%^£ fc IANUARIE 1929.

ii
Ls

EEVISTA
80 Lei pe an
Adevărului
^ZEZ-iiGKro^sJL
\4
L-

APARE ODATĂ PE LUNA Redacţia şi Administraţia:

dublu
2 Dolari Redactor responsabil: I o n B o d o d e & Brăiliţa, Str. Plevnei 23, jud. Brăila

T T I M ! -£L. IES :

1) Recunoştinţă 6) Căsătoria
2) Cuvânt înainte 7) In căi rele...
3) Puterea Glasului
8) Aviz. Lecţiuni Biblice
4) Planul Divin
5) Corabia lui Noe 9) Primit-aţi Duhul Sfânt

;••

RECUNOŞTINŢĂ
I.
Când privesc a ta iubire
Mă străbate un fior sfânt;
Că Tu, de sus din mănre,
Ai venit jos pe pământ.
Deşi nu t&am cunoscut,
Totu-şi Tu m'ai căutat;
Şi în urmă m'ai făcut,
Fiul Tatălui In ^

ÎL .1 IV.

Povara mea de păcate, Ce fericii sunt acumat

Tu Isuse ai purtat; împăcat prin jertfa Ta ;
Şi din chin şi dela moarte, J'.tma mea strigă întruna:
Tu pe mine mai scăpat. AUluia I C >sana l
'â O

Numele Tâu **fintşlM ?,

Să fie'n vec proslăvii;
Căci pe minr / Ve,
Numai Tu m'ai w'uikiit.
S. B.
 „Glasul Adevărului"
Cuvânt înainte
In titlul „Glasul Adevărului în Puterea Duhului
Sfânt", mulţi vor zice: „Iată o nouă revistă reli­
gioasă". Dai O nouă apărătoare a Adevă­
rului Divin, cu strigătul de apărare al Drep­
tăţi, păşeşte la bară. Ce sâ apere noua revistă?
Ps. 45, 4-5. In primul rând ea trebue să apere in­
tegritatea Sf. Scripturi, planul de mântuire adus
de însuş Fiul lui Dumnezeu, consfinţii cu Sângele
ţitu^pe Cruce, dreapta îndrumare a Sf. Evanghe-
w'U feluritele ei semne şi minuni, puse la dis-
zîfia ori cărui păcătos, precum şi strălucita lu-
ţrare a Duhului Sfânt.
Avem toată încrederea câ venirea ei, este la
timp pe terenul, scrierilor curat religioase. Sigur este
câ ea, ca literatură cum îi place lumii de azi,
. care nu iubeşte scrisul sfânt, va fi criticată. Dar
pentru sufletele care caută pacea cu Dumnezeu,
ua fi un adevărat glas de chemare mângâietoare,
^Duhului Sfânt.
7inta ei nu este să-şi formeze un număr mare
• abonaţi cărora să nu le dea ceia ce le promite,
*sk aceia, de a scoate şi pune în adevăreta lor
fnâ,o sumedenie de probleme" biblice de care®* ~atucâ ucesie douăyroăteme
ce doresc desăvârşirea în Dumnezeu, au ab-
tă si grabnică nevoeK
Nu va polemiza cu nici o revistă cu acelaş ca-t
racter, ci din contra, va colabora cu acele reviste
\ care vroesc a predica prin scris voinţa lui Dum­
nezeu, manifestată prin Sfintele Scripturi.
Nu va arunca desnâdejdia în nici '*n sol al drep­
tăţi, om sau scriere ori cât de *!ab i s'ar părea
pentru că Mântuitorul, cu toatZ autoritatea Sa Dum-
nezeească, n'â strigoi pe utiţi n'a frânt trestig%
dă de vânt şi n'a stins ultima scânteie din f^- ştiinţa
nile abia fumegând. Mat. 12, 19-20. Ci pe c%t
ivo voi Părintele ceresc, vom căuta pe toate c0e
isâ fim pentru ori ce suflet zdrobit de păsat, dW-
şcluţâ, de ulei din traista „Samariteanului milos.
*Şi acest ulei va fi arătarea rezelor aducătoare de
lumina, înviorare şi mângâeri ce Duhul Sfânt, le
revarsă peste acei care de-şi se frământă şi se
jertfesc pentru aşi aşeza sufletul pe temelia păcei
adevărate, totuşi n'au mângâerea pe care o dă
Duhul Sfânt, ca înlocuitor al blândului Mântuitor
Isus Hristos. "m
1 ratori, pe toţi acei ce vor sprijini pe ori Viveş
Va vesti Adevărul! „Ce este Adevărul* ? A în­
trebat Pilat pe D-l Isus. Dar El nu i-a răspuns.
Pentru câ Adevărul, era chiar El. Mulţi oameni
Când i
dornici de sfinţirea vieţi şi moştenirea^
întreabă şi azi: „De partea cui e ^ ţ o â r i d ta
cei mai mulţi din ei cad în desnâdejdi\cu\ QZ
pe calea minciunei care pe tărâmul rbmnului
deosebeşte foarte puţin de calea adevăm Dumr
est a s
ceia spune sf. Ioan în I sa epistolie ( # ^
,cctc c:
„Copilaşilor nimeni sâ nu vă înşele! \
o viaţă sfântă este sfânt, cum şi El M ^Q r
u
sfânt . Deci rămâne stabilit că calea pr^c{ £>(
căuta poporul lui Dumnezeu, este numaiunte or
Şi sâ pună şi această întrebare: Ce esteta* oria
a tc î n
„Sâ ne păzim neîntinaţi de lume la&
Normă care a dispărut aproape cu desâi°t
r
interpretată greşit astăzi. ţf f * 1
Ea va trata pe cât ne va lumina Du\ Iubitul
despre „Credinţa deplină". Credita careţ?vĂRI tuneric
pentru totdeauna sfinţilor Iuda 1, 3. E fag& c ăt
ca după o veche experienţă de aproape t de Ci
să nu se mai admită în puterea ei realizgâti*^
Mântuitorului, în sf. Ev., precum şi lucF4* , A r r
rit de minunată a Duhului Sfânt, în ZJi^şti ^
postolicâ. S'a dovedit că mulţi prin ^^a/a£nt£te
de cupei eh^ş^^l
vârâta viaţă creştină. QR\ S
Va trata şi despre vindecările Divinefii preg
Domnul Isus, le face şi astăzi, prin piti, acu
Dumnezeu. Lucrare care e pusă cu balanţe^ ^>OÎ
chiar tăgăduită de aci ce se pretind /nfltro^av
cioşi. Acesta
Cu un scurt cuvânt va căuta sâ fiin
CU IOC
îndrumător, tâlcuitor şi statuilor al ZuL ^ e
caută Dreptatea şi Adevărul. Căci esterxx{ „G
„începutul înţelepciunei este frica de D\i şi îrr
sfinţilor, este priceperea» Prov. pletele
seri au zis: «Poporul acesta este blestenn\,^;J
cunoaşte legea. Ion 7, 49. Şi cine adusei*1 m r
f si im
manul popor în stare de decădere , n | c ă a
tem câ nu cunoştia legea? Oare nu toc,Cât de
cărturari şi farisei care nu se ocupau re zice
morală a poporului-, cum se întâmplă şi se LI
Deci ţinta noastră de căpetenie şi datoisa ?>â
ce o avem este sâ sprijinim lămurirea lc.
