Cânt rile treptelor – H.

Rossier

CÂNT RILE TREPTELOR

H.ROSSIER

INTRODUCERE

Când se dore te s se explice doctrinar o anumit por iune dintr-o carte a Sfintei Scripturi,
trebuie mai întâi s se prezinte câteva scurte explica ii cu privire la con inutul i contextul
întregii c r i. Dac se neglijeaz aceste observa ii preliminare, exist pericolul ca s nu fie
în eleas . Niciun scriitor nu trebuie s presupun c cititorii s i au cuno tin e generale, c ci cei
mai mul i nu le au. Aceasta este valabil în mod deosebit când este vorba despre în elesul profetic
al Psalmilor. Înainte de toate trebuie explicate împrejur rile la care se refer Psalmii. Apoi
trebuie explicat importan a fiec reia dintre cele cinci c r i, din care se compun Psalmii, f r s
mai vorbim despre alte subîmp r iri ale fiec rei c r i în parte. În aceasta const marea greutate a
acestei lucr ri mig loase, care a fost f cut pe parcursul mai multor ani. Chiar dac aceast
greutate dep e te cu mult puterile slabe ale autorului, el va fi foarte fericit dac prin rândurile
urm toare va putea s trezeasc interesul la cititorii s i, pentru a se ocupa cu tema de fa .

ISTORIA PROFETIC A ULTIMELOR ZILE

I. Caracterul i tema Psalmilor

Psalmii sunt o carte p ro fet i c cu un caracter cu totul deosebit. F r îndoial , ei con in, ca de
fapt tot Cuvântul lui Dumnezeu, i înv turi practice. Ei constituie într-adev r o comoar de
experien e i înv turi morale, din care s-au inspirat deja genera ii la rând de credincio i, f r ca
s poat s o epuizeze vreodat . Îns evenimentele profetice, care se refer la Israel i care
formeaz temelia tuturor experien elor acestui popor, sunt incluse în t cere în Psalmi. Ne lovim
mereu de ele. Contestarea acestora înseamn aplicarea gre it a Psalmilor la timpul actual.
Sentimentele care se nasc în inimile credincio ilor israeli i prin evenimentele profetice, sunt
deseori total opuse sentimentelor care le lucreaz harul în inima unui credincios.

Trebuie de asemenea amintit c la studierea evenimentelor viitoare, nu ne putem limita numai

la Psalmi. O descriere propriu-zis a acestora nu o g sim aici; pentru aceasta trebuie s ne
familiariz m cu a a-numi ii "profe i".

C r ile profe ilor ne descoper :

- Persoana lui Mesia;
- Lucrarea Sa, în primul rând pentru Israel, dar i pentru na iuni;
- Suferin ele i slava Sa;
- Splendoarea slavei Sale din timpul viitoarei Împ r ii, pe care El o va întemeia pe p mânt;
- Judecata pe care Hristos trebuie s o fac înainte de întemeierea acestei Împ r ii;
- Starea lui Israel i a na iunilor, care face necesar judecata;
- Puterile satanice, care se opun în l rii suprema iei lui Hristos i a restaur rii lui Israel, i care,
de aceea, vor fi nimicite;
- Constituirea unei r m i e iudaice credincioase, în mijlocul dec derii din timpul sfâr itului;
necazurile îngrozitoare în care va ajunge din cauza m rturiei ei; în cele din urm , restaurarea ei
definitiv , în care ea se va bucura în pace de Împ r ia minunat a lui Mesia;
- În sfâr it, convertirea unei mari mul imi dintre na iuni, prin vestirea Evangheliei Împ r iei.

1
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Puterile r ului vor fi numeroase în timpul sfâr itului. În primul rând este s at an , care îi inspir
pe to i. El pune în inima oamenilor întreaga sa du m nie fa de Hristos, fa de poporul lui
Hristos (r m i a iudaic ) i Împ r ia Sa. Uneltele sale principale sunt îns :

1. Profetul mincinos, sau An t i h ri s t , "cel f r delege", pe care poporul iudeu necredincios îl va

accepta ca împ rat al s u;
2. P o p o ru l i u d eu d ec z u t , "cei f r delege", care (a a ca în zilele Domnului Isus) ur sc pe
to i care m rturisesc i apar in adev ratului Împ rat;
3. Im p eri u l ro m an i c petenia lui, prima fiar din Apocalipsa 13, al c ror reprezentant i
împuternicit este Antihristul din Ierusalim;
4. În cele din urm , as i r i an u l , adversarul for elor amintite mai înainte, care va supravie ui pu in
dup c derea acestora, la apari ia Domnului Isus, care vine din cer cu o tirea Lui. Cartea lui
Daniel i Apocalipsa ne dau informa ii am nun ite despre aceste puteri ale r ului - Daniel în
leg tur cu poporul iudeu, Apocalipsa mai mult în leg tur cu cre tin tatea dec zut .

Ne vom preocupa în mod deosebit cu as i ri a n u l , pentru c el ocup un loc important în

Cânt rile treptelor. El este marele du man al lui Israel în cartea profetului Isaia. Acest asirian
istoric, asupritorul poporului lui Dumnezeu, a a cum îl cunoa tem din Isaia i c r ile istorice, va
avea un urma în timpul sfâr itului. i al i profe i, ca Ezechiel i Daniel, îl amintesc deseori; unii
se preocup exclusiv cu el, între toate puterile du mane din timpurile din urm .

Na i u n i l e se vor al tura asirianului. Ele vor fi sprijinite de el, a a cum cei zece împ ra i vor
fi sprijini i de c tre fiar , capul împ r iei romane, care va fi din nou ridicat . i alte popoare, ca
Babel, Meder, Javan, Egiptul, etc. joac un rol mare în profe ii, f r s mai vorbim despre cei
care alc tuiesc o tirea nenum rat a asirianului: Ro , Me ec, Tubal, Persia, Cu , Put, Gomer,
Togarma i to i împ ra ii nordului, care sunt cuprin i în numele "Magog" (Ezechiel 38; Ieremia
25,26). M refer aici numai la na iunile care î n c o n j o ar P al es t i n a i care vor fi sprijinite de
asirian. Îns despre aceasta vom vorbi mai târziu.

S-a spus deja c toate aceste puteri i persoane profetice, precum i toate evenimentele în care
ele sunt angrenate, sunt incluse în t cere în Psalmi. Puterile r ului constituie totodat planul
secund al c r ii. Con inutul propriu-zis const din experien e, credin , suferin e, temeri,
speran e, implor ri, exerci ii ale inimii i ale con tiin ei, poc in , strig t de r zbunare i, în cele
din urm , din cântecele de laud ale r m i ei. În aceste exerci ii ale inimii, M es i a ocup primul
loc. El, Cel respins odinioar , este acum singura surs de ajutor a fiilor Împ r iei, pe care ei
odinioar nu L-au recunoscut. De aceea avem un num r mare de Psalmi mesianici, în jurul
c rora se grupeaz ceilal i Psalmi. În ace ti Psalmi ne este descoperit ce este cel mai pre ios
dintre toate - inima i sentimentele lui Hristos, valoarea Sa pentru Dumnezeu i pentru preaiubita
Sa (r m i a credincioas ); caracterul S u fa de poporul necredincios i nelegiuit i cu privire
la asuprirea du manului; ce a sim it El pe cruce - toate motiva iile care L-au determinat s
mearg pe drumul pe care a mers, i în cele din urm s fac lucrarea Sa în favoarea alor S i.
Când r m i a va trece prin marea strâmtorare, ea va recunoa te tot mai mult c Mesia a ocupat
în orice privin pozi ia ei - atât sub mânia domniei lui Dumnezeu, cât i fa de du m nia celor
f r delege. El a devenit Loc iitorul celor credincio i, ca pe de-o parte s poarte vina lor, i, pe de
alt parte, s poat sim i cu sl biciunile lor. Dac o s vorbesc mereu despre a a-numita
r m i din profe ii, atunci o fac pentru c ea este aceea despre care se vorbe te totdeauna în
Psalmi - fie de r m i a lui Iuda, în primele dou c r i, fie de r m i a lui Israel, în cea de-a treia
carte, sau în a cincea carte, de Iuda i cele zece semin ii, a c ror r m i va alc tui un popor,
Israelul cel nou.

2
Cânt rile treptelor – H. Rossier

În afar de aplica ia lor moral , valabil pentru toate timpurile, Psalmii ne descriu deci, în cea
mai mare parte a lor, sentimentele viitoare, care se refer la evenimentele profetice care vor veni.
Psalmii vor fi pu i în viitor în gura credincio ilor care se vor na te. Aceasta nu înseamn
nicidecum c Duhul Sfânt nu-i leag , ca i restul profe iilor, cu experien ele i împrejur rile
acelora care au fost unelte ale inspira iei divine. Psalmii au rezultat din experien ele i tr irile
unui David, Solomon, Asaf sau ale fiilor lui Core etc. Îns noi trebuie s re inem c importan a
lor trece întotdeauna peste evenimentele trecute, care au constituit prilejul compunerii lor. "Nicio
proorocie a Scripturii nu este prin propria interpretare." Numai Duhul lui Dumnezeu poate s
pun într-o asemenea leg tur lucrurile viitoare cu evenimentele prezente. Într-o oarecare m sur
ne putem imagina gândurile r m i ei, când ea va descoperi în Psalmi descrierea exact a
împrejur rilor sale i expresia propriilor sentimente din timpul "marii strâmtor ri". Ea va vedea
c deja cineva a avut experien ele ei i a îndurat suferin ele ei. Ea va recunoa te mai ales c
Mesia, pe care ea L-a dispre uit cândva, a trecut prin toate acestea, din dragoste pentru ea; c ci
"El a suferit în toate suferin ele ei". Duhul lui Hristos, care a murit, ca s salveze r m i a; dar
care a purtat mai înainte toate nevoile i durerile ei, - El a exprimat în chip des vâr it implor rile
i cântarea de laud a r m i ei.

II. Privire de ansamblu profetic asupra Psalmilor

Dup aceast introducere general doresc acum s explic pe scurt î m p re j u r ri l e, care stau la
baza fiec rei c r i a Psalmilor i în mod deosebit a celei de-a cincea. Dup aceea m voi ocupa în
câteva cuvinte de as i ri a n , privit sub aspect profetic. Împreun cu na iunile care s-au al turat lui,
acesta apare în mod deosebit în cea de-a cincea carte a Psalmilor, c reia îi apar in i cânt rile
treptelor, i ocazional i în alte c r i. De fapt cea de-a cincea carte se ocup mai ales cu r m i a
credincioas a poporului Israel, care î i va reg si unitatea i punctul ei central în Ierusalim - îns
abia dup ce Domnul îl va învinge pe asirian, ultimul du man al lui Israel.

P ri m a cart e a Psalmilor ne prezint r m i a lui Iuda. Aceasta se aseam n în multe privin e

cu ucenicii, care Îl înconjurau pe Mesia înainte de crucificarea Sa. El le întinde, ca s zicem a a,
mâna, ca s se uneasc cu ei peste timpul Adun rii. R m i a a luat fiin în Ierusalim i de acolo
s-a întins în toat Iudeea. Ea merge împreun cu mul imea poporului la Templul reconstruit i
acolo st deci într-o leg tur oficial cu Iehova, Dumnezeul lui Israel. Credincio ii locuiesc în
ora e i sate, dar în mijlocul unui popor necredincios i sub domnia "celui nelegiuit", deci a lui
Antihrist. Tot a a tr iau iudeii din timpul Domnului Isus, sub domnia lui Irod i sub jugul
împ ratului roman. Prima carte a Psalmilor se refer mereu la omul f r delegii i la poporul s u,
oamenii f r delegii. În continuare, cartea este plin de exerci iile con tiin ei, pe care le va avea
r m i a, fiind con tient de p catele sale i de mânia lui Dumnezeu.

C art ea a d o u a începe cu Psalmul fiilor lui Core i se termin cu Psalmii lui David. Aici,
r m i a lui Iuda, potrivit poruncii Domnului din Matei 24,15-16 i Marcu 13,14, trebuie s fug ,
pentru c "urâciunea pustiiri" a fost în l at în Templu. Aceast expresie, preluat din Daniel
12,11 (nu din Daniel 11,31, unde este vorba despre Antiohius Epifanes), caracterizeaz slujba
idolatr a Antihristului, care va fi pricina pustiirii Ierusalimului prin asirian, nuiaua mâniei lui
Dumnezeu. În fuga sa, r m i a p r se te pe fra ii s i care locuiesc în Ierusalim. Ace tia r mân
acolo pân la revenirea lui Mesia. Prin aceasta se împline te cuvântul Domnului cu privire la
Ierusalim: "Voi l sa în mijlocul t u un popor smerit i mic, care se va încrede în Numele
Domnului" ( efania 3,12). (Pasajele citate din Matei i Marcu, corespunz tor cu locurile paralele
din Luca 21,20-23, unde se cere ucenicilor s ias d i n m i j l o cu l Ie r u s al i m u l u i , stau în
leg tur nemijlocit cu nimicirea ora ului de c tre romani i nu au nimic a face cu timpul

3
Cânt rile treptelor – H. Rossier

sfâr itului.) R m i a fuge deci la na iuni. Care sunt aceste na iuni, nu-mi este foarte clar. Voi
reveni îns mai târziu asupra acestei teme. În orice caz este sigur c femeia din Apocalipsa 12,
r m i a lui Iuda, va fugi în "pustie" (vers. 6 i 14), într-un loc preg tit de Dumnezeu pentru ea,
unde va fi hr nit în timpul ultimei jum t i de s pt mân -an a lui Daniel. R m i a slab i-a
pierdut aparen a exterioar a unei leg turi cu Iehova, Dumnezeul lui Israel. Ea î i pune îns
încrederea în Dumnezeu; de aceea în aceast carte se întâlne te numele "Elohim" de 182 de ori.
Acesta este începutul "necazului lui Iacov", despre care vorbe te Ieremia 30,7, i care este mereu
amintit în Psalmi i profe i. Acest necaz va ine i dup ce r m i a se va reîntoarce în ar . El se
va termina abia dup ce va ap rea Hristos pentru salvarea poporului S u.

