CM

YK

EDITORIAL Duminic\,
Unde sunt scenariile 7 ianuarie 2007
Nr. 1 (65) Anul III - SERIE NA}IONAL|
de-alt\dat\? 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
Uniunea European\ nu im- 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
pune [i nu a impus nici unui stat lunar - cu taxele po[tale incluse
membru vreo regul\ legat\ de re-
ligie. Ba din contr\, se spune tot
mai ap\sat c\ „bog\]ia“ cea mai
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
de pre] a Uniunii Europene este
dat\ de bog\]ia spiritual\, confe-
sional\, cultural\, gastronomic\,
etnic\ pe care o aduce cu sine
fiecare stat membru.
Din Vie]ile P\c\to[ilor sau „Puneam
PAGINA 3 despre cum am descoperit bombeuri la pantofi
PAGINA 10

PAGINA 7
Patericul c\ut=nd un de putea s\ treac\
subiect de pagina `nt=i [i c\ru]a peste ei“

Sfântul Ioan Gur\ de Aur,

p\rintele protec]iei sociale
a ~n 2007 se `mplinesc 1600 de ani de la moartea Sfântului Ioan Hrisostom, cel care a l\sat
mo[tenire Bisericii o oper\ impresionant\ atât ca dimensiuni, cât [i ca profunzime
Când [tie omul teologic\ [i aplicabilitate practic\ a De[i este considerat un „secol de aur“, `n veacul
ce are de f\cut? al IV-lea lumea p\gân\ nu se schimbase chiar peste noapte, mul]i
PAGINA 3 convertindu-se fiindc\ a[a se impusese moda `n noul imperiu a ~ntr-o epoc\ `n care statul
nu avea nici o idee despre asisten]a social\, Sfântul Ioan Gur\ de Aur `ndemna
la protejarea s\racilor, denun]ând luxul exorbitant al clasei conduc\toare a PAGINILE 8-9

Dumnezeu
~l prezint\ pe
Hristos oamenilor
PAGINA 4

Un concept
`n afara logicii [i
`nv\]\turii cre[tine
PAGINA 2

ABONAMENTE
V\ pute]i abona la s\pt\-
mânalul LUMINA DE DU-
MINIC| la orice factor sau
oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
data de 20 a lunii curente
pentru luna viitoare de
abonare.
Pre]ul unui abonament: Ne-a poruncit oare Domnul s\ arunc\m toate averile noastre? Nu, folose[te-te `n toat\ voia de „
„
50.000 lei vechi (5 RON), cu
toate taxele incluse. averile tale! ~mpline[te-]i cu ele nevoile tale! Dar f\ de folos ceea ce-]i prisose[te, ceea ce st\
LUMINA DE DUMINIC|
figureaz\ `n Catalogul pre-
f\r\ `ntrebuin]are `n casa ta! ~mparte-le celor sugruma]i de foame, celor `nghesui]i de frig.
sei centrale al Po[tei Rom=-
ne la num\rul 19234. Sfântul Ioan Gur\ de Aur
CM
YK
2 Duminic\, 7 ianuarie 2007
RELIGIE {I FENOMEN
Un concept `n afara logicii [i `nv\]\turii cre[tine
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Faptul c\ ne propune
un nou `nceput, indife-
rent de cunoscutele sau
necunoscutele sale, con-
ceptul de re`ncarnare sau
transmigra]ie devine u-
nul „oarecum“ atractiv [i
generos. {ansa ca pro-
priul suflet sau „eu“ s\
poat\ transmigra spre
una sau mai multe exis-
ten]e reprezint\ pentru
mul]i dintre semenii no[-
tri de odinioar\ [i de as-
t\zi o „ofert\“ tentant\.
Cât de fundamentat [i
justificabil ra]ional sau
teologic este un asemenea
concept, cât de plauzibil\
este o asemenea teorie,
este cu totul altceva.
Din punct de vedere
logic, ra]ionali[tii prezin-
t\ câteva obiec]ii dintre
cele mai pertinente: cum
se `mpac\ ideea de re`n-
carnare a permanent a-
celora[i suflete cu faptul
c\ popula]ia planetei cre[-
te consecvent, cu faptul
CE-}I DORESC EU }IE
Trufia, `ntre „corectitudine politic\“ [i e[ec personal
de Nicolae HULPOI
~n spiritualitatea cre[-
tin\, p\catul de c\p\tâi
este considerat a fi mân-
dria.
Dar, oare, de ce este
tocmai mândria mama
tuturor relelor, când mai
sunt atâtea „hibe“ `n na-
tura uman\? S-ar putea
`ntreba cineva: „Ce r\u `i
fac eu celui de lâng\ mine
dac\ sunt, doar `n sinea
mea, un pic trufa[? Ce
atingere `i aduc eu lui [i
ce lege m\ poate pedepsi
pentru aceasta?“.
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Am v\zut lumina?
de pr. Daniel PROFIR
„{i Iisus, auzind c\
Ioan a fost `ntemni]at, a
plecat `n Galileea. {i
p\r\sind Nazaretul, a
venit de a locuit `n Caper-
naum, lâng\ mare, `n ho-
tarele lui Zabulon [i Nef-
tali, ca s\ se `mplineasc\
ce s-a zis prin Isaia proo-
rocul care zice: «P\mân-
tul lui Zabulon [i p\-
mântul lui Neftali spre
mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor; po-
porul care st\tea `n `ntu-
neric a v\zut lumin\ ma-
re [i celor ce [edeau `n
latura [i `n umbra mor]ii
lumin\ le-a r\s\rit.» De
atunci a `nceput Iisus s\
c\ `n ultimele mii de ani
chiar s-a `nzecit? Con-
form `nv\]\turii despre
re`ncarnare, num\rul su-
fletelor nu este unul con-
stant? Apelând la prin-
cipiile universale ale logi-
cii, respectiv c\ din egal
rezult\ egal, ar trebui ca,
`n realitate, num\rul su-
fletelor celor deceda]i s\
r\mân\ acela[i.
Pe de alt\ parte, se
afirm\ de c\tre reprezen-
tan]i ai reventismului sau
re`ncarn\rii c\ exist\ po-
sibilitatea unei „regresii“
spre existen]ele anterioa-
re, `n cadrul unui adev\-
rat „film“ care se deru-
leaz\ dinspre prezent
spre trecut, spre `nceput.
~n mod paradoxal, acce-
sul spre existen]ele [i ex-
perien]ele anterioare nu-l
putem tr\i direct, ci doar
mijlocit, prin hipnoz\,
medium etc.
Raportat la istoria con-
cret\, reventismul nu
poate explica multe ca-
zuri [i evenimente: de pil-
d\, de ce Attila [i Gingis
Han [i-au p\strat tronul
pân\ la sfâr[itul vie]ii, `n
Ce-i drept, astfel de pu-
neri `n chestiune sunt,
politically, absolut corec-
te. Nu cred s\ existe vreo
lege, `n vreun cod juridic
actual, care s\ pedep-
seasc\ un viciu cu mani-
fest\ri atât de subiective.
Dar lucrurile se prezin-
t\ simplu doar la o prim\
privire. Omului secolului
al XXI-lea, obi[nuit doar
cu corectitudinea politic\,
`i este, `ntr-adev\r, foarte
greu s\ mai `n]eleag\
astfel de lucruri. Cei care
au ajuns s\ cread\ c\
legile cet\]ii sunt sin-
gurele legi care i se adre-
seaz\ [i pe care trebuie
propov\duiasc\ [i s\
spun\: Poc\i]i-v\, c\ci s-a
apropiat `mp\r\]ia ceru-
rilor.“ (Matei 4,12-17)
Experien]a cunoa[terii
presupune nenum\rate
interoga]ii pe care omul
trebuie s\ le rezolve, la
care simte nevoia s\ dea
sau s\ caute r\spunsuri.
Rezolvarea interoga]iei `n
sine presupune un efort
de c\utare, de a[ezare
sau rea[ezare a valorilor,
ce pot fi acceptate sau res-
pinse de fiecare persoan\
`n parte. Din aceast\ per-
spectiv\, putem afirma
faptul c\ valorile cre[tine
se propun, nu se impun,
`ns\ o dat\ apropriate,
ele r\mân funciarmente
OPINII
vreme ce Hristos a murit
r\stignit pe cruce [i So-
crate a trebuit s\ bea po-
calul cu otrav\? Din punct
de vedere logic, schema
nu func]ioneaz\. ~n exis-
ten]ele lor anterioare, con-
form acestei „logici“ anti-
logice, Attila [i Gingis
Han ar fi trebuit s\ fi fost
mari eroi ai virtu]ii. To-
tu[i, este inexplicabil, `n
aceast\ situa]ie, de ce `n
existen]a lor de acum au
c\zut brusc, devenind din
eroi virtuo[i brute agre-
sive; potrivit `nv\]\turii
despre re`ncarnare, iden-
titatea persoanei ar fi tre-
buit obligatoriu prote-
jat\. ~n acela[i mod para-
doxal, `n cazul Mântuito-
rului Iisus Hristos, argu-
mentarea ar trebui s\ fie
invers\. Dar, probabil c\
acest lucru ar deveni ab-
solut absurd, infirmând ori-
ce criterii care ]in de logi-
c\, filosofie sau bun sim].
Cu toate acestea, unii
au `ncercat s\ funda-
menteze `nv\]\tura de-
spre re`ncarnare chiar pe
anumite texte din Sfânta
Scriptur\. Cei ce le in-
s\ le urmeze (except\m
legile fizice, care oricum
se impun de la sine),
problema legat\ de mân-
drie nu poate fi perceput\
decât ca o consecin]\ a
modului bigot de a vedea
lucrurile.
A fi sau a nu fi trufa[
]ine de sfera privat\, inti-
m\, domeniu neregle-
mentabil (`nc\!) politic.
Totu[i, trufia face victi-
me, pe care le putem ve-
dea chiar [i la televizor:
ieri era cineva `n mare
vog\, l\udat [i ridicat `n
sl\vi, azi trântit `n mo-
cirl\, cu slava lui cu tot.
Pe poteca ce duce la `n\l-
ve[nic legate de primitor.
Cu alte cuvinte, o dat\ ce
omul a primit Taina Bo-
tezului, el r\mâne fiu al
Bisericii, fidel sau infidel.
Evanghelia din dumi-
nica de dup\ Botezul
Domnului ne propune `n-
ceputul unui proces de
devoalare a adev\rului,
de descoperire a luminii
`n adev\rata str\lucire.
Fiul lui Dumnezeu Se
propune umanit\]ii ca
[ans\ de a se elibera din
incertitudine, p\cat, pro-
miscuitate, indiferen]\,
r\ceal\, ur\, disperare,
lipsa orizontului spiritual
- [i lista poate continua -,
toate acestea fiind cir-
cumscrise `n Evanghelie
prin cuvântul „`ntuneric“.
Aghiograful biblic a ales
textul de la Isaia 8, 23-
9,1 pentru a ilustra `m-
plinirea speran]elor pro-
fetice `n persoana lui
Iisus Hristos, prezentat
voc\ aduc `n discu]ie, `n
primul rând, citatul din
Evanghelia dup\ Ioan 3,
3: „R\spuns-a Iisus: Ade-
v\rat, adev\rat zic ]ie: De
nu se va na[te cineva din
nou, nu va putea s\ vad\
`mp\r\]ia lui Dumne-
zeu“. Re]inem `ns\, pe
marginea acestui text, c\
a fi n\scut din nou nu
`nseamn\ a fi „re`ncar-
nat“, a „transmigra“ spre
alte existen]e; pu]in mai
departe se explic\ faptul
c\ omul trebuie „s\ se
nasc\ din ap\ [i din duh“
(Ioan 3, 5). ~n originalul
grecesc, „din nou“ `n-
seamn\ [i „de sus“, de la
Dumnezeu. Na[terea „de
sus“ sau „din nou“ nu
`nseamn\ nici pe departe
o rena[tere biologic\, `n
sensul re`ncarn\rii: „Cum
poate omul s\ se nasc\,
fiind b\trân? Oare, poate
a doua oar\ s\ intre `n
pântecele mamei sale [i
s\ se nasc\?“ (Ioan 3, 4).
Lista textelor din
Sfânta Scriptur\ inter-
pretate `n sensul `nv\]\-
turii despre re`ncarnare
este, `ns\, cu mult mai
]are [i apoi - uneori! - `n
pr\pastie, nu apuc\ nici-
odat\ s\ creasc\ iarb\
(din cauza „traficului“!)
[i, aproape ca regul\ ge-
neral\, cei care o apuc\
pe aceast\ cale, nu-[i pun
nici unul `n rani]a cu
provizii „para[uta“ sme-
reniei, a dreptei p\reri de
sine. (C\ tot vorbeam de-
spre legile cet\]ii, chiar
Montesquieu spunea c\
„trufia este o oglind\ care
ne mic[oreaz\ defectele [i
ne eviden]iaz\ calit\]ile“.
Tot pe trufie mizau [i ro-
manii când spuneau „In
vino veritas“, [tiind c\
ca „lumin\“ ce se ofer\ lu-
mii, aducând iubire, dem-
nitate, valoare [i sens `n
via]a omului.
Hristos biblic - lumin\
a lumii - ne face pe noi
contemporani ai S\i,
tr\itori ai aceluia[i timp
cu El - timpul `nve[nicit -
`n Sfânta Liturghie, `n
care sunt prezen]i prooro-
cii care-L vestesc, `ngerii
care-L sl\vesc, magii care
I se `nchin\ [i-I aduc da-
ruri, evreii care-L con-
damn\ [i-L r\stignesc. ~n
Liturghie sunt prezente
Na[terea, Moartea, ~nvie-
rea [i ~n\l]area la ceruri
ca sintez\ a celor dou\
Testamente ce prezint\ o
singur\ realitate - Hris-
tos - lumina lumii ce se
`mp\rt\[e[te oamenilor
`n Sfânta Euharistie. De
aceea, dup\ `mp\rt\[ire,
cre[tinii intoneaz\ imnul
liturgic „Am v\zut lu-
mina cea adev\rat\...“.
mare. Biblia a ap\rut
`ntr-un mediu `n care `n-
v\]\tura despre re`ncar-
nare nu juca un rol foarte
important, motiv pentru
care ea nu a intrat `n vreo
disput\, pozitiv\ sau ne-
gativ\, cu aceasta. Singu-
rul loc din Sfânta Scrip-
tur\ care presupune, a-
parent, o disput\ cu a-
ceast\ doctrin\ este isto-
ria legat\ de orbul din
na[tere, relatat\ de Sfân-
tul Evanghelist Ioan, `n
capitolul 9. Dac\ supo-
zi]ia discipolilor privind
faptul c\ orbirea b\rba-
tului s-ar datora p\ca-
telor sale sau ale p\rin-
]ilor s\i ar trebui inter-
pretat\ realmente `n sen-
sul legii karmice [i - `n ca-
zul p\rin]ilor s\i - `n ace-
la al re`ncarn\rii, atunci
r\spunsul Mântuitorului,
„Nici el, nici p\rin]ii s\i
n-au p\c\tuit …“, poate fi
`n]eles clar ca o respinge-
re a acestei `nv\]\turi. ~n
consecin]\, `n Noul Tes-
tament, `nv\]\tura de-
spre karm\ [i re`ncar-
nare nu `[i g\se[te abso-
lut nici un temei.
vinul are putere de sti-
mulare a germina]iei s\-
mân]ei orgoliului, prezen-
t\ `n fiecare om.)
Trufa[ul este cel care
se gr\be[te s\ râd\
primul, care se gr\be[te
s\ trag\ concluzii, dar
f\r\ a acorda vreodat\
aten]ie am\nuntelor sau
detaliilor. Favorizat de
un context sau poate doar
de p\rerile sale, o ia pe
un drum fix, f\r\
`ntoarcere sau variante
de rezerv\. Cei pe care `i
crede prieteni nu-i vor
mai fi prieteni, certi-
tudinea se va dovedi ne-
siguran]\, iar turnul de
filde[ `n care se va urca -
f\r\ s\ cear\ p\rerea
nim\nui - se va d\râma
din cauza nisipului mi[-
c\tor al iluziilor pe care a
Aceast\ „vedere“ a „lu-
minii“ `nseamn\ comu-
niune, conlocuire, convie-
]uire cu Hristos [i accep-
tare a voii Sale ca voie a
noastr\ proprie: „Nu mai
tr\iesc eu, ci Hristos tr\-
ie[te `ntru mine.“ (Gala-
teni 2,20), f\r\ s\ `n]e-
legem prin aceasta anu-
larea propriei noastre
persoane, ci afirmarea ei
`n persoana lui Hristos.
Atunci devenim hristofori
[i purt\tori ai luminii
Sale `n lume. Astfel, Li-
turghia nu mai este o
slujb\ `nchis\ `ntre pe-
re]ii bisericii, ci devine o
realitate cotidian\ prin
comportamentul, ati-
tudinea [i modul de via]\
liturgic al cre[tinilor.
Cine a v\zut Lumina
`n Biseric\ trebuie s\ [tie
S-o recunoasc\ [i `n afara
ei; cine L-a cunoscut pe
Hristos `n Euharistie tre-
buie s\ [tie s\-L recu-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
~n istoria omenirii,
suferin]a [i ne`mplinirea
nu au lipsit, fie c\ este
vorba de cea fizic\, spiri-
tual\ sau existen]ial\.
Printr-o simpl\ rostire a
Mântuitorului Hristos,
ne`mplinirea a devenit `m-
plinire, atunci când se a-
dreseaz\ orbului pe care `l
vindec\ `n chip minunat:
„Vezi! Credin]a ta te-a
mântuit“ (Luca 18, 24). a
fost cl\dit. Trufa[ul va
sfâr[i, `n cele din urm\,
prin a deveni o ]int\, a al-
tora [i a miopiei proprii,
`n primul rând.
***
Tradi]ia cre[tin\ leag\
mândria de dou\ mari
c\deri: c\derea unei p\r]i
a `ngerilor din slava dum-
nezeiasc\ [i c\derea pri-
milor oameni, datorit\ or-
goliului nem\surat, din
cur\]enia st\rii primor-
diale. S\ fie, oare, epoca
noastr\ o reeditare, `n
modalit\]i diferite, a e-
[ecurilor de mai sus? Vom
observa oare la timp h\ul
ce se casc\ dincolo de piep-
tul nostru umflat? a
noasc\ [i `n semeni. Pri-
mirea luminii euharisti-
ce, dac\ nu este comple-
tat\ de un comportament
filantropic, limiteaz\ ma-
nifestarea iubirii dum-
nezeie[ti `n cadrul cultu-
lui bisericesc. De aceea,
fiecare cre[tin, care a de-
venit martor `n cadru li-
turgic al luminii lui Hris-
tos [i a `ntregii Treimi
Sfinte, are datoria de a se
face mediu transparent
de difuziune a acesteia `n
societate prin atitudini [i
fapte concrete. Dac\ nu
se `ntâmpl\ a[a, `nseam-
n\ c\ omul se afl\ `nc\ `n
perioada taton\rilor, ne-
lini[tilor, interoga]iilor -
perioad\ legitim\ atâta
timp cât nu se `ntinde la
nesfâr[it.
{i totu[i... fiecare din-
tre credincio[i (sau pe
cale de a deveni) ar trebui
s\ se mai `ntrebe `nc\:
noi am v\zut lumina? a
 OPINII Duminic\, 7 ianuarie 2007 3
LUMINA DIN CUV+NT care nu mai este sl\b\nog, d\ ni[te gânduri pe care
acela este un om virtuos [i zici tu c\ sunt bune s\ le

Când [tie omul ce are de f\cut? un om plin de cuno[tin]a

Cum se ob]ine discern\-
mântul de a deosebi binele
de r\u?
Un sfânt al Bisericii
noastre, Maxim M\rturisi-
torul, tâlcuind duhovnice[-
te cuvântul acesta: „Nu am
om“ (Ioan 5, 7), spune c\
prin cuvântul „om“ trebuie
s\ `n]elegem „gând `n]e-
lept“, gândul cel `n]elept.
Când ai gând `n]elept, ai
ajutor `n propria ta fiin]\
pentru `nzdr\venire, pen-
tru `nt\rire, pentru `mpu-
ternicire. Sc\ld\toarea de
la Vitezda, duhovnice[te,
trebuie `n]eleas\ ca vir-
tutea capabil\ de cuno[tin-
]\. Ce `nseamn\ aceasta?
Când avem gând `n]e-
lept, gândul `n]elept ne `n-
drepteaz\ spre fapte bune.
Faptele bune, `nt\rindu-se
`n noi, devin puteri sufle-
te[ti, devin virtu]i, `nt\-
riri. {i `nt\rirea aduce cu-
no[tin]\. Deci, gândul cel
bun, gândul `n]elept, omul,
care este gândul `n]elept,
ne `ndeamn\ la fapte bu-
ne. Faptele bune, `nt\rin-
du-se `n noi devin virtu]i [i
ne `nzdr\venesc. {i `nt\-
rirea `n bine, `nt\rirea `n
virtute, aduce cuno[tin]a
de Dumnezeu, ne ridic\
mai presus de lumea a-
ceasta, `ntru cuno[tin]\.
Asta ar `nsemna c\ omul
`nt\rit suflete[te, omul
lui Dumnezeu. {i tot
Sfântul Maxim M\rturisi-
torul, `n tâlcuirile lui,
spune c\: „B\rbat puternic
este acela care une[te f\p-
tuirea cu cuno[tin]a“. Cu-
no[tin]a cu f\ptuirea. Deci,
dac\ [tim ni[te lucruri
bune [i le [i facem, prin
acelea ne `nt\rim [i a[a de-
venim oameni puternici.
M-a `ntrebat cineva, de
curând, cum lucreaz\ di-
avolul `n via]a oamenilor.
Foarte simplu [i u[or. ~]i
`mpline[ti ca bune. De
pild\: „Las\-l s\ se distre-
ze c\ doar e tân\r, c\ dac\
nu se distreaz\ acum la ti-
nere]e, când s\ se mai dis-
treze“. Dar dac\ omul [tie
ce are de f\cut, [tie de
Dumnezeu [i de Maica
Domnului, dac\ [tie de
Biseric\ [i de sfin]ii lui
Dumnezeu, de tainele Bi-
sericii, de post [i de tot ce
este bun [i frumos, nu se Arhimandritul Teofil
poate s\ nu aib\ o via]\ bi- P\r\ian, M\n\stirea
necuvântat\ de Dum- Brâncoveanu, Sâmb\ta
nezeu. a de Sus – jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Parohia „virtual\“ Unde sunt m\surile privind siguran]a ali-

mentar\, pentru protec]ia con-
sumatorilor. Pentru abatoare [i

de prof. univ. dr.

Constantin CUCO{
Via]a pastoral-misionar\ a
parohiei se cere a fi remodelat\
`n consens cu fizionomia cul-
tural\ a prezentului [i, mai
ales, cu cea a viitorului. Conce-
put\ ini]ial ca o activitate de-
limitat\ spa]ial, pentru o comu-
nitate bine precizat\, ast\zi en-
titatea religioas\ primar\ de-
vine mult mai extensiv\, de-
p\[ind cu mult proximitatea
unui aici [i acum. O dat\ cu
r\spândirea noilor mijloace de
informare [i comunicare, o serie
de activit\]i specifice, dar [i ne-
specifice vor fi preluate - sec-
ven]ial, gradual - de noile cadre
de difuziune cultural\. „Revo-
lu]ii“ de acest tip au mai fost `n
istoria Bisericii. Adapt\rile [i
compatibiliz\rile cu tehnicile
culturale ale vremii au fost
principii puse `n practic\ de
`n[i[i P\rin]ii Bisericii. Cuvân-
tul lui Dumnezeu [i-a p\strat
valoarea [i atunci când acesta a
fost a[ternut pe hârtie `n multi-
ple limbi sau, mai târziu, s-a
multiplicat prin textul tip\rit
ori s-a transmis prin eter. Cre[-
tinismul a [tiut s\-[i integreze
diferitele media f\r\ s\-[i al-
tereze fondul dogmatic sau
liturgic, `nnoindu-[i discursul
cu strategii expresive pe care
timpul le-a creat la un moment
dat. Suporturile ce vehiculau
cuvântul revelat au sporit im-
pactul spiritual [i au dilatat
câmpul de r\spândire a `nv\-
]\turii mântuitoare.
„Cyber-cultura“
religioas\
Din perspectiv\ sociologic\,
observ\m faptul c\ o comuni-
tate se define[te ast\zi nu nu-
mai pe baza unor constante
spa]io-temporale, a unor identi-
fic\ri destul de exacte din punct
de vedere geografic sau crono-
logic. Dimpotriv\, comunitatea
actual\, o dat\ cu delocalizarea
[i desincronizarea aduse de
noile tehnologii informa]ionale,
se recompune permanent, prin
jocul interferen]elor [i cupl\-
rilor de tot felul. O comunitate -
spiritual\ [i nu numai - nu se
mai define[te doar pe conside-
rente teritoriale. Ea devine din
ce `n ce mai larg\, mai elastic\,
mai fluid\. Ceea ce r\mâne con-
stant este ata[amentul actorilor
care o compun la un set de ati-
tudini [i tr\iri, filia]ia acestora
`n jurul unor repere, identitatea
de interese [i recunoa[terea co-
mun\.
Din perspectiv\ cre[tin\, co-
munitatea este chemat\ s\
ajung\ la comuniune, adic\ la
activarea in presentia a mare-
lui mister al Euharistiei, care
nu se poate consuma decât prin
prezen]a [i participarea efec-
tiv\, dimpreun\ a credincio-
[ilor. Sfânta Liturghie nu are
aceea[i semnifica]ie pentru cel
care o ascult\ de unul singur la
radio, o vede la televizor sau o
„acceseaz\“ prin mai [tiu eu ce
tehnici informatice de ultim\
or\. „Nucleul dur“ al unui ritual
religios nu se poate revela decât
printr-o rela]ie de participare
direct\, fizic\ [i spiritual\. Dar
ceea ce prefa]eaz\ sau st\ dup\
acest mister se poate apropia [i
prin intermediul mediilor digi-
tale. Fenomenul esen]ial este
`nso]it de o „retoric\“ ce `i dilat\
conturul [i `i spore[te valoarea.
Iar aceast\ discursivitate `nso-
]itoare poate fi livrat\ [i prin
intermediul suporturilor elec-
tronice (vezi efectul formativ al
comentariilor sau dezbaterilor
cu subiect religios). Nu mai vor-
bim de activit\]ile misionare,
de informarea instrumental\,
de desf\[ur\rile social-cari-
tabile, de implica]iile cultural-
educative ce vor fi poten]ate [i
astfel. C\ lucrurile cunosc o
atare evolu]ie, avem deja multi-
ple probe: „dublarea“ a[ez\min-
telor m\n\stire[ti sau bi-
serice[ti cu „`nf\]i[\rile“ lor dig-
itale (pe pagini WEB), multipli-
carea unor ipostaze jurnalistice
`n variante on-line, apari]ia
unei „cyber-culturi“ de factur\
religioas\, structurarea unor
re]ele virtuale sau forumuri de
discu]ie pe probleme religioase,
interconexiunile dintre credin-
cio[i prin facilit\]ile po[tei elec-
tronice. Credin]a se poate con-
solida sau poate s\ „`nvie“ dac\
este stimulat\ [i prin pârghii pe
care saecolum-ul le decanteaz\
la un moment dat.
Al\turi de ceea ce este,
se ive[te `nc\ ceva
Implicarea preotului-paroh
`n problemele curente ale comu-
nit\]ii presupune [i dobândirea
unor competen]e privind mâ-
nuirea sau interac]iunea cu al]ii
prin noile instrumente. Dincolo
de gestionarea sacrului, rela-
]iile sale cu enoria[ii devin poli-
morfe, acestea urmând s\ fie di-
versificate `n acord [i cu alte
nevoi. Delimitarea strict terito-
rial\ a unei parohii nu mai este
atât de operant\. Enoria[ii se
mi[c\ necontenit pe un areal
larg, deplas\rile (din ra]iuni
economice, educa]ionale, cultu-
rale etc.) devin tot mai frecven-
te, familiile nu mai sunt atât de
unitare (pentru c\ p\rin]ii sunt
pleca]i `n str\in\tate, de pild\),
consilierea [i ajutorul spiritual
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
nu mai sunt atât de dependente
de proximit\]ile spa]iale. Fo[tii
enoria[i `[i pot g\si noi p\stori
acolo unde merg (biserici româ-
ne[ti `n ora[e din Occident), dar,
la fel de bine, pot r\mâne „in-
tegra]i“ sau ata[a]i „virtual“ fa]\
de vechile lor l\ca[uri de cult.
Parohia tradi]ional\ (cea a
bunicilor sau p\rin]ilor no[tri)
„explodeaz\“ din punct de vede-
re topografic, cunoa[te o modifi-
care „organic\“ f\r\ precedent.
E bine s\ fim preg\ti]i pentru o
atare dinamic\ de ordin comu-
nitar. Ortodoxia trebuie s\ fie
preg\tit\ pentru a g\si solu]ii
la noile subtectonici sociale.
R\spunsurile Bisericii noastre
la astfel de sfid\ri, eviden]iate
`nc\ de pe acum, sunt promi]\-
toare [i ele merit\ continuate.
S\ fim bine `n]ele[i: nu
pled\m pentru o virtualizare a
Bisericii, nu suntem de acord cu
o relativizare a vie]ii parohiale,
cu o dispari]ie a concrete]ii [i
imediatit\]ii experien]ei reli-
gioase. Vrem s\ suger\m c\,
al\turi de ceea ce este, se ive[te
`nc\ ceva. „Virtualizarea“ paro-
hial\ se edific\, evident, dup\
[i pe ceea ce se `ntâmpl\ con-
cret `n parohia real\. Nu putem
conta pe o formare a credin]ei
„pe cale virtual\“. {i nici pe ad-
ministrarea Sfintei ~mp\rt\-
[anii „la distan]\“ sau „on-line“.
Virtualizarea apare dup\ un
proces temeinic [i `ndelung de
„realizare“ `n biseric\ a credin-
]ei [i conduitelor corespunz\-
toare. Virtualiz\m acele gestic-
ula]ii care suport\ acest proces,
prin prelungiri fire[ti a ceea ce
deja a `nceput, a prins contur, a
devenit real. C\ci dac\ realitate
nu e, nici virtualitatea nu poate
s\ apar\! a
scenariile
de-alt\dat\?
de Cristina LECA
Toate televiziunile, toate reve-
lioanele din marile ora[e, toate
serb\rile de sfâr[it de an, toate
plugu[oarele au avut ca tem\ `n
acest an sau m\car au abordat
simbolic chestiunea intr\rii Ro-
mâniei, la 1 ianuarie 2007, `n U-
niunea European\. E clar, deci,
lumea [tie c\ facem parte din
Europa, cei mai mul]i dintre noi
se bucur\ f\r\ s\ [tie cum, ce va
fi [i ce va trebui s\ facem (mai
ales cona]ionalii no[tri de la ]ar\)
ca s\ fim „europeni ca ei“.
Iar cum românul nu se dez-
minte nici aici, zvonurile despre
interdic]iile care ne a[teapt\ de la
1 ianuarie au ajuns cu totul n\s-
tru[nice, `nlocuind informa]ia pe
care autorit\]ile ar fi trebuit s\
ne-o ofere. Unele zvonuri spun c\
dup\ aderare nu vom putea cir-
cula cu autoturisme care poluea-
z\ (fals, autoturismele poluante
vor circula, dar taxele pentru a-
cestea vor fi mai mari), al]ii zic c\
str\inii cu bani ne vor cump\ra
]ara (de fapt, [i `n prezent per-
soanele juridice pot cump\ra
terenuri pentru investi]ii, iar
pentru persoanele fizice exist\ res-
tric]ii la cump\rarea terenurilor
pân\ `n 2014).
Se mai zice c\ UE interzice
ajutoarele de stat, ceea ce va con-
duce la falimentul economiei ro-
mâne[ti (`nc\ o inexactitate, aju-
toarele de stat vor putea fi acor-
date `n continuare dup\ 2007,
dup\ ni[te criterii foarte clare),
c\ aderarea va duce la inter-
zicerea vinului „de produc\tor“,
c\p[unica (`n realitate, viile hib-
ride plantate pe suprafe]e mai
mici de 0,1 ha nu trebuie `n-
locuite dac\ produc]ia e destinat\
consumului familial, nu comer-
cializ\rii) sau c\ nu ne vom mai
putea vinde produsele tra-
di]ionale române[ti pe pia]a UE
(fals, UE recunoa[te [i protejeaz\
mai multe tipuri de b\uturi ca
p\linca, ]uica, horinca, precum [i
aproape 60 de tipuri de brânz\ [i
produse lactate de vac\, oaie,
capr\ [i bivoli]\, pentru care s-a
ob]inut derogare de la normele
sanitar-veterinare ale UE).
Am mai auzit spunându-se c\
animalele o vor duce mai bine ca
oamenii, datorit\ cerin]elor UE (de
fapt, ]\ranilor nu li se cere decât
respectarea condi]iilor de igien\,
inclusiv la t\ierea animalelor) sau
c\ UE ne va spune când [i cum ne
putem t\ia copacii din curte.
Apoi, toate abatoarele [i fabri-
cile de lapte vor fi `nchise, sus]in
al]i români „informa]i“, care nu
`n]eleg c\ aderarea nu va face
altceva decât s\ ne oblige s\ res-
pect\m cu mai mare stricte]e
fabrici de lapte, România a ob]i-
nut perioade de tranzi]ie de 3 ani
pentru mai multe unit\]i de
t\iere [i procesare a c\rnii, a cen-
trelor de colectare [i a celor de
procesare a laptelui.
Mai spun unii c\ dup\ ade-
rarea la UE, românii nu vor mai
putea bea ]uica preparat\ de ei
(aici adev\rul este c\ românii `[i
vor putea prepara ]uica, `ns\
doar dac\ vor fi `nregistra]i legal
[i vor `ndeplini standardele de
igien\, acestea fiind doar m\suri
de descurajare a pie]ei negre a al-
coolului).
Sau: prin m\rirea TVA, dup\
aderarea la Uniunea European\,
vor cre[te pre]urile (de fapt, pre-
]urile la multe produse de baz\,
inclusiv carne de porc, vor sc\-
dea, pentru c\ va disp\rea o serie
de taxe vamale protec]ioniste).
Alt zvon spune c\ România va
pl\ti la bugetul UE mai mult decât
va primi (`nc\ un mare neadev\r,
pentru c\ România va primi, `ntre
2007-2009, fonduri de aproximativ
11 miliarde de euro [i va contribui
la bugetul UE cu aproximativ 800
de milioane de euro `n 2007,
sumele pentru 2008 si 2009 ur-
mând a fi negociate ulterior.
Dar cea mai stra[nic\ „idee“ pe
care am auzit-o este c\ de la 1 ia-
nuarie 2007, o dat\ cu aderarea la
UE, via]a românilor `n ceea ce
prive[te credin]a lor se va modifica
radical, `ncepând cu dispari]ia
icoanelor din [coli [i institu]ii.
Realitatea este c\ Uniunea Eu-
ropean\ nu impune [i nu a impus
nici unui stat membru vreo regul\
legat\ de religie. Ba din contr\, se
spune tot mai ap\sat c\ „bog\]ia“
cea mai de pre] a Uniunii Europe-
ne este dat\ de bog\]ia spiritual\,
confesional\, cultural\, gastro-
nomic\, etnic\ pe care o aduce cu
sine fiecare stat membru. Iar Ro-
mânia intr\ `n Uniunea Euro-
pean\ tocmai cu limba român\, cu
credin]a cre[tin-ortodox\, cu colin-
dele de Cr\ciun, cu ca[ul, co-
zonacii, ]uica [i cârna]ii tradi]io-
nali, cu ceramica de Horezu.
Din p\cate, aceste legende
`ntunecate privind integrarea
României `n UE au fost l\sate s\
circule nestingherite, consi-
derându-se, probabil, c\ nu fac
nimic r\u procesului `n sine. Iat\
c\, de fapt, lucrurile nu stau
chiar a[a. Televiziunile noastre,
mai ales cea public\, s-au arun-
cat cu frenezie `n b\t\lia pentru
rating [i au uitat c\ mai trebuie [i
informa]ie, pe lâng\ distrac]ie.
Pentru c\, s\ fim sinceri pân\ la
cap\t, au fost [i „grupuri de in-
terese“ dornice s\ genereze `n
sânul popula]iei o stare de spirit
„antiintegrare“, care s-ar fi specu-
lat `n scopuri politice pe mai de-
parte. Chiar dac\ asemenea sce-
narii nu au avut succes, mul]i
români `nc\ se `ntreab\: oare ce
se va adeveri din toate zvonurile
pe care le-am auzit? a
4 Duminic\, 7 ianuarie 2007 CUV|NT DE ~N}ELEPCIUNE

Dumnezeu ~l prezint\ pe Hristos oamenilor

~ntruparea Fiului lui Dumnezeu este
marea tain\ pe care se `ntemeiaz\
`ntreaga istorie a mântuirii oamenilor.
De[i exist\ din ve[nicie `n planul lui
Dumnezeu, a[a cum ne `ncredin]eaz\
Sfântul Apostol Pavel, taina `ntrup\rii [i a
mântuirii avea s\ se realizeze prin
conlucrarea permanent\ dintre
Dumnezeu [i oameni, [i dintre oameni
`ntreolalt\. Persoane umane, precum
Sfânta Fecioar\ Maria sau Sfântul Ioan
Botez\torul, s-au `nvrednicit, astfel, a
deveni colaboratori cu Dumnezeu, f\r\ a
fi `n mod esen]ial diferi]i de nici unul
dintre oamenii din vremea lor, de ast\zi,
sau de peste sute de ani. Prin cur\]enia
sufletului [i hot\rârea de a `mplini voia
lui Dumnezeu prin `ntreaga lor via]\, au
devenit mijlocitorii mântuirii oamenilor [i,
`n mod indirect, pricin\ de mântuire a
noastr\, a tuturor.
De[i rolurile acestor persoane `n iconomia
mântuirii sunt de fapt unice [i irepetabile,
`n mod simbolic ele pot fi reiterate de fiecare
dintre cre[tini. Sfântul Ioan Hrisostom,
celebru predicator [i p\rinte al cre[tin\t\]ii
secolului IV, analizeaz\ istorisirea biblic\ a
Botezului Domnului, eviden]iind pe de o
parte evlavia [i virtutea Sfântului Ioan
Botez\torul, iar pe de alt\ parte finalitatea
practic\ a Botezului Domnului Hristos
pentru via]a fiec\ruia dintre noi.
Ar\tarea Dumnezeului Treimic la Iordan
se reactualizeaz\ de fiecare dat\ când un
om rena[te `n apa Sfântului Botez, iar
Sfântul Ioan este pentru `ntreaga istorie a
cre[tinismului un model, un rug\tor [i un
ajut\tor al nostru, al tuturor.

Mul]i socoteau c\ Ioan
este mai mare decât Iisus,
pe de o parte, pentru c\ Ioan
tr\ise tot timpul `n pustie,
pentru c\ era fiu de arhie-
reu, pentru c\ purta o `m-
br\c\minte ca aceea, pen-
tru c\-i chema pe to]i la bo-
tez [i pentru c\ s-a n\scut
dintr-o femeie stearp\, iar
pe de alt\ parte, pentru c\
Iisus era n\scut de o fat\
s\rman\ - c\ nu era cunos-
cut\ `nc\ de to]i na[terea
feciorelnic\ -, pentru c\ lo-
cuise `n cas\, pentru c\
tr\ise la un loc cu to]i oa-
menii, pentru c\ purta hai-
ne la fel cu to]i ceilal]i, `l
socoteau mai mic decât
Ioan [i pentru c\ nu [tiau
`nc\ nimic de tainele mari
ale lui Hristos. S-a mai `n-
tâmplat apoi s\ mai fie [i
botezat de Ioan, fapt care
le `nt\rea [i mai mult b\-
nuiala, chiar dac\ n-ar fi
fost nici una din pricinile
de mai sus. Gândeau, deci,
c\ [i Hristos este unul din
cei mul]i. C\ `[i spuneau:
„N-ar fi venit la botez oda-
t\ cu to]i oamenii, dac\ n-ar
fi fost ca unul din ei; Ioan es-
te, deci, mai mare decât El
[i cu mult mai minunat“.
Prin urmare ca s\ nu mai
st\pâneasc\ aceast\ p\rere
`n mintea multora, cerurile
s-au deschis când S-a bote-
zat Iisus, Duhul S-a pogorât
[i glas odat\ cu Duhul, pro-
pov\duind vrednicia Celui
Unuia-N\scut.
Dar pentru c\ glasul ca-
re a spus: „Acesta este Fiul
Meu cel iubit“! p\rea mul-
tora mai potrivit lui Ioan
decât lui Iisus - c\ glasul
din cer n-a spus: „Acesta,
care Se boteaz\“, ci numai:
„Acesta“, a[a c\ fiecare din
cei ce au auzit au b\nuit c\
glasul a fost mai degrab\
despre cel ce boteaz\ decât
despre cel botezat [i din pri-
cina vredniciei Botez\toru-
lui, dar [i din pricina tu-
turor celor spuse - a venit
Duhul `n chip de porumbel,
atr\gând glasul c\tre Iisus
[i f\când tuturor cunoscut
c\ „Acesta“ a fost spus nu des-
pre Ioan care boteza, ci de-
spre Iisus care Se boteza.
Dumnezeu, vinovat
de r\ut\]ile multora?
Dar cum se face, m-ar
putea `ntreba cineva, c\ n-
au crezut `n Hristos odat\
ce s-au `ntâmplat acestea?
{i pe timpul lui Moise s-au
f\cut multe minuni, de[i
nu a[a de mari; [i dup\
toate acele minuni: vocile,
trâmbi]ele [i fulgerele, iu-
deii [i-au turnat vi]el de
aur [i s-au `nchinat acestui
idol. Aceia[i iudei, care au
fost de fa]\ [i au v\zut `n-
vierea lui Laz\r, atât de
pu]in au crezut `n Cel Ce
f\cuse minunea `ncât ade-
seori au `ncercat s\-L o-
moare. Deci dac\, v\zând
`naintea ochilor `nvierea
mor]ilor, au fost atât de
r\i, pentru ce te mai min-
unezi c\ n-au primit glasul
pogorât de sus? Când su-
fletul e lipsit de judecat\ [i
stricat [i mai este st\pânit
[i de invidie, nu crede `n
minune; când, `ns\, e cu
judecat\, prime[te cu cre-
din]\ totul [i n-are nevoie
de minuni.
Nu spune, deci, c\ n-au
crezut, ci caut\ altceva: da-
c\ s-a f\cut tot ce trebuia
pentru a-i face s\ cread\.
Acest fel de ap\rare l-a `n-
trebuin]at Dumnezeu prin
profet, pentru a ar\ta c\ a
f\cut totul pentru a-i `n-
toarce pe iudei. Astfel, când
iudeii erau pe cale de a pieri
[i aveau sa fie da]i celei mai
grele pedepse, Dumnezeu
spune prin profetul Isaia:
„Ce trebuia s\ fac viei
acesteia [i n-am f\cut?“,
pentru ca nu cumva iudeii,
din pricina r\ut\]ii lor, s\
`nvinuiasc\ purtarea de
grij\ a lui Dumnezeu.
Acela[i lucru caut\-l [i Botezul Domnului
aici: Ce trebuia s\ se fac\ te cheme spre patria cea de vine repede [i s-au ar\tat Care a dat botezul nostru,
[i nu s-a f\cut? {i ori de sus [i s\ te `nduplece s\ n- `nf\]i[\ri de limbi de foc; ca s\ afli pe lâng\ cele spu-
câte ori e vorba de purta- ai nimic comun cu p\mân- dar nu pentru apostoli, ci se [i aceea c\ nu cur\]ia
rea de grij\ a lui Dumne- tul. Iar dac\ n-ai v\zut, nu pentru iudeii care erau celui ce boteza, ci puterea
zeu, folose[te-te de acest fi necredincios! La `ncepu- atunci de fa]\. Chiar dac\ Celui botezat a f\cut
fel de ap\rare fa]\ de cei turile cre[tinismului s-au acum nu se mai fac semne aceasta. Atunci [i cerurile
care, `ncercând s\ o atace, ar\tat totdeauna `nf\]i[\ri v\zute, totu[i credem `n s-au deschis [i Duhul S-a
fac vinovat pe Dumnezeu v\zute ale lucrurilor mai cele ce s-au ar\tat odat\. pogorât. Deschizându-se
de r\ut\]ile multora. presus de fire [i duhovni- Atunci la botez s-a ar\tat por]ile cele de sus, trimi-
ce[ti precum [i semne ca [i porumbelul ca s\ arate, ]ând de acolo Duhul [i che-
acestea, din pricina celor ca [i cum ar fi ar\tat cu mându-ne `n patria cea din
Nu ne-a f\cut `ngeri, care erau mai pu]in pri- degetul, celor de fa]\ [i lui ceruri, Hristos ne duce de
ci fii iubi]i cepu]i, care aveau nevoie Ioan pe Fiul lui Dumne- la vechea vie]uire la noua
de `nf\]i[\ri v\zute [i care zeu. Dar nu numai pentru vie]uire. Nu numai c\ ne
Iat\ câte lucruri minu- nu puteau avea nici o aceasta, ci ca s\ afli [i tu cheam\, ci ne d\ [i cea mai
nate s-au f\cut la botez! {i `n]elegere pentru cele ne- c\ vine Duhul [i peste tine mare vrednicie. Nu ne-a
acestea s`nt numai `nce- materiale, ci `i uimeau nu- când te botezi. f\cut `ngeri [i arhangheli,
putul celor viitoare! Nu s-a mai cele v\zute. S-au f\cut Numai botezul nostru ci fii ai lui Dumnezeu, fii
deschis `nc\ raiul, ci cerul acestea, odat\ [i la `nce- are harul Duhului; al lui iubi]i; [i astfel ne d\ s\
se deschide! put, pentru ca s\ crezi, Ioan era lipsit de acest har. mo[tenim cerul. (Texte se -
Pentru ce s-au deschis chiar dac\ mai târziu nu s- De aceea cu nimeni altul lectate din Sf. Ioan Gur\
cerurile? Ca s\ afli c\ [i la au mai f\cut minuni. Pe din cei boteza]i de Ioan nu de Aur, Omilii la Matei,
botezul t\u s-au deschis timpul apostolilor s-a f\cut s-a `ntâmplat minunea P.S.B. vol. 23, Ed. IBM-
cerurile, ca Dumnezeu s\ sunet de suflare de vânt ce aceasta, ci numai cu Acela BOR, Bucure[ti, 1994)

BIOGRAFII LUMINOASE
Sfântul Ioan
Gur\ de Aur
S-a n\scut la Antiohia
`n anul 347 [i a murit la Co-
mana, `n Pont, la 14 sep-
tembrie 407. Tat\l s\u,
Secundus, a fost un `nalt
ofi]er al armatei siriene [i
a murit curând dup\ na[-
terea lui Ioan, l\sând pe
so]ia sa Anthusa v\duv\ la
vârsta de numai 20 de ani.
Anthusa l-a crescut pe
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
Ioan `ntr-un spirit de pie-
tate [i l-a `ndreptat spre
cele mai bune [coli ale An-
tiohiei, unde a studiat filo-
sofia [i istoria.
~n anul 367 Ioan cu-
noa[te pe episcopul Mele-
tius care `l impresioneaz\
`n mod deosebit: Ioan se de-
dic\ vie]ii religioase [i a-
bandoneaz\ studiile clasice
`n favoarea celor teologice,
devenind cite]. Urm\torii
trei ani `i dedic\ vie]ii as-
cetice [i studiului Scriptu-
rii, tr\ind `n cavernele din
apropierea Antiohiei.
S\n\tatea [ubred\ `l
determin\ s\ se `ntoarc\
la Antiohia unde redevine
lector [i mai târziu preot.
~ntre anii 386 si 398,
Ioan predica cu fervoare [i
deosebit talent Sfânta Scrip-
tur\, c\p\tând un renume
care a dep\[e[it grani]ele
Imperiului Bizantin. ~n 398
este numit Arhiepiscop al
Constantinopolului. Din a-
ceast\ postur\, Ioan `ncepe
o reform\ de sus `n jos a in-
stitu]iei [i punând bazele
multor activit\]i caritabile.
Dezacordul s\u cu stilul
luxurios de via]\ al `mp\-
r\tesei Eudoxia [i al cur]ii
imperiale `n general, va ge-
nera conflicte [i persecu]ii
la adresa episcopului Ioan.
La acestea se vor ad\uga [i
numeroasele nepl\ceri cau-
zate de c\tre al]i slujitori ai
Bisericii, care `n final vor
culmina cu deportarea ar-
hiepiscopului Constantino-
polului. Este silit s\ se mu-
te din loc `n loc, iar solda]ii
care `l p\zesc primesc in-
struc]iuni s\-l epuizeze prin
mar[uri prelungite. ~n cele
din urm\ moare la Comana
`n Pont, unde este `ngropat.
Mai târziu, `n anul 438,
moa[tele `i sunt aduse la
Constantinopol, cu mare
fast, [i `nmormântate `n
Biserica Apostolilor.
Renumele s\u [i impor-
tan]a scrierilor sale au
crescut dup\ moartea sa,
fiind citat la Sinodul de la
Efes din 431, [i mai apoi de
c\tre cei mai importan]i
teologi, fie din R\s\rit, fie
din Apus. Sfântul Ioan
Biserica Romano-Catoli- Hrisostom, mozaic
c\ l-a numit Doctor al Bi-
sericii, iar Biserica Ortodo-
vechi de 1000 de ani
x\ `l cinste[te ca Sfânt (Catedrala „Sfânta
P\rinte al Bisericii. a Sofia“, Istanbul)

Evanghelia, preo]ii [i mirenii
Matei 4, 12-17
12. {i Iisus, auzind c\ Ioan a fost `ntemni]at, a plecat
`n Galileea.
13. {i p\r\sind Nazaretul, a venit de a locuit `n
Capernaum, lâng\ mare, `n hotarele lui Zabulon [i
Neftali,
14. Ca s\ se `mplineasc\ ce s-a zis prin Isaia
proorocul care zice:
15. „P\mântul lui Zabulon [i p\mântul lui Neftali
spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;
16. Poporul care st\tea `n `ntuneric a v\zut lumin\
mare [i celor ce [edeau `n latura [i `n umbra mor]ii lu-
min\ le-a r\s\rit“.
17. De atunci a `nceput Iisus s\ propov\duiasc\ [i s\
spun\: Poc\i]i-v\, c\ci s-a apropiat `mp\r\]ia cerurilor.
Oare de ce a plecat
Mântuitorul `n Galileea?
De fric\? Nicidecum. S-a
dus `n Galileea ca s\ `n-
ceap\ a propov\dui E-
vanghelia de acolo, dup\
profe]ia proorocului Isaia
care zice: „P\mântul lui
Zabulon [i p\mântul lui
Neftali, spre mare, din-
colo de Iordan, Galileea
neamurilor. Poporul ce
st\tea `n `ntuneric a v\-
zut lumina mare. {i celor
ce [edeau `n latura [i `n
umbra mor]ii lumin\ le-a
str\lucit“ (Isaia 9, 1).
Iat\, deci, care a fost
pricina venirii Mântuito-
rului `n Galileea: predi-
carea Evangheliei [i lu-
minarea celor ce tr\iau `n
`ntuneric. C\ci propov\-
duirea cuvântului lui
Dumnezeu `n lume aduce
adev\rata lumin\ `n ini-
mile oamenilor credincio[i
care nu doar aud cuvântul,
ci `l [i `mplinesc cu fapta.
Mirenii [i Evanghelia
Dar cine sunt datori s\
predice cuvântul lui Dum-
nezeu `n Biserica Orto-
dox\? Numai slujitorii
Bisericii, adic\ episcopii,
preo]ii [i diaconii hiro-
toni]i canonic au puterea
s\ predice Evanghelia lui
Hristos. Mirenii, `n ca-
zuri speciale, pot deveni
misionari numai cu bine-
cuvântarea ierarhilor res-
Nu judeca]i,
ci ajuta]i!
Cu Duminica de ast\zi
se `ncheie marile praznice
ale Na[terii [i Botezului
Domnului. Am `ncheiat cu
pace `nc\ un an din via]a
noastr\ [i am `nceput un
nou an, pentru care mul-
]umim lui Dumnezeu de
toate darurile Sale [i ce-
rem s\ ne `nt\reasc\ cu
har, cu mil\ [i binecuvân-
tare ca s\ trecem `ntreaga
via]\ cu poc\in]\ [i fapte
bune pe calea mântuirii.
Am vorbit despre dato-
ria preotului de a propo-
v\dui cuvântul lui Dum-
nezeu [i condi]iile princi-
pale care `l ajut\ s\ fie un
preot vrednic [i un bun
predicator. ~ns\ [i credin-
cio[ii sunt datori s\-i a-
jute pe preo]i, s\-i asculte,
s\ se roage pentru ei [i s\
nu-i judece, c\ mare p\cat
fac credincio[ii care gân-
desc [i vorbesc de r\u pe
slujitorii lui Dumnezeu [i
pe p\rin]ii lor suflete[ti.
Oare nu preo]ii v\ botea-
pectivi. A[adar, nimeni
din clerici [i laici nu pot
predica cuvântul lui Dum-
nezeu dac\ nu vor fi tri-
mi[i la aceast\ misiune
cu aprobarea Bisericii.
Apostolul Pavel con-
firm\ acest lucru, zicând:
„Cum vor propov\dui de
nu vor fi trimi[i“ (Romani
10, 15). Numai sectele
rupte de Biseric\ au c\-
zut cu totul `n extrema o-
pus\, dând total\ liber-
tate laicilor s\ predice cu-
vântul lui Dumnezeu [i
s\ explice Sfânta Scriptu-
r\ dup\ mintea lor.
Nu putem t\g\dui c\
au fost `n Biseric\ [i mi-
sionari laici, `n primele
secole, care au predicat cu-
vântul lui Dumnezeu [i
care nu au fost nici preo]i,
nici episcopi. A[a au fost
marii misionari [i apo-
loge]i cre[tini, oameni
`nv\]a]i care au ap\rat
cauza cre[tinismului `n
fa]a `mp\ra]ilor [i filoso-
filor p\gâni, din secolele
II-III, `ncepând cu Qua-
drat, pe care Eusebiu, is-
toricul bisericesc, `l nu-
me[te „p\rintele apologe-
ticii“, apoi a fost Aristide
de Atena, `ntre anii 125-
130. Apoi Ariston de Pel-
la, cel mai vechi ap\r\tor
`n scris al cre[tinismului
contra iudeilor, pe la 134-
135. Al]i apologe]i de ma-
re renume au fost: Sfân-
tul Iustin Martirul [i Fi-
z\, v\ cunun\ [i v\ `n-
mormânteaz\? Oare nu
preo]ii v\ spovedesc [i v\
unesc cu Hristos prin
Sfânta ~mp\rt\[anie? Oa-
re nu s\vâr[esc ei Sfânta
Liturghie `n fiecare Bise-
ric\ [i se roag\ lui Dum-
nezeu pentru pacea, s\n\-
tatea, iertarea [i mân-
tuirea sufletelor celor vii
[i a celor adormi]i? Oare
nu ei `nva]\ dreapta cre-
din]\ pe credincio[i?
Deci s\ nu-i judec\m,
ci mai degrab\ s\-i aju-
t\m `n misiunea preo]eas-
c\ [i s\ ne rug\m mult
pentru ei. Este foarte bine
[i necesar ca fiecare preot
s\ aib\ [i un grup de
mireni credincio[i, cunos-
c\tori ai Sfintei Scripturi
[i credin]ei ortodoxe. Ei `l
pot ajuta mult pe preot `n
desf\[urarea activit\]ilor
sale misionare, la vizi-
tarea [i ajutorarea credin-
cio[ilor b\trâni, orfani,
bolnavi [i a celor slabi `n
credin]\; la `nfrumuse]a-
rea slujbelor [i `nnoirea
sfintelor noastre biserici.
EVANGHELIA DE DUMINIC|
losoful (anii 140-170); Ta-
]ian Asirianul, c\tre anul
170; Atenagora, filosoful
cre[tin din Atena (170);
Minucius Felix, la `nce-
putul secolului al III-lea,
[i al]ii. To]i ace[ti mari
apologe]i cre[tini [i mi-
sionari de mare seam\ ai
Bisericii lui Hristos au
fost mireni, dar, fiind
foarte `nv\]a]i, au con-
tribuit mult la propov\-
duirea Evangheliei [i la a-
p\rarea dreptei credin]e
apostolice.
Cum pot
predica laicii?
A[adar, vedem c\, `nc\
de la `nceput, Biserica lui
Hristos a avut [i misio-
nari laici care au predicat
cuvântul lui Dumnezeu
`naintea `mp\ra]ilor [i a
filosofilor [i au ap\rat
cre[tinismul, uneori cu
pre]ul vie]ii lor. ~ns\ a-
ce[tia au fost foarte bine
orienta]i `n adev\rul drep-
tei credin]e [i de aceea au
adus mare folos Bisericii
lui Hristos prin `nv\]\-
turile lor cele luminate [i
p\trunse de lumina ade-
v\rului.
Care erau condi]iile
principale ce se cereau
misionarilor laici care a-
p\rau dreapta credin]\?
Prima condi]ie a misi-
onarilor laici `n Biserica
dreptm\ritoare era ca cel
trimis s\ predice cuvân-
tul lui Dumnezeu s\ fie
un cre[tin autentic, evla-
vios, cu via]\ curat\ [i s\
cunoasc\ bine dogmele
credin]ei Ortodoxe, deoa-
rece dogmele sunt orien-
tate dup\ Sfânta Scriptu-
r\ [i dup\ Sfânta Tradi]ie
a Bisericii lui Hristos.
Apoi, s\ cunoasc\ bine
canoanele apostole[ti, ale
celor [apte sinoade ecu-
menice [i cele ale Sfin]ilor
P\rin]i, deoarece sfintele
canoane sunt norme ce
rânduiesc [i reglementea-
z\ via]a Bisericii, ca or-
ganism special ce con-
duce pe credincio[i pe ca-
lea mântuirii. Apoi, cei ce
predicau cuvântul lui
Dumnezeu dintre cre[ti-
nii mireni erau `ntot-
deauna sub ascultarea
Bisericii, fiind trimi[i, ex-
amina]i [i ascult\tori ie-
rarhilor `n eparhia c\rora
ac]ionau.
Datoria principal\ a
propov\duirii Evanghe-
liei lui Hristos cade `ns\
`n sarcina p\storilor Bi-
sericii, adic\ a episcopilor
[i a preo]ilor. Mai pu]in `n
sarcina diaconilor [i a
c\lug\rilor care ajut\ [i
ei la propov\duirea cu-
vântului, `ns\ `n chip se-
cundar.
Primul care a propov\-
duit Sfânta Evanghelie `n
lume a fost ~nsu[i Dom-
nul nostru Iisus Hristos.
Tocmai de aceea a venit
pe p\mânt [i se cheam\
Cuvânt, c\ci a vestit tu-
turor oamenilor, prin cu-
vânt, Evanghelia mântu-
irii, a `ntemeiat Biserica
Duminic\, 7 ianuarie 2007 5
[i cele [apte Taine [i {i-a
dat via]a pe Cruce ca s\
r\scumpere lumea din ro-
bia mor]ii, a necredin]ei [i
a osândei. Apoi, `n\l]ân-
du-Se la cer de-a dreapta
Tat\lui, a `ncredin]at da-
toria propov\duirii Cu-
vântului lui Dumnezeu
celor doisprezece apostoli
mari [i celor [aptezeci de
apostoli, numi]i mici,
c\rora le-a poruncit, zi-
când: „Mergând, `nv\]a]i
toate neamurile, botezân-
du-le `n numele Tat\lui [i
al Fiului [i al Sfântului
Duh, `nv\]ându-le s\ p\-
zeasc\ toate câte v-am
poruncit vou\“ (Matei 28,
19-20).
Apostolii sunt cei din-
tâi propov\duitori ai cu-
vântului lui Dumnezeu `n
Legea Harului. Ei au hi-
rotonit primii preo]i [i
episcopi, pe care i-au rân-
duit peste tot s\ p\sto-
reasc\ turma lui Hristos.
Iar prin episcopi, harul s-
a transmis prin rug\-
ciune [i punerea mâini-
lor, pân\ ast\zi [i cât va
fi lumea.
Condi]ii pentru
un preot „cu har“
~n Biserica lui Hristos
preo]ii propov\duiesc cel
mai mult cuvântul lui
Dumnezeu pentru c\
sunt toat\ via]a `n mij-
locul credincio[ilor. Ei
sunt martorii vie]ii noas-
tre de la na[tere [i pân\
la moarte. Ei sunt p\rin-
]ii duhovnice[ti ai satelor
[i parohiilor noastre. De
felul cum preo]ii de paro-
hie `[i `ndeplinesc misi-
unea lor apostolic\, de
felul cum st\pânesc sfin- P\rintele Cleopa Ilie (1912-1998)
tele slujbe, `n frunte cu niceasc\? Cine nu [tie c\
suflete pentru ~mp\r\]ia
Sfânta Liturghie, [i de fe- predica bun\ umple bi-
Cerurilor.
lul cum propov\duiesc cu- sericile [i m\n\stirile de
A doua condi]ie obliga-
vântul Sfintei Evanghelii credincio[i, ap\r\ [i spo-
torie unui preot [i predi-
[i, mai ales, cum `[i duc re[te dreapta credin]\ [i
cator bun este rug\ciu-
via]a `n marea familie a `ntoarce la poc\in]\ mul-
nea. Preotul trebuie s\ fie
credincio[ilor no[tri orto- te suflete? Iar bisericile f\-
un om de rug\ciune, s\
doc[i, depinde mântuirea r\ slujbe frumoase [i f\r\
iubeasc\ mai mult ca ori-
lor [i a p\stori]ilor lor. ce Biserica, sfintele sluj- predici pline de duh [i pu-
~n marea lor misiune be, Liturghia. Un preot tere se golesc de credin-
evanghelic\, propov\dui-
care se roag\ mult este cio[i [i nu pot „vâna“ su-
rea cuvântului lui Dum- un preot cu har `n toate [i flete pentru Hristos.
nezeu are un rol foarte
un bun predicator al cu- S\ ascult\m cuvântul
mare. Un preot bun tre- vântului lui Dumnezeu. Domnului cât mai avem
buie s\ fie [i un predica- A treia condi]ie princi- timp de poc\in]\. Iat\
tor bun, [tiind c\ prin pal\ a unui bun preot [i
Hristos Mântuitorul nos-
predic\ vie, cald\, plin\ predicator este necesi-
de har [i lumin\, preotul tru a `nceput s\ predice
tatea cunoa[terii pro- Evanghelia `n Galileea.
poate transforma total
funde a Sfintei Scripturi, Sfântul Ioan Botez\torul
parohia [i pe enoria[ii a Sfin]ilor P\rin]i, a `nv\-
s\i. Dar pentru ca pre- propov\duie[te poc\in]a
]\turii de credin]\ or- `n pustiul Iordanului.
dica sa s\ poat\ ajunge la todox\ [i a canoanelor Bi-
inima credincio[ilor [i s\ Sfin]ii to]i ne vorbesc de
sericii. Un p\stor bun tre- Dumnezeu `n scrierile
aib\ puterea Duhului
buie s\ fie [i un teolog lor; preo]ii, c\lug\rii [i
Sfânt de a transforma su- bun [i un ap\r\tor al
fletul [i a-l `ntoarce la ierarhii Bisericii ne `nva-
dreptei credin]e. F\r\ cu- ]\ calea mântuirii din
poc\in]\, preotul trebuie noa[terea dreptei credin-
amvoanele bisericilor.
s\ `ndeplineasc\ câteva ]e, preotul nu poate fi pre-
condi]ii duhovnice[ti ab- Fiul lui Dumnezeu Se
dicator [i apologet. jertfe[te zilnic pe Sfintele
solut obligatorii.
Altare `n timpul Sfintei
Prima [i cea mai im-
portant\ condi]ie care `n- Ce umple biserici [i Liturghii, iar Domnul ne
cununeaz\ activitatea pas- cheam\ acum, la `nceput
mântuie[te suflete? de an, la o via]\ nou\ `n
toral\ a preotului este
via]a moral\ exemplar\ a Cine nu [tie c\ un Hristos, zicând: „Poc\i]i-
lui [i a familiei sale. F\r\ preot bun transform\ su- v\ c\ s-a apropiat `mp\-
o via]\ curat\, model, a flete[te pe credincio[ii r\]ia cerurilor!“ (P\rin-
preotului, predica sa nu s\i, prin slujbe frumoase, tele Cleopa ILIE - Pre ediici
va reu[i s\ ajung\ la ini- prin catehizare st\ruitoa- la dumiiniicilee dee peestee an;
ma credincio[ilor, nici nu re [i prin predici bune [i n.r. titlul [i intertitlurile
va putea câ[tiga multe pline de c\ldur\ duhov- apar]in redac]iei)
6 Duminic\, 7 ianuarie 2007 OBICEIURI {I TRADI}II

Cum se f\cea nunta `n nordul

Moldovei la `nceputul secolului trecut
reasa `ntr-o singur\ coad\ finilor. Soacra mare purta
Ritualul nun]ii, al\turi de celelate obiceiuri lat\, format\ din [uvi]e f\- `n fa]a mesei na[ilor o tav\
r\ so], dup\ care i se punea cu o g\in\ fript\, pe care o
legate de principalele evenimente din via]a o leg\toare cu beteal\ [i un juca `n ritmul muzicii. Cu
omului (na[tere, moarte), a fost p\strat cu voal cump\rat de la ora[ c=t g\ina era mai ar\toas\
(hobot\)“, ne-a spus m\tu[a cu at=t darul na[ilor c\tre
stricte]e mai ales `n satele rom=ne[ti, acolo Profira. fini, `n bani sau `n alte
Din alai mai f\ceau par- obiecte, urma s\ creasc\.
unde tiparul lumii moderne nu a atins mult\ te tinerii din sat, de-o v=rs- Dup\ terminarea mesei
vreme cutumele [i portul. ~n nordul extrem al t\ cu mirii, dar [i vecinii [i socrului cel mare urma
rudele ambelor perechi de dezbroboditul miresei, un
Moldovei, etapele obiceiului sunt respectate socri [i cei ai na[ilor. alt obicei vechi. „~n timp ce
[i acum, `ns\ au fost `mprumutate [i unele ~mbr\c\mintea mirilor c=nta muzica, miresei i se
era constituit\ la `nceputul lua voalul (hobota) de pe
elemente noi, venite dinspre lumea urban\. secolului al XX-lea din piese cap [i se punea la o alt\
de `mbr\c\minte cusute `n fat\, care nu era c\s\torit\,
Despre vechiul ceremonial al nun]ii, a[a cum cas\: c\ma[\ [i i]ari pen- pentru ca [i ea s\ se m\rite
avea loc pe la 1900, ne-a povestit m\tu[a tru mire, ie [i catrin]\ pen- degrab\. Un cumnat sau
tru mireas\. ~n perioada in- fratele miresei `i lua voalul Pl\cinte [i m\lai „la v\zut mireasa“, pentru
Profira Atomei, o octogenar\ din localitatea terbelic\ `ns\, c=nd au de pe cap cu dou\ be]e, f\r\
cu bostan pentru
ca mirii s\ aib\ noroc [i s\
`nceput s\ apar\ fabricile s\-l ating\ [i-l punea pe ca- fie genero[i.
Conce[ti, jude]ul Boto[ani. de postavuri, mul]i dintre pul fetii nem\ritate. Asta masa nunta[ilor
conce[teni au renun]at la `[i alegea un b\iat care-i O parte dintre
At=ta t\r\boi era, c\ mer- portul tradi]ional [i au pl\cea [i juca cu acesta `n Meniul de nunt\ nu era
geau [i la unul [i la altul, `nceput s\ poarte haine timp ce le c=nta muzica. foarte complicat, dar era re- obiceiuri au fost
de Otilia jucau [i chiuiau, `nc=t tre- croite `n cas\ din materiale Dup\ aceea i se lua hobota spectat cu sfin]enie de fie- `ngropate
B|LINI{TEANU buia s\ te odihne[ti 3 zile cump\rate de la negustorii de pe cap [i se punea la care s\tean care avea fete
dup\ ce trecea nunta“, `[i evrei, foarte mul]i `n acea icoan\ 3 zile, dup\ care se de m\ritat sau fl\c\i de `n- o dat\ cu b\tr=nii
Nunta tradi]ional\ la aminte[te m\tu[a Profira, perioad\ `n ora[ul Dara- p\stra `n cas\. Miresei i se surat. Nimeni nu se ab\tea
Conce[ti, la `nceputul se- bani, situat la doar 4 km de punea pe cap o broboad\, de la tradi]ia `n virtutea c\- Multe dintre obiceiurile
acum `n v=rst\ de 82 de enumerate mai sus au fost
colului trecut, dura trei zile ani. sat. „Miresele au `nceput s\ semn c\ a intrat `n r=ndul reia nunta[ii trebuiau s\
[i trei nop]i, asemeni celor poarte fuste [i taioare din gospodinelor“, ne-a explicat m\n=nce bor[ de pas\re [i uitate de s\tenii mai tineri,
din basm. De fapt, `ntreg stof\ sau din stamb\, de cu- b\tr=nica. g\lu[te cu crupe. De aseme- ceremonialul nun]ii fiind
ceremonialul st\tea sub Vorniceii [i dru[tele loare albastr\ sau ro[ie, nea, dulcele de la sf=r[itul mult influen]at de inova]iile
dup\ cum le pl\cea. Pe cap mesei era reprezentat de de la ora[. Azi nu mai vezi
semnul cifrei 3, cifr\ con- d\deau tonul nun]ii purtau a[a cum se obi[nuia Lada de zestre m\laiul cu bostan [i de pl\- vornicei pe uli]ele satului,
siderat\ de s\teni aduc\-
toare de noroc: `n cele 3 zile Tot alaiul de nunt\ juca din vechime o creast\, un a miresei cintele cu br=nz\ dulce. care s\ anun]e o nunt\ cum
se puneau 3 mese, nunta [i chiuia `n drum spre casa fel de coroni]\ din flori [i „M\laiul cu bostan se f\cea nu s-a mai v\zut. S-a pier-
era anun]at\ de 3 vornicei, nunului. ~n frunte se aflau erau `mpodobite cu mult\ Lada de zestre era oblig- din f\in\ de porumb, bos- dut [i obiceiul dru[telor [i cel
iar dru[tele, adic\ fetele vorniceii, cei care s=mb\ta, beteal\ din cap p=n\ `n pi- atorie pentru fetele care tan alb, zah\r [i drojdie. al l\zii de zestre [i chiar du-
care g\teau mireasa erau cu o zi `nainte de nunt\, a- cioare“, `[i aminte[te cu voiau s\ se m\rite. La Con- Era copt `n cuptor [i ie[ea rata de 3 zile a nun]ii. Cu
tot `n num\r de 3. S\r- nun]au s\tenii despre eve- drag b\tr=nica. ce[ti tr\iau la `nceputul se- crescut c=t un cozonac. Sar- toate acestea, la fiecare nun-
b\toarea celor doi tineri ca- nimentul care avea s\ ur- colului trecut c=]iva me[teri malele nu erau ca acuma, t\ se p\streaz\ cu str\[nicie
lemnari care sculptau l\zile cu carne, ci se f\ceau cu obiceiul `mbr\catului na[i-
re hot\rau s\ se c\s\to- meze, cinstindu-i cu rachiu Darurile de nunt\ [i `n care fetele aveau s\ p\s- crupe de porumb. ~n loc de lor, dezbroboditul miresei [i
reasc\ `ncepea duminica di- de prun\ sau tescovin\ [i
minea]\ [i se termina invit=ndu-i pe fiecare `n dezbroboditul miresei treze ]es\turile [i [terga- pr\jituri pe mas\ se punea aruncatul j\mnei, iar alaiul
mar]i, dup\ apusul soare- parte la nunt\. M\tu[a Pro- rele. Erau renumi]i `n toat\ c=te o buc\]ic\ de p=ine, e la fel de impun\tor. S-au
lui. „Nunta `ncepea de du- fira ne-a explicat c\ fiecare La masa nunului, du- zona pentru motivele orna- m\lai cu bostan, iar pe stra- schimbat [i obiceiurile culi-
minica diminea]a [i se ter- vornicel avea legat\ la m=- minica, se obi[nuia s\ se mentale pe care obi[nuiau chinele cu g\lu[te se punea nare ale nunta[ilor, meniul
mina mar]ea. nec\ c=te o batist\ cusut\ joace [i darurile de nunt\ s\ le sculpteze pe l\zi. c=te o pl\cint\ cu br=nz\ de de nunt\ fiind unul compli-
~nt=i se mergea la mire, `n cas\ de fetele tinere. „Fe- pe care mirii erau obliga]i „P\rin]ii fetei erau obliga]i vaci. Se mai f\cea bor[ de cat [i adaptat timpurilor `n
iar de la mire se ducea [i se tele se `ntreceau [i coseau s\ le dea celor doi so]i ce ur- s\-i fac\ acesteia zestre [i pas\re [i asta era m=ncarea care tr\im. Conce[tenii nu
lua mireasa. De la mireas\ batiste care de care mai fru- mau s\-i supravegheze `n- lad\. Acolo se punea ce-i `ntotdeauna la nunt\“, ne-a concep azi o nunt\ f\r\ ape-
se mergea la biseric\, unde moase, cu fluturi, cu flori. deaproape [i s\-i pov\]u- d\dea mama fetei: v\l\- mai explicat m\tu[a. ritive bogate, preparate din
se f\cea slujba de cununie, iasc\ ori de c=te ori d\deau tucii (valurile de p=nz\ din Un alt obicei respectat cu vi]el [i porc (chiftele, c=rna]i,
{i-apoi fl\c\ii `ntrebau care
dup\ care to]i nunta[ii se de greu. „Duminica se `m- c=nep\ [i tort) pentru f\cut sfin]enie la Conce[ti p=n\ mezeluri), f\r\ sarmale, cu
fat\ a cusut batista asta, c\
`ntorceau acas\. Aicea se br\cau nunii, adic\ li se pu- c\m\[i, [tergarele, iar dea- `n zilele noastre este acela carne [i nu cu crupe ca `n
tare-i frumoas\“, ne-a mai trecut, f\r\ zeci de feluri de
punea masa nunului. Deci povestit m\tu[ica. De ase- neau la g=t [tergare mari, supra, pe lad\, erau ]oalele al „aruncatului j\mnei“. J\-
duminica se ]inea masa ]esute `n cas\ [i mai t=rziu de codi]e, covoare, scoar]e, mna este o p=ine rotund\, pr\jituri, f\r\ fripturi [i gar-
menea, la masa socrului
nunului. Luni diminea]\ se buc\]i de material. C=nta saci, traiste. Mirele nu ve- f\cut\ dintr-un aluat foarte nituri felurite [i, `n pas cu
mic unul dintre vornicei
mergea apoi la socrii cu muzica, se juca tava cu da- nea cu nimic, pentru c\ el o dulce, care se coace `n cup- moda, f\r\ un tort al miresei
spunea ora]ia de nunt\. [i cafea.
fata, adic\ la socrii mici. Se Dru[tele erau fetele care ruri [i apoi mireasa punea ducea pe mireas\ acas\ la tor de mama miresei. ~ntot-
[tergarul la g=tul celor doi p\rin]i“, ne-a mai povestit deauna se coc dou\ astfel Despre toate aceste nou-
aducea muzic\, se str=ngea g\teau mireasa, alese de t\]i m\tu[a Profira spune
lumea [i venea tot alaiul cel aceasta dintre cele mai bu- na[i. ~n timpul nun]ii na[ii m\tu[a Profira. ~n timp ce de p=ini, unite, pe care le
trebuiau s\ stea cu podoaba mireasa [i mirele duceau rupe apoi nuna, deasupra cu nostalgie doar at=t: „Nu
mare cu mirele [i cu ne prietene ale ei. Ele erau
mai e acum ce-a fost odat\.
mireasa. To]i se a[ezau apoi al\turi de mireas\ `nc\ din la g=t“, poveste[te m\tu[a. lada de zestre spre cas\ capetelor celor doi miri, `n
~n acela[i timp avea loc [i muzican]ii [i nunta[ii c=n- curtea bisericii, dup\ cu- Nu mai sunt obiceiuri cum
la masa pe care socrul cu perioada premerg\toare au fost. Nici noi, cei b\-
fata o preg\tise. Dup\ a- nun]ii, la clac\, c=nd coseau tradi]ionalul „joc al g\inii“, tau: „Soacr\ mare, soacr\ nunie. Buc\]ile se arunc\
dup\ care nunii aveau s\ le mare / }i-ai adus sc\rm\- c\tre alaiul de nunta[i sau tr=ni, nu mai suntem
ceea, toat\ lumea se str=n- c\ma[a mirelui, batistele
gea [i se mergea la casa so- pentru vornicei [i c\ma[a dea bani sau diverse daruri n\toare“. c\tre s\tenii care au venit mul]i“. a
crului cel mare, cel cu b\- miresei.
iatul [i se f\cea masa lui. „Dru[tele puneau flori la
Dup\ ce m=ncau [i la aceas- nunta[i [i `mpodobeau mi-
t\ mas\ na[ii luau finii a- reasa `nainte de a pleca la
cas\ [i `i punea iar la mas\. biseric\. Ele piept\nau mi-

M\tu[a Profira Atomei, din localitatea

Conce[ti, jude]ul Boto[ani
 REPORTAJ Duminic\, 7 ianuarie 2007 7
„Puneam bombeuri la pantofi de
putea s\ treac\ [i c\ru]a peste ei“
a Ritmul alert de dezvoltare al societ\]ii de consum „`nghite“ f\r\ mil\ meserii
pe care bunicii [i p\rin]ii no[tri le-au respectat cu sfin]enie a Din m=inile harnice,
dar `mb\tr=nite acum, nu mai pot ie[i piesele de `mbr\c\minte sau `nc\l]\minte
unicat de alt\dat\ a Hainele fabricate `n serie [i lucrul f\cut de m=ntuial\
le-au luat locul a De vechii me[teri `n ale cojoc\riei, ceasornic\riei sau de celebrii bijutieri
`[i mai amintesc acum cu nostalgie doar cei trecu]i de mult de anii tinere]ii a
Constantin Sonohat
mai au cui preda [tafeta [i [i dimensiune, f\r\ a le f\ceau pantofi de comand\
mai ales tainele meseriei. putea particulariza prin aveau [i garan]ie 3 luni de Meseria i-a oferit ocazii [i c=]iva me[teri b\tr=ni.
de Otilia Am b\tut cu piciorul fine]ea [i delicate]ea lucru- zile. Acuma dac\ se duc s\ nenum\rate de a-[i ar\ta Este [i cazul lui Traian Pu-
B|LINI{TEANU Ia[ul `n lung [i `n lat `n lui f\cut de m=n\. cumpere `nc\l]\ri din ma- `ndem=narea, dar refacerea iu, cojocar vestit, n\scut
c\utarea atelierelor care Praful [i uitarea se a[- gazin peste o s\pt\m=n\ unui inel distrus `n totali- `ntr-o familie de meseria[i
Cine [i-a petrecut copi- alt\dat\ te puteau face s\ tern t\cut [i peste mecanis- vin la mine s\-i peticesc“, tate [i c\lcat `n picioare i-a de tot soiul, originari din
l\ria `n preajma unui bunic economise[ti bani buni. mele orologiilor din pu]inele spune cu necaz me[terul r\mas la inim\. „Un cet\]en Germania: tat\l dogar, fra-
e imposibil s\ nu fi vizitat Cuza-Vod\, o str\du]\ din ceasornic\rii care-au mai Sonohat, cu nemul]umire a venit la mine cu un inel tele frizer, iar unchii [coli]i
m\car o dat\ un atelier de centrul Ia[ului care `n urm\ rezistat ritmului gr\bit al omului care pricepe c=nd un dichisit prin ’79, dar care la „Arte [i meserii“. Cojo-
cizm\rie sau s\ nu se fi ju- cu 50 de ani mustea de ate- comunit\]ii. Acum sunt lucru nu e bine f\cut. era f\cut zob. A trebuit s\-l carul practic\ meseria de 45
cat cu buc\]ile de cojoc de liere me[te[ug\re[ti de tot preferate ceasurile electro- Constantin Sonohat lu- refac buc\]ic\ cu buc\]ic\ [i de ani, adic\ de la v=rsta de
care nu mai avea nevoie felul, pare acum o uli]\ nice, cump\rate la kilogram creaz\ `n atelier din anul am fost extrem de mul]umit 17 ani [i nici acum n-ar
meseria[ul. B\tr=nii me[- pustie. Vechea Ceprazerie de la chinezi, care sunt 1950. A format 3 ucenici, de rezultat“, poveste[te l\sa-o balt\ dac\ ar mai
teri, alt\dat\ respecta]i [i s-a `nchis. Azi nimeni nu-[i aruncate imediat ce se dar se g=nde[te cu p\rere Constantin {oimaru. avea clien]i.
c\uta]i de toat\ lumea, mai face p\l\rii la co- stric\. Pu]ini mai sunt cei de r\u c\ meseria asta va Probabil c\ timpul nu-i „Demult, spune mo[ Tra-
sufer\ acum `n singur\tate, mand\. Locul p\l\riilor ele- care vin s\-[i repare cea- disp\rea `n c=]iva ani [i c\ va mai oferi vreodat\ astfel ian, `n Ia[i, existau 20 de co-
pentru c\ m=inile lor nu gante a fost luat de [epcile surile, astfel c\ meseria[ul lucrul „f\cut ca la carte“ va de satisfac]ii... joc\rii `n cadrul fostei
sunt obi[nuite s\ stea `n loc. americane, iar atelierele cu autentic nu-[i mai poate fi doar o amintire. „Cum se Cooperative me[te[ug\re[ti
Amintirea vremurilor de flori pentru nun]i au r\mas hr\ni nicicum familia din f\ce lucrul odat\, acuma nu Cei care repar\ [i tot nu f\ceau fa]\ comen-
demult, c=nd atelierele erau doar o amintire pentru munca sa. se mai face. ~nainte talpa zilor. Aveam [i c=te 28 de
pline [i c=nd nu mai pri- ie[enii care stau `n zon\. era cusut\. Acuma-i numai aparatele de m\surat comenzi `ntr-o lun\. Acum
dideau de terminat comen- Nici cizm\rii nu mai g\- „Putea trece [i lipit\ [i se stric\ imediat. sunt din ce `n ce mai pu]ini.
zile e singura cu care se mai se[ti ca `n vremurile vechi. Puneam bombeuri la pan-
timpul dispar Dac\ vine unul la o sp\-
consoleaz\. Pe l=ng\ aceas- Din cele peste 800 de ate- c\ru]a peste ei tofi de putea s\ treac\ [i o dat\ cu el t\m=n\ [i asta nu mai e
ta, un sentiment de m=n- liere din anii ’50 azi mai [i nu se rupeau“ c\ru]a peste ei [i nu se mai afacere“, explic\ nec\jit
drie `i cople[esc pe to]i cei sunt numai vreo 15-20. Le rupeau“, poveste[te cu umor Din cele 20 de ceasor- me[terul. El crede c\ de
care au furat meserie „cum mai pute]i z\ri la c=te un Mo[ Constantin Sonohat mo[ Constantin. nic\rii cu care Ia[ul se vin\ pentru uitarea `n care
se f\cea odat\“ la g=ndul c\ parter de bloc, `ntr-o `nc\- are 76 de ani. Este cizmar, ~n Ia[i mai sunt acum m=ndrea `n urm\ cu c=]iva au intrat vechii cojocari sunt
zeci de picioare au fost `n- pere `ngust\, `n care cala- iar meseria a „furat-o“ de la doar 15-20 de ateliere de zeci de ani, azi n-au mai magazinele de tip „second-
c\l]ate de m=inile lor iscu- poadele vechi, frumos or=n- un me[ter priceput. Pinge- cizm\rie `n care se mai prac- r\mas dec=t vreo 8. Sunt hand“. „Magazinele cu ve-
site, c\ mul]i or\[eni, poate duite pe rafturi, amintesc le[te papucii ie[enilor de tic\ meseria la fel ca odi- men]inute `nc\ „`n via]\“ de chituri ne-au stricat toat\
prea mul]i ca s\-i mai po]i de succesul din trecut. mai bine de 50 de ani. De[i nioar\. Me[terii sunt b\tr=ni, oameni care-au [tiut s\ arate afacerea [i e p\cat pentru c\
num\ra, au fost proteja]i de Meseria de bijutier e la v=rsta lui ar trebui s\ dar cred `n importan]a prin produsele muncii lor c\ atelierele Cooperativei ridi-
frigul iernilor de odinioar\ chiar o raritate. Nici `n vre- spun\ pove[ti nepo]ilor, muncii lor, astfel c\ fe]ele de „meseria e br\]ar\ de aur“. cau foarte mult economia
sub cojoacele artistic lucrate mea tinere]ii p\rin]ilor no[- b\tr=nul nu-[i poate `nc\ tocuri, t\lpile sau pingelele, ~ntr-un astfel de atelier ]\rii“, spune Traian Puiu.
sau c\ sute de cupluri [i-au tri nu existau prea multe opri m=inile din lucru. de[i pu]ine, sunt parte din am intrat [i noi, dornici s\ B\tr=nul consider\ c\
construit fericirea pornind ateliere de bijuterii `n Ia[i, Are un atelier pe Strada firescul unei zile lucr\toare. ne odihnim privirile pe oro- meseria de cojocar are tai-
de la verighetele mig\los lu- dar acum n-a mai r\mas de- Armean\, `n care mai re- logii vechi sau pe ceasuri nele ei [i c\ acestea se vor
crate ale bijutierilor. Un c=t unul autentic. Celelalte de[tept\toare de toate m\- pierde `n cur=nd, `n Ia[i mai
singur g=nd le `nnegureaz\ sunt dotate cu aparate mo-
par\ pu]inele `nc\l]\ri pe „Nu [tiu dac\ rimile [i v=rstele. Reparatul put=nd fi v\zute doar 5 ast-
care le aduc pensionarii sau
privirile senine, de oameni derne, care transform\ c=t studen]ii f\r\ bani. Prenan- meseria de bijutier o ceasurilor e o meserie care fel de ateliere.
care-au f\cut din munc\ un ai clipi aurul `n zeci de inele macin\ nervii, spun adesea „~n cojoc\rie trebuie s\
scop `n via]\, acela c\ nu sau cercei de aceea[i form\
dezul [i vopseaua pielii din s\ mai aib\ farmec“ cei mai mul]i dintre noi. adaptezi modele dup\ m\-
pantofii care i-au trecut
prin m=ini au l\sat urme A[a ne-a spus, chiar de la Dac\ e f\cut\ din pasiune, rimea pieilor. Trebuie s\
vizibile. ~n atelier plute[te intrarea pe u[a `nc\perii `n nu provoac\ dec=t mul]u- faci `n a[a fel `nc=t s\-]i
un miros puternic de cau- care metalul nobil se trans- mirea, ne contrazice `ns\ ias\ modelul [i s\ nu faci
ciuc, iar praful domne[te form\ `n podoabe care ne Adrian {chiopu, ceasornicar rebuturi prea multe. Asta-i
peste calapoadele alt\dat\ hr\nesc orgoliul, me[terul `ntr-un atelier din Podu- desigur [i la `n]elegere cu
acoperite de pantofi ele- bijutier Constantin {oima- Ro[. Are 53 de ani, iar 36 i- clientul, c\ dac\ nu, `]i las\
gan]i, de sandale sau de ru. Are 55 de ani, iar mese- a petrecut printre sutele de buleandra [i pleac\“, dezv\-
ghetele zecilor de clien]i. ria o practic\ din 1966. Spu- ceasuri c\rora le-a dat din luie b\tr=nul me[ter c=teva
„La s\rb\tori nu dovedeam ne c\ a ajuns la {coala pro- nou „via]\“. secrete din cojoc\rie. Acum
de f\cut comenzile . Veneau fesional\ de specialitate din „~nainte aveam [i c=te 40- numai persoanele trecute
foarte mul]i clien]i [i aveam `nt=mplare, visul lui fiind 50 de clien]i zilnic, iar acum de 45 de ani [i pensionarii
de lucru p=n\ seara“, spune acela de a deveni actor. A li- dac\ mai vin 5-6“, `[i am- mai vin s\-[i modifice hai-
cizmarul. Lucrurile nu mai pit [i reparat sute de inele, inte[te me[terul. Nu prea nele. Tinerii nu mai sunt in-
stau la fel. ~n zilele noastre, cercei sau l\n]i[oare [i a lu- mai are solicit\ri [i spune c\ teresa]i de croieli [i cus\turi
mu[terii sunt din ce `n ce crat manual `nc\ pe at=tea. din meseria de ceasornicar originale. Societatea de con-
mai rari. „Acum sunt E mul]umit c\ a f\cut piese azi nu-]i mai po]i c=[tiga sum le-a anihilat dorin]a de
pantofi din \[tia mai ieftini unicat, cum azi nu mai face p=inea. „Eu am clien]i vechi, a fi unici `n vestimenta]ie.
[i oamenii se duc [i iau de nimeni, c\ci [i `n acest do- care mai vin, dar tinerii,
acolo [i nu mai fac de co- meniu tehnica avansat\ [i-a dac\ ar vrea s\ practice Lucrurile
Traian Puiu Adrian Matei {chiopu b\gat nasul. Nici clien]ii nu aceast\ meserie n-ar mai
mand\. ~nainte cei care
mai vin `ntr-un num\r at=t putea s\ tr\iasc\ din ea“, din zilele noastre
de mare ca `n anii de `nce- mai spune ceasornicarul.
Printre clien]ii de acum
nu mai au tr\inicie
put. „Acum nu mai vin
PELERINAJ ~N MUNTELE ATHOS dec=t pentru repara]ii. Mai se num\r\ mai ales b\tr=ni, Mai b\tr=ni sau afla]i
sunt persoane din familii dar vin [i tineri cu ceasuri doar `n floarea v=rstei, to]i
Experien]a acumulat\ de fiecare pelerin `n parte `n pelerinajul de la Sf. Munte Athos este
una unic\ [i care ofer\ posibilitatea unei re`nnoiri duhovnice[ti. Vizitarea vetrelor monahale mai `nst\rite care doresc mai sofisticate, cump\rate me[terii cu care am stat de
- m\n\stiri, schituri [i chilii - creioneaz\ o imagine consistent\ asupra a ceea ce `nseamn\ s\-[i repare bijuteriile ve- din str\in\tate. Pre]urile nu vorb\ au m\rturisit c\ nu
via]a monahal\ athonit\. chi, de familie, cu valoare sunt mari, de la 80.000 la au `ncredere `n produsele
„Roade ale credin]ei Athonite“, `n perioada 10-2
22 ianuarie 2007 (13 zile!) sentimental\“, spune me[- 120.000, dar asta nu care se fabric\ azi. Nimic nu
Ziua I - Ia[i - Giurgiu (cazare); Ziua II - Giurgiu - Tesalonic. Nea Kallikratia (cazare). terul de inele. schimb\ cu nimic lucrurile. mai e ca alt\dat\, iar ritu-
Ziua III - TESALONIC: Biserica Sf M. Mc. Dimitrie (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Bijutierii autentici au Fideli r\m=n cei cu orologii alul unui lucru f\cut cum
Catedrala Mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV). Nea disp\rut r=nd pe r=nd. Des- vechi, greu de reparat [i cu trebuie nu mai este respec-
Kallikratia (cazare). Ziua IV - XI - SF. MUNTE ATHOS: M\n\stirile: Simonos Petras, pre cei de azi, prezen]i `n mecanisme complicate sau tat. Papucii nu mai sunt
Xeropotamou, Vatoped, Protaton, Kutlumusiu, Pantokrator, Stavronikita, Iviron, special `n casele de amanet, tinerii care [i-au cump\rat papuci, iar hainele sunt la
Filotheu, Marea Lavr\, SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU (cazare la m\n\stiri). Constantin {oimaru n-are o ceasuri elve]iene. fel pentru to]i. {i bijuteriile
Ziua XII - Sfântul Munte Athos - Nea Kallikratia (cazare). Ziua XIII - Nea Kallikratia - p\rere prea bun\. „Ce fac eu sunt f\cute `n serie, uni-
Tesalonic - Giurgiu. Ziua XIV - Bucure[ti - Ia[i. aici e mig\los, artizanal, „Magazinele cu formiz=nd `ntr-un tot ne-
presupune mult\ munc\ diferen]iat toate categoriile
Servicii asigurate - transport cu microbuz clasificat, dotat cu aer condi]ionat; cazare:
1 noapte la Giurgiu (f\r\ mic dejun), 3 nop]i la Nea Kalikratia (cu mic dejun inclus), f\cut\ manual, pe c=nd ceea vechituri ne-au stricat sociale.
lâng\ Tesalonic, 7 nop]i `n Muntele Athos; `nso]itor de grup. Nu sunt incluse `n pre] - ce fac ei e copie `n serie. toat\ afacerea“ Poate c\ me[terii au
mesele de prânz [i cina; taxa de intrare `n Muntele Athos (25 de euro); transportul `n Bag\ inelele `n plastilin\ dreptate [i poate ar fi mo-
Muntele Athos (80 de euro); asigurarea medical\. sau `n cear\, copie modelul Meseria de cojocar f\cea mentul s\ ne `ntreb\m dac\
Pre] per persoan\: 295 EURO ^ 295 lei RON [i apoi le fac la kilogram. De c=ndva mare cinste celui `n cur=nd nu vom deveni [i
fapt adev\ratul bijutier tre- care o practica, mai ales c\ noi, asemeni obiectelor, ni[-
buie s\-i fac\ omului un inel fiecare era ales de clien]i pe te produse standard ale u-
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului la o anumit\ dimensiune, criterii de originalitate. Azi, nei societ\]i mereu prea
de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea m\sur\ sau perspectiv\“, din frumuse]ea acesteia n-a gr\bite ca s\ mai aib\ r\-
Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro explic\ me[terul. mai r\mas dec=t o amintire gazul de a privi `n urm\. a
 CM
YK

8 Duminic\, 7 ianuarie 2007 DOCUMENTAR

Sfântul Ioan Gur\ de Aur, mense `ntre boga]i [i s\-

~n 2007 se `mplinesc 1600 de ani de la raci, ca s\ nu mai vorbim
moartea Sfântului Ioan Hrisostom, cel care a de totala nep\sare a cla-
sei conduc\toare, [i im-
l\sat mo[tenire Bisericii o oper\ plicit [i foarte prospere,
impresionant\ atât ca dimensiuni, cât [i ca de cei afla]i `n lipsuri.
Epoca hrisostomic\, da-
profunzime teologic\ [i aplicabilitate practic\. c\ o putem defini astfel,
Numai cu foarte mici excep]ii, omiliile sale era profund marcat\ de
un sfid\tor [i condamna-
sunt la fel de actuale ca [i `n veacul al bil contrast `ntre bog\]ia
patrulea [i `n egal\ m\sur\ angajante `n exacerbat\ a celor pu]ini,
dar puternici, [i extrema
lucrarea Evangheliei lui Hristos. Un rol major s\r\cie a claselor defa-
l-a avut personalitatea ierarhului de vorizate, `ncât a trezit `n
ilustrul ierarh al Con-
Constantinopol `n definirea, desigur stantinopolului o aten]ie
exagerat\, a veacului al patrulea ca fiind cu totul special\ fa]\ de
problemele sociale tre-
„veacul de aur“ al cre[tinismului. cute oarecum cu vederea
chiar de c\tre Biseric\.
Sfântului Ioan, cititorul Se consider\ de c\tre unii
de pr. prof. univ. dr. poate observa cu lejeritate anali[ti istorici ai litera-
Petre SEMEN c\ lumea p\gân\ nu se turii cre[tine din primele
schimbase chiar peste veacuri c\ abia dup\ im-
Este foarte greu de a- noapte, [i c\ un segment plementarea [i sedimen-
creditat ideea unora care apreciabil al acesteia ac- tarea ideilor cre[tine `n
au definit, `n mod cu totul ceptase doar de form\ un rândul marilor centre ur-
nejustificat, veacul al pa- certificat de botez cre[tin, bane, Biserica s-a v\zut
trulea al cre[tinismului, `n fiindc\ a[a se impusese `ntr-un fel silit\ s\-[i pu-
care a tr\it [i activat Sfân- moda `n noul imperiu. Unii n\ [i problema mizeriei
tul Ioan, fostul arhiepiscop au acceptat cre[tinismul economice [i s\ `ntre-
al Constantinopolului, cel doar dintr-un simplu opor- prind\ câte ceva, pentru
care din cauza inegalabi- tunism, iar al]ii din mime- minimalizarea acesteia.
lului s\u talent oratoric, a tism, dar `n esen]\ via]a Evident, cu mijloacele de
fost supranumit Gur\ de lor a r\mas tot p\gân\. care dispunea.
Aur, ca fiind „veacul de Din scrierile marelui ie- F\r\ a fi absorbit\ ex-
aur“ al cre[tinismului. La rarh, [i nu numai, rezult\ clusiv de problemele so-
o analiz\ mai atent\ a cât de decadente erau mo- ciale, Biserica, `nc\ de la
acelor timpuri, se poate ravurile timpului. Un aport `ntemeierea sa, nu a pu-
CM
YK
observa c\ lucrurile nu semnificativ la aceast\ sta- tut r\mâne cu totul indi- CM
YK
stau chiar a[a. Dup\ cum re apar]inea unui segment
apreciabil al popula]iei ca- ferent\ la gravele neajun-
observa [i prof. Ioan Ic\ jr.
re simpatiza `n continuare suri cu care se confruntau
(„Gândirea social\ a Bise-
ricii“, editura „Deisis“, cu cultura [i mentalitatea o mare parte dintre mem-
Sibiu, 2002), s-a creat o p\gân\ nesfiindu-se s\-[i brii s\i. Dup\ cum pre-
Sfântul Ioan Gur\ de Aur: „Ne-a poruncit oare Domnul ciza Sfântul Simeon Noul
opinie cu totul exagerat\ afi[eze pe fa]\ tabieturile s\ arunc\m toate averile noastre? Nu, folose[te-te `n toat\ voia
despre veacul al patrulea, [i ideologia. Pe fondul unei Teolog, ca institu]ie `nte-
c\ ar fi fost o perioad\ cu culturi p\gâne `nc\ `n de averile tale! ~mpline[te-]i cu ele nevoile tale! Dar f\ de folos meiat\ de Hristos, Biseri-
totul excep]ional\, de in- floare, mul]i c\utau avan- ceea ce-]i prisose[te, ceea ce st\ f\r\ `ntrebuin]are `n casa ta! ca nu a primit ca porunc\
tens\ tr\ire cre[tin\. tajele unei vie]i luxoase ~mparte-le celor sugruma]i de foame, celor `nghesui]i de frig.“ expres\ din partea ~nte-
dându-se `n vânt dup\ meietorului ei obliga]ia
spectacolele publice de la ale. Având o puternic\ ~n secolul IV, rezult\ f\r\ nici un dubiu explicit\ de a se `ngriji de
Cre[tinismul teatre [i hipodromuri unde tent\ p\gân\ [i evident i- c\ societatea timpului, cei str\ini, de orfani [i de
era pentru unii moral\, [i unde se cheltu- asisten]a social\ era din care lipseau cu des\- v\duve, sau de alte seg-
protipendada vremii putea
o simpl\ mod\ s\-[i etaleze ostentativ iau sume exorbitante de necunoscut\ statului vâr[ire preocup\rile pen- mente defavorizate ale
luxul [i opulen]a, mai cu bani, nu aveau cum s\ nu tru asisten]a social\ din societ\]ii, totu[i, a sim]it
~ntr-adev\r, dup\ o lec- seam\ cele ocazionate de intre `n vizorul neiert\tor Din numeroasele omilii partea statului, se carac- de `ndat\ c\ este [i de da-
turare atent\ a operei felurite ceremonii imperi- al criticilor marelui orator. ale inegalabilului ierarh, teriza prin discrepan]e i- toria ei s\ se implice, cât

Prin s\raci se pot
trimite daruri lui
Dumnezeu
Lecturând atent opera
sfântului Ioan Hrisostom
se remarc\ o mare putere
de discern\mânt, deoarece
nu `ndemna pe nimeni s\
renun]e la toate averile
sale, dup\ cum nici Domnul
Hristos n-a f\cut-o. El n-a
impus vame[ului Zaheu,
care s-a convertit, s\ `m-
part\ totul la s\raci, de-
oarece problema nu s-ar fi
rezolvat `n felul acesta, ci
pur [i simplu doar s-ar fi
schimbat pozi]iile, `n locul
unor s\raci ar fi ap\rut
al]ii, ci i-a cerut doar ca s\
repare nedrept\]ile comise
[i, evident, s\-[i instituie
pe termen lung un program
strict de practicare a mi-
losteniei. {i tot el `ntreab\
retoric: „Ne-a poruncit oare
Domnul s\ arunc\m toate
averile noastre? Nu, folo-
se[te-te `n toat\ voia de
averile tale! ~mpline[te-]i
cu ele nevoile tale! Dar f\
de folos ceea ce-]i prisose[-
te, ceea ce st\ f\r\ `ntre-
buin]are `n casa ta! ~m-
parte-le celor sugruma]i de
foame, celor `nghesui]i de
frig. Trimite-le prin mâinile
acestora `n patria ta `n care
te vei duce, nu dup\ mult\
vreme. S\racii mai cu
seam\ vor putea s\-]i duc\
averile tale `n patria ta, ca
s\ le g\se[ti pe toate pre-
g\tite când te vei duce acolo.
Te vei bucura când vei ve-
dea c\ averile tale au cres-
cut v\zându-le `nmul]ite de
cei ce le-au dus acolo, dar
mai bine spus de iubirea de
oameni a lui Dumnezeu. De
fapt, nici nu trebuie s\ te os-
tene[ti ca s\ faci lucrul
acesta. N-ai nevoie de paz-
nic. Pe drumul care duce
acolo nu umbl\ nici tâlharii,
nici sp\rg\torii ca s\ fure
cele ce trimi]i“ (Omilia XX la
Evanghelia dup\ Matei).

Cum poate face tite. Pe aceia, sfântul nu-i

ho]ul acte caritabile
~n concep]ia inegalabilu-
lui predicator al poc\in]ei [i
al milosteniei, averile pe
care ]i le-a dat Dumnezeu
trebuie s\ le folose[ti aido-
ma unui comerciant pri-
ceput, adic\ „s\ negusto-
re[ti cu ele cerul“. Pe de alt\
parte, se cuvine sublinierea
c\ [i `n vremea aceea erau
mul]i care se `mbog\]eau in-
tempestiv [i pe c\i necins-
l\uda [i nici nu-i `ndemna
s\ dea milostenie.
Ca cel care `[i funda-
menta `nv\]\tura exclusiv
pe Sfintele Scripturi, aver-
tiza c\ nu `]i po]i lini[ti
con[tiin]a dup\ ce ai furat
din banii publici sau parti-
culari dând o parte din ei
pentru acte caritabile. O
asemenea jertf\ nu poate fi
pe placul lui Dumnezeu fi-
indc\ se zice: „Cel care a-
duce jertf\ din averea s\ra-
cilor este ca cel care omoar\
pe fiu `naintea tat\lui s\u“
(~n]elepciunea lui Sirah 34,
22). Asculta]i, zice , to]i cei
ce face]i fapte bune (milos-
tenie) cu bani strân[i de pe
urma crimelor, to]i cei ce
precupe]i]i sufletele oame-
nilor. Milosteniile acestea
sunt milostenii diavole[ti.
Despre ace[tia profetul spu-
ne; „a]i acoperit cu lacrimi
jertfelnicul Meu“ (Maleahi
2, 13). Hristos Domnul nu
vrea s\ fie hr\nit cu o
hran\ strâns\ din jafuri, nu
prime[te o astfel de hran\…
CM
YK
jaful e cruzime, iar miloste-
nia f\cut\ din jaf, e cruzime
[i ocar\. Mai bine s\ nu dai
nimic decât s\ dai din
munca [i sudoarea altora, [i
`ncheie cu `ndemnul: „s\ ne
poc\im dar [i s\ facem
Pe fondul unei culturi p\gâne `nc\ `n floare,
milostenie din munc\ cin-
stit\!“. Conform aceleia[i mul]i dintre contemporanii Sfântului Ioan
Scripturi, la care se [i ra- Hrisostom c\utau avantajele unei vie]i
porteaz\ permanent, zice: luxoase, dându-se `n vânt dup\ spectacolele
„dac\ ai r\pit unuia un publice de la teatre [i hipodromuri unde pro-
obol, nu trebuie s\ faci
milostenie tot cu un obol, ca tipendada vremii putea s\-[i etaleze ostenta-
s\ stârpe[ti rana jafului, ci tiv luxul [i opulen]a, mai cu seam\ cele
cu un talant“. ocazionate de felurite ceremonii imperiale
 CM
YK

DOCUMENTAR Duminic\, 7 ianuarie 2007 9

p\rintele protec]iei sociale
de cât, fiindc\ preocupa-
rea pentru ameliorarea
vie]ii oamenilor ]ine chiar
de porunca Domnului da-
t\ ucenicilor, de a se iubi
unii pe al]ii cu o iubire
jertfelnic\.
Critica unei societ\]i
pretins cre[tine
Inspirându-se perma-
nent din tezaurul biblic al
Bisericii [i luându-L de
model pe Mântuitorul Hris-
tos, chiar din primele
veacuri, p\storii spiritu-
ali, cum au fost defini]i
ierarhii cre[tini, [i-au
propus s\-i conving\ pe
fiii lor s\ pun\ cât mai
insistent `n practic\
porunca iubirii jertfelnice
prin acte de milostenie.
Se pare c\ dintre P\-
rin]ii [i ierarhii Bisericii
veacului al patrulea,
Sfântul Ioan Gur\ de Aur
s-a impus `n chip str\lu-
cit `n acest demers, sau
cel pu]in de la el avem
cele mai multe `nv\]\turi
l\sate `n scris despre
preocup\rile unor ierarhi
ai vremii. Mai mult decât
al]i dasc\li ai Bisericii
timpului - dintre care u-
nii chiar colegi cu sfântul,
preocupa]i s\-[i savureze
`n tihn\ demnitatea func-
CM
YK
]iei - Sfântul Ioan s-a im-
pus ca un adev\rat profet
al vremii prin implicarea
nemijlocit\ `n problemele
sociale. Asumându-[i ris-
cul, precum odinioar\ ma-
rii [i autenticii profe]i ai
lui Israel, sfântul nu
Milostenia - speran]\
sigur\ de mântuire
A[a cum precizam, ar fi
prematur s\ ne imagin\m
c\ pe vremea Sfântului
Ioan Gur\ de Aur ar fi
putut fi vorba de vreo pre-
ocupare din partea autori-
t\]ilor de a fi organizat
vreun fel de asisten]\ so-
cial\ pentru cei defavori-
za]i [i, de aceea, el s-a [i
sim]it `ndatorat moral, `n
c\uta `n nici un chip fa-
vorurile materiale ori de
alt\ natur\ ale poten-
ta]ilor vremii. {i nici nu
urm\rea s\ le fac\ pe plac
nici m\car celor care-l
propuseser\ ca episcop.
Drept urmare, marele
p\stor nu putea fi `n com-
pania ori ap\rarea celor
pu]ini [i prosperi ori a
celor infatua]i de propria
pozi]ie, excesiv de pre-
ocupa]i de acumul\ri ma-
teriale [i func]ii, ci era
mereu de partea celor
mul]i, `n mod deosebit a
celor marginaliza]i pe ca-
re-i ap\ra `n toate predi-
cile [i catehezele sale,
validându-[i din plin cali-
tatea de adev\rat p\stor
al Bisericii lui Hristos.
Ba, mai mult, el nu va
ezita s\ critice dur `n cu-
vânt\rile sale moravurile
din ce `n ce mai decaden-
te a unei societ\]i care, te-
oretic, se pretindea a fi
cre[tin\, dar `n care sfân-
tul a decelat cu mult\ mâh-
nire enormele discrepan-
calitate de cre[tin [i ie-
rarh, s\ lucreze cu timp [i
f\r\ timp la [lefuirea su-
fletelor boga]ilor cre[tini,
ca s\-i aduc\ la statura
b\rbatului credincios, do-
rit de Mântuitorul Hris-
tos, care s\ se asemene
atât cât ar fi omene[te
posibil lui Dumnezeu cel
Preamilostiv.
Cu toat\ preocuparea
sa pentru cei s\raci, el se
situeaz\ totu[i cu câ]iva
]e dintre boga]i [i s\raci.
El condamna pe fa]\ [i
f\r\ menajamente pe cei
ce promovau un lux exor-
bitant, absurd [i inutil.
O teologie excelent
aplicativ\
Spre deosebire de al]i her-
meneu]i ai Bibliei, la Ioan
Gur\ de Aur se remarc\
preocuparea de c\petenie
nu de a face exegez\ ca scop
`n sine. El `[i focalizeaz\ de-
mersul pe instruirea mo-
ral-teologic\ a largului pu-
blic auditor, pe care `ncear-
c\ s\-l conving\, cu orice
pre], [i s\-l determine, a
practica cu consecven]\
actele de caritate.
O alt\ orientare a de-
mersului s\u ar fi [i aceea
de a-i convinge cel pu]in
pe unii dintre contempo-
ranii s\i de a adopta un
stil de via]\ aidoma cre[-
tinilor din perioada pri-
mar\ a Bisericii, când fer-
voarea credin]ei `i deter-
pa[i `n urm\ fa]\ de plului din Ierusalim,
Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan era mai mult
spirit mai pragmatic [i cu adeptul unui ajutor de tip
vederi mult mai largi „aici [i acum“, propo-
privind rezolvarea feno- v\duind mai curând actul
menului s\r\ciei. Astfel, caritativ de tip „poman\“
dac\ Sfântul Vasile avea cre[tin\. De aceea, `n
ca preocupare prioritar\ scrierile sale se `ntâlne[te
organizarea unor institu- ca un laitmotiv `ndemnul
]ii specializate, patronate la milostenie personal\ pe
de Biseric\, spre a-i spri- care nu se sfiie[te s\ o de-
jini [i pe termen lung pe fineasc\ drept un fel de
oropsi]ii timpului, im- „regin\ a tuturor virtu-
itând, `ntr-un fel, practica ]ilor [i speran]a sigur\ a
mântuirii“.
Legii lui Moise [i a tem-
mina pe fiii ei s\ renun]e, egeza Sfântului Ioan nu Pr. Petre Semen
nu de pu]ine ori, la propri- este nicidecum una specu- este profesor de
ile bunuri `n favoarea se- lativ\ ori teoretic\, ci ex- Ebraic\ [i Vechiul
menilor. {i totu[i priori- celent aplicativ\. (n.r. - tit- Testament la Facultatea
tatea discursului s\u nu lul [i intertitlurile apar]in de Teologie „Dumitru
era neap\rat condamna- redac]iei) St\niloae“ din Ia[i
rea abuzurilor sociale,
asemenea unui profet ca
Amos, spre exemplu (sec.
al VIII -lea `.H.), ci deter-
minarea cre[tinilor de a
pune `n practic\ „hic et
nunc“ inegalabilele prin-
cipii umanitare ale Evan-
gheliei lui Hristos.
Cu toate c\ discursul
teologic al Sfântului Ioan
nu poate fi comparat, cel
pu]in ca profunzime, cu al
altor Sfin]i P\rin]i ai tim-
pului, precum un Vasile
cel Mare ori Grigorie de
Nazianz, dac\ ne raport\m
la secolul IV, totu[i el s-a
impus de departe ca cel mai CM
YK
prodigios exeget al Sfintei
Scripturi `n Biserica de
R\s\rit [i cu o evident\
tent\ de determinare ime-
diat\ `n aplicarea Evan-
gheliei la via]a de zi cu zi.
De aceea [i teologia [i ex-

„Dac\ tr\ie[ti doar pentru tine, tr\ie[ti de prisos“

feciorie, r\mâi `n afara turise[te `n comentariul s\u
Pentru ca cineva s\-[i autentifice calitatea chem\rii de nunt\ dac\ nu la Epistola c\tre Romani, o
faci milostenie. Dac\ `n tre- lectura [i studia f\r\ `n-
de cre[tin, Ioan Gur\ de Aur pleda consecvent burile p\mânte[ti nimeni nu cetare, ca [i alt\dat\ profe]ii
tr\ie[te pentru el `nsu[i… biblici, s-a str\duit s\-[i
pe ideea c\ rug\ciunea, ca una dintre iar dac\ tr\ie[ti numai pen- conving\ contemporanii c\
marile porunci date de Domnul, al\turi de tru tine f\r\ s\-]i pese de exist\ o incontestabil\ peda-
to]i ceilal]i, tr\ie[ti de pri- gogie divin\ `n toate ine-
porunca iubirii, nu este puternic\ [i nici sos, nu mai e[ti nici om [i galit\]ile sociale, pentru ca
lucr\toare dac\ nu este `nso]it\ de milostenie. nici nu faci parte din neamul lucrarea caritativ\ a celor cu
omenesc“ (Omilia LXXII, la bun\ stare material\ s\ se
Evanghelia dup\ Matei). poat\ concretiza `n sprijini-
Mai `nainte de a se dedica `mpletirii rug\ciunii cu pos- rea aproapelui. ~ndemnul de
tul [i cu milostenia: „Mai a-i ajuta pe cei s\raci se re- Pagin\ de manuscris `n limba siriac\,
postului, el aten]ioneaz\ c\
Domnul Hristos i-a sf\tuit mult pre]uie[te rug\ciunea
O gur\ de aur pet\ `n aproape toate omili-
pe to]i oamenii s\ se roage. cu post [i cu milostenie [i cu `n ap\rarea ile [i comentariile sale bibli- cu un fragment dintr-o Omilie a Sf=ntului
Iar despre milostenie a zis: dreptate, decât bog\]ie cu ce, mai pu]in la Epistola c\- Ioan Gur\ de Aur la Evanghelia dup\ Matei
„cine vrea s\ fie des\vâr[it, nedreptate; mai bine s\ faci drepturilor s\racilor tre Romani, unde predomin\
s\ `mpart\ toate averile sale milostenie decât s\ aduni `nv\]\tura teologic\, `ncât
De[i fa]\ de al]i Sfin]i devii convins c\ sfântul [i-a
la s\raci“, dac\ are ce `m- aur, c\ milostenia izb\ve[te P\rin]i ai Bisericii, cu pre- f\cut un adev\rat program
p\r]i, evident. ~ntr-adev\r, de la moarte [i cur\]\ orice c\dere fa]\ de sfântul Vasi- misionar din a ap\ra drep-
oricine poate realiza c\ mi- p\cat. Cei ce fac milostenie le, Sfântul Ioan apare pu]in turile celor s\raci [i a-i con-
lostenia nu poate fi s\vâr- [i dreptate vor tr\i mult“ mai sentimentalist, pledând vinge pe to]i s\ pun\ `n prac-
[it\ ne`ncetat [i nici nu se (cap. 12, 8-9). {i continu\ pentru o filantropie „aici [i tic\ porunca iubirii.
poate posti cu timp [i f\r\ Sfântul Ioan c\ „dac\ pos- acum“, din discursul ne`n- Cu toate c\, a[a cum pre-
timp, dar rug\ciunea poate te[ti f\r\ s\ faci milostenie, trecutului orator se deta- cizam, `n toat\ opera lui nu
fi s\vâr[it\ aproape ne`n- postul nici nu mai e socotit [eaz\ aceea[i idee forte a se deta[eaz\ inten]ia de a-i
cetat, de oricine vrea. post; cel care poste[te f\r\ Domnului Hristos, [i anume, ajuta pe cei s\raci pe termen
Rug\ciunea este la `nde- s\ fac\ milostenie, este mai c\ niciodat\ credinciosul lung, ca Sfântul Vasile cel
mâna oricui [i nu cost\ ni- r\u decât unul care se `m- adev\rat nu se las\ târât de Mare, ci s-a limitat aproape
mic, dar el aten]ioneaz\, to- buib\, mai r\u decât un be- l\comie, iar bunurile materi- exclusiv la determinarea re-
tu[i, c\ aceasta „ajunge mai ]iv [i, cu atât mai mult, ne- ale nu devin pentru el idola- aliz\rii unei muta]ii la nivel
puternic\ [i chiar cap\t\ milostenia e mai mare p\cat trie [i nici nu obstacoleaz\ de con[tiin]\ a ascult\to-
aripi dac\ este precedat\ ori decât huzururile [i petrece- rela]ia sa cu Dumnezeu. rilor, acest ierarh r\mâne
secondat\ de milostenie“. rile. Dar ce vorbesc de post? V\dit influen]at de `n- unul dintre cei mai mari pro-
A[a se spune [i `n cartea Chiar dac\ tr\ie[ti `n casti- v\]\tura Sfintei Scripturi pe motori ai actului caritativ
Tobit despre necesitatea tate, chiar dac\ tr\ie[ti `n care, dup\ cum `nsu[i m\r- din toat\ istoria Bisericii.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106, 9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 102, 3 MHz; VASLUI — 106, 7 MHz;
ZAL|U — 93, 1 MHz; ONE{TI — 88, 4 MHz; B+RLAD — 93, 7 MHz; R|D|U}I — 97, 8 MHz; TG. NEAM} — 106, 8 MHz; GURA HUMORULUI — 92, 8 MHz; MOINE{TI — 99, 8 MHz;
HA}EG — 100, 2 MHz; TOPLI}A — 90, 1 MHz; DARABANI — 95, 6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91, 2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104, 3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
10 Duminic\, 7 ianuarie 2007
Din Vie]ile P\c\to[ilor sau despre cum am descoperit
Patericul c\ut=nd un subiect de pagina `nt=i
de Ioan-F
Florin
FLORESCU
Cel mai bun lucru care
mi s-a `nt=mplat la 20 de
ani a fost acela c\ am
primit o slujb\ de redac-
tor la un cotidian din
Ia[i. E drept c\ era ulti-
mul post `n schema re-
dac]iei, cel de responsa-
bil al rubricii de religie,
dar, cum n-aveam de-
ales, m-am pus de `ndat\
pe treab\: am prins a citi
vie]ile sfin]ilor, ca s\
alc\tuiesc calendarul zi-
lei, m-am interesat de s\r-
b\tori [i chiar m-am abo-
nat la un periodic biseri-
cesc din care copiam frag-
mente de predici.
~ntr-o zi, cineva mi-a
dat un pont din care ar fi
putut s\ ias\ un mate-
rial de pagina `nt=i: spu-
neau unii c\ `n preajma
unui schit din Moldova
tr\ia un pustnic sf=nt. A-
micul care binevoise a
m\ informa mi-a dat a-
dresa schitului, inclusiv
o schi]\ de m=n\ cu `m-
prejurimile [i locul apro-
ximativ unde s\l\[luia
sf=ntul. Mi-a atras aten-
]ia c\ e „v\z\tor cu du-
hul“ [i cunoa[te tainele oa-
menilor. Am plecat chiar
a doua zi, `narmat cu un
reportofon [i un aparat
de fotografiat, pu]in `n-
g=ndurat, dar ner\bd\-
tor s\ cunosc un aseme-
nea personaj.
Un b\tr=nel limbut
[i grozav de curios
Dup\ ce am r\t\cit ore
bune prin r=pile din preaj-
ma schitului cu pricina,
am ajuns mai mult din
`nt=mplare la bordeiul
pustnicului pe care `l c\-
utam. M-a `nt=mpinat
un om b\tr=n, dar `nc\
voinic, cu fa]a vesel\ [i
luminoas\, `mpodobit\
de o barb\ lung\ [i alb\,
`n pofida `nf\]i[\rii sale
complet s\lb\ticite. Era
`mbr\cat cu o sutan\ toa-
t\ peticit\, care cu greu
mai aducea a hain\ c\lu-
g\reasc\ [i era `ncins cu
o centur\ militar\. C=nd
m-a v\zut, b\tr=nul a
scos un strig\t de bucu-
rie, a aruncat toiagul din
m=n\ [i s-a repezit s\
m\ `mbr\]i[eze. Atunci
am v\zut c\ era [chiop,
mai exact avea un picior
de lemn. Totu[i, bete[u-
gul nu p\rea s\-l inco-
modeze prea mult.
M-a poftit s\ m\ odih-
nesc pe un trunchi de co-
pac, timp `n care a dat
fuga `n chilie [i s-a `ntors
cu ni[te ridichi [i o felie
de p=ine, pun=ndu-mi-le
`nainte [i scuz=ndu-se c\
nu are altceva mai bun.
Vorbea `ncontinuu, f\r\
[ir, agit=ndu-se `n jurul
meu. A dat iar fuga, [on-
t=c-[ont=c, [i s-a `ntors
cu un pahar de ap\ `n-
dulcit\ cu zah\r. Nu p\-
rea curios s\ afle ce
c\utam la el, dar v\z=nd
aparatele [i afl=nd c\
sunt ziarist, s-a ar\tat
foarte interesat de nou-
t\]ile din lume. Cu fieca-
re `ntrebare a lui cre[tea
`ns\ [i dezam\girea mea:
venisem s\-l cunosc pe
sf=ntul lui Dumnezeu,
iar acesta turuia `ntruna
[i m\ `ntreba: cine va c=[-
tiga alegerile? ce p\rere
am despre cutare politi-
cian? c=t mai cost\ p=i-
nea? se mai g\sesc m\s-
line verzi, din acelea
mari? [.a.m.d.
Dup\ un timp, mi-am
dat seam\ c\ n-am s-o
scot la cap\t cu b\tr=ne-
lul acesta limbut, a[a c\
am a[teptat un prilej bun
[i, pe ocolite, cu vorbe –
zic eu – bine alese, amin-
tind de folosul cunoa[te-
rii vie]ilor unor p\rin]i
duhovnice[ti [i a[a mai
departe, am `ndreptat
discu]ia spre ceea ce m\
interesa: via]a lui de pus-
tnic, faptele [i `nv\]\tu-
rile de care mirenii se pot
folosi spre m=ntuirea lor.
„Faptele?“,
s-a ar\tat mirat
Care fapte? s-a ar\tat
mirat. A[adar, am auzit
[i eu? Sau poate am vor-
bit mai `nainte cu sta-
re]ul? Foarte bine, el n-are
nimic de ascuns. El e un
om oarecare. De ce s\-i fie
ru[ine? Nevast\-sa nu
mai tr\ie[te, iar fata e la
casa ei. „Care nevast\?“,
am r\mas eu cu gura
c\scat\. Nevast\-sa, so-
]ia, c\ a fost `nsurat. Pust-
nic `nsurat? Da, a[a au
fost valurile vie]ii: `nsu-
rat, nu din dragoste, ci de
nevoie.
~n tinere]e a iubit doar
m\n\stirea. I-au pl\cut
slujbele [i pravila aspr\.
Dup\ un timp a primit
schima, vorbea numai
[apte cuvinte pe zi [i se
hr\nea doar cu legume [i
semin]e uscate. Dar s-a
av=ntat prea mult, a
vrut s\ se asemene Sfin-
]ilor P\rin]i [i „vr\j-
ma[ul“ a adus asupra lui
o `ncercare grea.
Mai vreau ap\ cu za-
h\r? Nu, nu mai voiam.
A[adar, `ntr-o iarn\ s-a
seme]it [i n-a vrut s\-[i
mai fac\ foc `n chilie. A
degerat `n asemenea hal
`nc=t doctorii au trebuit
s\-i taie un picior [i trei
degete de la m=na st=n-
g\. Dar asta n-a fost ni-
mic fa]\ de ispita care a
urmat: l-au alungat din
m\n\stire. Poate c\ am
auzit de decret. I-au scos
cu mili]ia pe to]i monahii
tineri [i i-au obligat s\ in-
tre `n „c=mpul muncii“.
Pe el, pentru c\ era in-
REPORTAJ
firm, l-au angajat paznic
la un spital. Era `nc\
t=n\r. Era a[a, ca mine.
Am treizeci? Ei bine, el
avea vreo treizeci. Marele
ascet din m\n\stire, a-
cum un mirean oarecare,
a descoperit c\ era slab,
n-a putut lupta cu ispi-
tele. S-a g=ndit c\, dec=t
s\ fac\ alte p\cate, mai
bine se `nsoar\. S-a `nsu-
rat cu o infirmier\ din
spital [i a f\cut un copil, o
fat\. „Uite c\ acum ai ne-
vast\ [i copil“, [i-a spus.
{i-a sim]it inima str\-
puns\ de c\in]\ [i s-a
g=ndit astfel: „Trebuie
s\-mi cresc fata, apoi s\
m\ `ntorc la m\n\stire,
c\ eu tot c\lug\r sunt, nu
m-a dezlegat nimeni“. A
r\mas cu familia paispre-
zece ani. E m=ndru c\ nu
[i-a l\sat familia pe dru-
muri. A muncit pe rupte
[i i-a f\cut fetei „o situ-
a]ie“. C=nd le-a pus pe
toate `n r=nduial\, a con-
siderat c\ se poate `ntoar-
ce la m\n\stire ca s\ se
poc\iasc\ de p\cate.
Cum se alege
un loc bun de bordei
Acum se putea `ntoar-
ce, erau alte vremuri, nu
se mai aplica decretul,
dar noul stare] nici n-a
vrut s\ aud\ de el. „Ce
c\lug\r e[ti tu, cu ne-
vast\ [i copil?“ „Blagoslo-
vi]i [i ierta]i, p\rinte sta-
re], am gre[it.“ „}i-ai f\-
cut de cap o via]\-ntrea-
g\.“ „M\ c\iesc, p\rinte
stare], da]i-mi canon.“
„N-ai loc aici.“ „Primi]i-
m\ ca pe un frate oareca-
re.“ „N-am chilii.“ „A-
tunci, da]i-mi blagos-
lovenie s\ m\ duc `n p\-
dure. „Du-te-n p\dure.“.
„Bucuria mea c=nd am
auzit. Am plecat a[a, cu
hainele de pe mine. Am
umblat prin toate r=pile
p=n\ am g\sit un loc bun
de bordei. {tiam de la
b\tr=ni cum se alege un
loc bun. {tii ce-i trebuie
unui loc bun? S\-]i spun
eu: una la m=n\, s\ fie
ferit de oameni; doi, s\
fie la soare; [i trei, s\
aib\ ap\ pe-aproape -
uite-a[a, ca aici. Acum au
f\cut drum la schit, dar
`nainte era numai p\du-
re - uite-a[a fojg\iau jivi-
nele... Era p\dure, nu ca
acum, c\ au furat-o toat\
\[tia cu gaterele. Taie [i
iar taie. Am auzit c\ o
taie [i o duce la nem]i. O
fi adev\rat?“
„S\ dai la ziar
din Pateric“
Nu, nu credeam c\ era
adev\rat, se exagera, de-
sigur. ~n schimb, era
foarte adev\rat c\ de re-
portajul meu, cu pust-
nicul f\c\tor de minuni,
pentru care m\ `nvoisem
dou\ zile de la serviciu [i
`ncasasem deja un avans
substan]ial, se alesese
praful. Personajul, oric=t
a[ fi tras de el, nu avea
leg\tur\ nici cu subiec-
tul pentru care venisem,
[i - mi se p\rea mie - nici
cu omul sf=nt de care-mi
vorbise amicul meu.
C=nd a v\zut c\ m\
preg\team s\ plec, b\-
tr=nul s-a oprit din tu-
ruit [i a dat fuga `n chi-
lie. De data aceasta s-a
`ntors cu o carte destul
de groas\, `nvelit\ `ntr-o
h=rtie de ziar `ng\lbenit\
de vreme. Mi-a `ntins-o cu
un aer foarte grav. „Uite,
po]i s\ dai la ziar din
cartea asta, e foarte bun\.
Eu mai am una. Ai auzit
de Pateric?“ Nu, nu au-
zisem. „Ei, sunt multe pa-
terice, dar Patericul Egip-
tean e cel mai bun.“
„De ce egiptean?“, am
`ntrebat. „A[a-i zice, de
la pustia egiptean\ unde
s-au nevoit p\rin]ii. I-auzi
ce zice aici.“ Mi-a luat
cartea din m=n\ [i a des-
chis-o la `nt=mplare.
„Avva a zis: c=inele este
mai bun dec=t mine, c\ci
[i dragoste are [i nici la
judecat\ nu vine.“ „Adic\
- mi-a t=lcuit el - sunt
mai r\u dec=t c=inele, c\
n-am credin]a pe care o
are fa]\ de st\p=nul lui,
dar `i judec pe tovar\[ii
mei care sunt c=ini mai
credincio[i dec=t mine.
Vezi smerenie? Hai, ia
cartea [i s\ dai la ziar
din ea...“
I-am mul]umit pentru
dar [i, la desp\r]ire, mai
mult din polite]e, l-am
`ntrebat ce s\-i aduc dac\
voi mai veni pe-acolo. Mi-a
spus c\ erau pe vremuri
ni[te cutii de tabl\, cu
m\sline verzi, din acelea
mari. S\-i aduc ni[te
m\sline, dac\ se mai
g\seau de cump\rat. {i
dac\ vreau „s\-l dau“ la
ziar, atunci neap\rat ar-
ticolul s\ se cheme „Din
vie]ile p\c\to[ilor“.
Eternul
[i fascinantul Pateric
M-am `ntors la Ia[i f\-
r\ prea mult entuziasm.
Nu numai c\ n-am „dat
la ziar“ din Pateric (cine
ar fi publicat a[a ceva?),
dar a trebuit s\ treac\ o
bun\ bucat\ de timp p=-
n\ s\ ajung s\-l r\sfo-
iesc, apoi s\ fiu cucerit
de aceast\ carte [i s\ o
citesc uluit din scoar]\-n
scoar]\, s\ o `nv\] aproa-
pe pe de rost, iar `n anii
din urm\ s\ `ngrijesc la
Editura Polirom noua
edi]ie a Patericului.
De ce aceast\ fascina-
]ie pentru Pateric? Poate
pentru c\ este cartea cea
mai anti-teologic\. La
polul opus al celui mai
sublim r\spuns dintr-un
tratat de dogmatic\, se
afl\ Patericul cu al s\u
r\spuns candid al p\rin-
]ilor pustiei: „Nu [tiu.“.
Dar Patericul mai este
fascinant [i prin aceea
c\, lucru rarisim pentru
o carte religioas\, nu a-
t=t Dumnezeu este subi-
ectul sutelor de apof-
tegme, c=t pitore[tii s\i
„vecini“, adic\ p\rin]ii
pustiei. ~n pustie, nimeni
nu vrea s\ vad\ `ngeri,
to]i vor s\-[i vad\ p\ca-
tele. Cum s\ te rogi? Cum
s\ poste[ti? C=]i pesme]i
s\ m\n=nci? C=nd s\
taci [i c=nd s\ vorbe[ti? -
iat\ cu ce-[i bat capul
vecinii lui Dumnezeu, nu
cu ipostasurile [i esen-
]ele „elinilor“ de la Ale-
xandria.
~n sf=r[it, nu cred s\
mai existe vreo carte `n ca-
re oamenii lui Dumnezeu
s\ mai alc\tuiasc\ o ase-
menea adun\tur\ pestri]\
ca-n Pateric. }\rani [i
dreg\tori, filozofi [i anal-
fabe]i, criminali poc\i]i,
negustori sc\p\ta]i, sfin]i
[i desfr=nate - toat\ a-
ceast\ lume aflat\ `ntr-o
`ncle[tare decisiv\ cu
demonii ei.
Epilog la un
articol prost
Dar toate acestea a-
veam s\ le aflu, a[a cum
spuneam, mult timp du-
p\ vizita mea la pustnicul
din mun]i, el `nsu[i un
personaj desprins parc\
din paginile Patericului.
M-am `ntors acas\ cu
Patericul Egiptean - [i
acesta a fost `nceputul
celei mai importante `n-
t=lniri care avea s\-mi
schimbe via]a. Am [i
acum exemplarul primit
atunci. E dezlipit [i mur-
dar, plin de sublinieri [i
note, dar `l p\strez ca pe
sfinte moa[te.
C=t despre reportajul
meu, l-am scris `n cele
din urm\, `ns\ cu greu,
dup\ ce am rescris zeci
de variante, pentru c\
nici eu nu [tiam foarte
bine ce vreau s\ spun.
Nu era nimic spectacu-
los, a[a c\ l-am intitulat,
destul de neinspirat,
„Via]a oarecare a pust-
nicului cu un picior de
lemn“. Redactorul-[ef a-
bia a catadicsit s\-l r\s-
foiasc\: „Ce articol e \s-
ta? Cine crezi c\ e intere-
sat de un c\lug\r oare-
care?“ {i mi l-a azv=rlit
`napoi. ~n definitiv, avea
dreptate, chiar dac\ eu
cred [i ast\zi c\ era un
articol destul de bun fa]\
de altele care ap\reau pe
atunci `n ziarul la care
lucram. a
„Patericul“, editura
Polirom, Ia[i - 2005

Legea de unificare administrativ\ din 1925
Din perspectiva prezentului, o
analiz\ asupra procesului
unific\rii legislative realizate dup\
momentul Marii Uniri relev\ c\
solu]ia optim\ ar fi fost extinderea
cât mai grabnic\ a legilor din
Vechiul Regat `n noile provincii [i
abia apoi s\ se fi `nf\ptuit opera
complex\ [i anevoioas\ de
revizuire general\ a tuturor legilor.
Acest lucru ar fi dus la evitarea
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
Capacitatea adminis-
trativ\ a guvernelor de la
Bucure[ti din acea pe-
rioad\, a liberalilor `n
primul rând, s-a dovedit a
fi remarcabil\, de vreme
ce, din cele patru ante-
proiecte de constitu]ie
mai importante, numai
unul, cel redactat de pro-
fesorul universitar C. Be-
rariu, considerat a fi re-
prezentantul bucovineni-
lor, cerea un principiu larg
al autoadministr\rii - o
adaptare dup\ proiectul
liberal, f\r\ a nega carac-
terul na]ional unitar al
statului `ns\. Este adev\-
rat c\ [i anteproiectul Par-
tidului }\r\nesc, redac-
tat de C. Stere solicita o
puternic\ descentralizare
[i acordarea unei mai
largi autonomii locale.
Na]iunea român\,
„alc\tuitoare de stat“
C. Stere aprecia c\ ve-
chea constitu]ie - cea din
1866 - de[i prevedea des-
centralizarea administra-
tiv\, nu preciza [i nor-
mele de organizare a au-
torit\]ilor locale. Existen-
]a consiliilor comunale [i
Ion I. C. Br\tianu (1864-1927)
PAGINA DE ISTORIE
paralelismelor legilor [i la
stoparea unor conflicte de legi
interprovinciale. Legile de
unificare adoptate pentru toate
domeniile au privit România ca un
stat na]ional unitar, iar dispozi]iile
lor s-au aplicat `n mod egal asupra
tuturor cet\]enilor. Era o situa]ie
nou\ de care românii afla]i sub
vremelnic\ st\pânire str\in\ nu se
bucuraser\ `nainte de 1918.
jude]ene era considerat\ nal, Romul Boil\, insista
fictiv\, deoarece nu li se asupra organiz\rii de
delimitau [i atribu]iile de stat `n formula `nlocuirii
autoadministra]ie cet\]e- principiului separ\rii pu-
neasc\. Ele erau simple terilor cu principiul uni-
birouri de `nregistrare a t\]ii [i indivizibilit\]ii pu-
dispozi]iilor aparatului terii care s\ emane de la
central [i nimeni nu se na]iunea român\, „alc\-
mira c\ odat\ cu schimba- tuitoare de stat“.
rea Guvernului se schim- ~n 1921, Constantin
ba [i consiliul local. C. Argetoianu formulase un
Stere considera c\ `n noi- proiect prin care ]ara s\
le condi]ii, organizarea ad- fie `mp\r]it\ `n 9 regiuni,
ministrativ\ trebuia s\ proiect care `ns\ a ie[it
]in\ cont de realit\]ile spe-
rapid din dezbaterea pu-
cifice fiec\rei provincii, de blic\ având aceia[i soart\
particularit\]ile [i carac-
ca mai vechiul proiect de
teristicile naturale, c\ au- regionalizare formulat `n
tonomia local\ larg\ era
1912 de P. P. Carp.
singura solu]ie viabil\.
La rândul s\u, A. On-
ciul solicita organizarea Regionalismul,
administrativ\ pe prin- crim\ de stat
cipiul autoadministr\rii.
Anteproiectul „na]io- A[a cum se [tie, libera-
nalilor“ ardeleni, redactat
lii au avut câ[tig de cauz\
de Romul Boil\, se ocupa
`n aceast\ problem\ [i, `n
`n mod expres de situa]ia ciuda `nscrierii principiu-
minoritarilor etnici. ~n
lui descentraliz\rii `n Con-
acest sens, `n articolul 24 stitu]ia din 1923, Româ-
se specifica dreptul fiec\-
nia a continuat s\ fie un
rui cet\]ean de a-[i folosi stat puternic centralizat.
limba matern\. ~n jude]e- Pilonul central al princi-
le unde cet\]enii români piului descentraliz\rii
de alt neam constituiau a
putea fi g\sit `n formula-
cincea parte din locuitori, rea alegerii „prin vot uni-
ace[tia aveau dreptul s\ versal, egal, direct, secret
fie administra]i [i jude- [i obligatoriu [i cu repre-
ca]i `n limba matern\
prin reprezentan]i pro-
prii. Tot profesorul clu-
jean de Drept constitu]io- Unirea administrativ\ a României, oper\ a liberalilor
Cum artizanul princi-
pal al organiz\rii admi-
nistrative la `nceputul pe-
rioadei interbelice a fost
Partidul Na]ional Libe-
ral, ne vom opri, cu prec\-
dere, asupra dezbaterilor
[i ini]iativelor acestuia `n
aceast\ direc]ie.
Cercul de studii al Par-
tidului Na]ional Liberal a
fost preocupat `nc\ din
1918 de elaborarea unui
anteproiect de lege admi-
nistrativ\ care s\ fie ba-
zat pe principiul descen-
traliz\rii, principiu for-
mulat, oarecum restric-
tiv, `n proiectul legii jude-
]ene din acel an. ~n 1921,
un nou anteproiect, mai
judicios `ntocmit, prefa]at
de frunta[ul liberal Dimi-
triu, a cuprins acela[i prin-
cipiu invocat, de altfel, `n
mai toate programele par-
tidelor din epoc\.
La Congresul Partidului
Na]ional Liberal din 1921,
chestiunile privitoare la
administra]ie au fost relu-
ate insistându-se asupra
necesit\]ii unei reforme
administrative al c\rui
obiectiv urma s\ fie uni-
zentarea minorit\]ii, du-
p\ formele prev\zute de
lege a membrilor consilii-
lor jude]ene [i comunale“,
la ace[tia putându-se a-
d\uga prin lege „membrii
de drept [i membrii coop-
ta]i“. Primul articol pus
`n dezbaterea Constitu-
antei, `n ianuarie 1923, a
fost cel referitor la terito-
riu. Articolul 1 preciza c\:
„Regatul României este
un stat na]ional unitar [i
indivizibil“. ~n raportul la
anteproiectul de Consti-
tu]ie discutat `n aceia[i
lun\ - ianuarie 1923 - se
preciza c\ România are o
singur\ suveranitate, ea
fiind „sinteza faptelor is-
torice a Na]iunii Româ-
ne“. Aceast\ formulare
dorea excluderea oric\rei
posibile forme de au-
tonomie local\. Raportul
preciza: „Sentimentul re-
gionalismului este con-
damnat, considerat con-
trariu literei … Consti-
tu]iunii celei noi. Practica
lui poate constitui o cri-
m\ de stat“.
Liberalii au profitat `n
promovarea ferm\ a pro-
iectului lor [i de tulbur\-
rile studen]e[ti, unele cu
carcater antisemit, dar [i
de situa]ia creat\ la gra-
ni]a cu Ungaria [i cea cu
Bulgaria, unde presa gu-
vernamental\ semnala
ciocniri [i mi[c\ri de
trupe. Mai mult, majori-
tatea parlamentar\ acu-
za subtil pe „na]ionalii“
ardeleni de `ncurajarea
regionalismului.
Unirea politic\
[i unificarea
administrativ\
A[a cum bine se [tie,
Constitu]ia din martie
1923 nu a fost votat\ de
ficarea `n acest domeniu
concomitent cu unificarea
legislativ\. O larg\ descen-
tralizare, o autonomie lo-
cal\ „ra]ional\“ - opus\
atât centraliz\rii excesive,
cât [i ideii de autonomie re-
gional\ complet\ - urmau
s\ realizeze o armonizare
eficient\ a intereselor lo-
cale cu cele generale.
~n fine, un alt antepro-
iect a fost elaborat `nc\
sub ministeriatul gene-
ralului V\itoianu la in-
terne, proiect care a fost
`ns\ respins de Guvern ca
necorespunz\tor. Totu[i,
expunerea de motive a
Legii din 1925 a reluat-o
pe cea a generalului V\i-
toianu, Pre[edintele Con-
siliului de Mini[tri, Ion I.
C. Br\tianu mul]umindu-
se doar cu redactarea câ-
torva rânduri formale.
Un pas `nainte
pe linia consolid\rii
statului
Adoptarea Legii de
unificare administrativ\
Duminic\, 7 ianuarie 2007 11
toate partidele, C. Bacal-
ba[a evaluând realist si-
tua]ia când scria c\ a pre-
tinde ca pactul funda-
mental s\ fie opera tutu-
ror partidelor era o ab-
surdidate, deoarece se
[tia c\ toate constitu]iile
de pân\ atunci fuseser\
tocmai rezultatul luptei
dintre partide. Pe de alt\
parte, sublinierea lui Ion
I. C. Br\tianu, f\cut\ `n
Parlament, precum c\:
„Statul nostru nou … are
nevoie de cel pu]in o ju-
m\tate de veac, [i sunt
modest `n aprecierea mea,
de o jum\tate de veac li-
ni[tit\ de consolidare pe
temeiul acestei Constitu- C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
]ii“, ne relev\ pe deplin
realismul gândirii politi- cercet\tor [tiin]ific gradul
ce a marelui frunta[ libe- I la Institutul de Istorie
ral, ca [i profunda `n]ele- „A. D. Xenopol“ - Ia[i
gere a mecanismelor in-
time ale vie]ii societ\]ii
c\ci ea completeaz\ prin-
române[ti aflate `n plin
cipiul doctrinar al unit\-
proces de modernizare [i
]ii [i indivizibilit\]ii statu-
democratizare.
lui, prin unificarea tu-
Constitu]ia din martie
turor institu]iilor admi-
1923 reia, `ntr-o mare
nistrative“. Aceast\ lege
m\sur\, prevederile Con-
abrog\ toate legile de or-
stitu]iei din 1866 atunci ganizare adminstrativ\
când reglementeaz\ in-
jude]ean\ [i comunal\
stitu]iile jude]ene [i co- din 2 aprilie 1864, 1
munale. Totu[i, `n artico-
noiembrie 1892, 15 iunie
lul 4, se arat\ c\ terito- 1886, 31 iulie 1894 [i 1
riul României, din punct
mai 1904 aplicabile `n
de vedere administrativ, Vechiul Regat. Nevoia
este `mp\r]it `n jude]e,
unific\rii administrative
iar jude]ele `n comune,
s-a impus `nc\ dup\ mo-
plasa nemaifiind admis\ mentul realiz\rii unit\]ii
ca circumscrip]ie admi-
politice a statului care
nistrativ-teritorial\ `ntre
„n-a rezolvat, prin ea
jude] [i comun\. Cu toate `ns\[i, problemele extrem
acestea, ea a continuat s\
de complexe ale cre\rii
existe practic prin `nscri- unui mecanism unitar de
erea sa `n Legea pentru
institu]ii ale suprastruc-
unificarea administrati-
v\ din 14 iunie 1925, ca [i
turii care s\ asigure buna
func]ionare a administra-
`n alte legi. ]iei, ap\r\rii, justi]iei [i
Legea de unificare ad- magistraturii, cât [i ale
ministrativ\ din 1925, culturii `n general“.
prin cele 400 de articole
ale sale, „r\spunde unei * n.r.: titlul [i intertitlurile
necesit\]i organizatorice, apar]in redac]iei
din 1925 s-a f\cut dup\ cestui proiect sunt ipote-
lungi [i furtunoase dez- tic onest concepute… ~n
bateri `n corpurile legiui- aceast\ ipotez\ proiectul
toare, discu]ii care au ar putea s\ `nsemne un
scos `n eviden]\ atât po- pas serios `nainte c\tre o
zi]iile distincte ale parti- real\ descentralizare.
delor, cât [i tendin]ele de Este o a doua ipotez\:
a fundamenta limitativ dispozi]iile nu sunt onest
concepute… ~n acest caz,
principiul descentraliz\-
evident, c\ aceast\ re-
rii `n acord cu viziunea
puterii din epoc\. Princi- form\ nu pierde din im-
portan]a ei, de[i rezul-
palul raportor al legii li-
beralul Leonte Moldovea- tatele ei vor fi just con-
nu a avut de `nfruntat trarii. Ea nu va avea
drept rezultat decât, ca
criticile vehemente [i a-
prin compunerea consili-
desea bine argumentate
ale deputa]ilor opozi]iei, ilor [i prin posibilitatea
de ingerin]e a organelor
`n special cele ale lui
Grigore N. Iunian. Aces- politice asupra dezvolt\-
rii vie]ii locale, s\ pun\
ta din urm\, `n preambu-
la dispozi]iunea unui gu-
lul discursului s\u asu-
pra proiectului de lege vern abuziv `nc\ un in-
strument de constrân-
remarc\ cu abilitate: „E-
vident, domnilor, c\ o a- gere [i opresiune“.
Din legea adoptat\ se
semenea reform\ trebuie
poate vedea c\ ambele i-
s\ constituie temelia pe poteze formulate de Gri-
care se a[eaz\ `ntreaga gore Iunian pot fi luate `n
dezvoltare a statului [i, calcul, dar [i c\ legea a
prin urmare, proiectul a- constituit un real pas
cesta comport\ o deose- `nainte pe linia consoli-
bit\ importan]\. Sunt, d\rii statului `n spiritul
domnilor, dou\ ipoteze unei lungi tradi]ii româ-
posibile: dispozi]iunile a- ne[ti. a
12 Duminic\, 7 ianuarie 2007 POR}IA DE S|N|TATE

Sincopa copilului nu trebuie confundat\ cu epilepsia

trostatic\), de ordin res- trarea unor medicamente Sincopa vaso-nazal\
Sincopa reprezint\ pierderea cuno[tin]ei pirator (tusea convulsi- sau dac\ exist\ un istoric
pentru o scurt\ perioad\ de timp, vant\, criza de astm, de boal\ cardiac\ sau Este una dintre cele
spasmul hohotului de pulmonar\. mai frecvente forme de
consecutiv\ unei ischemii cerebrale pl=ns, hiperventila]ia). sincop\, fiind vorba de o
generalizate. Sincopa poate crea confuzii ~n prezen]a unui caz de hipoaxie cerebral\ acut\,
sincop\ medicul va `ncer- Sincopa atrostatic\ pasager\, produs\ pe ca-
de diagnostic [i face parte din categoria ca s\ clarifice condi]iile lea unui reflex vasodepre-
Aceast\ afec]iune este sor, cu sc\derea debitului
paroxismelor cerebrale neconvulsivante. predispozante [i eveni-
mentele care au precipi- frecvent\ la copil [i re- sangvin cerebral, fiind
tat sincopa cum ar fi: prezint\ o scurt\ pierde- mai des `nt=lnit\ la ado-
lata]ie anal\ `n vederea sta]iunea ortostatic\ pre- re a st\rii de con[tien]\, lescen]i. Apare `nainte de
endoscopiei, medicamen- lungit\, trecerea brusc\ cu dezechilibru [i c\dere, mas\, `n camere supra`n-
de dr. Doina te (neuroleptice, antide- din culcat sau din pozi]ia precedat\ de obicei de c\lzite, dup\ statul `n pi-
DUMITRIU presive, antifibrilante, ghemuit `n picioare, pos- „`nce]o[area“ sau „`ntune- cioare timp `ndelungat.
Elementele clinice care beta blocante, diuretice), tul prelungit, `n cursul carea“ privirii, produc=n- ~nainte de sincop\, bol-
permit recunoa[terea u- accidente (traumatisme sau imediat dup\ mic]iu- du-se `n momentul trece- navul acuz\ senza]ie de
nei sincope sunt urm\- craniene, oculare, epigas- ne, `n cursul unui paro- rii din pozi]ia culcat `n pi- sl\biciune, „pete `n fa]a
toarele: trice), intoxica]ia cu mo- xism de tuse, dup\ o pre- ochilor“, transpira]ii reci, Dr. Doina Dumitriu,
noxid de carbon. Printre cioare. Foarte rar sincopa medic primar
- apare totdeauna ziua, levare de s=nge sau o e- dilatarea pupilelor. Pier-
cauzele endogene se nu- mo]ie puternic\ sau brus- poate fi urmarea mic]iu- medicin\ de familie
niciodat\ noaptea sau `n derea cuno[tin]ei este
m\r\ cele de ordin car- c\, dup\ un efort impor- nii, situa]ie `n care decom- brutal\ [i se poate repeta,
timpul somnului; presiunea rapid\ a vezicii te ulterior episoade sinco-
- debutul nu este bru- diac (cardiopatii congeni- tant, `n condi]ii de obo- `n condi]ii similare, la
tale sau c=[tigate, tul- seal\, `n spa]ii `nchise cu urinare produce hipoten- copii cu mare labilitate pale.
tal, permi]=nd bolnavului Spasmul hohotului de
s\ se a[eze sau s\ se cul- bur\ri de ritm), de ordin aer poluat, dup\ aneste- siune postural\ [i sc\- vegetativ\.
vascular (hipotensiune a- zie sau dup\ adminis- derea `ntoarcerii venoase. Dintre cauzele sincopei pl=ns nu beneficiaz\ de
ce, nu ca `n criza de con- tratament specific. Este
vulsii, care tr=nte[te bol- se citeaz\ [ocurile emo-
]ionale, durerea vie, con- necesar\ doar lini[tirea
navul la p\m=nt, put=n- din partea p\rin]ilor.
du-se produce trauma- tactul cu apa din piscin\,
tisme, uneori destul de ap\s\ri simultane [i bru-
grave, inclusiv mu[carea tale ale globilor oculari, Sincopa de
limbii; dilata]ii anale `n timpul hiperventila]ie
- contractura maxila- rectoscopiei.
rului, ca [i mic]iunile in- Se asociaz\ cu sc\de-
voluntare lipsesc; Spasmul rea presiunii dioxidului
- durata sincopei este de carbon, care va deter-
de obicei scurt\, de c=te- hohotului de pl=ns mina sc\derea calciului [i
va secunde; tetanie. Apare o stare
Spasmul hohotului de confuzional\, ame]eli, pa-
- somnul post-sincop\ pl=ns reprezint\ o sinco-
nu este profund; restezie [i dureri toracice.
p\ hipoaxic\, f\r\ leg\- Acest tip de sincop\ apa-
- la revenirea st\rii de tur\ cu convulsiile [i epi-
con[tien]\, apare destul re la persoane cu un grad
lepsia. Sunt afecta]i p=n\ `nalt de anxietate legat
de frecvent labilitatea la 5% dintre copii, iar
crescut\, afectiv\ [i vege- de un stres important.
v=rsta de debut este `ntre
tativ\. 6 [i 15 luni, dar ocazional
Cauzele st\rilor post- acesta poate ap\rea chiar Sincopa cradiac\
sincopale pot fi exogene, [i `n perioada neonatal\.
endogene [i idiopatice Este mai frecvent\ la
Spasmul hohotului de adul]i. Aproximativ 20%
(necunoscute), care sunt pl=ns cre[te ca frecven]\
cele mai frecvente. ~n dintre bolnavii interna]i
`n al treilea an de via]\ [i `n serviciile de neurologie
r=ndul cauzelor exogene dispare spre al patrulea
pot fi citate: procedurile [i suspecta]i de epilepsie
an de via]\. Acesta poate fi idiopatic\ prezint\ sinco-
cu rol de diagnostic sau declan[at de sup\rare,
tratament, anestezie, di- p\ cardiac\. Aceasta este
frustrare, fric\, emo]ii, du- prezent\ [i la copii, a-
rere brusc\, ]ip\t, care de- v=nd drept cauze tulbu-
termin\ pl=ns, cu oprirea r\ri de ritm [i conducere,
ulterioar\ a respira]iei. boli congenitale de cord,
Pentru a produce spas- stenozaaortic\ congeni-
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ mul hohotului de pl=ns, tal\, prolaps de valv\ mi-
copilul trebuie s\ pl=ng\ tral\, infarct miocardic,
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni `n hohote, care antrenea-
toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a hipertensiune arterial\,
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de z\ inspira]ii din ce `n ce hipertensiune pulmona-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\ diminea]\ mai superficiale [i inefi- r\, miocardit\.
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei ciente, pentru a se ajunge Afec]iunea trebuie di-
09.05 Sf=nta Liturghie 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r) `n cele din urm\ la fixa- agnosticat\ [i tratat\ co-
09.05 Sf=nta Liturghie 07.05 Via]a Bisericii rea toracelui `n apnee. rect, pentru a pre`nt=m-
10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 09.05 Sf=nta Liturghie
11.05 Lumea de azi 10.40 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri Copilul devine incon[ti- pina o evolu]ie fatal\.
12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic 11.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
ent, se cianozeaz\ progre-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM siv, pupilele se dilat\, ca- Sincopa tusigen\
15.30 Biseric\ [i societate 14.05 Univers FM 15.30 File de istorie pul este aruncat pe spate,
16.05 Vecernia 15.30 Pelerini la locurile sfinte 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii membrele fiind contrac- Apare dup\ un paro-
17.05 Cultural Express 16.05 Vecernia Domnului tate. Dac\ apneea se pre- xism de tuse, cum este cel
18.00 Actualitatea 18.00 Actualitatea 17.40 {coala rug\ciunii lunge[te pot s\ apar\
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
din tusea convulsiv\, cri-
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.00 Actualitatea mi[c\ri convulsive locali-
18.30 Evanghelie [i via]\ 18.20 Actualitatea cre[tin\
za paroxistic\ de astm
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc interna]ional\ zate sau generalizate. A- bron[ic, laringita, bron-
19.05 Pagini de folclor românesc t=t pierderea con[tien]ei, hopneumopatia obstruc-
19.45 ~ngera[ul meu 18.30 Dialoguri de duminic\
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 19.05 Pagini de folclor românesc c=t [i manifest\rile clini- tiv\. Apare ischemia ce-
(Povestea de sear\)
20.05 Cuvântul care zide[te 19.45 ~ngera[ul meu ce sunt cauzate de hipoa- rebral\ determinat\ de
20.05 Ecclesiast
20.30 Serata muzical\ (Povestea de sear\) xie [i nu reprezint\ o cri- cre[terea presiunii intra-
20.30 Enciclopedie muzical\
22.10 Lumini pentru suflet 20.05 Cuvânt de folos duhovnicesc z\ convulsiv\ propriu-zi-
21.30 Solidaritate [i speran]\ toracice `n timpul accesu-
22.30 Istoria cre[tinismului 20.30 Enciclopedie muzical\
22.00 Civiliza]ia Muzicii s\. Dup\ un interval de lui de tuse. Apare apoi o
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei
23.00 Rug\ciunea de sear\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
timp care se poate pre- vasodilata]ie periferic\
23.15 Iubi-Te-voi Doamne 23.15 Florilegiu muzical bizantin
00.00 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri (r) 23.00 Rug\ciunea de sear\ lungi p=n\ la dou\ minu- cu sc\derea `ntoarcerii
00.00 P\rin]ii Bisericii, 23.15 Florilegiu muzical bizantin te, se produce un inspir venoase, cre[te presiunea
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Miezonoptic\; `nv\]\torii no[tri (r)
Acatistul zilei 00.00 {coala rug\ciunii (r) profund, uneori zgomo- lichidului cefalorahidian
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de [i cre[te rezisten]a cir-
01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\;
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de tos, progresiv respira]ia
Miezonoptic\; se restabile[te, iar starea cula]iei cerebrale.
05.00 Dialogurile TRINITAS (r) Acatistul zilei Acatistul zilei de con[tien]\ revine. ~n situa]ia existen]ei
01.00 Armonii de veghe 01.00 Armonii de veghe
Jurnalul de diminea]\: 07.00 05.00 Ecclesiast (r) Prognosticul este `n ge- unor st\ri sincopale este
05.00 Faptele credin]ei (r)
Jurnalul de prânz: 13.00 neral foarte bun, dar unii necesar consultul specia-
Jurnalul de sear\: 22.00 {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 12.00, copii care au prezentat listului, care va `ncerca s\
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, spasmul hohotului de le diferen]ieze de crizele
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00, 21.00. 19.00, 20.00. 19.00, 20.00. pl=ns continu\ s\ prezin- convulsive epileptice. a

Tratamentul naturist al bolilor reumatismale care ne chinuie iarna
În sezonul rece al anului, cea mai
frecvent\ afec]iune maladiv\ care
domin\ via]a, la o mare parte a
popula]iei, o constituie durerile
reumatismale, care însumeaz\
peste 100 de afec]iuni, frecvente
în zonele temperate, în care se
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Reumatismele cuprind
afec]iuni localizate la
nivelul aparatului loco-
motor [i la nivelul cardu-
lui, ca urmare a unor le-
ziuni inflamatoare sau
degenerative ale ]esu-
turilor conjunctive.
Suferin]ele reumatice
sunt predominant articu-
lare [i mai pu]in nearti-
culare (reumatism abar-
ticular).
Cele mai acute [i greu
de suportat sunt durerile
reumatice sim]ite cu mai
mare intensitate de c\tre
persoanele în vârst\, „oa-
meni trecu]i spre iarna
vie]ii“, când reumatismele
se instaleaz\ definitiv „în
b\trânele oase ruginite“.
Reumatismele articu-
lare cuprind dou\ grupe
de afec]iuni:
- artritele (reumatisme
inflamatoare [i infec]i-
oase);
- artrozele (reumatis-
me degenerative).
Tratamentele
balneoclimaterice
}inând seama de starea
debilitat\ [i de sensibilita-
tea bolnavilor, se reco-
mand\ o aten]ie deosebit\
accesului în sta]iuni cu ape
termale carbogazoase (Ge-
oagiu), cu ape s\rate car-
bogazoase (Sl\nic-Prahova,
Ocna Sibiului, Govora, C\-
lim\ne[ti, S\celu, Bazna,
Covasna), cu ape sulfuroase
(B\ile Herculane, Ol\ne[ti,
Pucioasa, Mangalia).
g\se[te [i ]ara noastr\, dar
absente în zonele calde [i în zona
polar\. Mai chinuitoare sunt
durerile reumatice în cursul iernii,
[tiut fiind faptul c\ „iarna toate
durerile se trezesc [i mu[c\ din
încheieturile [ubrezite“.
În aceast\ categorie in-
tr\:
- reumatismul articu-
lar acut;
- reumatismul secun-
dar infec]ios;
- spondilita anchilo-
zant\.
Reumatismul
articular acut
Reumatismul articular
acut, numit boala Sokols-
ki - Bouillaud, este o a-
fec]iune cauzat\ de infec-
]ia cu streptococi [i sta-
filococi care ating atât ar-
ticula]iile, cât [i inima.
Boala apare cel mai
frecvent între 7-15 ani (în
propor]ie de 75%), scade
la 15% între 15-25 de ani
[i este mult mai rar\ du-
p\ vârsta de 30 de ani.
Sexul feminin este cel
mai puternic afectat, mai
ales în perioada puber-
t\]ii [i a gravidit\]ii. Du-
rerile sunt acute chiar de
la început, dar pot fi în-
trerupte, prin intervale
trec\toare, care dau sen-
za]ia de vindecare apa-
Deoarece exist\ o rela]ie
direct\ între reumatism [i
afec]iunile cardiace, sunt
indicate sta]iunile situate
într-un climat moderat, cu
ape termale obi[nuite, s\-
rat-carbogazoase [i radioac-
tive (B\ile 1 Mai, Felix,
Calacea, Moneasa, Covasna
[i Malna[). Pentru temper-
atura apelor ridicat\ între
350C [i 540C, sunt mult c\u-
tate izvoarele termale de la
B\ile Herculane.
În aceste sta]iuni balne-
are, tratamentele se com-
POR}IA DE S|N|TATE
rent\. În schimb, poate
s\ evolueze spre invalidi-
tate, iar prin atacul
asupra sistemului cardio-
vascular se poate instala
endocardita miocardic\,
stenoza mitral\ [i chiar
decesul.
Statisticile arat\ c\
peste 40% din totalul bo-
lilor cronice de inim\ sunt
de origine reumatic\.
Sunt mai expuse per-
soanele obosite [i debile,
cu o igien\ mediocr\, care
tr\iesc în dormitoare co-
mune [i în alte aglome-
ra]ii. Leziunile cardiace,
provocate de reumatismul
cardiovascular [i osteo-ar-
ticular, devin ireversibile
[i pot reveni, cu intensi-
tate, la maturitate.
Factorii favorizan]i ai
reumatismului articular,
pe lâng\ infec]ia strepto-
cocic\, sunt condi]iile de
via]\ (locuin]\ umed\ [i
rece, munc\ grea, trau-
matisme [i poluarea at-
mosferei, mai ales în lo-
calit\]ile situate în zonele
puternic industrializate).
Afec]iunile articulare
pot fi localizate în toate
p\r]ile corpului, cu de-
plas\ri de la o articula]ie
la alta, dup\ un interval
de 4-5 zile, începând cu
inflama]ii [i dureri la
[olduri, genunchi, oase
tibiotarsiene [i trecând
spre umeri [i coloana ver-
tebral\.
Reumatismul
secundar infec]ios
Reumatismul secundar
infec]ios const\ din forme
reumatismale articulare
provocate de diferite in-
fec]ii localizate în focare
(dentare, amigdaliene, si-
nuzale) sau de anumite
boli infec]ioase (scarlatin\,
venerice, dizenterie, tifos,
tuberculoz\, grip\, he-
patit\ epidemic\, sifilis).
Poliartrita reumatoid\
Poliartrita reumatoid\
este o inflama]ie poliar-
pleteaz\ cu ultrasunete, io-
niz\ri, b\i galvanice [i gim-
nastic\ medical\.
Pentru reumaticii care
nu sufer\ de afec]iuni car-
diace, diabet grav, gut\,
astm bron[ic, hepatite sunt
deosebit de eficace n\mo-
lurile s\rate de la Techir-
ghiol, Eforie, Amara, Lacul
S\rat, n\molurile de turb\
de la Geoagiu [i Vatra
Dornei, precum [i turba cu
sapropel de la B\ile Felix [i
1 Mai (Oradea).
ticular\ cronic\, cu puse-
uri acute, localizate, cu
predilec]ie, la articula]iile
mici ale extremit\]ilor
(degetele de la mâini [i
picioare). Boala afecteaz\
în special sexul feminin,
cu via]\ [i activitate în
condi]ii de frig [i de
umezeal\ (cu aten]ionare
la gospodinele care folo-
sesc frecvent apa rece la
sp\lat rufe sau vesel\).
Spondilita
anchilozant\
Spondilita anchilozan-
t\ este o leziune inflama-
toare, de natur\ reuma-
tismal\ sau infec]ioas\,
care afecteaz\ articula-
]iile coloanei vertebrale,
cu evolu]ie progresiv\ de
cronicizare c\tre anchilo-
z\, printr-un proces de
osificare, f\când imposi-
bil\ mi[carea coloanei, a
umerilor [i a [oldurilor.
Boala este mai frec-
vent\ de 5-7 ori la b\rba]i
decât la femei [i poate s\
înceap\ chiar de la vârsta
de 20 de ani, prin crize
intermitente de lumbago
(dureri de [ale), cu iradi-
eri spre fese, spre coapse
[i în lungul nervului sci-
atic. Durerile se simt mai
intens la excesele de tuse
convulsiv\ [i str\nut,
mai ales noaptea [i spre
diminea]\.
Cauzele care determi-
n\ boala sunt condi]iile
de munc\ grea în mediu
rece [i umed, traumatis-
me, oboseal\, infec]ii tu-
berculoase, tulbur\ri en-
docrine, infec]ii ale c\ilor
uro-genitale cu gonococi
[i sifilis. Coloana verte-
bral\ se deformeaz\, de-
vine rigid\, iar, împre-
un\ cu articula]iile ume-
rilor [i ale [oldurilor, for-
meaz\ un bloc osos, în
timp ce musculatura se
atrofiaz\ treptat.
Tratamente naturiste
În urm\ cu 50-100 de
ani, în bolile reumatice se
foloseau numai dou\ me-
dicamente: aspirina (ex-
tras\ din scoar]a de sal-
cie) [i colchicina (extras\
din brându[a de toamn\).
În prezent, fitoterapia
recomand\, ca adjuvante,
speciile de plante cu e-
fecte antialergice, antiin-
Cur\ cu suc
de ]elin\ timp de
trei s\pt\mâni
La persoanele care sufer\
de reumatism, alimenta]ia
trebuie s\ fie complet\, pen-
tru a satisface necesarul de
proteine, vitamine (A, C, K)
[i s\ruri minerale. Se începe
cu o cur\ depurativ\, de 5-7
zile pe lun\, cu zarzavaturi
crude din care s\ nu lip-
seasc\ varz\, morcov, ]eli-
n\, sfecl\ ro[ie, m\rar,
p\trunjel, praz, ceap\, ur-
zici, la care se adaug\ supe
de legume sau de fasole boa-
Duminic\, 7 ianuarie 2007 13
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti -
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an -
se de supravie]uire, pre -
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto -
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
flamatoare, sudorifice, di- 15 minute [i se beau 3
uretice, depurative [i re- c\ni pe zi.
vulsive local. Re]eta autorului: mes-
În uz intern se reco- teac\n, frasin, salcie, ie-
mand\: nup\r, urzic\ vie, coada-
- infuzii din flori de soc calului, coada-[oricelului,
(1-2 linguri]e la 250 ml tei, fasole, ment\, soc,
ap\ clocotit\), cu efecte în p\p\die.
eliminarea toxinelor; În uz extern se aplic\:
- infuzie din flori de - comprese calde cu in-
mu[e]el (1 linguri]\ la fuzie de sulfin\, coada-ca-
250 ml ap\ clocotit\), cu lului [i t\t\neas\;
efecte antiseptice, bacte-
- b\i generale cu plan-
riene, antiinflamatoare [i
te, luate separat sau în
anestezice;
amestec, folosind frunze
- infuzie din flori (de
de frasin, ment\ [i [tevie,
sulfin\) [i frunze (de fra-
flori de fân, fructe de ie-
sin, mesteac\n, salvie,
nup\r [i castan s\lbatic,
rozmarin, urzic\) din ca-
muguri de pin, r\d\cini
re se beau 2-3 c\ni pe zi;
de t\t\neas\, scoar]\ de
- infuzie din frunze de
salcie [i f\in\ de mu[tar
tarhon, care produc o pu-
ternic\ diurez\ înso]it\ negru;
de eliminarea toxinelor; - frec]ii cu tincturi din
- infuzie din herba (de frunze de rozmarin, mu-
ciubo]ica-cucului, sovârv, guri de plop negru, herba
troscot, turi]\ mare), de cimbri[or, fructe de ie-
fructe (de ienup\r [i nup\r [i ardei ro[u, r\-
fenicul), muguri (de pin [i d\cini de hrean [i t\-
vi]\-de-vie); t\neas\;
- decoct din r\d\cini de - frec]ii cu ulei de ienu-
t\t\neas\ [i scoar]\ de p\r, ment\, pin, lavand\,
salvie (10 g la 200 ml ap\, coriandru, rozmarin, pe-
se fierbe 10 minute, se in- tale de trandafir, mu[e-
fuzeaz\ 10-20 minute [i
]el, sun\toare [i eucalipt,
se beau 2-3 c\ni pe zi) în- folosite separat sau în
tr-o cur\ de 2-3 s\pt\-
amestecuri;
mâni; - masaje cu unguent de
- decoct din amestec
g\lbenele, t\t\neas\, lu-
format din flori de soc,
mân\ric\ [i venin de
frunze de frasin [i mes-
teac\n, herba de coada- viper\.
Apiterapia recomand\
calului, teci de fasole, r\-
d\cini de lemn dulce cu cataplasm\ din dou\ lin-
guri polen uscat [i m\-
ac]iuni antiinflamatoare,
fructe de ienup\r - diu- run]it, amestecat cu 100
ml ulei vegetal; se fierbe
retic [i dezinfectant,
scoar]\ de salcie - anal- 5-10 minute la foc redus
pân\ se ob]ine o past\
getic [i febrifug; din
care se întinde pe zona
amestec se ia o lingur\ la
200 ml ap\, se fierbe 2 dureroas\ [i se las\ peste
minute, se infuzeaz\ 10- noapte. a
be, lapte acru, lapte proas-
p\t (1/2 litru), zer, iaurt,
brânz\, margarin\, untur\
de pe[te, orez (fiert în lapte),
semin]e crude de dovleac
sau floarea-soarelui, nuci,
arahide, cartofi (fier]i în
lapte [i amesteca]i cu ulei de
m\sline [i un g\lbenu[ de
ou). Se mai poate consuma
terci de grâu încol]it cu
miere de albine [i cafea de
cicoare.
Diminea]a, înainte de
micul dejun, se beau 250 ml
suc de ]elin\, timp de 21 de
zile consecutiv, iar seara (100 ml), sfecl\ ro[ie (100
sunt indicate sucuri de mor- ml) [i varz\ (100 ml).
cov (200 ml), r\d\cini de Se interzice consumul in-
p\stârnac sau p\trunjel tern de hrean [i ardei iute.
14 Duminic\, 7 ianuarie 2007 PAGINA AGRICULTORULUI

Agricultura rom=neasc\ `[i pune

speran]a `n CAP-urile capitaliste
a Anul 2007 `nseamn\, f\r\ `ndoial\, un nou `nceput pentru Rom=nia
[i, implicit, pentru agricultura rom=neasc\ a „Un nou `nceput“, `ntruc=t Rom=nia
a mai avut un `nceput, `n decembrie 1989 a ~nceputul de atunci a `nsemnat `ns\ doar o
r\zbunare `mpotriva a tot ceea ce `nsemna socialism, comunism [i idei ceau[iste
a CAP-urile, v\zute ca un simbol al colectiviz\rii for]ate, au fost distruse f\r\ nici o urm\
de regret, animalele `mp\r]ite `ntre ]\rani, iar cl\dirile ce le ad\posteau deveneau
ni[te schelete de la care zilnic se mai amputa c=te un bra] sau un picior
a P=n\ [i capul a fost sf=rtecat f\r\ mil\, inginerii agricoli, la mod\ `ntr-o vreme, au
devenit [omeri sau, `n cazurile fericite, for]a]i s\ se respecializeze `n profesori a
O introducere poate peste 200 de euro/hec- - pentru vaci de lapte Aceste fonduri se `m-
mult prea scurt\ [i prea tar/an). (circa 6,5 milioane de lei part pe 4 mari direc]ii.
sumbr\ asupra st\rii de Banii se vor da celor vechi/ cap de animal, pla- Fiecare direc]ie (ax\) are
fapt `n care se afl\ agri- care lucreaz\ p\m=ntul – t\ condi]ionat\ de cali- mai multe m\suri:
cultura rom=neasc\. O a- proprietari sau arenda[i tatea laptelui livrat) A. - cre[terea competi-
gricultur\ `n care utila- – `n urm\toarele condi]ii: - pentru t\ura[i la `n- tivit\]ii sectorului agricol
jele lipsesc cu des\v=r[ire - suprafa]a de teren a- gr\[at (7 milioane lei [i forestier - 3,25 miliarde
l\s=nd loc unei imagini gricol lucrat\ (teren ara- vechi/cap de animal, dac\ de euro (45% din total)
pr\fuite `n care ]\ranii bil, p\[une, vie, livad\ t\ura[ul are peste 500 kg.); - sprijin pentru ferme
no[tri, at=t de mult elo- etc.) s\ fie de cel pu]in 1 - pentru bovine adulte de semi-subzisten]\ (cir-
gia]i pe vremea lui hectar, `mp\r]it\ `n par- predate la abator (circa ca 85.000 de ferme mici valoare istoric\ [i cul- Ajutorul de Stat va fi
Ceau[escu, se zbat `n cele de cel pu]in 30 de ari; 4,5 milioane de lei vor primi 1.500 de eu- tural\ etc.). distribuit prin interme-
mizerie trec=nd cu plugul - p\m=ntul s\ fie `ns- vechi/cap de animal); ro/an, timp de 3 ani, dac\ D. Programul LEA- diul Agen]iei de Pl\]i [i
tras de cai pe drumurile cris `n Registrul Ferme- - pentru oi [i capre `[i fac un plan de moder- DER - 0,18 miliarde euro Interven]ie pentru Agri-
SAPARD cu g=ndul c\ lor; (200.000 de lei vechi/cap nizare) (2,5% din total). cultur\ (APIA) [i al Di-
poate la anul ce va veni - proprietarul sau a- de animal). - modernizarea exploa- Se va finan]a crearea rec]iilor pentru Agricul-
va ploua mai mult, iar renda[ul s\ depun\ o Pl\]ile Na]ionale Com- ta]iilor agricole (16.000 de Grupuri de Ac]iune tur\ [i Dezvoltare Rural\
recolta va fi mai bogat\. cerere p=n\ la data de 15 plementare vor ajunge la de exploata]ii agricole vor Local\ care vor sprijini (DADR).
Mai bogat\ `nc=t s\-[i mai 2007. fermieri tot prin interme- primi `n jur de 70.000 de proiectele de dezvoltare
poat\ acoperi cheltuielile Institu]ia care va da diul Agen]iei de Pl\]i [i In- euro/proiect); ale satelor. Mecanisme de Pia]\
pentru `ntre]inerea unui pl\]ile directe pe hectar terven]ie pentru Agricul- - `nfiin]area de ferme Pentru pescuit va exis-
p\m=nt arid [i sufocat de este Agen]ia de Pl\]i [i tur\ (APIA). Ele pot fi ma- de c\tre fermieri sub 40 ta un fond special de 263 Mecanismele de pia]\
sudoarea unor oameni Interven]ie pentru Agri- jorate `n func]ie de resur- de ani (p=n\ la 40.000 de milioane de euro pentru reprezint\ ac]iunile de
pentru care mersul `n cultur\ (APIA). ~n fiecare sele bugetare [i de nevoile euro/ferm\, conform pro- perioada 2007 – 2013 (`n protejare a produc\tori-
fiecare diminea]\ cu sapa jude] al Rom=niei exist\ produc\torilor agricoli. iectului depus); jur de 9.250 de miliarde lor agricoli at=t `n raport
mai multe centre ale - sprijinirea `nfiin]\rii de lei vechi). Cea mai ma- de concuren]a din afara
la c=mp nu reprezint\ de-
acestei agen]ii, unde se grupurilor de produc\tori re parte din ace[ti bani va Uniunii Europene, c=t [i
c=t un ritual pe care, cu Fonduri pentru agricoli (750 de grupuri
pot ob]ine l\muriri `n fi alocat\ pentru: `mpotriva modific\rilor
sau f\r\ UE, nu-l vor de produc\tori vor primi
leg\tur\ cu banii pe care Dezvoltare Rural\ - crearea fermelor de de pre]uri la produsele
lep\da. Nici chiar de circa 250.000 de euro/pro- agroalimentare.
dragul progresului. agriculturii `i vor primi. acvacultur\;
Fondurile pentru Dez- iect); - modernizarea b\rci- Principalele mecan-
Speciali[ti din cadrul voltare Rural\ reprezint\ - formare profesional\ isme de pia]\ care vor fi
direc]iei agricole sus]i- Pl\]i Na]ionale lor [i navelor de pescuit;
banii europeni care vor fi [i informare (140.000 de - finan]area asocia]iilor aplicate `n Rom=nia dup\
neau recent c\ resuscita- Complementare da]i Rom=niei pentru in- fermieri vor fi instrui]i). intrarea `n Uniunea Eu-
rea cu succes a agricul- de pescari.
vesti]ii `n agricultur\ [i B. - gospod\rirea te- ropean\ sunt:
turii rom=ne[ti va depin- Pl\]ile Na]ionale Com- dezvoltare rural\. Con- renurilor agricole [i sil- - pre]ul de interven]ie.
de `n cea mai mai parte plementare vor fi intro- form negocierilor dintre vice - 1,8 miliarde euro Ajutor de Stat Reprezint\ ac]iunea de
de mecanizarea acesteia, duse tot din 2007 [i se vor Rom=nia [i Uniunea Eu- (25% din total); cump\rare sau v=nzare
deci de dispari]ia tablou- ad\uga la Pl\]ile Directe Fondurile pentru Dez-
ropean\, ]ara noastr\ va - sprijin pe suprafa]\ voltare Rural\ vor veni pe pia]\ de c\tre stat a
lui sumbru prezentat mai la Hectar. Deosebirea es- pentru zonele defavori- unor cantit\]i de produse
beneficia de circa 7,5 mili- prin Agen]ia de Pl\]i pen-
sus. ~n afara mecaniz\rii, te c\ Pl\]ile Na]ionale zate, `n principal zona de pentru a proteja produ-
Complementare vor fi arde de euro (262.000 de tru Dezvoltare Rural\ [i
o alt\ solu]ie str=ns lega- miliarde de lei vechi) pen- munte (circa 370.000 de c\torii [i pia]a `n condi]ii
t\ de prima este repre- pl\tite de c\tre statul ro- Pescuit (APDRP – fosta
tru perioada 2007–2013, fermieri vor primi supli- de supraproduc]ie sau
zentat\ de comasarea te- m=n, din bugetul Minis- Agen]ie SAPARD). AP-
ceea ce `nseamn\ 1,07 mentar `ntre 25 [i 250 de subproduc]ie. Acest me-
renurilor [i de accesarea terului Agriculturii. euro/hectar/an); DRP are 42 de oficii ju-
miliarde de euro pe an. La canism este prev\zut `n
fondurilor na]ionale [i eu- Pl\]ile Na]ionale Com- - sprijin pentru paji[ti de]ene, la care se vor pu-
ace[ti bani se adaug\ primul r=nd pentru ce-
ropene pentru `nfiin]area plementare vor fi date pe [i f=ne]e (circa 95 euro/ tea depune proiecte `nce- reale [i va asigura un pre]
suprafa]a cultivat\, re- contribu]iile statului p=nd cu prim\vara anu-
unor ferme performante. rom=n, `n func]ie de hectar/ an); corect al gr=ului pentru
Cu alte cuvinte, un soi de spectiv pe cap de animal, - sprijin pentru prima lui 2007. produc\tor.
conform modelului euro- tipurile de investi]ii care Ajutorul de Stat repre-
CAP-uri capitaliste. vor realizate. `mp\durire a terenului - subven]iile la export.
~ncep=nd cu anul 2007 pean. agricol (36.000 de hectare zint\ subven]iile [i cre- Reprezint\ sume de bani
Se vor da pl\]i na]io- Fondurile pentru Dez- ditele date de Ministerul
]\ranii vor primi sub- voltare Rural\ sunt ase- vor beneficia de fonduri care se dau exportatorilor
ven]ii [i ajutoare at=t de nale complementare pen- de 5.000 euro/hectar). Agriculturii `ncep=nd cu rom=ni care v=nd m\r-
tru cele mai importante m\n\toare cu fondurile C. - ~mbun\t\]irea ca- 2007 pentru sprijinirea
la stat, c=t [i de la U- furi agroalimentare `n
culturi agricole din Ro- SAPARD, dar au ceva `n lit\]ii vie]ii `n mediul ru- cultiv\rii p\m=ntului [i a afara Uniunii Europene,
niunea European\ sub plus:
diferite forme [i cu anu- m=nia, astfel: ral = 2,12 miliarde euro cre[terii animalelor. `n condi]iile `n care pre]ul
- pentru grupa I (gr=u, - sunt de circa 6 ori mai (30% din total); Ajutorul de Stat se va de v=nzare `n afara U-
mite condi]ii, pe care le mari;
prezent\m mai jos. secar\, orz, orzoaic\, o- - diversificarea activi- acorda sub form\ de: niunii Europene este mai
v\z, floarea soarelui, po- - se adreseaz\ mult t\]ilor neagricole (me[te- - credite pentru produc- mic dec=t cel de pe pia]a
rumb, rapi]\, leguminoa- mai multor beneficiari, [uguri, artizanat, pro- ]ia agricol\, ajutor pentru intern\ a UE.
Pl\]i Directe se boabe) se vor da `n jur inclusiv micilor fermieri duse tradi]ionale, turism semin]e [i material s\di- Mecanismele de pia]\
pe Hectar de 30 de euro/hectar/an [i `ntreprinz\tori; rural) (19.000 de benefi- tor, subven]ii pentru tra- intr\ `n atribu]iile Agen-
(adic\ peste 1 milion de - vor putea fi ob]inute ciari vor primi 10.000 tamente fitosanitare, pri- ]iei de Pl\]i [i Inter-
Pl\]ile Directe pe Hec- lei vechi); mai simplu. euro/proiect); me pentru asigurarea cul- ven]ie pentru Agricul-
tar vor fi introduse `n - pentru grupa II (sfe- Fondurile pentru Dez- - investi]ii `n mici `n- turilor, sprijin pentru tur\ (APIA).
2007 [i vor fi sus]inute cl\ de zah\r, soia, hamei, voltare Rural\ se adre- treprinderi la ]ar\ – fri- `nfiin]area planta]iilor de ~n perioada 2007–2013,
din fondurile Uniunii Eu- orez, tutun, in, c=nep\) se seaz\ deopotriv\ micilor zerii, repara]ii de utilaje vi]\-de-vie [i pomi, sub- aproximativ 12 miliarde
ropene. vor da 216 euro/ hectar/ fermieri, asocia]iilor de agricole etc. (3.800 de ven]ii pentru iriga]ii (`n de euro vor veni de la
Suma dat\ `n 2007 va fi an (peste 7,5 milioane de fermieri, tinerilor, `ntre- mici `ntreprinderi vor fi sectorul vegetal); Uniunea European\ pen-
de circa 50 de euro/hectar lei vechi). prinderilor mici [i mijlocii finan]ate cu 20.000 - sprijin pentru cum- tru agricultur\ [i dez-
(aproximativ 1.800.000 de Se vor da de asemenea din sectorul agricol [i sil- euro/proiect); p\rarea de animale de voltare rural\. Aceast\
lei vechi). Aceast\ sum\ pl\]i na]ionale comple- vic (dar [i din servicii [i - renovarea satelor (cir- ras\ [i de reproduc\tori, sum\ reprezint\ 40% din
va cre[te pas cu pas, `n fie- mentare pentru anima- mica industrie), unit\]i- ca 1.200 de consilii locale credite pentru produc]ie, toate fondurile acordate
care an, p=n\ `n anul lele din fermele care pro- lor de procesare, propri- vor primi c=te 1 milion de subven]ii pentru centrele Rom=niei de c\tre Uniu-
2013, c=nd va ajunge la duc pentru pia]\, astfel: etarilor de p\duri, agri- euro pentru drumuri co- de `ns\m=n]are ale asocia- nea European\ pentru
cultorilor din zona de munale, canalizare, res- ]iilor de produc\tori (pen- urm\torii 7 ani. (surse:
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR munte, consiliilor locale. taurarea construc]iilor cu tru sectorul zootehnic). Ministerul Agriculturii)
 ROM+NIA DE ORIUNDE Duminic\, 7 ianuarie 2007 15
Ce zic românii din Londra
despre noile reguli de munc\
câ[tigat pariul pe care `l bine, dar realitatea e alta“,
Chiar dac\ 1 ianuarie va aduce românilor f\cuse cu ea `ns\[i la ple- `mi spune el.
libertatea de a circula [i `n ]\rile Uniunii carea din ]ar\. Campania dus\ de o
Georgeta spune c\ pen- parte a presei britanice `n
Europene care pân\ acum cereau vize, dreptul de tru un buc\tar care vrea ultimele luni `mpotriva
munc\ le va fi mult restric]ionat `n multe state. s\ fac\ acela[i lucru, im- românilor i-a l\sat un gust
portant e s\ [tie meseria. amar.
Marea Britanie este una dintre ]\rile care a decis „Dac\ are curaj, s\ vin\ [i ~n cele din urm\, Gu-
s\ impun\ limite românilor care vor s\ vin\ `n ]ar\ s\ [tie pe ce se bazeaz\. vernul britanic a impus re-
Când spune c\ e buc\tar stric]ii românilor [i bulgar-
la munc\. Dar chiar [i a[a, un num\r mare de s\ fie `ntr-adev\r buc\tar, ilor dup\ aderarea la U-
români se vor `ncumeta probabil s\-[i `ncerce pentru c\ `n România au niunea European\, astfel
ap\rut foarte mul]i buc\- c\ numai anumite categorii
norocul [i `n Marea Britanie. tari, [i nu numai buc\tari, de români vor avea drept
Am stat de vorb\ cu mai mul]i români de la meseria[i f\cu]i la [coli de de munc\ de la 1 ianuarie.
3 luni, de 6 luni sau numai Pentru muncitorii necali-
Londra pentru a `ncerca s\ afl\m la ce se cu o hârtie `n fa]\, [i au fica]i sau cu pu]ine calific\ri,
a[teapt\ dup\ 1 ianuarie [i cum se vede pia]a acelea[i preten]ii ca [i va exista un num\r limitat
mine“, `mi spune Georgeta de locuri de munc\ `n agri-
muncii britanice prin ochii unor români. P\tulea. cultur\ [i alimenta]ie.
Marea Britanie va per-
La Londra exist\ câteva acas\. ~mi r\spunde: „chiar Lucrul la negru mite românilor s\ desf\-
restaurante române[ti un- pot s\ spun c\ `n România [oare activit\]i ca liber pro-
de cei c\rora li se face dor eu am muncit mai mult ca
este periculos fesioni[ti [i, de asemenea,
de cas\ pot merge s\ mai aici, volumul de munc\ mai vor putea cere drept de
M-am apropiat de polo- munc\ `n anumite condi]ii
guste din sarmale, mici [i mare [i programul de lucru nezul care lucreaz\ cu
mur\turi. mult mai dur.“. celor cu calific\ri supe-
Georgeta la buc\t\ria res- rioare.
Unul dintre ele este „Ca buc\tar, `n Româ- taurantului românesc.
chiar `n centrul Londrei, a- Claudiu atrage aten]ia
nia, a trebuit s\ renun] la Tocmai punea ni[te mici c\ românii care nu vor
proape de biserica româ- zile libere, la o duminic\ la gr\tar [i a dat din cap
neasc\. Pentru proprieta- avea drept de munc\ nu ar
liber\, pe când aici totul se v\zându-m\. Am aflat c\ trebui s\ se gândeasc\ s\
rul restaurantului, Ovidiu respect\“, `mi spune ea. vorbe[te foarte pu]in\ en- Londra – „Big Ben“
{arpe, noul an aduce ve[ti vin\ `n Marea Britanie.
„Programul de lucru e glez\, a[a c\ a preferat s\ „Dac\ nu ai drept de
bune. „Sper\m c\ mai program de lucru. Mie la continue t\cut lucrul. Alina a plecat din plice de ce [i `n rândul o-
mul]i români vor veni, vor munc\, nu ai cum s\ faci România acum 10 ani [i piniei publice exist\ o oare-
`nceput mi s-a p\rut ciu- M-am `ndreptat din nou bani `n Anglia. Lucru la
c\uta serviciu, vor r\mâne dat, ziceam, cum, dup\ 8 spre barul restaurantului, admite c\ `i e ceva mai care re]inere fa]\ de ro-
aici [i vor fi clien]ii no[tri“. negru nu prea exist\ [i greu s\ compare pia]a bri- mâni. Dar sper\ c\ unele
ore de lucru m\ gone[ti unde de mai bine de o or\ dac\ exist\, e periculos s\
L-am `ntrebat dac\ nu acas\? Da, zice, du-te fuma pe `ndelete un alt tanic\ a muncii cu cea din tr\s\turi de caracter ale ro-
`[i pune [i problema c\ s-ar lucrezi la negru“, `mi România fiindc\ nu mai mânilor `i vor ajuta s\ reu-
acas\ c\ numai atât tre- român, de ast\ dat\ client, spune el.
putea s\ aib\ [i mai mult\ buie s\ lucrezi“. Claudiu. [tie prea multe despre cea [easc\ pe o pia]\ compe-
concuren]\. Domnul {arpe „S\ te gânde[ti s\ `n- româneasc\. Dar [tie câte titiv\, precum cea bri-
~n România, Georgeta Venit de [apte luni `n calci legea `n Anglia e ca [i
`mi r\spunde c\ pentru el P\tulea a fost buc\tar-[ef Marea Britanie, Claudiu e ceva despre cea britanic\. tanic\. „Sunt foarte munci-
concuren]a e constructiv\, cum te-ai `mb\ta cu ap\ „Foarte competitiv\, oa- tori, foarte ambi]io[i, dor-
la „Carul cu Bere“, iar dezam\git `ntrucâtva de ce rece fiindc\ `n Anglia sis-
cu cât mai mul]i, cu atât dup\ o vreme s-a gândit a g\sit aici. menii muncesc mult, când nici s\ `ncerce lucruri noi,
poate el demonstra c\ e temul e a[a de bine pus la vine vorba de munc\ en- foarte inventivi, calit\]i
s\-[i `ncerce norocul [i `n „Orice român care vine punct `ncât nu poate fi
mai bun. str\in\tate. Simte c\ a la Londra sper\ s\ fie glezii pun mai mult efort `n apreciate aici.“
`n[elat [i nici n-o s\-l ce fac, mai mult\ deter-
`n[ele nici un român de
„Mi s-a p\rut acas\. Sfatul meu perso-
minare“, `mi spune Alina. „Nu v\d o ]ar\
„Dar românii sunt inven-
ciudat s\ m\ alunge nal: dac\ veni]i cu gânduri tivi, g\sesc solu]ii la pro- mai bun\ ca Anglia“
bune [i vre]i s\ munci]i, bleme, cum probabil en-
dup\ 8 ore“ totu[i `ncerca]i, dar veni]i glezii nu s-ar gândi, c\ sunt Spre sfâr[itul serii, res-
cu bani de acas\, nu doar prea stric]i `n gândire.“ taurantul românesc este
Am mers la acest restau- bani pentru biletul de a- foarte aglomerat [i mân-
rant auzind c\ are loc o pe- Câ]iva pa[i mai `ncolo,
vion [i 100 de lire `n buzu- fac cuno[tin]\ cu Maria carea a disp\rut, dar la
trecere româneasc\. N-am nar. Cu banii \[tia o s\ v\ bar proprietarul Ovidiu
gustat din sarmalele [i care a venit `n Anglia `n
`ntoarce]i foarte repede {arpe nu spune nu unora
micii care miroseau `mbi- urm\ cu [ase ani [i, dup\
acas\, c\ nu ave]i de ales.“ dintre `ntârzia]ii serii care
etor pe mas\, a[a c\ ne[ti- doi ani de specializ\ri, a
devenit avocat. cer s\rm\lu]e.
ind dac\ mâncarea e bun\
sau nu, m-am `ntrebat ce „Românii Maria spune c\ nu e Nu m\ refuz\ nici pe
u[or nici ca avocat s\ intri mine când `l `ntreb [i pe el
are acest restaurant de sunt inventivi“ pe pia]a muncii britanic\, ce le-ar recomanda româ-
oferit `n plus fa]\ de altele
pentru a atrage cât mai La o mas\ al\turat\, un dar c\ ar exista cerere. nilor care vor s\ vin\ `n
mul]i dintre românii care grup de români discut\ „Ca avocat str\in e mai Marea Britanie de la 1 ian-
vor veni `n Marea Britanie aprins. M\ apropii de o greu pentru c\ trebuie s\ uarie. „E mai greu aici, dar
dup\ 1 ianuarie. tân\r\ `mbr\cat\ `n cos- vorbe[ti engleza foarte dac\ cel care vine e serios,
Atras\ de mirosul `mbi- tum, precum multe dintre bine, trebuie sa te recalifici e entuziast, are r\bdare,
etor, m\ `ndrept spre bu- cele care lucreaz\ pentru `n sistemul de justi]ie en- investe[te [i nu vrea profi-
c\t\ria restaurantului. ~n firmele mai mari din glez. E diferit, dar nu sunt tul mâine, nu v\d o ]ar\
buc\t\rie, un polonez care Londra. foarte mul]i avoca]i de mai bun\ ca Anglia.“
nu vorbe[te prea mult\ en- Faptul c\ nu vrea s\ `mi origine român\ [i exist\ „Trebuie seriozitate. I-a[
glez\ [i buc\t\reasa, Geor- spun\ unde lucreaz\ m\ cerere pe pia]a londonez\. sf\tui s\-[i g\seasc\ servi-
geta P\tulea. Lucreaz\ la face s\ cred c\ este proba- Mai ales cu intrarea Ro- ciu dinainte - s\ nu vin\
restaurant de aproape un bil una dintre companiile mâniei `n UE, vor fi opor- aici, s\ fie dezam\gi]i [i s\
an, dar meseria de buc\tar mari unde se [tie c\ nu e tunit\]i“, spune Maria. trebuiasc\ s\ se `ntoarc\
o face de 20 de ani. cazul s\ implici numele Maria e [i ea vizibil de- acas\ [i s\ nu aib\ bani de
O `ntreb cum i se pare c\ firmei, mai ales dac\ dai zam\git\ de modul `n care avion“, `ncheie domnul
se munce[te `n Anglia: mai un interviu unui reporter românii au fost prezenta]i {arpe. (Monica FLORES-
mult sau mai pu]in ca `n timpul t\u liber. `n pres\ [i `ncearc\ s\ ex- CU - www.bbc.ro)

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale
Florin ZAMFIRESCU Foto: NONY
la nr. 19234
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Corectura: Georgeta APOPEI, Alina BOSAC
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR : SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16 Duminic\, 7 ianuarie 2007
Scrisoare din America:
~n Biseric\, acas\ `nseamn\ pretutindeni
a ~nainte de Anul Nou, p\rintele Nicolae Clempu[ de la Biserica „Sfânta Maria“ din Atlanta, SUA, ne-a trimis o scrisoare `n care ne-a
povestit cum S-a n\scut Hristos `n mijlocul comunit\]ii pe care o p\store[te, `n anul care tocmai a trecut a Reproducem, `n continuare,
respectiva scrisoare, care v-ar putea ajuta s\ v\ face]i o idee despre cum este s\ te sim]i român la mii de kilometri distan]\ de cas\ a
Când m\ gândesc cum
s\rb\torim noi românii
din afara ]\rii s\rb\torile
Na[terii Domnului, `mi vin
`n minte cuvintele Cuvio-
sului Ioan Iacob de la
Neam]: „Fii pribegi ai ]\rii
Nu mic\ le-a fost surprinderea vorbea române[te
copiilor români din Atlanta când au realizat
c\ Mo[ Cr\ciun vorbe[te române[te „Sfânta Maria“ din ora[ul
CM
YK
P\rintele Nicolae Clempu[,
preg\tind micii colind\tori pentru concert
Italia preg\te[te o noua Lege a Imigra]iei
Conform ultimei `n-
tâlniri dintre Guvernul
[i societatea civil\ ita-
lian\, `n maxim o lun\
vor fi cunoscute direc-
tivele Guvernului itali-
an `n leg\tur\ cu noua
Lege a Imigra]iei.
Potrivit RGN press, la
reuniunea desf\[urata la
Roma, la sediul Ministeru-
lui Solidarit\]ii Sociale, au
participat reprezentan]i ai
asocia]iilor [i organiza]iilor
de voluntariat, ai celor sin-
dicale, dar [i angajatorii [i
reprezentan]ii entit\]ilor
locale. Obiectivul `ntâlnirii
a fost acela de a se realiza
o confruntare util\ pentru
ob]inerea unui num\r cât
mai mare de propuneri [i
opinii `n vederea modific\-
rii Legii Imigra]iei. ~n mod
deosebit, `ntâlnirea s-a fo-
calizat pe politici de inclu-
dere, de cet\]enie, dreptul
la vot [i la locuin]\, minori,
servicii sociale etc. La fine-
le `ntâlnirii, mini[trii au
stabilit un termen de o lu-
mele, / nec\ji]i `ntre str\-
ini, / nu uita]i menirea
voastr\ / de români [i de
cre[tini“.
Cuviosul Ioan are mul-
t\ dreptate, menirea noas-
tr\ aici este, `n primul
{i anul acesta Biserica Betleem.
n\ pentru elaborarea nor-
melor din cadrul reformei
Legii Imigra]iei. Ferrero a
fost foarte clar. „Este mo-
mentul s\ aprob\m o alt\
m\sur\. O regularizare.
Am intervenit, modificând
articolul 18 din Textul
Unic al Imigra]iei, lovind
exploatatorii cu o sanc]iu-
ne de 9.000 de euro pentru
fiecare lucr\tor recrutat
ilegal [i pedepse de pân\ la
8 ani de `nchisoare. Acum
trebuie s\ d\m posibilita-
tea celor care nu au putut
s\ fac\ o cerere pentru de-
cretul fluxurilor“, a decla-
rat ministrul Solidarit\]ii
Sociale, `ntr-un interviu
pentru „Il Messaggero“.
Mai pu]ine vorbe,
mai multe fapte
„Ferrero are nevoie de
vizibilitate politic\ deoare-
ce conduce un minister cu
nu prea mare putere. Sunt
luni de când face anun]uri
de lege, dar n-a f\cut ni-
mic. Vorbe[te de schimba-
rea legii cet\]eniei, de
CM
YK
ROM+NIA DE ORIUNDE
rând, aceea s\ nu uit\m.
Uitarea este cel mai mare
pericol care-l pânde[te pe
omul modern [i `n special
pe cel plecat departe de
cas\. Dac\ uit\m, ne pier-
dem `n marea mas\ a
anonimatului, dar dac\ ne
ducem cu mândrie me-
nirea ne identific\m [i ne
reg\sim `ntr-o cultur\ [i o
frumuse]e sufleteasc\ p\s-
trat\ cu mult\ sfin]enie
de p\rin]ii no[tri. Pentru
a nu ne uita menirea, pen-
tru a l\sa mai departe
copiilor ceea ce am primit,
avem datoria s\-i ]inem `n
Biseric\. Biserica este sin-
gurul loc din Atlanta unde
românii se simt mai a-
proape de tot ceea ce este
cre[tinism ortodox [i
românism.
Mo[ Cr\ciun
terii Fiului `n ieslea de la
Revelion `n parohie
Privindu-i pe copiii no[-
tri cum se chinuiau s\
Atlanta, SUA, a oferit cre-
dincio[ilor s\i un crâmpei
din marele tezaur al tra-
di]iei noastre.
~n primul rând, grupul
de tineri ai parohiei `m-
preun\ cu preotul paroh
au mers din cas\ `n cas\
s\ vesteasc\ Na[terea
Domnului prin frumoa-
sele colinde române[ti, co-
linde care au adus lacrimi
pe chipurile celor care le
ascultau. Lacrimile de
fericire [i de dor au curs
pe fe]ele oamenilor [i a-
tunci când copiii de la
[coala de duminic\ au
ie[it `n Ajunul Cr\ciunu-
lui, dup\ Sfânta Liturghie,
`n fa]a bisericii [i, cu vo-
cile lor fragede [i curate,
schimbarea normelor pen-
tru acordarea permisului
de [edere, de protec]ie a
muncitorilor extracomuni-
tari care munceau la ne-
gru. Dar nu a f\cut absolut
nimic. Singurul lucru pe
care l-a f\cut bun pentru
stranieri actualul Guvern
este modificarea art. 29 din
Textul Unic al Imigra]iei
care se refera la re`ntre-
girea familiei. ~n Italia e-
xist\ o vorb\: când vrei s\
schimbi totul, nu schimbi
de fapt nimic. Adic\ foarte
mult\ agita]ie pentru ni-
mic, pentru a l\sa doar im-
presia c\ facem ceva pen-
tru str\ini. A[tept\m de la
membrii Guvernului mai
multe fapte [i mai pu]ine
vorbe“, ne-a declarat avo-
catul italian Giancarlo
Germani. Potrivit acestu-
ia, noile modific\ri pe care
le are `n plan Guvernul
Prodi n-au nici o leg\tur\
cu românii.
„Aceast\ modificare de
lege nu-i avantajeaz\ cu
nimic pe rom=ni. ~i vizeaz\
pe extracomunitari, nu pe
CM
YK
Cu prilejul Liturghiei de Cr\ciun, foarte mul]i dintre credincio[ii
parohiei „Sfânta Maria“ din Atlanta, SUA, s-au `mp\rt\[it
s-au str\duit s\ aduc\ [i
ei vestea cea bun\ a na[-
rosteasc\ curat cuvintele
române[ti din colind, am
realizat c\, totu[i, avem
[ansa s\ l\s\m [i gene-
ra]iei a doua din America
mesajul [i tr\irea din tra-
di]iile noastre. Acel ceva
din colinde, pe care noi
nu-l putem explica prin
cuvinte, dar ne `nec\m de
emo]ie când le ascult\m.
Bine`n]eles c\ [i r\splata
copiilor a fost pe m\sur\,
ei r\mânând foarte sur-
prin[i când au v\zut Mo-
[ul cu daruri [i, mai mult
decât atât, c\ vorbea
române[te cu noi. Unii
dintre curajo[i chiar i-au
recitat [i câteva poezii, i-
au cântat câteva colinde,
cet\]enii români, pentru c\
de la 1 ianuarie 2007 Tex-
tul Unic al Imigra]iei nu se
mai aplic\ cet\]enilor ro-
mâni [i bulgari. De ce?
Sunt cet\]eni comunitari.
S\ fim bine `n]ele[i când
se vorbe[te de la 1 ianuarie
de stranieri, nu se vorbe[te
de români, ci de filipinezi,
marocani, pakistanezi, pe-
ruani. Din 2007, românii
au drept de vot la alegerile
administrative ca [i ce-
t\]enii comunitari. ~n cazul
romanilor nu se schimb\
legea, ci statutul lor“, a mai
spus avocatul italian Gian-
carlo Germani, pre[edin-
tele Partidului Rom=nilor
din Italia.
România intr\
`n UE, românii nu
„Sunt o mul]ime de fa-
milii care a[teapt\ 1 ianu-
arie pentru a se reuni, du-
p\ ani `n care nu s-au
v\zut. Tat\l este `n Italia,
iar so]ia [i copiii se afl\ `n
România. Dac\ tot ceea ce
se spune legat de interdic-
]ii este adev\rat, c\ ele nu
vor fi anulate, aceste fa-
`ncât biserica `ntreag\
era toat\ o bucurie.
Marele dar primit de noi
to]i anul acesta a fost [i fap-
tul c\ ne-a ajutat Dum-
nezeu s\ `ncepem construc-
]ia noii noastre biserici.
Mul]imea de oameni a-
dunat\ la biseric\ de Na[-
terea Domnului ne-a do-
vedit, `nc\ odat\, c\ avem
nevoie mare de propriul
nostru loc de rug\ciune,
unde s\ ne organiz\m a[a
cum se cuvine. Oamenii au
`n]eles mesajul [i se str\-
duiesc s\ contribuie cu cât
se poate. Cu ajutorul Dom-
nului vom continua s\
`nmul]im darul [i s\ l\s\m
ceva `n urma noastr\.
Noi, românii din Atlan-
ta, am sim]it Cr\ciunul ca
pe o s\rb\toare a familiei,
milii nu se vor putea vedea
nici dup\ 1 ianuarie 2007.
Vor fi prizonieri `ntre dou\
]\ri. Românii care acum
sunt clandestini `n Italia
vor putea sta `n continuare
aici, neputând fi expulza]i,
pentru c\ sunt comunitari
de la 1 ianuarie, dar nu vor
putea c\l\tori `n România,
pentru c\ li se vor pune
restric]ii de circula]ie aco-
lo. Cine este vinovat de
faptul c\ românii au plecat
`n str\in\tate ilegal? De ce
au plecat? Ne este foarte
clar. Au plecat de s\r\cie,
iar Uniunea European\ a-
re o vin\ c\ a aruncat o ]a-
r\ latin\ Uniunii Sovietice
pentru 50 de ani“, a mai co-
mentat avocatul Giancarlo
Germani.
O posibil\ veste
Românii ai c\ror anga-
jatori au depus cereri de
angajare pentru ei `n baza
celor dou\ Decrete ale flu-
xurilor din acest an mai au
de a[teptat pân\ `n febru-
arie-martie. Abia atunci,
preconizeaz\ ministrul Fe-
Pagin\ coordonat\ de Petru M|RCULE}
a familiei de credincio[i din
jurul bisericii noastre. {i
pentru c\ nu exager\m
când numim „familie“ co-
munitatea parohiei noas-
tre, chiar [i pentru `ntâm-
pinarea Anului Nou ne-am
f\cut planul de a-l `ntâmp-
ina `mpreun\, organizând
o mas\ festiv\ de Revelion.
Cu prilejul s\rb\torii
Botezului Domnului `l
vom avea `n mijlocul nos-
CM
YK
tru pe Prea Sfin]itul Ioan
Casian, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei noastre,
care va sfin]i apa cea
mare a Bobotezei.
{i tot a[a, `n noul an
vom continua s\ ]inem
aproape pe cei pleca]i de
acas\ [i ajun[i de fapt…
tot acas\, mul]umit\ sfin-
tei Biserici, pentru c\
unde este Dumnezeu, a-
cas\ `nseamn\ pretutin-
deni. (n.r. intertitlurile
apar]in redac]iei)
rrero c\ Birourile Unice
pentru Emigra]ie se vor
elibera autoriza]iile (nulla
osta) care vor permite in-
trarea `n Italia pentru to]i
cei 520.000 de lucr\tori ca-
re au depus cereri `n acest
an. Peste `nc\ dou\ luni,
consulatele vor acorda vi-
zele de intrare `n Italia pe
motiv de munc\. Dup\ ce
intr\ `n Italia, muncitorii
vor semna contractele de
munc\. Mul]i dintre ei se
aflau `ns\ `n Italia, mun-
ceau la negru, la data la
care angajatorii le-au de-
pus cererile. Guvernul Pro-
di [tie asta. Potrivit legii
Bossi-Fini, ei ar trebui s\
revin\ `n ]ar\ [i s\ cear\
viza de intrare de la Con-
sulatul Italiei de la Bu-
cure[ti. S\ sper\m c\ au-
torit\]ile române nu-i vor
sanc]iona pentru [edere ile-
gal\ `n str\in\tate, deoa-
rece Italia este [i ]ar\
membr\ a Spa]iului Schen-
gen [i mai ales c\ ace[ti
români, `n to]i ace[ti ani, au
sus]inut economic România,
prin valuta trimis\ `n ]ar\.
(Narcisa C|RBUNEANU –
Actualitatea româneasc\)
 CM
YK

EDITORIAL Duminic\,
Miracole pe lungul 14 ianuarie 2007
Nr. 2 (66) Anul III - SERIE NA}IONAL|
drum spre Europa 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
Românii pe care `i cunosc [i 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
care au plecat `n Spania [i Italia la lunar - cu taxele po[tale incluse
munc\ au avut cu to]ii, la un mo-
ment dat, nevoie de sprijinul preo- www.ziarullumina.ro
tului ortodox român de acolo. {i l-au info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
primit. Acum, când [i-au luat acolo
[i familia, când câ[tig\ de zeci de
ori mai bine decât ar fi câ[tigat
acas\, când s-au adaptat perfect
stilului comod al Occidentului, to-
Salva]i Cum p\zim copiii
PAGINILE 6-7
tu[i au r\mas ortodoc[i [i s-au ata-
[at atât de mult de parohia care le-a

PAGINA 15
dat sprijinul ei, `ncât nu-[i pot ima-
gina via]a f\r\ leg\tura cu
Biserica. }ara Dornelor! de bolile infec]ioase
PAGINA 3

Uniunea European\:
etapele construirii unui
imperiu al bun\st\rii
a Uniunea European\ este rezultatul unui efort de peste 50 de ani a Aspira]ia spre o Europ\ unit\
este veche a ~nc\ din 1849, scriitorul francez Victor Hugo vorbea de ziua `n care „voi, toate na]iunile
continentului, ve]i fonda `mpreun\ o unitate superioar\ [i ve]i constitui fraternitatea european\“
Nu Biserica a a Care au fost etapele ader\rii celor 27 de membri ai Uniunii? a Unde se termin\ Statul
creat calendarul [i `ncepe Uniunea European\? a Care sunt obiectivele Uniunii Europene? a PAGINILE 8-9
PAGINA 3

CM CM
YK YK

Religia [i {tiin]a,
`n dialog pentru
o via]\ mai bun\
PAGINILE 12-13

Ce `l reprezint\
pe poporul
rom=n `n UE?
PAGINA 10

ABONAMENTE
V\ pute]i abona la s\pt\-
mânalul LUMINA DE DU-
MINIC| la orice factor sau
oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
data de 20 a lunii curente
pentru luna viitoare de
abonare.
Pre]ul unui abonament:
„
„
50.000 lei vechi (5 RON), cu
toate taxele incluse.
Dumnezeu nu este nic\ieri pentru cei ce privesc trupe[te, c\ci e nev\zut.
LUMINA DE DUMINIC| Dar pentru cei ce `n]eleg duhovnice[te este pretutindeni.
figureaz\ `n Catalogul pre-
sei centrale al Po[tei Rom=-
ne la num\rul 19234.
Sfântul Simeon Noul Teolog
CM
YK
2 Duminic\, 14 ianuarie 2007
EDUCA}IE {I INTEGRARE
Educa]ia [i conflictul valorilor
de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Constat\m, uneori, c\
cel ce urmeaz\ s\ fie educat
– copilul, tân\rul, chiar
adultul – se afl\ la intersec-
]ia unor influen]e formative
divergente, contradictorii,
ce nu se leag\ `ntre ele [i
care produc stres [i confuzie
la nivelul beneficiarului.
Una poate `nv\]a copilul de
la p\rin]i, de pild\, [i alta i
se spune la [coal\. Ceva i se
propune `n a[ez\mintele de
`nv\]\mânt [i altceva i se
inoculeaz\ prin mass-me-
dia. De multe ori, chiar la
nivelul aceleia[i instan]e se
pot produce asemenea deca-
laje: una propune un p\rin-
te copilului s\u [i altceva
cel\lalt p\rinte sau bunicii.
Problema conflictului va-
loric este una dintre cele
mai complicate chestiuni [i
dileme ale practicii educa-
CREANGA DE AUR
Nebunia social\ contemporan\
de prof. univ. dr.
Constantin
ROMANESCU
Probabil c\ una dintre
cele mai reprezentative em-
bleme ale societ\]ii contem-
porane este cunoscutul
grup statuar cu cele trei
maimu]e care ne `nva]\ se-
cretul vie]ii sociale, una a-
coperindu-[i ochii, a doua
urechile, a treia gura. Aces-
te animale, a[ezate pe o
carte enorm\, „Le secret du
bonheur“, sunt r\spândite
`n mai toate pie]ele lumii [i
poate c\ mul]i oameni [i-au
g\sit `n exemplul lor pro-
pria filosofie: s\ te faci c\
nu vezi, nu auzi [i s\-]i ]ii
gura.
Este re]eaua universal\,
un mic truc, pentru a ob]ine
o existen]\ convenabil\, ne-
utr\, o integrare `n societa-
te printr-o pref\cut\ nelua-
re `n seam\ a ciud\]eniilor
de tot felul care apar `n a-
ceast\ societate de la o zi la
alta. Metafora care pare a
]ionale. Principial, se pro-
moveaz\ ideea c\ e bine s\
existe o rezonan]\, un con-
tinuum [i o coeren]\ a tu-
turor acestor factori educo-
geni, c\ e de dorit ca aceste
influen]e s\ se sprijine [i s\
se `nt\reasc\ reciproc.
Ce-i de f\cut când nu se
`ntâmpl\ acest lucru? Cum
trebuie s\ se ac]ioneze `n
situa]iile educative satura-
te de conflicte valorice?
~n rezolvarea acestei pro-
bleme credem c\ cheia se
afl\, `n principal, la educat,
la modul cum se pozi]ionea-
z\ el fa]\ de astfel de in-
cit\ri. Ca „loc geometri“ al
`ntâlnirii [i forj\rii valo-
rilor, educatul va deveni
centrul de ac]iune al aces-
tui demers. De ce astfel?
Pe de o parte, pentru c\
peisajul valoric exterior va
fi permanent dilematic [i
conflictual. Câmpul cultu-
ral al fiec\rei epoci este el
`nsu[i contradictoriu, con]i-
nând [i bune [i rele, [i lu-
func]iona aici sugereaz\ c\
ipocrizia poate constitui va-
luta forte a coexisten]ei con-
temporane.
Spectacolul lumii
a fost dintotdeauna
interesant
~ntr-adev\r, `n ultimii
ani, spectacolul vie]ii sea-
m\n\ cu un film sc\pat de
sub control, amintind de a-
cele vechi pelicule `n care
personajele o luau razna,
mânate de o hipermobili-
tate bizar\, ritmurile sce-
nelor devenind mai impor-
tante decât semnifica]ia lor.
Ca [i `n fa]a acelor filme,
care p\reau obsedate de un
ciudat extaz al mi[c\rii, `n
prezent asist\m la volup-
tatea transform\rii, deter-
minat\ de apari]ia altor
mecanisme ale dinamicii
sociale, care au schimbat
radical formele existen]ei
contemporane.
Oricum, spectacolul lu-
mii, care a fost totdeauna
foarte interesant, devine, `n
OPINII
cruri ce sunt puse la prob\,
[i ratific\ri definitive. Pe de
alt\ parte, cultura nu este
reglat\ sau normat\ ex-
plicit de exigen]e educative.
Scopul ei prioritar scap\ de
multe ori constrângerilor
pedagogice. Arta care se
creeaz\ la un moment dat
nu are numaidecât un ca-
racter didactic sau moral-
izator, universul mediatic
este directivat de legile no-
toriet\]ii sau ale câ[tigului.
Este adev\rat c\ faptul cul-
tural captat [i translat `n
[coal\ (prin programe [i
manuale) este supus unui
exerci]iu de compatibiliza-
re, de consensualizare valo-
ric\. Totodat\, [coala chea-
m\ (dar nu poate obliga!) ca
[i al]i factori educa]ionali
(familia, biserica, mass-me-
dia etc.) s\ se pun\ de acord
`n leg\tur\ cu ofertele val-
orice specifice.
Pe de alt\ parte, e bine
s\ ne centr\m ac]iunea c\-
tre educat astfel `ncât aces-
anii no[tri, fascinant. Pro-
babil c\ istoricii sunt `n
drept s\ ateste sau s\ in-
firme aceast\ observa]ie.
Cât despre psihiatri, unul
dintre motivele care dau un
sens disciplinei lor, destul
de n\p\stuit\, este tocmai
`n]elegerea acestor schim-
b\ri de personaje, scenarii
[i mentalit\]i. Evolu]iile
sunt surprinz\toare [i sec-
ven]ele nea[teptate; acest
teatru al lumii, care pare
prost jucat, absurd [i r\u re-
gizat, las\ impresia c\ un-
deva, ceva nu este `n regul\.
Cei mai mul]i dintre
spectatori, ne`n]elegând ni-
mic sau prea pu]in din spec-
tacol, pun `n practic\ pilda
celor trei maimu]e [i aproa-
pe toat\ lumea se `ntreab\,
confruntându-se cu haosul
care se instaleaz\ `n cele
mai multe planuri ale vie-
]ii sociale, pân\ la inversa-
rea raporturilor valorice de
baz\, dac\ nu cumva lumea
de ast\zi este `ntr-adev\r
nebun\. Dac\ expresia, oa-
recum echivoc\, de „ne-
bunie social\“, nu reflect\,
ta s\ fie format ca un medi-
ator responsabil al tuturor
presiunilor sau incit\rilor
pe care le prime[te de la
al]ii. Pedagogia centrat\ pe
educat, pe formarea au-
tonomiei axiologice a aces-
tuia este - credem - solu]ia
ie[irii din aceast\ capcan\
formativ\. Este evident
deja c\ multipli incit\ri din
exterior nu numai c\ nu au
un rol formativ, dar [i in-
cit\ la destructurare [i vio-
lentare psihologic\ sau
fizic\. In plus, nu toate
aceste influen]e pot fi girate
de comandamente valorice
autentice. Unele de abia s-
au ivit iar societatea nu a
produs `nc\ „anticorpi“ la
nivelul bunului sim] sau al
unor norme sau legi (vezi
produsele culturale ce cir-
cul\ prin re]eaua internet),
altele `nc\ nu au ap\rut [i
nu [tim ce configura]ie val-
oric\ vor avea (vezi unele
aspecte ale „tehnologiz\rii“
existen]ei). ~n momentul `n
care educatul deprinde
competen]a autonomiei `n a
valoriza lucrurile putem so-
coti c\ se afl\ pe o cale si-
gur\ ce conduce la perfec-
]ionarea sa. A [ti s\ identi-
de fapt, o realitate cores-
punz\toare celui mai sim-
plu `n]eles al acestor vorbe.
Comportamentele abe-
rante crescând `n ritmul
progresiei geometrice, culti-
varea violen]ei [i a perver-
siunilor, pornologia [i por-
nografia, libertatea conce-
put\ ca libertinaj, agresivi-
tatea, abandonul familial,
comportamentul aberant `n
c\s\torie [i `n familie, sinu-
ciderile, sunt câteva din te-
mele care alc\tuiesc poves-
tea existen]ei unei omeniri
`n plin\ agita]ie. Acestea,
prin frecven]a lor, produc
`ntr-adev\r impresia c\ so-
cietatea actual\ se afl\ pe o
pant\ `nclinat\ care duce
direct c\tre o inevitabil\ a-
pocalips\, ca `n scenele pic-
tate pe zidurile bisericilor
medievale, `n care este
mare `nghesuial\ `n dru-
mul care duce direct `n
pr\p\dul iadului.
~ntrebarea dac\ lumea
este pe cale de a-[i pierde
mintea nu este cu totul lip-
sit\ de rost. Avalan[a de
evenimente catastrofale sau
doar abracadabrante, stu-
pizenia, evident\ la tot pa-
sul, las\ impresia c\, pentru
a tr\i „normal“, `n societa-
tea actual\ nu stric\ s\ fii
pu]intel nebun. Pare chiar
c\ sminteala este o condi]ie
necesar\ vie]ii de azi.
Adev\rul este c\ omeni-
rea a fost `ntotdeauna pu-
]intel smintit\. A ne `ndoi
de aceasta este ne[tiin]ific,
fiind suficient s\ evoc\m
perioade foarte mari din an-
tichitatea cea mai `ndep\r-
tat\, dar [i din prezent,
pentru a nu mai avea nici
un dubiu c\ nebunia a fost
o constat\ social\, o alt\
fa]\ a lumii care, existând
virtual, devine aparent\ `n
anumite circumstan]e.
Confuzia dintre firesc
[i nefiresc
Problema este c\ `n
prezent aceast\ a doua fa]\
a lumii apare prea evident
[i c\ s-ar putea ca, `n
curând, s\ nu mai [tim care
este fa]a fireasc\ a lumii.
Schimbarea raportului
`ntre firesc [i nefiresc, pân\
la inversarea acestor repe-
fici ce-i valoros, a face clasi-
fic\ri `n cuno[tin]\ de cau-
z\, a exersa valoarea care ]i
se potrive[te [i este [i `n
beneficiul altora – iat\
câteva dintre ]intele unei
educa]ii autentice.
Incongruen]e exterioare
au fost [i vor mai fi; ceea ce
r\mâne important este in-
teriorul ce trebuie configu-
rat armonios [i auto-con-
structiv din punct de vedere
valoric. Este adev\rat c\
apar conjuncturi când ten-
siunile valorice sunt mai
mari [i produc muta]ii radi-
cale la nivelul peisajului
cultural (situa]iile de tran-
zi]ie, de schimb\ri de para-
digme culturale etc.). Socie-
tatea are o vitalitate a ai, o
Constantin Cuco[,
edificare problematic\, o di- profesor universitar, direc-
namic\ prin `ncerc\ri [i
tor al Departamentului
erori. Dac\ individul nu es-
pentru Preg\tirea
te preg\tit pentru a `ntâm-
Personalului Didactic,
pina „embriologia“ valorilor Universitatea
cum se cuvine, acestea pot „Al. I. Cuza“ Ia[i
rezona negativ, prin de-
clan[area unor crize intra-
psihice, prin alimentarea v\ratului demers educativ.
unor ambiguit\]i sau derive O persoan\ bine „con-
comportamentale. struit\“ interior va construi
Fundamentarea [i forti- sau va aspira c\tre un „ex-
ficarea axiologic\ a indivi- terior“ societal de aceea[i
dului constituie ]inta ade- factur\ [i valoare! a
re, constituie esen]a feno-
menologiei determinat\ de
marile prefaceri contempo-
rane. Am putea spune c\
suntem angaja]i `ntr-o coa-
bitare cu nebunia. Nici nu
am exagera prea mult.
Trebuie s\ men]ion\m
`ns\ c\ nebunia cotidian\,
cu care ne `ntâlnim pre-
tutindeni, `n pres\, `n via]a
obi[nuit\, `n familie, nu
este nebunia clasic\, „ne-
bunia clinic\“. Aceasta, o
categorie nosografic\ sta-
bil\, nu a variat decât prea
pu]in, chiar nesemnificativ,
`n ultimul secol.
Nebunia social\ este
`ns\ progresiv\, extensiv\
[i agresiv\. Cu toate apro- Constantin
prierile care au existat `n-
tre psihiatrie [i societate nu
Romanescu,
medic psihiatru, profesor
putem afirma c\ istoria o-
universitar de Istoria
mului a fost o istorie a psi-
hiatriei dar `n prezent, medicinei [i Psihiatrie,
aceste dou\ teme, nebunie membru de onoare al
[i societate, s-au apropiat Academiei de {tiin]e
atât de mult `ncât par a se Medicale
suprapune; dintr-o laterali-
tate paralel\, aceste subiec-
Durkheim considera c\
te par a fi amestecate, omo-
anomia determin\ dezinte-
genizate, topite `ntr-o unic\ grarea unui grup social; pe
substan]\. Exagerând pu-
plan individual anomia ex-
]in, am putea gândi c\ isto-
plic\ acte nocive diferite,
ria contemporan\ pare a fi tulbur\ri comportamenta-
o istorie a psihiatriei.
le, `nc\lcarea unor reguli de
Aceast\ „nebunie so- convie]uire, agresivitate,
cial\“, cvasi generalizat\, mergând pân\ la crim\; pe
cu care ne confrunt\m co- plan social ilustreaz\ inefi-
tidian are, de fapt, o denu- cien]a unor constrângeri.
mire corespunz\toare [i ~n spiritul clasic al con-
ilustrativ\, de[i mai pu]in ceptului, efectele cele mai
folosit\ de limbajul medical evidente ale anomiei se re-
[i psihologic: „anomia“. Ter- flect\ la nivel matrimonial,
menul este sugestiv [i adec- unde perturb\rile c\sniciei,
vat obiectului. A fost mult\ [i deteriorarea sistemului
vreme uitat (a fost introdus reglement\rilor c\s\toriei,
de peste un secol de c\tre constituie „leziunea princi-
Durkheim), dar a fost re- pal\“. Aceast\ accep]ie, ini-
luat de abia câteva decenii,
]ial restrâns\, s-a extins pe
mai ales de c\tre medicina
legal\ (conform unui destin parcurs, `ncepând cu 1957,
al defini]iilor care le pla- an semnificativ pentru isto-
seaz\, cu timpul, la locul cel ria anomiei, când R. K.
mai potrivit). Merton o prezint\ `ntr-o
cuprindere larg\, dincolo de
reperele de baz\ ale lui
Meteahna omului Durkheim, conturându-i as-
contemporan pectul de psihiatrie social\.
Probabil c\ anomia tre-
Anomia const\ `n inca- buie inclus\ mai atent `n
pacitatea frân\rii unor ten- explor\rile medico-sociale
din]e sociale negative [i ori- ale psihiatriei. A[a cum s-a
ent\rii normale a acestor conturat tema pân\ `n
tendin]e individuale. Ter- prezent, concepem ca „ano-
menul este o formul\ sa- mice“ o multitudine de as-
tisf\c\toare [i pentru psihi- pecte ale psihologiei [i stilu-
atru. lui de via]\ actual. a

LUMINA DIN CUV+NT
Nu Biserica a creat calendarul
Vom ajunge noi odat\ `ntre ei `n ce prive[te ser-
s\ avem s\rb\torile Na[- barea Pa[telui.
{i atunci s-a g\sit mo-
terea Domnului [i Pa[tele
dalitatea aceasta: primim
`mpreun\ cu catolicii?
Cr\ciunul `l avem o da- calendarul `ndreptat. De
ce? Pentru c\ nu este al
t\ cu ei, cei care suntem
Bisericii calendarul, cum
cu calendarul `ndreptat. zic cei care nu au primit
Pa[tele nu `l putem avea
calendarul `ndreptat, [i
cu ei pentru c\ nu to]i
zic „sfântul calendar“. Nu
ortodoc[ii au primit calen- au dreptate, pentru c\ nu
darul `ndreptat, [i atunci Biserica a creat calenda-
s-au desp\r]it ortodoc[ii rul, a[a cum nu Biserica a
EDUCA}IE {I INTEGRARE
De ce a r\mas lumea islamic\ `n urm\?
de pr. prof. univ. dr. Nicolae
ACHIMESCU
Faptul c\ ast\zi, la `nceput de
mileniu III, `ntre lumea islamic\
[i cea occidental\ [i cre[tin\ apar
diferen]e majore este evident. Se
vede limpede, f\r\ a avea nevoie
de mari cuno[tin]e de speciali-
tate, cum cele dou\ lumi se dist-
ing din mai multe puncte de
vedere: cultural, economic, so-
cial, religios etc.
~ntrebarea cea mai frecvent
pus\ `n mediul anali[tilor spa-
]iului islamic este urm\toarea:
cum se explic\ faptul c\ o cul-
tur\ precum cea islamic\, secole
de-a rândul superioar\ celei
apusene, a ajuns `n urma aces-
teia? Desigur, este o `ntrebare
care a mai fost [i va mai fi pus\,
dar, bine`n]eles, totdeauna f\r\
preten]ia vreunui „monopol al
europenit\]ii“ asupra a tot ceea
ce `nseamn\ modernitate, ci din
simplul motiv c\, ast\zi, mai
mult ca oricând, este nevoie de
un dialog intercultural [i interre-
ligios `ntre cele dou\ lumi: cea
european-cre[tin\ [i cea is-
lamic\.
~ncepând cu anii ’60, lumea
arab\ a fost dep\[it\ economic
de foarte multe alte ]\ri [i
regiuni de dezvoltare, cu excep]ia
Africii subsahariene. Nu pu]ini
sunt chiar `n[i[i arabii care, la
`nceputul secolului XXI, sub-
liniaz\ r\mânerea `n urm\ a lu-
mii musulmane `n planul dez-
volt\rii globale. Conform „Arab
Human Development Report“
(ONU, 2002), prezentat de oa-
meni de [tiin]\ [i politicieni a-
rabi, `n ciuda unor mari progrese
`n domeniile educa]iei [i
s\n\t\]ii, grupa celor 22 de state
arabe se plaseaz\ undeva la
sfâr[itul statisticii, chiar `n urma
unor state africane. ~ntre altele,
raportul aminte[te `nc\lcarea
unor drepturi cet\]ene[ti, li-
bert\]i economice, deficien]e `n
domeniile `nv\]\mântului [i
cercet\rii, prezen]a sc\zut\ a fe-
meilor `n func]iile publice [i `n
produc]ie, ]inând seama de fap-
tul c\ 50% dintre acestea sunt
analfabete. Dincolo de marile
rezerve de petrol, bugetul tu-
turor arabilor laolalt\ `n anul
1999 (530 miliarde de dolari) n-a
fost mai mare decât acela al unei
singure ]\ri europene precum
Spania. Dac\ `n anii ’60 PIB-ul
din ]\rile arabe se afla la nivelul
aceluia din alte ]\ri `n curs de
dezvoltare, lucrurile s-au schim-
bat mult `n ultima vreme, mai
ales `n rela]ia cu alte ]\ri din es-
tul [i sud-estul Asiei. Iat\ câteva
date oferite de Banca Mondial\
creat scrisul, a[a cum nu
Biserica a creat limbajul.
Toate acestea le-a luat
Biserica de la cei care le
aveau atunci când a ap\-
rut Biserica. Iar dac\ ca-
lendarul atunci a fost ne-
`ndreptat [i `ntre timp s-a
reformat calendarul, Bi-
serica nu poate s\ zic\: eu
r\mân la calendarul vechi,
c\ acela e sfânt [i acesta e
pâng\rit. Nu e a[a.
`n anul 2002: pe de o parte, Egipt
(1490$), Siria (940$), Maroc
(1180$), Iran (1680$), Pakistan
(440$), iar pe de alt\ parte, Co-
reea de Sud (8910$), Malaezia
(3380$), Singapore (24740$),
Hong Kong (25920$). Un con-
trast similar rezult\ [i din pro-
centele privind mortalitatea in-
fantil\ la mia de copii nou-n\s-
cu]i (Egipt – 42, Siria – 24,
Maroc – 47, Irak – 93, Iran – 33,
Pakistan – 83; Coreea de Sud – 8,
Malaezia – 8, Singapore – 3,
Hong Kong – 3).
F\r\ s\ conteste `n vreun fel
istoria valorilor civiliza]iei isla-
mice de ieri [i de ast\zi, mul]i cer-
cet\tori [i anali[ti dinl\untrul [i
din afara spa]iului islamic `ncear-
c\ s\ g\seasc\ o explica]ie pri-
vind modul `n care se exprim\ as-
t\zi islamul `n lume, privind ati-
tudinea multor musulmani fa]\
de valorile Europei occidentale,
fa]\ de modernitate `n general.
Islamologul B. Lewis, profesor
la Universitatea Princeton
(SUA) consider\ c\, din neferi-
cire, mul]i musulmani tr\iesc un
sentiment de complex fa]\ de
Occident, un complex „comod [i
emo]ional“, alimentat de pretin-
se teorii conspira]ioniste dintre
cele mai diferite. ~ntr-o lucrare
foarte sugestiv intitulat\, „Ce a
mers strâmb?“, autorul `ncearc\
s\ p\trund\ `n mentalul unei
lumi complexe, `n care critica a-
bund\, iar autocritica lipse[te cu
des\vâr[ire. Musulmanul antioc-
cidental se `ntreab\ mereu: „Ci-
ne ne-a f\cut nou\ aceasta?“, dar
niciodat\ sau de foarte pu]ine
ori: „Unde am gre[it?“ sau: „Cum
putem `ndrepta lucrurile?“.
Profesorul H. Küng (Univ. din
Tübingen, Germania), `ntr-o lu-
crare recent ap\rut\, consacrat\
religiei [i lumii musulmane, con-
sider\ c\ „r\mânerea `n urm\ a
islamului“ `n competi]ia cu
modernitatea occidental\ nu tre-
buie explicat\ superficial doar
prin prisma factorilor militari,
economici [i politici, ci [i din per-
spectiva orizontului spiritual-in-
telectual, exprimat prin filosofie,
teologie, drept [i mistic\; n\-
zuin]a dup\ victorii militare,
bun\stare economic\ [i libertate
politic\ este `nso]it\ de n\zuin]a
dup\ cunoa[tere, [tiin]\, `n]ele-
gere; noile idei [i inova]ii se pot
impune doar `ntr-un mediu care
promoveaz\ [i stimuleaz\ „curi-
ozitatea“ intelectual\.
Mult\ vreme, musulmanii au
considerat, `n mod gre[it, c\
dec\derea islamului `n perioada
Evului Mediu târziu ar fi fost
doar consecin]a unor „for]e exte-
rioare“, a cruciadelor, invaziei
mongolilor, colonialismului. ~n
fapt, toate acestea au fost dubla-
OPINII
Sunt unii care nu ju-
dec\ a[a [i atunci s-a ajuns
la o neunire `ntre noi orto-
doc[ii pentru c\ numai
ortodoc[ii nu au primit
calendarul `ndreptat. {i
atunci Cr\ciunul `l ]inem
la 25 decembrie, dup\ cal-
endarul `ndreptat. {i cei
care nu au primit calen-
darul `ndreptat tot la 25
decembrie, numai c\ 25
decembrie corespunde cu
6 ianuarie `n calendarul
ne`ndreptat.
Ce s\ facem? S\ ne ve-
dem de cale [i s\ facem ce
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
te de un conservatorism [i o re-
zerv\ necump\nit\ fa]\ de pro-
movarea [tiin]ei [i tehnicii `n
mediul islamic. Acolo unde „gân-
ditorii nu pot respira spiritual“,
subliniaz\ H. Küng, nu vor pu-
tea apare [i nu se vor putea dez-
volta noi idei, inova]ii [tiin]ifice,
descoperiri tehnice [i ini]iative
sociale.
Un musulman din Siria, spe-
cialist `n {tiin]ele politice (Univ.
Göttingen), Bassam Tibi, pune
un diagnostic mai interesant cul-
turii islamice: „`n realitate, ul-
timul mare gânditor `n islam ... a
fost Ibn Khaldun (sec. XIV). Pâ-
n\ la contactul cu modernitatea,
indiferent c\ e vorba de cadrul
militar sau colonial, turcii au fost
preocupa]i exclusiv de cuceririle
militare. Vreme de cinci secole n-a
existat nici un gânditor de marc\
`n islam“.
Dup\ 11 septembrie 2001, un
scriitor [i filolog din Tunis,
Abdelwahab Meddeb, `ntr-o lu-
crare intitulat\ Boala islamului
(2002), `ncearc\ [i el o radio-
grafiere a lumii din care provine,
mai ales sub impactul tragicelor
evenimente care tocmai avus-
eser\ loc `n America. Autorul
afirm\ c\, odinioar\, Biserica
Romano-Catolic\ a suferit de
„boala intoleran]ei“, iar ast\zi is-
lamul sufer\ de „boala integris-
mului“, o boal\ corelat\ cu re-
sentimentul fa]\ de Occident. a
Duminic\, 14 ianuarie 2007
putem s\ facem `n condi-
]iile noastre. Nu are rost
s\ ne cert\m pentru lu-
cruri care nu sunt ale
noastre.
Mitropolitul Nicolae
B\lan, Dumnezeu s\-l o-
dihneasc\, zicea c\ ceea ce
ne une[te e mai mult de-
cât ceea ce ne desparte. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu,
Sâmb\ta de Sus –
jude]ul Bra[ov
EDITORIAL
Miracole pe lungul
drum spre Europa
de Nicolae DIMA
Pentru românul obi[-
nuit, Uniunea European\
poate fi v\zut\ din multe
perspective, dar `ndeosebi
ea este v\zut\ fie ca t\râm
al f\g\duin]ei, unde zilele
se desf\[oar\ sub semnul
decen]ei condi]iilor de via-
]\, fie ca provocare ce `m-
bin\, `n spectrul negativ,
secularizarea cu tenta]ia
materialist\. ~ns\ este a-
tât de nou\ ideea aceasta a
ader\rii `n mintea româ-
nului simplu, `ncât aproa-
pe c\ am uitat c\ vreo
câteva milioane de harnici
[i `ndr\zne]i cona]ionali ai
no[tri au ajuns europeni
de facto chiar cu mult `na-
inte de 1 ianuarie 2007. Ce
i-a `nv\]at UE? C\ banul
are valoarea lui, care nu
trebuie nici exagerat\ [i
nici minimalizat\, c\
munca trebuie respectat\
[i r\spl\tit\, c\ familia
este un bun de pre] `n ab-
sen]a c\ruia banii `[i pierd
valoarea de scop suprem al
vie]ii (pe care au avut-o
pân\ `n acel moment).
Dar mai este un lucru
pe care `nstr\inarea l-a
provocat `n mintea [i sufle-
tul românilor emigra]i
temporar. Este ultimul lu-
cru la care s-au gândit
probabil atunci când, mai
pe ascuns ori mai pe fa]\,
mai oficial sau mai la ne-
gru, au intrat `n ]ara care
le-a acordat protec]ia ei:
redescoperirea credin]ei.
Pleca]i sub presiunea s\-
r\ciei, a lipsei de [anse,
românii [i-au asumat sta-
tutul ini]ial de „c\p[u-
nari“, [tiind `ns\ c\ astfel
se expun unor pericole de-
loc de neglijat. Au dormit
prin g\ri sau prin parcuri,
`n metrou sau `n gr\dinile
periferiilor marilor ora[e,
iar singurul loc unde au
avut `ntotdeauna parte de
un ajutor, de un indicator
c\tre vreo familie care `[i
c\uta o menajer\ sau un
`ngrijitor, singurul loc `n
care nu erau trata]i drept
imigran]i ilegali era Bise-
rica. Cine are rude sau pri-
eteni pleca]i `n str\in\tate
[tie c\, acolo, biserica este
enclava româneasc\ de pe
p\mântul str\in. Fiecare
3
Biseric\ ortodox\ româ-
neasc\ din Italia, Spania,
Germania, este o mic\ Ro-
mânie. Acolo g\se[ti [i o
mul]ime de români in-
diferen]i, care au plecat
din ]ar\ cu mult timp `n
urm\ [i se uit\ de sus la
cei abia sosi]i, dar g\se[ti
[i zâmbete, g\se[ti atmos-
fera de acas\, g\se[ti oa-
meni care-]i vorbesc `n
limba pe care o asociezi cu
siguran]a [i starea de bine.
~n tot parcursul ultimilor
ani, adev\ratele consulate
ale României `n Europa au
fost, de fapt, parohiile ro-
mâne[ti `nfiin]ate repede
acolo unde a fost nevoie de
ele. ~mi amintesc `ngrijo-
rarea unui preot ie[ean
ajuns paroh `n Italia cen-
tral\, care m\rturisea cât
de grea este misiunea sa:
pe de o parte trebuia s\ nu
`ncalce legile anti-imigra-
]ie ale Italiei, pe de alt\
parte con[tiin]a sa de pre-
ot nu putea s\-l lase s\ fie
indiferent fa]\ de situa]iile
adesea disperate ale ro-
mânilor care, ajun[i `n
]ara lui Dante, se trezeau
dintr-o dat\ nepreg\ti]i `n
fa]a celei mai mari aven-
turi a vie]ii lor.
Românii pe care `i cu-
nosc [i care au plecat `n
Spania [i Italia la munc\
au avut cu to]ii, la un mo-
ment dat, nevoie de spri-
jinul preotului ortodox ro-
mân de acolo. {i l-au pri-
mit. Acum, când [i-au luat
acolo [i familia, când câ[-
tig\ de zeci de ori mai bine
decât ar fi câ[tigat acas\,
când s-au adaptat perfect
stilului comod al Occi-
dentului, totu[i au r\mas
ortodoc[i [i s-au ata[at
atât de mult de parohia
care le-a dat sprijinul ei,
`ncât nu-[i pot imagina
via]a f\r\ leg\tura cu
Biserica. Cazurile pe care
le cunosc sunt – interesant
lucru – de oameni care, `n
România, evitau s\ mear-
g\ la biseric\ [i `[i neglijau
f\r\ discern\mânt via]a
spiritual\. A fost nevoie s\
plece `n secularizatul Apus
pentru a redescoperi acolo
bucuriile credin]ei. Ceea ce
demonstreaz\ `nc\ o dat\
cât de paradoxal\ [i mirac-
uloas\ este via]a noastr\.
~n Europa. a
4 Duminic\, 14 ianuarie 2007 CUV|NT DE ~N}ELEPCIUNE

Cum poate fi imitat Inimitabilul

Iubirea lui Dumnezeu fa]\ de om este
cheia care explic\, din perspectiv\
cre[tin\, fiecare act din istoria
umanit\]ii. ~nc\ `nainte de a-l crea,
Dumnezeu l-a iubit pe om [i l-a dorit
a fi un partener con[tient de sine,
liber [i responsabil pentru deciziile
sale. Atât de mult ne pre]uie[te
Dumnezeu `ncât nu ne-a `ngr\dit `n
nici un fel libertatea de a r\spunde
sau nu chem\rii Sale, l\sându-ne
chiar posibilitatea de a tr\i cu iluzia
c\ El nu exist\.
Chiar [i atunci când umanitatea, prin
Adam, a refuzat comuniunea cu
Dumnezeu, Atotputernicul nu {i-a
`ntors privirea de la om, ci a [i `nceput
s\-i vesteasc\, prin profe]i, c\ `i va
aduce mântuirea. La timpul potrivit,
Dumnezeu a ar\tat m\sura inegalabil\
a iubirii Sale fa]\ de om, trimi]ând pe
Unicul S\u Fiu s\ ia asupr\-{i
suferin]ele [i durerile umanit\]ii [i s\
le isp\[easc\ prin jertf\.
Textele care urmeaz\ sunt selectate
dintr-o scriere elaborat\ `n primele
secole ale cre[tinismului, adresat\
unui oarecare Diognet, `n `ncercarea
de a-l `ncredin]a cu privire la
adev\rul cre[tinismului. Autorul,
r\mas necunoscut pân\ ast\zi, nu
apeleaz\ la ra]ionamente complicate
atunci când vorbe[te despre
Dumnezeu: el ilustreaz\ mai degrab\
iubirea nem\rginit\ a lui Dumnezeu
fa]\ de `ntreaga crea]ie. ~n acest
sens, omul, creat dup\ chipul lui
Dumnezeu, are voca]ia de a
r\spunde acestei iubiri, devenind el
`nsu[i un imitator al Creatorului.

Un plan mare, mai
presus de cuvânt
„Cine dintre oameni a
[tiut ce este Dumnezeu,
`nainte de venirea Lui? Pe
Dumnezeu nici unul din
oameni nu L-a v\zut, nici
nu L-a cunoscut, ci El s-a
ar\tat pe Sine ~nsu[i. S-a
ar\tat prin credin]\, sin-
gura prin care se poate ve-
dea Dumnezeu. C\ Dum-
nezeu, St\pânul [i Crea-
torul universului, Cel ce a
f\cut toate [i le-a pus `n
ordine, a fost nu numai iu-
bitor de oameni, ci [i `n-
delung r\bd\tor. El a fost
totdeauna a[a [i este [i va
fi: blând, bun, nemânios,
adev\rat, singurul care
este bun. Gândind un plan
mare [i mai presus de cu-
vânt, l-a `mp\rt\[it numai
Fiului. Atâta vreme cât
]inea `n tain\ planul S\u
[i p\stra `n t\cere hot\râ-
rea Lui cea `n]eleapt\, se
p\rea c\ ne trece cu ved-
erea [i c\ nu se mai
`ngrije[te de noi.
Dar când, prin iubitul
S\u Fiu, a descoperit [i f\-
cut cunoscute cele g\tite
dintru `nceput, atunci pe
toate ni le-a dat nou\, ca s\
particip\m la binefacerile
Lui, ca s\ le vedem [i s\ le
pricepem. Cine s-ar fi a[tep-
tat vreodat\ la acestea?
A[adar, dup\ ce Dum-
nezeu a rânduit pe toate
`mpreun\ cu Fiul S\u, ne-
a l\sat, pân\ `n vremurile
din urm\, s\ fim purta]i de
porniri destr\b\late, a[a
precum voiam, du[i de
pl\ceri [i de pofte, f\r\ ca
Dumnezeu s\ se bucure de
p\catele noastre, ci r\b-
dându-le, [i f\r\ s\ `ncu-
viin]eze acel timp de ne-
dreptate, ci preg\tind tim-
pul de acum de dreptate,
ca s\ fim vrednici acum de
bun\tatea lui Dumnezeu,
noi, care `n vremea de a-
tunci, am fost nevrednici
de via]\ din pricina
faptelor noastre, ar\tând
noi `n[ine c\ nu puteam
intra `n `mp\r\]ia lui
Dumnezeu.
Puterea lui Dumnezeu
covâr[e[te
imposibilul
Acum, `ns\, prin pu-
terea lui Dumnezeu, am
ajuns puternici. Deci când
s-a umplut nedreptatea
noastr\ [i s-a ar\tat de-
s\vâr[it c\ plata nedrep-
t\]ii este osând\ [i moarte,
atunci a venit timpul, pe
care-l hot\râse Dumnezeu
de mai `nainte spre a-[i
ar\ta bun\tatea [i puterea
Lui. Ce covâr[itoare este
iubirea de oameni [i dra-
gostea lui Dumnezeu! Nu
ne-a urât, nici nu ne-a
`ndep\rtat [i nici n-a ]inut
minte r\ul, ci ne-a r\bdat
`ndelung, ne-a suportat.
Miluindu-ne, a luat asupra
Sa p\catele noastre. El [i-a
dat pe Fiul S\u r\scum-
p\rare pentru noi; pe Cel
Sfânt pentru cei nelegiui]i,
pe Cel f\r\ de r\utate pen-
tru cei r\i, pe Cel drept
pentru cei nedrep]i, pe Cel
nestric\cios pentru cei
stric\cio[i, pe Cel nemuri-
tor pentru cei muritori.
Ce altceva decât drep-
tatea Aceluia putea aco-
peri p\catele noastre? ~n
cine altul, decât numai `n
Fiul lui Dumnezeu, era cu
putin]\ s\ ne `ndrept\m
noi nelegiui]ii [i necredin-
cio[ii? Ce schimbare dulce,
ce lucrare a c\rei urm\ nu
se poate g\si, ce binefaceri
nea[teptate! Nelegiuirea
multora se acoper\ cu
dreptatea unuia singur, iar
dreptatea unuia singur `n-
dreapt\ pe mul]i nelegiui]i.
A[adar, ar\tând c\ `n
vremurile de mai `nainte
era cu neputin]\ firii noas-
tre s\ dobândeasc\ via]a, a
ar\tat acum c\ Mântui-
torul poate mântui [i face
cele cu neputin]\; prin
acestea dou\ a voit s\ cre-
dem `n bun\tatea Lui, s\-L
socotim hr\nitor, tat\,
`nv\]\tor, sf\tuitor, doctor,
minte, lumin\, cinste,
slav\, putere [i via]\ [i s\
nu ne `ngrijim de `mbr\-
c\minte [i hran\.
Obstacole [i
stimulente pentru
fericire
{i tu, dac\ vei dori [i vei
primi aceast\ credin]\, vei
cunoa[te mai `ntâi pe Tat\l.
Dumnezeu a iubit pe oa-
meni; pentru ei a creat
lumea, lor le-a supus toate
cele de pe p\mânt, lor le-a
dat grai, lor le-a dat minte,
numai lor le-a `ng\duit s\
priveasc\ sus spre cer; pe ei
i-a pl\smuit dup\ chipul
S\u, la ei a trimis pe Fiul
Lui Cel Unul-N\scut, lor le-
a f\g\duit `mp\r\]ia
cerurilor [i o va da celor
ce-L vor iubi pe El.
Iar, dup\ ce-L vei cu-
noa[te pe Tat\l, de ce bu-
curie crezi c\ vei fi cuprins
? Sau cum vei iubi pe Cel
Care mai `nainte de a-L
iubi tu, te-a iubit atât?
Dac\-L vei iubi, vei fi imi-
tator al bun\t\]ii Lui. S\
nu te minunezi, dac\ un om
poate fi imitator al lui
Dumnezeu! Poate, dac\
voie[te. Nu po]i fi fericit,
dac\ `mpilezi pe aproapele
t\u, nici dac\ vrei s\ fii mai
presus decât cei mai slabi,
nici dac\ te `mbog\]e[ti [i
asupre[ti pe cei s\rmani,
nici nu po]i imita pe
Dumnezeu cu aceste fapte,
pentru c\ ele sunt str\ine
m\re]iei lui Dumnezeu.
Dar cel care poart\ sarcina
semenului s\u, cel care,
având o stare mai bun\,
vrea s\ fac\ bine altuia mai
nevoia[, cel care d\ celor
lipsi]i cele pe care le-a
primit de la Dumnezeu,
acela este Dumnezeu pen-
tru cei care le primesc,
acela este imitator al lui
Dumnezeu.
Atunci, vei vedea, de[i
e[ti pe p\mânt, c\ Dum-
nezeu locuie[te `n ceruri,
atunci vei `ncepe s\ gr\-
ie[ti tainele lui Dumnezeu,
atunci vei iubi [i vei admira
pe cei chinui]i, pentru c\
n-au voit s\ se lepede de
Dumnezeu, atunci vei o-
sândi r\t\cirea [i
`n[el\ciunea lumii, atunci,
când vei cunoa[te cu
adev\rat vie]uirea cea din
ceruri, când vei dispre]ui
moartea aparent\ de aici
de pe p\mânt, când te vei
teme de adev\rata moarte,
care `i a[teapt\ pe cei o-
sândi]i la focul cel ve[nic,
care va chinui ve[nic pe cei
da]i lui. Atunci vei admira
[i vei ferici pe cei care au
suferit pentru dreptate
focul acesta de pe p\mânt,
când vei cunoa[te focul
acela...“ (T exte selectate
din „Epistola c\tre
Diognet“, vol. Scrierile
P\rin]ilor Apostolici , Ed.
IBMBOR, Bucure[ti, 1979)

LOGOS {I POESIE
Lumin\torul
de Vasile Voiculescu
Am fost ca nerodul din poveste
Ce c\ra soarele cu oborocul
~n casa-i f\r\ u[i, f\r\ ferestre...
{i-[i blestema `ntunericul [i nenorocul.
Ie[eam cu ciub\rele min]ii, goale, afar\,
~n lumin\ [i par\,
{i când mi se p\rea c\ sunt pline,
Intram, r\sturnându-le-n mine.
A[a ani de-a rândul
M-am canonit s\ car lumina cu gândul...
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
Atunci ai trimis `ngerul t\u s\-mi arate ISTORII CU T+LC
Izvorul luminii adev\rate:
El a luat `n mâini securea durerii
{i-a izbit n\prasnic, f\r\ mil\, pere]ii.
Toate lucrurile sunt frumoase, dar la timpul lor
Au curs c\r\mizi [i moloz puzderii, „Se povestea despre rea, alerga spre chilie ca dup\ Liturghie?». El le-a
S-a zguduit din temelii cl\direa vie]ii, avva Apollo, c\ avea un urm\rit de foc. De multe r\spuns: «Nu fug de
ucenic pe nume Isaac, ori, dup\ slujb\, fra]ilor fra]i, ci de urzelile demo-
Au curs lacrimi multe [i suspine, format cu des\vâr[ire li se d\dea câte un pes- nilor, c\ci, dac\ cineva,
Dar prin sp\rtura f\cut\-n mine, pentru `nf\ptuirea lu- mete [i un pahar cu vin, cu o f\clie aprins\, `n-
Ca printr-un ochi de geam `n zidul greu, crului bun. A dobândit el `ns\ nu lua, nu ca s\ târzie mai mult timp `n
Soarele a n\v\lit `nl\untrul meu. lini[tea absolut\ `n tim- refuze binecuvântarea vânt, f\clia se stinge. Tot
pul Sfintei Liturghii [i fra]ilor, ci ca s\ p\streze a[a [i noi, [ie[ind] ilu-
{i cu el odat\, când mergea la biseric\ lini[tea dobândit\ `n mina]i de Sfânta Litur-
Lumea toat\... nu `ng\duia nim\nui s\ timpul Liturghiei. S-a ghie, dac\ `ntârziem
se apropie de el. Avea o `ntâmplat c\ a c\zut bol- mult timp afar\ din chi-
~ngerul lumin\tor a zburat aiurea, vorb\: «Toate lucrurile nav la pat, iar fra]ii, au- lie, mintea ni se `ntu-
L\sându-[i `nfipt\ securea; sunt frumoase la timpul zind, au venit s\-l vad\. nec\». A[a tr\ia cuviosul
Cocioaba sufletului de-atuncea `ns\-i lor. C\ci exist\ un timp S-au a[ezat lâng\ dânsul avv\ Isaac.“
plin\ pentru orice lucru». [i l-au `ntrebat: «Avva (Pateric, Ed. Polirom,
De soare, de slav\ [i de lumin\. a Când se desf\cea aduna- Isaac, de ce fugi de fra]i Ia[i, 2003)
 EVANGHELIA DE DUMINIC| Duminic\, 14 ianuarie 2007 5
Mul]umirea-ii
floare rar\?
Evanghelia duminicii a XXIX-a dup\ Rusalii
(Vindecarea celor 10 lepro[i)
Luca 17, 12-1
19
12. Intrând `ntr-un sat, L-au `ntâmpinat zece
lepro[i care st\teau departe
13. {i care au ridicat glasul [i au zis: Iisuse,
~nv\]\torule, fie-}i mil\ de noi!
14. {i v\zându-i, El le-a zis: Duce]i-v\ [i v\
ar\ta]i preo]ilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au
cur\]it.
15. Iar unul dintre ei, v\zând c\ s-a vindecat, s-a
`ntors cu glas mare, sl\vind pe Dumnezeu.
16. {i a c\zut cu fa]a la p\mânt la picioarele lui
Iisus, mul]umindu-I. {i acela era samarinean.
17. {i r\spunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au
cur\]it? Dar cei nou\ unde sunt?
18. Nu s-a g\sit s\ se `ntoarc\ s\ dea slav\ lui
Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt burare [i osând\ ve[nic\. Dac\ n-ai reu[it azi, nea, poc\in]a, `mp\carea Bisericii Ortodoxe. Oare
neam? A]i auzit de pedeapsa lui vei reu[i sigur mâine. cu to]i, postul, smerenia câ]i, al\turi de noi, sunt
19. {i i-a zis: Scoal\-te [i du-te; credin]a ta te-a Dumnezeu asupra evrei- Numai s\ nu ceri cele ce [i Sfânta ~mp\rt\[anie, [i orfani, bolnavi f\r\ leac,
mântuit. lor nemul]umi]i din Legea nu-]i sunt de folos. Dac\ numai la urm\ s\ cerem fl\mânzi, am\gi]i de sec-
veche. A]i auzit [i de e[ti bolnav azi, de ce câr- [i cele p\mânte[ti: s\n\- te [i robi]i de patimi, iar
nemul]umirea [i lipsa de te[ti? Dar n-ai fost s\n\- tate, reu[it\ `n via]\, c\s- noi avem de toate [i nu
Dup\ cum mul]umirea mul]umire fa]\ de binefa- recuno[tin]\ a celor nou\ nicie, copii, ajutor `n toa- mul]umim cât trebuie?
[i recuno[tin]a fa]\ de tos toat\ via]a [i ai uitat
cerile Sale, le zice: „Casa lepro[i din Evanghelia de te, pe care ni le promite Cea mai `nalt\ rug\-
Dumnezeu `i aduc omului lui Israel, iat\ Eu voi a- s\ mul]ume[ti Ziditorului
azi. To]i zece se rugau [i t\u? Dac\ ai pierdut ceva s\ ni le dea gratuit, chiar ciune de mul]umire pe
laud\, fericire [i binecu- duce asupra voastr\ un strigau la Fiul lui Dum- p\mânt este Sfânta Li-
vântare, tot a[a [i cei sau nu ]i s-a `mplinit ce- dac\ nu le cerem.
neam de departe, zice nezeu s\ Se milostiveasc\ turghie. De aceea, se mai
nemul]umitori [i nere- Domnul, un popor puter- rerea, de ce te superi [i
[i s\-i vindece. Dar dup\ mânii pe Dumnezeu? Nu Aten]ie [i la ce am nume[te [i jertf\ euharis-
cunosc\tori fa]\ de bine- nic, un popor vechi, un tic\, adic\ jertf\ de laud\
ce s-au vindecat, numai cumva ceri lui Dumnezeu
facerile lui Dumnezeu au popor a c\rui limb\ tu nu primit deja [i de mul]umire. Suntem
primit de la El aspre pe- unul s-a `ntors la Hristos numai cele materiale [i
o [tii [i nu vei `n]elege ce [i c\zându-I `n genunchi, datori ca `n fiecare s\rb\-
depse vremelnice [i ve[- gr\ie[te el. Tolba lui este trec\toare [i ui]i s\ ceri Cum trebuie s\ mul]u-
I-a mul]umit cu lacrimi. cele ve[nice [i mântu- toare [i mai ales dumini-
nice. Nerecuno[tin]a [i ca un mormânt deschis [i mim lui Dumnezeu? ~n
nemul]umirea omului fa- De aceea [i Domnul a zis: itoare? Poate de aceea nu toate zilele [i `n fiecare ca s\ ascult\m slujba
ai lui sunt to]i viteji. {i
]\ de binefacerile lui „Oare nu zece s-au vinde- ]i-a `mplinit Domnul ce- ceas [i clip\ s\ zicem `n Sfintei Liturghii [i s\
aceia vor mânca seceri[ul
Dumnezeu se socote[te ca cat? Dar cei nou\ unde rerea, c\ci Dumnezeu pe cas\, la biseric\, pe cale [i mul]umim lui Dumnezeu
t\u [i pâinea ta, [i vor
o nebunie `naintea Lui. mânca pe fii t\i [i pe fi- sunt? Nu s-au gândit s\ cele materiale ]i le d\ de oriunde aceast\ scurt\ ru- pentru toate câte ne-a dat
Acest lucru `l putem `n]e- icele tale, vor mânca stru- se `ntoarc\ [i s\ dea slav\ la sine dac\ vei c\uta mai g\ciune: „Slav\ lui Dum- `n via]\ [i `n timpul s\p-
lege foarte clar din cuvin- gurii t\i [i smochinele lui Dumnezeu, decât nu- `ntâi `mp\r\]ia lui Dum- nezeu pentru toate!“. t\mânii care a trecut. S\
tele Sfintei Scripturi ca- tale [i vor trece prin sabie mai acesta care este de alt nezeu [i dreptatea Lui Dac\ nu ni se `mpline[te tr\im mul]umind, iar nu
re, ar\tând nemul]umi- cet\]ile tale cele tari `n neam? Apoi, i-a zis celui (Matei 6, 33). cererea, noi s\-I mul]u- cârtind. S\ ne mul]umim
rea poporului iudeu fa]\ care tu te `ncrezi“ (Iere- vindecat: Scoal\-te [i du- Aici credincio[ii no[tri mim Mântuitorului pen- cu tot ce ne d\ Dumnezeu
de atâtea binefaceri pri- mia 5, 15-17). te; credin]a ta te-a mân- fac o mare gre[eal\, c\ tru tot ce ne-a dat `n via- [i s\ zicem c\ nu suntem
mite de la Dumnezeu, `l Pân\ aici am ar\tat cu tuit!“ (Luca 17, 17-19). cer de la Dumnezeu mai ]\: pentru s\n\tate, pen- vrednici de cât ne d\. De
nume[te nebun: „Acest câteva m\rturii din Sfân- Vede]i c\ cel ce mul]u- `ntâi lucruri p\mânte[ti tru minte, pentru cei doi vom face a[a, vom primi
popor este nebun [i ne`n- ta Scriptur\ cât de mare me[te se [i mântuie[te, [i abia la urm\ cer ierta- ochi, pentru pâinea zilni- mai multe daruri de la El
]elept“. {i, mustrând ne- este p\catul nerecuno[- c\ci are credin]\ `n Dum- rea p\catelor, care ne asi- c\, pentru serviciu, pen- [i sufletul ne va fi `n pace,
mul]umirea poporului, zi- tin]ei [i al nemul]umirii nezeu? Iar cel nerecunos- gur\ fericirea [i mântui- tru copii, pentru preo]ii iar dincolo cu `ngerii `n veci
ce: „Oare nu Acesta este fa]\ de binefacerile lui c\tor este departe de rea sufletului, iar Dum- care ne p\storesc, pentru ~l vom sl\vi. (P\rintele
P\rintele t\u care te-a Dumnezeu, precum [i pe- Dumnezeu, pentru c\ este nezeu, dimpotriv\, ne po- sfânta Cruce cu care bi- Cleopa ILIE – Pre ediici la
zidit pe tine?“ (Deutero- deapsa pe care a dat-o nepoc\it, adic\ zace `n p\- runce[te s\ c\ut\m mai ruim pe diavoli [i mai dumiiniicilee dee peestee an;
nom 32, 6). Apoi, ar\tând Dumnezeu poporului lui cate. De aceea, de va muri `ntâi ~mp\r\]ia Cerului, ales pentru Evanghelie [i n.r. titlul [i intertitlurile
nerecuno[tin]a [i nemul- Israel pentru aceste p\- `n aceast\ stare, unul ca adic\ Biserica, rug\ciu- pentru c\ suntem fii ai apar]in redac]iei)
]umirea poporului iudeu cate. Ne aducem aminte acela se va osândi `n iad.
pentru binefacerile pe ca- [i din Sfânta Evanghelie Acum s\ ne `ntreb\m
re le-a primit, zice: „Oare
acestea r\spl\ti]i Dom-
de omul care era dator cu
zece mii de talan]i, cum
fiecare: oare noi mul]u-
mim zilnic [i `n fiecare
ceas lui Dumnezeu pen-
Când t\mâia nu are nici un efect
nului?“. milostivindu-se spre el Dup\ ce am ar\tat t\mâie [i lumân\ri [i primejdia aceea, ca s\
st\pânul s\u, i-a iertat tru binefacerile primite? pedeapsa lui Dumnezeu intrând `n biseric\ a zis: nu mori nepoc\it. Iar tu,
toat\ datoria. Iar el n-a Sau uit\m de aceast\ pentru p\catul nerecu- „Mul]umesc }ie, Doam- `n loc de poc\in]\ iar ai
„Fiii t\i M-au voit s\ ierte pe omul care mare porunc\? C\ci [i no[tin]ei, vom prezenta ne, c\ m-ai sc\pat de la `nceput a face cele rele
p\r\sit…“ `i era dator numai cu o Sfântul Apostol Pavel ne o scurt\ istorioar\ prin aceast\ mare primejdie ale tale. De aceea, pen-
sut\ de dinari. Pentru porunce[te, zicând: „Pen- care iar\[i se va ar\ta [i de moarte“. El n-a `n- tru nerecuno[tin]a [i ne-
Ieremia, ar\tând pe- aceast\ nerecuno[tin]\ [i tru toate mul]umi]i“ (I cum pedepse[te Preabu- ]eles c\ alta voie[te mul]umirea ta care ai
deapsa asupra nerecu- nemul]umire fa]\ de Tesaloniceni 5, 18). nul Dumnezeu pe omul Dumnezeu de la el, adi- ar\tat-o fa]\ de bun\-
no[tin]ei [i nemul]umirii binefacerile ce le-a primit cel nemul]umit de bine- c\ s\-[i `ndrepte via]a [i tatea lui Dumnezeu, nu
poporului ales fa]\ de
binefacerile primite de la
de la st\pânul s\u, a fost Gre[eala de a cere facerile primite de la El. s\ nu mai fac\ r\u. vei muri repede ca s\ nu
dat pe mâna chinuitorilor Un mare f\c\tor de Apoi a `nceput din te vad\ nimeni, cum era
Dumnezeu, zice: „Cum, pân\ ce va pl\ti toat\ da- prea pu]in rele, `ntr-o vreme fiind nou a face tot felul de s\-]i fie moartea sub a-
adic\, s\ te iert, Ierusa- toria (Matei 18, 24-34). foarte ostenit de cale, s-a r\ut\]i, f\r\ nici o c\in]\ cel zid, ci vei fi tras `n
lime, pentru aceasta? Fii {tim c\ mul]i cârtesc `n
Vede]i cât de mare este inimile lor [i zic la necaz: dus [i s-a culcat la um- de p\catele lui. Dar `ntr- ]eap\ `n mijlocul ora[u-
t\i M-au p\r\sit [i se p\catul nerecuno[tin]ei bra unui zid vechi. Pe o noapte, pe când lui ca s\ te vad\ to]i oa-
jur\ pe dumnezei care n-au „Pentru ce s\ mul]umesc
fa]\ de Dumnezeu [i fa]\ lui Dumnezeu, c\ iat\ când dormea el, i-a gr\it dormea pe patul s\u, i s-a menii [i s\ ia pild\ spre
fiin]\. Eu i-am s\turat, iar de oameni? `ndreptarea lor, v\zând
sunt bolnav, nu s-a `m- cineva, zicându-i: „Scoa- ar\tat cineva [i i-a zis:
ei au f\cut desfrânare, cum moare un tâlhar [i
umblând pe la casele des- plinit cererea, so]ul este l\-te repede de aici [i „Eu sunt cel care te-a
„Dar nu zece s-au r\u, copilul n-a reu[it?“ mergi al\turi, c\ci cade trezit când dormeai sub uciga[ nepoc\it“.
frânatelor. Ei sunt cai La aceste cuvinte, el
`ngr\[a]i [i fiecare Dar s\ te `ntreb `n numele zidul [i te omoar\. Iar el zid [i tu, `n loc s\ te
vindecat?“ lui Dumnezeu: oare când s-a sculat repede [i fu- poc\ie[ti, m\rturisindu-]i se `nfrico[eaz\, dar `n-
necheaz\ dup\ femeia dat\ prinzându-l oame-
aproapelui s\u“, apoi zi- To]i oamenii sunt da- erau s\n\to[i [i tineri [i gind `ndat\ a c\zut zi- p\catele [i s\ pui hot\-
aveau de toate [i to]i `i cin- dul“. Iar el, plin fiind de râre `n inima ta ca s\ nu nii, l-au dus la judec\-
ce: „Este cu putin]\ s\ nu tori a mul]umi lui Dum- torul cet\]ii [i el a hot\-
pedepsesc aceasta, zice nezeu, ziua [i noaptea, steau, atunci mul]umeau toate p\catele, a pus `n mai faci cele rele `nain-
lui Dumnezeu? Atunci ve- mintea sa c\ este un om tea lui Dumnezeu, ai rât s\ fie tras `n ]eap\
Domnul, [i Duhul Meu s\ pentru toate cele bune [i `n mijlocul târgului ca
nu Se r\zbune asupra u- cele rele pe care le pri- neau regulat la biseric\, bun [i `l iube[te Dumne- adus t\mâie [i lumâ-
zeu, c\ci l-a sc\pat de n\ri la biseric\ [i ai so- s\-l vad\ to]i [i s\ nu
nui popor ca acesta?“ (Ie- mesc de la El. Cel ce nu se spovedeau, posteau [i
moarte [i nu-l ur\[te cotit c\ `mi sunt pl\cute urmeze acelui tâlhar ne-
remia 5, 7-9). Ar\tând a- mul]ume[te sup\r\ pe se `mp\rt\[eau cu preacu- mul]umitor [i nerecunos-
poi pedeapsa ce `i a[teapt\ Dumnezeu [i `n loc de ratele Taine? Sau erau tot pentru faptele [i ucide- faptele [i f\]\rniciile ta-
rile pe care le-a f\cut `n le. S\ [tii c\ pentru a- c\tor fa]\ de bineface-
pentru aceast\ r\zvr\tire, bune va primi cele rele, a[a de nep\s\tori [i pu]in rile lui Dumnezeu.
nerecuno[tin]\ [i ne- adic\ boal\, pagub\, tul- credincio[i ca acum? via]\. Deci, a cump\rat ceasta te-am izb\vit de
6 Duminic\, 14 ianuarie 2007 REPORTAJ

Salva]i }ara Dornelor! po]ilor spun c\ pe bra]ul mentului balneoclimate-

Depresiunea Dornelor, ]inut str\vechi `n care Bistri]ei care curge pe ric fiind ridicat\ la 1845.
voievodul Bogdan a desc\lecat pentru a pune l=ng\ ora[, Bistri]a Au- Din secolul al XIX-lea [i
rie, diavolul `[i m\cina `n p=n\ `n prezent ora[ul a
temeliile statului ce va purta apoi numele de vechime aurul [i de aceea cunoscut o dezvoltare con-
Moldova, d\ruie[te [i ast\zi celor care o str\bat undele r=ului c\p\tau tinu\, anii de apogeu ai sta-
sclipiri misterioase, mai ]iunii turistice fiind atin[i
priveli[ti care anihileaz\ orice m\sur\ de `ns\, dup\ cum spun local-
ales `n asfin]it. Geografii
compara]ie. Pe spin\rile de munte, codrii seculari infirm\ `ns\ mitul dia- nicii, `n „epoca de aur“.
de pin [i molid se ridic\ seme] spre cer. Vorbim volului, sus]in=nd c\ un-
de coniferele care au supravie]uit m\celului de dele cap\t\ culoarea me- Trei sferturi dintre
talului nobil ca urmare a
p=n\ acum c=]iva ani, adic\ defri[\rilor masive. nisipului cuar]os pe care
cl\dirile ora[ului
`l car\ Bistri]a `n lunga ei apar]in evreilor
veacuri, mo[tenire urma- c\l\torie de la izvoare [i
p=n\ `n Vatra Dornei. Vatra Dornei este un
[ilor [i nepo]ilor. or\[el mic, `ns\ ca `n ma-
de Otilia }inutul Dornelor, cu Dup\ 1775, ora[ul, ca
joritatea jude]elor Moldo-
B|LINI{TEANU creste de mun]i care de- de altfel `ntregul ]inut al
vei [i aici a existat la
p\[esc linia orizontului, Dornelor, a intrat sub `nceputul secolului o im-
Legenda spune c\ la cu p\duri `n care aerul st\p=nirea habsburgic\,
mijlocul secolului al XIV- portant\ comunitate e-
este mai curat ca oriunde austriecii fiind interesa]i vreiasc\, ce cuprindea
lea, trec=nd mun]ii din- de z\c\mintele bogate cu
altundeva, cu r=uri re- mici negustori, cu afaceri
spre Maramure[ prin Pa- care natura `nzestrase sub-
pezi [i reci, `n care lostri- proprii. Martore ale aces-
sul Prislop, voievodul solul mun]ilor. La sf=r[i-
]a `[i r\saf]\ trupul [\gal- tei comunit\]i au r\mas
Bogdan a desc\lecat pen- tul secolului al XVIII-lea,
nic printre pietrele albe, ast\zi doar cl\dirile `n[i-
tru prima oar\ `n satul inginerul austriac Anton
C=rlibaba, din Depresiu- toate acestea se mai pot rate de-a lungul str\zilor
vedea [i ast\zi. Casele de Manz a pus bazele indus- principale, cu dou\ nive-
nea Dornelor. }ara Dor- triei extractive de fier [i
nelor a devenit astfel nu- lemn, ag\]ate de pieptul le, spa]iul de jos, cu ie[ire
muntelui, `mprejmuiri u- mangan, `n aceast\ peri- direct `n strad\, destinat
cleul statului Moldova de oad\ fiind deschise [i pri-
mai t=rziu, din aceste lo- ria[e de paji[ti piept\na- pr\v\liei, iar cel de sus Monografia ora[ului Vatra Dornei
te parc\, garduri din b=r- mele mine [i exploat\ri locuin]ei personale. Dup\
curi voievodul extinz=n- finan]ate de stat. Tot a- arat\ c\ la 1820 un renumit baron austriac a
du-[i apoi st\p=nirea a- ne coco]ate prin locuri pe cel de-al Doilea R\zboi
care cei de la c=mpie nici tunci au `nceput [i prime- Mondial s-a `nregistrat descoperit [i propriet\]ile apelor din zon\,
supra `ntregului ]inut. le defri[\ri ale p\durilor. prima cl\dire destinat\ tratamentului
Darurile cu care natu- n-ar b\nui c\ se pot con- un exod masiv al popu-
strui, `n fine o risip\ ne- Ora[ul s-a dezvoltat la]iei evreie[ti. balneoclimateric fiind ridicat\ la 1845
ra a `nzestrat aceste me- uimitor imediat dup\ ce
leaguri, bog\]iile care se mai`nt=lnit\ de oxigen, Casele au fost na]io-
acest tablou sumar ar pu- au fost descoperite propri- nalizate, dup\ ce statul altceva, turismul scade Astea sunt doar c=teva
g\seau din abunden]\ [i
`n p=ntecul mun]ilor [i pe tea constitui cea mai rele- et\]ile curative ale apelor rom=n le-a pl\tit desp\- de la an la an. ~n apropie- din rarit\]ile cu care se
spin\rile uneori domoale, vant\ carte de vizit\ a minerale din zon\, com- gubiri proprietarilor. Du- re se afl\ Mun]ii Rodnei, m=ndresc dornenii. La
alteori ascu]ite a sup\ra- zonei. parative din acest punct p\ 1989, evreii dorneni rezerva]ie a biosferei, p\- acestea ad\uga]i `ns\ [i
re ale acestora, au f\cut de vedere cu cele de la s-au re`ntors `n Rom=nia durile dornene ad\pos- Muzeul de {tiin]e Natu-
ca `n scurt timp locurile Apa mineral\ din Karlovi Vary. Apa mine- [i-au rec\p\tat proprie- tesc un arbore unic, tisa, rale [i Cinegetic\, unic `n
s\ fie populate. ral\ de la Poiana Negri a t\]ile, iar acum cei care t\iat doar cu autoriza]ie ]ar\, ludoteca pentru co-
A[a se face c\ lupt\to-
Vatra Dornei, la fel fost analizat\ pentru pri- folosesc cl\dirile pl\tesc special\ pentru instru- pii (mai exist\ doar trei
rii lui Bogdan [i-au f\cut de bun\ ca cea ma oar\ de medicul Ig- chirii. „Trei sferturi din mentele muzicale confec- `n Rom=nia, la C=rlibaba,
natz Pluschk, iar `n scurt cl\dirile ora[ului sunt ]ionate la Reghin, izvoa- Iacobeni [i Bra[ov), cel
drum printre brazii [i mo- de la Karlovi Vary timp aceasta [i-a c\p\tat vechi case evreie[ti. Chiar rele minerale au proprie- mai lung traseu de te-
lizii necutreiera]i de su-
~n inima Carpa]ilor O- un renume de invidiat. [i Po[ta pl\te[te chirie t\]i singulare, iar peisaje- lescaun din toat\ Ro-
flare p\m=ntean\, t\ind
rientali, la confluen]a Bis- Primele 50.000 de sticle pentru spa]iul pe care `l le te fac s\ crezi c\ ab- m=nia (3 kilomteri) [i pis-
cu securea tulpini secula-
tri]ei Aurii cu r=ul Dorna cu ap\ mineral\ de la ocup\“, ne-a explicat in- stractul rai poate avea un curi care te fac s\ te sim]i
re [i ridic=ndu-[i case pe
se afl\ situat ora[ul Va- Poiana Negri au fost ginerul Vasile Mustea. echivalent `n lumea real\. mic de tot `n fa]a m\re]iei
locuri pe care noi, cei de
ast\zim, le-am `nv\]at la tra Dornei, renumit `n lu- `mbuteliate `n 1812. „~n zona Dornelor, pro- naturii. Cu toate acestea,
geografie sub denumirea mea `ntreag\ pentru ape- Monografia ora[ului Turi[ti tot mai pu]ini, dusele lactate sunt sin- turi[tii sunt din ce `n ce
de runcuri, muncele sau le minerale cu propriet\]i Vatra Dornei arat\ c\ la infrastructur\ zero gurele din ]ar\ declarate mai pu]ini, cu fiecare an.
poieni. Oamenii au intrat deosebite care izvor\sc 1820 un renumit baron ecologice, deoarece p\du- „Turismul a sc\zut foarte
`n st\p=nirea locurilor pe din ad=ncul muntelui. Le- austriac a descoperit [i De[i zona se num\r\ rile [i paji[tile nu se stro- mult, de[i la ce poate
care le defri[aser\, iar gendele pe care b\tr=nii propriet\]ile termale ale printre pu]inele locuri pesc niciodat\“, ne-a ex- oferi zona ar trebui s\ fie
propriet\]ile acestea au dorneni obi[nuiesc s\ le apelor din zon\, prima din Rom=nia care nu pot plicat profesorul Gheor- `nfloritor. S-au schimbat
r\mas neatinse peste mai povesteasc\ `nc\ ne- cl\dire destinat\ trata- fi comparate cu nimic ghe Ianovici, ghid turistic. multe `ns\. Oieritul, ocu-

pa]ie de baz\ alt\dat\, a
sc\zut la 19%. Nu s-a in-
vestit nici un ban pentru
a atrage turi[tii“, ne-a
mai explicat dl. Mustea.
„Avem peisaje [i locuri
pe care str\inii care ne
viziteaz\ spun c\ nu le-au
mai `nt=lnit nic\ieri, dar
infrastructura e zero [i
din acest punct de vedere
pierdem mult“, a declarat
[i Alexandru Simionescu,
un alt dornean.
Printre lipsurile comu-
nit\]ii se num\r\ [i fap-
tul c\ blocurile [i casele nu
sunt racordate la re]eaua
de gaze naturale, iar `nc\l-
zirea se face cu centrale
pe baz\ de lemne de foc.
Mii de hectare de
p\duri au disp\rut
peste noapte
Locuitorii din }inutul
Dornelor au fost `ntotdea-
una oameni liberi. Nici
perioada comunist\ nu a
fost at=t de „neagr\“ pen-
tru ei, deoarece `n zon\
nu a fost aplicat\ colec-
tivizarea. Oamenii au pu-
tut beneficia `n voie de
animalele, f=na]ele [i p\-
durile lor. De acestea din
urm\ n-au abuzat `ns\
niciodat\ `n felul `n care
au f\cut-o dup\ 1989.
O statistic\ dat=nd din
anii '80 ar\ta c\ `n jurul
ora[ului Vatra Dornei e-
xista o suprafa]\ `mp\du-
rit\ de 130.000 hectare,
numai `n interiorul a-
cestuia p\durile `ntinz=n-
du-se pe circa 10.000 de ha.
Ast\zi lucurile nu mai
stau la fel. Din 1990 `n-
coace suprafe]e de sute de
hectare au fost defri[ate.
Mul]i b\tr=ni, proprietari
de p\duri, au fost p\c\li]i
s\ le v=nd\ de str\inii care
au dat buzna [i care le-au
exploatat apoi nemilos.
„De c=]iva ani lucrurile
s-au mai reglementat, `n-
s\ p=n\ nu demult s-a t\-
iat `n ne[tire. Mul]i str\-
ini au cump\rat p\durile
localnicilor, le-au defri[at
`n `ntregime, iar la con-
troale spuneau c\ a[a au
cump\rat locurile de la
proprietarii dinainte. Sunt
zeci de gatere `n zon\
care func]ioneaz\ ilegal“,
ne-a mai explicat in-
ginerul Vasile Mustea.
Situa]ia p\durilor a
fost oarecum reglementa-
t\ `n urm\ cu patru-cinci
ani, de atunci dornenii
av=nd voie s\ taie lemn
doar cu autoriza]ie spe-
cial\. Legisla]ia `ns\ n-a
putut repara un r\u care
se produsese deja. Cine
vrea s\ se conving\ de dis-
trugerile masive ale p\-
durilor din jurul ora[ului
Vatra Dornei poate s\
urce pe Runc (1149 m),
spre v=rful Ou[oru (1639
m). „M\celul“ poate fi ob-
servat foarte u[or, pentru
c\ cei care au t\iat f\r\
s\ se g=ndeasc\ la con-
secin]e au realizat
aceast\ ac]iune la mar-
gine de drum, pe traseul
montan, f\r\ s\ se mai o-
boseasc\ a intra `n inima
p\durii [i f\r\ s\ se je-
neze de oameni, de fires-
cul locului sau de lege.
Copacii sunt t\ia]i pe
suprafe]e `ntinse, f\r\ s\
se fi ]inut seama de
v=rst\, de `n\l]ime, dar
mai ales f\r\ a se ]ine
cont de faptul c\ versan]ii
o pot lua la vale f\r\ spri-
jinul r\d\cinilor puter-
nice de pin sau molid.
Mai mult dec=t at=t, mul-
]i dintre t\ietori au l\sat
copacii arunca]i peste tot,
cei pe care nu i-au mai
putut c\ra desigur, la fel
[i crengile, astfel c\ zeci
de hectare de pe v=rf sau
pe coast\ de munte arat\
ca un imens cimitir vege-
tal. „S-au comis multe ile-
galit\]i, s-au t\iat p\duri
`ntregi, f\r\ s\ se g=n-
deasc\ nimeni la conse-
cin]e, doar de dragul bani-
lor. Or s\ vin\ mun]ii pes-
te noi“, ne-a spus cu am\-
r\ciune un pensionar din
Vatra Dornei, V. Simio-
nescu, membru `n Comi-
sia de retrocedare a p\-
durilor la nivel local.
Locurile defri[ate
vor r\m=ne
suprafe]e aride
Cum era de a[teptat
cei care au t\iat p\durile
f\r\ mil\, l\s=nd despu-
iate v=rfuri de mun]i, nu
s-au g=ndit nici o clip\
sau nu i-au interesat ur-
m\rile extrem de grave
ale faptelor lor. Pe dru-
mul jude]ean ce duce spre
Maramure[, pe mai multe
por]iuni, pietre sau st=nci
se desprind din versant,
`ngreun=nd circula]ia [i
REPORTAJ
O statistic\ dat=nd din anii '80 ar\ta c\ `n jurul ora[ului Vatra Dornei
exista o suprafa]\ `mp\durit\ de 130.000 de hectare, numai `n interiorul acestuia
p\durile `ntinz=ndu-se pe circa 10.000 ha. Copacii au fost t\ia]i pe suprafe]e `ntinse,
f\r\ s\ se fi ]inut seama de v=rst\, de `n\l]ime, dar mai ales f\r\ a se ]ine cont de faptul c\
versan]ii o pot lua la vale f\r\ sprjinul r\d\cinilor puternice de pin sau molid
amenin]=nd cu alunec\ri parat nici `n dou\ secole,
[i mai mari. Pancarte mari dac\ continu\m s\ fim
de fier, decolorate de victime ale propriei noas-
vreme, sunt urme a unei tre indiferen]e. „Noi, aici,
epoci care a mutilat min]i la Vatra Dornei, suntem
[i suflete, dar care a pro- ca `ntr-un ceaun, feri]i de
tejat p\durea mult mai dezastre, de inunda]ii.
bine dec=t `n a[a-zisa Nici primul, nici cel de-al
democra]ie, `n care liber- Doilea R\zboi Mondial
tatea ar fi putut oferi nu au l\sat urme prea a-
posibilitatea de a te g=ndi d=nci. Dar t\ierile de
de dou\ ori `nainte de p\dure de dup\ Revolu]ie
face ceva care poate da au fost dezastruoase.
peste cap echilibrul pei- Sunt o gr\mad\ de
sagistic sau natural al gatere care func]ioneaz\
]\rii `ntregi. Una dintre ilegal. Acuma, dup\ in-
ele, „plantat\“ de lucr\to- unda]ii s-au f\cut con-
rii silvici `n apropierea troale la s=nge, dar m\
Pasului Prislop, pe la tem c\ e cam t=rziu. De
1.300 de metri altitudine, ce nu au f\cut lucrul \sta
mi-a atras aten]ia: „T\ie- p=n\ acum?“, s-a `ntrebat
rea p\durilor poate fi re- [i ne-a `ntrebat domnul
parat\ doar `ntr-un se- Simionescu. N-am [tiut
col“. Ceea ce am v\zut `n ce s\-i r\pundem [i nici
mun]ii din jurul ora[ului el n-a [tiut ce s\ mai
Vatra Dornei [i nu numai spun\. {i-a adus aminte
nu cred c\ va putea fi re- c\ dup\ al Doilea R\zboi
Duminic\, 14 ianuarie 2007
Mondial foarte mult lemn
a fost t\iat [i dus cu
trenurile `n Rusia. „Ru[ii
au [i acum tone de lemn
de la Dorna `necat `n
lacul Baikal. Pot s\ `l
foloseasc\ `n ce moment
vor, pentru c\ lemnul se
p\streaz\ intact `n ap\“,
a mai spus b\tr=nul.
Pe zonele din care p\-
durile au disp\rut sub la-
mele drujbelor nu au mai
fost replanta]i al]i puie]i
de pin sau molid. Nimeni
nu a fost interesat s\ con-
trabalanseze `n vreun fel
ac]iunea devastatoare a-
supra naturii. „C=nd eram
liceean, mergeam cu cla-
sa s\ plant\m puie]i de
brazi `n locurile desp\du-
rite. La fel se proceda [i
`n cazul muncitorilor de
la fabricile din Vatra Dor-
nei. Se plantau brazi la
loc, dar azi cine mai face
a[a ceva?“, s-a `ntrebat [i
fiul domnului Simionescu,
Alexandru, cel care mai
crede `nc\ `n dezvoltarea
turismului `n zon\.
Sute de gatere
func]ioneaz\ ilegal
Conform unui comuni-
cat de pres\ al ministrului
Administra]iei [i Interne-
lor, Vasile Blaga, `n urma
controalelor `ntreprinse
`n jude]ul Suceava au fost
`nregistrate 953 de gate-
re. C=te dintre acestea func-
]ionau, oare, legal? Cu si-
guran]\ foarte pu]ine.
~n multe localit\]i a-
ceste mici `ntreprinderi
de exploatare forestier\
au fost g\site p\r\site `n
mare grab\, proprietarii
fugind la auzul ve[tii c\
vor urma controale. Ceea
7
ce intrig\ este `ns\ faptul
c\ autorit\]ile locale au
declarat inspectorilor c\
nu [tiu nimic despre exis-
ten]a gaterelor [i nici de-
spre proprietari. Conclu-
ziile [i mai ales r\spun-
surile la `ntrebarea din
titlu vin de la sine.
Mai ad\ug\m doar c\
`ntr-o ]ar\ `n care oa-
menii defri[eaz\ p\duri-
le, `n care r=urile sunt
scoase din albiile lor [i `n
care indiferen]a plute[te
ca un duh r\u peste oa-
meni [i locuri, `n care
mita, corup]ia [i birocra-
]ia e mai extins\ ca o mo-
lim\, nici m\car de[ertifi-
carea Rom=niei, progno-
zat\ de speciali[ti pentru
viitorii 50 de ani nu ar
trebui s\ ne uimeasc\.
Ne mai permitem ca `n
final s\ facem o recoman-
dare sincer\ [i anume
aceea de a vizita o parte
din mun]ii [i p\durile
]\rii, at=t timp c=t `i mai
avem, pentru c\ pu]ine
locuri de pe p\m=nt le pot
`ntrece `n frumuse]e.
Urca]i-v\ pe un pisc de
munte din zona Bucovi-
nei [i face]i roat\ cu pri-
virea peste v\i [i depre-
siuni, umple]i-v\ pl\m=-
nii cu miresma unei pa-
ji[ti `nflorite [i inspira]i
t\ria r\[inei de brad,
urm\ri]i conturul orizon-
tului, cu linii domoale [i
creste zvelte, asculta]i
sunetul t\l\ngilor turme-
lor de la st=nele de pe `-
n\l]imi, be]i ap\ rece din-
tr-un izvor de munte,
gusta]i dulcea]a afinelor
[i a zmeurei din poiene [i
medita]i apoi, m\car o cli-
p\, la consecin]ele pe care
ni le aduce nou\, tuturor,
moartea p\durilor. a
 CM
YK

8 Duminic\, 14 ianuarie 2007 DOCUMENTAR

Uniunea European\: etapele

construirii unui imperiu al bun\st\rii
dou\ blocuri militare -
Uniunea European\ este rezultatul unei NATO (1949) [i Tratatul de
la Var[ovia (1955). A urmat
munci de peste 50 de ani, timp `n care a fost o perioad\ care a intrat `n
istorie sub denumirea de
creat\ o pia]\ unic\, dinamic\, `n care „r\zboi rece“, `ncheiat\ abia
la `nceputul deceniului '90.
oamenii, bunurile, serviciile [i capitalurile au Cele dou\ p\r]i ale Europei
libertate de mi[care [i `n care s-a `ncercat ca, divizate - Vestul [i Estul -
au urmat [i `n domeniul eco-
prin progresul social creat, cât mai mul]i nomic cursuri diferite.
~n acest context politic i-
dintre cet\]enii Uniunii Europene s\ se deile despre unitatea ]\rilor
europene democratice au
bucure de beneficiile pie]ei unice. fost reluate. Pe 19 septem-
brie 1946, `ntr-un discurs is-
~n prezent, Uniunea European\ num\r\ 27 de toric ]inut la Zürich, Win-
ston Churchill a invitat du[-
state membre [i o popula]ie de aproximativ manii din ajun, `ndeosebi
480 de milioane de cet\]eni europeni. Fran]a [i Germania, s\ se
reconcilieze `n scopul de a
crea progresiv ceea ce el a
Aspira]ia spre o Europ\ Viziunea lui numit din nou un „Consiliu
unit\ este veche. ~nc\ din al Europei“. Aceasta `i ap\-
1849, scriitorul francez Vic- Winston Churchill rea drept „un remediu care,
tor Hugo vorbea de ziua `n ca prin miracol, va trans-
care toate na]iunile conti- ~n prima jum\tate a se- forma `n `ntregime situa]ia
colului al XX-lea, Europa a {efii de stat [i de Guvern, mini[trii de Externe [i delega]i oficiali [i, pe parcursul câtorva ani,
nentului se vor uni `ntr-o so-
cietate suprem\ [i vor forma r\mas profund divizat\ [i ai celor 27 de state membre ai Uniunii Europene, `ntruni]i cu prilejul va conferi Europei aceea[i
o fr\]ie a Europei: „Va veni o afectat\ de cele dou\ r\z- semn\rii Tratatului de Aderare a României [i Bulgariei la UE (25 aprilie 2005) libertate [i fericire precum
boaie mondiale. Dup\ pri- cea de ast\zi din Elve]ia…
zi `n care voi, francezi, ru[i, Totu[i, chiar `n timpul la numai 7 s\pt\mâni de la
italieni, englezi, germani,
mul r\zboi mondial, ideile [i
r\zboiului, `n octombrie capitularea Germaniei na-
„Noi va trebui s\ Noi va trebui s\ edific\m
preocup\rile pentru o Eu- Statele Unite ale Europei.“
voi, toate na]iunile conti- rop\ unit\ au fost frecvent 1942, Winston Churchill a ziste [i cu numai 6 s\pt\- edific\m Statele Unite Apari]ia Comunit\]ilor
nentului, f\r\ s\ v\ pierde]i evocate. Adunarea Societ\]ii rostit celebrul s\u discurs: mâni `nainte de lansarea
calit\]ile distincte [i glo- Na]iunilor a adoptat, de e- „Oricât de departe poate p\- bombei de la Hiroshima, re-
ale Europei“ Europene are la baza de-
rioasa voastr\ individuali- clara]ia ministrului francez
xemplu, la 17 septembrie rea azi acest obiectiv, eu am prezentan]ii a 50 de na]iuni Contradic]iile dintre Eu- de externe Robert Schuman,
tate ve]i fonda `mpreun\ o 1930, o rezolu]ie care hot\ra speran]a ferm\ c\ familia au semnat „Carta Na]iuni-
unitate superioar\ [i ve]i ropa de Est [i cea de Vest s-au care, la data de 9 mai 1950,
crearea comisiei de studiu european\ va ac]iona `ntr-o lor Unite“, la San Francisco. adâncit prin crearea celor a prezentat un plan, pus la
constitui fraternitatea euro- pentru Uniunea European\. uniune strâns\ `n cadrul ~n anul 1949, 6 ]\ri din
pean\“. Ini]iativa a apar]inut mi- Consiliului Europei. A[tept Estul Europei (Uniunea So-
CM
YK
Secolul al XX-lea a fost
secolul `n care a ap\rut pe
nistrului de Externe al
Fran]ei, Aristide Briant,
[i doresc crearea Statelor
Unite ale Europei unde va fi
vietic\, Bulgaria, Ungaria,
Polonia, România, Cehoslo-
Unde se termin\ Statul CM
YK

scena interna]ional\ ideea

globaliz\rii, realitate deja
`ntâlnit\ `n mai multe zone
ale lumii, iar `n cadrul aces-
teia, integrarea interna]io-
nal\. Teoretic, globalizarea
permite realizarea unor for-
me integra]ioniste cât mai
eficiente pentru rezolvarea
unor probleme culturale, so-
ciale, etnice [i economice.
„Uniunea European\ este o comunitate a valorilor“
La `nceputul anilor '50,
Jean Monet afirma c\ „noi
nu form\m o coali]ie de
state, noi unim popoare“.
~n prezent `ns\, Uniunea
European\ are la baz\ mai
degrab\ cooperarea econo-
mic\, ceea ce face ca Uni-
unii s\ `i fie atribuit\ ima-
ginea unei pie]e, a unei a-
rene unde se ciocnesc [i se
dezbat diverse interese
economice.
~n acela[i timp, liderii
europeni sunt con[tien]i c\
nu poate exista o economie
de pia]\ liber\ f\r\ exis-
ten]a unui fundament mo-
ral, f\r\ existen]a unor va-
lori universal acceptate de
c\tre to]i cet\]enii euro-
peni [i care s\ prezinte
garan]ia accept\rii [i res-
pect\rii demnit\]ii umane
[i egalit\]ii. „Uniunea Eu-
ropean\ este o comunitate
a valorilor. Societatea noas-
tr\ este produsul unor
mari religii [i tradi]ii so-
ciale. Ideile grecilor [i ro-
manilor, cre[tinismul, iu-
care a fost desemnat [i
pre[edinte al Comisiei.
Obiectivul prev\zut era
crearea unei organiza]ii eu-
ropene cu caracter politic [i
economic. ~ns\ din cauza
crizei interna]ionale [i
evolu]iei evenimentelor pe
continent, ideea cre\rii U-
niunii Europene a intrat `n
impas.
daismul, umanismul [i ilu-
minismul ne-au f\cut ceea
ce suntem ast\zi“ - spunea
primul ministru al Olandei
Jan Peter Balkenende -
„suntem `n acela[i timp
Europa lui Michelangelo [i
Montesquieu, dar [i Euro-
pa ghilotinei [i a camerelor
de gazare“.
Exist\ [i opinia c\ extin-
derea UE are la baz\ o de-
cizie mai degrab\ politic\
decât economic\ (sau fi-
nanciar\). Extinderea UE
va duce la apari]ia unei noi
puteri economice, care ar
putea concura cu SUA [i
Japonia (un fel de super-
stat european). Unele state
deja [i-au exprimat `ngrijo-
rarea `n acest sens. De ex-
emplu, pre[edintele fran-
cez Jaques Chirac s-a de-
clarat categoric `mpotriva
cre\rii unui super-stat eu-
ropean, spre deosebire de
mul]i parteneri ai s\i ger-
mani din Uniunea Euro-
pean\. De asemenea, pozi-
]ia guvernului de la Atena,
posibil\ orice c\l\torie f\r\
obstacole.. Sper s\ v\d eco-
nomia Europei studiat\ `n-
tr-un tot unitar. Sper s\ v\d
un Consiliu care s\ regrupe-
ze poate 10 na]iuni, printre
care fostele Mari Puteri…“
Dup\ cel de-al doilea r\z-
boi mondial o mare parte a
economiei europene era dis-
trus\. Pe plan interna]ional,
Grecia, a vizat men]inerea
identit\]ii statelor membre
ale UE).
Valorile Europei
Unite
Tratatul de instituire a
unei Constitu]ii pentru
Europa, semnat la 29 oc-
tombrie 2004, este un pas
important sub acest aspect
`ntrucât creeaz\ o Europ\
mult mai democratic\ [i
mai transparent\. Tratatul
prevede valorile Uniunii
Europene, valori caracte-
ristice unei societ\]i
bazat\ pe „pluralism, tol-
eran]\, justi]ie, solidaritate
[i nediscriminare“. Acestea
sunt comune tuturor
statelor membre, [i se
bazeaz\ pe respectarea:
- demnit\]ii umane (to]i
oamenii au dreptul de a fi
respecta]i [i trata]i `n mod
corect `n ceea ce prive[te
rasa, originea, sexul, statu-
vacia) [i fosta Germanie De-
mocrat\ au semnat acorduri [i `ncepe Uniunea European\?
de ajutor reciproc. Crearea Con- Uniunea European\ ac- interesele na]ionale cât [i
siliul de Ajutor Economic ]ioneaz\ `n limitele com- pe cele comunitare. Prin-
Reciproc (C.A.E.R) la 8 ia- peten]elor [i obiectivelor cipiul subsidiarit\]ii are
nuarie 1949 urm\rea, ofi- care `i sunt conferite prin drept scop prevenirea „a-
cial, fluidizarea rela]iilor Tratat. ~n domeniile care chizi]ion\rii“ de c\tre Co-
comerciale [i colaborarea nu ]in de competen]a sa munitate a unei influen]e
economic\ [i tehnico-stiin- exclusiv\, Comunitatea prea mari, astfel `ncât
]ific\ dintre ]\rile fon- nu intervine decât dac\, [i Comunitatea s\ ac]ioneze
datoare. `n m\sura `n care, obiec- numai dac\ obiectivul pro-
tivele ac]iunii vizate nu pus nu poate fi atins `n
pot fi realizate `ntr-o ma- mod eficient de c\tre sta-
nier\ satisf\c\toare pen-
tru statele membre [i pot tele membre.
Uniunea respect\ iden-
fi mai bine realizate la
tul social, limba, religia, nivel comunitar. Acesta titatea na]ional\ a state-
opinia politic\ sau vârsta); este „principiul subsidiari- lor membre, `n care sis-
- libert\]ii (libertatea a- t\]ii“, care urm\re[te spo- temele de guvernare sunt
re `n vedere trei aspecte rirea eficien]ei decizionale fondate pe principii demo-
principale: o persoan\ tre- prin acceptarea de c\tre cratice, precum [i drep-
buie s\ fie liber\ s\ aleag\ statele membre a transfe- turile garantate prin Con-
`n func]ie de propriile con-
siderente, s\ `[i exprime
rului unei p\r]i din atri- ven]ia European\ a drep-
bu]iile suverane unor in- turilor [i libert\]ilor fun-
opinia [i s\ se exprime li- stitu]ii independente ce damentale ale omului,
ber. ~n cadrul Uniunii, reprezint\, `n acela[i timp, semnat\ la Roma `n 1950.
putem vorbi [i de cele pa-
tru aspecte ale libert\]ii:
de mi[care a persoanelor,
bunurilor, capitalurilor [i
serviciilor);
-democra]iei (respecta-
rea drepturilor [i obliga]ii-
lor [i presupune ca majori-
tatea popula]iei s\ joace
mai degrab\ un rol activ
decât unul pasiv);
-egalit\]ii;
- statului de drept (exis-
ten]a statului de drept este
strâns legat\ de no]iunea
de democra]ie [i se bazeaz\
pe existen]a unui sistem
democratic de legi [i de in-
stitu]ii care le ap\r\ [i le
aplic\ eficient);
- drepturilor omului.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106, 9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 102, 3 MHz; VASLUI — 106, 7 MHz;
ZAL|U — 93, 1 MHz; ONE{TI — 88, 4 MHz; B+RLAD — 93, 7 MHz; R|D|U}I — 97, 8 MHz; TG. NEAM} — 106, 8 MHz; GURA HUMORULUI — 92, 8 MHz; MOINE{TI — 99, 8 MHz;
HA}EG — 100, 2 MHz; TOPLI}A — 90, 1 MHz; DARABANI — 95, 6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91, 2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104, 3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK

punct `mpreun\ cu Jean
Monnet, comisar al planului
de modernizare a Fran]ei de
dup\ r\zboi.
„Planul Schuman“ a de-
venit realitate la 18 aprilie
1951 prin semnarea la Pa-
ris, de c\tre 6 ]\ri (Belgia,
Olanda, Luxemburg, R. F.
Germania, Fran]a, Italia) a
Tratatului instituind Comu-
nitatea European\ a C\rbu-
nelui [i O]elului (CECO),
care a intrat `n vigoare la 23
iulie 1952.
Primele succese `nregis-
trate de CECO au determi-
nat mini[trii de externe ai
celor 6 ]\ri fondatoare s\ `n-
cerce continuarea procesului
`n domeniul economic, astfel
c\, la 25 martie 1957, au
fost semnate Tratatul Co-
munit\]ii Europene a Ener-
giei Atomice (CEEA) [i Tra-
tatul Comunit\]ii Econo-
mice Europene (CEE), care
au intrat `n vigoare la 1 ia-
nuarie 1958.
L\rgirea familiei
europene
Primul pas spre integra-
rea European\ a fost f\cut
de [ase ]\ri europene (Belgi-
a, Germania, Fran]a, Italia,
Luxemburg [i Olanda) care
au realizat o pia]\ comun\ a
c\rbunelui [i o]elului. Sco-
pul acestei uniuni era s\ a-
sigure pacea `ntre popoarele
victorioase [i cele `nfrânte
dup\ cel de-al doilea r\zboi
mondial [i s\ `i fac\ s\ coo-
pereze ca parteneri egali
sub acelea[i institu]ii.
Aceste [ase state membre
au decis `nfiin]area Comu-
nit\]ii Economice Europene
– CEE, comunitate ce se
CM bazeaz\ pe o pia]a unic\ a
YK
produselor [i serviciilor.
Progresul economic evi-
dent al Comunit\]ii Econo-
mice Europene a determinat
Marea Britanie s\ solicite,
`n mai 1967, aderarea sa la
Comunitate. Cererea Marii
Britanii a fost urmat\ de
cele ale Danemarcei, Irlan-
dei [i Norvegiei. Aceast\
procedur\ de aderare,
`nceput\ `n anul 1970, s-a
finalizat prin semnarea
Tratatului de aderare la
Comunitatea european\ a
trei dintre cele 4 state care
au depus cerere [i anume:
Marea Britanie, Da-
nemarca, Irlanda. Norvegia
refuz\, prin referendum, s\
devin\ stat membru al Co-
munit\]ii Economice Euro-
pene (C.E.E.). Tratatul a fost
semnat la Bruxelles, la 22
ianuarie 1972 [i a intrat `n
vigoare la 1 ianuarie 1973.
La `nceputul anilor 1970,
liderii Comunit\]ii au `n]e-
les dificultatea procesului
de omogenizare a economii-
lor statelor membre [i au con-
[tientizat necesitatea unei
uniunii monetare. Acest lu-
cru s-a concretizat la 13
martie 1979 când C.E.E. (cu
excep]ia Marii Britanii) a
creat un spa]iu monetar de-
numit Sistemul Monetar
Obiectivele
Uniunii Europene:
a promovarea progresu-
lui economic [i social (pia]a
unic\ a fost instituit\ `n
1993, iar moneda unic\ a
fost lansat\ `n 1999);
a s\ afirme identitatea
Uniunii Europene pe scena
interna]ional\ (prin ajutor
umanitar pentru ]\rile ne-
Pagini realizate de Ioan DUMA
European bazat pe o unitate
de cont numit\ ECU. Siste-
mul a ajutat Comunitatea
s\ stabilizeze rata de schimb
valutar [i a `ncurajat ]\rile
membre s\ introduc\ poli-
tici stricte care s\ permit\
un sprijin mutual [i solidar
`ntre ]\rile membre.
Grecia, stat asociat `nc\
din anul 1961 la C.E.E., a
solicitat, la rândul s\u, s\
devin\ stat membru al
Comunit\]ii Europene. ~n
ciuda diferen]elor existente
la nivel economic ale acestei
Republici, Tratatul de ader-
are a fost semnat la Atena,
la 28 mai 1979 [i a intrat `n
vigoare pe 1 ianuarie 1981.
Aceast\ extindere, nu mai
mare decât precedenta, nu
modific\ structurile C.E.
A urmat apoi Spania [i
Portugalia, `n 1986. ~n
acela[i timp, Comunitatea
Economica European\ a
`nceput s\ joace un rol mult
mai important pe plan in-
terna]ional, semnându-se o
serie de tratate [i conven]ii.
Dup\ c\derea zidului
Berlinului `n 1989 situa]ia
politic\ la nivelul Europei s-a
schimbat din temelii ducând
la reunificarea Germaniei `n
1990 [i la instalarea regimu-
rilor democratice `n ]\rile
din centrul [i estul Europei.
Cea mai bun\
„asigurare politic\“
~n acela[i timp, la nivelul
Comunit\]ii Europene au
avut loc noi schimb\ri, ast-
fel, statele membre au adop-
tat un nou tratat `n decem-
brie 1991 – cunoscut sub de-
numirea de „Tratatul de la
Maastricht“. Acest tratat a
intrat `n vigoare la 1 noiem-
brie 1993 [i a oficializat pen-
tru comunitate denumirea
de „Uniunea European\“
stabilind [i un nou set de
obiective pentru statele
membre cum ar fi: crearea
Uniunii Economice [i Mo-
netare (U.E.M) `ntre 1 ian-
uarie 1997 [i 1 ianuarie
1999, cet\]enia european\,
stabilirea de noi politici co-
mune, cum ar fi politica de
securitate comun\.
membre, o politic\ extern\
[i de securitate comun\, im-
plicare `n rezolvarea crize-
lor interna]ionale, pozi]ii co-
mune `n cadrul organiza-
]iilor interna]ionale);
a s\ instituie cet\]enia
european\ (care nu `nlocu-
ie[te cet\]enia na]ional\,
dar o completeaz\, confe-
rind un num\r de drepturi
civile [i politice cet\]enilor
europeni);
CM
YK
DOCUMENTAR Duminic\, 14 ianuarie 2007 9
De la idee la 27 de membri
~n 1958, Belgia, Fran]a,
Germania (RFG), Italia,
Luxemburg, Olanda
pun bazele Comunit\]ii
Economice Europene
care, mai târziu,
se va numi simplu,
Comunitatea
European\
Anul 1973 aduce
primul val de l\rgire
La 1 ianuarie 1995 are loc a Comunit\]ii
cea de-a patra l\rgire a Europene,
Uniunii Europene prin ade-
rarea a 3 noi state: Austria,
statelor fondatoare
Finlanda [i Suedia. Uniunea ad\ugându-li-se
European\ avea 15 state Danemarca, Irlanda
membre [i se preg\tea pen- [i Marea Britanie
tru realizarea unuia din cele
mai importante obiective ale
sale [i anume `nlocuirea
monedelor na]ionale cu mo-
neda unic\ european\
EURO.
La 13 decembrie 2002, la
Copenhaga, Consiliul Euro-
pean a f\cut unul din cei
mai importan]i pa[i spre o
unificare european\ apro-
bând aderarea la Uniunea
European\ a 10 state, pen- Grecia devine membru
tru data de 1 mai 2004. Prin al Comunit\]ii
aceast\ decizie Uniunea
Europene `n 1981
European\ nu numai c\ [i-a
m\rit suprafa]a [i popula]ia
dar a pus cap\t unei sepa-
ra]ii la nivel continental, de-
cizia având o dimensiune
politic\ [i moral\. CM
Noile ]\ri intrate `n Uni-
YK
unea European\ la 1 mai
2004 erau: Cipru, Cehia,
Estonia, Ungaria, Lituania,
Letonia, Malta, Polonia,
Slovacia [i Slovenia, acestea
al\turându-se, astfel, fami- Spania [i Portugalia
sunt primite `n „familia
liei democratice europene.
Ultimul val de extindere european\“ `n 1986
a inclus `n Uniunea Euro-
pean\ România [i Bulgaria,
membre oficiale de la 1 ian-
uarie 2007.
Ca urmare a prevederilor
Mai mult de jum\tate de
secol de integrare europea- Tratatului de la Maas-
n\, a avut un impact enorm tricht (1993) Comunitatea
`n istoria Europei [i `n men- European\ prime[te de-
talitatea europenilor. Gu-
vernele statelor membre [i numirea de Uniunea
nu numai, indiferent de cu- European\. Doi ani mai
loarea lor politic\, [tiu c\ târziu (1995), Austria,
timpul unui na]ionalism su- Finlanda [i Suedia ridic\
veran absolut a trecut [i nu-
mai printr-o comuniune pot num\rul statelor Uniunii
l\sa la o parte problemele Europene la 15
istorice [i pot realiza `m-
preun\ un progres economic
[i social.
Uniunea European\ ofe-
r\ astfel un r\spuns provo- La 1 mai 2004 ader\
c\rii date de fenomenul la Uniunea European\
globaliz\rii, un r\spuns ex-
primat `n valorile Europene, un num\r de 10 state:
dar mai presus de orice ofe- Republica Ceh\,
r\ cea mai bun\ „asigurare Cipru, Estonia, Letonia,
politic\“ pentru un viitor li-
ber [i pa[nic. a
Lituania, Malta,
Polonia, Slovacia,
Slovenia [i Ungaria
a s\ dezvolte o zon\ de
libertate, securitate [i jus-
ti]ie (legat\ de func]iona-
rea pie]ei interne [i `n par-
ticular de libera circula]ie
a persoanelor);
a s\ existe [i s\ se con- 1 ianuarie 2007:
solideze `n baza dreptului Bulgaria [i România
comunitar (corpul legisla-
]iei adoptate de c\tre insti-
devin oficial membre
tu]iile europene, `mpreun\ ale Uniunii Europene.
cu tratatele fondatoare). a Uniunea European\
atinge num\rul de 27
de state membre
CM
YK
10 Duminic\, 14 ianuarie 2007
Ce `l reprezint\ pe poporul rom=n `n UE?
a O dat\ cu intrarea `n Uniunea European\, rom=nul trebuie s\ ac]ioneze cu inteligen]\ pentru a g\si c\ile potrivite de a impune la
nivel european adev\ratele valori ale ]\rii sale a ~n ciuda s\r\ciei, nimeni nu `ndr\zne[te s\ ignore frumuse]ea ]\rii noastre, unicitatea
bisericilor, istoria [i mai ales literatura poporului nostru a „Dac\ ar fi s\ fiu pus\ `n situa]ia de a-mi prezenta ]ara, a[ vorbi ori foarte
mult, ori foarte pu]in. Le-a[ vorbi despre literatura noastr\, despre istoria poporului rom=n [i probabil a[ avea de vorbit vreo jum\tate
de zi. {i cred c\ eu cu asta i-a[ atrage“ a „Poporul rom=n a fost `ntodeauna un popor harnic [i ospitalier. Consider c\ un om care
munce[te [i tr\ie[te din munca lui [i dore[te s\ ofere [i celuilalt din pu]inul pe care `l are, oricare ar fi na]ionalitatea sa, este m=ndru de
ea“ a „Eu cred c\ valorile umane sunt cele pentru care ar trebui s\ ne sim]im m=ndri [i cu care putem s\ ne facem cunoscu]i“ a
Violeta Bob=rnacu, 45 de
ani, administrator: „Rom=-
nia este o ]ar\ frumoas\ din
punct de vedere turistic, dar
care mai are mult p=n\ s\
ajung\ o ]ar\ european\.
Resurse sunt, `ns\ trebuie
exploatate [i la noi nu mai
este cine s\ le exploateze.
Vreau s\ v\ spun c\ mai
bine de jum\tate din familia
mea este plecat\ `n str\i-
n\tate, pentru c\ este foarte
greu. Avem [i noi. Vede]i c\
Sibiul este deja Capitala
Cultural\ European\ `n
anul 2007. Avem apoi
tradi]iile. Observ c\ `n ul-
tima perioad\ au ren\scut
tradi]iile la noi. Dup\ mine,
parc\ s-a f\cut o schimbare
anul acesta. Parc\ lumea [i-
a mai revenit pu]in.“
„Cred c\, dac\ le
vorbim de Caragiale,
ne putem m=ndri“
Haruna Condurache, 32
de ani, actri]\: „Dac\ ar fi
s\ fiu pus\ `n situa]ia de
a-mi prezenta ]ara, a[ vorbi
ori foarte mult, ori foarte
pu]in. Nu [tiu exact dac\
i-ar interesa, c=t i-ar inte-
resa. ~n nici un caz nu a[
vorbi ur=t. Mi-ar fi mai
u[or s\ v\ spun ce n-a[
spune. N-a[ `ncepe s\ spun
de ]igani, n-a[ vorbi despre
orfanii din Rom=nia, nu a[
vorbi despte situa]ia pen-
sionarilor, care realmente
este foarte grea. Le-a[ vorbi
despre literatura noastr\,
despre istoria poporului
rom=n [i probabil a[ avea
de vorbit vreo jum\tate de
zi. {i cred c\ eu cu asta i-a[
atrage. Le-a[ vorbi `n ul-
tim\ instan]\ [i despre fe-
meile frumoase din Rom=-
nia, de ce nu? Mi-e foarte
greu s\ spun dac\ sunt sau
nu m=ndr\. Nu mi-e ru[ine
s\ spun c\ sunt rom=nc\,
`n nici un caz, `ns\ mi-e
team\ de cuvinte mari [i de
stereotipii. Da, sunt m=n-
dr\ c\ sunt rom=nc\, dar `n
acela[i timp sunt m=ndr\
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
c\ sunt mam\, sunt m=n-
dr\ de meseria pe care o
fac, de casa mea. Dac\ e s\
folosim cuvinte mari, pot
spune c\ sunt m=ndr\ de
eroii neamului [i de `mpli-
nirile m\re]e, reale. Deci,
nu-mi bat joc acum [i nu
este nici o urm\ de ironie,
dar astea sunt reale, exist\
[i probabil a[ pomeni de-
spre ele.
Cred c\ din punct de ve-
dere cultural, noi `i putem
impresiona pe europeni cu
literatura noastr\. Nu [tiu
dac\ cea contemporan\, dar
dac\ e s\ vorbim de la pa-
[opti[ti `ncoace, avem ce e-
xemplifica. Cred c\, dac\ le
vorbim de Caragiale, ne pu-
tem m=ndri. Repet, mie `mi
este fric\ de stereotipii, dar
probabil ne m=ndrim [i cu
acestea.“
Ioan Petrea, 50 de ani,
tonetar: „Bine, `n ciuda fap-
tului c\ suntem cam s\raci
pentru Uniune. ~ns\ demni-
tatea de a fi rom=n ne face
s\ fim cu fruntea sus. Dem-
nitatea de rom=n const\ `n
optimism, `n a munci pentru
un trai mai bun. Ca ]ar\,
Rom=nia are de toate, `ns\
nu sunt scoase `n eviden]\.
Turismul nu este scos `n ev-
iden]\, agricultura nu este
scoas\ `n eviden]\, nimic,
cum ar fi trebuit s\ fie.“
Viorica , 19 ani, mani-
chiurist\: „P\i avem: monu-
mentele istorice, bisericile,
cadrul natural deosebit.
Rom=nia este bogat\, dar `n
acela[i timp foarte s\rac\.
Oamenii nu au servicii, pen-
siile sunt mici. M\ m=n-
dresc cu ceea ce are frumos
Rom=nia. P=n\ la urm\,
orice ]ar\ are monumentele
ei istorice frumoase, orice
]ar\ se m=ndre[te cu ceva,
cu tradi]iile sale. Dar, ve-
de]i? To]i rom=nii emigrea-
z\ c\tre alte ]\ri. {i din ce
cauz\? Din cauza traiului
s\r\c\cios. Orice om `[i do-
re[te un serviciu mai bun,
dar aici se pl\te[te foarte
prost. Acesta este motivul.“
RAID
„Poporul rom=n
a fost `ntodeauna
un popor harnic
[i ospitalier“
Rodica Petrea, 48 de ani,
gestionar: „Speran]a. Rom=-
nul a intrat `n UE cu frun-
tea sus [i sper\ s\ r\m=n\
mereu a[a. Dac\ ar fi s\-mi
prezint ]ara, a[ prezenta
meleagurile rom=ne[ti, bo-
g\]ia ei natural\, bisericile
[i toate monumentele is-
torice, bog\]ia sufleteasc\ a
oamenilor, h\rnicia [i in-
teligen]a lor. Ca s\ argu-
mentez m=ndria mea pen-
tru originea pe care o port
sunt multe de spus [i nu
este timp acum. Eu `mi iu-
besc foarte mult ]ara [i nu
mi-ar fi niciodat\ ru[ine s\
vorbesc despre ea.“
Elena Turceanu, 46 de
ani, asistent medical: „Nu
[tiu ce s\ v\ spun... Poate c\
avem ceva de spus la capi-
tolul tradi]ii populare, m=n-
c\ruri tradi]ionale, cultur\
care este foarte important\.
Eu m\ bucur c\ sunt ro-
m=nc\ [i nu mi-e ru[ine cu
asta.“
Angela Ciobanu, 50 de
ani, a lucrat la }es\tura:
„Trebuie s\ fim optimi[ti, `n
primul r=nd. S\ sper\m
spre bine, c\ci dac\ g=ndim
negativ, ne facem singuri
r\u. Noi suntem lega]i de lo-
curile natale, iar acestea `n-
totdeauna sunt cele mai fru-
moase. Oriunde ne-am duce
tot c\tre p\m=ntul str\bun
ne este mintea [i sufletul.
~ntotdeauna g=ndurile zboa-
r\ c\tre locurile natale. Po-
porul rom=n a fost `ntotdea-
una un popor harnic [i ospi-
talier. Rom=nii s-au compor-
tat `ntotdeauna la fel [i cu
b\[tina[ii [i cu musafirii, nu
a f\cut diferen]\, pentru c\
ei a[a simt. Eu sunt foarte
m=ndr\ c\ sunt rom=nc\.
Consider c\ un om care
munce[te [i tr\ie[te din
munca lui [i dore[te s\ ofere
[i celuilalt din pu]inul pe
care `l are, oricare ar fi na-
]ionalitatea sa, este m=ndru
de ea. Important este s\ spu-
nem adev\rul, s\ fim uni]i
`n a face lucrurile bune [i
dornici s\ oferim [i altora.
Orice ]ar\ are un patri-
moniu cultural, care rezist\
de la genera]ie la genera]ie.
Eu zic c\ acesta este unul
dintre capitolele care ne ri-
dic\ `n r=ndul celorlalte ]\ri
din UE. Cu patrimoniul cul-
tural [i spiritual na]ional
cred c\ ne m=ndrim.“
Paul, 25 de ani, agent de
v=nz\ri: „Nu [tiu ce s\ v\
r\spund. Eu nu am treab\
cu politica... dac\ m-a[ pri-
cepe m-a[ b\ga... Rom=nia e
o ]ar\ frumoas\ c\reia na-
tura i-a d\ruit de toate, dar
pe care, `n timp, au s\r\cit-
o unii. ~n esen]\, ea este
foarte bogat\. Sunt multe
lucruri bune de spus... Nu
mi-e ru[ine c\ sunt rom=n,
pentru c\ am fost prin afar\
[i am fost pus `n situa]ii de
genul acesta. Dac\ cineva
m\ `ntreba de ]ara mea nu
puteam s\-i spun c\-i s\-
rac\, ci c\ este bogat\, `ns\
`i lipse[te organizarea ca s\
fie bine. Rom=nia are cam
tot ce-i trebuie `ns\ nu [tiu
c=nd o s\ valorifice toate
acestea. Oricine [tie cum
arat\ ]ara lui [i nu e greu
s\-]i lauzi ]ara.“
„Nu [tiu dac\ se
g\se[te `n alte p\r]i
o voin]\ ca
a rom=nilor“
Ioana Repciuc (foto mare),
26 de ani, asistent de cerce-
tare: „Din experien]a mea `n
str\in\tate, probabil c\ ar
trebui s\-mi fie ru[ine c\
sunt rom=nc\. Poate c\ din
'97, de c=nd am fost eu, eu-
ropenii s-au schimbat, `ns\
ei ne-au f\cut mereu s\ ne
sim]im prost. Sper c\ s-a
schimbat ceva. ~n general, ei
nu [tiau nimic despre noi,
[tiau doar despre ]iganii de
aici. Nu po]i s\ le aduci ar-
gumente contra, pentru c\
nu po]i schimba mentali-
tatea oamenilor a[a dintr-o
dat\. Cred c\, de fapt, ro-
m=nii trebuie s\ intre `n co-
muniune cu europenii pen-
tru a le schimba p\rerea.
Este o chestiune de durat\,
Ioana Repciuc: „Eu cred c\ valorile
umane sunt cele pentru care ar trebui
s\ ne sim]im m=ndri [i cu care putem
s\ ne facem cunoscu]i“
pentru c\ procesul de euro-
penizare este foarte lung.
Eu cred c\ valorile umane
sunt cele pentru care ar tre-
bui s\ ne sim]im m=ndri [i
cu care putem s\ ne facem
cunoscu]i. Valori umane,
chiar `n sensul comuniunii
de valori umane. Bine, re-
cunosc c\ sunt foarte subiec-
tiv\. Lucrez `n domeniul
antropologiei culturale [i
bine`n]eles c\ m\ intere-
seaz\ foarte mult con-
tactele. {i cred c\ din punc-
tul acesta de vedere, europe-
nii au foarte mult de `nv\]at
de la noi. Noi de]inem
voin]\, [i nu [tiu dac\ se
g\se[te `n alte p\r]i o voin]\
precum cea a rom=nilor.
B\nuiesc c\ un factor im-
portant pentru a ajunge aici
a fost [i voin]a, pentru c\
dac\ te ui]i la modul concret
[i dispersat, nu prea g\se[ti
factorii care ne-au adus pe
noi `n UE. Eu, cel pu]in nu
le v\d. Mi se pare exagerat
chiar, dac\ o lu\m pe do-
menii: economic, politic etc.
Probabil c\ ne-am dorit asta
foarte mult [i dac\ ne-am
dori `n continuare o s\
ajungem [i mai departe.
Acum, din punctul meu de
vedere, nu suntem integra]i
`n nici un fel. Mai avem
foarte multe de spus din
punct de vedere al patrimo-
niului etnografic. {i la noi
au cam disp\rut izvoarele,
`ns\ din fericire noi suntem
mult mai aproape de izvoare
dec=t sunt ei. Ei n-au
p\strat nimic. Din punctul
\sta de vedere, Rom=nia
este un adev\rat tezaur. Ei
sunt foarte interesa]i de
asta, pentru c\ ei n-au a[a
ceva. Dureros este c\ noi am
`nceput s\ import\m obi-
ceiuri de la ei, `n loc s\
`mprumute ei de la noi. Nu
suntem buni comercian]i [i
nu [tim s\ ne valorific\m
tezaurul cultural pe care `l
de]inem.“
Alexa Chirvase , pen-
sionar, fost maistru electri-
cian: „Fiind rom=n, n-a[
b=rfi. A[ vorbi frumos, pen-
tru c\ aici m-am n\scut, aici
am crescut, aici mi s-au re-
alizat copiii. Copiii `mi sunt
medici `n Ia[i [i nu pot
spune c\ o duc r\u. O duc
potrivit, pentru c\ pensiile
sunt mici, iar eu nu pot su-
porta corup]ia asta. Asta nu
suport. Cultura a cam
sc\zut de la o vreme. Prea
pu]ini mai merg la teatru,
oper\ sau cinematograf, nici
statul nu mai d\ bani pen-
tru asta. La nivel spiritual
avem destul. Nu ne lipsesc
bisericile, `ns\ aici ]ine de
credin]a noastr\. Trebuie s\
mergi pe principiul c\ nu
trebuie s\ faci r\u la ni-
meni. Avem destule cu care
s\ ne m=ndrim. ~n primul
r=nd frumuse]ea naturii,
pentru c\ prea pu]ini cu-
nosc. Nici eu, ca rom=n, nu
am vizitat toat\ ]ara.“ a
 PAGINA DE ISTORIE
~ntre autonomie local\ [i centralism:
Legile administra]iei din perioada interbelic\
au vizat adoptarea ei tar-
Dup\ adoptarea Legii de unificare div\, spre sfâr[itul gu-
vern\rii liberale, când
administrativ\ din 1925, jude]ele [i comunele asigurarea unor pozi]ii
sunt organisme politico-teritoriale care se importante clientelei po-
litice [i `n eventualitatea
bucur\ de o deplin\ libertate de ac]iune `n pierderii noilor alegeri a
ceea ce prive[te administrarea intereselor devenit imperioas\. De
asemenea, trebuie su-
regionale [i locale, fiind `nzestrate cu via]\ bliniat faptul c\ dou\
independent\ fa]\ de puterea central\. Legea cincimi dintre membrii
men]iona expres: „Pentru `nlesnirea consiliilor jude]ene [i co-
munale nu erau ale[i de
controlului, supravegherea aplic\rii legilor [i cet\]eni fiind numi]i din
rândul reprezentan]ilor
buna `ndrumare a administra]iei, jude]ele se celor mai `nal]i `n grad pe
`mpart `n circumscrip]ii numite pl\[i, plan local ai autorit\]ilor
administrative subordo-
cuprinzând mai multe comune, iar comunele nate diferitelor ministere.
urbane, `n circumscrip]ii numite sectoare“. Votul era pe liste de par-
tid, iar lista care ob]inea
jum\tate plus unul din
Noile reglement\ri au voturi ob]inea automat
condus [i la schimbarea patru cincimi din num\-
de prof. univ. dr. denumirii unor jude]e
rul mandatelor.
C\t\lin TURLIUC sau re[edin]e. Un alt mijloc eficient
~n acela[i timp, guver-
Dup\ publicarea legii de intruziune politic\ de
nul a procedat la `ncadra- la nivel central era proce-
[i intrarea ei `n vigoare,
guvernul liberal a `ntre- rea personalului poli]ie- dura prin care, dac\ `n
nesc [i a serviciului de termenul legal nu era de-
prins o serie de m\suri
importante pentru apli- paz\ `n comunele rurale pus\ decât o singur\
[i la crearea a 9 inspec-
carea prevederilor ei. A list\, ea era declarat\ `n
rezultat o nou\ `mp\r]ire torate generale cu rol de mod automat aleas\ a
control [i inspec]ie. O
administrativ-teritorial\ doua zi, dup\ expirarea
a ]\rii pe baza mai mul- m\sur\ extrem de impor- termenului de depunere a
tant\ a fost `nfiin]area
tor decrete-lege [i decizii listelor de candida]i, f\r\
ale Ministerului de Inter- Consiliului Superior Ad- a se mai organiza alegeri.
ministrativ, instan]a su-
ne publicate `n „Moni- Aceast\ prevedere des-
torul Oficial“ `n inter- prem\ de recurs `n con- chidea uneori - cum a fost
tenciosul administrativ
valul 7 octombrie 1925-5 cazul alegerilor comunale
februarie 1926. prin Legea publicat\ `n din februarie 1926 - posi-
Noua `mp\r]ire statua „Monitorul Oficial“ nr. 275 bilitatea ca autorit\]ile,
existen]a a 71 de jude]e, din 12 decembrie 1925. sub diverse pretexte, s\
498 de pl\[i [i 8.879 de refuze `nregistrarea lis-
comune urbane [i rurale. O lege „cuminte, telor partidelor din
Din cele 71 de comune ur- opozi]ie.
bane re[edin]\ de jude]
s\n\toas\, care ~n ciuda limitelor sale,
17 aveau statut de mu- s\ nu sl\beasc\ subliniate mai sus, legea
nicipii. Existau 94 de co- a pus cap\t st\rii de pro-
unitatea statului“ vizorat, a stabilit consti-
mune urbane nere[edin-
]\, 10 comune suburbane Principalele critici care tuirea unor organe pe ba-
[i 8.704 comune rurale. au fost aduse acestei legi z\ de alegeri, a prev\zut
norme unitare de organi-
zare pe tot cuprinsul ]\-
rii, a consolidat statul na-
]ional unitar. Con[tient
de limitele legii [i de fap-
tul c\ pân\ la sfâr[itul
guvern\rii liberale orga-
nizarea unitar\ a minis-
terelor [i serviciilor pu-
blice centrale nu fusese
finalizat\, Ion I. C.
Br\tianu aprecia c\ gu-
Organizarea administrativ\ a ]\rii, dup\ legea liberal\ din 1925
Jude]ul are o dubl\ ca-
litate: colectivitate terito-
rial\ local\, dotat\ cu per-
sonalitate juridic\ [i cir-
cumscrip]ie teritorial\
pentru serviciile exte-
rioare descentralizate ale
unor ministere, având ca
organe administrative
consiliul jude]ean, dele-
ga]ia consiliului jude]ean
[i prefectul. Consiliul ju-
de]ean este un organ de-
liberativ având `n compo-
nen]\ membrii ale[i [i de
drept, putând fi dizolvat
prin decret regal [i `nlo-
cuit cu o comisie interima-
r\. El se `ntrunea `n capi-
tala jude]ului `n sesiuni
ordinare [i extraordinare,
avea ini]iative [i decidea
`n toate problemele de in-
Iuliu Maniu (1873-1953), aflat `n fruntea teres jude]ean, `ntocmea
guvernului ]\r\nist, `nlocuie[te regulamente ce prevedeau
`n 1929 Legea administra]iei promulgat\ m\suri [i sanc]iuni cu
`n 1925 de guvernul liberal privire la administrarea
vernul s\u nu a urm\rit
decât realizarea unei de-
scentraliz\ri caracteri-
zat\ ca fiind: „cuminte,
s\n\toas\, care s\ nu
sl\beasc\ unitatea statu-
lui“.
}\r\ni[tii critic\
pân\ la `nlocuire
legea liberalilor
Critica cea mai sever\
`n direc]ia legii din 1925 a
fost formulat\ de Parti-
dul Na]ional }\r\nesc, ca-
re, atunci când a ajuns la
guvernare, a [i promulgat
o nou\ lege administra-
tiv\ cu valen]e v\dit de-
scentralizatoare (s-au creat
secretariate regionale `n
capitalele provinciilor [i s-a
l\rgit autonomia local\)
`n august 1929. Aceast\
lege con]inea nu mai pu-
]in de 572 de articole dis-
tribuite `n 8 titluri.
Astfel, potrivit acestei
legi, primarii din sate [i
cei din comunele alc\tu-
ite dintr-un singur sat
sunt ale[i prin sufragiu
universal, iar primarii ce-
lorlalte comune [i ai mu-
nicipiilor sunt ale[i prin
vot de consiliul comunal,
dintre membrii acestuia.
De asemenea, pentru o
scurt\ perioad\, `ntre
1929 [i 1931, calitatea de
[ef al administra]iei jude-
]ene, ales de consiliul ju-
de]ean, a fost atribuit\
unui „prefect administra-
tiv“. Astfel, avem de-a fa-
ce cu doi prefec]i: prefec-
tul propriu-zis, „prefectul
politic“, reprezentant al
guvernului `n jude] [i
„prefectul administrativ“,
[eful administra]iei jude-
]ene descentralizate [i
pre[edinte al delega]iei
consiliului jude]ean. Pre-
fectul „politic“ r\mânea
doar reprezentantul au-
torit\]ii centrale `n jude],
f\r\ a mai fi [i [eful ad-
ministra]iei jude]ene.
Prefectul „administrativ“,
pre[edintele delega]iei
permanente a consiliului
intereselor jude]ene. Dele-
ga]ia consiliului jude]ean,
organul executiv din frun-
tea administra]iei jude-
]ene, era alc\tuit\ din
membri ai consiliului, a-
le[i de acesta, fiind con-
dus\ de prefect [i exer-
citându-[i atribu]iile `ntre
[edin]ele consiliului jude-
]ean. Membrii delega]iei
pot fi suspenda]i sau `n-
dep\rta]i din func]ie de
ministrul de interne.
Func]ia de prefect se
caracteriza prin dedubla-
rea func]ional\, fiind `n
primul rând reprezentan-
tul guvernului `n jude],
dar [i [eful serviciilor des-
centralizate. El era numit
prin decret regal [i era
pus sub ordinele mi-
nistrului de Interne,
având atribu]ii foarte
largi, fiind deci un factor
nefavorabil autonomiei
Duminic\, 14 ianuarie 2007
jude]ean, era ales de con-
siliu pe o perioad\ de
cinci ani [i investit cu
atribu]iile pe care prefec-
tul le avusese `n legea an-
terioar\ `n calitate de [ef
al administra]iei jude]e-
ne. Este interesant cum
aceast\ experien]\ ad-
ministrativ\ este pe cale
de a fi reluat\ ast\zi (`nce-
pând cu 1 ianuarie 2006) [i
ca o nevoie intern\ de de-
politizare a administra]iei
locale, dar [i ca un pas
`nainte `n reforma admin-
istrativ\ necesar\ in-
tegr\rii europene.
Legea administra]iei
din 27 martie 1936
Legea din 1929 nu a
avut o perioad\ de apli-
care lung\, deoarece, prin
nu mai pu]in de 11 legi de
modificare succesive, a-
doptate `ntre 31 decem-
brie 1929 [i 18 martie
1934 s-a revenit, practic,
treptat la prevederile
legii din 1925.
Legea administra]iei
din 27 martie 1936 a a-
brogat-o pe cea din 1929
[i a `nt\rit din nou, prin
con]inutul [i regulamen-
tul propriu de aplicare din
18 februarie 1937, cen-
tralismul [i regimul de
guvernare prin func]io-
nari, ca reprezentan]i ai
puterii centrale `n admin-
istra]ia local\, precum [i
prin dreptul disciplinar al
acestora asupra primar-
ilor. Primul func]ionar lo-
cal era prefectul jude]u-
lui, func]ionar politic,
care era `n acela[i timp
reprezentantul guvernu-
lui [i [eful administra]iei
jude]ene. Pe lâng\ prefect
se stabile[te func]ionarea
unui consiliu de prefec-
tur\, compus din [efii au-
torit\]ilor din jude], care
`l informa asupra ac-
tivit\]ii [i era, `n acela[i
timp, organul consultativ
pentru exercitarea atribu-
]iilor sale. Prefectul avea
obliga]ia de a convoca
consiliul de prefectur\ (a-
locale. Atribu]iile sale
erau exercitate `n calitate
de reprezentant al puterii
executive, organ adminis-
trativ, organ de control [i
supraveghere sau „comi-
sar“ al guvernului pe lân-
g\ consiliul jude]ean [i [ef
al administra]iei jude]ene.
Pe lâng\ prefect a func-
]ionat [i un consiliu de pre-
fectur\, organ colegial con-
sultativ. El era alc\tuit
din primarul comunei ur-
bane de re[edin]\, primul
procuror [i mai mul]i
func]ionari din serviciile
administrative exterioare
ale unor ministere. Pe
lâng\ prefect func]ionau `n
jude] [i subprefectul, pre-
torul [i notarul, to]i trei ca
reprezentan]i ai puterii
centrale. Subprefectul era
[i ofi]er al poli]iei judiciare
fiind numit de ministrul
de Interne la propunerea
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
cesta era alc\tuit din to]i
[efii serviciilor locale),
care acum era transfor-
mat `ntr-un adev\rat or-
gan administrativ, cu ac-
tivitate permanent\.
~n ceea ce prive[te `m-
p\r]irea administrativ\,
conform art. 4 al Consti-
tu]iei din 1923, teritoriul
]\rii era `mp\r]it `n jude]e
[i comune, `nvestite cu
personalitate juridic\ [i
având un patrimoniu [i or-
gane proprii de conducere.
Plasa era definit\ ca o
circumscrip]ie adminis-
trativ\ a jude]ului, fiind
necesar\ pentru controlul
activit\]ii autorit\]ilor lo-
cale. Ora[ele re[edin]\ de
jude] erau supuse din
punctul de vedere al com-
peten]ei [i tutelei acelo-
ra[i norme ca [i jude]ul.
Legea mai stabilea un
regim administrativ spe-
cial comunelor balneare
[i climaterice.
Ca o apreciere genera-
l\, aceast\ lege `nt\re[te
vizibil centralismul [i or-
ganizarea unitar\ augu-
mentând `n acela[i timp
controlul politic asupra
administra]iei locale.
* n.r.: titlul [i intertitlurile
apar]in redac]iei
prefectului. O structur\
asem\n\toare din punctul
de vedere al autorit\]ii [i
centraliz\rii se `ntâlne[te
[i la nivelul comunelor ru-
rale [i urbane.
Chestiunile conside-
rate a fi de competen]\
regional\ (jude]ean\)
erau `n temeiul acestei
legi: `nv\]\mântul pri-
mar, profesional [i secun-
dar, s\n\tatea public\ [i
ocrotirea social\,
lucr\rile publice [i c\ile
de comunica]ii, agricul-
tura [i cre[terea vitelor,
m\surile complementare
de sprijinire a comer]ului,
industriei, meseriilor etc.,
protec]ia monumentelor
istorice. Nu mai insist\m
asupra acestui aspect
convin[i fiind c\ am su-
bliniat `ndeajuns latura
puternic centralizatoare a
acestei legi.
12 Duminic\, 14 ianuarie 2007 RELIGIE {I {TIIN}|

Religia [i {tiin]a, `n dialog pentru

Faptul c\ am terminat o [coal\ nu
`nseamn\ c\ suntem preg\ti]i [i pentru
via]\. Via]a are examenele ei, uneori
neanun]ate, [i de o dificultate care ne
prinde descoperi]i. Via]a ne arat\
adesea c\ [coala este doar un `nceput,
c\ deprinzând o profesie nu ne realiz\m
ca oameni, `n sensul deplin al
termenului.
Teologia ne arat\ c\ oamenii sunt f\cu]i
pentru o cunoa[tere organizat\ pe toat\
via]a. ~n realitate `ns\, investim pu]in [i
gr\bit `ntr-o profesie, [i gata, ne trezim
foarte repede angaja]i la locul de munc\.
Desigur, nu slujba sau profesia e rea, ci
sentimentul care vine o dat\ cu ea:
acela c\ timpul destinat acumul\rii de
r\spunsuri la marile `ntreb\ri s-a
`ncheiat, c\ a venit vremea `n care
trebuie s\ tr\im pur [i simplu via]a, `ntre
cas\ [i serviciu. Marile r\spunsuri le
c\ut\m prin cele câteva pagini citite `n
grab\ sau `ntr-un documentar
televizat…

Realiz\m cu adev\rat toat\ inima noastr\, din de ajuns, uneori s\ mun-

ceva numai dac\ perfor-
m\m, dac\ facem acel ceva
cu toat\ inima. Nu `ntâm-
pl\tor porunca vechi testa-
mentar\ este s\ iube[ti pe
Domnul Dumnezeul t\u din
toat\ puterea ta, din tot
cugetul t\u, cu toat\ fiin]a
ta.... Ce `nseamn\ „toat\“
puterea? Cercet\torii sau
sportivii de performan]\ a-
rat\ c\ este nevoie de mul-
t\ osteneal\ ca cineva s\ a-
jung\ la randamentul ma-
xim, ca s\ poat\ da „totul“
`ntr-o competi]ie. Pentru a
aduce trupul la randamen-
tul lui maxim, un atlet face
zeci de ore de antrenament
pe s\pt\mân\, ani de zile.
Antrenorul cre[tinilor
Pentru a putea contribui
cu o descoperire sau i-
nova]ie `n vreun domeniu
[tiin]ific, un cercet\tor se
ostene[te ani de zile pentru
a `n]elege ra]ionamente [i
concepte complexe f\r\ de
care nu este posibil s\ con-
struiasc\ ceva nou. La fel,
`n lumea medical\ se spu-
ne adesea, c\ medic bun
poate ajunge cineva abia
dup\ 40 de ani. Dac\ dez-
voltarea acestor puteri su-
flete[ti, ale min]ii sau ale
trupului, sau cele care
vizeaz\ deopotriv\ price-
perea, m\iestria [i intui]ia,
cer atât de mult efort pen-
tru a fi st\pânite, oare cât
de mult ar trebui s\ ne os-
tenim pentru a ajunge s\-L
iubim pe Dumnezeu cu
Limitele limbajului
Exist\ [i un principiu
de minim cu care trebuie
luptat. Mântuitorul Hris-
tos a spus c\ duhul este o-
sârduitor, iar trupul ne-
putincios. De[i experien-
]ele complet noi pot fi spec-
taculoase, ele cost\ mai
mult. Exist\ o tendin]\
potrivit c\reia, dac\ ceva a
reu[it prin intermediul
unui anumit limbaj, se
`ncearc\ folosirea lui ca in-
strument [i `n alt\ parte.
Este exact ceea ce ar tre-
bui evitat atunci când
intr\m `ntr-o alt\ disci-
plin\, purtând cu noi expe-
rien]a unui alt limbaj, de-
prins `ntr-un alt domeniu.
Exist\ riscuri de fiecare
dat\ când utiliz\m un lim-
baj f\r\ s\-i [tim sau s\-i
preciz\m limitele. Este
adev\rat, orice disciplin\
sau limbaj ne creeaz\
abilit\]i, `ns\ trebuie evi-
tat\ iluzia infailibilit\]ii ce
vine de pe urma posesiei
lui. Matematicienii spun
toat\ puterea noastr\, din
tot cugetul nostru [i cu
toat\ fiin]a noastr\? Cu
siguran]\ foarte mult efort.
{i acest efort trebuie f\cut
pentru c\ toate acele exem-
ple invocate ne dovedesc:
numai ceea ce perform\m
cu adev\rat, ne schimb\!
Nu suntem singuri `n
acest efort. Cre[tinii sunt
sportivi privilegia]i, pentru
c\ antreneaz\ sufletul [i
trupul pentru `mplinirea tu-
turor facult\]ilor pe care le
are omul, pentru c\ au un
antrenor des\vâr[it, care `i
antreneaz\ f\r\ `ncetare
toat\ via]a: Dumnezeu ~n-
su[i. Ca dovad\ stau olim-
picii cre[tin\t\]ii, Sfin]ii
P\rin]i. Ei s-au antrenat
mereu, cu râvn\ [i devota-
ment cu acest Antrenor, `n
fiecare zi, pentru competi]ia
cu propriile lor sl\biciuni. {i
au câ[tigat competi]ia vie]ii,
biruindu-se pe ei `n[i[i, pen-
tru al]ii, dar cu ajutorul Lui.
Sfin]ii au cercetat `nde-
lung `n laboratorul propri-
ului suflet, pentru a cur\]i
sufletul de erori [i de gân-
duri str\ine. Ei au deprins
puterea de a sesiza `n
Crea]ie ra]iunile divine,
tot a[a cum cercet\torii au
`ncercat s\ sesizeze prin
experimente caracteristi-
cile fundamentale ale lu-
mii `n care tr\im.
Lumea economizat\
Pentru lumea econo-
mizat\ `n care tr\im, este
Programele universitare
preg\tesc studen]i pentru profesii
din ce `n ce mai specializate
adesea c\, din moment ce
pân\ [i haosul a putut
primi o descriere mate-
matic\, orice altceva este
matematizabil `ntr-un fel
sau altul. Aceast\ opinie
afirm\ c\ limbajul matem-
atic ar putea avea o
poten]\ nelimitat\, `ns\,
teologic vorbind, ea anun]\
cim ca s\ avem [i s\ avem
ca s\ fim cumin]i social, [i
s\ putem cheltui ceea ce
avem. Dac\ se `ntâmpl\
asta, mecanismele socie-
t\]ii func]ioneaz\. Sfin]ii
ne arat\ `ns\ c\ sensul
vie]ii, marile r\spunsuri
privind rostul nostru `n lu-
me, nu ni le putem asigura
cu atât de pu]in… Bun\s-
tarea nu `nseamn\ via]\
deplin\. Divertismentul [i
cump\r\turile nu ne
dezv\luie tainele acestei
lumi. Cu câte cinci minute
de lectur\ pe zi, dintr-o
carte despre extratere[tri
nu ne putem `mplini nevo-
ia de sens. ~ntreb\rile ul-
time vizeaz\ chestiuni e-
xisten]iale iar r\spun-
surile lor nu pot fi atinse
decât prin mult\ nevo-
in]\… [i printr-un fel de a
fi. Doar a[a putem avea ac-
ces la bucuriile extraor-
dinare ascunse `n abis, la
taine. De aceea, ar trebui
s\ ne dorim mai mult [i
altceva decât ceea ce ne
sugereaz\ adesea lumea
c\ ne este suficient.
Via]a, [coala [i
r\spunsurile
fundamentale
O [coal\ cu adev\rat
bun\ este aceea care ne `n-
va]\ c\ via]a este o [coal\.
Ea ne poate deprinde min-
tea s\ gândeasc\ pân\ la
cap\t. Ne poate deschide
ochiul critic pentru a eva-
o infirmitate spiritual\. {i
`n teologie, sau mai bine
spus cu atât mai mult `n
teologie, limbajul este lim-
itat. El nu face decât ofici-
ile de `nceput `ntr-o expe-
rien]\ a tr\irii comuniunii
cu Dumnezeu, Care este
mai presus de cuvintele
noastre.
Religia [i {tiin]a ar putea contribui la solu]ionarea problemelor
economice [i spirituale cu care se confrunt\ omenirea
lua corect libertatea noas-
tr\, ofertele existente, dar
[i propriile fapte. Fiecare
dintre noi a resim]it m\car
o dat\ absen]a unui r\s-
puns la una dintre `ntre-
b\rile fundamentale, pre-
cum cele legate de sensul
vie]ii lor, de rostul lumii
sau de raporturile dintre
noi [i ea. ~ns\, e u[or de
v\zut c\ acest tip de r\s-
punsuri nu se g\sesc `n
mod necesar pe undeva
prin programa [colar\, la
facultate sau la progra-
mele de doctorat. Putem
trece prin toate aceste
etape de preg\tire f\r\ s\
avem nici m\car o sugestie
legat\ de un astfel de
r\spuns. Problema nu
const\ `n faptul c\ [coala
nu tran[eaz\ definitiv a-
ceste r\spunsuri, ci regre-
tabil este c\, foarte adesea,
p\r\sim b\ncile [colii cu
sentimentul c\ s-au `n-
cheiat [i c\ut\rile noastre
[i c\ `n afara unui bazar
haotic de idei egale `n va-
loarea de adev\r, lumea
nu mai are nimic intere-
sant. Este riscant s\ cre-
dem c\ [coala ne ofer\ r\s-
punsuri la toate `ntreb\-
rile care ne sunt necesare.
Este riscant s\ credem c\
`ntreb\rile acestea exis-
ten]iale sunt doar un soi de
patologie metafizic\, pre-
ten]ii utopice de absolut,
`ntr-o lume marcat\ de rel-
ativism [i incertitudine…
Orice tân\r pasionat de
cunoa[terea lumii ar putea
ajunge s\ p\trund\ cu
mintea procese [i ra]iona-
mente complexe legate de
tot felul de lucruri din
Lumea `n care tr\im
[i via]a spiritual\
Mul]i se `ntreab\ poate,
ce rost mai are religia `n
aceast\ lume asigurat\
peste tot de [tiin]\. C\ci,
se spune, ajutorul, legile [i
vindecarea sunt deja asi-
gurate. Tot ceea ce ar
putea oferi religia a fost
deja `nlocuit cu succes.
{tiin]a a dat tehnologia
care contribuie direct la
via]a zilnic\. Legile exist\
deja [i `nc\ pe potriva
sl\biciunilor noastre, iar
vindecarea o avem din
[tiin]ele medicale. Chiar [i
Univers sau din natur\. Ar
fi cu adev\rat trist dac\
mintea noastr\, exersat\
`n atât de multe lucruri in-
teresante [i complexe, nu
va ajunge s\ exercite toate
aceste puteri `ntoars\
chiar `nspre propriul mis-
ter al persoanei, spre ea `n-
s\[i. De fiecare dat\ când
rat\m aceast\ `ntoarcere
spre noi `n[ine [i spre
Dumnezeu, [i r\mânem
captivi `n ra]ionamente [i
lucruri din afar\ repet\m
destinul trist al doctorului
care pe sine `nsu[i nu s-a
vindecat, de[i pricina [i
leacul nu i-au fost str\ine.
Religia `n [coal\
Prezen]a religiei `n [coa-
l\ schimb\ semnificativ lu-
crurile. Unde se mai vor-
be[te despre sensul vie]ii [i
despre moarte? Cât timp
religia va r\mâne `n [coa-
l\, [coala va avea relevan]\
[i pentru via]\, nu doar
pentru societate sau profe-
sie. La fel, exist\ un poten-
]ial imens [i `n ceea ce
[tiin]a a realizat, [i `n ceea
ce oamenii de [tiin]\ pot fa-
ce. ~n afar\ de acestea, ex-
ist\ un depozitar imens de
adev\r [i vindecare `n spi-
ritualitate, exist\ Revela]ie
[i, mai ales, exist\ un Crea-
tor pe care mul]i ~l caut\,
dar Care ne a[teapt\ deja.
Avem tot ceea ce ne tre-
buie; s\ vie]uim ca atare
mai trebuie!
Religia poate lumina
con]inutul spiritual a ceea
ce este cunoscut prin
[tiin]e, ar\tând informa]ia
ca fiind un bun spiritual.
spiritual ne putem repara,
prin diverse autoterapii.
Ce ar mai trebui? C\ci
toate acestea sunt cu mult
mai confortabile chiar
decât prezen]a iubitoare a
lui Dumnezeu, de Care nu
putem dispune [i pe Care
nu-L putem manipula.
Totu[i exist\ nume-
roase semne ale suferin]ei.
Avem lumea `n sim]uri, ca
dar, `ns\ nu [tim ce este ea
de fapt. Tr\im zilnic, ca
subiec]i con[tien]i, [i ne
mi[c\m prin lume, f\r\ s\
avem r\spuns cu privire la
cine suntem. Nu e deloc
confortabil. ~ns\, nu g\sim
Religia `n dialog cu {tiin]a
poate aminti cercet\to-
rilor, cu mintea exersat\,
c\ ar putea folosi aceea[i
putere de introspec]ie pen-
tru a p\trunde `n adâncul
problemelor existen]iale
ale lumii. Probitatea lor,
puterea lor de `n]elegere ar
putea folosi lor [i nou\,
pentru a p\trunde mai a-
dânc `n ceea ce este Uni-
versul [i via]a `n ultim\ in-
stan]\, c\tre sensul ei [i
sensul nostru ultim, am
putea face, `n fine, omul,
lumea [i via]a mai bune.
Dificult\]ile dialogului
Religiei cu {tiin]a
~n mod normal, chiar [i
specializarea `ntr-un sin-
gur domeniu este dificil\.
Orice cercet\tor trebuie s\
r\mân\ conectat la ceea ce
se public\, la ceea ce se
descoper\. Exist\ imens
de multe surse, se scrie e-
norm, se public\ la fel de
mult. Sursele electronice
sunt impresionante, pu-
blica]iile de specialitate la
fel. ~ntr-o statistic\ a ISI
Thomson (Institutul pen-
tru Informa]ie {tiin]ific\,
ce catalogheaz\ publica-
]iile de specialitate), se
afirma c\ exist\ aproape
100.000 de publica]ii care
se doresc a fi [tiin]ifice din
care aceast\ prestigioas\
institu]ie a indexat, `n
2005, aproape 10.000. ~n
toate aceste publica]ii apar
sute de mii de pagini a-
nual, cu informa]ii de mare
complexitate. {ansa de a
r\mâne conectat la in-
forma]ii, `n aceast\ lume
timp s\ ne na[tem spiri-
tual. Via]a cotidian\ ne
r\pe[te toate clipele edifi-
catoare, gândurile pre]ioa-
se [i emo]iile bune. Este de
ajuns s\ vedem aceast\
eficacitate cu care pierdem
timpul [i uluitorul randa-
ment cu care ne risipim
via]a ca s\ `n]elegem c\ nu
sunt toate chiar acciden-
tale. Aceste e[ecuri repe-
tate, uneori zilnic, pe par-
cursul `ntregii noastre
vie]i, pot fi probe foarte bu-
ne ale existen]ei unui r\u
care preg\te[te [i lupt\ s\
câ[tige mereu pierderea
noastr\.

o via]\ mai bun\
infla]ionar\ a cercet\rii,
este o provocare serioas\.
Dar dac\ toate acestea
trebuie acoperite `ntr-un
domeniu, cum ar putea fi
posibil\ specializarea sau
cercetarea `n dou\ dome-
nii, cum ar fi cel al Religiei
[i {tiin]ei?
Tocmai de aceea, dialo-
gul dintre Religie [i {tiin]\
comport\ multe riscuri. Cel
pu]in dou\ dintre ele se cer
men]ionate: sincretismul [i
dialogul surzilor.
~n sincretism toate `[i
pot g\si un loc [i nu exist\
criterii severe de a opera
conexiuni sau de a g\si
similitudini. Dialogul func-
]ioneaz\ f\r\ preten]ii,
dup\ o regul\ simpl\, ceva
`n genul unei sume sau a
depozitului de aluviuni, `n
care toate sunt la fel de
mult considerate.
Dialogul surzilor ar
putea, de asemenea, ap\-
rea din incapacitatea noas-
tr\ de a renun]a la schela
care ne-a ajutat la ridica-
rea edificiului, pentru a pu-
tea vorbi despre construc-
]ia `ns\[i. Biologii polemi-
zeaz\ adesea cu chimi[tii
[i biofizicienii despre orig-
inea [i cercetarea sisteme-
lor vii, matematicienii [i
fizicienii au dispute de pa-
ternitate cu privire la nu-
meroase concepte [i instru-
mente de lucru. Competi-
]ia nu e rea. Ceea ce e r\u
este c\ am separat conven-
]ional lumea `n por]iuni pe
care s\ le cercet\m, ca s\
`naint\m precis [i rapid, [i
am ajuns s\ facem din
aceaste separa]ii conven-
]ionale op]iuni existen]ia-
le. Cineva este matemati-
cian, altcineva este filosof.
Breslele `mpart specia! Ar
trebui s\ ne revendic\m mai
mult [i mai des de la statu-
tul nostru ontologic de
fiin]\ uman\ dup\ chipul
lui Dumnezeu, decât dup\
profesiile pe care le avem.
Totu[i, mai `ntâi
suntem oameni
Probabil dac\ ne-am
revendica mai des de la
acest statut ontologic, dia-
logul ar fi mai u[or de pur-
tat. Ne-ar fi mai u[or s\ re-
cunoa[tem ceea ce ne
une[te natura noastr\ co-
mun\, chipul personal des-
tinat comuniunii [i chiar
pe Cel ce ne-a f\cut. ~n co-
muniune, am putea recom-
pune lumea rupt\ `n frag-
mentele disciplinelor pe
care le perform\m.
Pân\ la urm\, oricine
este onest `ncearc\, la li-
mit\, sentimentul c\ orice
disciplin\ care investi-
gheaz\ lumea, oricât de
elaborat\ ar fi, nu poate
face decât cel mult oficiile
de intrare `ntr-o lume [i
`ntr-o via]a peste puterile
ei. Exist\ un risc enorm,
atunci când `ncerc\m s\
acoperim toate nevoile
noastre spirituale cu r\s-
punsuri care vin doar din
ceea ce cunoa[tem teoretic,
prin intermediul unei pro-
fesii. Orice expertiz\ lega-
t\ de lume con]ine riscul
plafon\rii, dac\ ne `nchi-
dem `n eviden]ele ei, [i
dac\ nu punem stavil\
puterilor ei de a p\trunde
lumea, dac\ nu-i dezv\-
luim limitele. Am putea
ajunge s\ refuz\m expe-
rien]a estetic\ a unei opere
de art\ sub pretextul c\ e
mai pu]in relevant\ decât
o suprafa]\ curb\ tridi-
mensional\ care solu]io-
neaz\ o problem\ de geo-
metrie analitic\.
Este riscant s\ ne li-
vr\m unei discipline care
are prea pu]in `n comun cu
RELIGIE {I {TIIN}| Duminic\, 14 ianuarie 2007 13
`ntreb\rile esen]iale ale
vie]ii. La fel cum este ris-
cant s\ l\s\m r\spunsu-
rile fundamentale la `nde-
mâna lecturilor ocazionale.
Teologic, suntem des-
tina]i spre infinit. P\catul
este de fapt o ratare a ]in-
tei, o sete nesfâr[it\ os-
toit\ `n finit. ~n realitate
este imposibil s\ reu[im
`nlocuirea infinitului cu
Cercetarea [tiin]ific\ din marile universit\]i este orientat\ cu
altceva care s\-i acopere
toate atributele. prec\dere spre ceea ce poate fi valorificat `n industrie pe scar\ larg\
Teologia este cea care a
f\cut mereu un exerci]iu
trans-disciplinar, mai pre-
sus de orice profesie, de
orice perspectiv\. Sfin]ii
P\rin]i au vizat de fiecare
dat\ doar cunoa[terea cu
relevan]\ pentru via]\.
Când au fixat ceva teo-
retic, a fost pentru a reveni
la via]a concret\, doar ca
s\ recupereze `ntregul. Ei
au ales exprimarea feno-
menologic\ doar ca debut
pentru reflexia ontologic\.
Agenda cercet\rii Competi]ia [i dezvoltarea economic\ stabile[te cea mai mare parte a
`ntre via]\ [i pia]\
temelor de cercetare din marile laboratoare ale lumii
Economizarea `nv\]\-
Cercetarea fundamen- mentele [i rezultatele [ti- nea, firesc, prin filosofie.
mântului [i a cercet\rii fac tal\ poate oferi r\spunsuri in]ei. Este adev\rat, [tiin-
Era firesc s\ apar\ filoso-
dificil acest dialog. So- edificatoare pentru c\ pri- ]ele sociale s-au apropiat de
cietatea a f\cut din `nv\- fia fizicii, de vreme ce filo-
vesc originea vie]ii, natura spa]iul religiei, propunând sofii au tot `ncercat cuge-
]\mânt un produs de pia]\.
proceselor con[tiin]ei, sub- instrumente de m\surare t\ri metafizice despre spa-
Cercetarea depinde de fon- stratul iubirii ca rela]ie in- a comportamentelor comu-
duri, iar politica fondurilor ]iu sau timp. La fel, filoso-
teruman\, natura [i struc- nit\]ii, investiga]ii cantita- fia min]ii a ap\rut firesc,
este dat\ tot de pia]\. tura spa]iu-timp, suportul tive referitoare la repre-
Direc]iile de cercetare sunt de vreme ce instrumenta-
ultim al acestei lumi sau zent\rile sociale ale te- rul cunoa[terii noastre,
hot\râte `n mare m\sur\ natura informa]iei. Se melor religioase. Psiholo-
de pia]a tehnologiilor. mintea, senza]iile [i trupul
crede `ns\ c\ aceste rezul- gia social\, sociologia, an-
Cercetarea fundamental\ au devenit subiecte de in-
tate pot produce cel mult tropologia sau studiile cul-
nu are relevan]\ pentru câteva c\r]i bune [i poate turale fac adesea consid- vestiga]ie pentru psiholo-
pia]\. Ceea ce ne edific\ gia cognitiv\ sau neu-
un film documentar, f\r\ a era]ii referitoare la aceste
interior nu se vinde bine! se avea `n vedere poten]ia- aspecte. ~ns\ [tiin]ele ex- ro[tiin]e. ~ns\ este necesar
Timpul ca durat\ este mai ca [i religia [i teologia s\
lul de schimbare la nivelul acte stau `nc\ destul de de-
relevant pentru o afacere intre treptat `n dialog cu
mentalit\]ilor, a `n]elesu- parte de valorile religioase.
decât natura timpului. [tiin]ele experimentale. {i
lui pe care `l are lumea [i la Pe de alt\ parte, in-
Agenda cercet\rii nu este reprezentarea ei. trarea [tiin]elor umaniste aceasta nu doar pentru c\
ele le-ar putea servi celor
hot\rât\ de considerente ~n spa]iul religiei, `ns\, `n spa]iul [tiin]elor exacte
existen]iale, ci economice. au fost respinse instru- s-a consumat, de aseme- din urm\ o etic\. a

{ansele dialogului sau de experien]\. Am

Religiei cu {tiin]a
Tabloul deprimant ca-
re se deschide ast\zi `n
fa]a ochilor no[tri, al unei
lumi care se distruge trep-
tat prin chiar oportuni-
t\]ile [i [ansele ei, ar
putea fi istorie. Religia [i
{tiin]a ar putea aduce `n
agenda zilnic\ a omului
modern noi `ntreb\ri.
Simpla al\turare a Reli-
giei [i {tiin]ei pune pe
gânduri pe oricine pre]u-
ie[te doar pe una dintre
ele, oricare ar fi ea.
Dincolo de [ansa extra-
ordinar\ de a da slav\ lui
Dumnezeu pentru toate,
noi to]i am avea de
câ[tigat de pe urma aces-
tui dialog. Am avea mai
u[or acces unii la al]ii [i
`mpreun\ am avea mai
u[or acces la lume. ~n de-
finitiv, lumea, a[a cum se
arat\ ea sim]urilor, este
una, [i noi oamenii sun-
tem o singur\ natur\. Ar
trebui s\ ne `ntâlnim ca
subiec]i ai acestei naturi
comune, `n ea. Ar fi mai
pu]ine bariere de limbaj
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
Centrul pentru Studii Interdisciplinare „Religie [i
{tiin]\“, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
putea fi mai aproape de
Dumnezeu pentru c\ firul
gândurilor [i dialogului
nostru ar duce mai des
spre cer.
Acesta ar putea fi
punctul de `nceput pentru
o corec]ie capital\ a unei
importante p\r]i din men-
talitatea [i cultura noas-
tr\, marcat\ de ambi-
valen]\ [i bipolaritate,
prin chiar eliminarea ju-
dec\]ilor exclusiviste. Am
putea pune `mpreun\ ex-
perien]a limitelor, a[a
cum fiecare breasl\ o
experimenteaz\ pe fron-
tul ei, iar experien]a li-
mitelor ne-ar putea edi-
fica. Am putea trasa un
fel de hart\ a cunoa[terii
care ne-ar folosi `n ex-
tragerea esen]ialului din
`ntreaga experien]\ acu-
mulat\ `n istorie. Aceasta
ne-ar putea apropia mai
mult de `n]elegerea a cine
suntem, cum ne este dat\
lumea prin trup [i minte,
pân\ unde putem merge
cu for]ele pe care le avem,
Cine este dincolo…
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru
toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.05 Info FM
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Miezonoptic\;
Acatistul zilei
01.00 Armonii de veghe
02.00 Dialogurile TRINITAS (r)
03.30 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Cuvântul care zide[te (r)
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
01.00 Armonii de veghe
02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r)
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00,
20.00
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.00 {coala rug\ciunii (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
01.00 Armonii de veghe
02.00 Biseric\ [i societate (r)
03.00 File de istorie (r)
04.00 Faptele credin]ei (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00.
14 Duminic\, 14 ianuarie 2007
Tratamente naturiste pentru bolile urechii
~n toate anotimpurile
anului apar, cu
frecven]\ sporit\,
diverse afec]iuni ale
urechii, un organ de o
mare complexitate [i
sensibilitate.
de prof. univ. dr.
Contantin I. MILIC|
}inând seama de impor-
tan]a acestui organ [i de
multiplele func]iuni exerci-
tate, sunt necesare câteva
detalii privind anatomia [i
fiziologia urechii umane.
P\r]ile mari componen-
te constau din trei segmen-
te distincte: extern\, me-
die [i intern\.
Urechea extern\ este
alc\tuit\ din:
- pavilionul auricular;
- conductorul auditiv ex-
tern.
Urechea medie este for-
mat\ din:
- casa timpanului – ca-
vitate limitat\ spre exterior
de membrana timpanului
ce comunic\, în spate, cu
sistemul de cavit\]i aeriene
mastoidiene [i, în fa]\, cu
rinofaringele prin inter-
mediul trompei Eustachio;
- lan]ul oscioarelor audi-
tive (ciocanul, nicovala [i
sc\ri]a).
Urechea intern\ (labi-
rintul) este format\ din:
- labirintul osos (cavi-
tate s\pat\ în stânca osu-
lui temporal ce con]ine un
lichid numit endolimf\);
- melcul din partea ante-
rioar\ a labirintului;
- fereastra oval\ [i fe-
reastra rotund\ de pe
peretele extern al labirin-
tului osos.
Func]iile fiziologice ale
urechii permit perceperea
Otoscleroza [i surditatea
Otoscleroza este proce-
sul de osificare progresiv\
a labirintului. Începe la
articula]ia dintre talpa
sc\ri]ei [i fereastra oval\
care blocheaz\ aparatul
de transmisie a sunetelor.
Se produce o surditate de
transmisie. Treptat, lezi-
unile progreseaz\ la nive-
lul urechii interne (melc)
[i se produce surditatea
mixt\ sau de percep]ie.
Otoscleroza apare mai
des la femei; poate începe
la adolescen]\ [i se stabi-
lizeaz\ în jurul vârstei de
50 de ani.
Se manifest\ prin zgo-
mote în urechi (vâjâituri,
pocnituri, fâ[âituri [i sc\-
derea auzului). Atac\ mai
întâi o ureche, dar curând
trece [i la cealalt\ ureche.
Bolnavul nu se poate a-
dapta în orice mediu so-
cial, vorbe[te [optit, este
timorat, nu merge la tea-
tru, nu-[i îndepline[te o-
bliga]iile de serviciu, dar
aude mai bine în tren [i în
tramvai. Treptat, pierde
total auzul [i urm\re[te
mi[carea buzelor la con-
locuitori, ceea ce impune
fie opera]ie, fie protez\
auditiv\.
vibra]iilor sonore care pro-
voac\ vibrarea timpanu-
lui, cu transmitere, prin
lan]ul oscioarelor auditive,
pân\ la lichidul endolim-
fatic [i la sc\ri]\ care are
mi[c\ri ritmice în fereas-
tra oval\.
La nivelul melcului se
g\sesc celule senzoriale
auditive care transform\
energia sonor\ în impul-
suri nervoase. Acestea
sunt conduse, pe c\ile ner-
voase auditive, pân\ la
scoar]a cerebral\ (lobul
temporal) unde are loc for-
marea senza]iei auditive.
Un alt component impor-
tant - labirintul posterior -
particip\ la men]inerea
echilibrului corpului.
Otita apare frecvent
la copiii sub 3 ani
Otita poate avea locali-
zare extern\, medie sau in-
tern\. Otita extern\ este o
inflama]ie congestiv\ sau
supurat\, acut\ sau cro-
nic\, a pielii conductului
auditiv extern, provocat\
de scurgeri auriculare, de
irita]iile produse prin sc\r-
pinatul în urechi cu dife-
rite obiecte tari (chibrit,
scobitori, agrafe), care pro-
voac\ eczeme [i furuncule,
sau de p\trunderea unor
corpi str\ini sau a unor
substan]e iritante.
Se manifest\ prin mân-
c\rimi intense în ureche,
senza]ie de c\ldur\ [i du-
reri vii, accentuate prin
mi[c\rile de la mestecat [i
cu o secre]ie cremoas\ gal-
ben-maronie.
Otita medie este o in-
flama]ie acut\ sau cronic\
a casei timpanului dato-
rat\ infec]iilor cu strepto-
coci [i stafilococi, proveni]i
frecvent din nas [i din gât.
Declan[area bolii se core-
leaz\ cu prezen]a vegeta-
Surditatea (hipoacuzia)
Hipoacuzia este o boal\
neurosenzorial\ la nivelul
urechilor care const\ din
sc\derea acuit\]ii auditive
datorit\ deterior\rii func-
]ion\rii nervilor. Dup\ lo-
ca]ia de declan[are, exist\
3 tipuri de surditate: de
transmisie, de percep]ie [i
mixt\. Surditatea de
transmisie se produce din
cauza unor obstacole situ-
ate la nivelul urechii ex-
terne (dopuri de cear\),
stenoz\ înn\scut\ sau le-
ziuni ale urechii medii
(nedezvoltarea oscioarelor
auditive). Bolnavul nu au-
de vocea [optit\, dar aude
bine vocea de conversa]ie.
Surditatea de percep]ie este
produs\ de leziuni ale ure-
chii interne (melc) sau ale
c\ilor nervoase auditive.
Bolnavul nu aude deloc vo-
cea [optit\, dar aude slab
vocea de conversa]ie [i su-
netele sub]iri. Vorbe[te cu
voce tare pentru c\ nu se
aude pe sine.
Surditatea mixt\ este
cauzat\ de modific\ri a-
tât la urechea medie, cât
[i la cea intern\, cu leza-
rea centrului auditiv din
lobul temporal al scoar]ei
POR}IA DE S|N|TATE
]iilor adenoide (polipi, a-
migdalite), a devia]iei sep-
tului nazal [i a hipertro-
fierii unei corzi de cornet.
Bolnavul are auzul sc\zut,
senza]ie de înfundare, zgo-
mote în urechi (vâjâieli) [i
dureri acute. Evolu]ia bolii
poate fi spre vindecare, dar
[i spre cronicizare, cu su-
purare (puroi) [i surditate
prin scleroz\. În otita cro-
nic\ apar dureri violente
cu caracter pulsatil, cu ira-
dieri în ceaf\, cre[tetul ca-
pului [i din]i, cu compli-
ca]ii pân\ la paralizie fa-
cial\ [i abces cerebral. Bol-
navul are febr\ mare (39-
400C), cu frisoane, sc\de-
rea auzului, dureri în ure-
chi (mai ales noaptea),
scurgeri purulente, treptat
urât mirositoare, ame]eli,
vertij, insomnie, lipsa pof-
tei de mâncare. Dup\ pu-
]in timp (ore sau zile), tim-
panul se perforeaz\, iar
puroiul adunat în casa
timpanului se evacueaz\,
l\sând o pat\ pe perna bol-
navului.
În cazul unei evolu]ii fa-
vorabile, durerea scade, fe-
bra descre[te, iar dup\ 2-3
s\pt\mâni timpanul se
închide, iar auzul revine,
treptat, la normal.
O mare aten]ie trebuie
s\ fie acordat\ copiilor,
mai ales sub vârsta de 3
ani care fac, frecvent, o for-
m\ de otit\ acut\ sau cro-
nic\, datorit\ sensibilit\]ii
la diferite afec]iuni. Ace[-
tia î[i freac\, insistent, ca-
pul pe pern\, sunt foarte
agita]i [i nu dorm lini[ti]i.
Foarte u[or prezint\ infec-
]ii contagioase (pojar, scar-
latin\) sau afec]iuni ale
nasului [i gâtului (r\ceal\,
grip\, sinuzit\, faringit\,
polipi).
În plus, otita este mai
frecvent\ la copiii n\scu]i
prematur sau în familii cu
cerebrale. Bolnavul aude
greu atât vocea [optit\,
cât [i cea de conversa]ie.
Surditatea prin trau-
matism sonor este pro-
dus\ din cauza unor zgo-
mote intense de lung\ du-
rat\ (frecvent la cazangii
[i nituitori) sau zgomote
de scurt\ durat\ (tunete,
detun\turi). Boala evolu-
eaz\, treptat, de la sc\de-
rea auzului pân\ la surdi-
tate definitiv\.
M\surile care se im -
pun sunt:
- izolarea fonic\ a pro-
ceselor tehnologice zgo-
motoase;
- înl\turarea vibra]iilor;
- protezarea auditiv\
prin antifonare cu tampoa-
ne de vat\ `mbibat\ cu gli-
cerin\ sau prin folosirea
unor c\[ti de protec]ie.
Tratamentele naturiste
pentru otoscleroz\
[i surditate
Exist\ metode diverse
de folosire a unor tampoa-
ne de vat\, introduse în
urechea bolnav\ dup\
`mbibare în:
- infuzie din 2 linguri]e
frunze uscate [i m\run-
]ite la 100 ml ap\ clocoti-
t\; se strecoar\ [i se fac
b\i locale;
p\rin]i alergici sau care
fumeaz\ în înc\perea copi-
lului (în familiile unde se
fumeaz\ peste 20 de ]ig\ri
pe zi, riscul de otit\ la copil
cre[te cu 40%).
Labirintita poate
evolua spre infectarea
meningelui
Este o inflama]ie a la-
birintului din urechea in-
tern\, ca urmare a infec]ii-
lor cronice ap\rute în ure-
chea medie [i mastoid\.
Bolnavul are ame]eli, ver-
tij, gre]uri, v\rs\turi, zgo-
mote în urechi (acufene),
tulbur\ri de echilibru static
cu deviere în mers [i surdi-
tate accentuat\. Uneori in-
fectarea labirintului poate
evolua spre infectarea
meningelui (meningit\).
Tratamente
fitoterapeutice pentru
otit\ [i labirintit\
Cele mai frecvent uzi-
tate sunt pentru uz extern:
- infuzie de mu[e]el sau
de urzic\ (o lingur\ la 250
ml ap\ clocotit\); se fac
sp\l\turi calde sau b\i de
aburi la ureche timp de 10
minute seara;
- infuzie din amestec cu
flori de g\lbenele, trifoi ro-
[u [i coada [oricelului,
frunze de salvie [i r\d\cini
de t\t\neas\ (în p\r]i ega-
le); se ia o lingur\ amestec
la 250 ml ap\ fiart\, se in-
fuzeaz\ acoperit 5-10 mi-
nute [i se fac sp\l\turi cal-
de în ureche, dup\ care se
usuc\ lichidul din ureche;
- instila]ie pe conductul
auditiv cu ulei de mu[e]el
(3 pic\turi), ulei de cimbru
(3 pic\turi) sau suc de
sovârv (15 pic\turi), repe-
tate de trei ori pe zi.
- suc de varz\ [i suc de
l\mâie, în p\r]i egale sau
suc de usturoi;
- suc de urechelni]\ în
ulei de migdale dulci, în
p\r]i egale;
- suc de cimbru (câte 3
pic\turi de 3 ori pe zi);
- suc de ceap\ (30 g) [i
rachiu (30 ml), pus de 3
ori pe zi câte 3 pic\turi;
- suc de piersici (câte 3
pic\turi de 3 ori pe zi) în
caz de surditate înso]it\
de acufene;
- decoct la rece timp de
4 zile din 60 g mu[e]el [i
60 g vârnan] în 60 g ulei
cald de m\sline, care se
picur\ în ureche sau pe
un dop de vat\;
- cataplasme cu frunze
proaspete de mu[cat\,
salvie sau ieder\;
- comprese cu bitter
suedez în zona temporal\;
- b\i de aburi din cim-
bri[or, ment\ sau pelin
care se fierb în o]et (con-
duse în urechi cu ajutorul
unei pâlnii), timp de 15
zile consecutiv.
Apiterapia recomand\:
- propolis, solu]ie al-
coolic\ 30-40%, în amestec
cu ulei de m\sline sau po-
rumb, în propor]ii de 1/4,
se agit\ bine [i se intro-
duce în ureche prin îm-
bibarea unei me[e de tifon,
la copiii mai mari de 5 ani.
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
- tampon de vat\ îmbi- - me[\ de tifon înmuiat\
bat\ cu fiertur\ din s\- în solu]ie alcoolic\ de pro-
mân]\ de cânep\ în lapte; polis 10% [i introdus\ în
- ulei din cimbri[or, conductorul auditiv seara la
mu[e]el, cânep\ [i usturoi culcare, într-un tratament
pus în urechi (câte 3 pic\- ce dureaz\ 2 s\pt\mâni;
turi la intervale de 2 zile), - alifie cu propolis 20%
alternativ cu 3 pic\turi suc pus\ pe pu]in\ vat\ pen-
de urechelni]\; tru a unge conductorul de
- comprese calde pe ure- 2 ori pe zi.
chea bolnav\ cu 250 ml vin - tinctur\ de propolis
alb fiert cu o lingur\ de her- 10% utilizat\ intern, câte
ba proasp\t\ de rozmarin; 30 de pic\turi de 3 ori pe zi.
- comprese calde cu zea-
m\ de varz\ acr\ ]inut\ o
or\ pe ureche; Regimul de via]\
- uleiuri esen]iale pe
Bolnavul de otit\ va sta
baz\ de busuioc care p\-
trunde în interiorul ]esu- în repaus la pat, într-o în-
c\pere bine înc\lzit\ [i cu
turilor conductului auditiv
[i ac]ioneaz\ asupra nucle- aer umidificat. Va fi legat la
cap, peste urechi, sau va
ului ce a generat infec]ia
(eficacitate mult mai mare ]ine pe ureche un s\cule]
cald, plin cu m\lai, sare sau
decât antibioticele).
nisip. În sezonul rece, nu va
ie[i afar\ cu capul des-
În uz intern se folose[te:
- infuzie din amestec de coperit, deoarece pot s\ a-
par\ complica]ii (otit\ su-
plante, în p\r]i egale, cu
salvie, g\lbenele, coada ca- purat\ [i chiar surditate).
Prin tratament se urm\-
lului, p\tlagin\ [i echina-
cee, din care se ia o lingu- re[te combaterea infec]iilor
din nas, gât [i urechi prin
ri]\ la 250 ml ap\ clo-
cotit\; se infuzeaz\ acope- instila]ii nazale, de 3-4 ori
pe zi, cu câte 5-6 pic\turi cu
rit 2-3 minute, se strecoa-
r\, se adaug\ o linguri]\ substan]e antiseptice, seda-
de bitter suedez la can\ [i tive, tonice [i vitaminice.
se beau 2 ceaiuri pe zi.
Apiterapia recomand\
Cur\]irea urechii se
face prin sp\l\turi, repeta-
în tratamentul otitei: te de câteva ori pe zi, cu
- solu]ie alcoolic\ de pro- solu]ii de acid boric (1%),
polis 5% din care se pun alcool boricat (4%), ap\ o-
câte 10 pic\turi în conduc- xigenat\, borat de sodiu
torul auditiv, de 3 ori pe zi; (3%). Dup\ uscare, se pul-
verizeaz\ în urechi un praf
de acid boric iodat (1%).
Re]eta autorului Sunt eficiente b\ile al-
ternative (calde-reci) la pi-
- salvie, g\lbenele, cioare [i du[uri sco]iene al-
mu[e]el, urzic\ vie, tri- ternative (calde-reci), de 2
foi ro[u, busuioc, t\t\- ori pe zi. Urmeaz\ o cata-
neas\ [i coada [oricelu- plasm\ cu lut [i ceap\ ras\
lui (sp\l\turi calde cu sau cu c\rbune vegetal
infuzie de 2 ori pe zi). aplicat, de 2 ori pe zi, pe
ureche [i pe gât. a

Cum p\zim copiii de bolile infec]ioase
Imunizarea reprezint\ un
proces de a induce activ
sau de a conferi `n mod
artificial imunitate, prin
administrarea de
produse imunobiologice,
[i reprezint\ un proces
esen]ial `n procesul de
cre[tere a copilului.
de dr. Doina
DUMITRIU
Imunizarea activ\
const\ `n inducerea pro-
duc]iei de anticorpi [i/sau
altui r\spuns imun prin
administrarea unui vac-
cin sau anatoxin\.
Imunizarea pasiv\ re-
prezint\ transferarea
temporar\ de imunitate
prin administrarea de an-
ticorpi perfoman]i. Aceas-
ta poate fi conferit\ prin
administrarea a trei ti-
puri de produse imuno-
logice: imunoglobuline to-
tale, imunoglobuline spe-
cifice [i seruri specifice
(antitoxine).
Imunoglobulinele sunt
solu]ii sterile care con]in
anticorpi provenind din
plasma uman\. Imuno-
globulinele totale, cu un
con]inut ridicat de anti-
corpi, `n procent de 15%-
18%, reflect\ spectrul de
infec]ii [i imuniz\ri prin
care au trecut persoanele
donatoare. Utilizarea lor
este substitutiv\ `n imu-
nodeficien]e [i profilac-
tic\ `n profilaxia hepa-
titei A [i a rujeolei, dar
nu `n defavoarea vacci-
n\rii antihepatit\ A [i
antirujeolic\. Adminis-
trarea imunoglobuloine-
lor totale este indicat\ `n
situa]ii de risc epidemio-
logic deja instalat sau cu
instalare imediat\.
Imunoglobulinele speci-
fice sunt ob]inute de la
persoane imunizate `n
prealabil sau trecute prin
infec]ie [i con]in anticorpi
specifici unui determinant
antigenic sau microorga-
nism. Imunoglobulinele
nu determin\ reac]ii
anafilactice [i nu pot
`nlocui serurile specifice
`n profilaxie [i terapie.
Exist\ numeroase ti-
puri de imunoglobuline
specifice: antitetanice,
antirabice, antivirus cito-
megalic, antihepatita B,
antivirus varicela-zoster-
ian, antiherpetici, anti
HIV. Pentru imunoprofi-
laxia de rutin\ sunt folo-
site imunoglobulinele
specifice antitetanice [i
antirabice. Celelalte imu-
noglobuline sunt indicate
numai `n profilaxia [i
tratamentul bolilor in-
fec]ioase la pacien]ii cu
risc de boal\ sever\.
Imunizarea activ\ pre-
supune introducerea `n
organism a unor antigene
lipsite de toxicitate [i vi-
rulen]\, capabile s\ sti-
muleze un r\spuns ase-
m\n\tor celui produs de
infec]ia natural\. Spre
deosebire de imunizarea
pasiv\, `n cea activ\ pro-
tec]ia se instaleaz\ nu-
mai dup\ o perioad\ de
laten]\, ce dureaz\ 1-2
s\pt\m=ni [i care consti-
tuie un interval neprote-
jat. Odat\ instalat\ `ns\
aceasta este de durat\
prelungit\, respectiv luni
[i chiar ani de zile.
Orice vaccinare inclu-
de o strategie: v=rsta mi-
nim\ vaccinal\, schema
de vaccinare, respectarea
indica]iilor [i contraindi-
ca]iilor. V=rsta minim\
vaccinal\ se folose[te `n
func]ie de capacitatea de
r\spuns imun [i de riscul
epidemiologic existent, cu
scopul instal\rii protec-
]iei `nainte de apari]ia
acestuia.
Schemele de vaccinare
reprezint\ rezultatul a-
plic\rii cuno[tin]elor fun-
damentale de imunologie,
al studiilor clinice [i al
decadelor de exeperien]\
`n vaccinarea copiilor.
Prin schema de vaccinare
se stabile[te modul de ad-
ministrare a vaccinului:
calea de administrare,
POR}IA DE S|N|TATE
num\rul [i m\rimea do-
zelor, ritmul inocul\rilor,
intervalele dintre diverse
imuniz\ri.
Organizarea ac]iunilor
de vaccinare
Vaccin\rile se efectu-
eaz\ conform unui pro-
gram sistematic de ac]iuni
generalizate [i obligatorii
aplicate `ntregii popula]ii,
constituind calendarul de
vaccin\ri, actualizat `n
cadrul noului Program
Na]ional de Imuniz\ri. A-
ceasta reprezint\ o e[alo-
nare a imuniz\rilor obli-
gatorii `n decursul unui
an calendaristic [i pe
toat\ durata vie]ii,
`ncep=nd imediat dup\
na[tere. Programul Na-
]ional de Imuniz\ri a-
plicat `n Rom=nia r\spun-
de cerin]elor Programului
L\rgit al Imuniz\rii pro-
movat de Organiza]ia
Mondial\ a S\n\t\]ii.
~n ac]iunea de planifi-
care a vaccin\rii se ]ine
seama de:
- necesitatea protec]iei
grupei de v=rst\ cu recep-
tivitate maxim\ sau cu
riscul cel mai crescut pen-
tru formele grave de
boal\;
- sezonalitatea anumi-
tor boli infec]ioase, urm\-
rind realizarea protec]iei
`naintea constituirii ris-
cului crescut `n sezonul
epidemic;
- obliga]ia respect\rii
schemelor de imunizare
stabilite pentru fiecare
vaccinare `n parte;
- necesitatea respect\-
rii indica]iilor [i con-
traindica]iilor imuniz\rii
respective;
- baza material\ acor-
dat\ profilaxiei, c=nt\ri-
rea costului vaccin\rii fa-
]\ de cheltuielile impuse
de `ngrijirea bolnavilor
(balan]a cost/beneficiu).
Institu]iile medicale
contribuie la desf\[u-
rarea ac]iunilor de vac-
cinare prin:
- asigurarea prezen]ei
cadrelor medicale la cabi-
netele unde se desf\[oar\
vaccinarea, pe toat\ du-
rata ac]iunii de vac-
cinare;
- instruirea medicilor
de familie [i a medicilor
[colari privind desf\[ura-
rea ac]iunii, respectarea
indica]iilor [i precau]iilor
vaccin\rii, sistemul in-
forma]ional de raportare
a accidentelor post-vacci-
nale;
- asigurarea condi]iilor
frigorifice necesare pe
timpul transportului [i
p\str\rii vaccinului;
- controlul bianual al
acoperirii vaccinale [i al
motiva]iilor de neefectu-
are a vaccin\rilor indi-
cate;
- educarea p\rin]ilor
privind valoarea imuni-
z\rilor.
Cabinetele medicilor
de familie ca [i cabinetele
[colare particip\ la re-
alizarea campaniilor de
vaccinare organizate [i
ordonate de Ministerul
S\n\t\]ii (MS) [i au ur-
m\toarele sarcini:
- `ntocmirea planului
anual de vaccin\ri con-
Duminic\, 14 ianuarie 2007
cordant cu instruc]iunile
`n vigoare, cu calcularea
necesarului de produse
biologice func]ie de cata-
grafii;
- catagrafierea persoa-
nelor vaccinabile cu cu-
prinderea integral\ a tu-
turor persoanelor care
trebuie imunizate, con-
form instruc]iunilor ca [i
a celor extrateritoriu care
`n timpul campaniei de
vaccinare se afl\ pe teri-
toriul cabinetului respec-
tiv;
- informarea [i mobi-
lizarea popula]iei;
- programarea vaccin\-
rilor `n ore special rezer-
vate acestor ac]iuni [i nu
concomitent cu progra-
mul de consulta]ii pentru
bolnavi;
- asigurarea p\str\rii
[i manipul\rii `n condi]ii
optime a vaccinului;
- asigurarea instru-
mentarului necesar ad-
ministr\rii vaccinului,
seringi [i ace de mic\ uti-
lizare;
- instruirea personalu-
lui medical mediu, care
particip\ la realizarea
ac]iunii de vaccinare;
- `nregistrarea corect\
a datelor de imunizare `n
registrul unic de vacci-
n\ri al cabinetului [i eli-
berarea dovezilor de vac-
cinare pentru persoanele
extrateritoriu;
- recuperarea restan-
]ierilor `n timpul cel mai
scurt `n cadrul contra-
indica]iilor temporare;
- urm\rirea reac]iilor
post-vaccinale [i infor-
marea organelor sanitare
de resort.
Contraindica]ii [i
precau]ii de vaccinare
Adev\ratele contrain-
dica]ii respectate la toate
vaccin\rile sunt antece-
dentele anafilactice la
vaccin sau la constitu-
en]ii vaccinului [i bolile
acute cu evolu]ie clinic\
moderat\ sau sever\, cu
sau f\r\ febr\. Trata-
mentele imunosupresive,
chimioterapia sau radio-
terapia, corticoterapia,
fac necesar\ am=narea
vaccin\rilor cu trei luni.
Tot contraindica]ie este
encefalopatia dezvoltat\
`n primele 7 zile de la
vaccinarea DTP, dar cu o
men]iune: nu se mai ad-
ministreaz\ componenta
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
15
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
pertusis la inocul\rile
urm\toare.
Precau]iile `n adminis-
trarea vaccinurilor sunt
legate de vaccinul DTP,
dac\ la dozele anterioare
au existat:
- hiperpirexie mai ma-
re sau egal\ cu 40 de
grade;
- pl=ns neconsolabil
mai mult de trei ore;
- convulsii febrile sau
afebrile `n primele trei
zile dup\ vaccinare.
Tot ca o precau]ie tre-
buie men]ionat c\ vaccinul
antirujeolic nu se admi-
nistreaz\ la copiii cu
reac]ii anafilactice la ou.
Vaccinul antirujeolic se
administreaz\ cu
precau]ie la persoanele
care au primit imunoglo-
buline recent. Vaccinul an-
tipoliomielit\ nu se ad-
ministreaz\ la copiii
imunosupresa]i.
Nu constituie contra-
indica]ii de vaccinare:
- diareea;
- afec]iunile respira-
torii u[oare;
- reac]iile locale [i mo-
derate;
- terapia cu antibiotice;
- convalescen]a bolilor
acute;
- antecedentele post-
vaccinale severe `n fami-
lie;
- convulsiile consecu-
tive dozelor precedente
de vaccin DTP sau pre-
zente la membrii familiei
impun administrarea de
antitermice `nainte [i
dup\ 24 de ore dup\ vac-
cinare;
- examinarea medical\
de rutin\ [i m\surarea
temperaturii nu sunt ma-
nevre obligatorii `naintea
vaccin\rii unui sugar sau
copil aparent s\n\tos. a

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale
Florin ZAMFIRESCU Foto: NONY
la nr. 19234
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu-
Corectura: Georgeta APOPEI, Alina BOSAC
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR : SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK

16 Duminic\, 14 ianuarie 2007 PAGINA COPIILOR

„Dumnezeu m-a
a ajutat c=nd m-a
a creat“
La mul i ani, dragi copii! „Pe Dumnezeu numai preo]ii ~l pot vedea“
V\ era dor s\ v\ mai juca]i `mpreun\ cu al]i Claudiiu Murguleesccu:
Dumnezeu este Tat\l ce-
copii? Ast\zi, copii de la Liceul „Vasile resc al nostru. El ne d\
Alecsandri“ din Ia[i v\ vor vorbi despre cum m=ncare, ap\ [i tot ce ne
trebuie ca s\ putem tr\i.
L-au descoperit pe Dumnezeu. Ve]i afla, de El m-a ajutat s\ trec
peste o opera]ie la care
asemenea, cum a fost descoperit curcubeul,
anestezia general\ nu
dar ve]i avea ocazia s\ v\ [i juca]i. Succes! era destul\.
Daniiela Doonoos\: Eu,
c=nd trebuie s\ ~l des-
criu pe Dumnezeu, `n-
chid ochii.
Miihaii Deexamiir: Dum-
nezeu nu are du[mani.
Siimoona Otiiliia Zaha-
riia: Dumnezeu are o
aur\ pe cap [i e ca un
spirit p\zitor.
Aleexandra Parascchiiva
Co]oofanu: Eu cred c\
Dumnezeu arat\ aproa-
pe ca Mo[ Cr\ciun.
Andreei Deexamiir: Dum-
nezeu mai este [i Cel
Care ne poart\ de grij\
`n fiecare clip\ a vie]ii.
Pe mine Dumnezeu m-a
ajutat c\ mi-a dat via]\
[i mi-a mai dat [i un
frate. M-a mai ajutat c\
mi-a dat ni[te p\rin]i ex-
celen]i.
Miiruna Mazureeacc:
Dumnezeu ajut\ copiii
la [coal\ [i le lu-
mineaz\ mintea, ne
mai ajut\ c=teodat\
CM
YK [i c=nd gre[im.
Constantiin Corneea:
C=nd am fost `n ora[ am
pierdut p\rin]ii, m-am
rugat la Dumnezeu s\ `i
g\sesc [i i-am g\sit.
Elada Moocanu: Dum-
nezeu Se afl\ `n Rai al\-
turi de sufletele mor]ilor.
{teefana Doorneeanu: Eu
nu mi-L pot imagina pe
Dumnezeu dec=t fiind o
lumin\ foarte puternic\.
Eu cred c\ Dumnezeu
Se afl\ `n Ceruri, ca s\
vad\ tot ce facem.
Codriina D`r]u: Eu
cred c\ Dumnezeu Se
afl\ l=ng\ noi.
Seebastiian Viicovan:
Dumnezeu este ca un
tat\ pentru noi. El ne-a
creat. ~n vie]ile sfin]ilor,
Dumnezeu Se a-
rat\ lor mai
dur.
„Dumnezeu Se afl\
`n Rai [i `n sufletele
noastre“
Coriina Turccu: Nu [tiu
dac\ Dumnezeu a f\cut
vreodat\ ceva r\u pen-
tru mine. C=nd am avut
edem glotic cred c\ m-a
ajutat extraordinar de
mult.
Boogdan T\nasee: Pe
mine Dumnezeu m-a
ajutat s\ trec de neca-
zuri rele - c=nd m-a b\-
tut cineva de la bloc. Eu
cred c\ Dumnezeu Se
afl\ `n Rai [i `n sufletele
noastre.
Ioana Dooroohooianu:
Dumnezeu m-a ajutat la
cutremurul din 2004
[i c=nd era
s\ mor
`necat\ cu o felie de por-
tocal\.
Aleexandra Pan]iiru:
Dumnezeu este con-
duc\torul p\m=ntului.
El are chipul bl=nd, o-
chii c\prui, m=inile fine
[i e `nalt.
Ruxandra Iocan: Dum-
nezeu m-a ajutat c=nd
m-a creat. ~n mai multe
cazuri m-a ajutat.
{teefana Cra[niiucc: Dum-
nezeu m-a ajutat la lu-
cruri pe care nu le pu-
team rezolva singur\,
iar eu I-am mul]umit
prin rug\ciuni.
Cosmiin Raleea: Dum-
nezeu este atotputernic
[i perfect. El nu poate
gre[i. Este bun [i `ndu-
r\tor, face totul pentru
m=ntuirea noastr\. Dum-
nezeu m-a ajutat c=nd
mi-a fost greu - la teste,
c=nd am fost bolnav [i
c=nd am fost certat. Eu
cred c\ Dumnezeu nu
poate fi descris.
Emanueel Enccu]:
Dumnezeu nu are
trup [i de aceea
nu-L putem vedea.
El este un duh
des\v=r[it, cre-
atorul cerului [i al
p\m=ntului.
Fiiliip Ila[cc\:
CM
Nimeni nu poate YK

Ionu] Str=mbu:
Cum a ap\rut curcubeul Dumnezeu este o
[ti cum arat\
Dumnezeu, dar
~ntr-un col] de lume exista un mic sat f\r\ culoare. persoan\ cu pu- eu [tiu. El este
Totul se amesteca `n alb, negru sau gri. P=n\ [i oamenii teri supraomene[ti. perfect. a
erau gri, chiar [i sentimentele erau tot gri sau chiar ne- Oamenii nu-L pot
gre. Peste tot domina o atmosfer\ ap\s\toare [i trist\. vedea. Numai pre-
La marginea unei p\duri gri se afla un mic bordei `n care o]ii ~l pot vedea. Dum-
locuia un mo[ g=rbovit de ani, cu o barb\ lung\ [i alb\. nezeu m-a ajutat s\
~ntr-una din acele zile f\r\ culoare, dup\ o ploaie, de aseme-
nea, necolorat\, mo[ul ie[i pe prispa casei s\ priveasc\ cerul iau foarte bine c=nd
[i r\mase uimit. Sus, chiar deasupra capului alb, z\rea un credeam c\ iau bine.
arc foarte diferit de tot ce-l `nconjura. De ce i se p\rea lui c\
arcul nu sem\na cu nimic din jur? Pentru c\ nu avea nici
una din nuan]ele cu care era obi[nuit de un veac.
„~n vie]ile sfin]ilor,
Curios se `ntreba: Dumnezeu Se arat\
- Ce s\ fie? Ia hai s\ ating cu bastonul meu una dintre lor mai dur“
panglicile de sus. Zis [i f\cut. Atinse prima panglic\ [i
trandafirii din gradin\ au prins o culoare diferit\: erau Veera Platoon: Nu [tim
ro[ii. Mo[ului i-a pl\cut culoarea [i a continuat s\ ating\
arcul de sus, care `[i scurgea culorile pe p\mant o dat\ cu cu arat\ Dumnezeu, dar
atingerea bastonului. Astfel, toate florile au devenit co- [tim c\ arat\ cinstit.
lorate, p\durea era verde, iar soarele [i gr=ul din holde, Adii Moocanu: Dumne-
galbene. Doar cerul parc\ nu a prins `nc\ nici o culoare, zeu e ca orice b\tr=nel
`ns\ mo[ul atinse [i panglica albastr\, iar acesta se colora de pe strad\, cu barb\
`ntr-un cer senin. neagr\, p\r alb, cam de
Culorile au `nceput s\ se a[eze [i pe obrajii oamenilor un metru 85 cm, cu
posomor=]i din acel col] de lume, iar ace[tia au devenit haine sfinte pe El [i de
mult mai buni [i bucuro[i. Acum z=mbeau [i au uitat 75-80 kg.
cur=nd de vechea lume cenu[ie. De atunci, curcubeul ca
un zmeu/ Se va a[eza mereu /Peste oameni [i p\duri /Joc
frumos de trubadur... (www.parinti.com)

a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a JOCURI a

Mi-am pierdut
o batistu]\
Se joac\ `n cel pu]in patru
copii. Este nevoie de o ba-
tistu]\. Copiii stau `n cerc,
iar unul, `n afara cercului cu
batista sau un [erve]el as-
cuns la spate. Copiii vor
c=nta un c=ntecel celebru:
Mi-am pierdut o batistu]\
{i m\ bate mama
Cine-o are s\ mi-o dea
C\-i s\rut guri]a.
Batista-i parfumat\
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
Se afl\ la o fat\
La o fat\ frumoas\
Pe care o iubesc .
Dup\ ce a fost c=ntat
c=ntecelul, copiii care se ]i-
neau de m=ini `nchid ochii [i
cel care st\tea `n afara cer-
cului pune batistu]a `n
spatele unui copil. Apoi
ceilal]i participan]i la joc
deschid ochii [i fiecare se va
uita `n spatele lui. Cel care
are batistu]a trebuie s\ `l
s\rute pe obr\jor pe cel din
afara cercului. Cel care a
primit batistu]a va `nlocui
primul copil `n afara cercu-
lui [i tot a[a p=n\ la
sf=r[itul jocului.
Podul de piatr\
Podul de piatr\ s-a d\r=-
mat
A venit apa [i l-a luat
Vom face altul pe r=u, `n jos
Altul mai trainic [i mai
frumos.
~n timpul c=ntecelului, doi
copii care stau fa]\ `n fa]\ `[i
]in m=inile `mpreunate [i
ridicate, form=nd un pod.
CM
YK
Ceilal]i copii trec pe sub
„pod“, format din m=nu]ele
celor doi copii, c=nt=nd. ~n
clipa `n care ultimul cuv=nt
din c=ntecel va fi pronun]at
cei doi copii vor l\sa m=inile
`n jos, prinz=nd copilul care
trecea pe sub pod `n bra]ele
lor. Acel copil nu va mai trece
pe sub pod, va sta `n spatele
unuia dintre cei doi „st=lpi“
de pod [i va a[tepta p=n\
c=nd to]i ceilal]i copii vor fi
prin[i [i vor face parte din
zidul podului, a[ez=ndu-se
alternativ de o parte [i de
alta `n spatele celor doi
„st=lpi“. (O.R.)
 CM
YK

Joi,
18 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 13 (614) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Ve[mintele preo]e[ti, Noul pre[edinte al

hainele care Parlamentului European este
PAGINA 16

PAGINA 5
unesc dou\ lumi europarlamentar din 1979

Europenii au nevoie de noi, dar

`n construc]ii [i agricultur\ EDITORIAL

Ce pot face eu
pentru pacea lumii?
a Dintre ]\rile Uniunii Europene, Marea Britanie are cele mai multe locuri de munc\ disponibile, urmat\ de Perioada aceasta nu este una care
Germania [i Fran]a a Dintre cele peste 700 de mii de slujbe vacante `n spa]iul european, doar 126 de mii puncteaz\ o excep]ie, dimpotriv\, ea
este concluzia anului care a trecut [i
sunt f\r\ restric]ii pentru rom=ni [i bulgari a ~n ]\rile `n care nu s-au impus m\suri tranzitorii, cet\]enii programul anului care a `nceput. Spun
c\ este un program, nu o excep]ie, pen-
rom=ni pot lucra `n orice domeniu `n care exist\ locuri vacante a La fel ca [i `n anii preceden]i, rom=nii care tru c\ rug\ciunile pentru unitatea
credin]ei nu se fac `n Biserica Orto-
vor s\ lucreze `n ]\rile Uniunii Europene trebuie s\ se orienteze, `n general, spre agricultur\ sau construc]ii dox\ doar la jum\tatea lunii ianuarie
a fiec\rui an, ci la fiecare slujb\ pe
a ~n Italia, salariul minim brut `n sectorul agricol este de 1.019 euro/lun\, pentru muncitorii agricoli angaja]i care preotul o oficiaz\.

pe perioad\ nelimitat\, [i de 855 de euro/lun\, pentru muncitorii agricoli necalifica]i a PAGINILE 8-9 PAGINA 3

Agricultura ecologic\
va diferen]ia
Rom=nia fa]\ de
celelalte ]\ri UE
CM PAGINA 6 CM
YK YK

Num\rul virozelor
respiratorii a
crescut `ngrijor\tor
PAGINA 11

POZA ZILEI RCA va fi valabil\ `n toat\

Unul dintre ultimii veterani
francezi din Primul R\zboi
Mondial, Rene Riffaud, a `ncetat
din via]\ alalt\ieri la v=rsta de
108 ani. Au r\mas `n via]\ doar
trei supravie]uitori francezi ai
r\zboiului din 1914-1918. a
Uniunea European\
Asigurarea obligatorie de
r\spundere civil\ auto (RCA) se
transform\ `ntr-o asigurare va-
labil\ pe `ntreg teritoriul Spa-
]iului Economic European (SEE),
cu o prim\ unic\, informeaz\
Comisia de Supraveghere a Asi-
gur\rilor (CSA).
~ntruc=t, p=n\ la data de 1
ianuarie 2007, Rom=nia nu
semnase Acordul Multilateral
de Garantare cu toate statele
membre ale Acordului, a fost
necesar ca documentul de asigu-
rare de r\spundere civil\ auto,
valabil cu `ncepere de la aceast\
dat\, s\ fie format din poli]a
Cutremur de 4,2 grade pe scarea Richter, `n Vrancea
Un cutremur cu magnitudinea
de 4,2 grade pe scara Richter s-a
produs, ieri, la ora 15.17, `n
Vrancea, informeaz\ Institutul Na-
RCA [i din formularul standard
Carte Verde.
CSA men]ioneaz\ c\, la mo-
mentul actual, Rom=nia mai
are de semnat documentul men-
]ionat cu numai un stat din cele
32 de state membre ale Acor-
dului, astfel c\ `n scurt timp
asigurarea obligatorie RCA va fi
valabil\ pe tot teritoriul SEE,
f\r\ s\ mai includ\ formularul
Carte Verde.
~n ceea ce prive[te asigu-
r\rile obligatorii de r\spundere
civil\ auto pentru mijloacele de
transport `n comun, la sta-
bilirea tarifelor de prime afer-
]ional de Fizic\ a P\m=ntului. Cu-
tremurul care a fost sim]it la Bu-
cure[ti s-a produs la 120 kilometri
ad=ncime [i a avut o intensitate de
Lumina
angajeaz\
reporter
Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
lectivul de redac]ie [i organizeaz\
un concurs de preselec]ie pentru
ocuparea unui post de reporter.
Condi]ii:
- studii superioare (`n an ter-
minal sau finalizate);
- experien]a `n jurnalism [i cu-
no[tin]ele teologice pot constitui
un avantaj.
CV-urile se depun la sediul re-
ente, societ\]ile de asigurare au dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
avut `n vedere cre[terea limi- et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.
telor de desp\gubire. a
Meteo
Z
3 grade Mercalli. Nu s-au `nregis- ~nnorat
trat pagube. Acesta este primul
maxima 9 °C
cutremur de peste 4 grade Richter,
produs `n Vrancea, anul acesta. a
minima 2 °C
sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 18 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXVII)
Controverse
[i curente `n
protestantism (IV)
Dup\ cum am v\zut `n
episoadele precedente ale
Istoriei cre[tinismului, `n
sânul protestantismului
au ap\rut controverse
`nc\ din timpul lui
Luther. {i `n calvinism,
`nc\ de la `nceputurile lui,
au ap\rut p\reri contrare
doctrinei lui Calvin, `n
special legate de predes-
tina]ie. Dogm\ fundamen-
tal\ a calvinismului, pre-
destina]ia absolut\ a fost
disputat\ de teologii din
Olanda. Astfel, profesorul
de teologie Iacob Arminius
(†1609), Oldenb Oldenbar-
neweldt (†1619) [i savan-
tul Hugo Grotius (†1645)
sus]ineau `n jurul anului
1603 c\ predestina]ia nu
este ab-solut\, fiind nu-
mai o consecin]\ a c\derii
lui Adam `n p\cat, `ncât
credinciosul poate cola-
bora cu harul sau chiar
rezista lui ca [i p\catului.
~mpotriva concep]iei lor
s-a ridicat profesorul de la
Leyden (Olanda) Francisc
Gomarus († 1641) care i-a
acuzat pe cei trei de pela-
gianism, filocatolicism [i
pe unii chiar de tr\dare de
patrie. Gomarus afirma o
predestina]ie absolut\,
aducând ca argument fap-
tul c\ Adam ar fi fost de-
terminat la p\cat.
Datorit\ acestei contro-
verse, `n scurt timp, cre-
dincio[ii olandezi s-au
`mp\r]it `n dou\: `nal]ii
func]ionari [i intelectualii
]ineau cu Arminius, care
afirma, `ntr-o apologie nu-
mit\ „Remonstran]\“ (de
la numele acestei lucr\ri,
adep]ii lui Arminius au
purtat ulterior numele lor
de remonstran]i), c\ nu
este moral s\ faci din
Dumnezeu autor al r\ului,
a[a cum sus]ineau mani-
heii `n trecut. Pentru a
`mp\ca spiritele, s-a con-
vocat o `ntrunire la
Dordrecht, `n 1618-1619,
unde sus]in\torii lui
Gomar au fost mai
conving\tori, iar remon-
stran]ii au fost declara]i
rebeli [i sco[i din slujbe.
Oldenbarneweldt a fost
executat, iar Hugo Grotius
`ntemni]at pe via]\.
Dar controverse nu au fost
doar `n rândul calvinismu-
lui. Astfel, `n anul 1560, [i
`n sânul Bisericii episco-
pale s-a format o sciziune
a „latifundiarilor“ sau a
„liberalilor“, care f\ceau
concesii `n ceea ce prive[te
interpretarea Sfintei
Scripturi. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Re]eta unei vie]i
lini[tite
Când avva Roman era aproa-
pe de sfâr[it, ucenicii s-au
adunat `mprejurul s\u [i l-au
`ntrebat: „Cum trebuie s\ ne
rânduim mai departe?“.
B\trânul le-a zis: „Nu [tiu
s\ fi spus vreunuia dintre
voi un lucru mai `nainte de
a-mi fi pus `n gând s\ nu
m\ mânii dac\ acela nu face
ce i-am spus s\ fac\. A[a am
tr\it tot timpul, pa[nic [i `n
bun\ `n]elegere“. (Paterric,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Neputin]a de a-L prinde `n cuv=nt pe Dumnezeu
„{i au intrat iar\[i `n Ie-
rusalim. {i pe când se plim-
ba Iisus prin templu, au ve-
nit la El arhiereii, c\rturarii
[i b\trânii. {i I-au zis: «Cu
ce putere faci acestea? Sau
cine ]i-a dat ]ie puterea a-
ceasta, ca s\ le faci?». Iar
Iisus le-a zis: «V\ voi `ntre-
ba [i Eu un cuvânt: r\spun-
de]i-Mi [i v\ voi spune [i Eu
cu ce putere fac acestea: Bo-
tezul lui Ioan din cer a fost,
sau de la oameni? R\spun-
de]i-Mi!». {i ei vorbeau `ntre
ei, zicând: «De vom zice: Din
cer, va zice: Pentru ce, dar,
n-a]i crezut `n el? Iar de vom
zice: De la oameni - se te-
meau de mul]ime, c\ci to]i `l
SFATURI DUHOVNICE{TI
Neascultarea de p\rin]i
S\ v\ spun un caz ce s-a
`ntâmplat acum de curând.
Au venit doi so]i, o doamn\
si un domn, [i s-au a[ezat
lâng\ mine. Erau cu pres-
tan]\, `mbr\ca]i bine. „Dom-
nul p\rinte, au zis ei, am
vrea s\ vorbim ceva“. I-am
luat `n cas\, c\ ei aveau un ne-
caz pe care nu-l puteau spu-
ne de fa]\ cu toat\ lumea.
Când i-am `ntrebat de un-
de sunt, mi-au spus: „De la
Reghin, domnul p\rinte“, [i
au `nceput a plânge amân-
doi. P\i, când vezi tu c\ plâng
doi oameni a[a de mari - e-
rau directori de `ntreprin-
dere amândoi -, nu plâng de
flori de m\r. Ce-i `n inima
lor, numai Dumnezeu [tie!
- Ce-a]i p\]it, fra]ilor?
- Domnul p\rinte, am a-
vut un singur fecior. L-am
`nv\]at [coal\, a terminat
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfin]ii Atanasie [i
Chiril, arhiepiscopii
Alexandriei
Sfântul Atanasie a tr\it
`n secolul al IV-lea [i a luat
parte la Sinodul I Ecumenic
de la Niceea (325), unde l-a
comb\tut pe ereticul Arie.
Dup\ moartea episcopului
Alexandru, Sfântul Atana-
sie a ajuns arhiepiscop al A-
lexandriei, dar a fost alun-
gat de `mp\ratul Constan-
tin, fiind prigonit timp de 42
de ani. La b\trâne]e [i-a re-
c\p\tat scaunul arhiepis-
copiei din Alexandria.
Sfântul Chiril a tr\it `n
secolul al V-lea, fiind nepo-
tul [i urma[ul `n scaun al lui
Teofil, arhiepiscopul Ale-
xandriei. Sfântul Chiril a
fost ap\r\tor al credin]ei la
CALENDARUL ZILEI
socoteau c\ Ioan era
`ntr-adev\r prooroc». {i
r\spunzând, au zis lui Iisus:
«Nu [tim». {i Iisus le-a zis:
«Nici Eu nu v\ spun vou\ cu
ce putere fac acestea».“
Marcu 11, 27-33)
***
Din dialogul prezentat de
fragmentul evanghelic de
ast\zi a Domnului nostru
Iisus Hristos cu fariseii ve-
dem `nc\ o dat\ c\ `n]elepci-
unea lui Dumnezeu este mai
presus de planurile cu iz de
[iretlic ale oamenilor. Fari-
seii au venit cu `ntreb\ri `n
fa]a lui Hristos din dorin]a
facultatea [i a ie[it inginer la
re]ele electrice. I-am cum-
p\rat [i ma[in\. ~ntr-o sear\
când ne-am `ntors acas\ de
la ni[te rudenii, am g\sit
toate u[ile deschise, banii
lua]i din cas\ [i ma[ina fu-
rat\. Dup\ ce-am anun]at
poli]ia, la trei s\pt\mâni,
am aflat c\ fiul nostru a luat
banii din cas\ [i ma[ina [i a
plecat la Sighi[oara, unde s-a
`nsurat f\r\ voia noastr\.
P\rin]ii au luat ni[te ca-
douri [i s-au dus la fiul lor la
Sighi[oara ca s\-l `mbuneze.
Dar el se `nsurase cu o vr\ji-
toare. Dac\ n-a crezut `n nimic,
dracii [i-au b\tut joc de el.
Când a v\zut-o pe mama
lui, s-a `nnegrit la fa]\ [i a
zis: „Ce cau]i aici, scorpie?“.
Dar tat\-su de colo: „M\i b\-
iete, dragul tatii, dar mama
Sinodul al III-lea Ecumenic
din Efes (431), unde l-a `n-
fruntat pe ereticul Nestorie.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfintei Muceni]e
Xenia [i a Cuviosului Mar-
cian din Cipru.
Mâine, Biserica face po -
menirea Cuviosului Macarie
Egipteanul.
~n ziua de 18 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1689 - S-a n\scut Mon-
tesquieu, scriitor [i filosof
reprezentativ al iluminis-
mului francez („Scrisori per-
sane“) (m. 10 feb. 1775);
a 1778 - Exploratorul en-
glez James Cook a ajuns
de a-L „prinde `n cuvânt“. Ei
nu `ntrebau din curiozitate,
din acea curiozitate spe-
cific\ omului care dore[te s\
se `mplineasc\, s\ se lu-
mineze. Ei puneau `ntreb\ri
me[te[ugite, viclene, pline
de venin, insinuante. Ace[ti
pseudo`n]elep]i, `n mintea
lor, voiau ca Mântuitorul s\
spun\ cuvinte care I-ar fi
provocat condamnarea. Se
`n[elau amarnic! Când eram
copii am `nv\]at la [coal\ c\
o `ntrebare con]ine jum\tate
de r\spuns. Domnul Hristos
inverseaz\ planurile. ~n loc
s\ r\spund\, El `i pune pe
farisei s\ r\spund\ la o alt\
`ntrebare. Pentru c\
ta este scorpie?“. „Taci, ne-
bunule, c\-]i cr\p capul!“(...)
Auzi ce lume cre[te azi? {i
aceasta este vina p\rin]ilor,
c\ n-au pus mâna pe varg\
când a trebuit [i nu i-au spus:
„Hai la rug\ciune! Hai la bis-
eric\! Hai la spovedit! Azi
este vineri, este post, nu
mânca de frupt! Ast\zi este
s\rb\toare, nu lucra!“. S\
[ti]i voi c\ cea mai `nalt\
[coal\ de rug\ciune [i de
credin]\ `n Hristos nu-i `n
[coala primar\, nici la liceu,
nici la facultate, ci `n sânul
familiei. Cei mai mari profe-
sori de religie a]i r\mas tot
voi, tata [i mama.
Copilul crescut f\r\ fric\
de Dumnezeu nu mai [tie ce-i
mam\, ce-i tat\, ce-i p\cat,
ce-i moarte, ce-i judecat\.
S-a trezit ca o fiar\. {i atunci
cine o s\ r\spund\ `n ziua
aproape de Insulele
Sandwich (Hawaii);
a 1799 - Francezul Louis
Robert prime[te brevetul
pentru descoperirea sa din
1798, prima instala]ie de
produs hârtie;
a 1821 - ~nceputul Revo-
lu]iei de la 1821. Marii bo-
ieri - Grigore Brâncoveanu,
Grigore Ghica [i Barbu V\-
c\rescu, membri ai Comi-
tetului de Obl\duire, dar [i
ai Eteriei, `ncheie o `n]ele-
gere cu Tudor Vladimirescu
prin care `i f\g\duiesc slu-
gerului, s\-i acorde tot spri-
jinul pentru ridicarea popo-
rului la lupt\;
a 1844 - La Ia[i se joac\,
`n premier\, comedia lui V.
Alecsandri „Iorgu de la
Sadagura“, prima scriere
dramatic\ original\ a lui
Alecsandri, considerat\ ca
piatr\ de temelie a dra-
maturgiei române[ti;
a 1847 - Franz Liszt con-
certeaz\ la Ia[i, `n casa
vistiernicului Alecu Bal[,
unde face cuno[tin]\ cu
Vasile Alecsandri, Gheorghe
Asachi, Costache Negri;
a 1848 - S-a n\scut Ioan
Slavici, nuvelist, romancier,
memorialist, dramaturg [i
gazetar;
a 1860 - ~nfiin]area Lice-
ului „Gheorghe Laz\r“ din
Bucure[ti;
a 1878 - Spiru Haret `[i
ia doctoratul `n matematici
la Sorbona cu o tez\ de me-
r\spunsul era evident, c\
Sfântul Ioan Botez\torul era
trimisul lui Dumnezeu, ei
au evitat s\ r\spund\. O sc\-
pare ieftin\ [i viclean\. Hris-
tos nu i-a l\sat `n bezn\, ci
le-a ar\tat c\ lumina nu are
nici un amestec cu `ntuneri-
judec\]ii, mai tare ca tata [i
mama? L-au avut `n bra]ele
lor [i l-au crescut s\lbatic [i s-
a f\cut ca [i o fiar\.
Au venit apoi s\-l pun la
slujbe. Dar n-am putut s\-l
pun pentru c\ tr\ia `n
preacurvie cu vr\jitoarea a-
ceea. I-am pus la slujbe nu-
mai pe p\rin]ii lui. Dup\ vreo
dou\ luni m\ trezesc cu o
telegram\: „Domnul p\rinte,
canic\ cereasc\ devenit\
celebr\;
a 1879 - La Teatrul Na-
]ional din Bucure[ti are loc
premiera comediei „O noap-
te furtunoas\“ de I. L. Ca-
ragiale;
a 1911 - Americanul E-
lly, pilotând un avion „Cur-
tis“, reu[e[te prima ateri-
zare pe o nav\, cuirasatul
„Pennsylvania“;
a 1919 - A fost fondat\
compania Bentley Motors;
a 1919 - Delega]ia româ-
n\ format\ din I. I. C. Br\-
tianu, Alexandru Vaida Vo-
ievod, C. Angelescu, Victor
Antonescu particip\ la lu-
cr\rile Conferin]ei de pace
de la Paris;
a 1941 - ~n teritoriul
Transilvaniei de Nord-Est,
ocupat de Ungaria, `n urma
Dictatului de la Viena, s-a
dispus, printr-o ordonan]\,
ca `n toate actele de stare
civil\ numele române[ti s\
fie scrise cu grafie ma-
ghiar\;
a 1953 - A `ncetat din via-
]\ preotul Mihai Cost\-
chescu, istoric [i editor de
documente feudale slavo-
române, folclorist („Cântece
populare române[ti“);
a 1968 - Marin Sorescu
public\ piesa „Iona“;
a 1990 - Decret-Lege
CFSN, nr. 30 privind tre-
cerea `n proprietatea statu-
lui a patrimoniului fostului
PCR;
cul. Iisus Hristos este Lumi-
na lumii [i aduce r\spun-
suri. Un om necredincios me-
reu va avea `ntreb\ri la care
nu va g\si r\spuns, dar cel
credincios va avea mereu doar
convingeri. (Pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
b\iatul nostru a fost electro-
cutat [i a paralizat [i i s-a
legat [i limba. Nu poate vorbi
[i este pe moarte la spital. Nu
se [tie câte zile mai are“.
A]i v\zut mânia lui Dum-
nezeu cea dreapt\? L-a ajuns
blestemul [i suspinul p\-
rin]ilor pe acest tân\r r\u [i
necredincios, c\ci zice la
Psaltire: Dreptatea lui Dum-
nezeu r\mâne `n veacul
veacului. (Pr. Cleopa ILIE)
a 1997 - Exploratorul po-
lar norvegian Boerge Ous-
land reu[e[te s\ traverseze
pe jos, de unul singur, f\r\
nici un ajutor, continentul
antarctic, ajungând la baza
neozeelandez\ Scott de
lâng\ Marea Ross Ousland.
A plecat `n expedi]ie la 14
noiembrie 1996 din insula
Berkner. ~n dou\ luni [i pa-
tru zile a parcurs exact
2.829 km;
a 1999 - Peste 10.000 de
mineri `ncep mar[ul spre
Bucure[ti;
a 1999 - A decedat Ma-
rian Papahagi, filolog, direc-
tor al Centrului Cultural
Român de la Roma, coautor
la „Dic]ionarul esen]ial al
scriitorilor români“ („Exer-
ci]ii de lectur\“, „Eminescu
sau despre Absolut“, „Lite-
ratura brazilian\“) (n. 14 oc-
tombrie 1948);
a 1999 - Are loc inaugu-
rarea, la Bucure[ti, a Cen-
trului de Formare Diploma-
tic\ [i Rela]ii Interna]ionale
(CFDRI). ~n cuvântul de de-
schidere, ministrul de Ex-
terne Andrei Ple[u a pre-
cizat c\ [coala este menit\
„s\ produc\ diploma]i efi-
cien]i, func]ionari al c\ror
singur partid este România,
dup\ cum spunea un diplo-
mat `nainte de r\zboi“;
a 2005 - Compania „Air-
bus“ a lansat, la Toulouse,
avionul A380, cel mai mare
aparat de zbor din lume, des-
tinat transportului civil. a