tui lui Dumnezeu, poporului care piere U s ă t
noştinţâ. Bizuiţi pe ajutorul lui Dumi j8 c i
umbrirea Duhului Sfânt, considerăm că i înain
răspândirea acestei tinere şi dornică di
revistă. Domnul sâ ne ajute tuturor, Ai irăbi A}f}
REDAC1
z- Puterea glasului
Glasul Adevărului
(Matei 25. 15)
Când întunericnl era mai mare, când totul era
tăcerea mormântală, deodată apare în pustia
ei, pe malurile Iordanului străbătând în întuneric,
ând tăcerea, puternicul „ G L A S " spus prin proo-
ul Celui Prea înalt. „Pregătiţi în pusfie ealea
mnului, neteziţi în locurile uscate un drum pen-
Dumnezeul nostru'v Isaia 40, 3. Unde se aude
st glas? In pustia Iudei. Matei 3.1., acolo unde
etea era mai arzătoare, unde pământul era mai
cat. Isaia 35. 6-7, în împrejurimile Iordanului, dar
colo răsuna până în Ierusalim ecoul pregătirei
âiei Domnului". In ce constă pregătirea ? Ori ce
te orice deal sâ se plece, orice vale să fie înăl-
orice coastă transformată în câmpie, orice strâm-
e în vâlcele. Isaia 40. 4. Minunată pregătire! Şi
Io unde nu au loc aceste fenomene nu este pre-
e.
Iubitul meu cetitor, tu care până aeum te afli în
eric şi sub tăcere mormântală, „GLASUL A-
LVĂRULUI IN P U T E R E A DUHULUI S F Â N T "
igă către tine care până acum eşti în starea pus-
de Cuvântul lui Dumnezeu, trezeşte-te şi ascultă
gătirea prezisă ca sâ „întâlneşti pe Dumnezeul
b". Amos 4. 12 ultimul pasaj.
Eşti pregătit iubitul meu ? Poate zici că d a ! Se
Irea poate să zici câ da, dar ia mai citeşte stihurile
Wntite mai sus şi-vezi dacă—eşt4-^pg^gătit4n lumina
fîuvântulut eare arată despre Dumnezeu că este de
I ORI SFANŢ. Isaia 6, 3. Apoc. 4. 8., iar de nu
Işti pregătit grâbeşte-te odată cu citirea acestor răn­
iri, acum în ceasul al U-lea căci la ceasul al 12-lea
Ine Domnul. Acela despre care Apostolul spune că
ţgro^av lucru este să cazi în mâinile Lui. Ebrei 10.31.
I Acesta este „GLASUL" de pregătire care te va
londuce la Acela care te va boteza cu Duhul Sfânt
ţ cu foc. Matei 3.11 căci El „are toată puterea în
Ier şi pe pământ" Matei 28. 18. El este Acela al
4ărui „GLAS" strigă „Veniţi la mine toţi cei oste-
/Aiţi şi împovăraţi şi Eu vă voiu da odihnă pentru
yiufletele voastre, învăţându-vă de la Mine căci Eu
Lnt BLÂND şi UMIL cu inima. Matei 11. 28-29.
IJmilinţă şi iar umilinţă se cere din partea apăsaţi­
lor şi împovăraţiîor de păcate, care vin sub mâna pu-
lemică a Domnului Isus.
I Cât de lămurit sună „GLASUL" Mântuitorului,
tflare zizz: „Dacă voeşte cineva să vină dupâ mine,
lâ se LEPEDE DE SINE însuş, să-şi IA CRUCEA
şi să mâ URMEZE. Marcu 8. 34. Lepădarea de
line! Nu lepădare de unele lucruri, nu de unii prie-
Hi, nu de tată, mamă, fraţi, surori; ci de tine îo-
[i să te lepezi pentru că nu mai eşti al tău. I Cor.
18 ci al Aceluia, care a murit pentru tine ca de
•i înainte să trăeşti pentru El. II Cor. 5. 16.
^•riveşte-L dragul meu pe Mielul Dumnezeesc cum
v
W încărcat cu mulţimea păcatelor lumii şi ale
dispreţuit şi părăsit, pedepsit şi lovit, străpuns
răbit fără a deschide gura. Isaia 53. 3-7 purtând
crucea spre Golgota, Aliluia Golgotei de unde ţâş­
neşte isvorul tămăduitor pentru toţi cei păcătoşi.
Sus, iubitul meu cititor, sus şi urmează pe Dom-
mnuî Isus, adeverindu-se „GLASUL" care zice „câ
este de ajuns ca ucenicul să fie ca învăţătorul şi *
Domnul Său, care a fost numit Belzebut. Matei 10.25,
deci cu atât mai mult pe tine; şi adu-ţi aminte că
„robul nu este mai mare ca Stăpânul". Ioan 15. 21.
încă odată te înireb suflete scump, eşti pregătit la
auzirea GLASULUI care încă mai zice „căci toţi
trebue să ne înfăţişăm înaintea scaunului de jude­
cată a lui Hristos pentru ca fiecare să-şi primească
răsplata după binele sau răul pe câre-1 va fi făcut
când trăia în trup". II Cor. 5, 10. Ia seama bine,
T O Ţ I şi în aceşti toţi intri şi tu. Cum vei sta, ce
vei răspunde atunci ? Pentru aceasta ascultă te rog
ce zice tarele GLAS „Temeţi-vă de Dumnezeu şi
daţi-I slavă eăci a venit ceasul judecatei Lui şi în-
chinaţi-va Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea
şi isvoarele apelor". Apoc. 14.7.
Aliluia şi Glorie, slavă şi onoare I-se cuvine Fiu­
lui care prin GLASUL ADEVĂRULUI IN PUTE­
REA DUHULUI S F Â N T , ni se vesteşte un an <
îndurare. Isaia 61. 2, ca în zorile acestui an 1925
sâ vibreze dulcele glas binecuvântând pe toţi cei ce
tânjesc după cale, adevăr şi viaţă. Ioan 14.6. Amin [
M1HA1L RADU
Galaţi
P l a n u ! Divin d e mântuire
Având în vedere că omul creat după chipul şi
asemănarea Făcătorului, nu a rămas credincios şi
ascultător faţă de Dumnezeu, ci dând ascultare şi
crezare minciunei diavolului, a căzut din fericirea
de care avea privilegiul să se bucure, într'o stare
în care el este numit „mort în abateri şi păcate"
Efs. 2, 1 şi deoarece el a tras dupâ sine în aceasta
stare pe toţi urmaşi săi: (întreaga omenime:) Rom.