În c ea d e-a t rei a c a rt e nu mai g sim r m i a lui Iuda i Psalmii fiilor lui Core i David, ci
r m i a l u i Is r ael (cele zece semin ii) i Psalmii lui Asaf. Aceast r m i este împr tiat
printre multe popoare, chiar de la îndep rtarea lor prin asirieni; de aceea ea nu este nicidecum
vinovat de moartea lui Mesia. Dup nimicirea asirianului, ultimul du man al lui Israel, ea se va
reîntoarce în ara sa. Atunci slava lui Mesia va fi deja descoperit în Sion: de aici expresia "m
vei primi î n s l a v ", din Psalmul 73,24, Psalmul introductiv al acestei c r i. Acelea i cuvinte le
g sim i în Zaharia 2,8: "Du p s l a v m-a trimis El la neamurile care v-au jefuit." Cea de-a
treia carte vorbe te mai mult despre har ca atare, decât despre Persoana lui Hristos.

Cea de-a p at r a ca rt e ocup un loc deosebit între Psalmi. Aici este vorba mai pu in de
anumite evenimente profetice exacte. Tema acestei c r i este mai mult Israel, pe care Creatorul l-
a f cut, potrivit hot rârilor Sale, a domniei i previziunilor Sale, punctul central al întregii crea ii.
În aceast pozi ie, Israel este necredincios, tot a a ca i înainte de Lege, i de aceea devine
obiectul mâniei lui Dumnezeu (Psalm 90). Mesia p e te în locul lui Israel i devine El Însu i
punctul central (Psalm 91). Îns ca s salveze poporul S u, El Se face Loc iitorul acestuia sub
mânia lui Dumnezeu (Psalm 102). El prime te apoi r splata d ruirii Sale - învierea i slava
Împ r iei. În aceast carte este deci vorba despre tot poporul. În cele din urm , p mântul este
binecuvântat sub protec ia lui Iehova, Creatorul (Psalm 104).

În c art e a a ci n c ea, r m i a lui Iuda, care a fugit în cea de-a doua carte, va fi readus în
sfâr it în ara sa. Acolo, ea va trece prin ultimele încerc ri ale marii strâmtor ri, îns în cele din
urm se va uni cu cele zece semin ii, a a c împreun cu acestea va alc tui un singur popor.
Rezultatul acestei întoarceri este supunerea tuturor na iunilor care s-au unit cu asirianul i care
înconjoar ara Israel (Psalm 108, compar cu Psalm 60). A a cum vom vedea în Cânt rile
Treptelor, unitatea restaurat a lui Israel reprezint unul din punctele caracteristice principale ale
celei de-a cincea c r i a Psalmilor. Suferin ele descrise acolo sunt îns ale r m i ei lui Iuda. La
aceasta voi reveni mai târziu. La reîntoarcerea r m i ei, asirianul va avea înc ara în posesie
(Psalm 107,39-40), în timp ce Antihrist i fiara roman sunt nimicite de Domnul din cer, sau vor
fi curând nimicite. În orice caz, asirianul va fi judecat dup ele.

Cu privire la studiul care urmeaz , doresc s m preocup ceva mai am nun it cu a cincea carte,
mai ales cu evenimentele profetice amintite în aceasta.

Psalmii 107 i 108 alc tuiesc introducerea i rezum con inutul întregii c r i. Psalmul 107
începe cu cunoscutul cântec de laud : "L uda i pe Domnul, c ci este bun, c ci în veac ine
îndurarea Lui." Aceast laud se refer totdeauna în Psalmi la începutul Împ r iei p cii. Fiin a
lui Dumnezeu, a a cum S-a descoperit ea în toate c ile Sale cu poporul S u, este l udat aici. Pe
parcursul s u, Psalmul 107 d o imagine de ansamblu asupra acestor c i, începând cu
respingerea poporului iudeu, pân la reîntoarcerea sa în ara sa, în timpul sfâr itului. Este adus
înapoi ca na iune, deci v zut în totalitatea sa (Ieremia 30,3). Israel va fi condus prin pustie i va
fi eliberat din prizonieratul s u. Pe mare va afla ajutorul lui Dumnezeu, i va sosi în cele din

4
Cânt rile treptelor – H. Rossier

urm în port, i va reg si o lini te aparent în locuin ele sale reconstruite (vers. 36). Acolo vor
seam na câmpul i vor planta vii, care vor aduce road . Îns trebuie observat c Domnul, în c ile
Sale cu Israel, are în vedere numai pe cei r s cu m p ra i , ale c ror dorin e El le împline te. În
ceea ce prive te poporul necredincios, dimpotriv , El "va fi lini tit" lini tit fa de ei i îi va
preda judec ii (Isaia 18,4-6).

Aici i în urm torii psalmi sunt prezentate deci în mod deosebit împrejur ri ale r m i ei din
Iuda. Reîntoarcerea r m i ei în ara sa, împreun cu poporul necredincios, nu este înc sfâr itul,
ci dimpotriv este abia începutul propriei ei strâmtor ri. Dup ce se va reîntoarce în Israel, ea va
fi smerit prin "asuprire, nenorocire i suferin " (vers. 39). "Cei mari" vor fi dispre ui i i vor
r t ci din nou prin "pustiuri f r drum". Îns cel "s rac" va fi ridicat din suferin , i neamul lui
va fi asemenea "turmelor". Aceasta este istoria r m i ei lui Iuda, care s-a reîntors în ara sa
împreun cu mul imea poporului, ca s alc tuiasc o m rturie în Iuda i Ierusalim, care apoi vor
r t ci de colo pân colo prin pustie i în cele din urm va alc tui un popor, împreun cu
credincio ii din Israel.

Psalmul 108, care este compus din versetele de încheiere ale Psalmilor 57 i 60, este foarte
caracteristic pentru cea de-a cincea carte. În timp ce psalmul anterior descrie numai suferin ele
r m i ei iudaice, aici ne este prezentat r m i a lui Iuda i Israel în totalitatea ei, i anume în
leg tur cu evenimentele care înso esc restaurarea sa sub domnia lui Mesia. Du manii care sunt
supu i aici, sunt n a i u n il e, care s-au unit cu asirianul. Ele trebuie s se plece în fa a domniei lui
Hristos, care de acum înainte st în fruntea p r eai u b i i l o r S i, a adev ratului Israel.

Psalmul 109 ne arat judecata du manilor, în mod deosebit a cel u i f r d el e ge, care a
prigonit r m i a. Acest punct de vedere n-a fost înc accentuat în cei doi psalmi anteriori.
Judecata necru toare asupra celor nelegiui i este necesar , pentru ca s poat fi introdus
domnia minunat a lui Hristos în Psalmul 110. Acest om al f r delegii era pentru David, Saul,
pentru Hristos, Iuda tr d torul (Fapte 1,20). Pentru r m i a sfâr itului va fi Antihristul, despre
care este vorba în mod deosebit în acest Psalm.

Dup suferin ele lui Hristos, care reprezint imaginea suferin elor r m i ei, urmeaz în
Psalmul 110 în l area Sa i prosl virea la dreapta lui Dumnezeu. El a înviat i, ca Fiu al lui
Dumnezeu, Fiu al lui David i adev ratul Melhisedec, Se va r zbuna pe na iuni i pe "capul unei
ri mari", asirianul. El va trimite toiagul domniei Sale din Sion i roua poporului S u cel nou va
veni la El din sânul zorilor.

În Psalmii 111-113 g sim exclama ia de aleluia, care urmeaz în l rii lui Hristos, pe baza
suferin elor Sale. În Psalmul 111 sunt l udate l u cr ri l e Sale, în Psalmul 112, Fi i n a Sa: "El
este milostiv, îndur tor i drept." Aceste tr s turi de caracter corespund i preaiubi ilor S i.
Rezultatul acestui fapt este: capul celui neprih nit "se înal cu slav ". C el f r d el e g e
(Antihrist) va vedea lucrul acesta, va scrâ ni din din i i se va topi. i dorin ele celor r i, ale
alia ilor s i, r mân neîmplinite (vers. 9-10). În Psalmul 113 este în l at Nu m el e lui Iehova. El
înal pe cel s rac, ca s -l fac s locuiasc cu cei mari (compar Psalm 107,40-41). Cea
neroditoare, întreg Israelul, locuie te în siguran , ca o mam fericit cu fiii ei.

i Psalmii 114-117 con in cântece de laud . Psalmul 114 laud pe Dumnezeul lui Iacov, care a
scos pe Iuda i Israel din Egipt i a transformat stânca într-un izvor de ap (compar Psalm
107,35; Isaia 41,18). În Psalmul 115, t o at casa lui Israel în leg tur cu casa lui Aaron, deci
preo ia, i to i aceia care se tem de Domnul, laud Numele Dumnezeului s u. În Psalmul 116,
Hristos Însu i intoneaz cântecul de laud , î n p r ez en a î n t re gu l u i S u p o p o r, în ara celor

5
Cânt rile treptelor – H. Rossier

vii i în cur ile Casei Domnului, în mijlocul Ier u s al i m u l u i . În sfâr it, în Psalmul 117 avem
cântarea de laud a tuturor na iunilor i a tuturor popoarelor.

În Psalmul 118 auzim mereu reluat cântecul de laud de la începutul Împ r iei lui Hristos:
"L uda i pe Domnul, c ci este bun, «c ci în veac ine îndurarea Lui!»" Toate c ile lui
Dumnezeu cu poporul S u i cu aceia care se tem de El î i g sesc des vâr irea sub domnia lui
Hristos. Avem aici iar i întreaga cas a lui Israel, casa lui Aaron i pe aceia care se tem de
Domnul. Versetele 10-12 descriu partea pe care Hristos i r m i a o au la nimicirea
n a i u n i l o r. Hristos, Piatra lep dat , a ajuns în capul unghiului. Templul, în care cei sfin i Îl
laud pe Dumnezeu, i altarul, unde ei î i aduc jertfele, sunt restaurate. Ca rezultat al tuturor
suferin elor r m i ei, în Psalmul 119, Legea este scris pe inima ei; înainte de a fi fost smerit ,
ea r t cea (vers. 67). Îngâmfa ii i oamenii f r delegii joac un rol mare în acest Psalm.

În acest loc sunt introduse Cânt rile Treptelor, deci Psalmii 120-134, ca i Psalmii 135 i 136,
care constituie o anex necesar la Cânt rile Treptelor. Cu privire la aceasta voi reveni mai târziu
în detaliu.

Cu Psalmul 137 începe o nou grup de Psalmi, care ine pân la Psalmul 145. Ace ti Psalmi
sunt atât de remarcabili, pentru c ei alc tuiesc replica la experien ele î n t regu l u i p o p o r,
descrise pân acum. David este scriitorul acestor Psalmi, care descriu istoria r m i ei lui Iu d a,
i anume de la robia babilonian pân la timpul sfâr itului, pân la cântarea de laud care încheie
întreaga carte a Psalmilor. Dac aici este vorba deci despre Iuda, Antihrist nu poate fi trecut cu
vederea. El este omul f r delegii (Psalm 139,19; 140,4,8); cei care îl înconjoar , nelegiui ii,
oamenii f r delegii (Psalm 141,9,10; 145,20). Îns sunt amintite i alte persoane i na iuni:
"omul r u" i "omul asupritor" (Psalm 140,1), orgolio ii care întind curse (Psalm 140,5; 141,9;
142,3). Aceast ultim tr s tur de caracter s-ar putea referi la asirian i tovar ii s i de leg mânt
(Psalm 124,7). Asirianul se g se te îns aici i ca persoan - ca "omul cu limba mincinoas ",
care gânde te c el ar putea s fie sigur în ara lui Israel (Psalm 140,11).

S ne întoarcem îns la fiecare Psalm în parte. În Psalmul 137, r m i a lui Iuda dus în
Babilon se preocup cu Sionul i Ierusalimul. Ea implor pe Domnul pentru r zbunare asupra
Edomului. Acesta indic spre rolul na iunilor în ultimele zile, despre care va fi vorba mai târziu.
Edomul st în fruntea acestor na iuni. Pe când Ierusalimul era asediat de Nebucadne ar, edomi ii
ziceau: "rade i-l din temelii". Pentru aceasta Edomul va fi nimicit pân la ultimul s u copila .
Dumnezeu nu-i va l sa nicio r m i (vezi Obadia; Ieremia 49).

În Psalmul 138, Iuda cânt prin gura lui David. R m i a se închin spre Templu. Ca în
Psalmul 107, ea a strigat, i Dumnezeu i-a r spuns. Ea se bucur de momentul, când nu numai
Israel, ci to i împ ra ii p mântului vor l uda pe Domnul. Dumnezeu vede pe cei smeri i. El va
rezolva problema r m i ei i nu va renun a la lucrarea mâinilor Sale.

În Psalmul 139 îns , se arat c binecuvânt rile amintite vor putea fi introduse abia dup ce
inima i con tiin a credincio ilor vor fi verificate i cercetate. Prin aceasta, ei înva s urasc pe
du manii lui Dumnezeu (vers. 21), nu numai pe du manii lor proprii, ca în Psalmul 137. Ei au
numai o singur dorin - ca Domnul s g seasc în inima lor c i sfinte i drepte. Omul
f r delegii apare din nou în versetul 19.

