu gesturile esentiale ale meseriei sale, fata ramine eel mai adeseori pe Unga mama, iar ucenicia .ei ia sfirsit repede. Meseria, inainte de scolarizare, se invat~ intre 7 $i 10 ani. Dupa, intre 11 '9i 14 ani. In prirnul caz. virsta tatatul oscileaza intre 40 si 45 de ani. In al doilea, caz tot mai freovent dupa 1750, virsta tatalu! educator oscileaza intre 44~i 49 de ani. Tatal educator, transrnitator al gesturilor si al tehnicilor esen'tiale, initiator din vazute $i din auzite, intr-un cuvint, tatal din epoca Luminilor, se intelege, 1a nivelul societatii traditionale, erodata deja de civilizatia scrisa, este evadragenar. Educatia - studiul sistematic a1 dispenselor de disatorie si uimitoare serii notariale 0 dovedesc eu prisosinta, rnai ales in Normandia - devine de acum inainte una din principalele preocupari. Femeia care solicits 0 dispensa pentru a se recasatori, tatal muribund care 1$i da in grija a1tcuiva copiii nu invoca numai necesitati alimen tare. Educatia, preocupare majora a' unei e~oc.i care a hctarrt sa puna capat, prin discutia din iurul lui Emile, certei filozofice a secolului eapata 0 irnportanta tot mai mare. Gindire~ Luminilor, in virtutea prelungtrii vietii a fkl.lt din barbatul de 40-50 ani, aflat in' culmea lnderninari! sale profesionale, educatoruldin vazute si din auzite. Trebuie sa cercetam deci, oad! progresele lui Homo faber din seeolul a1 XVIII-lea, dad apogeul slefultorilor unelteinu datoreaza mult acestei noi si fericite coinci-

149

dente. Tatal cvadragenar, educator privilegiat, nu urmeaza, in sistemul de transmitere traditionala a Secolului Luminilor, unui tata mai tinar. E1 se substituie, de fapt, Intr-o f'arnilie co?ju~aIa, vec~iulu~ m~d de .transmitere prin mijlocirea bunicului. In ordinea comunicarii stiintei, la nivelul societatii tradition ale secoluI al XVIII-lea reprezinta, pe fro~tul v~lorizat al educatiei, inlocuirea barbatului de 60 de ani cu eel de 40 de ani. Acest new rattern duce 13 regresul marii unitati familiale ': un document englez de 1a inceputu1 Secolului Luminilor confirm at de calculul probabilitatilor, stabnest~ ca doar 15010 din camine reunesc trei generatii. In practica, iata una dintre consecintels c~le mai importante ale cresterii virstei ca~atoriei : trecerea responsahilitatii transmiterii - intelegeti prin asta: a cresterii mosten irii - de '1a batrina generatie la cca a adultilor : instalarea regres~lui "tiraniei batrinei generatii" (Lc Hoy ~Jadune). Promovarea educatorului cvadragenar in Secolul Lurninilor este legata de 0 atitudine de parcimonie prealabila in fata casatoriei.

La capatul Secolului Lurninilor apare, odata cu prelungirea vietii omenesti, un auxiliar capital al educatorului cvadragenar : bunicul. Despovarat de putere si de raspundere, el intr_et~ne de aetl171 inainte cu copilul raporturi vadmd adeseori 0 anume cornplicitate. Patriarhul, detronat, invata arta de a fi bunic. Strabunul de la sf'irsitul secolului a1 XVIII-lea este totodata ajutorul indispensabil in ceea ce privesteisarcinilc educative, care cresc tot mai mult odata cu sporirca masei globale a mostenirii cunoasterii, si pastratorul mostenirii traditionale amenintate de asaltul' civilizatiei scrise. Intre patriarhul din Languedoc ~ ,,[ ... ] poruncind fiului sau, nepoatei sale si sotului acesteia [ ... J neavind decit 0 punga cu bani, pe care acum 0 pastreaza doar tatal, fiu a1 acestei familii largite, cvadragenar cu trei banuti in buzunar, [ ... J" (Le Roy Ladurie) - si strabunul

150

lui Greuze, practicind avant la leitre arta de a fi bunie, s-a interpus modelul noii casatorii eur?pen~. Doarnna Pernelle tuna si fulgera, bunicile dm secolul a1 XVIII-lea sint de obicei mai

Intelegatoare. "

La 30 de ani nu te casatoresti asa cum te casatoresti 1a 15 ani. Familia matrimoniala presupune 0 casatorie daca nu de preferinta, eel putin de potrivire mal personala, Sa nu ne incredem intru totul in exemplele din Iiteratura. Noul model, paradoxal, s-a propagat, dupa cum am vazut, de jos in sus. Valul malthusian francez din secolul al XVIII-lea s-a propagat de sus in jos.lnea 0 data: sa nu ne Incredem intru totul in literatura. Ea se refer a in primul rind 1a comportarnentele celor din paturile de sus. Casatoria aristocrata, casatoria din inalta burghezie au putut rarnine mai multa vreme 0 chestiune de strategie familiala. Casatoria taraneasca este mai Iibera. In societatea unei lumi inchise, in care barbatul trebuie adeseori sa astepte, spre a se casatori, ea tatal sau sa moara si sa-l lase pamintul, casatoria nu poate fi 0 ches!iun_e ~e-i priveste doar pe parinti, Desigur, co~slmtam1l1tul lor este necesar pina la 25 de am, dar tinerii nu se casatoresc sau se easa· toresc rareori inainte de 25 de ani. Or, la 27, 28 sau 30 de ani, eel putin un tinar din doi care se casatorese (lucrul este stabilit de simulator, iar registrele parohiale n confirrna) este orfan de ambii parinti, Casatoria se intemeiaza pe 0 potrivire, pe 0 atractie intre cei doi, pe 0 afectivitate calma, in care sexualitatea vrerne indelungata reprirnata, si pasiunea [oaca un rol redus. In secolul al XVIII-lea, casatoria din mediile sarace pune in evidenta 0 afectivitate lini;;tita. Romeo avea 15 ani, iar Julieta 12 ani. Venetia aristocrata din secolul al Xv.I-lea este Ioarte departe de Secolul Luminilor. Revolutia noii casatorti n-a ajuns inca pina 1a ea. Dar ajunsese la Colyton, in Anglia rurala. In mod

151

deliberat, Shakespeare priveste in alta parte. Casatoria la virsta de 30 de ani marcheaza, odata cu regresul familiei largite, sfirsitul rolului petitoarei. A se vedea Spania de la sfirsitul secolului al XV-lea: Celestina nu mai are urrnasi in Europa Secolului Luminilor. Surorile sale continua sa fie active in India, in Africa, in China. Petitoarea, totdeauna intrucitva si vrajitoare - asa se 9i cuvine, pentru a potrivi intre ele principiile yin si yan -, apartine unui alt mod al casatortei : Celestina sorneaza in Europa Secolului Luminilor. Tribun~lul din Paris nu i-a refuzat oare titlurile de noblete.? Cu incepere din 1670, vrajitoarele nu mai sint arse pe rug.

Cunoastern casatoria datorita endogamiei.

Pentru a-i studia cauzcle, pe un teren unde abordarea devine delicata, dat fiind caracterul ei atit de personal, dispunem de 0 sursa unica, dispensele de casatorie (mai multe sute de mii de docurnente, si asta numai pentru Franta), 0 cercetare de mari proportii este in curs de desfa$urare (Jean-Marie Gouesse). In decursul secolelor, dreptul canonic a elaborat 0 retea complexa de interdictli ale casatoriei consangvine sau prezentind alte afinitati. Afinitatea este inrudirea spirituala creata de faptul de a fi fost nasul celuice se casatoreste. In perioada Luminilor, oricit de mare ar fi dorinta de a recurge la protectii de tot felul, dorinta ce se regaseste in alegerea nasului 9ia nasei dintr-o categorie sociala in medie superioara, cuplul nas-nasa calchiaza modelul binar al familiei conjugale: totodata, dreptul canonic adopta 0 definitie foarte larga a conceptului de inrudire. Extinderea inrudirii pin a la limitele mernoriei orale este, neindoielnic, 0 inventie carturareasca, 11n rafinament apartinind paturilor die sus, unor oameni obisnuiti cu genealogiile savante, inaintea inregistraril tuturor nasterllor : ea urmareste, poate, sa asigure noi legaturi protectoare, sa extinda reteaua "prietenilor de acelasi singe", dar ea apartine in primul rind unui di-

152

ma~ de neincredere fata de sexualitate, unui protect !o,arte lnalt privitor Ia casatorio, dorint~l implicits de a evita f'acila inmultire a cuplurilor. ~a a pregatit, poate in zone1e subconstien~u~U1, revolutia capitala din dorneniul ca~at?neI, cea prin care ia nastero 0 noua era in

Europa. .

'Cedem ~st£el cum se schiteaza, pentru prima 081'a, ~a ?JVel,ul alcatulrIi cuplului, frontiera ce s-a w PI ecizat 111 secolul al XVI-lea si care separa 0 E~u'opa protestanta, cea de 1a nord de ~na catolI~~, cea de la sud. Intr-adevar, rupind ell 0 traditis canoniea in neincetata evolutia Europa protestanta a renuntat curind la extin~ ~erea ~:X~esiva a legaturii familiale. Aceasta I up.tura, impusa wde reformatori, in raport cu ~lotlUn:ea. canonroa a gradului de rubedenie ca ~nte:'dlctle .pC?tru casatorie, apartine, neindoiclnic, unei situatii globalecare ajunge treptat, la nord, la 0 valorizaro a sexualitcltii In sec?lul a1 X~I~-lea, Anglia, si nu Franta, ~ste mal toleranta 111 aceasta privinta. Prin chiar iI~ea~ta, }~" tinut~rile 'p'r~testant~ incepea sa ~~dd~ pt tori tatea irnplici to. acordata celiba tului J:~ .~I~f'l,uJ r~pr~zen~arilo: religioase ale puritatii, .Aceasta atitudine dlvergenta a biserici10r cu pr:vlre I,a interdictia creata de inrudirc este n~ atit mar paradox ala cu cit Nordul este IndlJ1~t la cxogamic, in tirnp ce vechile popu1atii 1~1C~dltel'aneene sint endogame. Biserica catoh~:<~ 1:1 ,d~t. en oare, sub acest raport, 0 irnposilltln batalJ('? A vrut ea care, ca societate de \ II'! ~lw unor asceti ai castitatii, ca etapa privih.gIalil, a comunicai-ii ell Dumnezou sa mar~'n('ze 1:1 mod I,impede 0 anumita ie'rcu'hie sa :,11 ate. eel, sexul Implica intotdeaunCl, chiar' si •. tunci wcmd este exorcizat de puterea sacraf1~('flt,i1a, 0 forma de paoat ? Tensiune ce in dePI:l't~';lza ()J'iee facili tata, co invie, clipa de 11.lpa, pr:zenta pedagogica a pacatului ea ~IJllnge fle sa lipseasca sexualitatea de' to~ t.H'<l ce nu are drept scop procreatia fie p , _

tr I I' .., ,nn

-I) ue ormare pe care 0 favortzeaza catehiza-

iS3

rea jansenisanta din Franta, sa . pregateasc~ printr-o deforrnare populara mutilanta asceza a unui coitus interru.pius, In practica, Biserica a afirrnat, in mod indirect, ornniprezenta sa in viata icuplului ; ea i?i-a asigurat un drept de control prin dispensa.

La inceput episcopala, dis pens a a fost asu~ mata de puterea pontificala. Dar papa .renu~ta sa se ocupe de cei saracio' Pe:1tru ace9t~Cl, ep1cs; copul insusi se pronunta prin odel:g~tle: .95v;D din niramida sociala se bucura, fara ruci UP complex, de privilegiul saraciei. Di.spensa este introdusa printr-o expunere de motive. E.a face obiectul unei anchete. Expunerea de motive ne arata care sint rnobilurile alcatuirii cuplului. Textul in noua cazuri din zece, este redactat de pre~t. El codif'ica inforrnatiile primite. Di~pensa are de infru.nt~t, si ea. pr~bl~ma decisiva : cum sa cuprmzi m scris gindirea celor care sint prizonierii expresiei or~le? Preotul topeste rnotivarile oferite de acestia intr-o retea de clisce destul de fidele.

, Un lUCl:U este sigur. La nivelul casatoriei taranesti urmind una si aceeasi linie sociala, cUDl~l 'este alcatuit in functie de mctivatii persOl;'ale. Cuvintul "dragoste" nu apare inainte de 1780 printre motivele in;lOcat:. Esteo ~ problema de vocabular. In limbajul taranesc, iubire insearnna prietenie; sint invo~at~ v~cinatatea, faptul ca cei doi se cunosc inca din copilarie. 0 alta certitudine : dificultatea ~e a trai singur. Viata presupune complementan~ tatea Iunctionala in cadrul caminului, Caminul este locul {mde oamenii traiesc si unde ei rnuncesc conform schemei atit de convingatoare pro~usa de Peter Laslett. 0 observatie im~ortanta : in centrul preocupar ilor se ana copilul ce s-a nascut, nu cei ce urrneaza a se na;;t~. Preocuparea pentru doscenderita nu apare chrect, dupa cum arata atit de bine Gouesse, intr-un tinut in care coeficientul de reproducere este mai mult decit pozitiv si un de grija

154

de a avea un nume nu apare niciodata. La drept vorbirrd, viata este asigurata in dura!a ei. Dintre toate aceste texte - pe care abia incepem sa Ie analizam - se desprinde 0 conIirmare : casatoria este un lucru series, lucruI esential din viata unui om. Rolul sexelor este bine ' defini t, -i ' variaza il1 functie de mediu : in cutare loc femeia se ocupa de treburile gaspodariei, in curare alt loc ea raspunde de reI atiile eu exteriorul.' Cuplul este 0 asociatie economica, avind drept scop 0 viata mal instarita. In epocile de lipsuri, este invocat in mod paradoxal faptul ca poti sa Ie rnfrunti mai usor i11 doi, chiar daca cei doi sint la fel de saraci. Dupa 0 perioada cind moare multa lume, este invocata necesitatea de a-i inlocui in cadrul carninului pe bunicul sau pe bunica ,ce se indeletniceau eu trsburilo casnice. Asadar, moartea, in tirnpuri normals (cu exceptia unor crize apocaliptice : 1693-1694, 1709 ... , dar secolul al XVIII-lea le ignora), duce la inrnultirea casatoriilor ; aceasta structura dezminte, )')2 ansamblu, structura descrisd si iobservata de obicei. care se refera la momentul exceptional al 'cl'izei. Casatoria este un lucru series care presupune si pasiune, atractie fizica, dar nu exclude preferinta, alegerea individuala $i afinitatile el~ctive. Da, casatoria dintre cei saraci este un lucru indelung chibzuit, in cadrul noilor structuri ale cuplului din perioada Luminilor. Oamenii se casatoresc in deplina cunostinta de cauza. Fara sa faca nebunii. Calitatiie eautate nu sint cele legate de frumusetea fizica : importanta este doar sanatatea, absenta unor infirmitati, importante sint doar insusirilc de ordin moral si profesional. Viata in doi este lunga, ceva rnai lunga in secolul al XVIII-lea decit in secolul al XVII-lea, e fil'CSC deci, ca, in pragul ei, sa-ti pui asemenea intrebari. Din toate acestea se desprinde 0 imprcsie de profunda seriozitate si demnitate, ufirmarea unui individualism in doi.