5, 12 bunul Dumnezeu, în nemărginita lui milă a
întocmit un plan de mântuire, prin care omul se
poată fi restatornicit la starea dreptăţii şi sfinţeniei
şi astfe să-şi poată recăpăta iarăşi locul perdut prin
neascultarea lui Adam. Acest plan Dumnezeul, nos­
tru a tot puternic şi nemărginit în înţelepciune şi
bunătate 1-a întocmit mai înainte de a fi lumea Efes.
3, 9. Afirmaţiunea, Dumnezeu a întocmit planul de
mântuire numai după căderea omului în păcat, n'are
baze Biblice. Căci Duumezeu, acela care cheamă
lucrurile ce nu sunt ca cum ar fi Rom. 4, 17 a
prevăzut înainte toate evenimentele cari aveau să se
producă şi prin urmare a putut să-şi întocmască un
plan bine statornicit şi chibzuit cu privire la mân­
tuirea omului. Adâncindu-ne privirile în acest măreţ
plan Divin, întreaga noastră fiinţă este străbătută de
nemărginita dragoste a Tatălui nostru ceresc, care ne dă
posibilitatea ca prin Fiul său Isus Hristos, să ne putem
numi copii ai Săi. I Ioan 3, 1.
întreg planul Divin de mântuire, este zidit pe o
T A I N Ă foarte mare şi această taină apos» Pavel o
 „Glasul Adevărului"
se
hi arată că este: „Hristos în voi, nădejdea slavei".
CC
Colos. 1, 27 „Fără îndoială mare este taina avlavi-
ei... „Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit
vc neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost
S€
propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume,
bi a fost înălţat în slavă". I Timot. 3, 16 Aceasta taină
Ie era ţinta cercetărilor şi căutării stăruitoare a profe­
sa ţilor din vechime I Petru l, 10 Pentru a cunoaşte
ni aceasta taină, Apostolii Domnului, au luptat din toate
iai puterile Filip. 3. 10-11 şi încă ceva mai mult în
16 aceasta taină doresc chiar îngerii să privească. I Petru
1,12. Isus Hristos, care este chipul Dumnezeului Celui
şi nevăzut Colos. 1, 15, este taina care a fost ţinută
mi ascunsă din vecinicii şi în toate veacurile şi care
cr acum a fost descoperită sfinţilor Lui. Colos. 1, 26
In El, Părintele „a binevoit să ne descopere taina
a voiei Sale, după planul pe care-î alcătuise în sine
în însuş, ca să-1 aducă la îndeplinire la plinirea vre-
nu milor, spre a-şi uni iarăş într'ânsul în Hristos toate
ac lucrurile: cele din cer şi cele de pe pământ." Efes«
ap 1, 9-10. Dumnezeu însuş a venit în Hristos II Cor.
tui 5, 19, lăsându-se a fi căutat şi aflat de omul muri-
toi. Fapte. 17, 27*
Vor fi însă uni cari îşi vor zice: Cum vom putea
101 noî ca să pătrundem şi să cunoaştem tainele Divi­
tur nităţii: (Dumnezeirii) ? Proslăvitul Părinte ceresc, n'a
voit ca astfel de întrebări să rămână fără răspuns.
El a pus la dispoziţia omului încă P U T E R E , care
cearcă toate până şi adâncurile Sale. (ale lui Dum-,
api nezeu) I Cor. 2, 10 Despre aceasta Duhul Sfânt, pe
• -s'a care-1 va trimite Tatăl, în Numele Meu ce v'am
duj spus eu... căci El nu va vorbi dela EI, ci va vorbi
mâ tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile vii­
voi toare." Ioan 14, 26 ţ 16, 13 Deci Dumnezeu, nu ne-a
şi lăsat orfani ci ne-a dăruit „Mângâitor" şi „învăţător"
pe Duhul Sfânt, ca el să rămână cu noi în veac
Bit Ioan 14, 16-18.
( Pentru aceaa în faţa nemărginitei iubiri a lui Dum­
în s nezeu, prin care „Dumnezeiasca lui putere ne-a dă­
Uos ruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia", II Petru l, 3 ne
că plecăm inima şi sufletul nostru strigând: ,.A lui Dum­
alţi nezeu, care singur este înţelept, să fie slava, prin
18: Isus Hristos, în vecii vecilor I Amin. B. G.
des
mul CORABIA LUI NOE
Mulţi vor fi cari vor fi cetit şi vor şti cum Dom­
Doi nul, a poruncit lui Noe, să facă corabia; însă pu­
cân ţini vor fi aceia cari vor înţelege însemnătatea co­
des răbiei, în Noul Testament. De aceea m'am hotărât
dan ca prin voia Domnului Isus şi prin învăţătura Du­
a fi hului Sf. să fac o comparaţie între corabia Ve­
şi p chiului şi cea a Noului Testament.
lind
1) Dearece Dumnezeu, avea în gând ca să piardă
am
toate vietăţile de pe pământ, a spus lui Noe, ca
pici<
să să-şi facă o corabie cu care să poată scăpa
, Im
de potop, lăsând încă un timp de 120 ani pentru
de <
peniru ceilalţi locuitori în care ei să trăiască şi
sau
în care Noe, să-şi construiască corabia. Noe, om
credincios şi temător de Dumnezeu, s'a apucai nu­
mai decât la lucru iar ceilalţi, probabil, vor fi
de el. El însă a ascultat de Domnul şi dupăl
dinul Lui, a făcut corabia cu trei etaje (râni
cu uşa în lăture şi cu o fereastră sus. Implifc
du-se cei 120 de ani şi corabia fiind gata, Dl
nul a ordinat lui Noe (şi la toţi ai săi) să ii*
în corabie şi după ce ei au intrat Domnul a|c
chis uşa. Când vor fi văzut pericolul, mulţi vo&
:
căutat să intre în corabie; dar nu era cu putiP
că uşa era închisă de Domnul, şi ce El î n *
nimenea nu poate deschide Apro. 3, 7. Vor fijf
şi aşa unii cari vor fi petrecut de multe ori-
1
Noe, dar cari totuş au trebuit să fie pierii
Şi ce interesant era că între Noe şi ceilalţi, nif
decât pereţii corăbiei. Vezi Gen. (Fac) c. 6, 7 |
c
2) Corabia aceasta în ziua de astăzi exisiS
e
la ea se lucrează cu zor. Numai cât ea nu ei
in înţeles trupesc, decât în înţeles spiritual, F
Petru zice: „îndelunga răbdare a lui Dumiuf
era în aşteptare, în zilele lui Noe, când se ff
corabia, în care au fost scăpate prin apă un
număr de suflete, şi anume opt. Icoana ac
închipuitoare vă mântueşte acum pre voi şi ani
botezul, care nu este o curăţire de întinăciil
trupeşti ci mărturia unui cuget curat, înaintea!
