DESPRE

maw Mill I

IST011111

G :;NEZA tEl
LECTIE DE DESCHIDERE
TINUTA LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTi, LA I NOIEMBRE
nE

NECULA1 IORGA

be
BUCURESTI

EDIT

LIBRARIEi SCOALELOR, C. SFETEA

96

STRADA LIPSCANT

= 96

Pretul 1 left
www.dacoromanica.ro

DESPRE
CONCEPTII

MU I

B11011111

ENEZA lEI
LECTIE DE DESCHIDERE
TINUTA LA UNIVERSITATEA DIN BUCURETT, LA I NOIEMBRE
DE

NECULAI IORGA

.Ne

vet
.21

BUCURESTI

EDITURA LIBRARIEI SCOALELOR, C. SFETEA

96 - STRADA LIPSCANT - 96

www.dacoromanica.ro

TIPc t GUTENBERG) JOSEPH Goal., STRADA DOANINET 23-25

www.dacoromanica.ro

DESPRE

CONCEPTIA ACTUALA A ISTORIII $I GENEZA lEi

LECTIE DE DESCHIDERE
TINUTA LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, LA 1 NOIEMBRE
DE

NECULAI IORGA

Domnilor,

lunainte de a incepe seria de prelegerl istorice, pe

care sint chemat a le Linea innaintea D-voastre, cred,
ca fac un lucru de folos, lamurindu-va asupra naturil lucrurilor, pe care sintell in drept a le astepta de
la mine Aiurea aceste esplicatil preliminare n'ar fi de
nevoie: toata lumea aproape ie inteleasa asupra insemnaril actuale a studiulul istoriii. La nol, comunicatiile
intelectuale cu popoarele de culture, ale Apusului hind
foarte incete, idel, care si-au facut traiul aiurea, au
inch o influenth destul de mare asupra spiritelor, mai
ales asupra spiritelor tinere, pe care le atrag printr'o

noutate, de mult disphruta. Pentru a O. evita deci

unora din D-voastre desiluzil neaparate, mi se impune
a va vorbi despre conceptia mea, adica despre <con-

eptia actualet a istoriiI,.

www.dacoromanica.ro

Adaug la acest titlu : si geneza iel. Acest adaus

nu ie maT putin folositor decit prezentarea chiar a
conceptiil. Facind geneza acesteia, -aratindu-vd, cum
s'a format iea din reunirea si inchegarea inceata a elementelor ce o compun, i se da, in aceiasi vreme, esplicarea si indreptatirea. in sfirsit, yeti avea ast-fel, in
Lind cu totul generale, acea <isterie a istoriii, al carift studio ar trebui sa precedeze tot-de-a-una pe at
discipliner noastre.
.

Asupra nisi unuia din genurile de cunostinti omenesti, poate, parerile, in Coate timpurile, Wail fost mat
felurite decit asupra istoriii. fe de ajuns sa rasfoitt
cartile luT Flint 1) asupra filosofiil istoriii, articolul, lul
Monod, care serveste de pretata 4 Revistei istorice 2),
tratatul luT Wegele asupra desvoltArii genulul in Germania 3), pentru a va da sama de imbielsugarea si
diversitatea ideilor emise asupra -T. rbe o bucata de
vreme discutiile ail devenit insa 1.11a. rare. din cauza
incetarii marelui avint filozofic din jurnatatea d'intftia
a veacului, cit si din cauza insamualatii enorme. pe

care a luat-o de un limp erudifia Pura. cercetarea

1) R. Flint. The philosophy of history in Europe; I.- France and
Germany ; trad. fr.: La philosophic de l'histoire en France i la phi
losophie de l'histoire en Alleinagne, Paris, Germer Bailliere, 1878.
2) G. Monod. Du progres des sciences historiques en France depuis
le 16-me sicle (Revue historique, I, 1).

3) Geschichte der deutschen Historiographic seit dent Auftreten

des Humanism,. von Dr. Franz X. von Wegele (In cGesch. der Wissensehaften in Deutschland,. Neuere Zeit. Zwanzigster Band), WinchesLeipzig, 1885 (in 8-o,. Cartea lui Ottokar Lorenz (Die Geschichtswissenschaft in Ilauptrichtungen and Aufgaben. Berlin, 188(5 nu mi-a lost
accesibila.

..

www.dacoromanica.ro

amanuntila a domeniilor speciale. Intelegerea s'a stabilit pe tacute, si defillitiile ce sad dat mat aproape
de not, se asamana mult intre iele. Nu gresesc poate,
sustinind ca urmatoarea n'ar intimpina contrazicert
:

Istoria ie espunerea sistematicei, fart scopuri

strciine de dinsa, a faptelor de on -ce natura, dobinclite melodic, prin care s'a manifestat, indiferent
de loc si limp, activitatea omenirii 1).
Voiti urmari in trecut fie-care din terminif acestel
definitil 2).

Am evitat innadins specilicarea genului, la care apartine disciplina noastra. in realitate, cum vett vedea,
iea face parte dintr'o despartire speciala, pe care o
ocupa singura, cu prefata sa naturala, geologia si
preistoria.

Nu tot asa s'a crezut in alte epoce. Pentru antic,

istoria ie un gen literar, si forma pe care o iea, ie determinate de aceasta conceptie a naturii sale. Scopul
.

de capetenie ie acelasi ca si al celor-l-alte categoril 11terare : a trezi o emotie estetica in cetitori. De aid

acele lucruri, care ne jignesc alit de mull pe not, oa1) Cf. definitia lui Ranke, intregitg. de Bernheim: 4Die Weltgeschichte

umfasst die Begebenheiten alter Nationen und Zeiten in Zusammenhang, inwiefern sie, die eine auf die andere wirkend, nacheinander erscheinen und miteinander eine lebendige Gesammtheit ausmachen,. (Vor-

rede zur Weltgesch., pp. VI, VIII) si a lui Ernest Bernheim (Lehrbuch
der historischen Methode, Leipzig, 1889) : istoria ieste stiinta desvolAril oamenilor in activitatea for ca flints sociale, (p. 4).
2) Pot spune de la inzeput, ca, prin cuvintele 4 indiferent de loe si limp..
inteleg, pe de o parte, introducerea preistoriiI ca prefata a studiulul istora
(uniT incepean, in al XVIII-lea veac, cu istoria pamintulul), pe de alta,
desfilintarea ideilor de charbari, si de eKulturvolker,, care escludead
sau nedrepttitiari pe uncle popoare in favoarea altora.

www.dacoromanica.ro

menu scrupulosl de exactitudine at unor timpurl exacte :

discursurile plazmuite, puse in gura personagiilor istorice, caracteristicile fixate chiar in lipsa elementelor
necesare, inventia de episode interesante, alegerea subiectelor .demne de istorie?, miscatoare si interesante.
Istoricul ajunge
mat ales in timpurile de stapinire

universal& a reloriciI, cu care se mintuie civilizatia

greaca.
un poet pedestru* (7c.scli
irorrictxt), cum
it numeste Lucian, vorbind de istoricit contemporani.
Lucian ar [Area ca impartaseste ast-fel parerl mat
asemenea cu ale noastre. In cunoscutul sail opuscul
TE/.;

cum trebuie de scris istoria)

(ircbq aet tcycopcav CPYr

spune, adresindu-se scolii literare: pare

ca nu stiti unit ca acestia, ca poezia si poetica ail alte
chemarl si legi propril, iar istoria allele '). Daca, is-

ipipetv), iel

toria, spune iel aiurea, ar tinti si placutul, ar atrage multi

partizan', city vreme insa va avea numal singur caracterul sail complect, adica manitestarea adevarulut, putin ii va pasa de frumuseta. 2) Bazindu-se insa pe axi-

oma, ca fie-care gen ist are frumuseta sa proprie3),

iel va ajunge a recomanda mat departe felul de tratare obicinuit pan& la dinsul.