În Psalmul 140 g sim toat suita du manului r m i ei: omul f r delegii, asupritorul, omul cu
limba rea, aceia care înconjoar r m i a. Aceste nume indic spre Antihrist, Edom, asirian i
na iuni, a a cum am v zut deja mai înainte. Asupra lor cad c rbuni aprin i, ca i în Psalmul
120,4. R m i a este un popor s rac i suferind în mijlocul du manilor s i.

6
Cânt rile treptelor – H. Rossier

În Psalmul 141, r m i a este probat în mijlocul celor r i. Osemintele sale sunt împr tiate
pân la marginea eolului. Aici este vorba, dup cum cred eu, despre Antihrist (compar Isaia
28,15). Îns credincio ii nu vor fi înghi i i. În versetul 9 g sim, ca i în Psalmul 124,7, cursa
p s rarului.

În Psalmul 142 (David în pe ter ), r m i a nu este înc întoars la Ierusalim. O vedem îns la
grani ele lui Iuda, în ara celor vii. Dumnezeu este singurul ei viitor. R m i a nu apar ine deci
acelora care, a a cum vom vedea mai târziu, vor fugi spre Egipt.

În Psalmul 143, strâmtorarea lui Iuda nu a luat înc sfâr it. Îns r m i a se g se te iar i în
ar , îns cu acelea i temeri, pe care le avea în timpul evad rii sale printre neamuri. A se
compara în acest sens versetele 6-7 cu Psalmul 63,1. Ea se aseam n mor ilor de demult -
asemenea credincio ilor care a teapt în Ierusalim salvarea lor definitiv (compar Isaia 29,4).

Psalmul 144 ne arat r m ita lui Iuda în lupt . Aceasta aminte te de lupta c peteniilor lui Iuda
împotriva na iunilor, în afara Ierusalimului (Zaharia 12,6). Strigarea: "Pleac cerurile, Doamne,
i pogoar -Te!" î i g se te împlinirea în Zaharia 14,4. R m i a roag pe Domnul s o salveze
"din mâna fi i l o r cel ui s t r i n , a c ror gur spune neadev ruri, i a c ror dreapt este o
dreapt mincinoas " (vers.7,8,11). Aceasta se poate referi numai la na iuni i la asirian.
Binecuvântarea pe care credincio ii o implor , corespunde binecuvânt rii din Cânt rile treptelor
(Psalm 127,3-5; Psalm 128). Versetul 15 ("ferice de poporul...") se refer la poporul reunit.

În Psalmul 145 avem mântuirea lui Israel - a acelora care cheam pe Domnul, Îl iubesc i se
tem de El. Oamenii f r delegii sunt nimici i i Împ r ia este întemeiat pentru totdeauna. Toate
f pturile laud Numele Domului.

Psalmii 146-150 con in sublima cântare de laud , care va fi intonat la sfâr itul timpului, la
începutul Împ r iei de o mie de ani. Psalmul 146 st în leg tur cu împrejur rile lui Is ra el .
"Domnul izb ve te pe prin ii de r zboi; Domnul deschide ochii orbilor; Domnul îndreapt pe
cei încovoia i; Domnul iube te pe cei neprih ni i. Domnul ocrote te pe cei str ini i sprijin pe
orfan i pe v duv , dar r stoarn calea celor r i" (vers.7-9; compar Isaia 61,1-3). Domnul,
Dumnezeul Sionului, va domni din veac în veac (vers.10).

În Psalmul 147, El construie te Ieru s al i m u l i adun p e c ei i z go n i i ai l u i Is ra el . Prin

aceasta este amintit în mod expres reîntoarcerea celor zece semin ii (vers. 2). Ierusalimul este
consolidat i ap rat puternic; copiii s i sunt binecuvânta i în mijlocul lui; pacea domne te între
grani ele sale (vers. 12-14).

În Psalmul 148, Israel este în l at. Este poporul care este aproape de Domnul i este compus
din t o i cred i n ci o i i S i .

În Psalmul 149, copiii Sionului se bucur cu privire la Împ ratul lor (vers. 2); evlavio ii se
bucur îmbr ca i în s l a v (vers. 5). În mâna lor se afl o sabie cu dou t i uri, ca s exercite
r zbunarea asupra n a i u n i l o r, s pedepseasc popoarele, s lege pe împ ra ii i pe mai marii
lor - ca s exercite judecata descris (vers. 6-9).

Psalmul 150 con ine cântecul universal de laud .

7
Cânt rile treptelor – H. Rossier

III. Asirianul

La aceast privire de ansamblu asupra Psalmilor, care din p cate nu se poate face pe scurt,
doresc s adaug câteva observa ii cu privire la as i ri an u l de la sfâr itul timpului.

S-a indicat deja un semn caracteristic al profe iei. Evenimentele i persoanele profetice se
refer la persoane i evenimente istorice i, ca s zicem a a, le continu pe acestea. Numai acela
care nu cunoa te gândurile lui Dumnezeu, poate s t g duiasc aceasta; acest fenomen se
întâlne te în toate c r ile profetice. Pentru a ne convinge de adev rul celor spuse deja mai
înainte, este suficient s citim Isaia 7 i 8 i Daniel 11. Sunt îns mult mai multe exemple.

O realitate tot a a de evident este i faptul c un num r mare de evenimente prezise nu permit
o aplicare limitat la trecut. Având în vedere necredin a modern , care prezint profe iile ca pe
ni te scrieri redactate ulterior sau ca falsific ri con tiente, ca pe o himer (închipuire) a
patrio ilor iudei, este foarte important s accentu m aceasta.

Asirianul de la sfâr itul timpului este o putere politic din inutul vechii Asirii. Fire te,
grani ele geografice ale acestei ri au fost supuse unor permanente schimb ri pe parcursul
vremii, din cauza r zboaielor, r scoalelor i a cuceririlor. Ar fi deci foarte dificil s se
urm reasc istoric aceast schimbare a grani elor, a a cum este posibil la imperiul roman. De
fapt, profe ia cu privire la Asiria, are grani e mult mai mari decât cele istorice. Pe lâng aceasta,
poart mai multe nume, în niciun caz cu acela i în eles. Cel mai folosit nume în profetul Ezechiel
este "Gog" (Ezechiel 38-39). Despre acest Gog au vorbit i profe ii lui Israel mai dinainte
(Ezechiel 38,17), îns ace ti profe i au vorbit despre asirian. Un alt nume este "împ ratul
nordului". Prin acest nume se în elege un imperiu situat la nordul Palestinei. Prin aceasta se
în elege o regiune, ale c rei grani e apar ineau imperiului asirian mereu schimb tor i care mai
târziu a devenit imperiul seleucizilor, a unuia din cei patru generali ai lui Alexandru cel Mare
(Daniel l8,21-24;11). Fiecare domnitor seleucid este numit în Daniel 11 "împ ratul nordului". Ei
se g sesc acolo în conflict permanent cu împ ratul sudului (Egiptul) i Israel, pân când în cele
din urm , ultimul lor reprezentant, asirianul, î i va g si sfâr itul pe mun ii " rii celei minunate"
(Daniel 11,40-45).

O mul ime de popoare alc tuiesc puterea asirianului. În Ezechiel 38, alia ii s i sunt Ro ,
Me ec, Tubal, Persia, Etiopia, Put, Gomer i Togarma, pe care el îi va chema la sfâr itul zilelor
din nordul cel mai îndep rtat. O enumerare asem n toare, chiar dac mai pu in complet , avem
în Ezechiel 32, unde sunt enumera i Asur, Elam, Me ec, Tubal, Edom, c peteniile nordului i ale
sidonienilor.

Când profetul Ioel vorbe te despre invazia viitoare a asirianului, îl nume te "vr jma ul de la
miaz noapte" (Ioel 2,20). În alte locuri, aceast expresie se refer la Babel sau la Mezi i Per i
(vezi de ex. întreaga carte Ieremia). În Daniel 8,23-25, împ ratul nordului provine din imperiul
lui Alexandru. "El va fi tare, dar nu prin puterea lui însu i". Aceasta înseamn c el se poate
sprijini pe puterea asirianului sau a lui Gog (Rusia: Ezechiel 38,2).

În timpul sfâr itului, asirianul va nimici Egiptul, i apoi el însu i va fi nimicit, în timpul
ultimului s u atac asupra Ierusalimului. Dup aceea, în timpul Împ r iei de o mie de ani, Asiria
i Egiptul vor recunoa te pe Dumnezeul lui Israel. Aceste trei popoare vor fi unite i vor fi o
binecuvântare în mijlocul p mântului (Isaia 19,18-25).

8
Cânt rile treptelor – H. Rossier

O alt putere, n a i u n i l e, este deseori amintit în lupta de la sfâr itul zilelor. În Psalmul 83
vedem c ele pl nuiesc o nimicire a lui Israel. Ca i în timpul lui Nebucadne ar, Edom ocup un
loc proeminent între ele. i alte popoare sunt amintite în suita sa: ismaeli i, moabi i, hagareni i,
Ghebal, Amon, Amalec, Filisteni, Tir. Dup aceea, Asaf adaug : "Asiria se une te i ea cu ei."
Se vede c aici este vorba numai despre acele na iuni, care înconjoar ara Israel. Ele nu sunt
deci identice cu o tirea nenum rat care alc tuie te suita lui Gog (Ezechiel 38,5-6), i aceia care
în cele din urm vor fi consolida i prin împ ra ii r s ritului, din Apocalipsa 16,121.

Aceast alian a na iunilor, care este sprijinit de Gog - a a cum se pare, mai ales din punct de
vedere moral -, se va ridica în timpul sfâr itului, ca s pun st pânire pe Palestina i s
nimiceasc Ierusalimul. Asirianul dore te în mod deosebit s pun mâna pe bog iile
incomensurabile, pe care iudeii le-au adunat dup reîntoarcerea lor în Palestina, când, înainte de
ultima jum tate a celei de-a aptezecea s pt mân -an a lui Daniel, locuiau în siguran în ora ele
deschise, sub domnia lui Antihrist (Ezechiel 38,11-12)2. Se pare c asirianul, du manul lui
Antihrist i al fiarei romane, în al poporul care locuie te în afara Ierusalimului, prin faptul c
încheie un leg mânt cu el. Acest leg mânt el îl rupe apoi, ca s poat s - i duc la îndeplinire
planurile (Isaia 33,8). Tot a a a f cut el i în timpul lui Ezechia (2 Împ ra i 18,14-17). Ed o m are
în vedere alte scopuri de r zboi, decât asirianul. El va fi mânat de o ur permanent împotriva lui
Israel. Aceast ur s-a ar tat deja la nimicirea Ierusalimului de c tre Nebucadne ar (Psalm
137,7). Pe Edom îl intereseaz numai s pun mâna pe Iuda i pe Israel i el însu i s instaureze
un imperiu în Palestina (Ezechiel 35,10)3.

Toate aceste planuri lucreaz împotriva poporului iudeu, care locuie te în Ierusalim. Oamenii
f r delegii, care domnesc acolo i au încheiat o co n v en i e cu Antihrist, vor încheia o al i an
cu fiara roman , pentru a se putea împotrivi asirianului, care de mai multe ori este numit "râul
care se va v rsa peste malurile lui", "râul" (Isaia 8,7) sau "vijelia nimicitoare" (Isaia 10,22;
28,2,15,17,18; Daniel 9,27)4. Îns planul lor va fi nimicit (Isaia 28,14-22). Domnul Isus va
nimici d i n cer pe cei doi sprijinitori ai Ierusalimului, împ ratul roman cu armata sa i pe
Antihrist, când El va ap rea cu o tirea sfin ilor S i. Dup aceasta, asirianul î i va g si sfâr itul pe
mun ii lui Israel (Daniel 11,45), i anume prin descoperirea lui Mesia p e p m ân t , când
picioarele Sale vor sta pe Muntele M slinilor (Zaharia 14,4). În acela i timp, o tirea na iunilor va
fi nimicit în ara Edom (Isaia 34,1-8; 63,1-6).

inta propriu-zis a tuturor acestor lupte este Do m n u l Is u s Însu i (Psalm 2,1-3). Satan va
mobiliza toat lumea împotriva Lui, dup ce el va fi aruncat din cer pe p mânt, c ci el tie c mai
are pu ine zile. Uneltele sale vor fi pu in con tiente de acest scop, pentru c privirea lor a fost
întunecat de propriile interese politice. Numai satan însu i, care îi conduce, tie toate inten iile
sale (Apocalipsa 16,13-14; 19,19).

1
Aceast întrebare r mâne înc deschis . Împ ra ii r s ritului ar putea fi o grup de armate desp r it de asirian,
care probabil va sprijini fiara, în lupta ei împotriva asirianului.
2
S amintim aici c mul i comentatori renumi i pun acest loc în leg tur cu începutul Împ r iei p cii, deci atacul
lui Gog trebuie s aib loc dup nimicirea "împ ratului nordului".
3
Nici nu mai trebuie accentuat, c toate aceste popoare, care par s fie disp rute temporar, vor reap rea la timpul
sfâr itului. Aceste rânduri au fost scrise in 1909. Este cunoscut c dup pr bu irea Imperiului turc în 1918, în partea
de r s rit a acestui imperiu, mai multe state na ionale i-au ob inut independen a. Iordania, Siria, Liban, ca s nu mai
amintim de Egipt în sud, înconjoar tân rul stat Israel, care este obiectul vr jm iei lor comune. Mult mai departe
sunt situate Arabia Saudit i Irakul, de asemenea du mani ai lui Israel. Irakul cuprinde cea mai mare parte a vechii
Asirii i a Babilonului. Desigur, între aceste popoare pot s mai existe diverse mi c ri. Oricum s-ar modifica harta
politic în Orientul Apropiat, na terea acestor state na ionale este oricum foarte important . Adnotare la cea de-a
treia edi ie francez -1964.
4
În Isaia 8,8 este vorba din punct de vedere istoric de asirian; în Daniel 11,22, de împ ratul nordului, Antiochius
Epifanes; în Ieremia 42,2 de Babel.