IDEEA CRE{TIN|
Cine trebuie
s\ fim?
de Mihail POPESCU
Azi diminea]\ reflectam cum
trebuie s\ ne comport\m. Trebuie
s\ ne comport\m a[a cum sun-
tem, de fapt, adic\ mici dumnezei,
mici Iisu[i, care au mil\ de tot ce-i
`nconjoar\. S\ spunem: „Uite,
acela este fiul meu! Uite, aceea
este fiica mea! Uite aceia sunt co-
pacii, florile, animalele [i p\s\rile
mele, cerul meu... Trebuie s\ am
grij\, mil\ [i dragoste de ele, c\
sunt ale mele toate.“
Cine trebuie s\ fim, fiecare
dintre noi?
Dumnezeu spune c\ „sun-
tem... dumnezei!“ Atunci, se im-
pune s\ ne comport\m ca mici
dumnezei, la `nceput, pentru a
deveni adev\ra]i dumnezei. Pu-
terea nu ne este limitat\. Iisus
~nsu[i spune - vorbind Apos-
tolilor - c\ putem s\ facem lu-
cruri chiar mai mari dec=t a
f\cut El!
El a f\cut minuni legate strict
de propov\duirea Evangheliei,
dar noi ceilal]i putem face orice
minune care este necesar\.
DE LA AL}II PENTRU NOI
~nv\]\mintele unui testament
de Liviu PAPUC
Logof\tul [i cavalerul Anastasie
Ba[ot\, `nainte de a-[i da ob[tescul
sfâr[it, `ntocmi, ca tot omul, un
Testament, `n octombrie 1869,
semnificativ pentru mentalitatea
unora dintre boierii no[tri. Dup\
cuvenita `ntoarcere cu fa]a de-
schis\ c\tre Cel de Sus, `mp\r]irea
bunurilor se face, firesc, prin rezer-
varea unor sume sau obiecte celor
apropia]i, dar, raritate nu numai
pentru vremurile acelea, nu-i las\
mo[tenire fiicei sale decât jum\-
tate din avere. Cealalt\ jum\tate?
Aceasta este alocat\ `nfiin]\rii
unui a[ez\mânt de `nv\]\mânt la
Pomârla, printre ai c\rui epitropi
au figurat [i junimi[tii Vasile Po-
gor, Ioan Ianov sau dr. Ludovic
Russ-senior, institut care a func-
]ionat cu bune rezultate câteva zeci
de ani, sub directoratul lui Samson
Bodn\rescu, pân\ `n 1902 (anul
mor]ii acestuia). Frapante sunt
gândurile boierului despre cultur\
[i `nv\]\tur\, `n]elegându-[i la per-
fec]ie menirea unuia cu dare de
mân\. A[a c\, s\ lu\m aminte la
spusele lui Anastasie Ba[ot\:
„1. Mai `nainte de a `ntoarce
trupul meu p\mântului din care
am ie[it [i scânteia vie]ii a tot
Puternicului Creator Carele sin-
„Ucenicii Iacov [i Ioan I-au zis:
Doamne, vrei s\ zicem s\ se
coboare foc din cer [i s\-i mis-
tuie, cum a f\cut Ilie? Iar El,
`ntorc=ndu-Se, i-a certat.“ (Luca
9, 54-55)
El n-a f\cut acest lucru din
mil\ fa]\ de oameni, dar ucenicii
puteau s-o fac\ [i erau gata s-o
fac\!
~n acest fel ei au dovedit c\
puteau s\ fac\ lucruri mai mari!
Sf=ntul Marcu Ascetul a mutat
muntele, ceea ce Hristos n-a
f\cut, neintr=nd `n planul Lui de
m=ntuire acest lucru, care ar fi
creat fric\, `ngrozire, iar El nu
vrea ca omul s\ cread\ de fric\!
Alt\ dovad\ a cuvintelor Lui.
G=ndind dumnezeie[te, ne vom
comporta dumnezeie[te pentru c\
se aplic\ principiul/proverb:
„spune-mi cu cine te `nso]e[ti ca
s\-]i spun cine e[ti!’’.
Dac\ te `nso]e[ti cu Dumne-
zeu, vei fi dumnezeu! Dac\ te vei
`nso]i cu Satana, vei fi satana!
Iat\, un r\spuns simplu, la pro-
blemele cele mai... complicate ale
existen]ei pe p\m=nt!
E greu? E u[or? Unii, chiar
dintre cei foarte cunosc\tori `n
ale religiei, vor spune c\...„este
foarte greu!“.
Dac\ este, `ns\, s\ ascult\m
la ceea ce ne spune Dumnezeu,
este u[or!:
„Lua]i jugul Meu asupra
voastr\ [i `nv\]a]i-v\ de la Mine,
gur m-a `nt\rit [i m-a luminat `n
toat\ calea vie]ii mele, mai `nainte
de a se `nchide u[a mormântului
meu pentru ve[nicie, `ntorc `nc\ o
dat\ ochii mei asupra acestui
p\mânt [i, `n\l]ând sufletul meu
c\tr\ Dumnezeul p\rin]ilor no[tri,
strig din adâncul inimii: Fie voia
Ta, Doamne, precum `n Cer a[a [i
pe p\mânt, iar prietenilor, cuno[-
tin]elor, cum [i la toat\ omenirea,
cer s\ m\ ierte, c\ci nu este om
care, tr\ind `n lume, s\ nu fi
gre[it. Asemenea [i eu, din tot su-
fletul [i din toat\ inima mea, iert
pe oricine mi-a gre[it `n orice chip.
...
7. Atât eu, cât [i p\rin]ii mei, fi-
ind n\scu]i [i crescu]i `n religia
lui Hristos ortodox\-r\s\ritean\
[i fiindc\ pe aceast\ credin]\ au
fost rezemate `n lume toate
speran]ele vie]ii mele, las pentru
biserica din Pomârla, cum [i pen-
tru celelalte dou\ mai mici bi-
serici de pe aceast\ mo[ie, suma
de dou\ sute f\lci de p\mânt din
mo[ia Pomârla. Pentru aceea din
Li[na [asezeci f\lci din mo[ia
Li[na, cum [i [aptezeci f\lci pen-
tru biserica din Cucoreni din
trupul mo[iei Cucoreni.
...
9. Fiindc\ prin cultur\ [i
`nv\]\tur\ omul poate numai de-
veni util societ\]ii, pentru c\ nu-
mai prin lumin\ poate osebi c\ile
r\t\cite de acele care conduc la
OPINII & COMENTARII
c\ sunt bl=nd [i smerit cu inima
[i ve]i g\si odihn\ sufletelor
voastre. C\ci jugul Meu e bun [i
povara Mea este u[oara!“. (Ma-
tei, 11, 29-30)
„Cunosc\torii“ spun c\ este
GREU! Cel mai cunosc\tor,
Atot[tiitorul a toate spune, `ns\,
c\ este U{OR! Sunt convins ca
El are dreptate.
Un om bl=nd este ca o oaie. ~i
spuneam unui preot c\ am fost la
Timi[oara [i am primit anafura
din m=inile mitropolitului, IPS
Nicolae, [i i-am s\rutat engolpi-
onul (icoana oval\) de la g=t [i mi
s-a p\rut a[a de bl=nd. La care, el
mi-a spus: „{i `n facultate era
bl=nd ca un miel!“.
Oare nu putem `n]elege cele
mai simple lucruri?!? Atunci,
cum vom putea `n]elege pe cele
mai complicate?!?
Haide]i, s\ le facem pe astea
mai simple!
Auzi]i: „Bl=nd [i smerit“!!!
Vrei s\ consideri c\ toat\
lumea asta este a ta? Chiar este!
Este materialul t\u didactic, pe
care ]i l-a dat Dumnezeu!
Folose[te-l! Dar fii atent cum `l
folose[ti! Vrei sa fii dumnezeul
ei? Nimic mai simplu! Fii un
dumnezeu „bl=nd [i smerit cu i-
nima“, plin de mil\ fa]\ de ea [i
nimeni nu va fi sup\rat pe tine
c\ e[ti dumnezeu!
Fi]i dumnezei! E cel mai u[or!
(sursa: golialist@golia.ro)
adev\rata cuno[tin]\ a binelui [i
a r\ului, regulez ca din cealalt\
avere a mea, cât va prisosi dup\
plata integral\ a legatarilor [i `n-
deplinirea tuturor dispozi]iunilor
de mai sus, s\ se `nfiin]eze pe mo-
[ia mea Pomârla un institut aca-
demic cu titlul: Institutul Anas-
tasie Ba[ot\, compus din toate
clasele trebuitoare, pentru ca un
elev, când va ispr\vi studiile `n
acest institut, s\ fie primit `n ori-
care universitate european\ pen-
tru `nv\]\tura vreunei [tiin]e.
10. ~n acest institut se vor ad-
mite numai fii de români, de re-
ligie ortodox\, f\r\ de mijloace de
pe mo[iile mele Pomârla, Li[na [i
Cucoreni, cum [i parte din copiii
Institutului de orfanotrofie
Gregorian din Ia[i, la a c\rui fon-
dare am contribuit [i eu.
11. Permit s\ fie admi[i [i al]i
copii de români cre[tini-ortodoc[i
de ai compatrio]ilor mei, care vor
voi a se lumina din acest institut,
`ns\ toat\ cheltuiala necesar\
pentru ei, afar\ de `nv\]\tur\, va
fi pe socoteala lor proprie.
12. Acest institut academic va
fi format [i regulat dup\ metodul
acelor din Paris, `n conformitate [i
cu legile ]\rii noastre, pentru care
se vor aduce profesori francezi
dintre cei mai cu cuno[tin]\ [i
moralitate spre a se pune o baz\
solid\ acestei institu]iuni. Iar cu
timpul, ie[ind buni profesori din
elevi, care vor s\vâr[i studiile lor
[i `n str\in\tate, vor fi admi[i pro-
fesori la acest institut.
...
15. Restul averii mele ce va
prisosi peste fondarea [i `ntre]i-
nerea institutului academic cu
toate cele trebuitoare, se va da cu
procent, cu garan]ie solvabil\ [i cu
procentele ce se vor `ncasa, se vor
trimite elevii cei mai cu talent,
care vor termina studiile `n acest
institut academic, pentru a `nv\]a
la universitate str\in\ vreo [tiin]\
oarecare, dup\ dispozi]iunile lor
naturale, regulându-se suma tre-
buitoare dup\ timp pentru `ntre-
]inerea lor, iar observându-se c\
unii dintre ei nu r\spund la scopul
pentru care au fost trimi[i, se va
conteni cu darea subven]iei“.
* Liviu Papuc este istoric literar,
publicist, doctor `n Litere
Joi, 18 ianuarie 2007 3
EDITORIAL
Ce pot face eu
pentru pacea lumii?
a Dac\ ne rug\m lui Dumnezeu s\
restabileasc\ unitatea cre[tinilor, este o
ipocrizie de rang `nalt s\ ne vorbim de r\u pe
la spate sau s\ punem `n scen\ comploturi
`mpotriva celor de alte credin]e a
de Nicolae DIMA
Se spune c\ un t=n\r oarecare a venit c=ndva la o
m\n\stire cunoscut\, preocupat fiind de o problem\ care
i se p\rea foarte grav\. Nelini[tit [i ad=ncit `n g=nduri, a
g\sit `n cele din urm\ interlocutorul potrivit pentru a-[i
dest\inui `ngrijorarea. Ajuns `n fa]a b\tr=nului
duhovnic, a rostit dintr-o suflare g=ndul care `l preocupa
at=t de mult: „P\rinte, ce pot face eu pentru ca lumea s\-[i
g\seasc\ pacea, s\ nu mai existe at=t de multe conflicte
militare [i pentru a nu mai muri at=t de mul]i oameni
nevinova]i?“. Duhovnicul l-a luat `n serios, l-a privit cu
bl=nde]e [i cu un anumit z=mbet mul]umit. ~n cele din
urm\, dup\ c=teva secunde de g=ndire, i-a dat r\spuns.
„Pentru pacea lumii, tu po]i face urm\torul lucru, care
este esen]ial: atunci c=nd vei ie[i din chilia aceasta, s\ ai
grij\ s\ nu tr=nte[ti prea tare u[a!“.
Parabola aceasta am auzit-o rostit\ `ntr-una dintre
serile de rug\ciune comun\ dintre ortodoc[i [i catolici din
luna ianuarie, `n urm\ cu c=]iva ani. Ea rezum\ `ntr-un
fel neteologic, dar foarte `n]elept, importan]a fundamen-
tal\ a lucrurilor mici, aparent nesemnificative, `n an-
grenajul marii Istorii a lumii. Din acest motiv, ea se
potrive[te foarte bine cu sensul ad=nc al Octavei de
rug\ciune comun\ pentru Unitatea Cre[tin\, care `ncepe
ast\zi `n toat\ lumea [i se va desf\[ura p=n\ pe 25 ia-
nuarie. Perioada aceasta nu este una care puncteaz\ o
excep]ie, dimpotriv\, ea este concluzia anului care a tre-
cut [i programul anului care a `nceput. Spun c\ este un
program, nu o excep]ie, pentru c\ rug\ciunile pentru uni-
tatea credin]ei nu se fac `n Biserica Ortodox\ doar la
jum\tatea lunii ianuarie a fiec\rui an, ci la fiecare slujb\
pe care preotul o oficiaz\. Atunci c=nd `ncepe ectenia
mare, acea `n[iruire de cereri ritmate de exclama]ia
„Doamne miluie[te“, preotul se roag\ `nt=i pentru pacea
sufletului, apoi pentru pacea pe care trebuie s-o avem cu
Dumnezeu, iar dup\ aceea se roag\ pentru pacea `ntregii
lumi [i pentru unirea tuturor celor care cred `n
Dumnezeul cel adev\rat. Rug\ciunea aceasta arat\
multe lucruri. Mai `nt=i, arat\ c\ starea de normalitate
este aceea de comuniune, nu aceea de dezbinare. Apoi, ea
demonstreaz\ c\ trebuie dep\[it pragul p=n\ la care uni-
tatea cre[tin\ este o simpl\ speran]\. Depinde `n mare
m\sur\ de voin]a oamenilor ca nivelul speran]ei `n ceva
s\ fie `nlocuit cu nivelul voin]ei ca acel ceva chiar s\ se
`nt=mple. ~n fine, rug\ciunea „pentru unirea tuturor“
arat\ un fapt fundamental, [i anume c\ unitatea cre[tin\
este un fapt care nu se poate `nt=mpla dec=t ca urmare a
voin]ei lui Dumnezeu.
Octava de rug\ciune comun\ pentru unitatea
cre[tinilor trebuie s\ fie, pentru to]i cei care cred `n
Hristos M=ntuitorul, un prilej de redescoperire a smere-
niei. Chiar dac\ [tim c\ distan]ele dintre noi [i ceilal]i
sunt mari, chiar dac\ suntem con[tien]i de pr\pastiile pe
care istoria le-a creat `ntre noi [i ei, chiar dac\ `n]elegem
aceste lucruri, nu trebuie s\ `ncet\m a avea `ncredere `n
Dumnezeu, Cel Care face minuni. Nu este, probabil, de
competen]a noastr\ s\ tras\m proiectul acestui miracol
pentru care ne rug\m. ~i apar]ine doar lui Dumnezeu au-
toritatea de a voi s\-i aduc\ sau nu pe cre[tini unii mai
aproape de ceilal]i.
Care este, totu[i, datoria noastr\, `n acest tablou `n
care dominant\ este voia divin\? Simplu: conform `n]ele-
sului parabolei de la `nceput, rolul nostru este s\ nu
tr=ntim prea tare u[a. S\ nu r\sucim cu]itul `n ran\, s\
nu ad=ncim pr\pastia dintre noi, ortodoc[ii, [i ceilal]i. Nu
ni se cere extravagan]a unor excese de „unire“ care nu pot
fi sus]inute cu argumentele teologiei. Dar nici nu ni se
permite s\ st\m cu m=inile-n s=n, sau chiar mai r\u, s\
jignim sau s\ dispre]uim pe cel de alt\ credin]\ dec=t noi.
Ceea ce trebuie `nv\]at `n aceast\ s\pt\m=n\ care
`ncepe azi este c\ via]a noastr\ nu trebuie s\ contrazic\
niciodat\ rug\ciunea noastr\. Dac\ ne rug\m lui
Dumnezeu s\ restabileasc\ unitatea cre[tinilor, este o
ipocrizie de rang `nalt s\ ne vorbim de r\u pe la spate sau
s\ punem `n scen\ comploturi `mpotriva celor de alte
credin]e. Cu o singur\ condi]ie: aceea ca [i ei s\ respecte
identitatea noastr\ confesional\ [i s\ [tie c\ darul p\cii
[i al comuniunii se p\streaz\ `ntotdeauna cu acordul
liber al celor implica]i `n acea rela]ie de dialog. a
4 Joi, 18 ianuarie 2007
PE SCURT
Discu]ii la Boto[ani
despre comportamentul
preotului la
serviciile divine
La `nceputul s\pt\m=nii, preo-
]ii din Protopopiatul Boto[ani
au discutat `n cadrul [edin]ei
lunare cu preo]ii despre „Com-
portarea preotului la serviciile
divine, evlavia [i corectitudinea
`mplinirii atribu]iilor sacerdo-
tale“. Lucrarea cu aceast\
tem\ a fost sus]inut\ de pr.
Lucian Leonte, protopop de
Boto[ani. P\rintele protopop a
expus preo]ilor prezen]i impor-
tan]a [i rolul deosebit al com-
portamentului preotului `n mi-
siunea sacerdotal\, subliniind
urm\toarele idei: punctualitate
[i corectitudine; nu se fac ser-
vicii religioase (parastase)
`nainte de Sfânta Liturghie; s\
se ]in\ seama [i de disponibili-
tatea familiei care solicit\ ser-
viciul; posibilitatea s\vâr[irii
slujbelor `mpreun\ cu al]i co-
legi preo]i; programarea [i
oficierea slujbelor [i Sfintelor
Taine canonic; afi[area progra-
mului de slujb\ [i spovedanie;
cuvântul de `nv\]\tur\ trebuie
s\ `nso]easc\ fiecare slujb\ ofi-
ciat\, informeaz\ Biroul de
Pres\ al Protopopiatului Boto-
[ani. Comportamentul adecvat
se observ\ la un preot [i din:
starea Sfintei ~mp\rt\[anii, a
Sfântului Mir, a Aghezmei
Mari, a prescurilor; starea,
`ntre]inerea, administrarea [i
ordinea obiectelor [i c\r]ilor de
cult; biserica parohial\ este
deschis\ cu respectarea progra-
mului de slujbe; spovedania cât
mai deas\; sim]ul sacrului `n
slujire, comportament [i ]inut\;
evlavia, corectitudinea, recep-
tivitatea [i punctualitatea la
oficierea slujbelor [i serviciilor
solicitate de credincio[i;
rela]iile din familia preotului.
~n afar\ de acestea, au fost lu-
ate `n discu]ie unele probleme
de ordin administrativ.
Episcopii spanioli
`ndeamn\ la
deschidere fa]\
de imigran]i
Episcopii catolici din Spania `i
`ndeamn\ pe to]i oamenii s\
„adopte o atitudine primitoare
fa]\ de familiile imigrante, pe
care s\ le primeasc\ cu frater-
nitate“. Apelul a fost transmis
`ntr-un mesaj dat cu ocazia
Zilei Mondiale a Migran]ilor
(14 ianuarie). Parohiile sunt in-
vitate s\ contribuie la inte-
grarea treptat\ a familiilor
imigrante. Episcopii mai sub-
liniaz\ eforturile Bisericii pri-
vitoare la imigran]ii de toate
credin]ele pentru a se sim]i ca
acas\, cu acelea[i drepturi [i
`ndatoriri ca cei n\scu]i `n
Spania, informeaz\ Agen]ia de
[tiri Catholica. {colile catolice
[i alte institu]ii ecleziale tre-
buie, de asemenea, s\ `i ajute
pe ace[ti imigran]i s\ se simt\
membri ai familiei lui
Dumnezeu. Societatea trebuie
s\ vad\ „imigran]ii [i familiile
lor nu ca un pericol sau o greu-
tate, ci ca pe o prezen]\ care
`mbog\]e[te, o prezen]\ care
trebuie primit\ cu deschidere [i
c\reia `i trebuie acordat\ grij\
pentru o integrare pa[nic\“. ~n
documentul citat se spune c\
mul]i dintre noii imigran]i sunt
exploata]i. Episcopii cheam\
oficialit\]ile s\ „adopte m\suri
drepte [i adecvate pentru ap\-
rarea [i garantarea demnit\]ii
[i drepturilor imigran]ilor [i
familiilor lor“. Mesajul se `n-
cheie cu mul]umirile pe care
episcopii le aduc imigran]ilor
pentru valoroasa lor contribu]ie
adus\ societ\]ii [i Bisericii. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Ac]iune de caritate la Spitalul de Pneumoftiziologie Urm\toarea ac]iune ca-
ritabil\ organizat\ de
Societatea Ortodox\ a ce va fi oficiat\ slujba Sfin- alimente celor prezen]i. re avem `n prezent per- SOFR Ia[i va avea loc pe 10
februarie, c=nd, `n colabo-
Femeilor Rom=ne (SOFR) tei Liturghii, vor fi `m- Aceasta este prima ac]iune soane din cadrul SOFR Ia[i
rare cu cu parohia „Sf. Ha-
din Ia[i organizeaz\ ast\zi, p\r]ite bolnavilor interna]i caritabil\ organizat\ anul care se instruiesc, urm=nd
18 ianuarie la Spitalul Cli- `n spital aproximativ 100 acesta de SOFR Ia[i. „Anul ni[te cursuri de spe- ralambie“ din Ia[i, se vor
nic de Pneumoftiziologie de pachete const=nd `n ali- acesta, am pornit cu ideea cializare `n domeniu. Avem `mp\r]i cadouri persoa-
Ia[i, o ac]iune caritabil\. A- mente. Asear\, la slujba de a face mai mult bine [i multe proiecte [i programe nelor v=rstnice din cartie-
ceasta este prilejuit\ de Vecerniei care a fost ofi- sper\m s\ ajungem c=t mai pentru care o finan]are ne-ar rul ie[ean }ic\u, `n cadrul
s\rb\toarea hramului Ca- ciat\ la capela spitalului, departe. Dorin]a noastr\ fi de mare folos“, a declarat proiectului de asisten]\ [i
pelei „Sf. Atanasie [i Chi- doamnele din cadrul SOFR este de a contracta fonduri pre[edintele SOFR Ia[i, socializare a persoanelor
ril“ de la acest spital. Dup\ Ia[i au `mp\r]it pachete cu europene, motiv pentru ca- Margarita Vlad. v=rstnice. (L.A.)
Ast\zi `ncepe s\pt\m=na de Un renumit
antropolog
rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor francez anun]\
a ~ncep=nd de ast\zi, 18 ianuarie, p=n\ pe 25 ianuarie, credincio[ii rena[terea
cre[tini din toat\ lumea se vor ruga `mpreun\ `n cadrul s\pt\mânii
de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor a {i la Ia[i, `n toate bisericile,
spectaculoas\
se vor face rug\ciuni speciale pentru unitatea cre[tinilor a a cre[tinismului
Anul trecut, aceast\ perioad\ de Antropologul francez René
rug\ciune a `nceput `ntr-o biseric\ M=ine, la Ia[i, rug\ciunea Girard, considerat un intelectual
romano-catolic\. Potrivit tradi]iei foarte influent al culturii con-
alternan]ei, anul acesta va `ncepe comun\ se va ]ine `n temporane, crede `ntr-o rena[-
`ntr-o biseric\ ortodox\ [i se va `n- Catedrala romano-catolic\ tere profund\ a cre[tinismului
cheia `ntr-o biseric\ romano-cato- „Sf. Fecioar\ Maria, Regin\“ `ntr-un viitor apropiat, informea-
lic\. La unele dintre momentele de z\ Radio Trinitas. ~ntr-o carte
rug\ciune ecumenic\ vor participa publicat\ recet, intitulat\ „Ade-
ierarhii celor dou\ Biserici (joi [i v\r sau Credin]\ [ubred\: Un di-
vineri, 18 [i 19 ianuarie). Rug\ciu- alog despre Cre[tinism [i Rela-
nea comun\ va fi un bun prilej `n tivism“, cunoscutul antropolog
care va spori [i se va `nt\ri dragos- conchide c\ „vom tr\i `n cur=nd
tea fr\]easc\. ~ntâlniri ecumenice `ntr-o lume care va p\rea [i va fi
vor fi la Roman, Bac\u, One[ti, la fel de cre[tin\ a[a cum azi
Hu[i, precum [i `n alte localit\]i. pare dominat\ de [tiin]\ [i secu-
~n unele p\r]i ale României, larism“. De asemenea, acesta a
„Rug\ciunea pentru unitatea cre[- spus urm\toarele: „Cred c\ sun-
tinilor“ este practicat\ de mult tem `ntr-o epoc\ a revolu]ion\rii
timp. Prima celebrare dateaz\ din culturii noastre care va merge
1964 [i de atunci ea este reluat\ dincolo de orice a[tept\ri; lumea
`n fiecare an. Timp de mai mul]i se `ndreapt\ spre o reconsider-
ani, cre[tinii au avut obiceiul de a are a valorilor care conduc soci-
se `ntâlni, [i unii responsabili ai etatea nostr\, astfel c\, `n com-
Bisericilor se re`ntâlnesc de a- para]ie cu ce va urma, Rena[te-
tunci, `n fiecare an, cu ocazia de rug\ciune pentru unitate de ap\rut numeroase diviziuni. ~n rea va p\rea un nimic“. ~n a-
rug\ciunilor pentru unitate. anul acesta a fost preg\tit de un loc s\ `mp\rt\[easc\ acela[i spirit ceast\ carte, René Girard ajun-
~n centrul celebr\rii ecumenice grup ecumenic compus din repre- [i acela[i scop, cre[tinii, de multe ge la concluzia c\ „religia `nvinge
propuse pentru s\pt\mâna de zentan]i ai diferitelor Biserici din ori, au ac]ionat unii `mpotriva al- filosofia [i o dep\[e[te la modul
rug\ciune pentru unitatea cre[- Umlazi-Bhekithemba (Africa de tora. Care sunt bog\]iile spiri- clar. ~n ultima vreme, diferitele
Sud). Versiunea definitiv\ a tex- tuale pe care Bisericile le au `n co- filosofii au ajuns `n stadiul de ca-
tinilor 2007 se afl\ versetul ales
telor a fost realizat\ de grupul mun? Ceea ce une[te este mai pu- davre. Ideologiile sunt virtual de-
pentru acest an: „Pe surzi `i face ternic decât ceea ce desparte? Ce
s\ aud\, iar pe cei mu]i s\ vor- preg\titor multina]ional numit de cedate, teoriile politice sunt con-
c\tre Comisia „Credin]\ [i Con- mijloace ne stau la `ndemân\ pen- siderate trecute. A fost surmon-
beasc\“ (Mc 7, 37). tru a `nt\ri unitatea Bisericii?
stitu]ie“ a Consiliului Ecumenic tat\ [i ideea conform c\reia
Cine a preg\tit textul al Bisericilor [i de c\tre Consiliul
Pontifical pentru Promovarea U-
Sunt `ntreb\ri asupra c\rora
cre[tinii vor reflecta `n `ntâlnirile
[tiin]a poate s\ ia cu succes locul
religiei. Exist\ `n lume o nevoie
pentru anul acesta nit\]ii Cre[tinilor care s-a `ntâlnit care vor avea loc `n perioada 18-25 nou\ [i cresc=nd\ pentru religie.
ianuarie, informeaz\ Biroul de
Proiectul ini]ial al textelor [i
la Château de Faverges, `n Haute-
Savoie (Fran]a). De-a lungul tim- Pres\ al Diecezei Romano-Ca-
Dup\ p\rerea mea, cre[tinismul
propune o solu]ie diferitelor pro-
rug\ciunilor pentru s\pt\mâna pului, `n Biserica lui Hristos au tolice de Ia[i. a bleme, deoarece demonstreaz\ clar
faptul c\ limitele impuse de fie-
care om semenului s\u servesc la
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la evitarea unor conflicte grave“.
Girard mai afirm\ c\ religia cre[-
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007) tin\ este o „revela]ie a iubirii“,
dar, de asemenea, „o revela]ie a
adev\rului“, pentru c\ „`n cre[ti-
Dintre obiective men]ion\m: rile: Protaton, Kutlumusiu, Sta- crobuz; 1 noapte cazare la Giur- nism, adev\rul [i iubirea repre-
Tesalonic - Biserica „Sf. M. Mc. vronikita, Iviron, Filotheu, Marea giu; 3 nop]i cazare, mic dejun la zint\ unul [i acela[i lucru“. a
Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare
Sf. Anisia), Catedrala mitropoli- Pavel“, Dionisiu, Grigoriu, Simo-
tan\ (moa[tele Sf. Grigorie Pa- nos Petra; Nea Kallikratia. la m\n\stiri `n Sf. Munte Athos;
`nso]itor din partea Centrului de
lama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Ser- Pagin\ realizat\
SF. MUNTE ATHOS - M\n\sti- vicii incluse: transport cu mi- Pelerinaj. de Narcisa BALABAN
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i Iordanului; Orra[[ul Akko, unul dintre cele mai
`nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul; vechi porturi din lume; Orra[[ul Haiifa port la
Marrea Moarrt\ - 399 m sub nivelul m\rii mondi- Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.
ISRAEL - EGIPT ale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a ora[ului Eilat;
M\n n\stiirea Sf. Ecaterrina de la poalele Muntelui
Sinai; Mun ntele Siinaii, `n locul Sfânt `n care
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at - *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
20-28 februarie 2007 tablele cu cele 10 porunci; Taba [i Eilat; Betleem: port avion Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe
9 zile/8 nop]i Biserica Na[terii lui Iisus Hristos; Vizitarea
Mun nteluii Siion
nuluii ; Satul Ein Karem, locul
de aeroport; asisten]\ `n aeroport la sosire [i ple-
care; 8 nop]i cazare la hotel de 4 stele, conform
copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Can na Galiileiii - programului; demipensiune (2 mese pe zi - con-
Biserica ortodox\ din satul Cana [i locul `n care form programului); taxe de intrare la obiectivele
OBIECTIVE VIZITATE:
- Mun ntele Scopus; Mun
ntele M\sliinilorr: Bise- a avut loc prima minune din Galileea, transfor- din program; autocar modern cu aer condi]ionat,
rica Tat\l Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, marea apei `n vin; Oa[[ul Afula - Nazaret - conform programului; asigurare medical\; taxa
Biserica Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“; de viz\ dubl\ de intrare `n Israel; ghid vorbitor
Magdalena (rus\); Grr\diina Ghetsiiman ni , cu Mun ntele Taborr, muntele Schimb\rii la Fa]\ a de limb\ român\ `n Israel; taxa Israelian\ de
Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Lui Iisus Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\ trecere prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica „Schimbarea la Fa]\“ de pe Muntele Tabor; Egiptean\; autocar [i ghid egiptean 2 zile; preot
A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului; Drumul Caperrnaum - Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei; Tab- `nso]itor.
Crruciii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin- gha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a Termenul limit\ de `nscriere:
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul pe[tilor; Mun ntele Ferriciirilorr; Yarrden
nit - locul 31 ian
nuarrie 2007. Termenul limit\
Mormânt; Hozeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele de depunere a actelor: 4 febrruarrie 2007.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Noul pre[edinte al Parlamentului
European este europarlamentar din 1979
a Conservatorul german Hans Gert Poettering, un veteran al Parlamentului European [i un catolic convins, a preluat, alalt\ieri,
pre[edin]ia institu]iei, succed=ndu-i `n func]ie socialistului spaniol Josep Borrell, adesea criticat pentru lipsa sa de experien]\ a
Spre deosebire de cata-
lanul Borrell - catapultat
efectiv `n acest post `n iu-
nie 2004, `n condi]iile `n ca-
re abia reu[ise s\ ob]in\
primul s\u mandat de eu-
rodeputat - Poettering, `n
v=rst\ de 61 de ani, cu-
noa[te Parlamentul Euro-
pean ca pe propriul buzu-
nar - este unul dintre cei
[ase europarlamentari ca-
re au f\cut parte f\r\ `n-
trerupere din PE `nc\ de
la primele alegeri prin su-
fragiu universal direct,
organizate `n 1979.
De profesie jurist, me-
reu impecabil `n costume-
le sale de culoare neagr\,
Poettering conducea p=-
n\ de cur=nd cel mai ma-
re grup politic din Parla-
ment - cel al Partidului
Popular European (PPE),
care reune[te `n prezent
277 de deputa]i, din toate
cele 27 de ]\ri UE, dintr-
un total de 785 de euro-
parlamentari.
Mai `nt=i vicepre[edin-
te (1994-1999), apoi pre-
[edinte al grupului PPE,
Poettering a `nv\]at s\
menajeze sensibilit\]i a-
t=t de diferite cum sunt
cele ale euroscepticilor bri-
tanici, ale cre[tin-democra-
]ilor germani, ale france-
zilor din UMP sau ale spa-
niolilor din Partidul Popu-
lar. Este o performan]\
pe care se bazeaz\ capaci-
tatea sa de a reprezenta
de-acum „Parlamentul `n
ansamblul s\u“.
Poettering inten]ionea-
z\ s\-[i foloseasc\ expe-
rien]a pentru a consolida
rolul Parlamentului Euro-
pean [i pentru a-l face
„locul unde se vor decide
toate problemele“ politicii
europene.
Omul f\r\ du[mani
Unul dintre cele mai
mari succese ale sale a
fost - potrivit germanului
- c\ nu [i-a f\cut du[mani
`n institu]ie `n to]i ace[ti
ani. Oamenii care au lu-
crat cu el `l descriu ca pe
un om agreabil [i foarte
corect, de[i unii, mai ca-
ustici, apreciaz\ c\ dac\
nu are du[mani nu `n-
seamn\ neap\rat c\ este
un bun politician.
~n afar\ de sus]inerea
grupului s\u, care l-a de-
semnat `n unanimitate, `n
noiembrie, candidat la
pre[edin]ia PE, Poettering
a putut conta mar]i pe
sus]inerea sociali[tilor [i
pe complicitatea libera-
lilor - care nu [i-au pre-
zentat propriul candidat -
pentru a se impune `n fa]a
celorlal]i trei concuren]i.
Decisiv\, sus]inerea Par-
tidului Socialist Euro-
pean (PSE), cel\lalt mare
grup din Parlament, se
bazeaz\ pe un acord de
acum tradi]ional `ntre ce-
le dou\ partide rivale pen-
tru a-[i `mp\r]i, pe r=nd,
rolul de pre[edinte al PE.
Singura excep]ie de la
aceast\ regul\ tacit\ a
fost `n]elegerea cu libera-
lii pentru legislatura
1999-2004.
Pre[edintele grupului
PSE, Martin Schulz - [i el
german -, afirm\ c\ are o
„`nalt\ considera]ie“ pen-
tru Poettering, chiar dac\
este tentat s\ `l trate-
ze uneori ca pe o „sor\ de
credin]\“, pentru c\, `n
opinia lui Schulz, cre[tin-
democratul viseaz\ s\-l
invite pe Pap\ `n Parla-
ment. Poettering nu a f\-
cut niciodat\ un secret din
convingerile sale catolice -
el a avut ini]iativa de a e-
xista o referin]\ la Dum-
nezeu [i la mo[tenirea
iudeo-cre[tin\ `n proiectul
Constitu]iei europene.
Nu [i-a cunoscut
niciodat\ tat\l
N\scut la 15 septem-
brie 1946, la Bersenbru-
eck, `n Saxonia Inferi-
oar\ (nordul Germaniei),
Hans-Gert Poettering nu
[i-a cunoscut niciodat\
tat\l, soldat care a c\zut
pe frontul de Est `n ul-
timele zile ale celui de-al
Doilea R\zboi Mondial.
Francezul Alain Lama-
ssoure, de la UMP, este
de p\rere c\ pierderea su-
ferit\ de Poettering `l `n-
scrie clar `n „aceast\ ge-
nera]ie pentru care Euro-
pa este o necesitate abso-
lut\“.
Gérard Onesta, de la
Verzi, consider\ c\ Poe-
LUMEA ~N CARE TR|IM
ttering are reale calit\]i
de negociator, „care [tie
s\ apere cu talent [i for]\
interesele grupului s\u
politic“. ~ns\ nu aceasta
este rolul pre[edintelui
Parlamentului, sublinia-
z\ ecologistul, iar proble-
ma este de a [ti dac\ „va
fi capabil s\ efectueze a-
ceast\ schimbare politic\“.
Principalele obiective
ale politicianului german
sunt s\ apropie UE [i PE
de cet\]eni [i s\ con-
solideze rela]ia Europei
cu lumea islamic\. Ade-
v\ratele probe ale aptitu-
dinilor sale vor fi greu-
tatea pe care va reu[i s-o
dea PE `n relansarea dis-
cu]iilor despre Constitu-
]ia european\, dar [i e-
chidistan]a [i obiectivi-
tatea pe care le va im-
prima Parlamentului pen-
tru a nu `nclina `n favoa-
rea ]\rii sale, Germania.
„Doar pentru c\ Mer-
kel (cancelarul german -
n.r.) este din partidul meu
nu `nseamn\ c\ aprob tot
ceea ce spune“, a declarat
luni Poettering, preci-
z=nd c\ este favoarea u-
nei abord\ri comunitare
`n UE, preferabil\ unei sim-
ple cooper\ri `ntre guver-
nele na]ionale.
Poettering are studii `n
drept, [tiin]e politice [i is-
torie f\cute la univer-
sit\]ile din Bonn [i la
Institutul de ~nalte Stu-
dii Interna]ionale de la
Geneva. A studiat `n A-
merica, la Columbia Uni-
versity. Apoi a profesat `n
mediul academic [i a in-
trat `n politic\ `n 1974. A
fost purt\tor de cuv=nt
pentru afaceri europene
al Uniunii Tinerilor din Sa-
xonia Inferioar\, apoi pre-
[edintele CDU `n distric-
tul Osnabrueck. La ul-
timele alegeri, din 2004,
el a fost `n fruntea listei
pentru PE al CDU `n Sa-
xonia Inferioar\.
Separat de so]ie,
Poettering este tat\l a doi
copii, Johannes [i Bene-
dict (`n v=rst\ de 29 [i re-
spectiv 23 de ani), care
par s\-i urmeze op]iunile
politice - ei sunt foarte ac-
tivi `n cadrul organiza]ii-
lor de tineret ale cre[tin-
democra]ilor germani.
Date biografice
a Timp de [apte ani,
Poettering a `ndeplinit
func]ia de lider al grupu-
lui PPE-CD din PE, cel
mai mare grup politic al
legislativului comunitar,
av=nd `n componen]a sa
277 de deputa]i din toate
statele membre ale Uni-
unii Europene.
Alegerea sa `n fruntea
PE este rezultatul unui
acord `ncheiat `ntre prin-
cipalele grupuri politice
din legislativul european
`naintea alegerilor din iu-
nie 2004, al c\rui artizan
a fost chiar Poettering. Dat
fiind c\ nici grupul Parti-
dului Popular European
(PPE) [i nici cel socialist
nu au reu[it s\ `[i asigure
majoritatea pe cont pro-
priu, cele dou\ for]e poli-
tice au hot\r=t s\ `[i `m-
part\ pre[edin]ia PE pe
durata actualei legisla-
turi (2004-2009).
a Noul pre[edinte al
Parlamentului European
s-a n\scut la 15 septem-
brie 1945, la Bersen-
brück, `n landul german
Saxonia Inferioar\. Ulti-
ma dat\ c=nd tat\l s\u a
venit acas\ a fost de Cr\-
ciun `n 1944, „c=nd
(Poettering) a fost con-
ceput“. Ani de zile dup\
aceea, tat\l lui a fost dat
disp\rut. „Mama mea,
fratele meu [i cu mine a[-
teptam mereu ca el s\ se
`ntoarc\.“. ~n 1955, Hans-
Gert avea 10 ani c=nd mii
de prizonieri de r\zboi
`ncepuser\ s\ se `ntoarc\
`n ]ar\, dup\ vizita la Mos-
cova a cancelarului ger-
man de la acea vreme,
Konrad Adenauer. Fami-
lia spera ca [i Poettering-
tat\l s\ se numere prin-
tre cei `ntor[i. Cum nu a
fost a[a, `n cele din urm\
a fost declarat mort. „Este
posibil ca el s\ fi fost ucis
la `nceputul lunii aprilie
(1945), undeva `n estul
teritoriului german, `ntr-o
zon\ care apar]ine astr\zi
Poloniei.“
Pe m\sur\ ce `ncerca
s\ afle mai multe despre
tat\l lui disp\rut, Hans-
Gert Poettering se temea
ca tat\l lui s\ nu fi avut
un grad important `n ar-
mata nazist\. „Tat\l meu
era un simplu soldat al
armatei terestre!“, insist\
Poettering, argument=nd
c\ face parte dintr-o fami-
lie „cu o solid\ tradi]ie
catolic\“, iar tat\l s\u
„nu a aderat niciodat\ la
ideologia nazist\“.
Aceste lucruri sunt con-
firmate [i de Martin
Schulz, liderul sociali[ti-
lor europeni [i principalul
opozant al lui Hans-Gert
Poettering, care, parado-
xal, este cel care `l cu-
noa[te cel mai bine dintre
membrii Parlamentului
European: „Familia lui
(Poettering) tr\ia `ntr-o
comunitate catolic\ din
Münster, al c\rei episcop,
Clemens August Graf von
Galen, s-a opus ferm `nc\
de la `nceput practicilor
eugeniste ale nazi[tilor.“
a Hans-Gert Poette-
ring avea o mare admira]ie
pentru mama lui, `n care
vedea „una dintre acele
v\duve de r\zboi care au
Joi, 18 ianuarie 2007 5
Hans Gert Poettering are studii `n drept,
[tiin]e politice [i istorie, f\cute la universit\]ile
din Bonn [i la Institutul de ~nalte Studii
Interna]ionale de la Geneva. A studiat `n
America, la Columbia University. Poettering
nu a f\cut niciodat\ un secret din convingerile
sale catolice - el a avut ini]iativa de a exista o
referin]\ la Dumnezeu [i la mo[tenirea iudeo-
cre[tin\ `n proiectul Constitu]iei europene
reconstruit Germania [i promoveze dialogul `ntre
care sunt eroine ale vre- culturi“. El a anun]at c\
murilor noastre“. De[i „nu va avea o str=ns\ colabora-
avea nici cea mai mic\ re cu José Manuel Durao
experien]\“, fiind venit\ Barroso pe care l-a sus]i-
de la ]ar\, ea „a preluat nut la nominalizarea `n
administrarea magazinu- fruntea Comisiei Euro-
lui de textile al so]ului ei“, pene.
pentru a-[i `ntre]ine copiii.
De[i primea de la stat o a Hans-Gert Poette-
burs\ de orfan, Hans- ring a avertizat partidele
Gert a `nceput s\ c=[tige politice din UE s\ nu-[i
bani v=nz=nd ziare. mai trimit\ „bunicii“ s\
Trecutul tat\lui s\u pa- le reprezinte `n legislati-
re `n contradic]ie cu ima- vul comunitar, care este
ginea lui Hans-Gert folosit de unele forma]i-
Poettering de func]ionar uni pe post de ad\post
european, `ns\ explic\ pentru politicieni afla]i `n
angajamentul lui `n pragul pension\rii. „E-
favoarea reconcilierii [i, xist\ o vorb\ la noi, `n
pe de alt\ parte, `l face s\ Germania, care tradus\
resping\ orice form\ de ar `nsemna: dac\ ai un
totalitarism. bunic, atunci trimite-l `n
Europa, iar eu consider
a ~nc\ `nainte de a fi a- c\ acest tip de g=ndire
les `n fruntea Parlamen- trebuie s\ `nceteze“, de-
tului European, Hans- clara Poettering `ntr-un
Gert Poettering a afirmat interviu, promi]=nd c\,
c\, `n timpul mandatului p=n\ la finalul mandatu-
s\u, va „sus]ine relansa- lui, se va str\dui s\ schim-
rea proiectului constitu- be „radical“ situa]ia exis-
]ional european“, aflat [i tent\ acum `n Parlament.
pe agenda actualei pre[e- ~n 1979, c=nd germa-
din]ii germane a Uniunii nul a fost ales deputat eu-
Europene. Un alt obiectiv ropean, PE nu avea prac-
al s\u este ca PE s\ de- tic nici un fel de putere,
vin\ „cea mai cunoscut\ `ns\ de atunci compe-
institu]ie de acest tip din ten]ele sale au crescut `n
lume“, prin ratificarea mod constant, astfel `nc=t
Constitu]iei Europene. `n prezent legislativul eu-
Fostul lider al cre[tin- ropean are drept de co-de-
democra]ilor din PE mai cizie `n aproximativ 75%
urm\re[te [i „s\ dezvolte dintre politicile UE, al\-
colaborarea cu parla- turi de Consiliul Uniunii
mentele na]ionale“ [i „s\ Europene. a
6 Joi, 18 ianuarie 2007
PE SCURT
Ministerul Finan]elor
`mprumut\ 100 de
milioane de euro
pentru Transporturi
Ministrul Finan]elor Publice (MFP),
Sebastian Vl\descu, a semnat, la
Viena, un acord de finan]are cu
Dexia Kommunalkredit, pentru
suma de 100 de milioane de euro
(338,4 milioane de lei), iar banii
sunt destina]i Ministerului Tran-
sporturilor, Construc]iilor [i Turis-
mului. Acest credit extern, apro-
bat de Guvern la finele anului
trecut, urmeaz\ s\ completeze fi-
nan]area de 142,5 milioane de eu-
ro a B\ncii Japoneze pentru Coo-
perare Interna]ional\ [i este ne-
cesar finaliz\rii proiectului de mo-
dernizare a c\ii ferat pe ruta Bu-
cure[ti-Constan]a. „Cu acest nou
credit extern semnat azi, practic
Dexia Kom a acoperit 85% din
totalul creditelor externe con-
tractate de Ministerul Finan]elor
de la b\ncile comerciale `n 2006“,
a declarat directorul general al
Dexia Kommunalkredit România,
Roxana Laz\r. Banii `mprumuta]i
urmeaz\ s\ fie folosi]i pentru
refacerea tronsoanelor Bucure[ti
Nord - B\neasa, cu o lungime de
4 km [i Fete[ti - Constan]a, lung
de 77 km. ~mprumutul urmeaz\
s\ fie rambursat, pe o perioad\
de 10 ani, `n 15 rate egale.
Produc]ia industrial\
a sc\zut cu 0,8%,
`n noiembrie
Produc]ia industrial\ a `nregis-
trat, `n noiembrie anul trecut, o
sc\dere pe ansamblu cu 0,8%
fa]\ de luna anterioar\. Motivul
scaderii: diminuarea produc]iei
`n industria prelucr\toare cu
1,8%, anunta Institutul Na]ional
de Statistic\ (INS). Cu toate c\,
pe ansamblu, industria prelucr\-
toare [i-a diminuat volumul de
activitate, unele ramuri au `nre-
gistrat, totu[i, cre[teri, cele mai
importante fiind la: echipamente,
aparate de radio sau televiziune
[i comunica]ii (^21,0%). ~n indus-
tria extractiv\ [i `n energia elec-
tric\ [i termic\, gaze [i ap\ s-au
`nregistrat cre[teri de 1,3%, res-
pectiv 11,7%. De men]ionat,
totu[i, majorarea ratei de cre[-
tere a exportului de m\rfuri, de
la 16,0%, `n octombrie, la 20,9%,
`n noiembrie, [i diminuarea ratei
de cre[tere a importului de la
26,1% la 23,1%, [i, ca urmare,
men]inerea la acela[i nivel, `n
termeni absolu]i, a deficitului `n
noiembrie anul trecut compara-
tiv cu luna anterioar\.
Taxa pe viciu a adus
venituri de 645 de
milioane de lei, `n 2006
Veniturile `ncasate de stat din
taxa pe viciu au reprezentat, `n
2006, circa 0,19% din Produsul
Intern Brut (PIB), cifrându-se la
645 milioane de lei, a declarat vi-
cepre[edintele Agen]iei Na]ionale
de Administrare Fiscal\, Daniel
Chi]oiu. ~n prezent taxa pe viciu
este inclus\ `n acciz\. ~n 2006,
veniturile din accize au crescut
cu doar 9,5%, fa]\ de 2005, `n
condi]iile `n care celelate cate-
gorii de venituri au `nregistrat
major\ri de peste 20%. Chi]oiu
consider\ c\ nu introducerea
taxei pe viciu a fost cauza cre[-
terii mai pu]in `nsemnate a veni-
turilor din accize, ci aprecierea
monedei na]ionale `n raport cu
euro. „Cre[terea mai sc\zut\ a
veniturilor din accize a survenit
din cauza faptului c\ acestea au
fost stabilite `n euro, care s-a de-
valorizat `n raport cu leul, `n
2006, dar [i faptului c\ mul]i
agen]i economici au fost `nchi[i“,
a explicat Daniel Chi]oiu. a
Rom=nia poate exporta cel mult 5 mii de tone de carne de pui, `n 2007
~n România exist\ doar unit\]i
care au voie s\ exporte carne de
pas\re pe pia]a comunitar\, dar este
greu s\ g\se[ti parteneri `ntr-un
timp scurt, mai ales c\ majoritatea
contractelor s-au realizat `nc\ de
anul trecut, a declarat pre[edintele
UNCPR, Ilie Van. „Este nevoie s\
ie[im pe pia]a comunitar\ pentru a
echilibra balan]a import-export, dar
fiind destul de târziu pentru re-
alizarea contractelor, este bine dac\
reu[im s\ export\m 5.000 de tone de
carne de pas\re“, a declarat pre[e-
dintele Uniunii Na]ionale a Cres-
Agricultura ecologic\ va diferen]ia
Rom=nia fa]\ de celelalte ]\ri UE
a Potrivit strategiei post-aderare a Guvernului, agricultura ecologic\
[i produsele alimentare naturale, industria IT, industria vinului, agroturismul,
turismul cultural [i Delta Dun\rii, industria textil\ [i confec]iile, produsele
me[te[ug\re[ti tradi]ionale pot fi considerate domenii care vor diferen]ia Rom=nia
de restul ]\rilor UE a Guvernul `[i propune derularea de campanii externe de
promovare a imaginii României `n UE, pornind de la ideea c\ ]ara noastr\ se
confrunt\, `n prezent, cu un deficit de imagine a
Domeniile care pot individua-
liza economia româneasc\ [i `i pot
crea un avantaj `n competi]ia eco-
nomic\ european\ sunt agricul-
tura ecologic\ [i produsele ali-
mentare naturale, industria IT,
industria vinului, agroturismul,
turismul cultural [i Delta Dun\rii,
industria textil\ [i confec]iile, pro-
dusele me[te[ug\re[ti tradi]io-
nale, industria de mobil\, dar [i
industria farmaceutic\ naturist\,
potrivit proiectului de strategie
post-aderare propus de Guvern.
Strategia post-aderare 2007-
2013 define[te principalele c\i de
ac]iune [i mijloace pentru atin-
gerea obiectivului general al Ro-
mâniei `n aceast\ perioad\: valori-
ficarea maxim\ a calit\]ii de stat
membru al Uniunii Europene.
Consolidarea profilului
de ]ar\
~n ceea ce prive[te obiectivele
specifice, strategia men]ioneaz\
consolidarea modelului de dezvol-
tare socio-economic\, aprofundarea
la nivel na]ional a procesului de in-
tegrare european\, definirea strate-
gic\ a rolului [i pozi]iei României `n
cadrul UE, dar [i crearea [i pro-
movarea profilului de ]ar\.
Obiectivul strategic al Româ-
niei `n aceast\ perioad\ `l repre-
zint\ convergen]a cu statele mem-
bre ale Uniunii Europene, `n ter-
meni de bun\stare individual\ a
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a LICITA}IE PENTRU ADMI-
NISTRAREA AUTOSTR|ZILOR:
Ministerul Transporturilor va or-
ganiza, pân\ la `nceputul sezonu-
lui estival, licita]ii pentru
desemnarea unor companii care s\
administreze autostrada Bucure[i -
Pite[ti [i autostrada Soarelui, a de-
clarat ministrul Transporturilor,
Construc]iilor [i Turismului, Radu
Berceanu. „~n prim\var\ se vor
mai efectua lucr\ri de repara]ie pe
autostrada Bucure[ti, dup\ care
dorim s\ o scoatem la `ntre]inere [i
pentru acesta vom face o licita]ie,
s\ desemn\m un constructor care
s\ o poat\ ]ine `n condi]ii bune de
calitate pe o perioad\ de mai mul]i
ani. Contractul poate s\ fie pe
cinci, zece sau chiar mai mul]i ani“,
a explicat Berceanu. Oficialul a
respins ideea construirii vreunei
autostr\zi paralele cu cea exis-
tent\ sau mutarea acesteia, de[i
autostrada Bucure[ti - Pite[ti a
necesitat numeroase repara]ii din
cauza modului defectuos `n care a
fost realizat\ [i a a[ez\rii sale.
ECONOMIC
c\torilor de P\s\ri din România
(UNCPR), Ilie Van. Acesta a pre-
cizat c\ se va exporta, `n principal,
piept de pui, sortiment pentru care
exist\ o cerere relativ mic\ pe pia]a
intern\. Potrivit datelor furnizate
de UNCPR `n anul 2006, România a
importat 150.000 de tone de carne
de pas\re, dar nu a avut voie s\ ex-
porte, din cauza interdic]iei impus\
de gripa aviar\. Nici `n 2005, `n pe-
rioada `n care era permis exportul
de carne de pas\re, România nu a
reu[it s\ exporte mai mult de 4.000
de tone de carne de pui, dar a im-
cet\]enilor s\i [i a societ\]ii, `n
general. ~n termeni macro-econo-
mici, convergen]a cu UE `nseamn\
asigurarea unui ritm de cre[tere
economic\ mai ridicat decât media
comunitar\, pentru un interval de
timp suficient de lung.
Referitor la pozi]ionarea strate-
gic\ fa]\ de temele europene de im-
portan]\ major\, „pozi]ia României
fa]\ de extinderea UE va fi una re-
zervat\“, se arat\ `n strategie. „Ro-
mânia nu urm\re[te s\ blocheze a-
derarea statelor candidate UE, dar
sus]ine respectarea cu stricte]e, de
c\tre acestea, a tuturor condi]iilor
impuse, condi]ie necesar\ pentru
Ministrul a precizat c\ se va orga-
niza o licita]ie similar\ [i pentru
autostrada Soarelui pân\ la des-
chiderea sezonului estival.
a DE{EURILE NEM}ILOR AR
PUTEA AJUNGE ~N ROM+NIA:
De[euri menajere din Germania,
ajunse ilegal `n Ungaria, vor fi
trimise `napoi [i ar putea ajunge,
pe viitor, `n România, a declarat
reprezentantul Autorit\]ii Trans-
Danubia de Sud de Protec]ie a
Mediului, Lajos Jesztak, citat de
MTI. Din luna decembrie, poli]ia
ungar\ a descoperit aproximativ
4.000 de pachete de de[euri mena-
jere, ]ara de origine a acestora fiind
Germania. Aceste de[euri, pretinse
drept ecologice de proprietarul ger-
man, dar care s-au dovedit a nu fi
ecologice, urmeaz\ s\ fie trans-
portate `napoi `n Germania, pe
cheltuiala expeditorului, a declarat
Lajos Jesztak. Conform regle-
ment\rilor Uniunii Europene,
de[eurile ecologice pot trece liber
grani]ele ]\rilor membre. Jesztak a
ad\ugat c\ are informa]ia conform
portat 160.000 de tone. România nu
a mai avut voie s\ exporte carne de
pas\re din octombrie 2005, inter-
dic]ia fiind cauzat\ de cele dou\ va-
luri de grip\ aviar\ care au evoluat
pe teritoriul ]\rii. La `nceputul lunii
septembrie 2006, Autoritatea Na-
]ional\ Sanitar-Veterinar\ [i pentru
Siguran]a Alimentelor ( ANSVSA) a
anun]at c\ se poate relua exportul
de carne de pas\re, m\sura fiind
valabil\ doar pentru 16 jude]e din
]ar\. Reprezentan]ii sectorului avi-
col nu au fost de acord cu liber-
alizarea par]ial\ a exportului, atâta
asigurarea unei consolid\ri in-
stitu]ionale a Uniunii“, se arat\ `n
strategia propus\ de Guvern.
Un rol important `l va avea
dezvoltarea rural\
~n ceea ce prive[te politica agri-
col\ comun\, o abordare favorabil\
României ar fi evitarea reducerii
severe a bugetului PAC, `n special
a fondurilor pentru dezvoltare ru-
ral\, având `n vedere tendin]a de
liberalizare a comer]ului cu pro-
duse agricole, dar [i ponderea mare
a agriculturii `n PIB-ul intern.
c\reia proprietarul de[eurilor a
considerat mai ieftin s\ transporte
de[eurile menajere `n Ungaria
decât varianta costisitoare de a le
incinera `n Germania [i c\, pe vi-
itor, inten]ioneaz\ s\ transporte
acest gen de de[euri `n România.
a COMISIA DE PRIVATIZARE
A DAEWOO, F|R| REMUNE-
RA}II: To]i membrii desemna]i `n
comisia de privatizare a uzinei
Daewoo Automobile Craiova vor
r\mâne `n comisie [i nici unul din-
tre ace[tia nu va fi remunerat, a
anun]at purt\torul de cuvânt al
Guvernului, Oana Marinescu. „A
avut loc o discu]ie `n [edin]a de
Guvern care s-a concretizat cu o
sarcin\: absolut to]i membrii de-
semna]i, prin hot\râre, s\pt\mâna
trecut\, vor r\mâne `n comisia de
privatizare [i nici un membru, nici
m\car cei care nu sunt mini[trii,
nu vor fi pl\ti]i“, a spus Oana
Marinescu. Ea a ar\tat c\ scopul
principal al Guvernului este ca pri-
vatizarea fabricii de la Craiova s\
fie un succes. a
timp cât s-au respectat prevederile
legate de combaterea gripei aviare
la nivelul `ntregii ]\ri. „Libera-
lizarea exportului `n `ntreaga ]ar\
reprezint\ o corec]ie a unei m\suri
nejustificate, anume aceea prin care
doar `ntr-o parte a ]\rii era permis
exportul de carne de pas\re, chiar
dac\ gripa aviar\ era eradicat\“, a
declarat directorul general al Agri-
cola Interna]ional, Gheorghe Anto-
chi. Acesta a precizat c\ sunt nece-
sare cel pu]in câteva luni pentru re-
luarea parteneriatelor comerciale pe
pia]a comunitar\. a
România va `ncuraja consoli-
darea Politicii Europene de Secu-
ritate [i Ap\rare (PESA) [i va par-
ticipa, de o manier\ activ\, la dez-
voltarea [i implementarea aces-
teia, urm\rind a deveni un cata-
lizator al PESA. Se va urm\ri pro-
movarea principiului complemen-
tarit\]ii dintre UE [i NATO `n
domeniul securit\]ii [i ap\r\rii [i
se va sprijini consolidarea parte-
neriatului celor dou\ organiza]ii.
Prioritatea României `n dome-
niul transportului rutier va fi in-
terconexiunea extern\ [i intern\ a
]\rii prin asigurarea leg\turilor cu
re]eaua de autostr\zi din statele
membre [i dezvoltarea re]elei de
autostr\zi/drumuri expres.
Finalizarea autostr\zilor
p=n\ `n 2013
Strategia propus\ de Guvern `n
domeniul transportului rutier vi-
zeaz\ finalizarea, pân\ `n anul
2013, a tuturor autostr\zilor deja
contractate [i variantele de oco-
lire, la profil de autostrad\, ale
ora[elor cu trafic intens.
~n domeniul energetic, se are `n
vedere asigurarea securit\]ii ali-
ment\rii cu energie, cre[terea
competitivit\]ii economice [i re-
ducerea impactului asupra mediu-
lui `nconjur\tor.
Promovarea
imaginii Rom=niei
La capitolul „Crearea [i pro-
movarea profilului de ]ar\“, Gu-
vernul `[i propune, pentru aceas-
ta, inclusiv derularea de campanii
externe de promovare a imaginii
României `n UE, pornind de la
ideea c\ ]ara noastr\ se confrunt\,
`n prezent, cu un deficit de imag-
ine `n rândul publicului european.
Primul pas `n acest sens va fi
efectuarea unui audit de brand,
care s\ identifice cauzele, canalele
de comunicare [i multiplicatorii ca-
re genereaz\ imagine negativ\, dar
[i analiza vizibilit\]ii [i a percep]iei
brandurilor române[ti `n spa]iul eu-
ropean [i identificarea atuurilor pe
care se poate construi o imagine fa-
vorabil\ pentru România.
{eful Departamentului pentru
Afaceri Europene, secretarul de stat
Adrian Cioc\nea, a precizat c\ for-
mula prezentat\ de Guvern a `ncer-
cat s\ traseze linii directoare. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 18 ianuarie
Cerul se va `nnora treptat
`n vestul, nord-vestul [i centrul
]\rii [i pe arii restr=nse va
ploua slab. ~n restul teritoriu-
lui cerul va fi temporar noros,
iar condi]iile de ploaie - reduse.
V=ntul va deveni `n general
moderat, cu intensific\ri la
munte. Temperaturile minime
vor fi cuprinse `ntre -4 [i 6 gra-
de. Temperaturile maxime vor
fi cuprinse `ntre 5 [i 15 grade,
u[or mai ridicate `n Oltenia.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 18.01.2007
Dolar SUA 2,6322 (26 322)
Euro 3,3998 (38 998)

O nou\ metod\ de depistare a purt\torilor de HIV, introdus\ [i `n Rom=nia
Cercet\torii de la labora-
toarele BioMedica HY-Tec din
Israel au elaborat o nou\ metod\
de depistare a purt\torilor de
HIV (virusul care declan[eaz\
SIDA) [i HCV (virusul hepatic C)
pe toat\ perioada infec]iei, care
este u[or de efectuat [i relativ ief-
tin\. Solu]ia propus\ de tehnolo-
gia HIV-HCV-SMART Tube const\
`n mic[orarea artificial\ a pe-
rioadei sero-negative prin stimu-
larea limfocitelor din proba de
sânge recoltat\ la câteva zile de
la presupusa infectare, cu stimu-
larea producerii de anticorpi in
vitro, f\r\ a mai fi necesar s\ se
a[tepte luni de zile, pân\ când
apar anticorpii serici. Totodat\,
se face stimularea producerii de
B\sescu vrea
men]inerea
Industria[ii germani `ndeamn\
anticorpi in vitro pân\ la nive-
lurile depistabile prin testele
uzuale. Particularitatea metodei
face ca ea s\ depisteze precoce [i
complet persoanele infectate [i s\
elimine rezultatele fals-pozitive.
Un aspect important al metodei
este simplitatea ei, permi]ând
colectarea de sânge chiar [i `n
centrele mobile, de vreme ce sân-
gele poate fi transferat `n
SMART Tube chiar [i dup\ o zi,
când ajunge la laboratorul la care
se efectueaz\ testele.
Metoda va fi introdus\ [i `n
Rom=nia, la Institutul de Boli In-
fec]ioase „Matei Bal[“, Spitalul
„Victor Babe[“, Spitalul de Ur-
gen]\, centrele de recoltare a sân-
gelui, dar [i la spitalele din ]ar\, a
ACTUALITATE Joi, 18 ianuarie 2007 7
LUMEA PE SCURT
men]ionat dr. Mishel Weshler, di-
rectorul general al BioMedica HY- Germania a demascat,
Tec. „Pare s\ fie o metod\ impor-
tant\, pentru c\ mic[oreaz\ pe- `n premier\, crimele din
rioada de depistare a anticorpilor lag\rele NKVD
pentru infec]ia cu HIV [i cu virus
hepatic C (HCV). Este un test rel- Pentru prima oar\ `n istoria sa
ativ simplu, mai rapid, mai avan- postbelic\, Germania a dat pu-
blicit\]ii, zilele acestea, liste cu
tajos din punct de vedere finan- numele persoanelor care [i-au
ciar [i foarte util pentru asigu- g\sit moartea `n lag\rele se-
rarea de rezerve de sânge, sigure crete ale NKVD (predecesorul
din punct de vedere epidemiologic, temutului KGB), de pe teritoriul
[i o mai bun\ depistare a purt\to- Republicii Democrate Germane
rilor de viru[i“, a declarat prof. dr. (RDG), `n perioada 1945-1950.
Adrian Streinu Cercel, de la Listele cu numele victimelor
persecu]iilor staliniste au fost
Institutul „Matei Bal[“. Studii afi[ate `n muzeul Checkpoint
clinice de diagnosticare a infec]iei Charlie din Berlin, situat pe
cu HIV/HCV prin aceast\ metod\ locul unui fost punct de control
au fost efectuate `n Israel, Africa amplasat de sovietici, ce diviza
de Sud, Kenya, Mexic [i China. a ora[ul `n partea estic\ [i vestic\.
~n total, martirologiul con]ine
nu mai pu]in de 43.000 de
nume. Potrivit directorului aces-
tui muzeu, Alexandra
Hildebrandt, publicând aceste
liste, conducerea institu]iei

democra]ilor
s=rbi la
Rom=nia s\-[i dezvolte infrastructura sper\ s\ ajute familiile
de]inu]ilor germani deceda]i `n
lag\rele NKVD s\ afle date e-
xacte despre soarta celor apro-
a O delega]ie a mediului de afaceri german a discutat, la Bucure[ti, despre proiectele pia]i, pentru c\, pân\ `n pre-
zent, aceste informa]ii au fost
putere comune de dezvoltare a Nem]ii au ar\tat din nou c\ fac afaceri pe picior mare strict secrete. ~n dreptul fiec\rui
nume de familiei de pe listele
Pre[edintele Traian a Rom=nia a fost avertizat\ c\ nu are un viitor `n UE cu un nivel sc\zut al veniturilor a amintite sunt trecute data [i
B\sescu a militat, ieri, locul na[terii, precum [i presu-
cu ocazia unei vizite Prezent `n Rom=nia cu ocazia v=n\- unde va trebui s\ `[i aduc\ propria sc\derea infla]iei. ~n acela[i timp, el pusa dat\ a mor]ii [i locul `n
oficiale la Belgrad, pen- torii organizate de Ion }iriac la Bal[, valoare ad\ugat\ printr-o produ- a atras aten]ia asupra faptului c\, care respectivul ar putea s\ fi
pre[edintele colosului auto Daimler- ctivitate economic\ ridicat\ [i o `n anumite zone vizitate de del- fost `nhumat. Potrivit datelor
tru ca alegerile parla- oficiale, de]inu]ii din aceste
mentare anticipate Chrysler, Klaus Mangold, a discutat for]\ de munc\ `nalt calificat\. ega]ia german\ pe care o conduce, lag\re erau considera]i de ad-
care vor avea loc la 21 la Guvern despre domeniile de in- Pornind de la aceste conside- precum Sibiul, companiile se plâng ministra]ia sovietic\ drept mili-
ianuarie, `n Republica teres pentru investitorii germani. rente, premierul T\riceanu [i pre- de faptul c\ nu dispun de for]a de tan]i activi nazi[ti, dar exist\ [i
Serbia, s\ men]in\ la [edintele Comitetului pentru Est al munc\ necesar\ [i calificat\ `n ved- opinii c\ sovieticii au `nchis `n
Economiei Germane au stabilit ca erea dezvolt\rii lor viitoare. Omul aceste lag\re [i disiden]i [i per-
putere for]ele democ- Sfaturi de la nem]i de afaceri german a subliniat c\ soane care s-au opus ocupa]iei
ratice ale acestei ]\ri. România [i Germania s\ `[i concen- armatei ro[ii.
România are nevoie de dez- treze eforturile de colaborare eco- ]ara sa este de patru ani campioana
~n opinia pre[edin- exporturilor `n Europa datorit\
telui României, aceste voltarea infrastructurii, dar [i de o nomic\ `n domeniul infrastructurii Dublu atentat cu 62 de
for]\ de munc\ calificat\ pentru a [i al calific\rii for]ei de munc\, deja for]ei sectorului `ntreprinderilor
for]e democratice sunt mici [i mijlocii [i a unui sistem de mor]i la universitatea
probabil singurul par- putea face fa]\ competi]iei din deficitare `n anumite zone [i sec-
cadrul Uniunii Europene, a de- toare din ]ara noastr\. educa]ie performant `n ceea ce pri- din Bagdad
tener pe care statele ve[te calificarea profesional\. El a
clarat ieri, la finalul `ntâlnirii cu
membre ale Uniunii primul-ministru C\lin Popescu- subliniat c\ Germania este intere- Moda atentatelor s=ngeroase din
Europene `l accept\. T\riceanu, Klaus Mangold, care Cre[tere economic\ sat\ de o colaborare cu România `n Irak a `nregistrat un nou record
El a precizat c\ nu aceste domenii, urmând ca, `n toam- macabru. Ieri, `ntr-un dublu
vrea ca declara]iile
este [i [eful Comitetului pentru Est `ncurajatoare na acestui an, s\ aib\ loc o `ntâlnire atac cu bomb\ care a avut loc la
al Economiei Germane. Cu aceea[i universitatea din Bagdad, au
sale s\ fie interpretate ocazie, magnatul neam] a avertizat Analiz=nd schimb\rile econo- româno-german\, la nivel guverna- fost ucide cel pu]in 62 de per-
ca un amestec sau s\ c\ România nu va avea un viitor `n mice din ]ara noastr\, Klaus Man- mental [i al mediului de afaceri. soane [i s-au `nregistrat zeci de
aib\ o influen]\ `n cam- Uniunea European\ cu un nivel gold s-a ar\tat impresionat de rata r\ni]i, majoritatea victimelor fi-
ind studente care plecau acas\.
pania electoral\ de la sc\zut de venituri, dar s-a ar\tat cre[terii economice a României, es- Investi]ii `n domeniul auto ~n fa]a Universit\]ii Mustan-
Belgrad, dar a subli- convins c\ viitorul ]\rii noastre timat\ de premierul T\riceanu la siriyah a explodat o ma[in\ cap-
niat c\ „nici un guvern este `n Uniunea European\, acolo peste 8% din PIB pentru 2006, [i de Cu ocazia acestei `ntrevederi, s-a can\, iar studen]ii care fugeau
al vreunui stat mem- stabilit c\ detaliile unei colabor\ri de la locul exploziei au devenit
bru UE nu are `n com- rom=no-germane viitoare s\ fie sta- ]inta unui atentator sinuciga[.
ponen]\ for]e na]io- bilit\ cu prilejul urm\toarei vizite ~n alte p\r]i ale capitalei Iraku-
nalist-extremiste“. a lui T\riceanu la Berlin. lui au murit cel pu]in 25 de per-
Premierul a subliniat de pe a- soane, `mpu[cate [i `n explozia
{eful statului ro- unor ma[ini capcan\. Atacurile
mân [i omologul s\u cum lipsa din ce `n ce mai evident\ au avut loc pe fondul anun]ului
sârb, Borid Tadici, au a speciali[tilor cu preg\tire medie, ONU c\, `n 2006, `n violen]ele
discutat ieri [i despre ar\tând c\ este nevoie de `mbun\- produse `n `ntreaga ]ar\, au mu-
t\]irea form\rii profesionale la rit peste 34.400 de irakieni.
problema statutului nivel liceal. Cu toate acestea, [eful
provinciei Kosovo. Pre-
[edintele Tadici a ex-
Executivului de la Bucure[ti le-a Intemperiile din SUA fac
prezentat oamenilor de afaceri ger-
plicat c\ pozi]ia ]\rii mani toate perspectivele de a in- numeroase victime
sale este aceea[i: inde- vesti `n România [i a subliniat c\ [i pagube materiale
penden]a provinciei alte domenii avantajoase sunt cel
Kosovo nu este accept- Casa Alb\ a declarat starea de
energetic, al industriei auto [i al catastrof\ natural\ `n Missouri,
abil\. Dup\ cum a protec]iei mediului. dup\ ce a decretat starea de ur-
precizat Boris Tadici, Din delega]ia german\ au f\cut gen]\ `n Oklahoma ca urmare a
o solu]ie de indepen- parte reprezentan]i ai aproximativ inunda]iilor, ninsorilor [i a pole-
den]\ pentru Kosovo 20 de companii, printre care Bosch, iului, care au provocat moartea
ar putea s\ destabili- Eon, Dragger [i care, potrivit lui a 54 de persoane, `ncepând de
Klaus Mangold, au `mpreun\ o vinerea trecut\, pe `ntregul teri-
zeze nu numai Serbia, toriu al ]\rii. Mar]i, o jum\tate
ci [i `ntreaga regiune a cifr\ de afaceri de peste 400 de mi- de milion de persoane nu aveau
Balcanilor de Vest. a Pre[edintele Daimler-Chrysler, Klaus Mangold, liarde de euro, cu aproape dou\ energie electric\ din cauza ava-
`ndeamn\ rom=nii s\ fie mai productivi milioane de angaja]i. a riilor la liniile de `nalt\ tensiune
provocate de vremea nefavora-
bil\ din ultimele cinci zile. Valul
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a de frig care s-a ab\tut, de s\pt\-
mâna trecut\, asupra regiunilor
din centrul ]\rii, cu polei, a
a PSD {I PNL NU VOR O g\u. La rândul s\u, senatorul libe- clara]ia de avere, de c\tre o comisie s\u a declarat c\ el l-a sf\tuit s\ `nceput s\ `nainteze, luni, spre
INSTITU}IE NOU| PENTRU CON- ral Mihail Lupoi, a afirmat c\ PNL de pe lâng\ Parchetul General. nu vin\, deoarece era de a[teptat est. Mar]i, ora[ele New York,
sprijin\ ideea controlului averilor a NOU| AMÂNARE ~N DO- ca magistra]ii s\ amâne [edin]a de Boston, Philadelphia [i Wa-
TROLUL AVERILOR: Reprezentan- parlamentarilor dar, `n cazul `n judecat\. La termenul trecut, shingtonul erau `nc\ ferite de
]ii PSD [i PNL din comisia senato- care se constat\ nereguli, s\ fie se- SARUL „LOTERIA-COPOS“: Fos- Copos ar fi trebuit s\ fie audiat ca fenomenele respective. ~n plus,
rial\ pentru drepturile omului s-au sizat Parchetul pentru a efectua tul vicepremier George Copos a inculpat, dar atunci ap\r\torul serviciile na]ionale de meteorolo-
declarat de acord, ieri, cu ideea ne- cercet\rile penale. Pe de alt\ parte, sc\pat [i mar]i de audiere `n do- s\u a ridicat din nou mai multe ex- gie au emis avertiz\ri de inun-
cesit\]ii controlului averilor demni- sarul Loteria. Instan]a suprem\ a da]ii `n mai multe state, din
Lupoi a mai afirmat c\ proiectul de cep]ii, acestea fiind respinse ulte- Louisiana pân\ `n Ohio [i Ili-
tarilor [i func]ionarilor publici, lege privind `nfiin]area ANI nu are constatat c\ reprezentan]ii Ana rior de instan]\. Patronul echipei nois. Avertiz\ri `n leg\tur\ cu
sus]inând `ns\ necesitatea `mbun\- alt scop „decât s\ arate cu degetul Electronic nu au fost cita]i cores- Rapid este acuzat de procurori `n producerea de polei au fost emi-
t\]irii legisla]iei actuale [i nu pe parlamentari“, o solu]ie viabil\ punz\tor, astfel c\ au amânat dosarul Loteria c\ a prejudiciat se [i pentru statele din nord-es-
`nfiin]area unei noi institu]ii cu pentru controlul averilor fiind [edin]a de judecat\ pentru 15 fe- statul român cu aproape un milion tul New Hampshire [i Maine, `n
acest rol. „Avem suficiente institu]ii `mbun\t\]irea legisla]iei actuale, bruarie. De altfel, George Copos de euro prin vânzarea mult vreme ce pentru sud-estul Texa-
care s\ fac\ acest lucru“, a ar\tat care prevede efectuarea verific\- nici nu s-a prezentat la termenul supraevaluat\ a unor spa]ii c\tre sului, `ndeosebi Houston [i
senatorul social-democrat Ion V\r- rilor `n caz de neconcordan]\ cu de- dat de Curtea Suprem\. Avocatul Loteria Român\. a Laredo, se a[teapt\ precipita]ii
cu producere de polei. a

8 Joi, 18 ianuarie 2007
Europenii au nevoie de noi, dar
a Dintre ]\rile Uniunii Europene, Marea Britanie are cele mai multe locuri de munc\ disponibile, urmat\ de Germania [i Fran]a
a Dintre cele peste 700 de mii de slujbe vacante `n spa]iul european, doar 126 de mii sunt f\r\ restric]ii pentru rom=ni [i bulgari
a ~n ]\rile `n care nu s-au impus m\suri tranzitorii, cet\]enii rom=ni pot lucra `n orice domeniu `n care exist\ locuri vacante
a La fel ca [i `n anii preceden]i, rom=nii care vor s\ lucreze `n ]\rile Uniunii Europene trebuie s\ se orienteze, `n general,
spre agricultur\ sau construc]ii a ~n Italia, salariul minim brut `n sectorul agricol este de 1.019 euro/lun\, pentru
muncitorii agricoli angaja]i pe perioad\ nelimitat\, [i de 855 de euro/lun\, pentru muncitorii agricoli necalifica]i a
Europenii nu au `nc\
`ncredere s\ ne deschid\
grani]ele [i s\ ne angajeze
pe posturi care necesit\ o
preg\tire calificat\. Brita-
nicii [i-ar dori ca rom=nii
s\ lucreze la procesarea
pe[telui, a c\rnii [i a ciu-
percilor. Italia ne-ar dori,
`n schimb, ca `ngrijitori
sau menajere la hoteluri,
bone, constructori sau me-
canici. Ungaria ne pro-
mite [i ea deschiderea
grani]elor, dar cu m\sur\,
[i numai `n industria ali-
mentar\, u[oar\, con-
struc]ii sau s\n\tate. La
fel [i Fran]a. Olandezii, `n
schimb, ar vrea s\ anga-
jeze rom=ni `n domeniul
horticulturii, panifica]iei,
industriei lemnului, al
c\rnii sau al administra-
]iei. Spaniolii, chiar dac\
ne impun restric]ii `nc\
doi ani de la aderare, ar a-
vea nevoie de rom=ni care
s\ lucreze ca t=mplari,
m\celari, [oferi de ca-
mion, sudori, dulgheri,
CM
YK
chelneri sau fierari.
C=t despre Austria,
Germania, Grecia, Portu-
galia, Malta [i Luxem-
burg, teoretic, por]ile lor
sunt `nchise pentru ro-
m=ni p=n\ `n 2009.
Perioada de tranzi]ie
pentru circula]ia lucr\to-
rilor `n Uniunea Europea-
n\ (UE) este un drept al
statelor membre ale Uni-
unii, prev\zut [i `n Tra-
tatul de Aderare a Rom=-
niei la aceast\ structur\.
Cu alte cuvinte, permite-
rea accesului pe pia]a
for]ei de munc\ sau am=-
narea acestei decizii pen-
tru o dat\ ulterioar\ au
r\mas la latitudinea fie-
c\rui stat membru, Bru-
xelles-ul neav=nd nici un
cuv=nt de spus `n acest
domeniu. Astfel, Republi-
ca Ceh\, Finlanda, Sue-
dia, Cipru, Slovenia, Leto-
nia, Slovacia, Polonia,
Lituania sau Estonia fac
parte din categoria ]\rilor
care nu limiteaz\ `n nici
un fel accesul pe propria
pia]\ de munc\ a lucr\to-
rilor rom=ni. De cealalt\
parte, Germania, Belgia,
Austria, Irlanda, Grecia,
Marea Britanie, Spania,
Danemarca, Olanda, Por-
tugalia, Luxemburg [i
Malta au impus m\suri
tranzitorii de limitare a
accesului rom=nilor [i bul-
garilor. Ce-a de-a treia
categorie este format\ din
statele care au deschis
par]ial pia]a for]ei de
munc\, adic\ Fran]a,
Ungaria [i Italia. ~n ]\rile
`n care nu s-au impus m\-
suri tranzitorii, cet\]enii
rom=ni pot lucra `n orice
domeniu `n care exist\
locuri vacante, `n timp ce,
`n statele care au impus
m\suri tranzitorii, lucr\-
torii rom=ni trebuie s\
]in\ cont de legisla]ia in-
tern\ a fiec\rui stat.
~n Italia, rom=nii pot
lucra f\r\ restric]ii `n
agricultur\,
construc]ii sau `n
sectorul hotelier
De[i a restric]ionat,
pentru o perioad\ de 1 an,
accesul nelimitat al lucr\-
torilor rom=ni pe pia]a
proprie de munc\, Italia a
adoptat un regim mai li-
beral dec=t cel aplicat, `n
2004, celor 10 state noi
membre ale Uniunii Euro-
pene. Astfel, pe pia]a ita-
lian\ a muncii au acces li-
ber doar persoanele care
vor dori s\ se angajeze `n
urm\toarele sectoare: cele
`n care `[i desf\[oar\ ac-
tivitatea personalul de
conducere [i cu o `nalt\
calificare, `n sectorul agri-
col, turistic-hotelier, al ac-
tivit\]ii casnice (mena-
jere), de asisten]\ pentru
persoane (`ngrijitoare), `n
construc]ii, `n sectorul
mecanic [i `n domeniile `n
care se desf\[oar\ ac-
tivit\]i sezoniere.
Lucr\torii care vor ob-
]ine un contract de munc\
`n sectoarele liberalizate,
men]ionate mai sus, nu
vor avea nevoie dec=t de o
declara]ie de angajare, `n
vederea eliber\rii auto-
mate a c\r]ii de [edere, la
fel ca [i lucr\torii din alte
state membre ale Uniunii
Europene. Declara]ia de
angajare trebuie s\ fie
transmis\ de c\tre anga-
jatorii italieni, care doresc
s\ angajeze cet\]eni ro-
m=ni `n domeniile libera-
lizate, la Centrele de pla-
sare [i la institu]iile de
CM
YK
ROM+NIA ~N UE
protec]ie social\, `n con-
formitate cu prevederile
legisla]iei italiene din
domeniu. La r=ndul lor,
lucr\torii rom=ni trebuie
s\ solicite cartea de [ede-
re la chestur\, direct sau
prin intermediul oficiilor
po[tale. „Este important
de [tiut [i faptul c\, de la
1 ianuarie, `nceteaz\ e-
fectele decretelor de ex-
pulzare adoptate fa]\ de
cet\]enii rom=ni, cu ex-
cep]ia celor emise pe mo-
tive de ordine, siguran]\
sau s\natate public\“, a
precizat ata[atul pe pro-
bleme de munc\ al Amba-
sadei Rom=niei la Roma,
Anita Cristea.
Este permis accesul
[i `n domeniile care
nu au fost liberalizate
De[i Italia a impus
m\suri de restric]ionare a
accesului pe pia]a muncii,
rom=nii se pot angaja [i `n
domenii `n care accesul nu
a fost liberalizat. ~n acest
sens, principala respon-
sabilitate revine angaja-
torului. Acesta trebuie s\
solicite Ghi[eului Unic
pentru Imigr\ri elibera-
rea autoriz\rii de angaja-
CM
YK
re a cet\]eanului rom=n,
`n baza unei cereri tip, ca-
re poate fi desc\rcat\ de
pe site-ul Ministerului de
Interne italian (www.in-
terno.it) [i cel al Ministe-
rului Solidarit\]ii Sociale
(www.welfare.gov.it).
Ghi[eul Unic pentru
Imigrare, din provincia
unde se va desf\[ura ac-
tivitatea lucrativ\, dup\
ce verific\ condi]iile con-
tractuale la Direc]ia Pro-
vincial\ de Munc\, ia
m\suri pentru eliberarea
autoriz\rii. O dat\ ob]i-
nut\ autorizarea de anga-
jare, aceasta trebuie pre-
zentat\ de lucr\torul ro-
m=n Chesturii pentru so-
licitarea c\r]ii de [edere,
direct sau prin inter-
mediul oficiilor po[tale.
Re`ntregirea familiei
~n ceea ce prive[te re-
`ntregirea familiei, au-
torit\]ile italiene au decis
c\ cet\]enii rom=ni nu
mai au obliga]ia de a soli-
cita autorizarea de re`n-
tregire a familiei la Ghi-
[eul Unic pentru Imigrare.
Cererile deja prezentate
p=n\ la data de 1 ianuarie
la aceast\ autoritate vor fi
arhivate. ~n cazul `n care
cet\]enii rom=ni doresc
re`ntregirea familiei cu un
membru extracomunitar,
acesta trebuie s\ solicite
viza de intrare la repre-
zentan]a diplomatic\ ital-
ian\. Pentru aceast\ viz\
nu mai este `ns\ necesar\
autorizarea eliberat\ de
Ghi[eul Unic pentru Imi-
grare.
Cum pute]i lucra
`n agricultur\
Cet\]enii rom=nii care
doresc s\ lucreze `n agri-
cultur\ `n Italia o pot face
`n baza unei declara]ii de
angajare formulat\ de an-
gajator. ~n baza acestei
declara]ii, lucr\torul ro-
m=n poate solicita cartea
de [edere `n Italia, direct
la Chestur\ sau prin in-
termediul oficiilor po[tale,
`n interval de 3 luni de la
data intr\rii `n aceast\
]ar\. Pentru a ob]ine un
contract de munc\ `n
Italia, `n domeniul agri-
col, cei interesa]i pot a-
pela la Oficiul pentru
Migra]ia For]ei de Munc\,
la agen]i priva]i, `nscri[i
la Inspectoratul Teritorial
de Munc\, care au oferte
ferme de munc\ de la an-
gajatorii italieni, sau la
contactul direct cu anga-
jatorii italieni, acces=nd
portalul EURES
(www.eures.europa.eu).
„Din cauza perioadei de
tranzi]ie impus\ de Italia
pe o perioad\ de un an,
Ministerul Muncii [i Pro-
tec]iei Sociale italian eval-
ueaz\ `nc\ posibilitatea
ca lucr\torii rom=ni s\
poat\ apela la Centrele de
Plasare a for]ei de munc\.
~n prezent, restul cet\]e-
nilor comunitari pot apela
la aceste centre, a[a c\ nu
este exclus ca [i rom=nii
s\ beneficieze, `n scurt
timp, de aceast\ posibili-
tate“, a declarat Daniela
Andreescu, secretar de
stat `n cadrul Ministeru-
lui Muncii, Solidarit\]ii So-
ciale [i Familiei (MMSSF).
Pentru muncitorii
agricoli necalifica]i,
salariul minim brut
este de 855 de
euro/lun\
~n Italia, salariul minim
brut `n sectorul agricol
este de 1.019 euro/lun\,
pentru muncitorii agricoli
angaja]i pe perioad\ ne-
limitat\, [i de 855 de eu-
ro/lun\, pentru muncitori CM
YK
agricoli necalifica]i, an-
gaja]i pe perioad\ nelimi-
tat\ `n cooperative. A-
ceste valori sunt extrase
din Contractul colectiv de
munc\ al lucr\torilor din
cooperativele italiene, vala-
bil p=n\ `n decembrie 2009.
„De la 1 ianuarie 2007,
pentru perioada de munc\
legal\ realizat\ `n Italia,
intervalul `n care s-a coti-
zat, at=t de angajatori, c=t
[i de angaja]i, reprezint\
stagiu de cotizare a pen-
siei. Pentru problemele pe
care un lucr\tor rom=n le
are `n Italia [i care deriv\
din raporturile de munc\,
acesta poate apela la ata-
[atul pentru probleme de
munc\ din cadrul Amba-
sadei Rom=niei `n Italia“,
a precizat secretarul de
stat Daniela Andreescu.

`n construc]ii [i agricultur\
Cet\]enii rom=ni care
ob]in contracte de
munc\ `n Spania mai
mari de 6 luni au
nevoie de viz\
Departamentul pentru
Munc\ `n Str\in\tate in-
formeaz\ persoanele in-
teresate c\, potrivit unei
adrese a Ambasadei Spa-
niei la Bucure[ti, „`nce-
p=nd cu data de 1 ia-
nuarie 2007, cet\]enii Ro-
m=nia nu vor fi supu[i
CM
YK
Primul pas pentru a lucra legal `n str\in\tate,
`nscrierea `n baza de date a OMFM
Oficiul pentru Migra]ia
For]ei de Munc\ (OMFM)
organizeaz\, la sediul s\u
din str. Valter Maracineanu
nr. 1-3, sect. 1, Bucure[ti, ac-
]iunea de `nscriere `n banca
de date pentru urm\toarele
meserii:
- [ofer tir interna]ional -
b\rba]i cu v=rsta de maxim
45 de ani [i minim 2 ani ve-
chime, dovedit\ cu carnetul
de munc\ imediat anterior
anului 2007, precum [i acte
doveditoare, din care s\
rezulte efectuarea de curse
interna]ionale;
- drujbist `n domeniul fo-
restier – barba]i cu v=rsta
cuprins\ `ntre 20-40 de ani
[i minim 1 an experien]\;
- m\celar-tran[ator -
b\rba]i cu v=rsta cuprins\
`ntre 20-40 de ani [i minim
2 ani vechime, dovedit\ cu
carnetul de munc\ imediat
anterior anului 2007;
- osp\tar - b\rba]i [i fe-
mei cu v=rsta cuprins\ `n-
tre 20-40 ani [i minim 2 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007;
- buc\tar - b\rba]i [i fe-
mei cu v=rsta cuprins\
`ntre 20-40 de ani [i minim
2 ani vechime, dovedit\ cu
carnetul de munc\ imediat
anterior anului 2007;
- asamblor montator pro-
file aluminiu [i geamuri ter-
mopan - b\rba]i cu v=rsta cu-
prins\ `ntre 20-40 de ani [i
minim 3 ani vechime, dovedi-
t\ cu carnetul de munc\ ime-
diat anterior anului 2007;
- fierar betonist - b\rba]i
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-
45 de ani [i minim 2 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007;
obliga]iei de a dispune de
viz\ pentru a c\l\tori `n
Spania, cu excep]ia situa-
]iilor `n care vor dori s\
lucreze ca angaja]i pentru
o perioad\ mai mare de 6
luni. ~n astfel de cazuri
vor avea nevoie de viz\,
iar aceasta va fi gratuit\“.
Hot\r=rea a fost luat\ de
Ministerul Muncii din
Spania [i, potrivit ziarului
„El Mundo“, deja s-au fa-
cut publice instruc]iunile
pentru aplicarea m\suri-
lor tranzitorii pentru ro-
m=ni. Speciali[tii sus]in
- dulgher - b\rba]i cu
v=rsta cuprins\ `ntre 20-45
de ani [i minim 2 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007;
- zidar - b\rba]i cu v=rs-
ta cuprins\ `ntre 20-45 de
ani [i minim 2 ani vechime,
dovedit\ cu carnetul de
munc\ imediat anterior an-
ului 2007;
- faian]ar/mozaicar -
b\rba]i cu v=rsta cuprins\
`ntre 20-40 ani [i minim 2
ani vechime, dovedit\ cu
carnetul de munc\ imediat
anterior anului 2007;
- electrician `n construc]ii
- b\rba]i cu v=rsta cuprins\
`ntre 20-40 de ani [i minim
2 ani vechime, dovedit\ cu
carnetul de munc\ imediat
anterior anului 2007;
- tinichigiu-vopsitor au-
tobuze [i camioane - b\rba]i
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-
45 de ani [i minim 5 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007;
- mecanic autobuze [i ca-
mioane (Scania, Iveco, Volvo
etc.) - b\rba]i cu v=rsta cu-
prins\ `ntre 20-45 de ani [i
minim 5 ani vechime, dove-
dit\ cu carnetul de munc\
imediat anterior anului
2007;
- mecanic utilaj greu
(mecanic excavatoare, ma-
carale, buldozere etc.) -
b\rba]i cu v=rsta cuprins\
`ntre 20-45 de ani [i minim
5 ani vechime, dovedit\ cu
carnetul de munc\ imediat
anterior anului 2007;
- mecanic hidraulic - b\r-
ba]i cu v=rsta cuprins\ `n-
tre 20-45 ani [i minim 5 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
Pagini realizate de Bogdan CRON}
YK
ROM+NIA ~N UE
`ns\ c\ Spania este singu-
ra ]ar\ din Uniunea Euro-
pean\ care impune vize de
munc\, `nc\lc=nd astfel
Directiva 38/2004 a CCE.
De[i autorit\]ile spa-
niole au subliniat faptul
c\ acordarea vizei de mun-
c\ este gratuit\, pentru
rom=ni, aceast\ m\sur\
`nseamn\ cozi intermina-
bile `n fa]a consulatului,
drumuri suplimentare din
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007;
- electromecanic auto-
buze [i camioane (Scania,
Iveco, Volvo etc.) - b\rba]i
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-
45 de ani [i minim 5 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007;
- instalator aer condi]io-
nat - b\rba]i cu v=rsta cu-
prins\ `ntre 20-40 de ani [i
minim 5 ani vechime, dove-
dit\ cu carnetul de munc\ i-
mediat anterior anului 2007;
- fasonator mecanic `n
domeniul forestier - b\rba]i
cu v=rsta cuprins\ `ntre 20-
40 de ani [i minim 1 an ex-
perien]\;
- cazangiu - b\rba]i cu
v=rsta cuprins\ `ntre 20-45
de ani [i minim 5 ani ve-
chime, dovedit\ cu carnetul
de munc\ imediat anterior
anului 2007;
- sudor argon [i CO2 -
b\rba]i cu v=rsta de maxim
45 de ani [i minim 3 ani
vechime, dovedit\ cu carne-
tul de munc\ imediat ante-
rior anului 2007, capacitate
`n sudur\ TIG, MIG, MAG;
- electrician `nalt\ [i me-
die tensiune - b\rba]i cu v=r-
sta de maxim 45 de ani [i mi-
nim 5 ani vechime, dovedit\
cu carnetul de munca ime-
diat anterior anului 2007.
Aceast\ ac]iune se desf\-
[oar\ zilnic, de luni p=n\
vineri, `ntre orele 09.00-
16.00. Pentru `ntocmirea
dosarului, ave]i nevoie de
urm\toarele documente:
copie B.I. sau C.I. cu vala-
bilitate de minim 6 luni,
copie pa[aport cu valabili-
tate de minim 6 luni, fi[\
personal\ (tipizat OMFM),
C.V. `n limba rom=n\ (tipi-
CM
YK
CM
Spania `n Rom=nia, pen-
tru prelungirea vizei [i,
nu `n ultimul r=nd, bani.
Din calculele f\cute de di-
rectorul Oficiului pentru
Migrarea For]ei de Munc\
(OMFM), Aurel Teodores-
cu, rezult\ c\ un rom=n
care dore[te s\ plece la
munc\ `n Spania trebuie
s\ pl\teasc\, numai pen-
tru `ntocmirea dosarului
zat OMFM), copie legaliza-
t\ a certificatului de absol-
vire [i/sau calificare, copie
legalizat\ a c\r]ii de munc\
(toate paginile scrise), certi-
ficat de s\n\tate (conform
HGR nr. 850/2002), cazierul
judiciar `n original care s\
ateste c\ nu ave]i antece-
dente penale (termen de va-
labilitate 6 luni), declara]ie
pe proprie r\spundere le-
galizat\ notarial din care
s\ rezulte c\ solicitantul nu
beneficiaz\ de pensie de in-
validitate, declara]ie pe
proprie r\spundere din care
s\ rezulte num\rul de copii
minori afla]i `n `ntre]inerea
acestuia, autentificat\ la
notariat, dovada emis\ de
Serviciul Public pentru
Asisten]\ Special\/primar
din care s\ rezulte c\ solici-
tantul de locuri de munc\
`n str\in\tate a notificat
acestora inten]ia de a lucra
`n str\in\tate [i 2 fotografii
tip pa[aport.
Oficiul pentru Migra]ia
For]ei de Munc\ nu percepe
nici un fel de taxe sau comi-
sioane pentru plasarea so-
licitan]ilor la angajatorii
str\ini, dar a atras aten]ia
asupra faptului c\ vor fi ac-
ceptate numai dosarele `n
care se prezint\ toate docu-
mentele specificate mai sus.
Persoanele care vor pre-
zenta documente falsificate,
fie prin [tergerea sau ad\u-
garea `n mod inten]ionat a
unor date din cuprinsul `n-
scrisului, fie prin contrafac-
erea `ntregului `nscris, la
`nregistrarea dosarului per-
sonal `n banca de date a
OMFM, `n scopul ob]inerii
dreptului de a beneficia de
un contract de munc\ `n
str\in\tate, vor fi denun]ate
de `ndat\ organelor abilitate
pentru cercetarea penal\ [i
pedepsirea faptelor comise.
Joi, 18 ianuarie 2007
de viz\, `ntre 8,3 [i 11,3
milioane de lei vechi.
Salariul minim `n
Spania a fost fixat la
570 de euro pe lun\
~n data de 29 decem-
brie 2006, Consiliul de
Mini[tri al Spaniei a apro-
bat valoarea salariului
minim interprofesional,
care a fost fixat\ la 570 de
euro lunar. Suma stabi-
lit\ pentru anul 2007
cre[te astfel cu 29,70 euro,
fa]\ de anul anterior. Sa-
lariul minim a fost stabilit
la 19 euro pe zi, respectiv
7.988 de euro pe an.
Excep]ie fac lucr\torii
temporari/sezonieri care
lucreaz\ pentru o soci-
etate p=n\ la 120 de zile
pe an [i pentru care s-a
stabilit o valoare minim\
de plat\ de 27 de euro pe
zi. Pentru lucr\torii din
domeniul casnic a fost sta-
bilit un minim de 4,4
euro/zi lucr\toare. A-
ceast\ prevedere legisla-
tiv\ a fost discutat\ cu or-
ganiza]iile sindicale [i
asocia]iile patronale cele
mai reprezentative din
Spania. „P=n\ la sf=r[itul
actualei legislaturi, Gu-
vernul spaniol [i-a propus
s\ ajung\ la o valoare mi-
nim\ a salariului minim
9
interprofesional de 600 de
euro“ a declarat C\t\lin
Boicu, ata[atul pe pro-
bleme sociale [i de munc\
`n cadrul Ambasadei Ro-
m=niei din Spania.
Dreptul de sejur
[i munc\ `n Fran]a
Pe durata perioadei
tranzitor impus\ de statul
francez, muncitorii ro-
m=ni nu vor putea `ns\
s\-[i exerseze profesia, f\-
r\ s\ fi ob]inut `n preala-
bil o autoriza]ie de mun-
c\. ~n cazul `n care activi-
tatea solicitat\ figureaz\
pe lista celor 61 de profe-
sii deficitare, autoriza]iile
de munc\ vor fi eliberate
f\r\ a se lua `n conside-
rare situa]ia profesiei.
Lista meseriilor defici-
tare cuprinde 7 sectoare
de activitate: construc]ii [i
lucr\ri publice, industria
hotelier\ [i alimentar\,
agricultur\, mecanic\ [i
prelucrarea metalelor, in-
dustria de transformare,
comer] [i v=nz\ri, cur\-
]enie.
~n ceea ce prive[te seju-
rul, muncitorii nesalaria]i
sau independen]i au asi-
gurat acest drept dup\ ce
se `nscriu `n Registrul Co-
mer]ului, `n Repertuarul
profesiilor. Pentru lucr\- CM
torii deta[a]i de c\tre o YK
`ntreprindere din Rom=-
nia, dreptul de sejur este
garantat f\r\ ca `ntre-
prinderea prestatar\ s\
fie obligat\ s\ solicite o
autoriza]ie de munc\.
Pentru studen]i, dreptul
de sejur este garantat, da-
c\ ace[tia sunt `nscri[i la
o institu]ie de `nv\]\m=nt
[i dac\ dispun de resurse
suficiente [i asigurare `n
caz de boal\. Acelea[i con-
di]ii sunt impuse [i pen-
sionarilor sau persoanelor
care nu desf\[oar\ nici o
activitate. Cet\]enilor ro-
m=ni care solicit\ dreptul
la sejur pe o durat\ mai
mare de 3 luni pentru a
exercita o activitate inde-
pendent\ sau care sunt
autoriza]i de serviciile lo-
cale competente pentru a
desf\[ura o activitate sa-
lariat\ nu li se va cere
viz\ pentru lung sejur. a
10 Joi, 18 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Angaja]ii de la „Petre Andrei“ au probleme cu c\r]ile de munc\

Trei copii au murit, la
Boto[ani, din cauza
virozelor respiratorii
Un copil de o lun\ [i jum\tate a
murit, luni sear\, din cauza unei
bronhopneumonii, acesta fiind
cel de-al treilea deces al unui
copil, `nregistrat `n ultimele cinci
zile. Micu]ul a decedat, dup\ ce a
fost adus `n stare grav\ la
Spitalul de Pediatrie „Cuvioasa
Parascheva“ din Boto[ani.
„Copilul, `n v=rst\ de o lun\ [i
jum\tate, a fost internat `n stare
extrem de grav\, cu bronhopneu-
monie, cu o evolu]ie nefavorabil\
pe tot timpul spitaliz\rii“, a de-
clarat Mihaela Timofciuc, direc-
torul medical de la Spitalul de
Pediatrie. Decesul survine dup\
al altor doi copii, unul de patru
ani [i altul de 12 ani, deces con-
semnat la sf=r[itul s\pt\m=nii
trecute, din cauza afec]iunilor
respiratorii. Medicii sunt `ngri-
jora]i de num\rul mare de bol-
navi [i cer popula]iei s\ apeleze
la serviciile lor imediat dup\ ce
`nregistreaz\ primele simptome.
Toate spitalele din Boto[ani sunt
`n carantin\, de peste o s\pt\-
m=n\, din cauza gripei [i a vi-
rozelor respiratorii.
Jum\tate dintre str\inii
din Vrancea sunt
c\s\tori]i cu rom=nce
Aproape 200 de cet\]eni str\ini,
care tr\iesc `n jude]ul Vrancea,
s-au stabilit aici dup\ ce s-au
c\s\torit cu rom=nce. Conform
subcomisarului Dumitru
Amititeloaie, [eful Biroului pen-
tru Str\ini din Vrancea, 198
dintre cei 354 de str\ini din
jude] sunt c\s\tori]i cu rom=nce,
13 au ob]inut reziden]\, 32 fac
afaceri, 17 au venit la munc\, 56
la studii, iar restul din alte mo-
tive. „Cei mai mul]i cet\]eni din
Vrancea sunt moldoveni [i turci.
Majoritatea moldovenilor au
venit `n jude] pentru a-[i g\si un
loc de munc\, `n timp ce turcii
vin aici s\ fac\ afaceri sau pen-
tru c\ s-au c\s\torit“, a explicat
Amititeloaie. Printre str\inii
care [i-au ales miresele din
Vrancea se num\r\ [i doi al-
banezi [i un armean. (B.C.)
La Neam], cazurile
de viroze [i pneumonii
s-au dublat
din cauza c\ldurii
~n jude]ul Neam], cazurile de vi-
roze [i pneumonii s-au dublat ca
num\r `n ultima perioad\, din
cauza vremii foarte c\lduroase.
Conform informa]iilor furnizate
de Direc]ia de S\n\tate Public\,
`n perioada 8-15 ianuarie, peste
2.000 de pacien]i au fost diagnos-
tica]i cu viroze respiratorii sau
pneumonii. ~n 190 de cazuri, pa-
cien]ii au fost interna]i `n spital,
Sindicatul Salaria]ilor din Uni-
versitatea „Petre Andrei“ (UPA) din
Ia[i a sus]inut o conferin]\ de pres\
`n care a anun]at c\ Niculae Nicu-
lescu, rectorul autointitulat al UPA
Ia[i, a depus `n diferite institu]ii pu-
blice copii `n care se poate observa
falsificarea propriei c\r]i de munc\,
conform celor precizate de Sorin
Bocancea, pre[edintele Sindicatului
Salaria]ilor din UPA din Ia[i.
„De asemenea, unii salaria]i ai
Universit\]ii «Petre Andrei» Ia[i, care
au dorit s\ `[i p\streze anonimatul,
au dorit s\ ne aduc\ la cuno[tin]\
faptul c\, dup\ ce [i-au consultat
copiile c\r]ilor de munc\ de care au
avut nevoie `n diverse scopuri, au con-
statat c\ [i documentele lor au fost
falsificate“, a precizat Sorin Bo-
cancea. Astfel, conform pre[edintelui
sindicatului, bilan]ul aferent anului
2005 al UPA Ia[i, postat pe site-ul
Ministerului de Finan]e, arat\ c\ `n
aceast\ situa]ie ar putea fi 214
salaria]i de la UPA Ia[i. „~n acest con-
Procurorul general al Rom=niei critic\ pasivitatea
procurorilor de la Curtea de Apel Ia[i
a Laura Codru]a Kovesi a declarat c\ este inadmisibil ca procurorii de la Curtea de Apel Ia[i
s\ nu solu]ioneze nici un rechizitoriu pe parcursul unui an, `n timp ce colegii lor de la unit\]ile locale
s\ finalizeze, `n medie, peste 1.000 de dosare a Procurorul general al României a dezv\luit c\
Ministerul Justi]iei [i Consiliul Superior al Magistraturii lucreaz\ la un proiect de lege care vizeaz\
admiterea `n magistratur\ a absolven]ilor de drept, f\r\ a mai studia la Institutul de Magistratur\ a
de Bogdan CRON}
Procurorul general al României,
Laura Codru]a Kovesi, a partici-
pat, ieri, la prezentarea bilan]ului
pe anul 2006 al Parchetului de pe
lâng\ Curtea de Apel Ia[i.
Statisticile de activitate prezen-
tate de procurorii ie[eni au nemul-
text, facem cunoscut faptul c\ astfel
de documente falsificate este posibil
s\ se afle `n posesia institu]iilor pu-
blice, precum Direc]ia General\ a
Finan]elor Publice, Inspectoratul
Teritorial de Munc\ etc. cu care UPA
Ia[i are raporturi [i care probabil au
produs deja efecte juridice“.
Conform celor precizate de Sorin
Bocancea, este posibil ca Inspec-
toratul Teritorial de Munc\ s\ se au-
tosesizeze `n privin]a acestor c\r]i de
munc\. Dac\ Universitatea „Petre
Andrei“ din Ia[i are autorizare ju-
ridic\, func]ion=nd prin hot\r=re
judec\toreasc\ din 2002, Univer-
sitatea „Petre Andrei“ Ia[i are statut
de ONG, sus]in sindicali[tii, pre-
ciz=nd faptul c\ la facult\]ile de
Drept [i Economie sunt t\iate chi-
tan]e pentru taxele pl\tite de stu-
den]i pe Universitatea „Petre Andrei“
`n timp ce diplomele eliberate pentru
ace[tia au antetul Universit\]ii „Pe-
tre Andrei“ din Ia[i. La fel, [i „c\r]ile
de munc\ ale angaja]ilor de la Drept
]umit-o `ns\ foarte tare pe Codru]a
Kovesi, care a declarat c\ este in-
admisibil ca procurorii de la Cur-
tea de Apel Ia[i s\ nu solu]ioneze
nici un rechizitoriu pe parcursul
unui an, `n timp ce colegii lor de la
unit\]ile locale au finalizat, `n me-
die, peste 1.000 de dosare.
„Am criticat activitatea procuro-
rilor de la Curtea de Apel Ia[i, din
[i Economie sunt pe fostul ONG, pe
vechiul cod fiscal“, conform celor pre-
cizate de Sorin Bocancea.
Niculae Niculescu [i-a depus
dosarul de validare `n func]ia de rec-
tor la Ministerul Educa]iei [i Cer-
cet\rii (MEdC) din 2004, dar nu a
primit validarea de la nici unul din-
tre mini[trii care s-au succedat p=n\
acum, Alexandru Athanasiu, Mircea
Miclea [i Mihail H\rd\u, a men-
]ionat Sorin Bocancea, ad\ug=nd c\
„pentru a putea candida ca rector
trebuia s\ fie salariat al Univer-
sit\]ii «Petre Andrei» din Ia[i, iar el
nu este. Ministerul nu l-a validat `n
func]ia de rector, Niculescu a dat `n
judecat\ ministerul [i a c=[tigat, iar
ministerul a f\cut recurs. Pe 6 febru-
arie este posibil ultimul termen `n
acest dosar la Curtea Suprem\ de
Justi]ie. Acum este un proces civil,
dar dac\ nu va avea c=[tig de cauz\,
ar putea urma multe alte procese pe-
Sorin Bocancea,
nale“, a mai men]ionat Sorin Bo- pre[edintele Sindicatului
cancea. (Oana R.) Salaria]ilor din UPA din Ia[i
cauza faptului c\ 12 procurori au studia la Institutul de Magis-
avut un num\r mic de dosare tratur\.
solu]ionate. Mai mult, am con- „Se lucreaz\ la un proiect de
modificare a legii, deoarece dorim
statat c\, `n decursul unui an, nu
au avut nici m\car un rechizitoriu s\ existe posibilitatea pentru cât
`ntocmit. Am fost pl\cut impre- mai multe persoane de a participa
la aceste concursuri. Prin inter-
sionat\ `ns\ de procurorii de la
unit\]ile mici, de la unit\]ile lo- mediul acestei legi, care deocam-
dat\ este `n faza de proiect, to]i ab-
cale, unde num\rul de dosare
solu]ionate s-a situat, `n medie, la solven]ii de drept vor avea posibi-
1.300-1.400, a spus Kovesi. litatea s\ participe la concursul de
Procurorul general consider\ c\ admitere `n magistratur\, care se
astfel de situa]ii au fost cauzate de organizeaz\ pentru a asigura o
repartizarea neechitabil\ a dosa- participare cât mai mare [i o triere
relor penale, pe criterii evident obiectiv\“, a explicat procurorul
neobiective [i a cerut ca aceste general. Potrivit acesteia, pe lâng\
situa]ii s\ fie remediate `n cât mai modalit\]ile efective de ocupare a
posturilor din magistratur\, o alt\
scurt timp. Laura Codru]a Kovesi
a subliniat c\, pe viitor, nu se va problem\ este aceea a redimensio-
n\rii posturilor. ~n opinia procu-
l\sa „intimidat\“ de distan]a din-
tre Bucure[ti [i Ia[i, pentru a efec- rorului general, trebuie efectuat\ o
tua controale inopinate. redimensionare a schemelor, ca ur-
mare a reorganiz\rii Parchetului
de pe lâng\ ~nalta Curte de Ca-
Procurorii vor fi recruta]i sa]ie [i a noului regulament de or-
direct de pe b\ncile ganizare a parchetelelor, avizat de
Consiliul Superior al Magistra-
facult\]ilor turii. De asemenea, statul de func-
]ii [i personal va fi ref\cut, deoa-
Procurorul general al României rece nu mai corespunde cerin]elor
a declarat c\ Ministerul Justi]iei [i actuale. „Se va `ncerca o redistri-
Consiliul Superior al Magistraturii buire a posturilor c\tre unit\]ile
lucreaz\ la un proiect de lege care locale, unde `nc\rc\tura de dosare
vizeaz\ admiterea `n magistratur\ este foarte mare“, a declarat pro-
a absolven]ilor de drept, f\r\ a mai curorul general. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

ca urmare a complica]iilor sur-
venite. „Fa]\ de ultimele trei
s\pt\m=ni, dar [i fa]\ de aceea[i
perioad\ a anilor trecu]i, num\-
rul cazurilor s-a dublat, din cau-
za vremii atipice pentru aceast\
perioad\ a anului“, a declarat
doctorul Cecilia Gafencu, direc-
torul adjunct al DSP Neam].
Potrivit datelor prezentate de
conducerea institu]iei, cele mai
multe cazuri de viroze [i pneu-
monii au fost `nregistrate `n
mediul rural. Medicii speciali[ti
spun c\, `n realitate, num\rul
persoanelor cu viroze sau pneu-
monii este mult mai mare, `ns\
mul]i dintre ace[tia prefer\ s\ se
trateze acas\, f\r\ s\ mai treac\
pe la medicul de familie. {i `n
Vrancea, num\rul bolnavilor di-
agnostica]i cu viroze respiratorii
s-a dublat `ntr-o s\pt\m=n\.
Autoritatea de S\n\tate Public\
(ASP) Vrancea a informat c\,
s\pt\m=na trecut\, au fost diag-
nosticate cu viroze 1.247 de per-
soane, fa]\ de 677, `n s\pt\m=na
1-7 ianuarie a.c. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna februarie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. Con- care nu s-au trimis [i sumele aferente.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, di]ia pentru a intra `n acest clasament este ca o
„ La sf=r[itul lunii ianuarie se va `ntocmi un
organizeaz\ EDI}IA A ZECEA a concur- parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
sului destinat comunit\]ilor parohiale [i te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o evi- la fiecare categorie vor primi din partea ziaru-
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii. lui „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare
„ La concurs pot participa toate parohiile din Modalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- cu autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abo- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
namente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
FEBRUARIE din fiecare protopopiat. O parohie „Lumina de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
poate fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
ori pe an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (urban / 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- LUMINA)
 ACTUALITATE Joi, 18 ianuarie 2007 11
Conducerea CET Ia[i se aliaz\ cu poli]ia pentru a prinde infractorii PE SCURT
~ntre cele dou\ p\r]i sustrageri [i distrugeri rea `ntregului sistem de borarea dintre for]ele de „Cele mai mari pro-
s-a `ncheiat un protocol ale elementelor instala- termoficare [i implic\ ordine public\ [i CET bleme le avem `n cartie- Iorgulescu: directorul
de colaborare, pentru a ]iilor de transport ale a- costuri importante pen- Ia[i va implica efectu- rele Bularga, CUG, Ci- Palatului Culturii
preveni [i depista infrac- gentului termic, ale lini- tru recondi]ionare“, a area de ac]iuni, controale ric, Mircea [i Alexan-
torii care „atenteaz\“ la ilor de c\i ferate uzinale, sus]inut directorul CET, [i patrul\ri, menite s\ trebuia s\ cumpere
dru“, a precizat directo-
bunurile Centralei Elec- cu furturi din punctele Dorin Ivana. Pentru pre- preven\ [i s\ combat\
rul CET. Acesta a ad\u- un microbuz
trice de Termoficare termice din cartiere [i venirea acestor eveni- sustragerile de orice fel,
(CET) a Ia[ului. Condu- chiar cu atacarea perso- mente, conducerea uzi- `n mod deosebit `n zonele gat c\, `n viitorul apro- Directorul Palatului Culturii
piat, un protocol asem\- din Ia[i, Val Condurache, a
cerea uzinei sus]ine c\, nalului de deservire a nei a `ncheiat un protocol traseelor re]elelor de ap\ `nc\lcat regulile de folosire a
`n ultima perioad\, se acestora. „Aceste fapte de colaborare cu Poli]ia fierbinte [i a loca]iilor n\tor va fi `ncheiat [i cu fondurilor destinate renov\rii
confrunt\ cu numeroase pun `n pericol func]iona- Municipiului Ia[i. Cola- punctelor termice. Poli]ia Comunitar\. a institu]iei respective, a fost
concluzia anchetei `ntreprinse
`n acest caz de Ministerul
Num\rul virozelor respiratorii a crescut `ngrijor\tor Culturii [i Cultelor. Ministe-
rul Culturii, Adrian Iorgu-
lescu, a precizat ieri, `ntr-un
~n ultima s\pt\m=n\, num\rul - odihn\ la pat, în mod special briefing sus]inut la Palatul
pe timpul febrei; Victoria, c\ directorul
infec]iilor c\ilor respiratorii a - evitarea fumatului activ [i Palatului Culturii din Ia[i tre-
crescut substan]ial fa]\ de pasiv; buia s\ cumpere un microbuz
- lichide multe (ap\ sau sucuri pentru uzul institu]iei [i nu
perioada anterioar\, un automobil de teren, marca
de fructe), pentru fluidizarea
acest fenomen fiind constatat mucozit\]ilor. De asemenea,
Volkswagen Touareg. Palatul
Culturii din Ia[i a primit la
`n aproape toate jude]ele ]\rii, lichidele sunt foarte importante sf=r[itul anului trecut primele
`ndeosebi din cauza pentru rehidratare, mai ales în fonduri pentru renovarea se-
cazul febrei; diului s\u, aflat `ntr-o avan-
schimb\rilor bru[te de - ceaiuri calde cu lamâie [i sat\ stare de degradare. De
miere, sup\ cald\ de pui; banii primi]i s-au cump\rat
temperatur\. `ns\ laptop-uri [i ma[ina de
- interzicerea consumului de
Ia[ul a raportat o inciden]\ alcool;
lux respectiv\. Directorul
Palatului Culturii, Val Con-
crescut\ a num\rului de viroze - gargar\ cu ap\ c\ldu]\, durache, a explicat achizi]iile
[i pneumonii, mai ales dup\ s\rat\, de câteva ori pe zi pentru prin faptul c\ banii au ajuns
ro[u în gât; prea t=rziu, iar Palatul Cul-
zilele `n care temperaturile au - bomboane mentolate pentru turii risca s\ piard\ fondurile
fost foarte ridicate. tuse; dac\ nu `i cheltuia p=n\ la
- pentru copiii care înc\ nu-[i sf=r[itul anului. (M.F.)
pot sufla nasul, folosirea unei
de Otilia B|LINI{TEANU pompi]e pentru îndep\rtarea Prim\ria Ia[i va avea
Potrivit statisticilor Compar- mucozit\]ilor nazale; o nou\ organigram\
timentului de Epidemiologie a - solu]ie salin\ pentru în-
Consilierii locali din cadrul
Bolilor Transmisibile din cadrul dep\rtarea mai u[oar\ a muco- Prim\riei Ia[i vor trebui s\
Autorit\]ii de S\n\tate Public\ zit\]ilor. aprobe `n [edin]a de pe 22
(ASP), la Ia[i au fost `nregis- ianuarie noua organigram\ a
trate, `n s\pt\m=na 8-14 ia- Antibioticele Prim\riei, `n care sunt prev\-
nuarie, nu mai pu]in de 4.200 zute noi func]ii. Potrivit noii
de cazuri de viroze respiratorii nu vindec\ r\ceala organigrame, municipalitatea
[i 1.486 `mboln\viri de pneu- va trebui s\ angajeze peste
monie. Cele mai multe viroze au De[i multe ca num\r, medi- 150 de persoane, pe noi func-
torii au fost descoperite la copiii De aceea, medicii epidemiologi camentele special destinate r\- ]ii. Astfel, noua organigram\
fost diagnosticate `n r=ndul foarte mici, epidemiologii reco- recomand\ mult\ aten]ie `n re- a Prim\riei va avea un nu-
copiilor cu v=rste cuprinse `ntre celii nu o pot vindeca, ci doar o
mand\ p\rin]ilor s\ se prezinte cunoa[terea simptomatologiei. m\r de 1.100 de func]ii, fa]\
0 [i 4 ani. „Din totalul de 4.200 Gripa debuteaz\ brusc [i violent, pot face mai u[or de suportat.
la medicul de familie cu copilul, Mai mult, e posibil ca datorit\ de 937, c=te sunt `n prezent.
de cazuri cu viroze, 200 de per- chiar de la apari]ia celor mai chiar cu temperatur\ de 40 de Cele mai multe persoane vor
soane au necesitat `n mod obli- grade. Febra este înso]it\ de efectelor secundare a acestora fi angajate `n cadrul Direc]iei
ne`nsemnate indicii de boal\. starea general\ a organismului
gatoriu internare, boala put=n- „Leg\tura cu medicul de familie st\ri de sl\biciune [i oboseal\, Economice, respectiv 55 de
du-se complica. De asemenea, tuse uscat\, nas care pare s\ s\ devin\ mai proast\. „Înainte persoane, apoi, la Direc]ia Teh-
trebuie s\ fie foarte str=ns\, mai de a oferi orice medicament de nic\, alte 10 persoane. Restul
de la `nceputul acestui an a fost ales c\ la copiii mici pot ap\rea curg\ la nesfâr[it, frisoane, posturilor vor fi distribuite la
`nregistrat [i un caz de grip\, o dureri musculare, dureri puter- acest gen unui copil, trebuie ce-
complica]ii pe fondul acestor in- rut\ opinia medicului, dar ceea celelalte direc]ii sau comparti-
form\ u[oar\ `ns\“, a declarat fec]ii `ntr-un timp foarte scurt. nice de cap, dureri oculare [i ro[u mente din cadrul aparatului
dr. Elena Duca, [efa Compar- în gât. Febra poate dura de la 3 ce trebuie re]inut este faptul c\
De asemenea, persoanele care antibioticele nu ac]ioneaz\ îm-
administrativ local. „Vom `n-
timentului de Epidemiologie a sufer\ de viroze este indicat s\ la 5 zile. Dup\ vindecare, este cerca s\ mergem pe mai mul-
Bolilor Transmisibile. posibil ca starea de sl\biciune [i potriva viru[ilor“, a mai expli- te posturi de debutan]i, pen-
stea `n cas\, s\ se trateze, iar cat dr. Duca.
Potrivit comunicatului remis celor care `nc\ nu au contactat oboseal\, tusea, s\ mai dureze tru c\ persoanele cu experi-
de Ministerul S\n\t\]ii, cazul pân\ la 3 s\pt\mâni. Viru[ii se transmit prin con- en]\ nu sunt tentate de sala-
boala le recomand\m s\ evite tact „mân\ la mân\“ [i prin aer, riile de la Prim\rie“, a spus
de grip\ de la Ia[i a fost diag- locurile aglomerate [i s\ con- Conform medicilor infec]io-
ca urmare a tusei [i str\nutului. secretara Consiliului Local,
nosticat `n urma analizei pro- sume c=t mai multe fructe [i ni[ti, peste 100 de tipuri diferite L\cr\mioara Vernic\. (S.D.)
belor recoltate de la bolnav, la de viru[i pot provoca r\ceala. Cel mai important mod de a
legume `n stare proasp\t\“, a preveni r\ceala este sp\latul des
Bucure[ti, fiind depistat virusul Gripa, pe de alt\ parte, poate fi
gripal B/Shanghai/361/02, o
mai precizat dr. Duca.
cauzat\ doar de un num\r redus pe mâini cu s\pun [i ap\ c\l- ~ncas\ri de peste
form\ u[oar\ a bolii. de viru[i, anual. Cu toate aces- du]\, dar [i evitarea de a atinge 1 milion de lei din
Tot statistica ministerului Virozele nu trebuie tea, nu exist\ tratament propriu- nasul sau ochii. Pentru a împie- taxe, `n doar trei zile
arat\ c\ Ia[ul se afl\ [i `n topul confundate cu gripa zis nici pentru r\ceal\, nici pen- dica raspândirea viru[ilor, repa-
jude]elor cu cele mai multe tru grip\. Singura posibilitate de usul la pat este mai mult decât Casieriile municipalit\]ii ie[e-
cazuri de pneumonii raportate Cu toate c\ virozele sunt for- ameliorare este de a-i oferi con- indicat. De asemenea, folosirea ne au fost arhipline `nc\ din
`n ultima perioad\. me u[oare ale infec]iilor c\ilor fort organismului care lupt\ îm- [erve]elelor, în locul batistelor, prima zi, de c=nd au fost de-
este recomandat\ pentru sigu- schise. ~n trei zile, s-a `ncasat
Dat fiind faptul c\ cele mai respiratorii, acestea pot fi con- potriva viru[ilor. Iat\ c=teva sfa- peste 1 milion de lei din taxe [i
multe cazuri de infec]ii respira- fundate `n unele situa]ii cu gripa. turi de specialitate: ran]a celor din jur. a impozite. Numai `n prima zi,
au fost `ncasate peste 0,4 mi-
Granturi pentru dezvoltare [colar\ de 10.000 de euro rarea [i derularea proiectelor. La
aceste proiecte au acces toate
lioane de lei, banii fiind pl\ti]i
de 3.900 de persoane, mar]i au
Unit\]ile de `nv\]\m=nt ar Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) cerea decalajului existent `n [colile, num\rul de granturi care fost `ncasate 0,37 milioane de
putea ob]ine `ntre 5.000 - 10.000 care deruleaz\ acest program. ceea ce prive[te accesul la in- vor fi acordate la nivel na]ional lei, iar ieri, p=n\ la orele
fiind de 500 pe an, cu valoare 13.00, au fost `ncasate 0,21
de euro pe un proiect prin Pro- Conform celor precizate de forma]ie [i a metodelor [i mi- milioane de lei. „Comparativ
gramul de Granturi pentru Dez- Camelia Gavril\, „proiectele pot jloacelor moderne de predare - medie de 10.000 de euro pe cu anul trecut, `ncas\rile sunt
voltare {colar\ care vizeaz\ fi axate `n special pe activit\]i `nv\]are, o a treia categorie grant. Grupul ]int\ al progra- mult mai mari. Dac\ ne refe-
cre[terea calit\]ii, eficien]ei [i extra[colare educative precum vizeaz\ `mbog\]irea procesului mului de granturi `l constituie rim la num\rul de persoane,
echit\]ii sistemului public de teatru, sere, ateliere de crea]ie, de predare prin activit\]i ex- elevii, cadrele didactice [i mana- cre[terea este de 48%, iar dac\
educa]ie, prin cre[terea gradului urm=nd s\ fie sus]inute ini]ia- tracurriculare, iar ultima cate- gerii [colilor, precum [i p\rin]ii nu referim la sumele `ncasate,
de autonomie [i a capacit\]ii de tive care se justific\ prin intere- gorie are `n vedere integrarea [i membrii comunit\]ilor locale. avem o cre[tere de 25%“, a de-
elaborare [i gestionare a proiec- sul local“. [colar\ [i profesional\ a copiilor Prima rund\ de competi]ie clarat Maria Apetroaiei, [efa
lansat\ `n acest an prevede da- Finan]elor Publice Locale Ia[i.
telor, conform celor precizate de Astfel, proiectele sunt `mp\r- sau tinerilor cu cerin]e educa- Aceasta a mai spus c\ ar pu-
Camelia Gavril\, inspector ge- ]ite `n patru categorii, prima ]ionale speciale [i a celor din ta limit\ de depunere a proiec- tea fi angajate [i alte persoane
neral al Inspectoratului {colar categorie vizeaz\ `mbun\t\- sistemul de protec]ie social\. telor 5 martie, la ISJ, urm=nd la casieriile existente, deoarece
Jude]ean Ia[i (ISJ). Programul ]irea calit\]ii educa]iei prin for- ISJ va asista [colile `n elabo- ca validarea proiectelor c=[tig\- sunt anumite momente `n care
se va desf\[ura din 2007 p=n\ marea profesional\ [i oferirea rarea proiectelor [i implemen- toare s\ aibe loc la sf=r[itul lu- un singur casier nu face fa]\.
`n 2010, propunerile de proiecte de oportunit\]i de dezvoltare `n tarea acestora, `n acest scop nii aprilie. Implementarea pro- Taxele [i impozitele locale pot
urm=nd s\ fie depuse la ter- carier\ a cadrelor didactice, o pun=nd la dispozi]ia [colilor iectelor [i virarea banilor va `n- fi pl\tite [i la cele patru centre
menele anun]ate de Ministerul alt\ categorie vizeaz\ redu- ghiduri [i manuale pentru elabo- cepe cu luna iunie. (Oana R.) de cartier, `ntre orele 08.30 [i
16.30. (S.D.)
12 Joi, 18 ianuarie 2007
PE SCURT
Lobon] vrea `n
Champions League
[i la echipa na]ional\
Bogdan Lobon] a fost prezentat
oficial ca portar al echipei de fot-
bal Dinamo Bucure[ti. Primele cu-
vinte ale lui Bogdan Lobon] au
fost: „Sunt bucuros c\ am luat
aceast\ decizie, c\ am din nou
ocazia s\ joc pentru o echip\ mare
cum este Dinamo. Dorim s\ par-
curgem un drum c=t mai lung `n
Europa, s\ men]inem distan]a `n
fruntea clasamentului Ligii I [i s\
ne g=ndim, mai departe, la Liga
Campionilor“.
Directorul general Cristian Borcea
a spus c\ l-a dorit de mai mult
timp Bogdan Lobon]. „Suntem bu-
curo[i c\ `l avem pe Bogdan l=ng\
noi. Cu siguran]\, vom fi mai pu-
ternici [i suntem preg\ti]i, din
toate punctele de vedere, s\
m\rim distan]a din clasament,
dar, mai ales, s\ `nvingem `n
Ghencea“, a spus Borcea. ~n con-
tinuare, directorul general a de-
clarat c\ a avut ambi]ia s\ `l
aduc\ definitiv la Dinamo pe
Lobon], nu sub form\ de `mpru-
mut.
„Dac\ toat\ lumea e bucuroas\,
eu sunt fericit c\ am reu[it s\ `l
aducem pe Bogdan la Dinamo“, a
men]ionat Mircea Rednic,
antrenorul principal. „Este un por-
tar foarte bun, un portar valoros
de care Dinamo avea nevoie.
Singura mea problem\ este c\
acum, concuren]a este foarte mare
[i la portari. ~mpreun\ vom putea
s\ facem performan]ele propuse [i
pe care Dinamo le merit\“, a spus
Rednic.
Lobon] este felicitat de
Ionu] Popa pentru
revenirea `n Rom=nia
~n opinia antrenorului lui Poli,
revenirea lui Bogdan Lobon] la
Dinamo este benefic\ fotbalului
rom=nesc. „Lobon] a f\cut bine c\
s-a `ntors. Dec=t s\ stea pe banc\
`n Italia, mai bine ap\r\ `n ]ar\
la el. Acum poate reveni [i la
echipa na]ional\, dar trebuie s\
se bat\ cu Dani Coman pentru un
loc de titular. Din spate vin `ns\
puternic Marius Popa de la
Timi[oara [i Cristi Br\ne] de la
Ia[i. Sunt doi portari constan]i [i
valoro[i. ~l felicit pe Cernea de la
Steaua pentru faptul c\ a dat
dovad\ de mult\ modestie de-
clar=nd c\ nu el este cel mai bun
portar din ]ar\, ci Coman [i
Lobon], dup\ care, al\turi de el,
urmeaz\ Br\ne] [i Popa. Cernea a
dat dovad\ de mult caracter
f\c=nd acele afirma]ii“, este de
p\rere „Profesorul“. (N.P.)
Ronaldo s-ar putea
transfera de la Real la
AC Milan
Atacantul brazilian Ronaldo, care
nu mai intr\ `n vederile
antrenorului echipei spaniole de
fotbal Real Madrid, Fabio Capello,
s-a `n]eles cu conduc\torii
forma]iei AC Milan [i dore[te s\
se transfere la gruparea italian\,
infomeaz\ presa iberic\. Potrivit
ziarului „AS“, principalul obstacol
`n calea realiz\rii tranzac]iei `l
reprezint\ faptul c\ milanezii „nu
doresc s\ pl\teasc\ nici un euro“
pentru acest transfer, dup\ cum a
declarat Adriano Galliani, pre[e-
dintele lui AC Milan. Ronaldo
`ncearc\ acum s\-i conving\ pe
conduc\torii Realului s\ fie l\sat
s\ plece gratis `n Italia, AC Milan
oblig=ndu-se, `n schimb, s\-i
pl\teasc\ acela[i salariu pe care
brazilianul `l `ncaseaz\ `n Spania
- 6 milioane de euro pe an.
Cotidianul iberic precizeaz\ c\
agentul lui Ronaldo, Fabiano
Farah, s-a `nt=lnit mar]i sear\ cu
directorul sportiv al Realului,
Predrag Mijatovic, care l-a infor-
mat c\ gruparea madrilen\ va re-
nun]a la Ronaldo doar `n schimbul
unei sume de transfer. a
Dueluri rom=ne[ti `n cupele europene de handbal
Tragerea la sor]i a meci-
urilor din turul 4 al cupelor
europene la handbal femi-
nin, efectuat\ la Viena, a
oferit celor 5 echipe româ-
ne[ti adversare redutabile
din Germania, Spania, U-
craina [i Elve]ia. În optimi-
le de final\ ale Cupei EHF,
Rulmentul Bra[ov va în-
frunta (primul joc pe teren
propriu) forma]ia spaniol\
Ionu] Popa vrea arbitri str\ini
a „De fiecare dat\ c=nd am jucat acas\ cu FC Na]ional, am fost clar dezavantaja]i. Vreau ca `n retur s\ fim
arbitra]i la meciul din Copou cu Na]ional de o brigad\ str\in\“, spune tehnicianul lui Poli a
de Narcis POHOA}|
Solicitarea arbitrilor
str\ini de c\tre conduce-
rile „granzilor“ la derby-
urile din campionatul in-
tern pare s\ fi devenit o
mod\. Antrenorul Poli-
tehnicii Ia[i, Ionu] Popa,
a declarat c\ va propune
pre[edintelui Sorin Boca
solicitarea unei brig\zi
str\ine la derby-ul supra-
vie]uirii din Copou cu FC
Na]ional. Tehnicianul a
explicat [i motivul acestei
atitudini. „De fiecare da-
t\ c=nd am jucat la Ia[i
cu FC Na]ional, am avut
mari probleme de arbi-
traj. Eu mi-am propus s\
nu mai comentez deciziile
arbitrilor, dar am fost
nevoit s\ o fac pentru c\
de fiecare dat\ c=nd am
jucat cu FC Na]ional, am
fost realmente fura]i. A[a
cum Dinamo, Rapid [i
Steaua cer arbitri str\ini
la derby-uri, vrem [i noi
s\ fim arbitra]i de o bri-
gad\ din afara Rom=niei
la meciul din Copou cu
FC Na]ional. Vom avea
meciuri pe teren propriu
cu multe echipe ce sunt `n
lupt\ cu noi pentru evita-
rea retrograd\rii [i vrem
Rugbystul ie[ean Pepe
Todera[c a cucerit Fran]a
Pilierii sunt printre cei
mai aprecia]i rugby[ti ro-
m=ni care evolueaz\ `n
Fran]a. Petru B\lan, Bog-
dan B\lan sau ie[eanul
Petri[or „Pepe“ Todera[c
sunt doar c=teva exemple
care au prins posturi de
titulari la cluburile din
Hexagon.
Petri[or Todera[c joac\
la prim divizionara Brive
din 2005, atunci c=nd a
venit de la forma]ia de
liga a doua Oyonnax. El a
reu[it s\ se impun\ des-
tul de rapid [i a devenit
titular `n linia `nt=i a
acestei echipe, av=nd 19
meciuri jucate `n edi]ia
trecut\ a campionatului
(18 ca titular) [i 12 par-
tide `n acest sezon, 10 ca
titular. ~n acest din urm\
sezon, Pepe a jucat [i
dou\ partide `n Challenge
Cup, `nscriind c=te un
eseu `n fiecare meci. Poa-
te [i de aceea Brive este
foarte aproape de califi-
carea `n sferturile de fi-
nal\ din cupele europene.
Gra]ie acestor realiz\ri,
oficialii lui Brive au decis
SPORT
Itxako Estella Navarra,
locul 4 în campionat, unde
evolueaz\ 4 juc\toare ro-
mânce, foste interna]iona-
le: portarul Ildiko Kerekes
Barbu, Cristina Mihai, Pe-
tronica Fedorneac [i Alina
Jula. În turul 4 al Cupei
Cupelor, Oltchim Râmnicu
Vâlcea întâlne[te echipa
german\ FC Nurnberg,
primul joc în deplasare,
La unul dintre meciurile la care a f\cut referire
Ionu] Popa, Sorin Corpodean a avut o manier\
de arbitraj `n favoarea echipei FC Na]ional
s\ fim arbitra]i corect.
Sper s\ aud\ aceste lu-
cruri [i cei din Comisia
Central\ de Arbitri [i s\
dea curs cererii noastre“,
a precizat Ionu] Popa.
s\-i prelungeasc\ lui To-
dera[c contractul pe `nc\
trei sezoane. Pepe Tode-
ra[c este unul dintre cei
mai aprecia]i juc\tori de
rugby [i de c\tre fanii din
]ara noastr\, cei care l-au
desemnat cel mai bun
juc\tor al echipei na]io-
nale `n 2005. ~n 2006,
Pepe a jucat titular `n 4
dintre cele 9 meciuri ale
primei reprezentative, el
lipsind doar la jocurile `n
care a fost accidentat. Tot
`n campionatul francez de
rugby mai evolueaz\ [i
al]i fo[ti juc\tori de rugby
ai forma]iei Poli Agro Ia[i,
ei fiind Gabriel Brezo-
ianu, Sebastian Ungurea-
nu [i George Chiriac, dar
[i Florin Corodeanu, care
a f\cut junioratul la CFR
Ia[i. ~n aceast\ prim\-
var\, mai mul]i rugby[ti
ie[eni vor ajunge [i `n
}ara Galilor, ca urmare a
ini]iativei actualului spon-
sor al echipei din Dealul
Copoului, firma Crown-
ford.Ltd, [i a managerului
galez Brad Williams. (D.T.)
care este antrenat\ de
germanul de origine româ-
n\ Herbert Müller. La for-
ma]ia german\ evolueaz\
[i pivotul român Georgeta
Vârtic. În optimile de fi-
nal\ ale Cupei Challenge,
Universitatea Jolidon Cluj
joac\ cu forma]ia HC Eco-
nom Energo Lvov (Ucrai-
na), jocul tur în deplasare,
în timp ce Tomis Constan]a
~n cantonament,
`ncep=nd de ieri
Acesta a revenit ieri
diminea]\ `n Ia[i de la
Adrian Ilie ar putea reveni la Poli Ia[i
Impresarul Daniel Stan-
ciu a declarat c\ fotbalis-
tul Politehnicii Timi[oara
Adrian Ilie are [anse s\
joace `n Copou `n retur.
„Ilie mi-a spus c\ vrea s\
revin\ la Ia[i pentru a
juca. Din c=te am `n]eles,
[i cei din Copou `l vor pe
Ilie `n lot. R\m=ne s\ ve-
dem ce preten]ii au ofi-
cialii lui Poli Timi[oara“, a
precizat Stanciu.
Adrian Ilie nu face par-
te din lotul deplasat de
staff-ul tehnic al Politeh-
nicii Timi[oara `n canto-
namentul de la Sl\nic
Moldova [i refuz\ s\ se
prezinte la antrenamentele
Jiului din Petro[ani, gru-
pare la care a fost `mpru-
mutat de c\tre conducerea
de pe Bega. Curtat insis-
tent `n aceast\ iarn\ [i de
Ceahl\ul Piatra Neam],
Adrian Ilie a declarat `n
repetate r=nduri c\ nu
vrea s\ mai joace la Petro-
[ani, dar nici la Ceahl\ul,
]inta sa fiind revenirea la
Poli Ia[i, forma]ie de la
care a fost transferat iar-
na trecut\ la Timi[oara.
Pre[edintele lui Poli
Ia[i, Sorin Boca, este de
va întâlni forma]ia elve-
]ian\ TV Uster, primul joc
în deplasare. HCM Roman
înfrunt\ forma]ia ucrai-
nean\ Karpatî Ujgorod,
meciul tur fiind programat
în deplasare. Confrunt\rile
sunt programate pe 17/18
februarie (turul), respectiv
24/25 februarie (returul).
(Dan T.)
Arad [i dup\ o jum\tate
de or\ de discu]ii cu juc\-
torii, `n vestiar, a trecut
la treab\. „De azi (n.r.
ieri) `ncepem programul
centralizat de preg\tire.
Nu am plecat la munte
sau `ntr-un turneu `n
str\in\tate pentru c\
avem condi]ii foarte bune
aici. Le-am prezentat
b\ie]ilor programul [i
a[tept de la ei s\ par-
ticipe cu con[tiinciozitate
la preg\tire, pentru c\ de
modul cum se preg\tesc
acum depindem `n campi-
onat. Pentru Rom=nia,
reprezint\ o premier\
faptul c\ ne preg\tim a-
cas\, dar noi suntem o-
bi[nui]i cu a[a ceva. Am
schimbat c\pitanii de
echip\ de la etap\ la alta
din cauza suspend\rilor
[i accident\rilor, am renun-
]at la cantonamente `na-
intea meciurilor, acum am
r\mas acas\. Sper\m ca
aceast\ decizie s\ fie de
bun augur“, a ad\ugat
tehnicianul.
Popa mai a[teapt\ `n
aceste zile 3-4 juc\tori la
preg\tire. „Sunt fotbali[ti
buni, at=t din ]ar\, c=t [i
din «afar\», unii dintre ei
sunt cunoscu]i. ~n func]ie
de banii pe care `i vom
avea `i vom transfera“.
p\rere c\ Ilie are 50%
[anse s\ revin\ `n Copou,
singura variant\ viabil\
fiind un `mprumut p=n\
cel pu]in `n var\. De a-
semenea, antrenorul Io-
nu] Popa [i-l dore[te `n lot
pe Adrian Ilie, dar sper\
s\-i conving\ pe oficialii
b\n\]eni s\-l lase pe fot-
balist cel pu]in un an `n
Copou.
„Bordeanu [i
Onofra[ nu au
procedat corect“
Ionu] Popa a declarat
c\ `i condamn\ pe juc\-
torii Bordeanu [i Onofra[
pentru faptul c\ au plecat
la Unirea Urziceni. „~n
mod normal trebuia s\
discute cu conducerea clu-
bului [i cu mine `naintea
de a lua decizia s\ plece
de la Poli. Poate mai ad\-
ugam ceva la contract,
poate ne `n]elegeam `nc=t
s\ fie bine at=t pentru ei,
c=t [i pentru club. Ei cum
au primit oferta, cum au
plecat“, a spus Popic\.
Antrenorul Politehnicii
este de p\rere c\ de la
locul 6 `n jos orice echip\
poate avea probleme cu
retrogradarea. „Primele
cinci clasate se bat pentru
titlu [i Cupa UEFA, de la
locul 6 `n jos orice echip\
poate avea emo]ii dac\
pierd dou\ meciuri la
r=nd. Va fi un retur infer-
nal. Eu cred c\ nici o e-
chip\ nu este condam-
nat\ `nc\ la retrogradare.
Toate au [anse s\ se sal-
veze, mai cu seam\ c\ mul-
te echipe s-au `nt\rit vizi-
bil `n aceast\ iarn\“. a
Popa `l mai vrea de la
Poli Timi[oara [i pe Leo-
nard Naidin, mijloca[ul la
`nchidere efectu=nd `n
aceste zile antrenamente
cu echipa a doua de pe Be-
ga. „Dac\ nu-[i va g\si e-
chip\ `n str\in\tate, Nai-
din mi-a promis c\ vine s\
joace la Poli“, a punctat
„Profesorul“. (Narcis P.)
 POR}IA DE S|N|TATE Joi, 18 ianuarie 2007 13
aceasta [i no]iunea de oligoele-

Tratamentele homeopatice ment. S-a observat c\ adminis-

care ]in b\tr=ne]ea la distan]\
Pentru cititorii ziarului „Lumina“ recomand\m
c=teva remedii homeopatice ce pot fi utilizate at=t
de b\rba]ii, c=t [i de femeile de v=rsta a treia.
de dr. Mihai VIERIU
Magneziul este remediul cel
mai frecvent utilizat [i face par-
te din grupa oligoelementelor.
El este urmat de mangan. ~n
fiziologia normal\ a organismu-
lui, magneziul are un rol de-
osebit de complex [i important,
fiind un element esen]ial al vie-
]ii, cu cea mai larg\ r\sp=ndire.
Al\turi de calciu, sodiu [i pota-
siu, magneziul are un rol funda-
mental `n conduc]ia electric\ a
pulsa]iilor inimii [i `n contrac-
tibilitatea celulelor cardiace.
Caren]a de magneziu [i potasiu
favorizeaz\ apari]ia aritmiilor
[i fenomenelor toxice. Magne-
ziul intervine `ntr-o mul]ime de
procese metabolice, nervoase,
sangvine, viscerale, activeaz\
multe enzime, particip\ la re-
glarea metabolismului glucidic,
lipidic, protidic, la procese de
cre[tere [i permeabilitate celu-
lar\. Are o ac]iune antialergic\
[i antispastic\ [i un rol impor-
tant `n eliberarea [i transferul
ionilor de fosfat. La om, defici-
tul de magneziu este determi-
nat de o mul]ime de condi]ii fi-
ziologice [i patologice: sc\derea
aportului alimentar, o alimen-
ta]ie hiperlipidic\ sau un exces
de calciu, malabsorb]ie, diaree
prelungit\, hemodialize, ad-
ministrarea unor medicamente,
cum sunt psihotropele, corticos-
teroizii, diureticele, s\rurile de
calciu, antibioticele, contracep-
tivele.
Valori sc\zute ale magneziu-
lui seric, sub 1,2 mEQ/l sau
p=n\ sub 2,5 mEQ/l mas\ er-
itrocitar\, se `nt=lnesc `n coma
diabetic\, tetanie, confuzii men-
tale, delirium tremens, arsuri
mari, pancreatite cronice [i a-
cute, hepatite cronice [i ciroze,
hipertiroidii.
Con]inutul redus al magne
ziului `n apele potabile sub 1,5
mg/litru este `nso]it de o inci-
den]\ crescut\ a bolii coronar-
iene [i a sindromului mor]ii
subite. Moartea subit\ prin sin-
cop\ cardiac\, f\r\ simptome
prevestitoare, este mult mai
frecvent\ `n zonele `n care apa
potabil\ este „moale“ [i are un
con]inut redus `n magneziu.
Valori crescute ale magneziului
sunt rar `nt=lnite `n insufi-
cien]ele renale grave, `n ne-
fritele cronice, anurie sau dup\
administr\ri masive de s\ruri
de magneziu la constipa]i.
~n concluzie, putem spune c\
gluconatul de magneziu este un
modificator de teren indispen-
sabil tuturor formelor de via]\,
fiind deci un oligoelement ma-
jor. Magneziul:
- intervine `n toate func]iile
psihologice;
- particip\ `n metabolismul
glucidic, lipidic [i protidic;
- joac\ un rol antiinflamator
[i antistres;
- stimuleaz\ fagocitoza, dis-
truc]ia microbian\ sigur\ (sti-
muleaz\ globulele albe);
- particip\ la formarea de an-
ticorpi `n cazul unei agresiuni
exterioare;
- are importan]\ `n func]io-
narea diverselor aparate: neu-
ro-muscular, osteo-articular,
dentar, respirator, endocrin, oc-
ular, digestiv, hepatic, renal,
cardio-vascular, sanguin;
- previne senescen]a (`mb\-
tr=nirea), fatigabilitatea (obo-
seala), excitabilitatea neuromus-
cular\ (spasmofilia);
- este un regulator termic, un
sedativ;
- `n sezonul rece men]ine c\l-
dura, iar `n sezonul cald favo-
rizeaz\ transpira]ia;
- este un regulator neuroar-
tritic `n asociere cu cobaltul, `n
spasmofilie cu cobalt [i fosfor, `n
senescen]\, epuizare, psihaste-
nie, iar `n toate manifest\rile
cu absen]\ de defensiv\ or-
ganic\ se asociaz\ cu cupru [i
argint sau cu zinc [i cupru;
- intervine `n toate formele
de tulburare, `n reglarea meta-
bolismului de calciu [i de osi-
ficare: spasmofilie, senescen]\,
demineralizare, decalcifiere, tul-
bur\ri de men]inere a sarcinii,
lacta]ie, disfunc]ii paratiroidi-
ene, retard intelectual, senes-
cen]\ precoce, sterilitate.
Rolul manganului `n
tratamentele
homeopatice
~n homeopatie, observa]iile
referitoare la mangan au `nce-
put `n anul 1903, c=nd Gabriel
Bertrand a observat c\ o caren-
]\ de mangan `n sol duce la
diminuarea culturilor de ov\z.
El a descoperit o dat\ cu
trarea de mangan la diabetici
are efect hipoglicemiant, iar
pancreatectomia [i diabetul
sunt `nso]ite de deficit de man-
gan. De[i nu s-a dovedit `nc\,
este posibil ca manganul s\ fie
implicat `n sinteza insulinei. Cu
certitudine `ns\, manganul este
implicat `n dezvoltarea schele-
tului.
Tulbur\ri ale caren]ei de
mangan duc la defecte ale oase-
lor lungi, cu arcarea membrelor
inferioare, tumefac]ia capetelor
articulare, rarefac]ia osoas\ cu
o net\ predispozi]ie de exage-
rare a depozitului de gr\sime.
Modific\rile osoase care retro-
cedeaz\ spontan `ntre 4 [i 11
luni de via]\ se aseam\n\ cu
cele din rahitism sau din ar-
tritele rujetice.
La om, lista bolilor legate de
tulbur\ri ale metabolismului
manganului trebuie completat\
[i cu diabetul zaharat [i cu ste-
rilitatea ambelor sexe. Organis-
mul tolereaz\, `n general, doze
foarte mari de mangan, f\r\ s\
prezinte tulbur\ri importante.
Manganul se completeaz\
endocrin cu remediul home-
opatic Tiroida (astm, reuma-
tism, obezitate), Hipofiza (la pu-
bertate), Orchitin cu Ovare
(menopauze, epuizare).
Manganul este:
- un antialergic [i un desensi-
bilizant universal;
- un biocatalitic `n toate for-
mele de artrite;
- un catalizator electiv `n
oxid\rile celulare;
- contraindicat `n tuberculoze
[i afec]iuni pulmonare;
- un regulator al absorb]iei [i
asimila]iei;
- indispensabil `n reproduce-
re, intervine `n dezvoltarea hipo-
fizelor [i reglarea gonadelor;
- recomandat `n tulbur\ri de
cre[tere, pubertate, epuizare,
menopauz\, astm, reumatism,
obezitate, celulite;
- indispensabil `n formarea
enzimelor, hormonilor [i pro-
teinelor [i `n cre[terea factoru-
lui de imunitate.
Ca o concluzie, manganul
este indispensabil `n toate
formele de diateze artritice [i
alergice, autointoxica]ii, erup]ii,
nevralgii, migrene.
* De dr. Mihai Vieriu,
medic primar medicin\ intern\,
specialist `n cadrul Clinicii
a V-aa Medical\ [i de
Geriatrie-GGerontologie,
Spitalul Universitar CFR Ia[i
PILULA ZILEI
Cum pot influen]a
alimentele somnul?
Persoanele care sufer\ de bulimie,
dar cu greutate normal\, nu au pro-
bleme cu somnul, dar nu acela[i lucru se
poate spune despre obezi, la care apare
apneea obstructiv\ nocturn\. Aceasta
se caracterizeaz\ prin opriri temporare
ale respira]iei, cu o durat\ variind `ntre
30 de secunde p=n\ la un minut.
Mecanismul acestui colaps al c\ilor res-
piratorii superioare implic\ varia]ii ale
musculaturii faringelui, limbii [i g=tu-
lui. Rezult\ un somn agitat, incomplet
ca stadii, instal=ndu-se treptat o „dato-
rie de somn“, cu senza]ie de somnolen]\
`n timpul zilei. Prin sl\bire se constat\
adesea normalizarea somnului. Sfor\i-
tul este `ns\ cauzat de o deformare a
c\ilor aeriene superioare, favorizat de
v=rst\ [i de consumul de alcool.
Alcoolul, prin efecte psihotrope, poate
favoriza somnul, dar nu la toat\ lumea.
Efectele alcoolului asupra somnului de-
pind mult de cantitatea consumat\. La
un nealcoolic, o cantitate moderat\ de
alcool faciliteaz\ somnul. Alcoolicii
cronici sufer\ de insomnie.
Studiile cercet\torilor americani au
ar\tat c\ la unele persoane, un pahar
cald cu lapte produce somnul dorit, da-
torit\ con]inutului `n compu[i asem\-
n\tori morfinei, cu propriet\]i hipno-
tice. Din contra, la al]ii, dac\ este to-
lerat, laptele poate produce insomnie.
Aceea[i varia]ie a fost observat\ [i `n
cazul consumului `nainte de culcare de
pr\jituri [i biscui]i.
Leg\tura posibil\ dintre lapte [i
somn poate ap\rea `ns\ mai dramatic la
nou-n\scu]i. Conform unui studiu rea-
lizat la Universitatea din Bruxelles,
nou-n\scu]ii care trec la laptele de vac\
pot avea perioade variabile de insomnie.
~n astfel de cazuri, trecerea la un regim
lipsit de lapte de vac\ poate restabili
somnul lini[tit [i de lung\ durat\.
~n producerea somnului sunt im-
plica]i mai multi factori, mai ales cei
chimici, cum sunt neurotransmi]\torul
serotonin\ [i hormonul melatonin\.
Ambii compu[i provin din aminoacidul
triptofan, care se g\se[te `n multe ali-
mente, dulciuri.
Aceea[i mare varia]ie individual\ s-a
observat [i la efectul cofeinei. La majori-
tatea oamenilor, cafeaua treze[te [i d\
insomnii, dar la unii mari b\utori de
cafea se observ\, din contra, lipsa efec-
tului de modificare a somnului. Mesele
copioase, luate t=rziu, produc insomnie,
iar cina u[oar\, cu f\inoase, o favori-
zeaz\. O mas\ de sear\ compus\ din za-
haruri complexe (f\inoase) favorizeaz\
apari]ia somnului. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 18 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
10.40 Lumea de azi 10.40 Istoria cre[tinismului 09.05 Sf. Liturghie
13.10 Atlas biblic 11.05 Week-end magazin 12.05 Week-end magazin
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.00 Actualitatea Domnului
18.30 Dialogurile TRINITAS 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor românesc interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 18.30 Evanghelie [i via]\ interna]ional\
20.05 Mapamond crestin 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate
21.10 Cuvântul care zide[te 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc
21.30 Lumini pentru suflet sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
22.00 Serata muzical\ 20.05 Enciclopedie muzical\ sear\)
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.30 Faptele credin]ei
00.00 Atlas biblic (r) 23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri a ARITMOGRIF ORTODOX a
01.00 Armonii de veghe 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
03.30 Lumini pentru suflet (r) 01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 01.00 Armonii de veghe cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r) 02.00 Biseric\ [i societate (r) corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r) 03.00 File de istorie (r) Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
05.00 {coala rug\ciunii (r) 04.00 Faptele credin]ei (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, A
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00. 11 1 12 5

7 13 2 13 12 1
7 3 8 9
1 5 4 6 2
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

7 9 6 1 2 13 9 1
1 2 6 4 7 3 8 5 9
5 9 4 6 2 8 3 7 1 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului 5 3 2 13 3 6 7 5 12 6
4 1 2 9 8 6 5 3 7 bus, dar numai cu cifre,
6 4 8 de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri 14 9 15 3 1 15 4 13 9 5
5 3 7 1 9 2
8 7 9 5 3 2 1 4 6 lansat [i pe Internet [i s-a A 14 9 6 4 7 13 9 1
r\sp=ndit cu succes `n
2 4 7 8 5 1 6 9 3 I C H I M A T A R I U 14 6 9 5 7 15 14 1
Statele Unite, Noua
9 6 1 3 4 7 2 8 5 Zeeland\ [i Croa]ia, iar C A L E N D A R E
3 8 5 2 6 9 7 1 4 1 16 6 12 6 3 5 2 15 9
`n Marea Britanie este J U S T E T E
deja considerat un E C F O N I S 7 15 3 17 6 4 5 15 3 1 10 1
fenomen. Completa]i
8 careul de 81 de p\tr\]ele
B O L N I T A
18 19 13 7 5 13 12 1 2 5
cu cifre cuprinse `ntre 1 L I N I S T E
9 3 8 5 [i 9, astfel `nc=t nici o M E T E H N E 7 15 3 7 6 4 5 11
Pornind de la numele
2 3 7 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ D I E C E Z A celor doi sfin]i ... (3 cu- 14 9 15 8 15 16 5 2
ori pe acela[i r=nd sau pe vinte), de pe verticala
4 2 3 aceea[i coloan\. Grila D E Z L E G A R I
A-B, `n Calendarul 14 1 2 9 5 4 2 5 7 4
este `mp\r]it\ `n nou\ T I C A L O S I E Ortodox, de ast\zi, 18
2 8 3 1 6 9 careuri mai mici, fiecare P I Z M U I T ianuarie, completa]i 5 3 16 13 9 6 9 1 2 5
cu nou\ p\tr\]ele, iar careul al\turat [i ve]i
1 8 7 fiecare careu trebuie s\
S E R A F I C descoperi, pe orizon- 6 7 8 5 2 1 2 6
M A R T U R I S I R E tal\, termeni lega]i de
5 4 1 con]in\ cifrele de la 1 la
practica bisericeasc\. 7 1 10 11 1 9
9, la fel, o singur\ dat\. C O N G R E G A T I E (Solu]ia careului
6 4 7 1 (Solu]ia B de sus `n num\rul
careului al\turat `n de m=ine ) B
3 num\rul de m=ine)

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-sear\ (r) 07:00 ABC... de ce? (r) 10:00 Cinemaniacii (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Suflete r\nite (r)
10:20 Celebrit\]ile timpului t\u 07:30 Maisy 11:00 Imagini de r\zboi: istoria lui Cu: Capatos, Cioran 09:10 Omul care aduce cartea 08:00 Iubire de mam\ (r)
10:30 Ochiul magic (r) 08:00 Lec]ia de... istorie (r) Hitler 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 09:00 Culoarea p\catului
11:30 Un european ca mine (r) 08:30 Poveste f\r\ sf=r[it (r) 12:00 Jurnal cultural (r) 10:00 Concurs interactiv 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 11:00 Pariul iubirii
12:00 Ne vedem la TVR! 09:00 Dinotopia (r) 13:00 Stelele filmului (r) 11:00 Vivere 11:15 Planuri ascunse (r) 13:30 Jur\m=ntul
13:00 Hannah Montana 10:00 Tonomatul DP2 14:00 Dialoguri despre alt\dat\ (r) 12:00 Vocea inimii (r) 13:00 {tirile PRO TV 14:30 Iubire ca `n filme (r)
13:30 Club Disney Cu: C\t\lin M\ru]\ 14:30 Jurnal cultural 13:00 Observator 13:45 Inelul Nibelungilor (r) (dram\, Cu: Adela
14:00 Jurnalul TVR 11:30 Lege [i ordine (r) Cu: Simona Gherghe (aventuri) Popescu, Dan Bordeianu,
15:30 Universuri magice Carmen T\nase, C\t\lina
15:00 Deliciile buc\t\riei 12:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m Obiceiurile de 13:45 Afacerea Nairobi 16:00 T=n\r [i nelinistit
(dram\, Cu: Charlton Musta]\, {tefana Samfira)
15:30 Akzente 13:00 Bugetul meu (r) L\sata Secului `n Germania 17:00 {tirile PRO TV
Heston, John Rhys-Davies) 15:30 Suflete r\nite
17:00 Jurnalul TVR 13:30 Teleshopping O serie despre obiceiuri [i cere- 17:45 Om s\rac, om bogat (come-
monii religioase din mun]ii 16:00 Observator (dram\, Cu: Guy Ecker,
17:15 Pove[ti `ntunecate 14:00 ABC... de ce? die, Cu: Horia Brenciu) Jacqueline Bracamontes,
Alpi, ale popula]iei Akha din Cu: Simona Gherghe 18:55 {tirile PRO TV
17:45 Dis-de-sear\. Divertisment 14:30 Poveste f\r\ sf=r[it nordul Thailandei, despre cul- José Luis Reséndez)
19:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci 20:30 Inelul Nibelungilor Miranda San Llorente este o t=-
tul voodoo din Haiti, despre so-
20:20 Culoarea banilor 16:00 Jurnalul TVR cietatea secret\ Senufo din Cu: C. Andrei (aventuri, Cu: Benno n\r\ care are tot ce-[i dore[te:
(dram\, Cu: Paul Newman, 16:30 Tribuna partidelor parla- nordul Coastei de Filde[, de- 19:00 Observator Furmann, Kristanna Loken, frumuse]e, bani [i un suflet
spre practicile animiste din in- Cu: Sandra Stoicescu, Alicia Witt, Julian Sands) bun. Tat\l ei, milionarul Gon-
Tom Cruise, John Turturro, mentare zalo San Llorente, [i-a pus toa-
sulele Nusa Tenggara din O- Lucian M`ndru]\ 22:15 Meseria[ii (r)
Helen Shaver, Mary 17:00 Dinotopia ceanul Indian. Descoper\ ritu-
te speran]ele `n ea fiindc\, din-
Elizabeth Mastrantonio) 18:00 Lec]ia de... s\n\tate 20:30 Test de fidelitate 23:00 {tirile PRO TV tre cele trei fiice ale sale, Mi-
aluri [i culte misterioase, ma- randa este cea care-i seam\n\
Felson, fost as al jocului de bi- 18:35 Lege [i ordine gicieni [i [amani, mituri [i le- Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei 23:45 CSI: Miami (poli]ist, cel mai mult. Miranda este lo-
liard, dar escroc, se ocup\ la 19:25 C=]iva pa[i spre un mana- gende din toate col]urile lumii. 21:30 Neveste de fotbali[ti Cu: David Caruso, Emily godit\ cu Fabricio, care este
b\tr=ne]e cu racolarea unor 22:30 Animat Planet Procter, Rory Cochrane) plecat `n Germania. Dar aces-
tineri pe care-i `nva]\ biliard, gement mai bun 16:00 La por]ile ceriului (r)
23:00 Observator Caine, un fost detectiv de omu- ta se va `ntoarce pentru a se
dar de pe urma c\rora profit\ 20:00 Arena leilor 16:30 Tesla, st\p=nul fulgerelor cideri, este [eful unei echipe c\s\tori cu sora ei, Florencia.
la maximum. Unul dintre ace[- 21:00 Ora de [tiri 17:30 Festivalul de jazz Cu: Andreea Berecleanu, care investigheaz\ crimele [o-
tia, Vincent, iubita lui, Carmen, Andrei Zaharescu 16:30 Iubire de mam\
22:10 Iubiri [i secrete (miniserial, 18:30 Stelele filmului cante ce au loc `n `mprejuri-
[i Felson pun la cale un plan 00:00 T\cerea mor]ii mile Miami-ului. Calleigh 17:30 Pove[tiri adev\rate
prin care talentul lui Vincent dram\, Cu: Christiane 19:00 Minorit\]i Dusquene este o superb\ su- 18:30 Rebelde
s\ le aduc\ bani. Dar via]a es- Filangieri, Maurizio Aiello, (thriller, Cu: Kristy
19:30 Rom=nia optimist\ Swanson, Vincent Spano) dist\ specialist\ `n balistic\, Cu: Enrique Rocha, Juan
te un joc de noroc la care par- Monica Guerritore) Tim Speedle, un detectiv [ar-
ticip\ oportuni[ti [i oameni mai 20:00 ~napoi la argument Rachel Pressman este marto- Ferrara, Ninel Conde
00:00 Marc\ `nregistrat\. mant, care cunoa[te mul]i oa-
pu]in noroco[i. Oscar `n 1987 20:45 Teatru rul-cheie al unei crime. Pentru meni cu func]ii importante, 20:30 Iubire ca `n filme (dram\,
pentru cel mai bun actor `n rol Publicitatea bate via]a! a nu-i fi pus\ via]\ `n pericol, Eric Delko, un expert `n Cu: Adela Popescu)
00:30 Familia mea dement\ 21:50 Arhiva de serviciu (r) t=n\ra este `nso]it\ la fiecare
principal, Paul Newman. colectarea probelor subacvatice 22:30 SOS, viata mea!
22:20 Atunci [i acum 01:00 Jurnalul Euronews 22:00 360 de grade - pas de c\tre un agent FBI [i [i Alexx Woods, un foarte sim-
Reportajul Geo de psihiatrul Julie Craig. ~n patic „specialist“ `n toate
(romantic, Cu: Natalia
22:45 Jurnalul TVR 01:15 Tonomatul DP2 (r) urma unei anchete am\nun]ite domeniile: `mpreun\, ei sunt Oreiro, Facundo Arana)
23:15 Prim-plan 02:40 Invaziile barbare (r) 22:30 Jurnal cultural `n privin]a misterioasei crime, 23:30 Juram=ntul (r)
exper]ii crimei.
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) (dram\) 23:00 Pop cultura iese la iveal\ o `ntreag\ re]ea
00:45 La bloc (r) 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
00:05 Invita]ie la Oper\ (r) mafiot\ condus\ de o serie de
00:35 Intr\-n joc! 04:20 Bugetul meu (r) oameni influen]i din stat. 01:10 Omul care aduce cartea 01:30 Iubire ca `n filme (r)
(thriller) a 04:45 S\rut\ri furate a 02:20 Jurnal cultural (r) a 02:00 Concurs interactiv a 01:15 {tirile PRO TV a 02:30 Muzica de Acas\ a
 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Filarmonica de Stat Cornel George Popa. Regia: Cornel
George Popa. Scenografia: Rodica
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU „Moldova“ Ia[i Arghir;
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA M=ine, 19 ianuarie 2007, ora
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT 19.00: Concert simfonic. Dirijor: 18.00: „Scara pisicii“ de Katalin
Michele Santorsola, Italia; solist: Thuroczy. Premier\;
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Bruno di Girolamo, clarinet Italia.
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, ~n program: Wolfgang Amadeus 18.00: „Scara pisicii“ de Katalin
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN|
Mozart – Simfonia nr. 35, KV. 385, Thuroczy. Regia: Irina Popescu
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU „Haffner“; Ludwig Spohr – Boieru; scenografia: Marfa Axenti.
Foto : „NONY“ Concertul nr. 1 pentru clarinet [i
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI orchestr\ `n do minor, op. 26 – pri-
Corectura : Georgeta APOPEI, Alina BOSAC m\ audi]ie; Robert Schumann –
Simfonia nr. 2 `n do major, op. 61.
EDITOR : SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Teatrul Na]ional
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic : Ana MANEA „Vasile Alecsandri“
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I M=ine, 19 ianuarie 2007, ora
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“, cântecele
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 comice de Vasile Alecsandri. Regia:
e-m
mail: info@ziarullumina.ro Ovidiu Laz\r; scenografia: Nicolai
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Mih\il\. Regie sunet: Radu {tefan.
Recital actoricesc al actorului
ISSN 1841-141X Petru Ciubotaru;
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET M=ine, 19 ianuarie 2007, ora
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa 19.00: „Steaua f\r\ Mihail
Cotoranu).
Sebastian“ de Dumitru Crudu.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Regia: Ion Sapdaru; scenografia:
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\.
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Momente muzicale: Romeo Cozma,
Marian Stârcea. Spectacolul se
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
joac\ la Ateneul T\t\ra[i;
Sâmb\t\, 20 ianuarie 2007, ora
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ 19.00: „Pe]itoarele“, dup\ o idee de
A. Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru;
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\
decor: Nicolai Mih\il\; costume:
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Stela Verebceanu. Spectacolul se
joac\ la Teatrul „Luceaf\rul“;
Duminic\, 21 ianuarie 2007, ora
19.00: „Slug\ la doi st\p=ni“ de
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ Carlo Goldoni. Regia: Nikolov Per-
veli Vili; scenografia: Nicolai Mi-
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) h\il\. Spectacolul se joac\ la
Teatrul „Luceaf\rul“.
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Sala Studiio „Teofiil V=lcu“
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- Ast\zi, 18 ianuarie 2007, ora
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- 18.00: „Via]a mea sexual\“ de
cunoscute interna]ional.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
SERVICII
Canada).
Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!!
clasele V-XIII, [i ajut [i la teme,
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se
pre] avantajos. Rog seriozitate.
fac p=n\ pe 12 februarie.
Tel. 0740.431.711.
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)!
Florin Deaconiuc va invit\ s\
vizita]i site-ul
Cotidianul Lumina utilizeaz\ www.florin.sapte.ro pentru a
g\si diferite tablouri [i icoane
informa]ii furnizate ce v\ pot decora casa `ntr-un
de Agen]ia Na]ional\ mod pl\cut. Detalii la num\rul
de Pres\ ROMPRES www.ziarullumina.ro de telefon 0727.373.520
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Joi, 18 ianuarie 2007
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007, ora
Duminic\, 21 ianuarie 2007, ora
Palatul Culturii
Ianuarie-Februarie 2007, Mu-
zeul de Istorie al Moldovei din ca-
drul Complexului Na]ional Muzeal
„Moldova“, Sala „Orest Tafrali“:
Expozi]ia „Marele tezaur monetar
medieval al Moldovei“;
Muzeul de Art\ din cadrul
Complexului Muzeal Na]ional
Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi]ia
omagial\ Centenar Corneliu Baba,
`n galeria de art\ contemporan\ II,
la etajul I al Palatului Culturii din
Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i
grafic\ at=t din colec]ii muzeale -
Muzeul de Art\ din Ia[i, Muzeul
„Vasile P=rvan“ din B=rlad, Muzeul
de Arte Vizuale din Gala]i [i
Muzeul de Art\ din Constan]a, c=t
[i particulare – colec]ia artistului,
colec]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia
dr. H. Aldea, expozi]ia va fi des-
chis\ spre vizitare p=n\ `n martie
2007 [i este menit\ s\ sublinieze
parcursul unuia dintre cei mai
reprezentativi arti[ti plastici
rom=ni.
Muzeul Literaturii Române Ia[i
Ianuarie 2007: Muzeul Litera-
turii Rom=ne Ia[i, Societatea Cul-
tural\ „Junimea '90“ [i revista
„Dacia literar\“ organizeaz\ la
Muzeul „Mihai Eminescu“ (Parcul
Copou) expozi]ia de art\ foto-
grafic\ „Light Empathy“, semnat\
de Oana Aurora Talpalaru.
15
Expozi]ia este deschis\ `n perioada
20 decembrie 2006-20 ianuarie
2007. Curator, Eugen Harasim.
Centrul Cultural Francez,
British Council [i Centrul
Cultural German din Ia[i
10-30 ianuarie 2007: Concurs de
c\r]i po[tale pe tema „Ce va aduce
Rom=nia Uniunii Europene?“, pen-
tru tinerii cu vârsta cuprins\ `ntre
15 [i 25 de ani. Rezultatele se vor
anun]a pe 15 februarie c=nd va fi [i
vernisajul expozi]iei cu toate ve-
derile intrate `n competi]ie.
Fiecare participant va crea una
sau mai multe c\r]i po[tale (fo-
tografie, desen, pictur\, grafic\ pe
calculator) cu dimensiunea de
13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale
câ[tig\toare vor fi reunite `ntr-un
set de 6 care va fi trimis `n toate
]\rile europene. Participan]ii pot
trimite lucr\rile prin e-mail, la
adresa: concurs-europa@ccfiasi.ro
sau le pot aduce direct la unul din-
tre cele trei centre participante.
Premiile vor consta `n c\r]i [i al-
bume de art\ `n englez\, german\
sau francez\.
Centrul Cultural Francez
11 ianuarie-22 februarie 2007:
Frédéric Deligne - „Tout va trop
vite“, expozi]ie de caricatur\.
N\scut `n 1962, Frédéric Deligne
public\ desenele sale `n numeroase
publica]ii franceze: „La Croix“,
„Nice Matin“, „La Montagne“, „Le
Pèlerin“, „Le Généraliste“, „Le jour-
nal de Mickey“, „Impatient“, „In-
firmières Magazine“, „Panorama“,
„Auto-journal“. Este autor al albu-
mului „Tout va trop vite“ (Totul
merge prea repede), ap\rut `n
2003.
Centrul Cultural German
Expozi]ie de caricaturi „~nc\
zece pentru Europa“, organizat\ de
Centrul Cultural German Ia[i,
dup\ o idee a Giselei Burkamp, is-
toric [i critic de art\, [i a jurnalis-
tului Dieter Burkamp. Pentru
aceast\ expozi]ie, sub titlul „ ~nc\
zece pentru Europa“, cei mai cu-
noscu]i desenatori din noile ]\ri
membre ale EU [i-au ilustrat gri-
jile, temerile, dar [i speran]ele [i
a[tept\rile pe care le au cu privire
la aderarea ]\rii lor la Uniunea
European\. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY a ANUN} DE ANGAJARE a

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Protopopiatul Piatra Neam]
07:00 Opera]iunea "{oc [i uimire" 07:00 Ma[ini extreme 07:00 Când se produce dezastrul 10:00 Proiecte de vis organizeaz\
08:00 Clipe de co[mar Aeronautica secolului 21 Florida: Prin[i cu garda jos 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Coliziune pe pist\ 07:50 Robotica Est: Bucure[ti, România concurs pentru ocuparea postului de CONTABIL
08:00 Ray Mears [i tehnicile indi-
09:00 ~n adâncul junglei 08:40 Cum s-au construit genilor: C\l\torie `n canoe 11:20 Trasee: Jack Spintec\torul Concursul va avea loc la - acte de identitate (bu-
Fiara din noi Ap\rare la scar\ mare 09:00 Automobile americane re- 11:50 Lonely Planet: Hoinar prin sediul Protopopiatului Pia- letin, certificat de c\s\to-
10:00 Exploratorii: {arpe suprem 09:10 Imperiul solar condi]ionate: Ma[ina lume: Hong Kong tra Neam], sediul `n Piatra rie, certificat de na[tere);
11:00 Monstrul din Loch Ness Colec]ii spa]iale Funda]iei Make-A-Wish 12:45 Om la ap\! Ora[ul pierdut Neam], str. Petru Rare[ nr. - copie dup\ carnetul
Experimentul decisiv 10:00 De profesie supravie]uitor 10:00 Motociclete americane 13:10 Lumea lui Bob: Monaco 13, la o dat\ care va fi co- de munc\;
12:00 Megastructuri Coasta Pacificului Motocicleta Eragon 13:40 C\l\torii cu zarul municat\ ulterior celor - recomandare de la ul-
Cele mai `nalte turnuri 10:55 Robotica 11:00 Curse [i fiare vechi 14:05 Pe [ine: ~n nordul York-ului `nscri[i. timul loc de munc\;
13:00 Dezastre `n aer 11:45 Cum s-au construit 12:00 Tehnologie extrem\ 14:35 Clubul de pescuit Buena - recomandare de la
~ntârziere fatal\ Ap\rare la scar\ mare Space Tower Vista Condi]ii: preotul paroh;
14:00 ~n adâncul junglei 12:10 Elefantul preistoric 13:00 Când se produce dezastrul 15:05 Lonely Planet: Hoinar prin - studii superioare; - curriculum vitae;
Fiara din noi 13:00 Ma[ini extreme Florida: Prin[i cu garda jos lume: Hong Kong - minimum 3 ani ve- - fi[\ medical\ pentru
15:00 Exploratorii: {arpe suprem Aeronautica secolului 21 14:00 Ray Mears [i tehnicile indi- 16:00 Proiecte de vis chime `n domeniul eco- angajare.
16:00 Monstrul din Loch Ness 13:50 Robotica genilor: C\l\torie `n canoe 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de nomic, financiar-contabil Tematica pentru con-
Experimentul decisiv Est: Bucure[ti, România (specific bugetar); curs poate fi g\sit\ la se-
14:40 Cum s-au construit 15:00 Cum se fabric\
17:00 Paradisuri naturale 17:20 Trasee: Jack Spintec\torul - abilit\]i de lucru la diul protopopiatului.
Ap\rare la scar\ mare 16:00 Ma[ini pe alese
Manu - P\durea ascuns\ 17:50 Lonely Planet: Hoinar prin calculator.
15:10 Imperiul solar Mazda MX5 lume: Hong Kong
18:00 Vân\torul vânat: Leii Colec]ii spa]iale 17:00 Automobile americane re- Acte necesare pentru Dosarrul se depun ne la se-
18:45 Om la ap\! Ora[ul pierdut `nscriere: crretarriatul prrotopo-
19:00 Megastructuri 16:00 De profesie supravie]uitor condi]ionate: Ma[ina 19:10 Lumea lui Bob - cerere; piiatuluii pânn\ m=iine,
USS Ronald Reagan Coasta Pacificului Funda]iei Make-A-Wish
Monaco - acte de studii; 19 ian nuarrie, orra 15.00.
20:00 ~n adâncul junglei 16:55 Robotica 18:00 Motociclete americane
19:40 C\l\torii cu zarul
Fiara din noi 17:45 Cum s-au construit Eragon
20:05 Pe [ine: ~n nordul York-ului
21:00 Biblia secret\: Apocalipsa Ap\rare la scar\ mare 19:00 Vân\torii de mituri 20:35 Clubul de pescuit Buena
22:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i 18:10 Elefantul preistoric Picturi cu explozibile
23:00 Animale cu tupeu 19:00 ~n b\taia vântului 20:00 Tehnologie extrem\
Vista
21:05 Lonely Planet: Hoinar prin ANUN} DE ANGAJARE
00:00 Clipe de co[mar 19:50 Cum se fabric\ Din Arizona lume: Hoinar prin lume:
Pentagon 9-11 20:40 Cum s-au construit 21:00 Zborul 175 Hong Kong ONG - Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ din Ia[i orga-
01:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i a Poduri `n consol\ Sub privirile `ntregii lumi 22:00 Proiecte de vis nizeaz\ concurs pentru urm\toarele posturi:
21:10 Lumi explozive 22:00 Dr. G, medic legist 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de - contabil cu studii superioare [i cu atribu]ii de coordona-
22:00 Planeta cuprins\ de furie For]e periculoase Est: Bucure[ti, România tor financiar pentru proiecte europene, program 8 ore,
Legend\: Tornade 23:00 Constructorii de motociclete 23:20 Trasee cuno[tin]e winmentor, cu experien]\;
22:55 Inventatorii: Dyson 01:00 Cele mai ciudate pove[ti cu Jack Spintec\torul - contabil, program 8 ore, cuno[tin]e winmentor (poate fi
[tiri 23:20 Inventatorii: Silver OZN-uri din lume: Extrate- 23:50 Pân\ la cap\tul P\mântului absolvent 2006).
film artistic 23:45 Cum s-au construit re[trii au invadat Sco]ia? T\râmul fantomelor CV-urile se trimit pe fax nr. 0232.271.228 sau email: con-
Poduri `n consol\ a 02:00 Curse a 00:45 Aventuri la golf a tact@funda]ia.mmb.ro p=n\ la data de 26 ianuarie 2007.

16 Joi, 18 ianuarie 2007
Ve[mintele preo]e[ti, hainele care unesc dou\ lumi
a Cu o ma[in\ de cusut, marca „Singer“, din 1850, maicile de la Bogdana fac minuni [i `n ziua de azi a ~n Bac\u, doamna Olga este
una dintre cele mai cunoscute creatoare de ve[minte preo]e[ti a Crea]iile ei au ajuns [i `n Grecia, urmând a fi trimise pân\ `n Africa a
Inspir\ respect fa]\ de
purt\torii lor [i creeaz\ o
atmosfer\ de s\rb\toare,
proprie s\v=r[irii sfinte-
lor slujbe. {i prin bogate-
le lor semnifica]ii simboli-
ce contribuie la sporirea
frumuse]ii spirituale a cul-
tului religios. Se disting
de hainele purtate `n via-
]a de toate zilele prin a-
ceea c\ au `nceput de tim-
puriu s\ fie ornate cu
semnul Sfintei Cruci. Cu
timpul, au devenit mai
bogate pentru a atrage,
prin splendoarea cultu-
lui, pe cei `nc\ neconverti]i
la cre[tinism. Acestea
sunt ve[mintele preo]ilor,
pe care credincio[ii le ad-
mir\ [i le s\rut\ cu
evlavie la fiecare slujb\
religioas\. Sunt f\cute fie
la m\n\stiri consacrate,
fie la persoane ata[ate de
via]a bisericeasc\, ori
sunt aduse din alte ]\ri.
F\r\ ele, preo]ii n-ar mai
fi preo]i. „~nseamn\ tot.
Nu po]i face slujb\ f\r\
ve[minte, cel pu]in f\r\
felon [i epitrahil. Epitra-
hilul simbolizeaz\ pu-
terea harului dumneze-
iesc care se pogoar\ asu-
pra preotului [i prin care
el sluje[te cele sfinte, iar
felonul reprezint\ purpu-
ra stacojie cu care a fost
CM
`mbr\cat Hristos la pa-
YK
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
timi, `n semn de batjocu-
r\, precum [i haina lung\
a botezului“, ne-a explicat
preotul Eduard Ungu-
reanu.
O ma[in\ de
cusut pentru
dou\ autoturisme?
Nici vorb\!
Unul dintre cele mai fru-
moase ateliere, `n care se
lucreaz\ broderii [i croi-
torii extraordinare, p\s-
tr=ndu-se linia tradi]io-
nal\ impus\ de-a lungul
veacurilor `n m\n\stirile
moldovene[ti, este cel de
la Bogdana - locul unde
orice cre[tin revine cu bu-
curie [i dragoste de Dum-
nezeu, f\r\ nici un re-
gret. Aici se realizeaz\ [i
ve[minte preo]e[ti. „Avem
c=teva ma[ini de cusut [i
am lucrat [i ve[minte pre-
o]e[ti, `ndeosebi dup\ Re-
volu]ie. Lucram [i `nain-
te, `ns\ era mai greu. De
altfel, majoritatea ve[-
mintelor pe care le avem
la biseric\ sunt lucrate
aici. ~ns\, nu mai avem
material, a[a c\ mai exe-
cut\m ve[minte doar a-
tunci c=nd vine c=te un
preot cu materialul s\u.
Este o munc\ dificil\,
pentru care `]i trebuie [i
Maica Cristofora
H=rjal\, stare]a
M\n\stirii Bogdana,
a intrat `n monahism
la 11 ani [i
are `n grij\
ob[tea maicilor
de la Bogdana, a
c\ror osteneal\
vizibil\ este
apreciat\ de
to]i cei care
viziteaz\
m\n\stirea
CM
YK
REPORTAJ
talent. Nu se descur\
cineva numai cu tiparul.
Este o art\ s\ adaptezi
ve[mintele dup\ model“,
ne-a declarat maica Mi-
haela Radu. Dac\, `n gen-
eral, preo]ii no[tri nav-
igheaz\ `ntre modelele de
ve[minte grece[ti [i cele
ruse[ti, la Bogdana, a-
tunci c=nd se lucreaz\
haine, se respect\ linia
tradi]ional\ impus\ de
consacratele ateliere de
croitorie din m\n\stirile
moldovene[ti. „Nu lucr\m
dec=t dup\ modelul nos-
tru tradi]ional“, ne-a ex-
plicat maica Mihaela.
De altfel, la Bogdana,
[i ma[inile de cusut se `n-
trec `n vechime [i istorie
cu vechimea m\n\stirii.
A[a se face c\ una dintre
ma[inile de cusut de la
Bogdana dateaz\ din a-
nul 1850. Au vrut mul]i
curio[i, trecu]i pe la m\-
n\stire `n vizit\, s\ o a-
chizi]ioneze, f\c=nd mai-
cilor oferte c\rora al]ii nu
le-ar fi rezistat. „Aceast\
ma[in\ de cusut, marca
«Singer», dateaz\ de pe la
1850. S-a lucrat cu ea foar-
te mult [i este `n stare de
func]ionare irepro[abil\.
O am de la bunicii mei, de
la Bere[ti Tazl\u, care au
primit-o, la r=ndul lor, de
la p\rin]ii lor. Au venit
din Italia ni[te persoane
care au oferit patru ma-
[ini de cursut noi, ultima
genera]ie, pentru a o achi-
zi]iona. Un alt pasionat
de asemenea lucruri vechi,
din Bac\u, mi-a oferit
dou\ autoturisme pentru
ea. S\ o dau la schimb pen-
tru altceva? Nici vorb\!“,
ne-a declarat maica Mi-
haela, ghidul M\n\stirii
Bogda-na. Aici se p\s-
treaz\ [i unul dintre cele
CM
YK
mai vechi epitrahile, da-
t=nd din anul 1823.
Doamna Olga, celebra
croitoreas\ din inima
Bac\ului
Dac\ nu ajung la m\-
n\stiri s\-[i croiasc\ ve[-
mintele, preo]ii caut\ [i
me[teri mai apropia]i. U-
nul dintre ei este doamna
Olga, din cartierul Avia-
tori. Era la ea chiar [i un
preot din Grecia care a
f\cut o comand\ de patru
ve[minte, dintre care trei
aveau s\ apuce calea
Africii. „M-am apucat de
croitorie din dragoste, `n
urm\ cu 11 ani. Am de-
prins arta de a face ve[-
minte de la o maic\ de la
M\n\stirea V\ratec“, ne-a
spus doamna Olga. Nu e-
xist\ preot `n jude]ul Ba-
c\u care s\ nu o cunoasc\
[i care s\ nu-[i fi coman-
dat cel pu]in un r=nd de
ve[minte la ea. Lucreaz\
repede, ieftin [i bine. „La
`nceput, f\ceam un r=nd
de haine preo]e[ti `ntr-o
lun\. Era greu. Acum, `n
trei-patru zile este gata“,
ne-a explicat femeia. Pre-
]ul unui r=nd de ve[minte
variaz\ `ntre 5-6 milioa-
ne [i 12 milioane de lei
vechi. „Cele lucrare `n fir
aurit sau cu galoane gre-
ce[ti sunt cele mai scum-
pe“, ne-a informat femeia.
~n privin]a materialelor
de executare a hainelor
preo]e[ti, doamna Olga
ne-a dest\inuit c\ a um-
blat prin toat\ ]ara, dar
s-a oprit la Sighi[oara.
„Sunt cele mai bune ma-
teriale acolo“, ne-a expli-
cat ea. ~n ceea ce prive[te
culoarea ve[mintelor, a-
ceasta variaz\.
Simbolistica
ve[mintelor preo]e[ti
Din perspectiv\ isto-
ric\, „la `nceput, culoarea
era de regul\ alb\ pentru
toate ve[mintele, simboli-
z=nd puritatea [i sfin]e-
nia slujitorilor [i totodat\
cinstea cu care erau in-
vesti]i, precum [i bucuria
resim]it\ de ei pentru a-
ceasta. Prin veacul al VI-
lea, s-au adoptat [i alte
culori: cea ro[ie, folosit\
pentru s\rb\toarea sfin-
]ilor martiri, simboliz=nd
s=ngele v\rsat de M=ntu-
itorul [i de sfin]ii S\i pen-
tru credin]\, [i cea nea-
gr\ pentru zilele de post
[i pentru slujbele fune-
bre, simboliz=nd poc\in]\
[i `ntristare“, ne-a expli-
cat preotul Eduard Ungu-
reanu, de la Biserica
„Sf=ntul Ioan“ din Bac\u.
O investi]ie de suflet
Preo]ii b\c\uani poar-
t\ ve[minte pe care fie [i
le-au cump\rat de la
diferi]i produc\tori, fie
le-au primit dona]ii de la
credincio[i. Nu pu]ini sunt
oamenii care `[i doresc [i
se zbat s\ ofere cadou,
`ndeosebi preo]ilor tineri
sau celor `n v=rst\, c=te
un r=nd de ve[minte pre-
o]e[ti. „Am primit cadou
vreo dou\ r=nduri de la
p\rintele Negru. Dar, `n
99% dintre cazuri, dup\
cuno[tin]ele mele, credin-
cio[ii sunt cei care doresc
s\ d\ruiasc\ preo]ilor hai-
ne. Ce-i drept, sunt [i ve[-
minte ale bisericii, cum-
p\rate de preo]i“, ne-a zis
preotul Ungureanu. ~ns\,
c=nd e vorba de dona]ii,
cel mai bine este ca oa-
menii s\ mearg\ perso-
nal cu preotul la croitor,
ca treaba s\ ias\ de cali-
tate. Sau, cel pu]in, a[a
crede preotul militar Ioan
Roncea, de la capela Ba-
zei Aeriene Bac\u. „Cine
vrea s\ doneze ve[minte,
ar fi bine s\ mearg\ cu
preotul“, a opinat preotul
Roncea. De altfel, preo]ii
militari fac parte din acea
categorie care primesc
ve[minte [i de la unitatea
din care fac parte. Situa-
]ia ve[mintelor este iden-
tic\ [i la preo]ii romano-
catolici. Dona]ia de la cre-
dincio[i sau achizi]ia de
la magazine specializate
reprezint\ singurele mij-
loace de a avea ve[minte.
„Sunt [i ve[minte donate
de la oameni [i ve[minte
cump\rate de la maga-
zinele specializate. Cel CM
mai cunoscut este cel de la YK
Ia[i. ~nainte, c=nd lucrurile
mergeau mai greu sub as-
pect religios, aduceam ve[-
minte din str\in\tate“, ne-
a spus monseniorul {tefan
Erde[, de la Biserica „Sfin-
]ii Petru [i Paul“.
Dincolo de frumuse]ea
lor, p\strat\ [i cultivat\
de-a lungul veacurilor, ve[-
mintele preo]e[ti repre-
zint\ o investi]ie de suflet
[i pentru credincio[i. Mai
ales c\, o dat\ donate, ve[-
mintele nu sunt aruncate
la co[. „C=nd se `nvechesc
[i sunt prea uzate, `nc=t
nu mai pot fi folosite,
dac\ ve[mintele nu re-
prezint\ o valoare mate-
rial\, documentar\ sau
artistic\, ele pot fi `ngro-
pate `n loc ferit [i curat,
ori pot fi arse [i cenu[a s\
fie `ngropat\“, st\ scris `n
„Pidalion“, cartea ce cu-
prinde sfintele canoane
ale Bisericii. (Constantin
MAXIM)
 CM
YK

Vineri,
19 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 14 (615) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„P\rintele este Ada Rosetti: „Un film difuzat

PAGINA 16

PAGINA 5
mijlocul inimii mele“ la TV poate costa c=t trei case“

Zbuciumata istorie a fostului Palat

Domnesc din Uli]a Lozonschi
a Pe vremea aprigului domnitor Mihalache Sturza, palatul de pe Uli]a Lozonschi (actuala cl\dire a Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ din Ia[i) era cea mai `nsemnat\ zidire a capitalei Moldovei a Respectat [i stimat, la `nceput, pentru `nf\ptuirile
sale progresiste, printre care Academia Mih\ilean\, lungile „[osele mih\ilene“, emanciparea m\n\stirilor, mai t=rziu,
datorit\ vanit\]ii, stilului s\u autoritar [i a prigonirii pa[opti[tilor moldoveni, Mihalache Sturza a sf=r[it prin a fi hulit
a Cump\rat de stat, palatul a trecut `n proprietatea Seminarului de la Socola, din ini]iativa c\rturarului Veniamin
Costache, a fost reparat [i m\rit cu aripi prelungite, s\li de clas\ [i studii (1891-1894) a Sc\pat\ de furia buldozerelor,
istorica zidire a r\mas ca o oaz\ `nverzit\ `n mijlocul pustiului de beton [i-n dosul muntelui de blocuri a PAGINILE 8-9 S\pt\m=na de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor

Avanpremier\ a
marelui eveniment
ecumenic de la Sibiu
PAGINA 4

CM CM
YK YK

Rom=nia nu va mai
produce deloc soia
modificat\ genetic
PAGINA 6

R\zboi total `ntre

palatele Cotroceni
[i Victoria
PAGINA 7

POZA ZILEI Rom=nia mai are rezerve de

Sf=r[itul este aproape, lumea
`ndrept=ndu-se spre catastrofa
final\ ce va fi provocat\ fie de un
Holocaust nuclear, fie de `nc\l-
zirea global\, a avertizat un grup
de proeminen]i oameni de [tiin]\
care au mutat limbile unui ceas
care m\soar\ simbolic timpul r\-
mas p=n\ la Apocalips\ `n dreptul
orei 11:55. a
ap\ potabil\ pentru dou\ luni
Rezervele de ap\ potabil\ pot
asigura necesarul na]ional pen-
tru cel pu]in dou\ luni atât pen-
tru consumatorii casnici, cât [i
pentru cei industriali, a declarat
[eful dispeceratului Adminis-
tra]iei Na]ionale Apele Române
(ANAR), Sorin Rânda[u.
„Pentru perioada urm\toare,
nu vor exista limit\ri ale con-
sumului de ap\, indiferent dac\
este vorba de cet\]eni sau de a-
gen]i economici. Numai la Vi-
draru exist\ o rezerv\ de peste
O furtun\ violent\ face ravagii `n vestul Europei
O furtun\ puternic\, `nso]it\
de rafale puternice de v=nt [i
precipita]ii `nsemnate, afec-
teaz\ vestul [i centrul Europei,
intemperiile provoc=nd moartea
unei persoane `n Marea Brita-
nie, scufundarea unei nave `n
Canalul M=necii [i perturb\ri
226 de milioane de metri cubi de
ap\, iar la acumularea de la Go-
le[ti, `nc\ 40 de milioane de me-
tri cubi de ap\. La acest fapt, se
adaug\ prognoza Institutului Na-
]ional de Hidrologie [i Gospod\-
rirea Apelor, conform c\reia, din
martie, debitele apelor râurilor
interioare, precum [i al Dun\rii,
vor cre[te ca urmare a precipita-
]iilor“, a precizat Sorin Rânda[u.
Premierul C\lin Popescu-
T\riceanu i-a solicitat, ieri, mi-
nistrului Mediului, Sulfina Bar-
ale traficului `n numeroase ]\ri
europene.
Furtuna „Kyrill“ se a[teapt\
s\ traverseze Germania `n dia-
gonal\, de pe coastele M\rii
Nordului p=n\ la frontiera de
sud-est, cu rafale de v=nt care ar
putea atinge viteza de 180 de
km/h, a comunicat Serviciul Na-
Istoricii din Boto[ani
bu, s\ `ntocmeasc\ un program
pentru a proteja rezervele de sus]in re`ntoarcerea
ap\. a
la vechile denumiri
ale comunelor
]ional de Meteorologie. Popula]ia PAGINA 11
german\ a fost sf\tuit\ s\ r\-
m=n\ `n locuin]e, iar multe [coli Meteo
au fost `nchise. Totodat\, gara
U
central\ din ora[ul olandez
Amsterdam a fost evacuat\, ieri ~nnorat
dup\-amiaz\, dup\ ce rafalele maxima 12 °C
puternice de v=nt au desprins o minima 5 °C
parte a acoperi[ului. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 19 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXVIII)
Controverse [i
curente `n
protestantism (V)
~n anul 1580, `n Biserica pu-
ritan\ s-a format o sciziune
a independen]ilor, sub con-
ducerea lui Browne, care re-
fuza orice contact cu statul,
cu excep]ia administr\rii
bunurilor, socotind c\ fiecare
parohie este o instan]\
suprem\ pentru sine. De aici
adep]ii [i simpatizan]ii lui
Browe s-au numit „congrega-
]ionali[ti“. Au ap\rut [i con-
grega]ionali[tii extremi[ti
care nu admiteau nici m\car
autoritatea parohiei, coborând
totul la nivelul `n]elegerii in-
dividuale. De aceea, ace[tia
s-au numit „nivelatori“.
Au existat [i p\reri contrare
atât ale Bisericii Catolice,
cât [i ale calvinismului. Este
cazul arhiepiscopului
William Land de Canterbury
(† 1645) care dorea s\ resta-
bileasc\ Biserica din timpul
Sfântului Ciprian,
Fericitului Ieronim, Sf. Ciril
al Alexandriei [i Rufin.
La sfâr[itul secolului al
XVII-lea [i `nceputul secolu-
lui al XVIII-lea, a `nceput
a[a-numita mi[care de tre-
zire Erweckungsbewegung a
pietismului, care a `nceput
s\ influen]eze `ntreaga dez-
voltare a protestantismului.
Dezgusta]i de faptul c\
luteranismul [i calvinismul
ajunseser\ la un laicism e-
xagerat, teologi [i scriitori ca
J. Arndt († 1621), Labadie (†
1674), dar mai ales Filip
Iacob Spener († 1705) [i
August Franke († 1727) au
pus bazele curentului pietist.
~n timp ce Arndt propov\du-
ia prin c\r]ile sale „Adev\-
ratul cre[tinism“ [i „Gr\dina
raiului“, o `ntoarcere la un
cre[tinism al iubirii [i al
poc\in]ei, Spener a formulat
`n anul 1675 celebrele sale
„dorin]e pioase“, pentru o
mai bun\ `ndrumare a
adev\ratei Biserici evanghe-
lice. El cerea s\ se pun\ mai
mult accent pe via]a cre[tin\
decât pe doctrin\, mai multe
fapte bune decât ra]iune,
mai mult\ pietate decât [ti-
in]\, mai mult\ iubire decât
fanatism, o predic\ mai vie
[i mai pe `n]elesul credincio-
[ilor [i mai pu]in savant\, par-
ticiparea laicilor la diferite
opere de binefacere [i popu-
larizarea Sfintei Scripturi
chiar [i `n `ntrunirile parti-
culare. Spener a fost comb\-
tut de rectorul Facult\]ii de
Teologie din Wittenberg, ca-
re a respins 284 de teze, con-
siderându-le „bigotism afec-
tat“. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cine `mparte
dreptatea
Un frate, nedrept\]it de un
alt frate, s-a dus la avva Si-
soe [i-i zice: „Am fost nedrep-
t\]it de fratele cutare [i vreau
s\-mi fac singur dreptate“.
B\trânul a `nceput s\-l roa-
ge zicându-i: „Nu face asta,
copile, las\ dreptatea `n
seama lui Dumnezeu“. Dar
el zicea: „Nu sunt lini[tit
pân\ când nu m\ r\zbun“.
B\trânul i-a zis: „S\ ne ru-
g\m, frate“. Apoi s-a sculat [i
a zis: „Dumnezeule, nu mai
avem nevoie de Tine, fiindc\
ne putem face singuri drep-
tate“. Auzind acestea, fratele
a c\zut la picioarele b\trâ-
nului [i i-a spus: „Nu m\
mai r\zbun pe frate, iart\-
m\, avva“. (Pateericc, edi]ia
Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Lucr\tori `n via Domnului
„{i (Iisus) a `nceput s\ le
vorbeasc\ `n pilde: «Un om a
s\dit o vie, a `mprejmuit-o
cu gard, a s\pat `n ea teasc,
a cl\dit turn [i a dat-o lu-
cr\torilor, iar el s-a dus de-
parte. {i la vreme, a trimis
la lucr\tori o slug\, ca s\ ia
de la ei din roadele viei. Dar
ei, punând mâna pe ea, au
b\tut-o [i i-au dat drumul
f\r\ nimic. {i a trimis la ei,
iar\[i, alt\ slug\, dar [i pe
aceea, lovind-o cu pietre,
i-au spart capul [i au oc\rât-o.
{i a trimis alta. Dar [i pe
aceea au ucis-o; [i pe multe
altele: pe unele b\tându-le,
iar pe altele ucigându-le.
Mai avea [i un fiu iubit al
s\u [i `n cele din urm\ l-a
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
Convorbire cu p\rintele Constantin Galeriu
P\rintele Constantin Ga-
leriu a fost preot [i profesor
de teologie consacrat, cu o
rar\ voca]ie sacramental\.
Cuv=ntul s\u bl=nd, p\rin-
tesc, totdeauna `ncurajator,
pres\rat cu `nv\]\turi evan-
ghelice [i din Sfin]ii P\rin]i,
a convins, a cucerit, a picu-
rat speran]\ [i a odihnit su-
flete. De aceea, a fost c\utat
de mul]i. Sfaturile Sfin]iei
Sale au dat r\spuns at=tor
`ntreb\ri [i au umplut golul
at=tor inimi.
- P\rinte Galeriu, ce es-
te binele [i ce este r\ul?
- Bine este ceea ce, din iu-
bire, zide[te, d\ via]\, salvea-
z\, fiind `n acord cu porun-
cile lui Hristos. R\u este tot
ceea ce e gol de sens ziditor
[i distruge [i ruineaz\. O
bucat\ de p=ine zide[te sau
`ntre]ine via]a, pe c=nd l\co-
mia ruineaz\ [i distruge. Un
pahar de vin zide[te, pe c=nd
be]ia distruge. C\s\toria zi-
de[te, e leag\nul genera]iilor,
pe c=nd desfr=ul distruge.
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Macarie
Egipteanul
Din frageda copil\rie,
Macarie a iubit via]a pust-
niceasc\ [i s-a f\cut monah.
A dobândit atâta r\bdare `n
ostenelile lui `ncât a primit
de la Dumnezeu puterea s\
goneasc\ duhurile necurate,
darul `n]elegerii [i darul face-
rii de minuni. Dup\ rug\-
mintea `ndelungat\ a arhi-
ereului de atunci, Macarie a
`ncuviin]at s\ devin\ preot,
dup\ care s-a dedat la nevo-
in]e mai grele: a f\cut o hru-
CALENDARUL ZILEI
trimis la lucr\tori, zicând:
Se vor ru[ina de fiul meu.
Dar acei lucr\tori au zis
`ntre ei: Acesta este mo[te-
nitorul; veni]i s\-l omorâm
[i mo[tenirea va fi a noas-
tr\. {i prinzându-l l-au omo-
rât [i l-au aruncat afar\ din
vie. Ce va face acum st\pâ-
nul viei? Va veni [i va pierde
pe lucr\tori, iar via o va da
altora. Oare nici Scriptura
aceasta n-a]i citit-o: Piatra
pe care au nesocotit-o zidi-
torii, aceasta a ajuns s\ fie
`n capul unghiului? De la
Domnul s-a f\cut aceasta [i
este lucru minunat `n ochii
no[tri». {i c\utau s\-L prin-
d\, dar se temeau de popor.
C\ci `n]eleseser\ c\ `mpo-
- Care e ra]iunea sufe-
rin]ei pe p\m=nt, at=t
a oamenilor, c=t [i a
celorlaltor f\pturi?
- Suferin]a ne pune `n fa-
]a celei mai grave probleme:
r\ul. Dar se cuvine s\ pre-
ciz\m de la `nceput: nu su-
ferin]a este r\ul, ci p\catul.
R\ul `nseamn\ p\cat, stri-
c\ciune, moarte. Suferin]a
este urmarea p\catului [i e
un `nger vestitor. E semna-
lul de alarm\ care veste[te
p\trunderea r\ului `n exis-
ten]a noastr\. Suferin]a este
[i isp\[ire a p\catului, isp\-
[ire `n sens de dep\[ire a
r\ului, de rezidire, de purifi-
care, de iluminare a con-
[tiin]ei.
- Dar de ce sufer\ [i cei
nevinova]i, cum sunt
copiii sau drep]ii?
- Copiii sufer\ pentru p\-
catele p\rin]ilor, ale `nain-
ta[ilor. Cu c=t p\rin]ii vor
gre[i mai pu]in [i vor fi mai
con[tien]i c\ aducerea pe
lume a unui copil e un act
sf=nt, cu at=t urma[ii vor su-
feri mai pu]in.
b\ sub p\mânt, iar la cap\-
tul ei a s\pat o pe[ter\ cu
mâinile. Când veneau mul]i
oameni s\-l cerceteze, el in-
tra `n hrub\ [i se ascundea
`n pe[ter\. Cuviosul Maca-
rie a murit la vârsta de 90
de ani.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuviosului Maca-
rie Alexandrinul; a Sfintei
Muceni]e Eufrasia; a aduce-
rii moa[telor Sfântului Gri-
gorie Teologul `n Biserica
Sfin]ii Apostoli; a minunii
din Niceea, când Sfântul Va-
sile cel Mare a deschis prin
rug\ciune u[ile bisericii [i a
dat-o ortodoc[ilor; a Cuvio-
sului Meletie Valisiotul
M\rturisitorul; a Sfântului
Marcu Eugenicul din Efes [i
a Sfântului Ierarh Arsenie,
arhiepiscopul Cherchirei.
Mâine, Biserica face po-
menirea † (neagr\) Cuvio -
sului Eftimie cel Mare.
~n ziua de 19 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1736 - S-a n\scut Ja-
mes Watt, fizician englez,
inventatorul ma[inii cu a-
buri (m. 19 aug. 1819);
triva lor zisese pilda aceas-
ta. {i l\sându-L, s-au dus.“
(Marcu 12, 1-12)
***
Fragmentul evanghelic de
ast\zi este numit „Parabola
lucr\torilor nevrednici“. A-
ceast\ parabol\ a fost ros-
tit\ de Domnul nostru Iisus
Hristos [i este o continuare
a discu]iei pe care El a
avut-o cu arhiereii, c\rturarii
[i b\trânii despre autori-
tatea sau puterea Sa. Dac\
vorbim despre lucr\torii
nevrednici, sub`n]elegem c\
exist\ [i lucr\tori vrednici.
{i unii [i al]ii sunt lucr\tori,
`ns\ ceea ce-i desparte este
vrednicia sau r\splata mun-
cii lor. {i cei nevrednici au
lucrat, numai c\ lucrarea lor
a fost spre pieirea lor, iar nu
Domnul nostru Iisus
Hristos este f\r\ de p\cat.
El `nvinge [i r\ul din lume.
{i totu[i, El, Cel drept [i
nevinovat, p\tima[te! P\ti-
me[te `mpreun\ cu noi to]i
[i cu cei nevinova]i. Iar su-
ferin]a Lui e m=ntuitoare.
El p\time[te pentru a `n-
vinge r\ul [i pentru a ne
ar\ta c\ r\ul poate fi `nvins.
C\ci dac\ r\ul a fost
`ng\duit prin taina de
nep\truns a lui Dumnezeu,
`n acela[i timp Dumnezeu a
[tiut c\ acesta poate fi `n-
vins. De aceea, privind mai
ad=nc `n via]a noastr\ per-
sonal\ [i `n istorie, obser-
v\m c\ r\ul nu are nicio-
dat\ ultimul cuv=nt.
- ~ntruc=t [arpele `n
Sf=nta Scriptur\ este
simbol al r\ului, ce
c\uta [i el `n rai? Ce
rost are ispita?
- Satan e prezent [i el, la
un fel de sfat, printre `ngerii
lui Dumnezeu. Prin marea
tain\ a libert\]ii, este admis
[i el, ca ispititor. Iar ispita a
fost `ng\duit\ ca `ncercare
a 1806 - Marea Britanie
ocup\ Capul Bunei Spe-
ran]e;
a 1809 - S-a n\scut Ed-
gar Allan Poe, poet, scriitor,
critic american („Tamerlan“,
„Corbul“, „Pr\bu[irea Casei
Usher“) (m. 7 oct. 1849);
a 1839 - S-a n\scut Paul
Cézanne, pictor francez
post-impresionist (m. 22 oct.
1906);
a 1853 - La Roma are loc
premiera operei lui Giu-
seppe Verdi, Trubadurul (Il
Trovatore)
a 1889 - Statul român
devine proprietarul tuturor
c\ilor ferate de pe teritoriul
României, care m\surau
1.377 km;
a 1889 - S-a n\scut Ar-
tur En\[escu, poet, numit
de criticul Perpessicius „par-
nasian al boemei“ (m. 4 de-
cembrie 1942);
a 1890 - S-a n\scut {te-
fan Procopiu, fizician, Doc-
tor Honoris Causa al Insti-
tutului Politehnic din Ia[i,
membru al Academiei Ro-
mâne, desemnat `n dou\
rânduri `n comisia de reco-
mand\ri la Premiul Nobel
(m. 22 aug. 1972);
a 1924 - S-a n\scut Jean-
François Revel, filosof, scri-
spre zidirea [i `n\l]area lor.
De obicei atunci când faci un
lucru ai o mul]umire pentru
ceea ce ai f\cut. Mul]umirea
este atunci când faci un lu-
cru bun [i pl\cut lui Dumne-
zeu. Lucr\torii viei s-au fo-
losit de minciun\, pizm\, vi-
olen]\ [i crim\. Dup\ fapte-
pentru consolidarea noastr\
`n har, `n adev\r, `n virtute.
Dumnezeu ne `ncearc\, de-
monul ne ispite[te, iar ispita
d\ la iveal\ t\ria sau sl\bi-
ciunea noastr\. Dup\ cum
spune Sf=ntul Ioan Damas-
chin, nu era folositor ca omul
s\ dob=ndeasc\ nemurirea
f\r\ s\ fi fost ispitit [i `ncer-
cat, ca s\ nu cad\ `n m=n-
dria [i os=nda diavolului.
- Care este originea
egoismului?
- La origine, este inven]ia
`ngerului c\zut. ~n timp ce
era menit s\ fie o oglind\
curat\ a iubirii dumnezeie[-
ti, slujitoare, Lucifer a vrut
s\ fie o existen]\ din sine,
s\ aib\ o autonomie radi-
cal\ `n cadrul crea]iei. ~n el
se afl\ originea r\ului. F\-
c=nd din `ngerii c\zu]i cu el
„duhuri ale r\ut\]ii“, a insu-
flat acest\ stare egoist\ [i
f\pturilor, ceea ce a `nsem-
nat p\trunderea r\ului [i a
p\catului `n lume.
- Ce loc ocup\ iubirea
`n dob=ndirea m=ntu-
irii?
- Ocup\ un loc fundamen-
tal. Credin]a nu e de conce-
put f\r\ iubire. Ea devine
activ\ tocmai prin iubire.
De altfel, se [tie c\ iubirea [i
itor [i ziarist francez (d.
2006);
a 1932 - S-a n\scut Con-
stantin Dr\ghici, solist vo-
cal, compozitor, orchestrator
din România;
a 1946 - La Tokio ia fi-
in]\ Tribunalul Militar In-
terna]ional pentru Extre-
mul Orient, `n scopul jude-
c\rii criminalilor de r\zboi
japonezi;
a 1951 - A decedat C. C.
Nottara, compozitor [i vio-
lonist, critic muzical. A fost
membru fondator [i dirijor al
Orchestrei Municipiului Bu-
cure[ti (1929-1939), dirijor al
Orchestrei Radio (1933-1938)
[i membru fondator al Socie-
t\]ii compozitorilor români
(1940). A fondat cvartetul
Nottara (1914), preluat de
stat `n 1924. A compus
muzic\ de teatru („La dru-
mul mare“, „Se face ziu\“),
muzic\ vocal-simfonic\ („Sa-
tira III Mircea [i Baiazid“),
muzic\ simfonic\ („Poem
pentru vioar\ [i orchestr\“ -
Premiul George Enescu,
1920) (n.1890);
a 1966 - Indira Gandhi a
devenit prim-ministru al
Indiei;
a 1973 - A decedat Ro-
mulus Cândea, istoric mem-
bru corespondent al Acade-
le lor vor fi judeca]i. Via este
lumea [i noi suntem pu[i s\
lucr\m `n aceast\ vie. S\ lu-
cr\m, nu s\ lenevim! Când
Dumnezeu va trimite dup\
roade, oare cum ne va g\si?
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU, Ra-
dio Trinitas)
smerenia ne feresc de fari-
seismul [i trufia faptelor, de
c\dere `n eroarea de a ne
`nchipui c\ putem „cump\-
ra“ `mp\r\]ia lui Dumnezeu
prin fapte sau prin bani.
- Iubirea poate, `ns\,
tolera r\ul?
- Nu! A tolera r\ul, a fi
indiferent, tolerant fa]\ de
gre[eli `nseamn\ a nu iubi.
A vedea pe cineva c\z=nd
din gre[eal\ `n gre[eal\ [i
din ruin\ `n ruin\, sub pre-
textul iert\rii r\u `n]elese,
`nseamn\ a fi nep\s\tor
fa]\ de boala lui.
- Cum `n]elege]i sensul
cre[tin al vie]ii?
- Sensul cre[tin al vie]ii
este `mplinirea noastr\ du-
p\ chipul [i asem\narea lui
Dumnezeu. Aceast\ `mplini-
re o dovedim prin credin]\,
n\dejde, dragoste [i prin
sensul creator [i binevoitor
care trebuie s\ `nso]easc\
orice g=nd, cuv=nt sau fapt\
a noastr\. Omul credincios
este chemat s\ se realizeze
pe trei planuri: prin propria
lui zidire dup\ chipul lui
Hristos, prin faptele lui -
credin]\ lucr\toare prin iu-
bire -, [i prin urma[ii lui - fii
sau ucenici. a
miei Române. A `ntemeiat
Institutul de Istorie [i Lim-
b\ al Universit\]ii din Cer-
n\u]i. (n. 7 octombrie 1886);
a 1999 - Greva minerilor
din Valea Jiului. Dup\ for-
]area barajului din Defileul
Jiului, minerii intr\ `n
Târgu Jiu. Armata aver-
tizeaz\ ca va interveni „da-
c\ for]ele de ordine nu ar
reu[i s\ controleze situa]ia“.
Pre[edintele Constantines-
cu anun]\ c\ autorit\]ile
sunt hot\râte s\ `mpiedice
repetarea descinderilor mi-
nerilor `n Capital\ din 1990
[i 1991. Minerii refuz\ s\ ne-
gocieze cu o comisie guverna-
mental\ desemnat\ `n acest
sens;
a 2001 - A decedat Emil
Turdeanu, filolog, editor a
dou\ prestigioase reviste ale
exilului românesc - „Revue
des études roumaine“ [i
„Fiin]a româneasc\“ (n. 10
nov. 1911);
a 2006 - NASA lanseaz\
prima sond\ spa]ial\ c\tre
Pluto. Sonda, numit\ New
Horizons va c\l\tori ini]ial
cu 57.000 km/h, dar dup\ ce
va folosi gravita]ia lui Jupi-
ter va zbura cu 75.000 km/h
[i va ajunge la planeta Pluto
`n iulie 2015. a

CE-}I DORESC EU }IE
Europa s-a
a s\turat de ro[cove
de Nicolae HULPOI
Constantin Noica afirma, pe
la sfâr[itul anilor ’70, c\ „secolul
XI va fi unul al reg\sirii spiritu-
alit\]ii, dup\ ce secolul 19 fusese
unul al istorismului, iar al nos-
tru (n.r. secolul XX), unul al
[tiin]ei“. Vorbele lui Noica au `n
ele, f\r\ `ndoial\, ceva din duhul
profetic, mai ales dac\ `ncerc\m
s\ ne amintim care era `nf\]i-
[area „lumii civilizate“ din punct
de vedere religios ([i la noi, [i
aiurea), atunci când ele au fost
rostite.
~ntr-adev\r, `n partea r\s\ri-
tean\ a Europei, comunismul
p\rea mai sigur pe sine ca nicio-
dat\, iar `n lumea occidental\
secularizarea era privit\, de cei
mai mul]i, ca un proces firesc,
ireversibil, ce urma s\ schimbe
radical fizionomia sufleteasc\.
Prin brutalitatea ateismului co-
munist sau perversitatea mij-
loacelor seculariste, „alungarea“
lui Dumnezeu din lume, `nce-
put\ `n „secolul luminilor“, p\-
rea aproape `ncheiat\.
Noica a sesizat, totu[i, c\ lu-
crurile nu merg, nici pe departe
`ntr-o direc]ie normal\, profe-
sându-se nefirescul ce nu putea
rezista la nesfâr[it. Mai mult, se
putea sesiza `n „profe]ia“ filoso-
fului chiar paradigma l\rgit\ a
binecunoscutului text evanghe-
lic cu fiul risipitor.
Dup\ 200 de ani de r\t\cire
`n ]inuturi necunoscute, `n care
a cheltuit necugetat toat\ ave-
rea sa spiritual\, europeanul [i-a
VREMEA G+NDURILOR
Cultur\
politic\
de Nicolae BUSUIOC
Oricât s-ar fi izolat `n lumea
lui, nu putea face abstrac]ie de
ecourile care ajung [i care,
vrând-nevrând, `l scot din starea
de medita]ie obi[nuit\. Ruptura-i
pe m\sur\, pentru c\ nimic din
reverbera]iile evenimentelor de
afar\ nu concord\ cu gândurile
lui. Cu zile `n urm\ citise ceva
despre cultura politic\ `n care
exceleaz\ N.I., cel care „filozofa“,
`n cu totul alt\ manier\ decât o
f\ceau contemporanii interbelici,
adic\ nu `n tradi]ia academic\
româneasc\. A colaborat la zia-
rele de mare tiraj [i ceea ce a scris
acum 75 de ani se potrive[te cu
mersul lucrurilor de azi parc\
pân\ la suprapunere. Cum, Doam-
ne, de se repet\ istoria asta sau,
mai bine zis, cum de nu se ter-
min\! Acelea[i dezbin\ri [i ace-
ea[i iner]ie intern\, aceea[i obe-
dien]\ fa]\ de mai marii lumii,
fa]\ de st\pânii care decid [i duc
lumea spre pr\pastie. Se `nva]\
ceva din istorie? Dac\ unii politi-
cieni de atunci aveau o oarecare
cultur\ `n acest controversat [i
hulit segment al politicii, acum,
constat\ el f\r\ m\car a fi sur-
prins, c\ politicienii sunt de o
cert\ factur\ mediocr\. De ce?
R\spunsul este atât de simplu [i
vizibil `ncât nici nu merit\ s\ in-
siste. Se gânde[te acum la modul
descoperit, totu[i, s\r\cia. Ajuns
s\ se hr\neasc\ cu „ro[covele“
ideologiilor utopice, era imposi-
bil s\ nu-i vin\ „pofta“ de hran\
spiritual\ s\n\toas\.
Atât cât se poate citi din sem-
nele vremii, `nceputul secolului
al XXI-lea pare s\-l arate pe om
mai nelini[tit ca niciodat\,
p\rând a fi animat de o dorin]\
profund\ de re-g\sire, de re-cu-
legere dintr-o `mpr\[tiere (pasa-
ger\, necesar\?) care l-a purtat
peste tot [i l-a l\sat nic\ieri, dar
care i-a produs mult\, mult\
suferin]\. Omul secolului nostru
parc\ strig\ mai sfâ[ietor decât
a f\cut-o oricare altul `naintea
sa: „Nelini[tit este sufletul meu,
pân\ se va odihni `n tine,
Doamne!“ (Fer. Augustin).
Judecând dup\ zbuciumul pe
care `l afi[eaz\, lumea (occiden-
tal\, mai ales) ~l vrea `napoi pe
Dumnezeu. Dar unde mai este
Acesta de g\sit `n babilonia
acestui veac, când unii spun: „E
aici!“, iar al]ii „E acolo!“, când [i
domeniul sufletesc a devenit un
obiect al marketingului modern
[i al „economiei de pia]\“, din ca-
re indivizi [i grup\ri [tiu s\ ex-
trag\ profit? {i-apoi, va avea
Europa smerenia s\ se re`ntoar-
c\ `n casa Tat\lui ei ori va c\uta
o alt\ cale, un alt p\rinte care,
pân\ la urm\, tot cu ro[cove o va
hr\ni?
O reg\sire a veritabilei spiri-
tualit\]i nu este posibil\ decât
printr-o `ntoarcere c\tre izvoa-
rele care au hr\nit sufletul [i
cultura european\ vreme de
dou\ milenii. Este nevoie de o
reform\ sincer\ a sufletului
de a pune stavil\ oric\ror „infor-
ma]ii“ care str\bat, `n ascunzi[ul
lui, un fel de spa]iu magic con-
struit la hotarul dintre fic]iune [i
realitate, brodit cu deta[are [i cu
credin]a c\ aici nimic nu-l mai
poate atinge. De ce s\-l mai in-
tereseze politica vremii? De[i,
`ntr-o bun\ logic\, premizele
politicii adev\rate conduc spre
rezolvarea complexelor probleme
OPINII & COMENTARII
Constantin Noica (25 iulie
1909, Vit\ne[ti, Teleorman
– 4 decembrie 1987, Sibiu),
filosof [i eseist rom=n
modern/postmodern, de o scutu-
rare de trufii [i complexe, pentru
o re-g\sire autentic\, de o se-
sizare corect\ [i o eliminare a
muta]iilor monstruoase produse
de experimentele seculariste [i
ateiste. {i poate c\ aceast\ re-
g\sire a noastr\ `n[ine nici nu
cere prea mare efort pentru c\,
`n fond, „noi-`n[ine“ `nseamn\
tocmai Hristos cel ~ntrupat, Cel
Care ne-a spus c\ va fi mereu cu
noi, pân\ la sfâr[itul veacurilor.
Adic\ mai aproape de noi decât
ne-am `nchipui. Chiar `n noi.
* Nicolae Hulpoi este teolog, redactor-[[ef
al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
dintr-o societate. Ar aduce pe
tapet un silogism care s\ demon-
streze valabilitatea afirma]iei de
mai `nainte, cu toate c\, iar\[i,
exactitatea formal\ a silogismu-
lui respectiv nu pic\ chiar cu
semnul egal al unei concluzii
rezultate de la sine.
* Nicolae Busuioc este scriitor, membru al
Uniunii Scriitorilor din Rom=nia
Vineri, 19 ianuarie 2007 3
CERNEALA ROZ
Unde ne sunt iernile
de alt\dat\?!
a Fiindc\ omul n-a fost capabil
s\ tr\iasc\ `n armonie cu natura, acum va
trebui s\ suporte consecin]ele unei
catastrofe ce se anun]\ a fi dintre cele mai
`ngrijor\toare a
de Jic\ AIONOAIE
Chiar a[a! Unde ne sunt vremurile de alt\dat\, când
cele patru anotimpuri cu frumuse]ea lor mirific\ se suc-
cedau cu o ritmicitate de metronom? Si ca s\ fim `n ton cu
prezentul, ne-am putea, iar\[i `ntreba, unde ne sunt
iernile cele adev\rate, când `mp\ratul Iarn\ nu l\sa un
col]i[or din România neacoperit cu z\pad\ [i transforma
satele `n imense parcuri, `n care oamenii de z\pad\ erau
chiar casele gospodarilor? Dac\ ar fi s\ r\spundem la
aceste `ntreb\ri, ar trebui s\ d\m timpul `napoi [i s\
retr\im iernile copil\riei noastre, dar ceasul astronomic ne
aduce cu picioarele pe p\mânt [i ne face s\ ne `ntreb\m:
s\ fim martorii `nceputului unei noi ere geologice?
De aproape un sfert de secol, natura d\ semne evi-
dente de „fierbin]eal\“, dar omul zilelor noastre,
`mpov\rat de grijile cotidiene, nu observ\ norii negri ce-i
amenin]\ existen]a. {i, ca `ntr-un film SF, risc\ s\ se
trezeasc\ abia atunci când calota existen]ial\ st\ s\-i
cad\ `n cap. Aceast\ iarn\ care nu mai vine nu este un
simplu moft al naturii, ci, mai degrab\, grava consecin]\
a perturb\rii echilibrului sistemelor naturale. Cauza?!
Omul?! Da, omul este capul tuturor r\ut\]ilor. El n-a
fost capabil s\ tr\iasc\ `n armonie cu natura, iar acum
va trebui s\ suporte consecin]ele unei catastrofe ce se
anun]\ a fi dintre cele mai `ngrijor\toare, ce pot duce
chiar la dispari]ia `n mas\ a unor specii. Semnele indic\
o catastrof\ care s-ar putea apropia ca intensitate de cea
care a dus la eliminarea dinozaurilor [i a unei jum\t\]i
dintre celelalte specii existente acum 65 de milioane de
ani. Exist\, `ns\, o deosebire important\. Atunci cata-
clismul s-a datorat unei cauze naturale (respectiv,
pr\bu[irea unui meteorit de mare dimensiune), dar
acum etapa care se afl\ `n desf\[urare este determinat\
de ac]iunea omului. Oamenii de [tiin]\ au avertizat
omenirea, `nc\ de acum 30-40 de ani, c\ industrializarea
excesiv\, exploatarea intensiv\ din agricultur\, ex-
ploatarea ira]ional\ a resurselor de toate felurile, cursa
`narm\rilor, cre[terea popula]iei etc. duc la dep\[irea
unor praguri naturale (grosimea stratului de ozon, aci-
dificarea solului, acidificarea apei, rezervele de petrol [i
produc]ia alimentar\, clima, eroziunea solului etc.) cu
efect devastator asupra sistemelor naturale. Efectele cu-
mulate ale dep\[irii pragurilor schimb\rii se manifest\
la nivel regional [i global, iar `nc\lzirea global\ este cel
mai de temut inamic al omenirii pe termen mediu. Dar
degeaba! Cine s\-i asculte pe speciali[ti? Liderii mondi-
ali? Oamenii politici? Marile corpora]ii interna]ionale?!
~n nici un caz. Ei erau, [i sunt `nc\, prin[i `n caruselul
intereselor hegemoniste, politice, economice sau mi-
litare. Acum Terra este un organism bolnav, iar semnele
sale vitale sunt tot mai salbe. Dup\ cum se vede [i
sim]im, anotimpurile au luat-o razna, temperaturile
cresc `ntr-un an cât `ntr-un secol (0.5 grade). Suntem
pu[i `n fa]a unor scenarii, mai optimiste sau mai pe-
simiste, `mp\nate cu grade de relativitate diferit\, dar [i
cu certitudini `ngrijor\toare. Oare are omul capacitatea
s\ repare gravele erori globale [i s\ refac\ `n timp util
acea rela]ie armonioas\ existent\ `ntre el [i natur\? a
4 Vineri, 19 ianuarie 2007
PE SCURT
Dou\ biserici din Ia[i
[i-au serbat ieri
hramul
Ieri, 18 ianuarie, M\n\stirea
ie[ean\ „Sf. Atanasie [i Chiril“
- Podgorii, din zona Copou [i-a
s\rb\torit hramul.
Aceast\ biseric\ a fost ctitorit\
de domnitorul Vasile Lupu [i
familia sa, `n anul 1638.
„Nicolae Iorga vorbe[te `ntr-o
descriere de c\l\torie, publi-
cat\ `n anul 1907, despre bise-
rica acestei m\n\stiri. Pentru
satul din vremuri, pentru
boierii s\teni de mai t=rziu,
dar [i pentru rug\ciunile unor
c\lug\ri de mult a[eza]i `n
aceast\ parte a codrilor Ia[ilor,
se cl\dise M\n\stirea «Sf.
Atanasie», la `nceput din lemn.
Apoi, vine Vasile Lupu, domnul
cel larg `n daruri, [i o biseric\
din piatr\ se `nal]\ pe aceast\
mod=lc\ de p\m=nt gras. Peste
c=]iva ani, de la `ntemeierea
cea nou\, cineva trebuie s\ fie
pr\dat pe aici. Vorba e ca la
`nceputul unui veac nou,
m\n\stirea era d\r=mat\.
Constantin Vod\ Duca o drege
`n anul 1702. El pune l=ng\
pisania slavon\ a lui Vasile
Lupu piatra lui greceasc\ de
marmur\ alb\, cu stema ]\rii.
~n jurul acestei zidiri sunt doar
5-6 case, f\r\ semne c\ ar fi
fost mai multe [i este `nconju-
rat\ de un cimitir care d\inuie,
probabil, de la `nceputuri“, a
declarat pentru Radio Trinitas
exarhul cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, arhim.
Timotei Aioanei.
Dup\ secularizarea averilor
m\n\stire[ti, `n 1964 l\ca[ul a
devenit biseric\ de parohie.
L\ca[ul de cult func]ioneaz\
din nou ca m\n\stire de
c\lug\ri]e, din anul 2001.
{i Biserica „Sf. Atanasie [i
Chiril“ din Ia[i [i-a s\rb\torit
ieri hramul. Biserica a fost con-
struit\ `ntre anii 1672-1674,
iar de-a lungul anilor a cunos-
cut multiple repara]ii.
134 de ani de la
trecerea la cele
ve[nice a episcopului
Dionisie Romano
Ieri, 18 ianuarie 2007, s-au
`mplinit 134 de ani de la tre-
cerea la cele ve[nice a episcopu-
lui Dionisie Romano, c\rturar
[i traduc\tor, membru de
onoare al Societ\]ii Academice
Rom=ne. Dionisie Romano, din
botez Dimitrie, s-a n\scut la 29
iulie 1806, `n S\li[tea Sibiului.
S-a c\lug\rit la M\n\stirea
Neam] `n 1823, studiind la
Colegiul „Sf. Sava“. A fost nu-
mit profesor „na]ional“ `n
Buz\u, unde a ridicat dou\
spa]ii [colare, a tip\rit ma-
nuale didactice, a `ndrumat
[colile, a editat foaia
„Vestitorul Bisericesc“ (1839-
1840), devenind apoi director [i
profesor la Seminarul din
Bucure[ti (1843-1848). Dup\ ce
a fost hirotesit arhimandrit, s-a
stabilit la M\n\stirea B\beni
(1849-1851), apoi a fost egumen
la M\n\stirea Sadova (1851-
1854), timp `n care a editat
ziarul „Eho echistiastic“ (1850-
1853). De asemenea, a fost
stare] la M\n\stirea Neam],
`ntre anii 1855-1857, unde a
`nfiin]at o [coal\ primar\ [i un
Seminar, a reorganizat ti-
pografia [i spitalul din
m\n\stire, a `nceput o serie de
construc]ii gospod\re[ti. A fost
numit loc]iitor de episcop la
Buz\u, `n iunie 1859, apoi a
fost episcop la Hu[i, pentru ca
la 26 mai 1865 s\ fie numit
episcop eparhiot la Buz\u. A
trecut la cele ve[nice la 18 ia-
nuarie 1873, la Buz\u. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
S\pt\m=na de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor
Avanpremier\ a marelui eveniment ecumenic de la Sibiu
~ncep=nd de ieri, 18 ianuarie, credincio[ii cre[tini
din toat\ lumea se vor ruga `n fiecare zi, timp de o
s\pt\m=n\, `mpreun\. La Ia[i, s\pt\m=na de
rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor 2007 a
`nceput la Catedrala mitropolitan\ veche „Sf=ntul
Gheorghe“ cu o slujb\ oficiat\ de IPS Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei. Au fost prezen]i
Prea Sfin]itul Episcop Petru Gherghel al Episcopiei
Romano-Catolice de Ia[i, Prea Sfin]itul Aurel Perc\,
episcop auxiliar al Episcopiei Romano-Catolice de
Ia[i, peste 20 de preo]i din cadrul celor dou\
Biserici, prefectul jude]ului Ia[i, Nicu[or P\duraru,
primarul municipiului Ia[i, Gheorghe Nichita,
pre[edintele Consiliului Jude]ean, Lucian Flai[er,
[i zeci de credincio[i, ortodoc[i [i catolici.
Potrivit tradi]iei, slujbele di]ie deosebit\ `nsemneaz\ o
din cadrul s\pt\m=nii de ru- g=ndire duhovniceasc\ mai
g\ciune ecumenic\ au loc al- intens\, o apropiere mai ma-
ternativ `n l\ca[urile de cult re [i o conlucrare spre slava Hristos ca to]i s\ fie una, (Mc 7, 37). Prea Sfin]ia Sa a speran]\ pentru Biserica din
ale celor dou\ Biserici, Orto- Sfintei Treimi, spre binele pentru ca lumea s\ cread\. amintit, de asemenea, de Europa [i din Rom=nia. ~ntr-
dox\ [i Romano-Catolic\. Bisericii [i realizarea unit\- Unitatea este, a[adar, o ma- mari evenimente istorice con- o astfel de atmosfer\ `ncepem
Dac\ anul trecut, prima zi ]ii cre[tine. Rug\ciunea a- nifestare a puterii harului lui temporane, vizita papei Ioan ast\zi o nou\ s\pt\m=n\ de
de rug\ciune a avut loc ceasta de unitate cre[tin\ Dumnezeu cre[tin, `n acela[i Paul al II-lea la Bucure[ti, `n rug\ciune, moment sf=nt, un
`ntr-o biseric\ catolic\, anul trebuie f\cut\ `n fiecare zi, timp a dimensiunii mision- 1999, [i vizita papei Benedict adev\rat har pentru noi, cre-
acesta, gazda primei zile a a[a cum ne rug\m pentru are, de credibilitate a Bise- al XVI-lea la Constantinopol, dincio[ii celor dou\ Biserici
acestei Octave a fost Biserica statornicia [i pentru bu- ricii lumii“. `n 2006, precum [i de inte- surori. Dorim s\ fie un `n-
Ortodox\. Slujba a fost ofi- n\starea sfintelor lui Dum- grarea Rom=niei `n Uniunea ceput de preg\tire [i mai a-
ciat\ de ~nalt Prea Sfin]itul nezeu Biserici [i pentru uni- European\, la `nceputul a- poi de tr\ire a marelui eveni-
Daniel, Mitropolitul Moldo- rea tuturor cre[tinilor `n fie- „Suntem `mpreun\ nului 2007. „~n aceast\ at- ment ecumenic ce se va des-
vei [i Bucovinei, care, `n des- care slujb\ din Biserica Or- mosfer\ divin\, c=nd `l f\[ura `n luna septembrie a-
chidere, a men]ionat: „S\p- todox\ [i, sigur, din Biserica ca [i fra]i“ sim]im pe Dumnezeu `n mi- nul acesta la Sibiu.
t\m=na sau Octava de rug\- Romano-Catolic\. Trebuie, jlocul nostru [i pe sfin]ii s\i ~ntreaga lume cre[tin\
ciune pentru unitatea cre[ti- `n aceast\ s\pt\m=n\, s\ ne Omilia din prima zi a Oc- `nconjur=ndu-ne, suntem `m-
din noua Europ\ se `ndreap-
n\ `mpline[te 50 de ani de rug\m mai intens [i s\ ar\- tavei a fost rostit\ de PS Pe- preun\ ca [i fra]i. Au trecut t\ spre Rom=nia, spre Sibiu.
c=nd folose[te un text co- t\m `n mod vizibil, prin aceas- tru Gherghel, care a explicat doar c=teva zile de la `ncepu- Putem spune c\ suntem cu
mun, `n fiecare an, alc\tuit t\ rug\ciune `n comun, do- `n]elesul temei de anul aces- tul unui nou an, c=nd toate adev\rat privilegia]i. }ara
de romano-catolici, protestan- rin]a noastr\ de a r\spunde ta „Pe surzi `i face s\ aud\, clopotele bisericilor au vestit noastr\ este privilegiat\, Bi-
]i [i ortodoc[i. Aceast\ tra- rug\ciunii M=ntuitorului Iisus iar pe cei mu]i s\ vorbeasc\“ o nou\ condi]ie [i o nou\ serica `ntreag\, dar [i mult
`ndatora]i. Spiritualitatea
poporului rom=n, care `mbi-
Una dintre cele mai vechi [i mai durabile Medita]ii n\ cele dou\ valori, latin\ [i
oriental\, are acum cuv=n-
expresii ale „ecumenismului spiritual“ pe teme biblice tul, are de transmis lumii un
mesaj. Este semnificativ\
Tema fiec\rui an este ba- tema acestei s\pt\m=ni de
S\pt\mâna de rug\ciune oad\ `ncadrat\ de s\rb\tori- mâna de rug\ciune comun\, zat\ pe un verset biblic. Tex-
pentru unitatea cre[tinilor se le Sfântului Apostol Petru (18 printr-o cooperare `ntre Con- rug\ciune pentru unitate.
tul con]ine subteme, lecturi
desf\[oar\ `n fiecare an `n pe- ianuarie), respectiv a Sfântu- siliul Mondial al Bisericilor, «Pe surzi `i face s\ aud\, iar
biblice, comentarii [i rug\-
rioada 18-15 ianuarie (mai rar lui Apostol Pavel (25 ianua- prin comisia „Credin]\ [i Con- ciuni pentru toate cele opt
pe cei mu]i s\ vorbeasc\». A-
la Cincizecime sau, `n e- rie), dup\ calendarul roma- stitu]ie“ [i Asocia]ia catolic\ ceasta ne `ndeamn\ s\ ne
misfera sudic\, `n luna iulie). no-catolic. Un rol important „Unitatea cre[tin\ din Lyon“
zile. Textele finale folosite `n
s\pt\mâna de rug\ciune, cât `ndrept\m cu [i mai mult\
Fundamentat\ pe convingerea
c\ rug\ciunea `n comun este
`n r\spândirea acestei ini]ia-
tive a avut [i abatele Paul
(Fran]a).
Din anul 1966, s\pt\mâ-
[i organizarea acesteia se re- for]\ [i convingere spre acela
care a venit s\ se apropie de
alizeaz\ prin colaborarea `n-
absolut necesar\ pentru a face
vizibil\ unitatea Bisericii lui
Couturier, care `n 1935 propu-
ne desf\[urarea anual\ a u-
na de rug\ciune pentru unita- tre Bisericile membre ale Con- cei suferinzi, de cei `ncerca]i,
tea cre[tinilor a devenit un de cei ce [i-au pierdut auzul
Hristos, s\pt\mâna de rug\- nei s\pt\mâni universale de proiect permanent al comisiei
siliului Mondial al Bisericilor,
Conferin]ele Episcopilor Ro- [i dreptul la vorb\ [i care do-
ciune pentru unitatea cre[tin\ rug\ciune pentru unitatea Bi- „Credin]\ [i Constitu]ie“ [i resc s\ fie ocroti]i, vindeca]i,
este una dintre cele mai vechi sericii, o unitate care s\ se re- mano-Catolici, sinoadele Bise-
„Consiliului Pontifical pentru ricilor locale, precum [i a u- primi]i `n r=ndul celorlal]i,
[i mai durabile expresii ale alizeze „dup\ voia [i prin mij-
Promovarea Unit\]ii Cre[ti- pentru a participa din plin la
„ecumenismului spiritual“. loacele pl\cute lui Hristos“. nor institu]ii ecumenice. Lim-
S\pt\mâna de rug\ciune Din 1926, mi[carea „Cre- nilor“ de la Vatican. Textul bile `n care sunt elaborate i- via]a social\ [i comunitar\“,
slujbelor s\pt\mânii de ru- ni]ial textele sunt englez\, fran- a precizat `n cuv=ntul s\u
une[te ini]iative mai vechi de din]\ [i Constitu]ie“ (`n care
rug\ciune pentru unitatea erau inclu[i [i protestan]i [i g\ciune pentru unitatea cre[- cez\ [i german\. Adapt\rile, PS Episcop Petru Gherghel.
Bisericii. Totu[i, ideea unei ortodoc[i) a publicat o „Pro- tinilor este elaborat anual de `n func]ie de specificul local, La sf=r[it, corul de tineri al
rug\ciuni comune, pe parcur- punere privind Octava de o comisie interna]ional\, for- sunt `ncurajate. Se apreciaz\ Catedralei Romano-Catolice
sul a opt zile, apar]ine angli- Rug\ciune pentru Unitatea mat\ din preo]i, liturgi[ti [i c\, anual, particip\ la acest e- „Juvenes Ecclesiae“ a sl\vit
canului Paul Wattson (deve- Cre[tin\“, care s\ fie serbat\ profesori de teologie romano- veniment milioane de persoa- prin c=ntece pe Dumnezeu. a
nit mai târziu romano-cato- `n jurul s\rb\torii Pogorârii catolici, protestan]i [i orto- ne, din aproximativ 80 de ]\ri.
lic), care a propus, `n 1908, Duhului Sfânt. ~ncepând cu doc[i, pornind de la un mate- (cf. Dictionary of the Ecume-
fixarea s\pt\mânii `n peri- 1957, a fost elaborat anual un rial propus de un grup ecu- nical Movement, Geneva 1991, Pagin\ realizat\
oada 18-25 ianuarie, peri- text comun pentru s\pt\- menic local. pag. 1064-1065) de Narcisa BALABAN
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i Iordanului; Ora[ull Akkoo, unul dintre cele mai
`nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul; vechi porturi din lume; Ora[ull Haifa port la
Mareea Mooart\ - 399 m sub nivelul m\rii mondi- Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.
ISRAEL - EGIPT ale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a ora[ului Eillat;
M\n\stireea Sf. Eccateerina de la poalele Muntelui
Sinai; Munteele Sinai, `n locul Sfânt `n care
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at - *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
20-28 februarie 2007 tablele cu cele 10 porunci; Taba [i Eillat; Beetlleem: port avion Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe
9 zile/8 nop]i Biserica Na[terii lui Iisus Hristos; Vizitarea de aeroport; asisten]\ `n aeroport la sosire [i ple-
Munteelui Sioonullui ; Satul Ein Karem, locul care; 8 nop]i cazare la hotel de 4 stele, conform
copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Cana Gallilleii - programului; demipensiune (2 mese pe zi - con-
OBIECTIVE VIZITATE: Biserica ortodox\ din satul Cana [i locul `n care form programului); taxe de intrare la obiectivele
- Munteele Sccopus; Munteele M\sllinillor: Bise- a avut loc prima minune din Galileea, transfor- din program; autocar modern cu aer condi]ionat,
rica Tat\l Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, marea apei `n vin; Oa[ull Afulla - Nazaret - conform programului; asigurare medical\; taxa
Biserica Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“; de viz\ dubl\ de intrare `n Israel; ghid vorbitor
Magdalena (rus\); Gr\dina Gheetsimani , cu Munteele Taboor, muntele Schimb\rii la Fa]\ a de limb\ român\ `n Israel; taxa Israelian\ de
Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Lui Iisus Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\ trecere prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica „Schimbarea la Fa]\“ de pe Muntele Tabor; Egiptean\; autocar [i ghid egiptean 2 zile; preot
A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului; Drumull Capeernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei; Tab- `nso]itor.
Cruccii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin- gha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a Termenul limit\ de `nscriere:
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul pe[tilor; Munteele Feericcirillor; Yardeenit - locul 31 ianuariee 2007. Termenul limit\
Mormânt; Hoozeeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele de depunere a actelor: 4 feebruariee 2007.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

Ada Rosetti: „Un film difuzat
la TV poate costa c=t trei case“
Pia]a de cump\rare de film din Rom=nia este
competitiv\, iar „pachetele“ distribuitorilor, ce
con]in pelicule de top, seriale sau programe
pentru copii, sunt cump\rate `ntotdeauna,
chiar dac\ suma cerut\ poate fi uria[\,
potrivit Adei Rosetti, [ef achizi]ie-v=nzare
programe [i subtitrare al TVR.
Mecanismul de achizi-
]ionare a filmelor seam\-
n\ cu orice cump\r\tur\
de pe lumea aceasta, cu di-
feren]a c\ trebuie s\ g\-
se[ti magazinul, a declarat
Ada Rosetti pentru agen-
]ia NewsIn. „Nu exist\
un magazin de programe,
de unde s\ po]i s\ te duci
s\ alegi ca din rafturile
unui supermarket. Pro-
gramele stau la cei care
de]in drepturile de difu-
zare [i se `mprumut\ pen-
tru folosire“, a explicat ea.
„C=nd am cump\rat un
program, el nu devine al
meu, ci e «`nchiriat» pen-
tru un anumit num\r de
difuz\ri sau pentru o pe-
rioad\ de timp determina-
t\. Un film nu va fi nicio-
dat\ al unei televiziuni
din Rom=nia, oric=t de
mul]i bani ar vrea s\ dea“.
O televiziune nu-[i
poate alege doar cele mai
bune sau cele mai popu-
lare filme, ci trebuie s\
negocieze cu cel care de-
]ine drepturile de difu-
zare, `n func]ie de num\-
rul de ore de program sau
de structura programului
postului respectiv.
„Nimeni nu te las\ s\
faci «cherry-picking», adi-
c\ s\ iei doar cirea[a de
pe tort“, a spus Rosetti.
„Fiecare televiziune vrea
filmele care au avut cea
mai mare audien]\ pe
marele ecran, dar cei care
v=nd le cer cump\r\to-
rilor s\ achizi]ioneze [i
filme cu mai pu]in succes
pe marile ecrane [i filme
de televiziune [i mini-se-
rii [i seriale [i programe
pentru copii, adic\ un co[,
ca la supermarket, `n ca-
re pui mai multe“, a ex-
plicat ea.
Pia]a de cump\rare
de film din Rom=nia
este competitiv\
La o pia]\ competitiv\
cum e Rom=nia, cu multe
televiziuni, `n care exist\
cineva dispus s\ liciteze
ca s\ ob]in\ ni[te titluri
importante, v=nz\torii au
un avantaj, pentru c\ vor
g\si pe cineva dispus s\
le accepte condi]iile. „Pot
chiar s\ solicite mai mult
[i s\ primeasc\“, a
spus reprezentanta TVR.
„Niciunul dintre distri-
buitorii de la Hollywood
sau din cei europeni nu a
r\mas cu vreun pachet `n
bra]e. Ba chiar filmele le
precontract\m cu ani
buni `nainte de a putea fi
difuzate. De exemplu,
«Chicago» a fost contrac-
tat `nc\ din 2002, de la
lansare, dar a putut fi di-
fuzat abia anul trecut“, a
explicat Rosetti.
„Dac\ ProTV-ul ar re-
nun]a, de exemplu, `ntr-un
an, s\ cumpere filmul «Ar-
m\ mortal\» de la Warner,
sunt sigur\ c\ [i TVR [i
alte televiziuni s-ar gr\bi
s\-l ia, pentru c\ `nc\ mai
face audien]\. Nimeni nu
ar putea spune nu unor
filme ca «Die Hard» sau
«Singur acas\»“, a exem-
plificat Ada Rosetti.
~n Rom=nia, filmele
apar la TV mai repede
de un an de la lansare
„Sunt [ase companii
majore la Hollywood, Dis-
ney, Paramount, Univer-
sal, Fox, Sony/MGM [i
Columbia, care `[i impun
dorin]ele, care joac\ pia]a
ACTUALITATE
dup\ cum `[i doresc“, a
spus Rosetti.
Companiile au politici
diferite, dar foarte clare,
despre difuzarea pe TV a
filmelor. Potrivit Adei Ro-
setti, `n mod tradi]ional,
sistemul era urm\torul:
[ase luni de difuzare nu-
mai `n cinematografe, [a-
se luni `n care filmul apa-
re pe canale pay per view,
`n avioane, hoteluri, dup\
care urmeaz\ o perioad\
de `nchiriere pe
VHS/DVD, v=nzare
pe VHS/DVD, apoi un an
pe televiziunile pay per
view, adic\ maximum
trei ani. Urmau difuzarea
pe televiziunile cu emisie
prin anten\, apoi pe cele
prin cablu.
„Dac\ e vorba, `ns\, de
distribuitori a[a-zi[i lo-
cali, de filme care au fost
co-finan]ate de alte com-
panii, pot s\ apar\ situa]ii
`n care distribuitorii fil-
mului din Rom=nia `[i
permit s\ intre cu filmul
`n televiziune la nici ju-
m\tate de an de la difu-
zarea `n cinematograf,
pentru c\ `[i asum\ s\
scurteze etapele, mai ales
c\ la noi nu pot s\-l v=nd\
pe avion sau la televiziuni
pay per view. A[a s-au di-
fuzat, de exemplu, filmele
rom=ne[ti de succes de
anul trecut“, a explicat
reprezentanta TVR.
Contractele sunt
confiden]iale
Rosetti a spus c\ buge-
tul pentru achizi]ionarea
de filme este foarte mare,
dar nu a vrut s\ spun\
`ns\ [i pre]ul achizi]iilor.
„Nu pot s\ dezv\lui cifre,
pentru c\, `ntotdeauna,
contractele sunt confi-
den]iale. Dac\ a[ spune
ni[te cifre, un telespecta-
tor care st\ acas\, `n fo-
toliu, ar putea s\ spun\
«Vai, asta cost\ c=t trei
case» sau «Cu banii \[tia
luam o ma[in\»“, a expli-
cat Rosetti. „Sunt bani
publici, dar procentul
acordat fiec\ruia dintre
distribuitori din suma
mare, care e disponibil\
publicului, nu poate fi
dezv\luit“, a ad\ugat ea.
Vineri, 19 ianuarie 2007
Serialele dau
personalitatea unui
canal TV
Filmele [i serialele
apar `ns\ `n grilele de au-
dien]\ ale posturilor TV
abia dup\ transmisiunile
sportive, [tiri [i divertis-
ment. „Mult\ vreme, tele-
viziunile din Rom=nia s-au
ferit de seriale, de[i erau
`n vog\. Seriale precum
«Neveste disperate» sau
«Lost» nu vor fi niciodat\
`n topul audie]elor la noi,
ca `n alte ]\ri. Ele au 4-5
puncte de rating, mediu,
dar publicul pentru aces-
tea este fidelizat“, a spus
Rosetti despre serialele
difuzate la TVR 1. „De
altfel, cred c\ serialele
dau personalitatea unui
canal. De aceea am re-
nun]at s\ mai difuz\m
telenovele, care nu spu-
neau ceea ce doream noi
s\ spunem, [i mergem pe
seriale gen medicale, pre-
cum «La Urgen]\» sau
«Anatomia lui Grey» [i, `n
cur=nd, «House»“, a spus
Rosetti despre politica
postului. „Cu toate aces-
tea, nu vom avea nicio-
dat\ un serial care s\ en-
tuziasmeze 40% din pu-
blic“, a ad\ugat ea.
Anul trecut, filmul
„Gladiatorul“ se pare c\ a
f\cut cea mai mare au-
dien]\ la TVR, din dome-
niul filmelor [i al seri-
alelor, [i „a avut `n jur de
9 puncte de rating“. „Am
avut succes [i cu filmele
rom=ne[ti pe care le-am
difuzat anul trecut, «Cum
mi-am petrecut sf=r[itul
lumii» [i «Moartea dom-
nului L\z\rescu»“, [i-a
amintit Rosetti.
„Suntem principalii
cump\r\tori de filme re-
alizate de rom=ni pentru
c\, prin lege, suntem
obliga]i s\ ced\m 15%
din `ncas\rile din publici-
tate, realiz\rii de filme
rom=ne[ti, a[a c\, cele pe
care le finan]\m, le pu-
tem [i difuza pe TV“, a
5
Ada Rosetti,
[ef achizi]ie-v=nzare
programe [i
subtitrare al TVR
ad\ugat ea despre pelicu-
lele rom=ne[ti.
Ce filme de top
a cump\rat TVR
pentru 2007
Pentru 2007, Rosetti a
spus c\ TVR a programat,
printre altele, „Cold Moun-
tain“ al lui Anthony Min-
ghella, cu Nicole Kidman,
Jude Law, Renée Zellwe-
ger (Zellweger a c=[tigat
un premiu Oscar pentru
rol secundar) [i care are
scene filmate `n Rom=nia.
Alte filme de top ce se
vor reg\si `n programul
televiziunii na]ionale `n
acest an sunt „Pira]ii din
Caraibe: Blestemul Perlei
Negre“, cu cinci nomi-
naliz\ri la Oscar, „Labi-
rintul trecutului“ („ A Di-
fferent Loyalty“), cu Sha-
ron Stone [i Rupert E-
verett, seria „Kill Bill“,
regizat\ de Quentin Ta-
rantino, `n care joac\
Uma Thurman, Lucy Liu,
Daryl Hannah, David
Carradine, dar [i „Scary
Movie 3“ sau „Fantoma
de la Oper\“, al lui Joel
Schumacher, nominalizat
la trei Oscaruri `n 2005.
TVR 1 va difuza [i pro-
duc]ii franceze, printre
care „Cache“, un film cu
Daniel Auteuil [i Juliette
Binoche, care a c=[tigat
trei premii la festivalul de
la Cannes 2005, dar [i pro-
duc]ii bazate pe piesele lui
Shakespeare, „Visul unei
nop]i de var\“, „MacBeth“,
„~mbl=nzirea scorpiei“ sau
„Mult zgomot pentru ni-
mic“, toate realizate `n
Anglia, `n 2005. a
6 Vineri, 19 ianuarie 2007
PE SCURT
Strategia energetic\,
prioritate a MEC
Strategia energetic\ [i transpa-
rentizarea pie]ei energiei se afl\
printre priorit\]ile Ministerului
Economiei, `n acest an. Ministrul
Economiei [i Comer]ului, Varu-
jan Vosganian, a declarat c\
strategia prevede cre[terea pro-
duc]iei de energie [i diversifi-
carea surselor de materie prim\.
Ministrul nu exclude posibilita-
tea tranzac]ion\rii energiei pe
dou\ platforme, OPCOM [i
Bursa de M\rfuri. Varujan Vos-
ganian spune c\ toate contrac-
tele de furnizare a energiei, care
nu au cauze de confiden]ialitate,
vor fi f\cute publice. C\rbunele
dar [i apa sunt printre sursele de
energie pe care ministerul mizea-
z\ pentru a asigura necesarul de
energie al României [i reducerea
dependen]ei fa]\ de alte state.
Mai mult, din acest an, [i ener-
gia nuclear\ va avea o contribu-
]ie mai mare la nivel na]ional `n
asigurarea de energie.
Permis de munc\
`n Ungaria, gratuit,
`n doar 10 zile
Românii pot ob]ine permise de
munc\ `n Ungaria `n termen de
10 zile lucr\toare, `n regim gra-
tuit. Cererea pentru permisul de
munc\ este `naintat\ de c\tre
angajatorul maghiar la Centrul
de Munc\ la care este arondat.
La formularul-tip trebuie ane-
xate o copie legalizat\ a docu-
mentului care atest\ preg\tirea
de specialitate a solicitantului,
necesar\ `ndeplinirii activit\]ii
sale, precum [i traducerea auten-
tificat\ `n limba maghiar\, ade-
verin]\ medical\ care atest\ c\
solicitantul este apt medical pen-
tru domeniul de munc\, copie le-
galizat\, precum [i traducerea
legalizat\ `n limba maghiar\, iar
`n situa]ia când activitatea care
va fi prestat\ necesit\ autorizare
din partea a altor autorit\]i -
documentele care atest\ `ndepli-
nirea condi]iilor de autorizare.
Românii care, la data de 1 ianua-
rie 2007, aveau un contract de
munc\ de 12 luni, nu mai au
nevoie de permis de munc\ pen-
tru `ncadrarea `n munc\ pe teri-
toriul ungar. De asemenea,
cet\]enii români care doresc s\
se angajeze ca sezonieri `n agri-
cultur\ trebuie s\ solicite per-
misul de munc\ specific. Angaja-
rea sezonier\ este permis\ pen-
tru maximum 150 de zile, `ntr-
un interval de 12 luni, [i numai
cu examinarea situa]iei de pe
pia]a muncii. Ungaria a decis s\
deschid\ par]ial pia]a muncii
pentru cet\]enii români, permi-
]indu-le accesul `n 219 meserii,
`n care angajarea se realiza f\r\
studierea situa]iei de pe pia]a
muncii, `ns\ `n baza permisului
de munc\.
Rom=nia, pol al
construc]iilor de ma[ini
Primul-ministru C\lin Popescu-
T\riceanu dore[te ca România s\
devin\ un pol al construc]iei de
automobile `n aceast\ zon\ a
Europei. „Industria auto este o
important\ locomotiv\ eco-
nomic\“, a declarat, la C\l\ra[i,
`n cadrul `ntâlnirii cu
autorit\]ile locale, [eful
Executivului. El a amintit c\,
anul trecut, Dacia a produs
200.000 de automobile. „La
Pite[ti, pulseaz\ economia da-
torit\ acestei activit\]i“, a ar\tat
T\riceanu. {eful Executivului a
participat, diminea]\, la inaugu-
rarea fabricii de sticl\ Saint-
Gobain care se va extinde, pe vi-
itor, cu o linie de fabricare a gea-
murilor securizate pentru auto-
mobilele Renault. a
Sectorul financiar `n Ia[i are cele mai mari salarii
Angaja]ii care lucreaz\ `n sec-
torul intermedieri financiare, din
jude]ul Ia[i, câ[tig\ cei mai mul]i
bani, cu un salariu lunar mediu
net de aproape 2.400 de lei, reiese
din statisticile oferite de Direc]ia
Jude]ean\ de Statistic\.
Statisticile, f\cute la nivelul lu-
nii noiembrie 2006, arat\ c\ an-
gaja]ii din acest domeniu sunt
urma]i `n topul celor mai mari
salarii de angaja]ii de la transpor-
turi aeriene care ridic\ lunar, `n
Rom=nia nu va mai produce
deloc soia modificat\ genetic
a Culturile de soia modificat\ au `ncetat s\ mai existe `n Rom=nia, singurele
suprafe]e acceptate fiind cele folosite pentru ob]inerea de uleiuri industriale sau
biodiesel a Greenpeace a cerut Rom=niei s\ interzic\ [i produc]ia de porumb
modificat genetic a Guvernul Statelor Unite a anun]at c\ s-au descoperit mari
cantit\]i de orez cu bob lung american contaminate cu o varietate de orez
modificat\ genetic neaprobat\ a Cultivatorii de orez din India au dat foc orezului
cultivat pentru testare care ar fi putut s\ le contamineze culturile a
~ncep=nd cu acest an, Rom=-
nia a `ncetat s\ mai produc\
soia modificat\ genetic pentru
consum, singurele suprafe]e ca-
re vor fi cultivate, `n continuare,
fiind cele destinate ob]inerii de
uleiuri industriale sau pentru
producerea de biodiesel. Green-
peace a cerut Rom=niei s\ nu
mai produc\ nici porumb modi-
ficat genetic, deoarece nu poate
gestiona corespunz\tor organis-
mele modificate genetic pe
`ntregul lan] de produc]ie.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a GUVERNUL ~{I PROPUNE S|
REDUC| DATORIA ROM+NIEI: Gu-
vernul `[i propune s\ reduc\
nivelul datoriei publice la 11,6%
din Produsul Intern Brut (PIB), `n
2009, de la 12,8% `n 2006, potrivit
Programului de Convergen]\, su-
pus dezbaterii publice. ~n 2005, da-
toria public\ a României reprezen-
ta 15,9% din PIB, iar `n 2004, peste
20% din PIB. Tratatul de la Maas-
tricht prevede un plafon maxim al
datoriei publice al ]\rilor membre
ale Uniunii Europene de 60% din
PIB. Conform programului de con-
vergen]\, obiectivul principal al
managementului datoriei guverna-
mentale `l reprezint\ men]inerea
`n limite sustenabile a nivelului a-
cesteia [i asigurarea surselor nece-
sare finan]\rii deficitelor bugetare
[i a sumelor restante de plat\ la un
nivel cât mai redus.
a PIA}A TURISMULUI VA CRE{-
TE CU 30%: Pia]a turismului de
afaceri va cre[te cu circa 30%, `n
2007, comparativ cu anul trecut,
potrivit estim\rilor Asocia]iei Na-
]ionale a Agen]iilor de Turism
(ANAT). „Pentru 2007, estim\m o
cre[tere de 30% a câ[tigurilor, com-
ECONOMIC
medie, un salariu net de aproape
1.900 de lei.
Urmeaz\ angaja]ii din admi-
ninistra]ia public\, cu un salariu
mediu net de aproape 1.700 de lei,
`n timp ce la polul opus se afl\ an-
gaja]ii serviciilor de salubritate,
care ridic\ un salariu mediu net
de 600 de lei.
„Câ[tigurile salariale medii bru-
te, din jude]ul Ia[i, `n luna noiem-
brie, au `nsumat 1.174 de lei, iar
cele nete 888 de lei. Fa]\ de luna
Raportul „Reac]ie global\ `m-
potriva ingineriei genetice `n
anul 2006“ arat\ c\ rezisten]a
fa]\ de culturile modificate ge-
netic (MG) continu\ s\ creasc\
printre consumatori, fermieri [i
guverne, se arat\ `ntr-un comu-
nicat al organiza]iei ecologice
Greenpeace.
„Exist\ dovezi de net\g\duit
c\ guvernele, fermierii [i con-
sumatorii din `ntreaga lume re-
cunosc c\ ingineria genetic\
este nesigur\, neviabil\ [i de-a
parativ cu 2006, cifra de afaceri a
pie]ei la ora actual\ fiind de circa
400 de milioane de euro“, a de-
clarat purt\torul de cuvânt al
ANAT, Traian B\dulescu. Compa-
rativ cu 2004, doar la nivelul capi-
talei câ[tigurile realizate `n 2005
din turismul de afaceri au fost cu
35% mai mari. Totodat\, 2005 a
fost primul an `n istoria turismului
românesc când cheltuielile rea-
lizate de turi[tii români de clasa
business `n str\in\tate au fost de-
p\[ite de volumul cheltuielilor fa-
cute de turi[tii str\ini `n România.
a PROGRAM PRIVIND RE-
ZERVELE DE AP|: Primul ministru
C\lin Popescu-T\riceanu i-a solici-
tat ministrului Mediului, Sulfina
Barbu, s\ `ntocmeasc\ un program
pentru a proteja rezervele de ap\.
„Sigur vom avea un an secetos, dar
`nainte de agricultur\ este posibil
s\ avem probleme cu apa pota-
bil\“, a declarat, ieri, `n cadrul
`ntâlnirii cu autorit\]ile locale din
C\l\ra[i, premierul T\riceanu.
Autoritatea Na]ional\ de Regle-
mentare `n domeniul Energiei
(ANRE) va efectua, la data de 1
aprilie, o ajustare a pre]ului la en-
ergia electric\, existând posibili-
noiembrie 2005, s-au `nregistrat
cre[teri cu 279 de lei [i respectiv 202
lei“, a declarat [eful DJS Ia[i, Con-
stantin Chiril\. Potrivit acestuia,
fa]\ de media pe ]ar\, câ[tigurile
salariale din Ia[i au reprezentat, `n
luna noiembrie, 96,8% la salariile
brute [i 97,8% la cele nete. Potrivit
DJS, efectivul de salaria]i din
jude]ul Ia[i, la `nceputul lunii de-
cembrie, a fost de 166.000 de per-
soane, `n cre[tere cu 4,6% fa]\ de
perioada similar\ a anului 2005.
dreptul periculoas\“, a declarat
Jeremy Tager, coordonator cam-
panii `n cadrul Greenpeace
International. „Reac]ia pie]ei
fa]\ de recentul scandal al con-
tamin\rii orezului a fost uria[,
unele ]\ri ajungând s\ interzic\
culturile modificate genetic `n
totalitate. România, de exem-
plu, care a avut, conform cifrelor
oficiale, 85.000 ha cultivate cu
soia MG `n 2005 [i 130.000 ha `n
2006, va ajunge la zero `n 2007,
respectând noua politic\ de in-
terzicere a cultiv\rii soiei MG a
Guvernului român.“
Cele mai aprinse dispute,
pe marginea orezului
american
Cea mai semnificativ\ dova-
d\ a respingerii ingineriei gene-
tice a fost scandalul contami-
n\rii orezului produs de compa-
nia Bayer cu varietatea LL-
RICE601. ~n august 2006,
Guvernul Statelor Unite a
anun]at c\ s-au descoperit mari
cantit\]i de orez cu bob lung
american contaminate cu o vari-
etate de orez modificat\ genetic
neaprobat\, LLRICE601. Pro-
tatea ca acesta s\ creasc\, a de-
clarat Nicolae Opri[, pre[edintele
ANRE. „~n momentul de fa]\ sis-
temul energetic na]ional func]io-
neaz\ mai mult pe gaze, care sunt
mai scumpe, iar dac\ nu vom pu-
tea conta pe cantitatea de c\rbune
de care avem nevoie [i dac\ seceta
se va men]ine, nu este exclus ca
pre]ul la energia electric\ s\ se
majoreze“, a spus Nicolae Opri[.
a EXPORTURILE ROM+NIEI,
MAI MARI CU 17%: România a ex-
portat, `n primele 11 luni ale anu-
lui abia `ncheiat, cu aproape 17%
mai mult decât `n aceea[i perioad\
a lui 2005, arat\ datele Institului
Na]ional de Statistic\. Importurile
au crescut `ns\ [i mai mult, cu a-
proape 25%, fapt care a dus la
adâncirea deficitului comercial cu
3 miliarde 800 de milioane de euro.
Potrivit INS, cre[terea de 9% a ex-
porturilor, comparativ cu luna
octombrie, reprezint\ cea mai
mare apreciere lunar\ din ultimii
17 ani. ~n primele 11 luni din 2006,
exporturile au dep\[it 23 de mil-
iarde 800 de milioane de euro, `n
cre[tere cu 16,7% fa]\ de aceea[i
perioad\ din 2005. a
Cei mai mul]i dintre ie[eni, aproape
100.000 de persoane, lucreaz\ `n
sectorul prest\ri servicii, sector
care are cu 8,9% mai mul]i angaja]i
decât la sfâr[itul anului 2005.
Alte peste 60.000 de persoane lu-
creaz\ `n industrie [i construc]ii,
sector care are cu 1,6% mai pu]ini
angaja]i decât `n 2005. Statisticile
DJS Ia[i mai arat\ c\ rata [omaju-
lui se men]ine, `n jude]ul Ia[i, la o
valoare mare, de 6,7%, Ia[ul fiind
`ntrecut la acest capitol `n Regiunea
de Nord-Est doar de Vaslui, cu o
rat\ de 10,2 procente. a
duc\torii de orez [i o fabric\ pro-
cesatoare din California, Sun-
west Food, au cerut interzicerea
oric\rei cultiv\ri a orezului MG
(inclusiv pentru testarea `n
câmp), `n California. Sectoare
mari ale industriei orezului, in-
clusiv Ebro Puleva, cel mai ma-
re procesator de orez din lume,
s-au angajat s\ fie libere de orga-
nisme modificate genetic (OMG).
Comercian]ii de orez din dou\
dintre cele mai mari ]\ri expor-
tatoare de orez, Thailanda [i
Vietnam, au semnat un acord
prin care se angajeaz\ s\ nu
comercializeze orez MG.
Comitetul pentru Biosecu-
ritate din China a cerut, `nc\ o
dat\, mai multe date [i o evalu-
are mai riguroas\ a orezului MG,
astfel `ntârziind o decizie legat\
de aprobarea culturilor comer-
ciale, chiar dac\ aceste variet\]i
au fost luate `n considerare de
comitet `n ultimii 2 ani.
Indienii au dat foc
orezului MG
Asocia]ia Exportatorilor de O-
rez din India a cerut, `n mod ofi-
cial, Guvernului indian s\ in-
terzic\ culturile pentru testarea
`n câmp `n statele care cultiv\ o-
rez basmati. Cultivatorii de orez
din India au dat foc orezului cul-
tivat pentru testare care ar fi pu-
tut s\ le contamineze culturile.
Rakesh Tikait, purt\torul de
cuvânt al Bharathiya Kisan U-
nion (BKU), unul dintre cele mai
mari grupuri de fermieri din
India, a condamnat ingineria ge-
netic\ `n mod deschis, declarând:
„Amenin]area la adresa fermie-
rilor din India este clar\. Exem-
plele e[ecului cultiv\rii bumba-
cului Bt din `ntreaga ]ar\ arat\
c\ aceast\ tehnologie nu este
sigur\ pentru oameni [i mediu [i
nu poate fi controlat\ sau regle-
mentat\. Consider\m aceast\
amenin]are destul de serioas\ ca
s\ justifice distrugerea orezului
MG cultivat pentru testare, pen-
tru a opri introducerea lui [i pen-
tru a ne proteja pe noi `n[ine“. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 19 ianuarie
Cerul va fi mai mult noros.
~n vestul, nordul [i centrul te-
ritoriului va ploua pe arii ex-
tinse, iar cantit\]ile de ap\ vor
fi mai `nsemnate, `ndeosebi `n
zona montan\, unde treptat
vor predomina ninsorile. ~n
rest, ploile se vor semnala lo-
cal. V=ntul va prezenta inten-
sific\ri locale `n toate regiu-
nile, iar la munte va sufla tare,
viscolind [i spulber=nd z\pa-
da. Temperaturile minime se
vor `ncadra `ntre 0 [i 6 grade.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 4 [i 14 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 19.01.2007
Dolar SUA 2,6198 (26 198)
3,3904 (39 904)
Euro

Sorin Ovidiu Vântu, condamnat la doi ani de `nchisoare `n dosarul BID
Instan]a Judec\toriei
sectorului 1 Bucure[ti l-a
condamnat, ieri, pe Sorin
Ovidiu Vântu la doi ani de
`nchisoare [i plata a
150.000 de lei cheltuieli
judiciare c\tre stat `n do-
sarul privind constituirea
B\ncii de Investi]ii [i
Dezvoltare (BID). Instan-
]a a constatat c\ infrac]iu-
nea de fals `n declara]ii s-a
prescris, condamnându-l
pe Vântu pentru uz de
fals, la doi ani de `nchi-
soare `n regim de de-
ten]ie. De asemenea, in-
stan]a a dispus anularea
tuturor actelor conside-
rate false `n constituirea
BID [i care ar fi avut
efecte juridice, precum [i
plata a 150.000 de lei
cheltuieli judiciare c\tre
stat. Sentin]a poate fi ata-
cat\ cu apel `n termen de
zece zile. Mai precis, omul
de afaceri a fost acuzat de
ACTUALITATE
sursa fondurilor utilizate
ca participa]ie la capitalul
social al b\ncii, precum [i
pentru c\ a folosit o ade-
verin]\ a S.C. SOV Invest
S.A. Bucure[ti care atest\
`n mod nereal calitatea sa
de investitor la FNI. ~n ce
prive[te acuza]ia, Vântu a
sus]inut c\ a semnat doar
chestionarul [i declara]ia,
nu toat\ documenta]ia
privind constituirea BID.
Sorin Ovidiu Vântu a
refuzat, ieri, s\ comenteze
sentin]a pronun]at\ de
Judec\toria sectorului 1
`n dosarul B\ncii de In-
vesti]ii [i Dezvoltare. ~n-
trebat de Rompres cum
fals [i uz de fals, `ntrucât crede c\ `i vor fi influen-
a consemnat, `n declara]ia ]ate afacerile de hot\rârea
referitoare la autorizarea instan]ei, Vântu nu a dorit
BID, date false privind s\ se pronun]e. „Vorbi]i cu
Vineri, 19 ianuarie 2007
avoca]ii mei, v\ rog“, a
fost singura declara]ie pe
care a f\cut-o omul de
afaceri, dup\ pronun]area
sentin]ei. O reac]ie intere-
sant\ a venit din partea
postului Realitatea TV,
care s-a angajat s\ re-
lateze subiectul legat de
acest proces cu obiectivi-
tate. Aceast\ precizare
era de a[teptat, `n con-
di]iile `n care omul de a-
faceri este ac]ionar ma-
joritar la Realitatea Me-
dia, dar [i la Academia
Ca]avencu, Cotidianul, A-
venturi la Pescuit, Buc\-
t\ria pentru to]i, Super-
bebe, re]eaua B-24-FUN,
Idei `n dialog, Investi]ii [i
profit, Le Monde Diplo-
matique [i de]ine re]eaua
radio Guerrilla. a
7
LUMEA PE SCURT
Fran]a va garanta
dreptul la locuin]\
pentru to]i
cet\]enii s\i
Guvernul francez a adoptat,
miercuri, un proiect de lege care
garanteaz\, cu `ncepere din
2008, dreptul la locuin]\ pentru
toat\ lumea, proiect prezentat
de pre[edintele Jacques Chirac
ca un „progres social conside-
rabil“. Acest drept era cerut de
ani de zile de c\tre asocia]iile de
sprijin fa]\ de persoanele f\r\
ad\post, iar Guvernul francez a
promis c\ va face ca acest pro-
iect de lege s\ fie adoptat `n Par-
lament `nainte de alegerile pre-
ziden]iale din aprilie-mai. Au-
torit\]ile franceze au `n vedere
cinci categorii de persoane „care
au prioritate“ pentru a declan[a
o ac]iune administrativ\ pentru
cerere de locuin]\. Este vorba,
`ntre altele, de persoanele f\r\

R\zboi total `ntre palatele Cotroceni [i Victoria ad\post, de cele g\zduite tempo-
rar, cazate `n locuri improprii
pentru locuit, insalubre sau pe-
riculoase, de familii cu copii mi-
a Biletul trimis de T\riceanu lui B\sescu inflameaz\ politica rom=neasc\ nori care nu dispun de locuin]\
decent\ sau tr\iesc `n camere
a {eful statului [i premierul `[i arunc\ acuza]ii grave, care nu mai las\ loc dialogului suprapopulate. Acest drept opo-
zabil de a avea o locuin]\ va fi
a Opozi]ia cere demisia celor doi [i declan[area unei anchete penale a extins de la 1 ianuarie 2012 la
alte persoane care au nevoie de
Celebrul bile]el invocat bil c\ Guvernul ar fi fost, locuin]\ social\, a c\ror cerere a
de fostul consilier preziden- relativ, decredibilizat, [i ar fost l\sat\ f\r\ r\spuns pe o pe-
]ial Elena Udrea provoac\ fi trebuit s\ muncim enorm rioad\ „anormal de lung\“.
un adev\rat cutremur pe pentru a mai atinge obiec-
scena politic\ rom=neasc\. tivul 1 ianuarie 2007“, a a- Serie de atentate `n
Cunoscuta animozitate din- firmat Traian B\sescu, `n-
tre pre[edintele B\sescu [i tr-o conferin]\ de pres\ sus- Irak: 17 mor]i, potrivit
premierul T\riceanu cu- ]inut\ la Palatul Cotroceni. unui nou bilan]
noa[te astfel o nou\ esca-
ladare, opozi]ia cer=nd Cel pu]in 17 persoane au fost
chiar suspendarea din Acuze cu dovezi ucise [i 48 au fost r\nite, ieri
func]ie a [efului statului. neclare diminea]\, la Bagdad, `n cursul
unei serii de atentate cu ma[ini-
Explic=nd motivele pen- capcan\. ~n aceste ac]iuni crimi-
Biletul [i scandalul tru care nu a vorbit din pri- nale, trei ma[ini-capcan\ au ex-
mul moment despre existen- plodat `n câteva secunde, lâng\
Dup\ c=teva zile `n care o pia]\ de legume foarte aglo-
opinia public\ a fost l\sat\ ]a controversatului bilet, B\- merat\, `n sud-vestul Bagda-
s\ a[tepte marea dezv\- sescu a recunoscut c\ unul dului, cu popula]ie majoritar\
luire, pre[edintele Traian dintre acestea este legat de sunit\, potrivit sursei citate.
B\sescu a ar\tat, miercuri gradul de ambiguitate al Anterior, o ma[in\-capcan\ a
seara, con]inutul biletului documentului [i de faptul c\ explodat `n jurul orei locale
trimis de premierul C\lin acesta „nu a produs efecte“. 08.15 `n centrul Bagdadului, `n
Popescu-T\riceanu [efului „A avut `ns\ un alt efect: apropierea unui cinematograf, la
statului. Documentul se pierderea `ncrederii `ntre trecerea unei patrule a poli]iei
afl\ `n centrul scandalului mine [i primul-ministru. A- irakiene. Patru persoane au mu-
tunci am `n]eles c\ partene- rit [i alte 11 au fost r\nite.O
declan[at de fostul consilier Pre[edintele Rom=niei, ar\t=nd bile]elul alt\ ma[in\-capcan\ a explodat
preziden]ial Elena Udrea riatul era mult mai pu]in
posibil decât l-am evaluat `n cartierul Kamsala, `n sud-es-
care l-a acuzat pe [eful Gu- Replic\ dur\ stitu]iei [i a legilor `n `n leg\tur\ cu acuza]iile pe tul Bagdadului, ucigând trei
vernului c\ a intervenit pe atunci când l-am desemnat vigoare“, a declarat pre- care ace[tia [i le-au adus. persoane [i r\nind alte [apte.
lâng\ pre[edinte `n favoa- `n func]ia de prim-ministru. a premierului mierul. ~n acela[i timp, in- La r=ndul s\u, vicepre[edin- Cu o or\ `nainte, un obuz de
rea omului de afaceri li- Semnifica]ia cardului era c\ vitat la Antena 3, [eful lib- tele PNL Crin Antonescu a mortier c\zuse `n centrul ora[u-
beral, Dinu Patriciu. {eful dl prim-ministru `mi pro- ~n replic\, premierul T\- eralilor a f\cut un lung declarat, ieri, c\ liberalii lui, ridic=nd la aproape 150
statului a explicat c\ s-a punea un parteneriat, din riceanu a respins afirma- rechizitoriu legat de vor analiza „serios“ propu- num\rul persoanelor care [i-au
ferit s\ dea publicit\]ii, pâ- p\cate, cu oligarhiile noas- ]iile pre[edintelui ca fiind pretinsa oligarhie a oame- nerea PSD de declan[are a pierdut via]a `n atentate comise
n\ acum, acest document, tre, la doar câteva luni dup\ „o minciun\“ [i a insistat c\ nilor din jurul pre[edin- procedurilor de suspendare `n ultimele trei zile la Bagdad.
pentru c\ nu a dorit s\ de- ce, `n campania electoral\, [i biletul trimis la Cotroceni telui B\sescu, acuz=nd-o pe din func]ie a pre[edintelui
credibilizeze Guvernul `na- eu [i domnia sa, am vorbit
despre oligarhiile PSD“, a
nu con]inea nimic din care Elena Udrea de interven]ii Traian B\sescu. „~n nici un Ahmadinejad
intea ader\rii României la s\ se sugereze vreo inter- cu conota]ie penal\.
UE. „La `nceputul anului afirmat Traian B\sescu. ven]ie `n actul de Justi]ie,
caz premierul C\lin Popes- `[i denun]\ adversarii
cu-T\riceanu nu poate sta
2005, aveam un obiectiv ex- Pre[edintele a declarat `ns\ dup\ ce cu numai dou\ zile
sub acuza]iile aduse, pen- din Iran
trem de important [i anu- c\ nu se a[teapt\ ca primul- `n urm\ afirmase despre PSD vrea tru c\ nu exist\ elemente
me integrarea `n UE. Dac\ ministru s\ `[i prezinte acela[i bilet c\ este „o Pre[edintele iranian Mahmoud
`n acele luni de `nceput a demisia dup\ scandalul f\c\tur\“. T\riceanu a acu-
suspendarea care s\ dovedeasc\ tenta- Ahmadinejad [i-a denun]at ad-
noii guvern\ri a[ fi f\cut „bile]elului“, `ntrucât obiec- zat o manevr\ a pre[edin- pre[edintelui tiva de influen]are a Jus- versarii din Iran care i-au criti-
public\ tentativa de in- tivul celor din jurul lui este telui, afirm=nd c\ totul ti]iei [i nu exist\ motiv cat linia dur\ `n dosarul nu-
fluen]are a Justi]iei, proba- s\ r\mân\ la putere. este doar o `ncercare de ~ncerc=nd s\ profite po- pentru ca T\riceanu s\ de- clear. „Din nefericire, unii din
manipulare. „Biletul pe ca- litic de pe urma certurilor misioneze“, a declarat lib- interiorul ]\rii falsific\ informa-
din alian]a portocalie, PSD eralul. Elanul lui Anto- ]iile, aducând atingere mândriei
re i l-am trimis era un gest poporului iranian. Propov\du-
Con]inutul biletului fluturat de de informare a pre[edin- a anun]at c\ va declan[a, nescu a fost temerat `ns\
iesc compromisul [i repet\ cu-
telui, `ntrucât documentul `n Parlament, procedura de de vicepre[edintele PNL,
pre[edinte `n fa]a presei: con]inea - [i documentul a suspendare din func]ie a Ludovic Orban, care a spus vintele du[manului, `ns\ acest
lucru nu va avea nici un efect“,
fost f\cut public mai de- [efului statului. Liderul so- c\ ini-]ierea unei proceduri a declarat [eful statului iranian.
„Drag\ Traian, mult - referiri la diferite cial-democra]ilor, Mircea de suspendare a pre[edin- ~n ultimele s\pt\mâni, nu-
~]i trimit al\turat un document redactat de abuzuri [i ilegalit\]i comise Geoan\, a precizat c\ so- telui Traian B\sescu pare meroase voci din rândul refor-
Petromidia `n leg\tur\ cu cercet\rile care au loc. de reprezentan]i ai statu- cial-democra]ii cer ca B\- mai degrab\ o glum\, par- matorilor, dar [i din tab\ra con-
Dac\ ai ocazia s\ vorbe[ti la Parchet despre lui, iar Traian B\sescu, `n sescu [i T\riceanu s\ demi- tidul s\u sper=nd `n contin- servatoare din Iran, au criticat
subiect?“. calitate de pre[edinte, este sioneze din func]ii, iar uarea colabor\rii cu de- politica de confruntare a lui
garantul respect\rii Con- Justi]ia s\ se autosesizeze mocra]ii. a Ahmadinejad, avertizând fa]\ de
sanc]iunile dure adoptate de
Consiliul de Securitate al ONU.
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a Astfel, importantul cotidian con-
servator „Jomhouri Eslami“ i-a
cerut chiar pre[edintelui s\
a MO{TENITORII PRINCIPE- ace[tia. Potrivit Prefecturii Vran- a NATI MEIR A AJUNS PRE- Potrivit lui Ioan Ciuc\, pre[edin- `nceteze s\ evoce la orice pas
cea, pe lâng\ suprafa]a de p\dure tele `n exerci]iu al acestei
LUI GHICA AU PRIMIT 242 HA revendicat\ de mo[tenitorii princi-
{EDINTE LA PARTIDUL SOCIA- forma]iuni politice, tranzac]ia cu
problema nuclear\. Mahmoud
Ahmadinejad a minimalizat
DE P|DURE: Mo[tenitorii princi- pelui Ghica, comisia jude]ean\ a LIST ROM+N: Controversatul de- Meir va fi f\cut\ printr-un „transfer `ns\ sanc]iunile decise de
pelui {erban Ghica au primit 242 mai restituit 22 de hectare de putat Nati Meir, propulsat `n de putere“, care va avea loc pe 19 Consiliul de Securitate al ONU,
hectare de p\dure `n comuna vrân- teren Academiei Române [i, de Parlament pe listele PRM, dar re- ianuarie. Ciuc\ a spus ziari[tilor `n decembrie 2006, `mpotriva
cean\ Sihlea, dup\ ce Comisia asemenea, a acordat desp\gubiri pudiat `ntre timp de Corneliu c\ va face acest transfer pentru c\ programului nuclear [i balistic
Jude]ean\ de Fond Funciar a vali- la Fondul Proprietatea `n contul a Vadim Tudor, va prelua [efia obscu- el crede `n abilitatea lui Meir „de a iranian [i dup\ refuzul acestei
dat cererea de restituire depus\ de 66 de hectare de teren. rului Partid Socialist Român (PSR). unifica st=nga“. a ]\ri de a suspenda activit\]ile de
`mbog\]ire a uraniului. a

8 Vineri, 19 ianuarie 2007
Zbuciumata istorie a fostului Palat
a Pe vremea aprigului domnitor Mihalache Sturza, palatul de pe Uli]a Lozonschi (actuala cl\dire a Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Ia[i)
era cea mai `nsemnat\ zidire a capitalei Moldovei a Respectat [i stimat, la `nceput, pentru `nf\ptuirile sale progresiste, printre care
Academia Mih\ilean\, lungile „[osele mih\ilene“, emanciparea m\n\stirilor, mai t=rziu, datorit\ vanit\]ii, stilului s\u autoritar [i a prigonirii
pa[opti[tilor moldoveni, Mihalache Sturza a sf=r[it prin a fi hulit a Cump\rat de stat, palatul a trecut `n proprietatea Seminarului de la
Socola, din ini]iativa c\rturarului Veniamin Costache, a fost reparat [i m\rit cu aripi prelungite, s\li de clas\ [i studii (1891-1894) a Sc\pat\
de furia buldozerelor, istorica zidire a r\mas ca o oaz\ `nverzit\ `n mijlocul pustiului de beton [i-n dosul muntelui de blocuri a
de Ion MITICAN
Mul]i dintre trec\torii
anilor ’80 ai secolului
abia trecut prin strada
{tefan cel Mare `[i o-
preau privirile pe zidu-
rile palatului alb [i lumi-
nos aflat dincolo de fun-
da]iile noilor cl\diri, croi-
te `n spatele uria[ului
cub ce a[teapt\, r\bd\-
tor, lentilele, pentru a
duce lumina soarelui re-
licvelor str\mo[e[ti des-
coperite de arhitectul
Pu[c\u `ntre malurile de
p\m=nt r\scolite de cupa
escavatoarelor. Dosit,
mult\ vreme, dup\ un
[irag de bol]i [i str\vechi
acareturi negustore[ti,
demolate, a ie[it la vede-
re, cu ocazia sistematiz\-
rii str\zii din vremea
aceea, `mplinind dorin]a
b\tr=nilor edili ce `l do-
reau str\lucitor `n mij-
locul unei gr\dini co-
chete, a[a cum fusese pe
vremea aprigului domni-
CM
YK
tor Mihalache Sturza,
c=nd era cea mai `nsem-
nat\ zidire a capitalei.
Istoria sa `ncepuse
prin august 1834…
~ntr-una din zilele lui
august 1834, se umpluse-
r\ uli]ele [i acoperi[urile
caselor dintre Frumoasa
[i r\sp=ntia Lozonschi
(col]ul str\zii Clo[ca) cu
puzderie de t=rgove]i cu-
rio[i s\ vad\ cum arat\,
`n chip de domnitor, fos-
tul vistiernic Mihalache
Sturza, a[teptat s\ intre
`n capital\, la vremea
c=nd soarele se suia c\-
tre amiaz\. ~n cinstea so-
sirii M\riei Sale, se `n\l-
]aser\ „por]i“ de triumf
din cetin\, stejar [i flori,
se `mpodobiser\ feres-
trele, balcoanele [i z\pla-
zurile cu drapele [i co-
voare, iar `n apropierea
palatului se ridicase o
tribun\ pe care Eufrosi-
na, copila de cinci ani a
lui Gheorghe Asachi, ur-
ma s\ rosteasc\ o „cu-
v=ntare“. Tot acolo, o
duzin\ de fete, `mbujo-
rate de emo]ie, se preg\-
teau s\-i c=nte un imn [i
s\-l `ncununeze cu ghir-
lande de flori, `n timp ce
dumnealor „m\mu]ele“:
logofetesele, h\tm\ne-
sele, vornicesele, sp\t\-
resele [i celelalte boiere-
se, `n]epenite `n corsajul
str=ns al rochiilor `nfoia-
te, aveau s\-i ning\ ume-
rii [i s\-i umple tr\sura
cu petale de trandafiri
parfuma]i.
Cu toatele ardeau de
curiozitate s\-i vad\,
mai cu seam\ pe Sma-
randa, nevasta ce apu-
case scaunul voievozilor
Moldovei cam cu hapca,
datorit\ babacului ei,
{tefan Vogoride, fostul
caimacam al Moldovei din-
tre anii 1821-1822, slu-
jitor cu vaz\ la dreg\torii
st\p=nirii din Istanbul,
prin care `nlesnise vis-
tiernicului Mihai Sturza
tronul doar cu fiic\-sa
„doamn\“.
Nu dup\ mult\ vreme,
mul]imea `n[irat\ la
marginea uli]elor a prins
a frem\ta. Dinspre Podul
Ro[u `nainta, cu mare
repeziciune, cl\tin=ndu-se
[i huruind n\prasnic pes-
te podina spart\, o c\ru-
]\ de po[t\ cu patru cai,
`n care un lipcan, abia
]in=ndu-se pe picioare
din cauza hurduc\turii,
striga `nsp\im=ntat: „VI-
NEEEE !“
La oarecare distan]\
dup\ el, fugea, m=nc=nd
p\m=ntul, un c=rd de
tr\suri str\lucitoare,
trase de c=te patru [i [a-
se perechi de cai foco[i, `n
spatele c\rora se afla ca-
lea[ca cu harm\sari albi
[i hamuri ro[ii a dom-
nitorului [i doamnei sale,
Smaranda.
Potrivit obiceiului p\-
m=ntului, cortegiul si-
mandicos f\cuse o halt\
la M\n\stirea Frumoa-
sa, unde au oprit, s-au
scuturat de praful lungu-
lui drum [i s-au dichisit
domnitorii noi, veni]i de
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
la Sublima Poart\, `na-
inte de a da ochii cu su-
pu[ii capitalei.
La ceasul hot\r=t, ala-
iul pornise spre casa p\-
rinteasc\, `n poarta c\-
reia a[teptau muzici [i
garda s\-i prezinte ono-
rul. Pentru ca [i satele s\
fie p\rta[e la bucuria ca-
pitalei, fuseser\ adu[i
din ]inuturile ]\rii vreo
16 perechi de tineri ]\-
rani, cu p\rin]i, na[i, cu-
metri [i vecini, s\ nun-
teasc\ `n ograda `nc\-
p\toare, s\ `ntind\ hora
dalb\ `n straie na]ionale
[i s\ se osp\teze cu bu-
cate alese (`ntre care [i
„om\t v\psit [i dulce“ -
`nghe]at\, pus pe `ntin-
sele mese de sub un nuc).
Cel mai cochet palat
al timpului
Fiindc\ Palatul Voie-
vozilor din Uli]a Mare se
n\ruise `n p\l\laia po-
jarului din vara anului
1827, pe vremea domni-
torului Ioni]\ Sturza, [i
nu-l mai `nzdr\venise ni-
meni, domnul cel nou g\-
sise de cuviin]\ c\-i mai
nimerit s\ se a[eze `n cur-
]ile „str\mo[e[ti“ ale p\-
rintelui s\u, logof\tul Gri-
gora[ Sturza, din Uli]a
Lozonschi.
Practic [i econom, a
adunat apoi dreg\toriile
Moldovei - `mpr\[tiate
prin tot t=rgul - `n fosta
Curte Domneasc\, trans-
format\ `n Curte Admi-
nistrativ\ sau Palat Ad-
ministrativ (azi al Cul-
turii), iar cu bun\ parte
dintre acei vreo 38.000
de galbeni „vota]i“ de A-
dunarea Ob[teasc\ pen-
tru repararea str\vechii
zidiri, colonelul Singurov
pref\cea casele b\tr=-
ne[ti `n cel mai cochet
palat al timpului (1841-
1844). Aprig [i energic, a
`n\l]at ziduri, a r\[luit
CM
YK
pere]i [i a deschis s\li
spa]ioase de sfat [i pri-
mire, `nc\peri luxoase
drept locuin]\ [i trei bol]i
de tr\suri - una la mijloc
[i dou\ laterale - pentru
primirea vizitatorilor,
dup\ rang [i potrivit cu
or=nduiala publicat\ `n
gazete [i pe zidurile ghe-
retelor g\rzii de la poar-
t\: luni, 9-12, orice „j\-
luitor“; mar]i, 11-1, con-
sulii str\ini; miercuri, 9-
12, logof\tul drept\]ii;
joi, Sfatul administrativ;
vineri, Divanul ]\rii;
s=mb\t\, 9-12, hatmanul
[i duminic\ zi slobod\.
Spre desf\tarea dom-
nitorului [i a doamnei
sale, Smaranda, adesea
palatul cu mobile de pre],
uria[e oglinzi vene]iene [i
bogate candelabre cu
franjuri de cristal, g\z-
duia bogate sindrofii ofi-
ciale ori baluri str\luci-
toare. V\dit impresiona]i
de farmecul cur]ii din
Uli]a Lozonschi, numit\
pe atunci „Uli]a Princia-
r\“, unii arti[ti str\ini,
precum I. Rey, prin 1845,
aveau s-o zugr\veasc\ pe
p=nze, pentru posteritate.
Respectat [i stimat, la
`nceput, pentru `nf\ptui-
rile sale progresiste: Aca-
demia Mih\ilean\ (`n
16/28 iunie 1835), felu-
rite [coli, `ntre care Con-
servatorul filarmonic
(1836) [i {coala de Arte [i
Meserii, pentru `nv\]\-
m=ntul artistic [i poli-
tehnic (1841), biblioteca
public\ (1838), Gr\dina
botanic\ a plantelor [i
florilor exotice, Palatul
Belvedere din Socola (mai
1839), lungile „[osele mi-
h\ilene“, m\rginite cu
[iraguri de stejari falnici
(mul]i acum potopi]i, f\-
r\ mil\, de benzile asfal-
tate ale noilor c\i), eman-
ciparea ]iganilor statului
[i m\n\stirilor (1844),
construirea Teatrului
Inginerul Ion Mitican este autor a
numeroase c\r]i despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei acestor meleaguri
Na]ional din Copou (1846),
mai t=rziu, datorit\ va-
nit\]ii [i stilului s\u au-
toritar, Mihalache Stur-
za a sf=r[it prin a fi hulit,
iar apoi chiar du[m\nit.
Discordia mocnit\ sub
masca uralelor `n\l]ate
la tot pasul, avea s\ se
transforme `n vrajb\ [i
ur\, mai ales dup\ ares-
tarea, bruftuirea [i alun-
garea peste hotare `n 29
martie 1848 a m\nun-
chiului de patrio]i ce pu-
seser\ la cale protestele
a vreo mie de ie[eni, `n
27 martie/8 aprilie 1848,
la hotelul Petersburg din
coasta Palatului Dom-
nesc, continuate apoi `n
casele Sturza [i Mavro-
cordat din Copou, de un-
de au fost ridica]i, cetlu-
i]i, iar capii mi[c\rii - tri-
mi[i cu c\ru]ele la Gala]i
pentru exilare `n Turcia.
Anima]i de dorin]ele
„unirii `n idei [i sim]\-
minte“ pentru unitatea
celor dou\ ]\ri surori [i
`ngrijora]i c\ „agricultu-
ra [i nego]ul zac `n\bu-
[ite sub c\lc=iul oc=rmu-
irii“, iar „]ara merge spre
pieire“, `ntocmiser\ o
peti]ie - program cu vreo
35 de ponturi (propu-
neri), pe care i-o prezen-
taser\ la Palatul Dom-
nesc din Uli]a Lozonschi.
Judec=nd `nt=mpla-
rea, unii boieri socoteau
c\ domnul se dovedise
prea aspru, iar revolta]ii
CM
(unii doar de 28 ani, pre- YK
cum Cuza), nu i-au `n]e-
les, poate, grija [i teama
de n\vala `n ]ar\ a
o[tilor puterilor vecine,
gata s\ intervin\ pentru
a potoli fiorii r\zmeri-
]elor ce se `ntinseser\ [i
la Bucure[ti [i `n Ardeal,
ca [i aceea din Paris,
dorind s\ ucid\ astfel [i
g=ndul unirii.
De aceea, `n mai 1849,
c=nd domnitorul „mazi-
lit“, muncit de remu[c\ri
[i `nlocuit de domnitorul
Grigore Ghica, pornea
spre Foc[ani, desp\r-
]indu-se `nsp\im=ntat de
tron [i de iubitul s\u pa-
lat cu pere]ii albi ca z\-
pada [i acoperi[ul str\lu-
citor, `n mijlocul gr\dinii
tocmai `nverzite [i `nflo-
rite, avea s\ fie petrecut
cu fluier\turi, `n aceea[i
r\sp=ntie unde fusese a[-
teptat odinioar\ cu flori.
Din mai 1849,
frumoasa zidire din
Uli]a Lozonschi a
intrat `n uitare
Avea s\-[i mai revad\
cuibul fericirii domne[ti
doar pe dinafar\ (c\ci
nu-i mai apar]inea), `n
iarna Unirii (decembrie
1858 [i ianuarie 1859),
c=nd a sosit la Ia[i dornic
s\ fie alesul na]iunii la
scaunul Moldovei. Pri-
vindu-l, `[i amintea cu
nostalgie zilele domniei
de alt\dat\, ce se muta-
ser\ `n Palatul faimoa-
sei cucoane Marghioli]a
Roznovanu (din Uli]a

Domnesc din Uli]a Lozonschi
Mare), care `l g\zduise
[i-i sprijinea alegerea.
~nfr=nt [i `n alegeri de
fo[tii s\i rivali, „bun-
tu[nicii“, din 1848, aprigi
sus]in\tori ai Unirii
Principatelor (care l-au
propus [i sus]inut pe Ale-
CM
xandru Ioan Cuza), du[-
YK
m\nit [i de propriul s\u
fiu, Grigore Sturza, lo-
catarul palatului [i pre-
tendent la acela[i tron,
fostul domnitor de la
1848, „socotit reprezen-
tant al regimului auto-
cratic, a plecat iar\[i `n
str\in\tate (la Paris,
Baden-Baden).
Ducea `n sufletul `n-
tunecat amarul `nfr=n-
gerii [i chem\rile opo-
zan]ilor unioni[ti care
patrulau uli]ele c=nt=nd
Hora Unirii [i strig=nd:
„Tr\iasc\ Cuza“, „Tr\-
iasc\ deputa]ii“, „Jos
strigoii !“ [i recitau `n cor
versurile ap\rute pe afi-
[ele de pe gardurile t=r-
gului [i zidurile fostului
s\u palat botezat ciudos,
de rivali, „Palatul Stri-
goiului“:
„Deputa]i, grija e ma-
re!/ C\ta]i bine printre voi
~n ob[teasca Adunare/
Am v\zut c=]iva strigoi“.
R\m=nea astfel de-
parte de ]ar\, de Ia[i [i
de morm=ntul din cimi-
tirul M\n\stirii Frumoa-
sa al p\rintelui s\u, „in-
coruptibilul“ logof\t Gri-
gora[ Sturza, la c\p\-
t=iul c\ruia se `n\l]a un
monument de marmur\
alb\, italian\, construit
prin 1842 „de maistrul
Fransoa Verneta din O-
dessa“ (care se poate ve-
dea [i acum).
~n castelul f\r\ st\p=n
din Uli]a Princiar\, reve-
nit\ la numele Bisericii
Lozonschi, s-a instalat
apoi beizadea Grigore,
fiul s\u „nerecunosc\-
tor“, poreclit „beizadea
vi]el“, datorit\ modului
original de a-[i ridica
performan]ele atletice [i
halterofile, lu=nd `n c=r-
c\, zilnic, un vi]el, p=n\
ce acesta a ajuns co[co-
gea juncanul.
Ograda Palatului
din strada Lozonschi
ad\postea primele
experien]e
de zbor cu planorul
Ruinat [i par]ial locuit
pe vremea beizadelei
Grigore, aflat `n proces
cu fratele s\u Dimitrie
c\ruia p\rintele `i d\du
prin testament mare par-
te din avere (nemul]umit
de purt\rile lui Grigore -
candidat `mpotriva sa la
alegeri), palatul s-a aflat
deseori `n paginile ga-
zetelor, din cauza vie]ii
zbuciumate, plin\ de
drame, a st\p=nului, c=t
[i datorit\ preocup\rilor
sale r\sun\toare `n do-
meniul tehnicii, muzicii
[i filosofiei.
Dup\ ce a scris un vo-
lum despre „Legile fun-
damentale ale Univer-
sului“, prezentat la Pa-
ris, a inventat biciclete
noi, contrabasuri [i alte
„n\zb=tii“, cum le soco-
teau contemporanii, prin
1873 `nf\]i[=nd, la Vie-
na, o violin\-harp\, cu
cutie de rezonan]\ asi-
metric\, preocupat de
ideea zborului omenesc,
prin 1875, Grigore Stur-
za st=rnise v=lv\ cu fan-
tastice preocup\ri avia-
tice, me[terind un planor
pe „aerodromul“ `njghe-
bat `n ograda palatului,
unde un slujitor l-a [i `n-
cercat, s\rind de pe gar-
dul Mitropoliei, [i apoi de
pe acoperi[ul palatului -
cum `[i amintea istoricul
Radu Rosetti.
L-a mai `ncercat `n
P\curari, iar mai t=rziu
CM
YK
IA{I, FILE DE POVESTE
[i-a construit la mo[ia
din Criste[ti, l=ng\ Pa[-
cani, un turn (foi[or),
oferind prilejul bunului
s\u prieten, profesorul
de gimnastic\ Luigi
Spinzi din P\curari, s\
efectueze (`n 1875) „pri-
ma `ncercare de zbor cu
planorul `n ]ara noastr\
[i una dintre primele din
lume“, cum consemneaz\
„Istoria [tiin]ei [i tehnicii
`n Rom=nia“ (pag. 181),
d=nd astfel Ia[ilor `nc\
un merit la lungul s\u
palmares, at=t de uitat [i
at=t de necesar ast\zi
pentru trezirea din amor-
]ire a elanului celor cu
g=nduri supuse, doar de
„plecare“.
O ruin\ princiar\
R\mas pe seama celei-
lalte beizadele, Dumitra-
che Sturza, din Paris -
dup\ mutarea lui Gri-
gore Sturza la Bucure[ti
- frumosul palat ajunge
„o ruin\ princiar\“, cu
od\ile p\r\site [i c\zute
`n paragin\, vie]uite de
bufni]ele [i cucuveicile ce
]ipau [i zburau prin fe-
restrele sparte, r\stur-
n=nd `n capul trec\to-
rilor de pe strada „Fere-
deului“ (a B\ii) blazoa-
nele din fa]ade.
Cump\rat de stat, tre-
cea `n proprietatea Semi-
narului din Socola vene-
rabila [coal\ rom=neasc\
deschis\ la 1804, `n um-
bra turlelor m\n\stirii lui
Alexandru L\pu[neanu,
din ini]iativa c\rturarului
Veniamin Costache.
Reparat [i m\rit cu
aripi prelungite, s\li de
clas\ [i studii (1891-
1894) de arhitectul G.
M=ndrea (a c\rui semn\-
tur\ a r\mas, p=n\ mai
`ncoace, `ntip\rit\ pe
frontonul cl\dirii), [i-a
p\strat stilul original al
Rena[terii, pierz=nd doar
CM
YK
stema Moldovei de la in-
trare [i zidul `mprej-
muitor, `nlocuit cu grila-
jul de fier forjat.
Datorit\ acestor lu-
cr\ri, prin 1894, c=nd du-
p\ repara]ii primea ele-
vii [colii purt=nd numele
lui Veniamin Costache,
de parc\ istoria s-ar fi
r\zbunat, fiindc\ fostul
c\rturar fusese `ndep\r-
tat din scaunul arhieresc
la voin]a fostului domni-
tor, palatul devenea ia-
r\[i una dintre cele mai
frumoase [i atr\g\toare
cl\diri ale Ia[ilor.
Zile grele de r\zboi
~n alt\ zi de var\ (au-
gust 1916), b\tr=na zidire
cernit\ s-a transformat
iute `n spital de cam-
panie, arbor=nd deasupra
acoperi[ului steagul alb
cu cruce ro[ie, care flu-
tura pe tot mai multe
cl\diri ale Ia[ului, de-
venit un uria[ lazaret [i
capital\ vremelnic\ a
]\rii `ns=ngerate (noiem-
brie 1916 - noiembrie
1918). ~ntre zidurile sale
s-a instalat mai `nt=i
Spitalul Militar nr. 272,
iar din 11 decembrie 1916
- Spitalul Br`ncovenesc,
mutat la Ia[i dup\ c\de-
rea capitalei sub ocupa]ia
Puterilor Centrale.
Din od\ile palatului [i
ale [colii primare de
al\turi ({coala nr. 26),
unde func]iona Spitalul
Militar nr. 321, condus o
vreme de doctorul C. I.
Parhon, se auzeau stri-
g\te `nfrico[\toare [i
cumplite chem\ri la via-
]\. Pentru readucerea `n
sim]iri a miilor de mu-
tila]i, paraliza]i [i [oca]i
de noile arme du[mane
(gaze, mitraliere, tan-
curi, zepeline), doctorul
francez Devraux organi-
zase o sec]ie pentru tra-
tament cu tensiune elec-
Vineri, 19 ianuarie 2007
tric\ `nalt\, desc\rcat\
printr-o furc\ fixat\ la
g=tul trupurilor inerte,
`n timp ce medicul `i
ruga, le cer[ea, le striga
s\ rosteasc\ cuv=ntul
„tata“ : „Parlez-vous: tata
!! Spune]i, v\ rog, tata!!
Zi-i, domnule, tata!“
Urletul acelora ce-[i
reveneau era `nsp\im=n-
t\tor, iar cuv=ntul „ta-
t\“, rostit `ntre moarte [i
via]\, p\trundea lugubru
`n toate casele din jur
[i-n od\ile vecine, `n care
al]i medicii devota]i, dar
lipsi]i de medicamente [i
anestezice, amputau, pe
viu, l\crim=nd, m=ini [i
picioare, ca s\ salveze
vie]ile prinse `n ghiarele
mor]ii nes\]ioase, ce
aduna, `n fiecare noapte,
stive de trupuri `n fostul
paraclis domnesc, deve-
nit seara morg\ ne`nc\-
p\toare .
Re`ntoars\ dup\ Pri-
mul R\zboi Mondial la
via]a cucernic\ a semina-
rului, b\tr=na zidire
avea s\-l cunoasc\ [i pe
al doilea, chiar din pri-
mele zile, fiind lovit\ de
bombe `n iunie 1941.
Acum, Palatul
Domnesc din Uli]a
Lozonschi g\zduie[te
Facultatea de
Teologie Ortodox\
Din anul 1948, al „re-
formei“ `nv\]\m=ntului,
Seminarul fiind for]at a
se muta la M\n\stirea
Neam], localul a r\mas
pe seama unei [coli co-
merciale, iar dup\ 1950,
C\minului studen]esc
Filimon S`rbu, din str.
Clo[ca nr. 9, `n care s-au
ad\postit primele serii
de studen]i politehni[ti,
viitori ingineri ai marilor
[antiere industriale [i de
electrificare. Num\rul
c\mini[tilor fiind mare,
mul]i studen]i av=nd pe
atunci cazare [i mas\
gratuit\, `n fostele s\li
de clas\ se instalaser\ [i
c=te 15-20 de paturi, iar
`ntr-o sal\ de studiu dea-
supra cantinei, chiar
9
vreo 30-40, adesea su-
prapuse.
Construindu-se apoi
cuprinz\toarele campu-
suri din Copou [i Tudor
Vladimirescu, cl\direa
c\minului devenea corpul
F al Politehnicii ie[ene,
care umpluse curtea cu
utilaje [i ma[inile Facul-
t\]ii de Mecanic\. Muta-
t\ [i aceasta `n noile zi-
diri de pe Splaiul Bahlui,
din vara anului 1983 fos-
tul palat domnesc a ajuns
sediul plin de farmec al
Conservatorului „George
Enescu“, `nzestr=ndu-se
marile saloane cu piane,
pianine [i felurite instru-
mente muzicale ce tre-
zeau din uitare ecourile
uitatelor baluri [i recep]ii
de odinioar\.
Dup\ 1990, revenind
fostului proprietar, Mitro-
polia Moldovei [i Bucovi-
nei, aici s-a a[ezat Facul-
tatea de Teologie Ortodo-
x\ a Universit\]ii ie[ene
[i s-a redeschis fostul par-
aclis domnesc, mai `na-
inte desfiin]at, duc=ndu-
se mai departe tradi]ia
Seminarului „Veniamin
Costache“.
Cochet, elegant, lumi-
nos [i plin de legende,
Palatul Domnesc din Uli-
]a Lozonschi, r\sboteza-
t\ Clo[ca, v\ a[teapt\
dragi cititori s\-l vizita]i,
singuri sau cu oaspe]i [i,
a[eza]i pe o banc\ din gr\-
din\, s\ asculta]i mur-
murul veteranului Stejar CM
Brum\riu, de l=ng\ YK
poart\ - arborele sf=nt al
lui Zeus [i Jupiter - mar-
torul vremurilor de de-
mult sau s\ p\[i]i pio[i
`ntre tineri teologi, dia-
coni, preo]i [i profesori,
str=n[i pentru Vecernia
de la ora 17.00, `n b\tr=-
nul paraclis cople[it de
amintiri.
Sc\pat\ de furia bul-
dozerelor, istorica zidire
a r\mas, ca o oaz\ `nver-
zit\, `n mijlocul pustiului
de beton [i-n dosul mun-
telui de blocuri, prin care
sistematizatorii anilor
optzeci au astupat intra-
rea la vestita Uli]\ Prin-
ciar\ [i a Bisericii „Sf=n-
tul Gheorghe“ – Lozons-
chi, construit\ din zid
prin 1810, pe locul unui
loca[ din lemn, aflat aici
`nainte de 1615, dup\ cum
spun cronicarii. a
10 Vineri, 19 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Asisten]ii medicali au baz\ De luna viitoare, profesorii pot solicita

Pre[edintele CJ
Boto[ani a pierdut
procesul cu
premierul T\riceanu
Pre[edintele Consiliului Jude]ean
(CJ) Boto[ani, Constantin Con]ac,
l-a acuzat pe premier c\ a emis
ilegal decizia de numire `n func]ie
a subprefectului Mihai Elv\-
deanu. Constantin Con]ac, care
este [i pre[edinte al filialei locale
a PSD, a cerut instan]ei s\ `l
oblige pe primul-ministru s\ re-
trag\ dispozi]ia de numire `n
func]ie a subprefectului, pe motiv
c\ documentul a fost emis dup\
data de 1 ianuarie 2006, [i,
potrivit legii, subprefectul trebuia
numit `n urma unui concurs.
Curtea de Apel din Suceava, care
a preluat dosarul, a respins
ac]iunea lui Constantin Con]ac,
`ns\ acesta a f\cut recurs la
~nalta Curte de Casa]ie [i
Justi]ie. Magistra]ii instan]ei
supreme au respins recursul ca
nefondat, men]in=nd dispozi]ia
premierului. Pre[edintele CJ
Boto[ani a declarat c\ rezultatul
acestui proces este unul politic [i
a amenin]at c\ va ataca decizia
la instan]ele europene. (B.C.)
Bani pentru locuin]e
ANL, `n Gala]i
Potrivit subprefectului de Gala]i,
Vasile Curduman, `n urma
discu]iilor avute cu ministrul de-
legat pentru lucr\ri publice,
Laszlo Borbely, s-a ajuns la con-
cluzia ca anul acesta s\ fie alo-
cate aproape 28 de milioane de lei
(RON), pentru construc]ia de
locuin]e `n Gala]i [i Tecuci.
Sumele nu acoper\ integral pro-
gramul Prim\riei Gala]i, ce
urmeaz\ s\ contribuie cu suma
de 13,5 milioane de lei, pentru re-
alizarea de re]ele de distribu]ie a
apei potabile, lucr\ri de ap\rare
`mpotriva inunda]iilor, conducte
pentru ap\ [i canalizare. Potrivit
datelor prezentate de edilii
ora[ului, `n municipiul Gala]i
sunt necesare 10.040 de locuin]e,
din care 3.924 `n regim de ur-
gen]\, 900 dintre acestea fiind
locuin]e sociale. De asemenea,
tinerii sub 35 de ani au solicitat
un num\r de 1.624 de locuin]e, `n
timp ce, pentru familiile evacuate
de proprietari ar fi nevoie de alte
605 apartamente.
Pentru municipiul Tecuci, minis-
terul a alocat suma de 4,9 mi-
lioane de lei, pentru realizarea a
64 de apartamente ANL. (B.C.)
Poli]i[tii spun c\
nem]enii au devenit
mai guralivi,
dar mai pu]in agresivi
dec=t `n al]i ani
Num\rul agresiunilor fizice pe
care locuitorii jude]ului Neam] le
aplic\ membrilor familiei a `nce-
put s\ scad\, de la un an la altul.
Statistica poli]i[tilor de la Com-
partimentul de prevenire a violen-
]ei este `mbucur\toare, `n condi-
]iile `n care infrac]iunile domes-
tice au sc\zut `n 2006, fa]\ de
2005, cu peste 25%. Concret, anul
de date pe internet
Ordinul Asisten]ilor
Medicali [i Moa[elor (OA-
MMR) preg\te[te lansa-
rea unei baze de date in-
formatizat\, care va cu-
prinde toate referin]ele
asisten]ilor medicali ca-
re lucreaz\ `n unit\]i sani-
tare publice sau private.
~n acest fel, fiecare asis-
tent medical sau moa[\
va putea s\-[i acceseze con-
tul [i s\ vad\ num\rul
de credite pe care le-a
acumulat `n urma par-
ticip\rii la cursuri sau
manifest\ri [tiin]ifice.
Sistemul informatizat va
fi racordat apoi la baza
de date european\ a or-
ganiza]iilor `n domeniu.
„La nivel comunitar, Fe-
dera]ia European\ a Or-
ganiza]iilor de Reglemen-
tare `n Nursing (FEPI)
lucreaz\ la un model u-
nic de `nregistrare a asis-
~n cinci zile se stabile[te
sanc]iunea pentru directorul
de la Palatul Culturii
a O comisie din cadrul Ministerului Culturii [i Cultelor va stabili `n termen
de cinci zile sanc]iunea care va trebui aplicat\ conducerii Complexului
Muzeal „Moldova“ din Ia[i, dup\ ce directorul Val Condurache a
achizi]ionat un autoturism de teren, `n valoare de 40.000 de euro a
Virgil Ni]ulescu, secretarul
general al Ministerului Cul-
turii [i Cultelor, a declarat c\
directorul Complexului Mu-
zeal „Moldova“ ar fi trebuit s\
achizi]ioneze un microbuz, [i
nu un jeep. Achizi]ionarea u-
nui Volkswagen Touareg s-a f\-
cut prin `nc\lcarea unei ordo-
nan]e emise `n 2006, care pre-
vede achizi]ia de microbuze.
„Comisia va stabili o sanc-
]iune administrativ\ `n ter-
men de cinci zile, `ncep=nd de
joi“, a spus secretarul general
al Ministerului Culturii [i
Cultelor.
La `nceputul acestei luni,
prefectul delegat Nicu[or P\-
durau a solicitat Ministerului
Culturii [i Cultelor efectua-
rea unui control care s\ vize-
ze achizi]iile efectuate de di-
rectorul Complexului Muzeal
„Moldova“, Val Condurache. A-
cesta era acuzat de autorit\]i
c\ a cump\rat un Volkswa-
gen Touareg din banii aloca]i
pentru lucr\rile de reparare
[i reconsolidare a Palatului Cul-
turii, imobil `n care func]io-
neaz\ muzeul.
O alt\ ilegalitate de care es-
te acuzat Val Condurache vi-
Ajutor financiar pentru orfanii
care p\r\sesc centrele de plasament
ten]ilor medicali, iar ba-
za de date din Rom=nia
va fi racordat\ la acest sis-
tem. Asisten]ii medicali
vor putea fi c\uta]i `n
baza de date dup\ nume,
specialitate, loc de mun-
c\, cod numeric personal
etc. ~n aceast\ baz\ de
date se vor reg\si numai
asisten]ii cu autoriza]ii,
iar cine lipse[te de aici
nu poate fi angajat. De
asemenea, asisten]ii ca-
re au avut probleme de
malpraxis vor avea men-
]ionat acest lucru“, a de-
clarat Liliana Iordache,
pre[edintele OAMMR.
Aceasta a mai preci-
zat c\ baza de date cu a-
sisten]ii medicali din Ro-
m=nia va fi `ntocmit\ p=-
n\ `n luna martie, iar pos-
tarea pe internet se va
face p=n\ la jum\tatea a-
cestui an. (O.B.)
Val Condurache, direc-
torul Complexului
Muzeal „Moldova“,
sus]ine `ns\ c\ toate
achizi]iile au fost
f\cute cu acordul mi-
nisterului de resort, in-
clusiv autoturismul
zeaz\ modul de achizi]ionare
a autoturismului de lux. Ma-
[ina, dotat\ full options, a fost
luat\ prin intermediul Bursei
de M\rfuri, contra sumei de
39.900 de euro, `n urma unei
100 de euro pentru c\r]i
Profesorii din `nv\]\mân- LIP) Spiru Haret, „profe-
tul preuniversitar vor primi sorii trebuie s\ depun\ ce-
de la Ministerul Educa]iei [i reri la [coala unde predau,
Cercet\rii (MedC) câte 100 directorii adun\ cererile [i
de euro, pentru cump\rarea anun]\ Inspectoratul {colar
de c\r]i sau programe ed- Jude]ean. ~n momentul de
uca]ionale pe suport elec- fa]\ sunt bani la minister“,
tronic, necesare `mbun\t\- a precizat liderul USLIP
]irii calit\]ii activit\]iii di- care a ad\ugat c\ aceste
dactice. De aceast\ sum\ cereri se pot face p=n\ la 1
vor beneficia profesorii titu- noiembrie [i se vor acorda,
lari sau suplinitori care sunt pentru cei care fac cererile
califica]i. Cadrele didactice mai devreme, chiar din fe-
`[i pot cump\ra c\r]ile [i pro- bruarie-martie.
gramele de care au nevoie, Isvoranu a men]ionat c\
urm=nd ca apoi s\ `[i decon- MEdC a schimbat metodolo-
teze sumele din cei 100 de gia fa]\ de ceea ce s-a pus la
euro. Suma de 100 de euro punct `mpreun\ cu sindi-
se acord\ o singur\ dat\ pe catele. Modific\rile se refer\
an, iar profesorii trebuie s\ la faptul c\ banii se vor `ncep=nd cu 1 ianuarie, anul
demonstreze prin chitan]e acorda `n func]ie de norma urm\tor, `n timp ce a treia
cum au cheltuit banii. didactic\, `n func]ie de tim- modificare, ap\rut\ `n me-
Conform celor precizate de pul lucrat, o a doua modifi- todologie, se refer\ la res-
Gheorghe Isvoranu, pre[e- care arat\ c\ solicit\rile se tric]ii privind bibliografia,
dintele Uniunii Sindicatelor pot face p=n\ la 1 noiem- conform celor precizate de
Libere din ~nv\]\m=nt (US- brie, iar banii se vor primi Gheorghe Isvoranu. (O.R.)
6 milioane de euro pentru
proiectele Programului de
Cooperare Transfrontalier\
cu R. Moldova
Ieri a avut loc o [edin]\ de informare `n cadrul
Programului de vecin\tate Rom=nia-Moldova
2004-2006, la care au participat mai multe per-
soane interesate s\ dezvolte proiecte comune cu
ONG-uri sau institu]ii din Republica Moldova.
„Anul acesta avem la dispozi]ie 6 milioane de
euro, dublu fa]\ de anul trecut. Banii pot fi
accesa]i de institu]ii [i oragniza]ii neguverna-
mentale din cele patru jude]e de la grani]a cu
selec]ii de oferte, [i nu `n Republica Moldova: Ia[i, Boto[ani, Vaslui [i
urma unei licita]ii. Gala]i. Pentru a depune proiecte `n cadrul aces-
De asemenea, printre achi- tui program, trebuie g\sit un partener `n
zi]iile `n valoare efectuate la Republica Moldova, iar ac]iunile propuse `n
sf=r[itul anului trecut de di- proiect s\ fie de interes comun. Pot fi depuse
rectorul Complexului Muzeal proiecte pentru protec]ia mediului [i a naturii,
„Moldova“ se afl\ 20 de calcu- proiecte de dezvoltare economic\ local\, proiecte
latoare, 10 laptopuri, impriman- de turism, educa]ie [i servicii sociale“, a declarat
te, videoproiectoare, un aparat Sebastian Costea, expert `n cadrul Biroului
foto, 10 manechine de Plexiglas. Regional de Cooperare Transfrontalier\ Ia[i.
~ntreaga aparatur\ a r\mas Printre condi]iile de ob]inere a fondurilor `n
cadrul acestui program, solicitantul trebuie s\
`n cutii, deoarece nu au fost aib\ statutul de organiza]ie non-profit, autori-
achizi]ionate [i programele.
tate local\ sau regional\ sau s\ aib\ experien]\
Val Condurache, directorul `n gestionarea fondurilor. De asemenea, este
Complexului Muzeal „Moldo-
obligatoriu ca finan]area nerambursabil\ s\ nu
va“, sus]ine `ns\ c\ toate a- aib\ ca efect direct ob]inerea de profituri pentru
chizi]iile au fost f\cute cu a- beneficiarul proiectului. Termenul limit\ pentru
cordul ministerului de resort, primirea cererilor de finan]are este 12 martie
inclusiv autoturismul de lux. 2007, iar sumele care pot fi ob]inute sunt
„Am trecut pe lista de cuprinse `ntre 5 mii [i 500 de mii de euro. Anul
achizi]ii ma[ina de teren pen- trecut au fost depuse 110 proiecte, dar numai 46
tru c\ `n multe dintre lo- au primit finan]are. (B.C.)
calit\]ile din jude] [i [antiere
arheologice terenul este acci-
dentat, iar un microbuz nu ar
putea face fa]\ drumurilor. ~n
urma discu]iilor cu contabi- Comisarul Plai vrea
lul-[ef, am trecut pe list\ mi-
crobuzul, `ns\ la Bursa de s\ fie [ef la Boto[ani
M\rfuri am trecut caracteris-
Fostul coman-
ticile unei ma[ini de teren.
Trezoreria a f\cut plata tot dant al Inspecto-
ratului Jude]ean
pentru o ma[in\ de teren“, a de Poli]ie din Ia[i,
spus Val Condurahe. (M.F.)
comisarul [ef
Gheorghi Plai,
destituit `n ia-
nuarie 2006 pen-
tru gestionarea
defectuoas\
cazului „Larisa
a

trecut au fost `nregistrate 364 de
astfel de infrac]iuni, fa]\ de 489,
raportate `n 2005. ~n schimb, la
posturile de poli]ie din jude]ul
Neam], s-au raportat anul trecut
din ce `n ce mai multe amenin]\ri
primite de la membrii familiei sau
vecini. Cu alte cuvinte, localnicii
au `nceput s\ renun]e la b\t\i,
`ns\ [i-au asprit limba [i amenin-
]\ c=t `i ]ine gura. O alt\ sc\dere
s-a `nregistrat [i `n ceea ce prive[-
te abuzul sexual. Anul trecut s-au
`nregistrat 4 astfel de infrac]iuni,
`n timp ce, `n 2005, au existat 7
abuzuri sexuale. De asemenea, ra-
porturile sexuale cu minore au
sc\zut cu aproape jum\tate. Dac\
`n 2005 au fost luate `n eviden]\
17 cazuri, num\rul acestora a
sc\zut la 9, anul trecut. (B.C.)
Direc]ia General\ de Asis-
ten]\ Social\ [i Protec]ia Copi-
lului (DGASPC) a cerut Consi-
liului Jude]ean Ia[i s\ aprobe
alocarea sumei de 6 milioane
de lei vechi pe lun\, timp de cel
mult un an, tinerilor care p\r\-
sesc centrele de plasament din
jude] la `mplinirea v=rstei de
18 ani. „Nu vom putea acorda
ace[ti bani la to]i tinerii din
aceast\ categorie. Prioritate au
cei f\r\ suport familial, pentru
care nu a fost identificat\ posi-
bilitatea includerii lor `ntr-un
alt sistem de protec]ie social\“,
a declarat [eful DGASPC Ia[i,
Ion Florin. Potrivit datelor pre-
zentate de conducerea institu-
]iei, `n acest an urmeaz\ s\ p\-
r\seasc\ sistemul de protec]ie
reziden]ial\ un num\r de 290
de tineri, absolven]i de [coli post-
generale. De cei 6 milioane pe
lun\ vor beneficia `ns\ doar 20-
30 de tineri, `n func]ie de hot\-
r=rea pe care o va lua Consiliul
Jude]ean, `n [edin]a progra-
mat\ pe data de 2 februarie.
„Acordarea sprijinului fi-
nanciar ar conduce la faci-
litarea integr\rii tinerilor `n
familii gazd\ sau le-ar permite
s\ `[i `nchirieze un aparta-
ment. Prin aceast\ m\sur\
s-ar reduce [i cheltuielile efec-
tive pe care le avem pentru un
copil institu]ionalizat, care,
potrivit legii, poate cere s\
r\m=n\ `n centrul de plasa-
ment pe o perioad\ de `nc\ 2
ani, dup\ `mplinirea v=rstei de
18 ani“, a precizat Ion Florin. ~n
cazul `n care consilierii jude-
]eni vor aproba proiectul `nain-
tat de DGASPC, tinerii se-
lecta]i vor primi cele 6 milioane
de lei timp de 9 luni, cu posibil-
itatea prelungirii perioadei de
acordare pentru `nc\ 3 luni. „~n
toat\ aceast\ perioad\, ei vor fi
monitoriza]i de c\tre asistentul
social care a instrumentat
cazul, pentru c\ dorim s\-i
ajut\m pe ace[ti tineri s\ `[i
g\seasc\ un loc `n societate, nu
s\ cheltuim ni[ti bani doar
pentru a spune c\ noi am `ncer-
cat s\-i ajut\m“, a subliniat di-
rectorul DGASPC Ia[i. (B.C.)
Chelaru“, [i-a de-
pus candidatura
pentru func]ia de
[ef al poli]iei din
Boto[ani. Func]ia,
care va fi scoas\ la concurs pe 31 ianuarie, a
r\mas vacant\ `n urma pension\rii, de la 1 ian-
uarie 2007, a comisarului-[ef Dan Ro[u.
Concursul este organizat de Inspectoratul Ge-
neral al Poli]iei Rom=ne, iar termenul de depu-
nere a candidaturilor a expirat, ieri, la ora 16.00.
Pentru acest post s-a `nscris [i subcomisarul
C\t\lin Florentin Radu, [eful Serviciului judi-
ciar din Poli]ia Boto[ani. Acesta ar putea fi res-
pins din cauz\ c\ nu `ndepline[te condi]iile de
participare, at=t timp c=t gradul minim acceptat
este de comisar.
Prefectul Cristian Roman a anun]at, `n repe-
tate r=nduri, c\ dore[te ca noul [ef al poli]iei s\
provin\ din afara jude]ului. (M.F.)
 ACTUALITATE Vineri, 19 ianuarie 2007 11
Istoricii din Boto[ani sus]in re`ntoarcerea PE SCURT
Spa]ii disponibile `n
la vechile denumiri ale comunelor Centrul Medical Copou
{efii din Prim\ria Ia[i vor
comune au fost denumite scoate la licita]ie patru spa]ii
Degeaba au intrat comuni[tii cu buldozerele `n cu numele lui Mihai Emi- din cadrul Centrului Medical
istorie, schimb=nd majoritatea denumirilor de nescu sau George Enescu, Copou, care nu au fost solici-
pe teritoriul lor nu exist\ tate p=n\ `n prezent de c\tre
localit\]i boto[\nene cu nume de personalit\]i, sate care s\ le poarte nu- medicii de aici. Potrivit vi-
ceprimarului Constantin
f\r\ iz de regalitate. ~n con[tiin]a omului de mele. Cum ar fi satul Mi- Ad\sc\li]ei, aceste spa]ii pot fi
hai Eminescu din comuna
r=nd, tot vechile denumiri au persistat, cu toate Gorb\ne[ti, denumit arbi-
folosite [i drept spa]ii comer-
ciale, [i de aceea nu este oblig-
schimb\rile ce au intervenit de-a lungul anilor. trar astfel. Fiindc\ se [tie atoriu ca la licita]ie s\ se
Principele Mihai sau Tudor Vladimirescu, c\ marele Eminescu este `nscrie medicii. „Aceste spa]ii
n\scut la Boto[ani [i c\ lo- pot fi folosite drept spa]ii co-
Ferdinand sau Mihail Kog\lniceanu, Ichimenii curile copil\riei sale sunt merciale, `ns\ ne a[tept\m s\
la Ipote[ti“, argumenteaz\ participe tot medicii, pentru
lui Mor]un sau Avram Iancu sunt doar c=teva c\ ei le cunosc mai bine“, a de-
istoricul Bejenaru. clarat viceprimarul Constan-
dintre amprentele l\sate de „armata ro[ie“ care tin Ad\sc\li]ei. Suprafa]a to-
nu a reu[it `ns\ s\ subjuge con[tiin]a „Acum nu mai e tal\ care va fi scoas\ la
licita]ie pentru `nchiriere este
locuitorilor acestor meleaguri. P\m=ntul a nici o opreli[te“ de 200 de metri p\tra]i. De
r\mas acela[i, nu s-a mutat din loc, indiferent asemenea, acesta a mai pre-
P=n\ la Revolu]ie, ideea cizat c\ vor fi [i alte spa]ii,
de numele pe care-l poart\. revenirii la vechile denu- din interiorul [colilor din Ia[i,
miri nici nu putea fi luat\ care vor fi scoase la licita]ie `n
`n discu]ie. Dup\, da. ~ns\ perioada urm\toare. Pentru a
Imediat ce au venit la litic [i istoric ie[ean, Mi- fi oferite spre `nchiriere, este
putere, comuni[tii au avut hail Kog\lniceanu. Pu]in oare se mai merit\? Is-
nevoie de acordul Consiliului
grij\ s\ taie de la r\d\cin\ `i interesa pe comuni[ti de toricii sus]in ideea. „Ar fi Local de pe 22 ianuarie. (S.D.)
orice urm\ a regalit\]ii, pe regele Ferdinand I, cunos- de dorit s\ se redea aces-
care o considerau exploata- cut `n istoriografie ca „~n- tor localit\]i denumirile
toare. Modalitatea? Schim- tregitorul“ datorit\ faptu- originare, ini]iale care, de Albume de promovare
barea denumirii localit\- lui c\ sub domnia sa a fost altfel, se p\streaz\ [i a- a Ia[ului
]ilor le-a p\rut a fi cea mai `nf\ptuit\ Marea Unire a cum `n con[tiin]a b\tr=-
bun\ solu]ie. rom=nilor din 1918. nilor [i chiar a tinerei gen- Municipalitatea ie[ean\ s-a
Drept urmare, au bote- {i exemplele ar putea
Dar dac\ e s\ pui `n balan]\ ce spune era]ii. Lumea tot a[a le decis s\ promoveze imaginea
istoricul Ionel Bejenaru, parc\ `nclini zice. ~n timpul comuni[- Ia[ului, chiar dac\ nu are
zat o serie de sate [i co- continua. George Co[buc `nc\ un birou de turism
mune ale jude]ului cu de- din comuna Gorb\ne[ti, s\-i dai dreptate: „Este foarte p\cat tilor nu se putea face acest func]ional. Deja au fost scoase
numiri de eroi ai neamu- Avram Iancu din Co]u[ca, pentru c\ toate aceste denumiri au fost lucru. Trebuia terminat cu o serie de albume, pliante sau
lui, care s\ nu le amin- Mihai Viteazu din Ungu- nostalgia dup\ boierime. CD-uri [i DVD-uri cu filme de-
teasc\ localnicilor de ve-
impuse de al]ii [i nu oglindesc adev\rata Acum nu mai e nici o
reni, Hili[eu Clo[ca [i Hi- spre Ia[i. „Am realizat p=n\
chea or=nduire. Dac\ u- li[eu Cri[an din comuna indentitate a localit\]ilor“ opreli[te. Ini]iativ\ s\ fie. `n prezent mai multe materi-
nele denumiri se reg\sesc Hili[eu, Dimitrie Cante- P=n\ acum nici un Con- ale informa]ionale despre Ia[i,
`n apartenen]a a[ez\rilor, mir din Avr\meni, Cuza dat\ lumina zilei. Nu din desc r\zboiul de indepen- siliu Local nu a venit cu o `n parteneriat cu Agen]ia
altele nu au nici cea mai Vod\ din Vii[oara. Denu- cine [tie ce necesitate sau den]\ a Rom=niei din propunere `n acest sens fi- Na]ional\ de Turism (ANT).
mic\ leg\tur\ cu acestea. miri care nu se reg\sesc c\ le-ar fi adus vreo facili- 1877-1878. La vremea res- indc\ nu sunt lega]i de Unele dintre aceste materiale
Bun\oar\, satul Tudor tate `n plus, pur [i simplu, pectiv\, mul]i participan]i, vor fi preluate de ANT [i tri-
`n istoria boto[\nenilor, ci locurile natale“, crede is- mise la ambasade sau diferite
Vladimirescu din comuna apar]in altor localit\]i din nu le suna bine `n ureche. veterani de r\zboi, dar [i toricul Bejenaru. Ar fi de
Cum a fost [i cazul sa- `nsur\]ei au fost `mpro- ora[e din Europa, pentru pro-
Albe[ti. ~nainte se numea ]ar\. Ce s\ mai spui de- ajuns ca autorit\]ile locale movarea Ia[ului“, a declarat
Principele Mihai, dar din spre satul Aurel Vlaicu tului Uriceni, ast\zi Nico- priet\ri]i cu p\m=nt. A[a
s\ se adreseze cu o docu- directorul de strategii a Pri-
cauza incompatibilit\]ii din comuna Avr\meni? lae B\lcescu din ora[ul au luat „na[tere“ sate ca m\riei ie[ene, Cosmin Coman.
Ro[iori, Doroban]i, C\- menta]ie la Comisia de de-
cu ideea de regalitate, a a- Dac\ ar fi s\-i `ntrebi pe Fl\m=nzi. Singura leg\- Valoarea total\ a materialelor
l\ra[i, V=n\tori, dup\ numiri a Consiliului Jude-
juns s\ poarte numele ma- locuitorii acestuia despre tur\ a marelui om politic promo]ionale este de aproxi-
[i istoric bucure[tean cu armele pe care `nainta[ii ]ean Boto[ani. De[i demer-
relui conduc\tor al Revo- renumitul aviator o s\-]i sul nu ar implica nici un mativ 1,1 miliarde de lei, din
lu]iei de la 1821, originar r\spund\ cu siguran]\ c\ locuitorii comunei reg\sin- le-au folosit `n lupte. Sau care ANT a suportat jum\tate
du-se nu demult doar pe dup\ localit\]ile unde s-au fel de efort financiar din din cheltuieli. Materialele
de altfel din jude]ul Gorj. niciodat\ nu au v\zut partea autorit\]ilor, se
Dar `n Boto[ani sunt vreun avion survol=nd vechile bancnote de 100 de purtat luptele. Cum sunt care vor r\m=ne `n Ia[i vor fi
lei. „}\ranilor de acolo [i ast\zi `nscrise pe harta pune problema dac\ [i lo- distribuite prin intermediul
doi de „Tudor Vladimires- a[ezarea. Cel mult, la [ti-
cu“. Mai este un sat cu a- autorit\]ilor vremii li jude]ului satele Sm=rdan, calnicii sunt dispu[i la Biroului de Turism, care va fi
rile de la ora 5, c=te un acest lucru. Mai ales c\ ar deschis `n perioada urm\-
ceea[i denumire [i `n co- MIG pr\bu[it prin nu [tiu s-a n\z\rit c\ denumirea Grivi]a [i Plevna.
trebui s\ cheltuiasc\ o su- toare. Pentru a fi deschis, mai
muna Avr\meni. Nu este ce ar\tur\. de Uriceni nu suna bine este nevoie de achizi]ionarea
din punct de vedere al es- m\ de bani pentru pres-
singurul caz de acest fel. Paradox chimbarea actelor de iden- unei centrale termice [i a mo-
A[a stau lucrurile [i `n teticului [i au f\cut demer- bilierului. (S.D.)
cazul satului Horia din co- De bun\voie [i suri pentru a o schimba. ~n vreme ce localit\]i titate. Dar dac\ e s\ pui `n
muna Mitoc [i Horia din nesili]i de nimeni De fapt, denumirea `n ale jude]ului Boto[ani au balan]\ ce spune istoricul
comuna Hili[eu Horia, ca- cauz\ venea de la cuv=ntul fost onorate cu numele de Ionel Bejenaru, parc\ `n- 9 milioane
re pe vremuri purtau nu- Dac\ unii s-au trezit uric, care `nseamn\ act Mihai Eminescu [i George clini s\-i dai dreptate: de sticle de vin,
mele unor boieri ai acelor peste noapte c\ s\tucul domnesc“, spune istoricul Enescu, de[i nu au leg\- „Este foarte p\cat pentru
locuri. Din cauza accentu- lor nu se mai intitula pre- Muzeului Jude]ean Boto- turi directe cu marcantele c\ toate aceste denumiri v=ndute `n 2006
lui regal, satul Ferdinand cum odinioar\, al]ii au [ani, Ionel Bejenaru. personalit\]i, meleagurile au fost impuse de al]ii [i Societatea viniviticol\ Cotnari
din comuna Co]u[ca a fost ales de bun\voie s\ schim- Foarte multe denumiri de ba[tin\ ale acestora nu oglindesc adev\rata in- SA din jude]ul Ia[i a `ncheiat
botezat de comuni[ti dup\ be denumirea localit\]ii un- de sate [i chiar comune ale poart\ alte denumiri. „Es- dentitate a localit\]ilor“. anul 2006 cu o cifr\ de afaceri
numele ilustrului om po- de au v\zut pentru prima jude]ului Boto[ani oglin- te un paradox. Dac\ alte (Aida ROMAN) de 22,5 milioane de euro [i un
profit de 1,2 milioane de euro,
dup\ ce au fost v=ndute 9,4
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a milioane de sticle cu vin. Acest
lucru a fost posibil, sus]in re-
a CENTRU DE ARTE {I lari consacra]i, la finalizare celor precizate de Camelia durilor. S-au pl\tit [i 2008 ne dorim s\ nu existe prezentan]ii societ\]ii Cotnari
ME{TE{UGURI TRADI}IO- urm=nd s\ primeasc\ [i o Gavril\, inspector general diferen]ele salariale [i al [coli f\r\ autoriza]ie sani- SA, dup\ ce `n cursul anului
diplom\“, a precizat Clau- al ISJ: „Execu]ia bugetar\ treisprezecelea salariu, au tar\“, a precizat [efa ISJ, trecut au fost accesate fonduri
NALE, LA IA{I: De anul vii- dia Stoica, director al Di- este favorabil\, fondurile avut loc cursuri de formare, care a ad\ugat c\ exist\, SAPARD cu ajutorul c\rora s-
tor, `n Ia[i va func]iona un rec]iei de Integrare Euro- au fost cheltuite de[i a exis- iar dotarea a fost de un a dat `n folosin]\ cel mai mare
an de an, diferen]e de sta-
centru de arte [i me[te[u- pean\, Comunicare [i Dez- tat scepticism `n privin]a nivel semnificativ“. (O.R.) combinat de vinifica]ie din
guri tradi]ionale, `n care tistici `ntre ISJ [i Autori-
voltare din cadrul CJ Ia[i. posibilit\]ii de cheltuire a a AUTORIZA}II SA- Moldova. Conducerea SC Cot-
tinerii din jude] vor putea banilor“. Astfel, conform tatea pentru S\n\tate Pu- nari SA a accesat dou\ fonduri
~n cadrul acestui centru, ti- NITARE PENTRU TOATE
deprinde tainele crea]iilor nerii vor putea `nv\]a me[- celor men]ionate de [efa blic\ (ASP) care acord\ au- SAPARD `n valoare de 3,5 mili-
populare de la me[teri con- te[uguri precum ]esutul, ISJ, jude]ul Ia[i s-a plasat {COLILE, P+N| ~N 2008: toriza]ie sanitar\ de func- oane de euro, din care 2,9 mili-
sacra]i `n domeniu. Centrul fabricarea de m\[ti popu- `n primele patru-cinci Una din priorit\]ile Minis- ]ionare. „Exist\ mai multe oane de euro eligibile. Fondu-
va fi construit `n cadrul lare, sculptura sau pictura jude]e `n privin]a cheltuirii terului Educa]iei [i Cerce- loca]ii de]inute de o [coal\ rile au fost utilizate pentru
Programului PHARE - tradi]ional\. Centrul va sumelor primite de la t\rii (MEdC) pentru acest [i nu `n toate se desf\[oar\ modernizarea combinatului de
TACIS, cheltuielile pentru func]iona `n Casa Agrono- buget. „Am cheltuit 99,49 % an este continuarea preocu- proces didactic. Am dori s\ vinifica]ie, dar [i pentru achi-
realizarea acestui obiectiv mului din Bucium, care va din fondurile primite, p\rilor pentru infrastruc- avem aceea[i baz\ de date zi]ionarea de ma[ini [i utilaje
ridic=ndu-se la aproximativ fi reamenajat\ [i va deveni 60.000 RON i-am dat `na- tur\ [i pentru dotarea [co- cu ASP, astfel `nc=t s\ nu viticole. Noua tehnologie a dus
526 de mii de euro. „~n ca- func]ional\ din 2008. (C.B.) poi“, a precizat Gavril\, lar\, precum [i pentru asi- la ridicarea standardelor de
se mai `ncarce lista cu calitate a soiurilor de vin pro-
drul acestui centru vor pu- a ISJ A DAT 60.000 care a ad\ugat c\ o parte gurarea condi]iilor autori-
tea veni tineri din jude]ul z\rii sanitare a loca]iilor `n
loca]ii f\r\ autorizare“, a duse la Cotnari SA. „Anul 2006
din bani trebuiau s\ ajung\
Ia[i [i vor `nv\]a pe de o RON ~NAPOI LA BUGETUL la Inspectoratul de Stat care se desf\[oar\ procesul men]ionat Camelia Gavri- a fost un an bun [i din punct
parte teorie, inclusiv cum DE STAT: Execu]ia buge- pentru Construc]ii: „~n ul- de `nv\]\m=nt, conform ce- l\. ~n 2006, `n jude]ul Ia[i de vedere al productivit\]ii.
s\ `[i deschid\ o afacere, a- tar\ a Inspectoratului {co- tima zi era `nchis\ trezore- lor precizate de Camelia au primit autorizare sani- Am reu[it s\ ob]inem aproxi-
poi, vor trece la practic\. lar Jude]ean Ia[i (ISJ) pe ria“. {efa ISJ a men]ionat Gavril\, inspector general tar\ de func]ionare de la mativ 6,2 milioane de litri de
Partea a doua a cursului va anul 2006 a fost consi- c\ „este un succes faptul c\ al Inspectoratului {colar ASP 80% dintre unit\]ile de vin“, a declarat Lauren]iu
fi f\cut\ cu me[teri popu- derat\ favorabil\, conform s-a reu[it absorb]ia fon- Jude]ean Ia[i (ISJ). „~n `nv\]\m=nt. (O.R.) Anghel, directorul de marche-
ting al SC Cotnari SA. (S.D.)
12 Vineri, 19 ianuarie 2007
PE SCURT
Dragan Petricevic, dat `n
judecat\ de UPA Ia[i
Cu o s\pt\m=n\ `naintea `nceperii
campionatului 2004-2005,
antrenorul Dragan Petricevic [i
c=]iva juc\tori adu[i de el au
p\r\sit brusc echipa moldav\ UPA
Ia[i [i s-au mutat la Farul
Constan]a. La 3 ani de atunci, UPA,
condus\ de rectorul prof. univ. dr.
Niculae Niculescu, `l d\ `n judecat\
pe Dragan Petricevic, pentru c\ nu
a onorat contractul de prestare ser-
vicii semnat cu clubul moldav. ~n 20
iunie 2004, antrenorul bosniac a
semnat un contract pe un an cu
clubul de baschet al Universit\]ii
„Petre Andrei“, el primind o prim\
de instalare de 3.000 de euro [i
primele dou\ rate din salariu, de
800 de euro fiecare. Se spune c\
Dragan Petricevic a impus atunci [i
angajarea a doi juc\tori, c\rora
clubul le-a pl\tit `n avans la
sf=r[itul lunii iulie suma de 3.500
de euro. Dup\ ce [i-au primit banii,
to]ii cei impricina]i au p\r\sit
echipa ie[ean\, dup\ ce Dragan
Petricevic antrenase totu[i 3 luni pe
UPA, inclusiv la turneul de pe teren
propriu, din Sala Polivalent\, acolo
unde participase [i nou promovata
Farul Constan]a! „Am primit cita]ie
la procesul de la Ia[i [i `mi voi an-
gaja un avocat `n acest caz.
Am=ndoi vom lupta pentru a
demonstra contrariul! Oricum, este
o experien]\ inedit\ pentru mine
acest lucru. Nu fac mai multe co-
mentarii, deoarece s-a ajuns p=n\ la
judecat\. Voi spune mai multe `n
instan]\“, a spus Petricevic.
De remarcat c\ UPA a solicitat
antrenorului Dragan Petricevic
suma de 28.000 de euro, ce
reprezint\ daune interese compen-
satorii pentru neexecutarea unui
contract de prestare servicii. (D.T.)
Dic\ s-a accidentat
`n amicalul cu
„tineretul“ Sienei
Steaua Bucure[ti a `nvins cu scorul
de 3-1 (0-0) echipa de tineret a
clubului italian Siena, miercuri
`ntr-un amical din cadrul stagiului
de preg\tire de la Coverciano
(Italia). Steaua a `nscris prin
Capogrosso (54, autogol), Ov. Petre
(70) [i Bo[tin\ (80), italienii
marc=nd pe final, din penalty.
Nicolae Dic\ s-a accidentat `n minu-
tul 30 [i a fost `nlocuit de Croitoru.
Cosmin Ol\roiu a `nceput meciul cu
formula: Cernea - Saban, Goian,
Baciu, P. Marin - Nicoli]\, R\doi,
Lovin, Ochiro[ii - Dic\, Iacob, `n
partea a doua evolu=nd Cernea -
Stancu, Prunescu, Ghionea, G.
Coman - Nicoli]\, Paraschiv, Ov.
Petre, Bo[tin\ - Croitoru, Rusu.
Victorie la penalty-uri
pentru Rapid,
`n fa]a lui Rosenborg
Rapid Bucure[ti a `nvins campioana
Norvegiei, Rosenborg Trondheim, la
loviturile de departajare, cu scorul
de 4-2 (0-0 dup\ cele 90 de minute),
`ntr-un meci din cadrul turneului
interna]ional Maspalomas, din
Insulele Canare (Spania).
Meciul a avut calitate modest\, `ns\
a fost un lucru normal, ambele
forma]ii fiind la primul joc de verifi-
care din acest an. Debut de bun au-
gur pentru giule[teni, care au reu[it
s\ se impun\ la loviturile de depar-
tajare, `n condi]iile `n care elevii lui
R\zvan Lucescu au f\cut doar un
antrenament de la sosirea `n Spania.
Au executat `n ordine penalty-uri:
B\doi (1-0), Kone (1-1), E. Dic\ (2-
1), Sapara (ratare), Moldovan (3-1),
Storflor (ratare - bar\), S\punaru
(ratare), Stensaas (3-2), Maftei (4-2).
La Rapid au jucat: Coman (Bete) -
S\punaru, Maftei, Rada (M.
Constantin) - E. Dic\, Grigore
(M\ld\r\[anu), Laz\r (B\doi),
Perj\ (I. Stancu) - Ganea (Buga),
Mazilu (Moldovan), Zicu (Griffiths).
Antrenor: R\zvan Lucescu. a
SPORT
{anse minime `n confruntarea cu Fran]a din Cupa Davis
C\pitanul nejuc\tor al
echipei de Cupa Davis a
sunt `ntr-o perioad\ bun\.
Victor H\nescu revine du-
Davis se `nt=mpl\ s\ te
mobilizeze [i s\ ob]ii un
joace [i simplu. ~l vom mai
aduce pe Petru-Alexandru
Rom=niei, Florin Seg\rcea- p\ o accidentare, dar este rezultat bun. Sper\m ca Luncanu, t=n\ra noastr\
nu, a declarat c\ ]ara noas- important c\ revine, nu juc\torii s\ fie s\n\to[i. speran]\, care a c=[tigat
tr\ `[i va ap\ra bine [an- mai are probleme fizice. Sunt convins c\ ne vom a-
turneul Orange Bowl. El
sele `n meciul programat Trebuie s\ mai joace `n p\ra bine [ansele“. va fi cu noi pentru a se fa-
`ntre 9-11 februarie, `n c=teva turnee pentru a Florin Seg\rceanu a vor-
miliariza cu ceea ce `n-
Fran]a, `n primul tur al rec\p\ta `ncredere. Andrei bit [i despre cine va com- seamn\ Cupa Davis. El es-
Grupei Mondiale. Pavel, la fel, vine tot dup\ pleta echipa Rom=niei. „Ho-
te un juc\tor `n care ne pu-
Seg\rceanu a spus: „Va o perioad\ cu accidentare. ria Tec\u este juc\torul pe nem mari speran]e“.
fi un meci foarte dificil. Dup\ cum [ti]i, to]i au care ne baz\m la dublu“, a
Cunoa[tem for]a Fran]ei, pierdut, `n primul tur, la precizat Seg\rceanu. „Pe ~n ceea ce prive[te formu-
la preferat\ de dublu, `n
[tim [i componen]a lotului Openul australian. Dar, l=ng\ el, probabil Victor
francez. Au foarte mul]i ceea ce `mi d\ `ncredere Crivoi, care este cel mai condi]iile `n care nu sunt
Antrenorul echipei indisponibilit\]i `n echip\,
Rom=niei de Cupa juc\tori `n primii 50 din este c\ o competi]ie precum bine clasat juc\tor dintre
clasamentul ATP [i dou\ Cupa Davis este altceva. ceilal]i. Florin Mergea este Seg\rceanu a men]ionat:
Davis `[i pune mari „~n condi]iile normale, An-
forma]ii de dublu care sunt Cupa Davis poate s\ te [i el `n echip\, poate s\
speran]e `n revenirea lui `n primele zece din lume. mobilizeze suplimentar. joace dublu cu Tec\u, `n drei Pavel - Horia Tec\u
Andrei Pavel la forma Ei au primele [anse. Din Uneori, dup\ rezultate eventualitatea unor acci- este dublul pe care ne ba-
care l-a consacrat p\cate, juc\torii no[tri nu mai slabe `n turnee, Cupa dent\ri, Mergea poate s\ z\m“. a
Final de senza]ie pentru
handbali[tii rom=ni la Riga
a Elevii lui Lucian R=[ni]\ au `nvins Letonia `n deplasare
cu 30-26 (11-11) [i au [anse mari s\ c=[tige grupa
preliminar\ de calificare la Europene a Cu 8 minute `nainte
de final, letonii conduceau cu trei goluri avans a
Etapa cu nr. 5 din gru- mers „cap la cap“ p=n\ (18-16, `n min. 41), dar
pele preliminare ale Cam- la 6-6, dup\ care Ro- letonii revin pe firma-
pionatului European de m=nia `nscrie prin Iacob ment [i preiau condu- Selec]ionerul Lucian R=[ni]\ este foarte
handbal masculin a pro- [i Petrea [i preia condu- cerea cu 20-18 [i chiar
aproape de o calificare istoric\ cu na]ionala de
gramat la Riga marele cerea cu 8-6, `n min. 18. cu 24-21, `n min. 52. La handbal masculin la Campionatul European
derby dintre Letonia [i Letonii revin `n joc [i re- acest scor defavorabil,
Rom=nia, ambele com- u[esc egalarea la 8-8, rom=nii `nscriu `ns\ ria na]ionalei Rom=niei echipaj: Laufceac, Popes-
batante fiind ne`nvinse dup\ ce Toma rateaz\ o [ase goluri consecutive se datoreaz\ `n mare par- cu - Stavrositu, Novac 5
p=n\ acum. Calificate aruncare de la 7 metri. f\r\ a primi nici unul, te [i portarului {tefan goluri, Petrea 4, Iacob 9
deja la barajul pentru Elevii lui Lucian R=[- prin Novanc (3), Toma [i Laufceac, care a avut `n (2 din 7 m), Sadoveac,
promovarea la turneul ni]\ [i Nicu Munteanu Petrea (2). Rom=nia dese r=nduri interven]ii Buricea, Timofte 2,
final, cele dou\ echipe conduc apoi cu 9-8, 10-9 conduce a[adar Letonia incredibile, plus c\ a Jurc\ 2, Toma 2, Cozma
au evoluat la cote `nalte, [i 11-10, dar gazdele ega- cu 27-24 c=nd mai erau scos [i patru arunc\ri de 1, {ania 5, Fl. Nicolae.
deoarece prima clasat\ leaz\ la 11-11, `n min. doar trei minute de joc la 7 metri. Cu multe ab- Duminic\, la Constan]a,
la finalul grupei cu nr. 3 30, [i se intr\ la ves- ('57) [i termin\ victori- sen]e notabile `n lotul de la ora 11.00, `n trans-
va avea o [ans\ `n plus tiare, `n pauza de meci. oas\ cu scorul de 30-26, de baz\ (St\nescu, Ma- misiune direct\ pe TV
la tragerile la sor]i pen- ~n repriza secund\, tri- `ndeplinindu-[i obiec- zilu, Ciubotariu, B\icea- Sport, va avea loc par-
tru meciurile din play- colorii conduc din nou la tivul, dup\ o victorie de nu, Georgescu), Rom=- tida retur dintre Rom=-
off. ~n prima repriz\ s-a dou\ goluri diferen]\ zile mari la Riga. Victo- nia a utilizat urm\torul nia [i Letonia. (D.T.)
Succese de r\sunet Dac\ pleac\ acum de la Poli Ia[i,
pentru voleiul rom=nesc B=lb\ o va face doar `n Spania
a Echipele feminine Unic Piatra Neam] Cum tratativele cu clu- Liga I sunt [anse mici ca Poli sunt convins c\ vom
burile din prima lig\ au in- B=lb\ s\ plece `n aceast\ primi mult mai multe ofer-
[i Dinamo Bucure[ti au luat op]iuni trat `n impas, cauza fiind iarn\, pentru c\ au fost `n- te, at=t din ]ar\ c=t [i din a-
serioase `n vederea calific\rii `n sferturile sumele mici puse la b\taie trerupte tratativele cu e- far\, importante [i din punct
pentru achizi]ionarea lui chipele ce s-au ar\tat in- de vedere financiar“, a pre-
de final\ ale Cupelor Europene a B=lb\, impresarul juc\toru- teresate de serviciile fotba- cizat Ioan S\l\v\stru.
lui `ncearc\ `n aceste zile listului. Cum Ionu] a spus La reunirea lotului, ata-
Forma]ia feminin\ de volei Unic Piatra Neam] a
f\cut un pas important spre sferturile de final\ ale
g\sirea unei echipe `n Spa- c\ `[i dore[te s\ joace `n cantul Ionu] B=lb\ a decla-
Cupei Confedera]iei Europene la Volei (CEV), dup\
nia pentru atacantul lui Spania, `ncerc\m s\ g\sim rat c\ sper\ s\ prind\ un
ce a `nvins forma]ia olandez\ AMJV Amstelveen, cu Poli Ia[i. Avocatul Ioan S\- o echip\ `n Primera Divi- angajament `n str\in\tate
scorul de 3-2 (20-25, 15-25, 25-20, 25-17, 19-17), `n l\v\stru, cel care reprezin- sion. Oricum, [ansele ca el `n var\, campionatul ce `l a-
deplasare, `n prima man[\ a optimilor. t\ interesele juc\torului, a s\ plece de la Poli acum trage cel mai mult fiind cel
declarat c\ poart\ discu]ii sunt minime. Cel mai pro- spaniol. „Dac\ p=n\ acum
~n fa]a a 500 de spectatori, juc\toarele de la Unic
de c=teva zile cu un agent babil va pleca `n var\, iar nu s-a materializat trans-
au remontat [i [i-au adjudecat victoria `n dou\ ore [i
dou\ minute, dup\ ce au cedat destul de clar primele aflat `n leg\tur\ cu grup\ri dac\ p=n\ atunci va con- ferul meu la nici o echip\,
dou\ seturi. Partida a avut loc `n tribunele s\lii din Primera Division. „~n tinua s\ dea goluri pentru nu cred c\ mai plec. R\m=n
„Emergohal“. la Poli, sper s\ dau c=t mai
~n setul al treilea, la scorul de 8-6 pentru gazde, multe goluri `n retur, iar `n
„principalul“ echipei din Piatra Neam], Aurel Caza- var\ `mi doresc s\ prind un
contract «afar\», sper eu `n
cu, a cerut timp de odihn\. Dup\ acest moment, Unic
Primera Division“, a punc-
a reu[it s\ ob]in\ 5 puncte consecutiv, pe serviciul
tat golgheterul lui Poli din
Angelic\i Chivorchian, iar de aici `nainte meciul s-a
schimbat. Unic a c=[tigat setul al treilea cu 25-20, iar sezonul trecut.
Conducerea lui Poli Ia[i
setul patru cu 25-17
~n setul decisiv, la scorul de 11-7 pentru echipa a anun]at c\ B=lb\ este
din Piatra Neam], olandezele au revenit [i s-a mers transferabil doar pentru
cap la cap p=n\ la scorul de 14-13. Unic a avut dou\ suma de 750.000 de euro.
mingi de meci nefructificate, dup\ care a venit Poli a purtat tratative `n
r=ndul olandezelor s\ serveasc\ pentru meci. ~n fi- ultima perioad\ cu CFR
nal, Unic a c=[tigat setul al cincilea cu 19-17. Cluj, Universitatea Craio-
„Calificarea s-a jucat aici, `n Olanda, [i felicit va [i FC Vaslui, dar nici
echipa pentru d\ruirea din teren. Am b\tut o echip\ una dintre oferte nu l-a
`n care voleiul este la el acas\ [i m\ bucur foarte mul]umit pe pre[edintele
mult pentru asta“, a declarat pre[edintele de onoare ie[ean Sorin Boca. Cea mai
de la Unicului, Vasile Ouatu, care a promis c\ `n re- mare sum\ propus\ pentru
turul de pe 24 ianuarie, de la ora 18.30, va fi din nou achizi]ionarea lui B=lb\ a
un show de zile mari. apar]inut Rapidului, clubul
O alt\ echip\ rom=neasc\, Dinamo Bucure[ti, a giule[tean oferind `n var\
`nvins clar cu 3-0 (17, 20, 15) forma]ia Severodon- suma de 500.000 de dolari,
ceanka Severodone] (Ucraina), miercuri, `n meci tur refuzat\ de asemenea de
al optimilor de final\ ale Cupei CEV [i a luat o c\tre oficialii lui Poli.
op]iune important\ pentru calificare. a (Narcis POHOA}|)
 POR}IA DE S|N|TATE
Sensibilitatea la
fenomene meteorologice
duc=nd, `n unele cazuri,
Umezeala permanent\, frigul [i precipita]iile sunt
p=n\ la deces, aparent neex-
principalele fenomene meteorologice care pot plicat. De[i omul nu poate
]ine piept nici c=t o furnic\
provoca suferin]e persoanelor cu o sensibilitate fenomenelor naturale, totu[i
ni[te m\suri de prevenire a
crescut\. Reumatologii recomand\ repaus la pat, suferin]elor [i complica]iilor
`n aceste cazuri, iar `n cazul celor care se afl\ sub se pot lua chiar [i `n fa]a ca-
priciilor vremii. Cei `n v=rst\
tratament, s\ continue terapia obi[nuit\. [i pe deasupra reumatici se
pl=ng de dureri mai peste
la intemperii, cu condi]ia ca tot, chiar cu c=teva zile `na-
de dr. Vlad-D
Dorin acestea s\-i permit\ o aco- inte de a veni lapovi]a sau
BEJAN modare [i o antrenare lent\, ninsoarea. Apar dureri la
iar pe de alt\, parte organis- nivelul `ncheieturilor, m=i-
~n aceste zile de iarn\, mul s\ fie t=n\r [i s\n\tos. nile sau picioarele se umfl\,
frigul, umezeala, v=ntul, zi- Din p\cate, b\tr=nii [i, nu au for]\ la mers sau la
ua scurt\ [i lumina cernit\ mai ales, cei bolnavi resimt str=ns cu m=na. {i bolnavii
`[i pun amprenta, `n special, cu c=teva zile `nainte schim- cu afec]iuni cardiace au du-
asupra celor sensibili la barea vremii, m\car prin reri mari `n co[ul pieptului
aceste fenomene, cu at=t semne generale de oboseal\, sau inima bate aritmic, adi-
mai mult `n condi]iile `n insomnii, lipsa poftei de c\ prea repede sau prea slab.
care atribu]iile iernii se in- m=ncare, agita]ie psihic\. Ulcerul de stomac este mult
staleaz\ mai brutal. Omul La al]ii, simptomele bolii de mai dureros, astmaticii au
prezint\ o mare rezisten]\ care sufer\ se agraveaz\, crize mari [i dese, iar cei cu
boli psihice sunt mai toro-
pi]i sau mai agita]i. Toate
aceste dureri [i nepl\ceri se
diminueaz\ dup\ ce `ncepe
ploaia, ninsoarea sau fur-
tuna.
Din experien]a [i din cer-
cet\rile medicale, exist\ do-
u\ posibilit\]i de contra-
ofensiv\ `mpotriva acestor
dureri. ~n primul r=nd, or-
ganismul bolnav trebuie ]i-
nut `n repaus, fiind interzis
orice tip de efort fizic sau
psihic pentru ca mecanis-
mele proprii de lupt\ s\
poat\ face fa]\. Cei care iau
medicamente `n mod regu-
lat pentru afec]iunile de
care deja sufer\, nu numai
c\ nu pot s\ le neglijeze
acum, ci, din contra, doza
trebuie m\rit\ pentru a
putea trece cu bine peste o
suprasolicitare.
~n al doilea r=nd, trebuie
evitat m\car frigul, v=ntul,
umezeala, dac\ lipsa soare-
lui [i prezen]a varia]iilor
mari de presiune atmos-
feric\ nu pot fi compensate.
dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar
reumatolog
Reumaticii [i
hipertensivii trebuie
s\ stea acas\
c=nd e vreme rea
Practic, atunci c=nd un re-
umatic sau hipertensiv sim-
te c\ vremea se va schimba,
trebuie s\ renun]e, `n mod
obligatoriu, f\r\ remu[c\ri
[i f\r\ t\gad\, la planurile
mari [i la unele obliga]ii pe
care le are, p=n\ c=nd vre-
mea rea se stabilizeaz\. A-
poi, s\ se retrag\ `ntr-o `nc\-
pere uscat\ [i `nc\lzit\ [i s\
stea chiar `n repaus la pat.
De asemenea, to]i bol-
navii afecta]i de fenomenele
meteorologice trebuie s\ `[i
ia `n continuare medica-
mentele obi[nuite sau pe
cele pe care le [tiu utile `n
crizele provocate de afec]iu-
nile de care sufer\ [i, pentru
a dep\[i panica r\ului ce `i
a[teapt\ s\ `[i g\seasc\ o
preocupare (citit, scris etc.).
Chiar dac\ „omul este
supt vremi“, la propriu [i la
figurat, vorba cronicarului,
totu[i, fiecare dintre cei sen-
sibili la fenomenele meteo
este obligat s\ g\seasc\ [i
s\ respecte [i micile sfaturi
care-l pot scoate chiar [i de
sub t\v\lugul capriciilor
meteorologice. a
Vineri, 19 ianuarie 2007 13
PILULA ZILEI
C=nd se instaleaz\ sinuzita?
Dac\ str\nuta]i, tu[i]i sau v\ curge na-
sul, iar medicamentele pe care le lua]i pen-
tru a trata „r\ceala“ nu func]ioneaz\, este
foarte posibil s\ v\ confrunta]i cu o sin-
uzit\, adic\ o infec]ie sau o inflama]ie a
sinusurilor. Aceasta afecteaz\ nu numai si-
nusurile paranazale, ci toate sinusurile, ca
urmare a unei infec]ii bacteriene sau virale
ori a unei reac]ii alergice.
Blocajul sinusurilor etmoidal, frontal,
maxilar si sfenoidal exercit\ presiune
asupra foselor nazale, provoc=nd apari]ia
durerilor.
Principalul simptom principal al si-
nuzitei se manifest\ prin senza]ia de
durere, localizarea acesteia depinz=nd de
pozi]ia sinusului afectat:
- sinuzita maxilar\ - afectarea sinusului
maxilar produce durere la nivelul din]ilor.
Obrajii devin sensibili la orice fel de atin-
gere;
- sinuzita frontal\ (deasupra ochilor) –
c=nd fruntea este atins\ sau u[or ap\sat\
[i apare durerea este foarte probabil ca si-
nusul frontal (deasupra orbitei) s\ fie infla-
mat;
- sinuzita sfenoidal\ (`n spatele ochilor)
- acest tip de sinuzit\ nu este foarte des
`nt=lnit\; pot ap\rea dureri de urechi, de
g=t [i, uneori, dureri puternice de cap;
- sinuzita etmoidului - aceast\ sinuzit\ se
manifest\ prin umflarea pleoapelor [i a ]e-
suturilor `nconjur\toare, `nso]it\ de `nro[i-
rea [i durerea unghiului intern al ochiului.
Al\turi de aceste simptome, mai poate ap\-
rea temporar absen]a sim]ului mirosului.
De obicei, simptomele ini]iale care se
manifest\ `n urma infec]iei sunt asem\n\-
toare cu acelea ale unei simple r\celi. Dac\
aceste simptome dureaz\ mai mult de o
s\pt\m=n\, atunci r\ceala a avansat la
stadiul de infec]ie a sinusurilor.
Prezen]a simultan\ a simptomelor de mai
jos caracterizeaz\ sinuzitele acute: durere
facial\, obstruc]ie nazal\, diminuarea sim-
]ului mirosului, tuse, dar nu provocat\ de
astm, febr\, respira]ie ur=t mirositoare,
stare de oboseal\, durere de din]i.
Sinuzita cronic\, `n schimb, este des
`nt=lnit\ `n cazul persoanelor alergice [i al
celor care sufer\ de astm. Inflama]ia si-
nusurilor fe]ei dureaz\ mai mult de 8
s\pt\m=ni, iar principalele simptome sunt:
durere facial\, obstruc]ie nazal\, scur-
gere nazal\ dens\ [i colorat\, puroi `n cav-
itatea nazal\, ocazional, poate ap\rea
febra (mai ales `n cazul copiilor). Condi]iile
care determin\ sl\birea sistemului imuni-
tar sau care produc inflama]ia cronic\ a
mucoasei nazale pot avea la origine o si-
nuzit\ cronic\. Aproximativ 20% dintre pa-
cien]ii cu sinuzite cronice dezvolt\ polipi
nazali, cu aspect de chist, la nivelul mu-
coaselor nazale. (www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 19 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
20.05 Mapamond crestin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
01.00 Armonii de veghe
02.00 Dialogurile TRINITAS (r)
03.30 Lumini pentru suflet (r)
05.00 Cuvântul care zide[te (r)
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
9 3 2 1 5 7
Rezolvarea careului
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
Rug\ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
10.40 Istoria cre[tinismului 09.05 Sf. Liturghie
11.05 Week-end magazin 12.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
18.00 Actualitatea Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\
18.30 Evanghelie [i via]\ interna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
20.05 Enciclopedie muzical\ sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.30 Faptele credin]ei
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri a ARITMOGRIF ORTODOX a
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
Miezonoptic\; Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 01.00 Armonii de veghe cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r) 02.00 Biseric\ [i societate (r) corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r) 03.00 File de istorie (r) Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
05.00 {coala rug\ciunii (r) 04.00 Faptele credin]ei (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
9
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
8 10 13 5 7 8 19 7
8
4 6
a SUDOKU a

7 1 4 16 12 1 14 19
din num\rul de ieri

1 7 8 6 9 4 3 5 2
4 5 6 2 3 8 7 1 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
5 4 7 9 2 6 8 3 1 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri 6 4 14 14 13 17 4 18
2 8 3 7 1 5 6 9 4 de la 1 la 9. Jocul a fost
6 1 9 4 8 3 2 7 5 lansat [i pe Internet [i s-a A
1 2 3 4 5 6 7 5
7 2 5 3 4 1 9 8 6
r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua C U
V A M
T
I
U M A
A B
8 6 4 5 7 9 1 2 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
3 9 1 8 6 2 5 4 7 `n Marea Britanie este
C R E A T U R A 4 11 1 12 4 2 5 16
I N T U N E C I M E
deja considerat un
fenomen. Completa]i P R O N A O S U R I
8 careul de 81 de p\tr\]ele P R E S C U R A 7 7 15 7 5 18 6 2
cu cifre cuprinse `ntre 1 P E R I C O P A
9 3 8 5 [i 9, astfel `nc=t nici o A D E M E N I T O R 9 12 15 15 7 7
2 3 7 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ C O N F E S I O N A L A
ori pe acela[i r=nd sau pe Z B U C I U M A T I
4 2 3 aceea[i coloan\. Grila
C O N C E S I V 5 15
este `mp\r]it\ `n nou\
2 8 3 1 6 9 careuri mai mici, fiecare P R O H O D I T
cu nou\ p\tr\]ele, iar P A T R I S T I C A Pornind de la numele Sf. Mc. ... (sec.
1 8 7 fiecare careu trebuie s\ I N D U R E R A T I IV), de pe orizontala A-B, `n Calen-
darul Ortodox, de ast\zi, 19 ianuarie,
5 4 1 con]in\ cifrele de la 1 la E C H I T A R E
completa]i careul al\turat [i ve]i des-
9, la fel, o singur\ dat\. C A L V A R coperi, pe vertical\, termeni lega]i de
6 4 7 1 (Solu]ia B practica bisericeasc\. (Solu]ia careului
c a r e u l u i al\turat ` n de sus `n num\rul de luni)
3 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 11:00 Tesla, st\p=nul fulgerelor (r) 06:00 ~n gura presei 07:00 {tirile PRO TV 09:00 Culoarea p\catului
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 07:30 Maisy 12:00 Jurnal cultural Cu: Mircea Badea 09:10 Omul care aduce cartea 11:00 Pariul iubirii
Cu: David James Elliott, 08:00 Lec]ia de... s\n\tate (r) 12:30 360 de grade - 07:00 Diminea]a devreme 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 13:30 Daria, iubirea mea (r)
Catherine Bell, John M. 08:30 Poveste f\r\ sf=r[it (r) Reportajul Geo (r) Cu: Cioran, Capatos 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
Jackson, Tracey Needham) 09:00 Dinotopia (r) 13:00 Stelele filmului (r) 09:00 ~n gura presei (r) 11:15 Parte de carte (r) (dram\, Cu: Adela
Comandantul Harmond Rabb, 10:00 Tonomatul DP 2 13:30 ~napoi la argument 10:00 Concurs interactiv 12:15 Meseria[ii (r) Popescu, Dan Bordeianu)
împreun\ cu echipa lui de av- 11:30 Lege [i ordine (r) 14:15 }ara z=nelor (r) 11:00 Vivere 13:00 {tirile PRO TV 15:30 Suflete r\nite
oca]i [i ofi]eri din cadrul (dram\, Cu: Guy Ecker,
Magistraturii Militare, 12:25 C=]iva pa[i spre un mana- 14:30 Jurnal cultural (r) 12:00 Vocea inimii (r) 13:45 Inelul Nibelungilor
e implicat în rezolvarea gement mai bun 14:35 Festivalul de jazz - Sibiu 13:00 Observator (p. a II-a, r) Jacqueline Bracamontes)
unor cazuri de ilegalit\]i 13:00 Motomagia (r) 15:30 Universuri magice Cu: Simona Gherghe 16:00 T=n\r [i nelini[tit 16:30 Iubire de mam\
comise în cadrul marinei 13:30 Teleshopping 16:00 Revolta clasicilor 13:45 Totul pentru Emily Cu: Janne Cooper 17:30 Pove[tiri adev\rate
americane. Investiga]iile îi 14:00 ABC... de ce? 18:30 Rebelde
antreneaz\ pe anchetatori 16:30 Aparatul de filmat - (thriller, Cu: Alexandra 17:00 {tirile PRO TV
într-un lung [ir de aventuri 14:30 Poveste f\r\ sf=r[it martor al istoriei Paul, Michael Riley, Bruce 17:45 Familia Bundy (comedie, Cu: Enrique Rocha
pline de risc [i suspans... 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 17:30 Festivalul de jazz - Sibiu (r) Boxleitner) Cu: Ed O’Neill) 19:30 Daria, iubirea mea
08:50 Design - designeri 16:00 Jurnalul TVR 18:25 Cite[te cu mine!
Cherly [i Greg sunt p\rin]ii 18:55 {tirile PRO TV 20:30 Un bac[i[ de
adoptivi ai lui Emily. Dup\ ce 2 milioane de dolari
09:10 Dis-de-disear\ (r) 16:30 Hollywood reporter 19:00 Minorit\]i fata e diagnosticat\ cu leuce- 20:30 Schimb de prizonieri
10:20 Celebrit\]ile timpului t\u 17:00 Dinotopia 19:30 Tema de Vineri mie, cei doi sunt dispu[i s\ fa- (ac]iune, Cu: Laurence (comedie, Cu: Nicolas
10:30 Lumea cite[te! Cu: Michael Brandon c\ orice pentru a o salva. Singu- Fishburne, Paul Walker) Cage, Bridget Fonda,
22:30 Jurnal cultural ra solu]ie se dovede[te a fi un Rosie Perez, Stanley Tucci)
11:20 Puterea florilor 18:00 Lec]ia de management Tim Kearney este un fost com-
23:00 Cine [tie c=[tig\! transplant. Pentru a putea g\si batant al Marinei ajuns la Chelneri]a Yvonne tocmai a
11:30 D\nutz SRL (r) 18:35 Lege [i ordine donator, Cherly [i Greg pornesc
(dram\, Cu: John Turturro, `nchisoare. Pa[aportul lui tr\it cea mai proast\ zi din
13:00 Hannah Montana 19:25 Ray Mears - lec]ii de Rob Morrow, Ralph
`n c\utarea parin]ilor fetei. Kearney spre libertate este un via]a ei [i chiar `n acel mo-
supravie]uire 16:00 Observator t=rg propus de agentul DEA ment `l cunoa[te pe Charlie,
Cu: Miley Cyrus Fiennes, Christopher Tad Gruzda de a juca rolul un poli]ist care nu poate l\sa
20:00 D’ale lu Mitic\ McDonald, Mira Sorvino) Cu: Simona Gherghe
13:30 Club Disney traficantului de droguri Bobby nici m\car un bac[i[, dar care
Cu: Mitic\ Popescu La sf=r[itul anilor 50, c=nd 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Z, `ntr-un schimb de prizonieri `i promite jum\tate dintr-un
14:00 Jurnalul TVR
21:00 Ora de [tiri televiziunea `ncepea s\ devin\ Cu: C. Andrei propus de cartelul mexican al posibil c=[tig la loterie. Yvonne
15:00 Deliciile buc\t\riei Cu: Monica Ghiurco a doua religie, un t=n\r avo- drogurilor. Planul d\ gre[, iar uit\ de acesta, dar asta p=n\
19:00 Observator
15:30 Tribuna partidelor parla- 22:10 Campionatul de comedie cat, angajat al unei subcomisii
Cu: Alessandra Stoicescu, Tim Kearney [i fiul lui Bobby c=nd Charlie apare [i-i ofer\
mentare a congresului SUA, descoper\ Z se trezesc urm\ri]i de bac[i[ul: dou\ milioane de do-
22:40 Home made.ro ca realizatorii unui concurs de Lucian M`ndru]\ mafio]i [i for]e DEA. lari! La care se mai adaug\ o
16:00 Arborele imperial 23:10 COOLmea distrac]iei 20:30 Geniali. Alexandru Ar[inel so]ie bulversat\ de c=[tigul ne-
televiziune de mare succes 22:30 Vacan]a mare (r)
17:00 Jurnalul TVR Cu: Viorel Sipos mistific\ rezultatele (prima parte) Cu: Mugur Mih\escu a[teptat, o escrocherie, momen-
17:15 Interes general competi]iei, favoriz=ndu-i pe tul `n care pierzi tot ce aveai [i
00:10 Mica Britanie 23:15 Urm\rit f\r\ voie 23:45 Familia Bundy (r) momentul `n care c=[tigi ceea
17:45 Dis-de-disear\ candida]ii care le asigur\ cea
(comedie, Cu: Matt Lucas) mai mare audien]\. Patru (ac]iune, Cu: Brett Baxter 00:30 Schimb de prizonieri (r) ce nu sperai niciodat\.
19:00 Jurnalul TVR 00:40 Ray Mears - lec]ii de nominaliz\ri la Oscar [i pre- Clark) (ac]iune, Cu: Laurence 22:30 O lume a fiarelor
20:20 Stele de cinci stele supravie]uire (r) miul BAFTA `n 1995 pentru 01:15 Observator (r) Fishburne, Paul Walker, (romantic, Cu: Cesar
21:50 Lost: Naufragia]ii (ac]iune, 01:10 Tonomatul DP 2 (r) cel mai bun scenariu. 02:00 Concurs interactiv Jason Lewis) Evora, Edith Gonzalez)
Cu: Naveen Andrews) 02:35 Iubiri [i secrete (miniserie, r) 01:20 Teatru (r) 03:00 ~n c\utarea unei vedete 02:30 Vacan]a mare (r) 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
22:45 Jurnalul TVR a 04:15 Bugetul meu (r) a 02:20 Jurnal cultural (r) a (dram\) a 03:30 Parte de carte (r) a 01:30 Daria, iubirea mea (r) a
 TIMP LIBER
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Filarmonica de Stat
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU „Moldova“ Ia[i
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Ast\zi, 19 ianuarie 2007, ora
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT 19.00: Concert simfonic. Dirijor:
Michele Santorsola, Italia; solist:
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
Bruno di Girolamo, clarinet Italia.
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU,
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| ~n program: Wolfgang Amadeus
Mozart – Simfonia nr. 35, KV. 385,
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU „Haffner“; Ludwig Spohr –
Foto: „NONY“
Concertul nr. 1 pentru clarinet [i
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI orchestr\ `n do minor, op. 26 – pri-
Corectura: Georgeta APOPEI, Alina BOSAC
m\ audi]ie; Robert Schumann –
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i Simfonia nr. 2 `n do major, op. 61.
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL| Teatrul Na]ional
Consilier juridic: Ana MANEA „Vasile Alecsandri“
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Ast\zi, 19 ianuarie 2007, ora
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“, cântecele
e-m
mail: info@zziarullumina.ro comice de Vasile Alecsandri. Regia:
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 Ovidiu Laz\r; scenografia: Nicolai
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
Mih\il\. Regie sunet: Radu {tefan.
ISSN 1841-141X Recital actoricesc al actorului
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Petru Ciubotaru;
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu).
Ast\zi, 19 ianuarie 2007, ora
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
19.00: „Steaua f\r\ Mihail
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Sebastian“ de Dumitru Crudu.
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Regia: Ion Sapdaru; scenografia:
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Nicolai Mih\il\, Gelu Râ[c\.
Momente muzicale: Romeo Cozma,
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Marian Stârcea. Spectacolul se
joac\ la Ateneul T\t\ra[i;
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ M=ine, 20 ianuarie 2007, ora
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ 19.00: „Pe]itoarele“, dup\ o idee de
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei A. Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru;
decor: Nicolai Mih\il\; costume:
Stela Verebceanu. Spectacolul se
joac\ la Teatrul „Luceaf\rul“;
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ Duminic\, 21 ianuarie 2007, ora
19.00: „Slug\ la doi st\p=ni“ de
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Carlo Goldoni. Regia: Nikolov Per-
veli Vili; scenografia: Nicolai Mi-
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- h\il\. Spectacolul se joac\ la
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- Teatrul „Luceaf\rul“.
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- Salla Studioo „T
Teofill V=llcu“
cunoscute interna]ional.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
SERVICII
Canada). Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!!
clasele V-XIII, [i ajut [i la teme,
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se
pre] avantajos. Rog seriozitate.
fac p=n\ pe 12 februarie.
Tel. 0740.431.711.
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)!
Florin Deaconiuc va invit\ s\
vizita]i site-ul
Cotidianul Lumina utilizeaz\ www.florin.sapte.ro pentru a
g\si diferite tablouri [i icoane
informa]ii furnizate ce v\ pot decora casa `ntr-un
de Agen]ia Na]ional\ mod pl\cut. Detalii la num\rul
de Pres\ ROMPRES www.ziarullumina.ro de telefon 0727.373.520
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!
Vineri, 19 ianuarie 2007
M=ine, 20 ianuarie 2007, ora
18.00: „Scara pisicii“ de Katalin
Thuroczy. Premier\;
Duminic\, 21 ianuarie 2007, ora
18.00: „Scara pisicii“ de Katalin
Thuroczy. Regia: Irina Popescu
Boieru; scenografia: Marfa Axenti.
Palatul Culturii
Ianuarie-Februarie 2007, Mu-
zeul de Istorie al Moldovei din ca-
drul Complexului Na]ional Muzeal
„Moldova“, Sala „Orest Tafrali“:
Expozi]ia „Marele tezaur monetar
medieval al Moldovei“;
Muzeul de Art\ din cadrul
Complexului Muzeal Na]ional
Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi]ia
omagial\ Centenar Corneliu Baba,
`n galeria de art\ contemporan\ II,
la etajul I al Palatului Culturii din
Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i
grafic\ at=t din colec]ii muzeale -
Muzeul de Art\ din Ia[i, Muzeul
„Vasile P=rvan“ din B=rlad, Muzeul
de Arte Vizuale din Gala]i [i Mu-
zeul de Art\ din Constan]a, c=t [i
particulare - colec]ia artistului, co-
lec]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia dr.
H. Aldea, expozi]ia va fi deschis\
spre vizitare p=n\ `n martie 2007 [i
este menit\ s\ sublinieze parcursul
unuia dintre cei mai reprezentativi
arti[ti plastici rom=ni.
Centrul Cultural Francez,
British Council [i Centrul
Cultural German din Ia[i
10-30 ianuarie 2007: Concurs de
c\r]i po[tale pe tema „Ce va aduce
Rom=nia Uniunii Europene?“, pen-
tru tinerii cu vârsta cuprins\ `ntre
15 [i 25 de ani. Rezultatele se vor
anun]a pe 15 februarie c=nd va fi [i
vernisajul expozi]iei cu toate ve-
derile intrate `n competi]ie.
Fiecare participant va crea una
sau mai multe c\r]i po[tale (fo-
tografie, desen, pictur\, grafic\ pe
15
calculator) cu dimensiunea de
13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale
câ[tig\toare vor fi reunite `ntr-un
set de 6 care va fi trimis `n toate
]\rile europene. Participan]ii pot
trimite lucr\rile prin e-mail, la
adresa: concurs-europa@ccfiasi.ro
sau le pot aduce direct la unul din-
tre cele trei centre participante.
Premiile vor consta `n c\r]i [i al-
bume de art\ `n englez\, german\
sau francez\.
Centrul Cultural Francez
11 ianuarie-22 februarie 2007:
Frédéric Deligne - „Tout va trop
vite“, expozi]ie de caricatur\.
N\scut `n 1962, Frédéric Deligne
public\ desenele sale `n numeroase
publica]ii franceze: „La Croix“,
„Nice Matin“, „La Montagne“, „Le
Pèlerin“, „Le Généraliste“, „Le jour-
nal de Mickey“, „Impatient“, „In-
firmières Magazine“, „Panorama“,
„Auto-journal“. Este autor al albu-
mului „Tout va trop vite“ (Totul mer-
ge prea repede), ap\rut `n 2003.
Centrul Cultural German
Expozi]ie de caricaturi „~nc\
zece pentru Europa“, organizat\ de
Centrul Cultural German Ia[i,
dup\ o idee a Giselei Burkamp, is-
toric [i critic de art\, [i a jurnalis-
tului Dieter Burkamp. Pentru
aceast\ expozi]ie, sub titlul „ ~nc\
zece pentru Europa“, cei mai cu-
noscu]i desenatori din noile ]\ri
membre ale EU [i-au ilustrat gri-
jile, temerile, dar [i speran]ele [i
a[tept\rile pe care le au cu privire
la aderarea ]\rii lor la Uniunea
European\.
Muzeul Literaturii Române Ia[i
Ianuarie 2007: Muzeul Litera-
turii Rom=ne Ia[i, Societatea Cul-
tural\ „Junimea '90“ [i revista
„Dacia literar\“ organizeaz\ la
Muzeul „Mihai Eminescu“ (Parcul
Copou) expozi]ia de art\ foto-
grafic\ „Light Empathy“, semnat\
de Oana Aurora Talpalaru. Expo-
zi]ia este deschis\ `n perioada 20
decembrie 2006-20 ianuarie 2007.
Curator, Eugen Harasim. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY a ANUN} DE ANGAJARE a

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL
Protopopiatul Piatra Neam]
07:00 Animale cu tupeu 07:00 ~n b\taia vântului 07:00 Când se produce dezastrul 10:00 Proiecte de vis organizeaz\
08:00 Clipe de co[mar 07:50 Cum se fabric\ Dezastrul conductelor de 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Pentagon 9-11 08:40 Cum s-au construit ap\ Est: Pecs, Ungaria concurs pentru ocuparea postului de CONTABIL
09:00 D\un\tori de co[mar Poduri `n consol\ 08:00 Ray Mears [i tehnicile indi- 11:20 Trasee: Boadicea Concursul va avea loc la - acte de identitate (bu-
10:00 Real? 09:10 Lumi explozive genilor: America 11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului sediul Protopopiatului Pia- letin, certificat de c\s\to-
Cercurile de pe câmpuri 10:00 Planeta cuprins\ de furie 09:00 Automobile americane re- T\râmul fantomelor tra Neam], sediul `n Piatra rie, certificat de na[tere);
11:00 Nu [tiam asta Tornade condi]ionate: Ma[ina 12:45 Om la ap\ ! Neam], str. Petru Rare[ nr. - copie dup\ carnetul
12:00 Megastructuri 10:55 Inventatorii: Dyson Funda]iei Make-A-Wish T\râmul Soarelui-Apune 13, la o dat\ care va fi co- de munc\;
Podul Golden Gate 11:20 Inventatorii: Silver 10:00 Motociclete americane 13:10 Cu taxiul prin ora[ municat\ ulterior celor - recomandare de la ul-
13:00 Dezastre `n aer 11:45 Cum s-au construit Eragon Teheran `nscri[i. timul loc de munc\;
Atârna]i de-un fir Poduri `n consol\ 11:00 Curse [i fiare vechi 13:40 C\l\torii cu zarul - recomandare de la
14:00 D\un\tori de co[mar 12:10 Jurassica 12:00 Tehnologie extrem\ Condi]ii: preotul paroh;
14:05 Pe [ine
15:00 Real? Adev\ratul Jurassic Park Din Arizona - studii superioare; - curriculum vitae;
~n Northampton [i Lamport
Cercurile de pe câmpuri 13:00 ~n b\taia vântului 13:00 Când se produce dezastrul - minimum 3 ani ve- - fi[\ medical\ pentru
14:35 Clubul de pescuit Buena
16:00 Nu [tiam asta 13:50 Cum se fabric\ Dezastrul conductelor de ap\ Vista chime `n domeniul eco- angajare.
17:00 Paradisuri naturale 14:40 Cum s-au construit 14:00 Ray Mears [i tehnicile indi- 15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului nomic, financiar-contabil Tematica pentru con-
genilor: America (specific bugetar); curs poate fi g\sit\ la se-
Etosha - Un ]inut Poduri `n consol\ T\râmul fantomelor
ne`mblânzit 15:00 Cum se fabric\ - abilit\]i de lucru la diul protopopiatului.
15:10 Lumi explozive 16:00 Proiecte de vis
18:00 Vân\torul vânat: Delfinii 16:00 Ma[ini pe alese calculator.
16:00 Planeta cuprins\ de furie 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
19:00 Megastructuri Mercedes Cosworth Acte necesare pentru Doosarull see deepunee la see-
Tornade Est: Pecs, Ungaria
17:00 Automobile americane re- `nscriere: creetariatull prootoopoo-
Aeroportul Kansai 16:55 Inventatorii: Dyson 17:20 Trasee: Boadicea
condi]ionate: Recondi]ionat - cerere; piatullui pân\ ast\zi,
20:00 D\un\tori de co[mar 17:20 Inventatorii: Silver de la fiare vechi 17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului
21:00 Evanghelia dup\ Iuda 17:45 Cum s-au construit T\râmul fantomelor - acte de studii; 19 ianuariee, ora 15.00.
18:00 Motociclete americane
22:00 Experimente tr\snite Poduri `n consol\ 19:00 Vân\torii de mituri 18:45 Om la ap\ !
23:00 Momente uimitoare 18:10 Jurassica Pantalonii care explodeaz\ T\râmul Soarelui-Apune
00:00 Clipe de co[mar Adev\ratul Jurassic Park 20:00 Tehnologie extrem\ 19:10 Cu taxiul prin ora[: Teheran
Naveta Columbia 19:00 Demen]a avioanelor Smart Tunnel - Malaezia 19:40 C\l\torii cu zarul ANUN} DE ANGAJARE
01:00 Experimente tr\snite 19:50 Magazin Discovery: Origini 21:00 Un pas mai departe 20:05 Pe [ine
02:00 Momente uimitoare 20:40 Cum s-au construit: Domuri 22:00 Dr. G, medic legist: Verifica- ~n Northampton [i Lamport ONG - Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ din Ia[i orga-
03:00 Megastructuri a 21:10 Marte pe P\mânt rea gradului de intoxicare 20:35 Clubul de pescuit Buena nizeaz\ concurs pentru urm\toarele posturi:
22:00 De profesie supravie]uitor 23:00 Constructorii de motociclete Vista - contabil cu studii superioare [i cu atribu]ii de coordona-
Coasta Pacificului Indian Larry din nou `n 21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului tor financiar pentru proiecte europene, program 8 ore,
Legend\: 22:55 Magazin Discovery: Origini ac]iune T\râmul fantomelor cuno[tin]e winmentor, cu experien]\;
23:45 Cum s-au construit: Domuri 00:00 Rable [i repara]ii - SUA 22:00 Proiecte de vis - contabil, program 8 ore, cuno[tin]e winmentor (poate fi
[tiri 00:10 Animale de prad\ uria[e Legenda; Un nou proiect 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de absolvent 2006).
film artistic 01:00 Demen]a avioanelor 02:00 Rable [i repara]ii - SUA Est: Pecs, Ungaria CV-urile se trimit pe fax nr. 0232.271.228 sau email: con-
01:50 Magazin Discovery a S\ge]i otr\vite a 23:20 Trasee a tact@funda]ia.mmb.ro p=n\ la data de 26 ianuarie 2007.