Un gen literar a fost istoria si pentru oamenil Renasteril, zelosl de a atinge perfectia de forma a lite1) "Ktt Erivortv ioittaatv of toto5tot, (Lc Itoritotip; ev -kcal Trovip.6.tutv liaat
61to5xioetc xat %wine; tarot, tot opiac Si akkot ( 8, p. 257,258 din editia.
Didot-Dindorf).
2) Kat Toivuv .1 linos:, et !Lev 141a.tog TO terncvbs, neepeproestkowco, no),
Xobc &v TO6g ipctatk irctorretotato, axpt S'Zt'v xat piriov Exp tb IStov ivtAic,
Vino Si mini this Car)&eietc S-ilLootv, Utiov toy sticao0; peon. ( 9, p. 258).

3) `Exitotoo iap S41 IStOy tt xaabv catty ( ii, p. 259).

www.dacoromanica.ro

raturil greco-romane. Totusi religia adevarului se intilneste in plus la acesti oamenl, pe cari crestinismul
i-a, facut mat interiors, mai seriosi, mai idealist!. Mamie maiestru si principele istoriografil germane, in
aceasta epoca, Aventin (Johann Turnmair von Abensberg
(1477-1534)) esclama : cscrierea istoriii ie o indurare
si un dar deosebit al a-tot-puternicului, bunului pa-,
rinte 1).

Un gen literar va fi iea si dupa stabilirea unel conceptii noun asupra-I, cind, in acelasi timp cu cistoria filosofica, se va desvolta cea inriurita de anticitate

a lui St. Real (1639-92) si Vertot (1655-1735). Un

cap critic, Mably, sustinea Inca la 1778, ca : Nici-o-

data nu va

exista istorie in aceiasi vreme instructiva si placuta de cetit (agreable), fara discursurl2).
In sfirsit, genul a fost continuat in Germania, de

scoala estetic et a lui Johannes von Muller si Schiller,

cu modificarile cerute de timpdiscursurile sint suprimate. Impacarea intre aceasta conceptie si cea moderna ie, de sigur, unirea aceia a adevarului cu frumuseta forme!, pe care o leapada unit invatati, puritarn in urmarirea adevarului 3), dar a careia posibilitate a lost dovedita de operele until Gibbon, Michelet
Augustin Thierry, si mai ales Ranke 4), care a spriji1) Geiger, Renaissance and Humanismus, in culegerea Oncken (Berlin, 1882), p. 489.

2) P. 146 din ed. a 2-a (Paris, 1784) a atilt: cDe la maniere d'ecrire Phistoire,.
3) Bernheim, o. c., p. 89, cf. p. 14.
4) Ranke, Sehnnatliche Werke, XII, 5 si urm. citat ap. Bernheim, pp.
83-4 [nu concord'.]).

11111

VI 'f

.(113.]

www.dacoromanica.ro

x41,496 11

nit-o si realizat-o tot-de-a-una, in ciuda tuturor Droysenilor de pe lume 1).

Termenul de Istiinfet a istoriii,, ie toarte noir. Cind

s'a incercat intaiti a se determina, in cuprinsul faptelor istorice, legi, Vico, acea gigantica inteligenta. a ca-

ruia okra inseamna progres pe Coate terenurile, in

istorie, a vorbit numai de o stii72ta nowt (Principii
di una scienza nuova intorno alla comune natura
delle nazioni). Propuindu-si a determina natura comuna a natiunilor, iel a incercat a reduce infinitatea
evenimentelor petrecute la cite-va tipurl fatale, care se
repeta etern in aceiasi ordine (ordinea aceasta ie pentru dinsul acea storia ideal-eterna, pe care ar

alerga in limp istoriile particulare si reale ale popoarelor 2)). A crezut ca poate ajunge pe calea geometrica,
pusa la moda pentru cercetarea. vietii morale de Spinoza, la stabilirea unui ciclu sistematic de trel faze, observabile in Coate chipurile de manifestare ale vietil

.unel natiuni. Aceste trel fazecreatorul unel

civile rationale a providentii 3) vedea cu satisfactie,
aceasta atingere a numarului mistic sint caracteri-

zate in domeniul politic prin a) guvernul teocratic, b)

cel aristocratic si c) cel democratico-monarhic. in timpul
satiopera-1 aparu inlaid la 1725un ciclu se incheiase

si al doilea ajunsese in al treilea sladiu.

(Evident ca judecata se razima pe o observare ne1) V. Grundriss der Historik (Leipzig, Veit, 1868) p. 4 (o noun edi1ie

a ieit In 1882).
2) P. 95. si aiurea (ed. Florenta, 1817).
3) P. 76, 92.

www.dacoromanica.ro

complecta a istoriii : reinceperea civilizatiii de la inteput de lumea barbara, intr'o ordine care poate trece
cu multa buna-vointa (cacl lazy teocratica n'a avut
veacul de mijloc) drept aceiasi ca a desvollaril primelor societati in anticitate, pare ca sprijina legea lui Vico.
I s'ar putea obiecta inceperea, cu sfirsitul veacului trecut, a unel a treia periode de activitate sociala E),
care nu reproduce fazele sale; cu actualele materiale
istorice, alte atacurl s'ar putea indrepta contra teoriil.
ceput

Stiinta noua a lui Vico nu pretinde insa sa modifice

istoria: intre dinsa si stiinta istoriii), cum o intelegea
Buckle, ie o enorma deosebire; ie filosofia istoriii, care
_aparuse deja, absolut anonima, cu Bossuet. lea respecta
manifestarile istorice de on -ce natura ale vietil umane,

pe care cearca sa le reduca la tipuri, sa le aduca apol

in legatura cu divinitatea ; stiinta noun predomina istoria, faro a cilia sa i se substituie. Provenind din Bossuet, Vico se leaga de intreaga serie a cugetatorilor
cari-si cladira lie -care, in al XVIII-lea si al XIX-lea
veac, o conceptie a istoriii. Am atins ideile metafizicului italian, vom lasa la o parte acele ale urniatorilor sal, hind -ca iele sint mai sus si in afara de istoria propria zisa, fiind-ca iele sint meta-historice, fiindca iele sint tentative de a stabili o metatizica a istoriii.
Tot ast-fel, intr'o istorie a fizicil, nu se va insista asupra interpretarilor metafizice ale lumil, care, asa cum se
prezinta simturilor noastre, formeaza obiectul de cercetare at acelel stiinti 2).
.

