Sunteți pe pagina 1din 72

®

septembrie 2008 / 3,5 lei

RUSIA
„Sfântul”
Stalin !!!

INTERVIU
cu sora lui
Valeriu Gafencu

Soljeniţîn:
VIMATARISSA de la Gulag
La Naşterea
Maicii Domnului la Hristos Foto: Maxim Marmur/AP
de la liter` la duh
nr. 14 Apare în ziua de 20 a fiecărei luni
august 2008 Preţ: 4 lei

lumea Monahilor
PĂRINTELE
IUSTIN PÂRVU
Înstrăinarea
românilor

IEROSCHIMONAH
IOAN ŞIŞMANIAN
Crucea
cu fotoliu

IULIAN CAPSALI
Ambuscada divină

FRATELE
AL. MIHAIL NIŢĂ
Fericirile lui David

Între răbdare şi iertare


Avva Mina Dobzeu
Ce mai puteţi citi în numărul 14:
z Ierom. Dionisie Ignat: Pelerin la Essex
z Stareţul Melchisedec: Voievozi de ieri, politicieni de azi
z Sfântul Hristofor, anahoretul Sinaiului
EDITORIALUL
L
CREDINŢEI
N E

Copiii Maicii Rusia Răzvan BUCUROIU


Din spaţiul pravoslavnic ne vin veşti dintre cele mai aiuritoa-
re. Pe lângă „obişnuitele” dispute canonice dintre Moscova şi
Constantinopol privind unele eparhii, dinspre întinderile geo-
grafice, dar şi spirituale ale Maicii Rusia răsar realităţi stranii.
Cum ar fi bizara pretenţie de a-l trece pe Stalin – marea Satană
a secolului 20 – în rândul sfinţilor! Cerere, evident, respinsă
cu vehemenţă de către Biserica Ortodoxă Rusă, dar care arată
totuşi derapajul sufletesc şi deviaţiile doctrinare ale unei părţi a
ruşilor, infestaţi încă de virusul comunist.
Pe de altă parte, se stingea din viaţă Aleksandr Soljeniţîn,
cel care a suferit prigoane şi torturi în urma politicii smintite
a „sfântului” Iosif Visarionovici. Ce atitudini diferite! Şi ce
pretenţii întoarse pe dos! Pe de o parte, un important segment
din „lumea civilizată” a Occidentului, ofuscat de deconspira-
rea scopului şi efectelor Revoluţiei franceze pe care celebrul
dizident a făcut-o în anii ’90, a reacţionat vehement contra spu-
selor şi persoanei sale, mergând până la minimalizarea operei
literare... Pe de altă parte, reîntors în propria ţară după un exil
dureros, Soljeniţîn a fost supus unor tiruri intense din partea
opiniei publice ruse. Motivul? Cererea de întoarcere la tradiţiile
monarhiste, culturale şi ortodoxe ale Rusiei eterne. Deci, dublu
prigonit - cu măsuri diferite, însă!
La moartea sa, nimeni nu i-a cerut canonizarea. Lui Stalin, da.
Maică Rusie, ce li se întâmplă copiilor tăi?
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 3
CUPRINS
SEPTEMBRIE 2008
MAGAZIN ILUSTRAT / LUMEA CREDINŢEI an VI, nr. 9 (62)

Reportaj / Documentar Interviuri / Dezbateri Meridianele credinþei


Remember: Recviem pentru Interviu: Cu sora lui Popasuri duhovniceşti: Dobrovăţ
Aleksandr Soljeniţîn 7 Valeriu Gafencu 25 – ultimul chivot al lui Ştefan 43

Reportaj: Stalin propus spre Pro Vita: Trei texte despre Icoanele Preacuratei: Maica
canonizare! 12 problema avortului 30 Domnului Vimatarissa 48

Documentar: Rusia kieveană Ecranul credinţei: „Fratele meu este Chipuri athonite: Pater Andreas
– 1020 de ani de la creştinare 14 fiu unic“ 34 cel senin 58

25

7 43
14

34 58
www.lumeacredintei.com
PRO DOMO
AZEC
în prag de toamnă
D upă o vară caniculară, dar şi plină
de evenimente legate de viaţa
noastră bisericească, AZEC a
putut să-şi facă primul bilanţ, care arată
mulţumitor. Şi, cu această ocazie, a decis
trage câteva concluzii sănătoase, eliberate
de emoţia ultimelor evenimente.
În viaţa AZEC au mai fost şi alte eveni-
mente, legate de două despărţiri. Este vorba
despre ziariştii Marius Vasileanu şi Florian
şi câteva zile de repaus, dat fiind şi faptul Bichir, care mi-au comunicat, fiecare cu
că prima parte a lunii august a excelat prin propria motivaţie, că părăsesc asociaţia.
acalmie. Poate şi datorită postului Ador- Ce-i drept, Marius Vasileanu a lăsat poarta
mirii Maicii Domnului şi marilor praznice deschisă pentru o eventuală revenire, cine
din această perioadă, care au îndreptat ştie când... Aici trebuie să recunosc: cel
gândurile şi acţiunile oamenilor mai mult puţin pentru mine unul, orice despărţire
către Dumnezeu. Oricum, de la începutul este dureroasă. Este dureroasă pentru că
anului bisericesc („La mulţi ani!” pentru afectează lucrarea comunitară, întregul,
toţi creştinii care păşesc la 1 septembrie sentimentul taboric al lui „bine ne este
într-un nou an şi care deschid o nouă filă nouă a sta aici, împreună”, dar sunt anumi-
în cartea mântuirii personale şi de obşte), te cazuri în care despărţirile nu pot fi oprite.
Asociaţia noastră şi-a propus reluarea seriei Nici de o parte, nici de cealaltă.
de dezbateri publice legate de temele cele În rest, AZEC se confruntă cu dificultăţi
mai fierbinţi (cu implicaţii religioase) ale legate de achitarea cotizaţiei semestriale
societăţii româneşti. Prima dintre aceste (60 de lei – o sumă deloc mare...) şi cu
dezbateri (sugerată on-line de către un „eternele” probleme legate de voluntariat.
membru AZEC, părintele Savatie Baştovoi) Căci orice acţiune, cât de simplă, are în
va fi pe marginea disputelor publice în care spate un consum energetic şi financiar.
a fost antrenată şi Biserica Ortodoxă, legate AZEC neputând plăti oamenii care lucrează
de avort şi legalitatea/moralitatea efectuării pentru o acţiune sau alta, este nevoită să
lui în cazul minorelor. Pornind de la ca- apeleze la voluntariat. Şi aici găsim oameni
zul copilei violate de către o rudă, şi care devotaţi, dar şi foarte multe persoane care
apoi a rămas însărcinată la o vârstă foarte „nu au timp de nimic”...
fragedă (caz care a produs o vie emoţie în Din toamnă (sfârşit de septembrie), do-
sânul opiniei publice din România, şi nu rim să pornim „Caravana AZEC” prin ţară
numai!), beneficiind de întreaga disponibi- (cu prima oprire poate la Braşov), la acei
litate, dar şi de profesionalismul celor de la oameni care vor să discute cu noi proble-
Asociaţia Pro Vita, ne-am propus ca la în- mele legate de presa creştină. Cei care pot
ceputul lunii septembrie să organizăm dez- organiza astfel de întâlniri sunt rugaţi să ne
baterea cu tema: „Avortul – între Lege şi contacteze.
legalitate”. Sperăm într-o participare bună Tuturor, numai bine!
– atât din partea instituţiilor Statului şi din
partea Bisericilor, cât şi din partea forma- Răzvan Bucuroiu,
torilor de opinie – în urma căreia să putem Preşedinte AZEC

Spre sfârşitul lunii trecute, s-a mutat la Domnul părintele arhimandrit


Gavriil Stoica, stareţul Mânăstirii Zamfira, multă vreme colaborator
al revistei Lumea credinţei. Dumnezeu să-l odihnească.
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 5
Cea mai recentă apariţie
la Editura Lumea credinţei
“Gâlceava dracului cu lumea” este
tratată de autoare pe baza unui
bogat material folcloric, deschizând
spre o interesantă filosofie
românească a vieţii, în care Binele
şi Răul nu sunt neapărat două
forţe antagonice, ci mai degrabă
„tovarăşe de drum” ale omului în
trecerea sa prin lume, obligându-l
să-şi definească mai bine esenţa
şi vocaţia, atât ca ins, cât şi ca
fiinţă comunitară. Totul este până
la urmă o provocare dialectică la
cunoaşterea de sine, mai puţin prin
introspecţie şi mai mult prin trăire...
Cartea ta de căpătâi

librăria ESOTERA
din Timişoara
universul cărţilor bune
z artă
z beletristică
z religie
z dicţionare

z economie
z enciclopedii

Adresa: Str. Lucian Blaga nr. 10, Timişoara. Tel./fax: 0256/431340


poţi comanda on-line: www.esotera.ro
REPORTAJ
DOCUMENTAR
MAGAZIN ILUSTRAT / LUMEA CREDINŢEI
Miercuri 6 august,
la Mânăstirea
Donskoi din
Moscova,
unde-şi alesese
singur locul de
îngropăciune, avut
loc, în prezenţa
Patriarhului
Aleksei II, a fostului
preşedinte Vladimir
Putin şi a actualului
preşedinte Dmitri
Medvedev,
ceremonia de
înmormântare
a lui Aleksandr
Soljeniţîn, primul
şi cel mai mare
deconspirator
public al
stalinismului şi
al comunismului
în genere, plecat
spre odihna cu
drepţii în noaptea
de 3 august (ora
locală 23.45), în
urma unui stop
cardiac, la vârsta
de aproape 90
de ani (n. 11
decembrie 1918).

Recviem pentru
Aleksandr
www.lumeacredintei.com
Soljeniţîn
LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 7
Recviem pentru
REMEMBER

Aleksandr Soljeniţîn
a Lagărelor“), mai ales prin monumentala
sa analiză mărturisitoare Arhipelagul Gulag
(Paris, 1973; în româneşte: Arhipelagul Gu-
lag: 1918-1956. Încercare de investigaţie
literară, traducere de N. Iliescu şi I. Covaci,
postfeţe de Al. Paleologu şi I. V. Şerban, 3
vols., Ed. Univers, Bucureşti, 1997-98). Tot
în străinătate îi apăruseră integral (fără acor-
dul său), în 1968, Pavilionul canceroşilor şi
În primul cerc (aluzie la primul cerc al Infer-
nului din Divina Comedie), iar în 1970 i se
decernase Premiul Nobel pentru Literatură
De la iluzii la patimi (la propunerea lui François Mauriac).
Matematician de profesie, crezuse în pri-
ma tinereţe, ca mai toată generaţia sa, în sin- Experienţa exilului
ceritatea şi necesitatea istorică a idealurilor În februarie 1974, lungul şir de pri-
comuniste, iar în al doilea război mondial goniri suferite de Soljeniţîn în U.R.S.S.
luptase ca artilerist, cu gradul de căpitan, în culminează cu arestarea şi închiderea sa la
apărarea patriei sovietice. Îndrăznind însă să Lefortovo, apoi cu ridicarea cetăţeniei so-
critice într-o scrisoare particulară din 1945 vietice şi condamnarea la expulzare. Sur-
priceperea militară a lui Stalin, este arestat ghiunitul hălăduieşte prin Europa de Vest
şi condamnat la 8 ani de detenţie politică
în închisorile bolşevice, pentru ca din 1953
(anul morţii lui Stalin) să i se impună pen-
tru mai mulţi ani domiciliul obligatoriu în
stepele asiatice ale imperiului roşu, astfel că
ajunge să cunoască în amănunt şi pe propria
piele universul concentraţionar, întreaga de-
magogie teoretică şi întreaga monstruozitate
practică a regimului. Spre sfârşitul lui 1962,
pe fondul parşivului „reglaj” intern antista-
linist promovat de Nikita Hruşciov, ajunge
să-şi vadă publicată, în revista literară Novîi
Mir, prima deconspirare făţişă a realităţilor
Gulagului: O zi din viaţa lui Ivan Denisovici
(tradusă rapid în numeroase limbi, inclusiv
în interiorul „lagărului socialist”, dar nu şi
în România).
Literatura mărturisitoare
De altfel, Soljeniţîn este cel care avea
să impună pe plan internaţional termenul de
„gulag” („GULAG“: abreviere de la Glavnoe
Upravlenie Lagherei – „Direcţia Principală
8 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
REPORTAJ
DOCUMENTAR

Aleksandr Soljeniţîn este cel care a impus pe plan


internaţional termenul de „gulag” (abreviere de la Glavnoe
Upravlenie Lagherei – „Direcţia Principală a Lagărelor“.

şi prin America (unde zăboveşte timp mai Ed. Fayard, Paris, 2003), unde declară că
îndelungat), ţine conferinţe incendiare, iar vrea să înlesnească „înţelegerea reciprocă”
cu timpul devine şi acolo tot mai incomod, dintre evrei şi ruşi, dar din care reiese puter-
mai ales după ce în 1978 avertizează Occi- nica implicare a evreilor în pregătirea şi ins-
dentul asupra falsului său umanism consu- taurarea comunismului (în româneşte: Două
mist şi dispreţuitor faţă de alte arii cultu- secole împreună. Vol. I. Evreii şi ruşii înain-
rale. Din 1993, când participă la întâlnirea te de Revoluţie: 1795-1917; Vol. II. Evreii
„reacţionară” de la Vendée (unde s-au co- şi ruşii în epoca sovietică: 1917-1972, Ed.
memorat victimele masacrelor antiregaliste Univers, Bucureşti, 2004).
din vremea Revoluţiei franceze) şi are un
discurs fulminant (denunţînd „primul mare Anticamera veşniciei
genocid teoretizat şi instrumentat ca atare Preşedintele Putin, mai mult sau mai
în istoria lumii moderne”), devine aproape puţin sincer, are abilitatea de a şi-l apropia
persona non grata, ulterior punându-i-se în ca sfetnic şi în 2007 îi acordă Premiul de
cârcă şi un anume „antisemitism” (cam cum Stat, ca unuia ce „şi-a dedicat viaţa patriei”
s-a întâmplat şi la noi, pe scară mai redusă, şi al cărui nume este curent asociat pe ma-
cu „necuminţitul” Paul Goma). Occidentul pamond „cu soarta Rusiei înseşi”. În ultimii
sfârşeşte prin a vedea în el „un conservator ani, retras în casa sa dintr-o pădure vecină
ortodox şi slavofil, critic la adresa societăţii Moscovei, scriitorul se deplasa într-un scaun
de consum“... cu rotile şi rareori îşi mai asuma apariţii pu-
blice. Chiar în Rusia, tot mai critic şi mai
Înapoi acasă nemângâiat de neaşezarea ei în noul context
În 1990, Arhipelagul Gulag apare pen- istoric, intrase într-un con de umbră, iar în
tru prima oară integral şi în U.R.S.S., iar afara Rusiei era dacă nu uitat, în orice caz
preşedintele de atunci, Mihail Gorbaciov, tot mai puţin înţeles şi agreat, ba chiar soco-
îi ridică prin decret prezidenţial acuzaţia tit un adversar ireductibil al noilor ideologii
de trădare şi îi redă cetăţenia sovietică. dominante. Cazul lui Soljeniţîn – Dumnezeu
Anul întoarcerii definitive a lui Sojeniţîn să-l odihnească în ceata drepţilor – arată cât
acasă, 1994, conicide şi cu apariţia micului de străin poate să fie deja un om al secolului
volum Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX în pragul secolului XXI...
XX, apărut repede şi în limba română (Ed. Răzvan CODRESCU
Anastasia, Bucureşti, 1995, cu o memora-
bilă postfaţă a regretatului Al. Paleologu).
Poziţia sa devine tot mai mult una tradiţio-
nalist-ortodoxă, cu nuanţe care scapă înde-
obşte percepţiei rău-voitoare. Lucrează tot
mai intens şi-şi publică în continuare roma-
nul-fluviu Roata roşie (intitulat iniţial R 17),
despre Război şi Revoluţie, proiect dema-
rat încă din 1964. În 2001-2002 scoate –
atrăgându-şi noi ostilităţi şi radicalizându-le
pe cele mai vechi – documentarul istoric
Două secole împreună, apărut aproape ime-
diat şi în franceză (Deux siècles ensemble,
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 9
REMEMBER

Discursul lui Aleksandr Soljeniţîn


la inaugurarea Memorialului Vendeea
(Lucs-sur-Boulogne, sâmbătă 25 septembrie 1993)

Memorialul Vendeea

Domnule preşedinte al Consiliului nii înţeleseseră foarte bine acest lucru. Au


General al Vendeei, dragi vendeeni, plătit un tribut greu psihozei generale, într-o
perioadă în care fie şi numai un comporta-
Cu două treimi de secol în urmă, copil ment de om politic moderat – sau aparenţa
fiind, citeam deja cu admiraţie povestirile lui – trecea drept o crimă.
care evocau revolta din Vendeea, atât de Secolul XX a estompat, în ochii uma-
curajoasă, atât de disperată. Dar niciodată nu nităţii, aureola romantică care învăluia Re-
mi-aş fi putut închipui, nici măcar în vis, că, voluţia din secolul al XVIII-lea. O dată cu
în zilele bătrâneţii mele, voi avea onoarea de trecerea anilor, oamenii au sfârşit prin a se
a inaugura monumentul în cinstea eroilor, în convinge, prin propria lor nefericire, de fap-
cinstea victimelor acestei revolte. tul că revoluţiile distrug caracterul organic
Douăzeci de decenii s-au scurs de atunci, al societăţii, că ruinează cursul natural al
timp în care fiecare ţară a evoluat diferit. Nu vieţii, că anihilează cele mai bune elemente
numai în Franţa, ci şi în alte părţi, revolta din viaţa publică, lăsând terenul liber pen-
din Vendeea şi represiunea sa sângeroasă tru cele mai rele. Nici o revoluţie nu poa-
şi-au găsit alte şi alte lămuriri, mereu reîn- te îmbogăţi o ţară; câţiva descurcăreţi fără
noite. Aceasta deoarece evenimentele isto- scrupule provoacă nenumărate morţi, o pau-
rice nu sunt niciodată cu adevărat înţelese perizare extinsă şi, în cazurile cele mai gra-
în incandescenţa pasiunilor care le însoţesc, ve, o degradare de durată a populaţiei.
ci de departe, atunci când trecerea timpului Cuvântul „revoluţie” însuşi, din latinescul
le-a mai răcit. revolvere, semnifică a te rostogoli înapoi, a re-
Multă vreme, am refuzat să auzim şi să veni, a resimţi, a reaprinde. În cel mai bun caz,
acceptăm ceea ce strigau cei ce piereau, cei a provoca dezordine. Cu alte cuvinte, un şir
ce erau arşi de vii, ţăranii dintr-un ţinut de întreg de semnificaţii prea puţin atrăgătoare.
oameni harnici, pentru care Revoluţia părea În zilele noastre, în lumea întreagă, cuvân-
să fi fost făcută şi pe care aceeaşi Revoluţie tul „revoluţie” nu mai este însoţit de epitetul
i-a oprimat şi umilit în modul cel mai îngro- „mare” decât cu circumspecţie şi, de multe
zitor. ori, cu multă amărăciune.
Ei bine, da, aceşti ţărani s-au revol- Înţelegem acum din ce în ce mai bine
tat împotriva Revoluţiei. Toate revoluţiile că efectul social dorit cu atâta ardoare poa-
dezlănţuiesc în oameni instinctele barba- te fi obţinut printr-o desfăşurare evolutivă
riei celei mai elementare, forţele opace normală, cu infinit mai puţine pierderi şi
ale invidiei, lăcomiei şi urii; contempora- fără sălbăticie generalizată. Trebuie să ştim
10 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
REPORTAJ
DOCUMENTAR

Cuvântul „revoluţie” însuşi, din latinescul


revolvere, semnifică a te rostogoli înapoi, a
reveni, a resimţi, a reaprinde. În cel mai bun
caz, a provoca dezordine. Cu alte cuvinte, un şir
întreg de semnificaţii prea puţin atrăgătoare.
să chivernisim cu răbdare ceea ce ne oferă
fiecare zi din prezent. E vană speranţa că re-
voluţia poate regenera natura umană. Aces-
ta este lucrul pe care îl sperase revoluţia
voastră, şi încă mai mult a noastră.
Revoluţia franceză s-a desfăşurat în nu-
mele unui slogan intrinsec contradictoriu şi
irealizabil: libertatate, egalitate, fraternitate.
În viaţa socială, libertatea şi egalitatea tind
să se excludă în mod natural, sunt antago- organizare şi caracterul lor sistematic au
nice una alteia! Libertatea distruge ega- depăşit cu mult pe cele ale iacobinilor. Nu
litatea socială – acesta este chiar unul din am avut un Thermidor, dar – şi putem fi mân-
rolurile libertăţii –, iar egalitatea restrânge dri de aceasta, cu toată onestitatea – am avut
libertatea, deoarece, altminteri, prima nu ar Vendeea noastră. Şi nu una, ci mai multe.
putea fi atinsă. În ce priveşte fraternitatea, Este vorba despre marile răscoale ţărăneşti
ea nu face parte din familia primelor două. din 1920-21. Voi evoca doar un episod bine
Este doar un adaos exaltat la slogan şi nu cunoscut: masele de ţărani, înarmaţi cu beţe
dispoziţiile sociale vor crea adevărata fra- şi furci, care s-au îndreptat spre Tambov,
ternitate. Aceasta este de ordin spiritual. însoţite de dangătele clopotelor de la biseri-
Mai mult, acestui slogan temerar i se cile din jur, pentru a fi secerate de mitraliere.
adăuga pe ton ameninţător: „sau moartea”, Răscoala de la Tambov a rezistat unsprezece
ceea ce îi distrugea întreaga semnificaţie. luni, deşi comuniştii au folosit în reprimarea
Nu voi putea niciodată dori nici unei ţări ei tancuri, trenuri blindate, avioane, au luat
o revoluţie. Dacă revoluţia secolului al ostatece familiile răsculaţilor şi au fost la un
XVIII-lea nu a dus la ruina Franţei, este pas de a utiliza gaze toxice. Am cunoscut şi
numai pentru că a avut loc Thermidor. o rezistenţă teribilă în faţa bolşevismului la
Revoluţia rusă nu a cunsocut un Ther- cazacii din Urali şi de pe Don, înăbuşită în
midor care să o zăgăzuiască. Ea a antre- valuri de sânge. Un adevărat genocid.
nat poporul nostru până la capăt, până la Inaugurând astăzi memorialul eroicei
prăpastie, până la abisul pierzării. Regret că voastre Vendeea, văd cu ochii minţii mo-
nu sunt prezente aici persoane care să adau- numentele care vor fi ridicate cândva în
ge ceea ce au învăţat din experienţa proprie, Rusia, martore ale rezistenţei ruse în faţa
în străfundurile Chinei, ale Cambodgiei, ale năvălirilor hoardei comuniste. Am traversat
Vietnamului, care să ne spună care a fost împreună cu voi secolul XX. De la un capăt
preţul plătit de ei pentru revoluţie. Experien- la celălalt, un secol de teroare, cumplită în-
ţa Revoluţiei franceze ar fi trebuit să fie o coronare a acestui progres la care visase atât
lecţie suficientă pentru organizatorii raţio- secolul al XVIII-lea. În zilele noastre, cred,
nalişti ai fericirii poporului. Dar nu! În Ru- tot mai mulţi francezi vor înţelege din ce în
sia, totul s-a desfăşurat încă şi mai rău, şi la ce mai bine, vor aprecia mai just, vor păstra
o scară incomparabil mai mare. cu mândrie în memorie rezistenţa şi sacrifi-
Multe din procedeele crude ale Revolu- ciul celor din Vendeea.
ţiei franceze au fost docil aplicate pe corpul Aleksandr SOLJENIŢÎN
Rusiei de comuniştii leninişti şi de socialiştii În româneşte de
internaţionalişti. Numai că gradul lor de Ioana Ocneanu-Thiéry