16 Vineri, 19 ianuarie 2007
„P\rintele este mijlocul inimii mele“
de Constantin
MAXIM
Tot ceea ce `nseamn\ ju-
de]ul Bac\u dincolo de
malul st=ng al Siretului e
sinonim cu s\r\cia. {i nu
de ieri, ci dintotdeauna. {o-
selele `mp\nate cu g\uri,
dealuri pustii [i multe ca-
se construite din chirpici.
E adev\rat c\, `n ulti-
mii ani, gra]ie copiilor ori
nepo]ilor pleca]i la munc\
`n str\in\tate, r\ze[ii au
apucat s\ mai construias-
c\ c=te o vil\ sau o cas\
cu aspect mai `nst\rit. A-
cestea [i antenele satelit
pentru captarea posturi-
lor tv sunt singurele nou-
t\]i ale democra]iei ajun-
s\ pe colinele Tutovei. Plus,
telefoanele mobile care
permit celor interesa]i [i
cu ceva bani accesul la in-
ternet. ~n rest, aceea[i oa-
meni lega]i de p\m=nt, de
o simplitate [i o modestie
care te las\ f\r\ cuvinte,
cel pu]in dac\ te g=nde[ti
la sate, precum Bibire[ti
sau Tociloasa.
Misiune dificil\
~n aceast\ parte a Ba-
c\ului, sluje[te, de aproa-
pe 20 de ani, preotul Da-
niel Pruteanu. A venit
aici, `n 1991, urm=nd pre-
CM
YK
otului Nicolae Hurjui, ac-
tualul paroh al Catedra-
lei „~n\l]area Domnului“
din Bac\u. „C=nd urmezi
unui preot vrednic, este
foarte greu. Oamenii sunt
forma]i, preg\ti]i [i tre-
buie s\ te men]ii la un a-
numit nivel. Altfel, e greu.
~n general, a fi preot de
]ar\ este foarte greu. Mai
ales `n condi]iile de as-
t\zi“, ne-a declarat preo-
tul Daniel.
Fire comunicativ\, des-
chis\, p\rintele m-a poftit
`n locuin]a sa. O cas\ fru-
moas\, dar simpl\, a[e-
zat\ la marginea drumu-
lui ce duce spre Horge[ti.
Este str\juit\ de c=]iva
meri falnici. „Erau c=t mi-
ne de `nal]i c=nd am venit
aici. I-a plantat p\rintele
Pr. Daniel Pruteanu: „Am zidit casa de
pr\znuire cu ajutorul copiilor din sat. Mai
precis, al tinerilor cu v=rste `ntre 18-24 de
ani, care s-au ar\tat entuzia[ti s\ se implice.
A[a c\ manopera nu ne-a costat nimic“
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
Hurjui, iar eu am contin-
uat s\-i `ngrijesc. Iar
acum, uita]i-i c=t sunt de
mari“, a explicat preotul.
Apoi, a tras z\vorul [i ne-
a poftit `n curte. Ca din
senin, [i-a f\cut apari]ia
un c=ine lup, care, f\r\ a
scoate un sunet, s-a
apropiat lini[tit de pi-
ciorul st\p=nului. „Nu v\
fie team\! Nu atac\ dec=t
dac\ i se porunce[te!“, m-a
calmat preotul. Am p\[it
u[or c\tre u[a de intrare
`n casa parohial\. E sur-
prinz\tor s\ vezi ce inves-
ti]ii poate face un om pen-
tru ceea ce nu-i apar]ine!
„Cu toate c\ nu este casa
mea, trebuie s\ o p\strez.
Poate, peste ani, vor veni
al]i preo]i [i vor face mai
mult dec=t mine“, avea s\
spun\ p\rintele Prutea-
nu. Aceasta deoarece casa
parohial\ reprezint\ un
fel de locuin]\ de serviciu
a preotului aflat `ntr-o
parohie.
Un stil de via]\
bine definit
Conform legilor biseri-
ce[ti, preotul unei comu-
nit\]i [i familia sa pot lo-
cui `n respectiva cl\dire,
at=ta vreme c=t `[i desf\-
[oar\ activitatea `n zon\.
Dac\ preotul moare, fami-
lia trebuie s\ o p\r\seas-
c\, pentru a l\sa locul al-
tui preot, iar pentru p\-
rintele Daniel Pruteanu,
locuin]a de serviciu e sin-
gura pe care o de]ine. „~n
19 ani de preo]ie n-am a-
pucat s\ am o cas\ a mea.
Am investit totul aici. Nu
e cine [tie ce. N-are aer
condi]ionat [i nici mobil\
sofisticat\“, a precizat
preotul. Interiorul locuin-
]ei, specific unui slujitor
bisericesc, este `nc\rcat
de icoane.
Pe holul principal, o
icoan\ mare a Sf=ntului
Prooroc Ilie, at=rnat\ pe
peretele dinspre miaz\-
noapte. Pe peretele opus,
dou\ icoane pe sticl\.
„Sunt pictate de mine, la
`nceputul activit\]ii mele
de artist, `n 1992. N-am
CM
YK
REPORTAJ
mai continuat, pentru c\
nu am mai avut posibili-
t\]i materiale [i nici timp“,
a explicat el. Oriunde `n-
torci privirea prin locuin-
]a preotului, te `nt=lne[ti
cu bunul sim] [i modestia.
De departe, cea mai de-
osebit\ camer\ e cea a
Georgianei, singurul copil
al preotului din Bibire[ti.
Este elev\ `n clasa a VII-a
la [coala din sat. P\rin]ii
s\i au refuzat s\ o duc\
la o institu]ie de `nv\-
]\m=nt din ora[. „~nva]\
aici din clasa I pentru c\
sunt profesori foarte buni
[i nu facem diferen]a. U-
neori, sunt mai buni das-
c\lii de la ]ar\ dec=t cei
de la ora[“, ne-a spus p\-
rintele Pruteanu.
{coala [i biserica,
`n permanent
sprijin reciproc
La cei 40 de ani ai s\i,
preotul din Bibire[ti poa-
te fi considerat unul din-
tre tinerii satului. A reu-
[it s\ `nfiin]eze `n primii
ani, al\turi de oamenii de
cultur\ ai locului [i ai
Bac\ului, Asocia]ia Cul-
tural\ „Preot iconom sta-
vrofor Pavel Savin“, un
fiu al satului [i o perso-
nalitate a culturii de la
sf=r[itul veacului al XIX-
lea [i `nceputul celui de-
al XX-lea. „~n memoria
preotului Pavel Savin
care a fost preot la
Catedrala mitropolitan\
din Ia[i `ntre 1878-1925,
director adjunct, apoi di-
rector, `ntre 1899-1921 al
Seminarului „Veniamin“
din Ia[i. A[a i-a cunoscut
[i a p\strat bune rela]ii
cu poetul Octavian Voicu
sau dramaturgul Viorel
Savin. A r\mas legat [i
de `nv\]\m=ntul local, la
Bibire[ti, rela]ia `ntre
preotul satului [i [coal\
fiind una deosebit\.
„~ntre noi [i parohie e-
xist\ o rela]ie extraordi-
nar\. Avem semnat [i un
protocol. Ne ajut\m reci-
proc. ~ntotdeauna am a-
vut sprijin din partea pre-
otului. Chiar [i sponso-
riz\ri“, avea s\ ne decla-
re Dumitru Penciu, direc-
torul {colii din Bibire[ti.
De sponsoriz\ri a avut par-
te [i p\rintele, evident, la
biseric\ [i la casa de
pr\znuire, pe care se str\-
duie[te s\ o construiasc\
de c=teva luni. Este `n\l-
]at\ p=n\ la acoperi[ [i,
`n ciuda aparen]elor, nu a
costat foarte mult. „Am
zidit casa de pr\znuire cu
ajutorul copiilor din sat.
Mai precis, al tinerilor cu
v=rste `ntre 18-24 de ani,
care s-au ar\tat en-
tuzia[ti s\ se implice. A[a
c\ manopera nu ne-a co-
stat nimic“, ne-a zis preo-
CM
YK
tul. ~n ceea ce prive[te bi-
serica r\ze[ilor din Bibi-
re[ti, cu hramul „Sf=ntul
Nicolae“, aceasta nu este
foarte veche.
Situat\ pe culmea u-
nui deal, biserica se vede
u[or de pe [oseaua princi-
pal\. A fost construit\ `n
vremea revolu]iei lui Tu-
dor Vladimirescu, `ntre
1820-1821. Are catape-
teasma de lemn, iar icoa-
nele pictate `n ulei pe
lemn de tei. Ca la orice
l\ca[ de cult r\ze[esc, `i
lipsesc obiectele de cult
pre]ioase. {i masa Sf=n-
tului Altar a fost din
lemn, dar `n prima parte
a veacului XX, a fost aco-
perit\ cu ciment. {i a[a a
r\mas p=n\ ast\zi.
Nic\ieri nu e a[a
de bine ca acas\!
Aici, unul dintre oame-
nii de baz\ este Ion Bo-
dea, om voinic [i t\cut,
care iube[te mai mult
fapta dec=t vorba. Fost
[ofer de tir, `n perioada B\tr=nul Toader Buga, veteran de r\zboi, este
comunist\, el a colindat unul dintre oamenii pe care preotul se poate baza
lumea `n lung [i-n lat,
preotul Alexandru Nou- v=rsta de 15 ani. {i de
aleg=nd p=n\ la urm\ s\
se retrag\ `n satul natal, reanu, l\ca[ul de cult a su- atunci p=n\ acum, la 87
ferit mai multe modifi- de ani, n-am mai l\sat c\r-
l=ng\ preot. Taie lemnele
c\ri, de-a lungul anilor. A ]ile din m=n\, dec=t `n cei
[i se `ngrije[te de sf=ntul
trei ani c=t am fost la r\z-
l\ca[, cu pasiunea unui fost resfin]it `n 1992. A-
ceasornicar elve]ian. „Am cum, arat\ ca o micu]\ bi- boi“, ne-a zis b\tr=nul.
umblat peste tot `ntre juterie rural\. Considerat C=nd vine vorba de pre- CM
YK
1982 [i 1990. S\ fi v\zut a fi o comunitate ren\scu- otul Pruteanu, lui Toader
ce str\zi erau `n Germa- t\ din propria-i cenu[\, Buga `i dau lacrimile. „P\-
nia [i `n Fran]a... Nu no- satul Tociloasa reprezin- rintele este mijlocul ini-
roaie ca pe aici. Dar ce s\-i t\ un model `n ceea ce pri- mii mele“, a afirmat el. A-
faci? Unde e mai bine ca la ve[te rela]iile interuma- ta[a]i de preotul paroh,
tine la ]ar\? Mai cr\p un ne. „C=nd a luat foc casa oamenii din Tociloasa nu
lemn, mai aduc o g\leat\ unei femei, tot satul a con- cred c\ ar putea fi ceva
de ap\, mai hr\nesc o tribuit pentru a-i reface care s\-i despart\. „Preo-
pas\re“, ne-a spus el. locuin]a. Fiecare cu ce a tul nostru este foarte su-
Mai `n vale de biserica putut. Iar dac\, p=n\ ieri, fletist. Nu cere bani mul]i
din Bibire[ti, la c=teva aici vedeai c=teva borde- la oameni. ~i dai oric=t.
sute de metri, se afl\ u- ie, acum vezi case mobi- Nu are omul bani, nu
nul dintre magazinele late mai ceva ca cele ale are“, a zis }urcanu Zam-
mixte ale satului. Aici o r\ze[ilor din Bibire[ti“, a fir, de 47 de ani.
po]i vedea, ziua `n amia- explicat preotul. Despre preotul din Bi-
za mare, pe Olga Bibire. Unul dintre st=lpii co- bire[ti [i Tociloasa s-ar pu-
Cre[tin\ din mo[-str\- munit\]ii din Tociloasa tea spune multe. ~ns\ cel
mo[i, femeia `l salut\ cu este Toader Buga, unul mai mult vorbesc oamenii
respect pe preot ori de c=- dintre cei mai v=rstnici locului care, atunci c=nd
te ori `l vede. {i are toate oameni din sat. Veteran trece preotul [i-i vede
motivele din lume. „Este de r\zboi, b\tr=nul st\ fum=nd, las\ privirea `n
un p\rinte extraordinar! permanent `n preajma jos, jena]i ca ni[te copii,
Nici nu avem cuvinte. Se bisericii. {tie multe de- [i-l salut\, pentru c\, `n
comport\ frumos cu spre vie]ile sfin]ilor [i sluj- zona Colinelor Tutovei, `n
lumea, cu copii. Pe toate bele religioase. „L-am comuna Ungureni, sunt
babele le ia cu ma[ina. {i cunoscut pe Dumnezeu la oameni de calitate. a
nu le ia nici un ban. Nici
la Liturghie nu ia bani de
la b\tr=ni. {i nici de la
copii. N-avem ce spune!
Bravo p\rin]ilor care l-au
crescut“, a spus femeia.
O bisericu]\ de
jum\tate de secol
La o arunc\tur\ de b\]
de Bibire[ti, se afl\ satul
Tociloasa. O comunitate
cu c=teva zeci de suflete,
`n care se `nal]\ de 50 de
ani o biseric\ `n cinstea
Sfin]ilor Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil. Ctitorit de

S=mb\t\,
20 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 15 (616) Anul III
PAGINA 16
Ce ne spun bisericile
a Trec=nd pe l=ng\ biserici, ne-am obi[nuit s\ le admir\m grandoarea [i frumuse]ea
a Dar, cu siguran]\, ne-am `ntrebat de ce bisericile sunt construite `ntr-un anumit fel [i nu `n altul
a Fiecare col]i[or al unei biserici simbolizeaz\ ceva anume, a[a cum, de altfel, toate obiectele de
cult din biseric\ au o anumit\ semnifica]ie a Ne vom opri ast\zi la simbolistica bisericii, ca l\ca[
de cult, `ncep=nd de la forma ei p=n\ la crucea a[ezat\ deasupra turlelor sale a PAGINILE 8-9
CM
YK
POZA ZILEI
Furtuna care a lovit joi Europa, una
dintre cele mai violente `nregistrate `n ul-
timii 20 de ani, nu poate fi perceput\ ca
un semn evident al schimb\rii climatice,
au afirmat, ieri, mai mul]i exper]i ger-
mani. Meteorolog la serviciul de meteo-
rologie german, Gerhard Lux afirma: „nu
condi]iile meteorologice sunt excep]io-
nale, ci doar viteza v=ntului“. ~n noaptea
de joi spre vineri, v=ntul a suflat cu peste
200 km/h `n Europa. a
CM
YK
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
Eveniment misionar ortodox Furtuna Kyrill a
ICM Trinitas [i-a extins devastat centrul
PAGINA 5
re]eaua de libr\rii [i nordul Europei
S\pt\m=na de rug\ciune
pentru unitatea
cre[tinilor 2007
Hristos - Cuv=nt
creator, Cuv=nt
eliberator, iert\tor CM
YK
[i `mp\ciuitor
PAGINA 4
Pensiile facultative
pot deveni func]ionale
`n doar c=teva luni
PAGINA 6
Coali]ia
Slujbe pentru rom=ni, `n Italia guvernamental\
Autorit\]ile italiene au stabilit m\suri tran-
zitorii pentru accesul cet\]enilor rom=ni pe pia-
se clatin\
]a muncii, permi]=nd totu[i accesul `n construc- sub tirul bile]elelor
]ii, sectorul mecanic, agricol, turistic-hotelier, ca
menajer\, `ngrijitoare, lucr\tor sezonier, per- PAGINA 7
sonal cu `nalt\ calificare sau de conducere. Ast-
fel, pentru a munci legal este suficient ca, `n ter-
men de trei luni de la intrarea `n Italia, cet\]ea-
nul rom=n s\ solicite cartea de [edere, la ches-
tur\ sau la oficiile po[tale abilitate, `n baza de-
clara]iei de angajare din partea angajatorului.
Dac\ cet\]eanul rom=n dore[te s\ se angaje-
ze `n celelalte sectoare de activitate, angajatorul
trebuie s\ depun\ o cerere tip de eliberare a au-
toriza]iei de angajare. Aceast\ cerere se solicit\
prin intermediul oficiului po[tal, la Ghi[eul
Unic pentru Imigrare din cadrul Prefecturii Internet f\r\ fir la
competente, `n baza c\reia, ulterior, lucr\torul
rom=n solicit\ cartea de [edere la chestur\, di- Universitatea „Cuza“
rect sau prin intermediul oficiului po[tal. a
PAGINA 11
Un virus informatic cu subiect de furtun\ Meteo
Un virus informatic care uti- ritate informatic\. „Un atac de apare `n con]inutul mesajelor elec-
lizeaz\ date privind furtuna devas-
tatoare care a lovit recent Europa
re]ea a fost lansat la nivel mondial
joi, utiliz=nd informa]ii privind fur-
tronice cu subiectul „230 de mor]i
`ntr-o furtun\ `n Europa“ [i `n di- Precipita]ii U
se propaga ieri cu mare vitez\ `n tuna din Europa drept momeal\ verse attachements denumite „Full maxima 7 °C
`ntreaga lume, a anun]at F-Secure, pentru a `n[ela vigilen]a utilizato- Clip.exe“, „Full Story.exe“, „Read minima 3 °C
o societate finlandez\ pentru secu- rilor“, a afirmat F-Secure. Virusul More.exe“ sau „Video.exe“. a sursa: www.intellicast.com
CM
YK
2 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXIX)
Controverse
[i curente `n
protestantism (VI)
Dezgusta]i de faptul c\
luteranismul [i calvinismul
ajunseser\ la un laicism e-
xagerat, teologi [i scriitori
ca J. Arndt († 1621),
Labadie († 1674), dar mai
ales Filip Iacob Spener
(† 1705) [i August Franke
(† 1727) au pus bazele
curentului pietist.
August Franke de la Halle
afirma c\ „un gram de
cre[tinism tr\it face mai
mult decât 100 de grame de
[tiin]\ seac\, iar o pic\tur\
de iubire valoreaz\ mai
mult decât un ocean de
[tiin]\“. ~ns\ Franke nu s-a
oprit doar la afirma]ii, ci a
`nfiin]at, mai `ntâi o [coal\
pentru s\raci, apoi un orfe-
linat, un seminar, o [coal\
normal\, o tipografie, un
spital, o farmacie [i un insti-
tut biblic, care au ajuns cu
timpul s\ formeze un `ntreg
cartier. Cu ajutorul regelui
danez a mai sus]inut [i mi-
siunea extern\ `n India
r\s\ritean\ [i `ntre iudei,
pentru care a `nfiin]at [i un
institut aparte.
Cu timpul, bigotismul a dis-
creditat pietismul, `ns\
acesta a avut o influen]\ ex-
traordinar\ `n luteranism.
Critica luteranilor „orto-
doc[i“ n-a putut opri r\spân-
direa pietismului, care une-
ori a dus [i la formarea de
comunit\]i sectare. La
curentul pietist a aderat [i
`ntemeietorul mi[c\rii her-
rnhutienilor sau a „fra]ilor
de comunitate evanghelic\“,
numi]i [i „fra]ii moravi“,
contele Nicolae Ludwig de
Zinzendorf, care a avut ca
na[ pe Filip Iacob Spener [i
educator pe Auguste Fran-
ke. Contele Zinzendorf s-a
dedicat cu pasiune slujirii
lui Hristos, a c\rui cruce [i
al c\rui sânge deveneau
pentru el centrul teologiei,
`ndeosebi din 1722, dup\ ce
pe mo[ia sa de la Hutberg
din provincia Lausitz s-au
refugiat numero[i fra]i
moravi (cehi [i germani) [i
calvini, a `ntemeiat o comu-
nitate religioas\
„Herrnhut“, care avea trei
grupe independente confe-
sional, dar legate organiza-
toric [i misionar: luterani,
fra]i moravi [i calvini[ti.
Herrnhutienii s-au r\spân-
dit `n nordul Germaniei, `n
jurul M\rii Baltice, `n
Anglia [i America, apoi `n
India, Groenlanda [i `n alte
p\r]i, desf\[urând o activi-
tate misionar\ intens\. Unii
dintre ei au c\utat, `ntre
1740-1743, contacte [i cu
ortodoc[ii, cu Patriarhia
Ecumenic\, cu Mitropolia
Ungrovlahiei [i Biserica
Ortodox\ din Transilvania.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Sfaturile
avvei Sisoe
Un frate l-a `ntrebat pe avva
Sisoe: „Ce s\ fac, fiindc\ de
multe ori când merg la bi-
seric\ este câte-o agap\ [i
nu sunt l\sat [s\ plec]?“.
B\trânul `i zice: „Nu-i lucru
u[or“. Ucenicul lui, Avraam,
`ntreab\, la rândul s\u:
„Dac\ se face adunare sâm-
b\t\ ori duminic\ [i un frate
bea trei pahare [de vin], e
mult?“. B\trânul r\spunde:
„Dac\ la mijloc nu-i Satana,
nu-i mult“. (Pateericc,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
De la cre[tinism nu po]i lua o pauz\
Iisus a zis: „«Lua]i aminte
la voi `n[iv\. De-]i va gre[i
fratele t\u, dojene[te-l [i
dac\ se va poc\i, iart\-l. {i
chiar dac\ `]i va gre[i de
[apte ori `ntr-o zi [i de [apte
ori se va `ntoarce c\tre tine,
zicând: M\ c\iesc, iart\-l».
{i au zis apostolii c\tre Dom-
nul: «Spore[te-ne credin]a».
Iar Domnul a zis: «De a]i a-
vea credin]\ cât un gr\unte
de mu[tar, a]i zice acestui
sicomor: Dezr\d\cineaz\-te
[i te s\de[te `n mare, [i v\
va asculta. Cine dintre voi,
având o slug\ la arat sau la
p\scut turme, `i va zice când
se `ntoarce din ]arin\: Vino
`ndat\ [i [ezi la mas\? Oare,
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
Este p\cat s\ credem `n vise [i vedenii?
Spune Sf=ntul loan Sc\-
rarul c\ „cel ce crede `n vise,
este asemenea celui ce alear-
g\ dup\ umbra sa [i `ncear-
c\ s-o prind\“. Tot el spune,
c\ „diavolii slavei de[arte
sunt `n visuri prooroci. Ei
`nchipuiesc, ca ni[te vicleni,
cele viitoare [i ni le vestesc
mai dinainte. Iar dac\ se
`mplinesc vedeniile, ne mi-
nun\m [i ne m=ndrim cu
g=ndul, ca [i cum am avea
darul `naintevederii (prooro-
ciei). Cei ce ascult\ pe di-
avolul, ace[tia s-au f\cut
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul
Eftimie cel Mare
Sâmb\t\: † Cuviosul
Eftimie cel Mare
Cuviosul Eftimie cel Ma-
re a tr\it `n secolul al IV-lea.
S-a n\scut `n Melitina (Ar-
menia), ca rod al rug\ciunii
p\rin]ilor s\i, care i-au pus
numele Eftimie (care `n-
seamn\ `n limba greac\
„voie bun\“). Dup\ moartea
tat\lui s\u, a fost dus de
mama sa la Evtroiu, episco-
pul Melitinei, care l-a hiro-
tonit preot. La vârsta de 29
de ani a plecat la Ierusalim
[i a r\mas acolo, `ntr-o pe[-
ter\, `mpreun\ cu Cuviosul
Teoctist. Aici a vindecat
mul]i bolnavi [i a s\vâr[it
numeroase minuni, dintre
care amintim: a hr\nit 400
de c\l\tori cu pu]ine pâini
mici [i a f\cut roditoare, cu
rug\ciunea lui, pe multe fe-
mei care nu puteau s\ aib\
copii. A murit la vârsta de
97 de ani.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Muce-
CALENDARUL ZILEI
nu-i va zice: Preg\te[te-mi
ca s\ cinez [i, `ncingându-te,
sluje[te-mi, pân\ ce voi
mânca [i voi bea [i dup\
aceea vei mânca [i vei bea [i
tu? Va mul]umi, oare, slugii
c\ a f\cut cele poruncite?
Cred c\ nu. A[a [i voi, când
ve]i face toate cele poruncite
vou\, s\ zice]i: Suntem slugi
netrebnice, pentru c\ am
f\cut ceea ce eram datori s\
facem».“ (Luca 17, 3-10)
***
Când Ucenicii L-au rugat
pe Domnul nostru Iisus Hris-
tos s\ le sporeasc\ credin]a,
Mântuitorul le-a dat un e-
adeseori prooroci mincino[i.
{i mai departe zice: „Diavo-
lii nu [tiu nimic de cele vi-
itoare, dintr-o cuno[tin]\ de
mai `nainte, c\ci [i doctorii
pot s\ ne spun\ moartea de
mai `nainte“. Apoi `ncheie,
zic=nd „C=nd `ncepem s\
credem `n visele diavolilor,
ei `[i bat joc de noi, chiar
c=nd suntem treji. Cel ce
crede visurilor [i n\lucirilor
din somn este cu totul necer-
cat. Iar cel ce nu crede nici
unora este filosof“ (Filocalia,
vol. IX, Cuv=ntul 3).
Cuviosul Maxim
M\rturisitorul
nici Vas, Eusebiu, Eutihiu [i
Vasilid; a Sfin]ilor Mucenici
In, Pin [i Tim; a fericitului
Petru Vame[ul; a Sfin]ilor
Mucenici Tira [i Agni; a
evlaviosului `mp\rat Leon
cel Mare din Tracia; a Sfin-
tei Muceni]e Ana [i a Sfân-
tului nou Mucenic Zaharia.
Duminic\: Cuviosul
Maxim M\rturisitorul
Cuviosul Maxim a fost
secretarul `mp\ratului Con-
stans (642-648). Când a a-
p\rut erezia care sus]inea
c\ Mântuitorul a avut numai
o voin]\, Maxim s-a retras
la M\n\stirea din Hrisopoli,
unde s-a c\lug\rit [i a ajuns
mai târziu egumen al m\-
n\stirii. V\zând c\ erezia ia
amploare, Cuviosul Maxim
a scris mai multe lucr\ri de-
spre credin]a ortodox\ [i l-a
convins pe papa Martin s\
convoace un sinod. ~ntor-
cându-se de la Roma, a fost
dus `naintea Senatului, care
`mbr\]i[ase erezia, [i trimis
xemplu din via]a cotidian\.
Le-a vorbit despre un st\-
pân, care atunci când `[i ve-
de sluga venind de la lucrul
câmpului nu `i spune s\ se
a[eze la mas\, ci `l `ndeam-
n\ s\ se `ngrijeasc\ de ser-
vitul hranei. De[i ostenit\,
sluga a f\cut `ntocmai [i a
considerat acest lucru o da-
torie. Ce trebuie s\ `n]ele-
gem? ~n via]a cre[tin\ nu
putem lua o pauz\. Tot ceea
ce facem trebuie s\ izvoras-
c\ din con[tiin]\ [i nu pen-
tru o r\splat\ imediat\. Sunt
[i fra]i de-ai no[tri care,
dup\ ce au spus o rug\ciune,
a[teapt\ minunea [i chiar
sunt intriga]i de ce Dum-
nezeu nu a r\spuns imediat
la cererile lor. Probabil, ei se
gândesc c\ se afl\ `n fa]a
unui tonomat, unde intro-
Deci, este p\cat s\ cre-
dem `n visuri [i `n vedenii,
c\ prin acestea ne am\gesc
foarte u[or diavolii [i ne a-
runc\ `n p\catul cel cumplit
al m=ndriei [i al slavei de-
[arte, c=nd omul se `ncrede
`n sine mai mult dec=t `n
cuv=ntul lui Dumnezeu. Cu
acest me[te[ug ispititor, dia-
volul a am\git pe mul]i cre[-
tini [i c\lug\ri, arunc=ndu-i
apoi `n pr\pastia pierz\rii.
Iar dac\ cineva are totu[i
`ndoial\ de visul sau vede-
nia sa, s\ se spovedeasc\ la
la `nchisoare `n Tracia, un-
de, pentru c\ nu a abandonat
dreapta credin]\ i s-a t\iat
mâna dreapt\ [i limba. Din
Tracia a fost trimis `n exil `n
Lazichia, unde a mai tr\it
trei ani. A murit `n anul 662
[i a fost `ngropat `n M\n\s-
tirea Sfântul Arsenie.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfântului
Mucenic Neofit; a Cuvio-
sului Zosim, episcopul Sira-
cuzei (Sicilia); a p\timirii
Sfin]ilor Mucenici Evghenie,
Valerian, Candid [i Achila; a
Sfintei Irina; a Sfintei Mu-
ceni]e Agni; a patru sfin]i
mucenici din Tir [i a Cuvi-
osului Neofit, `ngrijitorul M\-
n\stirii Vatoped.
~n ziua de 20 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1368 - Se atest\ oficial
existen]a ora[ului Slatina
printr-un act oficial al lui
Vladislav I Vlaicu care acor-
d\ scutire de vam\ negusto-
rilor bra[oveni la trecerea
peste râul Olt;
a 1818 - A decedat Dimi-
trie }ichindeal, scriitor, au-
tor al primei culegeri de fabu-
le `n limba român\, „Filoso-
fice[ti [i politice[ti prin fa-
bule moralnice `nv\]\turii“;
a 1880 - A ap\rut, la Bu-
cure[ti, revista „Literato-
rul“, sub conducerea lui Ale-
xandru Macedonski;
a 1884 - Ia fiin]\, din ini-
]iativa lui Spiru Haret, „Ca-
sa pentru ajutorul [coale-
lor“;
a 1920 - Guvernele Ro-
mâniei, Cehoslovaciei [i
Regatului sârbilor, croa]ilor
[i slovenilor cer Conferin]ei
ambasadorilor s\ interzic\
revenirea pe tronul Unga-
riei a habsburgilor, sublini-
duci o fis\ [i a[tep]i imediat
produsul solicitat. ~n cazul
rug\ciunii este altfel. Dum-
nezeu cunoa[te sufletul [i i-
nima omului, [tie [i cele
bune [i cele mai pu]in bune.
Deci, dac\ vrei s\-]i spo-
duhovnic [i s\-i cear\ sfatul
lui, c\ prin duhovnic gr\-
ie[te Dumnezeu.
Din [apte pricini se `n-
[eal\ cre[tinii de vedenii [i
visuri, ca [i cum ar fi de la
Dumnezeu, [i anume: din
m=ndrie, din slav\ de[art\,
care este prima fiic\ a
m=ndriei; din cauza min]ii
slabe [i neiscusite a cu visuri [i vedenii minci-
cre[tinilor, din cauza r=vnei
nesocotite a unor cre[tini,
care se roag\ [i postesc mult
ca s\ aib\ vedenii, de care
spune Sf=ntul Isaac Sirul:
ind c\ ei nu vor tolera o
asemenea tentativ\;
a 1928 - Are loc premiera
filmului „N\pasta“, dup\ I.
L. Caragiale;
a 1936 - Edward al VIII-
lea devine rege al Angliei;
a 1941 - S-a hot\rât mili-
tarizarea institu]iilor, `ntre-
prinderilor de stat [i parti-
culare, fiind puse sub con-
trolul Marelui Stat Major
sau al organelor armatei;
a 1942 - Conferin]a de la
Wansee; este adoptat planul
de exterminare a evreilor din
Europa;
a 1947 - SUA semneaz\
Tratatul de pace cu Româ-
nia;
a 1950 - Capitala statu-
lui Israel este transferat\ de
la Tel Aviv la Ierusalimul de
Vest, `mpreun\ cu institu]ii-
le centrale [i ale adminis-
tra]iei de stat. Statele lumii
nu recunosc acest act [i `[i
men]in misiunile diploma-
tice la Tel Aviv;
a 1953 - Republicanul
Dwight Eisenhower devine
cel de-al 34-lea pre[edinte al
SUA;
a 1961 - Democratul John
F. Kennedy devine cel de-al
35-lea pre[edinte al SUA;
a 1964 - Membrii trupei
britanice The Beatles au
lansat primul lor album din
SUA, „Meet the Beatles“;
a 1965 - Democratul Lyn-
don B. Johnson devine cel
de-al 36-lea pre[edinte al
SUA;
a 1969 - Republicanul
Richard Nixon devine cel de-
al 37-lea pre[edinte al SUA;
a 1969 - Primul pulsar
(pulsari # stele care se
rotesc, formate din neutroni
[i observabile ca surse de ra-
dia]ie electromagnetic\) este
descoperit `n Crab Nebula;
a 1977 - Democratul
Jimmy Carter devine cel de-
al 39-lea pre[edinte al SUA;
reasc\ credin]a, `nmul]e[te
gândurile bune [i, `nainte de
a condamna, iube[te, iar `na-
inte de a judeca, iart\. Când
tu ier]i [i Dumnezeu iart\!
(Pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
„Cu mare boal\ bole[te cel
ce are r=vna cea rea“ (Filo-
calia, vol. X, Cuv=ntul 58). A
cincea pricin\ a am\girii
prin vedenii [i visuri este
neascultarea de duhovnici [i
`nd\r\tnicia unor credin-
cio[i, mai ales a celor
m=ndri, din care cauz\ u[or
sunt v=na]i de diavolul; a
[asea pricin\ vine din cauza
vie]ii de sine ascunse a un-
ora [i din nem\rturisirea
curat\ a g=ndurilor la
duhovnic. Iar ultima pricin\
prin care se `n[eal\ cre[tinii
noase este necuno[tin]a de
sine [i lipsa de citire a Sfin-
tei Scripturi [i a Sfin]ilor
P\rin]i. (P\rintele CLEOPA,
Despre vise [i vedenii)
a 1981 - Republicanul Ro-
nald Reagan devine cel de-al
40-lea pre[edinte al SUA;
a 1989 - Republicanul
George H. W. Bush devine
cel de-al 41-lea pre[edinte al
SUA;
a 1990 - A ap\rut, la Bu-
cure[ti, primul num\r al re-
vistei „22“, editat\ de Gru-
pul pentru Dialog Social;
a 1992 - Biblioteca Ame-
rican\ din Bucure[ti devine
Centrul Cultural American;
a 1993 - Democratul Bill
Clinton a depus jur\mântul,
fiind investit drept al 42-lea
pre[edinte al SUA;
a 1996 - Primele alegeri
generale libere organizate
vreodat\ `n teritoriile pales-
tiniene autonome, Cisiorda-
nia, Fâ[ia Gaza [i Ierusali-
mul de Est. Yasser Arafat a
fost ales `n func]ia de pre[e-
dinte al Autorit\]ii Na]io-
nale Palestiniene (m. 2004);
a 1999 - A cincea mine-
riad\ - minerii p\r\sesc Târ-
gu Jiu, `n direc]ia Bucure[ti.
Pre[edintele convoac\ Par-
lamentul `n sesiune extraor-
dinar\. Guvernul este gata
s\ negocieze, cu condi]ia ca
minerii s\ se opreasc\. A-
ce[tia sunt gata s\ discute,
dar numai cu primul-mi-
nistru. ~n jurul orei 18.00,
cei aproximativ 10.000 de
mineri ajung la Hurezu,
unde `nnopteaz\;
a 2001 - ~ncheierea man-
datului lui Bill Clinton ca
pre[edinte al SUA. Noul
pre[edinte al SUA, George
W. Bush Jr., `[i preia prero-
gativele, ca cel de-al 43-lea
pre[edinte al SUA ;
a 2003 - Irakul refuz\ sur-
volarea teritoriului de c\tre
avioane americane de spi-
onaj U2.
a 2004 - Pre[edintele Ion
Iliescu i-a decernat Regelui
Mihai I Marele Premiu al
Institutului Cultural Ro-
mân. a

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Icoana, un pas spre salvarea lumii
de Carmelia LEONTE
Vedere `nseamn\ lumin\. A[a cum
cel de al treilea ochi, ochiul duhovnicesc,
se vede pe sine [i vede `n dep\rt\ri, lu-
mina se autocontempl\ [i, `n acela[i
timp, se d\ruie[te `ntr-o teologie perma-
nent\, transfiguratoare. Dac\ pictura
este poezie cromatic\, icoanele sunt
locul unde teologia [i poezia se `ngân\
`ntr-o dragoste mare. Spa]iul este con-
tinuu, ca `n picturile lui Velásquez, cap-
tat de o „oglind\ referen]ial\“ care este
~nsu[i Dumnezeu. Dar spa]iul este con-
tinuu nu doar la modul fizic, ci [i
sub`n]eles. O continuitate mental\,
`nve[nicit\ de gândul dumnezeirii, dar
[i o continuitate afectiv\, care arat\ c\
icoana este semnul tangibil al unui
univers viu, `nc\rcat de iubire.
Proverbul bizantin: „Un ciorchine
care contempl\ alt ciorchine, se coace“
este foarte potrivit pentru credinciosul
care contempl\ o icoan\ [i simte cum
se coace `n el ceva mai `ntâi nedefinit,
apoi din ce `n ce mai pregnant, mai
puternic.
Dac\ un blestem poate fi stins prin
iertare, o minune poate fi `nt\rit\ prin
acceptare. Istoria icoanei poate fi asimi-
lat\ cu o istorie a minunilor. Icoana este
o coborâre de la suprasensibil la sensi-
bil, de la suprafiresc la firesc. {i, pe de
alt\ parte, este o invita]ie, o [ans\ ca
noi s\ urc\m de la sensibil la suprasen-
sibil, de la firesc la suprafiresc. Icoana
lui Hristos nu este o pictur\ naiv\, ci o
cuminecare din modelul S\u divin, o
prelungire a ~ntrup\rii. Dumnezeu S-a
f\cut Om, preluând din fiin]a Maicii
Domnului atributele umane. Faptul c\
icoana Maicii Domnului `nf\]i[eaz\
tr\s\turile ei fizice, ne vorbe[te o dat\
`n plus despre acest miracol. Mul]i
teologi [i teoreticieni ai miracolului
~ntrup\rii istorisesc acest lucru. Leonid
Uspensky, de pild\, `n Teologia icoanei,
dovede[te o profund\ asumare a daru-
lui. Autorul arat\ c\ prima icoan\ a lui
Hristos a ap\rut `n chip suprafiresc,
este acheiropoietos, adic\ nef\cut\ de
mâna omeneasc\, la fel ca multe altele,
ap\rute ulterior [i consemnate de tex-
tele liturgice, de tradi]ii, de m\rturii ale
sfin]ilor etc.
Paul Evdochimov, `n Arta icoanei. O
teologie a frumuse]ii, ne spune c\
icoana este Cuvântul `ntrupat Care ni
Se arat\ nou\ [i afl\m c\ Numele lui
Dumnezeu este icoana Lui. Icoana
aduce cu sine vederea lui Dumnezeu `n
LUMEA CUV+NTULUI
Ieftin ca...?
de Stelian DUMISTR|CEL
O cititoare, de profesie bibliotecar\,
ne semnaleaz\ c\ a auzit expresia
„ieftin ca... bradul“ [i se `ntreab\ de ce se
zice a[a, deoarece i se pare pu]in ciudat
ca, pentru a exprima ideea de pu]in
costisitor, s\ se recurg\ la brad (mai ales
c\, de Cr\ciun, brazii numai ieftini nu
au fost!). Am crezut c\ este vorba de un
caz singular; un sondaj cu un grup de
studen]i, mi-a confirmat `ns\ apari]ia,
probabil tot incidental\, a aceleia[i for-
mule, mai mult sau mai pu]in expresiv\.
Credem, a[adar, c\ este vorba doar
de accidente, `ntrucât `n mesaje de pe
internet, un izvor nesecat pentru tur-
nuri ale limbii vorbite, nu am `ntâlnit
aceast\ construc]ie. Dup\ ce v-am
l\sat pe Dvs. s\ `nlocui]i bradul cu alt
cuvânt, v\ `n[tiin]\m c\ `n formula
„ieftinului“ pe care am g\sit-o ([i `n
dic]ionare) figureaz\ numele unei
b\uturi: braga: „iei un bilet de clasa a
II-a... dormi `n Gara de Nord; avantaje:
ieftin ca braga; dezavantaje...“; „Am
g\sit un hotel cu parcare, ieftin ca
braga [i foarte aproape de...“. Ce ar mai
OPINII & COMENTARII
lumina zilei a opta. „Cel care M-a v\zut,
L-a v\zut pe Tat\l“, a spus Iisus, dând
valoare imaginii, ca esen]\ a cre[tinis-
mului. Icoana dumnezeirii este „v\zutul
nev\zutului“. Sfin]ii P\rin]i spuneau c\
icoanele arat\ ipostaza hristic\, nu
firea divin\ sau cea uman\.
E firesc ca un „obiect“ `nc\rcat cu
atâta teologie [i frumuse]e - ba mai
mult, atins de Duhul Sfânt [i care
poart\, deci, o `nalt\ investitur\ - s\
aduc\ minunea mai aproape de noi, s\
o fac\ posibil\, acceptabil\, concret\.
Inteligen]a a fost definit\ ca putere
de a transforma o lume de lucruri `ntr-o
lume de semne. A[adar, trimi]ând
icoanele `n lume, Dumnezeu a trimis
semne ale gra]iei Lui, f\când universul
mai inteligent, mai uman, mai pe
`n]elesul nostru. L-a f\cut confortabil.
Icoanele sunt un mijloc de a face lumea
mai candid\, mai inocent\, un pas spre
a o salva. Dac\ prima imagine a fost
Cuvântul, trecerea spre pictural nu nu-
mai c\ ne familiarizeaz\ cu ~mp\r\]ia
lui Dumnezeu, ci ne arat\ un lucru
esen]ial: culoarea este o pledoarie `n
favoarea vie]ii, iar credin]a este
coloana vertebral\, Via]a `ns\[i.
Oameni foarte pragmatici au `n]eles
valoarea acestei pledoarii [i au instituit
terapia prin culori; oameni care respect\
atât de mult culoarea dirijat\ `n sens
benefic, `ncât nu se prezint\ mânio[i `n
fa]a unui obiect de art\ [i asta pentru
a-l proteja… . Influen]a undelor cere-
brale a fost cuantificat\ [i din acest
punct de vedere - al influen]ei asupra
produselor artei picturale, al pericolului
ca vopseaua s\ fie astfel afectat\.
Or noi, gândi]i-v\! ~n ce stare de
spirit ne ducem `n fa]a icoanelor? De
obicei, atunci când suntem sup\ra]i,
cople[i]i de necazuri. Iar icoanele ab-
sorb totul `n t\cere, f\r\ s\ se plâng\,
f\r\ s\ ne certe. Ne ducem `n fa]a
icoanelor atunci când nu mai putem
r\zbi [i a[tept\m un miracol s\ ne
salveze! Atunci când `ntreaga noastr\
lume s-a surpat [i numai icoanele au
r\mas `n picioare!
Prin post [i rug\ciune, pictorul de
icoane cere nu altceva decât chipul
sfântului! Cere chipul Luminii. Lumi-
na lumii a dovedit c\ are chip [i acest
chip ni se dezv\luie euharistic, nou\,
tuturor. Chipul Maicii Domnului a de-
terminat chipul lumii s\ se trans-
forme, s\ se spiritualizeze [i a d\ruit
femeilor demnitatea pierdut\. Spre de-
osebire de femeia dinainte, femeia
cre[tin\ nu este o roab\, ci o maic\ [i o
(putea) fi tot a[a de pu]in costisitor?:
„CP ieftin ca braga…“ sau „Get a DVD
damn it... e ieftin ca braga…“; „Atletul
albanez din Slatina, ieftin ca braga…“.
Cum de a devenit braga – brad?
Probabil datorit\ apropierii dintre
p\r]ile ini]iale ale celor dou\ cuvinte,
dar numai `n condi]iile `n care unii vor-
bitori nu mai [tiu ce `nseamn\ braga
(Dumneavoastr\ [ti]i?), `n timp ce ni-
meni nu ignor\ cel\lalt termen. Ori-
cum, s\ `ncerc\m s\ l\murim lucrurile.
Este (sau era) vorba de o b\utur\
r\coritoare cu gust acri[or, preparat\
din f\in\ de grâu sau alte cereale, fer-
mentat\. ~n ora[e, `nainte de cel de al
Doilea R\zboi Mondial, negustori (turci,
albanezi, bulgari sau armeni) vindeau,
mai ales copiilor, zaharicale [i brag\
r\cit\ cu bulg\ri de ghea]\. Paharul
costa „câteva parale“: era, a[adar, o
b\utur\ ieftin\, dac\ avem `n vedere
pre]ul b\uturilor alcoolice, aspect pe
care aveau grij\ s\-l proclame negus-
torii ambulan]i. De la acest renume se
explic\ apari]ia expresiei.
Iar bradul nu are nici un amestec `n
aceast\ afacere, chiar dac\, pentru sil-
vicultori [i constructori, arborele res-
pectiv, de „esen]\ moale“ (ca [i molidul,
teiul, sau plopul), furnizeaz\ un mate-
rial de construc]ie mai ieftin decât ar-
borii de esen]\ „tare“ (fag, stejar, sal-
câm, carpen, tis\ etc.).
posibil\ sfânt\, pentru c\ modelul
vie]ii ei este Maica lui Hristos, taina
vie]ii ei este taina umanului care s-a
atins de taina divinit\]ii.
Suntem convin[i c\ fizionomia fe-
meilor cre[tine se datoreaz\ nu atât ra-
sei, cât mai ales chipului sfânt al Maicii
lui Dumnezeu. O metamorfoz\ `nsufle-
]itoare se realizeaz\, desigur, din pri-
mii ani ai vie]ii copilului, din primele
luni, astfel `ncât imaginile din icoane
p\trund `n biologia uman\ [i `i dirijea-
z\ evolu]ia. Bizantinii considerau cor-
poralul ca pe o servitute a spiritualului.
Noi mergem pu]in mai departe [i spu-
nem c\ trupul este un semn al sufletu-
lui, adic\ desprins din ni[te tipare ale
credin]ei, pe care [i le asum\, trupul
put=ndu-se sfin]i, put=ndu-se `n\l]a.
Trupul este semnul, iar chipul trupu-
lui este pa[aportul spre ve[nicie, vorba
noastr\ mut\ c\ vrem s\ ajungem acolo,
a[a cum icoanele sunt vorba gr\itoare c\
Dumnezeu vrea s\ ajung\ la noi, dac\
noi vrem s\-I facem loc `n via]a noas-
tr\… Icoanele vorbesc despre `ncrederea
[i speran]a pe care Dumnezeu le-a in-
vestit `n noi. ~ncrederea c\ vom `n]elege
corect `nsemnele pe care ni le trimite,
speran]a c\ vom p\[i, cândva, `n ~m-
p\r\]ia Lui… . E un semn de `mp\care
aici, precum spuneam, dar [i o mân\
`ntins\ spre noi, prin lemnul icoanei, o
mân\ `nso]it\ de `ndemnul: „Bucu-
ra]i-v\! Nu v\ teme]i!“.
* Carmelia Leonte este scriitoare,
redactor la revista „Dacia literar\“
Pe de alt\ parte, termenul brad nu
numai c\ are conota]ii pozitive `n com-
para]ii uzuale (v\ aminti]i: `nalt sau
drept ca bradul), dar arborele este alin-
tat printr-un num\r impresionant de
diminutive (br\du], br\de], br\dule],
br\dui, br\ducean, br\d\na[ [i altele).
Mai important: bradul p\streaz\ ima-
ginea ancestral\ a unui arbore sfânt sau
protector, venerat ca atare; lucr\ri de
specialitate consemneaz\, de exemplu,
faptul c\ se f\cea judecata sau cununia
la brad (Herseni), ca arbore ce sim-
bolizeaz\ tinere]ea, vigoarea sau fecioria
curat\ (este prezent `n diferite ipostaze
ale nun]ii propriu-zise sau ale `nmor-
mânt\rii-nunt\ a tinerilor „nelumi]i“).
Etnografii au `nregistrat asocierea ar-
borelui [i cu na[terea: nu numai c\ prun-
cul era „`nfr\]it“ cu bradul sacru (era ales
un brad tân\r, drept [i frumos, c\ruia
noul-n\scutul `i era „d\ruit“), dar [i va-
sul `n care era sc\ldat copilul trebuia s\
fie din lemnul acestui arbore, dup\ cum,
`n sc\ld\toare, erau puse crengu]e de
brad, pentru s\n\tatea copilului.
A[adar, nu biografia bradului este
vinovat\ pentru distorsionarea expre-
siei discutate, ci faptul c\ braga, `n
iure[ul comer]ului, a cedat teren `n
fa]a r\coritoarelor din prafuri.
* Stelian Dumistr\cel este lingvist, profesor
universitar la Departamentul de Jurnalistic\
de la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
A doua ispit\
a [arpelui
a Toate ar fi folositoare, dac\
omul nu ar distruge echilibrul
puterilor suflete[ti. Toate c=te le
creeaz\ `n plan material ar fi bune,
dac\ i-ar fi [i mintea s\n\toas\ a
de arhim. Ionichios KOTSONIS
Cineva a `ntrebat un pustnic: „P\rinte,
ce este mintea?“. B\tr=nul a r\spuns, sim-
plu: „Dac\ de pe corabie lipse[te c=rmaciul,
ea nu va ajunge la ]\rm, ci va fi `nghi]it\ de
valuri. Mintea este c=rmaciul.“
Omul se `nf\]i[eaz\ ca imagine a lui
Dumnezeu, `nzestrat fiind cu ra]iune
(minte). Ra]iunea uman\ `ndepline[te rolul
esen]ial `n crearea oric\rui act de cultur\.
Este tragic, `ns\, atunci c=nd `[i pierde dis-
cern\m=ntul, c\ci atunci orbe[te [i iese cu
totul din sine, leg=ndu-se de creaturi, de[i
esen]a ei este cuget\toare. Ajunge, astfel,
s\ se scalde `ntr-o mare de de[ert\ciune [i
`nceteaz\ a mai fi „lucrare“, ci r\m=ne doar
„putere“ – se „dezra]ionalizeaz\“, devenind
asemeni mecanismelor electronice ne`nsu-
fle]ite pe care le creeaz\, asemeni florilor
artificiale, f\r\ parfum, f\r\ mireasm\.
„Autoconcentrarea“ sau „adunarea“ min-
]ii de care vorbesc practican]ii a[a-zisei
„yoga“ poate fi realizat\, dar e stearp\ [i
inutil\. ~n acest caz, mintea nu face dec=t
s\ se cramponeze de o metod\, oprindu-se
la jum\tatea drumului dintre Ierusalim [i
Ierihon [i c\z=nd prad\ t=lharilor care o je-
fuiesc [i o r\nesc. Asta se `nt=mpl\, deoa-
rece mintea nu are obiect, ci aspir\ spre o
fantasmagoric\ „iluminare“ care nu re-
prezint\, `n realitate, dec=t unire cu for]ele
demonice, for]e ce `ncearc\ s\ `nf\]i[eze
minciuna [i `n[el\ciunea drept adev\r,
pref\c=ndu-se `n „`ngeri de lumin\“.
Mintea omului contemporan s-a pr\bu[it
`n acela[i fel `n care s-au pr\bu[it [i primii
oameni: s-a `ntors spre creaturi cu o dis-
pozi]ie idolatr\ [i luciferic\. Mintea care a
uitat s\-L contemple pe Dumnezeu se `ndo-
bitoce[te [i se `ndr\ce[te. ~nrobit\ de pa-
timi, egoism [i pl\cere trupeasc\, ea se
`ntunec\ [i se `mboln\ve[te.
O sete nebun\ de cunoa[tere a „celor ce
sunt“, al\turi de o ciudat\ manie pentru
dezvoltarea continu\ a tehnologiei, a ajuns
la apogeu. Mintea `[i dispre]uie[te identi-
tatea sa de chip al lui Dumnezeu [i se
transform\ pe sine, cu nes\buin]\, `n dum-
nezeu. A[a se `nstr\ineaz\ de nepre]uitul
rai al Bisericii lui Hristos.
Aceast\ minte omeneasc\ se las\ `n[e-
lat\ pentru a doua oar\ de ispita „auto`n-
dumnezeirii“. Se pr\bu[e[te `ntr-un ego-
centrism `ntunecat, se pierde `n h\]i[urile
unei filosofii g\unoase, `n[el\toare, ale
unei [tiin]e neluminate. Mai mult dec=t
at=t, se `neac\, f\r\ nici un colac de sal-
vare, `ntr-o mare de tehnocra]ie. ~nc\ o
dat\ `[i uit\ calea spre adev\rata `ndum-
nezeire.
Toate bunurile materiale s-ar dovedi de
folos, dac\ mintea omului s-ar `ntoarce la
sine [i s-ar `n\l]a spre fericita contemplare,
prin har, a lui Dumnezeu. Toate ar fi folos-
itoare, dac\ omul nu ar distruge echilibrul
puterilor suflete[ti. Toate c=te le creeaz\ `n
plan material ar fi bune, dac\ i-ar fi [i
mintea s\n\toas\.
Dar la fel cum, c=ndva, vicleanul a luat
chipul [arpelui pentru a-l `n[ela pe primul
om, tot a[a [i acum `mbrac\ „haina“ a[a-zi-
sei civiliza]ii materiale pentru a-l exila pe
om `ntr-o nou\ nefericire.
Fericit omul modern care [i-a pus `ncre-
derea sa `n Dumnezeu [i nu se las\ `n[elat
de capcanele celui viclean. Fericit cel care
va putea spune, `ntr-o bun\ zi, „~ntru lu-
mina Ta, St\p=ne, vom vedea lumin\...“.
(Traducere de Sorina Munteanu)
4 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
S\pt\m=na de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor 2007
Hristos - Cuv=nt creator, Cuv=nt eliberator, iert\tor [i `mp\ciuitor
Seara de rug\ciune co-
mun\ a `nceput cu un
cuv=nt de bun venit rostit
de PS Petru Gherghel, `n
cadrul c\ruia Prea Sfin-
]ia Sa a subliniat bucuria
acestei rug\ciuni comu-
ne: „~n aceast\ or\ de ru-
g\ciune comun\, la `m-
plinirea acestei dorin]e a
noastre, s\-I aducem lui
Dumnezeu inimi sincere,
inimi deschise, inimi dor-
nice pentru unitate. Vom
`ndrepta aceste rug\ciuni
ale noastre, ast\zi, `ntr-un
chip deosebit prin m=inile
Prea Curatei Fecioare
Maria, patroana Catedra-
lei [i a Episcopiei noastre,
rug=ndu-o pe ea ca s\
aib\ mereu `n grij\ popo-
rul nostru, biserica noas-
tr\, dar, mai ales, s\ aib\
`n grij\ Europa cea nou\,
Europa care trebuie s\ fie
mereu vrednic\ de a-L
`nt=lni pe Iisus, Cel ce-i
une[te pe to]i. Ne deschi-
dem sufletul s\ re-
cunoa[tem acum p\catele
noastre, dar mai ales pe
acelea `mpotriva unit\]ii,
ca s\ putem participa cu
vrednicie la aceast\ cele-
brare sf=nt\“.
„Prin r\bdare poate
ajunge la `mplinirea
voii lui Dumnezeu“
IPS Mitropolit Daniel a
explicat `n]elesurile du-
hovnice[ti ale lecturilor
f\cute `n cea de-a doua zi
a Octavei de rug\ciune
pentru unitate 2007. „~n
seara aceasta, proorocul
Isaia ne-a vorbit despre
cuv=ntul `n]elept [i r\b-
d\tor, care rabd\ insul-
tele, care rabd\ r\utatea
oamenilor [i r\m=ne ne-
clintit `n fidelitate, `n
credincio[ie [i pune mai
mult n\dejdea `n Dumne-
zeu dec=t `n oameni [i
arat\ c\ prin r\bdare
poate ajunge la `mplini-
rea voii lui Dumnezeu.
Deci, cuv=ntul r\bd\tor
despre care vorbe[te pro-
orocul Isaia este Cu-
v=ntul jertfelnic, Cel Ca-
re este gata de jertf\, de a
`ndura umilin]ele pentru
c\ este umil, este smerit.
~n a doua lectur\, `n
Epistola Sf. Ap. Pavel
c\tre Coloseni, s-a scos `n
eviden]\ puterea Cuv=n-
tului ceator al universu-
lui. Toate s-au f\cut din
El, prin El [i pentru El. {i
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
acest Cuv=nt creator es-
te, `n acela[i timp, Cu-
v=nt eliberator. Spune Sf.
Ap. Pavel, `n Epistola sa
c\tre Coloseni, c\ Hristos
ne elibereaz\ de `ntune-
ric, de ne[tiin]\, de igno-
ran]a adev\rului ultim,
acela al sensului univer-
sului [i al sensului vie]ii
noastre. {i ne mai elibe-
reaz\ de p\cat. Deci, ne
aduce lumin\ [i ne aduce
iertarea p\catelor, iar, la
sf=r[itul lecturii din Epis-
tola Sf. Ap. Pavel c\tre
Coloseni, se spune c\ El,
Hristos, ne-a `mp\cat pe
noi cu Dumnezeu prin
s=ngele crucii Sale. Deci,
este Cuv=nt creator, Cu-
v=nt eliberator, iert\tor
[i `mp\ciuitor sau recon-
ciliator“.
„A venit s\-l fac\
pe om s\ intre
`n comuniune
cu Dumnezeu“
„Evanghelia dup\ Sf=n- de suflet prin suferin]\
dintre cel care suferea [i
tul Evanghelist Marcu,
pe care am ascultat-o `n cei care receptau suferin- S\pt\mâna de rug\ciune pentru
]a ne`mplinirii [i necomu-
seara aceasta, ne arat\ [i
mai concret pe Hristos nic\rii celui surdo-mut. unitatea cre[tinilor, la Bucure[ti
Domnul ca fiind Cuv=n- V\z=nd pe acest surdo- Organizat\ pe plan in-
tul vindec\tor care vin- mut, dar v\z=nd [i cre- terna]ional, `n fiecare an,
dincio[ia celor care l-au `n penultima s\pt\m=n\ a
dec\ neputin]ele sau in-
firmit\]ile noastre, care adus la El, l-a vindecat. lunii ianuarie, S\pt\mâna
Prin aceasta, M=ntuitorul de rug\ciune pentru unita-
vindec\ pe cele slabe [i
a ar\tat c\ Cel Care a tea cre[tinilor se desf\[oa-
care completeaz\ sau `m- r\, anul acesta, `n peri-
pline[te pe cele ce lipsesc. f\cut pe om dup\ chipul [i oada 18-25 ianuarie, tema
Acest har vindec\tor al asem\narea Sa, atunci S\pt\mânii de rug\ciune
lui Hristos s-a ar\tat prin c=nd a creat omul, acum din acest an fiind textul
aceea c\ a adus auz acolo poate vindeca pe om, `l scripturistic: „Toate le-a a
unde nu era auz [i a adus poate face s\ aud\, `l f\cut bine: pe surzi îi face
vorbire acolo unde nu era poate face s\ vorbeasc\. s\ aud\ [i pe mu]i s\ vor -
Dincolo de vindecarea beasc\“ (Marcu 7, 37).
posibilitatea vorbirii. Ce- ~n Bucure[ti, S\pt\mâ-
ea ce impresioneaz\ mai aceasta a unui surdo-
mut, Evanghelia trasmite na de rug\ciune a debutat
mult `n lectura Sfintei joi, 18 ianuarie, printr-o pentru unitatea cre[tinilor nou [i un p\m=nt nou, de-
Evanghelii din seara a- un mesaj prin `ns\[i mi- slujb\ comun\ de sear\ a spre Noul Ierusalim.
a fost rostit\ de reprezen-
ceasta este aceast\ pute- nunea s\v=r[it\ de M=n- reprezentan]ilor [i credin- tantul Bisericii Calvine.
re a lui Hristos de a face tuitorul Iisus Hristos [i cio[ilor Bisericilor Ortodo- Cuv=ntul de `nv\]\tur\ a
s\ aud\ pe cei surzi [i s\ anume c\ El a venit s\-l x\, Catolic\, Greco-Catoli- fost despre crea]ie, plec=nd
Un efort de
vorbeasc\ pe cei care fac\ pe om comunicativ, c\, Armean\, Calvin\, Re- at=t de la tema evenimen- asem\nare `ntru
sunt mu]i. Acest surdo- s\ `ntre `n comuniune cu format\, Luteran\ [i An- tului „Toate le-a f\cut bine dragoste a tuturor
mut din Evanghelia de semenii, dar [i, `n primul glican\, `n Catedrala Ro- …“, c=t [i de la pasaje din
ast\zi nu vine singur la r=nd, cu Dumnezeu.“ . mano-Catolic\ „Sf. Iosif“. cartea Genezei [i Evanghe- Bisericilor
Ast\zi, 20 ianuarie, de Al\turi de IPS Ioan Robu, liei dup\ Ioan. Omilia a `n-
Hristos, ci el aduce o co- Arhiepiscop Mitropolit Ro- Mul]umind reprezen-
munitate. I-au adus Lui la ora 17.00, slujba din ceput prin observa]ia c\, tantului Bisericii Calvine
mano-Catolic de Bucure[ti, `n cartea Genezei, fiecare
un surdo-mut. Deci, mai cadrul rug\ciunii pentru gazda slujirii din prima zi, pentru omilia ]inut\, IPS
zi a crea]iei `ncepea cu cu-
mul]i oameni care aveau unitatea cre[tinilor va fi au mai participat PS Se- vintele „a zis Dumnezeu s\
Ioan Robu, Arhiepiscop
mil\ de acest om cu defi- oficiat\ la Biserica B\r- bastian Ilfoveanul, Epis- Mitropolit de Bucure[ti, a
fie“ [i se termin\ cu cuvin- transmis reprezentan]ilor
cien]\ de auz [i vorbire boi de pr. Costantin An- cop-Vicar al Arhiepiscopiei tele „Dumnezeu a v\zut c\
drei, protoiereul Protopo- Bucure[tilor, care a repre- Bisericilor prezente dra-
l-au prezentat M=ntuito- lucrul acesta este bun“. gostea [i respectul Biseri-
rului nostru Iisus Hris- piatului Ia[i I, iar omilia zentat pe PF Patriarh Primele cinci zile ale crea-
Teoctist [i Patriarhia Ro- cii Romano-Catolice pen-
tos, Doctorul sufletelor [i va fi rostit\ de pr. consi- ]iei repet\ acest scenariu, tru ceea ce sunt [i repre-
lier Cornel Cadar. M=ine, m=n\, IPS Jean-Claude `ns\, dup\ a [asea zi -
al trupurilor noastre, Périsset, Nun]iu Apostolic zint\ confesiunile cre[tine,
Care iart\ p\catul [i de la ora 17.00, la Biserica crearea omului, Dumnezeu altele dec=t cea romano-
în România [i Republica Se uit\ la crea]ia Sa [i ve-
Care d\ s\n\tate sufletu- Romano-Catolic\ „Sf. Te- Moldova, PS Cornel Dami- catolic\. ~n continuarea in-
lui [i trupului; [i v\z=nd reza“, slujba va fi oficiat\ de nu numai c\ era bun\, terven]iei sale, IPS Ioan
an, episcop auxiliar al ci c\ era foarte bun\. ~n
credin]a lor, a celor care de pr. Anton Farca[, iar Arhiepiscopiei Romano- Robu a asem\nat aduna-
aceast\ lume foarte bun\, rea spre rug\ciune co-
au adus pe surdo-mut la omilia va fi rostit\ de pr. Catolice de Bucure[ti, PF l-a a[ezat Dumnezeu pe
Lucian Mure[an, Arhiepis- mun\ a celor din diferite
El, a `n]eles comunicarea Mircea Stoleriu. (N.B.) om. Vorbitorul a expus Biserici ca fiind un gest de
cop Major al Bisericii apoi istoria c\derii omului
Rom=ne Unite cu Roma, imitare a lui Hristos Care
Trei ierarhi, aproape 30 de p=n\ `n momentul c=nd prive[te la fel pe to]i oa-
IPS Dyrair Mardichian,
preo]i, ortodoc[i [i romano- Întâist\t\torul Arhiepis- Dumnezeu S-a c\it c\ l-a menii [i, astfel, aceste zile
catolici, zeci de credincio[i din copiei Ortodoxe Armene f\cut pe om. {i, de[i de rug\ciune comun\ se
cele dou\ Biserici au fost din Bucure[ti, al\turi de zidurile cet\]ii [i turnului constituie `ntr-un efort de
care au mai participat re- Babel se `nal]\ [i ast\zi, asem\nare `ntru dragoste
p\rta[i, `n cea de-a doua zi a a tuturor Bisericilor.
prezentan]i ai bisericilor totu[i concluzia omiliei din
s\pt\m=nii de rug\ciune pentru prima zi a S\pt\m=nii de S\pt\m=na de rug\ciu-
unitatea cre[tinilor, la slujba co- anglican\, reformat\, cal-
vin\ [i luteran\. Bine re- rug\ciune nu a fost una ne va continua, `n Bucu-
mun\. Aceasta a fost oficiat\ de pesimist\, deoarece nimic re[ti, sâmb\t\, 20 ianua-
PS Petru, Episcopul Diecezei prezentat a fost [i grupul
templierilor, u[or de distins nu ne poate desp\r]i de rie, la Biserica Reformat\,
Romano-Catolice de Ia[i, iar dragostea lui Dumnezeu [i luni, 22 ianuarie, la Bise-
predica la Sf=nta Evanghelie at=t prin num\r, c=t [i prin
`mbr\c\mintea specific\. fiecare f\ptur\ se afl\ `n rica Armean\, mar]i, 23
dup\ Sf=ntul Evanghelist Marcu m=inile Sale, Providen]a ianuarie, la Bisericile E-
a fost rostit\ de IPS Daniel, d\ruind omului [i cele vanghelice Luterane, mier-
Mitropolitul Moldovei [i Speran]a bune [i cele rele. Omilia s-a curi, 24 ianuarie, la Bi-
Bucovinei. Au fost prezen]i, de Noului Ierusalim `ncheiat cu o medita]ie serica Greco-Catolic\, joi,
asemenea, PS Aurel, episcop asupra cuvintelor Sf. Ioan 25 ianuarie, ultima zi, la
auxiliar de Ia[i, dar [i autorit\]i Omilia din prima zi a Teologul din Apocalips\ Catedrala Patriarhal\.
locale [i jude]ene. S\pt\mânii de rug\ciune care vorbe[te despre un cer (Cosmin OLINICI)

Furtuna Kyrill a devastat centrul [i nordul Europei
a O furtun\ de mari propor]ii afecteaz\ de c=teva zile continentul a 38 de mor]i [i pierderi materiale enorme,
`n urma intemperiilor a Vremea se stric\ [i `n Rom=nia, dar ]ara nu va fi afectat\ foarte mult a
Frecven]a tot mai spo-
rit\ a catastrofelor natu-
rale din ultima vreme do-
vede[te c\ `nc\lzirea glo-
bal\ este un fenomen ale
c\rui efecte pot fi devas-
tatoare. Ultimul fenomen
natural care a provocat
distrugeri `n Europa a
fost furtuna Kyrill.
Cel pu]in 38 de mor]i
Kyrill este una dintre
cele mai devastatoare fur-
tuni care s-au ab\tut asu-
pra Europei `n ultimii 20
de ani, iar `n urma sa au
r\mas distrugeri pe m\-
sura sa. Cel pu]in 38 de
persoane [i-au pierdut
via]a `n ]\ri precum Ger-
mania Marea Britanie,
Cehia, Olanda, Fran]a,
Belgia. Circula]ia de orice
tip a fost transformat\ `n
haos, `n vreme ce mii de
locuin]e au r\mas f\r\
electricitate. Cele mai mul-
te victime [i-au pierdut
via]a din cauza unor acci-
dente survenite din cauza
unei furtunii care s-a a-
b\tut `ncep=nd de joi asu-
pra continentului.
~n Marea Britanie, v=n-
tul a atins viteza de p=n\
la 160 de kilometri pe or\,
majoritatea din cele 12
persoane decedate aici fi-
ind victimele pr\bu[irilor
unor arbori sau ziduri.
~n Germania, unde ra-
falele de v=nt au atins
atins viteza de 170 km/o-
r\, 10 persoane, `ntre care
un copil de 18 luni, au fost
ucise de c\derea unor ar-
bori, ziduri sau a unor por-
]i smulse de v=nt, potrivit
autorit\]ilor locale.
~n Olanda, cinci per-
soane au decedat, dintre
care patru din cauza pr\-
bu[irii unor copaci, iar ce-
lula de criz\ `nfiin]at\ de
Guvern a f\cut apel la lo-
cuitori s\ nu ias\ din ca-
s\. De asemenea, `n Repu-
blica Ceh\, trei persoane
au murit, fiind lovite de
arborii dobor=]i de furtu-
n\, iar `n Kaliningrad, en-
clav\ rus\ din Uniunea
European\ situat\ la Ma-
rea Baltic\ `ntre Lituania
[i Polonia, a fost declan-
[at\ alerta, valabil\ p=n\
la sf=r[itul s\pt\m=nii.
Pagin\ realizat\ de Mihai MOCANU
Haos `n nordul
continentului
Spre panica locuitori-
lor din ]\rile afectate, fur-
tuna nu pare a se potoli
at=t de u[or. Din aceste
motive, autorit\]ile din Ru-
sia, Austria [i Ungaria au
emis [i ele alerte, valabile
p=n\ la o eventual\ amelio-
rare a situa]iei. Numeroa-
se localit\]i poloneze con-
tinuau s\ fie `ns\ [i ieri
private de alimentarea cu
energie electric\, `n timp
ce pompierii sunt mo-
biliza]i `n cea mai mare
parte a teritoriului ]\rii
pentru `nl\turarea arbo-
rilor [i a st=lpilor de la
liniile de `nalt\ tensiune
dobor=]i de furtun\.
De asemeni, furtuna a
perturbat grav leg\turile
aeriene [i feroviare din
mai multe ]\ri. Astfel,
compania aerian\ British
Airways a anulat 130 de
curse interne sau pe dis-
tan]e medii cu plecare din
Londra [i Manchester, du-
p\ ce serviciile de meteo-
rologie au anun]at c\ ra-
falele de v=nt la Heath-
row (cel mai mare aero-
port al Europei) au atins
130 km/or\. ~n acela[i
timp au fost anulate leg\-
turile cu feribotul `n Ma-
rea Britanie, Republica
LUMEA ~N CARE TR|IM
Irlanda, Fran]a, Belgia,
Olanda [i Finlanda, unde
au fost semnalate inun-
da]ii `n apropiere de Hel-
sinki. P=n\ [i traficul tre-
nului Eurostar a fost `n-
trerupt joi `ntre orele
16.30 [i 18.00 `ntre Paris
[i Londra, iar `n Marea
Britanie, companiile fe-
roviare au anulat sau au
decis sta]ionarea a nume-
roase trenuri.
Germania,
lovit\ din plin
Dup\ statisticile de ul-
tim\ or\, se pare c\ cea
mai afectat\ de furtuna
Kyrill este Germania. La
aeroportul Frankfurt, cel
mai mare din Europa con-
tinental\, num\rul zbo-
rurilor anulate a ajuns la
188. Zboruri au fost anu-
late [i pe aeroporturile
din Dusseldorf [i Hano-
vra, iar ca m\sur\ de se-
curitate, `ntregul trafic
feroviar din Germania a
fost `ntrerupt din cauza
intemperiilor.
Gara central\ din Ber-
lin, cea mai mare din Eu-
ropa, a fost evacuat\ joi
seara dup\ pr\bu[irea u-
nei grinzi de o]el `n greu-
tate de dou\ tone provo-
cat\ de furtun\, f\r\ `n-
s\ ca cineva s\ fie r\nit.
Traficul feroviar era pa-
ralizat `ns\ [i `n Olanda,
perturb\ri serioase fiind
semnalate [i `n celelalte
]\ri aflate `n calea furtu-
nii. Aceast\ situa]ie neobi[-
nuit\ au pus autorit\]ile
locale `n alert\ maxim\,
m\surile de securitate lu-
ate av=nd ca scop limita-
rea pierderilor materiale.
Un milion de cehi,
f\r\ curent
Printre cei afecta]i `n
modul cel mai direct de
furia intemperiilor au
fost [i cehii. Astfel, apro-
ximativ un milion de cehi
au r\mas f\r\ curent
electric `n noaptea de joi
spre vineri, ca urmare a
rafalelor violente de v=nt
ce `nso]esc furtuna Kyrill,
conform unui anun] f\cut
ieri de compania na]io-
nal\ de electricitate CEZ.
„Mii de pene de curent `n
lan] s-au produs `n toate
regiunile. Continu\m s\
`nregistr\m mii de sesi-
z\ri, `n toate re]elele, pen-
tru toate tensiunile“, a
declarat purt\torul de cu-
v=nt al CEZ. El a ad\u-
gat c\ `n prezent se desf\-
[oar\ lucr\ri de repara]i-
e. Pompierii au efectuat `n
cursul nop]ii circa 3.400
de interven]ii, „adic\ cel
mai mare num\r, de la
inunda]iile catastrofale
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 5
viteza sa ating=nd 216
km/h pe v=rful Muntelui
Snezka (1.602 metri), punc-
tul cel mai `nalt al lan-
]ului muntos Krkonose, din
nord-estul ]\rii.
Petrolul rusesc,
din nou oprit
De parc\ necazurile
celor afecta]i de Kyrill nu
ar fi fost destul de mari,
[i pomparea de petrol ru-
sesc spre Europa central\
(Slovacia, Ungaria, Repu-
blica Ceh\, via Ucraina)
este oprit\, `ncep=nd de
joi seara din cauza intem-
periilor. Rusia s-a anga-
jat `ns\ ca toat\ canti-
tatea de petrol, care nu a
putut fi livrat\ la timp,
s\ fie completat\ `n zilele
urm\toare. Este cea de-a
doua oprire a livr\rilor de
petrol prin acest oleoduc
de la `nceputul anului,
din 2002“, a informat un dup\ o `ntrerupere ca ur-
purt\tor de cuv=nt local. mare a conflictului dintre
~n acela[i timp, din ca-
Rusia [i Belarus, pe unde
uza v=ntului puternic, tranziteaz\ ramura meri-
compania aerian\ ceh\
dional\ a conductei Druj-
CSA a anun]at c\ a fost
ba. Promisiunile de livra-
obligat\ s\ anuleze circa
20 de curse, av=nd ca punct re la timp a petrolului
sunt `ns\ puse sub sem-
de plecare sau aterizare
aeroportul din Praga. Ieri nul `ntreb\rii de aceea[i
furtun\ care [i-a extins
diminea]a, unul dintre
cele dou\ terminale ale ac]iunea [i asupra Ucra-
inei. Astfel, ieri seara
aeroportului era `nchis
din cauza avariilor ap\- erau `n `ntuneric peste
500 de localit\]i, conform
rute la acoperi[. De altfel,
v=ntul a `nregistrat un Ministerului ucrainean
pentru Situa]ii de Ur-
record absolut `n timpul
nop]ii de joi spre vineri, gen]\. a
Rom=nia - furtun\ ~n aceste condi]ii, au-
torit\]ile au f\cut un a-
p=n\ ast\zi pel c\tre [oferi s\ evite,
diminea]\ pe c=t posibil, deplasarea
`n zona montan\ `n aceas-
Nici Rom=nia nu a t\ perioad\, ]in=nd cont
sc\pat de efectele furtu- [i de aten]ionarea mete-
nilor care fac ravagii `n orologic\ ANM prin care
Europa. Mai multe dru- se precizeaz\ c\ `n peri-
muri na]ionale au fost oada 19-20 ianuarie 2007
blocate ieri din cauza v=ntul va sufla cu viteze
v=ntului puternic care a de peste 100 km/h.
determinat pr\bu[irea De asemenea, autori-
unor arbori peste caro- t\]ile navale au trans-
sabil, drumul DN 18 fiind mis, ieri, avize de fur-
`nchis `ntre localit\]ile tun\ tuturor navelor a-
C=rlibaba [i Iacobeni costate `n porturile Con-
(jude]ul Suceava). Circu- stan]a, Midia [i Manga-
la]ia era `ngreunat\ ieri lia. Prognoza meteorolo-
seara [i pe DN 13 `ntre gic\ prevede pentru as-
localit\]ile Praid [i t\zi o `nr\ut\]ire a vre-
Borzont, dup\ ce v=ntu- mii `n aceast\ zon\, cu
rile de peste 120 km/or\ v=nturi de peste 70 km/o-
au dobor=t c=]iva arbori. r\ [i valuri de 6 metri.
6 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
PE SCURT
Accizele din Polonia,
impuse ma[inilor
importate, au fost
declarate ilegale
Curtea European\ de Justi]ie
(CEJ) a declarat drept ilegale
accizele impuse de autorit\]ile
poloneze autovehiculelor impor-
tate, taxate mai mult dec=t au-
tovehiculele `nmatriculate `n
Polonia. CEJ a decis c\ dreptul
european se opune acestor accize
`n m\sura `n care o ma[in\ mai
veche de doi ani accizat\ `ntr-un
alt stat membru UE dep\[e[te
acciza care se aplic\ unui au-
tovehicul de aceea[i vechime `n-
matriculat\ `nainte `n Polonia.
Conform legii poloneze, toate au-
tovehiculele `nmatriculate `n
Polonia trebuie s\ pl\teasc\ o
acciz\. Pentru ma[inile cump\-
rate `n Polonia, accizarea se
aplic\ `nmatricul\rii ini]iale.
Pentru autovehiculele provenind
din alte state membre, acciza
este achitat\ unei noi `nma-
tricul\ri. Pentru autovehiculele
mai noi de doi ani, acciza se
ridic\ la 3,1% sau 13,6%, `n
func]ie de capacitatea cilindric\.
Pe de alt\ parte, pentru autove-
hiculele mai vechi de doi ani,
aceast\ tax\ variaz\ `ntre 3% [i
65%. Cu c=t autovehiculul este
mai vechi, cu at=t acciza este
mai mare. Taxa avea ca scop re-
ducerea importurilor de ma[ini
vechi, ieftine [i poluante, care au
dus la sc\derea v=nz\rilor de
ma[ini noi. Anticip=nd decizia
CEJ, Polonia a modificat legea
`n 1 decembrie 2006, astfel c\
acciza nu mai depinde nici de
v=rsta vehiculului [i nici de pro-
venien]a lui [i se cifreaz\ `ntre
3,1% sau 13,6%. Pe 21 decem-
brie, Comisia European\ de
Justi]ie a lansat o nou\ ac-
]ionare `n Justi]ie `mpotriva
Var[oviei, repro[=nd c\ Polonia
impune controale tehnice prea
exigente proprietarilor de au-
tovehicule second-hand impor-
tate.
DiamlerChrysler vrea
s\ v=nd\ 6 mii de
ma[ini `n Rom=nia
Concernul DaimlerChrysler vrea
s\ v=nd\, anul acesta, peste
6.000 de automobile pe pia]a
rom=neasc\, pe care a deschis,
de la 1 ianuarie, propria repre-
zentan]\, cu 25% peste nivelul
de anul trecut, au declarat, joi,
reprezentan]ii DaimlerChrysler
Automotive Rom=nia. Michael
Grewe, CEO al DaimlerChrysler
Automotive Rom=nia, a declarat
c\ estimeaz\ v=nz\ri de 6.000
de automobile pentru m\rcile
concernului germano-american,
`n acest an, pe pia]a
rom=neasc\. Cre[terea va fi in-
fluen]at\ [i de lansarea a 11 noi
modele pentru m\rcile
DaimlerChrysler, cele mai im-
portante trei fiind noul
Mercedes C Klasse, Dodge Nitro
[i noul Smart fortwo, a mai
ad\ugat Grewe. Anul trecut, pe
pia]a rom=neasc\, s-au v=ndut
aproximativ 4.800 de automobile
ale m\rcilor DaimlerChrysler,
cu 30% mai mult dec=t `n 2005,
c=nd v=nz\rile s-au situat `n ju-
rul a 3.700 de unit\]i.
CFR ia m\suri
`n eventualitatea
unor incidente
CFR C\l\tori a luat toate m\su-
rile pentru asigurarea unei cir-
cula]ii normale `n condi]iile vre-
mii nefavorabile, asigur=nd o
rezerv\ de locomotive Diesel,
care ar putea fi utilizate `n cazul
apari]iei unor incidente pe calea
ferat\, potrivit Ministerului
Transporturilor. Totodat\, `ntre-
gul personal feroviar cu respon-
sabilit\]i `n circula]ia trenurilor
de c\l\tori va ac]iona pentru re-
ducerea eventualelor `nt=rzieri. a
Salariul minim pe economie, 440 de lei
Contractul Colectiv de
Munc\ la nivel na]ional `ntre
sindicate [i patronate a fost
negociat pentru prima dat\
pe o perioad\ de patru ani, a
anun]at Ovidiu Nicolescu,
pre[edintele Consiliului Na-
]ional al ~ntreprinderilor Pri-
vate Mici [i Mijloci din Româ-
nia. Salariul de baz\ minim
Pensiile facultative pot deveni
func]ionale `n doar c=teva luni
a Persoanele interesate de pensiile facultative vor putea s\ contribuie, singuri sau
`mpreun\ cu angajatorul, cu o sum\ la alegere, dar nu mai mare de 15% din salariu
a Avantajul pe care `l vor avea beneficiarii celor dou\ sisteme de pensii private
va fi acela c\, la ie[irea la pensie, ace[tia vor avea `n cont atât banii
pe care i-au depus de-a lungul vie]ii, cât [i cei care au rezultat din investirea acestora a
Românii ar putea s\ `n-
ceap\ s\ cotizeze la fondu-
rile de pensii private facul-
tative `n câteva luni, `n
timp ce pensiile private o-
bligatorii vor `ncepe s\
func]ioneze la sfâr[itul a-
nului 2007, a declarat pre-
[edintele Casei Na]ionale
de Pensii (CNPAS), Mihai
{eitan.
Potrivit acestuia, `n
anul 2007, românii vor pu-
tea s\ cotizeze atât la siste-
mul de pensii private facul-
tative, cât [i la cel de pensii
private obligatorii. Pensiile
facultative sunt pensiile
pentru care se va pl\ti o
contribu]ie suplimentar\
la un fond de investi]ii sau
la o societate de asigur\ri,
separat fa]\ de pensia pri-
vat\ obligatorie.
„~n cazul sistemului fa-
cultativ, este o chestiune
de câteva luni, dou\, trei,
pân\ când primii români
vor putea s\ contribuie. E-
xist\ legisla]ia `n vigoare,
exist\ normele de apli-
care, acum se fac primele
autoriz\ri pentru firmele
care vor `nfiin]a fonduri de
administrare a pensiilor
facultative“, a spus {eitan.
Pensia facultativ\,
mai mic\ de 15%
din salariu
Persoanele interesate
de pensiile facultative vor
putea s\ contribuie, sin-
guri sau `mpreun\ cu an-
gajatorul, cu o sum\ la
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BANI DE LA UE PEN-
TRU CETATEA DE SCAUN A
SUCEVEI: Cetatea de Scaun
a Sucevei [i zona de protec-
]ie a acesteia ar putea fi re-
abilitate cu bani de la Uni-
unea European\. Prim\ria
[i Consiliul Jude]ean in-
ten]ioneaz\ s\ atrag\ fon-
duri structurale, prin pro-
gramul opera]ional de dez-
voltare a turismului regio-
nal [i local, astfel `ncât lu-
cr\rile s\ poat\ `ncepe `n
decursul acestui an. Linia
de finan]are urmeaz\ s\ fie
lansat\ cel mai probabil `n
a doua parte a anului 2007,
suma maxim\ nerambur-
sat\ acordat\ fiind de 25 de
milioane de euro. Potrivit a-
gen]iei de pres\ NewsIn, `n
proiect sunt cuprinse lu-
cr\ri de reabilitare [i con-
solidare a Cet\]ii de Scaun,
dot\ri `n situl monumentu-
lui, demersuri de consoli-
dare a versantului, precum
ECONOMIC
brut, negociat prin CCM, la
nivel na]ional, pentru pe-
rioada 2007-2010, este de 440
de lei, `ncepând cu 1 ianuarie
2007, cu posibilitatea de re-
negociere anual\. Pentru sta-
bilirea nivelului minim de
salarizare, s-a avut `n vedere
rata infla]iei [i necesitatea
cre[terii salariz\rii pentru
alegere, dar nu mai mare
de 15% din salariu.
Pentru crearea fonduri-
lor de pensii obligatorii va
fi nevoie de mai mult timp
pentru c\ legea abia a fost
promulgat\, dup\ care Co-
misia de Supraveghere
trebuie s\ fac\ normele [i
trebuie s\ se `nfiin]eze [i s\
se autorizeze firmele care
vor administra fondurile.
„Acest sistem va fi obli-
gatoriu pentru persoanele
sub 35 de ani, dar acestea
nu vor pl\ti nimic `n plus
din salariu; cotiza]ia va fi
luat\ din cei 9,5% care se
pl\tesc `n prezent la sis-
temul de asigur\ri sociale.
La `nceput, se vor lua
dou\ procente, urmând s\
se ajung\ la 6%, `n urm\-
torii ani. Asta nu `nseam-
n\ c\ bugetul asigur\rilor
sociale va avea de suferit.
Pentru deficitul creat,
Ministerul de Finan]e va
contribui de la bugetul de
[i amenajarea [i moderniza-
rea c\ilor de acces.
a 122 DE LOCALIT|}I
CU ~NTRERUPERI DE E-
NERGIE ELECTRIC|: ~n 122
de localit\]i se `nregistreaz\
`ntreruperi ale furniz\rii e-
nergiei electrice, 44 de linii
de medie tensiune [i 453 de
posturi de transformare fi-
ind afectate de condi]iile me-
teorologice nefavorabile, in-
formeaz\ un comunicat
Electrica. Principalele jude-
]e afectate sunt Cluj, S\laj,
Maramure[, Bistri]a-N\s\-
ud, Bra[ov, Harghita, Co-
vasna, Mure[, Sibiu. Con-
form sursei citate, pe teren
sunt 127 de echipe operative
care lucreaz\ pentru re-
zolvarea tuturor probleme-
lor existente `n alimentarea
cu energie electric\ a zone-
lor afectate. Echipele Elec-
trica au intervenit pe teren
`n zonele afectate de furtun\
puternic\ [i de rafalele de
diminuarea migra]iei for]ei
de munc\. Prin hot\râre de
Guvern, salariul minim brut
pe ]ar\ garantat `n plat\ este
de 390 de lei lunar. ~n aceste
condi]ii, patronatele au fost
de acord s\ creasc\, pentru
`ntreprinderile private, sala-
riul de baz\ cu 50 de lei. Noul
document negociat de parte-
stat. ~n primul an, pre-
coniz\m un deficit `n buge-
tul public de asigur\ri so-
ciale de 0,16% din PIB, ur-
mând ca pân\ `n 2013
acesta s\ ajung\ la 1% din
PIB“, a completat pre[edin-
tele CNPAS.
20 de firme
interesate de
pensiile private
Avantajul pe care `l vor
avea beneficiarii celor do-
u\ sisteme de pensii priva-
te va fi acela c\, la ie[irea
la pensie, ace[tia vor avea
`n cont atât banii pe care i-
au depus de-a lungul vie]ii,
cât [i cei care au rezultat
din investirea acestora.
„Dup\ estim\rile noas-
tre, dup\ 25 de ani de con-
tribu]ie, banii depu[i `n
fond se vor dubla prin in-
vesti]ie. Astfel, oamenii
vânt, `n partea de nord [i
central\ a ]\rii, unde au fost
afectate numeroase in-
stala]ii de distribu]ie [i
furnizare a energiei elec-
trice, este men]ionat `n co-
municat.
a PO{TA ROM+N| VA
AVEA UN HOTEL DE 5 STE-
LE: Un hotel de 5 stele va fi
ridicat pe fostul amplasa-
ment al Ministerului Indus-
triilor. Dup\ demolarea ve-
chiului imobil din Calea
Victoriei, compania Com-
nord va construi aici un ho-
tel ce va apar]ine Po[tei Ro-
mâne. Proprietatea va fi for-
mat\ din dou\ imobile de
14 [i respectiv 18 etaje [i va
include un hotel de 5 stele
cu 300 de camere, spa]ii de
birouri [i centre comerciale.
Suprafa]a total\ construit\
este de 44.000 mp, iar in-
vesti]ia a fost estimat\ la 70
de milioane de euro. Aportul
Po[tei Române const\ `ntr-
nerii sociali cuprinde drep-
turile [i obliga]iile angaja-
torilor [i salaria]ilor cu privire
la condi]iile generale de mun-
c\, prev\zute de legisla]ia `n
vigoare, precum [i cele con-
venite `n procesul de negocie-
re, cum ar fi timpul de munc\,
s\n\tatea [i securitatea `n
munc\, salarizarea [i alte
drepturi b\ne[ti, concedii [i
zilele libere, contractul indi-
vidual de munc\, formarea
vor avea la dispozi]ie o su-
m\ de dou\ ori mai mare
decât cea depus\, care, `n-
s\, va fi distribuit\ e[alo-
nat pe toat\ durata vie]ii“,
a precizat {eitan.
Pre[edintele CNPAS `i
sf\tuie[te pe oameni s\ fie
receptivi la cele dou\ sis-
teme [i s\ nu se team\ de
eventuale fraude.
„Este practic imposibil
s\ se fac\ ilegalit\]i cu a-
ceste fonduri, `n primul
rând, pentru c\ firmele
vor fi atent monitorizate
de o comisie special\, dar
[i pentru c\ vor fi firme
importante din Europa,
care au experien]\ de ani
de zile `n administrare de
fonduri de pensii private [i
care nu vor veni `n Româ-
nia s\ fac\ ilegalit\]i. A-
vem deja semnale c\ peste
20 de astfel de firme din
Europa vor s\ intre pe
pia]a româneasc\“, a mai
precizat {eitan. a
un teren de 8.000 mp, eva-
luat la 15 milioane euro.
Proiectul se va derula prin
participa]iune, pe o pe-
rioad\ de trei ani, `ntre Po[-
ta Român\, Comnord [i fir-
ma Procema, parte a grupu-
lui Comnord. ~n prezent,
dezvoltatorii se afl\ `n dis-
cu]ii pentru afilierea hotelu-
lui la lan]ul interna]ional
Starwood Hotels, prin unul
dintre brandurile sale de
lux: Sheraton sau Le Meri-
dien. Reprezentan]ii Star-
wood au declarat, recent, c\
inten]ioneaz\ s\ `[i extind\
afacerile `n România, prin
afilierea, `n aproximativ 2-3
ani, a unui hotel local la
propria re]ea. Calea Victo-
riei reprezint\ zona cu cea
mai mare densitate de hote-
luri din capital\. Branduri,
precum Athenee Palace
Hilton, Golden Tulip, Ra-
mada Majestic, Capitol, No-
votel [i Continental, sunt
deja prezente aici. a
profesional\, alte drepturi [i o-
bliga]ii ale p\r]ilor. Ca o nou-
tate, documentul reglemen-
teaz\, pentru prima dat\, mo-
dul `n care se poate declan[a o
grev\ pe perioada desf\[ur\rii
negocierilor, cât [i a modalit\-
]ilor de concediere colectiv\.
Stabile[te, totodat\, [i ne-
cesit\]ile [i obliga]iile angaja-
torilor pentru perfec]ionarea
profesional\ a tuturor cate-
goriilor de salaria]i. a
T\riceanu l-a
a
demis pe Bodu
Primul-ministru C\lin Po-
pescu-T\riceanu l-a eliberat,
ieri, pe Sebastian Bodu din
func]ia de pre[edinte cu rang
de secretar de stat al Agen]iei
Na]ionale de Administrare
Fiscal\ (ANAF), pentru in-
ducerea `n eroare a opiniei
publice `n leg\tur\ cu m\suri
ale Guvernului, prin declara-
]ii de ordin politic, informea-
z\ un comunicat al ANAF.
Primul-ministru consider\
c\ este inadmisibil ca un se-
cretar de stat s\ atace decizii
ale Guvernului, `n loc s\ con-
tribuie la aplicarea lor corec-
t\, pozi]ion=ndu-se astfel `n
afara structurilor guverna-
mentale `n care este angajat.
Sebastian Bodu a prezentat
public, recent, o serie de p\-
reri personale legate de taxa
pe viciu, de taxa de prim\ `n-
matriculare [i de Agen]ia Na-
]ional\ de Integritate, care nu
au nici o leg\tur\ cu calitatea
de secretar de stat `n care
vorbea, ci erau mai degrab\
declara]ii de natur\ politic\,
arat\ comunicatul.
Primul-ministru consider\
c\, dac\ ar fi avut date pri-
vind cre[terea evaziunii fisca-
le `n urma introducerii taxei
pe viciu, Sebastian Bodu ar fi
trebuit s\ ia m\suri `mpotri-
va acestui fenomen, `n calita-
tea sa de [ef al Agen]iei Na]io-
nale de Administrare Fiscal\
(ANAF). „~n aceste condi]ii,
este o iresponsabilitate ca toc-
mai [eful ANAF s\ vorbeasc\
despre cre[terea evaziunii fis-
cale, baz=ndu-se doar pe «per-
cep]iile»sale [i nu pe date cer-
te sau pe ac]iuni specifice ale
ANAF, acest lucru induc=nd
`n eroare opinia public\“, se
precizeaz\ `n comunicat.
Contrar declara]iilor lui
Sebastian Bodu, taxa de pri-
m\ `nmatriculare este confor-
m\ cu normele europene, sin-
gura problem\ fiind nivelul
actual al acesteia. Acest nivel
a fost stabilit de Parlament,
varianta ini]ial\ propus\ de
Guvern `ncadr=ndu-se `n nor-
mele europene. Guvernul a
stabilit c\ va remedia rapid
aceast\ situa]ie, dup\ consul-
t\ri cu Direc]ia General\ de
Taxe a Comisiei Europene. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 20 ianuarie
Cerul va prezenta `nnor\ri `n
nordul [i centrul ]\rii unde, pe
arii restr=nse, va ploua slab. La
munte, precipita]iile vor fi mix-
te. ~n restul teritoriului, innor\-
rile vor fi temporare [i izolat vor
fi condi]ii de ploaie. V=ntul va
continua s\ sufle tare la munte,
`n timp ce, `n restul teritorului,
va sl\bi treptat `n intensitate.
Temperaturile minime vor fi
cuprinse `ntre -4 [i 4 grade.
Temperaturile maxime vor fi
cuprinse `ntre 4 [i 14 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 20.01.2007
Dolar SUA 2,6110 (26 110)
Euro 3,3824 (33 824)

PSD este nehot\r=t `n privin]a suspend\rii lui B\sescu
De[i ini]ial au anun]at
c\ va declan[a procedurile
parlamentare de suspen-
dare din func]ie a pre[edin-
telui B\sescu, ca urmare a
scandalului „bile]elul“, lide-
rii Partidului Social Demo-
crat par acum a fi `mp\r]i]i
`n aceast\ chestiune. Prin-
tre sus]in\torii acestei idei
se num\r\ pre[edintele Se-
natului, Nicolae V\c\roiu,
care s-a declarat preg\tit
pentru a prelua interima-
tul `n cazul `n care Traian
B\sescu va fi suspendat
din func]ia de pre[edinte al
ACTUALITATE
Rom=niei. Pre[edintele Se-
natului a spus c\ PSD s-a
consultat cu partidele par-
lamentare pentru demara-
rea, de s\pt\mâna viitoare,
a procedurilor de suspenda-
re a lui B\sescu, sus]in=nd
c\ partidul s\u va ini]ia [i o
mo]iune de cenzur\ pentru
demiterea primului-mi-
nistru C\lin Popescu-T\ri-
ceanu [i a Guvernului.
Conform Constitu]iei, pre-
[edintele Senatului este cel
care preia temporar prero-
gativele [efului statului, `n
cazul `n care acesta este
suspendat din func]ie, dar
procedura respectiv\ nu
este destul de simpl\. Pe de
alt\ parte, potrivit vi-
cepre[edintelui PSD, Victor
Ponta, social-democra]ii nu
vor depune plângere `m-
potriva lui B\sescu pentru
c\, potrivit Constitu]iei, `n
timpul mandatului s\u,
pre[edintele României nu
poate fi cercetat penal.
„{tim c\, dac\ vom depune
asemenea plângere, nu se
poate `ntâmpla nimic, po-
trivit Constitu]iei, pentru c\
toate procedurile se sus-
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
pend\ `n perioada manda-
tului pre[edintelui, a[a cum
s-a `ntâmplat `n dosarul
Flota. Din p\cate, chiar da-
c\ Traian B\sescu a s\vâr-
[it o fapt\ penal\, nu-l pu-
tem cerceta“, a precizat,
ieri, Ponta. El a men]ionat
c\ exist\, totu[i, o singur\
acuza]ie pentru care [eful
statului ar putea fi cercetat:
aceea de `nalt\ tr\dare.
~ns\, pentru aceasta este
necesar ca pre[edintele s\
fie pus sub acuzare de
camerele reunite, procedura
fiind [i mai complex\. a
7
LUMEA PE SCURT
S=rbii `[i decid m=ine
viitorul politic
Aleg\torii sârbi sunt chema]i,
m=ine, la urne pentru decide
`ntre democra]ii pro-europeni [i
ultrana]ionali[tii euro-sceptici,
`ntr-un scrutin decisiv, având `n
vedere faptul c\ Serbia `nc\
ezit\ `n ceea ce prive[te calea pe
care trebuie s\ o urmeze.
Aproximativ 6,6 milioane de
sârbi vor merge la urne pentru
a alege 250 de deputa]i din
3.800 de candida]i din partea a
20 de forma]iuni politice. Cele
dou\ mari curente politice,
democra]ii [i ultrana]ionali[tii,

Coali]ia guvernamental\ se
posibilitate pentru PNL
de a guverna este s\
r\mân\ `n cadrul Alian-
]ei D.A., al\turi de demo-
cra]i. „Sper\m ca actuala
sunt din nou fa]\-n fa]\ [i, prac-
tic, la egalitate. Conform celor
mai recente sondaje, Partidul
Democrat (DS) [i Partidul
Radical Sârb (SRS) oscileaz\

clatin\ sub tirul bile]elelor
a Dup\ bile]elul anti-T\riceanu, apare bile]elul anti-B\sescu a Conservatorii
`l acuz\ pe pre[edinte de trafic de influen]\ a Stolojan d\ l\muriri
care `ntoarce lovitura c\tre acuzatori a Democra]ii `nc\ stau la guvernare a
Plecat de la dezv\lui-
rile Elenei Udrea, scan-
dalul de la v=rful politi-
cii rom=ne[ti continu\
cu alte acuza]ii. Dan
Voiculescu reclam\, prin
intermediul unui alt
bilet, presupuse interese
oligarhice din jurul lui
Traian B\sescu.
Vechi inamici ai
pre[edintelui
Confruntat cu suspi-
ciuni legate de str=nsa
sa prietenie cu omul de
afaceri Dinu Patriciu,
premierul T\riceanu pri-
me[te un sprijin puter-
nic din partea [efului
PC, Dan Voiculescu, [i a
fostului ministru al Eco-
nomiei, Codru] {ere[.
Astfel, `ntr-o emisiune
televizat\, joi seara, {e-
re[ a declarat c\ pre-
[edintele Traian B\ses-
cu i-a telefonat pentru a-l
anun]a c\ `i trimite un
document [i c\, `n a-
ceea[i zi, a primit memo-
riul referitor la compa-
nia ALRO Slatina. „V\
trimit un document. A-
ve]i grij\ de el“, ar fi
spus [eful statului, con-
form lui {ere[. Pre[edin-
tele PC, Dan Voiculescu,
l-a acuzat, joi, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, pe pre-
[edintele Traian B\ses-
cu de trafic de influen]\,
sus]inând c\ [eful statu-
lui i-ar fi cerut fostului
ministru al Economiei,
Codru] {ere[, s\ inter-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a SE CAUT| ALTE 10 BR|-
}|RI DACICE FURATE DE LA
SARMISEGETUZA: Autorit\]ile
`ncearc\ s\ recupereze circa 10
br\]\ri dacice din aur, `n afara
celor 4 deja r\scump\rate [i a celei
care urmeaz\ s\ vin\, s\pt\mâna
viitoare, `n România, pentru a
completa tezaurul de astfel de
obiecte sustrase `n 2001 din situl
arheologic Sarmisegetuza Regia.
„Avem `n colimator mai multe
br\]\ri dacice, `n afar\ de cele
conducere a PNL, care `ntre 28 [i 30% din inten]iile de
este format\ `n marea vot, cu mult peste celelalte
forma]iuni politice. Departe de
majoritate din membri ce clasica diviziune doctrinar\
s-au opus constituirii A- stânga-dreapta, partidele
lian]ei [i au fost `mpo- sârbe[ti se definesc, `n special,
triva Alian]ei, s\ poat\ `n func]ie de op]iunile fa]\ de
integrarea euro-atlantic\.
s\ dep\[easc\ micile or-
golii [i s\ `n]eleag\ c\ Radicalii, cei mai euro-sceptici
Alian]a nu este numai dintre to]i, sunt condu[i de
Vojislav Seselj, judecat pentru
singura alternativ\ a lor, crime de r\zboi de Tribunalul
vin\ `n favoarea unui tru o firm\ privat\, fos- firmelor-c\pu[\ din dar [i singura posibilitate
grup de interese. tul consilier preziden]ial, domeniul energetic. de la Haga. Partidul s\u are
de a guverna România `n cele mai multe mandate `n actu-
Theodor Stolojan, a in- acest moment“, a spus alul legislativ [i este principala
Un memoriu tervenit pentru a l\muri Alian]a `nc\ mai Oltean. Vicepre[edintele forma]iune politic\ de opozi]ie.
aceast\ problem\. Ast- PD a reafirmat astfel in-
controversat fel, Stolojan a declarat, rezist\ China neag\ c\ ar fi
ten]ia democra]ilor de a
ieri, c\ ALRO s-a
Sus]in=nd natura pe- adresat pre[edin]iei, dar
De[i r\zboiul dintre r\mâne la guvernare testat o arm\ antisatelit
nal\ a documentului tri- B\sescu [i T\riceanu se al\turi de PNL, `ns\ a
[i Executivului, recla- extinde pe zi ce trece, considerat „incalificabil [i Guvernul chinez a afirmat, ieri,
mis de pre[edintele B\- mând c\, dorind s\ `n-
PNL [i PD `ncearc\ `nc\ iresponsabil“ gestul pre- c\ nu ar fi la curent cu testarea
sescu, Partidul Conser- cheie un contract cu Hi- unei arme pentru neutralizarea
vator (PC) a solicitat Ad- s\ reziste ca parteneri de mierului de a dezvolta o sateli]ilor, de care l-au acuzat
droelectrica, compania a guvernare. Astfel, vi- teorie privind existen]a
ministra]iei Preziden]ia- fost trimis\ la o firm\ de recent autorit\]ile mai multor
le s\ pun\ la dispozi]ia cepre[edintele PD, Ioan unor grupuri de interese ]\ri, `ntre care [i SUA.
presei memoriul ALRO.
apartament din capital\. Oltean, a declarat, ieri, `n jurul pre[edintelui Americanii, australienii [i
„ALRO a venit, prin unul la Bistri]a, c\ singura Traian B\sescu. a canadienii au denun]at o re-
„~n cererea noastr\ pu- sau mai multe memorii,
blic\, ]inem cont [i de de- cent\ testare, presupus
la Cotroceni [i ne-a ar\- chinez\, `n spa]iu, a unei arme
clara]iile de joi, 18 ia- tat ni[te deficien]e `n sis- care viza s\ neutralizeze
nuarie, ale purt\torului temul energetic din Ro- sateli]i. Ministerul Afacerilor
de cuvânt Adriana S\f-
mânia, spunând: «M-am Externe australian a convocat-o,
toiu, care a minimalizat dus la Hidroelectrica s\ ieri, pe ambasadoarea Chinei la
importan]a unui astfel Canberra, Fu Ying, pentru a-i
negociez [i am fost trimis cere explica]ii, iar aceasta a
de document, ar\tând c\ la o firm\ din Bucure[ti
sunt sute de astfel de r\spuns c\ le va cere de le
care avea contract direct Beijing. Guvernul nipon a
memorii care ajung [i cu Hidroelectrica pân\ cerut, la rândul s\u, ieri, ex-
pleac\ de la Cotroceni“, `n 2013, atribuit f\r\ plica]ii Ministerului Afacerilor
se afirm\ `ntr-un comu- Externe chinez. Un `nalt re-
concurs, f\r\ nimic»“, a
nicat de ieri al PC. A- sponsabil al Casei Albe a con-
spus Stolojan. El a pre- firmat o informa]ie publicat\ `n
ceast\ cerere vine dup\
cizat c\ `n acel moment s\pt\mânalul „Aviation Week“,
ce pre[edintele PC, Dan
echipa de la pre[edin]ie potrivit c\reia agen]ii de spi-
Voiculescu, l-a acuzat
[i-a dat seama c\ exist\ onaj americane au conchis c\
public de trafic de influ- China a reu[it acest test `n 11
o problem\ `n pia]a de
en]\ pe pre[edintele ianuarie. Chinezii au distrus
energie, toate acestea
B\sescu, av=nd `n vedere un vechi satelit meteo
`ntâmplându-se `nainte
c\ memoriul respectiv a- chinezesc cu o `nc\rc\tur\ ex-
de liberalizarea la burs\ ploziv\ lansat\ de o rachet\
vea adnotarea: „s\ se dis-
a pie]ei energiei. „Atunci balistic\. Coliziunea a avut loc
pun\ m\suri `n con-
formitate cu interesele am avut discu]ii cu mi- la 800 km deasupra Terrei.
nistrul Economiei, cu
Guvernului, iar dac\ este
posibil, [i cu interesele pre[edintele Autorit\]ii Indonezia este cuprins\
economiei na]ionale“. Na]ionale de Reglemen- de spaima gripei aviare
tare a Energiei Electrice
[i atunci am rugat s\ Echipe sanitare, create special
Stolojan elucideaz\ vad\ ce se `ntâmpl\ `n pentru combaterea gripei avia-
sistem“, a precizat fostul re, au `nceput, ieri, opera]iunea
misterul de sacrificare a p\s\rilor de
consilier preziden]ial, curte din capitala Jakarta [i
De[i bile]elul ar\tat demont=nd acuza]iile de suburbiile sale, dup\ ce locui-
presei de Dan Voiculescu trafic de influen]\ [i a- torii zonei au refuzat s\-[i o-
sugera o pretins\ inter- cuz=ndu-l indirect chiar Dan Voiculescu nu pierde nici o ocazie moare p\s\rile `n perioada de
ven]ie a lui B\sescu pen- pe {ere[ de tolerare a pentru o r\fuial\ cu pre[edintele timp ce le-a fost acordat\ de au-
torit\]i. Marea opera]iune anti-
aviar\ a fost decis\ de Sutiyoso,
guvernatorul Jakartei, dup\
moartea a patru persoane, `n
cinci, pe care le-am descoperit cez), care ar fi finalist din nou `n numai câteva zile. Pentru
a LE PEN AR PUTEA S|-{I FA- fiecare pas\re de curte su-
deja. Unele dintre acestea sunt `n C| O CAMPANIE LA BUCURE{TI: alegerile pentru pre[edin]ie, s\
]ar\, `n timp ce altele sunt apar\ pe un post de televiziune din primat\ [i neconsumat\, au-
Pre[edintele PRM, Corneliu Vadim torit\]ile au promis s\ ofere
urm\rite prin Interpol, `n Tudor, a declarat, ieri, `ntr-o con- România [i s\ spun\ de ce este sa- compensa]ii `n valoare de
str\in\tate. Vrem s\ le recuper\m tanizat“, a afirmat C.V. Tudor.
ferin]\ de pres\, c\ nu a renun]at 12.500 de rupii (aproximativ 1
pe toate“, a declarat procurorul [ef la ideea `ntâlnirii liderilor partide- Potrivit liderului PRM, `ntâlnirea euro). Decretul guvernatorului
adjunct al Parchetului Cur]ii de lor na]ionaliste, la Bucure[ti, cu liderilor na]ionali[ti europeni ar vizeaz\ deopotriv\ p\s\rile de
Apel Alba Iulia, Augustin Laz\r. toate c\ organizarea unei astfel de avea loc `n luna martie, `n timpul curte, cum ar fi g\inile, puii,
Coordonatorul anchetei `n dosarul manifest\ri este „extrem de difi- campaniei electorale pentru ale- ra]ele [i p\s\rile s\lbatice, pre-
„c\ut\torilor de comori“ a precizat cil\“. „Organizarea unei astfel de gerile preziden]iale din Fran]a, pro- cum [i lebedele, prepeli]ele [i
`ns\ c\ „mai e de munc\ `n acest manifest\ri presupune cheltuieli gramate pentru luna aprilie. Pri- vr\biile. Un adolescent `n vârs-
sens“, investiga]ia putând s\ mai importante [i alte obliga]ii. Dar lejul ar putea fi folosit de liderul t\ de 14 ani [i trei femei tinere
dureze câteva luni pentru recupe- merit\ ca Jean Marie le Pen (pre[e- na]ionalist francez `n campania sa au decedat, `n ultimele zile, `n-
rarea acestor obiecte. dintele Frontului Na]ional Fran- electoral\. a tr-un spital din Jakarta, dup\
ce au contractat gripa aviar\. a
 CM
YK

8 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 DOCUMENTAR

Ce ne spun bisericile
a Trec=nd pe l=ng\ biserici, ne-am obi[nuit s\ le admir\m grandoarea [i frumuse]ea a Dar, cu siguran]\, ne-am `ntrebat
de ce bisericile sunt construite `ntr-un anumit fel [i nu `n altul a Fiecare col]i[or al unei biserici simbolizeaz\
ceva anume, a[a cum, de altfel, toate obiectele de cult din biseric\ au o anumit\ semnifica]ie a Ne vom opri ast\zi
la simbolistica bisericii, ca l\ca[ de cult, `ncep=nd de la forma ei p=n\ la crucea a[ezat\ deasupra turlelor sale a
Bisericile `n form\ le pe biseric\ simbolizea-
de Narcisa BALABAN de cruce ~nsemnele z\ pe cei patru evanghe-
li[ti, iar cele cu cinci turle,
No]iunea de „biseric\“
are mai multe semnifica]ii.
De-a lungul timpului,
bisericile au fost construite
ve[niciei una mare [i central\ [i
patru mai mici `n cele pa-
Prin „biseric\“ se nume[te `n mai multe forme: cora- {i turlele de biseric\ tru p\r]i, simbolizeaz\ pe
at=t l\ca[ul de comuniune bie, cruce, stea optunghiu- au o anumit\ semnifica- Hristos M=ntuitorul lumii
[i `nchinare, c=t [i comuni- lar\ (stea cu opt col]uri) [i ]ie, nu sunt a[ezate `n- [i pe cei patru evanghe-
tatea de credincio[i aduna]i cerc. La noi, cele mai `n- t=mpl\tor, ci sunt un sim- li[ti. {apte turle pre`n-
`n numele lui Hristos [i t=lnite sunt bisericile ridi- bol. Num\rul acestora chipuie cele [apte daruri
`mpreun\ cu Hristos. De cate `n form\ de cruce [i variaz\ de la una p=n\ la ale Sf=ntului Duh rev\r-
asemenea, aceea[i no]iune de corabie. 13, chiar mai multe. O sate peste cre[tini, opt
desemneaz\ institu]ia di- Biserica `n form\ de singur\ turl\ pe biseric\ simbolizeaz\ ve[nicia, no-
vino-uman\ care are rolul corabie simbolizeaz\ cora- simbolizeaz\ pe Hristos u\ turle - cele nou\ cete
[i posibilitatea de a media bia care ne duce la limanul `ntrupat `n lume, iar cei `ngere[ti, dou\sprezece -
`ntre fiecare credincios [i cel lini[tit, adic\ spre patru st=lpi care o sus]in cei 12 apostoli, iar
Dumnezeu. ~ntre aceste ~mp\r\]ia lui Dumnezeu. simbolizeaz\ pe cei patru treisprezece - M=ntuito-
`n]elesuri fundamentale Precum corabia lui Noe a evangheli[ti, care au ves- rul `nconjurat de cei 12
exist\ o leg\tur\ foarte sc\pat de la `necul `n no- tit pe p\m=nt Evanghelia apostoli.
str=ns\. Ca [i construc]ie, ianul apelor potopului uni- m=ntuirii. Bisericile cu ~nt=lnim, de asemenea,
l\ca[ de cult, biserica se versal pe cei ce se aflau `n dou\ turle ne amintesc de [i biserici cu dou\ etaje.
a[az\, de obicei, `n mijlocul ea, a[a [i Biserica scap\ cele dou\ firi ale M=ntu- Aceast\ form\ de arhitec-
parohiei - fie la ora[, fie la din noianul p\catelor pe itorului - dumnezeiasc\ [i tur\ bisericeasc\ prefi-
]ar\ -, simboliz=nd prin cei ce tr\im, st\m [i r\m=- omeneasc\. Bisericile ca- gureaz\ Biserica cereasc\
aceasta pe M=ntuitorul nem `ntr-`nsa, conduc=n- re au trei turle `nchipuie (triumf\toare) [i p\m=n- Patru turle pe biseric\ simbolizeaz\
Care st\ `n permanen]\ `n du-ne g=ndurile, vorbirile, Sf=nta Treime. Patru tur- teasc\ (lupt\toare). pe cei patru evangheli[ti
mijlocul turmei Sale. faptele, credin]a [i vie]ui-
rea dup\ r=nduiala sa.
Lumea `ntreag\ este Bisericile se construiesc tinctiv al bisericilor fa]\ de vechi, sunt `mp\r]ite `n sunt `nc\ boteza]i, copiii Lumea oamenilor
`n form\ de cruce, `ntruc=t alte construc]ii este cupola cinci `nc\peri: pridvor mici adu[i pentru botez.
cuprins\ `n Biseric\ Iisus Hristos a `ntemeiat care simbolizeaz\ cerul. (sau tind\), `nchis sau de- [i a `ngerilor
Biserica prin patima [i schis, pronaos sau exonar- Raiul p\m=ntesc
~n ceea ce prive[te sim- moartea Sa pe cruce. A- tex, camera mormintelor Spa]iul dintre altar [i
CM
YK
bolistica Bisericii `n sens ceast\ form\ a `nceput s\
Altar, naos, pronaos voievodale (gropni]\), pronaos formeaz\ naosul, CM
YK
Pronaosul `nchipuie ra- care `n limba greac\ se
mai larg, ea este explicat\ se r\sp=ndeasc\ `n timpul [i pridvor naos [i altar. iul p\m=ntesc. ~n trecut, traduce prin nav\, corabie.
frecvent prin pilda viei [i a ~mp\ratului Constatin cel Ca semnifica]ie, prid- pronaosul era destinat cate-
lucr\torilor ei. St\p=nul Mare, c=nd acesta a primit At=t cele mai vechi bise- vorul reprezint\ lumea de Denumirea de naos, nav\,
humenilor („cei chema]i“ vine de la ideea c\ aici se
care a s\dit via este Dum- crucea ca semn de ap\rare rici ortodoxe, c=t [i cele mai dinainte de Hristos, omul pentru botez) [i peniten]ilor
nezeu, iar via este lumea [i scut al imperiului [i al noi, p\streaz\ neschim- creat de Dumnezeu [i izgo- refugiaz\ credincio[ii pen-
(adic\ cei p\c\to[i, dar care
aceasta. Gardul care o `m- cre[tinismului. A[adar, bat\, indiferent de stilul [i nit pe p\m=nt dup\ c\de- se c\iau). Tot aici st\teau tru a se salva de „valurile“
prejmuie[te reprezint\ forma de cruce ne arat\ c\ forma lor, `mp\r]irea inte- re. P=n\ la ~ntruparea femeile ca s\ asculte sfin- vie]ii, precum c=ndva Noe
Sf=nta Scriptur\ care c\- la temelia Bisericii st\ rioar\ a vechilor biserici Domnului, omul a[tepta pe tele slujbe. La noi, acest obi- de valurile potopului uni-
l\uze[te [i p\ze[te lumea Sf=nta Cruce, prin care am cre[tine `n altar, naos [i p\m=nt m=ntuirea lui ca cei se mai `nt=lne[te ast\zi versal.
cre[tin\ de pierzanie. Teas- dob=ndit r\scump\rarea [i pronaos. Biserica mate- `ntr-un pridvor de biseric\. `n Ardeal. Tot `n pronaos se Aflat sub bolta cupolei,
cul s\pat `n vie este Altarul m=ntuirea. Este bine de rial\, `mp\r]it\ `n trei, A[adar, tinda sau prid- s\v=r[e[te Taina Botezului naosul reprezint\ lumea
bisericii din care, pentru [tiut, chiar dac\ la noi `n pre`nchipuie pe Dumne- vorul bisericii `nchipuie [i a doua cununie, pentru v\zut\, `ntreaga cre[tin\-
via]a lumii, curge Trupul [i ]ar\ nu `nt=lnim dec=t zeu: Tat\l, Fiul [i Duhul p\m=ntul. cei care se rec\s\toresc tate care crede `n Iisus
S=ngele Domnului. foarte rar astfel de forme, Sf=nt, „Treimea cea de o De asemenea, pridvorul canonic. Aici, sau chiar `n Hristos `nviat din mor]i [i
Turnul cl\dit `n mijlocul c\ forma de stea optun- fiin]\ [i nedesp\r]it\“. Pre- `nchipuie omul p\c\tos, pridvor, erau `nmorm=nta]i care a[teapt\ mila lui
viei este Biserica `nteme- ghiular\ (steaua de la Bet- `nchipuie, de asemenea, pe aflat sub canon, nevrednic ctitorii [i marii donatori ai Dumnezeu. De aceea, pe
iat\ `n lume, iar lucr\torii leem) simbolizeaz\ Biseri- toat\ lumea sau `ntreg uni- s\ intre `n biseric\. Aici, bisericii, iar `n bisericile bolta bisericii se picteaz\
c\rora li s-a `ncredin]at via ca - stea conduc\toare a versul `n care Dumnezeu dup\ r=nduial\, stau cei m\n\stire[ti, tot aici, se Pantocratorul, adic\ Iisus
sunt slujitorii Bisericii - oamenilor spre via]a ve[- este pretutindeni [i peste care au f\cut p\cate grele `nmorm=ntau mitropoli]ii, Hristos Atot]iitorul, Atot-
episcopi, preo]i [i diaconi - nic\. Forma de cerc sim- toate. Mai poate avea care se c\iesc [i cer iertare cuvio[ii monahi [i marii st\p=nitorul, Care prive[te
care sunt datori s\ lucreze bolizeaz\ ve[nicia Bisericii `n]elesul omului, a sufletu- de la Dumnezeu [i de la oa- dreg\tori ai ]\rii. Bisericile cu mil\ spre lumea creat\
via [i s\ dea lui Dumnezeu lui Hristos [i semnul dra- lui [i trupului lui. meni. Ast\zi, `n pridvor voievodale mai au o de El. De asemenea, nao-
roadele ei, adic\ sufletele gostei Lui nesf=r[ite fa]\ Bisericile mai mari [i, mai stau femeile aflate `n `nc\pere numit\ gropni]\, sul mai simbolizeaz\ cerul
credincio[ilor m=ntui]i. de lume. Un alt semn dis- mai ales, cele voievodale perioada lunar\ [i cei ce nu locul `n care se `nmorm=n- `n care locuiesc `ngerii [i
tau, `n trecut, voievozii cti- sfin]ii care sl\vesc pururea
tori, cu toat\ familia lor. [i ne`ncetat pe Dumnezeu.
„Crucea este semnul celei mai `nalte
iubiri a lui Dumnezeu pentru oameni“
Observ\m deasupra turlelor de altare, pe pieptul cre[tinilor, `n
pe biserici, deasupra catapetesmei semn c\ sunt ortodoc[i, c\ sunt r\s-
[i a Sfintei Mese, crucea. De ce cump\ra]i de Hristos pe cruce [i iu-
a[ez\m Sf=nta Cruce peste toate bire, c\ sunt fii ai ~nvierii [i mo[-
acestea? Arhimandritul Ioanichie tenitori de drept ai ~mp\r\]iei Ce-
B\lan, `n cartea „C\l\uz\ ortodox\ rurilor. Iar cei ce `njur\ crucea, nu
`n Biseric\“, ne explic\: „Pentru c\ o poart\ cu evlavie [i se leap\d\ de
Sf=nta Cruce este Sf=ntul Altar, ea, numindu-o «chip cioplit», aceia
primul jertfelnic cre[tin pe care hulesc pe Dumnezeu, se lipsesc de
Fiul lui Dumnezeu a s\v=r[it sin- ajutorul Sfintei Cruci [i dac\ nu se
gura jertf\ s=ngeroas\ [i Liturghie poc\iesc vor suferi multe necazuri
pe Golgota, prin care ni s-au iertat `n via]\ [i `[i vor pierde sufletul.
p\catele. Apoi se a[az\ crucea pe Crucea se `nal]\ pe biserici [i peste
biserici pentru c\ nu este alt semn tot, ca s\ ne amintim de dragostea
mai sf=nt pe lume, nici alt\ arm\ [i lui Hristos pentru noi [i de jertfa
steag de biruin]\ a cre[tinilor `mpo- Lui. Crucea este semnul celei mai
triva diavolului [i a p\catului mai `nalte iubiri a lui Dumnezeu pentru
puternic dec=t Sf=nta Cruce. Cru- oameni, este semnul `nvierii ve[nice
cea, prin cele trei bra]e, mai este [i al unirii tuturor cre[tinilor sub
simbol al Prea Sfintei Treimi, sim- bra]ele ei m=ntuitoare“. Crucea este
bol al iubirii [i unirii divine [i semn cea care `ncununeaz\ [i cupola bis- semiluna musulman\ `nfr=nt\ de
unic al vie]ii ve[nice prin Moartea ericii. Uneori, sub cruce `nt=lnim un Sf=nta Cruce, `n urma dezrobrii
[i ~nvierea lui Hristos. Sf=nta Cru- semicerc care simbolizeaz\ ancora - popoarelor cre[tine, de sub ocupa]ia
ce se a[az\ biruitoare pe biserici, pe simbolul speran]ei cre[tine -, dar [i otoman\.

CM
YK
 CM
YK

DOCUMENTAR S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 9

Arta bisericeasc\ cu specific rom=nesc
~ntemeierea statelor me-
dievale rom=ne[ti, ca [i or-
ganizarea canonic\ a Bi -
sericii Ortodoxe din fiecare
provincie, a dus la dez -
voltarea unei arte rom= -
ne[ti, de factur\ bizantin\,
pe care s-a au grefat ele -
mente de art\ popular\ ori
anumite elemente ale artei
apusene, ajung=ndu-sse la o
crea]ie nou\, cu tr\s\turi
proprii, la o art\ specific
rom=neasc\.
~n }ara Rom=neasc\ [i
Moldova s-au ridicat o serie
de biserici `n a[a numitul
„plan treflat“, `n varianta
„triconcului“, de origine bi-
zantino-sud-dun\rean\. ~n
mare, bisericile construite
`n acest plan urmeaz\ `m-
p\r]irea tradi]ional\ a bise-
ricilor de rit bizantin orto-
dox: pronaos – de regul\
p\trat, - naos, cu dou\ ab-
side laterale, iar `n mijloc
se ridica o turl\, - [i absida
altarului, spre r\s\rit.
Acestui tip `i apar]in biseri-
cile m\n\stirilor Vodi]a,
Tismana [i Cozia, din a
doua jum\tate a secolului
XIV, cea din urm\ situ=n-
du-se printre cele mai de
seam\ crea]ii arhitectonice
din `ntreg sud-estul euro-
pean, servind ca model pen-
tru o bun\ parte din biseri-
cile de mai t=rziu.
~n timpul lui {tefan cel
Mare (1457-1504) tradi]iile
constructive moldovene[ti,
ca [i solu]iile noi introduse
sub Alexandru cel Bun
(1400-1432), au fost prelu-
CM
ate [i amplificate. Tipul
YK
predominant este cel tri-
conc. De pild\, la biserica
M\n\stirii Putna, prima
ctitorie a domnitorului, s-a
introdus un spa]iu funerar
`ntre naos [i pronaos, nu-
mit gropni]\ (necropol\), e-
lement ne`nt=lnit `n lumea
ortodox\, care va fi preluat
la Neam], Dobrov\] [i la
multe biserici din secolul al
XVI-lea. Naosul, pronaosul
[i gropni]a (acolo unde e-
xist\) sunt desp\r]ite `ntre
ele prin ziduri groase, str\-
punse de o u[\. Toate bis-
ericile au o turl\ zvelt\ pe
naos, cilindric\ `n interior,
iar `n exterior cu 8,12 sau
16 laturi, a[ezate de regul\,
pe o baz\ dubl\, stelat\.
Aproape toate bisericile
lui {tefan au o bogat\ de-
cora]ie exterioar\ (firide,
arcade, ocni]e, discuri sm\l-
]uite), av=nd [i unele ele-
mente gotice (contrafor]i,
ferestre `n chenare gotice
etc.). La fondul arhitectonic
bizantino-balcanic, prelu-
crat `n spirit autohton, s-au
ad\ugat unele elemente
din arta gotic\ sau din cea
popular\, ajung=ndu-se
astfel la un stil propriu, cu-
noscut sub numele de „sti-
lul moldovenesc“. Operele
reprezentative ale epocii lui
{tefan cel Mare au exerci-
tat o puternic\ influen]\
asupra arhitecturii din se-
colele urm\toare.
~n secolul al XVI-lea, `n
}ara Rom=neasc\ se men-
]in principalele tipuri de
biserici `nt=lnite `n perioa-
da precedent\. Mai evo-
luat\ `n ce prive[te planul
arhitectural este biserica
M\n\stirii Arge[, ctitoria
lui Neagoe Basarab, con-
struit\ din marmur\, pia-
tr\ [i mozaic. Naosul este
`n plan triconc, peste care
se `nal]\ o turl\ octogonal\,
iar pronaosul este drep-
tunghiular, supral\rgit, cu
12 coloane care sus]in o
turl\ [i cu dou\ spa]ii la-
terale cu destina]ie fune-
rar\, peste care se ridic\
alte dou\ turle, spre vest.
~ntregul exterior, inclusiv
turlele, au o bogat\ deco-
ra]ie exterioar\, `n piatr\
sculptat\, cu motive geo-
metrice [i florale stilizate,
de origine armeano-geor-
gian\, persan\, arab\ [i
otoman\. Biserica de la
Arge[ este considerat\ cea
mai des\v=r[it\ expresie a
artei medievale rom=ne[ti
[i una dintre capodoperele
artei universale.
~n }ara Rom=neasc\, `n
diversitatea de modele ar-
hitectonice care se dezvolt\,
se impun elemente speci-
fice. Astfel, este caracteris-
tic pridvorul deschis la in-
trare, cu st=lpi sau coloane
legate prin arcade, la
`nceput din c\r\mid\, apoi
din piatr\. Pridvorul de-
schis se generalizeaz\ c\tre
sf=r[itul secolului al XVII-
lea [i `nceputul celui urm\-
tor, fiind unul dintre ele-
mentele specifice „stilului
br=ncovenesc“.
~n Moldova, aceea[i not\
baroc\ de diversitate [i
somptuozitate se remarc\ [i
`n arhitectura celui mai ce-
lebru monument al veacului
al XVII-lea, Biserica „Sfin]ii
Trei Ierarhi“ din Ia[i, ctitoria
lui Vasile Lupu. Fa]adele ei
exterioare sunt acoperite `n
`ntregime cu minu]ioase
sculpturi `n piatr\, cu mo-
tive eclectice sau de inspi-
ra]ie oriental\ (armeano-
georgian\, arabo-turc\, per-
san\), dispuse `n benzi ori-
zontale. Me[terii decoratori
au fost desigur orientali,
familiariza]i cu asemenea
podoabe sculpturale. Bi-
serica este `n plan trilobat –
urm=nd planul Galatei – cu
dou\ turle, una pe naos,
alta pe pronaos.
Arhitectura bisericeasc\
din Transilvania medieval\
prezint\ o not\ aparte. Bi-
sericile rom=ne[ti din se-
colele XIII-XIV, care au su-
pravie]uit p=n\ azi – ma-
joritatea ctitorii ale cnejilor
locali –, sunt din piatr\, de
dimensiuni reduse [i au un
plan de „biseric\-sal\“, adi- Biserica „Sf. Nicolae“ (domneasc\) din
c\ o nav\ longitudinal\, `n Curtea de Arge[ - de la mijlocul secolului
continuarea c\reia se afl\ XIV - este conceput\ dup\ planul „`n cruce
absida altarului, mai scun- greac\ `nscris\“, crea]ie a arhitecturii
d\ [i mai `ngust\, iar `n
partea vestic\ un turn-clo- bizantine din epoca Comneinilor, un
potni]\, de regul\ cu aco- monument excep]ional sub raport artistic
peri[ul piramidal.
Presupunem c\ primele r\s\rit [i un turn-clopot- `ntr-un plan simplu, drep-
biserici de lemn din Ma- ni]\ pe latura de apus. tunghiular, cu `nc\peri dis-
ramure[ vor fi avut aceea[i O dat\ cu st\pinirea puse `n lungime: pridvor,
forma pe care o `nt=lnim `n Habsburgilor catolici `n pronaos, naos [i altar. Cele
secolele urm\toare, adic\ o Transilvania [i Banat, se din Maramure[ [i }ara L\-
nav\ central\, turn `nalt pe face tot mai sim]it\ prezen- pu[ului se caracterizeaz\
latura de vest, cu un prid- ]a stilului baroc `n arhitec- printr-un turn `nalt deasu-
vor (cerdac) la intrare. Alte tura laic\ [i bisericeasc\ ro- pra pronaosului, terminat
biserici din lemn vor fi avut mano-catolic\, influen]=nd cu un coif-s\geat\; unele au
forma caselor ]\r\ne[ti din `ns\ [i pe cea ortodox\. S-au [i patru turnule]e la baza
zona respectiv\. ridicat acum [i numeroase coifului. (Biserica Ortodox\
~n secolele XVI [i XVII s-a biserici de lemn, specific Rom=n\, Monografie-Al-
men]inut tipul de biseric\- rom=ne[ti, pe tot cuprinsul bum, Editura Institutului
sal\, de plan dreptunghiu- teritoriilor intracarpatice. Biblic [i de Misiune al
lar, cu absida altarului la De regul\, sunt construite B.O.R., Bucure[ti, 1987) CM
YK

Locul cel mai sf=nt
de pe p\m=nt
Sf=ntul Altar este zidit
pe un loc mai `nalt numit
solee care `n limba greac\
`nseamn\ „ridic\tur\“. Tot
pe solee este fixat [i iconos-
tasul (catapeteasma). ~n
trecut, pe trepetele soleii
st\teau ipodiaconii [i
cite]ii.
Sf=ntul Altar, din latines-
cul „altus“ care `nseamn\
„`nalt“, sau „ara“ care `n-
seamn\ „jertfelnic“, este
simbolul mistic al ~mp\-
r\]iei cerurilor, unde nev\-
zut se afl\ Tronul Prea Sfin-
tei Treimi, Maica Domnului
cu to]i sfin]ii [i `ngerii `m-
preun\ cu slujitorii sfin]i]i
ai Bisericii. Este partea
principal\ a bisericii cre[-
tine, `ntruc=t aici este locul
`n care se s\v=r[esc cele mai
importante slujbe, `ncep=nd
cu Sf=nta Liturghie. Altarul
sau „Sf=nta Sfintelor“ pre-
`nchipuie cerul cerurilor,
Raiul [i locul `n care s-a n\s-
cut M=ntuitorul, a predicat,
a p\timit, a murit, a `nviat
[i s-a `n\l]at la cer.
Acesta este locul cel mai
sf=nt de pe p\m=nt unde
locuie[te `n chip nev\zut
Dumnezeu [i unde se
jertfe[te `n timpul fiec\rei
Sfinte Liturghii, M=ntu-
itorul lumii. Dac\ naosul
`nchipuie tainic lumea
v\zut\, a credincio[ilor,
adic\ Biserica lupt\toare
pe p\m=nt, Altarul `nchi-
puie cerul, adic\ Biserica
biruitoare de sus, format\
din `ngeri [i din to]i sfin]ii,
care se roag\ pentru noi [i
ne ajut\ s\ dob=ndim
m=ntuirea sufletului.
Altarele sunt construite
cu fa]a spre r\s\rit, `ntru-
c=t la r\s\rit a fost E-
denul, raiul de unde a c\-
zut omul, pentru c\ la r\-
s\rit a avut loc m=ntuirea
lumii. Hristos este R\s\-
ritul cel de Sus, „Lucea-
f\rul dimine]ii“ [i „Soarele
M=ntuirii noastre“ care
r\sare de la r\s\rit [i „lu-
mineaz\ pe tot omul ce
vine din lume“. R\s\ritul
este simbolul luminii [i al ~n compara]ie cu romanicul, goticul „trece“ mun]ii
~nvierii Domnului, care a datorit\ me[terilor (poate, `n primul r=nd, a me[terilor
`nviat „pe c=nd se lumina pietrari), l\s=ndu-[i amprenta artistic\ la cele mai
de ziu\“. Ne `nchin\m spre importante monumente din Moldova (estul ]\rii) `nt=i
r\s\rit pentru c\ dinspre [i, apoi, din Muntenia (sudul Rom=niei). ~n imagine,
r\s\rit Fiul lui Dumnezeu biserica din Biertan, jud. Sibiu - biserica hal\,
va veni pentru a doua oar\ apar]in=nd perioadei t=rzii a goticului (1492-1524),
`n lume s\ o judece. a acoperit\ cu bol]i `n re]ea. Altar poliptic (1515-1524)

Primele bazilici pe p\m=nt rom=nesc (azi - Cenad – jud. Timi[),

Lumina din cer
care lumineaz\
tuturor
Amvonul, locul din ca-
re se cite[te Sf=nta E-
vanghelie, simbolizeaz\
piatra de la u[a mor-
m=ntului M=ntuitorului,
de unde `ngerul a vestit
~nvierea Sa. Sc\rile am-
vonului `nchipuie scara
lui Iacov care leag\ cerul
de p\m=nt.
Policandrul ag\]at de
cupola bisericii simbo-
lizeaz\ lumina lui Hris-
tos care `n timpul slujbe-
lor se coboar\ din cer [i
lumineaz\ tuturor. a
Cre[tinismul rom=nesc
este de origine apostolic\.
De vreme ce existau pre-
o]i, diaconi [i credincio[i
`nc\ din a doua jum\tate
a primului veac cre[tin,
care se adunau pentru
„fr=ngerea p=inii“, rug\-
ciune [i predic\, ace[tia
au ridicat [i l\ca[uri anu-
me pentru cult, numite
bazilici (din latinescul
„basilica“ s-a format ro-
m=nescul „biserica“, ter-
men necunoscut `n cele-
lalte limbi neolatine). Ast-
fel de bazilici s-au des-
coperit mai cu seam\ `n
teritoriul dintre Dun\re
[i Marea Neagr\ – Dobro-
gea de azi – care `n anul
297 s-a constituit `ntr-o u-
nitate politico-administra-
tiv\ aparte, [i anume `n
provincia Scythia Minor.
Cercet\rile arheologi-
ce, `ncepute `nc\ din ul-
timele decenii ale secolu-
lui trecut [i continuate
p=n\ azi, au dus la des-
coperirea a peste 30
bazilici `n Dobrogea, toate
din secolele IV-VI. Astfel,
la Tomis, metropola pro-
vinciei (azi - Constan]a) –
de[i cercet\rile arheologi-
ce sunt destul de dificile,
din cauza c\ ora[ul nou
este suprapus peste cel
vechi – s-au descoperit
p=n\ acum [ase bazilici.
La Tropaeum Traiani (azi
- Adamclisi) s-au des-
coperit cinci bazilici, cele
mai interesante sub ra-
port arhitectonic fiind cea
de „marmur\“, de tip ele-
nistic, `nzestrat\ cu un
atrium [i un baptis-
terium, [i bazilica zis\ „cu
transept“ sau `n form\ de
T, singura de acest gen
din Dobrogea, dar [i cea
mai mare (33, 80 X 13,70
m), av=nd un nerthex,
naos, baptisteriu, tran-
sept cu cript\ [i absid\.
S\p\turile arheologice
de la Histria au scos la lu-
min\ funda]iile a [apte
bazilici, toate din secolele
V-VI. La Piatra Frecatei –
j. Tulcea – anticul Beroe –
s-au dezgropat funda]iile
unei bazilici ce pare s\
dateze din timpul lui
Constantin cel Mare, fiind
considerat\ cea mai veche
din tot sud-estul Europei.
~n teritoriile nord-dun\-
rene, `n special `n fosta
provincie Dacia Traiana,
s-au descoperit bazilici la
Sucidava (azi - Celei –
Corbia) [i una la Morisena
ambele dat=nd din secolele
IV-VI. Dar popula]ia autoh-
ton\ r\masa aici dup\ re-
tragerea autorit\]ilor [i ar-
matei rom=ne `n sudul
Dun\rii (271-275) a ame-
najat l\ca[uri de cult rudi-
mentare `n fostele cl\diri
publice romane.
Trecerea unor popula]ii
migratoare pe teritoriul
]\rii noastre, `ndeosebi
marea migra]ie avaro-
slav\ de la Dun\re de Jos
din anul 602, a dus nu nu-
mai la destr\marea orga-
niza]iei biserice[ti a str\-
mo[ilor no[tri daco-ro-
mani, dar [i la distru-
gerea l\ca[urilor de cult
existente. (Biserica Or-
todox\ Rom=n\, Mono-
grafie-Album, Editura
Institutului Biblic [i de
Misiune al B.O.R., Bu-
cure[ti, 1987)

CM
YK
10 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Prim\riile de la ]ar\, obligate s\-[[i fac\ site pe internet

Boto[ani: cele mai
ridicate temperaturi
din ultimii 50 de ani
Jude]ul Boto[ani a `nregistrat
cele mai ridicate temperaturi, `n
ianuarie, din ultimii 50 de ani.
Mercurul termometrelor a urcat,
ieri, la 13 grade Celsius, `n con-
di]iile `n care, `n ultimele dou\
s\pt\m=ni, au fost `nregistrate
valori de peste 10 grade Celsius.
Potrivit [efului Sta]iei Meteo
Boto[ani, Costic\ C\lu]u, c\ldura
este atipic\ pentru aceast\ pe-
rioad\ a anului. „Pe baza m\su-
r\torilor efectuate de noi [i a de-
termin\rilor istorice, am ajuns la
concluzia c\ astfel de tempera-
turi nu au mai fost `nregistrate
`n ultimii 50 de ani“, a declarat
„~n primul r=nd, ne intereseaz\
s\ fie publicate pe aceste site-uuri
datele cu privire la achizi]iile pu-
blice. Sunt comune `n care avem
probleme cu accesul la internet,
dar se pot folosi [i conexiuni prin
telefon, de tip dial-u
up“, a sus]inut
Marian Tudoran, director `n cadrul
Prefecturii Ia[i.
P=n\ pe data de 19 februarie,
toate comunele din jude]ul Ia[i vor
trebui s\ aib\ pagina web proprie.
{efii Prefecturii ie[ene au cerut
Politicienii Ia[ului
se ceart\ pe statistici cu
acest lucru pentru a facilita comu-
nicarea cu primarii, c=t [i pentru a
impune mai mult\ transparen]\
administra]iilor locale. Astfel, pe
site-ul propriu al fiec\rei prim\rii
vor fi postate toate informa]iile de
interes public, precum [i toate
achizi]iile pe care prim\ria respec-
tiv\ inten]ioneaz\ s\ le fac\.
„~n primul r=nd, ne intereseaz\
s\ fie publicate datele cu privire la
achizi]iile publice. De aceea, am
chemat to]i primarii din jude], pen-
tru a-i informa despre acest lucru.
Sunt comune `n care avem pro- suficient\ organizarea unei selec]ii
bleme cu accesul la internet, dar se de oferte.
pot folosi [i conexiuni prin telefon, „Anun]urile privind inten]ia de
de tip dial-up“, a sus]inut Marian achizi]ii publice vor fi transmise [i
Tudoran, director `n cadrul Pre- website-ul www.e-licitatie.ro, pen-
fecturii Ia[i. tru a putea fi u[or accesate [i mo-
Fiecare comun\ va fi nevoit\
nitorizate“, a explicat Marian
Tudoran. De asemenea, fiecare
s\-[i pl\teasc\ din bugetul propriu prim\rie din jude] `[i va desemna
realizarea site-ului. Cum sumele
un reprezentant care va urma o se-
de pe pia]a de web design variaz\ rie de cursuri speciale, organizate
foarte mult, autorit\]ile au reco- gratuit de Prefectur\, `n domeniul
mandat primarilor s\ g\seasc\ navig\rii [i administr\rii unui site
solu]ii ieftine, pentru care s\ fie pe internet. (B.C.)
Prefec]ii jude]elor moldovene[ti
discut\ despre presiunile politice
Prefectul jude]ului Ia[i, Ni-
cu[or P\duraru, va participa,
ast\zi, la Boto[ani, la prima `n-
„Principalele subiecte de pe
agenda de lucru sunt legate de
modalit\]ile de eliminare a pre-

C\lu]u. {i umiditatea solului a
`nregistrat valori minime, `n
condi]iile `n care cantit\]ile de
precipita]ii c\zute `n lunile de-
cembrie [i ianuarie au fost de sub
1 litru/mp. Directorul Direc]iei
Agricole [i pentru Dezvoltare
Rural\, Mihai Pavel, a declarat,
ieri, c\, `n urma m\sur\torilor
efectuate, a ajuns la concluzia c\
solul este uscat p=n\ la un metru
ad=ncime, ceea ce face ca toate
plantele cultivate toamna trecut\
s\ fie distruse. (B.C.)
Fabric\ de motorin\
ecologic\, la Gala]i
Primarul Dumitru Nicolae a de-
clarat, ieri, c\, `n Gala]i, va fi
construit\ o fabric\ de motorin\
ecologic\. Edilul a precizat c\,
pentru construc]ia acestei fabrici,
firma german\ Duisburg Arow a
`nchiriat 7 hectare de teren `n
„Zona Liber\“ Gala]i. Investitorii
germani se a[teapt\ la o
produc]ie de 100.000 de tone de
motorin\ ecologic\ anual, va-
loarea investi]iei ridic=ndu-se la
suma de 170 de milioane de
euro. Totodat\, pentru a avea
materie prim\, firma german\
va cump\ra [i produc]ia de ce-
reale de pe 50.000 de hectare din
jude]ul Gala]i. Principalele com-
ponente naturale folosite `n pro-
ducerea biodiselului sunt rapi]a,
floarea-soarelui [i soia. Potrivit
studiilor f\cute de speciali[ti,
biodieselul este un combustibil
ultracurat, nu contine nici sulf,
nici produse aromate [i conduce
la o reducere cu 78% a emisiilor
de bioxid de carbon. Totodat\,
are avantajul c\ este de patru
ori mai biodegradabil dec=t com-
bustibilul diesel petrolier. (B.C.)
Un deputat boto[\nean
`[i deschide cabinet
parlamentar la Milano
Partidul Democrat va deschide,
la sf=r[itul acestei luni, un birou
parlamentar la Milano. Anun]ul
a fost f\cut, ieri, de deputatul
boto[\nean Radu Dr\gu[, cel
fonduri guvernamentale
a Primarul Gheorghe Nichita a sus]inut c\ fondurile alocate
Ia[ului de Guvernul Rom=niei, la sf=r[itul anului trecut,
ar fi fost dirijate exclusiv c\tre primarii „portocalii“ [i a
amenin]at c\ va `ntocmi un dosar cu situa]iile financiare exacte,
pe care `l va depune la Senat [i la Camera Deputa]ilor a
de Bogdan CRON}
Primarul municipiului Ia[i, Gheor-
ghe Nichita, i-a acuzat pe liderii fi-
lialelor locale ale PNL [i PD c\ au
folosit banul public `n scopuri politice.
Gheorghe Nichita, care este [i pre[e-
dintele organiza]iei jude]ene a PSD, a
sus]inut, ieri, `n cadrul unei conferin]e
de pres\, c\ fondurile alocate Ia[ului
de Guvernul Rom=niei, la sf=r[itul a-
nului trecut, ar fi fost dirijate exclusiv
c\tre primarii „portocalii“.
„~n jude]ul Ia[i, PD [i PNL au luat
bani publici de la buget [i i-au dirijat,
`n scop politic, c\tre primarii pe care `i
aveau `n barca proprie [i c\tre primarii
pe care i-au racolat de la alte partide.
Astfel, din 220 de miliarde aduse la
sf=r[itul anului trecut, 90% din bani au
fost trimi[i c\tre primarii PNL [i PD“,
a spus [eful PSD Ia[i. Gheorghe
Nichita a amenin]at c\ va `ntocmi un
dosar cu situa]iile financiare exacte, pe
care `l va depune at=t la Senat, c=t [i la
Camera Deputa]ilor.
„Sunt onorat c\ domnul
Nichita m\ `nvinuie[te c\ am
adus bani“
Liderii filialei locale a PD nu s-au
ar\tat prea deranja]i de acuza]iile pri-
marului [i consider\ c\ afirma]iile
acestuia sunt doar „ordine de partid,
date pentru a discredita Alian]a D.A.“.
„Sunt onorat c\ domnul Nichita m\
`nvinuie[te c\ am adus bani din fondul
de rezerv\ al Guvernului. Acest lucru
`l fac numai politicienii destoinici [i
sunt m=ndru c\ pre[edintele PSD Ia[i
Primarul Gheorghe Nichita, care
este [i pre[edintele organiza]iei
jude]ene a PSD, a sus]inut, ieri, c\
fondurile alocate Ia[ului de
Guvernul Rom=niei, la sf=r[itul
anului trecut, au fost dirijate
exclusiv c\tre primarii „portocalii“
este gelos pe primarii PD-ului. Asta s\
fie cea mai mare gre[eal\ a mea, c\ am
adus bani `n jude]ul Ia[i“, a spus sena-
torul Dan C=rlan, pre[edintele PD Ia[i.
La r=ndul s\u, senatorul ie[ean a
prezentat o alt\ statistic\, mai ampl\,
referitoare la banii direc]iona]i de
Guvern c\tre comunele jude]ului. „~n
cursul anului 2006, aproape jum\tate
din totalul fondurilor a ajuns la co-
mune conduse de primari PSD, 21% la
democra]i [i aproximativ 20% la libe-
rali“, a sus]inut [eful PD Ia[i. a
t=lnire de lucru din acest an a
prefec]ilor din Moldova. La
eveniment vor fi prezen]i secre-
tarul de stat `n cadrul Minis-
terului Administra]iei [i Inter-
nelor, Victor Paul Dobre, pre-
[edintele Asocia]iei Prefec]ilor
[i Subprefec]ilor din Rom=nia,
Mihai Capr\, [i prefec]ii jude-
]elor Bac\u, Boto[ani, Neam],
Suceava, Vrancea.
De asemenea, invitat la dis-
cu]ii este [i reprezentantul ger-
man al concernului E-ON Mol-
dova, Gunter Schubert, care va
discuta cu prefec]ii despre pro-
blema aliment\rii cu energie a
localit\]ilor din zona Moldovei.
Bursele studen]ilor
vor fi majorate retroactiv
Fondul de burse pentru
studen]i nu va cre[te cu mai
pu]in dec=t se m\re[te fon-
dul de salarii alocat profeso-
rilor, a declarat, joi, `n urma
`nt=lnirii cu reprezentan]ii
studen]ilor, secretarul de
stat pentru `nv\]\m=nt su-
perior din cadrul Ministe-
rului Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC), Dumitru Miron. El
a spus c\, `nc\ din luna
noiembrie, MEdC a `nceput
cre[terea aloca]iei pentru
burse. „Noi vrem s\ aloc\m
banii studentului [i el s\-[i
pl\teasc\ ceea ce dore[te.
Acest lucru va fi realizabil a-
tunci c=nd va permite legis-
la]ia“, a spus Miron. Secreta-
rul de stat a precizat c\
scopul `nt=lnirilor lunare
dintre reprezentan]ii MEdC
[i ai studen]ilor este acela de
a g\si solu]ii comune la pro-
blemele acestora.
La r=ndul s\u, pre[edin-
tele Uniunii Studen]ilor din
Rom=nia (USR), George P\-
duraru, a declarat c\, `n
cadrul `nt=lnirii, studen]ii
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
siunii factorilor politici asupra
prefectului [i institu]iei pre-
fectului, atragerea institu]iilor
[i entit\]ilor sociale (Biserica,
ONG-uri, [coli) `n implemen-
tarea normelor [i valorilor eu-
ropene `n societate sau rolul
prefecturilor `n refacerea [i
consolidarea propriet\]ii fun-
ciare [i imobiliare“, a precizat
purt\torul de cuv=nt al Prefec-
turii ie[ene, Emanoil Arhip.
Dup\ [edin]a de lucru, prefec]ii
vor fi invita]i s\ viziteze Com-
plexul Mihai Eminescu de la
Ipote[ti [i Punctul de Trecere
de Frontier\ St=nca. (B.
CRON})
au propus majorarea de la 55
de lei la 60 de lei a fondului
de burse pentru fiecare stu-
dent, ceea ce ar reprezenta o
cre[tere cu 10%. „Ni s-a spus
c\ se va aplica aceast\ cre[-
tere de la 1 octombrie re-
troactiv“, a afirmat P\du-
raru.
O alt\ propunere a stu-
den]ilor este aceea a a-
cord\rii burselor sociale nu-
mai pentru studen]ii din
anul I, urm=nd ca, pentru
studen]ii din anii urm\tori,
bursele s\ se aloce pe baz\
de merit.
El a anun]at c\, `n cursul
s\pt\m=nii viitoare, repre-
zentan]ii celor trei organi-
za]ii studen]e[ti (Alian]a Na-
]ional\ a Organiza]iilor Stu-
den]e[ti din Rom=nia, Uniu-
nea Studen]ilor din Rom=nia
[i Uniunea Na]ional\ a Stu-
den]ilor din Rom=nia), `m-
preun\ cu reprezentan]ii
MEdC vor alc\tui o comisie
pentru a redacta o hot\r=re
privitoare la acordarea ba-
nilor c\tre studen]i. (O.R.)

c\ruia `i [i apar]ine aceast\
ini]iativ\. Parlamentarul sus]ine
c\ a propus `nfiin]area acestui
cabinet parlamentar pentru a
veni `n sprijinul a peste jum\-
tate de milion de rom=ni stabili]i
`n nordul Italiei. „Vrem ca acest
cabinet s\ fie un mod de a `m-
bun\t\]i nu imaginea Rom=niei,
ci a rom=nilor din str\in\tate,
pentru c\ ea sufer\, at=ta timp
c=t presa str\in\ reflect\ doar
aspectele negative, care apoi
sunt generalizate“, a declarat
Dr\gu[. Inaugurarea cabinetului
va avea loc pe data de 29 ia-
nuarie. La `nt=lnire a fost invitat
[i fostul prim-ministru al Italiei,
Silvio Berlusconi, dar [i edilii din
Milano. Deputatul Radu Dr\gu[
a declarat c\, s\pt\m=nal, un
parlamentar al democra]ilor va fi
prezent la biroul din Milano pen-
tru audien]e. Pe l=ng\ cabinetul
din Milano, democra]ii
inten]ioneaz\ s\ `nfiin]eze, `n
acest an, cabinete pentru
rom=nii pleca]i la munc\ `n alte
dou\ ora[e ale Italiei. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna februarie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ EDI}IA A ZECEA a concur-
sului destinat comunit\]ilor parohiale [i
intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a-
cestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abo-
namente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
FEBRUARIE din fiecare protopopiat. O parohie
poate fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei
ori pe an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este
ca o parohie s\ contracteze minimum 10 abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ direct la
redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o evi-
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
Modalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru
care nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii ianuarie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziaru-
lui „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare
cu autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
LUMINA)

Managerii de spital nemul]umi]i de
buget pot apela la Comisia de mediere
Potrivit directorului executiv al
Casei Na]ionale de Asigur\ri de
S\n\tate (CNAS), dr. Vasile Cepoi,
managerii de spitale din toat\ ]ara,
care sunt nemul]umi]i de reparti]ia
bugetului pentru 2007 pot apela la
Comisia de mediere din cadrul
Ministerului S\n\t\]ii (MS). De al-
tfel, acest lucru este prev\zut `n
mod expres `n contractul-cadru
emis de CNAS. Directorul Cepoi
crede c\ cele mai multe nemul]u-
miri apar ca urmare a calculelor ta-
rifului pe caz ponderat. „Aceasta
este o problem\ perpetu\. M\ a[-
teptam ca, dup\ ce au dat un con-
curs, managerii s\ cunoasc\ ce `n-
seamn\ tariful pe caz ponderat.
Dac\ un doctor ar veni la comisia
de mediere pentru tariful pe caz
ponderat i-a[ pune s\ dea din nou
examen“, a explicat dr. Cepoi.
~n cazul acestui tarif, calculele
sunt foarte tehnice, a admis el, ex-
plic=nd c\ baza de calcul cuprinde
cheltuielile salariale ale fiec\rui
spital. Cele mai mici sume `n baza
acestui calcul revin unit\]ilor de
pediatrie, `n care tariful pe caz pon-
derat este mai mic, situa]ii `n care
apar cele mai mari nemul]umiri.
Tariful pe caz ponderat se refer\ la
consumul de resurse [i cum `n
cazul copiilor consumurile sunt mai
reduse [i valoarea tarifului este
mai mic\. (O.B.)
ACTUALITATE
Ia[ul a r\mas `n urm\ `n ceea ce
prive[te colectarea de[eurilor
Municipalitatea ie[ean\ nu a
reu[it s\ rezolve problema de[eu-
rilor. Proiectul construirii unei gropi
ecologice `n apropierea ora[ului, la
Tome[ti, bate deocamdat\ pasul pe
loc, iar posibilele alternative, cum ar
fi incineratoarele de de[euri, nu nu-
mai c\ nu exist\, dar nici nu sunt lu-
ate m\car `n considerare.
„Deocamdat\ nu putem vorbi la Ia[i
de un incinerator, pentru c\ ie[enii nu
[tiu s\ colecteze selectiv de[eurile, re-
zult=nd astfel un grad mare de umidi-
tate a acestora. Prin urmare, singura
metod\ eficient\ r\m=ne, cel pu]in de-
ocamdat\, depozitarea prin composta-
re“, a sus]inut directorul Agen]iei pen-
tru Protec]ia Mediului, Danu] Pirchiu.
Afirma]ia directorului APM Ia[i poate
fi considerat\ adev\rat\ doar pe jum\-
tate. Chiar dac\ ie[enii ar dori s\ colec-
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
teze selectiv de[eurile, inten]ia lor ar
r\m=ne f\r\ nici un rezultat, deoarece
nu ar avea la dispozi]ie containere par-
ticularizate pentru sticl\, plastic, h=r-
tie sau de[euri menajere.
Prefectul jude]ului Ia[i, Nicu[or
P\duraru, a avansat `ns\ o solu]ie `n
acest sens. „Sunt inginer [i cunosc
destul de multe lucruri `n domeniul
energetic. Cred c\ cea mai bun\ solu-
]ie ar fi o central\ cu cogenerare, ca-
re ar putea fi ridicat\ de un consor]iu
european cu firme interesate“, a sus-
]inut Nicu[or P\duraru. P=n\ ce au-
torit\]ile vor face ceva concret `n a-
cest sens, singurul lucru cert r\m=ne
acela c\, `n urm\torii ani, problema
construirii unei gropi ecologice, a u-
nei centrale cu cogenerare sau a unor
incineratoare ecologice se va pune din
ce `n ce mai acut. (B.C.)
11
PE SCURT
Doar studiu
de fezabilitate
pentru Pasarela
Octav B\ncil\, `n 2007
{efii Prim\riei Ia[i vor ca anul
acesta s\ fie f\cut deja studiul de
fezabilitate pentru construc]ia
Pasarelei Octav, ca apoi s\ `ncea-
p\ [i construc]ia efectiv\. Deja au
fost f\cute calculele, costul final
al investi]iei fiind de 55 de milioa-
ne de lei noi, dintre care 42 de
milioane vor fi alocate pentru con-
struc]ie [i montaj, iar 13 milioane
de lei pentru materialele de con-
struc]ii. „~n acest timp, trebuie re-
zolvat\ [i problema terenurilor,
deoarece o parte din terenuri
apar]in Consiliului Local, o parte
apar]in SNCFR, iar o parte sunt
terenuri proprietate personal\.
Noi trebuie s\ facem exproprieri,

Internet f\r\ fir la Universitatea „Cuza“

~n aproximativ trei luni, studen]ii [i profesorii
Universit\]ii „Al. I. Cuza“ vor putea naviga pe
internet prin conexiune wireless (f\r\ fir).
Universitatea ie[ean\ este prima institu]ie de
`nv\]\m=nt superior din ]ar\ care asigur\ accesul
la internet prin re]eaua wireless pentru studen]ii
[i angaja]ii s\i. De asemenea, re]eaua universit\]ii
va fi accesibil\ `n orice universitate din Europa,
proiectul fiind finan]at la nivel european.
Semnalul radio al re-
]elei wireless va avea
acoperire, `n prim\ in-
stan]\, `n corpurile A, B
[i C ale universit\]ii [i
urmeaz\ s\ fie extins `n
spa]iile verzi din jurul
Universit\]ii precum [i
`n campsurile studen-
]e[ti. ~ntr-o prim\ faz\,
acoperirea va fi de 70%
din spa]iile didactice
principale ale uni-
versit\]ii, conform celor
precizate de Octavian
Rusu, [eful Departamen-
tului de Comunica]ii Di-
gitale (DCD) ale univer-
sit\]ii, cadru didactic la
Facultatea de Fizic\.
Transmisia wireless
se va realiza pe baza a 50
de puncte de acces plasa-
te `n corpurile de cl\dire
principale `n urm\toare-
le dou\-trei luni.
Studen]ii [i profesorii
vor putea accesa re]eaua
pe baza unui sistem de
autentificare unic pus la
punct de Departamentul
de Comunica]ii Digitale al
Universit\]ii, integrat `n
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a SP|L|TORIE PEN-
TRU STUDEN}II C|MI-
NI{TI: Suden]ii din c\mi-
nele Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ au posibilitatea s\ e-
vite sp\latul rufelor `n pu-
blic. Acum ei pot apela la
serviciile specializate ale
universit\]ii, dup\ cum a
precizat rectorul Dumitru
Oprea. ~ncep=nd din aceas-
t\ lun\, la parterul c\mi-
nul C13, func]ioneaz\ o
sp\l\torie care ofer\ servi-
cii de sp\lare [i uscare a ru-
felor pentru studen]i. Pre-
]ul se stabile[te `n func]ie
de greutatea articolelor,
c=nt\rite `n fa]a studentu-
lui, tariful fiind de 1,8 RON
pe kg. Pe chitan]a studen-
tului se vor preciza inclusiv
[i cantitatea [i consumul de
sistemul european de aut-
entific\ri universitare.
Astfel, contul creat la
Universitatea „Al. I. Cu-
za“ va fi valabil la orice
alt\ universitate euro-
pean\. Pe baza aceleia[i
autentific\rii, studen]ii
vor avea acces [i la o
adres\ de e-mail de pe
domeniul uaic.ro cu un
spa]iu de stocare preco-
nizat la 100 de Mb. P=n\
acum, doar angaja]ii uni-
versit\]ii beneficiau de
aceast serviciu, dup\
cum a mai men]ionat Oc-
tavian Rusu.
Pentru conectarea la
serverul wireless, pentru
orice tip de calculator es-
te necesar\ o plac\ wire-
less, astfel c\ studen]ii
care de]in laptop sau PC
se vor putea conecta f\r\
probleme la noul server.
De asemenea, la acest
server studen]ii sau pro-
fesorii se vor putea co-
necta [i prin telefonul
mobil sau prin Personal
Digital Sistem (PDI), ci-
ne posed\ a[a ceva, rec-
materiale necesare, taxele
urm=nd a fi achitate la ca-
sieria complexului studen-
]esc Codrescu [i prezentate
`n ziua `n care studentul
vine s\ `[i ridice hainele.
(O.R.)
a „UN CEC DE MILIAR-
DE PENTRU TINERETUL
ROM+NIEI“: Liberal-de-
mocra]ii ie[eni organizeaz\
mar]i, 23 ianuarie, `nce-
p=nd cu ora 13, o dezbatere
cu titlul „Un CEC - Cerce-
tare, Educa]ie, Cultur\ - de
miliarde pentru tineretul
Rom=niei“. Evenimentul, la
care sunt invita]i liderii
Partidului Liberal Demo-
crat (PLD), Theodor Stolo-
jan, Gheorghe Flutur sau
Mona Musc\, se va desf\[u-
ra `n Sala Mare a Teatrului
torul Oprea fiind unul din
posesorii unui PDI din
cadrul „Cuza“. Rectorul
Dumitru Oprea a ar\tat
c\ Universitatea se ori-
enteaz\ c\tre re]eaua de
internet wireless, astfel
`nc=t s\ nu mai fie modi-
ficat\ structura cl\dirilor.
Octavian Rusu a men-
]ionat c\ nici o alt\ per-
soan\ care nu apar]ine co-
munit\]ii „Cuza“ nu va
putea beneficia de re]ea,
ad\ug=nd c\ `n acest mod
„vom avea o eviden]\ foar-
te clar\ a celor care folo-
sesc re]eaua universit\]ii“.
Totu[i, av=nd `n vedere
num\rul de angaja]i [i
studen]i de la „Cuza“, care
dep\[e[te 40.000 de per-
„Luceaf\rul“, din Ia[i. Mo-
deratorul dezbaterii este
pre[edintele filialei locale a
PLD, rectorul Universit\]ii
„Al. I. Cuza“, Dumitru O-
prea. „Este o `nt=lnire care
`[i propune s\ `i sensibilize-
ze pe cei care, din p\cate,
nu mai au timp s\ se g=n-
deasc\ la strategii viabile
pentru bunul mers al aces-
tei ]\ri. ~n orice economie,
cele mai profitabile [i mai
solide investi]ii sunt cele `n
domeniul educa]iei, culturii
[i cercet\rii“, a precizat rec-
torul Dumitru Oprea. (B.C.)
a CAZARE CU DIS-
COUNT PENTRU CEI MAI
BUNI STUDEN}I: Studen]ii
cei mai buni de la fiecare
facultate a Univesit\]ii „Al.
I. Cuza“ vor primi o reduce-
soane, este necesar un alt
server, deoarece actualul
server nu poate garanta
conturi de e-mail pentru
toat\ lumea.
Dac\ la re]eaua cla-
sic\ de internet a univer-
sit\]ii ar avea acces, teo-
retic, orice student sau
profesor, la punctele de
acces wireless ale uni-
versit\]ii au acces 15-16
calculatoare `n acela[i
timp. Un punct de acces,
hot-spot, are o raz\ de
acoperire de 50 de metri
`n interior [i 150 de
metri `n exterior.
Un router pentru `n-
treaga re]ea wireless cos-
t\ peste 1.000 de dolari `n
timp ce conturile studen-
re substan]ial\ a tarifului
de cazare `n cele dou\
c\mine de confort sporit.
Astfel, 15 cei mai buni stu-
den]i de la facult\]ile uni-
versit\]ii vor pl\ti doar 85
RON pe lun\, fa]\ de tariful
de 200 RON pe lun\, valabil
pentru camerele cu trei
locuri din c\minele C1 [i C2.
Diferen]ele vor fi suportate
de fiecare facultate din fon-
durile proprii. „Dac\ stu-
dentul cu media cea mai
mare nu st\ `n c\min, va
beneficia de reducere urm\-
torul pe list\“ a precizat rec-
torul Dumitru Oprea. (O.R.)
a „CUZA“ EXTINDE
PARTENERIATELE PE LI-
NIE FRANCOFON|: Uni-
versitatea „Al. I. Cuza“ a
]ilor [i ale angaja]ilor de
la „Cuza“ vor costa `n to-
tal 25.000-30.000 de euro.
Conform celor precizate
de Octavian Rusu, o par-
te din costurile re]elei a
fost acoperit\ printr-un
proiect european.
~n afara router-ului U-
niversit\]ii, la „Cuza“
mai func]ioneaz\ [i rou-
tere private cum este cel
cump\rat chiar de recto-
rul Dumitru Oprea din
Statele Unite ale Americii
cu 40 de dolari [i care
asigur\ accesul la inter-
net at=t a rectorului, c=t [i
a unora din apropia]ii s\i
de la Facultatea de Eco-
nomie [i Adminstrarea
Afacerilor. (Oana RUSU)
`ncheiat un nou acord de
colaborare cu Universitatea
Brest - Université de Bre-
tagne Occidentale, care va
permite studen]ilor de la
facult\]ile de Chimie [i Ma-
tematic\ s\ beneficieze de
mobilit\]i de studiu `n
Fran]a, dup\ cum a men-
]ionat rectorul Dumitru
Oprea. Conform acordului
dintre cele dou\ institu]ii,
partea francez\ va putea
primi un maximum de 10
studen]i pe ani, care vor fi
complet scuti]i de taxele de
studiu. Ei vor putea urma,
`n Universitatea din Brest,
at=t programe de formare
clasic\ `n domeniile mate-
maticii [i fizicii, c=t [i stagii
de practic\ `n companiile
din zon\. (O.R.)
pentru ca toate terenurile s\
devin\ proprietate a Prim\riei“, a
declarat Andrei Trofor, purt\torul
de cuv=nt al Prim\riei Ia[i. Noii
indicatori economici ai investi]iei
vor trebui aproba]i de consilierii
locali `n [edin]a de luni. (S.D.)
Buline albastre pentru
taxiurile din Ia[i
Municipalitatea a demarat o cam-
panie de `nnoire a autocolantelor
de identificare a taxiurilor din
ora[. Locul bulinelor galbene va fi
luat de un nou model, predominat
de culoarea albastr\. Primele bu-
line europene vor fi montate de la
`nceputul s\pt\m=nii viitoare.
P=n\ acum au depus dosare pen-
tru reautorizare 1.300 de taxime-
tri[ti din cei 1.800 care circul\ `n
municipiu. Procesul de reautori-
zare a costat proprietarii de ma-
[ini `ntre 200 de lei la persoanele
fizice p=n\ la 350 de lei pentru
ma[inile de la firme de taxime-
trie. „Lipirea autocolantelor va fi
efectuat\ numai `n prezen]a unui
inspector al Prim\riei, care s\
certifice c\ ma[ina `ndepline[te
toate condi]iile pentru activitatea
taxi. Dac\ num\rul aximetri[tilor
va permite, lipirea bulinelor se va
face `n parcarea din spatele
prim\riei sau, dac\ nu, la sediul
produc\torului autocolantelor, pe
strada Aeroportului nr. 3 bis“, a
precizat Andrei Trofor, purt\torul
de cuv=nt al Prim\riei. (S.D.)
260.000 de lei
pentru organizarea
Zilei Unirii la Ia[i
Prim\ria a stabilit bugetul pentru
organizarea manifest\rilor dedi-
cate zilei de 24 ianuarie, Ziua U-
nirii Principatelor Rom=ne. Potri-
vit calculelor f\cute de reprezen-
tan]ii Prim\riei, bugetul total al
evenimentului a ajuns la suma de
260.000 de lei, din care, Guvernul
Rom=niei particip\ cu 50.000 de
lei, Consiliul Jude]ean Ia[i - cu
100.000, iar Prim\ria - cu 110.000
de lei. Potrivit bugetului, specta-
colul folcloric din Pia]a Unirii va
costa 18.500 de lei, iar concertul
din fa]a Palatului Culturii va
costa 80.000 de lei, sum\ `n care
sunt incluse pl\]ile trupelor
Direc]ia5, Iris, {tefan B\nic\ Jr,
Nicolae Furdui Iancu [i Ionu]
Fulea, precum [i pentru re-
alizarea scenei, sonorizare [i lu-
mini. Organizatorii au preg\tit [i
un foc de artificii, care cost\
25.000 de lei. (S.D.)
Simpozion
interjude]ean pentru
cadrele didactice
Azi, `ncepând cu ora 10, are loc la
Liceul „Al. I. Cuza“ Ia[i simpozio-
nul interjude]ean cu tema „Valori
ale educa]iei la `nceput de mile-
niu“. Simpozionul se adreseaz\
cadrelor didactice, fiind anun]a]i
70 de participan]i din mai multe
jude]e, conform declara]iilor Cris-
tinei Dasc\lu, purt\tor de cuv=nt
al Inspectoratului {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ). La simpozion [i-a
anun]at participarea Daniela C\-
lug\ru, inspector general `n
cadrul Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii, [i inspector [colar gen-
eral Camelia Gavril\. (O.R.)
12 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
PE SCURT
Cruciat continu\
pe dou\ fronturi la
Bergheim, `n sferturi
Tenismanul rom=n Adrian Cruciat
s-a calificat `n sferturile de final\
ale turneului din localitatea aus-
triac\ Bergheim (10.000 de dolari),
dup\ ce l-a `nvins pe israelianul
Amir Hadad, `n trei seturi, cu 6-4, 2-
6, 6-1. Cruciat (N. 4) `l va `nt=lni `n
sferturi pe olandezul Antal van der
Duim. La dublu, Cruciat [i Adrian
Gavril\ s-au impus `n sferturi `n
fa]a suedezilor Carl Bergman/Daniel
Kumlin, cu 3-6, 6-2, 6-1, adversarii
din semifinale fiind croa]ii Nikola
Martinovic/Josko Topic.
Baschetbali[tii clujeni
au fost elimina]i din
EuroCup Challenge
Echipa de baschet masculin „U“
Mobitelco Cluj a pierdut joi seara
meciul cu Apollon Limassol 75-86 (
11-23, 16-22, 24-19, 24-22) `n retu-
rul sferturilor de final\ ale com-
peti]iei EuroCup Challenge. De re-
marcat c\ `n meciul tur, juc\torii
ciprio]i au c=[tigat tot cu 11 puncte
diferen]\, 82-71.
Marcatorii clujenilor au fost
Silv\[an 18 puncte, Roschnafsky 12,
Seals 11, Allen 10, Dumitrescu 9,
Tenter 9, Belanovic 4 [i Medvedj 2.
Pentru oaspe]i, Oden (24 puncte, 10
recuper\ri) [i Shelton (19 puncte, 8
recuper\ri) au fost cei mai buni ju-
catori. Spectatorii clujeni au
sus]inut puternic echipa gazd\, au
umplut p=n\ la refuz Sala
Sporturilor „Horia Demian“, cu
aproape o ora `nainte de startul
meciului. Dar oaspe]ii au fost mai
buni pe teren, agresivi `n ap\rare [i
foarte preci[i `n fazele de atac.
Mourinho vrea „sus]inere
real\ [i respect total“
Jose Mourinho, antrenorul lui Chel-
sea, `nc\ nu s-a decis dac\ s\ plece
sau nu de la clubul londonez. El a de-
clarat c\, dac\ va beneficia de o sus-
]inere real\ [i de un respect total la
Chelsea, nu va mai pleca la sf=r[itul
sezonului, ci va r\m=ne p=n\ c=nd `i
va expira contractul, `n iunie 2010.
„Totul merge bine, iar dac\ sus]ine-
rea de care vorbe[te Peter Kenyon
(directorul executiv al clubului) este
o sus]inere real\ [i voi avea parte de
un respect total pentru munca mea
la club, voi fi fericit s\ r\m=n p=n\
la expirarea contractului, `n iunie
2010“, a explicat portughezul.
„Vreau s\ clarific lucrurile: Chelsea
nu este `nc\ `n criz\“, a spus la
r=ndul s\u Kenyon. „Am dori ca
toat\ lumea s\ revin\ la concen-
trarea maxim\, indispensabil\
`naintea acestui weekend greu“, a
ad\ugat el, f\c=nd aluzie la meciul
din aceast\ sear\ cu Liverpool.
Campionii lumii,
premia]i de
pre[edintele Braziliei
Pre[edintele Braziliei, Luiz Inacio
Lula da Silva, le-a acordat Medalia
de Onoare a Meritului Sportiv juc\-
torilor, antrenorului [i conduc\torilor
echipei Internacional Porto Alegre,
care a c=[tigat Campionatul Mondial
al cluburilor de fotbal, desf\[urat `n
luna decembrie `n Japonia:
„Sunt foarte emo]ionat. Ast\zi ne
afl\m aici pentru a primi recuno[-
tin]a pre[edintelui“, a declarat c\pi-
tanul lui Internacional, Fernandao,
cu ocazia ceremoniei ce a avut loc la
Palatul Planalto din Brasilia.
Printre sportivii care au mai primit
aceast\ decora]ie se num\r\
c=[tig\torul ultimei edi]ii a mara-
tonului de la New York, Marilson
Gomes dos Santos, componen]ii
echipei masculine de volei a
Braziliei, campioana mondial\ [i
olimpic, precum [i reprezentativa de
fotbal a Braziliei, c=[tig\toarea ti-
tlului mondial `n 2002. a
Timi[oara refuz\ Ia[ul
a Amicalul de la Sl\nic Moldova cu Poli Timi[oara
a c\zut din cauza refuzului celor de pe Bega a Leonard
Naidin a depus memoriu pentru a deveni juc\tor liber,
iar dac\ situa]ia sa se va rezolva, va veni la Ia[i a
Antrenorul Politeh-
nicii Ia[i, Ionu] Popa, a
anun]at c\ echipa sa nu
va mai disputa meciul a-
mical programat pe 23
ianuarie `n compania
Politehnicii Timi[oara,
la Sl\nic Moldova, locul
unde `[i desf\[oar\ can-
tonamentul forma]ia
b\n\]ean\. „Cei de la
Timi[oara ne-au anun-
]at c\ nu mai au cum s\
joace cu noi, prefer=nd,
se pare, pe FCM Bac\u.
Nu-mi plac astfel de
practici. Doar nu am
stabilit amicalul [i data
de capul nostru, ne-am
consultat ini]ial cu ofi-
cialii b\n\]eni, care a-
cum s-au sucit“, a de-
clarat Popa. Tehnicia-
nul s-a orientat pentru
data r\mas\ liber\ c\-
tre echipa din liga a III-
a Aerostar Bac\u, p=n\
la finele lunii ianuarie ie-
[enii urm=nd s\ mai
dispute `nc\ dou\ meci-
uri, cu Laminorul Ro-
man, pe 25, [i cu Ceta-
Jurnali[tii ie[eni `i
premiaz\, ast\zi, pe sportivi
Moderna aren\ de popice
CFR Ia[i, din {oseaua Na-
]ional\ nr. 7-9, va g\zdui
ast\zi, 20 ianuarie, de la
ora 10.30, festivitatea de
premiere a sportivilor, an-
trenorilor, echipelor [i clu-
burilor pe 2006, `n urma u-
nei anchete ini]iate de Fi-
liala Ia[i din cadrul A-
socia]iei Presei Sportive din
Rom=nia. ~n urma a 28 de
voturi exprimate de ziari[tii
sportivi ie[eni din presa
scris\, radio [i televiziune,
lista c=[tig\torilor la cele
opt categorii de performan-
]\ se prezint\ astfel:
- Cel mai bun sportiv ie-
[ean: Petru Ciorb\ (CFR
Ia[i, culturism) - 24 puncte;
- Cel mai bun fotbalist
ie[ean: Cristian Br\ne] (Po-
litehnica Ia[i) - 26,5 puncte;
- Cea mai bun\ echip\
ie[ean\: CFR Olimpia ACB
Ia[i (popice) - 17,5 puncte;
- Cel mai bun antrenor
ie[ean: Iulian Bi]uc\ (CSM-
CS{ Unirea Ia[i, sabie) - 17
puncte;
- Cel mai bun club spor-
tiv ie[ean: CS Politehnica
Ia[i (director: Leonida
Antohi) - 21,5 puncte;
- Clubul sportiv ie[ean
cu cea mai spectaculoas\
ascensiune `n 2006: CFR
Ia[i (pre[edinte: Radu Pipa,
vicepre[edinte: Eduard
Spi]\) - 20 puncte;
- Premiul „Pas\rea Phoe-
nix“ (gruparea care a ren\s-
cut în 2006, nel\sând spor-
tul respectiv s\ se desfiin-
]eze): Poli Millenium Cen-
SPORT
Pavel urc\ `n optimi la Australian Open, la dublu
Eliminat `nc\ din tu-
rul preliminar de c\tre
un necunoscut, Andrei
Pavel reu[e[te s\ spele
ru[inea la dublu, la pri-
mul turneu de Grand Slam
al anului 2007, Austra-
tea Suceava, pe 31, am-
bele `n Copou, de la ora
15.00. ~n luna februarie,
Poli va sus]ine meciuri
amicale `n compania ur-
m\toarelor forma]ii: FC
Vaslui (la Ia[i, 3 febru-
arie), FCM Bac\u (Ia[i,
6 februarie [i la Bac\u,
8 februarie), FC Boto-
[ani (Ia[i, 10 februarie),
Cetatea Suceava (Ia[i,
14 februarie) [i Ceah-
l\ul Piatra Neam] (Ia[i,
17 februarie). Ie[enii joa-
c\ primul meci oficial din
acest an pe 24 februarie,
la Ia[i, cu FC Na]ional,
partida cont=nd pentru
etapa a XX-a a Ligii I.
Altfel, timi[orenii sunt
pe cale de a le da moldo-
venilor o nou\ lovitur\.
Din c=te se pare, Leo-
nard Naidin va fi orien-
tat de c\tre conducerea
de pe Bega c\tre echipa
care va pl\ti suma soli-
citat\. Totu[i, Poli `nc\
mai sper\ `n `nregimen-
tarea lui Naidin. „Din
c=te [tiu fotbalistul a
La Gala din aceast\
diminea]\ va fi premiat
[i portarul Politehnicii,
Cristi Br\ne], unul
dintre cei mai buni
goalkeeperi din ]ar\
ter Ia[i (baschet masculin,
investitor: Sorin B\l\nescu,
antrenor: Costel Moscalu) -
13,5 puncte
- Cel mai bun arbitru
ie[ean: Vasile C=tea (box) -
23 puncte.
Vor mai fi [i 3 premii de
excelen]\ acordate Direc]iei
pentru Sport a Jude]ului
Ia[i, Consiliului Local Ia[i [i
Consiliului Jude]ean Ia[i,
pentru contribu]ia avut\ `n
folosul sportului. Manifesta-
rea de s=mb\t\ va fi trans-
mis\ `n direct la Radio Ia[i,
`n intervalul orar 11.00-
13.00. Va fi prezent la `n-
m=narea premiilor [i bine-
cunoscutul ziarist bucure[-
tean Octavian Vintil\, noul
pre[edinte al APS Rom=nia
din decembrie 2006. (D.T.)
lian Open. Perechea An-
drei Pavel/Alexander Was-
ke (Rom=nia/Germania)
s-a calificat, ieri, `n opti-
mile de final\ ale turneu-
lui. Pavel [i Waske au
`nvins, `n turul doi, cu
depus un memoriu prin
care solicit\ s\ devin\
juc\tor liber de con-
tract. Dac\ situa]ia se
va solu]iona fericit pen-
tru juc\tor, `l vom avea
pe Leo la Ia[i“, sper\ Io-
nu] Popa.
Situa]ia veniri-
plec\ri `n aceast\
iarn\ la Poli:
Plec\ri certe: Valeriu
Bordeanu (Unirea Urzi-
ceni, pentru 40.000 de
dolari), Marius Onofra[
(Unirea Urziceni, pen-
tru 100.000 de dolari),
Alejandro Gavatorta
(FC Thun, pentru
50.000 de dolari).
Plec\ri posibile: Ionu]
B=lb\.
Veniri certe: Svetozar
Mijin (de la CFR Cluj,
pentru 30.000 de do-
lari), R\zvan }=rlea (de
la CFR Cluj, pentru
30.000 de dolari). Ambii
Aloca]ia bugetar\ pentru sportul ie[ean
va fi mai mare dec=t `n 2006
Membrii Consiliului
Local Ia[i (CL) inten]io-
neaz\ s\ propun\ `n [e-
din]a din 12 februarie alo-
carea sumei de 500.000
lei (5 miliarde de lei vechi)
pentru sportul ie[ean `n
anul ce precede Jocurile
Olimpice de la Beijing.
Suma este mai mare cu
150.000 lei dec=t cea alo-
cat\ `n 2006. Ace[ti bani
vor fi direc]iona]i altor
sporturi dec=t fotbalul,
echipa de prim\ lig\ Poli
Ia[i fiind inclus\ `n alte
proiecte de finan]are.
Adversar incomod pentru CS Na]ional Ia[i
~n aceast\ sear\, de la
ora 18.00, `n cadrul etapei
a 13-a a Diviziei A femi-
nine de baschet, Sala Po-
livalent\ va g\zdui par-
tida dintre CS Na]ional
Ia[i [i Olimpia Women
Basketball Bucure[ti, cele
dou\ combatante av=nd
obiective diferite: gazdele
s\ se salveze de la retro-
gradare, iar oaspetele s\
c=[tige titlul na]ional.
~ntr-un meci arbitrat de
cuplul Valentin Negrea
(Constan]a) - Mugurel
Lep\datu (Gala]i) [i ob-
servat de comisarul FRB
Zoltan Raduly (Bucu-
re[ti), echipa din capital\
este favorita disputei con-
scorul de 7-6 (7/5), 6-0, cu-
plul Tomas Cibulec/Rai-
ner Schuttler (Cehia/Ger-
mania), dup\ doar 47 de
minute de joc. ~n optimi,
Pavel [i Waske vor `nt=l-
ni `nving\torii partidei
Echipa timi[orean\, preg\tit\
de Alin Artimon, a anulat amicalul
de la Sl\nic Moldova cu Poli Ia[i
au semnat contracte pe
trei ani cu Poli.
Juc\tori afla]i `n pro-
be: Eduardo Ballini (u-
ruguayan), Marko Ma-
rovic (macedonean), Mi-
„~n proiectul de buget
pentru anul 2007 este
prev\zut\ suma de peste
5 miliarde de lei vechi
pentru sus]inerea sportu-
lui. Ca [i p=n\ acum, vom
sus]ine doar performan]a
sportiv\ [i iat\ c\ suntem
foarte aproape s\ ma-
jor\m cu peste 1 miliard
de lei vechi aloca]ia buge-
tar\ din acest an, com-
parativ cu 2006. Totul de-
pinde `ns\ de votul con-
silierilor locali `n [edin]a
`n care va fi discutat\
aceast\ problem\“, a de-
clarat Sorin Iacoban, pre-
tra moldovencelor, chiar
dac\ echipa antrenat\
acum de Mitic\ Anghel [i
Gabi Mih\ilescu va putea
beneficia `n jocul de as-
t\zi [i de basarabencele
Olga Cazac, Irina Suetina
[i Ala C\u[an. Al\turi de
cele trei juc\toare din st=n-
ga Prutului, `n primul „5“
vor mai fi incluse juc\-
toarele Sorana Gavrilescu
[i Monica Bordeanu, pe ban-
ca de rezerve a[tept=nd
intrarea pe teren Ana Ma-
ria Borcil\, Alexandra
Cilibiu, Raluca Ionescu,
Irina Straciuc, Laura Stra-
ciuc, poate [i b\c\uanca
Simona Benedic, dac\ va
fi dispus\ s\ revin\ la
dintre perechea Ruben
Ramirez Hidalgo/Sergio
Roitman (Spania/Argen-
tina) [i cuplul Jonas Bjork-
man/Max Mirn=i (Sue-
dia/Belarus), cap de serie
num\rul 2. a
lan Krivocapic (s=rb). Mai
sunt a[tepta]i la Ia[i A-
drian Ilie, Leonard Nai-
din (ambii Poli Timi[oa-
ra), Bogdan Pere[ (FC
Bra[ov). (Narcis P.)
[edintele Comisiei pentru
Tineret [i Sport (CTS) din
cadrul Consiliului Local
Ia[i.
Pentru a lua c=t mai
bine pulsul echipelor ie[e-
ne, cei din CTS vor purta
discu]ii cu fiecare con-
duc\tor de club `n parte.
„~n 2007 avem Olimpiada
[i ne dorim ca [i Ia[ul s\
fie reprtezentat `n China.
De aceea, vom `ncerca s\
sprijinim financiar c=t
mai mult sportivii cu
[anse reale de a participa
la Jocurile Olimpice“, a a-
d\ugat Iacoban. (N.P.)
echipa ie[ean\. Olimpia
va alinia urm\torul lot de
juc\toare: Carmen Mirela
Bagiu, Natalia Burlacova,
Ioana Claudia R\dulescu,
Mihaela Cristina St\nes-
cu-Per]a, Irina Anca Pop,
Florina Gabriela Diaconu,
Daniela Colceag, Pietra
Luan Gay, Andreea Kape-
lovies-C\ru]a[u, Olga Ku-
dryavtseva. Celelalte me-
ciuri ale rundei sunt: „U“
Cluj - BC ICIM Arad, Ma-
gic Sibiu - Rapid CFR
Marf\ Bucure[ti, CST
Alexandria - CSM „U“ O-
radea, Sportul Studen]esc
Bucure[ti - CET Govora [i
Municipal T=rgovi[te - So-
me[ Tiger Dej. (D.T.)
 POR}IA DE S|N|TATE
P=n\ la ce v=rst\ putem s\ ne
`ndrept\m din]ii cu aparat ortodontic
a At=t copiii, c=t [i adul]ii pot beneficia de tratamentul ortodontic a Tratamentul pentru adul]i poate fi ceva
mai lung, `n func]ie de complexitate a Din momentul fix\rii aparatului [i p=n\ la rezolvarea problemelor
pentru care a fost folosit se consemneaz\ faza activ\ a tratamentului a Tratamentul ortodontic (purtarea
aparatului ortodontic) poate dura `n jur de 24 de luni, dar durata exact\ variaz\ de la pacient la pacient a
Care ar fi cauzele unor pro- tardiv\, a din]ilor de lapte, an-
bleme de ordin ortodontic? umite obiceiuri nes\n\toase
de dr. Victor N. BEJAN Unul din motivele pentru care ale copilului, de sugere a dege-
Este recomandabil chiar ca ar fi necesar un tratament telor, mai ales a degetului ma-
ortodontic este malocluzia sau re, ce persist\ o perioad\ mai
fiecare copil s\ fie evaluat de un mare de timp.
mu[c\tura gre[it\. Cauzele
specialist ortodont, `ncep=nd de unor astfel de malocluzii sunt Pentru corectarea acestor
la v=rsta de 7 ani. Tratamentul reprezentate de aglomer\ri, `n- probleme, `n primul r=nd este
pentru adul]i poate fi ceva mai ghesuiri dentare, din]i `nc\le- indicat\ consulta]ia. Apoi se
lung, `n func]ie de complexitate. ca]i, din]i lips\, care determin\ `nregistreaz\ c=t mai multe
~n plus, datorit\ faptului c\ abateri de la alinierea corect\ a date despre pacientul `n cauz\.
oasele maxilare ale adultului acestora. O parte din malocluzii Aceste „`nregistr\ri“ reprezin-
nu se mai afl\ `n perioada de t\ „unelte“ importante pentru
sunt `nn\scute, altele sunt
cre[tere, anumite corec]ii nu dob=ndite. Cele dob=ndite pot fi medicul ortodont `n conceperea
pot fi realizate doar prin trata- cauzate de accidente, de pier- unui diagnostic corect [i includ
ment ortodontic. derea timpurie sau din contra, un istoric medical, general, lo-
cal-dentar, o examinare clinic\
minu]ioas\, amprent\ri ale
din]ilor, fotografii, radiografii
ale gurii [i capului. Aceste in-
forma]ii vor fi folosite de medic
pentru alegerea celui mai bun
tratament. Acesta este indivi-
dualizat pentru fiecare pacient,
`n scopul corect\rii problemelor
ortodontice. De asemenea, sunt
recomandate [i utilizate o vari-
etate de aparate ortodontice.
Din momentul fix\rii apara-
tului [i p=n\ la rezolvarea
problemelor pentru care a fost
folosit se consemneaz\ faza ac-
tiv\ a tratamentului. Aparate-
le se activeaz\ periodic pentru
ca din]ii s\ fie corect [i eficient
`ndrepta]i.
Perioada ideal\ pentru un
tratament ortodontic variaz\
de la persoan\ la persoan\. Un
factor important `n precizarea
duratei de utilizare a aparatu-
lui `l constituie cooperarea pa-
cientului de-a lungul tratamen-
tului. Perioada de tratament
activ (de purtare a aparatului)
este urmat\ de faza de „con-
ten]ie“, de p\strare a rezul-
tatelor tratamentului.
Pentru problemele ortodon-
tice mai grave se poate reco-
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
de dr. Victor N. BEJAN,
medic stomatolog
manda [i interven]ia chirurgi-
cal\.
C=t dureaz\ tratamentul
ortodontic?
~n general, tratamentul orto-
dontic poate dura `n jur de 24
de luni, dar durata exact\ va-
riaz\ de la pacient la pacient.
Medicul ortodont poate preciza
aceast\ durat\ `n func]ie de
situa]ia clinic\ a pacientului [i
de modalitatea `n care evoluea-
z\ tratamentul. Tratamentul
la un adult dureaz\ ceva mai
mult dec=t la un copil. Al]i fac-
tori ce intervin `n durata trata-
mentului sunt reprezenta]i de
gravitatea problemelor, de
s\n\tatea din]ilor, a gingiilor,
a omului [i de consecven]a cu
care urm\re[te instruc]iunile
primite de la ortoped. a
13
PILULA ZILEI
Cum s\ v\
feri]i copilul
de r\ceal\
Cele mai multe r\celi sunt
produse de rinovirusuri, par-
ticule invizibile din aer pe ca-
re le respir\m sau cu care in-
tr\m `n contact prin interme-
diul obiectelor contaminate.
Mai mult de 100 de ri-
novirusuri pot str\bate bari-
era protectoare a nasului [i a
g=tului (`n procent de 40%),
care determin\ anumite reac-
]ii sistemului imunitar. Aces-
te reac]ii genereaz\ apari]ia
durerilor de g=t, de cap [i fac
dificil\ respira]ia copilului
prin intermediul nasului.
Aerul uscat din interiorul
sau exteriorul casei dimi-
nueaz\ rezisten]a copilului
`n fa]a infec]iilor produse de
virusurile ce cauzeaz\
r\ceala.
Din cauza num\rului ma-
re de virusuri ce produc r\-
ceal\, nu exist\ un vaccin
care s\ poat\ fi administrat
`mpotriva acestei infec]ii vi-
rale. Pentru a preveni r\s-
p=ndirea [i contactarea r\ce-
lii, copiii ar trebui:
- s\ stea departe de orice
persoan\ care fumeaz\ sau
care este r\cit\. Particulele
virale se pot deplasa aproxi-
mativ 3,7 metri prin aer `n
momentul `n care o persoan\
contaminat\ str\nut\ sau
tu[e[te;
- s\-[i spele m=inile foarte
bine, c=t mai des cu putin]\,
mai ales dup\ ce `[i sufl\ na-
sul;
- s\-[i acopere nasul [i gu-
ra `n momentele `n care tu-
[esc sau str\nut\;
- s\ nu foloseasc\ acela[i
prosop sau tac=muri cu ace-
lea folosite de o persoan\ r\-
cit\. De asemenea, ei ar tre-
bui `nv\]a]i s\ nu bea din
acela[i pahar, din aceea[i ca-
n\ sau cea[c\ ce nu-i a-
par]ine.
Nu uita]i c\ este foarte
important s\ vorbi]i cu me-
dicul `nainte de a decide ce
vitamine, suplimente nutriti-
ve sau tratamente naturiste
s\-i da]i copilului pentru a sc\-
pa mai repede de r\ceal\. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14
s=mb\t\ la tv
S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 TIMP LIBER

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

10:00 Arca lui Noe
10:30 Arborele imperial (r)
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Arm\sarul s\lbatic
(aventuri, Cu: Russell
Crowe, Caroline Goodall)
Povestea unui cal s\lbatic n\-
r\va[, dar frumos [i inteligent,
care, dup\ ce e dresat de un
`mbl=nzitor, ajunge la maturi-
tate conduc\torul aceleia[i
hoarde de cai s\lbatici pe care
a condus-o tat\l s\u.
16:00 Parteneri de weekend
16:30 Efectul MG
17:00 La poli]ie sau la m\n\stire
17:50 Celebrit\]ile...
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Marea hoin\real\
(comedie, Cu: George
Clooney, John Turturro)
Adaptare liber\ dup\ Odiseea
lui Homer. Ulysses Everett
McGill e un de]inut guraliv,
care nu se poate adapta la via-
]a de condamnat la munc\ grea.
Plictisit s\ tot sparg\ pietre `n
deten]ie, el reu[e[te s\ evade-
ze, `mpreun\ cu simpaticul
Delmar [i antipaticul Pete.
22:10 Profesioni[tii
Cu: Andrei {erban
23:10 Stare de [oc
(dram\, Cu: Jeff Bridges, Isa-
bella Rossellini, John Turturro)
01:15 Cinemaniacii (r)
01:45 Efectul MG (r) a
10:00 Natur\ [i aventur\ (r)
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Proiect IT
11:30 Jobbing (r)
12:00 Lumea azi
12:30 Atlas
13:00 Arena leilor (r)
14:00 Orgolii Cu: Daniele Pecci,
Giusi Cataldo
16:00 Bazar (r)
16:30 De la carte la film
17:00 Via sacra
18:00 Miracole
Cu: Linda Batista
19:00 C\l\torie dinspre centrul
P\m=ntului
19:50 Europa altfel
20:05 Unitatea special\ 2
Cu: Richard Gant
21:00 Ora de [tiri
22:10 Orele
(dram\, Cu: Nicole Kidman,
Julianne Moore, Meryl
Streep, Miranda Richardson)
~n Anglia anilor ’20, scriitoarea
Virginia Woolf se str\duie[te
s\ termine romanul Doamna
Dalloway, de[i o boal\ psihic\
`ngrozitoare pune st\p=nire pe
ea. ~n anii ’50, Los Angeles,
Laura Brown cite[te cartea,
care `i schimb\ radical exis-
ten]a. Premiul Oscar `n 2003
pentru cea mai bun\ actri]\,
Nicole Kidman.
00:10 Transfer (r)
00:40 Genera]ia hip-hop
01:40 Muzica la maximum
02:35 Uli]a spre Europa (r)
03:00 Orgolii (r) a
12:00 Jurnal cultural
13:00 Dialoguri despre alt\dat\
13:30 Muzeele lumii
14:00 O via]\ la cap\tul firului
(dram\, Cu: Sidney Poitier,
Anne Bancroft, Telly Savalas)
Alan, student la Seattle, se
ocup\ ca voluntar de o linie
telefonic\ pentru situa]ii de
criz\. ~ntr-o noapte, el pri-
me[te apelul unei neveste cas-
nice, dar sinuciga[e, Inge Dy-
son, care luase o doz\ masiv\
de somnifere. Alan va face tot
ce e omene[te posibil pentru a
o localiza [i a o salva pe fe-
meie, care reprezint\, de fapt,
cel mai dificil caz al lui Alan.
15:45 Kinetica (r)
16:30 1000 de fete `n 7 decenii
17:00 O zi pe muntele lui Paul
Cézanne
17:55 Clipe [i sunete (r)
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Primul r\zboi mondial
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 Performdance
21:30 Bernardo Bertolucci
22:30 Jurnal cultural
23:00 Complot de familie
(thriller, Cu: Karen Black)
Doamna Blanche [i iubitul ei,
George, [ofer de taxi, `[i c=[ti-
g\ existen]a pe seama naivit\-
]ii celor care cred `n capacit\]i-
le paranormale ale ei. Ei sunt
angaja]i de o v\duv\ b\tr=na
[i bogat\, Julia Rainbird, care
`ncearc\ s\ dea de urma lui Ed-
ward, un nepot `ncredin]at
spre adop]ie. a
08:30 ~n gura presei
09:30 Casa de piatr\
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Comedia animalelor
11:00 Animax
12:00 Desene animate
13:00 Observator
13:15 Magazin Felicia
14:00 Jandarmul [i extratere[trii
(comedie, Cu: Louis de
Funès, Michel Galabru)
De aceast\ dat\, pe inspec-
torul Cruchot pic\ sarcina de
a-i salva pe locuitorii din Saint-
Tropez de o invazie a unor ex-
tratere[tri `nseta]i de... ulei de
motor. Pentru c\ sunt identici
cu oamenii, singurul mod `n
care jandarmii `i pot distinge
este dup\ sunet. Jandarmii
trebuie s\ bat\ `n pieptul „sus-
pec]ilor“ din spa]iul cosmic [i
s\ constate dac\ sun\ asemeni
unor canistre goale.
15:45 B.D. `n alert\
(comedie, Cu: Toma
Caragiu, Dem R\dulescu)
17:30 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:30 Geniali. Alexandru Arsinel
(ultima parte)
23:15 Piaza rea
(comedie, Cu: Steve Zahn,
Jack Black, Jason Biggs)
01:30 Concurs interactiv
02:30 Observator (r)
03:30 Desene animate
05:30 V.I.P. (r) a
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Misterul inelului
(ac]iune, Cu: Ted Jan
Roberts, Karen Valentine)
Stan Dryer este un adolescent
timid, care nici m\car nu are
curajul s\ invite o fat\ `n ora[.
Cu toate acestea, el are un su-
flet bun [i, `n plus, mai `nva]\
[i arte mar]iale. ~ntr-o zi, Stan
salveaz\ un b\tr=n care este
atacat `n mijlocul str\zii de un
grup de vagabonzi. ~n semn de
mul]umire, b\tr=nul `i d\
b\iatului un inel.
12:00 ProMotor
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Maverick
(aventuri, Cu: Mel Gibson,
Jodie Foster, James
Garner, Graham Greene)
Maverick este un cartofor care
urmeaz\ s\ participe la un con-
curs de pocher al c\rui premiu
este de un milion de dolari. Pe
urma milionului se afl\ `ns\ [i
o misterioas\ femeie...
16:15 Superman 2
(aventuri, Cu: Christopher
Reeve, Gene Hackman)
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Destul!
(thriller, Cu: Jennifer Lopez,
Bill Campbell, Juliette
Lewis, Dan Futterman)
Via]a chelneri]ei Slim se schim-
b\ cu totul de c=nd se c\s\tore[-
te cu Mitch, un afacerist bogat.
22:45 Traficantul de arme
(thriller, Cu: Nicolas Cage,
Ethan Hawke, Bridget
Moynahan, Jared Leto) a
09:00 Rosalinda
11:45 Celebritate
Cu: Malu Mader, Marcos
Palmeira, Claudia Abreu,
Fabio Assuncao
13:30 Daria, iubirea mea (r)
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
19:30 Daria, iubirea mea
20:30 Irezistibila
(dragoste, Cu: Sarah
Michelle Gellar, Sean
Patrick Flanery, Patricia
Clarkson)
Amanda nu are deloc `ncre-
dere `n ea. De[i a mo[tenit un
restaurant, `l poate pierde
pentru c\ este convins\ c\ nu
[tie s\ g\teasc\. ~ntr-o zi, `n
pia]\, `n timp ce cump\r\
crabi, `l cunoa[te pe Tom.
Dragostea pentru el sau unul
dintre crabi sunt motivele care
`i vor schimba via]a. De
atunci, Amanda face minuni.
Tot ce iese din m=inile ei pare
fermecat. {i resturantul se
umple de lume.
22:30 O lume a fiarelor (romantic,
Cu: Cesar Evora)
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
01:30 Daria, iubirea mea (r)
02:30 Extravaganta Anastasia
04:00 Amy, fetita cu ghiozdanul al-
bastru a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC
07:00 Real? Cercurile de pe câm-
puri
08:00 Clipe de co[mar
Naveta Columbia
09:00 Lumi ascunse
Porcul african
10:00 Insecte de co[mar
X-Periment
10:30 Insecte de co[mar: Jungla
11:00 Roiul perfect
12:00 Vân\torul vânat: Mânc\torii
de oameni din mangrove
13:00 Opera]iunea „{oc [i uimire“
14:00 Planeta violent\
15:00 Adev\rata fa]\ a uraganelor
16:00 Crash Science: Trenuri
17:00 Anchete: Tren f\r\ control
18:00 Exploratorii: {arpe suprem
19:00 Cele mai impresionante de-
mol\ri din lume: Implozii
20:00 Vân\torul vânat: Liliecii
21:00 {tiin]\ la Hollywood
Urm\riri cu ma[ini
22:00 Crash Science: Automobile
23:00 Real? Codul lui Da Vinci
00:00 Experimente tr\snite
01:00 Sabia samuraiului
02:00 Real? Codul lui Da Vinci
03:00 Cele mai impresionante de-
mol\ri din lume a
Legend\:
[tiri
film artistic
SCIENCE
06:10 Animale de prad\ uria[e
07:00 Demen]a avioanelor
07:50 Magazin Discovery
Origini
08:40 Cum s-au construit
Domuri
09:10 Marte pe P\mânt
10:00 De profesie supravie]uitor
Coasta Pacificului
10:55 Magazin Discovery
Origini
11:45 Cum s-au construit
Domuri
12:10 Animale de prad\ uria[e
13:00 Demen]a avioanelor
13:50 Magazin Discovery
Origini
14:40 Cum s-au construit
Domuri
15:10 Marte pe P\mânt
16:00 De profesie supravie]uitor
Coasta Pacificului
16:55 Magazin Discovery
Origini
17:45 Cum s-au construit
Domuri
18:10 Animale de prad\ uria[e
19:00 Ma[ini extreme
Aeronautica secolului 21
19:50 Decolare `n for]\
20:40 Telecomanda ca pasiune
21:10 Un ochi critic: Mituri
22:00 Dincolo de ziua de mâine
22:55 Universul: Planetele
23:45 Telecomanda ca pasiune
00:10 Lumi explozive
01:00 Ma[ini extreme a
CHANNEL TRAVEL
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
08:00 Regii construc]iilor Est: Pecs, Ungaria
Dubai - O sta]iune de schi 11:20 Trasee: Boadicea
`n de[ert 11:50 Aventuri culinare pe Route 66
09:00 Ma[ini pe alese 12:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
Golf
12:45 Deschiz\torii de drumuri
10:00 Curse Marea Molucca
Chip contra George 13:40 C\l\torii cu zarul
11:00 Motociclete americane 14:05 Pe [ine
Motocicleta lui Mikey [i ~n Northampton [i Lamport
Vinnie
14:35 Clubul de pescuit Buena
12:00 Dependen]i de cascadorii Vista
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 15:05 Aventuri culinare pe Route 66
15:30 Aventuri culinare `n Canada
14:00 Regii construc]iilor
cu Greg [i Max
Dubai - O sta]iune de schi
16:00 Proiecte de vis
`n de[ert
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
15:00 Vân\torii de mituri
Est: Gdansk, Polonia
~ngropat de viu
17:20 Trasee
16:00 X-Testers
Linia de metrou Piccadilly
17:00 Cum se fabric\ diverse lu-
17:50 Aventuri culinare pe Route 66
cruri ?
18:15 Aventuri culinare `n Canada
18:00 Solidaritate cu Greg [i Max
19:00 Detonatorii 18:45 Deschiz\torii de drumuri
20:00 Tu alegi azi! Marea Molucca
19:40 C\l\torii cu zarul
23:00 La un pas de moarte
20:05 Pe [ine: Centrul Norfolk-ului
({tiin]a supravie]uirii)
20:35 Clubul de pescuit Buena
Pierdu]i `n z\pad\
Vista
00:00 Aglomera]ie `n aer
21:05 Aventuri culinare pe Route 66
Cine este vinovatul?
21:30 Aventuri culinare `n Canada
01:00 Pove[tile de groaz\ - cu Greg [i Max
mit [i adev\r 22:00 Regii cocktail-urilor
Vârcolaci Helsinki
02:00 Curse 22:30 Weekend-uri de VIP
„Cosmetizare“ rapid\ Hong Kong? Karen Mok
03:00 Ma[ini pe alese: Mini a 22:55 Mânc\ruri [ic a
PLANET
07:00 Templul tigrilor
08:00 Cele mai nostime animale
din lume
08:30 Animal Planet la film
Pe platoul de filmare de la
„When I Find the Ocean“
09:00 Parcul maimu]elor
09:55 Salvarea lui Grace
10:00 Animale de la A la Z
Papagalii Kea - cele mai in-
teligente p\s\ri
10:30 Animale de la A la Z
Scorpionii cei sensibili
11:00 ~n vizuina leului
13:00 {i [erpii au frumuse]ea lor...
14:00 Cele mai nostime animale
din lume
14:30 Animal Planet la film
Pe platoul de filmare de la
„When I Find the Ocean“
15:00 Topul liliecilor
16:00 Parcul maimu]elor
16:55 Salvarea lui Grace
17:00 Templul tigrilor
18:00 Miami - Poli]ia animalelor
19:00 Parcul maimu]elor
00:00 Miami - Poli]ia animalelor
01:00 Instinct uciga[
{erpi marini, baracuda [i
piranha
02:00 Parcul maimu]elor
02:55 Salvarea lui Grace
03:00 Mânuitorul de [erpi
{erpi urbaniza]i
03:30 Mânuitorul de [erpi
Insula gigan]ilor a
CIVILIZATION
10:00 Egipteni celebri
Cleopatra
10:55 Istorii neelucidate
Marele Cutremur
11:50 R\zboiul-fulger
Rusia atacat\
12:45 Câmpuri de b\t\lie
Fortifica]iile lui Hitler
13:40 Barbarii lui Terry Jones
14:35 Vân\torii de fantome: Vâ-
n\torii de fantome la lucru
15:05 R\zboiul-fulger
Rusia atacat\
16:00 Egipteni celebri
Cleopatra
16:55 Istorii neelucidate
Marele Cutremur
17:50 R\zboiul-fulger
Rusia atacat\
18:45 Câmpuri de b\t\lie
Fortifica]iile lui Hitler
19:40 Barbarii lui Terry Jones
20:35 Vân\torii de fantome: Vâ-
n\torii de fantome la lucru
21:05 R\zboiul-fulger
Rusia atacat\
22:00 Egipteni celebri: Cleopatra
22:55 Istorii neelucidate
Marele Cutremur
23:50 R\zboiul-fulger
Rusia atacat\
00:45 Câmpuri de b\t\lie
Fortifica]iile lui Hitler
01:40 Barbarii lui Terry Jones
02:35 Vân\torii de fantome: Vâ-
n\torii de fantome la lucru
03:05 R\zboiul-fulger a

Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE

Departament economic: Ionela MIH|IL|
ANUN} SERVICII
Consilier juridic: Ana MANEA
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
DE ANGAJARE Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
Birou mic\ publicitate/abonamente:
ONG - Funda]ia „Solidaritate [i clasele V-XIII, [i ajut [i la teme,
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Str. Talpalari nr. 12, etaj I
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Speran]\“ din Ia[i organizeaz\ con- pre] avantajos. Rog seriozitate.
Cristina LECA e-m
mail: info@zziarullumina.ro curs pentru urm\toarele posturi: Tel. 0740.431.711.
Cotidianul LUMINA figureaz\ - contabil cu studii superioare [i
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): cu atribu]ii de coordonator financiar
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Mioara IGNAT `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) pentru proiecte europene, program 8 Florin Deaconiuc v\ invit\ s\
ISSN 1841-141X ore, cuno[tin]e winmentor, cu expe-
Redac]ia: rien]\; vizita]i site-ul
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036 - contabil, program 8 ore, cuno[- www.florin.sapte.ro pentru a
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU, Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul tin]e winmentor (poate fi absolvent
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU, redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC 2006). g\si diferite tablouri [i icoane ce
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
CV-urile se trimit pe fax nr. v\ pot decora casa `ntr-un mod
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
0232.271.228 sau email: pl\cut. Detalii la num\rul de
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ contact@funda]ia.mmb.ro p=n\ la
Cristian DUMITRIU `n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Foto: „NONY“ Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile data de 26 ianuarie 2007. telefon 0727.373.520
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Alexandra CIOFU tru luna urm\toare.
Corectura: Georgeta APOPEI, Alina BOSAC
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69
Cotidianul Lumina ANUN}
utilizeaz\ informa]ii
Salariat\, caut gazd\ sau apartament
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox, furnizate de Agen]ia Na]ional\ cu o camer\, pentru `nchiriat. Telefon
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei de Pres\ ROMPRES 0745.893.412 sau 0727.772.578
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 20 ianuarie 2007 15
TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Elefantul cu bulin\
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Rrom european
11:35 Via]a satului
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parfum de glorie
Cu: Radu Nunweiller
15:00 Aten]ie! Se c=nt\ din nou
16:10 Tezaur folcloric
17:30 D\nutz SRL - (divertisment)
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Podurile din Madison County
(dram\, Cu: Clint
Eastwood, Meryl Streep)
Francesca Johnson, so]ie [i
mam\, duce o via]\ monoton\,
lipsit\ de speran]a unei schim-
b\ri. Existenta ei este r\v\[i-
t\ de `nt=mpl\toarea sosire la
ferm\ a fotografului Kincaid.
Leg\tura lor evolueaz\ cu ra-
piditate, `n numai patru zile,
de la o prietenie ocazional\ la
o pasional\ poveste de
dragoste, durabil\ ca podurile
din Madison County. Sufletele
lor nu vor mai fi niciodat\ la
fel dup\ aceast\ `nt=lnire.
22:30 Garantat 100%
Cu: C\t\lin {tef\nescu
23:30 Ucide-m\ cu tandre]e
(dram\, Cu: Heather Gra-
ham, Joseph Fiennes)
01:15 Aten]ie! Se c=nt\ din nou (r)
02:10 Parteneri de weekend a
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Motomagia
11:30 Sport extrem
12:00 Planeta P\m=nt
13:00 Festivalul de muzica folk
Om bun
14:00 C\ut\torii de aur
14:30 EURO case (r)
15:00 Poft\ bun\!
Cu: Jamie Oliver
15:30 Arta supravie]uirii (r)
16:00 Top 7.ro
16:30 Dincolo de hart\
17:00 Tequila [i Bonetti
Cu: Jack Scalia
18:05 Farmece (ac]iune,
Cu: Shannen Doherty, Holly
Marie Combs)
19:00 Egipt
20:00 F\r\ limite
20:30 Omul `ntre soft [i moft
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office
Cu: Ricky Gervais, Martin
Freeman
22:40 Mimic
(thriller, Cu: Mira Sorvino,
Jeremy Northam)
Cu ajutorul ingineriei genetice,
combin=nd ADN-ul de la mai
multe specii, dr. Susan Tyler [i
so]ul ei reu[esc s\ creeze un
organism care poate distruge
un flagel periculos pentru via-
]a a mii de copii din New York.
00:40 Unitatea special\ 2 (r)
01:35 Uli]a spre Europa (r) a
11:00 {coala de Duminic\
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
13:00 Zodiac
13:30 Muzeele lumii (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Teatrul `n secolul al XX-lea
15:25 Ultimul prin] din Balcani
(dram\, Cu: Arnaud Binard,
Melissande Meertens)
16:30 Artefacte
17:00 Istoria SS-ului
18:00 Arhitectura ortodox\ `n
Rom=nia `n sec. XX
18:30 Intrarea actorilor
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 F\uritorii de sunet
22:30 Jurnal cultural
23:00 Dincolo de via]\
(dram\, Cu: Dominique
Blanc, Gilbert Melki,
Ornella Muti, Catherine
Frot)
Pascal, un poli]ist c\zut `n diz-
gra]ie, `ncearc\ s\ se re-
abiliteze prin capturarea lui
Bruno, un de]inut evadat din
`nchisoare, care se ascunde cu
ajutorul lui Agnes, so]ia toxico-
man\ a lui Pascal.
Rela]ia dintre cei doi so]i fu-
sese deja subminat\ de
leg\tura extraconjugal\ a
b\rbatului cu Cecile, o pri-
eten\ a lui Agnes.
01:05 Jurnal de mod\ (r)
02:00 Jurnal cultural (r) a
09:00 Inelul bucluca[
(comedie, Cu: Kathy Baker,
Ron Silver, Jake Seeley,
Levi James, Barbara Tyson)
11:00 Animax
13:00 Observator
13:15 Smokey [i Bandit
(comedie, Cu: Burt
Reynolds, Sally Field)
Bandit este un alcoolic p\r\sit
de prieten\. ~ns\ norocul nu
l-a abandonat cu totul, pentru
c\ doi fra]i excentrici [i boga]i,
Big Enos [i Little Enos, `i
ofer\ o slujb\. Sim]ind c\ l-au
apucat pe Dumnezeu de picior,
Bandit [i colegul lui de
camion, Cledus, nu ezit\ s\
profite de [ans\. „Misiunea“
lor const\ `n a transporta un
elefant la o conven]ie din
Mexic `n maximum 24 de ore.
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela Radulescu
18:40 7 zile
19:00 Observator
20:30 Animalul
(comedie, Cu: Rob
Schneider, Michael Caton)
22:00 Extragerea Loto 6/49 [i
Noroc
22:15 Afaceri necurate
(ac]iune, Cu: Jean-Claude
Van Damme, Rob
Schneider)
00:15 Huff (dram\, Cu: Hank
Azaria, Paget Brewster)
01:15 Atrac]ie infernal\
(thriller, Cu: Brian Austin
Green, Amanda Foreman) a
06:15 Misterul inelului (r)
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
10:45 Maverick (r)
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Puiul de urs
(aventuri, Cu: Ed Begley
Jr., Shaun Johnston, Natja
Jamaan, Kaitlyn Burke)
Povestea emo]ionant\ a pri-
eteniei dintre o feti]\ de [apte
ani [i un pui de urs. R\t\cit
`ntr-o p\dure, desp\r]it cu
brutalitate de mama sa, el
este g\sit de mica f\tuc\ si, o
dat\ `nfiripat\, leg\tura din-
tre ei devine indestructibil\.
~mpreun\, ei vor fi ocroti]i de
orice pericol, chiar dac\ pe
urmele ursului se afl\ bra-
conierii.
15:15 Rebel `n California
(dram\, Cu: Peter
Gallagher, Kelly Rowan)
17:00 Spionii `n vacan]\
(comedie, Cu: Kathleen
Turner, Dennis Quaid,
Fiona Shaw, Stanley Tucci)
18:55 {tirile PRO TV
20:45 Ora de v=rf 2
(comedie, Cu: Jackie
Chan, Chris Tucker)
22:30 Resident Evil 2:
Ultimul r\zboi
(ac]iune, Cu: Milla
Jovovich, Sienna Guillory,
Oded Fehr)
00:15 Ora de v=rf 2 (r)
02:00 Resident Evil 2:
Ultimul r\zboi (r) a
07:00 Iubire de mam\ (r)
09:00 Rosalinda
11:15 Pasiune [i savoare
Cu: Catherine Siachoque
11:45 Celebritate
Cu: Malu Mader
13:30 Daria, iubirea mea (r)
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
18:30 Rebelde Cu Anahi
19:30 Daria, iubirea mea
20:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham
21:30 Cum ]i-e scris
(comedie, Cu: Marisa
Tomei, Robert Downey Jr.,
Bonnie Hunt, Joaquim de
Almeida, Fisher Stevens)
~n adolescen]\, lui Faith i se
ghicise c\ acela care `i este
sortit poart\ numele de Da-
mon Bradley. ~ns\ a venit [i
vremea s\ renun]e la acest vis
de adolescen]\ pentru a accep-
ta cererea `n c\s\torie a unui
medic. Cu c=teva zile `nainte
de nunt\, Faith prime[te un
telefon de felicitare de la un
fost coleg al logodnicului ei,
care `i sun\ `nainte de a se
urca `n avionul spre Vene]ia.
Numele lui? Damon Bradley.
23:45 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
00:45 Daria, iubirea mea (r)
01:45 Extravaganta Anastasia a

a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
01.00 Armonii de veghe
02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r)
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r)
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r)
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Teatrul Na]ional `n galeria de art\ contemporan\ II, noscu]i desenatori din noile ]\ri
Duminic\ la etajul I al Palatului Culturii din membre ale EU [i-au ilustrat gri-
„Vasile Alecsandri“ Ia[i. Reunind lucr\ri de pictur\ [i jile, temerile, dar [i speran]ele [i a[-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni Ast\zi, 20 ianuarie 2007, ora grafic\ at=t din colec]ii muzeale - tept\rile pe care le au cu privire la
pentru toat\ trebuin]a 19.00: „Pe]itoarele“, dup\ o idee de Muzeul de Art\ din Ia[i, Muzeul aderarea ]\rii lor la Uniunea
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de A. Tzagareli. Regia: Ion Sapdaru; „Vasile P=rvan“ din B=rlad, Muzeul
diminea]\ European\.
decor: Nicolai Mih\il\; costume: de Arte Vizuale din Gala]i [i Muzeul
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
Stela Verebceanu. Spectacolul se de Art\ din Constan]a, c=t [i parti-
07.05 Via]a Bisericii joac\ la Teatrul „Luceaf\rul“; culare - colec]ia artistului, colec]ia Muzeul Literaturii Române Ia[i
09.05 Sf. Liturghie M=ine, 21 ianuarie 2007, ora dr. A. Teodorescu, colec]ia dr. H.
19.00: „Slug\ la doi st\p=ni“ de Ianuarie 2007: Muzeul Litera-
12.05 Week-end magazin Aldea, expozi]ia va fi deschis\ spre turii Rom=ne Ia[i, Societatea Cul-
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor Carlo Goldoni. Regia: Nikolov Per- vizitare p=n\ `n martie 2007 [i este
14.05 Univers FM veli Vili; scenografia: Nicolai Mi- menit\ s\ sublinieze parcursul u- tural\ „Junimea '90“ [i revista „Da-
15.30 File de istorie h\il\. Spectacolul se joac\ la cia literar\“ organizeaz\ la Muzeul
nuia dintre cei mai reprezentativi
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii Teatrul „Luceaf\rul“. „Mihai Eminescu“ (Parcul Copou)
Domnului arti[ti plastici rom=ni.
Salla Studioo „T
Teofill V=llcu“ expozi]ia de art\ fotografic\ „Light
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ Ast\zi, 20 ianuarie 2007, ora Empathy“, semnat\ de Oana
interna]ional\ 18.00: „Scara pisicii“ de Katalin Aurora Talpalaru. Expozi]ia este
18.30 Biseric\ [i societate Thuroczy. Premier\; deschis\ `n perioada 20 decembrie
19.05 Pagini de folclor românesc M=ine, 21 ianuarie 2007, ora
2006-20 ianuarie 2007. Curator,
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 18.00: „Scara pisicii“ de Katalin
sear\) Thuroczy. Regia: Irina Popescu Eugen Harasim.
20.05 Enciclopedie muzical\
Boieru; scenografia: Marfa Axenti.
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei Centrul Cultural Francez,
22.00 Civiliza]ia Muzicii British Council [i Centrul
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri Centrul Cultural Francez Cultural German din Ia[i
23.30 Florilegiu muzical bizantin 11 ianuarie-22 februarie 2007:
10-30 ianuarie 2007: Concurs de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei Frédéric Deligne - „Tout va trop c\r]i po[tale pe tema „Ce va aduce
vite“, expozi]ie de caricatur\.
01.00 Armonii de veghe Rom=nia Uniunii Europene?“, pen-
02.00 Biseric\ [i societate (r) N\scut `n 1962, Frédéric Deligne tru tinerii cu vârsta cuprins\ `ntre
03.00 File de istorie (r) public\ desenele sale `n numeroase 15 [i 25 de ani. Rezultatele se vor
04.00 Faptele credin]ei (r) publica]ii franceze: „La Croix“,
anun]a pe 15 februarie, c=nd va fi [i
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) „Nice Matin“, „La Montagne“, „Le
Pèlerin“, „Le Généraliste“, „Le jour- vernisajul expozi]iei cu toate ve-
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, nal de Mickey“, „Impatient“, „In- derile intrate `n competi]ie. Fiecare
16.00, 19.00, 20.00. participant va crea una sau mai
firmières Magazine“, „Panorama“,
„Auto-journal“. Este autor al albu- multe c\r]i po[tale (fotografie, de-
mului „Tout va trop vite“ (Totul mer- sen, pictur\, grafic\ pe calculator)
ge prea repede), ap\rut `n 2003. cu dimensiunea de 13,5x18,5 cm.
Palatul Culturii C\r]ile po[tale câ[tig\toare vor fi
Ianuarie-Februarie 2007, Muzeul reunite `ntr-un set de 6 care va fi
de Istorie al Moldovei din cadrul Centrul Cultural German
trimis `n toate ]\rile europene.
Complexului Na]ional Muzeal „Mol- Expozi]ie de caricaturi „~nc\ Participan]ii pot trimite lucr\rile
dova“, Sala „Orest Tafrali“: Expo- zece pentru Europa“, organizat\ de
zi]ia „Marele tezaur monetar me- Centrul Cultural German Ia[i, prin e-mail, la adresa: concurs-
dieval al Moldovei“; dup\ o idee a Giselei Burkamp, is- europa@ccfiasi.ro sau le pot aduce
Muzeul de Art\ din cadrul toric [i critic de art\, [i a jurnalis- direct la unul dintre cele trei centre
Complexului Muzeal Na]ional tului Dieter Burkamp. Pentru participante. Premiile vor consta `n
Moldova, Ia[i, prezint\ Expozi]ia aceast\ expozi]ie, sub titlul „ ~nc\ c\r]i [i albume de art\ `n englez\,
omagial\ Centenar Corneliu Baba, zece pentru Europa“, cei mai cu- german\ sau francez\. a

Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ sesiune de cursuri

(ianuarie-m
martie 2007)
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor,
personalului din turism, economi[tilor, oamenilor de
afaceri [i medicilor, studen]i sau speciali[ti, cursan]ii
av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu,
recunoscute interna]ional.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome
DELF-DALF nou create, `n func]ie de nivel, [i pot da
testele interna]ionale TEF, e-TEF, TEFaQ [i e-TEFaQ
(pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V-XII): DELF Junior!!!
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea
februarie 2007, se fac p=n\ pe 12 februarie.
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care
doresc s\ lucreze `n Fran]a (construc]ii, domeniul ho-
telier, agricultur\ [i industrie)!

16 S=mb\t\, 20 ianuarie 2007
PE SCURT
O nou\ parohie `n
Ia[i: Munteni Copou
~nalt Prea Sfin]itul Daniel,
Mitropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, `nconjurat de un so-
bor de preo]i [i diaconi, va ofi-
cia m=ine, 21 ianuarie 2006,
Sf=nta Liturghie la Capela
„Sf. ~mp\ra]i Constantin [i
Elena“ a Seminarului Teolo-
gic Liceal Ortodox „Sf. Vasile
cel Mare“ din Ia[i. Prezen]a
IPS Mitropolit Daniel la semi-
narul teologic ie[ean este pri-
lejuit\ de s\rb\toarea Sf=n-
tului Maxim M\rturisitorul,
pomenit la 21 ianuarie. Al\-
turi de Sf=ntul Grigorie Pala-
ma, Sf. Maxim M\rturisitorul
este ocrotitorul parohiei
Munteni Copou `nfiin]at\ `n
decembrie 2006 [i p\storit\
de pr. Drago[ Bahrim, direc-
torul seminarului. P=n\ la
ridicarea bisericii noii parohii
din Protopopiatul Ia[i 1, sluj-
bele se vor ]ine `n capela
Seminarului „Sf. Vasile cel
Mare“. (N.B.)
Trei episcopi
au sfin]it apele
r=ului Nera
Ieri, 19 ianuarie 2007, PS Lu-
cian Mic, Episcopul Caranse-
be[ului, `mpreun\ cu PS Lu-
chian, Episcop administrator
al Episcopiei S=rbe[ti din
Timi[oara, a oficiat slujba de
sfin]ire a apelor r=ului Nera,
cu ocazia s\rb\toririi Botezu-
lui Domnului dup\ calendarul
iulian, informeaz\ Radio Tri-
nitas. Sfin]irea apelor a avut
loc `ncep=nd cu ora 13.00,
când, de pe malul opus, PS
Nicandru al V=r[e]ului a ofi-
ciat aceea[i slujb\ de sfin]ire.
CM
YK
Icoan\ rom=neasc\
premiat\
la Palermo
Artistul Claudiu Victor
Gheorghiu a primit „Premiul
special al criticii“ la a II-a
edi]ie „Premio internazionale
di pittura, scultura e grafica
BOE“, Palermo (Sicilia),
Italia. Opera premiat\ este
„Sf. Apostol [i Evanghelist
Luca cu scene din via]a sa“,
lucrat\ `n tempera cu ou, pe
lemn. Premiul a fost organi-
zat de Centro Diffusione Arte,
Palermo-editorul prestigiosu-
lui bilunar de arta BOE, sub
patronajul Asesoratului cul-
tural din Palermo [i al Prim\-
riei din Palermo. Premierea a
avut loc pe 22 decembrie 2006
la Hotelul San Paolo Palace
din Palermo. Au fost
selec]ionate `n final\ 268
opere din 1.300 participante,
iar cele 54 opere premiate vor
fi expuse pe parcursul lunii
februarie 2007 `n galeria „Il
Tempio“ din Palermo. a
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
Ieri a fost vernisat\ expozi]ia de fotografie [i icoane „Lumina de la R\s\rit. Ortodoxia `n Polonia“
~n prezen]a IPS Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bucovinei,
[i a PS Petru Gherghel, Episcop
al Diecezei Romano-Catolice de
Ia[i, `n Sala Gotic\ a M\n\stirii
„Sf. Trei Ierarhi“ din Ia[i a fost
vernisat\, ieri dup\-amiaz\, ex-
pozi]ia de fotografie [i icoane in-
titulat\ „Lumina de la R\s\rit.
Ortodoxia `n Polonia“. Expozi]ia
este organizat\ de c\tre Institu-
tul Polonez din Bucure[ti, `m-
preun\ cu Mitropolia Moldovei
[i Bucovinei. ~n cuv=ntul rostit
la deschiderea expozi]iei, IPS
Mitropolit Daniel a remarcat c\:
„Aceast\ expozi]ie este pentru
noi un prilej de bucurie [i un
prilej de a cunoa[te mai bine
Ortodoxia din Polonia, mai ales
c\ Moldova a avut foarte multe
leg\turi cu Polonia, iar Voie-
vodul {tefan cel Mare [i Sf=nt a
fost foarte apreciat de cronicarii
polonezi.“
Expozi]ia deschis\ ast\zi `n
Sala Gotic\ a M\n\stirii „Sf.
Eveniment misionar ortodox
ICM Trinitas [i-a
a extins re]eaua de libr\rii
a De la sf=r[itul anului 2006, Libr\ria Trinitas are o nou\ filial\ `n ora[ul Piatra Neam] a Aceast\ libr\rie
r\spunde exigen]elor misionare ale Arhiepiscopiei Ia[ilor [i, `n acela[i timp, nevoii credincio[ilor din zona Neam]
de `mbog\]ire spiritual\ [i de acces mai u[or la oferta de carte religioas\ a Editurii Trinitas, dar nu numai a
Datorit\ deselor solici-
t\ri venite din partea cre-
dincio[ilor din alte jude]e
ale Arhiepiscopiei Ia[ilor,
cu binecuv=ntarea ~nalt
Prea Sfin]itului Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, de la sf=r[itul anu-
lui 2006 Libr\ria Trinitas
are o nou\ filial\, `n Com-
plexul Comercial „Unic“ din
ora[ul Piatra Neam]. Des-
chiderea oficial\ a sediului
din acest ora[ a avut loc pe
20 decembrie 2006. Aceast\
libr\rie r\spunde exigen]e-
lor misionare ale Arhiepis-
copiei Ia[ilor [i, `n acela[i
timp, nevoii credincio[ilor
din zona Neam] de `mbo-
g\]ire spiritual\ [i de acces
mai u[or la oferta de carte
religioas\ a Editurii Trini-
tas, dar nu numai.
Libr\ria Trinitas are se-
diul central, numit „Cuv=n-
tul vie]ii“, `n Ia[i, pe bule-
vardul {tefan cel Mare [i
Sf=nt, `n cl\direa numit\
„Casa Nicodim“, l=ng\ Cate-
drala mitropolitan\. Aceas-
t\ libr\rie mai are dou\ fi-
liale: Libr\ria Trinitas Iuli-
us Mall, situat\ `n comple-
xul comercial Iulius Mall, [i
Libr\ria Trinitas „Galeriile
de Art\ Bisericeasc\“, si-
tuat\ `n complexul comer-
cial Hala Central\.
De subliniat faptul c\
profitul ob]inut din activi-
t\]ile comerciale desf\[ura-
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Trei Ierarhi“ din Ia[i reune[te fost prezentat\ pentru prima
icoane [i fotografii reprezenta- dat\ la Moscova, `n octombrie
tive pentru Ortodoxia polonez\,
dup\ cum a afirmat Jaroslaw
2005, `n galeria Catedralei
„Hristos M=ntuitorul“, [i a fost
Godun, directorul Institutului deschis\ de c\tre patriarhul Bi-
Polonez din Bucure[ti: „Expozi- sericii Ortodoxe Ruse, PF Alexei
]ia reune[te [i icoane originale, al II-lea, `mpreun\ cu mitropoli-
reproduceri [i fotografii, care tul Bisericii Ortodoxe din Polo-
vorbesc despre via]a Ortodoxiei nia, Arhiepiscopul Sawa. ~n
din Polonia. Icoanele sunt dintr- 2006, expozi]ia a fost prezentat\
o singur\ [coal\ de iconografie `n cadrul Festivalului celor patru
din Polonia, care a fost `nfiin]at\ culturi [i, de asemenea, a fost
acum 10 ani de un p\rinte, din g\zduit\ la Bucure[ti de Muzeul
bani proprii, iar ast\zi este deja Na]ional Cotroceni. Despre sem-
acreditat\ de Ministerul Educa- nifica]iile prezent\rii acestei ex-
]iei Na]ionale, `nc=t cei care o pozi]ii la Ia[i am aflat detalii de
termin\ primesc o diplom\ care la p\rintele Nicolae Dasc\lu,
este recunoscut\ `n toat\ lumea. consilier cultural al Arhiepisco-
Vreau s\ mul]umesc IPS Mitro- piei Ia[ilor [i director al Institu- leg\turi de cooperare, bisericeas- la Palatul Culturii din Ia[i, apoi
polit Daniel pentru amabilitate, tului Cultural-Misionar Trinitas, c\ [i cultural\, din cele mai vechi prin leg\turile biserice[ti care
cu at=t mai mult cu c=t ~nalt care a declarat pentru Radio timpuri. Pentru ortodoc[ii din s-au stabilit `ntre Mitropolia
Prea Sfin]ia Sa a fost `n Polonia, Trinitas: „Expozi]ia de fotografie Rom=nia, prezen]a acestor ima- Moldovei [i Bucovinei [i Biserica
unde a avut ocazia s\ vad\ [i icoane «Lumina de la R\s\rit» gini `n Sala Gotic\ a M\n\stirii Ortodox\ din Polonia.“
multe dintre bisericile ale c\ror aduce iar\[i `n aten]ia ie[enilor «Sf. Trei Ierarhi» reprezint\ o le- Un reportaj mai amplu des-
fotografii se afl\ ast\zi aici.“ frumuse]i ale Ortodoxiei din g\tur\ de suflet, o leg\tura care pre aceast\ expozi]ie ve]i putea
Expozi]ia „Lumina de la R\- Polonia. ~ntre Moldova de odin- a fost promovat\ [i `n anii ante- citi `n unul dintre numerele vii-
s\rit. Ortodoxia `n Polonia“ a ioar\ [i Polonia au existat riori prin expozi]ii asem\n\toare toare ale cotidianului nostru. a
de radio Trinitas, care emi-
te `n cadrul libr\riilor Tri-
nitas este destinat exclusiv te `n aproape toat\ ]ara,
sprijinirii activit\]ilor cul- dar [i prin Editura Trinitas,
turale, pastoral-misionare care promoveaz\ cultura
[i educative ale Arhiepisco- cre[tin\ scris\. Pragmatic,
piei Ia[ilor. Astfel, aceste acest fapt se realizeaz\
printr-o prezen]\ c=t mai
venituri sunt folosite pen-
tru sus]inerea postului de activ\ `n cadrul t=rgurilor
Radio Trinitas. de profil, c=t [i prin inter-
A[adar, prin activit\]ile mediul propriei re]ele de
lor, libr\riile Trinitas con- libr\rii. Astfel, libr\riile
tribuie la `mbog\]irea vie]ii Trinitas ofer\ credincio[ilor
o gam\ larg\ de produse bi-
spirituale a credincio[ilor
din Arhiepiscopia Ia[ilor, `n serice[ti: c\r]i de cult, tra- CM
YK
tate de teologie, manuale
special, dar [i din `ntreaga
Patriarhie Rom=n\. universitare, c\r]i de evla-
vie cre[tin\, acatiste, dar [i
obiecte destinate cultului
Gam\ larg\ divin privat: icoane, cruci,
de produse sfinte vase, ve[minte preo-
]e[ti, clopote etc. Un fapt
pentru credincio[i important, `n cadrul acestor
libr\rii, pe l=ng\ lucr\rile
~nc\ de la `nfiin]area sa, multicultural\, secular- nii Bisericii, promovarea ap\rute la Editura Trini-
`n 1997, Institutul Cultural izat\ [i din ce `n ce mai culturii cre[tine [i, nu `n ul- tas, se comercializeaz\ [i
-Misionar Trinitas al Mitro- mult dezorientat\ valoric. timul r=nd, filantropia c\r]i ap\rute `n cadrul al-
poliei Moldovei [i Bucovinei Direc]iile sale de afirmare, Bisericii. ~n principal, aces- tor edituri de profil din ]a-
s-a afirmat ca promotor al sus]inute `n mod pragma- te deziderate sunt realizate r\. (Daniel Adrian CIO-
culturii cre[tine `ntr-o lume tic, sunt: sprijinirea misiu- prin intermediul postului BANU, Editura Trinitas)
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Cana Gallilleii - Biserica
ortodox\ din satul Cana [i locul `n care a avut loc prima mi-
nune din Galileea, transformarea apei `n vin; Oa[ull Afulla -
ISRAEL - EGIPT Nazaret - Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Munteele Taboor, muntele Schimb\rii la Fa]\ a Lui Iisus
Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“
de pe Muntele Tabor; Capeernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i
20-28 februarie 2007 Andrei; Tabgha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a
9 zile/8 nop]i pe[tilor; Munteele Feericcirillor; Yardeenit - locul simbolic al
botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului; Ora[ull Akkoo,
unul dintre cele mai vechi porturi din lume; Ora[ull Haifa
OBIECTIVE VIZITATE: port la Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.
- Munteele Sccopus; Munteele M\sllinillor: Biserica Tat\l
Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Dominus Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Flevit, Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\); Gr\dina Pre]ul include:
Gheetsimani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau - *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; transport avion
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica A[ez\rii `n Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asisten]\
mormânt a Maicii Domnului; Drumull Cruccii, `ncepând cu `n aeroport la sosire [i plecare; 8 nop]i cazare la hotel de 4
Gr\dina Ghetsimani, continuând cu Golgota [i terminând cu stele, conform programului; demipensiune (2 mese pe zi -
Sfântul Mormânt; Hoozeeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul conform programului); taxe de intrare la obiectivele din pro-
Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i `nchinare gram; autocar modern cu aer condi]ionat, conform progra-
la moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul; Mareea Mooart\ - 399 m mului; asigurare medical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n
sub nivelul m\rii mondiale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a Israel; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Israel; taxa
ora[ului Eillat; M\n\stireea Sf. Eccateerina de la poalele Israelian\ de trecere prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\
Muntelui Sinai; Munteele Sinai, `n locul Sfânt `n care Egiptean\; autocar [i ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at tablele cu Termenul limit\ de `nscriere:
cele 10 porunci; Taba [i Eillat; Beetlleem: Biserica Na[terii lui 31 ianuariee 2007. Termenul limit\
Iisus Hristos; Vizitarea Munteelui Sioonullui; Satul Ein Karem, de depunere a actelor: 4 feebruariee 2007.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj
„Sf. Parascheva“ din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
CM
YK
 CM
YK

TE
ABONAMENTE
NA
ME
N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Ateistul recent 21 ianuarie 2007
Nr. 3 (67) Anul III - SERIE NA}IONAL|
Dezbaterile st=rnite `n societate
de profesorul Emil Moise, cel care a 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
solicitat retragerea simbolurilor re- 5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
lunar - cu taxele po[tale incluse
ligioase din institu]iile de `nv\]\-
m=nt public din Rom=nia, sunt de-
parte de a se fi `ncheiat. Nu de www.ziarullumina.ro
mult am asistat la cea mai consis- info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
tent\ dintre ele, difuzat\ pe postul
public de televiziune [i moderat\
de Liviu Mihaiu. Calitatea invita-
]ilor a f\cut ca `n aceast\ emisiune Dezvoltarea [i Chineza are [anse s\
s\ se pun\ `n discu]ie cele mai se-
rioase argumente [i de o parte [i de modernizarea inegal\,
devin\ cea mai

PAGINA 15
cealalt\. ~n primul r=nd, a[ re-
PAGINA 11

marca faptul c\ a fost seara `n care

laicatul rom=nesc a dovedit c\ este tr\s\turi constante
o voce activ\ [i competent\.
ale statului român vorbit\ limb\ din lume
PAGINA 3

G\selni]\ a politicului
comb\tut\ de
Maxim M\rturisitorul
a ~n primii ani ai veacului al [aptelea, Imperiul Bizantin trecea printr-una dintre cele mai grave crize politice din
istoria sa a ~n doar trei ani, aproape jum\tate din imperiu a fost ocupat de per[i a La Constantinopol veneau
ne`ncetat [tiri despre sutele de biserici distruse [i miile de c\lug\ri uci[i a Heraclie evit\ r\zboiul de uzur\ [i
prefer\ s\ loveasc\ chiar `n inima atacatorului a Realizând c\ sl\birea imperiului se datora [i lipsei unit\]ii
Ce este prietenia? religioase, `mp\ratul a `ncercat s\-i uneasc\ pe ortodoc[i [i monofizi]i printr-o dogm\ inspirat\ politic a Ce
PAGINA 3
afirma monotelismul [i care a fost rolul Sfântului Maxim M\rturisitorul `n aceast\ disput\ a PAGINILE 8-9

CM CM
YK YK

Privind de sus
pe Dumnezeu
PAGINA 5

Credin]ele
]iganilor
de la Ciurea
PAGINA 10

„
„ Prieten adev\rat este acela care `ndur\ necazurile, nevoile [i nenorocirile aproapelui,
atunci când acela e `ncercat, ca pe ale sale, f\r\ zgomot [i f\r\ tulburare.
Sfântul Maxim M\rturisitorul
CM
YK
2 Duminic\, 21 ianuarie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Medita]ia transcendental\
- exerci]iu pentru `mboln\virea psihic\
de prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Fondatorul acestei teh-
nici [i mi[c\ri neoreli-
gioase s-a n\scut `n India
(1918), autonumindu-se
mai târziu Maharishi
Mahesh Yogi [i fiind ven-
erat de c\tre adep]ii s\i,
pân\ ast\zi, cu apelativul
de „Sfin]ia Sa“.
Cele dou\ a[a-zise „U-
niversit\]i“ `nfiin]ate din
ini]iativa sa, `n America
[i Europa, având drept
scop pretinse cercet\ri
experimentale privind
st\rile meditative ale
con[tiin]ei, [i-au propus,
`n fapt, realizarea unui
a[a-numit „plan mondial“
`n vederea globaliz\rii so-
ciet\]ii umane. S-a `ntoc-
mit, astfel, un proiect, `n
1972, vizând crearea a
3600 de centre locale [i 36
de centre de coordonare,
`n scopul convertirii `n
toate ]\rile la Medita]ia
transcendental\ a unui
procent din popula]ie,
ceea ce ar fi echivalat cu
apartenen]a a unui mil-
ion de persoane la fiecare
centru local. Conform
predic]iilor reprezentan-
]ilor acestei mi[c\ri, prac-
ticarea acestui tip de
medita]ie de c\tre un pro-
cent din popula]ie ar fi
suficient\ pentru dimin-
uarea ratei criminalit\]ii
[i pentru realizarea unei
societ\]i cât de cât ideale.
Apogeul premerg\tor a-
cestui proiect l-ar consti-
~NTRE ALFA {I OMEGA
La judecata iernii seci...
de Ionu] BURSUC
O iarn\ f\r\ z\pad\
este cel mai critic jude-
c\tor fa]\ de nivelul de
bun\ cre[tere al locuito-
rilor unei zone. Atunci
când nici frunzele sau ier-
burile, nici stratul gros de
z\pad\ nu acoper\ p\-
mântul, acesta dezv\luie
f\r\ menajamente tot
adev\rul despre ai s\i
tui inaugurarea, `n 1975,
a „Evului ilumin\rii“ [i
crearea `n 1976 a „Gu-
vernului Mondial pentru
Evul ilumin\rii“, cu se-
diul la Seelisberg (Elve-
]ia). Cele zece „ministere“
ale „Guvernului Mondial“
poart\ nume dintre cele
mai exotice: pentru Dez-
voltarea Con[tiin]ei, pen-
tru Legea natural\ [i Or-
dine, pentru Integritate
cultural\ [i Armonie uni-
versal\, pentru Educa]ie
[i Iluminare, pentru Fes-
tivit\]i [i ~mplinire, pen-
tru Bun\stare [i Progres,
pentru Informa]ie [i Ins-
pira]ie, pentru Cercetare
[i Dezvoltare, pentru
Capitalele Evului Ilumi-
n\rii [i pentru S\n\tate
[i Nemurire.
Din punct de vedere
doctrinar, Mahesh Yogi
merge pe linia filosofiei
vedantine nondualiste,
pornind de la premisa c\
Absolutul [i relativul re-
prezint\ aceea[i realitate
unic\, Brahman. De fapt,
ambele nu sunt altceva
decât dou\ aspecte ale
aceleia[i Existen]e ab-
solute, „care, de[i neman-
ifest\ `n natura sa inte-
rioar\, se manifest\ ca o
crea]ie relativ\.“. ~ncer-
când un r\spuns logic la
aceast\ antinomie, res-
pectiv cum poate fi aceas-
t\ Existen]\ simultan ab-
solut\ [i relativ\, Ma-
hesh Yogi o face `ntr-un
mod foarte simplu: „Un
procent de 100% din
Absolut [i 100% din exis-
locuitori, v\dindu-le f\r\
drept de apel fie h\rnicia
[i vrednicia, fie in-
diferen]a sau del\sarea.
Cine c\l\tore[te cu tre-
nul de la Ia[i la Mizil, sau
de la Bucure[ti la Craiova
se treze[te deodat\ `n
postura de spectator am-
bulant al acestui teribil
tribunal: iarna, plictisit\
parc\ s\ tot acopere an
de an lucruri de care ea
`ns\[i se-nfioar\, se
Analizând atent `nv\]\tura [i practicile promovate de Mahesh Yogi, este limpede c\ el
urmeaz\ linia tiparelor de gândire neohinduist\: esen]a tuturor religiilor este, `n principiu,
una [i aceea[i, dar religiile ignor\ acest fapt, r\mânând `n]epenite `ntr-un dogmatism [i
ritualism exagerat. Din acest motiv, pentru revigorarea lor, acestea ar avea nevoie,
chipurile, de practica Medita]iei transcendentale.
ten]a relativ\ se unific\
`ntr-o propor]ie de 100%
via]\ `n crea]ie“.
~n plan practic, adep]ii
mi[c\rii pretind c\ tehni-
ca propus\ ar fi o metod\
natural\, [tiin]ific\, vi-
zând eliminarea stresului
[i st\rilor de nervozitate,
eliminarea afec]iunilor
psihosomatice [i insomni-
ilor, `ngrijirea s\n\t\]ii,
dezvoltarea bunei dispo-
zi]ii [i a inteligen]ei cre-
ative. ~n plus, ei promit
reducerea costurilor ridi-
cate pentru educa]ie [i
s\n\tate, ca [i realizarea
unei ordini sociale „para-
disiace“. Metoda, `n sine,
afirm\ ace[tia, este u[or
de deprins [i nu necesit\
decât 15-20 de minute zil-
nic.
Analizând atent `nv\-
]\tura [i practicile pro-
movate de Mahesh Yogi,
este limpede c\ el urmea-
z\ linia tiparelor de gân-
dire neohinduist\: esen]a
tuturor religiilor este, `n
principiu, una [i aceea[i,
dar religiile ignor\ acest
fapt, r\mânând `n]epe-
nite `ntr-un dogmatism [i
ritualism exagerat. Din
acest motiv, pentru revig-
orarea lor, acestea ar
avea nevoie, chipurile, de
practica Medita]iei tran-
scendentale.
Intrând `n dialog cu
anumi]i monahi cre[tini
din S.U.A., acesta afirma
c\, `ntr-adev\r, toate
marile tradi]ii religioase
ar con]ine un anumit
sâmbure de `n]elepciune,
hot\r\[te s\ dea c\r]ile
pe fa]\ [i s\ strige `n gura
mare tot ce are pe suflet.
L\sând deoparte izul
de slogan repetat adesea
pân\ la satura]ie, reali-
tatea poate proba oricând
c\ ]ara noastr\ dispune
de un relief de invidiat.
Cine are `ndoieli, se poate
convinge cu u[urin]\
f\când o compara]ie cu
alte ]inuturi sau, pur [i
simplu, privind pe fer-
dar c\ aceasta nu poate fi
receptat\ de c\tre cineva
mai pu]in evoluat din
punct de vedere spiritual,
`ntrucât acestuia i-a sc\-
zut capacitatea de per-
cep]ie datorit\ stresului
[i altor obstacole pe care
le `ntâmpin\. Ceea ce
dore[te el s\ sugereze
este c\ „medita]ia tran-
scendental\“ ar putea
elimina aceste obstacole,
inclusiv `n lumea cre[ti-
n\, [i ar ajuta la o mai
bun\ `n]elegere a Evan-
gheliei lui Hristos.
Prezentat\ `n aceast\
manier\, Medita]ia tran-
scendental\ s-ar dori o
tehnic\ exclusiv de rela-
xare, cu un caracter non-
religios, accesibil\ [i reco-
mandabil\ cre[tinismului
[i tuturor celorlalte re-
ligii. A[a cum subliniaz\,
`ns\, [i R. Hummel, o a-
tare argumenta]ie este cu
totul contradictorie [i de-
rutant\, pentru c\ e greu
de `n]eles cum una [i a-
ceea[i tehnic\ de medita-
]ie poate fi, `n acela[i
timp, esen]\ [i „`mplinire“
a tuturor religiilor, iar pe
de alt\ parte o tehnic\ de
relaxare neutral\ din
punct de vedere religios.
Din perspectiv\ cre[ti-
n\ [i nu numai, preten-
]iile promotorilor unei
asemenea „medita]ii“ nu
se sus]in nici din punct de
vedere doctrinar [i nici
practic. Aici este vorba
despre o cu totul alt\ con-
cep]ie despre Dumnezeu
decât experien]a cre[tin\
eastr\ din mersul tre-
nului atunci când tra-
verseaz\ Carpa]ii.
Numai c\ armonia na-
turii apare de prea multe
ori desfigurat\ de oameni
[i comunit\]i iresponsa-
bile: Ce impresie poate
crea un z\voi de meste-
ceni `n care cântecul cinte-
zoilor a fost surghiunit de
cele dou\ tone de pet-uri
amestecate cu moloz [i bu-
c\]i de tencuial\ pr\v\lite
`n pârâu? Sau dealuri li-
ne, pictate parc\ de o mâ-
n\ m\iastr\ pe fundalul
maiestuos al mun]ilor, pe
care alearg\ haotic, duse
de vânt, fâ[ii de pungi de
a lui Dumnezeu, care se
fundamenteaz\ totdeau-
na pe ideea distinc]iei
dintre Dumnezeu [i om.
Chiar dac\ `n mistica
cre[tin\ se vorbe[te de-
spre unirea cu Dumne-
zeu, aceast\ distinc]ie nu
dispare, rela]ia eu - tu nu
este anihilat\, ci, dim-
potriv\, accentuat\ prin
iubire [i comuniune `ntre
Dumnezeu [i om. Resorb-
]ia `n acel Brahman, U-
nul-Totul, la care face
referire Mahesh Yogi, ne
aminte[te clar de mistica
Upanishadelor, de filoso-
fia monist-panteist\, care
propun o anulare a oric\-
rei comuniuni, a oric\rei
rela]ii cu lumea din jur.
P\rerile multor ana-
li[ti [i cercet\tori privind
pretinsele consecin]e
benefice ale acestui ex-
erci]iu sunt cu totul con-
trarii celor exprimate de
practican]ii Medita]iei
transcendentale. De ex-
emplu, „Ac]iunea pentru
libertate spiritual\ [i psi-
hic\“ (Bonn, 1978), prin
reprezentan]ii ei, re-
marca `ntre altele: a-
fec]iuni `n planul rela-
]iilor sociale, izolarea de
familie, pierderea sim]u-
lui realit\]ii `n urma con-
centr\rii asupra man-
trelor, renun]area la [coa-
l\ [i studiu, pierderea
sim]ului critic etc. De
asemenea, s-a constatat
c\ practicarea `ndelunga-
t\ a acestei tehnici de
medita]ie poate conduce,
`n special `n cazul unor
plastic imprimate cu re-
clame pentru ]ig\ri sau
b\uturi scumpe? Sau cum
arat\ un izvor de ap\ sul-
furoas\, nepre]uit pentru
calit\]ile sale curative,
care ]â[ne[te din adâncuri
la o temperatur\ de 80 de
grade Celsius, dar care se
irose[te prin ni[te con-
ducte p\r\ginite, neizo-
late [i din care izvor\sc
din loc `n loc, jeturi de
aburi...?
Sinistrul spectacol `]i
aminte[te de celebra pa-
rabol\ biblic\ `n care un
st\pân bogat, `nainte de a
pleca `ntr-o ]ar\ `ndep\r-
tat\, [i-a l\sat averea pe
mâna slugilor, `ncredin-
]ându-le, dup\ puterea lor,
fie cinci, fie doi talan]i sau
unul singur (Matei 25, 14-
30). Dac\ primele dou\
slugi s-au str\duit [i au
`nmul]it darurile, fiind `n
stare s\ `ntoarc\ st\pânu-
lui, la timpul potrivit, ta-
lan]ii primi]i, al treilea
slujitor s-a remarcat `ntr-
un mod nefericit: a ascuns
`n p\mânt ceea ce primise,
[i, `n ziua socotelii, i-a
adus st\pânului darul in-
tact. {tim din parabola is-
torisit\ de Evanghelistul
Matei c\ atitudinea celui
de-al treilea slujitor nu
numai c\ nu a fost apre-
ciat\, dar acesta s-a ales [i
cu o pedeaps\: a fost, `n
mod public, deposedat de
dar, acesta fiind pe loc
transferat slujitorului
celui mai vrednic.
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
persoane labile din punct
de vedere psihic, la [i mai
grave afec]iuni psihice.
~ntr-o polemic\ a sa cu
Medita]ia transcenden-
tal\, purtat\ `ntr-o re-
vist\ german\ (1978),
prof. D. Langen, directo-
rul Clinicii de Psihotera-
pie a Universit\]ii din
Mainz, subliniaz\ mult
mai pe larg toate aceste
pericole la care se expun
cele trei categorii de per-
soane pe care le are `n ve-
dere: tinerii, persoanele
cu un psihic labil [i cei `n
vârst\. Acest fapt a fost
confirmat, de altfel, inclu-
siv de Justi]ia german\
prin sentin]a sa din 27 a-
prilie 1989 (B Verw G 7 C
87), stabilind c\, `ntr-
adev\r, aceast\ practic\
poate conduce la diferite
afec]iuni de natur\ psi-
hic\. a
Istorisirea biblic\ `i re-
zerv\, a[adar, un final tra-
gic slujitorului care doar a
p\strat intact darul pri-
mit, f\r\ a-l `nmul]i. Nici
m\car nu se pomene[te
`ns\ de varianta `n care
vreunul dintre slujitori ar
fi irosit sau neglijat sau
batjocorit pre]ioasele da-
ruri primite de la st\pân.
Ne cutremur\m ima-
ginându-ne o posibil\ sen-
tin]\ `ntr-un astfel de caz.
Conexiunea dintre pa-
rabola biblic\ [i realitatea
imediat\ ar putea fi un
bun stimulent pentru a
gândi de dou\ ori atunci
când arunc\m aiurea de-
[eurile menajere, pet-urile
sau ambalajele din plas-
tic. De asemenea, ar putea
impulsiona crearea unor
structuri care s\ favori-
zeze sortarea de[eurilor,
reciclarea sau distrugerea
controlat\ a acestora.
~n orice caz, a `ngriji
mediul `nconjur\tor [i a
evita distrugerea acestuia,
nu este nici pe departe,
a[a cum li se pare multora,
un moft al vremurilor mo-
derne, specific unui Occi-
dent care nu mai [tie cum
s\-[i cheltuiasc\ banii [i
energia. Parabola talan-
]ilor ne `ncredin]eaz\ `nc\
o dat\ c\ `ngrijirea [i spo-
rirea darurilor primite de
la Creator, deci [i ocrotirea
naturii este o porunc\ ase-
menea categoricelor: „S\ nu
furi!“ sau „S\ nu ucizi!“. a
 Duminic\, 21 ianuarie 2007 3
~ncerc=nd o a[a-zis\ adecvare cu modernitatea, ateistul recent nu se
Opinii mai istove[te `n lungile dispute filosofice `n care Dumnezeu este `nghe-
suit undeva `ntre supersti]ie [i tradi]ie folcloric\. Nu-i mai ajung arti-
colele `n care ia peste picior pe cei pe care mintea nu-i ajut\ „s\
`n]eleag\“ faptul c\ o dat\ cu moartea totul s-a sf=r[it pentru om.

LUMINA DIN CUV+NT
Ce este prietenia?
Asta o [tiu cei care sunt
prieteni. Prietenia este
confluen]a `ntre iubiri,
este o realitate din cer a-
dus\ pe p\mânt, este ceva
ce se alc\tuie[te din reci-
procitate `n iubire [i res-
pect. Eu, s\ [ti]i, c\ totdea-
una am avut prieteni, de
când m\ [tiu am avut pri-
eteni. Am [i acuma, [i nu
pu]ini, [i sunt foarte bucu-
ros de prieteni. Sunt `ntr-o
m\sur\ oarecare [i o reali-
zare a prietenilor mei care
m-au ajutat s\ cunosc lu-
cruri care prin puterile me-
le personale n-a[ fi putut
s\ le cunosc. Sunt multe
cuno[tin]e pe care le-am
câ[tigat prin intermediari,
prin ajutorul prietenilor
mei. Cred `ntr-o prietenie
adev\rat\, sfânt\ [i cu-
rat\ [i o recomand din toa-
te puterile mele [i atrag
aten]ia a nu se implica `n
prietenie ceva ce nu ]ine de
prietenie, s\ nu fie de pild\
`ntr-o prietenie, `ntr-o pri-
etenie `ntre un b\iat [i o
fat\, anticip\ri ale c\s\to-
riei.
S\ mai [ti]i c\ cei care
se potrivesc `n lumea a-
ceasta se potrivesc [i `n
lumea cealalt\.
Eu am spus undeva c\
mi-am programat toate
prieteniile pentru ve[nicie.
De ce? Pentru c\, mai `na-
inte de toate, n-are rost s\
renun] la ceva pozitiv. ~n
al doilea rând, când ele se
realizeaz\ prin Hristos,
r\mân `n ve[nicie.
~n prietenie e ca [i `n
vasele comunicante: fieca-
re ofer\ [i fiecare prime[te.
Prime[te ce i se d\ [i ofer\
ceea ce are. a
Arhimandritul Teofil
P\r\ian, M\n\stirea
Brâncoveanu,
Sâmb\ta de Sus –
jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Cunoa[terea prin iubire Ateistul recent

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Mai `ntâi, vom invoca
o constatare vehiculat\
la nivelul sim]ului co-
mun: cunoa[terea [i iu-
birea par a se situa la
antipozi, fiind dou\
„performan]e“ ce antre-
neaz\ facult\]i umane
„incompatibile“, ce se
„strivesc“ reciproc, de
nedorit a se `ntâlni a-
tunci când se caut\
adev\rul. Mai mult,
atât psihologia, cât [i
epistemologia contem-
poran\ acrediteaz\ i-
deea c\ amestecul din-
tre sentimente [i gân-
dire nu face decât s\
„tulbure“ actul ra]ional.
C\ iubirea deturneaz\
orice act cognitiv - pare
a fi sentin]a definitiv\!
A[adar, cum am pu-
tea cunoa[te ceva, iu-
bind? Care ar fi aportul
iubirii `n cunoa[terea
oamenilor [i a lumii?
Pentru a aborda o
astfel de chestiune, ple-
c\m de la un gând, ros-
tit de Sfântul Maxim
M\rturisitorul, pe care
`l vom t\lm\ci, apoi,
din perspectiva unor re-
prezent\ri sau expe-
rien]e mai mult sau mai
pu]in personale. Iat\
mai `ntâi acest gând,
exprimat `n Capete de-
spre dragoste (tradus
cu neasemuit\ inspira-
]ie de p\rintele Dumi-
tru St\niloae, `n Filo-
calia 2): „Dragostea zi-
de[te prin aceea c\ nu
pizmuie[te [i nu se su-
p\r\ pe cei ce pizmu-
iesc; dar nici nu se f\-
le[te cu lucrul pizmuit
[i nu se socote[te pe
sine c\ a ajuns la ]int\.
Iar `n privin]a lucruri-
lor pe care nu le [tie, `[i
m\rturise[te, f\r\ s\
ro[easc\, ne[tiin]a. Ast-
fel face mintea f\r\ tru-
fie [i o preg\te[te s\ spo-
reasc\ necontenit `n cu-
no[tin]\“.
Plec\m de la supo-
zi]ia c\ cele dou\ acte
(a cunoa[te [i a iubi) au
parcursuri [i finaluri
diferite: prin cunoa[tere
„des-vr\jim“ lumea `n
care tr\im, `i „smulgem“
tainele, etalându-ne
for]ele [i mândrindu-ne
cu mintea noastr\; prin
iubire ad\ug\m ceva
lumii noastre, ce `nc\
nu este sau nu ]ine de
„natura“ ei, o zidim [i o
aureol\m cu ceva din
noi. Cunoa[terea se
las\ cu mari nelini[ti
sau angoase (c\ nu [tim
ce s\ facem cu ceea ce
afl\m, c\ realiz\m ce
imensitate de `ntreb\ri
r\mân nedeslu[ite), pe
când iubirea `nt\re[te
[i edific\, lini[te[te [i
de a-[i spune punctul de
alung\ setea c\ut\rilor vedere. Dar nu are dreptul
de pr. Constantin profesorul Moise din Buz\u
f\r\ sfâr[it. Cunoa[te-
rea s\r\ce[te pentru c\ STURZU s\ fac\ ordine [i s\-[i im-
ac]ioneaz\ ca un aten- Dezbaterile st=rnite `n
pun\ un punct de vedere
tat la tainele lumii, iu- care s\ aib\ ca efect scoate-
societate de profesorul Emil rea icoanelor dintr-o [coal\
birea `mbog\]e[te pen- Moise, cel care a solicitat re-
tru c\ se bazeaz\ [i ie[ean\ sau timi[orean\.
tragerea simbolurilor reli- Dreptul cet\]enesc al dom-
adânce[te propriul mis- gioase din institu]iile de `n- niei sale pe aceast\ pro-
ter. Cunoa[terea este v\]\m=nt public din Rom=-
blem\ se poate exercita
dramatic\, `nrobitoare, nia, sunt departe de a se fi
strict la nivelul clasei `n
iar iubirea este mân- `ncheiat. Nu de mult am
asistat la cea mai consis- care `nva]\ copilul s\u.
gâietoare, mântuitoare. Aceast\ adev\rat\ b\t\-
Cunoa[terea nu se mai tent\ dintre ele, difuzat\ pe
postul public de televiziune lie mediatic\ dus\ pe tema
satur\ de propria seme- simbolurilor religioase care
]ie, iar iubirea `[i face [i moderat\ de Liviu Miha-
Constantin sunt afi[ate `n spa]iul public
un hotar din cumin- iu. Calitatea invita]ilor a
este `ns\ doar preambulul
f\cut ca `n aceast\ emisiune
]enia ei. Cunoa[terea Cuco[, unei de mai mari propor]ii.
s\ se pun\ `n discu]ie cele
este ambi]ioas\ [i tru- profesor universitar, Miza acestor atei/agnostici
mai serioase argumente [i
fa[\, vrând s\ normeze director al de o parte [i de cealalt\. ~n este de a scoate religia cu
definitiv cele ce ]in de Departamentului pen- totul din sfera public\ [i de
primul r=nd, a[ remarca
om [i lume; iubirea este tru Preg\tirea faptul c\ a fost seara `n care a o restr=nge doar la zona
spa]iului privat. Dorin]a lor
chibzuit\ [i `ndu- Personalului Didactic, laicatul rom=nesc a dovedit
r\toare fa]\ de lucruri c\ este o voce activ\ [i com- este de a obliga credincio[ii
Universitatea
sau precarit\]i ome- petent\. Obi[nui]i prea mul- (indiferent de religie) s\ se
„Al. I. Cuza“ Ia[i manifeste ca atare doar a-
ne[ti. Luate separat, ce- t\ vreme ca `n chestiuni re-
ligioase s\-[i `ndrepte privi- cas\. ~n spa]iul public ([coa-
le dou\ acte se situeaz\ l\, institu]ie de stat, strad\
la antipozi, una fiind - slav\ de[art\, idolatri- rile spre cler pentru a vedea
zarea adev\rului `n dis- ce atitudine s\ adopte, laicii etc.) s-ar dori o nivelare a
s\ zicem - „rea“, iar tuturor cet\]enilor `n com-
cealalt\ fiind „bun\“. pre]ul sau anularea al- ortodoc[i au demonstrat c\
tor valori. Un adev\r libertatea dob=ndit\ dup\ portament, dar alinierea s-ar
Cunoa[terea dezbin\ face la standardele ateiste:
[i conduce la pizmuire, descoperit care nu are decembrie ’89 le-a priit, c\p\-
t=nd [i curajul [i cuno[tin- nimeni nu are voie s\ m\r-
iubirea une[te [i gene- `n subsidiar dorin]a turiseasc\, `n vreun fel, fap-
folosirii lui `n beneficiul ]ele necesare pentru a a-[i ex-
reaz\ alte efuziuni afec- pune opiniile `n chestiuni ca- tul c\ are vreo credin]\ pen-
tive. Prima conduce la semenilor nu are nici o tru a nu-l „deranja“ pe cel\-
re privesc `ntreaga Biseric\.
fal\ [i individualism, a valoare. Adev\rul devi- Faptul c\ importan]i oa- lalt (lucru convenabil doar
doua la smerenie [i ge- ne adev\r când vine `n pentru ateii care nu au nici
meni de cultur\ abordeaz\
nerozitate. Cunoa[terea `ntâmpinarea armoniei astfel de subiecte cu argu- o credin]\ de m\rturisit).
poate `nr\i (pe cei ce lumii [i fericirii celor ce Ca atare, lupta se d\ nu cu
mente at=t din spa]iul cul-
cunosc sau folosesc ade- o locuiesc. Cunoa[terea tural, c=t [i din cel teologic anumite „excese“ de ordin
v\rul), pe când iubirea prin ea `ns\[i nu are este un c=[tig extrem de im- religios, ci cu religiozitatea
`mbuneaz\ (pe cei a- sens [i consisten]\. Va portant pentru Biseric\. {i `ns\[i. {i toat\ aceast\ con-
tin[i de aripa ei). Cu- adev\rul este c\ abia acum fruntare pare a se desf\[ura
primi valoare când este sub semnul celebrei afirma-
noa[terea este relativ\ s-a atins starea de normali-
directivat\ de finalita- ]ii a lui André Malraux: „se-
[i merge spre infinitul tate, pentru c\ la acest gen
tea unei iubiri (pentru colul XXI va fi religios sau
r\u destabilizator, pe de dezbateri este fireasc\
aproapele, pentru uma- prezen]a unor laici, nu a nu va fi deloc“.
când iubirea este `ntre- nitate, pentru divini- ~ntr-una dintre cele mai
unor clerici care ar putea fi
m\toare [i aduc\toare tate). acuza]i de pledoarii „pro cunoscute c\r]i ale sale, H.-
de certitudini sigure. Dar nu numai anteri- domo“. R. Patapievici afirma: „Omul
Cum „combin\m“ cele oritatea iubirii fa]\ de O dezbatere pe aceast\ recent este omul care, dorind
dou\ tendin]e pentru ca cunoa[tere trebuie lua- tem\ nu este rea `n sine, s\ se sature de toate fenome-
totul s\ ias\ bine? t\ `n calcul, ci [i deru- `ns\ maniera `n care s-a de- nele lumii (...) s-a trezit `ntr-o
Simplu: printr-o „su- larea lor simultan\. clan[at denot\ o `n]elegere bun\ zi c\ nu mai este dec=t
punere“, „`mblânzire“ denaturat\ a fenomenului. un epifenomen al curgerii,
Consider\m c\ e bine scurgerii [i prelingerii lor.
sau predeterminare a s\ miz\m [i pe o com- Profesorul Moise putea s\
cunoa[terii de c\tre iu- ridice problema la nivelul (...) Oamenii pe care `i pro-
plementaritate a celor unei [edin]e cu p\rin]ii or- duce `ntr-un ritm industrial
bire. ~nv\]ând nevolni-
dou\ facult\]i, pe o `m- ganizat\ `n clasa pe care o modernitatea, care [i-a ie[it
cia [i smerenia iubirii,
`ns\[i mintea poate binare stimulatoare ca- frecventeaz\ feti]a sa [i din propria ne-m\sur\, nu
spori `n deslu[irea ade- re s\ conduc\ la cre[- acolo s-ar fi luat o decizie sunt cu adev\rat nici noi, nici
terea amândurora. Iu- consensual\. At=t [i nimic `nnoi]i: sunt, asemeni con-
v\rului, tocmai printr-o servelor cu dat\ de expirare
astfel de recunoa[tere a birea f\r\ ra]iune de- mai mult. Decizia sa de a
vine oarb\, dup\ cum [i continua „lupta“ la nivel pe etichet\, doar recen]i.“
cuprinderilor ei. Cu- na]ional este un abuz. A[a ~ncerc=nd o a[a-zis\ adec-
noa[terea s\r\cit\ de cunoa[terea f\r\ un
„strop“ de iubire r\mâ- cum a subliniat `n emisiune vare cu modernitatea, ateis-
iubire o ia razna, se `n- filosoful H.-R. Patapievici, tul recent nu se mai istove[te
toarce `mpotriva omu- ne rea [i stearp\. `n lungile dispute filosofice `n
statul nu poate fi sesizat pen-
lui [i omenirii. Condus\ O cunoa[tere f\r\ o tru a decide scoaterea icoa- care Dumnezeu este `nghe-
doar de mirajul curi- solidarizare „erotic\“ cu nelor din [coli `ntruc=t nu suit undeva `ntre supersti]ie
ozit\]ii, ea nu are nici obiectul cunoa[terii nici statul a decis afi[area lor `n [i tradi]ie folcloric\. Nu-i mai
un obiectiv, nici un c\ se poate a se na[te. clase (acolo unde exist\), ci ajung articolele `n care ia
cap\t, nici un sens. A Dac\ nu empatizezi cu comunit\]ile locale. {i acolo peste picior pe cei pe care
cunoa[te doar pentru a adev\rul pe care `l unde societatea civil\ ajun- mintea nu-i ajut\ „s\ `n]e-
ne afla `n treab\, a ne cau]i, dac\ nu „crezi“ `n ge la un consens, statul nu leag\“ faptul c\ o dat\ cu
da `n spectacol, a ne valoarea lui, acesta nu trebuie s\ intervin\ intem- moartea totul s-a sf=r[it pen-
se ive[te sau, dac\ apa- pestiv. Logic, decizia de a tru om. Contaminat de fervoa-
demonstra cât de „tari“ rea ateistului comunist, chiar
re, nu are nici o [ans\ men]ine icoanele `n [coli ar
suntem, constituie un trebui luat\ de fiecare co- dac\ nu mai are p=rghiile
demers periculos, dac\ de a[ezare `n lume sau munitate de elevi-p\rin]i- politice ale acestuia, `ncearc\
acesta nu este `nso]it de de iradiere benefic\ a- profesori din [coli. Dac\ un s\ utilizeze toate mijloacele
raza de lumin\ dat\ de supra ei. membru al acestor comuni- cu putin]\ pentru a impune
iubire. Adev\rul trebuie mai t\]i se simte lezat de pre- societ\]ii ca norm\ univer-
Cunoa[terea f\r\ iu- `ntâi dorit, iubit, crezut zen]a acestor simboluri reli- sal\ credin]a sa: aceea de a
bire conduce la orbire, [i apoi …descoperit! a gioase, sigur c\ are dreptul nu crede `n nimic! a
4 Duminic\, 21 ianuarie 2007

Chiar [i când suntem sili]i s\ mustr\m, de

Cuv=nt de fiecare dat\ s\ ne ferim de a fi grosolani, pentru c\

numai dac\ ai dat dovad\ mai `ntâi tu `nsu]i c\ e[ti
modest [i smerit, numai atunci te vei putea apropia
`n]elepciune u[or de cel care are nevoie de `ndreptare.

Re]ete pentru suflet

~ntemeiat\ prin jertfa [i `nvierea Mântuitorului Hristos, Biserica nu doar
`mp\rt\[e[te cuvântul lui Dumnezeu credincio[ilor, ci, `n acela[i timp,
mijloce[te rena[terea spiritual\ a acestora [i vindecarea lor permanent\
de r\nile p\catelor. Pentru un cre[tin, a participa la slujbele Bisericii
`nseamn\ mai mult decât a se afla `mpreun\ cu oameni care
`mp\rt\[esc un set de opinii sau valori comune. Prezen]a `n Biseric\
`nseamn\ `ntâlnirea cu ~nsu[i Domnul Hristos, al\turi de cetele `ngere[ti
care ne`ncetat sl\vesc dumnezeirea cea ~ntreit Sfânt\.
Biserica este, a[adar, un veritabil laborator al transform\rii sufletului
dup\ modelul umanit\]ii `ndumnezeite a lui Hristos. ~ntr-una dintre
scrierile sale, Sfântul Apostol Pavel `nva]\ c\ voca]ia fiec\rui cre[tin
este de a-[i modela profilul spiritual dup\ chipul divino-uman al
Mântuitorului Iisus Hristos (Gal 4, 19).
Textele de mai jos sunt extrase dintr-o scrisoare adresat\, `n jurul
anului 360, de c\tre Sfântul Vasile cel Mare (329-379) prietenului s\u,
Sfântul Grigorie de Nazianz (330-389). Tonul prietenesc al scrisorii,
familiaritatea exprim\rii [i mai ales pertinen]a practic\ a sfaturilor date
contureaz\ imaginea unui autentic `ndrum\tor [i p\stor al Bisericii din
primele secole. Preg\tit la `naltele [coli profane din Atena [i format la
academia rug\ciunii [i a virtu]ilor cre[tine, Sfântul Vasile este unul
dintre nenum\ra]ii p\stori prin care Biserica `[i `mpline[te voca]ia de a
`mp\rt\[i cuvânt, sfat [i vindecare tuturor oamenilor.

Sfin]ii, icoane vii nul, a r\mas neclintit, cel ce vrea s\ se des\-

„Calea de c\petenie
pentru descoperirea a-
dev\rului mântuitor es-
te cercetarea Sfintelor
Scripturi, pentru c\ `n
ele ni s-au transmis atât
poruncile privitoare la
faptele noastre, cât [i
vie]ile ferici]ilor b\rba]i,
care stau `n fa]a noas-
tr\, vrednice de a fi imi-
tate ca ni[te icoane vii
ale vie]uirii `n Dumne-
zeu. {i astfel, `n orice
parte simte fiecare cre[-
tin c\-i lipse[te ceva, aici
`[i afl\, ca `ntr-o farma-
cie de ob[te, leacul potri-
vit pentru boala lui, bine-
`n]eles dac\ va fi hot\rât
s\-[i urmeze modelul.
De pild\, dac\ `ndr\-
ge[te cineva fecioria, ci-
te[te adeseori istoria lui
Iosif, `nv\]ând din fap-
tele lui cum s\ se p\s-
treze curat, [i anume nu
numai s\ se `nfrâneze
de la pl\cerile trupe[ti, ci
[i cum s\ st\ruie mai
mult `n virtute. B\rb\-
]ia o poate `nv\]a de la
Iov, care nu numai când
via]a i s-a schimbat cu
totul, `ncât `ntr-o clipit\
din bogat a ajuns s\rac
[i din tat\ a mul]i copii
s\ nu mai aib\ nici u-
p\strându-[i tot timpul
ne`ncovoiat\ credin]a su-
fletului s\u, ci n-a cârtit
de mânie nici atunci
când prietenii veni]i s\-l
mângâie l-au luat `n râs
[i i-au sporit prin a-
ceasta [i mai mult du-
rerea. {i iar\[i, dac\
chibzuie[te cineva cum
ar fi cu putin]\ ca `n a-
cela[i timp s\ fie [i blând
[i m\rinimos, `ncât [i de
mânie s\ se foloseasc\
prin blânde]e ca de o u-
nealt\ `mpotriva r\ut\-
]ii oamenilor, atunci va
afla pe David curajos `n
faptele lui r\zboinice,
dar blând [i st\pânit `n
r\spunsurile fa]\ de
du[mani.
Tot a[a a fost [i Moi-
se, care cu grea mânie
[i-a ridicat `ntreaga lui
statur\ `mpotriva tu-
turor celor care au p\c\-
tuit fa]\ de Dumnezeu,
dar când a fost vorba de
`nvinuirile care i s-au
adus, el a r\bdat toate
cu senin\tate sufleteas-
c\. {i peste tot, a[a cum
pictorii, care zugr\vesc
icoanele dup\ model, `[i
`ndreapt\ `ncontinuu pri-
virile spre original, ca
s\-i poat\ prinde aido-
ma tr\s\turile, tot a[a [i
vâr[easc\ `n toate felu-
rile trebuie s\ priveasc\
la vie]ile acestor sfin]i ca
la ni[te icoane vii [i lu-
cr\toare [i s\-[i `nsu-
[easc\ bun\t\]ile lor,
urmându-te `ntocmai.
Cu `ngerii
la rug\ciune
Dar [i rug\ciunile, ca-
re `nso]esc citirile bibli-
ce, fac sufletul mai `nti-
nerit [i mai `mbun\t\-
]it, pe m\sur\ ce acesta
se simte mai plin de do-
rul dup\ Dumnezeu. C\ci
rug\ciunea cu adev\rat
bun\ este aceea care
face s\ se `nfiripeze `n
suflet o concep]ie clar\
despre Dumnezeu, iar
s\l\[luirea lui Dumne-
zeu `n noi const\ tocmai
`n a avea pe Dumnezeu
temeinic `n gând. Nu-
mai atunci devenim tem-
ple ale Duhului, când
gândirea statornic\ la
El nu se mai las\ `ntre-
rupt\ de grijile p\mân-
te[ti [i când cugetul nu
se las\ tulburat de pa-
timi trec\toare. Cel ce
iube[te pe Dumnezeu
las\ totul de-o parte [i
se retrage `n el, alun-
g=nd orice patim\ care-l
a]â]\ spre necump\tare
[i s\vâr[ind fapte care
duc la virtute.
Deprinderea evlaviei
hr\ne[te sufletul cu gân-
diri cere[ti. {i ce lucru
poate fi mai fericit decât
s\ imi]i, aici pe p\mânt,
cetele `ngerilor, care se
str\duiesc la rug\ciune
`nc\ din rev\rsatul zori-
lor [i pream\resc pe F\-
c\torul lumii `n laude [i
`n cântece, iar dup\ ce
soarele a ajuns s\ str\-
luceasc\ pornesc la mun-
c\ `nso]ind astfel pe om
pretutindeni `n rug\-
ciuni, punând `n munc\
imnuri de laud\, a[a
cum ai da gust mânc\-
rurilor atunci când pui
`n ele sare [i mirodenii?
C\ci mângâierea im-
nurilor ne revars\ `n su-
flet `ntr-adev\r o stare
de adânc\ senin\tate [i
voio[ie.
Cod al bunelor
maniere pentru
cre[tini
{i mai `ntâi de toate
trebuie s\ ne str\duim
s\ nu folosim cuvintele
`n chip ne`n]elept, s\ nu
punem `ntreb\ri `n chip,
ar]\gos, nici s\ r\spun-
dem necuviincios, s\ nu
`ntrerupem pe om când
acesta poveste[te ceva
folositor, nici s\ nu in-
tervenim for]at peste
al]ii; cu un cuvânt, s\
p\str\m m\sura atât la
vorbe, cât [i la ascultare.
S\ nu ne fie ru[ine s\
ne mai cultiv\m, dar
nici s\ nu ]inem `nv\]\-
tura numai pentru noi,
fiind invidio[i când [i
al]ii ar vrea s\ `nve]e,
asem\nându-ne cu fe-
meile desfrânate, care
prezint\ pe copiii altora
ca [i cum ar fi ai lor, ci
s\ recunoa[tem deschis
cine este p\rintele cu-
vintelor respective. S\
alegem [i o intona]ie
natural\ `n vorbire, care
s\ nu pun\ `n situa]ie
nepl\cut\ pe cel mai
slab de ureche, dar nici
s\ nu-l supere prin
gr\ire prea tare, s\ ne
examin\m mai `ntâi `n
noi `n[ine ce avem de
spus [i abia dup\ aceea
s\ ne exprim\m. S\ nu
fim moroc\no[i `n dis-
cu]ii, ci atr\g\tori `n vor-
bire, dar s\ nu c\ut\m
s\ folosim un anume
grai u[uratic, ci s\ p\s-
tr\m farmecul pove]elor
binevoitoare.
Chiar [i când suntem
sili]i s\ mustr\m, de
fiecare dat\ s\ ne ferim
de a fi grosolani, pentru
c\ numai dac\ ai dat do-
vad\ mai `ntâi tu `nsu]i
c\ e[ti modest [i smerit,
numai atunci te vei pu-
tea apropia u[or de cel
care are nevoie de `n-
dreptare. C\ci adeseori
ne este de folos acest fel
de pedepsire `ntrebuin-
]at de proorocul care a-
tunci când a gre[it n-a
pronun]at el `nsu[i sen-
tin]a la condamnare (II
Regi, 12, 1-14), ci a f\cut
apel la o alt\ persoan\,
pe care a f\cut-o ca
judec\tor al propriului
s\u p\cat, pronun]ând
dinainte pedeapsa care
ar fi c\zut pe el, ca s\
nu-l mai poat\ acuza
acum cineva care l-ar fi
confundat.“ (Texte selec -
tate din Epistole - Sf.
Vasile cel Mare, Ed. IB-
MBOR, Bucure[ti, 1988)

LOGOS {I POESIE
Oda 26
Adus-am cântare Domnului,
C\ci eu sunt al Lui.
{i voi gr\i cântarea Lui cea sfânt\,
c\ci inima mea este cu Dânsul.
C\ci harfa Lui este `n mâinile mele,
[i odele odihnei Sale nu vor fi `n t\cere.
Striga-voi c\tre El cu toat\ inima mea;
L\uda-L-voi [i-L voi `n\l]a pe El
cu toate m\dularele mele.
C\ci de la r\s\rit [i chiar pân\ la apus
este lauda Lui.
{i de la miaz\zi [i pân\ la miaz\noapte
este m\rturisirea Lui.
{i de la poalele mun]ilor pân\ la culmile lor
cele mai `nalte este des\vâr[irea Lui.
Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
Cine poate scrie psalmii Domnului
sau cine-i poate citi?
Sau cine-[i pov\]uie[te sufletul s\u la
via]\
ca s\ fie mântuit?
Sau cine se poate odihni `n Cel Prea
~nalt,
a[a `ncât El s\ poat\ gr\i prin gura lui?
Cine poate t\lm\ci minunile Domnului?
C\ci cel ce t\lm\ce[te va pieri,
iar cele de t\lm\cit r\mân.
C\ci este de ajuns s\ cuno[ti [i s\
prime[ti odihna;
c\ci `n odihn\ cânt\re]ii stau drep]i.
Ca un râu care are un izvor `mbel[ugat
[i curge `n ajutorul celor ce-L caut\ pe El.
Aliluia.
(Din volumul Odele lui Solomon.
Rug\ciuni cre[tine din sec. I-II A.D., Ed.
Anastasia, 2003)
a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a ISTORII CU T+LC a
Metoda rug\ciunii permanente
Au venit, odat\, la
avva Lucius, la Ennaton,
câ]iva c\lug\ri euhi]i
(adep]i ai rug\ciunii ne-
`ncetate n.n.). B\trânul i-a
`ntrebat: „Ce lucra]i voi
cu mâinile?“. Ei au r\s-
puns: „Noi nu ne atingem
de lucru, ci, cum zice A-
postolul, ne rug\m ne`n-
trerupt“. B\trânul `i `n-
treab\: „Dar nu mân-
ca]i?“. Ei zic: „Da“. El: „{i
când mânca]i, cine se
roag\ pentru voi?“. Apoi:
„Nici nu dormi]i?“. Ei:
„Da“. B\trânul: „{i când
dormi]i, cine se roag\
pentru voi?“. N-au [tiut
ce s\-i r\spund\. El a
continuat: „Ierta]i-m\,
dar voi nu face]i cum spu-
ne]i. Eu am s\ v\ ar\t c\,
de[i lucrez cu mâinile,
m\ rog ne`ncetat. [Iat\
cum:] M\ a[ez, cu Dum-
nezeu, s\-mi umezesc smi-
celele. Apoi le `mpletesc
`n funie zicând: „Milu-
ie[te-m\, Dumnezeule, du-
p\ mare mila Ta, [i dup\
mul]imea `ndur\rilor Ta-
le, [terge f\r\delegea
mea“. {i-i `ntreab\: „Oare
aceasta nu-i rug\ciune?“.
Ei au r\spuns: „Ba da“. A-
poi continu\: „Toat\ ziua
lucrez [i m\ rog [i câ[tig
mai mult sau mai pu]in
de [aisprezece parale.
Dau dou\ de poman\, la
poart\, iar de restul m\-
nânc. Cine prime[te cele
dou\ parale se roag\ pen-
tru mine `n timp ce m\-
nânc [i dorm. Astfel, cu
harul lui Dumnezeu, `n-
deplinesc porunca de a
m\ ruga ne`ntrerupt“. (Pa-
teric, Ed. Polirom, Ia[i,
2003)
 Duminic\, 21 ianuarie 2007 5
Domnul nu i-a pretins lui Zaheu s\-[i `mpart\
Evanghelia toate averile [i nici s\ renun]e la meseria sa, ci s\-
[i exercite slujba pe mai departe, pentru a-[i putea
`ntre]ine onorabil familia, dar `ntr-un cu totul alt
de duminic\ mod decât cum o f\cuse pân\ acum, adic\ `ntr-un
mod cinstit, ca s\ se mântuiasc\ el [i casa lui.

Privind de sus pe Dumnezeu

Evanghelia duminicii a XXXII-a dup\ Rusalii
(a lui Zaheu)
Luca 19, 1-10
1. Iisus trecea prin Ierihon.
2. {i iat\ un b\rbat, cu numele Zaheu, [i acesta era
mai-marele vame[ilor [i era bogat.
3. {i c\uta s\ vad\ cine este Iisus, dar nu putea de
mul]ime, pentru c\ era mic de statur\.
4. {i alergând el `nainte, s-a suit `ntr-un sicomor, ca
s\-L vad\, c\ci pe acolo avea s\ treac\.
5. {i când a sosit la locul acela, Iisus, privind `n sus,
a zis c\tre el: Zahee, coboar\-te degrab\, c\ci ast\zi `n
casa ta trebuie s\ r\mân.
6. {i a coborât degrab\ [i L-a primit, bucurându-se.
7. {i v\zând, to]i murmurau, zicând c\ a intrat s\
g\zduiasc\ la un om p\c\tos.
8. Iar Zaheu, stând, a zis c\tre Domnul: Iat\,
jum\tate din averea mea, Doamne, o dau s\racilor [i,
dac\ am n\p\stuit pe cineva cu ceva, `ntorc `mp\trit.
9. {i a zis c\tre el Iisus: Ast\zi s-a f\cut mântuire ca-
sei acesteia, c\ci [i acesta este fiu al lui Avraam.
10. C\ci Fiul Omului a venit s\ caute [i s\ mântu-
iasc\ pe cel pierdut.

de Domnul din dou\ cau-

de pr. prof. univ. dr.
Petre SEMEN
Iisus, ne spune evan-
ghelistul, trecea prin ce-
tatea Ierihonului `nso]it
de mult\ lume fiindc\ i se
dusese vestea datorit\ vin-
dec\rii orbului Bartimeu
[i a `nvierii lui Laz\r. E-
venimentul `ntâlnirii Dom-
nului cu Zaheu s-a deru-
lat la Ierihon `ntrucât
aici era un loc ideal pen-
tru a-[i exercita func]ia [i
a prospera vame[ii. ~n Ie-
rihon locuiau mul]i va-
me[i deoarece era cetatea
cea mai important\ pen-
tru aceast\ slujb\. Pe aici
se intersectau rutele co-
merciale importante din-
tre Iudeea Roman\ [i alte
ora[e de la est de Iordan
(Pereea peste care st\pâ-
nea Irod Antipa), iar m\r-
furile trebuiau v\muite.
P\catul nu este
contagios,
pur [i simplu
Printre admiratorii lui
Iisus, ca s\ ne exprim\m
`n termeni moderni, s-a do-
rit a fi [i vame[ul Zaheu
al c\rui nume ebraic\ ar
`nsemna „cel curat“ sau
„cel drept“. El nu putea
`ns\ se apropie mai mult
Vame[ `n urm\ cu
2000 de ani
Cuvântul „vame[“ nu a-
vea, `n vremea Mântuito-
rului, chiar aceea[i semni-
fica]ie ca ast\zi, `n sensul
c\ nu se limita la aceea[i
sfer\ de preocup\ri ca un
vame[ modern. Vame[ul nu
se ocupa doar de colectarea
taxelor care tranzitau
dintr-o ]ar\ sau zon\ `n
alta, ci acestuia `i revenea
dreptul legal de a colecta
impozitele dintr-un ]inut
sau ora[ `n favoarea cuiva.
~n timpul st\pânirii ro-
mane `n Iudeea, vame[ii nu
erau deloc agrea]i de popor
din mai multe motive. ~n
primul rând, cei care con-
trolau circula]ia m\rfuri-
lor [i percepeau impozitele
de la popula]ie `n favoarea
st\pânirii romane nu erau
nicidecum oameni cinsti]i.
~n aceste func]ii, foarte
râvnite de cei lacomi, nu
ajungeau de obicei decât cei
predispu[i corup]iei. Se mai
ze: una, pentru c\ era mic
de statur\ [i nu putea s\
vad\ peste capetele mul-
]imii, [i a doua, el nu era
iubit de nimeni datorit\
meseriei sale care-l aduse-
se de multe ori `n conflict
cu oamenii, `ncât nu-i pur-
ta nimeni respect [i nici
nu se gândea s\-i fac\ loc.
Fiind iudeu, el [tia bi-
ne legea mozaic\ pe care
`ns\ o `nc\lca deliberat. Se
[tie c\ de cele mai multe
ori st\pânirea roman\,
sub care se aflau [i iudeii,
concesiona unui [ef peste
vame[i un ]inut oarecare,
de regul\ unui str\in de
acel ]inut, care, la rândul
s\u, angaja al]i vame[i
care s\-l ajute s\ strâng\
impozitele pentru pute-
rea roman\ luându-[i `n-
s\ [i el „partea leului“, u-
tilizând, nu de pu]ine ori,
mijloace brutale pentru
a-[i atinge scopul. Ca [i
al]ii, Zaheu era un fel de
arenda[ al v\milor [i evi-
dent foarte urât de lume
atât din cauza c\ se f\-
cuse slujitorul unei pu-
teri str\ine, cât [i da-
torit\ nenum\ratelor
abuzuri prin care el, spri-
jinit de oamenii s\i, `i
jecm\nea pe contribua-
bili. Aceasta rezult\ chiar
din m\rturisirea sa: dac\
am nedrept\]it pe cineva
cu ceva…( 19, 8).
[tie c\ `n Iudeea, vame[ii
nu erau numi]i `n func]ii
direct de c\tre Roma, ca s\
colecteze ni[te sume exacte
de bani ori produse, ci se
scotea pur [i simplu func-
]ia de vame[ la licita]ie
pentru anumite cet\]i sau
regiuni contra unor sume
exorbitante.
Pentru a prezenta ga-
ran]ia capacit\]ii de a
v\rsa `n vistieria st\pâ-
nirii sumele necesare, cei
care cump\rau astfel de
posturi trebuiau s\ fie
foarte boga]i. Se cump\ra,
de fapt, dreptul de mono-
pol al colect\rii impozite-
lor [i taxelor, iar cel care ob-
]inea monopolul `l putea vin-
de la rândul s\u, `ntr-un a-
numit procent, ori `[i an-
gaja ni[te agen]i fiscali
personali, de regul\ oa-
meni foarte duri [i f\r\
scrupule morale care nu se
d\deau `n l\turi de la
nimic pentru a-[i atinge
scopul. Evident c\ pentru
a-[i amortiza sumele in-
vestite, dar [i pentru a se
O alt\ cauz\ a urii po-
porului religios [i, desi-
gur, [i a c\rturarilor [i fa-
riseilor, prezen]i [i `n rân-
dul poporului, buni cunos-
c\tori ai Legii, unii chiar
[i `mplinitori ai acesteia,
era faptul c\ prin chiar
natura muncii lor, vame-
[ii nu puteau fi cura]i de-
oarece veneau `n contact
direct cu ne-evreii [i mai
`nc\lcau voit [i ziua de [a-
bat (ziua de odihn\). Ori
rabinii (`nv\]\torii de lege
ai vremii) `[i instruiau chiar
discipolii s\ nu aib\ deloc
de a face cu astfel de oa-
meni, nici chiar s\ m\-
nânce cu ei. Acesta era mo-
tivul pentru care [i Iisus a
fost acuzat de nenu-
asigura c\ poate strânge
suma impus\ de st\pâ-
nire, vame[ul general (mai
marele peste vame[i) pre-
tindea `ntotdeauna sume
mult superioare celor ce
trebuiau depuse la vistie-
ria statului.
De subliniat c\ `n ve-
chime se percepeau dou\
feluri de impozite: unul `n
natur\, care `n perioada
elenistic\ `nsemna a treia
parte din recolta de cereale
[i jum\tate din produc]ia
livezilor, plus banii `n aur
[i argint. Cum nu to]i anii
erau la fel de buni, se
`n]elege c\ cei `ndrept\]i]i
cu strângerea impozitelor
se dedau la multe ne-
drept\]i ori chiar la acte de
cruzime. De aceea Zaheu,
ca [i al]ii de altfel, era
foarte urât [i dispre]uit
deoarece pe lâng\ abuzu-
rile comise mai era vinovat
[i de aceea c\ se angajase
`n solda unor p\gâni [i
asupritori, cum erau con-
sidera]i romanii la acea
vreme.
m\rate ori c\ st\ la mas\
cu vame[ii [i cu p\c\to[ii.
Ori Hristos a `nv\]at
c\ p\catul nu poate de-
veni contagios f\r\ voin]a
omului, cum de altfel nici
sfin]enia nu este contagi-
oas\, ci se câ[tig\ numai
prin `mplinirea porun-
cilor lui Dumnezeu.
Cum de s-a urcat
„marele“ Zaheu
`ntr-un copac?
Suntem siguri c\ Za-
heu ascultase predica lui
Ioan: „Vame[ii s\ nu pre-
tind\ nimic peste ceea ce
li s-a poruncit s\ ia“ (Luca
3, 13). Se vede c\ predica
aceluia a fost lucr\toare.
Cuvântul i-a p\truns la
inim\ [i i-a determinat con-
[tiin]a s\ ia o hot\râre
decisiv\, s\ se schimbe.
Cunoscând profe]iile, Za-
heu mai auzise de Iisus
c\ are puterea de a ierta
[i p\catele, [i, ca urmare,
decide s\-L vad\ cu orice
pre] pe Iisus. Pentru a-
ceasta a dat dovad\ de
mult\ smerenie, ca la po-
zi]ia sa social\ s\ nu-i fie
ru[ine a se urca `ntr-un
pom, precum copiii. Trans-
formarea sa l\untric\ a
avut loc chiar acum când
a luat aceast\ decizie, iar
m\rturisirea nedrept\]i-
lor [i f\g\duin]a `ndrep-
t\rii lor a fost o urmare
fireasc\ a r\nirii inimii
pentru Domnul.
A[adar, promptitudinii
convertirii inimii Dumne-
zeu `i r\spunde tot cu
promptitudine când `i
zice: „Ast\zi trebuie s\ r\-
mân `n casa ta!“ {i tâlha-
rului de pe cruce poc\it i
se zice la fel: „Ast\zi vei fi
cu Mine `n rai“ (Luca 23, 43).
Deci chiar `n momen-
tul `n care te-ai convertit,
Dumnezeu te-a [i `nscris
`n cartea ve[niciei. El nu
te mai amân\ ori condi]io-
neaz\, cum fac oamenii.
De re]inut c\ aici evan-
ghelistul noteaz\ singu-
rul loc din Biblie `n care
Dumnezeu se autoinvit\
s\ g\zduiasc\ la cineva,
adic\ s\ r\mân\ mai mult,
[i peste noapte. Este un
indiciu c\ Domnul se au-
toinvit\ permanent, prin
harul S\u, s\ r\mân\,
nu numai la Zaheu, ci `n
sufletul fiec\rui om, al
fiec\rui credincios, [i `n
acela[i timp El invit\ [i
la osp\]ul fericit al `mp\-
r\]iei Sale.
Nu averile trebuie
aruncate
Nu trebuie totu[i tre-
cut\ cu vederea nici reac-
]ia lui Zaheu la vestea cea
bun\: „Doamne, zice a-
cesta, jum\tate din ave-
rea mea o dau s\racilor [i
dac\ am nedrept\]it pe
cineva cu ceva `ntorc `m-
p\trit“. Se vede aici mare
diferen]\ `ntre cel care se
converte[te cu adev\rat
[i cel credincios doar for-
mal [i teoretic (precum
tân\rul cel bogat - Luca
18, 18). Cel convertit este
dispus s\ `ndeplineasc\
prompt legea ce prevedea:
„Dac\ un om a furat o oa-
ie… s\ dea patru oi pen-
tru cea furat\“ (Ie[irea
22, 1). Poate [i ast\zi, da-
c\ s-ar merge pe ideea des-
p\gubirii `mp\trite, s-ar
mai stopa necinstea [i ho]ia.
Zaheu [tia cuvântul pro-
fetului care zice: „Dac\
cel r\u d\ `napoi, z\logul
`ntoarce ce a r\pit… [i nu
mai s\vâr[e[te vreo nele-
giuire, toate p\catele s\-
vâr[ite i se vor ierta lui…
[i va tr\i“ (Iezechiel 33,
15-16). Din comporta-
mentul lui Zaheu mai ob-
serv\m c\, de fapt, con-
vertirea sau poc\in]a nu-l
absolv\ niciodat\ pe om
de obliga]ia de a repara
nedrept\]ile comise.
O ultim\ `nv\]\tur\ ex-
tras\ din Evanghelie ar fi
aceea c\ mântuirea este
pentru to]i oamenii, s\-
raci sau boga]i. De aceea
Domnul nu i-a pretins lui
Zaheu s\-[i `mpart\ toa-
te averile [i nici s\ renun-
]e la meseria sa, ci s\-[i
exercite slujba pe mai de-
parte, pentru a-[i putea
`ntre]ine onorabil familia,
dar `ntr-un cu totul alt
mod decât cum o f\cuse
pân\ acum, adic\ `ntr-un
mod cinstit, ca s\ se mân-
tuiasc\ el [i casa lui.
I se impune acest fapt
deoarece [i el, dup\ con-
vertire, a devenit mai cu
adev\rat un fiu al lui A-
vraam, adic\ l-a m\rturi-
sit pe acela[i Dumnezeu
ca [i acel patriarh.
La cazul Zaheu s-a re-
ferit [i Sfântul Ioan Hri-
sostom când a zis: „Ne-a
poruncit oare Domnul s\
arunc\m toate averile
noastre? Nu, folose[te-te
`n toat\ voia de averile
tale! ~mpline[te-]i cu ele
nevoile tale!“. Dar
câ[tig\-le, ad\ug\m noi,
`n mod cinstit, din su-
doarea muncii sau a
frun]ii tale! „{i f\ de folos
ceea ce `]i prisose[te, ceea
ce st\ f\r\ `ntrebuin]are
`n casa ta! ~mparte-le
celor sugruma]i de foame,
celor `nghesui]i de frig!“
(Omilii la Matei). a
6 Duminic\, 21 ianuarie 2007

Timotei nu apare ca un ini]iat `n tainele filosofiei eline, ci,

Documentar dimpotriv\, `n acelea ale Vechiului Testament. Acest lucru `l las\
s\ se `n]eleag\ Pavel, atunci când `i spune lui Timotei c\ „de
mic copil cuno[ti Sfintele Scripturi, care pot s\ te `n]elep]easc\
spre mântuire, prin credin]a cea `ntru Hristos Iisus“

Timotei, cel mai apropiat

ucenic al Apostolului Pavel
a Cartea „Faptele Apostolilor“ r\mâne un document al Bisericii primare, al anilor de `nceput ai cre[tinismului, dar [i al oamenilor care,
`n acele vremuri, [i-au `nchinat pe deplin via]a lui Hristos a O astfel de persoan\ este [i Timotei, ucenicul Apostolului Pavel a De[i
tân\r, Timotei devine ucenicul cel mai apropiat al Sfântului Pavel, `ntrucât nici un alt ucenic al acestuia nu mai este men]ionat de atâtea
ori cum este Timotei a „Lui Timotei, iubitului fiu: Har, mil\, pace de la Dumnezeu-Tat\l [i de la Hristos Iisus, Domnul nostru!“ a

Primii ani ai Bisericii cre[tine au reprezentat pentru

ea o perioad\ de formare, de c\ut\ri, dar mai ales o perioad\ de intens\
difuzare a mesajului evanghelic. Propov\duirea Evangheliei
necesita oameni preg\ti]i pentru aceasta, oameni cu credin]\ [i o via]\
exemplar\. Dac\ apostolii au fost astfel de persoane, era
nevoie ca [i ucenicii acestora s\ fie asemenea lor. {i, `ntr-adev\r,
g\sim printre ucenicii apostolilor Mântuitorului persoane de
o probitate moral\ deosebit\: {tefan, primul martir al Bisericii,
Barnaba, Sila, Timotei, Tit etc. Din acest punct de vedere, cartea
„Faptele Apostolilor“ r\mâne un document al Bisericii primare,
al anilor de `nceput ai cre[tinismului, dar [i al oamenilor care,
`n acele vremuri, [i-au `nchinat pe deplin via]a lui Hristos.
O astfel de persoan\ este [i Timotei, ucenicul Apostolului Pavel.
unei imagini despre acest dintr-o c\s\torie mixt\:
ucenic al Sfântului Apos- mama sa era evreic\, iar
de pr. Cezar tol Pavel. tat\l grec. Din cea de-a
HÂRL|OANU doua epistol\ pe care i-o
Când devine Timotei adreseaz\ Sfântul Pavel,
De[i informa]iile pe ca- afl\m [i numele mamei
re le ofer\ Biblia despre cre[tin sale, Eunichi [i al bunicii
Timotei nu sunt extrem lui Timotei, Loida. Faptul
de numeroase, ci, dim- Cea dintâi informa]ie c\ despre tat\l s\u nu se
potriv\, pu]ine la num\r pe care Scriptura o ofer\ aminte[te `n mod expres
[i lacunare uneori, totu[i, despre Timotei se g\se[te a f\cut ca majoritatea e-
cartea „Faptele Apos- la Fapte 16, 1-2 [i, potri- xege]ilor s\ afirme c\ a-
tolilor“ [i epistolele vit acesteia, Timotei era cesta era mort deja `n mo-
pauline permit fomarea din Listra, fiind n\scut mentul `n care Apostolul
Pavel `l ia pe Timotei ca
Scrisoarea sfânt\, nu dup\ faptele ucenic al s\u.
noastre, ci dup\ a Sa ho- De[i nu se aminte[te
Apostolului Pavel t\râre [i dup\ harul ce ne-a nimic despre momentul
c\tre Timotei fost dat `n Hristos Iisus, convertirii lui Timotei, se
mai `nainte de `nceputul poate presupune c\ eve-
1. Pavel, Apostolul lui veacurilor,
10. Iar acum s-a dat pe
nimentul a avut loc `n
Hristos Iisus, prin voia lui prima c\l\torie misiona-
Dumnezeu, dup\ f\- fa]\ prin ar\tarea Mântu-
g\duin]a vie]ii care este itorului nostru Iisus Hris- r\ paulin\, când Pavel,
`n Hristos Iisus, tos, Cel ce a nimicit moar- `nso]it de Barnaba, pro-
2. Lui Timotei, iubitului tea [i a adus la lumin\ pov\due[te `n ]inutul Li-
fiu: Har, mil\, pace de la via]a [i nemurirea, prin caoniei [i `n localit\]ile
Dumnezeu-Tat\l [i de la Evanghelie. din `mprejurimi: Derbe [i
Hristos Iisus, Domnul 11. Spre aceasta am Listra. Sfântul Luca, au-
nostru! fost pus eu propov\duitor torul c\r]ii „Faptele A-
3. Mul]umesc lui Dum- [i apostol [i `nv\]\tor al Timotei, ucenicul Sfântului Pavel
neamurilor. postolilor“, insist\ asupra
nezeu, C\ruia ~i slujesc unui eveniment petrecut
din str\mo[i, cu cuget cu- 12. Din aceast\ pricin\ Zeus, respectiv Hermes. [i s\ arunce cu pietre. ~n printre ace[ti ucenici s\ se
rat, c\ te pomenesc ne`n- [i suf\r toate acestea, dar `n Listra, `n timpul pro- Refuzul celor doi de a fi cele din urm\, Pavel este fi aflat [i mama [i bunica
cetat, zi [i noapte, `n nu m\ ru[inez, c\ [tiu `n pov\duirii de aici: dup\ cinsti]i asemenea zeilor, scos din cetate, `ntrucât lui Timotei, despre cele
rug\ciunile mele. cine am crezut [i sunt ce Pavel vindec\ un olog coroborat cu acuza]iile in- se credea c\ murise. ~ns\ dou\ Apostolul Pavel spu-
4. {i pentru c\ `mi a- `ncredin]at c\ puternic din na[tere (Fapte 14, 7- stigatoare ale iudeilor ucenicii, pe care `i f\cuse nând c\ au fost cele dintâi
duc aminte de lacrimile este s\ p\zeasc\ comoara 11), mul]imea `i aclam\ veni]i din Antiohia [i Ico- deja `n cetatea Listrei, au care au primit credin]a `n
tale, doresc mult s\ te ce mi-a `ncredin]at, pân\ pe Barnaba [i Pavel, con- niu, a f\cut ca mul]imea ie[it dup\ dânsul [i l-au Hristos, propov\duit\ de
v\d, ca s\ m\ umplu de `n ziua aceea. siderându-i a fi drept s\ se ridice `mpotriva lor `ngrijit. Este posibil ca el (II Timotei 1, 5).
bucurie; 13. }ine dreptarul cu-
5. ~mi aduc iar\[i a- vintelor s\n\toase pe care
minte de credin]a ta ne- le-ai auzit de la mine, cu Pavel [i Barnaba Un loc de cinste `n
pref\cut\, care, precum s-a credin]a [i cu iubirea ce credin]a locuitorilor cet\]ii
s\l\[luit `ntâi `n bunica ta este `n Hristos Iisus. confunda]i cu Zeus de aici `l ocupau Zeus [i
Loida [i `n mama Eunichi, 14. Comoara cea bun\
tot a[a, sunt `ncredin]at, ce ]i s-a `ncredin]at, p\- [i Hermes Hermes, dup\ cum vedem [i
ze[te-o cu ajutorul Sfântu- `n Faptele Apostolilor, când
c\ [i `ntru tine. Listra, localitatea de ori-
6. Din aceast\ pricin\, lui Duh, Care s\l\[luie[te locuitorii l-au identificat pe
gine a lui Timotei, se afl\ Barnaba cu Zeus, iar pe
`]i amintesc s\ aprinzi [i `ntru noi. situat\ `n regiunea Licao-
mai mult din nou harul lui 15. Tu [tii c\ to]i cei Pavel cu Hermes. C\ re-
niei, `n centrul Turciei de
Dumnezeu, care este `n din Asia s-au lep\dat de azi. ~n primele secole ale latarea biblic\ este real\ o
tine, prin punerea mâinilor mine, `ntre care Fighel [i cre[tinismului, ora[ul nu dovedesc descoperirile arhe-
mele. Ermoghen. era un centru extrem de ologice din zon\. Astfel, s-a
7. C\ci Dumnezeu nu 16. Domnul s\ aib\ mi- important al lumii antice [i descoperit aici o inscrip]ie
ne-a dat duhul temerii, ci l\ de casa lui Onisifor, nici m\car al regiunii din prin care o statuie `i era
al puterii [i al dragostei [i c\ci de multe ori m-a care f\cea parte. Era un `nchinat\ lui Zeus, respectiv
al `n]elepciunii. `nsufle]it [i de lan]urile ora[ de m\rime medie, si-
mele nu s-a ru[inat, Hermes.
8. Deci, nu te ru[ina de tuat la o zi de mers de dru-
a m\rturisi pe Domnul 17. Ci venind `n Roma, mul principal ce f\cea
nostru, nici de mine, cel cu mult\ osârdie m-a leg\tura `ntre coasta de Dup\ ce au vindecat
pus `n lan]uri pentru El, c\utat [i m-a g\sit. vest [i Cilicia. Ora[ul era un olog, locuitorii
ci p\time[te `mpreun\ cu 18. S\-i dea Domnul ca, mai mult o colonie roman\ Listrei au vrut s\
mine pentru Evanghelie `n ziua aceea, el s\ afle `ntemeiat\ de c\tre Augus-
dup\ puterea de la Dum- mil\ de la Domnul. {i cât tus `n anul 26 `.d.Hr. La
aduc\ jertfe lui Pavel
nezeu. de mult mi-a slujit el `n `nceput, locuitorii cet\]ii [i lui Barnaba, crezând
9. El ne-a mântuit [i Efes, tu [tii prea bine. (I erau veterani din armata c\ ace[tia sunt zei
ne-a chemat cu chemare Timotei 1,18) roman\. coborâ]i pe p\mânt
 Duminic\, 21 ianuarie 2007 7
Efesul, cetatea `n care Timotei va p\stori ca episcop pân\ la
Documentar sfâr[itul vie]ii sale, era renumit\ `n antichitatea roman\, fiind cea
mai important\ cetate a provinciei romane Asia. ~n antichitate, ora[ul
avea ie[ire la mare [i era un centru principal pentru comer]ul
maritim, dar [i un punct de debarcare `n drumul spre Roma.

pria voin]\, ci tot din

Complexul templului zei]ei Artemis din Efes, templu
ce era considerat, `n antichitate, una dintre cele [apte
minuni ale lumii. A fost distrus de go]i `n 263 d.Hr.
Ini]iat `n tainele
Vechiului Testament
Locul jucat de cele do-
u\ femei `n via]a lui Ti-
motei trebuie s\ fi fost
unul extraordinar, din
moment ce Pavel le aduce
ca un exemplu de credin-
]\. Oricum despre mama
lui Timotei, Eunichi, atât
Luca, cât [i Pavel au nu-
mai cuvinte de laud\.
Atunci când aminte[te de
Timotei, Sfântul Luca
spune c\ el era „fiul unei
femei iudee credincioase“.
Virtutea ei deosebit\ re-
iese [i din educa]ia pe ca-
re a [tiut s\ o dea fiului.
De[i so]ul era de alt neam
decât ea, fiind grec, totu[i
ea respect\ tradi]ia iuda-
ic\ potrivit c\reia `n pri-
mii ani educa]ia religioa-
s\ reprezenta una din
preocup\rile mamei. De
aceea, Timotei nu apare
ca un ini]iat `n tainele fi-
losofiei eline, ci, dimpotri-
v\, `n acelea ale Ve-
chiului Testament. Acest
lucru `l las\ s\ se `n]elea-
g\ Pavel, atunci când `i
spune lui Timotei c\ „de
mic copil cuno[ti sfintele
scripturi, care pot s\ te
`n]elep]easc\ spre mân-
tuire, prin credin]a cea
`ntru Hristos Iisus“ (II Ti-
motei 3, 15).
Prin sfintele scripturi,
Pavel nu se poate referi
aici decât la c\r]ile sfinte
ale iudeilor, a c\ror cu-
noa[tere puteau duce la
mântuire, dar numai prin
credin]a `n Hristos. A-
ceste scripturi Timotei n-
avea cum s\ ajung\ s\ le
cunoasc\ decât prin mij-
locirea mamei sau a bu-
nicii, care, apar]inând nea-
mului iudeu, l-au `nv\]at
`nc\ de mic, ceea despre
Legea lui Moise, c\r]ile
proorocilor [i Psalmii.
Un gest care poate
provoca nel\muriri
De[i educa]ia primit\
`n familie era asem\n\-
toare celei pe care o pri-
mea orice copil evreu `n
acele vremuri, totu[i lui
Timotei `i lipse[te cel mai
important lucru pe care `l
stipula legisla]ia mozai-
c\: t\ierea `mprejur. Exe-
geza biblic\ neotestamen-
tar\ `nclin\ s\ cread\ c\
acest lucru nu s-a f\cut
datorit\ tat\lui lui Timo-
tei, care s-ar fi opus. De
aici [i concluzia c\ el nu
mai era `n via]\ atunci
când Pavel l-a t\iat `m-
prejur pe Timotei.
Gestul marelui apos-
tol, poate ridica nel\mu-
riri, mai ales c\ el vine
din partea unuia dintre
cei mai `nfoca]i sus]in\-
tori ai ideii c\ p\gânii nu
mai trebuiau s\ primeas-
c\ [i legea lui Moise (im-
plicit t\ierea `mprejur),
`nainte de a deveni cre[-
tini. Oricum, ceea ce se
poate observa aici este ma-
rele tact pastoral de care
d\ dovad\ Pavel.
Timotei, care avea re-
ferin]e extrem de m\guli-
toare din partea comu-
nit\]ii locale urma s\ fie
unul din ucenicii apropi-
a]i ai lui Pavel [i prin
aceasta propov\duitor el
`nsu[i al lui Hristos cel
`nviat. {i pentru c\ `n
multe cet\]i, predica `n-
cepea din sinagog\, din
mijlocul comunit\]ii evre-
ie[ti din cetatea respec-
tiv\, era nevoie de t\ie-
rea `mprejur pentru a pu-
tea intra `n sinagog\ [i a
putea vorbi acolo. {tiind
c\ iudeii nu l-ar fi l\sat
niciodat\ pe Timotei s\ le
vorbeasc\ `n mijlocul a-
dun\rii lor, dac\ ar fi
aflat c\, fiind evreu pe ju-
m\tate nu era circumcis,
Pavel ia decizia t\ierii
`mprejur a lui Timotei.
„Adev\rat fiu
`n credin]\“
~ncepând cu cea de
doua c\l\torie misionar\,
Timotei `l `nso]e[te peste
tot pe marele apostol, fi-
indu-i ucenic apropiat [i
prieten de n\dejde. Se
desparte totu[i de el, `n
anul 65, dar nu din pro-
dorin]a apostolului, care `l
a[eaz\ episcop `n cetatea
Efesului. ~n rest, el apare
mai mereu al\turi de Pa-
vel, `ndeplinind de multe
ori misiunile pe care i le
`ncredin]eaz\ acesta.
~ncrederea lui Pavel `n
Timotei era atât de mare
`ncât atunci când au `n-
ceput a ap\rea tulbur\ri
`n mijlocul Bisericii din
Tesalonic, el `l trimite pe
acesta la ei cu o epistol\.
Dar Timotei nu era nu-
mai un mesager, un sol
care aducea scrisoarea [i
mesajul lui Pavel, ci era
el `nsu[i, de acum, un lu-
cr\tor pe t\râmul evan-
gheliei. Cel pu]in aceasta
las\ s\ se `n]eleag\ sfân-
tul Pavel, atunci când le
spune tesalonicenilor: „[i
am trimis pe Timotei,
fratele nostru [i slujitorul
lui Dumnezeu [i `mpre-
un\ lucr\tor cu noi la E-
vanghelia lui Hristos, ca
s\ v\ `nt\reasc\ [i s\ v\
`ndemne `n credin]a voas-
tr\“ (I Tesaloniceni 3, 2).
{i când Biserica Corintu-
lui s-a tulburat din cauza
dezbin\rilor produse `n-
tre cre[tinii de acolo, tot
Timotei este cel pe care `l
trimite Pavel pentru a re-
zolva conflictele ap\rute:
„pentru aceasta am tri-
mis la voi pe Timotei,
care este fiul meu iubit [i
credincios `n Domnul. El
v\ va aduce aminte c\ile
mele cele `n Hristos Iisus,
cum `nv\] eu pretutin-
deni `n toat\ Biserica“ (I
Corinteni 4, 17).
De[i tân\r, Timotei de-
vine ucenicul cel mai a-
propiat al sfântului Pa-
vel, `ntrucât nici un alt
ucenic al acestuia nu mai
este men]ionat de atâtea
ori cum este Timotei. ~n
Noul Testament se face
referire de aproximativ
23 de ori la numele lui
Timotei, dintre care de 17
ori o face apostolul Pavel
`n epistolele sale, iar
Sfântul Luca de 6 ori `n
„Faptele Apostolilor“. Mai
mult chiar, el este asociat
la 6 din epistolele pauline
[i este destinatarul a
dou\ epistole ale sfântu-
lui Pavel. Din cele 14
epistole scrise de Pavel,
`n 11 din ele (Romani, I [i
II Corinteni, Filipeni, Co-
loseni, I [i II Tesaloni-
ceni, I [i II Timotei, Fili-
mon, Evrei) este men]io-
nat [i Timotei.
~ncrederea, dragostea
[i considera]ia pe care i le
poart\ sfântul Pavel tâ-
n\rului Timotei, reies din
cuvintele cu care acesta `l
caracterizeaz\. ~l nume[-
te de multe ori „fratele
nostru“, „`mpreun\ lucr\-
Acum 2000 de ani, Efesul era un important centru cultural [i religios
al Orientului - `n imagine teatrul din Efes
tor“, „fiul meu iubit“, „a-
dev\rat fiu `n credin]\“.
~ns\ `ncrederea cea mare
a apostolului `n Timotei
reiese din epistola c\tre
Filipeni, unde nu numai
c\ `l nume[te `mpreun\
slujitor la Evanghelie [i
„copil lâng\ tat\l s\u“,
dar mai mult decât atât,
spune c\ „nu am pe ni-
meni altul, la un gând cu
mine [i care s\ v\ poarte
grija cu adev\rat, fiindc\
to]i caut\ ale lor, nu ale lui
Iisus Hristos“ (2, 19-23).
Episcop `n Efes
Nici dragostea lui Ti-
motei fa]\ de `nv\]\torul
s\u nu a fost mai prejos,
pentru c\ `n momentele
grele din activitatea mi-
sionar\ a sfântului Pavel,
`l g\sim mereu pe uceni-
cul s\u al\turi de el: atât
`n timpul captivit\]ii din
Cezareea, cât [i `n timpul
primei captivit\]i ro-
mane. Atunci când apos-
tolul Pavel se g\sea `n
cea de-a doua captivitate
Minunea distrus\
de go]i
Efesul, cetatea `n care Ti-
motei va p\stori ca episcop
pân\ la sfâr[itul vie]ii sale,
era renumit\ `n antichi-
tatea roman\, fiind cea mai
important\ cetate a provin-
ciei romane Asia. ~n antichi-
tate ora[ul avea ie[ire la ma-
re [i era un centru principal
pentru comer]ul maritim,
dar [i un punct de debar-
care `n drumul spre Roma.
Potrivit lui Iosif Flaviu,
aici exista o puternic\ co-
munitate evreiasc\ `nc\
roman\ [i sim]ea c\ sfâr-
[itul s\u se apropie `i
scrie lui Timotei zicându-i
c\ dore[te mult s\ `l vad\
(II Timotei 1, 4) [i de do-
u\ ori `l `ndeamn\ zicând
„str\duie[te-te s\ vii cu-
rând la mine“ (4, 9) [i
„str\duie[te-te s\ vii mai
`nainte de `nceputul ier-
nii“ (4, 21). ~n aceea[i e-
pistol\ Pavel recunoa[te
dragostea pe care i-a ar\-
ta-o Timotei, precum [i
faptul c\ `ntodeauna a
fost al\turi de el: „tu `ns\
mi-ai urmat `n `nv\]\tu-
r\, `n purtare, `n n\zu-
in]\, `n credin]\, `n `nde-
lung\ r\bdare, `n dragos-
te, `n st\ruin]\. ~n prigo-
nirile [i suferin]ele care
mi s-au f\cut `n Antiohia,
`n Iconiu, `n Listra“ (3,
10-11).
A[ezat episcop de c\tre
sfântul Pavel, `n anul 65
d.Hr., `n ora[ul Efes, Ti-
motei devine astfel, potri-
vit tradi]iei cre[tine, pri-
mul episcop al m\re]ei me-
tropole. Exceptând sfatu-
rile pe care le prime[te de
din secolul 3 `.d.Hr. Dar
ceea ce a adus celebritate
Efesului `n antichitate, [i
nu numai a fost templul lui
Artemis (Diana), despre
care se spune c\ avea o sta-
tuie a zei]ei c\zut\ din cer.
Reconstruit dup\ un in-
la dasc\lul s\u, apostolul
Pavel, `n cele dou\ epis-
tole - pe care, cu siguran-
]\, le-a urmat cu sfin]enie
- datele sunt lacunare `n
ceea ce prive[te p\stori-
rea sa. Este posibil ca s\
`l fi cunoscut [i pe sfântul
Ioan Evanghelistul, care
a locuit o vreme la Efes,
`nainte de a fi exilat `n in-
sula Patmos. Aceea[i
tradi]ie bisericeasc\, care
vorbe[te de o presupus\
`ntâlnire cu apostolul
Ioan, arat\ c\ Timotei a
trecut la Domnul, sufe-
rind moarte martiric\, `n
timpul domniei lui Domi-
]ian sau a lui Nerva. ~n
secolul al IV-lea moa[tele
sale au fost aduse la
Constantinopol [i depuse
`n biserica „Sfin]ilor A-
postoli“. Biserica `l ser-
beaz\ pe sfântul apostol
Timotei pe data de 22
ianuarie.
*Cezar Hârl\oanu este cadru
didactic la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
cendiu din 356 `.d.Hr.,
templul a constituit una
din cele 7 minuni ale anti-
chit\]ii, pân\ când a fost
distrus de go]i `n 263 d.Hr.
Ast\zi, pe locul `n care se
afla m\re]ul templu, se
afl\ doar un lac ml\[tinos.

PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Gr\dina Ghetsimani, continuând cu Golgota [i terminând cu botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului; Ora[ul Akko,
Sfântul Mormânt; Hozeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul unul dintre cele mai vechi porturi din lume; Ora[ul Haifa port
Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i `nchinare la la Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.

ISRAEL - EGIPT
6-14 februarie 2007
9 zile/8 nop]i
OBIECTIVE VIZITATE:
- Muntele Scopus; Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l
Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Dominus
Flevit, Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\); Gr\dina
Ghetsimani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica A[ez\rii `n
mormânt a Maicii Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu
moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a
ora[ului Eilat; M\n\stirea Sf. Ecaterina de la poalele
Muntelui Sinai; Muntele Sinai, `n locul Sfânt `n care
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at tablele cu
cele 10 porunci; Taba [i Eilat; Betleem: Biserica Na[terii lui
Iisus Hristos; Vizitarea Muntelui Sionului; Satul Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Cana Galileii - Biserica
ortodox\ din satul Cana [i locul `n care a avut loc prima min-
une din Galileea, transformarea apei `n vin; Oa[ul Afula -
Nazaret - Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor, muntele Schimb\rii la Fa]\ a Lui Iisus
Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“
de pe Muntele Tabor; Capernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i
Andrei; Tabgha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a
pe[tilor; Muntele Fericirilor; Yardenit - locul simbolic al
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
- *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; transport avion
Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asisten]\ `n
aeroport la sosire [i plecare; 8 nop]i cazare la hotel de 4 stele,
conform programului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului); taxe de intrare la obiectivele din program; au-
tocar modern cu aer condi]ionat, conform programului; asigu-
rare medical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Israel; ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel; taxa Israelian\ de trecere
prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\ Egiptean\; autocar [i
ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Termenul limit\ de `nscriere:
31 ianuarie 2007. Termenul limit\
de depunere a actelor: 4 februarie 2007.

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

8 Duminic\, 21 ianuarie 2007

Mai ales din zonele aflate la sud de Dun\re veneau

Documentar f\r\ `ncetare soli care raportau `mp\ratului groz\viile
pe care le f\ceau triburile avare, relatându-i-se despre
satele [i ora[ele distruse, despre miile de oameni uci[i
[i lua]i `n robie.

G\selni]\ a politicului comb\tut\

a ~n primii ani ai veacului al [aptelea, Imperiul Bizantin trecea printr-una dintre cele mai grave crize politice din istoria sa
a ~n doar trei ani, aproape jum\tate din imperiu a fost ocupat de per[i a La Constantinopol veneau ne`ncetat [tiri despre sutele de
biserici distruse [i miile de c\lug\ri uci[i a Heraclie evit\ r\zboiul de uzur\ [i prefer\ s\ loveasc\ chiar `n inima atacatorului
a Realizând c\ sl\birea imperiului se datora [i lipsei unit\]ii religioase, `mp\ratul a `ncercat s\-i uneasc\ pe ortodoc[i [i monofizi]i
printr-o dogm\ inspirat\ politic a Ce afirma monotelismul [i care a fost rolul Sfântului Maxim M\rturisitorul `n aceast\ disput\ a
grani]\ expuse ata- posibilitatea de a-i ajuta
curilor barbare. sau m\car de a trimite o
de Petru LAZ|R Mai ales din zonele speran]\ supu[ilor care
~n primii ani ai veacu- aflate la sud de Dun\re `i ceruser\ ajutorul. ~n
lui al [aptelea, Imperiul veneau f\r\ `ncetare acei ani, nu avarii repre-
Bizantin trecea printr- soli care raportau `mp\- zentau marea problem\
una dintre cele mai gra- ratului groz\viile pe a imperiului, incursiu-
ve crize politice din isto- care le f\ceau triburile nile lor nefiind, la scar\
ria sa. Noul `mp\rat He- avare, relatându-i-se de- statal\, chiar atât de
raclie (610-641), cel care spre satele [i ora[ele dis- grave. De[i locuitorii din
reu[ise s\ pun\ cap\t truse, despre miile de acele zone aveau de
unei periculoase perioa- oameni uci[i [i lua]i `n suferit, iar prestigiul
de de instabilitate poli- robie. C\peteniile din imperiului era afectat,
tic\ din imperiu, se ve- acele regiuni implorau avarii n-ar fi trebuit s\
dea confruntat, la doar cu disperare ajutorul constituie o problem\
trei ani de la urcarea sa `mp\ratului, cerând e- pentru Bizan]. ~n mod
pe tron, cu o situa]ie dis- fective militare care s\ normal, câteva legiuni
perat\. R\zboiul civil st\vileasc\ incursiunile de militari bizantini ar
sl\bise organizarea [i nemilo[ilor invadatori. fi rezolvat „problema
for]a militar\ a imperiu- Oricât de mult l-ar fi avar\“, f\r\ prea mare
lui, l\sând descoperite afectat aceste ve[ti, `m- efort, `n doar câteva
multe dintre zonele de p\ratul se vedea `n im- s\pt\mâni. Numai c\ de
aceast\ dat\ lucrurile
erau mai complicate.
CM
YK Biserica M\n\stiri distruse,
CM
YK

Maronit\ mii de c\lug\ri uci[i,

~nv\]\tura monote- Sfânta Cruce furat\
lit\ promovat\ politic
de c\tre `mp\ratul He- Oricât l-ar fi `ngrijorat
raclie nu a adus atât de pe `mp\rat ve[tile aduse
dorita unire a ortodoc- de solii din p\r]ile de la
Dun\re, nu se comparau Reprezentare a Constantinopolului `n perioada medieval\
[ilor cu monofizi]ii. De[i
a fost acceptat\ pentru cu cele care veneau din
R\s\rit, mai ales de la Per[ii ignoraser\, pur nilor au fost ocupate de torul Hristos, luat\ ca
o vreme de o parte a or- [i simplu, ofertele de per[i. prad\ de r\zboi.
todoc[ilor, a fost respin- Locurile Sfinte.
s\, ca incorect\ [i ereti- Imperiul Persan, unul pace ale bizantinilor, iar Dup\ Damasc, cucerit Cu doar câteva luni
c\ mai apoi, creând dintre du[manii deveni]i riposta militar\ con- `n 613, veni rândul Ieru- mai devreme, `nainte de
mari probleme `n Bise- O pagin\ din Peshita, tradi]ionali ai Imperiului dus\ de Heraclie s-a salimului, `n 614, s\ fie a ajunge la Ierusalim,
ric\, lini[tea venind adic\ Biblia `n limba Bizantin, p\rea c\ vrea `ncheiat dezastruos. Dat devastat, prilej cu care per[ii distruseser\ com-
doar dup\ restabilirea siriac\, folosit\ `n s\ profite decisiv de sta- fiind r\spunsul palid al Biserica Sfântului Mor- plet Betleemul, mai pu]in
Ortodoxiei la Sinodul Biserica Maronit\ rea de sl\bire prin care bizantinilor, armatele mânt, ce data din timpul Biserica Na[terii Dom-
VI Ecumenic (680-6 681). trecea statul bizantin, persane [i-au continuat `mp\ratului Constantin nului, sc\pat\ datorit\
Singurul „efect durabil“ atât de c\tre Constan- ini]iind, prin necru]\torul nestingherite `naintarea cel Mare (secolul al IV- unei reprezent\ri a
al ereziei monotelite a tinopol, cât [i de Roma. Chosroe al II-lea, o pu- c\tre vest. ~n doar trei lea), a fost adus\ `n rui- scenei na[terii Domnului,
fost apari]ia `n istorie a Dup\ ocuparea celei ternic\ ofensiv\ asupra ani, regiuni [i ora[e care n\, iar crucea pe care fu- `n care magii sem\nau cu
Bisericii Maronite. mai mari p\r]i a Orien- teritoriilor r\s\ritene. erau mândria bizanti- sese r\stignit Mântui- ni[te nobili persani.
tului Mijlociu de c\tre
~nceputurile comuni- arabi, maroni]ii se re-
t\]ii maronite sunt le-
gate de numele lui Ma-
trag `n zona muntoas\
a Libanului, pentru a
Secretarul imperial devenit martir al credin]ei argumentelor sale ferme
`mpotriva erorii monote-
ron, ascet contemporan sc\pa de persecu]ii. Izo- Sfântul Maxim este lite [i a prestigiului de
[i prieten al Sfântului larea Bisericii ma- campionul Ortodoxiei care se bucura `n rândul
Ioan Gur\ de Aur. Origi- ronite, cauzat\ de ocu- veacului al VI-lea, `mpo- ortodoc[ilor, Maxim
nar din Antiohia, p\r\- parea islamic\, a `ntre- triva `nv\]\turii mono- M\rturisitorul, dup\
se[te ora[ul [i se sta- rupt, practic, orice dia- telite, promovate de dou\ perioade de exil,
bile[te la o oarecare dis- log cu celelalte patri- `mp\ratul Heraclie [i de este adus la Constan-
tan]\ de ora[, `n de[ert, arhate cre[tine. unii din urma[ii s\i, pâ- tinopol `n 662, unde i se
`n apropierea râului O- ~n perioada cruciade- n\ la clarificarea adus\ taie limba [i mâna
rontes, urmând tradi]iei lor, maroni]ii intr\ `n `n 680 de Sinodul al VI- dreapt\, pentru a fi re-
ascetice a de[ertului, in- contact cu Biserica Ca- lea Ecumenic. dus la t\cere. Vârsta
stituite de Sfin]ii Paho- tolic\, iar `n anul 1215, Maxim, supranumit `naintat\ (82 de ani), un
mie [i Antonie cel Mare. patriarhul Ieremia al mai apoi „M\rturisito- nou exil la marginea im-
Nu dup\ mult\ vre- II-lea Al-Amshitti par- rul“, s-a n\scut `n anul periului [i chinurile
me, pe valea râului O- ticip\ la Sinodul al IV- 580 `ntr-o familie nobil\, provocate de mutilare `i
rontes se adunase un lea de la Lateran. De bucurându-se de o edu- aduc moartea, `n acela[i
mare num\r de disci- atunci rela]iile dintre ca]ie temeinic\. La vârs- an (662), fostului secre-
poli, fascina]i de perso- cele dou\ biserici au r\- ta de 30 de ani este che- tar imperial, devenit
nalitatea [i de felul mas ne`ntrerupte, sus- mat la curte de `mp\- monah [i ap\r\tor al
vie]uirii lui Maron care, ]inându-se chiar c\, ratul Heraclie, unde `n- dreptei credin]e.
dup\ moartea acestuia, de[i vitregiile istorice depline[te func]ia de se- Opera Sfântului Ma-
construiesc o m\n\stire au ]inut-o izolat\, Bise- cretar imperial timp de 4- xim este foarte vast\, ea
`n memoria sa. M\n\s- rica Maronit\ nu a fost 5 ani, dup\ care renun]\ tratând atât teme dog-
tirea dedicat\ lui Maron niciodat\ desp\r]it\ de la aceast\ postur\, c\lu- matice, mistagogice, cât
este considerat\ a fi nu- Biserica Romei. g\rindu-se la o m\- [i chestiuni de natur\
cleul Bisericii Maronite. ~n momentul de fa]\, n\stire de pe ]\rmul opus practic-ascetic\. O parte
De[i au acceptat re- Biserica Siriaco- al Constantinopolului. din opera sa este cuprin-
zolu]iile Sinodului Ecu- Maronit\ are un num\r Datorit\ invaziei per- s\ [i `n colec]ia Filocalia.
menic de la Calcedon de aproximativ 300.000 sane `n Anatolia, din 615, Disputa monotelit\,
(451), suferind chiar de membri [i este una Maxim pleac\ `n Africa, `n care Sfântul Maxim a
persecu]ii pentru acest dintre bisericile catolice unde se `mprietene[te cu fost principalul repre-
fapt din partea mono- de rit r\s\ritean. monahul Sofronie, viito- zentant al dreptei cre-
fizi]ilor, maroni]ii vor Dup\ Conciliul Vati- rul patriarh al Ierusali- din]e, este unul dintre
accepta, totu[i, `nv\]\- can II (1962-1965), Bi- mului, viitorul s\u „aliat“ cazurile tipice care de-
tura monotelit\. serica Maronit\ a ini- `n lupta `mpotriva mo- monstreaz\ c\ Biserica
~ntrucât `n 685 ma- ]iat un proces de reve- notelismului [i afirmarea nu a acceptat s\ fac\
roni]ii [i-au ales pro- nire la specificul litur- autenticei `nv\]\turi de vreun fel de compromis
priul lor patriarh, sepa- gic vechi [i de epurare credin]\. `n favoarea politicului,
rându-se de patriar- de obiceiurile apusene, Devenit foarte inco- atunci când a fost vorba
hatul Antiohiei, au fost impuse de-a lungul tim- mod pentru curtea de la despre `nv\]\tura de
considera]i schismatici, pului. Constantinopol, datorit\ credin]\.

CM
YK

Duminic\, 21 ianuarie 2007
Documentar
de Maxim M\rturisitorul
P\rintele St\niloae, despre gândirea Sfântului Maxim
Omul are atâta va-
loare la Sfântul Maxim,
`ncât toate sensurile
Scripturii el le rapor-
teaz\ la via]a l\untric\ a
insului, neab\tându-se
nici o clip\ de la tâlcuirea
antropologic\ sau as-
cetic-mistic\ a Scripturii.
Via]a l\untric\ a omului
nu se desf\[oar\ `n mod
izolat, ci `ntr-un contact
sau `ntr-un raport necon-
tenit al omului cu lumea.
Dup\ cum ia omul o ati-
tudine sau alta fa]\ de
lume, se modific\ func]ia
facult\]ilor lui suflete[ti
[i st\rile lui l\untrice
care, la rândul lor, se
manifest\ `n atitudinile
lui ulterioare. (…)
Din tot sistemul Sfân-
tului Maxim se des-
prinde o mare `ncredere
`n fire [i `n ra]iunea
fireasc\. Totul e f\cut de
Dumnezeu conform unei
ra]iuni [i toate se `n]eleg
[i se s\vâr[esc normal,
conform unei ra]iuni.
CM
YK Numai patima e ira]io-
nal\, pentru c\ n-a f\-
Dar ac]iunea invada-
torilor nu se rezuma,
spre disperarea autori-
t\]ilor civile [i biseri-
ce[ti bizantine, doar la
cucerirea de cet\]i [i
`naintarea (tot mai evi-
dent\) c\tre Constati-
nopol. ~n calea lor, per[ii
distrugeau biserici [i
m\n\stiri, omorau cre[-
tini f\r\ nici un motiv,
sporind groaza `n rândul
popula]iei.
Una dintre ve[tile
care au f\cut `nconjurul
imperiului [i a `ntristat
`ntreaga suflare cre[-
tin\ a timpului a fost, pe
lâng\ aceea a r\pirii
Sfintei Cruci, cea care
relata distrugerea a 186
de m\n\stiri `n de[ertul
Palestinei [i masacrarea
a câteva mii dintre
blânzii [i de Dumnezeu
iubitorii monahi.
Bizantinii `nving, iar
arabii trag foloasele
~n anul 616, bizanti-
nii pierd [i Egiptul.
Dup\ aceast\ ultim\
mare cucerire, per[ii nu
mai aveau decât o sin-
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
cut-o Dumnezeu. P\ca-
tul provine totdeauna
dintr-o desp\r]ire a voii
de ra]iunea firii, iar vir-
tutea din restabilirea
acordului `ntre voie [i
ra]iunea firii. Dar, `nda-
t\ ce voia se hot\r\[te
s\ lucreze conform cu
ra]iunea firii, nu mai e
singur\, ci are harul
dumnezeiesc `n ajutor.
De aceea, o stare a na-
turii pure, separat\ de
harul dumnezeiesc, nu
exist\ `n concep]ia orto-
dox\. „Iar dac\ nimic
ira]ional nu se afl\ `n
ra]iunea firii, pe drept
cuvânt `ndat\ ce voia se
mi[c\ conform ra]iunii
firii, prime[te lucrarea
lui Dumnezeu `ntr-aju-
tor“ (Sfântul Maxim).
Este [i firesc s\ fie a[a o
dat\ ce ra]iunile firii
sunt de origine divin\ [i
lucrurile sunt purtate `n
mi[carea lor natural\ de
energiile proniatoare ale
lui Dumnezeu.
(Cuvânt introductiv la
Filocalia 2)
gur\ ]int\: Constanti-
nopolul. Realizând apro-
pierea de capital\ a du[-
manului, tot mai ame-
nin]\toare, `mp\ratul se
gândea chiar la trans-
ferarea capitalei `n nor-
dul Africii, la Cartagina.
A fost `mpiedicat de pa-
triarhul Serghie I, care
l-a obligat s\ jure `n fa]a
supu[ilor s\i, `n Cate-
drala „Sfânta Sofia“, c\
va porni r\zboi `mpo-
triva per[ilor [i va lupta
chiar pân\ la moarte.
~mp\ratul reu[e[te s\
trezeasc\ entuziasmul
patriotic al poporului
unind cauza eliber\rii,
statului cu cea a recu-
per\rii Sfintei Cruci. De
asemenea, extrem de
valoros a fost [i sprijinul
material al Bisericii care
a sus]inut campania mi-
litar\, chiar topind icoa-
nele [i odoarele f\cute
din metale pre]ioase.
O dat\ ref\cut\ ar-
mata, Heraclie elaborea-
z\ o ingenioas\ strate-
gie militar\, evitând
r\zboiul de uzur\ pen-
tru eliberarea teritorii-
lor ocupate [i preferând
s\ loveasc\ chiar `n ini-
CM
YK
~n esen]a sa, monotelismul f\cea abstrac]ie de firile
Mântuitorului, afirmând doar c\ `n Hristos exist\ o sin-
gur\ voin]\. Astfel, se spera ca monofizi]ii s\ accepte c\
Hristos are dou\ firi, dar o singur\ voin]\, iar ortodoc[ii
s\ accepte o singur\ voin]\ a celor dou\ firi.
P\rintele Dumitru St\niloae (1903-1993)
ma atacatorului. Astfel, era `ncrez\tor `n zidu-
`n 621, trupele bizanti- rile niciodat\ penetrate
ne, conduse de `nsu[i `m- ale cet\]ii capital\.
p\ratul, `[i `ncep mar[ul Planul s-a dovedit in-
c\tre capitala Imperiu- spirat, cetatea Constan-
lui Persan. De[i era tinopolului rezistând
con[tient c\ armatele ri- asediului persan conju-
vale care r\mâneau `n gat cu trupe avare, din
urma sa vor lovi Cons- 626, iar `n decembrie
tantinopolul, Heraclie 627, Heraclie `nvinge
Ortodoxie, monofizism, monotelism
Hristologia, adic\ `n- incorect\ `n]elegere (sau
v\]\tura despre Mân- teoretizare) a acestor
tuitorul Hristos, consti- chestiuni ar fi putut
tuie una dintre cele mai duce la concluzia absur-
importante [i mai fasci- d\ a imposibilit\]ii mân-
nante capitole ale `n- tuirii `n Hristos, lucru
v\]\turii de credin]\ inacceptabil pentru Sfin-
cre[tine. Aceast\ `nv\- ]ii P\rin]i [i `n neconfor-
]\tur\ nu s-a dezvoltat mitate cu Scriptura.
pur [i simplu, ci datorit\ La sinoadele ecumeni-
nevoii stringente de a ce s-a dat r\spuns formu-
r\spunde erorilor legate l\rilor gre[ite ale `nv\]\-
de acest subiect. turii de credin]\, sta-
~ntruparea Mântuito- bilind consensul [i ap\-
rului, Moartea [i ~nvie- rând unitatea Bisericii.
rea sunt temelia credin- La Sinodul de la Calcedon
]ei `n mântuirea adus\ (451), r\spunzându-se
de Fiul lui Dumnezeu. O `nv\]\turii monofizite
CM
YK
decisiv trupele persane
`n b\t\lia de la Ninive,
`naintând pân\ la Cte-
sifon, capitala per[ilor.
Datorit\ dezastrului
`n care adusese ]ara
prin refuzul sistematic
al ofertelor de pace ale
bizantinilor, Chosroe al
II-lea, `mp\ratul per[i-
lor, care oricum era foar-
te urât de supu[ii s\i da-
torit\ temperamentului
s\u despotic, este asasi-
nat `n februarie 628.
~mp\ratul Heraclie se
re`ntoarce `n triumf `n
Constantinopol, recu-
perând `n cele din urm\
[i lemnul Sfintei Cruci.
Ca o ironie a istoriei,
marii câ[tig\tori ai con-
frunt\rii dintre bizan-
tini [i per[i au fost ara-
bii musulmani care, du-
p\ câteva zeci de ani, au
eliminat de pe scena is-
toriei Imperiul Persan.
O erezie pentru
unitatea imperiului
Campania `n R\s\rit
l-a ajutat pe Heraclie s\
`n]eleag\ mai u[or cum
a fost posibil\ o `na-
intare atât de rapid\ a
armatelor du[mane `n
trupul imperiului. El [i-a
dat seama c\ marea
problem\ nu a fost atât
starea de relativ\ dezor-
ganizare militar\ `n
care a fost surprins im-
periul, cât mai ales lipsa
Ruine ale vechii capitale
Ctesifon a Imperiului Persan
(azi Madain, `n Irak)
(care spunea c\ Hristos a
fost o singur\ persoan\,
cu o singur\ fire), a fost
`nt\rit\ `nv\]\tura orto-
dox\ conform c\reia, `n
urma ~ntrup\rii, Iisus
Hristos a avut o persoan\
(cea divin\) cu dou\ firi
(divin\ [i uman\).
~ntrucât nici dup\ Si-
nodul de la Calcedon o
parte dintre monofizi]i
nu au revenit la Ortodo-
xie, monotelismul a fost
o g\selni]\ a politicului,
prin care s-a dorit reali-
zarea complet\ a unit\-
]ii Bisericii, dar mai ales
stabilitatea politic\. ~n
esen]a sa, monotelismul
9
de opunere, chiar colabo-
rarea cu inamicul, a u-
nei p\r]i a popula]iei din
regiunile extrem-orien-
tale ale imperiului. Rea-
lizând c\ aceast\ pop-
ula]ie era alc\tuit\ mai
ales din cre[tini monofi-
zi]i, adic\ cei care nu ac-
ceptaser\ rezolu]iile celui
de-al IV-lea Sinod Ecu-
menic, s-a gândit la o so-
lu]ie care s\-i `mpace pe
monofizi]i cu cre[tinii
ortodoc[i. O dat\ rea-
du[i monofizi]ii `n sânul
Bisericii, s-ar fi reu[it
cre[terea loialit\]ii aces-
tora fa]\ de `mp\rat, se-
curizând implicit [i gra-
ni]a de r\s\rit a statului.
~nv\]\tura monote-
lit\, aprobat\ de acela[i
patriarh Serghie I, era,
de fapt, un compromis
`ntre ceea ce `nv\]a Si-
nodul de la Calcedon [i
ce sus]ineau monofizi]ii.
Departe de a avea efec-
tul scontat, interpreta-
rea dogmei promulgate
la Calcedon (451), pro-
pus\ de `mp\rat, a pro-
dus oroare atât `n rân-
dul ortodoc[ilor, cât [i al
monofizi]ilor.
Prin lansarea mono- CM
telismului nu s-a reu[it,
YK
nici pe departe, unitatea
de credin]\, atât de
dorit\ de clasa politic\;
dimpotriv\! Iar ca o do-
vad\ a ineficien]ei dis-
pozi]iei lui Heraclie stau
m\surile urma[ilor s\i,
pu[i chiar `n situa]ia de
a decreta interzicerea `n
imperiu a oric\ror dis-
cu]ii legate de chestiu-
nea monotelit\. a
f\cea abstrac]ie de firile
Mântuitorului, afirmând
doar c\ `n Hristos exist\
o singur\ voin]\. Astfel,
se spera ca monofizi]ii
s\ accepte c\ Hristos are
dou\ firi, dar o singur\
voin]\, iar ortodoc[ii s\
accepte o singur\ voin]\
a celor dou\ firi.
De[i pentru o perioa-
d\ a provocat dezbateri
crâncene, `nv\]\tura
monotelist\ a fost con-
damnat\ la Sinodul al
VI-lea Ecumenic [i a dis-
p\rut de la sine, o dat\
cu ocuparea regiunilor
monofizite ale Imperiu-
lui Bizantin de arabi.
10
Reportaj
Credin]ele ]iganilor de la Ciurea
a C\ld\rarii nomazi din Ciurea, sat situat la c=]iva kilometri de municipiul Ia[i, au o poveste care merit\ auzit\
a O privire larg\ asupra caselor cu turnuri multe `]i d\ senza]ia c\ te afli `n timpurile din pove[tile rajahilor care `[i cump\rau nevestele
cu jum\tate de `mp\r\]ie a ~n palatele cu sclipiri la ferestre [i sc\ri cu balustrade de marmur\ din Zanea locuiesc ]iganii sau rromii,
cum sunt numi]i mai nou a Pentru cei b\tr=ni, amintirea deport\rii din anii ‘40 `n Transnistria este `nc\ vie a
timp de specula]ii. „Dum-
nezeu e `n noi, `n to]i.
de Narcisa Dac\ m\ ur\[ti, s\ [tii c\
BALABAN nu m\ ur\[ti pe mine, ci
Tanti Gina, sora lui pe Sf=ntul Iisus Hristos.
Ferdinand St\nescu, bu- Totul se face cu ajutorul
liba[\ pe jum\tate din Lui. Vezi floarea asta? A
satul Zanea, are 65 de ani f\cut-o Domnul. Po]i tu s\
[i-i spune Verig\ St\nes- faci una la fel? Domnul a
cu, dup\ so]. Mama ei a f\cut tot ce-i frumos.“
murit la Zanea la v=rsta Discursul dureaz\ cam
de 115 ani. „Eu am fost la 15 minute, de-mi vine s\
Bug [i, Doamne, c=t am cred c\ a citit Biblia din
chinuit! Am fost schin- scoar]\ `n scoar]\. „Ci
giui]i cu to]ii de Antones- Biblie, nici nu [tiu carte.
cu! Am dormit prin cor- {tiu iaca-[a s\ s\mnez.
turi, prin frig, prin fum, De-aici vine totul“, [i-[i
am fost n\c\j=]i. Eu m-am duce pumnul str=ns la
n\scut la Bug. Toat\ inim\. „Noi credem `n
zestrea ne-a r\mas acolo! Dumnezeu ca to]i ceilal]i.
Am fost du[i ca floarile Ne `nchin\m la Ia[i la
[i-am venit ca cioarile“. Sf=nta Mitropolie, la Sf=n-
~n]eleg c\ Bug-ul, cum `i ta Paraschiva, la Sf=nta
spun ei, e perioada tr\it\ Golia“, f\c=ndu-[i o cru-
`n timpul Holocaustului. ce, c=t ea de mare, pentru
„Da, ne-a dus la Trans- demonstra]ie.
nistria [i-o strigat: «}iga-
nii [i jidanii s\ ias\ din Este interzis s\-i
]ar\!» Ne-o adus pi la Ca- plac\ altcineva dec=t
hul [i pi la Tiraspol (pune
accentul pe «o») chinui]i, cel r=nduit de p\rin]i
b\tu]i. Ne-o b\gat `n bor-
dee, f\r\ ap\, f\r\ lu- E deja ora pr=nzului,
min\, m=ncare, f\r\ iar eu nu [tiu `nc\ nimic
nimic, b\tu]i, distrun[i“. despre ]igani. Fiica buli-
~ncerc s-o fac s\ fie mai ba[ei Ferdinand, „versata“
concret\. „~nt=i spun ce L\cr\mioara, m\ plimb\
prin comunitate. ~i spun
vreau s\ spun. Ne d\dea
c\ vreau s\ stau de vorb\
100 grame de hran\, nu [i cu ea. „Da, mergem la
mai mult“. Vreau s\ mai
sora mea, c\ tata nu-i
aflu de ce nu fac ]iganii acas\ [i nu pot invita pe
[coal\. „Cum nu fac
nimeni `n cas\“. Casa bu-
[coal\? ~n familie, la noi, liba[ei are 25 de camere,
to]i [tiu [oferia! {apte
cu balcoane [i etaje. E co-
[oferi am!“. lorat\ `n alb, negru [i vi-
[iniu [i are cele mai multe
„Dac\ m\ ur\[ti, s\ turnuri. Dar ne abatem
[tii c\ nu m\ ur\[ti din drum. O c\su]\ alb\,
cu alura unei case de „dis-
pe mine, ci pe Sf=ntul
trac]ie“ din care r\sun\
Iisus Hristos“ vocea lui Adrian, copilul
minunat. Trei copile `m-
Nu apuc s\ mai vorbesc b\iate [i proasp\t g\tite
mult cu ea, c\ fiica aces- cu fustele scoase de la du-
teia, M\rioara, `n v=rst\ lap m\ `nvit\ `n cas\.
de 40 de ani, intervine Gr\dina, M\rica [i Or-
adesea [i peroreaz\ despre tansa au toate `n jur de 13
Dumnezeu, ca s\ nu am ani [i sunt logodite. ~ncepe
Irina, ghidul meu prin casa tat\lui ei. Cu
fratele mai mic `n bra]e, m\ invit\ la nunta ei
„Dumnezeu e `n noi, `n to]i. Dac\ m\ ur\[ti, s\ [tii c\ nu m\ ur\[ti pe mine, ci pe Sf=ntul
Iisus Hristos. Totul se face cu ajutorul Lui. Vezi floarea asta? A f\cut-o Domnul. Po]i tu s\
faci una la fel? Domnul a f\cut tot ce-i frumos.“ Discursul dureaz\ cam 15 minute, de-mi
vine s\ cred c\ a citit Biblia din scoar]\ `n scoar]\. „Ci Biblie, nici nu [tiu carte. {tiu iaca-[a
s\ s\mnez. De-aici vine totul“, [i-[i duce pumnul str=ns la inim\.
reprezenta]ia unui dans
neao[ ]ig\nesc pe muzic\
pu]in mai actual\. Fetele
au ceva carte, ba chiar [tiu
[i „pu]in\ francez\ [i en-
glez\“.
Mai spunem una alta,
apoi Ortansa [i Gr\dina
se `ncumet\ s\ m\ preia
de la L\cr\mioara [i s\
m\ duc\ [i pe la Buliba[a
Colea. Vreo cinci ma[ini
de toate culorile [i toate
soiurile `[i a[teapt\ `n
t\cere [oferii. Vine ci-
neva! „Nu-s acas\. Mai
dup\-amiaz\“ [i `i scuz\
repede pe st\p=ni c\
„sunt la biseric\” sau,
pur [i simplu, `n ora[.
Mergem mai departe [i
cobor=m spre zona mai
pu]in bogat\ din Zanea.
Gr\dina `mi spune c\
este interzis ca ei s\-i
plac\ altcineva dec=t cel
r=nduit de p\rin]i. {i
chiar dac\ i-ar pl\cea, ea
nu, ci doar b\rbatul are
voie s\ „mai sar\ gardul.
Cu timpul, ne obi[nuim
unul cu altul“. Mai `n
vale, case mai vechi, f\r\
prea multe turle [i f\r\
etaje, vopsea s\rit\ de pe
tabla acoperi[ului: „Ace[-
tia sunt ni[te oameni
s\raci“, cu toate c\ `n
curte este parcat obi[nu-
itul Mercedes. Mai sus,
un t=n\r se ia de Gr\-
dina, de altfel frumu[ic\
foc, [i-i face avansuri,
dup\ cum `n]eleg eu, fi-
indc\ evident vorbeau `n
]ig\ne[te. Se ]ine vreo 50
de metri de noi, le is-
pite[te pe frumoasele
mele `nso]itoare [i aban-
doneaz\ c=nd acestea `l
apostrofeaz\, cum numai
ni[te nepoate de buliba[\
[tiu s-o fac\. Ortansa nu
mai are r\bdare [i ple-
c\m la Ionel St\nescu.
Trei zile de nunt\
cu dou\ forma]ii de
l\utari
Se odihne[te la umbra
salc=milor din curte [i,
`mpreun\ cu nevasta, `[i
aminte[te de `nceputuri.
Ionel St\nescu este unul
dintre fra]ii mai mici ai
lui Ferdinand, „imperia-
lul“, care n-a vrut s\ fie
c\petenia comunit\]ii
pentru c\ e mai bolnav.
Locuie[te `n casa ridi-
cat\ pe scheletul celeia `n
care a locuit tat\l s\u, are
vreo patru b\ie]i [i atunci
c=nd s-a `nsurat, prin
1972, [i-a cump\rat so]ia
cu 70.000 de lei, cam c=t
valora o Dacie pe atunci.
„P\i, la noi nunta dureaz\
dou\-trei zile. Invit\m pe
cei mai de vaz\ din toate
satele de ]igani din
Moldova [i, dac\ e vreme
rea, ei pot sta mai mult la
noi. ~ntre noi chefuim [i o
s\pt\m=n\, c\ e mare
eveniment o nunt\. Se
taie doi-trei porci, poate
chiar mai mul]i, [i servim
numai hran\ rece, adic\
salamuri, mu[chi, da’ ce
nu este acuma! Neap\rat,
la o nunt\ ]ig\neasc\, tre-
buie dou\ forma]ii de
l\utari, pentru c\ una
singur\ obose[te. De s=m-
b\t\ p=n\ mar]i, cam a[a
dureaz\ nunta la noi.
R=dem, chefuim, dormim.
Dac\ vre]i s\ veni]i, v\ in-
vit\m [i pe dumnea-
voastr\“.
Continu\ s\-mi poves-
teasc\ despre cum tre-
Pre]ul unei mirese la Zanea variaz\
`ntre 70 [i 130 de milioane de lei
Conform obiceiurilor
str\vechi ale celor aproxi-
mativ 1.100 de ]igani sta-
bili]i la Zanea din 1956,
p\rin]ii b\iatului `i r=n-
duiesc acestuia o so]ie pe
care o cump\r\ de la vii-
torii s\i cuscri, `n schim-
bul unei sume consistente
de bani. Pre]ul unei mire-
se variaz\, la Zanea, `ntre
70 [i 130 de milioane de
lei. Tocmeala are loc la
una dintre cele dou\ fa-
milii, `nc\ de c=nd tinerii
au 8-9 ani. C\s\toria se
Duminic\, 21 ianuarie 2007
buie s\ fie o fat\ c=nd se
m\rit\. „P\rin]ii - din
tradi]ie asta - se adun\ la
casa unuia dintre tineri [i
hot\r\sc pre]ul pe care
socrul mare trebuie s\-l
ofere socrului mic pentru
fat\. Dar fata trebuie s\
fie fat\! Gospodin\ [i
cuminte! Ea, de c=nd a
fost cump\rat\, intr\ sub
supravegherea soacrei.
Are voie s\ mearg\ la
baluri, dar cu neamurile
ei, nu cu altcineva. C\
altfel se aude [i… m\
`n]elege]i ce vreau s\
spun. Nu-i frumos o ast-
fel de ru[ine pentru
popor“, `mi mai spune
pu]in jenat. Dar cununie
civil\? „La noi, fericirea
c\s\toriei nu st\ `ntr-un
act. Nu exist\ cununie
civil\. Numai la Biseric\.
Acolo e sf=nt. Oricum, la
noi cuv=ntul e valoarea“.
Saloane ca-n filmele
cu prin]ese
~n timp ce m\ mai
`ntreab\ c=te ceva pentru
a se convinge de seriozi-
tatea mea, l=ng\ noi se
a[az\ Irina, o frumuse]e
de fat\ de vreo 12 ani, lo-
godit\ [i ea.
„Ce vrei s\ [tii despre
noi?“, m\ ispite[te Irina,
nepoata lui Ionel St\-
nescu. „}iganii r=d a[a ([i
oficiaz\ c=nd copiii vor fi
considera]i suficient de
maturi pentru a conduce o
cas\. La nunt\, mireasa
este dus\ cu alai la casa
mirelui. Ea prime[te de la
mama sa 200 de fuste,
tradi]ionala salb\ la g=t,
40-50 de monede din aur
[i zestrea const=nd `n mai
multe covoare [i lenjerie.
Doar la nunt\ fata poart\
rochie alb\, pentru a
scoate `n eviden]\ fecio-
ria. Nunta ]iganilor du-
reaz\ aproximativ patru
r=de), rom=nii nu r=d
a[a. }iganii `[i prind
p\rul a[a, rom=nii nu.
Sau, v\d c\ [i tu ai p\rul
prins la fel ca mine“ [i
`ncepe s\ r=d\ c=t poate,
urm\rindu-mi m=na
dreapt\. „Ce scrii? Scrii
ce ]i-am spus eu acum?“.
Da. „Hm!“ [i z=mbe[te
iar\[i [ugub\]. Mai sare
de vreo c=teva ori [i apoi
se a[az\ lini[tit\ `n sca-
unul din fa]a mea. O alt\
Irin\, de vreo [apte ani, [i
ea `n fust\ de m\tase
p=n\ la c\lc=ie, d\ curios
t=rcoale agendei musafir-
ului neanun]at.
Cu fr\]iorul ei de nu-
mai 9 luni `n bra]e, Irina
`mi propune s\ merg mai
t=rziu `n cas\, c\ adesea
„vin str\ini s\ ne vizi-
teze“. Casa nu e `nc\ mo-
bilat\. „Aici e salonul,
aici e sala de oaspe]i, pen-
tru c=nd vor veni cei de la
Piatra, de la Gala]i sau
din alte p\r]i (o sal\
imens\ de bal, ca-n
filmele cu prin]ese). Aici
va fi dormitorul mamei [i
al lui tata, pentru c=nd
va fi gata. Aici e buc\-
t\ria (spoturi aurii ies
din tavan; pe jos gresie de
culoare deschis\; ferestre
termopan). Acuma, hai
sus!“. Sc\ri din marmur\
[i balustrade aurite. „Aici
e o alt\ sal\ de oaspe]i“.
O sal\ la fel de mare, dar
construit\ pu]in mai in-
tim. „Aici, tot o camer\,
iar aici baia“. Mi-l arat\,
„f\r\ s\ vad\ tata“, [i pe
logodnicul ei, un copil de
clasa a VI-a `n blugi [i cu
]epi pe cap. Cobor=m `m-
preun\, le doresc s\n\-
tate tuturora [i Irina, cu
fr\]iorul ei pe-o m=n\,
m\ conduce p=n\ la
ie[irea din sat. Pe gardul
uneia dintre casele de pe
marginea drumului, o se-
rie de fuste de toate culo-
rile sunt scoase, probabil
la aerisit.
O `ntreb c=te r=nduri
de haine are. „Multe, nu
pot s\ vorbesc de cinci sau
[ase. Multe, nu le [tiu
num\rul“. }i-ar pl\cea s\
por]i [i alt fel de haine,
dec=t fuste foarte lungi?
„Da, dar dac\ a[a e portul
la noi. Am `mbr\cat odat\
ni[te blugi, dar nu [tie ni-
meni“. {i ce faci tu toat\
ziua? „M\n=nc `nghe]at\,
merg la suc…“. a
zile, timp `n care invita]ii
consum\ numai hran\ re-
ce. Dup\ ce ace[tia `nchi-
n\ `n cinstea mirilor
(masa ajunge de la 15 mi-
lioane de lei p=n\ la 30 de
milioane, pentru un sin-
gur invitat), primesc `n
schimbul pl\]ii lor m=n-
care [i b\utur\ pentru
acas\. Din pachetul pe
care fiecare familie invi-
tat\ `l prime[te, fac parte:
20 de kg de mu[chi, 15 kg
de mezeluri, 5-6 kg de ca[-
caval, 30 de litri de vin, 5-
6 litri de lichior de mai
multe soiuri, 5-6 p=ini, 4-
5 baxuri de bere etc.
 Duminic\, 21 ianuarie 2007
Constitu]ia din 1938, inspirat\ de modelul corporatist, a `nt\rit mecanismul
Pagina centralizator al guvern\rii ]\rii [i a limitat sever autonomia local\ [i regional\.
Se manifest\ astfel un regres fa]\ de prevederile constitu]ionale anterioare,
institu]iile autonomiei locale pierzând fundamentul constitu]ional, organizarea
de istorie lor fiind l\sat\ `n seama legiuitorului ordinar.
Dezvoltarea [i modernizarea inegal\,
tr\s\turi constante ale statului român
Guvernele care s-au succedat la centrale prin transferul unor
putere `ntre cele dou\ r\zboaie atribu]ii c\tre provincii, regiuni
mondiale au dorit de]inerea ferm\ sau jude]e. Experien]a
a pârghiilor de conducere ale administrativ\ de atunci, doctrina
statului, iar contextul social politic din acest domeniu trebuie s\ fie
intern, ca [i situa]ia interna]ional\, `ns\ o pild\ pentru situa]ia
nu impunea o diminuare a puterii României de azi.
]inut: „Institu]iile adminis- Conform Constitu]iei
trative sunt statornicite
de prof. univ. dr. prin legi“. Se manifest\ din 1938, primarii
C\t\lin TURLIUC astfel un regres fa]\ de puteau fi numi]i
prevederile constitu]ionale
Constitu]ia din 1938, in- anterioare, institu]iile au- chiar de rege
spirat\ de modelul corpo-
tonomiei locale pierzând
ratist, a `nt\rit mecanis- fundamentul constitu]io- Ca un corolar al diminu-
\rii principiului alegerii
mul centralizator al gu- nal, organizarea lor fiind
vern\rii ]\rii [i a limitat era ra]ionalizat rostul [i
l\sat\ `n seama legiuitoru-
sever autonomia local\ [i lui ordinar. Normele privi- atribu]iile organelor elec-
tive `n acord cu ideologia
regional\. Noua constitu- toare la recrutarea organe-
]ie, numit\ `n epoc\ „a organicist\. Pe baza prin-
lor de conducere, condi]iile
salv\rii na]ionale“, cuprin- de electorat [i sfera atribu- cipiilor stabilite `n Cons-
titu]ia din 1938, la 14 au-
de `n titlul IV („Despre in- ]iilor conferite organelor
stitu]iile jude]ene [i comu- numite, fa]\ de organele gust 1938 este promulgat\
o nou\ lege administra-
nale“) un singur articol re- alese, relev\ din plin pre-
feritor la autonomia re- ferin]a legiuitorului pen- tiv\. ~n expunerea de mo-
tive a acesteia este men]io-
gional\, cu urm\torul con- tru organele numite.
nat\ inten]ia ca ea s\ con-
tribuie la descentralizarea
administrativ\, desconcen-
trarea administra]iei [i de-
politizarea acesteia. Prin
aceast\ lege au fost men-
]inute circumscrip]iile e-
xistente, la care s-a
ad\ugat o nou\ entitate
administrativ\: ]inutul.
Potrivit acestei regle-
ment\ri, numai comunele
[i ]inutul aveau personali-
tate juridic\, iar jude]ele
deveneau simple circum-
scrip]ii teritorial-adminis-
trative [i de control, `n
timp ce pl\[ile erau subdi-
viziuni administrative [i de
control. Comuna v\zut\ ca
unitate ce reprezint\ „nu-
cleul natural de societate
omeneasc\“ era adminis-
trat\ de consiliul comunal
[i primar. Consiliul comu-
nal avea un domeniu de
competen]\ redus, el fiind
`n principal un organ con-
sultativ. Acesta se com-
punea din membri ale[i [i
membri de drept. Num\rul
celor ale[i era de 3 pentru
comunele rurale, 5 pentru
comunele urbane nere[e-
din]\, 7 pentru comunele
urbane re[edin]\ [i 12 pen-
tru municipii. Consiliul
Regele Carol al II-lea (1893-1953) putea `ntocmi regulamente
Constitu]ia din 1938, promulgat\ `n timpul regelui Carol al II-lea,
inspirat\ de modelul corporatist, a `nt\rit mecanismul centralizator al
guvern\rii ]\rii [i a limitat sever autonomia local\ [i regional\
comunale. Primarul era
pre[edintele consiliului co-
munal [i [ef al adminis-
tra]iei comunale, numit de
prefect, de rezidentul regal
sau de rege pe timp de [ase
ani. El reprezenta comuna,
avea ini]iativa [i decidea `n
toate chestiunile de interes
local, `n afar\ de cele pen-
tru care legea cerea votul
deliberativ al consiliului.
Prefectul de carier\,
pe picior de egalitate
cu directorul
de minister
}inutul, noua unitate ad-
ministrativ\, reunea ma-
xim 10 jude]e - o suprafa]\
cuprins\ `ntre 17.000 [i
40.000 km2 - [i era condus
de un rezident regal,
reprezentant al guvernului
`n ]inut [i administrator al
]inutului, numit prin decret
regal, echivalent `n func]ie
cu subsecretarul de stat.
Jude]ele dintr-un ]inut erau
grupate `n a[a fel `ncât aces-
tea s\ constituie „o entitate
geografic\ [i economic\ bine
definit\“, dar ele nu se
suprapuneau peste vechile
regiuni sau provincii is-
torice. ~n noua form\, ad-
ministra]ia local\ este orga-
nizat\ autoritar, conducerea
efectiv\ apar]inând reziden-
tului regal [i primarului.
Cum jude]ul `[i pierdea per-
sonalitatea juridic\, prefec-
tul devenea func]ionar de
carier\ cu atribu]ii mult re-
duse fa]a de perioada ante-
rioar\, el fiind mai mult un
organ de `ndrumare, control
[i supraveghere.
De remarcat este totu[i
`ncercarea de depolitizare a
administra]iei locale prin
crearea unei ierarhii for-
mat\ din grade [i clase de
func]ionari [i stabilind
condi]iile de recrutare [i
promovare a acestora. Se
creeaz\ acum func]ia de
prefect de carier\, echiva-
Concluzii la legile administrative interbelice
O concluzie imediat\
se impune dup\ aceast\
trecere `n revist\ a orga-
niz\rii [i func]ion\rii ad-
ministra]iei publice lo-
cale `n perioada interbe-
lic\, pe care am realizat-o
pe parcursul ultimelor
numere ale „Luminii de
Duminic\“. Concluzia se
refer\ la instabilitatea
endemic\ `n acest dome-
niu atât de important.
Cauzele acestei situa]ii
nefaste au fost relevate [i
de contemporani: pe de o
parte, dificult\]ile obiec-
tive generate de situa]ia
administrativ\ de dup\
1918 [i, implicit dificul-
tatea g\sirii unor solu]ii
adecvate [i, pe de alt\
parte, politicianismul e-
xacerbat uneori din a-
ceast\ perioad\.
O alt\ observa]ie nece-
sar\ este aceea c\, `n pe-
rioada interbelic\, ad-
ministra]ia public\ lo-
cal\ din România a ajuns
prima oar\ s\ se sincro-
nizeze `n ceea ce prive[te
`nscrierea `n modernitate
cu cele mai avansate sta-
te din Europa. Aceasta,
cu toate c\ nu putem
vorbi, `n aproape nici un
moment, despre o real\
lent\ `n grad [i salariu cu
func]ia de director de mi-
nister. Organizarea teritori-
ului ]\rii `n ]inuturi nu a
durat prea mult, pentru c\,
prin Decretul-lege pentru
desfiin]area reziden]elor re-
gale [i reorganizarea prefec-
turilor de jude] din 20 sep-
tembrie 1940, aceast\
form\ de organizare a fost
desfiin]at\.
Femeile primesc
drepturi politice
Toate legile administra-
tive din perioada interbelic\
[i-au propus drept principiu
fundamental pe cel al de-
scentraliz\rii. Gradul atins
de acesta a diferit `ns\ de la
lege la lege. Legile din 1925,
1929, 1938 [i 1940 care
aveau `n vedere prefectul
sau rezidentul regal `n
dubla lor calitate de
reprezentan]i ai puterii cen-
trale [i de [efi de adminis-
tra]ie local\ descentral-
izat\, prin largile atribu]ii
acordate acestora `n prima
calitate, au realizat o de-
scentralizare limitat\ cu
evolu]ie spre `ngustare `n
1936, 1938 [i 1940. Legea
din 1929 a `nf\ptuit o de-
scentralizare mai profund\,
dar ea nu s-a dovedit viabil\
`n condi]iile istorice specifice
de atunci [i ca urmare a fost
rapid `nlocuit\. Toate aceste
legi sunt `ncerc\ri vizibile
de modernizare a ]\rii `n
componenta ei administra-
tiv\, fundamental\ pentru
existen]a oric\rui stat. ~n
privin]a reprezent\rii fe-
meilor `n consiliile locale [i
jude]ene putem sublinia
timide `ncerc\ri de emanci-
pare real\. Legea din 1925
permitea cooptarea a 2-7 fe-
mei `n consiliile ora[elor
(art. 17), `n timp ce legea din
1929 a mers mai departe [i
`n acest domeniu acordând
drept de vot unor categorii
de femei, ele devenind [i eli-
gibile. Aceast\ situa]ie a
descentralizare sau de-
spre o discu]ie solid\ [i
serioas\ asupra regiona-
lismului. De altfel, un ba-
rometru sensibil al gra-
dului descentraliz\rii `l
poate reprezenta diminu-
area constant\ a tutelei
administrative a[a cum
se manifest\ aceasta. Pu-
tem aprecia c\ tendin]a
general\ `n România in-
terbelic\ a fost una care a
urmat diminuarea trep-
tat\ [i extrem de lent\ a
tutelei administrative,
semn al unei `ncerc\ri de
descentralizare ancorat\
[i `n conjunctura epocii.
Pild\ pentru
România de azi
Organele de tutel\ ad-
ministrativ\ stabilite de
legile din perioada inter-
belic\ au fost autorit\]ile
centrale sau reprezen-
tan]ii lor locali, ca [i anu-
mite organe locale des-
centralizate sau institu]ii
speciale investite cu put-
eri de jurisdic]ie adminis-
trativ\ cum au fost
Comitetele de revizuire
instituite prin legea din
1929, sau Cur]ile admi-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
fost men]inut\ [i `n cadrul
legii din 1936.
Problema oportunit\]ii
cre\rii unor regiuni admin-
istrative mai mari decât
jude]ul a fost abordat\
punctual `n perioada inter-
belic\, `n consens cu o mai
larg\ dezbatere european\
care a avut [i consecin]e `n
unele ]\ri precum: Polonia,
Cehoslovacia, Belgia sau
Iugoslavia. Aceste ]\ri au
suferit reforme administra-
tive prin care teritoriul lor a
fost regionalizat.
Legiuitorul din 1929 a
`ncercat prin proiectul lui C.
Stere `nfiin]area unor re-
giuni administrative, `n-
cercare blocat\ de Consiliul
Legislativ care a conchis
neconstitu]ionalitatea
formei de organizare re-
gional\. A[a s-a ajuns la
Directoratele ministeriale,
de fapt 7 centre de adminis-
tra]ie [i inspec]ie local\ la
Bucure[ti, Cern\u]i, Chi-
[in\u, Cluj, Craiova, Ia[i [i
Timi[oara, prev\zute de ar-
ticolul 292 al legii din 1929,
devenite func]ionale de la 1
ianuarie 1930. (~n num\rul
urm\tor vom vedea care a
fost traseul urmat de poli-
tica administrativ\ din ]ara
noastr\, dup\ instaurarea
regimului comunist)
* n.r. titlul [i interti -
tlurile apar]in redac]iei
nistrative locale prev\-
zute `n legea din 1936.
Jurisdic]ionarea tutelei
`n cadrul Directoratelor
ministeriale locale [i ex-
isten]a Comitetului cen-
tral de revizie a marcat
etapa cea mai semnifica-
tiv\ `n aceast\ direc]ie.
Guvernele care s-au
succedat la putere au do-
rit de]inerea ferm\ a
pârghiilor de conducere
ale statului, iar, `n opinia
noastr\, contextul social
politic intern, ca [i si-
tua]ia interna]ional\, nu
impunea o diminuare a
puterii centrale prin
transferul unor atribu]ii
c\tre provincii, regiuni
sau jude]e. Experien]a
administrativ\ de atunci,
doctrina din acest dome-
niu trebuie s\ fie `ns\ o
pild\ pentru situa]ia Ro-
mâniei de azi. Ca [i `n
prezent, au existat dis-
crepan]e notabile `ntre
provinciile [i jude]ele
]\rii din punctul de ve-
dere al for]ei economice,
`ntinderii, popula]iei
[.a.m.d. Dezvoltarea [i
modernizarea inegal\ au
fost [i sunt `nc\ tr\s\turi
importante ale statului
român.
12
Por]ia
de s\n\tate
Tratamentele naturiste pot
Prezentarea acestor
afec]iuni are o
importan]\ deosebit\
pentru femei, care vor
`n]elege astfel c\ nu
orice chist ovarian
poate s\ evolueze spre
cancer, `ntruc=t, `n
majoritatea cazurilor,
se resoarbe treptat.
de prof. dr.
Constantin I.
MILIC|
Chisturile ovariene
sunt forma]iuni benigne
la nivelul ovarelor, a c\-
ror apari]ie este cauzat\
de procesul de ovula]ie
lunar\. ~n ovare (drept
[i st=ng) are loc un ciclu
complet de formare a
unor foliculi care con]in
`n interior ovocitul, ce-
lula sexual\ feminin\.
Foliculul cre[te [i elibe-
reaz\ ovocitul, care este
preluat de trompele u-
terine. ~n ovar, foliculul
restant, golit de con-
]inut, se transform\ `n-
tr-un corp galben [i,
treptat, se atrofiaz\ [i
dispare. ~n cazul c=nd
foliculul nu elibereaz\
ovocitul, el continu\ s\
creasc\, `n mod normal,
p=n\ la aproximativ 1-2
cm [i devine o cavitate
sferic\, cu pere]i sub]iri,
plin\ cu un lichid lim-
pede, transform=ndu-se
`ntr-un chist ovarian,
asemenea unei umfl\-
turi, `n interiorul sau pe
suprafa]a ovarului. Ca
urmare, formarea chis-
tului `n ovar este con-
secin]a unui proces nor-
mal de ovula]ie.
Exist\ cazuri c=nd
chistul continu\ s\
creasc\ peste dimensiu-
nile normale, dep\[ind
6-7 cm, [i devine chist
ovarian func]ional.
Sunt cunoscute dou\
tipuri de chist ovarian
func]ional:
Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
- chist luteal - c=nd
resturile ovulului folicu-
lar nu se dizolv\ [i con-
tinu\ s\ se umple cu
lichid;
- chist folicular - c=nd
sacul ovulului nu elibe-
reaz\ ovulul [i se m\-
re[te [i se umple cu
lichid.
Formarea chisturilor
func]ionale are loc, frec-
vent, la femeile din pe-
rioada fertil\, mai ales
`n ovarul drept. Este
posibil s\ apar\ [i la
fete virgine, care vor a-
vea dureri foarte mari la
`nceperea vie]ii sexuale.
Majoritatea chisturilor
func]ionale sunt asim-
ptotice, se resorb, trep-
tat, f\r\ tratamente,
dup\ 2-3 cicluri men-
struale normale, [i dis-
par f\r\ implica]ii grave
asupra s\n\t\]ii fe-
meilor.
Pot ap\rea
complica]ii grave
Chisturile se pot spar-
ge cu s=ngerare [i infec-
ta p=n\ la o eventual\
peritonit\. Aceast\ evo-
lu]ie a chisturilor este
gr\bit\ de anumite con-
di]ii favorizante cum ar
fi r\celi, stat `n frig sau
`n curent, stres, admi-
nistrare de clomifene
citrate (clomid, serofen)
`n scopul provoc\rii
ovula]iei sau dup\
folosirea de anticoncep-
]ionale (Norplast) sau
dup\ sterilizarea tubar\
(legarea trompelor). ~n
aceste cazuri se impune
o men]inere sub ob-
serva]ie a pacientei,
prin controale periodice,
la 1-2 luni, pentru a sta-
bili evolu]ia sau re-
sorb]ia chistului.
~n general vorbind,
chisturile ovariene func-
]ionale nu degenereaz\
`n cancer ovarian . ~n
schimb, dac\ nu se re-
sorb dup\ 2-3 cicluri,
pot avea o evolu]ie com-
plicat\, provoc=nd du-
reri mari `n partea infe-
rioar\ a abdomenului,
deregl\ri ale menstrua-
]iei cu cheaguri de s=nge
[i presiuni pe organele
`nvecinate (vezica uri-
nar\), cu tulbur\ri uri-
nare, st\ri de oboseal\,
depresii psihice, cefalee,
gre]uri, vome, ame]eli [i
le[in. ~n aceste cazuri se
impune fie un tratament
hormonal, fie o inter-
ven]ie chirurgical\.
O femeie cu chisturi
ovariene poate s\ r\m=-
n\ `ns\rcinat\, `ntru-
c=t, treptat, chistul se
resoarbe `n primele
dou\ luni. Dac\ nu dis-
pare [i nu apar situa]ii
complicate `n cele 9 luni
de sarcin\, se recurge la
na[tere prin cezarian\,
c=nd va fi `ndep\rtat [i
chistul.
O aten]ie deosebit\
trebuie acordat\ cre[te-
rii ovarului dup\ meno-
pauz\, provocat\ de o
tumor\ chistic\ necan-
ceroas\, de sindromul de
ovar polichistic (SOPC)
sau chiar de un cancer
ovarian.
Cancerul ovarian,
frecvent
dup\ 40 de ani
Este o tumor\ malig-
n\, cu o frecven]\ destul
de ridicat\ `n r=ndul fe-
meilor, indiferent de
v=rst\, ceva mai mult la
etatea de peste 40-45 de
ani. Se apreciaz\ c\ 30%
dintre cancerele care
afecteaz\ femeile sunt
localizate la nivelul or-
ganelor genitale.
Rom=nia se afl\ pe
primul loc `n Europa `n
extinderea cancerului de
col uterin, probabil da-
Face]i o cur\ de dou\ luni de sucuri [i crudit\]i
Ce se recomand\? Mai
`nt=i o cur\ de sucuri [i
crudit\]i (timp de dou\
luni), continuat\ cu mul-
te legume, fructe proas-
pete, sucuri naturale (de
c\tin\, zmeur, rozma-
rin) [i, la anumite inter-
vale, o cur\ de cru]are
digestiv\ (timp de 3-7
zile pe lun\), cu adaos
vitaminic (A, C, E).
~n locul proteinelor din
carne se recomand\ pro-
teinele din soia, orez, lap-
te acru, iaurt, br=nzeturi
nefermentate, ou\, droj-
die de bere (30-50 g/zi),
gr=u `ncol]it, t\r=]e, p=i-
ne integral\. Dintre legu-
me s\ nu lipseasc\ mor-
cov, ]elin\, sfecl\ ro[ie,
p\trunjel, salat\, spanac,
[tevie, varz\ alb\, cono-
pid\, leu[tean, m\rar, to-
mate, maz\re, p\st\i de
fasole, ridichi, ceap\, us-
turoi, cartofi cop]i.
Dintre fructele proas-
pete sunt eficiente mere
ro[ii, cire[e, struguri,
piersici, gutuie, citrice,
curmale, migdale, stafi-
de, nuci, fructe de p\dure
(afine, c\tin\, zmeur\).
Sucurile din fructe se
beau `ntre mese (c=te
Rom=nia se afl\ pe primul loc `n Europa `n extinderea
cancerului de col uterin, probabil datorit\ unor avorturi
repetate, na[terilor multiple, debutului precoce al vie]ii
sexuale [i lipsei unei igiene stricte.
torit\ unor avorturi re-
petate, na[terilor multi-
ple, debutului precoce al
vie]ii sexuale [i lipsei
unei igiene stricte.
Primele simptome ca-
re constituie semnale de
alarm\ sunt durerile de
mijloc, oboseala, sl\bi-
rea rapid\ [i s=nger\rile
la nivelul organelor ge-
nitale `n afara ciclului
menstrual, mai ales du-
p\ contacte sexuale sau
dup\ menopauz\. Pier-
derile de s=nge au cu-
loare roz sau cafenie [i
se transform\, treptat,
`n scurgeri purulente
din cauza unor infec]ii.
~n evolu]ia bolii se
disting 5 stadii care re-
prezint\ un ghid pentru
aprecierea gravit\]ii [i
pentru estimarea efi-
cacit\]ii mijloacelor de
tratament:
- stadiul clinic 0, cu
apari]ia unui ]esut ma-
lign microscopic, care
poate fi depistat prin
controale periodice ale
leziunilor precan-
ceroase;
- stadiul clinic I, cu
tumor\ de 3-30 mm, lo-
calizat\ numai `n or-
ganul de origine;
- stadiul clinic II, cu
tumori mai mari de 3 cm
care ating ganglionii
limfatici din zona res-
pectiv\;
- stadiul clinic III, cu
o tumor\ masiv\ [i cu
metastaze `n ganglionii
limfatici situa]i la dis-
tan]\;
- stadiul clinic IV, cu
generalizarea bolii `n tot
organismul.
~n fazele incipiente,
st\rile precanceroase se
descoper\ u[or prin une-
le leziuni cronice ale
mucoasei colului uterin,
200-350 ml/zi). Alter-
nativ se consum\ sucuri
din legume, ob]inute
prin extragere manual\
sau mecanic\; acestea se
prepar\, separat sau
combinate, din morcov,
]elin\, sfecl\ ro[ie, p\-
trunjel (r\d\cini), toma-
Duminic\, 21 ianuarie 2007
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
folosind examenul cito-
logic Babe[-Papanico-
lau. Tratamentul este
mult u[urat dac\ de-
pistarea bolii se face din
timp [i dac\ se evit\ fac-
torii de risc, inclusiv fu-
matul, alimenta]ia defi-
citar\, caren]ele vita-
minice (A, C, E) [i sc\-
derea imunit\]ii orga-
nismului. ~n acest caz,
probabilitatea de vinde-
care poate ajunge la
90%. Din nefericire,
multe femei se prezint\
la tratament `n faze a-
vansate ale bolii, respec-
tiv `n stadiile III [i IV de
evolu]ie.
Conform datelor Insti-
tutului Oncologic Bucu-
re[ti, tratamentul `n
cancerul uterin f\cut `n
stadiul 0 duce la vinde-
c\ri definitive `n aproa-
pe 100% dintre cazuri.
~n stadiul I vindec\rile
scad la 89%, iar `n sta-
diul II ajung la 75%. ~n
stadiile mai avansate
(III-IV), procentul de
vindecare se reduce sub-
stan]ial.
te, varz\ alb\ [i cartofi
nefier]i (circa 1 litru pe
zi, frac]ionat `n 3
reprize).
Dup\ dou\ luni de
regim de crudit\]i [i su-
curi naturale se admite
carne alb\ (pas\re, pe[-
te), preparat\ sub form\
Riscul `mboln\virii
este mai mare la femeile
care `[i `ncep via]a se-
xual\ `nainte de 16 ani
[i au mai mul]i parteneri
sexuali. De asemenea,
exist\ un risc ridicat la
femeile care au n\scut la
v=rste fragede, care au
f\cut prea multe avor-
turi provocate sau la cele
care au avut diferite in-
fec]ii genitale cronicizate
[i netratate la timp, cu
scurgeri purulente vagi-
nale, sau care au avut
boli venerice (gonoree,
blenoragie, sifilis).
Nu pot fi neglijate in-
flama]iile vaginale cro-
nice [i traumatismele lo-
cale, mai ales cele provo-
cate `n adolescen]\ care
au deschis leziuni, mo-
derate sau agravate, ce
se pot transforma `n
cancer. De asemenea,
riscul cre[te la femeile
care au folosit anticon-
cep]ionale orale mai
mult de 5 ani.
Cancerul uterin poate
fi considerat o boal\
mo[tenit\ din familie, de
de supe [i rasol (c=te
250-350 g pe zi, de 2 ori
pe s\pt\m=n\).
Respectarea acestui
regim alimentar revigo-
reaz\ sistemul imunitar
al organismului pentru a
rezista la invazia celule-
lor maligne.
 Duminic\, 21 ianuarie 2007
Por]ia
de s\n\tate
opri evolu]ia chistului ovarian
la persoane care au avut - infuzie din ceai verde
o asemenea maladie. sau negru (1-2 ceaiuri pe
zi), cu efect de reducere a
riscurilor de cancer ovar-
Tratamentele
ian, conform test\rilor
fitoterapeutice f\cute de Institutul Ka-
Tratamentele fitotera- rolinska din Stockholm
peutice au rolul de a pre- (Suedia) pe un e[antion
lungi via]a bolnavei prin de 61.000 de femei;
revigorarea sistemului - infuzie din amestec,
imunitar [i prin stimu- `n p\r]i egale, cu g\lbe-
larea reac]iilor de lupt\ nele, n\praznic, t\t\nea-
s\ [i trifoi ro[u, cu bune
cu boala. Aceste trata-
efecte la bolnave care au
mente pot fi asemuite cu fost supuse unui trata-
o opera]ie f\r\ bisturiu;
ment cu radioterapie;
chiar dac\ provoac\ une- - infuzie din ameste-
le tulbur\ri, preparatele
cul a c=te 40 g flori de
cu plante evit\ sec- coada-[oricelului, flori
]ionarea unor vase san-
de g\lbenele, frunze de
guine, precum [i peri- urzic\ vie [i herba de
colul septicemiei [i al
cre]i[oar\ din care se
ocluziei intestinale. beau 3 ceaiuri pe zi, la
Prin cure alternative
care se adaug\ c=te o
cu diferite re]ete se sto- lingur\ de bitter suedez
peaz\ tendin]a de evo- sau 4-5 pic\turi suc de
lu]ie, dac\ se respect\ m\cri[ul-iepurelui;
strict [i regimul naturist - infuzie din amestec,
de alimenta]ie. `n p\r]i egale, cu g\lbe-
~n uz intern sunt reco- nele, cre]i[oar\, muguri
mandate re]etele natu- de plop negru, coada-
riste care con]in: [oricelului, n\praznic,
- infuzie din 2 linguri s=nziene, traista-cioba-
muguri de plop negru la nului, coac\z negru [i
200 ml ap\ clocotit\; se angelic\, din care se
infuzeaz\ acoperit 15 beau 2-3 ceaiuri pe zi `n
minute, se strecoar\ [i se tratamentul ovarelor
beau 2-3 c\ni pe zi, polichistice;
av=nd o secre]ie rezinoa- - macerat glicerinat
s\ cu propriet\]i similare din l\stari [i fructe de
propolisului de albine; zmeur [i coac\z negru,
din care se iau 100 pi-
c\turi, o dat\ pe zi,
`ntr-un tratament de
durat\ (3 luni), dup\
care se face o pauz\ de
2-3 s\pt\m=ni [i se reia
tratamentul;
- macerat din 2 lin-
guri]e frunze de v=sc din
m\r la 200 ml ap\ rece;
se las\ 8 ore acoperit [i
se bea, `n 2 reprize, din
care una seara la cul-
care, fiind un bun
imunostimulator [i in-
hibitor al tumorilor;
- tinctur\ din fructe
de soc, lu=nd c=te 50
pic\turi de 3 ori pe zi, `n
asociere cu extract din
muguri de zmeur, `ntr-o
cur\ de 1-2 luni, av=nd
efecte `n chisturi ovarie-
ne, polichisturi [i fibrom
uterin;
- tinctur\ 10% `n al-
cool 400 dintr-un ames-
tec, `n p\r]i egale, cu
frunze de tuia, flori de
bujor de munte, herba
de rostopasc\ [i de sas-
chiu, stigmate de [ofran,
herba de piperul broa[-
tei, fructe de fenicul [i
r\d\cini de angelic\. Se
iau c=te 15-20 pic\turi,
de 3 ori pe zi `ntre mese,
`ntr-o cur\ de 1-2 luni
pe trimestru;
- gel stabilizat de Aloe
vera, din care se con-
13
Regimul alimentar are un rol deosebit de im-
portant at=t `n prevenirea bolii, c=t [i pe parcursul
terapiei. Exist\ o leg\tur\ incontestabil\ `ntre ali-
menta]ia zilnic\ [i declan[area carcinogenezei.
Carnea de porc [i cafeaua, strict interzise
Regimul alimentar
are un rol deosebit de
important at=t `n pre-
venirea bolii, c=t [i pe
parcursul terapiei. Exis-
t\ o leg\tur\ incontes-
tabil\ `ntre alimenta]ia
zilnic\ [i declan[area
carcinogenezei.
Trebuie evitate:
- consumul exagerat
de alimente, mai ales la
femeile supraponderale;
- excesul de gr\simi
animale, de carne (porc
[i v=nat), mezeluri, afu-
m\turi, pr\jeli [i con-
serve;
-consumul redus de fi-
bre vegetale, absolut ne-
cesare pentru protec]ia
mucoaselor intestinale; - contactul direct cu gru, cafea, ciocolat\, za-
- ingerarea prin hra- unele pesticide folosite h\r alb, produse fine de
n\ a unor substan]e can- `n agricultur\ (erbicide, patiserie, tutun, b\uturi
cerigene, cum ar fi ni- fungicide, insecticide). alcoolice, condimente iu-
tri]ii [i nitra]ii din `n- Dup\ declan[area ]i, coloran]i [i conser-
gr\[\minte chimice azo- cancerului, devin strict van]i chimici, bicarbonat
tate, care se combin\ cu interzise: carnea de porc, etc. Se va evita vitamina
aminele din alimente, bivol, vit\, berbec, ciu- B12, care stimuleaz\
form=nd nitrozamine perci, alimente fermen- multiplicarea celulelor
puternic cancerigene; tate, sare, o]et, ceai ne- (inclusiv canceroase).
sum\ c=te o linguri]\ de ]\), c=te 30 g la 1 litru - amestec din 100 g
3 ori pe zi, cu 30 de ap\; miere de albine [i 50 g
minute `nainte de - b\i de [ezut f\cute Apilarnil, din care se
mesele principale, `ntr-o s\pt\m=nal cu infuzie iau, zilnic, minim 3 lin-
cur\ de 14-20 de zile; concentrat\ de coada guri, timp de 3 luni, pen-
- Extract uleios din [oricelului; tru cur\]irea organis-
amestec de g\lbenele, - comprese [i cata- mului `n caz de fibrom
c\tin\, cre]i[oar\, coa- plasme cu infuzie de uterin sau cancer ova-
da-[oricelului [i iarba- coada-calului la care se rian;
t=lharului, din care se adaug\ bitter suedez, - amestec din 100 g
iau c=te 25 pic\turi, de 3 terci din frunze proas- miere de albine [i 5 g
ori pe zi, `nainte de pete de t\t\neas\, flori r\[in\ de brad plus 10 g
mese. proaspete de g\lbenele pulbere de t\pa[nic cu
Re]eta autorului: [i coada-[oricelului [i flori ro[ii, ob]in=nd o
- trifoi ro[u, cre]i[oa- frunze de ieder\ [i pat- past\ care se aplic\ pe
r\, g\lbenele, t\t\nea- lagin\, amestecate cu zona pubian\, c=teva zi-
s\, coada-calului, plop t\r=]e [i p\strate toat\ le la r=nd;
negru, urzic\ vie, n\- noaptea pe zona inghi- - mielit\ cu 600 g mie-
praznic [i bitter suedez. nal\ [i pubian\, at=t `n re de albine poliflor\ a-
~n uz extern se reco- caz de fibrom nehemora- mestecat\ cu pulbere
din herba de cre]i[oar\
mand\: gic, c=t [i `n cancer geni-
tal metastazic; (100 g), muguri de zme-
- sp\l\turi vaginale
cu 100-150 ml infuzie - masaje de 2-3 ori pe ur (100 g), muguri de
dintr-un amestec, `n zi cu ulei de cre]i[oar\, plop negru (50 g) [i se-
p\r]i egale, de mu[e]el, t\t\neas\ [i coada- min]e de angelic\ (50 g);
g\lbenele, trifoi ro[u, [oricelului [i cu unguent se ia c=te o linguri]\, de
coada [oricelului, coada- de g\lbenele. 3-5 ori pe zi, cu 10 mi-
calului [i scumpie (scoar- Apiterapia recomand\: nute `nainte de mese. a
14
Pagina
agricultorului
Floarea-ssoarelui nu poate fi cultivat\ pe
acela[i teren mai mult de doi ani consecutiv
a Printr-un ordin ministerial, speciali[tii `n agricultur\ [i mediu impun reguli „de aur“ pentru cre[terea productivit\]ii agricole
[i a protej\rii mediului a Conform actului normativ, exist\ cinci standarde care cuprind, `n total, 11 reguli ce trebuie respectate
a Fermierii care nu respect\ aceste standarde nu vor primi pl\]ile directe din fondurile europene a
Dup\ o asidu\ consul-
tare a manualelor de a-
gricultur\ [i corelarea in-
forma]iilor cu modul de
operare `n ]\rile dezvolta-
te, Ministerul Mediului [i
Ministerul Agriculturii au
remis un act normativ ce
va fi impus produc\torilor
agricoli, astfel `nc=t agri-
cultura rom=neasc\ s\ fie
f\cut\ `n „bune condi]ii
agricole [i de mediu“.
Cele mai multe dintre
aceste condi]ii sunt la
`ndem=na oricui, chiar [i
Institu]ii
europene
O dat\ cu intrarea Ro-
m=niei `n Uniunea Euro-
pean\, institu]iile rom=-
ne[ti nu mai fac fa]\ ges-
tion\rii numeroaselor fon-
duri europene, astfel c\ `n
subordinea mai multor
ministere s-a decis `nfiin-
]area unor agen]ii al c\ror
obiect de activitate l-am
amintit. ~n acest num\r
vom prezenta Agen]ia de
Pl\]i [i Interven]ii `n
a PE SCURT a PE SCURT a
a GUSTUL {I MIROSUL
C|RNII, {TAMPILAT PE
ETICHET|: ~ncep=nd cu
data de 8 aprilie a acestui
an, toate etichetele ce `nso-
]esc produsele [i prepara-
tele din carne vor con]ine
mult mai multe informa]ii.
Ministerul Agriculturii [i
Autoritatea Na]ional\ Sa-
nitar-Veterinar\ au sta-
bilit un set de norme pri-
vind aspectul, gustul, mi-
rosul [i cantitatea de ap\
din produsele de carne.
Toate aceste informa]ii tre-
buie specificate pe etiche-
te. De asemenea, produc\-
torii vor fi obliga]i s\ speci-
fice pe etichet\ natura tra-
tamentului termic aplicat
`n prelucrarea produsului
din carne, iar `n cazul con-
servelor trebuie s\ pre-
cizeze cantitatea de carne
folosit\. Produsele din car-
ne vor putea fi comercia-
lizate numai dac\ vor avea
un aspect exterior curat,
nelipicios [i o culoare spe-
cific\ sortimentului. Mai
mult, actul normativ pre-
vede [i un maximum de
cantitate de ap\ permis\
`n componen]a produselor
din carne, `n cazul mezelu-
rilor aceasta fiind de 35 de
procente. Un alt aspect im-
portant vizeaz\ cantitatea
maxim\ de substan]e ma-
xime permise.
a BANI MAI MUL}I LA
PISCICULTUR| {I ZOO-
TEHNIE: Ministerul Agri-
culturii, P\durilor [i
Dezvolt\rii Rurale va pl\ti
mai mul]i bani pentru spri-
jinul acordat produc\to-
rilor agricoli din sectoarele
animalier [i piscicol care
au solicitat subven]ii pen-
tru anul 2006. Potrivit
ministerului, suplimenta-
Pagin\ realizat\ de Oana NISTOR
pentru cel mai neavizat
]\ran f\r\ studii `n do-
meniu, [i asta pentru c\
regulile amintite care au
c\p\tat statut de liter\
de lege au fost [i p=n\ a-
cum respectate de agri-
cultorii a c\ror ]el era
produc]ia agricol\ pentru
profit [i nu cea pentru
subzisten]\.
Standardele care tre-
buie respectate sunt ur-
m\toarele:
I. Standarde pentru
evitarea eroziunii solului:
Agricultur\ (APIA). Agen-
]ia a fost `nfiin]at\ [i func-
]ioneaz\ `n baza Legii
1/2004, iar rolul s\u const\
`n aplicarea m\surilor de
sprijin pentru produc\torii
agricoli, m\suri finan]ate
at=t de c\tre bugetul
Uniunii Europene, c=t [i de
bugetul de stat al Rom=-
niei. Atribu]iile APIA
sunt de autorizare, de efec-
tuare [i de contabilizare a
pl\]ilor. Agen]ia este orga-
nizat\ pe trei niveluri (cen-
tral, jude]ean [i local), are
42 de sucursale jude]ene [i
210 sedii locale. a
rea sumei are loc ca urma-
re a num\rului mare de
cereri de sprijin depuse de
produc\torii agricoli `n pe-
rioada octombrie-decem-
brie 2006. Un num\r mai
mare de produc\tori care
de]in, cresc [i exploateaz\
animale de produc]ie, pre-
cum [i proprietarii ale
c\ror amenaj\ri piscicole
sunt destinate producerii
de pe[te de consum vor ob-
]ine un sprijin direct din
partea statului. Cre[terea
sumei alocate este diferen-
]iat\, urm=nd a fi redistri-
buit\ dup\ cum urmeaz\:
- pentru cresc\torii de
vaci de lapte [i/sau bivoli]e
suma alocat\ este de
272.984.344 lei, fa]\ de
250.000.000 lei prev\zu]i
ini]ial;
- pentru cresc\torii de
porcine suma alocat\ este
de 168.156.080 lei, fa]\ de
46.000.000 RON prev\zu]i
ini]ial;
- pentru cresc\torii de
ovine [i caprine suma alo-
cat\ este de 68.745.946 lei,
fa]\ de 18.288.000 lei pre-
v\zu]i ini]ial;
- pentru cresc\torii de
p\s\ri suma alocat\ este
de 265.918.000 lei fa]\ de
81.000.000 lei prev\zu]i
ini]ial;
- pentru de]in\torii de
familii de albine suma alo-
cat\ este de 14.799.110
RON, fa]\ de 4.000.000
RON prev\zu]i ini]ial;
- pentru cresc\torii de
viermi de m\tase suma a-
locat\, `n valoare de 12.000
lei a r\mas neschimbat\;
- pentru produc\torii
din acvacultur\ suma alo-
cat\ este de 6.600.000 lei,
fa]\ de 700.000 lei prev\-
zu]i ini]ial. a
Duminic\, 21 ianuarie 2007
Produc\torii vor fi obliga]i s\ specifice pe etichet\ natura tratamentului
termic aplicat `n prelucrarea produsului din carne, iar `n cazul conservelor
trebuie s\ precizeze cantitatea de carne folosit\. Produsele din carne vor
putea fi comercializate numai dac\ vor avea un aspect exterior curat, nelipi-
cios [i o culoare specific\ sortimentului.
- Pe timpul iernii, te-
renul arabil trebuie s\ fie
acoperit de culturi de
toamn\ [i/sau s\ r\m=n\
nelucrat dup\ recoltare
pe cel pu]in 2o% din
suprafa]a arabil\ total\ a
fermei;
- Lucr\rile solului pe
terenul arabil cu panta
mai mare de 12%, culti-
vat cu plante pr\[itoare,
se efectueaz\ de-a lungul
curbelor de nivel;
- Se men]in terasele e-
xistente pe terenul agricol
la data de 1 ianuarie 2007.
II. Standarde pentru
men]inerea con]inutului
optim de materie orga-
nic\ `n sol, prin aplicarea
unor practici agricole co-
respunz\toare:
- Floarea-soarelui nu
se cultiv\ pe aceea[i
suprafa]\ mai mult de doi
ani consecutiv;
- Arderea miri[tilor [i a
resturilor vegetale pe te-
renul arabil este permis\
numai cu acordul au-
torit\]ii competente pen-
tru protec]ia mediului.
III. Standarde pentru
men]inerea structurii torit\]ii competente pen- la nivel na]ional, existen- ceste condi]ii sunt obliga-
solului: tru protec]ia mediului; te la data de 1 ianuarie torii pentru toate par-
- Lucr\rile solului pe - Nu este permis\ 2007. celele agricole din cadrul
terenul arabil cu panta t\ierea arborilor solitari Elaborarea acestor Bu- exploata]iei, indiferent
mai mare de 12%, culti- [i/sau a grupurilor de ar- ne Condi]ii Agricole [i de dac\ fermierul solicit\
vat cu plante pr\[itoare, bori de pe terenul arabil; Mediu sau Good Agricul- sprijin pentru toate par-
se efectueaz\ de-a lungul - Prevenirea instal\rii tural and Environment celele sau numai pentru o
curbelor de nivel. vegeta]iei nedorite pe Conditions – GAEC, dup\ parte“.
IV. Standarde pentru terenurile arabile, `n spe- cum au mai fost denu- Potrivit MAPDR, res-
men]inerea unui nivel cial pe cele care nu mai mite, a fost f\cut\ `n con- pectarea acestei condi]ii
minim de `ntre]inere a sunt exploatate pentru textul primirii pl\]ilor di- de c\tre fermieri se va
solului: produc]ie. recte de la Uniunea Eu- face prin Sistemul Inte-
- Nu este permis su- V. Standarde pentru ropean\, „respectarea a- grat de Administrare [i
prap\[unatul paji[tilor men]inerea suprafe]ei e- cestor GAEC-uri repre- Control – IACS, sistem
permanente; xistente de paji[ti perma- zent=nd una din condi- gestionat `n teritoriu de
- Arderea paji[tilor nente: Agen]iile Jude]ene de
]iile principale pentru cei
Pl\]i [i Interven]ie pen-
permanente este permis\ - Men]inerea suprafe- care solicit\ pl\]i directe
numai cu acordul au- ]ei de paji[ti permanente din fonduri europene. A- tru Agricultur\. a
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru
toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\ diminea]\
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
09.05 Sf. Liturghie 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
10.40 Lumea de azi 09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
10.40 Istoria cre[tinismului 09.05 Sf. Liturghie
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 12.05 Week-end magazin
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
13.30 Credin]\ [i s\n\tate 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express
15.30 File de istorie
15.30 Pelerini la locurile sfinte
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
16.05 Vecernia
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.00 Actualitatea Domnului
18.30 Dialogurile TRINITAS 18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.20 Actualitatea cre[tin\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
19.05 Pagini de folclor românesc
interna]ional\
20.05 Info FM
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
18.30 Biseric\ [i societate
21.10 Cuvântul care zide[te
20.05 Enciclopedie muzical\
19.05 Pagini de folclor românesc
21.30 Lumini pentru suflet 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
21.00 {coala rug\ciunii sear\)
22.00 Serata muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 20.05 Enciclopedie muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.30 Cantate Domino
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Miezonoptic\; 00.00 Istoria cre[tinismului (r)
23.00 Rug\ciunea de sear\
Acatistul zilei
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\; 00.00 {coala rug\ciunii (r)
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
03.30 Lumini pentru suflet (r) 01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 01.00 Armonii de veghe
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r) 02.00 Biseric\ [i societate (r)
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r) 03.00 File de istorie (r)
05.00 {coala rug\ciunii (r) 04.00 Faptele credin]ei (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
 Duminic\, 21 ianuarie 2007 15
Interesul fa]\ de chinez\ nu este un fenomen
Lumea strict britanic. Bret Lovejoy din Consiliul American
pentru Limbi Str\ine spune c\, `n Statele Unite,
num\rul copiilor [i al adolescen]ilor care au `nceput
`n care tr\im s\ `nve]e chineze[te a crescut exponen]ial.

Chineza are [anse s\ devin\

cilor, `n Marea Britanie,
num\rul studen]ilor care
[i-au ales ca prim\ spe-
cialitate de studiu man-
darina s-a dublat `ntre

cea mai vorbit\ limb\ din lume 2002 [i 2005.

a ~n urm\ cu c=]iva ani, chineza era o limb\ str\in\, vorbit\ de relativ
pu]ine persoane din afara Chinei a ~n prezent, aproximativ 30 de milioane
de str\ini din `ntreaga lume `nva]\ mandarina - dialectul oficial al limbii chineze,
iar num\rul celor interesa]i de limba chinez\ este `n cre[tere a
Ce anume alimenteaz\
acest enorm interes fa]\
de limba [i cultura chine-
z\ [i `n ce m\sur\ statu-
tul de limb\ universal\ al
englezei este acum ame-
nin]at de chinez\?
La o [coal\ de stat din
Chelsea, unul dintre
cartierele selecte ale
Londrei, un grup de eleve
`ncep ora s\pt\m=nal\
de chinez\. Cea mai
mare dintre ele are 9 ani,
cea mai mic\ 7. Din toat\
clasa, o singur\ elev\ are
leg\turi de familie cu
China. Orele de chinez\
sunt facultative [i nu
sunt gratuite.
{i atunci ce caut\ a-
ceste feti]e la ora de
chinez\?
„Mama mea c\l\to-
re[te mult [i vorbe[te [i
chineze[te. A[a c\ am
vrut [i eu s\ v\d cum e“,
spune o elev\.
„~mi place chineza. Vor-
besc deja franceza [i vreau
s\ mai `nv\] o limb\“,
spune o alt\ feti]\. Orele
de chinez\ nu sunt doar o
cheltuial\ `n plus pe care
p\rin]ii sunt dispu[i s\ o
fac\ pentru orele faculta-
tive ale copiilor.
Kailan Shu Lucas, chi-
nezoaic\ n\scut\ la
Shanghai, de profesie a-
vocat, organizeaz\ acum
lec]ii de chinez\ `n peste
10 [coli din Londra. Ea
crede c\ pentru p\rin]i,
aceasta e o investi]ie bine
g=ndit\ pe termen lung.
„P\rin]ii se g=ndesc
probabil c\ peste vreo 20
de ani, c=nd copiii lor vor
fi adul]i, China va fi o pu-
tere [i mai mare, a[a c\ a
[ti limba chinez\ ar putea
`nsemna un avantaj“,
spune Kailan Shu Lucas.
Dar ce profesii au
p\rin]ii care sunt at=t de
interesa]i ca odraslele lor
s\ `nve]e chineze[te?
„Majoritatea p\rin]ilor
care `[i `nscriu copiii la
cursurile noastre vin din
sectorul financiar. Iar `n
acest domeniu China
reprezint\ o mare put-
ere.“ „P\rin]ii se g=ndesc
s\ dea copiilor lor o [ans\
`n plus pe pia]a muncii“,
spune Kailan Shu Lucas.
~n 40 de universit\]i
din Statele Unite se
`nva]\ chineza
Interesul fa]\ de chine-
z\ nu este un fenomen
strict britanic. Bret Lo-
vejoy din Consiliul Ame-
rican pentru Limbi Str\i-
ne spune c\, `n Statele
Unite, num\rul copiilor [i
al adolescen]ilor care au
`nceput s\ `nve]e chine-
ze[te a crescut expo-
nen]ial.
„~n 1998, erau aproxi-
mativ 6 mii de elevi care
`nv\]au chineza. Acum
sunt aproximativ 50 de
mii. Iar majoritatea din-
tre ei nu sunt de origine
chinez\. Exist\ o cerere
mare pentru lec]ii de
limb\ chinez\ din partea
p\rin]ilor [i a comunit\-
]ilor `n general“, spune
Bret Lovejoy.
S\ `nve]i mandarina e
la mod\. Potrivit statisti-
Cifre asem\n\toare
s-au `nregistrat [i `n
alte state occidentale.
Guvernul de la Beijing
`ncurajeaz\ aceste
tendin]e printre altele,
prin crearea re]elei in-
terna]ionale de Institute
Confucius, care promo-
veaz\ `nv\]area dialectu-
lui mandarin.
40 de universit\]i din
25 de state desf\[oar\
proiecte comune cu aceste
institute.
Directorul Institutului
Confucius din Londra,
George Zhang, e de p\-
rere c\ aceast\ nou\ do-
rin]\ de a `n]elege limba
chinez\ vine de fapt din
dorin]a de a `n]elege Chi-
na. „Nevoia de a `nv\]a
chineza este un efect al
societ\]ii multiculturale
`n care tr\im. Oamenii
`ncearc\ s\ `n]eleag\ ce
se `nt=mpl\ `n alte lo-
curi.“
„{i dac\ vrei s\ lucrezi
cu China [i cu chinezii, `n
afaceri sau `n orice alt do-
meniu, trebuie s\ `nve]i
limba pentru a `n]elege
mai bine diferen]ele cul-
turale“, spune directorul
Institutului Confucius din
Londra.
Profesorul David Crys-
tal, o autoritate `n studiul
evolu]iei limbilor, e de
p\rere c\ av=ntul luat de
chinez\ ar putea schimba
statutul de limb\ univer-
sal\ pe care `l de]ine `n
prezent engleza. (BBC)

Vinurile moldovene[ti vor reveni pe pia]a rus\ luna viitoare

~ntr-un interviu pentru
postul de radio Eho Moskv`
din Rusia, Ghenadi Oni[-
cenko a declarat c\ vinuri-
le din Republica Moldova
ar putea reveni pe pia]a
rus\ `n lunile ianuarie-fe-
bruarie a.c.
Oni[cenko a spus c\ `n
Republica Moldova `ntr-a-
dev\r se fabric\ vin de cal-
itate, dar a subliniat c\ `n
Rusia ajungea [i vin con-
traf\cut.
Este pentru prima dat\
de la introducerea embar-
goului la vinurile moldo-
vene[ti de c\tre Moscova
c=nd medicul sanitar [ef
din Rusia recunoa[te c\ `n
Republica Moldova se pro-
duc vinuri de calitate.
Ru[ii spun acum c\
vinurile moldovene[ti
sunt bune
P=n\ acum Oni[cenko
sus]inea c\ ele con]in me-
tale grele, pesticide etc.
~n acela[i timp, Ghenadi
Oni[cenko a men]ionat c\
vina pentru suspendarea
importului de vinuri mol-
Vinurile moldovene[ti ar putea reveni pe pia]a
rus\ cel t=rziu luna viitoare. Cel pu]in a[a
afirm\ medicul sanitar [ef din Federa]ia Rus\,
Ghenadi Oni[cenko, cel care, cu aproape un
an `n urm\, a dispus sistarea importului de
vinuri din Republica Moldova, relateaz\
corespondentul `n R. Moldova al BBC.
dovene[ti o poart\ at=t nuri georgiene contraf\-
Chi[in\ul, c=t [i Moscova. cute.
Potrivit lui, o parte din-
tre vinurile comercializate Doar [ase
`n Rusia ca vinuri
`ntreprinderi pot
moldovene[ti, erau con-
traf\cute chiar `n aceast\
]ar\.
exporta `n Rusia
El a subliniat c\ vinu-
Pre[edintele Federa]iei
rile moldovene[ti [i geor- Ruse, Vladimir Putin, a
giene erau importate `n anun]at ridicarea embar-
Rusia de c\tre 120 de com- goului la vinurile moldove- `nfiin]at un laborator cen- singur punct vamal, iar de a-[i exporta produsele `n
panii care, dup\ introdu- ne[ti `n noiembrie anul tral de stat, autorizat s\ sticlele de vin vor avea Rusia. P=n\ acum, doar [a-
cerea embargoului, nu au trecut, dup\ `ntrevederea certifice produc]ia vinicol\. aplicat `n mod obligatoriu se `ntreprinderi au ob]inut
fost `n stare s\ se adapteze cu omologul s\u moldo- Pre[edintele Voronin a timbrul comercial de stat. dreptul de a procura tim-
la condi]iile civilizate de vean, Vladimir Voronin, la mai spus c\ intermediarii Acest timbru va costa 20 brul comercial de stat care
comer] [i au falimentat. summitul CSI de la Minsk. care profitau de pe urma de bani [i va avea 12 grade le-ar permite s\ exporte
Pe de alt\ parte, Oni[- Vladimir Voronin de- vinurilor de joas\ calitate, de protec]ie pentru a pre- vinurile `n Federa]ia Rus\.
cenko s-a ar\tat dezam\- clara dup\ aceast\ `ntre- au fost `ndep\rta]i din `nt=mpina falsificarea lui. Printre acestea nu fi-
git c\ autorit\]ile geor- vedere c\ autorit\]ile de la bran[\. Autorit\]ile de la Chi[in\u gureaz\, deocamdat\, ma-
giene refuz\ `n continuare Chi[in\u au f\cut un in- Pe viitor, `ns\, expor- au recurs la controale gen- rile vin\rii cum ar fi Cri-
s\ recunoasc\ faptul c\ `n ventar serios la toate com- turile de vinuri `n Rusia se erale la fabricile de vinuri cova, Purcari sau Mile[ti.
Rusia erau exportate vi- paniile de vinifica]ie [i au vor face numai printr-un care [i-au anun]at inten]ia (BBC)

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale
Florin ZAMFIRESCU
Foto : NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura : Georgeta APOPEI, Alina BOSAC oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu -
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR : SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
 CM
YK
16
Românii nu au, nici pân\ `n prezent, o m\n\stire a lor pe p\mântul Athosului. Fiindc\,
Rom=nia atunci când puteau s\ aib\ o m\n\stire, românii nu au cerut-o, iar când au dorit-o, `n
secolul al XIX-lea, statul grec [i Patriarhia din Constantinopol n-au voit-o, ca, de altfel, de
atunci [i pân\ ast\zi.
de oriunde
Când vor avea [i românii o m\n\stire la Athos?
a Dac\ Ortodoxia româneasc\ datoreaz\ mult spiritualit\]ii isihaste athonite, a[ez\mintele de pe Sfântul Munte Athos
au putut fiin]a `n timpul ocupa]iei otomane, gra]ie ajutoarelor generoase acordate de domnitorii, boierii [i
locuitorii cre[tini ortodoc[i ai }\rilor Române a Existen]a unei m\n\stiri române[ti `n Sfântul Munte Athos
ar constitui [i un exemplu de conlucrare [i vie]uire `n unitate ortodox\ ecumenic\ `ntr-o Europ\ unit\ a
tirii Cutlumu[; „Na[terea
Sfântul Munte Athos, „cel mai important Maicii Domnului“ - Noul
Schit - al M\n\stirii
centru spiritual al Europei“ - cum `l denumea, „Sfântul Pavel“; „Sfântul
recent, francezul Placide de Desseille -, are Dumitru“ - Lacu (schit
dou\zeci de m\n\stiri: [aptesprezece românesc) - al M\n\stirii
„Sfântul Pavel“; [i Schitul
grece[ti, una ruseasc\, una sârbeasc\ [i una „Buna-Vestire“ - al
M\n\stirii Xenofon.
bulg\reasc\. ~n afar\ de m\n\stiri, `ns\, A[adar, pe p\mântul
Sfântul Munte Athos are [i schituri [i athonit, la ora actual\, se
afl\ nou\ schituri grece[ti,
numeroase colibe (cu biserici [i case de dou\ române[ti [i unul
locuit), chilii, precum [i case pustnice[ti, rusesc. Cele dou\ româ-
ne[ti sunt - dup\ cum am
toate fiind a[ez\minte monahale athonite. semnalat deja - unul cu
via]\ chinovial\ [i cel\-
dromul (românesc) - al lalt cu cea idioritmic\.
Schitul românesc aghi-
M\n\stirii Marea Lavr\
de pr. dr. Ioan DUR| cu hramul „Sfântul Ata- orit Prodromu (n.r. gr. „~-
(Bruxelles) nasie“ [i Schitul „Sfântul nainte merg\torul“, f\-
Andrei“ - Seraï Karyes - când referire la Sfântul
~n „Gr\dina Maicii Dom- Ioan Botez\torul ) a luat
al M\n\stirii Vatoped.
nului“, cum mai este nu- fiin]\ `n 1853, iar biserica
mit Sfântul Munte Athos, acestuia a fost sfin]it\ `n
sunt, `n prezent, dou\spre- Monahi români
1863. {i, aceasta, dup\
zece schituri, dintre care, la Athos, `nc\ din mari str\duin]e. Abia la
CM
`n patru se duce via]\ chi-
YK 19 iunie 1871, Schitul
novial\ (de ob[te, `n co- secolul al IX-lea Prodromu a fost declarat
mun) [i `n opt via]\ idiorit-
La rândul lor, schi- comunitate româneasc\,
mic\ (de sine, proprie). pentru ca, dup\ mai
Schiturile aghiorite cu turile cu via]\ idioritmic\
multe tergivers\ri, Patri-
via]\ chinovial\ sunt: „A- sunt: „Sfânta Ana“ - al arhia ecumenic\ din Con-
M\n\stirii Marea Lavr\;
dormirea Maicii Domnu- stantinopol s\-l recu-
lui Bogorodi]a“, care a- „Sfânta Treime“ Kavso-
noasc\, ca atare, `n 1876.
par]ine M\n\stirii „Sfân- kalivion - al M\n\stirii Cel\lalt schit românesc
tul Pantelimon“ (ruse- Marea Lavr\; „Sfântul athonit, Lacu, e mult mai
asc\); „Sfântul Prooroc Dimitrie“ - al M\n\stirii
vechi decât Schitul Pro-
Ilie“ - al M\n\stirii Pan- Vatoped; Prodromu - al
dromu, `n 1760 f\cându-
tocrator; „Sfântul Ioan M\n\stirii Ivir; „Sfântul
i-se o repara]ie capital\.
Botez\torul“ sau Pro- Pantelimon“ - al M\n\s-
Dar, ast\zi, Schitul Pro-
dromu dep\[e[te, cu mult,
ca m\rime [i ca num\r de
vie]uitori Schitul Lacu.
Prezen]a monahilor ro-
mâni pe Sfântul Munte
Athos este cunoscut\ `n-
c\ din secolul al IX-lea.
Iar din secolul al XII-lea
[i pân\ `n zilele noastre
prezen]a monahilor ro-
mâni pe Sfântul Munte a
fost ne`ntrerupt\.
Pân\ la `nfiin]area
schiturilor române[ti La-
cu [i Prodromu, monahii
români vie]uiau `n mai
toate a[ez\mintele atho-
nite, de unde, apoi, trep-
Carte po[tal\ cu reprezent\rile celor 20 de tat-treptat, s-au stabilit
m\n\stiri din Muntele Athos `n primele.
M\n\stirea Stavronikita
CM
YK
Duminic\, 21 ianuarie 2007
Când s-a vrut,
nu s-a mai putut
Dac\ Ortodoxia româ-
neasc\ datoreaz\ mult spi-
ritualit\]ii isihaste atho-
nite, a[ez\mintele de pe
Sfântul Munte Athos au
putut fiin]a, timp de se-
cole, `n timpul ocupa]iei
otomane, gra]ie ajutoare-
lor generoase, de tot felul,
ce le-au fost acordate de
domnitorii, boierii [i lo-
cuitorii cre[tini ortodoc[i
ai }\rii Române[ti [i ai
Moldovei. Unii dintre dom- Schitul românesc „Sfântul Ioan Botez\torul“
nitorii [i boierii valahi [i
(Prodromu) de la Muntele Athos
moldavi chiar au rectito-
tele: „La 9 septembrie o astfel de ac]iune a au-
rit unele m\n\stiri atho-
nite. Oricum, este unanim 1989 scriam articolul in- torit\]ilor române[ti le
cunoscut c\ nici un alt titulat «Pe când o m\n\s- este acum facilitat\ de in-
popor ortodox - inclusiv tire româneasc\ la Sfân- trarea României `n Uni-
cel pravoslavnic al ]arilor tul Munte Athos», pe care unea European\. Realita-
aveam s\-l public `n re- te, de altfel, care ar trebui
ru[i - nu a ajutat mai mult
Sfântul Munte Athos vista «M\rturie orto- s\ aib\ ca urmare fireas-
dox\» din Olanda, pre- c\, efectiv\ [i imediat\,
decât românii. CM
cum [i `n presa laic\ [i `ncetarea acord\rii auto- YK
Cu toate acestea `ns\,
ecleziastic\ din România mate a cet\]eniei grece[ti
românii nu au nici pân\
`n prezent o m\n\stire a de la `nceputul anului monahilor de alte na]io-
1990. Articolul se voia - [i nalit\]i, dar cet\]eni ai
lor pe p\mântul Athosu-
lui. Fiindc\, atunci când se voie[te [i ast\zi - o ple- Uniunii Europene - a[a
puteau s\ aib\ o m\n\s- doarie `n favoarea drep- cum se procedeaz\ `n pre-
tului istoric [i moral al zent - odat\ accepta]i de
tire, românii nu au f\cut-o
[i nici nu au cerut-o `n românilor de a avea o autorit\]ile statului grec
s\ vie]uiasc\ pe p\mân-
schimbul ajutoarelor a- m\n\stire `n Athos [i un
apel c\tre autorit\]ile tul athonit. ~ntrucât prin-
cordate dezinteresat, iar
politice [i biserice[ti de a tre monahii athoni]i ne-
când au dorit-o, `n secolul
ac]iona `n aceast\ pri- greci, dar cet\]eni euro-
al XIX-lea, statul grec [i
vin]\.“ (p. 16). peni, se num\r\ de la 1
Patriarhia din Constan-
Ei, bine, [i ast\zi, prin ianuarie 2007 [i monahii
tinopol n-au voit-o, ca, de
rândurile de fa]\, re`nno- români, oare Ministerul
altfel, de atunci [i pân\
ast\zi. De[i, `n fond, r\s- im pledoaria [i apelul c\- de Externe al României se
tre acelea[i autorit\]i ro- va sesiza de problem\ si
pl\tirea ajutorului gene-
ros al românilor [i, totoda- mâne[ti, politice [i biseri- va trece la rezolvarea ei?
ce[ti de a ac]iona `n sco- Cert este c\ existen]a
t\, p\strarea caracteru-
lui pan-ortodox al Sfân- pul dobândirii unei m\- unei m\n\stiri române[ti
n\stiri române[ti pe Mun- `n Sfântul Munte Athos
tului Munte ar consta, de
fapt, doar `n aprobarea tele Athos, cel sfin]it [i de ar constitui [i un exemplu
rugile [i nevoin]ele atâtor de conlucrare [i vie]uire `n
autorit\]ilor statului grec
[i a Patriarhului de Con- monahi români de-a lun- unitate ortodox\ ecumeni-
stantinopol de ridicare a gul secolelor. Mai ales c\ c\ `ntr-o Europ\ unit\. a
Schitului Prodromu la
rangul de m\n\stire, `n
viitorul apropiat.
Aderarea României
la UE simplific\
unele lucruri
~n „Cuvânt introductiv“
la cartea noastr\ „Româ-
nii [i Athosul. Pagini ine-
dite din istoria leg\turi-
lor Românilor [i Bisericii
acestora cu Sfântul Mun-
te Athos“, publicat\ `n M\n\stirea Marea Lavr\, de care apar]ine
2002, ar\tam, printre al- [i Schitul românesc Prodromu
M\n\stirea ruseasc\ „Sfântul Pantelimon“ (Athos)
 CM
YK

Luni,
22 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 16 (617) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Primul hram al
Plantele aromatice,
parohiei „Sf. Maxim
PAGINA 4

PAGINA 5
M\rturisitorul“ din Ia[i bune pentru s\n\tate

„Copiii sufer\ de intoxicare

didactic\, pentru ei Eminescu
TABLETA PREFECTULUI

Educa]ia prin credin]\

PAGINA 3

este un nume `ntr-u un manual“

a Dup\ transformarea sa `n mit [i apoi `n cli[eu de c\tre comuni[ti, tinerii de azi `l caut\ mai `nt=i pe omul Eminescu
pentru a ajunge apoi [i la opera sa a Alexandru C\linescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare
„Mihai Eminescu“, crede c\ receptarea lui Eminescu este alterat\ [i ar fi necesar\ o reconsiderare: „E p\cat
c\ un poet ca Eminescu este cunoscut ast\zi, dac\ este cunoscut, dup\ texte din manualele [colare“ a „Eminescu
e, `n primul r=nd, creatorul poeziei rom=ne moderne [i creatorul limbii literare rom=ne moderne“ a „Lupta noastr\ Satul cu opai]e
este cu cei v=rstnici care au deja ni[te tipare `n g=ndire, s-au obi[nuit cu o imagine fals\ a unui Eminescu muritor de la marginea
de foame“, spune Olimpia Negur\, muzeograf la Muzeul „Mihai Eminescu“ din Copou a PAGINILE 8-9 ora[ului Fl\m=nzi
PAGINA 11

CM CM
YK YK

~nregistrarea
produselor
tradi]ionale cost\
`ntre 10 [i 500 de lei
PAGINA 6

PSD merge `nainte

cu procedurile
de suspendare
a pre[edintelui
PAGINA 7

POZA ZILEI Comisia European\ vrea s\ introduc\

o tax\ ecologic\ pentru autoturisme
Comisarul european pentru taxe
[i uniune vamal\, Laszlo Kovacs, a
dezv\luit, `ntr-un interviu pentru
„The Sunday Telegraph“, inten]ia CE
de a introduce o tax\ ecologic\ euro-
pean\ pentru automobile, care s\
`nlocuiasc\ actualele taxe de `nma-
triculare [i taxe de drum, in-
formeaz\ publica]ia britanic\.
Propunerea le va fi f\cut\ mini[-
trilor de finan]e din cele 27 de state
membre UE la consiliul ministerial
din prim\var\, dar - potrivit comis-
arului european pentru taxe [i uni-
une vamal\ - ea ar putea fi intro-
dus\ cel mai probabil `n 2009.
Metodologia de calcul a taxei ar
fi aceea[i `n toate statele membre,
dar autorit\]ile vor avea posibilita-
tea s\ stabileasc\ la nivel local
rata de impozitare. O p\trime din
tax\ va depinde `ns\ de nivelul
emisiilor de dioxid de carbon al au-
tovehiculului. a
Lumina
angajeaz\
reporter
Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
lectivul de redac]ie [i organizeaz\
un concurs de preselec]ie pentru
ocuparea unui post de reporter.
Condi]ii:
- studii superioare (`n an ter-
minal sau finalizate);
- experien]a `n jurnalism [i cu-
no[tin]ele teologice pot constitui
un avantaj.
CV-urile se depun la sediul re-
dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.