Dorninind treptat pulsiunile sexului, civilizatia traditionala a construit 0 societate a casato;iei in tinuturile crestine : 0 1ume de adulti in care i~tri ca adult,' si la aceeasi virsta. Se intimpla adeseori in sOcietatea. rurai~ .c~ Iemeia sa-si compenseze din plin slabiciunea printr-o ~ai mare maturitate. ,Maritindu-se :a 25 de ani, in loc de 16, ferneia cucercste, 111 mod incontestabil, 0 parte din putere inlauntrul comunitatii conjugale. Nu avern de-a face cu un patriarhat, si nici cu un matri~rhat: ci cu asocierea a doua Iiinte egale, 1a bine $1 1a rau. Sa nu ne grabim sa tragem 0 conc1uzie. $.i, mai ales, pentru a inte}ege so:ietat~a t~adl: tionala recenta, cea, atit de mdepartata; $1 atit de apropiata, a secolelor al XylI-lea $l.a~ XVIII-lea, sa nu uitam restul Iurnii ... Datonta Japoniei, avem posibilitat~a, sa facem 0 eo::?~aratie : cunoastem cu precizie soarta Iemeii Japoneze maritate 1a 16 ani _ in, seco~ul. a1_ X,:IIllea, pre cum $i structura carninului el._ In ciuda aparentelor, 0 intreaga lume se-para. cuplul nipon de cuplul european. Este neindoielnic ca afirmarea "feminista" si "familiala" dir: secolele al XVII-lea si al XVIII-lea trece prm rnodificarea virstei de casatorie. Philippe Aries, a aratat odinioara ce numirn in mod curent afirmarea familiala din Seeolul Luminilor sau, daca preferati, marele transfer afec~i~r.. noua eoncentrare afectiva din cadrul farniliei conjugale. Familia traditionala, e:x;tinsa, era 0 ce:

Iula economica, un rnediu SOCIal protector $1, adeseori neindoielnic, un mare vid afectiv. Ghicim 'alte legaturi, alte structuri, la ,niv~lul aceleiasi virste, comunitati le~ate _prm Joe: munca, aparare, cunoastern viata intensa $1 stranie a confreriilor. Agulhon ne-a aratat ultimul lor avatar in Provcnta de 1a sf'irsitul secolu1ui al XVIII-lea: ceea ce am putea numi Inmormintari gastronomics. Acesti ex-penitenti insaroinati, la inceputuri, sa aiba grija

, , ~ ... "

de cei morti au format incele din urrna, 111

sccolul al XVIII-lea, adevarate celule de socia-

bilitato $1 de folcIor, ba chiar s-au dedat 13 ur1a~e ,ospete, la d,ezmat si la sacrilegii. Nu poats fi yorba de nici 0 eroare, sintern in Prov.enta, !ntr-o stravecho civilizatie a aqorei. OriCIt de l11tensa ar fi caldura sociala pastrata in eadrul confreriei provensale, pe cale de a so transforma in loja masonica flacara ei este Ilravti in comparatie cu cea ~ confreriiIor din secolul 31 XIV-lea. Confreria pierde teren ca ~i pelerinajul, de altfe1, sarbatorilo rustice ~lnt mai p~tin truculente ; pe nesirnttto, viata afectIva se retrage in carninul redus acum la tata, mama, cOl?ii, in 15% din cazuri, dupa cum. dovede.sc s~m,:latorul si statistica. La gura sobci se mai afla $1 bunica.

Afir~aI'e~ afectiva a ce1u1ei familiale in [urul coptlulut, dupa cum a aratat Philippe Aries, putea cuprinde un inceput de malthusianism nefiind, oricum, in contradictie cu reducerea descendentei. Philippe Aries si-a intemeiat totodata demonstratia, facind-o si mai convingatoare, pe captarea farniliala a rnortii.

Familia din Secolul Luminiloi- este 'centrata pe cup~u. Ea. presupune 0 logodna indelungata. Am aratat cindva CUm durata acesteia se reduce in mod manifest. 980/0 din logodne sint celebrate In Franta in ajunul sau chiar in ziua d\.s~toriei. Sa trtillzam deci alt cuvint. In plan SOCIal, logodna Maicizata a devenit acord intro cei doi, ea i-a 'scapat astfe1 Bisericii, 1a nivelul vietH cotidiene; sint indelungilo, timidele, si, eel mai adeseori, nu si catre sfirsit insa, castel: ~ntilniri. Sa rasf'oim din nou dispensele, sa recitim expunerea de motive; cei doi se cun.osc de multa vreme, sint prieteni din copilano. E verba de 0 casatorie aminata, de 0 casatorie a intilnirilor Indelungi si numeroase, de () scoala a l'efularii ? Chiar cind este desfrinat sccolul a1 XVIII-lea ia parte la aceasta con~ stringere generala, erotica sa cons1:.3. in atingeri usoaro, ea. si-a pierdut elanul elemental' Oil chemarii recipl'oee. Erotica de contact, nu

1~7

t 1 . e sa se satis-

de penetratie,ea _poa~, a rrgoar ,

fad\. printr-un cmtus mterr1:ptuS. Nu e greu de vazut ca to ate acestea t111 de modificarea

virstei disatoriei.. .. .

Ramln inca doua probleme : e~dogam13, "ll~gitirnitatea ~i relatiile sexu~le. din af~ra casa~ toriei. Dispensele ne ingadme. mal ales .s~

. 1 ' drul caruia se exercita

apreciem cercu In. ca .: v v .•

ategerea celuilalt. ' Cercul mauntrul carum. se

constituie cuplul se large~te: de. la 5 ~ll?metri, in mare, in medic, la 2? kllo:n~tn .l~ jurul clopotnitei. Ruptura se sltueaza. 111 ]Ul de 1750. 8i totusi, pe un trcnd mult1.se.c,:l~.r care tincle la reducerea consa:l.~Vmltatll, sfirsitu1 secolului a1 XVIII-lea si 111~eputul sec~lului a1 XIX-lea au vazut dezvo1!mdu-:;c contracurentul casatoriilor oonsangvme- In tinuturile catolice, autoritatile eclezl,,:st:ce vs~ pling : unde sintscrupul~l~ de O?lnlOara. Multe '. 'cil.satorii sint reabilltate dupa 15 ~a.u 20 de ani. Sint mtreprmse demersuri CO~~JSltoare,are lac a ceremonie in pr~zenta copl;lor, si, adeseori, asistam ~a r:en~marate . lU111. d; totala abstinenta con]ugala '. In cele dm lit ma trebuie sa luam in serios Si1 acest aspect, dar, totodata sanu pierdem din vedere ruci ~sentialul,c~re consta, totusi, in rcgresul maslV. a1 ~onsangvinitatii, ale carei binefacen gcnetice

sint bine stabilite.

Dar ce sa credem despre tondinta endogama de la sfirsitul 8eco1u111i Luminilor? Ea nu .modif'ica in' profunzime a straveche geografle .a disatoriei, care a strabatut neavlterata rev?lutu:,l erei clasice. La nord. a Europa endog::,ma este mai putin ispltita de incest. C:U e.xcept1a, po~~e, a tinuturilor din Vendeea st din Norrr;~a1a. Acestea sint incestuoase, si in cel m~l malt grad,ceea cenu inseamna nicid~cum ca ~el ce a pacatuit se casatore~te cu ven~oarva lUl. Incestul este un accident, ei este un p~cat. Ten.siunea endo-exogamiei aparfine unel. alegel:l. Aceste doua Europe se opun una cel~llal~e .pY~n msusi Iimbajul lor. Stabmti a harta a lU]ura-

158

turilor. Milioane de procese ni Ie-au transmis ca atare. In Nord, injuratura este directs : ea se re Iera 13 comportamontul sexual al celui interpelat. In Sud, injuratura este indirecta : ea se refera la comportamentul sexual al celei ~e reprezinta oncarea feminina a grupului. Intre "bougre d'orulouille» si "fils de pute" se interpune 0 frontiera geografica, frontiera ce trebuie raportata la un fapt esential : nu atit cuplul, cit familia. Injuratura mediteraneana este alierianta, ea presupune a structura endogarnica a familiei. Nordul, care prefera exogamia, este mai libel'; de fapt, el porneste de la alte alegeri. Tendinra rnultiseculara afecteaza cele doua Europe, pe cea care a prefera pe verisoara, pe cea care a alege pe straina, cu riscul de a se pierde pe sine; ea slabeste strinsoarea geografica, face parte din comunicarea generala, ca si accidentul endogamic.

Trecatoarea preferinta pentru verisoara din secolul al XVIII-lea face parte dintr-o intravertire generalizata. Dimpreuna cu demografii, putem raporta acest avatar la introducerea unor grupuri anticonceptionale care limiteaza aJegerea spre a reduce a parte din descendenta, o explicatie mai generala pare mai satisfacatoare. In secolul logodnelor prelungite, in secolul concentrarii afective asuora unui nucleu familial binar, in secolul r~fularii ca valoare etica fundamentala, alegerea sotului sau a 50- tiei capata a mare importanta : verisoara face parte dintr-un cere restrins, faptul de a a cunoasts bine este linistitor ; verisoara cade mai putin decit strain a sub lncidenta tarei alterWitii sexuale, caci cei doi veri ~u realizat intre ei a timida educatie sentimentala. Multi

vor renunta sa depaseasca aceasta etapa. '

O~U'e aceasta victoria dificila este cu adevarat cl,;tigatii. pina la urrna ? Astazi, neindoielnic. Stirn ca ea a fast, partial, cistigata. Aunouil si Crulai oferisera cifre foarte scazute privitoaro la nasteri nelegitime. Am realizat, pe exemple norrnande, 0,50/0, pe de 0 parte,

159

M fa ~0':"'40 40 _60 60_ gc

Lccultcrl pe);m!

5 REPARTIZAREA PQPULATIRI jN ANGLIA

1 . Mantoux, Hevolutia Industriala in secolul

{Diipii P. al xvm-i-», 1906.)

, , - 1) I sfirsitul secolului al

Anglia tiradiiionalii !, ~ " lui sf a bazinuiui

XVII-lea, este ,centra~a d aS~~~~ii olda:u la sfil'situl secoLotuirei. Anglza prem us 71 anizeazii in functie de [ului al XVIII-I~a, (2) sl} ,or~urul Lorulrei un bazin clouii axe, 0 pata lntensal 1tn, favoarea ' capiiolei,

I L tlrei care se go C$ em, _ 'd

a on_ d putel'nicii densitate industrwla $1 c1,n,0- o z~n~ e Vedem deci cum i$i face apanlw, 9mfIca la ve_st., I t k ff-ului geoorafia umana a inca de La shrs1tu a eo, l XIX lea

' Angliei in'rlustTiale tlin seco luI a -,

o e de alta parte, Pentru Bretania ~j

~~ ~~, p sondajul da, pentru perioad~ 1740---::- 182]9 113%, Pentru intreaga Franta rur~lad'

, ' l' 1 1 XVIII-lea 1 5-2%, Incluzin

m seco u a ': v _ , d ' 1 v

)0 ulatia urbana, am depasi, fara l,n 018,~' ~u I Pi 20 Sa ne amintim an omaha cai tle~ e~ 11)oUrt ndin ~~stul Parisului in ajunul Re~olU\tl~l

b - dif 'a nyu pu m (300/) Ilegitimitatea ur ana 1 e1 c , _

radical de modelul rural. Fetele de la tara

Is Un orasel bog at si artizanal en nasc a ora., . , v t rela-

Villedieu are, dimpotnva.', un procen _ .' ._ tiv scazut de nasteri nelegitime ; Bayeux , dun

potriva un pro cent ridicat. . .

Problema nasterilor Dvel.~gitime es~e .indisc-

" bila de cea a procrearu prenuptla~e, 15-cia 1 at' t fi in Norman- 200/ dintre primele nasteri po, . v'

dia 0 ~i In Vendeea, consecinta unei procreari

160

prenuptiale, In tinuturile normande, am evaluat la aproximativ 250/0 probabilitatea raporturilor sexuale prenuptiale, tinind searna ~i de cele care n-au ajuns 1a procreare, Este un nivel confirmat de Anglia care, in numeroase regiuni ale bazinului din jurul Londrei, depa~e~te 100/0, este un nivel din Nord, mai putin control at. Tinutul Friesland, lumea baltica, in general, par a fi dat un continut sexual rnai pronuntat perioadei pregatitoare in care viitorii soti se frecventeaza, Sa notarn, in treacat, ca nivelul verosimil atins de raporturile sexuale prenuptiale in Franta toleranta a secolu1ui al XVIIIlea ramine eel pe care lucrarile sodologice ale lui Girard Il fixeaza pentru Franta de dinaintea prirnei rnutatii din 1920-1924, inaintea schimbarii mult mai abrupte ce se deseneaza cu. incepere din 1963,

Am putea consacra 0 intrejga carte transforrnarli disatoriei, situata, dupa cum am vazut, intre sfirsitul secolului al XV-lea si sfirsitul secolului al XVI-lea, si care se precizeaza in secolul a1 XVII-lea, se consolideaza ill socolul al XVIII-lea, si se radica1izeaza, ajun,C!Ind In cite va rind uri Ia Iimita, in secolul al XIX-lea, fnainte de a se dizolva, cam in [urul anilor 40-50 ai secolului al XX-[ea, Ea este "discursu1 despre metoda" al unei profunzimi socials, aflindu-se in inirna unei teorii generale a societatii traditionale, Ea a contribuit, mal ales, 1a delimitarea unei Europe a cresterii.