Damnezeu, prin învierea lui Isus Hristos!! I PI
3. 20-21. Aşa dar icoana închipuitoare a cori
lui Noe, este botezul în apă. (Bine înţeles subtţ
tezul în apă înţelegem nu numai cufundarea îni
ci mai vârtos înoirea vieţii, Rom. 6, 3-4 căci!
aceasta botezul nu valorează nimic. Fapte 8,
23) Corabia a fost făcută după ordinul Domn
cu trei etaje şi botezul în apă se face tot d
ordinul Domnului, în numele Tatălui al Fiulu
al Sfântului Duh. Mat. 28, 19. Corabia avea
în lăture şi prin acea au intrat toţi cei ce au
pat de potop. In botezul în apă putem intra
uşa credinţei în Sângele lui Isus Ev. Ioan 1
care ne-a fost deschisă de suliţa ostaşului pe i
tele Golgota Ev. Ioan 19, 34. Etajul din sus,
numai o fereastră de asupra, aşa că cei din
rabie nu puteau privi decât numai în sus. O
prin botez au intrat întradevăr în Divinătate
pot privi în lături ci numai în sus. Colos 3,
După ce Noe, cu toţi ai săi, a intra, în cor
Domnul a închis uşa. După ce în corabia sj
ala va intra numărul deplin al acelor ce au
mântuiţi Rom. 11, 25 Domnul, va închide uşa.
13, 25 Mulţi vor căuta atunci ca să intre, di
fi prea târziu Ma. 25, 11-12 Vor fi atunci şi
unii cari vor spune că ei au stat în faţa Do
lui şi printre cei credincioşi Iuda v. 12 şi ca
tu-şi nu vor fi mântuiţi Luca 13, 26-27 Atunci
credincioşi şi necredincioşi nu va fi mai mul
cât Domnul Isus. Mat. 25, 33.
Pentru aceia iubite suflete, nu dispreţui ini
în corabie, că astăzi ai prilejul şi timpul potri
intri II Cor. 6, 2 Mâne nu şti dacă vei mai a
Iacob. 4, 14. Domnul să-ţi ajute să intri.
 „Glasul Adevăruui

CĂSĂTORIA
Text;... Şi te voiu pune să jur!... că tiu vel i'ua fiu­
IN CÂI RELE...
lui meu o nevastă dintre fetele Cananiţilo \. Ge­ 1.
neza 24, 3,
! Căsătoria este actul cel mai sacru în viaţa unui In căi rele rătăcite.
m, fiindcă este bazat pe drepturi (legi) naterale. însă Mult timp am călătorit
test act deîa început pânâ acum,,a trecut prin di- In pofte şi'n deşărtăciuni,
Fiind al lumei amic;
ititt faze, dar în toate timpurile scopul căsătoriei a Şi de toţi eram iubit,
3St formarea familiei din relaţiunile bărbatului cu De jertfa lui Isus, n'am ştiut nimic.
tmeia. Mulţi cred că toată căsătoria, având la bază
repturi naturale, suntem liberi a o practica cum voim. II.
!u toate că legea naturală ne obligă a ne căsători,
Dar călătorind odată
imenii conduşi de Spiritul lui Dumnezeu, au găsit L'am văzut pe cruce pus,
u cale să reglementeze această chestiune, fiind în Şi văzându-1 deodată,
eosebi Biserica iui Dumnezeu, interesată în aface- La inimă m'a pătruns.
ca căsătoriilor. Şi atunci pe plâns m'am pus,
Deci considerând şi noi, că căsătoria este un g Văzându-mă, că's strein făr' de Isus,
rept natural şi lămurit prin art. Sfintei S c r i p t u r i i
ebuie să dăm tot concursul celor ce o doresc, însă III.
•ebuie să se aibe în vedere, că căsătoria de azi nu Cu lacrămi şi cu căinţă,
x de scop formarea familiei, nici nu se bazează pe Către Domnul, m'am rugat,
gea naturală, ci este considerată mai mult ca o ne- Şi de-atunci întotdeauna,
De mâna Lui sunt purtat.
isitate în vederea aducerii zestrelor. De El, când voiu fi chemat,
Avraam, când a voit să căsătorească pe fiul său Sus în Cer, de El, voiu fi încoronat.
ac, a cerut o juruinţă servului său, căruia t-a în­
fiinţat „peţirea" şi a zis: „Şi te voiu pune să jori
Domnul Dumnezeul ceriului şi Dumnezeul pă- ,
îului, că nu vei lua o nevastă fiului ^neu, din—, ^ Aviz cetitorilor noştri î
^ t fetele ^ananiţilor, în m|;|ocu2jcarj^
g eza 24, 3) Ce reiese de aici? Reiese că în primuT" Deoarece scoptrhîrostrtr ^este-TăspĂndfree^ât m$A
ând Abraam a fost credincios lui Dumnezeu. Şi ast- adânc a Cuvântului lui Dumnezeu, în poporul nos­
jj i a încredinţat misiunea „căutării miresei*' servului tru credem că ne facem o datorie sfântă, atât fată
J ţ au, în aî doilea, nu a voit să ia fiului
său femeie de Dumnezeu, cât şi faţă de iubijii noştri abona}!,
intre fetele cananiţilor (dintre cari de sigur ar fi deschizând în revista „Glasul Adevărului" o rubrică
u , ăsit şi cu zestre
multă) aceasta ca legea naturală care să conţină în fiecare Jună lecţiuni, cetiriNşi
^ I poată fi secondată de legea sfinţeniei (I. Cor* 7, tâlcuiri din sf. Scriptură.