Cometa McNaught, a[a cum a fost

v\zut\ pe 18 ianuarie `n Noua Zeelan-
d\. Cometa, numit\ dup\ un astronom
australian care a descoperit-o anul tre-
cut, se afl\ la 124 de milioane km de
P\m=nt [i este cea mai str\lucitoare
comet\ observat\ `n ultimii 40 de ani. a
Demisie din Guvernul T\riceanu
Secretarul general al Guvernu-
lui, liberalul Radu Stroe, a de-
clarat, ieri, c\ luni diminea]\ `[i va
depune demisia la Cabinetul pre-
mierului, chiar dac\ at=t C\lin Po-
pescu-T\riceanu, c=t [i Biroul Poli-
sublinieze c\ inten]ia sa de a demi-
siona este irevocabil\ [i c\, `n acest Meteo
moment, nu `ntrevede posibilitatea
U
tic Na]ional al PNL i-au acord toa-
t\ `ncrederea pentru r\m=nerea `n producerii unui fapt care ar putea
func]ie. s\-l fac\ s\ renun]e la acest gest, Soare
cu toate c\ at=t premierul, c=t [i maxima 11 °C
Stroe, ministru delegat `ns\rci-
nat cu coordonarea Secretariatului conducerea PNL i-au cerut acest minima 4 °C
General al Guvernului, a ]inut s\ lucru. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 22 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXX)
Controverse [i
curente `n
protestantism (VII)
~n secolul al XVIII-lea s-a
format `n sânul protes-
tantismului „metodismul
englez“, `nfiin]at de fra]ii
Carol († 1788) [i John (†
1791) Wesley, studen]i la
Oxford. ~n anul 1738,
metodismul a fost organi-
zat de predicatorul George
Whitefield († 1770) ca o
asocia]ie religioas\, care
`[i propunea s\ insufle
aderen]ilor mai mult\
credin]\ [i evlavie. Mij-
locul cel mai adesea folosit
era predica `mpotriva
`nclin\rilor rele ale omu-
lui [i `ndemnul la poc\-
in]\, punându-se un ac-
cent deosebit pe formula:
„Mântuie[te-]i sufletul
chiar acum!“. ~n momentul
când cineva se convertea
la noua asocia]ie religioa-
s\ se considera o „erup]ie
a harului“. ~ntrucât, `n
scurt timp, acestei asocia-
]ii i-a fost interzis\ proze-
litismul `n case [i biserici,
sus]in\torii [i simpati-
zan]ii ei au improvizat o
tribun\, de unde membrii
`ncepeau s\ predice.
Astfel, metodi[tii au
cutreierat Anglia [i Ameri-
ca [i au predicat poc\in]a,
desfiin]area sclaviei [i a
comer]ului cu negri. Ca [i
alte curente, ca de exem-
plu, pietismul, metodismul
punea accent pe evlavie [i
milostenie [i pe Biblie.
Unii metodi[ti exaltau ca
s\ „sileasc\ duhul“ spre
vestire [i astfel, `n scurt
timp, mi[carea religioas\
s-a divizat `n mai multe
grup\ri, de la episcopali-
eni pân\ la presbiterieni.
Pentru a-i combate pe
metodi[ti, `n anul 1804,
Biserica Anglican\ a `nfi-
in]at „Societatea britanic\
pentru r\spândirea Bibliei
`n ]ar\ [i str\in\tate“, de-
venind, cu timpul, cea mai
puternic\ institu]ie de
acest gen din lume.
O alt\ grupare religioas\
care a ap\rut `n protes-
tantism a fost secta a-
nabapti[tilor, organizat\
de Thomas Münzer (1490-
1525), pe vremea r\scoale-
lor ]\r\ne[ti din Germa-
nia, din decursul anilor
1524-1525 [i 1534-1535.
Mi[carea a fost continuat\
de Menno Simon († 1559),
care `n anul 1536 a
respins, pe lâng\ botezul
copiilor, ocuparea unor
servicii publice, satisfa-
cerea serviciului militar
[.a. Despre aceast\ sect\
pute]i afla mai multe din
episodul de mâine al
Istoriei cre[tinismului.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Cum po]i sc\pa
de patimi
Un frate i-a zis avvei Si-
soe: „De ce nu se retrag
patimile din mine?“. B\-
trânul `i zice: „Fiindc\ tot
calabalâcul lor este `n\un-
trul t\u. D\-le arvun\ [i
se vor duce“. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
666 [i antihristul
a Dialog cu p\rintele Porfirie a
Lu=ndu-m\ de m=n\ [i
]in=ndu-m\ str=ns, p\rin-
tele Porfirie mi-a zis:
- P\rinte Athanasie, a-
cum sunt orb, ochii mei
trupe[ti nu mai v\d - am
cancer la hipofiz\ -, dar
ochii cei duhovnice[ti v\d
destul de bine. ~nainte s\
pleci, vreau s\-mi spui ce
crede p\rintele Emilianos al
nostru despre 666 [i an-
tihrist!
Era imediat dup\ cata-
strofa de la Cernob=l. Lu-
mea se tulburase cumplit.
Zilnic, oamenii veneau cu
zecile la P\rinte, care se
afla, pe atunci, aproape de
Atena, [i-l `ntrebau, `ngro-
zi]i, ce se va `nt=mpla dac\
va veni antihristul [i-i va
`nsemna cu 666.
Eu i-am r\spuns:
- P\rintele Emilianos ne-
a sf\tuit alalt\ieri, la o a-
dunare, s\ nu ne nelini[tim.
Noi s\ ne `ngrijim s\ avem o
rela]ie vie cu Hristos, iar an-
tihristului s\ nu-i d\m prea
mare importan]\, altminteri
el va deveni centrul vie]ii
noastre, iar nu Hristos.
P\rintele Porfirie plesni
patul cu m=inile [i exclam\:
- Slav\ }ie, Doamne,
c-am g\sit un fiu
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Apostol
Timotei
Originar din cetatea Lis-
tra, Sfântul Timotei a fost
ucenic al Sfântului Apostol
Pavel. Dup\ ce Sfântul Ioan
Evanghelistul, primul epis-
cop al Efesului, a fost alun-
gat de `mp\ratul Domitian
`n insula Patmos, Sfântul
Timotei a fost hirotonit de
Sfântul Apostol Pavel pen-
tru locul vacant. Când,
`ntr-o s\rb\toare, p\gânii
CALENDARUL ZILEI
duhovnicesc care s\ fie de
acord cu mine! Uite, copilul
meu, ce-au f\cut duhovnicii
\[tia aici, `n lume! Au tulbu-
rat sufletele, au creat at=tea
probleme familiale [i psiho-
logice cu 666 \sta! Nu mai
pot oamenii dormi de
spaim\, au `nceput s\ ia cal-
mante [i somnifere! Ce-i
asta? Hristos nu vrea
asemenea lucruri, copilul
meu! {i [tii ceva? Pentru
noi, cre[tinii, atunci c=nd
vie]uim `n Hristos nu exist\
nici un antihrist. Ia spune-
mi, po]i tu [edea aici, pe pat,
unde [ed eu?
- Nu, p\rinte.
- De ce?
- Pentru c\ m-a[ a[eza
deasupra [i v-a[ strivi.
- C=nd ai putea s\ [ezi tu
`n locul meu?
- Doar dac\ a]i pleca cu-
vio[ia voastr\, doar atunci
a[ putea s\ v\ iau locul.
- Vezi! A[a se `nt=mpl\ [i
cu sufletul. C=nd ~l avem pe
Hristos `nl\untrul nostru,
unde s\ mai `ncap\ [i an-
tihristul? Poate, oare, vreo
alt\ existen]\ str\in\ s\ `n-
cap\ `n sufletul nostru? Dar
noi, ast\zi, nu-L mai avem
pe Hristos `n noi, [i de aceea
ne temem de antihrist. Un-
au ie[it masca]i pe str\zi cu
idolii `n bra]e [i cu m\ciuci
`n mâini, gonind [i omorând
b\rba]i [i femei, episcopul
Timotei i-a dojenit [i i-a
`ndemnat s\ se fereasc\ de
astfel de fapte urâte. ~ns\ ei
nu l-au ascultat [i l-au
omorât. Sfintele lui moa[te
au fost duse `n Constan-
tinopol de Sfântul Artemie
Duxul, din porunca `mp\ra-
tului Constantin, [i au fost
puse `n Biserica Sfin]ilor
Apostoli.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfântului
Cuvios Mucenic Anastasie
Persul; a Sfin]ilor Mucenici
Manuil, Gheorghe, Petru,
Leon, Sioniu, Gavril, Ioan,
Parod [i al]i 377 de mucenici.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfântului Sfin]it
Mucenic Clement al Ancirei.
~n ziua de 22 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1729 - S-a n\scut
Gotthold Ephraim Lessing,
EVANGHELIA ZILEI
Dumnezeu, cel mai de folos ajutor
„{i au trimis la Iisus pe
unii din farisei [i din irodi-
ani, ca s\-L prind\ `n cu-
vânt. Iar ei, venind, I-au zis:
«~nv\]\torule, [tim c\ spui
adev\rul [i nu-}i pas\ de ni-
meni, fiindc\ nu cau]i la fa]a
oamenilor, ci cu adev\rat
`nve]i calea lui Dumnezeu.
Se cuvine a da dajdie Ce-
zarului sau nu? S\ d\m sau
s\ nu d\m?». El `ns\, cu-
noscând f\]\rnicia lor, le-a
zis: «Pentru ce M\ ispiti]i?
Aduce]i-Mi un dinar ca s\-l
v\d». {i I-au adus. {i i-a
`ntrebat Iisus: «Al cui e
chipul acesta `n inscrip]ia de
pe el?». Iar ei I-au zis: «Ale
de e Hristos, acolo e [i Raiul.
Asta s\ le spui oamenilor,
s\ nu se team\. Primii mu-
cenici erau da]i fiarelor, iar
ei f\ceau semnul crucii [i fi-
arele deveneau miei. Erau
azv=rli]i `n mare, iar ei f\-
ceau semnul crucii [i marea
se preschimba `n uscat. Dar
noi, ast\zi, copilul meu, mai
credem `n Hristos, mai cre-
dem `n crucea noastr\?
Pentru ce S-a pogor=t
Hristos? Oare nu ca s\ `nt\-
reasc\ sl\biciunea noastr\?
S\ nu ne temem, deci, de
anihrist. Noi suntem fiii lui
Hristos, fiii Bisericii.
Eram foarte impresionat.
B\tr=nul ad\ug\:
- Cum a venit Patriarhul
Dimitrios `n Atena?
- Cu avionul.
- Las\, asta [tiu, c\ doar
n-o fi venit `not omul! Dar ce
fel de documente avea la el?
- P\i, avea pa[aport.
- Grecesc sau turcesc?
- Nu [tiu...
- Ei, nu [tii! Avea pa[a-
port turcesc. {i care-i sim-
bolul na]ional al Turciei?
- Nu [tiu, p\rinte!
- Hai, c\ e[ti culmea!
Semiluna e simbolul na]io-
nal turcesc, m\i! {i ce au
spus despre semilun\ P\-
rin]ii Bisericii noastre, dup\
ce a ap\rut Mahomed?
- Nici de asta n-am habar,
p\rinte!
scriitor [i filosof german. A
formulat principiile dramei
realiste germane, conform
c\rora teatrul trebuie s\
]in\ seama de dezvoltarea
moral\ [i estetic\ a epocii
(„Nathan ~n]eleptul“, „Lao-
koon sau despre grani]ele
picturii [i ale poeziei“) (m.
15 februarie 1781);
a 1775 - S-a n\scut An-
dre Marie Ampère, fizician
[i matematician francez (m.
10 iunie 1836);
a 1862 - Se formeaz\
primul Guvern unitar al
României, condus de Barbu
Catargiu;
a 1879 - Peste 1.500 de
solda]i britanici [i-au pier-
dut via]a `n urma unei
`nfrângeri umilitoare `n con-
fruntarea cu zulu[ii, `n
b\t\lia de la Isandlwana;
a 1901 - Eduard al VII-lea
devine rege al Angliei dup\
ce mama sa, regina Victoria,
moare;
a 1911 - S-a n\scut
Bruno Kreisky, primul can-
celar federal social-demo-
crat al Austriei, `n perioada
Cezarului». Iar Iisus a zis:
«Da]i Cezarului cele ale
Cezarului, iar lui Dumnezeu
cele ale lui Dumnezeu». {i
se mirau de El.“ (Marcu 12,
13-17)
***
La `nceputul fragmentu-
lui evanghelic de azi, Sfân-
tul Evanghelist Marcu face
urm\toarea precizare: fari-
seii [i irodianii au fost
trimi[i s\-L prind\ pe
Domnul nostru Iisus Hristos
`n cuvânt, adic\ s\-L fac\
s\ spun\ ceva care l-ar
putea `ncrimina. Numai c\
Domnul Hristos [tie inimile
- Ei, o s\-]i iau diploma
aia [i-o s\ ]i-o fac buc\]i! Ce
fel de teolog mai e[ti [i tu?
glumi B\tr=nul.
- V\d c\ poseda]i cuvio[ia
voastr\ aceast\ diplom\.
- Da, c\ o am `n inim\.
Semiluna e simbolul antihris-
tului. Dac\ semiluna e sim-
bolul antihristului, iar Patri-
arhul nostru are pe pa[aport
1970-1983. Prin angajamen-
tul s\u `n politica de pro-
movare a p\cii `n Orientul
Apropiat [i `n rela]iile Est-
Vest, a atras respectul `n-
tregii comunit\]i interna]io-
nale asupra ]\rii sale, o
apreciere care s-a materia-
lizat prin alegerea capitalei
Austriei, Viena, ca unul din-
tre sediile oficiale ale ONU
(m. 29 iulie 1990);
a 1922 - A `ncetat din
via]\ papa Benedict al XV-lea
(Giacomo della Chiesa), re-
cunoscut ca un pap\ al drep-
t\]ii, prin eforturile sus]inute
pentru men]inerea p\cii (n.
21 noiembrie 1854);
a 1939 - Pentru prima
oar\, `n cadrul Universit\]ii
Columbia, a fost divizat un
atom de uraniu;
a 1941 - Al Doilea R\zboi
Mondial - Marea Britanie a
capturat ora[ul libanez To-
bruk de la for]ele naziste;
a 1952 - Ia fiin]\ Insti-
tutul Na]ional de Geronto-
Geriatrie „Dr. Ana Aslan“;
a 1980 - Andrei Sakha-
rov, fizician nuclear de na-
oamenilor [i a v\zut [i vicle-
nia lor. Totu[i dac\ L-am a-
vea acum pe Mântuitorul `n
fa]a noastr\ [i El ne-ar
`ntreba ce-i d\m lui Dumne-
zeu [i ce-i d\m Cezarului,
oare ce i-am r\spunde? Im-
presia este c\ am ajuns s\
d\m tot mai pu]in lui
Dumnezeu [i tot mai mult
oferim conduc\torilor aces-
tei lumi, care sunt mul]i,
foarte versa]i [i vicleni.
Tr\im cu impresia c\ f\r\
ei, f\r\ ajutorul lor, nu
putem face nimic. Dar ca [i
cre[tini s\ zicem cu mult\
convingere: „N\dejdea mea
este Tat\l, sc\parea mea
este Fiul, acoper\mântul
meu este Sfântul Duh,
Treime Sfânt\ slav\ }ie!“.
(Pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
acest simbol, `nseamn\ c\
Patriarhul este slujitorul lui
antihrist? Nicidecum, copilul
meu! Hristos nu este `ngust
la minte, a[a cum suntem noi,
oamenii, care vrem s\ ne
„ap\r\m drepturile“. Asta s\
le spui p\rintelui [i oame-
nilor: s\ nu se team\ nici de
antihrist, nici de 666! (trad.
de Sorina MUNTEANU)
]ionalitate sovietic\, mili-
tant [i reformator pentru
drepturile omului, este are-
stat la Moscova;
a 1983 - Björn Borg se
retrage din tenis dup\ ce
câ[tig\ de cinci ori consecu-
tiv Wimbledon-ul;
a 1993 - Reuniune la ni-
vel `nalt la Minsk. Doar 7
state din cele 10 prezente
(din fosta URSS) semneaz\
Carta CSI. Se ab]in Moldo-
va, Ucraina [i Turkmenista-
nul, pentru c\ nu sunt de
acord cu crearea unor struc-
turi care s\ duc\ la un grad
`nalt de integrare, `n special
economic\, [i s\ asigure
Rusiei rolul de lider;
a 1999 - A fost semnat\,
la Bucure[ti, Conven]ia din-
tre Guvernul român [i cel
bulgar privind recunoa[te-
rea reciproc\ a diplomelor [i
certificatelor de studii elibe-
rate de institu]iile de `nv\-
]\mânt [i a titlurilor [tiin]i-
fice din cele dou\ state. Le-
gea pentru ratificarea Con-
ven]iei a fost promulgat\ la
1 noiembrie 1999. a
 OPINII & COMENTARII Luni, 22 ianuarie 2007 3
LUMEA PIERDUT| TABLETA PREFECTULUI

De la aer la vânt (I) Educa]ia prin credin]\

[i-a f\cut dou\ aripi, f\când a Consider c\ educa]ia prin
cu ele vânt peste toat\ lu-
de Marcel LUTIC mea. Fratele s\u - Dumne- credin]\ poate fi util\ pe lâng\
„Lâng\ sat iat\-m\ ia- zeu - l-a `nv\]at s\ taie toate celelalte metode a
r\[i,/ prins cu umbrele tova- fiecare arip\ `n dou\ [i s\ le
`nfig\ `n cele patru p\r]i ale
r\[./ Reg\sescu-m\ pe dru-
p\mântului, c\ci singure vor de Nicu[or P|DURARU
mul/ `nceputului, str\bunul./
face vânt `ntre ele [i va fi mai
Câte-s altfel - omul, leatul!/ bine. Diavolul a f\cut cum l-a
Neschimbat e numai satul,/ Am avut mai multe articole legate de atitu-
`nv\]at [i astfel s-a f\cut dini, opinii sau aspecte educa]ionale indirecte
dup-atâ]i Prieri [i toamne/ vântul“. ~n prelungirea aces- generate de lumea `n care tr\im. De fiecare
neschimbat ca Tine, Doam- tei povestiri este o credin]\, e dat\, am considerat c\ `n zilele de ast\zi mo-
ne“ (Blaga, „~ntoarcere“). drept rar `ntâlnit\, potrivit delele sociale [i formatorii de opinie au un rol
Prin Bucovina se spune c\reia „nu Dumnezeu este extrem de important [i c\ ar trebui s\ `[i asume
c\ Dumnezeu, dup\ ce a f\- izvoditorul vântului, ci obliga]ii morale [i responsabilit\]i educative pe
cut lumea, i-a dat lumin\, altcineva, ni[te duhuri necu- m\sura preten]iilor [i dorin]elor de a r\mâne `n
punând soarele pe cer [i n\s- rate care sufl\ [i care, prin centrul aten]iei.
când pe Domnul Hristos. aceasta, vor s\ nimiceasc\ Comunicarea, `n toate formele ei moderne,
„~ns\, tot atunci, tr\ind [i p\mântul. Suflarea acestor pare de multe ori mai mult s\ complice procesul
paing\nul cel r\u la inim\ [i duhuri se chiam\ vânt“. educa]ional decât s\ `l ajute. Efortul de a
pizmuitor al lumii, s-a apu- O a treia povestire ne spu- men]ine tonusul unei civiliza]ii moderne [i de a
cat [i a `nceput s\-[i `ntind\ ne c\ la `nceput sem\nând folosi educa]ia pentru a schimba mentalit\]i
pânzele lui prin copaci, ca Dumnezeu s\mân]a, aceasta pare a fi un fel de munte tot mai dificil de urcat.
doar-doar lumina soarelui „nu cre[te de loc“, c\zând ]ile vânturilor, bor]i str\ju- un foi mare cu care Dumne- ~ntr-o lume extrem de dinamic\ exist\ `ns\ un
nu va putea s\ r\zbat\ pân\ ite de zmei sau de `ngeri. zeu r\core[te lumea. Se vede loc `n care timpul nu mai este important [i unde
gr\mad\; drept urmare, nu
la oameni, ca ace[tia s\ tr\- Mai rar se aminte[te [i de treaba c\ vântul este nece- se pare c\ tumultul din jurul nostru este ca o
putea s\ r\sar\. Intrigat, zbatere ineficient\: Biserica.
iasc\ `n `ntuneric [i astfel s\ Dumnezeu i-ar fi spus Sfân- ni[te surori ale vântului, sar `ntregii lumi, c\ci, ne
se dedea la tot felul de nele- Caut s\ trec pe acolo cât de des pot. Este
tului Petru: „Petre, trebuie mult mai rele, surori numite spun `nainta[ii, f\r\ el „ni- locul `n care nu am nevoie de mai mult decât de
giuiri. Dar Dumnezeu, ca s\ s\ d\m vânt s\mân]ii, ca s\ „vântoaice“; acestea ar intra me n-ar tr\i pe lume“.
z\d\rniceasc\ faptele cele o simpl\ clip\ de lini[te, indiferent c\ e vorba de
se `mpr\[tie [i `n chipul a- `n ac]iune atunci când fra- Inten]ia noastr\ a fost ca o or\ sau doar de câteva minute. Acolo nu mai
r\ut\cioase ale necuratului, cesta s\ poat\ cre[te“. ~n a- tele (fra]ii) lor a(u) ... obosit `n acest material s\ vorbim
a f\cut vântul, ca prin b\ta- sunt importante decât familia, s\n\tatea lor [i
cest fel s-ar fi n\scut vântul, [i vin(e) acas\ s\ se odih- despre aer. Am constatat `n- câte ceva dorin]e pentru un trai decent. A[a
ia lui s\ rup\ pânzele pain- iar s\mân]a a putut s\ creas- neasc\! s\ c\ a vorbi despre geneza arat\ comunicarea mea cu Dumnezeu, simpl\ [i
g\nului [i lumina soarelui c\. ~n completarea acestei po- Exist\ informa]ii `n fon- aerului este o chestiune lini[titoare. F\r\ influen]a unor [tiri tip break-
s\ poat\ str\bate `n voie pâ- vestiri este o alta care ne dul de credin]e [i supersti]ii aproape imposibil\, deoare- ing news, despre accidente sau atentate, f\r\
n\ la oameni“. ~n comple- arat\ c\ „vântul cur\]\ rugi- al poporului român, conform ce nu exist\ referiri concrete pagini deocheate sau informa]ii tip g\ina care a
tarea acestei prime explica- na de pe grâne [i numai ast- c\rora la `nceput vântul la acest fapt `n lucr\rile de n\scut pui vii, f\r\ obsedanta predilec]ie pen-
]ii a genezei vântului, mai fel acestea pot cre[te [i rodi“. putea s\ sufle cât de mult [i specialitate. De altfel, Tudor tru negativism practicat\ ast\zi.
exist\ una care ne prezint\ De obicei, vântul este `n- cât de tare vroia; `ns\, ca ur- Pamfile nota `n 1916: „Des- Mi-am adus aminte de faptul c\ `ntr-o
vântul ca pe o f\ptur\ a lui f\]i[at fie ca un copil foarte mare a catastrofelor pe care pre aer `[i d\ sama ori[icine, discu]ie cu un cunoscut, `ncercam s\ `mi exprim
Dumnezeu `ns\rcinat\ cu o vioi, fie ca un tân\r frumos le producea (se spune c\ dar numele i-l cunosc numai nedumerirea asupra unei eviden]e prezente ale
misiune foarte clar\: „S\ [i puternic ce umbl\ mereu „prea vântura v\zduhul `n cei ce [tiu carte; `l cunosc din lui Caragiale `n lumea noastr\ cotidian\,
r\coreasc\ p\mântul [i s\-l dup\ `nsur\toare. Copilul ar zbor“), Dumnezeu a hot\rât mi[carea lui, [i, prin urmare, `ntr-un context `n care scriptic suntem deja
cur\]e de toate cele rele [i fi al unei fete de `mp\rat, s\-i limiteze, asemeni lui de ajuns este dac\-l numesc (re)intra]i `n Europa. Am [i acum senza]ia c\
spurcate“, `n acest sens pre- f\cut `ns\ `n vis, f\r\ a avea Sântilie, v\r bun cu vântul, vânt“. Iat\ de ce, `ncercând s\ situa]ia `n sine pare c\ e cel pu]in nepotrivit\,
cizându-se c\ „vântul nu-i `n preajma sa un b\rbat; bo- puterea; ca atare, aripile aduc vorba despre aer, nu dar nu am reu[it s\ `n]eleg de ce intr\m `n
r\u; numai duce multe rele“. tezat de Dumnezeu, copilul i-au fost ciuntite de ~nsu[i aveam cum s\ nu ajung la Europa reactualizându-l pe Caragiale, ultima
Tot prin Bucovina se mai sfâr[e[te prin a fi `nchis Dumnezeu. vânt, acesta fiind manifes- pies\ jucat\ live, cu maxim\ audien]\ [i `n vari-
aude o povestire care explic\ `ntr-o scorbur\ de copac; de Se pare c\ „re[edin]a“ vân- tarea vizibil\ a ceva invizibil, ante de interpretare multiple, fiind ceva de gen
altfel apari]ia vântului pe aici, printr-o gaur\ mic\, su- tului ar fi undeva nu depar- „numele onomatopeic al aeru- „O scrisoare pierdut\“.
p\mânt. Astfel, se zice c\ fl\, aceast\ suflare fiind vân- te de Dumnezeu, mai precis lui `n mi[care“. Mai multe de- Aveam pe birou un mic teanc de hârtiu]e co-
dup\ ce Dumnezeu [i diavo- tul; dac\ ar sufla normal, ar cu trei scaune mai jos de spre aceast\ leg\tur\, cât [i lorate pentru noti]e. Pân\ mai ieri `mi p\reau
lul au f\cut lumea „s-apu- muta p\mântul din loc! Dumnezeu. De altfel, e `n despre simbolismul aerului [i banale, `n ultimele zile, `ns\, mi-am dat seama
car\ s\ `mp\r]easc\ soarele, vântului, s\pt\mâna viitoare. de importan]a lor extrem\ `n via]a noastr\ co-
Tot antropomorfizat, apa- subordinea direct\ a F\rtat- tidian\. A[a c\ le-am dat numere de `nregistra-
luna [i stelele“. Din aceast\ re vântul [i `ntr-o veche le- ului (un alt nume pentru Pân\ atunci, s\ `ncerc\m, pe
cât putem fiecare, s\ nu se- re [i le monitorizez c\, cine [tie ce [i cum... Ulti-
`mp\r]eal\, diavolul s-a ales gend\ româneasc\ care ne Dumnezeu!), nef\când nimic mul gest a fost s\ le ascund `n fundul sertaru-
cu soarele, `ns\ bucluc mare spune c\ eroul nostru nu ar de capul lui. ~n acest con- m\n\m… vânt, c\ci [tim bine
ce urmeaz\ s\ culegem! lui, scuipând, `n acela[i timp, de trei ori `n sân.
pe capul lui Nichidu]\, c\ci fi singur, ci ar mai avea 11 text, `n]elegem de ce poporul Am avut, de asemenea, o discu]ie cu un alt
soarele `l tot frigea; alergând fra]i, iar Mama sau Doamna spune despre vânt c\ e amic pe un subiect care m\ fr\mânta de mai
el `ntr-una, doar-doar o sc\- lor ar fi Sfânta Duminic\; din servitorul sau sufletul lui * Marcel Lutic este etnograf la
Muzeul Etnografic al Moldovei din mult\ vreme [i pentru care nu am r\spunsul
pa de focul soarelui, „`[i f\cea când `n când, mama lor le-ar Dumnezeu; `n alte relat\ri, cadrul Complexului Muzeal potrivit. Ca s\ fiu explicit, l-am `ntrebat cum ar
vânt. A[a a v\zut c\ e bine [i da drumul din cer prin bor- e suflarea p\mântului sau Na]ional „Moldova“ Ia[i fi mai bine s\ comunic [tirile pozitive presei `n
a[a fel `ncât ie[enii s\ mai aud\ [i de copiii mi-
nune pe care `i are sau de campionii pe care i-a
VE{TI BUNE `n aceast\ foarte lung\ perioad\, acel produs, s\ v\d ni[te studen]i sau doctoranzi
`nalt [i select mediu social. Unele din teribil de onorabili pentru prezen]a lor `n Ia[i
nota]iile discretului memorialist ar
O excep]ional\ restituire a trecutului putea face c=t tomuri `ntregi de psiholo-
gie ori de analiz\ politic\. O parte din
sau medici care sunt realmente celebri prin cali-
t\]ile lor profesionale. Ar mai fi [i alte subiecte
pozitive legate de via]a noastr\ cotidian\ [i
rol al II-lea, `mpreun\ cu care a [i plecat informa]iile de aici pot nuan]a ceea ce care, puse `n balan]a ie[ean\, ar da un ton de
din ]ar\, `n 1940, la abdicare. Din pozi]ii- deja [tim, din alte surse, obiective ca s\ firesc: o [tire pozitiv\ r\t\cit\ pe lâng\ ve[tile
de Liviu ANTONESEI le ocupate la Curte, a putut urm\ri, vre- spun a[a, despre evenimente `nsemnate absolute necesare primelor pagini despre super-
me de mai bine de 40 de ani, toate eveni- ale unei epoci at=t de importante din is- bele [i terifiantele titluri despre furturi, crime
Prin amabilitatea editurii Sigma, toria României, cea care a marcat, `n
mentele de acolo, mai importante ori sau corup]ie (`n fapt, mul]i dintre noi, cititorii,
mi-a parvenit `nainte de s\rb\tori volu- fond, prima tentativ\ de modernizare a practic\m masochismul jurnalistic de mul]i ani,
mul de memorii al lui Eugeniu Arthur mai pu]in importante, dar [i pe cele de ]\rii. ~ntr-un fel, avem de-a face cu un
culise, unele chiar de alcov, cum ar fi pa- a[a c\ ironia mea nu are de ce s\ deranjeze pe
Buhman Patru decenii `n serviciul fel de istorie subiectiv\ a aproape nimeni). Amicul meu m-a privit mirat [i t\cut [i
Casei Regale a României. Memorii 1898 siunile Reginei Maria. Un observator `ntregii noastre regalit\]i!
discret, de bun\ seam\, dar cu toate m-a sf\tuit s\ `mi mai iau [i câte o zi liber\.
- 1940 (Edi]ie `ngrijit\ de Cristian Scar- Dar, mai mult dec=t pentru istorici [i Ironia din spatele unora din cele spuse mai
lat, Cuv=nt `nainte de Florin Constan- avantajele pe care le are cineva care se pentru ceilal]i speciali[ti `n umanioare,
afl\ `n interiorul unui anturaj at=t de sus e ca un fel de tratament terapeutic protectiv
tiniu, Bucure[ti, 2006). Date fiind di- cred c\ aceast\ carte este extrem de in- pentru latura uman\ din noi. Ea completeaz\
mensiunile [i greutatea - aproape 600 select. {i nu doar c\ le-a observat, dar teresant\ pentru publicul cultivat `n clipele de lini[te din biseric\ [i reprezint\ unul
de pagini, plus plan[e cu reproduceri fo- dup\ toate probabilit\]ile, le-a [i notat general. Bine scris\, cu fantastice decu- din anticorpii utili `n a fi echilibrat `ntr-o lume
tografice, aceast\ minunat\ carte nu cu minu]ie la vremea lor, devreme ce paje de situa]ii [i personaje, cu obser- a[a-zis modern\. Preponderenta presiune a
m-a putut `nso]i `n vacan]a mea cracovi- Memoriile de fa]\ sunt at=t de precis va]ii care se verific\ `n timp, cu detalii evenimentelor negative din mass-media pare a
an\, dar o dat\ `ntors acas\, aproape c\ segmentate pe fiecare an `n parte. de mare fine]e psihologic\, cartea poate fi un flagel, noutate similar\ bolii nou ap\rute
n-am putut-o l\sa din m=n\ p=n\ c=nd Sunt aceste memorii o surs\ fiabil\ declan[a `n mintea cititorului derularea generate de statul `n fa]a televizorului sau a
nu am terminat-o. Minunat\ carte, pentru istorici? Desigur, `ns\ ca orice unui film care acoper\ peste 40 de ani calculatorului.
`ntr-adev\r, excep]ional\ restituire a izvor scris cu puternic\ dimensiune din partea, poate, cea mai interesant\ a Eu consider c\ am un test capabil s\ diso-
trecutului, pentru care [i `ngrijitorul subiectiv\, adic\ doar dup\ ce sunt su- istoriei noastre moderne, de la ultima cieze de ce consider c\ educa]ia prin credin]\
edi]iei [i editura merit\ toate laudele puse criticii interne [i externe, confrun- parte a domniei lui Carol I p=n\ la exi- poate fi util\ pe lâng\ toate celelalte metode.
noastre. Cine este `ns\ Eugeniu Arthur tate cu informa]ii din alte surse [. a. m. lul lui Carol al II-lea. Absolut fabulos! Nu ~ncerca]i s\ citi]i o carte sau s\ lua]i cu voi un
Buhman, despre care nu auzisem mai d. Dincolo `ns\ de faptele ca atare, `n ultimul r=nd, a[ semnala c\ Eugeniu ziar `ntr-o biseric\, `ncerca]i s\ v\ imagina]i c\
nimic p=n\ acum? La `nceputuri, `n aceste m\rturii sunt esen]iale prin con- Arthur Buhman este... ie[ean de-al nos- asculta]i [tirile `n acela[i loc. {i dac\ ve]i sim]i
1898, a fost ales [ef al serviciului PTT al turarea unor portrete c=t mai complete tru, iar de la cronicari la cea mai recen- c\ unul din aceste lucruri e nepotrivit, a]i f\cut
Casei Principelui Ferdinand, dup\ care [i nuan]ate ale protagoni[tilor - de la t\ genera]ie de prozatori, noi, moldove- deja o selec]ie bun\.
acesta a urcat `n ierarhia intern\ a Cur- membrii Casei Regale la cei ai Cur]ii [i nii, suntem ni[te povestitori plini de har...
]ii Regale p=n\ la `nalta pozi]ie de [ef al la diferitele personalit\]i politice, eco- * Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
* Liviu Antonesei este scriitor, de profesie inginer, doctorand
secretariatului particular al Regelui Ca- nomice [i culturale care au frecventat, profesor la Universitatea „Al.I.Cuza“
4 Luni, 22 ianuarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

Primul hram al parohiei „Sf. Maxim M\rturisitorul“ din Ia[i

a Cu prilejul hramului „Sf. Maxim M\rturisitorul“ al noii `nfiin]ate parohii Munteni Copou, din Protopopiatul Ia[i 1,
~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi, a oficiat ieri, 21 ianuarie,
Sf=nta Liturghie la paraclisul „Sf. ~mp. Constantin [i Elena“ al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Ia[i a
P=n\ la ridicarea unei bi-
serici `n parohia Munteni
Copou, unde paroh este di-
rectorul seminarului, pr.
Drago[ Bahrim, slujbele
pentru credincio[ii acestei
parohii se vor ]ine `n capela
seminarului teologic ie[ean.
La slujba oficiat\ ieri de
IPS Mitropolit Daniel a fost
prezent\ [i dna Camelia
Gavril\, inspector [colar ge-
neral. ~n cuv=ntul de `nv\-
]\tur\, IPS Mitropolit Da-
niel a explicat `n]elesurile
duhovnice[ti ale Evanghe-
liei zilei: „«C\ci Fiul omului
a venit s\ caute [i s\ m=ntu-
iasc\ pe cel pierdut». Sf=nta
Evanghelie pe care am au-
zit-o ast\zi are o importan-
]\ deosebit\ privind felul
cum M=ntuitorul caut\ [i
m=ntuie[te pe cel pierdut.
C\utarea celui pierdut [i iz-
b\virea lui este lucrarea
principal\ a M=ntuitorului
Iisus Hristos pe p\m=nt, ca
m=ntuitor al lumii. Evan-
ghelia de ast\zi ne arat\ in-
direct c\ el este Dumnezeu
care [tie toate, care cunoa[-
te via]a fiec\rui om, numele
fiec\rui om, chiar dac\ nu
l-a `nt=lnit niciodat\, [i, mai
ales, cunoa[te g=ndurile [i
sim]irile fiec\rui om.
De[i textul Evangheliei
nu este lung, este foarte
dens. {i acest text na[te `n-
treb\ri, pentru c\ nu [tim
ce-a fost `n sufletul lui Za-
heu atunci c=nd a c\utat
s\-L vad\ pe M=ntuitorul
Iisus Hristos. A auzit c\
omul acesta `n care lu-
creaz\ puterea lui Dumne-
zeu a vindecat pe mul]i [i a
iertat pe mul]i. A auzit c\
omul acesta nu are nimic,
este un s\rac, dar are `n
suflet o bog\]ie imens\ de
bun\tate. El, Zaheu, avea
multe bog\]ii adunate pe
nedrept `n jurul lui. Dar
n-avea bun\tate `n suflet.
Sufletul lui era gol [i
pustiu. {i faptul c\ el cau-
t\ pe Iisus cel bun care face
at=t de mult bine `n jurul
lui, pe c=nd Zaheu a f\cut
at=t de mult r\u `n jurul
lui, aceasta arat\ c\ Zaheu
nu era mul]umit de starea
lui sufleteasc\. C\ ceea ce-
a adunat el `n jurul lui nu-i
aduceau pacea [i fericirea
pe care credea c\ le va
dob=ndi dac\ este bogat cu
orice pre] [i-n orice form\.
Vidul lui spiritual, credem,
este cel dint=i mobil, cea
dint=i motiva]ie a c\ut\rii
lui Iisus, nu simpla curiozi-
tate. El nu era doar curios
s\ vad\ fa]a lui Iisus, ci `l
c\uta pe Iisus `ntr-o form\
`nc\ insuficient articulat\.
C\uta pe cel Bun, pe cel
care vindec\ [i iart\. De
aceea, M=ntuitorul Iisus
Hristos, la sf=r[itul lecturii
Evangheliei de ast\zi, spu-
ne c\ Fiul omului a venit
La sf=r[itul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Daniel a citit o rug\ciune de
binecuv=ntare [i ajutor pentru pictorii care urmeaz\ s\ picteze capela
Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Ia[i
s\ caute [i s\ m=ntuiasc\
pe cel pierdut. El c\uta pe
Zaheu [i s-a `nt=lnit cu
Zaheu pe drum, pentru c\
[i Zaheu `l c\uta pe Iisus.
Vedem cum harul dum-
nezeiesc lucreaz\ `n oa-
meni. C=nd Dumnezeu fa-
ce pa[i spre noi, a[teapt\
ca [i noi s\ facem pa[i spre
El, ca libertatea Lui [i iu-
birea Lui s\ se `nt=lneasc\
cu libertatea [i iubirea
noastr\. Deci, el a primit
cu bucurie pe M=ntuitorul
Iisus Hristos [i a fost sur-
prins de o bun\tate a M=n-
tuitorului pe care el n-o
merita. Bun\tatea lui Ii-
sus a fost mai presus dec=t
bun\tatea sa. Evanghelia
este plin\ de `n]elesuri,
pentru c\ aici vedem c\
M=ntuitorul Iisus Hristos,
ca s\ schimbe pe oameni,
nu folose[te doar mustra-
rea sau cearta sau `ncerca-
rea, ci, vedem `n Evanghe-
lia de ast\zi, El schimb\ pe
oameni doar pentru c\ le
arat\ favoare [i bun\tate
celor care nu o merit\“.
La sf=r[itul Sfintei Li-
turghii, IPS Mitropolit
Daniel a citit o rug\ciune
de binecuv=ntare [i ajutor
pentru pictorii care ur-
meaz\ s\ picteze capela
seminarului.
Cu prilejul s\rb\toririi,
pentru prima dat\, a hra-
mului parohiei (aceasta s-a
`nfiin]at `n decembrie
2006), p\rintele paroh Dra-
go[ Bahrim a spus: „A[ vrea
s\ v\ mul]umesc [i pentru
faptul c\ m-a]i numit paroh
`n aceast\ parohie nou
`nfiin]at\. Numirea `ntr-o
parohie [i acceptarea unui
asemenea post `nseamn\ o
r\spundere `n plus pe l=ng\
cea pe care o aveam de di-
rector al seminarului. Este,
`n acela[i timp, [i o cinste [i
o responsabilitate mai ma-
re, dar [i o obliga]ie mai
mare pentru c\ avem mai
mult de muncit, trebuie s\
ne rug\m mai mult, s\ fa-
cem mai mult, nu doar pen-
tru [coal\, ci [i pentru co-
munitatea de aici pe care
`ncerc\m s\ o leg\m. Sunt
sigur c\ [i sfin]ii au aici un
rol foarte mare. Sf=ntul Ma-
xim M\rturisitorul, pe care
`l cinstim ast\zi (n.r. - ieri),
a avut [i-n via]a mea un rol
deosebit“. (N. BALABAN)

S\pt\m=na de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor

„M=ntuitorul Iisus Hristos a dorit dou\

lucruri de la noi: unitatea [i iubirea“
a ~n toat\ ]ara continu\ rug\ciunile pentru unitatea cre[tinilor
a La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, at=t la Ia[i, c=t [i la Bucure[ti,
reprezentan]i ai diverselor confesiuni cre[tine s-au `nt=lnit `n rug\ciune
a Ast\zi este cea de a patra zi de rug\ciune comun\ pentru unitatea cre[tinilor a
~n cadrul s\pt\m=nii de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor, s=mb\t\, 20 ia-
nuarie, a avut loc la Biserica
„Sfin]ii Apostoli Petru [i
Pavel“ - B\rboi o slujb\ ofi-
ciat\ de arhim. lect. dr. Var-
laam Merticariu, vicar ad-
ministrativ al Arhiepiscopiei
Ia[ilor. Cu acest prilej, predi-
ca a fost rostit\ de p\rintele
Cornel Cadar, consilier cul-
tural al Episcopiei Romano-
Catolice de Ia[i, informeaz\
Radio Trinitas. ~n cuv=ntul
de `nt=mpinare, p\rintele
Constantin Andrei, protopop
al Protopopiatului Ia[i 1, a
eviden]iat importan]a rug\-
ciunilor comune pentru uni-
tatea cre[tinilor: „Ne `nt=l-
nim sub cupolele bisericii
noastre ca s\ `mplinim po-
runca M=ntuitorului Iisus
Hristos, s\ `mplinim rug\-
ciunea M=ntuitorului Iisus
Hristos, aceea prin care a do-
rit ca «to]i s\ fie una». M=n-
tuitorul Iisus Hristos a dorit
dou\ lucruri de la noi: uni-
tatea [i iubirea. Unitatea
credin]ei a dorit-o prin rug\-
ciunea pe care a `n\l]at-o `n
Gr\dina Ghetsimani, [tiind
ce se va `nt=mpla peste timp,
unde S-a rugat ca Dumnezeu
S\ aib\ grija de cei care slu-
jesc Lui, de Biserica pe care o
va `ntemeia“.
De asemenea, `n cuv=ntul
de `nv\]\tur\, pr. Cornel
Cadar, consilier cultural al
Episcopiei Romano-Catolice
de Ia[i, a subliniat impor-
tan]a oficierii unor astfel de
slujbe comune: „~n aceste seri,
cre[tinii din diverse Biserici
se adun\ pentru a se cunoa[-
te mai bine, pentru a cunoa[-
te tradi]iile celuilalt, catolicii
particip\ pentru a `n]elege
cum se roag\ cre[tinii orto-
doc[i, cum `[i organizeaz\
Biserica [i care e frumuse]ea
care st\ `n Biserica lor. Toa-
te serile acestea se `nv=rt `n
jurul a doua teme: vestirea
Cuv=ntului [i dragostea `n
caritate, `n ac]iune, `n a
avea ochi [i a `n]elege dure-
rile celor din jurul nostru,
pentru a-l ajuta s\-L g\seas-
c\ pe Hristos, ca s\ g\seasc\
m=ng=iere“.
Asear\, rug\ciunea pen-
tru unitatea cre[tinilor a
avut loc la Biserica Romano-
Catolic\ „Sf. Tereza“ din
Ia[i. Slujba a fost oficiat\ de
pr. Anton Farca[, iar omilia
a fost rostit\ de pr. Mircea
Stoleriu. V\ amintim c\, `n
acest an, tema s\pt\m=nii
de rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor este: „Toate
le-a f\cut bine: pe surzi `i
face s\ aud\, iar pe cei mu]i
s\ vorbeasc\“ (Marcu 7, 37).
{i la Bucure[ti continu\
rug\ciunile pentru
unitatea cre[tinilor
Vineri, 19 ianuarie [i
s=mb\t\, 20 ianuarie, au
continuat la Bucure[ti ac-
tivit\]ile din s\pt\m=na de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor, la Biserica An-
glican\, respectiv la Bise-
rica Reformat\ Calvineum.
Gazda `nt=lnirii de la
Biserica Anglican\ a fost
reverendul Martin Jaques,
al\turi de care au mai par-
ticipat la slujb\ PS Ciprian
C=mpineanu, Episcop-Vicar
Patriarhal, din partea PF
Patriarh Teoctist [i a Pa-
triarhiei Române, IPS Jean-
Claude Périsset, Nun]iu A-
postolic `n România [i Re-
publica Moldova, PS Cornel
Damian, episcop auxiliar al
Arhiepiscopiei Romano-Ca-
tolice de Bucure[ti, al\turi
de care au mai participat
reprezentan]i ai Bisericilor
Armean\, Greco-Catolic\, Re-
format\ Luteran\ [i Calvin\.
Omilia celei de a doua zi
a fost ]inut\ de pastorul lu-
teran Daniel Zikely, care a
propus o medita]ie despre
cine este Iisus. ~ntrebarea,
de[i este veche, r\m=ne
totu[i actual\. ~ntrebarea
„Cine este Iisus“ `l fr\m=nta
[i pe Ioan Botez\torul care,
auzind despre lucr\rile lui
Hristos, a trimis pe ucenicii
lui s\-L `ntrebe pe Iisus
dac\ El este Hristosul sau
s\ a[tepte pe altul. Hristos
le-a spus s\-i zic\ lui Ioan
ceea ce aud [i v\d: c\ surzi
aud, orbii v\d, iar lepro[ii se
cur\]esc. Concluzia omiliei a
fost c\ Iisus e mai mult
dec=t un simplu vindec\tor
ambulant sau `nv\]\tor, El
este Mesia, chipul lui Dum-
nezeu celui nev\zut, mai
`ntâi n\scut decât toat\
f\ptura (Col 1, 15).
Nu doar unitatea
este un dar al lui
Dumnezeu, ci [i faptul
c\ avem con[tiin]a
dezbin\rii actuale
A doua zi a s\pt\m=nii
de rug\ciune pentru uni-
„Ne `nt=lnim sub cupolele bisericii noastre
ca s\ `mplinim porunca M=ntuitorului Iisus
Hristos, s\ `mplinim rug\ciunea M=ntuitorului
Iisus Hristos, aceea prin care a dorit ca «to]i s\
fie una»“, a spus p\rintele Constantin Andrei,
paroh la Biserica „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“
- B\rboi [i protopop al Protopopiatului Ia[i 1
tatea cre[tinilor s-a `ncheiat ticipat IPS Jean-Claude
prin cuv=ntul reverendului Périsset, Nun]iu Apostolic
`n România [i Republica
anglican Martin Jaques care
a asem\nat prezen]\ laolal- Moldova, PS Cornel Dami-
an, episcop auxiliar al Ar-
t\ a reprezentan]ilor diferi-
telor Biserici cre[tine cu ma- hiepiscopiei Romano-Catoli-
ce de Bucure[ti `mpreun\ cu
gii de la na[terea lui Hristos.
Aceasta deoarece fiecare a- reprezentan]i ai Bisericilor
Armean\, Greco-Catolic\,
duce darul s\u [i to]i `mpre-
un\ aduc darul deschiderii, Anglican\ [i Reformat\ Lu-
teran\. Omilia a fost ]inut\
al flexibilit\]ii, al accept\rii
de reprezentantul Bisericii
tuturor, dar [i a curajului de
Armene, care a subliniat c\
a ar\ta marile probleme ale nu doar unitatea este un dar
lumii. al lui Dumnezeu, ci [i faptul
S=mb\t\, 20 ianuarie, a c\ avem con[tiin]a dezbin\-
fost cea de-a treia zi a s\p- rii actuale.
t\m=nii de rug\ciune pen- Ieri, 21 ianuarie, fiecare
tru unitatea cre[tinilor [i s-a Biseric\ a f\cut rug\ciuni
desf\[urat, `n Bucure[ti, la pentru unitatea cre[tinilor
Biserica Reformat\ Calvi- `n cursul slujbelor dumini-
neum. Gazda evenimentului cale obi[nuite, urm=nd ca
a fost pastorul reformat cal- ast\zi, 22 ianuarie, `n Bucu-
vin Zsolrd Béla. PF Patriarh re[ti, slujbele ecumenice s\
Teoctist a fost reprezentat continue la Biserica Ar-
de pr. cons. Florin {erb\nes- mean\, ultima zi fiind joi,
cu, consilier patriarhal pe 25 ianuarie, c=nd gazda va fi
probleme de Patrimoniu, Catedrala patriarhal\. (N.B.
al\turi de care au mai par- [i C.O.)

Plantele aromatice, bune pentru s\n\tate
Speciile vegetale cu mirosuri atr\g\toare
au fost printre primele plante recoltate
de om [i utilizate `n scopuri multiple:
tratarea unor boli fizice [i psihice,
condimentarea hranei, prepararea produselor
de cosmetic\, parfumarea corpului [i a
locuin]elor [i `mb\ls\marea mumiilor.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Se poate spune c\ uti-
lizarea plantelor aromati-
ce urc\ pe firul timpurilor
p=n\ `n cele mai `nde-
p\rtate epoci ale preisto-
riei. ~n Vechiul Testament
este consemnat c\ terapia
cu uleiuri sau esen]e vo-
latile din plante aromatice
(cunoscut\ sub denumirea
de aromaterapie) a fost a-
plicat\, cu succes, `n urm\
cu peste 3000 de ani. Cu
toate acestea, no]iunea de
aromaterapie a ap\rut
relativ recent, `n anul
1926, fiind lansat\ de
[coala francez\ de medi-
cin\ din Lyon, prin chi-
mistul R. M. Gattefosse.
~ntre substan]ele odoran-
te din plante, utilizate de-
a lungul timpului, au fost
incluse 4 no]iuni, adesea
confundabile: mirodenii,
arome, parfumuri [i condi-
mente. Aceste componente
ale plantelor aromatice
sunt deosebit de utile pen-
tru vindecarea unor afec-
]iuni maladive (digestive,
respiratorii, cardiace, re-
nale-genitale, nevrotice,
reumatismale etc). Capa-
citatea de a digera ali-
mentele [i pl\cerea de a
m=nca cu poft\ sunt dez-
voltate de consumul unor
condimente aromate.
Unele bacterii
rezistente la
antibiotice
pot fi anihilate
cu uleiuri volatile
Aromaterapia este o ra-
mur\ a fitoterapiei care
prezint\ formele de uti-
lizare a uleiurilor eterice
[i a extractelor alcoolice
din plantele aromatice, `n
scopul prevenirii [i vin-
dec\rii multor boli. Ac]iu-
nea terapeutic\ a acestor
plante se bazeaz\ pe con-
]inutul ridicat `n uleiuri
eterice (volatile), pl\cut
mirositoare, dovedite a fi
cu mare eficien]\ `n preve-
nirea sau profilaxia unor
boli infec]ioase, provocate
de microorganisme sau de
parazi]i precum [i ca
tratament la bolnavii aler-
gici la antibiotice.
Terapia cu arome ]ine
seam\, `n primul r=nd, de
proprietatea acestora de a
`nlocui o gam\ larg\ de
antibiotice, fiind mai efi-
ciente dec=t acestea [i, tot-
odat\, `nl\tur=nd conse-
cin]ele negative ale trata-
mentelor de lung\ durat\
cu excese de antibiotice.
Datorit\ acestor pro-
priet\]i bactericide, aro-
materapia a trecut „proba
timpului“ `n decursul a c=-
torva mii de ani, dovedind
o clar\ capacitate de com-
batere a multor germeni
patogeni, bacterii [i fungi,
cu mai mare succes dec=t
o gam\ larg\ de antibioti-
ce de sintez\. ~n plus, nu-
meroase surse de bacterii
rezistente la antibiotice
pot fi anihilate prin ac]iu-
nea uleiurilor volatile.
Aceste propriet\]i com-
plexe (antiseptice, bacteri-
cide, bacteriostatice, an-
tifermentescibile etc) se
g\sesc `n uleiurile din
foarte multe plante aro-
matice autohtone (conife-
re, busuioc, isop, cimbru,
salvie, mu[e]el, ment\,
roini]\, lavand\, ienup\r)
sau `n speciile importate
(piper, scor]i[oar\, cui[oa-
re, eucalipt, chiparos, roz-
marin, paciuli etc).
Un exemplu concludent
este prezentat din Fran]a;
efectul bactericid al aero-
solilor emana]i de conife-
rele din p\durea Fontai-
nebleau, din vecin\tatea
metropolei franceze, re-
duce la numai 5 germeni
la m.c. de aer, `n timp ce
`n centrul Parisului s-au
g\sit 20.000 de germeni
microbieni la m.c. de aer.
Uleiuri aromatice
[i efectele lor
Plantele aromatice [i
condimentare nu trebuie
s\ fie privite numai ca a-
muzamente ale gustului
sau rafinamente inutile,
deoarece pot fi deosebit de
utile, cu ac]iuni specifice
pentru unele afec]iuni
maladive.
Num\rul plantelor aro-
matice cu con]inut ridicat
`n uleiuri eterice este de
c=teva sute, iar num\rul
re]etelor aromoterapeutice
poate fi estimat la c=teva
mii, utilizate pe toate
meridianele globului.
- Uleiul de anason este
un bun stimulator al se-
cre]iilor salivare, a diges-
tiei [i a func]iilor pancrea-
tice [i intestinale. Poate fi
POR}IA DE S|N|TATE
utilizat `n colici la copii
sugari, `n fermenta]ii in-
testinale, gaze, hepatite,
constipa]ie, viermi intesti-
nali [i lipsa poftei de m=n-
care. ~n plus, stimuleaz\
secre]ia laptelui la mamele
care al\pteaz\. Av=nd
propriet\]i expectorante,
m\re[te secre]iile pec-
torale `n bron[ite, larin-
gite, traheite, tuse, astm,
r\gu[eal\ [i pneumonie.
- Uleiul de busuioc are
propriet\]i antiseptice in-
testinale, antispastice,
fortifiante, revigorante [i
tonice, ac]ion=nd, `n spe-
cial, la nivelul glandelor
cortico-suprarenale. Este
utilizat `n tratamentul as-
teniilor, `n spasme gas-
trice [i pilorice, `n afec-
]iuni intestinale (enterite,
enterocolite, parazitoze),
`n relaxarea sistemului
nervos (migrene, depresii,
debilitate mental\, anxi-
etate) [i `n combaterea in-
fec]iilor tractului respira-
tor (faringite, laringite,
r\celi, astm bron[ic).
- Uleiul de chimion are
efecte stimulatoare `n di-
gestie [i calmante `n colite
stomacale, indigestii, se-
cre]ii gastrice, balon\ri, a-
erofagie, combaterea vier-
milor intestinali [i m\ri-
rea poftei de m=ncare.
- Uleiul de cimbri[or es-
te extras din „planta cio-
b\ni]ei“, considerat\ an-
tibioticul s\racului. Prin
propriet\]ile expectoran-
te, antiseptice pulmonare,
antitusive [i antiastmat-
ice are utiliz\ri `n tusea
convulsiv\, bron[it\, gri-
p\, guturai [i tuberculoz\.
Ca tonic general este exce-
lent `n `nt\rirea memo-
riei. D\ rezultate bune `n
dureri reumatismale, ar-
troze [i este antiseptic ne-
`ntrecut `n vindecarea
r\nilor externe [i a vier-
milor intestinali.
- Uleiul din cimbru de
gr\din\, plant\ consid-
erat\ „iarba fericirii“, cu
propriet\]i afrodisiace [i
revitalizante, mai ales la
persoane `n v=rst\ [i la
bolnavii afla]i `n conva-
lescen]\. D\ rezultate exce-
lente `n tulbur\rile de cir-
cula]ie sanguin\. ~n uz ex-
tern prelunge[te tinere]ea
pielii, `mpiedic\ ridarea [i
`mb\tr=nirea ]esuturilor.
- Uleiul de conifere
(brad, pin, molid) are efi-
cien]\ `n afec]iuni respira-
torii (bron[ite, gripe, gutu-
rai, laringite, sinuzit\, tu-
berculoz\), dureri de cap,
nevroze cardiace, alergii,
dureri intestinale, gastri-
te, litiaz\ biliar\, diabet,
congestii uterine [i debili-
tate general\. Extern este
eficace `n dureri articulare
[i musculare, reumatism,
poliartroze, pecingine, e-
rup]ii cutanate [i r\ni
greu vindecabile.
- Uleiul de coriandru
are propriet\]i de stimu-
lare a secre]iilor gastro-in-
testinale, carminative [i
calmante ale durerilor ab-
dominale, fiind folosit `n
m\rirea poftei de m=ncare
[i `n combaterea colicilor,
balon\rilor [i aerofagiei,
cu eliminarea gazelor din
stomac [i intestine. Ac]iu-
nile bactericide, fungicide
[i antihelminice sunt val-
orificate `n tratamentele
pentru diaree, dizenterie,
intoxica]ii intestinale, en-
terocolite fermentative [i
viermi intestinali.
- Uleiul de fenicul este
considerat „cel mai bun
prieten al stomacului“, a-
v=nd rol de reglare a func-
]iilor digestive [i de comba-
tere a tulbur\rilor abdomi-
nale (colici la copii, indiges-
tii, crampe, balon\ri, spas-
me, lipsa poftei de m=nca-
re). ~n plus, ac]ioneaz\ `n
bron[ite, tuse [i `n stimula-
rea lacta]iei la mamele ca-
re al\pteaz\. Are [i rol an-
tiinflamator `n edemele de
picioare, glezne [i pleoape
precum [i `n insuficien]\
cardiac\ cu edeme.
- Uleiul de iasomie este
recomandat pentru efec-
tele constatate la bolnavii
cu afec]iuni psihice [i psi-
hosomatice (depresie, a-
patie, debilitate nervoas\)
precum [i `n boli ale c\ilor
respiratorii (tuse, spasme
bron[ice).
- Uleiul de ienup\r con-
]ine o mare varietate de
componente odorante care
`i imprim\ diferite proprie-
t\]i terapeutice (antisepti-
ce, dezinfectante, diureti-
ce, carminative, calmante,
aperitive) cu utiliz\ri `n
boli ale aparatului diges-
tiv, respectiv hepatit\ epi-
demic\, ciroz\ cu ascit\,
calculoz\ biliar\, balon\ri,
enterocolit\ [i lipsa poftei
de m=ncare. Ac]iunile flu-
idizante, antispastice, ex-
pectorante [i antitusive
dau bune rezultate `n afec-
]iunile respiratorii (bron-
[ite, astm, tuse, guturai, ri-
nite, r\celi). Extern se fo-
lose[te la frec]ii, `nainte de
culcare, pentru reuma-
tism, gut\, lumbago, ne-
vralgii, alopecie, acnee [i
diferite eczeme ale pielii.
- Uleiul de lavand\ este
cunoscut prin propriet\]i
antiseptice, dezinfectante
[i cicatrizante fiind mult
utilizat `n afec]iuni der-
matice (acnee juvenil\, ar-
suri, prurit, pl\gi infec-
tate, scabie, r\ni produse
de insecte [i mu[c\turi de
c=ini sau [erpi). Ca anti-
septic pulmonar [i anti-
astmatic este eficace `n
tusea seac\ [i convulsiv\,
astm bron[ic, laringit\, ri-
nofaringit\, grip\, r\cea-
l\, guturai, pleurezie,
pneumonie [i nevralgii.
Av=nd importante ac]iuni
calmante, analgezice, hip-
notice [i `nt\ritoare ale
sistemului nervos, uleiul
Luni, 22 ianuarie 2007
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
de lavand\ trateaz\ neur-
astenia, migrene, nevroze,
cefalee, ame]eli, oboseal\,
insomnii, depresie psi-
hic\, anemie, epilepsie,
melancolie [i anxietate.
Este reconfortant [i cal-
mant c=nd se fac masaje
locale sau se introduce `n
b\i generale.
- Uleiul de ment\,
„planta cu o sut\ de vir-
tu]i“, era folosit zilnic `n
palatele de mozaic din
]\rile arabe ca m\sur\ de
prevedere a epidemiilor
provocate de mu[te. Dato-
rit\ con]inutului ridicat `n
mentol, a intrat `n com-
pozi]ia faimosului „o]et al
celor 4 t=lhari“, av=nd
ac]iune de protejare con-
tra ciumei. Efectul anti-
septic gastro-intestinal [i
antifermentativ permite
utilizarea uleiului `n com-
baterea colicilor hepatice,
gre]uri, vome, diaree cro-
nic\, intoxica]ii [i `n cur\-
]irea intestinelor infestate
de parazi]i. Alte trata-
mente au dovedit eficaci-
tate `n stimularea cir-
cula]iei sanguine, reglarea
tensiunii arteriale [i a tul-
bur\rilor cardiace. De ase-
menea fortific\ sistemul
nervos la intelectuali [i
combate st\rile de ame-
]eli, vertij, migrene, is-
terie, depresii psihice, du-
reri de cap, insomnii [i
oboseal\ general\. Uleiul
este puternic afrodisiac,
cu propriet\]i stimula-
toare `n jocul dragostei.
- Uleiul de mu[e]el se
folose[te la colici abdomi-
nale, infec]ii gastro-intesti-
nale, ulcere gastrice [i duo-
denale, enterocolite, para-
zi]i intestinali (ascaridoz\,
oxiuraz\), paradontoz\,
dismenoree, tulbur\ri de
menopauz\, anemii, ame-
]eli, migrene iar `n uz ex-
tern este preferat `n infec]ii
genitale, pl\gi infectate,
blefaro-conjunctivit\.
- Uleiul din rizomi de
obligean\ are propriet\]i
tonice, carminative [i di-
uretice fiind utilizat `n
disfunc]iile gastro-intesti-
nale pentru stimularea
secre]iilor gastrice. Dato-
rit\ azaronei prezint\ pro-
priet\]i tranchilizante, cu
bune rezultate `n anorexia
nervoas\. Buc\]i mici de
rizom se dau la bebelu[i `n
perioada denti]iei [i la
persoanele care doresc s\
renun]e la fumat pentru a
5
suge uleiul eteric. Extern
se aplic\ prin masaje `n
oboseala picioarelor sau
prin b\i `n convalescen]\,
anemie, diabet [i alte
afec]iuni metabolice.
- Uleiul de roini]\ (me-
lis\) are o gam\ larg\ de
propriet\]i terapeutice
(sedative, tranchilizante,
cardiotonice, vasculare,
antiseptice [i cicatrizan-
te). Are utiliz\ri `n boli ale
sistemului nervos (insom-
nii, spasme, migrene, ver-
tij, ame]eli, cefalee, depre-
sie psihic\, sl\birea me-
moriei, surmenaj intelec-
tual, le[in [i pierderea cu-
no[tin]ei). ~n tulbur\rile
cardiovasculare regleaz\
tensiunea arterial\, pal-
pita]iile nocturne [i nevro-
za cardiac\. Extern este
utilizat la dureri reuma-
tice, crampe musculare,
r\ni deschise, buboaie,
umfl\turi [i contuzii.
- Uleiul de rozmarin are
o ac]iune puternic antimi-
crobian\. Planta este nu-
mit\ „iarba oamenilor pu-
ternici“, fiind un excelent
stimulator fizic [i psihic,
cu aplica]ii `n tulbur\ri
circulatorii, respiratorii,
nervoase [i hepatobiliare,
stabilizator al tensiunii
arteriale [i stimulator cor-
tico-suprarenal.
- Uleiul de salvie a fost
utilizat de mii de ani,
planta fiind supranumit\
„iarba sf=nt\ a latinilor“
sau „planta vie]ii f\r\ de
moarte“. La vechii romani
era chiar `ntrebarea: „cum
a murit vecinul dac\ avea
salvie `n gr\din\“? Prin
con]inutul ridicat `n tu-
jon\, cineol [i borneol,
uleiul eteric are multiple
propriet\]i terapeutice cu
utiliz\ri `n afec]iunile di-
gestive, ale c\ilor respira-
torii [i sistemului nervos,
renale [i genitale, diabet
zaharat, obezitate [i celu-
lit\. Extern se folose[te `n
ulcera]ii dermatice, gin-
givit\, abcese dentare.
Cele mai frecvente uti-
liz\ri sunt `n bolile pul-
monare (de la tuse p=n\ la
tuberculoz\) [i `n bolile
genitale (vaginit\, disme-
noree, dureri ale meno-
pauzei, frigiditate, sterili-
tate [i sl\birea virilit\]ii
la b\rba]i). Intervine `n
afec]iunile cardiovascu-
lare, hepatobiliare, diaree,
enterocolite [i evit\ st\rile
de astenie. a
6 Luni, 22 ianuarie 2007
PE SCURT
Asigur\ri `n ]ar\
pentru rom=nii
care muncesc
`n str\in\tate
Românii care vor fi deta[a]i `n
firmele str\ine din UE pentru o
perioad\ de cel mult 12 luni vor
putea beneficia de prevederile
sistemului de asigur\ri din ]ara
de origine. Potrivit Departamen-
tului pentru Munc\ `n Str\in\-
tate (DMS), persoana deta[at\
presteaz\, `n contul firmei la
care este angajat\, activit\]i
c\tre o firm\ din alt stat euro-
pean. Firma care a decis deta[a-
rea este cea care determin\
tipul activit\]ilor care pot fi
desf\[urate de angajat [i r\s-
punde de plata salariului.
Potrivit DMS, normele dreptu-
lui comunitar, care stabilesc
faptul c\ angaja]ii care sunt
deta[a]i dintr-un stat european
`n altul, se supun sistemului de
asigur\ri sociale din noul stat
`n care `[i desf\[oar\ activi-
tatea, nu se aplic\, dac\ firma
la care este deta[at angajatul
deta[eaz\ la rândul s\u acest
angajat unei alte firme din
statul membru `n care se afl\
sediul s\u sau dac\ firma `l
deta[eaz\ pe angajat unei alte
firme din alt stat membru. De
asemenea, deta[area nu se
supune normelor dac\
lucr\torul este angajat `ntr-un
stat membru, pentru a fi
deta[at de o firm\, care are
sediul `n alt stat membru c\tre
o firm\ dintr-un ter] stat.
Normele care reglementeaz\
deta[area nu sunt aplicabile nici
`n cazul angajatului care este
`ncadrat `n munc\ de o firm\,
care are sediul `n alt stat mem-
bru pentru a efectua o activitate
`ntr-un prim stat membru.
Salarii mai mari
cu 18% pentru
func]ionarii publici
Func]ionarii publici vor primi `n
acest an salarii mai mari cu 18
procente. Decizia a fost luat\ `n
cadrul ultimei `ntâlniri `ntre
sindicali[ti [i reprezentan]ii
Guvernului. Majorarea salarial\
va fi acordat\ `n trei tran[e.
Astfel, veniturile func]ionarilor
publici vor fi suplimentate cu 5%
de la 1 ianuarie, 2% de la 1
aprilie [i 11 procente `ncepând
cu 1 octombrie. Sindicali[tii au
ajuns la un acord cu Executivul
[i referitor la proiectul de lege
privind salarizarea unitar\ a
bugetarilor. Reprezentan]ii func-
]ionarilor sus]in c\ proiectul de
lege va mic[ora diferen]a `ntre
salariul maxim [i cel minim din
administra]ia public\. Noua lege
urmeaz\ s\ intre `n vigoare
`ncepând cu 1 aprilie 2007.
440 de lei noi pentru
muncitorii necalifica]i
Muncitorii necalifica]i din `ntre-
prinderile private vor primi lu-
nar un salariu minim brut de
440 de lei noi, potrivit contrac-
tului colectiv de munc\, nego-
ciat pentru anul acesta.
Angaja]ii cu studii superioare,
din firmele cu capital privat, vor
câ[tiga minim 880 de lei noi.
Potrivit lui Ovidiu Nicolescu,
pre[edintele Consiliului
Na]ional al ~ntreprinderilor
Mici [i Mijlocii, noul contract
colectiv de munc\ presupune [i
organizarea de cursuri speciale
pentru preg\tirea [i spe-
cializarea angaja]ilor. ~n cazul
concedierilor colective, contrac-
tul de munc\ oblig\ angajatorul
s\ se consulte cu sindicatele cu
cel pu]in dou\ s\pt\mâni
`nainte de a lua o decizie. ~n
plus, companiile private vor fi
obligate s\ `nfiin]eze comitete
de securitate [i s\n\tate pentru
fiecare unitate unde lucreaz\
mai mult de 50 de oameni. a
V=nz\rile de ma[ini second s-a
au dublat `n ianuarie
Confuzia creat\ de nive-
lul taxei pentru prim\ `n-
matriculare are, paradoxal,
efecte pozitive asupra pie]ei
second-hand de autotu-
risme. De la `nceputul anu-
lui, importatorii [i-au epui-
zat aproape jum\tate din
stocurile f\cute `nainte de
1 ianuarie 2007. Vânz\rile
de ma[ini rulate aduse din
~nregistrarea produselor tradi]ionale
cost\ `ntre 10 [i 500 de lei
a }\ranii care vor s\ `[i `nregistreze produsele tradi]ionale vor trebui s\ scoat\
sume foarte mari din buzunare, pentru lactate fiind nevoie de 300 de lei a Produc\torii
de lapte, miere sau alte produse animale [i agricole vor pl\ti tarife de `nregistrare
cuprinse `ntre 10 [i 500 de lei, `n func]ie de produsele vândute a Produsul tradi]ional
trebuie s\ fie fabricat de cel pu]in dou\ genera]ii, s\ aib\ condi]ii specifice
care `l deosebesc de alte produse similare, s\ reprezinte o anumit\ zon\ a
Dup\ ce autorit\]ile au
decis ca produsele tradi]io-
nale s\ poat\ fi comerciali-
zate oriunde `n ]ar\, nu doar
`n zonele limitrofe localit\-
]ii unde sunt ob]inute, pro-
duc\torii de produse tradi-
]ionale mai primesc `nc\ o
lovitur\ din partea autori-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PRE}UL GAZELOR
AR PUTEA CRE{TE CU
8%: Ministrul Economiei [i
Comer]ului, Varujan Vos-
ganian, a declarat c\ pre]ul
gazelor naturale ar putea
cre[te `n 2007 cu 5-8 pro-
cente dac\ MEC `[i va
`ndeplini toate obiectivele
pe care [i le-a propus `n
acest domeniu.
„Obiectivul nostru este
eliminarea cauzelor cre[-
terii pre]urilor [i s\ evit\m
ca `n acest an s\ existe o
scumpire a gazelor care s\
afecteze nivelul de trai“, a
spus Varujan Vosganian.
Acesta a specificat c\ Ro-
mânia are nevoie de o cre[-
tere a capacit\]ii de depo-
zitare a gazelor naturale
pentru a limita majorarea
pre]ului gazului importat.
Cre[terea interconect\-
rii interna]ionale se afl\, de
asemenea, printre priorit\-
]ile MEC, `n acest sens e-
xistând un proiect realizat
`mpreun\ cu societatea
Transgaz de creare a unor
ECONOMIC
str\in\tate nu au stagnat,
ci, dimpotriv\, s-au dublat,
afirm\ dealerii români de
autoturisme.
„Vânz\rile s-au dublat.
Am vândut `n primele dou\
s\pt\mâni 150 de autoturis-
me. Ne a[tept\m s\ `nche-
iem ianuarie cu un num\r
de 300, u[or peste 300 de
autoturisme comercializa-
t\]ilor. Pre]uri foarte pipera-
te pentru `nregistrarea pro-
duselor tredi]ionale rom=-
ne[ti. Pentru `nregistrarea
produselor lactate, pe care,
din iulie, le vor putea vinde
doar `n localit\]ile de ori-
gine, ]\ranii vor trebui s\
scoat\ din buzunare 300 de
linii pe direc]ia Arad-Sze-
ged, Giurgiu-Russe [i `n
partea de nord spre Ucrai-
na. De asemenea, se dore[-
te interconectarea cu pro-
iectul Nabucco.
„Pentru investi]iile `n
modernizarea sistemului
de transport al gazelor na-
turale este necesar\ o
sum\ de dou\-trei miliarde
de euro, iar un miliard din
ace[ti bani poate fi ob]inut
din listarea la burs\ a so-
ciet\]ilor Romgaz [i Trans-
gaz“, a precizat ministrul, ca-
re a ad\ugat c\ pân\ pe 2
martie se va cunoa[te con-
sultantul pentru listarea la
Burs\ a Transgaz.
a 30% DIN FIRME
NU AU DEPUS ~NC| SI-
TUA}IA FINANCIAR| LA
REGISTRUL COMER}U-
LUI: Peste 178.000 de com-
panii nu au depus `nc\ si-
tua]ia financiar\ la Regis-
trul Comer]ului, potrivit u-
nui comunicat al institu]iei.
te“, a declarat Miodrag Sta-
noievici, importator auto.
De teama taxei pentru
prim\ `nmatriculare, im-
portatorii [i-au f\cut sto-
curi consistente de ma[ini.
{i mai mult decât atât, ei
au adus `n ]ar\ autoturis-
me cu grad mic de poluare.
„Autoturismele pe care
le aducem la ora actual\
lei noi, adic\ trei milioane
de lei vechi.
Produc\torii de lapte, mie-
re sau alte produse animale
[i agricole vor pl\ti tarife de
`nregistrare cuprinse `ntre
10 [i 500 de lei, `n func]ie de
produsele vândute, a de-
clarat pre[edintele Auto-
Practic 30% din totalul
societ\]ilor comerciale nu
au depus pân\ la data
limit\, de 15 ianuarie,
situa]ia financiar\, [i sunt
`n situa]ia de a fi dizolvate
judiciar de c\tre tribuna-
lele pe raza c\rora se afl\
societ\]ile respective, pen-
tru ne`ndeplinirea obliga-
]iei de depunere a situa]ii-
lor financiare anuale la ofi-
ciul registrului comer]ului.
Pân\ `n prezent, din to-
talul de 579.748 de socie-
t\]i, peste 400.000 au de-
pus situa]iile financiare,
reprezentând aproape 70%
din total.
Conform legii, adminis-
tratorii societ\]ilor comer-
ciale au obliga]ia ca, `n ter-
men de 15 zile de la data
adun\rii generale, s\ depu-
n\ o copie de pe situa]iile fi-
nanciare anuale la oficiul
registrului comer]ului.
Aceast\ obliga]ie revine
societ\]ilor pe ac]iuni, so-
ciet\]ilor `n comandit\ pe
ac]iuni, societ\]ilor cu r\s-
pundere limitat\, societ\]i-
a-[i cump\ra o ma[in\. Ta-
xa pentru prim\ `nmatricu-
lare stabilit\ prin Codul
sunt euro 4, vechi de pân\ Fiscal pornea de la câteva
la doi ani, autoturisme care sute de euro [i ajungea la
nu sunt influen]ate de taxa peste 7.500 de euro, `n
de prim\ `nmatriculare func]ie de vechimea [i de
decât `ntr-o m\sur\ foarte gradul de poluare a ma-
mic\ sau aproape deloc“, a
ad\ugat acesta.
[inii. La cererea Comisiei
Europene, autorit\]ile ro-
Parcurile de ma[ini se- mâne reanalizeaz\ nivelul
cond-hand sunt pline de taxelor, nivel considerat de
clien]i, de[i mul]i recunosc Uniunea European\ dis-
faptul c\ au `nc\ re]ineri `n criminatoriu. a
cedurile Ministerului Agri-
culturii. „Nu sunt costisi-
toare, nu `nseamn\ pl\]i
sau cheltuieli suplimenta-
re, de[i `nregistrarea ca pro-
dus tradi]ional nu este
facil\ oricui“, a explicat
pre[edintele ANSVSA.
Produsul tradi]ional tre-
buie s\ fie fabricat de cel
pu]in dou\ genera]ii, s\ ai-
b\ condi]ii specifice care `l
deosebesc de alte produse si-
milare, s\ reprezinte o anu-
mit\ zon\, s\ aib\ anumite
ingrediente [i o procedur\
specific\ de preparare.
„Practic, toate produsele
rit\]ii Na]ionale Sanitar- trebuie s\ `ndeplineasc\
Veterinare [i pentru Sigu- tot timpul aceste condi]ii.
ran]a Alimentelor, Marian Nu ne juc\m azi cu brânza
Avram. de burduf, iar mâine a-
ceasta are alt con]inut. De
„Tarifele pe care le vor
pl\ti sunt `ntre 10 [i 500 altfel [i produsele tradi]io-
nale sunt supuse unui con-
de lei, `n func]ie de ce
dore[te s\ vând\ direct pe trol de laborator pentru c\
nu le producem oriunde [i
pia]\. De exemplu, pentru
miere [i produse apicole vor oricând“, sus]ine Avram.
pl\ti 200 de lei, iar pentru Autorit\]ile vor preleva
lapte [i produse din lapte - probe de ap\, probe din
300 de lei“, a spus Avram. produsul finit, iar produc]ia
Pentru a-[i vinde marfa poate `ncepe numai dup\ ce
[i pe pia]a na]ional\, nu exist\ ni[te buletine de
numai pe cea local\ (din ju- analiz\ care atest\ c\ pro-
rul localit\]ii de prove- dusul este salubru [i este
bun pentru consumul na]io-
nien]\), produc\torii au la
dispozi]ie dou\ variante. nal [i deci pe pia]a unic\ eu-
Fie ar trebui s\ `nfiin]eze o ropean\. a
asocia]ie, s\ construiasc\ o
unitate de procesare [i s\ Rezultatele
prelucreze `ntreaga canti-
tate de materie prim\ sau o extragerii 6/49:
pot trece printr-o unitate de 27 30 47 20 48 10
procesare autorizat\.
Report cat. I:
540.136,80 lei
Regulile sunt similare C=[tig cat. a II-a:
[i `n alte ]\ri ale UE 6 x 36.009,12 lei
„Acest lucru se practic\ Rezultatele
`n Fran]a [i cred c\ s-ar
potrivi foarte bine [i la noi, extragerii Noroc:
dar din p\cate nu avem cul- 4626035
tura asocierii“, a ar\tat
pre[edintele ANSVSA. Report cumulat cat. I:
A doua variant\, [i cea 1.476.420,99 lei
mai la `ndemân\, este s\ Report cat. a II-a:
`[i `nregistreze produsele
ca tradi]ionale, urmând pro-
98.022,47 lei
Vremea `n ]ar\:
lor `n nume colectiv, socie- Luni, 22 ianuarie
t\]ilor `n comandit\ simpl\
Vremea se men]ine deo-
[i grupurilor de interes eco-
sebit de calda pentru aceasta
nomic.
a CRE{TERE CU 39% perioada a anului. Cerul va fi
variabil, mai mult noros in
A CONEXIUNILOR LA IN-
vestul, nordul si centrul tarii
TERNET: Competi]ia de pe si spre seara va ploua izolat
pia]a de comunica]ii electro-
in Banat, Crisana si Mara-
nice s-a dezvoltat foarte mult
`n 2006, conexiunile cu ac- mures. In Muntii Apuseni
precipitatiile pot fi si sub
ces de internet crescând cu
39%, potrivit pre[edintelui forma de lapovita. Vantul va
Autorit\]ii Na]ionale de sufla slab pana la moderat,
Reglementare `n Comuni-
cu unele intensificari in zona
ca]ii [i Tehnologia Informa- montana inalta. Temperatu-
]iei, Dan Cristian Georgescu.
rile maxime vor fi cuprinse
„Noi ]inem eviden]a co-
nexiunilor de acces la inter- intre 5 si 15 grade. Tempera-
net, nu neap\rat num\rul turile minime vor fi cuprinse
de oameni care-l folosesc [i intre 0 si 7 grade.
avem o cre[tere cu 39%.
Mai avem o cre[tere foarte sursa: www.intellicast.com
mare la genul de leg\turi
de broadband, leg\turile de
vitez\ mare“, a spus Geor-
gescu. Oficialul a subliniat Cursul valutar
c\ românii utilizeaz\ cel mai pentru 22.01.2007
mult re]elele de cartier, prin
intermediul c\rora se schim- Dolar SUA 2,6110 (26 110)
b\ fi[iere, muzic\ [i filme. a Euro 3,3824 (33 824)

}\r\ni[tii sper\ s\
revin\ `n Parlament
Pre[edintele `n exerci]iu al Parti-
dului Na]ional }\r\nesc Cre[tin
Democrat, Gheorghe Ciuhandu, a de-
clarat duminic\, prezentând raportul
`n cadrul Congresului PN}CD, c\ ab-
sen]a cre[tin-democra]iei din parla-
ment are ca efect „lipsa unei opozi]ii
constructive, precum [i lipsa unui
partener credibil [i moral al actualei
guvern\ri“.
Referindu-se la Partidul Democrat
[i doctrina sa popular\, Ciuhandu a a-
firmat c\ aceast\ forma]iune politic\
urmeaz\ s\ dovedeasc\ dac\ schim-
barea doctrinar\ de la social-de-
mocra]ie este sincer\, critic=nd faptul
c\ cei de la PD nu au dovedit niciun
fel de deschidere fa]\ de PN}CD.
Primarul Timi[oarei a reiterat [i prop-
unerea de unificare a tuturor for]elor
politice de centru dreapta `ntr-un
proiect federativ, astfel `ncât acestea
s\ se reg\seasc\ pe liste comune, dar
cu identitate proprie. ~n finalul pre-
zent\rii sale, Ciuhandru [i-a men-
]inut dorin]a de a se retrage de la con-
ducerea partidului, anun]=ndu-[i `n
schimb sprijinul pentru candidatura
lui Marian Milu]. a
PSD merge `nainte cu procedurile
de suspendare a pre[edintelui
a Social-democra]ii vor referendum pentru `nl\turarea lui B\sescu a Geoan\ depl=nge `ns\ greut\]ile
tehnice ale demersului s\u a Cotroceniul nu pare a da semne de `ngrijorare a
Hot\r=]i s\ profite de r\z-
boiul deschis dintre pre[edintele
B\sescu [i premierul T\riceanu,
Partidul Social Democrat insist\
`n demersul s\u de a declan[a
procedurile de suspendare a
[efului statului.
Calendarul suspend\rii
Social-democra]ii au decis la
sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, `n
[edin]a extraordinar\ a Comite-
tului executiv na]ional, calendarul
ac]iunilor constitu]ionale de sus-
pendare procedural\ a pre[e-
dintelui României, demersul ur-
mând a fi sincronizat cu „o ac]iune
politic\ `mpotriva Guvernului“.
Pre[edintele PSD, Mircea
Geoan\, a anun]at, la `ncheierea
[edin]ei, c\ partidul s\u a decis,
de asemenea, s\ cear\ Parche-
tului [i DNA s\ se autosesizeze
`n privin]a acuza]iilor pe care [i
le-au adus reciproc pre[edintele
[i premierul.
Social-democra]ii inten]ionea-
z\ s\ fac\ demersuri pentru mo-
dificarea Legii referendumului,
care se afl\ `n prezent la Par-
lament retrimis\ de pre[edintele
României, dup\ ce se vor con-
sulta pe aceast\ tem\ cu „par-
tidele parlamentare interesate“.
Geoan\ face calcule
Dac\ `n cazul unei eventuale
demisii primului-ministru „lucru-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a TURISMUL MONTAN, AFEC-
TAT DE VREMEA C|LDUROAS|:
Turi[tii au profitat de ultimul
weekend bun pentru schi `n sta]iu-
nile montane rom=ne[ti. Tempe-
raturile sunt foarte ridicate, iar in-
structorii [i administratorii pârti-
ilor spun c\, dac\ nu va ninge `n
aceast\ s\pt\mân\, `n weekend-ul
urm\tor nu va mai fi pic de z\pad\
nici la munte. ~n Poiana Bra[ov nu
Uciga[ul jurnalistului turc Hrant Dink a fost arestat
Poli]ia turc\ l-a arestat,
sâmb\t\, pe uciga[ul prezumtiv
al jurnalistului turc de origine
armean\ Hrant Dink, cunoscut
pentru eforturile sale de a de-
termina guvernul de Ankara s\
recunoasc\ masacrul comis de
Imperiul Otoman asupra arme-
nilor. Suspectul a fost identifi-
cat ca Ogun Samast, `n vârst\
de 17 ani, originar din ora[ul
Trabzon `n nordul Turciei, [i a
fost arestat de poli]ie `n casa
unchiului s\u la Gaziosman-
pasa, un cartier s\rac la perife-
ria Istanbulului. Poli]ia a reu[it
arestarea sa pe baza denun]ului
f\cut chiar de tat\l asasinului,
care `[i recunoscuse fiul la tele-
vizor, `n urma imaginilor luate
de pe camerele de supraveghere
aflate `n zona `n care s-a produs
crima. Hrant Dink [i-a recunos-
cut crima duminic\, iar au-
torit\]ile `ncearc\ acum s\ afle
dac\ t=n\rul a ac]ionat de unul
singur sau face parte dintr-o
mi[care na]ionalist\ extremis-
t\. Articolele lui Hrant Dink
erau puternic contestate de cer-
curile na]ionaliste din Turcia, el
fiind urm\rit [i de justi]ie pen-
tru opiniile sale pe tema geno-
Mircea Geoan\ a `nceput deja s\-[i caute alia]i
pentru asaltul Cotrocenilor
rile sunt mai simple“, Geoan\ a
subliniat c\, `n cazul [efului stat-
ului, singura variant\ este sus-
pendarea acestuia (conform arti-
colului 95 din Constitu]ie).
Liderul PSD a men]ionat c\
mai exist\ `n ]ar\ `n jur de 12-13
milioane de români, restul fiind
pleca]i la munc\ `n str\in\tate.
~n aceste condi]ii, a ar\tat el, de-
clararea validit\]ii unui referen-
dum cu o majoritate de jum\tate
plus unu dintre cei `nscri[i pe
listele electorale devine imposi-
a mai nins de dou\ s\pt\mâni, z\-
pada este destul de `nghe]at\, iar
v=ntul puternic a f\cut ca teleca-
bina [i telegondola s\ fie repuse `n
func]iune abia duminic\, dup\
dou\ zile de pauz\. Adminis-
tratorii de hoteluri sunt `ngrijora]i
de pierderile financiare `nregis-
trate, `n condi]iile `n care, pentru
c\ nu a mai nins, `n acest week-
end, sta]iunile de la munte au fost
ocupate doar `n propor]ie de 60%.
ACTUALITATE
cidului contra armenilor, pro-
dus `n ultimii ani ai Imperiului
Otoman. Mai precis, `ntre 1915-
1922, un num\r mare de ar-
meni din Anatolia au murit `n
a[a-numitul Genocid armean,
privit de armeni [i de majori-
tatea istoricilor occidentali ca
un [ir de masacre comandate de
otomani. Autorit\]ile turce
afirm\ `ns\ c\ decesele au fost
provocate de r\zboiul civil
`mpreun\ cu bolile [i foametea,
Preg\tiri de lupt\
bil\. „Avem `n vedere o prevede-
re flexibil\. La `nceputul s\pt\-
mânii vom avea semn\turile ne-
cesare, ne vom consulta cu toate
partidele interesate, nu este vor-
ba despre semnarea unui proto-
col, ci despre g\sirea unei majo-
rit\]i, ne mai lipsesc practic [ap-
te semn\turi“, a subliniat Geoa-
n\. ~n ceea ce prive[te mo]iunea
de cenzur\, pre[edintele PSD a
anun]at c\ a desemnat un colec-
tiv special pentru redactarea
acesteia.
STANDARDE UE PENTRU
a din inox, vase [i ustensile din inox,
PENSIUNILE ROMÂNE{TI: Dup\
aderarea României la Uniunea
European\, pensiunile din ]ara
noastr\ trebuie s\ respecte anu-
mite standarde [i `n privin]a dot\rii
buc\t\riilor. ~n caz contrar, aceste
pensiuni nu vor mai primi autor-
iza]ii sanitar-veterinare [i risc\ s\
fie `nchise. Astfel, buc\t\riile tre-
buie s\ fie dotate cu ma[ini de g\tit
Luni, 22 ianuarie 2007
ambele p\r]i suferind pierderi
de vie]i. Num\rul de armeni
omorâ]i este estimat la circa
650.000 pân\ la 1.500.000, iar
aceste evenimente sunt come-
morate anual pe 24 aprilie. Ar-
menii `mpreun\ cu mai multe
alte ]\ri cer recunoa[terea ofi-
cial\ a evenimentelor drept ge-
nocid, lucru care irit\ Turcia, `n
ciuda punerii `n pericol a
ambi]iilor sale de a deveni mem-
bru al Uniunii Europene. a
Insist=nd `n planurile sale
r\zboinice, Mircea Geoan\, a
anun]at, duminic\ diminea]\, c\
un grup de lucru format din ju-
ri[ti ai partidului va `ntocmi un
material ce va fi `naintat Cur]ii
Constitu]ionale pentru suspen-
darea din func]ie a [efului statu-
lui. Din grupul de lucru fac parte
Victor Ponta, Antonie Iorgovan,
Valer Dorneanu, {erban Nicolae
[i al]i membrii din conducerea
partidului.
Constitu]ia prevede c\ `n
cazul s\vâr[irii unor fapte gra-
ve prin care `ncalc\ prevederile
Constitu]iei, pre[edintele Ro-
mâniei poate fi suspendat din
func]ie de Camera Deputa]ilor
[i de Senat, `n [edin]\ comun\,
cu votul majorit\]ii deputa]ilor
[i senatorilor, dup\ consultarea
Cur]ii Constitu]ionale, care
trebuie s\ stabileasc\ dac\
pre[edintele a `nc\lcat sau nu
Constitu]ia. ~n cazul `n care
ini]iativa de suspendare din
func]ie a pre[edintelui este
aprobat\, `n cel mult 30 de zile
se organizeaz\ un referendum
privind demiterea. Pân\ la de-
finitivarea referendumului,
atribu]iile [efului statului sunt
preluate de pre[edintele Se-
natului, Nicolae V\c\roiu a-
nun]=ndu-[i deja disponibili-
tatea de a prelua temporar
func]ia suprem\ `n stat. a
suprafa]a buc\t\riei trebuie s\ fie
adaptat\ num\rului de camere ale
pensiunii. ~n plus, trebuie s\ existe
ma[ini de sp\lat vase [i cuptoare cu
microunde. Autorit\]ile spun `ns\
c\ doar o treime din pensiunile din
România au aceste dot\ri. Restul
vor trebui s\ se conformeze cu noile
norme, `n caz contrar risc\ s\ fie
`nchise, neprimind autoriza]ia de
func]ionare. a
7
LUMEA PE SCURT
Poli]ia britanic\ l-a
identificat pe asasinul
lui Litvinenko
Scotland Yard l-a identificat pe
b\rbatul care l-ar fi otr\vit cu
poloniu 210 pe fostul agent se-
cret rus, Aleksandr Litvinenko,
decedat `n data de 23 noiem-
brie la Londra, relev\ cotidia-
nul britanic „The Times“. ~n
num\rul de s=mb\t\ al acestui
ziar, se arat\ c\ presupusul
asasin, al c\rui nume nu este
dezv\luit, a fost filmat cu ca-
merele video pe aeroportul din
Heathrow, `n momentul sosirii
sale `n Marea Britanie `n sco-
pul comiterii crimei. Respec-
tivele imagini au fost filmate `n
data de 1 noiembrie, zi `n care
Litvinenko a `nceput s\ se sim-
t\ r\u. B\rbatul suspect este
prezentat de cotidianul britanic
ca fiind „masiv [i având o sta-
tur\ impozant\, o vârst\ de
aproximativ 30 de ani, p\r ne-
gru tuns scurt [i tr\s\turi fiz-
ice specifice persoanelor orig-
inare din Asia Central\“. Po-
trivit „The Times“, acest b\rbat
ar fi ajuns la Londra pe baza
unui pa[aport european fals [i
ar fi strecurat poloniu `ntr-una
dintre ce[tile de ceai ce i-au fost
servite lui Litvinenko.
Poli]ia britanic\
a „cotrob\it“ prin
calculatoarele
lui Blair
Anchetatorii poli]iei britanice
au analizat baza de date din
calculatoarele birourilor pre-
mierului Tony Blair, c\utând
probe despre afacerea finan]\-
rilor dubioase ale Partidului
Laburist. Anchetatorii au
cerut ajutorul exper]ilor infor-
matici pentru a g\si `n re]eaua
birourilor lui Blair informa]ii
confiden]iale [i au contactat
furnizorii de servicii internet
pentru a p\trunde `n arhivele
mesajelor electronice guverna-
mentale. Ancheta, deschis\ `n
martie 2006, are ca scop s\ de-
termine dac\ Partidul Labu-
rist [i alte partide politice au
ob]inut finan]\ri `n schimbul
atribuirii unor locuri `n Ca-
mera Lorzilor. „Piratarea“ in-
formatic\ de la Downing
Street 10 a avut loc `nainte de
arestarea, vineri, a lui Ruth
Turner, colaboratoare a lui
Tony Blair, b\nuit\ c\ a `nc\l-
cat o lege din 1925 - care inter-
zice abuzul de titluri onorifice
- [i c\ a obstruc]ionat justi]ia.
Hillary Clinton
candideaz\ la
preziden]ialele SUA
din 2008
Senator de New York [i fost\
Prim\ Doamn\ a SUA, Hillary
Clinton, a anun]at, la sf=r[itul
s\pt\m=nii trecute, c\ a f\cut
primele preg\tiri pentru lan-
sarea candidaturii sale `n ale-
gerile preziden]iale din 2008.
„Intru `n curs\ [i intru pentru
a câ[tiga“, a declarat ea `n
scrisoarea publicat\ pe site-ul
s\u, ad\ug=nd c\ `n prim\ fa-
z\ a constituit „un comitet ex-
ploratoriu“, care are rolul de
a aprecia care este sus]inerea
sa `n cadrul partidului pentru
o eventual\ nominalizare la o
candidatur\ viz=nd func]ia
suprem\ `n stat. ~n v=rst\ de
59 de ani, doamna Clinton
este considerat\ drept unul
dintre cei mai serio[i can-
dida]i al Partidului
Democrat, fiind creditat\ cu
mult mai multe [anse dec=t
senatorul de culoare de
Illinois, Barack Obama. a

8 Luni, 22 ianuarie 2007
„Copiii sufer\ de intoxicare didactic\, pentru
a Dup\ transformarea sa `n mit [i apoi `n cli[eu de c\tre comuni[ti, tinerii de azi `l caut\ mai `nt=i pe omul Eminescu pentru a ajunge
apoi [i la opera sa a Alexandru C\linescu, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, crede c\ receptarea
lui Eminescu este alterat\ [i ar fi necesar\ o reconsiderare: „E p\cat c\ un poet ca Eminescu este cunoscut ast\zi,
dac\ este cunoscut, dup\ texte din manualele [colare“ a „Eminescu e, `n primul r=nd, creatorul poeziei rom=ne moderne [i creatorul
limbii literare rom=ne moderne“ a „Lupta noastr\ este cu cei v=rstnici care au deja ni[te tipare `n g=ndire, s-au obi[nuit
cu o imagine fals\ a unui Eminescu muritor de foame“, spune Olimpia Negur\, muzeograf la Muzeul „Mihai Eminescu“ din Copou a
Alexandru C\linescu,
directorul Bibliotecii Cen-
trale Universitare „Mihai
Eminescu“, crede c\ recep-
tarea lui Eminescu este al-
terat\ [i ar fi necesar\ o
reconsiderare: „E p\cat c\
un poet ca Eminescu este
cunoscut ast\zi, dac\ este
cunoscut, dup\ texte din
manualele [colare. S-a pro-
movat dup\ cum bine [tim
un mit Eminescu, s-a im-
pus dup\ o formul\ care e
un cli[eu ca toate cli[eele,
Eminescu ca poet na]ional,
`ns\ `n realitate lectura
operei eminesciene este
fragmentar\, par]ial\ [i
sporadic\. Nu avem `n mo-
mentul de fa]\ o atitudine
mai degajat\, mai dezin-
volt\ fa]\ de omul Emines-
cu [i fa]\ de opera lui Emi-
nescu. Suntem `nc\ mar-
ca]i de aceast\ imagine
care s-a impus [i s-a osifi-
cat `n timp. Eminescu e, `n
primul r=nd, creatorul
poeziei rom=ne moderne [i
creatorul limbii literare ro-
m=ne moderne. Pe Emines-
cu `l po]i descoperi `n poezi-
ile antume c=t [i `n nu-
CM
YK
meroasele sale texte pos-
tume, e o `ntreag\ arheo-
logie a operei, sunt straturi
profunde [i masive de texte
r\mase `n manuscris. Mai
este [i Eminescu proza-
torul cu acea abordare
c\tre fantastic, c\tre oniric
[i, nu `n ultimul r=nd, este
personajul, este omul, care
a fost evident un personaj
complex, cu calit\]i, dar [i
cu defecte, cu un destin
tragic pe care noi ar trebui
s\ `l judec\m la rece, cu
deta[are, sigur, cu iubire `n
acela[i timp, cu deta[are `n
sensul c\ nu trebuie s\ `l
transform\m `ntr-o sta-
tuie, `ntr-o imagine previ-
zibil\, o imagine cli[eu“.
Cine mai cite[te?
„Nu pot s\ v\ spun cine
mai cite[te... eu cred c\
mai sunt `nc\ iubitori de
Eminescu, dincolo de zona
[colarului, zona `nv\]\-
m=ntului preuniversitar.
Iar cazul lui nu e, `n defi-
nitiv, un caz aparte, to]i
clasicii, la un moment dat,
trec `ntr-o perioad\ mai
special\, `ntr-un fel de
purgatoriu, p=n\ c=nd lu-
crurile se rea[eaz\ [i e po-
sibil s\ asist\m `ntr-un vi-
itor care nu e previzibil,
probabil c\ nu foarte `nde-
p\rtat, la o redescoperire a
lui. {i mass-media ar tre-
bui s\ aib\ un rol, [coala,
`n primul r=nd, s\ `l ajute
pe elev, pe student, s\ des-
copere zonele pu]in frec-
ventate, zonele admi-
rabile.“
Ce se mai poate desco-
peri? Se vorbe[te acum de
publicistica sa care nu a
fost suficient studiat\.
„Publicistica lui Emi-
nescu este inegal\ [i `n
multe privin]e contestabi-
l\. El a f\cut totu[i parti-
zanat politic, a fost, nu
odat\, un polemist excesiv,
a[a c\ nu trebuie luate `n
litera lor, nu trebuie s\ le
transform\m `n obiect de
cult religios. Sigur c\ a
avut un rol considerabil `n
instaurarea ziaristicii ro-
m=ne[ti, a publicisticii ro-
m=ne[ti. A fost un mare
ziartist, ca [i Caragiale, de
altfel, dar Caragiale avea
alt temperament, structu-
r\, mult mai lucid, mult
mai deta[at... Sigur c\ este
o zon\ care trebuie explo-
rat\, dar cu luciditate [i cu
sim]ul m\surii. Cred c\
poezia lui [i proza lui pot
r\spunde nevoii de fantas-
tic, de imaginar, de lirism
care exist\ `n sensibili-
tatea cititorilor de ast\zi, a
tinerilor de ast\zi. Trebuie
`ns\ s\ se produc\ decli-
cul, contactul. S\ se refac\
leg\tura profund\ cu sen-
sibilitatea eminescian\“.
Carmelia Leonte,
muzeograf la Muzeul
Pogor: „Vizitatorii sunt
uimi]i de frumuse]ea [i
cur\]enia [i chiar luxul
unor obiecte vechi, pen-
tru care ei nu sunt pre-
g\ti]i mental. Ei au
avut impresia c\ la noi
`n ]ar\ au fost numai
lipsuri, s\r\cie, iar
acum afl\ c\ au existat
adev\ra]i boieri, `n sen-
sul bun al cuv=ntului“
CM
YK
REPORTAJ
Alexandru C\linescu,
directorul Bibliotecii Cen-
trale Universitare „Mihai
Eminescu“: „S-a a promo -
vat dup\ cum bine [tim
un mit Eminescu, s-a a im -
pus dup\ o formul\ care
e un cli[eu ca toate cli[e-
ele, Eminescu ca poet na -
]ional, `ns\ `n realitate
lectura operei eminescie-
ne este fragmentar\, par -
]ial\ [i sporadic\. Nu a -
vem `n momentul de fa]\
o atitudine mai degajat\,
mai dezinvolt\ fa]\ de
omul Eminescu [i fa]\ de
opera lui Eminescu“
„Elevi pasiona]i
de Eminescu
nu am g\sit“
Pe Mihaela Dobo[, pro-
fesor de limba [i literatura
rom=n\ la Colegiul „Costa-
che Negruzzi“, am `nt=l-
nit-o cu elevii s\i la Casa
Pogor pentru a face o lec]ie
de literatur\ la muzeu.
„Ne-am g=ndit s\ venim
pentru c\ se studiaz\ `n
clasa a X-a epoca junimis-
t\ ca introducere `n stu-
diul lui Eminescu, iar `n
clasa a XI-a se aprofundea-
z\ studiul lui Eminescu, cu
alte texte mai dificile. {i
m-am g=ndit c\ o alt\
lec]ie mai potrivit\ [i mai
bun\ pentru copiii mei nu
este alta dec=t s\ ia con-
tact cu atmosfera Junimii,
s\ reconstituie mental, cu
ajutorul doamnei muzeo-
graf, vremurile de atunci.
{i, zic eu, c\ este o expe-
rien]\ pl\cut\, cred c\ unii
nu au fost pe aici“.
Sunt printre elevii dum-
neavoastr\ adev\ra]i pasio-
na]i de Eminescu? „Adev\-
ra]i pasiona]i de Eminescu
nu am g\sit. Mai sunt to-
tu[i copii care scriu poezie [i
cred eu c\ este cel mai bun
semn al leg\turii cu lirica,
scriu nu numai poezie, scriu
[i proz\, [i eseu [i, la urma
urmei, dac\ ei au ajuns la
aceast\ pl\cere de a scrie
cred c\ aceast\ lec]ie a
[colii este `ndeplinit\ la un
moment dat“.
Elena Daraban, elev\ `n
clasa a XI-a, s-a declarat
impresionat\ de ceea ce a
v\zut la Casa Pogor. „E
ceva mai mult dec=t m\
a[teptam aici la muzeu, nu
am mai fost niciodat\ aici.
M-a emo]ionat `n mod spe-
cial camera lui Creang\ [i
a lui Eminescu, ceea ce vo-
iam de mult s\ v\d. ~n
general, totul `mi place
aici. Dintre poeziile care
`mi plac: «Venere [i Ma-
done»“.
Elevii v\d aici obiecte
care au fost atinse
de m=na scriitorului
Carmelia Leonte, muzeo-
graf la Casa Pogor, spune
CM
YK
La Muzeul „Mihai Eminescu“ din Copou se g\se[te
colec]ia complet\ a manuscriselor eminesciene, fotocopiate,
originalele afl=ndu-se la Academia Rom=n\ din 1902
c\ sunt mul]i vizitatori care care au fost atinse de m=- tare a publicului, cei care
sunt curio[i s\ vad\ obiec- na scriitorului, de Emines- vin, vin pentru c\ sunt inte- CM
YK
tele care au apar]inut scri- cu `n mod special [i sunt resa]i de Eminescu. Noi nu
itorilor. „Dup\ redeschi- foarte impresiona]i“. facem ore de literatur\, `n-
derea Casei Pogor care a cerc\m s\ vorbim mai mult
avut loc `n luna octombrie, „E ca [i cum ai [terge despre rela]ia lui Eminescu
anul trecut, au `nceput s\ cu Ia[ul, despre via]a sa sau
vin\ destul de mul]i vizita- praful de pe statuie, despre opera sa, dar f\r\ s\
tori, c=teva grupuri pe zi, [i pe 15 ianuarie trecem prin zona aceea u[or
chiar sunt tineri foarte re- abordabil\ privind boala sa
ceptivi [i foarte interesa]i. [i pe 15 iunie“ sau suferin]ele sale, nu pu-
Ei, de obicei, sunt uimi]i de nem accentul pe a[a ceva.
frumuse]ea [i cur\]enia [i Olimpia Negur\, muze-
ograf la Muzeul „Mihai Punem accent mai ales pe
chiar luxul unor obiecte lucrurile frumoase, lumi-
Eminescu“ din Copou, a
vechi, pentru care ei nu men]ionat c\ pe vremea noase din via]a sa [i mai
sunt preg\ti]i mental. Ei au comuni[tilor omagierea lui ales pe influen]a de necon-
avut impresia c\ la noi `n Eminescu era ca [i cum se testat pe care a avut-o Ia[ul
]ar\ au fost numai lipsuri, [tergea praful de pe sta- `n opera sa“.
s\r\cie, iar acum afl\ c\ au tuie, toat\ lumea aplauda
existat adev\ra]i boieri, `n
sensul bun al cuv=ntului,
[i nimeni nu era interesat „Am fost critica]i c\
cu adev\rat.
adev\ra]i patrio]i care au Acum intereseaz\ pe ci- manifest\rile nu mai
avut avere, bani [i care au
ales s\ se sacrifice pentru
neva Eminescu? „Nu este sunt grandioase“
]ar\ [i pentru cultura ro-
uitat, nu este ignorat, anul
trecut am avut 12.000 de „Un alt lucru asupra c\-
m=n\. Eu asta le spun ele- vizitatori iar acest lucru ruia insist\m de o bucat\
vilor, se poate face o com- spune ceva. ~n al doilea bun\ de vreme este s\ tri-
para]ie `ntre boierii de r=nd, am observat o orien- mitem vizitatorii spre lec-
atunci [i boieri de acum.
Boierii de atunci aveau de-
schidere c\tre cultur\, `n-
]elegeau s\ sus]in\ actul
artistic, oamenii de cultur\.
Puneau la b\taie bani,
timp, energie [i chiar `n-
treaga lor via]\ pentru cul-
tura rom=n\“.
Ce intereseaz\ `n mod
obi[nuit pe vizitatori? „In-
tereseaz\ inelul [i ceasul
poetului, obiecte din aur
masiv, obiecte cu mono-
grama poetului, atrage `n
primul r=nd publicul, dar
[i masca mortuar\. Noi,
aici, fiind muzeu, sigur c\
ar\t\m istoria literaturii
`n variant\ muzeistic\ [i
atunci ne ax\m pe obiecte,
pe documente, pe mobilier,
lucruri care vin s\ comple-
teze informa]iile studen]i-
lor [i elevilor, de la [coal\,
cele acumulate din c\r]i,
din ceea ce li se spune la
ore. Elevii v\d aici obiecte
 CM
YK

REPORTAJ Luni, 22 ianuarie 2007 9

ei Eminescu este un nume `ntr-un manual“
tur\. Am fost critica]i de
ceva timp c\ manifest\rile
la Muzeul «Mihai Emines-
cu» nu mai sunt grandioa-
se. Nu se mai c=nt\ `n gura
mare, nu se mai recit\.
R\spunsul meu este c\
Eminescu nu se c=nt\, E-
minescu nu se recit\, Emi-
nescu se cite[te. De fiecare
dat\ c=nd am avut ocazia
unui dialog cu cititorii am
rugat ca de aici s\ se plece
spre lectur\. Este cel mai
potrivit omagiu. Grupurile
de copii sunt numeroase,
au fost `n jur de 500-600 de
copii zilele trecute `n mu-
zeu [i m\ bucur c\ a fost
a[a, po]i dialoga cu ei, lor
le-am spus - ei sunt foarte
sinceri [i cu inima deschis\,
nu au rigiditate `n g=ndire:
«Voi, copii, pute]i iubi pe ci-
neva pe care nu `l cunoa[-
te]i? Nu! {i atunci, `l citim
pe Eminescu `nt=i [i abia
apoi `l putem iubi, `l re-
spect\m, `l vener\m.» De-
mersul nostru este acesta,
de la carte, spre alte mani-
fest\ri. Sigur, nu suntem
`mpotriva nim\nui care do-
re[te s\ `l recite, s\ `l oma-
gieze pe Eminescu `n alte
modalit\]i, dar trebuie s\
plec\m de la text, pentru c\
sunt at=t de mul]i care vor-
besc despre el f\r\ s\ `l cu-
noasc\, f\r\ s\ `l citeasc\“.
Ce imagine
CM
au vizitatorii
YK
despre Eminescu?
„Copiii sufer\ de intoxi-
care didactic\, pentru ei
Eminescu este un nume
`ntr-un manual, pentru ei
Eminescu este o tem\ de
f\cut. {i atunci, trebuie s\
transferi un pic din zona
datoriilor [colare spre pl\-
cerea lecturii. Iei altfel car-
tea `n m=n\ atunci c=nd ai
pl\cerea de a citi fa]\ de
sentimentul c\ `ndepli-
ne[ti o `ndatorire, o obliga-
]ie. Profesorii au `n]eles lu-
crul acesta [i de aceea `i [i
aduc la noi cu inten]ia de
a-i scoate un pic din cadrul
[colar [i de a le oferi pl\ce-
rea lecturii, de a le deschi-
de orizonturile. Dac\ r\-
m=i `nchistat `n manual
strici foarte mult, nu a-
jungi `n acea zon\ a sufle-
tului unde ar trebui s\
ajungi.“
Ce vor s\ vad\
vizitatorii?
„~n mod categoric sunt
interesa]i de rela]ia lui
Eminescu cu Ia[ul, mai ales
cei care vin din alte zone
ale ]\rii sunt interesa]i de
ce este un muzeu al lui
Eminescu `n Ia[i. Mul]i ar
vrea s\ vad\ obiectele per-
sonale ale lui Eminescu, de
aceea ne str\duim s\
recreem spa]iul de Ia[i, de
secol XIX. Ei vor foarte
multe lucruri de la noi, `n
m\sura `n care putem, le
`ndeplinim dolean]ele. Nu
este u[or de f\cut un mu-
zeu Eminescu. De-a lungul
timpului am `ncercat dife-
rite variante, nu este deloc
u[or s\ organizezi un cadru
care s\ `l omagieze pe
Eminescu, aici `n zona
Copoului.
Noi plec\m de la manu-
scrisele lui Eminescu, fie c\
vizitatorul vrea, fie c\ nu
vrea, noi le vorbim despre
integrala manuscriselor lui
Eminescu `n formul\ foto-
copiat\. Pu]in\ lume [tie c\
din 1988 cele 44 de caiete
Eminescu se afl\ aici `n in-
tegralitatea lor. Sigur c\
ele sunt foarte greu de con-
sultat dar le avem expuse
de mai bine de zece ani.
Dac\ `n casa unui poet nu
pleci de la laboratorul de
crea]ie, de la manuscris,
atunci mergi pe un drum
gre[it. Acolo vezi cum a
g=ndit Eminescu, cum a lu-
crat pe text, cum a creat
limba aceea rom=neasc\
frumoas\ pe care o citim `n
scrierile sale, pentru c\,
f\r\ nici o `ndoial\, de la
Eminescu `ncepe limba
rom=n\ artistic\ pe care a
[i dus-o pe culmi.“
Olimpia Negur\, mu-
zeograf la Muzeul „Mi-
hai Eminescu“ din Co-
pou: „Am fost critica]i
de ceva timp c\ mani-
fest\rile la Muzeul
«Mihai Eminescu» nu
mai sunt grandioase.
Nu se mai c=nt\ `n gura
mare, nu se mai recit\.
R\spunsul meu este c\
Eminescu nu se c=nt\,
Eminescu nu se recit\,
Eminescu se cite[te.“
Teiul
„Este o poveste frumoa-
s\ pe care o spunem publi-
cului, mul]umim speciali[-
tilor de la Gr\dina Botani-
c\ care ne-au [i furnizat
de-a lungul timpului in-
forma]ii. Este un copac
at=t de b\tr=n, din vechiul
codru care acoperea alt\-
dat\ dealul Copoului, are
`ntre 250-300 de ani, el
tr\ia [i pe vremea aceea.
Mul]i vin [i ne `ntreab\
„L-a s\dit Eminescu?“ {ti]i
c\ `n perioada comunist\
era obiceiul s\ se s\deasc\
arbori. Nu este vorba de
a[a ceva, este vorba de un
copac pe care `nt=mpl\tor
sau nu Eminescu l-a iubit.
Era unul dintre copacii
iubi]i pe care `i `nt=lnea [i
sub care st\tea `n pere-
grin\rile lui `n Parcul
Copou. {i atunci, a r\mas
cunoscut drept Teiul lui
Eminescu.“
„Eminescu
murea de foame
[i nu avea unde sta“
– o fals\ imagine
„Lupta noastr\ este cu
cei v=rstnici care au deja
ni[te tipare `n g=ndire, au
prins ni[te informa]ii [i nu
vor cu nici un chip s\ `[i
schimbe mentalitatea, s\
accepte o alt\ realitate. Ei
s-au obi[nuit cu o imagine
a lui Eminescu care le-a
fost servit\ [i cu o modali-
tate u[or exacerbat\ de
s\rb\torire a lui. Le-am
spus chiar [i zilele trecute:
«De ce dori]i dumneavoas-
tr\ s\ `nlocui]i un cult al
personalit\]ii cu altul?».
Vor cu orice chip ca totul s\
se deruleaze ca atunci c=nd
erau tineri. Vin cu tot felul
de anecdote de tot felul
cum c\ „Eminescu murea
de foame, c\ nu avea unde
sta“. Iat\ cum se desf\[u-
rau activit\]ile de omagie-
re a lui Eminescu pe vre-
mea lui Ceau[escu: se adu-
nau at=t de mul]i oameni,
profesioni[ti [i neprofesio-
ni[ti, se c=nta, se dansa, se
striga, se s\rea, se mani-
festa `n fel [i chip, se apla-
uda [i iar se lua de la ca- CM
YK
p\t, dar nici unul dintre cei
prezen]i nu era sincer. Este
g\unos s\ faci a[a ceva, iar
Eminescu nu [i-ar fi dorit
`n nici un chip un astfel de
omagiu. Manifest\rile aces-
tea erau deranjante. Era
un om de o simplitate [i o
modestie foarte mare,
av=nd totodat\ con[tiin]a
geniului. Pe timpul comu-
ni[tilor i se f\cea o imagine
de ostracizat, c\ doar tr\ia
pe vremea capitalismului
c=nd se murea de foame.
Nu mai pot fi scoase din
min]ile unora asemenea
idei false“. (Oana RUSU)

Muzeul din Copou `i datoreaz\ mult lui Constantin Noica

Muzeul „Mihai Eminescu“ al
Muzeului Literaturii Rom=ne Ia[i
se afl\ `n Copou, `n imediata a-
propiere a Teiului consacrat de
poet. Aici se g\se[te colec]ia com-
plet\ a manuscriselor eminescie-
ne, fotocopiate, originalele afl=n-
du-se la Academia Rom=n\ din
1902. Conform celor precizate de
Olimpia Negur\ Can\, muzeul
datoreaz\ foarte mult lui Cons-
tantin Noica: „Prin 1988 a venit
la Casa Pogor [i a venit cu aceas-
t\ idee, ca manuscrisele s\ fie co-
piate [i s\ fie expuse pentru c\
era nedrept ca publicul larg s\ nu
aib\ acces la acestea“. Cele 44 de
caiete eminesciene, c=t se crede
c\ au mai r\mas, au fost `ncre-
din]ate de Eminescu lui Titu
Maiorescu `n 1883, c=nd s-a
`mboln\vit: „Maiorescu a luat la-
da cu manuscrise pe care Emines-
cu o tot purta dup\ el [i a p\stra-
t-o cu sfin]enie, e un gest remar-
cabil de prieten [i mare om de
cultur\. Ce s-ar fi `nt=mplat dac\
nu se p\strau? A atras aten]ia [i
Noica asupra acestui fapt. Sunt
cazuri rare `n care se `nt=mpl\
acest lucru. Fiecare cultur\ are
c=te un simbol na]ional dar nu
toate au astfel de dovezi. Noica a
comparat caietele eminesciene cu
cele ale lui Leonardo Da Vinci [i
cu ale lui Paul Eluard“, a spus
Olivia Negur\ Can\.
Edi]ia critic\ a Academiei Ro-
m=ne a operelor eminesciene a `n-
ceput s\ fie editat\ `ncep=nd din
1939 [i cuprinde 17 volume. „Ma-
nuscrisele“ prezentate `n muzeu
sunt realizate de speciali[ti din
Ia[i [i Boto[ani care au adus de la
Bucure[ti c=te un microfilm care
era ulterior developat. „Speciali[-
tii nici m\car nu au avut acces la
manuscrise care sunt p\strate `n
condi]ii excep]ionale. Dup\ cum
spunea Noica, era important ca la
acestea s\ aib\ acces [i publicul,
dar era la fel de necesar\ [i reali-
zarea unor rezerve, `n cazul `n
care acestea ar dispare. P=n\
atunci, la sf=r[itul anului 1988,
nu exista nici o copie a manu-
scriselor `n integralitatea lor“, a
men]ionat Olivia Negur\ Can\.
Speciali[tii de la Ia[i [i Boto-
[ani au f\cut nenum\rate dru-
muri la Bucure[ti unde `mprumu-
tau microfilm dup\ microfilm,
dup\ cum a ar\tat muzeografa.
Greut\]ile tehnice de atunci
nu i-au `mpiedicat pe Valentin
Co[ereanu de la Boto[ani [i Cons-
tantin Parascan, Liviu Rusu [i
Lucian Vasiliu de la Ia[i s\ `[i fi-
nalizeze proiectul. Problema este
c\ nu toate manuscrisele real-
izate atunci sunt lizibile „Dac\ s-
ar reveni cu tehnica de acum, to-
tul ar fi lizibil“, a men]ionat
muzeografa.
Muzeul „Mihai Eminescu“ din
Copou a avut caietele eminescie-
ne `n formula complet\ `n 1996:
„E normal ca `n «casa» unui scrii-
tor s\ se plece de la «laboratorul»
de crea]ie care este manuscrisul.
Noica `l compar\ pe Eminescu
prin imaginea acestor manuscrise
care `]i arat\ c\ ai de a face cu un
om complet [i complex, omul
deplin al culturii rom=ne[ti. Ele
fac dovada unui spirit extraordi-
nar [i sunt o lec]ie de via]\, arat\
c=t de mult a pre]uit Eminescu Manuscrisele eminesciene con- zint\ un tabel cronologic care ara-
spiritul, cunoa[terea. ~n]elegi c\ ]in, pe l=ng\ poezii, reflec]ii de fi- t\ ce s-a `nt=mplat `ntr-un anu-
nu era cum suntem noi, oameni losofie, politic\, traduceri din di- mit an `n mai multe ]\ri, `n spe-
obi[nui]i, a[a cum spunea [i ferite limbi, note de lectur\, poe- cial europene.
Noica, a tr\it cu suferin]a c\ nu zii populare, [i note de sp\l\torie Toat\ via]a Eminescu [i-a de-
[tia totul.“ O alt\ colec]ie de caie- sau note prin care `[i `mp\r]ea dicat-o studiului: „Nu prea au r\-
te eminesciene se afl\ la Muzeul banii pe care `i datora. De aseme- mas lucruri de la el, nu era legat
de la Ipote[ti [i, se pare, la fosta nea, sunt numeroase texte scrise de acestea. A fost preocupat mai
cas\ a lui Noica de la P\ltini[ `n alfabetul grec antic, `n san- mult de spirit. A fost cel care a
care a murit `nainte de a-[i vedea scrit\, cu caractere chirilice sau marcat at=ta timp [i de ne[ters
visul `mplinit. gotice. Unul din manuscrise pre- spiritualitatea rom=n\“.

CM
YK
10 Luni, 22 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL
Comune f\r\ medic
de familie
Zece comune din cele 73 de lo-
calit\]i existente la nivelul
jude]ului Vrancea nu au, `n
acest moment, un medic de fa-
milie, una dintre aceste lo-
calit\]i r\m=n=nd f\r\ medic de
aproximativ zece ani. Potrivit
unei situa]ii realizate de
Autoritatea de S\n\tate Public\
(ASP) Vrancea, asisten]a me-
dical\ primar\ lipse[te din
P\ule[ti, Negrile[ti, N\ruja,
Obreji]a, Bogza, comuna Sihlea,
T\t\ranu, C=rligele, Slobozia
Bradului [i Boghe[ti. „Comunele
nou `nfiin]ate din mediul rural
sunt cele care nu au medic de
familie. Orice medic de familie
trebuie s\ aib\ 1.000 de
asigura]i pentru a `ncheia con-
tract cu Casa de Asigur\ri de
S\n\tate, iar `n unele comune
nu sunt at=tea persoane asigu-
rate“, a declarat Dima Cozma,
directorul ASP Vrancea.
Conform ASP Vrancea, din cei
159 de medici de familie din
jude], 39 `[i desf\[oar\ activi-
tatea `n Foc[ani. De asemenea,
[apte medici de familie au `n
grij\ popula]ia din municipiul
Adjud, [ase `[i desf\[oar\ activi-
tatea `n M\r\[e[ti, patru `n
Odobe[ti [i al]i [ase `n Panciu.
~n comuna Boghe[ti nu exist\
medic de familie de zece ani.
O singur\ firm\ de
televiziune prin cablu
face legea la Bac\u
Lipsa concuren]ei face ca, `n
prezent, b\c\uanii s\ pl\teasc\
cel mai mare tarif din ]ar\ pen-
tru abonamentul de baz\ la ca-
blu TV. Cu toate c\ monopolul
este interzis prin Legea con-
curen]ei, `n Bac\u, firma UPC
(United Pan Comunication) este
unica variant\ a celor ce doresc
s\ beneficieze de serviciile de
cablu TV, ca urmare a faptului
c\ a cump\rat, cu acordul
Consiliului concuren]ei, toate
cele patru firme care desf\[urau
asemenea activit\]i `n mu-
nicipiu. ~n jude]ele `n care UPC
are concuren]\, abona]ii achit\
chiar numai jum\tate din pre]ul
pl\tit de b\c\uani, de[i servici-
ile oferite sunt similare. Dac\ la
Bac\u abonamentul de baz\
cost\ 36 de lei lunar, la Sf=ntul
Gheorghe , UPS practic\ pre]ul
de 16 lei, la Bra[ov [i Tulcea 23
de lei, `n Dolj [i Olt 25 de lei, `n
Cara[ Severin [i Suceava 27 de
lei , iar la Ia[i 29 de lei. „Nu ne
ascundem dup\ deget [i re-
cunoa[tem c\ pre]ul abonamen-
tului este mare [i c\ nu avem
concuren]\, dar, `n schimb,
avem servicii de calitate“,
afirm\ Marius Manoliu, direc-
torul de opera]iuni al UPS
Bac\u, preciz=nd c\ „pentru
mai multe am\nunte este bine
14.000 de locuri la admitere, la „Cuza“
a Universitatea „Al. I. Cuza“ a stabilit propunerile pentru cifra de [colarizare pe care o va solicita
Ministerului Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) pentru anul universitar 2007-2008 a „Universitatea nu va reveni
la examene, admiterea va avea loc la fel ca `n anii trecu]i, pe baz\ de dosar“ a
Cifra de [colarizare pro-
pus\ pentru toate cele trei
cicluri de studii, universi-
tare, de masterat [i de doc-
torat va fi trimis\ la MEdC
spre aprobare. Num\rul de
locuri a fost propus de fie-
care facultate `n parte, pe
specializ\ri, fiind aprobat
la nivel central `n cadrul
Biroului Senat. Referitor la
admiterea din acest an,
„universitatea nu va reveni
la examene, admiterea va
avea loc la fel ca `n anii
trecu]i, pe baz\ de dosar“,
conform celor precizate de
rectorul Dumitru Oprea.
Univesitatea „Cuza“ a so-
licitat de la MEdC aproba-
rea pentru 4.255 de locuri fi-
nan]ate de la buget, 6.380 la
tax\ [i 3.000 la `nv\]\m=nt
la distan]\ (ID) pentru stu-
dii universitare, 1.718 locuri
la buget, 3.567 la tax\ zi [i
1.410 la ID la studii de mas-
ter [i 358 de locuri la zi
buget [i 1.115 locuri la tax\
pentru `nv\]\m=nt la zi [i la
frecven]\ redus\ la studii de
doctorat.
Num\rul locurilor solici-
tate de la bugetul de stat
este mai mic la studii uni-
versitare, `n schimb cre[te
la studii de master [i de
doctorat, `n compara]ie cu
anul trecut.
Cum se `mpart
locurile pe facult\]i
~n ceea ce prive[te studi-
ile universitare, la Biologie
sunt solicitate 200 de locuri
la buget zi, 300 la tax\, 100
la ID, la aceea[i facultate,
la specializarea {tiin]ele
mediului sunt solicitate 200
de locuri la buget [i 300 la
tax\. La Chimie sunt solici-
tate 180 de locuri la buget [i
270 la tax\, la Drept 200 la
buget, 300 la tax\ [i 300 la
`nv\]\m=nt cu frecven]\ re-
dus\ (FR). La Facultatea de
Economie [i Administrarea
Afacerilor sunt solicitate
700 de locuri la buget, 1050,
800 la ID la studii econom-
ice [i 160 de locuri la buget,
240 la tax\ [i 350 de locuri
la ID la {tiin]e administra-
tive. La Educa]ie Fizic\ [i
Sport sunt solicitate 80 de
locuri la buget, 120 de lo-
curi la tax\ [i 200 la FR. La
Facultatea de Filosofie sunt
solicitate la specializarea
Filosofie 50 de locuri la bu-
get, 75 la tax\, la Asisten]\
Social\ 60 la buget, 90 la
tax\ [i 100 la ID, la Socio-
logie sunt solicitate 30 la
buget, 45 la tax\, la {tiin]e
Politice sunt solicitate 50 la
buget, 75 la tax\, 100 la ID,
la {tiin]ele comunic\rii sunt
solicitate 60 de locuri la
buget, 90 la tax\, 100 la ID,
iar la Rela]ii Interna]ionale
[i Studii europene sunt solic-
itate 30 de locuri la buget [i
45 la tax\. Facultatea de Fi-
zic\ solicit\ 140 de locuri la
buget [i 210 la tax\ la spe-
cializarea Fizic\ [i 30 de lo-
curi la buget [i 45 la tax\ la
{tiin]e inginere[ti aplicate.
Facultatea de Geografie -
Geologie solicit\ 240 de
locuri la buget, 360 la tax\ [i
100 la ID la specializarea
Geografie, 40 la buget [i 60
la tax\ la {tiin]a Mediului,
1062 de locuri la buget [i de Informatic\ solicit\ 100 gie solicit\ 20 de locuri la zi
50 la buget [i 75 la tax\ la
Geologie, 50 la buget [i 75 la 1937 la tax\, anul acesta s- de locuri la buget, 50 la [i 20 la tax\, Chimia 15 la
au solicitat 1718 la buget [i tax\, 150 la ID, Istoria 80 zi, 7 la tax\ [i 8 la FR, Drep-
tax\ la Inginerie geologic\.
Facultatea de Informatic\ 3568 la tax\, precum [i de locuri la buget, 150 la tul dore[te 3 locuri la zi bu-
1410 la studii la ID, con- tax\. Facultatea de Litere a get, 3 locuri la tax\, 6 la FR.
solicit\ 300 de locuri la bu-
get, 450 la tax\ [i 200 la ID, form celor precizate de rec- solicitat 220 de locuri la Facultatea de Economie [i
torul Dumitru Oprea. buget [i 330 la tax\ la spe- Administrara Afacerilor so-
iar Facultatea de Istorie so-
licit\ 130 de locuri la buget, Astfel, Facultatea de Bio- cializarea Limbi [i litera- licit\ 25 de locuri la zi bu-
logie a solicitat 90 de locuri turi, 20 la buget [i 30 la ta- get, 15 la zi tax\ [i 60 la FR.
195 la tax\ [i 150 la ID.
la buget [i 120 de locuri la x\ la Limbi modene aplica- Facultata de Filosofie so-
Facultatea de Litere so-
tax\ la studii de masterat, te, 20 la buget [i 30 la tax\ licit\ 50 de locuri la buget,
licit\ 370 de locuri la buget
[i 555 la tax\ la Limbi [i lit- Facultatea de Chimie a soli- la {tiin]e ale comunic\rii. 100 la tax\ [i 200 la FR la
citat 60 de locuri la buget, Facultatea de Matematic\ specializarea Filosofie, la
eraturi, 25 la buget [i 35 la
tax\ la Studii culturale, 40 20 la tax\ [i 25 la ID, a solicitat 80 de locuri la bu- Sociologie 100 de locuri la
Dreptul 75 la buget, 125 la get, 100 la tax\ [i 50 la ID, tax\ zi [i 100 la FR, {tiin-
la buget [i 60 la tax\ la {ti-
in]e ale comunic\ri [i 30 la tax\ [i 150 la ID. Facultatea Facultatea de Psihologie ]ele politice doresc 35 de lo-
buget [i 45 la tax\ la Limbi de Economie [i Administra- dore[te 100 la buget [i 200 curi la buget, 150 la tax\ [i
rea Afacerilor solicit\ cele la tax\ la specializarea Psi- 100 la FR. Facultatea de Fi-
moderne aplicate. Faculta-
mai multe locuri la master: hologie [i 80 la buget [i 200 zic\ solicit\ 25 de locuri la
tea de Matematic\ solicit\
150 de locuri la buget, 225 323 la buget, 1137 la tax\ [i la tax\ la {tiin]e ale educa- buget, 15 la tax\ [i 10 la FR,
Geografia - Geologia dore[te
la tax\ [i 300 la ID la spe- 685 la ID. ]iei. Facultatea de Teologie
cializarea Psihologie [i 300 Facultatea de Educa]ie Ortodox\ a solicitat 30 de 10 locuri la buget, 10 la tax\
[i 10 la FR la specializarea
la buget, 450 la tax\ [i 200 Fizic\ a solicitat 27 de lo- locuri la buget [i 30 la tax\,
la ID la {tiin]e ale educa- curi la buget, 75 la tax\ la iar Facultatea de Teologie Geografie, la fel, c=te zece la
fiecare form\, buget zi, tax\
]iei. Facultatea de Teologie specializarea Educa]ie Fizi- Romano-Catolic\ dore[te 25
Ortodox\ a solicitat 150 de c\ [i Sport [i 8 locuri la bu- de locuri la buget [i 15 zi [i FR, se solicit\ [i `n ca-
locuri la buget [i 225 la ta- get, 25 la tax\ [i 30 la ID locuri la tax\. drul specializ\rilor de Geo-
x\, iar Facultatea de Teo- pentru specializarea Jurna- De asemenea, la Studii logie [i Inginerie Geologic\.
logie Romano-Catolic\ so- lism sportiv. Facultatea de europene se solicit\ 20 de Facultatea de Informati-
licit\ 50 de locuri la buget [i Filosofie a solicitat 30 de locuri la buget, 300 la tax\ c\ solicit\ 10 locuri la bu-
75 de locuri la tax\. locuri la buget [i 60 la tax\ [i 200 la ID, iar la masterul get, 5 la tax\ [i 5 la FR, Fa-
la specializarea Filosofie, de Dezvoltare regional\ se cultatea de Istorie solicit\
30 la buget [i 60 la tax\ la solicit\ 30 de locuri la bu- 20 de locuri la buget, 10 la
Mai multe locuri Asisten]\ Social\, 20 la bu- get, 100 la tax\ [i 100 la ID. tax\ [i 15 la FR, Facultatea
solicitate la master get [i 40 la tax\ la Sociolo- La studiile la doctorat, a de Litere solicit\ 10 locuri
gie, 30 la buget, 60 la tax\ crescut, de asemenea, nu- la buget, 5 la tax\ [i 25 la
[i doctorat, [i 20 la ID la {tiin]ele comu- m\rul locurilor solicitate. FR, Matematica 8 la buget,
fa]\ de anul trecut nic\rii. Facultatea de Fizi- Astfel, conform celor preci- 2 la tax\ [i 2 la FR, Psiho-
c\ a solicitat 50 de locuri la zate de rectorul Dumitru O- logia solicit\ 5 locuri la bu-
Studiile la master sunt buget, 100 la tax\, Faculta- prea, `n 2006 au fost 100 de get, 10 locuri la tax\ [i 10
din ce `n ce mai solicitate de tea de Geografie - Geologie locuri finan]ate de la buget locuri la FR la specializarea
c\tre absolven]ii de studii a solicitat 60 de locuri la bu- din care 48 cu burs\, la care Psihologie [i 5 locuri la bu-
universitare, astfel c\ [i get [i 60 la tax\ la speciali- se adaug\ 148 de locuri cu get, 10 la tax\ [i 10 la FR la
num\rul de locuri solicitate zarea Geografie, 30 la buget tax\, `n timp ce, `n 2007, {tiin]ele Educa]iei. Facul-
de la buget este mai mare [i 50 la tax\ la {tiin]ele me- sunt solicitate 358 de locuri tatea de Teologie Ortodox\
fa]\ de anul trecut. Astfel, diului, 30 la buget [i 30 la la zi la buget [i 1115 la tax\. solicit\ 8 locuri la buget [i
`n 2006 au fost solicitate tax\ la Geologie. Facultatea Astfel, Facultatea de Biolo- 12 locuri la tax\ zi. a
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

s\ se stea de vorb\ cu [efii de la
Bucure[ti“. Mul]i dintre abona]ii
b\c\uani la serviciile de cablu
UPC pun sub semnul `ndoielii
afirma]ia serviciilor oferite ce ar
avea „o calitate `ndoielnic\“. ~n
municipul Bac\u, UPC are circa
50.000 de abona]i, de la care
`ncaseaz\ lunar, `n jur de o
jum\tate de milion de euro. Re-
prezentan]ii din zon\ ai Con-
siliului concuren]ei [i cei ai Au-
torit\]ii Na]ionale pentru
Reglementarea `n Comunica]ii
au recunoscut situa]ia, dar se
arat\ neputincio[i [i fac trimi-
tere c\tre „[efii de la Bucure[ti“,
care ar [ti „exact datele proble-
mei de la Bac\u“. Ei spun, sub
acoperirea anonimatului, c\
„firmele mici le mai po]i lua la
scuturat“, dar c=nd vine vorba
de vreun concern, cum este
UPC, care „nu are bube, este
mai bine ca fiecare s\ stea `n
banca lui“. Ace[tia mai sus]in c\
„monopolul trebuie demonstrat
la nivel na]ional, nu al unui
ora[ sau jude]“. a
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu de la fiecare protopopiat `n parte. Condi]ia pentru care nu s-au trimis [i sumele aferente.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, a intra `n acest clasament este ca o parohie s\
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi
organizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a contracteze minimum 10 abonamente la un clasament general cu parohiile din mediul
concursului destinat comunit\]ilor paro- „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. urban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o evi- la fiecare categorie vor primi din partea ziaru-
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
lui „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare
„ La concurs pot participa toate parohiile din Modalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- cu autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abo- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
namente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poa- „Lumina de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
te fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
pe an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t primele rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
zece locuri de la fiecare sec]iune (urban/rural) [i 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)
 ACTUALITATE Luni, 22 ianuarie 2007 11
Satul cu opai]e de la PE SCURT
T\riceanu nu va
participa la petrecerea

marginea ora[ului Fl\m=nzi primarului

De[i primarul Gheorghe Nichita
se l\uda c\ printre invita]ii de
seam\ ai manifest\rilor de-
dicate zilei de 24 ianuarie se
Europa ne-a acceptat a[a cum suntem: s\raci [i cinsti]i cu num\r\ premierul C\lin Popes-
duhul. E greu s\-i explici unui european adev\rat c\ la noi cu-T\riceanu, pe ultima sut\ de
metri, acesta a anun]at c\ va
`nc\ mai sunt sate neelectrificate, f\r\ [coli, dispensare, veni la Ia[i, `ns\ nu va r\m=ne
[i la recep]ia oferit\ de primarul
biserici [i magazine. Sate `n care copiii sunt nevoi]i s\ ie[ean. Potrivit programului
anun]at de T\riceanu, acesta va
mearg\ c=te 6-7 kilometri p=n\ la [coal\, pe jos. Sate `n ajunge la Ia[i pe 23 ianuarie,
pu]in `nainte de orele 17.00 [i
care copiii `nc\ `[i mai fac teme la lum=nare, cum `[i scria va merge direct la Muzeul U-
pe vremuri Eminescu poeziile. Sate care, tot datorit\ nirii, pentru recep]ia lucr\rilor
de restaurare. Aici va sta doar
integr\rii noastre europene, au devenit cartiere ale unor 45 de minute, deoarece la orele
19.00, primul-ministru va mer-
ora[e. Un exemplu c=t se poate de adecvat acestei ge `n campusul studen]esc
Tudor Vladimirescu, pentru o
imagini europene este Balta Ro[ie din ora[ul Fl\m=nzi. `nt=lnire informal\ cu studen]ii.
Miercuri, pe 24 ianuarie, pre-
mierul va participa `ntre orele
Ca s\ ajungi la Balta Ro[ie L-am luat cu ma[ina, pe c=nd se 10 [i 11.40 la programul Zilei
trebuie s\ experimentezi spor- `ntorcea de la [coala din Unirii, `n Pia]a Unirii, apoi, la
turi extreme fiindc\ drumul Pris\cani. Adic\ la vreo 7 kilo- ora 12.00, are programat\ o
f\cut anul trecut printr-un metri de casa p\rinteasc\. [edin]\ de 45 de minute cu [efii
PNL Ia[i. Acesta nu va merge
proiect Sapard, `n valoare de Contactul cu realitatea a fost nici la morm=ntul domnitorului
peste 1 milion de euroi, s-a cu un pumn `n nas. Ce Europa? Alexandru Ioan Cuza de la
pr\bu[it la prima intemperie. Ce Boto[ani? Ce ora[ul Fl\- M\n\stirea „Sfin]ii Trei
Plin de h=rtoape, ca o capcan\ m=nzi? Balta Ro[ie este em- cet\]eni de n\dejde ai Europei. leg\na pruncul la lumina Ierarhi“ , cu restul oficialilor, ci
pus\ `mpotriva invadatorilor, blema tuturor suferin]elor p\- „Nici un pre] nu e prea mare opai]ului improvizat. va discuta cu subalternii din
drumul spre satul Balta Ro[ie, m=nte[ti. „La noi, copiii se partid. La orele 12.45,
pentru copiii mei. Poate m\car El este unul dintre favoriza]ii T\riceanu va sus]ine o con-
actualul cartier al Fl\m=nzilor, trezesc la ora 5 ca s\ plece la ei s\ ajung\ mai departe. satului, fiind singurul cu televi- ferin]\ de pres\ la Hotel
taie orice elan reportericesc. [coal\. N-au timp nici s\ m\- Aproape to]i banii din aloca]iile zor `n cas\. ~l alimenteaz\ de la Astoria, apoi va pleca la
„Uniunea European\. Obiec- n=nce“, spune tat\l lui Neculai. lor se duc pe ulei. Consum\m o baterie de tractor pe care-o Bucure[ti. Al\turi de
tiv modernizare drum comunal: „Dar cine s\ ne ia [i pe noi `n non stop. Treizeci de kile de ulei `ncarc\ de trei ori pe lun\. Se T\riceanu, la Ia[i vor veni [i
Fl\m=nzi, Pris\cani, Balta seam\?“. pe lun\. Pentru m=ncare [i uit\ cu economie la el [i, atunci mini[trii Varujan Vosganian,
Ro[ie, Odaia Veche - valoare - Sunt mul]i copii `n satul Cristian David [i Adrian
opai]. Ulei, nu kilowa]i, cum c=nd `l porne[te, casa i se umple Iorgulescu. (S.D.)
34. 130.600 lei“. A[a scrie la in- Balta Ro[ie. Numai `n familia consum\ cei de la ora[“, com- de musafiri. Mai ales s=mb\ta,
trarea pe noul drum european. Guraliuc sunt [apte. Unii s-au pleteaz\ Elena Guraliuc, mama la „Surprize, surprize“ - una
Bine`n]eles c\ suma a fost reac- prip\[it pe la casele lor. S-au celor [apte suflete oropsite s\ dintre variantele izb\vitoare
Ie[enii vor trebui s\
tualizat\ `n func]ie de noua c\s\torit [i-[i aduc contribu]ia tr\iasc\ `n Balta Ro[ie. ale s\tenilor. Doar o minune de `nve]e cum s\
bancnot\ na]ional\. Ce s-a ales la perpetuarea speciei. Al]ii, la „Z=na Surprizelor“ i-ar mai depoziteze de[eurile
din suma respectiv\ r\m=ne s\ abia `nva]\ s\ mearg\ - un lu- La singurul televizor putea salva din izolare [i nepu-
constate orice trec\tor care se cru absolut necesar fiindc\ din tin]\. Vizita noastr\ a fost o Municipalitatea va primi din
`ncumet\ s\ str\bat\ drumul Balta Ro[ie ai de mers, nu se uit\ tot satul la ocazie numai bun\ de a face
partea Fondului de Mediu o fi-
nan]are de 300.000 de lei, pen-
cu pricina. Dar ar fi cazul s\ glum\, p=n\ la primul contact „Surprize, surprize“ dovada bun\st\rii sale. Petric\ tru implementarea proiectului
constate [i cei care au decontat cu civiliza]ia. Cei de v=rsta [co- Didiliuc a pornit bateria televi- „Informarea [i preg\tirea cet\-
banii pentru drumul `n cauz\. lar\, p=n\ s\ ajung\ la lumina Satul Balta Ro[ie s-a `nfiin]at zorului [i pe ecran {akira a ]enilor municipiului privind
Pentru Neculai Guraliuc, un cunoa[terii, deslu[esc rostul lu- `n urm\ cu 90 de ani, `n urma `nceput a da din buric. protejarea mediului `nconju-
pu[tan cam la 11 ani[ori, ziua minii opai]ului. {i acela im- unei entorse a destinului. O Despre comunicare nici nu r\tor - Colectarea selectiv\ a
de[eurilor“. Administra]ia lo-
de miercuri a fost o zi noro- provizat. ~ntr-un borcan cu ulei m=n\ de ]\rani din Fl\m=nzi, poate fi vorba `n Balta Ro[ie fi- cal\ va contribui cu 40% din
coas\. {ansa i-a sur=s. Pentru [i un muc scos printr-o gaur\ de neav=nd loc `n inima actualului indc\ p=n\ la ei nici semnalul sum\. „Scopul acestui proiect `l
prima dat\ a mers [i el cu capac f=lf=ie flac\ra at=t de ora[, au primit p\m=nt unde a telefonic nu ajunge. De lucrat, reprezint\ promovarea impor-
ma[ina. Ca domnii de la ora[. necesar\ procesului de `nv\]\- `n]\rcat mutul iapa. Adic\ pe lucreaz\ cu ziua pe unde apuc\. tan]ei colect\rii selective a
De unde s\ [tie el, copil din m=nt. La lumina lui, sear\ de locul a[ez\rii de azi. {i-au ridi- C=nd a fost un incendiu la Mi- de[eurilor `n r=ndul ie[enilor“,
Balta Ro[ie, c\ e or\[ean sadea? sear\, Neculai [i mul]i al]i copii cat case, gospod\rii, a[tept=nd hai Guraliuc, n-au avut cu ce a declarat Andrei Trofor,
purt\torul de cuv=nt al Prim\-
La el `n sat, ma[inile trec cu din Balta Ro[ie se preg\tesc ca o minune cereasc\ s\-i co- anun]a pompierii. „S\ ne dea aju- riei. Potrivit acestui proiect,
frecven]a avioanelor Tupolev. s=rguincios pentru a deveni necteze [i pe ei la lumea civi- tor Prim\ria? Noi trebuie s\ le [efii Prim\riei vor trebui s\ `i
lizat\. Dar minunea a `nt=rziat d\m ajutor“, spune Mihai conving\ pe ie[eni s\ selecteze
s\ apar\ [i nici speran]e c\ o s\ Guraliuc. Vizita rudelor mai de[eurile `nainte de a le arunca
vin\ vreodat\ nu sunt. Dac\ `ndep\rtate pentru s\tenii din la tomberon. Potrivit directoru-
p=n\ acum mai sperau c\ o s\ Balta Ro[ie nu e un prilej de bu- lui tehnic al Prim\riei, Mihai
Chirica, vor fi f\cute campanii
ajung\ [i la ei buleftrica, de curie, ci mai degrab\ unul de de informare, prin distribuirea
c=nd Renelul s-a metamorfozat st=njeneal\. „Am avut ieri ni[te de afi[e [i pliante, prin dezba-
`n E.on, iluziile lor s-au spul- nepo]i din Bucovina. I-am primit teri publice sau prin alte mij-
berat. „La `nceput, ne-au cerut omene[te, dar, la un moment dat, loace de mediatizare. (S.D.)
c=te 40 de milioane ca s\ ne m-au `ntrebat de unde se aprinde
trag\ st=lpi de la Cerbu. De becul. Ce-aveam s\ le spun?“, s-a Cristian Adomni]ei
unde s\ scoatem noi banii \[tia dest\inuit Geta Co[oreanu. vrea un nou mandat
c=nd abia avem dup\ ce bea Chiar a[a! Ce s\ le explici al-
ap\?“, `[i pl=nge neputin]a Pe- tora c\ la Balta Ro[ie timpul a la [efia TNL
tric\ Didiliuc. „Acum nici r\mas `ncremenit `n perioada Deputatul ie[ean Cristian A-
m\car nu ne mai `ntreab\ de Evului Mediu? {i Balta Ro[ie domni]ei a anun]at c\ va can-
bani. R\m=nem a[a cum am nu este un sat oarecare. Este un dida, pentru `nc\ un mandat, la
fost“. Al\turi, femeia lui des- cartier al unui ora[ european. [efia TNL, la Congresul tinerilor
liberali care se va desf\[ura `n
f\ca popu[oi pentru g\ini [i-[i (Florentin FLORESCU) capital\, `n luna martie. Depu-
tatul de Ia[i `l va avea drept
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a contracandidat pe Cristian Ol-
teanu, vicepre[edinte TNL, sus-
lile vor fi construite din banii Banca de Dezvoltare a ]inut de organiza]iile TNL din
a IA{UL A EXPORTAT selor exportate de jude]ul duse textile ale Ia[ului au
sudul Rom=niei. „Am f\cut mul-
TEXTILE ~N VALOARE DE nostru `n primele 11 luni fost de aproximativ 300 de economisi]i dup\ finalizarea Consiliului Europei (BDCE),
te lucruri bune pentru TNL `n
ale anului 2006. Potrivit milioane de euro. Potrivit celor 300 de s\li de sport, fi- destinat finan]\rii Progra- ultimii doi ani de c=nd mi s-a `n-
90 DE MILIOANE DE aceleia[i surse, valoarea to- calculelor f\cute de Direc- nan]ate `n baza Acordului- mului „S\li de sport“, `n va- credin]at acest mandat. Am s\
EURO: Jude]ul Ia[i a expor- tal\ a exporturilor au sc\- ]ia de Statistic\, balan]a cadru de `mprumut dintre loare de 54,45 milioane euro, candidez din nou, de[i eu am
tat, `n primele 11 luni ale zut cu 11 milioane de euro comercial\ `nregistreaz\ Rom=nia [i Banca de Dez- ratificat prin OUG muncit timp de un an [i opt luni
anului trecut, produse tex- fa]\ de aceea[i perioad\ a un sold negativ de peste 44 voltare a Consiliului Euro- nr.7/2004. Amendamentul, f\r\ s\ m\ g=ndesc c\ voi can-
tile `n valoare de aproape anului trecut. Totu[i, soldul de milioane de euro. (S.D.) pei. S-au ob]inut economii de convenit prin schimb de scri- dida din nou“, a declarat, `n con-
90 de milioane de euro. balan]ei comerciale este a 39 DE S|LI DE SPORT 17,7 milioane euro, iar ter- sori semnate la Bucure[ti la ferin]\ de pres\, la Ia[i, depu-
Potrivit datelor furnizate unul negativ, deoarece, im- menul de finalizare a celor 8 martie 2006 [i la Paris la 2 tatul Cristian Adomni]ei, actu-
de Direc]ia Jude]ean\ de porturile din aceea[i pe- NOI PENTRU {COLILE DIN 39 de [coli este luna decem- noiembrie 2006, `ntre Gu- alul [ef al tinerilor liberali. A-
Statistic\ Ia[i, ace[ti bani rioad\ sunt mult mai mari }AR|: P=n\ la sf=r[itul anu- brie 2007. Guvernul a apro- vernul Rom=niei [i Banca de domni]ei s-a declarat optimist c\
ob]inu]i de societ\]ile de fa]\ de exporturi. Potrivit lui, vor fi construite `nc\ 39 bat, `n [edin]a de miercuri, Dezvoltare a Consiliului va c=[tiga un nou mandat, cu
profil de pe pia]a ie[ean\ Direc]iei de Statistic\, `n de s\li de sport pentru [coli 17 ianuarie a.c., un amenda- Europei, stabile[te c\ nu- toate c\ organiza]iile care `l sus-
reprezint\ 35 de procente primele 11 luni ale anului din `nv\]\m=ntul primar [i ment la Acordul-cadru de m\rul total de s\li de sport ]in pe Cristian Olteanu sunt mai
din valoarea total\ a produ- 2006, importurile de pro- secundar din Rom=nia. S\- `mprumut dintre Rom=nia [i construite va fi 339. (O.R.) numeroase dec=t cele care `l sus-
]in pe deputatul ie[ean. (S.D.)
12 Luni, 22 ianuarie 2007
PE SCURT
Arbitrii rom=ni preg\tesc
returul `n Antalya
Terenurile `nghe]ate [i tempera-
turile sc\zute din Rom=nia au de-
terminat nu numai pe fotbali[ti,
dar [i pe arbitrii s\ se preg\teas-
c\ `n zone mai c\lduroase pentru
meciurile anului 2007. ~n perioa-
da 10-18 februarie 2007, Comisia
Central\ a Arbitrilor din cadrul
Federa]iei Rom=ne de Fotbal or-
ganizeaz\ `n Antalya (Turcia) un
stagiu complex de preg\tire. Tot
aici se vor desf\[ura testele fizice
[i teoretice pentru arbitrii din
Liga I. Programul este axat pe
antrenamente, lec]ii [i vizion\ri
de casete privind cele mai dese
erori de arbitraj. Vor fi proiectate
faze dificile [i se vor analiza de-
ciziile conduc\torilor de joc.
Dav`denko refuz\ s\
joace `n Cupa Davis
Tenismanul rus Nikolai Dav`den-
ko, num\rul 3 mondial, a declarat
c\ nu va r\spunde unei convoc\ri
la echipa Rusiei pentru meciul din
primul tur al Cupei Davis cu
Chile, din perioada 9-11 februarie.
„Nu-mi pune]i `ntreb\ri despre
Cupa Davis, nu m\ voi duce“, a
spus el, suger=nd c\ nu vrea s\
joace pe zgur\ `n acest moment al
sezonului. „Cred c\ Marat (Safin)
poate s\ c=[tige singur pentru
noi, el va avea timp s\ se preg\-
teasc\ pentru zgur\. Avem toate
[ansele s\ batem Chile `n primul
tur“, a spus juc\torul rus.
Echipa masculin\ de tenis a
Rusiei a c=[tigat ultima edi]ie a
Cupei Davis, dispun=nd de
Argentina `n finala care a avut loc
la Moscova, `n decembrie.
Lenu]a Bor[-Lupan revine
`n handbalul ie[ean
La 35 de ani, Lenu]a Bor[-Lupan,
fost\ component\ a na]ionalei
Rom=niei [i a echipelor HC Aura
Ia[i, CSM Ia[i, Rapid Bucure[ti [i
a c=torva forma]ii din Italia va
evolua din retur la forma]ia de
liga a doua LPS Ia[i, acolo unde
antreneaz\ so]ul s\u, Veniamin
Lupan. „Am primit Certificatul
Interna]ional de Transfer pentru
Lenu]a Lupan [i `n zilele urm\-
toare `i vom face mutarea la echi-
pa LPS Ia[i. Vom mai perfecta [i
legitimarea juc\toarei Elizei
T\utu, liderul genera]iei sale `n
urm\ cu pu]ini ani“, a men]ionat
antrenorul Veniamin „Jean“
Lupan. De remarcat c\ forma]ia
feminin\ de handbal LPS Ia[i a
fost `nfiin]at\ `n vara anului 2006
[i a luat-o de la cap\t, ea fiind
`nscris\ `n Divizia A. Dup\
primele doua tururi, echipa din
Dealul Copoului ocup\ ultimul loc
`n Seria Est, cu numai o victorie
la activ `n 12 partide disputate.
„~n ultimul tur [i retur de campi-
onat din 2007 vom avea o alt\
valoare cu Lupan [i T\utu pe
teren. ~ncet-`ncet, sper s\ facem o
echip\ competitiv\ cu care s\
abord\m promovarea `n prima
lig\, `n sezoanele urm\toare“, a
mai men]ionat profesorul
Veniamin Lupan. (D.T.)
Arbitru ie[ean
de baschet, corijent
la testul teoretic
Arbitrii de baschet din grupa de
utilizare „Divizia A“ au sus]inut
testele teoretice [i fizice `n Sala
Olimpia din Capital\. Baschetul
ie[ean are trei arbitri de prim\
lig\, ei fiind Dorin Fumu, Ionu]
Harhas [i Marius Fecheci. Dac\
to]i arbitrii rom=ni au promovat
testul fizic, unii dintre ei au
r\mas corijen]i la cel teoretic [i
drept urmare au primit sus-
pend\ri din partea FR Baschet.
Ie[eanul Marius Fecheci a reu[it
doar 18 puncte la testul teoretic [i
a primit astfel dou\ etape de sus-
pendare `n intervalul 27 ianuarie
– 4 februarie 2007. (D.T.)
SPORT
Ionu] Popa: „Naidin a ajuns la Dinamo datorit\ mie“ iarn\“, a precizat tehni-
cianul.
Tehnicianul echipei Poli interesul fotbalistului Leo- portant `n ascensiunea lui nute `n primul meci amical Ionu] Popa s-a deplasat
ast\zi la Bac\u, `mpreun\
Ia[i, Ionu] Popa, a motivat nard Naidin (foto) fa]\ de iar d=nsul nu a uitat acest [i sper s\ r\m=n\ la Poli.
cu pre[edintele Sorin Boca,
clubul din Copou. „V\ lucru [i m\ bucur. Am Sper s\ redevin\ juc\torul
spun eu de ce Naidin vrea auzit c\ a declarat c\ vrea de baz\ al Politehnicii, a[a pentru a discuta cu condu-
cu orice pre] s\ joace la s\ vin\ s\ joace sub co- cum era `nainte s\ plece la cerea Politehnicii Timi[oara
pe marginea `mprumutului
Poli Ia[i. Pentru c\ sunt manda mea la Ia[i [i `l Timi[oara. Pe Bega nu s-a
eu aici. Pe vremea c=nd a[tept. Chiar dac\ Timi- adaptat, nu prea a prins e- lui Ilie. „Eu `l vreau la Ia[i
pentru un an [i jum\tate.
avut juc\tor la Oradea, [oara cere bani pe el, sunt chipa, apoi a plecat la Pe-
Leo a trecut prin momente [anse s\ fie declarat juc\- tro[ani, dar a intrat `n con- Nu am cum s\-l opresc doar
mai pu]in faste. Eu am tor liber, caz `n care va flict cu antrenorul de acolo pentru retur. Poate `l pun
avut `ns\ `ncredere `n el, veni s\ evolueze la Poli [i iar\[i a stat mai mult pe pe picioare [i joac\ meci de
i-am `ncredin]at banderola Ia[i“, a declarat Popa. tu[\. Dac\ se va preg\ti in- meci foarte bine, apoi Ti-
de c\pitan al echipei, iar Antrenorul lui Poli s-a tens, cu siguran]\ va de- mi[oara mi-l ia. Dac\ nu ni-l
evolu]iile sale au fost din referit [i la cel\lalt juc\tor veni un om de baz\ `n las\ pentru un an [i jum\-
ce `n ce mai bune. Ulterior al Politehnicii Timi[oara echipa mea. Totul depinde tate, nu are rost s\ ne
a prins transferul la Di- dorit `n Copou, Adrian Ilie. numai de el, de modul cum `ncurc\m“, a subliniat „Pro-
namo. Am avut un rol im- „Ilie a jucat deja c=teva mi- va aborda preg\tirea de fesorul“. (Narcis P.)
Victorie `n primul meci amical pentru Politehnica Ia[i
a Echipa lui Ionu] Popa a dispus cu scorul de 3-0 (1-0) de Poli II,
golurile fiind semnate de B=lb\, Ciub\ncan [i Ballini a R\zvan }=rlea s-a accidentat
destul de grav [i risc\ s\ stea `n afara terenului cel pu]in [ase s\pt\m=ni a
dar [i pe Leonard Nai-
din, de la Poli Timi[oara.
de Narcis POHOA}| Partida s-a disputat
Poli Ia[i a c=[tigat pe durata a dou\ reprize
a c=te 50 de minute.
s=mb\t\ cu scorul de 3-0
(1-0) primul meci amical Antrenorul Ionu] Popa
disputat `n aceast\ pau- a utilizat urm\torii ju-
z\ competi]ional\, `n c\tori `n amicalul cu
compania „satelitului“ Poli II:
Poli II. Golurile au fost Prima repriz\: Br\ne]
(’39 Marc) – Buta, Onu]
marcate de B=lb\ (‘39),
Ciub\ncan (‘76) [i (’39 Bernard), Ciobanu,
Ballini (‘98). Antrenorul Dianu (’39 }=rlea) –
Ionu] Popa i-a testat Mitrovic, Mijin, Sf=rlea
pentru prima oar\ `ntr- (’47 Ciub\ncan), Miclea
un meci pe juc\torii nou- (’28 Krivocapic) – B=lb\
(’39 Caragea), Cernoch.
veni]i, dar a declarat la
final c\ `nc\ nu [i-a Repriza a II-a: Marc
putut face o p\rere de- (’70 Ple[ca) – Toma, Ber-
spre poten]ialul lor. „E nard (’72 Adrian Ilie),
prematur s\ spun dac\ Irinel Ionescu, }=rlea
vor r\m=ne sau nu, `i voi (’60 Marovic) – Krivoca-
mai testa pe cei veni]i `n pic (’72 Ballini), Tincu,
probe [i `n urm\toarele Iuri[ni]i, Ciub\ncan (’82
Claudiu Ionescu) – Ca-
meciuri amicale“, a spus
Popa. ragea (’72 Leucu]\), P\-
Tehnicianul este `n- limaru.
grijorat de faptul c\ Urm\torul meci de
R\zvan }=rlea s-a acci- verificare al ie[enilor va
avea loc mar]i, de la ora Ionu] Popa consider\ c\ testul cu Poli II a fost o reu[it\
dentat destul de grav,
dup\ doar 20 de minute 15.00, `n Copou, `n com- primele estim\ri ale me- rioada de pauz\. Ori- `nt=mplat [i la case mai
pania forma]iei de liga a
de joc. Fotbalistul trans- dicilor grup\rii din Co- cum, din c=te [tiu p=n\ mari, vezi cazul Stelei, cu
ferat de la CFR Cluj a III-a Aerostar Bac\u. pou. Antrenorul Ionu] `n momentul de fa]\ tre- Dic\ [i Nazaryo“, a punc-
c\lcat r\u dup\ o s\ri- Popa a declarat c\ `n cel buie s\ stea cel pu]in 6-7 tat Popa.
}=rlea st\ cel pu]in
tur\ la cap [i a plecat la mai r\u caz }=rlea ar s\pt\m=ni `n afara tere- Transferat de la CFR
vestiare purtat pe bra]e, [ase s\pt\m=ni putea rata tot returul, `n nului, dar sunt [anse s\ Cluj pentru suma de
nemaiput=nd pune pi- cazul `n care previziu- rateze `ntreg returul. 30.000 de dolari, R\zvan
ciorul `n p\m=nt. Accidentat la genunchi nile sumbre se vor ade- Sper `ns\ s\ nu fie nimic }=rlea s-a accidentat du-
La final, Ionu] Popa a `n primul meci amical veri. „~nc\ nu [tim exact grav. E ghinion curat. p\ doar 20 de minute de
declarat c\ mai a[teapt\ sub culorile lui Poli Ia[i, ce are, luni va face un Dup\ ce c\ nu avem ba- joc `n amicalul de s=m-
`n probe doi juc\tori str\- R\zvan }=rlea va sta `n control am\nun]it la ge- ni s\ aducem juc\tori, cei b\t\ cu Poli II Ia[i, c\l-
ini, un s=rb pe nume Mi- afara gazonului cel pu]in nunchi [i se va stabili di- pe care i-am transferat se c=nd r\u dup\ o s\ri-
jatovic [i un brazilian, [ase s\pt\m=ni, dup\ agnosticul, precum [i pe- accidenteaz\. Asta e. S-a tur\ la cap. a
Fotbali[tii tricolori vor juca la Piatra Neam] Emo]ii pentru
Cel pu]in a[a sun\ promisiunea vom remedia micile deficien]e con-
f\cut\ moldovenilor de c\tre
statate de delegatul UEFA, `ns\
nu este un termen impus de el ci
dinamovi[ti `n avionul
primarul de sub Pietricica, de noi. Vom trimite fotografii la
UEFA pentru a demonstra c\ am pentru Portugalia
Gheorghe {tefan. „Vom realizat ceea ce trebuia“, a declarat
Gheorghe {tefan. Echipa de fotbal Dinamo Bucure[ti a
remedia micile deficien]e de la Delegatul UEFA, David Pe- plecat s=mb\t\ diminea]a spre Portu-
stadion, astfel `nc=t Rom=nia triasvilli a inspectat joi [i vineri galia pentru un turneu de preg\tire cu
baza sportiv\ a echipei FC Ceah- cinci partide amicale. Delega]ia clubului
s\ poat\ juca aici cu din {oseaua {tefan cel Mare trebuia s\
Luxemburg“, spune {tefan.
l\ul Piatra Neam], urm=nd s\
predea forului european de fotbal decoleze de la Aeroportul Interna]ional
un raport, la care sunt anexate [i Henri Coand\ la ora 6.20. Dup\ ce s-au
fotografii. urcat `n aeronav\, fotbali[tii au a[teptat
Meciul de fotbal dintre Rom=- „Ne-a cerut s\ facem mai 40 de minute decolarea, dar avionul nu a
nia [i Luxemburg, programat pe multe toalete pentru public, s\ mai plecat. Defectarea unui computer de
28 martie, cont=nd pentru preli- `nlocuim por]ile de fotbal din fier pu]in 5.000 de locuri, pe scaune, la bordul avionului a determinat echipa-
minariile Campionatului Euro- cu unele din aluminiu [i s\ 120 de locuri pentru pres\ [i par- jul s\ am=ne cursa. Antrenorul Mircea
pean din 2008 se va juca aproape mut\m cabina arbitrilor“, spune c\ri `n apropierea complexului Rednic [i juc\torii s\i au f\cut cale `n-
sigur la Piatra Neam]. pre[edintele Consiliului de Ad- pentru 400 de autocare. toars\ p=n\ la cantonamentul de la S\f-
Pre[edintele de onoare al e- ministra]ie al FC Ceahl\ul, Vio- Prim\ria Piatra Neam] a in- tica, a[tept=nd acolo luarea unei decizii.
chipei FC Ceahl\ul, primarul din rel M\st\c\neanu. vestit, `n ultimele 8 luni, aproape
P=n\ la urm\, `n jurul orei 8.30, fotbali[tii
Piatra Neam], Gheorghe {tefan P=n\ pe 28 ianuarie, UEFA se 10 milioane de lei `n moderniza-
(foto) a declarat c\ delegatul UEFA
au plecat spre Barcelona, prima escal\
va pronun]a dac\ baza sportiv\ rea bazei sportive a echipei de
care a inspectat baza sportiv\ este fotbal. Stadionul Ceahl\ul dispu- spre Portugalia. Delega]ia va avea carti-
de la Piatra Neam] va fi omolo- erul general stabilit la Rio Maior, 90 km
mul]umit de dot\ri [i chiar dac\ a gat\ `n categoria a treia. Aceast\ ne de nocturn\, locuri doar pe
cerut `ndreptarea unor deficien]e, categorie este `ns\ a doua val- scaune, tribune oficiale moderni- de Lisabona. „C=inii“ vor sus]ine `n Portu-
va aproba cu siguran]\ disputarea oric\, dup\ categoria „elite“. zate `n sectorul presei, cu acces galia meciuri amicale cu forma]iile Gui-
meciului `n urbea „de sub Pie- Pentru a primi categoria a tre- la internet, dar [i teren secundar maraes, Lokomotiv Moscova, Academica
tricica“. „~n maxim o s\pt\m=n\ ia, stadionul trebuie s\ aib\ cel cu iarb\ artificial\ FIFA 2. a Coimbra, Uniao Leiria [i Rio Maior. a

Handbali[tii rom=ni au `nvins din nou Letonia
Echipa masculin\ de
handbal a Rom=niei a `n-
vins Letonia, cu scorul de
41-31 (21-20), ieri, la
Constan]a, [i s-a calificat la
barajul pentru Campiona-
tul European din 2008,
dup\ ce a c=[tigat a treia
grup\ preliminar\. ~n pri-
ma repriz\, dup\ un `nce-
Spectacol de zile mari, la gala laurea]ilor
mass-mediei sportive ie[ene
a Reputatul ziarist Octavian Vintil\, noul pre[edinte al Asocia]iei Presei Sportive din Rom=nia, a `nm=nat premiul din
partea Filialei Ia[i celui mai bun sportiv al momentului [i dublului campion mondial de culturism, Petru Ciorb\ a ~ntr-o
manifestare transmis\ `n direct de Radio Ia[i, `n sal\ s-au mai aflat deputatul Petru Movil\, directorul Companiei
Na]ionale CFR SA, Constantin Axinia, consilierul local Sorin Iacoban, directorul regional Sorin Flutur [i mul]i al]ii a
Moderna aren\ de popi-
ce CFR Ia[i a g\zduit s=m-
b\t\ un adev\rat show me-
diatic [i artistic cu ocazia
festivit\]ii de premiere a
sportivilor, antrenorilor, e-
chipelor [i cluburilor pe
2006, `n urma unei anchete
ini]iate de filiala Ia[i din
cadrul Asocia]iei Presei
Sportive din Rom=nia. Sub
coordonarea confra]ilor Va-
leriu {tefan [i Gheorghe
{oan\, Radio Ia[i a alocat o
emisiune special\ pe par-
cursul a dou\ ore acestui e-
veniment artistico-sportiv,
`n care [i-au mai adus con-
tribu]ia folkistul Walter
Ghicolescu [i cvartetul de
chitare „Alhambra“, com-
pus din talenta]ii Daniel
Dragomirescu, Marius
}=mp\u, Ilie Zugravu [i
Cristian Gr\mesc. ~n urma
voturilor exprimate de zia-
ri[tii sportivi ie[eni din pre-
sa scris\, radio [i televi-
ziune, lista c=[tig\torilor la
cele opt categorii de perfor-
man]\ s-a prezentat astfel:
- Cel mai bun sportiv
ie[ean: Petru Ciorb\
(CFR Ia[i, culturism) - 24
puncte;
- Cel mai bun fotbalist
ie[ean: Cristian Br\ne]
(Politehnica Ia[i) - 26,5
puncte;
- Cea mai bun\ echip\
ie[ean\: CFR Olimpia
ACB Ia[i (popice) - 17,5
puncte;
- Cel mai bun antrenor
ie[ean: Iulian Bi]uc\
Rugbystul Ciprian Costache
a ajuns `n }ara Galilor
Juc\torul Ciprian Cos-
tache, componentul liniei
de trei sferturi a prim di-
vizionarei de rugby Poli
Agro Unirea Ia[i a fost
`mprumutat pentru trei
luni forma]iei galeze Pon-
typridd RFC, grupare ca-
re are `n palmares [i c=[-
tigarea Cupei Heineken.
Juc\torul ie[ean a `n-
ceput deja preg\tirile cu
noua sa echip\, el av=nd
asigurat\ cazarea [i masa
pe banii clubului galez.
Dar [i alte echipe din }a-
ra Galilor se intereseaz\
de juc\torii de rugby din
Dealul Copoului, antre-
na]i `n acest moment de
Costel Verive[, Ioan Ifto-
de [i Emanuel Mihai. ~n
aten]ia echipei London
Welsh sunt Laz\r [i Ale-
xa, iar Neath a vrut [i ea
un pilier, urm=nd ca ma-
nagerul forma]iei ie[ean,
put bun, `n care a avut ini-
]iativa [i a condus pe tabela
de marcaj, juc\torii no[tri
au ratat c=teva atacuri la
r=nd [i Letonia a preluat
conducerea, av=nd avantaj
de dou\ [i chiar trei goluri
(11-14).
~n final de repriz\, Ro-
m=nia s-a mobilizat [i a
Cristi Br\ne] [i Petru Ciorb\ (premiat de c\tre [eful APS, Octavian Vintil\)
au fost doar doi dintre laurea]ii jurnali[tilor sportivi ie[eni pe anul 2006
(CSM-CS{ Unirea Ia[i, sa-
bie) - 17 puncte;
- Cel mai bun club spor-
tiv ie[ean: CS Politehnica
Ia[i (director: Leonida An-
tohi) - 21,5 puncte;
- Clubul sportiv ie[ean
cu cea mai spectaculoas\
ascensiune `n 2006: CFR
Ia[i (pre[edinte: Radu Pi-
pa, vicepre[edinte: Edu-
ard Spi]\) - 20 puncte;
- Premiul „Pas\rea
Phoenix“ (gruparea care a
ren\scut în 2006, nel\sând
sportul respectiv s\ se
desfiin]eze): Poli Milleni-
um Center Ia[i (baschet
masculin, investitor: Sorin
Bogdan {aramet, s\ alea-
g\ pentru acest post `ntre
Negoi]\ [i Lupu.
„Nu cred c\ juc\torii
mei `[i vor prelungi [e-
derea `n }ara Galilor, chiar
dac\ sunt tenta]ii finan-
ciare `n acest caz, deoare-
ce `n martie se reia campi-
onatul [i `n Rom=nia. O
mare pierdere `n acest caz
ar fi Mih\i]\ Laz\r, om de
baza `n prima linie de
`naintare!“, ne-a precizat
antrenorul ie[ean Costel
Verive[. De remarcat c\
sponsorul echipei ie[ene
este `n acest moment
firma galez\ Crownford
Ltd, care a facilitat ple-
carea rugby[tilor ie[eni `n
}ara Galilor.
Unul dintre managerii
firmei galeze este Brad
Williams, fost juc\tor ex-
ponen]ial de rugby `n anii
din urm\. (D.T.)
revenit, intr=nd la pauz\ cu
avantaj de un gol (21-20).
La reluare, dup\ c=teva
momente de echilibru, echi-
pa noastr\ se dezl\n]uie [i
diferen]a cre[te tot timpul,
iar Rom=nia face spectacol,
spre bucuria celor 2.500
spectatori, care [i-au impul-
sionat permanent favori]ii.
B\l\nescu, antrenor: Cos-
tel Moscalu) - 13,5 puncte;
- Cel mai bun arbitru
ie[ean: Vasile C=tea (box)
- 23 puncte.
Au mai fost acordate [i
3 premii de excelen]\ Di-
rec]iei pentru Sport a Ju-
de]ului Ia[i, Consiliului
Local Ia[i [i Consiliului
Jude]ean Ia[i, pentru con-
tribu]ia avut\ `n folosul
sportului. Invitat special
la aceast\ manifestare,
reputatul ziarist bucure[-
tean Octavian Vintil\, no-
ul pre[edinte al APS Ro-
m=nia, din decembrie
2006, a men]ionat: „Mani-
festarea de la Ia[i a fost
La un pas de o mare surpriz\
a CS Na]ional Ia[i - Olimpia Women Basketball Bucure[ti
63-68 (23-17, 12-17, 17-12, 11-22), `n etapa a 13-a
din cadrul Diviziei A feminine de baschet a
A doua etap\ a returului
din cadrul Diviziei A femi-
nine de baschet a progra-
mat s=mb\t\ sear\, `n Sala
Polivalent\, partida dintre
galonata Olimpia Women
Basketball Bucure[ti, par-
ticipant\ `n cupele europe-
ne [i mai modesta CS Na-
]ional Ia[i, gazdele lupt=nd
din r\sputeri pentru evita-
rea retrograd\rii. ~ntr-un
meci arbitrat de cuplul Va-
lentin Negrea (Constan]a) -
Mugurel Lep\datu (Gala]i)
[i observat de comisarul
FRB Zoltan Raduly (Bu-
cure[ti), ie[encele s-au `n-
trecut pe sine [i au condus
cu 23-17 (dup\ primul sfert),
35-34 (la pauza mare) [i
chiar 52-46 dup\ primele
reprize. ~n ultimul „act“, O-
limpia [i-a adus aminte c\
SPORT
Antrenorii Lucian R=[ni-
]\ [i Nicolae Munteanu au
folosit juc\torii: {tefan
Laufceac, Rudi St\nescu -
portari, Alin {ania (2), Ma-
rius Stavrositu (7 goluri),
Marian Cozma, Marius No-
vanc (2), Adrian Petrea (7),
Lauren]iu Toma (10), Geor-
ge Buricea, Sandu Iacob (6),
unic\ pentru mine, a fost
un adev\rat spectacol [i
vreau s\ v\ mul]umesc
mult pentru invita]ia f\-
cut\. Se vede c\ `n Filiala
Ia[i a APS Rom=nia exis-
t\ ziari[ti profesioni[ti `n
adev\ratul sens al cuv=n-
tului, care cunosc feno-
menul sportiv ca atare [i
nu se ]in numai de «b=r-
fe», cum unii a[a-zi[i con-
deieri din capital\. V\ fe-
licit pentru reu[it\ [i
vreau s\ v\ spun c\ APS
Rom=nia se va impune
c=t de cur=nd pe plan na-
]ional [i interna]ional, iar
ziari[tii din aceast\ orga-
niza]ie vor deveni o for]\
de fapt a sosit la Ia[i ca ma-
re favorit\ [i termin\ repri-
za `n avantaj cu 22-11 [i
meciul cu 68-63. De remar-
cat c\ `n ultima „rund\“, de
la 54-48 pentru ie[ence,
tabela de marcaj s-a modi-
ficat la 61-54 pentru Olim-
pia, cea care s-a impus `n
final prin jocul pivo]ilor, as-
ta dup\ ce Bordeanu [i
C\u[an au ratat c=teva
arunc\ri libere importante,
iar ie[encelor nu le-a mai
mers m=na `n arunc\rile
de 3 puncte.
Marcatoarele celor dou\
echipe au fost: Olga Cazac
(MVP-ul meciului) 26 punc-
te (cu 4 co[uri de 3 puncte),
Irina Suetina 8 (2x3), Ala
C\u[an 13 (3x3), Monica
Bordeanu 15 (2x3) [i Ana
Maria Borcil\ 1 (pentru CS
Luni, 22 ianuarie 2007
Florin Ciubotariu (2), Rare[
Jurc\ (3), Marius Sadoveac
(2). Echipa Rom=niei a ter-
minat pe primul loc `n cla-
samentul grupei cu maxim
de punctaj - 12 puncte, ur-
mat\ de Letonia, 8 p, Geor-
gia, 2 p (5 jocuri), Bulgaria,
0 p (5 j).
Al\turi de Rom=nia, Le-
tonia s-a calificat [i ea la
meciurile de baraj. a
`n peisajul mass-mediei
rom=ne[ti [i europene!“.
S\ mai remarc\m c\
printre spectatorii arenei
ie[ene de popice s-au mai
aflat deputatul PD Petru
Movil\, directorul Com-
paniei Na]ionale CFR SA,
Constantin Axinia, con-
silierul local PSD Sorin
Iacoban , directorul re-
gional Sorin Flutur, omul
de afaceri Constantin Co-
m\nescu, consilierul DSJ
Vasile Liteanu , condu-
c\tori de cluburi, sportivi,
antrenori, ziari[ti [i o
mul]ime de fani ai sportu-
lui ie[ean. (Dan TEODO-
RESCU)
Na]ional), respectiv Car-
men Bagiu 6, Natalia Bur-
lacova 4, Claudia R\dules-
cu 8, Mihaela St\nescu-
Per]a 2, Florina Diaconu 10
(1x3), Daniela Colceag 9,
Andreea Kapelovies-C\ru-
]a[u 13 (1x3) [i Olga Ku-
dryavtseva 16 (pentru
Olimpia).
Celelalte rezultate ale
rundei au fost: „U“ Cluj –
BC ICIM Arad 80-72, Ma-
gic Sibiu – Rapid CFR
Marf\ Bucure[ti 63-89,
CST Alexandria - CSM „U“
Oradea 65-58, Sportul Stu-
den]esc Bucure[ti - CET
Govora 62-65 [i Municipal
T=rgovi[te – Some[ Tiger
Dej 90-42. ~n etapa urm\-
toare, ie[encele vor evolua
la Dej, `n fa]a „lanternei“
campionatului. (D.T.)
13
PE SCURT
Doliu `n atletismul
rom=nesc: a murit
Maria Cioncan
Atleta medaliat\ cu bronz la
proba de 1.500 de metri la
Jocurile Olimpice din 2004,
Maria Cioncan, a decedat, ieri
diminea]\, `n Bulgaria, `n ur-
ma unui accident de ma[in\.
Sportiva a murit la momentul
impactului. Accidentul a avut
loc `n Bulgaria, Cioncan `ntor-
c=ndu-se dintr-un cantona-
ment din Turcia. Antrenorul
sportivei, {tefan Beregszaszy,
se afla `ntr-un alt autove-
hicul. Maria Cioncan ar fi
`mplinit `n acest an, pe 19 iu-
nie, 30 de ani. Sportiva era
cet\]ean de onoare a munici-
piului Cluj-Napoca.
Raliul Dakar face
o nou\ victim\
printre motocicli[ti
Eric Aubijoux (Yamaha), un
motociclist francez, `n v=rst\ de
42 ani, a decedat, s=mb\t\, la
15 km de fini[ul etapei a 14-a
a Raliului Dakar 2007, au
anun]at organizatorii. „La 15
km de sosire, el s-a oprit din
cauza unei sl\biciuni. Victim\
a unei sincope, el n-a mai
putut fi reanimat“, se arat\
`ntr-un comunicat al organiza-
torilor. Pasionat de moto
cross, Eric participa pentru a
6-a oar\ la Dakar, raid pe
care l-a `ncheiat pe locul 16 `n
2001. S=mb\t\, el s-a clasat
pe locul 26 `n proba special\ [i
ocupa locul 18 `n clasamentul
general. Aubijoux este al
doilea concurent decedat
`n a 29-a edi]ie a raidului-
raliu. Pe 9 ianuarie,
motardul sud-african Elmer
Symons s-a accidentat mortal
`n etapa a 4-a din Maroc.
Pancu `nscrie
pentru Bursaspor
`n Cupa Turciei
Fotbalistul rom=n Daniel
Pancu a marcat un gol pentru
forma]ia Bursaspor, `nvins\
de Kayseri Erciyesspor, cu
scorul de 4-2, pe teren pro-
priu, `n Cupa Turciei. Golurile
gazdelor au fost reu[ite de
Sinan Kaloglu (58) [i Pancu
(84), `n timp ce pentru vizita-
tori au `nscris Mehmet Eren
(15, 73), Cenk (34), Djalovic
(49). La Bursaspor, Pancu a
intrat la pauz\, `n locul mace-
doneanului Sumulikoski, `n
vreme ce Cornel Fr\sineanu a
intrat `n min. 42, schimb=ndu-l
pe Ömer Aysan. ~n clasamen-
tul final al Grupei A, conduce
Galatasaray, cu 9 puncte, ur-
mat\ de Erciyesspor, 7 p,
Kayserispor, 7 p, Bursaspor, 4
p, [i Kar[iyaka, 1p.
{ahtior Done]k
a c=[tigat turneul
din Insulele Canare
Echipa ucrainean\ de fotbal
{ahtior Done]k a c=[tigat
turneul interna]ional Maspa-
lomas (Insulele Canare), ajuns
la edi]ia a 24-a, dup\ ce a
`nvins campioana Norvegiei cu
scorul de 2-0. Golurile echipei
antrenate de rom=nul Mircea
Lucescu au fost marcate de
Elano (32) [i Aghahowa (77).
La {ahtior, atacantul rom=n
Ciprian Marica a jucat 74 de
minute, dup\ care a fost
`nlocuit cu nigerianul
Aghahowa. ~n celelalte meci-
uri ale turneului s-au `nregis-
trat rezultatele, Rapid -
Rosenborg 0-0, 4-2 la loviturile
de departajare, {ahtior -
Broendby Copenhaga 5-4,
Rapid - Broendby 0-0, 4-5 la
loviturile de departajare. a
14 Luni, 22 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\ diminea]\ diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
10.40 Lumea de azi 10.40 Istoria cre[tinismului 09.05 Sf. Liturghie
13.10 Atlas biblic 11.05 Week-end magazin 12.05 Week-end magazin
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 18.00 Actualitatea Domnului
18.30 Dialogurile TRINITAS 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
19.05 Pagini de folclor românesc interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 18.30 Evanghelie [i via]\ interna]ional\
20.05 Mapamond crestin 19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Biseric\ [i societate
21.10 Cuvântul care zide[te 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc
21.30 Lumini pentru suflet sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
22.00 Serata muzical\ 20.05 Enciclopedie muzical\ sear\)
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.30 Faptele credin]ei
00.00 Atlas biblic (r) 23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 23.00 Rug\ciunea de sear\
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri a ARITMOGRIF ORTODOX a
01.00 Armonii de veghe 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
03.30 Lumini pentru suflet (r) 01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 01.00 Armonii de veghe cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r) 02.00 Biseric\ [i societate (r) corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r) 03.00 File de istorie (r) Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
05.00 {coala rug\ciunii (r) 04.00 Faptele credin]ei (r)
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r)
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
7 11 7 11 6 3 1 15 7
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
8 12 1 12 11 4 11 5 1
din num\rul de vineri

8
9 3 2 1 5 7 4 6
a SUDOKU a
Rezolvarea careului

1 7 8 6 9 4 3 5 2 9 13 3 5 5 12 13 16 10
4 5 6 2 3 8 7 1 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
5 4 7 9 2 6 8 3 1 1 2 1 3 4 1 3 5 6
2 8 3 7 1 5 6 9 4
bus, dar numai cu cifre,
de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de vineri A B
6 1 9 4 8 3 2 7 5 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n 2 1 4 4 12 14 4 4 2
7 2 5 3 4 1 9 8 6
Statele Unite, Noua
8 6 4 5 7 9 1 2 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar C E 4 13 13 13 13 13 13 13 16
3 9 1 8 6 2 5 4 7 `n Marea Britanie este
deja considerat un B H P A I B N I
fenomen. Completa]i
9 1 4 5 7 careul de 81 de p\tr\]ele I E R D M E O N 8 3 12 10 11 3 10 12 1
cu cifre cuprinse `ntre 1 S R O O P L R G
3 6 1 [i 9, astfel `nc=t nici o
A E U F R A S I A B 10 5 5 5 12
4 8 7 1 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe R V E M R U A D
1 9 3 aceea[i coloan\. Grila 6 6
este `mp\r]it\ `n nou\ I I T I A G S U
6 9 5 8 2 careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar C M T T I I
7 3 6 fiecare careu trebuie s\ A T Pornind de la numele Sf. Cuv. Mc. ... (†628), de pe ori-
1 3 6 5 con]in\ cifrele de la 1 la zontala A-B, `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 22 ia-
9, la fel, o singur\ dat\. nuarie, completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe
5 9 7 (Solu]ia vertical\, termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
2 1 8 9 4 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:50 Confesiuni feminine 09:00 COOLmea distrac]iei (r) 09:55 Ultimul prin] din Balcani (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
09:10 Legea e lege 10:00 Tonomatul DP2 (dram\, miniserial, Cu: Cioran, Capatos 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Fetele Gilmore (r)
(comedie, Cu: Toto, Cu: C\t\lin M\ru]\ Cu: Arnaud Binard, 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) Cu: Lauren Graham
Fernandel, Nino Besozzi) 11:30 Egipt Melissande Meertens) 10:00 Concurs interactiv 10:00 Puiul de urs (r) 10:00 Culoarea p\catului
Assola, o mic\ a[ezare imagina- 12:30 Poft\ bun\! (r) 11:00 Care Wolfgang? 11:00 Vivere (aventuri, Cu: Ed Begley 11:00 Pariul iubirii
r\, la grani]a dintre Italia [i 13:00 F\r\ limite (r) 12:00 Jurnal 12:00 Vocea inimii (r) Jr., Shaun Johnston) 13:30 Jur\m=ntul
Fran]a. Confrunt\rile dintre 13:00 {coala de Duminic\ (r)
francezi [i italieni se ]in lan], 13:30 Teleshopping 13:00 Observator 11:30 Rebel `n California (r) 15:30 Iubire de mam\
iar cele mai aprige sunt cele 14:00 ABC... de ce? 13:30 Istoria SS-ului (r) Cu: Simona Gherghe (dram\, Cu: Peter 17:30 Pove[tiri adev\rate
dintre Ferdinand [i Giuseppe. 14:30 Poveste f\r\ sf=r[it 14:30 Jurnal (r) 13:45 Semnul celor patru Gallagher, Kelly Rowan) 18:30 Rebelde
Este greu de preconizat dac\ 14:35 Festivalul de jazz - Sibiu (r) 13:00 {tirile PRO TV
cei doi se vor `mp\ca vreodat\... Cu: Mark Rendall (poli]ist, Cu: Matt Frewer, Cu: Enrique Rocha
15:00 ~mpreun\ `n Europa! 15:30 Universuri magice Kenneth Welsh, Marcel 13:45 Spionii `n vacan]\ (r) Compara]i cu adolescen]ii din
10:50 Aten]ie! Se c=nt\ din nou (r) Beverly Hills 90210, cei din
16:00 Jurnalul TVR 16:30 Speciali[tii ONU Jeannin) (comedie, Cu: Kathleen
11:50 Celebrit\]ile timpului t\u „Rebelde“ s-au trasformat `ntr-
16:30 E-forum 17:30 Festivalul de jazz - Sibiu (r) 16:00 Observator Turner, Dennis Quaid, un adev\rat fenomen social:
12:00 Ne vedem la TVR!
17:00 Dinotopia 18:25 Cite[te cu mine! 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Fiona Shaw, Stanley Tucci) „Sunt mai multe pove[ti despre
13:00 Hannah Montana Jane [i Jeff Blue sunt un cuplu vie]ile tinerilor, pove[ti care se
18:00 Lec]ia de... [tiin]\ 19:00 Identit\]i Cu: C. Andrei
13:30 Spioanele de spioni afla]i `n... concediu de `ntretaie, din dorin]a protag-
18:35 Lege [i ordine 19:30 Performdance 18:00 Vocea inimii oni[tilor de a-[i g\si drumul `n
14:00 Jurnalul TVR maternitate. Ei sunt `n va-
19:25 Popula]ii str\vechi 20:00 O idioat\ fermec\toare Cu: Ioan Isaiu can]\ `mpreun\ cu nou-n\s- via]\. Toate personajele sunt
15:00 Deliciile buc\t\riei
20:00 EUROcase (comedie, Cu: Brigitte 19:00 Observator cutul, c=nd [eful lor le tulbur\ rebele, din diferite categorii so-
15:30 Kronika (limba maghiar\) Bardot, Anthony Perkins, odihna binemeritat\, `n- ciale [i se `nt=lnesc pe b\ncile
20:30 Lumea de aproape 20:30 Diamantul blestemat unei [coli foarte preten]ioase
17:00 Jurnalul TVR Grégoire Aslan) s\rcin=ndu-i cu o nou\ misiune.
21:00 Ora de [tiri (aventuri, Cu: Billy Zane, Ei trebuie s\ intercepteze un din Mexic“, declara
17:15 S\n\tate pentru to]i! T=n\rul Harry Compton e un produc\torul telenovelei, Pedro
22:10 Arme [i traume lucr\tor de banc\ amabil, Paris Jefferson, Keith transport de arme [i s\ dema[-
17:45 Dis-de-sear\ Carradine, Peter Carroll) te o filier\ de terori[ti interna- Damian. „Elite Way School“
(comedie, Cu: Liam timid [i `ndr\gostit. F\r\ s\ este un colegiu privat care se
19:00 Jurnalul TVR Neeson, Sandra Bullock, `ndr\zneasc\ s\-[i declare sen- John [i Helen Lacklan sunt ]ionali. So]ii Blue nu au alt\
solu]ie dec=t s\ se apuce de bucur\ de prestigiu
20:20 Marele jaf comunist Oliver Platt) timentele, el suspin\ dup\ o doi oameni de [tiin]\ care lu- interna]ional [i unde au acces
fermec\toare blond\, pe care creaz\ pentru Guvernul treab\ `mpreun\ cu bebelu[ul.
21:45 Regii blestema]i Cu: Jeanne Charlie, agent sub acoperire, a 16:00 T=n\r [i nelini[tit numai adolescen]ii din `nalta
Moreau, Gérard Depardieu rezolvat multe cazuri de-a lun- nici m\car n-o cunoa[te. R\- Statelor Unite. Dornici de noi clas\ social\. Aceast\ institu]ie
gul carierei. Obosit, el vrea s\ mas f\r\ slujb\, Harry `[i a- aventuri, so]ii Lacklan pornesc Cu: Janne Cooper are [i un program special de
22:45 Jurnalul TVR minte[te brusc c\ e n\scut `ntr-o c\l\torie prin Borneo,
se retrag\, dar [efii `i impun o
dintr-o mam\ englezoaic\ [i un unde sper\ s\ g\seasc\ un
17:00 {tirile PRO TV burse pentru tinerii cu pu]ine
23:15 Nocturne ultim\ misiune foarte pericu- resurse financiare; cu toate
tat\ rus [i hot\r\[te s\-[i ofere diamant disp\rut cu ani `n 17:45 Om s\rac, om bogat
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) loas\. Ajutat de o infirmier\,
serviciile spionajului sovietic.
acestea, pu]ini dintre cei `nscri[i
Charlie `[i recap\t\ `ncrederea urm\. Pentru a nu se pierde `n (comedie, Cu: Horia reu[esc s\ absolveasc\ colegiul.
00:35 C=nd nu ai nimic de f\cut 21:45 Arhiva de serviciu (r) jungl\ [i pentru a se feri de Brenciu, {erban Ionescu)
`n for]ele sale [i `ncepe s\ stu- 20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Valeria Bruni dieze tab\ra advers\, un cartel eventualele pericole, John [i
22:00 360 de grade - Reportajul Helen angajeaz\ ca ghid un 18:55 {tirile PRO TV (dram\, Cu: Adela
Tedeschi, Patrick DellIsola) de droguri. El se `mprietene[te Geo
El, Pierre, este [omer de cu `nsu[i [eful cartelului, un veteran de r\zboi. 20:30 R\zbunarea lui Logan Popescu, Dan Bordeianu)
c=teva s\pt\m=ni. Ea, Marie, gangster stresat de via]\... 22:30 Jurnal 22:30 Animat Planet (ac]iune, Cu: Chuck Norris, 21:30 SOS, via]a mea! (romantic,
c\s\torit\, este tot [omer\. 00:00 Sport extrem (r) 23:00 Musica da capo 23:00 Observator Eddie Cibrian, Joe Spano) Cu: Natalia Oreiro)
Nu prea au ce face toat\ ziua 00:30 Familia mea dement\ 00:05 Dincolo de via]\ (r) 00:00 R\fuiala 22:15 La bloc (r) 23:30 Jur\m=ntul (r)
[i, de aceea, merg la cump\r\- (dram\, Cu: Dominique
turi, se `nt=lnesc, devin pri- 01:00 Jurnalul Euronews (western, Cu: Gary Busey, 23:00 {tirile PRO TV 01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
eteni, apoi aman]i... a 01:15 Tonomatul DP2 (r) a Blanc, Gilbert Melki) a Jeff Fahey) a 23:45 Disp\ru]i f\r\ urm\ a 02:15 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER Luni, 22 ianuarie 2007 15
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Palatul Culturii c=nd va fi [i vernisajul expo- Chertic, Lorena Condru], Gelu
zi]iei cu toate vederile intrate Zaharia, Ionu] Dumitru.
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Ianuarie-Februarie 2007,
`n competi]ie. Fiecare partici- Sala Studio „Teofil V=lcu“
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Muzeul de Istorie al Moldovei
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT din cadrul Complexului Na]io- pant va crea una sau mai multe Ast\zi, 22 ianuarie, m=ine,
nal Muzeal „Moldova“, Sala c\r]i po[tale (fotografie, desen, 23 ianuarie 2007, ora 18.00:
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON},
„Orest Tafrali“: Expozi]ia „Ma- pictur\, grafic\ pe calculator) „Arborele tropicelor“ de Yukiyo
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, cu dimensiunea de 13,5x18,5 Mishima. Regia: Alexander
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| rele tezaur monetar medieval
al Moldovei“; cm. C\r]ile po[tale câ[tig\toa- Hausvater. Decor: Rodica Ar-
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU re vor fi reunite `ntr-un set de ghir, Costume: Stela Verebcea-
Foto: „NONY“ Muzeul de Art\ din cadrul
Complexului Muzeal Na]ional 6 care va fi trimis `n toate nu, Muzica: Silviu Iura[cu;
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI
Corectura: Georgeta APOPEI Moldova Ia[i prezint\ Expozi]ia ]\rile europene. Participan]ii Joi, 25 ianuarie 2007, ora
omagial\ Centenar Corneliu pot trimite lucr\rile prin email, 18.00 [i duminic\, 28 ianuarie,
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Baba, `n galeria de art\ con- la adresa: concurs-europa@ccfi- ora 18.00: „Scara pisicii“ de
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE temporan\ II, la etajul I al asi.ro sau le pot aduce direct la Katalin Thuroczy, regia: Irina
Departament economic: Ionela MIH|IL| Palatului Culturii din Ia[i. Re- unul dintre cele trei centre par- Popescu Boieru. Scenografia:
Consilier juridic: Ana MANEA
unind lucr\ri de pictur\ [i ticipante. Premiile vor consta Marfa Axenti;
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
grafic\ at=t din colec]ii mu- `n c\r]i [i albume de art\ `n en- Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I 17.00: „Dragoste la Vene]ia“,
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 zeale - Muzeul de Art\ din Ia[i, glez\, german\ sau francez\.
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Muzeul Vasile P=rvan din scenariu dup\ comedia del-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale Centrul Cultural Francez l'arte. Spectacol `n regie colec-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) tiv\ realizat `n cadrul progra-
ISSN 1841-141X din Gala]i [i Muzeul de Art\
11 ianuarie-22 februarie mului „Leonardo da Vinci“.
din Constan]a, c=t [i particu-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 2007: Frédéric Deligne - „Tout Scenografia: Rodica Arghir;
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET lare - colec]ia artistului, colec-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa va trop vite“, expozi]ie de cari- S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
Cotoranu). ]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia
dr. H. Aldea, expozi]ia va fi des- catur\. N\scut `n 1962, Fré- ora 18.00: „Via]a mea sexual\“
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 chis\ spre vizitare p=n\ `n déric Deligne public\ desenele de Cornel George Popa. Regia:
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
martie 2007 [i este menit\ s\ sale `n numeroase publica]ii Cornel George Popa, sceno-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
sublinieze parcursul unuia din- franceze: „La Croix“, „Nice grafia: Rodica Arghir.
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
tre cei mai reprezentativi ar- Matin“, „La Montagne“, „Le Sala „Pod Pogor-FFiul“
ti[ti plastici rom=ni. Pèlerin“, „Le Généraliste“, „Le la Casa Pogor
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ journal de Mickey“, „Impa- S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ tient“, „Infirmières Magazine“, 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“ de
Centrul Cultural Francez, „Panorama“, „Auto-journal“. Teodor Maziliu. Regia: Ovidiu
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei British Council [i Centrul Este autor al albumului „Tout Laz\r, scenografia: Nicolai Mi-
Cultural German din Ia[i Va Trop Vite“ (Totul merge h\il\.
10-30 ianuarie 2007: prea repede), ap\rut `n 2003.
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ Concurs de c\r]i po[tale pe Filarmonica de Stat
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) tema „Ce va aduce Rom=nia Teatrul Na]ional Moldova Ia[i
Uniunii Europene?“ pentru „Vasile Alecsandri“
tinerii cu vârsta cuprins\ `ntre Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Teatrul „Luceaf\rul“
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- 15 [i 25 de ani. Rezultatele se 19.00: Concert simfonic. Diri-
vor anun]a pe 15 februarie, Duminic\, 28 ianuarie 2007, jor: Michele Santorsola, Italia.
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re-
cunoscute interna]ional.
ora 19.00: „Slug\ la doi Solist: Roberto Miele, corn,
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- st\p=ni“ de Carlo Goldoni, re- Italia. Din program: Carl Maria
gia: Nikolov Perveli Vili; von Weber - Uvertura operei
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
SERVICII scenografia: Nicolai Mih\il\. „Freischütz“; Richard Strauss -
Canada). Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
Concertul nr. 2 pentru corn [i
~n aten]ia elevilor (clasele V-XII): DELF Junior!!! clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, Ateneul „T\t\ra[i“ orchestr\ `n mi b major; Ed-
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se ward Elgar - Varia]iunile „E-
fac p=n\ pe 12 februarie.
pre] avantajos. Rog seriozitate. Vineri, 26 ianuarie 2007, ora nigma“, op. 36; Edward Elgar -
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze
Tel. 0740.431.711. 19.00: „Steaua f\r\ Mihail Se- Pomp and Circumstance op. 39,
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! bastian“ de Dumitru Crudu. Mar[ nr. 1 `n re major.
Florin Deaconiuc va invit\ s\ Regia: Ion Sapdaru, sceno-
vizita]i site-ul grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu
Rasca. Momente muzicale: Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Cotidianul Lumina utilizeaz\ www.florin.sapte.ro pentru a
g\si diferite tablouri [i icoane Romeo Cozma, Marian Starcea. Miercuri, 24 ianuarie 2007,
informa]ii furnizate ce v\ pot decora casa `ntr-un Cu: Radu Ghila[, Daniel Busu- ora 18.30: Sala Ateneul „T\-
de Agen]ia Na]ional\ mod pl\cut. Detalii la num\rul ioc, Dumitru N\stru[nicu, Oc- t\ra[i“ - „Liliacul“, Operet\ de
de Pres\ ROMPRES www.ziarullumina.ro de telefon 0727.373.520 tavian Jighirgiu, Anne Marie Johann Strauss. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC
08:00 Secretele primului `mp\rat
09:00 Creaturile tunetului
10:00 La un pas de moarte
Moartea lui Ayrton Senna
Moarte la spectacolul aviatic
11:00 Cataclisme: Tsunami
12:00 Megastructuri
Digul de la Marea Nordului
13:00 Dezastre `n aer
Atac peste Bagdad
14:00 Creaturile tunetului
15:00 La un pas de moarte
Moartea lui Ayrton Senna
Moarte la spectacolul aviatic
16:00 Cataclisme
Tsunami
17:00 Paradisuri naturale
Bhutan - Ultimul Shangri-La
18:00 Vân\torul vânat: Babuinii
19:00 Megastructuri: Cel mai
aglomerat port din lume
20:00 Creaturile tunetului
21:00 Misterele ADN-ului
~n c\utarea lui Adam
22:00 ~nchisoare de maxim\ se-
curitate
23:00 Megastructuri
Penitenciarul North Branch
00:00 Clipe de co[mar
Tsunami `n mun]i a
Legend\:
[tiri
film artistic
SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 ~n b\taia vântului 08:00 Ray Mears [i tehnicile indi- 10:00 Deschiz\torii de drumuri 07:30 Tineri [i s\lbatici 10:00 Mumii de animale - f\pturi
07:50 M\rci de top genilor: Suedia Marea Molucca Deschiz\tori de drumuri ale zeilor
Panard 09:00 Automobile americane re- 10:55 Renovare la mare [i la 08:00 Mo[ia mangustelor 10:55 Istorii neelucidate
B.M.W condi]ionate soare: Fran]a - Partea 1 08:30 Parcul Animalelor - ~n Pearl Harbour - Mituri
08:40 Telecomanda ca pasiune Recondi]ionat de la fiare 11:20 Superlocuin]e s\lb\ticia Africii 11:50 Un secol modelat de
09:10 Jurassica vechi ~n c\utarea perfec]iunii 09:00 Cele mai nostime animale r\zboaie
}inutul uitat de timp 10:00 Motociclete americane 11:50 Aventuri la golf din lume 12:45 Câmpuri de b\t\lie
10:00 Animale de prad\ uria[e 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi Sudul Angliei; California 10:00 Salva]i animalele Arnhem
10:55 Imperiul solar Curse pe dune 12:45 Cu undi]a `n jungl\ 10:30 SOS Animalele 13:40 Secretele imperiilor
Colec]ii spa]iale 12:00 Tehnologie extrem\ La vâsle; Norvegia/Codul 11:00 Salvarea animalelor str\vechi
11:45 Telecomanda ca pasiune Smart Tunnel - Malaezia 13:40 Lonely Planet: Hoinar prin Koala orfani Primele armate
12:10 Marte pe P\mânt 13:00 Cel mai mortal sezon din lume: Hong Kong 11:30 ~ngrijitori la Zoo: ~n mi[care 14:35 Vân\torii de fantome
lume 14:35 Delicii pesc\re[ti 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie Cazul strigoiului Gorton
13:00 ~n b\taia vântului
14:00 Ray Mears [i tehnicile indi- Argentina Parcul Na]ional 15:05 Un secol modelat de
13:50 M\rci de top r\zboaie
genilor: Suedia Matusadona
Panard 15:05 Proiecte de vis
15:00 Cum se fabric\ 12:30 Urgen]e veterinare 16:00 Mumii de animale - f\pturi
B.M.W 16:00 Deschiz\torii de drumuri ale zeilor
13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
14:40 Telecomanda ca pasiune 16:00 Ma[ini pe alese Marea Molucca 16:55 Istorii neelucidate
Via]\ de câine
15:10 Jurassica Porsche 928 16:55 Renovare la mare [i la Pearl Harbour - Mituri
soare 14:00 Jurnalul felinelor mari
}inutul uitat de timp 17:00 Automobile americane re- 17:50 Un secol modelat de
14:30 Parcul Animalelor - ~n
16:00 Animale de prad\ uria[e condi]ionate: Recondi]ionat Fran]a - Partea 1 s\lb\ticia Africii r\zboaie
16:55 Imperiul solar de la fiare vechi 17:20 Superlocuin]e 18:45 Câmpuri de b\t\lie
15:00 Cele mai rele animale de
Colec]ii spa]iale 18:00 Motociclete americane ~n c\utarea perfec]iunii companie din Marea Arnhem
17:45 Telecomanda ca pasiune 19:00 Vân\torii de mituri: Tunul cu 17:50 Aventuri la golf Britanie 19:40 Secretele imperiilor
18:10 Marte pe P\mânt aburi al lui Arhimede Sudul Angliei; California 15:30 Din nou la Templul Tigrilor str\vechi: Primele armate
19:00 Demen]a avioanelor 20:00 Tehnologie extrem\ 18:45 Cu undi]a `n jungl\ 16:00 Cele mai nostime animale 20:35 Vân\torii de fantome
19:50 O c\l\torie spre centrul O construc]ie contorsionat\ La vâsle; Norvegia/Codul din lume Cazul strigoiului Gorton
P\mântului 21:00 Truma: Via]\ [i moarte la Spi- 19:40 Lonely Planet 17:00 Vân\torul de crocodili 21:05 Un secol modelat de
20:40 Cum s-au construit talul de Urgen]\: Un joc dur Hoinar prin lume: Hong Imagini surprinse pe film r\zboaie
Funda]ii 22:00 Dr. G, medic legist Kong 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit 22:00 Mumii de animale - f\pturi
21:10 C\l\torie pe sta]ia spa]ial\ O eroare fatal\ 20:35 Delicii pesc\re[ti: Argentina Dispute teritoriale ale zeilor
22:00 Planeta cuprins\ de furie 23:00 Constructorii de motociclete 21:05 Proiecte de vis 19:00 Raport Animal Planet 22:55 Istorii neelucidate
Avalan[e Mike Metzger contra lui 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de 19:30 Salva]i animalele Pearl Harbour - Mituri
22:55 O c\l\torie spre centrul Larry Linkogle Est: Gdansk, Polonia 20:00 Jurnalul felinelor mari 23:50 Un secol modelat de
P\mântului 00:00 Ultimele 24 de ore 23:20 Trasee 20:30 Parcul Animalelor - ~n r\zboaie
23:45 Cum s-au construit Sid Vicious Linia de metrou Piccadilly s\lb\ticia Africii 00:45 Câmpuri de b\t\lie: Arnhem
Funda]ii 01:00 Cele mai ciudate pove[ti cu 23:50 Turnul `nclinat din Pisa 21:00 Parcul maimu]elor 01:40 Secretele imperiilor
00:10 Un ochi critic a OZN-uri din lume a 00:45 Deschiz\torii de drumuri a 22:00 Via]\ de maimu]\ a str\vechi a
 CM
YK

16 Luni, 22 ianuarie 2007 DOCUMENTAR

Ortodoc[ii din Polonia

a Vineri, 19 ianuarie, `n prezen]a IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, [i a PS Petru, Episcopul Diecezei Romano-Catolice
de Ia[i, `n sala gotic\ a M\n\stirii „Sf. Trei Ierarhi“, a fost vernisat\
expozi]ia de icoan\ [i fotografie „Lumin\ de la R\s\rit. Ortodoxia
`n Polonia“ a Evenimentul a fost organizat de Institutul
Polonez din Bucure[ti `n colaborare cu Mitropolia Moldovei [i
Bucovinei a Ortodoxia din Polonia are r\d\cini de mai bine de
1000 de ani a Pornind de la aceast\ expozi]ie, v\ oferim, mai jos,
c=teva date istorice referitoare la Ortodoxia `n Polonia a
~n Polonia a existat `ntot-
deauna loc pentru mai mul-
te tradi]ii religioase, iar Or-
todoxia a ocupat `ntre ele o
pozi]ie `nsemnat\. Modific\-
rile suferite de grani]e [i pro-
cesul de asimilare au f\cut
ca `n ]ar\ s\ mai r\mân\ pu-
]ini ortodoc[i - aproape jum\-
tate de milion de credincio[i.
Cu toate acestea, Funda]ia
„Prin]ul Konstanty Ostrog-
ski“ din Bialystok a organizat
o expozi]ie de fotografie [i i-
coan\ care vorbe[te despre
Ortodoxia din Polonia, `nr\-
d\cinat\ `n p\mântul Repu-
blicii de peste o mie de ani.
Expozi]ia „Lumin\ de la R\-
s\rit. Ortodoxia `n Polonia“
a fost vernisat\ la Ia[i, `n pre-
zen]a ~nalt Prea Sfin]itului
Daniel, Mitropolitul Moldo-
vei [i Bucovinei, [i a Prea
Sfin]itului Petru, Episcopul
Diecezei Romano-Catolice de
Ia[i, vineri, 19 ianuarie, `n
sala Gotic\ a M\n\stirii „Sf.
Trei Ierarhi“.
Aceste icoane [i fotogra-
fii, realizate la unica [coal\
iconografic\ din Polonia, `n-
CM
YK fiin]at\ la Bielsk Podlaski
de pr. Leoncjusz Tofiluk, scot
Catedrala „Sf=nta
Maria Magdalena“
din Var[ovia
~n Catedrala mitropoli-
tan\ „Sf. Maria Magdale-
na“ din Var[ovia, slujbele
se oficiaz\ dup\ calenda-
rul nou. Aceast\ catedra-
l\, situat\ `n cartierul Pra-
ga din ora[ul Var[ovia, a
fost construit\ din porun-
ca prin]ului Wlodimir Czer-
kawski `ntre anii 1867-
1869 pentru ru[ii care
tr\iau pe atunci `n aceas-
t\ parte a Var[oviei. Ea a
fost sfin]it\ la 29 iunie
1869. Este construit\ `n
stil bizantin pe planul cru-
cii grece[ti cu cinci turle.
Proiectul a fost `ntocmit de
Nicolae Syczew.
`n eviden]\ statornicia Orto-
doxiei `n Polonia, `n ciuda
greut\]ilor `nt=mpinate [i a
istoriei zbuciumate.
Expozi]ia „Lumina de la
R\s\rit“ a fost prezentat\
pentru prima dat\ la Mos-
cova, `n octombrie 2005, `n
galeria Catedralei „Hristos
Mântuitorul“ [i a fost des-
chis\ de `nsu[i Patriarhul
Bisericii Ruse, Alexei al II-
lea, `mpreun\ cu Mitropoli-
tul Bisericii Ortodoxe din Po-
lonia, Arhiepiscopul Sawa.
~n 2006, expozi]ia a fost pre-
zentat\ `n cadrul Festiva-
lului „Celor Patru Culturi:
polonez\, evreiasc\, germa-
n\ [i rus\“, manifestare
prestigioas\ organizat\ la
Lódz. A fost, de asemenea,
g\zduit\ la Bucure[ti de
Muzeul Na]ional Cotroceni.
Aprope 4 milioane
de ortodoc[i polonezi
Din punct de vedere isto-
ric, ortodoc[ii au tr\it `n pro-
vinciile din estul Republicii
Polono-Lituaniene Com-
monwealth, ace[tia fiind la
La subsolul catedralei
se afl\ Capela „Str\danii
lui Iisus Hristos“, via]a li-
turgic\ `n acest paraclis
]in=ndu-se dup\ calenda-
rul vechi.
`nceput de etnie belarus\ [i
ucrainean\.
~n programul s\u de rusi-
ficare a p\m=nturilor polo-
neze, `n timpul diviz\rii re-
publicii, Guvernul ]arist al
Rusiei a sprijinit Biserica
Ortodox\. Simbolul acestui
sprijin a fost `n\l]area unei
mari catedrale ortodoxe `n
centrul Var[oviei, capitala
arhia de la Constantinopol fusese p=n\ atunci Polonia centra]i `n partea de est a
na]iunii care `nainte era in- `n anul 1924. de Est, num\rul acestora a Poloniei.
dependent\ [i ora[ul a c\rui
~n urma recens\m=ntului sc\zut semnificativ. Biserica Ortodox\ a Po-
popula]ie cre[tin\ era pre- efectuat `n 1931, `n r=ndul ~n 1948, Patriarhia Mos- loniei este `mp\r]it\ `n [ase
dominant romano-catolic\.
popula]iei poloneze, 3,8 mili- covei a dat Bisericii Ortodo- eparhii: Var[ovia [i Bielsk,
Statul modern polonez oane de polonezi se decla- xe a Poloniei o nou\ cart\ a Bialustok [i Gdansk, Lodz [i
s-a creat dup\ Primul R\z-
raser\ ortodoc[i. drepturilor autocefale. Auto- Poznan, Eroclaw [i Szczecin,
boi Mondial din teritoriile cefalia Bisericii Ortodoxe Lublin [i Chelm; Przemusl
guvernate anterior de Rusia
Poloneze fa]\ de Patriarhia [i Nowy Sacz. Acestea nu-
[i Germania. Noul stat a do- Cei mai mul]i Moscovei a continuat [i `n m\r\ `n total aproximativ
b=ndit un num\r mare de or- timpul regimului comunist. 800.000 de credincio[i.
todoc[i ru[i [i ucrainieni, a- ortodoc[i, `n partea Re[edin]a mitropolitan\
ce[tia unindu-se `n credin]\ de est a Poloniei a Bisericii Ortodoxe Polone- Not\:
f\r\ a avea o Biseric\ na]io- ze Autocefale este la Var- Informa]iile despre cele patru
nal\. Pentru a-i uni `n ca- Dup\ schimbarea fron- biserici ortodoxe din Polonia au
[ovia, capitala Poloniei. Majo- fost culese de Tomasz Stempa
drul unui organism oficial, tierelor `n 1944 [i anexarea ritatea credincio[ilor sunt din Polonia, masterand la
Biserica Ortodox\ a Poloniei de c\tre Uniunea Sovietic\ de na]ionalitate belorus\
a fost recunoscut\ de Patri- a unei por]iuni din ceea ce sau ucrainean\ [i sunt con-
Facultatea de Teologie Ortodox\
„Dumitru St\niloae“ din Ia[i
Biserica „Pogor=rea Parohul acestei biserici este pr.
Jerzy Boreczko. La subsolul bi-
Sf=ntului Duh“ din Bialystok sericii se afl\ paraclisul Maicii
CM
YK
Domnului, Nea[teptat\ Bucurie. ~n
La ora actual\, aceast\ biseric\ es-
te cea mai mare biseric\ din Polonia biserica cea mare sunt dou\ altare,
[i una dintre cele mai mari din Eu- „Pogor=rea Sf. Duh“ [i „Sf. Sava
ropa. Piatra de temelie pentru con- Luminat“. ~n prezent, se con-
struc]ia acestei biserici a fost pus\ la struie[te clopotni]a care va avea 60
1 august 1982. Semnatarul planului de metri `n\l]ime [i va g\zdui
arhitectural este arhitectul Jan emi]\torul postului de radio orto-
Kabac. Biserica „Pogor=rea Sf=ntului dox „Orthodoxia“. Biserica a fost
Duh“ din Bialystok a fost sfin]it\ la construit\ din surse proprii [i din
16 mai 1999 de c\tre IPS Sawa, Mi- ajutorul credincio[ilor care for-
tropolitul Var[oviei [i a toat\ Polonia, meaz\ parohia „Pogor=rea Sf=ntu-
din ini]iativa c\ruia s-a construit a- lui Duh“.
ceast\ grandioas\ biseric\. ~n 1998, la 15 octombrie, ea a fost
La sfin]irea ei au participat [i al]i vizitat\ de Patriarhul Ecumenic de
ierarhi din Polonia. la Constantinopol, Bartolomeu I.
Biserica
„Sf=nta Treime“
din Hajnowka
Piatra de temelie a a-
cestei biserici a fost pus\
la 14 octombrie 1973, iar
lucr\rile de construc]ie
au durat aproape 20 de
ani. Proiectul bisericii a-
par]ine lui Aleksandr
Grygorowicz din Poznan.
Pictura a fost realizat\
`n perioada 1986-1990 de
pictorul grec Dymitrios Hagia Sophia lului, Bartolomeu I, care a
Andonopulos. Biserica sfin]it-o `n octombrie 1998. La
„Sf. Treime“ din Haj- din Bialystok slujba de sfin]ire au partici-
pat [i Mitropolitul Poloniei,
nowka are [apte altare, Hagia Sophia este o repro- Sawa, precum [i membrii Si-
dintre care trei la subsol, duc]ie a Catedralei „Sf. Sofia“ nodului Episcopal Polonez.
iar `n ea `ncap 3.000 de de la Constantinopol. Proiec- Patriarhul Ecumenic a
persoane. Din anul 1982, c\ bisericeasc\. Din 1990, tul bisericii apar]ine lui Mi- donat pictura realizat\ `ntre
aceast\ biseric\ g\zdu- la acest concert particip\ hail Balasz. Piatra de temelie 1998 [i 1999 `n stil bizantin
ie[te un concert de muzi- [i coruri din str\in\tate. a fost pus\ `n noiembrie 1987 de profesorul Konstantinos
de c\tre Patriarhul Ecumenic Xenopoulos `mpreun\ cu
Dimitrios I. La acest eveni- ucenicii lui: Konstantinos
ment a participat [i actualul Tzitzilis [i Leonidas i Maria
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN patriarh al Constantinopo- Tsauparoglou.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
23 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 17 (618) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Br\ilean a `nviorat
M\n\stirea care une[te
[edin]a Consiliului
PAGINA 16

PAGINA 5
apele `n form\ de cruce
Local cu un bile]el roz

Acum 100 de ani, la Fl\m=nzi

nu a fost nici o r\scoal\ 6 miliarde de euro
pentru `mbun\t\]irea
calit\]ii apei
a A[ezate pe buza unor dealuri `mp\durite, satele ce compun ast\zi ora[ul Fl\m=nzi duc `n spate, g=rbovite,
PAGINA 6
povara unei controversate istorii a Cu un veac `n urm\, `ntr-un februarie geros, `n s\tucul numit pe atunci
Fl\m=nzi avea s\ se aprind\ sc=nteia r\scoalei ]\r\ne[ti `mpotriva arenda[ilor a Contrazic=nd argumentele
istoriei scrise de comuni[ti [i preluate p=n\-n ziua de azi, cum c\ pe aceste locuri a fost un adev\rat m\cel
cu sute de victime, locuitorii din Fl\m=nzi povestesc faptele a[a cum s-au `nt=mplat a PAGINILE 8-9

Democra]ii
[i liberalii continu\ o
CM
guvernare de avarie CM
YK
PAGINA 7
YK

Profesorii s-au
obi[nuit s\ treac\
notele `n caietul lor,
nu `n catalog
PAGINA 11

POZA ZILEI Teste gril\ mai u[oare pentru [oferi

Testele-gril\ pentru [o-
ferii care au r\mas f\r\
permis de conducere vor fi
mai u[oare, cu `ntreb\ri,
aproape `n totalitate de-
spre regulile de circula]ie,
dup\ ce s-a constatat c\,
de la intrarea `n vigoare a
noului Cod Rutier, numai
15% dintre cei verifica]i
au r\spuns corect la
`ntreb\rile chestionarului
Poli]iei Rutiere.
„Dup\ ce am constatat
c\, din cele 9.900 de per-
soane verificate la nivel
na]ional, numai 1.376 au
r\spuns corect la `ntreb\-
rile chestionarului, ne
Prima femeie la Casa Alb\? Senator Bill Gates vine `n Rom=nia la `nceputul lui februarie
de New York [i fost\ Prim\ Doamn\ a
SUA, Hillary Clinton a anun]at intrarea
`n cursa pentru a deveni candidatul Par-
tidului Democrat `n alegerile preziden-
]iale din 2008. ~n cursa pentru investi-
tura republican\, principalul favorit es-
te fostul primar de New York, Rudolph
Giuliani. a
g=ndim s\ cobor=m [ta-
cheta [i s\ elabor\m teste
cu un grad de dificultate
mai redus“, a declarat,
ieri, chestor Gheorghe Po-
pa, adjunct al Inspecto-
rului General al Poli]iei
Rom=ne (IGPR).
Potrivit legisla]iei ru-
tiere actuale, testarea este
gratuit\, fiind declarat
promovat [oferul care, du-
p\ ce i s-a suspendat per-
misul de conducere pentru
o perioad\ de 30, 60 sau
90 de zile, a r\spuns co-
rect la cel pu]in 13 `n-
treb\ri din cele 15 formu-
late de Poli]ia Rutier\. a
Cofondatorul companiei ame-
ricane Microsoft, Bill Gates, cel
mai bogat om din lume, potrivit
revistei „Forbes“, va vizita Ro-
m=nia `n prima parte a lunii fe-
bruarie, a declarat, ieri, direc-
torul Microsoft pentru strategia
afacerilor `n Europa de Sud-Est,
Lumina
angajeaz\
reporter
Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
lectivul de redac]ie [i organizeaz\
un concurs de preselec]ie pentru
ocuparea unui post de reporter.
Condi]ii:
- studii superioare (`n an ter-
minal sau finalizate);
- experien]a `n jurnalism [i cu-
no[tin]ele teologice pot constitui
un avantaj.
CV-urile se depun la sediul re-
dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.
Paula Apreutesei. „Detaliile a-
gendei vor fi f\cute publice la o Meteo
U
dat\ ulterioar\“, a spus A-
preutesei.
Bill Gates este cofondatorul
Precipita]ii
maxima 8 °C
companiei Microsoft, cel mai im-
portant produc\tor software din minima 6 °C
lume. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 23 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXI)
Controverse
[i curente `n
protestantism (VIII)
O grupare religioas\ care
a ap\rut `n sânul protes-
tantismului a fost secta
anabapti[tilor, organizat\
de Thomas Münzer (1490-
1525), pe vremea r\scoa-
lelor ]\r\ne[ti din Germa-
nia, din decursul anilor
1524-1525 [i 1534-1535.
Mi[carea a fost continuat\
de Menno Simon († 1559),
care `n anul 1536 a res-
pins, pe lâng\ botezul co-
piilor, ocuparea unor ser-
vicii publice, satisfacerea
serviciului militar [.a.
Aderen]ii ei au fost numi]i
„mennoni]i“. Ei puneau ac-
cent pe iluminare sau
„na[terea din nou“ [i s-au
r\spândit repede `n
Germania, Olanda, Rusia
[i America. Din aceast\
mi[care s-a dezvoltat apoi
„mi[carea baptist\“, prin
`mbinarea diferitelor co-
munit\]i anabaptiste sau
mennonite cu comunit\]i
calviniste [i anglicane, di-
vizându-se `n mai multe
ramuri. Apari]ia bapti[-
tilor `n forma actual\ este
legat\ de numele lui John
Smith, un pastor puritan
care, `n anul 1608, a emi-
grat din Anglia `n Olanda.
Un adept al s\u, Thomas
Holwys, a revenit `n An-
glia [i a `nfiin]at prima
Biseric\ Baptist\ la Lon-
dra. Spre deosebire de
botezul anabaptist, prin
stropire, bapti[tii au intro-
dus afundarea, iar `n doct-
rina despre mântuire, unii
erau calvini[ti, admi]ând
predestina]ia, `n timp ce
al]ii admiteau mântuirea
general\. O alt\ ramur\ o
formau „sabatarii“, care
cinsteau sâmb\ta. Dup\
unii istorici, bapti[tii nu
au un Crez oficial, confe-
siunile de credin]\ au fost
stabilite `n diverse locuri
[i la date diferite. Se pare
c\ prima confesiune de
credin]\ baptist\ a fost
adoptat\ `n anul 1689,
când au c\p\tat libertate
deplin\ `n Anglia. Punc-
tele doctrinare importante
din M\rturisirea de cre-
din]\ a Cultului baptist
sunt: slujitorii cultului
sunt pastorii [i diaconii;
botezul, care se s\vâr[e[te
numai la majorat, nu are
calitatea de a cur\]i
p\catele; cina Domnului
este doar comemorarea
iert\rii p\catelor prin
jertfa lui Hristos; nu ad-
mit s\rb\torile `nchinate
sfin]ilor; „sfin]enia“ se
ob]ine prin lucrarea pro-
gresiv\ pe care o face
Dumnezeu prin Duhul
Sfânt `n via]a celui salvat
[.a. (rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
P\rintele de foc
Un frate s-a dus la avva Si-
soe, pe muntele avvei Anto-
nie [i stând ei a[a de vorb\
`l `ntreab\ pe b\trân: „~nc\
n-ai ajuns la nivelul avvei
Antonie, p\rinte?“. B\trâ-
nul `i zice: „Dac\ a[ avea
m\car unul din gândurile
avvei Antonie, a[ deveni tot
numai foc. Totu[i cunosc pe
cineva care, cu trud\, i-ar
putea duce gândul“. (Pa-
terric, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
~ntreb\ri
inutile
„{i au venit la Iisus sa-
ducheii care zic c\ nu este
`nviere [i-L `ntrebau zi-
când: «~nv\]\torule, Moise
ne-a l\sat scris, c\ de va
muri fratele cuiva [i va l\sa
femeia f\r\ copil, s\ ia
fratele s\u pe femeia lui [i
s\ ridice urma[ fratelui. {i
erau [apte fra]i. {i cel din-
tâi [i-a luat femeie, dar,
murind, n-a l\sat urma[. {i
a luat-o pe ea al doilea, [i a
murit, nel\sând urma[. Tot
a[a [i al treilea. {i au luat-
o to]i [apte [i n-au l\sat
urma[. ~n urma tuturor a
murit [i femeia. La `nviere,
când vor `nvia, a c\ruia
dintre ei va fi femeia? C\ci
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
M=ntuitorul a fost `n India?
a Dialog cu p\rintele Arsenie Papacioc a
- Practica yoga este ac-
ceptat\ de Biseric\?
- Nu v\ mai `n[ela]i [i
cu yoga, dragii mei, Bise-
rica o consider\ erezie.
A venit cineva la mine
[i a `nceput s\ vorbeasc\
despre yoga [i i-am spus:
Cine v\ opre[te s\ face]i
metanii, care este o mi[-
care complet\ a organis-
mului. S-au v\zut cre[-
tini ridica]i deasupra p\-
m=ntului, cu o for]\ `m-
potriva gravita]iei de-]i
st\ mintea `n loc. ~]i
ajut\ harul lui Dumne-
zeu, pentru cei care prac-
tic\ yoga nu conteaza. Ei
`[i dezvolt\ mu[chii... [i...
~n numele c\rei religii fac
ei acestea? Unde vrei s\
ajungi cu trezirea tuturor
fibrelor trupului? Eu,
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfântul Sfin]it
Mucenic Clement
al Ancirei
Originar din Ancira
Galatiei, Sfântul Clement
s-a n\scut `n jurul anului
280. A intrat `n via]a mo-
nahal\ când avea doar 12,
iar pentru via]a lui curat\
a fost f\cut arhiereu la
vârsta de numai 20 de ani.
Sfântul Clement a murit
ca mucenic `n secolul al
III-lea, `n timpul `mp\ra-
tului Maximian (286-305).
CALENDARUL ZILEI
to]i [apte au avut-o de
so]ie». {i le-a zis Iisus:
«Oare nu pentru aceasta
r\t\ci]i, ne[tiind Scriptu-
rile, nici puterea lui Dum-
nezeu? C\ci, când vor `nvia
din mor]i, nici nu se mai `n-
soar\, nici nu se mai m\-
rit\, ci sunt ca `ngerii din
ceruri. Iar despre mor]i c\
vor `nvia, n-a]i citit, oare, `n
cartea lui Moise, când i-a
vorbit Dumnezeu din rug,
zicând: Eu sunt Dumnezeul
lui Avraam [i Dumnezeul
lui Isaac [i Dumnezeul lui
Iacov? Dumnezeu nu este
Dumnezeul celor mor]i, ci a
celor vii. Mult r\t\ci]i».“
(Marcu 12, 18-27)
***
Saducheii au dorit s\-L
pun\ `n dificultate pe
Domnul nostru Iisus Hris-
tos. Ei nu credeau `n
`nviere [i `ntrebarea lor
dac\ fac metanii, fac `n
numele unei religii, vreau
s\ ajung la m=ntuire.
Pentru asta m\ proster-
nez: „Doamne, iart\-
m\!“. ~ntre timp, inter-
locutorul meu a `nceput
s\ vorbeasc\ [i despre
Buda, la care eu i-am
r\spuns c\ „Budismul
este o religie moral\, dar
nu m=ntuitoare!“. Eu
i-am spus limpede cuvin-
tele M=ntuitorului: „Cine
nu adun\ cu Mine,
risipe[te! Cine nu se va
boteza `n numele Tat\lui
[i al Fiului [i al Sf=ntului
Duh, nu se va m=ntui!“.
Hristos a spus: „Eu sunt
Cel ce sunt“. M-a `ntrebat
o alt\ „doamn\“, o
profesoar\ – tare mult
m-a sup\rat! – Numai do-
Tot ast\zi, Bise-
rica face pomeni-
rea Sfântului Mu-
cenic Agatanghel;
a Cuviosului Euse-
biu; a Cuviosului
Mavisma Sirul; a
Cuviosului Sala-
man sihastrul; a
doi sfin]i mucenici
uci[i `n ora[ul Par-
fum; a Sfântului
Paulin Milostivul,
episcopul Nolei din
Campana [i a Si-
nodului al VI-lea
Ecumenic.
Mâine, Biserica face po-
menirea Cuvioasei Xenia.
~n ziua de 22 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1512 – ~ncepe dom-
nia, `n }ara Româneasc\,
a lui Neagoe Basarab
(1512-1521);
a 1556 – A avut loc cel
mai dezastruos cutremur
din lume, ducând la uci-
derea a 830.000 de oa-
meni, `n provincia chinez\
Shansi;
este legat\ de acest lucru.
~ntrebarea este struc-
turat\ `ncât nu po]i admite
decât un singur r\spuns,
`ns\ doar aparent este a[a.
Mul]i suntem asemenea
saducheilor. ~ntâlnim
cre[tini care nu cred `n
~nvierea lui Iisus Hristos
[i, `n general, `n `nviere.
Nici Sfin]ii Apostoli nu au
crezut c\ Mântuitorul a
`nviat, c\ s-a ar\tat Mariei
Magdalena, c\ a `nso]it pe
Luca [i Cleopa `n drum
spre Emaus. Este curios c\
fra]i de-ai no[tri accept\
tot felul de vorbe de[arte
ridicate la rangul de
credin]\, decât s\ accepte
`nvierea. Acum este „la
mod\“ credin]a `n re`n-
carnare, de[i cine gânde[te
pu]in realist [i are o doz\
de obiectivitate realizeaz\
c\ nu este decât o alt\ in-
ducere `n eroare a celui ne-
maturizat spiritual. Sfân-
u\ vorbe, numai dou\
vorbe!“. {i zice: „M=ntu-
itorul n-a ap\rut de la
v=rsta copil\riei p=n\ la
propov\duire, a fost `n
India?“. {i i-am spus:
„Cum s\ se duc\ `n India,
doamn\, c\ era Dumne-
zeu! Trebuia s\ `nve]e de
la indieni, El, Care a
creat pe indieni? Era
Dumnezeu, doamn\, ce
tot mai `ntrebi?“. Ce s\
mai `nve]i de la budi[ti,
c=nd Dumnezeu a zis Eu
sunt Cel ce sunt?
- Individualismul este,
se pare, o boal\ a so-
ciet\]ii. Se extinde,
oare, [i asupra credin-
cio[ilor?
- Da, este `ntr-adev\r
unul dintre marile de-
fecte ale momentului is-
a 1821 – A `nceput re-
volu]ia popular\ condus\
de Tudor Vladimirescu;
a 1878 – Armisti]iul
din r\zboiul ruso-româno-
turc de la 1877-1878.
Sfâr[itul R\zboiului de
Independen]\;
a 1898 – S-a n\scut
Serghei Mihailovici Ei-
senstein, unul dintre ma-
rii regizori ai cinemato-
grafiei ruse, scenarist, sce-
nograf, teoretician („Cru-
ci[\torul Potemkin“, „Ivan
cel Groaznic“) (m. 11 fe-
bruarie 1948);
a 1931 – A decedat
Anna Pavlovna Pavlova,
celebr\ balerin\ rus\
(„Frumoasa din p\durea
adormit\“, „Silfidele“, „Gi-
selle“, „Moartea lebedei“)
(n. 12 februarie. 1881);
a 1945 – Armata a 4-a
român\ elibereaz\ ora[ul
Roznava din Cehoslovacia;
a 1946 – Prima reuni-
une a Consiliului Econo-
mic [i Social al ONU;
a 1948 – Adunarea
Deputa]ilor adopt\ o nou\
lege electoral\ care ex-
cepteaz\, sub diferite mo-
tiva]ii, participarea unor
tul Apostol Pavel spune:
„Dac\ Hristos a `nviat [i
noi vom `nvia!“. Prefer
s\-mi `nsu[esc ceea ce
afirm\ Fiul lui Dumnezeu
[i sfin]ii S\i ucenici decât
toric `n care tr\im. ~ns\
nu vreau deloc s\ cred c\
acestea sunt nevindeca-
bile. Noi suntem aten]i cu
ceea ce, de fapt, am luat
cu noi c=nd am plecat mai
departe, la un drum mare
care se face cu primul
pas, dar pus bine, pe di-
rec]ie. Individualismul
nu a f\cut dec=t s\ izo-
leze unul dintre scopurile
principale ale cre\rii o-
mului. Omul nu este
creat numai pentru el
singur, el este creat pen-
tru `ntreaga umanitate.
Pentru c\ tragedia `ntre-
gii umanit\]i trebuie
tr\it\ ca propria noastr\
nenorocire. Noi purt\m o
r\spundere [i pentru cel
care este l=ng\ noi. A-
cesta este sensul `nv\]\-
turii cre[tine despre cre-
a]ie, pe care trebuie s\ o
[tim. Din momentul `n
care s-a izolat a f\cut o
semi-asocia]ie cu diavo-
lul, pentru c\ ascult\ nu-
mai de g=ndurile proprii.
Lucrul primordial `n con-
categorii importante de
popula]ie la vot;
a 1955 – A avut loc pri-
ma audi]ie, la Paris, a
„Simfoniei de camer\ pen-
tru 12 instrumente“ de
George Enescu;
a 1973 – Pre[edintele
american Richard Nixon a
anun]at `ncheierea unui
acord care a dus la `n-
cetarea ostilit\]ilor mi-
litare din Vietnam;
a 1981 – Municipiul
Bucure[ti `nglobeaz\, al\-
turi de cele [ase sectoare
administrative, [i Sectorul
Agricol Ilfov. Acest al
[aptelea sector al capi-
talei, alc\tuit din 38 de co-
mune [i ora[ul Buftea, a
fost transformat (24 sep-
tembrie 1996) `n jude], cu
re[edin]a `n Bucure[ti;
a 1989 – A decedat
Salvador Dalí, pictor, gra-
fician, eseist spaniol (n. 11
mai 1904);
a 1991 – A fost semnat,
la Bucure[ti, Acordul de
cooperare dintre Guvernul
României [i Programul
Na]iunilor Unite pentru
Dezvoltare;
opinia unor mereu `ntreb\-
tori [i etern r\zvr\ti]i `m-
potriva Adev\rului reve-
lat. (Rubric\ realizat\ de
Pr. Dumitru P|DURARU,
Radio Trinitas)
cep]ia cre[tin\ este jertfa;
condi]ia ca s\ te m=ntu-
ie[ti, respectiv ca s\ lu-
minezi, este s\ [tii s\ te
jertfe[ti. Apostolul Petru,
la Schimbarea la Fa]\ a
Domnului, I-a spus:
„Doamne, bine ne este
nou\ s\ fim aici. S\
facem trei colibe...“. Par-
c\ se `ngem\na Cerul cu
pam=ntul. ~ns\ M=ntu-
itorul i-a r\spuns: „Bine,
Petre. Dar ce facem cu
jertfa de pe Golgota?“. O
asem\nare cu ideea de
jertf\ este lum=narea: un
fitil ca s\ lumineze tre-
buie s\ ard\. Condi]ia ca
s\ luminezi este s\ te
jertfe[ti. Asta este ex-
plica]ia lum=n\rii sau a
candelei. {i dac\ nu [tim
s\ jertfim, st\m pe loc.
Individualismul este o
mare pierdere, `nseamn\
s\ fii izolat de Creator [i
s\ devii margine, iar
marginile sunt ale draci-
lor, cum spun Sfin]ii
P\rin]i. (www.rompor-
tal.com)
a 1997 – Guvernul el-
ve]ian anun]\ acordul
privind crearea unui fond
„de ajutorare a victimelor
Holocaustului“;
a 1999 – A cincea mi-
neriad\ – Miron Cozma [i
Romeo Beja, liderii mine-
rilor, `l conving pe pri-
mul-ministru Radu Va-
sile s\ redeschid\ minele
Dâlja [i B\rb\teni [i s\
promit\ o cre[tere salar-
ial\ pentru ortaci de 30-
35%. Minerii se re`ntorc
`n Valea Jiului;
a 2001 – Camera Lor-
zilor a Parlamentului Ma-
rii Britanii a adoptat o
lege care autorizeaz\ clo-
narea embrionilor umani
`n scopuri [tiin]ifice;
a 2002 – A decedat Pie-
rre Bourdieu, unul dintre
cei mai importan]i filosofi
[i sociologi contemporani
(„Theorie de la pratique“,
„Ce que parler veut dire“,
„La Misere du monde“,
„Les structures sociales de
l’économie“) (n. 1 august
1930);
a 2005 – Viktor Iu[cen-
ko a fost `nvestit oficial
pre[edinte al Ucrainei. a

7 NOTE
Portret componistic Aurel Stroe:
„Mai mult decât cuvinte...“
de Petru]a-M
Maria
M|NIU}
~n seara zilei de 10 ian-
uarie 2007, Sala Mare a
Ateneului Român a fost
gazda unui portret com-
ponistic menit s\ redea
principalele coordonate
ale discursului creator
complex apar]inând lui
Aurel Stroe – compozito-
rul român ale c\rui lu-
cr\ri se cânt\ cel mai frec-
vent pe continentul euro-
pean (dup\ statistici ofi-
ciale). Portretul compo-
nistic s-a dovedit a fi un
moment atent realizat,
componentele sale fiind
menite s\ autentifice in-
terpretativ aspecte din
cele mai semnificative mo-
mente ale unei `ntegi ca-
riere creatoare care, ori-
cum, nu putea fi surprin-
s\ `n câteva selec]iuni.
Dar lucr\ri precum
Prima [i a treia sonat\
pentru pian (interpretate
cu pasiune de cel care a
fost principalul organiza-
tor al recitalului, compoz-
itorul [i pianistul Mihai
M\niceanu) sau Liedu-
rile pe versuri de Tudor
Arghezi (cântate cu o in-
teligent\ sensibilitate de
LUMINA}I-V| FA}A !
Eternitatea ursachian\
de Lucian VASILIU
Sunt scriitori (locali, na-
]ionali, europeni, univer-
sali) care au avut sau au
parte de nedreapt\ uitare.
Ne-am referi doar la c=-
teva cazuri recente, de la
Dan Lauren]iu la Mircea
Ciobanu, de la Daniel Tur-
cea la Virgil Mazilescu.
~ntre cei ferici]i, situa]i
`n relieful posterit\]ii,
i-am men]iona, `n apro-
pierea noastr\, pe Aurel
Dumitra[cu (gra]ie, mai
ales scriitorului Adrian
Alui Gheorghe) [i pe Emil
Iordache.
Ca [i `n cazul lui Emil
Iordache (universitarul,
traduc\torul, eseistul, pu-
blicistul), revista „Dacia
literar\“ i-a dedicat lui
Mihai URSACHI un
num\r integral(3/2004), o
expozi]ie documentar\ `n
cuprinsul circuitului cul-
tural de la Muzeul „Mihai
Eminescu“ din Parcul
Copou. Mai mult, `n
ograda casei primarului
junimist Vasile Pogor a
fost expus\, `ntru vedere/
vizitare, ma[ina/ automo-
bilul poetului, ca meta-
for\ a exilului românesc.
Editura PRINCEPS
EDIT (coordonat\ inspi-
rat de Filomena [i Daniel
Corbu, secunda]i, vred-
nic, de C\lin Cocora) a
lansat, nu de mult, co-
c\tre soprana Bianca
Manoleanu) au constituit
momente de referin]\, `n-
cununate de ultima com-
pozi]ie terminat\ de ma-
estrul Aurel Stroe, „Fan-
tasia quasi una sonata
pentru violoncel [i pian“,
a c\rei interpretare a fost
sus]inut de c\tre Bogdan
Popa [i de c\tre acela[i
Mihai M\niceanu – un
constant sus]in\tor al
crea]iei lui Aurel Stroe `n
spa]iul autohton. Unul
din momentele privile-
giate ale recitalului-por-
tret a fost prezen]a sce-
nic\ deosebit\ - ca `ntot-
deauna! - a saxofonistului
Daniel Kentzy, care a
avut multiple contribu]ii
instrumentale `n cadrul
unor fragmente din Ope-
ra „Orestia“ [i, al\turi de
o forma]ie vocal-instru-
mental\, `n lucrarea „A-
ccords et comptines“.
Constat\m `ns\, pe
plan teoretic, o prea su-
mar\ [i insuficient\ cu-
noa[tere [i `n]elegere a
fundament\rii no]ionale
a demersului componistic
semnat „Aurel Stroe“,
fapt care `l plaseaz\, ne-
drept, inevitabil [i invari-
avbil de câteva decenii
`ncoace, `n aceea[i sfer\ –
deja uzat\! – care circum-
lec]ia „Edi]ii critice“, cu
alt, pe nedrept uitat nu-
me, Ioanid Romanescu.
Volumul „Arca. Opera
poetic\“, av=ndu-i lectori
aviza]i pe Ana Cojan (so]ia
poetului) [i Magda Negrea
(profesoar\, prieten\ sta-
tornic\), beneficiaz\ de
prefa]\, itinerar biografic
[i selec]ie de texte critice
datorate lui Daniel Corbu,
infatigabilul editor de
c\r]i esen]iale.
~n cele aproape 600 de
pagini (format academic) `l
reg\sim pe poetul celest
din volumele „Inel cu enig-
m\“ (1970), „Missa solem-
nis“ (1971), „Poemul de
purpur\ [i alte poeme“
(1974), „Diotima“ (1975),
„Marea ~nf\]i[are“ (1977),
„Arca“ (1979), „Vila Re-
senkranz“ (1980), „Nebunie
[i lumin\“ (1998) [i „Bene-
dictus“ (2002). Sunt prezen-
te `n aceast\ ampl\ antolo-
gie [i poeme neincluse `n
volume, texte postume [i
poezii din „Goana magilor“
(antologie de Magda Ne-
grea [i acela[i Daniel Cor-
bu, carte ap\rut\ la „Prin-
ceps Edit“, `n anul 2005).
De asemenea, Mihai
Ursachi apare [i `n ipos-
taza de excelent traduc\-
tor din poe]ii germani
Christian Morgenstern,
Clemens Brentano, Frie-
drich Holderlin, Schiller,
Paul Celan (cern\u]eanul
franco-german), Rein-
hard Lethau.
OPINII & COMENTARII
scrie doar creatorul de
muzic\ morfogenetic\...
Acelea[i sintagme vechi
caracterizeaz\ muzico-
logic un compozitor care a
„evoluat“ de la o lucrare
la alta spre alte experi-
ente de crea]ie, `n ceea ce
prive[te abordarea unor
modalit\]i mereu noi de a
concepe opusul muzical.
Un creator ale c\rui
lucr\ri se disting prin
profilul puternic indivi-
dualizat al fiec\rei a din-
tre ele (aceasta f\r\ a ex-
clude unitatea concep-
tual\ a `ntregii sale crea-
]ii) are nevoie de muzi-
cologi (interpre]i) care s\
fie capabili s\ se situeze
la nivelul `n]elegerii aces-
tui fenomen complex,
multiplu aticulat `n spa-
]iul estetic-filozofic, inte-
gral-artistic [i religios.
Altfel, devine periculoas\
asimilarea artei unui cre-
ator de o asemenea exi-
gen]\ valoric\ - recunos-
cut\ interna]ional - cu
câteva no]iuni „matem-
atico-filozofice“ palide,
pescuite din oceanul ter-
minologiei sincretice cu
care ne-a obi[nuit arta
timpului nostru. Muzica
lui Aurel Stroe este mai
mult decât vorbele alese
s\-l reprezinte la osp\]ul
Prezenta edi]ie se `m-
pline[te [i datorit\ fratelui
poetului, preotul Gheor-
ghe Ursache (stabilit, de
decenii, `n Elve]ia).
~ntre criticii literari
care au analizat constant,
fertil, expresiv opera ur-
sachian\ i-am sublinia pe
regreta]ii Lauren]iu U-
lici, {tefan Augustin Doi-
na[ (coleg de deten]ie
politic\, magistru al…
magistrului Ursachi), Eu-
gen Simion, Nicolae Ma-
nolescu, Gheorghe Gri-
gurcu, Ion Pop, Marian
Popa, Alex {tef\nescu,
dar [i ie[enii-moldavi
Constantin Ciopraga,
Dan M\nuc\, Nicolae
Cre]u, Mihai Dinu Gheor-
ghiu, Constantin Pricop,
Al. Andriescu, Ioan Hol-
contemporan, `n care se
`ntâlnesc la aceea[i mas\
arta [i [tiin]a. Prea pu]ini
muzicologi vorbesc des-
pre „metafora ultimului
rest“ care apare `n muz-
ica sa, sau de „melodia
ascensional\“ – simbol al
idealului care config-
ureaz\ un `ntreg destin,
sau despre „acordul-ma-
trice“ care sus]ine crea]ii
prefa]ate de sintagme
parfumate cu sentimen-
tul exclusivist al `n\l]im-
ilor pe care nu poate urca
oricine...
Un gând de mul]umire
[i aleas\ pre]uire adre-
s\m preocup\rii Filarmo-
nicii bucure[tene de a
sus]ine [i de a propune
publicului versiuni re-
cente ale crea]iilor celor
mai cunoscu]i compozi-
tori români, `n seria de
portrete `n care am mai
avut ocazia de a lua con-
tact cu arta contempo-
ran\ sonor\ româneasc\.
Astfel se `mpline[te una
din marile dorin]e ale lui
George Enescu (care au-
reoleaz\, cu titulatura sa,
Filarmonica din capi-
tal\), cel atât de emo]io-
nant prezent `n aminti-
rile lui Aurel Stroe...
Ini]iativa se dovede[te a
fi creatoare de Mare Mu-
zic\ [i de mare... public.
* Petru]a-MMaria M\niu] este
cadru didactic universitar
la Universitatea Transilvania
din Bra[ov, doctor `n muzic\,
redactor muzical la Radio
Ortodoxia Bra[ov
ban, Vasile Spiridon, Mir-
cea A. Diaconu.
Cartea (de c\p\t=i), fie
tip\rit\ `n mod tradi-
]ional, fie pe suport elec-
tronic, `n chip esen]ial
(BIBLIA) sau conjunc-
tural (cartea de bucate, de
pild\) r\m=ne una dintre
inven]iile [i reperele ma-
jore ale omului reflexiv.
Iar Mihai Ursachi, cel
at=t de generos cu ucenicii
de odinioar\, continu\ s\
dialogheze cu noi, p\m=n-
tenii, mirabil exprim=n-
du-ne: „O, dac\ dup\
moarte/ s-ar putea scrie
versuri/ visez/ s\ fi murit/
`nainte de a se na[te
Universul“ (Autoportret).
* Lucian Vasiliu este scriitor,
coordonator al revistei
„Dacia literar\“
Mar]i, 23 ianuarie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
Hristos – totul `n toate
de arhimandrit Ioanikios KOTSONIS
Ruga]i-v\ ne`ncetat, cu preaputernicul nume
al lui Iisus – dulce mireasm\ cereasc\.
Frate, roag\-te ne`ncetat! Numele lui Iisus este
vrednic de timpul t\u. El binecuvinteaz\ oste-
neala ta, `]i lumineaz\ mintea, `]i cur\]e[te inima
[i aprinde `nl\untrul t\u flac\ra iubirii. Rug\-
ciunea lui Iisus mai posed\ `nc\ un avantaj con-
cret – acela de a putea fi ne`ntrerupt\. Po]i s\ te
rogi, astfel, ne`ncetat, orice ai face [i oriunde te-ai
afla, pretutindeni [i `n permanen]\: acas\, la lu-
cru, pe drum, la mas\, `n autobuz, la plimbare, zi
[i noapte. Rug\ciunea lui Iisus face din fiecare zi
a vie]ii tale „zi sf=nt\, des\v=r[it\, `n pace [i f\r\
de p\cat“, r\sp=ndind peste tot lumina lui
Hristos, `mprosp\t=ndu-te cu mireasma Lui.
Munce[ti din greu ca s\-]i c=[tigi existen]a?
E[ti comerciant? Roag\-te ne`ncetat – Iisus `]i
sfin]e[te comer]ul. E[ti agricultor sau me[te-
[ugar? Roag\-te ne`ncetat – Iisus `]i sfin]e[te
p\m=nturile [i me[te[ugul. E[ti elev sau student?
Roag\-te ne`ncetat – Iisus `]i sfin]e[te [coala [i
universitatea. E[ti om de [tiin]\ sau func]ionar?
Roag\-te ne`ncetat – Iisus sfin]e[te [tiin]a [i slu-
jirea ei. E[ti soldat, emigrant sau marinar? Roa-
g\-te ne`ncetat – Iisus sfin]e[te cazarma, pri-
begia, m\rile [i oceanele. E[ti tat\ sau mam\?
Roag\-te ne`ncetat – Iisus `]i sfin]e[te c\minul.
E[ti t=n\r sau t=n\r\? Roag\-te ne`ncetat – Iisus
sfin]e[te tinere]ea [i aspira]iile ei. Hristos este
tinere]ea ve[nic\. Se `nt=mpl\ s\ fii bucuros?
Sfin]e[te-]i bucuria prin rug\ciunea lui Iisus. El
`]i va face bucuria ve[nic\. E[ti m=hnit? Te
z\p\cesc luptele [i problemele? Caut\-L pe
Hristos – El este m=ng=ierea, speran]a [i lumina.
E[ti bolnav? Caut\-L pe Hristos – El este
s\n\tatea. E[ti orfan sau s\rac? Caut\-L pe
Hristos – El este Tat\ [i Mam\ [i avu]ie nes-
tric\cioas\. E[ti analfabet? Caut\-L pe Hristos –
El este `n]elepciunea cea mai `nalt\. E[ti muri-
bund? Caut\-l pe Hristos cu rug\ciunea – El este
Via]a [i ~nvierea.
A[adar, fiecare cre[tin evlavios s\ spun\
rug\ciunea lui Iisus – s-o spun\ ne`ncetat, cu
mintea [i cu limba. To]i cre[tinii – clerici, mireni
sau c\lug\ri – de `ndat\ ce se trezesc din somn
trebuie s\-L aduc\ prima dat\ pe Hristos `n
minte. Lui s\-i ofere `nceputul tuturor g=ndu-
rilor, ca o jertf\ de diminea]\. Este firesc ca mai
`nainte de toate s\ ne amintim de Hristos, Cel
Care ne-a iubit at=t de mult [i ne-a m=ntuit!
Numai `n felul acesta ne numim cre[tini [i sun-
tem cu adev\rat cre[tini.
Epoca noastr\ se caracterizeaz\ prin agonie,
nevroz\, confuzie, domnia ma[inilor care adesea
`n\bu[\ [i asfixiaz\ via]a spiritual\. Materia-
lismul, nihilismul, individualismul, asprimea, ne-
siguran]a, „moartea lui Dumnezeu“, moartea iu-
birii, condamnarea vie]ii duhovnice[ti, domnia eu-
lui trupesc, setea de slav\ lumeasc\, `mpingerea
`n uitare a chipului lui Dumnezeu din om, toate
acestea i-au f\cut pe oamenii moderni s\-[i pun\
semne de `ntrebare `nfundate `ntr-un haos f\r\
ie[ire. Iisus este pacea unic\ a oric\rei epoci, [i cu
at=t mai mult va fi pacea epocii noastre. Rug\-
ciunea lui Iisus devine ast\zi din ce `n ce mai im-
perativ\. Dac\, prin rug\ciune, ~l vom face pe
Hristos via]a fiec\rei clipe [i dac\ ~l vom c\uta cu
r=vn\ `nfl\c\rat\, atunci clipele [i orele nu se vor
mai scurge f\r\ de scop, `n cuget\ri de[arte [i fap-
te p\c\toase care m\resc agonia [i grija lumeasc\
[i ne dep\rteaz\ de limanul sf=nt al p\cii.
Ast\zi, oamenii sunt neferici]i [i cu nervii
[ubrezi deoarece au intrat `n ritmul unei vie]i ce
se desf\[oar\ exclusiv `n jurul propriului eu, nu
`n jurul lui Hristos. Sufer\ de tulbur\ri psihice
pentru c\ `[i risipesc mintea [i timpul `n ado-
rarea, pe multiple c\i, a de[ert\ciunii. Din lumea
lor lipse[te Hristos M=ntuitorul, lipse[te Numele
Lui [i rug\ciunea cu Numele Lui, care-l aduce pe
om pe f\ga[ul s\u firesc.
Oamenii f\r\ Hristos sufer\ de un fel de
„schizofrenie“ a inimii. Sunt mai numero[i schi-
zofrenicii care circul\ liberi pe strad\, dec=t cei
interna]i oficial `n spitale.
Rug\ciunea min]ii cea ne`ntrerupt\ `l ajut\ pe
om s\ evite sf=[ierea personalit\]ii, s\-[i g\seas-
c\ adev\rata origine [i s\ descopere, cu negr\it\
bucurie, c\ ~mp\r\]ia lui Dumnezeu se afl\ `nl\-
untrul nostru. (traducere de Sorina Munteanu)
4 Mar]i, 23 ianuarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

„Ascult\m prin ei c=ntarea `ngerilor de la Pe[tera Betleemului“

Prea Fericitul Teoctist,
Patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, a participat
duminic\ seara, `n Aula
Palatului Patriarhiei la
concertul intitulat „C=nt\ri
bizantine [i de tradi]ie bi-
zantin\“, sus]inut de corul
de copii [i tineret „Symbol“
al Patriarhiei Rom=ne [i de
corala b\rb\teasc\ „Te
Deum laudamus“. Eveni-
mentul de duminic\ a `n-
cheiat seria celor opt con-
certe organizate cu prilejul
festivalului „Bucure[ti -
ora[ al muzicii“. „Concertul
a fost organizat de Socie-
tatea Rom=n\ de Radiodi-
fuziune [i Patriarhia Ro-
m=n\, `n cadrul festivalu-
lui intitulat «Bucure[ti -
ora[ al muzicii». ~n pre-
zen]a unei s\li arhipline,
cele dou\ corale le-au oferit
tuturor celor prezen]i un
regal de muzic\ bizantin\
[i de tradi]ie bizantin\.
Acest concert a fost trans-
mis prin intermediul re]elei
europene de radio `n nu-
meroase ]\ri din Europa, `n
Portugalia, `n Danemarca
[i `n Grecia, astfel c\ nu-
mero[i radioascult\tori din
Europa, iubitori ai muzicii
de calitate, au putut audia
concertul sus]inut asear\
(duminic\ n.red.) de cele
dou\ corale la Palatul Pa-
triarhiei“, a declarat pentru
Radio Trinitas p\rintele
consilier Constantin Stoica,
purt\tor de cuv=nt al Pa-
triarhiei Rom=ne. La fi-
nalul concertului, PF P\-
rinte Patriarh Teoctist i-a
felicitat pe membrii corului
„Symbol“, subliniind toto-
dat\ frumuse]ea [i impor-
tan]a c=nt\rilor biserice[ti
ortodoxe: „Si de data aceas-
ta, ca [i alt\ dat\, suntem
impresiona]i de frumuse]ile
nesf=r[ite ale Ortodoxiei,
ale Sfintei Liturghii ortodo-
xe. A fost o culme de a as-
culta acest program, o cul-
me de sim]ire, de cuno[-
tin]\ [i de g=ndire a Orto-
doxiei noastre. S-a ascultat
[i `n ]\rile nordice [i ]\rile
europene, [i ne explic\m de
ce Ortodoxia folose[te `n
Sf=nta Liturghie [i `n sluj-
ba ei c=ntarea vocal\, nu
instrumentele. At=t de fru-
mos au c=ntat, `nc=t as-
cult\m prin ei c=ntarea
`ngerilor de la Pe[tera Bet-
leemului, unde S-a n\scut
M=ntuitorul nostru Iisus
Hristos, [i pentru ce Sfin]ii
P\rin]i ai Bisericii au
folosit `n cult organul cel
mai scump al omului, care
este glasul, vocea, cuv=ntul
lui Dumnezeu“. a

PE SCURT [i `n cea Armean\ [i `n cea de Rit

La Palatul Patriarhiei
va fi analizat\
activitatea celei mai
mari eparhii din ]ar\
Sub pre[edin]ia PF Patriarh
Teoctist, la Palatul Patriarhiei
din Capital\ se vor desf\[ura
ast\zi lucr\rile anuale ale
Adun\rii eparhiale a
Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
„La Bucuresti, la Palatul
Patriarhiei, va fi analizat\ ac-
tivitatea celei mai mari eparhii
din ]ar\, Arhiepiscopia
Bucurestilor, sub diferitele ei
aspecte: pastoral-misionar,
caritativ, organizatoric-admin-
istrativ, aspecte privitoare la
via]a monahal\, la `nv\-
]\m=ntul teologic [i religios
din [colile de stat, la activi-
tatea de patrimoniu cultural
bisericesc, activit\]ile editorial
tipografice, dar [i cele de con-
struire pentru noi l\ca[uri de
cult, dar vor fi luate `n dez-
batere [i aspecte curente ale
vie]ii biserice[ti din cuprinsul
Arhiepiscopiei Bucure[tilor“, a
declarat pentru Radio Trinitas
pr. Bogdan Ciubotaru,
purt\tor de cuv=nt al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor.
Dezbatere teologic\
despre Adunarea
ecumenic\ de la Sibiu
La Centrul Cultural „Xaveria-
num“ din str. Frederic, nr. 18,
din Ia[i se va organiza, vineri,
26 ianuarie 2007, orele 18.00, o
mas\ rotund\ pe tema: „Spe-
ran]a pentru `nnoire [i unitate
`n a[teptarea Adun\rii ecu-
menice de la Sibiu“, informeaz\
Episcopia Romano-Catolic\ de
Ia[i. Invita]ii acestei mese ro-
tunde vor fi pr. conf. dr. Gheor-
ghe Petraru, titularul catedrei
de „Misiologie [i Ecumenism“
de la Facultatea de Teologie
Ortodox\ „Dumitru Staniloae“
din Ia[i, care va prezenta per-
spectiva ortodox\, [i pr. dr.
Cornel Berea, care va prezenta
perspectiva romano-catolic\.
S\pt\mâna de rug\ciune pentru Vechi. Maica Domnului este [i `n
Biserica Catolic\ [i `n cea Orto-
dox\. Avem acelea[i sacramente,
acelea[i Sfinte Taine, avem acela[i
unitatea cre[tinilor, la Boto[ani
~n cadrul S\pt\m=nii de rug\- lui Dumnezeu pentru binefacerile acum `ncolo, s\ ne d\ruiasc\
Cuvânt al lui Dumnezeu, aceea[i
prezen]\ a lui Iisus. Iat\ cât de
multe lucruri ne unesc! Acestea
trebuie s\ ne adune, nu micile de-
ciune pentru unitatea cre[tinilor, primite de la El [i, `n acela[i timp, credin]\, n\dejde, dragoste puter- osebiri care ne diferen]iaz\. E
duminic\, 21 ianuarie 2007, la s\-L rug\m s\ reverse asupra nic\, ca s\ l\ud\m numele Lui“. Acela[i Hristos, `ntre noi, aceea[i
Biserica „Vovidenia“ din Boto[ani noastr\ dragostea care s\ ne un- Maica Domnului pe care o cinstim.
a fost oficiat\ o slujb\ comun\ de easc\ pe to]i spre a-L m\rturisi pe „Unde este Hristos, S\ ne ajute Dumnezeu s\ fim uni]i
sear\. Au participat reprezentan]i Dumnezeu prin faptele bune. `n Adev\r [i `n dragoste. Suntem
ai Bisericii Ortodoxe [i ai Bisericii ~nsu[i Mântuitorul Hristos spune acolo este Adev\rul“ fra]i! Iisus ar vrea ca to]i s\ fie
Romano-Catolice din Boto[ani. `n Evanghelia dup\ Matei c\ una! Aceasta-i dorin]a Mântuito-
Biserica „Vovidenia“ a fost aleas\ «Unde sunt doi sau trei aduna]i `n R\spunzând p\rintele Iosif rului! {i-L rug\m s\ d\râme
drept gazd\ a acestei prime `ntâl- Numele Meu, acolo sunt [i Eu `n Gherghela[ a spus: „Am tr\it mo- aceste bariere pe care, mai mult,
niri pentru c\ este mai aproape de mijlocul lor». Noi `ncerc\m s\ mente `n\l]\toare de rug\ciune. noi ni le-am ridicat [i s\ duc\ la
Biserica Romano-Catolic\ iar, prin `mplinim acest `ndemn al Mân- Ne-am `ntâlnit `mpreun\ `n Ade- unirea noastr\.
dimensiuni [i arhitectur\, aduce tuitorului. Ortodoc[i, romano-ca- v\r [i `n dragoste. {i totdeauna `n- Un cor al credincio[ilor romano
aminte de frumoasele biserici ale tolici, suntem to]i cre[tini, fii ai ace- tâlnirile noastre trebuie s\ fie ast- – catolici a intonat un frumos cân-
Occidentului. luia[i Dumnezeu [i fra]i `mpreun\. fel: `n Adev\r. Unde este Adev\- tec dedicat iubirii `ntre fra]i“.
Soborul de preo]i a fost condus S\ mul]umim bunului Dumnezeu rul? Iisus ne-a spus: «Eu sunt
Calea, Adev\rul [i Via]a». Unde
de pr. Grigore Diaconu, paroh la pentru c\ ne-a ajutat s\ `mplinim este Hristos, acolo este Adev\rul. „S\ t\iem buruienile,
parohia „Cuvioasa Parascheva“ [i aceste momente de rug\ciune
director al Seminarului Teologic `mpreun\ [i s\-L rug\m ca, [i de
Iar Hristos este [i `n Biserica Ro- `ncât credin]a
Liceal „Sf. Mare Mc. Gheorghe“. mano-Catolic\, [i `n cea Ortodox\
Din partea Bisericii Romano-
[i dragostea s\ d\inuie
Catolice a luat parte p\rintele Iosif `n fiecare dintre noi“
Gherghela[. ~n cuvântul s\u dup\
slujb\ p\rintele Grigore Diaconu a Preotul paroh al Bisericii „Vovi-
spus: „Ne-am adunat `mpreun\ s\ denia“, Partenie Apostoaie a mul-
aducem rug\ciune de mul]umire ]umit tuturor pentru prezen]\.
„Seara noastr\ de rug\ciune, `n
al 50-lea an de când se practic\
La Ia[i, ieri, 22 ianuarie, aceast\ Octav\, s\ fie o bucurie
rug\ciunea comun\ a avut loc pentru fiecare `n parte [i o bucurie
asear\ la Biserica „Sf. Nicolae“ a tuturor. Poate unii dintre noi
- Domnesc, unde slujba a fost avem prieteni, rude din alte bi-
oficiat\ de pr. Constantin serici cre[tine. S\ rug\m pe bunul
Naclad, iar omilia a fost rostit\ Dumnezeu s\ reverse harul S\u,
de pr. decan Iosif Dorcu. ~n binecuvântarea Sa, peste noi to]i,
aceast\ sear\, de la ora 17.00 s\n\tate, bucurie, spor [i ajutor ca,
slujba va avea loc `n biserica `n cele din urm\ s\ ne mântuim cu
romano-catolic\ „Sf. Anton de to]ii. Noi suntem fra]i `n Hristos
Padova“ [i va fi oficiat\ de pr. Domnul, avem rug\ciuni comune
Iosif Comora[u, iar pr. Cons- [i trebuie s\ scoatem `n eviden]\
tantin Naclad va rosti predica. ceea ce mai mult ne une[te, nu ce-
ea ce ne dezbin\. Hristos ne spune
c\ sfâr[itul veacurilor, sfâr[itul lu-
mii va fi atunci când nu va mai fi
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la c\rare `ntre mine [i fratele meu,
când vor cre[te buruieni pe c\rarea
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007) ce ne une[te. S\ t\iem buruienile,
`ncât credin]a, dragostea, adev\rul
s\ d\inuie `n fiecare dintre noi“.
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, Dionisiu, Grigoriu, Participan]ii au primit `n final
„Sf. M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Simonos Petra; Nea Kallikratia. ungerea cu untdelemn sfin]it iar la
Anisia), Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: trans- ie[ire – câte un mic dar preg\tit de
port cu microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 parohie.
Grigorie Palama), Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. nop]i cazare, mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i Mar]i dup\ amiaza, la biserica
MUNTE ATHOS - M\n\stirile: Protaton, Kutlumu- cazare la m\n\stiri `n Sf. Munte Athos; `nso]itor Romano-Catolic\, `ncepând cu ora
siu, Stavronikita, Iviron, Filotheu, Marea Lavr\, din partea Centrului de Pelerinaj. 18,00, va avea loc a doua rug\ciune
comun\. (Radu C|JV|NEANU)

Al VII-lea congres al
Asocia]iei „Nepsis“
~n perioada 26 - 28 ianuarie
2007 va avea loc la Limours,
Fran]a, al VII-lea congres al
Asocia]iei „Nepsis“. Congresul
va avea tema „La izvoarele
cre[tinismului - vie]uirea orto-
dox\ `n contextul primelor
veacuri cre[tine“, invitat fiind
PS Ioan Selejan, episcop al
Harghitei [i Covasnei, in-
formeaz\ Radio Trinitas.
Asocia]ia Nepsis s-a `nfiin]at la
13 noiembrie 1999, la ini]iativa
IPS Iosif Pop, Mitropolitul
Mitropoliei Ortodoxe Rom=ne a
Europei Occidentale [i
Meridionale. Numele asocia]iei
vine din limba greac\ [i
`nseamn\ „trezvie“ sau
„discern\m=nt“, iar scopul ei
este de a ]ine aprins\ sau a
trezi credin]a printre tinerii
din zilele noastre. a
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT|
ISRAEL - EGIPT
20-28 februarie 2007
9 zile/8 nop]i
OBIECTIVE VIZITATE:
- Munteele Sccopus; Munteele M\sllinillor: Bise-
rica Tat\l Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului,
Biserica Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria
Magdalena (rus\); Gr\dina Gheetsimani , cu
Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica
A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului; Drumull
Cruccii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin-
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul
Mormânt; Hoozeeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i
`nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul;
Mareea Mooart\ - 399 m sub nivelul m\rii mondi-
ale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a ora[ului Eillat;
M\n\stireea Sf. Eccateerina de la poalele Muntelui
Sinai; Munteele Sinai, `n locul Sfânt `n care
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at
tablele cu cele 10 porunci; Taba [i Eillat; Beetlleem:
Biserica Na[terii lui Iisus Hristos; Vizitarea
Munteelui Sioonullui ; Satul Ein Karem, locul
copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Cana Gallilleii -
Biserica ortodox\ din satul Cana [i locul `n care
a avut loc prima minune din Galileea, transfor-
marea apei `n vin; Oa[ull Afulla - Nazaret -
Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Munteele Taboor, muntele Schimb\rii la Fa]\ a
Lui Iisus Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\
„Schimbarea la Fa]\“ de pe Muntele Tabor;
Capeernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei; Tab-
gha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a
pe[tilor; Munteele Feericcirillor; Yardeenit - locul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele
Iordanului; Ora[ull Akkoo, unul dintre cele mai
vechi porturi din lume; Ora[ull Haifa port la
Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
- *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
port avion Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe
de aeroport; asisten]\ `n aeroport la sosire [i ple-
care; 8 nop]i cazare la hotel de 4 stele, conform
programului; demipensiune (2 mese pe zi - con-
form programului); taxe de intrare la obiectivele
din program; autocar modern cu aer condi]ionat,
conform programului; asigurare medical\; taxa
de viz\ dubl\ de intrare `n Israel; ghid vorbitor
de limb\ român\ `n Israel; taxa Israelian\ de
trecere prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\
Egiptean\; autocar [i ghid egiptean 2 zile; preot
`nso]itor.
Termenul limit\ de `nscriere:
31 ianuariee 2007. Termenul limit\
de depunere a actelor: 4 feebruariee 2007.

Br\ilean a `nviorat [edin]a Consiliului Local cu un bile]el roz
a Consilierul local Tiberiu Br\ilean a `nm=nat primarului Gheorghe Nichita un bile]el roz, `n care `i solicita s\ intervin\
pe l=ng\ prefect ca s\ primeasc\ [i el un VW Touareg, fapt care a st=rnit hohotele tuturor celor prezen]i a Exclus abia dup\
a treia `ncercare din CL Ia[i, Dumitru Anchidin a anun]at c\ ac]ioneaz\ `n contencios administrativ decizia consiliului de ieri
a Tot ieri a fost aprobat\ o nou\ organigram\ a aparatului administrativ local, potrivit c\reia municipalitatea
va trebui s\ angajeze peste 150 de persoane pe noi func]ii a Municipalitatea ie[ean\ inten]ioneaz\ s\ desf\[oare un proiect
de educare a ie[enilor care s\ nu `[i mai arunce de[eurile la un loc, ci selectiv, pe diferite categorii de de[euri a
Nu doar la nivel central
se „poart\“ bile]elele colo-
rate prin care sunt solicita-
te diferite favoruri. Acest
lucru a fost demonstrat
ieri, `n cadrul [edin]ei de
Consiliu Local Municipal
(CLM), de c\tre consilierul
democrat Tiberiu Br\i-
lean, care i-a `nm=nat pri-
marului Gheorghe Nichita
un bile]el de culoare roz.
„Drag\ Gigi, te rog, da-
c\ po]i, s\ vorbe[ti cu Ni-
cu[or, poate `mi d\ [i mie
un Touareg, bine`n]eles, `n
interesul economiei na]io-
nale“, a scris Br\ilean `n
bile]el, f\c=nd referire la
bile]elul primit de pre[e-
dintele Traian B\sescu,
dar [i la ma[ina pe care a
primit-o de cur=nd Prefec-
tura Ia[i. Gluma scris\ `n
bile]el a fost completat\, `n-
s\, imediat [i de o decla-
ra]ie `n plen. „Vreau, toto-
dat\, s\ anun] demisia mea
din PD, aripa C=rlan [i s\
trec la aripa Elena Udrea“,
a completat Br\ilean.
Gluma a fost gustat\ [i
de primarul Gheorghe Ni-
chita, care a spus c\ va
merge s\ `nregistreze bile-
]elul, apoi s\ `l foloseasc\
atunci c=nd va fi nevoie.
Prefectul Nicu[or P\du-
raru a avut la r=ndul s\u o
replic\ la gluma f\cut\ de
consilierul Br\ilean. „Dac\
bile]elul este roz, atunci
Br\ilean are o problem\.
Eventual pot s\-l ajut s\
treac\ strada, dac\ vrea
Touareg s\ `[i cumpere
singur“, a spus prefectul.
De la glum\, la ceart\
Momentul amuzant de
la `nceputul [edin]ei de ieri
a fost de scurt\ durat\ de-
oarece primul punct pe or-
dinea de zi s-a referit la `n-
cetarea mandatului de
consilier local a lui Dumi-
tru Anchidin, pe care PSD
`ncearc\ de trei [edin]e s\
`l elimine din consiliu. Cea
de-a treia `ncercare, reu[i-
5 ACTUALITATE
t\ p=n\ la urm\, nu a fost
deloc una lini[tit\. Ex-con-
silierul [i ex-membru `n
PSD, Dumitru Anchidin, a
catalogat `nc\ o dat\ drept
ilegal\ excluderea sa at=t
din partid, c=t [i din CL.
„Cer s\ nu se voteze
ast\zi acest proiect, pentru
c\ am atacat `n contencios
administrativ, la Curtea
de Apel Ia[i, decizia PSD
de a m\ exclude din partid.
P=n\ la decizia instan]ei,
partidul nu are dreptul s\
cear\ excluderea mea din
CL“, a cerut Dumitru An-
chidin, care l-a ac]ionat `n
instan]\ pe fostul s\u [ef
de partid, Gheorghe Nichi-
ta, c\ruia `i cere desp\gu-
biri morale de 1 leu.
Aparent, de partea lui
Anchidin au fost [i con-
silierul democrat Daniel
Oajdea [i consilierul Tibe-
riu Br\ilean, care au adus
`n discu]ie procesul inten-
tat de Anchidin. „Dac\ in-
stan]a va decide c\ a fost
vorba de un abuz, iar dom-
nul Anchidin va trebui re-
pus `n func]ia de consilier,
`nseamn\ c\ [i noi am f\-
cut un abuz c\ am luat act
de `ncetarea mandatului
s\u. Cred c\ ar trebui a-
m=nat acest proiect, p=n\
la o decizie a instan]ei“, a
spus Daniel Oajdea.
Dup\ aproape 45 de mi-
nute de dezbateri pe tema
Anchidin, acesta a fost ex-
clus din Consiliul Local cu
14 voturi „pentru“, 3 voturi
„`mpotriv\“ [I 7 ab]ineri.
Dup\ vot, Anchidin a
p\r\sit [edin]a, f\r\ s\
semneze procesul verbal
prin care i se aducea la cu-
no[tin]\ excluderea sa, iar
`n locul s\u a fost numit
consilier Romeo Olteanu,
care a [i depus jur\m=ntul.
Anchidin a mai spus c\
`n aceast\ s\pt\m=n\ va
ac]iona `n Instan]\ decizia
luat\ de CL [i crede c\ va
avea c=[tig de cauz\.
Mar]i, 23 ianuarie 2007
O nou\ organigram\
la Prim\ria Ia[i
Un alt proiect aflat pe
ordinea de zi a [edin]ei de
ieri a fost aprobarea unei
noi organigrame a prim\-
riei, `n baza c\reia vor a-
p\rea noi posturi `n apara-
tului administrativ ie[ean.
Potrivit noii organigrame,
municipalitatea va trebui
s\ angajeze peste 150 de
persoane, pe noi func]ii.
Astfel, noua organigram\
a prim\riei va prevedea un
num\r de 1100 de func]ii,
fa]\ de 937, c=te sunt `n
prezent. Cei mai multe
persoane vor fi angajate `n
cadrul Direc]iei Economi-
ce, respectiv 55 de persoa-
ne, apoi la Direc]ia Tehni-
c\, alte 10 persoane. Res-
tul posturilor vor fi distri-
buite la celelalte direc]ii
sau compartimente din ca-
drul aparatului adminis-
trativ local. „~ncerc\m s\
mergem pe mai multe pos-
turi de debutan]i, pentru
c\ persoanele cu experien-
]\ nu sunt tentate de sala-
riile din prim\rie“, a spus
secretara Consiliului Lo-
cal, L\cr\mioara Vernic\.
Hot\r=ri pe band\
rulant\
~ntruc=t primul proiect
de pe ordinea de zi, referi-
tor la excluderea din CL a
lui Dumitru Anchidin a
durat foarte mult timp, „Drag\ Gigi, te rog, dac\ po]i, s\ vorbe[ti cu Nicu[or, poate
restul proiectelor au fost
votate pe band\ rulant\. `mi d\ [i mie un Touareg, bine`n]eles, `n interesul economiei
na]ionale“, a scris consilierul Tiberiu Br\ilean `n bile]elul c\tre Nichita
„Haide]i c\ nici nu mai ci-
tesc proiectul, ca s\ mai e-
conomisim timp. V\ `ntreb de zi au ajuns, monotonia a Dup\ aten]ionarea aces- de lei, Consiliul Jude]ean
fost rupt\ de consilierul tuia, punctul referitor la Ia[i cu 100.000, iar prim\-
numai dac\ sunte]i de a-
cord, direct“, a spus pre[e- Radu Botez, care a sesizat strada L\pu[neanu a fost ria cu 110.000 de lei. Potri-
o posibil\ eroare la unul scos de pe ordinea de zi, vit bugetului, spectacolul
dintele de [edin]\, social
democratul C\t\lin Ivan. din proiecte. Este vorba de urm=nd s\ fie reanalizat. folcloric din Pia]a Unirii va
costurile de modernizare a costa 18.500 de lei, iar con-
str\zii L\pu[neanu. 260.000 de lei certul din fa]a Palatului
Modernizarea str\zii „Ori este o eroare, ori e o Culturii va costa 80.000 de
L\pu[neanu, 7,5 sum\ aberant de mare. 7,5 pentru organizarea lei, sum\ `n care sunt in-
milioane de lei noi, adic\ Zilei Unirii la Ia[i cluse pl\]ile trupelor Di-
milioane de lei noi? 75 de miliarde de lei vechi rec]ia 5, Iris, {tefan B\ni-
pentru strada L\pu[nea- Consilierii locali au a- c\ Jr., Nicolae Furdui Ian-
Dup\ mai multe proiec- cu [i Ionu] Fulea, precum
te la care consilierii au ri- nu? Cu siguran]\, undeva probat ieri [i programul
dedicat Zilei Unirii. Potri- [i pentru realizarea scenei,
dicat m=na de nu mai [tiau este o problem\“, a aten]io-
vit calculelor din proiectul sonorizare [i lumini. Afar\
la ce punct de pe ordinea nat Radu Botez. de Hora Unirii [i specta-
de hot\r=re, bugetul total
al evenimentului a ajuns colele de muzic\, organiza-
la suma de 26 miliarde de torii au preg\tit [i un foc
Selec]ionarea de[eurilor, lei, din care, Guvernul Ro- de artificii, care cost\
m=niei particip\ cu 50.000 25.000 de lei. a
prin intermediul copiilor
Municipalitatea ie[ean\ rul local Seryl Talpalaru. De Toate noile cl\diri, dea autoriza]ii de construc-
inten]ioneaz\ s\ desf\[oare asemenea, acesta a mai a- ]ie dac\ nu exist\ [i un pro-
un proiect de educare a ie[e- d\ugat c\ este foarte impor- prev\zute cu parc\ri iect pentru parcare“, a spus
nilor, s\ nu `[i mai arunce tant ca participan]ii la acest consilierul Seryl Talpalaru.
de[eurile la un loc, ci selec- proiect s\ fie r\spl\ti]i cu ~ntruc=t exist\ o mare De aceea[i p\rere a fost [i
tiv, pe diferite categorii de excursii sau cu premii, [i s\ problem\ cu privire la locu- viceprimarul Constantin Ne-
de[euri. Adic\, vor exista nu fie sanc]iona]i sub nici o rile de parcare, consilierii culau, care, `ns\, a mai spus
tomberoane pentru de[euri form\ atunci c=nd gre[esc. locali au propus ieri ca de c\ chiar dac\ exist\ parc\ri,
menajere, pentru sticl\, pen- Potrivit proiectului de hot\- acum `nainte, toate cl\diri- de multe ori nu sunt folosite,
tru plastic [i pentru h=rtie. r=re aprobat ieri de consilie- le de birouri sau locuin]e s\ referindu-se la locuin]ele
„Cred c\ este foarte im- rii locali, ie[enii vor fi `nv\- fie prev\zute cu parcare ori care au [i gard `mprejmuitor.
portant ca `n primul r=nd, ]a]i prin intermediul a dife- la subsol, ori `n apropiere. Acesta a dat exemplu locuin-
aceast\ campanie s\ fie des- rite campanii de promovare „~n scurt timp vom ajunge ]ele de pe str. Mihail Sado-
f\[urat\ prin [coli, deoarece sau prin dezbateri publice, ca num\rul de ma[ini s\ fie veanu, unde chiar dac\ pro-
copiii au o influen]\ foarte cum s\ depoziteze de[eurile. mult mai mare dec=t num\- prietarii au parc\ri `n curte,
mare asupra p\rin]ilor. Da- Aceasta deoarece `n scurt rul de apartamente [i de a- ma[inile le las\ tot `n strad\
c\ ace[tia sunt convin[i c\ timp vor trebui demarate lu- ceea, nu ar trebui s\ se mai sau pe trotuar.
fac un lucru bun, ei, la r=n- cr\rile la depozitul ecologic,
dul lor, vor convinge [i pe unde, de[eurile vor trebui
p\rin]i“, a declarat consilie- depozitate selectiv.
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
6 Mar]i, 23 ianuarie 2007
PE SCURT
Veniturile suplimentare,
luate `n calcul la
acordarea creditelor
Venituri realizate `n str\in\tate
[i sumele ob]inute din activit\]i
independente, chirii, pensii sau
drepturi de proprietate intelec-
tuale sunt luate `n calcul la acor-
darea creditelor. Raiffeisen
Banca pentru Locuin]e anun]\
c\ `[i propune s\ faciliteze acce-
sul la produsele de finan]are pe
care le ofer\, prin luarea `n con-
siderare a sumelor ob]inute din
taximetrie, medicin\, avocatur\,
notariat public, arhitectur\ sau
contabilitate. Banca anun]\ lu-
area `n considerare la acordarea
creditelor a veniturilor realizate
`n str\in\tate [i a sumelor ob]i-
nute din activit\]i independente,
chirii, pensii sau drepturi de pro-
prietate intelectual\. Singura
condi]ie cerut\ de banc\ este
aceea de a justifica sursele alter-
native de venit `n documenta]ia
specific\, declar\ pre[edintele
Raiffeisen Banca pentru Locuin-
]e, Ionu] Costea. Pentru a ob]ine
un credit locativ, clientul trebuie
s\ economiseasc\ vreme de 18
luni, dup\ care poate solicita un
credit `n lei, cu o dobând\ fix\
de 6% pe an. Creditul interme-
diar presupune economisirea
unui sold minim din valoarea
contractului, timp de cel pu]in 3
luni. Dobânda pentru un astfel
de produs este de 7,5% pe an.
Dup\ ce clientul economise[te
minim 18 luni [i atinge cifra de
evaluare impus\ de banc\,
`mprumutul se transform\ `n
credit locativ, iar dobânda a-
nual\ scade la 6 procente.
Bulgaria construie[te
un complex turistic
de lux la malul
M\rii Negre
Bulgarian Dream Real Estate
Agency anun]\ construirea un
complex turistic de lux `n zona
Cap Caliacra. Costurile de reali-
zare ale proiectului Azure del
Mar sunt estimate la 136 de
milioane de euro. Potrivit dez-
voltatorilor, complexul va fi una
dintre cele mai impresionante
destina]ii turistice din Europa [i
va fi realizat chiar `n zona de
coast\ a M\rii Negre. Robert
Jenkins, managerul companiei
Bulgarian Dreams, apreciaz\ c\
proiectul va deveni unul dintre
cele mai vizitate ansambluri din
regiune, asta pentru c\ investi-
tori din `ntreaga lume s-au ar\tat
interesa]i de cump\rarea unor
locuri de vacan]\ luxoase, con-
struite `n stil oriental. Complexul
va include apartamente, cu
pre]uri `ncepând de la 38.000 de
euro, [i vile, cu un cost mediu de
178.000 de euro. Prima faz\ a
proiectului prevede construirea
a 135 de apartamente de lux
[i vile `n stil arabic.
Din prim\var\, piste
speciale pentru
bicicli[tii din Bucure[ti
Din prim\var\, bicicli[tii din
Sectorul 3 vor putea circula `n
siguran]\ pe piste amenajate spe-
cial pentru ei. Prim\ria anun]\
realizarea de rute `n jurul par-
curilor Alexandru Ioan Cuza [i
Titan. Pistele pentru bicicli[ti vor
avea un singur sens [i o lungime
total\ de 7 km, precum [i marcaje
rutiere [i aproximativ 50 de
semne de circula]ie. Indicatoare
rutiere vor fi montate [i `n inter-
sec]ii, pentru a semnala
conduc\torilor auto prezen]a pe
carosabil a bicicli[tilor. ~n prima
etap\ a proiectului, pistele vor fi
amenajate pe cele dou\ inele ru-
tiere din zona parcurilor Titan [i
Alexandru Ioan Cuza, vor avea o
lungime de aproape 5 km [i o
l\]ime de 1 m. Acestea nu sunt
singurele mini artere
destinate bicicli[tilor. a
Spania va elimina viza pentru muncitorii rom=ni
Guvernul spaniol va mo-
difica legisla]ia `n sensul e-
limin\rii obligativit\]ii vizei
pentru muncitorii români,
ace[tia urmând a avea ne-
voie doar de permis de mun-
c\, condi]ii similare aplica-
bile de Spania muncitorilor
din alte ]\ri membre UE, a
anun]at ministrul Muncii,
Gheorghe Barbu.
„~n cadrul unei `ntâlniri
informale de s\pt\mâna tre-
cut\ de la Berlin, ministrul
6 miliarde de euro pentru `mbun\t\]irea calit\]ii apei
a Banii vor fi aloca]i `n vederea `mbun\t\]irii tehnologiilor pentru tratarea apei pentru potabilizare,
monitoriz\rii calit\]ii apei potabile [i achizi]ion\rii de echipamente a ~n România, aproximativ
65% din popula]ie are acces la apa potabil\ printr-un sistem public, dintre care 90% `n zona urban\
[i 30% `n zona rural\ a Peste 100 milioane de europeni nu au `nc\ acces la apa potabil\ sigur\ a
România va aloca, pâ-
n\ `n anul 2015, aproxi-
mativ 6 miliarde de euro,
`n vederea reabilit\rii [i
extinderii re]elelor de dis-
tribu]ie, `mbun\t\]irii
tehnologiilor pentru tra-
tarea apei pentru potabi-
lizare, monitoriz\rii cali-
t\]ii apei potabile [i achi-
zi]ion\rii de echipamente,
pentru conformarea cu
prevederile Directivei U-
niunii Europene privind
apa potabil\, informeaz\
un comunicat al Ministe-
rului Mediului [i Gospo-
d\ririi Apelor (MMGA).
România coordoneaz\,
pentru o perioad\ de trei
ani, activit\]ile desf\[ura-
te `n vederea implement\-
rii programelor destinate
prevenirii, controlului [i
reducerii bolilor asociate
apei, conform propunerii
P\r]ilor la Protocolul pri-
vind Apa [i S\n\tatea.
Toate aceste activit\]i re-
prezint\ elementele de
baz\ ale Protocolului, care
trebuie implementat la
nivel na]ional de statele
ce l-au ratificat.
~n prezent, `n România,
aproximativ 65% din po-
pula]ie are acces la apa
potabil\ printr-un sistem
public, dintre care 90% `n
zona urban\ [i 30% `n
zona rural\.
~n perioada 17-19 ia-
nuarie, o delega]ie con-
dus\ de secretarul de stat
`n cadrul Ministerului
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a BECALI NU A RES-
PECTAT CONDI}IILE DE
PRIVATIZARE A AVICO-
LA IA{I: Autoritatea pen-
tru Valorificarea Activelor
Statului (AVAS) a cerut
desfiin]area contractului
de vânzare-cump\rare prin
care omul de afaceri Gigi
Becali a achizi]ionat Avi-
cola Ia[i, a precizat ,ieri,
pre[edintele AVAS, Teo-
dor Atanasiu. Atanasiu a
precizat c\ s-a luat a-
ceast\ decizie deoarece nu
au fost respectate condi-
]iile contractuale. Astfel,
Gigi Becali nu a f\cut in-
vesti]iile prev\zute `n con-
tract [i nu a respectat cifra
de afaceri obligatorie pen-
tru fiecare an de activita-
te. Gigi Becali s-a angajat,
prin contractul de privati-
zare, s\ realizeze investi]ii
de aproape 4,2 milioane
de euro la Avicola Ia[i, din
care 2,717 milioane de eu-
ro pentru dezvoltarea acti-
vit\]ii [i 1,483 milioane
ECONOMIC
spaniol al Muncii a spus c\
au fost ni[te ne`n]elegeri `n
ceea ce prive[te accesul ro-
mânilor pe pia]a muncii din
Spania, dar c\, `n curând, se
vor face ni[te schimb\ri le-
gislative pentru ca românii
s\ aib\ nevoie doar de per-
mis de munc\, nu [i de viz\“,
a spus Barbu.
Departamentul pentru
Munc\ `n Str\in\tate a fost
`n[tiin]at, la `nceputul lunii
ianuarie, de c\tre Ambasada
Mediului [i Gospod\ririi
Apelor, Lucia Ana Varga,
a participat, la Geneva, la
prima reuniune a P\r]ilor
la Protocolul privind Apa
[i S\n\tatea.
La propunerea P\r]ilor,
secretarul de stat Lucia
Ana Varga a prezidat lu-
cr\rile reuniunii [i a fost
desemnat\, pentru o pe-
rioad\ de trei ani, pre[e-
dinte al Biroului Reuniunii
P\r]ilor, care coordoneaz\
activit\]ile pentru imple-
mentarea Protocolului.
Accesul la ap\
curat\ este esen]ial
pentru s\n\tate
„Accesul la apa curat\
este esen]ial pentru s\n\-
tatea [i bun\starea cet\-
]enilor, fiind o condi]ie
pentru dezvoltarea econo-
mic\ a unei ]\ri. ~n calita-
te de pre[edinte al Birou-
lui Reuniunii P\r]ilor la
Protocolul privind Apa [i
S\n\tatea, România va
sus]ine aceast\ idee, prin
`ncurajarea statelor sem-
natare de a aloca fonduri
suficiente pentru realiza-
rea obiectivelor acestui
document. De asemenea,
o aten]ie deosebit\ trebu-
ie acordat\ con[tientiz\rii
[i educ\rii popula]iei“, a
men]ionat secretarul de
stat, Lucia Ana Varga.
Potrivit datelor Comi-
siei Economice pentru Eu-
de euro `n programul de
conformare la normele de
mediu. La Avicola Ia[i,
omul de afaceri Gigi
Becali de]ine pachetul ma-
joritar de 68,10% din
ac]iuni. Becali a ajuns `n
posesia societ\]ii Avicola
dup\ ce a cump\rat, pe 16
aprilie 2004, pachetul ma-
joritar de 52,669% din ac-
]iuni de la SC Koala Se-
nior SRL, din Com\ne[ti,
jude]ul Bac\u.
a PRODUC}IA DE E-
NERGIE DE LA POR}ILE
DE FIER SCADE CONTI-
NUU: Produc]ia de energie
de la Hidrocentrala de la
Por]ile de Fier se diminu-
eaz\ zilnic, direct propor-
]ional cu diminuarea debi-
telor Dun\rii, a men]ionat
Traian Oprea, directorul
general al SN Hidroelec-
trica. Lipsa precipita]iilor
a condus la sc\derea debi-
telor zilnice ale perioadei,
iar `n perspectiv\, la dimi-
nuarea rezervei de z\pad\
t\]ile spaniole nu exist\ refe-
riri la viz\, ci numai la m\ri-
rile tranzitorii pe care Spania
Spaniei, c\ românii care vor privind dreptul la liber\ cir- le va impune românilor pen-
s\ munceasc\ `n Spania,
pentru o perioad\ mai mare
cula]ie [i [edere pe teritoriul
statelor membre pentru cet\-
tru o perioad\ de cel mult doi
de [ase luni, vor avea nevoie ]enii Uniunii [i membrii fa- ani. Totodat\, Ministerul de
Interne, Ministerul de Afaceri
de viz\, iar ob]inerea aces- miliilor acestora, motiv pen-
teia este gratuit\. tru care deja am ini]iat c\tre Externe [i Cooperare [i
„Pozi]ia mea, bazat\ [i autorit\]ile române [i spani- Ministerul Muncii [i Aface-
rilor Sociale din Spania au
fundamentat\ pe concluziile ole o coresponden]\ pe aceas-
DMS [i ale Oficiului pentru t\ tem\“, a explicat la `nce- precizat c\ vor realiza ins-
truc]iuni de aplicare a acestor
Migra]ia For]ei de Munc\, putul lunii ianuarie, secre-
este c\ prin aceast\ m\sur\ tarul de stat din Ministerul m\suri, care nu au fost `nc\
se `ncalc\ libertatea de circu- Muncii, Daniela Andreescu. transmise pe cale oficial\
la]ie a lucr\torilor români, Acesta a mai spus c\ `n co- p\r]ii române, a mai precizat
Directiva UE nr. 38/2004 municatul primit de la autori- Daniela Andreescu. a
ropa a Na]iunilor Unite
(UNECE) [i Oficiului Re-
gional pentru Europa al
Organiza]iei Mondiale a
S\n\t\]ii (OMS), peste
100 milioane de europeni
nu au `nc\ acces la apa
potabil\ sigur\. De ase-
menea, 16% din popula]ia
Europei de Est nu are ac-
ces la apa potabil\ `n gos-
pod\rie, `n anul 2006 fi-
ind raportate 170.000 de
cazuri de `mboln\vire aso-
ciat\ apei, `n special he-
patita viral\, colici [i
febra tifoid\.
Principalul scop este
protejarea oamenilor
Protocolul Apa [i S\n\-
tatea la Conven]ia privind
protec]ia [i utilizarea cur-
surilor de ap\ transfron-
tier\ [i a lacurilor inter-
na]ionale (Helsinki, 17
martie 1992) a fost adop-
tat la Londra, pe data de
17 iunie 1999. Principalul
scop al Protocolului este
acela de a proteja s\n\ta-
tea oamenilor printr-o
gospod\rire mai eficient\
a apelor, incluzând prote-
jarea ecosistemelor acva-
tice, [i prin prevenirea,
controlul [i reducerea bo-
lilor cauzate de ap\. Acest blic\ pentru to]i locuitorii Estonia, Finlanda, Fran-
document este primul a- planetei. ]a, Ungaria, Letonia, Li-
cord interna]ional de a- Protocolul privind Apa tuania, Luxemburg, Re-
cest fel, adoptat `n special [i S\n\tatea a fost ratifi- publica Moldova, Norve-
pentru a garanta alimen- cat de 20 de state: Alba- gia, Portugalia, România,
tarea cu ap\ potabil\ si- nia, Azerbaijan, Belgia, Federa]ia Rus\, Slovacia,
gur\ [i salubritatea pu- Croa]ia, Republica Ceh\, Elve]ia [i Ucraina. a
Vremea `n ]ar\:
din bazinele hidrografice, buirea contractelor de `n- Mar]i, 23 ianuarie
ce constituie principala chiriere, publicat `n „Mo-
surs\ de alimentare a nitorul Oficial“. Conform Vremea se va men]ine
lacurilor de acumulare. noii reglement\ri, `n cazul deosebit de cald\. Cerul va
Centralele hidroelectrice `n care licita]ia public\ nu fi variabil, mai mult noros
vor fi afectate `n sensul a condus la desemnarea `n vestul, centrul [i nordul
diminu\rii produc]iilor de unui câ[tig\tor, se va
consemna aceast\ situa]ie
]\rii. Va ploua local `n Ma-
energie. Pe baza estim\ri- ramure[ [i Cri[ana, iar `n
lor sezoniere pentru pe- `ntr-un proces-verbal, iar
cursul serii, izolat [i `n
rioada decembrie 2006 - `n termen de 20 de zile se
august 2007 f\cute de va organiza o nou\ Banat, Transilvania [i Ol-
Administra]ia Na]ional\ licita]ie. Dac\ `n urma or- tenia. V=ntul va prezenta
de Meteorologie, pentru ganiz\rii unei noi licita]ii unele intensific\ri `n C=m-
anul 2007, a fost estimat\ au fost depuse minimum pia de Vest, Transilvania,
o produc]ie hidro de 15.200 dou\ oferte, dar numai pe litoral [i `n zona mon-
Gwh, `n contextul `n care una a fost acceptat\, con- tan\ `nalt\. Temperaturile
produc]ia de energie hidro tractul de `nchiriere se
pentru un an hidrologic poate `ncheia cu ofertan- minime vor fi cuprinse `n-
normal este estimat\ la tul a c\rui ofert\ a fost tre -1 [i 7 grade. Tempera-
17.300 Gwh. acceptat\, `n condi]iile `n turile maxime vor fi cuprin-
a 29 DE SECTOARE care oferta tehnico-eco- se, `n general, `ntre 6 [i 16
nomic\ `ndepline[te cri- grade.
DE PLAJ| VOR FI ~NCHI- teriile minime prev\zute sursa: www.intellicast.com
RIATE: Un num\r de 29 `n caietul de sarcini.
de sectoare de plaj\ pe Locatarul are obliga]ia s\
litoralul M\rii Negre vor `ntre]in\ [i s\ igienizeze
putea fi `nchiriate prin zilnic suprafa]a de plaj\ Cursul valutar
licita]ii `n 2007, potrivit `nchiriat\, prin dotarea cu pentru 23.01.2007
unui ordin privind organi- recipiente adecvate pentru
zarea [i desf\[urarea lici- colectarea selectiv\ a Dolar SUA 2,6099 (26 099)
ta]iei publice pentru atri- de[eurilor. a Euro 3,3796 (33 796)

Liderul na]ionalist
Tomislav Nikolic
Democra]ii [i liberalii continu\ o guvernare de avarie
a ~n ciuda unor noi acuze reciproce, guvernan]ii nu se despart a PNL [i PD am=n\ din nou momentul ruperii
Alian]ei a Rela]iile dintre democra]i [i pre[edintele B\sescu devin, pentru prima dat\, neclare a
~n ciuda conflictului
deschis dintre C\lin Po-
pescu-T\riceanu [i Tra-
ian B\sescu, liberalii [i
democra]ii nu se despart
`nc\. Dup\ reuniuni ten-
sionate ale PNL [i PD,
partidele portocalii r\-
m=n `mpreun\.
Liste comune pentru
viitoarele alegeri
Conducerea PNL a f\-
cut, luni, un apel c\tre
democra]i, cerându-le ca,
`mpreun\, s\ dep\[eas-
c\ criza politic\ actual\,
s\ `[i asume guvernarea
[i s\ mearg\ pe liste co-
mune nu doar la alege-
rile pentru Parlamentul
European, ci [i la viitoa-
rele alegeri parlamenta-
re na]ionale, din 2008.
Dup\ [edin]a Biroului
Politic al PNL, purt\to-
rul de cuvânt, vicepre[e-
dintele Varujan Vosga-
nian, de[i [eful statului
are `n anturajul s\u pe
ministrul justi]iei, minis-
trul internelor [i de]ine
controlul asupra CSM [i
asupra serviciilor secre-
te, el nu [i-a sus]inut cu
probe acuza]iile de co-
rup]ie pe care le-a adus
Executivului [i a fost ne-
voit s\ se `ntoarc\ la un
bile]el, de la `nceputul
mandatului, document
care nu arat\ nici o ile-
galitate. ~n context, el a
sus]inut c\, paradoxal,
incidentul bile]elului es-
te un prilej de a demons-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ION ILIESCU: „UN
GUVERN DE TEHNOCRA}I
POATE FI O SOLU}IE“:
Un guvern de tehnocra]i
poate fi o solu]ie atunci
când formula politic\ nu
func]ioneaz\, a declarat
luni pre[edintele de onoare
al Partidului Social Demo-
crat, Ion Iliescu, comen-
t=nd pe marginea crizei po-
litice actuale. El a reamin-
tit c\ `n România post-de-
cembrist\ au func]ionat
astfel de formule - guver-
nele Theodor Stolojan (care
nu era la acea vreme mem-
bru de partid) [i Mugur
Is\rescu. ~n acela[i timp,
Ion Iliescu consider\ c\
„este greu de mers cu un
guvern minoritar“, preci-
Cu g=ndul la Kosovo, s=rbii voteaz\ ultrana]ionali[tii
Presa ap\rut\ luni la
Belgrad scrie despre victo-
ria ultrana]ionali[tilor `n
alegerile legislative de du-
minic\ din Serbia, apreci-
ind `n acela[i timp c\ pute-
rea va reveni f\r\ `ndoial\
partidelor pro-europene ca-
re dispun `mpreun\, cu
condi]ia de a g\si un acord,
de o confortabil\ majoritate
parlamentar\. Ultrana]io-
nali[tii din Partidul Radi-
cal, al lui Vojislav Seselj,
care a[teapt\ s\ fie judecat
de instan]a interna]ional\
de la Haga, au ob]inut, po-
tra din nou c\ Executi-
vul nu este p\tat de nici
un act de corpu]ie.
PD bun, B\sescu r\u
C\ut=nd o solu]ie de
atragere a democra]ilor,
liberalii `ncearc\ acum
s\ provoace o ruptur\
`ntre colegii de coali]ie [i
protectorul lor de la Co-
troceni. Astfel, liberalii
le-au solicitat democra]i-
lor s\ se disocieze de pre-
[edintele B\sescu [i s\
dea dovad\ de „responsa-
bilitate [i solidaritate la
nivel de mini[tri“, [i s\
accepte prelungirea pro-
tocolului Alian]ei `n sen-
sul listelor comune pen-
tru alegerile parlamen-
tare na]ionale, din 2008.
Varujan Vosganian a
insistat c\ [eful statului
„trebuie s\ `[i joace rolul
constitu]ional de media-
tor, echidistant fa]\ de
toate partidele politice,
iar forma]iunile politice
trebuie [i ele s\ respecte
acest principiu al echi-
distan]ei fa]\ de institu-
]ia administra]iei prezi-
den]iale [i s\ `[i asume
destinul“.
Emil Boc: „Nu vom
r\mâne la guvernare
cu orice pre]“
La r=ndul lor, tot luni,
liderii PD s-au reunit de
trei ore `n [edin]a Cole-
giului Director. De[i
mult\ lume a[tepta ma-
rele anun] al ie[irii de la
z=nd c\ PSD nu va intra `n
nicio structur\ guverna-
mental\ pân\ la alegeri.
a PROTEST INEDIT AL
C|RU}A{ILOR DIN BR|I-
LA: Aproape 100 de c\ru-
]a[i din municipiul Br\ila
s-au adunat, luni, `n fa]a
prim\riei din Br\ila ca s\
le cear\ socoteal\ autorit\-
]ilor pentru c\ nu mai pot
circula pe drumurile publi-
ce. Mai mult, ei sunt ne-
mul]umi]i c\ nu au la dis-
pozi]ie nici rute ocolitoare,
a[a cum prevede noul cod
rutier. C\ru]a[ii amenin]\
c\, dac\ nu se va g\si o so-
lu]ie, vor veni cu animalele
[i c\ru]ele `n fa]a prim\ri-
ei. Pentru a ajunge la obo-
rul de animale, ei nu pot
ACTUALITATE
trivit estim\rilor prelimi-
nare, cele mai multe voturi,
28%, `ns\ victoria pare s\
apar]in\ celor dou\ partide
reformatoare pro-europene,
care `mpreun\ au ob]inut
un scor mai mare - Partidul
Democrat (DS), al pre[edin-
telui Boris Tadjic, creditat
cu 22% din sufragii, [i Par-
tidul Democrat al Serbiei
(DSS), al actualului pre-
mier Vojislav Koštunica,
care a `ntrunit 17% din op-
]iuni, potrivit rezultatelor
par]iale. Ieri diminea]a,
pre[edintele Serbiei, Boris
guvernare, liderii demo-
cra]i au considerat c\ va-
rianta ie[irii de la guver-
nare nu este viabil\ [i a
respins aceast\ posibili-
tate. Colegiul Director al
PD a decis prin vot vari-
anta ie[irii de la guver-
nare, nefiind `nregistrat
niciun vot „pentru“, ci
doar 5 ab]ineri, `ntre ca-
circula decât pe un drum
na]ional, pentru c\ nu exis-
t\ alt\ variant\. Potrivit
noului cod rutier, c\ru]ele
nu mai au voie s\ circule
pe drumurile publice, iar u-
nii dintre ei au primit a-
menzi. ~nconjurat de pro-
testatari, primarul a pro-
mis c\ va analiza situa]ia
ca s\ g\seasc\ solu]ii. El a
precizat `ns\ c\ deocam-
dat\ `n Br\ila nu exist\
posibilitatea construirii
unor drumuri laterale pen-
tru c\ru]e.
a LIBERALUL RADU
STROE A DEMISIONAT
DIN GUVERN: Secretarul
general al Guvernului, Ra-
du Stroe, [i-a depus luni di-
minea]\ demisia din func-
Tadjic, a afirmat c\ nu va
ezita s\ `l propun\ pe Bo-
zidar Zelic `n func]ia de
premier, din partea grup\-
rii sale, Partidul Democrat,
pentru c\ aceasta a ob]inut
cele mai multe voturi din
rândul for]elor pro-occiden-
tale, [i c\ este dispus la ori-
ce compromis cu celelalte
partide, referindu-se `n
primul rând la democra]ii
lui Koštunica.
~n acela[i timp, ~naltul
Reprezentant al UE pentru
politica extern\ [i de secu-
ritate comun\, Javier Sola-
Cu sau f\r\ aprobare de la Cotroceni,
Emil Boc p\streaz\ coali]ia cu PNL
re ale Elenei Udrea [i
Liviu Negoi]\.
Cu toate acestea, Emil
Boc a afirmat c\ va tre-
bui s\ fie rediscutate
foarte serios rela]iile cu
liberalii. „Atacurile PNL
dureaz\ de mult timp.
PD a t\cut [i a mers mai
departe. Asta nu `n-
seamn\ c\ PD este dis-
]ie, gest anun]at `nc\ de
acum o s\pt\m=n\. Stroe a
luat decizia de a p\r\si
executivul dup\ ce a pier-
dut alegerile, la congresul
PNL, pentru func]ia de vi-
cepre[edinte responsabil
cu rela]iile institu]ionale [i
administrative, `n fa]a lui
Victor Paul Dobre. „Mi se
pare firesc s\ `mi dau de-
misia, dac\ am pierdut spri-
jinul partidului“, declara
atunci Radu Stroe, deza-
m\git de lipsa de suport din
partea colegilor s\i.
a CELEBRA BALERIN|
ALINA COJOCARU VA
DANSA LA BUCURE{TI:
Alina Cojocaru, una dintre
cele mai titrate balerine
ale lumii, sus]ine, ast\zi [i
Mar]i, 23 ianuarie 2007
na, a declarat luni, la Bru-
xelles, c\ sper\ `n formarea
rapid\ a unui guvern „pro-
european [i democratic“ `n
urma alegerilor legislative
desf\[urate duminic\ `n
Serbia. Totu[i, un eventual
cabinet al partidelor pro-eu-
ropene va avea o via]\ di-
ficil\ pe scena politic\
s=rb\ datorit\ atitudinii
binevoitoare a UE fa]\ de
preten]iile de independen]\
ale kosovarilor albanezi, lu-
cru care a dus de altfel la un
rezultat at=t de bun al
na]ionali[tilor. a
pus s\ r\mân\ la guver-
nare cu orice pre]. A-
tunci când axele politicii
PD vor fi afectate ireme-
diabil, când o tem\ poli-
tic\ major\ cu impact
pentru cet\]ean ne va
desp\r]i de Guvern, nu
vom ezita s\ facem pasul
`n opozi]ie“, a ad\ugat
Emil Boc. a
m=ine, pe scena Teatrului
Na]ional din Bucure[ti, un
spectacol de balet `mpre-
un\ cu Johan Kobborg.
Al\turi de cei doi vor evo-
lua soli[ti ai Operei Regale
de la Covent Garden [i
Operei Regale Daneze.
Alina Cojocaru a fost de-
clarat\, `n 2004, cea mai
bun\ balerin\ `n cadrul
festivalului „Monaco Dance
Forum“, la Gala Premiilor
Nijinsky, premiu acordat
odat\ la doi ani. Ea este
prim balerin\ a Companiei
Regale de Balet de la Con-
vent Garden [i, al\turi de
Simona Noja, prim-bale-
rin\ a Ansamblului Operei
din Viena. a
7
LUMEA PE SCURT
Masacru cu 75
de mor]i, `n centrul
Bagdadului
Un dublu atentat cu ma[ini cap-
can\ a fost comis luni `ntr-o zon\
comercial\ important\ din centrul
Bagdadului, provocând moartea a
cel pu]in 75 de persoane [i r\nind
alte 170. Ma[inile capacan\ au ex-
plodat simultan, `n zona Bab
al-Sharji, lâng\ o pia]\ cu produse
second-hand, `n jurul orei locale
12. Atentatul de mar]i a survenit
dup\ un weekend sângeros pentru
for]ele SUA din Irak. Un num\r
de 27 de militari au decedat `n ul-
timele zile `n aceast\ ]ar\, dintre
care 25 sâmb\t\. Drept urmare,
for]ele irakiene au `nchis luni ac-
cesul `ntr-un cartier predominant
sunit din Bagdad, de[i Ministerul
Ap\r\rii a anun]at c\ acesta nu
este `nceputul unei ofensive noi.
Deasemeni, premierul Nuri al-
Maliki a anun]at implementarea
unui plan securitar amplu `n ora[
[i [i-a luat angajamentul s\ zdro-
beasc\ grup\rile `narmate ilegale.
Sarkozy este favorit
la preziden]ialele
franceze
Conform unui ultim sondaj de opi-
nie publicat ieri de cotidianul „Le
Figaro“, principalul candidat al
dreptei franceze la alegerile prezi-
den]iale, Nicolas Sarkozy, are un
avans de patru procente `n prefe-
rin]ele electoratului `n fa]a princi-
paului s\u contracandidat Sego-
lene Royal. Potrivit sondajului,
Sarkozy, `n prezent ministru de
Interne, beneficiaz\ de sus]inerea a
52% dintre aleg\tori `n condi]iile `n
care, la `nceputul s\pt\mânii tre-
cute, candidata sociali[tilor a fost
]inta unor critici din partea
colegilor de partid dup\ ce s-a dis-
tan]at fa]\ de un plan de impozi-
tare a persoanelor cu venituri mari.
Primul tur al alegerilor pre-
ziden]iale din Fran]a va avea loc pe
22 aprilie, iar al doilea tur al scruti-
nului se va desf\[ura pe 6 mai.
China a `ndreptat
peste 900 de rachete
spre Taiwan
Regimul comunist de la Beijing a
`ndreptat peste 900 de rachete
balistice spre Taiwan, pe care o
consider\ o insul\ rebel\, potrivit
edi]iei de luni a ziarului taiwanez
United Daily News, care citeaz\ o
surs\ a serviciilor de informa]ii
americane. Conform unor date ale
Pentagonului privind starea arma-
mentului `n strâmtoarea Taiwan,
peste 900 de rachete cu raz\ scur-
t\ de ac]iune, sunt `ndreptate de
armata chinez\ spre insul\. Res-
ponsabili din cadrul Ministerului
Ap\r\rii de la Taipei au admis,
sub rezerva anonimatului, c\ cele
200 de rachete desf\[urate `n in-
sula Taiwan `n cadrul unui sistem
antirachet\ Patriot de fabrica]ie
american\ nu ar putea face fa]\
puterii chineze. China consider\
Taiwanul drept parte integrant\ a
teritoriului chinez.
Justi]ia francez\
ancheteaz\
un masiv trafic de
bebelu[i bulgari
Un tribunal francez din Bobigny
judec\, `ncepând de luni [i pân\ la
2 februarie, un amplu dosar legat
de cump\rarea `n Fran]a a unor
bebelu[i provenind de la mame
bulgare, `n care sunt acuzate `n
total 56 de persoane, respectiv, 41
de p\rin]i, 11 intermediari, dou\
mame biologice [i doi proxene]i.
Ancheta desf\[urat\ de autorit\-
]ile franceze a permis s\ se stabi-
leasc\ faptul c\, `ntre iulie 2001 [i
iunie 2005, `n diverse regiuni ale
Fran]ei, un num\r de 22 de copii au
fost cump\ra]i de p\rin]i francezi,
cei mai mul]i din categoria celor
suferind de sterilitate, `n schimbul
unor sume de bani cuprinse `ntre
5.000 [i 7.500 de euro. a
 CM
YK

8 Mar]i, 23 ianuarie 2007 REPORTAJ

Acum 100 de ani, la Fl\m=nzi s\ marcheze definitiv

A[ezate pe buza unor dealuri `mp\durite, destinul acestei a[ez\ri.
satele ce compun ast\zi ora[ul Fl\m=nzi duc N-a fost m\cel cum au
scris istoricii cu carnet de
`n spate, g=rbovite, povara unei controversate partid, n-au murit mo[ieri
istorii. Cu un veac `n urm\, `ntr-un februarie [i nici ]\rani, n-a fost
p=rjol. A fost `ns\ mult\
geros, `n s\tucul numit pe atunci Fl\m=nzi s\r\cie, ne`n]elegere cu
avea s\ se aprind\ sc=nteia r\scoalei ]\r\ne[ti arenda[ii [i revolta fi-
reasc\ a celor lipsi]i de
`mpotriva arenda[ilor. Contrazic=nd mijloace de trai. Datele
false privind desf\[urarea
argumentele istoriei scrise de comuni[ti [i evenimentelor continu\
preluate p=n\-n ziua de azi, cum c\ pe aceste s\ circule, `n aceea[i for-
m\, [i `n zilele noastre,
locuri a fost un adev\rat m\cel cu sute de pentru c\ dezinteresul
victime, locuitorii din Fl\m=nzi povestesc pentru adev\rul istoric
pare s\ fie o mo[tenire `n-
faptele a[a cum s-au `nt=mplat. c\ prezent\. „{i `n ziare [i
`n c\r]ile de istorie apar
care, gratuit\, pentru cei ni[te lucruri complet nea-
care tranziteaz\ ora[ul. dev\rate. Pentru c\ ni-
de Otilia F\r\ prea mult succes, meni, nici un istoric, nici
B|LINI{TEANU pentru c\ prin centru trec un reporter, n-a venit s\
mai multe c\ru]e dec=t se documenteze la fa]a
Blestemul p\m=ntului locului, cel pu]in de c=nd
este la fel de actual [i a- ma[ini. Doar un indicator
face atent c\l\torul c\ lo- sunt eu aici. Ori vorbesc
cum ca [i `n urm\ cu 100 din c\r]i, ori vorbesc cu Fl\m=nzi e un amestec pestri] de vechi [i nou, de case
de ani la Fl\m=nzi. Singu- calitatea `n care urmeaz\ de gospodari [i c=teva blocuri turnate `n centru `n epoca
s\ intre e `nscris\ `n cate- persoane neautorizate, ori
ra diferen]\ e c\ bordeiele se informeaz\ dup\ ure- sistematiz\rii. Un teren viran, acoperit de un covor de pietri[, ]ine loc
de p\m=nt s-au trans- goria ora[elor.
che. De fapt, nu [tiu nimic de parcare, gratuit\, pentru cei care tranziteaz\ ora[ul
format `n case trainice [i Or\[enii cei mai noi ai despre Fl\m=nzi“, ne-a
c\ prin latura de sud a jude]ului Boto[ani sunt explicat cu am\r\ciune
satelor trece [erpuind o oameni simpli, muncitori, evreii ]ineau `n arend\ duminic\ de februarie s-a plecat v=lv\taia“, a explicat
primarul ora[ului, dl. Du- mo[ia Fl\m=nzilor, p\- aprins, a[adar, fitilul ne- dl. Micu]aru.
panglic\ de asfalt - leg\- preocupa]i de mult prea- mitru Micu]aru.
tur\ cu Europa. De[i de concretul trai zilnic. N-au m=nturile fiind lucrate, mul]umirilor. Nu `n mar- De fapt, lucrurile nu st\-
trei ani `[i zic or\[eni, sta- timp s\ stea degeaba. Cei dup\ `nvoial\, de ]\rani, tie, a[a cum relateaz\ teau deloc a[a. Nu fusese
tutul acesta nou nu le-a mai mul]i `[i lucreaz\ Era prin februarie oameni nevoia[i, `nglo- c\r]ile de istorie. „Ianuarie b\tut dec=t administrato-
adus prea multe bucurii. p\m=ntul, laitmotivul e- da]i `n necazuri. „~n toat\ era pierdut cu s\rb\torile, rul mo[iei, conacul n-a fost
Totul a `nceput `n cru- Moldova, unde au fost dar `n februarie arenda[ii p=rjolit [i nimeni n-a murit.
Taxele au crescut de 40 xisten]ei lor. Tinerii au cea lunii februarie, c=nd
de ori, `n ora[ nu exist\ plecat spre alte melea- mul]i ]\rani au fost [i `[i aranjau lucr\rile cu Oamenii erau `ns\ prea re-
bucatele erau pe sf=r[ite, mul]i evrei. Plasa Suli]a ]\ranii, pentru c\ de la 1 volta]i pe asupritorii aren-
CM utilit\]i, iar num\rul ma- guri, `n Spania sau Italia, pe timp de ger [i iarn\ CM
YK
[inilor este de c=teva ori s\ se c\p\tuiasc\. La cuprindea comuna Fru- martie `ncepe munca de da[i `nc=t s\ nu fac\ din YK
grea, `ntr-o duminic\ ce mu[ica, Fl\m=nzi, Co- prim\var\ pe c=mp“, a ]=n]ar-arm\sar.
mai mic dec=t cel al c\- Fl\m=nzi viitorul era ne- str=ngea t=rg mare la Fl\-
ru]elor. p\l\u [i `nc\ alte sate. mai precizat primarul. Vestea revoltei de la
sigur. m=nzi. Era `ntr-o vreme `n Toat\ mo[ia din aceast\ Fiind duminic\ [i zi de
Fl\m=nzenii sunt or\- Fl\m=nzi a circulat ca un
care evreii, a[eza]i cu top- Plas\ Suli]a era arendat\ t=rg, arenda[ul umbla prin fir aprins de dinamit\, cu-
[eni f\r\ preten]ii. Au tanul `n toate t=rgurile
crescut `ntr-o a[ezare ce Care e adev\rul mai r\s\rite ale Moldovei
de un evreu pe care-l che- sat s\ se tocmeasc\ pentru prinz=nd sate [i t=rguri `n
se cheam\ sat [i a[a vor de la 1907? ma Mochi Fisher. Acesta, lucr\ri cu ]\ranii. Nu era jos, prin toat\ Moldova, [i
f\ceau legea comer]ului, la r=ndul lui, avea un fel tocmai cu mintea limpede, s-a oprit, ironia sor]ii, `n
muri. Or\[elul nu seam\- stabileau pre]uri [i apro-
n\ cu nimic din ceea ce Povestea R\scoalei de de administrator, care se pentru c\ luase c=teva pa- jude]ul Mehedin]i, `ntr-un
vizionau popula]ia. Mul]i ocupa efectiv de treburile hare de rachiu `nainte [i s-
v\d `n filme c\ s-ar numi la 1907, `nv\]at\ din c\r- locuiau fie `n Boto[ani, fie sat frate de suferin]\, nu-
a[a `n Occident [i nici ]ile de istorie, are alt fir p\m=ntului [i de `nvo- a luat la ceart\ cu ni[te mit Fl\m=nda. Lucrurile
la Frumu[ica, la c=]iva ielile cu ]\ranii“, ne-a mai ]\rani, `n r\scrucea de la
m\car cu vreo urbe mai dac\ ]i-o povestesc oa- kilometri dep\rtare, [i au luat amploare `n zona
r\s\rit\ din Rom=nia. menii locului. Toate da- spus primarul Micu]aru. Manolica B\cioaia din H=rl\u, Pa[cani, of-urile
mult mai mul]i la H=rl\u.
E un amestec pestri] de tele mistificate ale man- Fl\m=nzi. izbucnind apoi peste tot, ca
Jidanii, cum s-au obi[-
vechi [i nou, de case de ualelor scrise `n perioada nuit ]\ranii rom=ni s\ le Sc=nteia r\scoalei „Lu=ndu-se la ceart\, o molim\, cu b\t\i `ntre oa-
gospodari [i c=teva blocuri de dup\ 1945 sunt con- spun\, erau [i cei care
]\ranii i-ar fi tras c=teva meni [i arenda[i [i, `n unele
trazise de cei ai c\ror
s-a aprins la Fl\m=nzi palme [i picioare adminis- locuri, cu v\rsare de s=nge,
turnate `n centru `n epoca stabileau t=rgurile s\pt\-
sistematiz\rii. Un teren bunici sau p\rin]i au tratorului. Locul `n care s-a pentru c\ interven]ia au-
m=nale, toate duminica, La t=rgul de la Fl\- petrecut treaba asta face
viran, acoperit de un covor tr\it [i au participat la pentru c\ s=mb\ta era m=nzi, cel mai mare de torit\]ilor a fost aspr\ `n
de pietri[, ]ine loc de par- evenimentele care aveau limita dintre satul Fl\- cele mai multe cazuri.
ziua lor de rug\ciune. Tot prin partea locului, `ntr-o
m=nzi [i comuna Frumu-
[ica. Trec=nd pe acolo, oa- La Fl\m=nzi nu a
meni cu c\ru]ele au purtat
vestea mai departe, spre murit nici un ]\ran
Frumu[ica, Store[ti, Bosco- `n timpul r\scoalei
teni, H=rl\u, c\ la Fl\-
m=nzi au b\tut arenda[ul, O statistic\ a vremii a
au dat foc la conac [i a[a a ar\tat c\ `n toat\ ]ara, `n

~ntr-o duminic\, lu=ndu-se la ceart\,

„{i `n ziare [i `n c\r]ile de istorie apar ni[te
lucruri complet neadev\rate.
Pentru c\ nimeni, nici un istoric, nici un
reporter, n-a venit s\ se documenteze la fa]a
locului, cel pu]in de c=nd sunt eu aici“,
ne-a explicat cu am\r\ciune primarul
ora[ului, dl. Dumitru Micu]aru
]\ranii i-ar fi tras c=teva palme [i picioare
administratorului. Locul `n care s-a petrecut
treaba asta face limita dintre satul Fl\m=nzi
[i comuna Frumu[ica. Trec=nd pe acolo,
oameni cu c\ru]ele au purtat vestea mai
departe, spre Frumu[ica, Store[ti, Boscoteni,
H=rl\u, c\ la Fl\m=nzi au b\tut arenda[ul, au
dat foc la conac [i a[a a plecat v=lv\taia
CM
YK

nu a fost nici o r\scoal\
urma revoltei, au murit
c=teva sute de ]\rani. La
Fl\m=zi `ns\, nimic din
toate groz\viile descrise
`n c\r]i nu s-a petrecut.
N-a fost dec=t `nt=mpla-
rea din ziua aceea de du-
minic\, „sc=nteia“ care a
aprins apoi spiritele `n
toat\ Moldova.
Conacul despre care se
spusese c\ a fost p=rjolit
a stat `n picioare `nc\
vreo 60 de ani. „A ars,
`ntr-adev\r, dar nu la
1907, ci prin 1972, `n
urma unui incident. ~n
acest conac a func]ionat [i
Muzeul r\scoalei p=n\
atunci“, ne-a spus pri-
marul Micu]aru.
Urma[ii r\scula]ilor
Despre `nt=mplarea de
la R\scrucea Manolica B\-
cioaia mai povestesc as-
t\zi doar c=]iva b\tr=ni,
c\rora bunicii, acum oale
[i ulcele, le-au t\lm\cit
cum au stat lucrurile. Su-
pravie]uitori, cum era [i
firesc, nu mai sunt. Un
martor pre]ios al acelor
vremuri, recunoscut de
to]i fl\m=nzenii, a fost `n-
v\]\torul Simionescu, cel
care a povestit cu lux de
am\nunte firul `nt=mpl\-
rilor. A murit `ns\ de ani
buni, lu=nd cu el, `n p\-
CM
YK
m=nt, istorii dintr-un timp
care nu se mai `ntoarce.
Am `nt=lnit la Fl\-
m=nzi c=]iva octogenari
care-[i mai amintesc de
istoriile bunicilor.
„O fost greu. Era un j=-
dan care conduce acolo p\-
m=ntul ista care-l avem
noi [i apoi la nezu’ nop]ii
s-o dus la d=nsul ]aranii. {i
el s-o bagat supt o covat\.
L-o prins acolo [` l-o b\tut,
da’ nu l-o omor=t. O primit
oamenii p\m=nt dup\ a-
ceea. Mi-o povestit bunicu’
meu, Niculai Colipc\, c\ te
obligau s\ te duci. Vineu
ai[tialal]i, din sat, [i te sco-
teu din cas\ s\ te duci la
r\scoal\“, [i-a amintit mo[
Costache Boghean, `n
v=rst\ de 85 de ani.
Versiunile pove[tii di-
fer\ de la un fl\m=nzean
la altul, `ns\ miezul `n-
t=mpl\rii r\m=ne nes-
chimbat.
„S-o dus acolo, pe deal.
Erau fl\m=nzi. O scos
boieru’-afar\, l-o fug\rit
[i vroieu m\m\lig\ s\ le
deie. Erau s\raci. {` de-
acolo o pornit r\scoala.
S-o-ntins pi urm\ `n t\t`
]ara. Poli]ia i-o lini[tit pi
]arani, da’ r\scoala o apu-
cat s\ se-ntind\. Bunicu’
meu, Rebenciuc Toadere,
o participat la r\scoal\...
{-acuma-i greu cu p\-
m=ntu ista, c\-i departe,
la 20 km“, ne-a povestit
l\crim=nd [i mo[ Vasile
Rebenciuc, `n v=rst\ de
80 de ani.
Dup\ blestemul
p\m=ntului a venit
blestemul ora[ului
Problema p\m=ntului
s-a perpetuat dup\ 1907,
c=nd frigul, foamea [i
r\utatea arenda[ilor i-a
f\cut pe ]\rani s\ lupte
ca s\ fie slobozi. Au venit
comuni[tii, cu tertipurile
unei ideologii f\r\ tan-
gen]\ cu realitatea. Le-au
luat [i ei p\m=ntul la
colectiv. I-au f\cut din
nou sclavi pe propria
mo[ie.
Dup\ 1989, tot p\m=n-
tul e cel care le joac\
feste. Majoritatea oame-
nilor sunt agricultori, iar
terenurile agricole de pe
care `[i c=[tig\ p=inea se
afl\ la circa 20-30 de kilo-
metri distan]\ de ora[, `n
partea de sud. E greu [i
pentru cei mai tineri, dar
pentru b\tr=ni p\m=ntul
at=t de pre]uit a devenit
un calvar. Au trecut [i
trec `ns\ toate or=ndui-
rile, cu c=te o nou\ cut\
ad=ncit\ pe frun]i.
Dup\ blestemul p\-
m=ntului a venit bleste-
mul ora[ului, la 1 aprilie
2004, o nou\ p\c\leal\ a
sor]ii. Autorit\]ile au de-
cis c\ dou\ comune mari
din zon\: Fl\m=nzi [i
Nicolae B\lcescu `ntru-
nesc atributele necesare
pentru a se transforma
toat\ a[ezarea `n ora[. {i
asta au [i f\cut.
„Ca s\ poat\ deveni
ora[ trebuiau `ndeplinite
ni[te condi]ii: s\ fii la o
distan]\ de aproximativ
30 de kilometri de ora[,
s\ ai utilit\]i (banc\,
CEC, [coli, po[t\, bi-
serici), un anumit num\r
de locuitori, [osea. ~n con-
formitate cu legea admi-
nistra]iei publice, fiind
comuna cea mai mare din
]ar\, am trecut `n catego-
ria ora[elor de gradul III.
Dar am r\mas ca ora[ nu-
mai pe hart\ [i numai cu
`ndatoriri de or\[ean“,
ne-a explicat nemul]umit
[eful administra]iei lo-
cale. Nemul]umire e, de
altfel, `n sufletele tu-
turor, pentru c\ statutul
nou, acela de or\[eni,
nu-i ajut\ deloc. Taxele [i
impozitele s-au m\rit de
40 de ori, n-au putut be-
neficia de programele eu-
ropene (SAPARD), iar de-
spre dezvoltare nici nu se
CM
YK
REPORTAJ
pune problema. Fl\m=n-
ziul a r\mas un fel de sat
frunta[, ceva mai mare,
dar nimic mai mult.
Potrivit statisticilor
Prim\riei, 30% din cei
13.500 de locuitori mun-
cesc `n sectorul public sau
privat, marea mas\ de
70% c=[tig=ndu-[i traiul
din agricultur\. „Avem
ceva industrie u[oar\ `n
ora[, fabric\ de mobil\, o
mic\ fabric\ de lactate,
un microabator, multe u-
nit\]i de alimenta]ie pu-
blic\. Pentru cei din agri-
cultur\ avem noroc de
t=rgul care se desf\[oar\
duminica, unde ]\ranii
pot s\-[i valorifice pro-
dusele“, ne-a explicat pri-
marul situa]ia real\ a
ora[ului. E foarte nemul-
]umit c\ poten]ialul agri-
col de care se bucur\ lo-
calitatea nu poate fi ex-
ploatat cum se cuvine,
dar [i de soarta nefericit\
a jude]ului Boto[ani, de-
favorizat de felul `n care
geografia l-a a[ezat pe
hart\.
„Avem `n coast\ Sucea-
va, iar turi[tii se duc
acolo, pentru c\ la Boto-
[ani n-au ce s\ vad\. ~n
cealalt\ coast\ - Ia[ul,
care e capitala Moldovei,
iar noi suntem a[a,
`ntr-un intr=nd aici, unde
nu faci nimic dec=t ce-
reale, vaci [i iarn\ 7 luni
de zile“.
1.000 de c\ru]e
`nmatriculate [i doar
400 de ma[ini
Dovad\ c\ ora[ul nu se
reg\se[te `n via]a de zi cu
zi a fl\m=nzenilor e [i
num\rul record de c\ru]e
care circul\ prin loca-
lit\]ile componente. Pa-
radox tipic rom=nesc, es-
te ora[ul cu cele mai mul-
te c\ru]e `nmatriculate,
de aproape trei ori mai
multe dec=t totalul ma-
[inilor. „Avem 1.200 de
cai [i circa 1.000 de c\-
Conacul despre care se spusese c\ a fost p=rjolit a stat `n picioare
`nc\ vreo 60 de ani. A ars, `ntr-adev\r, dar nu la 1907, ci prin 1972, `n urma unui incident.
CM
YK
ru]e, iar ma[ini avem
vreo 400 `nmatriculate.
Problema e cu p\m=ntul,
pentru c\ se afl\ la 20-30
de kilometri de ora[, iar
]\ranii n-au bani s\-[i
cumpere tractoare, uti-
laje moderne, dar trebuie
s\ tr\iasc\. Ei nu se pot
deplasa s\-[i aduc\ gr=-
ul, porumbul sau f=nul de
pe c=mp dec=t cu calul [i
c\ru]a. Aici, la noi, agri-
cultura a fost l\sat\ la
voia naturii“, [i-a mai
v\rsat din n\duf pri-
marul.
C\ru]ele trec cu o frec-
ven]\ mai mare ca ma[i-
nile prin centrul ora[ului.
Oamenii se pl=ng `ns\ c\
[i acest unic mijloc de
transport, at=t de util `n
economia unei agriculturi
rudimentare, este pe cale
de a fi interzis, dat fiind
c\ [oseaua care str\bate
Fl\m=nziul este Euro-
pean\ [i, prin urmare,
mijloacele de transport cu
trac]iune animal\ n-au
voie s\ o tranziteze.
„S-o luat la bataie `n
1907, a[a o s\ se ia [i
de-acu’ oamenii. Eu stau
aici, pe strada din centru,
[i nu m\ las\ s\ merg cu
c\ru]a, c\ zice c\-i Eu-
ropean\. Eu am 660.000
de lei pensie. Cum s\
tr\iesc? Tre’ s\ lucrez
p\m=ntul. Zice c\ ai[tia o
s\ ne dea euro de-acuma,
da’ eu [tiu? Ne-o f\cut
ora[, uita]i, p=n\ pe deal,
la p\durea aceea e ora[.
D\m impozite de c=te 3
milioane de lei. Cum s\
deie at=]ia bani aceala ce
st\ sub poala p\durii?“,
ne-a povestit am\r=t mo[
Ghi]\ Rebenciuc despre
traiul la Fl\m=nzi.
De unde vine numele
satului?
Localitatea ce avea s\
pun\ apoi temelie ora-
[ului ce azi `i poart\ nu-
mele Fl\m=nzi e atestat\
de documentele istorice
~n acest conac a func]ionat [i Muzeul r\scoalei p=n\ atunci
Mar]i, 23 ianuarie 2007
de circa 400 de ani.
Odinioar\, toate dealu-
rile pe care ast\zi se `n-
tind satele din jur erau
`mp\durite integral, a[e-
z\rile erau mici [i oa-
menii pu]ini. Arenda[ii
n-aveau m=n\ de lucru
pentru p\m=nt.
Au g\sit solu]ia `ns\,
aduc=nd ucrainieni de din-
colo de grani]\. De aceea,
[i ast\zi, `n zon\ exist\
numeroase familii cu nu-
mele de Oliniuc, Paliciuc,
Martiniuc, Jitariuc. „P\-
m=ntul cel mai bun este `n
partea de sud a comunei [i
acum, ca [i atunci. Ca s\
aib\ cine-l lucra, arenda[ii
aduceau ucrainieni. Pen-
tru c\ ace[tia nu aveau
unde s\ locuiasc\, f\ceau
bordeie `n p\m=nt [i
locuiau acolo.
M=ncarea de baz\ era
m\m\liga cu br=nz\ [i cu
tochitur\. Se duceau la
c=mp [i de m=ncare `[i
f\ceau «urs», o bucat\ de
m\m\lig\ t\v\lit\ prin
br=nz\, pe care-l puneau
`n s=n. Arenda[ul a v\zut
ce m=ncau [i le-a spus:
«B\, fl\m=nzi sunte]i!».
C=nd venea, dup\ aceea,
pe mo[ie spunea: «Adu
fl\m=nzii la lucru». {i de-
aici le-a r\mas numele“,
ne-a povestit primarul de
azi al Fl\m=nzilor.
Muzeul de la 1907
va fi re`nfiin]at
~n anii epocii de aur,
autorit\]ile comuniste au
construit `n centrul co-
munei (pe atunci) Fl\-
m=nzi un monument care
s\ aminteasc\ de jertfele
]\ranilor din toat\ ]ara
de la 1907, monument ca-
re ast\zi e simbolul lo-
calit\]ii. P=n\ `n anul
1972, `n fostul conac bo-
ieresc, de pe dealul Fl\-
m=nzilor, cel presupus a
fi fost trecut prin foc la
1907, a func]ionat un mu-
zeu cu exponate, docu-
mente ale epocii, foto-
9
Un martor pre]ios al
acelor vremuri,
recunoscut de to]i
fl\m=nzenii a fost
`nv\]\torul
Simionescu, cel care
a povestit cu lux de
am\nunte firul
`nt=mpl\rilor
grafii [i m\rturii ale su-
pravie]uitorilor. Conacul
a ars `n 1972, iar muzeul
va fi re`nfiin]at `n acest
an `ntr-o cl\dire de patri-
moniu `n care a func]io-
nat Ocolul Silvic. „Vom a-
duce toate exponatele ca-
re se afl\ acum la Muzeul
de Istorie din Boto[ani,
plus monografiile [i docu-
mentele pe care le avem
noi [i le vom expune `n
noul Muzeu 1907“, a pre-
CM
cizat primarul Micu]aru, YK
m=ndru c\ `n timpul
mandatului s\u fl\m=n-
zenii vor rememora
`nt=mpl\rile de acum 100
de ani.
Poate `n acest fel des-
tinul or\[elului-sat se va
schimba, muzeul in-
tegr=ndu-l `ntr-un circuit
turistic binemeritat. {i,
poate, genera]iile de [co-
lari ce vor urma vor `n-
v\]a o istorie mai curat\,
cu fapte mai exacte, dac\
istoricii, profesorii [i apoi
ceilal]i comunicatori vor
`nv\]a s\ caute adev\rul
`n fiecare loc `n care isto-
ria a mai z\mislit c=te o
pagin\ din cursul ei
firesc. a
10 Mar]i, 23 ianuarie 2007
REGIONAL
Directorul ASP Neam]
a demisionat
Directorul Autorit\]ii de S\n\ta-
te Public\ Neam], doctorul Cons-
tantin Nanu, a demisionat, ieri,
din func]ia de conducere a in-
stitu]iei. Doctorul Nanu [i-a mo-
tivat decizia prin faptul c\ vrea
s\ profeseze ca medic ortoped,
`ns\ calitatea de func]ionar
public, ca director al DSP Neam],
nu `i permite acest lucru. „Mie
`mi place foarte mult profesia de
medic ortoped, iar ca director nu
o puteam practica [i de aceea am
demisionat de la Direc]ia de S\-
n\tate Public\“, a declarat doc-
torul Constantin Nanu. Demisia
a ajuns at=t pe biroul prefectului,
c=t [i la Ministerul S\n\t\]ii,
acolo de unde se a[teapt\ apro-
barea acesteia. Locul doctorului
Constantin Nanu va fi luat, cel
mai probabil, de actualul director
medical al Casei de Asigur\ri de
S\n\tate Neam], doctorul
L\cr\mioara Ciobanu.
Coad\ la disponibiliz\ri
`n Vaslui
Cei 300 de salaria]i ai SC Termi-
ca SA, unitatea furnizoare de e-
nergie termic\ din municipiul
Vaslui, se lupt\ pentru a prinde
un loc pe lista celor care urmeaz\
s\ fie disponibiliza]i luna aceas-
ta, ca urmare a restructur\rii ac-
tivit\]ii uzinei de termoficare.
Potrivit unui plan de restr=ngere
a activit\]ii aprobat de Guvernul
Rom=niei, 90 de salaria]i trebuie
trimi[i `n [omaj. Conducerea
unit\]ii sus]ine c\ salaria]ii vor
s\ fie disponibiliza]i fiindc\ bene-
ficiaz\ de salarii compensatorii.
„Situa]ia ni se pare ciudat\, fi-
indc\ la noi salariul minim al
fiec\rui angajat, f\r\ nici un fel
de spor, este de 5 milioane de lei
(vechi-n.red.). ~n Vaslui sunt
pu]ine unit\]i care ofer\ aceast\
leaf\. Ne-am confruntat [i cu
cazuri mai deosebite. De exem-
plu, so]iile unor angaja]i de-ai
no[tri au venit s\ ne cear\ so-
coteal\ fiindc\ facem disponibi-
liz\ri [i aici nu mic\ le-a fost mi-
rarea s\ afle c\ so]ii lor au f\cut
cerere `n mod special pentru a fi
concedia]i“ - a declarat directorul
SC Termica SA Vaslui, D\nu]
R=scanu. Cele 90 de persoane
care urmeaz\ s\ fie disponibi-
lizate vor primi timp de doi ani
pl\]i compensatorii iar la ple-
carea din unitate, fiecare angajat
va primi suma de 1.620 de lei.
Chinezoaicele din
Bac\u s-au revoltat
C=teva zeci din cele peste o sut\
de confec]ionere din China, sala-
riate ale firmei Wear Company
din Bac\u, l-au blocat, duminic\
seara, `n biroul s\u, pe adminis-
tratorul rom=n Sorin Nicolescu,
amenin]=ndu-l cu furculi]e [i
cu]ite. Acesta a apelat la servi-
ciul de paz\ al firmei, dup\ care,
pl=ng=nd, asiaticele se pare s-au
retras `n dormitoarele aflate tot
`n incinta locului lor de munc\.
Nimeni din afara firmei nu poate
spune ce se `nt=mpl\ acolo. ~nce-
p=nd de mar]i, chinezoaicele nu
au mai primit de lucru [i nici sa-
lariile contractuale, motiv pentru
care s-au revoltat. S=mb\t\, ad-
ministratorul Sorin Nicolescu a
declarat telefonic c\ angajatele
primesc salarii cuprinse `ntre
1.000 [i 1.200 de lei `n baza con-
tractelor `ncheiate cu toate con-
fec]ionerele. Un mesaj de la con-
fec]ionerele chineze care solicit\
sprijin a ajuns [i pe SMS-ul tele-
fonului mobil al vicepre[edintelui
Consiliului Jude]ean Bac\u, An-
gela Bogea. ~n fabrica-dormitor
din Bac\u, chinezoaicele au `nce-
put s\ soseasc\ din iunie 2006,
`n prezent fiind angajate prin
contract de munc\ circa 150. a
ACTUALITATE
Caloriferul, `n viziunea unui t=n\r artist, la Vector vare a artei tinerilor arti[ti
ie[eni `n contextul reconfigu-
r\rii necesit\]ii de creativita-
Galeria Vector din Ia[i, obsesive, condi]ionate afectiv v\ fa]\ de dispozitivul ce fi vizionat\ p=n\ pe 30 ia- te [i de comunicare ale gene-
deschide m=ine, 24 ianuarie, de controlul administrativ al putea, la momentul acela, nuarie de luni p=n\ vineri ra]iei tinere. ~ncep=nd cu
ora 18.00 expozi]ia „Heater“, corpului. Se poate reconstitui subtitui o multitudine de `ntre orele 11.00 - 15.00. sf=r[itul lunii octombrie
o instala]ie multi-media re- un trecut care ar redeschide nevoi [i implicit de a crea o Expozi]ia de la Galeria 2006, p=n\ spre finalul lunii
alizat\ de Florin Bobu. o arhiv\ emo]ional\ a sufe- stare de plenitudine“, dup\ Vector este parte a proiectu- februarie 2007, Galeria Vec-
Instala]ia multimedia pro- rin]ei [i a dep\[irii ei?“, se `n- cum a mai men]ionat C\t\- lui curatorial „Personal Lo-
tor organizeaz\ o serie de e-
pus\ de Florin Bobu se con- treab\ organizatorii. „Lucr\- lin Gheorghe. cal Settings“. Tineri arti[ti venimente de art\ contempo-
stituie `ntr-un demers critic rile propuse de artist se apli- Artistul Florin Bobu s-a `n context“, o serie de eveni- ran\ av=nd ca invita]i tineri
care conecteaz\ o situa]ie ac- c\ sub forma unui comenta- n\scut [i tr\ie[te la Tecuci. mente de art\ contemporan\ arti[ti locali interesa]i s\ `[i
tual\ la trecutul tratamentu- riu subversiv a unei situa]ii A absolvit Facultatea de Ar- produse `n cadrul proiectului expun\ punctele de vedere a-
lui vie]ii de zi cu zi din perioa- anormale pe care am tr\it-o te Vizuale [i Design (AKI) de cultur\ social\ cARTier supra condi]iilor producerii
da ceau[ist\, conform celor unii dintre noi cu aproape 20 din Enschede, Olanda `n finan]at de Programul Cul- rela]iilor lor cu diferite siste-
precizate de curatorul expo- de ani `n urm\. Rela]ia spe- 2005. A participat la o serie tural Elve]ian `n Rom=nia- me fa]\ de care `[i seteaz\
zi]iei, C\t\lin Gheorghe. cial\ cu caloriferul sau cu de evenimente de art\ din Pro Helvetia SDC. propriile op]iuni personale,
„~n plin\ iarn\, caloriferul simulacrul acestuia este de- Rotterdam, Munster [i Ant- Proiectul vizeaz\ forma- conform celor precizate de
devenea obiectul unei rela]ii finit\ printr-o grij\ obsesi- werpen. Expozi]ia va putea rea unei platforme de promo- C\t\lin Gheorghe. (Oana R.)
45 de milioane de lei pentru Vizit\ surpriz\ a
pre[edintelui B\sescu la Ia[i
terminarea investi]iilor din s\n\tate Lista oficialilor care vor Vestea a fost lansat\ de
{eful ASP Ia[i prezint\ veni la Ia[i de Ziua Unirii a senatorul de Ia[i, democra-
suferit modific\ri pe ultima tul Dan C=rlan.
ast\zi ministrului Eugen sut\ de metri. Vizita anun- „Acum pu]in timp, pre-
]at\ de dou\ s\pt\m=ni a [edintele Traian B\sescu a
Nicol\escu analiza premierului C\lin Popescu - anun]at c\ va veni la Ia[i
necesarului investi]iilor `n T\riceanu a fost contra- pe 24 ianuarie. Deocamda-
mandat\, `n schimb, fiind t\ nu [tim mai mult, deoa-
spitale pentru anul 2007. anun]at\ vizita pre[edin- rece, se lucreaz\ la pro-
Suma total\ necesar\ telui Rom=niei, Traian B\- gram. Nu [tim nici la ce or\
sescu. Vestea a luat pe ne- vine [i nici la ce or\ va
pentru finalizarea
investi]iilor deja `ncepute
preg\tite pe liberalii ie[eni
care anun]ase deja progra-
pleca“, a declarat senatorul
Dan C=rlan, [eful democra-
mul premierului, mai ales ]ilor ie[eni.
se situeaz\ `n jurul a 45 c\ vizita sa `n Ia[i a fost Vestea l-a luat `n sur-
de milioane de lei. preg\tit\ p=n\ la cele mai prindere [i pe reprezentan-
mici detalii. Premierul T\- ]ii prim\riei, mai ales c\ ei
riceanu a considerat c\ [e- [tiau c\ de la Bucure[ti va
din]a de guvern de m=ine veni doar T\riceanu `mpre-
de Otilia este mult mai important\ un\ cu ai s\i.consilieri
B|LINI{TEANU dec=t manifest\rile de la „Noi nu [tim nimic deo-
Ia[i dedicate Unirii, [i de a- camdat\. Nu am primit
Ast\zi la Bucure[ti, ceea a preferat s\ participe nici o informa]ie `n acest
directorii autorit\]ilor de la [edin]\. sens“, a spus Andrei Tro-
s\n\tate public\ din ]a- De altfel, [i prefectul for, purt\torul de cuv=nt al
r\ prezint\ ministrului Ia[ului, Nicu[or P\duraru prim\riei.
Eugen Nicol\escu proiec- era foarte sigur de vizita Asear\, `nc\ nu se [tia
gata la cheie, Ministerul c\ ar mai fi nevoie de alo- premierului la Ia[i, prezen- dac\ pre[edintele B\sescu
tele de investi]ii pentru S\n\t\]ii ar mai trebui carea a 2 milioane de lei
acest an [i sumele esti- t=nd [i o parte din progra- vine ast\zi la Ia[i sau vine
s\ aloce cel pu]in 26 de `n acest an. mul pe care urma s\ `l aib\. m=ine. (S.D.)
mate a fi necesare pentru milioane de lei. „Am avea Mult mai bine la capi-
ducerea la bun sf=r[it a
nevoie pentru finalizarea tolul investi]ii st\ Spita-
proiectelor de reabilitare lucr\rilor cam de 26-30 lul „C. I. Parhon“, cel mai
[i modernizare a unit\]i- de milioane de lei. Avem modern [i mai utilat spi- Reconversie profesional\ pentru
lor medicale. {eful ASP deja promisiunea a 10 de tal din Ia[i. La sf=r[itul
Ia[i, dr. Mihnea Hurmu- milioane, r\m=ne s\ ve- anului trecut a fost fina- titularii din `nv\]\m=ntul tehnic
zache a f\cut o evaluarea dem cum vom face rost [i lizat\ renovarea pe inte- Ministrul educa]iei [i cer- precum mecanica, chimia sau
a fondurilor necesare, su- de ceilal]i bani“, a expli- rior a unit\]ii, urm=nd ca cet\rii, Mihail H\rd\u, a par- alte discipline care cunosc o
ma total\ pentru investi- cat [eful ASP. `n acest an s\ `nceap\ lu- ticipat la reuniunea inspecto- descre[tere `n ceea ce prive[-
]iile de la Ia[i ajung=nd Acesta a cerut sumele cr\rile `n exterior. Suma rilor [colari de specialitate [i a te solicitarea din cauza
undeva la 45 de milioane estimative ce sunt nece- estimat\ de conducerea directorilor metodi[ti din `n- trend-ului de pe pia]a mun-
de lei. sare pentru terminarea spitalului pentru realiza- v\]\mântul profesional [i teh- cii“, a mai men]ionat Came-
Cei mai mul]i bani vor investi]iilor `ncepute [i la rea acestor lucr\ri este nic, prilej cu care s-a discutat lia Gavril\ care a ad\ugat c\
fi `nghi]i]i de Spitalul de despre contextul european [i beneficiar al programului de
celelalte spitale din Ia[i, de 1,2 milioane de lei. despre asigurarea accesului, reconversie profesional\ a
Urgen]e (cl\direa nou\), pentru a le putea prezen- Analiza [efului ASP,
dar [i a calit\]ii `n `nv\]\- cadrelor didactice din dome-
pentru care `n 2006 au ta ministrului S\n\t\]ii. privind totalul investi]ii- mântul profesional [i tehnic. niul tehnic este elevul.
fost alocate 10 de milioa- Situa]ia `ntocmit\ de lor din acest an `n spita- Conform celor precizate de Astfel, programul de for-
ne de lei. Cu ace[ti bani conducerea Spitalului lele ie[ene cuprinde [i o Camelia Gavril\, inspector mare se va realiza prin mo-
cl\direa a fost `nchis\ in- „Sf. Spiridon“ arat\ c\ `n posibil\ reconstruc]ie a general al Inspectoratului dule pentru formarea ingine-
tegral cu t=mpl\rie din aceast\ unitate ar mai fi Pavilionului VI de la Spi- {colar Jude]ean Ia[i (ISJ), reasc\ de 50-100 de ore care
termopan [i s-a lucrat nevoie de circa 5 milioa- talul Clinic de Boli Infec- MEdC va acorda finan]are se adreseaz\ doar titularilor,
foarte mult la finisajele ne de lei perntru finaliza- ]ioase, cl\direa actual\ pentru formarea [i preg\ti-
rea mai[trilor [i instructo-
zonele de interes `n care ar
putea face cursurile fiind
interioare. Pentru ca ter-
menul dat de [eful ASP,
rea lucr\rilor la Clinica I afl=ndu-se `ntr-o stare a-
vansat\ de degradare, e-
rilor tehnicieni. Astfel, recon- construc]iile, industria lem-
Chirurgie. {i la Spitalul versia profesional\ a aces- nului, mediu, industrie ali-
ca p=n\ la finele anului de Neurochirurgie un valuat\ la circa 6-7 mili- tora va fi finan]at\ integral mentar\, dup\ cum a pre-
2008 acest spital s\ fie calcul estimativ a ar\tat oane de lei. a de MEdC. „Sunt specializ\ri cizat [efa ISJ. (O.R.)
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este care nu s-au trimis [i sumele aferente.
organizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a ca o parohie s\ contracteze minimum 10 abona- „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi
concursului destinat comunit\]ilor paro- mente la „Lumina de Duminic\“ direct la un clasament general cu parohiile din mediul
redac]ie. urban [i separat un clasament cu parohiile din
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re- mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
gulile acestui concurs sunt urm\toarele: „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
la fiecare categorie vor primi din partea ziaru-
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o evi-
„ La concurs pot participa toate parohiile din lui „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii. cu autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
Modalitatea de abonare este urm\toarea: cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente cu parohiile care au cele mai multe abo-
namente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poa- Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
te fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori „Lumina de Duminic\“. egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
pe an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. „ Listele cu abonamentele la „Lumina de clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. „LUMINA“)
 ACTUALITATE Mar]i, 23 ianuarie 2007 11
Cel t=rziu `n aprilie, vin banii pentru drumurile jude]ene PE SCURT
a ~mprumutul pe care `l ia Consiliul Jude]ean de la BERD va fi folosit pentru finan]area unor proiecte de Ast\zi la pr=nz,
dezvoltare a jude]ului a Cei mai mul]i bani vor fi folosi]i `ns\ pentru reabilitarea drumurilor jude]ene nu circul\ tramvaiele
a Potrivit pre[edintelui CJ, Lucian Flai[er, `mprumutul a fost ob]inut `n condi]ii foarte avantajoase pentru CJ a prin centru
Pre[edintele Consiliului Pre[edintele CJ Ia[i s-a de- n=nd cont de starea acestora, Vaslui - Lespezi - Pa[cani - modernizeze un drum jude-
Jude]ean (CJ), Lucian Flai- clarat foarte mul]umit [i de de num\rul de locuitori de- Mirce[ti - limita jude]ului ]ean cu fonduri structurale Circula]ia tramvaielor este
[er, sper\ ca p=n\ `n luna condi]iile `n care a ob]inut a- servi]i [i de impactul econo- Neam]. „Inten]ion\m s\ rea- europene, disponibile de la 1 oprit\ ast\zi, `ntre orele 09.30
martie s\ ob]in\ `mprumutul cest `mprumut. „Creditul va fi mic pe care `l au, sunt consi- bilit\m 250 de kilometri de ianuarie 2007, „grosul“ inves- [i 11.00, `n zona Pia]a Unirii,
de la Banca European\ pen- acordat pe o perioad\ de 15 derate prioritare. drum, adic\ un sfert din lun- ti]iei, adic\ un procent de pe str\zile Cuza Vod\, iar a
tru Reconstruc]ie [i Dezvolta- ani, cu o dob=nd\ mult mai a- ~n acest sens, `n luna a- 80% din valoarea lucr\rilor, autovehiculelor va fi interzis\
gimea total\ a drumurilor `n zona Pia]a Unirii [i pe bule-
re (BERD), bani pentru reali- vantajoas\ dec=t dob=nzile pe prilie a acestui an, consilierii noastre jude]ene. Valoarea to- va fi suportat de Uniunea Eu-
zarea a diferite proiecte de care le ofer\ orice banc\ ro- ropean\, 18% de Guvernul vardul {tefan cel Mare [i
jude]eni au aprobat o list\ cu tal\ a lucr\rilor se ridic\ la
modernizare a jude]ului Ia[i. m=neasc\. ~n plus, am ob]i- Rom=niei, iar restul, de 2%, Sf=nt, din dreptul Casei Modei.
10 astfel de drumuri, marea aproximativ 142 de milioane Aceasta deoarece participan]ii
~n cadrul discu]iilor avute nut [i o perioad\ de gra]ie de lor majoritatate fiind rute in- de Consiliul Jude]ean Ia[i.
joi [i vineri cu reprezentan]ii 3 ani, timp `n care putem s\ de euro“, a explicat Lucian „Dac\ vom reu[i s\ moder- la manifest\rile dedicate zilei
BERD, [eful CJ a ob]inut asi- nu pl\tim nici o rat\ [i s\ re- tens circulate, care asigur\ Flai[er. niz\m toate cele 10 drumuri de 24 ianuarie vor face o
gur\ri c\ toate actele vor fi direc]ion\m banii c\tre alte leg\tura cu jude]ele `nvecina- Pre[edintele CJ Ia[i a pre- jude]ene cu fonduri structu- repeti]ie general\, pentru a fi
avizate `n scurt timp, iar CJ proiecte importante pentru ju- te. Pe aceast\ list\ se reg\- cizat c\ o parte a banilor `m- rale, va trebui s\ scoatem din siguri c\ nu exist\ nici o
se va putea folosi de bani `n de], `n func]ie de necesit\]i“, a sesc drumurile Podul Iloaiei - prumuta]i de la BERD vor fi buzunar doar 3 milioane de gre[eal\ c=nd vor veni toate
aceast\ prim\var\. explicat pre[edintele CJ. Spinoasa - Belce[ti, Ia[i - Ciu- folosi]i pentru cofinan]area euro, iar restul banilor pot fi autorit\]ile centrale la Ia[i. „~n
„Banii vor fi folosi]i `n spe- 15 milioane de euro `mpru- rea - Grajduri - Sc=nteia - li- proiectelor de modernizare a direc]iona]i c\tre alte proiecte ziua de 24 ianuarie, circula]ia,
cial pentru proiecte de moder- mutate de la BERD vor fi fo- mita jude]ului Vaslui, Ia[i - acestor 10 drumuri. Potrivit de finan]are sau cofinan]are“, `n acela[i perimetru, va fi
nizare a unor drumuri jude]e- losite pentru reabilitarea u- Miroslava - Voine[ti - }ibana normelor `n vigoare, `n cazul a precizat Lucian Flai[er. `ntrerupt\ `ntre orele 9.00 –
ne“, a explicat Lucian Flai[er. nor drumuri jude]ene, care, ]i- - }ib\ne[ti, limita jude]ului `n care CJ inten]ioneaz\ s\ (Silviu DASC|LU) 12.30, timp `n care vor avea
manifest\rile dedicate Zilei
evaluare a elevului, no- Unirii“, a declarat prefectul

Profesorii s-au obi[nuit s\ treac\ tele trebuie trecute `n

catalog [i `n carnet“, a in-
sistat [efa ISJ.
Nicu[or P\duraru. (S.D.)

Examen mai sever

notele `n caietul lor, nu `n catalog Aproape 60% din
[coli deconteaz\
a Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i (ISJ) a organizat inspec]ii `n peste 40 de [coli din naveta cadrelor
jude], inspectorii av=nd `n vedere mai multe aspecte precum cele referitoare la ritmicitatea didactice
not\rii, absen]ele, comunicarea cu familia, respectarea ordinii [i a normelor de protec]ia
~n jude]ul Ia[i sunt
muncii a „Este o tendin]\ a profesorilor de a trece notele `n caietul personal, aproximativ 60% din
`n dorin]a de a reevalua elevul cu rezultate [colare slabe“, a declarat [efa ISJ Ia[i a unit\]ile de `nv\]\m=nt
„Au fost v\zute 11 [coli
generale [i 6 grupuri [co-
lare [i licee din mediul
urban [i 29 de unit\]i de
`nv\]\m=nt din mediul
rural“, a men]ionat [efa
ISJ care a ad\ugat c\ as-
pecte pozitive au fost `n-
t=lnite `n Liceul „Al. I.
Cuza“, Liceul „Dimitrie
Cantemir“, {coala „Titu
Maiorescu“, la [colile din
Aroneanu, Sc=nteia, {ipo-
te etc. „{i la Grupul {co-
lar «Constantin Br=ncu[i»
se observ\ o evolu]ie pozi-
tiv\ dup\ schimbarea di-
rectorului“, a observat
Camelia Gavril\, inspec-
tor general al ISJ Ia[i.
Aspecte negative au
fost `nt=lnite de inspec-
tori `n [colile Strunga,
SAM {cheia, Mironeasa,
Ciorte[ti, Grupul {colar
Nicolina, aici problemele
`nt=lnite fiind cele cu ab-
sen]ele elevilor, {coala
nr. 2 „Veronica Micle“.
Cazuri de abandon
[colar au fost `nt=lnite la
H\lceni - {ipote [i Graj-
duri, `n total 9 elevi de la
„Notele trebuie trecute `n catalog pentru c\ `nv\]\m=nt obligatoriu
fiind `n situa]ie de aban-
astfel p\rin]ii nu [tiu ce not\ iau copiii. {i chiar don. La Grajduri sunt
dac\ este tendin]a de reevaluare a elevului, [apte elevi dar, conform
notele trebuie trecute `n catalog [i `n carnet“, celor precizate de Came-
a insistat [efa ISJ Ia[i, Camelia Gavril\ lia Gavril\, aici num\rul
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CONCURS PENTRU na“. Potrivit [efului ASP, dr. Mihail H\rd\u, a declarat c\
MANAGERII DE SPITALE, ~N Mihnea Hurmuzache pentru MEdC va investi `n acest an
posturile vacante din aceste 220 milioane de euro `n con-
LUNA MARTIE: Posturile de spitale vor candida acelea[i struirea de campusuri [co-
manager de spital r\mase
persoane. „La Elena-Doamna, lare [i [coli de arte [i meserii.
neocupate dup\ concursul H\rd\u a ar\tat c\ pentru
pentru c\ statutul materni-
desf\[urat la nivel na]ional t\]ii nu este clar definit va fiecare obiectiv se va cheltui
la sf=r[itul lunii noiembrie `ntre 2 [i 5 milioane de euro,
r\m=ne, probabil, un mana-
2006 vor fi scoase din nou la ger interimar. Pentru H=r- iar din totalul de 220 milioa-
concurs de Ministerul S\n\- ne de euro, 110 milioane vor
l\u va candida tot doctorul
t\]ii. Concursul de selec]ie a fi destinate construirii de
Adrian Juverdeanu, iar la
candida]ilor va avea loc `n campusuri [i alte 110 milioa-
Spitalul „Socola“ actualul
perioada 4-10 martie `n toate ne de euro pentru construi-
manager interimar, dr. Flo-
spitalele din ]ar\. ~n jude]ul rin Lunguleac. (O.B.) rea sau extinderea [colilor de
Ia[i, unit\]ile care sunt con- arte [i meserii. Potrivit mi-
a CAMPUSURI {I {COLI
duse `n prezent de un mana- nistrului, proiectul ar avea
ger interimar sunt Spitalul DE ARTE {I MESERII LA termen de finalizare `n ur-
Or\[enesc H=rl\u, Spitalul STANDARDE EUROPENE ~N m\torii doi sau trei ani. Ins-
Clinic de Psihiatrie „Socola“ [i JUDE}UL IA{I: Ministrul ed- pectoratul {colar Jude]ean
Maternitatea „Elena-Doam- uca]iei [i cercet\rii (MEdC), Ia[i (ISJ) a propus ca loca]ie
celor care au abandonat
[coala este `n sc\dere fa-
]\ de anul trecut: „Cet\-
]enii de etnie rom\ au `n-
ceput s\ vin\ la [coal\,
iar cazurile de abandon
nu sunt dintre ace[tia.
Este vorba despre familii
mai s\race sau de distan-
]a mare p=n\ la [coal\“.
Camelia Gavril\ a a-
mintit c\ programul de
educa]ie pentru „A doua
[ans\“ a dat rezultate
urm=nd ca anul viitor s\
intre la clasa de gimna-
ziu [i dou\ fete de etnie
rom\. „De obicei fetele de
etnie rom\ sunt l\sate
s\ mearg\ la [coal\ `n
clasele I-IV“. Tot proble-
me cu absen]a de la ore,
se `nt=lnesc [i la {coala
Mironeasa.
Conform celor preciza-
te de Camelia Gavril\, o
alt\ problem\ este cea
referitoare la lipsa note-
lor din catalog. „Este o
tendin]\ a profesorilor
de a trece notele `n cai-
etul personal, `n dorin]a
de a reevalua elevul cu
rezultate [colare slabe.
Totu[i, notele trebuie
trecute `n catalog pentru
c\ astfel p\rin]ii nu [tiu
ce not\ iau copii. {i chiar
dac\ este tendin]a de re-
pentru campusuri Liceul H\-
l\uce[ti, Grupul {colar Agri-
col Podu Iloaei [i Grupul {co-
lar Agricol Miroslava. Pentru
[coli de arte [i meseri (SAM)
ISJ a propus pentru jude]ul
Ia[i SAM Cotnari, }ib\ne[ti
[i Liceul „Lasc\r Rosetti“ din
R\duc\neni care are [i o
component\ de SAM. (O.R.)
a ANGAJA}II DIN UPU AR
PUTEA PRIMI CONTRAVA-
LOAREA TICHETELOR DE
MAS|: Din acest an unit\]ile
de primire urgen]e din cadrul
spitalelor vor fi finan]ate
direct de la bugetul de stat.
~n acest mod, angaja]ii, at=t
asisten]i medicali [i infirmie-
care deconteaz\ naveta
cadrelor didactice de[i
acest lucru este prev\zut
prin lege. Prim\riile care
nu deconteaz\ naveta
sus]in c\, de[i este lege,
nu exist\ fonduri pentru
naveta profesorilor. Ca-
melia Gavril\ a precizat
c\ a discutat de nenu-
marate ori cu prmarii [i
a sus]inut ideea c\ „una
din pu]inele modalit\]i
de a-i stimula pe profe-
sori este aceea de a le de-
conta naveta“.
Printre comunele care
deconteaz\ naveta se nu-
m\r\ Vl\deni, Aronea-
nu, Todire[ti, Cepleni]a,
}ibana, Belce[ti, Ciurea,
Dag=]a etc. O parte din
prim\rii deconteaz\ o
parte din navet\, printre
acestea afl=ndu-se }ib\-
ne[ti. Nu deconteaz\ na-
veta prim\riile din Valea
Seac\, Valea Lupului,
Ungheni, }u]ora, R\chi-
eni, Humosu Sire]el, {i-
pote, F=nt=nele. „Este o
form\ de sus]inere pe ca-
re prim\ria o poate face,
aceea de a ajuta profeso-
rii cu decontarea nave-
tei. Unele prim\rii chiar
nu au“, a men]ionat [efa
ISJ. (Oana RUSU)
re, c=t [i medicii pierd tiche-
tele de mas\ alocate lunar.
Proiectul de ordin privind re-
organizarea acestor unit\]i [i
trecerea lor sub aspectul fi-
nan]\rii `n sarcina bugetului
de stat prevede, `n prezent
acordarea unui procent de
15% din salariul de baz\ pen-
tru acoperirea tichetelor de
mas\. „Acest procent `i avan-
taja pe cei cu salarii foarte
mari, dar `i dezavantaja com-
plet pe cei cu salariu minim,
cum sunt infirmierele. De
aceea, am propus modificarea
prevederii prin instituirea
unei sume egale pentru to]i“,
a declarat directorul ASP, dr.
Mihnea Hurmuzache. (O.B.)
la SAM
Elevii care finalizeaz\ studiile
la [colile de arte [i meserii
(SAM) sau la `nv\]\m=nt teh-
nic primesc certificate de com-
peten]\ de nivel I, II [i III `n
func]ie de nivelul de studii ab-
solvit. Conform celor precizate
de Camelia Gavril\, inspector
general al Inspectoratului {co-
lar Jude]ean (ISJ), examenele
de absolvire ale elevilor de la
SAM trebuie s\ aib\ o exigen]\
cresut\. „Nu se doresc procente
mari la absolvire“, a men]ionat
Camelia Gavril\, exprim=nd
astfel una din priorit\]ile Mi-
nisterului Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) `n cea ce prive[te
`nv\]\m=ntul profesional [i
tehnic. Camelia Gavril\ a
men]ionat c\, dup\ sus]inerea
examenului de absolvire, elevii
primesc un certificat de compe-
ten]e care este valabil oriunde
`n Europa. De asemenea, `n
ceea ce prive[te `nv\]\m=ntul
profesional [i tehnic se
inten]ioneaz\ sus]inerea prac-
ticii pe grupe [i nu pe clas\
cum este acum. Nu `n ultimul
r=nd, se consider\ important
ca un num\r mai mare de elevi
care termin\ studiile obliga-
torii de zece clase la SAM s\
continue cursurile `n clasa a
XI-a de completare. (O.R.)
Noile specializ\ri la
`nv\]\m=ntul tehnic,
evaluate de ARACIP
Agen]ia Rom=n\ de Asigurare
a Calit\]ii `n ~nv\]\m=ntul
Preuniversitar (ARACIP) va
verifica toate unit\]ile de `nv\-
]\m=nt profesional [i tehnic
care au `nfiin]at specializ\ri
noi dup\ 2003-2004, conform
celor precizate de Camelia
Gavril\, inspector general al
Inspectoratului {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ). „Evaluarea
ARACIP se va face p=n\ `n
martie. Va fi verificat\ fiecare
[coal\ care a avut meserii
tradi]ionale [i care a `nfiin]at
spcializ\ri noi“, a precizat [efa
ISJ. Aceste specializ\ri trebuie
s\ fie analizate sub aspectul
rezultatelor [colare din ultimii
ani, dot\rilor, a calific\rilor
cadrelor didactice, a oportu-
nit\]ii pe pia]a muncii.
Camelia Gavril\ a precizat c\
aceste evalu\ri trebuie f\cute
`n vederea aprob\rii planului
de [colarizare pentru anul vi-
itor. Printre specializ\rile care
vor fi analizate se num\r\
„lucr\tor `n alimenta]ie“,
„lucr\tor `n comer]“, „lucr\tor
`n mor\rit [i panifica]ie“,
„lucr\tor `n cre[terea ani-
malelor“, „lucr\tor `n cultura
plantelor“, „lucr\tor `n trico-
taje - confec]ii“, „lucr\tor `n
gospod\rie agroturistic\“,
„lucr\tor `n comer]“ etc. (O.R.)
12 Mar]i, 23 ianuarie 2007
PE SCURT
Laura Sachelarie
va coordona un nou
centru olimpic de `not
Antrenorul emerit la `not Laura
Sachelarie va coordona un nou
centru olimpic de preg\tire pentru
juniori, care se va `nfiin]a la
Br\ila, `n aceast\ s\pt\m=n\.
Activitatea centrului este
subven]ionat\ de Comitetul
Olimpic [i Sportiv Rom=n, `n
cadrul acestuia urm=nd s\ se
preg\teasc\ opt `not\tori, [ase din
Constan]a, trei b\ie]i [i trei fete,
[i doi din Br\ila. Obiectivul lor
este calificarea la Campionatele
Europene din 2008. „Dup\ ce
Br\ila a fost la un pas s\ r\m=n\
f\r\ centrul olimpic de preg\tire a
juniorilor, fapt dureros pentru un
ora[ care a scos, dup\ p\rerea
mea, cele mai bune produse ale
nata]iei, `ncep=nd de s\pt\m=na
viitoare, un nou centru olimpic `[i
va deschide por]ile la Br\ila.
Centrul olimpic va func]iona sub
directa mea `ndrumare“, a declarat
Laura Sachelarie. Laura Sache-
larie a fost antrenoarea Dianei
Mocanu, cea care a c=[tigat `n
2000, la numai 16 ani, medalia de
aur la Jocurile Olimpice de la
Sydney, la 100 metri spate, per-
forman]\ pentru care a fost de-
clarat\ sportiva anului 2000.
Victorie important\
pentru na]ionala de
fotbal `n sal\
Echipa Rom=niei s-a calificat `n
turul II preliminar al
Campionatului European de
futsal Portugalia 2007, dup\ ce a
`nvins cu 7-1 (2-0) echipa Letoniei,
`ntr-un meci disputat duminic\ `n
turneul preliminar de la Sala
Sporturilor din Deva.
Golurile na]ionalei Rom=niei de
fotbal `n sal\ au fost marcate de
Matei (min. 9), Gherman (min. 16,
38, 39), Cosma (min. 26),
Molomf\lean (min. 29, 32), `n
timp ce pentru Letonia a `nscris
Vasilyevs (min. 35).
„Rom=nia a c=[tigat toate meci-
urile din turul I preliminar.
Rezultatele arat\ c\ am meritat
s\ ne calific\m `n turul al doilea.
Am crezul `n calificare imediat
dup\ tragerea la sor]i. Atuurile
noastre au fost plusul de tehnici-
tate [i jocul `n vitez\“, a declarat,
dup\ meci, antrenorul na]ionalei
de futsal, Zoltan Jakab.
Turul al doilea din preliminariile
Campionatului European de
Futsal va avea loc `n Slovenia, `n
perioada 18-25 februarie, unde
Rom=nia va `nt=lni reprezenta-
tivele de fotbal `n sal\ ale Belgiei,
R. Moldova [i Sloveniei.
~nfr=ngere pentru Dinamo
`n primul amical
din Portugalia
Dinamo Bucure[ti a fost `nvins\ de
forma]ia portughez\ de lig\ secun-
d\ Vitoria Guimaraes, cu scorul de
1-0 (0-0), `n primul meci din cadrul
stagiului de preg\tire din Portu-
galia. Unicul gol al `nt=lnirii a fost
semnat de Bakari, `n minutul 80.
Antrenorul Mircea Rednic a folosit
formule diferite de joc `n fiecare
repriz\: prima repriz\: Romanovs
- Blay, Mo]i, {t. Radu, Pulhac -
Ropotan - Ad. Cristea, C\t\lin
Munteanu, B\lace - Cl. Niculescu,
D\nciulescu; repriza a doua:
Matache - Homei, L. Goian,
Smirnovs, Pulhac - M\rg\ritescu -
Ad. Cristea, C\t\lin Munteanu
(Mendy, 58), B\lace - D. {erban,
D\nciulescu (L. Ganea, 73).
La meciul cu ocupanta locului 7
din liga a doua lusitan\ au asistat
5.000 de spectatori. Dinamo va
juca urm\torul meci amical
ast\zi, cu Lokomotiv Moscova. a
Popicarii juniori ie[eni au evoluat pe malurile Dun\rii
Maria a urcat la `ngeri
a ~ntreaga suflare sportiv\ din Rom=nia depl=nge trecerea la
cele ve[nice a atletei Maria Cioncan, `n v=rst\ de doar 29 de ani
a Familia sportivei vrea ca `nmorm=ntarea s\ aib\ loc `n
comuna natal\ a ANS va interzice sportivilor s\ se mai
deplaseze `n cantonamente cu ma[inile personale a
Moartea atletei Ma-
ria Cioncan, originar\
din comuna bistri]ean\
Maieru, survenit\ du-
minic\ diminea]\, `n
Bulgaria, `n urma unui
accident rutier, a [ocat
familia acesteia [i pe
to]i cunoscu]ii ei.
Vestea despre tragi-
cul accident de ma[in\,
`n care a pierit atleta ce
ar fi trebuit s\ `mpli-
neasc\ 30 de ani `n iu-
nie, a fost aflat\ de la
televizor. ~ntreaga co-
mun\ este consternat\,
mai ales c\ Maria era o
m=ndrie pentru ei, dup\
ce a c=[tigat medalia de
bronz `n proba de 1.500
de metri la Jocurile
Olimpice de la Atena,
din 2004.
Maria s-a n\scut `n-
tr-o familie s\rac\, ma-
ma fiind casnic\, iar ta-
t\l muncind la o carier\
de piatr\. Primele „pro-
be“ de atletism le-a dat
cu sora ei, cu care alerga
pe dealurile din jurul
satului. La [apte ani a
venit la Bistri]a, pentru
a se ocupa serios de a-
cest sport, iar unul din-
Performan]\ extraordinar\ pentru rom=nul Gyenes, `n Raliul Dakar
~n v=rst\ de doar 22 de
ani [i aflat la prima parti-
cipare `n Raliul Dakar, pi-
lotul rom=n Emanuel Gye-
nes a terminat cel mai difi-
cil rally-raid al lumii pe
locul 46 la sec]iunea moto
[i s-a clasat pe pozi]ia a 9-
a `n clasamentul debu-
tan]ilor.
De[i ini]ial s-a anun]at
anularea probei speciale de
pe malul Lacului Roz, orga-
nizatorii au revenit asupra
deciziei [i ceea ce trebuia s\
fie o parada a celor care au
reu[it s\ ajung\ la fini[ s-a
transformat `n ultima proba
a raliului. Dac\ prima
etap\ a fost terminat\ de
peste 240 de concuren]i, la
finalul de la Lacul Roz au
ajuns doar 132.
Mani Gyenes a terminat
proba ce a m\surat 16 ki-
lometri `n 10 min 30 sec [i
s-a clasat pe locul 46 la ge-
neral, ob]in=nd cea mai
bun\ clasare rom=neasc\
SPORT
tre antrenorii ei a fost
chiar Zsolt Gyongyossy,
cel care a descoperit-o [i
pe Gabriela Szabo.
Maria dorea s\ devi-
n\ antrenoare, iar `n
2003 a absolvit Faculta-
tea de Educa]ie Fizic\ [i
Sport din Cluj-Napoca.
~n ultimii doi ani, atleta
a fost legitimat\ la CSM
Arad, dar, din cauza u-
nei accident\ri, nu a mai
participat la competi]ii
sportive de anvergur\.
Duminic\ diminea]a,
`n jurul orei 10,00, atle-
ta Maria Cioncan a `nce-
tat din via]\ `ntr-un ac-
cident rutier, petrecut
`n Bulgaria. Maria, care
venea dintr-un cantona-
ment `n Grecia, condu-
cea ma[ina Skoda pe ca-
re o primise de la antre-
norul ei, {tefan Bereg-
szaszy, dup\ succesul a-
vut la Atena, `n momen-
tul `n care a derapat [i
s-a izbit de un copac, de-
ced=nd pe loc.
Familia atletei [i-a
exprimat dorin]a ca fiica
lor s\ fie `nmorm=ntat\
`n satul natal Maieru din
jude]ul Bistri]a-N\s\ud.
`n acest raliu. ~n clasamen-
tul debutan]ilor, campi-
onul de enduro cross al
Rom=niei a ocupat locul 9,
performan]\ care l-a moti-
vat s\ declare c\ dore[te
s\ revin\ [i `n 2008.
„~nc\ nu realizez c\ am
reu[it s\ termin Dakar-ul
[i mai ales c\ am ob]inut
un rezultat at=t de bun.
Au fost zile grele, mai ales
`n etapa maraton dintre
Atar [i Tichit, dar tot tim-
pul mi-am spus c\ voi re-
u[i s\ ajung la fini[. C=nd
mergeam `n acea etap\, la
kilometrul 50 am c\zut [i
mi s-a spart un furtun de
la benzin\, s-a fisurat [i
furtunul de la r\cire [i
pierdeam ap\. A fost greu
pentru c\ pe dune se `n-
c\lzea foarte tare motorul,
opream [i puneam ap\ din
rucsac, pe care o aveam de
b\ut, iar c=nd `nt=lneam
oameni ceream ap\ [i re-
umpleam rucsacul. Nici nu
~n organizarea forma-
]iei ICMRS Gala]i a avut
loc la arena de pe malurile
Dun\rii primul turneu din
retur din cadrul Diviziei
Na]ionale de popice pentru
juniori. Pe prima treapt\ a
podiumului s-a clasat echi-
pa ICRMS Gala]i, cu un to-
tal de 3.110 popice dobo-
r=te, ea fiind urmat\ de
Rulmentul Bra[ov - 3.053
p.d. [i CFR Olimpia ACB
Ia[i - 3.042 p.d. Sub con-
ducerea antrenorului Cos-
tic\ Ciurdea, popicarii ju-
niori ie[eni au reu[it ur-
Primarul comunei Ma-
ieru, Vasile Bor[, a de-
clarat c\ sicriul ar putea
fi depus, pentru pri-
veghi, `n interiorul une-
ia dintre bisericile din sat,
dup\ ce corpul Mariei
va ajunge `n ]ar\, dar
nu s-a stabilit `nc\ ziua
`n care va avea loc `n-
morm=ntarea.
Anchet\ ini]iat\
de ANS
Referindu-se la aceas-
t\ pierdere, Octavian
Belu, pre[edintele ANS,
a declarat: „Cu adev\rat,
soarta a fost crud\ cu
Maria Cioncan, care las\
un gol imens `n sufletele
noastre, ale tuturor celor
care au cunoscut-o, ale
tuturor celor care `n]eleg
cu adev\rat ce `nseamn\
s\ `ncerci - [i s\ reu[e[ti
- a fi un sportiv de per-
forman]\ la cotele de
sus. De altfel, tragicul
accident s-a `nt=mplat
tocmai pe drumul de
`ntoarcere acas\ dintr-
un stagiu de preg\tire
pentru apropiatele con-
mai [tiu de c=te ori am
f\cut asta. ~n total am
f\cut cei peste 500 de kilo-
metri ai probei speciale `n
11 ore. Am reu[it `ns\ s\
ajung `n tab\r\ s\ schimb
furtunul [i acum am termi-
nat raliul. Nu vreau dec=t
s\ ajung acas\ [i s\ m\
pot bucura de succes al\-
turi de prieteni. C=nd voi
ajunge la Satu Mare m\
voi g=ndi exact ce anume
voi face de acum `nainte,
`ns\ cred c\ voi fi la Dakar
[i `n 2008, doar c\ atunci
voi merge cu un KTM cu o
capacitate cilindric\ mai
mic\ dec=t cel din acest
an“, a spus Gyenes. La Da-
kar 2007, Mani a mers pe
un KTM 660 Rally.
Gyenes va sosi `n ]ar\
ast\zi, pe Aeroportul „Hen-
ri Coand\“, la ora 14.00, cu
o curs\ Air France.
Raliul Dakar 2007 s-a
`ncheiat duminic\ cu victo-
ria francezului Stephane
`ns\ c\ lansatorii de sub
T=mpa au cerut deja am=-
m\toarele punctaje: Sorin narea partidei datorit\ u-
Scut\ra[u - 551 p.d., Du- nor defec]iuni la instala]ia
mitru Penciuc jr - 545 p.d., termic\ de la arena de
Radu Pricop - 530 p.d., An- popice, dar decizia oficial\
drei Buzdugan - 490 p.d., din partea FR Popice [i
{tefan Samson - 476 p.d., Bowling nu a venit p=n\ `n
Bogdan Mihai & Mihai prezent. S\ mai men]io-
P=slariu - 450 p.d. Urm\- n\m c\ `n intervalul 9-12
toarea etap\ va avea loc la
februarie, lotul na]ional de
Ia[i, `n data de 3 februarie. popice al Rom=niei va efec-
P=n\ atunci `ns\, seniorii
de la CFR Olimpia ACB Ia[i tua un turneu de preg\tire
au programat s=mb\t\, `n Serbia, din echipa noas-
27 ianuarie, prima partid\ tr\ f\c=nd parte [i lansa-
a returului, `n deplasare, torii ie[eni Costic\ Ciurdea
contra echipei Rulmentul [i Dumitru Penciuc jr. (Dan
Bra[ov. „Gurile rele“ sus]in TEODORESCU)
Maria Cioncan a pierdut duminic\
cea mai important\ curs\, cu via]a,
p\r\sindu-ne la doar 29 de ani.
Dumnezeu s\ o odihneasc\!
frunt\ri atletice. Agen]ia Agen]ia Na]ional\ pen-
Na]ional\ pentru Sport,
tru Sport a `ntreprins
`n fond toat\ mi[carea
toate demersurile pen-
sportiv\ rom=neasc\, tru a acorda `ntreaga a-
depl=nge dispari]ia Ma- sisten]\ de care este ne-
riei [i este al\turi de fa-
voie `n acest caz, un re-
milia `ndoliat\“. prezentant al s\u, `m-
Ilie Floroiu, pre[edin-
preun\ cu alte autori-
tele FR de Atletism, a
t\]i sportive bulgare,
declarat: „Sunt profund
deplas=ndu-se la locul
bulversat de cele `nt=m-
plate. Nu-mi vine s\ cred, accidentului, se arat\ `n
totul fiind parc\ un vis comunicatul ANS.
ur=t, iar vestea nu este ANS a ini]iat o an-
chet\ `n acest caz [i in-
adev\rat\. Atletismul
nostru feminin a fost ten]ioneaz\ s\ interzic\
greu lovit, Maria Cion- sportivilor s\ se mai de-
can f\c=nd parte din gru- plaseze `n cantonamen-
pul de elit\ al performan- te cu ma[inile persona-
]ei de podium, o sportiv\ le, pentru a fi evitate ast-
cum este greu de aflat“. fel de tragedii. a
„Raliul De[ertului“ a reprezentat o adev\rat\
aventur\ pentru to]i participan]ii, rom=nul
Gyenes reu[ind s\ ajung\ cu bine la fini[
Peterhansel (Mitsubishi) la pentru a 9-a oar\, a 3-a
clasa auto, `n timp ce la oar\ la clasa auto, aceast\
clasa moto a triumfat com- dur\ `ntrecere, `n timp ce
patriotul s\u Cyril Despres Despres `[i trece `n cont al
(KTM). Peterhansel c=[tig\ 2-lea succes dup\ 2005. a

Copiii care stau prea mult la
calculator pot avea dureri musculare
Durerea muscular\ es-
te o cauz\ frecvent\ de
suferin]\ pentru care pa-
cien]ii se prezint\ la cabi-
netul medical. Numit\ [i
mialgie, durerea muscu-
lar\ are multiple nuan]e
de exprimare, av=nd cau-
ze foarte diferite.
de prof. univ. dr.
Ostin C. MUNGIU
Principalele procese pa-
tologice care pot determina
C=t cost\ asigurarea medicilor
~n fiecare an, medicii
sunt obliga]i, potrivit regle-
ment\rilor Casei Na]ionale
de Asigur\ri de S\n\tate
(CNAS), s\ se asigure pen-
tru malpraxis.
Normelor privind sta-
bilirea limitelor de asigurare
pentru furnizori care intr\ `n
rela]ii contractuale cu CNAS
sunt reglementate prin or-
dinul 346/2006. Potrivit aces-
tei reglement\ri, medicii de
familie [i medicii de medi-
cin\ general\ trebuie s\ se
asigure `n echivalentul `n lei
a sumei de 12.000 de euro.
Medicii speciali[ti `n echiva-
lentul sumei de 37.000 de
euro, speciali[tii [i spe-
cialit\]ile chirurgicale tre-
buie s\ aib\ o poli]\ de asi-
gurare echivalent\ sumei de
62.000 de euro, medicii sto-
matologi - echivalentul su-
durere sunt de tip mecanic
(contrac]ie sau `ntindere
muscular\) [i de tip vascu-
lar (str=mtorarea unei arte-
re care are ca urmare o in-
suficient\ oxigenare a mu[-
chiului, urmat\ de crampe
foarte dureroase). De ase-
menea, se mai poate produ-
ce o astfel de suferin]\ prin
dereglarea mecanismelor
de percep]ie [i control al
durerii (fibromialgia).
Durerea muscular\ poa-
te fi acut\ (ruptur\, cram-
mei de 37.000 de euro, far-
maci[tii care lucreaz\ `n far-
macii cu circuit deschis -
echivalentul `n lei al sumei
de 5.000 de euro, iar cei din
farmaciile cu circuit `nchis -
echivalentul `n lei al sumei
de 5.000 de euro.
{i biochimi[tii, biologii [i
medicii de specialit\]i para-
clinice trebuie s\ se asigure
`n echivalentul `n lei al sumei
de 20.000 de euro.
Aceia[i asigurare trebuie
s\ o pl\teasc\ [i asisten]ii
medicali [i moa[ele care `[i
desf\[oar\ activitatea `n
unit\]i sanitare cu paturi,
poli]a fiind `n echivalentul
`n lei al sumei de 5.000 de
euro.
Pentru cei care `[i desf\-
[oar\ activitatea `n medici-
na primar\ ambulatorie, `n
cabinete medicale indivi-
POR}IA DE S|N|TATE
p\ muscular\) sau cronic\
ap\r=nd cu predominan]\
la nivelul umerilor [i [ol-
durilor [i `nso]it\ de sc\-
derea for]ei musculare.
Durerile musculare sub
form\ de contractur\ se
`nt=lnesc [i `n afec]iuni ale
coloanei vertebrale (lom-
balgii, lombosciatic\).
Este interesant de re-
marcat c\ la copiii [i ado-
lescen]ii care petrec mult
timp `n fa]a calculatorului
practic=nd jocurile video se
`nregistreaza dureri mus-
culare caracteristice. Un
recent studiu finlandez
confirm\ o cre[tere a nu-
m\rului de consulta]ii pen-
tru dureri articulare sau
musculare, dup\ ce s-a
procedat la investigarea a
peste 6.000 tineri cu v=rste
cuprinse `ntre 14-18 ani.
Un sfert din tinerii in-
teroga]i au declarat c\ au
probleme legate de dureri
la nivelul um\rului [i cotu-
lui, iar 12% s-au pl=ns de
dureri `n zona lombar\. A
fost descris\, de asemenea,
[i o durere la nivelul pum-
nului, din cauza manipu-
duale, ace[tia trebuie s\
pl\teasc\ echivalentul `n lei
al sumei de 2.000 de euro.
~n opinia pre[edintelui Ca-
merei Federative a Medicilor,
dr. Dan Pere]ianu, nu ar tre-
bui s\ mai existe obligativi-
tatea impunerii prin lege a
asigur\rii de malpraxis, re-
spectiv plata primei de asi-
gurare pentru r\spundere
civil\.
Dr. Dan Pere]ianu a de-
clarat c\ aceast\ asigurare
difer\ `n multe ]\ri, astfel `n
Suedia [i Finlanda pl\te[te
statul prima de asigurare,
`n Germania nu exist\ nece-
sitatea asigur\rii, iar `n
SUA, `n urm\ cu doi-trei ani
s-a emis o lege prin care se
prevede ca limita de des-
p\gubiri pe care trebuie s\ o
pl\teasc\ un medic paci-
en]ilor s\ fie de 250.000 de
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu, [eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
l\rii intensive a manetei
(joy stick).
Pragul de risc pentru
aceste tulbur\ri a fost esti-
mat la trei ore/zi petrecute
`n fa]a ecranului pentru
durerile um\rului [i cotu-
lui [i la cinci ore/zi pentru
durerile lombare.
{i, `n final, o [tire bun\
din aceea[i surs\: folosirea
telefonului mobil nu pare a
induce dureri musculare
caracteristice. a
dolari. Aceasta, pentru c\ `n
SUA se ajunsese la procese
`n urma c\rora se solicitau
sume exorbitante, a explicat
dr. Dan Pere]ianu.
~n Fran]a nu mai exist\
aceast\ asigurare, `ntruc=t
ea era pl\tit\ de c\tre spi-
tal, iar spitalele au refuzat
s\ mai pl\teasc\, spun=nd
c\ se `nt=mpl\ foarte rar s\
fie date `n judecat\.
~n Rom=nia, Codul Civil
prevede ca angajatorul s\
pl\teasc\ asigurarea pentru
angajat, lucru care con-
travine cu legisla]ia `n vi-
goare, apreciaz\ dr. Pere]ia-
nu, care spune c\ angajatul
este obligat s\-[i pl\teasc\
asigurarea. ~n cazul de fa]\,
medicii trebuie s\-[i pl\-
teasc\ asigurarea.
Pe de alt\ parte, medicii
consider\ c\, oricum, ei s-au
orientat c\tre pre]urile cele
mai mici [i nu `ntrev\d un
pericol `n ceea ce-i prive[te. a
Mar]i, 23 ianuarie 2007
PILULA ZILEI
Alimente care ajut\ memoria
Alimentele pot ajuta la
stoparea `mb\tr=nirii cre-
ierului, oferind protec]ia
necesar\ celulelor nervoa-
se [i vaselor de s=nge.
Cele mai multe dintre
aceste alimente at=t de
necesare pentru buna
func]ionare a creierului
pot fi la fel de bune [i
pentru inim\, deoarece
at=t creierul, c=t [i inima
au nevoie de provizii de
oxigen. Riscul de apari]ie
a unor probleme cardio-
vasculare este corelat cu
cel de declin cognitiv.
Iat\ c=teva alimente care
n-ar trebui s\ lipseasc\
din alimenta]ie:
- Afinele - sunt impor-
tante surse de antioxi-
dan]i, care „anihileaz\“
ac]iunea radicalilor li-
beri. De asemenea, au e-
fecte benefice [i asupra
tensiunii arteriale.
- Somon, sardine [i he-
ring - acizii gra[i omega-
3, care lipsesc din dietele
multor persoane sunt e-
sen]iali pentru o bun\
func]ionare a creierului.
Au un efect major `n tul-
bur\rile maniaco-depre-
sive, depresie major\ [i
schizofrenie. Potrivit unui
studiu, persoanele care
au consumat cel pu]in o
por]ie de carne de pe[te
pe s\pt\m=n\ sunt mult
mai pu]in predispuse la a
dezvolta boala Alzheimer.
- Spanacul - are un pu-
ternic efect antioxidant,
`ncetinind deficien]ele de
memorie [i problemele
sistemului nervos central
care apar o dat\ cu `nain-
tarea `n v=rst\.
- Vinul ro[u - prelun-
ge[te via]a. Trebuie s\ re-
]inem `ns\ c\ alcoolul `n
exces `ncetine[te func]io-
narea creierului, de aceea
pute]i alege f\r\ proble-
me sucul de struguri. Un
studiu recent a ar\tat c\
sucul de struguri `mbun\-
t\]e[te semnificativ me-
moria [i func]iile motorii.
Potrivit cercet\torilor im-
plica]i `n studiu, sucul de
struguri ar stimula pro-
duc]ia neurotransmi]\to-
rului dopamin\.
13
- Gr=u integral [i orez
brun - o metod\ eficient\
de a v\ `mbun\t\]i aportul
de nutrien]i este s\ v\ a-
xa]i pe o diet\ care include
`n planul ei orezul brun.
Foarte bogat `n vitamine [i
magneziu, acesta aduce un
beneficiu important s\n\-
t\]ii cognitive.
- Pudra de cacao. Nu-
tri]ioni[tii sus]in c\ an-
tioxidan]ii din dou\ lin-
guri de pudr\ de cacao
sunt de dou\ ori mai pu-
ternici dec=t cei care se
g\sesc `n vinul ro[u, de 2-
3 ori mai eficien]i dec=t cei
din ceaiul verde [i de 4-5
ori mai puternici dec=t cei
din ceaiul negru.
Substan]ele antioxidante
din pudra de cacao prote-
jeaz\ celulele creierului
`mpotriva stresului oxida-
tiv, care poate cauza Al-
zheimer sau alte afec]iuni.
- Fructele oleaginoase
(migdalele [i nucile) - sunt
bogate `n antioxidan]i [i
au capacitatea de a reduce
nivelul colesterolului. Un
studiu efectuat de exper]ii
de la Harvard a ar\tat c\
femeile care au consumat
regulat mai mult de 150
de grame de fructe oleagi-
noase pe s\pt\m=n\ [i-au
redus semnificativ riscul
de a dezvolta boli corona-
riene. {i mai mult, aceste
fructe nu `ngra[\, `n com-
para]ie cu alte alimente
bogate `n gr\simi. De a-
semenea, nucile au un
con]inut ridicat de acizi
gra[i omega-3.
- Uleiul de m\sline -
con]ine polifenoli, cu o
puternic\ ac]iune `mpo-
triva radicalilor liberi. A-
cesta reduce tensiunea
arterial\ [i nivelul coles-
terolului. Este recoman-
dat s\ alege]i uleiul de
m\sline extra-virgin.
- Usturoiul - datorit\
propriet\]ilor antioxidan-
te `mpiedic\ `mb\tr=nirea
prematur\. De asemenea,
componentele antibacte-
riene [i antivirale ajut\ la
`ndep\rtarea r\celilor [i a
diverselor infec]ii. Consu-
mat `n stare crud\ `[i p\s-
treaz\ toate aceste pro-
priet\]i. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 23 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond crestin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
9 1 4 5
6 2
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
10
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
1 11 12 12 15 15 5
7
3 8
a SUDOKU a

7 5 3 8 6 9 4 2 1 7 4 11 14 11 7 7
4 8 2 5 7 1 6 3 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
1 2 9 3 8 6 5 7 4 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri 5 9 13 15 13 8 16
3 6 7 9 4 5 1 8 2 de la 1 la 9. Jocul a fost
8 4 5 2 1 7 3 9 6 lansat [i pe Internet [i s-a
1 2 3 4 3 5 6
9 7 8 1 3 4 2 6 5 r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua
A B
5 3 4 6 9 2 7 1 8 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
2 1 6 7 5 8 9 4 3 `n Marea Britanie este 3 9 5 14 1 9 14
C P C P E S A Z C
deja considerat un
fenomen. Completa]i U R A R P T P I A
4 5 9 2 careul de 81 de p\tr\]ele V O S I I R O D L
8 6 9 8 14 1 5
cu cifre cuprinse `ntre 1
9 5 1 [i 9, astfel `nc=t nici o
A A N A S T A S I E B
N A T T R M T T N 9 3 9 6 13
3 6 9 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe T O O O O O O O D
6 7 4 3 aceea[i coloan\. Grila U S R L P S L R A 10 3 14
este `mp\r]it\ `n nou\
8 careuri mai mici, fiecare L I I I R
cu nou\ p\tr\]ele, iar E E
7 2 1 5 fiecare careu trebuie s\ Pornind de la numele Sf. Sfin]it Mc. ..., de pe orizontala
6 4 8 con]in\ cifrele de la 1 la A-B, `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 23 ianuarie,
9, la fel, o singur\ dat\. completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe vertical\,
7 8 6 (Solu]ia termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
8 6 7 3 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:55 Eurovision 2007 - Drumul 08:30 Poveste f\r\ sf=r[it (r)
spre Helsinki 09:00 Dinotopia (r)
09:10 Dis-de-sear\ (r) 10:00 Tonomatul DP2
10:15 Design-designeri Cu: C\t\lin M\ru]\
10:30 Profesioni[tii (r) 11:30 Lege [i ordine (r)
11:30 S\n\tate pentru to]i! (r) 12:25 Popula]ii str\vechi (r)
12:00 Ne vedem la TVR! 13:00 Zestrea rom=nilor (r)
13:00 Hannah Montana 13:30 Teleshopping
Cu: Mitchel Musso 14:00 ABC... de ce?
13:30 Club Disney 14:30 Poveste f\r\ sf=r[it
14:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa
15:00 Deliciile buc\t\riei 16:00 Jurnalul TVR
15:30 Oglinda retrovizoare 16:30 Tribuna partidelor parla-
16:00 Kronika mentare
17:00 Jurnalul TVR 17:00 Dinotopia
17:15 Atom - M=ine este acum! 18:00 Lec]ia de... geografie
17:45 Dis-de-sear\ 18:35 Lege [i ordine
18:40 Eurovision 2007. Videoclipuri 19:25 {coala p\rintilor
19:00 Jurnalul TVR 20:00 Jobbing
20:20 ~ntre bine [i r\u 20:30 Arta supravie]uirii
21:50 Anatomia lui Grey 21:00 Ora de [tiri
Cu: Ellen Pompeo 22:10 Jean de Florette
22:45 Jurnalul TVR (dram\, Cu: Gérard
23:15 Dinastia Depardieu, Daniel Auteuil)
23:45 Arhiva de serviciu Doi fermieri din Provence fac
tot posibilul s\ distrug\ feri-
23:50 Celebrit\]ile timpului t\u cirea unui or\[ean `ntors la
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, ]ar\ pentru a-[i lucra
Cu: David Crane p\m=ntul. Or\[eanul `n cauz\
este Jean de Florette, agent al
00:35 Telegrafistul Fiscului, care, `mpreun\ cu fa-
(dram\, Cu: Marie
milia lui, sper\ s\ `nceap\ o
Richardson, Jarl Kulle) nou\ via]\ `n mijlocul naturii.
Sf=r[itul secolului al XIX-lea, Pentru c\ nu reu[esc s\ `i
cumpere terenul, vecinii
un or\[el din Norvegia. Ove,
operatorul care asigur\ func- astup\ izvorul de pe mo[ia lui.
]ionarea telegrafului, `ncearc\ 00:20 Campionatul de comedie (r)
`n zadar s\-[i schimbe via]a.
00:50 Familia mea dement\
Lipsit de bani [i de noroc, el
e[ueaz\ mereu. Dar, `ntr-o zi, 01:20 Jurnalul Euronews
se `ndr\goste[te... a 01:35 Tonomatul DP2 (r) a
11:05 Speciali[tii ONU (r)
12:00 Jurnal
13:00 Stelele filmului (r)
13:30 Revolta clasicilor (r)
14:00 Oameni de aproape (r)
14:30 Jurnal
15:30 Universuri magice
16:00 Urcare liber\ - debut `n arte (r)
16:30 Istoria arheologiei
17:30 Jazz - Sibiu, 2006
18:10 Bucure[tiul de buzunar (r)
18:30 Stelele filmului
19:00 Identit\]i
20:00 Dulce r\zbunare!
(comedie, Cu: Sam Neill,
Helena Bonham Carter)
Henry Bell, un om de afaceri
depresiv, [i aristocrata Karen
Knightly `[i salveaz\ reciproc
via]a `ntr-o noapte c=nd se
preg\teau s\ se sinucid\
s\rind de pe podul Londrei.
Cei doi pun la cale un plan
prin care s\-[i pedepseasc\
du[manii care `i `mpinseser\
p=n\ `n pragul sinuciderii.
21:35 Zodiac (r)
22:00 360 de grade -
Reportajul Geo
22:30 Jurnal
23:00 Musica da capo
00:05 O idioat\ fermec\toare (r)
(comedie, Cu: Brigitte
Bardot, Anthony Perkins)
T=n\rul Harry Compton e un
lucr\tor de banc\ amabil,
timid [i `ndr\gostit. F\r\ s\
`ndr\zneasc\ s\-[i declare sen-
timentele, el suspin\ dup\ o
fermec\toare blond\... a
07:00 Diminea]a devreme
Cu: Cioran, Capatos
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Vocea inimii (r)
13:00 Observator
13:45 O rabl\ de colec]ie
(comedie, Cu: Jean
Lefebvre)
16:00 Observator
16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
18:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu
19:00 Observator
20:30 Din dragoste
Cu: Mircea Radu
22:30 Animat Planet
23:00 Observator
00:00 Pollock
(biografic, Cu: Ed Harris,
Marcia Gay Harden,
Jennifer Connelly, Val
Kilmer, Tom Bower)
Filmul prezint\ povestea vie]ii
lui Jackson Pollock, unul din-
tre cei mai importan]i pictori
moderni. Cea mai evident\
reac]ie `n fa]a artei lui Jackson
Pollock e una de respingere.
Oricine poate arunca pete de
culoare pe p=nz\. Chiar dac\
oricine ar fi putut s\ le fac\,
doar Pollock a avut geniul
nebun [i obsesiv s\ le trans-
forme `ntr-o carier\. Ac]iunea
filmului `ncepe `n anii ’20.
02:30 Concurs interactiv
03:30 Observator (r) a
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
(comedie)
11:15 Disp\ru]i fara urm\ (r)
12:15 La bloc (r)
Cu: Drago[ Mo[tenescu
13:00 {tirile PRO TV
13:45 Marele cutremur din LA (I)
(dram\, Cu: Dean Abston,
Lindsay Frost)
O poveste bazat\ pe `nt=mpl\-
rile reale legate de cutremurul
ce a lovit Los Angeles `n 1989.
~n centrul ac]iunii se afl\ un
seismolog care `ncearc\ s\-[i
conving\ superiorii c\ o puter-
nic\ mi[care tectonic\ va
afecta zona. Filmul surprinde
toata gama de emo]ii prin care
trec locuitorii ora[ului.
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat
(comedie, Cu: Horia
Brenciu, {erban Ionescu)
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Jaful
(ac]iune, Cu: Dean Cain,
Erika Eleniak)
Morgan [i Scalzetti sunt cu-
no[tin]e vechi, pentru c\ vreo
c=]iva ani buni de `nchisoare
din via]a mafiotului i se da-
toreaz\ detectivului Morgan.
Cum fiul lui Scalzetti are ne-
voie de o opera]ie foarte costi-
sitoare, acesta nu g\se[te alt\
solu]ie financiar\ dec=t jaful...
22:15 La bloc (r)
23:00 {tirile PRO TV
23:45 Prietenie pe muchie... a
09:00 Culoarea p\catului
11:00 Pariul iubirii
13:30 Jur\m=ntul
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
Compara]i cu adolescen]ii din
Beverly Hills 90210, cei din
„Rebelde“ s-au trasformat
`ntr-un adev\rat fenomen so-
cial: „Sunt mai multe pove[ti
despre vie]ile tinerilor, pove[ti
care se `ntretaie, din dorin]a
protagoni[tilor de a-[i g\si dru-
mul `n via]\. Toate personajele
sunt rebele, din diferite cate-
gorii sociale [i se `nt=lnesc pe
b\ncile unei [coli foarte pre-
ten]ioase din Mexic“, declara
produc\torul telenovelei, Pedro
Damian. „Elite Way School“
este un colegiu privat care se
bucur\ de prestigiu
interna]ional [i unde au acces
numai adolescen]ii din `nalta
clas\ social\. Aceast\ institu]ie
are [i un program special de
burse pentru tinerii cu pu]ine
resurse financiare; cu toate
acestea, pu]ini dintre cei `nscri[i
reu[esc s\ absolveasc\ colegiul.
20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
21:30 SOS, via]a mea!
(romantic, Cu: Natalia
Oreiro, Facundo Arana)
23:30 Jur\m=ntul (r)
01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
02:15 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu) a
 TIMP LIBER Mar]i, 23 ianuarie 2007 15
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Palatul Culturii Centrul Cultural Francez, bastian“ de Dumitru Crudu.
British Council [i Centrul Regia: Ion Sapdaru, sceno-
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Ianuarie - Februarie 2007,
grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Muzeul de Istorie al Moldovei Cultural German din Ia[i Rasca. Momente muzicale: Ro-
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT din cadrul Complexului Na]io-
10-30 ianuarie: Concurs de meo Cozma, Marian Starcea.
nal Muzeal „Moldova“, Sala
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, c\r]i po[tale pe tema „Ce va Cu: Radu Ghila[, Daniel Busu-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, „Orest Tafrali“: Expozi]ia „Ma- aduce Rom=nia Uniunii Euro-
rele tezaur monetar medieval ioc, Dumitru N\stru[nicu, Oc-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| pene?“ pentru tinerii cu vârsta tavian Jighirgiu, Anne Marie
al Moldovei“ cuprins\ `ntre 15 [i 25 de ani.
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU
Muzeul de Art\ din cadrul Chertic, Lorena Condru], Gelu
Foto: „NONY“ Rezultatele se vor anun]a pe 15 Zaharia, Ionu] Dumitru.
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Complexului Muzeal Na]ional februarie c=nd va fi [i vernisajul
Moldova, Ia[i prezint\ Expo- Sala Studio „Teofil V=lcu“
Corectura: Georgeta APOPEI expozi]iei cu toate vederile in-
zi]ia omagial\ Centenar Corne- Joi, 25 ianuarie 2007, ora
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i trate `n competi]ie Fiecare par- 18.00 [i duminic\, 28 ianuarie,
liu Baba, `n galeria de art\ con- ticipant va crea una sau mai
temporan\ II, la etajul I al ora 18.00: „Scara pisicii“ de
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE multe c\r]i po[tale (fotografie,
Departament economic: Ionela MIH|IL| Palatului Culturii din Ia[i. Re- Katalin Thuroczy, regia: Irina
Consilier juridic: Ana MANEA
desen, pictur\, grafic\ pe calcu- Popescu Boieru. Scenografia:
unind lucr\ri de pictur\ [i lator) cu dimensiunea de
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I grafic\ at=t din colec]ii mu- Marfa Axenti.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
zeale Muzeul de Art\ din Ia[i, câ[tig\toare vor fi reunite
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
Muzeul Vasile P=rvan din 17.00: „Dragoste la Vene]ia“,
e-m
mail: info@zziarullumina.ro `ntr-un set de 6 care va fi trimis scenariu dup\ comedia del-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale `n toate ]\rile europene. Partici-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
din Gala]i [i Muzeul de Art\ l'arte. Spectacol `n regie colec-
ISSN 1841-141X pan]ii pot trimite lucr\rile prin tiv\ realizat `n cadrul progra-
din Constan]a, c=t [i particu- email, la adresa: concurs-eu-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
lare - colec]ia artistului, colec- mului „Leonardo da Vinci“.
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET ropa@ccfiasi.ro sau le pot aduce Scenografia: Rodica Arghir.
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa ]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia direct la unul din cele trei centre
Cotoranu).
dr. H. Aldea, expozi]ia va fi de- S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ participante. Premiile vor con- ora 18.00: „Via]a mea sexual\“
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 schis\ spre vizitare p=n\ `n sta `n c\r]i [i albume de art\ `n
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ martie 2007 [i este menit\ s\ de Cornel George Popa. Regia:
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. englez\, german\ sau francez\. Cornel George Popa, sceno-
sublinieze parcursul unuia din-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 tre cei mai reprezentativi arti[- grafia: Rodica Arghir.
ti plastici rom=ni. Sala „Pod Pogor-FFiul“
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ la Casa Pogor
S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ DECESE 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“ de
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Teodor Maziliu. Regia: Ovidiu
Cu ad=nc\ durere sufle- Laz\r, scenografia: Nicolai Mi-
teasc\, fam. Severincu anun]\ h\il\
trecerea `n ve[nicie a iubitului
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ nostru so] [i tat\,
Filarmonica de Stat
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Dumitru SEVERINCU Centrul Cultural Francez Moldova Ia[i
~nmorm=ntarea va avea loc 11 ianuarie - 22 februarie:
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- ast\zi, 23 ianuarie a.c., h. 14:00, Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- la Cimitirul Buna Vestire. Dum-
Frédéric Deligne - „Tout va trop 19.00: Concert simfonic. Diri-
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- nezeu s\-l odihneasc\ `n pace! vite“, expozi]ie de caricatur\. jor: Michele Santorsola, Italia.
cunoscute interna]ional. N\scut `n 1962, Frédéric De- Solist: Roberto Miele, corn,
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- ligne public\ desenele sale `n Italia. Din program: Carl Maria
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, SERVICII numeroase publica]ii franceze: von Weber - Uvertura operei
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n „La Croix“, „Nice Matin“, „La „Freischütz“; Richard Strauss -
Canada). Ofer medita]ii la MATEMATIC|, Montagne“, „Le Pèlerin“, „Le Concertul nr. 2 pentru corn [i
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, Généraliste“, „Le journal de orchestr\ `n mi b major; Ed-
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se pre] avantajos. Rog seriozitate. Mickey“, „Impatient“, „Infir- ward Elgar - Varia]iunile „E-
fac p=n\ pe 12 februarie.
Tel. 0740.431.711. mières Magazine“, „Panora- nigma“, op. 36; Edward Elgar -
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze ma“, „Auto-journal“. Este autor Pomp and Circumstance op. 39,
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! al albumului „Tout Va Trop Mar[ nr. 1 `n re major.
Florin Deaconiuc va invit\ s\ Vite“ (Totul merge prea repede)
vizita]i site-ul ap\rut `n 2003.
www.florin.sapte.ro pentru a
Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Cotidianul Lumina utilizeaz\ ANUN} g\si diferite tablouri [i icoane M=ine, 24 ianuarie 2007, ora
informa]ii furnizate de Ateneul T\t\ra[i 18.30: Sala Ateneul „T\t\ra[i“ -
Salariat\, caut gazd\ sau apartament ce v\ pot decora casa `ntr-un
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ cu o camer\, pentru `nchiriat. Telefon mod pl\cut. Detalii la num\rul Vineri, 26 ianuarie 2007, ora „Liliacul“ Operet\ de Johann
ROMPRES 0745.893.412 sau 0727.772.578 de telefon 0727.373.520 19.00: „Steaua f\r\ Mihail Se- Strauss. a

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Megastructuri 08:40 Cum s-au construit 07:00 Cel mai mortal sezon din 10:00 Proiecte de vis 08:00 Mo[ia mangustelor 10:00 Misterele istoriei Egiptului
Penitenciarul North Branch Funda]ii lume 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de 08:30 Parcul Animalelor - ~n 10:55 Istorii neelucidate
08:00 Clipe de co[mar 09:10 C\l\torie pe sta]ia spa]ial\ 08:00 Ray Mears [i tehnicile indi- Est: Gdansk, Polonia s\lb\ticia Africii Pearl Harbour - Mituri
Tsunami `n mun]i 10:00 Planeta cuprins\ de furie genilor: Patru anotimpuri 11:20 Trasee 09:00 Cele mai nostime animale 11:50 Un secol modelat de
09:00 Aventurile lui Cousteau Avalan[e 09:00 Automobile americane re- Linia de metrou Piccadilly din lume r\zboaie
Rechinii `n pericol 10:55 O c\l\torie spre centrul condi]ionate: Recondi]ionat 11:50 Turnul `nclinat din Pisa 10:00 Salva]i animalele 12:45 Câmpuri de b\t\lie
10:00 Crash Science: Trenuri P\mântului de la fiare vechi 12:45 Om la ap\ ! 10:30 SOS Animalele Arnhem
11:00 Anchete: Tren f\r\ control 11:45 Cum s-au construit 10:00 Motociclete americane Odiseea mediteraneean\ 11:00 Salvarea animalelor 13:40 Atlantida `n Mun]ii Anzi
12:00 Megastructuri Funda]ii 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 13:10 Curse `n for]\: Scutere Eliberarea cangurului 14:35 Vân\torii de fantome
Sears Tower 12:10 Un ochi critic: Mituri Buldozere [i ma[ini 13:40 C\l\torii cu zarul 11:30 ~ngrijitori la Zoo Spiritele de la Bodmin
13:00 Dezastre `n aer 13:00 Demen]a avioanelor 12:00 Tehnologie extrem\ 14:05 Pe [ine: Centrul Norfolk-ului Mâini care ajut\ Moor
F\r\ control 13:50 Totul despre O construc]ie contorsionat\ 14:35 Clubul de pescuit Buena 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie 15:05 Un secol modelat de
14:00 Aventurile lui Cousteau Mecanisme [i dispozitive 13:00 Cel mai mortal sezon din Rezerva]ia Na]ional\ r\zboaie
Vista
Rechinii `n pericol 14:40 Cum s-au construit lume Kruger 16:00 Misterele istoriei Egiptului
15:05 Turnul `nclinat din Pisa
Funda]ii 14:00 Ray Mears [i tehnicile indi- 12:30 Urgen]e veterinare 16:55 Istorii neelucidate
15:00 Crash Science: Trenuri 16:00 Proiecte de vis
genilor 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Pearl Harbour - Mituri
16:00 Anchete: Tren f\r\ control 15:10 C\l\torie pe sta]ia spa]ial\ 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Patru anotimpuri Est: Gdansk, Polonia Dispute teritoriale 17:50 Un secol modelat de
17:00 Paradisuri naturale: Palau - 16:00 Planeta cuprins\ de furie r\zboaie
Paradisul Pacificului Avalan[e 15:00 Cum se fabric\ 17:20 Trasee 14:00 Jurnal de cimpanzeu
18:45 Câmpuri de b\t\lie: Arnhem
18:00 Vân\torul vânat: Lupii 16:55 O c\l\torie spre centrul 16:00 Ma[ini pe alese Linia de metrou Piccadilly 14:30 Parcul Animalelor - ~n
19:40 Atlantida `n Mun]ii Anzi
19:00 Megastructuri P\mântului VW Type 25 17:50 Turnul `nclinat din Pisa s\lb\ticia Africii
20:35 Vân\torii de fantome
USS Virginia 17:45 Cum s-au construit 17:00 Automobile americane re- 18:45 Om la ap\ ! 15:00 Parcul maimu]elor
Spiritele de la Bodmin
20:00 Aventurile lui Cousteau Funda]ii condi]ionate: Recondi]ionat Odiseea mediteraneean\ 16:00 Cimpanzeii Moor
Rechinii `n pericol 18:10 Un ochi critic: Mituri de la fiare vechi 19:10 Curse `n for]\: Scutere Orfanii din Chimfunshi 21:05 Un secol modelat de
21:00 Omul-maimu]\: Primul Om 19:00 Marea `ntrebare 18:00 Motociclete americane 19:40 C\l\torii cu zarul 17:00 Vân\torul de crocodili r\zboaie
22:00 P\mânt fr\mântat 19:25 Vitez\ `n v\zduh 19:00 Vân\torii de mituri: Mitul vâr- 20:05 Pe [ine R\zbunarea lui Graham 22:00 Misterele istoriei Egiptului
Potopul; Megavulcanul Rena[tere tejului [i plugul de z\pad\ Centrul Norfolk-ului 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit 22:55 Istorii neelucidate
00:00 Clipe de co[mar 19:50 Cum se fabric\ 20:00 Tehnologie extrem\ 20:35 Clubul de pescuit Buena Capcana gunoaielor Pearl Harbour - Mituri
Pr\bu[ire pe autostrad\ 20:40 Cum s-au construit Barajele din Vene]ia Vista 19:00 Raport Animal Planet 23:50 Un secol modelat de
01:00 P\mânt fr\mântat Atacurile m\rii 21:00 B\iatul care avea o tu- 21:05 Turnul `nclinat din Pisa 19:30 Salva]i animalele r\zboaie
Potopul a 21:10 Universul: Via]a moare `n loc de fa]\ 22:00 Proiecte de vis 20:00 Jurnal de cimpanzeu 00:45 Câmpuri de b\t\lie
22:00 Planeta s\lbatic\ 22:00 Dr. G, medic legist 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de 20:30 Parcul Animalelor - ~n Arnhem
Râuri de piatr\ Consecin]e mortale Est: Bra[ov, România s\lb\ticia Africii 01:40 Atlantida `n Mun]ii Anzi
Legend\: 22:30 Planeta s\lbatic\ 23:00 Constructorii de motociclete 23:20 Trasee: Povestea spus\ de 21:00 Zborul spre cas\ 02:35 Vân\torii de fantome
Furtuna secolului Kevin Alsop contra lui Ivy Ironbridge 22:00 Animale extreme Spiritele de la Bodmin
[tiri 22:55 Cum se fabric\ Trosclair 23:50 Patrula z\pezilor 23:00 Poli]ia veterinar\ din Moor
film artistic 23:45 Cum s-au construit 00:00 Ultimele 24 de ore Liechtenstein Phoenix: Promisiunea 03:05 Un secol modelat de
Atacurile m\rii a John Belushi a 00:15 Patrula z\pezilor a f\cut\ mamei a r\zboaie a
 CM
YK

16 Mar]i, 23 ianuarie 2007 CALEA PELERINULUI

M\n\stirea care une[te LUMEA

apele `n form\ de cruce
a La numai 40 km de V\lenii de Munte, `n inima p\durilor de brazi [i
fagi, d\inuie de aproape trei secole M\n\stirea Suzana
a M\n\stirea Suzana, monument istoric, este situat\ la 760 m altitudine
a ~n 1908, Alexandru Vlahu]\ scria despre m\n\stire: „Suzana este
a[ezat\ `ntr-o poian\ frumoas\, pe o frunte de d=mb, sub care se asv=rl
`n Teleajen p=r=ul Stanca, din dreapta, [i Epura[ul, din st=nga“ a ~n
fa]a m\n\stirii, apele Teleajenului, Stancei [i Iepura[ului se unesc,
alc\tuind o cruce [i mai apoi pornesc la vale `ntr-un singur curs a
Primul a[ez\m=nt mo-
nahal, format `n jurul
unei biserici din lemn, a
fost `nfiin]at aici la 1740
de Stanca Ar[icu, Suzana
dup\ numele de c\lug\-
rie. Se `n]elege c\ numele
fondatoarei, care a de-
venit astfel prima stare-
]\, a dat [i numele m\-
n\stirii. Suzana Ar[icu,
femeie `nst\rit\ din S\-
cele - Ardeal a vrut astfel
s\-i mul]umeasc\ lui
Dumnezeu pentru c\ a
sc\pat-o teaf\r\ din fur-
tuna puternic\ ce o prins-
ese pe drum.
Din cauza intemperi-
ilor, biserica devenise im-
practicabil\, astfel `nc=t
`n 1840, cu ajutorul Epis-
copului Chesarie al Bu-
z\ului [i al credincio[ilor,
biserica din lemn a fost
`nlocuit\ cu o biseric\ din
zid care mai t=rziu s-a
d\r=mat `n urma unui
CM
YK
cutremur. Maica Suzana
Albule] era stare]a de
atunci.
M\n\stirea Suzana, obiectiv
`nscris `n traseele turistice
M\n\stirea Suzana
este situat\ la 10 kilome-
tri de sta]iunea Cheia. La
m\n\stire se ajunge pe
drumul na]ional Bucu-
re[ti - Bra[ov prin Cheia.
M\n\stirea pune la dis-
pozi]ie locuri de cazare.
De asemenea, turi[tii pot
fi g\zdui]i `n afara m\-
n\stirii, la locuin]ele
maicilor. ~n jurul m\n\s-
tirii pot fi vizitate [i li-
vada, p\str\v\ria Izvoa-
rele (la 15 kilometri dis-
tan]\), Sl\nic Prahova
(28 de kilometri distan-
]\); Cheia, Muntele Ro[u
(10 kilometri), la 20 de ki-
lometri: V\leni de Munte
Aceast\ biseric\ n-a
stat `n picioare dec=t 40
de ani, ruin=ndu-se `n ur-
ma unui cutremur. Ast-
fel, cu binecuv=ntarea
Mitropolitului primat Ca-
linic [i cu ajutorul unor
credincio[i, precum [i al
Guvernului din acea vre-
me, `n 1880 a `nceput
construc]ia din zid a ac-
tualei biserici. Era `n tim-
pul st\re]iei maicii Na-
talia Perlea, m\tu[a ma-
relui compozitor [i dirijor
Ionel Perlea. Potrivit pi-
saniei, construc]ia Bi-
sericii „Sf. Nicolae“ a luat
sf=r[it la 25 iulie 1882.
Pictura `n ulei este o-
pera lui Petre Nicolau, u-
nul dintre cei mai buni u-
cenici al lui Gheorghe T\-
t\rescu, restaurat\ `n
1976 de Gh. V=n\toru. ~n
1911, `n incinta m\n\s-
tirii se construia paracli-
sul cu hramurile „Acope-
r\m=ntul Maicii Dom-
nului“ [i „Sf=nta Muce-
ni]\ Filofteia“.
(Muzeul „N. Iorga“, Bise-
rica lui Mihai Viteazul).
De asemenea, se pot face
drume]ii pe valea Telea-
jenului cu traseu montan
p=n\ la Tabla Bu]ii unde
se afl\ monumentul eroi-
lor din Primul R\zboi
Mondial (35 de kilome-
tri). Se pot organiza [i
trasee montane pe Ciu-
ca[ [i Z\ganu; sunt, de
asemenea, posibilit\]i de
pescuit pe r=u sau pe
lacul de acumulare. La
10 kilometri se afl\ M\-
n\stirea Cheia, iar la 20
de kilometri - M\n\sti-
rile Crasna, M\l\ie[ti [i
Zamfira.
~n anul 1965, cu spri-
jinul Patriarhului Iusti-
nian, `ntreg ansamblul
monahal a fost restaurat,
repar=ndu-se toate locu-
in]ele vie]uitoarelor, `n
acestea fiind montate in-
stala]ii sanitare, ap\ cu-
rent\, instala]ie electri-
c\, canalizare. Toate a-
cestea s-au f\cut cu chel-
tuiala Arhiepiscopiei Bu-
cure[tilor [i s-au ispr\vit
la 12 august 1970.
Din nefericire, `n
noiembrie 1971, a izbuc-
nit un incendiu care a
p=rjolit biserica mic\,
construit\ la 1911, clo-
potni]a [i st\re]ia. Ime-
diat `ns\ patriarhul Ius-
tinian a hot\r=t reno-
varea lor, iar `ntre anii
1972 [i 1974, Arhiepis-
copia Bucure[tilor a pus
acoperi[uri noi, a `nlocuit
t=mpl\ria, du[umelele, a
tencuit `n interior [i exte-
rior cl\dirile, a f\cut din
temelie ziduri de sprijin
[i contrafor]i, `nfrumuse-
]=nd clopotni]a, st\re]ia
[i biserica mic\, a[a cum
le vedem azi.
M\n\stirea are [i un
muzeu `n care ve]i putea
admira o colec]ie de art\
religioas\ din secolele
XVIII-XlX, cu icoane de
lemn [i sticl\ din zonele
F\g\ra[, Olt, Nicula, po-
doabe, broderii, candele,
cruci de altar, c\r]i vechi
române[ti [i piese memo-
riale, apar]inând familiei
scriitorului Liviu Rebrea-
nu. De altfel, o bun\ par-
te a romanului „Ion“ a
fost scris\ `ntr-o chilie de
la M\n\stirea Suzana. a
Din punct de vedere arhitectural,
biserica M\n\stirii Suzana pastreaz\ stilul
arhitecturii muntene[ti. Este construit\ `n
form\ de cruce compartimentat\ `n altar,
naos [i pronaos. Naosul nu este delimitat de
pronaos, form=nd un spa]iu comun.
Pridvorul este `nchis, cu plafonul pictat
CRE{TIN|
Patriarhul Ecumenic
a sus]inut importan]a
dialogului
interreligios
Patriarhul Ecumenic Bar-
tolomeu I a declarat ieri, 22
ianuarie, la Strasbourg, `n
plenul Adun\rii Parla-
mentare a Consiliului
Europei (APCE), c\ Biseri-
ca se bazeaz\ pe sprijinul
Consiliului Europei (CoE)
pentru promovarea dia-
logului interreligios [i a re-
spect\rii drepturilor omu-
lui la nivel mondial, care
reprezint\ una dintre pri-
orit\]ile organiza]iei paneu-
ropene. CoE promoveaz\
identitatea european\
bazat\ pe diversitatea eu-
ropean\, care, la o scar\
mai mic\, este vizibil\
chiar `n interiorul insti-
tu]iei ai c\rei membri a-
par]in unor religii [i culturi
diferite. „Misiunile noastre
au scopuri comune, servim
principii [i valori comune“,
a spus Patriarhul, ad\u-
gând `ns\ c\ ar fi nefericit
dac\ rolul Bisericii ar fi
considerat numai ca cel de
„gard\ a unui muzeu“. El a
ar\tat c\ dialogul promo-
vat de patriarhatul ecu-
menic nu este ceva nou, ci
este un mod de via]\ cu o
tradi]ie `ndelungat\. ~n
continuare, Sanctitatea Sa
a afirmat c\, de[i exist\ un
curent de opinie potrivit c\-
ruia ciocnirea violent\ a re-
ligiilor va fi inevitabil\ `n CM
YK
viitor, cei din civiliza]ia ves-
tic\ sunt convin[i c\ difer-
endele dintre popoarele de
diverse credin]e nu se pot
rezolva prin violen]\.
„Rom=nia [i Bulgaria
vor `nt\ri pozi]ia
Bisericii Ortodoxe `n
comunitatea
european\“
La `nt=lnirea de duminic\,
de la M\n\stirea „Sviato
Danilov“ din Moscova, cu
Mitropolitul Var[oviei [i al
`ntregii Polonii, Sawa,
Patriarhul Moscovei [i al
`ntregii Rusii, PF Aleksii al
II-lea, a afirmat c\ „Ro-
m=nia [i Bulgaria vor `nt\ri
pozi]ia Bisericii Ortodoxe `n
comunitatea european\, din
moment ce majoritatea
cet\]enilor din cele doua
]\ri sunt ortodoc[i. Sper ca
vocea comunit\]ii ortodoxe
s\ devin\ mai puternic\ `n
interiorul Consiliului
Europei, `n timp ce dez-
baterea privind r\d\cinile
Cre[tinismului din Consti-
tu]ia European\ va avea
din nou sus]inere“. Prea
Fericirea Sa a mai ad\ugat
faptul c\ `n Polonia, Biseri-
ca Ortodox\, Biserica Cato-
lic\, precum [i statul au
dus o campanie sus]inut\
pentru ca r\d\cinile cre[ti-
nismului s\ fie reflectate `n
Constitu]ia European\. a

Icoan\ pe lemn din Pagin\ realizat\ de

muzeul m\n\stirii Narcisa BALABAN

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
24 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 18 (619) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

„Tratatul «Despre Stolojan: „~ncercarea de

preo]ie» ar trebui citit de suspendare a pre[edintelui
PAGINA 4

PAGINA 5
to]i candida]ii la preo]ie“ nu este dec=t o fumigen\“

„Bonjuri[tii“, autorii Unirii Mici

a Unirea Mic\, s\rb\torit\ la 24 ianuarie, e un eveniment despre care, `n fiecare an, se pomene[te sec,
`n date [i cifre deja consacrate, repetate cu orice prilej a E interesant\ `ns\ atmosfera creat\
`n jurul evenimentului de atunci, starea de euforie a maselor [i flerul oamenilor politici ai vremii
de a „mirosi“ momentul unirii a Despre Ia[ul de dinainte de Unire, despre anti- [i prounioni[ti, despre
spiritul mul]imilor [i despre ce-au scris gazetele timpului ne-a povestit Ion Mitican a PAGINILE 8-9