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 11


„Sfântul”
DOCUMENTAR

Stalin
Cine ar putea face astăzi o „Lenin a fost un ateu.
evaluare exactă a pagube- Stalin are seminarul la
lor pricinuite Bisericii de
către comunism? Zeci
bază…”
de milioane de victime, Pustia se întinde de la
crearea „omului nou”, Vladivostok până dincoa-
mii de preoţi şi călugări ce de Nistru… Un singur lua o decizie” – Declaraţia
împuşcaţi, mii de biserici exemplu: în urmă cu doar aparţine unui înalt oficial de
închise ori distruse… câţiva ani, o dată cu reveni- la Kremlin, fiind consemnată
La Moscova, Patriarhul rea comuniştilor la putere în de Rossijskaya Gazeta.
Aleksei al II-lea, mai zilele Basarabia, în orăşelul Ane- Comuniştii ruşi, ce e
trecute, nici nu a apucat nii Noi a reapărut o statuie drept, sunt dispuşi astăzi
prea bine să deschidă gura a lui Lenin. De data aceas- să acepte că Lenin „a mai
în privinţa condamnării ta, chiar în faţa unei bise- făcut şi greşeli”, că a fost
comunismului, că s-a şi rici. Intelectualii din raion un ateu convins şi că a lup-
văzut nevoit să nuanţeze… au fost de părere că statuia tat împotriva Bisericii. Pri-
Atitudinea şefului ar face parte din Planul de vitor la Stalin, ei sunt însă
comuniştilor de la Sankt acţiuni Republica Moldo- de o cu totul altă părere.
Petersburg, Serghei va – UE. Pe bună dreptate, „Dosarul” de canonizare,
Malinkovici, a fost poate cea credincioşii s-au revoltat: propus recent de „partid”
mai cinică dintre toate vocile „Oameni buni, cu ce drept Bisericii Ortodoxe Ruse,
care s-au pronunţat împo- stă Lenin în faţa bisericii face referire, printre altele,
triva condamnării fiarei roşii. noastre? Că doar nu îl avem chiar şi la anii de seminar ai
Ţinând cont de popularitatea
de ctitor la noi, la biserică. marelui „conducător sovie-
Jos cu Lenin!”. Autorităţile tic”. Prin urmare, Malinko-
crescândă a lui Stalin în
locale au rămas însă insensi- vici consideră că partidul
Rusia, Malinkovici nu s-a sfiit bile: „Lenin a adus lumina. său cere Bisericii un lucru
să ceară Bisericii Ortodoxe El este iubit de popor”... îndreptăţit. „Cine poate spu-
Ruse, ca un răspuns indirect … Şi până în Piaţa Roşie ne că eu nu cunosc miezul
la iniţiativa Patriarhului Ale- tabloul este cam acelaşi… problemei?… Canonizarea
ksei, nici mai mult, nici mai Cu mici variaţiuni de nuanţă. tovarăşului Stalin nu o pu-
puţin decât canonizarea Deşi se întenţionează de ani tem face noi, comuniştii.
acestuia! În viziunea sa, Iosif buni închiderea mausoleu- Aceasta este o prerogativă a
Visarionovici Stalin este un lui „părintelui revoluţiei Bisericii”.
„sfânt” cu nimic mai prejos bolşevice” – unde este con-
decât Aleksander Nevski. servată mumia acestuia 10.000 de „icoane”
Ba chiar mai „ perform- – nu prea se reuşeşte mare cu Stalin!
ant”. În consecinţă, a lupta lucru. Mai nou, autorităţile Conştient de faptul că
pentru canonizarea lui ruse susţin chiar organizarea trebuie să aştepte „până ce
Stalin „înseamnă un merit unui referendum Lenin. To- Biserica îl va canoniza pe
deosebit”. Această „luptă” tul este însă condiţionat de Stalin”, Serghei Malinkovi-
se va întinde, după părerea procentaj: „Dacă 80% vor ci consideră totuşi că până
comuniştilor ruşi, pe par- vota pentru ca mumia lui atunci oamenii partidului
cursul câtorva „cincinale”... Lenin să fie înhumată, vom nu trebuie să stea chiar cu
12 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
REPORTAJ
DOCUMENTAR

Ca răspuns la propunerea Patriarhului Aleksei al II-lea de


condamnare a comunismului, comuniştii ruşi au făcut recent
Bisericii Ortodoxe Ruse o contrapropunere: „Canonizaţi-l pe
Stalin! Noi vă ajutăm. Iată, i-am tipărit deja 10.000 de icoane.”
mâinile în sân. „Între timp, Sankt-Petersburg, vor reali- sa”. Un membru marcant al
noi putem, de pildă, să za şi „icoane” cu Stalin „în Comisiei Sinodale de Cano-
răspândim icoana tovarăşului culori”. Cel ce a transformat nizare a Sfinţilor, din cadrul
Stalin printre aceia care cred Rusia „dintr-o ţară înapoiată Patriarhiei Ruse, prot. Ghe-
de multă vreme că el este într-un gigant industrial” orghe Mitrofanov, profesor
sfânt” – este de părere şeful ar trebui să aibă „icoane” universitar la Academia
comuniştilor. Chiar şi depu- până la sfârşitul secolu- Teologică din Sankt Peters-
tatul Viktor Perov, membru lui al 21-lea, după liderul burg, a încercat şi el să-i
al Comitetului Central al comuniştilor ruşi, în toate bi- lămurească pe comunişti:
Partidului Comunist din Ru- sericile ortodoxe din ţară. „Propunerea venită din par-
sia, deşi ateu, pare dornic de tea comuniştilor, de cano-
a se înhăma la răspândirea Un răspuns din partea nizare a lui Stalin, poate fi
cultului „sfântului” Stalin Bisericii privită din punct de vedere
„printre oamenii simpli”. Deşi mulţi dintre ierarhii canonic ca o manifestare a
Dacă în privinţa „tropare- ruşi sunt de părere că lide- ignoranţei lor, iar din punct
lor” cei doi au avut „foarte rul comuniştilor nu merită a de vedere istoric ca una plină
puţine probleme”, „icoana fi luat în serios, ţinând cont de cinism. Stalin a căzut
iubitului conducător” le-a de ponderea partidului său sub anatema Sinodului rus
dat mult de furcă. Niciunul pe eşichierul politic actual al încă de pe data 22 ianuarie
dintre portretele dictatoru- Rusiei, totuşi, dat fiind fap- 1918, alături de alţi capi ai
lui nu prezenta fie şi doar o tul că Stalin se află pe unul revoluţiei bolşevice. Între
mică trăsătură de sfinţenie. dintre primele locuri în topul 1937-1941 au fost împuşcaţi,
În cele din urmă, au trebuit celor mai de seamă ruşi – top sub conducerea lui, 110.700
să apeleze la iconografi realizat de către Televiziu- oameni ai Bisericii (preoţi,
specializaţi. „Cele 10.000 nea de Stat de la Moscova diaconi, monahi şi alţi slu-
de icoane, înfăţişându-l pe –, s-a simţit nevoia ca asu- jitori). La un moment dat,
Iosif Stalin, tipărite recent pra „sfinţeniei” lui Stalin să în ţară nu mai rămăseseră
– deocamdată alb-negru – nu mai planeze cumva vreo deschise nici măcar 300 de
respectă întru totul canoane- îndoială.Astfel, secretarul Bi- biserici ortodoxe. În tim-
le pravoslavnice” – declară, roului de Presă al Patriarhiei pul Ultimului Război Mon-
sigur pe sine, Malinkovici. Ruse, Vladimir Vighileanski, dial, autorităţile germane,
El speră că, în curând, picto- a caracterizat recent propu- de pildă, au redeschis peste
rii angajaţi, la cererea orga- nerea comuniştilor ca fiind 9000 de biserici în URSS.
nizaţiei comuniştilor din o „hulă, un sacrilegiu”. Cei În aceeaşi perioadă, Stalin
care îl consideră pe Stalin a permis deschiderea a doar
„un strângător laolaltă al pă- 716 biserici”. Dacă am mai
mânturilor ruseşti, un părinte „adăuga” aici şi cele 15 mi-
al popoarelor, un purtător de lioane de victime de care este
biruinţă” nu s-au lăsat însă acuzat „marele conducător
impresionaţi de răspunsul sovietic”de către istorici, am
primit din partea Patriarhiei avea, cu siguranţă, o „icoană”
Ruse, susţinând că acesta perfectă a „sfântului” Stalin.
„nu reflectă nicidecum po-
Pro-Stalin ziţia clerului în totalitatea Gheorghiţă CIOCIOI

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 13


REPORTAJ

Kiev 1020
Fără îndoială, un stat kievean de Reglare de conturi post-electorală?
credinţă khazară (iudaică), ori
În Ucraina există în prezent trei mari
musulmană, în Răsărit, în urmă structuri ortodoxe paralele: Biserica
cu mai bine de un mileniu, ar fi Ortodoxă Ucraineană, subordonată canonic
constituit o continuă provocare Patriarhiei Moscovei; Biserica Ortodoxă
pentru românitate. Nici nu vreau Ucraineană a Patriarhiei Kievului,
desprinsă din Biserica oficială imediat după
să mă gândesc la consecinţe. dezmebrarea Uniunii Sovietice (1992); şi
De curând, Rusia, Ucraina şi Bela- Biserica Autocefală Ucraineană, înfiinţată
rus au sărbătorit 1020 de ani de la după Revoluţia bolşevică din anul 1917.
creştinare. Din fericire. Ce e drept, Ultima, renăscută în anii `80 ai secolului
trecut, este astăzi pe cale de a se contopi
când pronunţi cuvântul „fericire”, îţi cu nou înfiinţata Patriarhie a Kievului. De
este aproape imposibil să dai uitării menţionat faptul că, în urmă cu doar câţiva
pătimirile românilor din partea ani, în ţara vecină funcţionau nu mai puţin
creştinescului imperiu de la Răsărit.
O relaţie destul de complicată cu
Rusia, în decursul istoriei, a avut
şi Patriarhia de Constantinopol,
„naşa” Rusiei kievene din anul
988. Invitat de onoare al Ucrainei
la festivităţile de la Kiev, de anul
acesta, Constantinopolul nu s-a
mai aflat de această dată – precum
în 1988, la sărbătoarea Mileniului
creştin – în graţiile Patriarhiei de
la Moscova… Acuzat – până şi de
presa turcă – de amestec în terito-
riul canonic al Rusiei, Bartholomeu
I, în capitala Ucrainei, timp de
câteva zile, a fost între ciocan şi
nicovală; între dorinţa arzătoare a
preşedintelui Iuşcenko de a avea
cât mai grabnic o Biserică Ortodoxă
Ucraineană, nesupusă Moscovei,
şi reproşurile rostite şi nerostite
ale Patriarhului Aleksei al II-lea. Catedrala Sfânta Sofia din Kiev

14 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


REPORTAJ
DOCUMENTAR

„Cer o binecuvântare de la Sanctitatea Voastră, o binecuvântare pentru un vis,


pentru adevăr…, pentru ţara noastră Ucraina… Divizarea între credincioşii
ucraineni nu poate fi decât temporară. Cred că o Biserică locală va apărea
în Ucraina, ca un dar al lui Dumnezeu”. Dorinţa preşedintelui ucrainean
Viktor Iuşcenko, la Kiev, nu a primit deocamdată nici un răspuns...
de 5 patriarhate. Dorinţa preşedintelui cu preşedintele Viktor Iuşcenko, au împânzit
ucrainean Viktor Iuşcenko, exprimată toate marile bulevarde şi străzile din Kiev.
răspicat cu ocazia recentelor festivităţi din Iuri Molcianov, liderul unei asociaţii cultu-
oraşul de pe Nipru, ca Biserica Ortodoxă rale din Rusia, declara, cu puţin înainte de
Ucraineană a Patriarhiei Kievului să in- începerea festivităţilor, ca o întregire a ta-
tre cât se poate de repede sub autoritatea bloului kievean, pentru agenţia Interfax:”În
Patriarhiei Constantinopolului, cu scopul Kiev există între patru şi cinci mii de postere
de a fi recunoscută mai apoi, oficial, de gigant cu Bartholomeu şi Iuşcenko”. Dacă
către toate Bisericile ortodoxe din întreaga mai punem la socoteală şi invitaţia directă
lume, nu a fost văzută însă deloc cu ochi pe care Iuşcenko i-a adresat-o Patriarhului
buni de către Moscova. Unii analişti au Bartolomeu I de a fi „protos” la aniversarea
perceput chiar demersul lui Iuşcenko ca încreştinării slavilor răsăriteni din Ucraina,
pe o răzbunare. Cauza? Cu ocazia alege- în defavoarea Patriarhului Alexei, ca şi pri-
rilor prezidenţiale din anul 2004, Biserica mirea acestuia cu toate onorurile rezervate
Ortodoxă Ucraineană, dependentă canonic unui şef de stat ( lucru care nu s-a mai repe-
de Moscova, a susţinut deschis pe con- tat în cazul Patriarhului rus), avem atunci un
tracandidatul său pro-rus la preşedinţia semnal cât se poate de clar că Kievul doreşte
Ucrainei; astfel că aceasta a ajuns în ochii limitarea intereselor ruseşti în Ucraina; in-
actualului preşedinte, un pro-occidental terese promovate, aşa cum am mai amintit,
convins, ca o promotoare a intereselor după Iuşcenko, de către Biserica oficială
ruseşti în ţara sa. La prima vedere, lucrurile dependentă de Moscova.
par, într-adevăr, a confirma acest scenariu...
În aşteptarea
Bartolomeu I, Aleksei al II-lea… unei râvnite blagoslovenii
Cu câteva zile înaintea vizitei Patriar- Aleksei al II-lea a avut parte, deci,
hului Alexei al II-lea la Kiev, cu prilejul la Kiev, de o primire modestă. Liderul
aniversării celor 1020 ani de la încreştinarea opoziţiei politice din Ucraina, Ianukovici, şi
slavilor răsăriteni, primăria portocalie a
capitalei Ucrainei a interzis mai multor
organizaţii locale afişarea posterelor cu Pa-
triarhul rus pe străzile din capitală. „Ucraina
îi urează bun venit Patriarhului ei! Kiev
– Rusia 1020” – a fost sloganul care nu a
încântat câtuşi de puţin autorităţile din ţara
vecină. Sute de mii de afişe, având pe Pa-
triarhul Alexei II în prim plan, iar în spate
Biserica Sf.Vasile Blajenîi şi Lavra Pecerska
din Kiev, au trebuit să apuce rapid drumul
topitoriilor. S-a permis lipirea a doar câteva
sute de afişe ale Bisericii Ruse; şi acestea în
locuri foarte puţin vizibile. În schimb, aproa-
pe un milion de afişe, după cum afirmă lide-
rii unor organizaţii ruseşti, cu Patriarhul Bar- Patriarhul ecumenic Bartholomeu, invitatul
tholomeu I al Constantinopolului împreună de onoare al preşedintelui Iuşcenko la Kiev

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 15


REPORTAJ

nificative totuşi pentru esenţa discursului


aniversar. Faptul că Moscova a profitat de
slăbiciunea Patriarhului ecumenic Dionisie
al IV-lea, la mijlocul veacului al 17-lea, când
o parte din Ucraina s-a unit cu Rusia, supu-
Patriarhul rus Aleksei al II-lea nând Mitropolia Kievului, deşi mai multe
voci importante, în acea perioadă, s-au ridi-
Mitropolitul Vladimir al Ucrainei au căutat cat împotriva trecerii Bisericii Ucrainene de
să-l convingă, cu toate acestea, pe Patriarhul sub oblăduirea Constantinopolului sub tutela
rus că inospitaliatea gazdelor ţine doar de Moscovei, rămâne până astăzi un adevăr de
conjunctura politică actuală şi că lucrurile necontestat. Departe, deci, de a fi o invenţie
se vor aranja într-un viitor foarte apropiat. maliţioasă a lui Bartholomeu. Cât despre bi-
În tot acest timp, preşedintele Iuşcenko a necuvântarea mult râvnită de Iuşcenko, este
insistat continuu pentru o binecuvântare din tot atât de adevărat că Patriarhul ecumenic a
partea Constantinopolului: „Cer o binecu- evitat pe cât posibil să se pronunţe în vreun
vântare de la Sanctitatea Voastră, o bine- anume fel, privitor la viitorul unei Biserici
cuvântare pentru un vis, pentru adevăr…, Ucrainene independente faţă de Moscova.
pentru ţara noastră Ucraina… Divizarea Un lucru rămâne totuşi cert: festivităţile de
între credincioşii ucraineni nu poate fi decât la Kiev s-au desfăşurat pe fondul unor reale
temporară. Cred că o Biserică locală va tensiuni, generate nu doar de politic, ci şi de
apărea în Ucraina, ca un dar al lui Dum- o mulţime de „răni” canonice din trecutul
nezeu” – a căutat Iuşcenko să-l înduplece celor două ţări ortodoxe. Despre toate aces-
pe Bartholomeu. Patriarhul ecumenic a fost tea, însă, cu o altă ocazie.
însă, în întreg discursul său, cât se poate de Gheorghiţă CIOCIOI
împăciuitor, încercând să dea satisfacţie atât
Bisericii Ruse, cât şi conducerii de la Kiev.
Rusia kieveană, punct şi de la capăt
Institutul de Istorie de la Moscova, ime-
diat după festivităţile din capitala Ucrainei,
şi-a propus să demonteze, aproape punct
cu punct, cuvântarea lui Bartholomeu de la
Kiev. Părerea mai multor specialişti, în urma
minuţioasei analize, a fost aceea că istoricii
moscoviţi au acţionat, se pare, la comandă;
şi că Patriarhul ecumenic a încurcat doar
foarte puţin unele date istorice - nesem-
16 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
Iaşi:

REPORTAJ
vizită mitropolitană
Duminică, 17 august,
începând cu ora 16.00, s-a
oficiat, la Biserica „Toma
Cozma” din Iaşi, slujba Pa-
raclisului Maicii Domnului.
Acest moment de rugăciune
a prilejuit o emoţionantă în-
tâlnire: prima vizită a Î. P. S.
Părinte Teofan, Mitropolitul
Moldovei şi Bucovinei, la Bi-
serica „Toma Cozma”, im-
portant monument istoric al
cetăţii Iaşiului. Prezenţa Înalt
Prea Sfinţiei Sale în mijlocul ca să văd pe cei doi părinţi Biserica „Toma Cozma” a
comunităţii a adus un plus de ai dvs. şi să vă întâlnesc şi cuprins şi un moment so-
lumină, prin binecuvântarea pe dvs., aici, în biserică, şi lemn: încredinţarea pentru
şi cuvântul de învăţătură, o într-un număr aşa de mare. comunitatea parohială a unui
încurajare pentru membrii Ceea ce mă bucură foarte nou Sf. Antimis, cu pece-
Consiliului şi Comitetului pa- mult, pentru că frumuseţea tea şi semnătura Înalt Prea
rohial, pentru enoriaşi şi pen- unei biserici e constituită Sfinţiei Sale, pe care se va
tru toţi cei care se ostenesc din mai multe elemente: din oficia Sf. Liturghie de acum
alături de preoţii slujitori de arhitectură, din pictură, din înainte. Sf. Antimis consti-
la această biserică, atât pentru icoane, din cântarea de la tuie acoperământul liturgic
lucrările de consolidare, cât şi strană, dar frumuseţea cea pe care sunt reprezentate pu-
pentru celelalte activităţi ce se mai cuprinzătoare şi cea mai nerea în mormânt şi Patimile
desfăşoară în cadrul acestui grăitoare este poporul care Mântuitorului Hristos, pânză
sfânt lăcaş. stă la slujbă”. care se aşază pe Sf. Masă din
„Mă bucur că sunt aici Vizita Î. P. S. Teofan la altarul bisericii, fiind absolut
necesară pentru săvârşirea
Tainei Euharistice.
Este de subliniat atenţia şi
grija părintească a noului Mi-
tropolit, pe care a dovedit-o
prin dorinţa de a ajunge per-
sonal, în calitate de arhiereu,
în vizită la bisericile pe care le
păstoreşte, spre a le cunoaşte
nemijlocit şi a le încredinţa cu
mâna sa Sf. Antimis, semn că
de-acum încolo preoţii slu-
jesc cu înnoita binecuvântare
părintească a înaltului ierarh.
Text: Vasilica ONOFREI
Foto: Andrei BURLACU

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 17


EVOCĂRI

Arhimandritul Partenie
de la Neamţ
Mă aflam într-o lungă călătorie.
Primisem binecuvântare să particip
la intronizarea primului episcop pen-
tru românii din Australia şi Noua
Zeelandă. După mai bine de 30 de
ore de drum, cu escale la Londra şi
Hong Kong, am ajuns la Melbourne,
în îndepărtata Australie. Era în 26
iunie, pe înserat. În drum spre biserica
românească din metropola australiană
am aflat vestea trecerii dincolo de
pragul acestei lumi a părintelui arhi-
mandrit Partenie Apetrei. Îl ştiam
suferind de la o vreme, dar nu cre-
deam să se stingă atât de repede.
Din pricina diferenţei de fus orar, în
noaptea aceea n-am reuşit să mă
odihnesc deloc. Când la Bucureşti se
înnopta, în Melbourne era dimineaţă.
M-am tot gândit la părintele Part-
enie şi la distanţa imensă care ne
separa – aprox. 17.000 km. O dată
cu corespondenţa pentru Radio
Trinitas despre evenimentul istoric
de la Melbourne, am spus câteva
cuvinte şi despre părintele Partenie...