^ ÎI Cor. 6, 14). Rugăciunea noastră este ca „Cel plin de h a r "
• Biserica deci are sacra misiune în vederea edu- să ne ajute ca şi pe această cale să putem con­
jitiei, aşa ca membri ei să poată cu stricteţe res- tribui cu o părticică de hrană m spirituală, în care
yeîcta legea sfinţeniei, astfel ca căsătoria să fie întâ­ sufletele cari „flămânzesc şi însetează după drep­
i a prin esenţa ce o dă legea Divină (I. Cor. 7, 12) tate" să-şi poată găsi un nutrement prin care să
c
La călătoriile actuale se fac de toate; pentru Dum- poată creşte în harul şi cunoştinţa Domnului. II
ceu însă... nimic; de aceea se ţine a şti că Dum- Petru 3, 18. REDACŢIA
n ezeu nu va bine-cuvânta asemenea căsătorii. In ve- *
* *
,i(5rea aceasta punem o întrebare: Câţi din cei ce
[ţj ierg în căutarea miresei, sunt încredinţaţi că Dum- LECŢIUNI BIBLICE
fj #eu îi va ajuta în călătoria lor ? Câţi din cei ce IN 3 FEBRUARIE
c : declară că voiesc să încheie căsătorie sunt dis- Lecţia: II Trim. c. 5 o. 14-17 şi II Petru c. 1 v 16-21
~ ş să respecte legea sfinţeniei ? Câţi din membri
Cuv. aur. Isaia c. 34 v. 16
sericei cunosc legea sfinţeniei ? La acestea lăsăm
răspundă bisericele. In lecţiunea noastră de astăzi vedem că ap. Pavel,
I( Oamenii, cari vor să fie îa înălţimea chemărei lor sfătueşte pe Timotei, să rămână în cele ce a fost
tr vor educa în ce priveşte legii» sfinţeniei, iar oa- învăţat. Timotei, a avut o creştere în adevă creşti­
^ enii zilei îşi caută căsătoria să fie precedată de re- nă. Mama şi bunica lui, îi serveau de exemplu în
ii amoroase, care după cum se ştie amorul cu că- în credinfă. Timotei, ca un copil ascuitător, a pri­
;oria nu are nimic comun, fiindcă amorul este o mit cu bucurie Cuvântul lui Dumnezeu, vestit de
-efjnă, care se pronunţă de multe ori şi la cel deja ap. Pavel Eî cunoştea sf. Scripiură, din copilărie.
s
^torit. (Prov. 7, 18-19), iar căsătoria serioasă ţine Timotei n'a umblat după cum umblă tinerii de
1-0
în vedere legea sfinţeniei (Mat. 19, 4-6.) astăzi, decât el a învăţat sf. Scriptură şi în chipul
G D. S. acesta a devenit el un bărbat înţelept. Ap. Pavel
 Glasul Adevărului'
s f a bucurat mult pentru aceasta şi el îi arată lui
Timotei, că cartea pe care el a învăţat'o este in­
suflată de Dumnezeu. Dumnezeu a lăsat sf. Scrtjiit
tură, ca prin ea omul să poală fi învăţat, mustrat
îndreptat şi înţelept. Ca astfel el să poată fi des­
toinic spre ori ce lucrare bună. Nici o poarte a
sf. Scripturi nu s'a scris prin voia oamenilor, ci
numai prin voia Duhului sf. Pentru aceea sf. Scrip­
tură este numită „Cartea lui Dumnezeu. In ea nu
se află greşiuri nici contraziceri. p mai înainte de a fi lumea, totu-şi s'a desbrăcalj ceste
ÎNTREBĂRI:
La ce 1-a sfătuit ap. Pavel pe Ttmotei ? Res. It
Tim. c. 3 v 14 Ce fel de creştere a avut Timotei V
Res. c. 1 v. 5 Cum era mama şi bunica lui Timo­
tei? Res. tot c. 1 v. 5. D la cine a mai primit
Timotei Cuvântul lui Dumnezeu ? Res. c. 1 v. 13
In ce etate era Timotei, când cunoştea sf. Scrip -<
tură? Res. c. 3 v. 15 Ce fel de bărbat a devenit
Timotei, prin studierea şi păzirea Cuvântului lui
Dumnezeu? Res. Filip. 2, 19- 20. Cum este sf.
Scriptură? Res. II Tim. 3, 16. Ce fel de oameni -
voeşte Dumnezeu să ajungem noi prin studierea
s i Scripturi? Res. c. 3 v. 17. De ce ne-a lăsat
Dumnezeu sf. Scriptură ? Res. c. 3 v. 16. Este vre-o
parte din sf. Scriptură care să se fi scris prin
voia oamenilor? Res. II Petru c. 1 v. 21 Cum
este numita sf. Scriptură? Res. Isaia 34, 16 Se
afli greşeli ori contraziceri în sf. Scriptură ? Res.
îs. 34, 16 şi Titu 1.2.
IN 10 FEBRUARIE
Lecţia: Genesa (Facere) c, 1 o. 1-51
Cuv. aur. ev. Ioan c. 4 v. 34
Dumnezeu este din veci şi în veci. El este Cre­
atorul tuturor lucrurilor văzute şi nevăzute. El a
iăcut lumea şi cele ce sunt într'ânsa în 6 zile iar
în ziua a şaptea s'a repausat de lucrurile Sale,
binecuvântând şi sfinţind ziua aceasta. Dumnezeu
este a tot puternic. Ei este Tatăl drept credincio­
şilor. El este Duh şi iubire. Dumnezeu este Prea­
sfânt şi nu poate privi la nedreptate. Păcatul la
El n'are loc. Dumnezeu nu poate păcătui Pentru
noi nu este decât un singur Dumnezeu : Tatăl dela
carele vin toate lucrurile şi prin care trăim şi noi.
Dumnezeu a pregătit o zi în care va să judece
lumea în dreptate prin Isus Hristos.
ÎNTREBĂRI:
De când şi până când există Dumnezeu ? Res.
Ps. 92, 2 Cine este Creatorul tuturor lucrurilor ?
Res Fapte 17, 24. Ce a făcut Dumnezeu în ziua
întâi? Res. Gen. (Fac.) 1, 3-6 Dar în a d o u a ?
Res. v. 6-8 Intr'a treia ? Res. v. 9-13 Intr'a patra ?
Res. v. 14-19 Intra cincea? Res. v. 20-23 intr'a
şeasea ? v. 24-31 Intr'a şaptea? Res. c. 2 v 2
Cum este Dumnezeu? Res. Luca 1, 37. Ai cui Pă­
rinte este Dumnezeu ? Res. Ev. Ioan 1, 12 Ce este
Dumnezeu? Res. Ev. Ioan4, 24. I Ioan 4, 16 La
ce nu poate Dumnezeu privi? Res Habacuc 1, 13
Are păcatul loc la Dumnezeu ? Res. Iov 34, 10
Ce nu poate El face? Res. Titu 1, 2 Câţi Dum­
nezei avem noi ? Res. I Cor. 8, 6 Ce a pregi şi s e
Dumnezeu? Res. Fapte 17, 31. revăr
mei.