1) Vezi mai sus

2) Asupra lui Vico i, in general, asupra ideilor despre istorie, vezi N.

www.dacoromanica.ro

10

Cu totul alt-fel ne va interesa tentativa lui Buckle. Au-

torul .istoriii civilizaf iii in Anglia, denaturind conceptia de dinamica sociala a lul Comte, care espunea
in al 1V-lea volum al cursului sail de filozofie pozitiva. o foarte cuminte filozofie a istoriil, a pornit in
introducerea operel sale o virulenta campanie contra
conceptiii istoriil in timpul sau, sail mai curind contra
propriil sale reprezentari a acestel conceptil.
Judecind istoria consacrata ca o simpla insirare,
mai mutt sail mal putin metodica, a faptelor esclusiv
politice 1), si atribuind starea inna.poiata a acestel discipline necapacitatii celor ce au cultivat-o pAnd la iel 2),
Buckle propune, nu deschiderea de perspective lu minoase,
prin gasirea de raporturl mai multe si mai indepartate, ci

detronarea pseudo- istoriil si punerea in loco -i a unet

stiinte noun. Aceasta va intrebuinta documentele de
viata trecuta, tocmal cum fizicul trage folos din diferitele fenomene naturale. Adica istoria noastra va fi
materialul stiintii istoriil, ale careia legi isi propune a
le afla autorul.
Introducerea neterminata is1 propunea sa le fixeze.
Aruncind orl-ce interventie metafizica, Buckle deducea, ca faptele omenestl, continutul istoriil, trebuie stk.
fie

determinate de natura si de spiritul omenesc,

Marselli, La scienza della storia, Torino, 'Ascher, 1873, I. Le Fasi del

pensiero storico (bunk expunere a ideilor strain, complecti lips& de originalitate: unul din ultimil sectatorl al lul Buckle).
1) Aceasta dupa universalizarea istoriil, duple deschiderea iel tuturor
raanifestkrilor vietil omene$1, in 1858.
2) Celebra ecorporatie a istoricilor,, care exaspera pe Droysen. V. Grun-

driss der Historik, p. 15 i urm.

www.dacoromanica.ro

drsfrr

, V.

&

11

care vor lupta intre sine pentru aceasta. In tarile

tropicale, identificate gratuit cu restul painintului 1),
afara de Europa si America de Nord, natura invinge ca
influents, si da nastere uneI civilizatii deosebite. lea
se caracterizeaza prin abundenta de hrana si precocitate de cultura, numerozitate de populatie si formare de
caste, fenomene naturale marete si victoria fantaziil
asupra inteligentii propriu zise. Pentru cele-l-alte doua
continence ar raminea, ca factor unit, inriurirea birui--

toare a spiritulul omenesc, din care autorul arunca

elementul moral, morala fiind stationary ca numhr
al adevarurilor, iar religia, literatura, guvernul 2), ca
unele ce, find efectele iel (sic), nu pot influent&
desvoltarea progresiva a omenirii 3). Ramine decl, nu,
intelectul complect at lul Comte, ci intelectul simplificat, redus la OHIO . De la numarul si raspindirea.
cunostintilor omenesti
afacere de statistics, stiinta de
observatie, preconizata de autor
intr'o epoca, va atirna viata intreaga, caracterul istoric al acelel epoce..
Din examinarea unor exemple concrete se scot apol
alte adevarurl de urmatoarea forth :
a) Descoperirea adevarurilor stiintifice ie precedata
de scepticism (cf. Newton si legea gravitatiii universale,
Galileo si miscarile pendulului).
1) Sistemul lul Buckle sty in a arilta mai mica influents a unul factor
si a-1 pune apol in buzunar, ad majorem veritatis gloriam.
2) D. Xenopol v mai departe) a observat forte bine, ca progresul moral
nu ie caracterizat numal prin numarul, ci si prin raspindirea adevArurilor

morale. Buckle tine sama si iel de aspindire, dar numalpentru. stung.

3) Stiinta nu ie in acelas1 cas ? Un popor dedat prazil, ca Asirienil, a
avut stiinta ?

1.

www.dacoromanica.ro
N,

12

b) Tea intareste adevarurile intelectuale si slithes.te

morale (deci salbatecul, care-si
maninca payintil, va fi pierdut mai putin din fondul

ware -cum

pe cele

primitiv de adevaruri morale, etern aceleasi).

c) Autoritatea ie vrAjmasa civilizatiii (cf. politica
colonials a Europenilor in Africa).

Unul din cel cari au combatut mai fericit aceasta

teorie, pe care Ernest Bernheim o numeste cu dreptate t monstruoasa I), d. A. D. Xenopol stria in Convorbiri literare 2.. tO espunere lamurita a sistemului
Jut Buckle-I critics pe jurnAtate, si Droysen, indignat
de aceasta, foarte sincera, mistilicare, se esprima astfel asupra rezultatelor practice ale teoriii : Data acestea sint legile, in care studiul istoriii umanitatil)
trebuie sa-s1 fi atins innaltimea stiintifica, descoperitorul
fericit ie de invidiat in adevar, pentru naivitatea, cu

-care iel s'a putut insela un moment macar asupra

estraordinarei lorfrivolitati (Leichtigkeit) 3). Tar data
aceste idel au putut avea caldurosi apAratori, aceasta
se datoreste marelul adevar, emis de Bacon, ca'. : citius
emergit veritas ex errore, quam ex co'nftisiOne 4).
Sistemul lul Buckle ie un amestec neponderat al

unor bune idel, luate de aiurea, cu idel propril, fundamental false. intrebuintind metoda stiintilor naturale, dupa tipul carora, ca formatiune si rnetod, voia
sa creeze stiinta istoriii, iel se bazeaza pe o analogie
1) P 79.

2) Anul Ili, p. 145.

Grundriss der Historik, p. 54.
4) Citat ibid , p. 55.

www.dacoromanica.ro

13

care nu exist& 1). Buckle cauta sa stabileasca pe tale

inductiva legile istoriii, ceva ca legile statornicite dincolo. le de nevoie lucrul inihilz, si apol, intrebarea devine dupa un raspuns negativ, dat celei-l-alte, aproape

otioasa, se pot afla legile istoriii2)?

1. Naturalistul observa fenomene, care nu-1 intereseaza de cit prin legile, ce se pot resale din iele,
legt, care vor ajuta omenirea in supunerea naturil;(istoricul cerceteaza viata trecuta a altor oameni ca
dinsul, si acela va merita numal acest titlu, caruia
monumentele lasate de dinsil ii vor vorbi o limbs
adinc miscatoare, care va asculta cu pietate aceste

glasurl ale lumilor disparute, care va simti acea cornpatimire si intensa placere (Freude), de care vorbeste
cel cu inima mai larga dintre istorici, cel mat mare
dintre dinsil deci, Ranke. Nimic omenesc nu-1 consi-

dere ca strain de mine, a spies anticul mai putin

antic ca sitntire ; ce ie omenesc ie tot-de-auna vrednic

de a Ii stint*, a scris acelasi Ranke. Nu ie un biet

material nesemnificativ acesta, menit sa dispara din amintire, dupa aflarea printeinsul a legit, ie viata omeniril moarte, dire traieste in rnintea noastra, precum
si not vorn trai
unit personal, altil ca epoca
in
mintea umanitatii care va veni, ie istoria faptelor si
suferintilor acestei fiintl salbatice, violente, brutale, bune,

nobile, linistite. a acestet flinti palate si pure, care ie

1) Analogie care si-ar gasi exemplul intr'o pleduarle menitA a convinge pe oamenl, ca sinele de fier ar usura mersul vapoarelor.
2) Logi, care ar folosi forte mult politiculuT, cAruia i -ar da mijloacele
pentru a prevedea evenimentele.

www.dacoromanica.ro

14

not insine 1) . Nu urmarim deci in studiul istoriil legi,

faptul prin sine Se impune atentlii si simpatiil noastre

Presupunem insa ca am cauta acele legi.)