9
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Ieru s al i m u l constituie punctul central al tuturor acestor mi c ri îngrozitoare între popoare.

La timpul sfâr itului, când ara Israel va fi înc ocupat de na iuni, Ierusalimul va reprezenta un
aparent bastion înt rit împotriva p trunderii lor. În acest moment, ora ul va fi condus de
sus in torii lui Antihrist, pe care îi putem compara cu c peteniile lui Iuda sub Zedechia (Ieremia
38). Ace ti oameni sunt nelegiui ii, dispre uitorii i f arnicii, care provoac puterea din nord,
pentru c ei se bazeaz pe sprijinul vestului. Popula ia necredincioas a Ierusalimului se încrede
în ei. Îns în mijlocul ora ului, înc de la începutul strâmtor rii, a luat na tere o m rturie comun
de credincio i, care se întoarce la înv tura celor "în elep i" (Daniel 11,33,35; 12,3,10). O
r m i 5 prigonit i suferind Îl a teapt pe Mesia i se încrede în El, Piatra din Capul
unghiului, singura care a fost pus în Sion (Isaia 28,16). M rturia sa se întinde peste toat ara
Iuda. Împrejur rile acestei r m i e sunt mereu amintite în Psalmi i sunt detaliate în profe ii. O
mare parte a r m i ei va fugi din Iuda (nu din Ierusalim!), în timpul persecu iei exercitat de
fiar i de Antihrist. Prin previziunea lui Dumnezeu, ace ti credincio i vor fi p zi i printre
neamuri, în pustie (Matei 24,15-21; Apocalipsa 12,14-16)6. O parte a r m i ei r mâne îns în
Ierusalim, ca acolo s fie o m rturie în mijlocul dec derii. În conduc torii ei, cei doi martori din
Apocalipsa 11,1-13, ea sufer moartea de martir, pentru credin a ei. Dup aceea exila ii lui Iuda
se vor reîntoarce în ara lor. Aceasta va avea loc la sfâr itul celei de-a doua perioade de trei ani i
jum tate, când fiara i profetul mincinos vor fi judeca i deja. Îns la sosirea lor îl vor g si pe
asirian, care ocup înc ara Israel. Partea r m i ei lui Iuda, care nu a p r sit Ierusalimul, se va
reuni în timpul evenimentelor care se vor petrece înainte de nimicirea asirianului. Ace ti
credincio i vor r mâne în Ierusalim s a tepte pe Mesia, în timp ce fra ii lor din ara f g duin ei
î i ridic deja ochii spre mun i, de unde le va veni ajutorul.

Aici ajungem la unul din cele mai grele puncte ale profe iei, al as ed i er i i Ieru s al i m u l u i de
c tre na iunile7 unite cu asirianul i în cele din urm de c tre asirian însu i.

În primul rând trebuie avut în vedere s nu se confunde nicidecum asedierea Ierusalimului prin
asirian, cu ocuparea i nimicirea ora ului de c tre Nebucadne ar, care a avut drept consecin
prima robie a lui Iuda. Profetul Mica ne relateaz despre acest lucru. G sim acolo mai întâi robia
babilonian a lui Iuda i restaurarea lui (Mica 4,9-10). Dup aceea Judec torul lui Israel este
b tut pe obraz (cap.4,14-5,1), i la urm este descris invazia asirianului, cu evenimentele care o
înso esc (cap.5,4-8). În Isaia 13-14,23, este descris mai întâi judecata lui Babel, dup aceea, în
cap.14,24-27, nimicirea asirianului în ara Israel. Aceste locuri ne ofer în acela i timp dovada c
asirianul timpului din urm nu este acela i cu asirianul istoric. Ultimul a cucerit Israelul i apoi
Iuda, i a asediat Ierusalimul, cu mult timp înainte ca Nebucadne ar i o tirea lui Babel s
asedieze i s nimiceasc ora ul. În plus, atunci Ierusalimul n-a fost cucerit i jefuit de Sanherib,
a a cum a fost de Nebucadne ar. Sanherib n-a ridicat nicio înt ritur împotriva ora ului (Isaia
37,33), a a cum se va petrece la asedierea viitoare prin asirian (Isaia 29,3).

5
Cititorii mai pu in obi nui i cu profe iile ar putea s fie mira i de faptul c în aceast carte se întâlne te mereu
expresia "r m i a". Toate profe iile Vechiului Testament sunt îns pline de aceasta. R m i a este alc tuit din
pu inii iudei credincio i, cei r scump ra i, sâmburele viitorului Israel. Expresiile ebraice Schear, Schaar, Scheerith,
Sarid, Yether se refer totdeauna la aceast r m i .
6
Ce na iuni vor fi acestea? Este greu s stabilim aceasta. Pare s fie sigur, c nu sunt na iunile care sunt amintite în
Psalmul 83. Fire te, Moabul din Isaia 16,3-4, este locul de refugiu al refugia ilor lui Iuda, dinaintea pustiitorului i
ap s torului. Înclin s accept c Me ecul i Chedarul (Psalm 120,5), de la grani ele Palestinei, vor face parte din
aceste ri. Iudeii în fuga lor gr bit , vor g si un loc de refugiu apropiat, în nordul, r s ritul i sudul rii lor. Detalii
cu privire la Me ec i Chedar urmeaz mai târziu.
7
Înclin s cred, c scopul i efectul primei asedieri a Ierusalimului este u urarea invaziei asirienilor, cu ocazia
primei lor ac iuni în Egipt (Isaia 28,19; Daniel 11,40-42).

10
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Cu privire la momentul asedierii Ierusalimului în timpul sfâr itului, profe iile amintesc
incontestabil d o u asedieri, care se vor deosebi clar.

Mai întâi sunt n a i u n i l e care, sprijinite de asirian, vor asedia Ierusalimul. Aceast p ri m
as ed i er e, la care na iunile joac un rol principal, sfâr e te cu cucerirea i jefuirea ora ului -
deci exact inversul a ceea ce s-a petrecut în timpul lui Ezechia. Jum tate din popula ie va fi dus
în captivitate; îns restul popula iei nu va fi eliminat din ora (Zaharia 14,1-2). Sângele sfin ilor
va curge ca apa în jurul Ierusalimului (Psalm 79,3).

Acest eveniment este amintit în diferite versete. În Isaia 28, Efraim i Iuda sunt atacate prin
surprindere de c tre asirian (a a cum a fost cazul i în istorie), Ierusalimul este asediat. B rba ii,
care domnesc acolo, au încheiat un leg mânt cu moartea i o conven ie cu eolul (fiara i
profetul mincinos) împotriva flagelului (asirianul) n v litor. Îns aceia care s-au refugiat sub
minciun vor fi f cu i de ru ine. Domnul va întemeia în Sion o piatr pre ioas (pe Mesia). Cine
î i pune încrederea în El nu va fi dat de ru ine8.

Înainte ca fiara i o tirea ei s se poat gr bi s vin în ajutorul ora ului, ad postul minciunii va
fi luat, locul de sc pare va fi îndep rtat, iar poporul idolatru va fi c lcat în picioare i ucis.
Leg mântul poporului cu moartea va fi distrus, conven ia sa cu eolul nu va sta în picioare.
Aceasta este prima asediere. Dup cum se vede, atacul lui Sanherib nu intr deloc în discu ie,
deoarece ora ul va fi deja ocupat i distrus.

Au fost amintite deja alte dou locuri. În Ioel 2, împ ratul nordului - asirianul - se ridic
împreun cu toate na iunile (Ioel 3) împotriva Ierusalimului. Ora ul va fi cucerit, i du manii se
vor împr tia prin ora . În Zaharia 14,1-2, toate na iunile sunt adunate la Ierusalim pentru lupt .
Acolo le va lovi judecata; îns , mai înainte, Ierusalimul va fi cucerit i jefuit. Jum tate din
popula ie va merge în captivitate, în timp ce "restul poporului" - o expresie ce pare s includ
r m i a din Ierusalim - nu va fi nimicit.

Aceast prima asediere este amintit i în Psalmi. În Psalm 74, du manul a intrat în Ierusalim i
a jefuit Templul, precum i celelalte localit i din ar , care erau destinate slujbei Domnului. În
Psalm 79, unde sunt descrise acelea i evenimente, na iunile sunt du manii lui Israel. Ele au f cut
Ierusalimul o gr mad de d râm turi i au v rsat sângele sfin ilor în jurul ora ului. Acelea i
na iuni le reg sim iar i în Psalm 83, unde sunt sprijinite de asirian împotriva poporului lui
Dumnezeu. Domnul va r spunde la strig tele poporului S u i îi va nimici pe du mani.

Momentul aproximativ al primei asedieri se poate deduce din Daniel 9,27. Aceste locuri ne
relateaz c prin ul care va veni (împ ratul roman, fiara), va încheia un leg mânt cu mul i în
Ierusalim, pentru apte ani (o s pt mân ). La jum tatea s pt mânii-an, el va desfiin a slujba
divin iudaic i va promova slujba idolatr în templu. Din pricina aceasta se va ridica un
pustiitor (asirianul), i anume pân la sfâr itul judec ilor asupra Ierusalimului. Prima asediere va
avea deci loc spre sfâr itul celei de-a doua jum t i a s pt mânii-an. Va fi un timp al unor
zguduituri i pustiiri de neimaginat.

Cu privire la cea de-a d o u a as ed i ere a Ierusalimului, Cuvântul lui Dumnezeu este la fel de
clar. La aceast asediere, Ierusalimul cu cei ce se vor g si în el, nu va fi cucerit, ci - ca în timpul
lui Ezechia - va fi eliberat. De data aceasta, asirianul este el însu i unealta asedierii. El a cucerit
Egiptul i se întoarce de acolo, dup ce nout ile despre evenimentele ce au avut loc în Palestina,
în timpul absen ei sale, au ajuns la urechile lui. Aceste "zvonuri din r s rit i din nord" (Daniel
8
În aceste locuri nu este vorba de prezen a personal a lui Mesia, ci de descoperirea Persoanei Sale i a venirii Sale
în inima credincio ilor.

11
Cânt rile treptelor – H. Rossier

11,44), îl sperie i îl înfurie foarte tare. Probabil c este vorba despre invazia c peteniilor lui Iuda
în Asiria (Mica 5,4-5; Zaharia 12,6). Îns este probabil i vestea despre nimicirea fiarei romane
i a lui Antihrist. Toate aceste evenimente ale sfâr itului se vor derula într-o succesiune foarte
rapid .

S cercet m acum versetele care se refer la cea de-a doua asediere. În Isaia 10, Asur se ridic
împotriva poporului Domnului, care l o cu i e t e î n S i o n (vers. 24), deci împotriva r m i ei
(vers. 22). A a cum a f cut odinioar faraon, tot a a acum asirianul î i ridic toiagul împotriva
lui Israel dup modelul Egiptului. Îns Dumnezeu va întrebuin a acela i toiag împotriva lui Asur,
va lovi marea i va elibera pe poporul S u. Asirianul va veni, î i va ridica mâna împotriva
muntelui fiicei Sionului, a dealului Ierusalimului (vers. 32), i va fi nimicit.

În Isaia 29, dup descrierea primei asedieri (cap. 28), asedierea lui Ariel, urmeaz a doua
asediere a Ierusalimului. În opozi ie cu Sanherib (vezi 2 Împ ra i 19,32), asirianul î i îndreapt
lucrarea de asediere împotriva ora ului. Ierusalimul "va fi doborât la p mânt i de acolo va
vorbi, i din rân i se vor auzi vorbele. Glasul s u va ie i din p mânt ca al unei n luci, i din
rân î i va opti cuvintele". Îns în strâmtorarea cea mai mare, Domnul va lovi pe asirian i
mul imea na iunilor (vers. 4-8). Numai r m i a a crezut în piatra care a fost pus în Sion (Isaia
28,16).

În Isaia 31,4-5, Ierusalimul este ocrotit de c tre Domnul, care va coborî pe Muntele Sionului.

Dup ce asirianul, ca în timpul lui Ezechia (2 Împ ra i 18,13-17), a f cut poporului promisiuni
frumoase i în felul acesta s-a a ezat în afara Ierusalimului, în Isaia 33,8, el rupe leg mântul.
Aici este de amintit leg mântul poporului necredincios cu Egiptul, la care se refer Isaia 30 i 31.
El trimite mesageri spre Egipt i apoi el însu i fuge acolo, luându- i bog iile cu el. Îns
du manul îi ajunge. În acest timp, r m i a din Ierusalim m nânc pâinea strâmtor rii i bea apa
triste ii. Ea a teapt îns pe Domnul i cu siguran va fi salvat . P c to ii d i n S i o n (Isaia
33,14-19) tremur ; credincio ii îns , dimpotriv , vor r mâne p zi i în ora i vor privi pe Împ rat
în frumuse ea Sa. Pe asirian ei nu-l vor mai vedea niciodat . Sionul, ora ul adun rilor de
s rb toare, va fi de acum încolo o localitate de domiciliu lini tit , un cort care nu va mai pribegi.