Citeva modalitati regionale

In cadrul regulilor unitatii sale, ea deschide un cvantat de posibile aproape infinit. Concret, e mal bine sa ne straduim a urmari varietatea regionala, Varietatea regionala este, ~i ea, paraclqxaI, un d~tig al Secolului Luminilor. Europa c1asica propunea un evantai mai Inchis, Europa clasica a dat pionierilor demografiei

161

-- ............ ---.----~~-------

istoricc irilpresia unci suprafctc sc~bit~ .. Cr~~a rnoderata printre cei bogatl:;;1 ~u"e:~lC1 ~.111

t itrn de cataclism in Germa11la :;;1 111 Rusia.

yes , r d "1730 O"eo

Acestei geografii Ii succede, upa , 0 b -

grafie urnana in relief. Seco1~1 al XVIII-lea, care a asodat cre:;;terea cu varietatea, ~a:e s~para cantoane1e ramase nproape pe 0 lime 01'1- zontalii de sectoarele ce cur:osc 0 c~e:;;ter.e vertiginoasa, se situeaza la capatul unei penoade nesigure, mergind d~ ~a 1670 la 17.30, acea Vital Revolution a istonc11_?r . eI?-~l~z:, c~r~ incepe printr-o apoca lunga :;;1 ~1flc11a. Cnz::: franceza din 1693 este 0 mod~htate f,rancez~ a unei crize europene. Ochiul c1clonulUl se deplaseaza : in Scandinavia, 1~98 este. an::1 ornolog anului 1693 din Franta. I,n Suedia, l~ 1 ?98, morta1itatea a atins, in mai multe chstncte.; niveluri de 9--160/0' In provincia finlandez~ Tavastland, pierderile din timpul A foametce1 _ ce are loc aiciceva rnai devreme, m.tre Hj..,~ si 1697 --' au atins, se pare, 30-"3~0/0. Tot1 stirn ca Insulele Britanice stagnea::a" mtre A1680 ~i 1710, ca Franta da treptat indarat cUA 1D~e-

. de la 0 data pe care Jacques DupaquJer

pere . .' ' , d'

o situcaza intre oriza elm 1693:-16~4 sr cea .. .m

1709--1710. Mare1e raz_?oi ~ln ~or~ (1699- 1721), modalitate baltica a razb01u~Ul de .su~-

, la tron'.ll Spaniei va Il contnbmt

ceSlune c"_' .'

poate la stagnarea scandinava din acesti a111

eli fici li. .

Sa ne mai amintim si faptul ca ist?ria ~lU~ mei se desfa~oara in planuri cro~:ologlce diferite. Dupa marea izbucnire din anll 1630-1.640.; duma a dat treptat indarat in Europa med13n~ dens populata, sub actiunea eficace a stat~lUl:

Epidemiile din anii 1660 sint foarte partl~l:, in Franta statul a cistigat ; in Franta, nu si 111 Spania, 'u'nde putere~ este prea slaba pen,t~u a se supune exigentelor draconice ale medIcllor. De aid si cel de al treilea val - ~680-1685 - mai modest desigur, decit cele dm 1599-1603 si 1649-1653, dar care ucide inca 250 000 de ~ameni. Ciurna de la Marsilia, din 1720, dato-

162

rata unei clipe de neatentie scump platita, nu schirnba in fond nimic din datele problernei. Izgonita treptat, la sud si vest de linia FriesIand- Triest, ci ume se instaleaza in Nord unde alterneaza eu tifosul. Foametea din 1709_:_ 1710, din Europa de Nord, 8. fast urrnata de 0 epidernie de duma, si in aceasta consta marea diferenta fata de modalitatea f'ranceza ; '[ntr-un caz, avern de-a face ell a faamete insotita de 0 epidemic, intr-aitul, de foamete fara epidemic. Ea izbucneste brusc si destul de misterios in 1708, in Silezia 9i in diferite Iocuri din POlonia, mocnind in mai multe focare. Miscarile de trupe si slabiciunsa statelor-nebul~asa nu ingaduie sa se treaca la Izolarea necesara. Ciuma se raspindeste si devasteaza Europa de Nord - aflata la paroxismul Ul1Ui mare conflict in vederea cl:;;tigarii unui echilibru dificil -Brandenburgul, Pomerania, intreaga coasts baltica. Ciurna din Gdansk a ucis 32 500 de oameni din acest eras si din imprejurlmi, 0 serie aproape cornparabila cu recordul din 1720 a1 ciumei din Marsilia. Copenhaga pierde a treia parte din populatia sa in 1710-1711. Konigsberg, Riga, Stockholm, Uppsala si Helsinki au avut, de asernenea, mult de suferit. Helleiner mai aminteste si ca - dupa cum se stie din surse sigure - 11 000 de exploatari . agricole erau provizoriu abandonate in 1711, in Prusia Orientala, in perioada imediat urrnatoare epiderniei. Blocata in dezvoltarea sa catre est de cornpactul sistern de paduri si rnlastini, duma, vehiculata de arm ate, se indreapta catre vest. In 1712, sint atinse Boemia si Austria' in 1713 rnarea ciuma din ;Nord ajunge pina l~ pOdi9Ul alpestru din Bavaria.

in 1710, totul pare pregatit in vederea unci catastrofe. Ne aflarn in pragul unui nou secol al Xl Vvlea ? Desigur, nu. Cine nu s-ar putea mai curind gindi la 0 reinviere a climatului sever din anii 1630-1640? Criza din 1690- 1710, este 0 criza biologica indelungata de tip vechi, ce reuseste ici si colo, dar care esueaza

163

--------

60
50
I "~o
I 30
A ZO
-
10
1840 16. VICTORIA ASUPRA MORTI! (rlupa E. A. Wrigley, op. cit.)

. ta rle mortalitate in Noroeqia intn! 1749 .')~ ~;Jg (~~ ul 000 de locuitori). Am ales v cU;'ba norve~;fd~~

tP.ela1;truargl~n~t~u:c;~!~~nftl i~~_~' ~~~g;Z~r~e~, S~~~~"in_ ti i

w, " . _ . . l' In ml"locul ser;o-

rin atenuarea aCCldentulm CIC zc. . .f 00

h.iui al XVIII-lea se ajunge to procentul. d.e 2 ,flo.

Este un extraordinar avans al Nordului.

la scara europeana. Episodul din M~rsi1ia ne ;a face sa vedem pe data citeva d_:ll l?e~anismele acestui esec, care este 0 ade~arata VICtorie, caci singura victorie a om~IUl ~ste cea asupra mortii. Acea Vital Reuoluiioti du~ secolul al xvni-lea mseamna n:~i intli s~p~_Imar~~ reliefurilor scobite ale vechii demograf'ii, _?CCI. dentele ce au loc Ia intervale de vreo douazeCl de ani (secolul al XIV-lea, Iv63?-:1650: .1690-= 1710), diminuarea lor trep~ta :;;1 .d7spantla pr~ gresiva a accidentului ciclic traditional. Pent~~

demonstra Wrigley a ales frumoas~ cur - a ~r~lunga ce ex~rima situatia ~in Nor:,_egla. %~tatia se produce treptat, o.data ~u ann de p - peritate. Dar mai intervine 91 un alt lucru.

Nordul mai intii cu modalitatile sale de "fronti v".' un dram' de arhaism, 1a inceput, un

lera . A de a doua

ritrn accelerat de transform are m cea _

[umatate a secolului al XVIII-lea. Ansamblul scandinav, dupa clt ne putem da seama, se prezinta ca fiind relativ omogen.: 1660-16.90, adica durata unei generatii relativ fa_vorab:le, corespunde unei perioade de prosperitate m~ trucitva lipsita de stralucire, adica interciclului

164

Colbert din secolul lui Ludovic al XIV-lea. Deceniile 1660 si 1680 au fost pa:;;nice si marcate de un sir de recolte bogate. Razboiuj din 1675- 1679 si citeva recolte proaste nu impiedica acel baby boom din prirnii ani ai deceniului 70. Dimpotriva, anii 1690-1720 sint rnult mai putin favorabili. Demarajul Nordului se situeaza pretutinc1eni Inca In deceniul 1720 (cei mai buni ani sint cei dintre 1720 si 1750). Partea a doua a secolulul al XVIII-lea se inscris in prelungirea fenomenului, dar ritmul este reluat incepind din 1790.

B. Gille, sintetizlnd ceea ce stirn des pre spatiuill scandinav, poate sa scrie : "Dupa Iungul si pustiitorul razboi din Nord, tinuturile scandinave intra intr-o perioada pa9nica si de reconstruetie. Rata mortalitatii ramine, In Suedia si in Finlanda, la un nivel uirnitor de constant si foarte scazut [ ... ] In medie, rata mortalitatii era de 21,2 in Suedia si de 20,8 in Finianda, intre 1721-1735, ea nu depa:;;e:;;te niciodata 24, 9i nu cade niciodata sub 18 [ ... J". Acest demaraj a] Nordului este mai inm 0 victor-is asupra morti]. Rata mortalitatii din 1720-1735, cea mai scazuta din 111treaga Europa, nu va fi ameliorata in mod stabil decit un secol mai tirziu. Aceasta uimitoare cucerire nu va fi pe de-a-ntregui consoIidata dupa 1735. Trebuie deci _ asa cum fac 9i Gille si Utterstrom ~ sa pun em fenomenu], in parte, eel putin, pe seama unui concurs f'ericit de Imprejurari. Dar, dincolo de orice conjunctura, Scandinavia ne ingaduie sa masuram efectul pe terrnen lung al alfabetizari], ProgresuI culturii scrise, eel al unei hrano sanatoase si Imbe19ugate, 0 privire mai inteligenta si mai atenta asupra vietn, iata factorii care permit aceasta prima victoria europeana durabila impctriva mot-til.

D Seandinavie rurala ("in [ur de 1800, 90% din populatie traia la tara"), 0 Scandinavie ce se dezvolta In mod inegal: linia ascendenta cre9te de la centru catre periferia-frontiera. Vechea Danemarca, zavorlta intr-un spatiu In-

165

chis, defri~at in foarte mare parte, are ~n destin care-I aminte~te pe eel al Olandei. In NOl'vegia, curbcle annale destul de sinuoase denotaurme de arhaism, mai ales in comparetie cu Suedia. Cre~terea suedeza este ceva mai putin rapida (Suedia. ca si Danemarea, este stravechiul tinut al unui ansambl1..l SuediaFinlanda). Flnlanda este rrontiera impadurita a Suediei, a Seandinaviei traditiona1e. Fin1anda suedeza este 0 Canada nascuta din marele razboi al Nordului, in 1720, cu 0 populatie amputata cu 0 cincime ~i dezeehilibrata in pnvinta numarului de barbati si femei, mareata de 0 epidemie venita din Rusia 'in 1729, de 0 criza, intre 1737 si 1743, datorata trecerii la virsta adulta a unor clase naseute in timpul revolutiei r-usesti , ~i de 0 izbuenire epidemica pe care 0 aflam, in mod ciudat, mai mult sau mai pu tin oretutindeni. In aiara aeestor incidente, conditii uimitor de bune : aceasta populatie de pionieri luterani (minoritatea ortodoxa convertita de misionarii rusi traie~te izolat) ~i-a trip1at numarul in curs de un secol.

Exemplul finlandez i~i eapata deplina semnificatie dad tinem searna de mai multe trasaturi: Finland~ asociaza 0 natalitate seandinava ameliorata (un copil mai mult de Iiecare cuplu), dar mai midi, totusi, in raport cu Canada sau cu America de Nord anglo-saxona si germanica, cu 0 mortalitate scandinava. Datorita frigului, putin favorabil, timp de sase luni, propagarii mierobilor, datorita izolarii realizate prin prezenta padurilor, datorita unei hrane abundente si u'nui nive1 de eultura riclicat. Asa-numita Vita[ Revoh£tion a fost recompens8. unui popOl' de cititori, pentru ca gimnastiea la care ea obliga 11 face peom mai apt pentru a privi in chip inteligent lucrurlle. Viata unui copil depinde mai intii de grija materna. Munca grea din Nord este 0 rnunca de barbat. Femeia din Nord are, in medie, mai mult timp pe care sa si-l consacre copilului decit femeia din cimpiiie mi10ase sau de pe cosstele mediteraneen,e.

166

l!n !apt 11 ~xplica pe celalalt. Sa mai notam ~1 ~a zOI_?-a Iinlandeza, in comparatie cu Rusia 0vn~nt~l~,. apa!·t~ne. modalitatii . europene a casatoriei : o easatone la 0 virsta trnara

se obi . t ' .' cum

v v I~.nUle~ e m zonele de pionierat, dar 0

e~sator~e ca:"e depaseste totusi totdeauna, si

din plm, virsta de douazeci de ani. '

. AI? se~nalat deja dinamismul Estului. Dina~lSmU] rusesc trece printr-o perioada de par~x1sm, intre v1762 si 1782 .. Un alt sector de Cl e~~ere rapida este Ungaria. La sfirsitu1 secolului a1 ,XVIII-lea, spatiul ungar ~e inchide treptat, rar datele statistice devin tot mai ferme. 0 anurr:e ~asare se produce dupa cresterea n~buneasca din 1690-1770. La sflrsitur'secolului al )_(Vr~I-lea, conform calcul~lor lui Zolt~ _DaVId, in Ungaria existau, "in 1787 3,5 milioane de unguri, 1 550 000 de romani' 1 250 000 de sloveni 1 050 000 d . ' 340 O?O de ruteni, 30'0 000 de sirbi e 12~e~~and1, croati precu . 280 00 ' e

" . ~ ~I 0 de locuitori apartinind

a1:or. nstl?nshtati" .. f? parte din ratele de' crestere insolite de la mijlocul secolului al XVIII I' 5e expli a . , - ea (, . C prm virsta de casatorie "orientala~'

(rn jur d:; ~O de ani sau chiar inainte), care preval~aza Ill. Rusia, in estul Poloniei si in l!nf~na. Dar n.uv s~ constatanici 0 sdidere' senslb_l~ a mortah!at:l. Incetinirea cresterii demog~af~c~ de. 1a ,sfm;>l tul secolului al XVIII -lea se e~?1ic~ prIll.. inchiderea unor "vechi frontiere" pun razboaie, prin epidemii Fata de S di ' navia, situatia este foarte di·fer1·ta'V 'I tl can 1- R. . U ' . n Imp ce

us:a ~l. . ngaria dau citeva sernne trecatoare

de 1.ncet~mre, asistam la un fel de revansa a u~~: ?nent mai putin profund. Polonia,' impalt~t~, cuno~~te 0 adevarata explozie demo~~~~a. B_oemIa, ~~ rln~ul sau, este in plin avint luI gr~f~c. Studiile Iui L. Karnikova si artico-

. Paulei Horska 0 dovedesc recent. I~tre 178h si 1799 se obtine 0 crestere de 11 50/ D natalitate de aproxirnativ 430/ si f' to: ctu 0 . t .. 0, " ap In ere-

s~n , cu o. rnortalitate relativ scazuta, intr-un sistern OCCIdental de casatorieLardiva.