A fost un monument în viaţă, un maes-


tru al cântării, un monah cunoscător
al istoriilor vechi, un om fascinant
şi, în acelaşi timp, neînţeles. Greu te puteai
apropia de el, trebuia să-l priveşti de depar-
el. Nu erau exclusiv cuvinte laudative, dar
mi-am dat seama de la început că monahul
te, să nu-l superi cumva, să nu-i atingi vreo cu pricina nu era unul de rând. Când am ple-
coardă sensibilă a sufletului. Dacă el hotăra cat la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, arhim.
într-o zi să-ţi întindă mâna, simţeai atunci bu- Claudiu Derevleanu, prietenul din tinereţe al
curia întâlnirii cu un frate sau un prieten iubit, Sf. Ioan Iacob, m-a atenţionat: „Să ai grijă cu
pe care-l aşteptai de multă vreme. părintele Partenie...”
Când am intrat în obştea de la Neamţ, Am fost dintru început marcat de întâl-
câţiva bătrâni din mânăstire vorbeau despre nirea cu el. Vorbea puţin şi tăios, avea o iro-
18 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
Îl umbrise darul smereniei, semna scrisorile şi felicitările simplu: monahul Partenie.
Observase, cred, cum trece slava lumii acesteia, tinereţile, rangurile şi grija noastră
pentru efemer. De aceea-i important ce punem în traistă, rugăciuni, lacrimi şi bună
agonisită, ca să avem cu ce porni la drum în ziua pe care o hotărăşte Domnul.

nie fină şi un limbaj mai puţin cunoscut mie, Justin Moisescu, Teodor M. Popescu şi Petru
unui monah obişnuit. În loc de miezonoptică Vintilescu. Era greu să ajungi în pomelnicul
spunea polunoşniţă, în loc de pastorală, lui. De altfel, în fiecare zi, pomenea minute
pimenică, pentru mărimuri folosea cuvântul în şir călugări şi mireni, profesori şi rudenii,
megalinarii, în loc de luminândă, exapostila- între ei aflându-se mama sa Elisabeta, moartă
rii, iar când întreba dacă slujeşti, spunea: Vei de tânără, şi Mihai, tatăl său, fost primar în
pontifica mâine... Giurgenii Romanului, unde a funcţionat până
Format în obştea de la Neamţ între anii în 1959 şi o mănăstire de călugăriţe, cu stareţe
1941-1959, a stat pe lângă monahi vestiţi, din neamul boierilor Sioneşti. Din grija pen-
printre care arhiereii Nicodim Munteanu (ca tru pomenirea la Liturghie, s-a realizat şi un
Patriarh venea des la Neamţ, iar fratele Ni- nou pomelnic al Catedralei din Iaşi, copiat
colae Apetrei i-a fost ucenic la Palat), Galac- după cel de la începutul veacului XX. În anul
tion Cordun, Pavel Şerpe, Partenie Ciopron, 2006 l-au actualizat din nou, având ca model
Atanasie Dincă, Emilian Antal, Eugeniu Laiu tocmai pomelnicul arhimandritului Partenie.
Suceveanu sau Victorin Ursache. În fiecare an mergea o dată sau de două
I-a cunoscut mai târziu şi a colaborat ori la mormintele părinţilor din curtea mă-
cu aceştia, ca slujitor şi eclesiah al Catedra- năstirii, oficia un trisaghion şi aprindea o lu-
lei din Iaşi, pe Mitropoliţii Moldovei Justin mânare. La Iaşi fiind, pomenea adeseori de
Moisescu, Teoctist Arăpaşu şi Daniel Cio- părintele Ioanichie Grădinaru, fost eclesiarh
botea, pe episcopii vicari Irineu Suceveanul, al Catedralei, faţă de care avea numai cuvin-
Adrian Botoşăneanul, Pimen Suceveanul te de laudă. Prin 1999 sau 2000, mi-a spus:
şi Calinic Botoşăneanul. Fostul mitropolit „Dacă mor, să fiu îngropat în acelaşi mor-
al Olteniei Nestor Vornicescu i-a fost coleg mânt cu arhim. Ioanichie”. Mai târziu, după
şi într-o anumită măsură apropiat, iar prin- ce a ajuns la Neamţ, a refăcut monumentul
tre slujitorii Catedralei s-a numărat pentru funerar, deteriorat între timp, înscriindu-şi
câţiva ani arhiereul-vicar al Episcopiei Ro- numele alături pe placa de marmură.
manului, Ioachim Băcăneanul, pe atunci arhi- Iubea biserica şi pravila, cântarea şi buna
diacon şi colaborator al părintelui Partenie în rânduială. Venea dimineaţa, cu o jumătate de
administraţia căminului monahal. ceas înainte de începerea slujbei. De cele mai
Povestea uneori despre prietenia lui cu mi- multe ori era interiorizat, nu vorbea, făcea
tropolitul Firmilian Marin al Olteniei, pe care observaţii scurte şi nu tocmai prietenoase. Al-
l-a cunoscut la Neamţ, pe la începutul anilor teori punea întrebări, devenea interesat de o
40. Un monah murise tocmai în zilele în care persoană sau un subiect, zâmbea puţin, făcea
viitorul mitropolit al Olteniei se afla la Neamţ aprecieri şi comunica cu cei de alături. În
în vacanţă. Atunci s-au cunoscut şi au cântat prima săptămână a Postului Mare nu mânca
împreună prohodul. Puţini erau cei apreciaţi în nimic până la apusul soarelui, iar după aceea
cântare şi slujire. Celor mai tineri, care aveau consuma două-trei mere şi un pahar cu apă. În
şi ei darul cântării şi al slujirii, le tăia aripile ca ultimii 15 ani ai vieţii se împărtăşea în fiecare
să nu-i urmărească cumva păcatul mândriei. săptămână. În toate zilele îşi citea rugăciunile
Au fost şi cazuri când spunea:”Săraca cântare, din pravila monahilor, adăugând un acatist şi
în ce guri a ajuns!”... un paraclis. Îmi spunea câteodată: „Pravila se
Dintre profesorii de la Neamţ şi Bucureşti, citeşte cu dulama şi epitrahilul pe grumaz ...”
îi amintea uneori pe Benedict Ghiuş, Nicodim Era un monah ordonat, îmbrăcat întot-
Sachelarie, Victor Ojog, Gheorghe Moisescu, deauna impecabil, cu cămaşă albă, având du-
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 19
EVOCĂRI

lame şi rase de ţinută, purtând culion la toate


slujbele şi pălărie atunci când ieşea în oraş
pentru rezolvarea anumitor probleme.
A făcut bine altora, fără ostentaţie şi trâm- vârsta psalmistului. Îl umbrise darul smere-
biţare. Mi-a povestit un părinte cum l-a salvat niei, semna scrisorile şi felicitările simplu:
într-un moment greu al vieţii, când persoane monahul Partenie. Observase, cred, cum tre-
răuvoitoare ale regimului ostil Bisericii încer- ce slava lumii acesteia, tinereţile, rangurile şi
cau să-l anihileze. Prin intervenţia arhimandri- grija noastră pentru efemer. De aceea-i im-
tului Partenie a fost scăpat de detenţie şi adus portant ce punem în traistă, rugăciuni, lacrimi
la Mitropolie cu puţin timp înainte de căderea şi bună agonisită, ca să avem cu ce porni la
regimului comunist. L-a atenţionat atunci, să drum în ziua pe care o hotărăşte Domnul.
urmeze numai drumul bisericii şi al chiliei, Când Stăpânul a toate a cerut sufletul arhi-
să-şi ţie gura şi va fi în afara oricărui pericol. mandritului Partenie am lăcrimat, aducân-
Starea tensionată n-a durat prea mult. După du-mi aminte de atâtea întâmplări, bucurii
căderea cortinei de fier, monahul respectiv a şi tristeţi ce le-am avut împreună. Nu pot să
fost hirotonit şi a rămas un timp în preajma spun că iubirea lui a fost fără margini, nici că
binefăcătorului său. Mi-a spus într-o zi: „Pen- vieţuirea lui a fost desprinsă din sinaxare, dar
tru mine Partenie este un om mare. M-a ajutat pot afirma că părintele Partenie, arhimandri-
să scap de la moarte...” Aflându-se apoi de- tul şi eclesiarhul, a fost un monah râvnitor,
parte de ţară, îşi aducea aminte de el şi-i alina strălucitor prin cântare şi slujire, un adevărat
bătrâneţile, trimiţându-i bani şi vizitându-l în profesor de liturgică, un om care m-a fasci-
fiecare an. nat şi intrigat în acelaşi timp. Avea ceva din
În timpul dictaturii, arhim. Partenie a fost înălţimile Cerului şi din ţărâna pământului,
la datorie. Plătea un mic tribut oamenilor vre- un om cu multe lumini şi cu fireştile umbre
mii, dar nimeni nu se amesteca în activităţile care apar în fiecare seară. Nici una din zile-
Catedralei. Generalul Dumitru Popescu, cel le luminoase nu are până la capăt strălucirea
mai competent şef al Poliţiei judeţului Iaşi soarelui. La un moment dat ne întâlnim cu
din veacul XX, el însuşi profesor de Drept umbrele nopţii, dar căutăm din nou lumina pe
şi om de vastă cultură, avea cuvinte de apre- care ne-o va împărtăşi o nouă zi.
ciere faţă de acest monah. Şi nu era singurul. În ajunul pomenirii Sfinţilor Apostoli Pe-
Preotul scriitor Constantin Nonea, arhim. tru şi Pavel, când trupul fostului meu ecle-
Mitrofan Băltuţă (vrednicul şi bunul exarh şi siarh a fost aşezat în mormântul din cimitirul
stareţ al Cetăţuiei), scriitori, medici şi oameni Lavrei, i-am făcut pomenire şi la Melbourne,
importanţi ai cetăţii îl apreciau şi se străduiau departe de ţară şi de mânăstirea mânăstirilor.
să-l înţeleagă. S-au rugat alături de soborul clericilor trei
Credincios făgăduinţei din tinereţe, Arhi- arhierei, iar a doua zi, la Sf. Liturghie, cinci
mandritul Partenie s-a întors la Neamţ. unde a arhierei l-au pomenit atât la proscomidie, cât
mai petrecut şapte ani din viaţa-i zbuciumată. şi la vohodul mare.
81 de ani, din care 67 dăruiţi lui Dumnezeu. Dreptul Judecător, Care ştie limitele firii
La Neamţ s-a întâlnit cu liniştea chiliei şi cu omeneşti, îi va ierta lipsurile şi umbrele şi-l va
frumuseţea rugăciunilor, cu ceasurile şi zilele aşeza în ceata celor care L-au lăudat pe pământ
de tihnă, cu smerenia cugetărilor. în grai de psalmi şi-n înălţătoare cântare.
Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt
deşertăciuni – va fi spus monahul ajuns la Arhim. Timotei AIOANEI

20 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


REPORTAJ
DOCUMENTAR

STOP-CADRU
Irina,
roaba Domnului
„Umbli uneori
pe stradă şi
întâlneşti pe la
colţuri cerşetori
în zdrenţe, femei
sărmane, sau auzi
de oameni care
suferă de cele mai
cumplite boli, şi nu
te gândeşti o clipă
că poate oamenii
aceştia sunt îngeri
printre noi, sunt
arhangheli veniţi
să ne încerce sau
sunt simple suf-
lete care, atunci
când îşi vor lua
zborul, se vor afla
mult mai aproape
de lumină decât
cei mai mari
înţelepţi, cei mai
mari sfinţi şi filan-
tropi ai noştri...”
(Mircea Eliade)

B ucureştiul e un oraş
paradoxal: te poţi
pierde – sau te poţi
folosi – la tot pasul. Dacă
însă prilejuri de „pierzanie”
legătură firească („naturală”)
cu divinul. Şi nu o arată. În
această lipsă de ostentaţie stă
marea lor taină: pe lângă ei
poţi trece fără să-i recunoşti,
iau drept impostori (dar cine
poate discerne, în afară de
Dumnezeu, care cunoaşte
inimile?), alţii drept nefericiţi
ai soartei; rareori se întâmplă
sunt destule (aproape că dau şi câteodată chiar fără să-ţi să îi descoperi în adevărata
ele năvală peste tine!), pri- dai seama că există, că sunt lor identitate.
lejuri de sfinţenie întâlneşti acolo şi că suferă. E atâta În parabola Samaritea-
mai rar. Şi totuşi... am întâl- discreţie în fiinţa lor încât nului Milostiv se spune că
nit sfinţi în Bucureşti. Sfinţii pot induce păreri dintre cele pe lângă cel aflat în ago-
sunt acei oameni care au o mai contradictorii: unii îi nie („abia viu”) au trecut
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 21
un preot, un samaritean şi
un levit. Dintre toţi aceştia,
numai samariteanul a recu-
noscut în acel om chipul lui
Dumnezeu. Preotul şi levitul
(reprezentanţii Legii) „au ve-
nit, au văzut şi au trecut pe
alături”...
Dacă vi se întâmplă
vreodată să treceţi podul din-
spre Unirii spre Radu-Vodă,
priviţi cu luare-aminte. Veţi
întâlni, mereu în acelaşi
loc, pe răcoare sau pe arşiţă, trazic... Ultima grijă a Irinei vârşire în sine, răbdând fără
pe soare sau pe ger, o fiinţă este ca locul de veci în care cârtire şuvoaiele mari de apă,
ghemuită şi parcă jenată că se află soţul şi fiica ei să nu care o împresurau din toate
există. Se numeşte Irina. fie pierdut. Nu l-a mai plătit părţile. De atunci, trec me-
Irina are 75 de ani şi e de 11 ani şi e tare îngrijorată. reu podul dinspre Unirii spre
oarbă. Stă faţă în faţă cu Încerc s-o consolez şi s-o asi- Radu-Vodă cu o strângere de
Veşnicia. Pentru ea timpul s-a gur că mă voi interesa... Nu inimă. Am întrebat-o odată
oprit în urmă cu 18 ani, când pare prea convinsă, dar se dacă crede în Dumnezeu.
şi-a pierdut vederea. Vinovaţi, agaţă totuşi de gândul că nu Mi-a răspuns că numai Dum-
îmi spune, sunt doctorii care e totul pierdut. nezeu o ţine în viaţă, fiindcă
i-au distrus ochii: „Dacă am Viaţa Irinei e o mucenicie altfel n-ar rezista aici... Şi
bani, să-i dau în judecată; tăcută şi parcă fără sfârşit. totuşi, Irina aşteaptă moartea
dacă nu, bună ziua!”. Aşa a Odată am văzut-o răbdând ca pe o eliberare. Dar oare nu
rămas oarbă, iar nenorocirile ocările unor ţigani care, după aşa ar trebui să o aşteptăm
s-au ţinut lanţ: i-au murit pe ce au umilit-o, au fugit care cu toţii? Convinşi că dinco-
rând fiica şi soţul. De aceea încotro. M-am apropiat şi am lo este adevărata fericire şi
a ajuns în stradă, îmi spune. încercat s-o mângâi: era ferm că toate suferinţele îndurate
Irina s-a născut şi a crescut în convinsă că aceasta fusese „aici” vor fi având un rost.
Bucureşti, într-un cartier „cu ultima picătură a calvarului Pentru Irina se roagă acei
oameni de treabă”, lângă po- ei de fiecare zi. Hotărâse ca oameni care au îndrăgit-o în
dul Grant. De altfel, singure- în ziua următoare să se spân- curăţia ei sufletească. Prin-
le clipe de care îşi aminteşte zure (dar e prea naturaliter tre aceştia mă număr şi eu,
cu plăcere sunt cele din christiana ca să o fi făcut). În cu speranţa că atunci când
copilărie. Pe atunci nu avea momente ca acestea realizezi vom trece dincolo, ne vom
de ce se plânge: traiul era cât de mare este răspunderea vedea cu adevărat şi ne vom
bun, oamenii cumsecade... creştină: viaţa aproapelui se recunoaşte. Dacă însă vi se
Dar vremurile s-au schim- află cu adevărat în mâinile întâmplă vreodată să treceţi
bat. Acum stă cu chirie la tale! La fel ca în parabola podul dinspre Unirii spre
un proprietar care iubeşte Samariteanului Milostiv, tre- Radu-Vodă, priviţi cu lua-
băutura. Când nu are bani cem pe lângă aceşti oameni re-aminte. Veţi întâlni, me-
pentru asta, cere. Iar dacă nu fără să bănuim măcar ce dra- reu în acelaşi loc, pe răcoare
primeşte, face scandal. Irina me sufleteşti îi mistuie. Dar sau pe arşiţă, pe soare sau pe
însă preferă să plătească decât poate sufletele lor se vor cere ger, o fiinţă ghemuită şi parcă
să moară într-un azil. Spune din mâinile noastre... jenată că există. Se numeşte
că acolo i-a murit mama şi că Altădată am zărit-o sub Irina.
s-a convins că nimeni nu are rafalele nemiloase ale unei Alexandru Valentin
grijă de tine. Nu pot s-o con- ploi de vară, retrasă cu desă- CRĂCIUN

22 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


STOP VLAHBEI
CADRU Beiul care a fost în iad
Sunt încă printre noi – ei,
foştii detinuţi politici...
E mare neamul lor, al
Vlahbeilor, şi multe au
îndurat machedonii veniţi
în România să trăiască
în pace şi credinţă. Le
spunea Părintele Tatu:
„La cât aţi suferit aici,
în închisorile comu-
niste, v-aţi mântuit deja
sufletele voastre!”. Şi tot
ascultând cu credinţă,
cu frică şi cu evlavie
toate rugăciunile şi Sf.
Liturghie – mai mult
bătute în Morse – nu
şi-au pierdut nicicând
speranţa în Domnul
şi în Măicuţa Lui...

O are venirea ameri-


canilor de acum
câţiva ani în zona
Dobrogei a fost la fel de mult
aşteptată ca în anii ‘50? Ce
bine se organizaseră ei, ti-
nerii din Sinoie! Vroiau să
fie pregătiţi, armele erau as-
cunse, strategia bine ştiută de
fiecare, doar aterizarea sal- În ce închisori au fost? La – sau au sfârşit schilodiţi ori
vatorilor – cum erau numiţi Secu, la Gherla, la Jilava, la împuşcaţi. „Băi Ghiţă, o să
americanii – ar fi completat Aiud, la Constanţa... Gardie- ne întâlnim odată afară şi să
lupta lor „ilegală” împotriva nii – oameni fără educaţie şi nu ne fie ruşine unul de al-
comuniştilor. În loc, a venit fără caracter – îi înjurau, îi tul pentru ceea ce facem noi
trădarea: aşa, Iuda a venit în scuipau, îi băteau. Unii au re- aici…”
gruparea lor şi i-a sărutat, i-a zistat şi nu au semnat pentru Credinţa şi speranţa au
îmbrăţisat, i-a vândut, pentru „reeducare”; alţii, mai slabi, fost „ajutoarele” lor. „Tată,
a-şi dovedi apartenenţa la au crezut vorbele mincinoa- să nu mă mai ia, Te rog!”.
Partidul Comunist. Există o se şi promisiunile deşarte Şi Domnul s-a îndurat şi
poză a lor de atunci în dosa- ale comuniştilor şi au mers l-a ajutat în 1952 pe Tănase
rele Securităţii… la Piteşti – centrul reeducării C. – unul dintre Vlahbeii
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 23
citească în bibliotecă broşurile
şi cărţile lor comuniste...
Vreţi să-i cunoaşteţi,
să-i vedeţi? Mai sunt încă
printre noi câteva sute de
mărturisitori în viaţă, foşti
deţinuţi politici, care nu s-au
lăsat cu nici un preţ înşelaţi
de hidra roşie ce a cuprins
neamul românesc. Unii îşi
scriu amintirile şi dragostea
către Hristos în poezii pline
de înţelepciune şi, deşi une-
le simţuri au mai amorţit, tot
vin la Sf. Liturghie dumini-
Din arhivele Securităţii: „Grupul terorist din comuna Sinoie”
ca... Iar noi… facem crize de
din Sinoie, născut în Gre- la Drept, Tănase a reuşit să nervi pentru că ne-a ocupat
cia, într-o familie bogată, cu se salveze pentru că a învăţat cineva locul de parcare!
oi, cu plantaţii de măslini şi strungăria în închisoare. Şi Treceţi pe lângă ei şi poa-
kiwi – să nu mai fie bătut şi aşa, la închisoarea din Aiud, te nu le daţi atenţie: oameni în
schingiuit. Tatăl său a primit s-a ţinut de treabă şi a ajuns vârstă, dar cu amintiri foarte
însă 8 ani, apoi, când să fie cel mai bun, făcea orice piesă, vii, şchioapătă, abia susţinuţi
liber, i-au mai dat 4 ani, iar ba a fost băgat şi în echipa de baston, sunt îngânduraţi,
un văr a murit de atâtea bătai de intervenţii. Când să-i dea tot mai au coşmaruri nopţile,
câte a îndurat. Un alt văr, tot drumul, cu băgăjelul făcut, a tot mai resimt dureri surde
Tănase numit, mai puternic, refuzat categoric să devină in- în tot trupul, dar niciodată
a fost mai tot timpul cu el – şi formator; şi a fost întors: încă pierzându-şi verticalitatea in-
acum tot împreună merg şi se un an de închisoare, peste cei terioară şi mândria de mache-
sprijină unul pe altul. 12 făcuţi deja. Cum să devină doni cinstiţi şi luptători pen-
Ziceau necontenit rugă- el un „om celofibră” (laş, in- tru dreptate. Vrednici ucenici
ciuni către Maica Domnului, formator)?! Doar era mache- ai lui Hristos!
şi cereau ajutor şi putere să don credincios şi nu vroia să Adiana SANDA
reziste, să-şi revadă soţiile şi
copiii rămaşi acasă şi oropsiţi
de regim. Părintele Calciu
– pe atunci tânăr deţinut, care
se jurase Domnului că va de-
veni preot dacă scapă din iad!
– spunea mereu: ”Tănase,
bagă-ţi minţile în cap, că aici
îţi rămân oasele!”. Asta aşa,
când vroia să se răzvrătească
şi să facă greva foamei.
Odată, prin 1954-55, unul
dintre turnători l-a auzit şi
l-au închis la „Zarcă”, de
unul singur, fără nimic în
celulă, cam 8-9 luni. Dar el
se ruga neîncetat.
Deşi afară fusese student
24 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
INTERVIURI
DEZBATERI MAGAZIN ILUSTRAT / LUMEA CREDINŢEI
Valeriu Gafencu – un martir, un sfânt al închisorilor
româneşti, după cum a fost numit de cei care l-au cunoscut…
Mărturisitorii nu ne-au lipsit, iată, într-o vre-
me când „soarele s-a întunecat” şi neamul creştin
românesc răstignit a fost pe Cruce.
Doamna Valentina Gafencu, sora martirului Valeriu Gafencu
şi logodnica pătimitorului creştin Ioan Ianolide,
nădăjduieşte astăzi că neamul nostru va renaşte.
De altfel, întreaga sa viaţă a privit
lucrurile doar din perspectiva mântui-
rii. Lumea credinţei a stat de vorbă, de
curând, cu acest om extraordinar.