În Isaia 59,19, asirianul vine asupra lui Israel ca un râu. Îns Domnul Se întoarce împotriva lui
i un Salvator vine pentru Sion i pentru aceia din Iacov care se întorc de la f r delegile lor
(r m i a).

Zaharia 12 ne arat toate na iunile adunate împotriva Ierusalimului. Dumnezeu Însu i le-a
condus într-acolo, ca s le nimiceasc în totalitate. C peteniile lui Iuda, care se g sesc în afara
ora ului, sunt unealta lui Dumnezeu, ca s distrug popoarele din jur. Ei au fost i cei care au dus
r zboiul pân în ara asirianului. Îns în cele din urm este Domnul Însu i, care î i va salva
poporul de asirian (Mica 5,4-5). El va ocroti Ierusalimul de acest du man îngrozitor (Zaharia
12,8). Modul în care asirianul (Gog) va fi nimicit, ne este descris în Daniel 11 i în Ezechiel 38-
39. În Zaharia 14 sunt amintite una dup alta, prima (vers.1-2) i a doua (vers.3-5) asediere.
Domnul apare pe p mânt, în favoarea poporului S u, i El Însu i nimice te na iunile.

În Obadia 1,17, se spune c salvarea este pe Muntele Sionului. Edom, care deja mai înainte i-a
ar tat ura fa de Israel i a sperat chiar s cucereasc pentru sine ara poporului lui Dumnezeu
(Ezechiel 36,5), va fi judecat. " i nu va mai r mânea niciunul din casa lui Esau" (Obadia 1, 18).
i ca s termin cu Edom, vreau s amintesc i Ezechiel 35. i în timpul sfâr itului, Edom vrea s
fac prad a sa pe cele dou na iuni, a lui Iuda i a lui Israel (vers. 10). Împreun cu Moab,
Amon i alte popoare, caut sprijinul Asiriei (Psalm 83). Probabil c din aceste motive împ ratul

12
Cânt rile treptelor – H. Rossier

nordului, când va n v li în " ara cedrilor", nu- i va întinde mâna asupra acestor trei na iuni
(Daniel 11,41)9. Domnul Însu i va nimici într-o baie de sânge în Bo ra, deci în inutul Edomului,
na iunile adunate acolo (Isaia 34,5-17; 63,1-6). Îns Edom va fi nimicit prin mâna lui Israel
(Ezechiel 25,14).

Dup ce r m i a lui Iuda i casa lui Levi au fost martori în Ierusalim ai venirii lui Hristos, care
a salvat ora ul lor, ei se vor poc i sub ac iunea Duhului Sfânt. Ei vor privi spre Acela, pe care L-
au str puns (Zaharia 12,8-14; 13,6; Isaia 53,1-6).

Pân aici ne-am ocupat numai de restaurarea r m i ei lui Iuda. Doresc acum s spun câteva
cuvinte despre r m i a l u i Is rael , deci despre cele zece semin ii.

Chiar de la început trebuie îns constatat c Scriptura vorbe te deseori despre restaurarea
întregului popor, ca i cum acesta ar fi un singur eveniment. Astfel, în Ieremia 16,15 i 23,7-8,
Israel, i mai ales Iuda, sunt adu i din nord i din toate rile în care ei au fost risipi i. În Ieremia
50,19-20, Israel se reîntoarce la p unea sa, dup judecata prin Babel, ca întreg, i prime te
iertarea p catelor sale. În Ezechiel 34,11-16, în tabloul oilor risipite, Israel este adunat dintre
toate popoarele. Ezechiel 36,24-28, vorbe te de asemenea despre strângerea întregului popor,
despre umilirea sa i despre rezultatele noului leg mânt. i în Ezechiel 39,25-29 este vorba
despre o restabilire general . Casa lui Israel locuie te în siguran , Duhul Domnului este rev rsat
peste ea. Isaia 10,21 spune c r m i a se va reîntoarce, i anume r m i a lui Iacov, deci întreg
Israelul. Un loc caracteristic este Isaia 11,11-16. R m i a poporului lui Dumnezeu este
r scump rat pentru a doua oar , a a cum a fost odinioar cazul la ie irea din Egipt. Aici nu este
vorba deci despre reîntoarcerea lui Iuda din captivitatea babilonian sub Cirus. R m i a va fi
adunat din urm toarele ri: Asiria, Egipt, Patros (Egiptul de sus), Cu (Etiopia), Elam (Persia),
inear (Caldeea), Hamat (Siria de nord) i din insulele m rii (insulele i inuturile de la rmul
M rii Mediterane). Iz go n i i i l u i Is ra el i ri s i p i i i l u i Iu d a sunt privi i ca un popor, care
lupt împreun împotriva na iunilor (împotriva filistenilor, edomi ilor, moabi ilor i amoni ilor).
Urmeaz apoi, începând cu versetul 15, un loc în care, a a cum vom vedea, se refer exclusiv la
cele zece semin ii. În Isaia 35,10, întreaga r m i , elibera ii Domnului, se reîntorc spre Sion cu
cântece de bucurie.

Este îns un num r mare de locuri care vorbesc numai de reîntoarcerea celor zece semin ii spre
Palestina. Acest eveniment va avea loc abia dup ce fiara i Antihristul, i împreun cu ace tia
asirianul, vor fi nimici i prin apari ia lui Hristos în slav . De aceea avem expresia "dup slav "
în Psalmul 73,24 i Zaharia 2,8. Mesagerii r m i ei lui Iuda, care deja din momentul form rii i
în timpul prigoanei acestei r m i e, au vestit printre na iuni vestea bun , "Evanghelia
Împ r iei", vor vesti i strângerea celor zece semin ii.

Întâmpl rile care sunt în leg tur cu întoarcerea celor zece semin ii, ne sunt descrise în Psalmul
80; Ieremia 31,1-14; Isaia 11,15-16; 27,12-13; 35,5-10; 43,1-7; 49,9-23; 60,4; Ezechiel 20,34-38;
Osea 11,10-11; Zaharia 10,7-12.

Cele dou p r i ale poporului vor alc tui iar i o unitate (Ieremia 3,18; 31,1; Ezechiel 37,15-
28), i Domnul va încheia un leg mânt cu poporul S u (Ieremia 31,31-34; Ezechiel 37,26).

9
Mult mai probabil este îns c ei vor fugi de asirian, c ci ei trebuie s r mân p zi i pentru r zbunarea lui Israel
(Isaia 11,14). De fapt, aceste trei popoare înrudite cu Israel (Geneza 19,37-38) vor fi nimicite de c tre Israel însu i,
în ziua r zbun rii. Mai ales îns Edom, fiul lui Isaac dup carne, cel mai înver unat du man al poporului lui
Dumnezeu, va fi nimicit pentru totdeauna prin judecat (Ezechiel 25,14; Ieremia 49,17; Obadia 1,18).

13
Cânt rile treptelor – H. Rossier

IV. Istoria lui Israel în ultimele zile

Chiar dac aceste informa ii sunt foarte incomplete, vom vedea totu i c ele sunt de nelipsit
pentru în elegerea semnifica iei profetice i morale a Cânt rilor Treptelor. Pentru o mai mare
claritate, doresc s recapitul m istoria lui Israel din ultimele zile. Cu aceast ocazie voi ad uga
unele particularit i, care nu au fost amintite în cele spuse anterior10.

Dup r pirea sfin ilor la cer, la venirea Domnului, se încheie timpul de har. Dumnezeu Î i reia
c ile sale cu Israel, care au fost întrerupte prin perioada de timp actual .

Poporul iudeu, deci Iuda i Beniamin, care acum mai tr iesc ca risipi i printre na iuni (lucrarea
a fost scris în anul 1909 – n. tr.), se va reîntoarce în necredin în Palestina i va aduce cu el
mari bog ii materiale. El va locui în siguran în ora e deschise i se va bucura de bun starea sa
(Isaia 18; Ezechiel 38), îns se va afla mereu sub presiunea na iunilor.

În Ierusalim, f r delegea câ tig suprema ia. Îns în acest ora ia na tere o m rturie comun
împotriva r ului (2 Împ ra i 19,31; Isaia 37,32). Cei "în elep i" înva mul imea poporului
(Daniel 11,33; 12,3,10). Cei care îi primesc, vor fi numi i "sfin ii Celui Prea Înalt" (Daniel
7,18,25)11. Aceast r m i credincioas este expus prigoanei. O perioad de timp, unii vor
c dea lovi i de sabie i de flac r , de robie i de jaf (Daniel 11,33). Dumnezeu îi va încerca în
felul acesta, ca s -i cure e. Urzitorul acestei prigoane este fiara roman (Daniel 7,21,25). În timp
ce în Ierusalim se deruleaz aceste evenimente, Templul va fi reconstruit de c tre locuitorii
ora ului. Slujba divin na ional va fi restaurat i va fi asigurat pentru apte ani printr-un
leg mânt cu conduc torii Imperiului Roman. Majoritatea poporului iudeu va accepta pe Antihrist
ca împ rat al lor. Acesta este "p storul nebun", care asupre te poporul (Zaharia 11,15-17). El se
prosl ve te pe sine însu i într-un chip îngrozitor, se d drept Mesia, dispre uie te pe Tat l i pe
Fiul, ofer acelora care îl primesc, slav i st pânire i împarte ara între ei (Daniel 11,39). În
acest timp, fiara roman prigone te pe sfin i i "vorbe te lucruri mari".

Rusia, Gog, este reprezentantul leg mântului asirian. Sub conducerea împ ratului nordului,
care posed Asia Mic de r s rit, î i îndreapt privirea spre bog iile Palestinei i preg te te o
invazie. Prin lingu ire, cuvinte frumoase i promisiuni, asirianul câ tig adep i în Palestina,
printre poporul idolatru.

În loc s se împotriveasc asirianului, poporul c zut din Ierusalim, cu sprijinul lui Antihrist12,
a a cum am v zut deja, încheie o conven ie cu fiara roman , c petenia imperiului occidental i
cei zece împ ra i, alia ii ei. Prin aceasta este garantat iudeilor exercitarea slujbei divine.
10
Cititorul rândurilor urm toare va constata c am evitat cu grij s intercalez evenimentele din Apocalipsa, care,
a a ca i capitolul 11, nu se refer direct la ultima jum tate s pt mân -an din Daniel 9 sau la judecata na iunilor din
timpul sfâr itului. Profe iile Vechiului i Noului Testament urm resc cu totul alte scopuri. Profe ii Vechiului
Testament, cu care noi ne ocup m acum, ne arat consecin ele c derii lui Israel i judecata lui prin na iuni,
restaurarea acestuia i domnia lui Mesia. Apocalipsa, dimpotriv , ne descrie consecin ele dec derii Bisericii,
dec derea din cre tin tate i din lume, i judecata care urmeaz acesteia, în sfâr it partea adev ratei Biserici,
Mireasa cereasc în timpul minunatei Împ r ii a p cii, a Împ r iei lui Hristos pe p mânt.
11
Nu se refer vestirea Evangheliei Împ r iei în ora ele lui Israel i la acest timp? Matei 10,6 i 23 se refer la
faptul acesta, în timp ce versetul 42 se refer la na iuni (compar Matei 25,31-46). Deci, i aceast Evanghelie va fi
vestit mai întâi lui Israel i apoi neamurilor (Matei 24,14). Predicarea în Israel a început deja cu prima venire a
Domnului.
12
Eu nu cred c se poate spune c Antihrist va domni în Ierusalim. Exemplul lui Irod, care este un model al lui
Antihrist, ar putea contribui la clarificarea acestei probleme. Vezi la aceasta Daniel 11,39; "locurile înt rite" se vor
deosebi de "cet uia", Ierusalim, din vers. 31. La prima asediere nu este amintit de loc prezen a sa în Ierusalim.
Numai adep ii lui domnesc acolo.

14
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Scurt timp dup aceea, la începutul celei de-a doua jum t i a s pt mânii-an din Daniel 913,
fiara roman rupe leg mântul. Jertfa necurmat este desfiin at . În locul acesteia este introdus în
Templu jertfa idolatr , unde sub protec ia lui Antihrist i se vor închina fiarei, în timp ce Antihrist
însu i se a az în Templu i "se d drept Dumnezeu".

În acest moment, r m i a care locuie te în Iuda, în afara Ierusalimului, corespunz tor poruncii
Domnului, fuge în grab mare, afar din ar . Ea î i g se te sc parea (ad postul) printre na iunile
care înconjoar Palestina (Apocalipsa 12,14; Matei 24,15-21; Marcu 13,14-19)14, în timp ce un
grup de martori r mâne în Ierusalim, unde c peteniile lor trebuie s sufere moartea de martir15.
Acesta este începutul "necazului lui Iacov", care se va sfâr i abia cu apari ia Domnului (Ieremia
30,7; Daniel 12,1). Acest necaz este o tem care se întâlne te mereu în Psalmi.

Na i u n i l e, care în acest timp joac un rol important i ac ioneaz în concordan cu asirianul,

vor urca la Ierusalim i vor asedia ora ul, în ciuda leg mântului cu fiara i cu profetul mincinos.
Ierusalimul va fi cucerit i jefuit; sângele sfin ilor (probabil c aceast expresie se refer exclusiv
numai la popula ie) va curge în jurul ora ului (Psalm 79). Credincio ii care vor locui în
Ierusalim, î i vor pune încrederea în Acela care va fi fondat ca o Piatr pre ioas în Sion.
Jum tate din popor va fi dus în prizonierat, restul r mân împreun cu r m i a în ora .