167

\

Seeolu1 a1 XVIII-lea mediteranean seamana cu un seeol al XVI-lea ameliorat, simetrie in raport cu fluetuatia negativa a unui lung si eatastrofal secol al XVII-lea. ltalia, crutata relativ de momentul de criza din secolu1 a1 XVII-lea, [oaca, in raport cu Spania-"frontiera", rolu1 pasager a1 unui stravechi tmut. in Spania, zona periferica, Catalonia, Valencia, Portugalia de Sud, Cantabria, marcheaza triplarea populatiei intr-un secol, in contrast cu tasarea relativa din centru si cU'dublarea ansamblulul- Cre!?terea demografiea din ltalia seeolului al XVUI-lea trebuie pusa pe soama a doi factori: atenuarea erizei cielice, ca pretutindeni, 0 u~oara cre!?tere a natalitatii in raport cu secolul al XVII-lea. La sfir!?itulli secolului al XVIII-lea, si comparate cu standardele din Nord, rate]e demortaHtate din Norn1andia ramin uimitor de ridiicate. Intre 1768 si 1779,

17. PRETURI-INDICI ALE CEREALELOR

. IN SPANIA

(Dupi E. J. HamiUon, War and Prices, 1047./

lata evolutia clasicii a preturilor cerealelor in cele patru sectoare regionale traditionale ale Spaniei:

Andaluzia $i Valencia pentru Sudul Atlantic $i meditcranean, Noua Castilie / Vechea Castilie si LI~on in cetitrii si in nord. Cre$terea este rapidii incepind din 1720. Lenta eroziune a monedei i$i suprapune efeciele ciiclerii univel'sale, in secolul aI XVIII-lea,

a puter!i de cumpil7'are a metalului monetar. Zona priibu$it?i se situeazii, ca $i in Franta, intre 1670- 1680 $i 1720. Notaii Telativa fragHitate a curbei vaIenciene _ marea atenueaza accidentul cielic. Dezvoltarea culturilor de orez (periculoase pentru oil intretin malaria) reprezinta un complement $i un substitut al grinelor (griu, orz) traditionale din aUmentatia mediteraneanii. Vechea Castilie $i Noua Castilie, blocate in tinuturiIe tT).aIte meseta, zone pe cale de depopulare, aflate inafara marilor curente transfo1'1natoare din Europa Secolului LuminiIor, au piistrat in secoLul al XVIII-lea curbele contrastanic din secolul al XVII-lea european. Accidentul cieI-ie educe dupa sine incii 0 datii, in centrul Spaniei. mom'tea ciclica. Si, inca $i mai sigur, contribu'ie la deelan$area curentelor migratoare: Spania Centra Iii .51; gole,~te in favoarea periferiei $i, incepind din

. J,77Q-1780, a ilmericti.



mortalitatea este dubla in raport cu mortalitatea scandinava de la inceputul secolului a1 XVIII-lea. Accste rate de mortalitate ridicate clint::-o L.oI??ardie r:elativ Iertila !?i in apa~ ren~a ferlClta tre.bulc puse in strinsa legatura .. cu analfabebsmul care persista, cu epidemiile de malarie si cu munca Iemeilor. Structura moleculara acuzata a comportamentelor demografice caracterizeaza inca Mediterana.

" Wrigl:y a aratat, sprijinindu-se pe cifre, ca m Anglia secolului al XVIII-lea oamenii mar pe capete i~'l cimpia mlastinoasa ; aceasta cimpie mlastinoasa care ucide nu se impune nicaieri

BO

1680 1700 172Q

17&0 1780

169

8 - c. 62

mai limpede atentiei matematicienilor sociologi luminati decit in tinuturile mediteraneene. Cit e de mare contrastul cu mlastina fermata din turba cu cea, sanatoasa, filtrata de nisip, din Po1on'ia si Bielorusia! Ministrii luminati ai lui Carol al'III-lea prefera orezul pentru valoarea sa alimentara, dar, consecventi in politiea lor dernografica, se tem de orezarii1~ . imprudent inundate. Mieul regat al Valenciei, care cunoaste in seeolul al XVIII-lea, pe eei 22 000 km2' ai sai 0 adevarata explozie dernografica, triplindu-f?l populatia, if?i juxtapune pe~in~erele de oameni tinuturile muntoase zamisli toare de prunci 'f?i .mlastinile bintuite. de m,:la~ie, unde se moare. Nimeni nu a surprms mal bine decit Emmanuel Le Roy Ladurie, in clasicele pagini ale Iucrarii sale Tiiranii din Languedoc, contrastul dintre microtinuturile unde se nase copii si "ca1darile" un de se moare.

lata Mediterana, relativ imobila, destul de insensibila la noutatile Secolului Luminilor, plina de contraste, dat Iiind tinuturil~ ~sa1e c~ mare crestere si descrestere demografica, sursa de tendinte e~ se reinnoiesc neincetat,

Franta mediteraneana si Italia de Nord fae, de asernenea, parte din Europa mediana der:s populata, Soarta lumii se [oaca, mai mult decit oriunde, aici. In domeniul prin excelenta a1 unui new pattern al casatoriei, Europa a stiut sa creeze oameni si, in sectoarele cele mai privilegiate ale vastului sau domeniu, sa-i instruiasca, sa-i faca sa depaseasca in mod victori?? prima etapa a rnarii batalii impotriva mortit, o batalie glorioasa care se terrnina in chip necesar cu oinfringere. Teoria moleculara a comportamentelor demografice rezolva aproape toate problemele interneindu-se pe datele oferite de aceasta suprafata de un milion 0 su!a sau doua sute de mii de km-, de acest stravechi pamint al oamenilor, pe care, de sapte secole, s-au succedat douazeci si cinci de .gene-

170

ratii (30-50 milioane de oameni), de aceste tiriu tur] umanizate, unde padurrle, landele, Iocurile neeultivate nu sint decit false peisaje naturale, eel mai adeseori flind stravechi ogoare lasate in paragina.

In eadrul unei structuri riguros definite, oscilatiile variabilelor ne duo catre un nurnar aproape nelimitat de posibile, Unitatea, molecula de comportament demografic, cuprinde, in mare, intre 1000 9i 50 000 de suflete. Rezultantele jocului variabilelor merg de la extinctia unei mase mo1eculare eonstituite in grup izolat intr-un secol si jumatats - sa adaugam ca aceasta eonstituire in grup izolat este pur teorenca -, la dub1area in mai putin de cincizeci de ani.

In secolele 81 XVII-lea si al XVIII-lea struc-

. ,

turile generale au variat destul de putin. Mole-

culele in stare de dilatare rapida sint de-acum inainte in nurnar mai mare. Exista, de exemplu, 0 permanents a structurilor in ceea eeoprive9te variatiilo sezoniere. Calendarul casatoriilor este un eompromis contradictoriu intre exigentele vietii profesionale si exigentele absolute ale calendarului liturgic, mai scrupulos respeetate in tarile catolice. Aceste imperative ramin foarte stricte - putem U90r verifica acest lueru - in parohiile anglicane din irland?zul Peel. De Ia 0 parohie 1a alta apar mari dlferente. E1e se datoreaza conditulor vietii economice. Cultivatorii de cereals, crescatorn de vite, mesteri i sobari, vinzatorii ambulanti marinarii, primii Iucrator] manufacturieri di~ Lancashire nu asculta de aceleasi imperative. Un lueru este sigur : perioada nuntilor nu dep~~e~te niciodata doua sute de zile, amplitudmea ei rarninind foarte mare' ea are totusi

tendinta de a se rnicsora dupa' 1750. '

Mai semnifieativa ramine variatia sezoniora a nasteri lor, deci a procrearilor. 'In parohiile rUl'ale,amplitudinea ajunge pina la valori care mel'g de 1a simpIu 1a dublu (15-20%, in zilele noastl'e, in tinuturile industriale). Din aceasta

171

indiscutabiUi variatie trebuie. sa deducem. 0 importanta oscilatie a raportunlor se:,:uale ~l a avorturilor spontane datorate .ob~sel1.1.; folcl?rul care cinta miracolele pnmave1'n, . 0 stie pr~a bine. Buffon constatase ca, ~a Pan:", ce1.~ trei [uni cind se na;;teau eel n:m multi copn erau martie. ianuarie si februan~,. ceea . ce ll:seamna ca maxlmumul de p1'ocre~n se Sl tua in iunie aprilie si maio In tinutunle undev pre~ domi~a cultu1'~ cerealelor, scaderea numal:~lu~ nasterilor are loc totdeauna 1a sfirsitul ve;ll, ~l asta pentru doua motive: marele, numar de femei insarcinate, dupa vrap?::tunle sexuale f1'ecvente din timpul primavern, obo~e~la tn~purilor in aceasta perioada de munca .mtensa, Pina in jur de 1730-1740, in tinut::nl~ unde predomina cultura de cereale, obs~rvam 111 ace~

1 . moment adica in august-mceputul .. Iui aS1, I' t v tii 1101' septembrie, 0 cre~tere a mo~ta: ~ ,11 C~P1 .

mioi, orestere traditional atnb.~lt§l enterocohtelor ce bintuie in timpul vern. Inv secolu.l ~l~ XVIII-lea, ea dispare treptat, oda~a ,cu d1ml~ nuarea procrearilor. Cei. doi factor; smt Jeg~t1 iritre ei: oboseala femeilor cons!rm_:;e s~ trudeasca din greu pe cimp provoaca aht. sc~der~a procrearilor cit si moartea copi~lor: prm incetinirea procesului de a1aptare si din cauza =: atentiei marnelor Modificarea ourbelor dupa 1750' este un sem? de viata mai omeneasc~t Scaderea procrearilcr din august veste cu at:, mai interesanta cu cit contras~ea~~ eu, euf_ona sexuala din perioada culesulm viilor in tinu-

turtle de podgorii. .

Variatia sezoniera a procl'eari~or desc1_ude un capitol pasionant in ceea ce priveste pSlho: logia coiectiva regresiva a cO~1portame?telol. Abstinenta din timpul postulm Pa~telm par~ sa fi ap;rtinut aseezei medievale. Ea P?ate Afl observata statistic prin scaderea na~t~nlor :11 noiembrie. Fenomenul era foarte. eVIdent 111 Anglia din seeole1e a1 ?CIY:1ec: 71 a1 XV ~!ea:

Citeva vestigii mai subzista mea 111 Breta11l~ ;;1 in Anjou, in a doua jumatate a secolulm al

172

XVIII-lea. Abstinenta sexuala din timpul postului pare a fi fost depasita in secolul al XVI-lea, in urma contestarii genera1e a regulilor de asceza colectiva. Practica subzista prin opusul ei: uirnitoarea defulare colectiva din tirnpul carnavalului, in Germania renana catolica din secolul al XVIII-lea, Carnavalu1- care, prin traditie, incepe la 11 ianuarie si are tendinta sa dureze, la sfirsitul secolului al XVIII-lea, pina in [cia celei de a treia sapHimini din postu1 Pastelui - este sarbatorit in cadrui familiilor printr-o dezlantuire sexuala ale carei efecte pot fi vazute noua 1uni mai tirziu. Este un armistitiu uirnitor, in aceste tinuturi exuberante ale Europei renane, unde tocmai s-a incheiat dificila pace de 1a Augsburg.

Curentele ascetice nu au regresat poate chiar am de mult pe cit sintem ispititi sa eredemo A frapat 0 anomalie : in muIte parohii din dioceza din Lisieux se constata 0 scadere brusca a procrearilor din luna mai, situatie neobisnuita, pe care nu 0 justifica nici ratiuni economice, nici indepartarea dintre sot si sotie. Ne parvin ecouri ale un or comportamente asernanatoare din alte locuri. Nu exista decit 0 singura explicatie : renasterea unei abstinente periodice legate de cultul Sfintei Fecioare intr-un climat de cripto-jansenism latent, in fapt de arnaldism practic, Cirnpia Lisieux oferindu-ne, in aceasta privinta, un bun exemplu.

Va trebui sa urmarim cu atentie in intreaga Europa catolica ciudata perioada a lunii mai : ea deschide 0 poarta capitala. Abstinenta din mai deschide calea practicii malthusiene a lui coitus interruptus. Acesta tine de un climat de neincredere sexuala exacerbata. In dioceza din Lisieux, episcopul se opune din rasputeri stravechiului obicei al nuntii duminicale. In ciuda sacramentului, in ciud~ binecuvtntarii patului nuptial, unirea dintre soti, coitus, este impura ; ea este 0 concesie primejdioasa. Asceza [ansenista, care a reluat de predilectie 0 veche tema

173

medievala ce-si are radacinile in izvoarele grecesti ale Bisericii primitive, se opune traditiei ebraice vetero-testamentare, privilegiata in tinuturile protestante, unde ea regaseste 0 tendinta veche legata de izbucnirile solare din lungile zile ale solstitiului de vara, Impuritatea este inerenta actului, prihaniril launtrice. Prihanirea este legata de un contact profund. Femeia prirneste impuritatea barbatului, ea ramine marcata pentru totdeauna de aceasta impuritate, iar barbatul primeste impuritatea contactului launtric cu organul care secreta singele menstrual, impur prin excelenta. Acesta este pretul procrearii. Durerile nasterii purifica, in parte, dar abundenta scurgere menstruala aminteste de caracterul indelebil a1 impuritatii fe~inine. In aceasta conceptie legata de 0 sensibilitate a puritatii, impuritatea nu este stearsa de procreare : cad procrearea nu rezulta oare tocmai din actul total, din placerea si prihanirea pe care acesta le implica ? Si iata cum asceza sexuala ajunge la practicile actului incomplet, la abstinente menite sa evite procrearea. In masura in care materialitatea actului este stabilita de procreare, absenta procrearii ajunge sa stearga impuritatea actului, Evident, insa, nimic nu este mai opus oricarei teologii crestine ; intelegem totusi mecanismul psihologic al acestei alunecari.