De vorbă cu
sora lui
Valeriu
Gafencu
Crucea pe care
o ţine în mână
doamna Valentina Gafencu
a fost sculptată
de Ioan Ianolide

www.lumeacredintei.com
INTERVIU CU DOAMNA VALENTINA GAFENCU
– Doamnă Valentina Gafencu, v-a fost dat să am putut afla. Despre fratele meu, Valeriu,
cunoaşteţi viaţa sub aspectul ei mărturisitor, al prigoanei, se cunoaşte că a murit la Târgu Ocna. Unde
aş putea spune… anume este el îngropat? Este acolo
– Într-adevăr, dacă stau bine şi un loc arat… Târziu de tot, pen-
mă gândesc, aşa au decurs lucru- tru cei care au murit la Târgu
rile în viaţa familiei noastre. Ocna, s-a ridicat o troiţă.
Tata, care a luptat în Sfatul Cât despre logodnicul meu,
Ţării pentru unirea Basara- Ioan Ianolide, acesta a
biei cu ţara, a pierit în Sibe- petrecut 23 de ani prin
ria. Nu am mai aflat, după ce puşcării. Dar câte nu ar
a fost luat de ruşi, nimic de- mai fi de spus. Consider
spre el, oricâte încercări am însă că aceasta a fost voia
făcut. Nici atunci când am lui Dumnezeu.
crezut că am devenit liberi, – Şi totuşi, poate că în
după Revoluţie, şi i-am scris copilărie aţi petrecut şi clipe
preşedintelui Mircea Sne- frumoase împreună cu familia
gur, în speranţa că vom afla dumneavoastră. Bănuiaţi ce va
despre părintele nostru ceva, Ioan urma?
nu am primit vreun un răspuns. Ianolide – După ce am plecat de
După grele suferinţe s-a stins unde- acasă, după ‘40, m-am mai în-
va în Siberia, atâta am ştiut, atât eu, cât tors, iată, în urmă cu câţiva ani, în
şi surorile mele. În care loc al Siberiei, nu vreo trei rânduri, la Sângerei. Parcă nu a

Ani de pribegie: Valeriu Gafencu împreună cu sora sa


Valentina împreună cu mama sa Elisabeta în colonia de la Galda

26 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


INTERVIURI
DEZBATERI

INTERVIU CU DOAMNA VALENTINA GAFENCU


mai rămas însă nimic din ce a fost odată.
În copilăria mea, doar medicul comunei era
rus. Un om foarte bun, de altfel. Se vorbea pe
atunci numai româneşte. Poate că şi nume-
le de Sângerei spune ceva. Îmi aduc aminte
cum întreaga noastră familie, în duminici şi
sărbători, mergea la slujbă. Am fost 4 copii
la părinţi.
– Cum era Valeriu Gafencu, fratele dumneavoastră,
în copilărie? Ce preocupări avea?
– Poate că pare idilic. Îl văd pe Valeriu
hrănind porumbeii. Aveam acasă o mulţime
de porumbei. Fiind singurul băiat, între cele
trei surori, tuţa – aşa-l numeam noi, copiii,
pe tata – îl iubea foarte mult. Vă spun, îl văd
şi acum pe Valeriu în mijlocul porumbei-
lor din bătătura noastră… Mai târziu, pe la
15-16 ani, când a plecat la liceu, la Bălţi,
gândul i s-a îndreptat spre soarta neamului.
Tânăra La modul serios.
Valentina – Cu ce ochi a privit familia această preocupare a
Gafencu fratelui dumneavoastră?

Valeriu
Gafencu,
ultima
fotografie
înainte de
arestare Vasile Gafencu, un român martirizat în Siberia

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 27


INTERVIU CU DOAMNA VALENTINA GAFENCU

Valentina Gafencu astăzi, la un parastas de pomenire a celor plecaţi în lumea drepţilor

– Valeriu a intrat într-un conflict deschis şi pe câteva vecine de-ale noastre. Stăteam
cu tuţa, care era ţărănist. „Măi băiete, eu am pe băncuţe, ca la şcoală. Ne spunea să avem
făcut politică la 50 de ani, şi tu vrei să intri o ţinută corectă, să fim serioase, bune gos-
în politică la nici 16 ani?” – îl mustra tuţa podine, dar mai ales credincioase. Spunea
pe Valeriu. Odată Valeriu a venit cu un vraf că politică doar el, ca băiat, are dreptul să
de afişe de la Bălţi şi a început să le lipească facă. Noi, fetele, nu. Zâmbeam uneori, când
pe uliţele Sângereiului. Comuna noastră, nu îl auzeam, şi ne aduceam aminte cum Va-
v-am spus, era cea mai mare din Basarabia. leriu, „învăţătorul” nostru, odată, când era
– Ce fel de afişe? mai mic, luase o lingură de lemn ca să se
– „Dragoste de ţară“, „Iubire de neam“, războiască cu nişte răufăcători ce dăduseră
„Totul pentru ţară“, aşa citeam pe ele, din foc la arie. Valeriu striga atunci întruna:
câte îmi aduc aminte. Valeriu, când l-a „Arde grâul, arde grâul!”.
văzut însă pe tuţa că s-a luat după el, ca să-l – Basarabia a fost cedată ruşilor, tatăl dumneavoas-
oprească să mai lipească afişe, a început să tră a fost luat în Siberia, iar Valeriu a ajuns în puşcărie.
fugă cu ele sub braţ. Parcă era o săgeată Ce a urmat?
pe dealurile de la marginea satului. Îl văd – Surorile erau pe atunci la facultate. Eu
şi astăzi pe tata alergând în urma lui… Iar am intrat în învăţământ, mai întâi la Iaşi,
mama alerga după tata, ca nu cumva Valeriu apoi la Făgăraş. Am adus-o şi pe mama din
să mănânce bătaie. Noi, fetele, copile fiind, Basarabia, ce era să facem? Am luat-o cu
priveam uimite la acest tablou. mine peste tot prin ţară; şi la Dobroteşti, şi
– Cu dumneavoastră şi cu surorile dumneavoastră, la Ploieşti…
cum se comporta Valeriu? – Aţi locuit în satul lui Ioan Ianolide?
– Când venea de la Bălţi, de la şcoală, în- – Da. Mergând să-l vizitez pe Valeriu,
cepea să ne sfătuiască, chema şi pe verişoare, prin toate puşcăriile prin care a trecut, l-am
28 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
INTERVIURI
DEZBATERI

INTERVIU CU DOAMNA VALENTINA GAFENCU


cunoscut pe cel mai bun prieten al lui, pe întorsese nu demult din Uniunea Sovietică,
Ioan. La Galda, ei s-au aflat o perioadă după 16 ani de prizonierat. Nu dorise să se
într-un fel de semi-libertate. Cunoscându-l întoarcă acasă cu divizia Tudor Vladimi-
mai bine pe Ioan, după o vreme, am hotărât rescu. După doi ani avea să fie eliberat din
să ne logodim. Logodna s-a petrecut în bi- puşcărie şi Ioan. Vă daţi seama…
serica din colonia de la Galda, înaintea pre- – O dramă...
otului. A fost şi mama; şi părinţii lui Ioan au – Eram căsătorită de acum. A trimis
venit. Mama, săraca, a spus aşa, ca pentru vorbă, fără să ştie despre acest lucru, printr-o
sine: „Doamne, încă un puşcăriaş cunoştinţă, să-l aştept la gară. Locuiam
în familia noastră!” Ioan, ca să lângă Bucureşti, în Voluntari. Nu
fim în siguranţă, ne-a trimis la Do- m-am putut duce. A venit mai întâi la
broteşti. Am predat acolo limba o mătuşă de-a lui, de pe strada 1 Mai.
română, locuind în casa mătuşii Hainele lui erau nişte zdrenţe. Văzând
lui Ioan. Avea două case, de fapt. că nu l-am aşteptat, înspăimântat,
– Cât timp aţi locuit la Dobroteşti? a întrebat de toţi. Pe mine m-a lăsat
– Aproape 5 ani. În 1952, fiind la urmă. Mătuşa, în acea seară, i-a
la clasă, a venit spus că eu sunt bine.
primarul comu- Când a aflat adevărul
nei, Popa, şi mi-a însă, a doua zi, a în-
spus: „Bine că ceput să tremure tot.
v-am găsit aici! Ne-am întâlnit, în
Sunteţi urmărite cele din urmă. Mi-l
de miliţie. Cred aduc aminte şi astăzi
că ar fi mai bine pe Ioan, în spital,
să plecaţi. Mai dându-mi o hârtie şi
vreau să vă spun că un creion ca să scriu iartă-mă.
soţul dumneavoastră, Valeriu Ga- L-am întrebat, atunci când a înţeles
fencu, a murit la Târgu Ocna”. „E mai bine situaţia, după ce a luat
fratele meu” – i-am spus. A trebuit legătura cu familia lui, dacă ar trebui
să plecăm din Dobroteşti. Nu am să divorţez. Ioan mi-a spus, zdrobit,
avut permisiunea să mergem însă că Taina Cununiei este mai mare
la înmormântarea lui Valeriu. decât logodna. În 1986, el s-a mutat
– Unde v-aţi mutat? la cele veşnice. Tot timpul sculpta
– Am plecat cu mama la Plo- mici troiţe, cruciuliţe; şi se ruga…
ieşti. Aici am stat mai mulţi ani. A murit şi soţul meu, care a stat 16
Prin 1962, au venit la noi tatăl ani în Siberia. Ce pot să vă mai spun
şi sora lui Ioan, Maria. Tatăl lui despre viaţa noastră?
Ioan era de neam aromân. Om – Ce v-a ajutat să rezistaţi, să vă purtaţi
drept. Mi-a spus, reproduc exact: crucea până astăzi?
„Valentina, l-ai aşteptat 18 ani pe – Singur Dumnezeu. Credinţa
Ioan. Nu ştim dacă mai trăieşte că El toate le ştie, toate le vede. Aşa
ori nu. Nu mai ştim nimic despre Cruce am văzut eu lucrurile.
el de atâţia ani. Noi te sfătuim, sculptată de – Vă mulţumim în numele cititorilor
dacă găseşti un suflet bun, să te că- Ioan Ianolide revistei Lumea credinţei. Nu cred că vom uita
sătoreşti”. Mi-au căzut foarte greu vreodată mărturisirile dumneavoastră.
aceste cuvinte. Aveam pe atunci
aproape 39 de ani. Am făcut cunoştinţă, Interviu realizat de
printr-o rudă, cu viitorul meu soţ. Acesta se Gheorghiţă CIOCIOI

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 29


Să dezbatem
PRO-VITA

despre crimă!
C azul fetiţei de 11 ani din Neamţ,
care a rămas însărcinată după ce a
fost violată de unchiul său de 19
ani, a provocat reacţia ministrului liberal
al Sănătăţii, d-l Eugen Nicolăescu, care a
2006. Sporul natural în anul 2007 a fost de
-38,5 mii persoane faţă de -38,6 mii persoa-
ne în anul 2006, astfel că rata sporului natu-
ral a rămas neschimbată comparativ cu anul
2006 respectiv de -1,8 persoane la 1.000 de
propus lansarea unei dezbateri publice cu locuitori. Datele statistice ne oferă o con-
privire la avort. Fără să fiu adeptul „teoriei cluzie limpede: populaţia României este în
conspiraţiei“, nu pot să nu remarc faptul continuă scădere. La desăvârşirea degradării
că, aproape concomitent, a apărut anunţul prezenţei noastre fizice în istorie nimic nu
că va fi lansată pe piaţă o pastilă care poa- poate contribui mai bine decât liberalizarea
te să întrerupă o sarcină nedorită, până la absolută a avorturilor!
63 de zile, fără să fie nevoie de intervenţie Numărul avorturilor şi mortalitatea cau-
chirurgicală. Această „pastilă-minune“ va zată de întreruperile de sarcină plasează
fi disponibilă în curând în cabinetele medi- România pe primul loc în Europa. La 1.000
cale de ginecologie din România. În acest de nou-născuţi se înregistrează aproximativ
context, folosindu-se de drama fetiţei din 1.200 de avorturi, iar aceste date sunt doar
Neamţ, ministrul Sănătăţii declară că „tre- cele centralizate în clinicile şi spitalele de
buie să facem o modificare legislativă care stat pentru că din zona instituţiilor medicale
să permită medicului să întrerupă o sarcină private nu există încă statistici clare. Aceas-
chiar dacă ajunge la o formă foarte evoluată, ta înseamnă că pentru fiecare copil născut
în care fătul poate fi viabil“. Observăm că cel puţin un alt copil este omorât în pânte-
d-l ministru nu distinge între sarcinile pro- cele mamei!
vocate de actele sexuale ilegale (viol, in- Să nu credem că politica pro-avort este
cest, relaţii sexuale cu o minoră) şi sarcinile specifică ţărilor din Uniunea Europeană.
provocate de acte sexuale legale. Legislaţia Conform unui studiu efectuat de Asociaţia
românească actuală permite avorturile la „Alter-Media“, situaţia diferă de la ţară la
sarcinile mai mari de 14 săptămâni numai ţară, în UE existând trei tipuri de politici faţă
dacă viaţa mamei este pusă în pericol sau de avort. În prima grupă se află Malta, Irlan-
dacă fătul are malformaţii grave. Rezultă că da, Polonia şi Irlanda de Nord-UK. În aceste
undeva există dorinţa de a se liberaliza avor- ţări, avortul fie nu este permis (cazul Mal-
tul la modul absolut. tei), fie este permis doar în situaţia în care
Să privim în amănunt situaţia populaţiei viaţa mamei este pusă în pericol sau sarci-
din România. În anul 2007 s-au născut 213,6 na este rezultatul unui act sexual ilegal. Al
mii de copii, cu 5,9 mii mai puţini faţă de doilea grup include state în care se pot face
anul precedent. Rata mortalităţii infantile avorturi în anumite condiţii, ceva mai rela-
(decedaţi sub un an la 1.000 de născuţi vii) xate: Cipru, Insulele Feroe (teritoriu danez),
a înregistrat o scădere: 12,0 la mie în anul Finlanda, Luxemburg, Spania şi Marea Bri-
2007, faţă de 13,9 în anul 2006, ca urma- tanie. De exemplu, pot cere întreruperea sar-
re a reducerii numărului de decedaţi sub un cinii femeile aflate într-o situaţie materială
an de la 3.052 la 2.571. Rata nupţialităţii (a foarte dificilă, dar soţii trebuie să-şi dea
căsătoriilor) a fost de 8,8 căsătorii la 1.000 consimţământul, iar femeile sunt obligato-
de locuitori, comparativ cu 6,8 în anul riu consiliate cu privire la consecinţele avor-
2006, iar rata divorţialităţii a ajuns la 1,54 tului şi nu pot lua decizia fără să mediteze
divorţuri la 1.000 de locuitori faţă de 1,51 în asupra acestor consecinţe o perioadă de
30 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
S.O.S. pe internet

minimum şapte zile. În grupul al treilea se tat superficial, putem spune chiar lăsat la
află restul statelor UE, în care avortul este voia întâmplării. Dezastrul este completat şi
disponibil „la cerere“. Totuşi, nici în aceste de lipsa unei corecte şi permanente educaţii
ţări avortul nu este tratat cu superficialitate. pentru viaţă. Familia, Şcoala, Biserica sunt
În Germania, Ungaria, Belgia este obligato- principalele instituţii de la care ne-am aştepta
rie sau cel puţin opţională consilierea pre- şi să facă tinerilor noştri o astfel de educaţie.
post-avort. Acordul părinţilor în cazul în care Din păcate, instituţiile tradiţionale ale popo-
femeia însărcinată este minoră este cerut în rului român se limitează doar la declaraţii
Italia, Grecia, Portugalia, Slovenia, Slova- oficiale sau la firave iniţiative practice, ges-
cia. În Cehia şi Slovacia nu se pot face două turi insuficiente în lupta cu moartea.
întreruperi de sarcină la mai puţin de şase Avortul este un holocaust modern, la care
luni distanţă, decât dacă femeia are peste 35 ni se cere să fim complici. Fiecare să decidă
de ani sau a născut de două ori, în Italia tot conform conştiinţei. Până atunci, rămânem
mai mulţi medici refuză să practice avortul în Europa cea dintâi naţiune asasină a pro-
în temeiul convingerilor religioase etc. priilor copii...
Naţiunile Uniunii Europene îşi protejează
viitorul. În România, avortul este reglemen- Marcel Răduţ SELIŞTE

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 31


“Nici dracul
PRO-VITA

nu şi-ar omorî copiii...”


C opilul este din prima clipa a cre- Puteam fi noi cei ucişi, iar fraţii noştri
aţiei sale nu un „ceva”, ci un „ci- ucişi puteau fi iubiţi în locul nostru! Tre-
neva”, aşa cum bobul de grâu e buie să spunem lucrurilor pe nume: Da!
grâu chiar dacă nu a făcut spic. Ştiinţa ne Am fost orbi şi am ucis.
arată că în el se află deja totul stabilit: ce Să demascăm manipularea: nu există
culoare vor avea ochişorii săi cu care va nici o diferenţă între un copil născut şi
privi lumea, cum vor fi mânuţele sale cu unul nenăscut. Nenăscutul e şi el om: un
care îşi va îmbrăţişa mama, guriţa cu care om lipsit de apărare, aflat în imposibili-
va rosti primele cuvinte. Totul se află deja tatea de a striga şi a ne spune mereu şi
în el şi – ce este mai important – în el mereu: Nu mă omorî! Îţi pot fi mângâie-
se află deja sufletul. Iar prima şi cea mai re tinereţii tale şi sprijin bătrâneţii.
mare dorinţă a lui, pe care numai mama Da, e greu să accept că propria mea
i-o poate îndeplini, este să se nască. mamă, care acum şi-ar da şi viaţa pen-
Am fost manipulaţi, păcăliţi, orbi, tru mine, numai din întâmplare nu m-a
ne-am omorât şi continuăm să ne omo- omorât pe mine în locul fratelui meu.
râm cu „întelepciune” proprii Dar asta e realitatea! Am
copii, motivaţi de falsităţi ale greşit, mărturisesc şi mă
cotidianului: nu e timpul opresc! Pentru numele lui
acum, îmi periclitez cariera, Hristos cel răstignit de noi
îmi pătez blazonul, nu am cu în fiecare zi, cu fiecare copil
ce să-l cresc… şi devenim ucis, cu fiecare păcat pe ca-
astfel robii unei vieţi fără de re-l săvârşim: OPRIŢI-VĂ!
Viaţă şi un popor decăzut, Nici un animal nu-şi omoară
sortit pierii istorice. Jurnalis- puii şi probabil nici dracul
tul italian R. Ballestrini spu- Făt în luna a şasea nu şi-ar omorî copiii!
nea că „cea din urma dovadă că un popor Ştiu că mesajul acesta pare „funda-
a ajuns la cel mai jos nivel de decădere mentalist” pentru omul zilelor noastre,
morală va fi că avortul se va considera fără simţiri delicate şi fără conştiinţă mo-
ceva tolerat social şi obişnuit”. rală solidă, care preferă doar să miorlăie
Avortul este o crimă tolerată. „umanist”. De ce să nu spunem lucrurilor
De ce, mami, de ce, tati, nu mă omo- pe nume şi, împreună, să salvăm sufletul
râţi acum când pot vorbi, când vă zâm- nostru, al mamei, al tatălui, al doctorului
besc şi când vă ofer dragostea din ochii de la chinurile veşnice?
mei mici, ce-şi doresc Lumina încă din Să renunţăm la poziţia struţului!
momentul în care iubirea voastră a făcut Lângă noi, în cabinete moderne, se fac
ca sufletul meu să se coboare din cer?… cele mai oribile şi de neînţeles crime!
Mami, ţi-aduci aminte, chiar de nu m-ai Doctorii o ştiu, dar, mânaţi de interese
dorit, că atunci când sufletul meu s-a materiale şi supuşi presiunilor, ucid zeci
cuibărit în pântecele tău, o bucurie de de copii zilnic. Să stăm de vorbă cu ei
nedescris te-a cuprins şi nu ştiai de ce? şi să le spunem răspicat: Nu suntem de
Îţi împliniseşi scopul vieţii tale, iar acum, acord cu aceste crime!
mânată de gânduri criminale, mă ucizi
pe mine şi îţi compromiţi şansa mântui- Comunicat de
rii? Pentru ce te laşi înşelată, mami? Marcel BOUROŞ