Între timp n v le te i asirianul în Palestina, cu excep ia Ierusalimului. El se statornice te în

Israel i încearc s se împace cu poporul rii încheind un leg mânt cu el. Pe aceia care se
poart în chip nelegiuit fa de leg mântul sfânt f cut cu Domnul, el îi conduce prin iretlicuri la
c dere (Daniel 11,32).

În mijlocul tuturor acestor evenimente, fiara i o tirea sa se unesc cu profetul mincinos, ca s

p easc împotriva asirianului i s pun st pânire pe Ierusalim. În acela i timp, prin aceasta ei
vor s împiedice pe adev ratul Împ rat s ia în posesiune ora ul S u. Îns ei vor fi nimici i de
Fiul Omului i o tirea Sa din cer (Apocalipsa 19,19-20). Aceast judecat va avea loc în ara
Edom, în Bo ra (Isaia 34,1-3; 63,1-6).

Aproximativ în aceast perioad , la sfâr itul celei de-a doua jum t i a s pt mânii-an din
Daniel 9, r m i a fugar a lui Iuda se va reîntoarce în ara sa. Acolo îns ea va reg si pe asirian,
care ine ocupat toat ara. R m i a îi opune rezisten i î i pune c petenii, care s lupte cu el.

13
Expresia "la jum tatea s pt mânii" mi se pare c se refer la începutul celei de-a doua jum t i a s p t m â n i i -
a n , i nu atât de mult la sfâr itul primei jum t i a s p t m â n i i l e g m â n t u l u i . Aceasta este important în m sura
în care prin ea este l sat deschis momentul când c peteniile imperiului roman vor încheia leg mântul lor cu "mul i"
(Daniel 9,27).
14
Este remarcabil c în Luca 21,20-24, unde este vorba de asedierea Ierusalimului de c tre o tirea roman , care
urmeaz s aib loc, i se cere r m i ei s fug nu numai din Iudeea, ca în Matei i Marcu, ci i din Ierusalim. În Ioel
3,1 se deosebesc clar prizonierii lui Iuda i ai Ierusalimului.
15
Numele popoarelor, care vor primi r m i a care va fugi, nu sunt numite clar. Ele constituie "pustia", unde
femeia, r m i a lui Iuda, va fi hr nit în timpul celei de-a doua jum t i a s pt mânii-an a lui Daniel (Apocalipsa
12,14). Eu cred c acestora apar in urm toarele na iuni:
a) C h e d a r , o parte a pustiei Arabiei, care este situat în nord-vestul Peninsulei Arabice i se limiteaz la sudul
Palestinei.
b) M e e c se une te la nord cu Chedar i se întinde pân la r s ritul Asiei Mici.
c) probabil i F i l i s t e e a ( efania 2,7), dac aceste locuri nu se refer la reîntoarcerea r m i ei în ara sa (compar
i efania 2,9).
d) în cele din urm , M o a b , care se situeaz la r s rit de Palestina i este caracterizat ca loc de refugiu al alunga ilor
(Isaia 16,3-4). E d o m nu apar ine na iunilor, care asigur protec ia r m i ei.

15
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Poporul dec zut, care locuie te în Palestina, încearc s fug în Egipt, unde crede c poate s
duc în siguran comorile sale (Isaia 30,6). El îns nu scap de mânia asirianului; c ci acesta,
dup invazia sa în Palestina, se îndreapt împotriva Egiptului i ia în posesie comorile acestuia
(Daniel 11,40-43).

În acest timp, c peteniile lui Iuda sunt victorioase. Ei duc r zboiul pân în ara asirianului
(Mica 5,4-5).

La tirea a ceea ce se întâmpl în imperiul s u, dup ce i-a supus Egiptul i l-a jefuit, asirianul
se întoarce cu mare mânie, se extinde pe toat l imea rii lui Emanuel (Isaia 8,8), se îndreapt
spre Ierusalim i ridic înt rituri împotriva ora ului (Daniel 11,44-45).

Îns de îndat ce Domnul Isus i-a pus picioarele pe Muntele M slinilor, asirianul va fi nimicit
pe mun ii lui Israel (Isaia 31,4-9; Zaharia 14,3-4). O tirea asirian se va distruge în parte pe sine
însu i, iar pe de alt parte va fi judecat de Domnul Însu i (Ezechiel 38,21-23).

R m i a din Ierusalim este salvat . Restul poporului16 fuge, umplut de groaz , pe Muntele
M slinilor, care este desp r it, ca odinioar la cutremurul din zilele împ ratului Ozia (Zaharia
14,4-5; Amos 1,1).

În acest timp vor fi învinse i n a i u n i l e care, cu sprijinul asirianului, au luat parte la prima
asediere a Ierusalimului. Mai înainte îns , Iuda i Israel vor fi reunite într-un singur popor.
Împreun ei n v lesc împotriva filistenilor, jefuiesc pe fiii r s ritului, pun mâna pe Edom i
Moab i î i supun pe copiii lui Amon. Din Amon i Moab va fi salvat o r m i , f r îndoial
din cauz c ei au oferit un loc de refugiu r m i ei lui Iuda în timpul fugii ei (Isaia 11,14).
Dimpotriv , Edom va fi complet nimicit (vezi Obadia). Iudeii c zu i vor fi judeca i de Domnul în
Israel (Apocalipsa 14,18-20).

R m i a lui Iuda va trimite mesageri la na iuni (Tars, Pul, Lud, Tubal, Iavan, insulele
îndep rtate), ca s le fac cunoscut c s-a ar tat slava lui Mesia i Împ r ia Sa va fi instaurat
(Isaia 66,19). Acest moment este caracterizat prin expresia "dup slav " (Psalm 73,24; Zaharia
2,8). Locurile amintite se refer la revenirea slavei Domnului în Ierusalim i Templul S u
(Ezechiel 43,1-6; Psalm 102,16). O mare mul ime de popoare dintre na iuni vor primi
"Evanghelia Împ r iei" (Matei 24,14), de îndat ce ea le va fi vestit , i se vor supune
Împ ratului (Apocalipsa 7,9-17)17.

Dup evenimentele amintite mai sus, o parte din cele zece semin ii ale lui Israel din Egipt i
din Siria se preg tesc de drum, ca prin pustie s se reîntoarc în Palestina. Dumnezeu face ca
bra ele Nilului s sece, ca poporul S u s treac cu picioarele pe uscat prin ele (Isaia 11,15; 49,8-
15; Osea 2,14-15; efania 3,10; Zaharia 10,7-12). Ca i la ie irea lui Israel din Egipt, cei
r zvr ti i i dec zu i din mijlocul lor, vor fi judeca i pe drum. Numai aceia care se vor c i, vor
ajunge în ara f g duit (Ezechiel 20,30-44; Isaia 11,12-16; 27,12-13).

16
Cel pu in a a în eleg eu cuvintele "ve i fugi", din Zaharia 14,5, în loc s le întrebuin ez pentru r m i , a a cum
se întâmpl de cele mai multe ori. Cuvintele urm toare "Domnul, Dumnezeul m e u ..." confirm aceast interpretare.
În acela i în eles g sim cuvântul "voi" i în Maleahi 3,5, unde st în opozi ie cu versetul 4. În afar de aceasta, fuga
poporului dovede te mare groaz , ceea ce la r m i este greu de presupus. În sfâr it ne este relatat c dup
eliberarea Ierusalimului "toate celelalte familii" se vor jeli i plânge de durere (Zaharia 12,11-14).
17
Se g sesc i al i mesageri, în afar de iudei. i îngerii vor exercita o astfel de slujb (Matei 24,30-31).

16
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Na iunile, care s-au supus Evangheliei Împ r iei, aduc înapoi cealalt parte a r m i ei dintre
cele zece semin ii împr tiate. Deci ambele grupe se reîntorc în ara lor abia "dup slav ".
Vapoarele din Tars ocup un loc deosebit în aceast întoarcere (Isaia 49,22; 60,1-9; 66,20-21).

Iuda i Israel vor fi iar i reunite (Isaia 11,12-13) i vor alc tui un singur popor, Israelul cel
nou (Ezechiel 37,15-28).

Egiptul, Asiria i Israel sunt legate de acum încolo. Ele alc tuiesc un centru al binecuvânt rii în
mijlocul p mântului (Isaia 19,18-25).

Fiii str inilor ridic iar i zidurile Ierusalimului (Isaia 60,10). Ora ul va fi recl dit pe
d râm turile lui (potrivit traducerii franceze J.N.Darby în Ieremia 30,18). Copiii lui Israel î i
reînnoiesc ora ele (Isaia 61,4), i întreaga ar va fi restaurat (Ezechiel 36,33-36).

Timp de apte luni, Israel înmormânteaz resturile din o tirea asirian în Hamon-Gog i cur
în felul acesta ara (Ezechiel 39,9-16).

Templul va fi construit prin Mesia i în l at în mijlocul rii (Ezechiel 40-44). i na iunile vor
lucra împreun la construc ia Templului, ca i Hiram în timpul lui Solomon (Isaia 60,10-13;
Zaharia 6,15).

ara lui Israel va fi împ r it între semin ii (Ezechiel 47-48).

Domnul Isus p trunde în Ierusalim ca Împ rat al slavei, neprih nirii i p cii, ca s - i preia
domnia peste noul Israel i s întemeieze Imperiul S u universal (Zaharia 9,9-10).

Ierusalimul devine punctul central al na iunilor, iar Templul, o cas de rug ciune pentru toate
popoarele.

Începe minunata Împ r ie a p cii de o mie de ani.

17
Cânt rile treptelor – H. Rossier

CÂNT RILE TREPTELOR

Titlul "Cânt rile treptelor" i-a preocupat pe comentatorii tuturor timpurilor. Dac aici nu pot s
discut toate interpret rile i nici nu vreau s fie obiectul unor controverse critice, voi în irui
totu i pe cele mai importante, dup o lucrare ap rut nu de mult.18 În felul acesta, cititorul poate
s - i fac o p rere în aceast privin .

1. Înv a ii iudei ne spun c ace ti cincisprezece Psalmi au fost cânta i pe cele cincisprezece
trepte ale Templului. Prin aceasta, ei fac referin la Talmud. Îns nici Biblia, nici istoria sau
tradi ia, nu amintesc de aceste cincisprezece trepte. Este adev rat c profetul Ezechiel, în
descrierea Tem p l u l u i d i n Îm p r i a d e o m i e d e an i , relateaz despre apte trepte, care
se ridic din afara cur ii exterioare i despre opt trepte (deci in total cincisprezece, care conduc în
interiorul cur ii exterioare (Ezechiel 40,22,31). Îns Templul lui Ezechia apar ine unui timp viitor
i nu poate fi comparat cu templul lui Solomon.

2. Luther i unii interpre i moderni gândesc c expresia "Cânt rile treptelor" s-ar referi la faptul
c aceste cânt ri ar fi intonate de un cor care ar sta pe sc ri sau pe o anumit platform .

3. Calvin crede c expresia s-ar referi la muzic . "Cânt rile treptelor" erau cântate pe un ton mai
înalt decât restul cânt rilor.

4. Un alt comentator explic ace ti Psalmi ca fiind în leg tur cu zilele în care David a adus
Chivotul la Ierusalim (2 Samuel 6,12-15).

5. Un altul traduce cuvântul ebraic cu "cântec deosebit de distins" sau "cântec al treptelor
superioare".

6. Mai mul i înv a i germani moderni (Gesenius, de Wette, Delitzsch, Edersheim) atribuie
expresiei "Cânt rile treptelor" un în eles textual. "Treptele" se refer la o urcare în dispozi ia
rândurilor paralele în textul ebraic19. Un cuvânt sau un gând din primele rânduri este reluat în
urm torul, sau este detaliat.

7. Cea mai r spândit interpretare este aceea c ace ti Psalmi au ap rut dup robia babilonian i
se refer la întoarcerea prizonierilor din Babilon spre Ierusalim.

8. Din primele secole ale Bisericii descinde gândul c aceste Cânt ri ale treptelor ar fi fost
cântate de poporul Israel când se urca de trei ori pe an la Ierusalim pentru s rb tori, fie la
Templul lui Solomon, fie la Templul reconstruit dup prizonierat20. Ace ti Psalmi nu con in nici
m car o aluzie la s rb torile i pelerinajele poporului. Numai tangen ial îi amintesc pe aceia care
cred c în Cânt rile treptelor, ca i în tot Vechiul Testament, g sesc referiri la Biseric .

9. Cei doi autori aminti i la începutul acestui capitol v d în Cânt rile treptelor o culegere de
Psalmi, care în cea mai mare parte provin sau au fost aduna i de Ezechia din Psalmii lui David i
ai lui Solomon. Cele z ece t rep t e, cu care a mers înapoi umbra pe ceasul solar al lui Ahaz, i
cei ci n ci s p r ez ece an i , cu care a fost lungit via a lui Ezechia, trebuie s fi fost prilejul pentru
18
"The Songs of degrees" în revista "Things to come", 1907-1908. Vezi i: J.W.Thirtle, Old Testament Problems,
1907.
19
Paralelismul este o form deosebit a poeziei ebraice, care se întâlne te în mod deosebit în Proverbe. Vezi pentru
aceasta: A.G.Clarke, Analytical Studies în the Psalms, Klimarnok 1967, pag.17-18 (n. tr).
20
Aceast interpretare se g se te i la F.W.Grant, Numerical Bible, i la A.C.Gaebelein, Annotated Bible. (n.tr).