Morala religioasa a secolului al XVII-lea, la nivelul unui neoaugustinism adaptat la elimatul idealist izvorit din cogito, este 0 morals religioasa a puritatii : puritatea in locul dragostei, puritatea, nu umilinta si daruirea generoasa. Secolul al XVIII-lea a mostenit aceasta conceptie a eticii crestine. Ea este predicata, pe ea 0 introduce aculturatia religioasa a catehismului, scrierea eficace, in act, patrunzind pina la nivelul comportarnentelor, Morals puritatii tin de catre 0 orientare sexuala, orientare fundamentala, in momentul cind se realizeaza prodigioasa asceza a unui new pattern matri-

174

menial, _aItfel spus castrarea prin inhibith, voluntara a 40-50% din indivizii apartinind unei clase de virsta in stare, prin dori~ta si pulsiune, sa se imperecheze si sa procreeze. Malthus insusi, in 1798, nu concepuse altceva decit intarirea acestei prodigioase si la limita magnifice asceze coiective. Un ase~~nea succe~ nu poate fi obtinut fara 0 reorientare masiva a. vointc:Ior. Intreg efortui societatii religioase tinde catre acest prodigies exercitiu de abstinenta. In afara casatoriol, semnul caderli este copiluI, copilui pacatului, pe care sffntul Vincent de Paul, adevarat geniu al caritatii se straduia sa-l srnulga din ghearele mortii (in~arte~, ~are~a Ii este sortit acest copil al pacatului, odlilill~ara copil al iubirii, ~i pe care n admiteau, in secolele al XIV-lea si al XV-lea marile familii taranesti patriarhalo si tolerante, pinde.!?te acum din noile rigori aristocratice sl ~r?a~e ~le eticii puritatii). In casatorie apar noi Imixtiuni : inmultirea, la sfirsitul secolulul al XVII-lea si la inceputul secolului al XVII1-lea ~ reabi1i_ta~ilor, care Ie irnpun celor in cuip~ md~lungl si crude abstinente ; iata deci, pe alocuri, cum apare ideea ciudata de a reinvia toemai In luna mal, luna a iubirii-pulsiun~ dedicata Iubirii purificate a Fecioarei, catharsis-ul unei forme de abstinenta abandonata inca din secolul al XVI-lea. Era un mod de a introduce in spiritul popular, pe planul casatoriei, reac!iile de disimulare, de culpabilitate, legate de lmperecherile furise si neingaduite, in privinta carora Iucrari recente au dovedit ca 0 foarte veche teologie morala prefera imperecherea incompleta unui coitus naturaL

o deviatie vinovata a moralei puritatli, irnpactul unei catehizari aculturante nelndeminatice, urmau sa puna in valoare 0 veche practice eXistent~ dintotdeauna, coitus interruptus, 9i anume In secolul al XVIII-lea, in tinuturile catolice atinse de neoaugustinism (Franta, 0 midi parte din Italia de Nord, Belgia, Spania).

175

Acest clirnat implica f010sire,:, cxclusiva a unci practici anticonceptionale pnn retragere n:,as-

li v El exclude orice alta tontativa, fll~d cu ma, v " directia putin favorabil primelor , tatonan" m , ,'_

unor practici anticoncept1?r:ale pr m ll!tel pu nere de corpi straini, practici ce ~e VOl', impune mai ti rzi u fara dificultate in tlDutunle prote~tante, Pe de 0 parte, actul este refuzatt pe de alta el este acceptat. Pe de 0 parte, mobilul econo~ic este las at pe planul al ,d?ilea ; . pe~e alta, el se introduce cu atit mal impertos in

prirnul plan. . v" '

Am vazut totodata chela a ~oua. atltudl:11 colective diferite, cea din Anglia ~l cea din Franta, Practicile anticonceptlOn~le sint curent~ in Anglia la sflr~itul sec.o~Ul1).l al ~::rII-~ea ~ dovada comportamentu1 palrilor, dO~c.da sca~~, rea brusca a natalitatii la Co1yton, In propm tii care exclud orice alta expllcatie. Re,cursnl e~te tactic si acceptat in mod deloc ~lonos ; . de indata c~ climatul se amelioreaza. soh~tJa es~e abandonata fara regret, Franta 91 Angh~ ma?1- testa tendinte divergente cu incepere d,lD 1730,

. 9i mai ales dupa 1750. Pract1ca, antlconceptionala a retrageril masculine, in climatul pseudo-ascetic neoaugustinian, este aproape de v nedezradacinat fara 0 rnutatie funda~e::tala 8 structurilor afective 9i mentale. Cond~tllle e,;o: nomice nu joaca aici nici un r_?1: Prima etJca acordata ref'uzului vietii, nascuta in aceste c_on~ ditii, este 0 otrava care pervcrte;;te. valor] ~;I vointe, se inradacineaza si s~ tl~ansn;1te. ca un sifilis al sufletu1ui. Cind Bisenca, in Jm.~: 1750 lsi va cla seama de amploarea pervert~1'll' cleci 'd~ amploarea primejcliei, ea i9i va fi pl~rdut puterea; va izbuti totusi sa fri~~ze extI?derea practicii in zone1e pioase tradltlOnale (111 Bretania de exemplu), prea putin atinse, de altfe1 d~ 0 sensibilitate neoaugustinicmii; ea nu va izbuti totusi niciodata sa dezradacineze monstruozitatea intelectuala si morals a valorizarii etice a unei rnutilari voluntare a impe-

recheri] omenesti, Refuzul copilului mai mult din motive de asceza decit din hedonism constituie pervertirea specifica a climatu1ui psihologic francez.

Am atins pe nesimtite nivelul variabilelor. Practici anticonceptionale au existat intotdeauna si pretutindeni. Sint eunoseute modalitatile primitive, mai mult sau mai putin raspindite. In general, pot fi iritilnite mai curind Ia oras decit la tara, in tinuturile deschise mai curind dedt in cele inchise, fiind de preferinta raspindite acolo unde oarnenii sint mai numerosi inca din timpuri indepartate. Intervalele variaza - ne amintirn - in rnedie eu ceva rnai mult de 1 1a 2, In structurile respectate ale casatoriei tardive, exista un joc de cinci ani in raport cu mediile ce1e mai generale, Casatoria arlstocratica este exclusa - e sisternatic precoce -, compensata fiind, e drept, de un celibat feminin def'initiv rnai raspindit. Populatia asculta pretutindeni de un ritm inca destul de misterios. Incepern abia sa intelegem ca el se artieuleazii in juru1 unei perioade eel putin egala cu durata unei generatii. In Anglia, cresterea accelerata reuneste mal multe generati] in decursul unui indelung paroxism, intre 1750 si 1860.

Cit priveste Franta, acest fals ansamblu cu adevarat nemasurat, ea plateste printr-un secol ,II XVIII-lea modest 0 Ioarte mdelungata crestere demografica ce incepe de la mijlocul secolului al XV-lea si tine pina in [ur de anul 1680, perioada de stagnare relativ moderata a unui s('col al Xv'Il-Iea tardiv. Si totusi, intre 1730 ~i 1770, 1n ciuda microtinuturrlor sale rnalthusiene, Franta si-a sporit populatia intr-un ritm «uropean. Cit priveste Anglia, ea a atins cifra 011' 4 milioane de locuitori in jur de l300, men:,inindu-se cu greu 1a aceasta cifra pina la mijll)(:ul secolului al XIV-lea, cind este centrata ~' bazinu] Londrei; se prabuseste in 1350, .. [ungtnd brusc la 2 milioane de locuitori in

176

m

18 REVOLUTIA DEMOGRAFICA IN ANGLIA

. SECOLULUI AL XVIII-LEA

(Dupa Ph. Deane $i W. A., Cole, British EconomiC Growth, 1964,)

In secolul al XVIII-lea, Anglia i$i dubIea~a aroa~~

lalia. Dar, ea $i Franta, juxtapune microc zm~. ~~~ografice foarte diferite: Ele. merg de la ~o;f~c~~ entul net de 0,9, La mv~l~n ~e 1,5, 1,~"" . ' Ii Aceasta harta dovede$te deci, tn czuda ,0PoZltzzlodio eii

. tV An seco1u1 a1 XVIII-lea un numar de an 9 exzs at· iii b v claar intre cazul francez $i eazul englez: Se sc. 217: a ..

proportia componentelor: in Anglw dom:nt e°Z'ein~ nentele dinamice, in Franta, componen e.e zo~d Exista deci la Londra $i in jurul Lonclrez.,~, , alba incapabila sa asigure inloeuirea gener~tzeL ~xt~ tente. Anglia unei Vital, Revolut!on =. sltueaJ~rt'Ui nord sau 1a periferie. Sa observam cc:_ exee e na terilor este cu deosebire importm1:! tn :ona. ce: mIt atinsa. de industrializare. Aceasta zona aSl9:era in acelasi timp industrializarea si emigrarea ~ ',' r~ Londra '$i in directia A?TLericii. pe ea se SPll}!n

bogatia $i puterea Angltez.

178

jur de 1380-1390, nu izbuteste sa-:;;i sporeasca ritmul timp de cincizeci de ani, dar i:;;i tripleaza populatia dintr-o data parca, de la 1430-1440 la 1630-1640. Cind izbucneste prima revolutie, apare 0 Anglie cu 6 milicane de locuitori, a carei densitate, la centru, nu depaseste densitatea medievala, dar care a cucerit tinuturile hercinice de margine de la vest si de la nord, in directia zonelor dificile ale Scotiei, Anglia nu plateste aceasta triplare a populatiei sale printr-un reflux demografic, ci printr-o stabilitate ce tine un secol. Intre 1640 si 1750, populatia engleza se men tine pe 0 linie orizontala aproape perfecta, Poate ca 'in secolul al XVII-lea Anglia pregateste in chipul eel mai sigur explozia dernografica de la sf'irsitul secolului al XVIII-lea. Plafonarea din secolul al XVII-lea nu rezulta atit din accidente economice :;;i epidemiologice exogene, clt dintr-o scadere a natalitatii prin cresterea virstei celor care se casatoresc. Ne gindim inca 0 data la Colyton, al carui exemplu poate fi extins, poate oarecum prea repede, la intreaga Anglie.

Virsta de \ Nurnarul copi-
casatorie llor de fieeare Speranta de
familie viata
B I F
1538-1624 43
1560-1646 27 27 6,4 I
1625-1699 37
1647-1719 28 30 4,2
1700-1774 I .42
1720-1769 26 27 4,4
1770-18:37 27 25 1 5,6 Brownlee vede chiar anul 1741 in scadere usoara fata de 17l1!. Cresterea usoara din In:;ulele Britanice, intre 1701 sl 1750, se dateI'raul doar ourbei ascendente a Scotiei ~i a Ir-

179

Iandei. Exista 0 mare diferenta intre cresterea populatiei Irlandei si cea a Angliei, in ciuda unor cifre aparent mveclnate : dublarea populatiei in Irlanda in timp de un secol, cresterea ei cu 60% in Anglia. Cresterea demograficii din Irlanda este obtinuta fara modificari importante, prin mentinerea unei natalitati ridicate alaturt de 0 mortalitate rrdicata, cu 0 speranta de viata sourta, cauzele constind in def'nsarea dificila a Iandelor, in cistigul modest adus de grozama ~i de turba. Irlanda recupereaza intirzierea din secolul al XVII-lea si i~i ia in stapinire intreg pamintul. La tara, secolul al XVIII-lea irlandez este la nivelul secolului al XIII-lea de pe continent.

. Blocajul malthusian din secolul al XVII-lea este caracteristic pentru Anglia. El a perrnis 0 econornie de oameni si 0 masiva investitie in educatie. Acest blocaj parcimonios a fost' obtinut in esenta prin cref?terea virstei de casatorie, printr-un ascetism colectiv, fara valorizare etica sau atectiva. Aceasta parcimonie dramatica nu impiedica existenta unei usoare scaderi a duratei vietii in raport cu sporul prodigies de la sflrsitul secolului al XVII-lea. Putem fi sensibili la regrese si la tasari, dar ar fi mai corect sa privilegiern consolidarea a ceea ce a fost dobindit in decursul unei perioade dificile.

Paradoxul consta in reluare Ea are loc pc doua planuri : in directia natalitatii, scadere treptata a virstei de casatorie, reducere a intervalului dintre nasteri in cazul unei populatii bine hranite. Avintul demografic nu preceda, ci intovaraseste inaintarea unei frontiere tehnologice. Importanta, in exemplul pe care ni-l da Anglia, este plasticitatea pastrata de acest ,model familial. Ratiunea profunda a acestei diferente de atitudine rezida in climatul psiholo-

gic al premalthusianismului francez. Unei aco'modari tactice, unei retrageri f?i unei a~teptari,

Franta ruralai-a opus 0 rasturnare de valori care duce la 0 culpabilizare a actului procreator .norrnal. ~tructurile sociale, ;rnentinerea, in

19. POPULATL4. DIN INSULELE BRITA NICE (Dup'! cifrele lui Ph. Deane .~i W. A. Cole, ib'd) lnsulelc Britimice, Anqiia mal inti[ aptiriin -

1 1 1 XV ' ,< <, l.n scco-

u ~.. IH.-Iea, Europei ere.~terii, a muiatiei; a dezvoltarn, tleci a elubliirii clemoarafiee seculare. Scotia, pentru care, de altminteri, avem puiiru: date, cu~oa$te . 0 crestere destul de motlestii si ink-un ritni 1 eiiulat ; esie acleu'irat cii de aici p)naeaV U f

v .c n oaree

mare l1umar de emurrani; pentrii Aiujlia norclul

~Tlanc1ei,AmeTica. Irlatuia, AnC;lia-TaTa Galilo' 0.' zntT~U reqatul i,5i tnodiiicii rltiniil £1; mi1loeul slce~1

luluz. 1750-1760 pentrii Annlia 1770 t -

• • v '", pen ru Irlanda

1 e.pr~Zl1lta , pUl1e~ul de plecare a unci tlecoliiri demofJ1 af:ee. C1 esterile demoin-aiic« se efeetueaziic ele alifel m [unciie de modalit'iti tliievite in Anali2 si'

lrlanda. Cresterea eiujlezii esie 0 . tori. ,In

11l tii , ' . . ~. VIC one asupl'u

01' i: ,~l ?sporzre a nutniirului oamenilor eelueafi

cresterea irlarulezii '1-' y,

. '. • _ ' .' ><, 0 stm.p a Sp01'Zl'e ele numiiT, in

af,a)(l ~m~aruz pToq~·e~. Ea inspirii eonclamniirile pZine tle ura Sl extra.poliirile [raqile ale lui Maitlius aeest

pvoiet al irecutului. " "

.181

milioane 2

8 7 6

5 4

0 "
5
REGATUV V
0 UN IT __,.
9 .t:NG'LIA
./
f-- TARA GAll LOR - V
. ;;_;,; I'

[7
IRLA~y
L--
I- ~ 1.--:= 1,
:__..,.-- 3

2

1

1700 20

40

60

80

15

10

5

5

1800

Franta, a unor paturi de tarani fermieri, usorul deca1aj crono1ogic al deschiderii "frontierei" tehnologice, au contribuit la accentuarea acestei diferentieri, 'I'otusi, Franta si tinuturile ei marginase nu se dif'erentiaza in raport cu Anglia decit in decursul celor douazeci de ani care preceda Revolutia, In mare, [ocurile sint facute intre 1770 sl 1790.