.
0 lege ie notatia until raport statornic, pe care
sintem in drept a-I presupune etern. Tot-de-a-una 2
si cu 2 ail facut 4, tot-de-a-una temperaturile de topire
s'afi menVnut aceleasi, tot-de-a-una, in timpul topirii

unlit corp, temperatura a ramas statornica : legea ie

deci istoria complecta a unor fenomene, care nu ne
intereseaza prin. iele.; in lea se cuprinde apol istoria
manifestarilor viitoare ale fenomenulul. Cu, alte cuvinte,

t
iea prevede si rezuma.
S'a stabilit pana acuma o lege istorica in acest sens,
singurul admisibil? Sa luam doua din legile lul Buckle :
clima tropicelor aprinde imaginatia, aceiasi aduce crearea
de caste. In trecut, iele nu se verifica tot-de-a-una,

fiind-ca nu toate datele posibile le-au servit de baza

sint Negri la equator, cari ametesc cind tree cu socoteala peste 10, sint popoare tropice, ca aceiasl Negri,
ca popoarele de rasa galbana.2), care n'ati si n'ati avut
caste.' Va fi de ajuns sa stramutam pe Engleji in
tarile Estremului- Orient, pentru ca iei sl se organizeze
in caste ? Olandejil, poporul mai putin inzestrat cu
fantazie poate, au dobindit imaginatia care le lipseste,
:

stramutati in Borneo sail Sumatra? Evident ca nu.

Deci n'avem pang acuma legi istorice verificabile.
Le vom avea? De sigur ca nu. In natura, fenomenele
se prezinta mult mai dare cercetatorulul, fiind-ca tipu,

1) Ranke Weltgeschichte, IX', VIVII, XV.

2) Lucru observat, pentru China, de d. Xenopol.

www.dacoromanica.ro

15

rile sint mai putine, fiind-ca iele se infatiseaza deci,

sau cu totul simplu, sail in combinatil foarte putin
complexe. Ie le chiama, prin aceasta simplicitate inte- '
ligibila, pe om la aflarea legilor, si de aceia aceste
legI au fost observate de la inceputul activitatil ome-

nesti, pe care cunoasterea for o ajuta in supunerea

naturil. Isis si-a descoperit singura misterioasa statuie.
cautat in zadar de oamenl, pe cari
Legi istorice
analogil false iT induceail in eroare, in periode de
civilizatie foarte innaintata. Aceasta find -ca bogatia tipurilor, complexitatea for in prezentare deci, impie.

dica privirea de a le patrunde. Din nesfirsitul numar de factori ai unul eveniment sail unel situaIil,
majoritatea. sint necognoscibill, si, cum s'a zis cu

dreptate, data o jumatate din omenire ar observa pe

inca n'ar putea afla in intregime factorii,
cari o conduc in desvoltarea iel, factori nenumaratl

-cea-l-alta,

si schimbatorl. Legea numarulul mare, care ar suprima

11,

diferenta reactiunit individuate si ar simplifica observarea stiintifica a unul fenomen istoric, prin eliminarea
unul numar enorm de factori mai slabs, ie falsa si se
razima pe potrivirea fortuita a unor cifre statistice.
Intelegerea deplina a until fenomen istoric Hind deci
impoSibila, intre o cauza si efectul sad nicl -o -data, un
raport probabil etern,
raport care, notat, se chiama

egenu se va putea stabili cu certitudine

stiintifica.

I Cugete tine -va apol la imposibilitatea prevederilor, care,

iea legit caracterul sati practic: fara Bismarck si boala

lul Napoleon al III-lea, factori cu neputinta de prevazut de un sistematizator al istoriil, ar ti fost razbowww.dacoromanica.ro

16

iul franco-german, care a modificat alit de mutt, nu

numal conditiile politice, ci si cele intelectuale ale Euro-

pet? Ce s'ar fi intimplat cu veacul nostru fara zguduirea aduSa la inceputul sau popoarelor, de Napoleon
? Admitind ca absorbirea unui cuceritor inferior in
cultura de cuceritii mai civilizati, intre cari se asaza,

ar fi o

lege verificata,

de ce iea nu s'a ezercitat in

Galia si a stapinit dezvoltarea' Rath!? Poate fiind-ca

imposibile de prevazut, Teodoric n'a avut un

mostenitor barbatesc si, in locul until Zenon, a domfapte

nit in Rasarit un lustinian.

[storia ofera o lupta hao;.tica, esplicabila numal in linil foarte generale, de in-,
fluente psihice, de naturile cele mat felurite: legile sale,
vor fi deci ale altel stiinta, ale psihologiil 9. 0 Consta-

tare, care nu se poate urmari mai departe.

<,Legite is[orice,, sint deci -o localizare nereusita a
.

legilor fizice, stiinta istoriii ceva inutil, data ar fi chiar

posibil. Cei cari, ca unit invatati .gertriani de astazi,
uimitt de acest cuvint stiinta, care in zilele noastre
tanto sauna, cearca sa pastreze, de si raspingind
tentativele scold naturaliste, caracterul de stiinta disciplinii tor. cred ca izbutesc, aducind ca argument, ca
iea ne mijloceste cunostinta particulara si sigura a unui
domeniu special din lumea simturilor2). Cuvintul are
alt inteles deci) acesta, si cei ce vorbesc de istoriastiinta, n'o inteleg, ca o stiinta .de ordine particulara,
1) Cf. asupra acestul punct un articol al lul Seignobos, publicat in Revue
historique de pe la 1885 (regret, el, revista neezistind la not in intregime,'

nu pot preciza mai multi. Asupra ideilor lul Careev, v. Aria. soc. stiint.
fl. lit. din Iasi, IV, p. 125, nota 10.
2) Bernheim, o. c., p. 92, cf. si p. 1.

www.dacoromanica.ro

17

precum o socot aceia.Ezista disciplina istoriii, care se

intereseaza de fapte ca atare; ezista o filosofie a istoriii,
care pune istoria in legatura cu alte discipline, care
cauta in iea principiile generale, metafizice, in sensul

cel mal onorabil al cuvintului. intre cele cloud. nu

ie loc pentru nici o stiinfa.
Orl-ce gramadire de tapte ie insa istorie? Nu cred
CII.
sa fi afirmat tine -va aceasta. Critica osindeste zilnic
opere foarte constiincioase, care nu sint insa de cit
pregatirl pentru o istorie. Autoril le numesc, cind sint
modestl si conscienti de puterile lor, contributil (Beitrage).

Pentru ca faptele sa fie istorie, trebuie ca sistema

sa

intervie.