32 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


INTERVIURI
DEZBATERI

Situaţia avortului în România


o scrisoare adresată ministrului Sănătăţii

Î n mijlocul acestei veri, douăzeci şi două de organizaţii civice pro-vita


au remis ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, o scrisoare deschisă
referitoare la situaţia avortului în Romania, considerat „unul din-
tre cele mai tragice fenomene de după 1989”. „Organizaţiile noastre
monitorizează de mai mulţi ani situaţia avortului din România şi, din da-
tele pe care le au, reiese că acest fenomen social contribuie la deteriorarea
sănătăţii femeilor şi adolescentelor, la destabilizarea familiilor şi la vicie-
rea mediului social”, se arată în scrisoare. Această situaţie ar fi, în opinia
semnatarilor, o consecinţă a legislatiei actuale privind avortul, una dintre
cele mai liberale legislaţii din Europa şi totodată „expresia ignoranţei
generale cu privire la consecinţele grave ale avortului”, considerând ca
prim vinovat pentru această situaţie Ministerul Sănătăţii şi alte autorităţi
care, prin legislaţia existentă, „promovează sarcina ca pe o boală”.
Organizaţiile critică faptul că populaţia a putut afla doar punctul de vede-
re al instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale care promovează avortul
şi „dreptul la avort”, în special din interese financiare şi politico-ideologi-
ce, şi consideră regretabil că numai poziţia acestora a fost promovată de
Ministerul Sănătăţii. În opinia organizaţiilor semnatare, strategia cea mai
eficientă de a înlătura avortul este cea care se bazează pe educaţia morală
şi etică a adolescenţilor şi tinerilor, precum şi pe susţinerea femeilor.
Semnatarii cer Ministerului Sănătăţii să înlăture dezechilibrele din actua-
la legislaţie, care „nesocoteşte total drepturile embrionului şi ale fătului”.
„Există reglementări actuale, cum sunt cele ale Consiliului Europei şi ale
Asociaţiei Medicale Mondiale, care cer drepturi pentru embrion şi făt, ca
şi pentru mamă. Această poziţie are la bază nu doar argumente morale sau
religioase, ci adevăruri ştiinţifice de necontestat. Progresele din domeniul
geneticii şi tehnologiei medicale au făcut posibilă cunoaşterea dezvoltării
embrionului şi fătului. Embrionul sau fătul nu e o parte a mamei, ci o
fiinţă autonomă, o persoană ale cărei drepturi trebuie respectate şi care,
în primul rând, are dreptul inviolabil la viaţă”. În scrisoare se apreciază
pozitiv poziţia pe care Colegiul Medicilor din România a exprimat-o în
contextul ultimelor evenimente care au relansat dezbaterea asupra acestui
subiect, respectiv cazul fetei de 11 ani însărcinată în urma unui presupus
viol. În finalul scrisorii deschise, cele 22 de organizaţii (printre care se
numără Asociaţia Provita Media, Fundaţia Pro Vita Medica, Federaţia
Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România, Asociatia „Darul Vieţii”
şi Alianţa Familiilor din România) se consideră „parteneri sociali cu un
interes deplin justificat în problema avortului” şi solicită ca orice eventual
proiect de act normativ care priveşte avortul în România să fie supus unei
dezbateri publice la care să fie invitaţi toţi factorii de răspundere. „Ne
opunem categoric unei eventuale modificări a legii prin orice alt tip de
act normativ, care ar eluda Parlamentul şi dezbaterea publică”, se încheie
scrisoarea adresată ministrului Sănătăţii.
A consemnat Bogdan I. STANCIU

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 33


ecranul credintei

„Fratele meu este fiu unic”:


o viziune apolitică asupra politicii
Prezentat anul acesta la Cannes ei fire invizibile. Tot acest balans instabil,
(secţiunea „Un certain regard”) şi în cadrul această relaţie fluidă dintre fervorile luptei
Zilelor Filmului European, Fratele meu politice (cine le poate înţelege din afară?) şi
este fiu unic, o neobişnuită melodramă pe dramele vieţii sentimentale sunt zugrăvite
fundal politic, semnată de Daniele Luchetti, cu o rară combinaţie de empatie şi detaşare.
după scenariul lui Stefano Rulli şi Sandro Abia perceptibila detaşare – ideologică, nu
Petraglia, poate fi văzută acum pe marile şi umană – reuşeşte să surprindă umori şi
ecrane. Filmul, producţie italo-franceză, e patosuri, a căror autenticitate lozincile, ma-
inspirat după romanul Il Fasciocomunis- nualele de istorie şi discursul, obligatoriu
ta (Fascisto-comunistul) de Antonio Pen- ironic, al generaţiei ulterioare o pierd. Nici
nacchi. Titlul romanului apărut în Italia în urmă de caricaturizare sau condescendenţă
2003 sintetizează tema principală a filmului: în abordarea regizorală, atentă tot timpul la
relaţia omului cu istoria, reflectarea con- spontaneitate şi la motivarea organică a ges-
flictului ideologic (ireconciliabil) în cel de tului (fie acesta şi acuzabil).
conştiinţă (obligată să ia seama la realităţile Un uşor spirit humoristic, o frivolitate à
„necanonice” ale vieţii). l’italienne bine nuanţată, tind să îmblânzeasă
Destinul generaţiei postbelice din Italia prăpăstiile de netrecut, uma-
proaspăt înfrântă în nizând conflictele şi pasiu-
război e urmărit prin nile, fără a le anula veridi-
prisma a două perso- citatea. Între doi fraţi, oricât
naje – un Abel şi-un ar fi ei de certaţi, se găseşte
Cain, un Remus şi-un întotdeauna o potecă de în-
Romulus, sugerează toarcere – pare a fi morala
critica italiană –, doi „umanistă” a filmului, a
fraţi ce renunţă din cărei generalizare (în plan
copilărie la idealul politic) rămâne în sarcina
slujirii lui Dumne- spectatorului.
zeu (pentru care nu Şi, pentru că suntem
se simt chemaţi) şi în Italia, conflictele îşi au
îmbrăţişează, într-un partea lor ludică, certuri-
moment de derută le tind să se transforme-n
socio-politică generală, gâlceavă, creând momen-
două căi ideologi- te de relaxare, pe care
ce extreme, în care se doar viaţa le poate naşte.
angajează cu toată fiinţa Dacă la mijlocul anilor
lor. În timp ce politica ‘50 fasciştii visează la
tinde să-i despartă ire- reconstrucţia Italiei „după
mediabil, sentimentul principiile Ducelui”, iar
familiei şi iubirea pentru comuniştii luptă pentru
aceeaşi femeie ţes între scurtarea zilei de lucru
34 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
şi locuinţe pentru toţi, în anii ‘70, o dată cu mului. Fiecare personaj îşi are partea sa de
victoria oficială a socialiştilor şi „dispariţia, adevăr, are dreptul la triumfuri, la greşeli
ca peste noapte, a dreptei”, atmosfera se şi la schimbări de conduită, iar viaţa sa
destinde, interesele stângiştilor se confundă personală devine – pe măsura maturizării
tot mai mult cu cele ale mişcării hippie, iar – mai importantă decât idealurile politice.
conflictele cad în derizoriu şi tragi-comic. Şi, dacă patosurile stângii şi-au câştigat
Luptele dintre grupările extremiste se retrag dreptul la reflectări atât imediate (vezi neo-
din stradă, pentru a intra în culisele mafiei, realismul), cât şi nostalgic-retrospective pe
idealurile îşi pierd imacularea (oricât ar fi ecran (vezi Jurnal de motocicletă de Wal-
fost aceasta de discutabilă), iar aspectul pu- ter Salles, Good-bye, Lenin! de Wolfgang
blic şi „cultural” al conflictului de idealuri Becker, într-o anumită măsură şi Inocenţii
este de râsu’-plânsu’. lui Bertolucci etc.), discursurile şi reflexe-
În acest sens, secvenţa interpretării „Odei le dreptei (nedistorsionate caricatural) apar,
bucuriei” la o întrunire politică studenţească, cel puţin cu referire la Italia, pentru prima
degenerată în reglare de conturi între cele oară într-un film de ficţiune de anvergură
două grupări extremiste, este grăitoare. Lide- europeană. Şi descoperim – dacă dăm creza-
rul carismatic al stângii, „fratele comunist” re opticii filmului – cât de diferite sunt, pri-
Manrico (interpretat de Riccardo Scamar- vite de aproape, mişcări şi atitudini pe care
cio) are iniţiativa să actualizeze textul „fas- discursul idelogic le bagă în aceeaşi oală!
cist” al celebrei simfonii (adoptate ca imn Şi un amănunt actoricesc ce tinde să
de socialişti), înlocuind cuvintele cu citate scape atenţiei: privirile celor doi fraţi. A
din Mao Tze-Dong şi alte lozinci. „Lăsaţi-l unuia („spălăcitul” Accio) este focalizată
în pace pe Beethoven!” – răsună vindica- undeva aproape (spre un perimetru al „gin-
tiv vocile unor tineri în negru, înarmaţi cu tei”) şi, psihologic, spre interior; a celuilalt
bâte (al căror lider – deja dezgustat – este („şarmantul” Manrico), spre un „departe”
„fratele fascist” Accio, alias Elio Germa- abstract şi spre o exterioritate în care eu-ul
no), veniţi pentru se spulberă. Între un „aproape” al in-
a-i sancţiona de tereselor „gintei” şi
exaltaţii dezrobi- un „departe” al „înfră-
rii popoarelor. O ţirii naţiunilor”, două
puzderie de flutu- conştiinţe luptă să-şi
raşi-manifest cad descopere identita-
din tavan peste tea. Una va sucomba,
violoncelele care cealaltă îşi va cons-
amuţesc. trui, probabil, pe un
Marele me- plan superior, o iden-
rit al regiei este titate mai generoasă,
abţinerea de la care s-o înglobeze şi
îngroşare şi de la pe aceea a fratelui.
ispita schematis- Elena DULGHERU

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 35


Naşterea Maicii Domnului, ca o bunăvestire
a întrupării Mântuitorului Iisus Hristos, este
înfăţişată în tehnica mozaicului şi pe faţada
Bisericii „Sf. Nicolae” din
Humuleşti.
Imaginea este
una luminoasă,
încadrată
de fonduri
de mozaic
Georgies cu
aur de 14K. De remarcat
Deasupra chipul deosebit
intrării de expresiv,
binecu- realizat după
vântează Sf. canoanele
Ierh. Nicolae. bizantine.
În lumea aceasta tumultuoasă,
orice creştin doreşte să lase
mărturii ale credinţei sale în
Dumnezeu. Astfel de mărturii
sunt şi lucrările care se execută
în tehnica mozaicului şi la
Biserica „Sf. M. Mc. Mercurie”
din Bucureşti.
www.librariasophia.ro
site-ul cititorului creştin

ACEASTĂ PERIOADĂ ESTIVALĂ ÎŢI ADUCE OFERTE SPECIALE:


50% reducere
- la comenzi on-line de peste 100 lei, primeşti reducere de 10%.
ÎN PLUS

- la comenzi on-line de peste 300 lei, primeşti reducere de 20%.


- transportul nu te costă nimic: e gratuit!
- primeşti cărţile preferate în perfectă stare, în maximum 7 zile.

printr-un click intri în raiul cărţilor!


din tainele IcoaneI

CREŞTINĂ
ARTA
Pamflete vizuale
în Bizanţul secolului al IX-lea
“Ca unele ce în
chip neîndoiel-
nic se arată una
pe cealaltă, ele
(cuvântul şi icoana)
au în mod evident
aceeaşi valabilitate”.
Proclamată solemn
prin Horos-ul Sino-
dului VII Ecumenic,
echivalenţa dintre
cuvânt (Scriptură) şi
icoană nu constituie
doar un punct fun-
damental al iconolo-
giei patristice, ci ea
s-a manifestat într-o
formă concretă în
timpul polemicii
antiiconoclaste
de la mijlocul sec.
al 9-lea: Psaltirile
illustrate. Intrate în
arsenalul iconodul
în timpul păstoririi
Patriarhului Meto-
die (843-847), ele
au continuat să-şi Fig. 1: Miniatură, Psaltirea Khludov, fol. 67r, sec. 9
îndeplinească
rolul pamfletar pe de-o parte pe de altă parte, în
şi în cursul sec. mărturisitorii tabăra damnaţilor,
11-13. Principalii ortodocşi Sf. Nichi- patriarhul icono-
protagonişti ai for Mărturisitorul şi clast Ioan Grama-
miniaturilor sunt Teodor Studitul, iar ticul (837-842).
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 39
ARTA
CREŞTINĂ

Fig. 2: Miniatură, Psaltirea


Pantokrator, fol. 16r, sec. 9

În cele ce urmează ne vom


opri atenţia asupra a două va-
loroase manuscrise miniate
bizantine de secol 9: Psalti-
rea Pantokrator şi Psaltirea
Khludov. Ele conţin cei 151
de psalmi şi o serie de cântări
biblice, textul fiind însoţit de
bogate ilustraţii marginale.
Manuscrisul athonit Pan-
tokrator 61 este compus din
226 de folii şi 113 ilustraţii şi
a fost adus în Sfântul Munte
la o dată necunoscută. Ma-
nuscrisul grecesc nr. 129,
aparţinând Muzeului Istoric
de Stat din Moscova, cunos-
cut sub numele de Psaltirea
Khludov, este compus din 169
de folii şi 225 de ilustraţii şi a iese un râu de sânge. În dre- vrăjitor...”.
fost donat în 1882 de către A. apta sa e redată o clădire în La fol. 165r (fig. 3), în
I. Khludov Mănăstirii Sf. Ni- care la etaj apare un personaj miniatura ce însoţeşte Ps.
colae din Moscova, transfor- cu părul zburlit şi purtând 113, 12-16 („Idolii neamuri-
mată de bolşevici în muzeu. în mână un rotulus nescris lor sunt argint şi aur, lucruri
În Psaltirea Pantokrator, (identificat cu Ioan Grama- de mâini omeneşti...”), Pro-
la fol. 16r (fig. 2), găsim o ticul, „eminenţa cenuşie” a orocul David apare zugrăvit,
interesantă ilustare a Ps. 25, ereziei începând cu 814), iar în veşminte imperiale, între
4-9 („Nu am şezut în adu- în registrul inferior sunt pic- Ioan Gramaticul (supranumit
narea deşertăciunii şi cu taţi participanţii la Sinodul Iannes) şi Beţaleel, meşterul
călcătorii de lege nu voi in- iconoclast din 815. Un text Cortului Mărturiei (cf. Ieş.
tra...”) în care este reliefată însoţitor, adăugat probabil 31,1-11). Ereziarhul are un
ideea triumfului spiritual al ulterior la porunca patriarhu- păr bogat şi zburlit în formă
patriarhului Nichifor asupra lui Metodie, tâlcuieşte sce- de ţepi, semn al caracteru-
vrăjmaşilor Ortodoxiei, uti- na: „Nichifor stând ca ferm lui său demonic şi arată cu
lizând, aşa cum remarcă A. păstrător al Ortodoxiei/Căl- ambele mâini către doi idoli
Grabar, schema tradiţională când peste ostilul cap/Al bă- situaţi în stânga sa, sugerând
a triumfului imperial. Sfân- trânului Diosdot – numit dar identificarea acestora cu sfin-
tul este reprezentat ţinând al lui Dumnezeu [Teodot] tele icoane. Beţaleel cu barbă
în mâna stângă o imago cli- pe nedrept, urâtul de Dumne- şi păr negru, ţine un rotulus
peata (medalion) a lui Hris- zeu [...]/Şi strivind abomi- înfăşurat în mâna stângă şi
tos, şezând pe un scaun dea- nabilul gât al ferocelui Leu duce mâna dreaptă la gură,
supra figurii prosternate a pa- [Leon], sălbaticul luptător el fiind artizanul obiectelor
triarhului iconoclast Teodot împotriva lui Dumnezeu/Şi sfinte poruncite de Dumne-
(815-821), din gura căruia astupând gura hulitorului zeu. Tabernacolul e figurat
40 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
Fig. 3: Miniatură, Psaltirea
Pantokrator, fol. 165r, sec. 9
Fig. 4: Miniatură, Psaltirea
Khludov, fol. 51v, sec. 9 

schematic în registrul supe-


rior, dar se remarcă prezenţa
celor doi Heruvimi ce um-
bresc Arca Alianţei (cf. Ieş.
25, 18-22) şi care constituie
un puternic temei scripturis-
tic al sfintelor icoane. Potrivit
lui S. Dufrenne, miniaturistul
reia aici exegeza patriarhu-
lui Fotie la Ps. 113, 12, din
Amfilohia (întrebarea 111).
David, autorul Psalmilor, lelism vizual inspirat din Ca- la buzele Mântuitorului Hris-
face un gest de respingere nonul Duminicii Ortodoxiei, tos aflat pe Cruce, un burete
faţă de căpetenia ereticilor, atribuit Patriarhului Metodie: îmbibat cu oţet şi fiere din-
cu palma dreaptă deschisă, biruinţa Sf. Ap. Petru asu- tr-un mic vas aflat la picio-
arătând spre Beţaleel şi Ta- pra lui Simeon Magul (cf. arele sale. În prim plan este
bernacol: spre deosebire de FA 8, 9-24 şi Actele lui Pe- redată văruirea unei icoane
idoli, josnice „creaţii ale mâi- tru), părintele ereziilor şi al a Mântuitorului Hristos de
nilor omeneşti”, icoanele, ca simoniei, este comparată cu către un laic cu părul zburlit,
şi simbolurile Legii Vechi, triumful Patriarhului Nichi- asistat de un episcop, în faţa
sunt creaţii bineplăcute lui for asupra iconomahului şi cărora se află un vas mare
Dumnezeu Care se slujeşte „simoniacului” Iannes (Ioan conţinând un amestec de apă
de îndemânarea omenească Gramaticul), „al doilea Si- şi var. Sursa directă a acestui
pentru a întipări în materie mon”. paralelism vizual o găsim
trăsăturile Cuvântului întru- Semnificaţii profunde se într-o scriere antiiconoclastă
pat, ale Maicii Sale sau ale degajă şi dintr-o altă miniatură anonimă de sec. 8, Adversus
sfinţilor. (fol. 67r-fig. 1) ce ilustrează Constantinum Caballinum:
La fol. 51v a Psaltirii Ps. 68, 25 („Şi mi-au dat spre „Odinioară necredincioşii au
Khludov (fig. 4), în miniatu- mâncarea mea fiere şi în setea pus pe buzele lui Iisus oţet
ra ce ilustrează Ps. 51, 5-6 mea m-au adăpat cu oţet”), în amestecat cu fiere; în zilele
(„[...] Iată omul care nu şi-a care impietatea iconoclaştilor noastre, amestecând apă cu
pus pe Dumnezeu ajutorul este comparată cu cea a răs- var şi fixând un burete într-o
lui, ci a nădăjduit în mulţi- tignitorilor lui Hristos. În prăjină, ei au acoperit icoana
mea bogăţiei sale...”) este planul îndepărtat un ostaş Sa” .
prezent un remarcabil para- duce, în prezenţa sutaşului, Ştefan IONESCU-BERECHET

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 41


Patriarhia Română
Biroul de Pelerinaje
Întrebându-i pe părinţii Gavriil şi Isaia ce se simt
cu inima, români sau „moldovani”, mi-au răspuns
că totdeauna au fost români, de când se ştiu.
Fie ca ei să readucă la strălucirea muşatină cea
organizează următoarele pelerinaje în luna septembrie:
mai veche aşezare monahală din Basarabia!
6 Septembrie: Bucureşti - M-rea 13 Septembrie: Bucureşti - M-rea Nămăeşti - M-rea Corbii de Piatră hotel*** Tulcea). 3. Participare Sf. Li-
Cotmeana - M-rea Cozia - M-rea Tur- Hurezi - M-rea Bistriţa - M-rea - M-rea Aninoasa. Preţ: 70 lei turghie la Catedrala Arhiepiscopală
nu - Schitul Ostrov. Preţ: 70 lei Dintr-un Lemn - M-rea Surpatele. 21 Septembrie: Bucureşti - M-rea din Constanţa - M-rea Techirghiol
7 Septembrie: Bucureşti - M-rea Preţ: 70 lei Dealu - M-rea Viforâta (participare -M-rea Peştera Sf Ap. Andrei - M-rea
Crasna (Mers pe jos cca. 40 minute 14 Septembrie: Bucureşti - Bise- la Sf. Liturghie) - M-rea Stelea - M-rea Dervent - Bucureşti. Preţ: 550 lei
şi participare Sf. Liturghie) - M-rea rica Drăgănescu (participare la Sf. Nucet. Preţ: 50 lei (include croaziera pe Dunare cu
Zamfira - M-rea Ghighiu - M-rea Liturghie) - M-rea Comana - M-rea masa)
Ţigăneşti. Preţ: 55 lei Sfinţii Români (ctitoria Patriarhului 27 Septembrie: M-rea Trivale - M-rea
11-14 Septembrie Moldova şi Teoctist). Cotmeana - M-rea Văleni - M-rea Cur-
Bucovina: 1. M-rea Cheia - Braşov Preţ: 50 lei tea de Argeş. Preţ: 50 lei
- M-rea Izvorul Mureş - Lacu Roşu 19 - 21 Septembrie: 1. Bucureşti 28 Septembrie: M-rea Ghighiu
- Cheile Bicazului - M-rea Bistriţa - M-rea Clocociov - M-rea Brân- - M-rea Zamfira - M-rea Suzana
- Piatra Neamţ - M-rea Neamţ (ca- coveni - Catedrala Mitropolitană - M-rea Cheia. Preţ: 60 lei
zare şi masă). 2. M-rea Dragomirna Craiova - M-rea Tismana (cazare
- M-rea Putna - M-rea Suceviţa hotel). 2. M-rea Vişina - M-rea Lai- 26 - 28 Septembrie: 1. Bucureşti
- M-rea Celic Dere - M-rea Saon Pentru informaţii:
- M-rea Moldoviţa - M-rea Neamţ (ca- nici - M-rea Prislop - M-rea Râmeţ BIROUL DE PELERINAJE
zare şi masă). 3. M-rea Agapia - M-rea (cazare şi masă). 3. Participare la Sf. - M-rea Cocoş - Complexul de la AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Sihăstria - M-rea Secu - M-rea Neamţ Liturghie - Masă prânz - Catedrala Niculiţel - Catedrala Episcopala din Calea Victoriei 45 (lângă Magazinul
(cazare şi masă). 4. M-rea Văratec Mitropolitană din Sibiu - M-rea Cozia Tulcea (cazare + masa la hotel***). Muzica), tel. 021-3133746,
(participare la Sf. Liturghie de Ziua - Bucureşti. Preţ: 550 lei 2. Mic dejun - Croazieră pe Dunăre 0788.728.544 sau la
Sf. Cruci) - Masă de prânz - Catedrala 20 Septembrie: Bucureşti - M-rea cu masă pescărească - Catedrala Sf. MÂNĂSTIREA ANTIM
din Roman. Preţ: 620 lei Cetăţuia (de urcat cca. 1 oră) - M-rea Nicolae din Tulcea (cazare + masă tel. 021-3369921, 0788.728.544

Călătoriţi cu noi
URANUS TUR şi veţi descoperi sensul vieţii!
Nu sunt incluse în preţ trecerile cu feribotul, în
PELERINAJ GRECIA valoare de cca. 50 euro.
10-24 octombrie 2008
preţ: 350 euro+200 lei
PELERINAJ ISRAEL – EGIPT
Programul cuprinde: – IORDANIA
z croazieră în jurul Sf. Munte Athos, Mânăstirea
Kato Xenia, cu brâul Maicii Domnului, Insula Evvia 2-13 noiembrie 2008
cu Mânăstirea Prokopi cu Sf. moaşte ale Sf. Ioan preţ: 1000 euro - 280 $ - intrări la o
Rusu, Insula Aegina cu Sf. Moaşte ale Sf. Nectarie.
z Atena (Acropole, Piaţa Syntagma cu clădirea obiective şi intrările şi ieşirile din cele 3 ţări.
Parlamentului) Programul cuprinde:
z Peloponese – Mânăstirea Mega Spileo, Pa- z pelerinaj în Ţara Sfântă - de la nord la sud;
z Muntele Sinai - Mănăstirea Sf. Ecaterina, în
tras - moaştele Sf. Apostol Andrei.
Egipt,
z Insula Kerkira cu moaştele Sf. Spiridon şi z Petra - în Iordania.
moaştele Sf. Teodora.
z Kalambaka – cu marele complex Meteora.
z Pelerinajul se încheie cu vizitarea oraşului Vă aşteptăm să călătorim împreună
Salonic – al doilea oraş ca mărime al Greciei, capi-
tala regiunii Macedonia. pe urmele lui… Iisus.