IN 17 FEBRUARIE
credi
Lecţia: ev. Ioan c. 1 o. 1—18
Sâni,
Cuv. aur. v. 15
La început era Isus Hristos. El a fost născuk ^seric
Părintele din vecinicii. El este viaţa şi luminai leşik
mea întreagă a fost făcută prin el. El era în sil -cest
slava Sa şi a venit aici pe pământ, născândul <creş1
din fecioara Măria. A venit într'ale Sale dar aii vedit
nu l-au primit. Acelora însă cari l-au primit 11 l u i S
dat dreptul să se numească fii ai lui Dumneij
adecă celor ce cred în numele Lui. Misiunea! C<
pe acest pământ a fost, se facă voia Părinte! î o a n
După ce a sfârşit lucrarea ce i-a încredinţat ţ <line
rintele, El a fost crucificat pe lemnul crucii i hui 5
preună cu doi tâlhari. El acela prin care a vi' c e l o
harul şi adevărul. Viaţa şi-a' depus'o pentru noii s'a
bună voe Prin ranele Lui noi aflăm vindecare,: * , 1
este singurul prin care ne putem mântui. După* gâni
a petrecut 40 de zile după înviere aici în luţ 10,
s'a înălţat la cer aşezânduse de-a dreapta lui Dilmin
nezeu, de unde mijloceşte pentru poporul Său.f acel
a murit pentru păcatele noastre şi a înviat perf* Săi
<jâit
îndreptarea noastră. Păcat, El nu a făcut.
tele
Î N T R E B Ă R I Gal
•Ut*-
v. ioaifi, Sf.
/"» , , - îa n t t t p u i 1 R e s p u n s
Cum a fost
<ojuifc <tii ci Domnul Isus, născut ori creat? II
Ev. 14. In ce timp a fost El născut din Dumnezf J > |
Res. Prov. 8, 24 Cine este viaţa şi lumina? 1
Ev. Ioan 14, 6; 8,12. Prin cine s'a făcut lume
Res. c. 1 v. 10 In ce era Domnul Isus mai înai o
de a fi lumea ? Res. c. 17 v. 5 Din cine s'a i m *
cut El, când a venit în lume ? Res. Luca 1, 2(i j,
într'ale cui a venit El? Ev. Ioan 1, 11 Fosta t ~ z j
primit de ai Săi? Res. tot v. 11 Ce drept le-a <|n.~
Domnul acelora cari l-au primit? Res. v. 12 C e
era misiunea lui Isus pe acest pământ? Res. c j ) Q ^
38 Sfârşit'a El lucrarea ce i-a fost încredinţata j
către Părintele? Res. c. 17 v. 4 Ce s'a întâiul \
cu El apoi? Res. Mat. 27, 27-38 Prin c i n e a i t . c u
harul şi adevărul? Ev. Ioan 1, 17 A fost Isusi Q j \
se moară pentru noi? Res. c 10 v. 17-18 Ce . .
flăm noi în ranele Lui ? Res. îs. 53, 5 Mai ( j . ^
cineva afară de Domnul Isus prin care să ne
tem mântui? Res Fapte 4, 12 Unde este Don q
isus acum? Res. Mar. 16,19 Ce face acolo?!* J
Ebr* 7, 25 Pentru ce a murit şi pentru ce a îl
Domnul Isus? Res. Rom. 4, 25 Făcut'a El păi nu
Res. I Petru 2, 22. dit(
mii
ÎN 24 FEBRUARIE
ma
Lecţia: ev. Ioan c. 14 v. 15-26 şi c. 16 o. 7-15
Cuv. aur c. 15 v. 26.
spi
Domnul Isus Hristos, a sfătuit pe aleşii Săi, \yQ
să păzască ordinele Lui, că El va ruga pe Fa pr€
tele, ca să le trimită un alt „Mângăitor" pe Di iuj
adevărului. Duhul sf. a fost trimis ca se cond p^
 Glasul Adevărului
;găti şi se înveje pe aleşii Domnului, tot adevărul. El s'a
revărsat asupra celor credincioşi în ziua cinzeci-
mei. Apoi Duhul sf. s'a revărsat şi asupra altor
credincioşi şi chiar asupra credincioşilor dintre pă­
gâni, unindu-i pe toţi într'un singur Corp sau Bi­
serică. In ziua învierii Domnul, a suflat asupra a-
leşilor Săi zicându-le: „Luaţi Duh Sfânt". Insă a-
<est Duh Sfânt nu era „Mângâitorul" promis. A-
cesta era Duhul lui Hristos pe care îl are fie care
creştin. Lucrarea Duhului Sfânt în Biserică este do­
vedită prin „frupte* şi „daruri". Pogorârea Duhu­
lui Sf. a fost văzută ori auzită la fiecare ocazie.
Î N T R E B Ă R I :
Ce a sfătuit Domnul pe aleşi Săi ? Respuns Ev.
Ioan 14, 15 Pentru ce i-a sfătuit se păzească or­
dinele Lui? Res. v. 16 Pentru ce a fost trimis Du­
hul Sf? c. 16 v. 13 Când s'a pogărât El asupra
celor predincioşi ? Res. Fapte 2, 4 Mai revărsatu-
s'a Duhul Sf. după aceea şi asupra altora ? Fapte
8, 14-17; 19, 1-6 Asupra credincioşilor dintre pă­
gâni în ce chip s'a pogorât Duhul Sf.? Res. Fapte
10, 44-46 Ce au alcătuit iudeii cu ginţele prin pri­
mirea unui Duhu? Res. I Cor. 12, 13 Ce Duh era
acela pe care 1-a suflat Domnul asupra aleşilor
Săi ia înviere? Res. Rom. 8,9 Nu era acela „Mân­
gâitorul" promis? Res. Fapte 1, 4-5 Cari sunt„frup-
:le" şi cari sunt „darurile" Duhului Sf.? Res.
i 5, 22-23 I Cor. 12, 8-10 S'a pogorât Duhul
f. vre-o dată fără a fi ol>e©^ât2~R^^Eâple_^33 r
el
zeu
Re
PRIMIT-AŢI DUHUL SFÂNT
^ Fapte 19, 2
nea BOTEZUL IN DUHUL S F A N Ţ
ain Se primeşte Duhul sfânt şi în timpul de azi ca
năi în timpul Apostolilor ? Da, se primeşte I
56-3 Isus Cristos (de demult) acela-şi este eri şi as­
tăzi şi în etern. Aceiaşi Evangelie, aceeaşi pocă­
i di inţă, mântuire, sfinţenie, botez în apă prin cei ce
Car predică, chemaţi la acelaş lucru. Isus este care
c. botează cu Duh Sfânt, tot la fel ca pe Apostoli.
ta ioan zice: Matei 3 : 11. Eu vă botez cu a p ă . . iar
npl Acela (cine ? Isus), vă va boteza cu Duh Sfânt şi
ven cu foc. Dacă botezul în apă, este un ordin mare
si al Domnului, trebue pregătire şi pentru acel lucru,
e şi a-1 respecta. După ce ai primit botezul în apă
es iiind tot ud, — ai sământat apa caldă sau rece
i p cum a fost—cunoşti pe acela care te-a botezat în apă
mm -ştii ba chiar şi ora şi locul, ziua şiluna anului.