18
Cânt rile treptelor – H. Rossier

aceasta. S-ar zice c aceste Cânt ri ale treptelor ar fi pline de aluzii la boala lui Ezechia i la alte
împrejur ri, în mod deosebit la asedierea Ierusalimului prin Sanherib21. Aceast interpretare i-a
condus pe numi ii autori s adapteze Cânt rile treptelor la toate particularit ile din via a lui
Ezechia. Urmarea este c se pierde complet în elesul profetic al acestor Psalmi. Îns tocmai
aceast expunere profetic , a a cum vom vedea, este singura justificabil .

Desigur, îmi este clar c o parte a Cânt rilor treptelor ar p u t ea descinde din timpul lui
Ezechia. Aluziile referitoare la asirian, cuprinse în ace ti Psalmi, par s confirme aceasta. Cu
privire la acest punct, numi ii autori au f r îndoial dreptate. Faptul c aceste Cânt ri ale
treptelor ar putea s provin de la Ezechia însu i (desigur, în afar de acelea care sunt atribuite
clar lui David sau Solomon), ar putea s par de asemenea plauzibil. Îns nu v d ce folos ne
aduce aceast interpretare. Pe lâng aceasta, ea nu ofer nici siguran i nici în elesul care se
cuvine, pe care i l-au atribuit reprezentan ii ei. Cine a citit atent scrierile lor, poate confirma c ar
fi vorba de un mod foarte unilateral de examinare, dac am atribui Cânt rile treptelor lui
Ezechia. Ceea ce aduc ele în leg tur cu timpul lui Ezechia, sunt exclusiv referirile la asirian.
Aceasta trebuie s avem în vedere.

Dac Dumnezeu a considerat c este bine ca numele împ ratului tem tor de Dumnezeu,
Ezechia, sau a altor autori, pe care unul din numi ii critici ar putea s -l citeze, s nu fie a ezat
deasupra Psalmilor respectivi - este oare pentru noi important s stabilim aceste nume? Desigur
nu este mai important decât în cazul Psalmilor al c ror autor de asemenea nu este indicat, dar
care totu i poart în mod clar caracterul Psalmilor lui David i într-o oarecare m sur arat
împrejur rile de via ale acestuia, în care ei au luat na tere. Nimic nu ne îndrept e te, ca la
expunerea acestor Psalmi s revenim la împrejur rile profetului împ r tesc. Dimpotriv , putem
face aceasta în totalitate la acei Psalmi care sunt desemna i cu cuvântul "de David", sau indic
chiar în titlu, în mod expres, spre împrejur rile în care ei au luat fiin . Dac îns Dumnezeu tace
în privin a aceasta la mul i Psalmi, nu ar trebui s tragem concluzia c n u autorul i
împrejur rile sunt subiectul pe care El vrea s -l pun înaintea ochilor no tri?

Vreau s accentuez înc o dat în acest loc ceea ce am spus deja la începutul acestei c r i, i
anume c Psalmii sunt o carte p ro f et i c . De asemenea vreau s subliniez faptul c nici
ordonarea lor, a a cum ar vrea unii ast zi s ne fac s credem, nu este f cut la bunul plac al
min ii omene ti, ci este tot a a de neschimb toare i divin ca i con inutul. Aceasta pot s o
confirme f r mult vorb to i aceia care nu au studiat Psalmii numai sub c l uzirea min ii i a
fanteziei lor. Faptul c aceste Cânt ri ale treptelor au fost sau nu scrise de Ezechia, dac titlurile
lor corespund sau nu celor zece trepte ale ceasului solar al lui Ahaz, sau dac num rul lor
corespunde anilor de via suplimentari ai împ ratului Ezechia - toate aceste presupuneri nu sunt
necesare ca s descoperi în Cânt rile treptelor pe asirianul profetic. De treizeci i cinci de ani
sunt convins de aceasta, i anume nu din cauza unei presupuneri bazat pe titlurile lor, ci pe baza
con inutului lor. Aceasta devine clar, numai dac ei sunt studia i în leg tur cu întreaga carte a
cincea a Psalmilor i cu c r ile profe ilor.

În ceea ce prive te acele Cânt ri ale treptelor atribuite lui David, ni se spune c Ezechia i-a
ordonat în culegerea sa, pentru c con inutul lor ar corespunde propriilor sale experien e. La
aceasta a vrea s replic, c Duhul Sfânt i-a ales i a hot rât locul lor. Tot a a este i în cazul
celorlal i Psalmi, indiferent pe cine ar folosit Dumnezeu ca s -i pun la un loc. Am spus deja în
alte locuri c titlurile Psalmilor decurg din aceea i surs de inspira ie divin , ca i cartea îns i.
Aceasta nu înseamn c mul i Psalmi f r titlu nu am p u t e a s -i atribuim lui David. Un studiu
am nun it al con inutului ar putea avea ca rezultat, c , în anumite cazuri particulare, am fi
21
Aceea i p rere are i Clarke în lucrarea sa deja amintit (n. tr).

19
Cânt rile treptelor – H. Rossier

îndrept i i s facem aceasta. Îns dac lui Dumnezeu i-a pl cut s t inuiasc numele autorilor
unor Psalmi, iar ai altora s -i indice, atunci noi trebuie s ne bizuim pe ceea ce El n e -a
d es co p eri t i s nu ne baz m pe presupuneri, pe care El le-a trecut sub t cere. A a de exemplu,
o singur Cântare a treptelor, Psalmul 127, provine de la Solomon; vom vedea ce lumin arunc
asupra acestui Psalm indicarea autorului.

Vreau s mai atrag aten ia asupra câtorva puncte importante, care probabil nu au fost luate în
considerare de cei care s-au preocupat pân acum de Cânt rile treptelor. În primul rând este de
remarcat c aceste Cânt ri ale treptelor sunt C ân t ri l e S i o n u l u i . De fapt, Sionul este marele
subiect pe care îl au to i ace ti Psalmi. Aceasta nu înseamn c fiecare Psalm vorbe te în mod
expres despre Sion. Evolu ia în trepte în aceste cânt ri nu permite o asemenea similitudine. Îns
fiecare grup de Cânt ri ale treptelor se termin cu pacea Ierusalimului. Acest el îl au i toate
încerc rile r m i ei. Singura grup , care constituie o excep ie în aceast privin , este aceea care
se ocup exclusiv de starea moral a poporului Israel, care este necesar pentru introducerea
p cii Ierusalimului (Psalm 129-131).

În al doilea rând doresc s ar t c culegerea Cânt rile treptelor cuprinde o u rcar e î n t rep t e.
Ea conduce de la strâmtorarea din Me ec i Chedar pân la binecuvânt rile din timpul Împ r iei
de o mie de ani, când Israel va fi restaurat i î i va reg si unitatea sa na ional . Aceast realitate
exist f r nicio îndoial i nu este numai o simpl presupunere.

O a treia observa ie este dedicat î m p r i ri i clare a Cânt rilor treptelor, care pe mine m-a
frapat de mult timp. Este uimitor faptul c aproape to i comentatorii au trecut cu vederea aceasta.
De aceea m bucur c autorul articolului din "Things to come" a scos clar în eviden acest lucru.
Cânt rile treptelor sunt subîmp r ite în gru p e d e cât e t rei , a a c în total ele constau din cinci
grupe. Prima grup , introductiv , sfâr e te în Psalmul 122 cu de trei ori reluata rug ciune pentru
p ace a Ie ru s al i m u l u i 22. Cea de a doua grup se termin în Psalm 125 cu cuvintele: "Pacea s
fie peste Israel!" i cea de a treia grup se termin în Psalmul 128 cu cuvintele: "Pacea s fie
peste Israel!" Cea de a patra grup , a a cum vom vedea, ocup un loc deosebit. Ea se încheie în
Psalmul 131 cu cuvintele: "Pune- i n dejdea în Domnul, Israele, de acum i pân în veac!"
Încheierea celei de a cincea grupe o constituie rug ciunea din Psalmul 134: "Domnul s te
binecuvânteze din Sion, El, care a f cut cerurile i p mântul!" Aceasta este împlinirea din
Psalmul 128,5; "S te binecuvânteze Domnul din Sion". Gradarea din fiecare aceste grupe va
deveni mai clar pe parcursul studiului.

Fiecare din cele cinci grupe ale Cânt rilor treptelor con ine un psalm al lui David, în cea de a
treia grup , în schimb, un psalm al lui Solomon. Aceasta au observat-o i al i autori cre tini, dar
care au v zut în aceasta numai o dispozi ie simetric lipsit de valoare. Unii pun chiar la îndoial
veridicitatea titlurilor. Al ii v d în ordonarea Cânt rilor treptelor numai o alegere a împ ratului
Ezechia din Psalmii lui David i Solomon, care nu au fost publica i. Aceast alegere ar fi f cut-o
Ezechia dup propria sa experien , a a cum ar fi compus i restul Cânt rilor treptelor. O astfel
de îndoial i presupunere reprezint un mare pericol. Când în elegerea natural a credincio ilor
ocup un loc, chiar i numai în particularit ile aparent cele mai neînsemnate ale Cuvântului lui
Dumnezeu, aceasta deschide u a, oricât de pu in, pentru cei care discut despre Sfânta Scriptur
i judec , în loc s i se supun .

Înc un ultim punct nu trebuie trecut cu vederea, dac nu vrem s alunec m, ca mul i
t lm citori, într-o mare de încurc turi i contraziceri. Cânt rile treptelor nu pot fi explicate prin
istoria trecut a poporului iudeu - nici prin evenimentele din timpul domniei lui Ezechia, nici
22
Traducerea francez i englez de J. N. Darby au cuvântul "pace" în loc de "fericire" (vezi i adnotarea la Psalm
122,6 din traducerea Elberfelder). În afar de citate am p strat traducerea "pacea" (n. trad.).

20
Cânt rile treptelor – H. Rossier

prin robia babilonian sau s rb torile religioase ale lui Israel, chiar dac ace ti Psalmi fac
ocazional aluzie la acestea. Cea mai mare parte a împrejur rilor amintite acolo trece mult mai
mult peste cadrul istoric sau nici nu au avut loc în istoria lui Israel. Sta ionarea în Me ec i la
corturile Chedarului, binecuvânt rile care urmeaz la sfâr itul prizonieratului, reîntoarcerea la un
Ierusalim restaurat i domnia p cii, care urmeaz dup aceasta, întreg con inutul Psalmului 132,
reunificarea lui Israel dup împr tierea sa, Templul sub domnia lui Mesia, binecuvântarea lui
Melhisedec etc. - toate aceste evenimente se sustrag unei interpret ri pur istorice. Am accentuat
deja la începutul acestui studiu, c sentimentele exteriorizate în Psalmi, ca i evenimentele
amintite acolo, sunt p ro fet i ce, deci apar in viitorului. Ele nu au fost împlinite nici m car în
parte în via a profe ilor, care au fost inspira i de Duhul Sfânt. Ace ti profe i, oricare ar fi ei, au
rostit desigur profe iile lor în leg tur cu anumite evenimente, prin care ei în i i au trecut cu
sentimente adânci, îns cu aceasta, importan a profe iei nu a fost nici pe departe epuizat .

S trecem îns la studiul fiec rei Cânt ri a treptelor.

Prima grup : Psalmii 120 - 122

Psalmul 120

Am v zut deja mai înainte c Psalmul 107, care deschide cea de-a cincea carte a Psalmilor,
vorbe te despre reîntoarcerea poporului Israel în totalitatea sa, în ara sa. Numai c sentimentele
prezentate acolo nu sunt ale întregului popor, care se reîntoarce în stare de necredin , ci ale
r m i ei lui Iuda, care se reîntoarce în ara sa împreun cu poporul necredincios, ca aici s
alc tuiasc mai târziu unitatea adev ratului Israel.

Primele versete ale Psalmului 120 amintesc de acest Psalm 107: "C tre Domnul strig în
strâmtorarea mea, i El m-ascult " (vers. 1). Nu este acesta un strig t asem n tor cu cel din
Psalmul 107: "Atunci, în strâmtorarea lor, au strigat c tre Domnul, i El i-a izb vit din
necazurile lor" (vers. 6,13,19 i 28)? Ca urmare a acestei izb viri, Israel s-a reîntors în ara sa
(Psalm 107,33-38). Prima Cântare a treptelor, spre deosebire de Psalmul 107, nu se ocup de cei
credincio i, în m sura în care ei sunt lega i de popor, ci exclusiv cu r m i a lui Iuda. De la
reîntoarcerea sa în ara Israel, ea a trebuit s fug de prigonirile lui Antihrist i ale fiarei romane.
A a cum se vede în Psalmul 107,39, ei sunt "ap sa i prin asuprire, nenorocire i suferin " i
r t cesc "prin pustiuri f r drum" (vers. 40). Îns acum a sosit momentul, când ea este gata s se
reîntoarc pentru a doua oara în ara sa. Va g si pace i lini te acolo? Nu, c ci necazul lui Iacov
nu s-a sfâr it înc ! Pe lâng aceasta, "buza mincinoas " i "limba în el toare" nu sunt înc
nimicite din Israel (vers.2)23. Aceste expresii caracterizeaz pe Antihrist i adep ii lui.
Numeroasele locuri, unde se reg sesc aceste cuvinte, stau totdeauna în leg tur cu omul
f r delegii (Antihrist) i poporul s u.