Agenţia de turism URANUS TUR


Bd. Ion Mihalache nr.126. Tel./fax: 0040 21.322.65.27. Tel mobil 0040 722.25.21.12
www.uranustur.ro
MERIDIANELE
CREDINŢEI MAGAZIN ILUSTRAT / LUMEA CREDINŢEI

Dobrovăţ

ultimul chivot al lui Ştefan


Ştiut este că Ştefan cel Mare şi Sfânt a căutat o Împărăţie „care nu este din
lumea aceasta”, dar care poate fi dobândită în timpul trecerii prin acestă
lume. Mărturie stau şi cele peste 40 de biserici şi mânăstiri înălţate de el. Iar
ultima dintre ele se află la Dobrovăţ, zidire a lui Ştefan, Bogdan al III-lea şi
Petru Rareş (care s-a îngrijit de pictarea ei) I se va fi vestit totuşi sfârşitul zidirii
Dobrovăţului, ultimul său vis împlinit, la 12 aprilie 1504, „în cel de-al 48-lea an
curgător al domniei sale”. Chiar şi ultimele sale daruri au fost îndreptate către
Dobrovăţ: un „Minei” scris la Putna în februarie 1504, un epitrahil brodat şi un
alt „Minei” din 18 mai. Aceste daruri sunt de fapt ultimele informaţii despre
voievod, pentru că „în luna iulie, 2 zile, în zi de marţi, la al patrulea ceas din zi,
şi pe Ştefan voievod l-au ajuns moartea”...
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 43
Popasuri
duhovniceşti
Bucuroşi de oaspeţi
„Am plecat la Dobrovăţ” la vreme de
vară, ca oarecând regina Maria, care păşea
pe Domeniile Coroanei. „Drumul trece prin
păduri de toată frumuseţea, dar e lung şi
neînchipuit de rău... Netăgăduit, acest colţ
de ţară e cât se poate de frumos, cu codri
aproape neumblaţi, dar drumurile sunt în-
grozitoare”. Din păcate, nu s-a schimbat
mare lucru de atunci, din iunie 1917. Şi
totuşi trebuie mers negreşit la Dobrovăţ
pentru că vom găsi aici, în singura ctitorie
moldavă intactă a lui Ştefan cel Mare,
cea mai frumoasă pictură de naos din
bisericile româneşti, dar poate şi ... cei mai
smeriţi călugări ai Moldovei!
Eu am ajuns noaptea la această

mânăstire mai puţin umblată, şi nu eram


deloc singur, ci dimpreună cu alţi... 100 de
pelerini! Şi ce lucru dumnezeiesc au făcut
7 monahi săraci din primirea de oaspeţi:
i-au găzduit pe toţi fără simbrie şi i-au
aşteptat şi cu bucate. Şi fiindcă se lăsa postul
Sântămăriei, ne-au ospătat cu peşte şi vin
(deşi, iscodindu-i a doua zi, am aflat că ei nu
mâncaseră peşte de câteva luni, dar, ştiind
că are musafiri, părintele Chesarie, stareţul
mănăstirii, a dat o fugă la Iaşi să cumpere
cele trebuincioase!). Atâta s-au ostenit cu
noi, încât au plecat la Mezonoptică... direct
de la bucătărie! Şi în toate aveau bucurie, că
zicea părintele Chesarie: „Cum să nu te bu-
curi de oaspeţi? Că doară aşa se-nmulţeşte
rugăciunea!”.
Şi n-au scurtat nici Ceasurile, nici Utre-
nia, nici rugile lor la lumina lumânărilor, în
noapte! Că „viaţa monahului e în biserică”,
zicea părintele Mercurie. Şi atât de mult
a prisosit Duhul, încât eu am şi rămas la
Dobrovăţ, despărţindu-mă de ceilalţi. Pi-
cura tihna şi pacea între răcoroasele ziduri
muşatine de aici, netulburate decât de noc-
turnele psalmodieri monahale...
44 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
Dobrovăţ
E multă dragoste de fraţi la Dobrovăţ şi
cred că acolo este începutul veşniciei...
Legendă şi istorie
Legenda spusă de părintele Ioan zice
că „într-o seară din vara anului 1499, pe
când Ştefan voievod se îndrepta spre Sucea-
va, trecând printr-o dumbravă, a zărit în
depărtare o luminiţă: era chilia unui călugăr
– altul decât Giurgiu Călugărul, menţionat
de documentele secolului 15. Peste câţiva
ani, când domnitorul a hotărât ca, în locul
chiliei, să zidească o mânăstire cu hramul
Pogorârea Sfântului Duh, a numit-o, în
amintirea sihastrului, Dobrovăţ.
Terminată de Bogdan al III-lea şi pictată
între 1527-1531, în timpul şi în maniera lui
Petru Rareş (unele scene se regăsesc şi la
Probota), mânăstirea Dobrovăţului a fost
închinată în 1651 de Vasile Lupu lavrei
Zografului, din Athos. A fost prădată de
tătari în 1658, iar muscalii, după luptele
cu tătarii şi turcii din septembrie 1739,
i-au luat toată averea şi odoarele. Ce le-au
mai scăpat ruşilor, au golit eteriştii greci
în 1821-1822, pentru ca în 1862 egumenul
grec Nathanael, presimţind secularizarea lui
Cuza din anul următor, să ducă la Zografu,
în Athos, toate manuscrisele şi documen-
tele mânăstirii. Sărăcită complet în 1864,
ajunge în anul următor „vestita puşcărie de
la Dobrovăţ” (până în 1900). Timp de trei
ani a fost apoi orfelinat de fete, după care
şcoală de agricultură până în 1930, deşi
fusese reînfiinţată ca mânăstire prin decret
regal la 14 mai 1913, de către regele Ca-
rol I, dar Ministerul Agriculturii n-a cedat
clădirile şi cele 44 ha de teren cu care fusese
împroprietărită. 18 ani a fost populată cu
călugări, apoi a fost din nou şcoală (până în
1970), pentru ca până în 1990 să fie păstrată
ca biserică de mir. Un an a funcţionat şi
ca mânăstire de maici, iar din 1992 revin
călugării pe aceste meleaguri.
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 45
POPASURI
DUHOVNICEŞTI

“Bine cinstitorul Domn Io Ştefan voievod cu mila Lui Dumnezeu domnul


ţării Moldovei, fiul lui Bogan Voevod, a înălţat acest hram cu numele
Pogorârea Sfântului Duh care a început a se zidi la anul 7011 (1503)
luna lui april în 27 zile şi s-a săvârşit în anul 7012 (1504) al domniei
lui, anul patruzeci şi şapte şi o lună din al optulea curgător”.
Dobrovăţul zilelor noastre trei contraforturi pe fiecare latură. Portalul
Acum sunt la Dobrovăţ 2 ieromonahi, vestic se deschide în arc frânt, ca şi cele două
3 călugări şi 2 fraţi, ce fac rugăciune şi ferestre ce luminează pronaosul – semne
ascultare de părintele Chesarie Codreanu. ale goticului în stilul bizantin moldovenesc.
Mânăstirea, aşa cum este ea astăzi, cuprinde: Pictura realizată în răstimpul a patru ani ai
biserica lui Ştefan cel Mare, un paraclis cti- primei domnii a lui Petru Rareş, este unică
torit de Simion Movilă în 1607 pentru înhu- prin registru: pentru prima oară este pictată
marea pruncului său Pavel, turnul clopotniţă aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou
din 1743, zidul de incintă şi clădirea care la Suceava (în 1415, prin grija lui Alexandru
adăposteşte în prezent chiliile călugărilor, cel Bun). Tot în pronaos se mai află trei mari
construită de hatmanul Nicolae Racoviţă în compoziţii cu valoare de unicat: minunile
1663 (familia Racoviţeştilor s-a îngrijit mult Sfinţilor Athanasie Athonitul şi Sava, cât şi
timp de bunăstarea mânăstirii şi tot ei sunt Scara Virtuţilor Sfântului Ioan Climax. În
cei care au aşezat în naos, între 1664 şi 1685, cea mai importantă scenă a naosului, Iisus
7 pietre funerare cu chenare şi inscripţii). Hristos primeşte ctitoria Dobrovăţului din
Înfăţişarea de azi a bisericii este opera mâinile lui Ştefan cel Mare şi ale fiilor săi
restaurării din 1974-1976, făcută de arhitecta Bogdan şi Petru Rareş, iar în partea opusă
Ioana Grigorescu, care a redat monumentului sunt zugrăviţi Sfinţii Constantin şi Elena.
înfăţişarea muşatină originară, acoperindu-l Deosebiţi sunt şi finţii militari: marii muce-
cu tablă de cupru şi înlăturând cele trei tur- nici Gheorghe, Mercurie, Teodor şi Stratilat.
le false din lemn, construite în stil rusesc „Sinaxarul” este tema gropniţei, iar bolta
şi adăugate inestetic pe la 1851. Biserica pronaosului o proslăveşte pe Maica Dom-
Dobrovăţ este construită din piatră, în frumo- nului, înconjurată de scenele celor şapte
sul stil moldovenesc, asemănător celui de la sinoade ecumenice. Mare păcat că nimeni nu
Arbore (se crede, de altfel, că meşterii ar fi restaurează aceste superbe fresce, mărturie
aceiaşi). Are altar, naos, gropniţă şi pronaos. de seamă a geniului pictural moldovenesc!
Fără turlă şi şanuri, biserica are pronaosul
boltit cu o calotă mică şi zidurile întărite cu George CRASNEAN

46 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


Nu cred că Ştefan s-a călugărit în ultimile luni
de viaţă (cum susţin unii, pretinzând că ar fi luat
numele de Simeon), dar demn este de crezare că,
din toate gândurile sale, unul şi-l îndrepta zilnic spre
mormânt, viaţă agonisindu-şi în felul acesta. Poate că
şi Dobrovăţul s-a ivit în urma unui astfel de gând, ca
ultimul chivot al domnului Moldovei, Ştefan „cel ce
s-a numit Mare”, făcând astfel „cu atâta mărirea lui mai
vecinică şi mai luminată, cu cât nu dintru a lumii, ci din
plinirea poruncilor lui Hristos, Împăratul veacurilor,
au agonisit-o” (ierodiaconul Gherasim Putneanul).

Părintele stareţ Ch
es
citind Lumea credin arie
ţei

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 47


8 Icoanele făcătoare de
48 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
MERIDIANELE
CREDIN}EI

Vimatarissa

Sfânta şi marea mânăstire Vatoped din Athos, locul unde este adăpostită Vimatarissa

A ceastă icoană a Mai-


cii Domnului este
una dintre cele 7
icoane făcătoare de minuni
de la Mânăstirea Vatoped din
la înec şi l-a scos teafăr la
ţărm, aşezându-l lângă o tufă
de mărăcini uscaţi. Acolo,
spune o tradiţie, s-ar fi găsit
şi această icoană a Maicii
A pus lângă ele o lumâna-
re aprinsă şi a astupat puţul
la loc cu o dală de piatră.
Piraţii au năvălit în biserică,
l-au prins şi l-au vândut rob
Sfântul Munte Athos şi poa- Domnului. în insula Creta.
te fi numită „icoana casei” Mai târziu, spre sfârşitul După 70 de ani de ro-
pentru această mânăstire. secolului 9, piraţii arabi au bie, în vremea lui Nikifor
Originea ei nu este cunos- atacat şi prădat mânăstirea. Focas, care a eliberat Cre-
cută. Din tradiţia Mânăstirii Paracliser era pe atunci ie- ta de sub stăpânirea arabă,
Vatoped, ştim că Arcadie, rodiaconul Sava. El a apucat ierodiaconul Sava a putut
fiul împăratului Teodosie cel să salveze în grabă cele două să se întoarcă în Athos, la
Mare, pe când călătorea cu odoare de preţ ale mânăstirii: mânăstirea lui de metanie.
corabia în părţile Athosului, Icoana Vimatarissa şi Cru- La Vatoped, în vremea aceea
a fost luat de un val de pe cea Sfântului Constantin cel era stareţ părintele Nicolae,
punte, dar Maica Domnului Mare, pe care le-a ascuns iar obştea era alta. Nimeni
l-a salvat în chip minunat de într-un puţ din sfântul altar. nu ştia de cele două odoare

minuni ale Preasfintei


www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 49
Slujba aghiezmei săvârşită în faţa icoanei la începutul procesiunii din a treia zi de Paşti

ascunse în puţul din sfântul este în sfântul altar, ea s-a se pare că este în camera
altar. numit Vimatarissa, care se veşmântarului. Cât despre
Când bătrânul Sava le-a tâlcuieşte „Altăriţa”. Aflarea părintele Sava, acesta şi-a
spus şi au destupat puţul, cu ei minunată întâmplându-se reluat ascultarea sa de para-
toţii s-au minunat: Icoana în vremea noilor ctitori ai clisier pe care a ţinut-o până
Maicii Domnului şi Crucea mânăstirii din secolul 10, la moarte.
de la Împăratul Constantin Athanasie, Nicolae şi An- Icoana este relativ mare,
erau acolo şi pluteau în pi- tonie, ea se mai numeşte şi 57 cm x 90 cm, şi iniţial a
cioare pe apă, iar lumânarea „Ctitoriţa”. fost pictată pe lemn. Pentru
încă ardea! Crucea de la Împăratul că, o dată cu trecerea tim-
Icoana a fost aşezată Constantin a fost aşezată pului, icoana s-a înnegrit
în sfântul altar al bisericii în spatele sfintei mese, de fum şi chipurile nu se
mari a mânăstirii, în locul iar lumânarea, care acum mai cunoşteau deloc, ea a
Scaunului celui de Sus, iar este ferecată în argint, a fost repictată pe o pânză pe
acum se păstrează tot aco- fost pusă lângă icoană, în care, fără a o lipi, părinţii
lo, într-un proschinitar de partea dreaptă. Puţul din au aşezat-o deasupra icoa-
marmură. Pentru că locul ei sfântul altar, acum astupat, nei vechi.

8 Icoanele făcătoare de
50 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
MERIDIANELE
REPORTAJ
DOCUMENTAR
CREDIN}EI

În secolul 17, mai exact mânii Luminate, a treia zi popas, prilej cu care se face
în 1690, icoana a fost ferecată de Paşti, când este scoasă în slujba de sfinţire a apei.
într-o ferecătură din argint au- mare procesiune îm- Silviu-Andrei VLĂDĂREANU
rit. Pe aceasta scrie: „Nicolae prejurul mânăstirii.
giuvaergiu din Nicoliţa”. Nu La pavilionul con-
este exclus ca acest Nicolae struit în 1877 lângă
să fi fost român la origine, sa- mânăstire, pe la-
tul Nicolţa fiind un sat româ- tura de apus,
nesc din Macedonia. are loc un
Mai ştim că Neagoe Basa-
rab a dăruit, pentru a se aşeza
la icoana Vimatarissa, un măr
de aur cu pietre preţioase,
care, din păcate, astăzi nu se
mai păstrează.
Icoana se prăznuieşte
în fiecare marţi şi în chip
special în marţea Săptă-

Icoana Maicii Domnului Vimatarissa purtată în procesiune

minuni ale Preasfintei


www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 51
Popasuri Biblice (36)

Casa Sfântului
Şi venind în Capernaum
şi îndată intrând sâmbăta în
sinagogă, îi învăţa. Şi erau

Apostol Petru
uimiţi de învăţătura Lui, căci
El îi învăţa pe ei ca Unul ce
are putere, iar nu în felul
cărturarilor. Şi era în sinagoga
lor un om cu duh necurat, care
striga tare, zicând: Ce ai cu noi,
Iisuse Nazarinene? Ai venit
ca să ne pierzi? Te ştim cine
eşti: Sfântul lui Dumnezeu.
Şi Iisus l-a certat zicând: Taci,
ieşi din el. Şi scuturându-l
duhul cel necurat, şi strigând
cu glas mare, a ieşit din
el. Şi s-au spăimântat toţi,
încât se întrebau între ei
zicând: Ce este aceasta? O
învăţătură nouă şi cu putere;
că şi duhurilor necurate le
porunceşte şi I se supun. Şi a
ieşit vestea despre El îndată în
toată împrejurimea Galileii.
Şi îndată ieşind ei din
sinagogă, au venit în casa
lui Simon şi a lui Andrei, cu
Iacov şi cu Ioan. Iar soacra
lui Simon zăcea, prinsă de
friguri, şi îndată I-au vorbit
despre ea. Şi apropiindu-Se
a ridicat-o, apucând-o de
mână. Şi au lăsat-o frigurile şi
ea le slujea.
Iar când s-a făcut seară şi
soarele apusese, au adus la El
pe toţi bolnavii şi demonizaţii.
Şi toată cetatea era adunată
la uşă. Şi a tămăduit pe mulţi
care pătimeau de felurite boli,
şi demoni mulţi a alungat.
Iar pe demoni nu-i lăsa să
vorbească, pentru că-L ştiau
că El e Hristos.

(Marcu 1, 21-34)

52 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


Ruinele de pe locul casei Sfântului Apostol Petru, aşa cum se văd astăzi

Fostul sat Capernaum, următoarea descriere: „Casa rândul ei de un al doilea oc-


fiind localizat cu precizie în celui întâi între apostoli a togon mai mare. Un pelerin
baza informaţiilor din Noul fost transformată în biserică, din secolul 6 menţionează că
Testament şi a săpăturilor dar zidurile casei sunt cele a vizitat Capernaumul şi casa
arheologice, a oferit cer- originale”. Sfântului Petru „care este
cetătorilor mai multe ruine, În a doua jumătate a acum basilică”. Cel mai pro-
între care şi cele ale unei si- secolului 5 pe acest loc a babil această basilică a fost
nagogi (care se pare totuşi că fost ridicată o bisericuţă distrusă de invazia persană
este una mai nouă decât cea octogonală. Prima incintă din secolul 7.
din vremea Mântuitorului). octogonală era înconjurată la Silviu-Andrei VLĂDĂREANU
Descoperirea cea mai
interesantă este locul casei
Sfinţilor Apostoli Petru şi
Andrei. Aceasta se afla pe
malul Lacului Ghenizaret,
învecinându-se la răsărit cu
strada principală (cardo ma-
ximus).
Cercetarea arheologică
a confirmat că o cameră
anume, aproape pătrată,
măsurând 5,80 m x 6,45 m,
era folosită spre sfârşitul se-
colului 4 ca loc de adunare
pentru creştini. Despre aceas-
ta dă mărturie şi Egeria în Capernaum, casa Sfântului Apostol Petru şi sinagoga,
jurul anului 380, când face aspect din timpul săpăturilor arheologice

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 53


Pe urmele Sfinţilor
54 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
MERIDIANELE
REPORTAJ
DOCUMENTAR
CREDIN}EI

Xe n i a d i n
e t e r s b u r g
Sankt P

Cimitirul Smolensk din Sankt Petersburg, locul unde Sfânta a fost înmormântată

S
Fericita Xenia din Sankt la Sfânta. Acolo am fost de fânta Xenia (Grigoriev-
Petersburg este una din- altfel găzduit de o familie de na) s-a născut probabil
tre cele mai iubite sfinte tineri credincioşi care aveau în Sankt Petersburg,
ale Rusiei şi ale Ortodoxiei o legătură specială cu Sfânta undeva în jurul anului 1731.
întregi. Oriunde am pomenit Xenia. Soţul mi-a spus: „Noi Despre familia Sfintei nu se
numele ei, oamenii s-au lumi- avem mare evlavie la Sfânta ştiu foarte multe, însă luând în
nat la faţă. Când pregăteam Xenia. Uneia din fetitele mele considerare educaţia ei aleasă
acest articol, de exemplu, I-am pus numele Xenia”. Mi-a şi faptul că a fost căsătorită
a trecut pe lângă mine un istorisit apoi cum, neavând o cu un colonel, putem spune
părinte care, văzând icoana casă a lor şi locuind cu soţia că se trăgea dintr-o familie
Sfintei pe coperta cărţii cu şi copiii într-o garsonieră nobilă. La vârsta de 22 de ani,
viaţa ei, a exclamat: „A, Sfân- împreună cu mama lui, el s-a Sfânta Xenia s-a căsătorit cu
Andrei Teodorovici Petrov,
ta Xenia!”. Mi-a luat cartea, rugat Sfintei, care i-a ascultat colonel şi cântăreţ la curtea
s-a închinat şi a sărutat cu rugăciunea pe loc. A doua zi, imperială. Cei doi s-au potrivit
evlavie icoana. în mod cu totul minunat, au cu adevărat şi s-au iubit foarte
Eu însumi când am mers primit aproape în dar un apar- mult. Căsătoria lor a fost însă
la Sankt Petersburg am avut tament în centrul oraşului, scurtă şi nu a rodit nici un copil.
câteva semne minunate de unde locuiesc şi acum. După numai trei ani şi jumătate,