Re Acum iubite cititorule (fii cine vei fi, Dumnezeu
avi nu caută în faţă), dacă acestea sunt lucruri dove­
ica dite aşa de frumos; cu cât mai mult să luăm a-
minte la lucrul Fiului lui D u m n e z e u , — care e
mai mare decât a botezătorului în apă.
Semnul botezului in apă e că tot te-ai udat —
spune-mi care ţi-a fost s e m n u l când Isus te-a
botezat (umplut) cu Duhul Sfânt ? — Sâmţât-ai
arii prezenta lui, puterea, sfinţenia şi spălarea sânge­
)uhi lui Său în inima, sufletul şi corpul tău de sus
duc jos asupra fiinţei tale ? Iar umplerea cu Du­
hul Sfânt, este tot la fel ca şi când Apostolii erau
adunaţi în foişor în ziua de Rusalii când s'a po­
gorât Duhul Sfânt prima dată.
Atunci Domnul Isus, a început a boteza pe ur­
maşii Săi, prima dată. Faptele Apost. 1 : 4, 5, 8
ne arată că Domnul, a ordonat, Ia toţi urmaşii Săi
ca să rămână îu Ierusalim, până ce vor fi îmbră­
caţi cu putere de sus.
Deşi au avut o pregătire bună cu Isus; urmaşii Săi,
— fiindcă El a mers dela ei precum a z i s : „Vă
este de folos să Mă duc, că de nu Mă voi duce,
Mângăetorul nu va veni ia voi, iar de Mă voi duce
îl voi trimite la voi. Iar când va veni Mângăetorul
acela va mărturisi despre Mine, încă şi voi veţi
m ă r t u r i s i \ I o a n l 4 ; 26, 27 şi 16 ^ J U
Apostoli toţi 120 au aşteptat în Ierusalim rugân
du-se şi stăruind ca să fie botezaţi cu Duhul Sfâni
— deşi erau trecuţi 3 ani de când erau botezaţi în
apă. Totuşi ordinul ce li s'a dat l'a îndeplinit aş­
teptând 10 zile. Iar când au fost botezaţi în Du
hui Sfânt şi cu foc, — s'a văzut semnul pe ei şi
în ei. Fapte 2 ? 1-4 (Ceteşte cu luare aminte
trimiterea în Biblie).
A văzut şi auzit şi alţii, şi ce li erau pSrerea-
unii zicând — î i auzii vorbind în limbile ţărei ncas
tre unde ne-am născut. (Da, limbi s t r ă i n e ) . Ce
teste Isaia 28, 11, 12, şi Faptele Apos. 2. v. 4. D?
Duhul mângăetor a m ă r t u r i s i t despre Domnul ş
lucrul Său cel măre}, „Aliluia" precum a zis
"Xe~âTnfiăT2rs unu (3".r ă..7^ăsăi) „că^urrt piifi
d e m u s t " adică „beţi*. Trebue că i-a făcut bote
zul Duhului Sfânt s ă a i b ă mişcările corporale în
tr'un mod cum cei străini nu a mai văzut, compa
rându-i cu cei b e ţ i j
Dar Petru cu cei unsprezece se scoală de jos
(desigur or fi fost cumva pe jos şi ei ca Apostol
— că şi Domnul lor a căzut la pământ pentru e
în grădină, — cu cât zel au dorit să facă şi e
ceva pentru El, — fie mărit). Petru cel fricos,—
le spune criticilor, — că aceştia nu sunt beţi pre
cum vi se pare, — ci „ a c e a s t a e s t e c e e a c e S9Î
zis..." vezi Fapte 2 ; 11-21, cu luare aminte. Duhu
a dat mărturia prin alte limbi streine folosind gun
lor. După aceasta Petru le spune ce lucru e aceh
care ei îl văd şi nu-1 înţelege.
Domnul a avut împotrivitori pe timpul lui,
astfel şi Apostolii, — precum şi noi astăzi aven
când dăm mărturie despre cele ce Domnul fac*
în zilele acestea din urmă cu noi.
Impotrivitorii, s'au cei ce voesc să înveţe altfei
neavând ei experienţa despre lucrul acesta măre
care Domnul ne-a dat a-1 vesti lumei păcătoasă,-
să-şi înmoaie inima împietrită şi cerbicia lor să şi-
frângă până ce nu va începe Domnul Isus, să li-
rupă şi să sfarme gura lor cea contrară botezult
în Duhul Sfânt ce ni-1 dă. Să se roage Domnuli
a-ie ierta împotrivirea lor ca să-i primească
El, şi-i va primi.
Ce li s'a mai întâmpla* la Cornelie şi cei dil
casa lui ? Tot la fel, — j-J Petru Apos. mărfuri
 8 Glasul Adevărului
hseşte zicând: Şi începând eu a vorbi a căzut Du-
c
h u l Sfânt peste ei, ca şi peste noi la început. (Pe
p c e i-a cunoscut Petru şi cei 6 fraţi ce l'a însoţit
v/pe el ?) şi s'au uimit credincioşii cei cîrcumcişi câţi
sjveniseră cu Petru — că şi peşte neamuri s'a văr-
bsat darul (botezul) Duhului Sfânt, că-i a u z e a u vor-
fcbind în limbi, şi mărind pe Dumnezeu. Şi Petru
se
I e spune apărându-se de critica celorlalţi din leru-
msalim. Atunci mi-am adus aminte de cuvântul Dom-
î a nului cum a zis Fapte 1, 5. îoan a botezat cu apă,
l<iar voi vă veţi boteza cu Duh Sfânt. Fapte 11, 15
— 16, vezi Fapte 10, 44—46. Iar Petru fiind convins,
ş j — că aceştia au fost mântuiţi de Domnul, ba i a
jnşi umplut cu Duhul Sfânt,—până ce nici nu au fost
CI
mărturisiţi înaintea adunării, adunată special numai
credincioşi pentru a mărturisi, ca apoi să fie primiţi.