Vor sc\dea accizele

la motorin\
PAGINA 6

CM
YK
B\sescu [i T\riceanu CM
YK

`[i continu\
r\zboiul surd
PAGINA 7

Pre[edintele
Traian B\sescu intr\
`n Hora Unirii la Ia[i
PAGINA 11

POZA ZILEI N\stase `[i vinde trei tablouri

Fostul premier
Adrian N\stase a de-
timp, de iubitori de
art\. N\stase sus]ine
Lumina
clarat ieri c\ v=nzarea
la licita]ie a trei lu-
cr\ri de art\ are ca
c\ lucrarea dup\ Ti-
tzian a fost evaluat\
de „a[a-zisul expert
angajeaz\
principal scop „demon-
tarea unor mituri“ `n
leg\tur\ cu averea sa.
Romo[an“ la 4 mili-
oane de euro.
„Am dorit ca prin
reporter
Cele trei lucr\ri vor fi aceast\ licita]ie s\ `n-
scoase la licita]ie `n 4 ceteze nenum\ratele Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
februarie la Casa Alis, exager\ri [i s\ se de- lectivul de redac]ie [i organizeaz\
a precizat el. monteze o fals\ legen- un concurs de preselec]ie pentru
Este vorba despre o d\ `n leg\tur\ cu va- ocuparea unui post de reporter.
copie Titzian (foto), al loarea lucrurilor din Condi]ii:
c\rui pre] de pornire apartamentul meu. A- - studii superioare (`n an ter-
va fi 16.000 RON, [i de ceste false mituri au minal sau finalizate);
dou\ lucr\ri nesem- `nceput s\ acrediteze - experien]a `n jurnalism [i cu-
nate din secolele XVIII o anumit\ imagine no[tin]ele teologice pot constitui
[i XIX, despre care despre mine, averea un avantaj.
N\stase sper\ s\ fie mea [i colec]iile me- CV-urile se depun la sediul re-
achizi]ionate de cu- le“, a spus Adrian dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
O agen]ie imobiliar\ a scos la nosc\tori [i, `n acela[i N\stase. a et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.
v=nzare un „apartament“ de 6 mp,
de fapt o fost\ c\mar\, `n cartie-
rul londonez Knightsbridge. C\- Bilet de tren valabil `n 31 de ]\ri zile disponibile. Cea de a
doua variant\, InterRail Meteo
m\ru]a, nu mai mare dec=t celula One Contry Pass are vala-
U
CFR C\l\tori va lansa o cu 1 aprilie, informeaz\ un 31 martie, este disponibil
unui pu[c\ria[, a fost evaluat\ la ofert\ comercial\ interna- comunicat al Ministerului `n dou\ variante. Prima, bilitate de 3, 4, 6 sau 8 zile
]ional\ - „InterRail 2007“ - Transporturilor, Construc- InterRail Global Pass are la alegere, dintr-o lun\ de Precipita]ii
pre]ul de 258.000 de dolari, asta
f\r\ a lua `n considerare pre]ul re- ce permite efectuarea de ]iilor [i Turismului (MTCT). valabilitate de 5 zile la zile, pe parcursul unei sin- maxima 13 °C
c\l\torii `n 31 de ]\ri din Biletul „InterRail“, care alegerea cump\r\torului, gure ]\ri `n care este vala- minima 7 °C
nov\rii `n curs de desf\[urare. a Europa, valabil\ `ncep=nd poate fi procurat p=n\ la dintr-un interval de 10 bil biletul. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 24 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXII)
Curente `n
protestantism (IX)
~nc\ de la `nceputurile
sale, protestantismul s-a
confruntat cu numeroase
controverse [i sciziuni.
~ntre acestea, un loc de
seam\ l-au avut antitrini-
tarii sau unitarienii nu-
mi]i [i socinieni, dup\ nu-
mele `ntemeietorilor, ita-
lienii Laelius Socinus (†
1562) [i Faust Socinus (†
1607), care sus]ineau c\
exist\ un singur Dumne-
zeu, `ntr-o singur\ Per-
soan\ – Tat\l, Duhul
Sfânt fiind doar o putere
a Tat\lui, iar Fiul un om
simplu, c\ruia i s-a comu-
nicat o putere de sus [i
prin exemplul vie]ii lui lu-
mineaz\ pe to]i. Catehis-
mul unitarienilor a fost
alc\tuit `n anul 1605 de
Laelius Socinus. Unitarie-
nii credeau c\ nu exist\
p\cat originar, nici r\s-
cump\rare [i nici Taine.
Pentru propov\duirea
acestor `nv\]\turi, `nte-
meietorii [i simpatizan]ii
antitrinitari au fost perse-
cuta]i. M. Servede a fost
ars pe rug la Geneva `n
1553, [coala polon\ din
Rakow, unde era centrul
lor, a fost distrus\ `n anul
1658 de iezui]i, iar profe-
sorii lor au fost exila]i.
Fr\mânt\rile religioase
provocate de Reform\ `n
Transilvania s-au compli-
cat `n anii 1560, sub im-
pactul lui Giorgio Bian-
drata, primul care intro-
duce idei antitrinitariene.
Biandrata, antirtinitar
italian, medic personal al
reginei Bona Sforza a
Poloniei `ntre 1540-1544
[i apoi al reginei Isabella
[i a tân\rului Ioan Sigis-
mund, ridic\ `n repetate
rânduri problema Trini-
t\]ii, transformând-o `n
tem\ de dezbatere `n
Transilvania. Noile con-
cep]ii s-au reflectat [i `n
disputele publice atât de
la mod\ `n epoc\ [i l-au
cucerit pe Francisc Dávid,
plebanus luteran [i apoi
calvin al Clujului. ~n
scurt timp Dávid devine
principalul predicator [i
apoi supraintendent al
noii confesiuni. Unitaria-
nismul, `n urma dezbate-
rilor publice [i a predi-
cilor, a câ[tigat aderen]i
mai ales din rândul ma-
ghiarilor. Unitarianismul
clujean a fost agreat de
p\turile de jos dar se bu-
cura [i de protec]ia unor
familii nobiliare impor-
tante precum Békés, Kor-
nis, Gerendi, Hagymasi,
Csáki ba chiar a lui Ioan
Sigismund care se [i con-
verte[te, devenind singu-
rul principe unitarian din
istorie. Exist\ `ns\ adep]i
ai noii confesiuni [i din
rândul popula]iei germa-
ne, un exemplu conclu-
dent fiind Gáspár Heltai
care devine discipol [i co-
laborator a lui Dávid. ~n
România exist\ `n pre-
zent `n jur de 70.000 de
credincio[i unitarieni, ma-
rea majoritate maghiari
sau familii mixte. Bise-
rica, cu sediul episcopiei
`n Cluj (actualmente con-
dus\ de episcop dr. Szabó
Árpád), este organizat\ `n
6 protopopiate [i `n jur de
120 de parohii. (Rubric\
realizat\ de pr. Cezar
}|BÂRN|)
EVANGHELIA ZILEI
Suntem aproape de
`mp\r\]ia lui Dumnezeu?
„{i apropiindu-se unul
din c\rturari, care `i auzise
vorbind `ntre ei [i, v\zând
c\ bine le-a r\spuns, L-a
`ntrebat: «Care porunc\ este
`ntâia dintre toate?». Iisus
i-a r\spuns c\ `ntâia este:
«Ascult\ Israele, Domnul
Dumnezeul nostru este sin-
gurul Domn». {i: «S\ iube[ti
pe Domnul Dumnezeul t\u
din toat\ inima ta, din tot
sufletul t\u, din tot cugetul
t\u [i din toat\ puterea ta.
Aceasta este cea dintâi po-
runc\. Iar a doua e aceasta:
S\ iube[ti pe aproapele t\u
ca pe tine `nsu]i. Mai mare
decât acestea nu este alt\
porunc\». {i I-a zis c\rtu-
rarul: «Bine, ~nv\]\torule.
Adev\rat ai zis c\ unul este
Dumnezeu [i nu este altul
afar\ de El. {i a-L iubi pe El
din toat\ inima, din tot su-
fletul, din tot cugetul [i din
toat\ puterea [i a iubi pe
aproapele t\u ca pe tine
`nsu]i este mai mult decât
toate arderile de tot [i decât
toate jertfele». Iar Iisus, v\-
zându-l c\ a r\spuns cu `n-
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
Ce este ascultarea de duhovnic [i pân\ unde trebuie s\ mearg\ ea?
Ascultarea de duhov-
nic, `ntr-un fel, ar trebui
s\ fie necondi]ionat\. Da-
c\ [tii c\-]i vorbeste Dum-
nezeu, dac\ ai con[tiin]a
c\ prin duhovnic `]i vor-
be[te Dumnezeu, atunci
nu mai discu]i nimic [i
faci ce ]i se spune. Acum,
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuvioasa Xenia
Originar\ din Roma, Cu-
vioasa Xenia (sec. V) a fost fi-
ica unui senator. Când p\-
rin]ii au vrut s\ o m\rite, a
fugit `mpreun\ cu sluji-
ISTORII CU T+LC
Despre
ascultare
Odat\, un teban a ve-
nit la avva Sisoe, ca s\ se
c\lug\reasc\. B\trânul
l-a `ntrebat dac\ are pe
cineva `n lume. El a zis:
„Am un fiu“. B\trânul `i
zice: „Du-te, arunc\-l `n
fluviu [i atunci o s\ te faci
c\lug\r“. Acela s-a dus
CALENDARUL ZILEI
]elepciune, i-a zis: «Nu e[ti
departe de `mp\r\]ia lui
Dumnezeu». {i nimeni nu
mai `ndr\znea s\-L mai `n-
trebe. {i `nv\]ând Iisus `n
templu, gr\ia zicând: «Cum
zic c\rturarii c\ Hristos este
Fiul lui David? ~nsu[i David
a zis `ntru Duhul Sfânt: Zis-
a Domnul Domnului meu:
{ezi de-a dreapta Mea pân\
ce voi pune pe vr\jma[ii t\i
a[ternut picioarelor Ta-
le. Deci `nsu[i David ~l nu-
me[te pe El Domn; de unde
dar este fiul lui?». {i mul-
]imea cea mult\ ~l asculta cu
bucurie.“ (Marcu 12, 28-37)
***
C\rturarul din fragmen-
tul evanghelic de ast\zi a
ar\tat c\ se poate dep\[i, c\
poate gândi altfel, din alt\
perspectiv\, decât semenii
s\i. ~n urma dialogului,
Mântuitorul `l `ncurajeaz\
spunându-i: „Nu e[ti departe
de `mp\r\]ia lui Dumne-
zeu“. Departe nu era, `ns\ `i
mai lipsea ceva: s\ cread\ c\
a Dialog cu p\rintele Teofil P\r\ian a
nici duhovnicii nu trebuie
s\ fie preten]io[i, `n sen-
sul acesta c\ ce-a spus el
e cuvânt din Evanghelie,
ci trebuie s\ fie cu `n]e-
legere fa]\ de neputin]a
omeneasc\. Trebuie s\
aib\ elasticitate, s\ nu fie
]eap\n `ntr-o chestiune,
toarele ei `n insula Cos.
Fiind `ndemnat\ spre via]a
c\lug\reasc\ de ieromon-
ahul Pavel, s-a stabilit `n
cetatea Milassa din Careia,
unde a ridicat o bisericu]\
`nchinat\ Sfântului Mucenic
{tefan. Aici s-a nevoit mult,
`mpreun\ cu cele dou\ sluji-
toare [i cu alte fecioare, pe-
trecându-[i via]a `n rug\-
ciune, r\bdare [i `nfrânare.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfin]ilor Mucenici
Pavel, Pavsirie [i Teodotion;
a Sfântului Mucenic Vavila
din Sicilia, `mpreun\ cu
ucenicii s\i Timotei [i A-
gapie; a Cuviosului Macedo-
nie; a aducerii moa[telor
Sfântului Cuvios Mucenic A-
nastasie Persul `n Cezareea
[i Roma; a Sfin]ilor Mucenici
Ermoghen [i Mamant; a
Cuviosului Filon, episcopul
Calpasiei; a Cuviosului Fili-
pic; a Sfântului Mucenic
s\-l arunce, dar b\trânul
a trimis pe un frate s\-l
`mpiedice. Fratele `i zice:
„Gata, potole[te-te, ce
faci?“. El r\spunde: „Avva
mi-a spus s\-l arunc“.
Fratele `i zice: „Da, dar pe
urm\ a spus s\ nu-l mai
arunci“. A[adar, a l\sat
copilul, s-a `ntors la b\-
trân [i a devenit un c\lu-
g\r iscusit datorit\ as-
cult\rii sale. (Pateric ,
edi]ia Polirom, 2005)
Domnul nostru Iisus Hristos
este Fiul lui Dumnezeu Cel
ce ridic\ p\catele lumii. Du-
p\ cum a pus problema acest
c\rturar probabil c\ a `n-
]eles acest lucru. Noi nu sun-
tem c\rturari, nu-I c\ut\m
acuze false lui Hristos, nu-I
punem `ntreb\ri me[te[u-
gite. Noi ne consider\m ur-
ma[i ai Fiului lui Dumne-
ci s\ fie binevoitor, `n]e-
leg\tor, a[a cum este un
p\rinte fa]\ de copil.
Pentru c\, dac\ nu l-ai
câ[tigat dintr-o dat\, s-ar
putea s\-l câ[tigi cu vre-
mea. {i `n cazul acesta
trebuie s\ te ocupi de el,
s\-l ]ii aproape de tine, ca
Varsim; a Cuviosului Zosi-
ma; a Cuviosului Dionisie
din Olimp.
Mâine, Biserica face po-
menirea † (neagr\) Sfântului
Grigorie Teologul [i a †
(neagr\) Sfântului Breta-
nion, episcopul Tomisului.
~n ziua de 24 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1458 – Matei Corvin,
fiul cel mai mic al lui Ioan
Corvin, este ales rege al
Ungariei;
a 1679 – Regele Carol al
II-lea al Angliei dizolv\
Parlamentul;
a 1742 – Carol Albert de
Bavaria devine `mp\rat al
Sfântului Imperiu Roman;
a 1828 – S-a `ntemeiat `n
Grecia institu]ia numit\
Pre[edin]ia Greciei;
a 1859 – Adunarea E-
lectiv\ a }\rii Române[ti se
pronun]\ pentru alegerea ca
domn a lui Al. I. Cuza, rea-
lizându–se astfel Unirea
Principatelor Române;
a 1862 – Deschiderea pri-
mului Parlament unic al
României la Bucure[ti. Dom-
nitorul Al. I. Cuza proclam\
`n mod solemn, `n fa]a
Adun\rilor Moldovei [i }\rii
Române[ti, „Unirea defini-
tiv\ a Principatelor“, iar
ora[ul Bucure[ti este procla-
mat capitala ]\rii;
a 1864 – A ap\rut Legea
privind `nfiin]area Cur]ii de
Conturi;
zeu. Privind spre credin]a [i
faptele noastre ne `ntreb\m:
cât de departe sau de aproa-
pe suntem de `mp\r\]ia lui
Dumnezeu? Dac\ ai credin]\
puternic\ `n ~nvierea lui
Hristos, dac\ te preocup\
soarta sufletului t\u, dac\
vezi `n ochii celui de lâng\
tine o raz\ divin\, dac\ aju]i
din dragoste pe aproapele
s\-l po]i ajuta mai târziu,
dac\ nu-l po]i ajuta `n
clipa de fa]\. Numai dac\
sunt ni[te `mpotriviri pu-
ternice [i ni[te `mpo-
triviri care-l `njosesc pe
duhovnic `n fa]a credin-
ciosului, adic\, dac\ cred-
inciosul `l coboar\, `l de-
a 1882 – S-a `nfiin]at, la
Bucure[ti, societatea „Iri-
den]a Român\“, care, din
1883, s-a numit „Carpa]i“.
Societatea a militat pentru
ajutorarea românilor tran-
silv\neni;
a 1891 – ~[i `ncepe activi-
tatea, la Bucure[ti, „Liga
pentru unitatea cultural\ a
tuturor românilor“. Din ini-
]iativa ei, s-a publicat, `n lim-
ba francez\, memoriul stu-
den]ilor universitari români,
privitor la situa]ia românilor
din Transilvania [i Ungaria,
adresat opiniei publice din
Apusul Europei, prin care se
eviden]ia politica de opri-
mare a celor peste trei
milioane de români din
Austro-Ungaria. Memoriul a
avut un puternic ecou `n
lume;
a 1893 – Apare, la Bucu-
re[ti, revista umoristic\ Mof-
tul român, condus\ de I. L.
Caragiale [i Anton Bacal-
ba[a;
a 1905 – S-a n\scut Gri-
gore Vasiliu Birlic, actor, cu
o `ndelungat\ [i prestigioas\
carier\ teatral\ `n registrul
comic (Teatrul Na]ional din
Bucure[ti) (filme – „B\d\-
ranii“, „Dou\ lozuri“, „Stea-
ua f\r\ nume“) (d. 14 febru-
arie 1970);
a 1915 – Apare, la Cra-
iova, revista literar\ „Drum
drept“, sub conducerea lui
Nicolae Iorga;
a 1924 – Ora[ul rusesc
Petrograd este redenumit
Leningrad;
a 1932 – Desfiin]area Or-
dinului Iezui]ilor `n Spania;
t\u, dac\ rug\ciunea `]i
pleac\ din inim\, dac\ te
reg\se[ti duminica printre
cei ce calc\ pragul bisericii,
atunci nu e[ti departe de
`mp\r\]ia lui Dumnezeu.
Mai ai nevoie doar de mila
Lui [i astfel po]i ajunge `n
ve[nicia raiului. (Rubric\ re-
alizat\ de Pr. Dumitru P|-
DURARU, Radio Trinitas)
faim\ pe duhovnic, `n ca-
zul acesta el nu poate fi
duhovnic pentru respec-
tivul [i `l `ndrum\ s\ se
duc\ [i s\-[i g\seasc\ alt
duhovnic pe care-l poate
asculta, la care poate s\ se
supun\. (sursa: www.nis-
tea.com)
a 1939 – ~n Chile are loc
un cutremur cu magnitudine
8,3 pe scara Richter; 28.000
de mor]i;
a 1946 – Adunarea Ge-
neral\ a ONU adopt\ prima
rezolu]ie. Aceasta se refer\
la utilizarea `n scopuri pa[-
nice a energiei atomice [i eli-
minarea armelor atomice
sau a altor arme de distru-
gere `n mas\;
a 1958 – Doi cercet\tori,
Sir John D. Cockcroft (Marea
Britanie) [i Lewis L. Strauss
(SUA), anun]\ public reu[ita
primei fuziuni controlate a
dou\ nuclee atomice u[oare,
transformate `ntr-unul greu.
Energiile degajate sunt foar-
te mari, similare cu efectele
exploziei unei bombe cu
hidrogen.
a 1960 – Camerunul câ[-
tig\ independen]a fa]\ de
Fran]a.
a 1972 – ~n apropiere de
Guam, a fost descoperit sol-
datul japonez Shoichi Yokoi,
care a petrecut 28 de ani `n
jungl\, crezând c\ al doilea
r\zboi mondial e `nc\ `n
desf\[urare;
a 1990 – Prin Decre-
tul–Lege nr. 40 al CFSN, se
adopta Imnul de Stat al
României - „De[teapt\–te,
Române“ (versuri de Andrei
Mure[anu, muzica Anton
Pann);
a 2004 – A `nceput des-
f\[urarea proiectului cul-
tural „Ora[ul de sub ora[“,
care a constat `n spectacole
sus]inute de actorii Tea-
trului Masca `n sta]iile de
metrou din Bucure[ti. a

PORTRETE ~N LUMIN|
Un edil al Ia[ului, c\lug\r
la M\n\stirea Neam]
de arhimandrit
Timotei AIOANEI
~n M\n\stirea Neam] se
vorbea, `nc\ `n urm\ cu 20
de ani, de un c\lug\r cele-
bru care se numea Petru
Pogonat. Venise târziu la
m\n\stire, dup\ ce `[i `n-
cheiase o carier\ str\lucit\
de avocat [i om politic. Ce
l-a `ndemnat s\ intre `n
ceata c\lug\rilor nu [tim.
Va fi fost dorul acela nest\-
vilit dup\ mo[tenirea vie]ii
ve[nice. Pu]ine informa]ii
au ajuns pân\ la noi, cele
mai multe dintre ele prin-
tr-o tradi]ie, (ce risc\ s\ se
piard\ [i ea) de la b\trânii
c\lug\ri de alt\ dat\ ai
m\n\stirii. La 2ianuarie s-
au `mplinit 50 de ani de
când acest c\lug\r c\rturar
s-a dus pe nea[teptate din
aceast\ lume († 2 ianuarie
1957). Dosarul lui, bogat `n
informa]ii, acte, diplome [i
tot felul de aprecieri a dis-
p\rut odat\ cu moartea lui
rapid\ [i neclar\ `nc\. Un
lucru este cert: Petru Pogo-
nat nu era pe placul au-
torit\]ilor. Cu preg\tirea [i
via]a lui de pân\ atunci nu
putea fi de-acord cu ne-
drept\]ile vremii aceleea. Se
vorbe[te despre prietenia lui
cu Sadoveanu care, `n
fiecare var\, era prezent `n
spa]iul m\n\stirii Neam].
Ni[te oaspe]i mari care
au vizitat `n anii ’50 m\-
n\stirea, au fost ghida]i de
p\rintele Petru Pogonat.
Le-a prezentat istoria cu
multe am\nunte, i-a dus la
gropni]\, printre cranii [i
„oase goale“ ca s\ le am-
inteasc\ c\ sunt [i ei muri-
tori. Degeaba. N-au `n]eles
nimic din expunerea f\cut\
[i l-au `ntrebat pe p\rintele
Petru Pogonat: „Spune-ne [i
nou\ o minune v\zut\ de
dumneata“. B\trânul s-a
gândit [i le-a r\spuns: „Ce
minune mai mare vre]i, dra-
cii de comuni[ti repar\ m\-
n\stirile voievozilor“. Ex-
presia avea s\-l coste liber-
tatea [i tihna b\trâne]ilor.
R\spunsul t\ios [i direct al
monahului `nsemna tri-
miterea `ntr-o temni]\ grea.
A intervenit `ns\ Sa-
doveanu, de[i nu putea face
prea mult pentru „un
du[man al poporului“ cum
erau cataloga]i cei care
aveau astfel de atitudini.
Temni]a s-a preschimbat `n
domiciliul for]at la schitul
Icoana-Nou\.
Cine a fost Petru
Pogonat
N\scut la Bârlad, `n fos-
tul jude] Tutova, la 23 ian-
uarie 1880, ca fiu al lui
Alexandru [i al Mariei,
Petru Pogonat a urmat
dup\ [coala primar\ [i
liceu, Facultatea de Drept
din Bucure[ti [i studii de
doctorat la Facultatea de
{tiin]e Juridice din Paris,
absolvind `n 1909. A de-
venit profesor la Faculta-
tea de Drept a Univer-
sit\]ii “Alexandru Ioan
Protosinghelul Petru Pogonat, avocatul,
profesorul, primarul, prefectul, deputatul de Ia[i
[i vicepre[edintele Camerei Deputa]ilor,
devenit c\lug\r la M\n\stirea Neam]
Cuza“ din Ia[i [i a intrat `n
politic\. Dup\ cum afl\m
din câteva publica]ii, Petru
Pogonat a devenit primar
al Ia[ului, `n 1920 a fost
numit prefect al jude]ului,
iar `n 1926 deputat de Ia[i.
~n capitala Moldovei a lo-
cuit `ntr-un imobil din
strada Nicolae B\lcescu,
care ulterior a fost confis-
cat de comuni[ti `n baza
Decretului 111/1951. Con-
form actului de na[tere nr.
1068 din 1908, descoperit
`n arhiva Baroului Ia[i prin
bun\voin]a Avocatului
Ioan Pascaru - Decanul
Baroului din Bârlad, [tim
c\ la 13 iunie 1908 i s-a
n\scut un fiu pe care l-a
botezat Alexandru, urmân-
du-i tat\lui s\u `n profesie,
devenind avocat, cu depu-
nerea jur\mântului prev\-
zut de legea pentru organi-
zarea Corpului de avoca]i
la 24 iulie 1933 (a se vedea
Procesul verbal nr. 662/24
iulie 1933 – din Arhiva
Baroului Ia[i). Tân\rul a-
vocat Alexandru a murit pe
front `n timpul celui de al
doilea r\zboi mondial.
Dup\ informa]iile culese,
Petru Pogonat a ajuns `n
cele din urm\ Vicepre[edin-
te al Camerei Deputa]ilor
(vezi Lucian Predescu, En-
ciclopedia României - Cuge-
tarea - Material Românesc
Oameni [i ~nf\ptuiri - Edi-
]ie anastatic\, Ed. Saecu-
lum I.O., Ed. Vestala, Bucu-
re[ti, 1999 [i Evenimentul
de Ia[i din 7 martie 2006).
Drumul spre Sfântul
Altar pentru
f\g\duin]ele
c\lug\riei
Un om atât de important
ca el, cu numeroase titluri
[i demnit\]i publice [i-a
`ndreptat pa[ii c\tre M\-
OPINII & COMENTARII
n\stirea Neam] la 22 ian-
uarie 1947. ~mplinea 67 de
ani. ~n Lavr\, st\re]ea pen-
tru a doua oar\ arhiman-
dritul Melchisedec Dumi-
triu, fostul secretar al pa-
triarhului Nicodim Mun-
teanu. La 23 august 1947,
arhimandritul Victor Ojog,
egumenul m\n\stirii, l-a
purtat sub mantie c\tre
Sfântul Altar pentru f\g\-
duin]ele c\lug\riei. Dou\
s\pt\mâni mai târziu, la 5
[i 6 septembrie, primea,
prin rug\ciune [i punerea
mâinilor episcopului Pavel
Ploie[teanul, hirotonia `n-
tru ierodiacon [i ieromo-
nah, `n biserica cea mare a
M\n\stirii Neam]. Stân-
gaci la `nceput `n mi[c\rile
liturgice, p\rintele Petru a
`nv\]at rânduiala slujbelor
[i era nelipsit de la biseric\.
Se preg\tea mereu pentru
Liturghie. Citea, `n felul
lui, pravila [i `ntr-o sear\
l-a luat de o parte pe ecle-
siarh [i l-a mustrat. P\-
rinte, i-a spus Petru Po-
gonat, frumoas\ slujb\ [i
lung\ a]i f\cut `n seara
asta, dar a]i uitat un lucru
esen]ial: „nu ne-am `mp\r-
t\[it“. Eclesiarhul [i-a dat
seama c\ profesorul de
drept avea lacune `n ale
teologiei dar i-a r\spuns pe
un ton obi[nuit : „Iart\-m\
p\rinte, o s\ ne `mp\r-
t\[im diminea]\...“.
Monahul-avocat
Avea darul vorbirii fru-
moase, al elocin]ei, cu ex-
perien]a-i de avocat acu-
mulat\ `n cei 40 de ani de
carier\. ~n câteva rânduri
l-au pus s\ predice la
M\n\stirea Neam]. Cap-
tiva auditoriul, de[i stre-
cura printre cuvinte câteva
inexactit\]i, pe care le pri-
cepeau numai teologii. {tia
bine fran]uze[te, pe unii
`nv\]ându-i [i f\cându-le
exerci]iile pentru cursurile
de la Seminar. Când Sado-
veanu era prin preajm\, `l
chema la cin\ [i discutau
pân\ diminea]a subiecte
tainice. La fel, se plimbau
pe aleele m\n\stirii, ore `n
[ir, `n dialoguri nem]ene…
~n perioada celor zece
ani cât a vie]uit la Neam],
m\n\stirea a fost chemat\
`ntr-un proces cu p\mân-
turile la Tribunalul din
Bac\u. Stare]ul l-a rugat s\
apere cauza m\n\stirii. ~n
sala de judecat\, la proces
au `ntrebat cine reprezint\
m\n\stirea Neam]. Petru
Pogonat a r\spuns: „Noi“.
~mbracat `n hain\ c\lug\-
reasc\, cu p\rul alb, mo-
nahul p\rea un om simplu,
obi[nuit. Cei din completul
de judecat\ au zâmbit.
B\trânul le-a dat o lec]ie.
Le-a vorbit despre voievozii
[i ctitorii care au f\cut
danii importante m\n\s-
tirii [i despre nerespectarea
acestora. „P\mânturile
sunt danii ale voievozilor [i
marilor boieri. N-ave]i nici
un drept asupra lor“, a a-
d\ugat monahul care
schimbase roba de avocat,
cu o mantie s\r\c\cioas\,
arvun\ pentru dobândirea
~mp\r\]iei Cerurilor. Avo-
ca]ilor [i procurorilor le-a
spus `ntr-un târziu c\-i cu-
noa[te [i c\ nu au fost stu-
den]i prea str\luci]i. ~i
`ntâlnise cu ani `n urm\ la
Facultatea de Drept unde
le fusese profesor. Discur-
sul monahului i-a terminat.
B\trânul s-a ridicat, le-a
dat bine]e [i a plecat spre
m\n\stire. Dup\ o aseme-
nea lec]ie cei de la tribunal
s-au dumirit. Numai profe-
sorul lor Petru Pogonat vor-
bea atât de m\iestrit. Nu
`n]elegeau totu[i cum a
ajuns acesta s\ poarte
hain\ c\lug\reasc\. B\trâ-
nul nu le-a mai povestit
atunci cum via]a lui s-a
schimbat deodat\.
Un nume interzis
M\n\stirea Neam] a
câ[tigat `n ziua aceea pro-
cesul cu statul comunist.
Furia du[manilor Bisericii
l-a urm\rit `ns\ pe marele
Petru Pogonat. Obosit [i
sup\rat de [icanele puse la
cale, de stabilirea domicili-
ului for]at la schitul Icoana
unde se ajungea `n
1956-1957 numai cu pi-
ciorul, dup\ dou\ ceasuri
de mers de la m\n\stirea
Neam], Protosinghelul Pe-
tru Pogonat, profesorul,
avocatul, primarul, prefec-
tul, deputatul de Ia[i [i vi-
cepre[edintele Camerei De-
puta]ilor, s-a mutat la
Domnul la 2 ianuarie 1957.
~ngropat la M\n\stirea
Neam], marele om al veac-
ului XX a fost ani mul]i la
num\r, un nume interzis.
Am c\utat prin arhive date
[i vechi m\rturii pentru a
reface portretul lui, dup\
jum\tate de veac. N-am
g\sit cât a[ fi vrut. Via]a
lui din m\n\stire [i din
lumea avoca]ilor este un
subiect amplu, care poate
cuprinde sute de pagini.
Aici este doar un crâmpei,
o evocare, un semn smerit
de neuitare, dup\ trecerea
unei jum\t\]i de veac.
* Arhim. Timotei Aioanei
este Exarh cultural al
Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 24 ianuarie 2007 3
CORTINA DE STICL|
Itaca, regatul lui Ulise
[i literatura român\
de Ioan HOLBAN
Descoperirea recent\ a unor geologi britanici,
potrivit c\rora insula ionic\ Kefalonia s-a format
prin unirea a dou\ alte mici insule din Marea
Ionic\, acrediteaz\ ideea c\ regatul lui Ulise din
Odiseea lui Homer chiar a existat [i c\ autorul grec
a localizat-o corect. Datele arat\ c\ regatul Itaca
este, `n fapt, actuala peninsul\ Paliki de pe
Kefalonia, scrie BBC. P=n\ acum, singura dovad\ a
veridicit\]ii operei homerice privind luptele eroilor
legendari greci pentru pedepsirea r\pitorilor fru-
moasei Elena era descoperirea ruinelor Troiei.
Istoricii presupuneau c\ regatul Itaca se afl\ pe in-
sula care poart\ acum numele de Ithaki. Profesorul
Bittlestone sus]ine, `ns\, c\ acum exist\ argu-
mente pentru a considera c\ peninsula Paliki de pe
insula Kefalonia, la vest de Ithaki, este locul unde
se afla regatul lui Ulise. El `[i argumenteaz\ teoria
cu ajutorul recentei descoperiri f\cute de istoricul
James Diggle de la Cambridge University [i de ge-
ologul John Underhill de la Universitatea din
Edinburgh. ~n urma unor for\ri p=n\ la ad=ncimea
de 122 de metri pe istmul care leag\ Paliki de
Kefalonia s-au descoperit doar depozite de sedi-
mente [i nici un fel de mas\ solid\ de roc\. Acesta
sus]ine ipoteza c\ peninsula ar fi fost la un moment
dat o insul\ de sine st\t\toare [i c\ istmul care o
une[te ast\zi de Kefalonia ar fi ap\rut `n urma
unui cutremur sau a unor alunec\ri de teren.
Ulise se ducea spre Itaca, adic\, spre Kefalonia.
Insula are, azi, dou\ porturi importante: Luxuri [i
Argostoli. Din Luxuri, se [tie, a venit la Br\ila fa-
milia lui Panait Istrati. ~n urma unor investiga]ii
de arhiv\, aici [i `n insula Kefalonia, am de-
scoperit, cu ceva timp `n urm\, c\ din Argostoli a
venit la noi (prin Constantinopol) familia lui I. L.
Caragiale. Ce i-a determinat pe bunicii celor doi
mari scriitori români s\ ia calea exilului dintr-o in-
sul\ frumoas\ ca Afrodita? Turcii st\p=neau Gre-
cia, `[i plimbau fesurile prin Argostoli [i Luxuri,
m\n\stirea cu moa[tele Sf=ntului Gherasim
(Aghios Gherasimos) se `nchisese, coastele p=rjo-
lite n-aveau destul\ iarb\ pentru cele c=teva capre
salvate de sat=rul turcesc, spahiii [i ienicerii le
luau tot pe[tele. Le-a mai r\mas credin]a [i
speran]a c\, plec=nd spre nord, vor g\si fra]i `ntru
Ortodoxie mai pu]in turci]i; i-au g\sit, `ntr’ adev\r,
`n }ara Româneasc\. Pentru istoricii literari
români, originea familiei lui Caragiale a fost
mereu sursa unor supozi]ii, a unor ipoteze nicio-
dat\ confirmate. G.C\linescu, Paul Zarifopol, {er-
ban Cioculescu - cei mai importan]i istorici literari
[i speciali[ti `n opera [i biografia lui Caragiale, din
secolul trecut - au afirmat c\ Idria (un ora[ din
Slovenia de azi, cu circa 7000 de locuitori) ar putea
fi locul de origine al familiei marelui dramaturg.
Iat\ ce spune G.C\linescu `n „Istoria literaturii
române de la origini p=n\ `n prezent“:
„Cel mai vechi ascendent al lui I. L. Caragiale
este bunicul s\u {tefan, adus `n ]ar\ de Caragea,
zice-se, ca buc\tar. Ce era? Grec, arvanit? Cara-
giale scriitorul se socotea idriot (dac\ se poate pune
temei pe confesiunile lui de levantin), adic\ din
insula Idria, din spa]iu grec, dar cu locuitori al-
banezi. Arvani]ii au reputa]ia, gratuit\, de a fi
c\p\]=no[i (o enorm\ ]east\ ca o turl\ se constat\
[i la scriitor), t\cu]i, greoi la `n]elegere, cam crun]i,
fideli `n chip obtuz. Caragiale, dimpotriv\, e zglo-
biu ca un palicar, g\l\gios ca un barcagiu, sarcas-
tic, mistificator. Trebuie s\ fie amestec\tur\ `n
s=ngele lui, poate [i dup\ mam\. ~n definitiv,
{tefan era un balcanic numaidec=t adaptabil la
c=mpia dun\rean\“. Cum se vede, G.C\linescu
pune sub semnul `ntreb\rilor [i al ipotezelor orig-
inea dramaturgului; pe urmele acestor ipoteze, is-
toricii literari fie au admis originea idriot\, fie au
ocolit pur [i simplu acest subiect sensibil. Mai mult,
Caragiale `nsu[i se pare c\ nu [tia adev\rul despre
locul de unde au plecat bunicul s\u, {tefan [i tat\l
s\u, Luca. Despre mama sa, Caragiale [tia mai
multe. Fiica unui negustor din Bra[ov, Ecaterina
Karaboas era de origine greac\. Luca Caragiale [i
Ecaterina Karaboas n-au fost, `ns\, niciodat\
c\s\tori]i; astfel, I.L.Caragiale e, cum se spune, un
„fiu din flori“, un copil natural. Aceast\ situa]ie a
familiei [i incertitudinile privind originea bunicului
[i a tat\lui (despre care tot G.C\linescu spunea c\
ar fi fost n\scut la Constantinopol), a numelui, `n
fond, a identit\]ii, a creat numeroase efecte directe
`n opera scriitorului.
* Ioan Holban este scriitor [i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 24 ianuarie 2007
PE SCURT
Trisaghion la „Sf. Trei
Ierarhi“ `n memoria
f\uritorilor Unirii
~mplinirea a 148 de ani de la
Unirea Principatelor Rom=ne va
fi marcat\ ast\zi `n Pia]a Unirii
din Ia[i printr-un ceremonial
militar [i religios la care va par-
ticipa [i pre[edintele ]\rii, Tra-
ian B\sescu. ~n jurul orei 10.00,
arhim. lect. dr. Varlaam Merti-
cariu, vicar administrativ al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, `mpreun\
cu protopopii de Ia[i, pr. Cons-
tantin Andrei [i pr. Vilie Doro-
[inc\, va oficia la statuia domni-
torului Alexandru Ioan Cuza o
slujb\ de Te Deum. Dup\ fes-
tivit\]ile din Pia]a Unirii, ofi-
cialit\]ile se vor deplasa la
M\n\stirea „Sf. Trei Ierarhi“,
unde vor depune jerbe de flori la
morm=ntul lui Alexandru Ioan
Cuza. Dup\ acest moment, IPS
Daniel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, va oficia un
Trisaghion `n memoria f\urito-
rilor Unirii de la 1859.
Protopopul de B=rlad a
trecut la cele ve[nice
La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
protopopul de B=rlad, pr. Petru
Tufaru, a plecat din lumea a-
ceasta. Trupul ne`nsufle]it al
p\rintelui Petru Tufaru a fost
depus la Biserica „Sf. Dumitru“
din B=rlad, l\ca[ de cult unde a
slujit aproape 30 de ani. PS
Corneliu B=rl\deanul,
Arhiereu-Vicar al Episcopiei
Hu[ilor, va oficia m=ine, 25 ian-
uarie, slujba de `nmorm=ntare.
„P\rintele protopop era un om
foarte calm, era un om care
p\stra `n el trecutul unui timp
marcat de foarte multe `ncer-
c\ri. ~n acela[i timp, a fost un
om cu mult\ `n]elepciune [i
bl=nde]e, dar [i un bun [i de-
votat slujitor al lui Hristos“, a
declarat PS Corneliu B=rl\dea-
nul. P\rintele Petru Tufaru s-a
n\scut la 1 decembrie 1939 `n
jude]ul Bac\u. A absolvit, `n
1960, Seminarul Teologic Liceal
Ortodox „Veniamin Costachi“ de
la M\n\stirea Neam], iar `n
anul 1964 a absolvit Facultatea
de Teologie Ortodox\ din Bu-
cure[ti. ~n perioada 1967-1977 a
fost preot la parohia Lunca
Banului din Hu[i, iar pe 1 au-
gust 1977 a fost numit preot la
parohia „Sf. Dumitru“ din
B=rlad. La dou\ luni de la pre-
luarea acestei parohii a fost ales
protopop de B=rlad, func]ie pe
care a ocupat-o p=n\ la sf=r[itul
vie]ii p\m=nte[ti. P\rintele
Petru Tufaru va fi `nmorm=ntat
la Cimitirul Eternitatea.
Consiliul eparhial
al Episcopiei Buz\ului
[i Vrancei s-a `ntrunit
`n [edin]\ de lucru
Sub pre[edin]ia PS Epifanie,
Episcopul Buz\ului [i Vrancei,
la Centrul eparhial Buz\u a
avut loc luni, 22 ianuarie,
[edin]a anual\ a Consiliului
eparhial. Pe ordinea de zi s-au
aflat `nscrise ratificarea hot\-
r=rilor Permanen]ei Consiliului
Eparhial de la ultima [edin]\ [i
p=n\ `n prezent. „Lucrul cel
mai important, care a [i fost
motivul acestei `ntruniri, a fost
prezentarea rapoartelor de
c\tre p\rin]ii consilieri de la
cele trei sectoare ale adminis-
tra]iei eparhiale: bisericesc,
cultural-`nv\]\m=nt [i econo-
mic. Aceste rapoarte au redat
succint `ntreaga activitate a
Episcopiei Buz\ului [i Vrancei
`n anul 2006“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas p\rintele
Costic\ Panaite, consilier
cultural al Episcopiei Buz\ului
[i Vrancei. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Comunicat de pres\ gioase `n [coli este rezul-
tatul dorin]ei [i consim-
]\mântului p\rin]ilor, pro-
La Bucure[ti s-a
a analizat activitatea desf\[urat\ `n fesorilor [i elevilor, `n con-
formitate cu valorile reli-
parohiile [i m\n\stirile Arhiepiscopiei Bucure[tilor gioase [i culturale pe care le
`mp\rt\[esc.
Ieri, 23 ianuarie a.c., la via]\ monahal\, `nv\]\- beneficiat 5.589 familii, slujitorilor Sfintelor Altare S-a exprimat n\dejdea
Re[edin]a Patriarhal\, sub mânt teologic, patrimoniu 7.535 copii [i 20.195 b\trâni, s\ dovedeasc\ st\ruin]\ `n c\ noul climat creat de inte-
pre[edin]ia Prea Fericitu- cultural-bisericesc, activi- inclu[i `n cele 93 de pro- respectarea programului grarea ]\rii noastre `n
lui Patriarh Teoctist, s-au tate editorial\, restaur\ri grame sociale ale Arhiepis- liturgic [i de misiune fi- Uniunea European\ ofer\
desf\[urat lucr\rile anuale [i construiri de noi l\ca[uri copiei Bucure[tilor. lantropic\, `n `mbun\t\]irea perspective noi pentru a
ale Adun\rii Eparhiale a de cult. Membrii Adun\rii Epar- misiunii predicatoriale, pre- uni libertatea cu respon-
Arhiepiscopiei Bucure[ti- S-a luat, de asemenea, hiale adreseaz\ mul]umiri cum [i `n respectarea disci- sabilitatea [i coexisten]a
lor, `n care a fost analizat\ cuno[tin]\ de sumele care preo]ilor [i credincio[ilor plinei biserice[ti [i finan- pa[nic\ dintre culte, cu vo-
activitatea desf\[urat\ `n s-au strâns prin contribu]ia pentru rezultatul colectei `n ciare. ca]ia lor comun\ de a con-
parohiile [i m\n\stirile credincio[ilor [i clerului vederea ajutor\rii victimelor Cu aceast\ ocazie, partic- tribui la `mbog\]irea spiri-
eparhiei sub aspect organi- pentru activit\]ile filan- inunda]iilor din prim\vara ipan]ii [i-au exprimat opinia tual\ a societ\]ii. (Biroul de
zatoric-administrativ, pas- tropice, `n valoare de anului 2006, `n sum\ de c\ prezen]a icoanelor [i a Pres\ al Arhiepiscopiei
toral, social [i filantropic, 2.394.161 RON, de care au 140.300 RON, [i cer tuturor celorlalte simboluri reli- Bucure[tilor)
„Tratatul «Despre preo]ie» ar trebui S\pt\m=na de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor
citit de to]i candida]ii la preo]ie“ Misiunea
cre[tinismului
a Preo]ii din Protopopiatul S\veni au discutat pe marginea temei „~mplinirea a
1600 de ani de la trecerea la via]a ve[nic\ a Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur“ `n lume
a ~n lu\rile de cuvânt s-a spus c\ Sf. Ioan Gur\ de Aur a avut o `n]elepciune aparte Rug\ciunea din cea de-a cincea zi
din cadrul s\pt\m=nii de rug\ciune
la care a lucrat harul divin, `ncât numai „Sfânta Liturghie“ [i tratatul „Despre pentru unitatea cre[tinilor a avut loc
preo]ie“ `l fac inegalabil a Tratatul „Despre preo]ie“ ar trebui citit de to]i candida]ii luni seara la Biserica „Sf. Nicolae“ -
la preo]ie pentru a realiza m\re]ia acestei taine, dar [i marea responsabilitate Domnesc din Ia[i. Slujba a fost ofi-
ciat\ de pr. dr. Constantin Naclad,
pe care o are preotul a Apoi, preo]ii ar trebui s\ citeasc\ `n fiecare an tratatul, iar predica a fost rostit\ de pr. Iosif
Dorcu. P\rintele Iosif Dorcu, decan
astfel `ncât ei s\ nu fac\ compromis cu r\ul sub nici o form\ a de Ia[i, a vorbit celor prezen]i despre
misiunea cre[tinismului `n lume:
Ieri, 23 ianuarie, preo]ii din
Protopopiatul S\veni s-au „C=te n-ar avea cre[tinismul de spus
lumii de ast\zi? O mul]ime de lu-
`nt=lnit `n cadrul conferin]ei lu-
nare cu preo]ii. ~nt=lnirea a avut cruri. Ar trebui s\ ia ap\rarea celor
s\raci, a celor nec\ji]i, a celor
ca tem\ „~mplinirea a 1600 de ani
de la trecerea la via]a ve[nic\ a oropsi]i. Nu poate s\ o fac\ at=t c=t
Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur“. ar trebui din cauza diviziunii. Dac\
Referatul a fost sus]inut de p\rin- to]i cre[tinii de pe fa]a p\m=ntului
tele Titus Munteanu de la paro- ar lua atitudine `mpotriva oligarhiei
hia Avr\meni. Personalitatea care conduce spre r\u, cu siguran]\
complex\ a Sf=ntului Ioan Gur\ lumea ar fi altfel, cu siguran]\ am
de Aur a fost evocat\ `n cuvinte asculta altfel cuv=ntul cre[tinismu-
deosebite, el fiind unanim re- lui. Am asculta acest mesaj al
cunoscut „maximus Ecclesiae an- cre[tinismului cu alte urechi, l-am
tique homileta et predicator“. Mai vedea cu al]i ochi“.
`ntâi s-a vorbit despre educa]ia La finalul slujbei, p\rintele
primit\ `n familie [i apoi `n [colile Constantin Naclad a ]inut s\ mul-
antiohiene pe care le-a urmat. ]umeasc\ tuturor celor ce au parti-
Dup\ [ase ani petrecu]i `n cipat la aceast\ rug\ciune, sublini-
pustie este hirotonit diacon [i ind mesajul Evangheliei ce s-a citit
con[tientizând m\re]ia preo]iei `n cadrul slujbei: „Evanghelia din
va scrie valoroasa lucrare „Des-
Opera i-a `nve[nicit „Despre preo]ie“ ar trebui citit de
to]i candida]ii la preo]ie pentru a seara aceasta a vorbit tocmai de-
pre preo]ie“. Ajuns episcop, va numele realiza m\re]ia tainei, dar [i spre faptul c\ Hristos, la judecat\,
uimi lumea prin cuvânt\rile sa- marea responsabilitate pe care o nu ne `ntreab\ cine sau de unde
le, dar [i prin via]a curat\ pe ca- Tainica putere a predicii are preotul. Apoi, preo]ii ar trebui suntem, nu ne `ntreab\ ce am f\cut
re a dus-o. „Scopul cel mare `n ju- hrisostomice `[i are obâr[ia [i `n s\ citeasc\ `n fiecare an tratatul, sau ce am m\rturisit pe acest
rul c\ruia el a concentrat ne`n- m\iestria ne`ntrecut\ cu care astfel `ncât ei s\ nu fac\ compro- p\mânt, ci ne `ntreab\ un lucru
cetatele sale eforturi a fost trans- acesta a mânuit cuvântul vorbit, mis cu r\ul sub nici o form\. mult mai important, [i anume `n ce
formarea fiec\rui om `ntr-un el fiind cel mai str\lucit vorbitor P\rintele protopop Liviu Cons- rela]ii am fost cu semenii no[tri, am
Hristos“, a spus p\rintele Titus pe care l-a produs Biserica. A tantin Nechita a insistat asupra putut s\-i ajut\m, ne-am rugat cu
Munteanu. S-a insistat asupra creat o oper\ nemuritoare care voca]iei preotului [i `n acest con- ei, i-am `mbr\cat, i-am hr\nit sau
tratatului „Despre preo]ie“ numit i-a `nve[nicit numele, dup\ cum text a `ndemnat preo]ii tineri `n a le-am dat s\ bea când au fost
„Magna Carta“ a preo]ilor cre[- a mai spus p\rintele Munteanu. cere sfaturi preo]ilor `n vârst\ [i `nseta]i, [i de acest lucru depinde
tini, `n care Sf. Ioan Gur\ de Aur ~n lu\rile de cuvânt s-a spus c\ s\ nu `nceteze a-[i `mbog\]i cuno[- chiar mântuirea noastr\“.
arat\ m\re]ia acestei taine [i Sf. Ioan Gur\ de Aur a avut o tin]ele [i via]a din Sfin]ii P\rin]i. Rug\ciunea comun\ a avut loc
sus]ine ca cei ce doresc s\ devin\ `n]elepciune aparte la care a lu- Sf. Ioan Gur\ de Aur r\mâne un asear\ la Biserica romano-catolic\
preo]i s\ nu se hirotoneasc\ f\r\ crat harul divin, `ncât numai model pentru toate genera]iile, iar „Sf. Anton“, iar ast\zi, rug\ciunea
voca]ie. Sf. Ioan a fost nu numai „Sfânta Liturghie“ (98% din personalitatea sa poate fi evocat\ va avea loc la capela Facult\]ii de
un mare orator, dar [i un con]inutul ei este luat din Sfânta la fiecare `ntâlnire f\r\ a repeta Teologie Ortodox\ „Dumitru St\ni-
adev\rat teolog format `n contact Scriptur\) [i tratatul „Despre ceva. (pr. Ioan MANOLIU, core- loae“ din Ia[i. a
nemijlocit cu Sf=nta Scriptur\. preo]ie“ `l fac inegalabil. Tratatul spondent ziarul „Lumina“)
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i Iordanului; Ora[ull Akkoo, unul dintre cele mai
`nchinare la moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul; vechi porturi din lume; Ora[ull Haifa port la
Mareea Mooart\ - 399 m sub nivelul m\rii mondi- Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.
ISRAEL - EGIPT ale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a ora[ului Eillat;
M\n\stireea Sf. Eccateerina de la poalele Muntelui
Sinai; Munteele Sinai, `n locul Sfânt `n care
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at - *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; trans-
20-28 februarie 2007 tablele cu cele 10 porunci; Taba [i Eillat; Beetlleem: port avion Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe
Biserica Na[terii lui Iisus Hristos; Vizitarea
9 zile/8 nop]i Munteelui Sioonullui ; Satul Ein Karem, locul
de aeroport; asisten]\ `n aeroport la sosire [i ple-
care; 8 nop]i cazare la hotel de 4 stele, conform
copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Cana Gallilleii - programului; demipensiune (2 mese pe zi - con-
OBIECTIVE VIZITATE: Biserica ortodox\ din satul Cana [i locul `n care form programului); taxe de intrare la obiectivele
- Munteele Sccopus; Munteele M\sllinillor: Bise- a avut loc prima minune din Galileea, transfor- din program; autocar modern cu aer condi]ionat,
rica Tat\l Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, marea apei `n vin; Oa[ull Afulla - Nazaret - conform programului; asigurare medical\; taxa
Biserica Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“; de viz\ dubl\ de intrare `n Israel; ghid vorbitor
Magdalena (rus\); Gr\dina Gheetsimani , cu Munteele Taboor, muntele Schimb\rii la Fa]\ a de limb\ român\ `n Israel; taxa Israelian\ de
Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau Lui Iisus Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\ trecere prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica „Schimbarea la Fa]\“ de pe Muntele Tabor; Egiptean\; autocar [i ghid egiptean 2 zile; preot
A[ez\rii `n mormânt a Maicii Domnului; Drumull Capeernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei; Tab- `nso]itor.
Cruccii, `ncepând cu Gr\dina Ghetsimani, contin- gha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a Termenul limit\ de `nscriere:
uând cu Golgota [i terminând cu Sfântul pe[tilor; Munteele Feericcirillor; Yardeenit - locul 31 ianuariee 2007. Termenul limit\
Mormânt; Hoozeeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele de depunere a actelor: 4 feebruariee 2007.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 ACTUALITATE Miercuri, 24 ianuarie 2007 5
Stolojan: „~ncercarea de suspendare a
pre[edintelui nu este dec=t o fumigen\“
a „Aceast\ fumigen\ cu care a ie[it PSD-ul, de suspendare a pre[edintelui, nu este dec=t o `ncercare de abatere a aten]iei
de la situa]ia grav\ `n care se afl\ premierul. Domnul T\riceanu este un premier compromis, deoarece a min]it c=nd a afirmat
c\ nu a intervenit `n nici un fel pentru a influen]a justi]ia `n sprijinul unui om aflat sub anchet\ penal\. Este un sprijin
pe care PSD-ul `l acord\ liberalilor“, a declarat Theodor Stolojan `ntr-un interviu pentru ziarul „Lumina“ a Acesta a ad\ugat c\ `ntre
PNL [i PSD exist\ o alian]\ politic\, provocat\ de atitudinea pre[edintelui Traian B\sescu a „Pozi]ia ferm\ a pre[edintelui fa]\ de
oligarhiile care manipuleaz\ unele forma]iuni politice deranjeaz\ foarte tare. Mai tare dec=t nepotrivirile doctrinare, certurile
din trecut sau alte chestiuni care, pentru un aleg\tor, ar putea reprezenta piedici reale `n calea unei astfel de alian]e politice“ a
- ~nregistrarea oficial\ ]ional Liberal de a ne opri m=nia, `nfiin]at de dom-
a Partidului Liberal s\ intr\m `n competi]ia nul Cerveni, care a fost
Democrat este contes- politic\, ceea ce e contrar absorbit de Partidul Na-
tat\ de conducerea ]ional Liberal C=mpeanu,
PNL, care sus]ine c\ spiritului liberal. D=n[ii
denumirea de PLD a au venit cu o teorie, cum care, la r=ndul lui, a fost
apar]inut unui alt par- c\ a existat un Partid Li- absorbit de Partidul Na-
tid, absorbit `ntre timp beral Democrat, dar, de ]ional Liberal. Pornind de
de liberali. fapt, denumirea acelei la aceste mi[c\ri politice,
- Este o `ncercare dis- forma]iuni era Partidul actualii lideri ai PNL con-
perat\ a Partidului Na- Liberal Democrat din Ro- sider\ c\ au un fel de pro-
prietate intelectual\ asu-
pra tuturor denumirilor
de partide care, `n decur-
sul timpului, au fost ab-
sorbite din unul `ntr-al-
tul, cea ce cred c\ este ab-
surd. ~n consecin]\, ne a[-
tept\m ca luni, 29 ianua-
rie, Tribunalul Munici-
piului Bucure[ti s\ dea o
sentin]\ favorabil\ pen-
tru `nregistrarea noastr\,
urm=nd sigur ca cei care
ne-au contestat s\ aib\
dreptul s\ fac\ recurs `n
termen de 5 zile. ~n even-
tualitatea c\ acest lucru
se va `nt=mpla, va mai
urma judecarea recursu-
lui, care, potrivit legii, va
mai dura 15 zile.
restr=ns, ci, din fericire, nu prieten cu pre[edinte- v\ `n care se afl\ premi-
- Este posibil ca aceste le partidului sau cu alt li- erul. Domnul T\riceanu
contesta]ii s\ `mpiedi- caracterizeaz\ o parte tot
ce PLD-uul s\ intre `n mai mare a popula]iei Ro- der important. Au fost este un premier compro-
cursa alegerilor din lu- m=niei. O parte care `n]e- astfel de cazuri `n Parti- mis, deoarece a min]it
na mai, pentru Parla- lege c\ libertatea indivi- dul Na]ional Liberal, ca- c=nd a afirmat c\ nu a in-
mentul European? dual\, libera ini]iativ\ re, o dat\ ajuns la guver- tervenit `n nici un fel
- Ei `ncearc\. Dar a- sau competi]ia sunt valo- nare, a promovat o serie pentru a influen]a justi]ia
vem `ncredere c\ justi]ia rile fundamentale care de mini[tri de care nici `n sprijinul unui om aflat
va ]ine seama de preve- genereaz\ progres [i bu- m\car membrii partidu- sub anchet\ penal\. Este
derile noii legi. Dup\ ve- n\stare. ~n al doilea r=nd, lui nu auziser\. Dar to]i un sprijin pe care PSD-ul
chea lege, o astfel de ter- noi dorim o democra]ie ace[tia erau, `ntr-un fel `l acord\ liberalilor. {i
giversare putea s\ dureze real\ `n partidul nostru, sau altul, `n leg\tur\ cu asta, deoarece pozi]ia fer-
[i ani de zile, prin fel de o democra]ie participati- domnul T\riceanu [i au m\ a pre[edintelui fa]\
fel de tertipuri avoc\]e[ti. v\ [i nu tirania majorit\- dovedit, `n ace[ti 2 ani de de oligarhiile care manip-
Acum, dup\ legea nou\, e ]ii. Majoritatea poate lua zile, c\ nu pot realiza ma- uleaz\ unele forma]iuni
mai mult\ rigoare [i lu- decizii, dar asta nu `n- re lucru. politice deranjeaz\ foarte
crurile nu mai pot fi lun- seamn\ s\ blochezi oa- - Unul dintre mini[trii tare. Mai tare dec=t ne-
gite dup\ interesul ad- cabinetului T\riceanu potrivirile doctrinare,
versarilor no[tri politici. menii s\-[i expun\ p\-
„Majoritatea poate lua decizii, dar asta rerile sau, mai mult, s\-i este [i Mihai-R
R\zvan certurile din trecut sau
Ungureanu, un nume alte chestiuni care, pen-
nu `nseamn\ s\ blochezi oamenii s\-[i - V\ declara]i liberali, excluzi din partid pentru intens curtat de par-
dar a]i p\r\sit PNL a[a-numite „delicte de o- tru un aleg\tor, ar putea
expun\ p\rerile sau, mai mult, s\-i excluzi pentru a forma un nou
tidul dumneavoastr\.
reprezenta piedici reale
din partid pentru a[a-numite «delicte partid. Cum crede]i c\ pinie“, a[a cum se proce- - Ne-ar face mare pl\-
deaz\ `n Partidul Na]io- `n calea unei astfel de
de opinie», a[a cum se procedeaz\ sunte]i privit de masa cere ca Mihai-R\zvan alian]e politice.
de votan]i liberali? nal Liberal. Nu `n ulti- Ungureanu s\ ni se
`n Partidul Na]ional Liberal“, a declarat - ~n primul r=nd, noi mul r=nd, dorim ca pro- al\ture. Nu am purtat - Cum privi]i ascensi-
liderul PLD, Theodor Stolojan, aflat de ieri suntem `mpotriva libera- movarea `n cadrul parti- `ns\ discu]ii `n acest unea forma]iunilor na-
la Ia[i pentru a participa la manifest\rile dului s\ se fac\ pe com- ]ionaliste `n Parlamen-
lismului oligarhic [i con- sens, deoarece, `n cali- tul European?
dedicate Zilei Unirii Principatelor sider\m c\ valorile libe- peten]\, pe rezultate [i tatea sa de ministru de
- Dac\ `mi cere]i o opi-
rale nu apar]in unui grup nu pe faptul c\ e[ti sau Externe, el trebuie s\ se
situeze deasupra acestor nie personal\, v\ spun c\
probleme politice interne. nu mi-ar face pl\cere s\
joc Hora Unirii l=ng\ pre-
PLD devine, `n mod oficial, partid, Stoica, a spus c\ „este re-
gretabil faptul c\ `nsu[i [edintele PRM. Domnul
PNL a f\cut o asemenea „Alian]a PNL-PSD Vadim este totu[i o reali-
dac\ trece de ultima contesta]ie a liberalilor cerere de interven]ie“. exist\ deja“ tate a clasei politice rom=-
La `nceputul acestei era imposibil ca PLD s\ Liderul PLD, Theodor „Pre[edintele acestui par- ne[ti, care nu poate fi con-
s\pt\m=ni, magistra]ii strâng\ semn\turile `ntr- Stolojan, a infirmat fap- tid este chiar premierul - Vede]i posibil\ o ali- testat\. Revenind la `n-
Tribunalului Bucure[ti un timp atât de scurt [i a tul c\ cele 64.000 de sem- ]\rii [i are datoria s\ res- an]\ `ntre PNL [i trebare, trebuie s\ ]inem
au respins solicitarea a- precizat c\ va face dovada n\turi de sus]inere a `n- pecte constitu]ia, consti- PSD? cont de faptul c\ actualul
vocatului PNL, referitoa- fiin]\rii PLD ar fi fost `n tu]ie care garanteaz\ li- - Aceast\ alian]\ exis- grup parlamentar euro-
c\ aceste semn\turi au
re la verificarea veridici- mare parte false. „Le-am bertatea de asociere `n t\ deja. Drept dovad\ st\ pean de extrem\ dreapta
fost strânse `n mare parte partide politice“, a sus]i-
t\]ii semn\turilor ob]inu- spus c\ ne confund\, c\ [i aceast\ fumigen\ cu s-a format cu ajutorul
`n provincie, pentru sus]i- nut Valeriu Stoica. La ur-
te pentru `nfiin]area PLD. am luat tot procesul de la care a ie[it PSD-ul, de parlamentarilor PRM. To-
~n schimb, instan]a a ac- nerea platformei din inte- `nceput, `ntocmind noi m\torul termen, care va
riorul PNL, [i c\, ulterior, suspendare a pre[edin- tu[i nu cred c\ aceste par-
ceptat contesta]ia libera- tabele pentru sus]inerea avea loc luni, magistra]ii telui. Nu este dec=t o `n- tide pot avea o influen]\
lilor cu privire la denumi- „platformi[tii“ au folosit `nfiin]\rii PLD“, a spus urmeaz\ s\ se pronun]e `n cercare de abatere a a- decisiv\ `n Parlamentul
rea noului partid. aceste semn\turi pentru Stolojan. privin]a denumirii PLD, ten]iei de la situa]ia gra- European. a
~n sala de [edin]\, avo- liste de `nfiin]are a noului La rândul s\u, vicepre- contestat\ de avocatul
catul PNL a sus]inut c\ partid. [edintele PLD, Valeriu PNL ca fiind ilegal\.
Pagin\ realizat\ de Bogdan CRON}
6 Miercuri, 24 ianuarie 2007
PE SCURT
Doar o mic\ parte
din g\rile rom=ne[ti
vor fi europenizate
Ministerul Transporturilor va fi-
naliza, pân\ `n 2008, moderni-
zarea a 19 g\ri ale c\ror lucr\ri
au fost `ncepute din 2005, ceea
ce reprezint\ aproximativ 2%
din totalul sta]iilor CF [i al hal-
telor din România, potrivit date-
lor furnizate de reprezentan]ii
CFR Infrastructur\. Potrivit
surselor citate, pân\ la sfâr[itul
anului 2007 vor fi recep]ionate
lucr\rile la g\rile Gala]i, Ora-
dea, Fete[ti, Sibiu, Sighi[oara,
Drobeta Turnu-Severin, Bac\u,
Buz\u, Bra[ov, Arad, Ploie[ti
Sud, Ia[i, Cluj-Napoca, Timi[oa-
ra [i Craiova. Acestea se vor
ad\uga g\rilor din Tulcea [i
Foc[ani finalizate `n 2005 [i
celor din Alba Iulia [i Suceava
Burdujeni din 2006. Pentru fi-
nele anului 2008 se preconizea-
z\ c\ va fi deschis\ noua sta]ie
CF din Constan]a. Reabilitatea
g\rilor s-a realizat cu fonduri
externe, fiind vorba de dou\
`mprumuturi, respectiv unul de
60 milioane dolari de la Credit
Suisse Boston International [i
un altul, de 24 milioane euro de
la BERD. Cele dou\ programe
derulate de MTCT au avut `n
vedere transfomarea vechilor
g\rilor române[ti `n „eurosta]ii“,
`ndeplinind astfel standardele
europene.
Investitorul de la
Daewoo va trebui
s\ produc\ 300 de mii
de ma[ini pe an
Mandatul guvernului pentru
privatizarea Daewoo Craiova
vizeaz\ aducerea unui investi-
tor care s\ aib\ o produc]ie de
300 de mii de automobile pe an,
a declarat pre[edintele Autori-
t\]ii pentru Valorificarea Acti-
velor Statului, Teodor Atanasiu.
„~n strategie vom cere o privati-
zare care s\ asigure func]iona-
rea unei fabrici moderne, cu o
produc]ie semnificativ\ de 300
de mii de unit\]i anual“, a afir-
mat Atanasiu. Comisia de priva-
tizare a Daewoo Craiova va a-
vea o prim\ `ntâlnire s\pt\mâ-
na viitoare pentru a lua `n
discu]ie strategia de privatizare,
potrivit pre[edintelui AVAS.
Pân\ `n prezent, patru investi-
tori [i-au manifestat interesul
pentru uzina de automobile din
Craiova: General Motors, Ford,
Tata din India [i Cherry din
China. Daewoo Craiova, aflat\
de dou\ luni `n administrare
special\, are datorii la mai mu]i
creditori, printre care [i
Ministerul Finan]elor.
B\taie pe posturile
din institu]iile UE
Un num\r de 16.000 de români
s-au `nscris, `n 2006, pentru a
sus]ine testele de preselec]ie
pentru ocuparea a 800 de slujbe
`n institu]iile sau agen]iile
Uniunii Europene (UE), urmând
ca cei selec]iona]i s\ participe,
`n ianuarie, la un seminar de
limba englez\. Pentru peste
jum\tate dintre locurile de
munc\ puse de UE la dispozi]ia
românilor testele de preselec]ie
s-au dat pe calculator `n luna
octombrie 2006. Pentru cei care
au trecut de primele teste de
preselec]ie se va organiza, `n 28
ianuarie, un seminar specializat
pentru testele `n limba englez\.
~n 2007, românii cu studii medii
vor putea participa la competi]ii
pentru posturi `n tehnologia in-
forma]iei, managementul in-
forma]iei, resurse umane [i pen-
tru pozi]ii de agen]i de securi-
tate. Pentru cei cu studii supe-
rioare vor fi posturi `n infor-
mare, comunicare, rela]ii pub-
lice [i `n managementul in-
forma]iei. a
Produc\torii bulgari de carne [i lapte, reticen]i fa]\ de aderare
Produc\torii bulgari de
carne [i lapte primesc f\r\
entuziasm aderarea Bulgariei
la Uniunea European\, dat\
cu care ei v\d pu]ine [anse de
a-[i putea exporta produsele,
pe fondul concuren]ei cres-
cute [i a restic]iilor impuse.
„Uniunea European\ nu
este cum era Uniunea Sovie-
tic\. Statele din UE nu vor
cump\ra tot ce vom produ-
ce“, a declarat Kiril Vatev,
director comercial al com-
paniei produc\toare de carne
Tandem-V.
Vor sc\dea accizele la motorin\
a Pentru a fi redus\ acciza, mai `nt=i trebuie analizat impactul [i trebuie g\site variante alternative de subven]ionare
a agriculturii a Decizia va fi luat\ `n cel mult o lun\, dup\ ce va fi analizat impactul bugetar, respectiv minusul de
venituri pe care l-ar produce o acciz\ redus\ a Cea mai probabil\ solu]ie r\m=ne totu[i cre[terea subven]iilor [i
p\strarea unei accize la motorin\ a Acciza standard pentru motorin\ este `n momentul de fa]\ de 307,59 euro pe ton\ a
Acciza pentru motorina
folosit\ `n agricultur\ ar
putea fi redus\ din 2007
sau din 2008, dup\ ce
Ministerul Finan]elor [i
cel al Agriculturii vor ana-
liza impactul bugetar [i
alte variante de subven-
]ionare a agriculturii, au
declarat surse guverna-
mentale. Potrivit acelora[i
surse, Finan]ele [i Agri-
cultura iau `n calcul trei
variante de lucru: men]i-
nerea accizei standard [i
acordarea, `n paralel, a
unor subven]ii pentru mo-
torin\ pe baz\ de cupoa-
ne, reducerea accizei con-
comitent cu o alt\ form\
de subven]ie [i exclusiv re-
ducerea accizei `ntr-un
procent semnificativ. Prac-
tica subven]ion\rii agricul-
turii, prin diminuarea ac-
cizei pentru motorin\, este
uzual\ `n Uniunea Euro-
pean\ [i acceptat\ de leg-
isla]ie. Nivelul maxim de
reducere a accizei, conform
normelor UE, este de 21%
fa]\ de nivelul standard.
Decizia va fi luat\ `n
cel mult o lun\, dup\ ce
va fi analizat impactul bu-
getar, respectiv minusul
de venituri pe care l-ar
produce o acciz\ redus\ [i
la cât se ridic\, `n total,
sumele acordate prin bu-
get pentru subven]iona-
rea agriculturii. Pe baza
acestor date, Finan]ele [i
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CL|DIRILE VOR A-
VEA DIN NOU BULINE:
Cele peste 120 de cl\diri cu
risc seismic din Bucure[ti
vor purta din nou celebrele
„buline“, care vor avertiza
atât locatarii, cât [i poten-
]ialii cump\r\tori sau chi-
ria[i, asupra pericolului la
care se expun `n caz de cu-
tremur, potrivit unei prop-
uneri a premierului C\lin
Popescu T\riceanu. T\ri-
ceanu - care a participat,
mar]i, la bilan]ul Inspecto-
ratului General pentru
Situa]ii de Urgen]\ (IGSU)
- a atras aten]ia salvatori-
lor bucure[teni, dar mai
ales autorit\]ilor locale [i
centrale, asupra riscurilor
la care sunt expu[i „mii de
oameni“ `n caz de cutre-
mur. Potrivit ministrului
delegat pentru Lucr\ri
Publice, Laszlo Borbely, `n
Capital\ exist\ peste 120
de cl\diri mai `nalte de pa-
tru etaje, care s-ar pr\bu[i
ECONOMIC
Odat\ cu decizia Comisiei
Europene din septembrie
2006, de a permite aderarea
Bulgariei [i României la UE,
Comisia a prev\zut [i m\suri
excep]ionale de supraveghere
a mai multor domenii, printre
care [i siguran]a alimentar\,
pe fondul apari]iei unor epi-
demii de pest\ porcin\.
Amenin]area Moscovei, de
la `nceputul lunii noiembrie
2006, cu privire la impunerea
`ncepând cu data de 1 ia-
nuarie 2006, a unui embar-
gou asupra tuturor produse-
Agricultura vor alege una
dintre cele trei variante
de lucru [i, `n func]ie de
aceasta, nivelul de dimin-
uare a accizei.
Cea mai posibil\
solu]ie este cre[terea
subven]iilor
Potrivit surselor citate,
cea mai probabil\ varian-
t\ este subven]ionarea,
f\r\ reducerea accizei, ca-
re ar urma s\ fie amânat\
pentru anul viitor.
la un cutremur de o inten-
sitate mai mare.
a ELECTROPUTERE
CRAIOVA, SCOAS| LA
PRIVATIZARE: Societatea
Electroputere SA Craiova
va fi lansat\ la privatizare
pân\ la sfâr[itul lunii ian-
uarie, a anun]at ieri, `n
cadrul unei conferin]e de
pres\, pre[edintele Auto-
rit\]ii pentru Valorificarea
Activelor Statului, Teodor
Atanasiu. „Ast\zi vom avea
Consiliul Director, unde
vom adopta nota privind
privatizarea companiei, iar
s\pt\mâna viitoare o s\
apar\ [i anun]ul privind
lansarea la privatizare“, a
explicat pre[edintele AVAS.
De[i Electroputere Craiova
are datorii mai mari decât
activele sale, aceast\ soci-
etate poate fi privatizat\
prin vânzarea de ac]iuni,
deoarece are o pia]\ de des-
facere bun\ pentru produ-
se, [i comenzi care `i de-
p\[esc posibilit\]ile de pro-
lor europene de origine ani-
mal\, din cauza ader\rii
României [i Bulgariei la UE,
a `n\sprit controalele euro-
pene. Astfel, doar 26 de com-
panii bulgare produc\toare
de carne [i 34 de companii
specializate `n produse lac-
tate, care dispun deja de o au-
toriza]ie de export c\tre UE,
au acces pe pia]a european\.
Celor 468 de companii care
sper\ s\ ob]in\ o astfel de li-
cen]\ le-a fost impus\ o pe-
rioad\ tranzitorie de un an `n
care acestea trebuie s\ `nde-
~n plus, o decizie `n a-
cest sens trebuie evaluat\
[i `n func]ie de celelalte
efecte pe care le produce,
pe lâng\ cele de ordin bu-
getar. Astfel, Ministerul
Economiei trebuie s\
identifice tipul de colorant
care va putea fi folosit
pentru marcarea motori-
nei f\r\ s\ `i afecteze car-
acteristicile, iar Ministe-
rul Administra]iei [i In-
ternelor trebuie s\-[i pu-
n\ la punct echipamente-
le de prelevare a probelor
din rezervorul ma[inilor
duc]ie. Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Sta-
tului (AVAS) a primit 17
scrisori de inten]ie pentru
privatizarea societ\]ii Elec-
troputere Craiova `n toam-
na anului trecut. Scrisorile
de inten]ie au fost depuse
de patru companii româ-
ne[ti [i treisprezece str\i-
ne, `ntre care se num\r\ [i
investitori de prestigiu `n
domeniu.
a ROM+NII VOR FI IN-
FORMA}I DESPRE RADIA-
}IILE MEDICALE: Românii,
`n calitate de cet\]eni ai
Uniunii Europene, vor a-
vea, `n curând, propria fi[\
de cuantificare a radia]iilor
`ncasate ca urmare a folo-
sirii instala]iilor medicale
de tip radiologic, a precizat
mar]i, Vilmos Zsombori,
pre[edintele Comisiei Na-
]ionale pentru Controlul
Activit\]ilor Nucleare (CN-
CAN), la [edin]a de bilan] a
institu]iei pe 2006. Pân\ `n
prezent, au fost scoase din
plineasc\ toate exigen]ele eu-
ropene, `n caz contrar ur-
mând a fi `nchise.
Produc\torii de lactate se
tem c\ vor pierde, de aseme-
nea, pozi]ia pe care o ocupau pe
pia]a intern\. „Aderarea la UE
ne pune fa]\ `n fa]\ cu o con-
curen]\ feroce, mai ales `n
primul an“, a declarat pre[ed-
intele asocia]ie bulgare a pro-
duc\torilor de lactate, Dimitar
Zorov, a c\rui companie con-
troleaz\ aproximativ 10% din
pia]a local\. „~n ceea ce prive[te
exportul, suntem privilegia]i
agricole. Cele dou\ aspec-
te vizeaz\ controlul asu-
pra utiliz\rii motorinei cu
acciz\ redus\ exclusiv `n
agricultur\, [i nu pentru
transport sau alte scopuri.
Modificarea accizei va
fi promovat\ prin hot\râ-
re de guvern, pân\ la `n-
ceputul lunii martie, când
debuteaz\ campania agri-
col\ de prim\var\, `n ca-
zul `n care se va lua de-
cizia ca aceasta s\ intre `n
vigoare din 2007.
Acciza redus\ pentru
motorina folosit\ `n agri-
uz [i sigilate 191 de sta]ii
radiologice pentru exami-
n\ri fluoroscopice. De ase-
menea, a fost interzis\ uti-
lizarea a 173 de instala]ii
radiologice fixe pentru mi-
croradiografii [i 17 insta-
la]ii mobile. La nivel na]io-
nal, `n eviden]a CNCAN,
exist\ 1.138 de astfel de in-
stala]ii care trebuie s\ fie
dotate cu instala]ii speciale
de m\surare a cantit\]ii de
radia]ii `ncasate de un pa-
cient. Dintre acestea, circa
500 au fost deja dotate cu
aparatur\ de m\surare.
„Dac\ `n Fran]a, de exem-
plu, exist\ societ\]i de asi-
gurare medical\ care veri-
fic\ performan]a instala]ii-
lor radiologice pentru a le
pl\ti, `n România suntem `n
faza de pionierat. Am imple-
mentat o directiv\ euro-
pean\ [i `n limita fondurilor
o vom pune `n practic\“, a
precizat Andrei Coroianu,
director la CNCAN. a
comparativ cu produc\torii de
carne, deoarece produsele bul-
gare unice, printre care iaurtul
[i dou\ sortimente de brânz\,
sunt bine primite pe pia]a eu-
ropen\“, a ad\ugat el.
Bulgaria export\ anual `n
UE aproximativ 6.000-6.500
de tone de brânz\, dintre care
10%-15% sunt produse de
compania lui Zorov. Totu[i,
companiile acestui sector
sunt amenin]ate [i de sistarea
activit\]ii, din cauza unor
eventuale probleme legate de
siguran]a alimentar\. a
cultur\ este prev\zut\ de
Codul Fiscal, f\r\ a fi pre-
cizat\ cota de reducere.
Codul Fiscal reglementea-
z\ c\ nivelul va fi stabilit
prin hot\râre de guvern.
Ini]iativa de a intro-
duce `n Codul Fiscal o ac-
ciz\ redus\ a apar]inut
fostului ministru al agri-
culturii, care a venit cu
propunerea la votarea le-
gii fiscale `n Parlament.
Acciza standard pentru
motorin\ este `n momen-
tul de fa]\ de 307,59 euro
pe ton\. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 24 ianuarie
Vremea va fi deosebit de
cald\, dar [i `n general insta-
bil\. Cerul va fi mai mult noros
[i va ploua pe arii relativ extinse
`n vestul, sud-vestul [i centrul
]\rii [i local `n rest. Ploile vor
avea caracter de avers\ [i vor fi
`nso]ite de desc\rc\ri electrice.
Izolat, mai ales `n zona mon-
tan\, cantit\]ile de ap\ pot
dep\[i 15-20 l/mp. V=ntul va su-
fla moderat, cu intensific\ri lo-
cale `n toate regiunile, iar `n
zona montan\ `nalta va sufla
p=n\ la tare. Temperaturile
minime se vor `ncadra `ntre 2 [i
10 grade. Temperaturile maxi-
me vor fi cuprinse `ntre 6 [i 16
grade, mai ridicate `n sud-est.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 24.01.2007
Dolar SUA 2,6081 (26 081)
Euro 3,3943 (33 943)
 CM
YK

8 Miercuri, 24 ianuarie 2007 DOCUMENTAR

„Bonjuri[tii“, autorii Unirii Mici se cultiva ideea Unirii `n pe care boierii moldoveni
Unirea Mic\, s\rb\torit\ la 24 ianuarie, e un mod constant. cu b\rbi lungi le consi-
eveniment despre care, `n fiecare an, se F\r\ a exagera lucru- derau „nes\n\toase“ [i
rile, din obi[nuitul orgoliu „deocheate“.
pomene[te sec, `n date [i cifre deja local, cei care au cercetat Tinerii erau numi]i
consacrate, repetate cu orice prilej. aceast\ perioad\ sus]in c\ „bonjuri“ sau „bonjuri[ti“
ie[enii au avut totu[i ma- [i puteau fi identifica]i `n
E interesant\ `ns\ atmosfera creat\ `n jurul rele merit `n ceea ce pri- orice `mprejurare dup\
evenimentului de atunci, starea de euforie a ve[te Unirea. S\tui de nu- moda pantalonilor cu
meroasele ocupa]ii str\ine dungi, ce-o introduseser\
maselor [i flerul oamenilor politici ai vremii prin care trecuser\, `n in- de la venirea `n ]ar\. „~m-
de a „mirosi“ momentul unirii. Despre Ia[ul imile [i g=ndurile ie[enilor br\cau ni[te pantaloni cu
se cuib\rise cu temei dungi, gri sau alba[tri, ca-
de dinainte de Unire, despre anti- [i ideea apartenen]ei ambe- re se purtau [i la Paris [i
prounioni[ti, despre spiritul mul]imilor [i lor principate la aceea[i se numeau bonjuri. Aveau
limb\ [i istorie. „Spiritul, fracuri cu coada lung\,
despre ce-au scris gazetele timpului ne-a de-acum se n\scuse. A cilindru pe cap, la `nceput
povestit Ion Mitican. `nceput cu spiritul grecesc foarte lung, de o jum\tate
la 1821, a continuat cu ti- de metru, mic[orat apoi
nerii [coli]i `n str\in\tate cu trecerea anilor la 20-25 „Dup\ 1812 se `nfiin]eaz\ o mul]ime de
Franceza ajunsese ast- [i, `n Moldova, cu contri- de cm. Era moda Pa-
fel s\ `nlocuiasc\ limba risului, dar pe care boierii institute franceze `n Ia[i, iar dup\ 1830
de Otilia bu]ia mitropolitului Ve-
greac\, cea care `ntr-un niamin Costache, un om b\tr=ni n-o agreau“, a franceza devine chiar o limb\ foarte
B|LINI{TEANU secol de domnii fanariote luminat, care a r\sp=ndit evocat portretele tinerilor cunoscut\ `n Moldova, mai ales datorit\
avusese timp s\ se in- ideea na]ional\ `n [colile b\tr=nul inginer. acestor militari, care aveau studii superioare“,
A[a cum [i istoricii a- Contestatarii modei
veau s\ pomeneasc\ mai staleze comod. Mul]i din- de preo]i“, a mai precizat ne-a explicat dl. inginer Ion Mitican, un bun
tre tinerii care aveau s\ Ion Mitican. fran]uze[ti importat\ pe cunosc\tor al Ia[ilor de odinioar\
t=rziu, ideea Unirii celor malul Bahluiului erau
dou\ principate rom=ne a su]in\ ulterior ideea Uni- Ideea care se `nfipsese
rii `[i f\cuser\ studiile la deja `n min]ile luminate a a[a-numi]ii „anteregii“, `ntr-o tr\sur\ nu puteau aceea erau [i `nver[una]i
prins contur dup\ ce tine- adic\ boierii moldoveni
rii [coli]i `n universit\]ile Paris, Viena sau Berlin [i fost `nt\rit\ [i mai mult sta um\r l=ng\ um\r, din opozan]i ai unioni[tilor-
`mprumutaser\ din com- dup\ Revolu]ia din 1848, obi[nui]i s\ poarte `m- cauza m\rimii c\ciulilor. bonjuri[ti. Aceasta era so-
Europei de Vest s-au `n- br\c\mintea turceasc\,
tors acas\, aduc=nd cu ei portamentele [i obiceiu- c=nd, printre cererile re- Boierii „anteregii“ aveau cietatea ie[ean\ `n preaj-
rile unor societ\]i obi[nu- volu]ionarilor se `nain- lung\, larg\ [i scump\. sim]\minte na]ionale put- ma anului 1856, `mp\r-
principiile de progres, spi- „Costumele turce[ti cu-
ritul de libertate [i moda ite s\ lupte pentru liber- tase [i aceea a Unirii. ernice, dar din punctul lor ]it\ `n dou\ tabere: boieri
tate [i cu spiritul na]ional P=n\ la 24 ianuarie 1859 prindeau anterie lungi, de vedere, pentru c\ nu conservatori [i tineri re-
cea nou\, a pantalonilor iar cei din vestul Europei
de „bonjurist“. Se `nt=m- extrem de dezvoltat. mai erau doar 11 ani. Un doreau unirea Moldovei formatori.
„Printre ace[ti tineri se vis care durase c=teva de- r=deau de boierii no[tri cu Muntenia. Ei sus]i-
pla prin anii 1820-1830, spun=ndu-le c\ poart\
dup\ ce [i `n Grecia avus- num\r\ Vasile Alecsan- cenii avea s\ se `mplin- neau c\ odat\ Unirea Care era starea
dri, Alexandru Ioan Cuza, easc\ `n cur=nd. rochii. Se f\ceau din ma- `nf\ptuit\ Moldova, care
ese loc Revolu]ia de la terial bun: m\tase, bro- general\ `n
1821, coordonat\ de cele- care, spun documentele c\ pierduse deja Basarabia
cart, cu fir de aur, pe dea- [i Bucovina va fi `nghi]it\
CM bra mi[care „Eteria“, dar avuseser\ deja primele „Anteregii“ contra supra purtau ni[te parde- Principate? CM
YK
[i dup\ b\t\liile lui Napo- contacte cu al]i tineri [co- de Muntenia. Au intuit YK

leon din1812, c=nd mul]i
militari, medici sau profe-
sori francezi s-au stabilit
la Ia[i, r\sp=ndind limba
francez\, `nc=t aceasta se
auzea la orice col] de stra-
d\. „Dup\ 1812 se `nfiin-
]eaz\ o mul]ime de insti-
tute franceze `n Ia[i, iar
dup\ 1830 franceza de-
vine chiar o limb\ foarte
cunoscut\ `n Moldova,
mai ales datorit\ acestor
militari, care aveau studii
superioare“, ne-a explicat
dl. inginer Ion Mitican,
un bun cunosc\tor al
ia[ilor de odinioar\.
li]i la Paris din Muntenia
– Br\tianu, Rosetti. Ace[ti
tineri [i-au dat seama c\
noi, de fapt eram dou\ ]\ri
surori, cu aceea[i limb\,
cultur\ [i sentimente,
`ntre]inute de Paris“, a
povestit Ion Mitican.
A[a a `nceput totul, iar
drumul p=n\ la punerea
`n practic\ a ideii, pe c=t
de `ndr\znea]\, pe at=t
de contestat\ de unii, nu
a fost prea lung. Cur=nd
aveau s\ apar\ [i `n
Principate societ\]ile
francmasone, cum a fost
„Fr\]ia“, `n cadrul c\rora
„bonjuri[ti“
Ziarele vremii spun c\
`n anii 1855-1856, `n
preajma Conferin]ei de
Pace de la Paris spiritul
na]ional [i ideea unirii
deveniser\ foarte puter-
nice la Ia[i, fiind men]in-
ute mai ales de tinerii
boieri. Ace[tia constitu-
iau un grup bine contu-
rat, cam bizar `n decorul
epocii, pentru c\ odat\ cu
ideile progresiste ale
fran]ujilor au `mprumu-
tat [i obiceiurile vesti-
mentare ale Apusului,
ni[te fantezii obraznice
sie f\r\ m=neci, iar pe chiar c\ Ia[ul `[i va pierde ~n anul Conferin]ei de
m=ini puneau blan\. Pe
[i statutul de capital\, de Pace de la Paris (1856), la
cap purtau i[licuri, ni[te
c\ciuli foarte mari f\cute
din 5-6 sau chiar din 10
Pia]a Unirii
piei de miel nen\scut. A-
dic\ oaia era t\iat\ `na-
inte de-a na[te, scoteau
mielul [i-l t\iau, `i luau
pielea [i f\ceau c\ciula,
deoarece cre]i[orii tre-
buiau s\ fie foarte mici“, a
povestit Ion Mitican. Cu
c=t c\ciula era mai mare,
cu at=t boierul era mai
ridicat `n rang. Unele am-
intiri ale istoricilor re-
lateaz\ chiar c\ dac\ doi
boieri moldoveni se urcau

CM
YK

Ia[i s-a `nfiin]at Societa-
tea „Unirea“, ale c\rei `n-
truniri aveau loc `n casa
boierului Cantacuzino-
Pa[canu, ast\zi Muzeul
Unirii de pe strada L\-
pu[neanu. ~n spirjinul
ideilor r\sp=ndite de soci-
etari venea [i Revista
„Steaua Dun\rii“, `n pa-
ginile c\reia scria [i Mi-
hail Kog\lniceanu.
Dup\ modelul celei de
la Ia[i, `n urm\torul an
apare o Societate „Uni-
rea“, la fel de bine inten-
]ionat\ [i `n Muntenia, la
Bucure[ti. Unirea de-
venise un ideal comun
acum, iar ideea era pe bu-
zele tuturor. Imediat a
fost scris\ Hora Unirii,
care a intrat `n reperto-
riul celebrului Barbu L\-
utaru [i a celor 30 de
tarafuri care existau pe
atunci `n zona Ia[ilor.
„Marele iarmaroc de-a-
tunci avea loc la F\lti-
ceni. Veneau din toate ]\-
rile pentru schimb de pro-
duse, de vite [i pentru
chilipiruri. L\utarii c=n-
tau to]i Hora Unirii. A
p\truns `n sufletul ]\ra-
nilor, `n sufletul celui mai
umil mahalagiu [i ie[ean
ca noi, moldovenii [i mun-
tenii, s\ facem o singur\
]ar\, mai puternic\“, ne-a
explicat dl. Mitican.
~n 1856, la Ia[i, la So-
cola s-a `ncheiat un proto-
col ce pecetluia `n]elege-
rea muntenilor [i moldo-
venilor `n privin]a Unirii.
CM
YK
Acesta prevedea un domn
str\in, dar nu din ]\rile
vecine, iar capitala s\ fie
undeva `n mijlocul vi-
itoarei Rom=nii, primul
ora[ pe list\ fiind pe
atunci Foc[aniul. Dup\ ce
tratativele au avansat,
muntenii au scos „din
m=nec\“ propunerea Bu-
cure[tiului drept capi-
tal\, ora[ ce se g\sea mai
`n centrul ]\rii ce urma
s\ se `nchege. De altfel,
mul]i dintre munteni
erau [i ei, antiunioni[ti.
„Ie[enii aveau mai
mult de jum\tate din de-
puta]i prounioni[ti, pe
c=nd muntenii aveau mai
mult de jum\tate antiu-
nioni[ti. A fost o minune
Alegerile au avut loc pe 5 ianuarie
la Curtea Domneasc\
c\ ei, p=n\ la urm\, l-au
ales pe Cuza“, ne-a mai
spus inginerul Mitican.
P=n\ la urm\, ie[enii
au acceptat [i mutarea ca-
pitalei la Bucure[ti, „nu-
mai s\ se fac\ Unirea“.
Starea mul]imilor
M\rturiile vremii, ca [i
ziarele arat\ c\ ie[enii se
molipsiser\ de Unire din
cap p=n\-n picioare.
~ntr-at=t era de `nr\-
d\cinat\ ideea `n min]ile
tuturor, `nc=t boie-
roaicele din t=rgul Ia[ilor
aruncaser\ deoparte, `n
praful podurilor, `nfo-
iatele rochii [i salbele de
aur [i `mbr\cau straiul
na]ional.
„P=n-atunci boieroai-
cele purtau rochii grele,
cu tot felul de podoabe.
Din momentul `n care le-a
intrat `n cap ideea Unirii
au aruncat totul `n sipete
[i au luat ia str\mo-
[easc\. C=nd se duceau la
Teatrul Na]ional, `mbr\-
cate `n costume na]ionale,
`nnebuneau antiunioni[-
tii“, a ref\cut Ion Mitican
tabloul epocii.
~n sprijinul unioni[-
tilor veneau [i actorii de
teatru, care sus]ineau
spectacole ]\r\ne[ti `n
Teatrul de la Copou (ars
ulterior), iar l\utarii
c=ntau Hora Unirii.
„Fierbintele“
ianuarie 1859
A[a st=nd lucrurile `n
Principate, ianuarie 1859
se anun]a fierbinte pen-
tru am=ndou\ taberele.
Urmau s\ se desf\[oare
alegeri `n ambele ]\ri, a[a
cum prevedea Conven]ia
de la Paris. De[i Marile
Puteri avuseser\ grij\ s\
stipuleze `n actul ce
diriguia ]\rile rom=ne c\
`n cele dou\ Principate
urmau s\ existe dou\ gu-
verne separate, cu in-
stitu]ii distincte, n-au
fost destul de prev\z\-
toare `nc=t s\ precizeze
c\ nu putea fi aleas\
aceea[i persoan\ `n am-
bele ]\ri. Aceast\ sc\pare
CM
YK
DOCUMENTAR
le-a folosit unioni[tilor, `n
final fiind ales un singur
domn. Trei candida]i
erau propu[i pentru ocu-
parea scaunului domnesc
`n Moldova: Mihalache
Sturza, fostul domn al
Moldovei, mazilit din
cauza sistemului s\u au-
tocrat de guvernare, dar
care a contribuit mult la
progresul ]\rii (a `nte-
meiat Academia Mih\i-
lean\, a construit [oselele
mih\ilene, cu dou\ r=n-
duri de stejari pe mar-
gine, a `nfiin]at prima
{coal\ de Arte [i Meserii
din Principate), fiul s\u,
beizadea Grigore Sturza,
[i un candidat care urma
s\ fie desemnat de u-
nioni[ti.
„Pentru c\ pe 5 ia-
nuarie urmau alegerile la
Curtea Domneasc\, pe 3
ianuarie s-au `ntrunit
membrii Partidei Na]io-
nale a unioni[tilor la Sala
Elefant, de la Muzeul
{tiin]elor Naturii, iar bo-
ierii lui Mihalache Sturza
(16 deputa]i care `l sus-
]ineau) s-au `nt=lnit la
Palatul Roznovanu. Dac\
s-ar fi unit deputa]ii lui
CM
YK
Mihalache Sturza cu cei
ai lui Grigore, fiul s\u,
i-ar fi putut da peste cap
pe unioni[ti. Unioni[tii a-
veau de ales `ntre Vasile
Alecsandri, Petre Mavro-
gheni (ministru de Fi-
nan]e `n acea perioad\,
Lasc\r Catargi. To]i au
fost respin[i pe diferite
motive [i spun istoricii c\
un deputat Pisoschi sau,
`n alt\ variant\, Panait
Cazimir `l propune pe
colonelul Alexandru Ioan
Cuza. S-a votat [i acesta
a avut toat\ sus]inerea“,
a mai povestit Mitican.
Mul]imea clocotea
de bucurie
La 5 ianuarie, a[adar,
dup\ o noapte `n care Mi-
halache Sturza se certase
cu fiul s\u, contracandi-
dat [i el, au loc alegerile
de la Ia[i. Grigore Sturza
d\ ordin deputa]ilor s\i s\
treac\ de partea unio-
ni[tilor, `n aceste condi]ii
fiind ales cu cele mai
multe voturi Alexandru
Ioan Cuza.
Miercuri, 24 ianuarie 2007
Mul]imea, adunat\ `n
fa]a Hanului Petre Bacalul
(pe locul Cinematografului
Victoria de azi), la auzul
ve[tii a `nceput s\ c=nte [i
s\ danseze Hora Unirii.
Aceea[i stare de bucurie
avea s\ fie constatat\ 19
zile mai t=rziu la Bucure[ti,
pe 24 ianuarie. Unioni[tii
din Bucure[ti au discutat `n
principiu c\ solu]ia Unirii
ar fi alegerea aceleia[i per-
soane ca domn, drept con-
secin]\ fiind ales [i acolo
Cuza. C=rcota[ii au spus la
vremea respectiv\ c\
Unirea a fost f\cut\ de ciz-
mari [i papugii (cei care
f\ceau papuci), aduna]i `n
semn de solidaritate cu
unioni[tii bucure[teni `n
jurul palatului `n care
aveau loc alegerile. Vorbele
erau `ns\ de prisos. Unirea
se `nf\ptuise deja.
C=te amintiri,
at=tea zvonuri
Despre alegerea lui
Alexandru Ioan Cuza ca
domn al Moldovei, ca [i
9
despre obiceiurile sale au
circulat apoi multe le-
gende, gra]ie popularit\]ii
de care domnitorul s-a bu-
curat. Una dintre acestea
spune c\ `n seara `n care
a fost ales nici nu se afla
printre unioni[ti, fiind la
teatru (pe locul 351). „Ci-
neva l-a anun]at [i el a r\-
mas cu gura c\scat\.
S-a dus acas\ [i i-a spus
nevestei, care dormea: «Te-
ai culcat femeie simpl\ [i
te-ai trezit doamn\»“. CM
YK
Alt\ variant\ spune c\
`nsu[i Cuza dormea a-
cas\ `n acea noapte (pe
strada Cuza-Vod\ de azi)
[i c\ unioni[tii, de bucu-
rie, au venit [i i-au c=ntat
sub fereastr\: „Tr\iasc\
domnitorul Alexandru
Ioan Cuza!“. Acesta tre-
buia s\ semneze procesul
verbal. S-a trezit [i i-a
cerut so]iei, despre care
se spune c\ „]inea ba-
ierele pungii“, s\-i dea
trei galbeni s\ le dea ceva
de b\ut ferici]ilor de sub
fereastr\, ca s\ nu le
c=nte p=n\ diminea]\. a
10 Miercuri, 24 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Partidul lui Talpe[ promite o politic\ european\

27 de tone
de b\uturi alcoolice,
confiscate la Boto[ani
Comisarii G\rzii Financiare din
Boto[ani au dispus confiscarea a
27 de tone de b\uturi alcoolice
netimbrate, descoperite `ntr-un
camion. „Peste 75% din cantita-
tea de alcool era netimbrat\. Am
`nceput cercet\rile `mpreun\ cu
Garda Financiar\ pentru a sta-
bili traseul, provenien]a [i desti-
natarul“, a declarat comisar-[ef
Constantin C=rcu, [eful Inspec-
toratului Jude]ean al Poli]iei de
Frontier\. ~n urma primelor
verific\ri, s-a constatat c\ b\u-
tura era produs\ de o firm\ din
Bucure[ti. Ea a ajuns la Dara-
bani, beneficiarul s\u fiind
Costel Nazare, un om de afaceri
local. ~n camion se aflau aproape
27.000 de litri de b\uturi alcoo-
lice `mbuteliate `n PET-uri de
doi litri [i de jum\tate de litru.
Marfa, evaluat\ la peste 200.000
de lei, a fost re]inut\, `ns\ an-
chetatorii sus]in c\ o vor con-
fisca `n momentul `n care vor
avea mai multe probe. De
asemenea, comisarii G\rzii vor
sesiza procurorii cu privire la
comiterea infrac]iunii de evazi-
une fiscal\.
Chinezoaicele de la
Bac\u se `ntorc acas\
80 dintre confec]ionerele de `m-
br\c\minte din China care s-au
revoltat la finele s\pt\m=nii tre-
cute, amenin]=ndu-l cu furculi]e
[i linguri pe Sorin Nicolescu, ad-
ministratorul firmei b\c\uane
Wear Company, vor fi `mbarcate
mar]i la ora 14.00 `n dou\ auto-
care cu destina]ia Bucure[ti.
„Deoarece nu mai vor s\ lucreze,
am `ncheiat, ca urmare a `nc\l-
c\rii de c\tre acestea a preve-
derilor contractului de munc\,
orice rela]ie cu asiaticele“, a de-
clarat Sorin Nicolescu. Acesta
spune c\ `n zilele urm\toare le
va trimite la Bucure[ti pe toate
cele 350 de chinezoaice, chiar
dac\ 20 dintre acestea au accep-
tat s\ lucreze normal [i sunt de
acord cu salariile primite. „Nu
mai pot s\ le ofer mas\ [i cazare
`n condi]iile `n care de aproape o
s\pt\m=n\ nu mai vor s\ lu-
creze“, spune administratorul
Wear Company, care nu poate
`ns\ preciza cine le va pl\ti bile-
tul de re`ntoarcere `n China.
Asiaticele s-au revoltat, deoarece
`n cuantumul salariului net de
12.700.000 lei vechi (circa 350 de
dolari) lunar nu se reg\sesc [i
sumele cuprinse `ntre 2.500-
5.000 de dolari pe care ele
pretind c\ le-ar fi pl\tit firmei
angajatoare pentru a veni `n
Rom=nia [i pe care, li s-a spus
de c\tre reprezentan]ii acesteia,
ar fi urmat s\ le recupereze de
Politica ce va fi promova- du-se cont de nevoile concre- privind viitorul Rom=niei, va zero“, fapt care permite tu-
t\ de c\tre Uniunea Popula- te [i de specificitatea local\ a participa la alegerile pentru turor for]elor politice interne
r\ Social Cre[tin\ (UPSC) fiec\rei comunit\]i `n parte, Parlamentul European [i va trecerea la o abordare doctri-
va fi una european\, moder- a ad\ugat Talpe[. sus]ine ideile, principiile [i nar\ [i ideologic\ conform\
n\, actual\, care va sus]ine
absorb]ia fondurilor europe-
~n opinia fostului [ef al
SIE, „p=n\ acum, partidele
valorile promovate de princi-
piile acestei forma]iuni poli-
op]iunilor declarate [i asu-
mate.
ne `n vederea gener\rii de politice din Rom=nia au apli- tice `n organismele europene. „Suntem convin[i c\, a-
dezvoltare economic\ local\, cat principiul «cu oamenii»“. Talpe[ a sus]inut c\ va dopt=nd experien]a partide-
a declarat, ieri, la Ia[i, se- UPSC va aplica principiul eu- `ntreprinde demersurile ne- lor populare, vom putea asi-
natorul Ion Talpe[ (foto), ropean „pentru oameni, func- cesare pentru afilierea par- gura fiec\rui cet\]ean ro-
pre[edintele UPSC. ]ie de nevoile lor concrete“. tidului la Partidul Popular m=n [ansa de a se al\tura Talpe[. Pre[edintele UPSC a
participat, ieri, la inaugu-
~n toate ac]iunile ce vor fi Tototdat\, Talpe[ a subli- European. ~n acest sens, el a cet\]enilor din Uniunea Eu-
`ntreprinse se va aplica prin- niat c\ UPSC se va implica men]ionat c\, `n prezent, Ro- ropean\ `n termeni [i con- rarea sediului filialei Ia[i a
cipiul subsidiarit\]ii, ]in=n- activ `n dezbaterile politice m=nia se afl\ `n „momentul di]ii similare“, a declarat Ion acestui partid. (S.D.)
Educa]ia, o prioritate pentru noul partid al lui Stolojan
Partidul Liberal Democrat (PLD) a ini]iat o serie de
conferin]e pe teme de interes na]ional precum
educa]ia, cercetarea, s\n\tatea, economia [i
agricultura, etc. Aceast\ serie a debutat la Ia[i, la
Teatrul „Luceaf\rul“, tema abordat\ aici fiind cea a
`nv\]\m=ntului [i a cercet\rii, o tem\ de interes `n
Ia[i. Conferin]a a fost deschis\ de pre[edintele PLD
Ia[i, Dumitru Oprea, care este [i rectorul Universit\]ii
„Al. I. Cuza“, urmat de c\tre pre[edintele PLD,
Theodor Stolojan, tema adus\ de acesta `n discu]ie
find „Recuperarea decalajului dintre sistemul
educa]ional rom=nesc [i cel european“.
Theodor Stolojan s-a re- c=nd genera]ia t=n\r\ are
ferit la politicile `n dome- un nivel de preg\tire mai
niul educa]iei pe care do- ridicat dec=t cel al genera-
re[te s\ le promoveze par- ]iei anterioare [i pune `n Trei dintre liderii PLD: Stolojan, Oprea [i Mona Musc\
tidul pe care `l conduce: aplicare aceste cuno[tin]e,
„Nici un copil nu trebuie devine for]\ de munc\ „M\ bucur c\ Ia[ul s-a tre- euro pe cap de locuitor, fa- garantat `n Constitu]ia
zit dup\ o anumit\ som- ]\ de Bulgaria unde este Rom=niei. Am creat un
s\ fie l\sat f\r\ educa]ie“, rapid\“.
sus]ine pre[edintele PLD, Competitivitatea [i pro- nolen]\ economic\. Ia[ul de dou\ ori mai mare sau card pentru tineri prin
care ace[tia primesc 50%
care a men]ionat c\ nu ductivitatea sunt cuvinte- se mi[c\ bine. Ia[ul are de statele europene care
trebuie uitat\ componenta le cheie pe care pia]a mun- toate datele s\ devin\ o are un avans de opt ori reducere la muzee, specta-
social\ a oric\rui program cii trebuie s\ le `nve]e, mare putere economic\“. mai ridicat. cole, biblioteci, cu acela[i
educa]ional, prin accesul sus]ine Stolojan, care a Gheorghe Flutur este card ei pot beneficia de fa-
convins c\ „Rom=nia are cilit\]ile promovate `n
liber al tuturor copiilor, ar\tat c\ „acum, un mun- „Cel care nu are un poten]ial imens `n do- ]\rile din UE“.
indiferent de condi]ia so- citor trebuie s\ [tie foarte
cial\ a familiei. De aseme- multe lucururi, el trebuie [coal\ are [ansele meniul dezvolt\rii agri- Mona Musc\ a ad\ugat
cole, la fel [i zona Mol- c\ nu sunt promovate sufi-
nea, Theodor Stolojan a s\ [tie [i o limb\ str\in\ cele mai mari dovei. Poate deveni una cient monumentele: „Tre-
ar\tat c\ este interesat, ca pentru a intra `n circuitul
economist, de problema european. {coala trebuie s\ r\m=n\ dintre cele mai dinamice buie mai `nt=i s\ ne
zone ale Europei, trebuie m=ndrim noi cu ce avem [i
for]ei de munc\: „Sistemul s\ r\spund\ acestor cerin- `n zona s\r\ciei“ s\ profit\m de pozi]ia geo- abia atunci vom [ti s\ `i
de `nv\]\m=nt rebuie s\ ]e [i sunt necesare progra-
preg\teasc\ for]a de mun- me publice pentru a spri- Prezent la dezbatere, strategic\“. atragem [i pe al]ii“.
La r=ndul ei, Mona De asemenea, `n cadrul
c\ [i s\ r\spund\ cerin]e- jini [coala. Nu avem nevo- Gheorghe Flutur a vorbit
lor unei for]e de munc\ ca- ie de o [coal\ care elibe- despre necesitatea `mbu- Musc\ a vorbit despre conferin]ei au mai vorbit
Vasile I[an, profesor la
re s\ opereze `n societatea reaz\ certificate de ab- n\t\]irii [i sus]inerii `nv\- „Cultur\ [i identitate na-
informa]ional\, s\ fac\ fa- solvire f\r\ con]inut, f\r\ ]\m=ntului `n mediul ru- ]ional\ `n contextul inte- Facultatea de Economie [i
]\ exigen]elor care exist\ performan]\“. ral [i a `nv\]\m=ntului a- gr\rii“, amintind de `nfi- Administrarea Afacerilor
`n lume“. Theodor Stolojan De asemenea, Theodor gricol, precum [i despre in]area Institutului de de la Universitatea „Al. I.
crede c\ „Rom=nia poate Stolojan a precizat c\ este importan]a consultan]ei `n Studii [i Cercetare `n do- Cuza“, despre „Un punct
deveni una dintre cele mai necesar\ o cercetare sus]i- programele post-aderare. meniul culturii care a fur- de vedere liberal asupra e-
competitive economii la nut\ pentru „a putea ge- Flutur a sus]inut c\ agri- nizat date despre cererea duca]iei [i cercet\rii“, pre-
nivel european dac\ [i nera progres economic. cultura este „nu doar o la- [i oferta din domeniul cul- cum [i invita]ii Alexandru
for]a de munc\ prime[te Este important\ preg\ti- tur\ a economiei, ci [i un turii. Astfel, s-a observat Stancu, profesor la Facul-
una dintre cele mai bune rea pe tot timpul vie]ii“. mod de via]\“, `ns\ `n Ro- c\ tinerii, `n propor]ie de tatea de Fizic\, Valerian
preg\tiri“. Interesul pen- ~n ceea ce prive[te Ia- m=nia, unde 36% din po- 22% nu citesc niciodat\ Greavu, premiant al con-
tru educa]ie este dat de [ul, Theodor Stolojan con- pula]ie lucreaz\ `n dome- c\r]i, iar 62% nu au fost cursurilor la nivel interna-
faptul c\ „o ]ar\ progre- sider\ c\ este un ora[ cu niul agricol, produc]ia niciodat\ la teatru. ]ional al companiei Micro-
seaz\ mai repede atunci un poten]ial foarte mare: agricol\ este de 4.500 de „Accesul la cultur\ este soft. (Oana RUSU)
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-

la Wear Company Bac\u.
~nfr\]ire `ntre
Bac\u [i Torino
Infr\]irea preconizat\ `ntre Ba-
c\u [i Torino „este cu un pas
mai aproape de `nf\ptuire“, a
declarat primarul b\c\uan Ro-
meo Stavarache dup\ `nt=lnirea
avut\ ieri cu o delega]ie a mu-
nicipalit\]ii ora[ului italian. ~n
Torino locuiesc, `n prezent, dup\
datele administra]iei din acest
ora[, cel pu]in 80.000 de b\c\-
uani. Faptul a fost relevat la
finele `ntrevederii [i de Valerio
Surgenti, conduc\torul delega]iei
torineze. „Duplex-ul televizat `n
noaptea de Anul Nou `ntre cele
dou\ ora[e a fost o reu[it\ ce a
impulsionat hot\r=rea adminis-
tra]iei din Torino de a derula `n
ritm mai rapid procedurile de
`nfr\]ire“, a explicat oficialul ital-
ian prezen]a delega]iei Prim\riei
din Torino la Bac\u. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abo-
namente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poa-
te fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori
pe an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este
ca o parohie s\ contracteze minimum 10 abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ direct la
redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o evi-
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
Modalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru
care nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din mediul
urban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziaru-
lui „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare
cu autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)
 ACTUALITATE Miercuri, 24 ianuarie 2007 11
Pre[edintele Traian B\sescu intr\ `n Hora Unirii la Ia[i PE SCURT
a Pre[edintele Rom=niei, Traian B\sescu, va veni ast\zi la Ia[i, unde va participa la manifest\rile dedicate Directorii de SAM
`mplinirii a 148 de ani de la Unirea Principatelor Rom=ne a Potrivit programului pre[edintelui, acesta va pleca vor afla de pe CD-uri
apoi la Foc[ani a La manifest\rile de ast\zi dedicate Unirii sunt a[tepta]i [i pre[edintele Camerei Deputa]ilor, cum ar trebui s\ fie
Bogdan Olteanu, ministrul Culturii [i Cultelor, Adrian Iorgulescu, ministrul Economiei [i Comer]ului, dotate [colile lor
Varujan Vosganian, precum [i Titus Corl\]ean, secretarul general al PSD a Din Pia]a Unirii, autorit\]ile {colile de arte [i meserii (SAM),
grupurile [colare [i liceele teh-
vor merge la M\n\stirea „Sfin]ii Trei Ierarhi“, unde vor depune jerbe de flori la morm=ntul domnitorului a nice din jude] vor trebui s\
aib\ dot\ri optime pentru
Pre[edintele Rom=niei, ganizat\ ast\zi o parad\ desf\[urarea procesului didac-
Traian B\sescu, va sta la militar\, precum [i un tic precum [i a practicii. Pentru
Ia[i doar c=teva ore. Dup\ spectacol de muzic\ popu- o dotare optim\, conform celor
ce [i-a anun]at `n ultimul precizate de Camelia Gavril\,
lar\ sus]inut de c\tre Ni- inspector general al Inspecto-
moment venirea la Ia[i colae Furdui Iancu, Ionu] ratului {colar Jude]ean Ia[i
pentru a `nv=rti Hora Uni- Fulea [i Daniela Condura- (ISJ), vor fi trimise CD-uri cu
rii `mpreun\ cu ie[enii, a- che. Ace[tia vor c=nta Hora informa]iile privind necesarul
cesta a anun]at c\ nu va Unirii, timp `n care au- de dotare pentru laboratoarele
sta dec=t vreo c=teva ore, torit\]ile `[i vor da m=na [i [i atelierele de practic\. Astel,
dup\ care va pleca imediat vor `ntinde tradi]ionala directorii unit\]ilor de `nv\]\-
spre Foc[ani. Traian B\- Hor\, apoi are loc un scurt mânt sunt sf\tui]i s\ acceseze
sescu va ateriza la Ia[i `n fondurile structurale pentru a
moment folcloric. ob]ine aceste dot\ri. „Inspec-
jurul orelor 09.30, apoi, de toratul a realizat aproximativ
la aeroport, va merge di-
rect `n Pia]a Unirii, unde Spectacol pop-rock 60 de CD-uri, care vor ajunge
`n [coli. De pe acestea, direc-
va asista la slujba religioa- [i foc de artificii, torii vor putea vedea care este
s\, la depunerea de coroa- dotarea optim\ pentru labora-
ne de flori [i la lu\rile de spre sear\ toarele din `nv\]\mântul
cuv=nt. Pre[edintele va fi tehnic, iar mai târziu ar putea
Dac\ centrul de greutate accesa fondurile structurale, ar
`nt=mpinat `n Pia]a Unirii a evenimentului este `n fi p\cat dac\ nu s-ar `ntâmpla
de c\tre militarii din Ia[i, timpul dimine]ii `n Pia]a a[a“, a declarat Camelia
pe ritmurile Imnului de Unirii, spre sear\, acesta se Gavril\. Pentru ca [colile s\
Stat al Rom=niei. mut\ `n Pia]a Palatului poat\ accesa fondurile struc-
Primarul municipiului, Culturii. Aici, `ncep=nd cu turale anun]ate o dat\ cu ader-
Gheorghe Nichita, a decla- orele 17.00, are loc retrage- area la Uniunea European\,
rat ieri c\ `n Pia]a Unirii conducerea ISJ a decis alocarea
rea armatei cu tor]e aprin- a aproximativ 50.000 de lei
va avea loc un ceremonial se, moment ce d\ startul
religios [i militar, precum pentru formarea directorilor [i
spectacolului din pia]a de la a contabililor din unit\]ile de
[i o parte din manifest\rile A[a ar\ta ieri diminea]\ Pia]a Unirii din Ia[i
organizate cu prilejul ani- Palatul Culturii. Specta- `nv\]\mânt. Cu alte cuvinte,
colul `ncepe cu un scurt mo- directorii au participat la o in-
vers\rii Unirii din 1859. telui B\sescu va pleca din dan Olteanu, ministrul [i cel de afaceri. La cock- struire de aproximativ 50.000
Potrivit edilului [ef, pre- Ia[i, `n jurul orei 14.00, Culturii [i Cultelor, Adrian tailul de la prim\rie au fost ment popular sus]inut de
aceia[i arti[ti care con- de lei pentru ca acest an s\
[edintele B\sescu va rosti o spre Foc[ani. Iorgulescu, ministrul Eco- invitate 600 de persoane, nu-i prind\ nepreg\ti]i.
alocu]iune, urmându-i pre- ~n timpul manifest\rilor nomiei [i Comer]ului, Va- `ns\ primarul Gheorghe certeaz\ diminea]\ `n Pia]a Cursurile de formare a directo-
[edintele Camerei Depu- de ast\zi, circula]ia tram- rujan Vosganian, precum Nichita sper\ s\ vin\ Unirii, apoi va `ncepe spec- rilor, care au fost `nv\]a]i s\
ta]ilor, Bogdan Olteanu, [i vaielor va fi oprit\ `n Pia]a [i Titus Corl\]ean, secreta- m\car 450 de persoane. tacolul oferit de trupele fac\ un proiect eligibil, au fost
oficialit\]ile locale. Unirii, iar ma[inile nu pot rul general al PSD. „Noi Iris, Direc]ia 5 [i de {tefan organizate de ISJ `n colaborare
B\nic\ Junior. cu Ministerul Educa]iei [i
Momentul va fi urmat circula pe strada Cuza Vod\ am trimis invita]ii [i dom- Din Pia]a Unirii, Cercet\rii (MEC) [i cu Agen]ia
de Hora Unirii, dup\ care nului Corneliu Vadim Tu- Tot spectacolul se ter-
[i nici pe {tefan cel Mare, `n Nord-Est. (O.R.)
invita]ii se vor deplasa pe dor [i domnului Gigi Be- la „Sfin]ii Trei Ierarhi“ min\ cu un imens foc de ar-
func]ie de cum se va deplasa
jos pe bulevardul {tefan cali, `ns\, deocamdat\, nu tificii, pentru care Prim\ria
convoiul oficialit\]ilor.
cel Mare [i Sfânt pân\ la am primit nici un r\s- Dup\ ce vor depune co- a alocat 2.500 de lei. Amenzi pentru
roane de flori [i vor roti Ho-
M\n\stirea „Sfin]ii Trei
Politicieni puns“, a declarat ieri pri-
ra Unirii, politicienii pre- tonetarii care `[i
Ierarhi“, locul unde este marul Gheorghe Nichita.
zen]i la Ia[i se vor `ndrepta
Primii invita]i, expun marfa `n strad\
`nmormântat Alexandru de toate culorile Sunt a[tepta]i parla-
c\tre M\n\stirea „Sfin]ii Olteanu [i Iorgulescu
Ioan Cuza. Aici, oficialit\- mentari, politicieni, pri- Tonetarii care aveau marfa ex-
]ile vor asista la o slujb\ Tot la manifest\rile de mari [i pre[edin]i de Con- Trei Ierarhi“, unde vor de- pus\ pe marginea chio[cului
pune coroane de flori la Invita]ii au `nceput s\
urmat\ de depuneri de co- ast\zi dedicate Unirii sunt silii Jude]ene din toat\ soseasc\ de asear\, primii sau pe gardurile din apropiere
roane. Potrivit primarului, a[tepta]i [i pre[edintele Moldova, precum [i perso- morm=ntul domnitorului au avut nepl\cuta surpriz\ s\
Alexandru Ioan Cuza. Apoi fiind pre[edintele Camerei
coloana oficial\ a pre[edin- Camerei Deputa]ilor, Bog- nalit\]i din mediul cultural Deputa]ilor, Bogdan Oltea-
fie verifica]i de c\tre inspecto-
va pleca spre Bucure[ti, cu rii prim\riei. Numai ieri, in-
o oprire la Foc[ani. Totu[i, nu, [i ministrul Culturii [i spectorii au amendat 11 tone-
Cultelor, Adrian Iorgules-
Repeti]iile de ieri au dat peste cap traficul `n Ia[i chiar dac\ a fost stabilit un
program al pre[edintelui, cu. Ace[tia au participat la
tari din zonele Metalurgie [i
Bucium cu c=te 500 de lei. „Ins-
Pentru ca totul s\ mear- timp de c=teva ore `n zona mine]ii, c=nd vin militarii `n [ansele sunt foarte mari ca recep]ia lucr\rilor de la pec]iile noastre sunt tematice.
g\ [nur ast\zi c=nd vor fi central\. ~ntre orele 09.00 Pia]a Unirii [i p=n\ la ple- Muzeul Unirii de pe Strada Ieri am urm\rit tonetarii care
prezente la Ia[i cele mai im- [i 11.00, tramvaiele nu au carea oficialilor spre „Sfin]ii el s\ nu fie respectat. au expus marfa `n afara tonetei.
L\pu[neanu, apoi au vi-
portante personaje politice circulat prin Pia]a Unirii, Trei Ierarhi“. De asemenea, zitat expozi]ia „Istoricul Dac\ amenda este pl\tit\ `n 48
ale ]\rii, repeti]iile din
Pia]a Unirii s-au ]inut ieri
iar ma[inile nu au putut cir-
cula pe por]iunea dintre
traficul rutier va fi oprit `n
Pia]a Unirii `n timpul de-
Muzic\ popular\ restaur\rii cl\dirii [i mo-
de ore, aceasta se `njum\t\]e[-
te“, a declarat [eful corpului de
lan]. De[i scopul repeti]iei a Casa Modei [i Pia]a Unirii fil\rii trupelor [i a mani- [i parad\ militar\ bilierului“. Spre sear\, cei control din cadrul prim\riei,
fost unul bun, mul]i ie[eni [i nici pe strada Cuza Vod\. fest\rilor, apoi va fi blocat doi au avut o `nt=lnire in- Ciprian Chiri]a. Controalele vor
s-au trezit ieri c\ nu au pu- Circula]ia va fi oprit\ [i pe bulevardul {tefan cel Pentru a marca `mpli- formal\ cu studen]ii din continua [i `n perioada
tut ajunge la timp acolo un- ast\zi `n zona central\ pe Mare, `n momentul `n care nirea a 148 de ani de la campusul universitar Tu- urm\toare, chiar dac\ temele de
de aveau treab\ deoarece timpul manifest\rilor, adi- oficialii se vor `ndreapta Unirea Principatelor, `n dor Vladimirescu. (Silviu control vor fi diferite. (S.D.)
circula]ia a fost blocat\ c\ de la primele ore ale di- spre „Sfin]ii Trei Ierarhi“. Pia]a Unirii din Ia[i este or- DASC|LU)
Seminar despre
Ecografii gratuite `n ambulatoriul Maternit\]ii „Cuza-V
Vod\“ noul Cod Fiscal
~ncep=nd de m=ine, Direc]ia
Conducerea Maternit\]ii „Cuza-Vod\“ a purtat s\ nasc\ nu sunt urm\rite se nasc 9.500 de copii, din- [i prematuri (n\scu]i `nain- General\ de Finan]e Publice
de medic“, a declarat dr. Vi- tre ace[tia 5.800 fiind n\s- te de termen). „Procentul Jude]ene Ia[i reia seria de semi-
discu]ii cu [eful CJAS [i urmeaz\ s\ negocieze cu]a Todosiciuc, managerul cu]i la Maternitatea „Cuza- de copii dismaturi a crescut nare cu privire la modific\rile
decontarea ecografiilor pentru toate gravidele care maternit\]ii. P=n\ acum, Vod\“. Multe dintre gravi- de la 7%, `n 2005, la 12% ,`n aduse de noul Cod Fiscal, aplica-
de aceste ecografii gratuite dele care se prezint\ pentru 2006, iar cel al copiilor pre- bile `ncep=nd cu data de 1 ia-
se prezint\ la consulta]ii. A[adar, `n baza acestor beneficiau numai gravidele internare nu sunt urm\rite maturi de la 10,5%, `n 2005, nuarie 2007. Pentru ziua de
internate `n maternitate. de medic [i nu-[i fac anali- la 12,5%, `n 2006. Dac\ `n m=ine, seminarul este progra-
negocieri, fiecare gravid\ ar putea beneficia de 2-3 Pentru a cre[te eficien]a zele necesare. „~n colabora- ce prive[te prematurii dife- mat la orele 10.30, `n sala de
ecografii gratuite `n cursul sarcinii consulta]iilor, `n ambulato- re cu CJAS, vom redacta [i ren]a de procente nu este [edin]e de la etajul 1 a Direc]iei
de Finan]e Ia[i din Anastasie
riul maternit\]ii a fost `nfi- vom trimite c=te o scriso- prea mare, `n ceea ce prive[-
care gravid\ trebuie s\ be- in]at deja un punct de recol- ric\ fiec\rui medic de fami- te dismaturii situa]ia este Panu. Reprezentan]ii
neficieze de minimum trei `ngrijor\toare“, a declarat Ministerului de Finan]e vor
tare a analizelor. lie din jude] `n care s\ in- vorbi participan]ilor, `n primul
de Otilia ecografii `n timpul sarcinii: Tot `n acest an, conduce- form\m ce servicii putem dr. Maria Stamatin, direc- r=nd, despre impozitul pe profit,
B\lini[teanu `n primul trimestru de sar- rea unit\]ii dore[te s\ pune la dispozi]ie gravide- tor medical al maternit\]ii. apoi despre impozitul pe venit,
cin\, `n al doilea [i `n al creasc\ num\rul intern\ri- lor, adic\ aceste ecografii [i Printre cauzele care explic\ iar `n ultima parte, despre im-
La sf=r[itul acestei s\p- treilea, c=nd trebuie s\ se lor de zi [i cel al consulta]ii- analizele medicale de labo- num\rul mare al copiilor pozitarea micro`ntreprinderilor.
t\m=ni, conducerea Mater- vad\ modul `n care este lor `n ambulatoriu, iar `n rator decontate de Cas\“, a dismaturi se num\r\ ali- De asemenea, vor fi oferite in-
nit\]ii „Cuza-Vod\“ va ne- a[ezat copilul, astfel `nc=t sec]iile de ginecologie nu- explicat dr. Todosiciuc. menta]ia precar\ a gra- forma]ii despre `ntocmirea,
gocia decontarea ecografii- s\ se poat\ indica tipul de m\rul consult\rilor s\ ~n ultimul an (2006) neo- videlor [i, `n special, lipsa depunerea [i publicarea
lor pentru toate gravidele na[tere (natural\, ceza- creasc\ pentru cazurile `n natologii ie[eni au consta- proteinelor, fumatul `n tim- situa]iilor financiare anuale
care se prezint\ la consul- rian\). Dac\ am reu[i acest care interven]ia chirurgi- tat o cre[tere considerabil\ pul sarcinii, precum [i hi- `ntocmite la 31 decembrie 2206,
ta]ie `n ambulatoriul unit\- lucru ar fi un c=[tig pentru cal\ este necesar\. a num\rului de copii dis- pertensiunea arterial\ in- precum [i aspecte privind for-
]ii, indiferent dac\ acestea femeile `ns\rcinate, pentru Potrivit statisticilor, `n maturi (n\scu]i la termen, dus\ de sarcin\ de care su- mularele financiar contabile
sunt internate sau nu. „Fie- c\ 50% dintre cele care vin fiecare an, `n jude]ul Ia[i, dar cu greutate mic\), dar fer\ unele mame. a care se utilizeaz\ `ncep=nd cu
data de 1 ianuarie 2007. (S.D.)
12 Miercuri, 24 ianuarie 2007
PE SCURT
Costa[ a devenit
singurul observator
de joc din Moldova
pentru Liga I
Paul Costa[, membru `n
Comitetul Executiv al Federa]iei
Rom=ne de Fotbal `n calitate de
pre[edinte al Comisiei de Copii [i
Juniori, a devenit de cur=nd [i
observator de joc pentru meci-
urile din Liga I. Decizia a fost
luat\ de c\tre Comitetul
Executiv al FRF, Costa[
`ndeplinind cele dou\ condi]ii de
baz\ impuse: peste 200 de meci-
uri jucate ca fotbalist pe prima
scen\ [i o vechime de trei ani ca
observator la Liga a II-a. „~mi
doream de mult timp s\ devin
observator la meciurile de pe
prima scen\, a[ fi putut ob]ine
mai devreme acest statut, dar
am a[teptat s\ acumulez mai
mult\ experien]\ la nivelul ligii
secunde. M\ simt onorat c\ sunt
singurul observator din zona
Moldovei pentru Liga I [i sunt
convins c\ voi face fa]\
cerin]elor, pentru c\ `n ultimii
ani am acumulat destul\ expe-
rien]\ `n e[alonul secund“, a de-
clarat Costa[, fost portar al
Politehnicii Ia[i. (N.P.)
„Satelitul“ lui Poli Ia[i
va disputa un amical cu
Sheriff Tiraspol
Dac\ echipa din liga I Poli Ia[i a
r\mas s\ se preg\teasc\ acas\
`n aceast\ pauz\ competi]ional\,
renun]=nd la cantonamentul
montan [i la turneul `n
str\in\tate, oficialii din Copou
au perfectat `n schimb c=teva
meciuri amicale `n „afar\“ pentru
echipa „satelit“ Poli II, care
evolueaz\ `n prima serie a ligii a
III-a. Forma]ia preg\tit\ de
Adrian Kereszy va pleca la
Chi[in\u pe data de 1 februarie,
urm=nd s\ dispute meciuri de
verificare cu Poli Chi[in\u (3 fe-
bruarie), Zimbru II Chi[in\u (5
februarie) [i Sheriff Tiraspol (7
februarie). (N.P.)
Sebastian Hu]an s-a
`ntors la UTA Arad
Echipa de fotbal FCM UTA Arad
[i-a asigurat serviciile portarului
Sebastian Hu]an, fost
interna]ional de tineret, care a
semnat `n cursul serii de luni un
angajament cu echipa ar\dean\.
La 24 de ani ne`mplini]i,
Sebastian Hu]an revine la UTA,
echip\ la care a debutat `n fot-
balul „mare“ la doar 17 ani, `n
Divizia B. Hu]an a p\r\sit Aradul
`n anul 2002, semn=nd un con-
tract pe cinci ani cu campioana
Republicii Moldova, Sheriff
Tiraspol, `ntre timp el mai fiind
`mprumutat la Dinamo Moscova
[i FC Vaslui. Potrivit co-pre[edin-
telui „B\tr=nei Doamne“, Nicolae
Bara, „Sebastian Hu]an este cel
de al treilea «copil al Aradului»
care revine acas\ `n aceast\
iarn\, dup\ Cristian Todea [i
Norbert Varga“. Pe de alt\ parte,
Nicolae Bara a ]inut s\ precizeze
c\ oficialii „B\tr=nei Doamne“ nu
se g=ndesc la posibilitatea
desp\r]irii de portarul Daniel
Tudor, care [i-a f\cut din plin da-
toria fa]\ de clubul ar\dean [i
care r\m=ne acela[i juc\tor de
baz\ al echipei, venirea lui Hu]an
nef\c=nd dec=t s\ creasc\ [i mai
mult concuren]a pentru postul de
portar, post la care aspir\ [i Ma-
rius M=rne. Contractul de trans-
fer se va semna `n urm\toarele
dou\ - trei zile, dup\ `ntoarcerea
celor de la Sheriff Tiraspol din
Rusia, acolo unde se afl\ `n tur-
neu, Sebastian fiind „evaluat“ la
aproximativ 250.000 de dolari. a
SPORT
Ultima curs\ a Mariei
a Maria Cioncan va fi `nmorm=ntat\ ast\zi `n curtea
bisericii din satul natal, acolo unde `[i au locul de veci
cele mai respectabile persoane din sat a
Atleta Maria Cion- la biserica din sat, de Familia a aflat cum-
can, decedat\ duminic\, unde oamenii `[i vor plita veste prin interme-
`n Bulgaria, va fi `nso- putea lua r\mas bun de diul televizorului, tat\l
]it\ ast\zi pe ultimul la cea care a fost Maria ei fiind internat, `n acel
drum de c\tre cei dragi. Cioncan. Atleta `[i va moment, `n spital, fiind
Pista de atletism va fi g\si lini[tea `n curtea [i el grav bolnav.
`ns\ `nlocuit\ de un l\ca[ului, unde `[i g\-
drum pietruit, de ]ar\. sesc odihna ve[nic\ doar Monument de voin]\
La fini[ o a[teapt\ mul- cele mai respectabile per-
te flori. Exact ce-i pl\cea soane din sat. Octavian Bellu, pre[e-
Mariei, r\splata dup\ o La `nmorm=ntare sunt dintele Agen]iei Na]io-
curs\ c=[tigat\. Vor lip- a[tepta]i s\ participe an- nale pentru Sport, a de-
si medaliile, at=t de pre- trenorul Mariei, {tefan clarat c\ Maria Cioncan
]ioasele distinc]ii la care Beregzaszy, precum [i a fost un monument de
Maria ]inea enorm de colegi de-ai sportivei, per- voin]\.
mult. Ele vor sta la loc soane care au `ndr\git-o „Trebuie s\ ducem
de cinste, `mpreun\ cu fo- [i au apreciat-o de-a lun-
mai departe visul Ma-
tografiile campioanei. gul carierei sale, `ntre- riei, pentru mul]i spor-
Din nefericire pentru rupt\ brusc `nainte s\ tivi, acela de a ob]ine
sportul rom=nesc, pen- `mplineasc\ 30 de ani. medalii la Jocurile O-
tru familia [i prietenii Sala de sport din co- limpice de la Beijing, a
Mariei, va fi ultima cur- muna Maieru va purta, spus Belu. Maria a fost
s\, cea spre ceruri. Si- de acum `nainte, numele un caracter deosebit, un Ast\zi ne vom lua adio de la un monument de
criul cu trupul ne`nsu- Mariei Cioncan, atleta exemplu care nu a uitat voin]\ [i de d\ruire, de la o atlet\ pentru care
fle]it al atletei Maria care a reu[it s\ c=[tige, de unde a plecat. A fost o sportul `nsemna totul. Maria Cioncan va fi con-
Cioncan a ajuns, ieri `n urm\ cu trei ani, me- mare campioan\, iar dus\ pe ultimul drum de c\tre cei dragi
diminea]\, `n jurul orei dalia de bronz la Jocu- sportivii trebuie s\ se
08.00, `n satul natal din rile Olimpice de la Ate- g=ndeasc\ [i la ea c=nd ~ntrebat ce a stabilit peti]ii [i cantonamente.
comuna Maieru, din ju- na, `n proba de 1.500 de vor urca pe podium“. ~n pe linia federa]iilor pen- R\m=ne problema logis-
de]ul Bistri]a-N\s\ud, metri. continuare, Octavian tru transportul sportivi- tic\, federa]iile trebuie
unde va fi `nhumat\. Si- Maria Cioncan a mu- Belu a precizat c\ ofi- lor, Octavian Belu a de- s\ se doteze cu microbu-
criul a fost depus la casa rit, duminic\ diminea]a, cialit\]ile din sport, pre- clarat c\ sportivii sunt ze, ma[ini mai mici sau
p\rinteasc\, iar Maria `n urma unui tragic acci- cum [i gazetarii sportivi oameni maturi, au 25, mai mari, dup\ specifi-
Cioncan va fi `nmor- dent rutier produs `n trebuie s\ cear\ iertare 27, 30 de ani. A[a a fost cul lor. Am v\zut un au-
m=ntat\ `n rochie de mi- Bulgaria, la 20 de kilo- Mariei Cioncan, deoare- [i cu accidentul `n care a
reas\, a[a cum este obi- metri de localitatea Plev-
tobuz frumos al na]iona-
ce ea nu a primit aten]ia murit baschetbalistul
ceiul din str\mo[i, c=nd na, `n timp ce se `ntor- cuvenit\. Toni Alexe, cu doi ani `n lei de handbal, spre e-
mor fetele nem\ritate. cea de la un cantonament „Trebuie s\ ne recon- urm\. „Nu exist\ o lege xemplu. Trebuie s\ ne
Potrivit primarului co- din Grecia. Atleta era fii- sider\m pozi]ia fa]\ de care s\ interzic\ sporti- g=ndim [i la contractele
munei Maieru, Vasile ca cea mare a unei fami- sportivi [i antrenori, a vilor s\ conduc\ propria `ncheiate de sportivii
Bor[, `nmorm=ntarea va lii nevoia[e din comuna men]ionat Belu. Maria a ma[in\, dar am f\cut o profesioni[ti unde inter-
zice pilotarea ma[inii sau
avea loc ast\zi, `ncep=nd bistri]ean\ Maieru, ea fost un monument de recomandare scris\ c\-
cu ora 12.00. Sicriul va mai av=nd o sor\ [i doi ambi]ie [i dorin]\ de vic- tre federa]ii s\ se asig- practicarea schiului“, a
fi dus, `n jurul orei 10.00, fra]i. torie“. ure transportul la com- spus Belu. a
Na]ionala de Salvarea vine de la Tribunal
handbal a Rom=niei a Judec\torii ie[eni au stabilit c\ Poli poate
primi suma aprobat\ `n CL de 3 milioane RON
a fost repartizat\ `n
`n baza contractului de prest\ri servicii
urna a doua valoric\ a ~n vara lui 2006, prefectul Radu Pris\caru a
Echipa de handbal a României î[i va
afla vineri adversara din barajul de cali- atacat decizia `n contencios administrativ a
ficare la CE 2008, programat în 2 man[e Magistra]ii de la Tribunalul institu]iei, Nicu[or P\duraru, Echipa lui Ionu] Popa se
în luna iunie. La tragerea la sor]i de la Ia[i au pus punct scandalului anun]=nd c\ va lua o decizie poate g=ndi la un nou se-
Viena, din 26 ianuarie, România va fi privind finan]area clubului de dup\ ce va analiza situa]ia. zon de prim\ lig\ dac\ va
repartizat\ în urna a doua, al\turi de fotbal Politehnica Ia[i. Dup\ o ~n vara anului trecut, `n pli- `ncasa milionul de dolari
celelalte 6 câ[tig\toare ale grupelor pre- jum\tate de an de conflicte la n\ criz\ financiar\, forma]ia fa-
de la bugetul local
liminarii. Din urna a 2-a fac parte Ro- nivel `nalt `ntre Consiliul Local nion a ora[ului a primit o gur\
mânia, Belarus, Serbia, Elve]ia, Munte- [i Prefectur\, judec\torii au ho- de oxigen prin implicarea CL. Administra]ie al SC FC Poli-
negru, Portugalia [i Suedia. În prima t\r=t c\ finan]area lui Poli de Consilierii locali au aprobat tehnica Ia[i SA. ~n consecin]\,
urn\ sunt repartizate Slovenia, Islanda, la bugetul local cu suma de 30 atunci un contract de prest\ri Pris\caru a atacat hot\r=rea
Ucraina, Polonia, Cehia [i Ungaria. În de miliarde de lei vechi (3 mil- servicii prin intermediu c\ruia CL `n contencios administra-
urna a 3-a se afl\ echipele clasate pe ioane RON) `n baza unui con- Politehnica Ia[i primea de la tiv, Poli r\m=n=nd f\r\ bani.
locul 2 în grupele preliminare (de câte 4 tract de prest\ri servicii este bugetul local `n schimbul pro- „S-a demonstrat `nc\ o dat\
echipe), precum Slovacia, Macedonia, legal\, resping=nd ac]iunea mov\rii imaginii municipiului c\ aceast\ solu]ie de finan]are
Letonia, Olanda [i Lituania. Echipele formulat\ de c\tre Prefectur\ suma de 3 milioane RON. Pre- g=ndit\ `n var\ a fost legal\.
din prima urn\ sunt trase la sor]i cu `mpotriva CL. Contractul este fectul de la acea vreme, Radu Ace[ti bani reprezint\ o
`n acest moment suspendat, dar Pris\caru, a considerat `ns\ i- imens\ gur\ de oxigen pentru
cele din urna a 3-a. Apoi, echipa r\mas\
poate fi re`ntocmit, caz `n care legal\ decizia, motiv=nd c\ re- noi. Putem returna `mprumu-
în prima urn\ este introdus\ în urna a
2-a [i se efectueaz\ tragerea la sor]i. Poli Ia[i poate `ncasa aproxi- prezentatul PSD C\t\lin Ivan, turile [i vom achita datoriile
mativ un milion de dolari. Pre- consilier local, nu putea vota o acumulate anul trecut“, a de-
Meciurile din play-off sunt programate
pe 9/10 iunie (turul) [i respectiv pe fectura poate ataca aceast\ de- asemenea hot\r=re deoarece clarat pre[edintele lui Poli, So-
cizie prin recurs, actualul [ef al era membru `n Consiliul de rin Boca. (Narcis POHOA}|)
16/17 iunie 2007 (returul). La CE 2008
s-au calificat direct Fran]a - campioana
european\ en-titre, Spania, Danemar-
ca, Croa]ia, Germania, Rusia [i Norve- R\zvan }=rlea rateaz\ startul sezonului
gia, ultima în calitate de ]ar\ organiza-
Funda[ul Politehnicii Ia[i, care s\ indice exact leziunea, s\ achite o sum\ de bani pentru
toare. Rom=nia de]ine [anse mari de a R\zvan }=rlea, va rata startul precum [i durata perioadei de a-l transfera pe juc\tor. Cum `n
ajunge la un nou turneu final, dup\ 11 sezonului, urm=nd s\ fac\ o refacere. contul clubului au intrat cei
ani de absen]\. De remarcat c\ la califi- pauz\ de cel pu]in o lun\ dup\ Altfel, oficialii Politehnicii Ti- 50.000 de dolari de la FC Thun
carea Rom=niei `n faza play-off a con- ce s-a accidentat la genunchi `n mi[oara [i-au dat acordul pen- pentru transferul argentinianu-
tribuit [i extrema st=ng\ Mihai Timof- primul meci de verificare, cu tru ca Adrian Ilie s\ joace un an lui Alejandro Gavatorta, ofi-
te, fost `n anii trecu]i la Poli Ia[i, dar echipa Poli II. Primul diagnos- gratis `n Copou, sub form\ de cialii lui Poli sunt dispu[i s\
care ap\r\ acum culorile forma]iei cam- tic este entors\ de genunchi, `mprumut, nu la fel st=nd lu- pun\ aceast\ sum\ la b\taie
pioane HCM Constan]a. Pre[edintele dar pentru investiga]ii mai crurile [i `n cazul lui Naidin. pentru a-l aduce pe Naidin, `n
FRH, Cristian Ga]u, a declarat c\ trico- am\nun]ite fotbalistul va pleca Dac\ fostul dinamovist va primi cazul `n care Comisia pentru
lorii au [anse mari s\ revin\ dup\ mai la Bucure[ti `n aceast\ s\pt\- statutul de juc\tor liber va urca Statutul Juc\torului nu-i va da
mul]i ani la un turneu final. (D.T.) m=n\. }=rlea va face un RMN `n Copou, altfel ie[enii trebuind curs solicit\rii. (N.P.)

Simptome [i tratament `n litiaza renal\
Litiaza renal\ este o afec]iune caracterizat\
prin formarea de calculi `n interiorul
cavit\]ilor pielocoliciale [i `n c\ile urinare, `n
urma precipit\rii substan]elor care, `n mod
normal, se g\seau dizolvate `n urin\.
C=nd apar
de dr. Doina primele semne?
DUMITRIU
Ca frecven]\, litiaza re-
nal\ reprezint\ o afec]iune
care se poate `nt=lni la orice
v=rsta, fiind mai frecvent\
la b\rbat dec=t la femeie.
~n func]ie de compozi]ia
chimic\ a calculilor litiaza
renal\ poate fi clasificat\ `n
litiaz\ renal\ calcic\ (oxa-
lic\, fosfatic\, mixt\), litia-
z\ uric\, litiaz\ cistinic\ [i
litiaz\ xantinic\.
Din punct de vedere cli-
nic, calculii mari prezen]i `n
bazinet pot r\m=ne asimp-
tomatici toat\ via]a, `n timp
ce calculii cu volum redus
determin\ dureri lombare
intermitente.
Exist\ o regul\ clasic\:
cu c=t calculul este mai mic,
cu at=t durerea este mai in-
tens\. Frecvent, litiaza re-
nal\ se manifest\ prin dure-
re lombar\ sau cu localizare
atipic\ (toracic\, apendicu-
lar\, tulbur\ri digestive, he-
maturie microscopic\). Nu
rareori se constat\ [i sem-
nele unei infec]ii urinare.
Dac\ apare migrarea u-
nui calcul, se instaleaz\ un
sindrom dureros paroxistic,
provocat de cre[terea bruta-
l\ a presiunii `n bazinet.
Criza dureroas\ debutea-
z\ de obicei brusc, `n regiu-
nea lombar\, iradiind c\tre
abdomen, organele genitale
(scrot, vulv\) [i fa]a intern\
a coapsei (regiunea inghina-
l\). Durerea are caracter co-
licativ, uneori fiind foarte
violent\ [i poate fi `ntrerup-
t\ de perioade de acalmie ce
pot dura c=teva ore. Pe m\-
sur\ ce calculul `nainteaz\
pe c\ile urinare, sediul dure-
rii se deplaseaz\. Bolnavul
prezint\ tulbur\ri mic]ionale
frecvente [i dureroase. Colica
renal\ `nceteaz\ atunci c=nd
calculul se evacueaz\ `n
vezic\ sau, dac\ este angajat
`n ureter este iar\[i `mpins la
locul de plecare.
Calculul poate intra `n
c\ile urinare [i atunci crize-
le dureroase se succed, fiind
urmate de scurte perioade
de acalmie, `ns\ pe un fond
dureros. ~n timpul colicii re-
nale, bolnavul este nelini[-
tit, agitat, put=nd prezenta
uneori chiar stare de colaps.
C=nd colica renal\ dispare,
se instaleaz\ poliurie, cu
urini clare. ~n timpul colicii
renale bolnavul poate pre-
zenta [i unele modific\ri la
distan]\, din cauza unor
POR}IA DE S|N|TATE
reflexe cu punct de plecare
de la nivelul organului su-
ferind. Astfel sunt men]ion-
ate fenomene digestive (v\r-
s\turi, balon\ri abdomi-
nale, constipa]ie), put=nd si-
mula un sindrom de ocluzie
intestinal\, o criz\ de apen-
dicit\ acut\, la femei o ane-
xit\ sau o sarcin\ extrau-
terin\. Colica renal\ poate
fi declan[at\ de oboseal\,
eforturi, c\l\torie cu motoci-
cleta sau un alt vehicul.
~n timpul sindromului
dureros bolnavul se prezin-
t\ la medic. Acesta va efec-
tua o anamnez\ [i va realiza
examenul fizic al bolnavu-
lui, constat=nd sensibilitate
la nivelul regiunii lombare
[i dureri `n punctele para-
ombilicale at=t la palpare,
c=t [i la percu]ie. Uneori
poate constata m\rirea `n
volum a unui rinichi din
cauza hidronefrozei. Nu ra-
reori examenul fizic al bol-
navului este negativ.
~n timpul crizei bolnavul
prezint\ oligurie, cu urini
`nchise la culoare. Mic]iu-
nile sunt frecvente [i dure-
roase. Hematuria este de
obicei constant\ at=t micro-
scopic, c=t [i macroscopic,
put=nd s\ scoat\ `n repaus
[i s\ se accentueze dup\
efort. C=nd litiaza este in-
fectat\ poate s\ apar\ leu-
cociturie [i picurie masiv\.
Examenul ecografic poate
eviden]ia calculii.
Boala poate da
complica]ii severe
Dac\ la unii bolnavi afec-
]iunea este benign\, av=nd
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
manifest\ri episodice, la cei
mai mul]i evolu]ia [i prog-
nosticul pot fi severe din
cauza complica]iilor. Facto-
rii care pot influen]a evolu-
]ia [i prognosticul sunt: na-
tura litiazei, dimensiunile,
forma, situa]ia topografic\ a
calculului, num\rul, gradul
de obstruc]ie a c\ilor urina-
re, prezen]a sau absen]a in-
fec]iei [i riscul de recidiv\.
Cu privire la natura litiazei
se [tie c\ cea mic\ este mai
bine tolerat\, mai pu]in du-
reroas\, iar tratamentul de
dizolvare a calculului este e-
ficace. Dintre litiazele calci-
ce cea fosfatic\ este mai gra-
v\ dec=t cea oxalic\, prin
faptul c\ recidiveaz\ [i se in-
fecteaz\. C=nd litiaza renal\
este bilateral\ prognosticul
este sever. Orice calcul poate
fi eliminat spontan. Pu]ine
[anse de a fi eliminat le are
calculul din bazinet.
De o mare importan]\ es-
te gradul [i durata obstruc-
]iei, deoarece atunci c=nd es-
te sever\ [i sus situat\ poa-
te duce la o distrugere nefro-
tic\ ireversibil\. Nu rareori
evolu]ia [i prognosticul sunt
influen]ate de apari]ia in-
fec]iei urinare, care poate
duce `n final la o pielonefri-
t\ cronic\, iar bolnavul oda-
t\ diagnosticat cu litiaz\ re-
nal\ va trebui avertizat c\
recidivele sunt frecvente. a
Miercuri, 24 ianuarie 2007
PILULA ZILEI
Sfaturi pentru cei care
vor s\ devin\ vegetarieni
Carnea ofer\ organis-
mului proteine, gr\simi,
vitamina B [i minerale
(`n principal fier [i zinc),
iar pe[tele, pe l=ng\ cele
enumerate asigur\ [i ne-
cesarul de vitamine A, D
[i F. Cum putem substi-
tui carnea? Iat\ c=teva
solu]ii simple care ofer\
necesarul de nutrien]i
pentru buna func]ionare
a fiec\rui organism:
- Lintea, la fel ca faso-
lea boabe, face parte din
familia leguminoaselor [i
constituie o excelent\
surs\ de proteine [i fibre
solubile. ~ns\ lintea are
un avantaj fa]\ de fasolea
boabe: con]ine de dou\ ori
mai mult fier [i este foar-
te bogat\ `n vitamine B.
Pentru noii vegetarieni,
lintea este alimentul po-
trivit pentru a atenua
trecerea brusc\ la legu-
me. Sfatul nostru este de
a ad\uga linte la tocana
de legume sau la alte so-
suri de legume; ameste-
ca]i-o cu ceap\ ro[ie; g\-
ti]i-o cu morcovi. Experi-
menta]i c=t mai multe
combina]ii. De exemplu,
lintea ro[ie se fierbe
foarte repede [i poate fi
pisat\ pentru a face un
piure;
- O cea[c\ de fasole
boabe pe zi v\ poate oferi
o treime din necesarul
zilnic de fier, proteine [i
fibre. Mai mult, aceste fi-
bre sunt solubile [i ajut\
la men]inerea unui coles-
terol sc\zut. De aseme-
nea, o cea[c\ de fasole
boabe furnizeaz\ o canti-
tate `nsemnat\ de pota-
siu, zinc, vitamina B [i
calciu. Este important s\
cl\ti]i bine fasolea con-
servat\ `n cutie. Pute]i
amesteca fasole cu zarza-
vat [i paste din gr=u; a-
d\uga]i-o `n supe cu di-
verse combina]ii de legu-
me, iar pentru un gust
diferit conserva]i singuri
fasolea boabe;
- Nucile [i alunele sunt
o surs\ de proteine, zinc
13
[i vitamina E. O jum\ta-
te de cea[c\ de migdale
asigur\ 175 mg de calciu
pe zi. Studii recente au a-
r\tat c\ nucile [i alunele
nu `ngra[\, cu toate c\ au
foarte multe calorii. Ba
mai mult, alunele ameri-
cane ajut\ la sl\bit;
- Cerealele asigur\ ne-
cesarul de vitamina B12 ,
fier, calciu [i fibre insolu-
bile (care reduc riscul
cancerului de colon [i a
altor tulbur\ri digestive).
}ine]i minte c\ dac\ nu
consuma]i zilnic ou\ [i
produse lactate, trebuie
s\ lua]i un supliment de
vitamina B12;
- Legumele verzi pre-
cum spanacul, broccoli,
salata verde au un con]i-
nut mare de fier (`n spe-
cial spanacul), vitamina
A [i calciu (`ntr-o form\
foarte greu de absorbit).
Sunt [i o surs\ de antio-
xidan]i care ajut\ la com-
baterea cancerului. G\ti-
rea lor [i stropirea cu zea-
m\ de l\m=ie [i o]et face
calciul mai u[or de absor-
bit `n organism. ~mbina]i
`ntotdeauna alimentele
bogate `n fier cu acelea
bogate `n vitamina C, de-
oarece aceasta ajut\ la
absorb]ia fierului. Ames-
teca]i-le `n salate cu ardei
ro[u [i galben, ro[ii, mor-
covi, iar dac\ le prefera]i
g\tite, `n\bu[i]i legumele
verzi `n ulei de m\sline [i
ad\uga]i piper, usturoi [i
ceap\.
- Fructele confiate (cai-
se, stafide, prune, mango,
ananas, smochine, cire[e)
au un con]inut ridicat de
fier, iar combinate cu a-
lune [i nuci asigur\ nece-
sarul de minerale, vita-
mine [i unele fibre. ~m-
pr\[tia]i-le prin salate,
amesteca]i-le `n pireu de
cartofi sau combina]i-le
cu alune, nuci [i semin]e;
t\iate m\runt ele pot fi
asortate cu budinc\, pl\-
cint\, pr\jitur\ [i cerea-
le. (www.topsanatate.ro)

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 24 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond crestin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
zilei

{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,

A
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
5 6 2 1 3 4 2
4 5 9 2
1 8 6 3 7
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

2 7 9 5 3 4 1 8 6 7 2 8 2 4 3 9
3 6 8 1 2 7 9 5 4 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
6 8 1 7 5 2 4 9 3 bus, dar numai cu cifre,
8 de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri 10 3 1 3 7
4 5 3 6 9 2 1 7
7 9 2 3 4 1 8 6 5 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
9 1 6 2 7 3 5 4 8
7 8 6
Statele Unite, Noua 4 9 1 3 11 3 12
5 3 4 1 2 9 Zeeland\ [i Croa]ia, iar V
8 2 4 9 6 5 7 3 1 `n Marea Britanie este
deja considerat un C U R R J J N 13 9 4 14 7
fenomen. Completa]i
7 1 9 careul de 81 de p\tr\]ele
O M U A U O O
cu cifre cuprinse `ntre 1 N I D J D S P
3 [i 9, astfel `nc=t nici o 5 3 8 2 7 3 9
5 1 6 2 3 4 cifr\ s\ nu apar\ de dou\ A C L E M E N T B
ori pe acela[i r=nd sau pe E I N A C I A
1 9 6 2
8 4 1
aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ S T I S A C N B
careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar I E I T D
2 8 5 7 fiecare careu trebuie s\ V E A Pornind de la numele Sf. Mc. ..., de pe verticala A-B, `n
9 3 5 7 6 8 con]in\ cifrele de la 1 la Calendarul Ortodox, de ast\zi, 24 ianuarie,
9, la fel, o singur\ dat\. completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe orizontal\,
3 1 (Solu]ia termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
6 8 9 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 07:30 Sabrina
Cu: David James Elliott) 08:00 Lec]ia de... geografie (r)
08:55 Eurovision 2007 - Drumul 08:30 Poveste f\r\ sf=r[it (r)
spre Helsinki 09:00 Dinotopia (r)
09:10 Dis-de-sear\ (r) 10:00 Tonomatul DP2
10:10 Design - designeri Cu: C\t\lin M\ru]\
10:30 Garantat 100% (r) 11:30 Lege [i ordine (r)
11:25 Al. I. Cuza 12:25 {coala p\rin]ilor (r)
12:00 Ne vedem la TVR! 13:00 Omul `ntre soft [i moft
13:00 Hannah Montana
13:30 Teleshopping
Cu: Emily Osment
14:00 ABC... de ce?
13:30 Club Disney
14:30 Poveste f\r\ sf=r[it
14:00 Jurnalul TVR
15:00 ~mpreun\ `n Europa
15:00 Deliciile buc\t\riei
16:00 Jurnalul TVR
15:30 Oameni ca noi
16:30 E-forum
16:00 Convie]uiri
17:00 Dinotopia
17:00 Jurnalul TVR Cu: Michael Brandon
17:15 Pe ce d\m banii? 18:00 Lec]ia de... istorie
17:45 Dis-de-sear\ 18:35 Lege [i ordine
18:40 Eurovision 2007. 19:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m
Videoclipuri 20:00 Bugetul meu
19:00 Jurnalul TVR
20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc
20:20 Impresioni[tii 21:00 Jurnalul TVR
Cu: Richard Armitage,
21:30 Patinaj artistic. Campionatul
Anthony Calf European: proba de perechi
21:20 Ochiul magic 23:00 Via]a mult a[teptat\
22:15 Un european ca mine
(dram\, Cu: Juan Diego,
22:45 Jurnalul TVR
Luis Tosar, Marta Etura)
23:15 Lumea cite[te! Intrarea Spaniei `n Uniunea
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, European\ aduce schimb\ri
Cu: David Crane) dramatice `n via]a unei comu-
nit\]i de fermieri din provincia
00:35 Lulu
Cantabria, care tr\iesc izola]i
(dram\, Cu: Michele de lume, dup\ legi [i tradi]ii
Placido, Anne Bennent) mo[tenite din tat\ `n fiu...
02:00 Teleshopping 01:00 Jurnalul Euronews
02:10 Jurnalul TVR (r) a 01:15 Tonomatul DP2 (r) a
11:00 Istoria arheologiei (r)
12:00 Jurnal
12:30 360 de grade -
Reportajul Geo (r)
13:00 Stelele filmului (r)
14:00 Clio magazin (r)
14:30 Jurnal (r)
14:35 Jazz - Sibiu, 2006
15:30 Aventura plantelor
16:00 1.000 de fete `n [apte
decenii (r)
16:30 Imagini de r\zboi: artileria
este zeul r\zboiului
17:30 Jazz - Sibiu, 2006
18:30 Stelele filmului
19:00 Identit\]i
19:30 Invita]ie la Oper\
21:00 Placido Domingo,
regele operei
22:00 360 de grade -
Reportajul Geo
22:30 Jurnal cultural
23:00 Musica da capo
00:05 Dulce r\zbunare! (r)
(comedie, Cu: Sam Neill,
Helena Bonham Carter,
Kristin Scott Thomas)
Henry Bell, un om de afaceri
depresiv, [i aristocrata Karen
Knightly `[i salveaz\ reciproc
via]a `ntr-o noapte c=nd se
preg\teau s\ se sinucid\
s\rind de pe podul Londrei.
Cei doi pun la cale un plan
prin care s\-[i pedepseasc\
du[manii care `i `mpinseser\
p=n\ `n pragul sinuciderii. a
07:00 Diminea]a devreme
09:00 ~n gura presei (r)
10:00 Concurs interactiv
11:00 Vivere
12:00 Vocea inimii (r)
Cu: Ioan Isaiu
13:00 Observator
13:45 Din dragoste (r)
Cu: Mircea Radu
16:00 Observator
Cu: Simona Gherghe
16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci
Cu: Cristian Andrei
18:00 Vocea inimii
Cu: Ioan Isaiu, Maria
Dinulescu, Toma Danil\
19:00 Observator
20:30 Robbersonii [i poli]ia
(comedie, Cu: Chevy
Chase, Dianne Wiest,
Robert Davi)
Osborn este un cap al lumii in-
terlope care, din dorin]a de a-[i
desf\[ur\ activit\]ile `n mai
mult\ lini[te, se mut\ `ntr-o
suburbie. Alaturi de Tony
Moore, partenerul s\u mai
t=n\r, poli]istul Jake Stone
prime[te misiunea s\ suprave-
gheze locuin]a infractorului
din casa `nvecinat\.
22:30 Animat Planet
23:00 Observator
Cu: Andreea Berecleanu,
Andrei Zaharescu
00:00 Detectivul Stone
02:00 Concurs interactiv
03:00 Observator (r)
04:00 9595 (r) a
07:00 {tirile PRO TV
09:10 Omul care aduce cartea
09:15 T=n\r [i nelini[tit (r)
Cu: Janne Cooper
10:15 Om s\rac, om bogat (r)
Cu: Horia Brenciu
11:15 Marele cutremur din
Los Angeles (I, r)
(dram\, Cu: Dean Abston,
Lindsay Frost)
O poveste bazat\ pe `nt=mpl\-
rile reale legate de cutremurul
ce a lovit Los Angeles `n 1989.
~n centrul ac]iunii se afl\ un
seismolog care `ncearc\ s\-[i
conving\ superiorii c\ o puter-
nic\ mi[care tectonic\ va
afecta zona. Filmul surprinde
toata gama de emo]ii prin care
trec locuitorii ora[ului.
13:00 {tirile PRO TV
13:45 Miracol pe munte
(dram\, Cu: Patty Duke,
William Devane)
16:00 T=n\r [i nelini[tit
Cu: Janne Cooper
17:00 {tirile PRO TV
17:45 Om s\rac, om bogat
(Cu: Horia Brenciu)
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Detonatorul
(ac]iune, Cu: Elizabeth
Berkley, Randall Batinkoff)
22:15 La bloc (r)
23:00 {tirile PRO TV
23:45 Renegatul (ac]iune,
Cu: Lorenzo Lamas)
00:45 La bloc (r)
comedie a
07:00 Iubire de mam\ (r)
09:00 Culoarea p\catului
11:00 Pariul iubirii
13:30 Jur\m=ntul
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Drago[ St\nescu,
Ioana Maria Moldovan
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
23:30 Jur\m=ntul (r)
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
01:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu,
Carmen Tanase, C\t\lina
Musta]\, {tefana Samfira,
Mihai C\lin, Adrian Nicolae,
Gheorghe Visu, Nicoleta
Luciu, Cabral Ibaca)
02:30 Muzica de Acas\
03:00 Lori (r)
04:00 Amy, feti]a cu ghiozdanul
albastru
Cu: Eduardo Capetillo,
Nora Salinas, Pedro
Armendariz Jr.
Amy este o feti]\ de opt
ani, plin\ de via]\. Ea
locuie[te la malul m\rii, `ntr-o
barc\ de pescar al\turi de
tat\l adoptiv, Matias, care a
salvat-o de la un naufragiu
c=nd era un bebelu[ ... a
 TIMP LIBER Miercuri, 24 ianuarie 2007 15
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Palatul Culturii Centrul Cultural Francez, Sala Studio „Teofil V=lcu“
British Council [i Centrul M=ine, 25 ianuarie 2007, ora
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Ianuarie - Februarie 2007,
18.00 [i duminic\, 28 ianuarie,
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Muzeul de Istorie al Moldovei Cultural German din Ia[i ora 18.00: „Scara pisicii“ de
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT din cadrul Complexului Na]io-
nal Muzeal „Moldova“, Sala 10-30 ianuarie: Concurs de Katalin Thuroczy, regia: Irina
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, c\r]i po[tale pe tema „Ce va Popescu Boieru. Scenografia:
„Orest Tafrali“: Expozi]ia „Ma-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, aduce Rom=nia Uniunii Euro- Marfa Axenti.
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| rele tezaur monetar medieval
pene?“ pentru tinerii cu vârsta Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
al Moldovei“ cuprins\ `ntre 15 [i 25 de ani.
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU Muzeul de Art\ din cadrul 17.00: „Dragoste la Vene]ia“,
Foto: „NONY“ Rezultatele se vor anun]a pe 15 scenariu dup\ comedia del-
Complexului Muzeal Na]ional februarie c=nd va fi [i vernisajul
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI l'arte. Spectacol `n regie colec-
Corectura: Georgeta APOPEI Moldova, Ia[i prezint\ Expozi]ia expozi]iei cu toate vederile in-
omagial\ Centenar Corneliu Ba- tiv\ realizat `n cadrul progra-
trate `n competi]ie Fiecare par- mului „Leonardo da Vinci“.
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i ba, `n galeria de art\ contempo-
ticipant va crea una sau mai Scenografia: Rodica Arghir.
ran\ II, la etajul I al Palatului
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Culturii din Ia[i. Reunind lucr\ri multe c\r]i po[tale (fotografie, S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
Departament economic: Ionela MIH|IL| desen, pictur\, grafic\ pe calcu-
Consilier juridic: Ana MANEA de pictur\ [i grafic\ at=t din co- ora 18.00: „Via]a mea sexual\“
lec]ii muzeale Muzeul de Art\ lator) cu dimensiunea de de Cornel George Popa. Regia:
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan din Cornel George Popa, sceno-
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale câ[tig\toare vor fi reunite grafia: Rodica Arghir.
e-m
mail: info@zziarullumina.ro din Gala]i [i Muzeul de Art\ din `ntr-un set de 6 care va fi trimis Sala „Pod Pogor-F Fiul“
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Constan]a, c=t [i particulare - `n toate ]\rile europene. Partici-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) la Casa Pogor
colec]ia artistului, colec]ia dr. A. pan]ii pot trimite lucr\rile prin
ISSN 1841-141X email, la adresa: concurs-eu- S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Teodorescu, colec]ia dr. H. Al- 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“ de Te-
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET dea, expozi]ia va fi deschis\ spre ropa@ccfiasi.ro sau le pot aduce
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa direct la unul din cele trei centre odor Maziliu. Regia: Ovidiu La-
Cotoranu). vizitare p=n\ `n martie 2007 [i z\r, scenografia: Nicolai Mih\il\
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ este menit\ s\ sublinieze parcur- participante. Premiile vor con-
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 sul unuia dintre cei mai repre- sta `n c\r]i [i albume de art\ `n
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\
zentativi arti[ti plastici rom=ni. englez\, german\ sau francez\. Filarmonica de Stat
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare.
Moldova Ia[i
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 Ateneul T\t\ra[i Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
Vineri, 26 ianuarie 2007, ora 19.00: Concert simfonic. Diri-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ CONDOLEAN}E 19.00: „Steaua f\r\ Mihail Se- jor: Michele Santorsola, Italia.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ bastian“ de Dumitru Crudu. Solist: Roberto Miele, corn,
Ordinul Asisten]ilor Medicali
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei Regia: Ion Sapdaru, sceno- Italia. Din program: Carl Maria
[i Moa[elor din Rom=nia, grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu von Weber - Uvertura operei
filiala Ia[i, este al\turi de Rasca. Momente muzicale: Ro- „Freischütz“; Richard Strauss -
colega Tania Bararu `n meo Cozma, Marian Starcea. Concertul nr. 2 pentru corn [i
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ grelele momente
Cu: Radu Ghila[, Daniel Busu- orchestr\ `n mi b major; Ed-
ioc, Dumitru N\stru[nicu, Oc- ward Elgar - Varia]iunile „E-
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) cauzate de pierderea tavian Jighirgiu, Anne Marie nigma“, op. 36; Edward Elgar -
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- tat\lui. Sincere condolean]e Chertic, Lorena Condru], Gelu Pomp and Circumstance op. 39,
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- familiei `ndoliate! Zaharia, Ionu] Dumitru. Mar[ nr. 1 `n re major. a
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re-
cunoscute interna]ional.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF,
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
Canada). telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i).
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
fac p=n\ pe 12 februarie. Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
Cotidianul Lumina utilizeaz\ ANUN} rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
(Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
informa]ii furnizate de
Salariat\, caut gazd\ sau apartament Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ cu o camer\, pentru `nchiriat. Telefon Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
ROMPRES 0745.893.412 sau 0727.772.578 mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 P\mânt fr\mântat 07:50 Cum se fabric\ 07:00 O prad\ mortal\ 11:20 Trasee: Povestea spus\ de 08:00 Mo[ia mangustelor 10:00 Secretele piramidelor
Megavulcanul 08:40 Cum s-au construit ~ncep\torii Ironbridge 08:30 Parcul Animalelor - ~n 10:55 Istorii neelucidate: Cine a
08:00 Clipe de co[mar Atacurile m\rii 08:00 John Lydon [i atacul re- 11:50 Patrula z\pezilor s\lb\ticia Africii tr\dat-o pe Anne Frank?
Pr\bu[ire pe autostrad\ 09:10 Universul: Via]a chinilor Liechtenstein 09:00 Cele mai nostime animale 11:50 Un secol modelat de
09:00 D-ale maimu]elor 10:00 Planeta s\lbatic\ 09:00 Automobile americane re- 12:15 Patrula z\pezilor: Les Arcs din lume r\zboaie
10:00 Opera]iunea „{oc [i uimire“ Râuri de piatr\ condi]ionate 12:45 Om la ap\! Mica Rom\ 10:00 Salva]i animalele 12:45 Câmpuri de b\t\lie
11:00 {tiin]\ la Hollywood Furtuna secolului Recondi]ionat de la fiare 13:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: 10:30 SOS Animalele B\t\lia pentru Caen
Vehicule fantastice 10:55 Cum se fabric\ vechi Instantanee de via]\ 11:00 Salvarea animalelor 13:40 Braveheart
12:00 Megastructuri 11:45 Cum s-au construit 10:00 Motociclete americane s\lbatic\ Victime `n suburbie Adev\r sau fic]iune ?
Autobahn Atacurile m\rii 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 13:40 C\l\torii cu zarul 11:30 ~ngrijitori la Zoo: ~n culise 14:35 Vân\torii de fantome
13:00 Dezastre `n aer 12:10 Dincolo de ziua de mâine Vehicule cu reac]ie 14:05 Pe [ine: Nordul Norfolk-ului 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie Fantomele din castelul
Doborâ]i de tr\snet 13:00 Marea `ntrebare 12:00 Tehnologie extrem\ 14:35 Clubul de pescuit Buena Rezerva]ia Natural\ Leslie
14:00 D-ale maimu]elor 13:25 Vitez\ `n v\zduh Barajele din Vene]ia Vista Mokolodi 15:05 Un secol modelat de
13:00 O prad\ mortal\: ~ncep\torii 15:05 Patrula z\pezilor 12:30 Urgen]e veterinare r\zboaie
15:00 Opera]iunea „{oc [i uimire“ Rena[tere
14:00 John Lydon [i atacul re- Liechtenstein 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit 16:00 Secretele piramidelor
16:00 {tiin]\ la Hollywood 13:50 Cum se fabric\
chinilor 15:30 Patrula z\pezilor: Les Arcs Capcana gunoaielor 16:55 Istorii neelucidate: Cine a
Vehicule fantastice 14:40 Cum s-au construit tr\dat-o pe Anne Frank ?
17:00 Paradisuri naturale 15:00 Cum se fabric\ 16:00 Proiecte de vis 14:00 Jurnal de cimpanzeu
Atacurile m\rii 17:50 Un secol modelat de
Madagascar - Lumea uitat\ 16:00 Ma[ini pe alese 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de 14:30 Parcul Animalelor - ~n
15:10 Universul: Via]a r\zboaie
Lancia Delta Integrale Est: Bra[ov, România s\lb\ticia Africii
18:00 Vân\torul vânat 16:00 Planeta s\lbatic\ 18:45 Câmpuri de b\t\lie
17:00 Automobile americane re- 17:20 Trasee: Povestea spus\ de 15:00 Zborul spre cas\
Pr\d\tori `n paradis Râuri de piatr\ B\t\lia pentru Caen
condi]ionate: Recondi]ionat Ironbridge
19:00 Megastructuri Furtuna secolului de la fiare vechi 16:00 Animale extreme 19:40 Braveheart
17:50 Patrula z\pezilor
Lansare din mare 16:55 Cum se fabric\ 18:00 Motociclete americane 17:00 Vân\torul de crocodili Adev\r sau fic]iune?
Liechtenstein
20:00 D-ale maimu]elor 17:45 Cum s-au construit 19:00 Vân\torii de mituri Lumea cobrei scuip\toare 20:35 Vân\torii de fantome
18:15 Patrula z\pezilor: Les Arcs
21:00 Fenicienii Atacurile m\rii Infrac]iuni [i mituri 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Fantomele din castelul
18:45 Om la ap\! Mica Rom\
22:00 Secrete: B\rbieritul 18:10 Dincolo de ziua de mâine 20:00 Tehnologie extrem\ Lan]uri `ncrustate Leslie
19:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: In-
23:00 Real? 19:00 Totul despre Vase-container stantanee de via]\ s\lbatic\ 19:00 Raport Animal Planet 21:05 Un secol modelat de
Efectul Nostradamus Controlul Traficului Aerian 21:00 Petrol, sudoare [i platforme 19:40 C\l\torii cu zarul 19:30 Salva]i animalele r\zboaie
00:00 Clipe de co[mar 19:50 Robotica MARS - Restabilirea pro- 20:05 Pe [ine: Nordul Norfolk-ului 20:00 Jurnal de cimpanzeu 22:00 Secretele piramidelor
Vulcanul St. Helens 20:40 Cum s-au construit duc]iei de ]i]ei 20:35 Clubul de pescuit Buena 20:30 Parcul Animalelor - ~n 22:55 Istorii neelucidate: Cine a
01:00 Secrete a Arcade 22:00 Dr. G, medic legist Vista s\lb\ticia Africii tr\dat-o pe Anne Frank?
21:10 Imperiul solar: Impact! 23:00 Constructorii de motociclete 21:05 Patrula z\pezilor: 21:00 ~n adâncurile s\lb\ticiei, cu 23:50 Un secol modelat de
22:00 De profesie supravie]uitor Trevelen contra lui Scott Liechtenstein Nick Baker: {erpii cu clopo]ei r\zboaie
Legend\: Canyonlands Long 21:30 Patrula z\pezilor: Les Arcs 21:30 Natura la scar\ mare 00:45 Câmpuri de b\t\lie
22:55 Robotica 00:00 Ultimele 24 de ore 22:00 Proiecte de vis 22:00 Via]a mamiferelor B\t\lia pentru Caen
[tiri 23:45 Cum s-au construit River Phoenix 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de Via]a `n copaci 01:40 Braveheart
film artistic Arcade 01:00 O alt\ planet\ Est: Bra[ov, România 23:00 Poli]ia veterinar\ din Adev\r sau fic]iune?
00:10 Monstrul marin triasic a 02:00 Curse a 23:20 Trasee a Phoenix a 02:35 Vân\torii de fantome a
 CM
YK

16 Miercuri, 24 ianuarie 2007 REPORTAJ

Cresc\toria de stru]i - o afacere profitabil\

a Un t=n\r absolvent al Seminarului Teologic a reu[it s\ pun\ pe roate o afacere cu stru]i a El a pornit
cu dou\ familii de stru]i [i acum are 20 de exemplare ce c=nt\resc fiecare peste 150 de kilograme a ~n doi ani,
viitorul preot a sacrificat mai multe p\s\ri uria[e, iar carnea, considerat\ o delicates\, a v=ndut-o pe la mai multe
restaurante din ]ar\ a O parte din ou\le de stru] au fost frumos `ncondeiate [i `[i a[teapt\ clien]ii a

de Constantin
MAXIM
Niciodat\ nu e prea de-
vreme pentru a te apuca
de afaceri. A[a se face c\,
la 25 de ani, un proasp\t
absolvent al Seminarului
Teologic a reu[it s\ pun\
pe roate o afacere care i-a
uimit pe locuitorii modes-
tului sat Frunte[ti, din
comuna Filipeni. Acum
mai bine de un an, Sergiu
Ciuche, `mpreun\ cu ta-
t\l s\u, Neculai, [i v\rul
s\u, Andrei Cr\ciun, s-au tata dac\ acum, o dat\ cu cates\. ~ntr-un abator
decis s\-[i cumpere dou\ intrarea `n UE, dispune specializat, din pas\re
familii de stru]i, c=te un de mijloacele pentru ca poate fi folosit absolut
mascul [i dou\ femele, pe s\-i fac\ stru]ului mai orice, de la ou\ [i p=n\ la
care le-au g\sit la o fer- pl\cute ultimele clipe din pielea de pe picioare, din
m\ din Sf=ntu Gheorghe via]\, a[a cum prev\d care se confec]ioneaz\ po-
cu 4.200 de euro. Stru]ii normele europene. «Am, [ete sau curele de ceas.
au fost adu[i acas\, unde sigur c\ am. ~l aneste- Mai mult, p\s\rile consu-
`n scurt timp au devenit ziez. Adic\ `l apuc de g=t, m\ foarte pu]in, nu cu
atrac]ia localit\]ii. „Am `l pun pe buturug\ [i `i mai mult dec=t o g\in\
c\utat pe internet [i am retez capul. Nu sufer\ de- obi[nuit\, adic\ gr\un]e
g\sit aceast\ ferm\. Stru- loc», i-a spus tata“, poves- [i concentrate c=nd sunt
]ii s-au acomodat foarte te[te, glumind, Sergiu. mici, [i apoi furaje [i, `n
repede [i au `nceput s\ Sergiu Ciuche este plin special, lucern\. „Dintr-
fac\ ou\. Din p\cate, pa- de sim]ul umorului chiar un ou de stru] se face o
tronul din Sf=ntu Gheor- [i c=nd este con[tient c\ omlet\ ce echivaleaz\ cu Sergiu Ciuche, t=n\r absolvent al Seminarului Teologic,
ghe nu ne-a spus cum tre- mica sa afacere are [anse 24 de ou\ de g\in\, iar o a `nceput anul trecut afacerea cu 2 familii de stru]i.
buie s\ `ngrijim puii, ast- pu]ine s\ ias\ `n lume [i pas\re matur\ face un ou Ast\zi, `n ferma de la Frunte[ti se afl\ 20 de stru]i
fel c\ la `nceput ne-au mu- c\ va r\m=ne doar un la dou\ zile. O parte din
CM
YK rit vreo 70 de buc\]i. ~nce- business de familie. {i ou\ le folosim pentru con- se v=nd cu 300.000 de lei `ntrebuin]are. A apelat la nou\ exemplare, iar CM
YK

tul cu `ncetul am aflat
mereu c=te ceva din tai-
nele cre[terii acestor p\-
s\ri [i de atunci nu am
mai avut probleme“, po-
veste[te Sergiu.
Abator specializat
numai pe stru]i
Nu au mai fost pro-
bleme din punctul de ve-
dere al reproducerii, ci al
h\]i[ului legislativ ce a-
vea s\ urmeze. Belelele
au `nceput s\ curg\ `n
momentul `n care t=n\rul
Sergiu [i asocia]ii s\i au
`ncercat s\-[i valorifice
investi]ia. „Avem firm\,
iar pentru comercializa-
rea c\rnii a trebuit s\
ob]inem o autoriza]ie de
la DSV. Carnea a ob]inut
certificatul, `ns\ cei de la
Direc]ie l-au `ntrebat pe
asta pentru c\ `n ]\rile
europene, carnea de stru]
nu este acceptat\ dec=t
dac\ animalul este t\iat
`ntr-un abator specializat
numai pe stru]i, `ns\ a[a
ceva nu exist\ deocam-
dat\ `n Rom=nia.
„Cel mai apropiat se
g\se[te doar `n Ungaria,
dar aici se pl\te[te pu]in
[i nu se merit\. Am c\u-
tat pe internet, o astfel de
investi]ie ar ajunge la
500.000 de euro“, adaug\
Andrei Cr\ciun.
„Dintr-un ou de stru]
se face o omlet\ ce
echivaleaz\ cu 24 de
ou\ de g\in\“
Deoarece carnea de
stru] nu con]ine colesterol,
ea este considerat\ o deli-
sum, iar restul le adun\m
[i le introducem `n incuba-
tor. Acum am `nv\]at se-
cretul [i nu prea mai avem
pierderi p=n\ c=nd puii au
ie[it la maturitate“, spune
proprietarul lor.
De fapt, ou\le de stru]
sunt [i ele la mare c\u-
tare, la fel ca [i carnea, [i
bucata. Patronii micii
ferme au g\sit chiar [i o
pia]\ de desfacere `n ju-
de], la Restaurantul Vo-
gue din Bac\u, unde
v=nd carnea dezosat\ de
stru] la pre]ul de 350.000
de lei vechi kilogramul.
Viitorul preot le-a g\sit
uria[elor ou\ [i o alt\
ajutorul unui prieten pic-
tor, care le-a `nsufle]it cu
picturi biserice[ti [i a
f\cut din fiecare ou o
adev\rat\ oper\ de art\.
„Am un prieten care a fost
`n Fran]a [i a v\zut c\
doar o coaj\ de ou de stru],
f\r\ s\ fie pictat\, se
vinde cu o sut\ de euro“,
adaug\ viitorul preot.
Tot mai pu]ine
cresc\torii `n Moldova
Acum c=]iva ani, `n
plin scandal al bolii vacii
nebune ce cuprinsese toa-
t\ Europa, carnea de
stru] p\rea s\ fie cea mai
viabil\ alternativ\ pen-
tru aportul de protein\
animal\ `n consumul po-
pula]iei. }\ri precum
Danemarca, unde fermele
de stru]i sunt bine orga-
nizate, au avut enorm de
c=[tigat `n acea perioad\.
Febra cre[terii stru]ilor a
cuprins [i Rom=nia: zeci
de microferme au `mp=n-
zit `n scurt timp tot teri-
toriul ]\rii. Dup\ doi ani,
euforia a trecut [i mul]i
cresc\tori au renun]at la
o astfel de afacere. Cu
cele 20 de exemplare,
Sergiu Ciuchi, tat\l [i
v\rul s\u se num\r\
printre cei mai mari cres-
c\tori de stru]i din Mol-
dova. Astfel, `n Ia[i mai
sunt doar doi cresc\tori
de stru]i, unul de]in=nd
cel\lalt patru. Jude]ul
Neam] este mai bogat, cu
43 de stru]i (31 de mas-
culi [i 12 femele).
„Cererea de carne de
stru] este destul de mare.
Problema este c\ Rom=-
nia nu are nici un abator
autorizat pentru sacrifi-
carea acestora, dar nici
norme sanitar-veterinare
de sacrificare“, spun me-
dicii veterinari. La Vaslui
exist\ trei cresc\tori, ca-
re au `n total 48 de stru]i,
din care 42 sunt `ntr-o
ferm\ la B\c\oani. Cei
care s-au hazardat s\
creasc\ aceste p\s\ri
s-au confruntat cu nume-
roase probleme, av=nd `n
vedere c\ stru]ii necesit\
o alt\ tehnologie `n com-
para]ie cu g\inile. Stru]ii
sunt p\s\ri ceva mai pre-
ten]ioase ca cele auto-
htone, dar dac\ ar exista
pia]\ de desfacere, cre[te-
rea lor ar fi rentabil\, `n-
truc=t se valorific\ la
300.000-400.000 lei/kg. ~n
prezent, pre]ul unui pui
de stru] este de 200-300
de euro, `n timp ce un
adult ajunge chiar [i
p=n\ la 4.000 de dolari.
Cresc\torii sper\ c\ `n
cur=nd se va crea un
cadru legal pentru cre[-
terea [i sacrificarea stru-
]ilor, iar pia]a de des-
facere va veni o dat\ cu
agrearea unui abator
pentru stru]i de c\tre
Uniunea European\. a

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Joi,
25 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 19 (620) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Bretanion - primul episcop Rom=nia are un nou

PAGINA 16

PAGINA 5
rom=n atestat documentar ambasador la Vatican

Cuza [i B\sescu, vedetele

Ia[ului de Ziua Unirii
a Cu o or\ `nainte de sosirea oficialit\]ilor, at=t Pia]a Unirii, c=t [i acoperi[urile sau sc\rile blocurilor erau
`n]esate de jandarmi, poli]i[ti [i angaja]i ai Serviciului de Protec]ie [i Paz\ a Pre[edintele a fost `ntâmpinat
cu onoruri militare a „Este protocol de grad zero [i din acest motiv au fost chema]i militarii G\rzii Na]ionale
de la Bucure[ti“, a precizat unul dintre organizatorii evenimentului a Traian B\sescu [i-a pus pe jar Un nou sistem de
zecile de SPP-i[ti c=nd a renun]at s\ mai danseze Hora Unirii, pornind s\ fac\ un tur prin mijlocul mul]imii facturare a gazelor,
adunate `n pia]\ a Impresionat de c\ldura cu care a fost primit de cele c=teva mii de ie[eni prezen]i din septembrie 2007
la eveniment, pre[edintele [i-a prelungit celebra „baie de mul]ime“ la mai bine de o or\ a PAGINILE 8-9 PAGINA 6

Partidele de opozi]ie
`[i dau m=na
pentru suspendarea
CM
YK
pre[edintelui CM
YK

PAGINA 7

UMF caut\
solu]ii interne prin
evalu\ri externe
PAGINA 11

POZA ZILEI Ninsoare abundent\ [i v=nt puternic, `n Europa

Ninsori abundente au loc `nce-
p=nd de mar]i seara `n vestul [i cen-
trul Europei [i un v=nt puternic s-a
ab\tut asupra continentului, provo-
c=nd patru mor]i [i perturb=nd se-
rios circula]ia [i traficul aerian ieri.
~n Germania, trei automobili[ti
[i-au pierdut via]a. Potrivit servici-
ilor meteorologice, ninsorile ajung
ast\zi `n nordul Germaniei [i vor
dura p=n\ s=mb\t\. ~n Spania, nin-
sori abundente s-au `nregistrat `n
nordul ]\rii. ~n Austria, stratul de
z\pad\ a ajuns la un metru `n
cursul nop]ii de mar]i spre miercuri
`n Carinthia (sud), unde au fost
`nchise [osele [i o autostrad\.
Aproximativ 300 de camioane au
fost blocate pe [oselele din
Carinthia. ~n Italia a nins [i v=ntul
sufl\ cu putere. ~n porturile Livorno
[i Napoli au fost suspendate
leg\turile maritime cu insulele. ~n
nordul [i centrul ]\rii, pe [osele [i
autostr\zi, nu se mai poate circula
dec=t cu ma[ini prev\zute cu
lan]uri. a
Lumina
angajeaz\
reporter
Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
lectivul de redac]ie [i organizeaz\
un concurs de preselec]ie pentru
ocuparea unui post de reporter.
Condi]ii:
- studii superioare (`n an ter-
minal sau finalizate);
- experien]a `n jurnalism [i cu-
no[tin]ele teologice pot constitui
un avantaj.
CV-urile se depun la sediul re-
dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.

Operatorii de cablu TV nu vor mai `ncasa abonamentul `n avans

Pre[edintele Autorit\]ii ne digital\, telefonie mo- comunicat al ANPC. Cu a- [i eliminarea clauzei con-
Meteo

Un fenomen extrem de rar `n de[er-
tul Arizona din Statele Unite: ninsoarea
neobi[nuit\ de duminic\ noaptea a aco-
perit cactu[ii [i restul vegeta]iei de[erti-
ce din statul Arizona. a
Na]ionale pentru Protec]ia
Consumatorilor, Marian
Zlotea, a convenit mar]i cu
reprezentan]ii marilor o-
peratori de servicii de ca-
blu TV, internet, televiziu-
bil\ [i fix\ eliminarea obli-
gativit\]ii pl\]ii `n avans a
abonamentului pentru `m-
bun\t\]irea contractelor
`ncheiate cu beneficiarii
serviciilor, se arat\ `ntr-un
Z
cest prilej, ANPC a conve- tractuale privind obligarea
nit [i obligativitatea opera- consumatorului la plata ~nnorat
torului economic de a `n[- unei taxe `n cazul denun-
tiin]a consumatorul `nain- ]\rii unilaterale din partea maxima 12 °C
tea opririi furniz\rii ser- consumatorului a contrac- minima -1
1 °C
viciilor respective, precum tului. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Joi, 25 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXIII)
Curente `n
protestantism (X)
Quakerii (de la englezescul
quaker, „tremur“) sunt o
alt\ sect\ ap\rut\ `n pro-
testantism, `n anul 1648,
`n timpurile confuze ale re-
publicii puritane engleze.
Aderen]ii acestei secte s-au
numit „tremur\tori“, da-
torit\ faptului c\ tremurau
`n momentul `n care
primeau inspira]ia. Ini]ia-
torul G. Fox, un cizmar,
afirma c\ adev\rul despre
Dumnezeu nu se dobân-
de[te doar prin citirea Sfin-
tei Scripturi sau prin s\-
vâr[irea Sfintelor Taine,
cât mai ales prin erup]ia
harului sau iluminarea in-
tern\ a fiec\rui credincios.
Inspira]ia de care vorbea
Fox se primea prin extaz.
Quakerii au `ncercat s\
r\mân\ fideli idealurilor
lor revolu]ionare. La fel ca
„progresi[tii“ [i „liberalii“
de azi, erau hot\râ]i s\ se
autoexclud\ din propria lor
societate. Etica religioas\,
egalitarist\ postulat\ de ei
a fost asociat\ cu o lips\ de
implicare ([i de autoritate)
social\ [i a creat un climat
`n care individualismul ex-
trem avea s\ `nfloreasc\.
Referitor la celelalte `nv\-
]\turi ale quakerilor, ace[-
tia nu se deosebeau cu
mult fa]\ de celelalte gru-
p\ri religioase ap\rute `n
protestantism: respingeau
autoritatea bisericeasc\ [i
statal\, jur\mântul, servi-
ciul militar [i orice form\
de distrac]ie, apreciind
cinstea [i pietatea. Secta
„Swedenborgienilor“ sau
„Biserica nou\“ a fost `nte-
meiat\ `n anul 1743 de
reformatorul, savantul [i
filosoful Emanuel Sweden-
borg († 1772), fiul unui
episcop suedez. El sus]inea
revigorarea Bisericii, pe
care o considera sl\bit\ [i
`n care nu se mai puneau
`n practic\ `nv\]\turile
Sfintei Scripturi, iar Sfin-
tele Taine ajunseser\ un
proces mecanic. ~n cele
zece episoade ale istoriei
cretinismului, referitoare
la controversele [i cu-
rentele ap\rute `n sânul
protestantismului, au fost
prezentate sectele cele mai
importante, `ns\ num\rul
lor a fost mult mai mare.
Toate aceste secte sau gru-
p\ri religioase aveau ca
numitor comun lipsa de
unitate doctrinar\ [i orga-
nizatoric\, care provenea
dintr-un ra]ionalism exce-
siv [i din desacralizarea
Bisericii, care devenea
acum o asocia]ie, o simpl\
comunitate, condus\ de
subiectivism [i individua-
lism, unde nici autoritatea
Sfintei Scripturi, sus]inut\
de toate sectele, nu a putut
s\ conduc\ la unitate.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre ve[nicul
ispititor
Un frate l-a `ntrebat pe av-
va Sisoe: „Oare tot a[a `i
prigonea Satana pe cei din
vechime?“. B\trânul zice:
„Acum o face mai r\u, pen-
tru c\ i s-a apropiat vre-
mea [i se zbucium\“. (Pa-
teric, edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Cum Dumnezeu lucreaz\ `n lume
Iisus „le zicea `n `nv\-
]\tura Sa: «Lua]i seama la
c\rturari c\rora le place s\
se plimbe `n haine lungi [i
s\ li se plece lumea `n pie-
]e, [i s\ stea `n b\ncile din-
tâi `n sinagogi [i s\ stea `n
capul mesei la ospe]e, ei, ca-
re sec\tuiesc casele v\du-
velor [i de ochii lumii se roa-
g\ `ndelung, `[i vor lua mai
mult\ osând\». {i [ezând `n
preajma cutiei darurilor, Ii-
sus privea cum mul]imea a-
runc\ bani `n cutie. {i mul]i
boga]i aruncau mult. {i
venind o v\duv\ s\rac\, a
aruncat doi bani, adic\ un
codrant. {i chemând la Sine
pe ucenicii S\i le-a zis:
«Adev\rat gr\iesc vou\ c\
aceast\ v\duv\ s\rac\ a
aruncat `n cutia darurilor
mai mult decât to]i ceilal]i.
Pentru c\ to]i au aruncat
din prisosul lor, pe când ea,
din s\r\cia ei, a aruncat tot
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
Dac\ doi tineri se iubesc, dar sunt necredincio[i,
`n dragostea lor mai este prezent Hristos?
Acum vreau s\ v\
spun un lucru: s\ [ti]i c\
nici inteligen]a [i nici
orice educa]ie nu are nici
o valoare dac\ nu este `n
slujba dragostei [i a iu-
birii. Dar nu putem s\-i
oprim s\ se c\s\toreasc\.
~ns\, nu ajung nic\ieri,
dac\ nu sunt cu Hristos.
„Ne iubim, [i gata!“ A-
cesta este instinct [i ni-
mic altceva. Iubirea ace-
ea nu are durabilitate.
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
† Sfântul Grigorie
Teologul,
arhiepiscopul
Constantinopolului
Sfântul Grigorie a tr\it
`n secolul al IV-lea. A stu-
diat filosofia cu cei mai
vesti]i dasc\li `n Cezareea
[i Atena, dup\ care s-a
`ntors `n Nazianz, unde
CALENDARUL ZILEI
ce avea, toat\ avu]ia sa».“
(Marcu 12, 38-44)
***
~n `nv\]\tura Domnului
nostru Iisus Hristos des-
coperim mai multe situa]ii
pe care le putem compara,
iar `n]elesul lor este u[or de
descoperit. Astfel, `n frag-
mentul evanghelic de ast\zi,
când Hristos vorbe[te despre
rug\ciunea c\rturarilor, ne
`nva]\ s\ ne rug\m cu
smerenie, s\ ne comport\m
[i s\ ne `mbr\c\m cu dis-
cre]ie, s\ ne prezent\m `n
fa]a semenilor cu dragoste [i
inim\ bun\. Apoi, Mântui-
torul arat\ spre gestul de
milostenie al unei v\duve,
care a pus doi b\nu]i `n cutia
darurilor de la Templu. Ea a
oferit pu]in, gândim, dar a
oferit mai mult decât to]i cei
dinaintea ei, ne spune Dom-
a dialog cu pr. Arsenie Papacioc a
C\s\toria `n sine tre-
buie s\ se fac\ dup\ cum
spune proverbul: ori bine,
ori deloc! – fiindc\ este `n
slujba unui ideal, nu `n
slujba pl\cerilor numaide-
c=t. Iubirea, c\s\toria care
urmeaz\, dac\ nu sluje[te
unor idealuri mai `nalte -
chiar nec\s\torit, dar mai
ales c\s\torit - sigur c\ nu
ajungi la nimic pozitiv: nu
faci dec=t s\ pierzi un
timp at=t de scump.
tat\l s\u Grigorie era epis-
cop. A tr\it câ]iva ani `n
pustiu, apoi a fost preot `n
Nazianz. Dup\ o vreme,
Sfântul Grigorie a ajuns pa-
triarh [i a participat la
Sinodul al II-lea Ecumenic
de la Constantinopol (381).
Iubitor de lini[te, s-a retras
`n satul Arianz din Ca-
padochia. Dintre operele
sale, cele mai vestite sunt
cele Cinci cuvânt\ri teolo-
gice, `n care l\mure[te
Taina Sfintei Treimi.
† Sfântul Bretanion,
episcopul Tomisului
Originar din Capadocia,
Sfântul Bretanion a fost,
probabil, ucenic al Sfântului
Vasile cel Mare. A fost nu-
mit episcop al Tomisului `n
jurul anului 360. Se pare c\
Sfântul Bretanion a avut un
rol important `n redactarea
[i trimiterea documentelor
cu privire la transferarea
sfintelor moa[te ale Sfân-
tului Sava Gotul `n Capado-
cia, la cererea Sfântului
Vasile cel Mare. O epistol\
a aceluia[i sfânt sugereaz\
faptul c\ Bretanion este cel
care ar fi redactat actul
martiric al Sfântului Sava
Gotul. Bretanion a condus
Biserica Tomisului pân\
aproape de anul 381, când
nul Iisus Hristos, l\mu-
rindu-ne: aceast\ femeie a
oferit lui Dumnezeu din pu-
]inul ei, nu din ceea ce-i pri-
sosea. Deci pu]inul a devenit
mult, pentru c\ darul a fost
din toat\ inima [i adunat cu
jertf\. Noi gândim c\ cine
are mult poate da mult, iar
cine are pu]in poate oferi
pu]in. Când ne raport\m la
Domnul Hristos [i `nv\]\-
tura Sa vedem c\ multul
devine pu]in, iar pu]inul
devine mult, moartea devine
`nviere, pâinea devine Trup,
vinul devine Sânge, lacrima
devine zâmbet, botezul devi-
ne na[tere, copilul devine `n-
ger, maturul devine sfânt,
pescarul devine Apostol. Nu
sunt antiteze, ci modul cum
Dumnezeu lucreaz\ `n lume
[i `n sufletul fiec\ruia. (Ru-
bric\ realizat\ de pr. Du-
mitru P|DURARU, Radio
Trinitas)
Dac\ se iubesc, este un
fel de a vorbi. Ce rost are
s\ mai vorbim c\ se iu-
besc, dar nu cred `n Dum-
nezeu! Nu exist\ nici un
fel de siguran]\ de per-
cepere `n viitor, de sens,
de scop, dac\ nu exist\
Dumnezeu. Dac\ nu este
`n Biseric\, nu exist\
nimic! Acesta ar putea s\
fie r\spunsul care s\
r\spund\ la `ntrebarea
ce a]i pus-o.
s-a mutat c\tre Domnul, `n
ziua de 25 ianuarie.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Cuviosului Pu-
blie; a p\rintelui Maris; a
Sfintei Muceni]e Medula
`mpreun\ cu `nso]itoarele
ei; a Cuviosului Apollos (A-
polo); a Cuviosului Castin,
episcopul Bizan]ului; a Cu-
viosului Dimitrie Schevofi-
laxul [i a Sfântului Mucenic
Auxentie.
Mâine, Biserica face po-
menirea Cuviosului Xeno-
font, a so]iei sale, Maria, [i
a fiilor lor, Arcadie [i Ioan.
~n ziua de 25 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1475 – {tefan cel Ma-
re, domnul Moldovei (1457-
1504), a trimis o scrisoare
circular\ principilor din
Europa anun]ându-le victo-
ria pe care a repurtat-o
asupra turcilor la Vaslui
(10 ianuarie);
a 1554 – A fost fondat
ora[ul Sao Paolo (Brazilia);
a 1627 – S-a n\scut
Robert Boyle, fizician [i
chimist irlandez; a dat prima
defini]ie a elementului
chimic (1661) [i a pus bazele
analizei chimice calitative
(m. 30 decembrie 1691);
a 1673 – Nicolae Miles-
cu a alc\tuit, `n limba sla-
Ce s\ le cerem? C\sni-
cia are nevoie de educa]ia
copiilor, de a-i `nv\]a s\
se `nchine. Pot s\ tr\-
iasc\ a[a cum ar face-o
ni[te p\g=ni, f\r\ nici un
fel de ideal? N-au b\tut
clopotele destul ca s\ se
de[tepte tineretul acesta?
Iar cuv=ntul acela care
zice c\ „ast\zi familiile
trec prin momente difi-
cile“ nu prea mi se pare
corect. Pentru c\, atunci
von\, „Cartea profe]iilor“,
oper\ dedicat\ scopurilor
politice;
a 1736 – S-a n\scut
Joseph-Louis Lagrange,
matematician [i astronom
italian, care a pus bazele
mecanicii analitice, a adus
importante contribu]ii `n
teoria numerelor [i analiza
numeric\, `n mecanica ce-
reasc\ (m. 10 aprilie 1813);
a 1755 – A fost fondat\
Universitatea din Moscova;
a 1825 – S-a n\scut Ion
B\l\ceanu, om politic (par-
ticipant la Revolu]ia de la
1848 din }ara Româneasc\,
militant pentru Unirea
Principatelor) [i memoria-
list (a l\sat pagini inedite
de o cert\ valoare istoric\)
(m. 22 decembrie 1914);
a 1859 – Alexandru Ioan
Cuza `l nume[te pe Ioan
Alexandru Filipescu prim-
ministru al }\rii Româ-
ne[ti;
a 1874 – S-a n\scut
William Somerset Mau-
gham, prozator [i drama-
turg britanic („Luna [i doi
bani jumate“, „~ntre acte“,
„Valurile“) (m. 16 decem-
brie 1965);
a 1909 – Premiera, la
Dresda, a operei „Electra“
de Richard Strauss (libretul
de Hugo Hofmanstahl, du-
p\ piesa lui Sofocle);
a 1919 – Pre[edintele
SUA, Woodrow Wilson
(1913-1921), propune la
c=nd tr\ie[ti prezentul,
nu mai po]i s\ vezi de-
fec]iunile `n ac]iuni: vezi
numai perfec]iunile. Fie-
care trebuie s\ manifeste
o tendin]\ mereu vie de a
se completa, f\c=nd bine
primul pas spre a[a ceva.
Ast\zi, oamenii se cu-
nun\ f\r\ s\ aiba habar
ce `nseamn\ cununia,
sau chiar rela]ia cu Dum-
nezeu.
Dac\ sunt necredin-
cio[i, nu are nici un haz s\
fac\ [i cununia religioas\,
ca s\ zicem a[a. Dar, dac\
s-au cununat la Biseric\,
`nseamn\ c\ sunt, c=t de
c=t, credincio[i. Dac\ sunt
necredincio[i, nu se mai
cunun\. a
Conferin]a de pace de la
Paris crearea Ligii Na]iu-
nilor;
a 1924 – Au `nceput
primele Jocuri Olimpice de
Iarn\ `n Fran]a, la Cha-
monix;
a 1935 – A `ncetat din
via]\ Vasile Suciu, mitro-
polit greco-catolic; datorit\
lucr\rilor sale de teologie
sistematic\, este considerat
cel mai reprezentativ teolog
al Bisericii greco-catolice
din Transilvania; membru
al Academiei Române (n. 13
ianuarie 1873);
a 1949 – Este creat Con-
siliul de Ajutor Economic
Reciproc (CAER) de c\tre
]\rile central [i est–euro-
pene, satelite ale Rusiei;
a 1964 – Lansarea unui
balon-satelit, „Echo II“, pri-
ma experien]\ comun\ so-
vieto-american\ pentru
studierea Cosmosului;
a 1988 – Inaugurarea Bi-
bliotecii române din Paris;
a 1990 – S-a `nfiin]at
Confedera]ia sindical\
„Fr\]ia“;
a 1993 – A luat fiin]\ co-
tidianul „Cronica Român\“;
a 1998 – Partidul Co-
munist Francez `[i deschide
arhivele pentru istorici [i
politologi;
a 2006 – Vatican – papa
Benedict al XVI-lea public\
prima sa enciclic\, intitu-
lat\ Deus Caritas Est. a
 OPINII & COMENTARII Joi, 25 ianuarie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON nu ne afirma, de a nu im- mult pentru mine, `nc=t eu CE-}I DORESC EU }IE
pune altora con[tien]a e- te voi afirma `n fa]a lui

Moartea pentru sine xisten]ei noastre, doar

dac\ putem crede – prin
for]a experien]ei – c\ sun-
Dumnezeu, chiar de-ar fi
s\ nu fim dec=t eu [i
Dumnezeu cei ce fac asta“. Hristos, omul [i
Hristos ne cheam\ s\ c=nd ajungem s\ pricepem tem iubi]i [i afirma]i de Am ob]ine foarte mult
murim pentru noi `n[ine,
ce poate `nsemna acest lu-
cru? Fraza e ambigu\, ca
c\ exist\ `n noi un sine
mai profund, ce apar]ine
eternit\]ii, [i un sine su-
c\tre al]ii. Trebuie s\
`nv\]\m s\ fim mult mai
m\re]i dec=t suntem. Nu
dac\ am reu[i s\ ne re-
cunoa[tem `n acest fel
unul pe cel\lalt, s\ putem
„dresajul“ social
orice alt lucru pe care-l perficial care trebuie s\ ne e de ajuns faptul c\ spune, oric=t de timid: „Da a Atunci când peste toat\
spunem despre moarte. dispar\. Trebuie s\ re- Dumnezeu ne iube[te [i ne sunt preg\tit s\ te afirm.
~nseamn\ oare autodis- nun]\m la pojghi]a sinelui afirm\. Sim]im nevoia s\ De[i nu [tiu prea bine cum truda noastr\ se a[az\ harul lui
trugere? Mul]i `[i ima- de suprafa]\ pentru a fim afirma]i de c\tre a- s-o fac p=n\ la cap\t, de Hristos vin imediat [i pacea,
gineaz\ c\ da [i `ncearc\ putea tr\i deplin. proapele nostru, de c\tre vreme ce existen]a ta de
s\ aplice `nv\]\tura `n Mul]i simt c\ nu pot fi cel pu]in o persoan\ care p=n\ acum a fost o provo- [i bucuria [i… echilibrul a
acest sens. Din fericire ei con[tien]i de propria lor ne spune: „Tu contezi pen- care, ba chiar o agresiune,
e[ueaz\, dar r\m=n mar- existen]\ p=n\ c=nd nu se tru mine `n mod absolut“. chiar de mi-e team\ s\ fac de Nicolae HULPOI
ca]i de teroarea acestui afirm\ [i pretind recunoa[- Gabriel Marcel insist\, asta, totu[i te voi afirma
fapt. O `n]elegere corect\ a tere. Iar al]ii desigur c\ `ntr-una din c\r]ile lui, c\ c=t de mult pot“. ~n acest „Suntem ceea ce s\vâr[im `n mod repetat“,
mor]ii pentru sine ar `n- reac]ioneaz\ [i `ncearc\ s\ a spune cuiva te iubesc e fel putem deveni suficient constata acum aproape 2400 de ani Aristotel.
semna acceptarea acestei se apere `n fa]a unui ase- ca [i cum i-ai spune: „Nu de maturi ca s\-l afirm\m Evident, afirma]ia filosofului antic nu se refer\
progresive mor]i a anumi- menea tip de agresiune. vei muri niciodat\“, `n sen- pe cel\lalt [i s\-i procla- la gesturile care `ntre]in via]a biologic\ (res-
tor lucruri `n noi, p=n\ Putem accepta faptul de a sul c\ „tu contezi at=t de m\m valoarea absolut\ in- pira]ie, alimenta]ie etc.) sau la cele care pre-
diferent de pre]. supun un nivel sc\zut de implicare con[tient\
O persoan\ afirmat\ `n (cum ar fi, de pild\, deplasarea), ci la acele
acest fel poate uita de sine fapte care, m\car la `nceput, au fost pl\nuite,
[i tr\i lini[tit\. Aceasta e s\vâr[ite `n urma unei deliber\ri lucide [i au
calea pe care suntem che- devenit obi[nuin]e.
ma]i s\ mergem. Trebuie Psihologia propune [i ea explica]ii dintre cele
s\ avem curajul s\ r\zbim mai variate cu privire la modul `n care se
printre straturile de fric\ formeaz\ personalitatea uman\, de la cele mai
`n a ne afirma unul pe ce- simple, cum sunt teoriile din secolul al XIX-lea,
l\lalt tot mai mult, lup- `n care individul era explicat, pur [i simplu, ca
t=nd cu teama, `nving=nd-o. un „produs al societ\]ii“, pân\ la cele contempo-
La fiecare pas trebuie s\ rane, care iau `n calcul o multitudine de factori
`ncet\m s\ fim pentru ca ce interac]ioneaz\ cu persoana uman\, [lefuind-o
cel\lalt s\ poat\ fi. A[a (sau poate mutilând-o!) dându-i, `n final, o
cum spunea Sf=ntul Ioan form\ specific\, un contur cât de cât stabil.
Botez\torul, c\ el trebuie Confirmând, `n mare, viziunea clasicilor
s\ se mic[oreze pentru ca asupra omului, p\rin]ii Bisericii au propus o
Cel\lalt s\ poat\ cre[te paradigm\ de abordare a persoanei umane
(Ioan 3, 30), `n acela[i fel care, prin profunzimea ei, nu `nceteaz\ s\-i
suntem noi chema]i s\ frapeze pe cei care o analizeaz\.
murim treptat pentru ca Dup\ p\rerea lor – p\rere `ntotdeauna sus-
cel\lalt, aproapele nostru, ]inut\ [i de experien]a fiec\ruia dintre noi – su-
s\ poat\ fi. A muri `n- fletul dispune de trei facult\]i sau puteri: ra-
seamn\, deci, a nu l\sa ]iune, sim]ire [i voin]\. Fiecare dintre acestea
nimic `n noi dec=t ceea ce sunt „instrumente“ ce trebuie s\ se afle `ntr-o
este esen]ial pentru ca via- stare de echilibru pentru a p\stra sufletul
]a s\ poat\ fi tr\it\ total. s\n\tos sau, cu alte cuvinte, a p\stra persoana
(Mitropolitul Antonie de `n sfera unei specificit\]i umane. Dac\ puterile
Suroj) sufletului tind s\ se echilibreze, deja putem
vorbi despre sfin]enie. La cap\tul opus, excesul
de ra]iune glacial\, senzualitatea exacerbat\,
DE LA AL}II PENTRU NOI cazul acesta ni se pare c\ nu `n ori voin]a egoist\ conduc `ntotdeauna la mon-
artist moare câte ceva (dup\ cum `n struozit\]i care se pot manifesta fie la nivel in-
balad\ nu cel ortoman va muri
La Mihai Eminescu primul), ci dincolo, `n lume, unde
s\l\[luiesc uciga[ii, iar «pr\bu-
terior, sufletesc, fie la nivel exterior, social.
C\ veni vorba de echilibru: ce `nseamn\ s\
fii un om echilibrat? ~n cazul nostru, ce ar tre-
[irea» poetului e una vindec\toare bui s\ faci pentru a men]ine echilibrul dintre
de Liviu PAPUC [i, `n consecin]\, `n\l]\toare“; ra]iune, sim]ire [i voin]\? O fi-nsemnând, oare,
~n aceast\ lun\ a Eminescului, - `n Dorul eminescian figureaz\ c\ orele fiec\rei zile, pe care le parcurgem `n
s\ `nchin\m m\car un gând geniu- medita]ii de genul: „Interdic]ia p\- stare de veghe, trebuie petrecute, `n mod egal,
lui nostru, de ce nu `mpreun\ cu catului face ca spa]iul codrului s\ fie gândind, sim]ind [i dorindu-ne diferite lucruri?
Ioan }icalo, vrednic scriitor [i profe- resim]it ca un altar, cu rolul s\u de Cu siguran]\, deja zâmbi]i sau sunte]i con-
sor bucovinean tr\itor `n preajma transfigurare, de dematerializare, traria]i. Evident, ideea de echilibru presupune
M\n\stirii Râ[ca, cel care ne-a adus prezent [i `n poezia eminescian\. De o raportare la ceva, c\reia s\ i se subordoneze,
frumoas\ veste: cartea „Poetica in- aceea, artistul `[i interzice tr\irea presupune reperul. Dar care este reperul?
strumentelor muzicale `n lirica em- senzual\ a iubirii, sinonim\ cu de- De la viziunea psihologic\, aproape tragic\,
inescian\“, ap\rut\ sub egida Bi- personalizarea. {i, la drept vorbind, despre omul „dresat social“, trecând prin cea
a[a ceva nici nu e posibil, din mo- aristotelic\, oarecum neutr\, simplu constata-
blioteca „Miori]a“, Câmpulung Bu- ment ce sentimentul invadeaz\
covina, 2006, 140 p. Pe lâng\ stu- tiv\, pân\ la cea cre[tin\ este o distan]\ destul
fiin]a `ndr\gostitului, departe de de mare. Departe de a fi imaginat doar ca un fir
diul care d\ titlul volumului, `n care lume, «la mijloc de codru verde»,
sunt analizate cu fine]e [i profun- de praf purtat de vânt, omul are – `n gândirea
resim]it tot ca un arhetip, o insul\ Sfin]ilor P\rin]i – o valoare inestimabil\, va-
zime rolurile specifice pe care le au vegetal\ cu atributele eternit\]ii“;
`n poezia eminescian\ lira, flautul, loare generat\ de evenimentul extraordinar al
- `n sfâr[it, `n studiul „{i mai po- `ntrup\rii Fiului lui Dumnezeu.
harpa, buciumul, cornul, toaca, toli]i-l pe Eminescu!“... amara con-
clopotul [i talanga, g\sim `n interi- Taina ~ntrup\rii a f\cut ca Omul perfect s\
statare: „Nebunia geniului este ase- nu mai fie doar o proiec]ie idealist\, ci o tul-
orul copertelor [i alte subiecte inci- m\n\toare cu cea a sfântului. ~ntr-o
tante: Eminescu al Bucovinei, Timp Rele-or zice c\ sunt toate câte nu bur\toare realitate, o chemare pentru noi,
lume care se supune doar mi[c\rii vor `n]elege... reperul absolut al oric\rei existen]e care-[i
eminescian, Cuvânt [i t\cere `n iu- centrifugale, o lume comun\, cu Dar afar\ de acestea, vor c\ta caut\ echilibrul.
birea eminescian\, Solitudinea emi- tendin]\ accelerat-nivelatoare, `n ~ncheind tot cu ideea lui Aristotel, `n]elegem
nescian\, „Con-[tiin]a“ lui Emines- vie]ii tale
deplasare spre zona kitsch-ului S\-i g\seasc\ pete multe, r\ut\]i c\ obi[nuin]a `i d\ omului o anumit\ constant\
cu. Doar câteva exemplific\ri, din moral, integritatea, adic\ inadecva- sufleteasc\, pe care, la un moment dat, cu greu
foarte multele care ar merita pro- [i mici scandale –
rea la lume, apare scandaloas\. E Astea toate te apropie de dân[ii... o mai poate p\r\si - când e vorba de obi[nuin]a
movate: de ne`n]eles [i e ar\tat\ cu degetul. rea - sau nu-[i mai poate imagina via]a altfel -
- din Mioritism `n poezia lui Nu lumina
{i e veselie mare când unul din Ce `n lume-ai rev\rsat-o, ci când e vorba de deprinderea bun\, de `n]ele-
Eminescu afl\m c\: „Baciul din ace[tia, ca oameni, are parte de o gerea superioar\.
Miori]a e un nelumit, el n-a apucat p\catele [i vina.
c\dere, ne[tiind c\ un asemenea Oboseala, sl\biciunea, toate Pentru cre[tin, deprinderea bun\ nu este
s\ r\spund\ chem\rii Universului moment e doar o sincop\, `nt\ri- simpl\ jonglerie sau `ntâmplare, ci implic\
[i avem toate motivele s\ credem c\ relele ce sunt
toare, resim]it imediat superlativ- ~ntr-un mod fatal legate de o voin]\, discern\mânt [i dragoste perpetu\. Iar
[i poezia lui Eminescu m\rturise[te tragic, departe de a fi lep\dat, e atunci când peste toat\ truda noastr\ se a[az\
aceea[i stare poetic\ a nelumitu- mân\ de p\mânt;
asumat pân\ la ultimele lui con- Toate micile mizerii unui suflet harul lui Hristos vin imediat [i pacea, [i bucu-
lui“, care este „retras `n singu- secin]e `ntru `n\l]are. Individul, ria [i… echilibrul. ~ns\ acest har nu „cade“ de
r\tate, `ntrucât orice tentativ\ de
chinuit
prea supus iner]iei, crede a fi g\sit Mult mai mult `i vor atrage decât undeva de sus, nu vine pur [i simplu, ci trebuie
dialog se termin\ de fiecare dat\ cu motiv de asem\nare [i, nefiind `n c\utat de fiecare dintre noi. Cu `nver[unare.
tot ce ai gândit“.
un e[ec, deziluziile fiind convertite stare de altceva, love[te. E singura
`ntr-un fascinant monolog, ceea ce lui [ans\ de a-[i face sim]it\ * Liviu Papuc este istoric literar,
* Nicolae Hulpoi este teolog,
este `ns\[i poezia eminescian\. ~n prezen]a: redactor-[[ef al s\pt\m=nalului „Lumina de Duminic\“
publicist, doctor `n Litere
4 Joi, 25 ianuarie 2007
Ast\zi este ultima zi din s\pt\m=na
de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor
La Ia[i, rug\ciunea pen-
tru unitatea cre[tinilor s-a
desf\[urat mar]i, 23 ianu-
arie, la Biserica romano-
catolic\ „Sf. Anton de Pa-
dova“ din cartierul ie[ean
Dacia. Slujba din cea de-a
[asea zi a S\pt\m=nii de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor a fost oficiat\ de
pr. Iosif Comora[u, iar pre-
dica a fost rostit\ de c\tre
pr. dr. Constantin Naclad
de la Biserica „Sf. Nicolae“
Domnesc. Acesta a vorbit
despre pericopele biblice ce
au fost citite `n cadrul sluj-
bei: „S-au citit trei texte `n
aceast\ sear\ [i toate vor-
besc despre `ndr\zneala de
a asculta de Dumnezeu,
despre `ndr\zneala de a-L
cunoa[te [i de a-L atinge
pe Dumnezeu, despre `n-
dr\zneala de a g\si `n
Dumnezeu pe Cel care este
Izvorul vie]ii [i pe Cel care
ne ofer\ nemurirea. ~n-
dr\zneala de a spune lumii
c\ Iisus Hristos este Fiul
lui Dumnezeu este pasul
pe care trebuie s\-l fac\
orice cre[tin pentru a de-
p\[i comoditatea unei vie]i
`n care compromisul [i re-
lativitatea credin]ei fac
cas\ comun\ cu patimile [i
cu p\catele `n care tr\im,
iar cre[tinul trebuie s\
dep\[easc\ aceast\ stare,
pentru c\ atunci c=nd re-
A doua parte a Octavei de
rug\ciune comun\, la Bucure[ti
Popasurile spirituale din
a doua parte a Octavei de ru-
g\ciune pentru unitatea
cre[tinilor au continuat, la
Bucure[ti, `n Bisericile Ar-
mean\ [i Luteran\, `n zilele
de luni, 22 ianuarie, respec-
tiv, mar]i, 23 ianuarie.
Rug\ciunea din a cincea
zi a S\pt\m=nii de rug\ciu-
ne pentru unitatea cre[tini-
lor s-a desf\[urat `n Cate-
drala armean\ „Sf. Arh. Mi-
hail [i Gavriil“, monument
de arhitectur\, bine integrat
`n complexul arhitectural al
centrului capitalei. Gazdele
`nt=lnirii, IPS Arhiepiscop
Dirayr Mardichian [i preotul
paroh Ezras Bogdan, au pre-
ferat un tipic de rug\ciune
mai scurt pentru a face loc
unui concert de compozi]ii
religioase interpretat de
corul catedralei armene din
Bucure[ti. Voci remarcabile
ale unor soli[ti de la Opera
Na]ional\ [i Filarmonica
„George Enescu“ au oferit
participan]ilor un florilegiu
de compozi]ii religioase spe-
cifice mai multor confesiuni,
prelungind astfel spiritul de
deschidere [i dialog ce mar-
cheaz\ Octava de rug\ciune.
La rug\ciunea comun\ de
la Biserica Armean\ au par-
ticipat PS Varsanufie Praho-
veanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor,
care a reprezentat pe PF Pa-
triarh Teoctist, IPS Ioan
Robu, Arhiepiscop Mitropolit
de Bucure[ti, reverend Mar-
tin Jacques din partea Bise-
ricii Anglicane, al\turi de
care au mai participat repre-
zentan]i ai Bisericilor Greco-
Catolic\ [i Evanghelice de
Confesiune Augustan\ [i
Sinodo-Prezbiterian\.
Cuv=ntul de `nv\]\tur\ a
fost ]inut de reprezentantul
cunoa[tem c\ Hristos este
Fiul lui Dumnezeu atunci
ne-am dep\[it condi]ia [i
am intrat `ntr-o stare de
misionar, `ntr-o stare de
continu\ lupt\ cu relele [i
cu p\catele acestei lumi“.
De asemenea, p\rintele
Constantin Naclad a vorbit
[i despre semnifica]iile E-
vangheliei care s-a citit `n
cadrul rug\ciunii comune
din aceasta sear\: „Evan-
ghelia care s-a citit ne spu-
ne despre femeia aceea bol-
nav\ de scurgere de s=nge,
o femeie a c\rei boal\ era
socotit\ necurat\ de evrei,
care nu puteau s\ `n]elea-
g\ boala ei, iar ea tem=n-
du-se, dar `ndr\znind,
pentru c\ [tia c\ Hristos
este Dumnezeu Cel care
face minuni, a mers prin
spatele Lui [i s-a atins de
hainele Lui [i `ndat\ s-a
vindecat. Aici, Hristos `i
spune femeii s\ ias\ `n
fa]\, s\-[i m\rturiseasc\
suferin]a pe care a avut-o,
cum a lucrat credin]a `n
ea, cum a f\cut-o s\ `n-
dr\zneasc\ s\ se ating\ de
Dumnezeu pentru a se vin-
deca. Femeia a m\rturisit,
iar M=ntuitorul `i spune s\
`ndr\zneasc\ mai departe,
deoarece credin]a ei a m=n-
tuit-o, fiind cu Dumnezeu“.
Ieri sear\ rug\ciunea
pentru unitatea cre[tinilor
Bisericii Greco-Catolice, pr.
Cristescu Gheorghe, care,
plec=nd de la distinc]ia Fer.
Augustin dintre iubirea de
sine, care merge p=n\ la p\-
cat [i iubirea de Dumnezeu,
care merge p=n\ la sacrifi-
ciu, a vorbit despre dragoste
[i iubire. Vorbitorul a `n-
cheiat cu `ndemnul Sf. Ioan
Evanghelistul, a c\rui ultim
sfat c\tre ucenici a fost:
„Fra]ilor, iubi]i-v\ unul pe
altul, pentru c\ iubirea este
de la Dumnezeu!“.
A [asea zi de rug\ciunea
comun\ a avut loc mar]i, 23
ianuarie, la Bisericile Evan-
ghelice de Confesiune Au-
gustan\ [i Sinodo-Prezbite-
rian\. Gazda `nt=lnirii, Bi-
serica Luteran\ de Confesiu-
ne Augustan\ (confesiunea
din Augsburg), a fost pasto-
rul Daniel Zikely, al\turi de
care au mai participat pr.
conf. dr. Daniel Benga, re-
prezentantul PF Patriarh
Teoctist, PS Cornel Damian,
Episcop Auxiliar al Arhiepis-
copiei Romano-Catolice din
Bucure[ti, reverend Martin
Jacques din partea Bisericii
Anglicane, pastor Zsold Bela
din partea Bisericii Refor-
mate Calvineum, al\turi de
reprezentan]i ai Bisericilor
Greco-Catolice, Armene, pre-
cum [i de un numeros grup
al Cavalerilor Templieri din
Rom=nia.
Omilia de la Biserica Lu-
teran\ de Confesiune Au-
gustan\ a fost rostit\ de re-
prezentantul Bisericii Orto-
doxe, pr. conf. dr. Daniel
Benga, de la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Patriar-
hul Justinian“ din Bucure[ti.
Cuv=ntul de `nv\]\tur\ s-a
concentrat asupra necesit\-
]ii Bisericilor de azi s\ m\r-
turiseasc\ credin]a apostoli-
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
s-a desf\[urat `n capela
Facult\]ii de Teologie Orto-
dox\ „Dumitru Staniloae“.
Slujba a fost oficiat\ de c\-
tre pr. prof. dr. Viorel Sava,
decanul Facult\]ii de Teo-
logie Ortodox\ din Ia[i, iar
pr. prof. dr. Wilhelm Dan-
c\, rectorul Institutului
Romano-Catolic „Sf. Iosif“,
a rostit predica, `n cadrul
c\reia a eviden]iat semnifi-
ca]iile pasajelor din Sf.
Scriptur\ ce au fost citite
`n timpul acestei slujbe:
„Aceste texte ne evoc\ at-
mosfera din s\pt\m=na
sf=nt\ - din Joia Mare, din
Vinerea Mare - atunci c=nd
Biserica Ortodox\ cele-
breaz\ Prohodul Domnu-
lui. Ce vrea s\ `nsemne
slujitorul suferind de care
vorbe[te Isaia `n prima lec-
tur\ sau trupul lui Iisus
care a fost cerut de Iosif [i
`nmorm=ntat? Ce ar vrea
s\ `nsemne trupul acesta
despre care vorbe[te profe-
tul Isaia [i despre care ne
vorbe[te Evanghelistul
Matei? Prima referin]\
este la Iisus, Acela pe fa]a
c\ruia nu mai era nici o
tr\s\tur\ uman\ posibil\,
nu mai era frumuse]e, nu
mai era chip. (...) Noi, cei
care avem experien]a at=-
tor ani de credin]\ `n Bise-
ric\, credem c\ omul desfi-
gurat despre care vorbe[te
La Bucure[ti, rug\ciunea din a cincea zi
a s\pt\m=nii de rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor s-a desf\[urat `n Catedrala
armean\ „Sf. Arh. Mihail [i Gavriil“
c\. Pr. conf. dr. Daniel Ben-
ga a identificat [ase elemen-
te ale „ethosului apostolic“
fa]\ de care fiecare tradi]ie
cre[tin\ `[i poate verifica fi-
delitatea de credin]\: 1) in-
vocarea Duhului Sf=nt `n
m\rturisirea de credin]\;
2) credin]a `n Iisus cel `n-
viat; 3) `ntemeierea credin]ei
pe m\rturisirea Sfintei
Scripturi; 4) m\rturisirea
credin]ei `n mod public prin
Sf. Liturghie; 5) prelungirea
Liturghiei `n comunitate
Cea de-a doua rug\ciune comun\ din cadrul s\pt\mânii
de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor la Boto[ani a avut loc
pe 23 ianuarie, la Biserica Romano–Catolic\ din localitate
Isaia este Iisus. Noi [tim
c\, spiritualice[te, Iisus
poate fi desfigurat din nou,
de indiferen]a noastr\, de
p\catele noastre. Orice fel
de r\ceala manifestat\ fa-
]\ de Hristos, orice fel de
indiferen]\, orice fel de p\-
cat e o nou\ lovitur\ dat\
lui Iisus Hristos“.
La finalul rug\ciunii, pr.
prof. dr. Viorel Sava, deca-
nul Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\ni-
loae“ din Ia[i, a spus: „~na-
inte de a ne `ntoarce la ca-
sele noastre, mai boga]i su-
flete[te, doresc s\ mul]u-
mesc p\rin]ilor profesori ai
prin filantropie [i caritate; 6)
m\rturisirea crezului de la
Nicea (325) [i Constantino-
pol (381). Aceste [ase ele-
mente dovedesc c\ m\rtu-
risirea unei Biserici este
apostolic\.
Ieri, la Bucure[ti, slujba
comun\ a fost oficiat\ la Bi-
serica greco-catolic\, urm=nd
ca ast\zi, 25 ianuarie, S\pt\-
m=na de rug\ciune pentru u-
nitatea cre[tinilor s\ se `n-
cheie la Catedrala patriar-
hal\ din Bucure[ti. (C.O.)
Institutului Romano-Cato-
lic pentru prezen]\, s\ mul-
]umesc studen]ilor care au
`mbog\]it rug\ciunea cu
prezen]a [i c=ntul lor, [i s\
mul]umesc, `n mod deose-
bit, p\rintelui rector Wil-
helm Danc\ pentru cuv=n-
tul de `nv\]\tur\, de zidire
duhovniceasc\ [i de `ndemn
rostit `n fa]a tuturor, care
se constituie `ntr-un subiect
complex de medita]ie pen-
tru zilele [i pentru lunile
care urmeaz\, pentru anul
care urmeaz\, p=n\ la ur-
m\toarea s\pt\m=n\ de
rug\ciune. V\ mul]umim
tuturor pentru efortul pe
care l-a]i depus fiecare `n
parte, `n aceast\ sear\, c\
rug\ciunea pe care am
s\v=r[it-o aici, `n biseric\,
s\ fie pl\cut\ oamenilor,
dar mai ales s\ fie pl\cut\
lui Dumnezeu“.
S\pt\m=na de rug\ciu-
ne pentru unitatea cre[tini-
lor se va `ncheia ast\zi, 25
ianuarie la Institutul Teo-
logic Romano-Catolic Ia[i,
unde pr. prof. dr. Wilhelm
Danc\ va oficia slujba, iar
pr. prof. dr. Gheorghe Pe-
traru va rosti omilia.
{i la Boto[ani
au continuat
rug\ciunile pentru
unitatea cre[tinilor
Mar]i, 23 ianuarie, `n-
cepând de la ora 18.00, la
Biserica romano–catolic\
din Boto[ani a avut loc cea
de-a doua rug\ciune co-
Ortodoc[ii [i catolicii b\c\uani
s-a
au rugat pentru unire
C=teva sute de credin-
cio[i cre[tin ortodoc[i [i ro-
mano-catolici s-au rugat
mar]i seara `n Catedrala ro-
mano-catolic\ „Sfin]ii Petru
[i Paul“ din centrul Bac\u-
lui pentru unitatea biserici-
lor `n cadrul s\pt\m=nii de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor. Prezen]a cre[ti-
nilor de rit r\s\ritean `n
Catedrala catolic\ a fost ur-
marea faptului c\ duminic\
21 ianuarie, ace[tia s-au `n-
t=lnit [i s-au rugat `mpreu-
n\ `n Biserica „Precista“, a-
colo unde, un sobor de 10
preo]i a oficiat o slujb\ co-
mun\. „Cu ocazia octavei de
rug\ciune s-au f\cut rug\-
ciuni la Biserica „Precista“,
mun\ din cadrul s\pt\-
mânii de rug\ciune pentru
unitatea cre[tinilor. Al\-
turi de pr. paroh al Bise-
ricii Romano–Catolice din
Boto[ani, Iosif Gherghela[,
au participat reprezentan]i
ai Bisericii Ortodoxe din
Boto[ani, numero[i credin-
cio[i apar]inând ambelor
confesiuni. „Mul]umim p\-
rin]ilor pentru acest mo-
ment de `ntâlnire, moment
de har, de binecuvântare,
moment care s\ fie un im-
bold spre a munci mai
mult pentru unitatea Bise-
ricii. Cel care nu munce[te
pentru unitate, munce[te
`mpotriva Bisericii, `mpo-
triva dorin]ei Mântuitoru-
lui ca to]i s\ fie una. S\ lu-
cr\m cu to]ii pentru unita-
te! Nu trebuie s\ privim la
lucrurile ce ne despart, ci
la cele ce ne unesc“, a pre-
cizat pr. paroh Iosif Gher-
ghela[. P\rintele Gherghe-
la[ a dat apoi exemplul a
doi copii care duceau dou\
pahare pe o tav\. {i unul
l-a atins pe cel\lalt din
gre[eal\ [i s-a v\rsat ceva
din pahare. Au `nceput s\
se certe, s\ se ia la b\taie.
„Tu ai v\rsat!“. „Nu! Tu ai
v\rsat!“. Ar trebui s\ se
vad\ c\ `n pahare a r\mas
mult mai mult decât pic\-
turile care s-au v\rsat, s\
fie bucurie [i `mp\care – a
`ncheiat p\rintele Iosif a-
ceast\ mic\ istorisire pil-
duitoare. Dup\ terminarea
slujbei un grup de credin-
cio[i romano – catolici a
`mp\r]it celor prezen]i ico-
ni]e [i cruciuli]e. a
prilej cu care au fost pre-
zen]i [i preo]i romano-cato-
lici, `n frunte cu p\rintele
Isidor D=sc\, decanul roma-
no-catolic de Bac\u. S-a ofi-
ciat slujba comun\ [i s-au
rostit rug\ciuni pentru a-
propierea celor dou\ Bise-
rici“, a declarat preotul pro-
topop Constantin Tomozei,
parohul Bisericii „Precista“.
Dup\ ceremoniile religioase
au rostit cuv=nt\ri p\rin-
tele profesor Ioan Mare[ [i
p\rintele Tomozei, care au
readus `n actualitate cuvin-
tele rostite de M=ntuitorul
Iisus Hristos, atunci c=nd
S-a rugat pentru Sine, pen-
tru ucenici [i pentru lume `n
Gr\dina Ghetsimani. (C.M)

Biserica studen]ilor din Tudor
va primi fonduri pentru finalizarea
lucr\rilor de construc]ie
La invita]ia IPS Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Buco-
vinei, cu o zi `nainte de s\rb\-
torirea Unirii de la 1859, Mi-
nistrul Culturii [i Cultelor,
Adrian Iorgulescu, `mpreun\ cu
ministrul Economiei [i Comer-
]ului, Varujan Vosganian, pre-
[edintele Camerei Deputa]ilor
Bogdan Olteanu, [i inspectorul
general Dorina Isp\sescu din
cadrul Inspectoratului de Stat
`n Construc]ii, au vizitat Cate-
drala mitropolitan\ din Ia[i, ale
c\rei lucr\ri de renovare se afl\
`n plin\ desf\[urare.
~n seara zilei de mar]i, 22
ianuarie, oficialit\]ile au sosit
`n Campusul studen]esc „Tudor
Vladimirescu“, unde au vizitat
Biserica „Sf. Iulian din Tars“ -
„biserica studen]ilor“ aflat\
construc]ie. Aici au fost `nt=m-
pina]i de pre[edintele Ligii Stu-
den]ilor Electroni[ti, Mihai Co-
v\taru, care a solicitat sprijinul
demnitarilor, `n numele tuturor
Ligilor studen]e[ti de la Univer-
sitatea Tehnic\ „Gh. Asachi“,
finan]area lucr\rilor de con-
struc]ie ale acestei biserici.
Adrian Iorgulescu a promis tu-
turor studen]ilor prezen]i c\ va
face tot posibilul pentru ca `n
cel mai scurt timp biserica din
campus s\ primeasc\ fondurile
necesare pentru finalizarea
construc]iei. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS| Joi, 25 ianuarie 2007
Unirea Principatelor -
dorin]a secular\ a românilor
Ieri, 24 ianuarie 2007, la
biserica parohiei „Na[terea
Maicii Domnului“ - Uda s-a
s\rb\torit Unirea Principa-
telor, s\vâr[indu-se o slujb\
de Te Deum [i una de pome-
nire a domnitorului Alexandru
Ioan Cuza [i a celor care au `n-
f\ptuit Unirea Principatelor la
1859. La ora 12.00, clopotul a
b\tut de dou\sprezece ori,
simbolizând r\sunetul de bu-
curie ale românilor uni]i `n
anul 1859. De la p\rintele pa-
roh, Vasile Pintilie, am aflat
c\ „la parohia «Na[terea Mai-
cii Domnului» - Uda s-a format
o tradi]ie a comemor\rii per-
Oficialii au primit din partea studen]ilor liste cu cererile sonalit\]ilor [i momentelor is-
lor legate de finan]area lucr\rilor de construc]ie torice [i culturale importante.
5
Unirea Principatelor este un
eveniment pentru `ntreaga
inim\ româneasc\, dar [i pen-
tru dezvoltarea noastr\ ca
]ar\ european\. ~n acest fel,
ne vom moderniza [i vom fi
membri recunoscu]i `n Uniu-
nea European\, p\strându-ne
tradi]iile [i respectând istoria
noastr\ milenar\“. P\rintele
Vasile Pintilie a `ncheiat dis-
cursul s\u, astfel: „Inimile ro-
mânilor au b\tut acum 148 de
ani f\r\ `ncetare, bucurân-
du-se de unirea celor dou\
principate: Moldova [i Vala-
hia. Trebuie s\ dovedim c\
str\dania `nainta[ilor no[tri
va avea ecou `ntr-o Europ\
unit\, ca cea de acum“! (R.P.)

Rom=nia are un nou ambasador la Vatican

a Sâmb\t\, 20 ianuarie 2007, `n cursul dimine]ii, papa Benedict al XVI-lea l-a primit pe domnul Marius Gabriel Lazurca,
noul ambasador extraordinar [i plenipoten]iar al României pe lâng\ Sfântul Scaun, cu ocazia prezent\rii scrisorilor de acreditare a
Dup\ schimbul de discursuri rostite `n
limba francez\, papa Benedict al XVI-
lea s-a `ntre]inut `n colocviu privat cu
ambasadorul român, informeaz\ Radio
Vatican. Dup\ audien]\, `n Sala
Patrimoniul spiritual al Rom=niei, `n Europa de ast\zi
a Discursul integral al papei Benedict al XVI-lea la primirea
noului ambasador al României, Vatican, 20 ianuarie 2007 a
Domnule Ambasador,
Sunt fericit s\ primesc pe
Excelen]a Voastr\ `n Vatican
pentru prezentarea solemn\ a
scrisorilor care v\ acrediteaz\
`n calitate de ambasador extra-
ordinar [i plenipoten]iar al Ro-
mâniei pe lâng\ Sfântul Scaun.
V-a[ fi recunosc\tor dac\ a]i
binevoi s\ transmite]i Exce-
len]ei Sale Domnului Traian
B\sescu, Pre[edinte al Româ-
niei, ur\rile mele cordiale pen-
tru persoana sa precum [i pen-
tru fericirea [i prosperitatea po-
porului român. ~l rog pe Dum-
nezeu s\ `nso]easc\ eforturile
fiec\ruia `n opera de edificare a
unei na]iuni tot mai fraterne [i
mai solidare.
Rom=nia poate s\ ofere
contribu]ia sa original\
la edificiul european
La `nceputul acestui an, dom-
nule ambasador, ]ara dum-
neavoastr\ s-a bucurat pe bun\
dreptate s\ fie admis\ oficial,
dup\ ani `ndelunga]i de eforturi,
`n Uniunea European\. Sfântul
Scaun, care `ntre]ine de mult\
vreme raporturi strânse [i rod-
nice cu România, a[a cum a]i
subliniat [i dumneavoastr\, a
primit cu satisfac]ie aceast\
nou\ situa]ie, c\ci ea consacr\,
cu fiecare zi mai mult, unitatea
reg\sit\ a continentului euro-
pean, dup\ lunga [i trista pe-
rioad\ de separare a r\zboiului
rece. }ara voastr\ are o `ndelun-
gat\ tradi]ie cre[tin\, vie [i fe-
cund\ `n cultura sa precum [i `n
dinamismul diferitelor Biserici [i
comunit\]i ecleziale, [i `n partic-
iparea lor activ\ la via]a social\.
M\ bucur prin urmare c\
România, bogat\ `n acest „patri-
moniu cre[tin de net\g\duit,
care a contribuit `n larg\ m\su-
r\ la a modela Europa Na]iu-
nilor [i Europa popoarelor“ (Dis-
curs c\tre Corpul diplomatic, 8
ianuarie 2007) poate s\ ofere
contribu]ia sa original\ la edifi-
ciul european, `n scopul de a per-
mite ca el s\ nu fie doar o for]\
economic\ [i o mare pia]\ de
bunuri de consum, ci s\ poat\
g\si un nou elan politic, cultural
[i spiritual, capabil s\ constru-
iasc\ un viitor promi]\tor pentru
noile genera]ii. A[a cum am-
inteam recent Corpului diplo-
matic, „numai respectând per-
soana uman\ este posibil s\ se
Clementin\, noul ambasador român colocviului, ambasadorul a coborât `n Marius Gabriel
[i-a luat r\mas bun de la prefectul Curtea San Damaso unde i-a salutat pe Lazurca s-a a
n\scut la Ti-
Casei pontificale [i s-a dus s\ fac\ o demnitarii care l-au `nso]it, conform mi[oara la 15
vizit\ Cardinalului secretar de stat Tar- protocolului, pe parcursul vizitei, apoi martie 1971.
cisio Bertone. La `ncheierea s-a `ntors la re[edin]a sa din Roma. Este c\s\torit [i
are cinci copii.
A ob]inut licen]a
`n literatur\
f\cut numeroase demersuri pe
lâng\ instan]ele competente ale comparat\ la
Paris, Univer-
Statului, pentru a prezerva pat-
rimoniul istoric pe care ea `l con- sitatea Sorbona,
`n 1994; master-
stituie [i valorile credin]ei pe
care le reprezint\, nu numai atul [i apoi doc-
pentru comunitatea catolic\ ci toratul `n isto-
promoveze pacea [i numai con- de asemenea c\ se va acorda o a- pentru toat\ popula]ia român\. rie-aantropologie,
struind pacea sunt puse bazele ten]ie re`nnoit\ celor mai s\race la aceea[i Uni-
unui autentic umanism integral. familii, pentru ca s\ `[i poat\
Aici `[i afl\ r\spuns preocuparea cre[te copiii `n demnitate. Salut\ri cordiale versitate, `n
1995 [i, respec-
atâtor contemporani ai no[tri `n
fa]a viitorului“ (ibidem).
PF Patriarh Teoctist tiv, 2003; licen]a
„~mi exprim nelini[tea `n limba [i
Vizita papei Ioan Paul al II- literatura
Exigen]ele unei privind cazul lea `n ]ara voastr\, `n 1999, a francez\, limba
marcat, a[a cum a]i spus, „ini-
solidarit\]i active `ntre Catedralei «Sfântul mile [i spiritele românilor“. Ea a
[i literatura
român\, la Uni-
toate p\turile popula]iei Iosif» din Bucure[ti“ permis `n special un nou avânt
versitatea de
`n rela]iile dintre Biserica Cato-
M\ bucur `n egal\ m\sur\ lic\ [i Biserica Ortodox\ Româ- Vest din Timi-
De ani de zile, ]ara voastr\ s- [oara, `n 1996. Din 1997 pân\ `n 2006 a fost cadru didac-
a angajat `ntr-o munc\ profund\ de progresele f\cute de guvernul n\. Salutând `n mod cordial,
vostru `n gestiunea delicat\ a prin intermediul dumneavoas- tic universitar, predând antropologie religioas\ [i litera-
de re`nnoire a societ\]ii, cu grija
de a vindeca r\nile trecutului [i restituirii bunurilor confiscate tr\, pe Prea Fericitul Teoctist, tur\ comparat\. A fost, de asemenea, director de pro-
comunit\]ilor religioase. Este o Patriarhul ortodox al României, grame al Funda]iei „A Treia Europ\“ din Timi[oara [i di-
de a permite tuturor s\ se bu-
cure de libert\]ile fundamentale lucrare de lung\ respira]ie, dic- venit la rândul s\u s\ viziteze rector al Centrului Cultural Jude]ean Arad. Cunoa[te
tat\ de justi]ie [i echitate, care Biserica Romei `n 2002, formu- limbile francez\, englez\ [i italian\.
[i s\ beneficieze de progresul
economic [i social. M\ bucur de trebuie s\ permit\ tuturor cul- lez urarea ca credincio[ii catolici
[i ortodoc[i s\ continue s\ sta-
acest lucru [i `ncurajez respons- telor recunoscute s\ `[i g\seasc\
abilii politici s\ vegheze cu locul legitim `n sânul societ\]ii bileasc\ raporturi tot mai fra- din România, unit\ `n jurul despre pozi]ia de ne`nlocuit a
aten]ie la exigen]ele unei solida- române[ti. Urez, de asemenea, terne `n via]a cotidian\, f\când p\storilor s\i. Ea a avut, cum a- familiei `n sânul societ\]ii.
ca normele ce reglementeaz\ lib- totodat\ s\ progreseze la toate mintea predecesorul meu, „opor- ~n momentul `n care Exce-
rit\]i active `ntre toate p\turile
popula]iei, pentru a evita ca `n ertatea religioas\, care este o li- nivelurile ocaziile de dialog. tunitatea providen]ial\ de a len]a Voastr\ `[i `ncepe oficial
momentul globaliz\rii s\ nu se bertate fundamental\, s\ fie pe Urez `n mod deosebit ca ~ntâl- vedea prosperând una al\turi de atribu]iile pe lâng\ Sfântul
formeze o distan]\ tot mai mare deplin respectate, `n mod special nirea ecumenic\ european\, alta, de-a lungul secolelor, cele Scaun, formulez ur\rile cele
`ntre cet\]enii care au acces `n `n ceea ce prive[te Biserica care trebuie s\ aib\ loc la Sibiu dou\ tradi]ii, latin\ [i bizantin\, mai bune pentru `ndeplinirea cu
mod legitim la binefacerile dez- Greco-Catolic\. {tiu c\ Biserica `n septembrie anul acesta, s\ care `nfrumuse]eaz\ `mpreun\ succes a misiunii dumneav-
volt\rii economice [i cei care se Catolic\, din partea sa, este poat\ constitui o etap\ impor- chipul unicei Biserici“ (Ioan oastr\. Fi]i sigur, domnule am-
g\sesc treptat marginaliza]i, se `ntotdeauna gata s\ studieze cu tant\ pe acest drum `ntreprins Paul al II-lea, Discurs c\tre basador, c\ ve]i g\si `ntotdea-
v\d exclu[i de la acest proces, autorit\]ile competente, `ntr-un `mpreun\ spre unitate. Episcopii din România `n vizit\ una la colaboratorii mei aten]ie
cum se observ\, din p\cate, `n spirit de dialog, mijloacele pen- „ad limina“, 1 martie 2003), ceea [i `n]elegere cordiale.
multe societ\]i moderne. Este tru a dep\[i eventualele difi- „Asupra `ntregului ce `i impune s\ dea m\rturie `n Asupra dumneavoastr\, a
important deopotriv\ s\ se ga- cult\]i ce se pot ivi `n rela]iile mod deosebit despre unitatea familiei dumneavoastr\, a co-
ranteze tuturor accesul echitabil reciproce. Aceasta va ajuta mult popor român, invoc cu universal\ [i care o calific\ `n laboratorilor dumneavoastr\ de
la o justi]ie independent\ [i la pacea social\. ~n aceast\ mod cu totul special s\ lucreze la ambasad\ [i asupra `ntregu-
transparent\, capabil\ s\ lupte privin]\, nu pot decât s\ `mi ex-
larg\ inim\ bel[ugul `n favoarea ecumenismului. {tiu lui popor român, invoc cu larg\
`n mod eficient `mpotriva acelora prim nelini[tea privind cazul binecuvânt\rilor divine“ c\ credincio[ii catolici iau parte inim\ bel[ugul binecuvânt\rilor
care nu respect\ binele comun [i Catedralei „Sfântul Iosif“ din activ la via]a ]\rii, `n special pe divine. (traducere Radio Vati-
care deturneaz\ legile `n profitul Bucure[ti, `n favoarea c\reia Permite]i-mi s\ salut de plan spiritual [i social, [i `i `n- can) * titlurile [i intertitlurile
lor. ~n aceast\ perspectiv\, sper Arhiepiscopul de Bucure[ti a asemenea comunitatea catolic\ demn s\ dea m\rturie cu curaj apar]in redac]iei
PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| „Sfântul Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Iordanului; Ora[ul Akko, unul dintre cele mai vechi
Proorocul [i `nchinare la moa[tele Sfântului Ioan porturi din lume; Ora[ul Haifa port la Marea
Hozevitul; Marea Moart\ - 399 m sub nivelul m\rii Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.
ISRAEL - EGIPT mondiale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a ora[ului
Eilat ; M\n\stirea Sf. Ecaterina de la poalele
Muntelui Sinai; Muntele Sinai, `n locul Sfânt `n care
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
20-28 februarie 2007 Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at - *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; transport
tablele cu cele 10 porunci; Taba [i Eilat; Betleem: avion Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aero-
9 zile/8 nop]i Biserica Na[terii lui Iisus Hristos; Vizitarea port; asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare; 8 nop]i
Muntelui Sionului; Satul Ein Karem, locul copil\riei cazare la hotel de 4 stele, conform programului;
Sf. Ioan Botez\torul; Cana Galileii - Biserica orto- demipensiune (2 mese pe zi - conform programului);
OBIECTIVE VIZITATE: dox\ din satul Cana [i locul `n care a avut loc prima taxe de intrare la obiectivele din program; autocar
- Muntele Scopus; Muntele M\slinilor: Biserica minune din Galileea, transformarea apei `n vin; modern cu aer condi]ionat, conform programului;
Tat\l Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Oa[ul Afula - Nazaret - Biserica greco-ortodox\ asigurare medical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n
Dominus Flevit, Biserica Sfintei Maria Magdalena „Arhanghelul Gavriil“; Muntele Tabor , muntele Israel; ghid vorbitor de limb\ român\ `n Israel; taxa
(rus\); Gr\dina Ghetsimani, cu Biserica Catolic\ a Schimb\rii la Fa]\ a Lui Iisus Hristos, cu vizit\ la Israelian\ de trecere prin vama Taba `n Egipt; taxa
Tuturor Na]iunilor (sau Biserica Patimilor lui Iisus Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“ de pe de viz\ Egiptean\; autocar [i ghid egiptean 2 zile;
Hristos), cu Biserica A[ez\rii `n mormânt a Maicii Muntele Tabor; Capernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i preot `nso]itor.
Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu Gr\dina Andrei; Tabgha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor Termenul limit\ de `nscriere:
Ghetsimani, continuând cu Golgota [i terminând cu [i a pe[tilor; Muntele Fericirilor; Yardenit - locul sim- 31 ianuarie 2007. Termenul limit\
Sfântul Mormânt; Hozeva , vizitarea M\n\stirii bolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele de depunere a actelor: 4 februarie 2007.
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
6 Joi, 25 ianuarie 2007
PE SCURT
~n cur=nd
ar putea ap\rea taxa
de autostrad\
Ministerul Transporturilor ar
putea institui o tax\ pentru cei
care vor s\ utilizeze autostr\-
zile ce vor fi construite `n Româ-
nia, de circa cinci euro pe 100 de
kilometri, a declarat ministrul
Transporturilor, Construc]iilor
[i Turismului, Radu Berceanu.
„Este posibil s\ instituim o tax\
de autostrad\, s\ zicem de cinci
euro pe 100 de kilometri“, a ex-
plicat Ministrul Transporturilor.
De asemenea, Ministerul Trans-
porturilor va organiza, pân\ la
`nceputul sezonului estival, lici-
ta]ii pentru desemnarea unor
companii care s\ administreze
Autostrada Bucure[ti - Pite[ti [i
Autostrada Soarelui. „~n prim\-
var\ se vor mai efectua lucr\ri
de repara]ie pe Autostrada
Bucure[ti, dup\ care dorim s\ o
scoatem la `ntre]inere [i pentru
aceasta vom face o licita]ie, s\
desemn\m un constructor care
s\ o poat\ ]ine `n condi]ii bune
de calitate pe o perioad\ de mai
mul]i ani. Contractul poate s\
fie pe cinci, zece sau chiar mai
mul]i ani“, a explicat ministrul
Transporturilor.
Nicolina Ia[i,
v=ndut\ pe buc\]i
din cauza datoriilor
Nicolina SA Ia[i scoate la vân-
zare, prin licita]ie public\ cu
strigare, cu plata integral\,
Sec]ia Utilaje Terasiere [i
Fabrica Utilaje de Construc]ii,
informeaz\ Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului
(AVAS). Conducerea societ\]ii a
decis s\ vând\ cele dou\ active
pentru ca societatea s\ poat\
achita din datoriile pe care le
are, situa]ia economico-finan-
ciar\ s\ se stabilizeze [i s\
poat\ fi relansat\ la privati-
zare. Licita]ia pentru vânzarea
Sec]iei Utilaje Terasiere va avea
loc `n data de 8 februarie 2007,
ora 13.00. Pre]ul de pornire a
licita]iei este de 4,179 milioane
euro exclusiv TVA, pl\tibil `n
lei, la cursul cel mai avantajos
pentru vânz\tor (cursul de
schimb lei/euro valabil la data
evalu\rii sau cursul de schimb
lei/euro al BNR, valabil `n ziua
efectu\rii pl\]ii).
M\suri tranzitorii
de doi ani, pe pia]a
muncii din Germania
Germania a decis s\ impun\
m\suri tranzitorii cet\]enilor
români, pentru o perioad\ de cel
pu]in doi ani, timp `n care acce-
sul acestora pe pia]a muncii se
va realiza `n baza acordurilor
privind circula]ia for]ei de mun-
c\ pe care România le are `n-
cheiate cu Germania, [i a legis-
la]iei interne, informeaz\
Departamentul pentru Munc\
`n Str\in\tate. Cet\]enii români
beneficiaz\ de acces pe pia]a
muncii germane `n acelea[i
condi]ii ca [i cet\]enii celor opt
state din cele zece care au
aderat la Uniunea European\
`n 2004. Aceast\ apreciere se
bazeaz\ pe prevederile Legii
germane a imigra]iei, conform
c\reia cet\]enilor Uniunii Euro-
pene c\rora li se aplic\ m\suri-
le tranzitorii, comparativ cu
cet\]enii statelor ter]e, au un
acces privilegiat pe pia]a muncii
germane dac\ aplic\ pentru o
slujb\, pentru care este nece-
sar\ o preg\tire profesional\ de
cel pu]in trei ani. Germania
men]ine restric]ii [i `n cazul
deta[\rii lucr\torilor români `n
aceast\ ]ar\ `n urm\toarele sec-
toare: construc]ii, inclusiv dome-
niile care au leg\tur\ cu acesta,
cur\]enie industrial\ [i activi-
t\]i de decora]iuni interioare. a
Rom=nia va trece oficial la euro `n 2014
Guvernul a aprobat pla-
nul de convergen]\ la zona
euro, prin care România se
angajeaz\ c\ va adopta mo-
neda euro `n 2014. Docu-
mentul va a fi trimis Comi-
siei Europene pân\ la sfâr-
[itul lunii ianuarie, a anun-
]at purt\torul de cuvânt al
Guvernului.
„Documentul va fi trimis
`n aceste zile la Comisia
European\“, a precizat
Oana Marinescu. „România
are obliga]ia de a elabora [i
Un nou sistem de facturare a gazelor, din septembrie 2007
a Aplicarea acestei m\suri permite trecerea la un sistem de facturare `mbun\t\]it, care s\ reflecte
atât volumul de gaze naturale consumate, cât [i calitatea acestora a Pe factur\ va fi trecut\
[i cantitatea de energie consumat\, calculat\ prin `nmul]irea volumului de gaze naturale consumate
`ntr-o anumit\ perioad\ de timp cu puterea calorific\ superioar\ a acestora a
M\surarea consumu-
lui de gaze naturale `n u-
nit\]i de energie [i fac-
turarea contravalorii a-
cestuia `n func]ie de
con]inutul energetic va fi
aplicat\ [i de consuma-
torii români, de la 1 sep-
tembrie 2007, informea-
z\ Autoritatea Na]iona-
l\ de Reglementare `n
domeniul Gazelor Natu-
rale (ANRGN).
Aplicarea acestei m\-
suri permite trecerea la
un sistem de facturare
`mbun\t\]it, care s\ re-
flecte atât volumul de
gaze naturale consuma-
te, cât [i calitatea aces-
tora (con]inutul ener-
getic). ~n acela[i timp,
tarifarea `n unit\]i de en-
ergie permite utilizatoru-
lui o compara]ie mult mai
facil\ `ntre diferitele sis-
teme de `nc\lzire.
Trecerea la m\sura-
rea gazelor naturale `n
unit\]i de energie [i la
tarifarea acestora `n
func]ie de con]inutul e-
nergetic este prev\zut\
`n Legea gazelor nr.
351/2004. Aceasta cons-
t\ `n calcularea contra-
valorii consumului de
gaze naturale prin `n-
mul]irea volumului de
gaze naturale consumate
`ntr-o anumit\ perioad\
de timp cu puterea calo-
rific\ superioar\ a aces-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a VALOAREA PUNCTU-
LUI DE PENSIE VA CRE{TE
~N SEPTEMBRIE: Valoarea
punctului de pensie s-ar
putea majora `ntre trei [i
cinci procente, de la 1 sep-
tembrie, a declarat minis-
trul muncii, Gheorghe Bar-
bu. „Sper s\ putem majora
valoarea punctului de pen-
sie `ntre trei [i cinci pro-
cente, din septembrie, dac\
execu]ia bugetar\ `n 2007
va fi una bun\ [i aici m\
refer la bugetul asigur\ri-
lor sociale“, a spus minis-
trul muncii. Ultima majo-
rare a punctului de pensie
s-a f\cut la 1 decembrie,
când valoarea acestuia a
crescut cu 16,8%, ceea ce a
adus `n plus la pensie apro-
ximativ 50 de lei pentru
pensionarii din sistemul
public [i 20 de lei pentru
agricultori. Ministrul mun-
cii a mai precizat c\, pân\
la sfâr[itul anului 2007,
pensiile vor fi cu 27% mai
mari decât la `nceputul lui
ECONOMIC
transmite la Comisia Euro-
pean\ prima edi]ie a Pro-
gramului de Convergen]\
`n luna ianuarie, pentru ca
acesta s\ poat\ fi evaluat
concomitent cu programele
celorlalte state membre“,
explic\ Ministerul Finan]e-
lor, motivând c\ asisten]a
bugetar\ `n Uniunea Euro-
pean\ este promovat\ pe
baza analizei Programelor
de Stabilitate sau Progra-
melor de Convergen]\. A-
ceste programe sunt elabo-
tora [i cu un pre] unitar
exprimat `n lei per uni-
tate de putere calorific\.
Facturare `n func]ie
de puterea calorific\
ANRGN men]ioneaz\
c\ puterea calorific\ su-
perioar\ reprezint\ un
parametru de calitate a
gazelor naturale [i c\
aceasta variaz\ `n func]ie
de sursa de provenien]\
(originea) acestora. Ast-
fel, gazele din produc]ia
intern\ au puteri calori-
fice diferite de cele impor-
tate, dar [i `n func]ie de
zona din care sunt extrase
sau z\c\mintele din care
provin (bazinul Transil-
vaniei, Nordul Moldovei,
Nord Vestul Olteniei, zo-
na Ploie[ti, etc).
Legea care reglemen-
teaz\ acest lucru a fost
adoptat\ `n 2007, iar
ANRGN a revizuit pe
parcursul anilor 2005 [i
2006 o serie de regle-
ment\ri tehnice specifice
(regulamentele de m\su-
rare), astfel `ncât s\ se
asigure coeren]\ [i o co-
ordonare mai bun\ `n-
tregului proces. ~n ceea
ce prive[te accizarea ga-
zelor naturale `n unit\]i
de energie, ca urmare a
modific\rii Codului Fis-
cal valabil de la 1 ianua-
2005, `n termeni reali. Con-
form programului de gu-
vernare elaborat `n 2004,
pensiile ar trebui s\ se ma-
joreze `n termeni reali cu
30% pân\ `n 2008. ~n pre-
zent, valoarea punctului de
pensie, cu ajutorul c\ruia
se calculeaz\ pensiile `n
sistemul de stat, este de
396,2 lei.
a PRE{EDINTELE ANAF
TREBUIE S| AIB| ACOR-
DUL LUI VL|DESCU: Pre-
mierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu a luat act de propu-
nerea PD pentru [efia
ANAF, Viorel Com\ni]\, [i
i-a transmis-o ministrului
finan]elor, Sebastian Vl\-
descu. „Premierul C\lin
Popescu-T\riceanu a luat
act de propunerea PD pen-
tru [efia ANAF [i i-a trans-
mis-o ministrului finan]e-
lor, pentru un punct de ve-
dere, `n func]ie de punctul
de vedere al acestuia, pre-
mierul va lua o decizie“, a
euro trebuie s\ `ndeplin-
easc\ criteriile de conver-
rate de statele membre care gen]\ [i s\ preg\teasc\
economia din punct de
nu au adoptat `nc\ moneda
vedere structural.
euro.
Prin proiectul progra- Programul promoveaz\
o combina]ie de politici ma-
mului de convergen]\, Ro-
mânia se angajeaz\ s\ a- croeconomice care s\ redu-
dopte moneda euro `n 2014 c\ rata infla]iei [i s\ men]i-
[i, implicit, s\ intre in me- n\ deficitul de cont curent
canismul ratei de schimb 2- `n limite sustenabile, din
ERM 2 `n 2012. punct de vedere al finan]\-
Calendarul propus de rii. Potrivit comunicatului,
autorit\]ile române pen- reformele structurale nece-
tru intrarea `n mecanis- sare economiei române[ti
mul valutar ERM 2 [i pen- `n vederea adopt\rii mone-
tru adoptarea monedei dei unice vizeaz\ `mbun\-
rie 2007, aceast\ m\su- terminat\ de configura-
r\ a fost determinat\ de ]ia re]elelor de transport
cerin]ele UE privind ar- [i a surselor de gaze na-
monizarea fiscal\. turale ce le alimenteaz\,
fiec\rei zone fiindu-i alo-
Noua facturare cate una sau mai multe
localit\]i.
satisface cererile ~n ceea ce prive[te fac-
Codului Fiscal tura de gaze `n perioada
1 ianuarie - 1 septembrie
Aceast\ metodologie 2007, contravaloarea
simplificat\ are avanta- consumului va continua
jul c\, pe de o parte, sa- s\ se determine ca [i pâ-
tisface cerin]ele Codului n\ acum, prin `nmul]i-
Fiscal `n materie de im- rea volumului de gaze
pozitare [i, pe de alt\ naturale consumate `n-
parte, permite familiari- tr-o anumit\ perioad\ de
zarea consumatorilor cu timp cu un pre] unitar
noul mod de facturare. exprimat `n RON per
Prin metodologia simpli- metru cub. Suplimentar
ficat\ sunt stabilite zone `ns\, pe factur\ va fi tre-
`n care gazele naturale cut\ [i cantitatea de e-
au aceea[i calitate, de- nergie consumat\, calcu-
anun]at, miercuri, purt\to- func]ie de dimensiunile [i
rul de cuvânt al Guvernu- tipul dezvolt\rii. Se pot ob-
lui, Oana Marinescu. PD l- ]ine randamente cuprinse
a propus pe Viorel Com\ni- `ntre 7% [i 9%, `n func]ie
]\ pentru pre[edin]ia Agen- de tipul investi]iei, ora[ul
]iei Na]ionale de Adminis- `n care aceasta se realizea-
trare Fiscal\. Com\ni]\ z\ [i riscul asumat“, a pre-
este din Sibiu [i de]ine `n cizat pre[edintele Camerei
prezent func]ia de director de Comer] [i Industrie Ro-
general al Direc]iei de Ac- mânia-Irlanda (CCRI),
cize [i Tranzite Vamale din Eduard Uzunov. Randa-
cadrul Autorit\]ii Na]iona- mentele ob]inute `n Ro-
le a V\milor. mânia dep\[esc media eu-
a IRLANDEZII AR PU- ropean\, chiar [i pe cea a
TEA INVESTI UN MILION statelor care au atras in-
DE EURO ~N ROM+NIA: In- vesti]ii imobiliare de am-
ploare `n ultimii 15 ani
vestitorii irlandezi sunt
mai interesa]i de pia]a imo- (Spania, Marea Britanie,
Polonia [i Ungaria). ~n
biliar\ româneasc\ dup\
aderare [i sunt dispu[i s\ func]ie de bugetele disponi-
bile [i de riscul pe care
investeasc\ sume `ntre
ace[tia sunt dispu[i s\ [i-l
300.000 de euro [i un mili-
on de euro `n ansambluri asume, irlandezii pot a-
reziden]iale. „Investi]iile chi]iona apartamente `n
realizate de oamenii de a- ansambluri reziden]iale
faceri irlandezi, ob]inute noi, terenuri `n Bucure[ti
din dezvolt\rile imobiliare sau `n zonele limitorfe [i
din România, au o marj\ de propriet\]i care genereaz\
profit `ntre 20 [i 30%, `n venituri din `nchirieri. a
t\]irea mediului de afaceri,
a pie]ei muncii, reducerea
disparit\]ilor regionale, re-
forma administra]iei pub-
lice a sistemului de pensii
[i a celui de s\n\tate [i de-
scentralizarea.
Cel mai probabil, Planul
Na]ional de Convergen]\
va fi discutat miercuri `n
Guvern, urmând s\ fie tri-
mis Comisiei Europeane tot
`n aceast\ s\pt\mân\. Pla-
nul pentru adoptarea euro
a fost discutat cu reprezen-
tan]ii sindicatelor [i cei ai
patronatelor. a
lat\ prin `nmul]irea vo-
lumului de gaze naturale
consumate `ntr-o anu-
mit\ perioad\ de timp cu
puterea calorific\ supe-
rioar\ a acestora. Aceas-
ta se face `n scop fiscal,
pentru determinarea
contravalorii accizei pen-
tru gazul natural, con-
form Codului Fiscal.
Pentru preg\tirea mo-
mentului de la 1 septem-
brie, când se va trece la
sistemul de tarifare `n u-
nit\]i de energie, ANRGN
a solicitat tuturor opera-
torilor implica]i prezen-
tarea programelor proprii
de investi]ii `n acest scop,
`ndeplinirea acestora fi-
ind monitorizat\ de c\tre
autoritate. a
Vremea `n ]ar\:
Joi, 25 ianuarie
Vremea se va r\ci `n cea mai
mare parte a ]\rii, mai accentuat
`n vest, centru [i nord, unde cerul
va fi noros [i pe arii restr=nse vor
c\dea precipita]ii `ndeosebi sub
form\ de lapovi]\ [i ninsoare. ~n
centrul ]\rii vor fi condi]ii de
polei. La munte local va ninge. ~n
restul teritoriului, cerul va fi
temporar noros [i doar izolat va
ploua `n sud [i sud-est. V=ntul va
sl\bi treptat `n intensitate, `ns\
`n zona montan\ `nalt\ [i pe lito-
ral va mai prezenta unele inten-
sific\ri. Temperaturile minime,
`n sc\dere `n regiunile intracar-
patice, se vor situa `ntre -2 [i 8
grade. Temperaturile maxime
vor fi cuprinse `ntre 2 [i 12 grade,
mai ridicate `n sud-est p=n\ la
14-15 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 25.01.2007
Dolar SUA 2,6143 (26 143)
Euro 3,3982 (33 982)

Greva muncitorilor chinezi de la Bac\u degenereaz\ `n violen]e
Diploma]i ai Ambasadei
Chinei la Bucure[ti `ncear-
c\ s\ aplaneze scandalul
izbucnit la Bac\u `ntre un
grup de muncitoare chine-
zoaice [i patronul lor.
Lucr\toarele se afl\ de mai
bine de o s\pt\mân\ `n
grev\, din cauza salariilor
pe care le consider\ mici [i
a relelor tratamente la care
ar fi supuse de angajatorii
lor. Dup\ episodul violent
de duminica trecut\, când
a fost atacat `n propriul
birou de câteva greviste fu-
rioase, managerul general
al companiei Wear, Sorin
Nicolescu, a decis s\ pun\
cap\t situa]iei. Mai `ntâi, a
refuzat s\ majoreze salari-
ile de la 350 la 700 de dolari
pe lun\, dup\ care s-a ho-
Partidele de opozi]ie `[i dau m=na
pentru suspendarea pre[edintelui
a Mircea Geoan\ [i-a g\sit alia]i `n C. V. Tudor [i Dan Voiculescu contra lui B\sescu
a Suspendarea pre[edintelui este prioritatea absolut\ pentru [efii opozi]iei
a PNL consider\ c\ nu e bine s\ supere democra]ii [i nu sus]in ini]iativa PSD a
Conflictul dintre pre-
[edintele B\sescu [i pre-
mierul T\riceanu a gene-
rat urm\ri politice nea[-
teptate. Dezv\luirile in-
cendiare f\cute de ce doi
fo[ti alia]i `n Alian]a
D.A. au dat motive opozi-
]iei s\ ias\ la ramp\.
Vadim [i Voiculescu,
l=ng\ Geoan\
Dup\ lungi negocieri,
partidele din opozi]ie
s-au coalizat pentru sus-
pendarea din func]ie a
pre[edintelui Traian B\-
sescu. Ini]iativei Parti-
dului Social Democrat i
s-au al\turat Partidul
România Mare [i Parti-
dul Conservator.
Corneliu Vadim Tudor
a declarat, ieri, `n cadrul
unei conferin]e de pres\,
c\ mar]i a avut dou\
convorbiri telefonice:
una cu pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\, [i
una cu premierul C\lin
Popescu-T\riceanu, `ns\
nu a vrut s\ dezv\luie
con]inutul acestora. El a
precizat `ns\ c\ vi-
cepre[edintele executiv
al PRM, Lucian Bolca[,
s-a `ntâlnit personal cu
mai mul]i lideri ai PSD
[i, din discu]iile cu ace[-
tia, a reie[it c\ „sunt de-
ci[i s\ mearg\ pân\ la
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ADRIAN N|STASE SE
CONSIDER| {I EL VIC-
TIMA UNUI „BILE}EL“:
La termenul de ieri al pro-
cesului Zambaccian, `n care
este judecat, al\turi de
so]ia sa, pentru luare de mi-
t\, fostul premier Adrian
N\stase a sus]inut din nou
c\ dosarul s\u este unul po-
litic, care a fost declan[at
tot de un „bilet“: sesizare
f\cut\ de deputatul Mona
Musc\. La ie[irea din sala
de judecat\, Adrian N\sta-
se a `mp\r]it ziari[tilor
copii de pe sesizarea f\cut\
t\rât s\ le satisfac\ fe-
meilor o singur\ revendica-
re: re`ntoarcerea `n China.
Mai mult, patronul spune
c\ a contractat deja un alt
lot de chinezoaice, care ur-
meaz\ s\ soseasc\ pân\ pe
15 februarie, insist=nd pe
ideea c\ recurgerea la lu-
cr\torii asiatici este o
afacere bun\.
Totu[i, plecarea confec-
]ionerelor din China, conce-
diate de la societatea co-
mercial\ Wear Company
pentru agresiune asupra
unui reprezentant al fir-
mei, programat\ pentru
mar]i, a fost amânat\ din
cauza unei anchete `nce-
pute de procurorii de la cri-
m\ organizat\ chiar `n in-
cinta fabricii-dormitor din
Geoan\, Vadim [i Voiculescu jur\ pe Constitu]ie c\ B\sescu a gre[it
cap\t“ cu procedura sus-
pend\rii din func]ie a
[efului statului.
~n aceste condi]ii, li-
derul PRM a anun]at c\
Biroul Politic al partidu-
lui a decis, mar]i, s\
sprijine atât procedura
suspend\rii pre[edinte-
lui, cât [i pe cea a demi-
terii premierului printr-
o mo]iune de cenzur\, a-
d\ugând c\ aceste ac]iu-
ni nu trebuie s\ se fac\
`n paralel. Pre[edintele
PRM l-a acuzat pe Tra-
ian B\sescu c\ a `nc\l-
cat Constitu]ia condu-
când „abuziv“ mai multe
[edin]e de Guvern [i c\ a
ignorat principiul se-
para]iei puterilor `n stat
atunci când a cerut ser-
`n 2004 de deputatul Mona
Musc\. „Vreau s\ v\ ar\t
ca document suplimentar
un alt bilet care a declan[at
scandalul Zambaccian“, a
spus N\stase, f\când aluzie
la recentul scandal politic al
„bile]elelor“. Dincolo de
acest eveniment mediatic,
so]ii N\stase au ob]inut de
la instan]\ o nou\ am=nare
a procesului, cu trei s\pt\-
mâni, din cauz\ c\ unul
dintre inculpa]i, Irina Jia-
nu, fostul director al Ins-
pectoratului de Stat `n
Construc]ii, [i-a angajat un
alt avocat.
ACTUALITATE
Bac\u. Aceast\ anchet\
vine ca urmare a pl=ngerii
penale formulate chiar de
patron `mpotriva a circa
100 de muncitoare [i a re-
prezentantului firmei chi-
neze din Italia, care a inter-
mediat sosirea asiaticelor
`n Rom=nia.
Cele aproape 400 de con-
fec]ionere din China venite
la Bac\u se pl=ng `ns\ de
situa]ia lor. Departe de
familii, femeile nu au ca ac-
tivitate decât munca la
ma[ina de cusut, opt ore pe
zi, dar au acceptat s\ [i
munceasc\ suplimentar.
Socializarea asiaticelor cu
popula]ia ora[ului este,
practic, aproape imposibil\,
`n principal din cauza limbii
[i a barierelor culturale. a
viciilor de informa]ii s\
redacteze pachetul legi-
lor siguran]ei na]ionale,
cu toate c\, potrivit legii
fundamentale, nu are
dreptul la ini]iativ\ le-
gislativ\.
Conservatorii insist\
cu acuza]iile
Accept=nd s\ se al\-
ture social-democra]ilor
[i peremi[tilor `n acela[i
demers, [eful conserva-
torilor, Dan Voiculescu,
a venit `n fa]a presei cu
noi acuza]ii viz=nd [eful
statului.
Cunoscut adversar al
lui B\sescu, el a declarat
c\ investigheaz\ dou\
acuza]ii grave care i se
a PE 13 MAI, RO-
M+NII ~{I VOR ALEGE EU-
ROPARLAMENTARII:
Alegerile pentru desemna-
rea europarlamentarilor
vor fi organizate la 13 mai
2007, data fiind aprobat\
`n [edin]a de ieri a Guver-
nului. Pre[edintele Traian
B\sescu a promulgat, `n
urm\ cu o s\pt\mân\, Le-
gea privind organizarea [i
desf\[urarea alegerilor
pentru Parlamentul Euro-
pean (PE), dup\ ce actul a
fost adoptat de Camera
Deputa]ilor cu 270 de vo-
aduc pre[edintelui, a-
v=nd ca subiect submi-
narea economiei na]io-
nale [i falsul `n decla-
ra]ii. Voiculescu nu a ve-
nit `ns\ cu dovezi, sus]i-
n=nd c\ `n acest mo-
ment doar verific\ in-
forma]iile pe care le are.
~n plus, de[i prime[te
un puternic suport medi-
atic din partea televiziu-
nilor pe care le de]ine
(Antena 1 [i Antena 3),
[eful PC s-a pl=ns c\ Te-
leviziunea Român\, Ra-
dio România [i Agen]ia
de Pres\ Rompres ar fi
aservite Palatului Cotro-
ceni, de[i sunt pl\tite
din banii publici. Voicu-
lescu a exemplificat prin
[tirile de la Radio Româ-
turi „pentru“ [i 29 de voturi
„`mpotriv\“. Legea prevede
c\ europarlamentarii vor fi
ale[i pe baz\ de scrutin de
list\ `nchis\ [i candidaturi
independente, iar man-
datul lor va fi de 5 ani.
a UN LIDER AL REVO-
LU}IONARILOR DIN ’89
D| PIEPT CU JUSTI}IA:
Pre[edintele Consiliului
Na]ional al Uniunii Na]io-
nale a Organiza]iilor Revo-
lu]ionare din Decembrie
1989 (UNORD 89), Dorin
Maior, a fost deferit justi-
]iei, el fiind acuzat de [an-
Joi, 25 ianuarie 2007
nia, prin interviul acor-
dat de Traian B\sescu
directorului de [tiri al
TVR, Rodica Culcer, [i
prin materialul difuzat
de Rompres referitor la
Sorin Ovidiu Vântu, pu-
blicat `n aceea[i zi `n ca-
re omul de afaceri `l cri-
tica pe [eful statului
`ntr-un cotidian central.
Liberalii stau
deoparte
De[i afla]i `n rela]ii
reci cu Cotroceniul, li-
beralii nu par a intra `n
jocul opozi]iei [i asist\
de pe margine la efortu-
rile acesteia de a-l sus-
penda din func]ie pe B\-
sescu. Astfel, vicepre[e-
dintele PNL, Bogdan Ol-
teanu, a declarat ieri c\
declara]iile pre[edintelui
nu justific\ suspendarea
sa. „Pentru simplul mo-
tiv c\ Traian B\sescu se
folose[te de orice prilej
ca s\-l insulte pe T\ri-
ceanu [i s\ atace
PNL-ul, asta este o ac-
]iune politic\ a domniei
sale pentru care `[i asu-
m\ consecin]e electorale
[i nu consecin]e con-
stitu]ionale“, a afirmat
Bogdan Olteanu. Pe de
alt\ parte, PD [i PLD `l
sus]in frenetic pe [eful
statului, sus]in=nd c\
gestul PSD ar fi o copi-
l\rie [i c\ ini]iativa nu
va avea nici un succes. O
atitudine asem\n\toare
au avut [i liderii UDMR,
Marko Bela anun]=nd
`nc\ de luni c\ Uniunea
nu va sus]ine ini]iativa
de suspendare a pre[ed-
intelui, pentru c\ aceste
inten]ii duc la instabili-
tate politic\. a
taj `n leg\tur\ cu amenin-
]area unor persoane `n
schimbul dobândirii nele-
gale de credite. Procurorii
din cadrul Serviciului Teri-
torial Anticorup]ie Bra[ov
au dispus trimiterea `n
judecat\, `n stare de arest
preventiv, a lui Laz\r Do-
rin Maior - fost deputat, ac-
tual pre[edinte al UNORD
89 [i al Asocia]iei Lupt\to-
rilor, R\ni]ilor [i Urma[i-
lor Eroilor din Decembrie
1989 - [i a lui Ovidiu Ti-
tion, acuza]i de trei in-
frac]iuni de [antaj. a
7
LUMEA PE SCURT
Demisia pre[edintelui
israelian este iminent\
Pre[edintelui israelian Moshe
Katzav i se cere demisia din
partea clasei politice de la Tel
Aviv, `n urma anun]\rii, mar]i,
de c\tre Procurorul General al
Israelului, a deciziei de incul-
pare pentru viol [i h\r]uire se-
xual\. „Katzav trebuie s\ demi-
sioneze, deoarece nu are dreptul
s\ ne lase `n aceast\ situa]ie.
Ca societate, noi avem datoria
s\-i spunem c\ nu mai este pre-
[edintele nostru [i c\ portretul
s\u nu mai poate s\ atârne `n
[coli“, a afirmat la postul public
de radio Yossi Beilin, liderul
partidului Meretz (de stânga,
laic). ~n acela[i sens, Guidon
Saar, pre[edintele grupului par-
lamentar al Likud (dreapta
na]ionalist\, `n opozi]ie), a afir-
mat sec c\ „pre[edintele trebuie
s\ demisioneze“ [i [i-a exprimat
speran]a c\ Moshe Katzav „va
lua o decizie `n acest sens `n
urm\toarele ore, altfel mingea
va ajunge pe terenul
Knessetului (Parlamentul is-
raelian), care va trebui s\-l
`nl\ture din func]ie“. ~n v=rst\
de 61 de ani, Moshe Katzav este
suspectat c\ ar fi violat o fost\
angajat\ a sa `n perioada `n
care `ndeplinea func]ia de min-
istru al Turismului, `ntre 1998
[i 1999, [i de h\r]uirea sexual\
a trei angajate `n serviciul
pre[edin]iei. {eful statului Israel
poate fi `nl\turat din func]ie de
Knesset dac\ 90 de deputa]i (din
totalul de 120) se vor pronun]a
`n acest sens `n [edin]\ plenar\.
Romano Prodi
dezminte c\ ar fi avut
leg\turi cu KGB
{eful Guvernului italian,
Romano Prodi, a negat c\ ar fi
avut leg\turi cu fostul serviciu
secret sovietic KGB, dup\ ce
posturile britanice de televiziune
BBC [i ITV au difuzat, luni, o
`nregistrare video `n care
Aleksandr Litvinenko, fostul
agent rus asasinat `n noiembrie
2006 la Londra, i-a adus aceast\
acuza]ie. Existen]a acuza]iilor
de pe banda video, filmat\ de un
procuror italian `n februarie
2006, este cunoscut\ de mult
timp `n Italia, `ns\ ele nu au
fost considerate credibile de
c\tre presa din peninsul\.
Potrivit anchetatorilor italieni,
Mario Scaramella, una dintre
persoanele de contact ale lui
Litvinenko, l-a convins pe acesta
s\ repete `n fa]a aparatului de
filmat acuza]iile `mpotriva lui
Prodi pe care le auzise de la un
fost agent rus, Anatoli Trofimov.
„Trofimov nu a spus exact c\
Prodi a fost agent KGB, pentru
c\ KGB evit\ s\ foloseasc\ acest
cuvânt. El a spus c\ Prodi a fost
omul nostru, un om al KGB... [i
c\ KGB, prin Prodi, purta ni[te
opera]iuni secrete [i murdare `n
Italia. Eu am `n]eles c\ Prodi lu-
cra pentru KGB“, spunea Litvi-
nenko. Romano Prodi a amenin-
]at `ns\ c\ va chema `n fa]a in-
stan]ei de judecat\ pe oricine `l
calomniaz\ `n leg\tur\ cu pre-
supusele sale leg\turi cu KGB.
Bush cheltuie
70 de miliarde `n plus
pentru armat\
Planul administra]iei pre[edin-
telui George W. Bush de a cre[te
pe baz\ permanent\ efectivele
armatei terestre a SUA, supra-
solicitat\ de r\zboaiele din Irak
[i Afganistan, va costa 70 de
miliarde de dolari `ntr-un inter-
val de 5 ani, a indicat generalul
american Stephen Speakes.
Costul supliment\rii cu 62.000
de oameni a for]elor terestre ale
SUA se va ad\uga la cel necesar
pentru repararea [i `nlocuirea
echipamentelor utilizate `n Irak,
estimat la 13,5 miliarde de
dolari `n anul fiscal 2008. a

8 Joi, 25 ianuarie 2007
Cuza [i B\sescu, vedetele Ia[ului de Ziua Unirii
a Cu o or\ `nainte de sosirea oficialit\]ilor, at=t Pia]a Unirii, c=t [i acoperi[urile sau sc\rile blocurilor erau `n]esate
de jandarmi, poli]i[ti [i angaja]i ai Serviciului de Protec]ie [i Paz\ a Pre[edintele a fost `ntâmpinat cu onoruri militare
a „Este protocol de grad zero [i din acest motiv au fost chema]i militarii G\rzii Na]ionale de la Bucure[ti“, a precizat
unul dintre organizatorii evenimentului a Traian B\sescu [i-a pus pe jar zecile de SPP-i[ti c=nd a renun]at s\ mai danseze
Hora Unirii, pornind s\ fac\ un tur prin mijlocul mul]imii adunate `n pia]\ a Impresionat de c\ldura cu care a fost
primit de cele c=teva mii de ie[eni prezen]i la eveniment, pre[edintele [i-a prelungit celebra „baie de mul]ime“ la mai bine de o or\ a
Ia[ul a fost ieri `n s\r-
b\toare. O s\rb\toare ca-
re, an de an, atrage `n
„dulcele t=rg“ cele mai
importante figuri de pe
scena politic\ rom=neas-
c\. ~n acest an, manifes-
t\rile dedicate `mplinirii
a 148 de ani de la unirea
Moldovei cu }ara Rom=-
neasc\ l-au avut ca invi-
tat de onoare pe pre[edin-
tele Traian B\sescu. So-
sirea [efului statului la
Ia[i nu a fost `ns\ una di-
nainte stabilit\, ci o pre-
zen]\ anun]at\, `n stilu-i
caracteristic, pe ultima
sut\ de metri. Asta dup\
ce prim-ministrul C\lin-
Popescu T\riceanu a re-
nun]at s\ mai vin\ la Ia[i
- de[i avea un program
stabilit `n cele mai mici
detalii.
Protocol de grad zero
Pentru ca evenimentul
s\ se desf\[oare `n condi-
]ii acceptabile pentru par-
ticipan]ii la s\rb\toare,
CM edilii ie[eni au hot\r=t s\
YK
suspende lucr\rile de re-
abilitare a Pie]ei Unirii.
Zona „zero“ a ora[ului a
fost rapid „cosmetizat\“ [i,
cu o or\ `nainte de sosirea
oficialit\]ilor, at=t Pia]a,
c=t [i acoperi[urile sau
sc\rile blocurilor erau `n-
]esate de jandarmi, poli]i[-
ti [i angaja]i ai Serviciului
de Protec]ie [i Paz\.
La ora 10, `n Pia]a U-
nirii erau aduna]i `n jur
de trei mii de oameni,
marea lor majoritate pur-
t=nd fulare sau ]in=nd `n
m=ini baloane cu sigla
partidelor politice ai c\-
ror membri sau simpati-
zan]i erau. Culorile pre-
dominante: „portocaliu
democrat“, „galben libe-
ral“ [i „ro[u social-demo-
„Cu c=t avem mai mult\ unitate na]ional\, cu at=t avem mai mult\ identitate na]ional\“
CM
YK
ACTUALITATE
crat“. La ora 10:05, [eful teanu, ministrul Econo- anun]a cu c=teva zile `na-
statului a fost `ntâmpinat miei [i Comer]ului, Varu- inte de eveniment, Theo-
cu onoruri militare, care jan Vosganian, [i parla- dor Stolojan, liderul nou-
au cuprins trecerea `n re- mentarii ie[eni. A[a cum `nfiin]atului Partid Libe-
vist\ a G\rzii de Onoare
[i intonarea Imnului Na-
]ional.
De la autonomia
teritorial\ la
reformele lui Cuza
Pe scena amenajat\ `n
fa]a Hotelului Traian au
urcat pre[edintele Traian
B\sescu, prefectul jude-
]ului, Nicu[or P\duraru,
primarul Gheorghe Nichi-
ta, pre[edintele Consiliu-
lui Jude]ean, Lucian Flai-
[er, pre[edintele Camerei
Deputa]ilor, Bogdan Ol-
Manifest\rile religioase
dedicate `mplinirii a 148 de
ani de la Unirea Principa-
telor Rom=ne au `nceput la
Ia[i cu o slujb\ de Te Deum
oficiat\ la statuia domni-
torului Alexandru Ioan
Cuza din Pia]a Unirii de un
sobor de preo]i ortodoc[i [i
catolici.
Ceremonia religioas\ a
continuat, ca `n fiecare an,
la M\n\stirea „Sf. Trei Ie-
rarhi“ cu un Trisaghion `n
memoria domnitorului Ale-
xandru Ioan Cuza [i a f\u-
ritorilor Unirii Principate-
lor Rom=ne de la 1859. ~n
prezen]a pre[edintelui ]\-
rii, Traian B\sescu, [i a ofi-
cialit\]ilor centrale prezen-
te cu aceast\ ocazie la Ia[i,
dar [i a reprezentan]ilor
autorit\]ilor locale [i jude-
]ene, slujba de pomenire a
fost oficiat\ de ~nalt Prea
Sfin]itul Daniel, Mitropoli-
CM
YK
ral Democrat, a avut o
prezen]\ mai discret\ la
aceast\ s\rb\toare, pre-
fer=nd s\ se posteze l=n-
tul Moldovei [i Bucovinei,
`nconjurat de un sobor de
20 de preo]i [i diaconi. La
slujb\ a participat [i Prea
Sfin]itul Petru Gherghel,
Episcopul Diecezei Roma-
no-Catolice de Ia[i.
La sf=r[itul slujbei de
pomenire, IPS Mitropolit
Daniel a rostit un cuv=nt
prin care a subliniat impor-
tan]a actului istoric de la
1859: „Am adus un omagiu
de recuno[tin]\ domnitoru-
lui Alexandru Ioan Cuza [i
tuturor celor care au con-
tribuit la Unirea Principa-
telor, deoarece aceast\ uni-
re a Principatelor Rom=ne
din 1859 a fost o temelie
solid\ pentru Unirea cea
mare din 1918. Darul aces-
ta sf=nt al unit\]ii, care s-a
afirmat prin evenimentul
Unirii, este un dar de la
Dumnezeu care `ns\ a fost
cerut veacuri de-a r=ndul
g\ scen\, al\turi de al]i
sus]in\tori ai partidului
s\u. Pornind de la sem-
nifica]ia evenimentului
s\rb\torit ieri, primarul
Ia[ului, social-democra-
tul Gheorghe Nichita, a
abordat un discurs foarte
dur `n care a condamnat
inten]ia minorit\]ilor
ungure[ti de a organiza
referendumuri pentru
autonomia }inutului
Secuiesc.
{eful statului a evitat
`ns\ s\ ating\ acest subi-
ect `n discursul s\u, pre-
fer=nd s\ fac\ o paralel\
`ntre reformele instituite,
`n urm\ cu 148 de ani, de
domnitorul Alexandru
Ioan Cuza [i realit\]ile
României de ast\zi, ar\-
tând c\ ceea ce era nece-
sar atunci este la fel de
necesar [i `n prezent.
„Cuza a f\cut un cod pe-
nal, azi avem nevoie de
un cod penal modern.
Cuza a pus bazele `nv\]\-
mântului, azi avem nevo-
ie de modernizarea `nv\-
]\mântului românesc. CM
YK
Cuza a `ncercat s\ fac\
institu]iile statului s\
func]ioneze, azi avem ne-
voie, mai mult ca oricând,
prin rug\ciune [i c\utat `n
jertfe multe. Deci, noi avem
deodat\ darul unit\]ii `n
credin]\ pe care trebuie
s\-l cerem mereu de la
Dumnezeu [i darul unit\]ii
`n cuget [i `n sim]iri, ca po-
por cre[tin, purt\tor de
cruce [i de lumina ~nvierii.
Acest dar al unit\]ii noas-
tre na]ionale, acum `nce-
p=nd cu data de 1 ianuarie
2007, trebuie cultivat `n co-
operarea interna]ional\ [i
mai ales european\ [i ca pe
un dar al identit\]ii noastre
na]ionale. A urmat ceremo-
nia de depunere a coroa-
nelor de flori la morm=ntul
domnitorului Alexandru
Ioan Cuza. Dupa slujba de
pomenire de la M\n\stirea
„Sf. Trei Ierarhi“, pre[edin-
tele Traian B\sescu a fost
primit de c\tre IPS Mitro-
polit Daniel la Re[edin]a
mitropolitan\.
 CM
YK

ACTUALITATE Joi, 25 ianuarie 2007 9

Sute de oameni l-au a[teptat pe pre[edintele

s\ facem institu]iile sta-
tului s\ func]ioneze“, a
declarat [eful statului.
Traian B\sescu le-a
mai spus ie[enilor pre-
zen]i `n Pia]a Unirii c\
modul s\u de a conduce
]ara este pus sub semnul
unui `ndemn adresat de
Mihail Kog\lniceanu
domnitorului Alexandru
Ioan Cuza. „Kog\lnicea-
nu i-a cerut lui Cuza: «f\
s\ dispar\ arbitrarul, f\
ca legea s\ fie tare». A-
cest `ndemn m\ conduce
[i pe mine“, a subliniat
pre[edintele.
Traian B\sescu [i-a
pus pe jar SPP-i[tii
Discursurile oficialit\-
]ilor prezente la eveni-
CM
YK ment au fost urmate de
ceremonia depunerii de
coroane la statuia domni-
torului Alexandru Ioan
Cuza. Ceremonia a fost
urmat\ de o parad\ mili-
tar\, `n cadrul c\reia au
defilat un num\r de 370
de militari [i jandarmi.
Prin fa]a pre[edintelui, in-
vita]ilor, autorit\]ilor lo-
cale [i a ie[enilor prezen]i
la eveniment au defilat, `n
ordine, solda]ii Batalionu-
lui 151 Infanterie „Lupii
negri“, v=n\torii de mun-
te, de la Brigada 61 din
Miercurea Ciuc, solda]ii
Regimentului 30 Gard\
„Mihai Viteazul“, elevi ai
colegiului militar „{tefan
cel Mare“, din C=mpulung
Moldovenesc, jandarmi [i
militari ai Inspectoratului
Jude]ean pentru Situa]ii
de Urgen]\.
Dup\ `ncheierea para-
dei militare, a urmat cel
mai a[teptat moment al
zilei pentru ie[enii de
r=nd, care doreau s\ se
al\ture pre[edintelui `n
Hora Unirii. Traian B\-
sescu [i-a pus `ns\ pe jar
zecile de SPP-i[ti care
trebuiau s\-l fereasc\ de
un eventual incident,
c=nd a renun]at s\ mai
danseze `n hor\, prefe-
r=nd s\ fac\ un tur al
Pie]ei Unirii, prin mijlo-
cul mul]imii. ~mp\r]it `n-
tre pup\turi, autografe,
str=ngeri rapide de m=n\
[i ur\ri de mai bine, pre-
[edintele `[i `ncepuse una
din obi[nuitele b\i de
„Este protocol de grad zero [i din acest motiv
au fost chema]i militarii G\rzii Na]ionale de la Bucure[ti“,
a precizat unul dintre organizatorii evenimentului
mul]ime, care s-a `ntins
ieri la mai mult de o or\.
100 de metri `n
jum\tate de or\
Dup\ depunerea de co-
roane de flori de la sta-
tuia domnitorului Ale-
xandru Ioan Cuza, B\ses-
cu a pornit `mpreun\ cu
ceilal]i oficiali spre M\-
n\stirea „Sfin]ii Trei
Ierarhi“, pentru a depune
jerbe flori la morm=ntul
domnitorului Cuza. Pri-
mar, prefect, pre[edinte de
Consiliu Jude]ean, pre-
cum [i restul oficialit\-
]ilor au plecat, `mpreun\
cu pre[edintele B\sescu,
din Pia]a Unirii spre M\-
n\stirea „Sf. Trei Ierarhi.
Numai c\ ritmul `n care
`nainta pre[edintele prin
mul]ime a plictisit pe ofi-
cialii locali. „Nu puteam
merge `n ritmul \sta. Nu
vede]i cum se mi[c\.
Prefectul... a r\mas s\ `l
a[tepte pe pre[edinte“, a
spus primarul Gheorghe
Nichita `n timp ce se
`ndep\rta de `nghesuial\.
Nici prefectul jude]u-
lui, Nicu[or P\duraru nu
a rezistat p=n\ la sf=r[it.
dup\ mai bine de jum\-
tate de or\, timp `n care
pre[edintele a str\b\tut
100 de metri, [i prefectul
B\sescu pe bulevardul {tefan cel Mare
[i Sf=nt. Cine l-a prins i-a cerut
autografe pe o h=rtie, pe un balon
a p\r\sit convoiul prezi-
den]ial.
Bombardat cu flori
de simpatizan]i
Nu pu]ine au fost per-
soanele care au vrut s\ `[i
manifeste simpatia fa]\
de pre[edinte, buchetele
de flori zbur=nd, pur [i
simplu spre [eful statu-
lui, `n cazul `n care nu
puteau fi oferite direct.
„Domnu’ pre[edinte,
domnu’ pre[edinte! S\ ne
tr\i]i!“, a strigat din mul-
]ime o femeie, care nu
mai putea s\ ajung\ s\
dea m=na cu primul om
din stat.
„Bine a]i venit la Ia[i,
c\ de c=nd v\ a[tept\m“,
a completat aceasta. „V\
mul]umesc, doamn\. {i
eu m\ bucur c\ am putut
veni la dumneavoastr\“,
i-a r\spuns galanton pre-
[edintele.
Un scurt popas,
la M\n\stirea
„Sf. Trei Ierarhi“
Dup\ aproape dou\ ore
de „baie de mul]ime“ B\-
sescu a ajuns `n final la
biserica M\n\stirii „Sf.
Trei Ierarhi“. {i aici, pre-
[edintele era a[teptat de
o grup impresionant de
oameni, printre care [i
c=teva zeci de copii, co-
co]a]i pe gardul m\n\sti-
rii. „B\sescu, uite-l pe
B\sescu! Acu’ a intrat!“,
au `nceput copiii s\ strige
c=nd l-au v\zut pe pre-
[edinte.
„O s\ m\ implic
personal s\ vedem
despre ce este vorba“
Dup\ vizita de la Trei
Ierarhi, pre[edintele B\-
sescu a fost a[teptat de un
grup de muncitori de fa-
brica Nicolina, din Ia[i,
care i s-au pl=ns c\ nu au
mai primit salariile de mai CM
YK
bine de [ase luni. „St\m de
at=ta timp [i a[tept\m, [i
nu se `nt=mpl\ nimic.
Trebuie s\ fac\ cineva,
ceva, pentru c\ a[a nu se
mai poate“, i-a spus unul
dintre muncitori.
B\sescu a promis aces-
tora c\ se va interesa per-
sonal s\ vad\ cum poate fi
rezolvat\ problema. „O s\
m\ implic personal s\ ve-
dem despre ce este vorba.
O s\ verific situa]ia [i
atunci vom vedea cum se
poate rezolva aceast\
problem\“, le-a promis
B\sescu muncitorilor. a

„S\-i dea Dumnez\u ce s\ m\ b=rfi]i voi pe

s\n\tate [i m\car
dou\ mandate“
Proasp\t ie[ite din spi-
tal, Ileana Popovici [i Mag-
dalena Trep[a din Dobro-
v\], respectiv Dumitre[tii
G\l\]ii, au auzit c\ pre[e-
dintele Traian B\sescu
este `n Ia[i [i s-au g=ndit:
„s\ venim [i noi s\ `i ur\m
s\n\tate“, dup\ cum spune
Ileana Popovici. Mai ales
c\ cele dou\ femei nu sunt
deloc `n afara subiectului
atunci c=nd vine vorba de
politic\. Cunosc destul de
bine scena politic\ rom=-
neasc\ [i comenteaz\ ori
de c=te ori au prilejul.
„De B\s\scu... ce p\rere
s\ am. S\-i dea Dumnez\u
s\n\tate [i m\car dou\
mandate, a[a cum a avut [i
Iliescu. C\ l-am v\zut a-
sear\ la televizor [i pe
Iliescu. P\i, cum e posibil
a[a ceva... Ar trebui s\
pun\ B\sescu piciorul `n
prag, s\ le zic\, ««m\i, de
CM
YK
mine, c\ eu sunt [eful sta-
tului»». Unde s-a mai v\zut
a[a ceva. Nu era mai bine pe
vremea lui Ceau[escu, c\ `i
ducea imediat la Canal dac\
vorbeau a[a?“, se `ntreab\
retoric Ileana Popovici.
„Ei, noi avem, acolo, la
]ar\, numai un post de
televiziune, dar ne uit\m [i Tor]e, muzic\ [i apoi de muzic\ pop-rock.
Spectacolul a `nceput cu
noi. urm\rim emisiunile, focuri de artificii un scurt recital al arti[-
chiar dac\ suntem ]\- tilor Daniela Condurache,
rani...“, o completeaz\ Mag- Ziua a continuat cu un Ionu] Fulea [i Nicolae
dalena Trep[a. spectacol oferit de militarii Furdui Iancu, apoi, pe sce-
Prinse `n discu]ie, cele din Ia[i, care, dup\ ce au n\ au urcat trupele Direc-
dou\ `[i aduc aminte [i de defilat `n fa]a ie[enilor a- ]ia 5, Iris [i {tefan B\nic\
Adrian N\stase, dar mai duna]i `n Pia]a Palatului Junior. Tot spectacolul a
ales de averea sa. „Nu ai Culturii, s-au retras cu culminat cu un imens foc
v\zut pe N\stase, el nu a tor]e aprinse, moment care de artificii, pentru care,
vrut cai pe pere]i, a vrut ze- a marcat `nceputul specta- municipalitatea a cheltuit
bre... c\ el e mai altfel“, colului de muzic\ popular\, 2.500 de lei.
spune Ileana.
„Da, da’ el a avut pe
m\tu[a Tamara“, i-o taie Material realizat de Narcisa BALABAN,
repede Magdalena.
Silviu DASC|LU [i Bogdan CRON}
10 Joi, 25 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Universitatea de Agronomie Dou\ gravide infestate HIV/SIDA

9 mor]i din cauza
gripei, la Gala]i
Ministerul S\n\t\]ii a informat,
ieri, Autoritatea de S\n\tate
Public\ (ASP) Gala]i despre fap-
tul c\ `n jude]ul Gala]i a fost de-
clarat focar de grip\, dup\ ce
num\rul de cazuri de grip\ a
ajuns la 11 iar cel al deceselor
cauzate de bronhopneumonie
la 9. Un t=n\r de 23 de ani, a
murit, ieri, la Spitalul de Boli
Infec]ioase Sf.Spiridon din
Gala]i. Acesta se adaug\
cazurilor de deces din cauza
bronhopneumoniei la trei sugari,
un b\rbat de 51 de ani, dou\ fe-
mei de 68 [i 73 de ani [i doi
b\tr=ni de 80 [i respectiv, 85 de
ani. ~n Gala]i au fost `nregis-
trate 2.738 de cazuri de bron-
hopneumonii, pneumonii [i vi-
roze respiratorii. Potrivit direc-
torului adjunct al ASP Gala]i,
dr. Costinela Georgescu, de-
clararea focarului de grip\ pre-
supune limitarea accesului viz-
itatorilor `n toate cele nou\
unit\]i spitalice[ti din jude]ul
Gala]i [i luarea unor m\suri
speciale de protec]ie. ~n anul
2006, `n jude]ul Gala]i, au fost
`nregistrate [ase cazuri de grip\.
Guvernul restructurat
va avea 15-16 mini[tri
Vicepre[edintele PNL Teodor
Atanasiu a declarat, ieri, la
Foc[ani, c\ liberalii lucreaz\ la
un proiect de restructurare a gu-
vernului, care va fi prezentat
colegilor de alian]\ `n maximum
o lun\. Atanasiu a declarat c\
nu s-a luat `nc\ o decizie final\
`n ceea ce prive[te num\rul mi-
nisterelor [i institu]iilor care vor
fi restructurate, dar viitorul ex-
ecutiv ar trebui s\ aib\, `n viz-
iunea liberalilor, 15-16 ministe-
re. „Pentru noi este foarte clar c\
aceast\ formul\ guvernamen-
tal\, care a func]ionat timp de
doi ani de zile, a ajuns s\ fie o
formul\ dep\[it\. A fost o for-
mul\ p\strat\ de primul-min-
istru pentru a nu se produce per-
turba]ii majore `n procesul de
aderare la UE, din cauza unor
angajamente pe care unele mi-
nistere [i agen]i le aveau de pus
`n practic\“ - a spus Atanasiu.
Vicepre[edintele PNL a fost de
p\rere c\ azi Rom=nia, ca mem-
br\ a UE, are nevoie de un gu-
vern suplu, cu un num\r mai
mic de ministere, care „s\ garan-
teze o implicare minimal\ a sta-
tului `n via]a politic\ [i social\“.
Un sfert dintre
boto[\neni trebuie s\
dea ajutoarele `napoi
Un sfert dintre beneficiarii de
ajutoare de `nc\lzire care uti-
lizeaz\ centrale pe gaz vor tre-
bui s\ restituie statului banii
`ncasa]i `n lunile noiembrie [i
[i Universitatea „Petre Andrei“ au [anse s\ nasc\ bebelu[i s\n\to[i
vor fi evaluate de exper]i str\ini ~n urma efectu\rii testului
HIV/SIDA, `n Compartimentul
Testele de depistare a
HIV/SIDA [i a sifilisului se fac
Agen]ia Român\ de Asigurare a Cali- Medicin\ Veterinar\ din Ia[i, Universi- de Epidemiologie a Bolilor gratuit `n cadrul acestui com-
t\]ii `n ~nv\]\mântul Superior tatea Politehnic\ Bucure[ti, Universita- Transmisibile din cadrul ASP partiment. Potrivit statisti-
(ARACIS) va experimenta evaluarea a tea Transilvania Bra[ov, Universitatea Ia[i, dou\ femei `ns\rcinate cilor, `n 2006 laboratorul ASP
10 universit\]i pilot desemnate de Mi- de Medicin\ [i Farmacie „V. Babe[“ din din jude] au fost depistate poz- a efectuat 22.286 de teste, din-
nisterul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC). Timi[oara, Universitatea „Lucian Blaga“ itiv. Epidemiologii au recoman- tre acestea 6.700 fiind solici-
ARACIS a trimis, `ncepând de ieri, din Sibiu, Universitatea de Vest „Vasile dat supravegherea acestora de tate de persoane care s-au
echipe la cele 10 universit\]i pilot pentru Goldi[“ din Arad [i Universitatea „Petre c\tre o echip\ format\ din me- prezentat direct la sediul ASP.
a stabili calendarul evalu\rii interne a a- Andrei“ din Ia[i. Ioan Curtu a precizat dic obstetrician [i infec]ionist, De asemenea, din totalul tes-
cestora, conform celor precizate de pre[e- c\, pe lâng\ cele zece universit\]i de-
astfel `nc=t s\ se previn\ posi- telor, 15.000 au fost f\cute de
dintele ARACIS, Ioan Curtu. Comisiile semnate de Ministerul Educa]iei, va mai
participa la evaluare [i Universitatea bilitatea transmiterii infec]iei c\tre gravide.
de evaluare vor fi formate din exper]i
rom=ni [i str\ini, la care se adaug\, ca din Bac\u, care va suporta costurile pro- la f\t. „Analizele au fost recoltate
„Este foarte important ca `n maternit\]ile din jude] [i
observatori, unul sau doi studen]i, care cedurii. Costurile evalu\rii celor zece
vor reprezenta interesele studen]ilor. universit\]i pilot sunt suportate de gravida cu risc s\ fie depistat\ apoi trimise la noi. De aseme-
repede, astfel `nc=t s\ intre nea, echipele noastre s-au de-
Potrivit pre[edintelui ARACIS, agen]ia MEdC. Universit\]ile pilot provin din
va stabili componen]a comisiilor de eval- medii geografice variate, din toate zonele sub supraveghere [i tratament plasat `n jude] [i `n colaborare
[i s\ evite transmiterea. Aceste cu medicii de familie au con-
uare [i va `ncepe procedurile de pilotare ]\rii, [i au fost astfel alese `ncât, prin
a metodologiei de autorizare [i acred- evaluarea lor, s\ fie acoperite cele mai gravide intr\ `ntr-un program vins gravidele s\ fac\ acest
na]ional de tratament [i, dac\ test“, a mai precizat dr. Duca.
itare, `n urma stabilirii calendarului [i a multe domenii de specializare, `n toate
consult\rii rapoartelor de evaluare in- cele trei cicluri-licen]\, master [i doc- nasc prin cezarian\ au [anse ~n 2006, `n urma efectu\rii
mari s\ nu transmit\ infec]ia testului HIV/SIDA, epidemio-
tern\ a universit\]ilor. Vor fi evaluate torat. Evaluarea va dura cel pu]in [ase
Universitatea din Oradea, Universitatea luni. „Noi nu facem control, noi facem copilului“, a declarat dr. Elena logii au diagnosticat pozitiv 22
Duca, [efa Compartimentului de persoane, dou\ dintre aces-
„Constantin Brâncu[i“ din Târgu Jiu, evaluare. Se evalueaz\ universit\]ile,
Universitatea Tehnic\ din Cluj-Napoca, atât managerial, cât [i universitar“, a de Epidemiologie a Bolilor tea fiind femei `ns\rcinate.
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i spus Curtu. (Oana R.) Transmisibile. (Otilia B.)
nic de Urgen]e. La Neuro-
Nici o sec]ie de spital cu mai mult de 75 de paturi chirurgie, num\rul de pa-
turi a crescut de la 320 la
a ~n luna mai a anului trecut autorit\]ile sanitare ale jude]ului au prezentat ministrului 326, iar unele sec]ii au fost
reorganizate. Sec]ia I Neu-
S\n\t\]ii, Eugen Nicol\escu, un proiect final de restructurare [i rea[ezare a unit\]ilor rochirurgie (70 de paturi) a
medicale cu paturi a Proiectul de restructurare a fost legiferat dup\ aproape un an fost restructurat\, astfel c\
`n cadrul acesteia va func-
prin ordin de ministru a „Au fost acceptate toate modific\rile propuse de noi, ]iona un Compartiment de
cu excep]ia celor legate de Maternitatea «Elena Doamna» [i de Sec]ia de Chirurgie de la traumatologie (15 paturi).
Un compartiment similar
Spitalul Or\[enesc T=rgu-Frumos“, a declarat [eful ASP Ia[i, dr. Mihnea Hurmuzache a va func]iona [i la Clinica II
Neurochirurgie, unde `ns\
au existat obiec]ii din num\rul de paturi este re-
partea autorit\]ilor admin-
de Otilia dus de la 70 la 61.
istrative“, a declarat [eful La Spitalul Clinic de
B|LINI{TEANU ASP, dr. Mihnea Hurmu- Urgen]e num\rul de paturi
zache. a crescut de la 185 la 195,
Dup\ calculele f\cute `n
luna mai a anului trecut de iar Spitalul din Pa[cani a
25 de paturi mai pu]in avut de c=[tigat un num\r
directorii de spitale, [eful
Autorit\]ii de S\n\tate la „Sf. Spiridon“ de 30 de paturi.
Public\ (ASP) [i cel al Ca- Maternitatea „Elena
Potrivit proiectului de Doamna“, unitate cu 140
sei Jude]ene de Asigur\ri
de S\n\tate (CJAS), Ia[ul reorganizare, num\rul de de paturi, a fost propus\
paturi de la Spitalul „Sf. pentru ata[are la Mater-
urma s\ piard\ un num\r
total de doar 80 de paturi, Spiridon“ a sc\zut de la nitatea „Cuza-Vod\“, ca a
973 la 948. S-au pierdut `n
foarte mic `n compara]ie cu patra sec]ie a acesteia din
cele 1.800 de paturi care acest fel 25 de paturi, iar urm\, iar la Spitalul din
fuseser\ t\iate din struc- unele sec]ii au fost reorga- T=rgu-Frumos, ar fi trebuit
tura spitalelor `n 2002. nizate. Clinica de Derma- s\ se ajung\ la un num\r
Planul de restructurare [i tologie a pierdut 10 paturi de 117 paturi de la 155. „~n
reorganizare a urm\rit ca din 50, Clinica de Diabet a cazul acestor dou\ sec]ii,
`n fiecare sec]ie s\ nu fie pierdut 5 paturi din 40, ministrul va trimite adrese
dep\[it num\rul maxim de Clinica de Radioterapie a c\tre autorit\]ile locale, re-
paturi, respectiv 75. Dup\ pierdut 10 paturi din 70, spectiv Consiliul Local T=r-
aproape un an de zile de iar Clinica de Endocrino- gu Frumos [i Consiliul
a[teptare, a fost publicat `n logie a pierdut 10 din 58. turi pentru Neurologie [i Mai multe paturi Jude]ean Ia[i, prin care so-
cele din urm\ Ordinul de 10 din num\rul total de pa- 40 de paturi pentru Car- licit\ o motivare bine fun-
ministru prin care sunt re- turi pierdute `n aceste clin- diologie [i o alt\ sec]ie cu la Urgen]e [i la damentat\ a respingerii
glementate noile structuri ici au fost ad\ugate Clinicii 40 de paturi pentru alte Neurochirurgie restructur\rii. Totodat\
ale spitalelor ie[ene. „Au de Hematologie. O alt\ boli de medicin\ intern\. ministrul va cere ca aceste
fost acceptate toate modi- schimbare important\ a {i Spitalul „C. I. Par- Singurele spitale din Ia[i institu]ii s\-[i asume re-
fic\rile propuse de noi, cu suferit Clinica Medical\ a hon“ a pierdut, per ansam- `n care num\rul de paturi a sponsabilitatea finan]\rii
excep]ia celor legate de Ma- Spitalului „Sf. Spiridon“. blu, 10 paturi din totalul de crescut, ca urmare a indica- [i modific\rii acestor sec]ii
ternitatea «Elena Doamna» Cele 90 de paturi au fost 216. De asemenea, num\- torilor de operabilitate [i a `n condi]iile `n care se opun
[i de Sec]ia de Chirurgie de `mp\r]ite `n dou\ sec]ii: rul paturilor de la Spitalul celor de utilizare a patului propunerilor de restructu-
la Spitalul Or\[enesc T=r- una de 50 de paturi pentru de Recuperare a sc\zut de sunt Spitalul Clinic de Neu- rare“, a mai explicat drec-
gu-Frumos, `n cazul c\rora medicin\ intern\, cu 10 pa- la 603 la 570. rochirurgie [i Spitalul Cli- torul ASP. a
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-

decembrie. Prim\ria municipiu-
lui Boto[ani a efectuat verific\ri
`n r=ndul persoanelor benefi-
ciare de sprijin pentru asigu-
rarea evenergiei termice pe timp
ce iarn\ [i a constatat c\ una
din patru familii beneficiare de
ajutor refuz\ s\ prezinte docu-
mente prin care s\ `[i justifice
veniturile. Pentru c\ exist\ sus-
piciuni c\ veniturile au fost
modificate `n documente astfel
`nc=t familiile respective s\
poat\ primi sprijinul financiar
al statului, primarul C\t\lin
Flutur a anun]at c\ va cere
acestora restituirea banilor
`ncasa]i `n primele dou\ luni de
iarn\. „~n urma verific\rilor pe
care le-am f\cut la 839 de per-
soane am constatat c\ 239 au
refuzat s\ vin\ s\ ne aduc\ do-
cumentele pe care le-am solici-
tat. Legea este foarte clar\. ~n
aceast\ situa]ie, `nceteaz\ dis-
pozi]ia de acordare a ajutorului
[i se recupereaz\ banii care i-au
primit p=n\ acum“, a declarat
primarul C\t\lin Flutur. a
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“,
organizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a
concursului destinat comunit\]ilor paro-
hiale [i intitulat PELERINII LUMINII. Re-
gulile acestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abo-
namente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poa-
te fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori
pe an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este
ca o parohie s\ contracteze minimum 10 abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ direct la
redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o evi-
den]\ clar\ a parohiei din care provin abona]ii.
Modalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la
„Lumina de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru
care nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi
un clasament general cu parohiile din mediul
urban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziaru-
lui „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare
cu autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)

Bacalaureat `n sistem francez la Liceul „M. Eminescu“ [i Colegiul Na]ional
Elevii a cinci licee din Ro-
mânia, cu clase bilingve de
limba francez\, vor putea
sus]ine, `n anul 2010, exa-
menul de bacalaureat `n sis-
tem francez, diploma lor ur-
mând s\ fie recunoscut\ `n
Fran]a, conform celor de-
clarate de ambasadorul fran-
cez la Bucure[ti Herve Bolot.
Oficialul francez a preci-
zat c\ `n baza acordului ro-
mâno-francez pe probleme de
educa]ie, semnat la Bucu-
re[ti `n septembrie 2006, cu
ocazia Sommet-ului Franco-
foniei, ministrul Educa]iei,
Mihail H\rd\u, va efectua o
vizit\ `n Fran]a, `n perioada
urm\toare, când va perfecta
detaliile acestui program. De
asemenea, ambasadorul Bo-
lot a subliniat c\ `n România
s-au f\cut, `n ultimii ani,
multe progrese `n privin]a
sistemului de educa]ie, iar
limba francez\ se pred\ `n
foarte multe [coli, dar Fran]a
ACTUALITATE
se va implica `n cadrul aces-
tui program [i `n formarea [i
perfec]ionarea unor profesori
de limba francez\. „Este ne-
voie de predarea limbii fran-
ceze dup\ ultimele metode
didactice, cu forme de `nv\-
]are mai dinamice [i practice,
nu numai cu metoda clasic\
de parcurgere a literaturii [i
sintaxei care plictise[te ele-
vii“, a apreciat Herve Bolot.
~n România, peste dou\ mi-
lioane de elevi `nva]\ limba
francez\ `n [coal\, existând
[i 69 de licee care cuprind
689 de clase bilingve `n care
`nva]\ 6.388 de elevi.
Conform celor precizate
de Sabina Manea, inspector
de limba francez\ din cadrul
Inspectoratului {colar Jude-
]ean Ia[i (ISJ), a men]ionat
la ca nivel na]ional exist\ un
proiect al `nv\]\m=ntului bi-
lingv `n care sunt incluse 15
licee, din care dou\ sunt din
Ia[i, Liceul „Mihai Emines-
Joi, 25 ianuarie 2007
cu“ [i Colegiul Na]ional.
„{tiu c\ acest proiect va fi ex-
tins astfel c\ vor mai intra
alte 15 licee din ]ar\“. Refe-
ritor la posibilitatea ca elevii
unui liceu din Ia[i s\ sus]in\
bacalaureat `n sistem fran-
cez, Sabina Manea a men]io-
nat c\ „s-a semnat un acord
`n acest sens [i care ar putea
fi aplicat din toamna acestui
an cu elevii care intr\ `n
clasa a XI-a. Este foarte posi-
bil ca toate liceele care au
`nv\]\m=nt bilingv s\ poat\
sus]ine bacalaureatul `n sis-
tem francez“. (Oana R.)
11
PE SCURT
Acces limitat `n
spitale din cauza
infec]iilor respiratorii
Potrivit unui comunicat de pres\
remis de ASP Ia[i, `ncep=nd de
ast\zi accesul vizitatorilor `n
unit\]ile sanitare cu paturi va fi
restric]ionat, ca urmare a
cre[terii num\rului de infec]ii
respiratorii din ultima perioad\.
Decizia a fost luat\ de Serviciul
de Supraveghere [i Control al
Bolilor Transmisibile, `n urma

Diferen]ele dintre
salariile din
UMF caut\ solu]ii interne analizei evolu]iei infec]iilor acute
`nregistrate `n jude]ul Ia[i, `n se-
zonul 2006-2007. Av=nd `n
vedere c\ s-a constatat o cre[tere

prin evalu\ri externe

a morbidit\]ii prin Infec]ii Acute
ale C\ilor Respiratorii Superioare
`nv\]\m=ntul (IACRS) [i pneumonii, epidemi-
ologii recomand\ respectarea
universitar [i a O echip\ de speciali[ti de la Cluj a realizat o evaluare a Universit\]ii de Medicin\
m\surilor standard [i specifice
pentru transmiterea aerogen\ de
c\tre personalul medico-sanitar [i
[i Farmacie „Grigore T. Popa“ din Ia[i (UMF), anul trecut, `n prezent fiind realizat [i
preuniversitar ar un raport de evaluare a ~n martie, Facultatea de Medicin\, cea mai mare facultate
de `ngrijire [i raportarea de ur-
gen]\ c\tre Serviciul de
Supraveghere [i Control al
putea fi reduse din cadrul UMF, va fi evaluat\ de c\tre o comisie a CIDMEF (Conférence Bolilor Transmisibile a situa]iilor
deosebite referitoare la morbidi-
Internationale des Doyens des Facultés de Medicine d’Expression Française) a tatea `nregistrat\ prin afec]iuni
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
„A fost finalizat raportul de respiratorii acute. (O.B.)
(MEdC) a fost solicitat `n cadrul Evaluare francofon\ la
[edin]ei de Guvern s\ vin\ cu o nou\ evaluare a procesului didactic
propunere de ordonan]\ de urgen]\ `n cadrul Universit\]ii noas- Facultatea de Medicin\ Admiterea `n liceu
privind majorarea salariilor din tre, realizat `n perioada sep-
`nv\]\mânt, astfel `ncât s\ fie tembrie-noiembrie 2006 de
~n perioada 5-9 martie, Fa- se face cu testele
cultatea de Medicin\, cea mai
mic[orat\ discrepan]a de salarizare c\tre o echip\ extern\ de pro- mare facultate din cadrul na]ionale [i `n 2008
dintre profesorii universitari [i cele- fesioni[ti acredita]i, cu expe-
lalte cadre didactice, `n special din UMF, va fi evaluat\ de c\tre o Ministerul Educa]iei [i Cerce-
rien]\ anterioar\ `n evalu- comisie a CIDMEF (Confé- t\rii (MEdC) va recomanda
`nv\]\mântul preuniversitar. area unei universit\]i de me- rence Internationale des Do- inspectoratelor [colare jude]ene
Purt\torul de cuvânt al Guver- dicin\“, conform celor pre- s\ nu se mai efectueze simul\ri
nului, Oana Marinescu, a afirmat c\ yens des Facultés de Medicine la tezele cu subiect unic p=n\ la
cizate de Mircea Covic, cance-
actualul proiect de ordonan]\ de ur-
lar general al UMF. d’Expression Française), ce aprobarea calendarului [i a
gen]\ propune pentru un profesor reune[te 40 de ]\ri francofone, metodologiei de examen, aflate
universitar cu o vechime de peste 40 Cancelarul UMF, Mircea `n prezent `n dezbatere public\.
Covic, nu a f\cut publice con- condus\ de prof. dr. Pierre
de ani un salariu pentru o norm\, Potvin, pre[edintele comitetu- M\surile organizatorice ale
conform cuantumului actual de ma- cluziile [i principalele sugestii tezelor cu subiect unic [i proce-
din cadrul raportului, preci- lui de evaluare CIDMEF, con- durile de examen vor fi regle-
jorare, de aproximativ 1.050 de lei. form celor precizate de Mircea
z=nd c\ acestea vor fi mai `n- mentate o dat\ cu aprobarea [i
Comparativ, pentru o norm\, un
conferen]iar universitar ar primi 519 t=i prezentate `n cadrul Sena- Covic, cancelar general al intrarea `n vigoare a calendaru-
UMF. „Scopul acestei evalu- lui. MEdC precizeaz\ c\, de[i
lei, un [ef de lucr\ri - 402 lei, iar un tului UMF care va avea loc pe inten]ioneaz\ s\ introduc\
asistent universitar - doar 292 de lei. 31 ianuarie, urm=nd ca ulte- \ri este analiza, identificarea tezele cu subiect unic la clasa a
MEdC va trebui s\ prezinte o rior s\ fie afi[ate pe site-ul in- unor deficien]e [i stabilirea VII-a din semestrul al doilea al
nou\ variant\ de majorare a salari- stitu]iei. P=n\ atunci, rapor- unor recomand\ri privind ac- acestui an [colar, modul de ad-
ilor din `nv\]\mântul preuniversitar tivit\]ile de formare a studen- mitere `n liceu nu se va schimba
tul va fi folosit `n interiorul Cancelarul UMF, `ncep=nd cu 2007. De asemenea,
`n [edin]a de s\pt\mâna viitoare a catedrelor [i facult\]ilor care ]ilor [i reziden]ilor, cercetare, potrivit ministerului, notele de
Guvernului, astfel `ncât s\ fie elimi- educa]ie medical\ continu\, Mircea Covic, nu a f\cut
`l vor analiza, „c\ut=nd s\ publice concluziile [i
la tezele cu subiect unic nu vor
nate aceste inechit\]i. „Guvernul a pedagogie universitar\ [i co- fi luate `n considerare la ad-
solicitat MEdC s\ reanalizeze modul
identifice cauzele posibile [i
m\surile sau ac]iunile de operare interna]ional\. Preci- principalele sugestii din miterea `n liceu. Admiterea `n
de repartizare a sumelor pentru z\m c\ evaluarea programe- cadrul raportului de evalu- clasa a IX-a `n anii 2007 [i 2008,
`nv\]\mântul superior [i, `n urma remediere a deficien]elor. `n cazul elevilor claselor a VII-a
Senatul va decide solu]iile [i lor de studii medicale a de- are de anul trecut [i a VIII-a din anul [colar 2006-
negocierilor cu reprezentan]ii sindi-
catelor din educa]ie, s\ g\seasc\ o m\surile de rezolvare a pro- venit, prin intrarea `n UE, un CIDMEF s-a realizat un ra- 2007, se va face ca urmare a
formul\ pentru eliminarea ine- blemelor identificate“, a spus progres obligatoriu pentru a port de autoevaluare, ce va fi desf\[ur\rii testelor na]ionale.
asigura concordan]a dintre Scopul acestor teze este ca, `n
chit\]ilor dintre veniturile profeso- Covic care a ad\ugat c\ „eva- analizat de c\tre comisie. Co- doi ani, s\ `nlocuiasc\ pe cele
rilor universitari [i ale celorlalte cat- luarea procesului didactic necesit\]ile societ\]ii privind misia de evaluare extern\ este na]ionale. Din 2009, probele vor
egorii din `nv\]\mânt“, a spus Oana prin prisma beneficiarilor s\i starea de s\n\tate a popula- format\ din [ase membri din fi scrise [i vor consta `ntr-un
Marinescu, care a ad\ugat c\ direc]i, studen]ii, reprezint\ ]iei [i preg\tirea academic\, Canada, Fran]a, Tunisia [i subiect unic, elaborat la mate-
Guvernul vrea s\ vin\ astfel `n spri- doar o prim\ etap\, general\, precum [i `ntre sistemele si- Rom=nia [i va avea `nt=lniri matic\, limba [i literatura
jinul tinerelor cadre didactice. milare UE. Evaluarea de c\tre matern\ [i limba [i literatura
de evaluare, o prim\ [i major\ cu cadrele didactice [i cu stu- rom=n\. (O.R.)
Guvernul va aproba majorarea surs\ de informa]ii despre CIDMEF vine s\ completeze den]ii, de asemenea, urm=nd
salariile cadrelor didactice [i ale per- procesul academic. Opiniile evaluarea efectuat\ `n sep- s\ fie vizitate laboratoarele,
sonalului didactic auxiliar cu 23% `n cadrelor didactice, exprimate tembrie-noiembrie, ambele clinicile, bibliotecile etc. „~n fi- Bloc operator modern
anul 2007, majorare prev\zut\ `n
trei tran[e: ianuarie, aprilie [i oc-
`n procesul de analiz\, vor contribuind decisv la optimi- nal, dup\ o lun\, se va `ntocmi la Maternitatea
completa aceste informa]ii. Pe zarea activit\]ilor de formare raportul de evaluare al Facul-
tombrie. Suma total\ destinat\
baza ambelor componente se a viitorilor medici“, a precizat t\]ii de Medicin\, precum [i re- „Cuza-Vod\“
cre[terii salariale `n `nv\]\mânt
este de 600 de milioane de lei, iar vor stabili solu]ii adecvate [i Mircea Covic. comand\rile pentru urm\torii La capitolul investi]ii pentru
num\rul beneficiarilor este de viabile, direc]ii de dezvoltare Astfel, se parcurge a doua cinci ani, iar facultatea va pri- anul 2007, conducerea Ma-
332.000 de cadre didactice [i per- [i se vor stabili jaloanele unui etap\ a procesului de evalua- mi un certificat de evaluare in- ternit\]ii „Cuza-Vod\“ din Ia[i
sistem de evaluare academic\ re, dup\ ce, anul trecut, sub terna]ional\“, a men]ionat [i-a propus finalizarea blocului
sonal didactic auxiliar. (O.R.) operator, reabilitare `nceput\ `n
coerent [i continuu“. `ndrumarea reprezentan]ilor Mircea Covic. (Oana RUSU) 2006. Finan]area va fi f\cut\ de
Consiliul Jude]ean (CJ) dup\
definitivarea bugetului pe acest
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a an. „Ar mai fi nevoie de `nc\ 7
miliarde de lei vechi pentru fi-
a UNIREA A FOST S|RB|- ac]iuni festive `ntre orele concursul na]ional de limb\ piada na]ional\ de limba [i li- am f\cut alegerea cea mai nalizarea blocului operator. Aici
TORIT| ~N {COLILE IE{ENE: 11.00-13.00. Una dintre cele rom=n\ „Ionel Teodoreanu“ teratura rom=n\ pentru cla- bun\. Pentru c\ am avut, vor exista patru s\li de opera]ie,
mai inedite ac]iuni are loc la care va avea loc la Ia[i. sele V-VIII are loc la Ia[i `n `ntr-adev\r, [i o solicitare de o bibliotec\, iar la mansard\ -
Unirea Principatelor Rom=ne Concursul „Ionel Teodorea- la PSD“, a declarat Flutur.
ora 12.00 [i este intitulat\ „Fir- perioada 11-14 aprilie. (O.R.) vestiare pentru medici“, a de-
a fost s\rb\torit\ `n unit\]ile mele secolului XXI“, const=nd nu“, numit [i olimpiada pen- Primarul de Boto[ani a fost
de `nv\]\m=nt din Ia[i prin a PRIMARUL BOTO{ANIU- clarat managerul maternit\]ii,
`n prezentarea firmelor IT [i a tru juniori, este ini]iat de ISJ LUI REGRET| ~NSCRIEREA sanc]ionat de Delega]ia Per- dr. Vicu]a Todosiciuc. Un alt
diverse manifest\ri. Printre modalit\]ilor de recrutare a Ia[i [i Colegiul „Costache manent\ Central\ a PNL, proiect pe care conducerea ma-
[colile care au organizat ac- personalului. (O.R.) Negruzzi“ [i `nscris `n calen- ~N PNL: Primarul municipiu- dup\ ce Biroul Permanent ternit\]ii inten]ioneaz\ s\-l
]iuni de amploare se num\r\ darul de concursuri al MEdC lui Boto[ani, C\t\lin Flutur, Jude]ean [i Delega]ia Perma- pun\ `n aplicare `n acest an este
Colegiul Na]ional care ser- a SUBIECTE PENTRU
care a acordat [i finan]are `n regret\ `nscrierea sa, `n anul nent\ Jude]ean\ au propus, reabilitarea cl\dirii `n care
beaz\ Zilele [colii p=n\ pe 26 OLIMPIADA JUNIORILOR LA acest an, conform celor pre- 2000, `n Partidul Na]ional la sf=r[itul lunii decembrie, func]ioneaz\ laboratorul de
ianuarie. Colegiul aniversea- LIMBA ROM+N|: Ministerul cizate de inspector Cristina Liberal. Dup\ ce a fost sus- retragerea sprijinului politic analize medicale, at=t `n ce
z\ 179 de ani de la `nteme- Educa]iei [i Cercet\ri (MEdC), Dasc\lu, purt\tor de cuv=nt pendat, timp de un an din [i suspendarea, pentru un prive[te infrastructura, c=t [i
ierea [colii, al\turi de absol- al\turi de Inspectoratul {co- al ISJ. Grupul de lucru pen- PNL, `n decembrie el [i-a an, din calitatea de membru dotarea, acesta fiind primul pas
ven]i, dar [i al\turi de fo[ti lar Jude]ean (ISJ) Ia[i, orga- tru preg\tirea tipurilor de pierdut sprijinul politic al de partid. Cu toate acestea, pentru ini]ierea procesului de
profesori. Liceul „Al I. Cuza“ nizeaz\ azi la Liceul „Mihai subiecte este coordonat de partidului aflat la guvernare, Flutur sus]ine c\ nu a primit acreditare a unit\]ii. Totodat\,
`[i serbeaz\, de asemenea, Eminescu“ un atelier de lucru inspector general al MEdC, pe motiv c\ a simpatizat cu nici o decizie oficial\ din va avea loc [i reabilitarea in-
zilele [colii, s\rb\torindu-l [i pentru preg\tirea tipurilor de Mina Rusu, [i este format din gruparea Stolojan. „Dup\ partea PNL [i se consider\ stala]iei electrice. „Tot de la CJ
pe cel care a fost ales ca domn subiecte pentru olimpiada 11 profesori de limba rom=n\ modul `n care se comport\ `nc\ membru cu drepturi avem promisiunea c\ vom primi
al Principatelor Rom=ne. Azi, na]ional\ de limb\ rom=n\ din `ntreaga ]ar\, precum [i unii dintre colegii mei, nu depline al acestei forma]iuni 2,3 miliarde de lei pentru un
la Liceul de Informatic\ au loc pentru gimnaziu [i pentru [ase profesori ie[eni. Olim- [tiu dac\, `n acel moment, politice. (M.F.) generator nou“, a mai spus dr.
Todosiciuc. (O.B.)
12 Joi, 25 ianuarie 2007 SPORT

PE SCURT Maria Cioncan a fost `nmorm=ntat\ ieri selei dintre Sofia [i Plevna.
Maria Cioncan se `ntorcea
`n Rom=nia, `mpreun\ cu
Funeraliile atletei Maria care atleta a fost botezat\. la pat `n Spitalul Or\[e- membrii staff-ului s\u teh-
Ionu] Popa a refuzat s\ Cioncan, care a murit du- Slujba propriu-zis\ de nesc N\s\ud din cauza
nic, dup\ un stagiu de pre-
minic\ `ntr-un accident ru- `nmorm=ntare a fost ofi- unei boli profesionale de pe
danseze Hora Unirii cu tier petrecut `n Bulgaria, ciat\ de un sobor de [ase vremea c=nd lucra la o g\tire efectuat `n Grecia.
Dup\ producerea accidentu-
pre[edintele B\sescu au `nceput, ieri diminea]\, preo]i `n fruntea c\rora s-a carier\ de piatr\.
lui, corpul ne`nsufle]it al
cu o slujb\ religioas\ la ca- aflat Prea Sfin]itul Episcop Cioncan, medaliat\ cu
Antrenorul lui Poli Ia[i, Ionu] sa p\rinteasc\ din localita- Vasile Some[anul. bronz `n proba de 1.500 de Mariei Cioncan a fost tran-
Popa, a declarat c\ `n acest an nu tea Maieru, jude]ul Bistri- La ceremonial au partic- metri la Jocurile Olimpice sportat la morga din Plevna,
a mai dansat Hora Unirii cu ]a-N\s\ud. ipat mii de persoane din tot de la Atena, din 2004, a de unde a fost ridicat, luni
pre[edintele Traian B\sescu `n Slujba a fost oficiat\ de satul, dar [i din `mpreju- murit, duminic\, dup\ ce dup\-amiaz\, de sora [i de
Pia]a Unirii din Ia[i, pe motiv c\ trei preo]i ortodoc[i din sat. rimi. La `nmorm=ntare nu ma[ina pe care o conducea, cumnatul fostei sportive [i
[eful statului l-a dezam\git. „A[ Sicriul a fost apoi trans- a fost prezent [i tat\l Ma- o Skoda Fabia, s-a izbit de de antrenorul acesteia, {te-
fi vrut s\ merg `n Pia]a Unirii [i
s\ `ncing o hor\ cu oamenii, dar
portat la biserica din sat `n riei, Vasile Cioncan, ]intuit un copac de pe marginea [o- fan Beregszaszy. a
[i cu domnul B\sescu, dar m-a

Leonard Naidin acuz\ federa]ia

dezam\git. Pentru mine, ziua de
24 ianuarie e mai important\
dec=t ziua de na[tere. Ziua Unirii
trebuie s\ fie pe primul plan.
{tiu hora de c=nd eram copil, de
la gr\dini]\. Am `nv\]at-o ca pe o
poezie“, spune Popa.
Tehnicianul a fost invitat la pri-
m\rie de c\tre edilul-[ef Gheor-
ghe Nichita, pre[edintele de o-
noare al clubului din Copou. (N.P.)
Gyenes vrea s\ revin\
`n Raliul Dakar
Emanuel Gyenes, motociclistul
rom=n care a ob]inut cea mai
bun\ performan]\ la Raliul
Dakar - locul 46 `n clasamentul
general - dore[te s\ mai par-
ticipe de c=teva ori la aceast\
curs\ dur\ [i la anul s\ ob]in\
un rezultat mult mai bun.
„~nc\ nu am putut s\ simt de
fapt c\ s-a terminat Dakar-ul [i
nici nu am crezut c\ am termi-
nat cursa. Doar acum, c\ am
ajuns acas\“, a declarat la
sosirea `n ]ar\ „Manu“, a[a cum
`l alint\ prietenii pe mociclist.
Gyenes, locul 9 `n clasamentul
debutan]ilor la clasa moto, [i-a
`mp\rt\[it pe aeroport impresi-
ile despre Raliul Dakar 2007. „A
fost greu, mai ales `n primele
zile din Maroc, c=nd am `ncercat
s\ nu m\ duc tare, s\ nu m\ ac-
cidentez pe pietre, dar n-am
reu[it. ~ntr-o zi am c\zut mai
dur [i am spart pu]in motorul,
dar eu n-am avut nimic. A fost
cea mai grea zi din tot Dakar-ul
pentru mine. Mi s-a spart un
furtun de ap\ [i un furtun de
benzin\ [i am f\cut a[a vreo 400
km. Tot trebuia s\ iau ap\ de la
salvare, unde vedeam oameni
m\ tot opream dup\ ap\. Dar
c=nd am trecut `n Mauritania,
acolo a fost mai greu din punct
de vedere fizic, dar n-a mai fost
a[a periculos ca `n Maroc“.
Gyenes vrea s\ revin\ la Raliul
Dakar, chiar dac\ a avut mo-
mente c=nd p\rea decis s\ nu
mai `ncerce o asemenea aven-
tur\. „Mai vreau s\ particip,
de[i au fost zile c=nd am zis c\
gata nu mai vreau s\ revin, nu e
pentru mine. Dar acum la
sf=r[it, vreau s\ mai merg, [tiu
deja cum se merge, cum se face.
A[ vrea s\ ob]in un rezultat mai
bun ca acesta“.
a Fotbalistul Politehnicii Timi[oara spune c\ `ntre clubul s\u [i Federa]ia Rom=n\ de Fotbal
exist\ o `n]elegere tacit\ pentru a nu fi declarat liber de contract a „Cei de la federa]ie nu fac
altceva dec=t s\-i lase pe juc\tori [omeri“, spune [i antrenorul lui Poli Ia[i, Ionu] Popa
de Narcis POHOA}|
Comisia pentru Statutul
Juc\torului nu a dat `nc\
un verdict `n cazul memoriu-
lui depus de fotbalistul
Leonard Naidin, care so-
licit\ s\ fie declarat liber de
contract, de[i s-a judecat
cel de-al patrulea termen `n
acest an. Motivul invocat
de c\tre cei din comisie, du-
p\ cum a declarat Naidin,
const\ `n cererea de am=-
nare `naintat\ de c\tre clu-
bul de pe Bega. „Mi-a trans-
mis impresarul meu c\ nu
s-a luat nici o decizie [i c\
s-a am=nat cazul. Se pare
c\ Poli Timi[oara a anun]at
c\ nu a avut timp s\ anal-
izeze situa]ia mea. E b\taie
de joc [i crunt\ nesim]ire
fa]\ de mine. Clubul `[i
bate joc, cu acordul tacit al
federa]iei. E al patrulea
termen [i nu s-a reu[it nici
p=n\ acum s\ se dea un
verdict `n cazul meu. P\i ce
mai a[teapt\? S\ mai
treac\ o s\pt\m=n\-dou\,
s\ `nceap\ returul [i apoi
s\ m\ duc\ cei de la
Timi[oara unde vor ei? {i
a[a m-au pus s\ m\
antrenez prin spatele sta-
dionului. {i-au b\tut joc de
mine [i de al]i colegi de-ai
mei. Nimeni de la club nu a
luat leg\tura cu mine
s\-mi spun\ ce preten]ii
au. Doar din ziare am auzit
c\ vor s\ ia bani frumo[i pe
Poli Ia[i `[i afl\ m=ine
adversara din sferturile
mine“, a declarat Leonard
Naidin.
Fotbalistul a anun]at c\
vrea s\ vin\ s\ joace la Ia[i
`n retur, sub comanda lui
Ionu] Popa. Tehnicianul a
motivat solicitarea lui Nai-
din. „Pe vremea c=nd l-am
avut juc\tor la Oradea,
Naidin a trecut printr-o pa-
s\ mai proast\. Eu am avut
`ncredere `n el, i-am `ncre-
din]at chiar [i banderola de
c\pitan, iar `n scurt timp [i-
a revenit [i a prins un
transfer la Dinamo. M\ bu-
cur c\ Leo nu uit\ cine l-a
ajutat s\ urce“, a subliniat
Ionu] Popa.
Auzind de aceast\ nou\
am=nare, antrenorul lui
Elena Lupulescu revine la arena de popice
din Dealul Copoului, Emil Lupulescu, este o
Poli Ia[i, Ionu] Popa, a acu-
zat la r=ndu-i federa]ia. „Cei
de la federa]ie nu fac altce-
va prin aceste am=n\ri
dec=t s\-i lase [omeri pe fot-
bali[ti. ~n loc s\ ajute fot-
balul rom=nesc, federa]ia le
pune be]e `n roate juc\-
torilor. Cazul lui Naidin este
elocvent“, a precizat Popic\.
O nou\ victorie clar\
`n amicale
Poli Ia[i a `nvins mar]i
sear\ `n Copou forma]ia de
lig\ a treia Aerostar Bac\u
cu scorul de 5-0 (3-0), `n cel
de-al doilea meci amical al
stagiului de preg\tire. Golu-
Ionu] Popa sper\ ca federa]ia s\ ia o decizie c=t mai repede
`n cazul Naidin, astfel `nc=t fotbalistul s\ vin\ la Ia[i
Elena Lupulescu, sora fostului fotbalist
rile au fost marcate de B=l-
b\ (4, penalty), Ballini (44),
P\limaru (54), Buta (90) [i
Claudiu Ionescu (103).
Meciul a durat 105 minute,
prima repriz\ `ntinz=ndu-se
pe durata a 60 de minute,
iar a doua dur=nd 45.
Poli Ia[i:
Prima repriz\: Marc –
Onu], Ciobanu, Ilie, Marovic
– Krivokapic (42 Ballini),
Mijin, Iuri[ni]i, Sf=rlea (42
Ciub\ncan) – Cernoch (42
P\limaru), B=lb\.
Repriza a doua: Ple[ca –
Toma, Bernard, Dianu,
Irinel Ionescu – Ballini (75
Buta), Mitrovic, Tincu, Ciu-
b\ncan (75 Claudiu Ionescu)
– P\limaru (75 Caragea),
Leucu]\.
Ionu] Popa a decis s\ nu-i
men]in\ `n lot pe cei trei ju-
c\tori veni]i `n probe la `nce-
putul preg\tirilor, Marovic,
Krivokapic [i Ballini. „Multe
echipe din prima lig\ au re-
nun]at la str\inii adu[i `n
probe dup\ una sau dou\
zile. Eu le-am dat [ansa s\
joace `n dou\ meciuri, cu
Aerostar au evoluat chiar
mai multe minute, dar nici
unul nu m-a convins. Ballini
a `nscris `n fiecare meci, dar
at=t. Nu face nimic pe teren,
e foarte greoi. Renun] la ei
pentru c\ nu sunt peste val-
oarea celorlal]i juc\tori pe
care-i am `n lot“, a spus Popa.
Tehnicianul ie[ean mai
a[teapt\ s\ soseasc\ doi
juc\tori str\ini. Este vorba
de brazilianul Ribeira An-
derson, care a evoluat ul-
tima oar\ `n prima lig\ me-
xican\, la FC America, [i de
s=rbul Alexander Mijatovic,
ultima oar\ a jucat `n `n
China. a

Florin Marin
crede `n salvarea
de la retrogradare
a Ceahl\ului
Antrenorul echipei de fotbal FC
Ceahl\ul Piatra Neam], Florin
Marin, a declarat c\ este
`ncrez\tor `n [ansele de evitare
a retrograd\rii. „Juc\torii au
r\spuns bine la antrenamente,
suntem mai puternici ca `n tur [i
sunt sigur c\ vom r\m=ne `n
prima lig\“, a declarat
antrenorul. Florin Marin a pre-
cizat c\, indiferent de
specula]iile ap\rute `n pres\, `[i
va men]ine decizia pe care a
luat-o, la sf=r[itul lunii noiem-
brie, cu privire la cei 11 juc\tori
pu[i pe lista de transfer\ri.
Lotul Ceahl\ului va pleca, m=ine,
`n Antalya - Turcia, unde timp de
zece zile va avea al doilea pro-
gram de preg\tire, `n cadrul
c\ruia se num\r\ [i c=teva jocuri
amicale cu echipe din
Kazakhstan, Letonia, Serbia,
Rusia, Lituania [i Polonia. a
Cupei Rom=niei
M=ine, 26 ianuarie,
de la ora 16.15, va avea
loc la Casa Fotbalului
tragerea la sor]i a jo-
curilor din cadrul sfertu-
rilor de final\ ale Cupei
Rom=niei-Timi[oreana.
Conform art.64, ali-
neatele 5 [i 6 din ROAF,
echipele participante la
aceast\ faz\ se repar-
tizeaz\ astfel:
Urna A: Steaua Bu-
cure[ti, Rapid Bucure[ti
[i FC Na]ional.
Urna B: Politehnica
Timi[oara, O]elul Ga-
la]i, Politehnica Ia[i, FC
Arge[ [i Pandurii T=rgu
Jiu.
Se vor `mperechea e-
chipe din urna A cu e-
chipe din urna B (3 jo-
curi). Dup\ extragerea
pentru fiecare joc, bilele
con]in=nd numele echi-
pelor vor fi introduse
`ntr-o alt\ urn\, prima
echip\ extras\ din a-
ceasta urm=nd s\ fie or-
ganizatoarea meciului.
Cele dou\ echipe r\ma-
se `n urna B se vor `m-
perechea `ntre ele,
prima echip\ extras\ fi-
ind organizatoarea.
Jocurile sunt progra-
mate s\ aib\ loc `n sis-
tem eliminatoriu, `ntr-o
singur\ man[\, pe te-
ren neutru, `n zilele de
27 [i 28 februarie, cu
`ncepere de la ora 14.00
(cu excep]ia jocurilor
televizate). Programul
acestor `nt=lniri (data,
ora, localitatea [i sta-
dionul) se va stabili de
Comitetul de Urgen]\
al FRF `n func]ie de ca-
lendarul competi]ional
al Ligii 1 [i se va comu-
nica la data de
31.01.2007. (N.P.)
pensionar\ de la CFR. Va `mplini frumoasa
v=rst\ de 57 de ani `n luna mai a acestui an.
A lucrat 38 de ani la seviciul financiar –
sta]ii c\i ferate la Regionala CFR
Infrastructur\, `n func]ia de contabil. A ur-
mat o tradi]ie `n familie, deoarece tat\l ei,
Mihai Lupulescu, a fost mecanic de locomo-
tiv\ cu abur. Pe l=ng\ rezolvarea chestiu-
nilor financiare, Lenu]ei Lupulescu i-a
pl\cut tot timpul sportul [i l-a sus]inut tot
timpul pe fratele ei, Emil, `n meciurile de
fotbal ale echipelor din Pa[cani [i Ia[i. Mai
mult chiar, Elena Lupulescu a fost,
`ncep=nd cu anul 1986, una dintre compo-
nentele de baz\ ale echipei de popice CFR
Ia[i, al\turi de Cristina B=rsan (care a jucat
apoi [i la Rapid Bucure[ti), Cristina Ispir,
Ioana Grigora[, realizatoarea de emisiuni
de la TVR Ia[i Carmen Olaru [i multe al-
tele. Din p\cate, dup\ ce a promovat `n
prima lig\, echipa feminin\ de popice CFR
Ia[i s-a desfiin]at din motive financiare,
dup\ numai un tur. Elena Lupulescu nu a acest lucru, noua antrenoare Elena Lupu-
abandonat totu[i sportul [i a trecut la atle- lescu face `nscrieri la noua echip\ de popice
tism, cu rezultate de prestigiu pe plan in- de la CFR, de preferin]\ din r=ndul elevelor
tern [i interna]ional. Lenu]a Lupulescu se [i studentelor din Ia[i [i `mprejurimi, v=rsta
va ocupa de re`nfiin]area unei echipe femi- limit\ la junioare fiind de 23 ani. A[adar,
nine de popice la clubul CFR Ia[i, la `nceput tinerele amatoare `n sportul de popice pot
la nivelul junioarelor [i care va fi `nscris\ `n lua leg\tura cu doamna Lupulescu la tel.
campionat `n sezonul 2007-2008. Pentru 0742.907626 sau 0232.431622. (D.T.)

Remedii homeopatice pentru hipofiz\
[i vindecarea traumatismelor
La solicit\rile tot mai frec-
vente venite din partea pacien-
]ilor [i cititorilor acestei pu-
blica]ii, am reluat unele aspecte
legate de utilizarea homeopatiei
`n tratamentele ce urm\resc re-
glarea difunc]ionalit\]ilor glan-
dulare [i a celor care vizeaz\
vindecarea traumatismelor
de dr. Mihai VIERIU
Zinccum este un remediu home-
opatic biocatalitic, care se adresea-
z\ disfunc]iilor hipofizare [i gona-
dotrope. Este un regulator specific,
care asigur\ o bun\ func]ionare a
glandei hipofize. Se g\se[te `n toate
]esuturile de rezerv\, cantitatea
maxim\ g\sindu-se `n propor]ii
egale `n ficat [i pancreas.
Un rol important are acest
remediu [i `n nutri]ie, `n absorb]ia
glucidelor [i a protidelor la nivelul
tubului digestiv.
Absorb]ia zincului `n organism
este influen]at\ de diverse ele-
mente. Zincul intervine `ntr-o pro-
por]ie notabil\ `n stocarea [i uti-
lizarea insulinei. El exercit\ o
ac]iune direct\ asupra hipofizei [i
men]ine echilibrul acido-bazic al
sistemului nervos simpatic.
~n sf=r[it, este comun elementu-
lui Magneziu [i joac\ rol de coen-
zim\, un important activator de
func]ionare a glandelor genitale, res-
pectiv a glandelor endocrine `n ge-
neral, cum ar fi: Ficatul pentru dia-
bet, Thymus la copii, Hipofize la ado-
lescen]i [i `n situa]ia de menopauz\,
Glande mamare, Testicule [i Ovare
la menopauz\ [i `n hemoragii.
Acest remediu mai este indicat
`n: astenie, `nt=rzierea cre[terii, in-
Arnica montana
suficien]\ hipofizar\, hipermenoree
cu epuizare, menopauze, tulbur\ri
de echilibru ale sistemului nervos,
maladia Basedow, psoriazis [i,
cu certitudine, `n tulbur\rile hepa-
to-pancreatice [i `n sistemul nervos.
Enumer\m `n continuare c=teva
din semnele caracteristice ale aces-
tui remediu, cum ar fi:
- picioare nelini[tite; pacientul
trebuie s\ le mi[te continuu;
- agravare intens\ la stimu-
lente;
- tremur\turi violente ale ori-
c\rei p\r]i a organismului, astfel
`nc=t poate zgudui patul; pierde
controlul nervos;
- incapacitatea de a dezvolta sau
exonera o erup]ie `n cadrul bolilor
eruptive, de a expectora sau men-
strua, ceea ce amelioreaz\, dac\ se
poate totu[i produce;
- sl\biciune, oboseal\ a zonei cer-
vico-occipitale, agravat\ de men]ine-
rea `ndelungat\ a capului `ntr-o po-
zi]ie; dorsolombalgii agravate st=nd
mai mult timp `n aceea[i pozi]ie,
f\r\ s\ fac\ nici un fel de mi[care.
Unul din marii homeopa]i, pe
nume Burt spunea: „Ceea ce Fierul
reprezint\ pentru s=nge Zincul re-
prezint\ pentru nervi“. A[adar, a-
vem de a face cu o vitalitate sc\zut\
a pacientului, cu epuizarea sistemu-
lui nervos, sc\derea capacit\]ii de
`n]elegere [i de memorizare. Starea
este agravat\ de consumul de vin,
ameliorarea av=nd loc dup\ dez-
voltarea erup]iei, `n timpul men-
strual]iei, la instalarea expectora]iei.
Debilitatea se manifest\ `n mul-
tiple moduri. De exemplu, `n ast-
mul infecto-alergic pacientul nu
poate expectora, dar, dac\ reu[e[te,
el va fi mult ameliorat. ~n cazul `n
care avem o pacient\ cu o ame-
noree, ameliorarea are loc la insta-
larea fluxului menstrual. O alt\
particularitate dependent\ de de-
bilitatea nervoas\ a remediului
este intoleran]a la substan]e toxice,
excintante, alcoolice.
Pentru a putea s\ v\ orienta]i
c=t mai repede cu putin]\ atunci
c=nd dori]i s\ adminstra]i acest
remediu, `ntreba]i dac\ la cantit\]i
mici de vin pacientul nu se simte
Zinc
POR}IA DE S|N|TATE
bine. ~n mod normal, la al]i pacien]i
ar putea produce o revigorare tem-
porar\. Zincum are o agravare `n
toat\ simptomatologia, chiar `n
cantit\]i foarte mici, dar are capac-
itatea de a tonifica [i `nt\ri sis-
temul nervos `n `ndeplinirea func-
]iilor sale precum [i `n eliminarea
produ[ilor bolii din sistem.
Arnica, remediul prin care
se vindec\ traumatismele
Arnicca este marele remediu
homeopatic al urm\rilor trauma-
tismelor, hematoamelor la nivelul
corpului sau sufletului. Este un
remediu din regnul vegetal, Arnicca
moontana fiind binecunoscut\ oame-
nilor de la ]ar\ ca remediu pentru
durerile [i contuziile musculare sub
form\ de cataplasme. Acum este uti-
lizat\ pe cale intern\, `n doze home-
opatice, pentru vindecarea ]esu-
turilor lezate [i controlul hemoragi-
ilor. Intern sau extern, Arnica con-
stituie un tratament util `n afec]iuni
articulare [i musculare, ca osteoar-
trita, febra muscular\ dupa efort,
crampe, contuzii [i `ntinderi. Se ad-
ministreaz\ intern pentru exeme,
furuncule, como]ii [i v=n\t\i `n ju-
rul ochilor, precum [i pentru ochii
obosi]i [i febr\ cu senza]ie de cald la
nivelul capului [i de rece `n corp.
Acest remediu poate face s\ se
`ntrerup\ o criz\ dee apeendiccit\ (`n
acest caz anume consultarea unui
medic de medicina general\ sau
chirurg este `ntodeauna indispen-
sabil\). Acest remediu poate fi, de
asemenea, propus sportivilor `nain-
tea unei probe importante [i `n
ajunul unei interven]ii chirurgicale
pentru a limita hemoragia, ca [i
`naintea unei extrac]ii dentare.
Arnica e la fel indicat\ pentru
micile furuncule cutanate, acneea
indurat\ [i eczema de culoare
alb\struie. ~n sf=r[it, se poate re-
curge la ea `n caz de grip\, dac\ ex-
ist\ febr\ ridicat\ cu senza]ie de
zdrobire generalizat\, cap cald [i
ro[u [i restul corpului rece [i c=nd,
`n ciuda acestor simptome, bol-
navul afirm\ c\ e bine [i nu are
nevoie de medic.
Arnica corespunde oamenilor
care au mania de a conduce [i „mor
la datorie“, se vor indispensabili [i
se lanseaz\ `n ac]iuni mari, `n care
primesc maximum de lovituri.
Pacientul trebuie s\ `n]eleag\ c\
nu este singur pe lume, c\ trebuie
s\ delege sarcini celorlal]i, nu s\
fac\ el totul.
Triste]ea, dorin]a de izolare, as-
tenia psihic\ [i fizic\ (oboseala con-
Joi, 25 ianuarie 2007
Dr. Mihai Vieriu,
specialist `n cadrul
Spitalului Universitar
CFR, Ia[i
siderabil\), insomnia `n prima ju-
m\tate a nop]ii, senza]ia c\ totul e
prea dur, pacientul nu-[i g\se[te
locul, geme `n somn, vertijul de-
clan[at `n timp ce merge, cefalee cu
senza]ia c\ tegumentul extremit\-
]ii cefalice este retractat, anxietate
(teama de a nu fi atins de cei care
se apropie de el), prostra]ie, adi-
namie prelungit\, dup\ o traum\
psihic\, pacientul r\spunde la `n-
trebare [i recade `n apatie, trezirea
brusc\ cu teama de moarte, convul-
siile tonice sunt unele din semnele
dup\ care ne putem ghida pentru a
prescrie pacientului acest remediu.
La nivel cardiovascular sunt
semnalate simptome ca: dispnee [i
palpita]ii la efort, tendin]a la he-
moragii (fragilitate capilar\), `n
mod particular echimoze, purpure,
hemoragii ale fundului de ochi, ale
varicelor, hipertensiune arterial\.
La nivel digestiv sunt prezente gus-
tul [i eructa]ia de ou\ alterate, mai
mult diminea]a, de asemenea, gaze
[i materii fecale cu miros de ou\ al-
terate, uneori scaun involuntar
(noaptea, `n timpul somnului). La
nivelul aparatului urogenital: sen-
za]ia de zdrobire `n regiunea hi-
pogastric\ (sub ombilic), astfel c\
`mpiedic\ bolnavul s\ mearg\
drept, `n timpul sarcinii mi[c\rile
f\tului sunt foarte dureroase pen-
tru mam\ [i apar varice vaginale [i
vulvare, metroragie cu senza]ia de
contuzie (zdorbire) pelvian\, `n
timpul instal\rii menopauzei val-
uri de caldur\ mai mult `n extremi-
tatea cefalic\, `n timp ce celelalte
extremit\]i sunt reci. a
13
PILULA ZILEI
Cum se trateaz\
conjunctivita
la bebelu[i?
C=nd conjunctivita apare la be-
belu[i mai mici de patru s\pt\-
m=ni, este numit\ conjunctivita
neonatal\. Aceast\ afec]iune poate
fi cauzat\ de o blocare a glandei la-
crimale, care poate fi tratat\ prin-
tr-un masaj `n zona dintre ochi [i
nas. Irita]iile cauzate de la pic\-
turile administrate copiilor la scurt
timp dup\ na[tere pot evolua sub
forma unei conjunctivite, care dis-
pare de la sine dup\ c=teva zile.
Nou-n\scu]ii sunt predispu[i [i
la conjunctivite de natur\ infec]ioa-
s\, care pot fi foarte serioase. Ex-
cep]ional, contaminarea se face in-
trauterin [i foarte frecvent chiar `n
momentul na[terii prin contact
direct cu secre]iile vaginale ale
mamei ori cu instrumentele nester-
ilizate. Complica]iile cele mai se-
vere ale acestei afec]iuni prezente
la nou-n\scu]i se prezint\ sub
forma unui ulcer cornean, a unui
leucom sau a unei endocardite.
Pentru a preveni o astfel de afec-
]iune a ochilor nou-n\scutului, doc-
torul oftalmolog pune accentul pe
s\n\tatea mamei [i pe importan]a
instal\rii unui unguent pe baz\ de
antibiotic `n ambii ochi, imediat du-
p\ na[tere. ~n general, conjunctivi-
tele care apar la nou-n\scu]i sunt
u[or de prevenit printr-un control [i
ulterior printr-un tratament apli-
cat viitoarei mame.
Cele mai `nt=lnite medicamente
administrate `n cazul conjunctivitei
sunt cele sub form\ de unguent sau
pic\turi.
~n majoritatea cazurilor, con-
junctivita dispare de la sine, f\r\
administrarea nici unui tratament,
dar doctorii recomand\ adesea
tratamentul pentru c\ accelereaz\
procesul de vindecare [i mic[oreaz\
posibilitatea ca infec]ia s\ se
r\sp=ndeasc\. De obicei, conjunc-
tivitele infec]ioase nu sunt serioase,
dar `n cazuri rare pot duce chiar la
orbire, a[a c\ este foarte important
s\ urma]i sfaturile doctorului oftal-
molog care v-a consultat copilul.
Doctorul trebuie sunat [i dac\
tratamentul nu d\ roade la dou\
zile de la `nceperea lui sau la o
s\pt\m=n\ dupa `ncetarea lui.
Dac\ observa]i c\ pleoapele [i zona
din jurul ochilor copilului s-au
`nro[it [i s-au umflat - copilul poate
avea [i febr\ - `nseamn\ c\ infec]ia
s-a r\sp=ndit [i la ]esutul din jurul
ochiului. ~n acest caz se cere un nou
tratament [i o supraveghere con-
stant\ a evolu]iei afec]iunii. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie, mic\ chirurgie), cu internare de zi.
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile); IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Mamografii;
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n); „ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
„ Colposcopii (cu videocolposcop); t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\); „ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
„ Electrocardiograme (EKG); c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Joi, 25 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
7 1
3 4
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
zilei
A
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
7 4 8 1 8 9 6
9
8 6 2 5
a SUDOKU a

9 2 6 3 5 4 8 7 1 7 2 10 2 10 5 5
5 1 8 7 6 2 3 4 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
7 5 1 9 3 6 4 8 2 bus, dar numai cu cifre,
8 4 1 de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri 11 8 3 8 12
6 9 2 7 5 3
2 3 4 8 1 5 7 9 6 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
4 9 3 5 7 1 2 6 8
Statele Unite, Noua 13 4 6 4 2 5 13
8 6 2 4 9 3 1 5 7 Zeeland\ [i Croa]ia, iar A
1 7 5 6 2 8 9 3 4 `n Marea Britanie este
deja considerat un P R A V I L A 9 12 5 8 14
fenomen. Completa]i
6 1 4 8 5 careul de 81 de p\tr\]ele N A S A L I E
3 5 9 cu cifre cuprinse `ntre 1
[i 9, astfel `nc=t nici o D I V I N 15 6 12 6 16 6 13
5 7 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
L E V I T I C
ori pe acela[i r=nd sau pe
6 3 1 2 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ F E L O N B
2 5 6 careuri mai mici, fiecare
7 3 1 4 cu nou\ p\tr\]ele, iar P I S A N I E
fiecare careu trebuie s\ Pornind de la numele Cuv. ..., de pe verticala A-B, `n Ca-
2 5 con]in\ cifrele de la 1 la B lendarul Ortodox, de ast\zi, 25 ianuarie,
9, la fel, o singur\ dat\. completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe orizontal\,
8 9 3 (Solu]ia termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
5 7 9 3 8 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

08:55 Eurovision 2007 - Drumul 08:30 Poveste f\r\ sf=r[it (r) 10:05 Cinemaniacii (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
spre Helsinki 09:00 Dinotopia (r) 11:05 Imagini de r\zboi: artileria Cu: Cioran, Capatos 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
09:10 Dis-de-sear\ (r) 10:00 Tonomatul DP2 este zeul razboiului (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11:00 Pariul iubirii
10:10 Design - designeri 11:30 Lege [i ordine (r) 12:00 Jurnal cultural (r) 10:00 Concurs interactiv Cu: Janne Cooper 13:30 Jur\m=ntul
10:30 Ochiul magic (r) 12:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m 11:00 Vivere 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
11:30 Un european ca mine (r) 13:00 Bugetul meu (r) 13:00 Stelele filmului (r)
12:00 Vocea inimii (r) (comedie, Cu: Horia (dram\, Cu: Adela
12:00 Ne vedem la TVR! 13:30 Teleshopping 14:00 Dialoguri despre Cu: Ioan Isaiu Brenciu, {erban Ionescu) Popescu, Dan Bordeianu,
13:00 Hannah Montana 14:00 ABC... de ce? alt\dat\ (r) 13:00 Observator 11:15 Miracol pe munte (r) Carmen T\nase, C\t\lina
Cu: Billy Ray Cyrus 14:30 Aventuri din Kytera 14:30 Jurnal cultural Cu: Simona Gherghe (dram\, Cu: Patty Duke, Musta]\, {tefana Samfira,
13:30 Club Disney 15:00 ~mpreun\ `n Europa! 15:30 Aventura plantelor 13:45 Robbersonii [i poli]ia (r) William Devane) Mihai C\lin
14:00 Jurnalul TVR 16:00 Jurnalul TVR 13:00 {tirile PRO TV 15:30 Iubire de mam\
16:00 Intrarea actorilor (r) (comedie, Cu: Chevy
15:00 Deliciile buc\t\riei 16:30 Tribuna partidelor parla- Chase, Dianne Wiest, 13:45 Infernul alb 17:30 Pove[tiri adev\rate
16:30 Fantastica lumin\ Cu: Drago[ St\nescu,
15:30 Akzente mentare Robert Davi) (ac]iune, Cu: Gabrielle
17:00 Dinotopia 17:30 Festivalul de jazz Osborn este un cap al lumii in- Ioana Maria Moldovan
17:00 Jurnalul TVR Carteris, Aubrey Dollar,
17:15 Pove[ti `ntunecate 18:00 Lec]ia de... s\n\tate 18:30 Stelele filmului terlope care, din dorin]a de a-[i Jack Wagner) 18:30 Rebelde
Anny Duperey desf\[ura activit\]ile `n mai Cu: Enrique Rocha, Juan
17:45 Dis-de-sear\ 18:35 Lege [i ordine mult\ lini[te, se mut\ `ntr-o 16:00 T=n\r [i nelini[tit
19:25 C=]iva pa[i spre un ma- Serie de documentare-portret, Ferrara, Ninel Conde,
18:40 Eurovision 2007. suburbie. Al\turi de Tony Cu: Janne Cooper Patricio Borghetti, Tony
Videoclipuri nagement mai bun care, prin intermediul intervi- Moore, partenerul s\u mai 17:00 {tirile PRO TV
20:00 Arena leilor urilor realizate de criticul de t=n\r, poli]istul Jake Stone Dalton, Leticia Perdigon,
19:00 Jurnalul TVR prime[te misiunea s\ suprave- 17:45 Om s\rac, om bogat Anahi, Dulce Maria
21:00 Jurnalul TVR film Francois Chalais [i a ex-
20:20 Stavisky traselor din filme, evoc\ gheze locuin]a infractorului 18:55 {tirile PRO TV 20:30 Iubire ca `n filme
(dram\, Cu: Jean-Paul 21:25 Patinaj artistic. Campionatul din casa `nvecinat\. 20:30 Comoara din spatele c\r]ilor
European. Proba feminin\ reu[itele [i nereu[itele din (dram\, Cu: Adela
Belmondo, François Périer) cariera unor faimo[i actori ai
16:00 Observator (ac]iune, Cu: Noah Wyle, Popescu, Dan Bordeianu,
Fran]a anilor 30 Stavisky, un 23:30 Marc\ `nregistrat\ Cu: Simona Gherghe Sonya Walger, Bob
filmului francez. Carmen T\nase
escroc care emite documente 00:00 Familia mea dement\ 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Newhart, Kelly Hu)
de plat\ false, este condamnat 19:00 Minorit\]i 22:30 SOS, via]a mea!
00:30 Jurnalul Euronews Cu: C. Andrei Flynn Carsen este un t=n\r
la moarte. Dar reprezentan]ii 19:30 1000 de fete `n [apte (romantic, Cu: Natalia
elitei industriale [i politice ca- 00:45 Tonomatul DP2 (r) 18:00 Vocea inimii care s-a remarcat `n facultate Oreiro, Facundo Arana)
re l-au ajutat r\m=n ne- 02:10 Via]a mult a[teptat\ (r) decenii (r) Cu: Ioan Isaiu prin rezultate excep]ionale,
pedepsi]i. Iar la mijloc exist\ `ns\ `n urma unui conflict cu 23:30 Jur\m=ntul (r)
(dram\, Cu: Juan Diego, 20:00 ~napoi la argument 19:00 Observator
[i o frumoas\ dar fragil\ un profesor, este obligat s\ 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Luis Tosar, Marta Etura, 20:45 Teatru 20:30 Test de fidelitate abandoneze studiile. ~ntr-o zi,
poveste de dragoste.
Clara Lago) Vremea de Acas\
21:50 Arhiva de serviciu (r) Cu: Ionu] Ad\sc\li]ei dup\ un interviu ciudat la bi-
22:20 Atunci si acum Intrarea Spaniei `n Uniunea blioteca metropolitan\, Carsen 01:30 Iubire ca `n filme (r)
22:45 Jurnalul TVR European\ aduce schimb\ri 22:00 360 de grade - 21:30 Neveste de fotbali[ti afl\ c\ i s-a oferit de lucru la (dram\, Cu: Adela
23:15 Prim-plan dramatice `n via]a unei comu- Reportajul Geo 22:30 Animat Planet aceast\ institu]ie... Popescu)
nit\]i de fermieri din provincia 23:00 Observator 22:15 Meseriasii (r) 03:00 Lori (r)
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, Cantabria, care tr\iesc izola]i 22:30 Jurnal cultural
Cu: David Crane) de lume, dup\ legi [i tradi]ii 00:00 Lovitura dragonului 23:00 {tirile PRO TV 04:00 Amy, feti]a cu ghiozdanul
23:00 Pop cultura
00:35 Zdren]\rosul mo[tenite din tat\ `n fiu... (ac]iune, Cu: Gary Busey, 23:45 CSI: Miami (poli]ist, albastru
(dram\, Cu: Eric Roberts, 04:10 Lumea de aproape (r) 00:05 Invita]ie Lorenzo Lamas, Fabian Cu: David Caruso) Cu: Eduardo Capetillo,
Sissy Spacek) a 04:40 S\rut\ri furate a la Oper\ (r) a Carrillo, Robert LaSardo) a 00:45 Meseria[ii (r) a Nora Salinas a
 TIMP LIBER Joi, 25 ianuarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
Foto: „NONY“ rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Corectura: Georgeta APOPEI Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Palatul Culturii Centrul Cultural Francez, Sala Studio „Teofil V=lcu“
e-m
mail: info@zziarullumina.ro British Council [i Centrul Ast\zi, 25 ianuarie 2007, ora
Ianuarie - Februarie 2007,
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Muzeul de Istorie al Moldovei
18.00 [i duminic\, 28 ianuarie,
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Cultural German din Ia[i ora 18.00: „Scara pisicii“ de
ISSN 1841-141X din cadrul Complexului Na]io-
nal Muzeal „Moldova“, Sala 10-30 ianuarie 2007: Concurs Katalin Thuroczy, regia: Irina
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET „Orest Tafrali“: Expozi]ia „Ma- de c\r]i po[tale pe tema „Ce va Popescu Boieru. Scenografia:
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). rele tezaur monetar medieval aduce Rom=nia Uniunii Euro- Marfa Axenti.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ al Moldovei“ pene?“ pentru tinerii cu vârsta Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Muzeul de Art\ din cadrul cuprins\ `ntre 15 [i 25 de ani. 17.00: „Dragoste la Vene]ia“,
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Rezultatele se vor anun]a pe 15 scenariu dup\ comedia del-
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Complexului Muzeal Na]ional
Moldova, Ia[i prezint\ Expozi]ia februarie c=nd va fi [i vernisajul l'arte. Spectacol `n regie colec-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
omagial\ Centenar Corneliu Ba- expozi]iei cu toate vederile in- tiv\ realizat `n cadrul progra-
ba, `n galeria de art\ contempo- trate `n competi]ie Fiecare par- mului „Leonardo da Vinci“.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ ran\ II, la etajul I al Palatului ticipant va crea una sau mai Scenografia: Rodica Arghir.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Culturii din Ia[i. Reunind lucr\ri multe c\r]i po[tale (fotografie, S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
de pictur\ [i grafic\ at=t din co- desen, pictur\, grafic\ pe calcu- ora 18.00: „Via]a mea sexual\“
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei lator) cu dimensiunea de
lec]ii muzeale Muzeul de Art\ de Cornel George Popa. Regia:
din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan din 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale Cornel George Popa, sceno-
B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale câ[tig\toare vor fi reunite grafia: Rodica Arghir.
`ntr-un set de 6 care va fi trimis
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ din Gala]i [i Muzeul de Art\ din
`n toate ]\rile europene. Partici-
Sala „Pod Pogor-F Fiul“
Constan]a, c=t [i particulare - la Casa Pogor
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) colec]ia artistului, colec]ia dr. A. pan]ii pot trimite lucr\rile prin S=mb\t\, 27 ianuarie 2007,
Teodorescu, colec]ia dr. H. Al- email, la adresa: concurs-eu- 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“ de Te-
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- dea, expozi]ia va fi deschis\ spre ropa@ccfiasi.ro sau le pot aduce odor Maziliu. Regia: Ovidiu La-
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- vizitare p=n\ `n martie 2007 [i direct la unul din cele trei centre z\r, scenografia: Nicolai Mih\il\
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- este menit\ s\ sublinieze parcur- participante. Premiile vor con-
cunoscute interna]ional. sul unuia dintre cei mai repre- sta `n c\r]i [i albume de art\ `n
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- zentativi arti[ti plastici rom=ni. englez\, german\ sau francez\. Filarmonica de Stat
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, Moldova Ia[i
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n Ateneul T\t\ra[i Vineri, 26 ianuarie 2007, ora
Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!!
SERVICII M=ine, 26 ianuarie 2007, ora 19.00: Concert simfonic. Diri-
19.00: „Steaua f\r\ Mihail Se- jor: Michele Santorsola, Italia.
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Ofer medita]ii la MATEMATIC|, bastian“ de Dumitru Crudu. Solist: Roberto Miele, corn,
fac p=n\ pe 12 februarie. clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, pre] Regia: Ion Sapdaru, sceno- Italia. Din program: Carl Maria
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze avantajos. Rog seriozitate. Tel. grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu von Weber - Uvertura operei
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! 0740.431.711.
Rasca. Momente muzicale: Ro- „Freischütz“; Richard Strauss -
meo Cozma, Marian Starcea. Concertul nr. 2 pentru corn [i
Florin Deaconiuc va invit\ s\ Cu: Radu Ghila[, Daniel Busu- orchestr\ `n mi b major;
Cotidianul Lumina utilizeaz\ ANUN} vizita]i site-ul www.florin.sapte.ro
pentru a g\si diferite tablouri [i
ioc, Dumitru N\stru[nicu, Edward Elgar - Varia]iunile „E-
informa]ii furnizate de Octavian Jighirgiu, Anne nigma“, op. 36; Edward Elgar -
Salariat\, caut gazd\ sau apartament icoane ce v\ pot decora casa
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ `ntr-un mod pl\cut. Detalii la
Marie Chertic, Lorena Condru], Pomp and Circumstance op. 39,
cu o camer\, pentru `nchiriat. Telefon Gelu Zaharia, Ionu] Dumitru. Mar[ nr. 1 `n re major. a
ROMPRES 0745.893.412 sau 0727.772.578 num\rul de telefon 0727.373.520

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Secrete 07:00 Totul despre 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis 10:00 Salva]i animalele 10:00 Ghid: Mumiile
B\rbieritul Controlul Traficului Aerian Nop]i lungi, f\r\ somn 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de 10:30 SOS animalele 10:55 Istorii neelucidate
08:00 Clipe de co[mar 07:50 Robotica 08:00 Un om printre balene orca Est: Vilnius, Lituania 11:00 Salvarea animalelor Cine l-a ucis pe
Vulcanul St. Helens 08:40 Cum s-au construit 09:00 Automobile americane re- 11:20 Trasee Povestea lui Annie Tutankhamun ?
09:00 Filmul pierdut al lui Dian Arcade condi]ionate: Recondi]ionat Pelerini c\tre Walsingham 11:30 ~ngrijitori la Zoo 11:50 Un secol modelat de
Fossey 09:10 Imperiul solar de la fiare vechi 11:50 Lonely Planet: Hoinar prin Aten]ie pentru animale r\zboaie
10:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i Impact! 10:00 Motociclete americane lume: Melbourne 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie 12:45 Câmpuri de b\t\lie
11:00 Animale cu tupeu 10:00 De profesie supravie]uitor 12:45 Om la ap\ ! Parcul Na]ional Regina B\t\lia pentru Caen
11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
12:00 Megastructuri Canyonlands Nego] [i cruciade Elizabeta 13:40 Mumiile din Canare
For]e de trac]iune 13:10 Lumea lui Bob
USS Ronald Reagan 10:55 Robotica 12:30 Urgen]e veterinare 14:35 Vân\torii de fantome
12:00 Tehnologie extrem\ Glasgow Spectrele din Severn
13:00 Dezastre `n aer 11:45 Cum s-au construit 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
Egypt Air 990 Vase-container 13:40 C\l\torii cu zarul Lan]uri `ncrustate 15:05 Un secol modelat de
Arcade
14:00 Filmul pierdut al lui Dian 12:10 Monstrul marin triasic 13:00 O prad\ mortal\ 14:05 Pe [ine: Kent [i Sussex 14:00 Jurnal de cimpanzeu r\zboaie
Fossey 13:00 Totul despre Nop]i lungi, f\r\ somn 14:35 Clubul de pescuit Buena 14:30 Parcul Animalelor - ~n 16:00 Ghid: Mumiile
15:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i Controlul Traficului Aerian 14:00 Un om printre balene orca Vista s\lb\ticia Africii 16:55 Istorii neelucidate
16:00 Animale cu tupeu 13:50 Robotica 15:00 Cum se fabric\ 15:05 Lonely Planet 15:00 ~n adâncurile s\lb\ticiei, cu Cine l-a ucis pe
17:00 Paradisuri naturale 14:40 Cum s-au construit 16:00 Ma[ini pe alese Hoinar prin lume: Nick Baker Tutankhamun ?
Borneo - Insula s\lbatic\ Range Rover Melbourne {erpii cu clopo]ei 17:50 Un secol modelat de
Arcade
18:00 Vân\torul vânat 16:00 Proiecte de vis 15:30 Natura la scar\ mare r\zboaie
15:10 Imperiul solar: Impact! 17:00 Automobile americane re-
Victimele veninului condi]ionate: Alumitub 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de 16:00 Via]a mamiferelor 18:45 Câmpuri de b\t\lie
16:00 De profesie supravie]uitor Est: Vilnius, Lituania
19:00 Megastructuri Canyonlands 18:00 Motociclete americane Via]a `n copaci B\t\lia pentru Caen
Penitenciarul North Branch 17:20 Trasee 19:40 Mumiile din Canare
16:55 Robotica 19:00 Vân\torii de mituri 17:00 Vân\torul de crocodili
20:00 Filmul pierdut al lui Dian Pelerini c\tre Walsingham 20:35 Vân\torii de fantome
17:45 Cum s-au construit Infrac]iuni [i mituri Africani periculo[i
Fossey 17:50 Lonely Planet: Hoinar prin Spectrele din Severn
Arcade 20:00 Tehnologie extrem\ lume: Melbourne 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
21:00 Piramidele mor]ii 18:10 Monstrul marin triasic Un campion adev\rat 21:05 Un secol modelat de
Tunele `n Islanda 18:45 Om la ap\! Nego] [i cruciade r\zboaie
22:00 Sex s\lbatic 19:00 ~n b\taia vântului 19:00 Raport Animal Planet
21:00 Masacrul de la Madrid 19:10 Lumea lui Bob 22:00 Ghid: Mumiile
Devia]ii? 19:50 Cum se fabric\ 19:30 Salva]i animalele
22:00 Dr. G, medic legist Glasgow 22:55 Istorii neelucidate
23:00 Sex s\lbatic 20:40 Cum s-au construit 20:00 Jurnal de cimpanzeu
23:00 Constructorii de motociclete 19:40 C\l\torii cu zarul
Femmes fatales Poduri suspendate 20:30 Parcul Animalelor - ~n Cine l-a ucis pe
Roland Sands contra lui 20:05 Pe [ine: Kent [i Sussex Tutankhamun ?
00:00 Clipe de co[mar a 21:10 Mic ghid pentru marele s\lb\ticia Africii
Jesse Rooke 20:35 Clubul de pescuit Buena 23:50 Un secol modelat de
univers Vista 21:00 Poli]ia veterinar\ din
22:00 Planeta cuprins\ de furie 00:00 Ultimele 24 de ore Houston: ~ngerul p\zitor r\zboaie
Legend\: 21:05 Lonely Planet: Hoinar prin
Avalan[e Hunter S. Thompson 22:00 Poli]ia animalelor 00:45 Câmpuri de b\t\lie
lume: Hoinar prin lume:
22:55 Inventatorii: Kramer 01:00 O alt\ planet\ Melbourne 23:00 Poli]ia veterinar\ din B\t\lia pentru Caen
[tiri 23:20 Inventatorii: Babic 02:00 Curse: Heavy Metal 22:00 Proiecte de vis Phoenix 01:40 Mumiile din Canare
film artistic 23:45 Cum s-au construit 03:00 Automobile americane re- 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de Copoiul r\t\citor 02:35 Vân\torii de fantome
Poduri suspendate a condi]ionate: Alumitub a Est a 00:00 Salva]i animalele a Spectrele din Severn a

16 Joi, 25 ianuarie 2007
Bretanion - primul episcop rom=n atestat documentar
Episcopul Bretanion,
pomenit ast\zi de Biserica
Ortodox\, a fost p\stor al
Episcopiei din Tomis (Cons-
tan]a de ast\zi) `n secolul al
IV-llea. Era originar din Ca-
padocia [i a avut leg\turi cu
marile centre ale cre[tinis-
mului. A purtat corespon-
den]\ cu Sf=ntul Vasile cel
Mare, c\ruia i-a a trimis
moa[tele Sf=ntului Sava de
la Buz\u, cunoscut [i sub
numele de Sava Gotul.
de {tefan
M|RCULE}
Cre[tinismul a p\truns pe
teritoriul patriei noastre prin
activitatea misionar\ a Sf=n-
tului Apostol Andrei, care,
asemenea celorlal]i Apostoli
trimi[i de Iisus Hristos `n `n-
treaga lume cunoscut\ a-
tunci, a `ntemeiat aici primele
comunit\]i cre[tine. El a l\sat
`n cet\]ile de la malurile Du-
n\rii episcopi care aveau mi-
siunea de a conduce mai de-
parte pe cre[tini, de a hirotoni
preo]i pentru alte comunit\]i
[i de a r\sp=ndi c=t mai de-
parte credin]a cre[tin\. Se
[tie c\ la Sinodul I Ecumenic
din 325, care a comb\tut ari-
anismul, a participat [i un
episcop din partea go]ilor de
la Dun\re, pe nume Teofil, lu-
cru care dovede[te existen]a
la acea dat\ a unei comunit\]i
cre[tine bine `nchegate, care
tr\ia la malurile Dun\rii, sub
conducerea unui episcop.
Primul episcop al cet\]ii
Tomis (Constan]a de ast\zi)
atestat documentar este Bre-
tanion, sau Vetranion, Breta-
CM
nnion ori Vartan Scitul cum
YK
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
este cunoscut `n unele docu-
mente. Atestarea sa ca epis-
cop `nseamn\ de fapt [i ates-
tarea documentar\ a Epis-
copiei Tomisului `nc\ din se-
colul al IV-lea. ~n jurul anului
360, Bretanion, urc\ pe sca-
unul de episcop al Tomisului,
g\sind aici o credin]\ dreapt\
[i o vie]uire pe m\sur\.
Ap\r\tor al credin]ei
Istoricii Sozomen [i Teodo-
ret al Cyrului relateaz\ un
episod important din via]a
Bisericii de la Tomis, `n care
apare episcopul Bretanion. A-
cesta a primit `n anul 369 vi-
zita `mp\ratului Valens
(364-378) care era arian [i care
a trecut prin acea `ndep\rtat\
regiune a imperiului datorit\
unui r\zboi cu go]ii. Istoricii
aminti]i mai sus arat\ c\ `m-
p\ratul a fost `nt=mpinat de
Bretanion `n Catedrala ora[u-
lui. Aici, `mp\ratul a `ncercat
s\ impun\ episcopului [i `n-
tregului popor credin]a sa ari-
an\, cu toate c\ aceasta fusese
condamnat\ oficial `n cadrul
Sinodului I Ecumenic. Sta-
tornic `n credin]a sa ortodox\
[i fidel hot\r=rilor Sinodului I
Ecumenic, Bretanion a refuzat
propunerea `mp\ratului, a
p\r\sit biserica [i a mers `n
alt\ biseric\ din ora[, `nso]it
de popor pentru a continua
Sf=nta Liturghie.
Acela[i istoric Sozomen ne
relateaz\ faptul c\ atitudinea
lui Bretanion a provocat m=-
nia `mp\ratului [i acesta a
poruncit ca episcopul s\ fie
prins [i s\ fie trimis `n exil.
Dup\ o perioad\ scurt\ de
exil, `mp\ratul a poruncit ca
Bretanion s\ fie readus pe
scaunul s\u de episcop de To-
CM
YK
SFIN}I ROM+NI
mis, aceasta ar\t=nd teama
`mp\ratului de a nu provoca o
revolt\ din partea poporului
care-l sus]inea pe episcop,
fapt care ar fi determinat tul-
burare `n zona aceea a im-
periului.
Prietenul Sf=ntului
Vasile cel Mare
Datele istorice referitoare
la Bretanion sunt destul de
pu]ine, `ns\ numele s\u este
legat [i de trimiterea `n Ca-
padocia a moa[telor Sf=ntului
Sava Gotul sau Sava de la
Buz\u, cum este acesta cu-
noscut datorit\ locului unde
sf=ntul a fost martirizat `n
anul 372 . Acest eveniment a
avut loc la cererea Sf=ntului
CM
YK
Vasile cel Mare, prin epistola
cu num\rul 164, din care
reiese aprecierea pe care o
avea marele Vasile fa]\ de
Bretanion. Trimiterea moa[-
telor s-a realizat prin porunca
guvernatorului Iulius Sora-
nus, de neam capadocian, `n
jurul anului 374. Bretanion a
trimis pe l=ng\ sfintele moa[-
te [i actul martiric, dar [i un
raport privitor la starea
Bisericii din Scythia. Drept
mul]umire, Sf=ntul Vasile cel
Mare i-a trimis lui Bretanion
`n anul 374 o epistol\ (nr.
165) prin care `i va confirma
primirea moa[telor, scrisoare
care con]ine lucruri impor-
tante privitoare la rela]ia ce-
lor doi episcopi. Astfel, marele
Vasile `l consider\ pe adre-
santul scrisorii „un cet\]ean
al patriei sale, care `ntocmai ca ]ilor mucenici de la Niculi]el
o creang\ `nflorit\ din r\- (Zotikos, Attalos, Kamasis [i
d\cina nobil\ a umplut cu Philippos) arat\ c\ `n Dobro-
fructele Duhului o ]ara `n- gea secolelor III-IV existau
dep\rtat\“. De altfel, `nc\ de centre monastice `n care erau
la `nceputul scrisorii, Sf=ntul trimi[i monahi din toate p\r-
Vasile se pl=nge de distan]a ]ile Imperiului Roman pentru
at=t de mare care exista `ntre `nt\rirea cre[tinismului. ~n
cei doi, lucru care `i `mpiedic\ timpul lui Bretanion, au sosit
a se `nt=lni [i a-[i `mp\r\t\[i `n pe[terile rupestre ale m\-
din darurile [i experien]ele du- n\stirilor dobrogene din Ba-
hovnice[ti. Bretanion este nu- sarabi-Murfatlar c\lug\ri din
mit de Marele Ierarh „ml\di]a Capadocia [i chiar din Siria.
cu care patria mam\ se poate De asemenea, se presupune
m=ndri pe drept“ [i motivul c\ primii pa[i `n tainele mon-
ar\tat pentru aceasta este fap- ahismului ale renumi]ilor mo-
tul c\ „a reu[it `n luptele pen- nahi de origine rom=n\, dar
tru credin]\, ar\t=ndu-se o care au activat `n Apus, Ioan
bun\ mo[tenire a p\rin]ilor“. Casian (360-435) [i Dionisie
Exiguul (470-545), au fost f\-
Organizatorul cu]i sub `ndrumarea marelui
episcop Bretanion. M\rturiile
monahismului scrise ale vremii respective
dun\rean amintesc de „c\lug\rii sci]i“
din Tomis implica]i `n dispute
Numele episcopului Breta- teologice, iar s\p\turile arhe-
nion este legat [i de renu- ologice au dat la iveal\ centre
mitele biserici-m\n\stiri de monastice [i `n alte zone din
la Dun\re din secolul al IV-lea, jurul Tomisului: Tropaeum
numite bisericile rupestre. A- Traiani, Calatis, Sucidava,
ceste bisericu]e s\pate `n Axiopolis [i mai ales Histria.
st=nc\, erau des `nt=lnite `n Toate acestea demonstrea-
zona Orheiului Vechi, pe z\ c\ Bretanion a condus Epis-
l=ng\ actualele sate Butuceni copia Tomisului spre drumul
[i Trejureni. Cercet\rile arhe- rela]iilor cu principalele centre
ologice au demonstrat c\ `n ale cre[tinismului, iar faptul c\
zona Dobrogei exista un com- a fost trecut `n Martirologiul
plex de m\n\stiri rupestre, cu roman la data de 25 ianuarie,
peste 100 de chilii s\pate `n ca martir, `n jurul anului 380,
piatr\, mai ales `n zona Valea demonstreaz\ leg\turile sale
R\utului, l\ca[uri aflate sub cu `ntreaga lume cre[tin\. De
directa conducere a Episcopiei aici, el a fost preluat `n calen-
Tomisului. Descoperirea `n darele rom=ne[ti [i s\rb\torit
anul 1971 a moa[telor sfin- la aceea[i dat\. a
Actul martiric al Sf=ntului Sava Gotul
Moa[tele Sf=ntului Sava Gotul, martirizat la 12 aprilie 372
`n r=ul Buz\u, din porunca regelui go]ilor Athanaric (^381),
au fost trimise de Bretanion `n Capadocia `nso]ite de actul
martiric despre care cerecet\torii consider\ c\ a fost elaborat CM
YK
chiar de episcopul tomitan. Un specialist `n acte martirice, H.
Delahaye, confirm\ prin anumite metode veridicitatea docu-
mentului [i a informa]iilor date de el. Astfel, preotul Sansala,
care a fost martor ocular al mor]ii Sf=ntului Sava a transmis
aceste informa]ii lui Bretanion, o dat\ cu moa[tele Sf=ntului,
iar episcopul tomitan a alc\tutit actul martiric. Un alt mare
cercet\tor, Wolf-Dieter Hauschild, care a studiat [i publicat
coresponden]a Sf=ntului Vasile cel Mare, printre care [i
scrisoarea 165, demonstreaz\ c\ aceasta a fost adresat\ lui
Bretanion [i c\ ea chiar apar]ine Sf=ntului Vasile [i nu lui
Aschalius, episcop de Tesalonic, a[a cum se credea.
 CM
YK

Vineri,
26 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 20 (621) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Statul francez nu [tie Sf=ntul Grigorie Teologul

cum s\ scape mai repede ocrote[te Facultatea de
PAGINA 16

PAGINA 4
de castelele costisitoare Teologie Ortodox\ din Ia[i

Timp de opt zile, cre[tinii

din `ntreaga lume s-aau
rugat pentru unitate
a Ca `n fiecare an, `n perioada 18 ianuarie-25 ianuarie, `n lumea `ntreag\ a avut loc s\pt\m=na de rug\ciune pentru
Turismul ecologic,
punctul forte
al Rom=niei
PAGINA 6
unitatea cre[tinilor a Reprezentan]i ai diverselor confesiuni cre[tine s-au `ntâlnit timp de opt zile `n rug\ciune
comun\ a Tema s\pt\m=nii de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor 2007 a fost „Toate le-a f\cut bine: pe surzi `i face
s\ aud\, iar pe cei mu]i s\ vorbeasc\“ (Marcu 7, 37) a Potrivit tradi]iei, la Ia[i, slujbele din cadrul s\pt\mânii de
rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor au avut loc alternativ `n l\ca[urile de cult a dou\ Biserici, Ortodox\ [i
Romano-Catolic\ a La Bucure[ti, s-au rugat `mpreun\ ierarhi, preo]i [i credincio[i ai Bisericilor Ortodox\,
Catolic\, Greco-Catolic\, Armean\, Calvin\, Reformat\, Luteran\ [i Anglican\ a Rug\ciuni comune au avut loc
`n mai multe ora[e din Moldova `n care locuiesc credincio[i de mai multe confesiuni religioase a PAGINILE 8-9
Habsburgii pretind
CM
YK c\ au primit oferte CM
YK

fabuloase pentru Bran

PAGINA 7

{apte comune [i
ora[ul T=rgu Frumos
vor avea internet
la [coal\, prim\rie
[i bibliotec\
PAGINA 11

POZA ZILEI ~n doi ani, rom=nii ar putea intra `n SUA f\r\ viz\
SUA ar putea relaxa re-
gimul de vize pentru un
Lumina
grup de state aliate ale
Washingtonului, `ntre care
[i Rom=nia, `nainte de fi-
angajeaz\
nalul mandatului actualei
Administra]ii George W.
Bush, `n ianuarie 2009, a
reporter
declarat miercuri un `nalt
oficial guvernamental a- Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
merican, citat de Reuters. lectivul de redac]ie [i organizeaz\
Paul Rosenzweig, se- un concurs de preselec]ie pentru
cretar adjunct pentru afa- ocuparea unui post de reporter.
ceri interna]ionale `n De- Condi]ii:
partamentul Securit\]ii - studii superioare (`n an ter-
Interne al SUA, s-a `nt=l- minal sau finalizate);
nit miercuri la Praga cu - experien]a `n jurnalism [i cu-
oficiali din grupul ]\rilor no[tin]ele teologice pot constitui
europene incluse `n a[a- Cele 13 state incluse Malta, Polonia, Slovacia, Congresul, asupra unor un avantaj.
numita „foaie de parcurs“, `n „foaia de parcurs“ sunt Ungaria [i Coreea de Sud. modific\ri prin care ]\rile CV-urile se depun la sediul re-
care vizeaz\ `nlesnirea Rom=nia, Bulgaria, Ci- ~n luna noiembrie, pre[e- selectate s\ se califice dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
regimului de vize pentru pru, Cehia, Estonia, Gre- dintele Bush a promis c\ mai u[or pentru progra- et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.
cet\]enii acestora. cia, Letonia, Lituania, va lucra, `mpreun\ cu mul f\r\ vize. a
O expozi]ie-document intitulat\ „Epo-
ca de aur `ntre realitate [i propagand\“,
care urm\re[te ilustrarea cultului per-
sonalit\]ii lui Nicolae Ceau[escu [i dis-
Dou\ treimi dintre rom=ni au f\cut Revelionul `n familie Meteo
trugerea identit\]ii rom=ne[ti [i a men-
talului colectiv prin uniformizarea so-
ciet\]ii, demolarea bisericilor, distruge-
Rom=nii au preferat s\
petreac\ noaptea de Reve-
Sociale, dat publicit\]ii ieri.
Potrivit sondajului, dou\
strad\, iar 44% au urm\rit,
la televizor, discursurile o-
`n perioada 13-19 ianuarie,
pe un e[antion de 1.253 de ~nnorat Z
rea satelor, se deschide ast\zi la Muzeul
lion `n familie, cu [ampanie treimi dintre rom=ni au ficialit\]ilor. Sondajul, fi- persoane cu v=rsta peste 18 maxima 1 °C
[i sarmale, relev\ un son- stat acas\ [i au b\ut [am- nan]at de Funda]ia Socie- ani [i are o marj\ de eroare minima -3
3 °C
Na]ional de Istorie a Rom=niei. a
daj al Biroului de Cercet\ri panie (68%), 35% au ie[it `n tatea Civil\, a fost realizat de ^/- 2,9%. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Vineri, 26 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXIV)
Biserica
Ortodox\ din }ara
Româneasc\
în secolul
al XVII-lea (I)
~n secolul al XVII-lea, Bi-
serica Ortodox\ din }ara
Româneasc\ a cunoscut o
mare `nflorire datorit\
ierarhilor care au p\storit
atunci, dar [i sprijinului
deosebit din partea evla-
viosului domn Matei Basa-
rab (1632-1654). Domni-
torul, prin implicarea sa `n
via]a bisericeasc\, a urm\-
rit unitatea ortodox\ a
}\rilor Române, `n timpul
lui ap\rând ideea de uni-
tate na]ional\ `n cultura
româneasc\. De[i `ntre]i-
nea rela]ii cu principii
Transilvaniei, unde propa-
ganda calvin\ era foarte
agresiv\, el s-a implicat `n
sprijinirea Bisericii Orto-
doxe. ~n timpul s\u, pe
lâng\ activitatea tipogra-
fic\ [i arta bisericeasc\, cu
toate ramurile ei, a cunos-
cut o ascensiune f\r\ pre-
cedent, pentru care fapt
perioada respectiv\ a fost
supranumit\ „epoca Matei
Basarab“. Epoca lui Matei
Basarab a fost una de `n-
florire cultural\, de `nche-
gare a unei [coli artistice.
Domnitorul a fost un
adev\rat Mecena, un pro-
tector al culturii, sprijini-
tor al Ortodoxiei, care a
militat pentru p\strarea
nealterat\ a tradi]iei orto-
doxe. Toate aceste `nsu[iri
ale sale au contribuit la
consacrarea suveranului ca
unul dintre cei mai mari
ctitori de biserici, un
adev\rat sus]in\tor al
Bisericii. A ridicat din
temelie peste 30 de biserici
la care se adaug\ refacerea
multor altora, atât `n ]ar\,
cât [i la Muntele Athos [i
la sud de Dun\re, la Vidin
[i Sistov. Mitropolia }\rii
Române[ti a beneficiat de
danii de sate, scutiri de
taxe [i de sprijinul domni-
torului pentru refacerea
bisericilor. Acest lucru este
confirmat [i de m\rturia
lui Paul de Alep:
„Voievodul a zidit multe
biserici [i felurite
m\n\stiri, toate din pi-
atr\, boltite, din temelii
des\vâr[it; [i le-a f\cut
toate de câte aveau nevoie,
ca odoare sfinte, pre]ioase
[i le-a f\cut danii bogate...
A zidit `n multe locuri“. ~n
anul 1645, domnitorul
Matei Basarab a pl\tit ta-
xele pentru `ntreg Muntele
Athos. Lunga domnie a lui
Matei Basarab a fost o
epoc\ de fervoare reli-
gioas\ [i dezvoltare cul-
tural\, a[a cum o arat\
num\rul mare de ctitorii
voievodale [i boiere[ti.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Puterea rug\ciunii
Odat\, Avraam, ucenicul
avvei Sisoe, a fost ispitit de
demon. B\trânul l-a v\zut
c\zut, [i-a ridicat bra]ele,
le-a `ntins [i s-a rugat: Dum-
nezeule, vrei nu vrei, nu te
las pân\ când nu-l vindeci“.
{i s-a vindecat pe loc. (Patee-
ricc, edi]ia Polirom, 2005)
CONVORBIRI DUHOVNICE{TI
„E o calitate faptul de-a avea `ncredere `n tine“
Este cre[tinismul, `n
adâncul lui, egocen-
tric?
Nu e egocentric, e hris-
tocentric! Mântuirea vine
prin Hristos, mântuirea
`nseamn\ eliberare de
p\cate, de patimi, de tot
ce este negativ `n sufletul
omului. Mântuirea `n-
seamn\ realizarea unor
st\ri pozitive care fac cu
putin]\ `nl\turarea [i
schimbarea tuturor rele-
lor spre bine; e vorba de
virtu]i care sunt potrivni-
ce patimilor; bine`n]eles
c\ nu poate fi vorba de un
egocentrism, cât\ vreme
apartenen]a noastr\ este
la Domnul Hristos, nu-
mai c\ nu se poate nega
nici persoana, pentru c\
persoana se mântuie[te.
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Cuviosul Xenofont,
so]ia sa, Maria, [i fiii
lor, Arcadie [i Ioan
Originar din Constantino-
pol, Cuviosul Xenofont a fost
un b\rbat foarte bogat [i ev-
lavios. El [i-a trimis fiii la
[coal\ la Beirut, `n Fenicia.
Dar aflând c\ s-a scufundat
CALENDARUL ZILEI
Noi, fiecare, ca om ne
mântuim, [i atunci nu
putem face abstrac]ie de
noi `n[ine. Domnul Hris-
tos a avut `n vedere `ntot-
deauna pe om `n ceea ce
este el. De pild\, iubirea
fa]\ de aproapele a le-
gat-o de iubirea fa]\ de
tine `nsu]i: „Iube[te pe a-
proapele t\u ca pe tine
`nsu]i“, e porunca dat\ de
Domnul Hristos, [i Sfân-
tul Apostol Pavel spune
clar, [i are dreptate: „Ni-
meni nu [i-a urât vreo-
dat\ trupul s\u“ (Efeseni
V, 29) [i zice c\ „So]ul
s\-[i iubeasc\ so]ia cum
se iube[te pe sine `nsu[i“
(Efeseni V, 28), s\ se `n-
grijeasc\ de ea cum se
`ngrije[te de sine `nsu[i.
Nimeni nu [i-a urât vreo-
corabia `n care c\l\toreau fiii
s\i, a plecat `mpreun\ cu so-
]ia sa s\-i caute, sperând c\ `i
vor g\si teferi [i i-au g\sit c\-
lug\ri]i la Ierusalim. Atunci
Xenofont [i so]ia sa, Maria,
s-au c\lug\rit [i ei.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea cutremurului celui
mare; a Cuviosului Simeon
cel B\trân; a Sfin]ilor Muce-
nici Anania, preotul, Petru,
temnicerul, [i al]i [apte osta[i;
a Cuviosului Amona; a Cuvio-
sului Gavriil [i a doi mucenici
din Frigia.
Mâine, Biserica serbeaz\
† (neagr\) aducerea moa[telor
Sfântului Ioan Gur\ de Aur
`n Constantinopol.
~n ziua de 26 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1699 - Prin Tratatul de
pace de la Karlowitz (Serbia),
dintre Imperiul Habsburgic [i
cel Otoman (care `ncheia r\z-
EVANGHELIA ZILEI
S\ lucr\m la ridicarea
templului Sfântului Duh
„{i ie[ind (Iisus) din
templu, unul dintre u-
cenicii S\i I-a zis: «~n-
v\]\torule, prive[te ce
fel de pietre [i ce cl\-
diri!». Dar Iisus a zis:
«Vezi aceste mari cl\-
diri? Nu va r\mâne pi-
atr\ peste piatr\ s\ nu
se risipeasc\». {i [e-
zând pe Muntele M\s-
linilor, `n fa]a templu-
lui, ~l `ntrebau, de o
parte, Petru, Iacov,
Ioan [i cu Andrei: «Spu-
ne-ne nou\ când vor fi
acestea? {i care va fi
semnul când va fi s\ se
`mplineasc\ toate aces-
tea?». Iar Iisus a `nceput
s\ le spun\: «Vede]i s\
nu v\ `n[ele cineva. C\ci
mul]i vor veni `n numele
Meu, zicând c\ sunt Eu,
[i vor am\gi pe mul]i.
Iar când ve]i auzi de r\z-
boaie, [i de zvonuri de
dat\ trupul s\u, ci-l `n-
c\lze[te [i-l hr\ne[te; a[a
trebuie s\ iubim [i pe cei
din jurul nostru.
E, de fapt, cred eu, o
mare gre[eal\ s\ soco-
te[ti c\ nu trebuie s\ ai
`n vedere urm\rirea bine-
lui personal; important
este s\ urm\re[ti binele
personal, f\r\ s\ stinghe-
re[ti pe cineva din apro-
pierea ta, adic\ s\ nu
cau]i mai mult binele t\u
decât binele altuia, dar,
`n orice caz, s\ urmezi [i
binele t\u.
Vasile Militaru are o
zicere, o vorb\ cu tâlc, ca-
re are urm\torul cuprins:
„Barba fratelui vreodat\,
de s-aprinde, s\ri [i-l sca-
p\,/ ~ns\, mai `ntâi de
toate, barba ta s-o uzi cu
boiul ruso-turc), Poarta recu-
noa[te trecerea Transilvaniei
sub st\pânirea Imperiului
Habsburgic;
a 1788 - ~ntemeierea pri-
mei colonii engleze `n New
South Wales; ziua na]ional\ a
Australiei;
a 1790 - Premiera, la Vie-
na, a operei comice „Cosi Fan
Tutte“, a compozitorului Wolf-
gang Amadeus Mozart;
a 1865 - Demisia guvernu-
lui Mihail Kog\lniceanu (26
ianuarie/7 februarie);
a 1869 - S-a `ntemeiat
Partidul Na]ional Român din
Banat [i Ungaria, sub condu-
cerea lui Alexandru Mocioni.
(26 ian./7 febr.);
a 1918 - Demisia guvernu-
lui I. I. C. Br\tianu - Take Io-
nescu (26 ianuarie/8 februa-
rie). Noul guvern va fi condus
de generalul Averescu;
a 1930 - Se pun bazele „Bu-
letinului Federa]iei“, singura
publica]ie a Federa]iei cor-
pului didactic din România;
a 1935 - S-a n\scut Cor-
neliu Sturzu, poet, prozator [i
r\zboaie, s\ nu v\ tul-
bura]i, c\ci trebuie s\
fie, dar `nc\ nu va fi
sfâr[itul. {i se va ridica
neam peste neam [i
`mp\r\]ie peste `mp\r\-
]ie, vor fi cutremure pe
alocuri [i foamete [i tul-
bur\ri vor fi. Iar acestea
sunt `nceputul dureri-
lor».“ (Marcu 13, 1-8)
***
Când Domnul Iisus
Hristos a ie[it din tem-
plu, unul dintre ucenici
I-a ar\tat cât de ma-
iestuos este l\ca[ul
sfânt al iudeilor. Tem-
plul a fost visul multor
genera]ii de evrei. Dup\
ce templul a fost cons-
truit `n timpul regelui
Solomon, evreii au tr\it
cu gândul c\ acesta va
fi ve[nic. Numai c\
Domnul nostru Iisus
ap\“ - adic\ nu po]i s\
faci abstrac]ie de tine `n-
su]i - chiar dac\ se pune,
`n anumite `mprejur\ri,
[i problema lep\d\rii de
sine - ca s\ po]i `mplini
binele pentru altul sau ca
s\ po]i `mplini porunca
lui Dumnezeu.
~i este bine cre[tinului
s\ aib\ `ncredere `n si-
ne, `n capacit\]ile sale?
Da, sigur! Vai de omul
care n-are `ncredere `n
capacit\]ile sale, c\ a-
tunci nu se angajeaz\ la
nimic! Dac\ zici: „Eu nu
pot nimic, eu sunt cel mai
r\u, eu n-am realizat ni-
mic“, atunci `nseamn\ c\
ajungi la un fel de nelu-
crare tocmai pentru c\ nu
ai `ncredere `n tine `nsu]i.
~ncrederea asta pe care o
eseist; `ntre anii 1953 [i 1957
a fost reporter la Studioul de
Radio Ia[i (d. 1992);
a 1939 - Ocuparea Barce-
lonei (Spania) de c\tre
fasci[ti;
a 1950 - Proclamarea re-
publicii India. Ziua na]ional\
a Indiei;
a 1956 - Austriacul Toni
Sailer face senza]ie la Cortina
d'Ampezzo, Italia, unde se
desf\[oar\ Jocurile Olimpice
de Iarn\, câ[tigând toate cele
trei probe de schi alpin - sla-
lom, slalom uria[, coborârea
`n vitez\;
a 1957 - Premiera filmului
„La Moara cu noroc“ de Victor
Iliu, o reu[it\ a cinematogra-
fiei române[ti;
a 1965 - Hindi devine lim-
ba oficial\ `n India;
a 1980 - Israel [i Egipt
stabilesc rela]ii diplomatice;
a 1983 - Este proclamat\
Ziua Mondial\ a V\milor sub
auspiciile Organiza]iei Mon-
diale a V\milor;
a 1993 - Václav Havel a
fost ales pre[edinte al Cehiei;
Hristos `i dezam\ge[te.
„Nu va r\mâne piatr\
peste piatr\ s\ nu se ri-
sipeasc\“, a fost profe]ia
Mântuitorului, care s-a
adeverit `n anul 70 când
templul a fost distrus
de Titus [i Vespasian. A
fost o grea lovitur\ pen-
tru poporul ales. Numai
c\ Mântuitorul a zidit
un alt templu, un alt l\-
ca[ unde s\l\[luie[te
Dumnezeu. Noi sun-
tem, dup\ cuvintele
Sfântului Apostol Pa-
vel, „temple ale Sfântu-
lui Duh“. ~n sufletele
noastre s\l\[luie[te
Hristos. De aceea, sufle-
tul fiec\ruia trebuie s\
fie curat, frumos zidit [i
`mpodobit, [i, mai ales,
`nc\lzit de rug\ciune.
(Rubric\ realizat\ de
pr. Dumitru P|DURA-
RU, Radio Trinitas)
ai `n tine trebuie verifica-
t\ din anumite puncte de
vedere [i cu oameni mai
buni decât tine, oameni
mai virtuo[i. E o calitate
faptul de-a avea `ncre-
dere `n tine, `n propriile
tale for]e. (Arhim. Teofil
P|R|IAN, Cuviinte c\tre
tiinerii)
a 1994 - Este semnat, la
Bruxelles, de c\tre ministrul
român de Externe, Teodor
Mele[canu, Documentul-ca-
dru privind participarea Ro-
mâniei la Parteneriatul pen-
tru pace, propus de NATO.
Documentul permite partici-
parea `n comun la opera]iuni
de men]inere a p\cii [i de re-
zolvare a situa]iilor de criz\,
ca [i la aplica]ii militare co-
mune, s\-[i perfec]ioneze,
prin cooperare, preg\tirea de
lupt\, s\ primeasc\ asisten]\
pentru restructurarea orga-
nismelor militare;
a 1996 - Senatul Statelor
Unite ale Americii a aprobat
tratatul „START-2“ cu privire
la reducerea [i limitarea ar-
mamentelor strategice ofen-
sive (documentul fusese sem-
nat la Moscova, la 3 ianuarie
1993, de c\tre pre[edin]ii
Boris El]in [i George Bush);
a 2001 - Cutremurul de
p\mânt cu magnitudinea de
6,9 grade pe scara Richter `n
nordul Indiei, s-a soldat cu
peste 20.000 de victime. a

CUV+NT DIN AMVON
Eram at=t de t=n\r...
de arhim. Serafim
ROSE
La vremea con[tienti-
z\rii acute a sinelui, c=nd
sufletul este `nc\ nevinovat
[i deschis, c=nd `nc\ nu s-a
`nv=rto[at, [i lumea este
aidoma unei fructe uria[e
cu posibilit\]i ce par a fi
nem\rginite, rela]iile pot
p\rea a fi des\v=r[ite, cu o
at=t de mare u[urin]\.
Sufletul tocmai s-a trezit cu
sim]ul intens al persona-
lit\]ii, al individualit\]ii, [i
`[i pune (pentru prima [i,
uneori, singura oar\ `n
via]\) `ntrebarea cine este
[i de ce este aici?, el se de-
schide larg [i caut\ dincolo
de sine. Persoana simte
profund [i intens, ne`nv\-
]=nd `nc\ s\ `mpiedice [i s\
ascund\ acele sentimente
ce se dovedesc mai t=rziu a
fi prea dureroase [i t=nje[te
s\ `mp\rt\[easc\ acest
sim]\m=nt, aceast\ con[ti-
entizare de sine, aceast\
intensitate, aceast\ durere,
celorlal]i [i s\ simt\ ce simt
ceilal]i, `ndeosebi cei ce trec
prin acela[i fenomen.
VREMEA G+NDURILOR
Oamenii `n]elep]i [i teoriile lor
de Nicolae BUSUIOC
Nu-[i mai f\cea demult
iluzii, ar fi fost nu numai
tardiv ci [i indecent. {i
totu[i, la vârsta `n]elepciu-
nii ce oare se mai poate
sprijini pe iluzii? R\mâi sin-
gur cu trecutul t\u, consta]i
c\ a fost frumos, uneori
chiar interesant, ai petrecut
multe, te-ai convins c\ via]a
de spirit nu se transmite [i
nici nu se impune, ea apare
pur [i simplu. ~ntreb\rile
care circumscriu via]a nor-
mal\ sunt exacte [i numai
cuget\torul adev\rat cap\-
t\ o viziune organic\ asu-
pra faptelor din jur. ~n-
]elegerea realit\]ilor ]ine de
un p\ienjeni[ `ntreg de fire,
dar numai `ntr-o strâns\
corela]ie cu voca]ie de lege
Totul se revars\ liber,
uneori prea liber, [i nu e-
xist\ nici cea mai mic\
`ncercare spre a-i p\zi lu-
mea launtric\ de intru[i.
Copilului ce nu a fost lovit
niciodat\ de o ma[in\, dac\
nu i se spune despre
primejdiile ce `l p=ndesc,
nu `i va fi fric\ s\ p\[easc\
pe o strad\ aglomerat\.
Totu[i, c=nd acel cineva
spore[te `n v=rst\, odat\ cu
trecerea timpului, rela]iile
des\v=r[ite, de „suflete-pe-
rechi“, ce au `nceput at=t de
intens, precum o minunat\
floare inflorit\, devin deza-
m\gitoare, deoarece nu a
existat nimic `nalt care s\ le
]in\ `mpreun\. Posibilit\-
]ile aparent nesf=r[ite, care
se `nf\]i[au `n tinere]e, de-
vin tot mai pu]ine, disp\-
r=nd una dup\ alta, pe m\-
sur\ ce se `nainteaz\ pe o
anumit\ cale (c\ci fiecare
persoan\ poate urma, la un
moment dat, doar o singur\
cale). {i apoi se petrece ceea
`i provoca frica [i respin-
gerea: „o crust\“ se alc\tu-
ie[te deasupra persoanei
crude, un `nveli[ protector;
[i nu se poate face nimic,
suprem\. Dezechilibrul se
produce când nu se ]ine
seama de acest complicat
fenomen. Existen]a este un
dat; filozofii lumii au c\utat
[i caut\ misterul ei, f\r\ a
se fi ajuns la adev\rul abso-
lut. Omul nu va deveni cre-
ator `n ordinea spiritului
decât doar atunci când va
percepe [i va `n]elege c\ to-
tul pleac\ de la ideea cu
care te treze[ti, venit\ ca un
dar divin, dar care trebuie
captat\ `n momentul rev-
ela]iei [i transformat\ `n
oper\. Ce tem\ de reflexie
uluitoare!
La ce folos iluziile? Puse
`n cump\n\ cu concretul, cu
realitatea, ele au capacita-
tea de a da m\sura naivit\-
]ii [i chiar a prostiei. Omul
de ac]iune intr\ `n contra-
dic]ie cu cel a[ezat [i inteli-
gent, pentru c\, prin natura
OPINII & COMENTARII
c\ci simpla vulnerabilitate
este prea dureroas\.
Toate acestea explic\ de
ce tineretul de ast\zi se te-
me at=t de mult s\ `mb\-
tr=neasc\, de ce fac totul
ca s\ `mpiedice aceasta.
Mul]i tineri, chiar dac\
s-au expus stric\ciunii `n
ei, inteligen]a face cas\
bun\ cu analiza [i sinteza,
ori gestul frenetic [i di-
namic apar]ine mai curând
politicului, a[a se [i explic\
paradoxul, f\r\ a amesteca
aici rolul iluziei, c\ omul
politic nu este neap\rat [i
inteligent, dar cinstit poate
fi. De ce nu este? Câte iluzii
nu-[i face el, culmea e c\ [i
reu[e[te, apropiind mult
starea fanteziei de prosperi-
tatea personal\, trecând `n
umbr\ bun\starea comu-
nit\]ii. Ce s\ fac\ `n]eleptul
cu iluziile? A plecat de la ex-
perien]e simple, le-a anal-
izat [i le-a pus `n teorie. ~n
istorie r\mân oamenii `n]e-
lep]i [i teoriile lor, a nu se
uita `ns\ c\ [i la ei se `ntâl-
nesc orgolii [i limite.
C\derea `n extaz
Dar c\derea `n extaz? ~i
pic\ `n mân\ voluma[ul
„Extazele lui Plotin“ de Lev
{estov, ap\rut `n colec]ia
Spiritus. Retras `n univer-
sul lui, `n]eleptul nostru nu
putea fi `ns\ dincolo de bine
[i de r\u, izolat complet de
miezul vie]ii [i problemele
ei. Dar ce leg\tur\ `ntre
acestea [i extazul ca senti-
ment de exprimare spe-
cific\? Citindu-l pe Plotin, a
descoperit ni[te similitu-
dini. Cu firea-i reflexiv\ [i
rezervat\, translarea de la
realitate la reversul ei im-
pregnat de dorin]e pu]in re-
alizabile a durat mult, ca o
somnolen]\ sup\r\tor de
persistent\. Plotin `l sal-
veaz\ cu celebra fraz\: „cât
timp sufletul este `n trup,
doarme un somn adânc!“,
care, se spune, ar fi cheia
`ntregii lui filosofii. Merge
mai departe [i detaliaz\
afirma]ia cu „Adesea, atunci
când sunt cu spiritul treaz
sau când m\ desprind de
corp [i `mi distrag aten]ia
c\utarea lor dup\ certitu-
dini [i intensitate, dac\ ies
din ea la timp, sunt `nc\
buni, pu[ti inocen]i, deoa-
rece – `ntr-un chip sucit [i
contradictoriu – s-au str\-
duit s\ `[i p\streze nevi-
nov\]ia. (Trad. Radu Ha-
giu, sursa: golialist)
de la lucrurile exterioare
pentru a m\ concentra `n
mine `nsumi, aflu o nesfâr-
[it\ [i minunat\ frumuse]e
[i m\ `ncredin]ez c\ sunt
h\r\zit unor lucruri supe-
rioare, atunci tr\iesc o via]\
mai bun\, m\ identific
cu Dumnezeu [i, cufundân-
du-m\ `n el, reu[esc s\ m\
ridic deasupra a tot ceea ce
este inteligibil“.
Te extaziezi `n fa]a fru-
mosului, a divinului, a na-
turii, a tot ce este „deasupra
inteligibilului“, dar po]i evi-
ta cu des\vâr[ire c\derea `n
realitate, acolo unde mi-
[un\ fiin]ele lumii prozaice
`nc\ atât de evident\? O
lume hoinar\, despuiat\,
hulit\, surprins\, `nnegu-
rat\, blestemat\, sp\l\cit\,
firav\, `ngenunchiat\, o
lume care trebuie luat\ de
la `nceput pentru c\ cea in-
cult\, agramat\ [i vulgar\ e
de abandonat. Extazele lui
Plotin aveau reguli [i prin-
cipii morale precise, inima
lui frem\ta la gândul c\ e
posibil\ eliberarea de co[-
marul realit\]ii vizibile, de
fapt esen]a filosofiei potrivit
c\reia adev\rurile ultime
rezult\ nu dintr-o reflec]ie,
ele apar spontan din afar\,
ca o iluminare. ~n pu]inele
momente de tensiune [i ex-
taz, socoate gânditorul nos-
tru, nelini[tea pune st\pâ-
nire pe sufletul lui [i de-
scoper\ sensul bucuriilor
determinate de considera-
]iile plotiniene. ~n alte vre-
muri, motivele extazului se
impuneau `n primul rând
datorit\ vie]ii exemplare, `n
vremea de azi acestea s-au
diluat `n a[a m\sur\ `ncât
cu greu se mai poate situa
`n zona adora]iilor esen-
]iale [i decisive. Oricum, ex-
tazele lui Plotin `l ajut\ s\
se reg\seasc\ câte pu]in.
* Nicolae Busuioc, scriitor,
membru al Uniunii Scriitorilor
din România
Vineri, 26 ianuarie 2007 3
IDEEA CRE{TIN|
S\ conlucr\m
cu Cerul
a Este deosebit de greu s\ treci
prin lume, s\ observi [i s\ cuno[ti
oamenii f\r\ s\ judeci [i,
mai ales, f\r\ s\ condamni
acolo unde ra]iunea `]i spune
c\ e de condamnat a
de Emil BALTAG
Mesajul din parabola „Vame[ul [i
fariseul“ este clar [i explicit: „C\ci oricine
se `nal]\, va fi smerit; [i oricine se sme-
re[te, va fi `n\l]at“ (Luca: l8, l4 ). Aceasta
ni se cere [i aceasta este foarte apreciat\
`n fa]a Cerului: smerenia. Totul este clar
[i, la prima vedere, totul pare foarte u[or.
Iat\ `ns\ c\, atunci când `ncerc\m s\
punem `n practic\ ceea ce am acceptat cu
mintea, lucrurile se complic\. Este de-
osebit de greu s\ treci prin lume, s\ ob-
servi [i s\ cuno[ti oamenii f\r\ s\ judeci
[i, mai ales, f\r\ s\ condamni acolo unde
ra]iunea `]i spune c\ e de condamnat. {i
este, desigur, [i mai greu s\ nu `ncerci s\
te aperi, s\ ripostezi atunci când [tii c\
e[ti acuzat sau lovit pe nedrept. Iar pentru
gre[elile pe care noi `n[ine le facem g\sim
`ntotdeauna o explica]ie care s\ arate c\,
de fapt, nu noi am gre[it. {i astfel ajungem
s\ ne situ\m pe pozi]ia egocentrist\, din
perspectiva c\reia privim, observ\m [i
judec\m totul. Aceasta e pozi]ia omului
obi[nuit, a omului care nu a reu[it s\
dep\[easc\ stadiul firescului. E pozi]ia
omului vechi, a omului care prive[te [i
judec\ lumea dup\ Lege, care `ncearc\ s\
se supun\ Legii [i s\-[i g\seasc\ mân-
tuirea prin Lege. Urmarea este c\ un ast-
fel de om se afl\ `ntr-o stare de permanent
conflict cu lumea [i chiar cu sine `nsu[i.
Smerit `ns\ cu adev\rat nu po]i fi decât
dac\ ai f\cut un salt prin care ai ie[it din
starea fireasc\, a omului comun. {i dac\
tu, omul, ai f\cut ceea ce este partea ta de
contribu]ie pentru a atinge o asemenea
stare (lecturi [i medita]ii zilnice pe mar-
ginea textelor sacre, post [i rug\ciune,
efortul sincer de a-]i schimba atitudinea `n
fa]a Cerului [i a lumii), cu siguran]\ Cerul
va veni `n `ntâmpinarea ta. {i atunci, te
vei vedea dintr-o dat\ intrat `ntr-o zon\
existen]ial\ mult superioar\, acolo unde
e[ti ca `ntr-o stare de gra]ie, o stare atât de
frumoas\ [i de `nalt\, `ncât te vei vedea
`nzestrat cu acea neobi[nuit\ putere prin
care nu te mai sim]i afectat de r\utatea
din lume, chiar dac\ tu ai devenit ]inta ei.
Orgoliile tale toate au c\zut [i, o dat\ cu
aceasta, mintea [i inima ta s-au luminat.
Vezi acum cu claritate ceea ce mai
`nainte pentru tine st\tea parc\ ascuns
sub un v\l `ntunecat. Vezi acum [i `n]elegi
c\ `ntre tine [i semenii t\i exist\ o
leg\tur\ tainic\ [i profund\. Iar aceast\
leg\tur\ te face acum responsabil pentru
multe din cele care pân\ acum ]i se
p\reau str\ine de tine, de via]a ta. Nu
mai sim]i nevoia s\ judeci [i s\ condamni
pe nimeni. Te-ai `ntors cu umilin]\ c\tre
tine `nsu]i [i acolo, `n forul intim al fiin]ei
tale, ai g\sit acea pace [i lini[te pe care `n
lume zadarnic le-ai c\utat.
R\mâne doar ca noi s\ conlucr\m cu
Cerul, s\ facem ceea ce este partea noas-
tr\ de contribu]ie, cu speran]\, `ncredere
[i r\bdare. Dac\ l-am cerut sincer, aju-
torul de Sus cu siguran]\ va veni. {i
atunci ne vom sim]i elibera]i de toate con-
tradic]iile din noi `n[ine [i dintre noi [i
lume. Nu vom mai judeca lumea, nu vom
mai a[tepta din partea nim\nui aprecieri
[i laude. Atunci abia vom `n]elege c\ a
sluji lumea cu discre]ie [i `n mod dezin-
teresat poate deveni pentru noi izvorul
unor neb\nuite bucurii. a
4 Vineri, 26 ianuarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT Slujba Aghiezmei Mici, la Liceul tin]e, ci `nv\]\tura este din-

Crucea Moldav\
pentru un teolog
american
~n Sala „Dr. Iustin Moisescu“
din Ia[i a avut loc ieri, 25 ia-
nuarie, conferin]a ASCOR pe
tema „Ce spun Sfin]ii P\rin]i
lumii de ast\zi“. ~nt=lnirea de
asear\ se `nscrie `n cadrul con-
ferin]elor s\pt\m=nale organi-
zate `n fiecare joi de Asocia]ia
Studen]ilor Ortodoc[i Rom=ni,
filiala Ia[i, [i a avut ca prota-
gonist un american convertit la
Ortodoxie, pr. John Anthony
McGuckin, actualmente profe-
sor de cre[tinism bizantin la
Universitatea Columbia din
New York. La conferin]\ a fost
prezent [i IPS Daniel, Mitro-
politul Moldovei [i Bucovinei,
care i-a oferit p\rintelui
McGuckin Crucea Moldav\
de Informatic\ „Grigorie Moisil“ din Ia[i
Cu prilejul s\rb\toririi
Sf. Grigorie Teologul, patro-
nul spiritual al Liceului de
Informatic\ „Grigorie Moi-
sil“ din municipiul Ia[i, un
sobor de preo]i a oficiat ieri
la aceast\ [coal\, slujba A-
ghiezmei Mici. Tot ieri s-au
`mplinit 101 de ani de la
na[terea academicianului
Grigorie Moisil, fondatorul
principal al Liceului de In-
formatic\ din Ia[i. „Suntem
aici aduna]i `n rug\ciune
pentru a sl\vi pe Dumnezeu
Cel `n Treime [i, `n acela[i
timp, pentru a cere mijlo-
cirea, rug\ciunea, patronu-
lui spiritual al institu]iei
dvs. De fapt, ziua aceasta
este dintr-o dat\ o zi de me-
morial [i, `n acela[i timp, o
zi de bucurie `n rug\ciune, o
zi de `nnoire, pentru c\ sluj-
ba pe care am s\v=r[it-o noi
este tocmai slujb\ de `n-
noire, slujb\ de aghiazm\,
aceasta aduc=nd `n via]a oa-
menilor `nnoire, primenire,
`ns\n\to[ire spiritual\. Fie-
care dintre noi avem nevoie
at=t de s\n\tate trupeasc\,
c=t [i de s\n\tate sufleteas-
c\ pentru a ne desf\[ura ac-
tivitatea noastr\ [i pentru a
mul]umi lui Dumnezeu, Cel
care ne d\ruie[te din daru-
rile sale cele bogate“, a men-
]ionat `n cuv=ntul rostit, pr.
Nicolae Dasc\lu, consilier
cultural al Arhiepiscopiei
Ia[ilor [i director al Ins-
titutului Cultural Misionar
Trinitas.
~n finalul cuv=ntului s\u,
p\rintele Dasc\lu a elogiat
personalitatea Sf. Grigorie
Teologul [i pe cea a acade-
micianului Grigorie Moisil:
„Sf=ntul Grigorie Teologul
ar\t\ ca adev\ratul filosof,
adev\ratul cuget\tor - unul
care `mplete[te verbele «a
`nv\]a» [i «a p\timi». ~n lim-
bajul celor din vechime, `n-
v\]\tura nu este doar o sim-
pl\ transmitere de cuno[-
tr-o dat\ o formare de sine, o
autodefinire `n lumina lui
Dumnezeu. Sf=ntul Grigorie
Teologul ne apropie [i de pa-
tronul stiin]ific al dvs., de
savantul, de genialul mate-
matician Grigorie Moisil, iar
copiii din liceul de aici s-au
apropiat [i de biografia lui
Grigorie Moisil, dar [i de
`n]elepciunea sa. Grigorie
Moisil nu a fost doar un sa-
vant genial, ci a fost [i un
om de spirit, un om care a
[tiut ca s\ pun\ `n rela]iile
cu ceilal]i oameni tocmai
darul acesta str\vechi al
`n]elepciunii, al transform\-
rii inteligen]ei `n atitudine
de via]\ [i `ntr-un mod de
comportament“, informeaz\
Radio Trinitas. a
Un t=n\r
din Dorohoi
se joac\
de -a
a preo]ia
Sorin Alin Verincea-
nu, `n v=rst\ de 21 de
ani, din municipiul Do-
rohoi este cercetat de
poli]i[ti pentru uzurpa-
re de calit\]i oficiale,
`n[el\ciune, fals `n `ns-
crisuri sub semn\tur\
privat\ [i furt. El a fost
prins de angaja]ii Ins-
pectoratului de Poli]ie
Jude]ean (IPJ) Boto[ani
`n timp ce se preg\tea
s\ oficieze o slujb\ pen-

Sf=ntul Grigorie Teologul ocrote[te

pentru clerici, cea mai `nalt\ tru o persoan\ deceda-
distinc]ie a Mitropoliei t\ `n comuna Cânde[ti.
Moldovei [i Bucovinei. ~ntr- Falsul preot a intrat `n
unul dintre numerele viitoare aten]ia poli]i[tilor dup\