Istoria a inceput sistematic, vrednica prin urmare

de numele sau : n'a luat faptele in stare brutes, ci
le-a potrivit dupa raporturile lor fates cu altele. Logografii nu ierail in aceasta categorie, dar Herodot Inca

ie un bun sistematizator, care promite, in definitia

istoriii, a prezenta cetitorilor cauze. 1) De aceia, iel nu

va da o simpla povestire a razboaielor medice, ci le

va pune la locul lor, in dezvoltarea omeniril. De

aicT, acele fungi deslusiri asupra Orientulul, menite a

familiariza cu dinsul, a descoperi cauzele de antagonism intre cele doua civilizatil, care se ciocnira la
Marathon si Plateia. Tucidid ie tot atit de sistematic
in descrierea razboiului peloponesiac. Iubirea prezentariI sistematice a domnit in toata istoriografia antics,
1) A:

.41, alTE.tiv ircoMirry.why &V).'riXotovi (I, 1).

www.dacoromanica.ro

18

si Polibiu, descoperitorul de cauze, ie un modern aproape, in aceasta privinta.

Greet sail Romani insa, acesti istorici
Herodot ie
o esceptie
nu vac] mai departe decit lumea civilizata. Barbarii, bilbiitorii, .1i sint tot atit de neinteligibill in fiinta ca si in limba lor. Apoi lumea ie Inca
tinara si-s1 cunoaste deplorabil trecutul. Raporturile
stabilite vor fi deci putine si trase intre lucruri apropiate.

Crestinismul statorniceqte constiinta unitclfri umane; insa, in afara de forma chiar, istoriografia
evulul mediu ie un regres fata cu cea antics, si ca
sistematizare. Ideia unitara, de care am vorbit, ie vesnic vie in mintile acestor oarneni, dar iea nu trece
dincolo de hotarul religios : in al XVIII-lea veac inca
iezuitul Lafitau pretindea foarte convins, in prefata
unel istorii a salbatecilor americani : gull n'y a
que des athees qui puissent dire que Dieu a cree les
Americains. 1) Beda numara sese .raetates mundix.
Ieronim, in interpretarea luf Daniel, stabileste teoria
celor 4 monarhil, care a durat pana in veacul al
XVIII-lea. Cu tot acest sentiment confuz de unitate,
a obiectulul si cauzel, cronicaril veacului de mijloc,
timpul cel mal defavorabil istoriil, cel mai putin intelegator pentru dinsa, a zis G. Mound, in prefata Revistei istorice 2),
sint incapabill de a orindui alt-fel,
decit cronologic faptele : lipsa de legatura, spiritul a1) Ap. Voltaire, Esprit des nations, 1 (ed. 1825 a 0perelor corn,
plecte) p. 63.
2) P. 8.

www.dacoromanica.ro

19

narhic al societatii se oglindeste in felul de prezentare razletit al faptelor. Ie caracteristic, -ca trecutul nu
ihtereseaza aproape de loc pe cronicaril medievali si ca
memoriile formeaza stun_ cl majoritatea literaturil is.

torice.

Pentru a intilni tentative de sistematizare, trebuie

sa trecem pAnd in veacul al XVII-lea, cind Bossuet,
,creatorul filozofiil teologice a istoriil, recunoaste, pe
ling& mobilul capital, mina diving, (motiv esterior istoriii, ceia ce-I rapeste din interes acesteia) ezistenta
unor cauze particulate, care leaga evenimentele intre
iele, alt-fel decit cronologic. Ace Iasi om, care esprima
.foarte original si net conceptia unel filosofii a istoriii 1),
vorbeste ast-fel, in trebuintind terminul de stiinta a
istoriib, de istoria sistematica : la vraie science de
l'histoire est de remarquer dans chaque temps ces
secretes dispositions qui ont prepare les grands changements et les conjonctnres importantes qui les ont
fait arriver., 2)
In veacul al XVIII-lea, istoria universals a lui Voltaire (de care vom vorbi si aiurea), cercetarile lu!
Mably, monumentalele opere ale Jul Montesquieucare
leaga intre iele diferitele aspecte ale vietil popoarelor
.

>

1) cCette maniere a'histoire universelle est, a Pegard des histoires de

chaque pays et de chaque peuple, ce qu'est une carte generale it regard des
cartes particulieres: dans les cartes particulieres, vous voyez tout le detail
d'un royaume ou d'une province en elle-meme; dans les cartes universelles,
vous apprenez a situer ces parties du monde dans leur tout; vous voyez

ce que Paris ou Pile de France est dans le royaume, ce que le royaume

est dans l'Europe, et ce que l'Europe est dans l'univers,, (ed. din Bruxelles, 1843, I, 7).
2) III, p. 68.
."

www.dacoromanica.ro

20

fac din istorie din ce in ce mai mull ceva organizat,

cu legaturi adinci si intime.
La sfirsitul seculului, Schlozer, profesor la Gottingen,
popularizatorul diviziii tripartite in istorie,2) da, intr'o
carte de o originalitate superba, ca definitie istoriii :

Istoria universals ie o adunare sistematica, de fapte,

prin care starea actuala a pamintului si a neamului
omenesc se poate intelege rational 3). Pentru dinsul
neamul omenesc ieste o unitate 41, si, mindru de adevarurile castigate de seculul sae, invatatul german es-

clama: Dar tine se gindia acuma 20 de ani chiar,

la asemenea iucrurl, in car(i de scoala ?" 5)
De atunci, cu cit raza cercetaril istorice s'a intins, cu
cit cunostintile asupra trecutulul omeniril s'au inmultit,
cu atita asezarea sistematica, stabilirea de raporturl
intre fapte, sentimentul unitar, au devenit mai puternice, si iata cu ce puternice cuvinte esprima acest sentiment Ranke, cel mai pasionat urmaritor al dorite
Mar der Weltgeschichte 6)0. Sarcina istoriil ie aflarea
1) Cf. Esprit des nations, p. 4: une foule de petits evenements, sans
liaison et sans suite.
2) Weltgeschichte nach ihren Haupttheilen ins Auszug und Zusamlnenhange, von A. L. Schlozer, Wien, 1786, p. 120. In realitate, diviziile
lul shit sese: a. Unveil orbis nascens; b. Dunkle Weltorbis renascens;:

c. Vorn'elt orbis primaevus; d. Alte Weltorbis antiques e. Mittelal-ter medium aevum; f. Neue Welt, orbis novas. Nol am unit cele trel periode de la inceput.
3) t Weltgeschichte ist eine systematische Sammlung von Tatsiitzen,
vermittelst deren sich der gegenwtirtige Zustand der Erde and des Menschen Geschlechts aus Grilnden verstehen 'asst., p. 8.
4) P. 74.
5) (Aber wer dachte noch vor 20 Jahren in Hand-Bilchern an solche.
Dinge ?, p. 53
6) Weltgesch., IX', p. VI.