a
Petru ordonă ca să-i boteze imediat în apă, fără
î n a fi mărturisiţi. S'a mai întâmplat astfel de lucruri
niîn
timpul de acum? Să vedem alt lucru al Dom-
a<
nului. Pavel fiind trimis de Duhul Sfânt, prin Efes,
a i acolo a aflat
12 persoane cari erau botezate în
l^apă. La întrebarea lui Pavel c ă ; „Primita-ţi Spiri­
tul Sfânt după ce fi-fi crezut J^J J măreţe ? ai trecut prin aceste foate — sau nun*
g'j Aceştia spunându-i căci nici nu au auzit că este
\u Spirit Sfânt. Pavel le-a vorbit lămurit, ei au crezut
iind ei învăţaţi bine despre toată învăţă-
ru mi. s mi Iui. (Deie Domnul ca şi cei de astăzi
p îi conduc să-şi vadă cele ce nu au pri-
ittîf^ca m primească ca aceia),
gp Pavel îi boteză din non ce nu er&ij botezaţi în
3*. apă decât in numele Părintelui (Fiindcă lui Ioan
jjh s ' a - o r d o n a t d e T a t ă l a ş a ) . | I i boteză în apă şi
m t după ce au ieşit din apă la locul potrivit şi-a pus
v c mâinile pe ei, a venit Duhul Sfânt peste dânşii
şi
şi vorbeau în limbi şi profetiau. Citeşte cu luare aminte
şi acest semn al botezului cu Duhul Sfânt.
Bi „Semnul l i m b e l o r străine**. Care este. dovada
Biblică. Fapte 1 9 : 1 — 6 .
(n Ceteşte iarăşi întâmplarea altului botezat introdus
[]c în scripturi conlucrătoriul lui Pavel cu numele Apo-
: § Uos. Ciim Akila şi Priscila (soţia lui) îl află, aude
a j că este botezat predicând numai cât la auzit dela
lţ alţi — iar când Akila cu soţia lui l'au auzit etc. Fapte
j € 18:24—28 l'au luat cu dânşi şi mai lămurit i-au vorbit
despre calea Domnului: despre botezul în Duhul sf.
Să deie Dumnezeu, mai mulţi astfel de fraţi şi mai
ni
mulţi Apolloşi în zilele aceste precum erauşi atunci.
)( Noi fiind botezaţi, am ascultat toate ordinele
£ Domnului, având dreptul dela Domnul, că atunci
j e când Predicatori nu au voit se creadă învăţătura
| a despre botezul Duhului şi vindecărilor şi cele 9
j daruri ale Duhului I Cov. 12, 4—11, date de
i î fi folosite între credincioşi, ei împetrindu-şi inima
n ( $i punându-Nşi vălul necredentei pe ochii lor ne umi-
m indu-se. Iar noi deschizându-ne ochi credinţei ne-
i c jm aplecat faţa şi inima umilindu-ne la acele Sfinte
Ir picioare ale JDomnului etern ca El, să ne deie
e I n v e ţ ă t u r a D e p l i n ă " misterioasă. Nici n u n e c ă i m
î t le ce am făcut că în adevăr nu le putem descri
r sau spune cele ce am primit pe deplin; toate bu­
Atelierele Tipografice .PRF.SA". Sf. CSiar^i Nn fi Rr«iln
curiile nespuse, Aliluia, Aliluia, că măreţ e DofcNl
nulu. Numai cei ce primesc astfel, ştie, înţelegi
simt despre aceste scrise. „O,I O,! de ar ştim
cei ce zic că urmează D-lui, ce este primirea bottr
zului în Duh, ar stărui în rugăciuni ziua şi noal)
tea nemânca)i şi nebăuji până ar primi.
Ar zice ca şi noi că de ce nu am ştiut mai f?
demult despre aceste măreţe lucruri. Dar Domn«L
fie lăudat că'l avem acuma, Aliluia.
Iubite cititor, vei zice: este posibil? Noi zic»
că da, — fiind că noi din cele ce am păţit sf
ni s'a întâmplat vorbim. Punete pe genunchi tăiKţ
te roagă lui D-zeu, până ce vei primi r ă s p u i E
Domnul nu a shimbat nici un plan al Sau d h i
Biblie. Cum zice Dl: „ P e n t r u c ă p o p o r u l nu ş t i
S c r i p t u r a , s e r ă t ă c e ş t e . S c o a l ă t e cel ce d o r t F
8
şi t e va l u m i n a C h r i s t o s l"
Noi avem dreptul de a zice: că suntem „Botezat
mai mult ca ori care al(i. Dar lăsăm ca fapta vi
să arate că umblăm conform Bibliei find botez*
în adevăr în cele ce Domnul, ne-a ordonat. Scum»
credinciosuîe ştii acuma ceva despre aceste lucrul,
unele ? ? ?
Şi când ? cum ? cine şi unde ai fost botezat 1
în apă ? Bine de ştii când ai fost boteza în Duhp
Sfânt? De cine, — cum ai fost? ce ai simjit? C|
sa făcut prin gura şi limba ta? Cum ai vorbit!
Unde-în ce loc, în r.*re z i U e, ce oră a fost?
—-Aceste toafc; ] un ie şi însenina Ă inima fi.
Amintindu-ti, ziua şi ora când te-ai hotărât sf
te pocăeşti; şi când ai primit fiecare lucru impoii p-
tant în viaţa ta. Poţi arăta în Biblie; despre toatJ*-
câte ţi-sa făcut că scris este la cartea, capuî A
i
versul aşa şi aşa. ^^^^
Iată ce zice Biblia, despre botezuri: cari sui
trei (3) nu precum unii învaţă, spunând ce nu SF
cade, pentru care ei îşi vor lua plata cuvenită.
Sunt trei botezuri adevărate fiecare la locul |
timpul său. [
Botezul în a p ă ; Ioan vorbeşte despre 2 botezuij
în apă şi în Spiritul Sfânt cu foc. Ceteşte Mat. 3:
Marc. 1:8 Luca 3:16 îoan 1:33.
Pavel Apost. descrie însemnătatea botezului 1
apă Rom. 6:4 şi Colos. 2:12. I
Isus Domnul vorbeşte despre toate (3) trei botJ
zuri pe scurt. Ceteşte cu luare aminte şi dragoslt|
despre b o t e z u l m o r ţ e i Lui şi ordinul urmaşilotl
lui toţi. Despre' b o t e z u l în Duhul Sfânt şi c|
mare iubire doreşte să boteze pe ai Săi Mat. 20J
22. Luca 12:50 Marc. 10:38, 39. Faptele Aposf
1:4, 5. arătându-le cum va fi acel botez în Faptj
1, 8 v. Iar Petru mărturiseşte despre acel b tej
l
cu Duhul Sf. la Fapte 11:15—17.
Iubite cititor dacă voeşti să eşi din starea ÎL
care eşti; dacă ea nu e o stare de sfinţenie, începi
a stărui prin post şi rugăciune Luca 11, 5-12,
vei simţi bucuria primiri tale, la Dumnezeu şi apo
ce urmează: botezul cu Duch. Sfânt. D-l să-ţi ajute?
PAVEL BUDEAN