Facultatea de Teologie Ortodox\ din Ia[i

ale ziarului „Lumina“ vom
reveni cu un articol mai amplu
de la acest eveniment.
La Centrul Eparhial
Roman a avut loc
[edin]a Adun\rii
eparhiale
~n sala de festivit\]i a Centrului
Eparhial al Episcopiei Romanu-
lui a avut loc ieri [edin]a
Adun\rii eparhiale. ~ntrunirea,
care a fost precedat\ de o slujb\
de Te Deum la Catedrala
Episcopal\ din Roman, a fost
prezidat\ de PS Eftimie,
Episcopul Romanului. „PS
Episcop Eftimie a venit `n mij-
locul nostru, iar dup\ s\v=r[irea
slujbei ne-am `ndreptat `mpre-
un\ spre sala de festivit\]i a
Centrului eparhial Roman [i
aici s-a deschis [edin]a. Dup\
cuv=ntul de deschidere al PS
Episcop Eftimie, s-a f\cut pre-
zen]a, dup\ care s-au discutat
problemele pe comisii. Dup\ ce
fiecare comisie a citit [i a discu-
tat raportul, s-a revenit `n sala
de festivit\]i a Episcopiei Roma-
nului [i, `n plen, s-a dat citire
celor trei referate pe sectoarele
administrativ-bisericesc, eco-
nomic [i cultural. S-a trecut apoi
la discu]ii `n leg\tura cu refera-
tele care au fost citite de rapor-
tori, probleme curente ale epar-
hiei, probleme care ]in de via]a
Bisericii. Dup\ discu]iile care au
fost, s-a dat citire [i proiectului
de buget pe anul 2007, iar `n
`ncheiere a luat cuv=ntul PS
Episcop Eftimie care a mul]umit
participan]ilor“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas pr. Vasile
Ghini]\, consilier pe probleme
economice `n cadrul Episcopiei
Romanului.
Ast\zi `ncepe cel
de-al VII-lea congres
al Asocia]iei Nepsis
La Limours - Fran]a va avea loc,
`ncep=nd de ast\zi, 26 ianuarie
p=n\ pe 28 ianuarie 2007, cel
de-al VII-lea congres al Asocia-
]iei „Nepsis“. Congresul va avea
tema „La izvoarele cre[tinismu-
lui - vie]uirea ortodox\ `n con-
textul primelor veacuri cre[ti-
ne“. Invitatul din acest an este
PS Ioan Selejan, Episcopul Har-
ghitei [i Covasnei. M=ine, de la
ora 9.00 se va oficia o slujb\ de
Te Deum, dup\ care, `ncep=nd
cu ora 10.00, PS Ioan va sus]ine
conferin]a, interven]iile invita-
]ilor fiind de aproximativ o or\
[i vor fi urmate de discu]ii. ~ntre
orele 14.00 [i 16.00 va avea loc
adunarea general\ a Nepsis,
dup\ care invita]ii vor vizita
Parisul. De la ora 19.00, ace[tia
vor participa la slujba Vecerniei
la Biserica „St. Sulpice“, dup\
care vor purta discu]ii pe diferi-
te teme. De la ora 9.30 se va ofi-
cia Sf=nta Liturghie. Asociatia
„Nepsis“ a luat fiin]\ la 13 no-
iembrie 1999, la ini]iativa IPS
Iosif Pop, Mitropolitul Mitropo-
liei Ortodoxe Rom=ne a Europei
Occidentale [i Meridionale. Nu-
mele asocia]iei vine din limba
greac\ [i `nseamn\ „trezvie“ sau
„discern\m=nt“, iar scopul ei
este de a ]ine aprins\ sau a
trezi credin]a printre tinerii
din zilele noastre. a
a Aceast\ capel\ mai are ca ocrotitori pe Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil
[i pe Sfin]ii Trei Ierarhi a Sf=ntul Grigorie Teologul este [i ocrotitorul spiritual
al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Bucure[ti a
Capela Facult\]ii de
Teologie Ortodox\ „Du-
mitru St\niloae“ din Ia[i
(foto) [i-a serbat ieri, zi `n
care Biserica Ortodox\
l-a serbat pe Sf. Grigorie
Teologul, unul dintre hra-
muri. Aceast\ capela mai
are ca ocrotitori pe Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Ga-
vriil [i pe Sfin]ii Trei Ie-
rarhi. „Cl\direa `n care
actualmente func]ionea-
z\ Facultatea de Teologie
Ortodox\ «Dumitru St\-
niloae», din cadrul Uni-
versit\]ii «Al. I. Cuza», a
apar]inut odinioar\ (sf=r-
[itul veacului al XVIII-lea
- `nceputul celui de-al
XIX-lea) familiei Sturdza,
o familie de domni din
Moldova [i cel dint=i re-
prezentant al ei, Grigorie
Sturdza, `n cadrul cl\di-
rii, pentru c\ este una
monumental\, a ridicat [i
o capel\ c\reia i-a dat ca
hram pe Sf. Grigorie Teo-
logul. Pentru c\ aceast\
cl\dire a r\mas ulterior
mo[tenire lui Mihail
Sturdza, voievodul de
mai t=rziu al Moldovei,
principele Moldovei p=n\
la Revolu]ia de la 1848,
aceast\ capel\ a fost re-
f\cut\ [i a primit ca
hram Sf. Arhangheli Mi-
hail [i Gavriil. Pentru c\
ea a devenit mai t=rziu
capel\ a Facult\]ii de
Teologie, dup\ cum se cu-
noa[te, toate [colile de
teologie din Biserica Or-
todox\, `n urma unui con-
gres al profesorilor de
teologie de la Atena, din
1936, au primit ca hram
pe Sf. Trei Ierarhi, [i a-
ceast\ capel\ a primit, cu
alte cuvinte, `nc\ un
hram, al treilea hram.
Primul ar fi Sf. Grigorie
Teologul, apoi Sf. Arhan-
gheli [i al treilea Sf. Trei
Ierarhi“, a declarat pen-
tru Radio Trinitas pr.
conf. dr. Ion Vicovan, pro-
decanul Facult\]ii de
Pagin\ realizat\ de
Narcisa BALABAN
ce, `mbr\cat `n haine de
cleric, a colectat de la
credincio[i diverse su-
me de bani [i bunuri, pe
motiv c\ vrea s\ cons-
truiasc\ o biseric\.
Sorin Alin Verincea-
nu este absolvent al u-
nei [coli profesionale de
prelucrare a lemnului.
El a deprins ritualurile
biserice[ti la o m\n\s-
tire din jude]ul Neam],
unde a ajuns `n august
2006. Tân\rul le-a spus
poli]i[tilor c\, la sfâr[i-
tul lunii octombrie, s-a
certat cu un c\lug\r [i
a p\r\sit m\n\stirea.
~nainte de plecare, el a
cump\rat de la unul
dintre c\lug\ri o ras\
monahal\, pe care a
utilizat-o ulterior, pen-
tru a-i `n[ela pe credin-
cio[i. Totodat\, el a ape-
lat la o firm\ din Boto-
[ani pentru a-i confec-
]iona o [tampil\ ins-
crip]ionat\ cu Arhiepis-
copia Ia[ilor, Protopo-
piatul Târgu Neam] [i
numele unei m\n\stiri
dintr-o localitate ficti-
v\. Autointitulat p\rin-
tele ieromonah Verin-
ceanu Lavren]ie, el [i-a
f\cut [i o legitima]ie [i
mai multe contracte de
Teologie Ortodox\ „Du- etaj al c\minului Semi- cu care te-au `mbr\]i[at sponsorizare, cu care
`ncerca s\ `[i asigure
mitru St\niloae“ din Ia[i. narului. PF P\rinte Teoc- binevoitorii de aici, cum existen]a.
tist, Patriarhul Bisericii ne-au `mbr\]i[at [i pe noi Falsul preot obi[nuia
PF Patriarh Teoctist a Ortodoxe Rom=ne, a fost Patriarhia [i toate Biseri- s\ mearg\ `n diferite
prezent la Seminar [i a cile noastre p=n\ ast\zi. sate din jude]ele Boto-
fost prezent la hramul rostit un cuv=nt de `nv\- Ne bucur\m de cinste, ne [ani [i Suceava, unde `l
Seminarului Teologic ]\tur\. Prea Fericirea Sa bucur\m de tratament ruga pe preotul paroh
din Bucure[ti a ]inut s\-l felicite pe pr. frumos, dar datoria noas- sa slujeasc\ `mpreun\.
Aurel Mihai, directorul tr\ de slujitori ai Bisericii La finalul slujbelor el le
sugera preo]ilor parohi
Sf=ntu Grigorie Teolo- Seminarului Teologic Li- este aceea ca noi s\ nu
ceal Ortodox „Nifon Mi- dezmin]im `nv\]\tura s\ `ndemne credincio[ii
gul este [i ocrotitorul spi- s\-i doneze bani.
ritual al Seminarului tropolitul“ din Bucure[ti: noastr\, s\ nu tr\d\m `n-
Poli]i[tii afirm\ c\
Teologic Liceal Ortodox „P\rinte director, te feli- v\]\tura noastr\. ~n sf=r- a[a-zisul preot a furat [i
„Nifon Mitropolitul“ din cit, te fericesc pentru [it, ]in s\ te felicit [i pen- un aparat foto digital
Bucure[ti. Cu acest prilej munca pe care ai depus-o, tru cuv=ntul t=n\rului de la ni[te oameni de a-
ieri, 25 ianuarie a fost ofi- pentru darul pe care l-ai elev. Se vede c\ `n Semi- faceri din zon\, care
ciat\ slujba Sfintei Litur- avut, darul r\bd\rii [i al nar se studiaz\, se lu- i-au oferit g\zduire. a
ghii [i s-a sfin]it un nou `n]elegerii, darul n\dejdii creaz\, se cite[te“. a
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007)
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf.
M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), num\rul de telefon: 0232/276907,
Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS -
M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita, Iviron, la sediul Centrului de Pelerinaj
Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, „Sf. Parascheva“
Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia. din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport
cu microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri sau acces=nd
`n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Pelerinaj.
 ~NV|}|M+NT Vineri, 26 ianuarie 2007 5
Singura nemul]umire a ministrului H\rd\u
este viteza sc\zut\ de reac]ie din `nv\]\m=nt
platformelor de cercetare in- RON iar prin Consilii Locale De asemenea, toate [colile
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) are de terdisciplinar\, 78 de mil- (H.G.) s-a alocat suma de vor putea s\ func]ioneze [i
ioane de lei dot\rii cu mo- 19.055.000 RON. Din fon- vor `ndeplini condi]iile sani-
cheltuit `n acest an 3.756 de milioane de lei la bilier [colar, 64 de milioane durile primite de ISJ au ben- tare de func]ionare.
capitolul investi]ii. Ministrul Educa]iei [i de lei pentru reforma edu- eficiat 72 de unit\]i, din care ~n ceea ce prive[te c\-
ca]iei timpurii. Pentru for- 13 obiective de investi]ii noi, minele studen]e[ti, mini-
Cercet\rii, Mihail H\rd\u, a f\cut ieri numeroase marea cadrelor didactice, 7 pentru dot\ri indepen- strul a promis c\ toate vor fi
promisiuni privind dezvoltarea `nv\]\m=ntului MEdC va aloca 40 de mili- dente, 8 pentru consolid\ri, de trei stele. „Calitatea [i
oane de lei. Suma alocat\ in- 17 pentru reabilitare, 7 pen- performan]a `[i vor spune
rom=nesc: `n anul 2008, MEdC va avea 6% din vesti]iilor `n anul 2007 este tru repara]ii capitale, 18 cuv=ntul `n alocarea fon-
PIB, `n 2008, nu va exista comun\ f\r\ conectare cu 60% mai mare dec=t cea pentru asigurare utilit\]i. durilor pentru universit\]i“,
alocat\ `n 2006. Pentru anul 2007 ISJ are a ad\ugat H\rd\u.
la internet, c\minele studen]e[ti vor fi toate de ~n 2006 `n urma celor pa- mai multe priorit\]i, cele Ministrul a precizat c\ `n
trei stele. ~n fiecare jude] vor fi construite c=te tru rectific\ri succesive de mai importante viz=nd rea- fiecare jude] vor fi constru-
care a beneficiat MEdC, bilitarea spa]iilor de `nv\- ite c=te dou\ campusuri [co-
dou\ campusuri [colare [i, de asemenea, [coli de bugetul `nv\]\m=ntului a ]\m=nt [i crearea condi]iilor lare [i, de asemenea, [coli de
ajuns, pentru prima dat\, la pentru ob]inerea autoriza]ei arte [i meserii. Potrivit
arte [i meserii. ~n anul 2007 vor fi create noi 5,07% din PIB. sanitare de func]ionare de ministrului `nv\]\m=ntului,
locuri pentru gr\dini]e `n cadrul [colilor, `ntruc=t La Ia[i, Inspectoratul c\tre cel pu]in 90% din [col- `n anul 2007 vor fi create noi
{colar Jude]ean (ISJ) a ar\- ile din jude], modernizarea locuri pentru gr\dini]e `n
„to]i copiii trebuie s\ mearg\ la gr\dini]\“. tat c\ `nv\]\m=ntul ie[ean bazei didactice [i monitor- cadrul [colilor, `ntruc=t „to]i
a avut la capitolul investi- izarea modului `n care copiii trebuie s\ mearg\ la
tive noi `n `nv\]\m=ntul su- ]iilor 39.510.000 RON. Anul aceasta este valorificat\ `n gr\dini]\“.
perior. Peste 300 de mil- 2006 a cunoscut o infuzie de procesul didactic. De aseme- Referindu-se la salariile
de Oana RUSU ioane de lei vor fi alocate fonduri f\r\ precedent `n nea, este vizat\ reorgani- cadrelor didactice, ministrul
construc]iei de campusuri ceea ce prive[te investi]iile zarea [i eficientizarea re]e- educa]iei a spus c\ profe-
Ministerul Educa]iei [i [colare, 312 milioane de lei `n `nv\]\m=nt. Fondurile lei [colare a jude]ului prin sorii universitari vor primi
Cercet\rii va aloca, pentru pentru construirea [colilor alocate de MEdC jude]ului distribuirea microbuzelor mai pu]in `n acest an, pro-
capitolul investi]ii, 3.756 de arte [i meserii, 248 de Ia[i prin unit\]ile de `nv\- [colare `n zonele prioritare, centual, `n compara]ie cu
milioane de lei, `n anul milioane de lei pentru in- ]\m=nt reprezint\ 9.222.594 asigurarea accesului la edu- celelalte categorii de profe- Referindu-se la salariile
2007, se arat\ `n planul de formatizarea unit\]ilor [co- RON. Aceste sume repre- ca]ia timpurie prin reabil- sori. „Se elimin\ astfel ne-
dreptatea f\cut\ `n anul cadrelor didactice,
investi]ii al ministerului. lare, 141 de milioane de lei zint\ investi]ii `n labora- itarea [i dotarea gr\di- ministrul Educa]iei a spus
Cei mai mul]i bani, 1.400 de dot\rii laboratoarelor [cola- toare de fizic\, chimie, biolo- ni]elor, desfiin]area `nv\]\- 2004, c=nd s-au dublat sa-
m=ntului simultan la nivel lariile profesorilor universi- c\ profesorii universitari
milioane de lei, vor fi aloca]i re, 110 milioane de lei pen- gie, materiale sportive, car- vor primi mai pu]in `n
repara]iilor, reabilit\rilor, tru dotarea laboratoarelor te [colar\, infiin]area unor gimnazial. tari fa]\ de cele ale celor-
obiectivelor noi din `nv\- lalte categorii de profesori“, acest an, procentual, `n
universitare, 93 de milioane centre de documentare [i in-
a spus H\rd\u. compara]ie cu celelalte
]\m=ntul preuniversitar.
Aproximativ 900 de mil-
de lei pentru achizi]ionarea formare, centre logopedice, 2007, anul form\rii categorii de profesori.
de microbuze [colare. cabinete psihopedagogice.
ioane de lei vor pleca spre De asemenea, vor fi alo- Prin ISJ s-a alocat de la profesionale „M\ bucur „Se elimin\ astfel
repara]ii, reabilit\ri, obiec- cate 70 de milioane de lei buget o sum\ de 20.455.000 nedreptatea f\cut\ `n anul
Ministrul educa]iei [i cer- c\ am achizi]ionat 2004, c=nd s-au dublat
cet\rii, Mihail H\rd\u, a
declarat c\ singura nemul- 800 de microbuze“ salariile profesorilor
universitari fa]\ de cele
]umire a sa este legat\ de „Achizi]ia celor 500 de ale celorlalte categorii de
viteza sc\zut\ de reac]ie din microbuze a fost un succes,
sistemul de `nv\]\m=nt. El profesori“, a spus
licita]ia a fost curat\ [i ministrul Mihail H\rd\u
a acuzat lipsa de punctuali- corect\“, a anun]at, ieri, `n-
tate a celor din sistemul pe tr-o conferin]\ de pres\ or-
care-l conduce. „Nu sunt reu[i, din banii mei `i dau `n
ganizat\ la sediul PD, plus beneficii pentru acest\
mul]umit de viteza de re- Mihail H\rd\u, ministrul
ac]ie a celor din sistem. Nu activitate. Este totul o mare
Educa]iei , ad\ug=nd c\ este minciun\“, a mai spus dem-
exist\ punctualitate. Atunci m=ndru de acest\ realizare.
c=nd solicit ceva, primesc nitarul, cu aceea[i ocazie.
„Dac\ m\ bucur de ceva, H\rd\u a precizat c\ `n
r\spunsul dup\ mult timp. poate ve]i z=mbi, m\ bucur
Nu sunt `nv\]at a[a“, a afir- zonele afectate de inunda]ii
c\ am achizi]ionat 800 de a trimis c=te 30.000 de euro
mat ministrul educa]iei. microbuze, c\ am finalizat
Vorbind despre anul pentru achizi]ia unor ma[ini
licita]ia. Este o ac]iune de [i a fost imposibil s\ g\sesc\
2007, Mihail H\rd\u a spus succes [i este bine s\ aud\
c\ acesta va fi anul form\rii toat\ lumea. Aceast\ ac]iu- la acest pre]. „V\ aduc a-
profesionale. „Vom investi ne de succes vine `n ajutorul minte c\ la T=rli[ua a fost
c=t va fi nevoie `n formarea copiilor. Diferite minciuni luat satul cu ma[ini cu tot.
profesional\“, a spus mini- scrise ast\zi, m-au distrat Le-am dat 30.000 de euro s\
strul. c=nd le-am citit. Pe cel care cumpere ma[ni. Nu au
Mihail H\rd\u a ad\ugat a scris c\ un microbuz cost\ ajuns. Am fost obligat s\ le
c\ pentru anul 2008, MEdC 17.000 de euro a[ vrea s\-l mai dau `n plus 7000-8000
urm\re[te ob]inerea a 6% angajez la mine `n minister, de euro. La fel [i la Rast, `n
din PIB pentru `nv\]\m=nt. s\-l investesc cu puterea lui Dolj. Eu le-am dat mai pu-
El a spus c\ p=n\ `n s\-mi cumpere 800 de mi- ]ini bani s\-i for]ez s\ cum-
2008, nu va exista comun\ crobuze cu 17.000 pentru pere mai ieftin“, a ad\ugat
f\r\ conectare la Internet. `ntregul sistem. Dac\ va ministrul. a

„~nv\]\m=ntul profesional [i tehnic GR|DINI}A „BUNA VESTIRE“

se apropie de standardele UE“
Situa]ia `nv\]\mântului
profesional [i tehnic este
cea mai bun\ `n ceea ce
prive[te racordarea la
standardele Uniunii Euro-
pene, a afirmat, `n cadrul
colocviului „~nv\]\mântul
românesc fa]\ cu Uniunea
European\“, pre[edintele
Centrului Educa]ia 2000^,
Alexandru Cri[an. El a ex-
plicat c\ acest lucru se da-
toreaz\ faptului c\ acest
domeniu s-a bucurat de
mult\ vreme de impor-
tante fonduri de preader-
are, `n timp ce alte sectoa-
re nu au beneficiat de acest
lucru. „Acest fapt reflect\,
pe de o parte, nevoile strin-
gente ale sistemului româ-
nesc de `nv\]\mânt, iar, pe
de alt\ parte, interesul
preponderent al UE pen-
tru zona calific\rii for]ei de
munc\ [i a ocup\rii. Fon-
durile UE de preaderare
au adus cu sine rigoarea
necesar\ unor asemenea
proiecte de anvergur\ [i au
asigurat [i o racordare mai
pronun]at\ a sistemului de
`nv\]\mânt profesional [i
tehnic la standardele eu-
ropene“, a spus Cri[an.
~n opinia sa, r\mânerile
`n urm\ cele mai serioase
se constat\ la nivelul as-
pectelor acoperite de Pro-
cesul Bologna, lucru cau-
zat de interesul sc\zut de
UE pentru zona `nv\]\-
mântului obligatoriu [i se-
cundar, ca [i de lipsa unor
fonduri de preaderare in-
jectate `n acest domeniu.
din cadrul
Funda]iei „Solidaritate [i Speran]\“
Pre[edintele Centrului E-
duca]ie 2000^ a spus c\, a Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
de[i „este o zon\ de umbr\
`n viziunea UE“, `nv\]\- Informa]ii la: tel 0232/220548 sau
mântul preuniversitar este la sediul din str. Costache Negri, nr. 48
[i va r\mâne o prioritate
pentru România.
Cri[an a subliniat nece-
sitatea democratiz\rii [i Biserica
transparentiz\rii procesu- „Sf. Sava“
lui de elaborare a politi- Gr\dini]a
cilor, a instituirii unui „Buna Vestire“
mecanism decizional in-
terac]ional `n care va tre- Liceul „Vasile
bui captat\ [i opinia acto- Alecsandri“
rilor interesa]i. El a sub- Str. Costache Negri
liniat necesitatea imple-
ment\rii unor strategii Moldova Hala Central\
pentru urm\torii 6 ani Mall
vizând procesul de trecere
treptat\ de la `nv\]\mân-
tul de stat la `nv\]\mântul
public. (O.R.)
6 Vineri, 26 ianuarie 2007
PE SCURT
Britanicii reevalueaz\
restric]iile pentru
rom=ni `n [ase luni
Autorit\]ile britanice vor reeva-
lua peste 6 luni, m\surile aspre
impuse românilor care muncesc
`n Anglia, a declarat vicepremie-
rul britanic. Londra a anun]at,
`nc\ de anul trecut, c\ va fi foar-
te restrictiv\ `n privin]a români-
lor care vor merge la lucru `n
Marea Britanie. De[i vizele pen-
tru români au fost ridicate la 1
ianuarie, m\surile dure impuse
muncitorilor români au r\mas
`n vigoare. Ministrul de interne
britanic a anun]at, din octombrie
2006, c\ muncitorii români ne-
califica]i vor putea lucra numai
`n sectorul agroalimentar [i doar
dac\ angajatorul poate dovedi c\
nu poate g\si for]\ de munc\
decât `n România sau Bulgaria.
Acela[i principiu se aplic\ [i
pentru muncitorii califica]i.
Anglia a decis s\ nu primeasc\
mai mult de 20.000 de muncitori
români, `n decurs de un an, pe
teritoriul s\u.
Pre]ul centralelor
termice va sc\dea
Pre]ul centralelor termice va
continua s\ scad\ [i `n 2007, `n
timp ce vânz\rile se vor men]ine
la un nivel aproximativ egal cu
cel `nregistrat `n 2006 la
160.000 de unit\]i, a declarat
pre[edintele Asocia]iei Produc\-
torilor [i Importatorilor de Cen-
trale Termice, Olimpiu Achim.
„Pre]ul de comercializare a cen-
tralelor termice va continua [i `n
acest an trendul descresc\tor,
sc\derea acestuia depinzând de
evolu]ia cursului valutar, a ta-
rifelor de transport etc..“, a spus
pre[edintele Asocia]iei Produc\-
torilor [i Importatorilor de Cen-
trale Termice (APICT). Potrivit
acestuia, `n 2007, nivelul vân-
z\rilor va r\mâne relativ con-
stant la 160.000 de unit\]i, `n
timp ce valoric va cre[te pentru
c\ românii au `nceput s\ prefere
centralele mai scumpe `n con-
densa]ie. Achim a mai ar\tat c\
centralele `n condensa]ie vor
`nregistra o cre[tere accentuat\
a vânz\rilor, `n anul `n curs,
deoarece au un sistem de recu-
perare a energiei, consumând
astfel mai pu]in. Potrivit lui
Achim, `n prezent, circa 80% din
construc]iile noi au sisteme indi-
viduale de `nc\lzire.
T\riceanu se zbate
pentru taxa de
`nmatriculare
Premierul T\riceanu a pledat `n
favoarea men]inerii taxei de pri-
m\ `nmatriculare auto, aducând
ca argumente stimularea pro-
duc]iei de automobile din Româ-
nia [i sumele cheltuite pân\
acum de Guvern pentru progra-
mul „Rabla“. „Prefer s\ am o
produc]ie de vehicule `n Româ-
nia [i care genereaz\ locuri de
munc\, exporturi [i pl\te[te
taxe la buget, decât s\ favori-
zez importul de vehicule second-
hand. Vreau ca UE s\ `n]eleag\
c\ România nu este cimitirul de
ma[ini al Europei“, a declarat
T\riceanu. Premierul a adus [i
argumentul invocat de ministrul
democrat al Mediului, Sulfina
Barbu, potrivit c\ruia milioa-
nele de euro investite `n progra-
mul „Rabla“ devin o investi]ie
inutil\. „Am cheltuit, `n 2006,
25 de milioane de euro, elimi-
n\m ma[inile vechi pe o parte,
iar pe cealalt\ parte aducem
ma[ini vechi. Deci taxa de pri-
m\ `nmatriculare este destinat\
s\ limiteze importul de ma[ini
de ocazie“, a spus T\riceanu. Un
al treilea argument a fost prin-
cipiul european conform c\ruia
poluatorul pl\te[te. „~n UE este
un principiu fundamental: `n
orice domeniu, poluatorul
pl\te[te“, a spus premierul. a
Produc]ia de confec]ii [i textile ar putea sc\dea cu 20% `n 2007
Produc]ia româneasc\
de confec]ii-textile ar putea
sc\dea cu pân\ la 20% `n
2007, dup\ ce, anul trecut,
produc]ia industrial\ din
sector a sc\zut cu peste 7%,
a declarat pre[edintele
Federa]iei Patronale a
Industriei U[oare, Maria
Grapini.
~n primele zece luni ale
anului 2006, produc]ia in-
dustrial\ `n sector s-a cifrat
la 8,27 miliarde de lei. Pro-
duc]ia de textile a sc\zut cu
Turismul ecologic, punctul forte al Rom=niei
a Pensiunile turistice din Rom=nia vor atrage `n aceast\ var\ mult mai mul]i turi[ti fa]\ de obicei,
mai ales c\ turismul ecologic este tot mai c\utat `n ultima perioad\ de timp a Totu[i, proprietarii
de pensiuni vor trebui s\ `mbun\t\]easc\ confortul [i s\ respecte cu stricte]e normele
sanitar-veterinare a Cele mai atractive zone pentru turi[ti sunt la ora actual\ sudul Transilvaniei,
cum ar fi zona Sibiului [i a Bra[ovului (Bran, Moeciu), Bucovina, cu zona Neam], [i Delta Dun\rii a
România va atrage mai
mul]i turi[ti `n 2007, `n
special pe segmentul rural
[i ecologic, iar zonele care
vor promova tradi]iile vor
avea cea mai mare c\utare,
atât pentru turi[tii str\ini
cât [i pentru cei români.
„Turismul rural [i eco-
logic va `nregistra o cre[te-
re semnificativ\ o dat\ cu
integrarea României `n UE.
Pensiunile care vor reu[i s\
ofere ceva autentic [i zonele
care vor promova tradi]iile
române[ti vor avea cea mai
mare c\utare“, a declarat
pre[edintele Asocia]iei Na-
]ionale de Turism Rural, E-
cologic [i Cultural
(ANTREC), Maria Stoian.
Cu toate acestea, pre[edin-
tele ANTREC a precizat c\
proprietarii de pensiuni vor
fi obliga]i s\-[i `mbun\-
t\]easc\ confortul.
„Noi, ca asocia]ie, avem
rolul s\ men]inem echili-
brul `ntre p\strarea auten-
ticit\]ii, care este de fapt
atu-ul României [i oferirea
unor servicii de calitate.
Turi[tii vor, pe de o parte,
b\i [i ap\ cald\, dar, pe de
alt\ parte, vor lapte proas-
p\t de vac\, ou\ din curtea
omului [i mere din gr\-
din\“, a precizat Stoian.
Potrivit pre[edintelui
ANTREC, `n 2007 vor veni
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a RESTRIC}II LA CAR-
NEA DE PAS|RE DIN UN-
GARIA: Serbia a suspendat
importurile de carne de pui
din Ungaria pe fondul iz-
bucnirii gripei aviare `ntr-o
ferm\ din sud-estul ]\rii, a
informat ministerul Agri-
culturii din Serbia. Minis-
terul a ar\tat c\ a impus
interdic]ia `n `ncercarea de
a preveni o epidemie regio-
nal\ urmând, `n plus, s\
realizeze verific\ri stricte
asupra pie]ei sârbe[ti a
c\rnii de pui. Croa]ia a
anun]at, deja, miercuri, in-
terdic]ia asupra acestor im-
porturi. Virusul `nalt pato-
gen H5 a fost confirmat la o
ferm\ de gâ[te din Unga-
ria, iar UE va decide dac\
acesta este sau nu varianta
N1, cea cu care s-a confrun-
tat anul trecut [i România.
Autorit\]ile ungare au a-
nun]at c\ au dispus deja
m\surile necesare izol\rii
virusului. Autorit\]ile ve-
terinare din Ungaria au ra-
portat, `n urm\ cu cinci
zile, simptome de grip\
ECONOMIC
aproape 15%, iar cea de con-
fec]ii cu 7,8%. ~n 2005, pro-
duc]ia de textile [i confec]ii a
României s-a cifrat la 6,733
miliarde, `n sc\dere cu peste
10%, fa]\ de anul precedent.
Un procent de peste 80% a
fost exportat\, principala
pia]\ de desfacere a pro-
duselor române[ti fiind
Uniunea European\ [i, `n
special, Germania.
„Pentru 2007 prev\d o
sc\dere de 10-15% per total
industrie, iar la confec]ii
mai mul]i turi[ti `n Româ-
nia [i datorit\ faptului c\
ora[ul Sibiu a fost ales `n
acest an Capital\ Cultu-
ral\ European\.
Stricte]e la normele
sanitar-veterinare
De[i este de acord cu fap-
tul c\ normele europene
sanitar-veterinare impuse
micilor produc\tori [i, im-
plicit, proprietarilor de pen-
aviar\ la o ferm\ de gâ[te
din sud-estul ]\rii, la 13
kilometri de ora[ul Szen-
tes, dup\ ce 40 de p\s\ri
au fost g\site cu simptome
de grip\ aviar\. Rom=nia
decide ast\zi dac\ va pune
interdic]ii importului de
carne de pas\re din Unga-
ria, `n func]ie de decizia pe
care o iau ast\zi autori-
t\]ile de la Bruxelles.
a ALOCA}IILE COPI-
ILOR CRESC CU 4,5%: E-
xecutivul a decis, miercuri,
majorarea cu 4,5% a
aloca]iei de stat pentru
copii, nivelul aloca]iei ajun-
gând la 25 de lei, conform
unei Hot\râri a Guvernu-
lui din [edin]a de miercuri.
Noul cuantum urmeaz\ s\
fie aplicat din aceast\ lu-
n\. Cre[terea a fost stabili-
t\ ]inând cont de indicele
de cre[tere a pre]urilor de
consum prognozat pentru
acest an. De aloca]ia de
stat beneficiaz\ 1,2 mi-
lioane de copii, efortul bu-
getar pentru plata aloca]ii-
lor `n 2007 fiind estimat la
360 de milioane de lei.
chiar de 20%“, a afirmat
Grapini.
Exportul de produse ale
industriei u[oare a crescut
cu doar 0,9%, `n primele
zece luni din 2006, cifrându-
se la 4,816 miliarde de euro.
Exportul de produse textile
a crescut cu 12,1% (cifrându-
se la 840 de milioane de
euro), iar cel de confec]ii a
crescut cu 4,5% (2,682 mi-
liarde de euro), `n condi]iile
`n care, `n 2006, leul s-a
apreciat cu peste 8%.
siuni agroturistice trebuie
respectate cu stricte]e, Ma-
ria Stoian consider\ c\ a-
cestea nu ar trebui s\ afec-
teze ceea ce este specific `n
acele zone, adic\ produsele
tradi]ionale.
Potrivit datelor furniza-
te de pre[edintele AN-
TREC, `n 2006 s-au dezvol-
tat `n România programele
turistice rurale, `n special
cele de agrement la ]ar\,
cum ar fi plimb\rile cu
c\ru]a sau traseele cu bi-
a CRE{TERI SALARI-
ALE DE 23% PENTRU
UNIVERSITARI: Pre[edin-
tele Federa]iei Educa]iei
Na]ionale (FEN), C\t\lin
Croitoru, a declarat `n ur-
ma `ntâlnirii cu ministrul
Educa]iei [i Cercet\rii, Mi-
hail H\rd\u, c\ m\rirea
salariilor la nivelul `nv\]\-
mântului universitar va fi,
`n anul 2007, de 23%. Ast-
fel, salariile pentru profe-
sorii universitari vor fi
m\rite cu 5 procente din
luna ianuarie, 2 procente
din luna aprilie, [i 2 pro-
cente din luna octombrie.
Pentru conferen]iari [i cei-
lal]i profesori, salariile vor
fi m\rite cu 5% din luna
ianuarie, 2% din aprilie, [i
16,5% din octombrie. Dife-
ren]ele de m\riri salariale
se datoreaz\ existen]ei dis-
crepan]elor `ntre salariile
profesorilor universitari [i
celorlal]i profesori. Potrivit
pre[edintelui FEN, C\t\lin
Croitoru, major\rile salari-
ale ale profesorilor nu vor fi
Din produc]ia româneas-
c\ de confec]ii-textile doar
15% se `ndreapt\ spre pia-
]a intern\. „Cea mai grav\
problem\ cu care se con-
frunt\ industria de profil
este nesiguran]a costurilor,
dat\ de lipsa de predictibi-
litate a elementelor de cost,
date de macroeconomie,
dar, `n egal\ m\sur\, de
costurile mari cu utilit\]ile,
birocra]ia, costurile mari cu
salariile, lipsa unor strate-
gii fiscale pe termen lung
ciclete. Totodat\, a crescut
[i num\rul manifest\rilor
[i festivalurilor specifice
anumitor zone, cum ar fi
Festivalul Sarmalelor, cel
al P\str\vului, al Cl\ti-
telor, Seceri[ului, al Pas-
tramei [i al Brânzeturilor,
care sunt deosebit de atrac-
tive pentru turi[ti.
„Practic, `n 2006, mai
multe agen]ii de turism au
inclus `n ofertele lor pensi-
unile ANTREC“, a spus
Maria Stoian.
Cele mai atractive zone
pentru turi[ti sunt la ora
actual\ sudul Transilva-
niei, cum ar fi zona Sibiului
[i a Bra[ovului (Bran, Moe-
ciu), Bucovina, cu zona
Neam], [i Delta Dun\rii.
„Din 2006 a `nceput s\ fie
atractiv\ zona Carpa]ilor de
Curbur\, cu Vrancea [i
Buz\u. ~n aceste zone s-a
dezvoltat drumul vinului,
mici companii care de]in
podgorii oferind degust\ri
de vinuri `n crame proprii“,
a men]ionat pre[edintele
ANTREC.
Primele zone
promovate,
Oltenia [i Banatul
~n acest an, ANTREC in-
ten]ioneaz\ s\ promoveze
`ntârziate, ci se vor aplica
`ncepând cu 1 ianuarie.
a APEL PENTRU ~NCE-
TINIREA PRIVATIZ|RII
DOMENIULUI ENERGETIC:
Pre[edintele Traian B\ses-
cu a f\cut un „apel neobi[-
nuit“ c\tre Ministerul Eco-
nomiei pentru `ncetinirea
procesului de privatizare `n
domeniul energiei pân\ la
analizarea efectelor priva-
tiz\rilor `ncheiate, apre-
ciaz\ economi[tii B\ncii
Mondiale. „~ntr-un apel neo-
bi[nuit, pre[edintele a cerut
Ministerului Economiei s\
nu gr\beasc\ procesul de
privatizare `n domeniul e-
nergiei, `n special `n ceea ce
prive[te produc\torul de
gaze naturale de]inut de
stat Romgaz“, potrivit unui
raport al B\ncii Mondiale
privind noile state membre.
Inten]ia autorit\]ilor româ-
ne este ca privatizarea s\ fie
reluat\ doar dup\ o analiz\
atent\ a rezultatelor proce-
selor de vânzare a altor fir-
me din domeniu, inclusiv Pe-
trom, se spune `n raport. a
care s\ permit\ retehnolo-
gizare [i, nu `n ultimul
rând, ca o consecin]\ a celor
dintâi probleme enume-
rate, criza for]ei de munc\“,
a ad\ugat Grapini.
Dac\ `n 1989 doar 25%
din materia prim\ provenea
din import, `n prezent cea
mai mare parte a ]es\turilor
[i firelor utilizate `n procesul
de produc]ie se import\ (`n
propor]ie de 80%) din ]\rile
Uniunii Europene, din Chi-
na, Coreea sau India. a
mai mult nordul Olteniei [i
Banatul, pentru c\ aceste
zone au foarte multe puncte
de atractivitate, m\n\stiri
[i pe[teri.
„Turismul rural [i eco-
logic este deocamdat\ mult
mai atractiv pentru români,
`n propor]ie de 75%, de-
oarece turi[tii str\ini vin `n
România mai mult `n pe-
rioada concediilor. Dintre
str\ini, o categorie bun\
pentru acest tip de turism
este reprezentat\ de diplo-
ma]i, care vor s\ cunoasc\
Romania, dar sunt [i fami-
liariza]i cu neajunsurile
noastre legate de drumuri
sau de lipsa indicatoarelor“,
a explicat pre[edintele
ANTREC.
~n ceea ce prive[te ab-
sorb]ia fondurilor europene
care vor veni pe dezvoltare
rural\, pre[edintele AN-
TREC este optimist, deoa-
rece au ap\rut multe firme
de consultan]\ specializate
care vor `ntocmi proiecte vi-
abile pentru proprietarii de
pensiuni care vor s\ `[i ex-
tind\ sau s\ `[i modernizeze
loca]iile.
ANTREC este o organi-
za]ie neguvernamental\, a-
politic\, membr\ a Fede-
ra]iei Europene de Turism
Rural - EUROGITES. Aso-
cia]ia a fost `nfiin]at\ `n 1994
[i are 32 de filiale jude]ene,
un num\r de 3.500 de mem-
brii - proprietari de pensiuni
turistice [i agroturistice din
800 de localit\]i. a
Vremea `n ]ar\:
Vineri, 26 ianuarie
Vremea va continua s\
se raceasc\, iar cerul va fi
temporar noros. Pe arii
restr=nse va ninge slab `n
nordul [i nord-vestul ]\rii,
precum [i la munte, iar `n
sud - sud-est precipita-
]iile, predominant ploi, se
vor semnala local. V=ntul
va sufla slab p=n\ la mod-
erat. Temperaturile min-
ime se vor situa `ntre -8 [i
2 grade, u[or mai sc\zute
`n depresiuni, dar [i mai
ridicate pe litoral, spre
4...5 grade. Temperaturile
maxime vor fi cuprinse
`ntre -2 [i 8 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 26.01.2007
Dolar SUA 2,6111 (26 111)
Euro 3,3898 (33 898)

Gyorgy Frunda reclam\ Rom=nia la APCE pentru discriminarea maghiarilor
Gyorgy Frunda (foto), [e-
ful delega]iei României la A-
dunarea Parlamentar\ a
Consiliului Europei (APCE),
al\turi de al]i 23 de parla-
mentari europeni, au cerut
APCE, printr-o mo]iune de-
pus\ miercuri, 24 ianuarie,
s\ verifice dac\ `n România
este garantat\ egalitatea `n
drepturi `n `nv\]\mântul
superior pentru minoritatea
maghiar\. Semnatarii mo]i-
unii solicit\ APCE s\ cear\
României s\ ratifice Carta
European\ a Limbilor Re-
gionale sau Minoritare. Gru-
pul `[i motiveaz\ cererea in-
Legea ANI
a fost
modificat\
dup\
cerin]ele
Comisiei
Europene
Inspectorii Agen]iei
Na]ionale de Integri-
tate (ANI) vor putea ve-
rifica averea dobândit\
de demnitari sau func-
]ionari publici `n timpul
exercit\rii mandatului,
respectiv a func]iei, se-
natorii din Comisia ju-
ridic\ modificând, ieri,
varianta proiectului le-
gii privind `nfiin]area
ANI, adoptat\ de Ca-
mera Deputa]ilor. A-
mendamentul formulat
de senatorul UDMR Pe-
ter Eckstein-Kovacs, la
articolul 1 al proiectu-
lui de lege, `n sensul re-
venirii la forma propu-
s\ de Ministerul Justi-
]iei [i dorit\ de Comisia
European\, a fost adop-
tat `n unanimitate de
membrii Comisiei juri-
dice. Senatorii-juri[ti
i-au contrazis astfel pe
colegii lor de la Camera
Deputa]ilor care au pre-
v\zut pentru inspecto-
rii ANI, `n textul adop-
tat, doar posibilitatea
„activit\]ii de control al
declara]iilor de avere“.
Comisia senatorial\ ju-
ridic\ a decis, de ase-
menea, c\, `n cazul `n
care se sesizeaz\ din
oficiu sau este sesizat\
de orice persoan\ fizic\
sau juridic\ `n leg\tur\
cu modul de dobândire
a averii unui demnitar
sau func]ionar, ANI tre-
buie s\ verifice [i de-
clara]iile de interese `n
mod automat [i nu doar
„dup\ caz“, cum au pre-
v\zut deputa]ii. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a JUSTI}IA ~I D| VOIE
LUI OVIDIU TENDER S|
IAS| DIN }AR|: Tribuna-
lul Bucure[ti a admis, ieri,
cererea lui Ovidiu Tender
de revocare a interdic]iei
de a p\r\si ]ara, f\cut\ cu
o zi `n urm\, dar decizia nu
este definitiv\, fiind ataca-
bil\ cu recurs la Curtea de
Apel a capitalei. Interdic]ia
a fost instituit\ din mo-
mentul eliber\rii sale din
vocând demiterea profesori-
lor de etnie maghiar\ Kovacs
Lehel [i Hantz Peter de la
Universitatea Babe[-Bolyai
din Cluj, `n noiembrie 2006.
Potrivit textului mo]iunii,
parlamentarii „regret\ fap-
tul c\ angajamentele asu-
mate de autorit\]ile române
prin ratificarea `n 1994 a
Conven]iei pentru Protec]ia
Minorit\]ilor Na]ionale nu
au fost complet `ndeplinite
[i, ca o consecin]\, profesorii
[i studen]ii de etnie maghia-
r\ sunt `nc\ discrimina]i `n
privin]a folosirii limbii ma-
terne `n `nv\]\mântul supe-
Habsburgii pretind c\ au primit
oferte fabuloase pentru Bran
a Bra[ovenii se retrag din cursa pentru cump\rarea castelului
a Ei vorbesc despre o v=nzare cu 200 de milioane de dolari a obiectivului
a Familia Habsburg vorbe[te `ns\ doar de oferte de 100 de milioane de dolari a
Povestea vinderii [i
r\scump\r\rii Castelu-
lui Bran `ncepe s\ capete
accente comice. P\r]ile
implicate se `ncurc\ `n
declara]ii, f\r\ s\ se poa-
t\ [ti a cui mai e castelul
[i c=t cost\ el de fapt.
CJ Bra[ov:
„Castelul a fost luat
de americani“
Pre[edintele Consiliu-
lui Jude]ean(CJ) Bra[ov,
Aristotel C\ncescu, a f\-
cut ieri, `n cadrul unei
conferin]e de pres\, o de-
clara]ie-[oc, potrivit c\-
reia domeniul Bran a
fost vândut unei firme
de peste ocean la o va-
loare mult mai mare de-
cât cea cerut\ ini]ial de
60 de milioane de euro.
C\ncescu a precizat
c\ suma ar putea ajunge
de aproape 200 de mili-
oane de euro [i c\ din in-
forma]iile neoficiale pe
care le are o parte a a-
cesteia a fost deja pl\ti-
t\. „S-a g\sit un cump\-
r\tor, sunt informa]ii
neoficiale, dar oricum
Consiliul Jude]ean Bra-
[ov a ie[it din orice dis-
cu]ie privind achizi]io-
narea Castelului Bran“,
a spus C\ncescu. Acesta
a `nmânat presei o scri-
soare adresat\ Consiliu-
lui Jude]ean expediat\
de Dominic de Habsburg,
coproprietarul castelu-
lui, `n care se arat\ c\,
„având `n vedere c\ ofer-
ta de vânzare a bunului
imobil denumit generic
domeniu Bran nu a fost
acceptat\ `n termenul
arest preventiv, `n 28 au-
gust 2006, iar pentru revo-
carea ei, Tender a invocat
motive legate de coordona-
rea afacerilor din str\in\-
tate. El [i-a sus]inut cere-
rea spun=nd c\ va fi pre-
zent la fiecare termen al
procesului [i c\ nu inten-
]ioneaz\ s\ se sustrag\ de
la judecat\ [i nici s\ fug\
din ]ar\, `n condi]iile `n
care are doi copii minori,
este bolnav [i are [i alte
ACTUALITATE
rior“. Prin urmare, sublini-
az\ semnatarii, „doar 4,4%
din studen]i provin din rân-
dul minorit\]ii de limb\
maghiar\ [i numai 1,6% se
bucur\ de oportunitatea de
a `nv\]a `n ungar\, cu toate
c\ aceast\ etnie reprezint\
peste 6,6% din popula]ia
României“.
Reac]ion=nd la acest de-
mers al reprezentatului
UDMR, Cezar Preda, vice-
pre[edinte al APCE, a con-
damnat atitudinea sena-
torului Frunda. Cezar Pre-
da a spus c\ nu este prima
dat\ când senatorul Frun-
de 30 de zile prev\zut `n
cuprinsul acesteia, v\
aducem la cuno[tin]\ c\
oferta noastr\ de vânza-
re nu mai este valabil\“
Habsburgii
neag\ v=nzarea
La r=ndul s\u, avoca-
tul Corin Trandafir, re-
prezentantul intereselor
familiei de Habsburg `n
România, a declarat,
ieri, c\ nu s-a finalizat
nici o tranzac]ie de vân-
zare a Castelului Bran,
precizând doar c\ a fost
retras\ oferta de 60 de
milioane de euro f\cut\
CJ Bra[ov. „Nu a avut
loc nici o tranzac]ie `n
privin]a Castelului
Bran. Evident c\ nu s-a
vândut `nc\, trebuie s\
trecem prin procedurile
de preemp]iune cu statul
român. ~ntr-adev\r, am
anun]at CJ Bra[ov c\
oferta noastr\ nu mai
este valabil\“, a declarat
avocatul Trandafir.
Totodat\, avocatul
sus]ine c\ a primit „din
str\in\tate“ mai multe
oferte de cump\rare a
Castelului Bran. „Am
primit mai multe oferte
pe care le analiz\m `n
prezent, decizia final\
urmând s\ fie luat\ `n
func]ie de interesele po-
ten]ialilor cump\r\tori
vizavi de viitorul caste-
lului. Avem oferte mult
mai mari de 60 de mili-
oane de euro“, a explicat
Corin Trandafir, preci-
zând totu[i c\ acestea
nu dep\[esc suma de
100 de milioane de euro.
afaceri `n Rom=nia. Tender
a fost trimis `n judecat\
pentru mai multe infrac-
]iuni economice, al\turi de
Marian Alexandru Iancu,
Cicilia Dumitrescu, Marin
Badea, Toader G\urean [i
Bogdan S\l\jan.
a RROMII VOR {I EI ~N
PARLAMENTUL EURO-
PEAN: Etnia rrom\ este `n
mare fierbere o dat\ cu a-
propierea alegerilor euro-
da `ncearc\ s\ se foloseas-
c\ de institu]iile europene
pentru a promova „docu-
mente [i proiecte de rezo-
lu]ii `n cazuri punctuale de-
naturant prezentate“.
Potrivit lui Preda, sena-
torul maghiar `ncearc\ s\
duc\ documentul `n dezba-
tere `n comisiile `n care
parlamentarii români nu
sunt reprezenta]i - Comisia
Juridic\, `n loc de cea pen-
tru Educa]ie a[a cum ar fi
fost normal - „cu scopul de
a evita punctele de vedere
ale delega]iei parlamenta-
rilor români“. a
Valoarea Branului variaz\ dup\ interese,
`ntre 15 [i 200 de milioane de dolari
Ministerul Culturii
`[i men]ine interesul
Coment=nd schimb\-
rile spectaculoase din a-
ceast\ afacere, Minis-
trul Culturii [i Cultelor,
Adrian Iorgulescu, sus]i-
ne c\ declara]iile lui A-
ristotel C\ncescu pri-
vind vânzarea Castelu-
lui Bran reprezint\ „o a-
bera]ie“, precizând c\
Dominic de Habsburg nu
putea din punct de vede-
re legal s\ vând\ caste-
lul altcuiva decât statu-
parlamentare. Florin Cioa-
b\, regele autoproclamat al
rromilor s-a g=ndit s\ fac\
mai `nt=i un test local.
Potrivit lui, este vorba de-
spre primul Parlament al
rromilor din ]ar\, care nu
va fi dup\ tipar rom=nesc,
nici m\car european. Rege-
le rromilor a ales modelul
american [i se va numi Ca-
mera Reprezentan]ilor rro-
milor din Rom=nia. Came-
ra va avea 430 de membrii,
Vineri, 26 ianuarie 2007
lui român. Iorgulescu,
care anterior estimase
valoarea castelului la
numai 15 milioane de
dolari, a ad\ugat ieri c\,
potrivit acordului de re-
trocedare, Castelul Bran
va avea `nc\ doi ani [i
jum\tate destina]ie tu-
ristic\, drept urmare un
poten]ial cump\r\tor va
trebui s\ ]in\ cont de a-
cest aspect. ~n plus, el a
reafirmat c\ bunurile
din castel apar]in minis-
terului pe care `l con-
duce. a
cu to]ii rromi, care vor fi
ale[i prin vot democratic `n
fiecare jude]. Prima aduna-
re general\ pentru for-
marea acestui Parlment va
avea loc peste patru zile la
Bucure[ti. Exist\ `ns\ difi-
cult\]i de natur\ legal\ `n
calea ambi]iilor regelui
Cioab\, preten]iile sale de
a avea numai „parlamen-
tari“ rromi plas=ndu-se `n
afara prevederilor con-
stitu]ionale. a
7
LUMEA PE SCURT
}\rile bogate promit
ajutoare de 5 miliarde $
pentru Liban
Banca Mondial\ [i Banca Euro-
pean\ pentru Investi]ii au anun-
]at ieri, la Paris, acordarea unor
importante ajutoare financiare de
un miliard Libanului, respectiv
1,25 miliarde de dolari, `n cadrul
conferin]ei interna]ionale. ~n total,
aceast\ ]ar\ greu `ncercat\ de
r\zboiul din vara lui 2006 cu
Israelul primise promisiuni de
ajutoare `n valoare de peste 5 mi-
liarde de dolari. ~n cadrul aceleia[i
conferin]e, premierul libanez
Fouad Siniora declarase anterior
c\ sprijinul comunit\]ii
interna]ionale este esen]ial, „pen-
tru a asigura cre[terea“ economic\
a Libanului [i a evita „o profund\
recesiune“ `n aceast\ ]ar\.
Libanul `nregistra o cre[tere eco-
nomic\ de 6%, `n momentul agre-
siunii israeliene de 34 de zile (2
iulie-14 august) `mpotriva
grup\rii [iite libaneze Hezbollah,
care a distrus infrastructura ]\rii,
a indicat premierul Siniora,
cerându-i Israelului s\ „re-
cunoasc\ faptul c\ r\zboiul nu i-a
adus pacea visat\“.
Putin discut\ contracte
de miliarde `n India
Pre[edintele Putin va discuta cu
premierul indian Manmohan
Singh contracte `n valoare de mi-
liarde de dolari, acestea fiind `n
mare parte `n]elegeri `n domeniul
energiei [i armamentului. Pre[e-
dintele Rusiei, Vladimir Putin,
care va face la sf=r[itul
s\pt\m=nii o vizit\ oficial\ la
New Delhi, este interesat de
cre[terea economic\ semnifica-
tiv\ `nregistrat\ de India. E de
a[teptat ca la `ntâlnirile cu
pre[edintele Abdul Kalam [i cu
premierul Manmohan Singh s\
fie discutate contracte de 10 mi-
liarde de dolari numai `n dome-
niul ap\r\rii - printre care vân-
zarea a 300 de tancuri [i 100 de
avioane de lupt\. ~n plus, mier-
curi, India [i Rusia au c\zut de
acord s\ produc\ `mpreun\ un
avion de militar de transport, iar
`n domeniul energetic - Rusia se
ofer\ s\ construiasc\ 4 reactoare
nucleare `n India.
Pre[edintele Israelului
a fost suspendat din
func]ie pentru 3 luni
O comisie a parlamentului israe-
lian (Knesset) a aprobat ieri prin
vot cererea pre[edintelui Moshe
Katzav, pe cale de a fi inculpat
pentru viol, de „suspendare tem-
porar\“ din exercitarea func]iilor,
pentru o perioad\ de trei luni. La
`ncheierea unei dezbateri de
câteva ore, comisia pentru afaceri
parlamentare a acceptat, cu 13 vo-
turi „pentru“ [i 11 „`mpotriv\“, ce-
rerea pre[edintelui Katzav. ~n
timpul dezbaterilor, mai mul]i de-
puta]i s-au pronun]at pentru
demisia imediat\ a lui Moshe
Katzav, a[a cum cer premierul
Ehud Olmert [i marea majoritate
a israelienilor.
Italia `ncearc\
distrugerea
mafiei din Sicilia
Poli]ia italian\ a desf\[urat, ieri,
o ampl\ opera]iune anti-mafia la
Palermo (cel mai important ora[
din Sicilia), la cererea unui jude-
c\tor de instruc]ie care a emis 48
de mandate de arest [i a ordonat
punerea sub sechestru a bunurilor
unui „na[“ al Cosei Nostra, dat `n
urm\rire general\. Bunurile puse
sub sechestru - constând `n `ntre-
prinderi [i propriet\]i valorând
circa 16 milioane de euro - fac
parte din averea imens\ a lui
Salvatore Lo Piccolo, `n vârst\ de
64 de ani, disp\rut cu 20 de ani `n
urm\. Se presupune c\ el ar fi
acum [eful suprem al Cosei
Nostra, dup\ arestarea anul tre-
cut a lui Bernardo Provenzano. a

8 Vineri, 26 ianuarie 2007
Timp de opt zile, cre[tinii din `ntreaga
a Ca `n fiecare an, `n perioada 18 ianuarie-25 ianuarie, `n lumea `ntreag\ a avut loc s\pt\m=na de rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor a Reprezentan]i ai diverselor confesiuni cre[tine s-au `ntâlnit timp de opt zile `n rug\ciune comun\ a Tema s\pt\m=nii
de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor 2007 a fost „Toate le-a f\cut bine: pe surzi `i face s\ aud\, iar pe cei mu]i s\ vorbeasc\“
(Marcu 7, 37) a Potrivit tradi]iei, la Ia[i, slujbele din cadrul s\pt\mânii de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor au avut loc alternativ
`n l\ca[urile de cult a dou\ Biserici, Ortodox\ [i Romano-Catolic\ a La Bucure[ti, s-au rugat `mpreun\ ierarhi, preo]i [i credincio[i
ai Bisericilor Ortodox\, Catolic\, Greco-Catolic\, Armean\, Calvin\, Reformat\, Luteran\ [i Anglican\ a Rug\ciuni comune
au avut loc `n mai multe ora[e din Moldova `n care locuiesc credincio[i de mai multe confesiuni religioase a Papa Benedict al XVI-la
a `ncheiat, ieri, s\pt\mâna de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor printr-o slujb\ oficiat\ la Bazilica „Sfântul Petru“ din Roma a
Prima zi din Octava de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tin\, la Ia[i, s-a desf\-
[urat la Biserica ortodox\
„Sf. M. Mc. Gheorghe“ – ve-
chea Catedral\ mitropoli-
tan\. Slujba a fost condus\
de ~nalt Prea Sfin]itul Da-
niel, Mitropolitul Moldovei
[i Bucovinei, iar predica a
fost rostit\ de Prea Sfin]itul
Petru Gherghel, Episcopul
romano-catolic de Ia[i. „S\p-
t\mâna sau Octava de rug\-
ciune pentru unitatea cre[-
tin\ `mpline[te 50 de ani de
când folose[te un text co-
mun, `n fiecare an, alc\tuit
de romano-catolici, protes-
tan]i [i ortodoc[i. Aceast\
tradi]ie deosebit\ `nsemnea-
z\ o gândire duhovniceasc\
mai intens\, o apropiere mai
mare [i o conlucrare spre
slava Sfintei Treimi, spre
binele Bisericii [i realizarea
unit\]ii cre[tine. Trebuie, `n
aceast\ s\pt\mân\, s\ ne
rug\m mai intens [i s\ ar\-
t\m `n mod vizibil, prin
aceast\ rug\ciune `n co-
CM
mun, dorin]a noastr\ de a
YK
Un motiv de optimism
pentru mileniul III
Fundamentat\ pe con-
vingerea c\ rug\ciunea `n
comun este absolut nece-
sar\ pentru a face vizibil\
unitatea Bisericii lui Hris-
tos, s\pt\mâna de rug\-
ciune pentru unitatea
cre[tin\ este una dintre
cele mai vechi [i mai dura-
bile expresii ale „ecume-
nismului spiritual“. „Si-
gur c\ aceast\ unitate de
rug\ciune este pentru noi
un moment deosebit de
important, `ntruc=t ne a-
propie pe unii de al]ii,
pentru a g\si un drum co-
mun spre refacerea unit\-
]ii Bisericii. Este dorin]a [i
rug\ciunea Domnului
nostru Iisus Hristos, iar
noi suntem datori nu nu-
mai de a o auzi, ci [i de o
aplica [i de a g\si modali-
t\]i de-a o face `mpreun\.
Ea este o practic\ ce s-a
impus mai mult `n p\r]ile
protestante, catolice, `ns\
acum v\d c\ dezvoltarea
este mare [i frumoas\ `n
`ntreaga Biseric\ [i ne bu-
cur\m `n chip deosebit c\,
`n ]ara noastr\, aceast\
rug\ciune are deja o tra-
di]ie, o tradi]ie care ne
adun\ [i `n capital\ [i `n
diferitele centre eparhia-
le, dar [i `n comunit\]ile
parohiale. Este bucuria
noastr\ c=nd reu[im s\ ne
g\sim `mpreun\ pentru a
`n\l]a c\tre Dumnezeu o
rug\ciune, bine[tiind c\
refacerea unit\]ii este un
dar al lui Dumnezeu pe
care trebuie s\-l cerem.
Suferin]ele care au venit
`n Biseric\ sunt de la oa-
meni [i oamenii trebuie s\
fie dispu[i s\ renun]e la
acele, [tiu eu, orgolii pen-
tru a putea s\ g\seasc\
r\spunde rug\ciunii Mân-
tuitorului Iisus Hristos ca
to]i s\ fie una, pentru ca lu-
mea s\ cread\. Unitatea es-
te, a[adar, o manifestare a
puterii harului lui Dum-
nezeu cre[tin, `n acela[i
timp a dimensiunii misio-
nare, de credibilitate a Bise-
ricii lumii“, a precizat IPS
Mitropolit Daniel, `n deschi-
derea Octavei de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor.
Slujbe alternative
`n biserici ortodoxe
[i catolice
A doua zi din s\pt\m=na
de rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor a avut loc la
Catedrala Romano-Catolic\.
Slujba a fost condus\ de PS
Petru Gherghel, iar omilia a
fost rostit\ de IPS Mitropo-
lit Daniel. ~n cele dou\ zile,
a participat la rug\ciune [i
PS Aurel Perc\, episcop au-
xiliar de Ia[i. Printre credin-
cio[ii ortodoc[i [i catolici din
Ia[i s-au aflat [i reprezen-
climatul cel mai s\n\tos
pentru `nt=lnire ca fra]i [i
pentru `ndreptarea unei
rug\ciuni comune c\tre
Dumnezeu. Sper\m c\ a-
ce[ti pa[i pe care i-au f\-
cut marii no[tri ierarhi
sunt pentru noi motiv de
speran]\, mai ales de c=nd
am intrat `n mileniul al
treilea“, a declarat pentru
ziarul „Lumina“ PS
Episcop Petru Gherghel.
Rug\ciune
din anul 1908
Ideea unei rug\ciuni
comune, pe parcursul a
opt zile, apar]ine anglica-
nului Paul Wattson (de-
venit mai târziu romano-
catolic), care a propus, `n
1908, fixarea s\pt\mânii
`n perioada 18-25 ianua-
rie. ~ncepând cu 1957, a
fost elaborat anual un text
comun pentru s\pt\mâna
de rug\ciune comun\, iar
din anul 1966, s\pt\mâna
de rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor a devenit
un proiect permanent al
comisiei „Credin]\ [i
Constitu]ie“ [i „Consiliu-
lui Pontifical pentru Pro-
movarea Unit\]ii Cre[ti-
nilor“ de la Vatican. Tex-
tul slujbelor s\pt\mânii
de rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor este ela-
borat anual de o comisie
interna]ional\, format\
din preo]i, liturgi[ti [i pro-
fesori de teologie romano-
catolici, protestan]i [i
ortodoc[i, pornind de la un
material propus de un
grup ecumenic local. Te-
ma fiec\rui an este bazat\
pe un verset biblic.
CM
YK
RETROSPECTIV|
tan]i ai autorit\]ilor locale [i
jude]ene.
~n cadrul s\pt\mânii de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor, sâmb\t\, 20 ia-
nuarie, a avut loc la Biserica
„Sfin]ii Apostoli Petru [i
Pavel“ - B\rboi, gazd\ fiind
pr. protopop Constantin An-
drei. Cu acest prilej, predica
a fost rostit\ de p\rintele
Cornel Cadar, consilier cul-
tural al Episcopiei Romano-
Catolice de Ia[i. Cea de-a pa-
tra zi din cadrul s\pt\mânii
de rug\ciune pentru uni-
tatea cre[tinilor s-a desf\-
[urat duminic\, 21 ianuarie,
la Biserica catolic\ „Sfânta
Tereza“ din Ia[i. Slujba a
fost condus\ de pr. Anton
Farca[, iar omilia, rostit\ de
pr. Mircea Stoleriu.
Rug\ciunea din cea de-a
cincea zi din cadrul s\pt\-
mânii de rug\ciune pentru
unitatea cre[tinilor a avut
loc luni seara la Biserica „Sf.
Nicolae“ - Domnesc din Ia[i.
Gazd\ a fost pr. dr. Cons-
tantin Naclad, iar predica a S\pt\m=na de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor 2007 a `nceput la
fost rostit\ de pr. Iosif Ia[i, la Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“ - vechea Catedral\ mitropolitan\
Dorcu, decan de Ia[i. CM
YK
Mar]i, 23 ianuarie, rug\- Ieri, `n ultima zi din s\p- Arhiepiscop Mitropolit Ro- Bucure[ti, al\turi de care au
ciunea pentru unitatea cre[-
tinilor a avut loc la Biserica
t\m=na de rug\ciune pen-
tru unitatea cre[tinilor, sluj-
mano-Catolic de Bucure[ti,
gazda slujirii din prima zi, au
mai participat reprezentan]i
ai Bisericilor Anglican\, Re-
romano-catolic\ „Sf. Anton
de Padova“ din cartierul ie-
ba comun\ a fost oficiat\, `n
capela Institutului Romano-
participat PS Sebastian
Ilfoveanul, Episcop-Vicar al
format\, Calvin\ [i Lute-
ran\. Bine reprezentat a fost
[ean Dacia. Slujba din cea Catolic „Sf. Iosif“, gazd\ fi- Arhiepiscopiei Bucure[tilor, [i grupul templierilor, u[or
de-a [asea zi a s\pt\mânii ind pr. prof. dr. Wilhelm care a reprezentat pe PF Pa- de distins atât prin num\r,
de rug\ciune pentru uni- Danc\, rectorul institutului, triarh Teoctist [i Patriarhia cât [i prin `mbr\c\mintea
tatea cre[tinilor a fost con- iar pr. prof. Gh. Petraru, de Român\, IPS Jean-Claude specific\.
dus\ de pr. Iosif Comora[u, Périsset, Nun]iu Apostolic `n Vineri, 19 ianuarie, [i
la Facultatea de Teologie
iar predica a fost rostit\ de România [i Republica Mol- sâmb\t\, 20 ianuarie, au
c\tre pr. dr. Constantin Ortodox\ „Dumitru St\ni-
loae“, a rostit predica. dova, PS Cornel Damian, e- continuat la Bucure[ti ac-
Naclad. piscop auxiliar al Arhiepis- tivit\]ile din s\pt\mâna de
Miercuri seara, rug\ciu- copiei Romano-Catolice de rug\ciune pentru unitatea
nea pentru unitatea cre[ti- Mai mul]i ierarhi Bucure[ti, PF Lucian Mure- cre[tinilor, la Biserica An-
nilor s-a desf\[urat `n ca- [an, Arhiepiscop Major al Bi- glican\, respectiv la Bise-
pela Facult\]ii de Teologie s-au rugat `mpreun\ sericii Române Unite cu Ro- rica Reformat\ Calvineum.
Ortodox\ „Dumitru St\ni- cu credincio[ii ma, IPS Dyrair Mardi-chian, Gazda `ntâlnirii de la Bi-
loae“. Slujba a fost deschis\ ~ntâist\t\torul Arhiepisco- serica Anglican\ a fost reve-
de c\tre pr. prof. dr. Viorel La Bucure[ti, s\pt\mâna piei Ortodoxe Armene din rendul Martin Jaques, al\-
Sava, decanul Facult\]ii de de rug\ciune a debutat joi, 18
Teologie Ortodox\ din Ia[i,
iar pr. prof. dr. Wilhelm
ianuarie, printr-o slujb\ de
sear\ oficiat\ `mpreun\ de
Danc\, rectorul Institutului reprezentan]i [i credincio[i ai
Romano-Catolic „Sf. Iosif“, a Bisericilor Ortodox\, Catoli-
rostit predica, `n cadrul c\, Greco-Catolic\, Armean\,
c\reia a eviden]iat sem- Calvin\, Reformat\, Lutera-
nifica]iile pasajelor din Sf. n\ [i Anglican\, `n Catedrala
Scriptur\ ce au fost citite `n romano-catolic\ „Sf. Iosif“.
timpul acestei slujbe. Al\turi de IPS Ioan Robu,
CM
YK

lume s-au rugat pentru unitate
turi de care au mai partici-
pat la slujb\ PS Ciprian
Câmpineanu, Episcop-Vicar
Patriarhal, din partea PF
Patriarh Teoctist [i a Pa-
triarhiei Române, IPS Jean-
Claude Périsset, Nun]iu
Apostolic `n România [i Re-
publica Moldova, PS Cornel
Damian, episcop auxiliar al
Arhiepiscopiei Romano-Ca-
tolice de Bucure[ti, al\turi
CM
YK de care au mai participat re-
prezentan]i ai Bisericilor
Armean\, Greco-Catolic\,
Reformat\ Luteran\ [i Cal-
vin\. Omilia celei de a doua
zi a fost ]inut\ de pastorul
luteran Daniel Zikely, care a
propus o medita]ie despre
cine este Iisus. A doua zi a
s\pt\mânii de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor,
la Bucure[ti s-a `ncheiat prin
cuvântul reverendului angli-
can Martin Jaques care a
asem\nat prezen]\ laolalt\
a reprezentan]ilor diferitelor
Biserici cre[tine cu magii de
la na[terea lui Hristos.
Sâmb\t\, 20 ianuarie, a
fost cea de-a treia zi a s\p-
t\mânii de rug\ciune pen-
tru unitatea cre[tinilor [i s-a
desf\[urat, `n Bucure[ti, la
Biserica Reformat\ Calvi-
neum. Gazda evenimentului
a fost pastorul reformat cal-
vin Zsold Béla. PF Patriarh
Teoctist a fost reprezentat
Cre[tinii din `ntreaga Moldov\
[i-a
au unit glasul `n rug\ciune
La, Boto[ani, `n cadrul
s\pt\mânii de rug\ciune
pentru unitatea cre[tini-
lor, duminic\, 21 ianuarie
2007, la Biserica „Vovide-
nia“ din Boto[ani a fost ofi-
ciat\ o slujb\ comun\ de
sear\. Au participat repre-
zentan]i ai Bisericii Orto-
doxe [i ai Bisericii Roma-
no-Catolice din Boto[ani.
Soborul de preo]i a fost
condus de pr. Grigore Dia-
conu, paroh la parohia
„Cuvioasa Parascheva“ [i
director al Seminarului
Teologic Liceal „Sf. Mare
Mc. Gheorghe“. Din partea
Bisericii Romano- Catolice
a luat parte p\rintele Iosif
Gherghela[.
Pagini realizate de Narcisa BALABAN [i Cosmin OLINICI
de pr. cons. Florin {erb\-
nescu, consilier patriarhal
pe probleme de Patrimoniu,
al\turi de care au mai par-
ticipat IPS Jean-Claude Pé-
risset, Nun]iu Apostolic `n
România [i Republica Mol-
dova, PS Cornel Damian,
episcop auxiliar al Arhiepis-
copiei Romano-Catolice de
Bucure[ti `mpreun\ cu
reprezentan]i ai Bisericilor
Armean\, Greco-Catolic\,
Anglican\ [i Reformat\ Lu-
teran\. Omilia a fost ]inut\
de reprezentantul Bisericii
Armene, care a subliniat c\
nu doar unitatea este un dar
al lui Dumnezeu, ci [i faptul
c\ avem con[tiin]a dez-
bin\rii actuale. Pe 21 ianu-
arie, la Bucure[ti, fiecare
Biseric\ a f\cut rug\ciuni
pentru unitatea cre[tinilor
`n cursul slujbelor dumini-
cale obi[nuite.
Rug\ciunea pentru
unitate s-a `ncheiat la
Catedrala patriarhal\
Popasurile spirituale din
a doua parte a Octavei de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor au continuat, la
Bucure[ti, `n Bisericile Ar-
mean\ [i Luteran\, `n zilele
de luni, 22 ianuarie, respec-
Mar]i, 23 ianuarie, `n-
cepând de la ora 18.00, la
Biserica Romano–Catolic\
din Boto[ani a avut loc cea
de-a doua rug\ciune co-
mun\ din cadrul s\pt\-
mânii de rug\ciune pentru
unitatea cre[tinilor. Al\-
turi de pr. paroh al Bi-
sericii Romano–Catolice
din Boto[ani, Iosif Gher-
ghela[, au participat re-
prezentan]i ai Bisericii
Ortodoxe din Boto[ani, nu-
mero[i credincio[i apar]i-
nând ambelor confesiuni.
Câteva sute de credin-
cio[i cre[tin ortodoc[i [i ro-
mano-catolici s-au rugat
mar]i seara `n Catedrala
romano-catolic\ „Sfin]ii
CM
YK
RETROSPECTIV|
tiv, mar]i, 23 ianuarie. Ru-
g\ciunea din a cincea zi a
S\pt\mânii de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor
s-a desf\[urat `n Catedrala
armean\ „Sf. Arh. Mihail [i
Gavriil“. Gazdele `ntâlnirii,
IPS Arhiepiscop Dirayr
Mardichian [i preotul paroh
Ezras Bogdan, au preferat
un tipic de rug\ciune mai
scurt pentru a face loc unui
concert de compozi]ii reli-
gioase interpretat de corul
catedralei armene din Bu-
cure[ti. La rug\ciunea co-
mun\ de la Biserica Armea-
n\ au participat PS Varsa-
nufie Prahoveanul, Episcop-
Vicar al Arhiepiscopiei Bu-
cure[tilor, care a reprezen-
tat pe PF Patriarh Teoctist,
IPS Ioan Robu, Arhiepiscop
Mitropolit de Bucure[ti, rev-
erend Martin Jacques din
partea Bisericii Anglicane,
al\turi de care au mai par-
ticipat reprezentan]i ai Bi-
sericilor Greco-Catolic\ [i E-
vanghelice de Confesiune
Augustan\ [i Sinodo-Prezbi-
terian\. Cuvântul de `nv\-
]\tur\ a fost ]inut de repre-
zentantul Bisericii Greco-
Catolice, pr. Cristescu Gheor-
ghe, care, plecând de la dis-
tinc]ia Fer. Augustin dintre
iubirea de sine, care merge
pân\ la p\cat [i iubirea de
Dumnezeu, care merge pân\
Petru [i Paul“ din centrul
Bac\ului pentru unitatea
bisericilor `n cadrul s\p-
t\mânii de rug\ciune pen-
tru unitatea cre[tinilor.
Prezen]a cre[tinilor de rit
r\s\ritean `n Catedrala
catolic\ a fost urmarea
faptului c\ duminic\ 21 ia-
nuarie, ace[tia s-au `ntâl-
nit [i s-au rugat `mpreun\
`n Biserica „Precista“, aco-
lo unde, un sobor de 10
preo]i a oficiat o slujb\ co-
mun\. Dup\ ceremoniile
religioase au rostit cu-
vânt\ri p\rintele profesor
Ioan Mare[ [i p\rintele To-
mozei, care au readus `n
actualitate cuvintele ros-
tite de Mântuitorul Iisus
Hristos, atunci când S-a
rugat pentru Sine, pentru
ucenici [i pentru lume `n
Gr\dina Ghetsimani.
CM
YK
la sacrificiu, a vorbit despre
dragoste [i iubire.
A [asea zi de rug\ciunea
comun\ a avut loc mar]i, 23
ianuarie, la Bisericile Evan-
ghelice de Confesiune Au-
gustan\ [i Sinodo-Prezbi-
terian\. Gazda `ntâlnirii,
Biserica Luteran\ de Confe-
siune Augustan\ (confesiu-
nea din Augsburg), a fost
pastorul Daniel Zikely, al\-
turi de care au mai partici-
pat pr. conf. dr. Daniel Ben-
ga, reprezentantul PF Patri-
arh Teoctist, PS Cornel Da-
mian, Episcop Auxiliar al
Arhiepiscopiei Romano-
Catolice din Bucure[ti, reve-
rend Martin Jacques din
partea Bisericii Anglicane,
pastor Zsold Bela din partea
Bisericii Reformate Calvi-
neum, al\turi de reprezen-
tan]i ai Bisericilor Greco-
Catolice, Armene, precum [i
de un numeros grup al
Cavalerilor Templieri din
România. Omilia de la Bise-
rica Luteran\ de Confesiune
Augustan\ a fost rostit\ de
reprezentantul Bisericii Or-
todoxe, pr. conf. dr. Daniel
Benga, de la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Patriar-
hul Justinian“ din Bucu-
re[ti. Cuvântul de `nv\]\-
tur\ s-a concentrat asupra
necesit\]ii Bisericilor de azi
s\ m\rturiseasc\ credin]a
apostolic\. Penultima zi a
Octavei de rug\ciune pentru
unitatea cre[tinilor a avut
loc, la Bucure[ti, miercuri,
25 ianuarie, la Biserica gre-
co-catolic\ cu hramul „Ador-
mirea Maicii Domnului“.
Gazdele slujirii comune din
a [aptea zi a s\pt\m=nii de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor au fost pr. Liviu
O]oiu, protopop greco-catolic
„Voca]ia Bisericii lui Hristos este aceea de a
aduce pacea [i bun\voirea `ntre to]i oamenii“
a Mesajul Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul s\pt\mânii
de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor 2007 a
Iubi]i fra]i [i surori
`n Hristos Iisus,
Domnul nostru,
Cu bucurie ne adres\m
fr\]iilor voastre cu prilejul
s\pt\mânii de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor
la acest nou `nceput de an,
când, `mpreun\, suntem
chema]i s\ d\m m\sura
credin]ei noastre cre[tine
ca cet\]eni ai Uniunii
Europene.
Voca]ia dintotdeauna a
Bisericii lui Hristos este
aceea de a aduce pacea [i
bun\voirea `ntre to]i oa-
menii. Cre[tinii sunt che-
ma]i de Capul Bisericii,
care este ~nsu[i Mântuito-
rul Iisus Hristos, s\ pro-
pov\duiasc\ pacea [i s\ o
`mplineasc\ prin faptele
lor `naintea tuturor celor
care `mp\rt\[esc valorile
universale, precum sunt
cele ale binelui, adev\rului
[i drept\]ii.
Din punct de vedere re-
ligios, România se prezint\
ca o Europ\ `n miniatur\,
prin convie]uirea, al\turi
de Biserica Ortodox\ ma-
joritar\ [i a altor Biserici [i
confesiuni cre[tine [i cre-
din]e religioase. Acest mod
de vie]uire [i conlucrare `n-
tre Bisericile noastre ne va
ajuta s\ dep\[im greut\-
Vineri, 26 ianuarie 2007
de Bucure[ti, al\turi de un
sobor de preo]i greco-catolici
dintre care amintim pe pr.
Cristescu Gheorghe, repre-
zentantul Bisericii Greco-
Catolice la toate `nt=lnirile
anterioare din zilele Octavei
de rug\ciune comun\. Bi-
serica Ortodox\ Rom=n\ a
fost reprezentat\ de pr.
Cristian Popa, secretarul ca-
binetului patriarhal, `mpre-
un\ cu care au mai slujit
IPS Ioan Robu, Arhiepiscop
Mitropolit de Bucure[ti, PS
Cornel Damian, Episcop
Auxiliar al Arhiepiscopiei
Romano-Catolice din Bu-
cure[ti, pr. Ezras Bogdan
din partea Bisericii Armene,
reverend Martin Jacques
din partea Bisericii Angli-
cane, pastor Daniel Zikely
din partea Bisericii Refor-
mate Luterane de Confesiu-
ne Augustan\ [i pastor
Zsolrd Béla din partea Bi-
sericii Reformate Calvi-
neum. Cuv=ntul de `nv\]\-
tur\ a fost rostit de reveren-
dul Martin Jacques, `n tra-
ducerea PC pr. lect. Mihai
Sp\t\relu, Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Patriar-
hul Justinian“ din Bucu-
re[ti, consilier al Departa-
mentului Ecumenic din
cadrul Patriarhiei Rom=ne
[i secretar al Comisiei Ecu-
menice din cadrul Asocia]iei
ecumenice a Bisericilor din
România-AidRom.
Ultima zi a Octavei de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor s-a desf\[urat la
Bucure[ti, ieri 25 ianuarie,
la Catedrala Patriarhal\.
Slujba a fost oficiat\ de PS
Episcop, Ciprian C=mpinea-
nul, vicar patriarhal. Pe
l=ng\ cei care au participat
[i `n penultima zi la slujba
]ile cauzate de tendin]ele
secularizante [i agnostice
ale celor care doresc scoa-
terea religiei din spa]iul
public, `n numele unui fals
apel al libert\]ii de con[-
tiin]\. Dar Mântuitorul
Hristos, Cel Care „toate le-
a f\cut bine: pe surzi `i face
s\ aud\ [i pe mu]i s\ vor-
beasc\“ ( Marcu 7, 37), ne
va `nt\ri pe fiecare `n
parte [i pe to]i `ntreolalt\,
ca propov\duitori ai mesa-
jului Evangheliei Sale, s\
d\m o m\rturie comun\
9
comun\, a fost prezent PF
Teoctist, Patriarhul Bise-
ricii Ortodoxe Rom=ne care
a rostit un cuv=nt de `nv\-
]\tur\. Printre ideile subli-
niate de Prea Fericirea Sa
se num\r\ [i cea potrivit
c\reia Hristos ne a[teapt\
cu bra]ele deschise oriunde,
iar acest pelerinaj de c=teva
seri de rug\ciune, nu tre-
buie s\ fie zadarnic. La
slujb\ au asistat [i PS Se-
bastian Ilfoveanul [i PS
Varsanufie Prahoveanul,
Episcopi Vicari al Arhie-
piscopiei Bucure[tilor.
{i la Roma a fost
marcat\ s\pt\m=na
de rug\ciune pentru
unitatea cre[tinilor
Pe 17 ianuarie, `n cadrul
audien]ei generale de mier-
curi, Suveranul Pontif a
abordat problema rug\ciu-
nilor f\cute pentru unitatea
cre[tinilor. La final discur-
sului s\u, Pontiful a sub-
liniat c\ „rug\ciunea pentru
unitatea cre[tinilor nu se
poate oricum reduce la o
s\pt\mân\ pe an. Invocarea
Domnului pentru ca s\ fie
El Cel care `nf\ptuie[te, `n
timpul [i `n felurile cunos-
cute numai de El, deplina
unitate a tuturor ucenicilor
S\i, trebuie s\ se extind\ la
fiecare zi a anului. (...) V\
`ndemn, a[adar, s\ tr\i]i
aceste zile `ntr-un climat de
ascultare rug\toare a Du-
hului lui Dumnezeu, pentru
ca s\ se fac\ pa[i importan]i
pe drumul comuniunii de-
pline [i perfecte `ntre to]i
ucenicii lui Hristos.“ Papa
Benedict al XVI-la a `n- CM
YK
cheiat ieri s\pt\mâna de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor printr-o slujb\
oficiat\ la Bazilica „Sfântul
Petru“ din Roma. a
cât mai puternic\ [i con-
ving\toare.
Ne exprim\m speran]a
c\ duhul dragostei, al bu-
nei voiri [i al toleran]ei vor
`nvinge orice manifestare a
urii, violen]ei [i intoleran-
]ei [i, de aceea, ne al\tu-
r\m rug\ciunilor tuturor
cre[tinilor `n\l]ate lui
Dumnezeu „care este pa-
cea noastr\“ (Efeseni 2,
14), pentru vremuri pa[ni-
ce [i pentru bun\ `n]ele-
gere `n ]ara noastr\ [i `n
`ntreaga lume.
10 Vineri, 26 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL
Doze de vaccin
suplimentare pentru
stingerea focarului de
grip\ de la Gala]i
Autoritatea de S\n\tate Public\
(AJSP) Gala]i va primi 35.000 de
doze de vaccin antigripal de la
Ministerul S\n\t\]ii, dup\ ce
jude]ul Gala]i a fost declarat focar
de grip\. Potrivit directorului ASP
Gala]i, Sorin Ungurianu, soli-
citarea supliment\rii num\rului
de doze de vaccin antigripal a fost
f\cut\, miercuri, imediat dup\ ce
jude]ul Gala]i a fost declarat focar
de grip\, urmând ca, `n cursul
zilei de ast\zi, o ma[in\ s\ se de-
plaseze la Bucure[ti pentru a le
aduce în teritoriu. În prezent, în
jude]ul Gala]i sunt confirmate 18
cazuri de grip\. Totodat\,
num\rul deceselor cauzate de
forme violente de bronhopneu-
monie a ajuns la 9 [i sunt înregis-
trate peste 2.900 de cazuri de
pneumonii, bronhopneumonii [i
viroze respiratorii. (B.C.)
Criz\ de lapte praf
la Vaslui
Autoritatea de S\n\tate Public\
(ASP) Vaslui se confrunt\, la
acest început de an, cu o criz\ de
lapte praf. Dac\ în decembrie
2006 a fost asigurat\ cantitatea
necesar\ de lapte praf pentru
prima lun\ a acestui an, luna fe-
bruarie nu este pân\ la aceast\
dat\ acoperit\. „Nu este pentru
prima dat\ când jude]ul Vaslui se
confrunt\ cu o astfel de situa]ie.
Astfel c\, cei 1.700 de copii de
pân\ la un an, care nu pot fi
al\pta]i pe cale natural\, nu vor
beneficia de lapte praf. Ne
apropiem de sfâr[itul lunii ia-
nuarie [i situa]ia nu este `nc\ re-
zolvat\“, a declarat Mihaela
Vlada, purt\tor de cuvânt al ASP
Vaslui. Conducerea institu]iei a
f\cut demersurile necesare pentru
alocarea de fonduri b\ne[ti nece-
sare, dar [i pentru a primi lapte
praf din jude]ele în care acest pro-
dus exist\ în stoc. (B.C.)
~n Vrancea,
p=rloagele se aprind
una dup\ alta
Zeci de incendii de vegeta]ie us-
cat\ s-au `nregistrat, `n ultimele
zile, `n jude]ul Vrancea. Pompierii
au stins un astfel de foc, ieri
diminea]\, la ie[irea din munici-
piul Foc[ani, pe drumul european
E 85. Cu o sear\ `nainte, echipa-
jele de pompieri au fost solicitate
s\ intervin\ `ntr-un incendiu ase-
m\n\tor, `n urma c\ruia o supra-
fa]\ de 1,3 hectare de teren cu
vegeta]ie uscat\ a ars la Bolote[ti,
dup\ ce un foc l\sat nesuprave-
gheat s-a extins. Tot `n localitatea
Bolote[ti, pompierii au fost so-
licita]i, miercuri, s\ sting\ un alt
incendiu, care a distrus o suprafa-
]\ de 500 de metri p\tra]i de ve-
geta]ie uscat\. {i tot miercuri,
pompierii au ac]ionat la Cote[ti,
unde a ars vegeta]ia uscat\ de pe
40.000 de copii cu p\rin]i Rom=nia are cea mai mare rat\ a
pleca]i la munc\ `n str\in\tate mortalit\]ii prin cancer de col uterin
~n Rom=nia exist\ 39.896 de copii agen]iilor de ocupare a for]ei de mun-
care au p\rin]i la munc\ `n str\in\- c\ o adeverin]\ care s\ ateste c\ mi- Potrivit statisticilor efectuate la nivel ginecolog la Maternitatea „Cuza-Vod\“
tate, a[a cum rezult\ din datele mo-
nitoriz\rii efectuate `n ultimele pa-
norii beneficiaz\ de `ngrijirea altei
persoane. El a mai precizat c\ AN-
na]ional, Rom=nia are cea mai mare ra-
t\ a mortalit\]ii prin cancer de col uterin
din Ia[i. Acesta a explicat c\ unul din fac-
torii care duc la declan[area cancerului de
tru luni, dup\ cum a men]ionat se- PDC dore[te `nfiin]area c=t mai mul- [i este pe locul doi ca inciden]\ `n Euro-
pa. E un semnal de alarm\ pe care spe-
col uterin este infec]ia cu virusul papil-
loma uman (HPV). „Exist\ un vaccin uti-
cretarul de stat al Autorit\]ii Na- tor servicii pentru protec]ia copilului
]ionale pentru Protec]ia Drepturilor la nivelul comunit\]ilor locale, pen- ciali[tii `n domeniu au `ncercat s\-l rea- lizat `n SUA [i Fran]a pentru a preveni in-
Copilului (ANPDC), Bogdan Adrian tru a monitoriza astfel c=t mai exact duc\ `n aten]ia public\, `n cadrul S\pt\- fec]ia cu HPV, dar acesta se face la v=rste
Panait. El a mai precizat c\ dintre situa]ia acestor copii. m=nii Europene pentru preven]ia can- fragede (9-17 ani). O doz\ cost\ circa 3 mi-
cele 30.539 de familii din care fac ~n jude]ul Ia[i erau, `n anul [colar cerului de col uterin (21-28 ianuarie), lioane de lei [i sunt necesare trei doze. Ori-
parte ace[ti minori, `n cazul a 14.332, 2005-2006, aproape 10.000 de copii eveniment marcat la Ia[i printr-o `ntru- cum, acest vaccin nu poate `nlocui scree-
ambii p\rin]i sunt pleca]i `n afara cu p\rin]i pleca]i la munc\ `n str\i- nire `ntre reprezentan]ii Autorit\]ii de ningul, mai ales la v=rstele de peste 25 de
]\rii, iar `n cazul altor 13.425, un sin- n\tate care erau l\sa]i `n grija rude- S\n\tate Public\, medici ginecologi [i ani“, a mai precizat dr. Onofriescu.
gur p\rinte lucreaz\ peste hotare. ~n lor sau chiar a vecinilor. Conform medici de familie. „Con[tientizarea ris- ~n Rom=nia exist\ `nc\ o re]inere cu
2.782 de familii este plecat la munc\ celor precizate de Camelia Gavril\, curilor acestei boli este extrem de redus\ privire la controlul ginecologic, indicat
p\rintele unic `ntre]in\tor. Dintre inspector general al Inspectoratului `n r=ndul popula]iei, de aceea avem ne- m\car o dat\ pe an. De aceea, multe fe-
minorii afla]i `n ]ar\, 36.779 sunt {colar Jude]ean Ia[i, anul acesta va voie de politici sanitare care s\ `ncura- mei ajung la specialist mult prea t=rziu,
`ngriji]i de rude p=n\ la gradul IV, fi realizat\ o nou\ statistic\ av=nd `n jeze un screening organizat, pentru a atunci c=nd tumora este deja foarte a-
286 sunt `n asisten]\ maternal\, iar vedere c\ datele s-au mai schimbat, sc\dea inciden]a bolii“, a declarat prof. vansat\, iar [ansele de supravie]uire
290 sunt `n centrele de plasament. c\ `ntre timp sunt alte situa]ii. „Sunt univ. dr. Doina Azoic\i, de la UMF Ia[i. sunt minime. Potrivit statisticilor, anul
Bogdan Adrian Panait a reamintit unii p\rin]i care `[i iau cu ei copiii `n Solu]ia screeningului, adic\ a unui test trecut, `n laboratorul Maternit\]ii
c\ anul trecut a fost modificat\ legis- str\in\tate, ei pot fi `nscri[i la [coala citologic efectuat de c\tre femeile peste 21 „Cuza-Vod\“ s-au efectuat 6.500 de teste
la]ia `n a[a fel `nc=t cet\]enii care au de acolo, accesul fiind destul de u[or, de ani m\car o dat\ pe an, a fost prezen- Babe[-Papanicolau [i au avut loc 300 de
copii `n `ngrijire [i care vor s\ lucreze nu este foarte mult\ birocra]ie“, a tat\ ca salvatoare `n unele cazuri [i de interven]ii chirurgicale pentru cancere
`n afara ]\rii sunt obliga]i s\ prezinte precizat Camelia Gavril\. (Oana R.) prof. univ. dr. Mircea Onofriescu, medic de col uterin. (O.B.)
Spitalul de Copii ar putea
deveni regional din acest an
a Vor fi create dou\ structuri noi: un Compartiment de
Neurochirurgie Pediatric\, cu 15 paturi, [i un Compartiment de
Chirurgie Plastic\ [i Microchirurgie Reconstructiv\, cu 10 paturi a
Spitalul „Sf. Maria“ are nistrul [i `n toamn\, c=nd form acesteia, sunt create
[anse mari s\ devin\ `n a- a venit la Ia[i, iar la `n- dou\ structuri noi: un
cest an Spital Regional de ceputul anului am trimis Compartiment de Neuro-
Copii, statut care i-ar adu- un nou memoriu, `n care chirurgie Pediatric\, cu
ce o mai bun\ finan]are, ne fundament\m cererea. 15 paturi, [i un Comparti-
dar [i responsabilitatea, Cred c\ ministrul agreea- ment de Chirurgie Plasti-
asumat\ [i `n prezent, de a z\ ideea“, a declarat ma- c\ [i Microchirurgie Re-
trata o gam\ complet\ de
afec]iuni specifice copilului
nagerul spitalului, prof.
univ. dr. Marin Burlea.
constructiv\, cu 10 paturi.
„Aceste dou\ comparti-
Expozi]ie de m\[ti la
[i de a deservi `ntreaga re-
giune a Moldovei. Demer-
~n sprijinul demersuri-
lor deja `ntreprinse de
mente apar ca necesit\]i
fire[ti, mai ales dup\ des-
Centrul Cultural Francez
surile pentru ob]inerea no- conducerea spitalului vi- fiin]area sec]iei de neu- La Centrul Cultural Fran- at=t din materiale specifice,
ului statut au fost ini]iate ne [i noua structur\ orga- rochirurgie pediatric\ de cez din Ia[i (CCF) este deschi- c=t [i din suporturi noi, bizare
`nc\ din toamna anului nizatoric\, aprobat\ de s\, `ncep=nd cu 24 ianuarie, (resturi de textile, h=rtii de
la Spitalul de Neurochi- expozi]ia cu elemente de sce- ziar…) care caut\ noi efecte
trecut. „Am vorbit cu mi- ministrul S\n\t\]ii. Con- rurgie. Chirurgia Plastic\ nografie folosite `n teatrul de vizuale. „Expozi]ia reprezint\
va aduna toate cazurile anima]ie. Sub genericul o testare a tuturor tehnicilor
cunoscute popular sub de- „Transfigur\ri antropomor- parcurse, o redare `n timp
numirea de «buz\ de iepu- fice `n scenografie“, artistul scurt [i o mai mare libertate
re» sau «gur\ de lup»“. Tot Gavril Siri]eanu propune noi de expresie plastic\, f\r\
modalit\]i plastice de inter- adaptarea necesar\ la scen\“,
`n cadrul acestui comparti- pretare a „m\[tii“, ca princi- a precizat Gavril Siri]eanu.
ment se vor face grefele de piu antropomorf folosit pen- Autorul expozi]iei, Costa-
piele la copii, dup\ arsuri tru animarea obiectelor `n che Gavril Sirei]eanu este
`ntinse, a mai precizat ma- scen\. Autorul folose[te teh- sculptor, pictor, scenograf [i
nagerul spitalului. nici tradi]ionale, c\rora le a- lector la Catedra de Ani-
daug\ valen]ele limbajului ma]ie, Facultatea de Teatru,
Interven]iile mai sus plastic utilizat `n teatrul de Universitatea de Arte „G.
pomenite se efectuau [i anima]ie. Prin prisma inten]i- Enescu“. El semneaz\ sceno-
p=n\ acum `n Spitalul de ei regizorale, m\[tile se pot grafia [i realizarea p\pu[ilor
Copii, `ns\ nu `n cadrul transforma uneori `n perso- pentru spectacolul „Cidul“
naje [i iau locul actorilor `n care se va juca la CCF pe 14
unui compartiment spe- scen\, alteori, r\m=n doar e- februarie, ora 19.00, la sala
cializat. ~n acest fel, spi- lemente secundare, obiecte Fondane. ~n seara premierei
talul `[i completeaz\ nu- care „mascheaz\“, dup\ cum va avea loc [i o prezenta-
m\rul de specialit\]i deja a precizat artistul. Expozi]ia re/dezbatere pe marginea ex-
existente (cu excep]ia Chi- recompune cadrul scenic spe- pozi]iei de m\[ti la care vor
cific teatrului, prin tablouri [i lua parte al\turi de autor, cri-
rurgiei Cardiace [i Psi- elemente simple care creeaz\ tici de art\, profesori [i stu-
hiatriei), astfel `nc=t s\ senza]ia unui fost decor. Pie- den]i de la Universitatea de
poat\ deservi `ntreaga sele expozi]iei sunt construite Arte „George Enescu“. (O.R.)
regiune. (Otilia B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

o suprafa]\ de 3.000 de metri p\-
tra]i, din cauza unui muc de ]igar\
aruncat la `ntâmplare. (B.C.)
Num\rul infrac]iunilor
comise `n Neam] a
sc\zut la jum\tate
Purt\torul de cuvânt al Parche-
tului de pe lâng\ Tribunalul
Neam], procurorul Georgian
Opri[an, a declarat, ieri, c\
num\rul inculpa]ilor aresta]i pre-
ventiv a sc\zut cu o treime în
2006, fa]\ de 2005. Astfel,
aproape 1.500 de inculpa]i, ma-
joritatea din jude]ul Neam], au
fost trimi[i în judecat\ anul trecut
de procurori, fiind cerceta]i în di-
verse dosare penale. {i num\rul
minorilor trimi[i anul trecut în
judecat\ a sc\zut cu o treime, fa]\
de 2005. Procurorii nem]eni spun
c\ num\rul anchetatorilor din
jude] este la jum\tate fa]\ de
necesar. „Nu plângem pe um\rul
nim\nui, dar, la ora actual\, un
procuror lucreaz\ pentru doi“, a
declarat Georgian Opri[an. (B.C.)
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen-
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga-
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a-
cestui concurs sunt urm\toarele:
„ La concurs pot participa toate parohiile din
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri-
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur-
ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte.
Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen-
te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
„ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo-
dalitatea de abonare este urm\toarea:
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n-
deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina
de Duminic\“.
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de
Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di-
rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr.
12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre-
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
nu s-au trimis [i sumele aferente.
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
clasament general cu parohiile din mediul ur-
ban [i separat un clasament cu parohiile din
mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
„Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
(COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
„LUMINA“)

{apte comune [i ora[ul T=rgu Frumos vor avea
internet la [coal\, prim\rie [i bibliotec\
a Un num\r de 251 de comunit\]i rurale [i mic urbane din ]ar\, dezavantajate din punctul de vedere al accesului la
informa]ie, vor fi incluse într-un proiect intitulat „Economia Bazat\ pe Cunoa[tere“ a ~n comunit\]ile selectate va fi
instalat\ a[a-numita „Re]ea Electronic\ a Comunit\]ii Locale“, care va conecta la internet [coala, prim\ria, biblioteca [i
un Punct de Acces Public la Informa]ie (PAPI) a ~n jude]ul Ia[i vor fi „informatizate“ un num\r de 7 comune [i 1 ora[ a
Proiectul „Economia ba-
zat\ pe cunoa[tere“, derulat
de Ministerul Comunica]ii-
lor [i Tehnologia Informa-
]iei, `[i propune s\ faciliteze
accesul la informa]ie a co-
munit\]ilor rurale [i mic ur-
bane. „Ne-am propus s\ sti-
mul\rm utilizarea tehno-
logiei informa]ionale în [coli
[i în mediul întreprinderilor
mici [i mijlocii, s\ contribu-
im `n acest fel la dezvoltarea
sectorului privat [i la redu-
cerea decalajului rural-ur-
ban, în conformitate cu pro-
gramul de integrare euro-
pean\“, a precizat ministrul
Comunica]iilor [i Tehnolo-
giei Informa]iei, Zsolt Nagy.
~ncepând cu acest an, `n
cele 251 de comunit\]i selec-
tate din toat\ ]ara va fi ins-
talat\ a[a-numita „Re]ea
Electronic\ a Comunit\]ii
Locale“, care va conecta la
internet [coala, prim\ria,
biblioteca public\ [i un
Punct de Acces Public la In-
forma]ie (PAPI). „Adi]ional,
re]eaua va cuprinde [i [coli-
le generale din satele ce a-
par]in comunelor sau ora[e-
lor selectate“, se arat\ `n co-
municatul prezentat pe
site-ul Ministerului Comu-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PROFESORII UNI-
VERSITARI - M|RIRE DE
SALARIU MAI MIC| FA}|
DE CEI DIN PREUNIVER-
SITAR: Sindicatele din `n-
v\]\m=nt [i Ministerul
Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC) s-au `nt=lnit pen-
tru discu]ii, `n urma cererii
Guvernului de a se elimina
discrepan]ele salariale `n-
tre profesorii universitari [i
celelate cadre din `nv\]\-
m=ntul superior. Cele dou\
p\r]i au ajuns imediat la o
`n]elegere. Astfel, profesorii
universitari vor primi, `n
2007, o majorare salarial\
de doar 9%, iar restul per-
sonalului din `nv\]\m=ntul
superior, 23%. ~n prezent,
un profesor universitar cu
vechime `n munc\ ajunge
s\ primeasc\, cu tot cu spo-
nica]iilor [i Tehnologiei In-
forma]iei (MCTI).
7 comune ie[ene vor
fi „informatizate“
~n jude]ul Ia[i, un num\r
de 7 comune [i 1 ora[, din ce-
le 54 de comunit\]i care
[i-au depus documenta]ia `n
acest sens, vor beneficia de
astfel de re]ele de comuni-
ca]ii. Pentru ca [ansele de a
ruri, un salariu de p=n\ la
50 de milioane de lei vechi,
sus]in sindicali[tii. ~n
schimb, un profesor debu-
tant din `nv\]\m=ntul pre-
universitar nu c=[tig\ mai
mult de 7 milioane de lei.
(O.R.)
a CONGRES INTERNA-
}IONAL AL STUDEN}ILOR
MEDICINI{TI, LA IA{I: So-
cietatea Studen]ilor Medici-
ni[ti din Ia[i (SSM Is), al\-
turi de „International Fede-
ration of Medical Students“
(IFMSA) organizeaz\ la
Ia[i, `n perioada 29 martie -
1 aprilie, al IV-lea congres
interna]ional pentru stu-
den]i [i tineri medici CON-
GRESSIS, conform celor
precizate de cancelarul ge-
neral al Universit\]ii de Me-
dicin\ [i Farmacie „Grigore
ACTUALITATE
fi selectate s\ creasc\, Pre-
fectura Ia[i a oferit consul-
tan]\ de specialitate tuturor
comunit\]ilor care puteau
accesa acest program, `n
vederea `ntocmirii dosarelor
de participare.
„Din cele 52 de comune [i
2 ora[e care s-au `nscris ini-
]ial `n program, un num\r
de 8 comune nu au `ndepli-
nit condi]iile pentru spa]ii,
12 comune nu au `ndeplinit
baremul de calificare, 15 co-
mune [i un ora[ nu au dorit
s\ mearg\ mai departe [i
doar 17 comune [i un ora[
au depus documenta]ia com-
plet\ cerut\ de minister“, a
explicat purt\torul de cu-
v=nt al Prefecturii ie[ene,
Emanoil Arhip.
Astfel, `n urma analizei
dosarelor celor 18 comuni-
t\]i ie[ene acceptate `n pri-
m\ faz\, au fost selectate
comunele F=nt=nele, Cris-
te[ti, Coste[ti, Victoria,
{cheia, Sine[ti, Plugari [i o-
ra[ul T=rgul Frumos. „Deo-
camdat\ nu s-au comunicat
sumele ce vor fi alocate pen-
tru implementarea progra-
mului `n fiecare localitate `n
parte. Ce ni s-a comunicat
p=n\ la ora actual\ este c\
ministerul va pune la dis-
pozi]ie fiec\rei comunit\]i
selectate c=te 2 speciali[ti,
care vor sta la dispozi]ia au-
torit\]ilor locale, pentru a
ajuta la punerea `n practic\
a acestui proiect“, a precizat
reprezentantul Prefecturii.
T. Popa“ din Ia[i (UMF). La
congres vor fi prezen]i stu-
den]i medicini[ti din peste
20 de ]\ri, ace[tia urm=nd
s\ dezbat\ probleme din
`nv\]\m=nt, cercetare [i
s\n\tate public\. IFMSA
monitorizeaz\ schimburile
profesionale [i bursele de
studiu [i cercetare, organi-
z=nd, pe baz\ de recipro-
citate, stagii practice [i de
cercetare care se desf\[oa-
r\ pe parcursului unei luni
`n vacan]a de var\. Anul
trecut, conform celor pre-
cizate de Mircea Covic,
peste 40 de studen]i medi-
cini[ti din Ia[i au beneficiat
de aceste stagii [i 21 de stu-
den]i din alte ]\ri au fost `n
Ia[i, la UMF. (O.R.)
a MICROBUZ PLIN CU
}IG|RI DE CONTRABAN-
Cea mai s\rac\
regiune a ]\rii a avut
[i cele mai multe
comunit\]i selectate
În ceea ce prive[te comu-
nele, cele mai multe dosare
de solicitare admise provin
din jude]ul Suceava (17), ur-
mat de jude]ul Vaslui (13) [i
Cluj, cu 10.
Ponderea pe regiunile de
dezvoltare indic\ interes
maxim din partea regiunii
de Nord-Est a ]\rii, care de-
]ine 27% din comunit\]ile
selectate, urmat\ de regiu-
nea de Nord-Vest, cu 15%.
Procesul de selec]ie a comu-
nit\]ilor a fost realizat de o
Comisie format\ din repre-
zentan]i ai Ministerului Co-
munica]iilor [i Tehnologiei
Informa]iei, Ministerului
Administra]iei [i Internelor
[i Ministerului Educa]iei [i
Cercet\rii, precum [i de un
sociolog cu rol de consultant
extern. Selec]ia s-a realizat
pe baza a dou\ criterii ma-
jore, cantitativ [i calitativ, [i
a urm\rit gradul dezavan-
taj\rii din punct de vedere
al cunoa[terii, precum [i ca-
pacitatea comunit\]ilor de a
utiliza infrastructura oferi-
t\ prin proiect în vederea
dezvolt\rii [i moderniz\rii.
Conducerea MCTI estimea-
z\ c\, în total, prin acest
proiect se va realiza infor-
matizarea unui num\r de
D|: Vame[ii [i poli]i[tii de
frontier\ de la Punctul de
Trecere a Frontierei Oan-
cea au descoperit, ieri, `ntr-
un microbuz, 9.000 de pa-
chete cu ]ig\ri de contra-
band\. Potrivit purt\toru-
lui de cuv=nt al poli]iei de
frontier\ Gala]i, inspector
Bogdan Carp, microbuzul,
`nmatriculat `n Republica
Moldova, era condus de un
b\rbat cu dubl\ cet\]enie,
rom=n\ [i moldovean\. Ro-
meo T., `n v=rst\ de 34 de
ani, transporta ]ig\rile as-
cunse `n bagaje [i `n diferi-
te locuri din interiorul ma-
[inii. B\rbatul inten]iona
s\ comercializeze ]ig\rile `n
Italia. (B.C.)
a UMF „V+NEAZ|“ STU-
DEN}I DIN MALAEZIA:
Universitatea de Medicin\
Vineri, 26 ianuarie 2007
472 de [coli generale, 260 de
sedii ale administra]iei loca-
le [i 260 de biblioteci publice.
Toate prim\riile
din jude] vor trebui
s\ aib\ pagin\ web
De[i, potrivit datelor pre-
zentate de oficialii Prefectu-
rii, o serie de comune ie[ene
au renun]at s\ mai parti-
cipe la proiectul derulat de
MCTI, nici o prim\rie din
jude] nu va sc\pa de obli-
ga]ia de a-[i monta internet.
{efii Prefecturii ie[ene au
cerut ca, p=n\ pe data de 19
februarie, toate comunele
din jude]ul Ia[i s\ aib\ o pa-
gin\ web proprie. Astfel, pe
site-ul propriu al fiec\rei
prim\rii, urmeaz\ s\ fie
postate toate informa]iile de
interes public, precum [i
toate achizi]iile pe care pri-
m\ria respectiv\ inten]io-
neaz\ s\ le fac\. „~n primul
r=nd, ne intereseaz\ s\ fie
publicate datele cu privire la
achizi]iile publice. De aceea,
am chemat pe to]i primarii
din jude], pentru a-i informa
despre acest lucru. Sunt
comune `n care avem prob-
leme cu accesul la internet,
dar se pot folosi [i conexiuni
prin telefon, de tip dial-up“,
a sus]inut Marian Tudoran,
director `n cadrul Prefectu-
rii Ia[i. Fiecare comun\ va fi
nevoit\ s\-[i pl\teasc\ din
bugetul propriu realizarea
site-ului. Cum sumele de pe
pia]a de web design variaz\
foarte mult, autorit\]ile au
recomandat primarilor s\
g\seasc\ solu]ii ieftine, pen-
tru care s\ fie suficient\ or-
ganizarea unei selec]ii de o-
ferte. „Anun]urile privind
inten]ia de achizi]ii publice
vor fi transmise [i website-
ului www.e-licitatie.ro, pen-
tru a putea fi u[or accesate
[i monitorizate“, a explicat
Marian Tudoran. De aseme-
nea, fiecare prim\rie din ju-
de] `[i va desemna un repre-
zentant, care va urma o se-
rie de cursuri speciale, orga-
nizate gratuit de Prefectu-
r\, `n domeniul navig\rii [i
administr\rii unui site in-
ternet. (Bogdan CRON})
[i Farmacie „Grigore T.
Popa“ din Ia[i (UMF) va
participa, la invita]ia am-
basadei Rom=niei la Kuala
Lumpur, Malaezia, cu un
stand propriu la T=rgul
European al ~nv\]\m=ntu-
lui Superior `n Malaezia
care va avea loc `n perioada
7-9 septembrie, conform ce-
lor precizate de cancelarul
general al UMF Mircea
Covic. „T=rgul interna]io-
nal este organizat de Uniu-
nea European\ `n Malaezia
pentru promovarea univer-
sit\]ilor din Europa“, a
men]ionat Mircea Covic. De
asemenea, cancelarul UMF
consider\ c\ „invita]ia nu
este deloc `nt=mpl\toare
deoarece UMF Ia[i preg\-
te[te cel mai mare num\r
de studen]i, 57, din aceast\
]\r\, `n Rom=nia“. (O.R.)
11
PE SCURT
Ia[ul se preg\te[te
de ninsoare
De[i la Ia[i `nc\ este soare, iar
temperaturile sunt cu mult peste
0 grade, totu[i, autorit\]ile lo-
cale se preg\tesc de venirea
iernii. Deja au fost f\cute toate
achizi]iile necesare de nisip, sare
[i motorin\ pentru utilaje, fiind
instruit [i personalul care va in-
terveni dac\ vor fi ninsori abun-
dente. „Chiar dac\ vremea este
frumoas\, noi am preg\tit toate
utilajele, ba au fost cump\rate [i
unele utilaje de desz\pezire noi
la Citadin. Am cump\rat tot
ceea ce este nevoie, pentru a nu
fi lua]i prin surprindere dac\ vor
veni ninsorile“, a declarat Andrei
Trofor, purt\torul de cuv=nt al
prim\riei Ia[i. Potrivit previziu-
nilor meteorologice, abia la `nce-
putul lunii februarie ar trebui s\
ning\ [i `n zona Moldovei. (S.D.)
Se reiau lucr\rile
la Pia]a Unirii
Dup\ ce a fost deschis\ c=teva
zile pentru manifest\rile dedi-
cate Zilei Unirii, Pia]a Unirii din
Ia[i va fi `nchis\ din nou,
par]ial, pentru finalizarea
lucr\rilor. Chiar dac\ termenul
limit\ a fost decembrie 2006,
constructorul a invocat apari]ia
unor probleme suplimentare. De
data aceasta, `ns\, nu va mai fi
oprit traficul din toat\ pia]a, ci
vor fi montate panouri restric-
tive doar `n jurul statuii domni-
torului Alexandru Ioan Cuza [i
`n jurul mozaicului cu zimbru
care trebuie terminat. Chiar
dac\ valoarea contractului
ini]ial era de 1,3 milioane de lei,
`n final s-a ajuns la aproximativ
2 milioane de lei din cauza
grotelor de sub pavaj care au
fost acoperite, pentru a nu exista
riscul s\ se pr\bu[easc\ pavajul
nou montat. (S.D.)
Procurorul Ciofu a
fost trimis `n judecat\
Procurorul Ioan Ciofu, de la
Parchetul de pe lâng\ Curtea de
Apel Ia[i, [i omul de afaceri
vasluian Maricica Iovi]\ au fost
trimi[i în judecat\ de procurorii
anticorup]ie, pentru s\vâr[irea
infrac]iunilor de luare de mit\,
respectiv dare de mit\. Anun]ul
a fost f\cut ieri, prin intermediul
unui comunicat al Direc]iei
Na]ionale Anticorup]ie. În pe-
rioada mai - august 2006, Ioan
Ciofu, în calitate de procuror, a
pretins [i primit e[alonat foloase
în sum\ de aproximativ 10.000
de euro de la Maricica Iovi]\, în
scopul instrument\rii dosarului
aflat în anchet\ proprie.
Beneficiul urm\rit de inculpat\
a fost, ini]ial, punerea sub în-
vinuire a omului de afaceri
Adrian Porumboiu, pentru
s\vâr[irea unor infrac]iuni de
natur\ economic\, iar, ulterior,
adoptarea solu]iei de declinare a
competen]ei în favoarea DNA.
Dosarul a fost trimis pentru
judecare Înaltei Cur]ii de
Casa]ie [i Justi]ie. (B.C.)
Gata cu ornamentele
de pe str\zi
Zilele de s\rb\toare din municip-
iul Ia[i au luat final, toate lu-
crurile urm=nd s\ revin\ la nor-
mal. Angaja]ii municipalit\]ii
ie[ene au `nceput de ieri s\ adu-
ne toate ghirlandele, crengile de
brad sau instala]iile de becule]e
de pe str\zile Ia[ului. „Ac]iunea
a demarat de ast\zi (ieri - n.r.),
[i va dura c=teva zile, pentru c\
sunt foarte multe ornamente
care trebuie adunate. Toate aces-
tea vor fi depozitate `n baza Di-
rec]iei de Servicii Publice Munici-
pale Ia[i p=n\ `n decembrie“, a
declarat purt\torul de cuv=nt al
prim\riei Ia[i, Andrei Trofor.
Pentru iluminatul ornamental,
municipalitatea a pl\tit facturi
la energia electric\ `n valoare de
250 de mii de lei. (S.D.)
12 Vineri, 26 ianuarie 2007
PE SCURT
Steaua nu mai
transfer\
nici un juc\tor
Managerul general al echipei de
fotbal Steaua Bucure[ti, Mihai
Stoica, aflat `n Brazilia, a de-
clarat pentru site-ul oficial al
grup\rii din Ghencea c\ sunt
[anse mici ca la ro[-alba[tri s\
mai vin\ juc\tori `n aceast\
iarn\. „Ne-am fi dorit s\ mai re-
aliz\m un transfer, s\ aducem
un juc\tor de alt profil, care s\
aduc\ un plus de vitez\ [i de
fantezie `n jocul nostru, dar nu e
a[a de u[or cum cred unii.
{ansele ca un alt juc\tor s\ mai
fie `nregimentat p=n\ la data la
care vom trimite lista UEFA
sunt aproape nule“, a afirmat
Stoica. Oficialul stelist a vorbit
[i de accidentarea lui Dic\: „Am
pierdut pentru restul sezonului
golgeterul ultimilor ani, unul
dintre juc\torii no[tri emblem-
atici, Nicolae Dic\“. Legat de ex-
pedi]iile sale `n Brazilia, Stoica a
declarat: „Ajax l-a urm\rit pe
Og\raru aproape 30 meciuri
p=n\ a `naintat o ofert\. N-am
ajuns la acela[i nivel, dar nici nu
voi propune juc\tori pe care i-am
v\zut de dou\-trei ori. Cu
Andrey a fost o excep]ie, r\-
m\sesem doar cu Cornel Cernea,
iar `n ]ar\ c\zusem de acord to]i
c\ nu exist\ alternativ\“.
Zidane a refuzat
s\ revin\ pe teren
Fostul c\pitan al echipei de fot-
bal a Fran]ei, Zinedine Zidane, a
refuzat o propunere de contract
din partea clubului nord-ameri-
can de fotbal Chicago Fire, care
spera s\-l conving\ s\ revin\ `n
activitate, a anun]at publica]ia
„Chicago Tribune“. „Noi nu am
reu[it s\-l angaj\m pe Zidane, la
fel ca [i alte cluburi din Cam-
pionatul nord-american (MLS)
care au fost refuzate. R\spunsul
pe care l-am primit a fost:
„Zidane s-a retras“, a declarat
managerul clubului din Chicago,
Jojn Guppy. Oferta financiar\
f\cut\ fostului interna]ional
francez nu a fost dezv\luit\.
Aceste tentative sunt urmarea
transferului englezului David
Beckham de la Real Madrid la
Los Angeles Galaxy, pentru suma
de 250 de milioane de dolari.
Ronaldo va juca
la AC Milan
Cluburile Real Madrid [i AC
Milan au ajuns la un acord `n
noaptea de miercuri spre joi pen-
tru transferul atacantului brazi-
lian Ronaldo care va ajunge c=t
de cur=nd `n Italia, a anun]at
presa italian\. Conform cotidian-
ului „La Repubblica“, AC Milan
va pl\ti 7,5 milioane de euro
pentru Ronaldo, juc\tor aflat de
mai mult\ vreme pe banca de re-
zerve a clubului madrilen.
Dup\ cum relateaz\ publica]ia
italian\, cele dou\ cluburi au
purtat negocieri dure, madrilenii
solicit=nd 8 milioane de euro `n
schimbul brazilianului, `n timp
ce italienii nu vroiau s\ ofere
mai mult de 5 milioane.
Ronaldo, `n v=rst\ de 30 de ani,
este a[teptat la Milano pentru a
efectua vizita medical\. El
cunoa[te bine metropola italian\
`ntruc=t a jucat p=n\ `n 2002
sub culorile clubului Inter
Milano, marea rival\ a echipei
AC Milan. Brazilianul a fost
transferat la Real Madrid pentru
suma de 45 de milioane de euro
[i avea contract cu gruparea
madrilen\ p\n\ `n vara anului
2008, av=nd un salariu anual de
6 milioane de euro. a
Unic Piatra Neam] s-a
a calificat `n
sferturile Cupei CEV la volei feminin
Echipa de volei feminin
Unic Piatra Neam] s-a cali-
ficat `n sferturile de final\
ale competi]iei europene in-
ter-cluburi Cupa „CEV“,
urm=nd s\ `nt=lneasc\ `n
sferturi forma]ia spaniol\
Universidad Burgos.
Unic Piatra Neam] a
`nvins, `n retur, cu scorul
de 3-0, echipa olandez\
AMVJ Amstelveen, dup\ ce
Ionu] Popa, impresionat de Mijin
a „S=rbul adus de la CFR Cluj reprezint\ un c=[tig cert pentru echip\.
Cu siguran]\ va suplini cu brio plecarea lui Gavatorta“, crede Popa a
de Narcis POHOA}|
Antrenorul Politehni-
cii Ia[i, Ionu] Popa s-a
ar\tat impresionat de
jocul lui Zvetozar Mijin,
mijloca[ul transferat `n
urm\ cu o s\pt\m=n\ de
la CFR Cluj. „E un trans-
fer reu[it. Mi-a pl\cut
cum a evoluat Mijin `n
cele dou\ meciuri ami-
cale [i se comport\ foar-
te bine [i la antrenamen-
te. M\ bucur c\ l-am adus
la Poli [i a demonstrat
p=n\ acum c\ `l poate
suplini cu brio pe argen-
tinianul Gavatorta“, a
punctat „Profesorul“.
Tehnicianul a prezen-
tat [i motivele pentru ca-
re Poli, dar [i alte gru-
p\ri din Liga I se orien-
teaz\ tot mai mult `n ul-
tima perioad\ c\tre pia-
]a str\in\. „Juc\torii din
afar\ sunt mult mai ief-
tini dec=t cei rom=ni.
Dac\ te ui]i la sumele de
transfer care se vehicu-
leaz\ `n privin]a rom=-
nilor, te ia ame]eala. Cei
din afar\ sunt ieftini, au
o alt\ mentalitate [i, da-
c\ ai noroc, po]i lua [i
valori. P=n\ acum am
Mircea Sandu sper\ s\ prind\
un loc `n Comitetul Executiv al UEFA
Pre[edintele FR de
Fotbal, Mircea Sandu,
a declarat c\ nu are e-
mo]ii [i este destul de
optimist `n privin]a [an-
selor sale de a fi ales as-
t\zi `n Comitetul exe-
cutiv al UEFA, al c\rui
congres se desf\[oar\
`n aceste zile la Dus-
seldorf.
~naintea de `mbarca-
rea `n avionul c\tre Ger-
mania, Mircea Sandu a
precizat: „Sunt destul
de optimist, dup\ discu-
]iile care le-am avut [i
promisiunile care s-au
f\cut. Vom vedea la fa]a
locului. Vom avea o re-
uniune cu reprezentan-
]ii a 26 de federa]ii, cele
din Estul Europei, [i ne
facem o strategie co-
mun\ pentru a 2-a zi.
N-am emo]ii, nu intru
`n teren ca s\ joc, n-am
de ce s\ am emo]ii“. San-
du a discutat cu ambii
SPORT
dac\ scorul, 25-21, arat\ o
lupt\ str=ns\ `ntre cele
dou\ combatante.
noare al grup\rii din Piatra
Neam].
Antrenorul echipei olan-
„{tiam c\ vom avea un
meci dificil la Piatra Neam],
deze a fost de p\rere c\ `n
Olanda s-a ob]inut califi-
`n tur, echipa rom=n\ a re- reu[it o apropiere spectacu-
`ns\ ne-am concentrat [i carea, atunci c=nd echipa
am reu[it s\ c=[tig\m“, a din Piatra Neam] a reu[it o
u[it o victorie cu 3-2. loas\, dar `nceat\, ajun- declarat antrenorul echipei victorie cu 3-2.
Primul set a debutat ti- g=ndu-se la scorul de 21-21. din Piatra Neam], Aurel „Noi am pierdut meciul
morat pentru echipa din Pauza tehnic\ cerut\ de Cazacu. la Amstelveen, iar la Piatra
Piatra Neam], care a fost antrenorii pietreni s-a „Respect voleiul din O- Neam] era deja greu s\ re-
condus\ p=n\ la punctul al dovedit benefic\ [i, dup\ landa pentru c\ acolo este o mont\m scorul“, a spus
17-lea, dup\ care a revenit opt mingi jucate bine, pepinier\ de juc\toare. ~n tehnicianul olandez.
[i a c=[tigat setul cu 25-22. echipa din Piatra Neam] a ultimii ani am luat b\taie ~n sferturile de final\ ale
Setul doi a `nceput la fel reu[it s\ c=[tige setul doi Cupei „CEV“, echipa Unic
de la echipele olandeze, a-
de prost, la jum\tatea lui, cu 26-24. t=t la cluburi, c=t [i la na- Piatra Neam] va `nt=lni, pe
AMVJ Amstelveen condu- Setul al treilea a fost ]ional\, dar acum am `ntors teren propriu, pe 7 febru-
c=nd cu 16-10, `ns\ voleiba- doar o formalitate pentru balan]a“, a declarat Vasile arie, echipa spaniol\ Uni-
listele din Piatra Neam] au juc\toarele noastre, chiar Ouatu, pre[edintele de o- versidad Burgos. a
Mai testeaz\
un brazilian
Cum str\inii pe care
i-a avut `n probe `n ul-
tima s\pt\m=n\ nu l-au
convins, antrenorul Io-
nu] Popa a decis s\ mai
testeze `n urm\toarele
meciuri amicale un ata-
cant din Brazilia. Tehni-
cianul va avea ocazia
s\-l urm\reasc\ pe An-
derson Ribeiro, un ata-
cant `n v=rst\ de 26 de
ani sosit `n urm\ cu do-
u\ zile la Ia[i. A[a cum a
anun]at [i dup\ primul
amical, cel cu Poli II (scor
3-0), Ionu] Popa a decis
s\ renun]e la Marovic,
Krivokapic [i Ballini, din-
tre cei trei doar ultimul
reu[ind s\ impresioneze
c=t de c=t, nu `ns\ sufi-
cient pentru a r\m=ne la
Poli. „S=rbii nu m-au im-
presionat cu absolut ni-
mic, doar uruguayanul s-
a lipit de dou\ ori de gol
`n cele dou\ amicale, dar
`n afara faptului c\ a fost
`n fa]a por]ii pentru a
b\ga mingea `n poart\ de
dou\ ori, nu prea a f\cut
nimic `n teren. E greoi,
alerga pu]in, iar faza de-
~n opinia antrenorului Ionu] Popa, transferul lui Mijin fensiv\ nu o f\cea deloc“,
[i revenirea lui Miclea dup\ accidentare vor c=nt\ri decisiv a explicat Popic\ moti-
vele pentru care a re-
`n salvarea lui Poli de la retrogradare
nun]at la cei trei, ex-
fost inspira]i cu Gavator- valoro[i pe sume modice tozar Mijin (mijloca[), ce-
plic=nd [i cum ar trebui
ta, dar [i Cernoch a con- [i i-au transferat ulterior hul Martin Cernoch (ata- s\ fie un str\in pentru a
vins, chiar dac\ a avut [i pe bani mul]i“. cant), australianul Sre- r\m=ne `n lot: „ieftin,
meciuri mai slabe. Sunt ~n acest moment Ionu] cko Mitrovic (mijloca[) [i bun [i peste sau cel pu]in
echipe `n prima lig\ care Popa are patru juc\tori croato-argentinianul de nivelul a ceea ce am la
au adus juc\tori str\ini str\ini `n lot: s=rbul Sve- Martin Saric (mijloca[). echip\“. a
Sorin Boca presimte un meci:
Poli – Na]ional `n sferturile Cupei
Poli Ia[i `[i afl\ `n aceast\ Jocurile sunt programate s\
candida]i la pre[edin]ia
UEFA, Lennart Johans- dup\-amiaz\ adversara din aib\ loc `n sistem eliminatoriu,
`ntr-o singur\ man[\, pe teren
son [i Michel Platini, sferturile de final\ ale Cupei
neutru, `n zilele de 27 [i 28 fe-
dar nu [i-a precizat pre- Rom=niei, tragerea la sor]i a
bruarie, cu `ncepere de la ora
feratul. celor patru partide fiind pro-
14.00 (cu excep]ia jocurilor tele-
Mircea Sandu, care a gramat\ la ora 16.15, la Casa
Fotbalului. Fiind repartizat\ vizate). Programul acestor
plecat la Dusseldorf `n- `nt=lniri (data, ora, localitatea
so]it de directorul gene- `n urna a doua, Poli poate c\-
dea cu oricare dintre celelalte [i stadionul) se va stabili de
ral Ionu] Lupescu [i se- Comitetul de Urgen]\ al FRF `n
cretarul general Adal- [apte echipe calificate `n sfer-
turi. Din urna A fac parte func]ie de calendarul compe-
bert Kassai, nu va re- ti]ional al Ligii 1 [i se va comu-
nun]a la func]ia de pre- Steaua Bucure[ti, Rapid Bu-
cure[ti [i FC Na]ional, iar `n a nica la data de 31.01.2007. Cert
[edinte al FRF, dac\ va este un singur lucru, nu vom
fi ales `n Comitetul e- doua urn\ vor fi introduse e-
fotbalul rom=nesc va c=[- avea parte de un derby Steaua
xecutiv al UEFA. „N-are chipele Politehnica Timi[oara,
tiga un plus de imagine, – Rapid `n sferturi, cele dou\
nici o leg\tur\. Comite- O]elul Gala]i, Politehnica Ia[i, forma]ii fiind `n aceea[i urn\.
un plus de credibilitate.
tul executiv se `ntru- „Poate c\ `n mentalita- FC Arge[ [i Pandurii T=rgu Jiu. Pre[edintele ie[ean Sorin
ne[te o dat\ pe lun\ `n tea juc\torilor, a antre- Se vor `mperechea echipe din Boca a declarat c\ presimte un
[edin]e normale. Proba- norilor, a conduc\torilor urna A cu echipe din urna B (3 meci Poli Ia[i – FC Na]ional `n
bil voi primi c=teva mis- [i a arbitrilor, ceea ce jocuri). Dup\ extragerea pen- sferturi, `n acest caz cele dou\
iuni de a merge `n Eu- compune fotbalul, va fi o tru fiecare joc, bilele con]in=nd echipe urm=nd s\ se `nt=lneas-
ropa, poate [i `n alte transformare. Voi `n- numele echipelor vor fi intro- c\ de dou\ ori `ntr-un interval
continente pentru di- cerca cu ceilal]i colegi duse `ntr-o alt\ urn\, prima de doar patru zile. La fel s-a
verse programe, dar ac- din Est s\ atragem echip\ extras\ din aceasta `nt=mplat [i `n faza optimilor,
tivitatea mea de baz\ aten]ia asupra unor in- urm=nd s\ fie organizatoarea c=nd Poli s-a „duelat“ cu Farul
este aici“. vesti]ii ce trebuie f\cute meciului. Cele dou\ echipe r\- Constan]a de dou\ ori `n patru
„Na[ul“ afirm\ c\, `n infrastructura ]\rilor mase `n urna B se vor `mpe- zile. ~n Cup\ au c=[tigat ie[enii
prin alegerea sa `n Co- respective [i poate ob]i- rechea `ntre ele, prima echip\ cu 1-0, Farul revan[=ndu-se `n
mitetul executiv UEFA, nem ceva mai mult“. a extras\ fiind organizatoarea. campionat cu un sec 3-0. (N.P.)

Preveni]i din timp instalarea coxartrozei
Articula]ia [oldului este constituit\ din oasele
bazinului, pe de o parte, [i extremitatea superioar\ a
femurului, pe de alt\ parte. Mu[chii puternici ce
formeaz\ fesele [i coapsele asigur\ pozi]ia vertical\ [i
mersul. Prin distrugerea total\ sau par]ial\ a corpului
femural, care este ca o „bil\ de rulment“ `n
extremitatea superioar\ a femurului, nu se mai pot
face u[or sau deloc mi[c\rile caracteristice [oldului [i
astfel se instaleaz\ coxartroza.
pe 1 cm2 din suprafa]a acestei
„balamale“ se exercit\ o pre-
de dr. Vlad-D
Dorin siune de sute [i mii de kilo-
BEJAN grame.
~n condi]ii normale, omul
Corpul femural este de m\- este slujit de acest corp fe-
rimea unui ou [i `n timpul
mural `n via]a cotidian\ [i pro-
mersului pe suprafa]a lui apa- fesional\ p=n\ la b\tr=ne]e,
s\ toat\ greutatea corpului.
c=nd erodarea suprafe]elor ar-
Dac\ omul mai poart\ [i un
ticulare prin artroz\ [i sc\de-
sac `n spate [i coboar\ sc\ri,
rea rezisten]ei osului prin os-
teoporoz\ perturb\ statica [i
mersul.
Ignorarea m\surilor de pre-
venire face ca instalarea co-
xartrozei s\ se fac\ mult mai
repede [i mai dramatic. De a-
semenea, prevenirea com-
plica]iilor, dup\ manifestarea
primelor semne de boal\ face
ca durerea, [chiop\tarea, limi-
tarea rezisten]ei la efort s\ fie
mai u[or de dep\[it.
Prevenirea coxartrozei se
face asigur=ndu-se, pe de o
parte, o condi]ie bun\ acestei
„balamale“ importante, prin
Protezarea [oldului cu o
alimenta]ie echilibrat\ [i an-
pies\ metalic\ adaptat\ trenament fizic sus]inut, iar
[i rezistent\ nu mai este pe de alt\ parte prin evitarea
ast\zi o problem\ suprasolicit\rii [oldurilor `n
~n Rom=nia nu este epidemie de grip\
~n Rom=nia nu se poate orile maxime a[teptate la nivel
vorbi `n prezent de epidemie na]ional. Ministerul S\n\t\]ii
de grip\, sus]in speciali[tii Mi- Publice continu\ vaccinarea
nisterului S\n\t\]ii Publice. antigripal\ a persoanelor la
Comparativ cu valorile maxi- risc pentru grip\ [i recomand\
me a[teptate, calculate pe ba- `n continuare, pentru evitarea
za mediei ratelor de inciden]\ `mboln\virii prin afec]iuni res-
din ultimii cinci ani de supra- piratorii acute virale: evitarea
veghere, at=t num\rul de ca aglomera]iilor; a contactului
zuri de grip\ „compatibil“, c=t cu persoanele bolnave; folosi-
[i num\rul de cazuri de rea batistei pentru a nu `m-
Infec]ii Acute de C\i Respira- boln\vii pe cei din jur; re-
torii Superioare (IACRS) [i spectarea regulilor de igien\
pneumonie se men]in sub val- personal\; aerisirea `nc\peri-
POR}IA DE S|N|TATE
obezitate, evitarea eforturilor
fizice inutile, muncile fizice is-
tovitoare de urcare [i cobor=re
cu greut\]i mari `n bra]e.
Tratamentul coxartrozei
Terapia apeleaz\ la medica-
mente antireumatice, antios-
teoporotice, de hr\nire a mu[-
chilor [i a tuturor p\r]ilor moi
periarticulare. ~n al doilea
r=nd, tratamentul balneo-fizio-
logic este c\utat de bolnav ca o
solu]ie valoroas\ [i cu eficien]\
pentru o durat\ mai lung\ de
timp. ~n formele avansate se
apeleaz\ `n prezent la pro-
tezele de [old, care `nlocuiesc
„rulmentul ruginit“ sau
„spart“, pentru a reda mobili-
tatea [oldului [i pentru a
`ndep\rta durerile, contrac]iile
mu[chilor, [chiop\t\rile.
Recuperarea func]ional\
presupune folosirea balneofi-
zioterapiei `n servicii speciali-
zate din Ia[i sau din sta]iunile
balneoclimaterice din ]ar\, `n
vederea refacerii mobilit\]ii ar-
ticula]iei [i a for]ei mu[chilor
care asigur\ mersul [i ortosta-
tismul f\r\ dureri [i dificult\]i.
Un sfert din pacien]ii con-
sulta]i zilnic la Cabinetul de
balneo-fizioterapie din Bolt\
sunt persoane tinere, cu risc de
a face `ntr-un final coxartroz\,
deoarece depun eforturi fizice
mari, au un program lung de
munc\ `n picioare, nu au o con-
stitu]ie fizic\ adecvat\ locului
de munc\ sau au o alimenta]ie
deficitar\. Alte 10-15% sunt
persoane `n v=rst\, cu o cox-
artroz\ care „se vede de la o
po[t\“, dup\ durerea produs\
lor [i a locurilor de munc\;
prezentarea la medicul de
familie la primele semne de
boal\ `n cazul persoanelor la
risc pentru grip\; consumul de
fructe [i legume bogate `n vita-
mine; alimenta]ie corespun-
z\toare; `mbr\c\minte core-
spunz\toare sezonului; evita-
rea sta]ion\rii `n frig timp `n-
delungat.
MSP recomand\ [i res-
tric]ionarea accesului `n spi-
tale pentru a preveni apari]ia
Vineri, 26 ianuarie 2007
Dr. Vlad-Dorin Bejan,
medic primar
reumatolog
de mers, dup\ [chiop\tarea
caracteristic\. Acestea ar avea
nevoie de tratamente medica-
mentoase cu antireumatice,
antiartrozice [i antiosteoporo-
tice de luni de zile, pentru a se
vedea `mbun\t\]irea, iar tra-
tamentele balneo trebuie
f\cute multe s\pt\m=ni `n ser-
vicii cu dot\ri [i personal spe-
cializat. 5% ar avea nevoie de
`nlocuirea [oldului compromis
cu o articula]ie artificial\,
fabricat\ din aliaje bine tole-
rate de organism.
Protezarea [oldului cu o
pies\ metalic\ adaptat\ [i re-
zistent\ nu mai este ast\zi o
problem\ de tehnic\. Dar pre-
]ul de cost este de zeci de mili-
oane de lei [i trebuie luat\ `n
calcul [i obliga]ia de a schimba
locul de munc\. a
afec]iunilor acute respiratorii
la pacien]ii interna]i [i `n spe-
cial la cei cu risc pentru grip\.
Este perioada virozelor [i e
normal s\ se `nregistreze o
cre[tere a acestora, a declarat
prof. dr. Adrian Streinu Cer-
cel. El a men]ionat c\ viru[ii
sunt mai agresivi [i datorit\
temperaturilor ridicate. O
aten]ie mai mare trebuie acor-
dat\ copiilor care nu au siste-
mul imunitar bine dezvoltat [i
persoanelor `n v=rst\ al c\ror
sistem imunitar este tarat, a
subliniat prof. dr Streinu
Cercel. a
13
PILULA ZILEI
Recomand\ri
pentru perioadele
cu schimb\ri bru[te
de temperatur\
~n aceast\ perioad\ cre[terea nu-
m\rului de bolnavi, mai ales afecta]i
de probleme respiratorii are multi-
ple cauze: instabilitatea vremii, frec-
ventarea colectivit\]ilor, sc\derea
rezisten]ei la nivelul c\ilor respira-
torii superioare. Tot acum se agra-
veaz\ bolile cardiovasculare (car-
diopatia ischemic\, hipertensiunea
arterial\), cre[te frecven]a acciden-
telor vasculare cerebrale, sunt frec-
vente bolile reumatice, vremea înno-
rat\ [i temperaturile sc\zute pro-
ducând exacerbarea durerilor.
De asemenea, durerile la nivelul
cicatricelor postoperatorii se ac-
centueaz\ la schimb\rile de tempe-
ratur\, iar bolile psihice se agravea-
z\: crizele de comi]ialitate sunt mai
frecvente, iar persoanele cu labili-
tate psihoemo]ional\ crescut\ reac-
]ioneaz\ la schimb\rile de tempera-
tur\ prin iritabilitate, cre[terea anx-
iet\]ii, uneori somnolen]\, cefalee,
sc\derea capacit\]ii de concentrare
la locul de munc\.
Ce recomand\ medicii?
- îmbr\c\minte adecvat\, prin
care s\ evita]i supraînc\lzirea or-
ganismului;
- protejarea extremit\]ilor prin
purtarea de m\nu[i, [osete, c\ciuli,
care trebuie men]inute uscate cât
mai mult timp;
- evitarea trecerii în mod brusc
din înc\perile supraînc\lzite la tem-
peraturile foarte sc\zute din mediu;
- bolnavii coronarieni [i cei cu prob-
leme respiratorii (bron[it\ cronic\,
astm bron[ic, insuficien]\ respirato-
rie) trebuie s\ evite p\r\sirea domi-
ciliului la temperaturi sub 0 grade;
- pentru persoanele vârstnice se
recomand\ s\ poarte înc\l]\minte
cu t\lpi comode, groase, antidera-
pante, pentru a evita c\derile;
- tratamentul faringitelor acute
este bine s\ fie doar simptomatic (cu
algocalmin, paracetamol); nu este in-
dicat tratamentul antibiotic f\r\ a
consulta medicul;
- la persoanele vârstnice sau cu
probleme respiratorii se recomand\
efectuarea vaccinurilor gripal [i
pneumococic. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Vineri, 26 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
6 1
7 9 2 3
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.00 Actualitatea Maicii Domnului
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.00 Rug\ciunea de sear\
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 7 7 16 7
12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
7 12 12 2 17 7
4 8 5
a SUDOKU a

3 8 5 4 9 7 2 1 6 7 11 10 4 12 8 12 7
2 1 4 8 6 5 7 3 9 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
6 4 3 1 2 8 5 9 7 bus, dar numai cu cifre,
2 5 6 de la 1 la 9. Jocul a fost
din num\rul de ieri 8 6 13 15 6 12 8 4
1 7 9 4 3 8
9 5 8 6 7 3 1 2 4 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n
8 3 2 5 4 9 6 7 1 A
Statele Unite, Noua 1 2 3 4 5 4 3 6
4 6 1 7 8 2 9 5 3 Zeeland\ [i Croa]ia, iar A B
5 7 9 3 1 6 8 4 2 `n Marea Britanie este C L O P O T E
deja considerat un 8 12 8 9 10 18 4 8
fenomen. Completa]i
9 8 3 4 careul de 81 de p\tr\]ele
C U N U N I I
cu cifre cuprinse `ntre 1 9 2 14 10 19 12
6 [i 9, astfel `nc=t nici o S O B O R
4 9 8 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe A L E L U I A 10 2
8 9 3 5 6 1 aceea[i coloan\. Grila
este `mp\r]it\ `n nou\ T R I O D
2 7 6 1 9 careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar
4 6 2 8 5 3 fiecare careu trebuie s\ F E R E G E A Pornind de la numele Cuv. ... (sec. VI), de pe orizontala
3 1 2 con]in\ cifrele de la 1 la A-B, `n Calendarul Ortodox, de ast\zi, 26 ianuarie,
9, la fel, o singur\ dat\. B completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe vertical\,
7 (Solu]ia termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de luni)
4 8 9 1 n u m \ r u l d e luni )

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 11:05 Fantastica lumin\ (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 07:30 Sabrina 12:00 Jurnal cultural 09:00 ~n gura presei (r) 09:10 Omul care aduce cartea 09:00 Culoarea p\catului
Cu: David James Elliott) 08:00 Lec]ia de... s\n\tate (r) 12:30 360 de grade - Reportajul 10:00 Concurs interactiv 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 11:00 Pariul iubirii
08:55 Eurovision 2007 - Drumul 08:30 Aventuri din Kytera (r) Geo (r) 11:00 Vivere Cu: Janne Cooper 13:30 Daria, iubirea mea (r)
spre Helsinki 09:00 Dinotopia (r) 13:00 Stelele filmului (r) 12:00 Vocea inimii (r) 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 14:30 Iubire ca `n filme (r)
09:10 Dis-de-disear\ (r) 10:00 Tonomatul DP 2 13:30 ~napoi la argument Cu: Ioan Isaiu 11:15 Infernul alb (r) Cu: Adela Popescu
10:10 Dinastia (r) 11:30 Lege [i ordine (r) 13:00 Observator 13:00 {tirile PRO TV 15:30 Iubire de mama
14:15 Cite[te cu mine! (r)
10:40 Lumea cite[te! 12:25 C=]iva pa[i spre un ma- Cu: Simona Gherghe 13:45 Comoara din spatele... (r) 17:30 Pove[tiri adev\rate
11:30 D\nutz SRL (r) nagement mai bun 14:30 Jurnal cultural (r)
14:35 Festivalul de jazz - Sibiu 13:45 Acuza]ii mincinoase 16:00 T=n\r [i nelini[tit Cu: Ioana Maria Moldovan,
13:00 Hannah Montana 13:00 Motomagia (r) (thriller, Cu: Tracy Nelson, Cu: Janne Cooper Drago[ St\nescu
13:30 Club Disney 13:30 Teleshopping 15:30 Aventura plantelor Bruce Boxleitner) 17:00 {tirile PRO TV 18:30 Rebelde
14:00 Jurnalul TVR 14:00 ABC... de ce? 16:00 Rom=nia optimist\ (r) C=nd Vivian Jamison este uci- Cu: Enrique Rocha, Juan
17:45 Familia Bundy (comedie,
15:00 Deliciile buc\t\riei 14:30 Aventuri din Kytera 16:30 Aparatul de filmat - s\, toate indicile duc c\tre iu-
Cu: Ed O’Neill) Ferrara, Ninel Conde
15:30 Tribuna partidelor 15:00 ~mpreuna `n Europa! martor al istoriei bitul ei, Michael Nowlin. ~ns\
mama b\iatului, Sandra, `n- 18:55 {tirile PRO TV 19:30 Daria, iubirea mea
parlamentare 16:00 Jurnalul TVR 17:30 Festivalul de jazz - cearc\ s\ demonstreze c\ fiul 20:30 Doamna Winterbourne
20:30 Un t\tic grozav
16:00 Misterele Universului 16:30 Hollywood reporter Sibiu (r) ei este nevinovat. Pe parcursul (comedie, Cu: Adam (comedie, Cu: Shirley
17:00 Jurnalul TVR 17:00 Dinotopia 18:25 Cite[te cu mine! anchetei, femeia caut\ dovezi.
Sandler, Joey Lauren MacLaine, Brendan Fraser,
17:15 Interes general 18:00 Lec]ia de management Dar, `n acest timp, adev\ratul
19:00 Minorit\]i vinovat se face nev\zut. Adams, Jon Stewart) Miguel Sandoval, Ricki
17:45 Dis-de-disear\ 18:35 Lege [i ordine 19:30 Tema de Vineri Sonny Koufax este un pierde- Lake)
16:00 Observator
18:40 Eurovision 2007. 19:25 Ray Mears - lec]ii de var\ care hot\r\[te c\ a venit Connie Doyle nu are unde s\
supravie]uire 22:30 Jurnal cultural 17:00 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci timpul s\-[i asume responsa-
Videoclipuri locuiasc\, nu are bani [i `n
19:00 Jurnalul TVR 20:00 D’ale lu Mitic\ 23:00 Ce g=nde[te un uciga[ Cu: C. Andrei bilit\]ti c=nd constat\ c\ to]i plus este pe cale s\ devin\
(thriller, Cu: Bernard 19:00 Observator prietenii s\i [i-au f\cut un mam\. P\r\sit\ de iubit,
20:20 Stele de cinci stele Cu: Mitic\ Popescu rost `n via]\. Situa]ia sa
Giraudeau, Thierry 20:30 Geniali. Sofia Vicoveanca (I) Connie se hot\r\[te s\ p\r\-
21:50 Lost: Naufragia]ii 21:00 Jurnalul TVR devine disperat\ dup\ ce pri- seasc\ New Jersey. ~n timpul
(ac]iune, Cu: Naveen Cu: Monica Ghiurco Frémont) 23:15 For]a furtunii etena `l p\r\se[te. Sonny c\l\toriei cu trenul, Connie `i
Andrews, Emilie de Ravin) Desemnat s\ conduc\ (ac]iune, Cu: Dale Midkiff, g\se[te c\ `nfierea unui cunoa[te pe Hugh [i Patricia
21:25 Patinaj artistic. Campionatul pu[tiulic\ de cinci ani reprez-
European. Proba de dans ancheta mor]ii unei femei al Michael Ironside, Wendy Winterbourne [i, din acea
22:45 Jurnalul TVR c\rei cadavru fusese inta un semn de maturitate. noapte, via]a ei se schimb\
23:20 Sperietoarea 23:30 Campionatul de comedie Carter, Jennifer Jostyn) C=nd „t\ticul“ se ata[eaz\ de
descoperit pe plaj\, crimino- O arm\ ultrasecret\ de]inut\ pentru totdeauna. ~n urma
(dram\, Cu: Al Pacino, 00:00 Home made.ro noua sa odrasl\, lucrurile unui accident, ea descoper\ c\,
logul Jean-François Abgrall de Air Force pare a fi ultima `ncep s\ se complice.
Gene Hackman, Dorothy 00:30 Mica Britanie (comedie, ajunge la Francis Heaulme. speran]\ pentru planeta Terra, din gre[eal\, este confundat\
Tristan, Rutanya Alda) Cu: Matt Lucas, David Doar c\, `n `ncercarea
22:15 Vacan]a mare (r) cu Patricia, care-[i pierduse
amenin]at\ de o furtun\ ce se
Max a ie[it din `nchisoare [i Walliams, Anthony Head) sa de a contura profilul psiho- prevede a avea urm\ri de- 23:15 De-a [oarecele [i pisica via]a `mpreun\ cu so]ul ei.
vrea s\-[i deschid\ o sp\l\to- 01:00 Ray Mears - lec]ii de logic al suspectului, osebit de periculoase... (thriller, Cu: Ryan Phillippe, 22:30 O lume a fiarelor
rie de ma[ini, iar Lion s-a supravie]uire (r) Abgrall descoper\ implicarea 01:15 Observator (r) Laurence Fishburne) (romantic, Cu: Cesar
`ntors de pe mare [i merge acestuia `n alte numeroase 01:00 Vacan]a mare (r) Evora, Edith Gonzalez)
s\-[i vad\ so]ia [i copilul pe 01:30 Tonomatul DP 2 (r) 02:00 Concurs interactiv
asasinate. 02:00 Apropo TV (r) 00:30 Pove[tiri adevarate (r)
care nu l-a cunoscut... 03:00 R\zboi cu mafia 03:00 Arta de a fi b\rbat
01:20 Mai mult dec=t bizar 00:50 Teatru (r) (dram\, Cu: Nestor 03:00 De-a [oarecele [i pisica (r) Vremea de Acas\
(ac]iune, Cu: Fabio Testi,
02:10 Atunci [i acum (r) a Marina Giulia Cavalli) a 01:50 Jurnal cultural (r) a Carbonell, John Ritter) a (thriller) a 01:30 Daria, iubirea mea (r) a
 TIMP LIBER Vineri, 26 ianuarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
Foto: „NONY“ rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Corectura: Georgeta APOPEI Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Palatul Culturii Centrul Cultural Francez, Sala Studio „Teofil V=lcu“
e-m
mail: info@zziarullumina.ro British Council [i Centrul Ast\zi, 26 ianuarie 2007, ora
Ianuarie - Februarie 2007,
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104
Muzeul de Istorie al Moldovei 17.00: „Dragoste la Vene]ia“,
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) Cultural German din Ia[i scenariu dup\ comedia del-
ISSN 1841-141X din cadrul Complexului Na]io-
nal Muzeal „Moldova“, Sala 10-30 ianuarie 2007: Concurs l'arte. Spectacol `n regie colec-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET „Orest Tafrali“: Expozi]ia „Ma- de c\r]i po[tale pe tema „Ce va tiv\ realizat `n cadrul progra-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa
Cotoranu). rele tezaur monetar medieval aduce Rom=nia Uniunii Euro- mului „Leonardo da Vinci“.
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ al Moldovei“ pene?“ pentru tinerii cu vârsta Scenografia: Rodica Arghir.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Muzeul de Art\ din cadrul cuprins\ `ntre 15 [i 25 de ani. M=ine, 27 ianuarie 2007, ora
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ Rezultatele se vor anun]a pe 15
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. Complexului Muzeal Na]ional 18.00: „Via]a mea sexual\“ de
Moldova, Ia[i prezint\ Expozi]ia februarie c=nd va fi [i vernisajul Cornel George Popa. Regia:
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
omagial\ Centenar Corneliu Ba- expozi]iei cu toate vederile in- Cornel George Popa, scenogra-
ba, `n galeria de art\ contempo- trate `n competi]ie. Fiecare par- fia: Rodica Arghir.
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ ran\ II, la etajul I al Palatului ticipant va crea una sau mai Sala „Pod Pogor-F Fiul“
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Culturii din Ia[i. Reunind lucr\ri multe c\r]i po[tale (fotografie, la Casa Pogor
de pictur\ [i grafic\ at=t din co- desen, pictur\, grafic\ pe calcu- M=ine, 27 ianuarie 2007,
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei lator) cu dimensiunea de
lec]ii muzeale Muzeul de Art\ 17.00: „Chiri]a [i ceilal]i“ de
din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan din 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale Teodor Maziliu. Regia: Ovidiu La-
B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale câ[tig\toare vor fi reunite z\r, scenografia: Nicolai Mih\il\.
`ntr-un set de 6 care va fi trimis
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ din Gala]i [i Muzeul de Art\ din
`n toate ]\rile europene. Partici-
Constan]a, c=t [i particulare - co-
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) lec]ia artistului, colec]ia dr. A. pan]ii pot trimite lucr\rile prin
Teodorescu, colec]ia dr. H. Al- email, la adresa: concurs-eu-
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- dea, expozi]ia va fi deschis\ spre ropa@ccfiasi.ro sau le pot aduce
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- vizitare p=n\ `n martie 2007 [i direct la unul din cele trei centre
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- este menit\ s\ sublinieze parcur- participante. Premiile vor con-
cunoscute interna]ional. sul unuia dintre cei mai repre- sta `n c\r]i [i albume de art\ `n
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- zentativi arti[ti plastici rom=ni. englez\, german\ sau francez\. Filarmonica de Stat
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, Moldova Ia[i
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n Ateneul T\t\ra[i Ast\zi, 26 ianuarie 2007, ora
Canada).
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!!
SERVICII Ast\zi, 26 ianuarie 2007, ora 19.00: Concert simfonic. Diri-
19.00: „Steaua f\r\ Mihail Se- jor: Michele Santorsola, Italia.
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Ofer medita]ii la MATEMATIC|, bastian“ de Dumitru Crudu. Solist: Roberto Miele, corn,
fac p=n\ pe 12 februarie. clasele V-XIII, [i ajut [i la teme, pre] Regia: Ion Sapdaru, sceno- Italia. Din program: Carl Maria
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze avantajos. Rog seriozitate. Tel. grafia: Nicolai Mih\il\, Gelu von Weber - Uvertura operei
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! 0740.431.711.
Rasca. Momente muzicale: Ro- „Freischütz“; Richard Strauss -
meo Cozma, Marian Starcea. Concertul nr. 2 pentru corn [i
Florin Deaconiuc va invit\ s\ Cu: Radu Ghila[, Daniel Busu- orchestr\ `n mi b major;
Cotidianul Lumina utilizeaz\ ANUN} vizita]i site-ul www.florin.sapte.ro
pentru a g\si diferite tablouri [i
ioc, Dumitru N\stru[nicu, Edward Elgar - Varia]iunile „E-
informa]ii furnizate de Octavian Jighirgiu, Anne nigma“, op. 36; Edward Elgar -
Salariat\, caut gazd\ sau apartament icoane ce v\ pot decora casa
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ `ntr-un mod pl\cut. Detalii la
Marie Chertic, Lorena Condru], Pomp and Circumstance op. 39,
cu o camer\, pentru `nchiriat. Telefon Gelu Zaharia, Ionu] Dumitru. Mar[ nr. 1 `n re major. a
ROMPRES 0745.893.412 sau 0727.772.578 num\rul de telefon 0727.373.520

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Piramidele mor]ii 08:40 Cum s-au construit 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis 08:30 Parcul Animalelor - ~n 10:00 Sfinxul
08:00 Clipe de co[mar Poduri suspendate La noroc 10:55 C\l\torii `n duet - Europa de s\lb\ticia Africii Un mister s\pat `n piatr\
Cazul Zeebrugge 09:10 Mic ghid pentru marele 08:00 Omul-rechin Est: Vilnius, Lituania 09:00 Cele mai nostime animale 10:55 Istorii neelucidate
09:00 Maimu]a mea favorit\ univers Povestea din spatele filmu- 11:20 Trasee din lume Complot `mpotriva lui Hitler
10:00 Real? 10:00 Planeta cuprins\ de furie lui „F\lci“ Pelerini c\tre Walsingham 10:00 Salva]i animalele 11:50 Un secol modelat de
11:00 Nu [tiam asta Avalan[e 09:00 Automobile americane re- 11:50 Pân\ la cap\tul P\mântului 10:30 SOS Animalele r\zboaie
12:00 Megastructuri 10:55 Inventatorii: Kramer condi]ionate: Alumitub Zona interzis\ 11:00 Salvarea animalelor 12:45 Câmpuri de b\t\lie
11:20 Inventatorii: Babic 10:00 Motociclete americane 12:45 Om la ap\! Pira]ii Pui noi Tunisia
Aeroportul Kansai
11:45 Cum s-au construit 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi 13:10 Cu taxiul prin ora[: Dublin 11:30 ~ngrijitori la Zoo 13:40 Pe[tera craniilor str\luci-
13:00 Dezastre `n aer toare
Copilul din cockpit Poduri suspendate Lansatoarele de lenjerie 13:40 C\l\torii cu zarul Din cap pân\ `n picioare
12:10 Jurassica 12:00 Tehnologie extrem\ 14:05 Pe [ine: Kent [i Sussex 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie 14:35 Vân\torii de fantome
14:00 Maimu]a mea favorit\ Fantomele din Comitatul
}inutul uitat de timp Tunele `n Islanda 14:35 Clubul de pescuit Buena Rezerva]ia Na]ional\ Lake
15:00 Real? Wicklow
13:00 ~n b\taia vântului 13:00 O prad\ mortal\ Vista Mburo
BIGFOOT 15:05 Un secol modelat de
13:50 Cum se fabric\ La noroc 15:05 Pân\ la cap\tul P\mântului 12:30 Urgen]e veterinare
16:00 Nu [tiam asta r\zboaie
14:40 Cum s-au construit 14:00 Omul-rechin Zona interzis\ 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
17:00 Paradisuri naturale 16:00 Sfinxul
Poduri suspendate Povestea din spatele filmu- 16:00 Proiecte de vis Un campion adev\rat
Kakadu - Antica s\lb\ticie Un mister s\pat `n piatr\
15:10 Mic ghid pentru marele lui „F\lci“ 16:55 C\l\torii `n duet - Europa de 14:00 Jurnal de cimpanzeu
18:00 Vân\torul vânat univers 16:55 Istorii neelucidate
15:00 Cum se fabric\ Est: Moscova, Rusia 14:30 Parcul Animalelor - ~n Complot `mpotriva lui Hitler
Mânc\torii de oameni din 16:00 Planeta cuprins\ de furie 16:00 Ma[ini pe alese 17:20 Trasee: Valea Elan s\lb\ticia Africii
mangrove 17:50 Un secol modelat de
Avalan[e Porsche 17:50 Pân\ la cap\tul P\mântului 15:00 Poli]ia veterinar\ din r\zboaie
19:00 Megastructuri 16:55 Inventatorii: Kramer Zona interzis\ Houston: ~ngerul p\zitor
17:00 Automobile americane re- 18:45 Câmpuri de b\t\lie: Tunisia
Mina de petrol 17:20 Inventatorii: Babic condi]ionate 18:45 Om la ap\! Pira]ii 16:00 Poli]ia animalelor
20:00 Maimu]a mea favorit\ 19:40 Pe[tera craniilor str\luci-
17:45 Cum s-au construit Alumitub 19:10 Cu taxiul prin ora[: Dublin 17:00 Vân\torul de crocodili toare
21:00 Colonia din iad Poduri suspendate 18:00 Motociclete americane 19:40 C\l\torii cu zarul Opera]iunea Bunya 20:35 Vân\torii de fantome
22:00 Experimente tr\snite 18:10 Jurassica 19:00 Vân\torii de mituri 20:05 Pe [ine: Linia Lavender 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Fantomele din Comitatul
23:00 Spionul genial al lui Bin }inutul uitat de timp Subwoofer-ul care spulber\ 20:35 Clubul de pescuit Buena O urgen]\ cu cioc Wicklow
Laden 19:00 Demen]a avioanelor tot [i [ofatul pe drum acci- Vista 19:00 Raport Animal Planet 21:05 Un secol modelat de
00:00 Clipe de co[mar 19:50 Magazin Discovery dentat 21:05 Pân\ la cap\tul P\mântului 19:30 Salva]i animalele r\zboaie
Cutremurul din Kobe Detectivii [tiin]ei 2 20:00 Tehnologie extrem\ Zona interzis\ 20:00 Jurnal de cimpanzeu 22:00 Sfinxul
01:00 Experimente tr\snite a 20:40 Cum s-au construit Podul din Golful Oakland 22:00 Proiecte de vis 20:30 Parcul Animalelor - ~n Un mister s\pat `n piatr\
Spa]ii din beton 21:00 Un pas mai departe 22:55 C\l\torii `n duet - Europa de s\lb\ticia Africii 22:55 Istorii neelucidate
21:10 Sfere de foc spa]iale 22:00 Dr. G, medic legist Est: Moscova, Rusia 21:00 Cele mai rele animale de Complot `mpotriva lui Hitler
Legend\: 22:00 De profesie supravie]uitor 23:00 Constructorii de motociclete 23:20 Trasee: Valea Elan companie din Marea 23:50 Un secol modelat de
Canyonlands Marcus Walz contra lui 23:50 Aventuri culinare pe Route Britanie r\zboaie
[tiri 22:55 Magazin Discovery Michael Prugh 66 21:30 Din nou la Templul Tigrilor 00:45 Câmpuri de b\t\lie: Tunisia
film artistic Detectivii [tiin]ei 2 00:00 O prad\ mortal\ - Edi]ie 00:15 Aventuri culinare `n Canada 22:00 Cele mai nostime animale 01:40 Pe[tera craniilor str\luci-
23:45 Cum s-au construit a special\ a cu Greg [i Max a din lume a toare a
 CM
YK

16 Vineri, 26 ianuarie 2007 LUMEA ~N CARE TR|IM

Statul francez nu [tie cum s\ scape

mai repede de castelele costisitoare
a Castelele medievale c=[tig\ o tot mai mare popularitate `n `ntreaga lume
[i tot mai mul]i sunt cei care `[i manifest\ interesul pentru a cump\ra o proprietate
de acest tip a Agen]iile imobiliare au sesizat aceast\ tendin]\ [i unele dintre ele
au inclus printre propriet\]ile oferite spre v=nzare chiar o rubric\ special\
dedicat\ castelelor de `nchiriat sau de v=nzare a Nu numai persoanele fizice
`[i v=nd propriet\]ile, ci [i statul, cel mai elocvent exemplu `n acest sens reprezent=ndu-l
Fran]a, care `[i vinde monumentele istorice pentru c\ nu le mai poate `ntre]ine a
~n Europa, pre]urile va- c\ „renumitul pictor bulgar secolului al XIX-lea, func]io- ]ul de v=nzare pentru El
riaz\ foarte mult `n func]ie Stavri Kalinov lucreaz\ neaz\ ca hotel dispun=nd de Capricho, proiectat de cele- ~n Fran]a, Castelul La Chassagne, situat la circa
de ]ara `n care este ampla- `ntr-unul dintre turnurile toate utilit\]ile. Pre]ul de brul Gaudi, un castel situat 15 kilometri vest de Dijon, cu ie[ire
sat castelul, de vechime [i cl\dirii“. v=nzare indicat pe site-ul `n ora[ul medieval Comillas, proprie pe autostrada spre Paris, este scos la
de „dot\ri“. Astfel, `n Euro- ~n schimb, castelul din imobiliar este de 3,95 mili- `n nordul Spaniei. Construit v=nzare la pre]ul de 10,5 milioane de euro
pa central\ [i de est, un cas- satul sloven Markovec, si- oane de euro. Tot `n Polonia, `n 1885, cu o suprafa]\ adia-
tel, precum cel din Draga- tuat la 25 de kilometri de un castel construit `n acela[i cent\ de 3.443 de metri p\-
levtzi, situat la poalele mun- autostrada ce face leg\tura secol, dar nefunc]ional, [i ca- tra]i, o adev\rat\ bijuterie ~ntre]inerea castelelor nerea acestor cl\diri. Totu[i,
foarte pu]ine propriet\]i de
]ilor Vito[a, `n apropiere de `ntre Ljubljana [i Trieste, re - potrivit proprietarului - arhitectonic\, El Capricho cost\ statul francez acest tip ajung `n m=inile
Sofia (Bulgaria), cost\ a- cost\ „numai“ 1,2 milioane are nevoie de repara]ii se- poate fi cump\rat cu 15 mi-
5 miliarde de euro anual particularilor. Marii cum-
proape 7 milioane de euro. de euro. {i acesta dispune rioase, este scos la v=nzare lioane de euro.
Complexul este func]ional [i de infrastructur\ - electrici- p\r\tori sunt burse private
cu pre]ul de 5,5 milioane de ~n Fran]a, Castelul La [i fonduri de pensii str\ine
dispune de propriile resurse tate, ap\ curent\ [i telefon. euro. O afacere bun\ pare a Chassagne, situat la circa 15 Totu[i, nu numai per-
de electricitate [i ap\, locuri Castelul are o curte inte- soanele fizice `[i v=nd pro- care caut\ investi]ii pe ter-
fi achizi]ionarea unui castel kilometri vest de Dijon, cu men lung sau c=[tiguri de
de parcare, exist=nd chiar [i rioar\ de 3.000 de metri polonez construit `n 1870, ie[ire proprie pe autostrada priet\]ile, ci [i statul, cel mai
o navet\ care face leg\tur\ p\tra]i, un parc de 36.000 elocvent exemplu `n acest capital pe termen scurt.
situat `n Miedzylesie, pro- spre Paris, este scos la v=n-
`ntre castel [i aeroportul din de metri p\tra]i, p\[uni [i sens reprezent=ndu-l Fran]a, Carlyle Group a pl\tit aproa-
vincia Lubuskie. Pentru zare la pre]ul de 10,5 mili-
Sofia. ~n incinta castelului, p\duri care `nsumeaz\ al]i oane de euro. Castelul, vechi care `[i vinde monumentele pe 250 de milioane de euro
doar 40.000 de euro, viitorul pentru o cl\dire `n stil belle
`[i desf\[oar\ activitatea un 180.000 de metri p\tra]i. proprietar prime[te, pe l=n- domeniu de v=n\toare, a fost istorice pentru c\ nu le mai
cazino, un club de noapte [i ~n Polonia, Palatul Psz- transformat `n hotel de lux, poate `ntre]ine. Potrivit sta- époque de 20.000 de metri
g\ castel, un domeniu de p\tra]i situat\ pe la Rue du
o cafenea. ~n prezentarea kowka, `n apropiere de Cra- peste un hectar, dar [i fan- fiind renovat complet `n tisticilor, statul francez chel-
castelului, se men]ioneaz\ covia, construit la mijlocul 1991 [i echipat cu cea mai tuie[te anual aproape 5 mi- Bac, `n cartierul cel mai ele-
toma unei prin]ese care,
nou\ tehnologie. Castelul liarde de euro pentru `ntre]i- gant al Parisului. a
spun localnicii, b=ntuie cl\-
direa. Totu[i, castelul are dispune de un teren de
nevoie de lucr\ri serioase de 400.000 de metri p\tra]i, are
renovare. un pist\ privat\, o vie [i un
~n Slovacia, un castel si- teren de golf.
tuat la circa 200 de kilometri Pentru „modicul“ pre] de
de capitala Bratislava, cons- 35 de milioane de euro, se
truit la `nceputul secolului poate achizi]iona un castel
trecut [i transformat `n ho- vechi de 500 de ani `n Capri,
tel, are un pre] de v=nzare de Italia, de unde poten]ialul
CM
YK 2,5 milioane de euro. cump\r\tor se bucur\ de o CM
YK
panoram\ excep]ional\ asu-
pra farului de pe insul\. Tot-
V=nz\tori mul]i, odat\, posibilul client este
cump\r\tori pu]ini informat c\ are la dispozi]ie
un heliport propriu care-i a-
~n partea occidental\ a sigur\ mobilitatea cu avio-
Europei, pre]urile sunt mult nul privat. Dar [i `n Europa
mai mari, plec=nd de la circa occidental\ exist\ „chilipi-
10 milioane de euro [i ajun- ruri“, cum ar fi, de exemplu,
g=nd p=n\ la aproape 35 de Castelul medieval Reith im
milioane de euro. Alpbachtal din Austria, scos
„Cump\ra]i o parte uni- la v=nzare contra sumei de
cat a istoriei!“ - sun\ anun- 4,5 milioane de euro.

Cel mai vechi ziar din lume a renun]at la versiunea pe h=rtie

Cel mai vechi ziar din lu-
me, cotidianul suedez „Post
och Inrikes Tidningar“ (PoIT),
a renun]at la versiunea sa
pe h=rtie la sf=r[itul lunii
decembrie, iar cititorii s\i fi-
deli vor trebui s\ se mul]u-
measc\ doar cu varianta
electronic\, relateaz\ AFP.
Fondat `n 1645 de regina
Cristina, „Post och Inrikes
Tidningar“ (Buletin de infor-
mare na]ional\) era ziarul
de referin]\ pentru cititorii
suedezi la sf=r[itul secolului
al XVII-lea [i de-a lungul
secolului al XVIII-lea.
~ns\ num\rul acestora a
sc\zut pe m\sur\ ce au
ap\rut alte publica]ii, iar
PoIT a trebuit s\ se mul]u-
measc\ `n secolul al XX-lea
cu un rol de ziar institu]io-
nal de anun]uri legale.
De[i cotidianul nu mai
acoper\ informa]ii generale
de peste 100 de ani, asocia-
]ia mondial\ a presei `l con-
sider\ cel mai vechi ziar
care este `nc\ publicat.
~n formatul s\u elec-
tronic, lansat la 1 ianuarie
(www.poit.org), PoIT a r\-
mas organul de pres\ oficial
al Guvernului suedez, o
func]ie dob=ndit\ printr-o
lege din secolul al XVII-lea.
„Schimbarea reprezint\
un nou `nceput, probabil pu-
]in mai trist pentru unii,
`ns\ este vorba, de aseme-
nea, de o tendin]\ natural\“,
a estimat Roland Hägglund,
noul redactor-[ef al PoIT.
~n opinia lui, era interne-
tului va da un nou suflu zia-
rului, care nu era disponibil
dec=t prin abonament.
„Incontestabil, va cre[te
num\rul cititorilor. Oricine
de pe net va putea citi PoIT
gratuit“, a ad\ugat Hägg-
lund, singurul angajat cu
norm\ `ntreag\ al ziarului.
Lansat `n 1645
„Regina Cristina [i cance-
larul Axel Oxenstierna au
lansat ziarul `n 1645“, a
povestit Hans Holm, fostul
redactor-[ef.
Cre[terea impozitelor de
c\tre Guvernul suedez din
cauza particip\rii la R\z-
boiul de 30 de ani (1618-
1648) `mpotriva a ceea ce va
deveni Germania, Sf=ntul
Imperiu Romano-Germanic,
a aruncat popula]ia `ntr-o
mare s\r\cie.
Regina [i cancelarul s\u,
con[tien]i de nemul]umirea
`n cre[tere a popula]iei `n
regat, au fost obliga]i s\ dea
socoteal\ supu[ilor, a ad\u-
gat Holm.
Pe m\sur\ ce informa]ia
a devenit mai accesibil\,
PoIT a `nceput s\ publice in-
forma]ii legate de boli, epi-
demii, rata de schimb sau
observa]ii climatice. El pu-
blica, de asemenea, poezie [i
nuvele. ~n schimb, nici o fo-
tografie sau reclam\ nu a
ap\rut `n paginile ziarului.
„~n secolul al XVIII-lea, a
devenit un ziar de informare
cu norm\ `ntreag\“, a indi-
cat Holm. PoIT se bucura de
monopol `n privin]a infor-
ma]iilor na]ionale [i inter-
na]ionale, p=n\ la apari]ia
concuren]ilor, de exemplu
cotidianul „Aftonbladet“ `n
1879, `n prezent cel mai im-
portant tabloid din Suedia.
La `nceputul secolului al
XX-lea, cititorii s\i s-au ori-
entat c\tre alte publica]ii,
iar `n versiunea sa final\,
PoIT a trebuit s\ se mul]u-
measc\ s\ difuzeze infor-
ma]ii financiare despre com-
panii, precum [i anun]uri le-
gale [i institu]ionale, anga-
jamentele familiei regale. ~n
1978, cotidianul a fost publi-
cat `n format A4, iar ultimul
num\r (1.500 de exemplare)
a ap\rut la 29 decembrie.
Abona]ii erau, `n special,
b\nci, tribunale, avoca]i, ad-
ministra]ii locale [i na]io-
nale sau biblioteci.
Soarta i-a fost decis\ de
Ministerul Justi]iei. Pentru a
reduce costurile, el a efectuat
o anchet\ care a condus Par-
lamentul s\ decid\ transfe-
rarea responsabilit\]ii ges-
tiunii ziarului la Bolags-
verket, oficiul de `nregistrare
a firmelor, [i renun]area la
versiunea pe h=rtie `ncep=nd
de la 1 ianuarie 2007. a

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

S=mb\t\,
27 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 21 (622) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Micii produc\tori
Sfântul Ioan Gur\ de Aur
de br=nz\ au fost
PAGINA 16

PAGINA 5
– `nv\]\tor al tinerilor
„lega]i de glie“

Cuza a condus trei ani

Principatele, cu „tiligraful“,
din casa de pe „L\pu[neanu“
a Casa din Ia[i a sp\tarului Mihalache Cantacuzino Pa[canu, r\mas\ pustie dup\ moartea acestuia, ajunge,
`n 1859, re[edin]a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fostul colonel [i hatman al o[tii Moldovei, f\r\ domiciliu
personal `n capitala Ie[ilor a Transformat\ `n re[edin]\ domneasc\, b\trâna zidire avea s\ primeasc\ mini[tri, Vinul rom=nesc,
dreg\tori ai celor dou\ principate unite, diploma]i [i emisari europeni a De aici, c=nd nu era la Bucure[ti, Cuza a `ntre primele
condus Principatele, `ntre 1859 [i 1862, folosind telegraful ca mijloc principal de comunicare [i des\vâr[ire a Unirii
a Adânc tulburat, pe 15 ianuarie 1862, Cuza `ncheia istoria capitalei Moldovei ie[ind `ngândurat din Palatul
zece din lume
PAGINA 6
Domnesc [i p\[ind t\cut printre osta[ii de gard\, din toate schimburile, veni]i s\-l petreac\ a PAGINILE 8-9

CM CM
YK YK

Emil Boc neag\ orice

PAGINA 7

{coal\ primar\ cu
tax\ la Universitatea
„Al. I. Cuza“
PAGINA 11

POZA ZILEI L=ng\ Palatul Culturii, un palat al vie]ii citadine

a Tradi]ie [i `nnoire `n Ansamblul Arhitectonic „PALAS“ din Ia[i a
Dup\ ce am v\zut ma- tradi]ia [i `nnoirea, cultura Dac\ acum `n spatele
cheta viitorului Ansamblu din trecut [i nevoia de-a Palatului Culturii exist\
Arhitectonic PALAS din promova via]a citadin\ azi, mai mult vid dec=t via]\, `n
Ia[i [i am citit prezentarea mai ales de c=nd cetatea noul Ansamblu Arhitecto-
lui [i a Grupului de lucru Ia[ilor a devenit „poarta de nic PALAS, Palatul Culturii
pentru dezvoltarea Progra- r\s\rit a Uniunii Europe- va r\m=ne cl\direa domi-
mului PALAS, am r\mas ne“, fiind cel mai mare ora[ nant\ f\r\ `ns\ a mai fi izo-
impresionat de modul reu- rom=nesc la frontiera es- lat\, ci integrat\ `ntr-o
[it `n care se leag\ `ntre ele tic\ a Uniunii. zon\ vie, `n apropierea ei
dezvolt=ndu-se o mul]ime
de activit\]i ale vie]ii cita-
dine `n cl\diri noi, `n spa]ii
publice [i spa]ii verzi.
Noul Ansamblu Arhitec-
tonic PALAS va contribui
la promovarea calit\]ii vie-
]ii citadine prin multe lo-
O oper\ a lui Rembrandt care `l re- curi de parcare `n subte-
prezint\ pe „Apostolul Sf=ntul Iacob cel ran, servicii, spa]ii de agre-
B\tr=n“ a fost adjudecat\ joi pentru ment [i spa]ii `n care vor fi te, sedii de firme de con- PALAS va amplifica pozi-
25,8 milioane de dolari la o licita]ie or- puse `n valoare istoria [i sultan]\, de proiectare, de tiv imaginea municipiului
ganizat\ de casa Sotheby’s la New York. cultura Moldovei `n context publicitate, de turism, Ia[i `n Rom=nia [i `n afara
Cump\r\torul a preferat s\ r\m=n\ a- european. expozi]ii etc., respect=nd ei, ca ora[ cultural deodat\
nonim. „Apostolul Iacob cel B\tr=n“ La toate acestea, se ada- `n acela[i timp toate exi- tradi]ional [i modern, ro-
ocup\ un loc aparte `n opera t=rzie a lui ug\ avantaje din punct de gen]ele unui mediu `ncon- m=nesc [i european.
Rembrandt, deoarece este pictat din pro-
fil spre dreapta, ceea ce este o ipostaz\
vedere social [i economic jur\tor s\n\tos [i atractiv.
prin crearea a 2.000 de lo- A[adar sper\m c\ noul IPS Daniel, Mitropolitul
pu]in `nt=lnit\ `n opera maestrului. a
curi de munc\ permanen- Ansamblu Arhitectonic Moldovei [i Bucovinei

CM
YK
2 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXV)
Biserica Ortodox\
din }ara
Româneasc\ `n
secolul
al XVII-lea (II)
Matei Basarab (1632-1654)
a fost cel care [i-a adus a-
portul major `n `nlocuirea
limbii slavone cu limba ro-
mân\, `n via]a oficial\, reli-
gioas\ [i civil\. El a intro-
dus prima legisla]ie scris\
„Pravila mic\“, tip\rit\ la
M\n\stirea Govora (1640).
Matei Basarab, „cel mai ma-
re ctitor al neamului nos-
tru“, dup\ ce a urcat pe
scaunul domnesc al }\rii
Române[ti „alt\ grij\ nu
avea, ci f\cea m\n\stiri pre-
tutindeni [i biserici `ntru
lauda lui Dumnezeu, care
s\ v\d pân\ acum“. Matei
Basarab a construit [i a
ref\cut foarte multe edificii
[i monumente cultural-
artistice, dintre care cele
mai multe sunt biserici [i
m\n\stiri. Pe lâng\ ridica-
rea de noi l\ca[uri de cult,
Matei Basarab s-a `ngrijit [i
de refacerea ctitoriilor `na-
inta[ilor s\i. ~n leg\tur\ cu
activitatea de ctitor a domn-
itorului Matei Basarab, ex-
ist\ trei note definitorii pen-
tru epoca sa: prezen]a unui
element nou la câteva dintre
pisaniile bisericilor [i
m\n\stirilor ridicate de ma-
rele voievod – stema ]\rii
(corbul cu o cruce `n cioc);
pozi]ia ferm\ de ap\r\tor al
intereselor ]\rii, manifes-
tat\ atât prin atitudinea
diplomatic\, politic\ [i mili-
tar\, cât [i prin interzicerea
`nchin\rii a[ez\mintelor
monahale române[ti Locuri-
lor Sfinte (evitându-se astfel
`nstr\inarea de bunuri);
domnitorul a [tiut s\ se
`nconjoare de mari `nv\]a]i,
la loc de cinste fiind Udri[te
N\sturel. Dintre ctitoriile
sale amintim: Arnota
(1638), M\n\stirea Brebu-
Prahova (1640-1650), Cur-
tea Veche din Bucure[ti (re-
f\cut\ dup\ 1640), M\n\s-
tirea Plumbuita-Bucure[ti [i
casele domne[ti (`nainte de
1647), M\n\stirea C\ld\-
ru[ani (1637-1638), M\n\s-
tirea Negru-Vod\ din Câm-
pulung (1635-1636) [.a. ~n
total, domnitorul Matei Ba-
sarab a ctitorit 30 de sfinte
l\ca[uri `n ]ar\, la care se
adaug\ cele din afara gra-
ni]elor, `n Moldova, Transil-
vania, Bulgaria [i la
Muntele Athos. Boierii, mai
ales cei din Sfatul domnesc,
au urmat exemplul domni-
torului: marele slujer
Buzinc\ a ctitorit `n anul
1639 biserica care-i va purta
numele, logof\tul Udri[te
N\sturel, biserica Târgului
(1653), iar marele arma[
V\rzaru, biserica cu acela[i
nume. (Rubric\ realizat\ de
pr. Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Calea care duce
la smerenie
Un frate l-a `ntrebat pe
avva Sisoe: „V\d c\ amin-
tirea lui Dumnezeu r\mâ-
ne `n sufletul meu“.
B\trânul `i zice: „Nu este
mare lucru s\ ai mereu
cugetul `mpreun\ cu
Dumnezeu, dar este cu
adev\rat mare lucru s\ te
vezi pe tine mai prejos de
orice f\ptur\. Aceasta [i
osteneala trupului duc la
smerenie“. (Pateric, edi]ia
Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
~ndemn la credin]\
„{i (Iisus) le spunea o
pild\ cum trebuie s\ se
roage totdeauna [i s\ nu-[i
piard\ n\dejdea, zicând:
«~ntr-o cetate era un jude-
c\tor care de Dumnezeu
nu se temea [i de om nu se
ru[ina. {i era, `n cetatea a-
ceea, o v\duv\, care venea
la el, zicând: F\-mi drep-
tate fa]\ de potrivnicul
meu. {i un timp n-a voit,
dar dup\ acestea a zis `n-
tru sine: De[i de Dum-
nezeu nu m\ tem [i de om
nu m\ ru[inez, totu[i, fi-
indc\ v\duva aceasta `mi
face sup\rare, `i voi face
dreptate, ca s\ nu vin\
mereu s\ m\ supere». {i a
zis Domnul: «Auzi]i ce spu-
ne judec\torul cel ne-
drept? Dar Dumnezeu, oa-
re, nu va face dreptate
ale[ilor S\i care strig\
c\tre El ziua [i noaptea [i
pentru care El rabd\ `n-
delung? Zic vou\ c\ le va
face dreptate `n curând.
Dar Fiul Omului, când va
RUG|CIUNEA DE FIECARE ZI
Rug\ciuni c\tre Sf. Ioan Gur\ de Aur
a Fragmente din Acatistul Sf. Ioan Gur\ de Aur a
Condacul 1
Pe lumin\torul a toat\
lumea, pe st=pul [i `nt\ri-
rea Bisericii, pe pov\]ui-
torul poc\in]ei, pe doc-
torul [i t\m\duitorul bol-
navilor, pe ap\ratorul [i
p\rtinitorul celor nec\-
ji]i, pe Ioan, tr=mbi]a cea
de aur sun\toare, gura
cea de miere izvor=toare,
pe dasc\lul [i `nv\]\torul
nostru, veni]i binecredin-
cio[ilor s\-l l\ud\m. S\
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sâmb\t\: † Aducerea
moa[telor Sfântului
Ioan Gur\ de Aur,
arhiepiscopul
Constantinopolului
Arhiepiscopul Constanti-
nopolului, Sfântul Ioan Gur\
de Aur, a acuzat-o pe `m-
p\r\teasa Eudoxia pentru c\
[i-a `nsu[it via v\duvei Cali-
tropia. De aceea a fost izgonit
de dou\ ori, dar a fost re-
chemat `n scaunul patriarhal.
A treia [i cea din urm\ dat\ a
fost trimis la Cucus. De aici a
fost dus la Aravissos [i apoi la
Pitius, unde a murit `n anul
407, [i a fost `ngropat `n Co-
mane. Dup\ 33 de ani, Proclu,
CALENDARUL ZILEI
veni, va g\si, oare, cre-
din]\ pe p\mânt?».“ (Luca
18, 1-8)
***
Fragmentul evanghelic
de ast\zi se termin\ cu o
`ntrebare: când va veni
Domnul nostru Iisus Hris-
tos cât\ credin]\ va g\si pe
p\mânt? ~n secolul trecut
cineva spunea c\ secolul al
XXI-lea va fi religios sau
nu va exista. Exist\ o pre-
ocupare a unora legat\ de
dispari]ia cre[tinismului.
~ns\ secolul al XXI-lea a
`nceput [i cum va fi el vom
vedea din cele ce vor urma.
Dac\ va fi religios sau nu
conteaz\ mai pu]in. Dac\
va fi religios, ce fel de reli-
giozitate va fi? Oare vom
aminti despre Domnul
Hristos doar c\ a fost un
`nv\]at iudeu? Oare vom
vorbi despre ~nviere doar
ca o iluzie a Sfin]ilor Apos-
toli [i a femeilor mirono-
aprindem f\cliile dra-
gostei celei lumin\toare
[i c\tre d=nsul s\ c\dem,
aduc=ndu-i aceast\ c=n-
tare: Bucur\-te, Ioane
Gur\ de Aur, prealumi-
nate `nv\]\torule a toat\
lumea!
Icosul 1
Lumin\torule [i `nv\-
]\torule, P\rinte, cel ce
cu `nv\]\turile tale ai lu-
patriarhul Constantinopolu-
lui [i ucenicul Sfântului Ioan
Gur\ de Aur, l-a convins pe
`mp\ratul Teodosie s\ aduc\
moa[tele sfântului `n capitala
Imperiului Bizantin.
Tot `n aceast\ zi, pomeni-
rea Sfintei Marciana, `mp\r\-
teasa; a Cuviosului Claudin; a
Cuviosului Petru Egipteanul;
a Sfântului Mucenic Dimitrie.
Duminic\: Cuviosul
Efrem Sirul (`nceputul
Triodului)
Cuviosul Efrem s-a n\scut
`n Nisibe (Mesopotamia) prin
anul 306. Pentru c\ a fost
atras de cre[tinism, tat\l s\u,
care era preot p\gân, l-a alun-
gat. Sfântul episcop Iacob l-a
primit pe tân\rul Efrem [i l-a
`nv\]at s\ iubeasc\ virtu]ile
[i s\ se dedice medit\rii cu-
vântului Sfintei Scripturi.
Dumnezeu i-a d\ruit harul
c\in]ei [i al lacrimilor ne`nce-
tate, `ncât ochii s\i au fost
transforma]i `n dou\ izvoare
nesecate de lacrimi. Uneori
plânsul s\u se preschimba `n
lacrimi de bucurie. La pu]in
timp dup\ botez, la vârsta de
20 de ani, Cuviosul Efrem s-a
retras `n pustiu. A fost hiro-
tonit diacon de Sfântul Vasile
cel Mare. ~n 338, Nisibe a
sc\pat de ocupa]ia per[ilor
prin rug\ciunile Cuviosului
si]e? Oare vom c\lca pra-
gul unei biserici doar pen-
tru a admira ni[te picturi
sau icoane, probabil de
minat pe toat\ lumea, lu-
mineaz\-ne [i pe noi cu
rug\ciunile tale, ca s\-]i
aducem aceast\ c=ntare
de laud\: Bucur\-te, Ioa-
ne, fericite slujitor al
Domnului Iisus Hristos;/
Bucur\-te, c\ din copil\-
rie ai fost binecredincios;/
Bucur\-te, c\ din gura ta
r=uri de `nv\]\tur\ au
izvor=t;/ Bucur\-te, c\
prin tine Dumnezeu S-a
prosl\vit;/ Bucur\-te, c\
prin minunile tale `n]e-
Efrem [i ale Sfântului Iacob.
Totu[i, `n 363 per[ii au cucerit
cetatea, iar Sfântul Efrem [i
mul]i cre[tini au plecat `n
Edesa, unde [i-a petrecut ul-
timii zece ani din via]\.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Cuviosului
Paladie; a Cuviosului Iacov
Sihastrul; a dou\ sfinte muce-
ni]e, mam\ [i fiic\; a Sfintei
Haris; a Cuviosului Isaac
Sirul, episcop de Ninive.
~n ziua de 27 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1756 – S-a n\scut Wolf-
gang Amadeus Mozart, com-
pozitor austriac (m. 5 decem-
brie 1791);
Judecata de Apoi, fresc\, M\n\stirea Vorone]
mul]i ne`n]elese? Vei afla
`n tine r\spunsul la `ntre-
barea „cum va fi secolul al
XXI-lea“, dup\ ce `]i vei
lep]ii s-au ru[inat;/ Bucu-
r\-te, c\ prin `nv\]\turile
tale mult\ lume s-a `nv\-
]at;/ Bucur\-te, c\ `n]e-
leptul Artemie prin tine
s-a botezat;/ Bucur\-te,
c\ poporul de bucurie c\-
tre tine a strigat;/ Bucu-
r\-te, c\ ai fugit de slava
omeneasc\;/ Bucur\-te,
c\ ai iubit via]a monahi-
ceasc\;/ Bucur\-te, al ne-
c\ji]ilor m=ng=ietor;/ Bu-
cur\-te, Ioane Gur\ de
a 1785 – Este fondat\
Universitatea din Georgia;
a 1855 – Conducerea {co-
lii ost\[e[ti din Bucure[ti so-
licit\ Eforiei [coalelor publi-
carea lucr\rii lui Nicolae B\l-
cescu „Puterea armat\ [i art\
militar\ la români“. Lucrarea
era folosit\ pentru predarea
cursului de istorie militar\;
a 1880 – Lui Thomas E-
dison i-a fost acordat brevetul
de inven]ie pentru sursa sa de
iluminare incandescent\, in-
ven]ie care a avut un impact
puternic asupra industriilor
electronice [i de calculatoare;
a 1888 – La Washington
este fondat\ „National Geo-
graphic Society“;
a 1903 – A fost fondat\
Confedera]ia patronal\ UGIR
(Uniunea General\ a Indus-
tria[ilor din România);
a 1814 – A decedat Jo-
hann Gottlieb Fichte, filosof
german (n. 19 mai 1761);
a 1926 – Inginerul englez
John Logie Baird (1888-1946)
a experimentat `ntr-un studio
din Londra primele transmi-
siuni televizate;
a 1941 – Au `nceput, la
Washington, consf\tuiri se-
crete `ntre Statele-Majore en-
glez [i american (pân\ la 29
martie 1941); au fost adoptate
principiile fundamentale ale
strategiei r\zboiului `mpo-
triva puterilor „Axei“ (planul
„ABC1“);
cerceta con[tiin]a, sufletul
[i inima! (Rubric\ realiza-
t\ de pr. Dumitru P|DU-
RARU, Radio Trinitas)
Aur, prealuminate `nv\-
]\torule a toat\ lumea!
Condacul al 13-lea
O, Preafericite P\rinte
Ioane, bunule [i nepome-
nitorule de r\u, dup\ cum
ai primit rug\ciunea `m-
p\ratului Teodosie [i te-ai
plecat a merge `n cetatea
lui [i pe popor l-ai bine-
cuv=ntat, d=nd iertare ce-
lor ce ]i-au gre[it, a[a [i
acum vino `n mijlocul nos-
tru [i ne binecuvinteaz\
pe to]i [i cu rug\ciunile ta-
le dob=nde[te-ne iertarea
p\catelor, ca to]i s\ ne
m=ntuim [i `mpreun\ cu
tine s\ c=nt\m: Aliluia!
(de trei ori). a
a 1944 – Lichidarea defini-
tiv\ a blocadei Leningradului,
`nceput\ la 8 septembrie 1941;
a 1945 – Eliberarea de
c\tre for]ele aliate a lag\rului
de exterminare de la Ausch-
witz Germania;
a 1967 – Trei astronau]i
americani (Virgil Grissom,
Edward Withe [i Roger
Chaffee) au murit, fiind car-
boniza]i de o flac\r\ izbucnit\
la bordul navetei spa]iale
„Apollo 1“, `n timpul simul\rii
unei lans\ri a acesteia de la
Cape Canaveral, SUA;
a 1967 – Semnarea de
c\tre URSS, SUA [i Marea
Britanie a Tratatului privind
utilizarea pa[nic\ a spa]iului
cosmic pentru urm\torii 60 de
ani (intrat `n vigoare la 10 oc-
tombrie);
a 1973 – La Paris, a fost
semnat acordul de pace care a
dus la `ncheierea R\zboiului
din Vietnam;
a 1988 – Inaugurarea
Bibliotecii Române din Paris;
a 1990 – A `nceput proce-
sul celor patru demnitari ai
regimului comunist (Ion Din-
c\, Tudor Postelnicu, Emil
Bobu [i Manea M\nescu); pe
2 februarie au fost condam-
na]i la `nchisoare pe via]\.
Dup\ scurt timp, au fost pu[i
`n libertate;
a 1992 – A fost semnat
Tratatul de prietenie, colabo-
rare [i bun\ vecin\tate cu
Bulgaria. a

EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Iadul la `ndemâna tuturor
de Carmelia LEONTE
Iadul, p\gân sau cre[tin, a
preocupat dintotdeauna min]i-
le oamenilor. Via]a de dup\
moarte a fost o tenta]ie, dar [i
un mare semn de `ntrebare.
Cu aproximativ 50.000 de ani
`nainte de venirea lui Hristos,
se `nhumau cadavrele, erau
preg\tite pentru marea tre-
cere. ~ncotro? {eolul evreilor,
Hadesul grecilor, Hel-ul ger-
manic, infernurile [amanice
sunt tot atâtea variante ale
aceleia[i realit\]i terifiante.
Dac\ unii scriitori au abor-
dat subiectul considerându-l
generos din punct de vedere
literar, misticii din toate tim-
purile au atras aten]ia asupra
pericolului real al pedepsei
ve[niceVergilius, Dante, Jean-
Jacques Rousseau, Rabelais,
Rimbau, Baudelaire - pentru a
da numai câteva exemple ilus-
tre - au exploatat, fiecare `n
stilul s\u, aceast\ prolific\
tem\, migrând de la seriozi-
tate la umor, de la poeticitate
sumbr\ la burlesc. Misticii,
`ns\, prin viziunile lor astrale,
prin experien]a lor nemediat\,
au `ndep\rtat v\lul fantastic-
ului, al metaforei, pentru a ne
descrie iadul `n realitatea lui
concret\. Ei nu puteau fi b\-
nui]i c\ doar `[i imagineaz\, ci
LUMEA CUVÂNTULUI
Ce hram por]i?
de Stelian
DUMISTR|CEL
~n vorbirea curent\, `n
special `n registrul familiar
[i cu privire la persoane, se
folose[te expresia a purta
(sau a ]ine) un hram cu sen-
sul de „a avea anumite tr\-
s\turi“ [i, prin extensie,
chiar „a avea o `ndeletni-
cire“. Iat\ câteva contexte
de pe internet: „(x)… `]i
poate da mai multe detalii
despre cei ce sunt acum `n
curtea lui DINAMO [i cam
ce hram poart\ fiecare ju-
c\tor“; „este un jude] mic,
`n care se [tie perfect care
ce hram poart\“; „ce hram
poart\ [eful Serviciului te-
ritorial al PNA?“; „cum se
face c\ nu afl\m ce hram
poart\ cei care vor s\ ne
conduc\ [i care ne cer vo-
turile?“;.
~nregistrat\ abia `n ulti-
mul timp `n dic]ionarele de
expresii române[ti, cons-
truc]ia, cu sensul figurat de
mai sus, are la baz\ uzan]a
bisericii de a fixa, `nc\ de la
sfin]irea locului pentru ri-
dicarea unui l\ca[ de cult,
un anumit patron, care
poate fi un sfânt sau o s\r-
b\toare (cum ar fi „Adormi-
rea Maicii Domnului“ ori
„Bunavestire“ etc.). Tot a[a,
o c\s\torie este pus\ de
c\tre preotul paroh sub pa-
tronajul unui sfânt, prop-
unându-li-se tinerilor c\s\-
tori]i un hram al c\sniciei.
Echivalentul acestor
„hramuri“, cu referire la un
individ, este sfântul pr\z-
nuit `n ziua na[terii (sau
`ntr-o zi apropiat\ aceste-
transmiteau siguran]a vederii
libere de prejudec\]i literare.
Misticii spanioli sunt cei care
au descris, din aproape vede-
re, chinurile [i focurile iadu-
lui. Igna]iu de Loyola, Fran-
cois de Sales, Tereza de Avila
au scris pagini nemuritoare,
`nc\rcate de viziuni extrem de
conving\toare asupra suplici-
ilor infernului. Dintre ei, cea
mai „talentat\“ s-a dovedit Te-
reza de Avila, `ntrucât scrieri-
le ei au mari valen]e literare,
f\r\ ca astfel s\ le fie [tirbit\
veridicitatea. Marea mistic\
descrie experien]ele ei person-
ale, extrem de vii [i uluitoare
prin autenticitate. ~n jur de
anul 1560, ea se m\rturisea `n
calitate de martor direct al `m-
p\r\]iei `ntunericului. ~n Au-
tobiografia ei, Sf. Tereza se cu-
tremur\ la vederea torturilor
negre, tot mai apropiate din
cauza p\catelor. Textul, de-
osebit de original, este `mpo-
dobit [i cu elemente tradi]io-
nale: [erpi, strig\te de durere,
mirosuri pestilen]iale. Sfânta
m\rturise[te c\ lecturile ante-
rioare s-au dovedit palide `n
compara]ie cu experierea di-
rect\ a caznelor: „Supliciul era
atât de cumplit, c\ orice a[ `n-
cerca s\ povestesc nu ar repre-
zenta nici cea mai mic\ parte
din ceea ce tr\iam. Mi-am
sim]it sufletul arzând `ntr-un
ia), dup\ care i se d\ nume-
le de botez, `n credin]a [i
speran]a de a-l proteja. De
aceea, a nu fi de nici un sfânt
`nseamn\ „a nu fi bun de
nimic“, iar despre cineva
care [i-a g\sit na[ul (adic\,
ini]ial, persoana care s\-l
`ndrume, dar, glume], [i ca-
re s\-l pun\… la punct), se
mai spune c\ [i-a g\sit
sfântul.
De aici, hram a ajuns s\
`nsemne, prin extensie, mai
ales ironic, tr\s\tur\ ce de-
termin\ comportamentul,
felul de a fi al cuiva, mult
dincolo de concep]ia cre[ti-
n\. La `ntrebarea „ce hram
poart\ x?“ se poate r\spun-
de, de exemplu, „este lene[“
sau „nu te po]i `ncrede `n
cuvântul lui“. `n func]ie de
`mprejur\ri, la aceea[i `n-
trebare r\spunsul poate fi
„lucreaz\ la p\dure“, „este
contabil“ etc.
OPINII & COMENTARII
foc teribil, `ncât cu mare greu-
tate l-a[ putea descrie a[a cum
era, dat fiind c\ nici s\ `l con-
cep nu pot. Am `ndurat sufe-
rin]ele cele mai crâncene care
pot fi `ndurate, `n aceast\ via-
]\, atât prin `ncordarea nervi-
lor, cât [i `n multe alte feluri,
prin alte dureri provocate de
diavoli. Dar toate aceste sufe-
rin]e sunt nimic fa]\ de ceea
ce am suferit constatând cu
groaz\ c\ ele sunt ve[nice.
Chiar [i asta e pu]in `n com-
para]ie cu teama de care e cu-
prins sufletul. C\ci lui i se pa-
re c\ este sufocat [i strangu-
lat, iar triste]ea [i dezn\dej-
dea lui ating un grad atât de
`nalt, `ncât zadarnic m-a[
str\dui s\ `l descriu. E pu]in
spus c\ se simte sfâ[iat, pen-
tru c\ atunci ar fi vorba de o
for]\ exterioar\ care `l sfâ[ie
[i vrea s\ `i r\peasc\ via]a. De
fapt, el singur se sfâ[ie [i se
rupe `n buc\]i(…). ~ntr-un loc
atât de `nsp\imânt\tor, nu
mai exist\ nici cea mai slab\
n\dejde demângâiere [i nu e-
xist\ nici m\car loc pentru a
te a[eza sau a te culca. Parc\
m\ aflam `ntr-o gaur\ scobit\
`n zid [i acele groaznice ziduri,
`ntr-un chip total nefiresc,
strâng [i apas\ ceea ce se afl\
`n interiorul lor. Totul te `n\-
bu[\ `n acel loc, `ntunericul
este dens, f\r\ nici o urm\ de
Evident, `n contextele
citate la `nceput, utilizarea
termenului hram implic\ o
sugestie negativ\: `ndoiala
cu privire la… calit\]ile
concet\]enilor sau ale ju-
c\torilor de la o anumit\
echip\ de fotbal ori totala
ne`ncredere `n diferi]i func-
]ionari sau oameni politici.
C\ primeaz\ estimarea
defectelor semenilor ne-o
dovede[te [i sinonimia ex-
presiei `n discu]ie: `n loc de
„ce hram poart\ x?“ se
spune [i „ce `nvârte[te?“
(sugerând cel pu]in incerti-
tudinea `n ceea ce prive[te
cinstea, onestitatea), dar [i
„cutare cu ce se m\nân-
c\?“, atunci când adresa
direct\ este la posibilita-
tea de a-l „`nghi]i“, ceea ce
se traduce prin „a-l cum-
p\ra, a-l corupe“.
~n sfâr[it, revenind la
hramul prin numele de bo-
tez, ne putem `ntreba ce
lumin\, [i nu `n]eleg cum se
face c\, `n absen]a total\ a
acesteia, vezi tot ce poate fi
mai `ngrozitor la vedere.“
Aceast\ descriere, deosebit
de sugestiv\, este de natur\
s\ ne pun\ pe gânduri. Totu[i,
o concluzie ceva mai blând\
s-ar putea formula astfel: ia-
dul este absen]a iubirii. Per-
sonal, am sim]it deseori cum
un gând `nc\rcat de iubire m\
ridic\ instantaneu din v\g\u-
nile cele mai `ndep\rtate ale
iadului, m\ ajut\ s\ m\ ca]\r
spre lumin\ [i s\ m\ salvez.
De asemenea, am constatat,
f\r\ putin]\ de t\gad\, cum
lipsa iubiri m\ condamn\ la
c\derea `n cele mai `ntunecate
mla[tini. Sigur c\ propriile
noastre fapte ne condamn\.
Dar miracolul iubirii este cel
care poate s\ ne salveze. Se
[tie c\ demonii tr\iesc aceast\
dram\: nu iubesc [i nu au
mil\. De fiecare dat\ când
urâm pe cineva, ne asem\n\m
lor. Iadul este la `ndemâna
noastr\. Iadul suntem noi. De
fiecare dat\ când iubim, ne a-
sem\n\m lui Dumnezeu [i
toate acele imagini cumplite
nu mai au putere asupra noas-
tr\. ~nsingurarea `nseamn\ in-
fernul. Iubirea este arma blân-
d\ cu ajutorul c\reia poate fi
`nvins\ violen]a chinuitoare a
iadului. A iadului de dincolo [i
a iadului lumii acesteia.
* Carmelia Leonte
este scriitoare, redactor
la revista „Dacia literar\“
hram sunt sili]i s\ poarte
cei c\rora p\rin]ii, `ntr-o
sl\biciune mai u[or de `n]e-
les decât de acceptat, la
na[tere, le dau b\ie]ilor nu-
me de r\sf\] cum ar fi
„Amorel“, „Nini“, „Crin“, iar
pe fete le `nscriu `n acte
drept „P\pu[a“, „Meri[or“,
„Fr\gu]a“ [i altele ca aces-
tea. Oare nu cred c\ prun-
cii respectivi, crescând [i
`mb\trânind, vor putea fi,
cum s\ zicem, ceva mai…
plinu]i, cu ceva p\r pe fa]\
sau cu chelie, cu zbârcituri,
sau vor fi marca]i de alte
semne, normale, ale vârs-
tei? [i care s-ar putea jena
de clipa de entuziasm ono-
mastic a p\rin]ilor, ce le
impune un dezmierd pu-
blic, adesea nedorit, pân\
la adânci b\trâne]e.
* Stelian Dumistr\cel este
lingvist, profesor universitar la
Departamentul de Jurnalistic\ de
la Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i
S=mb\t\, 27 ianuarie 2007 3
CUV+NT DIN AMVON
Puterea rug\ciunii
a A[a cum, chiar de se vor abate asupr\-le
mii de vânturi potrivnice, copacii ale c\ror
r\d\cini sunt `ntinse `n adâncime nu se
frâng, nici nu sunt doborâ]i, fiindc\
r\d\cinile le sunt `nfipte cu str\[nicie
`n adâncul p\mântului, `ntocmai
`n acela[i chip se `ntâmpl\ [i cu rug\ciunile
care se `nal]\ de jos, din adâncul
cugetului: `nr\d\cinate temeinic,
se vor `n\l]a c\tre cer [i nici o judecat\
potrivnic\ nu le va abate din drum a
de Sf. Ioan Gur\ de Aur
Puterea rug\ciunii a `ntrecut puterea focu-
lui, a ]inut `n frâu furia leilor, a destr\mat r\z-
boaie, a oprit lupte, a f\cut s\ dispar\ furtuni,
a alungat demoni, a deschis por]ile cerului, a
t\iat leg\turile mor]ii, a pus pe fug\ boli, a
risipit def\im\ri, a ]inut `n loc tulburarea cet\-
]ilor, a f\cut s\ dispar\ nenorocirile venite de
sus [i cele provocate de om, `ntr-un cuvânt, ru-
g\ciunea a risipit tot ceea ce ne poate
`nsp\imânta.
Iar când vorbesc de rug\ciune, nu m\ refer
la simpla rostire a rug\ciunii, ci la acea ru-
g\ciune care izvor\[te din adâncul cugetului.
A[a cum, chiar de se vor abate asupr\-le mii
de vânturi potrivnice, copacii ale c\ror r\d\cini
sunt `ntinse `n adâncime nu se frâng, nici nu
sunt doborâ]i, fiindc\ r\d\cinile le sunt `nfipte
cu str\[nicie `n adâncul pamântului, `ntocmai
`n acela[i chip se `ntâmpl\ [i cu rug\ciunile ca-
re se `nal]\ de jos, din adâncul cugetului: `nr\-
d\cinate temeinic, se vor `n\l]a c\tre cer [i nici
o judecat\ potrivnic\ nu le va abate din drum.
De aceea a spus [i profetul: „Din adâncuri stri-
gat-am c\tre Tine, Doamne“ (Ps. 129, 1).
Nu v\ spun aceste lucruri numai pentru a v\
auzi aplaudând, ci pentru ca voi s\ v\ dez-
v\lui]i `ncântarea prin fapte. Dac\ atunci când
`]i ar\]i `naintea oamenilor propriile nenorociri
[i te plângi de nefericirile care te `ncearc\, re-
sim]i o oarecare alinare a durerilor, ca [i cum ai
ajunge prin mijlocirea cuvântului s\ r\sufli de
u[urare, cu atât mai mult, când faci pe Domnul
t\u p\rta[ la suferin]ele sufletului t\u, pri-
me[ti `n schimb o anumit\ stare de bucurie [i
mult\ alinare.
Oamenii `ndur\ deseori cu greutate pe cel
care li se plânge [i li se tânguie, drept care se
`ndep\rteaz\ [i `l resping, `ns\ Dumnezeu nu
face la fel; dimpotriv\, urm\reste s\ I te afli `n
apropiere [i te atrage la Sine, chiar dac\ ~i
`mp\rt\[e[ti nefericirile tale de diminea]a pân\
seara, ba `nc\ cu atât mai mult te iube[te
atunci [i Se apleac\ spre rug\min]ile tale.
Tocmai acesta este lucrul pe care L-a
dezv\luit ~nsu[i Hristos când spunea: „Veni]i la
Mine to]i cei osteni]i [i `mpov\ra]i [i Eu v\ voi
odihni pe voi“ (Mat. 11, 28).
Ne cheam\, s\ nu refuz\m s\-L ascult\m;
ne trage la El, s\ nu fugim; chiar de-am avea
mii de p\cate, s\ [tim c\ atunci cu atât mai
mult trebuie s\ alerg\m c\tre El.
C\ci pe cei care se afl\ `n asemenea stare `i
cheam\: „C\ci nu am venit s\-i chem pe cei
drep]i -spune el - ci pe cei p\c\to[i, pentru ca ei
s\ se poc\iasc\“. Iar aici este vorba despre cei
`mpov\ra]i, cei suferinzi, despre cei `nge-
nunchea]i din pricina mul]imii p\catelor lor.
Acesta este [i motivul pentru care este numit
Dumnezeul mângâierii [i Dumnezeul milosti-
virilor (cf. II Cor. 1, 8), fiindc\ aceast\ lucrare a
Sa nu are sfâr[it. Ne`ncetat le d\ mângâiere [i
`ncurajare celor `ndurera]i [i celor p\trun[i de
strâmtorare, chiar dac\ ace[tia au mii de p\ca-
te. Numai s\ I ne `ncredin]\m, numai s\ aler-
g\m c\tre El [i s\ nu renun]\m. Vom cunoa[te
prin aceast\ experien]\ adev\rul celor spuse [i
nimic din tot ceea ce exist\ nu ne va putea
pricinui suferin]\, cu condi]ia ca rug\ciunea s\
ne fie st\ruitoare [i profund\. Atunci, printr-o
asemenea rug\ciune, vom da la o parte orice
s-ar `ntâmpla s\ n\pusteasc\ asupra noastr\.
{i ce-i de mirare `n faptul c\ puterea rug\-
ciunii `nl\tur\ nenorocirile care se abat asupra
omului, cât\ vreme se vede cum rug\ciunea
destram\ cu u[urin]\ natura p\catului [i o face
s\ dispar\?
A[adar, pentru a ne petrece via]a prezent\
cu bine, pentru a reu[i s\ fugim din calea tutu-
ror p\catelor care ne `ncearc\, [i pentru a p\[i
cu `ncredere `naintea scaunului de judecat\ al
lui Hristos, s\ ne preg\tim ne`ncetat acest leac,
la prepararea c\ruia sunt folosite deopotriv\
lacrimile, str\duin]a, grija [i t\ria sufleteasc\,
`n acest fel, ne vom bucura ne`ncetat de s\n\-
tate [i vom dobândi bunurile viitoare. (Dessprre
necunoa[[terrea lui Dumnezeu)
4 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
PE SCURT
Etap\ preg\titoare
pentru Adunarea
Ecumenic\ de la Sibiu
Joi, 25 ianuarie 2007, `n ca-
drul s\pt\mânii de rug\ciune
pentru unitatea cre[tinilor a
avut loc, la Catedrala „Sfin]ii
Mihail [i Gudule“ din
Bruxelles, o slujb\ ecumenic\.
Aceast\ `ntâlnire a fost orga-
nizat\ ca o etap\ preg\titoare
pentru cea de-a treia Adunare
Ecumenic\ European\ organi-
zat\ de Conferin]a Bisericilor
Europene [i Consiliul Confe-
rin]elor Episcopale Europene,
la Sibiu `ntre 4 [i 9 septem-
brie 2007, cu participarea a
2500 de delega]i ai diferitelor
Biserici [i organiza]ii ecume-
nice. La `ntâlnirea din Bruxe-
lles au fost prezen]i reprezen-
tan]i ai Bisericilor Catolic\,
Ortodox\, Protestant\. Au
participat, de asemenea, dele-
gatul Biroului Permanent al
Bisericii Ortodoxe Române la
Bruxelles, reprezentan]i ai
celor dou\ parohii ortodoxe
române din Bruxelles, iar `n
cadrul slujbei a fost citit\ o
rug\ciune `n limba român\.
(Reprezentata Bisericii
Ortodoxe Rom=ne pe l=ng\ in-
stitu]iile Europene, Biroul
Permanent – Bruxelles).
Patriarhul Ecumenic
va participa la
conferin]a „Locuitorii
P\m=ntului“
La invita]ia pre[edintelui Re-
publicii franceze, Jacques
Chirac, Sanctitatea Sa, Bar-
tolomeu I, Patriarhul Ecu-
menic de la Constantinopol,
va participa [i va sus]ine un
discurs `n cadrul unei con-
ferin]e la Paris, privind ad-
ministrarea ecologic\ mon-
dial\, „Locuitorii P\m=ntu-
lui“. Aceasta se va desf\[ura
`n zilele de 2 [i 3 februarie
2007, informeaz\ Radio
Trinitas. Cu aceast\ ocazie,
pe 1 februarie, la Catedrala
„Sf. {tefan“ din Paris va avea
loc o sear\ liturgic\ `n cin-
stea venirii Sanctit\]ii Sale.
Prima `ntâlnire `ntre
un pap\ [i un [ef de
Guvern din Vietnam
Stabilirea de rela]ii diploma-
tice `ntre Vatican [i Vietnam
ar putea s\ devin\ `n curând
realitate, afirm\ Cardinalul
Pham Minh Man. Arhiepisco-
pul de Ho Chi Minh City a
f\cut aceast\ observa]ie `n
urm\ cu dou\ zile, `n ajunul
`ntâlnirii dintre papa Bene-
dict al XVI-lea [i premierul
vietnamez Nguyen Tan Dung.
Este prima `ntâlnire `ntre un
pap\ [i un [ef de Guvern din
Vietnam, informeaz\ Agen]ia
de [tiri Catholica. „~n noiem-
brie, eu [i câ]iva Episcopi ne-
am `ntâlnit cu pre[edintele
Republicii Socialiste
Vietnam, Nguyen Minh Triet.
Am discutat [i am schimbat
puncte de vedere despre lib-
ertatea religioas\, dreptul la
proprietate, responsabilit\]ile
Bisericii privitoare la dez-
voltarea ]\rii, `n special `n
domeniul educa]iei [i asis-
ten]ei medicale. Pre[edintele
a promis c\ Guvernul va ex-
tinde treptat drepturile, dup\
a[tept\ri. Cred c\ prin `ntâl-
niri [i dialog, Vaticanul [i
Guvernul vietnamez vor
putea s\ se `n]eleag\ mai
bine [i s\ `mbun\t\]easc\
rela]iile. De asemenea, cred
c\ a sosit timpul pentru
rela]ii oficiale. Treptat, pro-
blema leg\turilor diplomatice
cu Vaticanul se contureaz\“,
a spus cardinalul. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
105 ani de la trecerea la cele ve[nice
a mitropolitului Iosif Naniescu
a Cu acest prilej, ieri, 26 ianuarie, IPS Mitropolit Daniel, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi,
a oficiat o slujb\ de pomenire la Catedrala mitropolitan\ veche a C\rturar iscusit [i suflet caritabil,
Iosif Naniescu a p\storit Moldova timp de 27 de ani, `ntre 1875 [i 1902 a Este al doilea ctitor
al Catedralei mitropolitane din Ia[i, dar [i `nnoitor al Seminarului Teologic Ortodox
„Veniamin Costachi“ din Ia[i, prin mutarea de la M\n\stirea Socola la fostul palat al familiei domnitoare
Sturdza `n care ast\zi func]ioneaz\ Facultatea de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ a
~nalt Prea Sfin]itul
Daniel, Mitropolitul
Moldovei [i Bucovinei,
`mpreun\ cu un sobor
de preo]i - consilieri ai
Centrului Eparhial Ia[i
- [i diaconi, a oficiat,
ieri, 26 ianuarie, o sluj-
b\ de pomenire `n me-
moria mitropolitului
Iosif Naniescu, al doilea
ctitor al Catedralei mi-
tropolitane din Ia[i, du-
p\ mitropolitul Venia-
min Costachi. Slujba ca-
re a avut loc la Biserica
„Sf. M. Mc. Gheorghe“ -
vechea Catedral\ mit-
ropolitan\ din Ia[i a
fost prilejuit\ de `mpli-
nirea a 105 ani de la
trecerea la cele ve[nice
a celui care a fost Iosif
Naniescu.
~n cuv=ntul rostit la
finalul slujbei de pome-
nire, IPS Mitropolit Da-
niel a vorbit despre per-
sonalitatea mitropolitu-
lui Iosif Naniescu, su-
bliniind realiz\rile sale
`n condi]iile `n care
Principatele Rom=ne
treceau printr-o perioa-
d\ greu `ncercat\ din [i a ]\rii noastre, [i anu- om milostiv. Ajuta pe tuoase din ]\ri europene lui. A r\mas de mic or-
me a p\storit `n timpul foarte mul]i tineri s\- cu bogat\ tradi]ie cre[- fan de tat\, iar pe c=nd
punct de vedere istoric.
„~n aceste momente de R\zboiului de Indepen- raci, ca s\ urmeze stu- tin\. „De[i era foarte avea numai 10 ani, ma-
pomenire a marelui mi- den]\ din 1877. A tri- dii, a ajutat pe foarte tradi]ionalist `n ceea ce ma sa a devenit c\lug\-
tropolit Iosif Naniescu mis maici ca surori de mul]i oameni, f\r\ a prive[te p\strarea valo- ri]\, el r\m=n=nd `n gri-
caritate pe front ca s\ tr=mbi]a ajutorul pe rilor noastre spirituale, ja unchiului s\u, iero-
ne aducem aminte cu
recuno[tin]\ de ceea ce `ngrijeasc\ de cei r\ni]i, care l-a dat. {i `n spe- liturgice, Iosif Naniescu diaconul Teofilact. A
a fost el [i de ceea ce a a f\cut colecte de haine cial, a fost un om care a era, `n acela[i timp, un fost f\cut rasofor la M\-
[i alimente pentru sol- iubit frumuse]ea [i po- om cu vederi largi, un n\stirea Frumoasa din
f\cut el pentru Biseric\
[i, `n primul r=nd, pen- da]ii care lucrau pe doaba casei lui Dum- intelectual cu o cultur\ Basarabia, ctitoria Sf=n-
tru acest Centru Epar- front, pentru familiile nezeu. Aici, la Ia[i, la deosebit\ [i cu o sensi- tului Voievod {tefan cel
hial. El este unul dintre celor care au suferit din marginea ]\rii (care nu bilitate deosebit\. Deci, Mare, dup\ care a venit
cauza r\zboiului [i a era, desigur, un lucru era un misionar, un om la M\n\stirea „Sf=ntul
ctitorii Catedralei mit-
ropolitane, al doilea cti- fost mitropolit, p\sto- f\r\ semnifica]ie, fiind care `n]elegea care sunt Spiridon“ din Ia[i. Mai
tor, dup\ mitropolitul rind `n timpul ob]inerii a doua capital\ a ]arii, nevoile timpului, care t=rziu, a ajuns profesor
Veniamin Costachi. ~n autocefaliei Bisericii dup\ cum o numea este chemarea Bisericii de religie la dou\ [coli
acela[i timp, este ctitor Ortodoxe Rom=ne, `n regele Carol I), Iosif Na- `ntr-un context istoric din Bucure[ti [i apoi, di-
anul 1885“. niescu a [tiut s\ arate nou“, a mai spus ~nalt rector al Seminarului
al `nnoirii Seminarului
«Veniamin Costachi» deodat\ sensibilitate [i Prea Sfin]ia Sa. central din Bucure[ti,
din Ia[i, prin mutarea „A fost un om care dragoste fa]\ de tradi]ia Ctitorul actualei Cate- dup\ care, la 18 ianu-
acestuia de la M\n\s- rom=neasc\ [i deschi- drale mitropolitane din arie 1873, a ajuns epis-
a iubit frumuse]ea dere european\“, a pre- Ia[i, Iosif Naniescu, a cop la Arge[. ~n 1875, la
tirea Socola `n fostul
palat al familiei dom- [i podoaba cizat IPS Daniel, f\c=nd fost unul dintre cei mai 10 iunie, a fost ales mit-
referire la arhitectura de seam\ ierarhi ai Mol- ropolit al Moldovei [i
nitoare a Sturdze[tilor, casei lui Dumnezeu“
`n 1893, [i este ctitor al Catedralei mitropolita- dovei. S-a n\scut la 15 Sucevei, dup\ titulatura
corului mixt al Catedra- „Iosif Naniescu era ne din Ia[i, construit\ `n iulie 1820, `n Basarabia, de atunci, unde a p\s-
lei mitropolitane din un om evlavios, dar `n stil neoclasic, `nt=lnit [i `ntr-un sat care ]inea torit p=n\ la 26 ianuarie
Ia[i, deoarece pentru acela[i timp era [i un la alte biserici maies- atunci de regiunea Ia[u- 1902. a
prima dat\ a fost accep-
tat un cor mixt, din b\r- Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la
ba]i [i femei, s\ c=nte
`ntr-o Catedral\ `n ]ara
noastr\. Deci, este un
mitropolit care ne-a l\-
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007)
sat mo[tenire at=t pilda Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf.
vie]ii sale, c=t [i un spa- M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la
Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), num\rul de telefon: 0232/276907,
]iu sacru, sf=nt pentru a Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS -
ne ruga. El a p\storit `n la sediul Centrului de Pelerinaj
M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita, Iviron,
timpul unor evenimente Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, „Sf. Parascheva“
deosebit de semnificati- Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia. din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt
ve pentru via]a Bisericii Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport
cu microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri sau acces=nd
Pagin\ realizat\ de `n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Narcisa BALABAN Pelerinaj.

Micii produc\tori de br=nz\ au fost „lega]i de glie“
a Ordinul 301, emis de ANSVSA, va „lega de glie“ ]\ranul rom=n deoarece acesta nu va mai putea comercializa laptele,
br=nza sau alte produse tradi]ionale `n alte pie]e dec=t cele din localitatea `n care au fost fabricate
a Ini]ial, ordinul trebuia s\ intre `n vigoare pe 18 ianuarie, `ns\ a fost ob]inut\ o derogare de [ase luni a Pentru a putea supravie]ui
pe pia]\, ]\ranii vor trebui s\ respecte normele de igien\ [i salubritate existente, apoi s\ cear\ derog\ri de la autorit\]i
pentru a putea vinde marfa `n pie]ele din alte localit\]i a }\ranii vor trebui s\ aplice [i s\ respecte m\surile privind prevenirea
contamin\rii produselor primare prin aer, ap\ [i sol cu de[euri sau produse medicinale veterinare a
Pe zi ce trece, condi]iile
impuse de Ministerul A-
griculturii micilor produ-
c\tori devin tot mai grele,
cele mai multe dintre nor-
mele europene fiind „trans-
plantate“ direct `n legis-
la]ia rom=neac\, f\r\ a
exista adapt\ri la condi-
]iile de la noi din ]ar\.
Toate m\surile impuse nu
fac dec=t s\ scoat\ micul
produc\tor de pe pia]\, sin-
gura [ans\ de supravie]uire
a acestuia fiind asocierea `n
grupuri de produc\tori
sau investi]iile majore `n
modernizare. Pentru a
putea s\ `i controleze mai
bine, Autoritatea Na]io-
nal\ Sanitar Veterinar\
inten]ioneaz\ s\ interzic\
produc\torilor s\ `[i mai
v=nd\ marfa `n alte zone
dec=t cele `n care locuiesc,
dovad\ fiind ordinul 301
emis de cur=nd.
Acesta interzice micilor
produc\tori s\ comerciali-
zeze produsele tradi]iona-
le mai departe de 30 de
kilometri de localitatea
unde au fost produse. A-
ceast\ m\sur\ este prac-
tic, o „legare de glie“, a
produc\torului, ce va du-
ce `ncet la dispari]ia
comer]ului m\runt prac-
ticat de ]\rani. Tradi]ion-
ala br=nz\ de Sibiu, de
exemplu, nu va mai
putea fi comercializat\ `n
alte zone dec=t cele ale
Sibiului. La fel [i ca[cav-
alul, sau br=nza de {i-
pote, proasp\t `nregis-
trate. Chiar dac\ apli-
carea ordinului a fost
am=nat\ cu [ase luni,
acesta urm=nd s\ intre `n
vigoare abia `n luna iulie,
totu[i, condi]iile vor fi
acelea[i.
Una dintre condi]iile impuse
produc\torilor este realizarea de investi]ii,
`n special `n igien\ [i salubritate
5 PAGINA AGRICULTORULUI
Despre logica acestui
ordin ne-a explicat Florica
Haraga, [ef serviciu `n
cadrul Direc]iei pentru
Agricultur\ [i Dezvoltare
Rural\ din Ia[i (DADR).
„Ordinul se refer\ `n
primul r=nd la micii pro-
duc\tori care nu sunt au-
toriza]i. Ace[tia vor trebui
s\ se ascocieze [i apoi, re-
spect=nd normele de igie-
n\ [i salubritate, vor pu-
tea cere derog\ri de la
ANSVSA, [i vor vinde pro-
dusele oriunde. Dar, `n
primul r=nd, pentru a be-
neficia de derog\ri, tre-
buie respectate cu stricte-
]e normele de igien\ [i
salubritate. {i `n cazul
st=nelor, acestea trebuie
s\ aib\ ap\ curent\, iar
ciobanii s\ se spele `na-
inte de a face br=nza,
chiar dac\ o vor face `n a-
celea[i cazane ca [i `nain-
te, apoi, trebuie s\ aib\
carnete de s\n\tate, pen-
tru a nu exista riscul s\
transmit\ unele boli. De
asemenea, oile trebuie de-
zinfectate `nainte de a fi
mulse, [i s\ se foloseasc\
mulg\tori automate, nu
cu m=na, ca p=n\ `n pre-
zent“, a explicat Florica
Haraga.
Practic, `n loc s\ `i
oblige `n mod direct s\
respecte toate condi]iile
de salubritate [i de igien\,
ANSVSA a preferat s\ re-
stric]ioneze comercializa-
rea produselor tradi]iona-
le `n alte zone dec=t cele
unde au fost produse.
„Norme privind
v=nz\rile directe“
Noua norm\ sanitar
veterinar\ a stabilit mo-
~ncep=nd cu luna iulie, comercian]ii de produse tradi]ionale vor
putea vinde marfa doar `n pie]ele din jude]ul de provenien]\
dul `n care se desfasoar\
„v=nzarea direct\“ de pro-
duse primare, adic\ `n
pie]e. Astfel, „v=nzarea
direct\“ se va putea face
direct din gospod\rie sau,
pentru cantit\]i mici,
marfa poate fi livrat\ [i
unit\]ilor de v=nzare cu
am\nuntul din localitatea
unde a fost produs\ marfa
sau din localit\]ile `nveci-
nate, dar din acela[i jude].
Mai exist\ o posibilitate,
v=nzarea cu ocazia t=rgu-
rilor, pie]elor, expozi]iilor
sau alte asemenea ocazii,
organizate periodic. Le-
giuitorul stabile[te [i ceea
ce `nseamn\ cantit\]i
mici. Astfel, nu vor putea
fi v=ndute dec=t cel mult
1.000 de litri de lapte pe
s\pt\m=n\ sau 100 kg de
pe[te pe transport.
Nici orice produs de ori-
gine animal\ nu este per-
mis s\ fie v=ndut direct,
chiar [i `n aceste condit]i
extrem de restrictive. Lista
este destul de interesant\
[i cuprinde melci de cres-
c\torie [i s\lbatici, pe[te [i
v=nat, lapte [i produse din
lapte, ou\, „molu[te bi-
valve vii“, miere [i carne de
pas\re [i iepure.
Micii produc\tori tre-
buie s\ se `nregistreze la
autorit\]ile sanitare vete-
rinare dac\ vor s\ apeleze
la v=nz\ri directe. Cererea
trebuie s\ cuprind\, pe
l=ng\ denumirea [i adresa
produc\torului, [i tipurile
[i cantit\]ile de produse
destinate v=nz\rii directe,
dar [i locurile de v=nzare.
Autorit\]ile sanitare vete-
rinare vor trebui s\ acorde
un num\r de `nregistrare
pentru fiecare produc\tor
`n parte, dar numai dup\
ce au verificat condi]iile de
produc]ie [i v=nzare de
care dispune micul pro-
duc\tor.
Obliga]iile
produc\torilor
}\ranii vor trebui s\
aplice [i s\ respecte m\-
surile privind prevenirea
contamin\rii produselor
primare prin aer, ap\ [i sol
cu de[euri sau produse me-
dicinale veterinare etc.,
precizeaz\ ordinul. Tre-
buie s\ aib\ grij\ de m\su-
rile de bun\stare pentru
animalele de la care re-
zult\ marfa, trebuie s\ ex-
iste „dotare cu ap\ pota-
bil\ sau ap\ curat\ ori-
c=nd este necesar“ [i tre-
buie s\ se asigure c\ per-
sonalul care manipuleaz\
produsele este `n stare
bun\ de s\n\tate [i c\ a
fost instruit `n ceea ce
prive[te regulile generale
de igien\. Micii produc\-
tori trebuie s\ mai aib\
grij\ de „evitarea pe c=t po-
sibil a contamin\rii zoono-
zelor sau agen]ilor zoono-
tici transmisibili la oameni
prin intermediul pro-
duselor primare“, dar vor
trebui s\ ]in\ [i o eviden]\
cu cantit\]ile de produse
v=ndute. Mai mult dec=t
at=t, ]\ranii vor trebui s\
p\streze [i documentele
referitoare la hrana ani-
malelor [i la produsele
medicinale de uz veterinar
folosite, `n cazul `n care an-
imalele au fost bolnave [i
au urmat un tratament.
Cea mai mare
penalizare-
interzicerea v=nz\rii
Ordinul bucluca[ care
va intra `n vigoare `n luna
iulie a acestui an prevede
[i m\suri de penalizare `n
cazul `n care nu au fost
respectate normele im-
puse. Potrivit acestuia, `n
cazul `n care nu este re-
spectat\ legisla]ia, at=t
privind igiena produselor,
S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
c=t [i conformarea la nor-
mele de v=nzare direct\.
~n cazul `n care, la dou\
controale succesive micii
produc\tori sunt g\si]i `n
neregul\, li se va interzice
v=nzarea direct\ p=n\ la
remedierea problemelor
descoperite. Legea preve-
de [i faptul c\ produc\-
torii trebuie verifica]i cel
pu]in o dat\ pe an.
{anse mai mari au
grupurile de
produc\tori
Potrivit legisla]iei emi-
se, sau, mai degrab\
„transplantate“ din UE,
singura [ans\ de supra-
vie]uire a ]\ranului rom=n
este asocierea `n grupuri
de produc\tori, sau in-
vesti]iile `n aparatur\,
adic\, s\ devin\ o societa-
te comercial\ cu un flux
tehnologic controlat. Cu
alte cuvinte, ori va produ-
ce `n continuare produse
tradi]ionale, `n cazul a-
cesta urm=nd s\ se aso-
cieze [i s\ fac\ investi]ii `n
acest sens, ori se moder-
nizeaz\ [i investe[te `ntr-o
fabric\ de procesare.
~n cazul `n care vrea s\
mearg\ pe produse tradi-
]ionale, pe care s\ le v=n-
d\ [i `n alte localit\]i de-
c=t cea `n care au fost pro-
duse, ]\ranii trebuie s\ se
asocieze [i s\ cumpere
tancuri de r\cire a lap-
telui, instala]ii de muls
automate, [i s\ evite pe
c=t se poate contactul di-
rect cu laptele sau pro-
dusul fabricat.
Pentru aceste achizi]ii,
unui grup de produc\tori
`i este mult mai u[or s\
primeasc\ sprijin din par-
tea autorit\]ilor, deoare-
ce, `nc\ se pot cump\ra
tancuri de r\cire sau in-
stala]ii de muls subven-
Pagin\ realizat\ de Silviu DASC|LU
]ionate, iar UE acord\
bani grupurilor de pro-
duc\tori pentru investi]ii.
~n cazul `n care vrea s\
v=nd\ produsele ca [i
p=n\ `n prezent, `n scurt
timp nu va mai putea face
acest lucru. Din iulie va fi
interzis\ v=nzarea di-
rect\ `n alte pie]e dec=t
cele din localitatea unde a
fost produs\ marfa, iar pe
viitor, nu este exclus ca
produsele ]\ranilor s\ nu
mai aib\ voie deloc s\ fie
comercialziate `n nici un
fel de pia]\.
Autorit\]ile
sunt de neclintit
Marea problem\ a aces-
tui ordin este c\ nu per-
mite v=nz\rile directe nici
`n condi]iile `n care pro-
dusele ar fi curate [i s\-
n\toase. „Nu exist\ posi-
bilitatea de a fi controlat\
trasabilitatea produselor“,
a explicat `n urm\ cu
c=teva zile Marian Avram,
[eful ANSVSA. Prin tra-
sabilitate se `n]elege ur-
m\rirea produsului de la
materie prim\ la con-
sumator, pe `ntreg lan]ul.
Oficialul ANSVSA a fost
de neclintit nici c=nd s-a
pus problema ambal\rii [i
etichet\rii acestor pro-
duse, pentru a se cunoa[te
originea produsului, care
ar urma [i el s\ fie verifi-
cat sanitar veterinar.
Problema mieilor
Ordinul `n discu]ie nu
spune nimic, `ns\, despre
comercializarea c\rnii de
oaie sau de vit\. Pre[edin-
tele ANSVSA spune c\ se
poate comercializa carne
de oaie, dar numai cu certi-
ficat sanitar veterinar [i `n
locuri autorizate. Mai
complicat este atunci c=nd
se pune problema mieilor
vii, ce se va acutiza `n scurt
timp, av=nd `n vedere a-
propierea s\rb\torilor pas-
cale. Avram a precizat c\,
dac\ clientul dore[te s\
respecte `ntocmai legis-
la]ia, mieii vii pot fi achi-
zi]iona]i numai din t=rguri
autorizate. „Pentru t\iere,
mielul trebuie dus la aba-
tor“, a spus Avram. Numai
c\ abatoarele au voie s\
primesc\ la t\iere numai
animale din ferme autor-
izate. Observ=nd absurdul
situa]iei, autorit\]ile au
anun]at c\ pot apela la
derog\ri de la lege, pe pe-
rioade scurte de timp, de
dou\ s\pt\m=ni de exem-
plu, cum ar fi de Pa[ti, pen-
tru ca popula]ia s\ se
poat\ aproviziona cu carne
de oaie. a
6 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
PE SCURT
Vl\descu discut\
la Bruxelles despre
taxa de `nmatriculare
Ministrul Finan]elor, Sebastian
Vl\descu, a declarat c\ se va
`ntâlni luni [i mar]i, la Bru-
xelles, cu reprezentan]ii Comisiei
Europene pentru a discuta depre
taxa de prim\ `nmatriculare
auto. „Nu exist\, `n acest mo-
ment, o pozi]ie oficial\ a CE fa]\
de taxa de prim\ `nmatriculare a
autoturismelor. Voi avea `ntâl-
niri cu reprezentan]ii Direc]iei
de Taxe [i Impozite la Bruxelles,
inclusiv cu Laszlo Kovacs, comi-
sarul european pentru taxe [i
impozite“, a precizat Vl\descu.
Taxa de `nmatriculare a autotu-
rismelor, `n vigoare la 1 ianuarie
2007, este incompatibil\ cu
Tratatul de aderare a României
[i cu jurispruden]a Cur]ii eu-
ropene de justi]ie, potrivit rapor-
tului CE din septembrie. Minis-
trul Finan]elor, Sebastian Vl\de-
scu, a afirmat c\ CE nu a contes-
tat dreptul României de a insti-
tui aceast\ tax\, singura obser-
va]ie a forului european fiind
legat\ de modul de calcul, din
cauza c\ruia cota taxei pentru
ma[inile vechi ajunge s\ dep\-
[easc\ valoarea rezidual\ a auto-
turismului. Taxa de prim\ `nma-
triculare se calculeaz\ `n func]ie
de trei variabile: vechimea
ma[inii, tipul de catalizator
(euro) [i capacitatea cilindric\ a
ma[inii. Autoturismele cu o
vechime mai mic\ de [ase luni
sunt considerate ca fiind noi.
Rom=nia poate
absorbi 85% din
fondurile structurale
România poate `nregistra un
grad de absorb]ie a fondurilor
structurale de peste 85% pân\ `n
2010, a declarat ministrul
Finan]elor Publice, Sebastian
Vl\descu. Potrivit acestuia, data
la care puteau fi depuse primele
proiecte pentru accesarea de fon-
duri europene a fost 1 ianuarie
2007. Primele cinci programe vor
fi aprobate s\pt\mâna viitoare,
iar cea mai mare parte a
sumelor aferente vor putea fi
cheltuite imediat dup\ aprobare.
Vl\descu a explicat c\ gradul de
absorb]ie a fondurilor alocate an-
ului 2007 nu poate fi apreciat la
finele anului 2007, `ntrucât de-
cont\rile de la Comisia
European\ se fac `n 2008. „Am
`nchis Programul PHARE 2004,
`n 2006, cu peste 90% grad de
absorb]ie“, a ad\ugat Vl\descu.
60 de mii de bilete
de odihn\
prin Casa de Pensii
Casa Na]ional\ de Pensii [i alte
Drepturi de Asigur\ri Sociale
(CNPAS) va contracta aproxima-
tiv 60.000 de bilete de odihn\
pentru anul 2007, a declarat
pre[edintele CNPAS, Mihai {ei-
tan. CNPAS va organiza licita]ia
pentru biletele de odihn\ `n luna
mai sau iunie. Anul trecut, Casa
Na]ional\ de Pensii a contractat
65.000 de bilete de odihn\, iar
tariful mediu pe bilet a fost situ-
at `ntre 400 [i 500 de lei. {eitan
nu a f\cut nici o estimare asupra
tarifului mediu pentru anul
2007, `ns\ `n cazul biletelor de
tratament, tariful mediu a cres-
cut cu circa 15% fa]\ de 2006.
Casa Na]ional\ de Pensii [i alte
Drepturi de Asigur\ri Sociale va
contracta aproximativ 230.000
de bilete de tratament pentru
anul 2007, potrivit secretarului
general al CNPAS, {tefana
Aghergheloaei. Tariful
mediu/bilet de tratament se
situeaz\ la aproximativ 1.000 de
lei, fa]\ de 872 de lei `n 2006.
Anul trecut, CNPAS a contractat
285.633 de locuri la unit\]ile de
tratament balnear. a
Trei sferturi dintre rom=nii pleca]i `n UE muncesc `n agricultur\
Peste 80% din românii
pleca]i la munc\ `n str\i-
n\tate prin Oficiul pentru
Migra]ia For]ei de Munc\
(OMFM), `n 2006, au muncit
`n agricultur\, pentru salarii
cuprinse `ntre 700 [i 1.200 de
euro pe lun\.
OMFM a intermediat, `n
2006, plecarea la munc\ `n
str\in\tate a unui num\r de
53.000 de români, dintre care
cei mai mul]i au plecat `n
Germania (38.548) [i `n Spa-
Vinul rom=nesc, `ntre primele zece din lume
a Rom=nia se situeaz\ pe locul 9 `n lume la produc]ia de vin [i pe locul 10 `n privin]a suprafe]elor
cu vi]\-de-vie a Uniunea European\ produce anual 178 de milioane de hectolitri de vin pe an, de]in=nd
45% din suprafa]a viticol\ pe plan mondial [i 60% din produc]ia mondial\ a Societatea
viniviticol\ Cotnari SA din jude]ul Ia[i a `ncheiat anul 2006 cu o cifr\ de afaceri de 22,5 milioane de euro
[i un profit de 1,2 milioane de euro, dup\ ce au fost vândute 9,4 milioane de sticle cu vin a
Rom=nia se situeaz\
pe locul 9 `n lume la pro-
duc]ia de vin [i pe locul
10 `n privin]a suprafe]e-
lor cu vi]\-de-vie. China
este cea mai important\
de]in\toare de suprafe]e
viticole din lume. Are
deja peste patru sute de
mii de hectare, iar rit-
mul de cre[tere este, ca
tot ce se `nt=mpl\ `n
China, accelerat. ~n plan
european, România ocu-
p\ locul 5 `n ceea ce
prive[te suprafe]ele cul-
tivate cu vi]\-de-vie
dup\ Spania, Fran]a,
Italia [i Portugalia.
Produc]ia de struguri
pentru vin a Rom=niei
este de 3,1% din cea
European\. Acest fapt
situeaz\ ]ara noastr\ pe
locul 6 `n Europa dup\
Fran]a, Italia, Spania,
Germania [i Grecia. {i
tot locul 6 `i revine Ro-
m=niei `n clasamentul
celor mai mari ]\ri euro-
pene produc\toare de vi-
nuri, dup\ Fran]a, Ita-
lia, Spania, Germania [i
Portugalia. Produc]ia
autohton\ de vin este de
3 mil. hl [i reprezint\
2,9% din produc]ia euro-
pean\.
Printre cele mai con-
sumate vinuri din lume
se num\r\: Chardonnay,
Cabernet Sauvignon [i
[ampania.
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MAI GREU DE VERIFI-
CAT CONTURILE BANCARE:
Ministrul Justi]iei, Monica
Macovei, a declarat c\ pen-
tru supravegherea conturilor
bancare, prin Ordonan]a
99/2006 referitoare la in-
stitu]iile de credit, s-a impus
o condi]ie `n plus, aceea de a
se pune la dispozi]ia procu-
rorilor informa]ii despre con-
turi doar dup\ `nceperea ur-
m\ririi penale. Macovei a
spus c\ la proiectul Ordo-
nan]ei de Urgen]\ 131/2006
privind organizarea [i func-
]ionarea Direc]iei de Investi-
gare a Infrac]iunilor de Cri-
minalitate Organizat\ [i Te-
rorism (DIICOT) au lucrat
dou\ pesoane din Ministerul
Justi]iei [i cei de la Parche-
tul instan]ei supreme. Maco-
vei a precizat c\ `n continua-
re judec\torul este cel care
emite mandat pentru perche-
zi]ia informatic\, adic\ a cal-
culatorului sau pentru citi-
rea mailurilor.
ECONOMIC
nia (14.273). Celelalte ]\ri `n
care au mai plecat aproxima-
tiv dou\ sute de români au
fost Elve]ia, Fran]a [i Qatar.
Muncitorii pleca]i, `n
2006, `n str\in\tate, au câ[-
tigat un total de 157.000.000
de euro, din care aproape o
sut\ de milioane au revenit
celor care au lucrat `n Ger-
mania. Cel mai mare salariu
pe care l-au primit românii
intermedia]i de OMFM a fost
de 3.100 de euro pe lun\, `n
Produc]ia UE
Uniunea European\
produce anual 178 de
milioane de hectolitri de
vin pe an, de]in=nd 45%
din suprafa]a viticol\ pe
plan mondial [i 60% din
produc]ia mondial\ de
vin [i din consumul de
vin. ~n UE exist\ peste
1,5 milioane de companii
produc\toare de vinuri.
Pozi]ia pe plan mondial
a Uniunii `n domeniul
viticol este amenin]at\
de vinurile din Aus-
tralia, Africa de Sud [i
China.
a MA{IN| DE 1.700 DE
EURO: Compania indian\
Tata Motors ar putea produ-
ce `mpreun\ cu Fiat un auto-
mobil care va fi vândut pe
pia]a indian\ cu pre]uri `n-
cepând de la 100.000 de ru-
pii (1.700 de euro), `ncepând
cu 2008. Oficialii de la Tata
au spus c\ accept\ propune-
rea Fiat de a participa la
proiectul „ma[inii de 100.000
de rupii“, despre care indie-
nii au oferit primele infor-
ma]ii `n 2004. Indienii au
spus c\ implicarea Fiat nu
va fi foarte mare, `ns\ pro-
duc\torul din Torino ar pu-
tea aduce `mbun\t\]iri fina-
le designului. Cei de la Tata
au spus c\ deja au construit
prototipuri ale vehiculului [i
au ad\ugat c\ totul ar fi mers
mult mai repede, dac\ Fiat
ar fi decis s\ se implice `n
proiect acum 4-5 ani. Ma[ina
ar urma s\ intre pe pia]\ `n
2008, iar pentru `nceput,
produc]ia anual\ va fi de
250.000 de unit\]i.
Elve]ia, `n domeniul sanitar.
~n cele dou\ ]\ri `n care au
plecat cei mai mul]i dintre
muncitori, ocupa]ia prepon-
derent\ a fost agricultura.
Astfel, dintre cei pleca]i `n
Germania, 78% au muncit `n
agricultur\, pe baz\ de con-
tract de trei luni, [i au
câ[tigat un salariu de 800 de
euro lunar. Cu toate acestea,
cele mai mari salarii au
revenit celor care au lucrat
`n industrie, `n gastronomie
Ast\zi, cel mai scump
vin care poate fi cum-
p\rat este un soi ameri-
can, Montrachet, din
1978, ce cost\ 24.000 de
dolari sticla.
Un „Château Mar-
gaux“ din 1787 a fost pus
la v=nzare la pre]ul de
500.000 de dolari,
purt=nd, de asemenea,
ini]ialele lui Jefferson.
Lansat\ `n regim de con-
signa]ie de un nobil en-
glez, sticla s-a spart, iar
compania de asigur\ri a
fost nevoit\ s\ pl\teasc\
225.000 de dolari.
Cea mai scump\ [am-
panie din lume va fi lan-
a CEL MAI MARE PRE}
AL AURULUI DIN ULTIMELE
5 LUNI: Pre]ul aurului a
crescut pe pia]a londonez\,
la cea mai mare valoare din
ultimele cinci luni, de 651,80
de dolari/uncie. Investitorii
cred c\ e posibil ca aurul s\
ating\ noi vârfuri, pe baza
a[tept\rilor de depreciere a
dolarului. Argintul a urcat la
cea mai mare cota]ie din ul-
tima lun\, `n timp ce pre-
]urile paladiului au atins
valoarea de 349 de dolari/un-
cie, cea mai ridicat\ din ul-
timele patru luni [i jum\-
tate. Dup\ câteva `ncerc\ri
recente, aurul a reu[it s\
sparg\ bariera de 650 de
dolari/uncie, iar anali[tii eco-
nomici spun c\ un dolar mai
slab [i cre[terea pre]urilor
petrolului ar trebui s\ sus-
]in\ majorarea pre]ului au-
rului. „~n ansamblu, avem `n
continuare un peisaj macro-
economic care este relativ
pozivit pentru investitorii `n
sau care au f\cut menaj,
domenii `n care au fost
pl\ti]i cu 1.200 de euro.
~n Spania, peste 93% din
cei pleca]i au lucrat `n agri-
cultur\, cu contracte `ntre o
lun\ [i un an [i cu salarii
cuprinse `ntre 700 [i 1.200
de euro. Cel mai bine pl\ti]i
români din Spania au fost
cei care au lucrat `n con-
struc]ii, cu un salariu de
1.500 de euro pe lun\.
Potrivit OMFM, num\rul
sat\ de grupul francez
Pernod Ricard. Sticla va
fi v=ndut\ cu aproxima-
tiv 1.000 de euro [i va
face concuren]\ celebrei
Dom Pérignon. {ampa-
nia de 1.000 de euro este
un vin alb din tipul Belle
Epoque al casei Perrier-
Jouët. P=n\ `n prezent,
aceste sticle erau v=ndu-
te cu 300-400 de euro.
1,2 milioane de euro,
profit la Cotnari
Societatea viniviticol\
Cotnari SA din jude]ul
Ia[i a `ncheiat anul 2006
cu o cifr\ de afaceri de
aur“, a spus analistul pentru
Michael Widmer.
a RUSIA VREA S| V+N-
D| ARMAMENT ~N INDIA:
Rusia caut\ noi pie]e pentru
petrolul din Siberia. Una
dintre ele este India unde
pre[edintele Vladimir Putin
vrea s\ vând\ energie [i ar-
mament. Acordurile comerci-
ale discutate se cifreaz\ la
miliarde de dolari. Cele dou\
]\ri vor produce `mpreun\
un avion militar de trans-
port. Anali[tii se a[teapt\ ca
la `ntâlnirile pre[edintelui
Putin cu premierul indian s\
fie discutate contracte de
peste 10 miliarde de dolari
`n domeniul ap\r\rii, prin-
tre care vânzarea a 300 de
tancuri [i 100 de avioane de
lupt\. ~n domeniul ener-
getic, Rusia se ofer\ s\ con-
struiasc\ patru reactoare
nucleare `n India. India a de-
venit extrem de interesant\
pentru Rusia care dore[te
acum o apropiere de ea. a
femeilor plecate a fost
aproximativ egal cu cel al
b\rba]ilor, la o diferen]\ de
aproximativ o mie `n favoa-
rea celor din urm\, iar
jum\tate dintre cei pleca]i
au avut vârsta cuprins\
`ntre 26 [i 35 de ani. Zona
din care au plecat cei mai
mul]i români (peste 10.000)
a fost centrul ]\rii, urmat\
de zona de sud [i Muntenia
(peste 9.000) [i zona de vest
(aproape 7.000). a
22,5 milioane de euro [i
un profit de 1,2 milioane
de euro, dup\ ce au fost
vândute 9,4 milioane de
sticle cu vin.
Acest lucru a fost posi-
bil, sus]in reprezentan]ii
societ\]ii Cotnari SA,
dup\ ce `n cursul anului
trecut au fost accesate
fonduri SAPARD cu aju-
torul c\rora s-a dat `n
folosin]\ cel mai mare
combinat de vinifica]ie
din Moldova.
Conducerea SC Cot-
nari SA a accesat dou\
fonduri SAPARD `n va-
loare de 3,5 milioane de
euro, din care 2,9 milioa-
ne de euro eligibile. Fon-
durile au fost utilizate
pentru modernizarea
combinatului de vinifica-
]ie, dar [i pentru achizi-
]ionarea de ma[ini [i uti-
laje viticole. Noua tehno-
logie a dus la ridicarea
standardelor de calitate
a soiurilor de vin produ-
se la Cotnari SA. a
Vremea `n ]ar\:
S=mb\t\, 27 ianuarie
Cerul va fi mai mult
noros [i va ninge local `n
jum\tatea de nord a ]\rii [i
izolat `n restul teritoriului.
V=ntul va deveni moderat
cu intensific\ri temporare
`n majoritatea zonelor, iar
la munte va sufla tare vis-
colind sau spulber=nd nin-
soarea. Temperaturile mi-
nime vor fi cuprinse `ntre
-8 [i 0 grade, mai sc\zute `n
depresiuni, dar [i mai ridi-
cate pe litoral. Tempera-
turile maxime vor fi cu-
prinse, `n general, `ntre -2
[i 6 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 27.01.2007
Dolar SUA 2,6420 (26 420)
Euro 3,4107 (34 107)

S=rbii democra]i refuz\ din nou independen]a Kosovo
Serbia `[i men]ine `n con-
tinuare atitudinea, nefiind de
acord cu orice form\ de inde-
penden]\ pentru Kosovo, `n
timp ce mediatorul ONU,
Martti Ahtisaari, prezenta `n
aceea[i zi, la Viena, propune-
rile sale privind noul statut
al provinciei. „Serbia nu are
un plan B: ea `[i men]ine re-
fuzul de a ceda o provincie
reprezentând 15% din terito-
riul s\u [i pe care sârbii o
consider\ ca fiind leag\nul
culturii [i istoriei lor“, a de-
clarat ministrul sârb al Eco-
nomiei, Predrag Bubalo. „Po-
zi]ia noastr\ este afirmat\ `n
noua Constitu]ie [i `n cele
dou\ rezolu]ii ale Parlamen-
MAE acuz\
Ucraina c\
vrea s\ fac\
navigabil
canalul
B=stroe
Autorit\]ile române
au sesizat Comitetul de
Implementare al Con-
ven]iei de la Espoo cu
privire la nerespectarea
de c\tre Ucraina a Ra-
portului Comisiei de
Anchet\ Interna]ional\
referitor la proiectul
„B`stroe“. Potrivit unui
comunicat al Mministe-
rului de Afaceri Exter-
ne al Rom=niei remis
presei vineri, `n scrisoa-
rea de sesizare adresa-
t\ `n 23 ianuarie Comi-
tetului de Implementa-
re, Ministerul Afaceri-
lor Externe reclam\
faptul c\ autorit\]ile de
la Kiev ignor\ `n conti-
nuare recomand\rile
Comisiei de Anchet\
Interna]ionale, pentru
anul 2007 scopul Kievu-
lui fiind acela de a reda
canalul naviga]iei. De
asemenea, partea ro-
mân\ a ar\tat [i c\ la
toate demersurile `ntre-
prinse `n plan bilateral,
partea ucrainean\ nu a
transmis un r\spuns pe
fond la nici una din
chestiunile avansate.
Dincolo de termenii
diplomatici din nota
MAE, reiese iritarea
Bucure[tiului fa]\ de
refuzul constant al dia-
logului din partea u-
crainean\, dublat de ig-
norarea oric\ror preo-
cup\ri ecologice a aces-
teia privind Delta Du-
n\rii. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a ADRIAN N|STASE, DIN
NOU URM|RIT PENAL ~N
DOSARUL MUZEULUI DE
ART|: Magistra]ii Cur]ii de
Apel Bucure[ti au recoman-
dat, ieri, procurorilor s\ re-
`nceap\ ancheta [i urm\rirea
penal\ `n cazul lui Adrian
N\stase, care a fost cercetat
`n dosarul Muzeului Na]ional
de Art\ Contemporan\. Fos-
tul premier a fost pus sub a-
cuzare de procurori, `mpreu-
n\ cu Petre Badea, patronul
Aedificia Carpa]i. Cei doi
erau acuza]i de abuz `n servi-
ciu cu privire la proiectarea [i
execu]ia lucr\rilor de la mu-
zeu. Dup\ finalizarea anche-
Pre[edintele Serbiei, Vojislav Kostunica, respinge
presiunile NATO [i ONU `n favoarea albanezilor
tului. Dac\ solu]ia propus\
este contrar\, noi vom ap\ra
ceea ce este `n Constitu]ie [i
Emil Boc neag\ orice leg\tur\
necurat\ cu jurnali[tii aresta]i la Cluj
Dosarul Gazeta, `n
care sunt judeca]i pen-
tru [antaj 9 jurnali[ti
clujeni, dintre care 5 se
afl\ `n arest, cap\t\ co-
nota]ii politice prin dez-
v\luirea unor `nregis-
tr\ri telefonice ale pro-
curorilor. Printre cei
men]iona]i `n stenogra-
mele procurorilor se afl\
liderii democra]i Emil
Boc [i Ioan Oltean.
Stenograme
interpretate
tenden]ios
Pre[edintele PD, Emil
Boc, primar al municipi-
ului Cluj-Napoca, a de-
clarat, ieri, `ntr-o con-
ferin]\ de pres\, c\ so-
licit\ Serviciului Terito-
rial DIICOT Cluj preci-
z\ri `n leg\tur\ cu ste-
nogramele aflate la do-
sarul Gazeta, `n care
apare o convorbire tele-
fonic\ `ntre el [i jurna-
listul Liviu Man, arestat
`n dosar. Boc s-a `ntre-
bat de ce stenograma
convorbirii sale cu Liviu
Man - pre[edintele Trus-
tului Gazeta, arestat
pentru [antaj - a fost
men]inut\ la dosar, `n
condi]iile `n care nu este
`nvinuit, sus]inând c\
astfel i s-au adus grave
prejudicii de imagine. „A
lega `n mod arbitrar nu-
mele unei persoane pu-
blice de o anumit\ ac]iu-
ne constituie lezarea
imaginii publice [i `ncal-
c\ art. 26 din Constitu-
]ie, care vizeaz\ dreptul
la propia imagine“, a
tei, procurorii au decis `ns\
scoaterea de sub urm\rire
penal\ a lui N\stase. Solu]ia
a fost contestat\ de arhitec-
tul Anca Petrescu, iar, ieri,
magistra]ii Cur]ii de Apel i-
au dat acesteia câ[tig de
cauz\. Fostul prim-ministru
a dorit s\ precizeze `ns\ c\
este extrem de mândru c\ a
realizat, `n perioada mandat-
ului s\u, primul muzeu de
art\ contemporan\ din Ro-
mânia [i a opinat c\ „ne-
mul]umirile pleac\ de la de-
talii privind construc]ia“ pe
care nu le cunoa[te. El a mai
amintit c\ `n locul unde as-
t\zi este muzeul se afla un
depozit de gunoi, `n condi]iile
ACTUALITATE
`n rezolu]ii“, a ]inut s\ adau-
ge ministrul sârb. La sfâr[i-
tul lunii octombrie anul tre-
Emil Boc `[i d\ cuv=ntul
c\ nu face afaceri tulburi cu nimeni
spus Boc. Primarul mu-
nicipiului Cluj-Napoca
sus]ine c\, `n cazul `n
care nu va primi expli-
ca]iile oficiale pe care le
solicit\, `[i rezerv\ drep-
tul de a-i da `n judecat\
pe procurori.
Boc face
apel la logic\
Emil Boc a precizat c\
cererea pe care i-a adre-
sat-o telefonic Liviu Man
`n privin]a acord\rii u-
nor spa]ii publicitare `n
sta]iile de transport `n
`n care se preconiza, `nainte
de Revolu]ie, s\ fie construite
apartamentele so]ilor Ceau-
[escu.
a VIOREL COM|NI}|
ESTE NOUL {EF AL FISCU-
LUI: Viorel Com\ni]\, pro-
pus de PD pentru preluarea
pre[edin]iei ANAF, a primit
avizul ministrului Finan]e-
lor, Sebastian Vl\descu, `n
urma discu]iei pe care au
avut-o ieri, [i va fi numit pe
post, s\pt\mâna viitoare, de
c\tre premierul T\riceanu,
sus]in surse din Finan]e.
Premierul i-a trimis minis-
trului Finan]elor, Sebastian
Vl\descu, propunerea PD,
pentru un punct de vedere [i
cut, Serbia a adoptat prin ref-
erendum o nou\ Constitu]ie,
`n care Kosovo, a c\rei pop-
ula]ie `n propor]ie de 90% al-
banez\ cere independen]a,
figureaz\ ca parte inalien-
abil\ a teritoriului sârb. O
pozi]ie similar\ are [i pre[ed-
intele s=rb Vojislav Kostuni-
ca, care se opune din r\sput-
eri unor concesii prea mari
f\cute albanezilor kosovari,
dornici de o apropiere c=t mai
mare de Tirana.
Av=nd `n vedere c\ aceas-
t\ pozi]ie intransigent\ vine
chiar din partea democra]ilor
afla]i la putere la Belgrad [i
pentru a pre`nt=mpina o re-
ac]ie mai dur\ din partea na-
comun [i care a f\cut va-
luri `n pres\ nu respecta
legea, astfel c\ nu a fost
onorat\. El a ad\ugat c\
i-a r\spuns la telefon lui
Liviu Man (convorbirea
a avut loc pe 30 ianuarie
2006) `ntrucât r\spunde
tuturor persoanelor, in-
clusiv ziari[tilor, [i c\ nu
poate [ti dinainte despre
ce va fi `ntrebat. Liderul
PD a mai spus c\ nu a
fost niciodat\ [antajat,
c\ nu este [antajabil [i
c\, nefiind `nvinuit cu
nimic, nu `n]elege de ce
se tot face leg\tura `ntre
a declarat c\, `n func]ie de o-
pinia acestuia, va lua o deci-
zie. Com\ni]\ este din Sibiu
[i de]ine `n prezent func]ia
de director general al Direc-
]iei de Accize [i Tranzite Va-
male din cadrul Autorit\]ii
Na]ionale a V\milor. Postul
de [ef al ANAF a devenit va-
cant dup\ ce premierul C\-
lin-Popescu T\riceanu l-a
eliberat, s\pt\mâna trecut\,
pe Sebastian Bodu din a-
ceast\ func]ie „pentru induc-
erea `n eroare a opiniei pu-
blice `n leg\tur\ cu m\suri
ale Guvernului, prin decla-
ra]ii de ordin politic“. Demi-
terea lui Bodu a tensionat
rela]iile dintre PNL [i PD,
S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
]ionali[tilor, mediatorul ONU,
Martti Ahtisaari vrea s\ e-
vite, `n propunerile sale pen-
tru Kosovo, utilizarea cuvân-
tului „independen]\“. Aceas-
t\ precau]ie este important\
`n condi]iile `n care negocie-
rile ar putea fi reluate `ntre
sârbii [i albanezii din Koso-
vo, c\rora Martti Ahtisaari
urmeaz\ s\ le prezinte, la 2
februarie, propunerile sale `n
cadrul unor vizite la Belgrad
[i Pristina. Conform specula-
]iilor presei s=rbe[ti, planul
lui Martti Ahtisaari ar pre-
vede o protec]ie a drepturilor
minorit\]ilor, oferind sâr-
bilor din Kosovo, `n propor]ie
de 10% din popula]ia provin-
ciei, o larg\ autonomie `n in-
teriorul regiunii. a
el [i acest dosar. Totu[i,
procurorii mai au o
`nregistrare telefonic\
`n care Liviu Man d\
asigur\ri pre[edintelui
unei asocia]ii de publici-
tate c\ afacerea cu Pri-
m\ria merge bine dup\
convorbirea avut\ cu
Emil Boc.
Ioan Oltean
recunoa[te prietenia
cu Liviu Man
La r=ndul s\u, vice-
pre[edintele PD Ioan Ol-
tean a recunoscut, ieri,
`ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ stenograma
convorbirii sale telefo-
nice cu Liviu Man, pre-
[edintele Trustului Ga-
zeta, dat\ ieri publici-
t\]ii, este real\. Aceast\
dezv\luire vine dup\ ce
`n presa central\ a ap\-
rut, ieri, o convorbire
datat\ din 3 martie
2006, purtat\ `ntre de-
putatul PD de Bistri]a,
Ioan Oltean, [i pre[edin-
tele Trustului Gazeta,
Liviu Man. Oltean l-a
sunat pe Man [i s-a de-
clarat nemul]umit de
faptul c\ „Gazeta de Bis-
tri]a“ `l atac\, dup\ care
`l informeaz\ pe ziarist
c\ se mândre[te cu fap-
tul c\ se cunosc [i sunt
prieteni. F\r\ a face
prea multe comentarii
asupra prieteniei sale cu
Liviu Man, Oltean a
spus numai c\, din
punctul s\u de vedere,
„exist\ prea mult\ liber-
tate `n ascultarea tele-
foanelor“. a
democra]ii imputându-i lui
T\riceanu `nc\lcarea proto-
colului Alian]ei.
a DOSARE PENALE PEN-
TRU ELEVI SCANDALAGII:
Patru elevi de clasa a IX-a
sunt cerceta]i penal pentru
ultraj contra bunelor mora-
vuri [i loviri. Cei patru au
intrat joi `n {coala General\
nr. 189 din Bucure[ti, unde
au insultat-o [i au agresat-o
pe directoarea acestei insti-
tu]ii de `nv\]\mânt [i i-au
lovit pe paznici. Poli]ia Capi-
talei a precizat c\ cei patru,
`nso]i]i de al]i trei prieteni,
s-au dus `n [coal\ cu gândul
de a-[i regla conturile cu un
alt elev. a
7
LUMEA PE SCURT
Dictatorul Coreei
de Nord ar putea fi
bolnav sau arestat
Guvernele japonez [i sud-coreean
nu confirm\ informa]iile difuzate de
mass-media interna]ional\ potrivit
c\rora liderul Coreii de Nord, Kim
Jong-Il, ar fi fie bolnav, fie sub arest
la domiciliu for]at, `n urma unui
puci militar. „Nu dispunem de acest
fel de informa]ii“, a declarat, presei,
secretarul general al cabinetului de
mini[tri japonezi Yasuhisa Shiozaki,
r\spunzând unei `ntreb\ri referitoa-
re la informa]iile difuzate ini]ial de
agen]iile japoneze de pres\, iar apoi
preluate de mass-media interna]io-
nale, care, cu referire la surse bine
informate sud-coreene, au relatat c\
liderul de la Phenian ar fi grav bol-
nav sau s-ar afla sub arest la domi-
ciliu la vila sa Wonsan. La rândul
s\u, un reprezentant al Ministeru-
lui Reintegr\rii de la Seul a decla-
rat c\ autorit\]ile sud-coreene n-au
nici ele informa]ii despre starea de
s\n\tate al lui Kim sau referitoare
la o eventual\ lovitur\ militar\ ce
s-ar fi petrecut la Phenian.
Americanii
nu mai pot st\vili
masacrele din Bagdad
Cincisprezece persoane au fost ucise
[i 35 r\nite, ieri, de explozia unei
bombe `ntr-o pia]\ de animale din
centrul Bagdadului, au anun]at sur-
se ale serviciului irakian de securi-
tate. Atentatorii au folosit o bomb\
artizanal\, plasat\ la primele ore
ale dimine]ii `n mijlocul negustorilor
care erau la fa]a locului. Cu numai
o zi `nainte, 31 de persoane [i-au
pierdut via]a [i peste 60 au fost
r\nite `ntr-un atentat sinuciga[ cu
vehicul capcan\ `n cartierul
Karrada din centrul capitalei
irakiene. Aceste noi violen]e survin
`n timp ce autorit\]ile irakiene [i
armata american\ urmeaz\ s\
lanseze `n urm\toarele s\pt\mâni
un nou plan de securitate pentru
Bagdad, destinat s\ restabileasc\
ordinea `n capitala irakian\ afec-
tat\ de violen]e interreligioase.
Peste 16.800 de civili au fost uci[i `n
violen]e la Bagdad, `n 2006, potrivit
Organiza]iei Na]iunilor Unite.
Jurnalistul Hrant Dink
a fost asasinat de o
grupare extremist\
Alte dou\ persoane suspectate de
implicare `n moartea, cu dou\
s\pt\m=ni `n urm\, a jurnalistului
turc de origine armean\ Hrant Dink
s-au prezentat, ieri, `n fa]a instan]ei
judec\tore[ti din Istanbul, care a
decis plasarea uneia din ele `n de-
ten]ie provizorie. Erhan Tuncel, un
student apropiat unui grup ul-
trana]ionalist activ la Trabzon,
ora[ul de origine al presupusului
autor al crimei Ogün Samast, este
acuzat cum c\ ar fi comandat aten-
tatul. El a p\strat t\cerea `n fa]a
judec\torului, care a decis plasarea
lui `n deten]ie. Samast urmeaz\ s\
r\spund\ la mai multe capete de
acuzare - crim\ cu premeditare,
apartenen]\ la o organiza]ie crimi-
nal\ armat\ [i port de arm\. Ogün
Samast, de 17 ani, l-a ucis vinerea
trecut\ cu focuri de arm\ pe Hrant
Dink, 52 ani, `n fa]a sediului ziaru-
lui s\u, s\pt\mânalul „Agos“, situat
`n plin centrul Istanbulului. Hrant
Dink, care [i-a ap\rat `ntotdeauna
na]ionalitatea turc\, a denun]at
genocidul armean din anii 1915-
1917, ceea ce a iritat cercurile
na]ionaliste turce.
Londra cere extr\darea
presupusului asasin
al lui Litvinenko
Omul de afaceri rus [i fostul spion
KGB Andrei Lugovoi a „râs din
toat\ inima“ când a aflat de inten]ia
Londrei de a cere extr\darea sa
pentru a fi judecat pentru uciderea
lui Litvinenko. Potrivit unor surse
guvernamentale sub acoperirea
anonimatului citate de ziarul „The
Guardian“, cererea de extr\dare a
lui Lugovoi spre Marea Britanie ar
putea fi `naintat\ `nc\ de luna vi-
itoare. Londra se a[teapt\ `ns\ ca,
`n schimbul lui Lugovoi, Rusia s\
cear\ extr\darea miliardarului rus
Boris Berezovski, un critic vehe-
ment al Moscovei. a

8 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
Cuza a condus trei ani Principatele, cu
a Casa din Ia[i a sp\tarului Mihalache Cantacuzino Pa[canu, r\mas\ pustie dup\ moartea acestuia, ajunge, `n 1859, re[edin]a
domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fostul colonel [i hatman al o[tii Moldovei, f\r\ domiciliu personal `n capitala Ie[ilor
a Transformat\ `n re[edin]\ domneasc\, b\trâna zidire avea s\ primeasc\ mini[tri, dreg\tori ai celor dou\ principate unite, diploma]i [i
emisari europeni a De aici, c=nd nu era la Bucure[ti, Cuza a condus Principatele, `ntre 1859 [i 1862, folosind telegraful ca mijloc
principal de comunicare [i des\vâr[ire a Unirii a Adânc tulburat, pe 15 ianuarie 1862, Cuza `ncheia istoria capitalei Moldovei ie[ind
`ngândurat din Palatul Domnesc [i p\[ind t\cut printre osta[ii de gard\, din toate schimburile, veni]i s\-l petreac\ a
de Ion MITICAN
Dup\ alegerea colonelu-
lui Al. I. Cuza drept candi-
dat al Partidei Na]ionale la
3 ianuarie 1859, `n Sala
Elefantului (azi Muzeul de
{tiin]e Naturale), [i cons-
fin]irea ei de cei vreo 49 de
deputa]i `n Sala Adun\rii
Elective de la Curtea Dom-
neasc\ (acum Palatul Cul-
turii), la 5 ianuarie, dup\
cuvânt\rile de firitisire [i
bubuitul celor 101 de lovi-
turi de tun, `n dang\tul
clopotelor `ntregului Ia[i [i
uralele miilor de târgove]i
`nghesui]i `ntre Curte [i
r\spântia uli]ei Talpalari
(strada S\ulescu) - unde
trona hanul lui Petrea Ba-
calu [i se juca Hora Unirii -
când talazurile s-au potolit
[i oamenii `nghe]a]i bocn\
s-au `ntors pe la case, noul
domnitor a r\mas `n Palat,
cu prietenii apropia]i [i
mini[trii, c\znindu-se s\
intre `n rol.
Potrivit legendelor, dup\
ce ace[tia [i-au spus rând
pe rând ofurile, s-au retras
la gospod\riile lor, având
CM
YK de preg\tit Sfânta Bobo-
teaz\ de a doua zi [i apoi
patronul Sfântului loan, bo-
gat\ [i mare s\rb\toare cu
m\noase prânzuri [i nesfâr-
[ite petreceri. Seara, când
fostul colonel a r\mas a-
proape singur, doar cu câ]i-
va dintre cei mai apropia]i
amici, le-ar fi spus: „Bine,
bine! M-a]i f\cut domnitor,
mi-a]i dat de treab\ [i sfa-
turi destule, dar nu mi-a]i
spus, la noapte unde se
cade s\ dorm? La Stoiano-
vici - socrii cumnatului
Constantin Rosetti, c\s\to-
rit cu Olga Stoianovici, `n
casa c\rora (de pe uli]a
Golia) locuia doamna Elena
Cuza (sora lui Constantin ).
La Hillaire - hotelul aflat,
pe atunci, vizavi de actualul
restaurant Select - unde
g\zduia el, când era singur.
La cumna]i sau pe o mas\
aici?“.
To]i s-au pus pe râs [i au
strigat `n cor, psalmodiind:
„~n apartamentul domnesc
din aripa stâng\ a Palatu-
lui“, cum se stabilise `n
[edin]a Adun\rii Elective,
la 4 ianuarie, când s-au a-
probat „instruc]iunile“ ale-
gerii, lista civil\ de 30.000
de galbeni pe an [i 5 ofi]eri
`n suit\.
A r\mas „oficial“ `n apar-
tamentul `n care vie]uise
caimacanul Teodor Bal[
pân\ la g\sirea unei locu-
in]e potrivite. Tot dup\
legende, le-ar mai fi spus
amicilor s\ se gr\beasc\,
c\ci `ntr-o noapte, stafia
caimacanului o s\-l strâng\
de gât, furioas\ c\ toat\
truda `mpotriva Unirii a
fost z\d\rnicit\ [i „bon-
juri[tii“, pe care `i `nchin-
gase [i `i n\p\stuise,
câ[tigaser\ alegerile.
Dup\ plecarea tuturor,
când au ie[it mucarnicii s\
sting\ lumân\rile, a spus
unui ofi]er c\ „se duce a-
cas\“ [i dac\ `l caut\ careva
sau „tiligraful“, s\ trimit\
dup\ dânsul. A intrat vesel
`n Uli]a Român\ (strada
Lasc\r Catargiu), s-a oprit
drept la casa socrilor cum-
natului s\u strigând din
u[\, cu glas mare: „Eleno,
mi-i foame, mi-i sete, mi-i
dor de codrul verde!“ [i i-a
`mbr\]i[at pe to]i din odaie,
bucuros c\ se aflau laolalt\.
Tot `n casa familiei Ro-
setti Solescu se g\sea, `n
seara de sâmb\t\, 24 ia-
nuarie 1859, când sosea de-
pe[a cu marea veste a ale-
gerii sale [i `n Bucure[ti.
Unde s\ fie re[edin]a
domneasc\?
Problema unei re[edin]e
domne[ti, `n afara vechii
Cur]ii, transformat\ `n Pa-
lat Administrativ - plin de
birourile dreg\toriilor - r\-
m\sese deschis\. Cum era
liber imobilul din Uli]a Ma-
re al sp\tarului Mihalache
Cantacuzino Pa[canu, r\-
mas f\r\ locatari `nc\ din
1857, dup\ moartea st\pâ-
nului, noua administra]ie
l-a `nchiriat, a f\cut pu]in\
grijitur\, a pus o gheret\ la
poart\ [i l-a `ncredin]at ale-
sului celor dou\ ]\ri.
Zidirea fusese cump\-
rat\ `n 1832 de sp\tarul
Mihalache Cantacuzino
Pa[canu. R\mânând so]iei,
sp\t\reasa Maria Canta-
cuzino l\sa [i ea averea ce-
lor dou\ fete, a[ezarea tre-
când apoi `n seama Ecate-
rinei (sau Catrinei) c\s\to-
rit\ Ghica (1867), mam\ a
patru b\ie]i [i v\dan\ dup\
so]ul Nicolae (Nicu) Ghica
Com\ne[ti, R\mas\ pustie,
c\ci cucoana cea mare, sp\-
t\reasa, pân\ a muri, tr\ia
mai mult la mo[ia din Ce-
pleni]a, iar Catrina la Co-
m\ne[ti, casa din Ia[i ajun-
ge astfel re[edin]a domni-
torului Alexandru Ioan Cu-
za, fostul colonel [i hatman
al o[tii Moldovei, f\r\ do-
miciliu personal `n capitala
Ie[ilor. Transformat\ `n
re[edin]\ domneasc\, b\-
trâna zidire avea s\ pri-
CM
YK
IA{I - FILE DE POVESTE
measc\ mini[tri, dreg\tori
ai celor dou\ principate u-
nite, diploma]i [i emisari
europeni.
Primii soseau, la 29
ianuarie/10 februarie 1859,
delega]ii Munteniei adu-
când domnitorului actul al-
egerii sale [i la Bucure[ti,
capitala }\rii Române[ti.
~ncântat de `ntâmpinarea
entuziast\ a ie[enilor [i de
`ntâlnirea cu principele Cu-
za, deputatul C. A. Rosetti
avea s\ transmit\ prin
telegraf la Bucure[ti me-
sajul: „Domnul este `ntru
totul sublim!“.
~n Palatul Domnesc
din Uli]a Mare
(azi L\pu[neanu)
se des\vâr[ea Unirea
Casa Cantacuzino, trans-
format\ `n Palat Domnesc,
avea s\ g\zduiasc\ toate
momentele `nf\ptuirii con-
crete a Marii Uniri, `n `n-
c\perile sale `nfiripându-se
planurile unific\rii pas cu
pas, mai `ntâi a vamelor, ar-
matelor, legilor [i, apoi, a
tuturor institu]iilor cen-
trale. Aici, domnitorul visa
marile reforme [i tr\ia, `n-
durerat, deziluziile ne`n]e-
legerilor dintre corifeii poli-
tici ai vremii.
De aici a plecat `n 4 fe-
bruarie, emo]ionat, la pri-
ma `ntâlnire cu locuitorii
Bucure[tilor care `l ale-
seser\ f\r\ s\-l vad\, dintr-
un sfânt impuls patriotic,
[i-l a[teptau entuziasma]i,
aprin[i de curiozitate.
Revenit la Ia[i, efectua
apoi conducerea Principate-
lor, alergând `ntre cele
dou\ capitale, timp de trei
ani, [i folosind telegraful ca
mijloc principal de comuni-
care [i des\vâr[ire a Unirii.
Instala]ia telegrafic\ Ia[i –
Cern\u]i - Lemberg - Cra-
covia – Viena, pus\ `n func-
]ie `nc\ din timpul domniei
lui Grigore Ghica [i extins\
pân\ la Foc[ani [i Gala]i, de
unde printr-o alt\ linie s-a
unit cu aceea dintre Bucu-
re[ti - Br\ila, a `nlesnit pri-
CM
YK
melor gânduri de Unire s\
zboare pe firele sale [i s\ se
transforme apoi `n chem\ri,
`ndemnuri, apeluri [i
ac]iuni mobilizatoare.
Bucure[tenii `i
repro[au retragerea
`n Moldova
F\când naveta `ntre
Bucure[ti [i Ia[i domnitorul
st\tea mult\ vreme la Ia[i,
`ntre 1859 [i 1862. Unii bu-
cure[teni `i imputau lipsa,
ne`n]elegând retragerea `n
Moldova a alesului lor. El
dorea s\ aline durerile is-
cate de mutarea unor in-
stitu]ii `n capitala de pe
malul Dâmbovi]ei, s\ me-
najeze spiritele locale [i s\
`nl\ture interpret\rile r\u-
voitoare ale consulilor put-
erilor ostile Unirii. Avea ne-
voie de lini[te pentru a pre-
g\ti definitivarea Unirii,
recunoa[terea interna]iona-
l\ [i unificarea legilor [i in-
stitu]iilor celor dou\ ]\ri,
pentru momentul decisiv.
~l ajutau Vasile Alecsan-
dri, b\tând la cur]ile mari-
lor puteri din Paris, Londra
[i Torino, pentru recunoa[-
terea Unirii - c\l\toriile su-
portându-le din banii s\i,
Costache Negri, interve-
nind cu calm [i r\bdare pe
lâng\ ~nalta Poart\ `n ace-
la[i scop, iar Mihail Kog\l-
niceanu luptându-se `n ]ar\
s\ a[eze reformele [i s\
`nving\ opreli[tile [i piedi-
cile ce se ridicau mereu `n
calea marii `nf\ptuiri. Erau
sprijini]i de Ion [i Dimitrie
C. Br\tianu, Ion B\l\cea-
nu, Ion Filipescu, bucure[-
teni, cu to]ii ]inând strâns\
leg\tur\ prin stra[nica in-
ven]ie a timpului: telegra-
ful prin care transmiteau
mesajele codificate.
Ini]iind [i semnând o
sumedenie de acte [i decre-
te „`n domneasca noastr\
re[edin]\, Ia[i“, primind ra-
poarte [i transmi]ând or-
dine grabnice prin acela[i
telegraf, `n fericita zi de
11/23 decembrie 1861 a
putut vesti popula]iei `ntre-
gii ]\ri acceptarea unific\rii
[i de c\tre `nalta Poart\,
prin Firmanul din 20 no-
iembrie/2 decembrie 1861.
Cu toate c\ articolul
nr. 1 al Firmanului vedea
Unirea „numai `n timpul
domniei lui Cuza“ [i cerea
men]inerea frontierei `ntre
Moldova [i Muntenia, dom-
nitorul proclama Unirea de-
finitiv\ a principatelor
dând marea veste - de mul]i
socotit\ incredibil\ - pentru
care trudise trei ani [i `n-
tocmise nenum\rate inter-
ven]ii [i memorii la marile
puteri garante [i sus]in\-
toare (Fran]a, Rusia, An-
glia, Prusia (Germania),
Sardinia) [i demontase int-
rigile ostile ale antiunio-
ni[tilor ce interveneau la
cele potrivnice (Turcia [i
Austria) aplecat nop]i de-a
rândul deasupra biroului
din Palatul Domnesc din
strada L\pu[neanu.
Inginerul Ion Mitican este autor a
numeroase c\r]i despre Ia[ii vechi,
un pasionat al istoriei acestor meleaguri
O [tire dureroas\
pentru moldoveni
~n casa de pe strada L\-
pu[neanu a semnat marele
act de la Ia[i, a[ezat la te-
melia ]\rii pentru totdea-
una: „Proclama]ia `n\l]imii
sale c\tre poporul român: U-
nirea este `ndeplinit\! Na-
]ionalitatea român\ este
`ntemeiat\! Alesul Vostru v\
d\ ast\zi o singur\ Ro-
mânie. V\ iubi]i Patria, ve]i
[ti dar a o `nt\ri. S\ tr\iasc\
România! Alecsandru Ioan,
Ia[i, `n 11 decembrie 1861“.
~n aceea[i zi, prin mesajul
adresat Adun\rii Elective lo-
cale, rostea cuvintele care
munceau de mult\ vreme
cugetele multor ie[eni: „V\
convoc, Domnilor, a v\ `n-
truni la Bucure[ti, `mpreun\
cu Adunarea ]\rei surori `n
ziua de 24 ianuarie viitoriu“.
{tirea era de `nsemn\-
tate uria[\ pentru ]ar\, dar
dureroas\ multor moldo-
veni, c\ci `nsemna mutarea
capitalei, motiv pentru ca-
re, spuneau unii, domni-
torul a dorit s-o anun]e mai
`ntâi din „Leag\nul Unirii“
[i apoi s-o confirme `n pri-
mul Parlament al Princi-
patelor Unite. Spiritul na-
]ional [i dorin]a de Unire a
tuturor românilor `ntr-o
singur\ ]ar\ erau, `ns\, do-
minante. La aflarea ve[tii,
„tot ora[ul a dat dovezile
cele mai vii de bucurie a sa;
toate uli]ele erau iluminate,
muzicile cântau pretutin-
deni [i o mul]ime de norodu
`nconjura Palatul principe-
lui, c\ruia românii da-
torescu regenera]ia loru,
na]ional\ [i falnicul viitoru
ce-i a[teapt\“ („Monitorul
oficial“, 12 ianuarie 1862).
Problema capitalei se
discutase mult timp `n Co-
misia Central\ de la Foc-
[ani [i, de[i, mul]i consid-
erau mai rezonabil\ a[eza-
rea acesteia pe malul Milco-
vului (`n Foc[ani), cum se
preconizase `nc\ din 1856,
s-a ales ora[ul Bucure[ti,
socotind situarea sa `n mi-
jlocul viitoarei Românii. La
aceast\ hot\râre contri-
buise [i dorin]a moldoveni-
lor de a nu se stârni [i valul
antiunioni[tilor munteni,
opu[i schimb\rii capitalei.
Urmându-[i cursul, Uni-
rea `nainta, pas cu pas.
Pân\ la mutarea definitiv\,
mai r\mânând la Ia[i unele
cancelarii, `n locul mini[-
trilor se numeau, pentru
„un timp m\rginit“, direc-
tori ministeriali. Se eliber-
au din func]ii [efi de cance-
CM
YK
larii, [efi de mese (birouri).
Se `mpachetau documen-
tele curente [i porneau spre
Bucure[ti care pline cu
arhive. ~nso]itorii lor, [efii
de cabinete [i de birouri,
primeau câte o indemni-
za]ie de 1.000 de lei pentru
transport, iar copi[tii doar
câte 500 de lei.
Ultima zi de capital\
a Ia[ilor
Adânc tulburat, luni, 15
ianuarie 1862, alesul Ia[ilor
`ncheia istoria capitalei Mol-
dovei, ie[ind `ngândurat din
Palatul Domnesc [i p\[ind
t\cut printre osta[ii de
gard\, din toate schimburile,
veni]i s\-l petreac\. Urcân-
du-se `n po[talionul pe t\l-
pici, cu care pleca spre Bu-
cure[ti, unde era a[teptat joi,
18 ianuarie, privea `ntristat
ca [i acei din jur, coborârea
steagului de pe catargul
re[edin]ei domne[ti.
Pe strada L\pu[neanu,
pe casa conduc\torului bo-
ierilor antiunioni[ti, Necu-
lai Istrati, de vizavi de casa
lui Cuza (unde-i acum a[e-
z\mântul pictorilor), se
ridica stindardul Moldovei,
`ndoliat cu o mare panglic\
neagr\. Strofe mustr\toare
din poezia „Moldova `n
1857“, adresat\ de Vasile
Alecsandri conservatorilor
antiunioni[ti, ap\ruser\ pe
ziduri, `mpotriva `nf\ptu-
itorilor Unirii, al\turi de
afi[ele cu doliu ce bleste-
mau pierderea capitalei [i
condamnarea pe vecie a
Moldovei la s\r\cie:
„Blestemul ]\rii curând
s\ cad\/ Pe capul vostru
nelegiuit!
Blestem [i ur\!...Lumea
s\ vad\/ Cât r\u `n jur a]i
f\ptuit.

„tiligraful“, din casa de pe „L\pu[neanu“
Fie-v\ via]a neagr\, a-
mar\/ Copii s\ n-ave]i de
s\rutat!
S\ n-ave]i nume, s\
n-ave]i ]ar\,/ Aici, s\ n-ave]i
loc de-ngropat.
{i când pe calea de
ve[nicie/ Ve]i pleca sarbezi,
tremur\tori,/
Pe fruntea voastr\,
moartea s\ scrie:/ Du[mani
ai ]\rii! Cruzi vânz\tori!“.
~ncercând s\ compenseze
pierderile, Mihail Kog\lni-
ceanu f\cuse `n Parlament
mai multe propuneri prin-
tre care transformarea Ia-
[ului `n Porto Franco, navi-
gabilitatea Prutului, leg\-
turi economice intense cu
Rusia, b\nci, fabrici de ma-
[ini agricole, toate r\mase
doar `n D\rile de Seam\
parlamentare.
Cu toate smonirile [i de-
ziluziile inerente, popula]ia
Moldovei era `n]eleg\toare
[i reformele `[i urmau cur-
sul firesc pentru unificarea
]\rii [i concentrarea puterii
la Bucure[ti.
Palatul mai r\mânea
patru ani locuin]\
domneasc\
Pentru a men]ine leg\tu-
ra cu ora[ul intrat de la 1
februarie 1862 `n rândul
acelor „de ]inut“ (provincia-
le), domnul p\stra `nchiria-
t\ casa lui Mihalache Pa[-
canu, ca re[edin]\, `n care
s\ se ad\posteasc\ cu prile-
CM
YK jul vizitelor. Din când `n
când, el sau doamna Elena
veneau s\-l locuiasc\.
A[a avea s\ se `ntâmple
`n prim\vara anului 1862,
dânsul stând aici vreo dou\
s\pt\mâni, marcate prin
semnarea unui mare nu-
m\r de acte [i decrete (`ntre
12 aprilie [i 3 mai 1862), pe
unele notând: „Datu-s-au `n
Domneasca noastr\ re[e-
din]\, `n Ia[i“).
~n prim\vara anului
1865, venind la Ruginoasa
(mo[ie cump\rat\ `n 1862
de la urma[ii logof\tului
Costache Sturza), „M\riile
lor“ nu pierdeau prilejul de
a vizita [i Ia[ul, `n drum
spre Sole[ti, - ba[tina doam-
nei Elena. Era pentru ul-
tima oar\, când fostul colo-
nel mai vedea ora[ul tine-
re]ii, care `i d\duse aripile
m\ririi [i-i s\dise `n cuget
gândurile marilor prefaceri.
Cu acest prilej, avea
ocazia s\ vad\ primul efect
al Unirii. Ia[ul p\rea „str\-
in [i pustiu, de parc\ nu
fusese niciodat\ capitala
unei ]\ri mândre de trecu-
tul ei. Era ca un ora[ ador-
mit, unde via]a public\
lipsea cu des\vâr[ire, iar
popula]ia st\tea `nchis\
prin case, de parc\ era
mereu `n stare de asediu.
Societatea boiereasc\ se
vânturase [i se preschim-
base `n câ]iva ani, plecat\
prin str\in\tate sau la
Bucure[ti... “ („Tribuna“).
Ne`nvin[i de vicistitudi-
nile vremii, o mân\ de pro-
fesori universitari [i intelec-
tuali, altrui[ti, precum Titu
Maiorescu, Petre Carp,
Vasile Pogor, Teodor Rosetti,
Iacob Negruzzi `nlocuiau
luptele politicianiste cu ro-
mantismul culturii, `nfiin-
]ând societatea Junimea (`n
10 februarie 1864), ]inând
prelegeri [tiin]ifice populare
[i preg\tind apari]ia vestitei
CM
YK
IA{I - FILE DE POVESTE S=mb\t\, 27 ianuarie 2007 9
reviste „Convorbiri literare“
ce avea s\ dea imbold lite-
raturii na]ionale [i s\
atrag\ `n jurul s\u pe Mihai
Eminescu, Ion Luca Cara-
giale, Ion Creang\, Bogdan
P. Ha[deu [i mul]i al]i cori-
fei ai neamului românesc,
C\tre sfâr[itul lunii iu-
nie 1865, adânc tulburat de
intrigile ce se te[eau `n ju-
rul s\u, alesul celor dou\
]\ri unite s-a retras la Ru-
ginoasa, unde a semnat mai
multe decrete [i ordonan]e.
Era obosit [i `ngrijorat. ~l
impresionase moartea ma-
mei suferind\, ca [i el, de
astm. De aici, a plecat pen-
tru un tratament la B\ile
Ems, din Germania. Re-
glând `n lini[te unele tre-
buri din ]ar\, de la Ems a
scris primului-ministru N.
Cre]ulescu „ca din toamna etap\ glorioas\ din istoria a revenit Prim\riei, iar din
acelui an (Sf. Dumitru), s\ României anilor 1916-1918 1946, o hot\râre guverna-
nu mai fie `nchiriat\ casa 1918, de Sfatul }\rii („Eve- {i tot aici, vineri, 16/29 r\mâneau din nou `n mental\ o declara monu-
din Ia[i, care servea de nimentul“ 20 martie 1918). noiembrie, la ora 12.30, ur- t\cere. Golite de mobilele ment istoric. Fiind grav
re[edin]\, fiind o cheltuial\ Era prima bucurie `n [irul cau solemni treptele spre regale, marile od\i sunau lovit\ de bombele r\zboiu-
inutil\“. Considera c\ „pen- cumplitelor dureri ab\tute cabinetul regelui Ferdinand, iar a pustiu, pân\ ce So- lui, cu etajul [i acoperi[ul
tru vizite, s-ar putea pre- asupra României. IPS Vladimir Repta (n.r. - cietatea de Credit - `[i relua arse, urma s\ fie restaurat\.
g\ti câteva camere `n Pala- Invita]i pentru prânz, `n din botez Vasile), mitropoli- re[edin]a [i `[i reinstala
tul Administrativ sau la
vreo una dintre m\n\stiri“.
re[edin]a regal\, dup\ sluj- tul Bucovinei, Iancu Flon- birourile, pline, adesea, de
...[i din 24 ianuarie
ba din Catedrala mitropo- dor - pre[edintele Consiliu- plânsetele datornicilor a
La Bucure[ti, puterea litan\ la care au participat, lui Na]ional Român din Bu- c\ror case se scoteau la 1959, Muzeul Unirii
era luat\ de Locotenen]a
Domneasc\. Silit `nstr\in\-
al\turi de suverani, aduc\- covina, Gh. {andru - prima- mezat. Istorica a[ezare sc\-
pa de lacrimi [i suspine a-
torii celei de-a doua uniri rul Cern\u]iului, baronul Hur- Dup\ repara]iile din anii
rii, Al. I. Cuza se pierdea `n (dup\ aceea din 1859), `nal]ii muzachi, profesorul Ion Nis- bia `n anul 1937, când 1956-1958, fosta zidire can-
la Heidelberg, departe de oaspe]i Ion Incule] [i Pante- tor. Aduceau unirea Bucovi- Palatul Cuza - r\mas f\r\ o tacuzineasc\ devenea Mu-
]ar\, de iubitul s\u Gala]i, nei `nstr\inate `n 1775 (Su- parte din gr\dina prin care
limon Halipa, pre[edintele [i zeul Unirii, inaugurat fes-
de Ia[i [i de Ruginoasa, ceava, Putna, Cern\u]ii), ho- „se plimbau Cuza, regele [i
unde se `ntorcea `n ziua de vicepre[edintele Sfatului tiv `n ziua de 24 ianuarie
}\rii, cu Daniel Ciugureanu, tarât\ de Adunarea Consi- regin\“, vândut\ pentru 1959, când se `mplinea un
15/27 mai 1873, pe catafalc, liului Na]ional din 15/28 no- Teatrul Trianon – trecea pe
pentru ve[nica odihn\. primul-ministru, tr\iau mo- secol de la Unire.
mente de mare emo]ie. iembrie 1918, la Cern\u]i. seama statului, `n contul ~ndep\rtându-se unele
Dup\ anularea contractu- Sâmb\t\ diminea]a, 17 unor datorii.
lui [i retragerea mobilierului Chema]i `n balconul Pa- dintre schimb\rile comer-
latului, primeau mul]umi- noiembrie 1919, pe o vreme ~l prelua Comisia Monu- ciale ale timpurilor din
CM
YK
folosit de domnitor, edificiul `nnegurat\ de ploaie moc\- mentelor Istorice [i Liga
din strada L\pu[neanu, in- rile [i recuno[tin]a miilor de vechiul palat, frumoasele
ie[eni, bucure[teni [i ar- neasc\, vremelnicii locatari pentru Unitatea Cultural\ s\li, largi [i cuprinz\toare,
trat `n cugetul localnicilor ai Palatului din strada a Tuturor Românilor, con-
drept Palatul Cuza sau Pa- deleni, aduna]i `n jurul c\p\tau mobilier de epoc\
str\vechii zidiri, pe strada Lapu[neanu [i din Copou, dus\ de Nicolae Iorga, la
latul Unirii, a r\mas o vre- parter instalându-se libr\- [i multe dintre pre]ioasele
L\pu[neanu [i-n Pia]a U- regele [i regina, ie[eau relicve (oferite de alte mu-
me gol [i pustiu [i apoi a fost emo]iona]i din saloane [i se ria „Liga Cultural\“. Im-
cump\rat de institu]ia ban- nirii, cu ramuri de brad, zee, institu]ii [i persoane
flori [i pancarte. Muzicile urcau `n automobilele trase presionat de ecourile isto-
car\ Creditul Urban care riei ce r\sunau din fiecare particulare). Sl\bit\ de nu-
militare cântau mar[uri pa- la scar\, pornind cu strân- meroasele prefaceri [i de
f\cea unele adapt\ri. geri de inim\ spre gar\, `nc\pere, profesorul orga-
triotice, str\zile r\sunau de cutremurul din martie 1977,
urale [i pretutindeni se pentru `ntoarcerea `n Bu- niza, la etaj, un muzeu
„Cuza Vod\“, prim-director a suferit alte repara]ii `ntre
Istoria ]inea `ns\ `ntindea Hora Unirii. cure[tii elibera]i.
fiind numit marele iubitor anii 1977-1979, `ntrând a-
Sub acela[i balcon, s-au O dat\ cu plecarea su-
s\ fie [i Palatul s\rb\torit [i primele mo- veranilor, `ncetau atribu- al la[ului, gazetarul Rudolf poi, dup\ 1997, `n ample
Su]u, prin silin]a c\ruia s-au lucr\ri de consolidare [i
Marilor Uniri mente ale Unirii cu Ardea- ]iile Ia[ului de re[edin]\
adunat sumedenie de obiec- restaurare subven]ionate
lul aduse de tinerii volun- sau capital\ a ]\rii (noiem-
{ederea Creditului `n brie 1916-noiembrie 1918) te, tablouri [i relicve, evacu- de Ministerul Culturii. A-
tari transilv\neni, `n neui- ate `n prip\ la aproprierea cestea aveau s\ se termine
Palatul Unirii a `ncetat tatele zile de 27 mai/9 iunie [i se cobora drapelul de pe
pentru o vreme, `n decem- modestul Palat al str\zii frontului de Ia[i (vara anu- dup\ zece ani, mar]i 23 ia-
1917, [i de tribunii p\mân- lui 1944). Printr-un decret nuarie a.c., când muzeul a
brie 1916. ~n acel an, au- turilor str\mo[e[ti de peste L\pu[neanu, l\sat la dis-
torit\]ile [i Casa Regal\ pozi]ia familiei regale pân\ din noiembrie 1943, cl\direa fost redeschis. a
mun]i, `n frunte cu poetul
s-au retras `n Moldova, Octavian Goga, stabili]i o `n aprilie 1919.
Ia[ii devenind capitala Ro- vreme la Ia[i. Aici soseau,
mâniei `ndoliate. ~n fostul
Palat Domnesc s-a instalat
`n noiembrie 1918, delega]ii Palatul a ad\postit
trimi[i s-aduc\ cuvântul
regele Ferdinand cu suita Adun\rii Românilor ce se apoi Liga Cultural\
sa. Familia, cu regina Maria,
locuia `n palatul lui Dumi-
`ntruneau la Alba Iulia (18 a Românilor
noiembrie/1 decembrie 1918),
trache Cantacuzino din Co- pentru a consfin]i Unirea Str\vechile ziduri `ntre
pou (azi Palatul Copiilor). Ardealului cu Patria Mam\. care se petrecuse `nc\ o
B\trâna zidire care au-
zise cuvântul „unire“ `nc\
de pe când era doar o [oap-
t\, la `ntrunirile tinerilor
c\rturari moldoveni, dintre
1856-1857 [i apoi, ca un
tunet din gura domnitoru-
lui Alexandru Ioan Cuza, a-
vea s\-l aud\, deodat\, `n
prim\vara anului 1918.
Sâmb\t\, 31 martie/13
aprilie, `l aducea delega]ia
Sfatului }\rii [i a Gu-
vernului din Chi[in\u, ca-
pitala Republicii Democrate
Moldova, `nfiin]at\ dup\
victoria Revolu]iei din 25
octombrie/7 noiembrie 1917
la Petrograd [i adoptarea
dreptului de auto-determi-
nare al popoarelor din Im-
periul }arist.
Delega]ia basarabean\
venise s\ prezinte Suvera-
nului României „Actul U-
nirii“, votat la Chi[in\u, `n
ziua de 27 martie/9 aprilie
CM
YK
10 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
REGIONAL
Pensionarii g\l\]eni
vor s\ dea `n
judecat\ pre[edintele
[i premierul
Peste 100 de reprezentan]i ai
Alian]ei Pensionarilor au protes-
tat, ieri, în fa]a Prefecturii
Gala]i, solicitând m\rirea pensi-
ilor [i condi]ii mai bune de via]\.
Potrivit liderului Alian]ei
Pensionarilor, Cristea Toader,
protestatarii solicit\ indexarea
pensiilor pentru cei peste 45 de
mii de pensionari g\l\]eni, care
nu au beneficiat de cre[terea de
pensii în urma recalcul\rilor,
acordarea a 50% dintr-un punct
de pensie pentru pensionarii
care au avut grupa I de munc\
[i 25% pentru cei cu grupa II. De
asemenea, pensionarii g\l\]eni
vor s\ îi dea în judecat\ pe
pre[edintele Traian B\sescu [i
premierul C\lin Popescu-T\ri-
ceanu, pentru ca justi]ia s\ îi
oblige pe ace[tia s\ le m\reasc\
pensiile. În timpul protestului,
pensionarii au mai solicitat
demisia Guvernului, a mini[tri-
lor Gheorghe Barbu [i Eugen
Nicol\escu [i a directorului
Casei Jude]ene de Pensii Gala]i,
Georgeta Modiga. (B.C.)
{efii institu]iilor din
Boto[ani vor fonduri
europene, dar nu [tiu
s\ acceseze proiecte
Jum\tate dintre directorii in-
stitu]iilor deconcentrate din
jude]ul Boto[ani nu cunosc nici
m\car no]iuni generale despre
accesarea fondurilor europene,
relev\ un sondaj efectuat de
Institu]ia Prefectului. Sondajul,
ale c\rui rezultate au fost f\cute
publice joi dup\-amiaz\, a fost
realizat la cererea prefectului
Cristian Roman, iar cei care au
r\spuns întreb\rilor sunt 30 de
directori de institu]ii publice. La
întrebarea „V-a]i implicat/cu-
noa[te]i no]iuni generale despre
accesarea fondurilor europene în
domeniul dvs. de activitate?“, nu
mai pu]in de 15 directori au r\s-
puns c\ nu au astfel de no]iuni.
„Lumea se a[teapt\ ca noi s\ ve-
nim cu sacul de bani, dar nu
este a[a. Noi încerc\m s\ asigu-
r\m doar asisten]\. Trebuie s\
înv\]\m s\ facem proiecte ca s\
atragem cât mai mul]i bani din
ceea ce ne asigur\ Uniunea
European\“, a declarat prefectul
Cristian Roman. De asemenea,
jum\tate dintre [efii institu]iilor
publice a recunoscut c\, în ul-
timul an, nu a fost implicat\
într-o activitate de m\surare a
performan]elor jude]ului [i nici
în activit\]i de cercetare sau
cunoa[tere. (B.C.)
Vrancea: 6 persoane
au fost sanc]ionate
pentru apelare
nejustificat\ la 112
{ase vrânceni au fost amenda]i
de poli]i[tii, pentru c\ au sunat
nejustificat la num\rul de ur-
gen]\ 112. Potrivit datelor
prezentate de Biroului de Pres\
al IPJ Vrancea, în perioada 5
iulie 2005-10 octombrie 2006, un
s\tean din satul Cornetu a dat
nu mai pu]in de 517 apeluri ne-
justificate c\tre Ambulan]\, iar
un altul, din acela[i sat, a sunat
de 716 ori la num\rul de ur-
gen]\ 112. „Al]i doi cons\teni au
fost depista]i c\ au apelat nejus-
tificat num\rul 112, dând 138 de
telefoane, respectiv 37 de tele-
foane“, se arat\ într-un comuni-
cat al IPJ Vrancea. To]i cei 4
s\tenii din Cornetu au fost
amenda]i cu suma de 200 de lei.
De asemenea, un b\rbat de 22
de ani din municipiul Adjud a
fost amendat cu 150 de lei, dup\
ce a sunat la 112 de 59 de ori.
Amend\ de 100 de lei a primit [i
un s\tean din localitatea
Jari[tea care a apelat [i el,
nejustificat, la acela[i num\r
de 86 de ori. (B.C.)
ACTUALITATE
Studen]ii germani vor face cursuri Protest spontan la
de Drept [i Economie la „Cuza“ Spitalul de Pneumoftiziologie
Rectorul {colii Superioare Westkuste n\, conform celor precizate de prorectorul
din Germania a vizitat, zilele trecute, didactic de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Cadrele medicale medii din c=nd s-a pus la pucnt proiectul de
Sec]ia III Pneumoftiziologie, Sec]ia restructurare. 150 de persoane se
Universitatea „Al. I. Cuza“ pentru a iden-
tifica oferta de cursuri pentru masteranzi
Constantin S\l\v\stru.
Ieri, delega]ia german\ a vizitat de Pediatrie [i din Ambulatoriul de afl\ `n aceast\ situa]ie [i a[tept\m
germani. Reprezentan]ii {colii Superioare
Westkuste doresc `ncheierea unui acord
Facultatea de Economie [i Administrarea
Afacerilor [i Facultatea de Drept unde au
Specialitate al Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie au organizat
proteste de acest fel [i la Spitalul
de Recuperare“, a declarat Viorel
de colaborare `n cadrul unui masterat `n avut loc discu]ii cu decanul [i membrii cor- ieri un protest sponatn, nemul]u- T\nase, pre[edintele Sanitas Ia[i.
domeniul „Drept [i Afaceri pentru Pia]a pului academic. ~n urma vizitei, va fi per- mite de noile reglement\ri privind Acesta a mai precizat c\ la
European\“. Partea german\ este intere- fectat acordul bilateral `ntre cele dou\ in- restructurarea activit\]ii `n spital. nivelul jude]ului Ia[i exist\ 450 de
sat\ mai ales s\ ofere posibilitatea stu- stitu]ii, astfel c\ vor beneficia de mo- Potrivit ordinului de restruc- cadre medicale medii `n situa]ia
den]ilor de a studia un semestru la Uni- bilit\]i prin programul Socrates studen]ii turare, cadrele medicale din aceste celor de la Pneumoftiziologie.
versitatea ie[ean\. la ciclul postunversitar de la ambele uni- sec]ii trec din serviciul clinic `n cel Dup\ discu]ii cu managerul
Scopul vizitiei rectorului Hanno Kirsch versit\]i. „Este posibil ca `n afacerile lor neclinic, ceea ce `nseamn\ o dimi- Ioan Filipeanu, sindicatul spitalu-
[i a echipei germane este de a `ntocmi o `n Rom=nia s\ le trebuiasc\ un punct de nuare considerabil\ a veniturilor lui a `ntocmit un memoriu cu ne-
list\ a cursurilor care ar putea fi urmate sprijin, iar acesta va fi format prin cei care lunare. „Oamenii sunt nemul]u- mul]umirile asisten]ilor, care va fi
de studen]ii germani `n domeniile dreptu- studiaz\ aici, a[a cum [i noi `ncheiem mi]i pentru c\ nu s-a ]inut cont de trimis ministrului S\n\t\]ii, Eu-
lui, afacerilor [i [tiin]e umane, `n special acorduri cu alte universit\]i prin studen]ii ceea ce am discutat cu directorul gen Nicol\escu la `nceputul s\pt\-
programe legate de limba [i cultura româ- care au studiat acolo“. (O.R.) ASP [i cu prefectul anul trecut, m=nii viitoare. (O.B.)
Educa]ie de cartier `n sala de sport Masterat pe
a Prim\ria Ia[i demareaz\ un program de educare a tinerilor din Ia[i tema carit\]ii
prin intermediul sportului, program ce se va desf\[ura `n [colile din cartiere cre[tine
a Proiectul este dup\ modelul programului care func]ioneaz\ `n ora[ul francez
Villeneuve D'Asque, ora[ `nfr\]it cu Ia[ul a Prim\ria urmeaz\ s\ pun\ la dispozi]ia
la Teologie
tinerilor s\li de sport, echipament sportiv, precum [i instructori specializa]i a Catolic\
Municipalitatera ie[ea- plicat cum a demarat la ei Un nou master, `n dome-
n\ demareaz\ un proiect proiectul, precum [i care niul „Parteneriate [i strate-
pilot de educa]ie prin in- sunt rezultatele ob]inute gii ale carit\]ii cre[tine `n
termediul sportului, ac]iu-
nile urm=nd s\ se desf\-
acum. „Rata delincven]ei a
sc\zut foarte mult dup\ ce
comunitate“, este reultatul
colabor\rii `ntre Facultatea
[oare `n fiecare din cartie- am `nceput s\ dezvolt\m de Teologie Romano-Cato-
rele ie[ene. programul acesta de edu- lic\ [i catedra de Asisten]\
Proiectul nu este o idee ca]ie. Am mers prin fiecare social\. Masterul, cu o du-
original\ a Prim\riei Ia[i, ci cartier [i am descoperit rat\ de doi ani `n regim de
o adaptare a unui program care sunt `nclina]iile tiner- `nv\]\m`nt la zi, va func-
desf\[urat `n Villneuve ilor, ce le place mai mult, [i ]iona `n cadrul Facult\]ii de
am mers pe mai multe ti- Teologie Romano-Catolic\
D'Asque din Fran]a, ora[
`nfr\]it cu Ia[ul. „Acest puri de sport. Mai ales, c\ [i se adreseaz\ at=t absol-
proiect este, practic, o con- foarte mul]i tineri voiau s\ ven]ilor acestei facult\]i,
tinuare a proiectului pri- fac\ sport, `ns\, nu se pu- c=t [i al absolven]ilor de la
m\riilor de cartier, idee teau `ncadra `n [colile pe facult\]i cu profil socio-
preluat\ tot de colegii din care le aveam“, a declarat umanistic. Din cele 20 de
Villneuve. Dup\ ce am pus viceprimarul ora[ului Vil- cursuri predate `n timpul
la punct proiectul cu cen- lneuve, Jean Michel Molle. masteratului, dou\ treimi
se vor axa pe asisten]a soci-
trele de cartier, [i am v\-
zut c\ este un proiect al\, iar o treime din cursuri
reu[it, am decis s\ facem [i
Primul cartier fac parte din doctrina so-
acest proiect. Deja am „sportiv“, cial\ a Bisericii Catolice.
Dintre cursurile pe care le
identificat unele [coli unde Alexandru cel Bun vor putea urma studen]ii la
s\ implement\m proiec-
acest master men]ion\m
tul“ a declarat primarul Reprezentan]ii munici- „Conceptul de iubire social\
Gheorghe Nichita.
palit\]ii ie[ene au identifi- `n doctrina social\ a biseri-
Pentru a ajuta la pune- cat deja primele [coli care cii“, „Treptele metodologice
rea `n practic\ a proiectu- se pot `ncadra `n condi]iile ale iubirii sociale (a vedea,
lui, zilele trecute au fost la impuse prin program. Este a judeca, a ac]iona)“, „Carti-
Ia[i reprezentan]i ai pri- vorba de {coala „Miron erul, satul, parohia“, „Stra-
m\riei din Villeneuve, res- Costin“ din Alexandru cel tegii de implicare comuni-
pectiv viceprimarul res- Bun [i {coala 29 din a- urm=nd s\ contribuie cu nomici locali, care, au `nca- tar\“, „Standarde de calita-
ponsabil cu tineretul, spor- cela[i cartier. Aici, exist\ c=te ceva pentru educa]ia drat `n munc\ pe o bun\ te `n caritatea cre[tin\“.
tul [i timpul liber, departa- deja s\li de sport suficient tinerilor. parte din tinerii inclu[i `n
Facultatea de Teologie
ment special `n cadrul pri- de mari bune pentru des- Prim\ria va fi cea care va program. Romano-Catolic\ propune
m\riei din ora[ul francez, f\[urarea programului, `n- pune la dispozi]ie tinerilor Tot `n cadrul acestui 25 de locuri la buget [i 15 la
respectiv Jean Michel s\, tot vor mai trebui f\- echipamentul sportiv, sala, program, vor fi construite tax\, dar acestea urmeaz\
Molle, precum [i un repre- cute o serie de investi]ii. precum [i un instructor de [i o serie de terenuri sinte- s\ fie aprobate de Ministe-
zentant al departamentului Potrivit primarului Gheor- specialitate, de la ISJ. tice, pentru fiecare tip de rul Educa]iei [i Cercet\rii,
de sport din cadrul aceleia[i ghe Nichita, programul va Viceprimarul din ora[ul sport `n parte, deoarece conform celor precizate de
prim\rii, Fabienne Pascale. fi de fapt un parteneriat francez, Jean Molle, a spus terenurile de bitum exis- prorectorul didactic al Uni-
Cei doi francezi au dis- `ntre prim\rie, Consiliu c\ dup\ ce a demarat pro- tente sunt prea periculoa- versit\]ii „Al. I. Cuza“, Cons-
cutat cu reprezentan]ii pri- Jude]ean [i Inspectoratul gramul, a `nceput [i o serie se, iar tinerii se pot r\ni. tantin S\l\v\stru. (O.R.)
m\riei ie[ene [i le-au ex- {colar Jude]ean, fiecare de tratative cu agen]ii eco- (Silviu DASC|LU)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca
„ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\
cestui concurs sunt urm\toarele: la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
„ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente cu parohiile care au cele mai multe abona-
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

RATP ar putea introduce autobuze pe traseul Ia[i - Ciurea
Pentru c\ regia nu are li-
cen]\ de transport pe trase-
ele jude]ene, ci doar `n mu-
nicipiu, autorit\]ile locale
au g\sit o solu]ie de mijloc -
transformarea rutei Ia[i-
Ciurea, din traseu jude]ean,
`n traseu metropolitan
Locuitorii comunei ie[e-
ne Ciurea s-au revoltat `m-
potriva operatorului privat
care efectua transportul c\-
l\torilor pe ruta Ciurea -
Ia[i. Nemul]umirea oame-
nilor a fost provocat\ de
faptul c\, `n ciuda condi]ii-
lor precare de c\l\torie ofe-
rite de patronul societ\]ii
de transport, acesta a decis
s\ scumpeasc\ pre]ul bile-
telor de la 1,2 RON la 1,5
RON. Astfel c\, ieri dimi-
nea]\, primarul [i al]i c=]i-
va cet\]eni ai comunei au
participat la o `nt=lnire cu
prefectul jude]ului, cu re-
prezentan]ii Prim\riei, Re-
giei Autonome de Trans-
port Public (RATP) [i Auto-
rit\]ii Rutiere Rom=ne
(ARR). „Oamenii au cerut
ca RATP s\ introduc\ auto-
buze pe aceast\ rut\, pen-
tru a avea o alternativ\ la
transportul cu microbuzele
operatorului privat. Proble-
ma e c\ regia nu are licen]\
ACTUALITATE
de transport pe traseele ju- demersurile pentru aproba-
de]ene, ci doar `n munici- rea unei hot\r=ri de Gu-
piu“, a precizat purt\torul vern `n acest sens, deoarece
de cuv=nt al Prefecturii, transformarea juridic\ a
Emanoil Arhip. titulaturii traseului ]ine de
~n urma discu]iilor de competen]a Executivului.
ieri, reprezentan]ii autori- ~n cazul `n care hot\r=rea
t\]ilor locale au g\sit `ns\ o va fi aprobat\, regia de
solu]ie `n acest sens: trans- transport public va avea
formarea rutei Ia[i-Ciurea, dreptul de a lua `n adminis-
din traseu jude]ean, `n tra- trare acest traseu [i de a in-
seu metropolitan. Acest lu- troduce autobuze.
cru este posibil `n condi]iile „~n cel mult o s\pt\m=-
`n care, al\turi de alte 12 n\, proiectul de hot\r=re va
localit\]i, comuna Ciurea fi redactat [i trimis la Bu-
face parte din Zona Metro- cure[ti spre aprobare“, a
politan\ Ia[i. precizat purt\torul de cu-
Subprefectul Tudor Le- v=nt al Prefecturii. Prezent
onte a anun]at c\ va `ncepe [i el la discu]iile de ieri, pa-
S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
tronul societ\]ii de trans-
port, care opereaz\ `n pre-
zent pe traseul Ia[i - Ciu-
rea, a acceptat solu]ia pre-
zentat\ de autorit\]ile lo-
cale. Mai mult dec=t at=t,
acesta a promis c\ va ieftini
biletul de c\l\torie de la 1,5
la 1 RON, dar cu o singur\
condi]ie - prelungirea tra-
seului pe care circul\ `n
prezent microbuzele socie-
t\]ii, Ciurea - Bazar, p=n\
la magazinul Billa Ia[i.
Conducerile Prim\riei, a
RATP [i ARR au acceptat
cererea, urm=nd ca, `n zile-
le urm\toare s\ g\seasc\ o
solu]ie `n acest sens. (B.C.)
11
PE SCURT
Autorit\]ile
ie[ene caut\
solu]ii pentru criza
locurilor de parcare
Potrivit statisticilor prezentate
de reprezentan]ii Prim\riei,
doar unul din zece automobili[ti
din municipiul Ia[i are loc de
parcare pentru ma[in\. Cele
aproape 20 de mii de autovehi-
cule `nmatriculate `n Ia[i tre-
buie s\ `mpart\ un num\r de
1.755 de locuri de parcare. Din
cauza num\rului insuficient de
parc\ri, proprietarii sunt nevo-
i]i s\ `[i parcheze autovehicu-
lele pe marginea str\zilor, pe
trotuare sau pe spa]iile verzi

{coal\ primar\ cu tax\

din preajma blocurilor. Pentru a
Specializ\ri ameliora criza spa]iilor de par-
care, reprezentan]ii municipali-
noi la Chimie t\]ii afirm\ c\ inten]ioneaz\ s\
amenajeze `n centrul municipiu-

la admitere
Candida]ii la admite-
rea 2007 ar putea opta
pentru dou\ noi specia-
liz\ri la studii de licen]\ -
Chimie informatic\ [i
Chimia mediului, ambele
`n cadrul Facult\]ii de
Chimie a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“.
Necesitatea `nfiin]\rii
specializ\rii de Chimie
informatic\ rezult\ din
faptul c\ actualmente, `n
plin\ dezvoltare a dom-
neiului informaticii [i a
tehnicii de calcul, exist\ o
leg\tur\ tot mai str`ns\
`ntre Chimie [i Informati-
c\. Foarte multe informa-
]ii despre structura [i pro-
priet\]ile unui compus
chimic pot fi ob]inute,
prev\zute `nainte de a
sintetiza o anumit\ subs-
tan]\. ~nfiin]area acestei
specializ\ri a fost consi-
derat\ necesar\ [i `n ur-
ma primirii unor semnale
din partea fo[tilor absol-
ven]i, care au sus]inut c\
le-ar fi fost de ajutor do-
b=ndirea unor competen]e
`n informatic\, mai ales
pentru domeniul cercet\-
rii, conform celor preciza-
te de prorectorul didactic
Constantin S\l\v\stru.
Cea de-a doua specia-
lizare, `n Chimia Mediu-
lui, va `ncerca s\ asigure
dob=ndirea de cuno[tin]e
la nivel `nalt `n domenii
fundamentale precum
matematica, fizica, chimia
cu aplicabilitatea direct\
la actualele probleme ale
mediului. Sec]ia va avea
ca scop formarea de spe-
ciali[ti care s\ cunoasc\
procesele chimice care
opereaz\ `ntre comparti-
mentele medului [i a c\i-
lor prin care activit\]ile
umane interac]ioneaz\ [i
influen]eaz\ procesele
naturale. Admiterea la
aceast\ specializare va
putea fi sus]inut\ numai
dup\ autorizarea provi-
zorie. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a MICLEA LUCREAZ| LA
STRATEGIA DE REFORMARE
A ~NV|}|M+NTULUI: Stra-
tegia pentru reformarea sis-
temului de educa]ie va fi e-
laborat\ de Comisia de `nv\-
]\mânt de la Cotroceni, pân\
`n iunie, a declarat pre[edin-
tele acestui organism, Mircea
Miclea. „Avem un termen de
[ase luni, pân\ `n iunie, ter-
men pe care eu l-am stabilit.
Dup\ ce vom face documen-
tele, vom discuta despre ele“,
a spus Mircea Miclea. El a
precizat c\ rapiditatea cu ca-
re va fi realizat\ strategia
depinde de modul `n care
progreseaz\ analizele asupra
la Universitatea „Al. I. Cuza“
a ~n toamna acestui an se va `nfiin]a {coala General\ a Universit\]ii „Al. I. Cuza“, care va primi
`n clasa I [i a II-a copii ai cadrelor didactice [i ai studen]ilor a Ini]iativa a fost luat\ `n urma
cererilor repetate ale p\rin]ilor copiilor de la Gr\dini]a Junior, care func]ioneaz\ de trei ani `n
cadrul universit\]ii, conform celor precizate de prorectorul didactic Constantin S\l\v\stru a
{coala va func]iona `n-
tr-o cl\dire aflat\ `n reno-
vare de pe Strada P\cu-
rari nr.9, Corpul E al Uni-
versit\]ii. Dup\ ce mai
multe cereri pentru finan-
]area [colii de la bugetul
de stat au r\mas f\r\ r\s-
puns, conducerea univer-
sit\]ii a hot\r=t ca acesta
s\ poat\ fi urmat\ `n re-
gim privat.
Elevii, copii ai cadrelor
didactice din universitate,
vor putea urma nu doar
un program [colar `n tim-
pul dimine]ii, ci vor avea
[i activit\]i extracurricu-
lare. Ei ar putea avea ore
de preg\tire a temelor,
sub supravegherea perso-
nalului didactic sau ar pu-
tea s\ urmeze inclusiv ore
de dans, teatru, muzic\
etc. Conducerea universi-
t\]ii sper\ ca experien]a
[colii generale s\ aib\ un
succes similar cu cel al
Gr\dini]ei Junior, care
dup\ primii doi ani de
func]ionare a fost selecta-
t\ `ntr-un program de ex-
celen]\ al\turi de alte no-
u\ gr\dini]e din România.
Conform celor preciza-
te de Constantin S\l\v\s-
tru, o [coal\ general\ a e-
xistat la Universitatea
„Al. I. Cuza“ `n perioada
interbelic\, c=nd se func-
]iona {coala de Aplica]ie,
ca parte a Seminarului
Pedagogic Universitar. La
aceast\ [coal\, activit\-
]ile didactice erau sus]i-
nute de studen]i afla]i `n
practic\ pedagogic\.
seriilor de date din sistemul
educa]ional. Mircea Miclea a
explicat c\ se fac [i analize
comparative cu ceea se `n-
tâmpl\ `n alte ]\ri ale Uniu-
nii Europene. El a afirmat c\
au fost identificate principa-
lele probleme cu care se con-
frunt\ sistemul [i se va con-
frunta `n viitor [i se caut\ la
ele solu]ii. ~n opinia sa, stra-
tegia va fi „o colec]ie de solu-
]ii majore la câteva dintre
problemele majore identifi-
cate“. (O.R.)
a LA IA{I S-AR PUTEA
CONSTRUI O CLINIC| DE
CARDIOLOGIE PENTRU CO-
„Directorul [colii de apli-
ca]ie era profesorul de pe-
dagogie {tefan B=rs\nes-
cu“, a precizat prorectorul
didactic de la „Cuza“.
~n prezent, la nivel in-
terna]ional, exist\ o ten-
din]\ a polticilor educa]io-
nale care promoveaz\ `n-
v\]area pe tot parcursul
vie]ii (lifelong-learning)
sub umbrela unor mari
branduri institu]ionale,
dup\ cum sus]in responsa-
bili de la „Cuza“. Astfel,
universit\]ile din Occident
tind s\ ofere o gam\ com-
plet\ de educa]ie, `ncep`nd
de la [coal\ primar\ p`n\
la liceu, facultate, [coli
PII: ~n urma unei discu]ii
purtate cu ministrul S\n\t\-
]ii, Eugen Nicolaescu, depu-
tatul liberal Relu Fenechiu a
anun]at posibilitatea cons-
truirii la Ia[i a unei clinici de
cardiologie pentru copii, si-
milare celei de la Târgu Mu-
re[. Ministrul [i-a dat acor-
dul pentru finan]area studiu-
lui de fezabilitate. „}inând
cont de faptul c\, la momen-
tul actual, exist\ o singur\
clinic\ de acest gen `n ]ar\,
se impune construirea unei
astfel de unit\]i medicale, ca-
re s\ deserveasc\ `ntrega zo-
n\ a Moldovei“, a declarat de-
putatul Relu Fenechiu. (B.C.)
postuniversitare, doctorale
[i postdoctorale, oferte de
educa]ie continu\. „{i noi
avem astfel de oferte, pen-
tru `nv\]are de-a lungul
vie]ii. Vom avea chiar [i o
linie pe internet“, a spus
Constantin S\l\v\stru.
Elevii {colii Generale
de la „Cuza“ vor avea
posibilitatea de a beneficia
de resursele didactice ale
universit\]ii, vor avea ac-
ces la muzeele, sta]iunile
de cercetare [i la Gr\dina
Botanic\, la Planetariul [i
la Observatorul Astro-
nomic, la fel ca to]i stu-
den]ii. ~n primul an, [coala
ar putea g\zdui c`te 18
a PERSOANELE F|R|
AD|POST DAU B|T|I DE
CAP MEDICILOR DIN UPU:
Cel pu]in c=te dou\ persoane
f\r\ ad\post ajung `n fiecare
noapte `n Unitatea de Primi-
re Urgen]e (UPU) a Spitalu-
lui „Sf. Spiridon“ adu[i de po-
li]i[ti sau de ma[inile Ser-
viciului Jude]ean de Ambu-
lan]\ (SJA). Cei mai mul]i
sunt bolnavi de tuberculoz\
[i pun `n pericol s\n\tatea
celorlal]i pacien]i [i chiar cea
a personalului medical. „Sunt
persoane g\site pe strad\,
pline de p\duchi, bolnave de
tuberculoz\, cu alcoolemie
ridicat\. Multe sunt dirijate,
elevi pentru fiecare clas\.
Dosarul de autorizare va fi
trimis Agen]iei Române de
Asigurare a Calit\]ii `n ~n-
v\]\m=ntul Preuniversi-
tar, sub numele {coala
General\ a Universit\]ii
„Al. I. Cuza“ din Ia[i.
{coala va avea regim
privat iar taxele urmeaz\
s\ fie stabilite `n cur=nd.
~n oferta educa]ional\ fi-
gureaz\, `n afarsa cursu-
rilor, preg\tirea temelor
cu un cadru didactic spe-
cializat, ore de teatru, mu-
zic\, desen. Universitatea
va scoate la concurs postul
de director [i posturi de
`nv\]\tor. (Oana R.)
dup\ acordarea `ngrijirilor
medicale, c\tre Spitalul de
Pneumoftiziologie, pentru a
benbeficia de tratament de
specialitate. Oricum ar fi, nu-
m\rul lor este mare [i blo-
cheaz\ activitatea `n UPU.
Ar trebui g\sit\ o solu]ie la
nivel de Ia[i, prin crearea
unui ad\post pentru aceste
persoane“, a declarat dr. Dia-
na Cimpoe[u, medic coordo-
nator UPU-SMURD Ia[i.
Odat\ cu sc\derea tempera-
turilor, prognozat\ pentru
perioada imediat urm\toare,
medicii se a[teapt\ ca num\-
rul persoanelor f\r\ ad\post
aduse `n UPU s\ creasc\ [i
mai mult. (O.B.)
lui trei parc\ri cu mai multe
niveluri, cu o capacitate total\
de 800 de locuri. „Avem mai
multe propuneri. Una dintre a-
cestea vizeaz\ spa]iul din spa-
tele BRD. Un alt amplasament
este chiar `n spatele Prim\riei,
`n stânga imobilului unde a
func]ionat Starea Civil\“, a
spus Mihai Chirica, directorul
Direc]iei Tehnice a Prim\riei.
Acesta sus]ine c\ autorit\]ile
iau `n calcul [i ideea construirii
unei a treia parc\ri, de data
aceasta subterane, `n subsolul
Pie]ei Independen]ei. (B.C.)
Num\rul copiilor
bolnavi de cancer,
`n cre[tere
Potrivit statisticilor Spitalului
Clinic de Copii „Sf. Maria“ `n
anul 2006 num\rul copiilor cu
afec]iuni oncologice a crescut
`ngrijor\tor. „De[i se afl\ pe
locul trei `ntr-un clasament al
celor mai frecvente afec]iuni cu
care ne confrunt\m, num\rul
copiilor cu afec]iuni oncologice a
crescut foarte mult `n ultimul
an. Capacitatea de 40 de paturi
a Sec]iei de Oncologie a spitalu-
lui a devenit astfel total insufi-
cient\“, a declarat managerul
spitalului, prof. univ. dr. Marin
Burlea. Anul trecut `n Spitalul
de Copii au fost interna]i [i
trata]i 31.000 de copii din toat\
Moldova, ceea ce arat\ un in-
dice de utilizare a patului de
320 de zile pe an, adic\ maxi-
mum posibil. Cele mai frecvente
afec]iuni `nregistrate au fost
cele respiratorii acute, cu carac-
ter sezonier, urmate apoi de bo-
lile digestive acute [i cronice,
boala ulceroas\, refluxul gas-
troesofagian, apoi afec]iunile re-
nale [i oncologice. (O.B.)
Ultimele preg\tiri
`naintea „v=n\torii“
de fonduri
Luni, `ncep=nd cu ora 10, to]i
primarii comunelor ie[ene au
fost chema]i de conducerea Con-
siliului Jude]ean (CJ) `n Sala
Mare a Palatului Administrativ.
~nt=lnirea reprezint\ una din ul-
timele repeti]ii `nainte de startul
„v=n\torii“ de fonduri care vor
putea fi accesate de autorit\]ile
locale `n perioada 2007 - 2013.
„Pentru finan]area infrastructu-
rii din mediul rural, se impune
intensificarea eforturilor de pre-
g\tire a unor proiecte fezabile,
care pot maximaliza [ansele de
finan]are de la Uniunea Euro-
pean\“, a declarat pre[edintele
CJ Ia[i, Lucian Flai[er. ~n acest
scop, la `nt=lnirea de luni va fi
organizat\ o sesiune de infor-
mare privind cadrul documente-
lor strategige [i sursele de fi-
nan]are pentru proiectele de in-
vesti]ii din mediul rural. Pre[e-
dintele Consiliului Jude]ean Ia[i
a cerut `n mai multe r=nduri au-
torit\]ilor din mediul rural s\ fie
bine preg\tite, cu proiecte feza-
bile, care s\ c=[tige finan]are din
fonduri structurale, disponibile
din acest an. (B.C.)
12 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007 SPORT

PE SCURT
Ioan Bucu
a `mplinit 51 de ani
Fostul mare portar al echipelor
Politehnica Ia[i [i Dinamo
Bucure[ti Ioan Bucu s-a n\scut `n
ziua de 26 ianuarie 1956 [i a fost
unul dintre cei mai aprecia]i fot-
bali[ti ie[eni de-a lungul timpului.
A debutat la echipa ETACS din
campionatul jude]ean, dup\ care
a trecut la CS{ Unirea Ia[i. ~n pe-
rioada 1972-1974 a evoluat `n
Divizia C, la Nicolina Ia[i, apoi a
jucat 2 ani la CFR Pa[cani. ~n
1976 vine la Poli Ia[i, unde apar\
p=n\ `n 1985, c=nd se transfer\ la
Dinamo Bucure[ti.
~n 1987 c=[tig\ cu Dinamo Cupa
Rom=niei, la echipa din {tefan cel
Mare fiind coleg cu Andone,
Michel Platini, noul pre[edinte
al fotbalului european
a Mircea Sandu a fost ales `n Comitetul Executiv al UEFA a
Francezul Michel Platini (51
de ani) este noul pre[edinte al
Uniunii Europene de Fotbal, ob-
]inând victoria la alegerile de ieri,
din cadrul Congresului de la Dü-
sseldorf, din primul tur de scru-
tin, cu o majoritate absolut\ de
27 de voturi, adversarul s\u, sue-
dezul Lennart Johansson (77 de
ani), actualul pre[edinte, pri-
mind doar 23 de sufragii. N\scut
la 21 iunie 1955, la Joeuf, Michel
Platini a avut o carier\ de fotba-
list fabuloas\, fiind, iat\, primul
juc\tor de prim-plan care ajunge
s\ conduc\ destinele fotbalului
continental. Cu 72 de selec]ii `n
reprezentativa Fran]ei [i 41 de
goluri `nscrise, campion al Fran-
]ei [i al Italiei, campion european,
triplu câ[tig\tor al Balonului de
Aur, `nving\tor `n Cupa Cupe-
lor, Cupa Campionilor Europeni,
Supercupa Europei, Cupa Inter-
continental\, Platini a cucerit
aproape tot ceea ce poate reu[i
un fotbalist. Tot ieri, pre[edin-
tele FR Fotbal, Mircea Sandu, a
fost ales cu o majoriate conforta-
bil\ membru al Comitetului E-
xecutiv al UEFA, ob]inând 32 de vo-
turi, din cele 52 posibile. (D. T.)
Rom=nia - Suedia, `n barajul pentru EURO 2008
Na]ionala masculin\ de hand-
bal a României va `ntâlni puter-
nica selec]ionat\ a Suediei `n
barajul pentru Campionatul Eu-
ropean din 2008, g\zduit de Nor-
vegia, conform tragerii la sor]i
care a avut loc ieri, la sediul EHF
din Viena. Meciul tur va avea loc
pe 9/10 iunie 2007, `n Suedia, re-
turul urmând s\ se dispute `n Ro-
Duel „politehnist“ `n Cupa Rom=niei
Tot ieri au avut loc tragerile la sor]i
pentru sferturile de final\ ale Cupei
Rom=niei „Timi[oreana“ la fotbal. Se
vor juca partide: Steaua - O]elul
Gala]i, Rapid - FC Arge[, Pandurii Tg.
mânia, pe 16/17 iunie. Celelalte
meciuri din baraj sunt Polonia -
Olanda, Lituania - Ungaria, U-
craina - Slovacia, Slovenia - Ma-
cedonia, Letonia - Cehia, Belarus
- Elve]ia, Suedia - România, Por-
tugalia - Muntenegru, Serbia - Is-
landa. Câ[tig\toarele acestor `n-
t=lniri se vor califica la turneul fi-
nal de anul viitor. (D.T.)
Jiu - FC Na]ional [i Poli Timi[oara -
Poli Ia[i. Jocurile se desf\[oar\ `n sis-
tem eliminatoriu, `ntr-o singur\
man[\, pe teren neutru, `n zilele de 27
[i 28 februarie 2007. (Dan T.)

La doi pa[i de trei sferturi de veac

Rednic, Mircea Lucescu,
Alexandru Nicolae, Augustin,
Custov, Suciu, Varga Lupescu,
R\ducioiu, fiind la concuren]\ cu
mai tinerii portari Prunea [i
Stelea. A disputat 170 de meciuri
`n primul e[alon al fotbalului
rom=nesc [i a fost selec]ionat `n
toate na]ionalele de fotbal ale
]\rii noastre, la cele de juniori,
tineret, seniori, la na]ionala uni-
versitar\ [i olimpic\. A c=[tigat
cu na]ionala universitar\ a
Rom=niei medaliile de bronz la
campionatele de profil din Mexic,
din 1979. A terminat facultatea
de construc]ii [i este inginer. ~n
intervalul de timp 1997-2001 a
fost director al Direc]iei pentru
Tineret [i Sport a Jude]ului Ia[i,
func]ie `n care a revenit `n anul
2005 [i pe care o ocup\ [i `n
prezent. Este c\s\torit [i are dou\
fete, una dintre ele (Ana Maria)
fiind so]ia baschetbalistului
ie[ean Cristian Murgoci, care
evolueaz\ `n prezent pentru BC
Otopeni, `n prima liga. (D.T.)
Derby-ul coda[elor
Runda cu nr. 14 din cadrul
Diviziei A feminine de baschet
programeaz\ partida dintre
Some[ Dej [i CS Na]ional Ia[i,
ocupantele ultimelor dou\ locuri
ale ierarhiei. Gazdele nu au nici o
victorie p=n\ acum [i s\ sper\m
c\ nu o vor ob]ine pe prima chiar
`n `nt=lnirea contra ie[encelor,
care sunt totu[i favoritele con-
frunt\rii. Echipa de start a
forma]iei Na]ional va fi Cazac,
Suetina, C\u[an, Bordeanu [i
Gavrilescu, iar rezerve Borcil\,
Cilibiu, Irina [i Laura Straciuc,
Ionescu [i Benedic. Celelalte me-
ciuri ale etapei sunt: ICIM Arad -
Municipal Târgovi[te, Olimpia
Bucure[ti - Sportul, CET Govora -
CST Alexandria, CSM Oradea -
Magic Sibiu [i Rapid - „U“ MC
Cluj. (D.T.)
a Nicu Roibescu, directorul clubului de volei Penicilina [i una [i aceea[i persoan\ cu
directorul tehnic al echipei ie[ene, va `mplini pe 7 martie 2007 frumoasa v=rst\ de 75 de ani a
cilina. A]i for-
Ast\zi, `n prima lig\ feminin\ de pct, Bac\u - 25 pct, Unic - 23 pct [i mat echipe [i
volei sunt programate partidele run- Tg. Mure[ - 23 pct. P=n\ la finalul juc\toare. Ca-
re este, `n
dei cu nr. 15, dar prima din acest an. sezonului regulat mai sunt de dispu-
prezent,
Dup\ primele 14 etape ale sezonului tat patru jocuri [i Penicilina le poate rolul antre-
regulat, Penicilina Ia[i se afl\ pe c=[tiga pe toate: cu Unic [i Tg. norului de
locul 6, cu 7 victorii [i 7 `nfr=ngeri la Mure[, la Ia[i, cu Constan]a [i volei?
activ, cu un setaveraj pozitiv de Rapid, `n deplasare. Primul „hop“
~n trecut,
25:23 [i cu 21 puncte acumulate. este ast\zi, pe litoral, c=nd meritele e-
~naintea echipei ie[ene, preg\tit\ `n Penicilina va `nt=lni lanterna se- rau ale an-
continuare de directorul tehnic Nicu zonului, Volei Club 2004 Constan]a, trenorului,
Roibescu [i de antrenoarea Ecate- cu o singur\ victorie p=n\ acum, dar c=nd o echip\
rina Covaliciuc, se afl\ forma]iile care s-a `nt\rit foarte mult `n era campioan\. A-
Metal Gala]i - 26 pct, Dinamo - 26 aceast\ iarn\.
cum e a sponsoru-
lui, care aduce ju-
Va fi meci greu la S-ar putea s\ ne plece el a ajuns la Gala]i. Iar c\toare de top. An-
Constan]a, domnule o juc\toare destul de bu- Gala]iul e pe primul loc, trenorul a r\mas cu
Nicu Roibescu? n\, dar `nc\ nu se [tie. acum. un procent de nu-
Ar fi fost mai u[or da- Nu pot s\ pronun] nu-
Pre[edintele FR Vo-
mai 10%. Acum po]i
c\ echipa din Constan]a mele ei, e doar o b\- s\ aduci tot ce vrei,
lei, Gheorghe Vi[an,
`[i p\stra lotul de anul nuial\. spunea recent c\ va
juc\toarele pleac\
dup\ bani oriunde.
trecut. A[a `ns\, la Con- ~n vara trecut\ a]i aduce la loturile na-
f\cut eforturi mari s\ ]ionale antrenori Uita]i la Unic Piatra
stan]a, au sosit trei ju- Neam], acolo unde
g\si]i un antrenor de str\ini, pentru a mai
c\toare din Croa]ia, iar reduce „bisericu]ele“ Vasile Ouatu a adus
prim\ categorie, p=n\
la noi nimeni. la urm\ a venit basa- din ]ar\... la un moment dat [i o
rabeanca Covaliciuc, Antrenorii str\ini au juc\toare din Africa.
Ce obiectiv ave]i pen-
fosta juc\toare a Pe- s\ vin\ `n Rom=nia pen-
tru acest sezon? nicilinei `n anii din ~n 1980, na]ionala fe- c\m nici m\car la tur-
La `nceput ne-am pro- urm\... tru a ne lua cele mai minin\ de volei a Ro- neele finale ale Campio-
pus locurile 5-6. Acum Antrenorul principal bune juc\toare [i a le ex- m=niei evolua la O- natelor Europene sau
pedia la echipele de top limpiada de la Mos-
vrem s\ intr\m `n play- al na]ionalei Serbiei, Zo- Mondiale. {i cum s\ mai
din Europa. Mul]i dintre cova, sub conducerea
off, deci ne-am propus ran Terzic, cel care pre- antrenorului Nicu facem performan]\ dac\
g\te[te acum pe CSU ace[ti antrenori sunt [i Roibescu. De atunci, de volei ziarele centrale
minim locul 4, de[i, cu impresari de juc\tori. E
Metal Gala]i, trebuia s\ nu am mai prins nici nu scriu mai mult de trei
lotul actual, ne va fi ca [i cum ai b\ga lupul
vin\ de fapt la Penici- o olimpiad\... r=nduri [i lumea nu este
foarte greu s\ rezist\m `n st=n\.
lina Ia[i. Am ratat nego- A fost un moment de informat\. Pe cine mai
`n elit\. v=rf. P\cat c\ acum nu intereseaz\ acest sport?
cierile cu el de la Bucu- Sunt 45 de ani de
Ave]i probleme de lot? re[ti [i Ploie[ti [i astfel c=nd conduce]i Peni- reu[im s\ ne mai califi- (Dan TEODORESCU)

Penicilina se mut\
la malul m\rii
~n cadrul Diviziei A1 de volei fe-
minin, etapa a 15-a programeaz\
ast\zi primele partide de campio-
nat din 2007. Pe litoral, Volei
Club 2004 Constan]a `nt=lne[te
Penicilina Ia[i, `ntr-un joc `n care
moldovencele sunt favoritele dis-
putei, chiar dac\ `n aceast\ iarn\
gazdele dobrogene s-au `nt\rit cu
trei juc\toare aduse din Croa]ia.
~n tur, ie[encele s-au impus cu 3-0
`n fa]a const\n]encelor [i a[teapt\
`n aceast\ dup\-amiaz\ un nou
succes, chiar dac\ disputa va fi
mult mai dificil\ dec=t `n prima
man[\ de campionat. Penicilina
are la dispozi]ie urm\torul lot de
juc\toare: Muta[cu – Androhovici,
Diaconi]a, Formagiu-Ionescu,
Rusu, Ivanof [i C=]coan (libero),
Constantinescu, Lupu, Popa,
Melinte, Ghilea. Antrenorul
echipei moldave este Ecaterina
Covaliciuc, iar pe post de director
tehnic figureaz\ veteranul de 75
de ani f\r\ dou\ luni, Nicu
Roibescu. Celelalte partide de
ast\zi sunt CSU Tg. Mure[ -
Metal Gala]i, Rapid – „U“ Cluj [i
CSM Lugoj – {tiin]a Bac\u.
M=ine se va juca marele derby
dintre Unic Piatra Neam] [i
Dinamo. (D.T.)
Brazilian st=ngaci Popa, care a pus presta]ia
slab\ a echipei `n amicalul
cu Laminorul Roman pe
a Venit de trei zile `n Ia[i, atacantul brazilian seama oboselii acumulate.
Ribeiro Anderson a dezam\git crunt `n cele 35 de „Juc\torii au avut un pro-
gram aspru p=n\ acum [i
minute jucate `n amicalul cu Laminorul Roman cred c\ au obosit pu]in. S-a
(2-2) a „Ori e obosit, ori nu [tie cu mingea“, a v\zut [i `n acest meci“.
Ionu] Popa a fost nemul-
spus antrenorul Ionu] Popa despre brazilian a ]umit [i de faptul c\ t=n\-
rul Caragea, de la echipa a
de minute, tehnicianul lui
Poli `ncerc=nd `n fiecare II-a, s-a accidentat la u-
m\r, dureri resim]ind du-
de Narcis POHOA}| parte c=te o formul\ de
echip\. ~n prima repriz\ p\ meciul cu Laminorul [i
Dup\ dou\ succese con- roma[canii au `nscris de Adrian Ilie, adus sub form\
secutive la zero ob]inute `n dou\ ori prin Harbuzaru de `mprumut pentru un an
amicalele cu Poli II (3-0) [i (13) [i Marin Marian (20), de la Poli Timi[oara.
Aerostar Bac\u (5-0), Poli Poli reu[ind egalarea `n Antrenorul Ionu] Popa a
a dat semne vizibile de cea de-a doua parte prin utilizat urm\torii juc\tori:
oboseal\ `n cel de-al treilea golurile lui P\limaru (50 [i Prima repriz\: Ple[ca –
meci de verificare [i ulti- 63). ~n ultimele 35 de mi- Onu], Bernard, Ilie, Dianu
mul al stagiului centralizat nute nu s-a mai `nscris, – Buta, Mitrovic, Mijin,
de preg\tire. Elevii lui Io- poate [i pentru faptul c\ la
Antrenorul Ionu] Popa a fost dezam\git Sf=rlea – Ribeiro, B=lb\.
nu] Popa au ob]inut doar o Poli au evoluat mai mul]i de presta]ia brazilianului Anderson Ribeiro Repriza a II-a: Br\ne] –
remiz\ cu Laminorul Ro- Toma, Ilie, Bernard, Irinel
juc\tori tineri, componen]i `n amicalul cu Laminorul Roman
man, rezultat surprinz\tor ai echipei Poli II. Ionescu – Mitrovic (Tincu),
`n condi]iile `n care echipa La finalul partidei, an- jucat slab, cred c\ [i voi, neadaptarea la fusul orar, Ciub\ncan, Mijin, Miclea –
nem]ean\ a avut o medie trenorul Ionu] Popa a de- ziari[tii, da]i mai bine `n din aceast\ cauz\ nici nu Cernoch, P\limaru.
de v=rst\ extrem de sc\- clarat c\ este dezam\git de minge dec=t el. Acum nu s-a preg\tit, mai mult a Repriza a III-a: Br\ne] –
zut\, ie[enii av=nd practic evolu]ia brazilianului Ribe- [tiu dac\ asta e valoarea dormit. E posibil s\-l mai Toma, Such, Ilie, Irinel
`n fa]\ ni[te copii. iro Anderson, sosit `n Co- lui, ori e obosit dup\ dru- v\d `ntr-un amical, dar Ionescu – Plugaru, Tincu,
Meciul s-a `ntins pe du- pou pentru a da probe de mul f\cut din Brazilia repet, m-a dezam\git tare Chimir, Claudiu Ionescu –
rata a trei reprize a c=te 35 joc. „Nu [tiu ce s\ spun. A p=n\ aici. Mai e probabil [i presta]ia lui“, a spus Ionu] Caragea, Leucu]\. a
 POR}IA DE S|N|TATE S=mb\t\, 27 ianuarie 2007 13
Anestezia `n interven]iile stomatologice PILULA ZILEI
Preocuparea stomatologilor pentru a elimina
poate utiliza ace[i agen]i
pentru a induce „sedarea
con[tient\“, moment `n
De ce cre[te
disconfortul resim]it de pacien]i la anumite
manopere reprezint\ o prioritate `n abordarea
care pacientul ajunge la o
stare relaxat\ `n timpul
tratamentului, dar poate
presiunea s=ngelui?
cazului. Ultimele tehnici stomatologice, r\spunde la `ntreb\ri. Factorii care conduc la hipertensiune arterial\
precum [i ultima genera]ie de medicamente Sedativele pot fi ad- pot include o func]ionare defectuoas\ a rinichilor, o
ministrate `naintea, `n deformare a aortei `nc\ din momentul na[terii sau
pot reduce considerabil disconfortul `n timpul timpul sau dup\ mano- care apare ca urmare a `ngust\rii anumitor artere.
tratamentului. ~n acest num\r, vom analiza pera stomatologic\ pe Aceste probleme pot fi corectate de obicei. De e-
cale oral\, inhalate sau xemplu, doctorul poate repara o arter\ `ngust\,
variantele disponibile `n alinarea, diminuarea injectate. care asigur\ transportul s=ngelui c\tre rinichi.
anxiet\]ii sau a durerii ce ar putea fi asociat\ Pentru tratamente mai ~nt=i de toate, trebuie s\ [ti]i cum apare hi-
complexe se pot utiliza pertensiunea arterial\. Inima irig\ tot corpul prin
cu tratamentul dentar. susbstan]e care induc o intermediul pomp\rii s=ngelui `n artere. Arterele
„sedare profund\“, ce de- mari care pleac\ de la inim\ se ramific\ `n artere
termin\ o pierdere a sen- de dimensiuni mai mici, numite arteriole. Arte-
voase. Ele provoac\ o a- riolele, la r=ndul lor, se desfac `n capilare, vase de
mor]eal\ temporar\, d=nd za]iilor [i o reducere, o Dr. Victor N. Bejan,
de dr. Victor N. diminuare a cuno[tin]ei. s=nge de diametre foarte mici, care transport\ o-
senza]ia de „buz\ mare, medic stomatolog xigenul [i nutrien]ii necesari c\tre toate organele
BEJAN umflat\“. Anestezicele in- ~n anumite situa]ii, pa-
cien]ilor li se adminis- `ntr-o manier\ c=t mai si- din corp. S=ngele se re`ntoarce la inim\ prin inter-
jectabile pot fi utilizate `n mediul venelor. Impulsurile anumitor nervi deter-
Analgezicele non-nar- anumite manopere pre- treaz\ „anestezie ge- gur\ pentru pacient.
cotice sunt cele mai fo- neral\“, substan]e care Chiar [i `n aceste condi]ii, min\ dilatarea sau contractarea arterelor. Dac\
cum „cur\]atul“ din]ilor, aceste vase de s=nge sunt suficient de largi, sunt
losite medicamente `n preg\titul acestora pen- determin\ o pierdere introducerea anumitor
calmarea durerilor denta- temporar\ a cuno[tin]ei. str\b\tute de s=nge f\r\ a fi `nregistrat\ vreo difi-
tru lucr\ri protetice, tra- substan]e `n organismul cultate. Dac\ sunt `nguste, s=ngele are nevoie de o
re sau a celor ulterioare tament parodontal, etc. Sedarea profund\ [i uman (mai ales aneste-
unui tratament stomato- anestezia general\ pot fi presiune mai mare pentru a circula. Astfel, se poate
zicele) comport\ o anume ajunge la hipertensiune arterial\. ~n asemenea
logic. Aceast\ categorie recomandate `n anumite doz\ de risc. Din aceast\
include aspirina, antiin- Ce este sedarea [i situa]ii la copii sau la alte cauz\, societ\]ile stoma-
cazuri inima depune un efort mai mare, iar vasele
flamatoriile non-steroi- de s=nge pot `nregistra diverse probleme. Modifi-
anestezia general\? persoane anxioase sau tologice `ndeamn\ popu- c\rile acestor vase care transport\ s=ngele c\tre
dale, medicamente pre- care nu-[i pot controla la]ia la o preocupare con-
cum Ibuprofen. Alte anal- Sedativele v\ pot ajuta mi[c\rile. diferite organe (rinichi sau creier) pot determina a-
tinu\ [i manifest\ pentru pari]ia unor afec]iuni specifice organelor respective.
gezice, calmante, precum `n timpul vizitelor la Multe asocia]ii stoma- s\n\tatea oral\ [i nu nu-
cele care con]in codein\ stomatolog [i adesea pot tologice prev\d anumite Inima, creierul, rinichii pot face fa]\ unei presiuni
mai. Aceast\ preocupare ridicate a s=ngelui pentru un timp destul de lung.
ac]ioneaz\ asupra siste- fi folosite `mpreun\ cu protocoale ce-i ajut\ pe include cunoa[terea c=t Din acest motiv, exist\ persoane care au o presiune
mului nervos central pen- anestezicele locale. Sto- medicii denti[ti `n admi- mai precis\ a nivelului ridicat\ a s=ngelui `n lipsa manifest\rilor oric\rui
tru a ameliora durerea. matologul, de asemenea, nistrarea anestezicelor propriu de s\n\tate, re- simptom. Dar hipertensiunea v\ afecteaz\, chiar
Acestea sunt utilizate latarea oric\rui tip de dac\ nu se manifest\ printr-un simptom specific
pentru dureri mai mari. sau dac\ nu este descoperit\ la timp.
Anestezia local\ este boal\ medicului stomato-
log, a medicamentelor lu- Hipertensiunea arterial\ reprezint\ un risc ma-
utilizat\ pe ]esuturile o- jor pentru accidentele vasculare celebrale, a-
rale, cu ajutorul unui ate p=n\ atunci, precum
[i a reac]iilor alergice de tacurile de inima, insuficien]ele cardiace [i renale.
tampon sau spray, pentru Hipertensiunea arterial\ afecteaz, `n primul
a preveni durerea de la care suferi]i.
~n]eleg=nd paleta de r=nd, inim\ [i arterele. Inima este nevoit\ s\ de-
nivelul ]esuturilor super- pun\ un efort mai mare pentru a pompa s=ngele,
ficiale. Stomatologul dum- variante posibile `n ame-
liorarea anxiet\]ii [i a iar arterele transport\ s=ngele care se mi[c\ sub o
neavoastr\ poate utiliza for]\ mai mare. Dac\ hipertensiunea arterial\ con-
un anestezic local pentru disconfortului ve]i deveni
o persoan\ informat\ ca tinu\ de mai mult\ vreme, inima [i arterele dum-
a amor]i suprafa]a gurii neavoastr\ nu mai func]ioneaz\ a[a cum ar trebui.
`n zona preg\tit\ pentru [i „consumator“ de ser-
De asemenea, pot `ncepe s\ fie afectate [i alte or-
administrarea aneste- vicii stomatologice. Dac\ gane. C=nd hipertensiunea arterial\ coexist\ cu
zicului injectabil. Aneste- ave]i nel\muriri despre obezitatea, tutunul, nivelul ridicat al colesterolului
zicele locale pot, de ase- aceste lucruri, nu ezita]i sau diabetul, riscul producerii atacurilor de cord [i a
menea, s\ calmeze du- s\ vorbi]i cu stomatologul accidentelor vasculare cerebrale cre[te de c=teva ori.
rerea provocat\ de o dumneavoastr\. Presiunea s=ngelui mai mic\ de 120/80 mm Hg
ran\, herpes, etc. Lucr=nd `mpreun\, este considerat\ presiunea ideal\. Prezentarea
Anesteziile injectabile dumneavoastr\ [i stoma- unui nivel mai mare spore[te riscurile afec]iunilor
previn durerea `ntr-o zo- tologul curant, pute]i a- cardiovasculare. Dac\ prezenta]i pusee de tensi-
n\ anume a gurii dum- lege pa[ii adecva]i reali- une sau o presiune mult prea mic\ dec=t cea nor-
neavoastr\, `n timpul z\rii unei lucr\ri bune [i mal\, este bine s\ v\ prezenta]i de urgen]\ la un
tratamentului, prin blo- ob]inerii unui z=mbet control. a
carea termina]iilor ner- s\n\tos. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
s=mb\t\ la tv
TVR 1
08:10 Club Disney
09:00 Vreau s\ fiu...
09:30 Joaca de-a pove[tile
10:00 Arca lui Noe
10:35 Din secretele ur[ilor Panda
11:30 Cinemaniacii
12:00 Cartea european\
12:35 O vedet\ popular\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Gala de box profesioni[ti
15:15 Terenul de baseball
(dram\, Cu: Kevin Costner,
Amy Madigan, Ray Liotta)
Ray Kinsella decide s\ trans-
forme un c=mp de l=ng\ ferma
sa `n teren de baseball. Aici
vin juc\tori cu nume celebre.
dar disp\ru]i! De[i fiecare din-
tre ei ar putea fi un exemplu
demn de urmat pentru cei
tineri, se pare c\ doar imag-
ina]ia lui Ray `i readuce la lu-
min\ [i ca ei nu sunt reali...
17:05 La poli]ie sau la m\n\stire
17:55 Celebrit\]ile...
18:00 Teleenciclopedia
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Eurovision 2007. Selec]ia
na]ionala - Semifinala 1
22:00 Profesioni[tii
23:10 ~ntoarcerea
inspectorului Harry
(thriller, Cu: Clint East-
wood, Sondra Locke)
Pentru c\ `n tinere]e a fost vi-
olat\ de o band\ din San
Paulo, pictori]a Jennifer
Spencer decide s\ se r\zbune
[i s\-i omoare pe cei vinova]i...
01:10 Fascina]ia zborului (r) a
NATIONAL
GEOGRAPHIC
07:00 Colonia din iad
08:00 Clipe de co[mar
Cutremurul din Kobe
09:00 Lumi ascunse
Râul Iordan - Apa vie]ii
10:00 Maimu]a mea favorit\
11:00 Insecte la atac
12:00 Vân\torul vânat
Misterul turistului disp\rut
13:00 Secrete: B\rbieritul
14:00 Avioane militare: Duel `n cer
15:00 Avioane militare
Bombe din cer
16:00 P\mânt fr\mântat: Potopul
17:00 P\mânt fr\mântat
Megavulcanul
18:00 Cimpanzei dezl\n]ui]i
19:00 Cele mai impresionante de-
mol\ri din lume
O afacere de familie
20:00 Vân\torul vânat
Delfinii
21:00 {tiin]\ la Hollywood
Vehicule fantastice
22:00 Crash Science: Avioane
23:00 Real?
Somnambuli criminali
00:00 Experimente tr\snite
01:00 Armele Kung Fu
02:00 Real? Somnambuli... a
Legend\:
[tiri
film artistic
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|):
Cristina LECA
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|):
Mioara IGNAT
Redac]ia:
Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN,
Bogdan CRON}, Mihai MOCANU,
Narcis POHOA}|, Oana NISTOR, Oana RUSU,
Simona {ERBAN, Cezar }|B+RN|, Silviu DASC|LU
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:
Cristian DUMITRIU
Foto: „NONY“
Tehnoredactare: Lucian APOPEI, Alexandra CIOFU
Corectura: Georgeta APOPEI
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL,
str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ editorial\ a laicatului ortodox,
sprijinit\ de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei
TVR 2
07:00 Pescar hoinar (r)
07:30 Lec]ia de management
08:00 ~ncurc\turile lui Zack
08:30 Megatehnicus
09:00 D’ale lu Mitic\ (r)
Cu: Mitic\ Popescu
10:00 Natur\ [i aventur\ (r)
10:30 Uli]a spre Europa
11:00 Proiect IT
11:30 Jobbing (r)
12:00 Lumea azi
12:30 Arena leilor (r)
13:30 Orgolii
15:20 Patinaj artistic. Campionatul
European. Proba masculin\
17:30 Atlas
18:00 Miracole
19:00 C\l\torie dinspre centrul
P\m=ntului
19:50 Europa altfel
20:05 Unitatea special\ 2
21:00 Ora de [tiri
22:10 Nepotul
(dram\, Cu: Pierce
Brosnan, Sinéad Cusack,
Hill Harper, Luke Griffin)
C=nd un t=n\r american so-
se[te pe nea[teptate la rudele
sale din Irlanda, dorind s\
`mpr\[tie cenu[\ mamei sale
pe p\m=ntul natal, familia,
care nu-l cunoa[te, `l `nt=mpi-
n\ cu o oarecare rezerv\. Dup\
[ocul ini]ial, consecin]\ a faptu-
lui c\ b\iatul este negru, to]i
par s\ se adapteze noii situa]ii...
00:10 Transfer (r)
00:40 Genera]ia hip-hop
01:40 Muzica la maximum
02:40 Uli]a spre Europa (r) a
DISCOVERY
SCIENCE
08:40 Cum s-au construit
Spa]ii din beton
09:10 Sfere de foc spa]iale
10:00 De profesie supravie]uitor
Canyonlands
10:55 Magazin Discovery
Detectivii [tiin]ei 2
11:45 Cum s-au construit
Spa]ii din beton
12:10 Misterul penei de dinozaur
13:00 Demen]a avioanelor
13:50 Magazin Discovery
Detectivii [tiin]ei 2
14:40 Cum s-au construit
Spa]ii din beton
15:10 Sfere de foc spa]iale
16:00 De profesie supravie]uitor
Canyonlands
16:55 Magazin Discovery
Detectivii [tiin]ei 2
17:45 Cum s-au construit
Spa]ii din beton
18:10 Misterul penei de dinozaur
19:00 Totul despre
Controlul Traficului Aerian
19:50 Cutremure devastatoare
Mexico City
20:40 Telecomanda ca pasiune
21:10 Un ochi critic
Minuni mistice
22:00 Dincolo de ziua de mâine
22:55 Universul: Via]a
23:45 Telecomanda ca pasiune
00:10 Mic ghid pentru marele
univers
01:00 Totul despre: Controlul
Traficului Aerian a
Adresa redac]iei:
Birou mic\ publicitate/abonamente:
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
`n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 (num\r valabil
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal
nr. 1 Ia[i, 700036
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul
redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET sau prin intermediul SC
„CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact:
Larisa Cotoranu).
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile
Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pen-
tru luna urm\toare.
TIMP LIBER
TVR Cultural
12:00 Jurnal cultural
13:00 Dialoguri despre alt\dat\
13:30 Muzeele lumii
14:00 Evadat din infern
(comedie, Cu: Paul Muni,
Anne Baxter, Claude Rains)
Diavolul `i `ng\duie lui Eddie
Kagle, un gangster trecut la
cele ve[nice, s\ se `ntoarca pe
p\m=nt `n chip de judec\tor,
pentru a-[i r\scump\ra p\ca-
tele din via]a anterioar\. Gang-
sterul Nick agreeaz\ ideea, dar
`n scurt timp `[i d\ seama c\
nu-[i poate `ndeplini misiunea
pentru ca se `ndr\goste[te...
15:30 ~n slujba na]iunii
16:30 1.000 de fete `n 7 decenii
17:00 Mo[tenirea lui Piero
17:55 Clipe [i sunete (r)
18:00 Jurnal de mod\
19:00 Primul r\zboi mondial
19:30 Poirot
20:30 Oameni de aproape
21:00 Performdance
21:30 Cesare Zavattini
22:30 Jurnal cultural
23:00 Marnie
(dram\, Cu: Sean Connery,
Tippi Hedren, Diane Baker)
Mark Rutland [tie c\, la scurt\
vreme dup\ fiecare nou\ anga-
jare, Marnie Edgar `[i p\r\se[-
te brusc serviciul. Intrigat de
comportamentul acesteia, dar
[i atras de frumuse]ea tinerei,
o angajeaz\ ca secretar\ [i con-
tabil\. ~ntr-o zi, d=ndu-[i sea-
ma c\ Marnie a fugit cu toate
`ncas\rile firmei, Mark o pune
s\ aleaga `ntre a se c\s\tori cu
el [i a fi predat\ poli]iei. a
DISCOVERY
CHANNEL
07:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
08:00 Construc]ii colosale
Cea mai lung\ conduct\
submarin\ din lume
09:00 Ma[ini pe alese: Mercedes
10:00 Curse: Impresii
11:00 Motociclete americane
Motocicleta „Eu, robotul“
12:00 Dependen]i de cascadorii
Plonjon cu caiacul
13:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
14:00 Construc]ii colosale
Cea mai lung\ conduct\
submarin\ din lume
15:00 Vân\torii de mituri
Ma[ina cu miros
16:00 {anse de un milion la unu
17:00 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri ?
Mine de diamant/Zgârie-
nori/Dispozitive de zdrobit
ma[ini
18:00 Solidaritate
19:00 Detonatorii
20:00 Tu alegi azi!
23:00 La un pas de moarte
({tiin]a supravie]uirii)
~n ghearele mor]ii
00:00 Ultimele 24 de ore
Marvin Gaye
01:00 Pove[tile de groaz\ - mit [i
adev\r: Vr\jitoare
02:00 Curse
Decapotabile
03:00 Ma[ini pe alese
Capri a
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Str. Talpalari nr. 12, etaj I
e-m
mail: info@zziarullumina.ro
Cotidianul LUMINA figureaz\
`n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
ISSN 1841-141X
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\
(fost\ Uzinei), nr. 69
Antena 1
06:30 Acuza]ii mincinoase (r)
08:30 ~n gura presei
09:30 Casa de piatra
10:00 Roata de rezerv\
10:30 Comedia animalelor
11:00 Animax
12:00 Desene animate
13:00 Observator
13:15 Magazin Felicia
14:00 Jandarmul se `nsoar\
(comedie, Cu: Louis de
Funès, Geneviève Grad,
Claude Gensac)
Cruchot este avansat `n
func]ia suprem\ din ierarhia
poli]iei. Puterea func]iei `i va
lua min]ile [i fostul inspector
va pune la cale o r\zbunare
impotriva fostului s\u [ef.
C=nd totul p\rea a merge ca
pe roate pentru machiavelicul
Cruchot, el `[i va g\si na[ul `n
momentul `n care se va `nsura
cu aleasa inimii sale...
15:45 B.D. la munte [i la mare
(comedie, Cu: Toma
Caragiu, Dem R\dulescu)
17:30 V.I.P. (ac]iune, Cu: Pamela
Anderson, Molly Culver)
18:30 S\pt\m=na financiar\
19:00 Observator
20:30 Geniali. Sofia Vicoveanca
(ultima parte)
23:00 B\ie]ii din via]a mea
(dram\, Cu: Drew Barry-
more, Brittany Murphy)
02:15 Concurs interactiv
03:15 Purgatoriul
(ac]iune, Cu: Mark
Redfield, Doug Brown) a
DISCOVERY
TRAVEL
10:00 Proiecte de vis
10:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Moscova, Rusia
11:20 Trasee: Valea Elan
11:50 Aventuri culinare pe Route
66
12:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
12:45 Deschiz\torii de drumuri
Japonia
13:40 C\l\torii cu zarul
14:05 Pe [ine: Linia Lavender
14:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
15:05 Aventuri culinare pe Route
66
15:30 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
16:00 Proiecte de vis
16:55 C\l\torii `n duet - Europa de
Est: Moscova, Rusia
17:20 Trasee: Valea Elan
17:50 Aventuri culinare pe Route 66
18:15 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
18:45 Deschiz\torii de drumuri
Japonia
19:40 C\l\torii cu zarul
20:05 Pe [ine: Linia Lavender
20:35 Clubul de pescuit Buena
Vista
21:05 Aventuri culinare pe Route 66
21:30 Aventuri culinare `n Canada
cu Greg [i Max
22:00 Regii cocktail-urilor: Miami
22:30 Weekend-uri de VIP
Marea Britanie - Contele [i
Contesa de Carnarvon a
Salariat\, caut gazd\ sau
apartament cu o camer\,
pentru `nchiriat. Telefon
0745.893.412 sau 0727.772.578
www.ziarullumina.ro
Cotidianul Lumina
utilizeaz\ informa]ii
furnizate de Agen]ia
Na]ional\ de Pres\
ROMPRES
PRO TV
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Suspect pe via]\
(thriller, Cu: William Moses)
12:00 ProMotor
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Un t\tic grozav (r)
15:15 Lacrimi de fat\
(comedie, Cu: Johnny
Depp, Amy Locane)
17:00 Pumnul de fier
(Cu: Sylvester Stallone)
18:55 {tirile PRO TV
20:30 Doamna Doubtfire,
t\ticul nostru tr\snit
(comedie, Cu: Robin
Williams, Sally Field)
Dup\ ce actorul Daniel pierde
custodia celor trei copii ai s\i
`n favoarea fostei lui so]ii Mi-
randa, el se deghizeaz\ `ntr-o
respectabil\ [i fermec\toare
doamn\ `n v=rst\, `[i ia nume-
le de doamna Doubtfire [i vine
la fosta lui locuin]\ s\ se an-
gajeze ca bon\, pentru a fi ast-
fel mai aproape de copiii lui.
23:00 Cacealmaua `ncornora]ilor
(ac]iune, Cu: Ben Affleck,
Gary Sinise, Charlize Theron)
Rudy [i Nick sunt doi de]inu]i
care, dup\ [ase ani de inchi-
soare, a[teapt\ `n sf=r[it ma-
rea zi a eliber\rii condi]ionate.
Rudy sper\ s\-[i reg\seasc\
familia, iar Nick abia a[teapt\
s\ o `nt=lneasc\ pe femeia pe
care o iube[te de mult timp,
dar pe care nu a cunoscut-o
dec=t prin intermediul scriso-
rilor, frumoasa Ashley. ~ns\
chiar `nainte de a fi elibera]i,
Nick este ucis `ntr-o `nc\ierare
`ntre condamna]i, iar Rudy... a
ANIMAL
PLANET
07:00 ~n c\utarea celor mai rare
balene
08:00 Cele mai nostime animale
din lume
08:30 Animal Planet la film
Pe platoul de filmare de la
„Miracle at Sage Creek“
09:00 Parcul maimu]elor
09:55 Salvarea lui Grace
10:00 Ochi de tigru
11:00 Regele Koala
12:00 Prim-plan periculos
14:00 Cele mai nostime animale
din lume
14:30 Animal Planet la film
Pe platoul de filmare de la
„Miracle at Sage Creek“
15:00 Marea `n]ep\tur\
16:00 Parcul maimu]elor
16:55 Salvarea lui Grace
17:00 ~n c\utarea celor mai rare
balene
18:00 Miami - Poli]ia animalelor
19:00 Mânuitorul de [erpi
~ntâlnire cu moartea
19:30 Mânuitorul de [erpi
O por]ie de [erpi
20:00 Poli]ia veterinar\ din
Phoenix
Salvare `n de[ert
21:00 Poli]ia veterinar\ din Phoenix:
Promisiunea f\cut\ mamei
22:00 Poli]ia veterinar\ din
Phoenix
Prins sub p\mânt
23:00 Poli]ia veterinar\ din
Phoenix: Copoiul r\t\citor
00:00 Miami - Poli]ia animalelor a
ANUN}
Pu
ute]i vedea Lu
umina [i pe Internet!
ACAS|
07:00 Iubire de mam\ (r)
08:45 Rosalinda
11:00 Celebritate
Cu: Malu Mader
13:30 Daria, iubirea mea (r)
14:30 Iubire ca `n filme (r)
(dram\, Cu: Adela
Popescu, Dan Bordeianu)
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
Cu: Cabral
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha
19:30 Daria, iubirea mea
20:30 Far\ vorbe
(comedie, Cu: Michael
Keaton, Geena Davis,
Christopher Reeve)
Idealista Julia scrie discursuri
pentru cursa electoral\ din
New Mexico. Kevin este, la
r=ndul lui, scriitor de discur-
suri, dar el s-a pus `n slujba
opozi]iei, abord=nd un stil
agresiv. Kevin [i Julia ar
putea face o pereche perfect\
dar, cum lucreaz\ `n tabere
opuse `n campania electoral\,
rela]ia lor este dificil\.
22:30 O lume a fiarelor
(romantic, Cu: Cesar
Evora, Edith Gonzalez,
Ernesto Laguardia)
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
01:30 Daria, iubirea mea (r)
02:30 Extravaganta Anastasia
04:00 Amy, feti]a cu ghiozdanul al-
bastru (Cu: Eduardo
Capetillo) a
DISCOVERY
CIVILIZATION
10:00 Egipteni celebri
Akhenaten
10:55 C\l\toriile vikingilor
11:50 Via]a din spatele Zidului
12:45 Câmpuri de b\t\lie
Tunisia
13:40 Barbarii lui Terry Jones
14:35 Vân\torii de fantome
Drum bântuit
15:05 Via]a din spatele Zidului
16:00 Egipteni celebri
Akhenaten
16:55 C\l\toriile vikingilor
17:50 Via]a din spatele Zidului
18:45 Câmpuri de b\t\lie
Tunisia
19:40 Barbarii lui Terry Jones
20:35 Vân\torii de fantome
Drum bântuit
21:05 Via]a din spatele Zidului
22:00 Egipteni celebri
Akhenaten
22:55 C\l\toriile vikingilor
23:50 Via]a din spatele Zidului
00:45 Câmpuri de b\t\lie
Tunisia
01:40 Barbarii lui Terry Jones
02:35 Vân\torii de fantome
Drum bântuit
03:05 Via]a din spatele Zidului
03:59 ~nchiderea programului a
SERVICII
Ofer medita]ii la MATEMATIC|,
clasele V-XIII, [i ajut [i la teme,
pre] avantajos. Rog seriozitate.
Tel. 0740.431.711.
Florin Deaconiuc v\ invit\ s\
vizita]i site-ul
www.florin.sapte.ro pentru a
g\si diferite tablouri [i icoane ce
v\ pot decora casa `ntr-un mod
pl\cut. Detalii la num\rul de
telefon 0727.373.520
duminic\ la tv
TIMP LIBER S=mb\t\, 27 ianuarie 2007 15
TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Universul credin]ei
08:00 Semne
08:30 Club Disney
09:20 Dr. Fix
09:30 Elefantul cu bulin\
10:00 Numai cu acordul minorilor
11:00 Dinozaurii - `nainte [i dup\
11:35 Via]a satului
Cu: Valentin Uritescu
13:00 S\pt\m=na politic\
14:00 Jurnalul TVR
14:20 Parfum de glorie
15:00 Aten]ie! Se c=nt\ din nou
16:10 Tezaur folcloric
17:30 D\nutz SRL
19:00 Jurnalul TVR
20:10 Billy Elliot
(dram\, Cu: Jamie Bell,
Julie Walters Jean
Heywood, Jamie Draven,
Gary Lewis, Stuart Wells)
Marea Britanie, 1984. De[i
este fiul unui miner s\rac,
h\r]uit de grijile provocate de
greve, de conflicte de munc\ [i
st\p=nit de idei preconcepute
cu privire la ce `nseamn\ s\
fii b\rbat, Billy vrea s\ devin\
balerin. Dar pentru asta el
trebuie s\ ]in\ secret ceea ce
face, at=t fata de tat\ c=t [i
fa]\ de autoritarul s\u frate.
~ntre timp, doamna Wilkinson,
profesoar\ de balet, `l `ncura-
jeaz\ pe Billy s\ se preg\-
teasc\ pentru examenul de la
Academia Regal\ de balet.
22:05 Garantat 100%
23:10 Fantomele trecutului
(biografic, Cu: Nick Nolte,
Sheryl Lee, Kirsten Dunst a
07:00 Miracole (r)
08:00 ~ncurc\turile lui Zack
08:30 Zestrea rom=nilor
09:00 Ferma
10:00 Pescar hoinar
10:30 Uli]a spre Europa (r)
11:00 Motomagia
11:30 Sport extrem
12:00 Planeta P\m=nt
13:00 Verdict: crim\!
14:00 Top 7.ro
14:30 EURO case (r)
15:00 Patinaj artistic. Campionatul
European. Gala laurea]ilor
17:30 Dincolo de hart\
18:00 Farmece (ac]iune,
Cu: Shannen Doherty, Holly
Marie Combs)
19:00 Egipt
20:00 F\r\ limite
20:30 Omul `ntre soft [i moft
21:00 Ora de [tiri
22:10 The Office
22:40 Plumbul din s=nge
(thriller, Cu: Robson Green,
Tom Chadbon, Mark
Penfold, Emma Handy)
Enigmaticul psiholog crimina-
list Tony Hill [i echipa sa de
detectivi dezleag\ cele mai
stranii cazuri de omucidere.
Combin=nd [tiin]a cu obsesia
sa pentru mintea criminal\,
Hill aproape c\ reu[e[te s\
prevad\ producerea unei crime
[i s\ anticipeze mi[c\rile asasi-
nului, `nainte ca acesta s\ fie
con[tient de ele.
00:15 Unitatea special\ 2 (r)
01:10 Uli]a spre Europa (r) a
11:00 {coala de Duminic\
11:30 Clio magazin
12:00 Jurnal cultural
13:00 Zodiac
13:30 Muzeele lumii (r)
14:00 La por]ile ceriului
14:30 Teatrul `n secolul al XX-lea
15:25 Departe de lumea
dezl\n]uit\
16:25 Artefacte
17:00 Despre documentar
18:00 Arhitectura ortodox\ `n
Rom=nia `n sec. XX
18:30 A 20-a porunc\
19:00 Cinemaniacii (r)
19:30 Poirot
20:30 Revolta clasicilor
21:00 F\uritorii de sunet
22:30 Jurnal cultural
23:00 C=ntece de la etajul al doilea
(dram\, Cu: Stefan
Larsson, Bengt C.W.
Carlsson, Lars Nordh)
Undeva, `n emisfera noastr\,
`ntr-o sear\ oarecare, se pro-
duc evenimente aparent f\r\
logic\: un func]ionar e conce-
diat `n mod umilitor, un imi-
grant e violent agresat `n plin\
strad\, un negustor de mobil\
`[i incendiaz\ magazinul pen-
tru a `ncasa prima de asigu-
rare. ~n ultima instan]\, aces-
ta din urm\ `n]elege c=t de ab-
surd\ e lumea `n care tr\im [i
c=t de dificil e s\ fii om.
00:40 Jurnal de mod\ (r)
01:35 Jurnal cultural (r) a
07:00 Concurs interactiv
08:00 Hercule
09:00 Mare [i p\ros
(dram\, Cu: Trevor Jones,
Robert Burke)
11:00 Animax
12:00 Desene animate; Copiii de
la 402; Familia De ce
13:00 Observator
13:15 Smokey [i Bandit 2
(comedie, Cu: Burt
Reynolds, Sally Field, Jerry
Reed, Paul Williams)
Bandit este un alcoolic p\r\sit
de prieten\. ~ns\ norocul nu
l-a abandonat cu totul, pentru
c\ doi fra]i excentrici [i boga]i,
Big Enos [i Little Enos, `i ofe-
r\ o slujb\. Sim]ind c\ l-au apu-
cat pe Dumnezeu de picior, Ban-
dit [i colegul lui, Cledus, nu ezi-
t\ s\ profite. „Misiunea“ lor con-
st\ `n a transporta un elefant.
15:30 Duminica `n familie
Cu: Mihaela Radulescu
18:40 7 zile
Cu: Alessandra Stoicescu
19:00 Observator
20:30 Vreau s\ fiu mare... vedet\!
22:30 Extragerea Loto 6/49 [i
Noroc
22:45 Dublu impact
(ac]iune, Cu: Geoffrey
Lewis, Jean-Claude Van
Damme, Alicia Stevenson)
01:00 Senatorul Sterling
02:00 Detectivul Stone
03:45 Observator (r)
04:30 Desene animate a
06:00 Lacrimi de fat\ (r)
(comedie)
08:00 {tirile PRO TV
10:00 Parte de carte
11:00 Pumnul de fier (r)
(ac]iune
13:00 {tirile PRO TV
13:15 Doamna Doubtfire,
t\ticul nostru tr\snit (r)
15:45 Rebel `n California
(dram\, Cu: Peter
Gallagher, Kelly Rowan)
16:45 Tic\lo[ii
(comedie, Cu: Steve
Martin, Michael Caine)
Pe luxurianta Rivier\ france-
z\, doi p=rli]i `ncearc\ s\ stoar-
c\ [i ei niscaiva bani, fiecare
cu metoda sa. Lawrence Jami-
son trece drept un prin] `n exil,
stilat, `nc\ elegant `mbr\cat,
dar falit. C=nd la Beaumont-
sur-Mer, unde o camer\ cost\
1000 de dolari pe noapte, `[i
face apari]ia Freddy Benson,
bun de gura [i iute de m=n\,
spa]iul devine brusc insufi-
cient pentru am=ndoi.
18:55 {tirile PRO TV
20:45 Unicul
(ac]iune, Cu: Jet Li, Carla
Gugino, Delroy Lindo,
Jason Statham)
22:30 Temni]a ro[ie
(thriller, Cu: Richard Gere,
Ling Bai, Bradley Whitford,
Byron Mann, Peter Donat)
01:00 Unicul (r)
02:45 Temni]a ro[ie (r) a
07:00 Iubire de mam\ (r)
08:45 Rosalinda
11:00 Celebritate
Cu: Malu Mader
13:30 Daria, iubirea mea (r)
14:30 Iubire ca `n filme (r)
15:30 Iubire de mam\
17:30 Pove[tiri adev\rate
Vremea de Acas\
Cu: Cabral
18:30 Rebelde
Cu: Enrique Rocha, Juan
Ferrara, Ninel Conde
19:30 Daria, iubirea mea
20:30 Fetele Gilmore
Cu: Lauren Graham, Alexis
Bledel, Edward Herrmann
21:30 Drumuri `ncruci[ate
(comedie, Cu: Britney
Spears, Anson Mount, Zoe
Saldana, Dan Aykroyd)
Lucy este cea mai timid\ fat\
din clasa ei. ~n noaptea balului
de absolvire, Lucy [i prietenele
din copil\rie - Kit [i Mimi - se
re`nt=lnesc pentru a dezgropa
capsula timpului pe care au
`ngropat-o c=nd erau copii.
Mimi `[i urmeaz\ visele [i se
decide s\ p\r\seasc\ ora[ul.
23:30 Otro rollo. David Bisbal
00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Vremea de Acas\
01:30 Daria, iubirea mea (r)
02:30 Extravaganta Anastasia
04:00 Amy, feti]a cu ghiozdanul al-
bastru a

a UNDE MERG IE{ENII a

S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
Centrul Cultural Francez, Sala Studio „Teofil V=lcu“ nal Muzeal „Moldova“, Sala
Duminic\ British Council [i Centrul Ast\zi, 27 ianuarie 2007, ora „Orest Tafrali“: Expozi]ia „Ma-
Cultural German din Ia[i 18.00: „Via]a mea sexual\“ de rele tezaur monetar medieval al
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\-
ciuni pentru toat\ trebuin]a Cornel George Popa. Regia: Moldovei“
10-30 ianuarie 2007: Concurs Muzeul de Art\ din cadrul
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
de c\r]i po[tale pe tema „Ce va Cornel George Popa, scenogra-
diminea]\ fia: Rodica Arghir. Complexului Muzeal Na]ional
06.20 Cuvintele credin]ei aduce Rom=nia Uniunii Euro- Moldova, Ia[i prezint\ Expo-
pene?“ pentru tinerii cu vârsta Sala „Pod Pogor-F Fiul“
06.30 Evanghelie [i via]\ (r) zi]ia omagial\ Centenar Corne-
07.05 Via]a Bisericii cuprins\ `ntre 15 [i 25 de ani. la Casa Pogor
Rezultatele se vor anun]a pe 15 Ast\zi, 27 ianuarie 2007, 17.00: liu Baba, `n galeria de art\ con-
09.05 Sf. Liturghie
temporan\ II, la etajul I al
12.05 Week-end magazin februarie c=nd va fi [i vernisajul „Chiri]a [i ceilal]i“ de Teodor
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor expozi]iei cu toate vederile in- Maziliu. Regia: Ovidiu Laz\r, Palatului Culturii din Ia[i. Re-
14.05 Univers FM trate `n competi]ie. Fiecare par- scenografia: Nicolai Mih\il\. unind lucr\ri de pictur\ [i
15.30 File de istorie ticipant va crea una sau mai grafic\ at=t din colec]ii muzeale
16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii multe c\r]i po[tale (fotografie, Muzeul de Art\ din Ia[i,
Domnului
desen, pictur\, grafic\ pe calcu- Muzeul Vasile P=rvan din
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
lator) cu dimensiunea de B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale
interna]ional\ 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale din Gala]i [i Muzeul de Art\ din
18.30 Biseric\ [i societate câ[tig\toare vor fi reunite Constan]a, c=t [i particulare -
19.05 Pagini de folclor românesc `ntr-un set de 6 care va fi trimis colec]ia artistului, colec]ia dr. A.
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de `n toate ]\rile europene. Partici-
Teodorescu, colec]ia dr. H. Al-
sear\) pan]ii pot trimite lucr\rile prin
20.05 Enciclopedie muzical\ email, la adresa: concurs-eu- dea, expozi]ia va fi deschis\
21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc ropa@ccfiasi.ro sau le pot aduce spre vizitare p=n\ `n martie
21.30 Faptele credin]ei direct la unul din cele trei centre Palatul Culturii 2007 [i este menit\ s\ sublin-
22.00 Civiliza]ia Muzicii
participante. Premiile vor consta Ianuarie - Februarie 2007, ieze parcursul unuia dintre cei
23.00 Rug\ciunea de sear\ mai reprezentativi arti[ti plas-
`n c\r]i [i albume de art\ `n en- Muzeul de Istorie al Moldovei
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri glez\, german\ sau francez\. din cadrul Complexului Na]io- tici rom=ni. a
23.30 Florilegiu muzical bizantin
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 16.00,
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ sesiune de cursuri
19.00, 20.00. (ianuarie-m
martie 2007)
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n
personalului din turism, economi[tilor, oamenilor de Canada).
afaceri [i medicilor, studen]i sau speciali[ti, cursan]ii ~n aten]ia elevilor (clasele V-XII): DELF Junior!!!
av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, ~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea
recunoscute interna]ional. februarie 2007, se fac p=n\ pe 12 februarie.
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care
DELF-DALF nou create, `n func]ie de nivel, [i pot da doresc s\ lucreze `n Fran]a (construc]ii, domeniul ho-
testele interna]ionale TEF, e-TEF, TEFaQ [i e-TEFaQ telier, agricultur\ [i industrie)!

Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei

Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti-
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin-
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i).
Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta
Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica
Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica
minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor,
M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului,
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo-
rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
(Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“),
Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos).
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
(2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
`nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
medical\ - obligatorie. a
Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro

16 S=mb\t\, 27 ianuarie 2007
CM
YK
Sf. Ioan Gur\ de Aur s-a n\scut la Antioh
`n anul 347 [i a murit la Comana `n Pont
la 14 septembrie 407. Dezacordul s\u cu
stilul luxurios de via]\ al `mp\r\tesei Eudoxia
`i creeaz\ conflicte [i persecu]ii. Dup\ dou\
atentate nereu[ite la via]a sa,
este deportat. Moare la Comana `n Pont,
unde este `ngropat. Mai t=rziu,
`n anul 438, moa[tele `i sunt aduse la
Constantinopol, cu mare pomp\, [i este
`nmorm=ntat `n Biserica Sfin]ilor Apostoli.
Renumele [i importan]a scrierilor sale au
crescut dup\ moartea sa, fiind citat la
Consiliul de la Efes din 431, [i, mai apoi,
citat de cei mai importan]i teologi fie de la
R\s\rit, fie de la Apus. Biserica Ortodox\ `l
cinste[te ca Sf=nt P\rinte al Bisericii cu zile
de pomenire 27 [i 30 ianuarie
IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
VIA}A BISERICII
Sfântul Ioan Gur\ de Aur
– `nv\]\tor al tinerilor
a Sectorul `nv\]\mânt [i activit\]i cu tineretul, al Arhiepiscopiei Ia[ilor, `ncepe ast\zi un
proiect de activit\]i cu tineretul, la 1600 de ani de la trecerea `n ve[nicie a Sf. Ioan Gur\
de Aur a Proiectul, care se va `ncheia `n luna noiembrie a acestui an, include activit\]i
specifice [colilor teologice, dar [i `nv\]\m=ntului laic, c=t [i activit\]i extra[colare a
Al\turi de Sfântul Va-
sile cel Mare [i Grigorie
Teologul, Sf. Ioan Gur\
de Aur este [i el patronul
`nv\]\mântului teologic,
`n `ntreaga Ortodoxie. De
aici reiese necesitatea cu-
noa[terii vie]ii, activit\]ii
[i spiritualit\]ii sale de
c\tre tinerii care studia-
z\ [i aprofundeaz\ `nv\-
]\tura cre[tin\ pe b\ncile
[colilor teologice [i laice,
pentru a putea aplica `n
via]\ cele `nv\]ate, avân-
du-l ca model pe Sfântul
Ioan Gur\ de Aur.
Ca urmare, `n cadrul
Sectorului `nv\]\mânt [i
activit\]i cu tineretul, al
Arhiepiscopiei Ia[ilor, a
fost alc\tuit un proiect de
activit\]i care s\ nu lase
s\ treac\ neobservat sau
ne`n]eles un astfel de
eveniment, cum este `m-
plinirea a 1600 de ani de
la trecerea `n ve[nicie a
Sf. Ioan Gur\ de Aur.
Preg\tirea c\rtur\-
reasc\ atrage dup\ sine [i
sporirea duhovniceasc\.
Un bun misionar al Bi-
sericii trebuie s\ fie bine
preg\tit, adic\ bine infor-
mat [i bine format. Sec-
torul `nv\]\mânt [i ac-
tivit\]i cu tineretul `[i
propune ca prin activit\-
]ile organizate `n cadrul
acestui proiect s\ orien-
teze aten]ia, imagina]ia [i
entuziasmul tinere]ii spre
tot lucrul bun [i frumos.
Formarea tinerilor
ca urm\tori ai
exemplului Sf. Ioan
Gur\ de Aur
Prima parte a proiectu-
lui are drept obiectiv cul-
tivarea imaginii persona-
lit\]ii [i activit\]ii Sf.
Ioan Gur\ de Aur printre
elevii Seminariilor Teolo-
gice din cadrul Mitropo-
liei Moldovei [i Bucovi-
nei. Activit\]ile propuse:
sesiuni de comunic\ri,
pelerinaje, concurs co-
ral, tabere de var\ de
pictur\, expozi]ii concurs
de icoane [i un festivalul
de arte vizuale [i art\
dramatic\, urm\resc s\
pun\ `n leg\tur\ nemijlo-
cit\ pe seminari[ti cu
via]a [i opera unuia din-
tre patronii `nv\]\mân-
tului teologic.
Partea care prive[te
[colile laice porne[te de la
premiza c\ este impor-
CM
YK
tant [i actual ca elevii s\ elevilor cu cânt\rile li- re s\ acopere `ntreg anul
cunoasc\ personalitatea turgice. calendaristic 2007: se-
Sfântului Ioan Hrisostom ~ntre activit\]ile co- mestrul II al anului [co-
[i experien]a lui `n rug\- mune, se num\r\ Tabere lar 2006/2007, vacan]a de
ciune, pe care Biserica de var\ de pictur\, Expo- var\, semestrul I al anu-
ne-a propus-o ca model al zi]ii [i concursuri de icoa- lui [colar 2007/2008. Po-
`ntâlnirii noastre cu ne, Festival de art\ dra- menirea Sfântului de la
Dumnezeu. Liturghia Sf. matic\ [i festival concurs 27 [i 30 ianuarie mar-
Ioan Gur\ de Aur trebuie de arte vizuale (foto- cheaz\ debutul proiectu-
cunoscut\ [i tr\it\ de grafie, film) cu teme in-
fiecare cre[tin. De aceea, lui, prin familiarizarea
spirate din via]a [i opera [colilor cu etapele deru-
activit\]ile desf\[urate `n
rândul tinerilor liceeni au Sf. Ioan Gur\ de Aur. l\rii lui, iar comemorarea
drept obiective: cunoa[te- de la 13 noiembrie a 1600
rea [i tr\irea vie]ii litur- Proiectul se de ani de la trecerea la
gice a Bisericii noastre de cele ve[nice a Sfântului
c\tre tineri; cultivarea [i
desf\[oar\ `ntre Ioan Gur\ de Aurofer\
revigorarea sentimente- 27 ianuarie– prilej de evaluare a ac-
lor religios-morale [i pa- 13 noiembrie a.c. tivit\]ilor. (Diacon Bog-
triotice ale elevilor, `n dan RACU, Referent al
scopul form\rii lor ca mi- Proiectul a fost con- Sectorului `nv\]\mânt [i
sionari `n societatea con- ceput cu o desf\[urare ca- activit\]i cu tineretul)
temporan\, ca urm\tori
ai exemplului Sf. Ioan
Gur\ de Aur `n gând, cu-
vânt [i fapt\; dezvoltarea
ata[amentului tinerilor
liceeni fa]\ de valorile
credin]ei str\mo[e[ti, ale
istoriei [i culturii na- CM
]ionale [i universale; afir- YK
marea propriei identit\]i
`ntr-o Europ\ multiet-
nic\ [i multistatal\, mul-
ticultural\ [i pluri-reli-
gioas\.
Sf. Ioan Hrisostom,
`ntre {coal\
[i Biseric\
Proiectul a fost con-
ceput pe trei sec]iuni care
se axeaz\ separat pe: [co-
lile teologice, [colile laice,
activit\]i comune. Pentru
[colile teologice se va or-
ganiza o sesiune de comu-
nic\ri, `n mai multe eta-
pe: la nivel de clas\, de
[coal\ sau seminar [i fa-
z\ interseminarial\. Mai
multe pelerinaje la bis-
erici [i m\n\stiri cu hra-
mul Sf. Ioan Gur\ de Aur
vor contura mai clar
elevilor seminari[ti locul
pe care sfântul `l ocup\ `n
spiritualitatea [i evlavia
poporului român.
Un concurs coral cu re-
pertoriul din cânt\rile
Sfintei Liturghii cheam\
corurile Seminariilor Teo-
logice la un exerci]iu spi-
ritual, dup\ modelul `ntre-
cerilor duhovnice[ti ale Sf.
Ioan Gur\ de Aur cu pri-
etenul s\u Vasile, pe dru-
mul {colii [i al Bisericii.
Proiectul de activit\]i
pentru [colile laice are `n
vedere explicarea Sf. Li-
turghii [i familiarizarea
 CM
YK

TE
ABONAMENTE
NA
ME
N AB
ON
AM
EN
V\ pute]i abona la s\pt\mânalul
LUMINA DE DUMINIC| la orice factor
sau oficiu po[tal din ]ar\ p=n\ la
Pre]ul unui abonament: 50.000 lei
vechi (5 RON), cu toate taxele in-
cluse. LUMINA DE DUMINIC| figu-
O TE
AB data de 20 a lunii curente pentru
luna viitoare de abonare.
reaz\ `n Catalogul presei centrale al
Po[tei Rom=ne la num\rul 19234.

EDITORIAL Duminic\,
Polite]e, `n 28 ianuarie 2007
a[teptarea iubirii Nr. 4 (68) Anul III - SERIE NA}IONAL|

~ntr-o pild\ din Pateric, un c\- 1,50 LEI (15.000 lei vechi) exemplarul
5 LEI (50.000 lei vechi) abonamentul
lug\r tân\r `l `ntreab\ pe un b\- lunar - cu taxele po[tale incluse
trân cum s\ se comporte cu un alt
frate fa]\ de care nu simte nici un
sentiment de iubire, ci, dimpotri-
www.ziarullumina.ro
info@ziarullumina.ro; Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225
v\, parc\ simte chiar c\-l ur\[te.
Aproape nea[teptat, r\spunsul
recomand\ nici mai mult, nici
mai pu]in decât vorba frumoas\, Finlanda are nevoie
adic\ polite]ea. Se las\ a se-n]ele- Concep]ia
ge c\ polite]ea, de[i nu este nici pe de rom=ni pricepu]i
comuni[tilor despre
PAGINA 10

departe ca iubirea, este cu mult

PAGINA 11
mai bun\ decât ura [i indiferen]a,
putând deveni antecamera pri- `n turism, comunica]ii
eteniei [i chiar a iubirii. administrarea Statului
PAGINA 3
sau s\n\tate

Horoscopul,
o escrocherie cu iz
[tiin]ific
Smerenia -
temelia rug\ciunii
PAGINA 5

CM CM
YK YK

Omul face raiul

PAGINA 3

Miracolul oceanelor
PAGINILE 12-13

„
„
Dac\ facem toate din cauza mi[c\rii stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu
necesitate nu este nici virtute, nici viciu. Iar dac\ nu am dobândit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem
vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dac\ d\ unora bun\t\]i [i altora necazuri.
Sfântul Ioan Damaschin
CM
YK
2 Duminic\, 28 ianuarie 2007
Opinii
RELIGIE {I FENOMEN
Familia musulman\ - tradi]ie [i modernitate
de pr. prof. univ. dr.
Nicolae ACHIMESCU
Ca [i `n lumea cre[tin\
tradi]ional\, rolul femeii
`n islam este acela de so]ie,
casnic\, mam\ [i prim „pe-
dagog“ al celor n\scu]i. {i
islamul acord\ o foarte
mare importan]\ c\s\to-
riei [i institu]iei familiei, pe
aceasta din urm\ conside-
rând-o „celula“ de baz\ a
societ\]ii.
Totu[i, rela]ia dintre so]
[i so]ie, statutul social al
so]ului [i so]iei, comporta-
mentul [i drepturile unuia
[i ale celuilalt `n familie [i
societate sunt, de foarte
multe ori, cu totul diferite.
Mediul islamic ne ofer\
o imagine aparte despre
ceea ce `nseamn\ familia
`n percep]ia cre[tin\ [i eu-
ropean\ de ast\zi. De pil-
d\, conform `nv\]\turii ofi-
ciale sunnite, femeia nu
poate participa al\turi de
b\rba]i la rug\ciune `ntr-o
EXERCI}II DE CONTEMPLA}IE
Virtutea, `ntre `nclina]ie [i datorie
de Cosmin OLINICI
~ntr-o frumoas\ pild\ des-
pre vie]uirea monahal\, ni
se poveste[te despre un c\-
lug\r plin de nevoin]\ care
s-a dus s\ cerceteze un p\-
rinte despre care auzise c\
are via]\ sf=nt\. {i, in-
tr=nd c\lug\rul la el, mare
i-a fost mirarea c=nd nu l-a
g\sit pe acesta tr\ind la fel
de str=mtorat ca [i el. Nu
purta acea hain\ pe care
l\s=nd-o trei zile `n drum
nimeni s\ nu o considere
vrednic\ de purtat, iar chi-
lia lui nu era ca o pe[ter\.
{i `ntreb=nd c\lug\rul pe
avv\ ce fel de via]\ pust-
niceasc\ este aceasta, el i-a
r\spuns `ntreb=ndu-l ce a
fost el `nainte de a deveni
c\lug\r. Afl=nd c\ a fost
cioban, p\rintele cel `mbu-
n\t\]it i-a adus aminte
acestuia c\ `nainte dormea
sub cerul liber, iar acum
moscheie. Tot la fel, tre-
buie s\ se supun\ la o se-
rie de restric]ii atunci când
este vorba de activitatea po-
litic\, public\ [i profesio-
nal\. ~n afara mediului fa-
miliei, contactele dintre b\r-
ba]i [i femei nu sunt per-
mise, `ntrucât spa]iul pu-
blic este rezervat b\rba-
]ilor.
Desigur, restrângerea
rolului femeii strict la me-
diul familiei se repercu-
teaz\, `n cele din urm\, `n-
tr-o form\ negativ\, `n `n-
treg planul societ\]ii. Con-
form unor cercet\ri mai
noi, `ntre ultimele 15 state
ale lumii `n care femeile nu
au un statut de angajat, nu
lucreaz\, 13 sunt state is-
lamice. Aceasta nu `n-
seamn\ c\ situa]ia trebuie
generalizat\. ~n alte ]\ri
musulmane lucrurile ara-
t\ cu totul altfel. ~n Ban-
gladesh (42,3%), Indonezia
(40,6%) [i Malaezia (37,7%),
de exemplu, g\sim procen-
te care ne arat\ c\ nu toa-
doarme pe un pat `ntr-o
chilie [i c\ `nainte m=nca
r\d\cinile din p\dure, iar
acum m\n=nc\ m=ncare g\-
tit\ la ob[te. Pe c=nd el, ca-
re fusese mare dreg\tor [i
om bogat, acum a l\sat pa-
tul moale [i c\lduros lu=nd
chilia cea str=mt\ [i pu]in
primitoare din m\n\stire
precum a l\sat [i ospe]ele
`mbel[ugate pentru m=n-
carea simpl\ [i ne`mbie-
toare a c\lug\rului. {i chiar
dac\ hainele [i m=ncarea
dreg\torului devenit c\lu-
g\r erau mai bune dec=t
ale ciobanului ajuns monah,
totu[i virtutea primului era
mai mare, pentru c\ el a
l\sat pe cele bune pentru a
lua pe cele rele pe c=nd cio-
banul a l\sat pe cele rele
pentru a lua pe cele bune.
O ac]iune uman\ e mo-
ralmente bun\, nu pentru
c\ e f\cut\ din `nclina]ie,
ci pentru c\ e f\cut\ din
datorie. Kant ne spune c\
singurele acte cu adev\rat
~n tradi]ia islamic\ (Hadith), femeia este prezentat\ ca o prizonier\ a b\rba-
tului. Un mare teolog al islamului, Al-Gazzali, enumer\ chiar zece temeiuri `n
acest sens, chiar dac\, `n final, consider\ c\ b\rbatul ar trebui s\ se comporte
generos `n rela]ia sa cu so]ia. Exist\, `ns\, [i excep]ii: femei care [i-au impus au-
toritatea [i au devenit, `ntr-un fel sau altul, modele pentru lumea musulman\.
te statele cu majoritate is-
lamic\ merg pe aceea[i li-
nie, renun]ând la atât de
multe talente [i aptitudini
profesionale pe care le
`ntruchipeaz\ femeile (S.
Richter, `n: „Financial Ti-
mes Deutschland“, 19 nov.
2001). Pe de alt\ parte, `n
Turcia, ca s\ lu\m un alt
exemplu, exist\ `n prezent
mai multe profesoare uni-
versitare decât `n Ger-
mania.
Coranul reinterpretat
Dincolo de orice contro-
verse [i discu]ii, este evi-
dent c\ [i `n lumea is-
lamic\ se produc anumite
muta]ii `n planul familiei,
`n plan social [i, `n general,
`n acela al mentalit\]ilor.
Anumite femei din lumea
musulman\, sub influen]a
culturii europene, recitesc
Coranul, reflecteaz\ asu-
pra celor men]ionate acolo
privind statutul lor [i con-
stat\ c\ acesta nu le dimi-
morale sunt cele s\v=r[ite
conform datoriei [i din da-
torie. De[i adaosul „din da-
torie“ pare minor, totu[i el
d\ seama de ac]iunile cu
adev\rat morale deoarece
exist\ [i ac]iuni conform
datoriei, dar totu[i s\v=r-
[ite din `nclin]ie. Dreg\to-
rul din pilda de mai sus s\-
v=r[ea un act care era con-
form datoriei, aceea de a
c\uta m=ntuirea sufletu-
lui, dar [i din datorie, pen-
tru c\ el, spre deosebire de
p\durar, nu avea nici o
`nclina]ie de a tr\i pust-
nice[te, `n haine simple, ne-
voindu-[i trupul cu postul
[i cu privigherea. Mutatis
mutandis, cel care, din
lips\ de `nclina]ie muzi-
cal\ sau de voce frumoas\,
nu simte vreo pl\cere de-
osebit\ `n a asculta sau a
c=nta psalmi [i totu[i se os-
tene[te s\ vin\ la Priveghe-
re este mai virtuos dec=t
cel care vine doar pentru pl\-
nueaz\ rolul [i rostul lor,
`n favoarea b\rba]ilor; dim-
potriv\, le devine un punct
de sprijin `n ameliorarea
statutului lor.
Pornind de la controver-
satul citat din Coran (Sura
4, 34), `n care, sus]in mu-
sulmanii conservatori, s-ar
sublinia clar superiorita-
tea b\rbatului asupra fe-
meii prin `nsu[i actul crea-
]iei, profesoara pakistane-
z\ R. Hassan (University
of Louisville, Kentucky) re-
marc\ de fapt contrariul:
b\rbatul nu este st\pânul,
ci protectorul femeii. Auto-
area condamn\ interpret\-
rile gre[ite f\cute pe mar-
ginea Coranului prin legea
islamic\ (sharia): obliga]ia
femeii de a se supune ne-
condi]ionat b\rbatului,
dreptul b\rbatului de a lua
`n c\s\torie pân\ la patru
femei [i de a cump\ra un
num\r nelimitat de concu-
bine [i sclave; `n fine, drep-
tul b\rbatului de a agresa
una dintre so]ii, `n orice
moment, chiar f\r\ mo-
tive, sau de a o ucide `n
situa]ii de infidelitate.
~n tradi]ia islamic\ (Ha-
dith), femeia este prezen-
tat\ ca o prizonier\ a b\r-
batului. Un mare teolog al
islamului, Al-Gazzali, enu-
mer\ chiar zece temeiuri
`n acest sens, chiar dac\ `n
final consider\ c\ b\rbatul
ar trebui s\ se comporte
generos `n rela]ia sa cu
so]ia. Exist\, `ns\, [i ex-
cep]ii: femei care [i-au im-
pus autoritatea [i au de-
venit, `ntr-un fel sau altul,
modele pentru lumea mu-
sulman\. De pild\, alege-
rea doamnei Binazir Bhut-
to `n func]ia de prim-minis-
tru al Pakistanului (1989,
realeas\ `n 1993) [i a
doamnei Tansu Giller, `n
aceea[i func]ie, `n Turcia
(1993). ~mbucur\tor a fost,
de asemenea, faptul c\ ju-
rista iranian\ Schirin E-
badi a primit premiul No-
bel pentru Pace, `n anul
2003, pentru `ntreaga sa
activitate desf\[urat\ `n
slujba drepturilor omului.
~n general, `n marea
majoritate a statelor isla-
mice, legea islamic\ a fost
cerea c=nt\rii sau spre
desf\tarea urechilor.
~ns\ nu doar `nclin]iile
trupului trebuie evitate
pentru a ajunge la adev\-
rata virtute. Exist\ [i `ncli-
na]ii ale min]ii, iar adev\-
rurile de credin]\ pot fi
primite tocmai dep\[ind
aceste `nclina]ii. Tertulian,
apologet cre[tin de limb\
latin\ al veacului al doilea,
scria `n „De carne Christ“,
cap. V, c\ „Fiul Domnului
a fost r\stignit, [i nu mi-e
ru[ine de acest lucru, pen-
tru c\ trebuie s\ ne fie ru-
[ine. {i este cu totul vred-
nic de crezare c\ Fiul Dom-
nului a murit, pentru c\
este absurd. {i este sigur
c\ a `nviat dup\ ce a fost
pus `n morm=nt, pentru c\
e cu neputin]\“. Absurdita-
tea [i imposibilitatea dog-
mei garanteaz\ certitudi-
nea [i adev\rul. Ele devin
„datorii“ ale min]ii `mpo-
triva `nclina]iilor fire[ti ale
acesteia. Spusele lui Ter-
tulian „prorsus credibile,
quia ineptum est“, (e credi-
bil pentru c\ este absurd)
sau „certum quia impossi-
bile est“ (este sigur pentru
c\ e imposibil) vor fi rezu-
`nlocuit\ de principii ale
sistemului juridic occiden-
tal; inclusiv `n ]\ri precum
Arabia Saudit\, `n mod
tacit, au fost preluate ele-
mente din legisla]ia occi-
dental\. De aceea, multe
principii discriminatorii
nu se mai reg\sesc `n prac-
tica legislativ\ a unor ]\ri
islamice. Astfel, recoman-
darea Coranului privind
tratamentul egal [i corect
al tuturor so]iilor este in-
terpretat\ ca o aluzie la
monogamie [i excluderea
posibilit\]ii promov\rii ha-
remului.
Lupta pentru drepturi
a femeilor islamice
Cu toate acestea, `n
]\rile musulmane, reg\sim
diferite obiceiuri preislami-
ce care nu au nimic `n co-
mun cu civiliza]ia moder-
n\. Este vorba, `n primul
rând, de circumcizia fete-
lor [i femeilor tinere, `n ve-
derea c\s\toriei, un obicei
preluat din perioada preis-
lamic\ [i practicat pân\
ast\zi `n multe ]\ri isla-
mice; o mutilare genital\
care are drept efect moar-
tea unui num\r consider-
abil de tinere. La `nceput
de secol XXI, `n 28 de ]\ri
musulmane (`n special din
Africa), zilnic sunt supuse
acestei practici 4.000 de
fete, chiar dac\ `n unele
dintre aceste ]\ri, precum
Egiptul, ea este interzis\
prin lege. M\rturii privind
acest obicei odios au con-
stituit inclusiv tema unor
discu]ii pe agenda ONU.
De asemenea, una dintre
victime, o tân\r\ din So-
malia, Waris Dirie, `n pre-
zent ambasador special la
ONU, a devenit cunoscut\
`n toat\ lumea prin autobi-
ografia sa, „Floarea de[er-
tului“, care a ajuns best-
seller `n 21 de ]\ri de pe
planet\.
Lupta pentru drepturile
femeilor `n lumea musul-
man\ a atins, `n ultima
vreme, ]\ri dintre cele mai
conservatoare. La propu-
nerea Guvernului, `n Ara-
bia Saudit\, la Medina, a
mate de posteritate `ntr-o
formul\ pe care Tertulian
nu a scris-o, dar care nu-i
tr\deaz\ totu[i `n]elesul:
„Credo quia absurdum est“
(cred pentru c\ e absurd).
Peste aproape o mie de ani,
Anselm `l va contrazice ar-
gument=nd „credo ut intel-
ligam“ (cred dac\ `n]eleg).
Pe l=ng\ `nclina]iile
sensibile [i noetice descrise
mai sus, ar mai putea exis-
ta o `nclina]ie, s\-i zicem
duhovniceasc\. M\ g=n-
desc la celebra pild\ `n ca-
re un suflet, v\z=ndu-[i la
Judecat\ istoria vie]ii, se
mir\ c\ uneori vede dou\
r=nduri de pa[i, ai lui `n-
su[i [i ai Lui Dumnezeu,
dar uneori vede numai un
singur r=nd de pa[i. Cre-
z=nd c\ sunt pa[ii lui a-
tunci c=nd Dumnezeu l-a
p\r\sit, sufletul `l `ntrea-
b\ pe Acesta unde era `n
acele momente. Dumnezeu,
suspin=nd, i-a r\spuns:
„Sunt pa[ii mei duc=ndu-te
pe tine `n bra]e“. ~n m\-
n\stire, p\rin]ii obi[nuiesc
s\ vorbeasc\ de dou\ st\ri
ale c\lug\rului: cea de sub
har [i cea din afara haru-
lui, c=nd Dumnezeu `[i re-
Pr. Nicolae
Achimescu,
profesor universitar
de Istoria religiilor
avut loc `n iunie 2004 cea
de a treia rund\ a Dialogu-
lui na]ional privind proble-
ma femeilor. Cu acest pri-
lej, au fost contestate mul-
te dintre interdic]iile legis-
lative privind statutul fe-
meilor, cum ar fi, de pild\,
aceea de a [ofa, posibili-
tatea de a se exprima `n
spa]iul public [i de afaceri
(cump\rarea biletului [i
excursii, afaceri bancare,
tranzac]ii financiare etc.)
doar sub protec]ia unui
b\rbat, rud\ de gradul u-
nu. Conducerea saudit\ a
facilitat, `ntr-adev\r, acce-
sul spre studii superioare a
zeci de mii de femei, dar
acestea n-au putut decât
foarte greu p\trunde `n
lumea b\rba]ilor `n plan
profesional. S-au consti-
tuit, astfel, dou\ lumi pa-
ralele: [coli, b\nci [i chiar
magazine care se afl\ doar
virtual `n leg\tur\ cu lu-
mea b\rba]ilor (prin tele-
fon, video, internet).
{i totu[i, campania pen-
tru drepturile femeii `n
lumea islamic\ nu este
una f\r\ perspectiv\. ~n
Maroc, de exemplu, la
propunerea tân\rului rege
Muhamad al VI-lea, la 23
ianuarie 2004, Parlamen-
tul a aprobat o nou\ lege a
familiei. Conform acesteia,
a fost eliminat\ obliga]ia fe-
meii de a se supune necon-
di]ionat b\rbatului, fami-
lia devenind o responsabili-
tate a ambilor so]i. De ase-
menea, vârsta pentru c\s\-
toria femeilor a fost ridica-
t\ de la 15 la 18 ani. a
trage harul S\u, cu bun\
[tiin]\ [i `n mod pedagogic,
pentru a `ncerca virtutea
celui nevoitor, a[a cum `n-
cerci spre l\murire aurul
`n foc. Atunci c=nd harul
lui Dumnezeu este asupra
celui nevoitor, acesta simte
o `nclina]ie sau o r=vn\ a-
proape nem\surat\ c\tre
toat\ fapta cea bun\. ~ns\
c=nd harul se retrage, de-
sigur dintr-o pedagogie di-
vin\, cel nevoitor simte
cum `nclina]ia se trans-
form\ `n sil\, cum r=vna
se transform\ `n lene [i
chiar cum credin]a face loc
dezn\dejdii. {i atunci va lu-
cra fapta cea bun\ nu doar
„conform“ datoriei, ci [i
„din“ datorie, nemaisim-
]ind nici o `nclina]ie spre
aceasta. Dar abia aceast\
stare este a cre[terii du-
hovnice[ti deoarecea vir-
tutea se l\mure[te ca una
ce nu e aduc\toare de sla-
v\ de[art\, ci de laud\ a-
dus\ lui Dumnezeu.
~n concluzie, a lucra fap-
ta cea bun\ „conform“ da-
toriei, dar [i „din“ datorie“
este lupta cea bun\ care
duce la via]a ve[nic\. a
 Duminic\, 28 ianuarie 2007 3
Binele [i r\ul nu apar]in lumii exterioare, lucrurilor sau st\rilor „naturale“, ci
Opinii min]ii [i ac]iunii omului, [i rezult\ din pozi]ionarea acestora fa]\ de ele. O piatr\ nu
este bun\ sau rea `nainte de a pune mâna pe aceasta: dac\ o folosesc pentru a zidi
ceva, devine bun\, dac\ o arunc `n capul vecinului, sfâr[e[te `n a fi rea. Poate c\
Dumnezeu ne d\ „gândul cel bun“, dar nu `ntotdeauna [tim ce s\ facem cu el…

LUMINA DIN CUV+NT
Omul face raiul
Ce este raiul [i cum es-
te `n rai?
Este o informa]ie foarte,
foarte pre]ioas\ pentru noi
s\ [tim c\ cel dintâi mo[-
tenitor al raiului a fost un
tâlhar, un tâlhar poc\it,
un tâlhar schimbat, un tâl-
har care nu mai era tâlhar
(dar care a fost, totu[i, tâl-
har) [i pe care Domnul
Hristos l-a primit ca cel
dintâi mo[tenitor al raiu-
lui, pentru c\ l-a schimbat
[i l-a f\cut vrednic de rai.
{i este important s\ [tim
c\ cea dintâi c\reia i s-a a-
r\tat Domnul Hristos, du-
p\ ~nviere, a fost o femeie,
Maria Magdalena, de care,
spune Sfântul Evanghelist
Marcu, f\r\ a se sfii, c\
Domnul Hristos scosese
din ea [apte draci.
La noi la m\n\stire,
Dumnezeu s\-l odihneas-
c\, era un p\rinte, Serafim
`l chema, [i zicea: „M\i
frate aici poate s\ fie raiul
pe p\mânt“. {i eu ziceam:
„Da, p\rinte, dar cu al]i oa-
meni“. Adic\ raiul e o rea-
litate pe care o face omul
de rai. Dac\ e[ti un om
care face raiul, atunci raiul
e acolo unde e[ti tu.
Mie `mi place s\ spun c\
m\n\stirea e tinda raiu-
lui, c\ m\n\stirea e poarta
cerului, c\ m\n\stirea e
casa lui Dumnezeu [i locul
`mplinirilor. {i zic tot-
deauna: s\ [ti]i c\ dac\ nu
e locul `mplinirilor, adic\
dac\ nu te `mpline[ti `n
m\n\stire prin Dumne-
zeu, [i-]i mai trebuie lu-
cruri din lumea asta ca s\
te `mpline[ti, deci dac\
nu-i locul `mplinirilor nu-i
nici tinda raiului, nu-i nici
casa lui Dumnezeu, nu-i
nici poarta cerului.
Dar oamenii `[i pot face
[i din c\minul lor o tind\ a
raiului, o cas\ a lui Dum-
nezeu, o poart\ a cerului.
Se `mbin\ cerul cu p\mân-
tul acolo unde este omul
cel credincios. Cerul este o
realitate care se r\spân-
de[te, nu e un loc, un spa-
]iu anume: acesta e cerul,
de aici `ncepe p\mântul [i
de aici `ncepe cerul. Unde e
omul care `l poart\ `n su-
fletul s\u pe Dumnezeu,
unde e omul purt\tor de
Dumnezeu, acolo e cerul,
acolo e bucuria, acolo e pa-
cea, acolo e binecuvântarea,
acolo e iertarea p\catelor, a-
colo sunt darurile ~nvierii.
~n rai va fi cam cum e la
Pa[ti. La Pa[ti e bucurie [i
`n rai e bucurie. ~n raiul cel
din lumea cealalt\, cel de
deasupra p\mântului, este
ceva asem\n\tor cu ceea
ce tr\im noi la Pa[tile cele
mântuitoare, la Pa[tile
cele cur\]itoare, la Pa[tile
cele ve[nice, la Pa[tile care
sunt izb\virea de `ntris-
tare. E ceva ce tr\im noi la
Pa[tile Domnului.
Dac\ vrea s\ [tie cineva
cum e `n rai, ce se face `n
rai, s\ se gândeasc\ ce se
face la Sfânta Liturghie [i
mai ales ce se face `n
S\pt\mâna Luminat\.
Noi credem c\ `n ve[ni-
cie raiul cel de dincolo de
lumea aceasta va fi a[a
cum e raiul anului biseri-
cesc, o izbucnire de bucurie Arhimandritul Teofil
`n leg\tur\ cu ~nvierea P\r\ian, M\n\stirea
Domnului nostru Iisus Brâncoveanu, Sâmb\ta
Hristos. a de Sus – jude]ul Bra[ov

EDUCA}IE {I INTEGRARE EDITORIAL

Binele [i r\ul `ncep `n minte Polite]e, `n a[teptarea iubirii

de prof. univ. dr.
Constantin CUCO{
Frumos gând, subtil\ che-
mare: „Lucrurile sunt afar\ de
minte, dar ideile lor stau
`n\untru. ~n minte este, prin
urmare, puterea de-a se folosi
bine sau r\u de ele. C\ci
folosirea gre[it\ a ideilor este
urmat\ de reaua `ntrebuin-
]are a lucrurilor“ (Sfântul Ma-
xim M\rturisitorul, `n „Capete
despre dragoste“). S\ tâlcuim,
s\ medit\m [i s\ chibzuim un
pic la ideile dense din rân-
durile de mai sus.
Exist\, prin urmare, un ho-
tar care desparte (dar care [i
aduce laolalt\) interioritatea
[i exterioritatea: mintea ome-
neasc\. Aici se pl\m\desc
ideile, aici realitatea ia o alt\
fa]\, aici se reprezint\ lucrul
existent sau cel posibil, aici se
preg\te[te ac]iunea viitoare a
persoanei. Lumea nu exist\
independent de ideile care ni
le facem despre ea. Mai bine
zis, un lucru este ceea ce este
[i prin reprezent\rile pe care
ni le facem despre el. Binele [i
r\ul nu apar]in lumii exte-
rioare, lucrurilor sau st\rilor
„naturale“, ci min]ii [i ac]iunii
omului, [i rezult\ din pozi]io-
narea acestora fa]\ de ele. O
piatr\ nu este bun\ sau rea
`nainte de a pune mâna pe
aceasta: dac\ o folosesc pen-
tru a zidi ceva, devine bun\,
dac\ o arunc `n capul vecinu-
lui, sfâr[e[te `n a fi rea. Poate
c\ Dumnezeu ne d\ „gândul
cel bun“, dar nu `ntotdeauna
[tim ce s\ facem cu el…
„Sâmburele“ binelui [i
r\ului `ncol]e[te `n gândirea
noastr\. R\zboaiele - spunea
cineva - se nasc `n capul nos-
tru, acolo trebuie s\ lupt\m
pentru `nl\turarea lor. Dis-
pozi]ia utiliz\rii unui lucru
sau situa]ii `n bine sau r\u se
profileaz\ la nivel ideatic.
Disputa dintre valori con-
trarii se duce la nivel mental,
„rezultatul“ acesteia mani-
festându-se `n realit\]ile con-
crete, `n comportamente sau
fapte fa]\ de lume [i semeni.
Binele (ca [i r\ul!) gândit
are mari [anse de a se `n-
trupa. Gândul frumos [i bun
devine aproape fapt\, dac\
nu total, …cel pu]in pe ju-
m\tate! Dac\ gânde[ti pozitiv
despre ceva, acel ceva chiar
va ap\rea `n datele imaginate
[i visate. Gândul r\u va ge-
nera lucruri [i situa]ii de ace-
ea[i factur\ ca [i ideea de por-
nire. Predic]ia (pozitiv\ sau
negativ\) `n leg\tur\ cu o
stare de lucruri constituie un
determinant important a ceea
ce va urma. Spunându-i cuiva
c\ are calit\]i [i este capabil
de fapte mari, chiar dac\ per-
soana `n cauz\ prezint\ doar
vagi promisiuni, st\rile invo-
cate vor ap\rea [i se vor con-
cretiza cu siguran]\. Etiche-
tând pe cineva continuu ca fi-
ind incapabil [i „prost“ (a-
minti]i-v\ de unii profesori!),
acel cineva chiar a[a se va
comporta, adeverind profe]iile
avansate `n mod iresponsabil.
Orice dispozitiv presupozi]io-
nal anun]\ realit\]i ce nu
sunt `nc\. Gândul „pl\m\-
de[te“ fapta. Orice gând sau
cuvânt prost `ntocmite dau
na[tere la realit\]i fatidice [i
strâmbe. Urâciunea nu ]ine
de lumea exterioar\, ci de
mintea noastr\ ce se rapor-
teaz\ defectuos fa]\ de ea.
Binele din lume este pre-
fa]at de gândul [i cuvântul de
aceea[i calitate. El se anun]\
prin date care aparent nu au
leg\tur\ cu el (c\ci se accept\
ideea simplist\ c\ e mare dis-
tan]a dintre simplele idei [i
realit\]ile palpabile). Gândul
r\u se rabate negativ [i asu-
pra felului cum ne integr\m
`n realitate [i cum interac]io-
n\m cu lucrurile sau cu se-
menii. O uzan]\ gre[it\ a ide-
ilor anun]\ o proast\ `ntre-
buin]are a lucrurilor. Gre[ea-
la, ca fapt\, este anun]at\ de
una gândit\. De aceea, nu
trebuie neglijat r\ul gândit,
forjat [i z\g\zuit de minte. El
devine mai r\u decât fapta in-
genu\, nereflectat\, ivit\ pe
nea[teptate (dac\ exist\ a[a
ceva). Morala ca [i jurispru-
den]a sunt atente la aceste
nuan]e. Premeditarea unui
fapt r\u este ea `ns\[i un fapt
blamabil [i condamnabil, fiind
un fel de „supliment“ al faptei
ca atare ce atrage dup\ sine o
sanc]iune mult mai mare.
Dar nu numai gândul tre-
buie s\ fie bun pentru a aduce
`n lume bun\tatea [i va-
loarea. Cuvântul care-l poar-
t\ are o mare `nsemn\tate.
Cuvântul ce `nv\luie[te ideea
poate propune ceva `n plus
sau `n minus fa]\ de ceea ce
aceasta promite. Suplimen-
tând gândul bun cu o `nve[-
mântare verbal\ cald\ [i fru-
moas\ putem spera la reali-
Constantin Cuco[,
profesor universitar,
director al Departamentului
pentru Preg\tirea
Personalului Didactic,
Universitatea
„Al. I. Cuza“ Ia[i
t\]i [i mai `nalte, [i mai val-
oroase. Poporul o [tie demult:
„vorba dulce mult aduce!“.
~nv\]\tura aceasta ar fi: nu
v\ l\sa]i gândurile s\ o ia
razna. Suntem responsabili nu
numai de ceea ce facem, ci [i de
gândurile de dinaintea a ceea
ce `ntreprindem. Gândirea
noastr\, oricât de intim\ ar fi,
se va rev\rsa asupra faptelor
ce le s\vâr[im. Mai devreme
sau mai târziu r\utatea din
gândirea noastr\ va ie[i la
suprafa]\. C\ci exist\ o soli-
daritate misterioas\ `ntre
gând, vorb\ [i fapt\, ce, `n-
deob[te, ne scap\. Dac\ una
dintre cele trei st\ri este al-
terat\, le contamineaz\, i-
nevitabil, [i pe celelalte. Valoa-
rea nu poate fi conceput\ par-
]ial, ci integral. Nu gândind
una, [i f\când (sau spunând!)
alta. Nu putem fi buni doar
prin vorb\ sau fapt\, [i mai
pu]in buni prin ceea ce a fost
mai `nainte de acestea, adic\
prin gândurile noastre.
~n materie de valoare, ori
aceasta este `ntreag\ [i con-
tinu\, ori nu este deloc. Bine-
le nu se face doar din când `n
când, numai pentru unii, cu
inima strâns\, pe jum\tate
sau pe frac]iuni! a
de Nicolae HULPOI
~n perioada 18-25 ianuarie
s-a desf\[urat `n aproximativ
80 de ]\ri ale lumii, inclusiv
`n ]ara noastr\, s\pt\mâna
de rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor, la care au partici-
pat cre[tini de mai multe con-
fesiuni. Considerat\ a fi una
dintre expresiile cele mai du-
rabile ale „ecumenismului spi-
ritual“, s\pt\mâna comun\
de rug\ciune men]ine spe-
ran]a c\, `ntr-un viitor mai
apropiat sau mai `ndep\rtat,
cre[tinii vor fi din nou un tot.
S-a spus de multe ori c\
rolul esen]ial al Mi[c\rii ecu-
menice este acela de a scoate
la suprafa]\ elementele care-i
unesc pe cre[tini, dup\ ce,
secole de-a rândul, tendin]a a
fost de a se proceda taman in-
vers. E drept c\ pr\p\stii
adâncite de veacuri nu pot fi
`nfundate cu o poal\ de pie-
tre, dar orice lucru bun, ori-
cât de grandios s-ar dori el,
trebuie, totu[i, s\ aib\ un
`nceput. Iar dac\ cre[tinii [i-
ar dori s\ fie una [i pentru a-
ceasta ar `ncerca s\ scoat\ la
iveal\ tocmai ceea ce-i une[te
ori `i aduce mai aproape, f\r\
`ndoial\ c\ rug\ciunea ar fi
elementul cel mai potrivit s\
fie a[ezat `n capul listei.
Alimentate, probabil, de o
fric\ nedeslu[it\, unele voci
consider\ `ntâlnirile dintre
cre[tinii de diferite confesiuni
inoportune [i ineficiente, chiar
condamnabile. Argumentele
sunt, de fiecare dat\, acelea[i
[i sunt corelate cu evenimen-
te nefericite din istorie, `n ur-
ma c\rora ortodoc[i [i cato-
lici, catolici [i protestan]i [i-
au aruncat „cu d\rnicie“ ana-
teme [i cuvinte grele. ~ns\
crearea Consiliului Mondial
al Bisericilor [i afilierea la a-
cest organism a mai multor
confesiuni cre[tine a `nsem-
nat un mare pas `nainte, o
extraordinar\ [ans\ acordat\
tuturor celor care se numesc
cre[tini, `n primul rând pen-
tru o mai bun\ cunoa[tere re-
ciproc\. Cu alte cuvinte, isto-
ria a oferit cre[tinilor nenum\-
rate ocazii pentru a-[i spune
unii altora (elegant sau nu)
cât de diferi]i au devenit pe
parcurs, dar s\pt\mâna de
rug\ciune pentru unitatea
cre[tinilor este dovada extra-
ordinar\ c\ rug\ciunea st\-
ruitoare c\tre Hristos este cel
mai bun mijloc de apropiere,
de con-sim]ire a cre[tinilor de
diferite confesiuni.
PF Patriarh Teoctist afir-
ma, cu prilejul vizitei la
Vatican, din octombrie 2002,
c\ mi[carea ecumenic\ s-a in-
tensificat [i ca „o mi[care de
peniten]\, de metanoia dup\
cele dou\ r\zboaie mondiale,
pe care Bisericile noastre nu
au reu[it s\ le evite, la care
au participat [i o mul]ime de
cre[tini din toate Bisericile is-
torice mari“.
~ncercând s\ extindem i-
deea, putem afirma c\ `ntr-o
epoc\ a dialogului interna]io-
nal la toate nivelurile, `ntr-o
epoc\ `n care politicul tinde
spre alian]e tot mai vaste,
lipsa dialogului dintre Biseri-
cile cre[tine ar `nsemna rata-
rea [ansei enorme de a face
auzit\ vocea cre[tin\ `n pro-
blemele de interes comun ale
Bisericilor. Dincolo de p\reri-
le mai mult sau mai pu]in
p\tima[e, mai mult sau mai
pu]in informate, pân\ când
Duhul Sfânt va ar\ta tuturor
limpede care este calea ade-
v\rat\ ce trebuie urmat\
pentru ca Biserica s\ fie din
nou Una, dialogul [i rug\ciu-
nea `n comun (chiar [i numai
o s\pt\mân\ pe an) vor tre-
bui s\ continue.
~ntr-o pild\ din Pateric, un
c\lug\r tân\r `l `ntreab\ pe
un b\trân cum s\ se com-
porte cu un alt frate fa]\ de
care nu simte nici un senti-
ment de iubire, ci, dimpotri-
v\, parc\ simte chiar c\-l
ur\[te. Aproape nea[teptat,
r\spunsul recomand\ nici
mai mult, nici mai pu]in
decât vorba frumoas\, adic\
polite]ea. Se las\ a se-n]elege
c\ polite]ea, de[i nu este nici
pe departe ca iubirea, este cu
mult mai bun\ decât ura [i
indiferen]a, putând deveni
antecamera prieteniei [i
chiar a iubirii.
Cei care `[i doresc din tot
sufletul ca Biserica s\ fie din
nou Una [i ca, prin voia Dom-
nului, cre[tinii s\ se `mp\rt\-
[easc\ din nou din acela[i po-
tir au ca sprijin pentru spe-
ran]a lor rug\ciunea Mântui-
torului: „Ca to]i s\ fie una,
dup\ cum Tu, P\rinte, `ntru
Mine [i Eu `ntru Tine, a[a [i
ace[tia `n Noi s\ fie una, ca
lumea s\ cread\ c\ Tu M-ai
trimis“ (Ioan 17,21). Pentru
ceilal]i, care v\d inutil dia-
logul cu alte Biserici, care
nu-[i pot imagina un contact
liturgic `n afara comuniunii
euharistice, aflându-se, oare-
cum, `n dilema tân\rului
c\lug\r din pilda de mai sus,
polite]ea este, de asemenea, o
atitudine recomandabil\. a
4 Duminic\, 28 ianuarie 2007

Omul care face o fapt\ bun\, ca s\ vâneze slav\ de la oameni,

Cuv=nt de poate c\ o dobânde[te, poate c\ nu; c\ de multe ori, tocmai
pentru c\ o face cu acest scop, nici n-o poate dobândi, dar fie
c\ o dobânde[te, fie c\ nu, [i-a luat `ndestul\toare plat\ aici,
`n]elepciune [i nu va mai primi dincolo nici o r\spl\tire pentru fapta lui.