www.dacoromanica.ro

21

acestel vieti, care nu se poate insemna printr'o ideie,

printr'un cuvint; spiritul care apare in lume nu ie de
o natura asa de definibila, iel umple cu prezenta sa
toate hotarele fiintil sale, nimic nu ie intimplator in
iel. Aparitia sa ie in toate intemeiata 1).
III.(Fctra scopuyi practice. Mull& vreme, in anti,
citate, istoria avea un stop altul decit sine insusl. De
cind filospfia iea in Grecia o directie morala, mai ales,
istoria o urmeaza. Plularh reprezinta tipul perfect al
istoricului pragmatic`'), lark' grija de adevar, dar tin
find necontenit la efectul moral al lucrurilor povestite
de dinsul. Lucian ne prezinta alto categorie de istorici,
istoricil polemist' si lingusitori, can ocupa jumatate
din opera cu descrierea scutului eroulul lor.)
In statul roman, legatura intre activitatea intelectuala si viata practica ie si mai strinsa : de aceia nicl o
istorie dezinteresata. Unul, Tit-liviu, va face istorie din
punctul de vedere patriotic 3), altii din cel moral 4), altii
din cel satiric 5).
Daca istoria ar fi inutila altor oameni, scrie Bossuet,

ar trebui sa fie data spre cetire principilor, nu ie mijloc mai bun pentru a li arata ce pot patimile si in1) (Das Geschaft der Historie ist die Wahrnehmung dieses Lebens, wel-

ches sich nicht durch Einen Gedanken, Ein Wort bezeichnen lasst; der
in der Welt erscheinende Geist ist nicht so begriffsgemasser Natur: alle
Grenzen seines Daseins fallt er aus mit seiner Gegenwart, nichts ist zufallig in ihm, seine Erscbeinungist in allem begrtindet (Weltg , IX 2, p. XI)
2) Asupra diverselor sensurl ale cuvintulul, v. Polybius, I, 1, c. 2,
Weber, Allg. Weltgeschichte, I, Leipzig, 1857 (prefata).
1,

3) Luarea Rowel de Gall.

4) Sallustin, Tacit,in Germania.
5) Tacit,
Analele, Historiile. Suetoniu.

www.dacoromanica.ro

t..

22

teresele, timpurile si conjuncturile, bunele si relele sfa-

turl,. 0 conceptie pe care o putem urmari pana a proape de timpurile noastre. Pentru a atinge scopul
.

ce si-1 propune, istoricul trebuie sa judece trecutul, totd'a-una cu ideile tiMpului sari, fora indoiala. Se va in-

digna de cruzimea fatala a Cezarilor, va osindi arderile de eretici ale veaculul de mijloc, va denunta posteritatil egoismul cuceritor al lul Ludovic at. XIV-lea.
dea-ti pentru istoric, zice Mably, ideia innalta, pe care
trebuie s'o aibT, de dinsul: iel trebuie sa eserciteze un
fel de magistratura>>. Conceptia se va pierde numal cu
comprehensivitatea crescinda a secululul nostru pentru
feluri de a gindi, care nu mai slat ale sale. Tout
comprendre c'est tout pardonner ie o ideie foarte
dreapta si foarte frumoasa.
Istoria poate urmari insa scopuri straine intern":
chip si mat condamnabil, servind interesele until
partid sail ale unel coteril intelectuale. Cam asa a fost
istoriografia in tot veacul de mijloc, cind ie nevoie
ca cercetatorul sa ezercite o critic& mat strinsa a:sus

pra datelor izvoarelor, asa a fost iarasi in timpul razboaielor religioase si, din al XVII-lea veac innainte, in
epoca istoriit de curie. Nu cunosc insa un exemplu mat
dezgustator decit istoria filozofica din veacul al XVI1I-lea,
care urmareste pretutindent influenta dezastroasa a.
superstitiii (ceteste : religiii) si despotismulul (ceteste

former monarhice), care, cu Voltaire, numeste Pierre

Barjone pe S. Petru, face spirit pe socoteala lul Moise

si infiereaza pe Nabucodonosor. Cu cit mat larga,

mat nobila ie conceptia lul Mably, care, vorbind de awww.dacoromanica.ro

23

ceastd directie, striga : istoria nu trebuie sd-st permita nici-o-data bufoneril, ie barbar si scandalos sa rizi
si sd fact glume pe socoteala unor erori, care intereseazd fericirea oamenilor..1) Not, modernit, intelegem alt-fel subiectivismul in istorie.
IV. A faptelor. Lamurirea asupra nedesitatii studiu-

lui faptelor in sine s'a dat, cind am vorbit de Buckle.

(V. Faptele acestea trebuie sa fie, am zis, de on -ce
natures. Nu s'a inteles lucrul asa tot-de-a-una.
Istorie insamnd in lumea veche istoria politic 'd.
Se zugravesc cu arty si interes tipurile principale ; istoricul ie un sculptor, care taie in marmurd statuile
eroilor. Multimea aceia fares istorie, care a treat, a sus-

tinut sail a combatut pe erotl, nu ie mentionata decit prin cifrele ucisilor si ranitilor, afar& puma! cind
un act de eroism scoate pe o parte din iel la lumina deplind .a istoriil. Anticii n'ai1 cunoscut basoreliefele in istorie. Manifestarile de alta natures decit cea

sociala sint tot asa de complect ldsate la o parte.

Despre viata intelectuald si artistica, despre conceptiile religioase ale popoarelor n'au vorbit decit, la cele
cloud capete ale istoriil grecestl, Herodot si Pausanias.
Veacul de mijloc s'a ocupat, mat esclusiv Inca, numat de evenimentele politice si militare, si renasterea

a continuat traditia antica, analog.

Cel d'intaiu, care imbratiseaza toata viata popoarelor cu privirea luT agerd, ie iarasi Vico. In cautarea
principiilor stiintil sale, iel exploreaza toate terenurile
1) P. 99-50.

,14i1 A.'

www.dacoromanica.ro

II.

24

calcate de activitatea omeneasca, se ocupa de viata

politica tot atita ca si de conditiile sociale, de conceptiile religioase, de conditiile intelectuale si artistice.
Periodele sale sint caracterizate cu deosebirl in natura, obiceiurile, drepturile naturale, guvernele,

limbile, caracterul, jurisprudenfa, autoritatea, ratiunile popoarelor. Patin Limp dupa dinsul, miscarea
libertara si democratica a secolului al opt-spre-zecelea
face cauza comuna cu masele nedreptatite de istoria
timpulul, combate despotismul si prin subordona-

rea ramuril politice a istoriii, care se ocupa cu despotil si tiranib, celor-l-alte. Cartea capitala in aceasta

privinta ie: Essai sur les moeurs et l'esprit des nations et sur les principaux faits de l'histoire, depuis Charlemagne jusqu'd Louis XIII, precedata de
o introducere asupra filozotiii istoriib, care se ocupa
de popoarele antice. Autorul ie Voltaire.
In realitate, ie tot o istorie politica, agrementata de
consideratit generale, dar, ceia ce ie important, ieste stabilirea principiulul, ca istoria ie chemata a se ocupa
cu spiritul, moravurile, obiceiurile natiilor principale,
razimate (numai razimate) pe faptele, pe care nu
ie permis a le ignora 1). Vorbind aiurea 2) de aceasta
carte, Voltaire zice: revolutiile statelor nu ierati acolo
decit un accesoria la acele ale artelor si stiint.ilorN.
De aceasta conceptie se leaga Buckle, si pledoaria-1

patimasa pentru stiinta a adus ca rezultat intarirea

ideil, ca toate genurile de manifestare ale vietil ome
1) P. 327.