In secolul a1 XVIII-lea, Franta a cistigat 7 milioane de locuitori, 1 milion fiind dobinditi in urma unor anexari de teritorii; desi cifra nu este foarte mare, ea reprezinta totusi de trei ori sporu1 de populatie realizat de Anglia intre 1700 si 1789, fiind, de asemenea, 0 data si jumatate mai mare decit sporul de populatie din Insu1ele Britanice. Intelegern de ce aceasta dispari tate nu a fost observata de oamenii din secolul a1 XVIII-lea, care erau obisnuiti sa socoteasca mai curind in cifre globale dectt in procente. Franta si-a sporit populatia cu un numar de oameni care era egal cu eel al populatiei Angliei, fapt care a inflacarat irnaginatiile. "Cre:;;terea relativa, in decurs de 90 de ani, ar fi de ordinul a 32%, cea ce corespunde unei rate de crestere anuala de numai 3%0.." Intre 1730 si 1770, Franta a realizat mai bine de trei sferturi din sporul total. Timp de aproape treized de ani, rata de crestere se rnentine Ia 6%0.. Totul se modifica brusc in juru1 anilor 1772- 1773, 1779-1783. Cresterea dintre 1730 :;;i 1770 seamana cu cea din Anglia, fiind 0 crestere care perrnite un spor nu numai cantitativ, ci si calitativ. Dar scaderea prea timpurie a natalitatii 0 face vulnerabila. Odata cu dificilii ani 70 si 80, un accident banal este de ajuns pentru a pune in evidenta fragilitatea acestui echilibru al cresterii demografice franceze. Franta nu mai are 0 rnarja suficienta de securitate. Intre 1750 si 1770, in zece dintre cazurile globale ratele de crestere au oscilat de la 7,B la 10,7%0.; intre 1779 9i 1784, 0 natalitate de

182

- Crulai (Normandla)

--- Thezels-St,-Semin

(QuercYl

900

20. ECONOMISIREA VIETH

(Dup'i Istor!a economica ~i soclala a Frante'

vol. II, 1970.) , 1,

Acest gmfic aratii sansete de supravietu' I

ta U I" ire a naste)'e,

. n an, a CmCI ani, la zece ani, in ciiepn archil

dm Franta bine studiate de Duvillard A P • l trean N' ' pro ape Inya ormaruiie stii mot bine decit C I'

Care t ~ ru at. Franta s v • reU$e! e sa salueze copilut este si cea care invatii

~ clteasca. Gralicul lui Goubert am in teste de dive' sztatea iranceza : mai multe mii de ' 1- comportament demo ' " ,,,molecule de de ti arafic , repartizaui in vreo sutii " tpurt. Rezultantele care se desprind din

~lspa~~t irancez sint ioarte abstracte, rupte a~:e~:~l

e orzce realtiate, De un de si .' ,

vreme irulel . ~. ~ ,necesltatea, pentru

ungata mca, de a avea monoaraiit reoionate si microregionale.

183

37,7%0 face fata cu greu unei mortalitati care a sal'it de la 31,4%0, mortalitate corecta, aproape scandinava, la 36%0.

Spatiul francez este departe de a fi ornogcn. ,,0 Franta dens populata, in vestul bazinului parizian si al Bretaniei, are 0 pcpulatie relativ scazuta" (P. Dupaquier). In Bretenia, dat fiind 0 enorrna mortalitate, in Normandia, din cauza predorninarii molecule lor de cornportament demografic malthusian, populatia scade. Un sfert din Franta, in plina recuperate, asigura trei cincimi din sporul total: Lorena, Aslacia, Le Hainaut, sudul Frantei, Languedoc, Alpii, culoarul rhodanian, Masivul Central, Pirmeii, Corsica. Aceasta "fro11- tiera'' Iranceza variaza intre dublarea de populatie din provincia Franche-Cornte ~i evadruplarea din Le Hainaut, trecind prin aproape triplarea alsaciana (crestere care este poate oarecurn supraapreciata printr-o subevaluare initiala). Intelegern mai bine Franta, observind ce se petrece la limite le ei. Piemontul anticipa si dramatizeaza criza franceza de Ia sfirsitul Vechiului Regim: prima [umatate a secolului al XVIII-lea este prospera, Piemontul incepe sa.-~i dubleze populatia timp de un secol; din 1750, totul se prabuseste. Intre 1750 si 1806, Piemontul pierde doua treimi din cistigul realizat in prima [urnatate a secolului (dezechilibru secular de tip foarte arhaic). Aceasta oprire a cresterii demografice este consecinta unei vaste ernigratii si a unor perioade de mortalitate spor ita, Elvetia romanda, provizoriu saturata, combina emigratia cu restringerea nasterilor. Miscarea se indreapta in directiaElvetiei alernanice. Orasele Zurich, Basel. Berna sj'~t adevarate locuri 'unde se rnoare, cu natalitati extrern de reduse la sfrrsitul secolului a1 XVIII-lea, tinind de contaminarea franceza si de prabusirea protestantismului sacramental' in plina evacuare teologica liberala.

Asistam la 0 epuizare in maniera franceza, la recurgerea in rnasa la practicile anticoncep-

184

ti0:r:-Rle : dic:gr:osti~ul se aplica aproapr- in ClCl':-a1;>1 masura In tmuturile alpestre si la cel ~~nane a~e .Frantei. Prin contrast cu' cr:sterc~

pon?nt1ala ?m Germania de la est de 'E1b; Renama, dupa 0 crestere multu it ,. b '

i~~~\d)e lac, .Vviirtte~bel'g se ~e~ti~:l ;~tr-~~~

, nt dupa frumoasa recuperare de 1 fir

situl secolului al XVII-lea si d A a s ir-

secolului al XVIII-I. G' ' :" la, m~eputu1

ea, ermarua c1tad111a de

~~ec~~~,l renan are tentatii anticoneeptiona1e

P,rovinciile Unite, Tarile de Jos s '

vern te austriece 'L' , , paniols de-

t '... ~1 lege Ilustreaza perfect

eza osc11atulor de crestere din ti tur ( '.

vechi P d I B' ,111U UlLe strasatUr1: ara ?Xt~a, elgia prezinta anumite tra-

ce arrun esc de Ana}' A ti

secolului a1 XVIII 1 (d ia, 111 Imp ce Olanda

morilla it uimis - ea ecaden,ta sa fizica si

Franta ' e, pe MontesqUleu) aduee eu recup " Da.l Belgia, spre deosebi1'e de Franta si b t eaza ceea ce pierduse Intr-un nesffr~it

"I 0 nay secol al XVII-lea Ad' , tr '

~~:~~~~e~;l~ d&~l~~~ adi~~~~~f;~ 'a~i~~fs i?~ta:lrca~~~

sulita d ' , au os 0 111- f' .>, e prospentate ~i de cre$tere demo ra-

rca in cadrul severului secol al XVII 1 J secolul al XVII-lea nu este tot atit d- eaj ~I'e

dPe cit de franeez? Intre 1500 si 17~0 0 Ta~~,elz e J os curios ., ' , -s all e

" '. , .' cusel'a 0 1mie de ere~tel'e demo-

~l aJ1ca, uimitor .d~ calma ~i de regulata, depa-

in~il ,~~r~apel tanle din sud, situatie nernai-

m a In ( QUa milenii de ist;rie' 1500 900 000-1 000 000' ] 700 1 850 000· , , 1750 1 9 " -1 850000 '

", 00000-1950000; 1775 2078000'

Mentmere dec' l' , ' . " 1 pe 0 1111e aproape orizontalg

"' secolul al XVIII-lea, mai rnult decit duble " It1 seeolul al XIX-lea si dub1are intre 190;1e 1950, C~~ba ~landeza din secolu1 al XVIII-lea s~c ,~xPhea pr~n. secolul al XVII-lea: "frontiei d tGhnologlea a polderelor aUld

usor d It' ,nor po ere

\, e eu rvat, ~i efeetul interior indus din

mar ~le ~eQmer~ ,colonial au ingaduit e1'este1'ea contmua, pe Iinia seeolului al XVI-lea, Oianda

185

secolului al XVIII-lea practidi mai putin anticonceptia, preferind sa exporte oamenL Pretutindeni in America si in Est, exista olandezi, amestecati cu germani. Olanda a alimentat intreg universul secolului al XVIII-lea cu truditori anonimi si rezistentl ai unor tehnici de

virf.

Mozaicul normand este un bun exemplu, pentru ca el of era, pe un spati u mic, gama cea mai larga de posibile. Si totusi, putine regiuni prezinta un aspect atit de aberant. El este 0 modalitate catastrofala, mtr-o Franta careia ii scapa, dupa cum am vazut, singura bogatie adevarata, generoasa procreare a omului. Amestecul normand cuprinde to ate elementele moleculare de comportament, el este bogat, dar compozitia sa este aberanta. Sa ne limitam la 20 000 km2 din partea de [os a Normandiei. Aflam aid zone in plina expansiune demografica : nordul cu Peninsula Cotentin, 0 veche zona de "frontiera" recent dofrisata. Aici populatia i~i dubleaza numarul in saizecisaptezeci de ani, cu 0 natalitate mare, nu excesiva, de la sase la sapte copii de fiecare famille, dar cu 0 mortalitate scazuta si cu 0 speranta de viata sporita. Condifiile de viata sint cit se poate de bune. Villedieu-les-Poeles, oraselul de me1?te1?ugari fauritori de obiecte din arama, prezinta 0 modalitate cu deosebire dinamica, situindu-se in frunte.

La cealalta extremitate se afla zone1e unde se moare mult din Cimpia Caen. Intilnim aid un malthusianism stupid, asociat cu 0 mortalitate ridieata. $iasta fara nici un motiv aparent. Lumea moare aici pe eapete 1?i cei care Yin din tinuturile ineonjuratoare mor, de asemenea. La cealaita extremitate se situeaza mai ales tinutu1 Auge : miraeo1u1, primejdiosul miraeol, f'alsul miraco1 al echilibrului. CoHus interruptus a fost insotit aid de 0 scad ere paralela a natalitatil si a mortalitatii. Dar sa nu ne bucuram prea repede de aeeasta victo-

186

ri.e. DU1?a 1770, acest eehilibru prirnejdios se pierde, rar balanta inclina adeseori catre seadere~ nat~litatii si sporirea mortalitatii, Aceasta ~~rclmonle. excesiva bareaza drumul mutat1:lor ul.terlOare .. ~a inceput, malthusianismul ?ll1 regiunea Lisieux apartine modelului de mversrune ascetica.

rn~re acesti poli : situatia nesemnlficativa din Bessin. Bayeux este unul din acele locuri un de s: moar~, un B~ssin oarecum dinamic, practicm~ anticonceptia doar intr-o oarecare rnasu;:a, atit cit 0 ingaduie un temperament bintuit ?e pulsiuni sexuale. Este 0 regiune care s-a situat foarte devreme in jurul unui optimu:n de pOP-:llare. Dominanta anticonceptionala moderata a realizat un fals echilibru af}a~ 1?r~da, Ia sfirsitul secolului, efectelor im~ ba trlnirii.

. Alatu~i ~e variabila teritoriala exists variabila sO~lala. Pe timp lung, 0 surprindem in cazul ~:torva grupuri privilegiate, datorita' genealognlor (S. Peller, T: H. Hollingsworth, L .. ~enr~"). A vern eel putin trei versiuni. Fa~Illl~e . din paturile superioare au in fata casatoriei un cor::puort~ment care Ie diferentiaza de celeialte: ~asatona este mai precoee. SperaJ?-ta de viata este mai buna, Studiul intrepnns de .Pell~r. ne ingadule sa urrnarim amplo~rea vleto~lel asupra mortii. Comparatia facutau de Hol~ngsworth si de Henry testeaza, dupa 1730, divergent a radicals dintre modelele fran.c~z si ?ritanic. Dueii $i pairii din Franta, fam~lll~e din Geneva si pairii englezi rnanifest.a, mtre 1670 $i 1730, aceeasi atitudine anticonceptlonala. Incepind din 1730 d ., .

. .. ' uen Sl

palm, pr_:ec:um si marii hurghezi genevezi s'e

ms~aleaza intr-un malthusianism din ce in ee mai steril, in timp ce ducii englezi au din nou ~n. c~mportament mai generos fata de viata, mtIlnm?~-s,:, in aceasta privinta, eu mas a f.0Pulatle~. In secolul al XVIII-lea, cu excepua cazurilor franceze si geneveze, modelul

187

aristocratic tinde sa sernene tot mal multo cu modelul popular. 0 usoara ~t~gnare a. vitalitatii celor bogati si putermcl, 0 sporire .~ vit~litatii claselor sarace inaintea dlstorsnmu malthu~iene din secolul a1 XIX-lea: S:coh:l Luminilor atenueaza, in intreaga E~ropa, .dlferenta de comportament demografic .socla], ac.centuind, in schimb, divergen1;a reglOnala. Comportamentul teritorial prirneaza ~supl~a oricarei alte modalitati, ceea ce caractenzeaza. de asemenea, secolul al XVIII-lea european.

Antropologie fizica ~i culturalo, olfebetircre ~i niveluri de lecture

Demografia istorica se rasplt~de$te tot mai multo Una dintre portile deschise : antropologia fizica reintrodusa de El1!manuel Le, Roy Ladurie. Dimensiunea omulm, pe care mcercam sa 0 definim aid, este Eli 0 dimcnsiUl_:e fizica. In secolul al XVIII-lea, ornul este, lr: rnedie mai scund. Blonzii sint rnai numeros! in EU~'opa Secolului Luminilor decit in ~ilele noastre. Repartizarea tipurilor ornenesti s-a schimbat - si incepem sa ~ti:n in ce prop?rtii - variatiile ne ingaduie sa cunoa~tem, indirect, nivel~rile de viata si mig.ratii~e. Aceasta cercetare este abia la inceputunle ei. S-au alcatuit prime1e harti. Dimensiunile fizice ale ornului pot fi constat ate pentru intreaga Europa. Ginditi-va la posibilit~tile oferit: .d: vc~rculatia soldatilor mercenari, 1a posibili tatlle aproape infi:dite, deschise de arhivele ~litare prusace, fadi sa mai punern la socoteala cele 2 200 000 de dosare de la Vincennes, si asta numai pentru secolul al XVIII-lea.