11 septembrie
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 55
această lume şi la orice cinstire
din partea oamenilor. Sfânta
Xenia luase asupra sa canonul
nebuniei pentru Hristos...
De-a lungul secolelor,
ceata sfinţilor nebuni pentru
Hristos a tot crescut. Ei nu
s-au lepădat numai de mirajul
acestei vieţi trecătoare, ci şi de
cinstirea pe care ar fi putut sa
o primească din partea oame-
nilor. Au răbdat foamea, setea
şi frigul, umilinţa şi batjocura,
toate pentru Hristos, pentru
a dobândi singurul lucru cu
adevărat de preţ: Împărăţia
lui Dumnezeu. Sub protecţia
acestei „nebunii”, ei şi-au pu-
tut duce viaţa într-o asceză
desăvârşită şi o profundă tră-
ire duhovnicească, chiar în
mijlocul lumii. Şi au fost unii
care au răzbătut dincolo de
„mască” şi au înţeles scopul
nebuniei lor şi care s-au folosit
de rugăciunea şi clarviziunea
sfinţilor încă din timpul vieţii
lor.
Mormântul Sfintei Xenia Aşa cum am spus şi mai
în 1755, în timpul epidemiei îmbrăcată cu uniforma soţului sus, Sfânta Xenia a îmbră-
de tifos exantematic, Andrei sau... Tuturor care ii adresau ţişat acest mod de vieţuire
Teodorovici s-a îmbolnăvit şi condoleanţe le răspundea că la vârsta de 26 de ani.
a murit. Unii spun că el şi-ar Andrei Teodorovici nu a murit, În fiecare zi ea hoinărea prin
fi recăpătat cunoştinţa pentru că ea este Andrei Teodorovici Storona Petersburgului - perife-
scurt timp, s-ar fi spovedit şi că Xenia Grigorievna este ria oraşului şi totodată cartierul
şi s-ar fi împărtăşit. Tradiţia răposată. Le-a şi cerut de altfel săracilor. De cele mai multe
populară însă a reţinut moar- celor prezenţi la cimitir să se ori era înconjurată de mulţime
tea lui subită, fără o pregătire roage pentru odihna sufletului de oameni, care o urma pentru
duhovnicească. roabei lui Dumnezeu Xenia... a-i asculta cuvintele. Adese-
După o noapte de prive- A doua zi Sfânta şi-a împărţit ori mergea la cimitirul de pe
ghere lângă trupul soţului său, toată averea săracilor, iar casa insula Vasiliev, la mormântul
Sfânta Xenia era de nerecunos- a dăruit-o unei bune prietene. soţului său. Seara, ea pleca la
cut. Îmbătrânise şi încărunţise. A refuzat şi pensia care i se câmp, unde se închina şi în-
La înmormântare a venit însă cuvenea şi, îmbrăcată în man- genunchea. Rămânea apoi în
senină. Spre mirarea tuturor era tia soţului, a renunţat cu totul la genunchi la rugăciune toată

Pe urmele Sfinţilor
56 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
MERIDIANELE
CREDIN}EI

noaptea. Când, prin 1794, s-a


început construirea bisericii
din cimitirul Smolensk, ea căra
în fiecare noapte o grămadă
de cărămizi. Nimeni nu şi-a
amintit să o fi văzut pe Sfânta
Xenia dormind. Când cineva a
întrebat-o când se odihneşte,
Sfânta a răspuns: „Ne vom
odihni sub pământ”.
Sunt nenumărate mărtu-
riile care vorbesc despre darul
înaintevederii pe care îl avea
Sfânta. De fiecare dată, spusele
ei păreau că nu au nici un sens,
însă cine o asculta le înţelegea
mai târziu. Un exemplu a fost
prevestirea morţii împărătesei
Elisabeta, despre care popo-
rul nici nu ştia măcar că este
bolnavă. Cu o zi înainte, Sfân-
ta alergase de dimineaţa până
seara pe străzile oraşului stri-
gând: „Coaceţi colaci! Curând
toată Rusia va coace colaci!”.
A prevestit apoi şi uciderea
prinţului Ioan Antonovici.
Cu timpul, toţi locuitorii Storo-
nei Petersburgului au observat Capela ridicată deasupra mormântului Sfintei Xenia
că vizita Sfintei Xenia aducea pentru ea era moneda cea mica tat la Domnul în jurul anului
binecuvântare casei lor şi se de o copeica „cu tarul pe cal”. 1800, foarte probabil în 1802.
străduiau sa o aducă pe la ei. Daca însă refuza milostenia Aflând vestea, întregul oraş a
Copiii bolnavi se însănătoşeau cuiva, acela era modul Sfintei fost cuprins de întristare şi în
pe loc dacă Sfânta îi mângâia de a da un avertisment serios ziua aceea s-a rânduit post.
sau îi legăna. Lumea îi dădea persoanei în cauză. Aşa a pe- De atunci, lumea a început un
de pomană haine şi sume mari trecut ea vreme de 45 de ani. pelerinaj la mormântul Sfintei,
de bani, însă ea le împărţea Fără a se putea spune cu pelerinaj care continuă neîn-
îndată la săraci. Tot ce primea precizie, Sfânta Xenia s-a mu- trerupt până în zilele noastre.
În fiecare zi, zeci de locuitori
Troparul Sfintei Xenia ai Petersburgului, dar şi peleri-
Iubind sărăcia lui Hristos, acum te îndulceşti de ospăţul cel veşnic; ni din restul Rusiei şi din între-
cu nebunia cea părută ai ruşinat nebunia acestei lumi, prin aga lume vin să se închine la
smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta, mormântul Sfintei Xenia din
dobândind darul ajutorării prin minuni, Fericita Xenia, roagă pe cimitirul Smolensk.
Hristos Dumnezeu să ne izbavească prin pocăinţa de tot răul. Silviu-Andrei VLĂDĂREANU

11 septembrie
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 57
Motto: „Cine a învins patimile, acela a învins
CHIPURI şi întristarea. Căci cine iubeşte lumea, aceluia
îi este cu neputinţă să nu se întristeze.
ATHONITE Iar cel ce a dispreţuit lumea, e vesel
totdeauna.” (Sf. Serafim de Sarov)

Pater Andreas
58 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
MERIDIANELE
REPORTAJ
DOCUMENTAR
CREDIN}EI

„Nu sunt smerit, căci acum vreo 17 ani, pentru că


dacă aş fi fost, Domnul soţia lui i-a spus într-o seară
mi-ar fi dat să văd raiul că peste o lună ea va merge
în fiecare zi!”. Aşa mi-a la Domnul, iar el să lase toa-
răspuns pater Andreas când te şi să meargă în Muntele
l-am acuzat de smerenie Sfânt. S-a mirat şi atunci,
pentru bucuria chipului său. sărmanul, şi încă se mai
Nu ştiu câţi ani are. minunează şi astăzi, pentru
Ştiu doar că este un călugăr că doamna vieţii lui nu fu-
trecător şi nemuritor de sese niciodată bolnavă şi nu
la Sarray şi că a venit din s-a îmbolnăvit nici după sea-
lume, adică din Grecia, ra cu pricina... Dar de mutat

la cele veşnice s-a mutat


exact la o lună de zile!
Şi dacă asta a fost voia
Domnului, a lăsat pater
Andreas toate ale lumii şi
a venit în Grădina Maicii
Domnului. N-a mai trăit
după voia sa, ci după cea
dumnezeiască, şi aşa a do-
bândit bunătate şi smerenie.
Indiferent de ce face,
chipul său e mereu luminos
şi radiază bucurie, pentru
că zice el că „de toţi se
bucură”. Nu-i pare deloc
rău după lucrurile lăsate în
lume, pentru că „Dumnezeu
nu stă în cele ce sunt. Şi
atunci de ce să alipesc sufle-
tul meu de cele trecătoare?”.
Cuvânt de învăţătură nu
poate să dea, că doară „nu-
mai sfinţii sunt învăţători.
Omul simplu, ca mine, nu
poate învăţa pe alţii, dacă nu
este sfânt!”...
Răsărise deja soarele
pe faţa lui voioasă când a
plecat mai departe la ascul-
tare, trăgând bucuros de un
căruţ...
George CRASNEAN

LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 59


CIRCUIT-PELERINAJ GRECIA Sfantul Nectarie 7-12 noiembrie
28 septembrie 2008 in GRECIA, insula Eghina
Excursia va cuprinde trecerea pe la Sfantul Dumitru Cu ocazia sărbătorii Sfântului Nectarie, pe 9 noiembrie,
– Salonic, Meteora Kalambaka (cu vizitarea atelierului de Kretan Tour vă propune o excursie de 6 zile/5 nopţi în Grecia, pe
icoane ZINDROS), Sfantul Ioan Rusu – Insula Evia, Sfantul insula Eghina, unde se află Mânăstirea şi Biserica Sfântului Nec-
Nectarie – Insula Eghina, Sfantul Andrei- Patras, Sfantul tarie. În cele 6 zile ale excursiei veţi avea de asemenea ocazia
Spiridon – Insula Corfu. In timpul excursiei se vor atinge să vizitaţi Biserica Sfântul Dumitru din Salonic, Sfânta Paraschiva
din Valea Tempi, oraşul Atena şi bineînţeles să descoperiţi îndea-
obiectivele turistice Atena cu Akropole si vestigii antice,
proape insula Eghina (turul insulei, templul Afea etc.).
Salonic cu obiective religiose si de interes arheologic, Corin- Progamul excursiei cuprinde: z Transport cu autocar 2-3*
tul cu Obiectivul Canalul de Corint, Nafplio – fosta Capitala Aer Condiţionat z 2 cazări cu mic dejun la hotel Olympus 3*, în
Greaca cu amprenta stilului neoclasic grec, Patras obiective Paralia Katerini z 3 cazări cu mic dejun la hotel Danae 3*+, cel mai
religiose, centru comercial si atractiva poarta maritima catre bun hotel de pe insula Eghina z 2 travesări ferry boat: Pireu-Eghi-
occident, Ioanina centru cultural si universitar cu interesul na, Eghina-Pireu z Însoţitor de grup cunoscător de greacă.
geografic local, Paralia Katerini o frumoasa statiune estiva- Preţ: 190 Euro + 200 RON
la la poalele Muntelui Olimp. In timpul pelerinajului se vor Plecare 7 noiembrie 2008, grup minim 32 persoane.
atinge urmatoarele obiective arheologice: siturile Akropole, La grup de 15+1 persoane se acordă o gratuitate.
Afea – Eghina, Epidavros, Micene si Olympia in Peloponez. Informaţii la:
Progamul excursiei cuprinde: z 11 zile transport au- agenţia de turism
tocar + ferry boat z Transport autocar 3 stele Aer Condi-
tionat z 9 cazari cu mic dejun in hoteluri echivalent 3 stele
z 4 travesari ferry boat: Pireu-Eghina, Eghina-Pireu, Patras
– Corfu, Corfu-Igoumenitsa z O noapte croaziera pe mare
Patras-Corfu z Insotitor de grup cunoscator de greaca. Str. Ştirbei-Vodă nr. 84, Sect 1, Bucureşti
Pret: 460 Euro + 150 RON Tel./Fax: 021-3141978; 031-4011424
La grup de 15+1 persoane se acorda o gratuitate. Mobil: 0745790530; 0724305254
Plecare: 28 Septembrie 2008 E-mail: office@kretan.ro Web-site: www. kretan.ro

Agenţia de Turism MIRIAM TURISM


Din programele agenţiei noastre de turism vă recomandăm:
• GRECIA, 7 insule – 7 sfinti, ghid: Danion Vasile, 30 aug. - 12 • SF. MUNTE ATHOS, 18 – 25 sept. si 21 – 28 nov. (7 zile, 275
sept. (14 zile, autocar, croaziere, avion Atena-Rhodos, 590 euro, microbuz 8+1)
euro + transport pe apa) • La hramul SF. DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR, 25 - 30
• RUSIA, la Sf. Serafim de Sarov, 6 – 17 oct ( 11 zile, avion, oct.( 6 zile, 325 euro)
775 euro), • La hramul SF. NECTARIE. 6 – 12 nov. (6 zile, 375 euro)
• EGIPT, pe urmele Sf Familii, 30 oct – 16 noiembrie (16 zile, • La hramul SF. SPIRIDON. 9 – 16 dec. (7 zile, 375 euro)
avion, autocar, croaziera, 1095 euro) CRACIUN SI BOBOTEAZA IN TARA SFANTA!
• ISRAEL SI SINAI, 26 oct – 5 nov si 23 – 3 dec (10 zile, avion, Programe de 5 zile: Craciun la Bethleem, 4-9 ian. 2009 /
995 euro), Boboteaza la Apa Iordanului – 18-23 ian. 2009. Pret: 670
• ISRAEL, pe urmele Mantuitorului: 14-21 sept. ( 7 zile, 795 euro per program. Participare la procesiuni si vizitarea Tarii
euro) Sfinte, cazare la Asezamantul Romanesc de la Ierihon.
Programele detaliate, precum şi noile
oferte: pe site-ul www.miriamturism.ro
Veniţi şi veţi vedea…
Informaţii şi înscrieri la
Agenţia de Turism MIRIAM TURISM
Covasna, str Borvizului nr. 8, jud. Covasna,
Tel. / fax: 0267.341.757. Persoane de contact: Maria
Chirculescu ( 0723.645.180), Mihaela Soare (0744.581.325
sau 0722.220.631). E-mail : miriamturism@yahoo.com
Site: www.miriamturism.ro
60 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI 60 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.
INFO
UTIL MAGAZIN ILUSTRAT / LUMEA CREDINŢEI

din hramurile mânăstireşti ale lunii septembrie


Hramul Naşterea Maicii Domnului Domnului” (Ciucea-Cluj, cod 407225),
(8 septembrie) Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului”
(Lăpuş-Maramureş, cod 437175), Schitul
Aşezământul monahal-social „Băile Oituz (Oituz-Bacău, cod 607365), Schitul
Herculane” (str. Nicolae Stoica de Ha- Ostrov (Călimăneşti-Vâlcea, cod 245600),
ţeg, Caraş-Severin, cod 325200, tel. Mănăstirea Pissiota (Poenarii Bur-
0255/560104), Mănăstirea Crişan chii-Prahova, tel. 0244/486302), Mănăstirea
(Ribiţa-Hunedoara, cod 337401), Mănăstirea Predeal (Predeal-Braşov, cod 505300),
Dintr-un Lemn (Frânceşti-Vâlcea, cod Mănăstirea Rafaila (Todireşti-Vaslui, cod
727455, tel. 0230/414119 sau 414055), 737541), Mănăstirea Recea (Recea-Unghe-
Mănăstirea „Naşterea Maicii Dom- ni, Mureş, cod 547609, tel. 0265/120553),
nului” [Gologanu] (Cudalbi-Galaţi, Mănăstirea Sihăstria (Vânători-Neamţ,
cod 807105), Mănăstirea Hadâmbu cod 617500, tel. 0233/251896), Mănăstirea
(Mogoşeşti-Iaşi, cod 707332), Mănăstirea Slănic (Slănic-Aninoasa, Argeş, cod 117037),
Lepşa (Tulnici-Vrancea, cod 627369), Mănăstirea Tazlău (Tazlău-Neamţ, cod
Mănăstirea Maglavit (Maglavit-Dolj, cod 617460, tel. 0233/291153), Mănăstirea Voie-
207360), Mănăstirea „Naşterea Maicii vozi (Popeşti-Bihor, 417390), Mănăstirea
Vorona (Vorona-Botoşani, cod 417475).
Hramul Înălţarea Sfintei Cruci
(14 septembrie)
Mănăstirea Cebza (Ciacova-Timiş, cod
307111), Schitul Ciocăneşti (Iacobeni-Su-
ceava, cod 727120), Mănăstirea „Înălţarea
Sfintei Cruci” (Chiueşti-Cluj, cod 407215),
Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci”
(Dumbrava-Maramureş, cod 435606), Schi-
tul „Înălţarea Sfintei Cruci” [Caraiman]
(Buşteni-Prahova, cod 105500), Mănăstirea
„Sfânta Cruce” (Studina-Olt, cod 237445),
Schitul „Sfânta Cruce” (Brusturi-Neamţ,
cod 617106), Schitul Straja (masivul Stra-
ja, Lupeni-Hunedoara, cod 335600).

În imagine: Mănăstirea Dintr-un Lemn (jud.


Vâlcea), cu hramul Naşterea Maicii Domnului

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 61


WXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXY
WXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYWXYZWXYZWXYZ

ZYXWZYXWZYXWYXWZYXWZYXWZYXWZYXWZYXWZYXWZYXWZYXW
Cartea de c`p`t=i
apariţii recente în editorialistica ortodoxă românească
Doamna Maria Brân- Arhimandrit Serafim Ale-
coveanu. Tainica xiev, Trăire duhovnicească
biruinţă a lacrimilor, şi înşelare, trad. de
Fundaţia Sfinţii Gheorghiţă Ciocioi, Ed.
Martiri Brâncoveni, Sophia, Bucureşti, 2008,
Constanţa, 2008, 285 85 pagini.
pagini. Teolog şi duhovnic vestit
Volumul cuprinde tex- din Bulgaria contempo-
te de şi despre Doamna rană (trecut la cele veşnice
Maria Brâncoveanu, soţia voievodului în 1993), autorul acestei cărţulii ne vorbeşte
martir, constituindu-se într-o propunere despre „mistica sănătoasă” şi „mistica bol-
de canonizare a acesteia, dar şi într-un navă”, despre lucrările demonilor şi chipul
documentar istoric de certă valoare în care ne putem păzi de ei.
ştiinţifică şi culturală. Ieromonah Savatie
Ieromonah Grigorie Baştovoi, Când pietrele
Sandu, Mântuitoarea vorbesc. Biserica faţă în
frică de Dumnezeu, faţă cu propria imagine,
Ed. Christiana, Ed. Cathisma, Bucureşti,
Bucureşti, 2008, 2008, 164 pagini.
316 pagini. Tânărul monah basara-
Fost medic, înduhovni- bean pune în discuţie o
citul autor al acestei cărţi seamă de aspecte inco-
de excepţie răspunde mode cu privire la for-
echilibrat câtorva probleme (problema mele de manifestare a Bisericii în lumea
Antihristului, problema codului de bare, de azi (imaginea publică a preotului,
problema desei împărtăşiri etc.) care calitatea predicilor, limba de lemn etc.),
preocupă conştiinţa ortodoxă de azi. chemând la răspunderea îndreptării.

Două contribuţii lăudabile la istoria şi dreapta pomenire


în posteritate a rezistenţei creştine româneşti din anii pri-
goanelor comuniste, în lagăre şi în închisori, subliniindu-se
analogiile cu marile persecuţii creştine din primele secole şi
aducându-se argumente în plus pentru năzuita canonizare a
unor mari figuri de martiri şi eroi ai credinţei dreptmăritoare,
în frunte cu Valeriu Gafencu, cel supranumit deja „sfântul în-
chisorilor” (a se vedea şi interesantul interviu despre Valeriu
Gafencu din acest număr al revistei – pp. 25-29).
Anca Bujoreanu, Sfinţi martiri şi Vasilică Militaru, Biserica din temniţă.
mărturisitori în epoca contemporană, cu o Mărturisire şi jertfă creştină în închiso-
prefaţă de Protos. Iustin Pârvu, Ed. Foti- rile comuniste din România: 1948-1964,
ni, Galaţi, 2007, 300 pagini. Ed. Vicovia, Bacău, 2008, 258 pagini.
WXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXYZWXY
62 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com
eveniment editorial

Integrala Steinhardt

P e 30 iulie a. c., la Baia Mare, a avut


loc lansarea festivă a primelor 5 volu-
me din Integrala N. Steinhardt, ediţie
monumentală, ce va însuma peste 20 de
volume, apărută sub egida Mânăstirii „Sf.
şi Virgil Ciomoş, cu „Un dosar al memoriei
arestate” de George Ardeleanu; Dăruind
vei dobândi. Cuvinte de credinţă, ediţie
îngrijită, note, studiu introductiv şi referinţe
critice de Pr. Ştefan Iloaie, repere bio-biblio-
Ana” Rohia şi a Editurii Polirom din Iaşi. grafice de Virgil Bulat, indici de Macarie
Volumele, cartonate şi îngrijite de specialişti Motogna, cu CD audio; În genul... tineri-
în opera şi biografia lui N. Steinhardt (29 iu- lor, ediţie îngrijită, note, studiu introductiv,
lie 1912 – 30 martie 1989), beneficiază de o referinţe critice şi indici de George Ardelea-
prezentare grafică de excepţie şi de un apa- nu, repere bio-bibliografice de Virgil Bulat;
rat critic substanţial, de interes deopotrivă Articole burgheze, ediţie îngrijită, adnotări,
literar, cultural şi teologic. cronologie şi indice de Viorica Nişcov, stu-
diu introductiv de Nicolae Mecu; Princi-

C ele 5 volume recent apărute: Jurna-


lul fericirii, argument de P. S. Justin
Hodea Sigheteanul, ediţie îngrijită,
studiu introductiv, repere biobibliografice şi
indice de Virgil Bulat, note de Virgil Bulat
piile clasice şi noile tendinţe ale dreptului
constituţional. Critica operei lui Léon Du-
guit, ediţie îngrijită, note, studiu introductiv,
referinţe critice şi indici de Florian Roatiş,
repere bio-bibliografice de Virgil Bulat.

Reporter: Iată o reuşită exemplară, îndelung aşteptată!