2) Annales de l'Empire (ed. eitata a Operelor), I, 9.

www.dacoromanica.ro

25

nirii au acelasi drept de a intra in istorie. Intre actuala conceptie a varietatil faptelor, de care ie che-

mata a se ocupa aceasta disciplina, si intre acea a

until Mezeray, Velly, Daniel, ieste o deosebire, pe care
numal cetirea comparative o poate intipari in de ajuns.
VI. 0 opera poate fi conceputa sistematic, faptele cu-

prinse in iea pot imbratisa viata intreaga a unuia sau

mai multor popoare, intr'un timp anumit sail in toate
timpurile :

iea nu se va chema istorie

decit atunci

cind faptele vor fi aflate, fixate cu toata ingrijirea de

adevar trebuincioasa, cind iele vor fi dobindite prin
critics severa, metodic. Aceasta cerinta, pe care operele
moderne o indeplinesc (Date, mai mull sau mai putin,
ie iarasi o cucerire a timpurilor mat noun. .Nur kritisch

erforschle Geschichte kann als Geschichte gelten., a

zis Ranke 1).

Pentru antics, adevarul faptelor ie subordonat totde-a-una chipulut de espunere sau scopului practic urmarit. Istoricul grec sail roman are totusl ideie de
insemnatatea sarcinil sale: it vedem une on discutind
chiar parerile deosebite ale izvoarelor (Polibiu). Aceste

izvoare sint insa foarte putine. Anticul se tine numal

de traditia scrisa si orala; pana la Pausanias, fundatorul
arheologiii, se poate nice, ca istoricul nu face sa vor-

beasca acele monumente mute, care ail un atit de

mare rol in elaborarea istoriii modernilor.
Materialul arhival, pastrat de sigur la Roma, in deposite publice, ca si in familiile mat insemnate, nu ie
pus la contributie de nimeni aproape. Ie interesant,
1) Weltgeschichte, I', IX.

www.dacoromanica.ro

26

pentru a vedea ce material intrebuintail istoricil maid,

paragraful 47 din opusculul lul Lucian : se vorbeste
numal de intrebarea marturilor si de observatia personal& 1).

Analistil veaculul de mijloc sint mai innapoiatl, si

pe iei nu-1 opreste scopul practic sau estetic al operel,
ci ignoranta si inconstienta. Cronicarul iea indiferent
faptele, pe care nu le stie insusi, de la un izvor recent
si falzificat sail de la cel contemporan . cu faptele 'si,
autentic; ba de multe orl prefer& pe acesta, care ie
mai interesant, mat pregatit, mai bine compus. Se contrazice foarte adese ori, null face scrupul sa adauge,
s linguseasca 2). De aid greutatea enorma pe care o
intimpina istoricul acelor timpuri, mai ales in perioda,
cind izvoarele de arhiva sint rare.
Renasterea nu inaugureaz& o epoca noun : un Piccolomini, un Biondo, un Guicciardini, un Tritheim,
un Aventin chiar, is1 adund materialul dupa vechile
metode. In Germania, mai ales, infloreste falzificatia,
exagerarea cu scopurl encomiastice 5). In Franta, dupa
stapinirea exclusive a filologiii caci aceasta ie stiinta
la mods. afacerea principal& pentru oamenil timpulul
find cunoasterea si imitarea maT deplin& a literaturil
,

latine si grecesti---apare o carte foarte insemnata pentru

istoria metodel in disciplina noastra, Methodus ad facilem historiarum cognitionen 4). Se recomanda studia1) P. 270 din ed. titan..
2) [Agenda aleramicl, d. p.
3) Geiger, p. 488 i urm.
4) Paris 1566, a lul Jean Bodin; V. Bernheim, pp. 128-30; Wegele, p.
344 qi urm.
,

www.dacoromanica.ro

27

rea stiintilor ajutatoare, se vorbeste de gradul de credint&

al cronicarilor, se zguduie multe din parerile admise 1).

Urmatoarea carte de importanta mare pentru desvoltarea metodel istorice ie die allgemeine Geschichtswissenschaft a lul Joh. Martin Chladenius 2)--o bun
descriere a categoriilor de izvoare si a chipulul de

intrebuintare 3). S'a intimplat insa aid ca si in alteramurl de cunostinV omenesti, redactarea normelor ei
posterioara intrebuintariI lo. Al XVII-lea si al XVIII-lea

veac sint in adevar niste timpurl de stralucita intlorire

a eruditiii, de publicare constiincioasa si neobosita a
izvoarelor. Lucram astazI inca in foarte mare parte
pe temeiul acestor publicatii, si editiI noua 4) au schimbat putin din forma primitive a culegerilor monumentale, care au precedat seculul nostru.
Inca in a doua jumatate a secolulul at XVI-lea a: paruse cele doua serif de Anale ecleziastice, redactate, din punctul de vedere protestant si din cel catolic, de Matthias Illyricus si Caesar Baronius. In veacut

urmator, istoria Franciit cistiga cele doua culegerl ale

lui Duchesne (1619-36)

manzi

istoricil frame( si nor-

Capitularele regilor /rand, .Viefite papilor

din Avignon, Miscelaneele lul Baluze (1677,1678,93);

in Anglia, intilnim publicatiile lui Camden (1602-3),

Twysden si Selden (1652), ale lul Gale (1687-91);

in Germania, cele d'intaia culegerl de cronici apar, a
1) Teoria celor patru malarial.
2) Leipzig 1752.

3) Bernheim, 140-2.
4) Ale lul Rymer, de pH&

www.dacoromanica.ro
O

28

tut Schardius (Historicum opus, 1574), Pistorius

(1583-607), Urstisius (1585), Meibomius (1688). In

acelasi Limp, geniul universal al lut Leibnitz da un
imens impuls studiilor istorice, in aceiasl tar* prin

Codex jur is gentium diplomaticus (1693), prin

Accessiones (1698) si scriitorii Braunschweigului
(1707. Canisius publica Lectiones antiquae in 1601(4),
cele d'intaiti culegerl de acte ale conciliilor (Sirmond,

1629 ; Labbe, 1671-2) apar ; Benedictinil (Mabillond'Achery,, 1668 sqq.). Minoritii (Wadding, publicat
1731-45) I 1 formeaza analele ; dictionarii si culegert
de scriitori ai celor-l-alte ordine urmeaza si preced.
repertoriu eclesiastic (Italia
Ughelli publica cel

sacra, 1644 sqq.); Surius (1618), apoi I. Boland si

succesoril sal dati la lumina viefele sfintilor (1643-58).
Ducange, principele eruditilor acestul secul, isi cornpileaza dictionariile medievale, cel latin (1678) si cel grec
(1688). Stiintile ajutatoare sint create in acelasi secol.

Mabillon fundeaza diplomatica (De re diplomatica .

libri Vi, 1681), Scaliger si Denis Petau (de numeratione temporum, 1629 ;, de doctrina temporum,
1627), pun bazele cronologiii, germanul Ph. J. Spener
creaza heraldica (1680), Leblanc, numismatica (Traite

historique des monnaies de France, Paris, 1690).