Este posibil studiul calitatilor fizice, dar~i mai atragatoare inca sint drumurile pe care

acesta le deschide in directia antropo1ogiei culturale. Cind vom poseda, pentru intreaga Europa, hartile succesive ale alfabetizarii 91 ale progresului realizat de limbile nation ale asupra dialectelor locale, vom avea cheia cea mai sigma cu privire la megalitatile de dernaraj si de crestere. Mai avem nevoie de inca zece ani de rnunca pe registrele parohiale, pe [urnalele tinute de capii de familie, pe ziare etc. Sint uitate uneori jurnalele tinute de capii de familie, de exemplu cel a1 lui Pierre-Ignace Chavatte, care moare 'in 1693 1a Lille, uimitoarea patrie a Antoinettei Bourignon, ne spune multe lucruri ~ datorita cercetarii intreprinse de Andre Lottin - despre inceputurile alf'abetizarii in cadru1 populatiilor traditionale. Chavatte este un om sarac, un muncitor cu bratele lipsit de un orizont mai 1arg si, in rneseria sa, un mediccru care nu s-a realizat. Calitatea scriiturit sale, modul in care stapineste franceza, in ciuda unor nesigurante, ne surprind. 0 parte din pcpulatia saraca din Lille se apuca, treptat, sa citeasca, cu un secol inca in urma, Primele scoli din Lille apar in unele localitati 'in 1554, in altele, in 1584. Tinutul Lille se afla in apropierea unor tinuturi protestante. Un text scris de un magistrat in 1664 afirma : "Trebuie neaparat ca, indiferent de clasa careia ii apartin, copiii sa fie instruiti cu grija, 1a 0 virsta frageda, cu privire 1a tot ceea ce are legatura cu credinta catolica apostolica ;;1 rornana, drept care a fost intemeiata aceasta scoala''.

Chavatte citeste, Chavatte scrie, dar acest contemporan al lui Bayle este un om din secolul a1 XVI-lea: cultura, sensibilitatea sa se inrudesc oarecum cu cele propagate de cartile aparute in "la Blblictheque bleue'' din Troyes. Alfabetizarea constituie 0 etapa fundamentala; nurnai alfabetizarea totala poate oferi sanse revolutiei tehnice, care este in primu1 rind 0 revolutle mentala. Si totusi aceasta conditie necesara nu este suficienta : Chavatte

188

189

reprezinta exemplul unei suprapuneri far a urman sau, daca vreti, al unei cu1turi intemeiate pe vis are si pe evaziune. PiUurile sarace al£abetizate nu sint in mod necesar in afara dmpului culturii traditionale, care continua sa-~i transmita mo~tenirea din auzite si din vazute; totu~i, modificarile comportamentelor, ameliorarea uneltelor, rationalizarea actelor productive se pot produce si propaga mai ales

in cadrul lor.

Procesu1 de alfabetizare izbucneste in seco-

lul al XVIII-lea; el incepuse inca'de la sfirsitu] seco1u1ui al XV-lea si de la inceputul seco1ului al XVI-lea. Reforma nu s-ar fi raspindit daca nu ar fi existat mari zone de cititori potentiali, un ansamblu de mijloace prrn care scrierile sa fie multiplicate si difuzate. Odata consumata, scindarea dintre cele doua cre~tinatati are tendinta de a accentua 0 diferenta care exista de la bun inceput. Din acest punct de vedere, Reforma protestant§. nu este o cauza, ci un accelerator de dezechilibru. Alfabetizarea presupune mai irrtii un inceput de uniformizare lingvistica, la a carei accelerare va contribui apoi. Desigur, uniformizarea este

sustinuta de Biserica ~i de Stat.

In Italia toscana, in Franta dia1ectul vorbit intre Sena si Loara, germana medie 1a est, engleza, opunindu-se dialectelor gaelice din vestul indepartat si patriarhal - reforma din Tara Galilor a avut loc, in secolul al xvt-iee, in dialed gaelic; in Spania, in spatiul castiuan privi1egiat, limba corecta din Toledo cedeaza locul, la inceputul secolului a1 XVI-lea, ce1ei din Burgos si din Valladolid, dar catalana si valenciana rezista, dupa ce sint c.bandonatc in trnutul Aragon; portugheza se desprinde de galitiana si depa~e~te, in secolul a1 XVII-lea, tentatia de a disparea in fata dialectului castilian. In chip si rnai subtil, in secolul al XVIII-lea, franceza i~i incearci:i sansa care i-a oferit controlul celor 200 000 km2 pe care se

190

vorbesc dialectele d'oc la di .

1a tiVe1ul ~litelor aristocrat:e1~~1;~~~i~ur~pei, raua culmineaza in Germania 'A. e. peapoi pierde teren sub at" m jur de 1770, per midie class in R .c,IU~e,: asa-numitei up-

tirziu, moment' cind ~~a, cmcisprezece ani mai salitatea limbii francez~~arol proclama univer-

. In secolul al XVIII-lea . v

lingvistica analoaga . exista 0 geografie

Le Roy Ladurie i-a :eI .geografii culturale,

colul al XVI-lea. Inca ;.prms nasterea in sefrunta doua Sudu . f In acest secol, se con-

t bi ri ranceze un S d

ur ilingv, cucerit de R f ' v . u prema-

la notal' pentru a e _orma, care recurge

irnperrneabil la li:~n~, :;;1 unv Sud stravechi, cealalta extrernitate a }~ceta. Franceza, la irnpus, intre secolel:lle~ta ~~~ografic~, s-a XVIII-lea, in jurul Curtii A -lea:;;l al Bruxelles * si A . ,11, m centrul orasului

. "a Imp1ns 1 ' 1 '

al elitelor Wallo . ba mve u1 oraselor si

. fl ma am igua v A', '

m uente romane si thi A' raspmtie de foniei. Dar sa ne I:nt w~ses Am tabara franco-

tV d oarcern m Sud . v 1

am in nou pe Le Ro L ' :;;1 sa- ci-

semnificatlv : reva y adurie, cu acest text

de-a lungul 'versani~~a franc~zei catre sud, lui Central, devine a~elr~~dal1.lanv a1. Masivucare are loc 0 adeva _ ~mu~ margmas prin "contrastind eu zon 1ratab defrisare culturala"

[]. e e 0 scur di . v '

-v , , regiuni inapoiate si e 1~ veematate .

vreme astfel : in 157 ,I carev vor :a~ine multa drept obiect semnat 0.'1 dupa statisticile ce au hartHe lui Maggio1ourlde, rn 1680-1686, dupa

va accentua progre! egradarea culturala se

, SlV pe rna v

indrepta treptat d 1 . asura ce ne vom

voarele Garonnei" e a gunle Ronului catre iz-

"Statisticile privitoare I v.

o cornparatie intre E t· .a semnatun permit

Narbonne); la Montp:lli:1 [ves~ (~ontpellier[ ... J erau 25;)/0 dintre a ~ b"], m jur de 1575 artizani, in comparatie n~u a3;ot1 numai printre o majoritate artizan~la insti '{~' la Narbonne. cultivata la Montpelli . X_:Ul a este mult mai mal' mit' . . leI', In acest oras .

u ,1 artizani neanalfabeti sti " eel

, snu sa-si scrie

191

1 A A tregime' in aceeasi perioada, la

nume e In m , . ". .. fAd

N bo ne J'umatate dintre ind1vIZll apar tmm

ar n , . v e doar cu

aceleiasi categorii stiu sa se semnez

. iti 1 ' t ] La Montpellier, franeeza este Iomrna e. .., "d' 1490 La Nar-

osita in mod eurent inca In· '.,"

1 ' . tA. iu." Trasatura earactenstlca a

bonne men HZ . " 1

acesto~ disparitati consti'!.. i?- f~ptul ca e1 e s~

en in i sporesc. "Cu prrvrre ia un s~co mai ~rzi~, i~ 1686-1690., hartile lui "MagglOlo pu.?

in evidenta, in contmuare, 0 scader~o tred-ta::~ rnergind de la Gard (unde 30-~' /0 H . In ult ' barbati stiu sa se semneze) a A e;a·t (20-29010), apoi la Au?e (1?-190/0!, I~, S irs; ,

la Haute-Garonne (mal putin de 9 /0)' .

C Toate acestea echiva1indu-se, un. a1 d?ll~a f t se deschide aproape pret~tmdelll In ;~:nta cam in anii 1680: alfabebzare, fr~n-

. , 5 1 100/ opera irnportanta a

cizare de 1a a 0, L Ii T

rimet arti a seco1ului a1 xvr-i-». a 1m1,a,

P. dP 1'680-1700 fenomenu1 se produce m

In Jur e , 1 .. . Ru

intreaga Europa (cu exc.eptia Po O~llel EI,: a :

siei). Alfabetizarea elitel urbane y a ~IlS~O~~~e tiei rurale presupune - pl'etutmdem P bitrei sferturi din teritoriu1 e.u:-ope.an - ~n ,

1. gV'sm de fapt Acest bllmgV1sm es e, 1.!1 m 1 '. " . t ,A a un trilit te pentru 0 elita mal res rms ,

rea rtate, . 1 t' . La Tou-

r . dat fiind si foloslrea a mei. .

l~!:lS~~t folosite' occit?na, france~a~ 1atl~~~ I P Ionia in Ungaria, In Estu1 mal In ep~

no: la un bilingvism de fapt : latma

tat, se tl'l' enVula?e in seco1u1 al XVIII-lea, r olu], i~ lSI con, ." hi uleaza alte parti depa~it, de hmba care ve 1C .

cu1tura. . t-

. E" rotestante este s rave-

Inamtarea Ul opel p "d d" Al'lgli'l

. d importanta: ova a (

che $1 nespus e .' la toate nivelu-

. S f Ea are repercusHl111

Ell co ,lao Stone deosebeste cinci etap(',

'1 Lawrence .. "

ri e. f1" . care abia desClfreaza

1:a nive1'ir<)t~ ~iv~l~ C;~terminat de registreJr htere1e. it 0 insusire autonoma. parohiale. El nu permi e . . t eel al adrNivelul 2, greu de determma~, les te . utile ;! varatei mutatii, cel a1 unei ec ur.l e 'nl-

't"t" de a scrie si de a socoh. Est

capaci a ,11 ( •

velul la care ajung cei care au urmat scolile parohiale ale bisericii presbiteriene din Scotia, nivelul unei parti din cirnpia engleza. Nivelul 3, este cel a1 celor care sint capabili sa tina un registru de contabilitate. Nivelul 4, care este mai currnd un nive1 3 bis pentru 0 alta categorie sociala, presupune insusirea culturii clasice. Nivelu1 5 este nivelul universitar (universitati si Inns of Court). Nu putem rnasura cu certitudine decit nivelul 1, dar exista o corelatie intre aceasta si celelalte niveluri. Adevarata revolutie culturala a avut loc in Anglia in secolul al XVII-lea, lucru dovedit ~i de cresterea rapida a nivelului 1. In 1600, 250/0 dintre oameni citesc si se semneaza (150/0 in Scotia, 1'60/0 in Franta, dupa Valrnary ~i Fleury). ITn 1675, Anglia ajunge la 450/0, iar Franta, intre 1688 ~i 1720, la 29010. Procesul incepe in Scotia rnai tirziu, dar se produce mal repede ; Scotia se afla in f'runtea seriei incepind din 1680. Ritmul alfabetizarii este acelasi in Franta si lin Anglia secolului al XVIII-lea, ceea ce inseamna ca Anglin 19i pastreaza avantajul - care se apropie de raportul de 1 la 2 - in jurul anilor1680. Or, daca ne referirn 1a ampla deschidere sociala a accesului la universitati in secolul al XVII-lea, este evident - dovada proportia ridicata de yeomen si husbandmen (plugari si cultivatori de fasole) care citesc si stiu sa se sernneze - ca avansul englez asupra continentului este mult mai mare inca, la nivelurrle 3 si 5 ale difuzarii civilizatiel. In secolul al XVII-lea, Anglia tsi dobindeste atuurile dezvoltarii sale :Je 1a sfirsitul secolului al XVIII-lea. Secolul :11 XVII-lea englez a' investit In creiere. P. Crouzet a aratat nu de mult cum s-a produs acest avans la nivelul economiei. Aceasta revolutie este intovarasita de 0 victoria totala a limbii engleze, care impinge in chip ireversibil dia1ectele celtice catre un Vest din ce In ce mai In depart at si mai inapoiat.

;93

9 - c. 62

o

10

20

50

4. A STUDENTnOR 21. ORIGINEA sOIcTrAA~EA DIN GLAsr~ow

DE LA UNIVERS 4.

IN SECOLUL AL XVIII-LE-

I Glasgow Students,

f 1 I . W NI Mat lew, " 1966 )

[Du.pii ci re e UI . • d P esent nr. 33, .

1740-1839", in Past an r '. v C Hi-

. B Armata manna. - .

A Administratle. .:-- . come'J.t _ E. Lege. _

• v I d . trie 8Z '. •• _

serica. ~~. n GUS Nobiii si proprietarz rr»:

F. Med~czna .. - i Mici proprietari. _ J." H. Itistituiori. -t .. " K Diieriii.

enz . - . v

'a se aila in mod hola· In secolul al. XVIII-lea, SCpol~I:veste difuzarea 'in pro.

• ceea ce, . v .. ('e

l'lt 'in frunte tn . 1 . ttarea alfabetzzara "

funzime a :ulturii =r- :'if~l scarii cunoa$teri~ ~,r~' repercuteaza la toate 9~IV~1:3) La nivelul eel mat !Idt.

use de noi (cf. pp" ~ -~ . ~ A .asta se revarsa tot ~at se aHa stiinia unIVersd~r~re ~~ciale modeste care, mai mult asupra unor se,c 0 inca la acest niuel 1'1'

,.. ,. Europa nu alunrJ i utmi» este 1H'U'

meaten In .: eel maz uzmz or, .

dieat al cunoasterii. Luc:u1 ea ce noi numim aqriculportia mieilor !?roPTIet?-~I, cl~ de un sfert Ia un m.l: tori reprezentmd mOl, rnuv t t unul din secrete. ·,..£»~t dat, Aici trebule cau a

19~

Un calVinism SOciologic, care coincide cu 0 lectura profunda si precoce, ataca oblic Europa Secolului LuminUor. Le Roy Ladurie il S.fl.tirizeaza astfel: " [ ... ] restrictie formaI<l de 1a plckere, toleranta tacita pentru camatarie, ascetism proclamat sus si tare, capitalism dislmulatv , el are, eel putin, meritul de a fi facut sa coincida perfect doua revolutii. Puterea sa asupra fibrei omenei,>ti este de 1Ulilga durata : "Locuitorii tindului Cevennes, in 1500 dezmatat ~i iubitor de ospete si de dansuri pina la nebunie, papista~, superstitios si vrajitor, secufunda in noaptea uitarii si in adincimile subcon~tientului. Se nai,>te un nou popor [ ... ] religia este epurata, libido-ul cenzurat, domnesc avaritia burgheza I,>i libertatea crei,>tina, Acest popor este trist i,>i libel': va SUpravietui ca atare, mult din colo de oamizClri

[ .. ,J ~i este invocata 0 alta istorie, cu mult rnai vasta si rnai verosimila: cea care duce

de la Merrie Old England 1a Anglia puritana". Anglia puritan a cll,>tiga a doua mansa si reVo]utia industriala. Reforma catolica, Reforma catolica augustiniana, mal ales, cea in maniera franceza, Ii urmeaza ceva rnai ttrziu,

In :Bretania, de exemp1u, i se va intimp1a sa

fie mai ambitioasa si totodata rnai modesta, incercfnd sa economiseasca limba care vehiculeaza pe plan national culturs.