„De ce umbli `nnebunit dup\ slava oamenilor?“

Tendin]a de a agonisi diverse bunuri sau de a
spori cât mai mult propriul confort este, `n mod
evident, adânc `nr\d\cinat\ `n firea uman\. O
atare observa]ie nici nu are nevoie de prea multe
demonstra]ii, atâta timp cât ne este familiar\ celor
mai mul]i dintre noi [i o observ\m atât de des [i la
ceilal]i din jurul nostru. Cu toate acestea, dincolo
de ni[te limite considerate `ndeob[te ca hotar al
„normalit\]ii“, acumularea de bunuri [i pl\cerea
de a le de]ine poate lua o amploare greu de
controlat, alterând cu repeziciune orice sim] al
m\surii [i al bunei-cuviin]e.
~ntr-una din Omiliile sale, Sfântul Ioan Gur\ de
Aur (347-407), Arhiepiscopul Constantinopolului,
analizeaz\ succint dou\ teme oarecum `nrudite:
acumularea de bog\]ie [i grandomania sau
c\utarea cu orice pre] a laudei din partea
celorlal]i. Ini]iator al practicilor de asisten]\
social\ `nc\ din secolul al IV-lea [i iubitor
ne`ntrecut al modestiei [i ajutor\rii celor
nevoia[i, Sfântul Ioan Gur\ de Aur scoate `n
eviden]\ un paradox al s\vâr[irii faptelor bune:
cine face un bine a[teptând lauda oamenilor, de
cele mai multe ori nu o prime[te nici pe aceasta
[i nici vreo r\splat\ de la Dumnezeu; pe de alt\
parte, cine urm\re[te exclusiv r\splata cereasc\,
nea[teptând laude omene[ti pentru binele f\cut,
acela câ[tig\ mai `ntâi plat\ `n ceruri [i aproape
totdeauna [i aprecierea oamenilor.
Pl\tind cu exilul [i chiar cu pre]ul vie]ii, ideile [i
zelul misionar de care a dat dovad\, Sfântul Ioan
necontenit treji ca s\ o- tornici; aceia[i oameni as- sunt goale [i descoperite Exemplul sportivilor
Gur\ de Aur pledeaz\ pentru o discre]ie absolut\ prim atacurile lui. t\zi te laud\ [i mâine te (Evr. 4, 13), [i c\mara noas-
`n `mplinirea faptelor bune: asemeni atle]ilor, Multe [i felurite sunt bârfesc. Cu lauda lui Dum- tr\ ne r\mâne nefurat\ [i Uit\-te, iubite, la cei
otr\vurile care ne v\t\ma nezeu nu se `ntâmpl\ nici- r\splata `ntreag\, iar a[- care conduc caii `n hipo-
care atunci când se afl\ pe pist\ nu v\d decât sufletul, dar mai cu seam\ odat\ asta! S\ nu fim, dar, teptarea aceasta bun\ ne drom! Tot poporul este de
linia de sosire, f\r\ a lua `n seam\ ova]iile goana nebun\ dup\ slava f\r\ de minte, nici s\ ne d\ [i mult\ mângâiere, fa]\; se `nal]\ mii [i mii de
omeneasc\ [i ne[tiin]a de a `n[el\m singuri `n zadar [i pentru c\, o dat\ cu p\s- aplauze, dar ei nu-[i `ntorc
spectatorilor, [i cre[tinii se cuvine s\ se o dispre]ui. Aceasta este pri- f\r\ rost. De facem vreo trarea r\spl\]ii noastre `n capetele, nici nu simt vreo
orienteze dup\ un singur ]el: r\splata cereasc\. cina multor rele. Iar dac\ fapt\ bun\ [i n-o facem vistieria cea nejefuit\, va pl\cere de pe urma laude-
avem oarecare bog\]ie du- numai pentru aceea ca s\ urma [i slava de la oameni. lor acelora, ci se uit\ nu-
hovniceasc\, ne-o ia [i ne plinim porunca St\pânu- Atunci ne bucur\m de mai mai la unul singur, la
De ce scrâ[ne[te teptate, luat\ fie de calom- las\ lipsi]i de folosul ei. lui nostru [i ca s\ fim cu- mult\ slav\ când dispre]u- `mp\ratul care st\ `n mij-
niatori, fie de tâlhari, fie Poate fi, oare, ceva mai noscu]i numai de El, ne-am im slava, când n-o c\ut\m, loc [i la semnul aceluia
diavolul din din]i de sp\rg\tori, fie de slugi- cumplit decât aceast\ v\- ostenit `n zadar [i ne-am când n-o urm\rim. {i pen- privesc, nesocotind mul]i-
le care o p\zesc [i fug cu ea. t\mare, când ne ia [i ceea lipsit de rodul faptei noas- tru ce te minunezi c\ se mea de popor. {i numai
Dac\ cei care sap\ p\- ce ni se pare c\ avem? A[a
mântul aurifer, când g\- Bog\]ia cea duhovni- tre bune. Omul care face o `ntâmpl\ asta cu cei care atunci se mândresc când
ceasc\, `ns\, nu sufer\ u- a ajuns fariseul acela mai fapt\ bun\, ca s\ vâneze se `ndeletnicesc cu filosofia `mp\ratul le pune pe capul
sesc buc\]i de p\mânt cu mic decât vame[ul (Lc. 18,
nele ca acestea; nu poate fi slav\ de la oameni, poate cea duhovniceasc\, când lor cunun\. F\ [i tu, iu-
câteva firi[oare de aur, nu 9-14), pentru c\ n-a putut
luat\, pentru c\ e ad\pos- c\ o dobânde[te, poate c\ chiar cei mai mul]i dintre bite, ce fac aceia! Nu pune
se opresc pân\ ce nu dau la s\-[i `nfrâneze limba, ci nu; c\ de multe ori, tocmai oamenii prin[i cu totul de
o parte tot p\mântul, ca s\ tit\ `n vistieriile min]ii mult temei pe laudele oa-
noastre; oricare ar fi unel- prin ea, ca printr-o porti]\, pentru c\ o face cu acest treburile din aceast\ lume,
se coboare `n adâncul lui a dat afar\ toat\ bog\]ia menilor, nici nu fi virtuos
tirile, nimeni nu poate pu- scop, nici n-o poate dobân- chiar ei nesocotesc [i dis-
spre a aduna de acolo lui. Atât de mare r\u este di, dar fie c\ o dobânde[te, pre]uiesc pe cei ce umbl\ de dragul laudelor, ci
bog\]ie mare, apoi cu mult ne mâna pe ea, afar\ nu- a[teapt\ lauda de la drep-
slava de[art\! fie c\ nu, [i-a luat `ndes- dup\ laudele oamenilor?
mai mult noi, care avem de mai dac\ noi, trând\vin- tul Judec\tor! Uit\-te la
du-ne, d\m prilej celor ce tul\toare plat\ aici, [i nu {i vei vedea c\ to]i `[i bat
c\utat nu firicele de aur, ci va mai primi dincolo nici o joc de cei care se dau `n vânt semnul Aceluia [i a[a rân-
ne a[tept\m s\ g\sim co- vor s\ ne-o r\peasc\. C\ Vrei s\ fii l\udat? r\spl\tire pentru fapta lui. dup\ slava de[art\! Poate duie[te-]i toat\ via]a ta, ca
moar\ nespus\, se cuvine du[manul nostru, adic\ vi- Atunci nu-]i dori [i aici s\ fii hr\nit necon-
Pentru ce? Pentru c\ luân- fi, oare, o tic\lo[ie mai ma-
s\ c\ut\m comoara aceas- cleanul diavol, când vede tenit cu bune n\dejdi, iar
ta `n fiecare zi, ca s\ adu- c\ am strâns bog\]ia du- s\ fii l\udat! du-o `nainte s-a lipsit de re decât aceea ca noi, care
dincolo s\ te desfe]i de
d\rnicia Judectorului, pre- ne `ndeletnicim cu cele
n\m din ea mult\ bog\]ie hovniceasc\, scrâ[ne[te din Spune-mi, te rog, pentru ferând cele de aici `n locul duhovnice[ti, s\ ne d\m `n ve[nicele bun\t\]i, pe care
duhovniceasc\ [i a[a s\ ne din]i [i st\ nespus de atent ce umbli `nnebunit dup\ lau- celor viitoare [i slava de la vânt ca [i aceia dup\ lauda Dumnezeu le face ca noi
`ntoarcem acas\. ca s\ g\seasc\ prilej potri- da oamenilor? Nu [tii c\ es- oameni `n locul laudei de la oameni [i s\ nu ne to]i s\ le dobândim, cu
Bog\]ia cea material\ vit s\ ne ia ceva din cele pu- te ca umbra, ba mai trec\- dreptului Judec\tor. mul]umim cu lauda cea de harul [i cu iubirea de oa-
na[te de multe ori primej- se `n\untrul sufletului toare decât umbra? A[a se {i dimpotriv\, dac\ fa- la Dumnezeu? A[a precum meni a Domnului nostru
dii celor ce o st\pânesc, nostru. {i nu-i alt prilej risipe[te [i se pierde `n aer cem vreo fapt\ duhovni- spune [i Pavel: „A c\rui la- Iisus Hristos. (Texte selec -
dar chiar `nainte de primej- potrivit pentru el decât nu- lauda de la oameni! ~n ceasc\ numai cu scopul de ud\ nu este de la oameni, tate din Sf. Ioan Gur\ de
dii, dup\ ce-i desfat\ pu]i- mai trând\via noastr\. De afar\ de aceasta, oamenii a pl\cea ochiului aceluia ci de la Dumnezeu“ (Rom. Aur, Omilii la Facere I, Ed.
n\ vreme, zboar\ pe nea[- aceea se cuvine s\ fim sunt schimb\tori [i nesta- neadormit, c\ruia toate 2, 29). IBMBOR, Bucure[ti, 1987)

ISTORII CU T+LC «Ierta]i-m\, pentru numele a LOGOS {I POESIE a LOGOS {I POESIE a

Prefectul cu haine peticite
Avva Iosif Pelusiotul poves-
tea: „Pe când tr\iam la Sinai
era un frate destoinic, nevoitor [i
frumos la trup. Venea `n bise-
ric\, la slujb\, `mbr\cat `ntr-o
hain\ veche, strâmt\ [i peticit\
`n mai multe locuri. V\zându-l
de fiecare dat\ venind a[a pen-
tru Liturghie, l-am `ntrebat:
«Frate, uit\-te la ceilal]i c\lu-
g\ri, parc\-s `ngeri când vin la
liturghie `n biseric\. Tu de ce vii
mereu `mbr\cat a[a?». El mi-a
zis: «Iart\-m\, avva, dar nu am
alte haine». Atunci l-am luat `n
chilia mea, i-am dat un leviton [i
tot ce-i mai trebuia [i a `nceput
s\ vin\ `mbr\cat ca [i ceilal]i
fra]i [i p\rea un `nger. Odat\,
p\rin]ii au fost nevoi]i s\ trimit\
zece fra]i la `mp\rat, cu o
treab\, [i l-au ales [i pe el `ntre
dân[ii. Dar el cum a auzit s-a
`nchinat p\rin]ilor [i le-a zis:
Domnului, dar [nu pot merge],
pentru c\ sunt sclavul unui
mare dreg\tor de la curte [i dac\
Imnul credin]ei Durerea mea se alineaz\
{i scârbele se potolesc.
m\ recunoa[te, `mi ia rasa [i m\
pune din nou `n robie». P\rin]ii, Când valurile amenin]\
de Sf. Ioan Iacob Hozevitul Ca s\ scufunde „luntrea mea“,
`ndupleca]i, l-au l\sat acas\, dar
O, Pravoslavnic\ credin]\ ~n tine sfânta mea credin]\
pe urm\ au aflat, de la cineva
- T\ria sufletului meu - M\ sprijinesc de-a pururea.
care-l cuno[tea foarte bine, c\ `n
via]a lumeasc\ fusese prefectul Prin tine mi s-a dat putin]\
S\ caut c\tre Dumnezeu. ~n via]a asta nec\jit\
pretoriului. A inventat acel mo- Cu tine eu m\ `nt\resc
tiv, ca s\ nu fie recunoscut [i Când sufletul se al\pteaz\ Credin]\ prea blagoslovit\
sâcâit de oameni. Atât de mult Cu dorul t\u dumnezeiesc Odorule dumnezeiesc“.
se str\duiau p\rin]ii s\ fug\ de
slava [i de tihna acestei lumi“.
(Pateric, Ed. Polirom, Ia[i, 2003) Pagin\ realizat\ de Ionu] BURSUC
 Duminic\, 28 ianuarie 2007 5
Tâlcuind Evanghelia din Duminica Vame[ului [i a Fariseului,
Evanghelia Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii ne `ndeamn\ s\ lu\m ce este bun,
atât de la fariseu, cât [i de la vame[. Adic\ s\ s\vâr[im fapte
bune, dar s\ nu ne l\ud\m cu ele [i s\ nu judec\m pe al]ii, iar
de duminic\ dac\ am c\zut `n p\cate, s\ nu r\mânem `n ele, ci s\ ne
ridic\m prin poc\in]\ [i rug\ciune smerit\.

Smerenia - temelia rug\ciunii

Evanghelia duminicii a XXXIII-a dup\ Rusalii
(a Vame[ului [i a Fariseului)
Luca 18, 10-1
14
10. Doi oameni s-au suit la templu, ca s\ se roage: unul fariseu [i cel\lalt
vame[.
11. Fariseul, stând, a[a se ruga `n sine: Dumnezeule, ~]i mul]umesc c\ nu
sunt ca ceilal]i oameni, r\pitori, nedrep]i, adulteri, sau ca [i acest vame[.
12. Postesc de dou\ ori pe s\pt\mân\, dau zeciuial\ din toate câte câ[tig.
13. Iar vame[ul, departe stând, nu voia nici ochii s\-[i ridice c\tre cer, ci-[i
b\tea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, p\c\tosului.
14. Zic vou\ c\ acesta s-a coborât mai `ndreptat la casa sa, decât acela.
Fiindc\ oricine se `nal]\ pe sine va fi smeri, iar cel ce se smere[te pe sine se va
`n\l]a.

smere[te pe sine va fi pentru a se l\uda pe sine [i

† DANIEL, alte cuvinte, rug\ciunea fel, fariseul transform\
Mitropolitul Moldovei care ne `nal]\ este rug\- foarte repede mul]umirea
[i Bucovinei ciunea f\cut\ `ntru smere- adus\ lui Dumnezeu `n
Rug\ciunea
smerit\ - urcu[ al
`ndrept\rii noastre
Perioada Triodului, care
`ncepe `n duminica „Vame-
[ului [i a fariseului“ [i se
`ncheie `n sâmb\ta Pa[tilor,
este o perioad\ de medita]ie
asupra vie]ii noastre du-
hovnice[ti, de ascultare mai
atent\ a Sfintei Scripturi, o
perioad\ de poc\in]\ [i de
spovedanie, de milostenie,
de `mp\rt\[ire mai deas\ [i
de `nnoire duhovniceasc\,
cu ajutorul harului lui
Dumnezeu.
Cele trei duminici di-
naintea Postului Mare (a „
Vame[ului [i a fariseului“,
a „Fiului risipitor“, a „~n-
frico[\toarei judec\]i“)
sunt treptele de preg\tire
duhovniceasc\ pân\ la
`nceperea postului, iar cele
[apte duminici din timpul
Postului Mare sunt trep-
tele de urcu[ duhovnicesc
spre ~nviere.
Apel la modestie
Prima duminic\ a Trio-
dului, ca duminic\ pre-
merg\toare perioadei Pos-
tului Sfintelor Pa[ti, este
consacrat\ rug\ciunii
smerite. A doua duminic\,
a „Fiului risipitor“, este
consacrat\ poc\in]ei sin-
cere, iar a treia duminic\,
ultima dinaintea `nceperii
sfântului post, este „Du-
minica `nfrico[\toarei ju-
dec\]i“, fiind consacrat\
milosteniei generoase.
Biserica a rânduit ca s\
`nv\]\m, `nc\ `nainte de
`nceperea postului, c\ trei
lucr\ri sunt necesare pen-
tru `nnoirea vie]ii noastre
suflete[ti, pentru `nvierea
sufletului din moartea
p\catului [i `ntâlnirea lui
cu Hristos: rug\ciunea
smerit\, poc\in]a sincer\
[i milostenia cu inim\ lar-
g\, ca iubire ar\tat\ fa]\
de semenul nostru aflat `n
s\r\cie, `n suferin]\, `n
singur\tate.
~n duminica „Vame[ului
[i a Fariseului“, Mântui-
torul Iisus Hristos ne
cheam\ la rug\ciune sme-
rit\, pentru c\ nu orice
rug\ciune este primit\ `n
fa]a lui Dumnezeu, ci nu-
mai rug\ciunea f\cut\
`ntru umilin]\. Iar ceea ce
ne spune Mântuitorul `n
concluzia lecturii Evan-
gheliei este esen]a `nv\]\-
turii Sale despre rug\-
ciunea smerit\, [i anume:
cel ce se `nal]\ pe sine va fi
smerit, iar cel ce se
`n\l]at de Dumnezeu. Cu
nie, iar rug\ciunea care ne
pr\bu[e[te din punct de
vedere spiritual sau ne
`mpiedic\ s\ `naint\m `n
rela]ia noastr\ cu Dumne-
zeu este rug\ciunea f\cut\
cu mândrie. Fariseul din
Evanghelia acestei du-
minici este un om drept,
dar mândru. Vame[ul este
un om p\c\tos, dar smerit.
Sub nivelul bunului
sim] [i al bun\t\]ii
elementare
Mântuitorul spune c\
fariseul se ruga `ntru sine,
zicând: „Dumnezeule, ~]i
mul]umesc c\ nu sunt ca
ceilal]i oameni, r\pitori,
nedrep]i, adulteri, sau ca [i
acest vame[„. {i apoi a
ad\ugat: „Postesc de dou\
ori pe s\pt\mân\ [i dau
zeciuial\ din toate câte
câ[tig“. Iar vame[ul, stând
departe, nici nu se uita `n
sus, ci cu privirea spre
p\mânt zicea: „Dumne-
zeule, milostiv fii mie, p\-
c\tosului“.
~n timp ce fariseul st\-
tea drept [i se ruga cu
seme]ie, vame[ul st\tea cu
privirea `n jos, uitându-se
nu spre cer, ci spre p\mânt
[i se ruga cu smerenie.
Vame[ul avea pozi]ia tru-
pului adecvat\ st\rii lui
suflete[ti de poc\in]\ [i de
cerere a milostivirii [i ier-
t\rii lui Dumnezeu. ~nv\-
]\m, a[adar, c\ atunci
când facem rug\ciune de
poc\in]\, `mplinim rug\-
ciunea nu numai cu sufle-
tul, ci [i cu trupul nostru.
De aceea, `n perioada pos-
tului ne aplec\m de multe
ori la p\mânt, facem meta-
nii mari [i metanii mici
(`nchin\ciuni), pentru a
ar\ta c\ `n mântuire nu
cont\m pe puterea [i vred-
nicia noastr\, ci pe mila lui
Dumnezeu; c\ p\catul ne
trage spre moarte, dar mila
[i iertarea lui Dumnezeu
ne ridic\ spre via]\ ve[ni-
c\, spre ~mp\r\]ia lui Dum-
nezeu cea netrec\toare.
Analizând cu aten]ie
atât rug\ciunea fariseului,
cât [i a vame[ului, vedem
cu u[urin]\ marea diferen-
]a dintre ele. De[i fariseul
se prezint\ `n templu ca s\
fie v\zut [i ascultat de
Dumnezeu, el se roag\ mai
mult pentru a se asculta
pe sine. El vrea ca Dum-
nezeu s\ nu uite cumva de
meritele sale, ci s\ ia sea-
ma de ele. ~[i `ncepe
rug\ciunea mul]umind lui
Dumnezeu: „~]i mul]umesc
}ie, Doamne…“, dar nu
pentru a ar\ta c\ ceea ce a
f\cut bine a s\vâr[it cu
ajutorul lui Dumnezeu, ci
a se compara cu al]ii. Ast-
mul]umire de sine, iar
lauda datorat\ lui Dumne-
zeu se schimb\ `n laud\ de
sine: „Dumnezeule, ~]i
mul]umesc, c\ nu sunt ca
ceilal]i oameni“.
~n rug\ciunea lui fari-
seul judec\, respinge [i ex-
clude pe al]ii de la mila [i
iubirea lui Dumnezeu.
Lauda de sine a fariseului
con]inea dou\ adev\ruri:
el postea de dou\ ori pe
s\pt\mân\ [i d\dea ze-
ciuial\ din tot ceea ce
câ[tiga, `ns\ pentru c\
fariseul judeca pe al]ii `n
loc s\ mul]umeasc\ lui
Dumnezeu pentru ajutorul
primit `n s\vâr[irea fapte-
lor sale bune, rug\ciunea
fariseului n-a fost `n\l]are
spiritual\, ci coborâre sub
nivelul bunului sim] [i al
bun\t\]ii elementare.
Pe de alt\ parte, va-
me[ul, lipsit de virtu]i, nu
avea cu ce s\ se laude, dar
`[i m\rturisea sincer [i
smerit p\catele prin cuvin-
tele: „Dumnezeule, fii mi-
lostiv mie, p\c\tosului“. ~n
cuvântul „p\c\tos“ se cu- te-m\ pe mine, p\c\tosul“. lui Dumnezeu. „Din mila Biserica cere ne`ncetat
De altfel, de fiecare dat\ Sfântului, facem umbr\ harul sau mila lui Dum-
prindeau toate p\catele
s\vâr[ite de el, precum [i când spunem: „Doamne, p\mântului“, spunea Mi- nezeu, iar rug\ciunea
con[tiin]a st\rii lui de miluie[te!“ ne inspir\m din hai Eminescu, rezumând „Doamne, miluie[te!“ a de-
dec\dere spiritual\. Iar `n poc\in]a [i rug\ciunea astfel credin]a smerit\ a venit respira]ia haric\ a
cererea lui „Dumnezeule, smerit\ a vame[ului. poporului român. Din mila vie]ii Bisericii lui Hristos.
fii milostiv mie“ sau „Dum- Devenit `nv\]\tor al Bi- lui Dumnezeu exist\ cerul Tâlcuind Evanghelia
nezeule, miluie[te-m\“ se sericii, nu atât prin [tiin]a [i p\mântul, din mila lui din Duminica Vame[ului [i
vede dorin]a lui de ridicare lui teologic\ cât prin sme- Dumnezeu exist\ soarele, a Fariseului, Sfin]ii P\-
[i mântuire. renia lui, vame[ul din din mila lui Dumnezeu ex- rin]i ai Bisericii ne `n-
Evanghelie ne arat\ c\ nu- ist\ apa, din mila lui Dum- deamn\ s\ lu\m ce este
mai prin mila lui Dumne- nezeu exist\ aerul, din bun, atât de la fariseu cât
Vame[ul smerit - zeu omul se poate ridica, mila lui Dumnezeu exist\ [i de la vame[. Adic\ s\
`nv\]\tor al Bisericii vindeca [i mântui. via]a pe p\mânt, din mila s\vâr[im fapte bune, dar
lui Dumnezeu exist\m noi, s\ nu ne l\ud\m cu ele [i
Fariseul reprezenta, `n „Din mila Sfântului, oamenii, [i nimeni nu s\ nu judec\m pe al]ii, iar
timpul Mântuitorului, o poate tr\i `n timp [i `n dac\ am c\zut `n p\cate,
clas\ de elit\ a societ\]ii facem umbr\ ve[nicie decât din iubirea s\ nu r\mânem `n ele, ci
iudaice, iar vame[ii erau p\mântului“ sau mila lui Dumnezeu. s\ ne ridic\m prin poc\in-
urâ]i [i dispre]ui]i de popor Mila lui Dumnezeu fa]\ ]\ [i rug\ciune smerit\.
pentru c\ foarte adesea Ce semnific\ aceast\ de noi este harul S\u Cu aceast\ duminic\, a
impuneau taxe mai mari scurt\ `ns\ cuprinz\toare `ndreptat spre noi. Nimeni „Vame[ului [i a Fariseu-
decât le `ng\duia legea. rug\ciune „Miluie[te-m\, nu poate vie]ui `n mod cu- lui“, `ncepem o perioad\ in-
P\catul l\comiei `i dezu- Dumnezeule!“ sau „Doam- rat [i smerit decât prin aju- tens\ de cerere a milei lui
maniza pe cei mai mul]i. ne, miluie[te!“, sau „Dum- torul [i mila lui Dumnezeu. Dumnezeu, a iubirii Lui
~ns\ Mântuitorul Iisus nezeule, fii milostiv mie, Nimeni nu se poate ridica care ne ridic\, a iubirii Lui
Hristos vrea s\ ne arate c\ p\c\tosului!“? din p\cat [i primi mântui- care ne vindec\ [i a iubirii
cine `[i recunoa[te p\ca- Mai `ntâi recunoa[tem, rea f\r\ mila lui Dumne- Lui care ne d\ruie[te bucu-
tele are [ansa `ndrept\rii, `n tot timpul [i `n tot locul, zeu. Nimeni nu poate cre[te ria ~nvierii, spre Slava
poate fi recuperat cu aju- c\ via]a [i mântuirea noas- duhovnice[te decât din mila Preasfintei Treimi [i a
torul lui Dumnezeu, prin tr\ `[i au izvorul `n mila lui Dumnezeu. De aceea, noastr\ mântuire. Amin! a
poc\in]\ [i prin schim-
barea vie]ii sale.
Vame[ul p\c\tos, dar
smerit, care `ntr-adev\r
Rug\ciunea smerit\ este o for]\, nu o sl\biciune
Sfântul Grigorie Palama Evanghelia „Vame[ului tru Dumnezeu [i mult loc
avea multe abateri de la a spus c\ rug\ciunea a- [i a Fariseului“ este deo- pentru semenii no[tri.
prescrip]iile Legii mozaice, dev\rat\ este `ns\[i pre- sebit de important\ pen- Omul smerit nu se roag\
devine, totu[i, un `nv\]\tor zen]a lucr\toare a lui Dum- tru c\ ne arat\ c\ rug\- niciodat\ numai pentru
al Bisericii, prin faptul c\ nezeu `n om. Prin urmare, ciunea smerit\ este teme- sine, ci [i pentru cei din
`[i recunoa[te p\catele [i când omul se elibereaz\ de lia trainic\ a cre[terii jurul lui, pentru membrii
cere mila lui Dumnezeu: egoism, atunci se umple de noastre spirituale. Rug\- familiei sale, pentru to]i
„Dumnezeule, fii milostiv prezen]a iubitoare a lui ciunea smerit\ este o for- oamenii din comunitatea
mie, p\c\tosului“, sau Dumnezeu. Când este plin ]\, nu o sl\biciune. Sme- `n care tr\ie[te [i pentru
„Dumnezeule, miluie[te-m\ de sine, `n el nu mai are loc renia este o for]\ duhov- to]i oamenii din lumea
pe mine, p\c\tosul“. Rug\- prezen]a iubitoare a lui niceasc\, de cre[tere, de `ntreag\; „pentru tot su-
ciunea lui smerit\ a devenit Dumnezeu. Cine se iube[te `naintare a noastr\ `n iu- fletul nec\jit [i `ntristat
mai târziu model pentru pe sine `n mod p\tima[ [i bire smerit\ fa]\ de Dum- care nu are pe nimeni s\-l
rug\ciunea Bisericii: exclusivist nu poate iubi cu nezeu [i de semenii no[tri. pomeneasc\ `n rug\ciu-
„Doamne Iisuse Hristoase, adev\rat nici pe Dumne- Numai `n rug\ciunea ne“, cum se spune `n cul-
Fiul lui Dumnezeu, miluie[- zeu, nici pe semeni. smerit\ este mult loc pen- tul Bisericii Ortodoxe.
6 Duminic\, 28 ianuarie 2007

Documentar

Horoscopul, o escrocherie
cu iz [tiin]ific
Dac\ pân\ acum câ]iva ani nu prea
[tia nimeni dac\ este „Rac“,
„V\rs\tor“ sau „Scorpion“ [i f\cea
„enorma gre[eal\“ de a se c\s\tori
cu cineva dintr-o zodie
„incompatibil\“, ast\zi mai to]i
românii `[i cunosc cel pu]in zodia
`n care s-au n\scut. Acest
„progres“ se datoreaz\ `n mare
parte presei scrise [i audio-vizuale.
Nic\ieri nu po]i fugi de horoscop:
`n ziare, la emisiunile matinale de
radio, intercalat `n [tirile TV de
diminea]\, prin internet, de oriunde
po]i afla ce surprize `]i rezerv\
astrele pentru ziua `n curs, pentru
s\pt\mâna, luna sau anul care
tocmai `ncepe sau, dac\ apelezi la
un astrolog profesionist
„competent“, pentru `ntreaga via]\.

Oamenii de [tiin]\ grijorarea mediilor [tiin-

de Iulian DAMIAN
Desigur, pentru mul]i
lecturarea sau ascultarea
horoscopului este doar un
prilej de amuzament; o
mare parte `l citesc f\r\ a
fi convin[i c\ este folosi-
tor, dar `ncrez\tori c\, `n
definitiv, nu le poate face
nici un r\u; `ns\, pentru
al]ii, deocamdat\ pu]ini
`n România, dar milioane
`n Occident, consultarea
horoscopului este un lu-
cru cât se poate de serios:
deciziile [i ac]iunile cele
mai importante din via]\
trebuie s\ fie precedate
de o vizit\ la astrolog, pen-
tru ca nu cumva astrele
s\ fie potrivnice sau vreo
conjunctur\ cereasc\ s\
fie nefavorabil\. Ace[tia
sunt oamenii convin[i c\
sistemul solar este cel
care le poate spune ceva
despre cursul evenimen-
telor viitoare sau despre
personalitatea lor.
spun c\ astrologia
nu este nici
[tiin]ific\, nici
adev\rat\, nici util\
Dac\ ]ara noastr\ este
abia la `nceput, statele eu-
ropene occidentale [i SUA
s-au confruntat cu o esca-
ladare a gradului de ac-
ceptare [i folosire a astro-
logiei `n societatea con-
temporan\ `ncepând cu
jum\tatea secolului al
XX-lea, când aceasta a
p\truns `n for]\ `n mass-
media [i pe rafturile li-
br\riilor. ~n urm\ cu câ]i-
va ani, 1.200 din aproxi-
mativ 1.750 de ziare din
SUA avea rubrici de as-
trologie. ~n 1993, pe locul
patru `n topul celor mai vân-
dute c\r]i din Marea Bri-
tanie se afla horoscopul
pentru 1994, cu 480.000
de exemplare vândute, ceea
ce s-ar traduce cu un exem-
plar la 100 de adul]i. ~n-
]ifice s-a concretizat `n e-
forturi uria[e `n sensul
l\muririi publicul larg c\
astrologia nu este nimic
mai mult decât o elabo-
rat\ tehnic\ de divina]ie,
autoproclamat\ „[tiin]\“
[i „art\“. Spre exemplu, `n
anul 1975, 192 de oameni
de [tiin]\ din variate do-
menii (astronomie, mate-
matic\, fizic\, chimie etc.)
au semnat un document
comun prin care refuzau
caracterul de [tiin]ifici-
tate, veridicitate [i utili-
nist, se public\ sute de lu- legitima o „pseudo[tiin]\“ aceste for]e gravita]iona-
tate al astrologiei. Acest cr\ri de astrologie care `[i contrazis\ `n mod fla- le au fost calculate [i sunt
document, ca [i multe al-
g\sesc cump\r\torii. Al]ii grant de realitate. infime, numai Soarele [i
tele, nu a dat roadele scon-
chiar militeaz\ pentru in- Luna exercitând asupra
tate: dac\ `n 1976, `n SUA,
17% din popula]ie accep-
troducerea astrologiei `n De ce difer\ p\mântului for]\ gravita-
[colile de stat, ca obiect ]ional\ semnificativ\. Mai
ta [i acorda credit astrolo-
op]ional, dup\ modelul
horoscoapele? mare este for]a gravita-
giei, `n 2003 num\rul a-
cestora a ajuns la 31%, iar câtorva ]\ri orientale. Numero[i astrologi de- ]ional\ pe care o exercit\
`n Europa la 53%. Aceast\ decizie ar fi justi- clar\ c\ `[i fundamentea- asupra copilului nou-n\s-
~n prezent se `nfiin]ea- ficat\ de vechimea aces- z\ arta pe for]ele gravi- cut medicul sau mobili-
z\ catedre de astrologie teia [i de gradul cvasiu- ta]ionale pe care Soarele, erul din sala de na[teri
`n cadrul unor universi- nanim de r\spândire, `n Luna [i planetele le exer- decât Marte, Venus sau
t\]i, exist\ cursuri de pre- toate marile culturi [i ci- cit\ asupra persoanelor oricare alt\ planet\. Da-
g\tire [i se acord\ diplo- viliza]ii. Totu[i, numai ve- `n momentul `n care aces- c\ nu este vorba de gra-
m\ de astrolog profesio- chimea nu are for]a de a tea se nasc. ~ns\, ast\zi, vita]ie, ci de o alt\ for]\,

De la „turma cereasc\“ la „computerul astrolog“ ani dup\ ce preia de la ro-

mani numele latine ale
zent\ `n Evul Mediu [i `n-
floritoare `n Rena[tere,
zodiilor, care s-au p\strat pentru ca, o dat\ cu Ilumi-
sistemul caselor [i coordo- pân\ ast\zi (Berbec, Taur, nismul, s\ se ascund\ `n
Astrologii, `n ap\rarea „[tiin]ei“ pe care referiri la forme rudimentare de natele generale de inter- Gemeni etc.). societ\]i secrete pentru a-
o practic\, aduc ca argument `n observare a cerului. Oprindu-ne numai pretare a pozi]iilor pe care proape dou\ secole.
planetele, Soarele [i Luna Popularitatea pe care o
favoarea validit\]ii ei afirma]ia c\ o la astrologia european\, cea mai le au la na[terea unei per-
Astrologia, lovit\ are ast\zi astrologia se da-
„art\“ atât de veche nu poate fi pus\ la prezent\ `n spa]iul nostru, de[i vin soane. Acestea au r\mas mortal de horoscopul toreaz\ atât publica]iilor
de referin]\ `n astrologie astrologice specializate, cât
`ndoial\ de c\tre omul modern, pentru repede din urm\ [i astrologiile pân\ ast\zi, de[i sistemul
lui Iisus mai ales prezen]ei sale `n
c\ acesta [i-a pierdut puterea de a orientale, aceasta este rezultatul unui geocentric pe care Ptole- Dup\ ce Fericitul Augus- pres\. Primul horoscop din-
meu [i-a fundamentat ra- tin ia pozi]ie `mpotriva as- tr-un ziar `i apar]ine astro-
p\trunde `n tainele cosmosului, pentru proces `ndelungat de formare, la care ]ionamentul [i predic]iile trologiei, declarând-o ca in- logului britanic R.H. Nay-
a-i descoperi adev\rurile. ~ntr-adev\r, au contribuit civiliza]iile nu corespunde realit\]ii as- compatibil\ cu cre[tinis- lor, care a publicat `n nu-
tronomice. mul tocmai `n momentul `n m\rul din 24 august 1930
astrologia este foarte veche, fiind mai mesopotamiene, Egiptul antic, Grecia O dat\ cu `ncorporarea al ziarului „Sunday Express“
care astrologii timpului se
mult de 4000 de ani de la primele antic\, elenismul [i Roma antic\. Greciei `n Imperiul Ro- preg\teau s\ realizeze ho- horoscopul nou-n\scutei
man, `mpreun\ cu cultura roscopul lui Iisus, aceasta prin]ese Margaret. ~n 1931
greac\, a p\truns `n Roma `ntâmpin\ opozi]ia Biseri- a urmat o rubric\ perma-
Sclavii greci Astfel, au fost proiectate a- introducerea zodiacului `n
astrologie.
[i astrologia. Romanii nu cii [i dispare pentru opt se-
nent\ `n „Daily Express“,
supra acestora nu doar nu- au primit-o prin mijlocirea pentru ca numai dup\ 10
f\ceau horoscoape mele - Ishtar (Venus), Ner- Filiera prin care astrolo- c\r]ilor sau `nv\]a]ilor, ci
cole din Europa. Reapare o ani un apologet cre[tin s\
gia a ajuns `n Europa [i a dat\ cu aristotelismul, `n-
pentru romani gal (Marte), Marduk (Jupi-
dus la crearea astrologiei
prin intermediul sclavilor s\ nu mai are aceia[i for]\,
remarce c\ prezen]a horo-
scopului este ingredientul
ter), Nebo (Mercur), Ninib greci specializa]i `n `ntoc- fiind considerat\ de Bise-
Se pare c\ istoria astro- (Saturn) -, ci [i atributele [i europene a fost Grecia an- mirea de horoscoape. Ace[- principal al succesului u-
tic\, unde astrologia rudi- ric\ o practic\ demonic\. nui ziar de duminic\. O da-
logiei europene `ncepe `n puterile divinit\]ilor. Toc- tia umblau prin pie]e sau
Mesopotamia. Toate civili- mentar\ a babilonienilor s-a Dup\ ce coabitase cu as- t\ cu apari]ia computere-
mai pentru c\ erau `n[i[i prin preajma circului ofe- trologia timp de atâtea mi-
za]iile succesive, care s-au zeii, aceste planete erau `ntâlnit cu pasiunea pen- lor, horoscopul s-a „auto-
tru matematic\ a grecilor. rind, contracost, predic]ii lenii, `n sec. al XIII-lea as- matizat“, iar internetul a de-
perindat prin acest spa]iu, considerate ca având pute- astrologice privind caii câ[-
au manifestat un interes ~ns\, spre deosebire de ba- tronomia devine o [tiin]\ venit cea mai facil\ metod\
re nu numai asupra natu- tig\tori la curse. De[i timp de sine st\t\toare, iar astro-
deosebit pentru bolta ce- bilonieni, grecii nu au acor- de promovare a horos-
rii, ci [i a vie]ii oamenilor, de dou\ secole astrologia a logia r\mâne `ncremenit\
reasc\. Dac\, `n timpul lui dat planetelor nici carac- coapelor, h\r]ilor astrale [i
iar mi[c\rile lor erau eva- terul de divine [i nici nu le-au `ntâmpinat opozi]ia augu- `n sistemul ptolemeic, f\r\ a predic]iilor astrologice
Sargon cel Mare (2334-2279
`.d.Hr.), akkadienii, obser- luate ca mesaje. venerat. Dup\ cucerirea rilor (clasa sacerdotal\ `n- a mai reu[i s\ evolueze `n privind viitorul personal,
vând bolta cereasc\, nu- ~n paralel cu babilonie- Egiptului de c\tre Alexan- s\rcinat\ cu divina]ia `n aspectele sale esen]iale [i na]ional sau planetar. {i,
meau planetele bibbu („ca- nii, [i egiptenii au ar\tat dru cel Mare (332 `.d.Hr.), Roma antic\) care `[i ve- incapabil\ s\ fac\ pasul `nainte de toate, astrologia
pre s\lbatice“), `n timp ce un interes deosebit pentru grecii au preluat de la a- deau subminat\ autorita- c\tre sistemul heliocentric. a devenit o afacere profita-
stelele erau „turma cereas- astrologie, contribu]ia a- ce[tia zodiacul, pe care l-au tea, aceasta a reu[it `n fi- Cu toate acestea, nu a dis- bil\, la mijlocul anilor '80,
c\“, asiro-babilonienii de cestora concretizându-se combinat cu cuno[tin]ele nal s\ p\trund\ `n toate p\rut, ci a devenit „cea mai veniturile anuale din e-
mai târziu au divinizat mai ales `n tehnica de in- lor de astronomie. Acest clasele sociale. ~n Roma, peren\ pseudo[tiin]\“, pro- laborarea de horoscoape ri-
principalele planete prin terpretare a pozi]iei pe ca- melanj a fost completat de astrologia `[i `ncheie proce- motorii ei „alipindu-[i“ „ar- dicându-se, numai `n SUA,
identificarea lor cu cei mai re planetele o aveau rapor- Ptolemeu (cca. 90-168 sul de formare care s-a `n- ta“ de orice paradigm\ [ti- la aproximativ 200.000.000
importan]i zei din panteon. tate unele la altele [i `n d.Hr.), care a pus la punct tins pe perioada a 2000 de in]ific\ [i f\când-o pre- de dolari.
 Duminic\, 28 ianuarie 2007 7
{i `n istoria recent\ au existat cazuri celebre de predic]ii astrologice care au e[uat. Un exemplu
este cel al lui Hitler, cunoscut pentru interesul deosebit pe care `l avea pentru astrologie. ~mpreun\
cu Goebbels, [i-a consultat horoscopul la mijlocul lunii aprilie 1945. Astrele `i prevesteau o victorie
important\ la sfâr[itul lunii aprilie [i `ncheierea p\cii `n august. Se pare c\ astrele s-au `n[elat din
nou: Hitler s-a sinucis la 30 aprilie, iar armata german\ a capitulat la `nceputul lunii mai.

magic\, pe care astrele o
eman\, f\r\ a ]ine seama
de distan]a la care se afl\
de P\mânt, atunci ar tre-
bui ca astrologii, `n mo-
mentul calcul\rii horo-
scopului, s\ ia `n calcul [i
influen]ele pe care stelele
[i galaxiile le exercit\ a-
supra oamenilor. De ce s\
nu se ia `n calcul [i in-
fluen]a galaxiilor Sirius [i
Andromeda, de pild\?
Astrologia se funda-
menteaz\ pe paradigma
ptolemeic\ geocentric\
(n.r. - P\mântul `n centru
Universului), invalidat\
`n urm\ cu câteva sute de
ani. ~ns\ calculele astro-
logilor continu\ neschim-
bate, cu P\mântul aflat
`n mijlocul sistemului so-
lar, `n jurul c\ruia gra-
viteaz\ Soarele [i toate
planetele!
De ce este momentul e-
xact al na[terii atât de im-
portant, dac\ numeroase
aspecte, predispozi]ii ge-
netice ale copilului sunt
deja formate `n timpul lu-
nilor de sarcin\? Nu ar fi
mai important\ configu-
ra]ia astrelor `n momen-
tul conceperii copilului? De-
sigur, exist\ [i un aspect
practic: nimeni nu prea
poate spune momentul
când a fost conceput. As-
trologii au r\spuns la
aceast\ `ntrebare afir-
mând c\ `n momentul
na[terii omul este deplin.
Dar ce se `ntâmpl\ cu cei
n\scu]i prematur? Ar `n-
semna ca lor s\ nu le poa-
t\ fi `ntocmit horoscopul?
Apoi, personalitatea [i
caracteristicile fizice ale
unei persoane sunt deter-
minate de mo[tenirea ge-
netic\ [i de influen]ele
mediului. Iar `n cazul ge-
menilor, n\scu]i sub ace-
lea[i conjuncturi plane-
tare, ar `nsemna s\ aib\
un destin identic, din mo-
ment ce au fost supu[i
acelora[i influen]e.
Din moment ce astrele
au o influen]\ teribil\
asupra oamenilor, pe care
numai horoscopul o poate
Horoscoape pentru
câini [i pisici
Dac\ animalele de
companie au dreptul la
c\s\torii, la o „mod\“
vestimentar\ a lor [i la
game sofisticate de pro-
duse cosmetice, de ce nu
ar putea avea [i un ho-
roscop al lor? {i, `ntr-a-
dev\r, au ap\rut [i ho-
roscoapele pentru ani-
malele de companie, de-
ocamdat\ numai pentru
câini [i pisici. Iat\, de
pild\, un fragment din
spune, `nseamn\ c\ dac\
Uranus, Neptun [i Pluto
au fost descoperite mai târ-
ziu (respectiv 1781, 1846
[i 1930), toate horoscoape-
le de pân\ atunci au fost
incorecte sau foarte ine-
xacte.
Dac\ ne referim la
horoscopul din pres\, de[i
nu to]i astrologii `l accep-
t\ acuzându-l de inexacti-
tate, dar con[tien]i c\ le
serve[te ca un mijloc per-
manent de publicitate, 1/12
din popula]ia lumii (a-
prox. patru sute de mili-
oane de oameni) vor avea
parte de evenimente sim-
ilare `n aceea[i zi? Dup\
cum se `ntreba Cicero, tot
referitor la astrologie:
„Oare to]i cei care au pie-
rit `n b\t\lia de la Can-
nae (aprox. 65.000 de mor-
]i) erau n\scu]i sub ace-
ia[i stea?“
Un alt aspect pe care as-
trologia nu-l poate expli-
ca const\ `n diferen]ele ho-
roscoapelor f\cute de as-
trologi diferi]i pentru ace-
ea[i persoan\. Nu ar trebui
acestea s\ fie identice?
{i Hitler a luat
„plas\“ cu
horoscopul
Din dorin]a de a se ob-
serva gradul de exactita-
te al predic]iilor astrolo-
gice, au fost realizate o se-
rie de experimente, unele
de o foarte mare amploa-
re, prin care s-a `ncercat
descoperirea relevan]ei
pe care o are horoscopul
asupra vie]ii profesionale
[i a celei de cuplu, precum
[i a puterii de predic]ie de
care dispune astrologia.
Astronomii Roger Cul-
ver [i Philip Ianna au a-
nalizat 3.000 de predic]ii
astrologice privind via]a
unor personalit\]i politi-
ce, vedete de cinema etc.,
pentru o perioad\ de cinci
ani. Numai 10% din aces-
tea s-au `mplinit.
Pornind de la afirma]ia
astrologilor c\ persoanele
horoscopul unui câine
n\scut `n zodia Pe[tilor:
„Sunt calzi, prieteno[i
[i foarte adaptabili.
Sunt atât de gentili [i
docili `ncât pare prea
frumos ca s\ fie ade-
v\rat. Când `i prive[ti
`n ochi, au un aer de
mister ...etc.“ Profilul
unei pisici „din Pe[ti“
este asem\n\tor pân\
la identic. Dar cum ar fi
oare un pe[te de ac-
variu din zodia V\r-
s\torului? Sau un ie-
pure `n „Leu“?
care se nasc sub o anumi-
t\ conjunctur\ astral\ au
mai mari [anse s\ devin\
politicieni sau oameni de
[tiin]\, prof. John McGer-
vey a comparat datele de
na[tere a 16.634 de oa-
meni de [tiin]\ [i a 6.475
de politicieni, dar f\r\ a
putea identifica vreo con-
junctur\ astrologic\ dife-
rit\ fa]\ de a celorlal]i oa-
meni.
~n anii 1967-1968, prof.
Bernard Silverman a a-
nalizat 2.978 de cupluri
c\s\torite [i 478 divor]a-
te. Cei n\scu]i `n zodii con-
siderate de astrologi
„compatibile“ se c\s\to-
reau [i divor]au cu aceia[i
frecven]\ precum cei con-
sidera]i „incompatibili“.
United States Geologi-
cal Survey a colectat de la
27 de astrologi predic]iile
pentru 240 de cutremure.
Timpul a dovedit c\ pre-
dic]iile acestora au fost
mai pu]in fidele decât da-
c\ acestea ar fi fost f\cute
la `ntâmplare.
Pornind de la faptul c\
`n horoscop se spun lu-
cruri atât de generale `n-
cât se potrivesc cam ori-
cui, statisticianul francez
Michael Gauguelin a rea-
lizat horoscopul unui cri-
minal `n serie din Fran]a,
pe care apoi l-a trimis la
150 de persoane. F\r\ a
[ti al cui horoscop `l au `n
fa]\, 94% dintre cei care
l-au consultat s-au recu-
noscut `n descrierea sa. A
identificat Gauguelin al]i
141 de criminali `n serie
`n devenire?
{i `n istoria recent\
sau mai `ndep\rtat\ au
existat cazuri celebre de
predic]ii astrologice care
au e[uat. Un exemplu es-
te cel al lui Hitler. Acesta
era cunoscut pentru in-
teresul deosebit pe care `l
avea pentru astrologie,
astfel `ncât frecvent con-
sulta un astrolog. ~mpre-
Astrologie, horoscop
[i zodiac
Astrologia este pseudo-
[tiin]a conform c\reia pozi-
]ia `n care se afl\ corpurile
cere[ti `n momentul na[te-
rii unei persoane este `n le-
g\tur\ [i determin\ perso-
nalitatea, caracterul [i vi-
itorul respectivei persoane,
pe baza for]ei gravita]iona-
le, a unor vibra]ii sau a u-
nor radia]ii invizibile, care
dep\[esc posibilit\]ile ac-
tuale de m\surare. Astrolo-
gul este cel care poate de-
termina influen]ele pe care
astrele le exercit\ asupra
persoanei care a apelat la
serviciile sale prin interme-
diul horoscopului.
un\ cu Goebbels, [i-a con-
sultat horoscopul la mij-
locul lunii aprilie 1945. As-
trele `i prevesteau o victo-
rie important\ la sfâr-
[itul lunii aprilie [i `nche-
ierea p\cii `n august. Se
pare c\ astrele s-au `n[e-
lat din nou: Hitler s-a sin-
ucis la 30 aprilie, iar ar-
mata german\ a capitu-
lat la `nceputul lunii mai.
De[i, `n general, procen-
tul de realizare al predic-
]iilor astrologice este des-
tul de mic, „cei care cred
`n astrologie au facultatea
extraordinar\ de a-[i a-
minti când predic]iile se
adeveresc [i a ignora cazu-
rile când acestea sunt de-
parte de a se concretiza.
Iar când discrepan]a din-
tre realitate [i predic]iile as-
trologului este flagrant\,
acesta g\se[te solu]ia de a
ie[i din `ncurc\tur\: «as-
trele predispun, nu prede-
termin\»“ (Bart I. Bok).
* Iulian Damian este cadru
didactic la Facultatea de
Teologie Ortodox\ „Dumitru
St\niloae“ din Ia[i
Elaborarea horoscopului
presupune dou\ etape. Cea
dintâi este a reconstituirii
pozi]iei astrelor sub forma
unei diagrame sau h\r]i
geocentrice a cerului, `n care
sunt localizate elementele
semnificative pentru as-
trologie: Soarele, Luna, sem-
nele zodiacale, planetele,
pozi]ionarea acestora [i un-
ghiurile pe care le formea-
z\, ascendentul [i casele,
toate `n func]ie de ora e-
xact\ [i locul na[terii per-
soanei respective. Cea de a
doua etap\, a „magiei“, este
cea a interpret\rii diagra-
mei, `n care astrologul tra-
duce pozi]iile astrelor `n in-
fluen]e pe care acestea le
exercit\ asupra clientului.
Cel mai frecvent, ace[tia
apeleaz\ la lucr\ri consa-
Astrologia, mai
[tiin]ific\ decât
biologia, istoria,
economia [i
psihologia?
Aceast\ situa]ie este
prezent\ `n Occident de
câteva zeci de ani, astfel
`ncât [i num\rul celor ca-
re `[i ghideaz\ via]a dup\
a[tri este mult mai mare,
`ns\ se pare c\ astrologia
i-a „captivat“ pe români `n
timp record. De pild\,
Eurobarometrul „Euro-
peans, Science & Tehno-
logy“, `ntr-un sondaj f\cut
`n 2005 `n ]\rile Uniunii
Europene [i `n statele
candidate, indica faptul
c\ 41% din cei intervieva]i
consider\ astrologia ca fi-
ind [tiin]ific\, mai [tiin]i-
fic\ decât economia (40%),
istoria (34%) [i homeopa-
tia (33%). Surpriza apare
`n ceea ce `i prive[te pe ro-
mâni: 46% dintre ace[tia
consider\ astrologia ca
foarte [tiin]ific\ (cel mai
mare procent din ]\rile
crate de interpretare, `ns\
alteori dau frâu liber imagi-
na]iei. Acesta este aspectul
subiectiv al astrologiei,
care o transform\, `n defi-
nitiv, `ntr-o practic\ divi-
natorie. Acest tip de horo-
scop individual este consid-
erat de astrologi ca cel mai
fidel, cele publicate `n
pres\, pentru cele 12 zodii,
având doar un caracter
foarte general.
Zodiacul, de[i frecvent
este confundat cu horo-
scopul, nume[te, de fapt, o
zon\ a bol]ii cere[ti care se
`ntinde de o parte [i de alta
a eclipticii, fiind str\b\tu-
t\ de Soare `n decursul u-
nui an. Acesta este `mp\r-
]it `n 12 sectoare (zodii),
fiecare având un nume:
Berbec, Taur, Gemeni etc.,
europene), surclasând bio-
logia (44%), psihologia
(35%), economia (27%)
sau istoria (22%). ~ns\ `n
momentul `n care terme-
nul de astrologie a fost `n-
locuit cu cel de horoscop,
procentul a sc\zut la 22%,
`ns\ a r\mas foarte mare,
dep\[it fiind doar de cel al
Ciprului.
Cauzele acestor rezul-
tate pot fi multiple, mer-
gând de la o eroare a celor
care au aplicat chestiona-
rele, necunoa[terea sen-
sului termenilor de as-
trologie [i horoscop de c\-
tre responden]i, pân\ la
marea `ncredere care e-
xist\ `nc\ `n pres\ [i, `n
general, `n cuvântul tip\-
rit. Ori se confirm\ teoria
c\ `n perioadele de criz\ [i
tranzi]ie economic\ este
generat\ [i o criz\ mora-
l\, care conduce c\tre e-
xacerbarea ocultismelor [i
tehnicilor divinatorii. Cu
toate acestea, `n ciuda
rezultatelor acestui son-
daj, `n România nu sunt
mari cozi la cabinetele as-
trologilor.
nume purtat [i de con-
stela]iile `n dreptul c\rora
se afl\ Soarele. ~n astrolo-
gie, zodia unei persoane
este dat\ de semnul zodia-
cal `n care se afla Soarele
`n momentul `n care res-
pectivul s-a n\scut. „Inter-
pretat\“ astrologic, zodia
determin\ [i ea atitudinile,
inteligen]a, comportamen-
tul, iar fiecare din cele 12
semne zodiacale are o serie
de `nsu[iri, pozitive [i nega-
tive, pe care le transmite [i
celor n\scu]i sub semnul lor.
Reprezentat `n unele
biserici sau c\r]i de cult
prin cele 12 simboluri ale
sale, zodiacul nu dore[te s\
sugereze vreo afinitate a
cre[tinismului cu astrolo-
gia, ci anul calendaristic, cu
lunile sale.

PELERINAJ ~N }ARA SFÂNT| Gr\dina Ghetsimani, continuând cu Golgota [i terminând cu botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului; Ora[ul Akko,
Sfântul Mormânt; Hozeva, vizitarea M\n\stirii „Sfântul unul dintre cele mai vechi porturi din lume; Ora[ul Haifa port
Gheorghe“ [i a pe[terii Sfântului Ilie Proorocul [i `nchinare la la Marea Mediteran\, la poalele Muntelui Carmel.

ISRAEL - EGIPT
6-14 februarie 2007
9 zile/8 nop]i
OBIECTIVE VIZITATE:
- Muntele Scopus; Muntele M\slinilor: Biserica Tat\l
Nostru, Biserica ~n\l]\rii Domnului, Biserica Dominus
Flevit, Biserica Sfintei Maria Magdalena (rus\); Gr\dina
Ghetsimani, cu Biserica Catolic\ a Tuturor Na]iunilor (sau
Biserica Patimilor lui Iisus Hristos), cu Biserica A[ez\rii `n
mormânt a Maicii Domnului; Drumul Crucii, `ncepând cu
moa[tele Sfântului Ioan Hozevitul; Marea Moart\ - 399 m sub
nivelul m\rii mondiale - scurt\ oprire; Vizit\, pe jos, a
ora[ului Eilat; M\n\stirea Sf. Ecaterina de la poalele
Muntelui Sinai; Muntele Sinai, `n locul Sfânt `n care
Dumnezeu S-a ar\tat lui Moise [i i-a `ncredin]at tablele cu
cele 10 porunci; Taba [i Eilat; Betleem: Biserica Na[terii lui
Iisus Hristos; Vizitarea Muntelui Sionului; Satul Ein Karem,
locul copil\riei Sf. Ioan Botez\torul; Cana Galileii - Biserica
ortodox\ din satul Cana [i locul `n care a avut loc prima min-
une din Galileea, transformarea apei `n vin; Oa[ul Afula -
Nazaret - Biserica greco-ortodox\ „Arhanghelul Gavriil“;
Muntele Tabor, muntele Schimb\rii la Fa]\ a Lui Iisus
Hristos, cu vizit\ la Biserica ortodox\ „Schimbarea la Fa]\“
de pe Muntele Tabor; Capernaum - Casa Sf. Ap. Petru [i
Andrei; Tabgha - Biserica minunii `nmul]irii pâinilor [i a
pe[tilor; Muntele Fericirilor; Yardenit - locul simbolic al
Pre]: 975 Euro ^ 250* lei
Pre]ul include:
- *transport auto Ia[i - Bucure[ti - Ia[i; transport avion
Bucure[ti - Tel Aviv - Bucure[ti; taxe de aeroport; asisten]\ `n
aeroport la sosire [i plecare; 8 nop]i cazare la hotel de 4 stele,
conform programului; demipensiune (2 mese pe zi - conform
programului); taxe de intrare la obiectivele din program; au-
tocar modern cu aer condi]ionat, conform programului; asigu-
rare medical\; taxa de viz\ dubl\ de intrare `n Israel; ghid
vorbitor de limb\ român\ `n Israel; taxa Israelian\ de trecere
prin vama Taba `n Egipt; taxa de viz\ Egiptean\; autocar [i
ghid egiptean 2 zile; preot `nso]itor.
Termenul limit\ de `nscriere:
31 ianuarie 2007. Termenul limit\
de depunere a actelor: 4 februarie 2007.

Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon: 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
 CM
YK

8 Duminic\, 28 ianuarie 2007

Comuniunea de la Cina cea de Tain\ nu este nimic altceva decât prefigurarea

Documentar con[tiin]ei din Era Nou\, care va fi una comun\, `n care: „individul puternic, `nalt in-
tegrat [i egocentric, trebuie s\ cedeze, `n final, locul omului servitor al lumii“. Desigur,
o astfel de interpretare `ntrece [i cea mai fantezist\ imagina]ie, `ns\ eviden]iaz\ nevoia
de legitimare `n care se afl\ New Age-ul [i pentru care a [i apelat la astrologie.

Astrologia, condimentul
„ghiveciului“ New Age
alit\]ile [i conflictele vor fi
Paradigma holist\, pe care, con[tient sau nu, o dep\[ite. Vor disp\rea conflic-
tul genera]iilor, r\zboiul sexe-
`mbr\]i[eaz\ cel ce-[i conduce via]a dup\ „voin]a“ lor, contradic]ia dintre idee [i
astrelor, a transformat astrologia, dintr-o realitate, dintre teorie [i prac-
tic\, dintre fiin]\ [i con[tiin]\
„pseudo[tiin]\“ aproape uitat\, `ntr-unul etc. Va fi era dinamic\ [i va
dintre motoarele principale ale New Age-ului. desf\[ura creativitate pe toate
planurile, fiind legat\ de era
O mi[care care se instaleaz\ programatic sub ludic\ [i de u[ur\tate; V\rs\-
torul va aduce cu sine reunirea
semnul V\rs\torului [i sus]ine c\ scopul s\u este definitiv\ a sinelui cu Univer-
de a conduce omenirea din Era Pe[tilor `n cea a sul, cu energia cosmic\.
De[i nu este o religie, ci mai
V\rs\torului (Aquarius), New Age-ul nu putea curând o pseudo[tiin]\ sau o
neglija vechea „art\“ a astrologiei care s\-i practic\ divinatorie, `n contextul
New Age astrologia dep\[e[te
legitimeze aspira]iile [i nici astrologia nu aceste limite [i dobânde[te o
func]ie parareligioas\ pentru
poate pierde [ansa de a ie[i din uitarea `n care s-a omul Erei V\rs\torului. ~ntr-a-
aflat câteva sute de ani. Instalat\ confortabil ca dev\r, pentru numero[i oameni
astrologia a [i devenit, `nc\ de
„ingredient“ esen]ial `n acest „ghiveci“ pe care `l pe acum, un fel de religie care,
reprezint\ New Age-ul (N. Achimescu), astrologia aparent, le confer\ un oarecare
confort spiritual `n aceast\
se poate manifesta acum ne`ngr\dit\, aspirând la lume zbuciumat\. Dup\ cum
statutul atât de râvnit, acela de adev\rat\ [tiin]\. observa Mircea Eliade, referin-
CM
YK du-se la cei care `mbr\]i[eaz\ o CM
YK
astfel de credin]\, „nu mai e[ti
Dup\ cum o arat\ [i numele zi]ie, de la Era Pe[tilor, `n care doar individul anonim, (…) un
s\u, scopul mi[c\rii New Age am fost pân\ acum, la cea a str\in aruncat `ntr-o lume ab-
(Noua Er\) este acela de a V\rs\torului. surd\ [i lipsit\ de sens, con-
preg\ti omenirea [i de a o con- damnat s\ fii liber, (…) având o
duce `ntr-o er\ „paradisiac\“, a Omul, prizonier al astrelor? situa]ie limitat\ la situa]ia ta
V\rs\torului, „Hristosul“ nou-
Dup\ cum o arat\ [i numele s\u, scopul
[i condi]ionat\ de momentul mi[c\rii New Age (Noua Er\) este acela de a
lui ev. Acest deziderat ar fi jus- Inaugurat\ acum 2.000 de t\u istoric. Dimpotriv\, horo-
tificat de o realitate astrono- ani de Hristos [i anun]at\, con- scopul `]i dezv\luie o nou\ preg\ti omenirea [i de a o conduce `ntr-o er\
mic\. Astfel, pe lâng\ zodiacul form exege]ilor new age-i[ti, `n demnitate: arat\ cât de intim „paradisiac\“, a V\rs\torului, „Hristosul“ noului ev
anului terestru, `mp\r]it `n repetate rânduri `n Evanghelii e[ti legat de `ntregul univers. E
cele 12 zodii, astrologii au al- [i `n decriptarea cuvântului adev\rat c\ via]a ta este deter- [i datoria de a lua propriile de- Dumnezeu va fi nedrept dac\
c\tuit [i zodiacul anului cos- «pe[te» (`n gr. minat\ de mi[c\rile astrelor, cizii. d\ unora bun\t\]i [i altora
mic. Durata anului cosmic se - Iisus dar cel pu]in acest factor deter- necazuri. Apoi Dumnezeu nu
`ntinde pe parcursul a cca. Hristos Fiul lui Dumnezeu, minant are o m\re]ie unic\. ar cârmui [i nici nu ar purta de
25.200 de ani, timp `n care pre- Sf. Ioan Damaschin:
Mântuitorul), simbol al pri- De[i, `n ultim\ analiz\, e[ti o grij\ de f\pturile Sale, dac\
lungirea imaginar\ a axei
milor cre[tini, Era Pe[tilor se p\pu[\ tras\ de sfori [i fire in- „Soarele [i Luna nu toate s-ar conduce [i s-ar pro-
P\mântului parcurge toate
cele 12 constela]ii ce au dat [i apropie de final. Aceast\ tre- vizibile, faci totu[i parte din conduc destinele noastre“ duce din necesitate. De prisos
numele zodiilor terestre. Ast- cere astrologic\ ce urmeaz\ s\ lumea divin\. ~n plus, aceast\ ar fi ra]iunea noastr\, c\ci nu
se `ntâmple (dup\ unii a avut predeterminare cosmic\ a exis- ~nc\ din primele secole cre[- am fi st\pânii nici unei fapte [i
fel, o dat\ la 2.100 de ani, pre- tine, intuind capcana fatalis-
lungirea axei P\mântului trece loc deja) reprezint\ o schimba- ten]ei tale constituie un mister: `n de[ert am delibera. Dar ne-
re mult mai profund\, nu doar `nseamn\ c\ universul se mi[- mului la care conduce astrolo- gre[it ra]iunea ni s-a dat `n
dintr-o constela]ie `n alta. ~n
astral\, ci, `n baza corespon- c\ dup\ un plan prestabilit; c\ gia, respectiv o ecua]ie `n care scopul deliber\rii; pentru
viziunea mi[c\rii New Age,
P\mântul [i omenirea au par- den]elor astrologice, `n toate via]a omului [i istoria `ns\[i nu `[i mai au locul nici Dum- aceea, tot ce este ra]ional este
curs mai multe astfel de con- planurile de existen]\. Dac\ urmeaz\ un model [i `nain- nezeu, nici voin]a liber\ a per- [i liber.“ a
stela]ii - constela]ia Taurului, zodia astrologic\ a Pe[tilor, res- teaz\ progresiv spre un scop.“ soanei umane, nici mântuirea,
când au luat fiin]\ imperiile [i pectiv era cre[tin\, a `nsemnat Integrat perfect `n cosmolo- numero[i p\rin]i [i scriitori bi-
religiile Mesopotamiei, [i cea a mai ales dedublare, dezbinare, gia [i antropologia mi[c\rii serice[ti au adoptat fa]\ de as- Aderare amânat\ la
Berbecului, cu religia mozaic\ - diversificare, dualism, dar [i New Age, omul este mai cu- trologie o atitudine intransi- Era V\rs\torului
care au adus schimb\ri majore dorin]\ nest\vilit\ de a reface rând prizonier al cosmosului, gent\. Ta]ian, Tertulian, Feri-
de paradigm\. ~n prezent, ne-am unitatea, `n Era V\rs\torului decât parte integrant\ a aces- citul Augustin, apoi Sfântul Astrologii New Age nu s-au
afla `ntr-o perioad\ de tran- unitatea va fi realizat\, du- tuia [i `i este confiscat dreptul Ioan Damaschin [i, mai târziu, pus `nc\ de acord cu data e-
Sfântul Simeon al Tesalonicu- xact\ a intr\rii `n Era V\r-
lui sesizeaz\ [i aten]ioneaz\ s\torului, emi]ându-se mai
Vorbe[te Biblia Alice Ann Bailey in- asupra acestor aspecte. multe supozi]ii care mai de
sist\ asupra imaginii care mai `ndr\znea]\ sau
despre New Age? omului ce purta vasul
Printr-un ra]ionament ire- fantezist\. Astfel, Alain the
cu ap\, ca fiind exact pro[abil, Sfântul Ioan Damas- Astrologer anun]a exact da-
Pentru a-[i justifica chin surprinde toate consecin- ta intr\rii `n noua er\ ca fi-
aceast\ ideologie, New simbolul V\rs\torului
`n miezul Evangheliei ]ele unei astfel de concep]ii ind 5 februarie 1962, Levi
Age-i[tii `ncearc\ [i doar aparent „eliberatoare“: Dowling socote[te anii de
uneori for]eaz\ `n mod cre[tine.
Comuniunea euha- „Elinii spun c\ prin r\s\ritul, trecere ca fiind 1904 sau
evident g\sirea unor apusul [i prin conjunc]ia aces- 1910, Alfons Rosenberg 1917
referiri la a[teptata in- ristic\ doar simboli-
zeaz\ evenimente vii- tor stele, a Soarelui [i a Lunii, sau 1932. Unii afirm\ c\
trare `n Noua Er\. `nc\ suntem departe de ma-
Mai ales Biblia nu a toare, adic\ Era V\r- se conduc destinele noastre. Cu
rea trecere ce va avea loc `n
sc\pat, exege]ii mi[c\- s\torului.“ (B. Wurtz). aceasta se ocup\ astrologia. 2161, 2375 sau 3000. C. G.
rii afirmând c\ au i- Comuniunea de la Ci- Dar noi sus]inem c\ ele sunt Jung d\ dou\ dat\ri: 1997
dentificat aici o serie de na cea de Tain\ nu es- semne de ploaie, de secet\, de sau 2154.
simboluri [i prefi- te nimic altceva decât frig, de c\ldur\, de umezeal\, Aceste „precise“ predic]ii
gur\ri ale Erei V\rs\- prefigurarea con[tiin- de usc\ciune, de vânturi [i de sunt contrazise de realitatea
torului. Cea mai `n- ]ei din Era Nou\, care altele asemenea, dar nici `ntr-un astronomic\, având `n vede-
dr\znea]\ dintre ele va fi una comun\, `n caz semne ale faptelor noastre, re c\ echinoc]iul nu mai e
este aceea c\, „`nainte care: „individul puter- c\ci noi am fost f\cu]i liberi de identic cu cel de acum 2000 -
de «dispari]ia» Sa nic, `nalt integrat [i Creator [i suntem st\pânii 2500 de ani. Situa]ia de pe
(sic!), Mântuitorul S-a egocentric, trebuie s\ faptelor noastre. Dac\ facem firmament s-a modificat, `n-
referit la simbolul Erei cedeze `n final locul cet dar continuu, iar azi Soa-
omului servitor al lu- toate din cauza mi[c\rii ste- rele nu mai r\sare la 0º `n
V\rs\torului, atunci lelor, facem cu necesitate ceea
când i-a trimis pe uce- mii“. Desigur, o astfel constela]ia Berbecului, ci el
nici `n ora[, unde ei de interpretare `ntrece ce facem: iar ceea ce se face cu a migrat pân\ la 7º `n con-
urmau s\ `ntâlneasc\ [i cea mai fantezist\ necesitate nu este nici virtute, stela]ia Pe[tilor. De aici im-
un om ce purta un vas imagina]ie, `ns\ evi- nici viciu. Iar dac\ nu am precizia determin\rii mo-
cu ap\ [i pe care tre- den]iaz\ nevoia de le- dobândit nici virtute, nici viciu, mentului exact al pasului
buia s\-l urmeze, pen- gitimare `n care se atunci nu suntem vrednici nici spre Era Nou\.
tru a preg\ti `mpreu- afl\ New Age-ul, [i de laude, nici de pedepse.
n\ cu el masa comun\ pentru care a [i apelat
a praznicului Pa[tilor. la astrologie. Pagin\ realizat\ de I. DAMIAN
CM
YK
 CM
YK

Duminic\, 28 ianuarie 2007 9

Horoscopul contravine moralei cre[tine [i contravine cuv=ntului lui Dumnezeu Care i-a
Raid dat omului liberul arbitru aici pe p\m=nt. Dac\ am crede `n horoscop, `nseamn\ c\ L-am
contrazice pe Dumnezeu. Ar `nsemna c\ Dumnezeu nu i-a dat omului liberul arbitru [i c\
acesta ar fi un fel de marionet\ coordonat\ de ni[te stele aflate la miliarde de ani distan]\,
ceea ce este pu]in ilogic.

Considera]i horoscopul o treab\ serioas\?

~n ce m\sur\ ne poate horoscopul
influen]a comportamentul de zi cu
zi? Cine concepe horoscopul [i
care este fundamentul s\u?
„P\rerea mea este c\ `ntre
elementele universului exist\ o
rela]ie cauz\-efect, mai exact,
toate elementele sunt `n rela]ie [i
se influen]eaz\ reciproc“; „Cred
c\, cu mici excep]ii, ele sunt
concepute la nivel general, astfel
`nc=t s\ se potriveasc\ la toat\
lumea“; „~n primul r=nd,
horoscopul contravine moralei
Claudia, 22 de ani, stu-
dent\: „Cred `n horoscop.
P\rerea mea este c\ `ntre
elementele universului e-
xist\ o rela]ie cauz\-efect,
mai exact toate elementele
sunt `n rela]ie [i se influ-
en]eaz\ reciproc. Relevant
este faptul c\ luna influ-
CM
YK en]eaz\ fluxul [i refluxul [i
atunci de ce planetele nu
ar avea influen]\ [i asupra
noastr\? Mi s-a `nt=mplat
deseori s\ se potriveasc\ ho-
roscopul, `ns\ asta nu `n-
seamn\ c\ trebuie s\ a[tep-
t\m s\ ni se `nt=mple ce se
spune `n horoscop. Horos-
copul ne poate ajuta s\ ne
explic\m anumite situa]ii,
s\ specul\m anumite mo-
mente, ne poate ajuta s\
evit\m anumite situa]ii. Ho-
roscopul zilnic este `ntr-a-
dev\r `ntocmit destul de
general `nc=t s\ se potri-
veasc\, iar eu nu cred `n
acest tip de horoscop, ci `n
cele elaborate de speciali[ti
pentru c\, p=n\ la urm\, e
o [tiin]\ ce studiaz\ im-
pactul planetelor asupra
noastr\. Horoscopul nu ex-
clude liberul arbitru, vie-
]ile noastre nu sunt pre-
destinate p=n\ la ultimul
detaliu, ci putem alege.“
„Cu mici excep]ii,
ele sunt concepute
la nivel general“
O., 43 de ani, jurist: „Nu
prea cred `n ele. Nici nu as-
cult, doar dac\ le aud acci-
dental, pentru c\ nu prea
po]i s\ le evi]i, `ns\ la mi-
ne nu se potrive[te nicio-
dat\ [i niciodat\ nu mi s-a
`nt=mplat s\ aud horosco-
pul [i taman s\ se `nt=m-
ple a[a. Eu nu prea `n]eleg
metodologia de concepere a
horoscoapelor. Am auzit de
c=]iva mai lumina]i, am
auzit c\ sunt [i doctoranzi
`n a[a ceva, `ns\ cum s-o fi
d=nd doctoratul la ei, chiar
nu [tiu. Domeniul acesta
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
cre[tine [i contravine cuv=ntului
lui Dumnezeu Care i-a dat omului
liberul arbitru aici pe p\m=nt.
Dac\ am crede `n horoscop,
`nseamn\ c\ L-am contrazice pe
Dumnezeu. Ar `nsemna c\
Dumnezeu nu i-a dat omului
liberul arbitru [i c\ acesta ar fi un
fel de marionet\ coordonat\ de
ni[te stele aflate la miliarde de ani
distan]\, ceea ce este pu]in
ilogic“. V\ oferim mai multe
variante de r\spuns `n grupajul de
opinii de mai jos.
poate fi ceva [i pe la nu i-a dat omului liberul
grani]a cu vr\jitoria.“ arbitru [i c\ acesta ar fi un
fel de marionet\ coordona-
t\ de ni[te stele aflate la
miliarde de ani distan]\,
ceea ce este pu]in ilogic.
~n al doilea r=nd, m\
`ndoiesc c\ ni[te stele afla-
te at=t de departe [i pozi-
]ionarea pe cer a acestor
stele pot avea vreo influ-
Ionela C., 40 de ani, con- en]\ asupra destinului u-
man, a `nt=mpl\rilor de zi
silier imobiliar: „~n cazul
cu zi din via]a unui om. Ci-
meu, `n ceea ce prive[te
horoscopul e a[a [i a[a. tirea `n stele este o [tiin]\
veche care provine de un-
Ascult horoscop [i citesc
`nt=mpl\tor. Mi s-a `nt=m- deva din Orient. Dar s\ nu
uit\m c\ ea provine din pe-
plat s\ ascult horoscopul,
dup\ care mi-a mers exact rioada precre[tin\ a po-
poarelor, deci cu mult
dup\ cum am auzit `n horos-
cop. Ascult din curiozitate, `nainte de venirea lui Iisus
`n lume. Oamenii trebuia
poate pentru c\ se va ade-
s\ se ghideze dup\ ceva [i
veri. Cred c\ astrologia
atunci au ales stelele. Ho-
este acea [tiin]a care se roscoapele sunt concepute
ocup\ de `ntocmirea horos-
de ni[te astronomi care au
coapelor, iar acestea sunt o anumit\ preg\tire, care
concepute de speciali[ti.
studiaz\ bolta cereasc\ [i
Cred c\, cu mici excep]ii, `ntocmesc ni[te h\r]i. Se
ele sunt concepute la nivel
preg\tesc pentru a lega a-
general, astfel `nc=t s\ se ceste elemente. Dar aceas-
potriveasc\ la toat\ lu- ta este mai pu]in probabil
mea. Ciudat este c\ `ntr-a- dec=t aceea c\ o fac [i pen-
dev\r la unele persoane se tru bani. La urma urmei o
potrive[te. Mai sunt per- fac [i ziari[tii, ca fapt di-
soane care se abat totu[i de
vers, pentru a mai c=[tiga
la zodie, pentru c\ mediul ni[te bani.
`n care tr\iesc, nivelul de
Bine`n]eles c\ a[a se fac
cultur\ difer\. P=n\ la p\rta[i de p\cate `n fa]a
urm\, s\ spunem c\ cred
lui Dumnezeu pentru c\
70% `n ce se spune `n ho- mint ni[te oameni. Cum s-ar
roscoape.“
spune, te minte `n fa]\ cu
horoscopul c\ `n ziua re-
„Dac\ am crede `n spectiv\ `]i va merge mai
bine sau `]i va merge mai
horoscop, `nseamn\ r\u. {i asta vinde un ziar,
c\ L-am contrazice pentru c\ m=ine iar tre-
buie s\ cumperi acel ziar
pe Dumnezeu“ s\ vezi ce-]i mai cade `n
horoscop.
Acum, am s\ v\ mai spun
o chestie cu horoscopul [i
am s\ citez un astronom,
al c\rui nume `mi scap\ a-
cum, care a zis c\ nu ne
putem ghida dup\ horo-
scop [i dup\ zodii, `n
primul r=nd pentru c\ de
la Iisus, deci de 2.000 de ani
Paul Roler, 43 de ani, bi- `ncoace, zodiile s-au mi[cat
bliotecar: „~n primul r=nd, pe cer cu o lun\, iar cine
horoscopul contravine mo- zice c\ e fecioar\ este de
ralei cre[tine [i contravine fapt `n zodia leului. {i iat\,
cuv=ntului lui Dumnezeu c\ aceasta este de fapt o
Care i-a dat omului liberul inducere `n eroare, pentru
arbitru aici, pe p\m=nt. c\ cei care concep horoscoa-
Dac\ am crede `n horo- pele nu spun treaba asta.
scop, `nseamn\ c\ L-am A[adar, zodia nu mai co-
contrazice pe Dumnezeu. respunde, pentru c\ stelele
Ar `nsemna c\ Dumnezeu s-au mi[cat pe cer.“
„Sunt concepute pe
baza experien]elor
unor personalit\]i“
Eugenia Petrovici, a lu-
crat `n turism, pensionar\:
„Nu cred `n horoscop. Mai
mult `n destin cred. Nici
nu prea [tiu multe despre
asta. Probabil c\ horoscoa-
pele sunt concepute de
ni[te savan]i care studiaz\
astrologia. Bine, la unii se
potrivesc, dar nu la toat\
lumea, pentru c\ trebuie
mai mult\, cum s\ spun
eu..., trebuie s\ fii cunos-
c\tor [i s\ crezi `n astre.“
Alexandra Tudorache: „Nu cred, pur [i
simplu. Nimeni nu are de unde [ti ce
se poate `nt=mpla anumitor oameni.
C\ se mai nimere[te la o persoan\ sau alta,
asta este partea a doua, `ns\... . Nu [tiu
CM
YK
cum s\ explic aceste coinciden]e,
probabil c\ sunt f\cute a[a, la nivel general,
C\lin Florea, 50 de ani, s\ se potriveasc\ la toat\ lumea“
operator calculatoare: „As-
cult, citesc, pentru c\ at=t adev\r. Este, practic, cea tici, `ns\ eu nu cred. Chiar
timp c=t ai horoscopul `n mai veche [tiin]\. m\ mai uit la horoscop [i
fa]\ cite[ti, `ns\ nu… cred. At=t timp c=t omul a des- m\ amuz, pentru c\ `n
Se mai potrive[te `n unele chis ochii s-a uitat `n sus, cazul meu n-a coincis nicio-
cazuri, `ns\ n-a[ putea unde a v\zut cerul, stelele dat\. {i mai mult, dac\
spune c\ e chiar edificator. [i atunci a f\cut leg\tura e[ti c=tu[i de pu]in cu cre-
Dac\ sunt horoscoape care cu orice fenomen care s-a din]\ `n Dumnezeu, nu po]i
se mai potivesc, acelea ca- `nt=mplat. Acum s\ fim crede `n horoscop, pentru
re vorbesc despre `ntreaga sinceri. Eu am observat pro- c\ numai Dumnezeu `]i [tie
personalitate a omului, a- totipuri de oameni. Sunt viitorul [i ceea ce ]i se
cestea sunt concepute pe oameni care seam\n\, deci poate `nt=mpla.“
baza experien]elor unor po]i s\-i faci ca ni[te geno-
persoane. tipuri, `n sensul \sta. Sunt
S-au f\cut studii pe oameni care se comport\
tema asta [i s-a v\zut clar `ntr-un anumit mod. Pur [i
ce caracter are o anumit\ simplu, zodiile astea sunt
persoan\. {i `n general, concepute dup\ comporta-
pentru fiecare zodie, au ment [i a[a se explic\ ase-
fost luate ca exemplu per- m\n\rile dintre caracteri-
sonalit\]ile. {i atunci se zarea `n zodiac a unor oa-
face o analogie [i spun c\ meni. ~ns\, aici trebuie s\
intervin\ autoevaluarea.“ Culina {oimu, 52 de ani,
dac\ e[ti capricorn e[ti a- economist: „Nu, nu cred.
[a, dac\ e[ti berbec e[ti a-
Alexandra Tudorache , N-am urm\rit [i nici nu
[a… Sunt `ns\ ni[te ches- m\ intereseaz\. Nu am i-
tii… Dac\ st\m totu[i [i ne 19 ani, student\: „Nu cred,
pur [i simplu. Nimeni nu dee nici dac\ e realitate
g=ndim, de la natur\ plea- sau basme. Nu am `ncre-
c\ totul [i obligatoriu sunt are de unde [ti ce se poate
`nt=mpla anumitor oameni. dere, pentru c\ n-am ur-
influen]a]i [i noi direct.
C\ se mai nimere[te la o m\rit. Probabil sunt legate
Depinde `n ce scop sunt e-
persoan\ sau alta, asta de astre, de data na[terii,
laborate. Dac\ sunt elabo-
rate a[a `n general, cum se este partea a doua, `ns\... anul, ziua. Sunt legate una
de alta. Aud la televizor,
fac acum, adic\ s\-]i spu- Nu [tiu cum s\ explic
n\ numai de bine, pentru a aceste coinciden]e, proba- dar nu pun accent. Din in-
sugera oamenilor c\ e totul bil c\ sunt f\cute a[a, la stinct, nu fac leg\turi.
ok, cine [tie…. Cum v\ spu- nivel general, s\ se potri- Horoscopul se `ntocme[te
neam, depinde de perso- veasc\ la toat\ lumea. pe baz\ astrelor, deci e ce-
nalitatea fiec\ruia, de ca- Unele persoane au o anu- va… normal, nu e ceva i-
racterul omului. Nu e obli- mit\ leg\tur\. Sunt n\s- real. Horoscopul nu prezice
gatoriu s\ te compor]i tu cute `n aceea[i perioad\, ceva. E ceva real, nu e `n-
ca [i nativ `n zodia cutare au cam acelea[i caracteris- chipuit.“ a
conform schemei zodiei.
Bine`n]eles, c\ auzind ho-
roscopul a[tept\m s\ ni se
`nt=mple ce am auzit. E o
sugestie destul de puter-
nic\ [i atunci e normal s\
te g=nde[ti [i la chestia
asta. E ca [i cu ghicitul. De
aia nu sunt de acord cu oa-
menii care merg la ghici-
tori, pur [i simplu pentru
faptul c\ dac\ n-ai [ti, nu
te-ai g=ndi. Bine, horo-
scopul nu este ca la ghici-
toare, ci este studiat, dup\
cum spuneam, pe baza
unor experien]e `n timp,
`nt=mpl\ri, caractere, oa-
meni. Este o [tiin]\ `ntr-

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz
CM
YK
10
Rom=nia
`n UE
Finlanda are nevoie de rom=ni pricepu]i
`n turism, comunica]ii sau s\n\tate
a Printre beneficiile ader\rii Rom=niei la Uniunea European\ se num\r\ [i posibilitatea cet\]enilor rom=ni de a se angaja
legal `n una dintre ]\rile membre ale acestei comunit\]i [i de a beneficia, `n calitate de cet\]ean european, de acelea[i avantaje pe
care le au cet\]enii statului respectiv: includerea `n sistemul asigur\rilor sociale, salariu minim garantat, dreptul la concediu,
asisten]\ medical\ sau juridic\ etc. a Toate aceste avantaje sunt anulate `ns\ de munca „la negru“ a Ministerului Muncii,
Solidarit\]ii Sociale [i Familiei prezint\, pe site-ul propriu, condi]iile pe care trebuie s\ le `ndeplineasc\ un cet\]ean rom=n, pentru
a ob]ine dreptul de munc\ sau de reziden]\ `n diferite state, membre ale Uniunii Europene sau ale Spa]iului Economic European a
de Bogdan CRON} muncii [i ob]inerea
Perioada de tranzi]ie
pentru circula]ia lucr\to-
rilor `n Uniunea Euro-
pean\ (UE) este un drept
al statelor membre ale U-
niunii, prev\zut [i `n
Tratatul de aderare a Ro-
m=niei la aceast\ struc-
tur\. Cu alte cuvinte, per-
miterea accesului pe pia-
]a for]ei de munc\ sau a-
m=narea acestei decizii
pentru o dat\ ulterioar\
au r\mas la latitudinea
fiec\rui stat membru.
Astfel, Republica Ceh\,
Finlanda, Suedia, Cipru,
Slovenia, Letonia, Slova-
cia, Polonia, Lituania sau
Estonia fac parte din ca-
tegoria ]\rilor care nu
limiteaz\ `n nici un fel
accesul pe propria pia]\ de
munc\ a lucr\torilor ro-
m=ni. De cealalt\ parte,
Germania, Belgia, Aus-
tria, Irlanda, Grecia, Ma-
rea Britanie, Spania, Da-
nemarca, Olanda, Portu-
galia, Luxemburg [i Mal-
ta au impus m\suri tran-
zitorii de limitare a acce-
sului rom=nilor [i bulgar-
ilor. Ce-a de-a treia cate-
gorie este format\ din
statele care au deschis
par]ial pia]a for]ei de
munc\. Din aceast\ ul-
tim\ categorie fac parte
Fran]a, Ungaria [i Italia.
~n ]\rile `n care nu s-au
impus m\suri tranzitorii,
cet\]enii rom=ni pot lu-
cra `n orice domeniu `n
care exist\ locuri vacan-
te, `n timp ce, `n statele
care au impus m\suri
tranzitorii, lucr\torii ro-
m=ni trebuie s\ ]in\ cont
de legisla]ia intern\ a fie-
c\rui stat.
Accesul pe pia]a
dreptului de
reziden]\, `n Suedia
Suedia face parte din
grupul ]\rilor care au de-
cis s\ nu limiteze accesul
pe propria pia]\ de mun-
c\ a lucr\torilor rom=ni.
Potrivit informa]iilor pre-
zentate pe site-ul Ministe-
rului Muncii, Solidari-
t\]ii Sociale [i Familiei
(www.mmssf.ro), cet\]e-
nii rom=ni pot sta pe teri-
toriul acestei ]\ri timp de
3 luni, perioad\ `n care au
drept de reziden]\ [i drept
de munc\, pe care le ob-
]in automat, f\r\ a `nde-
plini nici o alt\ formali-
tate. Dac\ se dore[te o [e-
dere pe o perioad\ mai lun-
g\ de timp, rom=nii tre-
buie s\ se `nregistreze la
Autoritatea pentru Mi-
gra]ie.
Procedura const\ `n
completarea unui formu-
lar pentru ob]inerea drep-
tului de reziden]\, la care
se adaug\ copii dup\ pa-
[aport sau un alt act de
identitate `n care este
men]ionat\ cet\]enia, pre-
cum [i documente care s\
demonstreze c\ este `n-
deplinit\ una dintre ur-
m\toarele condi]ii:
- Cet\]eanul rom=n es-
te angajat, caz `n care tre-
buie prezentat contractul
de munc\, `n care s\ fie
men]ionat\ perioada an-
gaj\rii [i tipul contractu-
lui, responsabilit\]ile an-
gajatului [i num\rul de
ore de lucru;
- Cet\]eanul rom=n de-
]ine propria afacere, caz
`n care trebuie prezentate
documente `n care s\ fie
Republica Ceh\, Finlanda, Suedia, Cipru, Slovenia, Letonia, Slovacia, Polonia, Lituania
sau Estonia fac parte din categoria ]\rilor care nu limiteaz\ `n nici un fel accesul pe pro-
pria pia]\ de munc\ a lucr\torilor rom=ni. De cealalt\ parte, Germania, Belgia, Austria,
Irlanda, Grecia, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Olanda, Portugalia, Luxemburg [i
Malta au impus m\suri tranzitorii de limitare a accesului rom=nilor [i bulgarilor.
men]ionat faptul c\ solici-
tantul de]ine propria com-
panie, precum [i certifi-
catul de `nregistrare al
firmei;
- Cet\]eanul rom=n es-
te prestator de servicii -
`n acest caz trebuie pre-
zentat un certificat/con-
tract, `n care s\ se men-
]ioneze tipul serviciilor [i
durata acestora;
- Cet\]eanul rom=n este
student - `n aceast\ si-
tua]ie, trebuie prezentate
documente doveditoare ale
studiilor [i asigurarea me-
dical\ valabil\ `n Suedia;
~n cazul `n care solici-
tantul nu `ndepline[te u-
na din condi]iile de mai sus,
trebuie s\ dovedeasc\ c\
dispune de suficiente fon-
duri pentru a se `ntre]ine
`n Suedia (pensie, de-
pozite bancare etc.).
Rudelor de gradul I
li se acord\ automat
dreptul de reziden]\
`n Suedia
Potrivit informa]iilor pre-
zentate pe site-ul Minis-
terului Muncii, Solidarit\-
]ii Sociale [i Familiei (MM-
SSF), cet\]enii rom=ni ca-
re au un membru de fa-
milie ce posed\ un drept
de reziden]\ `n Suedia
(dar nu [i cet\]enia) be-
neficiaz\ automat de a-
cest drept. Prin membru
de familie se `n]elege so-
]ul, so]ia sau partenerul
`nregistrat, copiii a c\ror
v=rst\ nu dep\[e[te 21 de
ani (sau dep\[e[te acest
prag, dar se afl\ `n `ntre-
]inerea p\rin]ilor din mo-
tive medicale, spre exem-
plu), c=t [i p\rin]ii ce
sunt financiar dependen]i
de copiii care locuiesc `n
Suedia. Nu beneficiaz\ de
dreptul de reziden]\ `n
Suedia p\rin]ii cet\]eni-
lor rom=ni care studiaz\
`n aceast\ ]ar\.
Formularul completat
`n vederea ob]inerii drep-
tului de reziden]\ poate fi
trimis prin po[]\ Autori-
t\]ii suedeze pentru Mi-
gra]ie sau poate fi depus
personal la unul dintre
sediile acestei institu]ii.
Pentru cei angaja]i [i
pentru studen]i exist\
posibilitatea `nregistr\rii
[i prin intermediul inter-
netului. Autorit\]ile sue-
deze nu percep taxe pen-
tru procesul de `nregistra-
re [i ob]inere a dreptului
de reziden]\. Dup\ cinci
ani de reziden]\ legal\ `n
Suedia, cet\]eanul rom=n
poate ob]ine un drept de
reziden]\ permanent `n
aceast\ ]ar\. Deciziile de
neacordare a acestui drept,
fie c\ este vorba de rezi-
den]\ temporar\ sau per-
manent\) nu pot fi `ns\
contestate.
Drept de reziden]\,
num\r personal,
sistem de
asigur\ri sociale
Cet\]enii rom=ni, de]i-
n\tori ai unui drept de
reziden]\ [i care doresc
s\ stea `n Suedia mai mult
de un an, trebuie s\ so-
licite la Swedish Tax A-
gency (Skatteverket) un
„num\r personal“. Acest
num\r este echivalent cu
`nregistrarea `n baza na-
]ional\ de date [i cu obli-
ga]ia de a pl\ti taxe statu-
lui suedez. ~n acela[i
timp, `ns\, o dat\ ob]inut
acest num\r, cet\]eanul
rom=n beneficiaz\ de sis-
temul de asigur\ri socia-
le suedez, cunoscut drept
unul dintre cele mai per-
formante sisteme de asi-
gur\ri sociale din lume.
Num\rul personal se
poate ob]ine numai dac\
este `ndeplinit\ condi]ia
existen]ei unui contract de
munc\ sau dac\ cet\]ea-
nul rom=n `[i manifest\
inten]ia de a r\m=ne pe
teritoriul Suediei mimi-
mum un an. ~n cazul an-
gaj\rii pe o perioad\ limi-
tat\ de timp, se poate so-
licita un num\r personal
temporar.
Majoritatea
contractelor
de munc\ sunt
condi]ionate
de cunoa[terea
limbii suedeze
Cet\]eanul rom=n care
dore[te s\ `[i g\seasc\ un
loc de munc\ `n Suedia poa-
te solicita sprijinul Employ-
ment Service (institu]ie
echivalent\ cu oficiile ro-
m=ne pentru plasarea for-
]ei de munc\). Pentru a be-
neficia de sprijinul aces-
tei institu]ii, cet\]eanul ro-
m=n trebuie s\ fi ob]inut,
`n prealabil, un num\r
personal. Institu]ia publi-
c\ regulat, at=t la sediile
sale, c=t [i pe site-ul ofi-
cial, cererile [i ofertele de
munc\ existente pe pia]a
muncii din Suedia (exclu-
siv `n limba suedez\). „Per-
soanele interesate `n ob]i-
nerea unui contract de mun-
c\ `n aceast\ ]ar\ trebuie
s\ cunoasc\ faptul c\
una dintre cerin]ele prin-
cipale de acces pe pia]a
muncii este cunoa[terea
limbii suedeze, cel pu]in
la nivel mediu“, a pre-
cizat Daniela Andreescu,
secretar de stat `n cadrul
MMSSF.
Duminic\, 28 ianuarie 2007
Domenii deficitare
pe pia]a muncii
din Finlanda
La fel ca [i Suedia, Fin-
landa este unul dintre ce-
le zece state membre ale
Uniunii Europene care
au permis accesul liber pe
pia]a muncii a cet\]enilor
rom=ni, dup\ 1 ianuarie
2007. Astfel, lucr\torii ro-
m=ni se pot angaja pe ter-
itoriul finlandez `n ace-
lea[i condi]ii ca [i cet\-
]enii acestei ]\ri.
Potrivit datelor furni-
zate de c\tre Departamen-
tul pentru Munc\ `n Str\-
in\tate al MMSSF, cele
mai multe posturi de mun-
c\ disponibile `n Finlan-
da sunt `n industria de con-
struc]ii, industria meta-
lurgic\, s\n\tate [i servi-
cii. „Una dintre principa-
lele regiuni finlandeze ca-
re `nregistreaz\ un de-
ficit de for]\ de munc\ es-
te Turku. ~n aceast\ re-
giune, sunt disponibile a-
proximativ 2.000 de lo-
curi de munc\, `n special
`n industria naval\ (su-
dori, instalatori, electri-
cieni)“, informeaz\ Am-
basada Rom=niei la Hel-
sinki, `ntr-un comunicat pre-
zentat pe site-ul MMSSF.
„Potrivit estim\rilor Mi-
nisterului Muncii finlan-
dez, num\rul total al lo-
curilor de munc\ vacan-
te, `n `ntreaga ]ar\, este
de aproximativ 33.000.
De asemenea, se aprecia-
z\ c\, `n viitor, Finlanda
va avea nevoie de for]\ de
munc\ str\in\, `n special
`n turism, mass-media [i
comunica]ii, s\n\tate (a-
sistente [i `ngrijitoare) [i
servicii sociale“, a pre-
cizat secretarul de stat
Daniela Andreescu.
Reglement\ri privind
accesul cet\]enilor
rom=ni pe pia]a
muncii din Irlanda
Av=nd `n vedere c\ Gu-
vernul irlandez a impus
m\suri tranzitorii pri-
vind accesul cet\]enilor
rom=ni pe pia]a muncii,
ace[tia au `n continuare
nevoie de permis de mun-
c\, pentru a se putea an-
gaja `n Irlanda. De ase-
menea, pentru a lucra `n
Irlanda, este nevoie de
ob]inerea unui num\r de
Personal Public Service
(PPS), echivalentul unei
`nregistr\ri `n re]eaua de
asisten]\ social\ na]iona-
l\, care se elibereaz\ de
Biroul local de Asisten]\
Social\.
„Este important de pre-
cizat faptul c\, la ocupa-
rea posturilor vacante, an-
gajatorii irlandezi trebuie
s\ dea prioritate solicitan-
]ilor din cadrul Spa]iului
Economic European [i a-
poi cet\]enilor din Rom=-
nia [i Bulgaria, care au, la
r=ndul lor, prioritate la
angajare `n fa]a cet\]eni-
lor din afara Spa]iului E-
conomic European“, se ara-
t\ `n comunicatul prezent
pe site-ul Ministerului Mun-
cii, Solidarit\]ii Sociale [i
Familiei (MMSSF).
Cet\]enii rom=ni care
au muncit `n Irlanda an-
terior datei de 31 decem-
brie 2006, `n baza unui
permis de munc\ valabil,
pentru o perioad\ conti-
nu\ de 12 sau mai multe
luni, nu mai au nevoie de
permis de munc\. Permi-
sul nu este necesar nici
cet\]enilor rom=ni care
au fost scuti]i anterior de
aceast\ obliga]ie, `n vir-
tutea statutului lor de
reziden]\ `n Irlanda. a
 Duminic\, 28 ianuarie 2007
Pagina
de istorie
Concep]ia comuni[tilor despre
administrarea Statului
Dup\ al Doilea R\zboi Mondial,
regimul comunist a anulat practic
orice fel de autonomie `n teritoriu,
constitu]iile din 1948, 1952, 1965
marcând efectiv procesul treptat
de integrare al statului cu
partidul. O notabil\ excep]ie o
constituie situa]ia unor minorit\]i,
precum cea maghiar\, care s-au
bucurat de o oarecare autonomie
de prof. univ. dr.
C\t\lin TURLIUC
Imediat dup\ ie[irea
României din alian]a cu
puterile Axei [i `ncetarea
r\zboiului cu Na]iunile
Unite a fost emis decretul
Nr. 1623 din 31 august
1944 prin care este repu-
s\ `n vigoare, par]ial, Con-
stitu]ia din 1923, inclusiv
dispozi]iile referitoare la
organizarea administra-
tiv teritorial\ a ]\rii. Le-
gea 135 din 1947 va re-
glementa pentru scurt
timp chestiunile de orga-
nizare administrativ-teri-
torial\. Dup\ proclama-
rea Republicii Populare
România, prima consti-
tu]ie comunist\, cea din
1948, stabilea `n articolul
75 c\ „teritoriul Republi-
cii Populare Române se
`mparte, din punct de
vedere administrativ, `n
comune, pl\[i, jude]e [i
regiuni. Prin lege se pot
aduce modific\ri acestor
`mp\r]iri“.
~nfiin]area Sfaturilor
Populare
Ca efect al acestei pre-
vederi a fost adoptat\ la 6
septembrie Legea Nr.
5/1950 pentru raionarea
administrativ-economic\
a teritoriului României, a-
cesta fiind `mp\r]it `n re-
giuni, raioane, ora[e [i co-
Harta cu `mp\r]irea
administrativ-teri-
torial\ pe regiuni
[i raioane a
Republicii
Populare Române
`n 1953
Latura democratic\ a fost conceput\ ca un mijloc de participare a
cet\]enilor la conducerea treburilor publice, concretizându-se prin institu]ii ca
adun\rile cet\]enilor, delegatul s\tesc, antrenarea organiza]iilor ob[te[ti `n
procesul conducerii societ\]ii, acestea fiind `ns\ strict `ndrumate [i conduse
de organele locale de partid.
de inspira]ie sovietic\ limitat\ de
regimul comunist la `nceputul
anilor ’70. Dup\ acest moment,
na]ional-comunismul nu a mai
permis existen]a nici unei forme
de autonomie, publicul a invadat
aproape `n totalitate spa]iul privat,
iar orice demers `n direc]ia
oric\rui tip de autonomie a fost
practic `nn\bu[it din fa[\.
mune. Astfel, `n locul ce- al\ cu statut special da-
lor 58 de jude]e, 424 pl\[i torit\ prezen]ei unei mi-
[i circa 6.000 de comune, norit\]i etnice. Aceasta se
au fost create 28 de regi- bucura de o conducere ad-
uni, 177 raioane [i 4.052 co-
ministrativ\ autonom\
mune, precum [i 8 ora[e cu sediul la Târgu-Mure[,
de subordonare republi- regulamentul ei fiind
can\ cu un statut asem\- elaborat de Sfatul Popu-
n\tor cu cel al regiunilor. lar propriu [i aprobat de
Constituantul din 1948 Marea Adunare Na]iona-
introduce, pentru prima l\, iar legile, hot\rârile [i
dat\, institu]ia organelor dispozi]iile organelor cen-
locale ale puterii de stat, trale ale statului sunt o-
consiliile populare locale, bligatorii pe teritoriul a-
ca organe reprezentative, cestei regiuni.
alese pentru un mandat Sistemul organelor lo-
de patru ani, prin vot uni- cale este reglementat de
versal, egal, direct, se- Constitu]ia din 1952 prin
cret, precum [i comitetele articolele 51-63. Organele
executive, ca organ de di- locale ale puterii de stat
rec]ie [i execu]ie, concep- sunt Sfaturile Populare.
]ie men]inut\ [i `n consti- Acestea se compun din de-
tu]iile ulterioare din 1952
puta]i ale[i pe doi ani prin
[i 1965, cât [i de legile a-
vot universal. Ele `ndru-
doptate `n baza acestora.
m\ munca organelor ad-
Primele consilii popu-
ministrativ subordonate
lare sub denumirea de Sfa-
lor, conduc activitatea lo-
turi Populare au fost a-
cal\ pe plan economic [i
lese la 3 decembrie 1950,
cultural, asigur\ men]i-
organizarea [i func]iona-
nerea ordinii publice, res-
rea acestora fiind apoi sta-
pectarea legilor, `ntoc-
bilit\ prin Decretul 259
mesc bugetul local. Orga-
din acela[i an. Constitu-
nele executive [i de dis-
]ia din 1952 reglementea-
z\ `mp\r]irea adminis- pozi]ii ale sfaturilor re-
trativ-teritorial\ prin dis- gionale, raionale, or\[e-
pozi]iile capitolului II „O- ne[ti [i comunale sunt
rânduiala de stat“, con- Comitetele Executive ale-
form c\rora ]ara era `m- se de deputa]ii sfaturilor
p\r]it\ `n 18 regiuni no- populare [i sunt alc\tuite
minalizate. O particulari- din pre[edinte, vicepre[e-
tate interesant\ o consti- din]i, secretar [i membri.
tuie `nfiin]area Regiunii Acestea se afl\ `n dubl\
Autonome Maghiare (art. subordonare atât fa]\ de
19-21 [i 57-58), unitate Sfatul Popular, cât [i fa]\
administrativ\-teritori- de Comitetul Executiv al
sfatului popular imediat
superior.
Centralism
democratic [i
dubl\ subordonare
Prin Constitu]ia din
1965 (modificat\ `n mai
multe rânduri) se revine
la organizarea teritoriului
`n jude]e, ora[e [i comune.
Ora[ele mai importante
pot fi organizate ca mu-
nicipii. Constitu]ia din 21
august 1965 a consacrat
sfaturile populare ca orga-
ne care, `mpreun\ cu Ma-
rea Adunare Na]ional\,
constituie baza `ntregului
sistem de organe ale sta-
tului. Modific\rile aduse
Constitu]iei `n 1968 schim-
b\ denumirea Sfaturilor
`n Consilii Populare [i le
l\rge[te atribu]iile.
Este elaborat\ Legea
58 din 1968 de organizare
[i func]ionare a Consilii-
lor Populare, care va fi repu-
blicat\ `n 1980. Princi-
piul fundamental care st\
la baza organiz\rii locale
este acela al centralismu-
lui democratic [i dubla
subordonare. Principiul
„centralismului demo-
cratic“ con]inea dou\ la-
turi considerate comple-
mentare, una centraliza-
toare [i alta descentrali-
zatoare. Prima latur\ ex-
prima dubla subordonare
a organelor locale ale pute-
rii de stat: pe orizontal\
[i pe vertical\. Subordo-
narea orizontal\ const\
din alegerea comitetelor
executive de c\tre consili-
ile populare, din sânul a-
cestora, ceea ce genera
obliga]ia comitetelor con-
secutive de a r\spunde `n
fa]a consiliilor populare
de propria activitate. Su-
bordonarea vertical\ se
identific\ cu rela]ia ierar-
hic\ `n temeiul c\reia
comitetele executive ale
Consiliilor Populare sunt
subordonate comitetelor
executive superioare pân\
la nivelul Consiliului de
Mini[tri.
Latura democratic\ a
fost conceput\ ca un mij-
loc de participare a cet\]e-
nilor la conducerea trebu-
rilor publice, concretizân-
du-se prin institu]ii ca a-
dun\rile cet\]enilor, dele-
gatul s\tesc, antrenarea
organiza]iilor ob[te[ti `n
procesul conducerii so-
ciet\]ii, acestea fiind `ns\
strict `ndrumate [i con-
duse de organele locale de
partid. A[adar, toat\ a-
ceast\ construc]ie teo-
retic\ fundamentat\ pe
„centralismul democratic“
exprima `n realitate o cen-
tralizare sever\, expresia
nemijlocit\ a voin]ei par-
tidului unic.
Discu]iile despre
descentralizare,
ca arm\ politic\
Dup\ 1989, vocile care
au solicitat descentraliza-
rea [i autonomia au `nce-
put s\ se aud\, dar f\r\ a
ocupa un loc central `n
discursul public. „Liga
jude]elor abuziv desfiin-
]ate“, activ\ la mijlocul a-
nilor ’90, [i-a pierdut trep-
tat din putere [i un nou
discurs descentralizator a
fost conectat cu cerin]ele
[i realit\]ile Uniunii Eu-
ropene. Datorit\ solicit\-
rilor minorit\]ilor - `n ce-
le mai multe cazuri `ndrep-
t\]ite - a celei maghiare
cu prec\dere, discursul
despre descentralizare,
autonomie [i regionali-
zare a fost puternic ideo-
logizat [i transformat `n
arm\ politic\ `n confrun-
t\rile publice. „Pericolul“
reprezentat de astfel de
solicit\ri pentru „intere-
sul na]ional“ [i integrita-
tea ]\rii a parazitat con-
stant orice discu]ie seri-
oas\ `n aceast\ direc]ie.
Europa indivizilor
Dac\ din punct de vede-
re al evolu]iei politice [i
administrative a[a se pre-
zint\ situa]ia României `n
secolul al XX-lea, trebuie
s\ remarc\m c\ ideile cu
privire la federalizare, re-
gionalizare, descentrali-
zare puternic\ a adminis-
tra]iei au r\mas mai tot-
deauna, la marginea vie]ii
publice [i politice a ]\rii.
Promotorii acestora au
fost privi]i mai degrab\ ca
ni[te personaje exotice sau
interesate direct [i per-
sonal `n promovarea unui
astfel de discurs. Tradi]ia
istoric\ [i politic\ româ-
neasc\ de la jum\tatea
secolului al XIX-lea [i pâ-
n\ acum a r\mas puternic
dominat\ de necesitatea
existen]ei unui stat-na]iu-
ne puternic, centralizat, ca-
pabil s\ reuneasc\ `n gra-
ni]ele sale pe to]i românii.
Latura omogenizatoare [i
asimila]ionist\ a moder-
niz\rii a fost `ntotdeauna
favorizat\ `n mediul po-
litic românesc, ca [i `n dis-
cursul public.
Din punct de vedere
cultural, regionalismul a
rezistat ca o dimensiune
identitar\ subsumat\ ce-
lei de rang na]ional pe ca-
11
C\t\lin Turliuc,
profesor universitar,
cercet\tor [tiin]ific gradul
I la Institutul de Istorie
„A. D. Xenopol“ - Ia[i
Dac\ pân\ `n 1989 e-
xista o politic\ de stat, ar-
bitrar\ [i chiar ira]ional\
din punct de vedere eco-
nomico-social, a „dezvol-
t\rii armonioase `n plan
regional“ [i a „[tergerii di-
feren]elor economice din-
tre provincii [i jude]e,
dintre sate [i ora[e“, as-
t\zi sunt tot mai multe
voci care solicit\ alocarea
bugetar\ `n func]ie de con-
tribu]ia la buget (PIB) pe
regiuni istorice [i jude]e.
Reforma administra]iei
publice, `n acord cu ce-
rin]ele integr\rii `n UE a
f\cut deocamdat\ pa[i
timizi [i mai este o cale
lung\ pân\ la compatibi-
lizarea cu realit\]ile eu-
ropene. Cu toate acestea,
teritoriul ]\rii a fost `m-
p\r]it `n regiuni de dez-
voltare economico-social\
[i multe dintre jude]ele de
grani]\ fac parte din eu-
roregiuni func]ionale. Tre-
buie s\ remarc\m `ns\
c\, `n continuare, orice dis-
cu]ie cu privire la o even-
tual\ regionalizare a ]\rii
este parazitat\ [i puter-
nic influen]at\ de chesti-
unea minorit\]ii maghia-
re, care tr\ie[te compact
`n unele zone ale ]\rii [i
care este perceput\ ca fi-
ind o posibil\ amenin]are
la adresa intereselor ma-
jorit\]ii.
* n.r. titlul [i inter-
titlurile apar]in redac]iei
re nu a contestat-o nicio-
dat\. Poate ast\zi, dis-
cutând despre ceea ce se
`ntâmpl\ peste Prut, o a-
semenea discu]ie ar putea
fi reluat\. Este cert `ns\
c\ regionalismul, `n orice
form\ s-ar fi manifestat el
la nivel politic, adminis-
trativ sau cultural se inte-
greaz\ paradigmei „uni-
tate `n diversitate“ `n ca-
drul na]ional românesc.
Pornind de la aceast\
realitate istoric\ a ultimu-
lui secol, consider c\ ro-
mânii sunt mai degrab\
`nclina]i spre modelul
unei Europe a indivizilor -
cet\]enilor - care s\ per-
petueze `n cadrul unei
confedera]ii modelul cla-
sic al statului-na]iune, de-
cât spre o Europ\ a regiu-
nilor. Personal, m\ al\tur
pe deplin lui Montserrat
Guibernau care afirm\:
„Creatorii noii Europe vor
fi nevoi]i s\ studieze «ten-
din]ele europene comune»
[i s\ proiecteze un mit al
originii, s\ rescrie istoria,
s\ inventeze tradi]ii, ritu-
aluri [i simboluri care s\
creeze o nou\ identitate.
Totu[i, [i mai important,
vor trebui s\ descopere un
]el comun, un proiect ca-
pabil de mobilizare a ener-
giilor cet\]enilor europeni“.
12 Duminic\, 28 ianuarie 2007

Religie [i [tin]\

Miracolul oceanelor
str\, absorb [i depozi- me[te din atmosfer\ cu
teaz\ o cantitate mult 7% mai pu]ine precipita-
mai mare de c\ldur\ de- ]ii (`nsumând 458 kmc),
cât poate prelua uscatul, `n compara]ie cu canti-
f\r\ ca aceasta s\ deter- tatea „pierdut\“ prin e-
aceast\ proprietate este fie cel mai bun r\citor mine varia]ii prea mari vaporare (505 kmc).
Apa lichid\ este, foarte probabil, o substan]\ cu esen]ial\ `n men]inerea posibil, iar acest lucru la nivelul temperaturi- Echilibrarea acestui de-
vie]ii marine. este u[or de observat cu lor terestre. C\ldura ab- calaj se realizeaz\ prin
mult mai rar\ [i mai pre]ioas\, la nivelul atât mai mult cu cât sorbit\ cre[te [i mai aportul de ap\ de pe us-
Dac\ ghea]a nu ar fi
Sistemului Solar, decât orice alt metal pre]ios mai pu]in dens\ decât fiin]ele vii utilizeaz\ a- mult, dac\ se ]ine seama cat, iar cantit\]ile impor-
apa, ea s-ar scufunda la cest mecanism de r\cire de ventila]ia natural\ a tante de metale preluate
de pe P\mânt. Oceanele planetei P\mânt sunt, apei `ntre]inut\ de cu- de aici re`mprosp\teaz\
`nghe]. Apa mai rece pe scar\ larg\!
cu siguran]\, unul dintre cele mai bizare feno- dintr-un lac sau dintr-un ren]ii submarini. Apa o- rezerva de minerale a
mene ale sistemului solar. Nici o alt\ planet\, ocean s-ar aduna la fund ceanelor, `nc\lzit\ de apei marine, constituind
Oceanul Planetar – radia]ia solar\, este pre- o surs\ esen]ial\ de sub-
[i acolo ar `nghe]a; can-
nici m\car una singur\, nu este sc\ldat\ de ap\ titatea ar cre[te de la an baterie de c\ldur\ luat\ de curen]ii ocea- stan]e indispensabile vie-
`n stare lichid\ [i care, cu atât mai pu]in, s\-i la an, iarna formându-se pentru Terra nici submarini. Ace[tia ]ii marine.
noi cantit\]i de ghea]\ circul\ permanent din- Pe de alt\ parte, exis-
acopere trei sferturi din suprafa]\. care nu s-ar topi vara. ~n Apa este [i un exce- spre zonele reci c\tre t\ un alt treilea circuit
Explica]iile privind originea apei terestre `nc\ cele din urm\, toate la- lent depozitar de c\l- cele calde [i invers, dis- al apei, care asigur\
curile [i oceanele ar fi dur\. ~n limbaj tehnic, tribuind egal (echili- schimbul interoceanic
nu sunt complete. Exist\ mai multe teorii care aceast\ proprietate este brând) temperatura o- de ap\ (`ntre Pacific, A-
complet `nghe]ate. ~n re-
vorbesc despre apari]ia ei. De asemenea, nici alitate, ghea]a se for- numit\ c\ldur\ masic\ ceanelor. Spre exemplu, tlantic [i Oceanul In-
[i reprezint\ cantitatea „enorma cantitate de e- dian). Volumul total al
caracteristicile apei, o substan]\ banal\ `n meaz\ numai la su-
de energie termic\ care nergie solar\ primit\ `n
prafa]\ [i protejeaz\ acestui schimb este esti-
ordinea experien]ei directe, nu sunt `ndeajuns apa dedesubt [i via]a trebuie transmis\ unui zonele intertropicale, a- mat la aproximativ 44,8
de bine explicate. marin\ de o r\cire mai gram de substan]\ pen- real `n care apele ocea- mii kmc anual. Acesta
puternic\. Apa vie r\- tru a-i ridica temperatu- nice ocup\ aproape 90% ultim circuit face posibil
mâne disponibil\ ca un ra cu un grad. Când un din suprafa]a terestr\, ca, de-a lungul unor pe-
Masa P\mântului, cu Majoritatea propriet\]i- lichid este `nc\lzit, ener- face din acestea un rioade de timp destul de
lor ei fizice au valori mediu favorabil pentru
pu]in mai mare decât gia termic\ este pre- imens acumulator de e- scurte, `ntreaga canti-
anormal de mari sau creaturile vii.
cea a lui Venus, a f\cut Pe de alt\ parte, apa luat\ de moleculele sub- nergie termic\, tempe- tate de ap\ depozitat\
posibil ca apa s\ fie p\s- mici, comparativ cu ale stan]ei. Cu cât tempe- raturile lor ajungând la `n oceanele Terrei s\ fie
are [i o conductivitate
trat\ `n stare lichid\. oric\rui material cunos- termic\ mai mare decât ratura lichidului cre[te, 29-30ºC. Ca urmare, ele complet `nlocuit\! Con-
Un rol extrem de impor- cut.“ (John D. Barrow si a majorit\]ii lichidelor, cu atât mai mult mole- devin uria[e fluvii ma- form estim\rilor, apele
tant l-a avut, desigur, Frank Tipler, „Principiul de[i este mai mic\ decât culele lui se vor deplasa rine care se `ndreapt\ Oceanului Indian se `n-
distan]a pân\ la Soare. Antropic Cosmologic“) a majorit\]ii solidelor. unele fa]\ de altele. ~n spre latitudini `nalte, noiesc complet odat\ la
M\rirea sau mic[orarea Conductivitatea termic\ cele din urm\, leg\turile permi]ând, `n acela[i 40 de ani, cele ale Ocea-
distan]ei pân\ la Soare Propriet\]ile ridicat\, `mpreun\ cu dintre acestea se vor ru- timp, apelor reci, polare, nului ~nghe]at de Nord o
cu numai câteva pro- posibilitatea unui lichid pe. ~n cazul apei, leg\tu- s\ le dubleze la adâncimi
cente ar fi dus la evapo-
unice ale apei rile `ntre molecule sunt de 600-800 m, `n sens
dat\ la 45 de ani, cele
de a transfera c\ldur\ ale Atlanticului o dat\
rarea apei sau la perma- Spre exemplu, o pro- prin convec]ie, permite, suficient de puternice contrar, prin adev\rate la 50 de ani, iar cele ale
nenta `nghe]are a ei! prietate a apei, unic\ de asemenea, cantit\]i- `ncât acestea s\ reziste fluvii polare. Aceste Pacificului la 120 de ani.
„Apa este, `n reali- `ntre toate substan]ele lor mari de ap\ s\ ac]io- tendin]elor de rupere. ~n structuri oceanice (...) Toate aceste circuite
tate, una dintre cele mai chimice cunoscute, este neze ca un stabilizator acest fel, apa preia o devin purt\toarele unor ale apei Oceanului Plane-
stranii substan]e pe care faptul c\, `n stare so- pentru mediu. cantitate mai mare de mari cantit\]i de e- tar sunt, de fapt, meca-
le cunoa[te [tiin]a. Pare lid\, ea cânt\re[te mai ~n plus, `ntre toate c\ldur\ (f\r\ s\ `[i nergii.“ (Alexandru Ro[u, nisme regenerative, esen-
o afirma]ie ciudat\ des- pu]in decât `n stare li- substan]ele cunoscute, schimbe radical confi- „Terra - geosistemul vie- ]iale `n prezervarea vie]ii.
pre o substan]\ atât de chid\ (ghea]a plute[te apa are cea mai mare gura]ia molecular\) [i o ]ii. Coordonatele ecogeo-
familiar\, dar este, cu deasupra apei). Pare lip- c\ldur\ la vaporizare. face cel mai bine, com- grafice globale“)
siguran]\, adev\rat\ (...). Aceasta face ca apa s\ parativ cu oricare dintre Cine sus]ine
sit de importan]\, `ns\,
lichidele disponibile `n
O dat\ la 50 de ani echilibrul?
natura terestr\.
Datorit\ acestei carac- apa Atlanticului este Totu[i, dac\ mecanis-
teristici, apa contribuie complet `nlocuit\ mele existente `n natur\
la stabilizarea tempera- ar asigura doar conser-
turii mediului. Practic, Deasupra acestui cir- varea cantitativ\ a re-
este nevoie de cantit\]i cuit al curen]ilor subma- surselor de ap\ de pe
mari de c\ldur\ pentru rini, apa este evaporat\ Terra, nu ar fi de ajuns
a schimba semnificativ de la nivelul oceanelor [i pentru men]inerea vie-
temperatura unei mase p\trunde `n atmosfer\, ]ii. Practic, pe P\mânt
de ap\. Aceasta explic\ `ntr-un alt circuit extins exist\ prea pu]in\ ap\
de ce, `n timp ce Marte pe toat\ suprafa]a Ocea- pur\. Sursele hidrogra-
este o planet\ rece [i Ve- nului Planetar. ~n acest fice naturale ale P\mân-
nus este o planet\ fier- al doilea circuit al apei, tului sunt agen]i de
binte, pe P\mânt varia- desf\[urat permanent transport pentru nume-
]iile climaterice de tem- `ntre suprafa]a oceane- roase alte elemente (po-
peratur\ sunt `ntre -60 lor [i atmosfer\, are loc tasiu, clor, aluminiu,
[i +60 de Co. Oceanele, un schimb complex de calciu, siliciu, sulfuri,
care ocup\ aproximativ ap\ [i compu[i minerali. etc.). Elementele sunt
70% din suprafa]a tere- Oceanul planetar pri- vitale `n procesele speci-

P\m=ntul este singura planeta din Sistemul Solar

care are at=t de mult\ ap\ `n stare lichid\

Bateriile de ap\ ale planetei P\mânt ge chiar mai departe. E-

Propriet\]ile calorice primit\ de Terra, 1,55 x nergia solar\ cedat\
ale apei prezentate la 10P18P kWh [i capacita- oceanelor de c\tre at-
`nceput coreleaz\ `ntr-un tea caloric\ a oceanelor mosfer\ este de 8,90 x
mod extraordinar cu ma- (per grad Celsius) care 10P17P kWh, iar energia
sa de ap\ disponibil\ `n ajunge la 1,58 x 10P18 eliberat\ de condensa-
oceanele Terrei. Ele per- kWh. Practic, P\mântul rea vaporilor de ap\ din
mit echilibrarea perma- prime[te, prin radia]ia atmosfer\ (`n care pon-
nent\ `ntre energia `n- solar\ filtrat\ de atmos- derea evapor\rilor de pe
magazinat\ de oceane fer\, o cantitate de c\l- oceane este de circa 85%)
din radia]ia solar\ [i e- dur\ remarcabil de a- se `nsumeaz\ la 8,80 x
nergia eliberat\ de va- propiat\ de capacit\]ile 1015 kWh (80% din c\l-
porii de ap\ din atmos- sale de `nmagazinare. dura stocat\ `n atmos-
fer\. Este remarcabil\, Aceast\ potrivire `ntre fer\ provine din conden-
`n acest sens, echivalen- „oferta Soarelui“ [i „ca- sarea vaporilor de ap\). ~ntreaga ap\ a Planetei este schimbat\ `ntre marile
]a `ntre energia solar\ pacit\]ile terestre“ mer- (Alexandru RO{U) oceane, la fiecare 120 de ani
 Duminic\, 28 ianuarie 2007
Apa este o excelent\ baterie termic\, fiind contribuitorul principal
fice materiei vii, asi-gu-
rând hrana [i un mediu
propice pentru organis-
mele vii. Cantit\]i enor-
me din aceste elemente
chimice sunt depozitate
`n apele oceanice, `n sol,
`n bazinele hidrografice
ale uscatului sau `n pre-
cipita]ii. O dat\ cu cir-
cuitul apei, mari canti-
t\]i din aceste elemente
chimice sunt dislocate,
transportate [i depozi-
tate `n alte rezervoare
naturale (sol, uscat, va-
porii atmosferici sau
plan[eele de pe fundul
m\rii). ~ns\, proprie-
t\]ile diferite ale acestor
constituen]i chimici
complic\ mult mecanis-
mele ce `nso]esc cir-
cuitul apei.
„Nu toate elementele
sunt afectate de acelea[i
procese. Unele, cum ar fi
calciul sau siliciu, sunt
incorporate `n scheletele
organismelor vii ce se
scufund\ pe fundul o-
ceanului (...); `n timp ce
altele, cum ar fi pota-
siul, reac]ioneaz\, for-
mând minerale. Ritmul
proceselor biologice [i
geologice este diferit
pentru fiecare element
`n parte, ceea ce duce la
varia]ii ale duratelor de
re]inere pentru fiecare
constituient dizolvat `n
apa de mare. Spre exem-
plu, aluminiul are o du-
Lumea a fost creat\ pentru om
Miracolul Oceanului
Planetar ne arat\ raiul
`n care am fost f\cu]i.
Apa are caracteristici
potrivite pentru prezer-
varea vie]ii. Lumea `n
care via]a a fost creat\
nu este o lume str\in\ de
ea, ci una care o sus]ine
prin toate mecanismele
ei. De aceea, via]a nu
poate fi str\in\ de acest
loc, cu atât mai pu]in nu
poate fi considerat\ c\ ar
fi ap\rut `ntâmpl\tor.
De unde atunci atâta
grij\ pentru toate aceste
mecanisme s\ sus]in\
via]a `n ansamblul ei?
Sfin]ii P\rin]i, f\r\ a
avea toate aceste date ex-
traordinare despre cir-
la stabilizarea temperaturilor terestre
rat\ medie de re]inere
foarte scurt\, de numai
câteva zeci de ani, iar
sodiul r\mâne `n ocea-
ne, `n medie, 68 de mi-
lioane de ani.“ (Harry Y.
McSween Jr., „Partitur\
pentru Terra. Originile
planetei [i ale vie]ii“)
Cum este posibil\
p\strarea acestui echili-
bru natural, fragil [i de-
osebit de complex? O
opinie gr\bit\ ar putea
anticipa c\, undeva, a-
cest echilibru se va rupe,
c\, `n tot acest complicat
proces de reamplasare a
unor cantit\]i enorme
de elemente chimice, `n
diferite loca]ii naturale,
exist\ [anse pentru de-
pozitarea `n exces sau,
dimpotriv\, deficitar\,
chiar [i numai a unui
singur element dintre
cele men]ionate.
Nici circula]ia `n na-
tur\ a apei, nici trans-
portul diferen]iat al can-
tit\]ilor enorme de con-
stituien]i chimici [i nici
chiar `nlocuirea `ntrea-
g\ a oceanelor m\rii nu
modific\ compozi]ia chi-
mic\ [i condi]iile de via-
]\. Nu se produc modifi-
c\ri semnificative nici `n
sol, nici `n ape [i nici `n
atmosfer\, cu toate c\,
permanent, `ntre aces-
tea se schimb\ cantit\]i
enorme de substan]e. A-
cest fapt este posibil
cula]ia oceanelor terestre
[i despre propriet\]ile
biochimice [i fizice ale
apei, au intuit `n]elesul
integral al lumii ca lea-
g\n al naturii [i vie]ii [i
al vie]ii ca leag\n al o-
mului. P\rintele Dumi-
tru St\niloae, reluând pe
Sf. Grigorie de Nyssa [i
pe Sf. Maxim M\rturisi-
torul, scrie c\ „Dumne-
zeu a creat lumea pentru
om [i a preconizat con-
ducerea lumii spre sco-
pul deplinei comuniuni
cu El, `n mod special prin
dialogul cu omul. Numai
omul poate fi [i deveni
tot mai mult „martorul“
slavei [i bun\t\]ii lui
Dumnezeu ar\tat\ prin
Cum este posibil\ p\strarea acestui echilibru natural, fragil [i deosebit de complex?
O opinie gr\bit\ ar putea anticipa c\, undeva, acest echilibru se va rupe, c\, `n tot
acest complicat proces de reamplasare a unor cantit\]i enorme de elemente chimice,
`n diferite loca]ii naturale, exist\ [anse pentru depozitarea `n exces sau, dimpotriv\,
deficitar\, chiar [i numai a unui singur element dintre cele men]ionate.
prin conjugarea, `ntr-un
mod cu totul remarcabil,
unei liste lungi de fac-
tori biochimici [i geogra-
fici. Procesele de evapo-
rare a apei, precipita]iile
[i alimentarea apelor o-
ceanelor din bazinele hi-
drografice de uscat sunt
corelate admirabil, cu
toate procesele biochi-
mice prin care trec ele-
mentele chimice ale apei
evaporate [i cu contribu-
]iile reglatoare ale or-
ganismelor vii.
Apa circul\ prin
adâncul fierbinte
al P\mântului
Descoperiri recente au
pus `n list\ un alt factor
cu rol esen]ial. Pe plan-
[eele de pe fundul ocea-
nelor exist\ numeroase
cr\p\turi, `n forma unor
canale `nguste [i adânci
(zone de rift oceanic).
Prin aceste zone, apa o-
ceanic\ poate s\ p\-
trund\ adânc `n interi-
orul extrem de fierbinte
al scoar]ei terestre. O
dat\ `nc\lzit\, ea revine
la suprafa]\ [i, prin in-
termediul unor izvoare
fierbin]i, este eliberat\
`n oceanul de deasupra.
Izvoare fierbin]i active
au fost descoperite `n
prezent pe fundul ocea-
nelor, `n apropierea rif-
lume; numai omul se
poate bucura `n mod
con[tient tot mai mult de
iubirea lui Dumnezeu,
devenind partenerul Lui.
De aceea, lumea ca natu-
r\ e creat\ pentru su-
biectele umane. Ea are
un caracter antropocen-
tric. Numai `n ele (su-
biectele umane) `[i desco-
per\ [i-[i `mpline[te lu-
mea sensul ei. C\ci nu-
mai oamenii sunt con[-
tien]i de un sens al exis-
ten]ei lor [i al naturii fiz-
ico-biologice [i numai ei
dep\[esc repeti]ia na-
turii, putându-se ridica
la urm\rirea [i realiza-
rea prin ea a altor sen-
suri.“. (pr. Dumitru St\-
niloae, Teologia Dogma-
tic\ Ortodox\)
13
~ntreaga dinamic\ a Oceanului Planetar nu perturb\ via]a ad=ncurilor
turilor oceanice. Acestea nerale prezente `n el se de mari. Mai mult, la fel
sunt denumite „hornuri precipit\. Ele se depun ca `n cazul circuitului
negre“ [i se g\sesc la o treptat, dând na[tere u- dioxidului de carbon, o
adâncime de câ]iva kilo- nor hornuri lungi [i sub- parte semnificativ\ din
metri sub nivelul m\rii ]iri prin care apa fier- ap\ este re]inut\ `n tim-
pe Dorsala Pacificului binte este eliberat\ `n pul circuitului ei subte-
de Est. ocean. ran, `n rocile minerale
Astfel, s-a dovedit c\ Dac\ circuitul apei din scoar]\. Se estimea-
circuitul apei nu este u- desf\[urat la suprafa]\ z\ c\ aproximativ 25%
nul care antreneaz\ re- controleaz\ `n cea mai din apa planetei se g\-
sursele hidrografice a- mare parte conservarea se[te depozitat\ `n scoar-
flate la suprafa]a sau `n cantitativ\ a apei, com- ]a terestr\. Din aceasta,
atmosfer\, ci cuprinde [i pozi]ia ei chimic\, pre- o mare parte poate fi re-
procesele prin care apa cum [i dinamica elemen- ciclat\.
din adânc str\bate chiar telor chimice dizolvate Când acestea sunt
o parte din scoar]a teres- `n ea este controlat\ subduse adânc, tempe-
tr\. Aceast\ nou\ por- prin aceast\ surprinz\- raturile ridicate dizolv\
]iune din circuitul apei toare por]iune de circuit o parte din apa fixat\ `n
explic\ modul `n care subteran, la tempera- roci, ce va ajunge din
apa `[i procur\ anumi]i turi [i presiuni deosebit nou la suprafa]\. a
constituen]i chimici.
Unele elemente sunt
dizolvate din roci [i ad\-
ugate apei de mare, `n
timp ce altele sunt `nde-
p\rtate din ap\ prin re-
ac]ii cu roci fierbin]i.
Spre exemplu, sodiul [i
magneziu din apa de ma-
re se pierd [i astfel con-
centra]iile lor sunt `m-
piedicate s\ ating\ nive-
luri prea mari. ~n schimb,
cantit\]ile de fier [i man-
gan din apa de mare
cresc. Apa ce erupe prin
fisur\ are o temperatur\
de peste 3000C [i este
destul de limpede. To-
tu[i, când jetul fierbinte
vine `n contact cu apa Apa are o proprietate unic\ `ntre toate
mult mai rece din adânc,
particule mici [i negre de substan]ele existente - `n stare solid\
sulfur\ de fier [i alte mi- c=nt\re[te mai pu]in dec=t `n stare lichid\
Dup\ ce p\trunde `n zonele fierbin]i ale
scoar]ei terestre [i `mbog\]it\ cu numeroase
elemente, apa este eliberat\ din nou `n ocean
Pagini realizate de diac. Sorin MIHALACHE,
Centrul pentru Studii Interdisciplinare „Religie [i
{tiin]\“, Funda]ia „Solidaritate [i Speran]\“ Ia[i
14 Duminic\, 28 ianuarie 2007

Laptele matern este primul aliment ce se d\

Por]ia nou-n\scutului, care poate fi imitat, dar nu
egalat de alte feluri de lapte, av=nd mai pu]ine
proteine [i mai mult\ lactoz\ dec=t laptele de la
de s\n\tate majoritatea speciilor de animale.

Laptele matern sau laptele de vac\? Laptele de oaie ocup\ tarea r\celii [i `ndeosebi al\turi de cele din carne
Laptele a fost folosit `n hrana omului din cele locul trei `n lume `n ceea a tusei convulsive. [i ou\.
ce prive[te ponderea `n Laptele de iap\ este Dintre toate substan-
mai `ndep\rtate timpuri, contribuind la consumul popula]iei, mai mai bogat `n ap\ [i mai ]ele proteice din lapte, cea
dezvoltarea sa din punct de vedere fizic [i pu]in ca atare [i mai mult s\rac `n proteine [i gr\- mai mare importan]\ din
sub form\ de br=nzeturi. sime, fiind folosit de po- punct de vedere cantita-
intelectual, la progresul [i evolu]ia speciei Laptele de capr\ are o pula]ia din Asia Central\ tiv [i calitativ o are coze-
umane. Compozi]ia chimic\ a laptelui difer\, compozi]ie chimic\ ase- pentru prepararea deli- ina, care con]ine `n mole-
m\n\toare cu a laptelui cioasei b\uturi r\coritoa- cula sa fosfor, sub form\
`n primul r=nd, `n func]ie de specie [i apoi, `n de vac\. Deoarece capra re numit\ CUM~S, secret de acid fosforic. ~n lapte,
cadrul aceleia[i specii, `n func]ie de ras\, nu se `mboln\ve[te nicio- al vie]ii matusalemice. cozeina nu se g\se[te li-
dat\ de tuberculoz\, se Laptele de c\mil\ este ber\, ci legat\ de s\rurile
alimenta]ie, starea de lacta]ie, intervalul dulce, pu]in s\rat, cu con- de calciu, form=nd `mpre-
consider\ c\ laptele aces-
dintre mulsuri [i num\rul acestora. teia are `nsu[iri bacteri- ]inut ridicat de s\ruri de un\ complexul fosfo-cal-
cide, distrug=nd bacilul fosfor [i calciu. C\milele cic. Acest complex fosfo-
tuberculozei. cu dou\ cocoa[e dau un calcic, sub influen]a a-
Laptele de vac\ poate fi d\ug\rii de enzime coa-
consumat ca atare sau Laptele de bivoli]\ este lapte mai bogat `n gr\-
de dr. Doina consumat ca atare sau sime dec=t cele cu o sin- gulante, acizi sau anu-
sub form\ prelucrat\ `n mite s\ruri, are un rol
DUMITRIU br=nzeturi, unt, conserve sub form\ de br=nzeturi gur\ cocoa[\. Laptele de
c\mil\ este foarte c\utat important `n procesul de
din lapte, diverse prepa- superioare, cu un con- coagulare a laptelui.
Laptele matern este rate alimentare, dar [i `n ]inut mare de gr\simi. `n Sahara [i Asia Cen-
primul aliment ce se d\ tral\. Lactoalbumina este o
scopuri nealimentare. Laptele de m\g\ri]\ protein\ bogat\ `n sulf, ca- Dr. Doina Dumitriu,
nou-n\scutului, care poa- Laptele de vac\ a fost [i a este consumat `n can- medic primar
te fi imitat, dar nu egalat re nu precipit\ sub ac-
r\mas un aliment de baz\ tit\]i reduse de cresc\to- Ce nutrien]i ]iunea acizilor sau a en- medicin\ de familie
de alte feluri de lapte, a- `n hrana omului `nc\ din rii acestor animale, fiind zimelor coagulante. Trans-
v=nd mai pu]ine proteine cele mai `ndep\rtate tim- mai dulce dec=t laptele con]ine laptele? vac\ are proprietatea de
formarea acestor proteine
[i mai mult\ lactoz\ de- puri; se aseam\n\ mult altor specii de animale. Componentele laptelui prin precipitare se rea- a se coagula `n stomac `n
c=t laptele de la majori- cu laptele uman, dar Acest tip de lapte se fo- se g\sesc sub diverse lizeaz\ doar prin `nc\lzi- cheaguri mari, necesi-
tatea speciilor de ani- prezint\ [i deosebiri im- losea ca medicament `n forme: rea laptelui la tempera- t=nd un aport suplimen-
male. portante fa]\ de acesta. Grecia antic\, pentru tra- - `n emulsie - substan]a turi de 82-85 de grade, tar de sucuri gastrice, e-
gras\, pigmen]ii [i vita- ob]in=ndu-se sortimentul forturi digestive [i o eva-
minele liposolubile; de br=nz\ telemea cu `n- cuare gastric\ mai lent\.
- `n dispersie coloidal\ globare de albumin\. ~n- ~n laptele matern cozeina
- substan]ele proteice; c\lzirea zerului la peste 85 este format\ din micelii
de grade precipit\ lactoal- de dimensiuni foarte mici,
- `n solu]ie - lactoza, ce se coaguleaz\ `n stomac
substan]ele azotate cu bumina, rezult=nd astfel
urda. `n coaguli fini, iar evac-
mas\ molecular\ mic\, uarea este mai rapid\;
s\rurile minerale, pig- Din punct de vedere
nutritiv, lactoalbumina - de[i laptele matern
men]ii [i vitaminele hi- con]ine numai 25% din
drosolubile. este u[or asimilabil\ [i
con]ine o serie de aminoa- proteinele laptelui de va-
Substan]ele proteice c\, el reu[e[te s\ asigure
sunt formate din cozein\ cizi importan]i pentru or-
ganism. un raport proteic optim,
`n propor]ie de 80-85%, deoarece aceste proteine
lactoalbumin\ 10-12% [i Lactoglobulina, `mpre-
un\ cu lactoalbumina for- nu produc sensibilizare
lactoglobulin\ 5-8%. Toa- (alergie), au un con]inut
te aceste componente de meaz\ proteinele serice
ale laptelui. Ea nu pre- bogat `n aminoacizi esen-
mare valoare nutritiv\ ]iali (pentru cre[tere),
con]in circa 18 aminoacizi cipit\ sub ac]iunea aci-
zilor, enzimelor coagu- sunt utilizate `n propor]ie
`n care se includ, `n anu- de 90%, nu `ngreuneaz\
mite propor]ii, o serie de lante sau prin `nc\lzire.
~n laptele de vac\, oaie func]iile metabolice ale fi-
aminoacizi esen]iali. Pro- catului.
teinele laptelui asigur\ sau capr\ predomin\ co-
zeinogenul, care face ca ~n laptele de vac\, pro-
toate substan]ele dez- teinele sunt deficitare `n
laptele s\ nu coaguleze
volt\rii scheletului osos [i aminoacizi esen]iali, au
prin fierbere, pe c=nd `n
completeaz\ necesarul de laptele de iap\ sau m\g\- `n exces al]i aminoacizi
elemente nutritive din or- ri]\ predomin\ albumina neutiliza]i `n procesul de
ganism, f\c=nd parte, sub [i globulinele care coa- cre[tere, iar cantitatea
raportul valorii biologice, guleaz\ prin fierbere. mare de azot determin\
din prima clas\ [i anume un efort digestiv [i renal.
a proteinelor complete, Proteinele din laptele
Avantajele laptelui de vac\ sunt alergizante,
matern din cauza cantit\]ii mici
de betalactoglobulin\;
Exist\ o mare diferen- - cantitatea mare de
]\ `ntre proteinele din proteine din laptele de
Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\ laptele matern [i cel de vac\ determin\ formarea
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni pentru 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\- vac\: unor cantit\]i mari de
toat\ trebuin]a pentru toat\ trebuin]a ciuni pentru toat\ trebuin]a - azotul neproteic re- de[euri azotate, care tre-
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de diminea]\ 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de prezint\ 25% din canti- buie eliminate pe cale re-
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\ diminea]\ tatea de azot al laptelui nal\, cu cantit\]i sporite
06.30 Via]a Cet\]ii 06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei matern [i numai 5% din de ap\, deregl=nd astfel
09.05 Sf. Liturghie 06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
laptele de vac\; echilibrul hidric al orga-
10.40 Lumea de azi 09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
- `n laptele matern se nismului;
13.10 Atlas biblic 10.40 Istoria cre[tinismului
12.05 Week-end magazin g\sesc 9 g/l proteine, `n - tot din cauza excesu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 11.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tuturor timp ce `n laptele de vac\ lui de proteine din laptele
16.05 Vecernia 13.30 Credin]\ [i s\n\tate
17.05 Cultural Express 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM se g\sesc 35 g/l, canti- de vac\, absorb]ia fieru-
18.00 Actualitatea 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie tatea crescut\ pe seama lui este diminuat\, du-
18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\ 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul Maicii cozeinei; c=nd la apari]ia anemiei.
18.30 Dialogurile TRINITAS 18.00 Actualitatea
Domnului - lactoferina se g\se[te Din cauza cantit\]ii
19.05 Pagini de folclor românesc 18.20 Actualitatea cre[tin\ interna]ional\
18.00 Actualitatea `n cantitate mai mare `n mari de proteine, laptele de
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\) 18.30 Evanghelie [i via]\
18.20 Actualitatea cre[tin\ laptele matern, compara- vac\ se folose[te foarte rar
interna]ional\ `n alimenta]ia sugarului,
20.05 Mapamond crestin 19.05 Pagini de folclor românesc
18.30 Biseric\ [i societate
tiv cu laptele de vac\;
21.10 Cuvântul care zide[te 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de sear\)
19.05 Pagini de folclor românesc
- imunoglobulinele din dar numai dup\ diluare cu
21.30 Lumini pentru suflet 20.05 Enciclopedie muzical\
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de laptele matern sunt `n ap\, ceai, zeam\ de orez
22.00 Serata muzical\ 21.00 {coala rug\ciunii sear\) cantitate de trei ori mai sau mucilagiu de orez.
23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 20.05 Enciclopedie muzical\ mare dec=t `n laptele de Se poate spune, deci,
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii 21.00 Cuvânt de folos duhovnicesc vac\ [i difer\ calitativ de c\ laptele matern prezin-
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\ 21.30 Faptele credin]ei imunoglobulinele san- t\ avantaje semnificative
00.00 Atlas biblic (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri fa]\ de cel de vac\ [i, ca
22.00 Civiliza]ia Muzicii guine;
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Miezonoptic\; 23.30 Cantate Domino 23.00 Rug\ciunea de sear\ - lizozimul, care are atare, toate `ncerc\rile de
Acatistul zilei 00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
01.00 Armonii de veghe
efecte bactericide directe a realiza produse artifi-
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de 23.30 Florilegiu muzical bizantin
02.00 Dialogurile TRINITAS (r) Miezonoptic\; Acatistul zilei [i indirecte, poten]=nd ac- ciale, care s\-l `nlocu-
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
03.30 Lumini pentru suflet (r) 01.00 Armonii de veghe Miezonoptic\; Acatistul zilei tivitatea anticorpilor, e- iasc\, nu au dat rezul-
05.00 Cuvântul care zide[te (r) 02.00 Credin]\ [i s\n\tate (r) 01.00 Armonii de veghe xist\ `n cantitate mai tatele scontate.
03.00 Pelerini la locurile sfinte (r) 02.00 Biseric\ [i societate (r) mare `n laptele matern S\pt\m=na viitoare
04.00 Solidaritate [i speran]\ (r) 03.00 File de istorie (r) dec=t `n cel de vac\; vom prezenta alte pro-
05.00 {coala rug\ciunii (r) 04.00 Faptele credin]ei (r) - cantitatea crescut\ priet\]i importante ale
05.00 Cuvânt de folos duhovnicesc (r) de cozein\ din laptele de laptelui matern. a
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 12.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 13.00, 14.00, 15.00, 16.00, 19.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 20.00 16.00, 19.00, 20.00. Pagini realizate de Otilia B|LINI{TEANU
 Duminic\, 28 ianuarie 2007 15
Exist\ foarte mul]i factori care conduc la declan[area aritmiilor cardiace:
Por]ia mese copioase, excese `n consumul de cafea, alcool [i tutun, surmenaj fizic
[i intelectual, anemie, st\ri de stres, enervare brusc\, hiperemotivitate,
menopauz\, hipoglicemie, tulbur\ri endocrine (hipertiroidie), consum
de s\n\tate necontrolat de medicamente antidepresive sau pilule de sl\bit.

Cum trat\m naturist aritmiile cardiace?

Ca motor absolut indis-
pensabil pentru via]\, i-
nima este un organ mus-
cular cu func]ionare com-
plex\, asem\n\toare unei
pompe, asigur=nd produ-
cerea energiei de desf\-
[urare a 60 de pulsa]ii pe
minut sau aproximativ 32
de milioane pe an.
de prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Fiecare b\taie cardiac\
`ncepe `n atriul (auriculul)
drept, unde se afl\ un grup
de celule specializate nu-
mit nodul sinusal. Acesta
genereaz\ stimuli ce se
propag\ `n tot atriul p=n\
la zona dintre atrii numit\
nodul atrioventricular. A-
cest nodul este conectat la
un grup special de re]ele
care conduc stimulul elec-
tric p=n\ la ventriculi. Pe
m\sur\ ce stimulul str\-
bate inima, aceasta se con-
tract\. Mai `nt=i, se con-
tract\ atriile (din etajul
superior al inimii) care
pompeaz\ s=ngele `n ven-
triculi (din etajul inferior).
O frac]iune de secund\ mai
t=rziu, se contract\ [i ven-
triculii, asigur=nd pompa-
rea s=ngelui `n tot organis-
mul. Fa]\ de aceast\ activ-
itate continu\ [i regulat\ a
inimii, cu aproximativ 60-
70 de pulsa]ii pe minut, `n
stare de repaus, pot s\
apar\ aritmii cardiace ca
deregl\ri ale ritmului de
contrac]ie.
Exist\ situa]ii de cre[te-
re a frecven]ei ritmului car-
diac (tahicardia) sau de re-
ducere a num\rului de b\-
t\i sub valorile normale
(bradicardia). ~n unele ca-
zuri, se constat\ o succe-
siune neregulat\ a b\t\ilor
inimii `nso]ite de extrasis-
tole, sub forma unor con-
trac]ii suplimentare care
tulbur\ succesiunea regu-
lat\ a contrac]iilor (o b\taie
`n plus urmat\ de o pauz\).
~n crizele de extrasis-
tole, bolnavul resimte, mai
ales, pauza [i se sperie.
Aceste crize pot s\ survin\
zilnic, mai ales dup\ o
mas\ excesiv de `nc\rcat\,
c=nd stomacul prea plin
preseaz\ asupra inimii.
Concomitent apar fibrila-
]iile atriale, manifestate
prin tremur\turi dezordo-
nate ale fibrelor mu[chiu-
lui cardiac.
~n func]ie de intensi-
tatea b\t\ilor suplimenta-
re ale inimii fa]\ de ritmul
normal, bolnavul le per-
cepe sub form\ de pal-
pita]ii, uneori cu dureri `n
piept, `n]ep\turi, `nso]ite
de ame]eli, oboseal\ [i, mai
rar, blocaje respiratorii.
Exist\ foarte mul]i fac-
tori care conduc la declan-
[area aritmiilor cardiace:
mese copioase, balon\ri
abdominale, excese `n con-
sumul de cafea, alcool [i
tutun, surmenaj fizic [i in-
telectual, anemie, st\ri de
stres, enervare brusc\, hi-
peremotivitate, menopau-
z\, hipoglicemie, tulbur\ri
endocrine (hipertiroidie),
ridicare brusc\ `n picioare
[i consum necontrolat de
medicamente antidepre-
sive sau pilule de sl\bit.
Aritmiile sunt provo-
cate, frecvent, de unele boli
cardiace (cardiopatie is-
chemic\, leziuni valvulare,
infarct miocardic, insufi-
cien]\ respiratorie, steno-
z\ mitral\, cardit\ reuma-
tic\, tahicardie, bradi-
cardie, hipotensiune arte-
rial\) care constituie un
risc crescut pentru men]i-
nerea s\n\t\]ii, mai ales
la persoanele `n v=rst\ de
peste 40 de ani.
Tahicardia necesit\
tratament de urgen]\
Const\ din accelerarea
ritmului cardiac la valori
`ntre 100-160 de pulsa]ii pe
minut, comparativ cu li-
mita fiziologic\ normal\ de
60-70 de b\t\i pe minut, cu
varia]ii `n func]ie de v=rsta
[i sexul persoanei.
La bebelu[i, tahicardia
poate s\ apar\ din cauza
unor tulbur\ri func]ionale
ale sistemului nervos. A-
ceste tulbur\ri au debut
brusc [i repercursiuni se-
vere asupra st\rii generale
de s\n\tate (agita]ie, tegu-
mente cenu[ii). F\r\ un
tratament de urgen]\, `n
maximum 48 de ore, poate
s\ intervin\ insuficien]a
cardiac\ cu blocaj respira-
tor [i cardiac (mare aten]ie
la mamele care las\ copiii
s\ ]ipe pentru a-[i `nt\ri
pl\m=nii !).
~n declan[area tahi-
cardiei, intervin diferi]i fac-
tori de stres, eforturi fizice
[i intelectuale, emo]ii puter-
nice, st\ri de excita]ie ner-
voas\, insomnii, febr\ ridi-
cat\, unele afec]iuni car-
diovasculare (insuficien]\
cardiac\, malforma]ii con-
genitale ale inimii, mio-
cardit\, hemoragii), boli
glandulare (hipertiroidism),
digestie `ngreunat\, focare
de infec]ii (amigdalit\, den-
tare), intoxica]ii (cu alcool,
tutun, cafea etc.) sau dup\
tratamente cu miofilin\,
efedrin\, adrenalin\ [i alte
tonice cardiace. Bolnavii de
tahicardie acuz\ palpita]ii
[i jen\ `n zona inimii, a-
me]eli, gre]uri, m=ini [i pi-
cioare reci.
Bradicardia apare
frecvent la v=rstnici
Bradicardia reprezint\
o diminuare a ritmului
cardiac sub 60 de b\t\i pe
minut, f\r\ afectarea frec-
ven]ei. ~n cazuri rare, rit-
mul cardiac scade sub 40
de pulsa]ii pe minut, chiar
la 20-30 de b\t\i, c=nd bol-
navul `[i pierde cuno[tin]a
din cauza unei irig\ri insu-
ficiente a ]esutului specific
din miocard, ceea ce poate
fi fatal.
Adul]ii tineri [i s\n\-
to[i, precum [i sportivii bi-
ne antrena]i, cu mare ca-
pacitate de efort, au frec-
ven]a cardiac\ `n repaus la
valori sub 60 de pulsa]ii pe
minut. Valori reduse se
constat\ [i la persoanele `n
v=rst\ (peste 65 de ani), `n
timpul somnului, sau la
sarcina femeilor.
Printre cauzele care de-
termin\ bradicardia sunt
men]ionate unele afec]iuni
cardiace (hipertensiunea
intracranian\ [i arterial\,
infarctul miocardic, endo-
cardita, sarcoidoza, opera-
]iile pe cord), tulbur\ri en-
docrine (hipotiroidism), di-
abet zaharat, colesterol
ridicat, febr\ tifoid\, icter,
demineralizarea organis-
mului, nivel crescut de
potasiu (hiperpotasemie),
intoxica]ii cu nicotin\,
plumb sau digital\, vome,
tuse, obezitate, sedenta-
rism sau statul prelungit
`n picioare (ortostatism) [i
administrare `n exces a
unor medicamente de sin-
tez\ pentru bolile cardiace
(betablocante, antiarit-
mice, digoxin\ etc.).
Principalele simptome
ale bradicardiei sim]ite de
bolnav sunt: ame]eli, pre-
sincop\ [i sincop\ (le[in),
oboseal\ la efort, dispnee,
palpita]ii, angin\ pecto-
ral\, edeme la nivelul glez-
nelor [i dificult\]i de con-
centrare [i de respira]ie.
Uneori, accesele de ritm
survin brusc (fibrila]ie a-
trial\ paroxistic\ [i tahi-
cardie paroxistic\) sau se
instaleaz\ progresiv (fi-
briloflutter). Testarea arit-
miei se face prin electro-
cardiogram\ (EKG), dife-
ren]iind: EKG de repaus,
EKG de efort, EKG de 24
de ore (Holter) [i EKG
transtelefonic\.
Tratamentele
fitoterapeutice
Sunt procedee care ac-
]ioneaz\ `n mai multe di-
rec]ii, influen]=nd at=t rit-
mul cardiac, c=t [i vasodi-
lata]ia arterelor [i a ve-
nelor, cu rol `n reglarea
circula]iei periferice.
Principalele specii de
plante medicinale, cu rol `n
tratamentele aritmiilor, in-
tervin `n reducerea frec-
ven]ei pulsului [i cu ac]iuni
antispastice [i sedative
asupra tulbur\rilor neuro-
vegetative care deregleaz\
ritmul cardiac, palpita]iile
[i nevrozele cardiace.
Se administreaz\ sub
form\ de infuzii, decocturi
sau tincturi, `n momentul
crizelor, de preferat seara
la culcare:
a Talpa g=[tei sub
urm\toarele forme:
- Infuzie dintr-o linguri]\
herba uscat\ [i m\run]it\
la 250 ml ap\ clocotit\; se
infuzeaz\ 5 minute [i se
beau dou\ ceaiuri ne`ndul-
cite pe zi (diminea]a [i sea-
ra), timp de o s\pt\m=n\,
av=nd efecte calmante `n
afec]iunile cardiace, pertur-
bate de stresuri [i sup\r\ri;
- Tinctur\ din 20 g her-
ba uscat\, macerat\ timp
de 7-8 zile `n alcool 700; se
strecoar\ [i se iau c=te 20-
30 de pic\turi, de 2-3 ori pe
zi, `nainte de mese. Are
efect de `nl\turare a st\ri-
lor de excita]ie cerebral\,
produce relaxarea muscu-
laturii netede a cordului [i
a vaselor [i regleaz\ pre-
siunea sanguin\.
a P\ducel sub form\ de:
- Infuzie din 1 linguri]\
amestec de flori, frunze [i
fructe uscate la 200 ml ap\
`n clocot; se infuzeaz\ 10
minute [i se bea o can\ pe
zi, frac]ionat\ `n 3-4 repri-
ze, cu efect de completare a
tratamentului cu digitalice;
- Tinctur\ din 20-30 g
flori [i frunze puse la ma-
cerat timp de 7-8 zile `n al-
cool 700; se strecoar\ [i se
iau c=te 15-20 pic\turi, de
3 ori pe zi ;
- Pulbere din flori [i
frunze uscate [i m\cinate
din care se ia c=te un v=rf
de cu]it pe zi, ce se ]ine sub
limb\.
Aceste forme de trata-
mente dau bune rezultate
`n tulbur\rile de ritm car-
diac, `n eliminarea extra-
sistolelor [i a palpita]iilor
[i `n `nl\turarea acceselor
de tahicardie paroxistic\,
fiind folosite `n cure ce
dureaz\ p=n\ la dispari]ia
aritmiilor.
a Odolean:
- Infuzie din 1 linguri]\
r\d\cini uscate [i m\-
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
cinate la 250 ml ap\ clo-
cotit\; se las\ vasul aco-
perit 15 minute [i se bea o
can\ `n cursul zilei, frac-
]ionat\ `n 2-3 reprize, a-
v=nd efecte sedative, mai
ales `n palpita]ii;
- Tinctur\ din 20 g
r\d\cini uscate, macerate
`n alcool 700, timp de 8 zile;
se iau c=te 15-20 de pi-
c\turi de 2-3 ori pe zi;
- Pulbere din r\d\cini us-
cate [i m\cinate din care
se ia c=te un v=rf de cu]it,
de 3 ori pe zi.
a Ungura[:
- Infuzie din 1-2 lin-
guri]e herba uscat\ la 250
ml ap\ `n clocot care se in-
fuzeaz\ 15-20 de minute;
se beau c=te 2-3 c\ni pe zi,
av=nd efecte pozitive `n
reglarea ritmului cardiac.
a Saschiu:
- Infuzie dintr-o lin-
guri]\ herba uscat\ la 250
ml ap\ clocotit\; se infu-
zeaz\ 10-15 minute [i se
beau pe parcursul unei
zile, av=nd ac]iuni `n
diminuarea ritmului car-
diac, reducerea hipertensi-
unii arteriale [i `n oxi-
genarea creierului.
a Lavand\:
- Ulei eteric din care se
iau c=te 20-30 de pic\turi
`n pu]in\ ap\, de 2-3 ori pe
zi, cu 20-30 de minute
`nainte de mesele princi-
pale, `ntr-o cur\ de 2-3
s\pt\m=ni pe lun\.
a Dege]el ro[u:
- Tinctur\ glicero-al-
coolic\ din care se iau c=te
10-15 pic\turi pe zi, timp
de 2-3 zile, urmate de un
regim de `ntre]inere cu 3-5
pic\turi pe zi, av=nd
ac]iune cardiotonic\, indi-
cat\ `n fibrila]ie [i insufi-
cien]\ cardiac\.
a Rozmarin:
- Solu]ii hidroalcoolice,
ulei volatil sau unguente,
aplicate sub form\ de frec-
]ii u[oare `n zona inimii, cu
rol `n vindecarea durerilor
de angin\ pectoral\, tul-
bur\ri de ritm cardiac,
`n]ep\turi `n inim\, ten-
din]e de sufocare.
Amestecuri de plante
- Se folosesc combina]ii
de specii diferen]iate `n
func]ie de natura afec]iu-
nilor inimii. Plantele mai
frecvent utilizate sunt:
p\ducel, odolean, talpa
g=[tei, dege]el, v=sc, un-
gura[, roini]\, troscot,
ment\, tei etc.
Apiterapia recomand\
macerat din miere de al-
bine [i propolis, cu adaus
de usturoi, care se consu-
m\ 1-2 luni pe trimestru.
Regimul alimentar
Se recomand\ fulgi de
ov\z sau de orz, macerat
din coji de ou\ cu drojdie
de bere (consumat timp de
1-2 s\pt\m=ni pe lun\),
ulei vegetal, c\rbune de
lemn sau cenu[\ vegetal\.
~n evitarea aritmiilor
cardiace, un rol important
`l au ionii de potasiu (cu rol
antagonist fa]\ de ionii de
sodiu). Al\turi de magne-
ziu, cationii de potasiu asi-
gur\ o bun\ func]ionare a
mu[chilor inimii, a siste-
mului nervos [i o atenuare
a hipertensiunii, contribu-
ind la reglarea excitabi-
lit\]ii neuromusculare [i a
contrac]iilor musculare la
nivelul inimii, prin men-
]inerea poten]ialului elec-
tric al sistemului nervos [i
al transmisiei impulsurilor
nervoase `n tot corpul.
Surse bogate `n potasiu
sunt unele legume (ustu-
roi, spanac, p\st=rnac, car-
tofi noi, dovlecei) [i fructe
proaspete (dovleac, coac\-
ze negre, prune, banane,
smochine).
O mare aten]ie se impu-
ne la consumul de alcool.
Regimul de via]\
~n timpul crizelor car-
diace, bolnavul va sta `n
repaus la pat [i va primi
un pahar cu ap\ `ndulcit\,
luat\ prin `nghi]ituri rare.
Se va face un masaj u[or
pe globii ochilor, cu pleoa-
pele `nchise, `n timp ce bol-
navul va respira profund.
~ntre crize se combate con-
stipa]ia [i se vor evita efor-
turile fizice [i intelectuale,
stresurile, emo]iile [i abu-
zurile alimentare. a

Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Adresa redac]iei: Ia[i: Str. Talpalari nr. 12, etaj 1. Telefon:
Ionu] BURSUC, Bogdan CRON}, Oana NISTOR, 0232/406.224, fax: 0232/406.225; email: info@ziarullumina.ro
Oana RUSU, Cezar }|B+RN|

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:

S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC|
DIRECTOR EDITORIAL: Cristian DUMITRIU figureaz\ `n Catalogul Presei Centrale
Florin ZAMFIRESCU
Foto : NONY
la nr. 19234
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la
Corectura : Georgeta APOPEI oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ ]ara, p=n\ pe data de 20 a lu -
Nicolae HULPOI nii `n curs pentru luna urm\toare.
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): EDITOR : SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Cristina LECA Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69

Publica]iile LUMINA sunt ini]iative editoriale ale laicatului ortodox, sprijinite de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei

16
Pagina copiilor
Lacrimile Maicii Domnului dintr-u
un crin alb
{i de atunci p=n\ ast\zi, crinul culege
`n potirul s\u cele dint=i lacrimi de rou\ ale
dimine]ii, tot a[a cum scufia micului Iisus a
cules sfintele lacrimi ale Sfintei Sale Maici
CM
YK
Andrei [i piticul „Te Rog“
A fost odat\, ca nicioda-
t\… ca-n orice poveste. A
fost odat\ un b\ie]el pe ca-
re-l chema Andrei. Andrei e-
ra un copil ca to]i copiii: nici
prea cuminte, nici prea ne-
ascult\tor, nici prea lini[tit,
dar nici prea neast=mp\rat,
ce mai, ca fiecare dintre voi.
Dar fiind pu]in cam `nc\-
p\]=nat din fire, Andrei a-
vea o mare problem\: nu vo-
ia nici `n ruptul capului s\
spun\ cuvintele magice: „te
rog“. ~n loc de „mam\, `mi
dai, te rog, ap\?“, spunea
„mam\, d\-mi ap\!“. ~n loc
de „tat\, m\ aju]i, te rog, s\
m\ `mbrac?“, spunea „tat\,
ajut\-m\ s\ m\ `mbrac!“ [i
tot a[a. P\rin]ii au `ncercat
`n fel [i chip s\-l `nve]e s\
spun\ aceste cuvinte min-
unate [i at=t de simple: „te
rog“. Nimeni nu [tia din ce
motiv Andrei nu voia s\ le
rosteasc\. Parc\ s-ar fi cer-
tat c=ndva cu ele. Nimic nu
reu[ea s\-l conving\.
P\rin]ii, ca orice p\rin]i,
dup\ multe `ncerc\ri, de[i
Andrei nu rostea cuvintele
magice, f\ceau ce le cerea
acesta.
P=n\ `ntr-o zi…
„Numele meu
este «Te rog»“
De diminea]\, Andrei fu-
sese parc\ mai neascultator
CM
YK
Poruncise Irod s\ fie
omor=]i to]i pruncii sub
trei ani. {i acum, de la un
cap\t la altul al Betleemu-
lui, mi[unau c\l\ii. Fierul
s\biilor mustea de s=nge
nevinovat. Mamele dez-
n\d\jduite pl=ngeau [i
blestemau. Durerea umbla
pe drumuri, gem=nd `n
zdren]e… . Irod spera ca
printre pruncii uci[i s\ fie
[i Cel a C\rui na[tere o ves-
tiser\ cei trei magi veni]i
din `ndep\rtatul R\s\rit.
~n vreme aceasta, Iosif
str\b\tea pustiul, du-
c=nd de c\p\stru asinul
pe care c\l\torea Maria
cu micul Iisus `n bra]e.
Fugeau de urgie. Spaima
`i gonea, ar[i]a le topea
puterile, n\d\jdea `i che-
ma [i `nt\rea. La amiaz\,
c=nd nisipul fierbea sub
soarele `ncins, asinului i
se muiar\ genunchii. Io-
sif se opri, ajut\ pe Maria
s\ coboare [i o sf\tui s\
se odihneasc\ c=teva cli-
pe la umbra rar\ a unor
spini. Ea se a[ez\ jos s\
hr\neasc\ pruncul. Iosif
r\mase `n piciore [i pri-
vea `n dep\rtare, `ncer-
c=nd s\-[i ascund\ neli-
ni[tea. Pruncul sugea,
dormind, cu gura rumen\
ca m\rgeanul, iar de sub
scufia alb\ buclele ie[eau
arunc=nd `mprejur o cu-
nun\ de raze aurii. Pri-
vindu-L, ochii Mariei se
umezir\. Ce le f\cuze co-
pilul, oare? Cu ce le gre-
[ise? De ce ~l prigoneau?
Ridic\ ochii, privind `n
zare. Privirea ei `nt=lni o
vedenie grozav\... La-
crimi grele [i fierbin]i
c\zur\ pe scufia [i obrazul
copilului. Iisus se trezi
De c=te ori este chemat, piticul „Te rog“ vine
`n ajutor cu o `ntreag\ ceat\ de pitici
ca niciodat\. Neast=mp\rat,
obraznic, nimic nu-i era pe
plac. Mama era foarte sup\-
rat\ pe el. La un moment
dat, Andrei `i spuse:
- Mama, mi-e foame, d\-mi
de m=ncare!
- Nu a[a se cere un lucru,
`i r\spunse mama.
- {tii bine c\ eu nu spun
cuvintele magice.
- Atunci nu vei primi de
m=ncare.
Obi[nuit c\, p=n\ la
urm\, i se va face pe plac,
Andrei continu\ s\ cear\ de
m=ncare, `n felul lui. Dar,
de data aceasta, mama era
hot\r=t\:
- P=n\ nu spui „te rog“ nu
prime[ti nimic.
Timpul trecea [i veni ora
somnului de pr=nz. Cum
Andrei era `n continuare `n-
c\p\]=nat, se culc\ fl\m=nd
[i `ncepu s\ viseze.
„Se f\cea c\ p\rin]ii nu-i
mai `ndeplineau nici o do-
rin]\. St=nd a[a, sup\rat, a-
p\ru l=ng\ el un pitic.
- De ce e[ti sup\rat, An-
drei?
- P\rin]ii mei nu `mi mai
fac deloc pe plac. Dac\ le cer
Pagin\ realizat\ de Narcisa BALABAN
CM
YK
C=nd Maria a vrut s\ ia scufia copilului din
spin, r\mase locului uimit\. Tulpina spinului se
pref\cuse `n lujer verde [i `n locul `n care st\tuse
scufia str\lucea o floare alb\ ca z\pada, deschis\
ca un potir de cristal.
sub ploaia lacrimilor, ~[i
privi mama [i duse m=-
nu]a Lui mic\ la obrazul ei
`n chip de m=ng=iere. Iosif
o `ntreb\: de ce pl=ngi tu,
Marie? Maria nu r\spun-
se [i v\z=nd scufia ud\ de
lacrimi, o scoase de pe ca-
pul copilului [i o puse la
uscat pe spinul rar, l=ng\
care se odihneau. Vremea
nu sta pe loc, a[a c\ Iosif
m=ng=ie asinul, `ncu-
raj=ndu-l [i ajut\ Mariei
s\ se ridice [i s\ se preg\-
teasc\ de drum. Aveau
cale lung\ de f\cut. C=nd
Maria a vrut s\ ia scufia
copilului din spin, r\ma-
se locului uimit\. Tulpina
spinului se pref\cuse `n
lujer verde [i `n locul `n
care st\tuse scufia str\-
lucea o floare alb\ ca z\-
pada, deschis\ ca un po-
tir de cristal. Lu\ scufia
[i o puse pe capul pruncu-
lui Care `i z=mbi tainic.
~n]elese c\ era o minu-
ne menit\ s\-i dea curaj,
s\-i sporeasc\ n\dejdea.
Iosif, f\r\ s\ b\nuiasc\
nimic, potrivi c\p\strul
asinului [i urc\ pe cei doi
`n [a. Plecar\ la drum.
Sf=nta Maic\ `[i desf\cu
p\rul care luase toat\ mi-
reasma minunatei flori
albe [i feri `n umbra lui
capul pruncului Iisus de
ar[i]a pustiei. {i de a-
tunci p=n\ azi, crinul cu-
lege `n potirul s\u cele
dint=i lacrimi de rou\ ale
dimine]ii, tot a[a cum
scufia micului Iisus a cu-
les sfintele lacrimi ale
Sfintei Sale Maici. (Ilea-
na VASILESCU, Poves -
tiri pentru copii dup\
tradi]ia ortodox\, Editura
Sophia, Bucure[ti)
s\-mi dea ceva, nu-mi dau,
dac\ le cer s\ fac\ ceva pen-
tru mine, nu fac. Sunt foarte
sup\rat.
- Numai pentru at=t?!, se
mir\ piticul. Tu [tii c\ noi,
piticii, avem puteri magice
[i c\ suntem [i foarte buni
prieteni cu copiii?
- Nu [tiam.
- Ei bine, a[a este. {i ca
s\-]i dovedesc, am s\ te
ajut, dar trebuie s\ faci ce-]i
spun. Vrei?
- Da, cum s\ nu.
- Ascult\-m\ bine. De c=-
te ori vrei ca p\rin]ii s\ fac\
ceva pentru tine, tu nu tre-
buie dec=t s\-mi roste[ti nu-
mele. Eu te voi auzi oriunde
a[ fi [i atunci, m\ voi face
mic, mic, mic de tot, voi
zbura l=ng\ urechea lor [i le
voi [opti s\ fac\ ce le ceri. Ei
vor crede c\ vorbele mele
sunt g=ndurile lor [i m\ vor
asculta. Simplu, nu?
- Foarte simplu. ~]i mul-
]umesc mult. Dar nu mi-ai
spus cum te cheam\.
- A, da, uitasem. Numele
meu este „Te rog“. Am ple-
cat. La revedere [i nu uita
c\ te voi ajuta `ntotdeauna.“
Duminic\, 28 ianuarie 2007
Ascult\-]]i inima!
Cum au devenit Dalia
[i Bogdan buni prieteni
A fost odat\ ca nicioda-
t\ o feti]\ care era iubit\
de toat\ lumea, nu doar
pentru c\ era foarte fru-
moas\, ci [i pentru c\ era
de[teapt\ la cei 5 ani[ori
ai ei. {tia s\ citeasc\ [i s\
scrie...P\rin]ii ei erau cei
mai ferici]i, pentru c\ feti-
]a lor era foarte adorat\
de toat\ lumea. Fericirea
lor nu avea s\ dureze mult
pentru c\, `ntr-o zi
`nsorit\ de var\, un om
r\u a r\pit-o pe micu]a
Dalia. P\rin]ii erau dis-
pera]i, nu [tiau ce s\ fac\.
Au anun]at poli]ia, `ns\ [i
aceasta era neputincioas\,
se p\rea c\ ho]ul nu era
din ora[, era un necunos-
cut. B\iatul vecinilor avea
o simpatie foarte mare
pentru Dalia, [i, de aceea,
dispari]ia ei l-a indispus
foarte r\u. Singurul loc `n
care acesta se putea des-
tinde de tot era `n mijlocul
p\durii de la marginea
ora[ului. Acolo, sub un
stejar mare [i puternic,
b\iatul se g=ndea la Da-
lia... . O lacrim\ s\rat\ `i
picura pe obraji, v=ntul
`ncepu s\ bat\ puternic,
totul p\rea straniu, o voce
ca de z=n\ se auzi de un-
deva de sus. Aceasta `i
zicea b\iatului s\ o caute
pe Dalia `n locul unde ni-
meni nu a mai p\[it de-
mult. Mesajul a fost pe
moment cam `n cea]\ pen-
a JOCURI a JOCURI a JOCURI a
„A mers! Am un
prieten minunat“
Andrei se trezi din somn.
G=ndul `i era numai la pri-
etenul lui din vis. Se g=ndi
s\-l `ncerce. Merse `n buc\-
t\rie, unde se afla mama sa,
[i-i spuse:
- Mama, mi-e foame, `mi
dai s\ m\n=nc? {i imediat
dup\ aceea, rosti numele pi-
ticului: „Te rog“.
Atunci se petrecu un lu-
cru nemaipomenit. Mama
st\tu pu]in, cu spr=ncenele
ridicate [i foarte atent\, de
parc\ nu [tia ce se `nt=m-
pl\. Andrei z=mbi. El [tia c\
prietenul s\u, pe care nu-l
vedea de mic ce se f\cuse, `i
spunea mamei s\-i dea de
tru b\iat, `ns\ dup\ nici
c=teva secunde `[i aminti
de ferma domnului Dra-
go[, care, de mai bine de 4
ani, nu era locuit\. Era o
ferm\ cu aspect pl\cut pe
dinafar\, `ns\ `n interior
nu se z\reau dec=t p=nze
de p\ianjen. B\iatul l\s\
mamei un bilet `n care o
anun]a c\ merge la sc\l-
dat cu b\ie]ii. Pe drumul
care p\rea c\ se `ngus-
teaz\ cu fiecare pas, nu
era nimeni, era lini[te
deplin\. La c=]iva metri `n
fa]\ se vede ferma. Ajuns
`n fa]a u[ii, b\iatul p\[e[-
te speriat, sc=r]=itul u[ii
face totul [i mai misterios.
La un moment dat, `n fa]\
z\re[te un elastic de p\r
care sem\na perfect cu al
Daliei, `l ridic\ de jos [i
continu\ s\ mearg\... La
etaj nu a g\sit nimic, a-
cum coboar\ `n pivni]\, `n
fa]\ se vede o umbr\ mic\
ce tremur\ parc\, el gr\-
be[te pasul, se aproprie,
[i...o g\seste pe Dalia,
foarte speriat\. Dup\ c=-
teva minute, Dalia [i Bog-
dan se `ndreptau spre ca-
s\. Ho]ul a fugit, l\s=nd-o CM
acolo; se sim]ea `nconju- YK
rat. To]i au fost minuna]i
de miracolul care se `n-
t=mplase, lucrurile au
reintrat `n normal destul
de repede, iar Dalia [i
Bogdan au devenit foarte
buni prieteni... . a
m=ncare. {i, `ntr-adev\r,
mama `i r\spunse:
- Da, dragul meu.
„A mers! Am un prieten
minunat“, g=ndi Andrei. Du-
p\ ce a m=ncat tot, a ie[it
afar\ [i le-a povestit tuturor
prietenilor despre piticul
„Te rog“, prietenul lor. Bine-
`n]eles c\ to]i care aveau
c=teodat\ probleme ca cea a
lui Andrei, l-au chemat pe
pitic `n ajutor. Iar piticul
abia a[tepta asta. De fiecare
dat\, se f\cea mic, mic de
tot, zbura l=ng\ urechile p\-
rin]ilor, [i nu numai, dar le
[i [optea s\ fac\ ceea ce le
cereau copiii (bine`n]eles c\
numai dac\ acel lucru nu e-
ra peste puterile celor mari).
Nu crede]i, copii? ~ncerca]i
[i voi! (www.parinti.com)
 CM
YK

Luni,
29 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 22 (623) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Via]a unei parohii Protec]ie pentru zecile

cu biseric\ de mii de copii cu p\rin]i
PAGINA 16

PAGINA 5
`n construc]ie pleca]i în str\in\tate

~nc\lzirea global\ va
schimba radical Rom=nia
a Este clar c\ `n contextul actual de dezvoltare a industriei [i a transporturilor, efectul de ser\ nu mai poate fi Subven]ia de 20%
controlat total a ~ntruc=t Rom=nia nu va fi scutit\ de schimb\rile previzibile `n clima mondial\, toate autorit\]ile ar putea fi folosit\
locale [i na]ionale vor trebui s\ cunoasc\, `n detaliu, modul eficient de ac]iune `n cazurile extreme de inunda]ii pentru ob]inerea
n\valnice, tornade, secete excesive [i alunec\ri de teren a Se prevede c\, `n anul 2007, regimul pluviometric va unui credit ipotecar
fi cu 30-70% sub mediile multianuale a Nu se exclude ideea c\ `n locul lanurilor de porumb, care nu rezist\ la
PAGINA 6
condi]iile de temperaturi ridicate, ]\ranii anului 2030 se vor ocupa cu planta]ii de portocali a PAGINILE 8-9

CM
T\riceanu acuz\ SRI
CM
YK YK

c\ `l favorizeaz\
pe Traian B\sescu
PAGINA 7

Pentru un [ofer,
privarea de somn este
la fel de nociv\ ca [i
consumul de alcool
PAGINA 11

POZA ZILEI M=ine, z\pad\ abundent\ [i v=nt puternic

Administra]ia Na]ional\ de Me-
teorologie (ANM) a emis ieri pentru
Lumina
13 jude]e o avertizare meteoro-
logic\, cod portocaliu, pentru ast\zi,
zi `n care va ninge viscolit `n Mara-
angajeaz\
mure[, Cri[ana, Banat, Transilva-
nia, jum\tatea de nord a Moldovei [i
zona montan\, iar cantit\]ile de ap\
reporter
vor dep\[i local 30 l/mp, informeaz\
ANM. ~n Carpa]ii Occidentali [i Ori- Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
entali vor fi posibile, izolat, cantit\]i lectivul de redac]ie [i organizeaz\
de peste 50 l/mp. un concurs de preselec]ie pentru
Pentru cod portocaliu sunt prog- ocuparea unui post de reporter.
nozate fenomene meteorologice pe- Condi]ii:
riculoase de intensitate mare (v=nt, - studii superioare (`n an ter-
ploi abundente, desc\rcari electrice, minal sau finalizate);
grindin\, canicul\, ger). Alte nou\ - experien]a `n jurnalism [i cu-
jude]e au fost avertizate pentru in- no[tin]ele teologice pot constitui
tervalul 28 ianuarie - 30 ianuarie, un avantaj.
noaptea de ast\zi spre m=ine, valo- iza o vreme geroas\ `n nordul [i cen- CV-urile se depun la sediul re-
c=nd v=ntul va prezenta, temporar,
dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
intensific\ri `n toate regiunile. ~n rile termice (-10 grade) vor caracter- trul ]\rii. a
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.
~n Finlanda a ap\rut un roman com-
pus `n totalitate din SMS-uri. ~n romanul
care num\r\ peste 300 de pagini sunt
adunate mii de SMS-uri, puse `n ordine
100 de medici `[i fac actele pentru a pleca din ]ar\ Meteo
cronologic\. Romanul prezint\ povestea Ministrul S\n\t\]ii, Eugen Ni- acest an o situa]ie exact\, pentru cazurile a [apte medici care revin [i

unui finlandez care lupt\ pentru postul
de director al unei companii IT [i care
pleac\ `ntr-o c\l\torie prin Europa [i
India. Din Finlanda, `n decembrie 1993,
a fost trimis primul SMS din lume. a
col\escu , a declarat, s=mb\t\,
`ntr-o conferin]\ de pres\, c\ o
sut\ de medici au solicitat, de la
`nceputul anului, actele necesare
pentru a pleca din ]ar\. Potrivit
lui Nicol\escu, ministerul are din
U
c\ sunt o serie de acte ce li se cer, au solicitat acte pentru a lucra din
printre care [i echival\ri de nou `n Rom=nia“, a spus Nicol\escu, Precipita]ii
studii. care a ad\ugat c\ Ministerul se pre-
„De la `nceputul anului, avem o ocup\ de acest subiect, `nregistr=nd maxima 5 °C
sut\ de solicit\ri. Dar avem zeci de o cre[tere spectaculoas\ de salarii, minima -7
7 °C
mii de medici `n Rom=nia. Avem [i de p=n\ la 40%. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Luni, 29 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXVI)
Mitropolitul
Teodosie al }\rii
Române[ti
(1658-1672;
1679-1708) (I)
Unul dintre ierarhii de
seam\ ai Ungrovlahiei,
Teodosie, s-a n\scut `n au-
gust 1620. La o dat\ r\-
mas\ necunoscut\ a intrat
`n monahism la M\n\s-
tirea Cozia. Datorit\ vie]ii
[i calit\]ilor sale, Teodosie
a fost ales egumen al M\-
n\stirii Arge[, fiind men-
]ionat pentru prima oar\
`n aceast\ demnitate `n
1662. Aici va r\mâne pâ-
n\ la alegerea sa `n scau-
nul mitropolitan al }\rii
Române[ti, fiind hirotonit
`n ziua hramului Catedra-
lei mitropolitane, 21 mai
1668. Cu toate c\ p\storia
lui a fost una dintre cele
mai lungi din istoria Bise-
ricii noastre, ea n-a fost
lini[tit\, datorit\ tulbur\-
rilor politice. La doar [ase
luni dup\ alegerea sa,
Teodosie `mpreun\ cu unii
dintre boierii nemul]umi]i
i-au cerut domnitorului
Radu Leon s\ alunge pe
to]i grecii din ]ar\. Urma-
rea a fost c\ domnitorul a
fost mazilit (1669) [i
`nlocuit cu Antonie Vod\
din Pope[ti (1669-1672).
~n timpul acestuia, Teodo-
sie a participat la rejude-
carea procesului uciga[ilor
postelnicului Constantin
Cantacuzino, omorât din
porunca lui Grigorie Ghi-
ca. ~ns\ dup\ `nl\turarea
din tronul ]\rii a lui Anto-
nie Vod\, la conducerea
Ungrovlahiei a ajuns chiar
Grigorie Ghica [i pentru
mitropolit a `nsemnat `n-
ceputul unei perioade difi-
cile. Noul domnitor a `nce-
put prigoana `mpotriva
Cantacuzinilor [i a sus]i-
n\torilor lor, `ntre ace[tia
num\rându-se [i mitropo-
litul Teodosie. Cronicile
vremii consemneaz\ fap-
tul c\ „atuncea [i pe p\-
rintele vl\dica-l scoaser\
din scaun cu mare necin-
ste [i-l trimiser\ la zatoce-
nie, aruncându-i [i multe
prih\ni“. Dup\ ce a fost
`nl\turat din scaunul mi-
tropolitan, Teodosie a fost
surghiunit, se pare, mai
`ntâi la M\n\stirea Tis-
mana, apoi la M\n\stirea
Cozia (foto) [i apoi, din
nou, la Tismana. Aici,
Teodosie a petrecut [apte
ani „cu dor mare pentru
vl\dicie“, apelând la to]i
cei care l-ar fi putut ajuta.
~ncerc\rile sale au fost
zadarnice atât timp cât
}ara Româneasc\ a fost
condus\ de Grigorie Ghica
[i Gheorghe Duca (1673-
1678). (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
EVANGHELIA ZILEI
Dumnezeu dore[te
`ndreptarea p\c\tosului
Iisus a spus: „Lua]i
seama la voi `n[iv\. C\
v\ vor da `n adun\ri [i
ve]i fi b\tu]i `n sinagogi [i
ve]i sta `naintea con-
duc\torilor [i a regilor,
pentru Mine, spre m\rtu-
rie lor. Ci mai `ntâi Evan-
ghelia trebuie s\ se pro-
pov\duiasc\ la toate nea-
murile. Iar când v\ vor
duce ca s\ v\ predea, nu
v\ `ngriji]i dinainte ce
ve]i vorbi, ci s\ vorbi]i
ceea ce se va da vou\ `n
ceasul acela. C\ci nu voi
sunte]i cei care ve]i vorbi,
ci Duhul Sfânt. {i va da
frate pe frate la moarte [i
tat\ pe copil [i copiii se
vor r\zvr\ti `mpotriva
p\rin]ilor [i `i vor uci-
de. {i ve]i fi urâ]i de to]i
pentru numele Meu; iar
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Aducerea moa[telor
Sfântului Sfin]it
Mucenic Ignatie
Teoforul
Sfântul Mucenic Igna-
tie, purt\torul de Dum-
nezeu (Teoforul) a fost al
doilea episcop al An-
tiohiei `n timpul `mp\ra-
tului roman Traian
(98-117). ~mpreun\ cu
Policarp, episcopul Smir-
nei, au fost ucenici ai
Sfântului Evanghelist
CALENDARUL ZILEI
cel ce va r\bda pân\ la
urm\, acela se va mân-
tui.“ (Marcu 13, 9-13)
***
Ieri `n toate bisericile
s-a citit fragmentul evan-
ghelic „a vame[ului [i a
fariseului“. A[a `ncepe
perioada de preg\tire
pentru Postul Mare a
R\stignirii [i ~nvierii
Domnului nostru Iisus
Hristos. Duminicile care
preced `nceputul Postului
Mare sunt urm\toarele:
duminica vame[ului [i a
fariseului; duminica fiu-
lui risipitor; duminica
`nfrico[atei judec\]i [i du-
minica izgonirii lui Adam
din rai. Cele patru du-
minici nu au fost alese `n-
ISTORII CU T+LC
Despre un avv\ care a atins des\vâr[irea
Un frate povestea de-
spre avva Sisoe c\ atunci
când era aproape de sfâr-
[it, iar p\rin]ii st\teau
`mprejurul s\u, fa]a i-a
str\lucit ca soarele. Zice:
„Iat\, a venit avva Anto-
nie“. Peste pu]in timp zice
din nou: „Iat\, a venit
corul profe]ilor“. {i iar
Ioan. Sfântul Ignatie a
fost adus `n fa]a `mp\-
ratului [i supus la chinuri
pentru c\ a refuzat s\ re-
nun]e la credin]a cre[-
tin\. Apoi a fost trimis la
Roma s\ lupte `n aren\
cu fiarele s\lbatice, care
l-au sfâ[iat [i l-au mân-
cat. Câ]iva cre[tini au a-
dunat r\m\[i]ele sc\pate
din gura leilor [i le-au
adus la Antiohia. Sfântul
Ignatie Teoforul este
pomenit de Biserica Orto-
dox\ `n fiecare an la data
tâmpl\tor. De la vame[
`nv\]\m c\ inima smeri-
t\ este mai apreciat\ de-
cât posturile de com-
plezen]\ [i rug\ciunile de
fa]ad\. Fiul risipitor ne
arat\ c\ Dumnezeu ne
a[teapt\ s\ ne `ntoarcem,
s\ ne venim `n sine [i cu
mult curaj s\ spunem:
„Tat\ am gre[it“. Dac\ nu
vom face astfel vom ajun-
ge la judecata cea `nfrico-
[at\ a lui Dumnezeu,
unde toate cele ascunse
de noi se vor descoperi.
Atunci vei fi ca Adam iz-
gonit din rai. ~ns\ nu uita
c\ Dumnezeu nu vrea
moartea p\c\tosului, ci
s\ se `ntoarc\ [i s\ fie
viu. (Rubric\ realizat\ de
pr. Dumitru P|DURA-
RU, Radio Trinitas)
fa]a lui a str\lucit foarte
tare. A zis: „Iat\, a venit
corul apostolilor“. Atunci
str\lucirea fe]ei sale s-a
dublat. Dintr-o dat\ p\-
rea c\ vorbe[te cu cineva.
B\trânii l-au iscodit: „Cu
cine vorbe[ti, p\rinte?“.
El a zis: „Au venit `ngerii
s\ m\ ia [i-i rog s\-mi
de 20 decembrie, iar la 29
ianuarie se face pome-
nirea aducerii moa[telor
lui de la Roma la
Antiohia.
Tot `n aceast\ zi, Bi-
serica face pomenirea
Sfin]ilor [apte mucenici,
care s-au s\vâr[it `n Sa-
mosata: Filotei, Iperehie,
Aviv, Iulian, Romano,
Iacob [i Parigorie; a
Sfin]ilor Mucenici Silvan,
episcopul, Luca, diaconul,
[i Mochie, cite]ul; a Sfin-
]ilor Mucenici Sarvil [i
Vevea, sora lui; a Sfântu-
lui Sfin]it Mucenic Varse-
meu, episcopul Edesei; a
Cuviosului Afraat; a
Cuviosului Achepsima [i
a Sfântului Mucenic Di-
mitrie Hiotul.
Mâine, Biserica face
pomenirea † (ro[ie) Sfin-
]ilor Trei Ierarhi: Vasile
cel Mare, Grigorie Teo-
logul [i Ioan Gur\ de Aur.
~n ziua de 29 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1860 – S-a n\scut
Anton Pavlovici Cehov,
medic, scriitor [i dra-
maturg rus (d. 1904);
a 1866 – S-a n\scut
Romain Rolland, scriitor
francez, laureat al Pre-
miului Nobel pentru Li-
teratur\ pe anul 1915 (d.
30 decembrie 1944);
mai `ng\duie s\ m\
poc\iesc pu]in“. B\trânii
`i zic: „Dar nu-]i trebuie
nici o poc\in]\, p\rinte“.
B\trânul le zice: „Drept
s\ v\ spun, nu [tiu dac\
am `nceput vreodat\“. A-
tunci [i-au dat seama c\
atinsese des\vâr[irea.
Apoi fa]a sa a devenit ca
a 1886 – Germanul
Karl Friederich Benz
(1844-1929 a fost breve-
tat pentru fabricarea pri-
mului automobil func]io-
nabil din lume, alimentat
cu benzin\;
a 1890 – S-a n\scut
Boris L. Pasternak, poet,
prozator [i traduc\tor
rus; Premiul Nobel pen-
tru Literatur\ pe 1958 (d.
30 mai 1960);
a 1895 – S-a n\scut
Dumitru D. Ro[ca, filosof,
membru al Academiei
Române (d. 25 aug. 1980);
a 1896 – Doctorul E-
mile Grubbe a utilizat
pentru prima oar\ radia-
]iile pentru a tratata can-
cerul de sân al pacientei
sale Rose Lee din Chicago;
a 1911 – S-a n\scut
Peter von Siemens, in-
dustria[ german, fondato-
rul concernului Siemens
(d. 1986);
a 1916 – Primul R\z-
boi Mondial – Germania
a efectuat primul raid ae-
rian cu aparate „Zeppe-
lin“ deasupra Parisului;
a 1918 – A decedat
Constantin I. Istrati, chi-
mist [i medic, membru [i
pre[edinte (1913-1916) al
Academiei Române. (n. 7
septembrie 1850);
a 1923 – Consiliul de
Mini[tri a aprobat statu-
tul Uniunii Generale a
Industria[ilor din Ro-
mânia (UGIR);
soarele [i to]i s-au cutre-
murat. El le spune: „Pri-
vi]i, a venit Domnul [i
zice: Duce]i vasul (ales) al
pustiului“. ~ndat\ [i-a dat
suflarea, devenind ca un
fulger, iar toat\ `nc\-
perea s-a umplut de bun\
mireasm\. (Pateric, edi-
]ia Polirom, 2005)
a 1926 – S-a n\scut
Tudor Vornicu, celebru
realizator de televiziune
(d. 2 apr. 1989);
a 1947 – URSS sem-
neaz\ Tratatul de pace cu
România (dup\ a doua
conflagra]ie mondial\);
a 1949 – Marea Bri-
tanie recunoa[te statul
Israel;
a 1950 – La Johannes-
burg (Africa de Sud) iz-
bucnesc primele tulbu-
r\ri provocate de politica
rasial\ a Africii de Sud;
a 1981 – S-a dat `n ex-
ploatare cel mai mare pod
de pe Siret, `n zona hidro-
centralei Galbeni;
a 1990 – Simpatizan]ii
FSN iau cu asalt sediile
unor partide, `n Bucu-
re[ti [i `n alte ora[e;
a 1996 – Pre[edintele
francez Jacques Chirac
anun]\ un „sfâr[it defini-
tiv“ al experimentelor nu-
cleare franceze;
a 2001 – Mii de stu-
den]i protestatari din In-
donezia iau cu asalt
Parlamentul [i cer ca pre-
[edintele Abdurrahman
Wahid s\ demisioneze ca
urmare a implic\rii `n
mai multe scandaluri de
corup]ie;
a 2002 – Pre[edintele
american George W. Bush
a declarat Irak, Iran [i
Coreea de Nord drept
„Axa r\ului“. a

LUMEA PIERDUT|
De la aer
la vânt (II)
de Marcel LUTIC
„Vreo stea, când cade din
t\rii,/ f\r\ s\ vrei, spre ea te
]ii,/ [i poala-]i potrive[ti s-o
prinzi./ Lucirea numai i-o
cuprinzi./ {i cump\nind ce e,
ce-a fost./ Noroc `nalt, pornit
cu rost, / ne-ntâmpin\ de sus
prin vânt,/ s\ nu ne-ajung\-n
v\i nicicând“ (Blaga, Umbl\m
pe câmp f\r\ popas).
~n spiritul gândirii arhai-
ce trebuie spus c\ e dificil de
distins `ntre aer [i vânt,
„de[i pe alocuri distinc]ia a-
pare: «la `nceput atârna `n
aer, purtat de vânt, un mun-
te». Se caut\ totu[i o indivi-
dualizare, [i modul cel mai
frecvent este acela de a face
aerul s\ fie suflare divin\ [i
suflet al omului, dar `n aces-
te roluri având o subtilitate
sporit\“ (Gh. Vl\du]escu). ~n
acela[i sens, amintim [i spu-
sele unui cunoscut antropo-
log occidental, G. Durand:
„Aceast\ concep]ie coincide
cu o credin]\ universal\ care
situeaz\ `n aerul respirat
partea privilegiat\ [i purifi-
cat\ a persoanei, sufletul“.
Reiese astfel caracterul ele-
VE{TI BUNE
Concursul „I. P. Culianu“, `nceput de tradi]ie
de Liviu ANTONESEI
C=nd am acceptat s\ fac
parte din juriul primei edi]ii a
Concursului de debut `n eseu
„Ioan Petru Culianu“ al edi-
turii „Polirom“ n-am [tiut ce
m\ a[teapt\! {tiam c\ româ-
nul s-a n\scut poet, c\ devine
prozator, dar nu mi-am imagi-
nat c\ arde at=t de repede
etapele [i devine [i eseist – `n
sensul, mai larg, de autor din
lumea literaturii de idei – a-
proape `n mas\. ~n urma
anun]ului din pres\, `n lunile
ce au urmat p=n\ la atingerea
termenului limit\, au sosit pe
adresa editurii nu mai pu]in
de 87 de manuscrise, din toate
zonele disciplinelor antropo-
logice, de la istoria literaturii
la cea a religiilor, de la sociolo-
gie [i psihologie la [tiin]e
politice, [tiin]ele educa]iei,
studii culturale [i studii eu-
ropene . Dintre acestea, 65 re-
spectau strict toate condi]iile
formale [i au intrat `n concurs.
Dat fiind num\rul mare de
manuscrise, `mpreun\ cu
colegii din juriu am hot\r=t s\
lucr\m `n dou\ etape, s\ se-
lect\m mai `nt=i volumele ce
p\reau premiabile, apoi, s\
`ncerc\m o ierarhizare c=t mai
riguroas\ posibil. Dup\ prima
etap\, munca s-a simplificat
pu]in, dar nu decisiv, pentru
c\ tot am r\mas cu 18 titluri
ce trebuiau ierarhizate! Asta
spune totul nu doar despre di-
mensiunea cantitativ\ a con-
cursului, ci [i despre calitatea
c\r]ilor intrate `n competi]ia
final\.
Am r\mas, deci, cu 18 tit-
luri [i trei premii posibile! 18
[i, ca `ntr-un fel de e[antion
reprezentativ pentru lot, din
mai toate zonele umanioare-
lor. Telefoane, alt\ [edin]\ „`n
plen“ a juriului. Cum facem?
~mp\r]im manuscrisele `n trei
zone tematice [i acord\m un
mentar, primar al aerului,
rolul s\u important avut
`nc\ de la facerea lumii; ne-
`ndoios, „prin suflare, aerul
particip\ la genez\, având,
`n consecin]\, valoare consti-
tutiv\ [i par]ial determi-
nant\“ (Gh. Vl\du]escu). ~n
aceast\ calitate este prezent,
al\turi de foc, ap\ [i p\mânt,
`n toate cosmogoniile antice,
trei aspecte deta[ându-se ca
importan]\. Primul, calm,
aerul fiind un fel de tampon
`ntre p\mânt [i cer, la
egipteni existând chiar un
zeu al atmosferei; energia
acestui zeu i-a fost dat\ `n
urma desp\r]irii for]ate a
celorlalte dou\ elemente,
simbolizate de copiii s\i. Al
doilea aspect ne arat\ ipos-
taza violent\ a aerului, ipos-
taz\ personificat\, `n gen-
eral, de divinit\]ile vântului
[i ale furtunii. ~n sfâr[it, al
treilea aspect, unul mai sub-
til [i mai rar `ntâlnit, face
referire la vitalitatea acestui
element, vitalitate ce se reg\-
se[te `n „prana“, for]a de
via]\ inhalat\ prin respira]ia
de tip yoga.
Anumite civiliza]ii str\-
vechi, precum cele precolum-
biene [i egiptene, diferen]iau
aerul de vânt, aztecii, de
exemplu, având o divinitate
a aerului; o divinitate ase-
m\n\toare, am v\zut mai
sus, aveau [i vechii egipteni.
Pentru aceste civiliza]ii, vân-
premiu pentru fiecare ori con-
cureaz\ toate 18 pentru cele
trei premii? Dup\ dezbateri
furtunoase, ceaiuri, ]ig\ri [i
cafele, am decis c\ a doua so-
lu]ie este cea mai bun\. Cred
c\ Dan Petrescu ne-a convins
pe to]i. Dar am aplicat ceva [i
din prima! ~n sensul c\ mem-
brii juriului au rev\zut, mai
`nt=i, toate manuscrisele,
apoi, fiecare a citit, ca [i cum
ar fi fost o prim\ lectur\ c=te
[ase titluri, fiecare acord=nd,
de fapt, dou\ note `n aceast\
etap\. Media acestora a dat
nota final\ [i, deci, ierarhia
concursului. Trebuie s\ spun
c\ diferen]ele dintre medii au
fost foarte mici, iar `ntre pri-
mii trei clasa]i, aproape inse-
sizabile. Din acest motiv, n-a
mai fost vorba, la sf=r[it, de-
spre locurile unu, doi sau trei.
OPINII & COMENTARII
tul era un spa]iu de trecere
(atunci când participa la fur-
tun\) care transport\ vor-
bele aprinse pronun]ate pen-
tru a face r\u; alteori, vântul
era perceput ca un mesager
al zeilor, dar nu zeu, aceast\
calitate revenind aerului.
Aceast\ percep]ie se reg\se[-
te par]ial [i `n credin]ele ro-
mânilor, la noi vântul fiind
un personaj specializat, r\s-
punz\tor de mi[carea mase-
lor de aer; adesea, acest per-
sonaj era reprezentat ca un
monstru ofidian (A. Oltea-
nu). Diferen]a dintre vânt,
spa]iu de trecere pentru vor-
bele aprinse, [i aer nu era
foarte mare, aerul fiind so-
cotit tot un spa]iu, dar unul
plin de spirite. ~n acest con-
text, furtuna nu era altceva
decât o concentrare deosebit
de important\ a acestor spi-
rite (Humbert), neprecizân-
du-se `ns\ dac\ aceste spirite
sunt benefice sau malefice.
Pentru românii de alt\-
dat\ aerul era substituit de
vânt, de[i, am v\zut c\ de-
mult, tare demult, o anume
distinc]ie a existat. A[a `n-
cât, atunci când se spune c\
vântul e sfânt, e duhul sau
gândul lui Dumnezeu, ar tre-
bui s\ ne gândim mai de-
grab\ la aer; iat\ ce se cre-
dea despre aerul numit vânt:
„E p\cat s\-l bl\st\mi; ba
`nc\, când auzi c\ vâjâie tare
[i e furtun\, s\ te rogi la
Atunci, am deschis plicurile cu
datele personale ale con-
curen]ilor [i am aflat numele
manuscriselor c=[tig\toare. E
limpede - au c=[tigat ni[te
c\r]i, cele care au convins mai
mult, nu ni[te nume. Dar, [i
datorit\ nou\, vor deveni
nume!
Au r\mas, deci, trei tineri
autori, trei manuscrise care
au devenit foarte repede trei
c\r]i. ~n ordine alfabetic\, alta
mai bun\ nu g\sesc: Liviu
Borda[ (n. 1970) cu „Iter in In-
diam“, „Imagini [i miraje indi-
ene `n drumul cultural româ-
nesc spre Occident“, Adela To-
plean (n. 1977), „Pragul [i ne-
antul“, „~ncerc\ri de circum-
scriere a mor]ii“ [i Gabriel
Troc (n. 1967), „Postmoder-
nismul `n antropologia cul-
tural\“. Nu este treaba mea s\
Dumnezeu s\-l ierte, c\ci el
tare se rupe prin garduri [i
crengi, dar trebuie s\-[i fac\
slujba lui“.
~n plan simbolic, mitologii
apropie sensibil aerul [i vân-
tul. Astfel, aerul este asociat
stihiei pure [i purificatoare,
mi[c\rii permanente, sufle-
tului vie]ii, principiului mas-
culin activ [i fecundator; vân-
tul este agent [i principiu ac-
tiv, fecundant [i transforma-
tor al lumii, fiind asociat
p\s\rii, calului, gândului, dar
[i dragostei [i dorului (I.
Evseev). Amândou\ sunt am-
bivalente, veritabile vehicule
ale luminii, dar [i medii `n
care prolifereaz\ bolile [i
suferin]ele de tot felul: „Dor de
vânt / Din de-vânt, / S\ te duci
de pe p\mânt; / Cu vântul ai
venit, / Cu vântul s\ te duci...“.
~ncheiem aceast\ scurt\
incursiune `n lumea zbuciu-
mat\ a aerului, perceput de
români mai ales ca vânt, rea-
mintind ceea ce e `ntr-adev\r
demn de re]inut: aerul este
reprezentat ca suflare divin\,
dar mai cu seam\ ca vânt,
na[terea lui fiind `nchipuit\
a[a cum am ar\tat s\pt\mâ-
na trecut\. ~n final, v\ doresc
s\ nu v\ blesteme niciodat\
cineva astfel: „S\ te zbuciumi
[i s\ te zba]i ca vântul“!
* Marcel Lutic este etnograf la
Muzeul Etnografic al Moldovei din
cadrul Complexului Muzeal
Na]ional „Moldova“ Ia[i
spun c=t de bune sunt aceste
c\r]i, pentru c\ am f\cut-o
deja particip=nd la laborioa-
sele activit\]i ale juriului, care
le-a selectat peste 80 de ma-
nuscrise candidate. Poate nici
nu ar fi corect s\ mai adaug
ceva `n ce le prive[te, dat fiind
c\ sunt ([i) propunerea mea de
lectur\. Dar ceva tot mai
spun. ~n circa jum\tate de an
de la apari]ie, au ap\rut des-
pre aceste c\r]i – fie despre
toate laolalt\, fie despre fieca-
re separat – zeci de articole `n
presa literar\ [i chiar `n cea
curent\. Am `nt=lnit comenta-
rii foarte elogioase, comentarii
pozitive cu unele observa]ii,
binevenite ori nu, dar nu am
`nt=lnit nici o execu]ie, nici un
articol care s\ nege valoarea ori
importan]a vreuneia din aceste
trei c\r]i. A[ spune c\ juriul [i-
a f\cut c=t s-a putut de bine
treaba. ~ntre cele 18 mauscrise,
mai erau c=teva ce puteau fi
publicate f\r\ interven]ii ori cu
modific\ri minore. Editura a
luat leg\tura cu autorii lor pen-
tru a fi publicate `n afara con-
cursului. Cred c\ unele c\r]i au
[i ap\rut deja ori urmeaz\ s\
apar\ c=t de cur=nd.
Nu de mult, s-a `ncheiat
concursul pentru edi]ia a do-
ua, pentru 2006, a Concursu-
lui „Ioan Petru Culianu“. N-a
fost u[or nici de data aceasta,
poate mai greu! Valoarea
manuscriselor a fost similar\
celei a celor de la prima edi]ie.
Am anun]at numai doi c=[ti-
g\tori, nu pentru c\ ar fi fost
numai dou\ propuneri foarte
bune, ci pentru c\ acelea se
distingeau totu[i de urm\toa-
rele vreo patru. Cu care, de
altfel, editura va discuta posi-
bila publicare extra-concurs.
Nu intru `n detaliile recentei
edi]ii, pentru c\-s prea proas-
pete amintirile. A[ spune `ns\
c\ `ncepe s\ se nasc\ o
tradi]ie, o tradi]ie cultural\ pe
m\sura preten]iilor nu doar
ale editurii, ci [i ale Ia[ului.
S\ fie `n ceas bun!
* Liviu Antonesei este
scriitor, profesor la
Universitatea „Al. I. Cuza“
Luni, 29 ianuarie 2007 3
TABLETA PREFECTULUI
Ecumenismul,
o lec]ie institu]ional\
a Este evident\ nevoia unei lec]ii
institu]ionale similar\
ecumenismului [i `nv\]\turilor
oferite nou\ `n s\pt\mâna de
rug\ciuni comune ale Bisericilor
cre[tine ie[ene. Va trebui s\ dep\[im
orgolii, atitudini, jocuri politice
pentru a r\mâne ceva `n urma
noastr\, cu identitate ie[ean\, mai
mult decât propriul nostru nume a
de Nicu[or P|DURARU
S\pt\mânile trecute, cele dou\ mari
Biserici cre[tine ale Ia[ului, cea Ortodox\ [i
cea Romano-Catolic\, au avut bucuria de a
`mp\rt\[i credin]a tuturor cre[tinilor ie[eni
`ntr-o lec]ie de unitate, lec]ie care poate fi
considerat\ un semn [i pentru noi, ceilal]i.
Unitate `n diversitate este un motto euro-
pean sub care, de foarte multe ori, Uniunea
European\ [i-a justificat [i desf\[urat pro-
iectele. Este, `n acela[i timp, principiul care
ne poate da multe r\spunsuri la `ntreb\rile [i
conjuncturile prin care vom trece pân\ la
deplina integrare. Deschiderea spre unitate a
bisericilor cre[tine este [i o pild\ pentru alte
institu]ii. Fiecare dintre noi, cei care condu-
cem destinele acestui jude] cu diverse respon-
sabilit\]i, avem o clip\ de reflec]ie `nv\]at\
din aceste lec]ii de ecumenism.
Ia[ul a fost dintotdeauna un ora[ pe cât
de superb, pe atât de tumultuos prin via]a
sa social\ [i prin personalit\]ile pe care le-a
generat. Dintotdeauna Ia[ul a punctat `n is-
toria României momente de decizie sau de
preg\tire a unor decizii cu influen]e majore
asupra `ntregii Românii. Ia[ul se afl\ `n
nodurile istoriei României. Perioada pa[op-
tist\, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, pe-
rioada 1916-1918 `n care Ia[ul a fost Ca-
pitala României, sunt doar trei din aspectele
extrem de pline pentru destinele ulterioare
[i proiectele României actuale. De[i Ia[ul a
avut dintotdeauna curajul s\ gândeasc\ noi
`nceputuri pentru români, ast\zi, istoria nu
pare a avea o memorie suficient de gen-
eroas\ cu noi, ie[enii. Ia[ul merit\ mult mai
mult. Ia[ul merit\ mult mai mult\ memorie
[i mult mai mult\ prezen]\ `n via]a cul-
tural\ na]ional\. Avem un mediu universi-
tar de elit\ european\. Avem obiective cul-
turale [i istorice, pr\fuite, ce-i drept(!), dar
cu o putere [i frumuse]e superbe.
Uneori, atunci când plou\ `n Ia[i, avem
de-a face cu un fel de mâzg\ ce seam\n\
`ngrozitor de mult cu cea]a din jurul ac]iu-
nilor celor care conduc destinele ie[enilor.
Rug\ciunile comune [i spiritul de ecu-
menism par a fi o raz\ de lumin\ care ne
arat\ calea necesar\ corect\rii multor as-
pecte de comunicare dintre noi.
Identitatea Ia[ului nu va putea fi con-
struit\ `n viitor decât pe fundamentul cul-
tural [i universitar [i cu suportul unui
mediu economic viabil. Proiectul „Ia[i, capi-
tal\ cultural\ european\“ este un proiect al
tuturor ie[enilor [i va avea deplin succes
dac\ va fi rezultatul colabor\rii modeste dar
profunde dintre toate institu]iile care de]in
responsabilit\]i, directe sau indirecte, cu
mediul socio-cultural.
{tefan cel Mare [i Sf=nt este cunoscut de
c\tre români [i printr-o celebr\ replic\ din
„Apus de soare“, pe care o parafrazez rezu-
mând-o la faptul c\ Moldova nu este a noas-
tr\, ci apar]ine urma[ilor urma[ilor no[tri. Ia-
[ul, la rândul s\u, nu apar]ine [i nu va apar-
]ine niciodat\ `n mod exclusiv unor institu]ii,
el va fi casa urma[ilor no[tri [i este un ora[ cu
valen]e europene care ne va [terge din memo-
ria sa dac\ nu-l vom respecta. Este evident\
nevoia unei lec]ii institu]ionale similar\ ecu-
menismului [i `nv\]\turilor oferite nou\ `n
s\pt\mâna de rug\ciuni comune ale biseri-
cilor cre[tine ie[ene. Va trebui s\ dep\[im or-
golii, atitudini, jocuri politice pentru a r\mâ-
ne ceva `n urma noastr\, cu identitate ie[ea-
n\, mai mult decât propriul nostru nume.
* Nicu[or P\duraru, prefectul jude]ului Ia[i,
de profesie inginer, doctorand
4 Luni, 29 ianuarie 2007
PE SCURT
„Modul arogant [i
m=ndru de rug\ciune
al fariseului nu l-a
ridicat, ci l-a cobor=t“
Ieri, 28 ianuarie, `n Duminica
numit\ a Vame[ului [i Fari-
seului, IPS Daniel, Mitropo-
litul Moldovei [i Bucovinei, a
asistat la slujba Sfintei Litur-
ghii la M\n\stirea Dur\u,
din jude]ul Neam], informea-
z\ Radio Trinitas. ~n cuv=n-
tul de `nv\]\tur\ rostit ieri,
~nalt Prea Sfin]ia Sa a expli-
cat celor prezen]i la slujb\
semnifica]iile Evangheliei din
Duminica a XXXIII-a dup\
Rusalii: „Evanghelia de ast\zi
a Duminicii Vame[ului [i Fa-
riseului este plin\ de `nv\]\-
turi duhovnice[ti. Ea ne arat\
c\ cea dint=i condi]ie a
urcu[ului nostru duhovnicesc
pentru `nvierea sufletului din
moartea p\catului, pentru lu-
minarea lui cu prezen]a haru-
lui lui Dumnezeu, pentru
cre[terea sa duhovniceasc\,
este smerita rug\ciune.
Numai rug\ciunea smerit\
este bineprimit\ `n fa]a lui
Dumnezeu. Vame[ul [i
fariseul reprezint\ nu doar
dou\ persoane, ci [i dou\
moduri de a ne ruga. Fariseul
se ruga l\ud=ndu-se cu
faptele lui cele bune, [i
anume c\ postea de dou\ ori
pe s\pt\m=n\ [i d\dea ze-
ciuial\ din tot ceea ce avea,
iar `n plus acest fariseu
judeca pe al]ii. Modul arogant
[i m=ndru de rug\ciune al
fariseului nu l-a ridicat, ci l-a
cobor=t. Vame[ul, de[i era un
om p\c\tos, se ruga `ntru
smerenie. M=ntuitorul Iisus
Hristos spune c\ cel care s-a
rugat cu smerenie, de[i era
un om p\c\tos, s-a `ndreptat
mai mult, adic\ a fost mai
bine v\zut de Dumnezeu,
rug\ciunea lui a fost mai
bineprimit\ la Dumnezeu“.
Concert
dedicat ader\rii
Rom=niei la UE
Pentru a s\rb\tori aderarea
Rom=niei [i Bulgariei la Uni-
unea European\, Societatea
Germano-Rom=n\ pentru
Germania de Nord din Ham-
burg organizeaz\ m=ine, 30
ianuarie, la biserica „St. Ja-
cobi“ din localitate, un concert
de arii clasice, informeaz\
Romanian Global News. ~n
program sunt `nscrise lucr\ri
semnate de Pancho Vladige-
roff, - „May Symphonie“, {te-
fan Niculescu - „Undecimo“,
George Enescu - „Lentement
oktett“, Bojidar Spassov - „De
profundis“, Waldemar v.
Bausznern - „Ernstes Stuck“,
[i Sandor Veress - „Dansuri
transilvane“.
Apel la `ncetarea
violen]elor din
Orientul Mijlociu
Papa Benedict al XVI-lea a
lansat ieri, `n fa]a credincio-
[ilor aduna]i `n Pia]a „Sf.
Petru“, un apel la `ncetarea
violen]elor `n Liban [i F=[ia
Gaza, exprim=ndu-[i triste]ea
`n fa]a suferin]elor la care
sunt supuse popula]iile din
cele dou\ regiuni. „Este inac-
ceptabil ca cineva s\ apeleze
la astfel de mijloace pentru a
pune `n practic\ motive
politice. Simt o durere imens\
g=ndindu-m\ la popula]ia din
aceast\ zon\“, a spus papa,
`ndemn=ndu-i pe to]i cei im-
plica]i „s\ colaboreze pentru
binele comun“. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Prima expozi]ie [colar\ rom=neasc\ deschis\ `n Marea Britanie
100 de lucr\ri grafice - tre se `ndreapt\ c\tre An- mier\ [i pentru Regatul neasc\, s\ trimitem aceste ter de noutate absolut\, `n
desene, picturi [i icoane pe glia, inimile noastre se `n- Unit al Marii Britanii. lucr\ri, idee de care cei de la Marea Britanie fiind prima
lemn - realizate de elevi ai dreapt\ c\tre voi“, expozi- Leg\tura cu Marea Brita- [coal\ au fost `nc=nta]i. A- expozi]ie [colar\ rom=neas-
sec]iei Art\ Sacr\ din ca- ]ia este o premier\ absolut\ nie a fost posibil\ `n urma cestea constituie un act de c\ deschis\. Este o mare vic-
drul Seminarului Teologic
Liceal Ortodox „Veniamin
at=t pentru `nv\]\m=ntul
nem]ean, c=t [i pentru cel
parteneriatului care exist\
`ntre Seminarul teologic de
dona]ie f\cut nu numai `n
semn de prietenie pentru ti-
torie a acestor b\ie]i, este o
mare victorie a [colii rom=-
Costachi“ de la M\n\stirea rom=nesc. Biblioteca Publi- la M\n\stirea Neam] [i Bi- nerii din Marea Britanie, ci ne[ti din jude]ul Neam], din
Neam], vor fi prezentate as- c\ din Grangetown, or\[el blioteca public\ din Grange- [i `n semn de pre]uire pentru Rom=nia, [i sunt foarte feri-
t\zi, 29 ianuarie, `n cadrul aflat `n apropiere de Mid- town. Expozi]ia a fost verni- cultura acestei ]\ri. Ei do- cit c\ am reu[it s\ le ar\t\m
unei expozi]ii, la Biblioteca dlesbrough, g\zduie[te pen- sat\ mai `nt=i `n luna mai a resc ca aceast\ expozi]ie s\ c\ trebuie s\ te lup]i p=n\ la
Public\ Grangetown din tru prima dat\ o expozi]ie anului 2006 la seminar. „Du- fie una permanent\ [i s\ ai- cap\t“, a declarat C\lin Ru-
Marea Britanie. Vernisat\ [colar\ rom=neasc\ perma- p\ vernisajul expozi]iei am b\ un caracter itinerant. Ac- deanu, profesor `n cadrul se-
sub motto-ul „Inimile noas- nent\, aceasta fiind o pre- `ncercat, pe filier\ rom=- ]iunea noastr\ are un carac- minarului nem]ean. a
Credincio[ii ortodoc[i au intrat
`n perioada liturgic\ a Triodului
a Perioada Triodului ]ine zece s\pt\m=ni, `ncep=nd cu Vecernia din Duminica Vame[ului [i Fariseului
[i termin=nd cu r=nduiala din S=mb\ta cea Mare, `nainte de Sfintele Pa[ti a Aceast\ perioad\ liturgic\
este o vreme de preg\tire pentru `nt=mpinarea s\rb\torii ~nvierii Domnului nostru Iisus Hristos a
~ncep=nd de ieri, din
duminica Vame[ului [i
Fariseului, credincio[ii
ortodoc[i au intrat `n pe-
rioada Triodului. ~n
cursul unui an bisericesc
`nt=lnim trei perioade li-
turgice, care sunt numite
dup\ c\r]ile principale
de slujb\ folosite `n peri-
oada respectiv\. Acestea
sunt: perioada Octoihu-
lui, perioada Triodului [i
a Penticostarului. Aceste
trei perioade liturgice co-
respund celor trei che-
m\ri, demnit\]i sau slu-
jiri ale M=ntuitorului
Hristos, [i anume: sluji-
rea de ~nv\]\tor, de Ar-
hiereu [i de ~mp\rat.
Perioada Triodului cores-
punde demnit\]ii sau
slujirii arhiere[ti a M=n-
tuitorului Hristos. Peri-
oada Triodului, care ]ine
10 s\pt\m=ni, `ncep=nd
cu Vecernia din Dumini-
ca Vame[ului [i Fariseu-
lui [i termin=nd cu r=n- duminica care `ncepe de]ul Neam], informeaz\ simte bucuria harului Numele de Triod vine
duiala din S=mb\ta cea postul este Duminica Iz- Radio Trinitas. sau milei lui Dumnezeu. de la „trei c=nt\ri“ sau
Mare, `nainte de ~nvie- gonirii lui Adam din Rai, Perioada Triodului nu „trei ode“. Aceste c=nt\ri
pentru c\ nu a postit, nu este numai o perioad\ de specifice din cartea Trio-
rea Domnului, este o pe- Nu numai o perioad\ dului se `nt=lnesc la ca-
rioad\ special\ de preg\- s-a `nfr=nat de la pomul `ntristare, ci [i o perioa-
tire, de poc\in]\ pentru oprit. Duminicile acestea de `ntristare, d\ de preg\tire a bucu- noanele Utreniei. Trio-
dul este o perioad\ `n ca-
`nt=mpinarea celei mai preg\titoare ne arat\ c\ ci [i de bucurie riei. Ne `ntrist\m pentru
mari s\rb\tori cre[tine, cea dint=i treapt\ de pre- p\cat, dar ne bucur\m re slujbele Bisericii au o
respectiv ~nvierea Dom- g\tire este rug\ciunea IPS Mitropolit Daniel pentru iertarea pe care o profunzime [i bog\]ie de-
nului: „~n aceast\ perioa- smerit\. A dou\ treapt\ a eviden]iat, de aseme- primim de la Dumnezeu, osebite. „~n cadrul Lau-
d\ a Triodului avem trei este poc\in]a sincer\ [i a nea, modul `n care cre- pentru mila Lui, pentru delor mari [i mici `nt=l-
duminici preg\titoare treia treapt\ este milos- dincio[ii trebuie s\ par- ajutorul Lui, pentru lu- nim foarte multe lecturi
curg\ perioada Triodu- biblice ale Vechiului [i
pentru intrarea `n post, tenia cu d\rnicie, milos- minarea min]ii, pentru
tenia generoas\. Aceste lui: „Cine urmeaz\ peri- `mbunarea inimii [i pen- Noului Leg\m=nt, mai
[i apoi `ncepe postul pro- ales din Vechiul Testa-
priu-zis al Sfintelor trei trepte se ad=ncesc, oada Triodului cu evla- tru toat\ fapta cea bun\
se amplific\ `n timpul vie, cu smerenie, cu po- pe care o s\v=r[im fiind ment, pasaje care fac re-
Pa[ti. Duminica aceasta ferire direct\ la persoa-
se nume[te Duminica perioadei postului Sfin- c\in]\ sincer\, cu spove- inspira]i, lumina]i [i aju-
telor Pa[ti“, a explicat danie, cu `mp\rt\[anie ta]i de smerita rug\ciu- nele [i actele de poc\in]\
Vame[ului [i a Fariseu- din istoria m=ntuirii. ~n
~nalt Prea Sfin]itul Da- mai deas\ [i cu miloste- ne: «Doamne miluie[te»,
lui, apoi duminica cealal- aceast\ perioad\ a Trio-
t\ se nume[te Duminica niel, Mitropolitul Moldo- nie mai mult\, simte bu- «Doamne miluie[te», dului, mai exact `n pe-
Fiului Risipitor, a treia vei [i Bucovinei, `n cu- curia `nvierii sufletului «Doamne miluie[te» sau rioada Postului Mare, se
este Duminica ~nfrico[\- v=ntul rostit ieri la M\- din p\cat, din egoism, «Dumnezeule, milostiv `nt=lnesc toate cele trei
toarei Judec\]i, [i apoi n\stirea Dur\u, din ju- din `ntristarea `n sine [i fii mie p\c\tosului»“. Liturghii ale Bisericii
Ortodoxe (n.r: Liturghia
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la Sf. Ioan Gur\ de Aur, Li-
turghia Sf. Vasile cel Ma-
re [i Liturghia Darurilor
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007) mai `nainte sfin]ite). Es-
te singura perioad\ din
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf. anul liturgic c=nd se s\-
M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la v=r[esc toate cele trei Li-
Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), num\rul de telefon: 0232/276907, turghii ale Bisericii“, a
Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS - declarat pentru Radio
M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita, Iviron, la sediul Centrului de Pelerinaj Trinitas exarhul cultural
Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, „Sf. Parascheva“ al m\n\stirilor din Arhi-
Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia. din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt episcopia Ia[ilor, arhim.
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport
cu microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, Timotei Aioanei. a
mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri sau acces=nd
`n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de site-ul: www.centruldepelerinaj.ro Pagin\ realizat\ de
Pelerinaj. Narcisa BALABAN

Protec]ie pentru zecile de mii de
copii cu p\rin]i pleca]i în str\in\tate
a Pentru consilierea [i includerea minorilor `n programe sociale, ANPC va apela la a[a-numitele consilii consultative
formate din voluntari, reprezentan]i ai societ\]ii civile din fiecare localitate a Aceste consilii vor exista `n fiecare
localitate [i vor fi formate din preo]i, profesori, poli]i[ti sau reprezentan]i ai ONG-urilor, care vor consilia [i include
`n via]a social\ pe tinerii a c\ror p\rin]i au plecat la munc\ `n afara grani]elor a Statisticile poli]iei arat\ c\ lipsa
comunic\rii [i rela]iile tensionate din familie `i determin\ pe tot mai mul]i copii din jude]ul Ia[i s\ fug\ de acas\ a
Copiii ai c\ror p\rin]i
sunt pleca]i `n str\in\ta-
te devin o adev\rat\ pro-
blem\ at=t pentru famili-
ile lor, c=t [i pentru auto-
rit\]i, deoarece num\rul
acestora cre[te din ce `n
ce mai mult, iar inciden-
tele `n care sunt implica]i
astfel de copii devin tot
mai frecvente. Nu pu]ine
au fost cazurile `n care
copiii l\sa]i `n grija buni-
cilor sau a rudelor au fost
sc\pa]i de sub control,
deoarece noii tutori nu au
mai avut aceea[i auto-
ritate ca [i p\rin]ii. Toc-
mai din aceast\ cauz\,
autorit\]ile `ncearc\ s\
se implice mai mult [i s\
promoveze programe care
s\ `i protejeze pe ace[ti
copii.
Autoritatea Na]ional\
pentru Protec]ia Dreptu-
rilor Copilului (ANPC)
anun]\ noi m\suri de
protec]ie a copiilor cu p\-
rin]i pleca]i `n str\in\ta-
te. {eful autorit\]ii, Bog-
dan Panait, spune c\ o
dat\ cu aderarea
României la Uniunea
European\, care asigur\
libera circula]ie a per-
soanelor, fenomenul va fi
mai greu de controlat.
Dac\ p=n\ pe 31 de-
cembrie 2006, accesul ro-
m=nilor era oarecum li-
mitat prin simplul fapt c\
era nevoie de un pa[a-
ACTUALITATE
port, acum, dup\ ce am programe sociale, autori-
devenit europeni, rom=nii tatea va apela la a[a-nu-
pot pleca f\r\ nici o pro- mite consiliile consulta-
blem\ `n ]\rile UE, chiar tive formate din volun-
dac\ nu au asigurate con- tari, reprezentan]i ai so-
tracte de munc\ sau alte ciet\]ii civile din fiecare
forme legale s\ munceas- localitate. Mai ales c\ `n
c\ `n ]\rile UE. fiecare localitate exist\
persoane care au autori-
Consilii consultative tate, se bucur\ de un
anume respect [i pot
pentru includerea
ajuta foarte mult pe mi-
minorilor norii l\sa]i singuri `n
]ar\.
Pentru consilierea [i
Potrivit rapoartelor
includerea minorilor `n Autorit\]ii pentru Pro-
tec]ia Copilului, peste 30
de mii de familii de ro-
mâni care lucreaz\ `n
str\in\tate [i-au l\sat co-
piii `n ]ar\, `n grija rude-
lor sau prietenilor. Statis-
ticile men]ioneaz\ c\ ar fi
vorba de circa 40 de mii
de minori afla]i `n aceas-
t\ situa]ie [i care primesc
asisten]\ social\, spune
[eful autorit\]ii, Bogdan
Panait.
„Acest fenomen trebuie
abordat cu foarte mult\
seriozitate pentru c\ im-
plic\ foarte multe. Impli-
c\ abandon [colar, impli-
c\ trafic de persoane. De-
mersurile pe care le-am
f\cut noi au fost s\ avem
o eviden]\ a acestor copii,
pe de-o parte, pe de alt\
parte, s\ le putem acorda
[i consiliere. R\mâne `n-
s\ problema persoanelor
care pleac\ din ]ar\ f\r\
s\ anun]e autorit\]ile -
fenomen `n cre[tere. Pen-
tru a indentifica ace[ti co-
pii, autoritatea a cerut
`nfiin]area `n fiecare loca-
litate a unor a[a-numite
consilii consultative din
care s\ fac\ parte repre-
zentan]i ai organiza]iilor
nonguvernamentale, pre-
o]i, profesori [i poli]i[ti“,
spune Bogdan Panait.
Dosar de la prim\rie,
`nainte de plecare
Pentru a le asigura pro-
tec]ie, autorit\]ile cer p\-
rin]ilor s\ depun\ `n dosa-
rul prin care ob]in con-
tractul de munc\ `n alte
]\ri un document, semnat
de primarul localit\]ii, cu
privire la `ngrijirea copi-
ilor r\ma[i `n ]ar\.
Anul acesta, printr-un
program de interes na]io-
nal, vom `ncerca s\ facem
servicii specializate, mai
ales `n jude]ele din Mol-
dova, unde se constat\ c\
au plecat mai multe fa-
milii `n str\in\tate [i
unde este un num\r mai
mare de copii.
Ace[tia ar trebui s\ a-
nun]e autorit\]ile despre
copiii cu p\rin]i pleca]i `n
alte ]\ri [i situa]ia lor.
„Anul acesta, printr-un
program de interes na]io-
nal, vom `ncerca s\ facem
servicii specializate, mai
ales `n jude]ele din Mol-
dova, unde se constat\ c\
au plecat mai multe fa-
milii `n str\in\tate [i
unde este un num\r mai
mare de copii“, mai spune
Bogdan Panait.
Urm\toarea etap\,
consilierea
Urm\toarea etap\ este
includerea lor `n progra-
me de supraveghere [i
consiliere. M\surile sunt
folositoare, spune psiho-
logul Aurora Liiceanu,
`ns\ nu rezolv\ problema
acestor copii. Minorii cu
p\rin]i `n alte ]\ri repre-
Luni, 29 ianuarie 2007
zint\ un nou grup defavo-
rizat de persoane supus
mai multor riscuri. Chiar
dac\ p\rin]ii nu sunt ex-
traordinar de buni, totu[i
exist\ o disciplin\. Ru-
dele, sigur, sunt mult mai
pu]in [i implicate, [i in-
teresate, [i `ntr-adev\r
nu po]i cere unei rude s\
aib\ tr\irea unui p\rinte.
Discu]ia mai mare este
s\ poat\ s\-[i dezvolte
poten]ialul lor firesc de
dezvoltare, pentru c\ se
pot l\sa de [coal\, sunt
mai pu]in controla]i, ur-
m\ri]i.
Psihologul Aurora Lii-
ceanu mai spune c\ ris-
curile cresc `n func]ie dez
vârsta copiilor, cei mici fi-
ind mai fragili emo]ional,
dar [i `n func]ie de durata
perioadei `n care sunt
desp\r]i]i de p\rin]i. So-
lu]ia ideal\ ar fi ca ple-
carea p\rin]ilor s\ fie cât
mai scurt\ sau, [i mai bi-
ne, ca p\rin]ii s\ `[i poat\
lua copiii cu ei atunci
când pleac\.
Fuga de acas\,
des `nt=lnit\ `n cazul
acestor copii
Lipsa comunic\rii [i
rela]iile tensionate din fa-
milie `i determin\ pe tot
mai mul]i copii din jude-
]ul Ia[i s\ fug\ de acas\.
Inspectorul principal M\-
d\lin }\ranu, de la Com-
partimentul de Analiz\ [i
Prevenire a Criminalit\-
]ii, din cadrul Inspectora-
tului de Poli]ie Jude]ean
Ia[i, sus]ine c\, numai `n
ultimele dou\ s\pt\m=ni,
8 copii au fugit de acas\.
Copiii, cu v=rste cuprinse
`ntre 8 [i 13 ani, fie au
5
fost identifica]i de c\tre
poli]i[ti [i preda]i famili-
ilor, fie au revenit singuri
la domiciliu. „Trebuie ca
mereu s\ ]inem cont de
faptul c\ un minor nu p\-
r\se[te domiciliul `n mod
`ntâmpl\tor, ci ca urmare
a unor disfunc]ionalit\]i
ap\rute `n familia lui. {i
p\rin]ii, [i copiii trebuie
s\ `n]eleag\ c\ probleme-
le pot fi rezolvate prin di-
alog [i c\ pot apela ori-
când la serviciile unor psi-
hologi“, a subliniat ins-
pectorul de poli]ie ie[ean.
Grad de
infrac]ionalitate
ridicat
Potrivit statisticilor
poli]iei, `n ultima perioa-
d\ sunt frecvent `nt=lnite
cazurile `n care copiii l\-
sa]i `n grija bunicilor sau
a rudelor au comis diferi-
te infrac]iuni. Un caz care
a l\sat cu gura c\scat\
p=n\ [i poli]i[tii cu state
vechi de plat\ este acela
al unui copil de 12 ani,
dintr-o localitate ie[ean\,
care a s\v=r[it peste 80
de furturi, `n ultimii 2
ani. „Acest copil prefer\
s\ ac]ioneze singur [i fu-
r\ din societ\]i comercia-
le, spa]ii `n care se desf\-
[oar\ activit\]i comercia-
le sau chiar din locuin]e.
Minorul nu este atras de
anumite obiecte, ci fur\
orice: de la bani [i bijute-
rii, p=n\ la obiecte lipsite
de valoare material\“, a
explicat subinspectorul
Livia Doltu, ofi]er psiho-
log la Compartimentul de
Analiz\ [i Prevenire a
Criminalit\]i Ia[i.
Un alt caz `n care sunt
implica]i minori `i are ca
protagoni[ti pe doi fra]i,
de 12, respectiv 14 ani,
care ac]ionau `mpreun\,
s\v=r[ind tot infrac]iuni
de furt. „P=n\ la ora ac-
tual\, cei doi fra]i se afl\
`n eviden]ele noastre cu
nu mai pu]in de 94 de fur-
turi comise. Curajul aces-
tor copii merge p=n\ aco-
lo `nc=t, doar `ntr-o sin-
gur\ noapte, au s\v=r[it
6 infrac]iuni“, a subliniat
ofi]erul psiholog ie[ean.
Poli]i[tii au precizat c\,
`n ambele cazuri, minorii
provin din familii dezor-
ganizate, `n care rude
foarte apropiate au an-
tecedente penale. „P\rin-
]ii copiilor nu numai c\
nu manifest\ interes pen-
tru educa]ia lor, dar chiar
sprijin\ aceste activit\]i“,
a ad\ugat subinspectorul
Livia Doltu. (S.D.)
6 Luni, 29 ianuarie 2007
PE SCURT
P=n\ `n mai,
Rom=nia va avea o
strategie energetic\
România va finaliza, pân\ `n
luna mai, strategia energetic\, a
declarat ministrul Economiei [i
Comer]ului, Varujan Vosganian.
„Termenul nostru este pân\ `n
luna mai, deoarece abia la
sfâr[itul lunii martie se defini-
tiveaz\ dezbaterile `n cadrul
Uniunii Europene“, a precizat
Vosganian. El a mai ar\tat c\ a
`nfiin]at o comisie pentru elabo-
rarea strategiei energetice [i
a[teapt\ ca s\pt\mâna viitoare
partidele politice [i sindicatele
s\-[i desemneze reprezentan]ii `n
cadrul acestei comisii. Potrivit
acestuia, `n maximum dou\
s\pt\mâni, ar urma s\ `nceap\
primele discu]ii pe tema strate-
giei energetice. Vosganian a mai
spus c\ la sfâr[itul lunii februarie
comisarul pentru energie al
Uniunii Europene va veni `n
România [i `n aceast\ perioad\
va avea loc o dezbatere asupra
viziunii române[ti asupra e-
nergiei. ~n opinia oficialului
Ministerului Economiei [i
Comer]ului (MEC), viziunea
româneasc\ mizeaz\ pe cre[terea
produc]iei de energie electric\ [i
pe `mbun\t\]irea structurii
surselor, adic\ majorarea pro-
duc]iei de energie hidro, din surse
regenerabile [i nucleare.
E.ON Moldova
vrea moderniz\ri
pe banii UE
E.ON Moldova vrea s\ acceseze
fonduri structurale pentru a-[i
moderniza [i extinde re]eaua de
distribu]ie de energie electric\, a
declarat reprezentanta departa-
mentului de dezvoltare a afacerii
din cadrul companiei, Laura
R\dulescu. „Vom face propuneri
de proiecte pe care le vom trimite
Ministerului Economiei [i
Comer]ului. Avem nevoie de fon-
duri pentru modernizarea [i ex-
tinderea re]elei electrice.
Investi]iile pe care le necesit\
modernizarea [i extinderea re]elei
sunt relativ mari [i vrem s\ ac-
ces\m [i fonduri structurale“, a
explicat reprezentantul com-
paniei. Laura R\dulescu a mai
spus c\ E.ON Moldova preg\te[te
studiile de prefezabilitate [i de
fezabilitate pentru a putea s\
trimit\ la Organismul
Intermediar de Energie din
cadrul Ministerului Economiei
proiecte complete, care s\ fie se-
lectate pentru a fi finan]ate din
fonduri structurale.
Noi pa[i pentru
construc]ia
reactoarelor 3 [i 4 de
la Cernavod\
Vineri a fost semnat\ hot\t=rea
de `nfiin]are a comisiei de nego-
ciere pentru reactoarele 3 [i 4 de
la Cernavod\. Ministrul Econo-
miei [i Comer]ului, Varujan
Vosganian, a fost prezent, la
Cernavod\, pentru a verifica sta-
diul lucr\rilor la Unitatea 2 a
Centralei Nuclearelectrice [i pen-
tru a discuta despre reactoarele 3
[i 4. Ministrul a afirmat c\, `n
cazul `n care, `n 2007, la Cerna-
vod\ se va reu[i finalizarea
lucr\rilor la reactorul 2, reac-
toarele 3 [i 4 vor fi gata pân\ `n
2013, asta `nsemnând o cre[tere a
produc]iei de energie electric\ cu
aproape 25%. Vosganian declara,
la finele s\pt\mânii trecute, c\
pân\ la sfâr[itul lui 2007 vrea ca
la Cernavod\ s\ `nceap\ con-
struc]ia reactoarelor 3 [i 4. El mai
spunea c\ este necesar\ asuma-
rea unei decizii politice `n privin-
]a ac]ionariatului majoritar de
stat sau majoritar privat al com-
paniei de proiect. Investi]ia total\
pentru cele dou\ reactoare a fost
estimat\ la aproximativ 2,2 mi-
liarde de euro, iar durata de rea-
lizare a fiec\ruia dintre reactoare
va fi de 64 de luni. Noile unit\]i
vor avea fiecare o putere insta-
lat\ de 720 MW. a
Mai pu]ine de[euri biodegradabile depozitate `n ]ar\
Cantitatea de de[euri mu-
nicipale biodegradabile care vor
fi depozitate `n România vor
trebui reduse, pân\ `n 2013,
astfel `ncât acestea s\ ajung\
la 52% din cantitatea celor
`nregistrate `n 1995, potrivit
Programului Opera]ional Sec-
torial de Mediu. ~n perioada
2007-2013 va fi oprit\ activi-
Subven]ia de 20% ar putea fi folosit\
pentru ob]inerea unui credit ipotecar
a Tinerii care vor dori s\ `[i construiasc\ locuin]e prin credit ipotecar vor putea folosi
subven]ia de 20% pentru ob]inerea acestuia a Subven]ia pentru tinerii sub 35 de ani
este de maximum 10.000 de euro, pentru
construirea unei locuin]e personale a Banii sunt da]i la finalizarea locuin]elor,
iar plata se face pe baza devizului general [i a situa]iei de plat\ a lucr\rilor a
Subven]ia de 20% pe ca-
re statul o acord\ tinerilor
sub 35 de ani, pentru cons-
truirea de locuin]e, ar
putea fi luat\ `n calcul la
stabilirea solvabilit\]ii
bancare, `n acordarea cred-
itelor ipotecare, potrivit
unui proiect pentru modifi-
carea OUG 51/2006 elabo-
rat de MTCT. Tinerii care
vor dori s\ `[i contruiasc\
locuin]e prin credit ipotecar
vor putea folosi subven]ia
de 20% pentru ob]inerea
acestuia. Vechea form\ a
OUG 51/2006 nu permitea
luarea `n calcul a subven]ii-
lor atunci când se stabilea
solvabilitatea bancar\ celor
care solicitau creditete ipo-
tecare. Surse din cadrul
Ministerului Transporturi-
lor, Construc]iilor [i Turis-
mului (MTCT) au declarat
c\ aceast\ prevedere era
stipulat\ ini]ial `n prima
form\ a ordonan]ei, `ns\ a
fost ulterior eliminat\.
Simplificarea
procedurii
Totodat\, proiectul de
modificare a OUG, propus
de MTCT, prevede [i scurta-
rea procedurii de acordare a
subven]iei pentru construc-
]ia de locuin]e proprietate
personal\ pentru elimi-
narea birocra]iei. ~n plus,
cei a c\ror cereri de acor-
dare a subven]iei nu au fost
aprobate vor avea dreptul
la contesta]ie. Ordonan]a de
urgen]\ 51/2006 prevede
acordarea, pentru tinerii
sub 35 de ani, a unei sume
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CRIZ| DE TIMBRE FIS-
CALE: De mai multe zile, la
oficiile po[tale din capital\
nu se mai g\sesc timbre fis-
cale de un leu, de 50 sau de
10 bani. „Estim\rile ini]iale
privind necesarul de timbre
au fost dep\[ite, motiv pen-
tru care se constat\ acum
lipsa de timbre fiscale pe
pia]\“, a declarat Stelian Ne-
grea, purtatorul de cuv=nt al
Ministerului Finan]elor Pu-
blice. Reprezentan]ii Minis-
terului de Finan]e spun c\
au f\cut deja comenzi de
timbre fiscale la Imprimeria
Na]ional\ [i sper\ ca acestea
s\ fie distribuite la `nceputul
s\pt\mânii viitoare.
a TRANZAC}II DE 38 DE
MILIOANE DE DOLARI PRIN
BRM IA{I: Bursa Român\ de
M\rfuri Ia[i a `nregistrat, `n
anul 2006, tranzac]ii `n va-
loare de 38 de milioane de
dolari, `n cre[tere cu 280%
fa]\ de anul 2005. „Remarca-
ECONOMIC
tatea a 177 depozite de de[euri
(cu suprafa]a de 490 de
hectare), iar România trebuie
s\ asigure reducerea gradual\
a de[eurilor depozitate `n cele
101 depozite municipale ne-
conforme, pentru a ajunge la o
cantitate maxim\ anual\ de
2,2 milioane de tone, pân\ `n
2013. ~n [apte din cele 42 de
de maximum 10.000 de eu-
ro pentru construirea unei
locuin]e personale, respec-
tiv 20% din valoarea locuin-
]ei. Beneficiarii subven]iei
sunt tinerii care au vârsta
de pân\ la 35 de ani, la da-
ta depunerii documenta]iei,
persoanele sau familiile r\-
mase f\r\ ad\post `n urma
avarierii grave sau distru-
gerii locuin]elor proprii, din
cauza unor calamit\]i natu-
rale sau a unor dezastre ori
accidente de care nu se fac
vinova]i. Pot beneficia de
subventie [i persoanele [i
familiile evacuate din locu-
in]e situate `n construc]ii ex-
puse unui risc major, cum
ar fi alunec\ri de teren,
seisme, inunda]ii [i persoa-
nele sau familiile evacuate [i
chiria[ii din locuin]ele ce fac
bil este c\ s-a reu[it econo-
misirea, pentru clien]ii no[-
tri, a peste trei milioane do-
lari“, a declarat pre[edintele
BRM Ia[i, Veronel T\taru.
Majoritatea tranzac]iilor - 21
de milioane de dolari - au
cuprins m\rfuri fungibile pe
pia]a la disponibil. „Acest
fapt dovede[te interesul me-
diului de afaceri pentru pie-
]ele dezvoltate de BRM“, mai
spune T\taru. Acesta a ad\u-
gat c\, `n restul tranzac]iilor,
terminalul de la Ia[i a ac]io-
nat drept consultant pentru
achizi]ii publice, pentru insti-
tu]ii precum Consiliul Jude-
]ean, Consilul Local [i Inspec-
toratul {colar Jude]ean. ~n
anul 2007, BRM Ia[i va con-
tinua parteneriatul cu me-
diul sanitar ie[ean, partene-
riat ini]iat, `n premier\ na-
]ional\, la Ia[i, `n anul 2004.
a CONDI}II SUPLIMEN-
TARE PENTRU {OMAJ: Per-
soanele disponibilizate de la
jude]e ale ]\rii se deruleaz\ `n
prezent proiecte pentru con-
struirea de sisteme integrate
de management al de[eurilor,
realizate prin fonduri ISPA.
{i gradul de conectare a
popula]iei la utilit\]i va cre[te
la circa 70%, pân\ `n 2015. ~n
prezent doar 52% din popula]ia
României are acces la servicii
obiectul unor legi de resti-
tuire c\tre fo[tii proprietari
a imobilelor trecute `n pro-
prietatea statului.
Subven]ia
se d\ la sf=r[it
Subven]ia se acod\ la fi-
nalizarea [i predarea locu-
in]elor c\tre beneficiari, iar
plata se face pe baza devi-
zului general [i a situa]iei
de plat\ a lucr\rilor. ~n cu-
antumul subven]iei se ia `n
calcul valoarea locuin]ei,
conform contractului [i de-
vizului general, f\r\ a cu-
prinde garajele, indiferent
de locul de amplasare a a-
cestora, [i anexele gospod\-
re[ti nelegate structural de
cl\dire, mai spun reprezen-
companiile [i societ\]ile cu
capital de stat vor fi obligate,
dup\ 1 februarie, s\ respecte
anumite condi]ii, dac\ vor s\
beneficieze de venituri de
completare, a declarat mi-
nistrul Muncii, Gheorghe
Barbu. Ministrul Muncii [i
Solidarit\]ii Sociale, Gheor-
ghe Barbu, a anun]at c\ de
la 1 februarie intr\ `n vigoa-
re Ordonan]a nr. 116, care
`nlocuie[te Ordonan]a nr. 8.
„De la 1 februarie, persoane-
le disponibilizate vor benefi-
cia de venituri de completare
doar dac\ urmeaz\ cursuri
de calificare sau dac\ accep-
t\ un loc de munc\ oferit de
agen]iile de formare [i ocu-
pare profesional\. ~n caz
contrar, disponibiliza]ii vor
r\mâne f\r\ veniturile de
completare“, a spus minis-
trul Barbu.
a PL+NGERE PENAL|
~MPOTRIVA MITAL STEEL
GALA}I: Garda Na]ional\ de
publice de alimentare cu ap\ [i
canalizare, `n timp ce `n statele
Uniunii Europene media este
de peste 80%.
Costurile estimate pentru
investi]ii `n acest sector se ri-
dic\ la 19 miliarde de euro,
pân\ `n 2019, dintre care 9 mil-
iarde de euro, pân\ `n 2013.
tan]ii MTCT. Pentru a pri-
mi suma de bani, titularul
contractului de construire a
locuin]ei sau membrii fami-
liei acestuia trebuie s\ nu fi
primit sprijin de la bugetul
de stat sub form\ de sub-
ven]ii pentru construirea
sau cump\rarea unei locu-
in]e, s\ nu de]in\ `n pro-
prietate o locuin]\ cu o su-
prafa]\ construit\ mai ma-
re de 50 mp, s\ fie prima lo-
cuin]\ construit\ prin cre-
dit ipotecar, s\ de]in\ un
drept real asupra terenului
pe care se realizeaz\ cons-
truc]ia [i s\ prezinte auto-
riza]ia de construire, inclu-
siv contractul de execu]ie a
locuin]ei `ncheiat cu un an-
treprenor de specialitate
autorizat. a
Mediu va depune plângere
penal\ `mpotriva adminis-
tratorilor combinatului Mi-
tal Steel Gala]i pentru c\ nu
au respectat termenele de
modernizare a instala]iilor.
Termenele erau prev\zute
`n documentul pe baza c\ru-
ia combinatul a primit auto-
riza]ia de mediu. Comisarul
general al G\rzii Na]ionale
de Mediu, Silvian Ionescu, a
declarat c\ m\surile care pot
fi luate `n aceste condi]ii
sunt sistarea sau `nchiderea
instala]iei, dar [i urm\rirea
penal\ a persoanelor respon-
sabile. Silvian Ionescu a pre-
cizat c\ a ales varianta plân-
gerii penale pentru ca mun-
citorii din Gala]i s\ nu `[i
piard\ slujbele. Combinatul
Mital Steel a realizat doar `n
propor]ie de 60% programul
de modernizare [i nu va
primi o nou\ autoriza]ie de
mediu dup\ expirarea, `n
luna martie, a celei pe care o
are acum. a
România a ob]inut o perioa-
d\ de tranzi]ie pentru colecta-
rea, desc\rcarea [i epurarea a-
pelor uzate, pân\ `n 2015, pen-
tru 263 de localit\]i cu o popula-
]ie mai mare de 10.000 de locui-
tori [i pân\ `n 2018, pentru
2.346 localit\]i cu popula]ie
`ntre 2.000-10.000 locuitori.
Pentru calitatea apei potabile a
fost ob]inut\ o perioad\ de
tranzi]ie pân\ `n 2015. a
3 milioane
de euro
pentru
imaginea
Rom=niei
Guvernul a aprobat
modul de repartizare [i de
utilizare a sumei de 2,938
milioane de lei pentru rea-
lizarea de c\tre Agen]ia
pentru Strategii Guverna-
mentale (ASG) de activi-
t\]i [i proiecte de promova-
re a imaginii României `n
str\in\tate. Suma va fi
utilizat\ pentru realizarea
de proiecte de comunicare,
de activit\]i de informare
public\ [i promovare a
imaginii intereselor româ-
ne[ti peste hotare -
2.738.000 lei - [i pentru fi-
nan]area de ac]iuni cu car-
acter [tiin]ific [i social-cul-
tural - 200.000 lei.
Suma de 2,938 milioa-
ne de lei este destinat\ fi-
nan]\rii de ac]iuni cu car-
acter [tiin]ific [i cultural-
social, organiz\rii [i par-
ticip\rii la manifest\ri
interculturale de interes
na]ional [i interna]ional -
lans\ri de carte, festival-
uri, spectacole, expozi]ii -,
realiz\rii de campanii de
informare public\ interne
[i externe, organiz\rii [i
particip\rii la seminarii,
colocvii, conferin]e, mese
rotunde, congrese, reuni-
uni sau expozi]ii desf\[u-
rate `n ]ar\ [i `n str\in\-
tate. a
Rezultatele
extragerii 6/49:
49 8 26 37 2 36
Report cat. I:
1 x 1.109.735,99 lei
C=[tig cat. a II-a:
8 x 28.479,96 lei
Rezultatele
extragerii Noroc:
2003069
Report cumulat cat. I:
1.507.929,63 lei
Report cat. a II-a:
129.531,11 lei
Vremea `n ]ar\:
Luni, 29 ianuarie
Cerul va fi mai mult no-
ros [i va ninge viscolit `n re-
giunile din nordul, centrul [i
estul ]\rii, precum [i `n zona
de munte. ~n vest [i sud, tre-
cator vor fi [i precipita]ii sub
form\ de ploaie [i lapovi]\ [i
izolat, posibil, condi]ii de
polei. V=ntul va prezenta in-
tensific\ri sus]inute `n toate
regiunile, iar la munte va fi
tare. Temperaturile minime
vor fi cuprinse `ntre -10 [i 0
grade. Temperaturile maxi-
me, mai ridicate fa]\ de ziua
precedent\, vor fi cuprinse,
`n general, `ntre -2 [i 6
grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 29.01.2007
Dolar SUA 2,6420 (26 420)
Euro 3,4107 (34 107)

Regele Mihai: „~n România a disp\rut dictatura, dar nu [i comunismul“
Regele Mihai (foto) con-
sider\ c\ mul]i dintre cei a-
jun[i la conducere `n Româ-
nia sunt oameni ai trecutului,
care [i-au schimbat culoarea
politic\, dar nu [i mentalita-
tea, se arat\ `ntr-un interviu
publicat `n ziarul „New York
Times“. Fostul monarh a de-
clarat pentru publica]ia a-
merican\ c\ actuala coali]ie
UE face
apeluri
insistente
pentru
adoptarea
Constitu]iei
Europene
Cele 18 ]\ri care au
aprobat deja Constitu-
]ia European\ au solici-
tat celorlal]i membri
UE s\ reia procesul de
revitalizare a documen-
tului. Reprezenta]ii ce-
lor 18 state, reuni]i la
Madrid, afirm\ c\ pro-
iectul Constitu]iei nu
trebuie abandonat, ci
`mbun\t\]it, sper=nd
astfel s\ conving\ [i
cet\]enii din Fran]a [i
Olanda, care au respins
documentul prin refe-
rendum `n 2005.
Marea Britanie, Ce-
hia [i Polonia doresc `n-
s\ adoptarea unui mi-
ni-tratat simplificat, ca-
re s\ `nlocuiasc\ Cons-
titu]ia European\, `n
vreme ce [eful diploma-
]iei spaniole, Miguel
Angel Moratinos, a opi-
nat c\ actualul docu-
ment constitu]ional tre-
buie de fapt l\rgit, ur-
mând s\ con]in\ capi-
tole referitoare la subi-
ecte de mare interes,
cum ar fi imigra]ia, ex-
tinderea Uniunii, ener-
gia sau schimbarea cli-
matului.
~n fa]a acestor a-
d=nci divergen]e din in-
teriorul Uniunii, cance-
larul german Angela
Merkel, care de]ine pre-
[edin]ia rotativ\ a UE,
sper\ s\ aduc\ cele do-
u\ tabere la negocieri
pân\ `n iunie. Ambi]iile
sale sunt `ns\ destul de
greu de realizat `n con-
di]iile `n care chiar
Germania, de[i aprobat
Constitu]ia European\
`n parlament, nu a rati-
ficat-o `nc\ `n mod ofi-
cial. a
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
aPNL E NEHOT|R+T ~N
PROBLEMA SUSPEND|RII
PRE{EDINTELUI: Vicepre[e-
dintele PNL Eugen Nicol\-
escu a anun]at, la Târgu
Mure[, c\ liberalii vor dis-
cuta la `nceputul s\pt\mâ-
nii viitoare asupra propune-
rii de suspendare a pre[edin-
telui Traian B\sescu. „A-
vem, ast\zi [i m=ine, la
Sinaia, o `ntâlnire a Biroului
Politic Central cu to]i parla-
mentarii PNL, pentru a sta-
bili strategia legislativ\ pen-
de guvern\mânt a `ncercat
s\ `nving\ corup]ia, care a a-
fectat România dup\ pr\bu-
[irea comunismului, dar, `n
opinia sa, aceste eforturi
s-au limitat la un nivel sc\-
zut. „Sunt obiceiuri bizantine
care s-au p\strat [i care sunt
foarte, foarte greu de `n]eles
`n partea dumneavoastr\ de
lume“, a declarat Mihai I. ~n-
T\riceanu acuz\ SRI c\ `l
favorizeaz\ pe Traian B\sescu
a Premierul se crede ocolit de serviciile secrete a T\riceanu
acuz\ SRI c\ face inform\ri preferen]iale pentru
pre[edintele B\sescu a SRI se ap\r\, dar opozi]ia nu e mul]umit\ a
Abia ce s-a domolit scan-
dalul bile]elelor [i un alt
motiv de disput\ a ap\rut
`ntre pre[edintele B\sescu
[i premierul T\riceanu. De
aceast\ dat\ este vorba
despre intercept\rile tele-
fonice ale unor mini[tri,
efectuate de SRI, [i de care
avea cuno[tin]\ doar [eful
statului.
SRI [tie, dar spune
cui trebuie
Interven]ia televizat\ a
pre[edintelui Rom=niei de
acum o s\pt\m=n\, de la
TVR 1, a pus din nou gaz
pe focul Alian]ei DA. Tra-
ian B\sescu a dezv\luit a-
tunci c\ a avut inform\ri
din partea Serviciului Ro-
m=n de Informa]ii cu privi-
re la anumite convorbiri
telefonice dubioase purtate
de mini[trii Codru] {ere[ [i
Zsolt Nagy, acuza]i acum
`n dosarul privatiz\rilor
ilegale. Pre[edintele moti-
va prin aceste informa]ii
atitudinea sa critic\ fa]\
de unele lucruri care se `n-
t=mplau `n guvern [i atitu-
dinea sa permanent critic\
fa]\ de [eful acestei insti-
tu]ii, C\lin Popescu-T\ri-
ceanu. Premierul a reac]io-
nat `ns\ dur, afirm=nd c\
el nu [tia nimic de aceste
intercept\ri telefonice ale
unor colegi de cabinet, lu-
cru care contravine legii.
Biroul de Pres\ al SRI a
comunicat `ns\, vineri, c\
institu]ia nu dore[te s\ se
implice `n niciun fel de dis-
pute publice [i a precizat c\
inform\rile elaborate de
SRI referitoare la unele ris-
curi [i vulnerabilit\]i iden-
tificate `n sistemul energe-
tic na]ional au fost trans-
mise, conform legii, atât
pre[edintelui României, `n
calitate de pre[edinte al
Consiliului Suprem de A-
p\rare a }\rii, cât [i pri-
mului-ministru.
tru urm\toarea sesiune par-
lamentar\ [i evident vom
discuta [i subiecte fierbin]i,
subiecte calde, cum e [i aces-
ta“, a spus Nicol\escu. P\-
rerile sunt `ns\ `mp\r]ite `n
PNL. Astfel, `n vreme ce Va-
rujan Vosganian sus]ine c\
partidul trebuie s\ fie tole-
rant cu pre[edintele pentru
a men]ine alian]a cu demo-
cra]ii, Ludovic Orban `l ame-
nin]\ pe Traian B\sescu cu
suspendarea „dac\ acesta va
continua politica din ultimii
doi ani“. Ca reac]ie la aceste
ACTUALITATE
tr-un amplu articol, care con-
]ine multe date din existen]a
sa, regele, ajuns la 85 de ani
[i care a petrecut mai multe
decenii `n exil, recunoa[te c\
nu se simte cu totul acas\ `n
România. El a explicat c\
via]a sa a fost at=t de puter-
nic marcat\ de evenimente
tragice `nc=t nu poate [terg
cu totul trecutul din mintea
Premierul T\riceanu prive[te cu suspiciune spre serviciile secrete
Nervozitate la
Palatul Victoria
De[i SRI sus]ine `n con-
tinuare c\ [i-a f\cut dato-
ria conform legii, lucrurle
nu sunt v\zute `n acela[i
mod de c\tre primul minis-
tru. Astfel, `ntr-un comuni-
cat al Guvernului emis
s=mb\t\, se afirm\ c\ pre-
mierul C\lin Popescu-T\-
riceanu nu a aflat de la ser-
viciile secrete despre faptul
c\ telefoanele unor membri
ai Guvernului sunt asculta-
te, ci din pres\ sau din de-
clara]iile f\cute de Pre[e-
dintele României. Potrivit
documentului, premierul
consider\ c\ prin modul
ambiguu `n care este for-
mulat comunicatul trans-
mis presei, vineri, de c\tre
Serviciul Român de Infor-
ma]ii, nu se face altceva de-
cât s\ se alimenteze artifi-
cial [i nefundamentat o dis-
cu]ie public\. Potrivit legii,
SRI, ca institu]ie emitent\
a acestor documente, este
singura institu]ie abilitat\
s\ declasifice aceste note in-
dispute, pre[edintele PD,
Emil Boc, a avertizat PNL
c\ dac\ va sus]ine demersul
PSD de suspendare a pre[ed-
intelui, Alian]a D.A. „nu se
mai justific\“. Boc a mai pre-
cizat c\, din punctul s\u de
vedere, `n acest caz Alian]a
se va rupe, iar r\mânerea la
guvernare devine „proble-
matic\“.
a VALENTIN CEAU{ES-
CU ~{I RECAP|T| TOAT|
AVEREA: Fiul fostului dicta-
tor Nicolae Ceau[escu a
sa. Cu toate acestea, el se
consider\ norocos pentru c\
le-a supravie]uit lui Stalin,
Groza, Gheorgiu-Dej, Pau-
ker [i Vâ[inski (comisarul
sovietic pentru Rom=nia).
„Unde sunt ei acum?“, se
`ntreab\, retoric, suveranul,
[i `[i r\spunde tot el: „Eu
sunt suficient de norocos c\
s\ m\ aflu `nc\ aici“. a
formative [i, prin urmare,
s\ l\mureasc\ disputa.
Pre[edintele B\sescu nu a
mai comentat aceast\ prob-
lem\, care a intrat `ns\
imediat `n aten]ia opozi]iei,
dornic\ deja s\-l suspende
din func]ie pe [eful statului
`n povestea bile]elelor.
PSD vrea anchetarea
cazului
Partidul Social Demo-
crat, aflat `n plin proces de
preg\tire pentru alegerile
europarlamentare, a sim]it
prilejul unei noi ie[iri la
ramp\ [i a anun]at deja c\
va propune demararea u-
nei anchete parlamentare
privind situa]ia intercept\-
rilor telefonice. ~ntr-o con-
ferin]\ de pres\ ]inut\ du-
minic\ la Bra[ov, unde a
participat la o reuniune in-
formal\ a organiza]iei PSD,
Mircea Geoan\ a spus: „A-
vem un semn de `ntrebare:
dac\ nu exist\ o tenta]ie de
a se folosi aceste servicii
`mpotriva adversarilor po-
litici [i a celor incomozi.
reu[it s\ ob]in\ `n justi]ie
restituirea tuturor bunurilor
care i-au fost confiscate `n
timpul Revolu]iei. Curtea de
Apel Bucure[ti a respins re-
cursul pe care procurorii l-au
f\cut `mpotriva deciziei prin
care Tribunalul Bucure[ti a
desfiin]at ca ilegale ordonan-
]ele din dosarul familiei Cea-
u[escu [i a dispus restituirea
bunurilor c\tre ultimul mo[-
tenitor. Audiat de instan]\,
Valentin Ceau[escu a decla-
rat c\ procurorii i-au confis-
cat bunurile [i le-au vândut
Luni, 29 ianuarie 2007
Vom veni cu propuneri
legislative concrete, c\ci
este anormal s\ fie nou\ in-
stitu]ii diferite `ns\rcinate
cu ascultarea telefoanelor.
Este clar c\ exist\ un risc
ca aceste instrumente s\ fie
abuzate de factorul politic“.
Cu aceea[i ocazie, Mir-
cea Geoan\ a lansat un a-
tac dur la adresa conduce-
rii Partidului Democrat, a-
cuzat\ c\ promoveaz\ „ma-
fiile oligarhice“ din Româ-
nia. El s-a referit la o alt\
`nregistrare telefonic\, f\-
cut\ de procurori `n dosa-
rul jurnali[tilor [antaji[ti
de la Cluj, `n care apare [i
Emil Boc. „U[or, u[or, cade
masca de pe fa]a liderilor
PD [i vedem cum Emil Boc
are o rela]ie aproape inti-
m\ cu cei care sunt pu[i
sub acuzare pentru fapte
de grav\ corup]ie, vedem
cu mafia asfaltului, de la
Bucure[ti pân\ la Râmnicu
Vâlcea, arat\ c\ exist\ o
realitate a acestor mafii [i
oligarhii care caracterizea-
z\ actuala putere, atât la
PD, cât [i la PNL“, a con-
chis pre[edintele PSD. a
la consigna]ie, sus]in=ndu-[i
plângerea `mpotriva modu-
lui `n care a fost instrumen-
tat `ncepând din 1990 dosa-
rul familiei sale. Procurorii
l-au cercetat pân\ `n 2001 pe
Valentin Ceau[escu pentru
complicitate la subminarea
economiei na]ionale, pentru
abuz `n serviciu, dispunând
`n mai multe rânduri schim-
barea `ncadr\rii juridice,
ne`nceperea urm\ririi pe-
nale [i scoaterea de sub
urm\rirea penal\. a
7
LUMEA PE SCURT
Pakistanul a devenit
o ]int\ pentru
atentatori sinuciga[i
Cel pu]in 14 persoane, dintre care
doi poli]i[ti, au fost ucise sâmb\t\
`n urma unui atentat cu bomb\
`ntr-o pia]\ din Peshawar,
nord-vestul Pakistanului, au
anun]at surse ale poli]iei. ~n plus,
alte aproximativ 30 de persoane
au fost r\nite `n aceast\ explozie,
care a avut loc `n bazarul
Oisakhawani din Peshawar, capi-
tala provinciei de la frontiera
nord-vest cu Afganistanul. Acesta
este al doilea atentat comis `n
Pakistan `n ultimele zile dup\ ce,
vineri, un atentat sinuciga[ `n fa]a
hotelului Marriott din Islamabad
a provocat moartea a dou\ per-
soane, autorul atentatului [i un
gardian. Autorit\]ile de la
Islamabad sunt extrem de `ngrijo-
rate de aceast\ frecven]\ a at-
acurilor teroriste, Pakistanul
`ncerc=nd prin orice mijloace s\
evite extinderea pe teritoriul s\u
a activit\]ilor al-Qaeda.
Popularitatea lui Bush
`[i continu\ pr\bu[irea
Cota de popularitate a pre[edin-
telui SUA, George W. Bush, [i-a
continuat cursul descendent chiar
[i dup\ discursul s\u despre
starea Uniunii, relev\ un sondaj
efectuat de revista Newsweek [i
publicat sâmb\t\. Ea a ajuns la
30%, `n timp ce 83% dintre per-
soanele intervievate consider\ c\
istoria `l va re]ine pe George W.
Bush ca pe un pre[edinte de nivel
mediu sau chiar sub acest nivel.
Dintre ei, 58% [i-au exprimat do-
rin]a ca mandatul s\ i se fi `nche-
iat ast\zi. Mai mult, `n pofida dis-
cursului preziden]ial despre starea
Uniunii, care i-a oferit lui Bush
ocazia de a-[i ap\ra noua strategie
`n Irak [i s\ propun\ cooperare
democra]ilor, majoritari `n Con-
gres, dou\ treimi dintre americani
estimeaz\ c\ deciziile sale fa]\ de
Irak [i `n alte domenii sunt ghi-
date mai degrab\ de credin]ele
sale personale decât de realitate.
Uciga[ii lui Litvinenko
r\m=n la ad\postul
mamei Rusia
Cei doi suspec]i principali ru[i `n
afacerea Litvinenko nu vor fi
urm\ri]i `n justi]ie `n pofida pro-
belor acumulate `mpotriva lor, a
informat - ieri - ziarul „Sunday
Times“, citând o surs\ apropiat\
de anchet\. Potrivit publica]iei
britanice, anchetatorii estimeaz\
c\ nu au vreo [ans\ s\ ob]in\
extr\darea lui Andrei Lugovoi,
fost agent al KGB, [i a lui Dmitri
Kovtun, om de afaceri, suspecta]i
de asasinarea ex-agentului rus
Aleksandr Litvinenko, devenit
opozant al regimului [i exilat la
Londra. „Anchetatorii au explicat
v\duvei lui Litvinenko, Marina, c\
sunt siguri c\ [tiu cine l-a otr\vit
[i c\ au rezolvat cazul, dar nu au
alt\ alternativ\ decât s\ `nchid\
dosarul pentru c\ nu au [anse s\
ob]in\ extr\darea suspec]ilor“,
precizeaz\ „Sunday Times“, citând
aceea[i surs\.
Imigran]ii
sud-americani
provoac\
furia spaniolilor
Sute de tineri spanioli au protes-
tat violent, sâmb\t\ seara, `ntr-o
periferie a Madridului, aruncând
cu pietre `n poli]i[ti [i `n jurna-
li[ti, pentru a protesta `mpotriva
atitudinii tolerante a autorit\]ilor
fa]\ de comportamentul imigran-
]ilor sudamericani. Manifesta]iile
le-au continuat pe cele `ncepute la
sfâr[itul s\pt\mânii trecute, când
aproximativ 1.000 de studen]i au
n\v\lit pe str\zile unei mici lo-
calit\]i din sudul Madridului,
dorind s\-[i verse furia pe
bandele de imigran]i, pe care
le-au acuzat de `njunghierea mai
multor tineri spanioli. a

8 Luni, 29 ianuarie 2007
~nc\lzirea global\ va schimba
Este clar c\ `n contextul actual de
dezvoltare a industriei [i a
transporturilor, efectul de ser\ nu
mai poate fi controlat total. ~ntruc=t
Rom=nia nu va fi scutit\ de
schimb\rile previzibile `n clima
mondial\, toate autorit\]ile locale [i
na]ionale vor trebui s\ cunoasc\, `n
detaliu, modul eficient de ac]iune
`n cazurile extreme de inunda]ii
prof. univ. dr.
Constantin I. MILIC|
Razele solare trec prin at-
mosfer\ [i ajung la supra-
fa]a p\m=ntului. O parte
din aceste raze este absor-
bit\ la nivelul solului, a-
v=nd rolul de `nc\lzire. Alt\
parte este reflectat\ prin
razele infraro[ii, care se
dirijeaz\ pe vertical\. ~n
cazul c=nd atmosfera este
`nc\rcat\ cu cantit\]i ridi-
cate de gaze poluante, inclu-
siv CO2, energia reflectat\
este re]inut\ `n atmosfer\ [i
nu str\bate straturile supe-
rioare ale stratosferei. Ast-
fel se explic\ `nc\lzirea a-
normal\ a atmosferei `n
acela[i mod `n care are loc
`nc\lzirea aerului dintr-o
ser\ sub pere]ii de sticl\.
CM
YK Fenomenul de `nc\lzire
global\ a P\m=ntului din
ultimul secol, mai accentuat
dup\ anul 1983, a devenit o
preocupare de prim ordin a
`ntregii popula]ii.
Prima analiz\ consis-
tent\ a situa]iei create prin
efectul de ser\ a fost f\cut\
la Conferin]a Na]iunilor U-
nite privind Schimb\rile
Climatice care a avut loc la
Montreal (Canada), `n anul
1987, cu participarea tu-
turor [efilor de stat.
Un an mai t=rziu, la Con-
ferin]a de la Toronto (Cana-
da) s-a solicitat reducerea
emisiilor de CO2 cu 20%
p=n\ `n anul 2005, ca prim\
m\sur\ de reducere a „efec-
tului de ser\“ instalat `n at-
mosfera Globului.
Dup\ multe alte inter-
ven]ii r\mase f\r\ ecouri la
nivelul conduc\torilor de
state, a intervenit Protoco-
lul de la Kyoto (Japonia) din
anul 1997 care o constituit o
prim\ `ncercare concret\ a
statelor industrializate de a
reduce toate emisiile polu-
n\valnice, tornade, secete excesive
[i alunec\ri de teren. Se prevede
c\, `n anul 2007, regimul
pluviometric va fi cu 30-70% sub
mediile multianuale. Nu se exclude
ideea c\ `n locul lanurilor de
porumb, care nu rezist\ la
condi]iile de temperaturi ridicate,
]\ranii anului 2030 se vor ocupa cu
planta]ii de portocali.
ante din atmosfer\ cu efecte
`n declan[area efectului de
ser\ (CO2, metan, petroxid
de azot, hidrofluorocarburi,
perfluorocarburi [i hexafluo-
rur\ de sulf). }\rile din
Uniunea European\ s-au
angajat s\ reduc\ emisiile
poluante `n medie cu 8%,
p=n\ `n anul 2012. Exper]ii
au sus]inut necesitatea ca,
p=n\ `n anul 2050, aceste
reduceri de emisii s\ ating\
50% fa]\ de anul 1990. Pen-
tru a fi eficient\, aceast\
ac]iune ar fi fost obligatorie
[i pe teritoriile statelor care
au refuzat ratificarea. De[i
acest Protocol a fost semnat
de reprezentan]ii a 141 de
]\ri (inclusiv Rom=nia, din
anul 2001), totu[i au existat
unele ]\ri puternic industri-
alizate (SUA, Australia)
care au refuzat s\-l ratifice
f\r\ nici o motiva]ie [tiin-
]ific\, precum [i unele ]\ri
africane.
La toate aceste conferin]e
[i congrese interna]ionale,
oamenii de [tiin]\ au averti-
zat asupra pericolelor grave
care p=ndesc omenirea, dar
cuv=ntul lor nu a fost luat `n
considera]ie, ceea ce a f\cut
ca ast\zi s\ se manifeste, tot
mai evident, ac]iunile devas-
tatoare ale efectelor de ser\
pe toate latitudinile Globului.
~n lipsa unor m\suri fer-
me, coroborate pe toat\ su-
prafa]a Globului, fenomenul
de ser\ s-a intensificat, ast-
fel c\ ultimul deceniu din
secolul al XX-lea a `nregis-
trat cele mai ridicate tem-
peraturi medii anuale din
toate timpurile, `ndeosebi `n
anul torid 1998.
Se consider\ c\ acelea[i
fenomene de supra`nc\lzire
global\ au dus la tempera-
turile de 4700C de pe plan-
eta Venus, unde atmosfera
era alc\tuit\ aproape exclu-
siv din CO2. Pe P\m=nt, o
`nc\lzire masiv\ ar fi avut
loc `n urm\ cu 130.000 de
CM
YK
DOCUMENTAR
ani, fiind cauzat\ de o
schimbare a orbitei P\m=n-
tului [i de unele explozii so-
lare. Statisticile meteorolo-
gice [i analizele f\cute pe i-
nelele trunchiurilor de co-
paci, ale grosimii straturilor
de ghea]\ [i coralilor au ar\-
tat c\ temperaturile `nregis-
trate spre sf=r[itul secolului
trecut au fost cele mai ridi-
cate din ultimii 1.000 de ani,
de data aceasta declan[ate
nu de fenomene astronomice,
ci de gre[elile omenirii.
Industrializarea
masiv\
Industrializarea galopan-
t\, cu consum masiv de com-
bustibili fosili (petrol, gaze
naturale [i c\rbuni), a fost
cea mai important\ cauz\
care a dus la degradarea
grav\ a calit\]ii atmosferei
pe scar\ mondial\. Prin ar-
derea acestor combustibili,
`n fabrici [i uzine au loc
emisii de gaze, cu prec\dere
a dioxidului de carbon, care
re]in, `n atmosfer\, cantit\]i
mari de radia]ii solare. S-a
calculat c\ anual se degaj\,
pe Glob, cantitatea de 21,52
miliarde de tone de CO2 din
care 64% `n 10 state mari
consumatoare de combus-
tibili. Dintr-o statistic\ ce
raporteaz\ volumul de CO2
degajat la popula]ia ]\rii
respective rezult\ c\ `ntre
aceste 10 state se deta[eaz\
categoric Statele Unite ale
Americii, dup\ care ur-
meaz\ Canada, Japonia,
Germania, Rusia, Marea
Britanie, Italia, Fran]a,
China [i India. Se poate
men]iona c\ SUA de]ine nu-
mai 4,6% din popula]ia
Globului, dar emite `n at-
mosfer\ circa 25% din to-
CM
YK
talul de CO2, degajat anual
la suprafa]a p\m=ntului. ~n
situa]ie opus\ este China
care reprezint\ 21,2% din
popula]ia lumii [i degaj\ `n
atmosfer\ numai 12,7% din
CO2 global.
Acest consum furibund de
combustibili, dictat de pro-
prietarii marilor companii
industriale, a f\cut ca, dup\
anul 1950 s\ aib\ loc o cre[-
tere a concentra]iei de CO2
din atmosfer\ cu 30%. ~n
aceia[i perioad\ a crescut cu
150% con]inutul de gaz
metan din atmosfer\, rezul-
t=nd din exploatarea, trans-
portul [i consumul gazelor
naturale provenite din re-
sursele miniere, dar [i din
gropile de gunoi, degradarea
[i arderea de[eurilor, pre-
cum [i din complexele zoo-
tehnice, mai ales cu animale
rumeg\toare (o vac\ emite
zilnic 100 litri metan ca ur-
mare a activit\]ii unor bac-
terii existente `n stomac).
De[i se cunoa[te c\ sursele
de gaz metan sunt limitate,
presupun=nd c\ `n urm\torii
30-40 de ani se vor lichida to-
tal, cu toate acestea nu s-a
`nregistrat nici o ]ar\ care s\
adopte un regim de econo-
misire, cu g=ndul la necesarul
genera]iilor viitoare.
Criza demografic\
O alt\ cauz\ ar fi cre[te -
rea rapid\ a popula]iei la
nivel mondial. Secolul al
XX-lea [i `nceputul secolului
al XXI-lea au `nregistrat o
explozie demografic\ alar-
mant\, f\r\ precedent `n is-
toria omenirii. Din statistici
oficiale rezult\ c\, `ncep=nd
cu anul I al Na[terii
Domnului Iisus Hristos [i
p=n\ `n prezent, popula]ia
Globului s-a `nmul]it de 28
de ori. Au existat cre[teri
foarte pu]in semnificative
p=n\ `n anul 1500, `nre-
gistr=nd dublarea num\ru-
lui de locuitori `ntr-un mile-
niu [i jum\tate, o cre[tere
normal\ `ntre anii 1500-
1900 (de 3,7 ori `n 4 secole)
[i o explozie demografic\ ex-
ponen]ial\ `n ultimul secol
(de 3,7 ori `ntr-un singur
secol).
Orologiul popula]iei mon-
diale instalat `n Chicago
(SUA) a semnalat `n ziua de
duminic\ 18 iulie 1999, ora
1.24, existen]a pe Terra a 6
miliarde de locuitori. Vestea
Constantin I. Milic\
este profesor universitar
la Universitatea de {ti-
in]e Agricole [i Medicin\
Veterinar\ (USAMV)
din Ia[i. Este specializat
`n fitoterapie [i trateaz\
anual sute de persoane
din toate col]urile ]\rii,
prescriind pentru orice
boal\ preparate comple-
xe din plante pe care cel
mai adesea le ignor\m.
A salvat oameni c\rora
nu li se mai d\deau [an-
se de supravie]uire, pre-
paratele fiind realizate
`n laborator, dup\ meto-
de [tiin]ifice [i dup\
atenta analiz\ a fiec\rei
afec]iuni `n parte.
a fost primit\ cu entuziasm,
dar, `n acela[i timp, cu
`ngrijorare, `ntruc=t ar\ta
c\ `n ultimele 2 decenii po-
pula]ia a crescut, `n fiecare
an, cu c=te 220.000 de guri
de hr\nit din acela[i fond de
resurse alimentare.
~n fiecare secund\ v\d
lumina zilei 5 nou-n\scu]i [i
mor 2 oameni, ceea ce con-
duce la unele calcule simple.
se poate nota c\, `n acest
ritm de cre[tere demogra-
fic\, P\m=ntul va trebui s\
hr\neasc\ 50 de miliarde de
oameni peste 120 de ani (`n
cazul c\ nu se vor lua
m\suri eficiente de planifi-
care familial\).
Probleme serioase sunt
legate [i de repartizarea pe
]\ri a popula]iei globale. Din
cei 6 miliarde de locuitori,
peste 50% tr\iesc `n numai 5
state (China, India, SUA,
Indonezia [i Brazilia).
Desp\duririle
O a treia cauz\ o consti -
tuie desp\duririle, conside-
rate ac]iuni de o mare grav-
itate ale unor afaceri[ti la-
comi, care, pentru o `mbo-
g\]ire rapid\, pot afecta
via]a a mii sau milioane de
oameni prin efectele devas-
tatoare.
T\ierile nechibzuite ale
p\durilor au `nceput prin
anii ’50-’60 pe suprafe]e de
milioane de hectare din Sahel
(centrul Africii), c=nd unii
afaceri[ti str\ini de zon\
ofereau pre]uri apetisante pe
lemnul tare din p\durile
tropicale. ~n fa]a tenta]iei de
a avea valut\, b\[tina[ii [i-
au v=ndut ultima umbr\ nat-
ural\ pentru to]i membrii
familiei, provoc=nd o cata-
strof\ iremediabil\. Sub
razele fierbin]i ale soarelui
torid, p\m=nturile s-au uscat
form=nd cr\p\turi largi ce
`nghi]eau copii [i animalele
mici, apele au secat total,
milioane de vite domestice [i
animale s\lbatice au pierit,
iar locuitorii, care au rezistat
`n fa]a mor]ii, au luat calea
pribegiei, cu valut\ `n
traist\.
~n ultimele 3-4 decenii,
ac]iunea de desp\durire a
continuat [i `n zonele sub-
tropicale [i temperate, mai CM
YK
ales `n ]\rile mai s\race.
~ntre acestea a fost inclus\ [i
Rom=nia unde, dup\ anul
1990, au fost defri[ate, cu
s\lb\ticie, peste 200.000 de
hectare, mai ales `n Mun]ii
Vrancea (pe v\ile Milcov,
Zabala, Su[i]a), `n Mun]ii
Rodnei, Valea Trotu[ului,
Valea Tazl\ului, Valea Ne-
hoiului, Harghita, Covasna
etc. Firmele care au exploa-
tat masa lemnoas\, contro-
late de „baronii lemnului“ au
`nc\lcat normele elementare
legale, `ntruc=t, dup\ t\ie-
rea masiv\ a p\durilor au
l\sat mun]ii gola[i, expu[i la
viituri [i alunec\ri, iar lem-
nul brut l-au exportat `n ]\ri
lipsite aproape total de
p\duri (Olanda, Ungaria) de
unde s-a importat ulterior
mobil\ `n stare finit\.
Efectul negativ al desp\-
duririlor este legat [i de fap-
tul c\ p\durile au un rol
esen]ial `n absorb]ia CO2 din
atmosfer\ prin procesul de
fotosintez\, intervenind di-
rect `n diminuarea gazelor
toxice [i, implicit, `n evi-
tarea efectului de ser\.
Poluarea apelor [i a solu-
lui a constituit o alt\ cauz\
a efectului de ser\ [i o surs\
principal\ de gaze toxice. ~n
ultimele dou\ decenii au
fost `nregistrate foarte mul-
te cazuri de scufund\ri `n
apele m\rilor [i oceanelor a
unor tancuri petroliere cu
mare capacitate care au de-
versat pe suprafa]a apei zeci
de mii de tone de petrol. ~n-
cep=nd cu petrolierul Amoco
Cadiz, scufundat `n Bretag-
ne (Fran]a), au fost consem-
nate multe alte catastrofe
petroliere, cu polu\ri grave
ale mediului:
a Braer (insulele Shetland)
- 98.000 de tone, `n anul
1993;
a Aegean Sea (Spania)
- 81.000 de tone, `n anul
1992;

radical Rom=nia
a Sea Express (Wales)
- 70.000 de tone, `n anul
1996;
a Katina P (Mozambic)
- 66.000 de tone, `n anul
1992;
a Exxon Valdez (Alaska)
- 41.000 de tone, `n anul
1989.
Impact negativ asupra
purit\]ii atmosferei au [i
polu\rile pe uscat produse
de de[eurile industriale [i
zootehnice. Un exemplu din
]ara noastr\ `l constituie
Bucure[tiul, cel mai poluat
ora[ din Rom=nia, mai ales
`n lunile caniculare de var\
c=nd valorile noxelor se
dubleaz\ prin emisiile de
monoxid de carbon, plumb [i
al]i poluan]i toxici (lacuri,
detergen]i, fenoli), emana]i
din zonele industriale Du-
de[ti, Faur, Vitan, Progre-
sul, Militari, Obor, Pope[ti-
Leordeni.
Consecin]ele efectului
de ser\
a Cre[terea progresiv\ a
temperaturii Globului. Ex-
tinderea efectului de ser\ [i
continuarea unor activit\]i
umane necontrolate au scos
sistemul climatic din evolu-
]ia normal\. Procesul de
CM
YK
Prognoze pesimiste
pentru Rom=nia
anilor ce vin
Speciali[tii rom=ni `n do-
meniul mediului arat\ posi-
bilitatea ca, `n mai pu]in de
25 de ani, Rom=nia s\ `[i
schimbe radical `nf\]i[area,
fiind lovit\ `n fiecare an de
secete, inunda]ii [i tornade
tot mai dese. Se confirm\ a-
vertismentul c\ p=n\ `n
anul 2030 pustiul Sahara
va dep\[i arealul ocupat `n
prezent de 9 milioane km2
(cam de 38 ori mai mare de-
c=t suprafa]a Rom=niei) [i
va `nainta sistematic spre
nord. Ating=nd ]\rmurile
M\rii Mediterane, de[ertul
va traversa `n Sicilia, apoi
`n sudul Italiei (Calabria),
Her]egovina, Bosnia [i va
intra `n Rom=nia pun=nd
st\p=nire pe teritoriile din
sud (Oltenia, B\r\gan, Do-
brogea [i o parte din sudul
Moldovei). Nu este departe
perioada c=nd cele aproxi-
mativ 3 milioane de hectare
de terenuri aride, expuse
secetelor, se vor transforma
`ntr-o „Sahara rom=neas-
c\“. ~n aceste zone vor seca
r=urile cu debite reduse, so-
lurile se vor degrada `n ni-
sipuri spulberate de v=n-
turi, precipita]iile vor avea
un regim total necontrolat
iar, prin ac]iunile nefaste
de desp\duriri masive, vor
deveni tot mai frecvente
alunec\rile de teren cu
locuin]e [i sate `ntregi.
Se prevede c\ `n anul
2007, regimul pluviometric
va fi cu 30-70% sub mediile
multianuale, cu diminu\ri
mai accentuate `n sudul [i
estul ]\rii. va sc\dea nivelul
`nc\lzire nu este uniform.
Cre[terile termice sunt mai
intense `n zonele polare [i
subpolare, accentu=nd topi-
rea ghe]arilor. Aceasta are
un efect dezastruos asupra
modului de via]\ al es-
chimo[ilor. ~n paralel are loc
[i reducerea numeric\ a unor
specii de animale polare (ur[i
polari, foci, morse) [i a unor
specii de plante din tundr\.
Se consider\ c\ `n cazul
`nc\lzirii medii a planetei cu
200C, temperatura din zona
arctic\ va cre[te cu 600C.
~nc\lzirea neuniform\ a
uscatului [i a apelor oceani-
ce a determinat unele per-
turba]ii `n circula]ia curen-
]ilor de aer cald [i rece, cu
efecte paradoxale `n evolu]ia
vremii din cursul anului.
S-au scurtat radical anotim-
purile de tranzi]ie (prim\-
var\, toamn\), astfel c\ se
percep ast\zi numai dou\
anotimpuri (var\ [i iarn\).
S-au constatat [i invers\ri
ale regimurilor termice
`ntre anotimpuri.
Evolu]ia anormal\ a tem-
peraturilor din Rom=nia a
fost semnificativ\ `n anul
2005. La 9 ianuarie (`n mi-
jlocul iernii) s-au `nregistrat
200C la Curtea de Arge[ [i
T=rgovi[te, unde copacii au
`nmugurit [i se preg\teau
apei din lacurile de acumu-
lare ce alimenteaz\ marile
ora[e cu ap\ potabil\.
Nu se exclude ideea c\,
`n locul lanurilor de po-
rumb, care nu rezist\ la
condi]iile de temperaturi ri-
dicate, ]\ranii anului 2030
se vor ocupa cu ... planta]ii
de portocali.
Remediile posibile
Pentru a pre`nt=mpina
efectele devastatoare care
se `ntrev\d peste 25-30 de
ani ca urmare a `nc\lzirii
globale se recomand\:
- reducerea emisiilor de
CO2, metan [i alte gaze po-
luante, prin m\surile adop-
tate la nivelul liderilor po-
litici ai statelor lumii, mai
ales din ]\rile puternic in-
dustrializate;
- sc\derea consumurilor
de energie bazate pe com-
bustibili fosili [i adoptarea
formelor de energie conven-
]ional\ (soare, v=nt, ap\,
mas\ biologic\, c\ldur\
subteran\);
- replantarea p\durilor
distruse [i protejarea celor
existente prin crearea de
parcuri na]ionale, ocrotite
prin legi drastice;
- reducerea consumuri-
lor de h=rtie [i reciclarea
de[eurilor celulozice pentru
a diminua cantit\]ile de
lemn rezultate prin t\ierea
p\durilor;
- refacerea amenaj\rilor
pentru irigarea culturilor a-
gricole ca m\suri majore `n
asigurarea hranei popula]iei;
- regularizarea cursuri-
lor de ap\ prin lucr\ri de
indiguiri [i decolmat\ri ale
re]elelor de canalizare care
preiau scurgerile pluviale [i
accidentale.
CM
YK
DOCUMENTAR
s\ `nfloreasc\. ~n luna mar-
tie, `n locul temperaturii de
prim\var\, a ap\rut un ger
de –250C la Sibiu. P=n\ la
sf=r[itul anului au survenit
ploi de tip tropical care au
declan[at inunda]iile devas-
tatoare din Banat (luna a-
prilie) [i din Moldova (luna
iulie).
Se pare c\ iarna 2006-
2007 constituie o nou\ ex-
cep]ie de la regimul normal,
cu temperaturi foarte ridi-
cate [i cu straturi de z\pad\
aproape inexistente. Dispa-
ri]ia frumoasei mantii de z\-
pad\ este o consecin]\ grav\
a perturb\rii echilibrului
din natur\ provocat de om.
Dac\ se va intra `ntr-un
normal relativ, sunt posibile
primele semne ale iernii
dup\ 3 februarie.
a Topirea ghe]arilor .
Cre[terea temperaturii Glo-
bului a declan[at o topire
rapid\ a calotelor arctice [i
a ghe]arilor care plutesc `n
deriv\ prin apele oceanelor.
Datele ob]inute prin sa-
teli]ii din cadrul NASA ates-
t\ faptul c\ topirea ban-
chizelor polare din Groen-
landa [i a ghe]arilor din
Alaska se face `ntr-un ritm
rapid, dublu fa]\ de normal.
~n ultimul timp au disp\rut
mul]i dintre ghe]arii din
sudul peninsulei Alaska.
Prin aceast\ zon\ exist\
una dintre marile falii tec-
tonice. Prin topirea ghe]ari-
lor de la suprafa]\, scoar]a
P\m=ntului se `nal]\ [i per-
mite declan[area cutremu-
relor de mare magnitudine.
Volumul impresionant de
ap\ rece rezultat din topirea
acestor ghe]ari nordici va
cobor` spre sud [i va
`nt=lni apele purtate de
Golfstream, acel curent cald
care porne[te din Golful
Mexic, traverseaz\ Oceanul
Atlantic, cu viteza de 97 de
km pe zi, [i se `ndreapt\
spre coastele vestice ale
Europei (Irlanda, Anglia,
Danemarca, Norvegia, Sue-
dia). Prin devierea spre sud
a curentul cald, este posibil\
r\cirea climei `n vestul
Europei.
La Polul Sud, `n ultima
perioad\ de timp s-au topit
ghe]arii Larsen A [i Larsen
B, care s-au scufundat `n
numai 35 de zile, f\c=nd ca
nivelul `ntregului ocean pla-
netar s\ creasc\ cu 2 cm. ~n
spatele acestor ghe]ari este
expus topirii uria[ul ghe]ar
Ross’s Shelf care, dup\ dez-
integrare, ar putea provoca
ridicarea nivelului m\rilor
CM
YK
Luni, 29 ianuarie 2007 9
cu 6 metri, trec=nd sub ape
multe insule [i ]\ri aflate pe
coastele maritime.
Dac\ tendin]a de `nc\lzi-
re global\ a climei va con-
tinua `n acela[i ritm, se es-
timeaz\ c\, p=n\ `n anul
2020, nivelul apelor oceanice
va cre[te cu 6-7 metri astfel
c\ multe ora[e porturi (Ams-
terdam, Hamburg, Londra,
Miami, Bangkok etc) s\ fie
mutate `n alte loca]ii. ~n Ro-
m=nia ar fi posibil\ `ngus-
tarea plajelor de la litoral
p=n\ la dispari]ie.
Este demn de men]ionat
c\ a `nceput [i topirea ghe-
]arilor din mun]ii Himalaia,
provoc=nd inunda]ii de pro-
por]ie `n India, Nepal [i
China prin marile fluvii
Gange, Indus, Brahmapu-
tra, Mekong, Yangtze [i
Fluviul Galben.
a Precipita]ii `n exces [i
inunda]ii dezastruoase. Cre[-
terea valorilor termice la
nivel mondial duce la eva-
porarea unei mari cantit\]i M\rii Negre, cu extinderi `n Serioase pagube materi-
de ap\ din oceane [i m\ri.
viitor spre zonele cu de- ale au fost produse `n cea
Vaporii de ap\ se reg\sesc `n mai mare parte din Africa
fri[\ri masive ale p\durilor.
norii care sunt purta]i de
Aceste tornade au devenit (]\rile Sahelului, Africa de
curen]ii de aer dinspre mare Est, de Nord [i de Sud), Asia
spre uscat unde provoac\ ploi frecvente [i `n Europa cu o
medie de 700 pe an, dirijate de sud-vest, Iran, Afganis-
toren]iale, inunda]ii grave tan, Pakistan, China, India,
precum [i tornade care nu au sub forma unor coridoare ale
uraganelor. Recent, tornada Australia [i unele ]\ri din
fost cunoscute `n perioadele America [i Europa. Peste
anterioare. Nu pot fi uitate Kyrill, cu viteze de 160-170
de km/or\, a devastat cen- tot, condi]iile de secet\ au
inunda]iile din anul 2005 avut efecte profunde asupra
c=nd au pierit zeci de vie]i trul [i nordul Europei pro-
voc=nd moartea a 38 de oa- produc]iilor agricole mondi-
omene[ti, au fost distruse mii
meni din Germania, Marea ale [i, na]ionale, `n deosebi
de locuin]e iar locuitorii
Britanie, Olanda etc. produc]iile de cereale (gr=u,
zonelor afectate [i-au pierdut
a Secet a , a rid iza rea [ i porumb, orez) care consti-
tot ce au agonisit `ntr-o via]\.
de[ertificarea . Aceste trei tuie alimentul de baz\ al CM
~ntruc=t marile inunda]ii YK
fenomene ale naturii repre- popula]iei Globului.
din Rom=nia au corespuns
zint\ o mare problem\ pen- ~n Rom=nia deficitul de
cu zonele masiv defri[ate, se
ap\ din sol a devenit restant
poate considera ca total in- tru omenire `ntruc=t, `n ul-
de la an la an `nc\ din 1984,
admisibil ca, pentru `mbo- timele decenii, `nc\lzirea
av=nd efecte de diminuare
g\]irea excesiv\ a unor ba- progresiv\ a atmosferei a
sistematic\ a produc]iilor
roni lacomi, s\ se ajung\ ca provocat un dezechilibru
agricole, mai ales dup\ dis-
o jum\tate din ]ar\ s\ fie grav la nivel global.
sub ape iar zeci [i sute de oa- trugerea voit\ a unor mari
meni s\ moar\ lua]i de furia
Cre[terea temperaturii p\r]i din suprafa]a irigat\.
s-a corelat cu sc\derea dras- Cronicizarea secetelor pe
apelor. Ce s-a `nt=mplat `n tic\ a cantit\]ii de precipi- suprafe]e tot mai `ntinse pe
Rom=nia `n anul 2005 fus-
ese la scar\ mondial\ `n
ta]ii [i apari]ia secetelor ex- Mapamond a determinat pe
cesive. Permanentizarea a- numero[i speciali[ti s\ `n-
anul 1998, c=nd s-au `nreg- cestui fenomen a dus la ari-
istrat marile catastrofe de tocmeasc\ scenarii climatice
dizarea [i ulterior la de[erti- care prev\d evolu]ia temper-
mediu, cu „inunda]iile sec- ficarea unor zone `ntinse.
olului“ extinse `n 54 de ]\ri, aturilor [i a precipita]iilor pe
La scar\ global\, terenu- macrozone naturale. Ne am-
concomitent cu secete exce- rile supuse aridiz\rii [i de-
sive `n alte 45 de ]\ri. intim de h\r]ile elaborate la
a Instalarea tornadelor
[ertific\rii ocup\ o p\trime Conferin]a Na]iunilor Unite
din totalul suprafe]ei de us- ]inut\ la Montreal (Canada)
`n Rom=nia. ~n ultimii ani cat a Terrei, afect=nd via]a a
s-a ab\tut asupra teritoriu- `n anul 1987 `n care se aver-
circa un miliard de locuitori tiza, prin culoarea ro[ie, ex-
lui Rom=niei o serie de tor-
nade necunoscute `n trecut din peste 110 state ale lumii, tinderea situa]iilor de risc
atinse de acest fenomen. major `n anii 2010 [i 2030. a
dec=t prin mass-media, care
prezenta aceste uragane de
pe meridiane mult `ndep\r-
tate. Sosite la noi, tornadele
au `nceput s\ „fac\ p=rtie“
pe coridorul dintre Buftea,
Movili]a, Slobozia [i ]\rmul
10 Luni, 29 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL
A nins `n Boto[ani
Jude]ul Boto[ani a `nregistrat,
ieri diminea]\, primele c\deri de
z\pad\ din acest an. Cantit\]ile
de precipita]ii au fost `ns\ foarte
mici, nepun=nd `n pericol cir-
cula]ia pe drumurile publice de
interes european, na]ional sau
jude]ean. ~n schimb, v=ntul put-
ernic a `ntrerupt alimentarea cu
energie electric\ a dou\ sate,
`ns\ interven]ia echipelor E.ON
Moldova a determinat resta-
bilirea situa]iei dup\ mai pu]in
de o or\. {eful Inspectoratului
Jude]ean pentru Situa]ii de
Urgen]\, colonelul Radu Anton,
a declarat c\ a luat m\suri pen-
tru prevenirea unor situa]ii de
criz\. Echipajele [i utilajele de
desz\pezire de la sec]ia Drumuri
Na]ionale [i de la Direc]ia
Jude]ean\ de Drumuri [i poduri
au fost preg\tite s\ intervin\,
dac\ va fi cazul. Meteorologii au
transmis o avertizare potrivit
c\reia vremea se va `nr\ut\]i
`ncep=nd de ast\zi.
Temperaturile vor sc\dea p=n\
la -10 grade Celsius [i va ninge
viscolit `n nordul Moldovei.
Doze suplimentare
de vaccin `n Gala]i
Autoritatea Jude]ean\ de
S\n\tate Public\ (AJSP) Gala]i
a primit, vineri seara, 35.000 de
doze de vaccin antigripal de la
Ministerul S\n\t\]ii, dup\ ce
jude]ul Gala]i a fost declarat fo-
car de grip\. Potrivit directorului
AJSP Gala]i, Sorin Ungurianu,
cele 35.000 de doze suplimentare
de vaccin vor fi folosite pentru
vaccinarea celor care nu au bene-
ficiat de vaccin `n luna noiembrie
2006, c=nd au fost trimise alte
35.000 de doze folosite `n campa-
nia de vaccinare antigripal\ a
persoanelor cu risc de
`mboln\vire, respectiv bolnavi
cronici [i copii. Dozele vor fi
repartizate, ast\zi, medicilor de
familie. ~n ultimele 24 de ore,
peste 200 de adul]i [i copii au
ajuns la camerele de gard\ ale
spitalelor cu infec]ii respiratorii,
la jum\tate dintre ace[tia
f\c=ndu-li-se fi[e de internare. ~n
prezent, `n jude]ul Gala]i, sunt
confirmate 18 cazuri de grip\.
De asemenea, au fost consem-
nate nou\ cazuri de decese
cauzate de forme violente de
bronhopneumonie [i s-au `nregis-
trat peste 3.000 de cazuri de
pneumonii, bronhopneumonii [i
viroze respiratorii.
Primele zece
chinezoaice
din Bac\u
au fost repatriate
Primele zece confec]ionere din
China, care nu au mai dorit s\
semneze contractul adi]ional cu
firma Wear Company, au plecat
`n aceast\ diminea]\ din Bac\u
Cod unic de etic\ [i deontologie pentru asisten]ii medicali din Europa
~n perioada 28 - 30 ianua-
rie, la Madrid are loc Con-
ferin]a Federa]iei Europene a
organiza]iilor de reglementare
`n profesia de asistent medical
(FEPI), eveniment la care par-
ticip\ delega]iile celor 21 de
]\ri membre. Ordinul Asisten-
]ilor Medicali [i Moa[elor din
Rom=nia (OAMMR) este re-
prezentat de o delega]ie alc\-
tuit\ din Liliana Iordache,
pre[edinte [i Doina Tof\nescu,
Reprezentan]ii serviciilor secrete
americane ne `nva]\ s\ ne protej\m banii pentru o
Europol, Oficiul
European de Lupt\
Antifraud\ (OLAF) [i
Serviciul Secret
american se reunesc,
la Ia[i, pentru a discuta
despre protec]ia
monedei euro `mpotriva
falsific\rii [i despre
modalit\]i de combatere
a criminalit\]ii
financiare.
Ast\zi, la Hotel Tra-
ian, `ncepând cu ora
9.30, va debuta cea mai
important\ manifestare
interna]ional\ g\zduit\
vreodat\ de ora[ul Ia[i
`n domeniul combaterii
criminalit\]ii financiare
[i a falsific\rii banilor.
Scopul acestei reuniuni
este de a marca include-
rea autorit\]ilor române
`n sistemul creat de U-
niunea European\ pentru
protejarea monedei euro
`mpotriva falsific\rii.
Seminarul „Protec]ia
monedei euro“ se va des-
f\[ura pe parcursul a
trei zile (29-31 ianuarie)
[i va fi deschis de Tudor
Chiuariu, [eful Departa-
mentului pentru Lupta
Antifraud\ (DLAF) din
cadrul Cancelariei pri-
Andra Constantinescu a luat premiul cel mare
la concursul de matematic\ „Unirea 2007“
Andra Constantinescu,
olimpic\ na]ional\ [i in-
terna]ional\ la matemati-
c\, elev\ `n clasa a IX-a la
Colegiul Na]ional „Costa-
che Negruzzi“ din Ia[i, a
câ[tigat premiul cel mare
al concursului de matema-
tic\ „Unirea 2007“. Premi-
ul i-a fost `nmânat Andrei
consilier juridic al OAMMR
Ia[i.
Principalul scop al confe-
rin]ei este acela de a elabora
codul unic european de etic\
pentru asisten]ii medicali [i
moa[e. Potrivit pre[edintelui
OAMMR, noul cod de etic\
are o importan]\ major\ pen-
tru asisten]ii medicali din
Rom=nia. „Codul nostru de e-
tic\, al\turi de cel din Croa-
]ia, este luat drept model. Pe
Programe
mului-ministru. La con-
ferin]\ vor participa 80
de reprezentan]i ai ser-
viciilor bancare [i de po-
li]ie, specializa]i `n com-
baterea crimei organiza-
te, precum [i delega]i ai
serviciilor antifraud\ din
Statele Membre ale UE.
La Ia[i vor fi
prezen]i [i
reprezentan]i ai US
Secret Service
~n cele trei zile ale ma-
nifest\rii, responsabili
din cadrul Europol, Ser-
viciul Secret al SUA (US
Secret Service), Banca
Central European\, Ofi-
ciul European de Lupt\
Antifraud\ (OLAF), Po-
li]ia Federal\ German\,
Constantinescu, ieri, `n
sala de [edin]e a Consi-
liului Local Foc[ani care a
g\zduit festivitatea de pre-
miere a concursului. Com-
peti]ia, organizat\ de Co-
legiul „Unirea“ din Foc-
[ani, a devenit una tradi-
]ional\, aceasta fiind cea
de-a [aptea edi]ie. Anul a-
de alt\ parte, at=ta timp c=t acceptat candidatura Rom=- standarde comune, competen-
va exista un cod de etic\ la
nivel european, va fi mult
niei, al\turi de cele ale Greciei
[i Poloniei.
]e [i reguli de practicare a pro-
fesiei similare `n toate statele
mai u[or `n exercitarea profe- FEPI are sediul la Bru- europene, astfel `nc=t pacien]ii
siei, deoarece colegii no[tri, xelles [i urm\re[te ca la ni- s\ beneficieze de `ngrijiri de
`n orice ]ar\ vor lucra, vor velul Parlamentului Euro- calitate, indiferent de ]ara `n
avea acelea[i competen]e [i pean [i al Comisiei Europene care locuiesc. De asemenea,
obliga]ii“, a declarat Liliana reglement\rile privind profe- FEPI colaboreaz\ permanent
Iordache. sia `n Uniunea European\ s\ cu CEPLIS, Consiliul Euro-
Preciz\m c\ OAMMR a de- fie `n avantajul asisten]ilor pean al Profesiilor Liberale,
venit membru FEPI `n ianua- medicali [i, mai ales, al paci- organiza]ie agreat\ de Parla-
rie 2006, dup\ reuniunea de la entului. Unul dintre obiecti- mentul European, `n calitate
Bruxelles. Atunci, Federa]ia a vele FEPI este s\ impun\ de consultant. (Otilia B.)
lui la frontiera Uniunii
Europene `l transform\
educa]ie
`ntr-un reper strategic
pentru institu]iile euro-
pene, `n ceea ce prive[te
european\
combaterea criminalit\]ii ~n perioada 2007-2013, Agen]ia
transfrontaliere [i prote- pentru Programe Comunitare `n Do-
jarea monedei europene“, meniul Educa]iei [i Form\rii Profe-
a declarat [eful Departa- sionale va administra programele
mentului pentru Lupta comunitare „~nv\]are pe tot parcur-
Antifraud\, Tudor sul vie]ii“, „Erasmus Mundus“ [i „Ti-
Chiuariu. neret `n ac]iune“, potrivit unei hot\-
r=ri aprobate de Guvern. Banii pen-
tru derularea acestor programe se
România a `nfiin]at asigur\ de la bugetul Ministerului
un departament Educa]iei [i Cercet\rii (MEdC) [i re-
prezint\ contribu]ia p\r]ii rom=ne
Oficiul Central Italian specializat pentru la intre]inerea [i func]ionarea Agen-
pentru Combaterea Fal- ]iei. Agen]ia Na]ional\ pentru Pro-
sific\rii de Moned\ [i controlul fondurilor grame Comunitare `n Domeniul
Agen]ia Spaniol\ pentru europene Educa]iei [i Form\rii Profesionale
este institu]ie public\, `n subordinea
Investiga]ii Bancare le
vor `mp\rt\[i omologilor Lupta `mpotriva acti- MEdC.
lor români din experien]a vit\]ilor ilegale ce afec- „Erasmul Mundus“ este un pro-
[i metodele lor de lucru. teaz\ fondurile UE este gram de cooperare [i mobilitate `n
La acest seminar, Româ- unul din obiectivele fun- `nv\]\m=ntul superior [i sprijin\ fi-
nia va fi reprezentat\ de damentale ale Guvernu- nanciar crearea de cursuri de mas-
oficiali de la Departamen- lui României. România ter, menite s\ atrag\ studen]i din
tul pentru Lupta Anti- este primul dintre sta- afara spa]iului european. Se ofer\ [i
granturi pentru studen]ii din state
fraud\, Banca Na]ional\ tele membre sau candi-
ter]e, pentru a urma aceste cursuri,
a României (BNR), Ofi- date care a `nfiin]at un
ciul Na]ional pentru Pre- departament specializat precum [i granturi pentru studen]ii
din statele membre UE, care doresc
venirea [i Combaterea pentru controlul fondu-
rilor europene [i, de ase-
s\ studieze `n afara spa]iului comu-
Sp\l\rii Banilor, ANAF, nitar. Programul „~nv\]are pe tot
Garda Financiar\, Ins- menea, primul dintre parcursul vie]ii“ este o continuare a
pectoratul General al Po- statele membre sau can- programelor „Socrates“ [i „Leonardo
li]iei Rom=ne, Ministerul didate care a desf\[urat Da Vinci“. {colile [i universit\]ile
Justi]iei, Institutul Na- controale comune la be- din Rom=nia au demonstrat capaci-
]ional de Magistratur\ [i neficiarii fondurilor eu- tatea de a elabora [i gestiona pro-
Parchetul General. „Lo- ropene, `mpreun\ cu ins- iecte europene `n domeniu [i de a co-
ca]ia aleas\ pentru acest pectorii Oficiului Euro- labora, `n parteneriat, cu structuri
pean de Lupt\ Antifrau- similare din statele membre UE.
seminar nu este `ntâm-
pl\toare. Plasarea Ia[u- d\ (OLAF). (B.C.) Proiectele s-au realizat printr-o ab-
sorb]ie de aproape 100% a fondurilor
comunitare aferente. Programul
„Tineret `n ac]iune“ vizeaz\ cooper-
area `n domeniul politicilor de
tineret. Banii care reprezint\, con-
form regulilor comunitare aplicate
cesta au participat, la con- D. Ion de la Universitatea acestor programe, contribu]ia p\r]ii
curs, 259 de elevi din cla- Bucure[ti, la Foc[ani a mai rom=ne la `ntre]inerea [i func]io-
sele VII-XII, la final 134 venit [i profesorul Dan narea Agen]iei se asigura din buge-
dintre ace[tia primind Brânzei de la Universitatea tul MEdC. Potrivit comunicatului
men]iuni, men]iuni spe-
ciale [i premii. Cele mai
„Al. I. Cuza“ din Ia[i, pre-
cum [i profesorul Bogdan
Guvernului, actul normativ imple-
menteaza deciziile Parlamentului [i
multe premii s-au dus `n Ionescu de la Buz\u, cel Consiliului European care stabilesc
jude]ele Ia[i, Baia Mare [i care se ocup\ de preg\tirea punerea `n practic\ a acestor pro-
Dolj. Pre[edintele concur- lotului olimpic al României grame comunitare. (O.R.)
sului a fost profesorul Ion la matematic\. (Oana R.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul

cu destina]ia Aeroportul
Interna]ional Otopeni de unde
urmeaz\ s\ se repatrieze.
Acesta este primul lot din cele
peste 200 de asiatice care nu
mai doresc s\ mai lucreze la
firma b\c\uan\. Se pare c\ nici
celelalte 150 de chinezoaice,
care au semnat acest document
dup\ negocierile purtate mier-
curi [i joi `n prezen]a reprezen-
tan]ilor Ambasadei Republicii
Populare Chineze la Bucure[ti [i
Consiliul Jude]ean Bac\u, nu
vor mai putea r\m=ne la Wear
Company, deoarece administra-
torul Sorin Nicolescu afirm\ c\
nu poate desf\[ura o activitate
doar cu un num\r restr=ns de
confec]ionere. Ca urmare, se es-
timeaz\ c\, p=n\ pe 15 febru-
arie, toate angajatele din China
ar urma s\ p\r\seasc\
Rom=nia. Conducerea firmei
Wear Company are `ns\ o vari-
ant\ de rezerv\, aceasta dis-
cut=nd deja `n China venirea al-
tor circa 500 de confec]ionere,
`ncep=nd cu a doua jum\tate a
lunii februarie. a
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie. ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

M\suri severe de limitare a accesului vizitatorilor `n spitale
Subiectele
la testele
na]ionale pe CD
O mare parte dintre elevii din
[colile din jude]ul Ia[i, `n special
cei din mediul rural au primit
subiectele de la testele na]ionale
pe CD. Aceast\ m\sur\ a fost lua-
t\ de conducerea Inspectoratului
{colar Jude]ean Ia[i (ISJ) astfel
`nc=t orice elev, s\ aib\ acces la
subiecte, mai ales cei din [colile
unde nu este internet, conform
celor precizate de Camelia Gavri-
l\, inspector general al ISJ. „{coli-
le de la ]ar\ vor primi pe CD su-
biectele de la testele na]ionale, ele
pot fi listate pentru ca o parte s\
fie lucrate la clas\“.
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) a publicat pe 15 ian-
uarie, pe site-ul www.edu.ro, vari-
antele de subiecte pentru toate
disciplinele examenelor na]ionale
din 2007. Serviciul Na]ional de
Evaluare [i Examinare (SNEE) a
realizat câte 100 de variante de
subiect pentru fiecare disciplin\
de examen, din care se va alege, `n
ziua probei scrise, prin tragere la
sor]i, num\rul variantei de subi-
ect. MEdC a supus variantele pub-
licate unei dezbateri publice, pân\
la data de 16 februarie, astfel `n-
c=t cei interesa]i s\ atrag\ aten]ia
cu privire la itemii ale c\ror so-
lu]ii sunt dependente de interpre-
tare. Dup\ ce variantele de subi-
ecte vor deveni oficiale acestea vor
fi publicate. Conform celor pre-
cizate de Camelia Gavril\, elevii
ar trebui s\ aib\ acces gratuit la
bro[urile cu subiecte. ~n cazul `n
care aceste bro[uri nu vor fi gra-
tuite, varianta de dorit, `n opinia
[efei ISJ, este a pune bro[urile la
dispozi]ia elevilor, la biblioiteca
[colar\. (O.R.)
Primii [ase califica]i `n finala na]ional\ pentru Eurovision
Nico, Morandi & Wassabi,
Desperado & Toni Poptamas,
Rednex & Ro-M Mania, Loco -
mondo [i New Effect feat. Mo -
ni-K
K sunt primii [ase califica]i
` n f ina la selec] iei na ] iona le
Eurovision Song Contest
2007, `n cadrul primei semifi -
nale a acestei competi]ii, des -
f\[urat\ s=mb\t\ seara, `n
studiourile TVR.
Juriul, format din Andrei
Parto[, pre[edinte, Cornel Fu-
garu, Gabriel Cotabi]\, Mihai
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a O T+N|R| DE 18 ANI A
N|SCUT ~N UPU: O t=n\r\ de
numai 18 ani, din localitatea
{ipote a fost transportat\ vi-
neri noapte cu ambulan]a la
Unitatea de Primire Urgen]e
(UPU) a Spitalului „Sf. Spiri-
don“ din cauza unor dureri, pro-
vocate, credeau medicii, de o co-
lic\ renal\. Femeia acuza du-
reri acute de spate, `ns\ la
scurt timp dup\ sosirea `n UPU
s-a dovedit c\ de fapt aceasta
era `ns\rcinat\. Mai mult dec=t
at=t, medicii de gard\ au aju-
tat-o s\ nasc\, pentru c\ nu
mai era timp s\ o transporte la
maternitate. „Pacienta nu [tia
c\ este `ns\rcinat\. Se pare c\
a fost o na[tere la termen, `ns\
~n urma monitoriz\rii evo-
lu]iei cazurilor de infec]ii respi-
ratorii acute `n ultimele dou\
s\pt\m=ni, s-a constatat o
cre[tere progresiv\ a num\ru-
lui acestora. ~n acest sens, Mi-
nisterul S\n\t\]ii a cerut au-
torit\]ilor de s\n\tate public\
jude]ene s\ desf\[oare, `nce-
p=nd de ast\zi ac]iuni de infor-
mare - educare - comunicare a
popula]iei cu privire la m\su-
rile de prevenire a `mboln\-
Pentru un [ofer, privarea de somn este
la fel de nociv\ ca [i consumul de alcool
a A fi la volan `ntre orele 2 [i 5 diminea]a m\re[te de 6 ori riscul
producerii unui accident, iar a dormi mai pu]in de 5 ore cre[te acest risc
de trei ori, arat\ statisticile efectuate de poli]i[ti a
Nu numai viteza, al-
coolul [i nepurtarea
centurii de siguran]\
pot r\pi vie]i, ci [i un
factor adesea ignorat -
odihna [oferului. Foarte
pu]ini [oferi se odih-
nesc suficient `nainte
de a pleca la un drum
lung. Atunci c=nd se
pleac\ la drum de
multe ori, [oferul nu
este con[tient de gradul
de oboseal\ acumulat.
Dup\ 2-3 ore de [o-
fat, din cauza imobi-
lit\]ii fizice [i a mono-
Og\[anu, Andrei Tudor, Adrian
Despot [i Dan Teodorescu,
membri, [i publicul TVR 1- prin
intermediul televotingului, au
decis, astfel, ca `n finala din 10
februarie s\ participe urm\toa-
rele [ase melodii: 1. Dulce-a-
m\ruie - interpret Nico, com-
pozitor Constantin Ioni]\, Mar-
cel Prodan, textier: Constantin
Negu]u; 2. Crazy - interpret
Morandi [i Wassabi, compozi-
tori Marius Moga, Andrei Rop-
cea; textier: Marius Moga; 3.
Where Were You - interpret
nu suntem siguri, pentru c\
n-am apucat s\-i facem nici o
investiga]ie. Feti]a pe care a
n\scut-o e s\n\toas\. {i mama,
[i copilul au fost transporta]i
apoi la Maternitatea „Cuza-
Vod\“ pentru `ngrijire [i
supraveghere“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, medic coordo-
nator UPU-SMURD Ia[i. (O.B.)
a ASP VA CONVOCA O
~NT+LNIRE CU TO}I MANA-
GERII DIN JUDE}: ~ncep=nd
din aceast\ s\pt\m=n\, con-
ducerea Autorit\]ii de S\n\tate
Public\ (ASP) va avea o serie
de `nt\lniri cu fiecare comitet
director din unit\]ile sanitare
din jude]ul Ia[i [i cu [efii de
ACTUALITATE
virilor prin afec]iuni respira-
torii acute virale. Tot `ncep=nd
de ast\zi accesul vizitatorilo `n
Spitalul Clinic „Sf. Spiridon“
va fi restric]ionat. Decizia a
fost luat\ de directorul medical
al unit\]ii, dr. Camelia Bogd\-
nici, din cauza cre[terii semni-
ficative a num\rului de viroze
respiratorii. „Vizitatorii, doar
cei s\n\to[i, vor avea acces `n
spital numai `n orele de vizit\.
De asemenea, `n Sec]ia de A-
toniei stimulilor, apa-
re starea de somno-
len]\. Printre efectele
somnolen]ei la volan
enumer\m: apari]ia
involuntar\ a unor
episoade de somn de
1-2 secunde, alterarea
timpului de reac]ie, a
deciziei [i vederii, g=n-
dire `nceat\ [i neclar\,
sc\derea performan]ei
[i a vigilen]ei, cre[te-
rea comportamentului
agresiv la volan.
„~n ]\ri precum
Fran]a, somnolen]a se
Desperado [i Tony Popt\ma[,
compozitori Sandy Deac, Ko-
vacsz Laszlo; textieri: Sandy
Deac, Vlad Sp\tar, Ovidiu
Buh\tel, Tony Popt\ma[; 4.
Well-o-wee - interpret Rednex
feat. Ro-Mania, compozitori Da-
niel Alexandrescu, Radu For-
nea, Mircea Presel; textier:
Annika Ljungberg, Jens Sylsjö,
Anders Lundström, Daniel Ale-
xandrescu, Radu Fornea, Mir-
cea Presel; 5. Liubi, Liubi, I
Love You - interpret: Locomon-
do, compozitor: Bogdan Marian
compartimente, resurse umane,
juridic, de cercetare. Discu]iile
vor avea loc la sediul ASP Ia[i,
scopul fiind acela de identifica-
re a problemelor cu care se con-
frunt\ fiecare spital `n parte.
Astfel, toate unit\]ile medicale
vor trebui s\-[i clasifice `ntr-o
ordine a importan]ei, probleme-
le stringente pentru anul 2007,
pentru ca problemele comune
s\ fie rezolvate `n mod unitar.
„Apar probleme comune la
dou\, trei unit\]i [i este mult
mai u[or ca ele s\ se rezolve
pentru toate odat\, dec=t fie-
care s\ vin\ `n mod separat cu
problema respectiv\“, a decla-
rat directorul ASP Ia[i, dr. Mih-
nea Hurmuzache. Printre prin-
nestezie [i Terapie Intensiv\
(ATI), ca [i `n sec]iile de chirur-
gie vor exista restric]ii severe
pentru vizitatori. Totodat\,
personalul medical afectat de
viroze va trebui s\ poarte mas-
c\ de protec]ie“, a declarat dr.
Diana Cimpoe[u, purt\torul
de cuv=nt la spitalului.
M\suri similare au fost lu-
ate [i `n Spitalul Clinic de Co-
pii „Sf. Maria“ din Ia[i, unde
accesul vizitatorilor [i circula-
afl\ la originea a 30%
dintre accidentele sur-
venite pe autostr\zi [i
a 20% din cele petre-
cute pe [osele. Anche-
te realizate `n diferite
]\ri au ar\tat acela[i
lucru: procentul [ofe-
rilor care au fost pe
punctul de a adormi `n
timpul [ofatului sau
care chiar au a]ipit
este de aproximativ
30%“, a precizat Livia
Doltu, ofi]er psiholog
`n cadrul Inspectora-
tului de Poli]ie Jude-
Ta[c\u (Mister M); textieri:
Marian Bogdan Ta[c\u (Mister
M), Vlad Cre]u, Ghedi Kamara;
6. Sinada - interpret New Effect
feat. Moni-K, compozitor Bog-
dan Raul Vasile; textieri: Bog-
dan Raul Vasile, Ionu] Calara,
George Laz\r.
A doua semifinal\ se va
desf\[ura s=mb\t\, 3 februa-
rie. Cele mai bune [ase melodii
din fiecare semifinal\, alese de
un juriu de specialitate, dar [i
prin voturile telespectatorilor,
vor intra `n faza final\. Marea
cipalele subiecte dezb\tute se
va num\ra [i noua structur\
organizatoric\ a fiec\rui spital
[i se vor face modific\ri acolo
unde este cazul. Potrivit [efului
ASP, la dezbateri vor fi invita]i
[i reprezentan]ii sindicali ai
unit\]ilor medicale din jude].
(O.B.)
a A CRESCUT FONDUL
PENTRU TRANSPORTUL
STUDEN}ILOR: Studen]ii de
la Universitatea „Al. I. Cuza“ se
pot bucura pentru cre[terea
fondului prev\zut decont\rii
transportului, conform celor
precizate de Bogdan Eduard
Ple[can, director general al
Universit\]ii. „S-a hot\r=t s\
fie un plafon de decontare lu-
Luni, 29 ianuarie 2007
]ia pacien]ilor `ntre diferitele
compartimente ale unit\]ii au
fost strict limitate. „~n acest
fel sper\m s\ prevenim feno-
menele de autocontaminare.
~n ultimele 10-15 zile am avut
peste 650 de pacien]i, deci
peste capacitatea spitalului,
ponderea cea mai mare a-
v=nd-o aceste afec]iuni respi-
ratorii“, a explicat managerul
spitalului, prof. univ. dr. Ma-
rin Burlea. (Otilia B.)
]ean Ia[i. A fi la volan
`ntre orele 2 [i 5 di-
minea]a m\re[te de 6
ori riscul producerii
unui accident, iar a
dormi mai pu]in de 5
ore cre[te acest risc de
trei ori, arat\ statisti-
cile efectuate de poli-
]i[ti. „De fapt, priva-
rea de somn are efecte
la fel de nocive ca [i
consumul de alcool,
ceea ce majoritatea
dintre noi ignor\“, a
subliniat ofi]er Livia
Doltu. (B.C.)
final\, la care particip\ cele 12
melodii, va avea loc `n data de
10 februarie 2007. Modalitatea
de jurizare va fi: 50% televot-
ing, 50% juriu.
Concursul Eurovision din
acest an va avea loc la
Helsinki, semifinala fiind pro-
gramat\ `n 10 mai, iar finala
`n 12 mai. Rom=nia este cali-
ficat\ direct `n final\ datorit\
locului 4 ob]inut de Mihai
Tr\istariu la edi]ia din 2006 a
concursului Eurovision de la
Atena. (M.F.)
nar, fondurile provenind de la
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii. Av=nd `n vedere cre[terea
pre]urilor la transport a crescut
[i aloca]ia astfel c\ plafonul lu-
nar a fost majorat“, a men]ionat
Bogdan Eduard Ple[can. Astfel,
un student va avea, pentru de-
contarea biletelor, un fond cres-
cut de la 20 de lei la 30 de lei, `n
timp ce pentru studen]ii orfani
sau cei proveni]i din centrele de
plasament fondul a crescut de
la 40 de lei la 60 de lei, fa]\ de
ceilal]i studen]i care benefi-
ciaz\ de decontare p=n\ la 50%
din cheltuielile cu transportul.
Bogdan Eduard Ple[can a men-
]ionat c\ banii pentru decon-
tarea transportului vor fi vira]i
pe card. (O.R.)
11
PE SCURT
Comitetul pentru
Situa]ii de Urgen]\,
`n stare de alert\
Prefectul jude]ului Ia[i, Nicu[or
P\duraru, a convocat, ieri
diminea]\, la sediul Institu]iei
Prefectului, to]i membrii
Comitetului jude]ean pentru
Situa]ii de Urgen]\. La sf=r[itul
s\pt\m=nii, Ia[ul a primit o
aten]ionare meteorologic\ – Cod
Galben – de la Administra]ia
Na]ional\ de Meteorologie,
potrivit c\reia, `n intervalul
28-30 ianuarie, la nivelul
jude]ului se va constata o r\cire
accentuat\ a vremii, `nso]it\ de
intensific\ri ale v=ntului [i nin-
sori viscolite. Membrii
Comitetului au raportat stadiul
preg\tirii institu]iilor pe care le
reprezint\ pentru prevenirea
situa]iilor de urgen]\. Dup\
`nt=lnire, prefectul Nicu[or
P\duraru a verificat capacitatea
de interven]ie a utilajelor speci-
fice de la direc]iile Drumurilor
Na]ionale [i Drumurilor
Jude]ene de pe raza municipiului
Ia[i. „Am solicitat comitetelor lo-
cale pentru situa]ii de urgen]\ s\
monitorizeze cu toat\ aten]ia
evolu]ia zilnic\ a fenomenelor
meteorologice, pentru a se putea
interveni `n timp util la apari]ia
unor probleme generate de tim-
pul nefavorabil“, a declarat, la fi-
nalul `nt=lnirii de ieri, prefectul
de Ia[i. (B.C.)
O sticl\ aruncat\
din c\minul C5
a r\nit un b\rbat
C\minul C5 din Complexul „Titu
Maiorescu“ al Universit\]ii „Al. I.
Cuza“ este `n aten]ia Poli]iei de
c=nd o persoan\ a aruncat de la
o fereastr\ sau de la un balcon o
sticl\ de [ampanie goal\ `n capul
unui angajat al Salubris, con-
form celor precizate de Bogdan
Eduard Ple[can, directorul gene-
ral administrativ al Universit\-
]ii. „Angajatul [i-a pierdut
cuno[tin]a, a fost transportat la
Spitalul de Urgen]e unde i s-au
aplicat dou\ copci apoi a primit o
trimitere la Neurochirurgie“, a
precizat Ple[can care a ad\ugat
c\ `nt=mplarea putea avea un fi-
nal tragic. Cazul a fost preluat
de Poli]ie care face cercet\ri pen-
tru depistarea persoanei care a
aruncat sticla de la unul din eta-
jele c\minului C5. De asemenea,
cazul a fost discutat [i `n cadrul
Consiliului de Administra]ie cu
probleme studen]e[ti unde s-a
decis ca persoana depistat\ de
poli]ie s\ fie sanc]ionat\ conform
regulilor Universit\]ii, dup\ cum
a men]ionat Ple[can. Fapta este
„grav\ [i aduce atingere
Universit\]ii“, a precizat Ple[can
care a ad\ugat c\, `n cazul `n
care cel depistat este student,
acesta va fi exmatriculat. (O.R.)
Posturi noi la „Cuza“
Senatul Universit\]ii „Al. I. Cu-
za“ a aprobat `n [edin]a de
s\pt\m=na trecut\ a validat pos-
turile scoase la concurs `n acest
semestru. Astfel, au fost apro-
bate pentru concurs 9 posturi de
conferen]iar [i 11 posturi de pro-
fesor, acestea reprezent=nd pos-
turile „mari“. „Cele mai multe
posturi mari sunt scoase la
concurs la Facultatea de Fizic\,
unde sunt dou\ posturi de profe-
sor [i trei de conferen]iar“, a pre-
cizat prorectorul didactic
Constantin S\l\v\stru care a
ad\ugat c\ dosarele pentru pos-
turi au fost analizate de oficiul
jurific, departamentul de resurse
umane. Toate cele 20 de posturi
mari propuse au primit vorul
pozitiv al Senatului. La posturi
„mici“, au fost aprobate 66, din
cele 3 de [ef de lucr\ri [i 23 de
lector, 21 de asistent [i 19 de
preparator propuse. Astfel, la
lectori au primit aviz favorabil
22 din 23 de posturi, iar la
preparatori, din 19 au fost 14
aprobate, deoarece nu `ndepli-
neau condi]iile. (O.R.)
12 Luni, 29 ianuarie 2007
PE SCURT
Sergiu Radu [i Vlad
Munteanu `nscriu
`n Bundesliga
Juc\torii rom=ni Sergiu Radu (min.
33 [i 39) [i Vlad Munteanu (min.
90) au `nscris toate cele trei goluri
ale echipei Energie Cottbus `n me-
ciul c=[tigat pe teren propriu, cu
scorul de 3-1, `n fa]a forma]iei Bo-
russia Moenchengladbach, s=mb\t\,
`n cadrul etapei a 18-a a campiona-
tului de fotbal al Germaniei. Vlad
Munteanu a primit [i un cartona[
galben `n minutul 75 al partidei.
Pentru oaspe]i, unicul gol a fost
`ncris de Delura (min. 79). Iat\ cele-
lalte rezultate consemnate `n etapa
a 18-a: Arminia Bielefeld - SV Ham-
burg 1-1, VfL Bochum - FC Mainz
0-1, Eintracht Frankfurt - Schalke
04 1-3, FC Nurnberg - VfB Stut-
tgart 4-1, Hertha Berlin - Wolfsburg
2-1. Partidele Werder Bremen - Ha-
nover 96 [i Aachen - Bayer Lever-
kusen s-au disputat asear\, dup\
`nchiderea edi]iei. Lider\ `n clasa-
ment este Schalke 04 cu 39 pct, ur-
mat\ de Werder Bremen cu 36 pct,
Bayern Munchen cu 33 pct etc.
Roxana Luca, doar
locul 21 la Europenele
de patinaj artistic
Italianca Carolina Kostner a
cucerit medalia de aur `n concursul
feminin individual din cadrul
Campionatelor Europene de pati-
naj artistic de la Var[ovia, cu
174,79 pct, `n timp ce sportiva
rom=n\ Roxana Luca a ocupat
locul 21 `n clasamentul final, cu
108,34 pct. Medalia de argint a
revenit elve]iencei Sarah Meier -
171,28 pct, `n timp ce bronzul a
fost c=[tigat de finlandeza Kiira
Korpi - 151,10 pct. Carolina
Kostner s-a clasat pe primul loc la
programul liber - 114,33 pct, ur-
mat\ de Sarah Meier - 110,79 pct
[i de italianca Valentina Marchei -
97,85 pct. Roxana Luca a ocupat
pozi]ia 21 cu 69,03 pct.
Fiorentina
recunoa[te transferul
lui Lobon] la Dinamo
Clubul de fotbal AC Fiorentina a
recunoscut oficial abia acum trans-
ferul definitiv al portarului Bogdan
Lobon] la Dinamo Bucure[ti.
Site-ul oficial al grup\rii italiene
anun]\ transferul „a titolo defini-
tivo“ (cu titlu definitiv) pentru por-
tarul rom=n la forma]ia din {os-
eaua {tefan cel Mare. ~n pofida
faptului c\ Lobon] a fost prezentat
la Dinamo Bucure[ti, cu [apca [i
fularul clubului, `n cadrul unei con-
ferin]e de pres\, ca fiind transferat
oficial `nc\ din 16 ianuarie 2007,
reprezentan]ii Fiorentinei au de-
clarat `n zilele urm\toare c\ tran-
zac]ia nu are toate documentele
pentru a fi valabil\. Lobon] s-a fo-
tografiat atunci [i cu tricoul verde
cu num\rul 1 `n care sper\ s\
apere c=t mai bine poarta „c=i-
nilor“. Lobon] a semnat un contract
pe o durat\ de patru ani [i
jum\tate, urm=nd s\ primeasc\
350.000 de euro pe sezon.
Arsene Wenger
se teme c\ Platini
nu-[i va respecta
promisiunile electorale
Antrenorul francez al echipei en-
gleze de fotbal Arsenal Londra,
Arsene Wenger, „se teme“ ca noul
pre[edinte al Uniunii Europene de
Fotbal, compatriotul s\u Michel
Platini, s\ nu-[i fi construit victo-
ria pe o promisiune pe care nu [i-o
va ]ine, trecerea de la 4 la 3 a
num\rului de cluburi engleze, ita-
liene [i spaniole `n Liga campi-
onilor, aceasta pentru c\ pur [i
simplu nu decide el. „Mi-e team\
c\ [i-a construit programul pe ceva
pe care nu va fi `n m\sur\ s\
aduc\, pentru c\ nu el decide acest
lucru. Acest lucru trebuie votat“ de
c\tre Comitetul executiv al UEFA,
a declarat Wenger. a
SPORT
Lupescu spune c\ ora exact\ `n fotbalul european se d\ la UEFA
Ionu] Lupescu (foto), di- tul Executiv al UEFA, acolo `n Comitetul Executiv al sul UEFA, a declarat: „Este
rectorul general al Federa]iei
Rom=ne de Fotbal, apreciaz\
unde se d\ practic ora exact\
`n fotbalul european [i chiar
UEFA. Asta a fost pentru
noi, ]\rile din estul Europei
un lucru benefic. Noi l-am
sus]inut, am crezut `n elanul
c\ alegerea lui Mircea San- mondial, a declarat Ionu] un test de maturitate [i m\ [i tinere]ea lui. A fost un ma-
du, pre[edintele FRF, `n Lupescu. Dar, vreau s\ spun bucur c\, la ini]iativa noas- re juc\tor de fotbal, apoi a
Comitetul Executiv al UEFA c\ este mai mult un c=[tig al tr\, au r\spuns at=tea aso- avut o mare experien]\ at=t
la Congresul de la Dusseldorf statelor din centrul [i estul cia]ii na]ionale [i am reu[it la UEFA, c=t [i la FIFA. Cred
este important\ at=t pentru Europei. Pentru prima dat\ s\ ne impunem oamenii“. c\ `mpreun\ cu conducerea
]ara noastr\, c=t [i pentru am reu[it s\ adun\m la Bu- ~n leg\tur\ cu numirea administrativ\ de la UEFA,
statele din estul Europei. cure[ti reprezentan]i ai ]\ri- lui Michel Platini `n fruntea care face o treab\ extraordi-
„Eu cred c\ este un lucru lor din aceast\ zon\ conti- Uniunii Europene de Fotbal nar\, va g\si un consens.
extrem de important s\ a- nental\. Am reu[it astfel s\ (UEFA), Ionu] Lupescu, a- Astfel, aceast\ asocia]ie va
vem un membru `n Comite- ne impunem anumi]i oameni flat `n Germania, la Congre- merge [i mai bine“. a
„Ia[ul are cel mai slab lot din Liga I“
Ionu] Popa crede c\ lungul nasului. Unde e
locul nostru? Dac\ ne
salvarea de la clas\m pe locul 14 la fi-
nalul sezonului, adic\
retrogradare ar fi o primul salvator, trebuie
mare performan]\ s\ fim foarte mul]umi]i“,
spune Popa.
pentru Poli Ia[i, `n
condi]iile `n care Brazilianul
beneficiaz\ de cel mai Ribeiro apar]ine de
slab lot din Liga I, at=t Vasco da Gama
numeric, c=t [i valoric. Ionu] Popa s-a ar\tat
surprins de evolu]ia mo-
dest\ a brazilianului Ri-
de Narcis POHOA}| beiro Anderson `n ami-
calul cu Laminorul Ro-
Antrenorul Politeh- man, dup\ ce s-a con-
nicii Ia[i, Ionu] Popa, a vins c\ fotbalistul apar-
declarat, `ntr-o emisiune ]ine `n acte de celebra
televizat\, c\ pentru Poli forma]ie brazilian\ Vas-
ar fi o mare performan]\ co da Gama. „B\iatul
r\m=nerea `n prima lig\ mi-a ar\tat acte din care
la finele acestui sezon, `n reiese c\ e juc\torul lui
condi]iile financiare exis- Vasco da Gama. Am
tente. „S\ nu ne mai as- v\zut CV-ul lui, echipele
cundem dup\ degete. La pe la care a jucat [i am
ora actual\, Poli are cel r\mas impresionat. S\
mai slab lot din prima nu uit\m c\ el s-a pre-
lig\, at=t numeric, c=t [i g\tit foarte pu]in `n a-
valoric. Ar fi o mare per- cest an, probabil de ace-
forman]\ s\ r\m=nem `n ea a evoluat slab `n acel
Liga I. Bani nu sunt, amical. Mai mult, e [i di-
juc\tori nu putem aduce, feren]a de fus orar, s-a
trebuie s\ ne descurc\m acumulat oboseala de pe
cu ce avem acum. ~n drum. Cu mine nu s-a
aceste condi]ii, s\ nu ni preg\tit. Dac\-l b\gam Ionu] Popa, antrenorul Politehnicii Ia[i
se mai cear\ performan- `n programul echipei,
]e uria[e. Ie[enii vor `n cred c\ `l omoram. Nu ca s\ merg `n continuare 3-5-2. Trebuie s\ m\ Pe postul lui Bordeanu `l
semifinalele Cupei Ro- f\cea fa]\“, a ad\ugat cu «clasicul» 4-4-2, care pliez pe sistem `n func]ie voi b\ga pe Toma, iar
m=niei, vor `n prima tehnicianul lui Poli. mie `mi place foarte de juc\torii pe care-i am `nlocuitorul lui Onofra[
parte a campionatului, Popa a mai spus c\ mult, acesta put=ndu-se la dispozi]ie. ~nc\ nu am este Miclea. Dac\ nu
transforma foarte u[or g\sit `nlocuitori pentru mai aduc nimic, merg pe
dar nu se uit\ la lotul pe testeaz\ `n aceast\ peri-
care-l am la dispozi]ie. oad\ trei sisteme de joc `n 4-5-1. Iau `ns\ `n cal- Bordeanu [i Onofra[, m=na lor“, a punctat
Trebuie s\ ne vedem pentru retur. „Voi `ncer- cul [i sistemul cu libero dar cred c\ `i am `n lot. Ionu] Popa. a
Poli Ia[i risc\ s\ piard\ licen]a Ionu] Popa crede c\ va juca
Directorul economic al clubului de asociere `n participa]iune pe
Politehnica Ia[i, Vasile Dasc\lu, a
tras un semnal de alarm\ `n pri-
care l-am semnat cu Consiliul
Local [i Consiliul Jude]ean“.
finala Cupei Rom=niei
vin]a situa]iei financiare, anun- Dup\ aflarea adversarului din propun la Arad, pentru c\ e mai
]=nd c\ neachitarea datoriilor c\- sferturile de final\ ale Cupei Ro- aproape de Timi[oara“, a punctat
tre stat la termenul stabilit va Buget de 2,5 milioane de m=niei, antrenorul ie[ean Ionu] Popa, care este de loc din Arad.
atrage de la sine pierderea licen]ei.
„~n momentul de fa]\ avem datorii
euro pentru acest sezon Popa nu s-a declarat nemul]umit, C\pitanul lui Poli, Bogdan
chiar dac\ echipa sa va avea `n Onu], consider\ c\ [ansele de
c\tre stat de 300.000 de euro. Dac\ ~n returul sezonului trecut, Poli fa]\ una dintre cele mai puter- calificare `n semifinale sunt
nu le achit\m p=n\ pe data de 31 a cheltuit suma de 900.000 de euro, nice forma]ii din Liga I. „Va fi un egale. „Chiar dac\ Timi[oara
martie, pierdem licen]a. Nu e de iar `n turul actualei stagiuni, apro- sfert de final\ `ntre echipele din este peste noi `n campionat [i
joac\. Am v\zut acest lucru vara ximativ un milion de euro din cele mai mari ora[e ale ]\rii, du- are multe valori `n lot, eu cred
trecut\, c=nd Sportul a fost retro- bugetul stabilit de 2,5 milioane. p\ capital\. Va fi un meci spec- c\ [ansele sunt egale de a merge
gradat\. Unul din punctele princi-
pale `n manualul de licen]iere este
„Am cheltuit deja mai mult de
jum\tate din bugetul stabilit pen-
taculos `ntre dou\ echipe studen- mai departe. ~n tur am f\cut
]e[ti [i eu cred c\ cine va c=[tiga egal cu ei `n campionat, la Ia[i,
respectarea termenelor de plat\“, a
precizat Dasc\lu. Acesta a ad\ugat
tru acest sezon, sper s\ ne descur- partida va juca [i finala. Presim- dar cred c\ putem `nvinge. ~n
c\m p=n\ la finalul campionatului
c\ Poli ar avea nevoie acum de cu `nc\ un milion. Bani am avut
]irea mea e c\ vom ajunge `n fi- Cupa Rom=niei totul este posi-
aproximativ un milion [i jum\tate nal\. Repet, va fi un duel spec- bil“, spune Onu].
de euro `n cont pentru a sta din drepturile TV (170.000 de taculos `ntre unitatea de grup, {i pre[edintele Sorin Boca r\-
lini[tit\ `n toate privin]ele: datorii euro), de la buget (26 de miliarde Poli Ia[i [i valoarea individual\, m=ne optimist `naintea confrun-
c\tre stat, juc\tori, ter]i. lei vechi), din bilete [i abonamente Timi[oara. Sper ca publicul s\ se t\rii cu Poli Timi[oara, sper=nd
Directorul economic al lui Poli a (200.000 de euro), publicitate [i bucure de un spectacol frumos. `ntr-o calificare `n premier\ pen-
explicat [i motivele pentru care marketing (250.000 de euro) [i de
la omul de afaceri Ioan Zapodeanu, {ansele cred eu c\ sunt egale, tru istoria clubului `n semifinale.
Poli continu\ s\ sufere din punct pentru c\ cine ajunge `n sfertu- „Am sc\pat de Steaua [i de
de vedere financiar, de[i bani intr\ care a f\cut o dona]ie la club de
85.000 de euro. A[a cum am mai rile Cupei are valoare, nu se mai Rapid, dar am dat de o alt\ for]\,
`n cont. „Cum facem rost de ni[te poate vorbi de meciuri dezechili- de echipa cea mai bine cotat\ din
bani, `i d\m. Trebuie s\ stingem spus, mai avem datorii c\tre stat
`n valoare de 300.000 de euro, dar brate“, a declarat Ionu] Popa. urna a doua. Timi[oara porne[te
datoriile. Spre exemplu, `n 2006 au Tehnicianul nu este de acord cu prima [ans\, dar noi ne vom
intrat `n contul clubului 26 de mi- [i c\tre juc\tori [i ter]i, chiar [i la
liarde de lei vechi de la bugetul lo- unele hoteluri la care am stat `n cu propunerea oficialilor de pe bate pentru o performan]\ is-
cal, dar am r\mas cu 9 miliarde. 12 tur, c=nd am efectuat deplas\rile“, Bega de a juca meciul la Hune- toric\. Nu am mai ajuns nicio-
miliarde le-am dat la stat, iar a spus [eful compartimentului eco- doara, el propun=nd o alt\ vari- dat\ `n semifinale [i sper\m s\
aproape 5 le-am returnat la buget, nomic din Copou, Vasile Dasc\lu. ant\. „Dac\ adversarii no[tri vor le facem aceast\ bucurie fanilor
pentru c\ a[a stipuleaz\ contractul (Narcis P.) s\ joace la Hunedoara, eu le no[tri“, sus]ine Boca. (N.P.)

Victorie muncit\ pe litoral
~n cadrul Diviziei A de
volei feminin, etapa a 15-
a a programat s=mb\t\
partida dintre Volei Club
2004 Constan]a [i Peni-
cilina Ia[i, gazdele de pe
litoral f\c=nd recent
c=teva achizi]ii din
spa]iul ex-iugoslav, noul
antrenor al echipei de la
malul m\rii fiind acum
Claudiu Pi]igoi. Amenin-
]ate cu retrogradarea,
const\n]encele [i-au v=n-
dut foarte scump pielea
`n fa]a moldovencelor [i
au condus cu 2-0 la se-
turi la un moment dat.
Finalul disputei a apar-
]inut `ns\ elevelor lui Ni-
SPORT
cu Roibescu [i Cati Co-
valiciuc, Penicilina im-
pun=ndu-se cu 3-2 (24-
26, 22-25, 25-15, 26-24,
15-12) chiar [i f\r\ ve-
deta Cristina Androho-
vici, absent\ motivat\ la
partida de la Constan]a,
deoarece va deveni peste
c=teva luni m\mic\, iar
ieri a avut [i cununia ci-
vil\ cu fostul atlet [i bas-
chetbalist Robert Lungu.
~ntr-un meci arbitrat de
cuplul Cornel Malaxia
(Bucure[ti) – Lucian N\s-
tase (Gala]i), Penicilina a
utilat forma]ia: Claudia
Muta[cu – Raluca Cons-
tantinescu, Mariana Dia-
coni]a, Mihaela Forma-
giu-Ionescu, Valentina
Rusu, Roxana Ivanof -
Luni, 29 ianuarie 2007
Andreea C=]coan (libero).
Au mai jucat Tatiana Po-
pa [i Ecaterina Lupu, ul-
tima accident=ndu-se la
un moment dat. ~n runda
urm\toare, pe 3 febru-
arie, `n propria sal\ de jo-
curi, Penicilina Ia[i se va
confrunta cu Unic Piatra
Neam], oaspetele ajun-
g=nd recent `n sferturile
de final\ ale Cupei CEV.
(D. TEODORESCU)
13
PE SCURT
{imon [i Olaru,
`n primele zece la
maratonul de la Osaka
Alerg\toarele Lidia {imon [i
Nu]a Olaru au sosit pe locu-
rile 6 [i 7 `n tradi]ionalul Ma-
raton de la Osaka (Japonia).
Ele au fost singurele sportive
din afara Japoniei care s-au
clasat `n primele 10 locuri.
Pe primul loc a sosit Yumiko

Lucian Bute face `nc\ un

Hara, care a fost cronome-
trat\ pe clasica distan]\ de
42,195 km `n 2 h 23 min 48
sec. Locul doi a fost ocupat de
Mari Ozaki, cu 2 h 24 min 39

pas spre titlul mondial

Boxerul rom=n Lucian
Bute [i-a ap\rat cu suc-
ces centura de campion
WBO InterContinental
la categoria super-mijlo-
cie, dup\ ce a c=[tigat la
puncte, `n 12 reprize,
meciul cu rusul Serghei
Tatevosian (34 ani), `n
cadrul unei gale profesio-
niste desf\[urate vineri
seara (s=mb\t\ diminea-
]\ `n Rom=nia) la Bell
Centre din Montreal.
Bute (va `mplini 27 de
ani pe 28 februarie) a do-
minat meciul `n cea mai
mare parte a timpului [i
a ob]inut decizia `n una-
nimitate, Tatevosian ne-
pun=ndu-i probleme de-
c=t `n ultima rund\.
Bute a ob]inut astfel a
19-a victorie la profe-
sioni[ti (16 prin KO), `n
vreme ce Tatevosian a
suferit a 7-a `nfr=ngere
dintr-un palmares care
cuprinde [i 25 de victorii
(6 prin KO).
Lucian Bute este nr. 2
la versiunea WBC, nr.4
la WBA [i IBF [i nr. 5 la
WBO. El de]ine [i cen-
turile de campion nord-a-
sec, iar pe trei a sosit Yuri
Kano `n 2 h 24min 43 sec.
Iat\ clasamentul primelor 10
locuri: 1. Yumiko Hara (Japo-
nia) 2 h 23 min 48 sec; 2.
merican NABA [i NABF, Mari Ozaki (Japonia) 2 h 24
titlul WBC Continental. min 39 sec; 3. Yuri Kano (J-
~n alt meci, la catego- aponia) 2 h 24 min 43 sec; 4.
ria welter, JoJo Dan (nu- Kazue Ogoshi (Japonia) 2 h
31 min 04 sec; 5. Yuka Ezaki
mele de ring al boxerului (Japonia) 2 h 31 min 35 sec;
rom=n Ion Ionu]) l-a `n- 6. Lidia {imon (ROMÂNIA) 2
vins la puncte, `n 8 runde h 32 min 09 sec; 7. Nu]a Ola-
- decizie `n unanimitate, ru (ROMÂNIA) 2 h 33 min 47
pe Christopher Henry, sec; 8. Yukako Goto (Japonia)
din Santa Lucia. JoJo 2 h 33 min 51 sec; 9. Miyuki
Ando (Japonia) 2 h 34 min 03
Dan are 16 victorii din sec; 10. Yoko Shibui (Japo-
tot at=tea meciuri, 8 prin nia) 2 h 34 min 15sec. ~n fie-
KO, `n vreme ce Henry care an, `n cea de-a patra du-
are 22 de succese (17 minic\ din luna ianuarie, nu-
`nainte de limit\) [i 16 meroase alerg\toare din
`nfr=ngeri. a Japonia [i de peste hotare
marcheaz\ `nceputul unui
nou an printr-un maraton

Serena Williams [i Federer CS Na]ional se impune `n derby-ul coda[elor
Etapa a 14-a din cadrul
triumf\ la Melbourne Diviziei A feminine de
baschet a programat s=m-
Americanca Serena Williams (foto) a c=[tigat b\t\ partida dintre Some[
pentru a treia oar\ `n carier\ Openul de tenis al Tiger Dej [i CS Na]ional
Australiei, `ntrec=nd-o pe rusoaica Maria {ara- Ia[i, ocupantele ultimelor
dou\ locuri ale ierarhiei.
pova, principala favorit\, cu 6-1, 6-2, s=mb\t\ `n
finala probei feminine de simplu. ~ntr-un meci `n care au
condus ostilit\]ile „da ca-
Acesta este al optulea titlu de Mare {lem
c=[tigat de sora mai mic\ a familiei Williams (25 po all’ fine“, ie[encele s-au
impus `n Sala Sporturilor
ani), `nving\toare la Melbourne `n 2003 [i 2005, din Dej cu scorul de 67-52
la US Open `n 1999 [i 2002, la Roland Garros `n (13-12, 22-8, 14-10, 18-22),
2002 [i la Wimbledon `n 2002 [i 2003. diferen]a de la pauza
Ieri, elve]ianul Roger Federer a triumfat `n fi- mare de 15 puncte `n fa-
nala masculin\ `n trei seturi `n fa]a lui Feliciano
Gonzales, 7-6, 6-4, 6-4, `nscriindu-se `n mica ga-
voarea oaspetelor (35-20)
fiind p\strat\ p=n\ la fi-
lerie select\ a juc\torilor care au c=[tigat la nalul disputei. ~n meciul
Antipozi f\r\ s\ cedeze vreun set, din care face arbitrat de cuplul Ionu]
parte [i rom=nul Ilie N\stase. Morar –Amalia Cosmina
~n ultima zi a Openului Australiei de tenis, Nagy (Oradea), marcatoa-
perechea Daniel Nestor/Elena Lihov]eva (Ca-
nada/Rusia) a c=[tigat, ieri, proba de dublu mixt
`nving=nd `n final\ pe Victoria Azarenka/Max {ah de performan]\ la clubul CFR Ia[i
Mirn`i (Belarus) `n dou\ seturi identice, 6-4, 6-4. Clubul sportiv CFR Ia[i
Bielorosul Max Mirny`i nu a avut mai mult suc-
are cinci sec]ii de perfor-
ces nici `n finala masculin\ de dublu. Perechea man]\, acestea fiind de
Bob Bryan/Mike Bryan (SUA/Nr.1) a dispus dup\
culturism, popice, box, te-
dou\ seturi foarte disputate de Jonas Bjork- nis de c=mp [i karate tra-
man(Suedia)/Max Mirny`i (Belarus/N.2), 7-5, 7-5. di]ional. ~ncep=nd cu
La juniori, turneul feminin a fost c=[tigat de 2007, clubul ie[ean cu cea
Anastasia Pavliu[enkova (Rusia/N.1), aceasta mai spectaculoas\ ascen-
`nving=nd-o `n final\ pe americanca Madison siune `n ultimul an com-
Brengle (N.16) `n dou\ seturi, 7-6, 7-6. peti]ional va avea [i o
Finala masculin\ a juniorilor a fost adjudecat\
sec]ie de [ah, asta cu aju-
de australianul Brydan Klein, tenismanul gazd\ torul antrenorului emerit
`ntrec=ndu-l `n trei seturi, 6-2, 4-6, 6-1 pe francezul Vasile Manole (foto dr.),
Jonathan Eysseric, cap de serie num\rul 2. a care vrea s\ fac\ perfor-
man]\ [i la nivel de
echipe. P=n\ acum, `n Ia[i
nu exist\ nici o echip\ de
[ah la nivelul seniorilor [i
senioarelor, sportivii ie-
[eni concur=nd doar `n
`ntrecerile individuale. La
echipe, [ahi[tii ie[eni con-
cureaz\ pentru AEM Lux-
ten Timi[oara, Hidrocon
Bac\u sau Progresul Bu-
cure[ti, f\c=nd perfor-
man]e pentru al]ii. Con-
ducerea clubului CFR
Ia[i, prin Radu Pipa (pre-
[edinte - foto st.) [i Edu-
ard Spi]\ (vicepre[edinte)
este dispus\ s\ `nfiin]eze
dou\ echipe de [ah care o
vor lua de la cap\t `n `n-
trecerile na]ionale. Echi-
rele ie[encelor au fost:
Olga Cazac – 32 (1x3),
Sorana Gavrilescu 14, Ala
C\u[an 12 (1x3), Irina
Suetina 4, Monica Bordea-
nu 3 (1x3) [i Alexandra
Cilibiu 2. MVP-ul me-
ciului a fost basarabeanca
Olga Cazac, imbatabil\
sub cele dou\ panouri. „A
fost un meci `n care ne-am
impus clar, victoria noas-
tr\ fiind pe deplin meri-
tat\“, ne-a declarat la fi-
nalul jocului Gabi Mi-
h\ilescu, cel care al\turi
de Mitic\ Anghel, conduce
banca tehnic\ a echipei
moldave. Celelalte rezul-
tate ale rundei au fost:
ICIM Arad - Municipal
pa masculin\ va evolua `n
Divizia B, iar cea femi-
nin\ `n Divizia A, cu o-
biectiv de promovare `n
Superlig\ `n anii care vor
urma. „Copiii care fac per-
forman]\ `n Ia[i nu au
motiva]ia continu\rii [a-
hului de performan]\,
dup\ v=rsta majoratului,
deoarece `n Ia[i nu exist\
nici o echip\ de seniori [i
senioare. De fapt, `n Mol-
dova exist\ echipe de [ah
doar la clubul Hidrocon
Bac\u, acolo unde joac\
Târgovi[te 69-68 (marele
derby din fruntea clasa-
mentului), Olimpia Bucu-
re[ti - Sportul Studen]esc
Bucure[ti 76-55, CET Go-
vora - CST Alexandria 59-
47, CSM „U“ Oradea - Ma-
gic Sibiu 86-59 [i Rapid
CFR Marf\ Bucure[ti -
„U“ MC Cluj 59-60, la ul-
timul meci din Giule[ti
comisarul FRB fiind ie[ea-
nul Dan Pavelescu. ~n
etapa a 15-a, `ntr-un meci
devansat la cererea oaspe-
telor, CS Na]ional Ia[i se
va confrunta vineri, pe 2
februarie, de la ora 17.00,
`n Sala Polivalent\, cu for-
ma]ia campioan\ Muni-
cipal T=rgovi[te. (D.T.)
foarte mul]i ie[eni. Prin
`nfiin]area echipelor de
[ah la clubul CFR Ia[i per-
forman]a va cre[te subs-
tan]ial! Subliniez c\ cele
trei sportive ie[ene com-
ponente ale lotului olimpic
al Rom=niei la [ah, Alina
Motoc, Smaranda P\dura-
riu [i Iosefina P\ule],
juc=nd `n aceea[i echip\ `n
Superlig\ ar putea ob]ine
oric=nd medalii la Cam-
pionatele Na]ionale!“, ne-a
declarat antrenorul emerit
Vasile Manole. (D.T.)
dedicat exclusiv femeilor:
Maratonul doamnelor de la
Osaka. Anul acesta, mara-
tonul s-a aflat la a XXVI-a
edi]ie. Cursa `ncepe la
Stadionul Nagai, trece prin
parcul castelului din Osaka,
urmeaz\ un traseu circular
prin fa]a Prim\riei din
Osaka, pe Bulevardul
Midosuji, [i se `ntoarce apoi
pe stadion, de unde a
`nceput. Lidia {imon a sosit
pe locul doi `n 2000, pe cinci
`n 2005 [i pe nou\ `n 2006.
Edina Gallovits
urc\ `n semifinale
`n Hawaii
Juc\toarea rom=n\ de tenis
Edina Gallovits, principala
favorit\ a turneului de
50.000 de dolari de la Wai-
koloa (Hawaii), s-a calificat
`n semifinale, dup\ victoria
`n fa]a americancei de origine
indian\ Neha Uberoi, cu 3-6,
7-5, 6-1. ~n semifinale, adver-
sara sa va fi argentinianca
Argeri. Artemon Apostu-
Efremov (N. 7) a pierdut fi-
nala turneului futures de
15.000 de dolari de la Kolka-
ta (Calcutta), fiind `nvins de
bulgarul Enev, cu 6-3, 7-5.
Horia Tec\u s-a oprit `n sfer-
turi la Boca Raton (Florida),
`nvins de americanul Nikita
Kryvonos, cu 6-0, 1-6, 7-5.
Rom=nca Daniela
Dodean c=[tig\
Open-ul Sloveniei
la tenis de mas\
Daniela Dodean a c=[tigat
s=mb\t\ Open-ul de tenis de
mas\ al Sloveniei, rezervat
juc\toarelor sub 21 de ani. ~n
finala competi]iei, Dodean a
`nvins-o cu 4-1 pe Iveta Va-
cenovska (Cehia). Pe parcur-
sul `ntrecerii, Daniela Do-
dean a mai `nvins pe Jana
Tomazini din Slovenia (4-0),
Marta Golota din Polonia (4-
0), Yu Kwok See din Hong-
Kong (4-1) [i Galia Dvorak
din Spania (4-0). Dup\ cum
informeaz\ site-ul Federa]iei
Rom=ne de Tenis de Mas\, o
alt\ sportiv\ din Rom=nia,
Iulia Necula, a fost `ntrecut\,
`n faza optimilor, cu 1-4 de
Yu Kwok See. a
14 Luni, 29 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul A
zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00, 4 12 7 13 9 1 14 1 4 9 15 1
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 12 4 3 4 2 15 1 4 9 6
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.
16 6 14 3 1 13 1 6
din num\rul de vineri

9 8 3 4
5 6 1 2 7
a SUDOKU a 16 1 13 4 9 1 4 5
Rezolvarea careului

6 7 4 2 8 5 1 3 9
12 10 14 5 3 1 13 1
3 1 2 4 7 9 5 8 6 Sudoku este un fel de re- Rezolvarea careului
8 9 7 3 5 4 6 1 2 14 4 9 1 3 17 4 9
bus, dar numai cu cifre, din num\rul de vineri
5 2 3 7 6 1 4 9 8 de la 1 la 9. Jocul a fost 12 7 18 6 3 1 5 1
1 4 6 9 2 8 7 5 3 lansat [i pe Internet [i s-a
r\sp=ndit cu succes `n 4 13 4 5 1 14 5 6
7 3 9 1 4 2 8 6 5
Statele Unite, Noua
2 8 1 5 9 6 3 4 7 Zeeland\ [i Croa]ia, iar 14 12 7 16 6 17 4 3 1 6
4 6 5 8 3 7 9 2 1 `n Marea Britanie este 4 3 4 8 7 9 3 1 5 4
deja considerat un P P J P
fenomen. Completa]i P R R E L P 13 7 3 8 6 14 7 9
9 8 3 4 careul de 81 de p\tr\]ele
cu cifre cuprinse `ntre 1
P U A O R I R P 4 13 9 7 14 5 1 15
6 [i 9, astfel `nc=t nici o I T Z H T R I O 6 5 6 9 7 17 7 19
4 9 8 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
A X E N O F O N T B
ori pe acela[i r=nd sau pe 20 1 3 6 13 10 16 4 3 5 4 5
8 9 3 5 6 1 aceea[i coloan\. Grila I R I D A M O I
5 9 7 12 7 11 7 2 15 1 7 3
este `mp\r]it\ `n nou\ D E C A S R
2 7 6 1 9 careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar A E B
4 6 2 8 5 3 fiecare careu trebuie s\ Pornind de la numele s\rb\torii „Aducerea moa[telor Sf. Sfin]it Mc. ...
3 1 2 con]in\ cifrele de la 1 la (2 cuvinte), de pe verticala A-B, `n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
9, la fel, o singur\ dat\. 29 ianuarie, completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe orizontal\,
7 (Solu]ia termeni lega]i de practica bisericeasc\.
c a r e u l u i al\turat ` n (Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
4 8 9 1 n u m \ r u l d e m=ine)

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

07:00 Jurnalul TVR 07:00 ABC... de ce? (r) 10:00 Departe de lumea 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 10:00 Culoarea p\catului
08:00 Justi]ie militar\ (dram\, 07:30 Sabrina dezl\n]uit\ (r) 09:00 ~n gura presei (r) 09:10 Omul care aduce cartea 11:00 Pariul iubirii
Cu: David James Elliott) 08:00 Top 7.ro (r) 11:00 Cine are nevoie de dirijor? 10:00 Concurs interactiv 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 13:30 Jur\m=ntul
08:55 Puterea florilor 08:30 Dincolo de hart\ (r) 12:00 Jurnal 11:00 Vivere 10:15 Rebel `n California (r) 15:30 Iubire de mam\
09:00 Celebrit\]ile timpului t\u 09:00 COOLmea distrac]iei (r) 13:00 {coala de Duminic\ (r) 12:00 Vocea inimii (r) Cu: Peter Gallagher 17:30 Pove[tiri adev\rate
09:10 Eurovision 2007 (r) 10:00 Tonomatul DP2 13:30 Despre documentar (r) Cu: Ioan Isaiu, Maria 11:00 ~ntuneric fatal 18:30 Rebelde
11:05 Aten]ie, se c=nta din nou! (r) Cu: C\t\lin M\ru]\ 14:30 Jurnal (r) Dinulescu, Toma D\nil\ (dram\, Cu: Brad Johnson, Cu: Enrique Rocha, Juan
12:00 Ne vedem la TVR! 11:30 Egipt 13:00 Observator Megan Gallagher) Ferrara, Ninel Conde
14:35 Festivalul de jazz - Sibiu (r) Compara]i cu adolescen]ii din
13:00 Hannah Montana 12:30 Natur\ [i aventur\ (r) Cu: Simona Gherghe Poli]istul Jack Fletcher este
15:30 Aventura plantelor orbit `ntr-un schimb de focuri. Beverly Hills 90210, cei din
13:30 Spioanele 13:00 F\r\ limite (r) 13:45 Vreau s\ fiu mare...
16:30 Bun\ diminea]\, Beijing! ~ncepe terapia, pentru a „Rebelde“ s-au trasformat
14:00 Jurnalul TVR 13:30 Teleshopping vedet\! (r) `nv\]a s\ se adapteze la noul `ntr-un adev\rat fenomen so-
15:00 Deliciile buc\t\riei 17:30 Festivalul de jazz - Sibiu (r) 16:00 Observator cial: „Sunt mai multe pove[ti
14:00 ABC... de ce? stil de via]\. La `nceput, Jack
15:30 Kronika (`n limba maghiar\) 14:30 Aventuri din Kytera 18:25 Cite[te cu mine! 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci este r\ut\cios cu terapeuta sa, despre vie]ile tinerilor, pove[ti
19:00 Identit\]i Rebecca Rose, dar, pe parcurs, care se `ntretaie, din dorin]a
17:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! Cu: C. Andrei `[i schimb\ atitudinea. protagoni[tilor de a-[i g\si dru-
17:15 S\n\tate pentru to]i! 16:00 Jurnalul TVR 19:30 Performdance 18:00 Vocea inimii mul `n via]\. Toate personajele
13:00 {tirile PRO TV
17:45 Dis-de-sear\ 16:30 E-forum 20:00 Un tramvai numit dorin]\ Cu: Ioan Isaiu, Maria sunt rebele, din diferite cate-
13:45 Tic\lo[ii (r) gorii sociale [i se `nt=lnesc pe
19:00 Jurnalul TVR 17:00 Dinotopia (dram\, Cu: Vivien Leigh, Dinulescu, Toma D\nil\ 16:00 T=n\r [i nelini[tit b\ncile unei [coli foarte pre-
20:20 Foc `ncruci[at 18:00 Lec]ia de... [tiin]\ Marlon Brando, Kim 19:00 Observator ten]ioase din Mexic“, declara
Cu: Janne Cooper, Doug
21:10 Regii blestemati 18:35 Lege [i ordine Hunter, Karl Malden) 20:30 Povestea unui cavaler Davidson produc\torul telenovelei, Pedro
22:05 Reflector Blanche `[i viziteaz\ sora, Damian. „Elite Way School“
19:25 Popula]ii str\vechi (aventuri, Cu: Rufus 17:00 {tirile PRO TV este un colegiu privat care se
22:45 Jurnalul TVR Stella, care locuie[te la New Sewell, Heath Ledger,
20:00 EURO case Orleans, cu so]ul s\u, Stanley 17:45 Om s\rac, om bogat bucur\ de prestigiu
23:15 Nocturne 20:30 Lumea de aproape Kowalski. Acesta nu d\ doi Shannyn Sossamon) 18:55 {tirile PRO TV interna]ional [i unde au acces
00:00 Via]a ca-n filme (comedie, William e un scutier s\rac numai adolescen]ii din `nalta
21:00 Ora de [tiri bani pe manierele lui Blanche 20:30 Oceanul de foc clas\ social\. Aceast\ institu]ie
Cu: David Crane [i caut\ s\ afle adev\rul des- care, dup\ moartea cavaleru-
22:10 Agentu’ C.I.A. lui pe care `l slujea, `i `mbrac\ (ac]iune, Cu: Casper Van are [i un program special de
00:35 ~nt=lnire cu dragonul (comedie, Cu: Woody Allen, pre trecutul cumnatei lui. Film
armura [i se decide s\ par- Dien, Venus Terzo) burse pentru tinerii cu pu]ine
(dram\, Cu: Daniel Auteuil, premiat cu Oscar pentru ticipe `n locul lui la turnirul resurse financiare; cu toate
Sigourney Weaver, scenografie, cea mai bun\ ac- O echip\ `nterna]ional\ de oa- acestea, pu]ini dintre cei `nscri[i
Nicolas Nollet, Sergi López) Douglas McGrath) spre care se `ndreptau. Willi- meni de [tiin]\ ini]iaz\ un ex-
tri]\ `n rol principal, Vivien am porne[te la drum `mpreu- reu[esc s\ absolveasc\ colegiul.
Felix, un b\iat `n pragul ma- Sf=r[itul anilor ‘50. Alan periment `ndr\znet, `n ciuda
turit\]ii, adoarme l=ng\ un co- Leigh, cea mai bun\ actri]\ `n n\ cu bunii lui prieteni, Ro- 20:30 Iubire ca `n filme
Quimp, un m\runt profesor de avertismentelor doctorului
pac, cu o carte pe bra]e. Este rol secundar, Kim Hunter, cel land [i Wat, care accept\ s\-i Nathan Marcus. Acesta `i (dram\, Cu: Adela
gramatic\, locuie[te `n mai bun actor `n rol secundar,
iarn\, iar frunzele copacilor au Connecticut cu so]ia sa, care devin\ scutieri. Pentru Willi- previne pe savan]i c\ Popescu, Dan Bordeianu)
`nghe]at, la fel ca [i Felix. Karl Malden. am, a fi cavaler e mai mult studierea unui asteroid care se
viseaz\ necontenit la o carier\ 21:30 SOS, via]a mea!
Deodat\, din paginile c\r]ii m\rea]\ pentru b\rbatul ei. 22:00 360 de grade - dec=t o cale onorabil\ de a-[i apropie de P\m=nt ar putea fi
aurite, apare un cavaler, Ca s\ scape de insisten]ele fe- c=[tiga traiul, e un vis `mplinit... periculoas\, `ns\ nimeni nu-l (romantic, Cu: Natalia
Guillaume de Montauban, Reportajul Geo Oreiro, Facundo Arana)
meii, Alan se preface c\ duce o 23:00 Observator ia `n seama...
cunoscut sub numele de via]\ dubl\ ca agent CIA. 22:30 Jurnal 22:15 La bloc (r) 23:30 Juramintul (r)
Dragonul ro[u. Felix porne[te 00:00 Crim\ `n stil american
`ntr-o incredibil\ aventur\... 23:45 Sport extrem (r) 23:00 Musica da capo (thriller, Cu: Annabella Cu: Drago[ Mo[tenescu 01:15 Pove[tiri adevarate (r)
02:30 Teleshopping 00:15 Familia mea dement\ 00:05 C=ntece de la etajul al Sciorra, Cary Elwes, 23:00 {tirile PRO TV Vremea de Acas\
02:40 Jurnalul TVR (r) a 00:45 Jurnalul Euronews a doilea (r) a Rachael Leigh Cook) a 23:45 Disp\ru]i f\r\ urm\ a 02:15 Iubire ca `n filme (r) a
 TIMP LIBER Luni, 29 ianuarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
Foto: „NONY“ rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Corectura: Georgeta APOPEI Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani, 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I gram: Cvartetul `n re major, op. 18 nr.
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 Palatul Culturii `n c\r]i [i albume de art\ `n englez\,
german\ sau francez\. 3; Cvartetul `n mi bemol major, op. 74,
e-m
mail: info@zziarullumina.ro Ianuarie-Februarie 2007, Muzeul „al harpelor“; Cvartetul `n si bemol
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 de Istorie al Moldovei din cadrul
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) major, op. 130
Complexului Na]ional Muzeal Centrul Cultural Francez
ISSN 1841-141X „Moldova“, Sala „Orest Tafrali“: 11 ianuarie-22 februarie: Frédéric
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Expozi]ia „Marele tezaur monetar Deligne - „Tout va trop vite“, expozi]ie Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET medieval al Moldovei“. Muzeul de
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa de caricatur\. N\scut `n 1962, Miercuri, 31 ianuarie 2007, ora
Cotoranu). Art\ din cadrul Complexului Muze- Frédéric Deligne public\ desenele 18.30: Sala Ateneul T\t\ra[i - „Nun-
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ al Na]ional Moldova, Ia[i prezint\ sale `n numeroase publica]ii franceze: ta lui Figaro“ opera `n patru acte de
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 Expozi]ia omagial\ Centenar Cor- „La Croix“, „Nice Matin“, „La Mon- W.A. Mozart. Libretul de Lorenzo da
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ neliu Baba, `n galeria de art\ con- tagne“, „Le Pèlerin“, „Le Généraliste“, Ponte, dup\ Beaumarchais. Soli[tii,
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. temporan\ II, la etajul I al Palatului „Le journal de Mickey“, „Impatient“, orchestra [i corul operei. Conducerea
Culturii din Ia[i. Reunind lucr\ri de „Infirmières Magazine“, „Panorama“, muzical\: Corneliu Calistru; regia
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
pictur\ [i grafic\ at=t din colec]ii „Auto-journal“. Este autor al albumu- artistic\: Dimitrie T\b\caru, relua-
muzeale Muzeul de Art\ din Ia[i, lui „Tout Va Trop Vite“ (Totul merge rea spectacolului: Anda T\b\caru Ho-
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad, prea repede) ap\rut `n 2003. gea, scenografia: Gheorghe Codrea,
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Muzeul de Arte Vizuale din Gala]i [i maestru de cor: Valeriu Gâdei.
Muzeul de Art\ din Constan]a, c=t [i
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei particulare - colec]ia artistului, Teatrul Na]ional „Vasile
colec]ia dr. A. Teodorescu, colec]ia Alecsandri“ Muzeul Literaturii Rom=ne
dr. H. Aldea, expozi]ia va fi deschis\ Miercuri, 31 ianuarie 2007, ora
spre vizitare p=n\ `n martie 2007 [i Sala Studio „Teofil V=lcu“
Ast\zi, 29 ianuarie 2007, ora 12.00: Muzeul Literaturii Ia[i,
este menit\ s\ sublinieze parcursul
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ unuia dintre cei mai reprezentativi 18.00: „Dragostea“ pe texte de Societatea Cultural\ „Junimea '90“
Mircea C\rt\rescu. Universitatea de organizeaz\ lansarea volumului
arti[ti plastici rom=ni.
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Arte „George Enescu“ Ia[i; regia: „Rela]iile interna]ionale ale Rom=niei
Emil Co[eru, mi[care scenic\: Dana `ntre 1948-1964“, Editura Junimea,
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Centrul Cultural Francez, Co[eru; Scenografia: Doina Ignea Ia[i, 2007 la Galeriile de Art\ „Pod
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- British Council [i Centrul Vineri, 2 februarie 2007, ora 19.00, Pogor - fiul“. Invitat: Cezar Iv\nescu.
la Ateneul T\t\ra[i: „Steaua f\r\ Mi- Prezint\: prof. Dumitru {andru [i prof
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- Cultural German din Ia[i hail Sebastian“ de Dumitru Crudu. Ion Agrigoroaiei.
cunoscute interna]ional. 10-30 ianuarie 2007: Concurs de Regia: Ion Sapdaru. Scenografia: Ni- Miercuri, 31 ianuarie 2007, ora
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- c\r]i po[tale pe tema „Ce va aduce colai Mih\ila, Gelu Rasca. Momente 17.00: Muzeul Literaturii Rom=ne [i
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, Rom=nia Uniunii Europene?“ pentru muzicale: Romeo Cozma, Marian Tipografia „Dosoftei“ organizeaz\ `n
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n tinerii cu vârsta cuprins\ `ntre 15 [i Starcea. Cu: Radu Ghila[, Daniel Galeriile de art\ „Pod Pogor - fiul“,
Canada). 25 de ani. Rezultatele se vor anun]a Busuioc, Dumitru Nastrusnicu, Octa- lansarea volumului „Exila]i `n
pe 15 februarie c=nd va fi [i vian Jighirgiu, Anne Marie Chertic, umilin]\“ (proz\) de Victor Ciutac.
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! Prezint\: Ion Holban [i Valentin
vernisajul expozi]iei cu toate vederile Lorena Condru], Gelu Zaharia, Ionu]
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se intrate `n competi]ie Fiecare partici- Dumitru Talpalaru
fac p=n\ pe 12 februarie. pant va crea una sau mai multe c\r]i Miercuri, 31 ianuarie 2007, ora
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze po[tale (fotografie, desen, pictur\, 18.00: Muzeul Literaturii Rom=ne,
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! grafic\ pe calculator) cu dimensiunea Filarmonica de Stat Moldova Ia[i Societateea Cultural\ „Junimea
de 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale M=ine, 30 ianuarie 2007, ora '90“, revista „Dacia literar\“ orga-
câ[tig\toare vor fi reunite `ntr-un set 19.00: Integrala Cvartetelor de nizeaz\ la Muzeul „Vasile Pogor“
de 6 care va fi trimis `n toate ]\rile Beethoven Concertul IV - Inter- (Salonul Pogor - Br\tianu) Prelec]i-
Cotidianul Lumina utilizeaz\ ANUN} europene. Participan]ii pot trimite
lucr\rile prin email, la adresa:
preteaz\ Cvartetul Gaudeamus al
Filarmonicii „Gh. Dima“ Bra[ov:
unile Junimii - seria a IV-a ([edin]a
a IV-a): „Istoria ca pedagogie na-
informa]ii furnizate de concurs-europa@ccfiasi.ro sau le pot Lucia Neagoe, vioara I; Raluca Irimia, ]ional\“. Prelector: Alexandru Zub.
Salariat\, caut gazd\ sau apartament
Agen]ia Na]ional\ de Pres\ aduce direct la unul din cele trei cen- vioara a II-a; Leona Varvarichi, viola; Coordonatori: Florin C=ntec [i Con-
cu o camer\, pentru `nchiriat. Telefon Sebastian Virtosu, violoncel. ~n pro- stantin Dram. a
ROMPRES tre participante. Premiile vor consta
0745.893.412 sau 0727.772.578

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC
07:00 Nu [tiam asta
08:00 Dezastre `n aer
Atac peste Bagdad
09:00 Tigrii mla[tinilor
10:00 La un pas de moarte
Scufundarea lui HMS
Coventry
10:30 La un pas de moarte
Ultima curs\ a zborului
TWA 800
11:00 Cataclisme: Tornade
12:00 Megastructuri: Cel mai
aglomerat port din lume
13:00 Anchete: Accident feroviar
14:00 Tigrii mla[tinilor
15:00 La un pas de moarte: Scu-
fundarea lui HMS Coventry
15:30 La un pas de moarte
Ultima curs\ a zborului
TWA 800
16:00 Cataclisme: Tornade
17:00 Paradisuri naturale
Georgia de Sud
18:00 Prin]ul maimu]elor
19:00 Megastructuri: Gara din
Berlin20:00 Tigrii mla[tinilor
21:00 Culise: S\pt\mâna vitezei
22:00 Mafia: Mafia, care mafie?
23:00 Mafia: R\spândire mondial\
00:00 Clipe de co[mar a
Legend\:
[tiri
film artistic
SCIENCE CHANNEL
07:00 ~n b\taia vântului 09:00 Automobile americane re-
07:50 M\rci de top: Cadillac condi]ionate: Alumitub
08:15 M\rci de top: Volvo 10:00 Motociclete americane
08:40 Telecomanda ca pasiune 11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi
Salvamari pe ro]i
09:10 Jurassica: La cap\tul lumii
12:00 Tehnologie extrem\
10:00 Misterul penei de dinozaur
10:55 Imperiul solar: Impact! Podul din Golful Oakland
13:00 O prad\ mortal\
11:45 Telecomanda ca pasiune
Lupta contra cronometru
12:10 Sfere de foc spa]iale
14:00 Opera]iunea interna]ional\
13:00 ~n b\taia vântului pentru salvarea submarinu-
13:50 M\rci de top: Cadillac lui - Investiga]ie special\
14:15 M\rci de top: Volvo 15:00 Cum se fabric\ diverse lu-
14:40 Telecomanda ca pasiune cruri? Mine de diamant/
15:10 Jurassica: La cap\tul lumii Zgârie-nori/Dispozitive de
16:00 Misterul penei de dinozaur zdrobit ma[ini
16:55 Imperiul solar: Impact! 15:30 Cum se fabric\ diverse lu-
cruri? Alimentare `n
17:45 Telecomanda ca pasiune aer/Pârtii de schi/Produc]ia
18:10 Sfere de foc spa]iale de automobile
19:00 Demen]a avioanelor
16:00 Ma[ini pe alese
19:50 Misterul galionului-fantom\
Porsche 911 Targa
20:40 Cum s-au construit
17:00 Automobile americane re-
Spa]ii de divertisment condi]ionate: Alumitub
18:00 Motociclete americane
21:10 Soarele nostru secret
19:00 Vân\torii de mituri
22:00 Planeta cuprins\ de furie
Paiul uciga[
Focul
20:00 Tehnologie extrem\
22:55 Misterul galionului-fantom\
Podul de pe Râul Cooper
23:45 Cum s-au construit
21:00 Truma: Via]\ [i moarte la
Spa]ii de divertisment
Spitalul de Urgen]\: ~n
00:10 Un ochi critic: Minuni mis- esen]a problemei
tice
22:00 Dr. G, medic legist
01:00 Demen]a avioanelor 23:00 Constructorii de motociclete
01:50 Misterul galionului-fantom\ El Pitts contra lui Harold
02:40 Cum s-au construit Pontarelli
Spa]ii de divertisment 00:00 Ultimele 24 de ore:
03:10 Soarele nostru secret a JFK Jr. a
TRAVEL
10:00 Deschiz\torii de drumuri
Japonia
10:55 Renovare la mare [i la
soare: Spania - Partea 1
11:20 Superlocuin]e
Juc\rii pentru b\ie]ei
11:50 Aventuri la golf
Nordul Fran]ei
12:15 Aventuri la golf: Japonia
12:45 Cu undi]a `n jungl\
Cu undi]ele `n zori
13:10 Cu undi]a la drum: Polonia/
{tiuca, p\str\vul [i crapul
13:40 Lonely Planet
Hoinar prin lume:
Melbourne
14:35 Delicii pesc\re[ti: Londra
15:05 Proiecte de vis
16:00 Deschiz\torii de drumuri
Japonia
16:55 Renovare la mare [i la
soare: Spania - Partea 1
17:20 Superlocuin]e
Juc\rii pentru b\ie]ei
17:50 Aventuri la golf
Nordul Fran]ei
18:15 Aventuri la golf: Japonia
18:45 Cu undi]a `n jungl\
Cu undi]ele `n zori
19:10 Cu undi]a la drum: Polonia/
{tiuca, p\str\vul [i crapul
19:40 Lonely Planet
Hoinar prin lume:
Melbourne
20:35 Delicii pesc\re[ti: Londra
21:05 Proiecte de vis
22:55 Un duet `n Caraibe a
PLANET
08:00 Mo[ia mangustelor
08:30 Parcul Animalelor - ~n
s\lb\ticia Africii
09:00 Cele mai nostime animale
din lume
10:00 Salva]i animalele
10:30 SOS Animalele
11:00 Salvarea animalelor
Salva]i din ape
11:30 ~ngrijitori la Zoo
Echipa de la Zoo
12:00 Veterinari `n s\lb\ticie
Rezerva]ia Na]ional\ East
Tsavo
12:30 Urgen]e veterinare
13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
O urgen]\ cu cioc
14:00 Jurnal de cimpanzeu
14:30 Parcul Animalelor - ~n
s\lb\ticia Africii
15:00 Cele mai rele animale de
companie din Marea
Britanie
15:30 Din nou la Templul Tigrilor
16:00 Cele mai nostime animale
din lume
17:00 Vân\torul de crocodili
Povestea lui Steve
18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit
Capcan\ pentru pisici
19:00 Raport Animal Planet
19:30 Salva]i animalele
20:00 Jurnal de cimpanzeu
20:30 Parcul Animalelor - ~n
s\lb\ticia Africii
21:00 Parcul maimu]elor
22:00 Via]\ de maimu]\
Lupta cu spaima a
CIVILIZATION
10:00 Secretele piramidelor
10:55 Misiunea X
Progrese revolu]ionare la
Suez
11:50 Un secol modelat de
r\zboaie
12:45 Câmpuri de b\t\lie
B\t\lia pentru Crimeea
13:40 Ultima `nfruntare a lui
Custer
14:35 Vân\torii de fantome
Legionarii romani
15:05 Un secol modelat de
r\zboaie
16:00 Secretele piramidelor
16:55 Misiunea X
Progrese revolu]ionare la
Suez
17:50 Un secol modelat de
r\zboaie
18:45 Câmpuri de b\t\lie
B\t\lia pentru Crimeea
19:40 Ultima `nfruntare a lui
Custer
20:35 Vân\torii de fantome
Legionarii romani
21:05 Un secol modelat de
r\zboaie
22:00 Secretele piramidelor
22:55 Misiunea X
Progrese revolu]ionare la
Suez
23:50 Un secol modelat de
r\zboaie
00:45 Câmpuri de b\t\lie
B\t\lia pentru Crimeea
01:40 Ultima `nfruntare a lui
Custer a
 CM
YK

16 Luni, 29 ianuarie 2007 VIA}A BISERICII

Via]a unei parohii cu biseric\ `n construc]ie

foarte rar. Fiind o biseric\ paraclis, `n care se oficiau
Parohiile cu biseric\ `n construc]ie sunt ast\zi `n construc]ie, preotul pa- slujbe vinerea [i sâmb\ta.
foarte multe `n `ntreaga ]ar\. La prima vedere, roh a `ncercat de nenum\- Comitetul de femei des-
rate ori atragerea acestora f\[oar\, de asemenea, o ac-
ridicarea unei biserici poate p\rea pentru mul]i `n jurul Bisericii, subliniind tivitate intens\, poate chiar
cre[tini un lucru care implic\ doar o activitate posibilitatea lor de a spri- mai intens\ decât majori-
jini cu mijloace financiare tatea b\rb\]ilor din paro-
material\, doar un lucru practic: `n\l]area unei la ridicarea noului l\ca[ de hie. Ele s-au constituit `n
construc]ii. ~n realitate, ridicarea unui l\ca[ de `nchinare. O parte dintre a- mai multe grupe [i, al\turi
ce[tia au r\spuns chem\rii de so]ia p\rintelui paroh,
`nchinare are o contribu]ie major\ la crearea unei p\rintelui [i au ajutat `n di- aduc mâncare muncitorilor
atmosfere de adev\rat\ familie cre[tin\, contribuie verse moduri biserica, dar [i chiar `i ajut\ la muncile
cei mai mul]i, din p\cate, mai u[oare.
la `nt\rirea unit\]ii dintre membrii parohiei [i au r\mas insensibili la Membrii parohiei care
intensific\ dragostea dintre ace[tia. La construc]ia aceast\ chemare. au posibilitatea caut\ spon-
unei biserici particip\ atât laici, c=t [i mireni, soriz\ri, `ns\ acestea sunt
Contribu]ia efectiv\ insuficiente pentru a aco-
ambele categorii sociale c\utând prin toate peri costurile imense ale
a laicatului la ridic\rii unei biserici. Ridicarea unei noi biserici este un moment
mijloacele prop\[irea noii parohii [i captarea de unic `n via]a unei parohii [i de aceea preotul
diverse ajutoare pentru ridicarea noii biserici. activitatea [i via]a paroh `ncearc\ de foarte multe ori atragerea
Bisericii Pelerinaje din
tuturor credincio[ilor la aceast\ activitate. ~n
deci tineri cu preg\tire in- ini]iativa enoria[ilor acest sens, consiliul [i comitetul parohial au
Ridicarea unei noi bi-
telectual\ care se simt a- serici este un moment unic Pe lâng\ activitatea a- `ns\rcinat pe mai mul]i consilieri
de pr. Daniel DUCA tra[i de activitatea Biseri- `n via]a unei parohii [i de ceasta de ridicare a unui cu strângerea de fonduri pentru activitatea
Parohia „Sfântul Arhi- cii [i care g\sesc `n ea un aceea preotul paroh `n- nou l\ca[ de `nchinare,
real sprijin [i folos. ~n spri- cearc\ de foarte multe ori laicii se implic\ [i `n cele-
de construc]ie, iar câ]iva credincio[i sunt
diacon {tefan“ – Meta-
lurgie este una dintre jinul acestei categorii de atragerea tuturor credin- lalte activit\]i ale parohiei. prezen]i `n fiecare zi de lucru la biseric\
parohiile din Ia[i cu bis- credincio[i, preotul paroh cio[ilor la aceast\ activi- Astfel, se poate constata c\ pentru a ajuta la diferite munci. Din p\cate,
eric\ `n construc]ie. ~n- Dumitru Mih\il\ desf\- tate. ~n acest sens, consi- mul]i dintre ei cânt\ `n mul]i dintre ei sunt mai `n vârst\ [i de aceea
fiin]at\ `n anul 1997, [oar\ o bogat\ activitate liul [i comitetul parohial cadrul Sfintei Liturghii,
de str=ngere a lor `n jurul ajutorul lor nu poate fi suficient
aceast\ parohie se si- au `ns\rcinat pe mai mul]i multe femei particip\ la
tueaz\ `ntr-un cartier pe- Bisericii prin spovedanie, consilieri cu strângerea de cur\]enia [i `ngrijirea l\ca-
convorbiri duhovnice[ti, parte sunt `mp\r]ite la aceasta, un oarecare ajutor
riferic al Ia[ului, `ntr-o zo- fonduri pentru activitatea [ului de cult, amenajarea a fost primit [i din partea
revista parohiei, `n care casele de copii [i la azilele
n\ `n care locuitorii sunt, de construc]ie, iar câ]iva spa]iului care `l `nconjoar\ diferitelor firme care sunt
to]i cei dornici pot scrie credincio[i sunt prezen]i `n de b\trâni. Aceste ac]iuni
`n majoritatea lor, oameni [i altele. pe teritoriul parohiei, dar
diferite articole legate de fiecare zi de lucru la bi- Din punct de vedere cul- se realizeaz\ cu ajutorul
simpli, care tr\iesc din enoria[ilor care merg cu [i de la enoria[ii care sunt
salarii medii [i care `[i duc credin]\ [i via]a moral\. seric\ pentru a ajuta la tural, de asemenea, laicii
Preotul paroh, `mpreun\ ma[inile personale pentru posesori de firme.
existen]a de pe o zi pe alta. diferite munci. Din p\cate, au un aport important, Sumele oferite nu au
cu ceilal]i slujitori ai bi- mul]i dintre ei sunt mai `n mai ales `n realizarea re- a distribui aceste ajutoare
Din acest motiv leg\tura fost `ns\ suficiente pentru
sericii (cânt\re]i, care sunt vârst\ [i de aceea ajutorul vistei parohiei pentru care din partea bisericii.
lor cu Biserica este una costurilor imense pe care
foarte strâns\, [tiut fiind fie studen]i, fie absolven]i lor nu poate fi suficient. ei sunt cei care scriu di- Tot aici trebuie amintite
ai Facult\]ii de Teologie), pelerinajele care se orga- le implic\ ridicarea unei
faptul c\, atunci c=nd oa- Pe lâng\ faptul c\ bise- ferite articole. Interesul lor biserici. R\m=ne speran]a
menii cunosc mai bine ce lucreaz\ pentru atragerea rica mare este `n construc- este demonstrat [i de par- nizeaz\ de dou\ ori pe an
acestor tineri pe calea Bi- din ini]iativa laicatului or- `n promisiunile potrivit
CM este durerea [i lipsa, ei se ]ie, `n vara anului 2006 a ticiparea `n num\r destul c\rora Prim\ria se va im- CM
YK
apropie mai mult de Hris- sericii, con[tientizând fap- luat foc vechiul paraclis. de mare la diferite convor- todox din parohia „Sf. Ar- YK

tos, care, prin `ntruparea
Sa, a [ters lacrima de pe
fa]a tuturor nec\ji]ilor.
Aceast\ categorie de oa-
meni este predominant\ `n
parohia „Sf. Arhidiacon
{tefan“ din Ia[i.
La vizitele pastorale
desf\[urate `n casele cre-
dincio[ilor am v\zut cu du-
rere foarte mul]i b\trâni,
care de-abia au bani pen-
tru o bucat\ de pâine [i ca-
re sunt nevoi]i s\ `[i chel-
tuie cea mai mare parte a
venitului lor pe medica-
mente. Cu toate acestea, ei
sunt oameni foarte credin-
cio[i [i, de multe ori, se
constituie pentru noi to]i
`n pilde de r\bdare [i de
adev\rat\ credin]\. Aceas-
t\ categorie de oameni
sunt cei care frecventeaz\
cel mai mult Biserica, ma-
rea lor majoritate fiind
prezen]i `n fiecare sear\ de
miercuri la slujba Acatis-
tului, vinerea la Sfânta Li-
turghie, agheazm\ [i Sfân-
tul Maslu, sâmb\ta la
Vecernie, iar duminica la
Sfânta Liturghie.
Convorbiri
duhovnice[ti cu tinerii
Pe lâng\ aceast\ cate-
gorie defavorizat\ a socie-
t\]ii, tinerii reprezint\ [i
ei un segment important al
participan]ilor la via]a Bi-
sericii. ~n aceast\ parohie,
marea majoritate a tine-
rilor sunt elevi [i studen]i,
tul c\ doar `mpreun\ cu hid. {tefan“. Ace[tia pre- plica mai mult de acum
Incendiul l-a avariat `n biri duhovnice[ti [i chiar la `ncolo `n cheltuielile pe
Biserica ei se pot dezvolta propor]ie de 70%, distru- vizionarea de filme cu zint\ spre aprobare preo-
vertical [i pot fi adev\ra]i tului paroh [i consiliului care le are aceast\ paro-
gând, `n afar\ de cl\dire, con]inut religios-cre[tin. hie. Aceasta r\m=ne `ns\ o
cre[tini [i m\rturisitori ai foarte multe ve[minte, Un lucru de l\udat, parohial un program al
vie]ii cre[tine. pelerinajului. De multe problem\ spinoas\ pe care
multe obiecte liturgice, realizat de laici, sub `ndru- `ncearc\ s\ o rezolve, `n
icoane [.a. ~n aceste con- marea p\rintelui Mih\il\, ori, la ini]iativa unor oa-
meni credincio[i mai `nst\- m\sura posibilit\]ilor, pe
O provocare di]ii, parohia trebuie s\ su- este activitatea social-cari- toate c\ile at=t p\rintele
porte un cost suplimentar, tativ\. Astfel, din jertfele ri]i au luat parte la aceste
pastoral\: muncitorii paroh, c=t [i laicii ortodoc[i
care nu este de neglijat, pe care credincio[ii le aduc ac]iuni [i oameni mai
implica]i `n via]a parohiei
[i persoanele cu pentru refacerea vechiului la biseric\ o foarte mare nec\ji]i, copii [i b\trâni, „Sf. Arhid. {tefan“. Toate
pentru care cei cu posi- `ncerc\rile r\m=n `ns\ sub
venituri mari bilit\]i materiale au achi- semnul limitelor impuse
tat costurile pelerinajului. de situa]ia financiar\ a
~n aceast\ parohie sunt
bine`n]eles [i muncitori de majorit\]ii enoria[ilor. R\-
Rela]iile cu m=ne `ns\ de apreciat fap-
diferite categorii sociale,
dar predominan]i sunt cei tul c\ laicatul din parohia
care muncesc `n condi]ii
autorit\]ile locale „Sfântul Arhidiacon {te-
[i regionale fan“ este unul activ, im-
grele, mul]i dintre ei fiind
angaja]i la o fabric\ de pie- plic=ndu-se `n activit\]i so-
Recent, `n urma unei au- ciale, caritative, culturale
se auto din zon\ sau la alte
unit\]i care ofer\ locuri de dien]e la Gh. Nichita, pri- [i liturgice, desf\[urând o
marul ora[ului Ia[i, p\- activitate misionar\ mo-
munc\ tot `n domeniul
auto sau `n confec]ii. Ace[ti rintele paroh Dumitru Mi- del, [tiut fiind faptul c\,
h\il\ a reu[it s\ ob]in\ o mai mult dec=t orice,
oameni au o oarecare leg\-
tur\ cu Biserica, dar nu la sum\ de bani pentru finan- faptele sunt cele care con-
]area noii biserici. Pe l=ng\ vertesc cu adev\rat. a
fel de strâns\ ca cea pe
care o dezvolt\ tinerii [i
b\trânii. ~n aceast\ situa-
]ie, preotul paroh [i ceilal]i
slujitori privesc Taina Spo-
vedaniei ca pe o [ans\,
poate chiar unica, de a-i
face pe ace[tia mai con[-
tien]i de cerin]ele unei vie-
]i cu adev\rat cre[tine. Se
`ncearc\ prin toate me-
todele pastorale implicarea
aceste categorii de po-
pula]ii c=t mai activ `n
via]a Bisericii.
Pe lâng\ aceste cate-
gorii mai sunt [i câ]iva oa-
meni mai `nst\ri]i dintre
care o parte au leg\tur\ cu
Biserica, iar o parte vin

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Mar]i,
30 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 23 (624) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Asocia]iile de
Viorica lui Clo[c\
produc\tori primesc

PAGINA 5
PAGINA 6

la Congres
mai mul]i bani de la UE

Sfin]ii Trei Ierarhi - EDITORIAL

ini]iatorii pedagogiei cre[tine Sfin]ii Trei Ierarhi:

curaj, inteligen]\,
a Cinstirea celor trei mari ierarhi ai Bisericii, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur\ de Aur, filantropie
`n aceea[i zi de 30 ianuarie, arat\ unitatea de credin]\ a tuturor cre[tinilor a {colile teologice ortodoxe Cei Trei Ierarhi ne `nva]\ `n mod
din toat\ lumea `[i serbeaz\ ast\zi ocrotitorii a De asemenea, multe biserici `nchinate Sfin]ilor Trei Ierarhi special c\ Biserica nu poate [i nu tre-
buie s\ ias\ din modernitatea timpu-
sunt ast\zi `n s\rb\toare a ~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat lui pe care `l tr\ie[te, de[i mereu tre-
buie s\ fie preocupat\ ca actele ei de
de un sobor de preo]i [i diaconi, va oficia ast\zi slujba Sfintei Liturghii la M\n\stirea „Sfin]ii Trei Ierarhi“ misiune social\ s\ nu devin\ princi-
din Ia[i a Biserica M\n\stirii „Sf. Trei Ierarhi“ din Ia[i este una dintre cele mai frumoase [i mai importante pale `n raport cu rug\ciunea.

monumente de art\ feudal\ nu numai din ]ara noastr\, ci din `ntreaga lume a PAGINILE 4, 8-9, 16 PAGINA 3

CM
YK
PD candideaz\ f\r\ CM
YK

liberali la alegerile
europarlamentare
PAGINA 7

Ia[ul ap\r\
Uniunea European\
de criminalitatea
organizat\
PAGINA 11

POZA ZILEI O familie din Rom=nia tr\ie[te

lunar cu aproape 1.300 de lei
Cheltuielile totale ale gos-
pod\riilor au fost, `n medie,
de 1.285 de lei pe lun\ pe
gospod\rie [i 439 de lei pe
persoan\, pe trimestrul trei
al anului 2006, potrivit unei
statistici prezentate de Ins-
titutului Na]ional de Statis-
tic\, realizat\ prin Ancheta
Bugetelor de Familie.
Consumul, principala des-
tina]ie a cheltuielilor gospo-
d\riilor, a fost de 954 de lei
lunar pe gospod\rie [i 326 de
lei pe persoan\, cu o pondere
`n cheltuielile totale de
74,3%. Potrivit sursei citate,
Lumina
nivelul cheltuielilor de con-
sum, medii lunare pe o gos-
pod\rie, este mai mare `n
angajeaz\
mediul urban fa]\ de rural
cu 356 de lei, iar al celor pen- reporter
tru consumul alimentar este
mai mare cu 43 de lei. Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
Cheltuielile totale au re- lectivul de redac]ie [i organizeaz\
prezentat 93,7% din nivelul un concurs de preselec]ie pentru
veniturilor totale pe anul ocuparea unui post de reporter.
2006. Pe regiuni, cheltu- Condi]ii:
ielile de consum din regiu- - studii superioare (`n an ter-
minal sau finalizate);
nea Bucure[ti-Ilfov au fost - experien]a `n jurnalism [i cu-
mai mari cu 324 de lei, re- no[tin]ele teologice pot constitui
spectiv 34% fa]\ de media un avantaj.
celor `nregistrate `n restul CV-urile se depun la sediul re-
regiunilor. a dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.