Heineke, sfragistica (J. M. Heineccius. De veteribus
Germaniourm aliarumque nationum sigillis, Frankfurt-Leipzig, 1709). Lucrarile lul A. Duchesne mai ales
inaugurase cercetarile genealogice 1). Tentative spre o
1) Cele d'intlitl table genealogice sint ale lul J. Hubner (GeneralTabellen, Leipzig, 1725-8).

www.dacoromanica.ro

29
o

geografle istoricet se observa Inca : ast-fel Philippus

Cluverius (Cluvier), cunoscut si cronicarilor nostri

(Germanorum antiqua, Leyden, 1616). Abia la 1708

apare paleografia cu Paleografia greacd a lui Montpaucon, care creaza si arheologia medievald (Monuments de la monarchic francoise, Paris 1729-33).
Statistica* va fi formata, tot in at XIVIII-lea veac, de
Achenwall si Schlozer 1).
Activitatea acestul semi al XVIII-lea nu uimeste

mat putin. Franta da miscaril. erudite pe un Dom Bouquet, adunatorul cronicilor sale mat vechi (Recueil

des historiens des Gaules et de la France jusqu'n

1328. Paris, 1738 si urm.), pe Toustain si Tassin, autorn until tratat de- diplomatica, ramas clasic, pe Marlene si Durand, adunatorit Tezaurului anecdotorum
si at Colec iii amplissima, pe dalugArii cart dais la
lumina in 1750 0L'art de verifier les dates. Sammar-

thanus da complementul pentru Franta al cartii lui

Ughelli, in Gallia christiana (1715 si urm.). Brequigny
catalogheaza diplomele relative la Cara sa, si publica, in
1791, cea mat cuprinzatoare din culegerile de acest

fel. Vom cita Inca ordonantele regilor Franfiii, culegerile de tratate ale lui Dumont si Martens. In Germania Eccard, cei do! Pez, Mencken, publicatori de

cronici ; in Anglia Rymer ; in Italia, ilustrul Muratori (28

de volume de Scriptores rerun italicarum, ese de

antiquitates medii aevi), Tiraboschi, istoricul literaturii
nationale, Mansi, editorul a. 31 de volume de Concilii.
1) cEine grtindl'che Kenntniss der wirklichen Merkwiirdigkeiten eines

Staates (v. Wegele, p. 766).

II

II

www.dacoromanica.ro

k
,

30

Lucrarile lul Fabricius, Montfaucon, Duverdier, Le long

creaza bibliografia, dictionarul lul Bay le. si mai ales
al luI Moreri, biografia istoricd. In Germania, fu-

sese vorba de a crea in 1687 si anil urmatori un

(chistorisches Reichsc011eg, Academia de inscriptii

tranceza contribue mutt la miscare prin publicarea Memoriilor sale, si, in 1733, incepe tiparireh lstoriii

literare a Franciii in veacul de miiloc.

.

Aceasta publicare bogata de cronici, de piese diplomatice mai ales, aparitia stiintilor ajutatoare, nu
putea sa ramiie fard influents asupra desvoltaril me16dei. istorice. Imbielsugarea materialelor sileste pe scriitor FA aleaga, puind in practica preceptele, care in

cep a se raspindi prin tratatele -asupra compuneril

istoriii.

Un all factor, care contribuie la dezvoltarea metodei

istorice, ie scepticismul, introdus de Bayle, desvoltat
apoi de Voltaire. Acesta din urma .declara, ca istoria,
care descrie faptele donnes pour vrais 0, nu poate atinge decit o extrema probabilitate.1) Se ajunge la
rezultatele cele Mai cornice : toga traditia literary a an- .

ticitatii, o buna parte din a evulul mediu sint declarate de un German o fabricatie datorita unor presupuse interese politice. Eruditii protestara si invinsera, dar

severitatea metodei se nascu din aceasta polemica.

La sfirsitul secululul trecut, lucrarile preliminare se
credeati terminate : Schlozer declara -cactele lumii vechi

ca inchise si nu astepta descoperirT noun, ca izvoare

0

1) Dictionnaire philosophique, VI, ed. 1826, p. 1, 18.

www.dacoromanica.ro

31

sail object. DeScoperirile fury dato rite avintului luat

de filologie si romantismului.
Filologia moderns, prevestita ca ajutatoarea istoriil si intreb uintata de Vico, creata de Wolf cu Prolegomenele sale,
(1795) contribui la fixarea si precizarea metodei, si rezultatele iei se adausera la stiinOle auxiliare ale istoriii.

Rornantismul chema atentia lumil culte asupra yeacului de mijloc si monumentelor sale. Atunci incepu
acel zel in a stringe si publica resturile de inscriptii, carte, legi, poeme sail monumente de on -ce natura 0, pe care Daunou le declara, cu patima, nefolositoare, in 1826 1) si care adusera la viata o istorie
noun, creata miscarea medievista, care distinge seculul
nostru.

Ar fi ridicul sa pretind a rezuma macar bogata activitate istorica a secululul. Va void semnala numal crea-

rea stiintii editaril textelor, de publicarea monumentelor Germanii' istorice (1826 si urm.), aparitia Do-

'

cumentelor indite relative la istoria Franciii, a publicatiilor Societdi1 de l'histoire de France, a maestrului of Rolls, in Anglia. Din numarul nesfirsit al
celor, cari stall sail au stat in fruntea miscarii, as dori
sa va ramiie in minte cloud nume. ilustre : Niebuhr,
intaiul istoric modern, si Ranke.
Acest din urma ie istoricul tip : are cunostinta deskvirsita a izvoarelor ie cel d'intaia care a intrebuintat arhivele , forma cea mat frumoasa in limitele
genului, comprehensivitatea cea mai deplina. incredin1) Daunou, prof* la Esprit des nations, p. XVII.

www.dacoromanica.ro

32

at de folosul silintilor sale, iel a insuflat elevilor sal

acel spirit de munca; acea vigoare intelectuala, prin
care scoala german& a lasat cu mult in urma pe cele1 -alte natiuni. Putine lucruri invioreaza mai mull pe
cercetatori decit cuvintele, cu care mintuie iel prefata
de la istoria reformatiunil:
ceind tine -va intreprinde numai cu spirit serios
si studios de adevar cercetari in oare-care masura intinse in monumente autentice, descoperirile mai tirzil
vor defini mai bine punctele speciale, dar trebuie sa
intareasca totusi la urma observatiile fundamentale.
Cad adevarul ie numal unul. 1)
insufletit de iubirea acestul adevar si de dorinta de
a va fi util, ma prezint innaintea D-voastre.

1) Prefata istoriii Germanic in timpul Reformer, p. X.

www.dacoromanica.ro

CARD LITERARE
APIRUT IN

Editura LIBRARIEI COALELOR,, C. SFETEA

BUCURESCI

. ..... .

.
.
Caragiale.
Note si Schite
IonescuGion
Incercare asupra Istoriel Sciintelor

in trecutul tailor romane . . .

Mihail Koaniceanu si ritpirea lbsarabiei

...... .

Speranta Th. D.
Alte anecdote populare. .
Theodorescu G. Dem.
Cronica din Nurnberg
Tincu si Moschuna.
(Angier) Aventuriera. .

..... ..... ..............

VATRA"
Aicip

L.

---

1_

--

a1

50

FOAIE ILUSTRATA PENTRU FAMIL1E cati

APARE DE DOVE ORI PE LUNA

PRETUL ABONAMENTULUI P
-*it- LEI 20 -*+:-

UN AN

Tip GUTENBERG, Joseph Gobi. Str. Doinnei 23-25.

www.dacoromanica.ro
13