Pe 0 a doua linie de aculturatie ce se raspindel,>te prin carte intilnim rnasa enorma

franceza. La sfiri,>itul secolului al XVII-lea, "frontiera" pioniera a defril,>arii culturale porne~te aproape pretutindeni sa cucereasca rnarele Vest.

l'olului pe care tt ioacn scotienii in dezvoltarea tehl:ologicii ce are loe in perioada uu Watt. La ie; de ,If!rnnifieativa este permutarea nobilime-proprietari fUnciari $i industrie-comert. lata marea desehide.e, ITulustrie-eomert: 5Q%. Cei mat multi nu se mal

tlU/1twnese sa fie inteligenti doar eu mlinile. Aecesul tJt'(!c~tei paturi socuu« la invilti'imintuz universitar va

transforma $tiinta universitara.

195

Oxford

~ Yorkshire ER

_ Northampton __ King's Lynn

.;_._. Penza nee Nottingham

Bristol .. _,._ Halifax

+-4--+ West Midlands

22. NUANTA REGIONALA

(Dupa L. Stone, "Literacy and Education in England,

1640-1900", in Past and Present, nr. 42, 1969,)

L Stone 1$i construieste qraiicul. pe baza semnaturilor din registrele piiroliiale, pentru acte de ciisiitorie (ale biirbatilor), In fata f enomenului major al aHabetiziirii, nici chiar Aruflia nu este perfect omogenii. Totu$i,diferenteZe sint mutt mai rnici decit in FTanta. 4c~asta relativG, omoqenitate avantajeaza mica AngUe(r.eprezentincl un sfert din Franta) $i favorizeazii cOi~stituirea unei piete nationale unifonne. In mijtocutc secoiului aZ XVIII-lea exista un registru destul de larg, care cuprinde 0 Anglie aljabetizata (Oxford, Northampton, Perizance, peste 70%) si sectoarele Intirziate, Halifax si West Midlands, mai ales. in a doua jumatate a secoluliii al XVIII-lea reqistrui este tnai limiiat. Sectoarele 1ntirziate rccupereuzd. Lucrul estemai .ales adeuiirat pentj'u Midlands. In jur de' 1800, dnd reuoluiia industriaIil se ccceiereczd, aprotipe . intreaga Anglie mascuiinii numara intrc 65 $i 75% de alfabetizati. Dupa 1800, dre pt consectn;a a revolutiei industriale .:>i a muncii copiilor, are loe o noua dis-persiune. Arujtia pierde 0 parte din avollsui sau, iar proqresiunea 1$i incetine~te ritmu!.

23. ANGLIA EDUCATA

(Ibid.) A. Esquires and Ge

B Clergy and p n:tlemen (Scutieri si . "

and Tl'ad rofesslOnal men (Cle ) ,z nobitt).

eemen fA t·· r. - CAt·

men and Hti r 12am .~i comercian i .'. r tsans

ag1'icol') sbandmen (Perm' . t)., - D. Yeo-

t). - E Lab len st. m it

. ourers and S. . urun O1'i

.. necalificati Si servi~~~~~ts (Muncit01'i

"Oamena sint singura b ~."

numai oamenu ed/waH. A~gatze, ~ar sa. preciziim:

Ullul dm secrete1e S I ~st grafzc pune in lumi ~ laW ,eco ulul Luminilor . f~ ~ • zna

, pe eel al reusites A " . !iI, ara indo:

semnatU1'ile truse v» noliei, El se spfi)'ina

1 se pe actete d ~ v . pe ogodnicilo)' din arhz'd" e casatorie cu licenta a

Glo I . toconouu Oxt d . .

. uceste-, In ceea ce u or $Z dm dioce"a

an'llic' zz P1'lveste e Z '" -

: • c'/'1e $1 pe nobili f . '. p c ericu hisericii

pl'I~a, Inca din secOl~1 aftul nu prezintii nici 0 SUr,?atz 100%, sau aproape a D.YVlf-lea, ei sirit alfabeu-

CU"e ti . ctr aptul '.

, lar lcularizeaza A Z' -' . semnzjzcativ sf

Nmsta, eVident A • n9 ui In raport Cu E'"

. , In rapida tr v U1 opa

,'proape totala. 1 ecere catre 0 alfabet.

";' v a mestesur/ariZ' lzare

00. mdah dUp?i ei . '.' _ 01' .~z a Comerciant·Z

,"/' I' t, a aqncwtoril' 1 or ': rICo I. TotU$i, exclus~ . • or $2 a muncitorilor

~~~'7 sublinia faptul z'::ca dZ; .~znuz. n~tiunii (Gregory .~ ',I~-l:a), 0 singura cate .: a s!zr~ztul secolului al

'1li.ta In proportie d r.:01 te soczala riimtne alf b

e maz putin de 500. . a e-

necalificati sl ;el' tt " Yo. murtcztorii

, VI onz.

196

191

l00~1TA_+i

801----+-+---r7.-.:__llJrrl

. " ,.--_.

.,.

:;

20~r

---~-- .. ----~--- ---

I sigur_

1 probabi l ---

I li potsnc .... , ... J

Oll__j--~~-L~1~SruOO~~1'~900

1600 1700

r

24. EUROPA EDUCATA (Ibid)

~ , (studiaiii pe baza semnatu-

Aliabetizarea barbatzlor arita aici in

I rohiale) este urm ,

rilor din reqistre e pa , , Scotia Curba fran-

A lia Tara Galilor $Z , , n

Franta, ng ui, ~ I' a luat avans zn seco-

' iaura Ana ui !

cezii este cea mOl s . ::, 'ta de Scotia in seoQlu

ua al xvr-zcc. Ea este dep:l:jz~ cupereze in a doua al XVIII-lea, Franta iticepe :~a re D fapt Franta

l' I XViII-lea, e ,

jumi'itate a secolii uz a , , 1 Parisului in Est,

' Normandia In Juru ,

juxtapune zn " Lowlands si imprt'-

1 f I de altabetFate ca ,

"sectoare a e -, d in Auvergne)

d ' . cantoane (In su ,

jurimiZe Lon rei, $Z , Dincolo (/1'

- t e 10 si 200/0 numal.

care se men tin m r 't te enormul deealaj

toate aceste nuanie, importan es Brittmie Fra',l"l,

b ti tii (Mare a v " ,

dintre Eul'Opa alta e zza a. Europa traditional:

Renania Tiirile de Jos) ~z 0 ,

" f da- situatii la est $Z la sud.

pro un

198

Exista de doua ori rnai multi oameni, dar eXista mal ales de zece on mai multi cititori, citind mai mult ~i rnai bine. "Frontiera" pioniera a esentialului puns in mi~care, in jur de 1680, marele multiplicator a1 posibiIelor, sl, bineinteles, accentueaza astfel disparitatile.

Marile state din Secolul Luminilor au 01'donatceea ce initiativa particulara realizase in secoluj al XVI-lea, ceea ce consistoriile reformate au facut in diierite locuri, pregatind astfel viitoare1e SUccese ale urior Dissenters. In 1698, Ludovic al XIV-lea prevede ~coala elementara generalizata pentru Franta giganta din acea vreme; executarea acestui proiect are nevoie de trei sferturi de veao. Atacul "frontierei" este rapid, acolo un de exista elite puternice de cititori: a se vedea valul rhodanian care i~i in~iruie semnaturile precoce

in masa dificila a tinututilor d'oc, a se vedea Normandia, unde 90% din barbati si 60% din femei stiu sa se semneze in jur de 1770- 1790,.. in tinutuj Auge, in Ie Bessin, mtr-o parte din norduj peninsulei Cotentin; ici-colo

se ajunge la un procentaj de 90-95% pentru ba~bati ~i femei. Franta care cite~te eel mai timpuriu se situeaza III juru1 Parisului, margine$te Normandia, ajunge pina la est ~i coboara de-a lungul RonUlui. In ciuda citorva aVataruri, cititorii din secolul al XVIII-lea pregatesc Franta industriala· din secolele al XIX-lea S1 al XX-lea. Si oarecum in acelasi tirnp, in decursuI celei de a doua jumatati ~ secolului a1 XVIII-lea, Iimba franceza reu~e$te sa depa~easca si pen ultima etapa a cuceriri] teritoriului national. Ea este indisociabila d,e alfabetizarea la l1iVelul revolutionar exploZlV, apropiindu-se de un pro cent de 50%. StatUI, necesitatile unei administratii care se intinde pretutindeni, se opun dialectelor, intr-un stadiu cind "ignorarea francezei" devine 0 "sitUatie stinjenitoare ~i 0 primejdie", dUpa cum a aratat ~i F. Brunot. La 25 iunie 1787, odata cu procIamarea generalizarii unui regim mu-

199

. . 1 tn viata practica

. . al pe intreg tentonu, 1 . intii

mcrp . ·tV A mod curent, mal

franceza es;e fo~os~ a mIt mal tirziu, de catre de catre barba~l si, mu

femei. . ea Sileziei, va re-

Prusia'vmarit~ p.rm a~:;~~lui al XVIII-lea,

cuper a catre sflrf?ltu~ v Vestul cultural.

A r itl v din urma .

ajungmd de mi 1 t voirita lui Fredenc.

eel putin aceasta ~s ~ Ani" in acest regat

Dupa razboiul de sap e. .' ilioane de su" . b' e de cmci m v populat cu mal l~ scoala elemental' a sa

flete, "el po.runce9 e c~ ')iii intre cinci si treifie obligator:e p:n.tr~. c \atesc pentru mtretisprezece am. Parm; 1 Y t responsabili de aS1- nerea profesori\~r 91 s~~lor lor. Caracterul utiduitatea Ia studii a copn . obligarea institu-

iltar al EdictulUl apare prin 1 bil Ia c;eminarul

. f' A Vtat in prea a 1 '-' .

torilor de a 1 mvat . '1 r de matase,.", iar

din Berlin ~<cult~ra V:l~~m1 0 razboi. vorputea batrinii solda~i, lI:vah~~l t dfui mintmati tnvafi dupa parerea tmpar aU, torilol'''' (Fran'"

~~tori, sub sIpr~v,e~~:rer~luia~atrinilor soldati cois Bluche). n ra " . d1·scret· armatele

> • desi ceva mal .

este identic, e9Xl VIII-lea au fost auxiliarele

din secolul al . ., Spre deo-

." ritoare a scnerll.

"frontierel c~ce b v a lui Wallenstein, sol-

sebire de ho~r a. ardo'~lal au dus in fe1ul lor,

.. d cat! pnn 11 , d .

datu e U.· f In treizeci e am,

o esen~iaUi K:;tLturkamp;. lava cu prom ne-

. easta Germame s .' .

Prusla, ac vI'· intirziata cu tehmclen1

sigur, aceasta co om~ anevra privilegiat al straini, acest teren e ~usit una din ce1e mai diasporei hughenot~,'..a r cuiturale ale istoriei. frumoase rec~pe~~l: cazarmii, pregatef?te Scoala prusaca"'lfllcNa ba 1 din anii 1890-1930.

G . prernn or 0 e

ermama I date pentru a car-

Curind vom avea d~.stu ~1turala din secolul tografia mare~ ~uta;e ~uropei calviniste se al XVIII-lea. m ~un.ea v unor Lowlands, aila Sco~ia pr~sbltenana ae acelasi Ioc, GerAnglia dizidenta; aproafPe PtV" pi~tista. Tot-

. . -itara re orma a , .. 1

manIa mmon ,,, . I mic;carn de . a

odata, ea ~ste. u::-a dm. ~~~~e ~ias~ora hughe-

frontiera plomera amen .

20Q

nota acticneaza in Prusia, ea se afla 1a originea recuperarii realizate de Pomerania, de Brandenburg, de Prusia, la originea unui take off cultural al Europei baltice. Dar cel mai spectaculos dintre cistlguri - performanta este medie - este realizat tot de Franta. Fermentul ei trebuie cautat in reforma catolica, cu modalitatea sa aculturanta de rnase, modalitatea augustiniana : ea i9i pastreaza aceasta vocatie in ciuda 1entei degradari a secolului a1 XVIII-lea. A se vedea, in Italia, rolul [ucat de scolile catolice ; in Spania, catolicismul lurninat din cea de a doua parte a secolului al XVIII-lea este user atins, dar inttrzierea va fi de doua secole.

Structura moleculara care explica [uxtapunerea comportarnentelor demografice se aplica si revolutiei culturale. 0 Franta saraca, 1a sud si la vest, se opune, de acum inainte, unei Frante bogate din nord si din est, Franta limbii d'oil ~i Franta Iimbii d'oc, Franta istmului european, deci a comunlcarii, cu niveluri geneveze de alfabetizare populara profunda, de lectura intensa si dificila, Franta celtica de la sfirf?it de lume, Franta-finister, Franta-fundatura care da, paradoxal, spre Ocean ... Franta bogata dill nou la nord-vest, dar in tinuturile maritime, acele narrow sea din Channel, Franta normanda si picarda, Le Roy Ladurie a delirnitat un Sud ferit de rnutatii, Estul acvitan, sudul Masivului Central, Poitrineau s-a cufundat in cercetarea unei jalnice Auvergne, exportatoare de vagabonzi analfabeti inainte de schimbarea importanta din secolul a1 XX-lea. Primul sondaj al INED-ului, publicat, delimiteaza un Vest profund (cinci departamente bretone, Maine-at-Loire si Vendeea): 16,1-23,2% pentru baieti, 7,5~1l,80f0 pentru fete. Ancheta lui Maggiolo situase Bretania, provincia Anjou, Vendee a printre regiunile ce1emaiintirziate.IIn1786-1790.intreaga Franta se caracteriza printr-un procentaj de 47% pentru barbati, 27% pentru Iernei,

201