Cred că e mare bucuria celor care v-aţi ostenit...
Prof. George Ardeleanu: Întotdeauna e loc de mai bine.
Sigur, e o ediţie profesională, cea mai bună de până acum,
scoasă şi în remarcabile condiţii grafice. Nu ne mai dau de
ruşine ediţiile occidentale (cum a fost, recent, cea spaniolă
a Jurnalului fericirii). Sper să păstrăm şi ritmul, şi standar-
dele.
Reporter: Înţeleg că în curând ne veţi dărui şi o
consistentă monografie Steinhardt?
Prof. George Ardeleanu: Am făcut o teză de doctorat care
sper să fie de folos, pe lângă această ediţie în curs, mai bunei
receptări a lui N. Steinhardt, mai ales de către generaţiile mai
tinere. Va apărea la Humanitas, în această toamnă...
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 63
ÎNDRUMAR DE COMPORTAMENT CREŞTIN
CUM SE CUVINE

Taina Cununiei
I. Logodna
Semnificaţia logodnei mai mică decât bărbatul, fiind făcută din
Logodna este făgăduinţa de căsătorie coasta lui, datorându-i supunere şi ascul-
făcută de cei doi tineri, bărbat şi femeie, cu tare. La Logodnă, cei doi sunt întovărăşiţi în
binecuvântarea părinţilor. acest început de viaţă nouă de o pereche de
Logodna binecuvântată de Biserică are naşi care, astfel, devin părinţii lor spirituali.
o valoare deosebită şi, după oficierea ei, Naşii făgăduiesc înaintea lui Dumnezeu că
celor doi nu le mai este îngăduită contrac- vor fi îndrumători duhovniceşti în urcuşul
tarea unei alte logodne sau căsătorii. Greşit spre mântuire al finilor.
procedează părinţii care, împotriva voinţei
copiilor, îi silesc pe aceştia să se cunune sau Condiţiile oficierii logodnei
să se logodească. z Limita minimă de vârstă pentru logod-
Logodna nu permite împreună vieţuire nă este de 18 ani pentru băieţi şi 16 ani pen-
(relaţii sexuale) a celor doi înainte de cunu- tru fete;
nia religioasă. Ea se face cu scopul ca cei z Ambii trebuie să aibă binecuvântarea
doi să se cunoască mai bine şi să-şi dorească părinţilor sau a tutorilor;
să fie împreună. Logodna nu are scop „de z Logodnicii trebuie să fie amândoi de
probă”. Aşadar, ea nu trebuie făcută cu credinţă ortodoxă;
uşurătate, pentru că celor logodiţi nu li se z Amândoi trebuie să fie în deplinătatea
mai îngăduie căsătoria cu altă persoană. facultăţilor mintale;
z Să fie spovediţi şi, dacă au primit bine-
Vremea săvârşirii logodnei cuvântare, să se fi şi împărtăşit.
Biserica binecuvântează această veche
datină printr-o slujbă scurtă, premergătoare Ce nu este îngăduit
nunţii sau cununiei. z Ca părinţii sau unul din logodnici să
De cele mai multe ori, slujba logodnei facă presiuni sau să constrângă pe celălalt;
se face deodată cu slujba cununiei, înaintea z Ca diferenţa de vârstă între cei doi să
acesteia. Logodna se poate face însă şi fie mai mare de 15 ani;
aparte, cu mai mult timp înainte. z Ca unul dintre logodnici să nu fie or-

Desfăşurarea slujbei todox;


z Ca naşii să nu fie cununaţi religios sau
Partea cea mai de seamă a slujbei logod- să fie de alte credinţe sau atei;
nei este punerea inelelor în degetele logod- z Cel hirotonit diacon sau preot nu se
nicilor de către preot, urmată de mutarea mai poate logodi;
acestor inele de către naşi. Inelele sunt sem- z Cei care au depus votul monahal nu se
nul iubirii, al credincioşiei şi a legăturii mai pot logodi;
veşnice pe care o binecuvântează Biserica z Nu se poate logodi cel care a fost sau
prin această taină. încă este căsătorit;
Slujba logodnei se face în naos, adică în z Nu se poate logodi cel care a trăit în
sânul bisericii, înaintea unei mese pe care concubinaj cu vreo rudă apropiată a celei cu
se aşază Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce,
care vrea să se logodească;
sfeşnice cu lumânări şi inelele de logodnă.
z Nu se poate logodi cel care are o altă
Logodnicul stă în dreapta, ca unul care
este mai mare şi cap femeii, iar logodnica la logodnă.
Ieromonah Valentin MâŢU,
stânga lui, lângă inima lui, ca una care este stareţul Mânăstirii Turnu,Târgşorul Vechi

64 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


INFO
> S
UTIL

CONCUERA
LUM ÞEI
CREDIN
Rândunelele
de la Suzana
D acă poposiţi vreodată pe la sfârşitul
verii la Sf. Mânăstire Suzana, veţi
avea parte de o privelişte
cu adevărat încântătoare.
Sub streaşina bisericii şi
La Mânăstirea Suzana toamna păşeşte
încet pe aleile curate, răsfirându-şi pletele
ruginii peste grădini şi livezi. Dar
nostalgia care te cuprinde nu
doare, îţi aminteşte nu-
pe sub streşinile chi- mai de o altă trecere
liilor stau înţesate, spre un alt anotimp,
aproape cuib lângă care te cheamă să te
cuib, rândunele- odihneşti sub aripa
le. Prietenoase şi blândă a veşniciei.
vioaie, le place să Câte o frunză se des-
trăiască în preajma prinde pe nesimţite
oamenilor, dar aici şi, legănându-se uşor,
ai impresia că fac par- se răsuceşte într-o ultimă
te de-a dreptul din obştea zvâcnire, apoi cade, aban-
mânăstirii. Ciripind voioase, donându-se voii celei dinainte
săgetează văzduhul şi-n penajul lor cernit se ştiute. În noianul de frunze se îndreaptă spre
răsfrânge o picătură din imensitatea cerului somnul cel lung alta, apoi alta, până când
limpezit de ploaie. trâmbiţa va suna marea deşteptare...
Seara, târziu, le vezi aşezate cuminţi una Rândunelele se pregătesc de plecare,
lângă alta, câte patru-cinci într-un cuib. Poţi lăsând în urmă liniştea care se va înstăpâni
să le priveşti în voie, poţi chiar să le atin- peste pădure şi-n cuiburile goale. Iar suratele
gi căpşoarele care ies curioase din căuşul lor, trebăluind tăcute, în veşminte negre fâl-
de humă. Dimineaţa, înainte de răsăritul fâitoare, vor rămâne să vegheze singurătăţile
soarelui, îşi iau zborul şi se rotesc în jurul şi să mărturisească în rugăciunile lor despre
mânăstirii, după care, agăţate de brâul bise- mila şi ajutorul Celui Preaînalt.
ricii – ghemotoace negre pe zidurile albe – se Tudora LUCA
odihnesc puţin şi iar dau roată, de parcă ar fi (Tulcea)
obligate să plece şi nu se îndură să părăsească
nicidecum acel loc binecuvântat.
Jos, printre florile care îmbracă de o par-
te şi de alta aleile mânăstirii, se grăbesc la
ascultările lor maicile. Parcă ar fi surori cele
de jos şi cele de sus – rândunele vrednice şi
smerite; aduc slavă lui Dumnezeu fiecare în
felul lor. Privindu-le, te întăreşti în credinţa
că nu eşti singur, că este mereu Cineva Care
te călăuzeşte şi te apără dimpreună cu toate
ale Firii; că pentru orice drum este şi cale de
întoarcere spre acel loc care te aşteaptă să re-
vii la rostul şi lucrarea ta.
Premiul magazinului ilustrat Lumea credinţei pe luna august,
în valoare de 100 lei, se acordă cititoarei Tudora Luca din Tulcea.
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 65
C U P OŞ T
E

A
S
AD U

Cititorii au cuvântul...
de ce ne-a încercat aşa de greu Dumnezeu?
Răspunsul care trebuie să-i vină în minte
unui adevărat creştin este acela că nu am
făcut atât cât trebuia pentru Dumnezeu şi că
aceste încercări sunt un bun prilej de a face
primenire vieţii noastre, nu doar material,
prin construirea unei case noi, dar mai ales
în sufletul fiecăruia.
INUNDAŢIILE: APOCALIPSĂ SAU Bunii creştini au în minte cuvintele
ÎNCERCARE? Sfinţilor Părinţi că pe cine iubeşte Dumne-
Vara aceasta capricioasă e pe sfârşite. zeu îl ceartă, îl încearcă cu diferite eveni-
Mulţi s-au întrebat de ce s-au abătut anul aces- mente, dar toate acestea nu sunt pentru a-l
ta asupra ţării noastre atâtea „extreme”, dacă arunca în deznădejde, ci pentru a-l întări şi
ne gândim la clima ei temperat-continentală mai mult în credinţă şi trezvie.
de odinioară? Şi încă un aspect pe care trebuie să îl
Unii aşa-zişi „creştini” au speculat avem tot timpul în minte este acela că Dum-
rând pe rând capriciile vremii, canicula din nezeu nu îngăduie ispite şi încercări mai
sud-estul ţării, dar mai ales inundaţiile din mari decât poate duce creştinul, chiar dacă
regiunea Moldovei, afirmând cu toată con- uneori credem că suntem la capătul pute-
vingerea că sfârşitul lumii e aproape şi e rilor. Să dăm dovadă de multă smerenie şi
timpul să se ia hotărârea cât mai grabnică răbdare şi să facem noi tot ceea ce ne stă în
în a îmbrăţişa una dintre „credinţele” care putinţă ca oameni, căci unde nu mai poate
sunt „la modă” prin România tolerenţei de- omul, poate Dumnezeu.
mocratice. Fraţi creştini, toate aceste „furii ale natu-
De aceea, m-am gândit că ar fi bine rii” să le luăm ca pe nişte încercări venite de
să le adresăm creştinilor greu încercaţi în la Dumnezeu, să nu ne pierdem nădejdea şi
această perioadă un gând de încurajare şi să punem mai bună rânduială în vieţile şi în
sprijin moral din partea credinţei noastre sufletele noastre. (Prof. Dănuţ Noapteş, prin
strămoşeşti, care a oferit mereu câte o soluţie
duhovnicească, şi va mai oferi în continua-
re, până la sfârşitul veacurilor, pentru a ne
ajuta să depăşim toate ispitele şi încercările
acestei vieţi trecătoare.
Ca replică la speculaţiile rătăciţilor să
avem în minte cuvintele Sfântului Evan-
ghelist Marcu: „Iar despre ziua aceea şi des-
pre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii
din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Marcu
13-32).
Asta nu înseamnă că nu trebuie să fim
tot timpul pregătiţi pentru marea întâlnire
cu Dreptul Judecător, dar ceea ce ni se cere
nouă este să ţinem echilibrul între optimism
şi pesimism pe calea urcuşului nostru du-
hovnicesc.
Putem să ne punem totuşi întrebarea: Sinistraţi: o fotografie de tristă celebritate...
e-mail)

66 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


INFO
UTIL

Îi rugăm insistent pe cititorii care ne trimit la Redacţie, prin poşta clasică sau prin poşta electronică,
texte în vederea publicării, să-şi treacă numele cât mai lizibil la finalul fiecărui text, de preferinţă
însoţit şi de precizarea localităţii în care domiciliază. Vă mulţumim că ne rămâneţi aproape!

Conturile comunicate în acest anunţ din numărul precedent nu mai sunt valabile.
Noile conturi în care puteţi face donaţii sunt:
Cont LEI: RO09 RNCB 0012 0693 8804 0001
Cont EURO: RO68 RNCB 0012 0693 8804 0006
Cont USD: RO95 RNCB 0012 0693 8804 0005
Pentru informaţii suplimentare: Pr. Silviu Nicolae Bucurenciu, tel. 0740.648.861.

RUGĂCIUNE DE NOAPTE Şi inima uşoară.


Dă-mi, Doamne, bucuria truditorului, E mult timp, Doamne,
Căci via e grea de rod. De când n-am mai stat în rugăciune,
Şi mai dă-mi tăria să aştept zorii Să-Ţi cer ceva pentru suflet,
Cu zâmbet de mireasă Şi trupul era să mi se piardă.
Ce-şi găteşte sufletul pentru altar. Tu ştii, Domnul meu,
Iată că nopţile sunt din ce în ce mai repezi, Că tot ce cer acum pentru mine
Iar zilele se scurg ca înghiţite în vâltoare... Cer pentru toţi.
Dă-mi, Doamne, lacrimi de lacuri şi de izvoare
Să Te întâmpin cu chipul ud (Irina Roxana Ionescu, Bucureşti)

www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 67


Au fost antologate şi au primit răspuns numai scrisorile sosite la Redacţie până la 15
august 2008. Cele primite după această dată vor primi răspuns în numărul nostru viitor.

ALTĂ MINUNE A
SFÂNTULUI NECTARIE
Într-un număr tre-
cut relatam despre mi-
nunea făcută de Sfân-
tul Ierarh Nectarie pe
cu Nicolae Oancea
din Tăuţii Măgherăuş.
Acum doresc să vă
aduc la cunoştinţă o nouă minune a aceluiaşi
sfânt vindecător, săvârşită în satul Posta,
comuna Remetea Chioarului (Maramureş),
chiar în parohia unde sunt eu preot.
În Postul Naşterii Domnului din anul
2007, Viorica Vaida, de 83 de ani, a fost
cuprinsă dintr-o dată de dureri la picioare
şi nu a mai putut să umble. Ea nu a vrut să bătrânei, Florica Criste, a venit la oficiul
meargă la spital, căci sărbătoarea Naşterii nostru parohial şi mi-a cerut pentru mama
Domnului nostru Iisus Hristos se apropia. A ei să aduc de la magazinul „Sf. Nicolae” din
luat medicamente, a folosit unsori de multe Baia Mare o icoană cu Sf. Nectarie. Atunci
feluri, dar durerile din picioare continuau i-am dat cărticica roşie cu Acatistul Sfântu-
parcă mai cu putere. Spre sfârşitul lunii ia- lui Nectarie şi cu Acatistul Sfântului Grigo-
nuarie, durerile ajunseseră insuportabil de rie Decapolitul. După câteva zile i-am adus
mari şi nu se mai putea nici măcar sprijini şi icoana cerută şi i-am dat ulei din candela
pe picioare. Sfântului Nectarie din Insula Eghina-Gre-
A fost dusă de familie la spitalul din cia, precum şi ulei sfinţit de la Sf. Maslu, cu
Şomcuta Mare, la d-na doctor Voica, a in- care femeia se ungea zilnic seara, după ce
ternat-o şi i-a făcut tratamente timp de două citea acatistele celor doi sfinţi.
săptămâni. Înainte de a-i face ieşirea din spi- Înainte de Învierea Domnului, când am
tal, i-a dat un bilet de trimitere la Baia Mare, fost să o mărturisesc şi să o împărtăşesc, se
la Policlinica „Sf. Maria”, la d-l dr. Pavel. vedea că era mai bine: stătea pe marginea
După o examinare atentă, acesta a spus că patului şi mă aştepta, în mână cu acatistul
femeia nu are circulaţie în picioare şi că are Sfântului Nectarie, iar de la loc de cinste,
un grad avansat de gută, concluzionând că împodobită cu ştergar maramureşan ţesut,
soluţia sigură pentru a nu se agrava acest lu- veghea asupra ei icoana „minunatului
cru e ca un picior să fie tăiat. După ce şi-a vindecător”. Şi iată că minunea s-a produs:
exprimat opinia, medicul Pavel a trimis-o pe la începutul lunii mai, fiica ei lucra în
la alte investigaţii mai detaliate, la Spitalul grădina casei, iar tanti Viorica a venit în-
Judeţean Baia Mare, unde, după tomografie cet, dar singură pe picioarele ei, în grădină!
şi alte examene de specialitate, alt medic De atunci tanti Viorica umblă încet, uită şi
i-a spus că sunt afectate ambele picioare şi de botă, iar din când în când se plimbă şi
singura soluţie era să fie dusă la Cluj, să-i prin curte. Dureri în picioare mai are, dar
amputeze ambele picioare (la vârsta de 83 nu aşa cum erau. Ea mulţumeşte Sfântului
de ani fiind însă mare riscul de a muri pe Nectarie, mărturisind că Domnul Dumne-
masa de operaţie). zeu prin el a vindecat-o. (Pr. Dorin Tămaş,
La începutul lui februarie 2008, fiica Posta-Maramureş)

68 septembrie 2008 / LUMEA CREDINŢEI www.lumeacredintei.com


INFO
UTIL

Redacţia vă răspunde...
Protos. Grighentie Oţelea (stareţul Sfintei speculaţii oţioase.
Mânăstiri Strâmba): Cu regretul de a nu Alexandru Ţurlea (Bucureşti): Textul dvs.
vă fi putut fi aproape pe 14-15 august, vă despre „fraţii extratereştri” (pe urmele lui
mulţumim pentru invitaţie şi vă felicităm Seraphim Rose) îşi va găsi locul într-un
pentru împlinirea a 12 ani de stăreţie, număr viitor.
dorindu-vă şi în continuare tot sporul şi Cornel Gabor (Braşov): Ne-ar plăcea să facem
toată bucuria întru Domnul. un reportaj despre vrednicul „clan” preoţesc
Doina Băiaşu (Bucureşti): Am făcut pe larg Comşulea. Şi până la urmă îl vom face.
acest lucru (prezentarea semnificaţiilor prin- Alice Zaharia (Bucureşti): Vă mulţumim pen-
cipalelor sărbători religioase ale fiecărei luni tru fotografii şi urări. Vă dorim la rândul
şi a tradiţiilor legate de ele) în primii ani ai nostru tot binele.
revistei, dar, desigur, vom mai reveni. Georgiana Diţă (18 ani, Lunguleţu-Dâmbo-
Carmen Popa (Buzău): E frumos gestul dvs. viţa): Ne bucurăm că-ţi putem fi în felul nos-
de a vă ceda premiul pentru a răspunde al- tru de folos. Dumnezeu să-ţi ajute să intri la
tor nevoi. Cât despre superstiţie şi „evlavia Facultatea de Teologie din Târgovişte şi să-ţi
needucată”, este greu de făcut o delimitare, împlineşti vocaţia cea mai nobilă. Aşteptăm
dar efectele sunt cam aceleaşi. Nu ne rămâne să ne mai scrii.
decât să ne străduim, fiecare atât cât ne stă în Filimon Gavrilă (Sighetu Marmaţiei): Vă
puteri, să le contracarăm din mers. Cu fapta, sugerăm să încercaţi prin societatea de di-
cu vorba, cu rugăciunea. fuzare „Supergraph” (str. Ion Minulescu
I. Sfetcu (Cornereva): Nu ştim să existe vreun 36, sector 3, Bucureşti, cod 031216; tel.:
sfânt sau vreo sfântă cu numele Stan(a). Ar 021/3206119, fax: 021/3191084).
fi în sudul Dunării un mucenic sârb Stanko Irina Roxana Ionescu (Bucureşti – cu o
Păstorul, pomenit pe 29 aprilie: martirizat de remarcă aparte), G. Duethos (Bucureşti), Ale-
turci, mâna sa se află în biserica din Ostrog xandru Drăghici (Brazi-Prahova): Am reţinut
care-i este închinată. Numărul pe iunie vi-l în portofoliul Redacţiei versurile trimise, cu
vom retrimite. Abonamente la Lumea mo- speranţa că vom găsi cândva contextul în
nahilor se pot face la orice oficiu poştal, in- care să vi le publicăm, în revistă sau într-un
dicând codul publicaţiei: 19344 (abonamen- eventual volum colectiv.
tul pe 3 luni costă 11 lei, iar pe 6 luni – 22 Prof. Elena Baroi (Piatra Neamţ), Marcel Bouroş
lei). Pentru probleme legate de distribuţie, (Constanţa – ferm împotriva avorturilor), Ale-
puteţi să-l contactaţi pe împuternicitul nos- xandru Drăghici (Brazi-Prahova – versuri şi
tru Sorin Savin la tel. 0728/063760. Atlasul proză), Niculae Şerban Iorga (Bucureşti), Tu-
lumii creştine nu se mai editează. dora Luca (Tulcea), Liviu Avirvarii (Iaşi), Prof.
Gheorghe Bogdănescu (Deva): Ne bucurăm Dănuţ Noapteş (prin e-mail), Pr. Dorin Tămaş
că vă număraţi printre cititorii noştri fideli, (Posta-Maramureş), Alexandru Chituţă (Si-
vă mulţumim pentru vorbele frumoase şi vă biu), Constantin Petre (Galaţi?), Nicolae M.
încredinţăm că vom ţine seama de sugestiile (Ploieşti?): Aţi fost foarte aproape de premiul
dvs. (de altfel, chiar în numărul pe octom- pe luna august 2008. Vă mai aşteptăm.
brie, vom scrie despre comunitatea ortodoxă
românească din Ungaria). Începând cu 1 iulie, noua adresă pe care ne
Dr. Virgil Colţoiu (Oradea): Aveţi o viziune puteţi scrie şi la care ne puteţi contacta este:
medico-sanitară asupra religiei... Cât despre Str. Suvenir nr. 4, ap. 3, sector
Î. P. S. Nicolae, Sf. Sinod s-a pronunţat (ges-
tul său a constituit o gravă încălcare a canoa-
2, cod 020741, Bucureşti.
Telefonul şi faxul rămân aceleaşi: 021-211.16.62
nelor), aşa că nu are rost să mai revenim cu
www.lumeacredintei.com LUMEA CREDINŢEI / septembrie 2008 69
Abonează-te la
popasul tău de suflet
De ce mă abonez?
z e mult mai simplu – primesc revista direct acasă
z e sigur – nu pierd nici un număr al revistei
z e mai ieftin – până la 20% reducere

Cum mă abonez?
z simplu! - achit contravaloarea abonamentului direct la bancă sau la
orice oficiu poştal în contul SC Oferta SRL, codul IBAN RO13 RNCB 0088 0023
9446 0001, BCR, sucursala Moşilor, cod fiscal R15594629
z completez talonul de abonament şi îl trimit prin poştă sau fax la
redacţie, împreună cu copia chitanţei care face dovada plăţii
Director 
Răzvan BUCUROIU
razvan.bucuroiu@lumeacredintei.com
Echipa redacţională TALON DE ABONAMENT
Răzvan CODRESCU
S.-A. VLĂDĂREANU
Gheorghiţă CIOCIOI Nume: .......................................................................................
George CRASNEAN
Fotografii Adresa: ........................................................................................
Răzvan BUCUROIU
S.-A. VLĂDĂREANU
George CRASNEAN ....................................................................................................
Layout & DTP
Larisa BARBU ..................................................................................................
Director comercial
Ciprian RĂGLEAN Telefon: ....................................................................................
ciprian.raglean@lumeacredintei.com
Distribuţie email: .......................................................................................
Hiparion Distribution
021.224.39.27
Supergraph Doresc abonament la revista Lumea Credinţei pe o perioadă de:
021.320.61.19
Distribuţie directă 6 luni ........... 18 lei reducere 14%
Sorin SAVIN
0728.063.760 12 luni ........... 33 lei reducere 20%
Vicenţiu VASILACHE
0728.063.759
Adresa Redacţiei Important: În preţul abonamentului
Str. Suvenir 4, ap. 3
Bucureşti, sector 2
sunt incluse şi taxele de transport
cod 020741
Tel/Fax 021-211.16.62
ISSN 1583-8684 Adresa: str. Suvenir 4, ap. 3, Bucureşti, sector 2, 020741
Editor SC Oferta SRL tel. / fax: 021 / 211.16.62
Tipar Cicero SA
BASILICA TRAVEL SRL
Str. Doamnei, Nr. 20, Sect. 5, Bucuresti,
CUI: 23045133 J40/300/2008, Tel/Fax: 021/316.35.03,
Persoană de contact: Mircea Enache – 0732.128.995;
E-mail: office@basilicatravel.ro

organizează următoarele pelerinaje:

z Rugăciune şi împlinire la Locurile Sfinte


13-21 octombrie 2008 - 8 nopţi / 9 zile
1115 euro/pers.
z Pe urmele Mântuitorului.
18-24 octombrie 2008 - 6 nopţi / 7 zile
895 euro/pers.
z Pe urmele Sfântului Apostol Pavel –
Revelaţia de pe drumul Damascului
19-29 octombrie 2008 - 9 nopti /10 zile
1290 euro/pers.
z Pe urmele Sfintelor Scripturi
03-13 noiembrie 2008 – 9 nopti /10 zile
1200 euro/pers.