Voronin, deranjat de dorin]a moldovenilor de a ob]ine cet\]enia rom=n\

~n discursul rostit cu ocazia `n- „Timpul“ [i „Flux“ din Chi[in\u. Voronin, publica]iile de limb\ rus\ Meteo
tâlnirii cu diploma]ii str\ini acredi- „Noi ne vom bucura [i mai sincer de de la Chi[in\u `l acuz\ pe pre[edin-

Un concurent din echipa Cehiei `[i
finiseaz\ crea]ia cu care particip\ la
campionatul de sculptur\ `n ghea]\ de
la Helsinki, Finlanda. a
ta]i la Chi[in\u, vinerea trecut\,
pre[edintele Republicii Moldova,
Vladimir Voronin, s-a ar\tat deran-
jat de insisten]a cu care cona]ion-
alii s\i `ncearc\ s\ ob]in\ cet\]enie
român\, afirmau ieri publica]iile
Z
succesele vecinilor no[tri din vest tele României, Traian B\sescu c\,
când cet\]enii Moldovei vor dis- prin introducerea de c\tre România ~nnorat
pune de toate drepturile de cir- a regimului de vize pentru cet\]enii
cula]ie de care se bucur\ cet\]enii Moldovei, i-a determinat „pe cât maxima 2 °C
României vecine“, a afirmat Voro- mai mul]i moldoveni s\ cear\ cet\- minima -3
3 °C
nin. Pe acela[i ton cu pre[edintele ]enie român\“. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Mar]i, 30 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXVII)
Mitropolitul Teodosie
al }\rii Române[ti
(1658-1672;
1679-1708) (II)
Unul dintre ierarhii de sea-
m\ ai Ungrovlahiei, Teo-
dosie, datorit\ faptului c\
era un sus]in\tor al Can-
tacuzinilor, `n anul 1672 a
fost `nl\turat din scaunul
mitropolitan de c\tre dom-
nitorul Grigorie Ghica. Teo-
dosie s-a retras la M\n\sti-
rea Tismana, apoi la M\-
n\stirea Cozia, [i apoi din
nou la Tismana. Aici [i-a
petrecut [apte ani „cu dor
mare pentru vl\dicie“, ape-
lând la to]i cei care l-ar fi
putut ajuta. C\tre sfâr[itul
anului 1678, tronul }\rii
Române[ti a fost ocupat de
{erban Cantacuzino (1678-
1688), protectorul lui Teo-
dosie. Una dintre primele
m\suri luate de noul dom-
nitor a fost aceea de a-i
recompensa pe to]i care
suferiser\ din partea
fo[tilor domnitori. Astfel,
Teodosie s-a `ntors pe
scaunul mitropolitan: „{i
au trimes [i la vl\dica
Teodosie de l-au adus de la
Tismana de unde era la
opreal\ [i viind [i-au cer[it
judecat\ pentru scoaterea
lui de la mitropolie“. Cu
`ncuviin]area patriarhului
ecumenic Dionisie [i `n
prezen]a unor trimi[i ai
s\i, mitropolitul Maroniei
[i Ioan Cariofil, logof\t al
„marei biserici“, domnitorul
{erban Cantacuzino a con-
vocat, `n anul 1679, un
mare sobor `n Bucure[ti [i
a rejudecat cazul mitropoli-
tului Teodosie. Soborul l-a
g\sit nevinovat [i a hot\rât
repunerea lui `n scaunul
mitropolitan. Din 26 aprilie
1679, Teodosie va p\stori
`n fruntea Bisericii }\rii
Române[ti ne`ntrerupt,
vreme de 29 de ani. ~n
toat\ aceast\ perioad\, din
tipografiile ]\rii, sprijinite
[i de domnitorul Constan-
tin Brâncoveanu, au ie[it
multe c\r]i de slujb\ [i de
cultur\, la apari]ia c\rora
mitropolitul Teodosie a
avut un rol foarte `nsem-
nat. ~ns\ mitropolitul
Teodosie a tr\it cu durere
dezbinarea Bisericii
Ortodoxe din Transilvania,
sub presiunile Habsburgi-
lor, prin `nf\ptuirea unia-
]iei din anul 1701, `n tim-
pul mitropolitului hirotonit
de el la Bucure[ti, Atanasie
Anghel. Aflând de `nc\l-
carea jur\mântului f\cut
de acesta din urm\ la
Bucure[ti, mitropolitul Teo-
dosie s-a umplut „de mult\
mâhnire sufleteasc\“, cum
reiese dintr-o scrisoare pe
care a trimis-o, la 8 mai
1700, patriarhului Adrian
al Moscovei, [i din scrisoa-
rea adresat\, la 3 mai
1702, chiar lui Atanasie
Anghel. (Rubric\ realizat\
de pr. Cezar }|BÂRN|)
Despre judecata
omeneasc\ [i
judecata divin\
Odat\, avva Adelphios, e-
piscopul Nilupolisului, s-a
dus la avva Sisoe, pe mun-
tele avvei Antonie [i când se
preg\tea de plecare, `nainte
de a porni la drum, el i-a pus
s\ m\nânce, dis-de-dimi-
nea]\; [i era post. Au a[ezat
masa când, iat\, câ]iva fra]i
EVANGHELIA ZILEI
Sfin]ii sunt lumina lumii
Iisus a zis: „Voi sunte]i
lumina lumii; nu poate o
cetate aflat\ pe vârf de
munte s\ se ascund\. Nici
nu aprind f\clie [i o pun
sub obroc, ci `n sfe[nic, [i lu-
mineaz\ tuturor celor din
cas\. A[a s\ lumineze lu-
mina voastr\ `naintea oa-
menilor, a[a `ncât s\ vad\
faptele voastre cele bune [i
s\ sl\veasc\ pe Tat\l
vostru Cel din ceruri. S\ nu
socoti]i c\ am venit s\ stric
Legea sau proorocii; n-am
venit s\ stric, ci s\ `m-
plinesc. C\ci adev\rat zic
vou\: ~nainte de a trece
cerul [i p\mântul, o iot\
sau o cirt\ din Lege nu va
trece, pân\ ce se vor face
toate. Deci cel ce va strica
una din aceste porunci,
foarte mici, [i va `nv\]a a[a
pe oameni, foarte mic se va
chema `n `mp\r\]ia ce-
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Televizorul este bun sau este r\u?
Am citit multe c\r]i [i
bro[uri `n care se vor-
bea despre faptul c\
televizorul este un lu-
cru periculos pentru
cre[tini. Este adev\rat?
Pentru un cre[tin, nici
un lucru nu este periculos
dac\ este `n acord cu `n-
v\]\tura de credin]\ a
Bisericii. Desigur, `n Ca-
tehismul ortodox nu este
nimic scris despre televi-
zor, dar se scrie acolo de-
spre virtu]i [i p\cate, ca
[i despre g=ndurile rele [i
cele bune. Dac\ televi-
zorul te `ndeamn\ s\ faci
bine, `nseamn\ c\ el este
un obiect bun [i folositor;
dac\ te `ndeamn\, ex-
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
ISTORII CU T+LC
bat la poart\. {i Avva Sisoe
a zis ucenicului s\u: „D\-le
pu]in\ fiertur\, c\ sunt os-
teni]i“. Avva Adelphios `i
zice: „Las\-i, ca s\ nu spun\
c\ avva Sisoe m\nânc\ de
diminea]\“. B\trânul a luat
aminte, dar i-a zis ucenicu-
lui: „Mergi [i d\-le“. Aceia,
v\zând fiertura, au `ntre-
bat: „Ave]i oaspe]i? Oare [i
b\trânul m\nânc\ laolalt\
cu ei?“. Fratele a r\spuns:
„Da“. Atunci ei s-au tulburat
[i au `nceput s\ zic\: „S\ v\
CALENDARUL ZILEI
rurilor; iar cel ce va face [i
va `nv\]a, acesta mare se
va chema `n `mp\r\]ia
cerurilor.“ (Matei 5, 14-19)
***
Luna ianuarie este luna
`n care Biserica Ortodox\
pomene[te pe cei mai mul]i
sfin]i [i martiri care au
tr\it `n perioada de `nceput
a cre[tinismului [i apoi `n
perioada de `nflorire a cre-
[tinismului. Secolele III, IV
[i V sunt numite „epoca de
aur a Bisericii“. Acum au
vie]uit mari `nv\]a]i [i
`n]elep]i care au m\rturisit
prin via]a [i activitatea lor
Evanghelia Domnului Ii-
sus Hristos. Ast\zi pome-
nim pe Sfin]ii Trei Ierarhi:
Vasile cel Mare, Grigorie
Teologul [i Ioan Gur\ de
Aur. Ace[ti Sfin]i Trei Ie-
plicit sau implicit, s\ faci
r\u, `nseamn\ c\ este un
obiect negativ.
Dar asta se poate
spune despre orice lu-
cru din lumea aceasta.
Exact. Plec=nd de la
exemple de acest gen, p\-
rin]ii duhovnice[ti ne vor-
besc despre dreapta so-
coteal\: trebuie mereu s\
fii atent s\ folose[ti obiec-
tele din jurul t\u `n scop-
uri bune, pentru c\ foarte
multe unelte sau acce-
sorii ale vie]ii obi[nuite
pot fi `ntrebuin]ate `n
r\u. Cel mai des citat es-
te exemplul cu]itului: el
este un lucru folositor, a
† Sfin]ii Trei Ierarhi:
Vasile cel Mare,
Grigorie Teologul
[i Ioan Gur\ de Aur
~n timpul `mp\ratului
Alexie Comnenul (sec. XI) a
izbucnit o ne`n]elegere `ntre
cre[tini, deoarece unii cin-
steau mai mult pe Sfântul
Vasile cel Mare, al]ii pe Sfân-
tul Ioan Gur\ de Aur [i al]ii
pe Sfântul Grigorie Teologul.
Se ajunsese pân\ acolo `ncât
unii se numeau vasilieni, al]i
ioanieni [i al]ii grigorieni.
Dup\ câ]iva ani, ace[ti sfin]i
s-au ar\tat `n chip minunat
arhiereului Ioan al Evhaitiei
zicându-i c\ `n fa]a lui
Dumnezeu sunt egali [i nu
ierte Dumnezeu, fiindc\ l-
a]i l\sat pe b\trân s\ m\-
nânce pân\ acum. Nu [ti]i
c\ pentru asta se va chinui
multe zile?“. Când i-a auzit
episcopul s-a `nchinat `n
fa]a b\trânului [i i-a zis:
„Iart\-m\, avva, eu am ju-
decat omene[te, tu `ns\ ai
f\cut dup\ Dumnezeu“. A-
vva Sisoe `i r\spunde: „Dac\
nu-l sl\ve[te Dumnezeu pe
om, slava oamenilor nu `n-
seamn\ nimic“. (Pateericc ,
edi]ia Polirom, 2005)
rarhi au tr\it `n secolele
IV-V. Prin activitatea lor
au devenit stâlpi ai Bise-
ricii [i exemple de preo]ie
lucr\toare. Admir\m la ei
`nv\]\tura `nalt\, jertfel-
nicia [i con[tiin]a c\ lu-
creaz\ pentru Dumnezeu.
fost creat pentru a u[ura
munca oamenilor `n gos-
pod\rie, [i este folosit
chiar `n Sf=nta Liturghie.
Dar cu acela[i cu]it se
poate comite o crim\. De-
vine clar c\ nu obiectele
sunt bune sau rele, ci in-
ten]ia cu care le folosim [i
efectele acestei utiliz\ri.
Ce pot s\ cred totu[i
despre televizor?
Televizorul este un lu-
cru bun atunci c=nd trans-
mite slujbe biserice[ti,
emisiuni spirituale, pro-
grame educative [i chiar
filme sau programe spor-
tive care te destind [i con-
tribuie la starea ta de
exist\ vreo `mpotrivire sau
vrajb\ `ntre ei. Ei l-au
`nv\]at c\ trebuie s\ fie
serba]i `mpreun\ de cre[tini
`ntr-o singur\ zi. {i a[a a
luat na[tere s\rb\toarea
Sfin]ilor Trei Ierarhi, pr\z-
nuit\ de Biserica Ortodox\
`n fiecare an pe 30 ianuarie.
Tot ast\zi, Biserica face
pomenirea Sfântului Sfin]it-
ului Mucenic Ipolit, pap\ al
Romei, [i a celor `mpreun\ cu
dânsul: Censurin, Aura, Fe-
lix, Maxim, Erculin, Venerie,
Stirachin, Mina, Comod,
Ermis, Mavru, Eusebiu, Rus-
tic, Monagriu, Amandin, O-
limpiu, Cipru, Teodor, Tri-
bun, Maxim, preotul, Arhe-
lau, diaconul, Cvirin, episco-
pul, [i Savain; a Sfântului
Mucenic Teofil cel Nou [i a
Mucenic Teodor Militineul.
Mâine, Biserica face po-
menirea Sfin]ilor doctori f\r\
de argin]i Chir [i Ioan (har]i).
~n ziua de 30 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1561 – A ap\rut „Te-
traevanghelul“, prima carte
româneasc\ tip\rit\ de dia-
conul Coresi;
a 1695 - Constantin Brân-
coveanu prime[te ca recom-
pens\ pentru serviciile f\-
Au r\mas posterit\]ii de la
Sfin]ii Trei Ierarhi nu-
meroase lucr\ri de teologie
[i apologetice (de ap\rare a
credin]ei). Ei au c\utat s\
explice credin]a cre[tin\ `n
acea epoc\ aflat\ `nc\ `n
mrejele idolatriei. Sfin]ii
bine. Dar la acela[i televi-
zor la care ai v\zut o emi-
siune religioas\ po]i vedea
filme sau emisiuni care
prezint\ violen]\ sau imo-
ralitate. Ce concluzie po]i
extrage de aici? Vei arun-
ca televizorul sau `l vei
`ncuia `n debara, decla-
r=ndu-l un obiect pericu-
los? Sau vei adopta mai
cur=nd atitudinea `n]e-
leapt\ de a alege perma-
nent numai ce este bine,
evit=nd programele care
nu corespund vie]ii cre[-
tine? Vedem cu u[urin]\
c\ oamenii zilelor noastre
nu se mai pot lipsi de in-
forma]ia care vine prin in-
cute Cur]ii din Viena, titlul
de „principe al Imperiului“;
a 1852 – S-a n\scut Ion
Luca Caragiale, dramaturg,
prozator, poet român (d.
1912);
a 1882 – S-a n\scut Fran-
klin Delano Roosevelt, cel de-
al 32-lea pre[edinte al SUA;
a 1885 – S-a n\scut Iuliu
Hossu, episcop unit român,
membru de onoare al
Academiei Române, cardi-
nal (d. 28 mai 1970);
a 1892 – S-a n\scut Gri-
gore Gafencu, om politic,
ministru de Externe, gaze-
tar remarcabil (d. 30 ian-
uarie 1957);
a 1897 – A decedat Cons-
tantin Gogu, matematician,
astronom, membru cores-
pondent al Academiei Ro-
mâne (n. 30 mai 1854);
a 1920 – România [i Ce-
hoslovacia stabilesc rela]ii
diplomatice la nivel de
lega]ie;
a 1926 – A decedat Bu-
cura Dumbrav\, prozatoare,
prima femeie care ajunge pe
vârful Omu din Mun]ii
Bucegi;
a 1933 – Adolf Hitler es-
te numit `n func]ia de cance-
lar al Germaniei. ~nceputul
dictaturii hitleriste `n Ger-
mania;
a 1948 – Este asasinat
Mahatma Gandhi, conduc\-
tor al mi[c\rii de eliberare a
Trei Ierarhi sunt patronii
[colilor de teologie, ca
semn de pre]uire dar [i
exemplu pentru viitorii
slujitori ai lui Dumnezeu.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Dumitru P|DURARU, Ra-
dio Trinitas)
termediul televiziunii,
deci aproape c\ nu se mai
pot feri s\ aib\ un televi-
zor `n cas\. Dar avem lib-
ertatea ([i chiar obliga]ia,
cre[tine[te vorbind) de a
evita s\ privim programe-
le cu con]inut imoral. ~ns\
mai trebuie s\ avem grij\
la un aspect esen]ial: `n
vreme ce adul]ii au dis-
cern\m=ntul de a face o
selec]ie referitor la pro-
gramele tv pe care le
urm\resc, cei mici nu au
aceast\ putere [i nici cri-
teriile pe baza c\rora se
face selec]ia aceasta. Cade
tot `n sarcina p\rin]ilor s\
le explice copiilor lor de ce
trebuie evitate anumite
programe, asigur=ndu-se
`n orice caz c\ ei nu vor
abuza de privitul la televi-
zor. (Rubric\ realizat\ de
Petru AVRAM)
Indiei. Se marcheaz\ drept
„Ziua martirilor“ (n. 2 oc-
tombrie 1869);
a 1972 – „Bloody Sunday“/
Duminica Sângeroas\ – Tru-
pele britanice au ucis 13 ca-
tolici la o adunare din Lon-
donderry (Irlanda de Nord);
a 1991 – Bruxelles „Gru-
pul celor 24“ hot\r\[te s\ in-
clud\ România `ntre ]\rile
est–europene beneficiare de
asisten]a `n cadrul progra-
mului PHARE, program ini-
]iat `n 1989 [i având `n ve-
dere ajutorarea prin credite
[i asisten]\ tehnico–econo-
mic\ a fostelor ]\ri socialiste;
a 1992 – La Praga are loc
reuniunea Consiliului de
Mini[tri ai CSCE (Conferin-
]a pentru Securitate [i Coo-
perare `n Europa – din 1994
se nume[te Organiza]ia pen-
tru Securitate [i Cooperare
`n Europa, OSCE). Se adop-
t\ „Documentul de la Praga
privind dezvoltarea pe viitor
a institu]iilor [i structurilor
CSCE“ [i „Declara]ia Consi-
liului CSCE cu privire la ne-
proliferare [i transferul de
arme“;
a 1995 – ~ntâlnirea dintre
pre[edintele R. Moldova, Mir-
cea Snegur, [i Bill Clinton,
pre[edinte al SUA, prima de
acest fel, este consacrat\ `n
principal ajutorului american
destinat dezvolt\rii economi-
ei de pia]\ [i reformelor po-
litice din R. Moldova. a

7 NOTE
Polifonie
de…
suflete
de Petru]a-M
Maria
M|NIU}
Câteodat\, `n momentele
sale privilegiate, muzica r\-
sun\ la dou\ voci, `ntr-o poli-
fonie care treze[te admira]ia
[i aten]ia tuturor, `ntocmai
ca un fenomen uluitor care
se arat\ lumii o dat\ `ntr-un
veac, cu `ndr\zneala [i eloc-
ven]a minunii; iar când muzi-
ca r\sun\ la unison nu doar
`n dou\ personalit\]i d\ruite
artei, dar [i `n dou\ suflete-
pereche, polifonia atinge li-
mitele ei de expresivitate, de-
venind polifonie de… inimi.
Valenntin
na Sanndu-DDediu [i
Dann Dediu (foto) se `ntâlnesc
`n muzic\ [i `n via]\ cu d\ru-
irea marilor iubiri, cu profe-
sionalismul marilor arti[ti [i
cu naturale]ea celor care `[i
`mpletesc vie]ile [i carierele
`ntr-un destin unic, bivalent
dar unitar, str\veziu pentru
cei care nu-[i mai reg\sesc
cuvintele `n preajma lor, `n
preajma performan]elor ca-
re-i caracterizeaz\ `n fiecare
manifestare.
Muzicolog [i pedagog de
prestan]\ interna]ional\,
Valentina Sandu-Dediu `[i
LUMINA}I-V| FA}A!
{apte doamne
de Lucian VASILIU
Ne-au acaparat televiziunile.
Cu lucruri bune (cam pu]ine),
cu lucruri rele (multe, multe).
Mergem la teatru mai rar.
Oricum, nu ca `n vremea `n care
Eminescu [i Creang\ frecven-
tau Teatrul Mare de la Copou
sau Caragiale citea `n casa pri-
marului junimist Vasile Pogor.
{i totu[i, teatrul nu piere.
De la cel popular (de inspira]ie
religioas\ sau mitologic\, „Vi-
cleim“, „Ursul“ sau „Capra“) [i
p=n\ la cel jucat `n spa]ii non-
conven]ionale, de la Sibiu la
Avignon.
Recent, am avut ocazia s\
v\d, `n premier\ absolut\
„Scara pisicii“, de Katalin
Thuroczy, scriitoare din Unga-
ria, director artistic, odinioar\,
fost\ asistent de regie, `ntr-un
cuv=nt, om deplin al teatrului.
Spectacolul a avut loc ([i
sper\m s\ aib\ via]\ scenic\
`ndelungat\) `n Sala Studio
„Teofil Vâlcu“ a Teatrului Na-
]ional „Vasile Alecsandri“ din
Ia[i. De c=te ori se `nt=mpl\
s\ am vreme pentru scena a-
ceasta m\ trec fiorii, amintin-
du-mi de excep]ionalul actor [i
vrednicul director Teofil Vâlcu
(fiu de preot din nordul mol-
dav), personaj `n toate sen-
surile memorabil, de la boema
superior animat\ [i p=n\ la
orbirea de tip Mihai Codreanu
(poet, traduc\tor, director de
teatru) sau Borges (c\rtu-
rarul, scriitorul, directorul de
bibliotec\).
Textul semnat de Katalin
Thuroczy pare desprins din-
tr-un fapt divers. Dou\ femei
descoper\ continuu `n Dan
Dediu partenerul de idei [i
de existen]\ – un compozitor
cu un discurs concentrat [i
incandescent, caleidoscopic
[i unitar, care str\bate arta
pe drumul l\turalnic con-
ven]ionalismelor uscate, un
creator distins cu seva cu-
vântului [i un analist cu ex-
perien]a unic\ a creatorului
care-i valideaz\ fiecare gest
muzical – inevitabil sincre-
tic, complex, firesc.
Dan Dediu - maestrul pe-
ni]ei incommode, accentuate
[i al muzicalit\]ii convertite
etern la sensibilitatea inteli-
gent\ – a fost [i de aceast\
dat\ autorul pieselor gru-
pate sub titlulatura „Forms
`[i disput\ acela[i b\rbat (can-
did, copil\ros, dar aventurier,
cabotin, fantomatic). Una este
so]ie, matur\, `ng\duitoare.
~[i tr\ie[te via]a `n teatru, `n-
tru art\, marcat\ de absen]a
copilului. Cealalt\ e o osp\t\-
ri]\ naiv\, `n ipostaza unei
mezalian]e periculoase, `n a[-
teptarea pruncului.
Aparenta banalitate, sim-
plitate a `nt=mpl\rii (totul se
petrece `ntr-o cr=[m\, `ntre
dou\ personaje feminine, la
sf=r[it de program) creaz\ un
crescendo autentic, o tensiune
dialogat\, argumentat\, fina-
lizat\ `ntr-o bine articulat\
sear\ dramatic\.
Psihanalizabil, triunghiul
„conjugal“, conjugat, treapt\
cu treapt\ (de aici [i subtilul
titlu al piesei, „Scara pisicii“) e
`ntors pe toate fe]ele, `n dis-
perarea celor dou\ candidate
de a-[i `nsu[i, cu orice pre] tro-
feul masculin (mai mult deco-
rativ, strig\t al singur\t\]ii
sf=[ietoare).
Admirabil, jocul Georgetei
Burdujan (Zsoka, so]ia st\p=-
n\ pe situa]ie, p=n\ la punctul
final, pe care nu `l dezv\luim),
joc al m\[tilor, al persuasiu-
nii, al disper\rii bine dozate.
Catinca Tudose (Gitta, a-
manta antrenat\ `n utopii, ju-
na frust\, aparent epidermi-
c\, orgolioas\ [i ultrasensi-
bil\, la fel de `nsingurat\ ca [i
so]ia) se exprim\, dinamic, `n-
tr-un registru actoricesc di-
vers, conving\tor (cum ne-am
obi[nuit statornic).
Lirism tragic, energie de-
bordant\, efecte dozate, `n-
tr-un cuv=nt un spectacol
emo]ionant, construit atent, `n
OPINII & COMENTARII
of Farewell“ `n cadrul reci-
talului sus]inut de pianista
Valentina Sandu-Dediu [i de
clarinetistul Aureliann Octav-
Popa `n luna ianuarie, `n sa-
la mare a Ateneului Român.
~ntâlnirea celor doi instru-
menti[ti a prilejuit interpre-
tarea unui program specific
ce traversa istoria muzicii de
la Sonata de Handel [i Me-
nuete de Mozart [i Beetho-
ven, pân\ la Rapsodia I de
Debussy, Piesele op. 5 de
Berg, [i Sonata de Poulenc.
Elasticitatea spiritual\ [i
m\iestria lui Aurelian Oc-
tav-Popa a fost, `nc\ o dat\,
m\rturia unei autenticit\]i
rare `n dreptul actului inter-
pretativ, care-l caracterizea-
toate compartimentele, de cele
[apte doamne care ne-au oferit
o or\ sublim\ de art\ (muzic\,
decor, dans, text incitant etc.):
Katalin Thuroczy, Anamaria
Pop (poet\, traduc\toare ins-
pirat\), Georgeta Burdujan
(pe care am dori-o mai des dis-
tribuit\), Catinca Tudose, Iri-
na Popescu Boieru (regia),
Marfa Axenti (scenografia) [i
Dana Co[eru (coregrafia).
z\ cu pregnan]a unei tr\s\-
turi definitive.
Dar m\rturia de dincolo
de sonoritatea acelei seri de
iarn\ se cite[te prin rânduri,
printre sunete, dincolo de su-
nete…, acolo unde se `nfi-
rip\, vers cu vers, fragil [i
etern, poemul unei vie]i `n
care pulseaz\ dou\ inimi, `n
care investesc dou\ suflete
care [tiu s\-[i `nal]e perfor-
man]a artistic\ la rangul de
mare iubire: Valentina [i
Dan Dediu.
* Petru]a-MMaria M\niu] este
cadru didactic universitar la
Universitatea Transilvania din
Bra[ov, doctor `n muzic\, redactor
muzical la Radio Ortodoxia Bra[ov
La at=ta feminitate expre-
siv\, un prieten, cronicar dra-
matic, aflat `n sal\, a excla-
mat: „Ce spectacol interesant,
chiar [i f\r\ b\rba]i!“.
Ne-am f\cut mici [i am
revenit, simbolic, `n p=ntecele
matern…
* Lucian Vasiliu este scriitor,
coordonator al revistei
„Dacia literar\“
Mar]i, 30 ianuarie 2007 3
EDITORIAL
Sfin]ii Trei Ierarhi:
curaj, inteligen]\,
filantropie
a Cre[tinii devin cu at=t mai credibili
`n fa]a lumii cu c=t fac mai mult
ceea ce spun c\ trebuie f\cut a
de Nicolae DIMA
Istoria vie]ii Sf=ntului Vasile cel Mare rela-
teaz\ un episod `nc\rcat de un dramatism apar-
te, a c\rui atmosfer\ este specific\ povestirilor
care `nf\]i[eaz\ `nt=lnirea brutal\ dintre p\g=-
nii persecutori [i cre[tinii m\rturisitori: chemat
la guvernatorul Modest pentru a fi `ndemnat s\
se al\ture celor care credeau `n erezia arian\,
episcopul Vasile a dat o replic\ t\ioas\ `naltului
oficial roman. I-a spus, pe scurt, c\ nu poate fi
[antajat cu nimic, c\ nu are nici un fel de pose-
siune material\ care s\-i poat\ fi confiscat\ [i c\,
`n general, nu negociaz\ nimic din cele care ]in
de credin]\. Guvernatorul a r\mas surprins, pen-
tru c\ nu se a[tepta la un r\spuns negativ at=t
de categoric [i at=t de sever expus. {i chiar i-a re-
pro[at ierarhului acest fapt, spun=ndu-i scurt c\
nimeni nu a `ndr\znit vreodat\ s\-i vorbeasc\
astfel. La care Sf=ntul Vasile i-a replicat: „Asta
pentru c\ n-ai `nt=lnit p=n\ acum vreun epis-
cop!“. Iar dup\ c=teva secunde `n care a m\surat
surprinderea de pe fa]a administratorului roman,
Vasile i-a explicat: „Noi, cre[tinii, `n general sun-
tem oameni smeri]i [i bl=nzi, dar c=nd cineva
vrea s\ ne `ndep\rteze de adev\ratul Dumnezeu,
[tim s\ ne ap\r\m credin]a“.
Datorit\ acestui fragment biografic, ce poate fi
`nt=lnit `n diferite forme `n sinaxarele tuturor
celor trei sfin]i, importan]a s\rb\toririi lor anua-
le este special\. ~n mod obi[nuit folosim prilejul
s\rb\toririi unui sf=nt pentru a ne ruga mai
mult acelui om care a c=[tigat statutul des\v=r-
[irii, [i `l lu\m drept model al vie]ii noastre spir-
ituale. Ziua celor Trei Ierarhi ne `nva]\ mai mult
dec=t at=t, ea este o lec]ie mereu repetat\ despre
ce `nseamn\ s\ fii dedicat slujirii Bisericii, des-
pre ordinea priorit\]ilor din via]a cre[tinului, de-
spre c=t de exigent trebuie s\ fii cu tine `nsu]i
atunci c=nd sim]i `n minte ispite str\ine.
Cei Trei Ierarhi ne `nva]\ `n mod special c\
Biserica nu poate [i nu trebuie s\ ias\ din moder-
nitatea timpului pe care `l tr\ie[te, de[i mereu tre-
buie s\ fie preocupat\ ca actele ei de misiune so-
cial\ s\ nu devin\ principale `n raport cu rug\ciu-
nea. Sf=ntul Vasile ne `nva]\ c\ dialogul Bisericii
cu lumea nu este doar posibil, ci chiar obligatoriu.
~n mod aparte te frapeaz\ la Sf=ntul Vasile lucidi-
tatea cu care se av=nt\ `ntr-o ac]iune de asisten]\
social\ pe care o organizeaz\ la standarde care pe
atunci nu erau comune. Spun „luciditate“, pentru
c\ el [tie, a[a cum [tiu marii ierarhi din istoria
Bisericii, c\ cre[tinii devin cu at=t mai credibili `n
fa]a lumii cu c=t fac mai mult ceea ce spun c\ tre-
buie f\cut. Nu ne este de folos s\ ne lament\m
mereu despre c=t de s\rac\ este lumea, [i `n acela[i
timp doar s\ vorbim despre nevoia de milostenie.
Cea mai bun\ predic\ este fapta – ne transmite Sf.
Vasile cel Mare, odat\ cu concluzia c\ opera so-
cial\ a Bisericii este un act misionar prin exce-
len]\. El nu este preocupat de felul cum este criti-
cat de unii sau de al]ii; el este interesat de lucrurile
pe care [tie c\ trebuie s\ le fac\, f\r\ s\ se abat\
nici un centimetru de la calea lui. El este un vizio-
nar: este primul mare teolog care argumenteaz\
ideea c\ [tiin]a [i teologia nu se contrazic, [i c\ cioc-
nirile dintre ele sunt doar superficiale [i aparente.
Sf=ntul Ioan ne indic\ posibilitatea de a re-
zista `n orice timp, `n orice condi]ii, la abuzul de
lux [i str\lucire, `n favoarea smereniei [i simpli-
t\]ii. ~n fiecare moment al biografiei lui, Sf=ntul
Ioan ne d\ t\ioase lec]ii de via]\. Nu este nicio-
dat\ dispus s\ tac\, dac\ are ceva de spus. Nu d\
importan]\ diploma]iei [i crede cu t\rie `n mode-
lul ideal al Evangheliei. Se las\ inspirat de
`ngeri, atunci c=nd t=lcuie[te Scripturile, se las\
persecutat de oameni, atunci c=nd se dovede[te
inabil pentru slalomul reu[itei politice. Este un
om al esen]ialului, fiind din acest motiv [i un om
care a p\truns ca nimeni altul taina cuvintelor
din Noul [i Vechiul Testament.
Sf=ntul Grigorie Teologul ne demonstreaz\ c\,
chiar [i `n timpuri tulburi, preocuparea pentru
esen]a credin]ei, teologia, `]i arat\ calea dreapt\ pe
care trebuie s-o urmezi. A fugit de hirotonia ca
arhiereu, [tiind c=t de mare este responsabilitatea
episcopului. Dar odat\ ajuns episcop, a tr\it mereu
cu con[tiin]a demnit\]ii sale sacerdotale. N-a cerut
episcopatul [i nu l-a revendicat atunci c=nd i-a fost
retras. A tr\it mereu g=ndind, vorbind [i mai ales
scriind despre cele mai ad=nci mistere din g=ndi-
rea cre[tin\, explor=nd continuu adev\rul.
Ace[tia sunt oamenii pe care `i s\rb\torim
ast\zi. Ei sunt dovada palpabil\ a faptului c\
via]a `n Hristos `nseamn\ curaj, inteligen]\, mi-
siune prin filantropie. De[i mari ierarhi au mai
fost `n istoria Bisericii, ei vor fi mereu cei trei de
referin]\. a
4 Mar]i, 30 ianuarie 2007 ACTUALITATEA RELIGIOAS|

PE SCURT Hramuri `n Arhiepiscopia Ia[ilor la ziua Sfin]ilor Trei Ierarhi

P\rintele John
Antony McGuckin
l-a vizitat pe
PF Patriarh Teoctist
La sf=r[itul s\pt\m=nii tre-
cute, Prea Fericitul Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Rom=ne, a primit vizita pr.
prof. dr. John Antony
McGuckin, profesor de cre[ti-
nism bizantin la Universitatea
„Columbia“ din New York.
„P\rintele profesor John
McGuckin, `mpreun\ cu un
grup de cameramani, regizori
de film, s-a aflat `n Rom=nia,
la finalul unui pelerinaj spiri-
tual `n mai multe oaze de spi-
ritualitate ortodox\. P\rintele
a avut o `nt=lnire ast\zi, la
Re[edin]a patriarhal\, cu PF
Patriarh Teoctist, prilej cu
care oaspe]ii au fost interesa]i
[i au adresat `ntreb\ri
Parintelui Patriarh despre as-
pecte ale spiritualit\]ii orto-
doxe rom=ne[ti, specificul
acesteia [i diferite elemente
care creaz\ o atmosfer\ cu to-
tul special\ `n ceea ce prive[te
via]a cre[tin\ ortodox\ din
Rom=nia. Oaspe]ii au fost, de
asemenea, interesa]i de rug\-
ciune, de partea aceasta at=t
de important\ din via]a cre[-
tin\, [i de felul cum rug\ciu-
nea are influen]\ `n cre[terea
duhovniceasc\ a credincio[ilor,
modalit\]ile prin care cre[tinii
sunt `nt\ri]i `n acest urcu[
duhovnicesc la care sunt an-
gaja]i permanent de-a lungul
`tnregii vie]i. Oaspe]ii au fost
foarte `nc=nta]i de aceast\
`nt=lnire cu totul special\ cu
~nt=ist\t\torul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, [i de tot ceea ce
Prea Fericirea Sa a exprimat
at=t de frumos prin cuvinte
din tr\irea duhovniceasc\ a
marilor sfin]i ai Bisericii“, a
declarat pentru Radio Trinitas
pr. Michael Ti]a, consilier pe
probleme externe al Patriar-
hiei Rom=ne. V\ amintim c\
joi, 25 ianuarie, p\rintele
McGuckin a conferen]iat `n
Sala „Iustin Moisescu“ din in-
cinta Centrului Eparhial Ia[i
[i a primit din partea IPS
Mitropolit Daniel, care a fost
prezent la conferin]\, Crucea
Moldav\ pentru clerici, cea
mai `nalt\ distinc]ie a Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei.
Serat\ de poezie
religioas\
Asocia]ia cultural\ Onesimos
organizeaz\ ast\zi, 30 ianua-
rie, de la ora 18.00, la Casa de
Cultur\ a municipiului Ia[i
din Copou, o serat\ de poezie
religioas\. Printre invita]i se
num\r\ poe]ii Nichita Danilov
[i Daniel Corbu, criticul literar
Bogdan Cre]u [i actorul
Dionisie Vitcu. ~nt=lnirea va fi
moderat\ de Mircea P\duraru,
doctorand `n filologie. Intrarea
este liber\. (N.B.)
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la
a ~nalt Prea Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, `nconjurat de un sobor de preo]i [i diaconi,
va oficia ast\zi slujba Sfintei Liturghii la M\n\stirea „Sfin]ii Trei Ierarhi“ din Ia[i a ~ntruc=t ast\zi este zi de s\rb\toare
[i pentru toate [colile teologice din lume, fie facult\]i sau seminarii, din soborul de preo]i care va sluji
la „Sfin]ii Trei Ierarhi“ fac parte [i profesorii de la Facultatea de Teologie Ortodox\ „Dumitru St\niloae“ din Ia[i a
~n Ia[i este s\rb\toare as- rarhi ai Ortodoxiei, Sf. Vasile lor no[tri enoria[i care, de[i de binecuvântare de la „Sf. Trei Ierarhi“ din Boto[ani
t\zi la M\n\stirea „Sfin]ii cel Mare, Sf. Grigorie Teolo- nu fac parte din grupurile cu Dumnezeu pentru noi [i eno- se va s\v=r[i Acatistul Sfin]i-
Trei Ierarhi“, unde ~nalt Prea gul [i Sf. Ioan Gur\ de Aur. stare social\ foarte bine `n- ria[ii parohiei noastre“, a de- lor Trei Ierarhi. {i `n Protopo-
Sfin]itul Daniel, Mitropolitul Parohia „Sf. Trei Ierarhi“ din chegat\, totu[i, din ceea ce clarat pr. paroh Gabriel piatul Piatra Neam] este
Moldovei [i Bucovinei, `mpre- Boto[ani a fost `nfiin]at\ du- au avut, au d\ruit, iar din Mih\iescu. ast\zi hram, la C=rligi, `n co-
un\ cu preo]i profesori de la p\ anul 1990. ~n ultimul an dragostea lor am ridicat con- Asear\, de la ora 16.30, muna {tefan cel Mare, dar [i
Facultatea de Teologie „Du- s-a reu[it definitivarea lucr\- struc]ia care se vede [i care s-a oficiat slujba Vecerniei, la parohia Borele[ti 2, din
mitru St\niloae“ din Ia[i, va rilor din exterior ale casei so- va folosi genera]iei noastre, iar ast\zi se va oficia Sf=nta Protopopiatul Roznov, pre-
oficia Sf=nta Liturghie. {i `n ciale [i parohiale, ridicat\ cu dar [i genera]iilor de dup\ Liturghie. ~n dup\-amiaza zi- cum [i la parohia Lunca, co-
Boto[ani exist\ o biseric\ `n- ajutorul credincio[ilor. „Mul- noi. Sper\m ca [i anul pe lei de ast\zi, ca `n fiecare an, muna Poiana Largului, Pro-
chinat\ celor trei mari ie- ]umim pe aceast\ cale buni- care l-am `nceput s\ fie plin de la ora 17.30, la Biserica topopiatul Ceahl\u. (N.B.)
{colile teologice din toat\ lumea
`[i serbeaz\ ast\zi ocrotitorii
a Zilele acestea, la [colile teologice din Arhiepiscopia Ia[ilor, au loc numeroase activit\]i prilejuite de s\rb\toarea
Sfin]ilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur\ de Aur a Seminarul Teologic Liceal Ortodox
„Sf=ntul Vasile cel Mare“ `[i serbeaz\ Zilele {colii printr-o serie de manifest\ri religioase, cultural-artistice, educa]ionale
[i sportive a Dup\ ce asear\, `n capelele seminariilor sau `n bisericile care servesc ca paraclis pentru aceste [coli,
s-a oficiat slujba Vecerniei, ast\zi, la fel ca `n toate bisericile ortodoxe, se oficiaz\ Sf=nta Liturghie a
~n 1936, facult\]ile de avea loc manifest\ri sporti-
teologie [i seminariile teo- ve. M=ine, 31 ianuarie, `n-
logice din toat\ lumea i-au cep=nd cu ora 9.00, la Se-
ales drept patroni [i ocroti- minarul „Sf=ntul Vasile cel
tori pe Sfin]ii Trei Ierarhi: Mare“, va avea loc un con-
Vasile cel Mare, Grigorie curs interdisciplinar, urmat
Teologul [i Ioan Gur\ de de o sesiune de comunic\ri
Aur. Astfel, `n fiecare an, la [tiin]ifice la care sunt invi-
30 ianuarie, [colile teologice ta]i [i elevi ai altor licee din
organizeaz\ o serie de ma- Ia[i. Corul „Basilleus“, pre-
nifest\ri religioase `n care cum [i alte coruri formate
sunt implica]i preo]i profe- din elevi de la diferite clase
sori, elevi seminari[ti, dar ale seminarului vor sus]ine
[i numero[i invita]i. Asea- un program artistic. Seara,
r\, Facultatea de Teologie va avea loc vizionarea fil-
Ortodox\ „Dumitru St\ni- mului rusesc „Ostrov“, dup\
loae“ a deschis seria mani- care vor avea loc dezbateri
fest\rilor prilejuite de pornind de la tema duhov-
`mplinirea a 1600 de ani de niceasc\ a filmului. Zilele
la trecerea la Domnul a {colii se vor `ncheia joi, 1
Sf=ntului Ioan Gur\ de februarie, cu o competi]ie
Aur, manifest\ri care se vor sportiv\ de tenis de mas\.
desf\[ura pe `ntreaga du-
rat\ a anului.
Sesiune de referate
la Seminarul de la
Zilele {colii
la Seminarul Teologic M\n\stirea Agapia Liturghie. Dup\-amiaz\, la Sf. Trei Ierarhi au debutat Penitenciar au fost donate
„Sf=ntul Vasile Ieri, la Seminarul Teolo- seminar va avea loc o sesiu- tot ieri, c=nd pr. prof. articole de `mbr\c\minte.
gic Liceal „Veniamin Costa- ne de referate sus]inute de Daniel Dasc\lu, purt\torul De asemenea, o persoan\
cel Mare“ din Ia[i chi“ de la M\n\stirea Neam] elevele seminarului, `n care de cuv=nt al seminarului cu grave deficien]e fizice a
~nc\ de ieri, la Semina- (foto), s-au oficiat slujbele se vor puncta via]a [i activi- boto[\nean, a prezentat un primit un c\ru] electric,
Vecerniei [i Litiei, dar [i tatea Sfin]ilor Trei Ierarhi, referat intitulat „Personali- pentru a se putea deplasa“,
rul Teologic Liceal Ortodox
slujba de Priveghere la care dar [i elemente bibliogra- a declarat pr. Grigore Dia-
„Sf=ntul Vasile cel Mare“ tatea Sf=ntului Ioan Gur\
din Ia[i, au `nceput eveni- au participat elevii semi- fice ale unor mame cre[tine
de Aur `n literatura [i teolo- conu, care este paroh la Bi-
celebre. De asemenea, se va
mentele dedicate hramului nari[ti [i preo]ii profesori ai
seminarului. Men]ion\m c\, citi poemul Sf=ntului Grigo- gia rom=neasc\“. De ase- serica „Sf. Parascheva“ din
seminarului, `ncadrate `n rie de Nazianz c\tre diaco- menea, pr. prof. Grigore Boto[ani.
programul numit Zilele {co- marea s\rb\toare a semi- Diaconu, directorul semina-
narului nem]ean are loc la 5 ni]a Olimpiada `n care sunt
lii. De la ora 12.00, la prezentate virtu]ile cre[tine rului, a sus]inut un referat
capela seminarului s-a ofi- august, atunci c=nd este
pe care o femeie trebuie s\ intitulat „Actualitatea g=n-
84 de ani de la
ciat slujba de Te Deum, iar pomenit Sf=ntul Ioan Iacob
de la ora 17.00, slujbele de la Neam]. le aib\. dirii teologice a Sfin]ilor `nfiin]area
Vecerniei Mari [i a Litiei. La Seminarul Teologic Trei Ierarhi la `nceput de Seminarului „Sf. Ioan
Imediat dup\ acestea, s-a Liceal „Cuvioasa Parasche- Activit\]i caritabile mileniu“, iar pr. prof. Par-
Iacob“ de la Dorohoi
vernisat expozi]ia de icoane va“ de la M\n\stirea Aga- tenie Apostoaie a prezentat
[i obiecte religioase realiza- pia, asear\, a fost oficiat\ la seminarul lucrarea cu tema „Impor-
Anul acesta, Seminarul
te sau confec]ionate de ele- Privegherea, urm=nd ca as- teologic boto[\nean tan]a activit\]ilor [i studi- Teologic Liceal „Sf. Ioan Ia-
vii seminari[ti ie[eni de la t\zi s\ fie oficiate Utrenia, ilor teologice a Sfin]ilor Trei cob“ de la Dorohoi `mpline[-
Sec]ia Patrimoniu. ~n dup\- Acatistul Sfin]ilor Trei Ie- {i la Boto[ani, manifes- Ierarhi“. Dup\-amiaz\, la te 84 de ani de la `nfiin]are.
amiaza zilei de ast\zi vor rarhi, precum [i Sf=nta t\rile dedicate s\rb\torii Biserica „Sf. Cuv. Parasche- Evenimentele care au loc zi-
va“, a avut loc slujba Vecer- lele acestea cu ocazia s\r-
niei unit\ cu Litia, la care b\torii Sf. Trei Ierarhi au
au participat to]i profesorii `nceput de ieri, c=nd, la
[i elevii seminari[ti boto[\- Biserica „Sf=nta Vineri“, un

Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007) neni. La eveniment au fost
invitate autorit\]ile locale [i
jude]ene, precum [i condu-
sobor de preo]i a oficiat Ve-
cernia [i Litia. R\spunsuri-
le la Sf=nta Liturghie, care
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf. cerea Inspectoratului {colar se va oficia ast\zi, vor fi da-
M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la Jude]ean. „Vreau s\ men- te de corul „Haris“ al semi-
Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), num\rul de telefon: 0232/276907, ]ionez c\ aceast\ s\rb\toa- narului teologic. Tot `n ca-
Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS - drul acestor manifest\ri, e-
M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita, Iviron, la sediul Centrului de Pelerinaj re a fost precedat\ de acti- levii [i profesorii vor sus]ine
Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, „Sf. Parascheva“ vit\]i caritabile derulate de referate `n care se va puncta
Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia. parohia «Sf. Cuv. Parasche- [i evenimentul principal al
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt va» [i Seminarul «Sf=ntul
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport cu acestui an, respectiv `mpli-
microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, mic nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane, Gheorghe» `n care 15 paro- nirea a 1600 de ani de la
dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri `n sau acces=nd hii au fost sprijinite, iar la trecerea la cele ve[nice a
Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de site-ul: www.centruldepelerinaj.ro Spitalul nr. 4 de Neuropsi- Sf=ntului Ioan Gur\ de Aur.
Pelerinaj. hiatrie din Boto[ani [i la (Lucian APOPEI)

Viorica lui Clo[c\ la Congres
Aroma de nechezol [i de salam cu
soia `nc\ mai persist\ prin
organele olfactive ale multora
dintre compatrio]ii no[tri. Unii mai
motivat, al]ii din disperare sau din
neputin]a de a `n]elege c\ la
anumite cotituri ale istoriei virajele
bru[te nu sunt `ntotdeauna fericite,
`[i manifest\ v\dit nostalgia fa]\ de
trecutul nu prea `ndep\rtat.
Viorica lui Clo[c\ din
Vl\sine[ti are toate mo-
tivele s\-[i scoat\ la ivea-
l\ nostalgia vremurilor
comuniste, fiindc\ a[a
dup\ cum singur\ de-
clar\: „O s\ mor [i a[a
ceva n-o s\ mai prind vre-
odat\“. Repet\ aproape
instinctiv fraza `n fa]a
oric\rui are r\bdare s\ o
asculte, amintindu-[i cu
m=ndrie de anul 1979,
c=nd a fost delegat\ s\
participe la Congresul al
XII-lea al PCR.
„{tie tot satul c\ am
mers la Congres, pute]i s\
`ntreba]i“, insist\ ea ca [i
cum cineva i-ar fi pus la
`ndoial\ onoarea de care a
beneficiat pe atunci din
partea `ntregii comu-
nit\]i. Dar are [i dreptate.
~n afar\ de viceprimarul
comunei, care [tie doar c\
mai ]ine [i acum c=te un
„congres“ pe malul [an-
]ului, la un pahar de
vorb\, to]i din Vl\sine[ti
o cunosc pe Viorica lui
Clo[c\. Unii chiar se m=n-
dresc cu faptul c\ prin ea
au avut [i ei prilejul s\-l
voteze pentru ultima dat\
pe Ceau[escu.
Azi, Viorica Clo[c\ are
56 de ani, e `nc\ vred-
nic\, iar c=nd c=mpul nu
o solicit\ st\ pe prispa ca-
sei [i-[i deap\n\ aminti-
REPORTAJ
~n tratatele de psihologie exist\
termenul de „sindrom al trecutului
de aur“, care nu genereaz\ vreo
boal\ anume, ci se manifest\ ca o
incapacitate a omului de a se
adapta situa]iilor curente. {i atunci
apeleaz\ la memorii, select=nd din
trecut acele pasaje care l-au f\cut
pe el s\ se simt\, fie [i numai
pentru c=teva clipe, fericit.
rile. Cu tulpanul legat la erent `n limba muncii [i
spate, cum se poart\ la ea expu[i pentru nemurire
`n sat, frec=ndu-[i palme- `n insectarul din fa]a
le b\t\torite de munc\ [i Sfatului Popular la ru-
de aplauze, reproduce a- brica „Oameni cu care ne
proape zilnic `n memorie m=ndrim“, Viorica Clo[c\
acele nemai`nt=lnite clipe a avut toat\ `ndrept\-
de satisfac]ie. ]irea s\ aspire la onoarea
ce i s-a f\cut.
„M-au ales Dar prin c=te emo]ii n-a
trecut ea p=n\ c=nd s\ se
pe mine fiindc\ eram pomeneasc\ pe lista cu
foarte harnic\“ delega]i: „~n prima zi ne-a
adunat pe to]i la o [edin]\
C\ci una e s\ faci po- [i ne-a prelucrat“. „Bun,
litic\ `n vremurile noas- [i a doua zi ai fosta aleas\
tre [i cu totul altceva era ca se mergi la Congres“.
atunci, c=nd numai cei „Nu, c\ [i a doua zi ne-a
privilegia]i aveau [ansa chemat la [edin]\ [i ne-a
de a intra `n istorie. „Am prelucrat. A treia zi la fel
fost singura din Vl\si- [i `n a patra `mi zice unul
ne[ti care am mers la de la Boto[ani c\ s\-mi
Congres. M-au ales pe fac repede bagajele c\
mine fiindc\ eram foarte merg la Bucure[ti. Unii
harnic\“. Acesta era de mai ziceau c\ ce merite
fapt secretul reu[itei `n are asta de-o ales-o pe ea.
via]\ pe atunci [i poate c\ Da’ eu mergeam `n fieca-
ar mai fi r\mas [i `n re s\pt\m=n\ la [edin]e.
zilele noastre, dac\ nu Veneau cu [areta [i m\
s-ar fi inventat tunurile [i luau de acas\, apoi cu
ingineriile financiare. La ma[ina la Boto[ani“.
toate cele se pricepea Vio-
rica Clo[c\ `n ce prive[te
ocupa]ia ei de baz\, agri-
S-a dus tocmai la
cultura. {tia [i rostul S\veni la coafor ca
gr\dinii de legume [i cum s\-[i schimbe lookul
se pr\[e[te barabula [i
popu[oiul. Iar cum pe Nic\ Clo[c\, consortul
atunci eroii erau extra[i ei, de[i era secretar de
cu penseta din r=ndul partid, n-a avut onoarea
celor care se exprimau co- de a fi pe list\, a[a c\ a
r\mas acas\, s\ aib\ gri-
j\ de copii, c=t a fost Vio-
rica plecat\. {apte zile a-
vea s\ stea Viorica la
Congres, ori pentru a[a
ceva era nevoie de preg\-
teal\. S-a dus tocmai la
S\veni la coafor ca s\-[i
schimbe lookul, apoi [i-a
mai t=rguit [i o fust\ de
„catife“ [i bluz\ alb\ c\
a[a se cerea.
C=nd s-a `ntors la ea `n
sat, Nic\ nici c\ s-o mai
recunoasc\. „Dar a[a ne-a
cerut: `n prima zi s\ ve-
Mar]i, 30 ianuarie 2007 5
nim `mbr\cate `n fust\
neagr\ [i bluz\ alb\. Pe
urm\ tot cu altceva, nu
cu ce-am fost `mbr\cate
ieri“, poveste[te ea despre
rigorile de protocol ale
Congresului.
~n compara]ie cu S\ve-
niul, Bucure[tiul i s-a
p\rut cam mare Vioric\i
lui Nic\ Clo[c\ din Vl\-
sine[ti, iar c=nd s-a uitat
spre coama Interconti-
nentalului, unde era
cazat\, i-a c\zut basma-
ua de pe cap. „M=ncare
bun\ ne d\dea acolo [i
pe[te [i salam [i friptur\,
dar ne `ndopa toat\ ziua
cu cafele ca s\ nu ador-
mim `n sal\, c\ ]inea
Congresul ista ]inea de
diminea]a p=n\ seara.
Ce-am mai p\]it cu ca-
feaua asta… N-am [tiut
ce-i aceea cafea, dar mi-
am zis, hai s-o beau [i pe
asta ca s-ascult ce spune
la Congres. T\t\ noaptea
n-am putut dormi nici eu,
nici celelalte femei [i ne-
am povestit de-ale noas-
tre. De atunci nu mai
beau cafea“. A doua zi la
fel, [i a treia, [i a patra.
Se trezea diminea]a, m=n-
ca [i, ]u[ti, la Congres la „A[a ne-a cerut: `n prima zi
Sala Palatului. s\ venim `mbr\cate `n fust\ neagr\ [i bluz\
alb\. Pe urm\ tot cu altceva, nu cu ce-am
C=nd s-a terminat
fost `mbr\cate ieri“, poveste[te Viorica lui
pauza [i au v\zut c\ Clo[c\ din Vl\sine[ti despre rigorile
P=rvulescu lipse[te, de protocol ale Congresului al XII-lea al
Partidului Comunist Rom=n
au `nceput s\ tremure
toate de fric\ `n jurul ei ca puii la clo[c\ ]uic\ p=n\ c=nd unii mai
[i d\deau pronosticuri. sensibili la astfel de ener-
Nu `n]elegea mare lu- „Eu cred c\ l-o `mpu[- gizante s-au l\sat `nvin[i.
cru, dar `i sorbea din cat!“, `[i d\deau ele cu Azi, Viorica `[i retr\-
priviri pe cei din prezidiu
cu g=ndul la Nic\ al ei, s\
presupusul, iar c=nd s-a ie[te acele clipe de co[mar
terminat pauza [i au v\- pe prispa casei sale din
aib\ ce-i povesti c=nd s-o zut c\ P=rvulescu lip- Vl\sine[ti. Impropriu
`ntoarce. se[te, au `nceput s\ tre- spus „casei sale“ fiindc\
{i chiar a avut de mure toate de fric\, parc\ atunci c=nd s-a construit
povestit, fiindc\ `n ultima erau pe scaunul electric. calea ferat\ locuin]a ei a
zi, c=nd se bucura c\ se „Doamne, dac\ o pus vreo fost [tears\ de pe fa]a
termin\ cu balamucul, bomb\ aici [i nu mai apuc p\m=ntului, iar acum st\
s-a trezit unul din prezi- s\-mi v\d copchiii [i pe la socru. Nici regimul tre-
diu [i a strigat: „Eu nu-l Nic\ al meu“, `mi spu- cut, pe care l-a slujit cu
votez pe Ceau[escu! Sim- neam `n g=nd. Abia a[- at=ta devotament, n-a a-
]eam c\ visez, dar nu. teptam s\ se termine t\- jutat-o cu nimic [i cu at=t
Era unul P=rvulescu care r\boiul s\ ies de acolo“. mai pu]in acesta. Nu mai
st\tea chiar l=ng\ ea `n N-a mai durat mult [i s-a are `ncredere `n politic\,
st=nga. Eu nu-l votez pe supus la vot. Cu `ndrep- a[a c\ nu s-a mai `nscris
Ceau[escu, a[a a spus [i t\]it\ m=ndrie patriotic\, `n nici un partid. Nic\
imediat s-a dat pauz\“. Viorica a votat [i ea, con- `nc\ mai sper\, „e `n par-
P=n\ aici i-a fost aven- tribuind la unanimitatea tid cu \sta de la prim\-
tura politic\ a Vioric\i lui realegerii secretarului ge- rie“, spune Viorica, dar el
Nic\ Clo[c\. Cel pu]in neral. Dup\ care au mers n-o s\ apuce niciodat\
a[a g=ndea ea, dac\ mai cu to]ii la Intercontinen- vremurile pe care le-a
avea timp s\ g=ndeasc\. tal s\ s\rb\toreasc\ eve- tr\it ea. (Florentin FLO-
Cum se poate a[a ceva. nimentul. Au b\ut vin [i RESCU)
Au ie[it to]i din prezi-
diu, iar femeile s-au str=ns
Nota redac]iei: Constantin P=rvulescu (1895-1992) a
fost unul dintre fondatorii Partidului Comunist Rom=n,
dar [i un oponent activ al lui Ceau[escu. ~n noiembrie
1979, la Congresul al XII-lea al PCR, a luat cuvântul pro-
nun]ându-se `mpotriva realegerii lui Nicolae Ceau[escu
la conducerea partidului, acuzându-l c\ pune interesele
personale `naintea celor ale partidului [i ]\rii. De aseme-
nea, a acuzat congresul c\ neglijeaz\ problemele reale ale
]\rii, fiind preocupat de glorificarea lui Ceau[escu. Acest
atac f\r\ precedent venea de la o persoan\ care nu putea
fi acuzat\ de sentimente pro-sovietice, P=rvulescu fiind
un ap\r\tor fervent al autonomiei PCR. De asemenea, la
vârsta de 84 de ani, nu putea fi acuzat de ambi]ii perso-
nale, a[a c\ remarcile sale au fost considerate de presa oc-
cidental\ ca o dovad\ a nemul]umirii din rândurile par-
tidului. P=rvulescu a fost dat afar\ din sal\, a fost desti-
tuit din func]ia sa de delegat la congres [i a fost pus sub
supraveghere strict\ [i arest la domiciliu. ~n martie 1989
a fost unul dintre semnatarii scrisorii celor [ase, al\turi
de Alexandru B=rl\deanu, Corneliu M\nescu, Gheorghe
Apostol, Grigore R\ceanu [i Silviu Brucan.
6 Mar]i, 30 ianuarie 2007
PE SCURT
Pensiile vor cre[te
cu 30% p=n\ `n 2008
Pensionarii vor avea pensii mai
mari `n func]ie de execu]ia bu-
getar\. Potrivit ministrului
Muncii, Gheorghe Barbu, pensi-
ile vor cre[te cu 30% `n termeni
reali, pân\ la sfâr[itul lui 2008,
comparativ cu anul 2004, a[a
cum este prev\zut `n programul
de guvernare. ~n 2007, valoarea
punctului de pensie s-ar putea
majora, din septembrie, cu 3-5%,
`n func]ie de banii colecta]i la
buget, ceea ce va duce la o cre[-
tere a pensiilor, `n termeni reali,
de peste 27%, fa]\ de `nceputul
lui 2005. Ultima majorare a
punctului de pensie s-a f\cut la 1
decembrie, când valoarea aces-
tuia a crescut cu 16,8%, ceea ce a
adus `n plus la pensie aproxima-
tiv 50 de lei pentru pensionarii
din sistemul public [i 20 de lei
pentru agricultori. De aceast\
majorare au beneficiat peste pa-
tru milioane [i jum\tate de pen-
sionari. Valoarea punctului de
pensie a fost majorat\ `n 2005 cu
trei procente, iar `n urma recal-
cul\rii, punctul a mai crescut cu
nou\ procente. ~n 2006, punctul
de pensie a mai fost majorat `n
trei tran[e, respectiv cu 9,3% `n
aprilie, cu 5% `n septembrie [i cu
16,8% `n decembrie.
Criz\ de muncitori
`n construc]ii
~n prezent, pe pia]a construc]ii-
lor din România exist\ aproxi-
mativ 300 de mii de muncitori,
fa]\ de 900 de mii câ]i erau `n
anul 1990, potrivit reprezentan-
tului FNCSM „ Andrei Saligny“,
Andrei Provian. „Ne confrunt\m
cu un exod al for]ei de munc\,
exist\ pericolul s\ nu mai avem
cu cine s\ `ncepem ziua de pro-
gram“, a explicat Provian. Mun-
citorii din domeniul construc]ii-
lor prefer\ s\ munceasc\ `n
str\in\tate, de aceea „ este o
criz\ acut\“, iar aceast\ „hemo-
ragie“ poate fi oprit\ doar dac\
muncitorii din domeniul cons-
truc]iilor vor r\mâne s\ lucreze
`n ]ar\ sau se vor `ntoarce din
str\in\tate. Potrivit speciali[ti-
lor, un muncitor necalificat
câ[tig\ 190 de euro `n Estonia,
250 de euro `n Ungaria, 500 de
euro `n Slovenia, 1200-1400 de
euro `n Italia [i 2000 de euro
`n Germania. ~n prezent, un
muncitor necalificat care lu-
creaz\ `n domeniul construc]iilor
câ[tig\ 450 de lei.
Produc]ia de zah\r
trebuie redus\ cu 12%
Comisarul european pentru agri-
cultur\, Mariann Fischer Boel, a
propus luni reducerea cu 12% a
produc]iei de zah\r `n statele
membre ale Uniunii Europene
pentru sezonul 2007-2008, pen-
tru a preveni un risc al supra-
produc]iei. Responsabilul euro-
pean a explicat, drept justificare
a acestei decizii, c\ eforturile de
restructurare a sectorului pro-
duc]ie de zah\r nu sunt sufi-
ciente. Uniunea European\ a de-
marat, `n 1 iulie 2006, o reform\
a sectorului de produc]ie a zah\-
rului, pentru a elimina excen-
dentele structurale prin reduce-
rea produc]iei cu aproximativ 6
milioane de tone pentru o pe-
rioad\ de 4 ani. Uniunea
European\ ofer\ prime impor-
tante (pân\ la 730 de euro pe
ton\ de zah\r retras\ de pe
pia]\) produc\torilor care `[i sis-
teaz\ activit\]ile de produc]ie de
zah\r. ~ns\ Fischer Boel a aver-
tizat deja la sfâr[itul anului tre-
cut c\ reforma nu producea
„rezultatele pe care se miza“ [i
c\ m\surile de restructurare ar
putea fi „dureroase“. a
P=inea s-a
ar putea scumpi `n prim\var\
Pre]ul pâinii ar putea
cre[te `n martie-aprilie din
cauza epuiz\rii stocurilor [i
a achizi]ion\rii grâului de
pe pia]a interna]ional\ la
pre]uri mai ridicate, a de-
clarat pre[edintele Patro-
natului din Industria de
Mor\rit [i Panifica]ie -
ROMPAN, Aurel Popescu.
Acesta a precizat c\ la o-
ra actual\ stocurile de grâu
pentru procesare se ridic\
la 300.000 tone, ceea ce `n-
Asocia]iile de produc\tori primesc mai mul]i bani de la UE
a Produc\torii agricoli din Rom=nia trebuie s\ fac\ un „front comun“ [i s\ se uneasc\
`n astfel de asocia]ii, pentru a-[i putea comercializa mai u[or [i mai avantajos produsele a Astfel,
asocia]iile de produc\tori vor primi fonduri suplimentare, respectiv cofinan]are comunitar\ de 60%,
`n loc de 50% cât este `n prezent a Rom=nia este foarte interesat\ de promovarea unor
produse române[ti la categoria „tradi]ionale“ [i `[i va elabora o strategie foarte clar\ pentru acest lucru a
Reforma sectorului
fructelor [i legumelor,
propus\ s\pt\mâna tre-
cut\ de Comisie [i discu-
tat\ ieri `n Consiliul A-
griculturii [i Pescuitului,
are un impact foarte im-
portant asupra ]\rii
noastre, a apreciat secre-
tarul de stat `n Minis-
terul Agriculturii, P\du-
rilor [i Dezvolt\rii Rura-
le, Nicolae Lazin.
„Prin tradi]ie, Româ-
nia a avut un sector ma-
jor al fructelor [i legume-
lor, care a fost afectat [i
a sc\zut `n perioada de
tranzi]ie. Noi suntem
pentru o politic\ de spri-
jinire a sectorului, atât
prin sus]inerea asocia]i-
ilor de produc\tori, cât [i
prin extinderea inter-
ven]iilor de criz\ [i la al-
te categorii de produc\-
tori“, a subliniat Nicolae
Lazin, reprezentantul
României la reuniunea
mini[trilor agriculturii
din statele membre UE.
S\pt\mâna trecut\,
comisarul european pen-
tru agricultur\, Mariann
Fischer Boel, a prezentat
propunerea Comisiei Eu-
ropene pentru reforma-
rea acestui sector. Un ac-
cent deosebit se punea
pe asocia]iile de produ-
c\tori, m\surile propuse
de executivul comunitar
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a 17,68 MILIOANE DE
LEI DIREC}IONA}I SPRE
ONG-URI: Românii au direc-
]ionat suma de 17,68 milioane
de lei din impozitul pe veni-
tul aferent anului 2005 pen-
tru sponsorizarea a 22.968
de entit\]i nonprofit, din ca-
re au fost virate peste 13,4
milioane de lei, pân\ pe 8
ianuarie, informeaz\ un co-
municat al Agen]iei Na]iona-
le de Administrare Fiscal\
(ANAF). Referitor la num\-
rul poten]ialilor solicitan]i
pentru virarea unei sume de
pân\ la 2% din impozitul pe
venitul net anual impozabil
datorat, `n anul 2005, au fost
`nregistra]i 546.570 de con-
tribuabili care au ob]inut ve-
nituri din activit\]i indepen-
dente si din cedarea folosin-
]ei bunurilor [i peste 6 mi-
lioane contribuabili care au
realizat venituri din salarii
[i asimilate salariilor. Pân\
la data de 8 ianuarie 2007,
ECONOMIC
seamn\ c\ vor acoperi con-
sumul intern pentru circa
dou\ luni.
„Vom depinde `n mare
m\sur\ de evolu]ia pre]u-
lui grâului pe pia]a interna-
]ional\ care la ora actual\
este de 180-200 euro/ton\
adus la moar\“, a spus Po-
pescu, subliniind c\ [i de pe
pia]a intern\ grâul se cum-
p\r\ la pre]uri comparabile
cu cele de pe pia]a extern\,
`n jur de 0,5-0,6 lei/kg.
fiind menite a-i `ncuraja
pe produc\tori s\ fac\
un „front comun“ [i s\ se
uneasc\ `n astfel de aso-
cia]ii, pentru a-[i putea
comercializa mai u[or [i
mai avantajos produsele.
Astfel, asocia]iile de
produc\tori vor primi
fonduri suplimentare (co-
finan]are comunitar\ de
60%, `n loc de 50% cât
este `n prezent) `n zonele
`n care produc]ia comer-
cializat\ prin asocia]ii de
produc\tori reprezint\
mai pu]in de 20% [i `n
noile state membre UE.
De asemenea, sectorul
fructelor [i legumelor va
fi inclus `n Schema Uni-
c\ de Pl\]i (SPS), ceea ce
`nseamn\ c\ suprafe]ele
pe care sunt cultivate
fructe [i legume vor fi de-
cuplate de celelalte su-
prafe]e agricole [i vor pu-
tea s\ primeasc\ fonduri
`n conformitate cu pla-
foanele bugetare na]io-
nale alocate SPS.
~n prima parte a lu-
cr\rilor, mini[trii agri-
culturii din cele 27 de
state membre au discu-
tat pe marginea reformei
sectorului fructelor [i
legumelor, fiecare stat
prezentându-[i propria
pozi]ie.
„Prin luarea noastr\
de pozi]ie am solicitat di-
unit\]ile fiscale au primit de
la contribuabilii persoane fi-
zice, 568.735 de solicit\ri
pentru sponsorizarea entit\-
]ilor nonprofit.
a FACTURILE RDS&RCS
NU SE MAI PL|TESC ~N
AVANS: Facturile pentru
serviciile RCS & RDS afer-
ente fiec\rei luni vor trebui
achitate, `ncepând din febru-
arie, `n cursul lunii respec-
tive. De asemenea, modul de
facturare pentru serviciile
de televiziune prin cablu va
fi similar cu cel folosit pen-
tru serviciile de Internet, Te-
lefonie [i Televiziune prin
satelit - Digi TV. RCS & RDS
deserve[te 1,15 milioane de
abona]i pentru serviciile de
televiziune prin cablu, 640.000
de abona]i pentru serviciul
RDS Tel, peste 400.000 pen-
tru serviciul de Internet
broadband [i peste 500.000
de clien]i pentru Digi TV -
televiziunea digital\ prin
satelit. Aceast\ m\sur\ a
Pre[edintele ROMPAN
consider\ c\ aceast\ situa-
]ie s-a creat [i din cauza or-
donan]ei privind stocurile
excedentare, care `i obliga
pe procesatorii din indus-
tria alimentar\ s\ pl\teas-
c\ o tax\ dac\ de]in stocuri
excedentare fa]\ de media
anilor 2005 [i 2006.
~n industria de panifica-
]ie, taxa pentru stocurile
excedentare este de 80 eu-
ro/ton\. „O cantitate `n-
minuarea plafonului
pentru care se acord\
sprijinul pentru legume-
le [i fructele comerciali-
zate `n comun, extinde-
rea interven]iilor de cri-
z\ [i la alte categorii de
produc\tori, nu doar la
asocia]iile de produc\-
tori, [i `n general mer-
gem pe aceast\ linie de
simplificare a cadrului
de sus]inere a produc\-
torilor de fructe [i legu-
venit ca urmare a avertiz\ri-
lor Autorit\]ii Na]ionale
pentru Protec]ia Consumato-
rilor, care a semnalat c\
plata cu o lun\ `n avans a
abonamentelor la cablu re-
prezint\ o clauz\ contrac-
tual\ abuziv\.
a 4 EURO PE OR| LA
CULES LEGUME ~N SPANIA:
Peste 250 de românce s-au
prezentat ieri, la sediul Ofi-
ciului pentru Migra]ia For]ei
de Munc\ (OMFM), la selec-
]ia pentru locuri de munc\ `n
agricultur\, la cules de legu-
me `n Spania. Num\rul de
locuri disponibile este de
195, iar salariul net este 4
euro/or\, au declarat respon-
sabili ai OMFM. Locurile de
munc\ sunt pe perioade de
trei sau [ase luni. Institu]ia
a anun]at aproximativ 300
de femei cu vârste `ntre 18-
45 de ani, `nscrise `n banca
de date, s\ se prezinte pen-
tru aceast\ selec]ie. La se-
lec]iile organizate la sediul
semnat\ de grâu a plecat la
export pentru a elimina
stocurile excedentare, dar
cu pre]uri mult mai mici
decât ceea ce import\m la
ora actual\, `n medie cu cir-
ca 140 euro/ton\, `ntrucât
figura ca [i grâu furajer
chiar dac\ erau [i cantit\]i
panificabile“, a explicat
Popescu.
Pre]ul pâinii va fi diferit
de la un procesator la altul,
cei mai avantaja]i fiind cei
din vestul [i nordul ]\rii,
din jude]ele apropiate de
grani]a cu Ungaria de unde
me“, a mai spus secre-
tarul de stat Lazin.
Rom=nia
se va axa pe produse
tradi]ionale
Oficialul român a mai
spus c\ ]ara noastr\ este
foarte interesat\ de pro-
movarea unor produse
române[ti la categoria
„tradi]ionale“ [i `[i va
OMFM sunt chemate de re-
gul\ dou\ persoane/loc. De
asemenea, OMFM continu\
luni ac]iunea de `nscriere `n
banca de date pentru persoa-
nele de sex feminin care do-
resc s\ lucreze `n agricul-
tur\, `n str\in\tate.
a NUM|RUL TURI{TI-
LOR A CRESCUT CU 4,5%:
Num\rul turi[tilor din `n-
treaga lume a crescut cu
4,5%, anul trecut, ajungând
la un nou record - 842 mili-
oane de persoane, a anun]at
Organiza]ia Mondial\ a Tu-
rismului (OMT). OMT a esti-
mat o cre[tere de 4,1%, pen-
tru anul trecut, dup\ ce, `n
anul 2005, num\rul turi[ti-
lor a atins deja o valoare re-
cord de 806 milioane. Pentru
anul curent, organiza]ia pre-
vede o cre[tere de 4% a nu-
m\rului turi[tilor, `ns\ ten-
din]a actual\ este de `nce-
tinire a cre[terii num\rului
de turi[ti, a informat OMT.
Rezultatele pentru anul tre-
cut sunt `nc\ preliminare. a
se realizeaz\ [i cele mai
mari importuri. Transpor-
tul grâului din import di-
rect la moar\ cost\ `n jur
de 25 euro/transport, adu-
când costuri suplimentare
care vor influen]a pre]ul
pâinii.
Pre[edintele Rompan a
spus c\ nu poate preciza
procentul de majorare a
pre]ului pâinii, ad\ugând
`ns\ c\ va fi mai mic decât
cel `nregistrat `n lunile oc-
tombrie-noiembrie 2006,
care a fost de circa 10%. a
elabora o strategie foarte
clar\ pentru acest lucru.
Important\ este „por-
ti]a care r\mâne deschi-
s\ produc\torilor sau a-
groprocesatorilor, [i a-
cest lucru se poate reali-
za inclusiv prin sus]i-
nerea proces\rii la nivel
de ferm\ [i prin aproba-
rea pentru ni[te re]ete
de produse tradi]ionale.
Lucrul acesta este `ntru-
câtva f\cut deja prin m\-
surile de sus]inere a in-
vesti]iilor, a programelor
de competitivitate [i cali-
tate [i prin noul plan de
dezvoltare rural\ (conti-
nuarea SAPARD)“, a mai
spus Nicolae Lazin, ad\-
ugând c\ exist\ timpul
necesar pân\ `n iulie. a
Vremea `n ]ar\:
Mar]i, 30 ianuarie
Cerul va fi mai mult
noros `n regiunile din nor-
dul, centrul [i vestul ]\rii,
unde local va ninge. ~n rest
`nnor\rile vor fi temporare
[i ninsorile, izolate. V=ntul
va sufla moderat, cu inten-
sific\ri `n zona montana
`nalt\ [i pe litoral. Tempera-
turile maxime vor fi cuprin-
se `ntre -6 [i 6 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 30.01.2007
Dolar SUA 2,6358 (26 358)
Euro 3,4047 (34 047)

Z\pezi abundente blocheaz\ drumuri de munte [i porturi fluviale
Vremea proast\ din ulti-
mele zile a f\cut ca circula-
]ia pe drumul na]ional 17,
`n Pasul Tihu]a, care face
leg\tura dintre jude]ele
Bistri]a-N\s\ud [i Sucea-
va, s\ fie oprit\, ieri dimi-
nea]\. Vântul bate `n zon\
cu aproape 100 de kilometri
pe or\, iar z\pad\ viscolit\
de pe marginea drumului
atinge aproape un metru [i
jum\tate `n\l]ime. Lucr\-
torii de la drumurile na]io-
nale ac]ioneaz\ cu 15 uti-
laje pentru desz\pezirea
carosabilului, iar de du-
minic\ pân\ luni au fost
folosite 220 de tone de ma-
terial antiderapant. Trafi-
PD candideaz\ f\r\ liberali la alegerile europarlamentare
a Democra]ii [i liberalii candideaz\ separat pentru Parlamentul European a PD crede
c\ este cea mai puternic\ for]\ politic\ din Rom=nia a Liberalii `[i vars\ nervii pe B\sescu a
Irita]i de nesf=r[itele
dispute cu colegii lor li-
berali [i de posibilitatea
ca ace[tia s\ se al\ture
opozi]iei `n `ncercarea de
suspendare a pre[edinte-
lui B\sescu, democra]ii
s-au hot\r=t s\ mearg\
pe liste proprii la alege-
rile pentru Parlamentul
European. PNL-ul se de-
clar\ dezam\git de a-
ceast\ decizie iar Alian-
]a DA mai exist\ doar pe
h=rtie.
Vot `n unanimitate
PD a decis, ieri, `n
unanimitate, `n cadrul
[edin]ei Biroului Perma-
nent Na]ional, s\ parti-
cipe pe liste separate la
alegerile pentru Parla-
mentul European, a de-
clarat pre[edintele PD,
Emil Boc, care a sus]i-
nut, totodat\, c\ rela]iile
cu PNL nu au de ce s\ fie
afectate, `ntrucât PSD
r\mâne inamicul PD.
„Decizia de a candida
singuri este clar\, f\r\
echivoc [i elimin\ orice
alt\ combina]ie“, a asi-
gurat Boc. „Dac\ nu
mergem cu PNL, cu atât
mai pu]in vom merge cu
altcineva“, a ad\ugat [i
Vasile Blaga, `ntebat de-
spre eventualitatea unei
candidaturi comune cu
PLD. Democra]ii au in-
vocat apartenen]a la fa-
milii politice diferite ca
fiind principalul argu-
ment care i-au f\cut s\
ia aceast\ decizie, invo-
când recomand\rile Par-
tidului Popular Euro-
pean `n acest sens. Mai
mult, liderii PD au sus]i-
nut c\ hot\rârea luat\
nu va afecta func]iona-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a PSD RISC+ TOTUL
PENTRU A-L SUSPENDA PE
B|SESCU: Pre[edintele PSD,
Mircea Geoan\, a declarat,
ieri, c\, indiferent de apreci-
erile unor sondaje despre
impactul negativ al demer-
sului de suspendare a pre[e-
dintelui, social-democra]ii
vor continua procedura res-
pectiv\. Geoan\ a motivat
riscurile politice pe care [i le
ia PSD prin „obliga]ia de a-i
preda o lec]ie de pedagogie
cul rutier este `ngreunat de
z\pada c\zut\ pe toate
drumurile din Bistri]a-N\-
s\ud, iar situa]ia nu este
singular\. Astfel, `n Mun]ii
Maramure[ului, Pietrosul
Rodnei, Gutâiului [i }ible-
[ului stratul de z\pad\ va-
riaz\ `ntre 80 [i 100 de cen-
timetri, iar `n zonele de [es,
`ntre 25 [i 30 centimetri.
Pe l=ng\ zonele de mun-
te, [i sudul ]\rii este afectat
de ninsori. C\pit\nia Zona-
l\ Constan]a a anun]at c\
toate manevrele `n portu-
rile Constan]a Sud fluvial
[i Midia au fost suspenda-
te, ieri, la ora 11.00, din
cauza vântului puternic.
rea Alian]ei, `ntrucât `n
protocolul PNL-PD ale-
gerile pentru Parlamen-
tul European nu sunt re-
glementate, partidul a-
vând posibilitatea s\ op-
teze pentru solu]ia pe ca-
re o consider\ oportun\.
Sondajul secret
al democra]ilor
Se pare `ns\ c\ deci-
zia PD are la baz\ un
sondaj comandat `n se-
cret [i al c\rui rezultat
le-a dat convingerea c\ e
mai avantajos s\ candi-
deze separat de PNL.
Democra]ii au refuzat s\
ofere detalii despre acest
sondaj, spunând c\ date-
le nu sunt `nc\ definiti-
ve. Ei au spus, totu[i, c\
rezultatele preliminare
nu aduc nici o surpriz\ [i
au vorbit despre PD ca
fiind principala for]\ po-
litic\ de pe scena româ-
neasc\. Astfel, potrivit
unor surse din PD, de-
mocra]ii ar avea un scor
dublu fa]\ de liberali.
O dat\ cu anun]ul de-
ciziei luate de partidul
s\u, Emil Boc a precizat
c\ l-a sunat pe premierul
T\riceanu cu 15 minute
`naintea conferin]ei de
pres\ pentru a-l anun]a
de hot\r=rea luat\. Pre-
[edintele PD a caracteri-
zat reac]ia premierului
ca fiind una „normal\“ [i
a ad\ugat c\ Alian]a nu
are nici un fel de proble-
m\ fiindc\ democra]ii
doresc colaborarea `n
continuare cu liberalii.
Totu[i, vicepre[edintele
Vasile Blaga a comentat
ironic: „Le ur\m foarte
mult succes [i liberalilor,
s\ `i duc\ cât mai mul]i
lui Traian B\sescu“. Liderul
social-democra]ilor a evitat s\
comenteze `ns\ afirma]iile
lui Sebastian L\z\roiu, di-
rectorul institutului de son-
dare al opiniei publice CURS,
despre impactul negativ asu-
pra PSD, cauzat de ini]ierea
procedurii de suspendare a
pre[edintelui.
a PLD S-A ~NSCRIS CA
FORMA}IUNE POLITIC|:
Tribunalul Bucure[ti a ad-
mis, ieri, cererea de `nscriere
ca partid politic a Partidului
ACTUALITATE
Potrivit sursei citate, vân-
tul b\tea cu putere din
vest, ajungând la o for]\ de
7-8 pe scala Beaufort, echi-
valentul a 68 km/or\. Prog-
nozele meteorologice aver-
tizau ieri seara c\ vântul
va cre[te `n intensitate, au-
torit\]ile portuare preg\-
tindu-se de restric]ionarea
manevrelor [i pe timpul
nop]ii. Totu[i, dup\ ninso-
rile [i vântul puternic care
au afectat cea mai mare
parte a ]\rii, meteorologii
sus]in c\ `ncepând de as-
t\zi, vremea se va `nc\lzi
treptat, `n zilele urm\toare
fiind a[teptate [i tempera-
turi de 10 grade Celsius. a
Dup\ calculele sale, Emil Boc conduce
cel mai mare partid din ]ar\
europarlamentari dom-
nului Graham Watson“.
Cine mai vrea
Alian]a D.A.
Viza]i de tot felul de
ironii din partea demo-
cra]ilor, liberalii nu au
alt\ solu]ie dec=t s\ se
bazeze de acum pe pro-
priile for]e. De altfel, [i
declara]iile venite din-
spre oficialii acestui par-
Liberal Democrat, decizia
putând fi contestat\ la
Curtea de Apel Bucure[ti.
Dup\ ce decizia de `nscriere
a partidului va r\mâne de-
finitiv\ [i irevocabil\, PLD
va fi trecut `n Registrul par-
tidelor politice. Prin aceast\
hot\r=re, gruparea lui Theo-
dor Stolojan reu[e[te s\ ob-
]in\ statulul juridic de care
avea nevoie pentru a putea
candida la alegeri ca partid
sau pentru a putea intra
`ntr-o alian]\ electoral\, cea
tid confirm\ o asemenea
direc]ie de ac]iune. Ast-
fel, vicepre[edintele PNL
Ludovic Orban a decla-
rat, ieri, c\ decizia PD de
a participa singur pe lis-
te la alegerile pentru PE
poate fi calificat\ drept
„`nceputul sfâr[itului
Alian]ei D.A.“, ceea ce [i-
a dorit Traian B\sescu,
„inamicul public num\-
rul 1 al PNL [i al Guver-
nului“. „Ceea ce s-a `n-
tâmplat ast\zi (ieri -
mai posibil\ p\r=nd a fi una
cu Partidul Democrat.
a PRIMARUL ARADULUI
ESTE ~NVINUIT DE LUARE
DE MIT| {I ABUZ ~N SERVI-
CIU: Primarul Aradului,
Gheorghe Falc\, este acuzat
de luare de mit\ [i abuz `n
serviciu `ntr-un caz privind
vânzarea unui teren pe care
se afla fosta fabric\ de zah\r
din municipiu, el mergând,
ieri, la Timi[oara, unde pro-
curori ai DNA i-au adus la
Mar]i, 30 ianuarie 2007
n.r.) la PD reprezint\ un
deznod\mânt a[teptat, o
decizie previzibil\ care
s-a formalizat ast\zi, dar
care fusese luat\ de cel
pu]in dou\ luni [i jum\-
tate“, a declarat Orban,
relu=nd astfel declara-
]iile t\ioase `mpotriva
partenerilor de guverna-
re. Vicepre[edintele libe-
ral s-a mai pl=ns c\ deci-
zia PD nu respect\ opi-
nia exprimat\ de aleg\-
torii Alian]ei, care ar fi
vrut ca liberalii [i demo-
cra]ii s\ candideze pe
liste comune.
Platformi[tii
vor cu democra]ii
Abia `nscri[i la tribu-
nal, dar interesa]i de pri-
mele alegeri la care ar
participa, platformi[tii
desprin[i din PNL, [i
care se constituie acum
`n PLD, `ncearc\ o apro-
piere rapid\ de amicii
democra]i. ~n acest sens,
Valeriu Stoica, unul din
liderii PLD, a anun]at,
ieri, c\ nu exclude posi-
bilitatea de a candida pe
liste comune, `n cadrul
unei alian]e electorale,
cu Partidul Democrat `n
alegerile pentru Parla-
mentul European. El a
spus `ns\ c\ deocamdat\
este prematur s\ discute
cu partidul lui Emil Boc
despre aceast\ posibili-
tate. Posibilitatea ca
unii membrii marcan]i ai
PLD s\ fie inclu[i pe lis-
tele democra]ilor pare
`ns\ `n acest moment di-
ficil\, liderii PD comen-
t=nd deja c\ platformi[-
tii se adreseaz\ altui ba-
zin electoral dec=t Parti-
dul Democrat. a
cuno[tin]\ `nvinuirile. Pri-
marul Gheorghe Falc\ a de-
clarat, imediat dup\ ce a ie-
[it de la DNA, c\ a primit do-
cumenta]ia alc\tuit\ de pro-
curori [i c\ avoca]ii s\i o vor
studia cu aten]ie. „Este vor-
ba despre faptul c\ o firm\
unde sunt ac]ionari ni[te
prieteni de-ai mei au cum-
p\rat o fabric\ de zah\r [i
apoi au venit la Prim\rie s\
preia terenul pe care `l
aveau `n folosin]\ gratuit\“,
a precizat Falc\. a
7
LUMEA PE SCURT
Palestinienii
reiau atentatele
sinuciga[e `n Israel
Jihadul islamic [i Brig\zile mar-
tirilor Al-Aqsa, apropiate de
Fatah, au revendicat `mpreun\,
ieri, atentatul sinuciga[ de la
Eilat (Israel), soldat cu 3 victime
(`n afara atentatorului). Ei au
afirmat c\ cel care a detonat ex-
plozibilul pe care `l avea asupra
lui `ntr-o brut\rie dintr-un cen-
tru comercial din Eilat se numea
Mohammad Faycal al-Siksek [i
provenea din cartierul Al-
Shujaiyah din ora[ul Gaza. ~n
apeluri telefonice adresate AFP
din Gaza, purt\tori de cuvânt ai
celor dou\ mi[c\ri au revendicat
atentatul, primul din Israel `n
ultimele nou\ luni. Cele dou\
grup\ri nu au precizat cum a
ajuns palestinianul la Eilat,
toate c\ile de acces fiind contro-
late de Israel.
Tinerii musulmani
britanici sunt tenta]i
de radicalism
Un num\r crescând de tineri
musulmani din Marea Britanie
sunt `n favoarea shariei (legea
islamic\), a v\lului islamic pen-
tru femei [i a [colilor confesio-
nale, indic\ un sondaj realizat
pentru institutul de reflec]ie
Policy Exchange, dat publicit\]ii
ieri la Londra. Studiul, realizat
pe un e[antion de 1.003 musul-
mani, relev\, de asemenea, un
sprijin politic din ce `n ce mai
mare pentru organiza]iile is-
lamiste radicale `n rândul tine-
rilor. „Apari]ia unei identit\]i
musulmane puternice `n Marea
Britanie este, `n parte, rezul-
tatul unor politici multiculturale
aplicate `n anii ’80, care au pus
accentul pe diferen]\ `n detri-
mentul unei identit\]i na]ionale
`mp\rt\[ite“, comenta dna
Munira Mirza, care a condus
redactarea raportului. Potrivit
anchetei, realizat\ pe internet [i
prin telefon, 37% dintre per-
soanele cu vârste cuprinse `ntre
16 [i 24 de ani afirm\ c\ ar
prefera s\ tr\iasc\ conform
shariei, fa]\ de doar 17% cu
vârste peste 55 de ani. Autorii
cercet\rii au mai atras aten]ia
c\ exist\ clar un conflict `n
cadrul islamului britanic `ntre o
majoritate moderat\ care ac-
cept\ regulile democra]iei occi-
dentale [i o minoritate
crescând\ care nu le accept\.
Comuni[tii chinezi
recunosc extinderea
corup]iei `n partid
~n China este `n plin\ desf\[u-
rare o nou\ campanie anti-
corup]ie, marcat\ de destituiri
`n mas\ [i arest\ri ale unor im-
portan]i func]ionari de partid,
acuza]i de luare de mit\ [i nepo-
tism. Recent, a fost exclus din
partid fostul [ef al Direc]iei
Centrale de Statistic\ de la
Beijing. El fusese destituit din
func]ie `nc\ `n luna octombrie,
anul trecut. Acum `ns\ nu nu-
mai c\ a r\mas f\r\ carnetul de
membru al Partidului Comunist,
ci [i este anchetat `ntr-un dosar
de corup]ie. „Acesta lua mit\ de
la proprietarii unor `ntre-
prinderi, avea un comportament
imoral [i s-a dovedit c\ este [i
bigam“, informeaz\ agen]ia
Xinhua, cu referire la Comisia
citat\. ~n campania anticorup]ie
a Guvernului de la Beijing au
c\zut multe capete din Partidul
Comunist Chinez, `ntre care [i
[eful Partidului din Shanghai,
Chen Liangy, precum [i vicepri-
marul Beijingului, Liu Zhihua.
Ultimul a fost acuzat c\ ar fi ac-
ceptat „aten]ii“ din partea unor
companii, care doreau s\ fie fa-
vorizate la concursul pentru con-
struc]ia amplasamentelor pentru
Jocurile Olimpice din 2008. a
 CM
YK

8 Mar]i, 30 ianuarie 2007 DOCUMENTAR

Sfin]ii Trei Ierarhi – ini]iatorii

Cinstirea celor trei mari ierarhi ai Bisericii,
Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur\
de Aur, `n aceea[i zi de 30 ianuarie, arat\
unitatea de credin]\ a tuturor cre[tinilor. Ei au
fost unii dintre cei mai mari `nv\]a]i ai
cre[tinismului [i de aceea sunt ocrotitorii
spirituali ai [colilor teologice. Prin via]a lor
plin\ de sfin]enie, prin `nalta lor cugetare la
cele dumnezeie[ti, prin activitatea lor `n
Biseric\, ei sunt [i ast\zi modele de tr\ire
spiritual\ [i de `mpletire a [tiin]elor cu teologia.
eau pe Grigorie. Aceast\
disput\ a fost rezolvat\
de {tefan `ns\ `ntr-un mod benefic
M|RCULE} pentru Biseric\: cei trei
Marii sfin]i `nv\]a]i ai mai ierarhi [i-au ar\tat
Bisericii au avut dintot- voin]a lor de a fi socoti]i
deauna al\turi de ei mii egali `n fa]a lui Dumne-
de credincio[i care `i c\u- zeu prin ar\tarea lor unui
tau pentru a se `mp\rt\[i episcop, Ioan al Evhai-
din `nv\]\turile lor [i telor, `n vis. Episcopul a
pentru a fi `ndruma]i du- convins pe contemporanii
hovnice[te. Tainele urcu- s\i c\ visul a fost expri-
[ului duhovnicesc au fost marea dorin]ei celor trei
`ntotdeauna cunoscute sfin]i de a nu mai fi prici-
sub `ndrumarea unui p\- na at=tor certuri. Episco- Autori de Sfinte Bisericii. Liturghia Sf=n-
tului Ioan Gur\ de Aur se
monstrat c\ rug\ciunile
sacerdotale ale Litur-
le cite[te preotul `n Altar
[i prin anumite c=nt\ri
pul Ioan s-a g=ndit c\ s\r-
rinte spiritual, iar leg\tu-
ra creat\ `ntre ucenic [i b\torirea celor trei sfin]i Liturghii s\v=r[e[te de cel mai
multe ori `n timpul anu-
ghiei, apar]in Sfântului
Ioan Gur\ de Aur care,
specifice. Pân\ `n sec. al
X-lea Liturghia Sfântului
`nv\]\tor nu s-a rupt nici `n acea[i zi a lunii ianu- lui, fiind cea mai cunos- preluând o tradi]ie mai Vasile cel Mare era Litur-
arie ar fi cea mai bun\ Sf=ntul Vasile cel Mare
dup\ moarte. Sfin]ii pe cut\ de credincio[i. Lipsa veche, le reformuleaz\ cu ghia slujit\ `n mod curent
solu]ie pentru rezolvarea [i Sf=ntul Ioan Gur\ sunt unor m\rturii la contem- propriile sale cuvinte. `n Biserica Ortodox\, fapt
care ast\zi `i s\rb\torim autorii a dou\ Liturghii
au fost, pentru cre[tinii conflictului, `ntruc=t ei poranii, istoricii, biografii Liturghia Sf=ntului dovedit de amplasarea ei
sunt s\rb\tori]i separat pe care Biserica le ofi- acestui Sfânt P\rinte cu Vasile cel Mare se s\v=r- `n manuscrise - `n pe-
care i-au cunoscut, nu ciaz\ ast\zi. Prin aceste
CM doar simpli p\rin]i spiri- pe 1 ianuarie Sf=ntul Va- privire la alc\tuirea Li- [e[te de zece ori pe an, fi- rioada aceea fiind a[ezat\
YK sile cel Mare, pe 25 ianu- Liturghii alc\tuite de ei, turghiei a f\cut ca auten- ind diferit\ de cea a Sf=n- `n c\r]i `naintea Litur- CM
tuali, ci s\la[uri vii ale YK

dumnezeirii.
Cine este
cel mai mare
Istoria Bisericii arat\
c\ `n timpul domniei `m-
p\ratului Alexios I Co-
mnenul (1081-1118) s-a
iscat o disput\ [i o rup-
tur\ `n acela[i timp `ntre
cre[tinii de atunci, dar
mai ales `ntre teologii vre-
mii. Disputa a pornit de la
`nt=ietatea pe care ar tre-
bui s\ o aib\ `n Biseric\
personalit\]ile marilor
ierahi Vasile cel Mare,
Grigorie Teologul sau
Ioan Gur\ de Aur, socoti]i
cei mai mari sfin]i teologi
ai Bisericii. Unii socoteau
c\ Vasile ar trebui s\ fie
`n fruntea celorlal]i, al]ii
`l considerau pe Ioan cel
mai potrivit pentru `nt=-
ietate, iar al]ii `l sus]in-
Sfin]ii Trei Ierarhi [i rom=nii
Cei trei mari Sfin]i s\r-
b\tori]i ast\zi au avut
contact [i cu popula]ia
cre[tin\ de la Dun\re, din
provincia Scythia Minor
(Dobrogea de ast\zi), o
zon\ care de[i `ndep\rta-
t\ de marile centre ale
cre[tinismului (Antiohia,
Capadocia, Constantino-
pol, Ierusalim, Roma) a
primit Evanghelia `nc\
din primul secol cre[tin [i
a avut centre cre[tine
timpurii, cum ar fi Epis-
copia Tomisului, atestat\
`nc\ din secolul al IV-lea.
M\rturiile istorice
atest\ faptul c\ episcopul
Teotim al Tomisului, po-
menit `n 392 de Fericitul
arie Sf=ntul Grigorie Teo-
logul, iar pe 27 ianuarie
Sf=ntul Ioan Gur\ de
Aur. De atunci [i p=n\ as-
t\zi s\rb\toarea celor trei
mari ierarhi de la 30 ian-
uarie a devenit una din
cele mai mari s\rb\tori
ale Bisericii, o s\rb\toare
a unit\]ii cre[tinilor, o
s\rb\toare a `mp\c\rii.
Sf. Vasile,
„m=na care lucreaz\“
Datorit\ `nsemn\t\]ii
deosebite a acestei s\rb\-
tori, care une[te unii din
cei mai mari teologi ai Bi-
sericii, [i datorit\ `nc\r-
c\turii spirituale pe care
o are pr\znuirea celor
trei mari sfin]i, Congre-
sul Profesorilor de Teolo-
gie, la prima [edin]\ din
1936, la Atena, a hot\r=t
ca s\rb\toarea s\ fie `n
Ieronim `n „De viris illus-
tribus“ [i de istoricul So-
zomen, care `i face un por-
tret moral, a cerut Sf=n-
tului Ioan Gur\ de Aur s\
trimit\ `n Episcopia sa
misionari pentru credin-
cio[ii de la Dun\re.
Coresponden]a Sf=ntu-
lui Vasile cel Mare cu
episcopul Bretanion al
Tomisului, prin scrisorile
164 [i 165, prin care
Sf=ntul Vasile cel Mare
cerea moa[tele Sf=ntului
Sava Gotul [i prin care
confirma primirea lor [i
mul]umea ierarhului to-
mitan pentru ele, arat\
leg\turile existente `ntre
Capadocia [i provinciile
ace[ti mari ierarhi sunt
mereu prezen]i `n via]a
acela[i timp s\rb\toarea
tuturor [colilor de Teolo-
gie din lume.
Cei trei mari ierarhi
sunt autorii unor lucr\ri
teologice deosebite, care
p=n\ ast\zi constituie a-
dev\rate capodopere pen-
tru cre[tinism. Astfel,
Sf=ntul Vasile cel Mare
(329-379), prin lucrarea
sa „Despre Duhul Sf=nt“
a comb\tut ereziile vre-
mii legate de Duhul Sf=nt
(macedonianismul) [i a
exprimat `nv\]\tura Bi-
sericii despre Persoana
Duhului Sf=nt. Aceast\
lucrare a fost folosit\ de
c\tre P\rin]i `ntruni]i la
Sinodul II Ecumenic
(Constantinopol 380) pen-
tru a combate `nv\]\tu-
rile false despre Duhul
de la Dun\re. De aseme-
nea, se presupune c\ gu-
vernatorul provinciei Scy-
thia Minor, Iulius Sora-
nus, ar fi fost rud\ cu
Sf=ntul Vasile cel Mare.
ticitatea acesteia s\ fie
contestat\. Dar s-a de-
Sf=nt. Prin lucrarea „Re-
guli monahale“, Sf=ntul
Vasile cel Mare a pus ba-
zele monahismului, ar\-
t=nd cum trebuie s\ tr\-
iasc\ monahii la m\n\s-
tiri [i a organizat m\n\s-
tirile vremii dup\ aceste
„Reguli“. Pentru activit\-
]ile sale practice, pentru
modul `n care a organizat
comunitatea p\storit\ de
el, Sf=ntul Vasile cel Ma-
re a fost numit „m=na
care lucreaz\“.
Primul care vorbe[te
despre „teologie“
Sf=ntul Grigorie de
Nazians (329-390), numit
[i Teologul datorit\ g=n-
dirii sale profunde, dar [i
Toate aceste leg\turi cu
marele ierarh, au deter-
minat ca mitropolitul }\-
rii Rom=ne[ti s\ poarte [i
titulatura de „loc]iitor al
Cezareii Capadociei“.
tului Ioan Gur\ de Aur
prin rug\ciunile pe care
pentru c\ a fost primul
dintre scritorii cre[tini
care a folosit `n scrierile
sale termenul de „teolo-
gie“, a r\mas cunoscut
cre[tinilor prin scrierile
sale „Despre Sf=nta Trei-
me“, [i `n special „Cele
cinci cuv=nt\ri teologice“.
El a ]inut aceste cuv=n-
t\ri la Constantinopol, `n
biserica Anastasia (~nvie-
rea), `n perioada scurt\
`n care a fost episcop de
Constantinopol la alege-
rea poporului (379-381) [i
a comb\tut `n acest fel
p\rerile eretice conform
c\rora n-ar exista Sf=nta
Treime, iar Dumnezeu ar
fiin]a `ntr-o singur\ Per-
soan\. Prezent ca episcop
de Constantinopol la Si-
nodul II Ecumenic din
381, ]inut `n ora[ul `n
care el p\storea, Grigorie
a prezidat lucr\rile Sino-
dului pentru o perioad\
scurt\ [i a sus]inut al\-
turi de cei 150 de episcopi
prezen]i finalizarea Sim-
bolului de Credin]\ `nce-
put la Niceea `n 325 [i
combaterea ereziilor lega-
te de Sf=nta Treime, cum
ar fi apolinarismul, ari-
anismul, semiarianismul
[i mai ales pnevmatom-
ahii, adic\ cei care con-
testau divinitatea Du-
hului Sf=nt.
Sf=ntul Ioan Gur\ de
Aur (347-407) a r\mas
cunoscut `ntregii cre[ti-
n\t\]i prin celebrele sale
Omilii, adic\ predici la
anumite c\r]i ale Sfintei
Scripturi, dar [i prin cu-
ghiei Sfântului Ioan Gur\
de Aur.
v=nt\rile aspre la adresa
luxului de la Curtea Im-
perial\ care ignora starea
material\ precar\ a
oamenilor de r=nd, ori
prin combaterea p\ca-
telor grave care se s\v=r-
[eau aici. Darul s\u de a
vorbi at=t de frumos [i de
conving\tor i-a adus a-
cest renume de „gur\ de
aur“ sau „gura care vor-
be[te ne`ncetat“. Tratatul
s\u „Despre preo]ie“ scris
`n perioada `n care era di-
acon (380-386), este [i
ast\zi una din cele mai
importante lucr\ri legate
de Taina Preo]iei.
{coala [i Biserica
Sfin]ii Trei Ierarhi
sunt cele mai bune exem-
ple de Sfin]i care au cu-
mulat `n educa]ia lor
filosofia [i [tiin]ele pro-
fane cu teologia. N\scu]i
`n familii cre[tine, ei au
primit de la p\rin]i nu
doar `ndemnul [i gustul
pentru carte, dar [i `n-
clina]ia spre rug\ciune,
spre cultul Bisericii, spre
medita]iile teologice. Pri-
etenia Sf=ntului Vasile
cel Mare cu Sf=ntul Gri-
gorie Teologul, `nchegat\
`n vremea `n care cei doi
corifei ai teologiei studiau
la Atena, sub `ndrumarea
marilor profesori ai vre-
mii, [i p\strat\ p=n\ la
sf=r[itul vie]ii, se funda-
menta pe acelea[i preocu-
p\ri: studiul [i rug\ciu-
nea. Cei doi tineri au cu-
noscut operele marilor

CM
YK
 CM
YK

DOCUMENTAR Mar]i, 30 ianuarie 2007 9

pedagogiei cre[tine doua jum\tate a secolului
al III-lea de c\tre Dorotei
[i Lucian de Samosata,
{coala de la Antiohia Si-
riei, `n care se studia
Sf=nta Scriptur\ prin
metoda istorico-gramati-
cal\ [i logic\ a textului, a
cunoscut faima prin ope-
rele [i activitatea omileti-
c\ a Sf=ntului Ioan Gur\
de Aur, numit [i Hrisos-
tomul.
Mereu aproape
de oameni
Ace[ti mari ierarhi ai
Bisericii au r\mas cunos-
cu]i [i pentru apropierea
lor fa]\ de credincio[i, pen-
tru eforturile depuse de ei
pentru a ajuta pe cre[tinii
pe care `i p\storeau. Ast-
fel, Sf=ntul Vasile cel Ma-
re, cu ajutorul unor dona]ii
[i cu bani ob]inu]i din vin-
derea averii mo[tenite, va
`ntemeia un a[ez\m=nt,
numit Vasiliada, `n care
cre[tinii s\r\ci]i de o necru-
]\toare secet\ s\ g\seasc\
ad\post [i m=ncarea nece-
sar\ traiului zilnic.
Ajuns pe scaunul de e-
Prezent ca episcop de Constantinopol, piscop al Constantinopo-
la Sinodul II Ecumenic din 381, ]inut `n ora[ul lului, Sf=ntul Ioan Gur\
`n care el p\storea, Sf=ntul Grigorie a prezidat de Aur critic\ luxul de la
CM
lucr\rile Sinodului pentru o perioad\ Curtea Imperial\, lucru
YK
care i-a [i adus exilul, [i
Opere `nc\ actuale
Anul acesta se `mplinesc 1.600 de ani de la tre-
cerea la cele ve[nice a Sfântului Ioan Gur\ de
Aur, arhiepiscopul Constantinopolului. Cu acest
prilej, `n perioada 12-14 noiembrie 2006, s-a
desf\[urat la Bucure[ti, `n aula Palatului
Patriarhal, Congresul Interna]ional de Teologie:
„Sfântul Ioan Gur\ de Aur - Exeget al Sfintelor
Cu toate c\ cei trei Scripturi. Exeget al Iubirii Dumnezeie[ti“, orga-
mari ierarhi, s\rb\tori]i nizat de Patriarhia Român\, Secretariatul de
ast\zi, au tr\it [i au scris Stat pentru Culte [i Facultatea de Teologie
cu at=tea secole `n urm\, „Patriahul Justinian“.
operele lor sunt [i ast\zi
actuale prin diversitatea
problemelor tratate [i
prin profunzimea ideilor
cuprinse `n ele.
Apari]ia ereticilor a de-
terminat Biserica s\ ia
atitudine [i s\ exprime
adev\rata credin]\. Si-
noadele Ecumenice au
avut acest scop, de a for-
mula oficial `nv\]\tura
de credin]\ a Bisericii [i
de a condamna ideile fal-
se. M\rturisirile de cre-
din]\ ale acestor Sinoade
au la baz\ operele mar-
ilor scriitori ai Bisericii
de atunci, printre care se
num\r\ [i cei trei mari
ierarhi cinsti]i ast\zi.
Scrierile lor nu tratea-
z\ numai probleme legate
de credin]\, ci cuprind o
multitudine de aspecte
ale vie]ii sociale, ale e-
duca]iei, ale cultului sau
ale vie]ii cotidiene. Astfel,
Scrisorile Sf=ntului Va-
sile sunt expresia cea mai
fidel\ a unit\]ii Bisericii
de pretutindeni; prin ele
episcopul din Cezareea
Capadociei a ]inut leg\-
tura cu toate centrele
CM
cre[tinismului, a dat sfa- YK

filosofi, au luat contact cu
[tiin]ele vremii, dar toat\
munca lor de cunoa[tere
se `ncununa cu prezen]a
lor la biseric\: „Ne oste-
neam amândoi [i fiecare
urm\rea nu s\ aib\ `ntâi-
etatea, ci cum s\ o acorde
celuilalt. Fiecare socotea
succesul celuilalt ca pe al
lui propriu. Se p\rea c\
avem un suflet care lo-
cuia `n dou\ trupuri…
Una era lucrarea amân-
durora, virtutea [i faptul
de a tr\i pentru n\dejdile
viitoare“. Sfin]enia vie]ii
lor, precum [i d\ruirea
lor `n actul educativ au
uimit pe to]i studen]ii din
Atena, `nc=t mul]i `i in-
vidiau, dar cei mai mul]i
`[i petreceau timpul `n ju-
rul lor, ascult=ndu-i [i
`ncerc=nd s\-i imite.
Chiar dac\ dup\ fina-
lizarea studiilor, cei doi
au practicat retorica sau
avocatura, ei [i-au dat
seama de lucrarea la care
sunt chema]i de Dumne-
zeu, adic\ la zidirea Bi-
sericii Sale, [i au primit
monahismul, ajung=nd
ierarhi de seam\ ai Bi-
sericii cre[tine.
Prin toate acestea, ei
sunt adev\rate modele
pentru tinerii de pre-
tutindeni, mai ales c\, `n
lucr\rile lor, au trasat
principalele idei ale peda-
gogiei cre[tine: scopul
educa]iei cre[tine este
cultivarea virtu]ilor [i
formarea personalit\]ii
sub inciden]a principiilor
cre[tine.
Sf=ntul Ioan Gur\ de
Aur are meritul de a fi
dus {coala Catehetic\ de
la Antiohia la cel mai
`nalt nivel cunoscut p=n\
atunci. ~nfiin]at\ `n a
organizeaz\ o serie de ac-
tivit\]i filantropice: orga-
nizarea unor spitale, azi-
le de b\tr=ni, ajut\ ti-
nerii c\s\tori]i, ori copiii
s\ mearg\ la [coal\.
Cunoscut pentru pro-
funzimea g=ndirii sale
teologice, Sf=ntul Grigorie
de Nazians a fost mereu
aproape de oameni prin
cuv=ntul s\u plin de `n]e-
lepciune cu care `ndruma
spiritual pe cre[tinii care
c\utau cale spre Dumne-
zeu [i `i ferea pe ace[tia de
falsele `nv\]\turi.
turi duhovnice[ti uceni-
cilor s\i din alte cet\]i, a
adus pacea acolo unde
disputele diverse au tul-
burat via]a Bisericii [i a
unit comunit\]ile cre[tine
`n acela[i cuget [i-n ace-
lea[i sim]iri. De aseme-
nea, `mpreun\ cu priete-
nul s\u Grigorie, va scrie,
`n singur\tatea M\n\s-
tirii `ntemeiate de el pe
malul Pontului, primele
Filocalii, care con]ineau
scrieri ale lui Origen.
Poemele Sf=ntului Gri-
gorie de Nazians consti-
tuie cea mai bun\ metod\
de a combate ereziile.
Dincolo de valoarea lor
artistic\, poeziile aces-
tuia exprim\ `n versuri
`nv\]\tura Bisericii [i a-
titudinea ei fa]\ de `nv\-
]\turile false ivite `n s=-
nul ei. Aceast\ modali-
tate de a combate ereticii
pe care Sf=ntul Grigorie a
folosit-o reprezint\ [i as-
t\zi una din cele mai bu-
ne metode prin care tine-
rii pot primi educa]ia
cre[tin\.
Omiliile tematice ale
Sf=ntului Ioan Gur\ de
Aur cuprind sfaturi pen-
tru toate categoriile de
oameni valabile [i ast\zi.
Spre exemplu, `n Omilii
asupra c\s\toriei, marele
ierarh arat\ importan]a
iubirii ca o condi]ie esen-
]ial\ a c\s\toriei [i `n-
deamn\ pe tineri s\ o
p\streze pentru tot restul
vie]ii: „Dragostea dintre
b\rbat [i femeie este pu-
terea care ]ine societatea
laolalt\. B\rba]ii vor ri-
dica armele [i chiar `[i
vor jertfi via]a pentru
aceast\ iubire. De aceea
ea trebuie p\strat\ p=n\
la morm=nt.“ a

CM
YK
10 Mar]i, 30 ianuarie 2007 ACTUALITATE

REGIONAL Centru de resurse finan]at prin Ministerul Educa]iei solicit\ Guvernului un

Suplimentare
de fonduri pentru
medicamente
compensate la Gala]i
Casa Jude]ean\ de Asigur\ri de
S\n\tate(CJAS) Gala]i a supli-
mentat fondurile necesare medi-
camentelor compensate [i gratu-
ite la 42 de farmacii, dintre cele
70 care au contract cu CJAS.
Potrivit directorului unit\]ii, O-
limpia Buzia, Casa Na]ional\ de
Asigur\ri de S\n\tate a alocat
pentru jude]ul Gala]i, `n luna
ianuarie, aproximativ 4 milioane
de lei, dintre care aproximativ 3
milioane pentru medicamente
compensate [i gratuite [i aproa-
pe 1 milion pentru medicamen-
tele destinate bolnavilor cronici
[i diabetici. Olimpia Buzia a pre-
cizat c\, la mijlocul lunii ianu-
arie, o parte dintre farmaciile
g\l\]ene au anun]at c\ au epui-
zat fondurile destinate acestor
categorii de medicamente [i
atunci s-a apelat la rezerva de
15% destinat\ de CJAS pentru
situa]ii neprev\zute. „~n aceste
condi]ii, am pus la dispozi]ia a
42 de farmacii, dintre cele 70
care au contract cu noi, suma de
peste 620.000 de lei pentru asig-
urarea de medicamente compen-
sate [i gratuite, urmând ca, `n
cazul altor solicit\ri, s\ supli-
ment\m [i aceast\ sum\. Bani
avem, deci pot fi asigurate medi-
camentele necesare pentru aces-
te luni de la `nceput [i sfâr[it de
an, când consumul de medica-
mente este mai ridicat“, a spus
directorul CJAS Gala]i. (B.C.)
Curse blocate `n
autogara Foc[ani de o
alarm\ cu bomb\
Peste 100 de c\l\tori au fost
nevoi]i s\-[i amâne cu aproxi-
mativ o or\ plecarea din Auto-
gara Foc[ani, dup\ ce un ne-
cunoscut a sunat, ieri diminea-
]\, la num\rul de urgen]\ 112
[i a spus c\ a amplasat o bom-
b\ `n zon\. Echipele de inter-
ven]ie ale Serviciului Român de
Informa]ii [i ale Inspectoratului
de Poli]ie Jude]ean Vrancea au
izolat zona [i au c\utat, timp
de o or\, posibila bomb\. ~n
cele din urm\ s-a demonstrat
c\ totul a fost o fars\. (B.C.)
32 de hectare
de puie]i de salcâm
au ars `ntr-un
incendiu la Boto[ani
O suprafa]\ de 32 de hectare
dintr-o planta]ie de salcâm a fost
distrus\, `n noaptea de dumini-
c\ spre luni, `n urma unui in-
cendiu. Pepiniera Direc]iei Silvi-
ce, care se afla pe raza comunei
Dobârceni, a fost incendiat\ de
un b\rbat a c\rui identitate
urmeaz\ a fi stabilit\ de an-
chetatori. Focul a amenin]at o
programul „{coala [anselor egale“
Ieri, 31 ianuarie, la Inspectoratul
{colar Jude]ean Ia[i (ISJ) va avea loc
a patra conferin]\ de prezentare [i
promovare a rezultatelor ob]inute `n
cadrul proiectului „{coala [anselor
egale“ finan]at de Uniunea Europea-
n\ prin programul Phare 2003 „Acces
la educa]ie pentru grupuri dezavanta-
jate“. Acest program, implementat de
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
(MEdC) prin Unitatea de Implemen-
tare a Proiectului (UIP) din cadrul
Direc]iei Generale de ~nv\]\m=nt
Preuniversitar, are drept scop cre[-
terea calit\]ii ediuca]iei [i asigurarea
egalit\]ii [anselor educa]ionale pen-
tru copii de etnie rrom\ [i copii cu
cerin]e educative speciale din zone de-
favorizate.
La nivelul jude]ului Ia[i, proiectul
este derulat de ISJ `n partenriat cu
Consiliul Jude]ean, Casa Corpului
Didactic [i Asocia]ia Romilor Ursari,
`n localit\]ile Zece Pr\jini, Mo]ca,
Zmeu, Zanea, Podul Iloaei, Grajduri,
H=rl\u, T=rgul Frumos [i Ia[i –
cartier Dacia, considerate zone prior-
itare de interven]ie `n educa]ie.
La ISJ se va prezenta Centrul de
Resurse finan]at prin proiectul „{coa-
Aproape 300.000 ha de p\duri au fost
date `n posesie proprietarilor de drept
a ~n baza Legii 247/2005 a fost solicitat\ o suprafa]\ de 2,52 milioane ha,
din care a fost validat\ o suprafa]\ de 546.969 ha a Din aceast\
suprafa]\ validat\ de comisiile locale, 290.000 ha de p\duri au fost returnate
proprietarilor de drept pân\ la data de 31 decembrie 2006 a
Aproape 290.000 ha de p\duri
au fost puse `n posesie propri-
etarilor de drept, pân\ la data de
31 decembrie 2006, dintr-un total
de 546.969 ha validate de comisi-
ile locale, `n baza Legii 247/2005,
a declarat directorul direc]iei
fond forestier din Regia Na]io-
nal\ a P\durilor RNP-Romsilva,
Dan Ioan Aldea.
„~n baza acestei legi, a fost so-
licitat\ o suprafa]\ de 2,52 mi-
lioane ha, din care a fost validat\
o suprafa]\ de 546.969 ha“, a pre-
cizat Aldea.
Pân\ la finele lunii decembrie,
proprietarii, fie persoane fizice,
fie forme asociative, de cult sau
unit\]i administrativ - teritori-
ale, au primit efectiv o suprafa]a
de 289.785 ha, restul de 257.184
ha urmând a fi predate `n pe-
rioada urm\toare.
„Principala problem\ cu care
se confrunt\ comisiile locale `n a-
cest proces de punere `n posesie a
suprafe]ei validate o reprezint\
lipsa speciali[tilor `n m\sur\tori
topografice“, a spus directorul
Aldea.
Acesta a precizat c\ s-a `ncer-
cat atestarea personalului silvic
la [anselor egale“, av=nd loc [i o dez-
batere cu tema „Impactul proiectului
«{coala [anselor egale» `n comunita-
te“ la care particip\ primari localit\-
]ilor implicate `n proiect, conform
celor transmise de inspector Cristina
Dasc\lu, purt\tor de cuv=nt al ISJ.
Programul se adreseaz\ at=t ele-
vilor de etnie rom=n\, al\turi de care
`nva]\ 1.103 copii de etnie rrom\, 284
de copii cu cerin]e educative speciale,
406 copii cu e[ec [colar, minim 370 de
copii [i tineri care au abandonat
[coala [i minim 50 de copii care nu au
fost niciodat\ la [coal\, `n total peste
6000 de copii [i tineri proveni]i de la
nou\ [coli din jude].
Proiectul s-a realizat pe o pe-
rioad\ de 15 luni [i a fost finan]at cu
613.411 de euro, din care 95% este
contribu]ia Comisiei Europene iar
5% (30.000 de euro) este contribu]ia
Consiliului Jude]ean Ia[i. ISJ Ia[i
urm\re[te prin acest proiect crearea
unui sistem de `nv\]\m=nt atractiv,
`n zonele prioritare de interven]ie `n
educa]ie, pentru copii care provin
din grupurile dezavantajate - copii
de etnie rrom\ [i copii cu cerin]e ed-
ucative speciale. (Oana R.)
`n acest domeniu, dar Oficiul de
Cadastru [i Publicitate Imobilia-
r\ (OCPI) nu a fost de acord.
„~n mod normal, consiliile lo-
cale trebuiau s\ angajeze spe-
ciali[ti `n m\sur\tori topografice,
care din p\cate nu prea exist\.
Noi am `ncercat s\ atest\m per-
sonalul silvic `n condi]iile `n care
se fac cursuri de topografie la fa-
cultate. De asemenea, ne-am do-
tat cu echipamente pentru m\su-
r\tori, dar OCPI nu a fost de a-
cord s\ facem noi aceste m\su-
r\tori, iar ei nu au speciali[ti“, a
explicat directorul RNP.
Potrivit datelor furnizate de
Romsilva, din 1990 [i pân\ `n
prezent s-au retrocedat circa 2,4
milioane ha de p\dure `n baza
legii 18/ 2001, legii 1/2000 [i a
legii 247/2005.
„Din calculele noastre, statul
ar r\mâne cu 40% din cele 6,3 Legea 1/2000 `nc\ 222.870 ha din
milioane ha de p\dure, iar sec- cele 2,046 milioane ha validate.
torului privat `i va reveni di-
feren]a de 60%“, a ad\ugat Dan puse `n posesie c\tre persoanele
Aldea. fizice `n baza legii 1/2000, circa
Potrivit RNP, pe legea 18/1991 360.000 ha, sunt doar pe hârtie,
ar mai fi de predat proprietarilor pentru c\ majoritatea nu sunt
o suprafa]\ 4.169 ha, dintr-un to- delimitate `n teren“, a mai spus
tal validat de 364.517 ha, iar pe directorul RNP, Dan Aldea. a
control asupra achizi]ion\rii microbuzelor
Ministerul Educa]iei [i Cerce-
t\rii (MEdC) va solicita guvernului
efectuarea unei verific\ri de c\tre
Corpul de Control asupra corectitu-
dinii licita]iei pentru achizi]iona-
rea microbuzelor [colare. „Licita]ia
a fost corect\. Nu am nici o `ndo-
ial\. Sus]in aceasta, cu atât mai
mult cu cât, prin declara]ii nedocu-
mentate, de duminic\, doamna
Ana Birchall se aga]\ de o tem\ pe
care nu o cuno[te [i pentru `n]ele-
gerea c\reia nu a f\cut un minim
gest de informare. Documentarea
asupra unei teme face diferen]a
`ntre informare [i manipulare prin
dezinformare“, a declarat ministrul
educa]iei, Mihail H\rd\u. Acesta a
r\spuns astfel demersului purt\-
torului de cuvânt al PSD Bucu-
re[ti, Ana Birchall, care, potrivit u-
nui comunicat remis duminic\, ce-
rea Departamentului Na]ional
Anticorup]ie s\ se autosesizeze `n
ceea ce prive[te posibila fraud\ `n
modul de achizi]ie a microbuzelor
[colare. De asemenea, ea cerea
punerea sub acuza]ie a ministrului
Educa]iei, Mihail H\rd\u, conform
„Din p\cate, din suprafe]ele
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
legii privind r\spunderea ministe-
rial\.
Ana Birchall sus]inea c\ pen-
tru autovehicule s-a pl\tit `n me-
die cu 4.000 de euro mai mult de-
cât costul normal al unui astfel de
microbuz. Suma cheltuit\, `n opi-
nia sa, f\r\ justificare ar ajunge
astfel la aproximativ un milion [i
jum\tate de euro. „Sub conduce-
rea ministrului Educa]iei, fan al
ma[inilor luxoase, MEdC a achizi-
]ionat 500 de microbuze [colare la
un pre] ce se dovede[te a fi cu
mult peste valoarea de pe pia]\ a
ma[inilor, asta f\r\ a ]ine cont de
reducerile substan]iale de pre] de
care beneficiezi `n mod normal
când achizi]ionezi angro un nu-
m\r atât de mare de autovehicu-
le“, se ar\ta `n comunicat.
MEdC a achizi]ionat, `n anul
2006, 679 de microbuze [colare, `n
valoare total\ de 81.892.000 de lei.
500 de microbuze au fost cump\ra-
te prin licita]ie de c\tre minister
iar 179 au fost achizi]ionate de ins-
pectoratele [colare jude]ene, cu
fonduri alocate de MEdC. (O.R.)
Aproape 4.000
de rom=ni, doctori
`n [tiin]\ `n SUA
~n 2003 existau `n Statele Unite ale
Americii 3.900 de doctori `n [tiin]\
n\scu]i `n Rom=nia, dintre care 58,8%
[i-au ob]inut doctoratul `n afara SUA.
Rom=nia se afl\ astfel pe locul 13 `n
lume ca ]ar\ furnizoare de doctori `n
[tiin]\ pentru SUA, dup\ China, In-
dia, Marea Britanie, fosta Uniune So-
vietic\, Canada, Taiwan, Germania,
Coreea de Sud, Iran, Japonia, Egipt [i
Polonia, conform Asocia]iei „Ad Astra“
care citeaz\ „Science and Engineering
Indicators, 2006“. Asocia]ia „Ad Astra“
a trimis din nou o cerere Ministerului
Educa]iei [i Cercet\ri (MEdC) pentru
publicarea listelor profesorilor univer-
sitari, conferen]iarilor universitari [i
doctorilor `n [tiin]e c\rora li s-au acor-
dat aceste titluri `n ultimii ani, argu-
ment=nd legalitatea cererii. Anterior,
MEdC a refuzat publicarea acestor in-
forma]ii sub pretextul protec]iei da-
telor de interes personal, dup\ cum a
ar\tat Asocia]a „Ad Astra“. Asocia]ia
„Ad Astra“ are ca scop sprijinirea [i
promovarea cercet\rii [tiin]ifice [i fa-
cilitarea comunic\rii `ntre cercet\torii
români din `ntreaga lume. Printre
obiectivele asocia]iei se afl\ promova-
rea [tiin]ei moderne f\cute fie `n Ro-
mânia, fie `n str\in\tate de c\tre cer-
cet\tori de origine român\, sprijinirea
comunic\rii [i colabor\rii dintre cerce-
t\torii români din str\in\tate [i cei
din ]ar\, sprijinirea cercet\rii `n Româ-
nia [i a reformei din educa]ie [i cer-
cetare, sprijinirea integr\rii cercet\rii
române[ti `n sistemul european de cer-
cetare [i `n cercetarea mondial\. (O.R.)

p\dure situat\ la mai pu]in de
50 de metri distan]\ de pepinie-
r\. Pentru stingerea incendiului
au intervenit dou\ autospeciale
de la Deta[amentul de pompieri
din Tru[e[ti, precum [i aproxi-
mativ 70 de s\teni, `n frunte cu
primarul localit\]ii. „Pentru noi
este un incendiu neobi[nuit, pen-
tru c\ este pentru prima dat\
când ne confrunt\m cu o aseme-
nea situa]ie. Cred c\ se poate
vorbi de inten]ie `n aprinderea
focului“ - a declarat [eful Inspec-
toratului Jude]ean pentru Situa-
]ii de Urgen]\, colonelul Radu
Anton. Directorul Direc]iei Sil-
vice, Mihai Axinte, sus]ine c\
puie]ii au fost planta]i `n urm\
cu [ase ani, pe un teren acciden-
tat. El sper\ ca o parte dintre
pomi s\ fie recupera]i, `n urma
cur\]\rii acestora. Autorul in-
cendiului va fi sanc]ionat cu
amend\ de Inspectoratul Jude-
]ean pentru Situa]ii de Urgen]\,
se va alege cu dosar penal pen-
tru distrugere, dar va trebui s\
pl\teasc\ [i pagubele produse
Direc]iei Silvice. (B.C.)
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
„ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

Propuneri noi de
organizare a Spitalului
de Pneumoftiziologie
Dup\ revolta spontan\
de vineri, c=nd angaja]ii
spitalului au protestat `m-
potriva Ordinului 64 al mi-
nistrului S\n\t\]ii privind
restructurarea unit\]ilor
sanitare cu paturi, care le
mic[ora considerabil veni-
turile lunare, conflictul a
fost aplanat ieri prin pro-
puneri noi de organizare a
unit\]ii. Nemul]umirile ca-
drelor medicale erau axate
pe sc\derile drastice ale sa-
lariului, prin trecerea a
trei sec]ii ale spitalului de
la regim clinic (universitar)
la regim neclinic. ~n acest
fel, venitul lunar era dimi-
nuat dramatic prin t\ierea
indemniza]iei clinice. Dup\
dezbateri de aproape dou\
ore, `ntre medici, membri
ai sindicatului Sanitas,
M=ine,
ultima zi
pentru
`ncheierea
mediilor
M=ine este ultima zi
pentru `ncheierea medi-
ilor, conform recoman-
d\rilor f\cute de Inspec-
toratul {colar Jude]ean
Ia[i (ISJ), Camelia Ga-
vril\, [efa ISJ ad\ug=nd
c\ joi ar trebui s\ aib\
loc [edin]ele profesorilor
de la sf=r[itul acestui se-
mestru.
Aproximativ trei mili-
oane de elevi din `ntrea-
ga ]ar\ vor intra `n va-
can]\, `ncepând cu data
de 2 februarie.
Vacan]a va ]ine de
vineri, 2 februarie, când
va fi ultima zi de [coal\,
pân\ pe 11 februarie.
Cursurile vor fi reluate,
dup\ vacan]a dintre cele
dou\ semestre, la 12 feb-
ruarie 2007.
Pân\ pe 15 iunie
2007, când va fi `ncheiat
anul [colar, elevii vor
mai avea vacan]a de Pa[-
te, `n intervalul 7-15 a-
prilie 2007. Vacan]a de
var\ va `ncepe la 16 iu-
nie [i se va termina pe 31
august 2007. Pentru cla-
sele a VIII-a, ultima zi de
[coal\ este 8 iunie 2007,
iar durata cursurilor este
de 34 de s\pt\mâni, adi-
c\ 169 de zile. (O.R.)
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a PERSONAL CALIFICAT
PENTRU UTILIZAREA ACCE-
LERATORULUI DE PARTI-
CULE: Firma Verian, aflat\ `n
contract cu Spitalul Clinic „Sf.
Spiridon“ din Ia[i `n ceea ce
prive[te utilizarea acceleratoru-
lui de particule a organizat deja
cursuri de formare a personalu-
lui care va lucra cu acest
aparat. De asemenea, a fost ve-
rificat\ [i eficien]a zidului de
beton, pe care conducerea spi-
talului a trebuit s\-l constru-
iasc\ astfel `nc=t s\ nu permit\
trecerea radia]iilor `n timpul
utiliz\rii. „La trainingul de pre-
g\tire au participat doi fizicieni
ai spitalului, doi medici [i dou\
asistente medicale. Peretele de
beton este bine construit, iar
conducerea spitalului [i di-
rectorul ASP s-a ajuns la
un consens `n ceea ce pri-
ve[te viitorul unit\]ii [i
salariile angaja]ilor. „Con-
ducerea spitalului va tre-
bui s\ trimit\ o nou\ for-
mul\ de organizare, care
s\ respecte legea [i s\
transforme cele trei sec]ii
neclinice `n sec]ii clinice,
prin numirea unui [ef de
sec]ie cadru universitar. La
r=ndul meu, voi trimite no-
ua structur\ Ministerului
S\n\t\]ii [i sper ca totul s\
se rezolve“, a declarat di-
rectorul ASP Ia[i, dr. Mih-
nea Hurmuzache.
De prevederile Ordinu-
lui 64 sunt afectate `n pre-
zent 300 de cadre medicale
[i asisten]i din Spitalul de
Pneumoftiziologie. (O.B.)
Ia[ul ap\r\ Uniunea European\
de criminalitatea organizat\
a „Ia[ul a devenit cel mai mare ora[ de grani]\ al Uniunii Europene [i vrem
s\ devin\ [i un centru al luptei împotriva criminalit\]ii organizate, care afecteaz\
spa]iul economic european“, a declarat [eful Departamentului pentru
Lupta Antifraud\ (DLAF) de la Cancelaria primului-ministru, Tudor Chiuariu a
Reprezentan]i ai Euro-
pol, Oficiului European
de Lupt\ Antifraud\
(OLAF) [i Serviciului
Secret American s-au re-
unit, ieri, la Ia[i, pentru a
discuta despre protec]ia
monedei euro.
Timp de trei zile, la Ia[i
se desf\[oar\ cea mai im-
portant\ manifestare in-
terna]ional\ g\zduit\
vreodat\ de capitala Mol-
dovei în domeniul comba-
terii criminalit\]ii finan-
ciare [i falsific\rii banilor.
Seminarul „Protec]ia
monedei euro“ are scopul
de a marca includerea au-
torit\]ilor române în sis-
temul creat de Uniunea
European\ pentru prote-
jarea monedei euro îm-
potriva falsific\rii.
„Este foarte important
c\ am dat un semnal îm-
potriva falsific\rii euro
imediat dup\ integrarea
în Uniunea European\.
Ia[ul a devenit cel mai
mare ora[ de grani]\ al
Uniunii [i vrem s\ devin\
[i un centru al luptei îm-
potriva criminalit\]ii or-
ganizate, care afecteaz\
spa]iul economic euro-
pean“, a declarat [eful
acum nu mai avem nevoie dec=t
de acordul CNCAN pentru pu-
nerea `n func]iune a aparatu-
lui“, a declarat dr. Diana Cim-
poe[u, purt\torul de cuv=nt al
spitalului. (O.B.)
a CONCURS DE SCRISORI
DESPRE SCHIMB|RILE ME-
DIULUI {I ALE CLIMEI: Po[ta
Jude]ean\ a ini]iat un concurs
epistolar pentru elevi `n vede-
rea promov\rii serviciilor po[ta-
le. Concursul se desf\[oar\ `n
colaborare cu Inspectoratul {co-
lar Jude]ean Ia[i (ISJ) care re-
alizeaz\ [i jurizarea concursu-
lui. La concurs au participat, la
faza jude]ean\, peste 40 de
elevi. Tema concursului este
„Imagineaz\-]i c\ e[ti un ani-
mal s\lbatic al c\rui habitat es-
ACTUALITATE
Primarii ie[eni sunt preg\ti]i pentru
„v=n\toarea“ fondurilor europene
a „Fa]\ de anii preceden]i, `ncep=nd cu 1 ianuarie 2007, orice beneficiar al
unui proiect finan]at cu fonduri europene va trebui s\ pl\teasc\ TVA, calculat
la valoarea total\ a proiectului“, a precizat [eful CJ Ia[i, Lucian Flai[er a
Pre[edintele Consiliului
Jude]ean (CJ) Ia[i, Lucian
Flai[er, a declarat c\ majori-
tatea comunelor din jude]
[i-au preg\tit proiecte `n
vederea ob]inerii de finan]\ri
prin fonduri europene. „Noi
am f\cut `n mod constant
presiuni asupra primarilor,
pentru a-i determina s\-[i
`ntocmeasc\ proiecte de rea-
bilitare a infrastructurii ru-
rale, de sprijinire a economiei
locale, proiecte de mediu sau
de alt\ natur\. La ora ac-
tual\, cam 90% dintre lo-
calit\]i au cu ce intra `n cursa
pentru ob]inerea finan]\ri-
lor“, a spus Lucian Flai[er.
Pentru a-i ]ine „`n priz\“
pe edilii comunelor ie[ene,
pre[edintele CJ a convocat,
Departamentului pentru
Lupta Antifraud\ (DLAF)
de la Cancelaria primului-
ministru, Tudor Chiuariu.
La seminar particip\
exper]i de cel mai înalt ni-
vel, care lucreaz\ atât în
cadrul guvernelor statelor
membre UE, cât [i în or-
ganiza]ii interna]ionale
precum Europol [i OLAF.
Sunt prezen]i, la Ia[i, 80
de reprezentan]i ai ser-
viciilor bancare [i de
poli]ie, specializa]i în com-
baterea crimei organizate,
precum [i delega]i ai ser-
viciilor antifraud\ din
statele membre ale UE.
Potrivit agendei de lucru,
în cele trei zile ale mani-
fest\rii, responsabili de la
EUROPOL, Serviciul
Secret al SUA (US Secret
Service), Banca Central
European\, Oficiul Euro-
pean de Lupt\ Antifraud\
(OLAF), Poli]ia Federal\
German\, Oficiul Central
Italian pentru Combate-
rea Falsific\rii de Mone-
d\, Agen]ia Spaniol\ pen-
tru Investiga]ii Bancare le
vor împ\rt\[i colegilor lor
români din experien]a [i
metodele lor de lucru.
(B.C.)
te amenin]at de schimbarea cli-
mei [i a mediului. Scrie o scri-
soare locuitorilor planetei pen-
tru a explica ce s\ fac\ pentru a
te ajuta s\ supravie]uie[ti“. Pri-
mul loc la faza jude]ean\ a fost
c=[tigat de „o veveri]\“ din Cio-
hor\ni, care s-a adresat „Dragi-
lor locuitori ai Planetei Albas-
tre“. Veveri]a este eleva Alexa
Ema S=nziana de 14 ani, foarte
documentat\. Ea [tie c\ prima
`mp\durire `n Rom=nia a avut
loc `n anul 1497. Premiul al
II-lea a fost ob]inut de Voicu
{tefana, clasa a V-a, {coala
„Alexandru Vlahu]\“ din Ia[i,
care s-a transformat `n „Leu,
regele animalelor“ din Sahara.
Leul s-a pl=ns de degradarea
mediului, de „ploaia care doa-
re“. Pe locul III s-a situat Co-
ieri, o `nt=lnire cu primarii, `n
care le-a prezentat ultimele
nout\]i legate de finan]\rile
puse la dispozi]ia Rom=niei
prin fondurile de preaderare.
„Fa]\ de anii preceden]i,
`ncep=nd cu 1 ianuarie 2007,
orice beneficiar al unui pro-
iect finan]at cu fonduri eu-
ropene va trebui s\ pl\teasc\
TVA, calculat la valoarea to-
tal\ a proiectului“, a precizat
Lucian Flai[er.
Potrivit mass-mediei cen-
trale, aceast\ m\sur\, care ar
diminua sim]itor elanul au-
torit\]ilor locale de a accesa
proiecte cu finan]are euro-
pean\, ar urma s\ fie „repa-
rat\“ printr-o hot\r=re de Gu-
vern, care prevede rambur-
sarea TVA-ului `n cazul de-
„Ia[ul a devenit cel mai mare ora[ de grani]\ al
Uniunii [i vrem s\ devin\ [i un centru al luptei îm-
potriva criminalit\]ii organizate, care afecteaz\
spa]iul economic european“, a declarat [eful
Departamentului pentru Lupta Antifraud\ (DLAF)
de la Cancelaria primului-ministru, Tudor Chiuariu
drin Timu, clasa a IX-a Liceul
„Vasile Alecsandri“, care s-a
aflat `n pielea unei Cobre re-
gale ce a scris pentru „Drag\
Homo Sapiens“. Concursul va
continua cu ultima etap\, cea
regional\, la care va participa
doar „veveri]a de la Cihor\ni“.
(Oana R.)
a PESTE 6.000 DE FAMI-
LII CU DATORII AU FOST DE-
BRAN{ATE: Peste 6.000 de fa-
milii din Ia[i nu au ap\ cald\ [i
c\ldur\ `n apartamente dup\
ce au fost debran[ate de la siste-
mul centralizat. Potrivit repre-
zentan]ilor Uzinei de Furnizare
a Energiei Termice (UFET) [i
CET, ie[enii au fost debran[a]i
din cauza datoriilor mai vechi
de 18 luni. Acestora li se vor
Mar]i, 30 ianuarie 2007
rul\rii de proiecte europene.
Primarii comunelor ie[ene au
fost sf\tui]i de [efii CJ s\-[i
pun\ la punct capitolul „in-
vesti]ii“, din bugetul pe acest
an, s\-[i preg\teasc\ din
timp documenta]ia, studiile
de fezabilitate ale proiectelor
[i s\-[i rezolve eventualele
probleme de proprietate asu-
pra terenurilor pe care ur-
meaz\ s\ fie amplasate in-
vesti]iile. „Multe cheltuieli
legate de fondurile structura-
le nu sunt decontate de Uni-
unea European\. De aceea,
trebuie s\ ave]i identificate
deja sursele de finan]are,
pentru a putea suporta chel-
tuielile proprii“, le-a spus
Lucian Flai[er primarilor din
jude]. (B.C.)
al\tura alte câteva mii de fa-
milii care nu [i-au achitat plata
la `ntre]inere de un an. Dato-
riile cet\]enilor municipiului
c\tre furnizorii de ap\ cald\ [i
c\ldur\ sunt `n valoare de
81.300.000 de lei. „Au fost
debran[ate aproximativ 300 de
sc\ri de bloc din cele 3.300 exis-
tente, iar alte 880 risc\ s\ se
confrunte cu aceea[i situa]ie din
cauza debitelor prea mari.
Debran[\rile vor continua zil-
nic pân\ când datornicii vor
`n]elege c\ trebuie s\-[i
pl\teasc\ debitele“, a declarat
Ovidiu Mih\iuc, purt\tor de cu-
vânt SC CET Ia[i. Potrivit aces-
tuia, de la demararea ac]iunii
de debran[\rilor [i pân\ acum
au fost rebran[ate doar la 14
sc\ri de bloc. (M.F.)
11
PE SCURT
3.500 de ie[eni
se bat pentru cinci
apartamente ANL
Aproape 3.500 de ie[eni au de-
pus p=n\ `n prezent dosare pen-
tru a beneficia de apartamente
prin Agen]ia Na]ional\ a
Locuin]elor, iar reprezentan]ii
municipalit\]ii ie[ene `nc\ mai
a[teapt\ [i ast\zi [i m=ine
dosare, deoarece termenul limit\
de depunere este 31 ianuarie.
To]i ace[tia se bat `ns\ pentru
doar 5 apartamente pe care le
are municipalitatea libere `n
acest moment. „Deocamdat\ nu
am primit nici o notificare `n
privin]a construirii sau nu a al-
tor apartamente ANL anul
acesta la Ia[i. Nu avem in-
forma]ii `n acest sens“, a de-
clarat directorul Direc]iei de
Administrare a Patrimoniului
Public [i Privat din cadrul
Prim\riei Ia[i, Leti]ia Palaga.
Cele cinci apartamente au de-
venit libere dup\ ce cei care le
ob]inuser\ au renun]at de bun\
voie, fie pentru c\ s-au mutat
din localitate, fie pentru c\ au
fost descoperite unele nereguli [i
au fost evacua]i, cum este cazul
unei persoane care a de]inut o
alt\ locuin]\ pe care a
`nstr\inat-o `nainte de a primi
locuin]a ANL. Potrivit [efei
DAPPP, dosarele care nu sunt
complete vor fi admise, cu
condi]ia s\ fie adus `n scurt
timp [i restul de acte. (S.D.)
Condi]ii mai drastice
pentru ob]inerea de
spa]ii de la Prim\rie
Municipalitatea a decis s\
`n\speasc\ condi]iile de ob]inere
a unui spa]iu comercial aflat `n
administrarea municipalit\]ii.
Mai exact, au fost instituite une-
le garan]ii pe care participan]ii
trebuie s\ le pl\teasc\ `n mo-
mentul `n care se `nscriu la
licita]ie, garan]ii care difer\ de
la zon\ la zon\. Astfel, pentru
zona central\ garan]ia va fi de
10 mii de lei noi, pentru o zon\
mai pu]in bun\, garan]ia e de 3
mii lei, iar pentru a ob]ine un
subsol sau un demisol, garan]ia
de participare e de 2,5 mii lei
noi. „~n cazul `n care un agent
economic a c=[tigat licita]ia [i
nu `ncheie contractul, atunci,
garan]ia va reveni Prim\riei.
Dac\ a c=[tigat licita]ia [i
`ncheie contractul, fie las\
garan]ia drept chirie `n avans,
fie `i este returnat\ la cererea
acestuia. Cei care nu c=[tig\
licita]ia, `[i primesc banii
`napoi“, a declarat viceprimarul
Constantin Ad\sc\li]ei. (S.D.)
~nc\ dou\
centre de cartier
Dup\ ce au fost construite patru
centre de cartier `n Ia[i, [efii
municipalit\]ii inten]ioneaz\ s\
`nfiin]eze alte dou\ asemenea
centre. Primul va fi `nfiin]at `n
Poitiers, unde a func]ionat p=n\
`n Prezent Centrul de Mediere [i
Securitate Comunitar\ [i va de-
servi zonele Frumoasa, CUG 2,
Poitiers [i Bucium. Al doilea
centru va fi `nfiin]at `n Copou.
„Trebuie s\ discut\m cu
reprezentan]ii Universit\]ii
Cuza, pentru a fi amplasat `n
campusul studen]esc. Vrem s\
fim mai aproape de studen]i, s\
putem primi ini]iative sau
mesaje mai u[or din partea lor“,
a declarat viceprimarul
Constantin Ad\sc\li]ei. Pentru
centrul din Poitiers, este nevoie
de acordul consilierilor locali `n
urm\toarea [edin]\ de consiliu,
pentru ca apoi s\ se treac\ la
amenajarea spa]iului. Cel mai
probabil, acesta va fi dat `n
folosin]\ `n prima jum\tate a
anului. {i la aceste dou\ centre
pe care vrea s\ le fac\ munici-
palitatea, vor putea fi pl\tite
impozitele [i taxele [i vor putea
fi ob]inute autoriza]ii. (S.D.)
12 Mar]i, 30 ianuarie 2007
PE SCURT
Pavel s-a calificat
`n grupele turneului
din Florida
Tenismanul rom=n Andrei
Pavel s-a calificat `n grupele
turneului de la Delray Beach
(Florida), cu premii totale de
416.000 dolari, dup\ ce a profi-
tat de abandonul s=rbului Ilia
Bozoljac, la scorul de 6-3, 1-0
(dup\ 38 minute), `n turul prin-
cipal de calificare. Pavel face
parte din Grupa a II-a, al\turi
de germanul Florian Mayer (N.
5) [i rusul Igor Kuni]`n. Primul
meci al grupei se va juca `ntre
Florian Mayer [i Kuni]`n, apoi
va avea loc partida Florian Ma-
yer - Pavel, pentru ca ultimul
meci s\ aib\ loc `ntre Kuni]`n [i
Pavel. La dublu, Pavel face pe-
reche cu polonezul Lukasz Ku-
bot (favori]ii nr. 3), adversarii
din primul meci fiind Konstan-
tinos Economidis (Grecia)/Tei-
muraz Gaba[vili (Rusia).
Doar locul 13
pentru echipa
lui Pepe Todera[c
Etapa a 19-a din prima lig\
francez\ de rugby (Top 14) a
adus mai multe victorii pentru
juc\torii rom=ni care evolueaz\
`n „Hexagon“, dar [i rezultate
mai pu]in pl\cute. Petre Mitu
este singurul care a marcat 3
puncte `n meciul Montauban –
Albi 15-19, al\turi de el juc=nd,
dup\ pauz\, [i Bogdan B\lan.
Alex Manta a `nvins la cea mai
mare diferen]\ de scor `n jocul
Castres – Narbonne 62-14, `n
timp ce Sorin Socol a c=[tigat la
cea mai mic\ diferen]\ de scor
la meciul Agen – Montferrand
22-18. Ovidiu Toni]a [i Marius
Tincu s-au impus cu Perpignan
`n fa]a lui Bourgoin (16-9), iar
partida Biarritz – Brive a adus
fa]\ `n fata doi colegi de echip\
na]ional\, Petru Balan [i
ie[eanul Petri[or „Pepe“
Todera[c. A c=[tigat B\lan, cu
15-6. Conduce `n clasament
Stade Francais, cu 65 puncte,
`n timp de Brive este pe locul
13 [i lupt\ din r\sputeri pentru
evitarea retrograd\rii. ~n etapa
viitoare, pe teren propriu, Brive
va `nt=lni puternica echip\ de
pe locul 3, Perpignan.
Todera[c s-a transferat, `n
2004, la US Oyonnax, `n
Fran]a, `n liga a doua - Pro D 2,
iar `n 2005 a semnat pe doi ani
cu Brive Correze, din prima
lig\ francez\ de rugby. (D.T.)
O nou\ tragedie `n
familia Cioncan
Tat\l Mariei Cioncan a decedat,
s=mb\t\, `ntr-un spital din
Cluj-Napoca, la o s\pt\m=n\
dup\ ce fiica lui, care nu `m-
plinise `nc\ 30 de ani, a murit
`ntr-un accident rutier produs
`n Bulgaria. Vasile Cioncan
suferea de cancer pancreatic [i
fusese internat la Cluj-Napoca
chiar `n ziua `n care fiica sa era
`ngropat\, cu onoruri militare,
`n curtea bisericii din comuna
natal\ Maieru, jude]ul Bistri]a-
N\s\ud, motiv pentru care nu a
putut s\ asiste la `nmorm=n-
tare. Familia regretatei atlete
este `n stare de [oc [i se preg\-
te[te din nou de `nmorm=ntare.
Tat\l Mariei Cioncan a lucrat
aproape toat\ via]a `ntr-o
carier\ de piatr\ [i era pen-
sionar. Familia Cioncan avea
patru copii, `ns\ Maria, cea mai
mare dintre ei, a p\r\sit brusc
aceast\ lume, `n urma unui
grav accident rutier produs `n
21 ianuarie, la 20 de kilometri
de ora[ul bulgar Plevna. Maria
Ciocan se `ntorcea dintr-un can-
tonament din Grecia [i se
preg\tea pentru Jocurile Olim-
pice de la Beijing din 2008. a
Spectacol pe ghea]\ la Var[ovia
Duminic\ seara, la Tor-
war Arena, din Var[ovia, `n
prezen]a a 7.000 de specta-
tori, Campionatele Europe-
ne de patinaj artistic s-au
`ncheiat cu tradi]ionala Ga-
l\ a laurea]ilor. ~n lipsa ar-
bitrilor, sportivii au evoluat
mult mai relaxa]i, exlclusiv
pentru a oferi un spectacol
de calitate suporterilor din
tribun\ [i telespectatorilor.
S-au perindat pe ghea]\
primii cinci clasa]i de la
fiecare prob\. A fost o ade-
v\rat\ demonstra]ie de teh-
nic\, gra]ie, for]\, `n armo-
Scandalurile continu\ la federa]ia de box
a La o zi dup\ alegeri, fostul vicepre[edinte Viorel Zamfir a anun]at c\ va ataca `n instan]\ Adunarea General\
`n urma c\reia Rudel Obreja a fost ales pre[edinte al forului pugilistic a ~n cadrul [edin]ei, arbitrul ie[ean Vasile
C=tea a fost desemnat de c\tre aproape to]i cei prezen]i `n sal\ vicepre[edinte al Federa]iei Rom=ne de Box a
Rudel Obreja a fost ales,
duminic\, `n func]ia de pre-
[edinte al Federa]iei Rom=-
ne de Box (FRB), `n urma
Adun\rii Generale extraor-
dinare a acestui for, desf\-
[urat\ la sediul ANS.
Obreja a primit 108 vo-
turi, din cele 110 validate
(116 participan]i la vot),
cel\lalt candidat - Nicolae
Ghi]\ primind doar dou\
sufragii. Pentru func]ia de
pre[edinte `[i depuseser\
candidaturile cinci per-
soane, dar Ion Pop, Fran-
cisc Va[tag [i Viorel Zamfir
nu s-au prezentat la Adu-
narea General\.
Dup\ alegerile din no-
iembrie 2004, c=nd Rudel
Obreja a devenit pre[edin-
tele FR de Box, un grup de
contestatari, `n frunte cu
fostul vicepre[edinte Viorel
Zamfir, a sus]inut c\ Obre-
ja nu avea de fapt dreptul
s\ candideze. Contesta]ia
se baza pe o prevedere din
statut potrivit c\reia orice
membru al Biroului Fede-
ral care a demisionat nu
mai are niciodat\ dreptul
s\ candideze.
Rudel Obreja, al\turi de
Francisc Va[tag, Adrian
Fetec\u [i Bogdan Stoices-
cu au demisionat `n 2002,
`n urma unui conflict cu
pre[edintele din acea pe-
rioad\, Iosif Arma[, dar, cu
toate acestea, au candidat
To]i juc\torii de la Poli sunt asigura]i medical
~ncep=nd din sezonul
2008-2009, UEFA va im-
pune noi criterii de acor-
dare a licen]elor clubu-
rilor de prim\ lig\, actu-
alul Manual de Licen]ie-
re fiind revizuit.
Cele mai importante
nout\]i sunt legate de cri-
teriul sportiv, introduc=n-
du-se obligativitatea ca
juc\torii primei echipe s\
aib\ `ncheiate asigur\ri
medicale individuale, dar
[i controlul medical [i exa-
menul cardiologic.
Pre[edintele clubului
Politehnica Ia[i, Sorin
Boca, a declarat c\ juc\-
torii din Copou sunt asi-
gura]i de mai mult timp,
astfel c\ nu sunt pro-
bleme `n acest sens. „Cei
de la prima echip\ au `n-
cheiate asigur\ri. Era
necesar acest capitol `n
Manualul de Licen]iere,
pentru c\ tot mai mul]i
juc\tori sufer\ acciden-
SPORT
nie cu muzica bine aleas\ [i
costumele competitorilor.
Patinatorii au prezentat
recitaluri pigmentate cu e-
lemente interzise `n timpul
concursurilor [i care se v\d
doar la demonstra]ii sau
spectacole sus]inute de pro-
fesioni[ti.
Edi]ia a 27-a a Campio-
natelor Europene de la Var-
[ovia a fost prima competi-
]ie important\ dup\ Jocuri-
le Olimpice de la Torino, 2006,
c=nd s-au retras numero[i
patinatori de valoare. Gala
s-a `ncheiat cu apari]ia
`n 2004, ob]in=nd func]ii `n
federa]ie.
~n martie 2006, Aduna-
rea General\ a eliminat din
statut acel paragraf, dar, cu
toate acestea, contestatarii
au ob]inut o hot\r=re jude-
c\toreasc\ definitiv\, prin
care alegerile din 2004 au
fost anulate.
Din cauza acestei situa-
]ii, Agen]ia Na]ional\ pen-
tru Sport nu va acorda un
buget pe 2007 Federa]iei
Rom=ne de Box.
Tot duminic\, ie[eanul
Vasile C=tea (foto) a fost
ales `n func]ia de vicepre[e-
dinte al FR Box, acesta
ob]in=nd 110 voturi de la
cele 112 persoane cu drept
de vot aflate `n sal\.
„Sunt bucuros, `n primul
r=nd, c\ Rudel a c=[tigat un
nou mandat `n fruntea Fe-
dera]iei [i, bine`n]eles, pen-
tru c\ am reu[it s\ c=[tig
alegerile pentru func]ia de
vicepre[edinte. M\ bucur
c\ membrii Adun\rii Gene-
rale au apreciat munca mea
de at=]ia ani `n lumea bo-
xului [i acum m-au investit
cu aceast\ func]ie care m\
onoreaz\ [i m\ oblig\. Sunt
convins c\ `mpreun\ cu
pre[edintele Rudel Obreja
putem schimba mentali-
tatea din boxul rom=nesc [i
putem s\ ne apropiem tot
mai mult de ceea ce se
`nt=mpl\ la nivel european
t\ri mai mult sau mai
pu]in grave pe terenul de
joc. Din acest punct de
vedere st\m bine, pro-
blema noastr\ r\m=ne
finan]area, dar sper\m
ca `n acest an s\ nu mai
avem parte de emo]ii `n
privin]a banilor, o dat\
cu verdictul dat de c\tre
Tribunal `n favoarea noas-
tr\ `n ceea ce prive[te fi-
nan]area de la buget cu
suma de aproximativ un
milion de dolari“, a pre-
cizat [eful executivului
lui Poli Ia[i.
La criteriul de per-
sonal din Manualul de
Licen]iere a fost introdu-
s\ obligativitatea de]i-
nerii Licen]ei „PRO“ pen-
tru antrenorul principal
al primei echipe [i a Li- cen]\ UEFA «A», dar da-
cen]ei UEFA „A“ pentru c\ nu are, o poate ob]ine
antrenorul secund. „Io- p=n\ intr\ `n vigoare no-
nu] Popa de]ine Licen]a ul criteriu, deci nu ne fa-
«PRO», nu [tiu antreno- cem probleme“, a punctat
rul secund dac\ are Li- Sorin Boca. (Narcis P.)
medalia]ilor cu aur, sin-
gurii are au avut permisi-
unea, din partea organiza-
torilor, s\ sus]in\ c=te un
bis: italianca Carolina Kost-
ner, francezul Brian Jou-
bert, Aliona Savcenko [i
Robin Szolkovi reprezen-
t=nd Germania la proba de
perechi [i francezii Isabelle
Delobel [i Olivier Schoen-
felder `n proba de dans.
Cei mai buni patinatori
ai Europei [i-au dat `nt=l- Carolina Kostner a impresionat publicul [i `n
nire `n luna martie, la To-
kyo, unde se vor desf\[ura Gala Laurea]ilor, dup\ ce `n concurs i-a
Campionatele Mondiale. a convins pe arbitri c\ merit\ titlul de campioan\
[i mondial“, a declarat
C=tea.
Zamfir va ataca
alegerile `n instan]\
Dup\ aflarea rezultate-
lor alegerilor, fostul vice-
pre[edinte Viorel Zamfir,
care a refuzat s\ mai par-
ticipe la Adunarea Genera-
l\, a declarat: „Rudel
Obreja s-a ales singur, noi
nu am fost prezen]i, pentru
c\ Adunarea General\ nu
este legal\. Nici secretarul
general al federa]iei, Nico-
lae But, nu a fost prezent,
din acela[i motiv. Ce s\ mai
spun c\ singurul a[a-zis
contracandidat al lui Obre-
ja a fost Nicolae Ghi]\, care
am auzit c\ a [i primit 2 vo-
turi, principalul punct din
campania acestuia fiind
aceea c\ are conturile `m-
p\ratului Germaniei [i va
`mbog\]i boxul rom=nesc“,
a declarat Viorel Zamfir,
care a ad\ugat: „Vom con-
testa `n justi]ie evident
aceast\ [edin]\, complet
ilegal\“.
~ntr-un comunicat dat cu
trei zile `n urm\, ANS a-
nun]ase, pe l=ng\ anularea
Adun\rii Generale extraor-
dinare, [i faptul c\ nu va
bugeta Federa]ia Rom=n\
de Box `n 2007 (an cu cam-
pionate mondiale, la Mos- asupra legalit\]ii folosirii bugetul ANS `n anii 2005 [i
cova), [i a dispus un control fondurilor repartizate din 2006. a
Mourinho vrea s\ continue
la Chelsea
Antrenorul lui Chelsea, tesc unele articole care suge-
portughezul Jose Mourinho, reaz\ c\ noi nu ne-am afla de
a declarat duminic\, la BBC, aceea[i parte a baricadei...
c\ inten]ioneaz\ s\-[i duc\ mai este complet fals. Cu to]ii
departe contractul cu dubla vrem s\ c=[tig\m“.
campioan\ a Angliei, `n ciu- De mai multe luni, moti-
da a ceea ce scrie presa despre vele diferendelor dintre Mou-
dezacordul dintre el [i propri- rinho [i conduc\torii clubului
etarul clubului, miliardarul s-au `nmul]it. Mai ales `n pri-
rus Roman Abramovich. vin]a recrut\rii cu bani mul]i
„Nu am nevoie s\ fiu a lui Andrei {evcenko [i a ger-
`ncrez\tor (`n privin]a men]i- manului Michael Ballack, am-
nerii sale la echip\ - n.r.). bii nefiind dec=t umbra juc\-
Sunt antrenor ast\zi [i p=n\ torilor care au fost p=n\ acum
[i care nu au fost alegerea
la sf=r[itul sezonului [i cred
c\ voi fi p=n\ `n 2010“, a de- antrenorului portughez.
clarat portughezul `naintea ~n contractul pe care `l are
meciului cu Nottingham Fo- p=n\ `n 2010 cu Chelsea,
rest din 16-imile Cupei An- Mourinho este antrenorul cel
gliei (3-0). mai bine pl\tit din Anglia, cu
~n privin]a tensiunilor cu un salariu anual estimat la
Abramovich evocate de mass- 7,5 milioane de euro. El nu a
media, Mourinho a r\spuns: f\cut niciodat\ un mister din
„Singurul lucru de care v\ faptul c\ [i-ar dori s\ antre-
pot asigura sut\ la sut\ este neze `ntr-o zi `n Italia, ex-
c\ toat\ lumea de la club vrea prim=ndu-[i chiar interesul
s\ c=[tige. {i atunci c=nd ci- pentru Inter Milano. a

Extractele din ananas
vindec\ sinuzita [i arsurile
de prof. univ. dr. Ostin
C. MUNGIU
~n urm\ cu 3-4 decenii,
cercet\torii au descoperit `n
fructul de ananas un fer-
ment numit bromelin\, care
s-a dovedit a avea calit\]i
antiinflamatorii [i de sc\-
dere a apei din ]esuturi. A-
ceste propriet\]i au deter-
minat mai multe labora-
Triaj epidemiologic zilnic `n toate unit\]ile de `nv\]\m=nt
Potrivit unui comunicat de
pres\ al Ministerului S\-
n\t\]ii (MS), autorit\]ile de
s\n\tate public\ din toate
jude]ele ]\rii vor trebui s\ ia
m\suri `n vederea limit\rii
num\rului de `mboln\viri, `n
contextul cre[terii inciden]ei
gripei [i infec]iilor respira-
torii acute la nivel na]ional:
- `n colaborare cu inspec-
toratele [colare jude]ene,
vor asigura efectuarea tria-
jului epidemiologic zilnic în
unit\]ile de înv\]\mânt
([coli, gr\dini]e), cu infor-
marea p\rin]ilor privind im-
portan]a izol\rii la domi-
ciliu a copiilor bolnavi [i ne-
primirea în aceste unit\]i a
toare s\ elaboreze preparate
sub form\ de suplimente al-
imentare pentru terapia ce-
lulitei. Din p\cate, evalu\-
rile ulterioare nu au confir-
mat eficacitatea acestor pre-
parate. Iat\ `ns\ c\ recent,
studii serioase efectuate `n
Germania [i publicate `n
2005 au ar\tat eficacitatea
preparatelor cu bromelin\
la copiii bolnavi de sinuzit\
acut\, unde este redus\
semnificativ durata bolii.
copiilor care prezint\ mani-
fest\ri clinice de boal\ (fe-
br\, tuse, str\nut);
- intensificarea activit\]i-
lor de informare a popula]iei
privind m\surile de pre-
venire a îmboln\virilor prin
infec]ii respiratorii acute;
- urgentarea finaliz\rii
campaniei de vaccinare a
popula]iei, având ca [i grupe
de risc recomandate pentru
vaccinare copii cu vârste în-
tre 6 luni-15 ani;
- urm\rirea zilnic\ a ca-
zurilor de grip\ [i infec]ii res-
piratorii acute internate în
sec]iile de profil ( boli infec-
]ioase, pediatrie, boli interne,
pneumologie) [i semnalarea
POR}IA DE S|N|TATE
Un alt studiu tinde s\ ara-
te c\ diver[i fermen]i din
ananas (nu to]i identifica]i)
accelereaz\ vindecarea r\-
nilor [i arsurilor. Extractele
de ananas care au fost plasa-
te pe suprafe]ele de piele
ars\ au permis un interval
de aproximativ 4 ore, timp `n
care suprafa]a poate fi cu-
r\]at\, cu pre]ul unor dureri
cu mult mai mici dec=t `n
tratamentul clasic. ~n sf=r[it,
studii efectuate `n Germania
[i publicate `n 2006 au pro-
bat eficacitatea unui produs
care con]ine 90 mg brome-
lin\, 48 mg tripsin\ (ferment
de origine animal\) [i 100
mg rutin (o substan]\ cunos-
cut\ ca protector al vaselor
de s=nge). Acest preparat a
fost testat timp de 6 s\pt\-
m=ni la 90 de persoane, care
sufereau de artroza [oldului.
Studiul a fost f\cut compara-
tiv cu diclofenac (un medica-
ment antiinflamator cunos-
cut). Concluzia studiului e-
fectuat printr-o metod\ „du-
blu orb“ (`n acest tip de stu-
diu nici bolnavul, nici medi-
cul curant nu cunosc dac\
pacientul prime[te medica-
mentul de cercetat sau me-
imediat\ a cre[terii acestora
peste nivelul sezonier obi[-
nuit c\tre ASP-MSP;
- actualizarea cuno[tin]e-
lor personalului cu privire la
modul de recoltare, p\strare
[i transport al probelor bio-
logice, conform recomand\-
rilor Organiza]iei Mondiale
a S\n\t\]ii (ghiduri OMS),
transmise c\tre ASP ju-
de]ene în anul 2006.
Totodat\, conducerea MS
recomand\ popula]iei urm\-
toarele m\suri pentru evi-
tarea îmboln\virii prin afec-
]iuni respiratorii acute virale:
- evitarea aglomera]iilor;
- evitarea contactului cu
persoanele bolnave;
Prof. univ. dr. Ostin C.
Mungiu, [eful Disciplinei
de Farmacologie-
Toxicologie-Algeziologie
din cadrul UMF Ia[i
dicamentul de referin]\,
pentru a nu fi influen]a]i) a
fost c\ tratamentul cu fer-
men]i s-a dovedit a fi la fel
de eficace ca [i tratamentul
cu diclofenac `mpotriva
artrozei. ~n plus, la bolnavii
care au primit fermen]i s-au
`nregistrat mai pu]ine efecte
adverse. Toate aceste date
pledeaz\ pentru utilizarea
preparatului de acest tip. ~n
privin]a amatorilor de fructe
de ananas, le putem spune
c\ fructul trebuie recoltat
numai la maturitate [i tre-
buie s\ fie proasp\t (frun-
zele de la v=rful fructului
trebuie s\ nu fie uscate).
Fructul trebuie consumat
rapid dup\ cump\rare deoa-
rece nu suport\ tempera-
tura frigiderului. a
- folosirea batistei pentru
a nu îmboln\vii pe cei din
jur;
- respectarea regulilor de
igien\ personal\;
- aerisirea înc\perilor [i a
locurilor de munc\;
- prezentarea la medicul
de familie la primele semne
de boal\ în cazul persoa-
nelor la risc pentru grip\;
- consumul de fructe [i
legume bogate în vitamine;
- alimenta]ie corespunz\-
toare;
- `mbr\c\minte cores-
punz\toare sezonului;
- evitarea sta]ion\rii în
frig timp îndelungat. a
Mar]i, 30 ianuarie 2007 13
PILULA ZILEI
C=nd trebuie contactat
oftalmologul
Dac\ resim]i]i din ce `n ce mai puternic
dureri la nivelul ochilor sau dac\ apar tul-
bur\ri frecvente de vedere este momentul
s\ consulta]i un medic oftalmolog. ~n cazul
expunerilor chimice, dac\ substan]a care a
luat contact cu ochiul este de natur\ caus-
tic\, nu a[tepta]i apari]ia simptomelor
pentru a contacta medicul specialist. Acizii
[i bazele sunt cele mai periculoase sub-
stan]e ce pot afecta ochiul [i cer `ngrijire
medical\ special\. Dac\ substan]a nu
prezint\ un grad ridicat de periculozitate
(s\punul, [amponul, diferite lo]iuni), nu
este necesar s\ v\ prezenta]i la urgen]e,
dar este util s\ face]i o vizit\ unui cabinet
oftalmologic. De asemenea, r\nile care
afecteaz\ marginea pleoapelor (unde sunt
situate genele) sau globul ocular cer o
`ngrijire medical\ imediat\.
~n cazul contactului ocular cu o solu]ie
chimic\, singurul lucru important pe care
`l pute]i face de acas\ const\ `n sp\larea
ochilor cu o mare cantitate de ap\. Dac\
ochiul este afectat de un acid sau de o
baz\, trebuie s\ v\ cl\ti]i ochii timp de 20
de minute.
Este foarte important s\ ]ine]i ochii
deschi[i `n decursul acestui proces de iri-
gare. Dac\ v\ afla]i `n baie este bine s\ v\
pune]i du[ul pe fa]\. Este una dintre cele
mai eficiente metode de cl\tire, mai ales `n
cazul inflam\rii cu o substan]\ chimic\
d\un\toare.
Dup\ ce v-a]i cl\tit, umple]i un pahar
cu ap\ rece [i ]ine]i-l pe ochiul v\t\mat.
~n situa]iile `n care v-a intrat un corp
str\in `n ochi, dac\ obiectul nu este prins
`n cornee, cl\tirea delicat\ cu ap\ v\ va
ajuta s\-l `ndep\rta]i. Nu `ncerca]i s\ ex-
trage]i corpurile str\ine cu penseta, un-
ghiera, forfecu]a sau folosind col]ul unui
serve]el. Dac\ recurge]i la asemenea me-
tode nu numai c\ nu ve]i reu[i s\ scoate]i
corpul str\in, dar, pe deasupra, ve]i afecta
[i corneea. Corpurile str\ine intraoculare
[i intraorbitale nu pot fi extrase dec=t de
medicul oftalmolog
La fel [i `n cazul retinopatiei solare, e-
valuarea acestei afec]iuni de catre un me-
dic oftalmolog reprezent=nd o necesitate.
~n vederea examin\rii corneei, oftalmo-
logul va utiliza ni[te pic\turi ce au rolul de
a colora p\r]ile v\t\mate ale ei. C=nd aces-
tea iau contat cu o lumin\ albastr\, p\r]ile
corneene afectate se coloreaz\ `n verde.
Examinarea am\nun]it\ a ochiului se
va face cu ajutorul unui microscop
ocular. Razele-X sunt folosite mai ales `n
cazurile `n care e[ti suspectat de con-
tactarea unui corp str\in intraocular sau
intraorbital. Corpurile str\ine corneene nu
necesit\ examinarea ocular\ prin inter-
mediul razelor-X. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Mar]i, 30 ianuarie 2007
Luni - Vineri
05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni
pentru toat\ trebuin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
13.10 Atlas biblic
13.30 Bun\ dup\-amiaza!
16.05 Vecernia
17.05 Cultural Express
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Dialogurile TRINITAS
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Mapamond cre[tin
21.10 Cuvântul care zide[te
21.30 Lumini pentru suflet
22.00 Serata muzical\
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri
23.30 Iubi-Te-voi Doamne
00.00 Atlas biblic (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\;
Acatistul zilei
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00.
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00
9 8
5 6
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri
6 7 4 2
3 1 2 4
8 9 7 3
2 7
5 3
1 4 6 9
7 3 9 1
2 8 1 5
4 6 5 8
3 4
1 6
6 7
2 9 6
8 3
3 7
2 9 6
7 8
9 2
TVR 1
07:00 Jurnalul TVR
08:00 Justi]ie militar\ (dram\,
Cu: David James Elliott)
08:55 Eurovision 2007 -
Drumul spre Helsinki
09:10 Dis-de-sear\ (r)
10:20 Puterea florilor
10:25 Arhiva de serviciu
10:30 Profesioni[tii (r)
11:30 S\n\tate pentru to]i! (r)
12:00 Ne vedem la TVR!
13:00 Hannah Montana
13:30 Club Disney
14:00 Jurnalul TVR
15:00 Deliciile buc\t\riei
15:30 Oglinda retrovizoare
16:00 Kronika
17:00 Jurnalul TVR
17:15 Atom - M=ine este acum!
17:45 Dis-de-sear\
18:40 Eurovision 2007.
Videoclipuri
19:00 Jurnalul TVR
20:20 ~ntre bine [i r\u
21:50 Anatomia lui Grey
22:45 Jurnalul TVR
23:15 Dinastia
23:45 Arhiva de serviciu
23:50 Celebrit\]ile timpului t\u
00:00 Via]a ca-n filme (comedie,
Cu: David Crane)
00:35 Tiptoes
(comedie, Cu: Gary
Oldman, Kate Beckinsale)
02:10 Teleshopping
02:20 Jurnalul TVR (r)
03:25 D\nutz SRL (r) a
S=mb\t\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie
10.40 Istoria cre[tinismului
11.05 Week-end magazin
13.30 Credin]\ [i s\n\tate
14.05 Univers FM
15.30 Pelerini la locurile sfinte
16.05 Vecernia
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\
interna]ional\
18.30 Evanghelie [i via]\
19.05 Pagini de folclor românesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de
sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 {coala rug\ciunii
21.30 Solidaritate [i speran]\
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
no[tri
23.30 Cantate Domino
00.00 Istoria cre[tinismului (r)
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Miezonoptic\; Acatistul zilei
{tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
12.00, 13.00, 14.00, 15.00,
16.00, 19.00, 20.00
3 4
1 2 7
a SUDOKU a
8 5 1 3 9 8
7 9 5 8 6 Sudoku este un fel de re-
5 4 6 1 2 bus, dar numai cu cifre,
6 1 9 de la 1 la 9. Jocul a fost
4 8
2 8 7 5 3 lansat [i pe Internet [i s-a
4 2 8 6 5
r\sp=ndit cu succes `n
Statele Unite, Noua
9 6 3 4 7 Zeeland\ [i Croa]ia, iar
3 7 9 2 1 `n Marea Britanie este
deja considerat un
fenomen. Completa]i
9 careul de 81 de p\tr\]ele
cu cifre cuprinse `ntre 1
3 7 [i 9, astfel `nc=t nici o
4 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
ori pe acela[i r=nd sau pe
aceea[i coloan\. Grila
6 9
este `mp\r]it\ `n nou\
careuri mai mici, fiecare
cu nou\ p\tr\]ele, iar
5 fiecare careu trebuie s\
con]in\ cifrele de la 1 la
9, la fel, o singur\ dat\.
4 9 (Solu]ia
c a r e u l u i al\turat ` n
6 n u m \ r u l d e m=ine)
TVR 2
07:00 ABC... de ce? (r)
07:30 Sabrina
08:00 Lec]ia de [tiin]\ (r)
08:30 Aventuri din Kytera (r)
09:00 Dinotopia (r)
10:00 Tonomatul DP2
Cu: C\talin M\ru]\
11:30 Lege [i ordine (r)
12:25 Popula]ii str\vechi (r)
13:00 Zestrea rom=nilor (r)
13:30 Teleshopping
14:00 ABC... de ce?
14:30 Aventuri din Kytera
15:00 ~mpreun\ `n Europa!
16:00 Jurnalul TVR
16:30 Tribuna partidelor parla-
mentare
17:00 Dinotopia
18:00 Lec]ia de... geografie
18:35 Lege [i ordine
19:25 {coala p\rin]ilor
20:00 Jobbing
20:30 Arta supravie]uirii
21:00 Ora de [tiri
22:10 Manon, fata izvoarelor
(dram\, Cu: Daniel Auteuil,
Emmanuelle Béart)
Continuarea filmului „Jean de
Florette“. La zece ani dup\
moartea tat\lui ei, Manon
locuie[te `ntr-o grot\ `n mun]i
[i `[i petrece vremea p\zind
caprele. Dar clipa r\zbun\rii
se apropie. Dup\ ce Manon
descoper\ izvorul care ali-
menteaz\ satul [i `i schimb\
cursul, l\s=ndu-i pe locuitori
f\r\ ap\, legea t\cerii este...
00:10 Campionatul de comedie (r)
00:40 Familia mea dement\ a
TIMP LIBER
Duminic\
05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie
12.05 Week-end magazin
13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
turor
14.05 Univers FM
15.30 File de istorie
16.05 Vecernia [i Paraclisul
Maicii Domnului
18.00 Actualitatea
18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
18.30 Biseric\ [i societate
19.05 Pagini de folclor româ-
nesc
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
de sear\)
20.05 Enciclopedie muzical\
21.00 Cuvânt de folos
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
no[tri
23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul
zilei
{tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, A
16.00, 19.00, 20.00.
6 3 1 7 1 6 4 6 2
2 3
Rezolvarea careului
9 10 2 3 1 6 1
din num\rul de ieri
A
A P O C R I S I A R H I 1 11 12 4 7 13 4
P A N A G H I A R E
V E S N I C I E
13 1 4 3 14 15 7
V I C A R I A T
P U S T N I C I
S A R I N D A R
2 16 4 7 14 5 2 17 1 9 6
P O M E N I T I
A C A T I S T E 8 1 10 1 6 1 3
S P O V E D A N I E
A N A F O R N I T A
C O N F E S O R B
A C R O S T I H
E T E R O D O X
B I N E C U V A N T A T Pornind de la numele s\rb\torii Sfin]ii Trei ... , de pe verticala A-B,
`n Calendarul Ortodox, de ast\zi,
T R O P O L O G H I O N
30 ianuarie, completa]i careul al\turat [i ve]i descoperi, pe orizontal\,
B termeni lega]i de practica bisericeasc\.
(Solu]ia careului de sus `n num\rul de m=ine )
TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|
10:05 La por]ile ceriului (r) 07:00 Diminea]a devreme. 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
11:05 Buna diminea]a, Beijing (r) 09:00 ~n gura presei (r) Ce se `nt=mpl\, doctore? 09:00 Culoarea p\catului
12:00 Jurnal 10:00 Concurs interactiv 09:10 Omul care aduce cartea 11:00 Pariul iubirii
13:00 Stelele filmului (r) 11:00 Vivere 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 13:30 Jur\m=ntul
12:00 Vocea inimii (r) 10:15 Om s\rac, om bogat (r) 15:30 Iubire de mam\
13:30 Revolta clasicilor (r)
Cu: Ioan Isaiu, Maria 11:15 Disp\ru]i f\r\ urm\ (r) 17:30 Pove[tiri adev\rate
14:00 Oameni de aproape (r) Dinulescu, Toma Danil\
12:15 La bloc (r) Cu: Drago[ St\nescu,
14:30 Jurnal 13:00 Observator Ioana Maria Moldovan
15:30 Aventura plantelor
13:00 {tirile PRO TV
13:45 Povestea unui cavaler (r) 18:30 Rebelde
13:45 Marele cutremur
16:00 Urcare liber\ - debut `n arte (r) (aventuri, Cu: Rufus Cu: Enrique Rocha
Sewell, Heath Ledger) din Los Angeles
16:30 Istoria arheologiei 20:30 Iubire ca `n filme
16:00 Observator (dram\, Cu: Dean Abston,
17:30 Jazz - Sibiu Lindsay Frost) (dram\, Cu: Adela
18:10 Bucure[tiul de buzunar (r) 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci Popescu, Dan Bordeianu)
16:00 T=n\r [i nelini[tit
18:30 Stelele filmului Cu: Cristian Andrei 21:30 SOS, via]a mea!
18:00 Vocea inimii Cu: Janne Cooper Cu: Natalia Oreiro,
19:00 Identit\]i 17:00 {tirile PRO TV
Cu: Ioan Isaiu, Maria Facundo Arana
20:00 Al [aptelea cer Dinulescu, Toma D\nil\ 17:45 Om s\rac, om bogat (come- 23:30 Jur\m=ntul (r)
die, Cu: Horia Brenciu)
(dram, Cu: Sandrine 19:00 Observator 01:15 Pove[tiri adev\rate (r)
18:55 {tirile PRO TV
Kiberlain, Vincent Lindon) 20:30 Din dragoste Vremea de Acas\
Mathilde sufer\ de depresie 20:30 Al [aptelea manuscris (I)
Cu: Mircea Radu 02:15 Iubire ca `n filme (r)
nervoas\ [i de cleptomanie. 22:30 Animat Planet (aventuri, Cu: Wilfried
(dram\, Cu: Adela
So]ul s\u, Nicolas, medic Baasner, Jeff Fahey, Karina
23:00 Observator Popescu, Dan Bordeianu)
chirurg, este `ngrijorat de Lombard, Katrina Gibson)
starea ei [i `[i pune `ntreb\ri 00:00 Fantoma 03:15 Acas\ `n buc\t\rie (r)
Acum 5000 de ani, o regina e- 04:00 Amy, feti]a cu
asupra originilor acestei crize. (thriller, Cu: Michael giptean\ tr\ie[te o poveste de
Pentru a se vindeca, Mathilde Madsen, Cary-Hiroyuki dragoste cu un comandant al ghiozdanul albastru
apeleaz\ la serviciile unui doc- Tagawa, Julie Lee) armatei, iar rodul acestei leg\- Cu: Eduardo Capetillo,
tor misterios, care o trateaz\ Jing `i datoreaz\ via]a lui turi este un b\ie]el. Pruncul Nora Salinas
prin hipnoz\. Tratamentul are Tong [i `i este devotat\ p=n\ este luat de credinciosul Taita Amy este o feti]\ de opt ani,
efect, ceea ce-l va intriga pe la moarte lui [i familiei sale de [i l\sat `n grija apelor Nilului. plin\ de via]\. Ea locuie[te la
Nicolas. criminali. Izbitor de frumoas\, Peste 5000 de ani, doi egipto- malul m\rii, `ntr-o barc\ de
Jing este priceput\ at=t `n m=- logi, Royan [i so]ul ei, descope- pescar al\turi de tat\l adoptiv,
21:35 Zodiac (r) nuirea armelor c=t [i `n arte r\ `n morm=ntul reginei 10 ma- Matias, care a salvat-o de la un
22:00 360 de grade - mar]iale, fiind considerat\ cea nuscrise, iar `n al [aptelea este naufragiu c=nd era un bebelu[.
Reportajul Geo mai complex\ ma[in\ de ucis. descris locul `n care se afl\ as- Ea viseaz\ acum s\ devin\
Dup\ `ndeplinirea unei mi- cuns\ comoara faraonului. c\pitan. {tie s\ foloseasc\ o
22:30 Jurnal siuni riscante, fata reu[este s\
22:15 La bloc (r) busol\ [i g\se[te imediat prin
23:00 Musica da capo fug\. ~ns\ Tong jur\ s-o ap\ melci sau pietricele colo-
v=neze p=n\ la moarte. 23:00 {tirile PRO TV rate din care face coliere pe
00:05 Un tramvai 02:30 Concurs interactiv 23:45 Prietenie pe muchie de cu]it
care le vinde `n sat....
numit dorin]\ (r) a 03:30 Observator (r) a (dram\, Cu: Dylan Walsh) a 05:00 Rebelde (r) a
 TIMP LIBER Mar]i, 30 ianuarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I gram: Cvartetul `n re major, op. 18 nr.
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Palatul Culturii Centrul Cultural Francez
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225
3; Cvartetul `n mi bemol major, op. 74,
Ianuarie-Februarie 2007, Muzeul 11 ianuarie-22 februarie: Frédéric „al harpelor“; Cvartetul `n si bemol
e-m
mail: info@zziarullumina.ro de Istorie al Moldovei din cadrul Com- Deligne - „Tout va trop vite“, expozi]ie
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 major, op. 130
plexului Na]ional Muzeal „Moldova“, de caricatur\. N\scut `n 1962,
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i)
Sala „Orest Tafrali“: Expozi]ia Frédéric Deligne public\ desenele Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i
ISSN 1841-141X „Marele tezaur monetar medieval al sale `n numeroase publica]ii franceze:
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 Moldovei“. Muzeul de Art\ din cadrul „La Croix“, „Nice Matin“, „La Mon- M=ine, 31 ianuarie 2007, ora
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Complexului Muzeal Na]ional Mol- tagne“, „Le Pèlerin“, „Le Généraliste“, 18.30: Sala Ateneul T\t\ra[i - „Nun-
Cotoranu). dova, Ia[i prezint\ Expozi]ia oma- „Le journal de Mickey“, „Impatient“, ta lui Figaro“, opera `n patru acte de
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\ gial\ Centenar Corneliu Baba, `n ga- „Infirmières Magazine“, „Panorama“, W. A. Mozart. Libretul de Lorenzo da
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 leria de art\ contemporan\ II, la eta- „Auto-journal“. Este autor al albumu- Ponte, dup\ Beaumarchais. Soli[tii,
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ jul I al Palatului Culturii din Ia[i. lui „Tout Va Trop Vite“ (Totul merge orchestra [i corul operei. Conducerea
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. prea repede) ap\rut `n 2003. muzical\: Corneliu Calistru; regia
Reunind lucr\ri de pictur\ [i grafic\
at=t din colec]ii muzeale Muzeul de Ianuarie - 15 Februarie: Expozi]ie artistic\: Dimitrie T\b\caru, relua-
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69
Art\ din Ia[i, Muzeul Vasile P=rvan de m\[ti [i obiecte decorative „Trans- rea spectacolului: Anda T\b\caru Ho-
din B=rlad, Muzeul de Arte Vizuale figur\ri antropomorfice `n scenogra- gea, scenografia: Gheorghe Codrea,
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ din Gala]i [i Muzeul de Art\ din fie“ `n holul Centrului Cultural maestru de cor: Valeriu Gâdei.
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Constan]a, c=t [i particulare - colec]ia Francez va fi deschis\ pentru public o
artistului, colec]ia dr. A. Teodorescu, expozi]ie cu elemente de scenografie Muzeul Literaturii Rom=ne
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va fi folosite `n teatrul de animatie. Sub M=ine, 31 ianuarie 2007, ora 12.00:
deschis\ spre vizitare p=n\ `n martie genericul „Transfigur\ri antropomor- Muzeul Literaturii Ia[i, Societatea Cul-
2007 [i este menit\ s\ sublinieze par- fice `n scenografie“, artistul Gavril tural\ „Junimea '90“ organizeaz\ lan-
cursul unuia dintre cei mai reprezen- Siriteanu propune noi modalit\]i sarea volumului „Rela]iile interna]io-
plastice de interpretare a „m\[tii“ - ca
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ tativi arti[ti plastici rom=ni.
principiu antropomorf folosit pentru
nale ale Rom=niei `ntre 1948-1964“,
Editura Junimea, Ia[i, 2007 la Gale-
animarea obiectelor `n scen\.
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) Centrul Cultural Francez, riile de Art\ „Pod Pogor - fiul“. Invi-
British Council [i Centrul tat: Cezar Iv\nescu. Prezint\: prof. Du-
Teatrul Na]ional mitru {andru [i prof. Ion Agri-
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- Cultural German din Ia[i „Vasile Alecsandri“
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- goroaiei.
10-30 ianuarie 2007: Concurs de Sala Studio „Teofil V=lcu“ M=ine, 31 ianuarie 2007, ora 17.00:
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- c\r]i po[tale pe tema „Ce va aduce Muzeul Literaturii Rom=ne [i Tipo-
Vineri, 2 februarie 2007, ora 19.00,
cunoscute interna]ional. Rom=nia Uniunii Europene?“ pentru la Ateneul T\t\ra[i: „Steaua f\r\ Mi- grafia „Dosoftei“ organizeaz\, `n Ga-
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- tinerii cu vârsta cuprins\ `ntre 15 [i hail Sebastian“ de Dumitru Crudu. Re- leriile de art\ „Pod Pogor - fiul“, lan-
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, 25 de ani. Rezultatele se vor anun]a gia: Ion Sapdaru. Scenografia: Nicolai sarea volumului „Exila]i `n umilin]\“
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n pe 15 februarie c=nd va fi [i Mih\ila, Gelu Rasca. Momente muzi- (proz\) de Victor Ciutac. Prezint\:
Canada). vernisajul expozi]iei cu toate vederile cale: Romeo Cozma, Marian Starcea. Ion Holban [i Valentin Talpalaru.
intrate `n competi]ie Fiecare partici- Cu: Radu Ghila[, Daniel Busuioc, Du- M=ine, 31 ianuarie 2007, ora
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! 18.00: Muzeul Literaturii Rom=ne,
pant va crea una sau mai multe c\r]i mitru Nastrusnicu, Octavian Jighir-
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se po[tale (fotografie, desen, pictur\, giu, Anne Marie Chertic, Lorena Con- Societatea Cultural\ „Junimea '90“,
fac p=n\ pe 12 februarie. grafic\ pe calculator) cu dimensiunea dru], Gelu Zaharia, Ionu] Dumitru revista „Dacia literar\“ organizeaz\
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze de 13,5x18,5 cm. C\r]ile po[tale la Muzeul „Vasile Pogor“ (Salonul
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! câ[tig\toare vor fi reunite `ntr-un set Filarmonica de Stat Moldova Ia[i Pogor - Br\tianu) Prelec]iunile Juni-
de 6 care va fi trimis `n toate ]\rile mii - seria a IV-a ([edin]a a IV-a): „Is-
Ast\zi, 30 ianuarie 2007, ora toria ca pedagogie na]ional\“. Pre-
europene. Participan]ii pot trimite 19.00: Integrala Cvartetelor de
lucr\rile prin email, la adresa: Beethoven Concertul IV - Inter- lector: Alexandru Zub. Coordonatori:
concurs-europa@ccfiasi.ro sau le pot preteaz\ Cvartetul Gaudeamus al Florin C=ntec [i Constantin Dram.
Cotidianul Lumina utilizeaz\ aduce direct la unul din cele trei cen- Filarmonicii „Gh. Dima“ Bra[ov:
informa]ii furnizate de Agen]ia tre participante. Premiile vor consta Lucia Neagoe, vioara I; Raluca Irimia,
Muzeul „Mihai Eminescu“
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES `n c\r]i [i albume de art\ `n englez\, vioara a II-a; Leona Varvarichi, viola; Expozi]ie de fotografie Mihai Po-
www.ziarullumina.ro german\ sau francez\. Sebastian Virtosu, violoncel. ~n pro- t=rniche : „Portretele P\m=ntului“. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Culise 08:40 Cum s-au construit 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis 09:00 Cele mai nostime animale 10:00 Cele [apte minuni ale
S\pt\mâna vitezei Spa]ii de divertisment ~n toiul iernii 10:55 Un duet `n Caraibe din lume Egiptului Antic
08:00 Clipe de co[mar 09:10 Soarele nostru secret 08:00 Dezastre de miliarde Grenadines 10:00 Salva]i animalele 10:55 Misiunea X: Tunel spre o
Aterizarea fatal\ din Sioux 10:00 Planeta cuprins\ de furie Uraganul Andrew 11:20 Trasee: Traseele militare ale 10:30 SOS Animalele nou\ frontier\
City Focul 09:00 Automobile americane re- generalului Wade 11:00 Salvarea animalelor 11:50 Un secol modelat de
09:00 Aventurile lui Cousteau 10:55 Misterul galionului-fantom\ Epidemii `ntre animale r\zboaie
condi]ionate: Alumitub 11:50 Turul regal - Noua Zeeland\
Comorile Americii 11:45 Cum s-au construit 11:30 ~ngrijitori la Zoo 12:45 Câmpuri de b\t\lie
10:00 Motociclete americane 12:45 Om la ap\!
10:00 P\mânt fr\mântat: Potopul Spa]ii de divertisment S\lb\ticiuni Campania din Balcani
11:00 Confrunt\ri [i fiare vechi St\pânii m\rilor 13:40 Imperii de piatr\
11:00 P\mânt fr\mântat 12:10 Un ochi critic Off Road 13:10 Curse `n for]\ 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie
Megavulcanul Minuni mistice Protejarea mediului Acropole
12:00 Tehnologie extrem\ Cu mare vitez\ 14:35 Vân\torii de fantome
12:00 Megastructuri 13:00 Demen]a avioanelor Podul de pe Râul Cooper 13:40 C\l\torii cu zarul 12:30 Urgen]e veterinare
USS Virginia 13:50 Totul despre: Somn 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit Misterele de la George Inn
13:00 O prad\ mortal\ 14:05 Vehicule off-road 15:05 Un secol modelat de
13:00 Anchete: Feribot scufundat 14:40 Cum s-au construit Raliu [i aventuri Capcan\ pentru pisici
~n toiul iernii r\zboaie
14:00 Aventurile lui Cousteau Spa]ii de divertisment 14:00 Jurnal de cimpanzeu
14:00 Dezastre de miliarde 14:35 Clubul de pescuit Buena 16:00 Cele [apte minuni ale
Comorile Americii 15:10 Soarele nostru secret Vista 14:30 Parcul Animalelor - ~n
Uraganul Andrew Egiptului Antic
15:00 P\mânt fr\mântat: Potopul 16:00 Planeta cuprins\ de furie s\lb\ticia Africii
15:00 Cum se fabric\ diverse lu- 15:05 Turul regal - Noua Zeeland\ 16:55 Misiunea X
16:00 P\mânt fr\mântat Focul 15:00 Parcul maimu]elor
cruri ? 16:00 Proiecte de vis Tunel spre o nou\ frontier\
Megavulcanul 16:55 Misterul galionului-fantom\ 16:00 Gorilele
Sp\rg\toare de 16:55 Un duet `n Caraibe 17:50 Un secol modelat de
17:00 Paradisuri naturale 17:45 Cum s-au construit Pe urmele lui King Kong r\zboaie
ghea]\/Bani/S\li de bowling Grenadines
Canyonlands - Vestul Spa]ii de divertisment 17:00 Vân\torul de crocodili 18:45 Câmpuri de b\t\lie
s\lbatic 16:00 Ma[ini pe alese 17:20 Trasee: Traseele militare Ultima frontier\ african\
18:10 Un ochi critic Campania din Balcani
18:00 C\]\r\torii: Regele Stâncilor Jeep CJ7 ale generalului Wade
Minuni mistice 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit 19:40 Imperii de piatr\
19:00 Megastructuri 19:00 Marea `ntrebare 17:00 Automobile americane re- 17:50 Turul regal - Noua Zeeland\ Boxeurul cu inima bun\
condi]ionate: Alumitub 18:45 Om la ap\ ! Acropole
Tunel sub Boston 19:25 Vitez\ `n v\zduh 19:00 Raport Animal Planet 20:35 Vân\torii de fantome
20:00 Aventurile lui Cousteau Zbor rapid 18:00 Motociclete americane St\pânii m\rilor 19:30 Salva]i animalele
19:00 Vân\torii de mituri 19:10 Curse `n for]\ Misterele de la George Inn
Comorile Americii 19:50 Cum se fabric\ 20:00 Jurnal de cimpanzeu 21:05 Un secol modelat de
21:00 Culise: Lansare `n spa]iu 20:40 Cum s-au construit Ma[in\ria cutremurelor Cu mare vitez\ 20:30 Parcul Animalelor - ~n r\zboaie
22:00 Pompei redescoperit Cl\diri `nalte 20:00 Tehnologie extrem\ 19:40 C\l\torii cu zarul s\lb\ticia Africii 22:00 Cele [apte minuni ale
00:00 Clipe de co[mar 21:10 Universul: Big Bang-ul Podul Milau 20:05 Vehicule off-road 21:00 Superfluviul Amazon Egiptului Antic
Atacul cu bomb\ din Bali a 22:00 Planeta s\lbatic\ 21:00 Dou\ capete lipite Raliu [i aventuri 22:00 Animale extreme 22:55 Misiunea X: Tunel spre o
R\nile stelelor 22:00 Dr. G, medic legist 20:35 Clubul de pescuit Buena 23:00 Poli]ia veterinar\ din nou\ frontier\
Teroarea alb\ Mântuire Vista Phoenix: Blocat ! 23:50 Un secol modelat de
Legend\: 22:55 Cum se fabric\ 23:00 Constructorii de motociclete 21:05 Turul regal - Noua Zeeland\ 00:00 Salva]i animalele r\zboaie
23:45 Cum s-au construit Billy Lane contra lui Russell 22:00 Proiecte de vis 00:30 Parcul maimu]elor 00:45 Câmpuri de b\t\lie
[tiri Cl\diri `nalte Mitchell 22:55 Un duet `n Caraibe 01:00 Urgen]e veterinare Campania din Balcani
film artistic 00:10 Dincolo de ziua de mâine 00:00 Radiografia unui dezastru Grenadines 01:30 Veterinari exper]i: Bella 01:40 Imperii de piatr\: Acropole
01:00 Marea `ntrebare a Explozie `n Enschede a 23:20 Trasee a 02:00 Salvarea animalelor a 02:35 Vân\torii de fantome a
 CM
YK

16 Mar]i, 30 ianuarie 2007 REPORTAJ

M\n\stirea „Sfin]ii Trei Ierarhi“

- simbol al credin]ei, culturii [i unit\]ii
va, unde s-au tip\rit c\r]i [i
Veche vatr\ a culturii [i spiritu- ciza: „Ace[ti trei domnitori, unul sim- `n limba rom=n\. Biserica
alit\]ii din Moldova [i nu numai, la bol al credin]ei ortodoxe `n deschidere M\n\stirii „Sf. Trei Ierarhi“
M\n\stirea „Sf. Trei Ierarhi“ din Ia[i ecumenic\, cel\lalt al culturii rom=- a fost prima cas\ a Sfintei
se `mpletesc, `ntr-oo profund\ armonie, ne[ti `n deschidere universal\ [i cel\- Parascheva, la Ia[i [i `n Ro-
frumuse]ea artistic\ a bisericii [i isto- lalt, Alexandru Ioan Cuza, al unit\]ii m=nia. M\n\stirea „Sfin]ii
ria ei bogat\ cu bucuria netrec\toare a `n deschidere european\, sunt pentru Trei Ierarhi“ a g\zduit `n
rug\ciunii. Aici `[i dorm somnul de veci noi un simbol de aducere aminte a anul 1642 Sinodul Interorto-
trei domnitori: Vasile Lupu, Dimitrie celor trei mari virtu]i pe care trebuie s\ dox care a `ndreptat [i apro-
bat M\rturisirea de credin]\
Cantemir [i Alexandru Ioan Cuza. Cu le cultiv\m: credin]a, cultura [i uni- a lui Petru Movil\, mitropo-
prilejul slujbei anuale de pomenire a tatea“. ~ncep=nd cu anul 2002, m\n\s- litul Kievului. Multe alte
f\uritorilor Unirii de la 1859, s\v=r[it\ tirea este ocrotit\ de patru ierarhi, ea episoade bogate din istoria
la 24 ianuarie 2007, IPS Daniel, Mi- primind [i hramul Sf. Ier. Petru ei pot umple pagini nesf=r-
tropolitul Moldovei [i Bucovinei, pre- Movil\, mitropolitul Kievului. [ite de ziar.
Al\turi de `ntreaga sa is-
b\rilor duminicale intrate c\ a dat via]\ [i statornicie torie, M\n\stirea „Sf. Trei
`n uzul mai pu]in iubitorilor M\n\stirii „Sf. Trei Ie- Ierarhi“ `ntrege[te ansam-
de Narcisa BALABAN de Biseric\, s\ asculte la rarhi“ din Ia[i: Pentru mi- blul bisericesc mondial prin
ceas de sear\ psal]ii de la ne, ca student,este cel mai d\ruirea unuia dintre cele
La sf=r[itul secolului al mai frumoase monumente
XIX-lea, c=nd a `nceput o „Trei Ierarhi“, erau tineri. frumos loc din Ia[i. De c=te
„Este foarte frumos totul ori am venit aici, am sim]it de arhitectur\ din lume, bi-
nou\ etap\ de restaurare, serica. „Aceast\ capodoper\
M\n\stirea „Sf. Trei Ie-
aici. Biserica, slujbele, c=n- alinare [i bucurie [i... Oooh,
t\rile corului «Anghelos», cred c\ ajung aproape zil- a arhitecturii noastre, lu-
rarhi“ a fost `nchis\. ~n pe- crat\ de me[teri rom=ni, din
totul... E ordine mult\ `n nic. Slujbele sunt minuna-
rioada interbelic\, `n bis- blocuri de piatr\ `n care au
biseric\. Este biserica de te, iar cei care c=nt\ sub `n-
eric\ se slujea doar de dou\ sculptat cele mai frumoase
care, din momentul `n care drumarea p\rintelui Cle-
ori pe an. ~n timpul regimu- modele ornamentale simi-
am intrat pentru prima ment reu[esc s\ ne trans-
lui comunist a func]ionat ca dat\, `n urm\ cu doi sau lare cu cele pe care zilnic le
muzeu, iar `n anul 1990 a mit\ din bucuria haric\,
trei ani, nu am putut s\ m\ a[a `nc=t.... mul]umim lui fixau so]iile [i fetele lor pe
fost redat\ cultului divin. c\m\[ile pe care le purtau `n
~n anul 1994 a fost reacti-
mai despart. De atunci, vin Dumnezeu pentru m\n\s- Biserica M\n\stirii „Sfin]ii Trei Ierarhi“
`n fiecare zi, dac\ timpul tirea aceasta“. zilele de s\rb\toare sau pe
vat\ ca m\n\stire, astfel covoarele lor, a uimit chiar a fost construit\ `ntre 1635 [i 1639
`mi permite. Nu ai cum s\
`nc=t ast\zi, frumuse]ea [i nu te ata[ezi, pentru c\ de c=nd a fost `n\l]at\ pe
valoarea ei artistic\ incon- sim]i prezen]a lui Hristos `n „S\ o ]ie Dumnezeu oricine a v\zut-o“, citim `n- M\n\stirea ocrotit\ de patru ierarhi
fundabil\ se `mpletesc zi de
zi cu bucuria netrec\toare a
biseric\. Aici m\ simt ca `n vecii vecilor!“ tr-o culegere prefa]at\ de
mitropolitul Iustin Moises- Pe l=ng\ hramul principal, s\rb\torit la 30 ianuarie, din
`ntr-o familie. ~n biserica anul 2002 M\n\stirea „Sf. Trei Ierarhi“ mai are un hram,
rug\ciunii. Biserica e ne`n- aceasta eu simt c\ fiecare Despre M\n\stirea „Sfin- cu, la 1974 „Monumente is-
c\p\toare la Sf=nta Litur- „Sf. Ierarh Petru Movil\“, rom=nul mitropolit al Kievului,
d\ruie[te ceva, simt dra- ]ii Trei Ierarhi“ din Ia[i s-au torice biserice[ti din Mitro- pr\znuit `n calendarul ortodox la 22 decembrie. Dup\ cum
ghie, iar la Vecernie [i alte goste, iar dragostea atrage scris pagini `ntregi de isto- polia Moldovei [i Sucevei“.
slujbe, u[a se deschide ade- ne-a spus arhim. Clement Haralam, stare]ul M\n\stirii
`ntotdeauna. P\rin]ii de aici rie, `ns\ niciodat\ nu va fi Biserica m\n\stirii re- „Trei Ierarhi“ [i exarh administrativ al m\n\stirilor din Ar-
sea pentru a primi `n casa sunt foarte binevoitori [i suficient, c\ci „Trei Ierarhii“ flect\ aspira]ia spre lumea hiepiscopia Ia[ilor, s-a ad\ugat acest hram `ntruc=t Sf. Ier.
lui Hristos, suflete care vor calzi, iar lumea iube[te mult leag\ o poveste mult mai minunat\ a Bizan]ului, Petru Movil\ a jucat un rol foarte important `n istoria M\-
s\-I vorbeasc\. m\n\stirea «Sf. Trei Ie- lung\ dec=t poate timpul combinând structuri [i for- n\stirii Sf. Trei Ierarhi. Primii c\lug\ri de la aici au fost
CM
YK rarhi». Am mers pe la multe perceput de mintea ome- me tradi]ionale cu materi- adu[i de Sf. Ier. Petru Movil\ de la Kiev, ace[tia fiind [i pro- CM
YK

„Mul]umim lui
Dumnezeu pentru
m\n\stirea aceasta“
Am `ntrebat, credem, opt
sau nou\ credincio[i, care
au ales slujba de la „Sf. Trei
Ierarhi“ `ntr-o dup\-amiaz\
geroas\ de duminic\, iar
ace[tia to]i ne-au spus c\
vin aici pentru c\ pur [i
simplu se simt bine, le plac
slujbele, c=nt\rile, totul.
Spre mirarea [i `n acela[i
timp spre bucuria noastr\,
majoritatea celor care au
preferat, `n schimbul plim-
Necropol\
domneasc\
La M\n\stirea „Sf. Trei
Ierarhi“ `[i dorm somnul de
veci trei domnitori: Vasile Lu-
pu (domn al Moldovei `n pe-
rioada 1634 - 1653), Dimitrie
Cantemir (1710-1711) [i Ale-
xandru Ioan Cuza (1859-
1866). Vasile Lupu a murit la
Constantinopol, `ns\ r\m\-
[i]ele p\m=nte[ti au fost
aduse `n ]ar\ de fiul s\u {te-
f\ni]\ Vod\, domn al Moldo-
vei `ntre 1659 – 1661. ~n crip-
tele din peretele nordic odih-
nesc al\turi de Vasile Lupu
membri ai familiei domnitoa-
re: Ioan, fiul s\u mort la
Constantinopol [i adus la Ia[i
cu mare pomp\; doamna Tu-
dosca, prima so]ie a lui Vasile
Lupu, [i {tef\ni]\ Lupu, de-
cedat la 29 septembrie 1661.
Dimitrie Cantemir a mu-
rit pe mo[ia sa Dimitrievka
la Kharkov `n 1723 [i a fost
biserici, dar am r\mas aici,
pentru c\ aici simt c\ m-am
putut reculege cu adev\rat.
De[i slujbele sunt lungi,
sunt dup\ tipicul m\n\sti-
rilor, biserica este plin\,
pentru c\ rug\ciunea este
c\utat\ de oameni care
tr\iesc duhovnice[te. C=n-
t\rile, `n special atrag
foarte mult. {ti]i, gardul
m\n\stirii e la mic\ dis-
tan]\ de strad\, `ns\ dac\
ai intrat aici, ui]i c\ e[ti
`ntr-un ora[“, ne-a spus ne-a
spus Veronica, de 23 de ani.
Anca are 21 de ani [i `i
mul]ume[te lui Dumnezeu
`nmormântat `n Rusia, `ns\
la 1935, osemintele sale p\-
m=nte[ti au fost aduse `n
]ar\ [i re`nhumate `n ni[a
din st=nga din biserica M\-
n\stirii „Sf. Trei Ierarhi“.
„Aici, `ntors acas\ din lung\
[i grea pribegie, `nfruntat\
pentru libertatea ]\rii sale,
odihne[te Dimitrie Cante-
mir, domn al Moldovei [i `n-
v\]at cercet\tor al trecutului
rom=nesc“, citim pe placa din
marmur\ fixat\ pe peretele
ni[ei, cuvintele scrise la 17
iulie 1935 de Nicolae Iorga.
Alexandru Ioan Cuza a
murit `n anul 1873 la Hei-
delberg `n Germania, ]ar\ `n
care [i-a petrecut anii de
exil, fiind `nmorm=ntat ini-
]ial la biserica domneasc\ de
l=ng\ Palatul de la Ruginoa-
sa. Tem=ndu-se de profa-
narea lor, pentru c\ linia
frontului ajusese [i la Rugi-
noasa, osemintele domnito-
rului au fost duse la Curtea
de Arge[. ~n anul 1947, ele
neasc\ s\ m\soare. „Treisfe-
titele“, a[a cum o cunoa[te
istoria, a jucat un rol impor-
tant at=t din punct de ve-
dere spiritual, c=t [i istoric [i
cultural. Sf\tuit de mitro-
politul Varlaam, voievodul
Vasile Lupu, ctitorul ei, `n-
fiin]a la „Trei Ierarhi“, `n
1640 o [coal\ superioar\,
„academia vasilian\“, prima
[coal\ superioar\ de limb\
greac\ [i slavon\, unde se
preda [i `n limba rom=n\,
pun=ndu-se astfel bazele
unui `nv\]\m=nt `n limba
na]ional\. Aici a func]ionat
prima tipografie din Moldo-
au fost readuse `n Moldova,
dar la M\n\stirea „Sf. Trei
Ierarhi“, din cauz\ c\ bise-
rica de la Ruginoasa fusese
par]ial distrus\.
~n urm\ cu mai pu]in de o
s\pt\m=n\, cu prilejul slu-
jbei de pomenire care, anual,
are loc la 24 ianuarie la
M\n\stirea „Sf. Trei Ierar-
hi“, ~nalt Prea Sfin]itul Da-
niel, Mitropolitul Moldovei [i
Bucovinei, amintea un aspect
foarte important `n ceea ce
prive[te aceast\ m\n\stire,
din punct de vedere spiritual,
cultural [i istoric. „Biserica se
nume[te «Trei Ierarhi» [i ea
ad\poste[te trei domnitori.
Pe Vasile Lupu, simbol al cre-
din]ei poporului rom=n `n de-
schidere ecumenic\. ~n Sala
Gotic\ a acestei m\n\stiri
s-a ]inut Sinodul interortodox
din 1642. Al doilea domnitor
este Alexandru Ioan Cuza,
domnitorul Unirii, care este
continuator al acestei de-
schideri a noastre pe plan eu-
ale pre]ioase [i o decora]ie fesori la Academia de la „Trei Ierarhi“. A ajutat pe mitropo-
fastuoas\. A[adar, `ntre litul Varlaam al Moldovei (1632-1653) s\ `nfiin]eze prima
anii 1635 [i 1639, Vasile tipografie din Moldova, la Ia[i. Mai mult, Sf. Ier. Petru Movi-
l\ a ales ]ara sa natal\ ca loc de desf\[urare al Sinodului in-
Lupu a ref\cut visul bizan- terortodox din 1642, sinod care a `ndreptat [i aprobat M\rtu-
tin `n inima Moldovei. Prin risirea de credin]\ a lui Petru Movil\ ca m\rturisire de cre-
ornamenta]ia exterioar\, din]\ pentru `ntreaga Ortodoxie. Aceasta este prima m\rtu-
broderia de piatr\ care o `n- risire de credin]\ ortodox\ scris\ direct `n limba latin\.
f\[oar\ de la temelie p=n\
la corni[a turlelor, prin va-
rietatea formelor [i echili- ]ara noastr\, ci din `ntrea- m\na, at=t `n privin]a zu-
brul acestora, prin a[ezarea ga lume. gr\velii, c=t [i `n privin]a
lor simetric\ [i prin origi- La 1653, diaconul Paul de frumuse]ii ei arhitectonice,
nalitatea ei, biserica M\- Alep care s-a aflat la Ia[i a[a `nc=t cuprinde mintea de
n\stirii „Sf. Trei Ierarhi“ `mpreun\ cu Patriarhul mirare. S\ o ]ie Dumnezeu
din Ia[i r\m=ne unul dintre Macarie al Antiohiei [i care `n vecii vecilor!“. Tot el spu-
cele mai frumoase [i mai `nainte vizitase multe bise- nea c\ modul `n care a fost
importante monumente de rici din Orientul ortodox, cioplit\ biserica `n piatr\
art\ feudal\ nu numai din afirma: „Toat\ lumea este de `ntrece toat\ `n]elepciunea.
acord `n a spune c\ nic\ieri ~n „monografia ora[ului Ia[i“,
nu se afl\ vreo biseric\ care N. A. Bogdan descrie atmos-
ropean [i mondial, iar `n mod s-o egaleze pe aceasta, nici fera din jurul M\n\stirii
deosebit me]ion\m aici [i pe prin ornamenta]ie, nici prin „Trei Ierarhi“, descrie monu-
domnitorul Dimitrie Cante- frumuse]e, c\ci ea uime[te mentul a[a cum este el, ba
mir, care este simbol al cul- pe vizitatori... ~n genere, se mai mult dec=t at=t, num\-
turii rom=ne[ti `n deschidere poate zice c\ nici `n Moldova, r\ b\t\ile ceasornicului care
universal\, el fiind membru m\sura timpul la Ia[i din
nici `n Valahia, nici `n ]ara
al Academiei din Berlin [i un turnul clopotni]\ al „Treis-
om care cuno[tea foarte mul- Cazacilor nu mai exist\ o
te limbi str\ine, un bun ro- biseric\ ce i s-ar putea ase- fetitelor“. a
m=n, dar `n acela[i timp, un
european [i a[ zice chiar mai
mult dec=t european. Deci,
ace[ti trei domnitori, unul
simbol al credin]ei ortodoxe
`n deschidere ecumenic\, ce-
l\lalt al culturii rom=ne[ti `n
deschidere universal\ [i cel\-
lalt al unit\]ii `n deschidere
european\, sunt pentru noi
un simbol de aducere aminte
a celor trei mari virtu]i pe
care trebuie s\ le cultiv\m:
credin]a, cultura [i unitatea.
S\ ne ajute Bunul Dumnezeu
s\ fim urma[i demni ai aces-
tor trei domnitori, cu rug\-
ciunile Sfin]ilor Trei Ierarhi
[i ale tuturor sfin]ilor din
toat\ cre[tin\tatea“.

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK
 CM
YK

Miercuri,
31 ianuarie 2007
1 LEU (10.000 lei vechi) exemplarul www.ziarullumina.ro
10 LEI (100.000 lei vechi) abonamentul info@ziarullumina.ro
lunar - cu taxele po[tale incluse Nr. 24 (625) Anul III
Tel. 0232/406224, Fax 0232/406225

Sfin]ii Trei Ierarhi Americanii ar putea

- un simbol `n care folosi baze rom=ne[ti
PAGINA 8

PAGINA 5
tradi]ia devine vie pentru atacarea Iranului

~ncepe competi]ia pentru

Parlamentul European
a De[i mai pu]in importante ca miz\, alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc pe data
de 13 mai, reprezint\ un foarte bun prilej de limpezire a apelor pe scena politic\ rom=neasc\ a Rezultatul
acestui scrutin va confirma sau, dup\ caz, infirma procentele `n plus sau `n minus din dreptul fiec\rui partid 250.000 de
a Startul campaniei electorale a fost dat de c\tre democra]i, care au anun]at c\ nu vor candida pe liste al\turi produc\tori agricoli
de colegii de alian]\ liberali la aceste alegeri a Baza]i pe procentele mari din sondajele de opinie, democra]ii vor trebui s\ se
ie[eni vor s\ propun\ un al doilea candidat pe lista final\ a PD a Liberalii mizeaz\ pe farmecul Cameliei `nregistreze la DSV
Gavril\, `n timp ce social-democra]ii merg pe m=na experimentatului Constantin Simirad a PAGINA 11 PAGINA 6

CM
YK „Unitatea pl\cut\ lui CM
YK

Dumnezeu este cea care

presupune armonia,
nu monotonia“
PAGINA 9

T\riceanu:
„Alian]a D.A. este
`n moarte clinic\“
PAGINA 7

POZA ZILEI Barroso: la Bucure[ti

sunt „turbulen]e normale
`ntr-o democra]ie“
Pre[edintele Comisiei
Europene, Jose Barroso,
a declarat, ieri, dup\
`nt=lnirea cu pre[edin-
tele Traian B\sescu, c\
Rom=nia nu este singura
]ar\ cu dezbateri politice
democratice [i c\ ceea ce
se `nt=mpl\ la Bucure[ti
reprezint\ „turbulen]e
normale `ntr-o demo-
cra]ie“.
„Rom=nia nu este sin-
gura ]ar\ cu dezbateri
politice democratice“, a
spus Barroso, r\spun-
z=nd unei `ntreb\ri pri-
vind situa]ia politic\ din
Rom=nia.
El a precizat c\, `n
prezent, raporturile CE
cu autorit\]ile rom=ne
sunt „`n normalitate“ [i
c\ nu se observ\, din a-
cest punct de vedere, nici
o problem\. „Sunt turbu-
len]e normale `ntr-o de-
mocra]ie“, a ad\ugat
Barroso. Oficialul euro-
pean a insistat pe ideea
c\ UE trebuie s\ se a-
dapteze la noul s\u for-
mat de 27 de membri,
dar [i Rom=nia trebuie
s\ se adapteze la con-
di]iile UE `n calitate de
stat membru. a
Lumina
angajeaz\
reporter
Ziarul Lumina `[i l\rge[te co-
lectivul de redac]ie [i organizeaz\
un concurs de preselec]ie pentru
ocuparea unui post de reporter.
Condi]ii:
- studii superioare (`n an ter-
minal sau finalizate);
- experien]a `n jurnalism [i cu-
no[tin]ele teologice pot constitui
un avantaj.
CV-urile se depun la sediul re-
dac]iei din Ia[i, str. Talpalari nr. 12,
et. I, p=n\ la data de 1 februarie a.c.

Paul Wolfowitz, pre[edintele B\ncii ~n Rom=nia nu exist\ cazuri sau suspiciuni de grip\ aviar\
Mondiale, umbl\ cu [osete rupte, dup\ cum Pe teritoriul Rom=niei guran]a Alimentelor (ANS- fiind supravegheate foarte oficialul ANSVSA a preci- Meteo

Z
o demonstreaz\ `nregistr\rile video ap\rute nu exist\, la ora actual\, VSA), Marian Avram. La atent zonele cu luciu de zat c\ autorit\]ile veterina-
luni `n presa interna]ional\. Aflat `n vizit\ cazuri sau suspiciuni de ora actual\, speciali[ti sa- ap\, localit\]i ]int\, Delta [i re din ]ara vecin\ au luat
`n Turcia, Wolfowitz a intrat `ntr-o moschee ~nnorat
grip\ aviar\, a declarat, nitar-veterinari preleveaz\ Lunca Dun\rii. ~n ceea ce toate m\surile care se im-
celebr\ din ora[ul Edirne. C=nd s-a desc\l- maxima 3 °C
]at, cum este obiceiul la intrarea `n moschee, ieri, pre[edintele Auto- zilnic probe din toate ju- prive[te focarul de grip\ pun, colaborarea cu partea
toat\ lumea i-a v\zut [osetele rupte. a ritat\]ii Na]ionale Sanitar- de]ele ]\rii at=t de la p\s\ri descoperit `n Ungaria la 75 maghiar\ fiind extrem de minima 1 °C
Veterinar\ [i pentru Si- s\lbatice, c=t [i domestice, km de grani]a cu Rom=nia, rapid\ [i eficient\. a sursa: www.intellicast.com

CM
YK
2 Miercuri, 31 ianuarie 2007
ISTORIA
CRE{TINISMULUI
(DLXXVIII)
Mitropolitul
Teodosie
al }\rii Române[ti
(1658-1672;
1679-1708) (III)
Din 26 aprilie 1679,
Teodosie va p\stori pentru
a doua oar\ Biserica }\rii
Române[ti ne`ntrerupt,
vreme de 29 de ani. ~n
aceast\ perioad\, din ti-
pografiile ]\rii, sprijinite [i
de domnitorul Constantin
Brâncoveanu, au ie[it multe
c\r]i de slujb\ [i de cultur\,
la apari]ia c\rora mitropoli-
tul Teodosie a avut un rol
foarte `nsemnat. Dintre
acestea, amintim:
„Liturghierul“ (1680),
„Evanghelia“ (1682),
„Apostolul“ (1683) [i, cea
mai `nsemnat\ dintre ele,
„Biblia“, cunoscut\ sub nu-
mele de „Biblia de la
Bucure[ti“ sau „Biblia lui
{erban Cantacuzino“
(1688). Tip\rirea „Bibliei de
la Bucure[ti“ a `nceput la 5
noiembrie 1687 [i s-a sfâr[it
`n septembrie 1688.
Datorit\ faptului c\ `n oc-
tombrie 1687 a murit {er-
ban Cantacuzino, noul
domn, Constantin
Brâncoveanu, a hot\rât ca
exemplarelor nedistribuite
s\ li se pun\ o nou\ foaie
de titlu, `n care s\ se
men]ioneze faptul c\
tip\rirea s-a terminat `n
timpul domniei lui. Biblia,
care `nsumeaz\ 944 de
pagini, are dou\ prefe]e,
una a lui {erban
Cantacuzino adresat\ cleru-
lui [i credincio[ilor, iar a
doua, semnat\ de patri-
arhul Dositei al Ierusali-
mului (1669-1707). ~n
prefa]\, domnitorul {erban
Cantacuzino spune c\ a
avut ca scop „orânduiala
Besericii R\s\ritului,
alc\tuindu-se [i svintele cu-
vinte spre mai aleasa
`n]elegere a limbii
române[ti“. Traduc\torii
acestui monument de cul-
tur\ religioas\ sunt
Iordache Cantacuzino,
fratele domnitorului, Radu
[i {erban Greceanu, stol-
nicul Constantin
Cantacuzino, laic erudit,
precum [i viitorul mitropolit
din timpul lui Constantin
Brâncoveanu, Antim
Ivireanul. Traducerea
Bibliei de la 1688 dovede[te
o munc\ de echip\, cu
sarcini specializate [i conlu-
crare metodic\, pentru c\
opera s-a finalizat armo-
nios, ca o construc]ie or-
ganic\, folosindu-se ori con-
sultându-se [i texte mai
vechi, precum „Palia de la
Or\[tie“ - 1582 , „Noul
Testament de la B\lgrad“ -
1648 al lui Simion {tefan [i
chiar tip\riturile lui Coresi.
(Rubric\ realizat\ de pr.
Cezar }|BÂRN|)
ISTORII CU T+LC
Despre smerenia
avvei Sisoe
S-au dus unii la avva Sisoe
ca s\ asculte un cuvânt, dar
el nu le-a spus decât: „Ier-
ta]i-m\“. V\zând co[urile
împletite l-au întrebat pe
ucenicul lui: „De ce face]i
aceste co[uri?“. El a r\s-
puns: „Le vindem ici [i
colo“. Auzind, b\trânul a
zis: „{i Sisoe m\nânc\ ici [i
colo“. Fra]ilor le-a fost de
mare folos [i au plecat cu
bucurie, zidi]i suflete[te de
smerenia lui. (Pateric,
edi]ia Polirom, 2005)
EVANGHELIA ZILEI
Ve[nicia cuvintelor divine
Iisus a spus: „~n acele
zile, dup\ necazul acela,
soarele se va `ntuneca [i
luna nu-[i va mai da lu-
mina ei. {i stelele vor c\dea
din cer [i puterile care sunt
`n ceruri se vor cl\tina.
Atunci vor vedea pe Fiul
Omului venind pe nori, cu
putere mult\ [i cu slav\. {i
atunci El va trimite pe
`ngeri [i va aduna pe ale[ii
S\i din cele patru vânturi,
de la marginea p\mântului
pân\ la marginea cerului.
~nv\]a]i de la smochin pil-
da: Când ml\di]a lui se face
fraged\ [i `nfrunze[te, cu-
noa[te]i c\ vara este aproa-
pe. Tot a[a [i voi, când ve]i
vedea `mplinindu-se aceste
lucruri, s\ [ti]i c\ El este
aproape, lâng\ u[i. Adev\-
rat gr\iesc vou\ c\ nu va
trece neamul acesta pân\
ce nu vor fi toate acestea.
~NTREB|RILE PU}IN CREDINCIOSULUI
Un cre[tin are voie s\ fac\ economii?
M-aam n\scut `ntr-oo fa-
milie foarte bine a[eza-
t\, `n care chivernisi-
rea banilor era un lu-
cru important [i nece-
sar. Din cauza asta m-
am obi[nuit s\ fac eco-
nomii, chiar dac\ nu
am un serviciu foarte
bine pl\tit. Dar am `n-
]eles din diferite discu-
]ii c\ este p\cat s\
str=ngi bani, [i c\ un
cre[tin ar trebui s\ fa-
c\ milostenie, nu s\
fac\ economii. Ce s\
fac?
Este foarte adev\rat c\
un cre[tin trebuie s\ fac\
mult bine `n jurul lui, dar
asta nu `nseamn\ c\ prin
asta `[i neglijeaz\ familia
sau securitatea financiar\
proprie. Esen]a `nv\]\turii
se reduce la principiul iubi-
rii aproapelui: dac\ `l iu-
be[ti pe aproapele ca pe tine
`nsu]i, `nseamn\ c\-i vei
acorda ajutorul t\u atunci
a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a MEMORIA ZILEI a
Sfin]ii doctori
f\r\ de argin]i,
Chir [i Ioan (har]i)
Ace[ti sfin]i mucenici au
tr\it la sfâr[itul secolului al
III-lea [i `nceputul secolului
al IV-lea. Doctorul Chir era
originar din Alexandra, iar
Ioan, un fost soldat, din E-
desa. Datorit\ persecu]iei
`mpotriva cre[tinilor, de-
clan[at\ de `mp\ratul Dio-
CALENDARUL ZILEI
Cerul [i p\mântul vor trece,
dar cuvintele Mele nu vor
trece.“ (Marcu 13, 24-31)
***
Ultima fraz\ din frag-
mentul evanghelic de as-
t\zi „Cerul [i p\mântul vor
trece, dar cuvintele Mele
nu vor trece“ descoper\ ve[-
nicia cuvintelor divine ale
Mântuitorului. Pentru c\
Hristos este ve[nicie, aceste
cuvinte sunt eterne. Cerul
[i p\mântul sunt create de
Dumnezeu [i sunt supuse
efemerit\]ii. Pentru cei mai
pu]in `ncrez\tori `n cuvin-
tele divine `i `ndemn\m s\
reciteasc\ capitolul 13 din
Evanghelia Sfântului Mar-
cu [i s\ fie aten]i la cele ce
se `ntâmpl\ `n lume. Este
suficient un cutremur mai
serios [i peisajul sau clima
lumii se modific\. Imagina-
c=nd are nevoie de el. Dar
trebuie s\ ai resursele de a-l
ajuta, deci trebuie s\ ai ba-
nul acela sau haina aceea de
care el are nevoie. Dac\ nu
e[ti un om chibzuit, dac\ nu
ai un mod de via]\ calculat [i
echilibrat, nu vei putea s\-l
aju]i atunci c=nd el are cea
mai mare nevoie de ajutor.
Dar `n Evanghelie se
spune c\ oamenii nu
trebuie s\ poarte grij\
de ziua de m=ine, „c\ci
ziua de m=ine se va
`ngriji de ale sale“. As-
ta nu contrazice ceea
ce-m
mi spui?
Expresia pe care ai amin-
tit-o are urm\torul `n]eles:
nu trebuie s\ faci din pre-
ocuparea pentru ziua de
m=ine o obsesie permanent\
a vie]ii tale. Oric=t de mult
te-ai str\dui, dac\ nu ai aju-
torul lui Dumnezeu este `n
zadar. ~n mod similar, oa-
menii foarte credincio[i care
cle]ian (284-305), Chir a fu-
git `n Arabia [i s-a c\lug\-
rit. Ioan a plecat la Ierusa-
lim [i aici, auzind de vin-
dec\rile s\vâr[ite de Chir, a
mers s\-l `ntâlneasc\. Au
locuit `mpreun\ [i odat\ au
auzit c\ o femeie [i cele trei
fiice ale sale au fost `ntem-
ni]ate [i condamnate pentru
credin]a `n Hristos. Chir [i
Ioan s-au temut c\ femeile,
de teama chinurilor, s\ nu
apostazieze de la credin]a
]i-v\ cum ar fi ca `ntr-o di-
minea]\ s\ nu mai r\sar\
soarele. ~ntr-un timp scurt
toate `n jurul nostru ar
`ncepe s\ p\leasc\, s\ se
`mbin\ munca [i credin]a au
o via]\ normal\, f\r\ griji [i
f\r\ stres. Dar dac\ ai doar
speran]a c\ Dumnezeu te va
ajuta, dar nu vrei s\ faci
nimic pentru ca s\-]i asiguri
existen]a, asta nu se chea-
m\ virtute, ci lene. De ase-
menea, dac\ din venitul t\u
cheltuie[ti p=n\ [i ultimul
leu, asta se cheam\ nechib-
zuial\. Aminte[te-]i multele
cazuri din Sf=nta Scriptur\
unde se vorbe[te despre c=t
de mult apreciaz\ Dumne-
zeu pe oamenii echilibra]i,
care fac dovada dreptei
m\suri.
Dar [tiu [i exemple de
oameni care au fost
condamna]i din cauza
faptului c\ au acumu-
lat bani foarte mul]i.
Una este s\ fii chiverni-
sit, alta este s\ cazi `n pati-
ma iubirii de argint, care `n-
seamn\ a aduna mul]i bani,
doar de dragul de a-i num\-
cre[tin\ [i au mers [i le-au
`ncurajat. Din aceast\ prici-
n\ au fost prin[i, [i dup\
multe chinuri, au fost uci[i
`mpreun\ cu acele femei.
Tot `n aceast\ zi, Biserica
face pomenirea Sfintei Mu-
ceni]e Atanasia [i a celor trei
fiice ale sale: Teodota, Teoc-
tista [i Eudoxia; a Sfin]ilor
Mucenici Victorin, Victor,
Nichifor, Claudie, Diodor,
Serapion [i Papia; a Sfintei
Muceni]e Trifina [i a Sfân-
tului Mucenic Hie Ardunul.
Mâine, Biserica serbeaz\
`naintepr\znuirea ~ntâm -
pin\rii Domnului.
~n ziua de 31 ianuarie
istoria consemneaz\:
a 1797 - S-a n\scut Franz
Schubert, compozitor aus-
triac (d. 19 noiembrie 1828);
a 1834 - Se deschide, la
Bucure[ti, {coala de muzic\
vocal\, de declama]ie [i li-
teratur\ a „Societ\]ii Filar-
monice“;
a 1844 - Emanciparea ]i-
ganilor apar]inând a[ez\-
mintelor biserice[ti [i m\-
ofileasc\ [i s\ moar\. Dac\
acum vedem atâta r\utate
`n jurul nostru, oare cum va
fi atunci? Deci aminte[te-]i
de rug\ciunea smerit\ a va-
ra mereu, f\r\ ca ei s\-]i
foloseasc\. Dac\ aduni bani
[i e[ti egoist, banii t\i nu vor
folosi nim\nui. Dac\, dim-
potriv\, aduni bani pentru a
n\stirilor de c\tre Mihail
Sturdza, Domnul Moldovei
(1834-1849). La 14 ianuarie
1844, au fost elibera]i [i
]iganii robi ai statului;
a 1891 - ~n Portugalia a
avut loc prima revolu]ie re-
publican\;
a 1901 - A avut loc pre-
miera absolut\ a capodo-
perei cehoviene „Trei su-
rori“, la Teatrul de art\ din
Moscova (regia - K. S. Sta-
nislavski);
a 1902 - S-a n\scut Alva
Myrdal, sociolog [i politician
suedez, laureat al Premiului
Nobel pentru Pace (d. 1 fe-
bruarie 1986);
a 1920 - Inaugurarea
Universit\]ii din Cluj, de-
schis\ de Consiliul Dirigent
al Ardealului `n prezen]a
Regelui Ferdinand I;
a 1933 - A decedat John
Galsworthy, scriitor englez,
laureat al Premiului Nobel
pentru Literatur\ pe anul
1932 (n. 14 aug. 1867);
a 1942 - Al doilea r\zboi
mondial - Japonezii au ocu-
pat Peninsula Malacca;
a 1944 - Al doilea r\zboi
mondial - Debarcarea for]e-
lor aliate `n Arhipelagul
Marshall;
me[ului [i spune: „Dumne-
zeule, milostiv fii mie p\c\-
tosului!“. (Rubric\ realizat\
de pr. Dumitru P|DURA-
RU, Radio Trinitas)
avea de unde s\ `mpar]i, de-
pozitul t\u financiar va fi
poarta ta spre virtute.
(Rubric\ realizat\ de Petru
AVRAM)
a 1953 - S-a n\scut Ovi-
diu Lipan „}\nd\ric\“, mem-
bru al grupului „Phoenix“;
a 1958 - Prima lansare,
reu[it\, `n Cosmos a unui
satelit construit de SUA -
„Explorer 1“;
a 1964 - Guvernele ro-
mân [i suedez hot\r\sc s\
ridice lega]iile lor de la
Stockholm [i Bucure[ti la
rangul de ambasade;
a 1967 - România [i Re-
publica Federal\ Germania
au stabilit rela]ii diplomat-
ice la nivel de ambasad\;
a 1987 - A `ncetat din
via]\ Nicolae Velea, proza-
tor („Poarta“, „~ntâlnire târ-
zie“, „C\l\tor printre `n]e-
lepciuni“ (n.13 august 1936);
a 1990 - A fost deschis la
Moscova primul restaurant
McDonalds din Rusia post-
comunist\;
a 2001 - Pronun]area
verdictului `n procesul pri-
vind atentatul de la Locker-
bie, din 1988, `n urma c\ru-
ia cet\]eanul libian Abdel
Basset Ali al-Megrahi a fost
condamnat la `nchisoare pe
via]\, iar cel de-al doilea
suspect, Al Amine Khalifa
Fhimah, a fost achitat de
c\tre instan]a sco]ian\. a

Arhim. Roman Braga, monahia Benedicta Braga [i arhim. Timotei Aioanei (SUA 2002)
PORTRETE ~N LUMIN|
Misionara de dincolo de Ocean:
Monahia Benedicta Braga
de arhim.
Timotei AIOANEI
Dac\ M\n\stirea V\ra-
tec ar alc\tui `ntr-o zi un Pa-
teric al ei, va avea zeci ori
chiar sute de c\lug\ri]e pe
care va trebui s\ le amin-
teasc\ `n paginile acestui op.
Printre acestea, chipul [i
pilda maicii Benedicta Bra-
ga vor sta la loc de cinste.
~nainte de a o cunoa[te [i
de-a afla mai multe despre
cuvio[ia sa, m-am trezit `n
anul 1993 cu un frumos [i
pre]ios dar f\cut de ea, prin
„mijlocirea“ iubitei sale ne-
poate Zica (dr. Zenovia Pre-
da), revenit\ atunci dintr-o
lung\ c\l\torie pe conti-
nentul nord american. Era
un ve[mânt splendid, cusut
de maica Benedicta, `n
chilia ei româneasc\ aflat\
departe de ]ar\, dincolo de
Ocean. Ve[mântul de m\-
tase natural\, str\lucitor
ca de ~nviere, l-am purtat
`n ziua hirotoniei `ntru ie-
romonah a nevrednicei me-
le persoane. Mâhnit pentru
desp\r]irea de slujirea dia-
coneasc\ pe care o f\ceam
cu atâta drag, n-am apucat
s\ m\ mândresc cu un
asemenea ve[mânt pentru
care maica Benedicta pl\ti-
se mai mult de o mie de
dolari. Am de atunci dato-
ria s\ o pomenesc `mpreu-
n\ cu pomelnicul pe care
mi l-a adus doctori]a cea
f\r\ de argin]i, Zenovia
Preda.
O c\lug\ri]\
cu chipul senin
Dup\ nou\ ani de la pri-
mirea ve[mintelor trimise
de ea, am `ntâlnit-o, `ntr-o
zi de toamn\ târzie, la M\-
n\stirea „Adormirea Maicii
Domnului“, cale de dou\
ceasuri de Detroit, SUA. O
c\lug\ri]\ cu chipul senin,
plin\ de bucurie pentru
`ntâlnirea noastr\, a celor
din ]ar\. A[a a fost `ntrea-
ga ei via]\. D\ruire pentru
al]ii [i bucurii f\cute altora.
Poate c\ adeseori a uitat de
sine, lucrând pentru seme-
nii ei. A fost o prin]es\, f\-
r\ s\ fie din stirpe nobil\ [i
o c\lug\ri]\ de voca]ie f\r\
s\ trâmbi]eze acest lucru.
Monahia Benedicta s-a
n\scut lâng\ vestita M\-
n\stire C\priana, la 9 mar-
tie 1919, `n satul Condri]a,
care avea [i el o m\n\stire
cu aproape 100 de c\lug\ri,
din p\rin]ii Cozma [i Maria
Magdalena. La numai [ase
ani, copila Versavia, cum se
numea din botez, a venit la
M\n\stirea V\ratec. Când
a `nceput s\ priceap\ lu-
crurile s-a trezit `n m\n\s-
tire, `nconjurat\ de sute de
c\lug\ri]e de la care a
`nv\]at, dup\ cum a putut,
lucruri folositoare pentru
sufletul ei. Tot din m\n\s-
tire a urmat [coala primar\
[i apoi un liceu particular
`n Piatra Neam], terminat
la „Oltea Doamna“ `n Ia[i.
A absolvit apoi cursurile
Conservatorului [i Faculta-
tea de {tiin]e (care avea `n
componen]\, pe lâng\ {ti-
in]ele naturale, Fizica [i
Chimia). ~n fiecare zi trecea
pe la Catedrala mitropoli-
tan\, `nchinându-se cu
evlavie la moa[tele Sfintei
Parascheva, iar la M\n\s-
tirea Golia cânta `n du-
minici [i s\rb\tori pentru a
se putea `ntre]ine. La Cate-
dral\, fratele ei, Roman
Braga, câ]iva ani mai târ-
ziu, func]iona ca ierodiacon
`n vremea mitopolitului
Sebastian Rusan. Dup\
terminarea studiilor, mon-
ahia Benedicta a devenit
directoarea {colii mona-
hale din V\ratec [i un
foarte bun ghid care `mple-
tea istoria m\n\stirii cu
spiritualitatea filocalic\, ea
`ns\[i fiind `mplinitoare a
pravilei [i urm\toare a C\-
r\rii c\tre ~mp\r\]ie.
C\lug\ri]\ `n lume
Timpul marilor bucurii
n-a durat prea mult. ~n a-
nul 1959, decretul comu-
OPINII & COMENTARII
nist abuziv 410 o alunga
din m\n\stire, a[a cum a
alungat sute [i chiar mii de
c\lug\ri, departe `n lumea
larg\. A muncit din greu,
cu bra]ele, pentru a avea pe
mas\ o bucat\ de pâine.
Fratele ei, ierodiaconul Ro-
man Braga, a cunoscut `n
perioada aceea asprimea
`nchisorilor comuniste [i
apoi paharul amar al exilu-
lui. Maica Benedicta nu s-a
descurajat. ~mpreun\ cu o
alt\ c\lug\ri]\, Apolinaria,
r\mas\ al\turi ca `ntr-o
mic\ ob[te [i dincolo de zi-
durile m\n\stirii, `ntr-un
sat din apropiere, la Cr\c\-
oani, au strâns câ]iva b\-
nu]i [i au cump\rat o cas\
pe culmea satului V\ratec,
de la fiul actri]ei Lucia
Sturdza Bulandra. Din lo-
cul acela vedeau m\n\sti-
rea [i ascultau cântecul
toacei [i al clopotelor. Ex-
cluse `n mod formal din
ob[te, ele nu s-au ab\tut cu
nimic de la rigorile vie]ii
`ngere[ti pe care o duceau
din fraged\ copil\rie. {i
furtuna a trecut. Primit\
din nou `n m\n\stirea sa,
monahia Benedicta `mpre-
un\ cu maica Apolinaria,
care i-a fost aproape, au
`nv\]at din paginile Scrip-
turii cât de mare este fapta
primirii de str\ini. Ne[ti-
ind pe cine prime[te, A-
vraam i-a osp\tat pe `ngeri
[i mare s-a chemat el `nain-
tea lui Dumnezeu, cel `n
Treime ar\tat la stejarul de
la Mamvri.
Bun prieten [i sf\tuitor
Muzicieni, scriitori, pic-
tori, profesori universitari,
medici g\seau la casa mai-
cii Benedicta u[a deschis\.
Discu]ii adânci, pline de cu-
vântul Scripturilor, f\ceau
din locul acela o Universi-
tate sau Academie de var\.
Maica Benedicta a f\cut o
astfel de misiune. Ea era
sufletul acestor `ntâlniri.
Era o gazd\ primitoare [i
bun\. Era un om de ome-
nie. Un om care a tr\it pen-
tru al]ii. Un prieten [i un
sf\tuitor.
Principesa Ileana a Ro-
mâniei, devenit\ `n anii ’60
monahia Alexandra, s-a a-
dresat, prin 1975-1976, pa-
triarhului Justinian Mari-
na pentru a-i trimite câteva
c\lug\ri]e din România `n
vederea organiz\rii unei
m\n\stiri române[ti `n
America.
Delega]ia care a plecat
din România c\tre SUA `n
frunte cu monahia Benedic-
ta Braga, cea care avea s\
devin\ stare]\ [i ctitor al
unei m\n\stiri rom=ne[ti
`n America, a avut binecu-
vântarea patriarhului `n
ultimii s\i ani de via]\. A
continuat al\turi de prin-
cipesa Ileana – monahia
Alexandra misiunea de a
descoperi altora calea c\tre
~mp\r\]ie. Sute de ameri-
cani l-au cunoscut pe Dum-
nezeu [i s-au convertit la
Ortodoxie datorit\ mo-
nahiei Benedicta. Ea a p\s-
trat rânduiala M\n\stirii
V\ratec, cu slujbe, cânt\ri
[i primirea de str\ini. Pân\
[i hramul m\n\stirii a r\-
mas acela[i – „ Adormirea“,
ca la V\ratecul inimii ei.
Gândurile [i sufletul ei re-
veneau mereu la metanie,
unde venise când avea nu-
mai [ase ani.
Monahia Benedicta a
fost, poate, cea mai `n]e-
leapt\ [i evlavioas\ c\lug\-
ri]\ a V\ratecului din vea-
cul XX. A fost greu `ncer-
cat\, umilit\, trimis\ de-
parte de locul pe care l-a iu-
bit atât de mult [i pentru
care [i-a `nchinat `ntreaga
via]\.
~ntr-o poian\ str\juit\
de tot felul de arbori, ca `n
p\durile Neam]ului, mona-
hia Benedicta, misionara
neobosit\ a Bisericii Orto-
doxe Române, a[teapt\ din
anul 2005 ziua cea mare a
~nvierii [i r\splata pentru
multa-i osteneal\. Sufletul
ei r\mâne legat de V\ratec,
m\n\stirea ocrotit\ din
Ceruri de atâ]ia `ngeri [i de
rug\ciunile neadormite
strânse din veac `n cupa de
aur dus\ `naintea Zidito-
rului a toate.
* Arhim. Timotei Aioanei
este exarh cultural
al Arhiepiscopiei Ia[ilor
Miercuri, 31 ianuarie 2007 3
CORTINA DE STICL|
Itaca, regatul
lui Ulise [i
literatura român\
de Ioan HOLBAN
De exemplu, soarta copilului nelegitim
este subiectul prozei P\cat; `ntr-un alt
text, semnalat de G. C\linescu, copilul
vorbe[te mamei aparente pentru mama
cea adev\rat\: sunt multe asemenea con-
texte literare, `n opera lui Caragiale, ast-
fel `nc=t putem vorbi de un complex al r\-
d\cinilor `n cazul marelui dramaturg:
via]a [i opera sa au [i aceast\ dimensiune,
obiect de studiu pentru psiho-critic\, psi-
hanaliz\ [i critica genetic\. Aceast\ struc-
tur\ a operei a fost neglijat\ de exege]ii
lui Caragiale, de[i ea este evident\ [i, mai
ales, foarte productiv\, at=t `n teatru, c=t
[i `n proz\, dar [i `n multe din faptele ce
compun biografia lui Caragiale. ~ntre al-
tele, dorin]a de a c\l\tori, „nomadismul“,
lipsa unui spa]iu securizant - f\clia, ori-
ginea, numele, identitatea stau sub zodia
impreciziei, a provizoratului [i a ipotezei,
soarta celor doi copii, Luca [i Matei, ei
`n[i[i scriitori, exilul `n Germania: `ntr-un
cuv=nt, dimensiunea tragic\ a operei [i bi-
ografiei celui mai mare dramaturg român
a r\mas mereu `n plan secund. Toat\ fa-
milia, `n fapt, at=t de important\ pentru
istoria culturii române repet\ acest „sce-
nariu“. Unchii lui Caragiale - Iorgu [i Cos-
tache -, actori, autori dramatici, conduc\-
tori de trupe de teatru [i-au tr\it via]a `n
instabilitate social\ [i ipotez\. Costache
Caragiale c\l\tore[te `n toate regiunile
Principatelor române de atunci, `nfiin]ea-
z\ trupe de teatru la Bucure[ti, Ia[i, Boto-
[ani, Craiova, conduce Teatrul Mare din
Bucure[ti, se ceart\ cu Matei Millo [i p\-
r\se[te direc]ia, c\l\tore[te `n Fran]a de
dou\ ori, este `nvinuit c\ nu a participat
la revolu]ia român\ de la 1848, scrie poe-
zii, proz\, teatru unde exploreaz\ mediul
micii burghezii din mahalaua bucure[tea-
n\ [i unde caut\, mai ales, personajul co-
mic, caricatura [i „culoarea“ limbajului -
elemente ce vor putea fi reg\site, mai t=r-
ziu, `n opera ilustrului s\u nepot. Iorgu
Caragiali (care `[i spunea „Caragiale III“)
a vrut s\ fie actor dar nu [i-a g\sit loc `n
nici una din trupele bucure[tene, a dorit
antrepriza Teatrului Na]ional din Ia[i dar
a fost refuzat, este mereu pribeag, c\l\to-
re[te mult, ca [i fratele s\u, prin ]ar\, face
trupe de teatru care au o existen]\ efe-
mer\; e „histrion prin voca]ie“ [i un „actor
boem“, cum spune teatrologul Florin
Faifer `n Dic]ionarul literaturii române de
la origini p=n\ la 1900. Pe scurt, ace[tia
au fost unchii lui I. L. Caragiale. Dar fiii
s\i? Luca [i-a petrecut copil\ria [i ado-
lescen]a la Berlin, `nso]indu-[i familia `n
exil, scrie un roman [i e acuzat de porno-
grafie, scrie versuri [i reu[e[te mai mult,
dar aprehensiunile tat\lui s\u `n privin]a
artei pun ceea ce E. Lovinescu numea „o
fr=n\ patern\“, moare t=n\r [i cu un des-
tin ne`mplinit. Cel\lalt fiu, Matei, e con-
ceput cu o alt\ femeie, Maria Constanti-
nescu; fiu natural, tat\l, fiu natural, iat\,
[i fiul lui Caragiale: scrie o capodoper\ a
prozei române[ti (un recent „top literar“ al
secolului trecut, `n România, plasa Craii
de Curtea-Veche pe primul loc), `ncepe
alte c\r]i pe care nu le termin\ [i `[i in-
venteaz\ o origine ilustr\: sus]ine c\ este
„prince Basaraba-Apaffy“ [i ultimul de-
scendent al contelui Caracioni, cu care se
petrece „l’extinction de ma race“. Motivul?
Ereditatea e intransmisibil\ [i, `n con-
secin]\, eventualii urma[i ar putea duce
`n deriziune des\v=r[irea stirpei ilustre: o
via]\ care identific\ `ntr-un orizont mo-
dernist amintitul complex al originii pe
care `l m\rturiseau opera [i biografia
tat\lui s\u.
* Ioan Holban este scriitor [i critic literar ie[ean
4 Miercuri, 31 ianuarie 2007
PE SCURT
Voievodul Mircea
cel B\tr=n a fost
comemorat la
M\n\stirea Cozia
La M\n\stirea Cozia, din ju-
de]ul V=lcea, a avut loc ieri,
30 ianuarie comemorarea vo-
ievodului Mircea cel B\tr=n.
Evenimentul a fost prilejuit
de `mplinirea a 589 de ani de
la trecerea sa la cele ve[nice.
Dup\ slujba de pomenire au
urmat alocu]iuni `n cadrul c\-
rora a fost evocat\ personali-
tatea domnitorului Mircea cel
B\tr=n. „Mircea cel B\tr=n a
fost pomenit anual, va fi po-
menit anual, iar noi nu vom
`ntrerupe [irul pomenirii cti-
torului Coziei [i mare ap\r\-
tor al credin]ei cre[tine orto-
doxe. Noi avem de la el monu-
mentul M\n\stirii Cozia cu
rezonan]\ at=t `n ]ar\, c=t [i
`n str\inatate [i se cuvine s\-l
pomenim `ntotdeauna cu
aceeasi cinste“, a declarat
pentru Radio Trinitas stare]ul
M\n\stirii Cozia [i exarhul
Episcopiei R=mnicului, arhim.
Vartolomeu Androne.
Vizit\ princiar\ `n
Episcopia Arge[ului
[i Muscelului
PS Calinic, Episcopul Arge[u-
lui [i Muscelului, `mpreun\ cu
pr. Eugeniu Matei, protopop
de C=mpulung Muscel, `l vor
primi zilele urm\toare pe re-
prezentantul special al Guver-
nului Rom=niei, Alte]a Sa
Principele Radu de Hohen-
zollern-Veringen, care va efec-
tua ast\zi [i m=ine o vizit\ `n
ora[ele C=mpulung Muscel [i
Curtea de Arge[. Vizita aces-
tuia face parte din cadrul
proiectului „Ora[ele Rom=-
niei“, destinat dezvolt\rii
rela]iilor europene ale a[ez\-
rilor rom=ne[ti urbane. De
asemenea, Principele Radu de
Hohenzollern-Veringen se va
`nt=lni [i cu oficialit\]i locale,
precum [i cu elevi ai unor
licee din ora[ele C=mpulung
Muscel [i Curtea de Arge[.
Incediu la Catedrala
episcopal\
din Baia Mare
Un incendiu de mici propor]ii
a afectat o parte a Catedralei
episcopale „Sf. Treime“ din
Baia Mare, `n noaptea de luni
spre mar]i, f\r\ a provoca
pagube `nsemnate. Potrivit
Inspectoratului Jude]ean pen-
tru Situa]ii de Urgen]\ din
Maramure[, incendiul s-a de-
clan[at la unul dintre ves-
tiarele muncitorilor care lu-
creaz\ la construc]ia cate-
dralei. Pompierii au intervenit
de urgen]\ pentru a opri ex-
tinderea focului [i au con-
tribuit la limitarea pagubelor.
Deocamdat\, nu se cunosc
cauzele care au provocat de-
clan[area incendiului.
Str\vechi papirus
donat Vaticanului
S\pt\m=na trecut\, papa Be-
nedict al XVI-lea a primit ca [i
cadou pentru Sfântul Scaun
unul dintre cele mai str\vechi
manuscrise ale Evangheliei,
care demonstreaz\ realitatea
istoric\ a Scripturii. Papirusul
Bodmer 14-15 (P75), datat `n-
tre anii 175 [i 225 d. Hr., a fost
donat de Frank Hannah [i fa-
milia sa, din Statele Unite ale
Americii. Manuscrisul a apar-
]inut `nainte bibliotecii Funda-
]iei Bodmer din Cologny, lâng\
Geneva, Elve]ia, [i se afl\
acum `n Biblioteca Apostolic\ a
Vaticanului. Papirusul con]ine
fragmente din Evanghelia lui
Luca [i primele paisprezece
capitole din Evanghelia Sf=ntu-
lui Ioan. „A fost scris `n Egipt
[i probabil folosit ca [i carte
liturgic\“, a explicat Cardinalul
Jean-Louis Tauran, arhivist [i
bibliotecar al Bisericii Romane,
`n timpul audien]ei. a
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
Boto[\nenii au `n\l]at rug\ciuni pentru ploaie dându-i-se form\ de bolt\.
~ntre anii 1984-1997 s-au
Pe 29 ianuarie, `n ajunul g\. „~nalt Prea Sfin]itul Da- dejdea c\, a[a cum Sf. Pro- c\ `n „Mahalaua greceasc\“ efectuat repara]ii capitale:
subzidire [i consolidare, `n-
hramului Bisericii „Sf. Trei niel ne-a d\ruit binecuv=n- oroc Ioan a f\cut de sute de a cvartalului I.
locuirea tablei acoperi[ului,
Ierarhi“ din Boto[ani a fost tarea de a aduce una dintre ani minuni, prin icoana sa, La `nceput biserica a fost
adus\ aici icoana f\c\toare icoanele f\c\toare de mi- va s\v=r[i [i acum pentru f\cut\ numai din bârne [i tencuial\ exterioar\ [i inte-
rioar\, pardoseal\, poleirea
de minuni a Sf. Ioan Botez\-
torul de la M\n\stirea Go-
nuni de pe cuprinsul Mitro-
poliei Moldovei [i Bucovinei,
credin]a cre[tinilor ortodoc[i
din Boto[ani care se `nchin\
f\r\ clopotni]\, iar primul ei
ctitor este negustorul grec catapetesmei [i pictura bis-
rovei. Aducerea spre `nchi- [i anume icoana f\c\toare ei cu evlavie“, a declarat pr. C. Gheorghiu, a[a cum men- ericii executat\ de pictorul
nare a unei icoane cu ocazia de minuni a Sf=ntului Pro- Gabriel Mih\iescu, paroh de ]ioneaz\ pisania greceasc\ a Buzuloi Vasile. Toate aceste
lucr\ri au fost efectuate de
hramului, a devenit o tradi- oroc [i ~naintemerg\torului la 1 iunie 2000 la Biserica „Sf. turnului bisericii: „Biserica
]ie pentru biserica boto[\- Ioan de la M\n\stirea Go- Trei Ierarhi“ din Boto[ani. aceasta a ridicat-o Constan- vrednicul `ntru pomenire
nean\ `nchinat\ Sf. Trei rovei, care a fost descoperit\ Biserica „Sf. Trei Ierarhi“ tin Gheorghiu, cu puterea preotul Petru Ifrim. ~ncoro-
Ierarhi. ~n cadrul slujbei Ve- `n anul 1740 de un monah este o biseric\ foarte veche. lui Dumnezeu [i ajutorul narea tuturor acestor str\-
cerniei, condus\ de pr. Lu- de la M\n\stirea Dragomir- Construc]ia ei a `nceput la 8 cre[tinilor, 1789 mai 8“. O danii [i realiz\ri a fost sfin-
cian Leonte, protopop de Bo- na. ~n acest an, deja poporul mai 1789 [i a fost sfin]it\ la repara]ie serioas\ s-a f\cut ]irea bisericii la 15 august
1998 de c\tre PS Calinic
to[ani, s-au citit rug\ciuni din Boto[ani se bucur\ cin- 20 septembrie 1837. Carto- bisericii `n anul 1911, `nt\-
pentru ploaie [i imediat du- stind aceast\ sf=nt\ icoan\, grafia ora[ului din 1832 rindu-se zidurile [i `n\l]ân- Boto[\neanul, episcop vicar
p\ slujb\ a `nceput s\ nin- `n aceste clipe [i avem n\- men]ioneaz\ aceast\ biseri- du-se plafonul cu trei metri, al Arhiepiscopiei Ia[ilor. a
Povestea
Cimitirului
Vesel din
S\p=n]a,
pus\ pe CD
PS Iustin Sighetea-
nul, episcop vicar al E-
piscopiei Maramure[ului
[i S\tmarului, a partici-
pat ieri la Biblioteca Ju-
de]ean\ „Petre Dulfu“
din Baia Mare, la lansa-
rea unui Compact Disc
cu istoria narat\ a Cimi-
tirului Vesel din S\p=n-
]a, jude]ul Maramure[.
Evenimentul s-a bucurat
de prezen]a a numero[i
oameni de cultur\, zia-
ri[ti [i proprietari ai u-
nor agen]ii de turism.
Istoria narat\ a Cimi-
Lec]ii gratuite pentru elevi la biseric\ tirului Vesel din S\pân]a
a fost scris\ de prof. Teo-
dor Ardeleanu, directo-
a De[i au loc `n biseric\, acestea nu sunt ore de religie, ci de matematic\ rul Bibliotecii Petre Dul-
fu din Baia Mare. Citirea
a Ini]iatorul programului este profesorul Ioan Ursu a Lec]iile se ]in, textelor apar]ine acto-
de dou\ ori pe s\pt\m=n\, la Biserica „Sf. Ioan“ din Bac\u a rilor Victor Mu[e]eanu [i
Sorin T\nase pe un fun-
inspec]ie scurt\ din pri- „Tat\l nostru“. Dup\ ace- ore [i la catedrala cato- dal sonor de vioar\ al in-
viri, profesorul a luat ea, a `nceput programul lic\ [i la cea ortodox\. Nu terpretului Ioachim F\t.
de Constantin tabla, `ntoars\ cu fa]a la propriu-zis. Nu de religie, ne deranjeaz\ deloc. Dim- CD-ul a fost editat de
„Casa Sonor\“ din Timi-
MAXIM perete, [i a a[ezat-o dea- a[a cum s-ar fi a[teptat potriv\. E foarte bine. Ne
supra caloriferului. De-a cineva, ci de matematic\. `nt=lnim de dou\ ori pe
[oara care inten]ioneaz\
Elevii au luat mesele, s\ pun\ pe suport audio
st=nga [i dreapta, icoana s\pt\m=n\. Acum sun- [i alte istorioare ale Ma-
alt\dat\ destinate paras- Maicii Domnului, respec- tem cei de-a a XI-a [i a
taselor [i le-au a[ezat `n „Copiii vin aici ramure[ului. „Este un
tiv cea a M=ntuitorului. XII-a. Dup\ noi vin [i alt mod de a promova
ordine, ca-ntr-o clas\. Do- Cu fa]a c\tre miaz\zi, cei din dragoste“ elevi dintr-a IX-a“, ne-au cultura. Inten]ion\m s\
u\ c=te dou\, lipite, pen- 40 de tineri [i-au scos explicat copii, majorita- edit\m `n colaborare cu
tru a `nc\pea mai mul]i Ini]iatorul programu- editura Casa Sonor\ [i
caietele din rucsaci [i lui, nimeni altul dec=t tea de la Colegiul Tehnic
`ntr-un singur r=nd. Pe alte CD-uri despre isto-
s-au apucat de treab\, ta- profesorul Ion Ursu, ves- „N. V. Karpen“. Ideea s-a ria Maramure[ului [i
post de scaune, c=teva man `n pridvodul biseri- dovedit a fi binevenit\ [i
b\ncu]e [i scaunele de tit datorit\ inventivit\]ii despre turism. Avem a-
cii. A `nceput ora. C=teva sale de a-i atrage pe elevi pentru parohul de la tâtea lucruri valoroase `n
lemn ale b\bu]elor de la sugestii de `nceput ale [i a-i preg\ti gratuit la „Sf=ntul Ioan“. „E un lu- jurul nostru care trebuie
slujba de duminic\. Co- dasc\lului, pentru un e- preten]ioasa materie [co- cru frumos. Copiii vin aici p\strate [i vom face efor-
piii au `nceput s\ apar\ xerci]iu mai simplu. La lar\. „Sunt `mpotriva a din dragoste. Sunt lini[- tul de a le p\stra pentru
unul c=te unul. La ora genera]iile care vin“, a
un moment dat, `mbr\cat tot ceea ce se `nt=mpl\ `n ti]i [i concentra]i la or\.
14.15, toate locurile erau `n reverend\ neagr\, a matematic\“, a declarat Eu doar le mai amintesc precizat la lansarea
ocupate. Mai mult, o par- intrat [i preotul Vlad Un- din c=nd `n c=nd de rug\- CD-ului despre Cimitirul
profesorul Ursu. Vesel din S\pân]a, prof.
te dintre elevi a r\mas s\ gureanu. Cu un gest Pentru cei mai mul]i ciune. Oricum, sunt con- Teodor Ardeleanu.
asiste [i s\ ia noti]e `n pi- scurt, profesorul [i-a `n- dintre elevi, prezen]a `n- vins c\, `ntr-un asemenea CD-ul con]ine pe lân-
cioare. Greu de imaginat tors privirea c\tre grupul tr-un l\ca[ de cult nu mai anturaj, sufletele lor se
c\ pridvorul Bisericii de elevi. Uitase un lucru. este nici pe departe o vor modela altfel `n vi-
g\ istoria Cimitirului
Vesel din S\pân]a, scur-
„Sf=ntul Ioan“ s-a putut La unison, tinerii au ros- chestiune extraordinar\. itor“, a precizat preotul te epitafuri hazoase de
umple de tineri. Dup\ o tit `mpreun\ rug\ciunea „Am mai f\cut asemenea Ungureanu. a pe crucile celor `nmor-
mânta]i aici [i vorbe[te
despre albastrul crucilor
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ participa]i la pelerinajul organizat la de la S\pân]a.
Au fost editate 1.000
de CD-uri `n limba româ-
Muntele Athos (`n perioada 18-28 martie 2007) n\, urm=nd ca pân\ la
jum\tatea anului s\ fie
Dintre obiective men]ion\m: Tesalonic - Biserica „Sf. editate CD-uri `n engle-
M. Mc. Dimitrie“ (moa[tele acestuia [i ale Sf. Anisia), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la z\, maghiar\ [i germa-
Catedrala mitropolitan\ (moa[tele Sf. Grigorie Palama), n\. Acestea pot fi achi-
num\rul de telefon: 0232/276907, zi]ionate de la Biblioteca
Arcul lui Galeriu (sec. IV); SF. MUNTE ATHOS -
M\n\stirile: Protaton, Kutlumusiu, Stavronikita, Iviron, la sediul Centrului de Pelerinaj Jude]ean\ „Petre Dulfu“
din Baia Mare, libr\rii,
Filotheu, Marea Lavr\, Schitul Prodromu, „Sf. Pavel“, „Sf. Parascheva“
Dionisiu, Grigoriu, Simonos Petra; Nea Kallikratia. muzee [i de la poarta
din Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt Cimitirului Vesel. a
Pre]: 295 EURO ^ 275 lei. Servicii incluse: transport
cu microbuz; 1 noapte cazare la Giurgiu; 3 nop]i cazare, nr. 16, `n curtea Catedralei mitropolitane,
mic dejun la hotel** `n Grecia; 5 nop]i cazare la m\n\stiri sau acces=nd
`n Sf. Munte Athos; `nso]itor din partea Centrului de site-ul: www.centruldepelerinaj.ro Pagin\ realizat\ de
Pelerinaj.
Narcisa BALABAN

Americanii ar putea folosi baze
rom=ne[ti pentru atacarea Iranului
a Spectrul r\zboiului planeaz\ asupra Iranului a Statele Unite s-au s\turat de arogan]a pre[edintelui Ahmadinejad [i `[i fac
planuri de atac a Bazele din Rom=nia ar putea fi folosite de bombardierele americane a
Criza politico-diploma-
tic\ `n care s-a ajuns `n
privin]a dosarului nuclear
iranian, face tot mai posi-
bil un deznod\m=nt mi-
litar. ~n ciuda angaj\rii `n
teatrele de opera]iuni din
Irak [i Afganistan, ar-
mata american\ ar putea
primi ordinul Casei Albe
de a ataca Iranul. ~n a-
ceast\ eventualitate, ba-
zele militare ale SUA din
Rom=nia ar putea fi folo-
site ca punct de plecare
pentru lovituri aeriene.
R\zboi p=n\ `n
aprilie?
De[i planurile militare
`n astfel de cazuri sunt ]i-
nute `n cel mai mare se-
cret, anumite scurgeri de
informa]ii din mediul po-
litic de la Washington ali-
menteaz\ specula]iile
privind eventualitatea u-
nui apropiat conflict cu
Teheranul. Astfel, potri-
vit unui raport oficial de
la Sofia, preluat ieri de
cotidianul sco]ian „Sun-
day Herald“ (SH), pre[e-
dintele George W. Bush
se preg\te[te s\ atace in-
stala]ii nucleare din Iran
p=n\ la sf=r[itul lunii a-
prilie iar noile baze ale
US Air Force din Bulga-
ria [i Rom=nia ar putea fi
folosite `n acest scop. Ro-
m=nia este considerat\
ca fiind vital\ pentru sce-
nariul privitor la Iran, `n
condi]iile `n care baza sa
Mihail Kog\lniceanu de
la Constan]a este trans-
format\ `ntr-un avanpost
american. Consolidarea
prezen]ei americane `n
regiunea M\rii Negre,
`mpreun\ cu recenta am-
plasare a dou\ portavioa-
ne americane `n Str=m-
toarea Hormuz (Golful
Persic), pare s\ indice fap-
George Bush vrea cu orice pre] s\ scape
de sfidarea nuclear\ a Teheranului
LUMEA ~N CARE TR|IM
dispozi]ia SUA de autori-
t\]ile rom=ne sunt doar
baze de instruc]ie [i antre-
nament. Dincolo de am\-
nuntele tehnice, presa oc-
cidental\ pare s\ ia mai
degrab\ `n calcul str=nsul
partenieriat dintre Bucu-
re[ti [i Washington, dove-
dit prin men]inerea tru-
pelor rom=ne[ti `n Irak.
Aventurile nucleare
ale Iranului
Toate aceste specula]ii
despre planurile beli-
Pre[edintele coase ale lui George Bush
Ahmadinejad promite pornesc de la insisten]a
Teheranului de a se dota
o `nfr=ngere c=t mai rapid cu arma nu-
ru[inoas\ agresorului
clear\ [i de la presupusa
american finan]are a terorismului
`n Irak. Artizanul acestei
tul c\ pre[edintele Bush pozi]ii intransigente din
[i-a pierdut r\bdarea din
partea iranienilor este
cauza nerespect\rii de chiar pre[edintele Mah-
c\tre Teheran a rezolu]iei
moud Ahmadinejad. Con-
Consiliului de Securitate vins c\ rachetele nuclea-
al ONU privind progra-
re ar asigura intangibili-
mul s\u nuclear. tatea ]\rii sale pe plan
militar, Ahmadinejad s-a
MApN nu comenteaz\ angajat `ntr-o curs\ con-
tra cronometru pentru
Ministerul Ap\r\rii dezvoltarea programului
(MAp) a refuzat, deocam- s\u atomic, dublat\ de o
dat\, s\ comenteze infor- atitudine sfid\toare fa]\
ma]iile ap\rute `n media de SUA. ~n plus, presa
interna]ional\ privind o britanic\ sus]ine c\ Te-
posibil\ utilizare a baze- heranul este ajutat `n
lor militare americane din planurile sale de Coreea
Rom=nia `ntr-un eventual
de Nord, un alt client al
atac `mpotriva Iranului. organiza]iilor interna]io-
De altfel, ministrul Ap\- nale `n materie de ame-
r\rii, Sorin Frunz\verde, nin]are nuclear\. Astfel,
efectueaz\ `n aceast\ pe- cotidianul britanic „Daily
rioad\, `mpreun\ cu [eful Telegraph“, citând un
Statului Major General, `nalt responsabil euro-
amiral Gheorghe Marin, o pean din domeniul ap\-
vizit\ de lucru chiar `n r\rii, a afirmat s\pt\m=-
SUA. Totu[i, surse din in- na trecut\ c\ regimul co-
teriorul MApN au de- munist de la Phenian a
clarat pentru Rompres c\ acceptat s\ comunice Ira-
un eventual atac pornit nului toate datele strânse
din Rom=nia ar fi relativ `n urma efectu\rii testu-
greu de conceput, `ntruc=t lui s\u nuclear efectuat
bazele militare puse la anul trecut. Presa din in-
sul\ vorbe[te deasemeni
de iminen]a unui test nu-
clear subteran `n Iran,
ceea ce ar oferi date im-
portante oamenilor de
[tiin]\ iranieni pentru
continuarea programului
militar.
Sponsorii
terorismului `n Irak
Pe l=ng\ grija armelor
nucleare, americanii se
mai tem de implicarea
Iranului `n destabilizarea
situa]iei din Irak. ~n a-
cest sens, Administra]ia
american\ a dat recent
asigur\ri c\ de]ine dovezi
ale ingerin]ei Iranului `n
Irak [i s-a angajat s\ fac\
publice `n curând mai
multe detalii `n leg\tur\
cu re]elele iraniene de pe
teritoriul irakian. SUA,
care acuz\ regimul irani-
an c\ furnizeaz\ fonduri,
Miercuri, 31 ianuarie 2007 5
echipamente [i tehnologie
mili]iilor [iite irakiene,
au arestat la 11 ianuarie
cinci iranieni `n cursul
unui raid `mpotriva unui
„birou de leg\tur\“ iran-
ian la Erbil 350 km nord
de Bagdad. Teheranul a
afirmat c\ biroul `n cauz\
este de fapt un consulat,
iar cei aresta]i sunt
diploma]i, `ns\ George
Bush a dat ulterior apro-
barea pentru lichidarea
oric\rui agent iranian
g\sit de US Army.
La sf=r[itul s\pt\-
m=nii trecute, Casa Alb\
[i-a exprimat [i scepticis-
mul `n leg\tur\ cu pla-
nurile declarate ale Tehe-
ranului de a-[i extinde
leg\turile economice [i
militare cu Irakul. „Dac\
Iranul dore[te s\ renun]e
la a juca un rol distructiv
`n treburile Irakului [i
dore[te s\ joace un rol
constructiv, salut\m, fi-
re[te, acest lucru. Dar p=-
n\ acum nu am v\zut
dec=t prea pu]ine dovezi
de ac]iuni constructive [i,
sincer vorbind, tot ce am
v\zut sus]ine contrariul“,
a declarat purt\torul de
cuv=nt al Consiliului na-
]ional al securit\]ii SUA,
Gordon Johndroe.
Primele critici contra
primit ac]iuni la `ntre- Riscurile unei
lui Ahmadinejad prideri de stat.
interven]ii militare
De[i antiamericanis-
mul este mereu popular Arme `n loc de slujbe Planurile americane
`n Iran, pre[edintele pentru bombardarea uzi-
Mahmoud Ahmadinejad Situa]ia economic\ tot nelor iraniene de `mbog\-
este criticat de tot mai mai precar\ din Iran nu ]ire a uraniului nu este `n-
mul]i politicieni, refor- este o noutate. Obsedate s\ sus]inut de prea mult\
mi[ti [i conservatori, pe de pozibilitatea de a de- lume. Exist\ temerea c\
motiv c\ nu acord\ sufi- veni o mare putere regio- acest lucru ar intensifica
cient\ importan]\ unor nal\, guvernele succesive sentimentele americane
chestiuni interne, precum de la Teheran au cheltuit printre ]\rile arabe, pe
starea economiei. Criti- sumele exorbitante c=[ti- l=ng\ `ndoielile legate de
cile sunt alimentate de gate din exportul gazelor reu[ita strict tehnic\ a at-
faptul c\ infla]ia [i [oma- naturale [i a petrolului pe acului. Printre criticii
jul au `nregistrat cre[teri `narmare. Contractele de acestei op]iuni se num\r\
substan]iale. Mai mult, miliarde de dolari sem- `nsu[i directorul Agen]iei
exist\ semne c\ `nsu[i li- nate `n special cu Rusia Interna]ionale pentru E-
derul suprem, ayatolahul pentru achizi]ionarea de nergie Atomic\, Mohamed
Ali Hamenei, pare a se echipamente militare ul- El Baradei, care apreciaz\
distan]a de politica dus\ tramoderne au provocat c\ o interven]ie militar\
de pre[edintele ]\rii. mari dificult\]i sociale. ar fi „catastrofic\“. La
~ntrebat de c=]iva par- Astfel, Guvernul de acum r=ndul s\u, primul-minis-
lamentari de la Teheran, tru pakistanez Shaukat
cu prilejul prezent\rii sus]ine c\ [omajul se
ridic\ la 10 %, dar exper]ii Aziz, s-a declarat extrem
proiectului de buget, din de `ngrijorat de perspec-
ce motiv ro[iile au ajuns independen]i spun c\ ar fi
tiva unui r\zboi `ntr-o
de 30%. ~n privin]a infla-
s\ coste mai bine de 3 do-
]iei, cifrele oficiale arat\
zon\ deja instabil\. ~n
lari pe kilogram, pre[ed- cele din urm\, Rusia se o-
intele Ahmadinejad a 11%, dar `n realitate pune categoric unei
r\spuns: „de ce v\ duceti aceasta ar putea fi de cel solu]ii militare, exist=nd
la cump\r\turi `n locuri pu]in dou\ ori mai mare. `n derulare `nsemnate
scumpe? Veni]i s\ v\ Mai mult, ambi]iile nu- contracte economice `n
face]i cump\r\turile la cleare ale Teheranului au parteneriat cu Teheranul.
mine `n cartier.“ Mah- adus [i sanc]iuni econom- Apoi Moscova ar putea
moud Ahmadinejad a a- ice din partea Consiliul de folosi dreptul s\u de veto
d\ugat c\ pre]urile la Securitate al ONU. Acest dac\ SUA ar `ncerca s\
pâine, gaz, ap\ [i electric- lucru l-a obligat pe Ah- ob]in\ aprobarea pentru
itate sunt complet contro- madinejad s\ transfere un atac `n Consiliul de
late, c\ Guvernul s\u a urgent anul trecut toate Securitate al ONU, fapt
renovat 200 de mii de fondurile ]\rii din b\ncile care complic\ [i mai mult
case `n mediul rural [i a europene c\tre b\ncile planurile militare ale lui
reparat 9 mii de kilometri din Asia. George Bush. a
de drumuri [i c\ peste 4
milioane de oameni au Pagin\ realizat\ de Mihai MOCANU
6 Miercuri, 31 ianuarie 2007
PE SCURT
Agen]ii economici ar
putea pl\ti `n cur=nd
taxa de solidaritate
Comisia economic\ a Senatului
a dat raport favorabil proiectu-
lui de lege privind instituirea
unei taxe de solidaritate de 1%,
aplicat\ agen]ilor economici a
c\ror cifr\ de afaceri anual\
este mai mare de 100.000 de
euro. Programul const\ `n insti-
tuirea unei taxe de solidaritate,
`n cuantum de 1% din profitul
anual al operatorilor economici
a c\ror cifr\ de afaceri dep\[e[-
te 100.000 de euro. Ini]iativa a
fost amendat\, precizându-se c\
procentul se aplic\ profitului
net al operatorilor economici.
Potrivit proiectului, sumele acu-
mulate se constituie surs\ a
bugetului asigur\rilor sociale de
stat, pentru cre[terea cuantu-
mului pensiilor mai mici decât
salariul minim pe economie.
Legea ar urma s\ fie aplicat\ pe
o perioad\ de 3 ani de la data
public\rii `n „Monitorul Oficial“.
Guvernul nu a sus]inut ini]ia-
tiva legislativ\, iar singurul
senator membru al Comisiei
economice care s-a ab]inut a fost
Mihai }âbuleac (PLD).
RAJAC Ia[i aloc\
27,5 milioane de lei
pentru investi]ii
Potrivit directorului RAJAC,
Ioan Toma, regia va pune `n
aplicare 33 de proiecte noi [i va
efectua lucr\ri, `n continuare, la
alte 18 proiecte. Cea mai mare
sum\, de aproape 15 milioane
de lei, este alocat\ investi]iilor
pe raza municipiului Ia[i pentru
proiecte de `nlocuiri de conducte
pe unele artere din centrul ora-
[ului, pentru realizarea canali-
z\rii `n unele zone periferice,
dar [i pentru investi]ii la sediul
RAJAC. „Grosul activit\]ii noas-
tre este municipiul. Veniturile
noastre vin, `n propor]ie de 90%,
din municipiu“, a spus [eful RA-
JAC. ~n jude], RAJAC are `n
plan alimentarea cu ap\ a [apte
sate [i dou\ comune, cât [i lu-
cr\ri la canalizarea din ora[ele
Podu Iloaiei, Hârl\u [i Târgu
Frumos. „Cel mai important
proiect este sta]ia de epurare de
la Târgu Frumos. Anul acesta
am alocat aproape patru mili-
oane de lei. Sper\m s\ termi-
n\m aceast\ investi]ie `n anul
2008, investi]ie care are o va-
loare de peste cinci milioane de
lei. Acest proiect beneficiaz\ [i
de un grant de la fondul de
mediu de 900.000 de lei“, a de-
clarat Ioan Toma.
Leii rom=ne[ti
sunt c\uta]i
`n Marea Britanie
Cerererile de cump\rare de lei
române[ti, leva bulgar\, tolari
sloveni [i korune slovace au
`nregistrat o cre[tere semnifica-
tiv\ `n ultimele trei s\pt\mâni
`n Marea Britanie, pentru c\
amatorii de sporturi de iarn\ au
descoperit c\ se pot distra mai
ieftin `n aceste ]\ri. „Nivelul
cererii pentru aceste valute a
crescut cu peste 200% `n ultima
lun\, ceea ce sugereaz\ c\
schiorii din Regatul Unit acord\
mai mult\ aten]ie cursului valu-
tar [i `[i administreaz\ mai bine
banii“, a declarat John Nicolas,
directorul diviziei de retail al
firmei Travelex. „Actuala rat\
de schimb pentru leva arat\ c\
este un moment propice pentru
cump\rare. Acela[i lucru este
valabil [i pentru leii noi, tolari
[i korunele slovace“, a ad\ugat
el. Ratele avantajoase de schimb
valutar [i puterea lirei `n noile
sta]iuni de destina]ie pot aduce
unui cuplu britanic economii de
546 de lire, dac\ alege o vacan]\
de o s\pt\mân\. a
Taxa de `nmatriculare va fi mai mic\
Taxa pentru prima `nma-
triculare nu se anuleaz\, dar
ministrul Finan]elor promite
c\ se va mic[ora. Aceasta es-
te concluzia `ntâlnirii pe care
a avut-o Sebastian Vl\descu,
ieri diminea]\, la Bruxelles,
cu Laszlo Kovacs, comisarul
european pentru impozite.
Kovacs a spus, r\spicat, c\
România trebuie s\ schimbe
aceast\ tax\. „Existen]a ta-
250.000 de produc\tori agricoli
vor trebui s\ se `nregistreze la DSV
a Termenul limit\ de depunere a documenta]iilor pentru ob]inerea de autoriza]ii de comercializare a produselor
tradi]ionale este 28 iunie a Fermierii pot vinde direct de la ferm\ c\tre consumatori sau magazine din localitatea
de origine cantit\]i mici de lapte crud, pân\ la 1.000 de litri pe s\pt\mân\, ob]inut de la animale proprii
a ~n ultimii doi ani, Ministerul Agriculturii, P\durilor [i Dezvolt\rii Rurale a atestat 991 de produse tradi]ionale a
Peste 250.000 de pro-
duc\tori români care in-
ten]ioneaz\ s\ `[i comer-
cializeze pe pia]\ produse-
le de origine animal\ tre-
buie s\ se `nregistreze la
Direc]iile Sanitar-Veteri-
nare jude]ene (DSV) cu a-
ceste activit\]i de vânzare,
pân\ la data de 28 iunie, a
anun]at pre[edintele Auto-
rit\]ii Na]ionale Sanitar-
Veterinare [i pentru Sigu-
ran]a Alimentelor (ANS-
VSA), Marian Avram.
„Fermierii [i micii pro-
duc\tori locali care vor s\
`[i vând\ produsele pe
pia]\ trebuie s\ fie `nre-
gistra]i la DSV cu activi-
tatea de vânzare direct\
de produse primare, cum
ar fi laptele, [i cu vânza-
rea cu am\nuntul de pro-
duse lactate, de exemplu,
brânzeturi, altfel nu vor
mai avea acces pe pia]\ cu
aceste produse“, a spus
Avram.
~nregistrarea fermieri-
lor [i a produc\torilor lo-
cali este necesar\ pentru
a asigura trasabilitatea
produselor.
Ordinul 301 interzice
v=nz\rile directe
Conform Ordinului 301,
care a intrat `n vigoare pe
28 ianuarie, activit\]ile de
vânzare direct\ de produ-
se primare [i activit\]ile
cu am\nuntul de produse
de origine animal\ se `n-
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a TRANSHUMAN}A, IN-
TERZIS|: Ciobanii pot trans-
porta animalele numai cu
aprobarea autorit\]ilor sani-
tar-veterinare, pe care tre-
buie s\ o anun]e cu privire la
traseul pe care vor s\-l par-
curg\, a declarat pre[edin-
tele Autorit\]ii Na]ionale
Sanitar-Veterinare [i pentru
Siguran]a Animalelor (ANS-
VSA), Marian Avram. „~n
prezent, transhuman]a este
ilegal\. Amenzile pentru
transportul ilegal al anima-
lelor sunt `ntre 1.000 [i
3.000 de lei noi“, a spus
Avram. El a precizat c\ nu
va mai fi permis transportul
animalelor, chiar dac\
transhuman]a este specific
româneasc\ [i dureaz\ de pe
vremea lui {tefan cel Mare.
Aceasta nu este singura in-
terdic]ie impus\ ciobanilor.
Potrivit unui ordin emis de
ANSVSA, ei nu vor mai avea
voie s\ vând\ produsele de-
ECONOMIC
xei nu este o problem\. Gu-
vernul român are dreptul s\
introduc\ taxe pentru `nre-
gistrarea ma[inilor. Proble-
ma este faptul c\ aceast\ ta-
x\ este discriminatorie“.
Articolul 90 din tratatul
european interzice taxele ca-
re discrimineaz\ bunuri pro-
duse `n alte ]\ri membre ale
Uniunii, pentru protejarea
produc]iei interne. Tratatul
registreaz\ `n termen de
[ase luni de la publicare.
Tariful de `nregistrare
a activit\]ii de vânzare di-
rect\ a produselor prima-
re este de 10 lei, conform
Ordinului 301, iar pentru
`nregistrarea de produse
lactate, 300 de lei.
Fermierii pot vinde di-
rect de la ferm\ c\tre con-
sumatorul final sau c\tre
unit\]i de vânzare cu a-
m\nuntul din localitatea
de origine sau dintr-o lo-
calitate `nvecinat\ canti-
t\]i mici de lapte crud, pâ-
n\ la 1.000 de litri pe
s\pt\mân\, ob]inut de la
animale proprii.
De asemenea, fermierii
pot deveni produc\tori lo-
cali de produse lactate `n
condi]iile `n care proce-
seaz\ laptele sub form\
de brânzeturi `n spa]ii se-
parate, special amenajate
[i dotate corespunz\tor, [i
care respect\ condi]iile
generale de igien\. Produ-
sele lactate pot fi ob]inute
de produc\torii locali `n
unit\]i de capacitate re-
dus\ `n centre de prelu-
crare a laptelui `n canti-
t\]i mici de pân\ la 1.000
kg/s\pt\mân\. Reprezen-
tan]ii ANSVSA au preci-
zat c\ ne`ndeplinirea con-
di]iilor stabilite se sanc]io-
neaz\ cu suspendarea sau
interzicerea desf\[ur\rii
activit\]ii, sechestrarea
sau re]inerea oficial\ a
produselor, retragerea din
cât pe raza localit\]ii de ori-
gine. Ini]ial, m\sura trebuia
s\ intre `n vigoare din 18 ia-
nuarie 2006, dar s-a dat o de-
rogare pentru [ase luni, timp
`n care mai au voie s\ vând\
f\r\ restric]ii.
a CEDO SPUNE C| NU
FUNC}IONEAZ| FONDUL
PROPRIETATEA: Curtea Eu-
ropean\ a Drepturilor Omu-
lui de la Strasbourg arat\ c\
nefunc]ionarea Fondului Pro-
prietatea pune `n imposibili-
tate m\sura desp\gubirii ro-
mânilor, proprietari ai case-
lor na]ionalizate, astfel c\
Guvernul român este con-
damnat la plata daunelor
pentru nerespectarea drep-
tului la proprietate. ~n 25 ia-
nuarie, Curtea European\ a
Drepturilor Omului (CEDO)
a obligat România la plata a
60.000 de euro c\tre Virgil
Negoi]\, care [i-a revendicat
un imobil [i terenul aferent,
solicitând instan]elor româ-
[i jurispruden]a Cur]ii Euro-
pene de Justi]ie arat\ c\ ta-
xele trebuie s\ fie nediscrimi-
natorii [i propor]ionale.
„Deci, România nu trebuie s\
elimine taxa, ci s\ o schimbe,
ca s\ nu discrimineze `mpo-
triva ma[inilor second hand.
~n plus, România nu trebuie
s\ defavorizeze ma[inile sec-
ond hand cump\rate `n cele-
lalte ]\ri UE, fa]\ de ma[inile
consum [i notificarea prin
sistemul rapid de alert\.
991 de produse
atestate
p=n\ `n prezent
~n ultimii doi ani, Mi-
nisterul Agriculturii, P\-
durilor [i Dezvolt\rii Ru-
rale (MAPDR) a atestat
991 de produse tradi]iona-
le, de la mai multe tipuri
de br=nzeturi, produse de
panifica]ie [i preparate
ne s\ anuleze contractele
`ncheiate de stat cu chiria[ii,
deveni]i `ntre timp proprie-
tari `n baza Legii 112/1995.
Curtea de la Strasbourg a
decis ca Guvernul român
s\-i pl\teasc\ lui Negoi]\ [i
3.000 de euro ca daune mo-
rale, [i 300 de euro cheltuieli
de judecat\.
a DOAR BRD POATE
SCHIMBA LEII VECHI: Uni-
ca institu]ie de credit auto-
rizat\ s\ preschimbe, pân\
la finele anului 2007, leii
vechi de]inu]i de popula]ie
este BRD. Decizia a fost
luat\ de conducerea BNR `n
cadrul unei [edin]e din 25 ia-
nuarie. Astfel, `n cursul anu-
lui 2007, popula]ia va putea
preschimba `n lei noi banc-
notele [i monedele din ve-
chea emisiune pe care le
de]ine la cele patru sucursa-
le ale BNR care desf\[oar\
opera]iuni cu numerar (din
Cluj-Napoca, Ia[i, Timi[oara
second hand cump\rate `n ]a-
r\“, a mai declarat Kovacs.
Vl\descu a explicat c\ sco-
pul taxei de prim\ `nmatri-
culare este protec]ia mediu-
lui `ncojur\tor [i descura-
jarea cump\r\rii ma[inilor
poluante.
~ns\ Kovacs i-a r\spuns
c\ exist\ multe alte modali-
t\]i de a proteja mediul `n-
conjur\tor, prin impozite, de
pild\. ~n alte ]\ri UE, o m\-
sur\ eficient\ a fost impune-
din carne, la magiun [i
b\uturi alcoolice.
„Un produc\tor agricol
poate ob]ine gratuit de la
MAPDR atestarea tradi-
]ional\ a unui produs, `n
maxim 10 zile, dac\ `nde-
pline[te toate prevederile
normei de atestare a pro-
duselor tradi]ionale“, a
declarat Tudorel Balt\, di-
rector `n cadrul MAPDR.
Potrivit datelor ministe-
rului, pentru a atesta un
produs tradi]ional, produ-
c\torii trebuie s\ depun\
o cerere de `nregistrare a
[i Bucure[ti) [i la unit\]ile
BRD-SocGen. „BRD va efec-
tua aceast\ opera]iune f\r\
a percepe taxe [i comisioa-
ne“, sus]in oficialii b\ncii
centrale. Banca central\
precizeaz\ c\, `ncepând cu 1
ianuarie 2008, preschimba-
rea se va putea efectua doar
la sucursalele BNR men]ion-
ate anterior, „prin prezenta-
rea la ghi[eu sau remitere
prin po[t\“. Pân\ ast\zi,
preschimbarea leilor vechi se
poate face, f\r\ comision, la
sucursalele BNR [i la toate
sucursalele [i agen]iile b\n-
cilor autorizate s\ func]ione-
ze `n România, potrivit re-
prezentan]ilor b\ncii cen-
trale. BNR a retras din pia]\,
pân\ la sfâr[itul anului tre-
cut, 98% din bancnotele de
lei vechi emise [i a pus `n cir-
cula]ie 905 milioane de banc-
note [i 550 milioane de mon-
ede de lei noi, potrvit datelor
publicate de institu]ie. a
rea unei taxe pe emisiile de
dioxid de carbon.
Vl\descu a spus c\ va fi
foarte dificil pentru Guvern
s\ schimbe aceast\ tax\, dar
c\ va g\si o solu]ie.
Nu s-a stabilit un termen
limit\ pân\ la care Guvernul
trebuie s\ schimbe taxa, dar
oficialii Comisiei Europene
spun c\ România trebuie s\
se gr\beasc\, c\ci Comisia ar
putea-o aduce `n fa]a Cur]ii
Europene de Justi]ie. a
produsului, care include [i
un caiet de sarcini de la
Direc]ia Agricol\ pentru
Dezvoltare Rural\
(DADR).
Ace[tia trebuie s\ com-
pleteze caietul de sarcini
cu numele produsului, de-
scrierea metodei de prepa-
rare a produsului, inclu-
siv natura [i caracteristi-
cile materiei prime [i ale
ingredientelor utilizate, cu
referire la tradi]ionalita-
tea acesteia. Potrivit direc-
torului `n cadrul MAPDR,
caietul de sarcini va fi
completat cu sprijinul spe-
ciali[tilor din direc]ii. a
Vremea `n ]ar\:
Miercuri, 31 ianuarie
Vremea se va `nc\lzi
u[or, astfel c\ temperaturile
maxime vor fi cuprinse, `n
general, `ntre 0 [i 10 grade.
Cerul va fi variabil, cu `n-
nor\ri temporare [i - mai
ales spre sear\ - precipita]ii
mixte `n Maramure[ [i Cri-
[ana [i ninsori izolate la
munte [i `n nordul Transil-
vaniei. Vor fi condi]ii de pro-
ducere a poleiului. V=ntul va
sufla slab p=n\ la moderat,
cu unele intensific\ri `n zona
montan\ `nalt\. Temperatu-
rile minime se vor `ncadra
`ntre -10 [i 2 grade.
sursa: www.intellicast.com
Cursul valutar
pentru 31.01.2007
Dolar SUA 2,6318 (26 318)
Euro 3,4104 (34 104)

Noul pod peste Dun\re de la Calafat va costa 116 milioane de euro
O companie spaniol\ va
proiecta [i construi un nou
pod peste Dun\re `ntre
Vidin [i Calafat. Bulgaria a
semnat ieri, la Sofia, un
contract `n acest sens cu
compania spaniol\ Fomen-
to de Construcciones y
Contratas SA, care a câ[-
tigat licita]ia pentru `nde-
lung a[teptata construc]ie,
cu o ofert\ de 116 milioane
de euro. Un alt contract,
pentru supervizarea pro-
iectului, a fost semnat cu
firma francez\ Ingerop.
Contractul prevede pentru
realizarea proiectului o pe-
T\riceanu: „Alian]a D.A. este `n moarte clinic\“
a Alian]a D.A. a devenit istorie dup\ numai 2 ani a Liberalii [i democra]ii au schimbat prietenia
cu scandalul a Fiecare `ncearc\ s\ c=[tige pe cont propriu alegerile pentru PE a
Decizia democra]ilor de
a candida pe liste proprii
la alegerile pentru Parla-
mentul European produce
reac]ii furibunde din par-
tea liberalilor. Fosta ami-
ci]ie politic\ dintre PNL [i
PD las\ locul acum unui
tir `ncruci[at de acuze.
PNL caut\ parteneri
`n alt\ parte
Liderul liberal, C\lin
Popescu-T\riceanu, a de-
clarat, ieri, la Sinaia, c\
PNL va avea o politic\
pragmatic\, PD nefiind
singura solu]ie de colabo-
rare [i a sus]inut c\ libe-
ralii au foarte multe vari-
ante. „Din punctul meu de
vedere, PD-ul a luat de-
cizia de a rupe Alian]a
D.A. [i de a o `ngropa de-
finitiv. Am observat c\
PD vrea s\ fac\ o politic\
pragmatic\, ca s\ nu
spun o politic\ cinic\.
Vreau s\ declar r\spicat
c\, dac\ PD a ales aceast\
solu]ie, PNL-ului nu-i
r\mâne decât o singur\
variant\: s\ trecem [i noi
la o politic\ pragmatic\,
ceea ce `nseamn\ c\ nu
exist\ singura solu]ie co-
laborarea cu PD. Avem un
evantai `ntreg de solu]ii [i
mult mai multe decât `[i
`nchipuie unii“, a declarat
T\riceanu. Potrivit lide-
rului PNL, Alian]a D.A. „a
intrat `n moarte clinic\“,
iar liberalii con[tientizea-
z\ acest lucru „cu regret“.
De[i primul ministru a
spus c\ `nc\ mai crede `n
colegii s\i de guvernare,
el a ad\ugat c\ din p\cate
liderul informal al demo-
a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a ROM+NIA PE SCURT a
a LEGEA REFERENDU-
MULUI ESTE APROAPE
MODIFICAT|: Deputa]ii
din Comisia juridic\ au a-
doptat, luni sear\, un pro-
iect de modificare a legii
referendumului, potrivit
c\ruia pre[edintele Româ-
niei, ales `n turul al doilea
de scrutin, poate fi demis
cu jum\tate plus unu din
voturile celor prezen]i la
referendum. Proiectul so-
cial-democra]ilor a trecut
de Comisia juridic\ cu aju-
torul voturilor deputa]ilor
PC, PRM [i PNL, prezen]i
la lucr\ri, dar mai trebuie
aprobat\ de plenul came-
rei. Al\turarea de ultim
rioad\ de 50 de luni plus o
perioad\ de gra]ie de 12
luni, iar contractul pentru
supervizare a fost semnat
pentru o perioad\ de 51 de
luni [i o perioad\ de gra]ie
de 12 luni. Podul `n lungi-
me de doi kilometri va lega
portul bulgar la Dun\re,
Vidin, cu ora[ul românesc
Calafat, printr-o [osea [i o
cale ferat\ [i este un ele-
ment cheie pe traseul cori-
dorului de transport euro-
pean de la Dresda, din Ger-
mania, pân\ la Istanbul, `n
Turcia. Proiectul, `n val-
oare total\ de 236 milioane
cra]ilor se afl\ la
Cotroceni.
Cine face
aranjamente cu PSD
Cunoscut pentru de-
clara]iile sale acide la
adresa [efului statului, vi-
cepre[edintele PNL Ludo-
vic Orban a declarat, ieri,
c\ „specialist `n blaturi cu
PSD“ nu este PNL, ci
sunt Traian B\sescu [i
PD, sus]inând c\ m\rtu-
rie `n acest sens st\ faptul
c\ `n fruntea SRI se afl\
George Maior, fost sena-
tor PSD. Potrivit lui Or-
ban, PNL sus]ine modifi-
carea Legii referendumu-
lui, astfel `ncât s\ fie re-
moment a liberalilor la a-
ceast\ ac]iune a constituie
o adev\rat\ lovitur\ dat\
lui Traian B\sescu, pre[e-
dintele baz=ndu-se acum
doar pe suportul celor din
PD, PLD [i a scorului ar\-
tat de sondajele de opinie.
a MARKO BELA NU-L
VREA CA EUROPARLA-
MENTAR PE LASZLO TO-
KES: Pre[edintele UDMR,
Marko Bela, a admis,
mar]i, `ntr-o conferin]\ de
pres\, c\ `n cazul `n care
Laszlo Tokes va candida ca
independent `n alegerile
pentru Parlamentul Euro-
pean ar putea rupe din e-
ACTUALITATE
de euro, va fi finan]at din
fonduri PHARE [i ISPA ale
Uniunii Europene, [i prin
contribu]ia B\ncii Europe-
ne de Investi]ii (BEI), Bul-
gariei, Germaniei, Fran]ei.
Bulgaria [i Romania au
semnat `n anul 2000 un
acord pentru construirea
podului `ntre Vidin-Cala-
fat, dar diferite obstacole
birocratice au amânat re-
alizarea proiectului. ~n pre-
zent, Rom=nia [i Bulgaria
sunt legate prin „Podul pri-
eteniei“, construit `n 1954
`ntre ora[ele Giurgiu [i
Ruse. a
T\riceanu, Vl\descu [i Vosganian regret\
la unison plecarea democra]ilor
spectat principiul potrivit
c\ruia cine alege poate s\
[i demit\.
Aceste comentarii din
partea liberalilor vin du-
p\ comentariile de mar]i
diminea]\ f\cute de Tra-
ian B\sescu `n leg\tur\
cu votul reprezentan]ilor
PNL din Comisia juridic\
a Camerei Deputa]ilor re-
feritor la modificarea Le-
gii referendumului. ~nain-
te de a pleca spre Bru-
xelles, pre[edintele a de-
pl=ns sus]inerea libera-
lilor pentru ac]iunile celor
din PSD, PRM [i PC, care
doresc modificarea legii
referendumului pentru o
mai u[oar\ demitere a
[efului statului.
lectoratul Uniunii, dar con-
sider\ c\ acesta nu ar tre-
bui s\ reprezinte comuni-
tatea maghiar\ la Bruxel-
les. „Laszlo Tokes are drep-
tul s\ candideze pe listele
unui partid sau ca inde-
pendent. El era indepen-
dent [i când era membru al
UDMR. Nu consider c\ el
trebuie s\ ne reprezinte `n
legislativul european“, a
afirmat Marko Bela, a-
d\ugând c\ va fi datoria
UDMR s\-[i conving\ elec-
toratul s\ acorde votul
acestei forma]iuni. Cât pri-
ve[te plasarea senatorului
Sogor Csaba (un apropiat
al lui Tokes) pe locul patru
pe listele pentru PE, decizie
Liberalii europeni `[i
ap\r\ confra]ii
Enerva]i de decizia de-
mocra]ilor de a candida
separat, liberalii primesc
`ncuraj\ri de la colegii lor
europeni. Astfel, liderul
grupului de parlamentari
liberali europeni (ALDE)
Graham Watson, salut\
participarea PNL pe liste
proprii la alegerile din 13
mai. Watson este de p\re-
re c\ e normal ca PNL [i
PD s\ participe pe liste
separate la alegerile pen-
tru Parlamentul Euro-
pean, mai ales c\ forma-
]iunile Alian]ei D.A. nu au
fost prea apropiate `n ul-
tima vreme iar acest lucru
care practic a determinat
atitudinea lui Laszlo Tokes,
Marko Bela a comentat
ironic c\ Sogor Csaba se
afl\ plasat pe un loc de
rezerv\, dar „foarte bun“.
a ARMATA VA ~NAR-
MA FREGATELE ROM+-
NE{TI CU ELICOPTERE
PUMA: Primul zbor de-
monstrativ al elicopterului
IAR 330 PUMA NAVAL
pentru echiparea fregate-
lor Regina Maria [i Regele
Ferdinand a avut loc ieri la
IAR Bra[ov. Acest tip de
elicopter reprezint\ o pre-
mier\ pentru industria ae-
ronautic\ româneasc\, ur-
Miercuri, 31 ianuarie 2007
d\ [ansa liberalilor s\
arate care este adev\rata
lor putere. El a mai pro-
mis c\ va veni `n România
la sfâr[itul lunii martie
sau `nceputul lunii apri-
lie, pentru a sprijini PNL
`n campania electoral\
pentru accesul `n Parla-
mentul European.
Democra]ii au [i ei
protectori `n PPE
La r=ndul lor, democra-
]ii g\sesc sprijin din par-
tea popularilor europeni.
Potrivit unor surse din
Partidul Popular Euro-
pean (PPE), europarla-
mentarii populari consi-
der\ normal ca partidele
s\ aib\ liste comune nu-
mai dac\ apar]in aceluia[i
grup politic. Prin urmare,
ar fi fost „ciudat“ ca A-
lian]a PNL-PD s\ aib\
candida]i comuni `n aces-
te alegeri, iar apoi cei a-
le[i s\ fac\ parte din dou\
familii diferite ale Parla-
mentului European. Po-
trivit acelora[i surse, PPE
este de acord, `n princi-
piu, cu orice decizie in-
tern\ a partidelor afiliate,
privind modul de a can-
dida `n alegerile europe-
ne, cu condi]ia ca solu]ia
aleas\ s\ duc\ la un re-
zultat cât mai bun, adic\
la un num\r cât mai mare
de europarlamentari.
România are reparti-
zate 35 de posturi `n Par-
lamentul European iar
conform rezultatelor ale-
gerilor parlamentare din
România din 2004, PNL
are acum 7 europarla-
mentari. a
mând ca trei astfel de apa-
rate s\ fie produse pân\ `n
anul 2008. Elicopterul care
a efectuat primul zbor ieri
va intra `n dotarea fre-
gatelor `n luna mai, al
doilea la sfâr[itul lunii no-
iembrie, iar ultimul anul
viitor. Aparatele vor fi do-
tate cu troliu electric pen-
tru ridicarea anumitor gre-
ut\]i din ap\ [i cu apa-
ratur\ electronic\ de ul-
tim\ genera]ie. Aparatele
care intr\ `n dotarea fre-
gatelor cost\ 6 milioane de
euro fiecare [i pot fi folosite
`n lupta antisubmarin [i
antinav\, precum [i pentru
aprovizionarea de la ]\rm
a navelor. a
7
LUMEA PE SCURT
Bush d\ vina
pe Siria [i Iran pentru
situa]ia din Liban
Pre[edintele american George
W. Bush a deplâns, luni, recen-
tele violen]e din Liban [i a de-
clarat c\ Iranul, Siria [i orga-
niza]ia radical\ Hezbollah, pe
care el o acuz\ de tentative de
destabilizare, trebuie „s\ dea so-
coteal\“. „~n timp ce prietenii
Libanului `ncearc\ s\ ajute gu-
vernul s\ construiasc\ un Liban
liber, suveran [i prosper, Siria,
Iranul [i Hezbollah lucreaz\ la
destabilizarea societ\]ii
libaneze“, a declarat Bush, `ntr-
un comunicat reamintind decizia
american\ a aloca un ajutor de
770 de milioane de dolari pentru
reconstruc]ia ]\rii dup\ r\zboiul
din vara anului 2006 `ntre
Israel [i Hezbollah. Libanul a
fost teatrul nor importante tul-
bur\ri s\pt\m=na trecut\, `n
aceste evenimente
`nregistr=ndu-se 7 mor]i [i sute
de r\ni]i. Opozi]ia, având `n
fruntea sa Hezbollah-ul, cere
demisia Guvernului lui Fouad
Siniora, sus]inut de Occident [i
ilegitim dup\ cum consider\ ea.
Violen]ele religioase
din Irak ating
cote catastrofale
Un atac sinuciga[ comis ieri `n
timpul unei procesiuni [iite din
estul Irakului s-a soldat cu
moartea a 23 de persoane [i
r\nirea altor 57, a anun]at
poli]ia irakian\. Credincio[ii [ii]i
se adunaser\ `n fa]a moscheii
din ora[ul Mandali, situat la
frontiera cu Iranul. ~n timpul
procesiunii care marcheaz\
s\rb\toarea Ashura un b\rbat
s-a aruncat `n aer, explozia spul-
ber=nd pe cei afla]i `n jurul s\u.
Mai devreme, o alt\ bomb\ a ex-
plodat `n timpul unui ritual
asem\n\tor care se desf\[ura `n
localitatea Khanaqin, la nord-est
de Bagdad.
S=rbii accept\ doar
o „larg\ autonomie“
pentru Kosovo
Coordonatorul echipei sârbe de
negociatori la convorbirile
privind viitorul statut al provin-
ciei Kosovo, Slobodan
Samardzic, a declarat c\, `n mod
oficial, Belgradul poate oferi
pentru Kosovo „doar o larg\ au-
tonomie“ `n cadrul Serbiei, dar
nu „independen]\ intern\“.
Samardzic a precizat c\ aceast\
form\ de autodeterminare s-a
men]ionat `n contextul expe-
rien]elor privind solu]ionarea
problemelor minorit\]ilor `n alte
p\r]i ale lumii.
UE va interzice
fumatul `n locurile
publice `nchise
Comisarul european pentru
s\n\tate Markos Kyprianou
propune o lege care s\ pun\
cap\t „fumatului pasiv“ `n afara
locuin]ei, valabil\ `n toate ]\rile
UE. Datele oficiale arat\ c\ a[a
numitul „fumat pasiv“ ucide
aproape 79.000 de oameni anual
`n Europa, unul din zece decese
fiind legat de boli cauzate de tu-
tun. Exemplul Irlandei, prima
]ar\ din UE care a interzis fu-
matul `n locuri publice, va fi ur-
mat de la 1 iulie de Marea
Britanie. Alte state au introdus
restric]ii par]iale, fumatul fiind
permis `n restaurante [i baruri
`n locuri special amenajate. Un
sondaj de anul trecut arat\ c\
peste 80% din cet\]enii europeni
sunt de acord cu interzicerea fu-
matului `n spa]iile publice
`nchise, `n vreme ce firmele pro-
duc\toare de ]ig\ri sus]in c\ nu
ar exista suficiente dovezi
[tiin]ifice care s\ arate c\ fu-
matul ar cauza probleme de
s\n\tate nefum\torilor. a

8 Miercuri, 31 ianuarie 2007
Sfin]ii Trei Ierarhi - un simbol `n care tradi]ia devine vie
a Mii de credincio[i au umplut ieri bisericile ortodoxe, cinstindu-i `mpreun\ pe cei Trei Sfin]i Ierarhi,
Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz [i Ioan Gur\ de Aur a Biserica M\n\stirii „Sf. Trei Ierarhi“ din Ia[i
s-a dovedit a fi ne`nc\p\toare pentru cei care au venit la ctitoria lui Vasile Lupu s\ se roage a
de Narcisa
BALABAN
De s\rb\toarea celor
Trei Sfin]i Ierarhi, ~nalt
Prea Sfin]itul Daniel, Mi-
tropolitul Moldovei [i Bu-
covinei, `nconjurat de un
impresionant sobor de
preo]i [i diaconi a oficiat
slujba Sfintei Liturghii la
M\n\stirea „Sf. Trei Ie-
rarhi“ din Ia[i. Din sobo-
rul de preo]i care au slujit
ieri la M\n\stirea „Sf.
Trei ierarhi“ au f\cut
parte profesorii de la Fa-
cultatea de Teologie Orto-
dox\ „Dumitru St\ni-
loae“ din Ia[i, printre ca-
re pr. prof. Gheorghe Po-
pa, prorector al Universi-
t\]ii „Al. Ioan Cuza“ din
Ia[i, dar [i pr. prof. Viorel
Sava, decanul facult\]ii ie-
[ene de Teologie Ortodox\.
Ce au `n comun
Sfin]ii Trei Ierarhi
~n cuv=ntul de `nv\]\-
tur\ rostit dup\ Sf=nta
Evanghelie, IPS Mitro-
polit Daniel a eviden]iat
virtu]ile comune celor
Trei Sfin]i Ierarhi, refe-
CM
YK
rindu-se, de asemenea [i
la pilda vie]ii celor trei
sfin]i pe care trebuie s\ o
urm\m, la `nv\]\turile
care se desprind din mo-
delul de via]\ [i de cre-
din]\ al acestora. „Ceea
ce au `n comun ace[ti
sfin]i este credin]a orto-
dox\ [i via]a sf=nt\. Dar,
`n mod deosebit ei au `n
comun lupta pentru ap\-
rarea credin]ei ortodoxe
`n fa]a ereziilor, `n fa]a
r\t\cirilor. Apoi, au lupta
comun\ pentru afirmarea
sfin]eniei ca sens sau ]in-
t\ a vie]ii cre[tine `n fa]a
p\catului [i a patimii.
To]i trei au `n comun a-
p\rarea demnit\]ii uma-
ne `n fa]a umilirii pe care
o aduce o societate ne-
dreapt\ sau dec\zut\.
Sfin]ii Trei Ierarhi ne `n-
deamn\ pe to]i, profesori,
studen]i [i elevi, `n cul-
tura vremii noastre s\
lu\m ceea ce poate fi o
hain\ de botez pe care
trebuie s\ o lumin\m cu
lumina credin]ei ortodoxe
[i pe care trebuie s\ o
prezent\m apoi ca o lau-
d\ adus\ lui Dumnezeu
`n timpul nostru. Sfin]ind
cultura prin credin]\,
sfin]ind [tiin]a prin E-
vanghelie, noi preasl\vim
pe Dumnezeu [i ridic\m
demnitatea omului creat
dup\ chipul lui Dumne-
zeu, [i chemat la sfin]enie
[i la via]\ ve[nic\“, a spus
~nalt Prea Sfin]ia Sa.
De asemenea, IPS Mi-
tropolit Daniel a explicat
[i de ce cei Trei Sfin]i Ie-
rarhi nu sunt pomeni]i
numai separat, ci [i `m-
preun\, la 30 ianuarie:
„S\rb\toarea aceasta a
fost r=nduit\ `n secolul al
XI-lea - `nceputul secolu-
lui al XII-lea de Episco-
pul Ioan al Evhaitelor ca
urmare a unei dezbin\ri
care a existat `n popor, [i
anume cine din cei trei
este mai mare. Atunci,
Sfin]ii Trei Ierarhi s-au
ar\tat `n vis episcopului
Ioan [i i-au spus c\ noi
suntem `n fa]a Preasfin-
tei Treimi, ne bucur\m
de slava Preasfintei Tre-
imi care se revars\ peste
noi [i noi ne `ntrist\m
c=nd din pricina noas-
tra\credincio[ii se ceart\
`ntre ei stabilind care
dintre noi ar fi mai mare.
De aceea, este bine s\ fie
r=nduit\ o s\rb\toare a
tuturor, acestor Trei Ie-
rarhi laolalt\“.
~n cadrul Sfintei Litur-
ghii, IPS Daniel a hiroto-
nit `ntru preot pe Marian
Trofin, preot paroh pen-
tru parohia G\ureni, Pro-
topopiatul Ia[i 1 [i `ntru
diacon pe p\rintele Du-
mitru Andron. Acesta din
urm\ va fi hirotonit preot
pentru parohia Fedele[eni,
Protopopiatul Pa[cani.
CM
YK
ACTUALITATEA RELIGIOAS|
O m\n\stire cu
activitate misionar\
La finalul Sfintei Li-
turghii, ~nalt Prea Sfin]ia
Sa a f\cut [i scurt istoric
al M\n\stirii „Sf. Trei Ie-
rarhi“, sco]=nd `n eviden-
]\ `nsemn\tatea acestei
m\n\stiri din punct de
vedere spiritual, misio-
nar [i cultural, ast\zi [i
de-a lungul vremii. „M\-
n\stirea aceasta este
plin\ de istorie [i demni-
tate na]ional\ [i de de-
schidere a credin]ei orto-
doxe spre `ntregul cre[ti-
nism. Aici, `n m\n\stirea
aceasta s-au `nchinat la
moa[tele Sf. Cuv. Paras-
cheva o mul]ime de regi [i
`mp\ra]i care au trecut
prin Ia[i. Nu dorim ast\zi
s\ spunem toat\ istoria
acestei m\n\stiri, ci doar
c=teva aspecte pentru a
ne da seama c=t de mare
este semnifica]ia, simbo-
lul duhovnicesc al acestui
a[ez\m=nt. Relu=ndu-[i
activitatea de m\n\stire
dup\ revolu]ia din 1989,
m\n\stirea aceasta este
o flac\r\ de `nviere a-
prins\, pentru c\ rolul
unei m\n\stiri `ntr-un
ora[, mai ales `ntr-un
ora[ mare, cum este mu-
nicipiul Ia[i, este deosebit
de important. Sfin]ii Trei
Ierarhi, ocotitorii spiritu-
ali ai acestei m\n\stiri,
au `mbinat, a[a cum am
spus, credin]a [i cultura,
au `mbinat rug\ciunea cu
misiunea, au `mbinat li-
turghia cu filantropia, iar
aceast\ m\n\stire arat\
o grij\ pastoral\, o filan-
tropie, iubire fa]\ de a-
proapele, `n primul r=nd,
prin rug\ciune [i prin
sfatul bun. P\rin]ii de
aici spovedesc sute [i mii
de credincio[i [i `n aceas-
t\ m\n\stire se face mi-
lostenie, de[i m\n\stirea
este foarte s\rac\. Ea nu
are propriet\]i [i venituri
mari, dec=t ceea ce aduc
credincio[ii [i ceea ce se
c=[tig\ din v=nzarea de
CM
YK
icoane [i c\r]i. O m\n\s-
tire duhovniceasc\ [i se-
rioas\ `ntr-un ora[ care
continu\ tradi]ia Sfin]ilor
Trei Ierarhi, de oameni ai
credin]ei [i ai culturii, es-
te o mare binecuv=ntare.
~n concluzie, putem spu-
ne c\ m\n\stirea nu este
doar un simbol al istoriei
noastre trecute, ci [i un
simbol al vie]ii noastre bi-
serice[ti prezente, un
simbol `n care tradi]ia
devine vie [i `n care cre-
din]a inspir\ cultura su-
fletului, ar\t=nd deodat\
grija noastr\ pentru m=n-
tuirea omului de ast\zi“.
Peste 500 de preo]i
hirotoni]i dup\ 1990
`n Arhiepiscopia Ia[ilor
~n cuv=ntul rostit la fi-
nalul Sfintei Liturghii,
IPS Mitropolit Daniel a
amintit [i faptul c\ cei
Trei Sfin]i Ierarhi sunt
ocrotitori ai tuturor [coli-
lor teologice din lume, fe-
licit=ndu-i pe profesorii
de la Facultatea de Teolo-
gie Ortodox\ din Ia[i, ca-
re au format sute de pre-
o]i, slujitori ai lui Dumne-
zeu. „Noi, p=n\ acum am
hirotonit peste 500 de
preo]i, care au fost trimi[i
`n ace[ti 16 ani `n parohi-
ile care nu aveau preo]i [i
`n parohiile nou `nfiin]a-
te. {i aceasta gra]ie Fa-
cult\]ii de Teologie Orto-
dox\ «Dumitru St\nilo-
ae» din Ia[i [i celor [ase
seminarii teologice din
eparhia noastr\, dintre
care unul este de fete, la
M\n\stirea Agapia. {col-
ile serioase `n care se
`mbin\ rug\ciunea cu
studiul, credin]a cu cultu-
ra, Liturghia cu filantro-
pia [i cunoa[terea teolo-
gic\ cu misiunea Bisericii
sunt o mare binecuv=nta-
re de la Dumnezeu. Toate
aceste [coli sunt pentru
noi o binecuv=ntare [i o lu-
min\ de Pa[te `ntr-o lume
care are nevoie de lumina
iubirii lui Hristos“.
Daruri deosebite
pentru Biseric\:
1.300 de tineri teologi
~n final, `n numele pro-
fesorilor de la Facultatea
de Teologie, dar [i al stu-
den]ilor, p\rintele decan,
Viorel Sava a adresat cu-
vinte de mul]umire [i re-
cuno[tin]\ fa]\ de IPS
Daniel pentru toat\ grija
pe care ~nalt Prea Sfin]ia
Sa o acord\ `nv\]\m=n-
tului teologic rom=nesc,
`n special `nv\]\m=ntu-
lui de aici din Moldova,
~nalt prea Sfin]ia Sa fiind
ctitor al celor [ase semi-
narii teologice din Arhie-
piscopia Ia[ilor, respectiv
al Facult\]ii de Teologie
Ortodox\ „Dumitru St\-
niloae“ din Ia[i. A mul]u-
mit, de asemenea [i i-a fe-
licitat pe credincio[ii care
`[i formeaz\ copiii `n spi-
ritul iubirii fa]\ de Bise-
ric\: „~nalt Prea Sfin]ia
Voastr\, cuvintele adre-
sate cu privire la activit\-
]ile pe care le desf\[oar\
p\rin]ii de la M\n\stirea
«Sf. Trei Ierarhi» [i pe ca-
re o desf\[ur\m noi la
Facultatea de Teologie ne
`ncurajeaz\ foarte mult [i
ne responsabilizeaz\ `n
acela[i timp, pentru c\
avem con[tiin]a [i convin-
gerea c\ celui c\ruia i s-a
dat mult i se cere mult.
S\rb\toarea Sf. Trei Ie-
rarhi este deosebit de im-
portant\ pentru [colile de
teologie ortodox\ [i, drept
urmare [i pentru noi, cei
care ne ostenim la Facul-
tatea de Teologie din Ia[i,
profesori [i studen]i. Este
important\ aceast\ s\r-
b\toare, `n primul r=nd,
pentru faptul c\ ne d\
ocazia s\ exprim\m `n
mod deosebit cinstirea [i
recuno[tin]a fa]\ de Sf.
Trei Ierarhi care ne ajut\
`n activitatea pe care o
desf\[ur\m zilnic. Toto-
dat\, s\rb\toarea `nchi- CM
YK
nat\ Sfin]ilor Trei Ierarhi
este un prilej foarte nime-
rit s\ aducem mai mult\
mul]umire lui Dumnezeu
pentru tot darul cel bun,
rev\rsat peste noi [i pes-
te activitatea noastr\ [i
mai ales pentru faptul c\
`n fiecare an, noi la Fa-
cultatea de Teologie pri-
mim daruri deosebite,
care vin din parohiile, din
satele [i ora[ele noastre,
dar concretizate - la ora
actual\ - `n cei peste
1.300 de tineri evlavio[i,
cu r=vn\ [i cu dragoste
fa]\ de Dumnezeu [i cu
dorul aprins de a sluji
Biserica. Consider\m a-
ceste daruri, iubi]i cre-
dincio[i, ca venind din
partea dumneavoastr\.
A[a cum a spus IPS Mi-
tropolit Daniel `n mai
multe r=nduri, tinerii
evlavio[i care sunt aprin[i
de r=vna de-a sluji Bise-
rica M=ntuitorului nostru
Iisus Hristos sunt daruri
f\cute de aceast\ genera-
]ie lui Hristos M=ntui-
torul, Cel r\stignit [i `n-
viat pentru noi [i pentru a
noastr\ m=ntuire“.
P\rintele Sava a pre-
cizat c\ anul acesta, an
`nchinat Sf. Ioan Gur\ de
Aur, at=t Facultatea de
Teologie „Dumitru St\ni-
loae“, c=t [i seminariile
teologice din toat\ ]ara
organizeaz\ activit\]i [ti-
in]ifice „ca prin ele s\ fie
cinstit Sf. Ioan Gur\ de
Aur [i odat\ cu el s\ fie
cinsti]i [i ceilal]i doi ier-
arhi, pentru c\ atunci
c=nd este cinstit unul
dintre ei, se bucur\ [i cei-
lal]i, cum noi `n[ine ne
bucur\m cinstindu-i“. a

„Unitatea pl\cut\ lui Dumnezeu este cea
care presupune armonia, nu monotonia“
a Prezent la Brescia `n cadrul s\pt\m=nii de rug\ciune pentru unitatea cre[tinilor, PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-Vicar
al Episcopiei Romanului, a participat la manifest\rile prilejuite de aceasta [i la `nt=lniri cu oficialit\]i laice [i religioase din Italia
a PS Ioachim B\c\uanul: „~ntr-o lume care a `ntors spatele lui Dumnezeu, cre[tinii practican]i, indiferent de confesiunea
de care apar]in, trebuie s\ `nceteze a se denigra `ntre ei pe motive confesionale [i s\ caute s\ pun\ bazele reconcilierii.“ a
Un ora[ italian ar trebui
s\ fie capitala ecumenis-
mului! Aceasta a fost ideea
pe care Episcopul Ioachim
B\c\uanul a sus]inut-o `n
fa]a presei lombarde cu
ocazia vizitei sale `n Italia.
Vizit=nd catedrala din
Brescia, Arhiereul-Vicar al
Episcopiei Romanului, a
r\mas impresionat de mo-
numentul dedicat lui Paul
al VI-lea. „O oper\ de mare
efect religios: pe una dintre
forme se vede marele pap\,
Paul VI, `mbr\]i[=ndu-l pe
Patriarhul Atenagora: un
gest fundamental, cu o
semnifica]ie imens\, `mpli-
nit dup\ o mie de ani. Dup\
p\rerea mea, ar fi foarte
frumos ca tocmai Brescia
s\ devin\, datorit\ acestui
gest, capitala ecumenismu-
lui“, au fost cuvintele pe care
jurnalistul italian Massimo
Cortesi, le-a consemnat `n
deschiderea unui amplu ma-
terial publicat `n „Giornale
di Brescia“, cel mai citit ziar
din Lombardia.
CM
YK
Valorile cu care
se prezint\ Rom=nia
`n fa]a Europei
O alt\ propunere pe
care ierarhul de la Roman
a f\cut-o `n Italia a fost c\
Brescia ar trebui s\ se
`nfr\]easc\ cu Bac\ul. „Ar
fi frumos s\ se arunce o
punte spiritual\ `ntre Ro-
m=nia [i Brescia. Cred c\ o
`nfr\]ire `ntre ora[ul Ba-
c\u [i ora[ul dumneavoas-
tr\, ambele centre indus-
triale [i centre de spiritua-
litate bogate, ar fi ceva ex-
traordinar“, a afirmat PS
Ioachim pentru cotidianul
„Giornale di Brescia“.
Prezen]a arhiereului b\-
c\uan `n Italia, `n decursul
s\pt\m=nii de rug\ciune
pentru unitatatea cre[tini-
lor, a prilejuit mai multe
vizite [i `nt=lniri cu persona-
lit\]i de prim rang ale zonei,
c\rora a `ncercat s\ le pre-
zinte valorile cu care Rom=-
nia se `nf\]i[eaz\ `n fa]a
Europei. Eminen]a Sa, car-
dinalul Angelo Scola, patri-
arh de Vene]ia, Monsenio-
rul Giulio Sanguineti, sau
omul de afaceri lombard
Franchi Acciai, care l-a
`nso]it pe ierarhul b\c\uan
`n multe din periplurile sa-
le, au fost c=]iva dintre cei
cu care episcopul b\c\uan a
intrat `n contact la Brescia
[i c\rora a reu[it s\ le trans-
mit\ o imagine asupra ]\rii
noastre [i valorilor ei.
„Ecumenism sau
`ntoarcerea c\tre
mo[tenirea comun\“
Un moment important
al vizitei PS Ioachim, l-a
constituit cuv=ntarea sus-
]inut\ `n Biserica „San Gio-
vanni“, `n prezenta persona-
Un moment important al vizitei PS Ioachim l-a constituit
cuv=ntarea sus]inut\ `n Biserica „San Giovanni“, `n prezen]a
personalit\]ilor locale, unde arhiereul rom=n a ]inut un cuv=nt cu
tema „Ecumenism sau `ntoarcerea c\tre mo[tenirea comun\“
lit\]ilor locale, unde arhier-
eul rom=n a ]inut un cu-
v=nt cu tema „Ecumenism
sau `ntoarcerea c\tre mo[-
tenirea comun\“. „~ntr-o lu-
me care a `ntors spatele lui
Dumnezeu, cre[tinii practi-
can]i, indiferent de confe-
siunea de care apar]in, tre-
buie s\ `nceteze a se deni-
gra `ntre ei pe motive confe-
sionale [i s\ caute s\ pun\
bazele reconcilierii. Dac\
vitregiile vremii I-au des-
p\r]it, tot vitregia istoriei
trebuie s\-i [i readune. Iar
aceast\ vitregie se mani-
fest\ `n contemporaneita-
tea noastr\ prin faptul c\
anumite curente ideologice
[i-au g\sit o preocupare
predilect\ `n eviden]ierea
inconsecven]elor logice pe
care cre[tinii le-au demon-
strat de-a lungul istoriei,
critic=nd cu asprime non-
concordan]ele dintre `nv\-
]\tura teoretic\ proclamat\
[i realiz\rile ei practice.
Dac\ uneori mi[carea
ecumenic\ sufer\ e[ecuri,
acestea ar trebui interpre-
tate ca un lucru firesc,
c\ci, tocmai acum `ncepe
s\ fie abordate `n profunz-
ime, de c\tre reprezen-
tan]ii Bisericilor, prob-
lemele de fond ale cre[ti-
nismului. A se ruga `mpre-
un\, a organiza ac]iuni fi-
lantropice comune este
mult mai u[or dec=t a se
`n]elege asupra marilor te-
me teologice cum sunt:
hristologia, eclesiologia,
euharistia, ministerul etc
(…) Nu mai este un secret
pentru nimeni c\ o comisie
mixt\ de teologi ortodoc[i
[i catolici lucreaz\ pentru
«clarificarea doctrinelor
tradi]ionale», iar papa
Ioan Paul al II-lea nu a ezi-
tat s\ recite `mpreun\ cu
Patriarhul Rom=niei, Prea
Fericitul P\rinte Patriarh
Teoctist, la Roma, Crezul
CM
YK
VIA}A BISERICII
niceo-constantinopolitan,
f\r\ adaosul «filioque».
Am convingerea c\ anul
acesta Sanctitatea Sa papa
Benedict va veni la Sibiu, `n
Rom=nia, capitala cultural\
a Europei [i a ecumenismu-
lui [i vom face acela[i lucru.
Deci, se fac eforturi de toate
p\r]ile, iar acesta este un
lucru `mbucur\tor“, a afir-
mat PS Ioachim.
Multe diferen]e
s-au dep\[it, `ns\
esen]ialul nu s-a atins
~n ceea ce prive[te deose-
birea dintre Biserica Or-
todox\ [i cea Catolic\, ar-
hiereul rom=n a ]inut s\
precizeze c\ speciali[tii con-
tinu\ s\ reflecteze `n c\u-
tarea armoniei mult dorite.
„Exist\ [i alte diferen]e care
s-au dep\[it, dar esen]ialul
`nc\ nu s-a atins: ospitali-
tatea euharistic\, primatul
papal, ierarhia, prezen]a
real\ `n elementele euha-
CM
YK
ristice, asupra c\rora teo-
logii [i ierarhii no[tri vor
avea `nc\ mult timp s\ re-
flecteze. (…) Credem c\ uni-
tatea pl\cut\ lui Dumnezeu
este cea care presupune ar-
monia, nu monotonia“, a
mai spus PS Ioachim.
Destinul Ortodoxiei `n
Uniunea European\
~n alt\ ordine de idei, ie-
rarhul de la Roman a reu[it
s\ atrag\ interesul presei
din zon\ [i prin declara]iile
sale cu privire la destinul
Ortodoxiei `n contextul U-
niunii Europene. „Acum, cu
intrarea Rom=niei [i a Bul-
gariei `n Uniunea Europea-
n\, greutatea ortodoc[ilor
`n Europa va cre[te. Nu are
sens s\ fi]i ne`ncrez\tori `n
ortodoc[i, a[a cum a sf\tuit
«Le Figaro», acum c=teva
zile. Noi, rom=nii, avem
acela[i calendar [i s\rb\-
torim ca [i voi Cr\ciunul,
r\d\cinile noastre sunt la-
Miercuri, 31 ianuarie 2007 9
Ca rezultat al prezen]ei PS Ioachim `n
Brescia, o parte dintre oamenii de afaceri
lombarzi s-au hot\r=t s\ vin\ la Bac\u pentru
a vizita zona [i a studia o poten]ial\
colaborare cu cei de aici. Aceasta deoarece
italienii cunosc suficient de bine poten]ialul
de care dispune Bac\ul. Omul de afaceri
Franchi Acciai l-a `nso]it pe ierarhul b\c\uan
`n multe din periplurile sale
tine, iar punctele de `nt=l- concert. Ca rezultat al pre-
nire `ntre culturile [i cre- zen]ei PS Ioachim `n Bres- CM
YK
din]ele noastre sunt foarte cia, o parte dintre oamenii
multe“, a afirmat PS Ioa- de afaceri lombarzi s-au
chim B\c\uanul, citat `n hot\r=t s\ vin\ la Bac\u
cea mai citit\ publica]ie zil- pentru a vizita zona [i a
studia o poten]ial\ colabo-
nic\ din Lombardia.
rare cu cei de aici. Aceasta
deoarece italienii cunosc
Ecouri economice suficient de bine poten]ia-
ale vizitei la Brescia lul de care dispune Bac\ul.
„~ntr-una din fabricile o-
~n semn de respect pen- mului de afaceri Franchi
tru episcopul-vicar al Epis- Acciai lucreaz\ 80 de ro-
copiei Romanului, autori- m=ni. Cu to]ii sunt bine
t\]ile religioase din Bres- pl\ti]i. Cre[tin consecvent
cia l-au invitat la inaugu- [i practicant, afaceristul
rarea Festivalului de Mu- italian este foarte mul]u-
zic\ Sacr\ din Provincia mit de activitatea aces-
Brescia, festival `n cadrul tora“, ne-a declarat PS
c\ruia i-au dedicat [i un Ioachim B\c\uanul. a
Pagin\ realizat\ de Constantin MAXIM
10 Miercuri, 31 ianuarie 2007
REGIONAL
Localit\]i r\mase f\r\
energie electric\ `n
Neam] [i Boto[ani
Mai multe localit\]i din Neam]
[i Boto[ani au r\mas, ieri, f\r\
energie electric\ din cauza
v=ntului care a afectat mai
multe posturi de transformare.
Conform informa]iilor furnizate
de dispeceratul Inspectoratului
pentru Situa]ii de Urgen]\
Neam], v=ntul a afectat par]ial
o linie de medie tensiune, cu
trei posturi de transformare
care alimenteaz\ localit\]ile
Bahna, }u]cani Deal [i }u]cani
Vale. ~n noaptea de luni spre
mar]i, 27 de localit\]i au fost
afectate de v=nt, r\m=n=nd
f\r\ energie electric\. ~n jude-
]ul Neam] nu a nins de du-
minic\ [i nu exist\ probleme pe
drumurile na]ionale, jude]ene [i
comunale. De asemenea, lo-
calit\]ile boto[\nene Slobozia [i
H\ne[ti au r\mas, `n noaptea
de luni spre mar]i, f\r\ energie
electric\, dup\ ce [apte posturi
de transformare au fost avari-
ate din cauza viscolului.
Echipele de interven]ie ale
E.ON Moldova au intervenit `n
cursul nop]ii, `ns\ nu au reu[it
s\ restabileasc\ situa]ia, oa-
menii neav=nd curent nici `n
diminea]a zilei de ieri. Potrivit
purt\torului de cuv=nt al
Inspectoratului Jude]ean pen-
tru Situa]ii de Urgen]\,
echipele E.ON lucreaz\ la
remedierea avariilor. Viscolul
din noaptea de luni spre mar]i
nu a afectat circula]ia rutier\.
Trei sferturi din
prim\riile din Neam]
nu au un site propriu
Aproape trei sferturi dintre
prim\riile din jude]ul Neam]
nu au `nc\ un site al institu]iei,
iar jum\tate dintre ele nu au
nici m\car o adres\ de e-mail.
Concret, dintre cele 83 de
prim\rii, doar 27 au o pagin\
electronic\ unde vizitatorii pot
ob]ine pe internet rela]ii despre
institu]ie, [i doar 47 de prim\-
rii au o c\su]\ po[tal\ elec-
tronic\. „Pe unii primari tre-
buie s\ `i conving insistent c\
f\r\ aceste mijloace moderne
nu vor avea acces rapid la in-
forma]ie“, a declarat prefectul
Toader Mocanu. ~n opinia pre-
fectului de Neam], lipsa cel
pu]in a unei adrese de mail [i a
unui site `ngreuneaz\ nu doar
prezentarea localit\]ii `n alte
jude]e [i ]\ri, dar [i accesul la
programele cu finan]are euro-
pean\ care `n final ar conduce
la dezvoltarea comunit\]ii.
Nunt\ `n penitenciar
O de]inut\ din Penitenciarul de
Maxim\ Securitate Foc[ani s-a
c\s\torit, luni diminea]\, cu
alesul inimii sale, cununia civi-
l\ av=nd loc `n clubul `nchiso-
rii. Olgu]a R\ducan a fost ares-
tat\, s\pt\m=na trecut\,pentru
furt, chiar cu c=teva zile `nain-
te s\ se c\s\toreasc\ [i, pentru
a nu-i strica planurile, conduc-
erea penitenciarului a hot\r=t
s\ organizeze c\s\toria `n
`nchisoare. „Fata are de isp\[it
o pedeaps\ de trei ani [i
urmeaz\ s\ fie eliberat\ `n
2009. Ea mai este cercetat\ [i
`ntr-un alt dosar“, a precizat
directorul penitenciarului, Ion
Cel-Mare. Pentru ca Olgu]a
R\ducan s\ se c\s\toreasc\ le-
gitim cu iubitul s\u, Argint
Banu, a fost nevoie de deplasa-
rea `n `nchisoare a ofi]erului de
stare civil\ de la Prim\ria Foc-
[ani. „Oficierea c\s\toriei s-a
efectuat `n prezen]a gardieni-
lor, a preotului, dar [i a rudelor
[i a unor prieteni apropia]i“, a
mai spus Ion Cel-Mare. De[i `n
lege este prev\zut\ o camer\
de `nt=lniri pentru cupluri,
cei doi miri nu au putut
petrece `n intimitate, deoarece
Penitenciarul Foc[ani nu are o
astfel de camer\. a
ACTUALITATE
40% dintre studen]i Pre[edintele ARACIS a declarat c\ p=n\
`n anul 2009 vor fi evaluate toate cele 106
Virozele au inciden]\ crescut\
universit\]i de stat [i particulare [i fiecare
`nva]\ `n universit\]i unitate de `nv\]\m=nt superior va primi un
`n r=ndul copiilor
calificativ prin care studen]ii vor [ti c=t\
particulare `ncredere s\ acorde institu]iei pe care vor
s\ o aleag\. Ioan Curtu a explicat c\ uni-
Potrivit raport\rii s\pt\m=nale a Compartimen-
~n cele 57 de universit\]i particulare din versit\]ile vor primi, `n urma evalu\rii, ca-
tului de Epidemiologie a Bolilor Transmisibile din ca-
drul ASP Ia[i, `n perioada 22-28 ianuarie au fost `nre-
toat\ ]ara studiaz\ peste 40% dintre stu- lificative de diferite culori. Astfel, bulina gistrate 5.635 `mboln\viri cu viroze respiratorii, 197
den]i, a declarat, ieri, pre[edintele Agen]iei ro[ie o vor primi institu]iile cu lips\ de `n- dintre persoanele afectate necesit=nd internare `n Spi-
Rom=ne de Asigurare a Calit\]ii `n credere, bulina galben\ va fi dat\ celor cu talul de Boli Infec]ioase. Cei mai afecta]i de infec]iile
~nv\]\m=ntul Superior (ARACIS), Ioan `ncredere limitat\, iar bulina verde va respiratorii virale sunt copiii cu v=rste cuprinse `ntre 5
Curtu. El a precizat c\ `n ]ar\ sunt 113 in- ar\ta care sunt cele mai bune institu]ii de [i 14 ani (1.730 de cazuri). Mai multe intern\ri au fost
stitu]ii de `nv\]\m=nt superior, din care 56 `nv\]\m=nt superior. Pre[edintele ARACIS `nregistrate `n cazul persoanelor diagnosticate cu
de stat [i 57 particulare. a anun]at c\ `n prezent se lucreaz\ la o
pneumonii: 269 de intern\ri din 1.661 de bolnavi. Din
Potrivit pre[edintelui ARACIS, toate cele hot\r=re de Guvern prin care universit\]ile totalul `mboln\virilor, cele mai multe cazuri (402) au
56 de universit\]i de stat existente `n ]ar\ s\ fie obligate s\-[i pun\ bulina pe antet. fost semnalate `n r=ndul copiilor foarte mici, respectiv
sunt acreditate. Dintre acestea, 49 de uni- Criteriul cel mai important de evaluare cei care se `nscriu `n categoria 1-4 ani. ~n contextul
versit\]i sunt civile [i 7 militare. La nivelul va fi c=]i dintre absolven]ii unei universit\]i num\rului mare de viroze respiratorii `nregistrate `n
Bucure[tiului func]ioneaz\ 12 universit\]i vor lucra `n domeniul `n care au studiat. ultima perioad\ la nivel na]ional, Ministerul S\n\t\]ii
de stat civile [i 4 militare. Condi]ia pentru a primi un punctaj favora- (MS) monitorizeaz\ evolu]ia afec]iunilor acute respira-
Dintre cele 57 de universit\]i particu- bil este ca 50% din absolven]i s\ lucreze `n torii, `n conformitate cu recomand\rile OMS. De
lare, 29 sunt acreditate [i 28 autorizate la domeniu dup\ primii doi ani de la ter- asemenea, MS continu\ vaccinarea persoanelor cu risc
nivel de ]ar\. minarea facult\]ii. (M.F.) ridicat pentru `mboln\virea de grip\. (O.B.)
buget se num\r\ [i Centrul de
Bugetele spitalelor au Cardiologie din Ia[i (40%), datorit\
cre[terii complexit\]ii cazurilor
tratate, dar [i Spitalul Clinic de
crescut cu 23% `n 2007 Neurochirurgie (32%).
Printre bugetele f\r\ prea mari
adaosuri se num\r\ cel al Spitalului
de Copii din Ia[i, `n cazul c\ruia fon-
Potrivit estim\rilor Casei Ju- serviciile pentru luna decembrie
de]ene a Asigur\rilor de S\n\tate 2006 [i ianuarie 2007 au fost deja fi- durile totale au crescut cu numai
4%, din cauza trecerii Sec]iei de
(CJAS), cre[terea per total a buge- nan]ate din fonduri anterioare. „Da-
c\ CNAS va disponibiliza fondul de Prematuri cu 25 de paturi `n compo-
tului spitalelor ie[ene va fi de 23%. nen]a Maternit\]ii „Cuza-Vod\“.
Cea mai mare cre[tere la buget o rezerv\ (10%) [i fondul de urgen]\
`nregistreaz\ Institutul de Gastro- (3%), de la 1 iulie vor putea fi pl\tite
enterologie [i Hepatologie (IGH). 100% toate serviciile medicale ale 83 de miliarde de lei vechi
spitalelor. ~n acest moment, CJAS
Ia[i a acceptat toate solicit\rile spi- pentru farmacii Politraumatiza]ii
de Otilia B|LINI{TEANU talelor, cu maximum-ul de servicii
Dac\ pentru luna ianuarie fon-
La sf=r[itul s\pt\m=nii trecute,
posibile“, a declarat pre[edintele
CJAS, dr. Iulian {erban. durile totale alocate pentru medica- [i bolnavii de
mente compensate [i gratuite au
CJAS a finalizat negocierile pentru
contractarea serviciilor medicale cu
Acesta a precizat c\ per ansam-
blu cre[terile la bugetul din acest `nsumat 73 de miliarde de lei vechi, cancer vor fi
toate unit\]ile medicale cu paturi an, pentru spitalele ie[ene, sunt de calculele CJAS au ar\tat c\ pentru
`ngriji]i `ntr-u
un
urm\toarele 10 luni consumul
din Ia[i. Negocierea a fost diferit\ 23%. Cea mai evident\ cre[tere, de
fa]\ de anii preceden]i, pentru c\,
potrivit noului contract-cadru, fi-
63%, a `nregistrat-o IGH, fiind ur-
mat imediat de Spitalul Pa[cani, al
mediu va ajunge la 83 de miliarde de
lei vechi. „Oricum, plafonul farmaci- singur spital
nan]area se face pe servicii [i nu pe c\rui buget a crescut cu 60%, fa]\ ilor cre[te `n acest an cu 15%, fa]\ de Dup\ `ndelungi discu]ii re-
2006“, a explicat [eful CJAS.
cheltuieli materiale [i salariale. de 2006, ca urmare a `nfiin]\rii feritoare la componen]a Spita-
Bugetele au fost negociate doar pen- Centrului de Palia]ie cu 50 de pa- ~n prezent, `n jude]ul Ia[i din to- lului de Urgen]e cu 300 de pa-
tru urm\toarele 10 luni, deoarece turi. De cre[teri substan]iale la talul de 256 de farmacii, doar 44 mai turi, aflat acum `n construc]ie,
elibereaz\ re]ete pentru medica- [efii institu]iilor sanitare ale
mente compensate [i gratuite. jude]ului au ajuns la o solu]ie
comun\. Astfel, cl\direa va
Fonduri arhisuficiente g\zdui Institutul Regional de
Oncologie [i Spitalul de Urgen-
pentru dispozitive medicale ]e „Sf. Ioan“. „Oncologia va a-
vea 150 de paturi, iar Spitalul
Sume foarte mari sunt alocate `n de Urgen]e va avea [i el 150 de
acest an dispozitivelor medicale,
paturi, plus cele disponibile din
at=t de mari `nc=t conducerea CJAS cl\dirile `n care func]ioneaz\
crede c\ va acoperi `nc\ din primul `n prezent. Sunt dou\ servicii
trimestru lista de a[teptare [i c\ va care `n prezent sunt prost or-
r\m=ne [i cu un surplus de bani. ganizate `n Ia[i. Noutatea va fi
„Dispozitivele medicale au fost `ntot- c\ acolo vor putea fi rezolva]i
deauna o problem\ pentru noi, fi- pacien]ii politraumatiza]i, f\r\
indc\ lista de a[teptare nu putea fi a fi nevoie s\ fie plimba]i [i pe
acoperit\ niciodat\. Acum am la alte unit\]i“, a declarat pre-
primit 26,7 miliarde de lei vechi, [edintele CJAS Ia[i, dr. Iulian
ceea ce `nseamn\ c\ vom acoperi in- {erban. Pentru finalizarea
tegral lista de 1.300 de persoane [i complet\ a lucr\rilor, inclusiv
vom r\m=ne [i cu fonduri“, a mai a finisajelor, este necesar\
spus Iulian {erban. suma de 180 de miliarde de lei
Bugetul total al CJAS pentru vechi, bani pe care [efii au-
2007, f\r\ nici un fel de rectificare, torit\]ilor ie[ene sper\ s\-i
este de 330.134.500 RON. a primeasc\ `n acest an. (O.B.)
otul paroh poate transmite prin fax, la num\rul
PELERINII LUMINII
0232/406.225, prin e-mail, la adresa info@zia-
rullumina.ro, sau telefonic, la num\rul 0232/
406.224, lista con]in=nd numele, prenumele [i
adresa exact\ a abona]ilor, banii urm=nd a fi
a Cu minimum 10 abonamente pe luna martie la trimi[i prin mandat po[tal (pentru rela]ii `n acest
s\pt\m=nalul „Lumina de Duminic\“, orice parohie `[i poate trimite sens se va contacta dl Jic\ Aionoaie la num\rul
40 de enoria[i `ntr-un pelerinaj de o zi cu autocarul a 0232/406.224 sau 0720. 500.609). Nu se vor
lua `n considerare listele de abona]i pentru care
Ziarul „Lumina“, `n colaborare cu Cen- ban/rural) [i de la fiecare protopopiat `n parte. nu s-au trimis [i sumele aferente.
trul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, orga- Condi]ia pentru a intra `n acest clasament este ca „ La sf=r[itul lunii februarie se va `ntocmi un
nizeaz\ EDI}IA A UNSPREZECEA a con- o parohie s\ contracteze minimum 10 abonamen- clasament general cu parohiile din mediul ur-
cursului destinat comunit\]ilor parohiale te la „Lumina de Duminic\“ direct la redac]ie.
ban [i separat un clasament cu parohiile din
[i intitulat PELERINII LUMINII. Regulile a- „ Abonamentele se fac direct la redac]ie [i mediul rural. Cele dou\ parohii c=[tig\toare de
cestui concurs sunt urm\toarele: nu prin oficiile po[tale, pentru a avea o eviden]\ la fiecare categorie vor primi din partea ziarului
clar\ a parohiei din care provin abona]ii. Mo- „Lumina“ c=te un pelerinaj de o zi, fiecare cu
„ La concurs pot participa toate parohiile din dalitatea de abonare este urm\toarea:
Arhiepiscopia Ia[ilor. Se vor publica `n ziar clasa- autocarul Centrului de Pelerinaj „Sf. Paras-
mente cu parohiile care au cele mai multe abona- „ Preo]ii parohi anun]\ `n biserici [i `n- cheva“, la m\n\stiri nem]ene sau la m\n\stiri
mente la „Lumina de Duminic\“ pentru luna deamn\ credincio[ii s\ se aboneze la „Lumina ie[ene, `n func]ie de op]iunea c=[tig\torului.
de Duminic\“. Dac\ dou\ sau mai multe parohii au un num\r
MARTIE din fiecare protopopiat. O parohie poate
fi declarat\ c=[tig\toare de maximum trei ori pe „ Listele cu abonamentele la „Lumina de egal de abonamente, c=[tig\toare va fi de-
an [i nu mai mult de dou\ ori consecutiv. Duminic\“ [i sumele aferente pot fi aduse di- clarat\ parohia cu cele mai pu]ine familii.
„ ~n clasament nu vor fi publicate dec=t pri- rect la redac]ia din Ia[i, de pe Str. Talpalari nr. (COLEGIUL EDITORIAL AL COTIDIANULUI
mele zece locuri de la fiecare sec]iune (ur- 12. Dac\ nu se poate deplasa p=n\ la Ia[i, pre- „LUMINA“)

~ncepe competi]ia pentru Parlamentul European
a De[i mai pu]in importante ca miz\, alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc pe data de 13 mai, reprezint\
un foarte bun prilej de limpezire a apelor pe scena politic\ rom=neasc\ a Rezultatul acestui scrutin va confirma sau, dup\
caz, infirma procentele `n plus sau `n minus din dreptul fiec\rui partid a Startul campaniei electorale a fost dat de c\tre
democra]i, care au anun]at c\ nu vor candida pe liste al\turi de colegii de alian]\ liberali la aceste alegeri a Baza]i pe
procentele mari din sondajele de opinie, democra]ii ie[eni vor s\ propun\ un al doilea candidat pe lista final\ a PD a Liberalii
mizeaz\ pe farmecul Cameliei Gavril\, `n timp ce social-democra]ii merg pe m=na experimentatului Constantin Simirad a
Liderul democra]ilor ie-
[eni, senatorul Dan Cârlan,
consider\ c\ decizia condu-
cerii centrale de a candida
pe liste separate la alegerile
europarlamentare nu va a-
fecta rela]iile cu partenerii
din Alian]a D.A.. Senatorul
ie[ean apreciaz\ c\ decizia
PD este fireasc\ [i motivat\
de faptul c\ democra]ii ro-
mâni sunt afilia]i la Parti-
dul Popular European, în
timp ce PNL este afliliat la
un grup politic concurent în
Parlamentul European. Tot-
odat\, senatorul Dan Câr-
lan consider\ c\ participa-
rea pe liste proprii va eli-
mina orice fel de discu]ii din
partea ambelor partide. În
opinia acestuia, decizia con-
ducerii centrale nu încalc\
protocolul Alian]ei PNL-PD.
„A[a cum a subliniat [i
pre[edintele PD, Emil Boc,
în protocol nu este prev\zu-
t\ nici o obliga]ie în ceea ce
prive[te alegerile pentru
Parlamentul European“, a
precizat Dan C=rlan. Toto-
Liberala Camelia Gavril\,
[efa Inspectoratului
{colar Jude]ean
Fiecare partid va participa cu o singur\
list\, na]ional\, la euroalegeri
Dup\ `ndelungate discu-
]ii `n Parlament, legea pri-
vind organizarea [i desf\[u-
rarea alegerilor pentru Par-
lamentul European a fost
promulgat\ de pre[edintele
Traian B\sescu pe 16 ianu-
arie. Normele metodologice
de aplicare a acestei legi nu
au fost `nc\ publicate.
Legea prevede c\ euro-
parlamentarii vor fi ale[i pe
baz\ de scrutin de list\ `n-
chis\ [i candidaturi indepen-
dente, iar mandatul lor va fi
a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a TELEGRAF a
a CERCET|TORII AU AC-
CES GRATUIT LA 9 BAZE DE
DATE INTERNA}IONALE: Pen-
tru a veni `n sprijinul comuni-
t\]ii academice rom=ne[ti, Au-
toritatea Na]ional\ pentru
Cercetare {tiin]ific\ (ANCS) a
demarat la sf=r[itul lunii de-
cembrie 2006 un proiect de li-
cen]iere a accesului gratuit la 9
baze interna]ionale de date cu
rezumate de lucr\ri [tiin]ifice,
av=nd ca beneficiar final `n-
treaga comunitate [tiin]ific\
din Rom=nia. S-a creat astfel
posibilitatea ca fiecare mem-
bru al comunit\]ii [tiin]ifice ro-
m=ne[ti s\ se poat\ informa la
zi `n mod operativ, extensiv [i
dat\, [eful PD Ia[i consider\
c\ este necesar\ încheierea
unui pact de neagresiune în-
tre cele dou\ forma]iuni po-
litice care alc\tuiesc Alian]a
„Dreptate [i Adev\r“, moti-
vat de faptul c\, în viziunea
democra]ilor, nu exist\ de-
cât un singur rival politic -
Partidul Social Democrat
(PSD) - împotriva c\ruia ce-
le dou\ partide partenere
ale Alian]ei trebuie s\ lupte
inclusiv pentru locurile din
Parlamentul European.
Liberalii [i
democra]ii `[i arat\
unii altora obrazul
Dac\ pozi]ia [efului PD
Ia[i fa]\ de viitoarea rela]ie
cu liberalii este diplomat\,
axat\ pe necesitatea `nche-
ierii unui pact de neagresiu-
ne `n vederea alegerilor din
prim\var\, colegul s\u de
partid, deputatul Petru Mo-
vil\, a fost mult mai tran-
[ant `n declara]ii. „Sunt
foarte multe lucruri care nu
au func]ionat `n aceast\ ali-
an]\. La nivelul Ia[ului,
PNL [i reprezentan]ii s\i [i-
au atribuit artificial calit\]i,
merite [i func]ii de lideri de
opinie ai Alian]ei D.A. care
au d\unat rela]iei noastre“,
a declarat Petru Movil\, f\-
c=nd aluzie la scandalurile
iscate `ntre liderii celor do-
u\ partide `n cursul anului
trecut, c=nd s-a ajuns ca am-
bele tabere s\-[i dispute `n-
t=ietatea `n derularea unor
proiecte necesare Ia[ului.
{eful liberalilor ie[eni,
deputatul Relu Fenechiu, a
replicat spun=nd c\ princi-
palii vinova]i de toate pro-
blemele ap\rute sunt, de
fapt, democra]ii. „Avem cel
mai bun exemplu, c=nd, la
de 5 ani. Pentru alegerea eu-
roparlamentarilor va fi cons-
tituit\ o singur\ circumscrip-
]ie electoral\, iar listele de
candida]i depuse de partidele
politice sau de organiza]iile [i
alian]ele politice trebuie
sus]inute de 200.000 de
aleg\tori. Candida]ii inde-
penden]i vor putea participa
individual la alegeri dac\
sunt sus]inu]i de cel pu]in
100.000 de aleg\tori.
De asemenea, nu se ad-
mit candidaturi indepen-
specific `n leg\tur\ cu rezulta-
tele [tiin]ifice cele mai semni-
ficative publicate pe plan in-
terna]ional. Cercet\torii din
Ia[i pot avea acces la aceste
baze de date prin Biblioteca
Central\ Universitar\ „Mihai
Eminescu“. (O.R.)
a COMPARTIMENT NOU
LA MATERNITATEA „CUZA-
VOD|“: ~ncep=nd din acest
an, `n structura Maternit\]ii
„Cuza-Vod\“ din Ia[i va func-
]iona un compartiment nou, cu
15 paturi, destinat gravidelor
cu patologie asociat\. Compar-
timentul a fost aprobat prin
Ordinul 64 al ministrului S\-
n\t\]ii, `ns\ dup\ ce normele
ACTUALITATE
Ia[i, conducerea PD s-a com-
portat neloial. Au fost de
[ase ori la Tribunal, pentru
a contesta candidatul nostru
la prim\ria Comarna. Sunt
sigur c\ cei care vor rupe A-
lian]a vor pierde“, a sus]inut
Relu Fenechiu.
Democra]ii ie[eni vor
s\ nominalizeze un al
doilea candidat pentru
Parlamentul European
În ceea ce prive[te candi-
datura propus\ de PD Ia[i
pentru unul dintre cele 35
de locuri de care dispune Ro-
mânia în Parlamentul Euro-
pean, aceasta a fost f\cut\
public\ în urm\ cu dou\
s\pt\mâni. De[i directorul
Casei Jude]ene a Asigur\ri-
lor de S\n\tate Ia[i, Iulian
{erban, a fost validat de
conducerea de la Bucure[ti,
democra]ii ie[eni se vor în-
tâlni, la sfâr[itul acestei
s\pt\mâni, pentru a discuta
oportunitatea unei a doua
propuneri din partea filialei
jude]ene.
~n privin]a modului `n
care vor fi a[eza]i pe liste
dente pe listele de candida]i
depuse de partidele politice,
alian]ele electorale sau po-
litice, iar prevederile referi-
toare la utilizarea c\r]ilor
de aleg\tor se aplic\ `nce-
p=nd cu scrutinul din 2009,
pentru alegerea membrilor
din Romania `n Parlamen-
tul European. Potrivit legii,
calitatea de membru al fo-
rului legislativ european es-
te incompatibil\ cu cea de
membru al Parlamentului
de la Bucure[ti [i cu cea de
membru al Guvernului ro-
m=n. Alegerile pentru Par-
lamentul European vor a-
vea loc pe 13 mai 2007.
de contractare cu CJAS fusese-
r\ deja publicate. Din acest
motiv, deocamdat\ finan]area
se va face `n continuare pe caz
ponderat [i nu pe zi de spitali-
zare. „Ideea `n cazul acestor
gravide era de a rezolva pro-
blema consumurilor foarte
mari, pentru c\ ele r\m=neau
internate pe intervale cuprinse
`ntre 16-90 de zile. A[adar, ur-
m\ream s\ ob]inem deconta-
rea serviciilor pe zi de spitali-
zare“, a declarat managerul
maternit\]ii, dr. Vicu]a Todosi-
ciuc. Pentru c\ `n normele `n
virtutea c\rora CJAS face `n
prezent contract\ri nu este
prev\zut\ o astfel de structur\
candida]ii PD, senatorul
C=rlan a spus c\ va trebui
g\sit\ o cale de mijloc, pen-
tru a `mp\ca notorietatea u-
nor candida]i cu necesitatea
asigur\rii unei reprezenta-
tivit\]i regionale. „F\r\ `n-
doial\ c\ vor trebui rezolva-
te mai multe constr=ngeri.
Pe lista care este na]ional\
vor trebui s\ apar\ at=t re-
prezentan]ii celor 8 regiuni
de dezvoltare, c=t [i actualii
no[tri observatori la Parla-
mentul European. O decizie
final\ `n acest sens se va lua
`n 2-3 s\pt\m=ni de Biroul
Permanent Na]ional“, a ex-
plicat Dan C=rlan.
Mihai-R\zvan
Ungureanu
[i Adrian Cioroianu
sunt capii listei PNL
Candidatul desemnat de
PNL Ia[i pentru ocuparea
unui loc de europarlamentar
este [efa Inspectoratului
{colar Jude]ean, liberala
Camelia Gavril\. „Doamna
Camelia Gavril\ are foarte
mari [anse s\ ob]in\ un loc
eligibil, deoarece, dincolo de
Alian]a D.A.
r\mâne favorit\
în preferin]ele de
vot ale românilor
Conform unui sondaj
IMAS, realizat în perioada
12-18 ianuarie, Alian]a
„Dreptate [i Adev\r“ (D.A.)
ar câ[tiga alegerile parla-
mentare, dac\ acestea ar fi
organizate duminica viitoa-
re, fiind creditat\ cu 39%
din voturile românilor. Po-
trivit aceluia[i sondaj, PSD
ar ob]ine 14% din voturi,
(unic\ `n Rom=nia), nu exist\
nici posibilitatea de a deconta
serviciile pe zi de spitalizare.
„Prin urmare, contractarea se
va face pe DRG (tarif pe caz
ponderat) [i dac\ CNAS va in-
troduce o modificare `n norme
vom reveni cu propunerea de
finan]are pe zile de spitaliza-
re“, a mai precizat managerul
maternit\]ii. (O.B.)
a {I-A ABANDONAT CO-
PILUL FIINDC| NU ERA B|-
IAT: O t=n\r\ de numai 17 ani
de etnie rrom\ din Ciurea [i-a
abandonat ieri copilul nou-
n\scut `n Maternitatea „Cuza-
Vod\“. Colegele de salon sus]in
c\ t=n\ra le-a spus c\ este che-
Miercuri, 31 ianuarie 2007
calit\]ile care o recomand\
pentru acest post, este o per-
sonalitate cunoscut\ nu nu-
mai la nivel local, ci [i la ni-
vel regional. Deocamdat\
`ns\ au fost stabili]i doar ca-
pii de list\: Mihai-R\zvan
Ungureanu [i Adrian Cioro-
ianu. Ordinea final\ a celor-
lal]i candida]i urmeaz\ s\
fie analizat\ `n perioada ur-
m\toare“, a declarat depu-
tatul PNL de Ia[i, Cristian
Adomni]ei.
PSD Ia[i merge
pe m=na fostului
primar Simirad
De[i, la nivel central, so-
cial-democra]ii vor `n capul
listei un t=n\r care `ndepli-
ne[te toate condi]iile pentru
a fi europarlamentar - cel
mai probabil secretarul gene-
ral al partidului, Titus Cor-
l\]ean - la Ia[i, filiala PSD
merge pe m=na experimen-
tatului Constantin Simirad.
„Discu]iile noastre cu dom-
nul Simirad (n.r. - fostul pri-
mar al Ia[ului [i ambasado-
rul Rom=niei `n Cuba) nu
mai reprezint\ un secret. Un
al doilea candidat din partea
filialei noastre ar putea fi
t=n\rul C\t\lin Ivan“ (n.r. -
consilier local PSD), a decla-
rat [eful Organiza]iei Muni-
cipale a PSD, Doru Tompea.
~n privin]a modului de
alc\tuire a listei na]ionale a
PSD pentru Parlamentul
European, Doru Tompea a
precizat c\ vor fi selecta]i pe
locuri eligibile candida]i pro-
veni]i din toate cele 8 regi-
uni de dezvoltare din ]ar\.
„Avem nevoie de candida]i
cu notorietate, care s\ fie
cunoscu]i `n toate zonele ]\-
rii“, a subliniat pre[edintele
Organiza]iei Municipale a
PSD Ia[i. (Bogdan CRON})
PNG [i PRM c=te 9%, iar
UDMR [i PLD sunt credi-
tate cu câte 4% din voturi.
Dac\ PD [i PNL ar deci-
de s\ candideze separat,
24% dintre cet\]eni ar vota
pentru PD, 15% pentru
PNL, 13% pentru PSD, 10%
pentru PNG, 9% pentru
PRM, 4% pentru UDMR [i
tot atâ]ia pentru PLD.
În cazul în care se ex-
clud indeci[ii sau persoa-
nele care nu voteaz\, Ali-
an]a ar câ[tiga alegerile cu
un procent mult mai mare,
de 48% din voturi. PSD ar
ob]ine 16% , iar PRM [i
PNG câte 11% din voturi.
mat\ la poart\ de so]ul ei, `ns\
aceasta nu s-a mai `ntors, reu-
[ind s\ se strecoare afar\ pe
sub nasul celor care asigur\
paza unit\]ii. „Din discu]ia
purtat\ cu asistenta social\
din spitalul nostru am `n]eles
c\ aceast\ femeie nu dorea
s\-[i ia copilul acas\ fiindc\ nu
era b\iat. Vom face o anchet\
[i vom g\si p\rin]ii, pentru c\
nou-n\scutul nu poate s\
r\m=n\ `n grija maternit\]ii“,
a declarat dr. Vicu]a Todosi-
ciuc, managerul maternit\]ii.
De la `nceputul acestui an, `n
maternitatea ie[ean\ nu a fost
`nregistrat nici un alt abandon
dup\ na[tere. (O.B.)
11
PE SCURT
Funda]iile
care nu-[i depun
raportul de activitate
r\m=n f\r\ sedii
Ast\zi este ultima zi `n care
funda]iile sau asocia]iile care
au spa]ii de la Prim\ria Ia[i
trebuie s\ depun\ raportul de
activitate pe anul 2006.
Organiza]iile neguvernamen-
tale care nu depun acest ra-
port vor r\m=ne f\r\ spa]ii,
mai ales c\ pe lista de
a[teptare a municipalit\]ii mai
sunt [i al]i amatori de astfel
de spa]ii. P=n\ ieri, doar
aproximativ 30 la sut\ dintre
funda]ii au depus raportul de
activitate. „{i-au depus
rapoartele numai 30% dintre
funda]ii. Sper `ns\ ca `n aceste
ultime zile s\ vin\ [i celelalte
pentru a nu r\m=ne f\r\ sedii,
mai ales c\ pe lista de
a[teptare mai sunt aproxima-
tiv 60 de ONG-uri“, a spus vi-
ceprimarul Constantin
Ad\sc\li]ei. Anul trecut,
aproape 20% dintre funda]ii
au pierdut spa]iile pe care le
ocupau. Din acest an, valoarea
contractelor de `nchiriere pen-
tru spa]iile Prim\riei se va
majora cu 5%, dup\ ce a fost
aprobat\ cre[terea taxelor [i a
impozitelor locale. (S.D.)
Ia[ul nu va face
p=rtie pe banii
Guvernului
Ministerul Agriculturii, P\du-
rilor [i Dezvolt\rii Rurale a
r\spuns negativ solicit\rii
Prim\riei privind scutirea de
taxa de 1,2 milioane de lei
pentru scoaterea din regimul
silvic a unui teren [i desp\du-
rirea acestuia. Prim\ria in-
ten]iona s\ extind\ p=rtia de
schi de pe S\r\rie f\r\ s\
pl\teasc\ pentru desp\durire.
Ministerul a r\spuns `ns\ c\
Prim\ria ar fi fost scutit\ de
la aceste taxe doar dac\ se
afla `ntr-o zon\ montan\. Cum
Ia[ul nu are un relief at=t de
generos, singura solu]ie
r\mas\ este s\ identifice un
teren cu aceea[i suprafa]\ ca
acela propus pentru defri[are,
pe care s\ o `mp\dureasc\, iar
Ministerul s\ scuteasc\ o
parte din pl\]ile pe care ar fi
trebuit s\ le fac\ Prim\ria.
„Deocamdat\ mai analiz\m
aceast\ posibilitate, dac\ se
merit\ sau nu s\ extindem
p=rtia, av=nd `n vedere c\
acest an nu a fost at=t de ge-
neros cu z\pada“, a declarat
viceprimarul Constantin
Ad\sc\li]ei. (S.D.)
Harta de zgomot
a Ia[ului, t\r\g\nat\
de o contesta]ie
Chiar dac\ termenul limit\ `n
care municipiul Ia[i trebuie s\
aib\ o hart\ de zgomot este
luna aprilie, totu[i, s-ar putea
ca Ia[ul s\ aib\ mult mai mult
de a[teptat p=n\ s\ aib\ acest
indicator. Aceasta deoarece
licita]ia pentru elaborarea
h\r]ii de zgomot a fost contes-
tat\ de una dintre firmele par-
ticipante. „S.C. Enviro Consult
a contestat faptul c\ am elimi-
nat-o `nc\ din faza de califi-
care, `n care se punea condi]ia
s\ fi avut experien]\ `n dome-
niu. Urmeaz\ s\ trimitem do-
cumenta]ia la Agen]ia Na]io-
nal\ de Reglementare [i Mo-
nitorizare a Achizi]iilor Publi-
ce, care va hot\r` dac\ relu\m
licita]ia“, a ar\tat vicepri-
marul Constantin Ad\sc\li]ei.
Solu]ionarea acestei probleme
dureaz\ minim 120 de zile,
astfel, dep\[indu-se termenul
prev\zut de lege `n care ar fi
trebuit s\ existe harta, adic\
luna aprilie. (S.D.)
12 Miercuri, 31 ianuarie 2007
PE SCURT
Burse de excelen]\
oferite de Nadia
Com\neci pentru
gimnaste
Nadia Com\neci [i Grupul Niro
au acordat 10 burse de excelen]\
unor gimnaste de la Clubul
Sportiv {colar nr. 2 din
Bucure[ti. Nadia a devenit pen-
tru trei ani imaginea acestui
grup `n cadrul parteneriatului
„Investim `n oameni, investim `n
viitor“, alc\tuit din proiecte so-
ciale adresate sportivilor, per-
soanelor defavorizate, b\tr=nilor,
copiilor s\raci [i orfani.
Totodat\, a fost marcat\ de-
semnarea Nadiei drept „Sportiva
Secolului XX“ de c\tre cititorii
publica]iei catalane „El Mundo
Deportivo“. Nadia Com\neci a
ob]inut 29% din voturile citito-
rilor, fiind urmat\ de juc\toarele
de tenis Martina Navratilova -
23% [i Steffi Graf - 18%, ciclista
Jannie Longo - 11% [i schioarea
Anne-Marie Proell - 7%. Nadia a
primit flori, a dat autografe [i a
urm\rit demonstra]iile micilor
gimnaste. Bursele de 1.200 euro
(100 euro pe lun\, timp de un an
de zile) au fost primite de gim-
nastele Cristina Petcu, Raluca
Nistor, Andreea Gheorghe,
Cristina Tudose, Cristina {tefan,
Mihaela }one, Roberta Butuc,
Andreea Codrat, Florina Dan [i
Georgiana Sulugiuc.
Nem]enii au transferat
un mijloca[ moldovean
Mijloca[ul central Eugen
Cebotaru, care a jucat la Zimbrul
Chi[in\u, a semnat un contract
pe cinci ani cu echipa de fotbal
Ceahl\ul Piatra Neam]. Aflat `n
probe de zece zile, basarabeanul
l-a convins pe tehnicianul Florin
Marin, `n turneul din Antalya, c\
poate pune um\rul la salvarea
echipei de la retrogradare.
Antrenorul „galben-negrilor“ con-
sider\ c\ Cebotaru este un exce-
lent `nlocuitor pe posturile pe
care au evoluat „stranierii“
Dusan Simic [i Gaston Diaz,
ceda]i pentru doi ani la echipa de
lig\ secund\ FC Bra[ov.
Ancelotti `[i
recunoa[te gre[eala
`n cazul lui Henry
~n cadrul unui interviu acordat
postului de radio italian Radio
Anch’io, Carlo Ancelotti, actualul
antrenor al echipei italiene de
fotbal AC Milan, a declarat c\ re-
gret\ c\ nu a v\zut bine [i nu a
`n]eles unde trebuie folosit `n
atac francezul Therry Henry, `n
timp ce ambii au fost angaja]i de
Juventus Torino, atacantul pen-
tru 6 luni extrem de discret `n
1999, dup\ care a plecat, pentru
a „exploda“ ca valoare la Arsenal.
„Unicul repro[ pe care mi-l fac
este c\ nu m-am g=ndit nici o
clip\ c\ Henry ar putea juca `n
postul de atacant central. Jucase
`ntotdeauna lateral. Singurul
antrenor care `l v\zuse juc=nd `n
axa atacului, la juniorii lui AS
Monaco, era Wenger“ (care l-a
transferat [i `l are [i acum la
Arsenal), a spus Ancelotti, care a
preg\tit pe Juventus `n perioada
1999-2001. Ancelotti `[i
aminte[te c\ problemele cu
Henry, venit `n perioada de
transferuri de iarn\ de la
Monaco, au `nceput s\ devin\
foarte serioase c=nd a refuzat s\
fie dat la schimb cu Marcio
Amoroso, atunci golgheterul
Seriei A, cu Udinese. Probleme
pentru Juventus, dar situa]ie
benefic\ pentru Henry, care a
fost l\sat s\ plece la Arsenal,
unde este [i acum c\pitanul
echipei [i unul dintre cei mai
buni fotbali[ti din lume. a
Dup\ Piatra Neam], Moldova ar mai
putea avea un stadion modern, la Ia[i
Performan]a realizat\ de
primarul din Piatra Neam],
Gheorghe {tefan, care a
transformat arena de sub
Pietricica `n c=]iva ani
`ntr-o adev\rat\ bijuterie
l-a f\cut pe edilul-[ef al
Ia[ului, Gheorghe Nichita,
s\-[i doreasc\ `n Copou o
aren\ modern\, de nivel eu-
ropean. Astfel, Nichita, care
Interes pentru pia]a str\in\
a Dup\ Krivokapic, Marovic, Ballini [i Ribeiro, `n Copou mai sunt
a[tepta]i `n probe `nc\ doi str\ini: un atacant francez [i un mijloca[
argentinian a „Str\inii sunt mai ieftini dec=t rom=nii“, motiva antrenorul
Ionu] Popa interesul pentru fotbali[tii din afara Rom=niei a
Alejandro Gavatorta este cel mai bun
fotbalist str\in care a evoluat, `n decursul
anilor, la Poli Ia[i. Argentinianul a plecat
`ns\ din Copou pe u[a din dos
Penicilina viseaz\ la cupele
europene f\r\ Androhovici
Cu trei runde `naintea
finalului din sezonul regu-
lat al Diviziei A1 de volei
feminin, Penicilina Ia[i vi-
seaz\ la o calificare `n zo-
na play-off (locurile 1-4) [i
implicit revenirea `n cu-
pele europene. Penicilina
va trebui c\ c=[tige `ns\
toate partidele p=n\ la fina-
lul sezonului regulat f\r\
Cristina Androhovici (foto),
care, recent, a devenit doam-
na Lungu dup\ c\s\torie,
dar e [i gravid\ [i va lipsi
de pe terenul de joc o pe-
rioad\ mai lung\ de timp.
Ie[encele mai au de jucat
acas\ cu Unic Piatra Neam]
[i CSU Tg. Mure[, iar `n
deplasare cu Rapid Bucu-
re[ti [i ele pot ob]ine succe-
sele scontate doar dup\ o
lupt\ titanic\ pe terenul
de joc [i o preg\tire pe m\-
sur\. Plus c\ principalele
adversare la calificarea `n
play-off, echipele din Piatra
Neam] [i T=rgu Mure[ mai
au de jucat pe teren pro-
priu cu puternicele for-
ma]ii {tiin]a Bac\u [i Di-
namo Bucure[ti [i `n mod
teoretic nu au cum s\ c=[-
tige aceste dispute. ~n fi-
nal, s\ men]ion\m c\ cele
trei runde care mai sunt
de jucat `n sezonul regulat
prezint\ urm\torul pro-
gram:
- Etapa a 16-a (3 febru-
arie): CSU Metal Gala]i –
CSM Lugoj (am=nat pe 7
februarie), {tiin]a Bac\u –
Volei 2004 Constan]a, Pe-
SPORT
de]ine [i func]ia de pre[e-
dinte de onoare al clubului
ie[ean, a anun]at prin vocea
directorului tehnic al
Prim\riei, Mihai Chirica,
`nceperea demersurilor de
modernizare a bazei ie[ene.
Chirica a declarat c\ lu-
cr\rile de modernizare la
arena din Copou pot fi `nce-
pute `n cur=nd, o prioritate
nicilina Ia[i – Unic Piatra
Neam] (va arbitra cuplul
Angelu[ Cotoan]\ - Toader
Corcodel), Dinamo Bucu-
re[ti – Rapid Bucure[ti,
„U“ Jolidon Cluj – CSU Tg.
Mure[;
- Etapa a 17-a (10 feb-
ruarie): „U“ Jolidon Cluj –
Clasament
1. CSU Metal Gala]i 16
2. Dinamo Bucure[ti 15
3. {tiin]a Bac\u 15
4. Unic Piatra Neam] 15
5. CSU Tg. Mure[ 15
6. Penicilina Ia[i 15
7. Rapid Bucure[ti 15
8. „U“ Jolidon Cluj 16
9. CSM Lugoj 15
10. Volei 2004 Constan]a 15
fiind m\rirea capacit\]ii cu
5.000 de locuri. „Vom rea-
liza un studiu pentru a
vedea dac\ putem monta
`nc\ 5.000 de scaune pe
stadion. De asemenea, in-
ten]ion\m s\ mont\m tri-
bune la terenul sintetic din
cadrul complexului Emil
Alexandrescu. Tribunele [i
vestiarele vor fi [i ele moder-
de Narcis POHOA}|
Antrenorul Politehni-
cii Ia[i, Ionu] Popa, `nc\
mai sper\ s\ g\seasc\
un „stranier“ pe placul
s\u p=n\ la `nceperea
returului. Dup\ ce a re-
nun]at la Krivokapic,
Marovic [i Ballini [i este
pe cale s\-l refuze [i pe
brazilianul Ribeiro Ander-
son, Popic\ sper\ s\-[i
g\seasc\ norocul pe pia-
]a argentinian\, a[a cum
s-a `nt=mplat cu Gava-
torta. Popa a declarat c\
`l a[teapt\ `n aceste zile
`n Copou pe argentini-
anul Alejandro Gustavo
Paruolo, un fotbalist de
CSU Metal Gala]i 0-3 (14-
25, 18-25, 20-25) - disputat
`n devans, CSU Tg. Mure[
– Dinamo Bucure[ti, Ra-
pid Bucure[ti – Penicilina
Ia[i (va arbitra cuplul
Lucian Vlad - Aleodor
N\stac), Unic Piatra
Neam] – {tiin]a Bac\u,
Volei 2004 Constan]a –
CSM Lugoj;
- Etapa a 18-a (17 fe-
bruarie): CSU Metal Ga-
la]i – Volei 2004 Cons-
tan]a, CSM Lugoj – Unic
Piatra Neam], {tiin]a
Bac\u – Rapid Bucure[ti,
Penicilina Ia[i – CSU Tg.
Mure[ (va arbitra cuplul
Silvian Lungu – Lucian
Vlad), Dinamo Bucure[ti –
„U“ Jolidon Cluj.
Partea a doua a campio-
natului va avea loc pe gru-
pe valorice, pentru locurile
1-4 [i respectiv 5-10. (D.T.)
14 2 42:7 30p
13 2 39:9 28p
12 3 39:11 27p
9 6 30:22 24p
9 6 29:22 24p
8 7 28:25 23p
5 10 19:34 20p
3 13 12:44 19p
2 13 12:42 17p
1 14 9:43 16p
nizate, ca [i pista de atle-
tism, care sper\m s\ poat\
organiza `n cur=nd concur-
suri la nivel `nalt“, a spus
Chirica.
Costul total al lucr\rilor
se ridic\ la aproximativ
500.000 RON, o sum\ sem-
nificativ\, estimat\ la 3,4
milioane RON fiind alocat\
`n 2007 pentru sus]inerea
echipei.
~n toamna lui 2006 a
fost dat\ `n folosin]\ `n Co-
pou o instala]ie modern\ de
nocturn\, ce corespunde nor-
band\ st=ng\ `n v=rst\
de 26 de ani ce a evoluat
ultima oar\ `n Chile, la
forma]ia vicecampioan\
Audax Italiano. De ase-
menea, `n Copou ar mai
putea ajunge [i un ata-
cant francez.
„P=n\ la reluarea cam-
pionatului mai e ceva
timp [i sper s\ comple-
tez lotul cu `nc\ unul
sau doi juc\tori. Poate
dau [i eu peste un str\in
valoros, c\ci `n ultimul
timp am luat numai ]epe
cu ei. Cum am dat peste
Gavatorta, care a fost `n
ultimii ani titular de
drept `n Copou, poate
g\sesc un nou argenti-
nian de top, dar [i ief-
tin“, a spus Ionu] Popa.
Vasile C=tea `l critic\
pe Viorel Zamfir
Proasp\t ales vicepre-
[edinte al Federa]iei Rom=-
ne de Box `n urma Adun\-
rii Generale de duminic\,
cu 110 voturi, arbitrul ie-
[ean Vasile C=tea consi-
der\ c\ Viorel Zamfir bate
c=mpii c=nd spune c\ ale-
gerile au fost ilegale. „A-
cest domn Zamfir s-a `n-
v\]at s\ fac\ contesta]ii.
Vrea doar s\ creeze haos
[i tensiune `n boxul rom=-
nesc. Sau s\ ajung\ [eful
federa]iei pe u[a din dos.
Cum poate s\ spun\ c\ a-
legerile au fost ilegale,
c=nd au votat 124 de clu-
buri din cele 139 afiliate
la federa]ie? Zamfir vrea
scandal [i imagine. Stau
[i m\ `ntreb de ce nu a
venit, duminic\ la Aduna-
rea General\, s\ spun\ ce
are pe suflet“, a declarat
pentru NewsIn „vicele“
FR Box. C=tea a l\udat
retragerea din cursa pen-
tru pre[edin]ie a fostului
mare boxer Francisc Va[-
tag. „Feri a avut acea scli-
pire inteligent\ [i [i-a dat
seama `n al doisprezece-
lea ceas c\ s-ar compro-
mite dac\ ar continua `n
cursa pentru pre[edin]ie.
{i-a dat seama probabil
c\ a fost manipulat [i s-a
retras“, a ad\ugat C=tea.
Rudel Obreja a fost a-
les, duminic\, `n func]ia
de pre[edinte al Federa]i-
ei Rom=ne de Box (FRB),
`n urma Adun\rii Gene-
rale extraordinare a aces-
tui for, desf\[urat\ la se-
melor UEFA. De asemenea,
b\ncile de rezerve au fost
utilate cu fotolii aduse din
Italia, de acela[i confort be-
neficiind [i cei care urm\-
resc meciurile din Copou de
la tribuna oficial\.
Lista `mbun\t\]irilor a-
duse `n ultima vreme com-
plexului sportiv din Copou
cuprinde o sal\ de for]\ uti-
lat\ cu aparatur\ moder-
n\, dar [i un minihotel care
a devenit locul de cantona-
ment al juc\torilor lui Io-
nu] Popa. (Narcis P.)
Ciub\ncan ar putea
fi cedat la Suceava
Altfel, tehnicianul ar
putea renun]a la mijlo-
ca[ul Marius Ciub\ncan,
fotbalistul fiind dorit de
echipa de lig\ secund\
Cetatea Suceava. „Cei de
la Suceava `l vor pe
Ciub\ncan, am purtat
ceva discu]ii cu ei, iar
dac\ juc\torul nu va in-
tra `n planurile domnu-
lui Popa l-am putea ceda
ca `mprumut la Sucea-
va“, a declarat pre[edin-
tele executiv al ie[enilor,
Sorin Boca. La Suceava
ar putea ajunge `n a-
ceast\ iarn\ [i t=n\rul
Such de la „satelitul“ Po-
li II. ~n ultimii ani, Poli
Ia[i [i Cetatea Suceava
au mai colaborat, ata-
cantul ie[ean Clement
P\limaru, dar [i al]i
juc\tori de la echipa a II-
a fiind `mprumuta]i la
forma]ia de pe „Areni“
pentru a nu sta pe banca
de rezerve `n Copou. a
diul ANS. Obreja a primit
108 voturi, din cele 110
validate (116 participan]i
la vot), cel\lalt candidat,
Nicolae Ghi]\, primind
doar dou\ sufragii. Pen-
tru func]ia de pre[edinte
`[i depuseser\ candidatu-
rile cinci persoane, dar Ion
Pop, Francisc Va[tag [i
Viorel Zamfir nu s-au pre-
zentat la Adunarea Ge-
neral\.
Dup\ aflarea rezulta-
telor alegerilor, fostul vi-
cepre[edinte Viorel Zam-
fir, care a refuzat s\ mai
participe la Adunarea Ge-
neral\, a declarat: „Rudel
Obreja s-a ales singur, noi
nu am fost prezen]i, pen-
tru c\ Adunarea Genera-
l\ nu este legal\. Vom
contesta `n justi]ie aceas-
t\ [edin]\, complet ile-
gal\“. a

Cum pot fi recupera]i copiii cu
malforma]ii ale fe]ei [i gurii
Din punctul de vedere em-
briologic, masivul facial este
format din cinci muguri: unul
frontal [i c=te un mugur pentru
maxilarul superior [i inferior
pentru fiecare parte a fe]ei.
Dac\ apare un defect de unire
`ntre doi sau mai mul]i muguri,
care formeaz\ masivul facial,
rezult\ malforma]ii congeni -
tale ale fe]ei [i gurii.
de dr. Doina
DUMITRIU
Cele mai frecvente astfel de
anomalii sunt: Cheiloschizis-ul
(buza de iepure), gnatoschizis-
ul [i palatoschizis-ul (despic\-
tura sau fanta velo-palatin\).
Forma cea mai complex\ este
reprezentat\ de cheilognatopa-
latoschizis (gura de lup).
Cheiloschizis-ul (buza de
iepure) const\ `n fisura buzei
superioare, care poate fi de di-
mensiuni variabile, predomi-
nant `n st=nga, determinat\ de
lipsa de unire a mugurelui
maxilarului superior cu prelun-
girea incisiv\ a frontalului. In-
ciden]a bolii este estimat\ `n-
tre 1/600 [i 1/1.250 de na[teri,
interes=nd predominant sexul
masculin, `ntr-un raport de 3:1.
Cheiloschizis-ul este evident
de la na[tere [i se traduce prin-
tr-o despic\tur\ a buzei supe-
rioare care porne[te de la na-
rin\ [i se termin\ la arcada
dentar\. ~n raport de gravita-
tea anomaliei, despic\tura poa-
te interesa mu[chiul buzelor,
tegumentele [i ro[ul buzei, c=t
[i arcada dentar\, c=nd se ter-
min\ la bolta palatin\.
Cartilagiile nazale sunt a-
normal conformate. Se asociaz\
cu dificultate de supt, cu reper-
cusiuni asupra st\rii de nutri]ie
a copilului. Mai t=rziu, din]ii pot
fi absen]i, supranumerari sau
deforma]i. Aceast\ malforma]ie
se poate complica cu malnutri]ie
[i atelectazie de aspira]ie.
Alimenta]ia se va face `n
pozi]ie ortostatic\ (`n picioare)
cu linguri]a sau cu tetine moi, cu
orificiul mai mare, pentru ca
laptele s\ se poat\ scurge cu u-
[urin]\. Este necesar\ respec-
tarea unei igiene riguroase a ca-
vit\]ii buco-faringiene [i nazale.
Tratamentul chirurgical es-
te unul corector [i const\ `n
variate plastii ale orbicularului
buzelor, ale narinei, ale arcadei
gingivale, fiind adaptat forme-
lor anatomice de boal\ [i se
realizeaz\ dup\ v=rsta de 3-4
luni `n condi]iile unei st\ri de
nutri]ie satisf\c\toare [i `n
afara semnelor de infec]ie
oral\, respiratorie.
Dac\ se impune corec]ia chi-
rurgical\, aceasta va fi revi-
zuit\ `n jurul v=rstei de 4-5
ani, iar corec]ia nasului se va
realiza la adolescen]\.
~n cazul copiilor cu viciu
dento-maxilar [i tulbur\ri fo-
netice, ace[tia vor fi urm\ri]i
de stomatolog [i logoped.
Despic\tura
velo-palatin\ poate cauza
defecte de vorbire
Palatoschizis-ul (despic\tu-
ra sau fanta velo-palatin\)
const\ `n despic\tura lamelelor
palatine, a palatului moale sau
numai a luetei, din cauza unei
opriri `n dezvoltarea embri-
onar\. Formele afec]iunii pot fi
variate: fie ca o despic\tur\ a
luetei (lueta bifid\), fie ca o de-
spic\tur\ a palatului moale
(stafiloschizis-ul) [i/sau a pala-
tului dur (uranostafiloschizis).
~n aceste forme, buzele [i
gingia superioar\ sunt nor-
male. Cavitatea bucal\ poate
comunica cu cavitatea nazal\
uni- sau bilateral\.
Complica]iile acestei afec-
]iuni sunt: infec]ioase (otita
POR}IA DE S|N|TATE
medie recurent\), pneumonie
de aspira]ie, defecte de vorbire,
malnutri]ia [i chiar accidente
asfixice.
Tratamentul vizeaz\ m\suri
igienico-dietetice [i chirurgicale.
Se va men]ine o igien\ riguroas\
a cavit\]ilor bucale [i nazale.
Alimenta]ia se va face `n pozi]ie
ortostatic\ cu linguri]a sau cu
tetine speciale. Tratamentul de
corec]ie chirurgical\ se tran[eaz\
`ntre 6 luni [i 5 ani.
Copiii cu gur\ de lup
sufer\ de malnutri]ie
imediat dup\ na[tere
Cheilognatopalatoschizis
(gura de lup) const\ `n asocierea
buzei de iepure cu despic\tura
velo-palatin\. Se caracterizeaz\
prin despic\tura paramedian\
(uni- sau bilateral\) a buzei su-
perioare a maxilarului superior
[i a palatului dur. Aceast\
anomalie congenital\ are o serie
`ntreag\ de consecin]e nefaste:
- consecin]e de ordin estetic;
- consecin]e de ordin stoma-
tologic: se constat\ o perturba-
re a evolu]iei denti]iei implan-
tate pe marginile gingivale;
- consecin]e de ordin fonetic:
gura de lup determin\ modifi-
carea vocii [i frecvent vocea
nazal\ persist\ [i dup\ corec-
tarea chirurgical\;
- consecin]e de ordin nutri-
]ional: din cauza dificult\]ilor
de alimenta]ie, malnutri]ia se
poate instala cu rapiditate.
Miercuri, 31 ianuarie 2007
Dr. Doina Dumitriu,
medic primar
medicin\ de familie
Malnutri]ia fiind evident\
de la na[tere, creeaz\ un im-
pact negativ din partea p\rin-
]ilor, care vor trebui l\muri]i
asupra posibilit\]ii corect\rii
chirurgicale.
Complica]iile acestei mal-
forma]ii congenitale sunt ace-
lea[i ca [i la cheiloschizis [i pa-
latoschizis, dar cu posibilitate
de apari]ie mult mai mare.
Tratamentul cuprinde m\-
suri igienico-dietetice, toaleta
riguroas\ a cavit\]ii bucale [i
nazale. Alimenta]ia se va face
`n pozi]ie ortostatic\ cu pipeta,
linguri]a sau folosind tetine
lungi, moi [i cu orificiul ceva
mai mare.
Tratamentul chirurgical co-
rector va fi precedat de un tra-
tament dentar, care are ca o-
biectiv orientarea corect\ a ar-
cului alveolar [i stimularea
cre[terii segmentului maxilar
respectiv. Tratamentul chirur-
gical se efectueaz\ `n doi timpi.
Primul timp se efectueaz\ la
v=rsta de 5-6 luni [i const\ `n
cheiloplastie, iar al doilea timp
const\ `n urano-stafilorafie [i
se efectueaz\ la v=rsta de 12
luni. ~n cazul `n care nu se ob-
]in rezultatele scontate se pot
practica interven]ii corectoare
de ordin estetic care vizeaz\ pi-
ramida nazal\, `n jurul v=rstei
de 9-10 ani sau faringoplastia,
la v=rsta de 12-14 luni.
Tratamentul acestor copii
este unul `n echip\ [i de lung\
durat\, `n cazul acestora, fieca-
re specialitate (pediatrul, chi-
rurgul plastician, stomatologul
pediatru, oto-rino-laringologul,
logopedul, psihologul [i psihia-
trul pediatric) av=nd un rol
bine definit. a
13
PILULA ZILEI
Alimenta]ia
[i st\rile psihice
Poftele alimentare pot fi extrem de pu-
ternice, fiind considerate independente de
voin]\. Exper]ii sus]in chiar c\ nu ar avea
nici o leg\tur\ cu senza]ia de foame.
Interzic=ndu-v\ `ns\ singuri consumul a-
numitor alimente, nu ve]i face dec=t s\ le
pofti]i [i mai mult. Deoarece aceste pofte
alimentare sunt legate, de cele mai multe
ori, de st\rile de emotivitate, trebuie s\
reu[i]i s\ v\ controla]i st\rile pentru a
sc\pa definitiv de ele.
Ciocolata este asociat\ cu st\rile de de-
presie [i triste]e, un lucru obi[nuit `n tim-
pul menstrua]iei sau `n st\rile de
epuizare. Solu]ia `n aceste situa]ii const\
`n mi[care, pentru a cre[te nivelul sero-
toninei, be]i lapte de soia sau consuma]i
iaurt degresat. Produsele lactate (inclusiv
`nghe]ata) sunt asociate cu st\rile de frus-
trare, resentiment [i deprimare. ~n acest
caz este indicat s\ adopta]i o diet\ bogat\
`n substan]e nutritive, deoarece depresia
intervine [i din cauza deficien]ei de vita-
mine [i minerale. Face]i mi[care [i
p\stra]i un jurnal `n care s\ v\ nota]i
st\rile emo]ionale. Dac\ nu func]ioneaz\,
c\uta]i ajutorul unui expert `n domeniu
pentru a sc\pa de st\rile de depresie.
Chipsurile sunt asociate cu st\rile de
stres, furie [i frustrare. Identifica]i mo-
tivul care v-a indus starea respectiv\. Con-
suma]i legume crocante sau a[tepta]i 15
minute `nainte de a v\ arunca peste punga
de chipsuri.
P=inea, pastele [i orezul sunt asociate
cu st\rile de stres, team\ sau tensiune.
~nlocui]i-le cu popcorn sau pr\jitur\ cu
orez.
Dulciurile sunt asociate cu st\rile de
plictiseal\, furie, stres, frustrare sau c=nd
ave]i nevoie de mai mult\ energie. Este in-
dicat s\ le `nlocui]i cu fructe sau reduce]i
cantitatea.
Alimentele bogate `n gr\sime sunt aso-
ciate cu frica de schimbare sau cu senza]ia
de gol sufletesc. ~ncerca]i s\ v\ st\p=ni]i
st\rile [i s\ g\si]i alt refugiu `n afar\ de
alimenta]ia inadecvat\.
Ceea ce m=nc\m ne determin\ st\rile
de fericire, triste]e, alert\ sau deprimare.
~n momentul `n care consum\m anumite
alimente, creierul nostru elibereaz\ sub-
stan]e chimice numite neurotransmi]\tori,
care ne controleaz\ st\rile, g=ndurile, ape-
titul [i comportamentul. Un consum ridi-
cat de carbohidra]i (paste, p=ine, fructe)
elibereaz\ serotonina, care are rolul de a
crea o senza]ie de fericire. Alimentele bo-
gate `n proteine (carnea de pui, pe[te, alu-
ne, produsele din soia) elibereaz\ dopa-
mina [i noradrenalina, care au rolul de a
cre[te nivelul energiei din organism. a

Centrul Medical „Providen]a“

al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei
ofer\: „ Electroencefalograme (EEG);
„ Spirometrii;
I. Servicii medicale clinice (consulta]ii `n „ Oscilometrii;
majoritatea specialit\]ilor medicale [i chirurgi-
cale). „ Rectoscopii.

II. Servicii medicale paraclinice: III. Interven]ii chirurgicale (pentru ORL [i

„ Analize de laborator (biochimie, hematologie,
imunologie, microbiologie);
„ Radiografii (toate tipurile);
„ Mamografii;
„ Ecografii (cord, abdomen, pelvis, endovaginal,
s=n);
„ Colposcopii (cu videocolposcop);
„ Audiograme (tonale, vocale, impedan]\);
„ Electrocardiograme (EKG);
mic\ chirurgie), cu internare de zi.
IV. Alte servicii medicale [i programe:
„ Servicii complete de medicina muncii;
„ Se deruleaz\ Programul Ministerului S\n\-
t\]ii de prevenire a cancerului de s=n;
„ Se elibereaz\ fi[a medical\ pentru condu-
c\torii auto.

Centrul Medical „Providen]a“ are `ncheiat contract cu CJAS Ia[i.

Astfel, pentru unele servicii medicale este necesar numai biletul de trimitere.
Rela]ii [i program\ri: la tel/fax: 0232-215940 sau la secretariatul Centrului Medical:
B-dul {tefan cel Mare [i Sf=nt nr. 14 (l=ng\ Mitropolie)

Pagin\ realizat\ Important! ~n num\rul din fiecare zi de luni, Scrie]i-ne pe adresa

de Otilia Ziarul „Lumina“, C.P. 4,
B|LINI{TEANU
profesorul Constantin I. Milic\ prezint\ câte un grup O.P. 1, cod 700036, Ia[i.
Sau pe adresa de email:
otilia_balinisteanu@yahoo.com de boli [i remediile fitoterapeutice ale acestora. otilia_balinisteanu@yahoo.com
14 Miercuri, 31 ianuarie 2007 TIMP LIBER

Luni - Vineri S=mb\t\ Duminic\

05.30 Din Cânt\rile Utreniei; Rug\ciuni 05.30 Din Cânt\rile Utreniei; 05.30 Din Cânt\rile Utreniei;
pentru toat\ trebuin]a Rug\ciuni pentru toat\ tre- Rug\ciuni pentru toat\ tre-
buin]a buin]a
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de
06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea de 06.00 Imn na]ional; Rug\ciunea
diminea]\ de diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei diminea]\
06.20 Cuvintele credin]ei 06.20 Cuvintele credin]ei
06.30 Via]a Cet\]ii 06.30 Evanghelie [i via]\ (r)
06.30 Via]a Cet\]ii
09.05 Sf. Liturghie 07.05 Via]a Bisericii
09.05 Sf. Liturghie 09.05 Sf. Liturghie
10.40 Lumea de azi
10.40 Istoria cre[tinismului 12.05 Week-end magazin
13.10 Atlas biblic
11.05 Week-end magazin 13.30 Ortodoxia pe `n]elesul tu-
13.30 Bun\ dup\-amiaza! 13.30 Credin]\ [i s\n\tate turor
16.05 Vecernia 14.05 Univers FM 14.05 Univers FM
17.05 Cultural Express 15.30 Pelerini la locurile sfinte 15.30 File de istorie
18.00 Actualitatea 16.05 Vecernia 16.05 Vecernia [i Paraclisul
18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea Maicii Domnului
interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ 18.00 Actualitatea
18.30 Dialogurile TRINITAS interna]ional\ 18.20 Actualitatea cre[tin\ in-
terna]ional\
19.05 Pagini de folclor românesc 18.30 Evanghelie [i via]\
18.30 Biseric\ [i societate
19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de 19.05 Pagini de folclor românesc 19.05 Pagini de folclor româ-
sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea de nesc
20.05 Mapamond cre[tin sear\) 19.45 ~ngera[ul meu (Povestea
21.10 Cuvântul care zide[te 20.05 Enciclopedie muzical\ de sear\)
21.30 Lumini pentru suflet 21.00 {coala rug\ciunii 20.05 Enciclopedie muzical\
22.00 Serata muzical\ 21.30 Solidaritate [i speran]\ 21.00 Cuvânt de folos
23.00 Rug\ciunea de sear\ 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.00 Rug\ciunea de sear\
duhovnicesc
21.30 Faptele credin]ei a ARITMOGRIF ORTODOX a
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii no[tri 22.00 Civiliza]ia Muzicii
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
23.30 Iubi-Te-voi Doamne 23.00 Rug\ciunea de sear\
00.00 Atlas biblic (r)
no[tri
23.15 P\rin]ii Bisericii, `nv\]\torii
Aritmogriful este un gen enigmistic `n care
23.30 Cantate Domino cifrele (numerele) se `nlocuiesc cu litere, fiec\rei litere
00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de no[tri
00.00 Istoria cre[tinismului (r) 23.30 Florilegiu muzical bizantin corespunz=ndu-i totdeauna aceea[i cifr\.
Miezonoptic\; 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de
Acatistul zilei 00.20 Rug\ciuni [i Cânt\ri de Careurile sunt `ntocmite de dl. Valentin PAS|RE
Miezonoptic\; Acatistul zilei Miezonoptic\; Acatistul
zilei
A
{tiri: 08.00, 09.00, 11.00, 12.00, 14.00, {tiri: 07.00, 08.00, 09.00, 11.00,
15.00, 16.00, 17.00, 19.00, 20.00. 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, {tiri: 12.00, 13.00, 14.00, 15.00, 9 3 7 1 6 8
Jurnale: 07.00, 13.00, 21.00 16.00, 19.00, 20.00 16.00, 19.00, 20.00.

10 4 6 2 6 9
3 4 9
8 7 2 1 5 6
a SUDOKU a
Rezolvarea careului
din num\rul de ieri

1 6 4 5 8 9 3 7 2
9 2 5 6 7 3 4 1 8 Rezolvarea careului 7 11 3 8
Sudoku este un fel de re-
2 5 1 9 6 8 7 3 4 bus, dar numai cu cifre, din num\rul de ieri
7 8 3 2 5 4 6 9 1 de la 1 la 9. Jocul a fost Pornind de la numele 11 6 4 12
4 9 6 1 3 7 8 2 5 lansat [i pe Internet [i s-a s\rb\torii Sfin]ii doctori
r\sp=ndit cu succes `n ... (3 cuvinte) f\c\tori de
5 4 2 7 9 6 1 8 3
7 8 4 9
Statele Unite, Noua minuni [i f\r\ de argin]i, 10 6 5 12
6 3 1 5 2 Zeeland\ [i Croa]ia, iar de pe verticala A-B,
3 1 9 8 4 2 5 6 7 `n Marea Britanie este A `n Calendarul Ortodox,
deja considerat un de ast\zi, 5 12 3 2
T R I N I T A T E 31 ianuarie, completa]i
fenomen. Completa]i
8 4 C E R careul al\turat [i ve]i
careul de 81 de p\tr\]ele descoperi, pe orizontal\,
3 9 5 4 cu cifre cuprinse `ntre 1 S M E R I T I termeni lega]i de prac- 12 13 8 3 1 7
[i 9, astfel `nc=t nici o tica bisericeasc\.
I Z B A N D A (Solu]ia careului de sus
7 4 1 3 cifr\ s\ nu apar\ de dou\
`n num\rul de m=ine ) 8 7 6 5
ori pe acela[i r=nd sau pe D I A R G O N
1 6 8 7 aceea[i coloan\. Grila
E V A N G H E L I S T
este `mp\r]it\ `n nou\
9 7 6 3 careuri mai mici, fiecare C I M I T I R 5 13 12 7 8 7
cu nou\ p\tr\]ele, iar
2 6 7 1 fiecare careu trebuie s\ B
5 1 8 9 con]in\ cifrele de la 1 la 1 7 3 8 12 7
9, la fel, o singur\ dat\.
6 8 3 2 (Solu]ia

2 5
c a r e u l u i al\turat ` n
n u m \ r u l d e m=ine)
B

TVR 1 TVR 2 TVR Cultural Antena 1 PRO TV ACAS|

09:10 Dis-de-sear\ (r) 10:00 Tonomatul DP2 10:35 Performdance (r) 07:00 Diminea]a devreme 07:00 {tirile PRO TV 07:00 Iubire de mam\ (r)
10:10 Puterea florilor Cu: C\t\lin M\ru]\ Performdance este una dintre 09:00 ~n gura presei (r) Ce se `nt=mpl\, doctore? 09:00 Culoarea p\catului
10:20 Arhiva de serviciu 11:30 Lege [i ordine (r) „veteranele“ grilei TVR 10:00 Concurs interactiv 11:00 Pariul iubirii
Cultural, fiind totodat\ [i una 09:10 Omul care aduce cartea
10:30 Garantat 100% (r) 12:25 {coala p\rin]ilor (r) dintre pu]inele emisiuni dedi- 11:00 Vivere 09:15 T=n\r [i nelini[tit (r) 13:30 Jur\m=ntul
11:25 Reflector (r) 13:00 Omul `ntre soft [i moft cate exclusiv dansului. Scopul 12:00 Vocea inimii (r) Cu: Janne Cooper 14:30 Iubire ca `n filme (r)
12:00 Ne vedem la TVR! 13:30 Teleshopping emisiunii este acela de a pre- 13:00 Observator (dram\, Cu: Adela
zenta telespectatorului o abor- 10:15 Om s\rac, om bogat (r)
13:00 Hannah Montana 14:00 ABC... de ce? dare analitic\ a unui domeniu 13:45 Din dragoste (r) (comedie, Cu: Horia Popescu, Dan Bordeianu)
13:30 Club Disney 14:30 Aventuri din Kytera care tinde s\ se enclavizeze, Cu: Mircea Radu Brenciu, {erban Ionescu) 15:30 Iubire de mam\
14:00 Jurnalul TVR 15:00 ~mpreun\ `n Europa! de[i `n România are numero[i 16:00 Observator 11:15 Marele cutremur din LA (r) 17:30 Pove[tiri adev\rate
reprezentan]i privi]i cu invidie Cu: Drago[ St\nescu,
15:00 Deliciile buc\t\riei 16:00 Jurnalul TVR de arti[tii occidentali. 16:45 9595 - Te `nva]\ ce s\ faci (dram\)
15:30 Oameni ca noi 16:30 E-forum Cu: Cristian Andrei 13:00 {tirile PRO TV Ioana Maria Moldovan
11:05 Istoria arheologiei (r)
16:00 Bagaj pentru Europa 17:00 Dinotopia 18:00 Vocea inimii 13:45 Al [aptelea manuscris (I, r) 18:30 Rebelde
12:00 Jurnal
17:00 Jurnalul TVR 18:00 Lec]ia de... istorie Cu: Ioan Isaiu, Maria (aventuri) Cu: Enrique Rocha
12:30 360 de grade -
17:15 Pe ce d\m banii? 18:35 Lege [i ordine Dinulescu, Toma D\nil\ 20:30 Iubire ca `n filme
Reportajul Geo (r) 16:00 T=n\r [i nelini[tit
17:45 Dis-de-sear\ 19:25 Cum s\ nu ne `mbr\c\m 19:00 Observator (dram\, Cu: Adela
13:00 Stelele filmului (r) Cu: Janne Cooper Popescu, Dan Bordeianu,
18:40 Eurovision 2007. Videoclipuri 20:00 Bugetul meu 13:30 Arhiva de serviciu (r) 20:30 Poli]ist de gradini]\ 17:00 {tirile PRO TV
19:00 Jurnalul TVR 20:30 Bazar. Cu: R\zvan Marc (comedie, Cu: Carroll Carmen T\nase)
14:00 Clio magazin (r) 17:45 Om s\rac, om bogat 21:30 SOS, via]a mea!
20:20 Fantoma de la Oper\ (I) 21:00 Ora de [tiri 14:30 Jurnal (r) Baker, Arnold Schwarzene- (comedie, Cu: Horia
(dram\, Cu: Minnie Driver, 22:10 Regulile atractiei gger, Penelope Ann Miller) (romantic, Cu: Natalia
14:35 Jazz - Sibiu, 2006 Brenciu, {erban Ionescu) Oreiro, Facundo Arana)
Gerard Butler, Emmy Rossum) (comedie, Cu: Jessica Biel, Detectivul John Kimble tre-
15:30 Aventura plantelor buie s\ pun\ m=na pe uciga[ul 18:55 {tirile PRO TV 23:30 Juram=ntul (r)
Christine Daae, o corist\ s\- James Van Der Beek,
rac\, tr\ie[te printre decoru- 16:00 1000 de fete `n 7 decenii (r) Cullen Crisp, a c\rui so]ie se 20:30 Al [aptelea manuscris (II) 00:30 Pove[tiri adev\rate (r)
Shannyn Sossamon) ascunde, `mpreun\ cu fiul,
rile Operei, vocea ei atr\g=nd Anii 80, New England, colegiul 16:30 Imagini de r\zboi: Blitzkrieg `ntr-o mic\ localitate din
(aventuri, Cu: Wilfried Vremea de Acas\
aten]ia unui b\rbat, geniu 17:30 Jazz - Sibiu, 2006 Baasner, Jeff Fahey, Karina
muzical desfigurat, o fantom\
de [tiin]e umaniste Camden. Oregon. Singurul indiciu exis- 01:30 Iubire ca `n filme (r)
ce b=ntuie prin catacombele
Sean, Paul [i Lauren, tineri 18:30 Stelele filmului tent e numele gradini]ei la Lombard) (dram\, Cu: Adela
din familii `nst\rite, se bucur\ Serie de documentare-portret, care merge fiul lui Crisp. Din 22:15 La bloc (r)
cl\dirii, `ngrozind arti[tii. C=nd de via]\ a[a cum cred ei: orga- cauza unor neconcordan]e,
Popescu, Dan Bordeianu,
diva Operei p\r\se[te compa- care, prin intermediul intervi- (comedie, Cu: Drago[ Carmen Tanase, C\t\lina
nizeaz\ petreceri nesf=r[ite, urilor realizate de criticul de Kimble se angajeaz\ sub
nia, entuzia[tii directori o a- din care nu lipsesc drogurile, Mo[tenescu, Mihai Coad\, Musta]\, {tefana Samfira)
duc pe Christine la ramp\, `n film Francois Chalais [i a ex- acoperire ca educator la acea
lumina reflectoarelor. Fanto-
alcoolul [i sexul. Ele sunt traselor din filme, evoc\ gr\dini]\, sper=nd c\ uciga[ul Emil Mitrache, Alina 02:30 Muzica de Acas\
rareori `ntrerupte de cursuri reu[itele [i nereu[itele din s\ vin\ s\-[i vad\ copilul. Chivulescu, Mariana
ma `[i propune s\ o trans- plictisitoare. ~n aceast\ atmos- 03:15 Acas\ `n buc\t\rie (r)
forme `ntr-o mare vedet\... cariera unor faimo[i actori ai 22:30 Animat Planet Danescu, Dana Rogoz) 04:00 Amy, feti]a cu
fer\ haotic\, cineva care `[i do- filmului francez.
21:20 Ochiul magic re[te o altfel de via]\ `i trimite 23:00 Observator 23:00 {tirile PRO TV ghiozdanul albastru
22:15 Un european ca mine lui Sean bilete de dragoste. 19:00 Invita]ie la Opera Cu: Andreea Berecleanu, 23:45 Renegatul (ac]iune,
22:00 360 de grade - Cu: Eduardo Capetillo,
22:45 Jurnalul TVR 01:10 Jurnalul Euronews Andrei Zaharescu Cu: Lorenzo Lamas, L.Q. Nora Salinas, Pedro
23:15 Lumea cite[te! 01:25 Tonomatul DP2 (r) Reportajul Geo 00:00 Detectivul Stone Jones, Geoffrey Blake) Armendariz Jr.
00:00 Via]a ca-n filme (comedie) 02:50 Manon, fata izvoarelor (r) 22:30 Jurnal cultural 02:00 Concurs interactiv 00:45 {tirile PRO TV 05:00 Rebelde (r)
00:35 Enigma (dram\) 23:00 Musica da capo 03:00 Observator (r) 02:00 Provest (r) Cu: Enrique Rocha, Juan
(dram\, Cu Kate Winslet) a 04:40 S\rutari furate a 00:05 Al [aptelea cer (r) a 04:00 9595 (r) a 03:00 Parte de carte (r) a Ferrara, Ninel Conde a
 TIMP LIBER Miercuri, 31 ianuarie 2007 15
Sfintele Pa[ti la morm=ntul Domnului Pre]: 850 euro ^ 250 lei
Servicii incluse `n pre]: transport auto Ia[i – Bucure[ti –
Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ v\ invit\ s\ parti- Ia[i; transport avion Bucure[ti – Ben Gurion – Bucure[ti;
cipa]i la pelerinajul organizat `n }ara Sfânt\ cu ocazia Sfin- taxe de aeroport, asisten]\ `n aeroport la sosire [i plecare, 6
telor Pa[ti, `n perioada 03-0
09 aprilie 2007 (7 zile/6 nop]i). nop]i cazare la hotel 4*, conform programului, demipensiune
DIRECTOR EDITORIAL: Florin ZAMFIRESCU Dintre obiective men]ion\m: participare la Sfânta (2 mese pe zi - conform programului), taxe de intrare la
REDACTOR {EF (ACTUALITATE SOCIAL|): Cristina LECA Liturghie la Biserica Româneasc\ din Ierusalim; Biserica obiectivele din program, transport cu autocar modern cu aer
REDACTOR {EF (ACTUALITATE RELIGIOAS|): Mioara IGNAT Catolic\ a Bunei Vestiri, Biserica Ortodox\ Arhanghelul condi]ionat, conform programului, taxa de viz\, preot
Gavriil, Capernaum (Casa Sf. Ap. Petru [i Andrei), Biserica `nso]itor, ghid local vorbitor de limb\ român\.
Redac]ia: Otilia B|LINI{TEANU, Narcisa BALABAN, Bogdan CRON}, minunii `nmul]irii pâinilor [i a pe[tilor, Muntele Fericirilor, Nu sunt incluse `n pre]: mese suplimentare; folosirea au-
Mihai MOCANU, Narcis POHOA}|, Silviu DASC|LU, M\n\stirea Schimbarea la Fa]\ de pe Muntele Tabor, locul tocarului dup\ orele 19.00; bac[i[uri pentru personalul
Oana NISTOR, Oana RUSU, Cezar }|B+RN| simbolic al botezului lui Iisus Hristos `n apele Iordanului, hotelurilor ce car\ bagajele; cheltuieli personale; asigurarea
M\n\stirea „Sfântul Gheorghe“, pe[tera Sfântului Ilie Proo- medical\ - obligatorie. a
SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Cristian DUMITRIU rocul, moa[tele Sfântului Ioan Iacob de la Neam], Ierusalim
Foto: „NONY“ (Biserica Sfântului Mormânt), Muntele Sionului (Biserica
Adormirii Maicii Domnului [i Foi[orul „Cina cea de Tain\“), Informa]ii suplimentare pute]i ob]ine la num\rul de telefon:
Tehnoredactare: Alexandra CIOFU, Lucian APOPEI 0232/276907, la sediul Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ din
Corectura: Georgeta APOPEI Muntele Scopus, Muntele M\slinilor, Gr\dina Ghetsimani,
Drumul Crucii, Betleem (Biserica Na[terii lui Iisus Hristos). Ia[i: Bd. {tefan cel Mare [i Sfânt nr. 16, `n curtea Catedralei
mitropolitane, sau acces=nd site-ul: www.centruldepelerinaj.ro
EDITOR: SC „GOLIA“ SRL, str. Cuza Vod\ nr. 53, cod 700036, Ia[i
Departament distribu]ie: Jic\ AIONOAIE
Departament economic: Ionela MIH|IL|
Consilier juridic: Ana MANEA
a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a UNDE MERG IE{ENII a
Adresa redac]iei: Str. Talpalari nr. 12, etaj I
Birou mic\ publicitate/abonamente: Str. Talpalari nr. 12, etaj I Palatul Culturii vite“, expozi]ie de caricatur\. acte de W. A. Mozart. Libretul de
Telefon (centrala): 0232/406.224, fax: 0232/406.225 N\scut `n 1962, Frédéric Deligne Lorenzo da Ponte, dup\ Beau-
Ianuarie-Februarie 2007, Mu- public\ desenele sale `n numeroa- marchais. Soli[tii, orchestra [i
e-m
mail: info@zziarullumina.ro zeul de Istorie al Moldovei din ca-
Cotidianul LUMINA figureaz\ `n Catalogul Presei Locale la nr. 17104 se publica]ii franceze: „La Croix“, corul operei. Conducerea muzi-
(num\r valabil `n cadrul Direc]iei Regionale de Po[t\ Ia[i) drul Complexului Na]ional Mu- „Nice Matin“, „La Montagne“, „Le cal\: Corneliu Calistru; regia
ISSN 1841-141X zeal „Moldova“, Sala „Orest Ta- Pèlerin“, „Le Généraliste“, „Le
frali“: Expozi]ia „Marele tezaur artistic\: Dimitrie T\b\caru, re-
Pentru coresponden]\: COTIDIANUL LUMINA, C.P.4, Oficiul Po[tal nr. 1 Ia[i, 700036 journal de Mickey“, „Impatient“, luarea spectacolului: Anda T\b\-
Abonamentele din municipiul Ia[i se pot contracta la sediul redac]iei, prin factorii po[tali, la RODIPET monetar medieval al Moldovei“. „Infirmières Magazine“, „Pano-
sau prin intermediul SC „CURIER PUBLICITAR“ SRL, tel. 0232/216.112 (persoan\ de contact: Larisa Muzeul de Art\ din cadrul Com- caru Hogea, scenografia: Gheor-
Cotoranu). rama“, „Auto-journal“. Este autor ghe Codrea, maestru de cor:
plexului Muzeal Na]ional Mol- al albumului „Tout Va Trop Vite“
S\pt\m=nalul LUMINA DE DUMINIC| figureaz\
dova, Ia[i prezint\ Expozi]ia oma- Valeriu Gâdei.
`n Catalogul Presei Centrale la nr. 19234 (Totul merge prea repede) ap\rut
Abonamentele se pot contracta prin factorii po[tali sau la oficiile Po[tei Rom=ne din toat\ gial\ Centenar Corneliu Baba, `n `n 2003. Muzeul Literaturii Rom=ne
]ara, p=n\ pe data de 20 a lunii `n curs pentru luna urm\toare. galeria de art\ contemporan\ II, Ianuarie-15 Februarie 2007:
la etajul I al Palatului Culturii Expozi]ie de m\[ti [i obiecte deco- Ast\zi, 31 ianuarie 2007, ora
Tip\rit la Tipografia ALBINA - Ia[i, str. Petru Movil\ (fost\ Uzinei), nr. 69 12.00: Muzeul Literaturii Ia[i,
din Ia[i. Reunind lucr\ri de pic- rative „Transfigur\ri antropo-
tur\ [i grafic\ at=t din colec]ii morfice `n scenografie“ `n holul Societatea Cultural\ „Junimea
Cotidianul LUMINA este o ini]iativ\ muzeale Muzeul de Art\ din Ia[i, Centrului Cultural Francez va fi '90“ organizeaz\ lansarea volu-
editorial\ a laicatului ortodox, sprijinit\ Muzeul Vasile P=rvan din B=rlad, deschis\ pentru public o expozi]ie mului „Rela]iile interna]ionale ale
Muzeul de Arte Vizuale din Gala]i cu elemente de scenografie folosi- Rom=niei `ntre 1948-1964“, E-
de Mitropolia Moldovei [i Bucovinei [i Muzeul de Art\ din Constan]a, ditura Junimea, Ia[i, 2007 la Ga-
te `n teatrul de anima]ie. Sub ge-
c=t [i particulare - colec]ia artis- nericul „Transfigur\ri antropo- leriile de Art\ „Pod Pogor - fiul“.
tului, colec]ia dr. A. Teodorescu, morfice `n scenografie“, artistul Invitat: Cezar Iv\nescu. Prezint\:
colec]ia dr. H. Aldea, expozi]ia va Gavril Siriteanu propune noi mo- prof. Dumitru {andru [i prof. Ion
Centrul Cultural Francez organizeaz\ o nou\ fi deschis\ spre vizitare p=n\ `n dalit\]i plastice de interpretare a Agrigoroaiei.
martie 2007 [i este menit\ s\ sub- „m\[tii“ - ca principiu antropo- Ast\zi, 31 ianuarie 2007, ora
sesiune de cursuri (ianuarie-m
martie 2007) linieze parcursul unuia dintre cei morf folosit pentru animarea 17.00: Muzeul Literaturii Rom=ne
mai reprezentativi arti[ti plastici obiectelor `n scen\. [i Tipografia „Dosoftei“ orga-
Cursurile de specialitate se adreseaz\ juri[tilor, personalului din tu- rom=ni. nizeaz\, `n Galeriile de art\ „Pod
rism, economi[tilor, oamenilor de afaceri [i medicilor, studen]i sau spe- Teatrul Na]ional Pogor - fiul“, lansarea volumului
ciali[ti, cursan]ii av=nd posibilitatea de a ob]ine diplome `n domeniu, re- „Vasile Alecsandri“ „Exila]i `n umilin]\“ (proz\) de
cunoscute interna]ional. Sala Studio „Teofil V=lcu“ Victor Ciutac. Prezint\: Ion Hol-
Cursan]ii pot ob]ine una dintre cele 6 diplome DELF-DALF nou cre- Vineri, 2 februarie 2007, ora ban [i Valentin Talpalaru.
ate, `n func]ie de nivel, [i pot da testele interna]ionale TEF, e-TEF, 19.00, la Ateneul T\t\ra[i: „Stea- Ast\zi, 31 ianuarie 2007, ora
TEFaQ [i e-TEFaQ (pentru persoanele care doresc s\ emigreze `n ua f\r\ Mihail Sebastian“ de Du- 18.00: Muzeul Literaturii Rom=-
Canada). mitru Crudu. Regia: Ion Sapdaru. ne, Societatea Cultural\ „Juni-
~n aten]ia elevilor (clasele V - XII): DELF Junior!!! Scenografia: Nicolai Mih\ila, mea '90“, revista „Dacia literar\“
~nscrierile la cursuri [i la DELF-DALF, sesiunea februarie 2007, se Gelu Rasca. Momente muzicale: organizeaz\ la Muzeul „Vasile
Romeo Cozma, Marian Starcea. Pogor“ (Salonul Pogor - Br\tianu)
fac p=n\ pe 12 februarie.
Cu: Radu Ghila[, Daniel Busuioc, Prelec]iunile Junimii - seria a IV-
NOU! Cursuri „à la carte“ pentru persoanele care doresc s\ lucreze a ([edin]a a IV-a): „Istoria ca pe-
`n Fran]a (construc]ii, domeniul hotelier, agricultur\ [i industrie)! Dumitru Nastru[nicu, Octavian
Jighirgiu, Anne Marie Chertic, dagogie na]ional\“. Prelector: Ale-
Lorena Condru], Gelu Zaharia, xandru Zub. Coordonatori: Florin
Ionu] Dumitru C=ntec [i Constantin Dram.

Cotidianul Lumina utilizeaz\ Opera Na]ional\ Rom=n\ Ia[i Muzeul „Mihai Eminescu“
informa]ii furnizate de Agen]ia
Centrul Cultural Francez Ast\zi, 31 ianuarie 2007, ora Expozi]ie de fotografie Mihai
Na]ional\ de Pres\ ROMPRES 11 ianuarie-22 februarie 2007: 18.30: Sala Ateneul T\t\ra[i - Pot=rniche: „Portretele P\m=ntu-
www.ziarullumina.ro Frédéric Deligne - „Tout va trop „Nunta lui Figaro“, opera `n patru lui“. a
Pute]i vedea Lumina [i pe Internet!

NATIONAL DISCOVERY DISCOVERY DISCOVERY ANIMAL DISCOVERY

GEOGRAPHIC SCIENCE CHANNEL TRAVEL PLANET CIVILIZATION
07:00 Pompei redescoperit 07:50 Cum se fabric\ 07:00 O prad\ mortal\ 10:00 Proiecte de vis: Amersham 08:00 Mo[ia mangustelor 10:00 Ghid: Mumiile
09:00 Ultimul mânc\tor de oa- 08:40 Cum s-au construit Om peste bord 10:55 Un duet `n Caraibe 08:30 Parcul Animalelor - ~n 10:55 Misiunea X: Duelul avia]iei
meni: Tigrii uciga[i din India Cl\diri `nalte 08:00 Zborul 175 St Vincent s\lb\ticia Africii 11:50 Un secol modelat de
10:00 Secrete: B\rbieritul 09:10 Universul: Big Bang-ul Sub privirile `ntregii lumi 11:20 Trasee: Taytanic 09:00 Cele mai nostime animale r\zboaie
11:00 {tiin]\ la Hollywood 10:00 Planeta s\lbatic\ 09:00 Automobile americane re- 11:50 Patrula z\pezilor: Verbier din lume 12:45 Câmpuri de b\t\lie
Juc\rii de spioni R\nile stelelor condi]ionate: Alumitub 12:15 Patrula z\pezilor: Laax 10:00 Salva]i animalele Campania din Balcani
12:00 Megastructuri Teroarea alb\ 10:00 Motociclete americane 12:45 Om la ap\! Din nou la drum 10:30 SOS Animalele 13:40 Imperii de piatr\
Lansare din mare 10:55 Cum se fabric\ 11:00 Mega-r\zboaie cu fiare 13:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: 11:00 Salvarea animalelor: Ope- Colosseum-ul
13:00 Anchete 11:45 Cum s-au construit vechi: Snowmobile Tsimane - locuitorii junglei ra]iuni de salvare `n jungl\ 14:35 Vân\torii de fantome
Tren f\r\ control Cl\diri `nalte 12:00 Tehnologie extrem\ 13:40 C\l\torii cu zarul 11:30 ~ngrijitori la Zoo Inteligen]a invizibil\
14:00 Ultimul mânc\tor de oa- 12:10 Dincolo de ziua de mâine Podul Milau 14:05 Vehicule off-road Sosirea speciilor 15:05 Un secol modelat de
meni: Tigrii uciga[i din India 13:00 Marea `ntrebare 13:00 O prad\ mortal\ Vehicule bizare 12:00 Veterinari `n s\lb\ticie r\zboaie
15:00 Secrete: B\rbieritul 13:25 Vitez\ `n v\zduh Om peste bord 14:35 Clubul de pescuit Buena Lacul Bogoria 16:00 Ghid: Mumiile
16:00 {tiin]\ la Hollywood Zbor rapid 14:00 Zborul 175: Sub privirile Vista 12:30 Urgen]e veterinare 16:55 Misiunea X: Duelul avia]iei
Juc\rii de spioni 13:50 Cum se fabric\ `ntregii lumi 15:05 Patrula z\pezilor: Verbier 13:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit 17:50 Un secol modelat de
17:00 Paradisuri naturale: Kam- 14:40 Cum s-au construit 15:00 Cum se fabric\ diverse lu- 15:30 Patrula z\pezilor: Laax Boxeurul cu inima bun\ r\zboaie
chatka - Siberia interzis\ Cl\diri `nalte cruri? Cherestea/Baga- 16:00 Proiecte de vis: Amersham 14:00 Jurnalul felinelor mari 18:45 Câmpuri de b\t\lie
je/Spectacole de lumin\ 16:55 Un duet `n Caraibe 14:30 Parcul Animalelor - ~n Campania din Balcani
18:00 C\]\r\torii: Puterea femelelor 15:10 Universul
16:00 Ma[ini pe alese: Alfa s\lb\ticia Africii 19:40 Imperii de piatr\
19:00 Megastructuri Big Bang-ul Romeo Spider Veloce 2000 St Vincent
Airbus A380 16:00 Planeta s\lbatic\ 17:20 Trasee: Taytanic 15:00 Superfluviul Amazon Colosseum-ul
17:00 Automobile americane re- 16:00 Animale extreme 20:35 Vân\torii de fantome
20:00 Ultimul mânc\tor de oa- R\nile stelelor condi]ionate: Alumitub 17:50 Patrula z\pezilor: Verbier
meni: Tigrii uciga[i din Teroarea alb\ 18:15 Patrula z\pezilor: Laax 17:00 Vân\torul de crocodili Inteligen]a invizibil\
18:00 Motociclete americane
India 16:55 Cum se fabric\ 19:00 Vân\torii de mituri 18:45 Om la ap\! Din nou la drum ~n culise 21:05 Un secol modelat de
21:00 Culise: Campionatul 17:45 Cum s-au construit 19:10 Justin Hall: Alerg\torul 2: 18:00 Poli]ia veterinar\ din Detroit r\zboaie
20:00 Tehnologie extrem\
Mondial al Cluburilor Cl\diri `nalte Tsimane - locuitorii junglei Delincvent juvenil 22:00 Ghid: Mumiile
Echipamente petrolifere
22:00 Secrete: Toaleta 18:10 Dincolo de ziua de mâine 19:40 C\l\torii cu zarul 19:00 Raport Animal Planet 22:55 Misiunea X: Duelul avia]iei
21:00 Petrol, sudoare [i platforme
23:00 Real? Codul lui Da Vinci 19:00 Simulatorul de zbor 20:05 Vehicule off-road 19:30 Salva]i animalele 23:50 Un secol modelat de
Ancore rezistente la ura- r\zboaie
00:00 Clipe de co[mar: Accidentul 19:50 Robotica gane Vehicule bizare 20:00 Jurnalul felinelor mari
feroviar din Paris 20:40 Cum s-au construit 20:35 Clubul de pescuit Buena 20:30 Parcul Animalelor - ~n 00:45 Câmpuri de b\t\lie
22:00 Dr. G, medic legist: Fug\ de
01:00 Secrete: Toaleta a ~mblânzirea naturii la locul accidentului Vista s\lb\ticia Africii Campania din Balcani
21:10 Imperiul solar: La marginea 23:00 Constructorii de motociclete 21:05 Patrula z\pezilor: Verbier 21:00 ~n adâncurile s\lb\ticiei, cu 01:40 Imperii de piatr\
`ntunericului total Gypsy Charros contra lui 21:30 Patrula z\pezilor: Laax Nick Baker: Antarctica Colosseum-ul
Legend\: 22:00 De profesie supravie]uitor Kim Suter 22:00 Proiecte de vis: Amersham 21:30 Natura la scar\ mare 02:35 Vân\torii de fantome
Pierdut `n larg 00:00 Radiografia unui dezastru 22:55 Un duet `n Caraibe 22:00 Via]a mamiferelor Inteligen]a invizibil\
[tiri 22:55 Robotica Epava lui Rocknes St Vincent C\]\r\tori sociali 03:05 Un secol modelat de
film artistic 23:45 Cum s-au construit 01:00 Cum se fabric\ diverse lu- 23:20 Trasee: Taytanic 23:00 Poli]ia veterinar\ din r\zboaie
~mblânzirea naturii a cruri? a 23:50 Lonely Planet a Phoenix a 03:59 ~nchiderea programului a
 CM
YK

16 Miercuri, 31 ianuarie 2007 CALEA PELERINULUI

Simbolul ortodox al Marii Uniri

a ~mprumut=nd din forma Catedralei „Sf. Sofia“ de la Constantinopol, Catedrala Ortodox\
„Adormirea Maicii Domnului“ din Cluj este una dintre cele mai frumoase din ]ar\ [i, totodat\,
Ini]iativa construirii u-
nui astfel de monument
apar]ine episcopului Nico-
lae Ivan (1855-1936), cel
care a [i contribuit, `n
mod substan]ial, la ridi-
carea acesteia. Lucr\rile
de construc]ie au `nceput
la 10 septembrie 1923, iar
la 7 octombrie a fost pus\
piatra de temelie a cate-
dralei, festivitate la care
au participat prin]ul mo[-
tenitor Carol al Rom=niei
[i prim-ministrul Ion I. C.
Br\tianu. Construc]ia a
durat zece ani, `n prim\
faz\, `ntre 1923-1926 fo-
losindu-se un schelet de
beton armat `n care s-a zi-
dit c\r\mida, `n exterior
mont=ndu-se piatr\ de
Baciu [i Bompotoc.
Cript\ la subsol
pentru ierarhii vremii
La subsol a fost
construit\ la final o crip-
t\, `n care au fost `nmor-
mânta]i ulterior episcopul
Nicolae Ivan, respectiv ar-
hiepiscopul Teofil Heri-
neanu. Sfin]irea catedralei
a avut loc `ntr-un cadru
festiv la 5 noiembrie 1933,
CM
YK slujba fiind oficiat\ de
primul edificiu bisericesc rom=nesc de amploare ridicat `n inima ]\rii re`ntregite a
patriarhul Bisericii Orto-
doxe Rom=ne, Miron
Cristea, `mpreun\ cu mi-
tropolitul Transilvaniei,
Nicolae Balan, [i episco-
pul de Cluj, Nicolae Ivan.
La festivitate a fost pre-
zent [i regele Carol al II-
lea, prin]ul mo[tenitor
Mihai, membri ai Guver-
nului Rom=niei [i nume-
roase personalit\]i.
„Monument mult
gr\itor despre
puterea de via]\
a legii noastre
str\mo[e[ti“
Actul comemorativ ca-
re se p\streaz\ [i ast\zi
ne spune: „Acest sf=nt [i
Dumnezeiesc L\ca[ cu
hramul «Adormirea Mai-
cii Domnului» `n\l]at `n-
tru slava zilei de 15 au-
gust 1916, c=nd o[tile ro-
m=ne liberatoare au in-
trat `n p\m=ntul robiei
milenare pentru `nf\ptui-
rea unit\]ii neamului, s-a
zidit [i `nfrumuse]at prin
r=vna [i osteneala smeri-
tului rob al Lui Dumne-
zeu ~naltul episcop al Va-
dului, Feleacului [i Cluju-
lui, PS Nicolae Ivan,
`nceput `n zilele prea glo-
riosului Rege `ntregitor
de ]ar\ Ferdinand. S-a
terminat `n zilele drept
credinciosului Carol II,
patriarhul al Bisericii Or-
todoxe Rom=ne, PF Miron
Cristea, iar mitropolit al
Transilvaniei, IPS Nico-
lae B\lan, `n anul Dom-
nului 1933. Monument
mult gr\itor despre put-
erea de via]\ a legii noas-
tre str\mo[e[ti“.
~n anul 1973, o dat\ cu
ridicarea scaunului epar-
hial al Clujului la rangul
de arhiepiscopie, l\ca[ul
de cult a devenit catedrala
arhiepiscopal\. Din anul
2006, edificiul serve[te
drept catedral\ a Arhie-
piscopului Vadului, Felea-
cului [i Clujului, care este
totodat\ [i mitropolit al
Clujului, Albei, Cri[anei [i
Maramure[ului. a
CM
YK

Cupola a fost conceput\ dup\

modelul Catedralei „Sf. Sofia“
Catedrala este o construc]ie masiv\, monumen-
tal\, foarte spa]ioas\, av=nd absidele naosului foarte Pictarea edificiului a fost realizat\ de profesorii
ad=nci, balcoane laterale sus]inute de coloane [i bal- Anastasie Demian [i Catul Bogdan, de la
con pentru cor. Turla de pe naos, deschis\, este Academia de Art\, `n perioada 1928-1933
grandioas\, iar deasupra pridvorului au fost con-
struite alte dou\ turle oarbe. La aceast\ catedral\ Catedrala Ortodox\ din Cluj-Napoca
au fost efectuate lucr\ri de specialitate [i acestea a fost construit\, `ntre 1921-1933, `n stil bizantin
sunt dovedite de construirea celor patru turle care [i românesc. Cl\direa este `mpodobit\ cu bogate
`nconjoar\ turla central\, sculptarea celor 18 coloane reliefuri cioplite `n piatr\, pline de fantezie,
imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate motive geometrice [i florale
`n piatr\, arce de piatr\ pe fa]adele laterale. Cupola
a fost conceput\ dup\ modelul Catedralei „Sf. Sofia“
de la Constantinopol. Slujbele din duminici [i
s\rb\tori sunt `nfrumuse]ate de c=ntecul celor patru
clopote aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele
cânt\rind aproape dou\ tone. Catedrala a fost pic-
tat\ `ntre 1928 [i 1933 de profesorii Anastasie
Demian [i Catul Bogdan, de la Academia de Art\.

Ini]iativa ridic\rii acesteia a apar]inut

episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat, `nc\
din 1919, Consiliului Dirigent al Transilvaniei,
pentru a solicita un ajutor financiar necesar
ridic\rii unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul
a aprobat cererea episcopului, oferind pentru
`nceput suma de 2 milioane de coroane
austro-ungare. ~n 1920, episcopul Nicolae Ivan a
solicitat Prim\riei clujene ca parcul din fa]a
Teatrului Na]ional s\ fie cedat pentru zidirea Cupola Catedralei Ortodoxe din Cluj a fost
catedralei, cerere care a fost acceptat\ conceput\ dup\ modelul Catedralei „Sfânta Sofia“

IA{I — 92,7 MHz; BUCEGI - CO{TILA — 95,3 MHz (BUCURE{TI, ARGE{, BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, BR|ILA, BUZ|U, C|L|RA{I, CONSTAN}A, COVASNA, D+MBOVI}A,
Radio TRINITAS

Radio TRINITAS

DOLJ, ILFOV, GALA}I, GIURGIU, GORJ, HARGHITA, IALOMI}A, MEHEDIN}I, MURE{, OLT, PRAHOVA, SIBIU, TULCEA, V+LCEA, VRANCEA); HARGHITA - 93 MHz (ALBA,
BISTRI}A-N|S|UD, BRA{OV, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, HUNEDOARA, MURE{, SIBIU); BAIA-MARE - MOGO{A — 94,3 MHz (BIHOR, BISTRI}A-N|S|UD, CLUJ, MARAMURE{,
SATU-MARE, S|LAJ); SIBIU — 93,3 MHz; BAC|U — 96,8 MHz; SUCEAVA — 106,9 MHz; BOTO{ANI — 88,9 MHz; PIATRA-NEAM} — 93,3 MHz; VASLUI — 106,7 MHz;
ZAL|U — 93,1 MHz; ONE{TI — 88,4 MHz; B+RLAD — 93,7 MHz; R|D|U}I — 97,8 MHz; TG. NEAM} — 106,8 MHz; GURA HUMORULUI — 92,8 MHz; MOINE{TI — 99,8 MHz;
HA}EG — 100,2 MHz; TOPLI}A — 90,1 MHz; DARABANI — 95,6 MHz; H+RL|U — 92,2 MHz; BICAZ — 91,2 MHz; MOLDOVA NOU| — 104,3 MHz ; PUTNA — 94,8 MHz

CM
YK