De aceea, primul gând al r m i ei este: "Doamne, scap -mi sufletul de buza mincinoas , de
limba în el toare!", c ruia îi adaug : "Ce- i d El ie, ce- i aduce El ie, limb în el toare!" La
aceasta, Dumnezeu r spunde: "S ge i ascu ite de r zboinic i c rbuni aprin i de ienup r."
Hristos este pe punctul de a lansa aceste s ge i ascu ite ale împ ratului, care vor str punge inima
du manilor S i (Psalm 45,5). S geata este simbolul luptei de la distan . Împ ratul nu va trebui
s - i scoat sabia de la coapsa Sa, când va veni din cer cu o tirea Sa, pentru ca s -l nimiceasc
pe du manul S u, uzurpatorul Tronului S u. Cel puternic, care a iubit toate cuvintele nimicitoare,
23
Pentru "buza mincinoas " vezi: Psalm 31,18; 59,12; 109,2; Isaia 59,3. Pentru "limba în el toare" vezi: Psalm
50,19; 52,4; Mica 6,12; efania 3,13. "Limba care vorbe te lucruri mari" se refer dimpotriv la fiara roman . Vezi:
Psalm 12,3; Daniel 7,8,11; Apocalipsa 13,5. În Daniel 7,25 ni se spune ce vorbe te aceast fiar .

21
Cânt rile treptelor – H. Rossier

limba în el toare (Psalm 52,1,4), va c dea sub loviturile Unuia mai puternic. "C rbunii aprin i
de ienup r" simbolizeaz t ria unui foc care nu se stinge. În Psalm 140 este de asemenea vorba
despre omul f r delegii i despre cei care îl înconjoar . i acolo se spune: "Nu împlini, Doamne,
dorin ele celui r u, ... C rbuni aprin i s cad peste ei!" (vers. 8-10). Soarta oamenilor
f r delegii este prin aceasta hot rât din capul locului. Când r m i a se va reîntoarce în ara sa,
judecata va fi deja executat . Credincio ii iudei se vor g si deci în Israel abia la sfâr itul celei de-
a doua jum t i a s pt mânii-an a lui Daniel, când fiara i profetul mincinos vor fi arunca i în
focul care nu se stinge.

Acest moment este deci foarte aproape. Îns înc o încercare va umili r m i a: "Vai de mine
c locuiesc la Me ec, c locuiesc în corturile Chedarului!" Ea se gânde te la starea ei
momentan . Chiar dac a fugit de Antihrist, ea se afl totu i la un du man care se preg te te s
porneasc r zboi împotriva Ierusalimului. Acest du man dore te mult s ia în st pânire bog iile
Palestinei i de aceea a i încercat deja s câ tige poporul iudeu pentru cauza sa. R m i a care
mai locuie te înc în Me ec i Chedar, îl cunoa te bine. Ea tie foarte bine c i aceste popoare îl
vor urma pe asirian i vor fi de partea lui împotriva lui Antihrist, îns nu vor fi mul umite cu
nimicirea acestuia. Cu toate cuvintele frumoase i leg turile aparente, asirianul i alia ii lui ur sc
pacea i "sunt pentru r zboi", în timp ce credincio ii ap sa i caut numai pacea. De aceea ei
strig : "Vai de mine!"

Ce este acest Me ec? F r îndoial , apar ine domeniului de domnie a lui Gog, al asirianului, al
împ ratului nordului. La început, Me ecul ocupa Capadocia i o parte a Armeniei. Îns în curând
s-a extins spre nord. Citim în Ezechiel 38,2-3, c Gog este c petenia Me ecului. În Ezechiel 32,
Me ec este una dintre na iunile care stau culcate împreun cu asirianul în eol.

În ceea ce prive te "corturile Chedarului", putem deduce din Scriptur c este vorba despre un
inut care apar ine Arabiei (Isaia 21,13-17; Ieremia 49,28-33).

Deci Me ecul i Chedarul se învecineaz cu Palestina - Me ec în nord, Chedar în sud.

Chedarul constituie partea nordic a peninsulei Arabe. Eu cred c aceste ri, împreun cu
Moabul, vor alc tui locul de refugiu pentru r m i a fugar , pentru perioada celor trei ani i
jum tate (Apocalipsa 12,14). Oricum ar fi, r m i a nu are pace aici, pentru c în Cânt rile
treptelor ea suspin deseori dup ea (Psalm 122,6,7,8; 125,5; 128,6).

Din aceste împrejur ri de plâns, r sun strig tul r m i ei, c ruia Dumnezeu i-a r spuns. Tot
evenimentul este oglindit ca o lucrare a trecutului, dar i ca început a tot ceea ce va urma din
acesta.

S observ m c acest Psalm nu vorbe te despre exerci ile inimii celor credincio i, care sunt
con tien i de falimentul lor înaintea lui Dumnezeu, pe care L-au întristat. Mai târziu, în Psalmul
130, vom g si un sentiment adânc în privin a aceasta, iar în Psalmul 131, rezultatele acestui fapt.
Aici, în Psalmul 120, avem a face mai ales cu împrejur rile exterioare, cu o inim care dore te
pacea i care se g se te totu i într-o lume care vrea r zboiul. Aceast con tien îi smere te pe
cei credincio i. Chiar dac tiu c judecata Antihristului este aproape, asirianul, împ ratul
mincinos cu fa a impertinent (trufa ), care a cunoscut foarte bine r m i a în timpul exilului ei
i care preg te te r zboiul împotriva lui Mesia i împotriva Sionului, este înc prezent.

În aplica ia sa moral , aceast Cântare a treptelor ne descrie punctul de plecare pentru toate
experien ele binecuvântate ale celui credincios. El g se te numai în el ciune la cei care
domnesc, numai du m nie în lumea care îl înconjoar i numai team i grij în ceea ce prive te

22
Cânt rile treptelor – H. Rossier

planurile sale. În afar de primul verset, nu este nicio raz de lumin pe drumul celui neprih nit.
El în elege ce este de fapt lumea, acest loc întunecos.

Ce diferen exist îns între aceste experien e i speran ele false ale cre tin t ii zilelor
noastre! Ea nu pierde niciodat speran a de a îmbun t i lumea i oamenii. Ea viseaz la
introducerea unei Împ r ii a p cii prin Evanghelie i încearc s ob in acest el prin congrese,
alian e i publica ii. Ea nu vede c dac inima celor credincio i dore te pacea, lumea este totu i
pentru r zboi. Având în vedere aceast situa ie, un cre tin nu poate decât s exclame: "Vai de
mine!"

De dou ori g sim în Cuvântul lui Dumnezeu expresia: "Vai de mine!". Prima dat strig un
p c tos în prezen a lui Dumnezeu (Isaia 6,5), a doua oar un credincios în fa a lumii. În ambele
cazuri, situa ia este disperat . Este foarte important pentru noi, dac ne-am început drumul nostru
de credin cu aceste d o u experien e, pentru c numai cu primul "Vai de mine!" nu putem
în elege pe deplin ce este eliberarea. Mai târziu, în Psalmul 130, vom vedea cum un suflet devine
con tient de judecata lui Dumnezeu asupra lui, chiar dac f r cunoa terea harului S u. Vreau s
accentuez aici un singur lucru: a nu recunoa te c starea moral a lumii este lipsit de speran i
c judecata lui Dumnezeu trebuie s o loveasc pe deplin, nu înseamn nimic altceva decât o
încercare permanent de a se îmbun t i pe sine îns i. Aceasta este deci lec ia de baz , pe care o
d prima cântare a treptelor. F r aceast prim "treapt ", este imposibil s te ridici la
binecuvânt rile de mai târziu. În loc s ne ridic m la acele domenii lipsite de nori, vom r mâne
mereu afunda i în întunericul gândurilor omene ti.

Psalmul 121

Ap sarea din partea du manilor s i conduce r m i a reîntoars în ara lui Israel, s - i caute
ajutorul la un altul decât la sine îns i sau la cei care o înconjoar . Necazul ei trebuie s ajung
totu i la sfâr it - nu a locuit ea mult timp la cei care ur sc pacea? Astfel, în Psalm 121,1, ea
spune: "Îmi ridic ochii spre mun i... De unde-mi va veni ajutorul?" Cea de-a doua parte a acestui
verset poate fi tradus ca o afirma ie, dar i ca o întrebare: "De unde va veni ajutorul meu?" Eu
prefer prima versiune. Cel credincios tie despre Domnul c , temelia Sa este pe mun ii sfin eniei
(Psalm 87,1). El prive te spre Sion, c ci de acolo Î i va întinde Domnul toiagul puterii Sale
(Psalm 110,2); spre Ierusalim, pentru c este înconjurat de mun i, a a cum va exclama mai târziu
(în Psalm 125,2).

Îns Ierusalimul nu este înc punctul central public al Împ r iei lui Hristos. Oamenii
f r delegii domnesc înc în ora i asirianul, care ine ara ocupat , nu a fost înc nimicit. De
aceea, pe moment nu poate veni niciun ajutor din Ierusalim: "În adev r", spune Ieremia,
"zadarnic se a teapt mântuire de la dealuri i de la mul imea mun ilor; în adev r, în Domnul,
Dumnezeul nostru, este mântuirea lui Israel" (Ieremia 3,23). Într-o asemenea stare, inima trebuie
s se ridice de la mun i spre cer, i acolo s g seasc ajutorul Domnului. R m i a tie cu
certitudine c ajutorul ei va veni direct de la Dumnezeu Însu i. Ea Îl cheam cu dou nume: ca
Iehova, Dumnezeul lui Israel (Hristos în Vechiul Testament), i ca i Creatorul cerului i al
p mântului24. Necazul celui mai neînsemnat al S u de pe p mânt pune în mi care inima
Creatorului. Îns Numele DOMNUL, care se reia a a de des în acest Psalm, Îl ocup Dumnezeu
24
Acest nume al lui Dumnezeu se întâlne te de trei ori în Cânt rile treptelor (Psalm 121,2; 124,8; 134,3). Este
Numele Dumnezeului lui Israel în opozi ie cu idolii na iunilor (2 Împ ra i 19,15; Isaia 37,16; Psalm 115,2-8,15;
Ieremia 10,1-2; 51,15-19), pe care Îl va lua i Hristos în timpul domniei Sale peste poporul S u (Isaia 44,24; 66,22).
Chiar i na iunile Îl vor recunoa te sub acest Nume (Psalm 136,5-6; 146,6; 2 Cronici 2,11-12).

23
Cânt rile treptelor – H. Rossier

în rela iile Sale cu Israel. În timp ce aceste rela ii cu privire la mul imea poporului, care l-a
acceptat pe Antihrist ca împ rat al s u, sunt irevocabil întrerupte, El le confirm totu i fa de
r m i . Ce siguran d aceasta credincio ilor încerca i!

În Psalmul anterior, r m i a a aflat ce judecat îi a teapt pe oamenii f r delegii; acum ea

cunoa te resursele celor drep i. De îndat ce strig la Domnul, prime te un r spuns, care este atât
de plin de har, încât câ tig toat încrederea Sa; "El nu va îng dui s i se clatine piciorul; Cel ce
te p ze te, nu va dormita" (vers. 3). Expresia: "el nu se va cl tina" o întâlnim deseori în Psalmi,
fie cu privire la cei neprih ni i din Ierusalim sau de pe p mântul viitor, dar mai ales cu privire la
Hristos25. Psalmul nostru ne trimite în mod clar la Psalmul 91, care vorbe te exclusiv despre
Hristos. În acest Psalm, El este Cel care a f cut din Dumnezeul lui Israel locuin a Sa, când
Acesta i-a ascuns fa a de casa lui Iacov. Pe baza acestei încrederi, Lui îi vor fi date toate
f g duin ele. "Nicio nenorocire nu te va ajunge", i se spune, "nicio urgie nu se va apropia de
cortul T u. C ci El va porunci îngerilor S i s Te p zeasc în toate c ile tale; i ei te vor duce
pe mâini, ca nu cumva s - i love ti piciorul de vreo piatr " (vers.10-12). Dac aceasta este
valabil pentru Hristos, va fi altfel pentru preaiubi ii S i? Soarta lor este legat de a Sa, de
binecuvânt rile Sale atârn i ale lor. Nu a spus El: "Iat , Eu i copiii pe care Mi i-a dat
Domnul"? Dumnezeu Se îngrije te de prosl virea lui Hristos. Aceasta este garan ia bun t ii Sale
fa de Israel.

S observam cât de des este reluat cuvântul "a p zi" în Psalmul 121. Asemenea relu ri se
întâlnesc des în Cânt rile treptelor. Ele le confer chiar un caracter poetic. i în al i Psalmi se
întâlnesc asemenea relu ri. Îns probabil ele surprind în mod deosebit în Cânt rile treptelor,
pentru c ace ti Psalmi sunt deosebit de scur i. Rareori se întâlne te ca un Psalm s nu con in un
cuvânt care s caracterizeze con inutul s u, chiar dac nu este des reluat. În Psalmul nostru
cuvântul "p zitor", respectiv "a p zi" apare de ase ori. Domnul îl p ze te pe poporul S u i îi d
asigurarea c El îl va p zi. El vegheaz totdeauna asupra lui, f r ca s dormiteze nici m car o
clip . Mai mult, "Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreapt " arat cât de i n d i s o l u b i l este
El legat cu Israel. El nu este, ceea ce ar putea fi de asemenea posibil, umbr înaintea sau înapoia
lui Israel, ci El r mâne ocrotirea i pav za lui, un "loc de ad post" permanent (Psalm 32,7; Isaia
32,2).

"Nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea" (vers.6). Iacov, tat l poporului Israel, n-a putut
s se bucure de asemenea f g duin e: "Ziua m topeam de c ldur , iar noaptea m pr p deam
de frig" (Geneza 31,40). În Psalmul 91 Îi este f cut o f g duin asem n toare lui Hristos: "Nu
trebuie s te temi nici de groaza din timpul nop ii, nici de s geata care zboar ziua" (vers. 5). În
Cântarea treptelor de care vorbim acum, niciun r u nu va putea d una r m i ei, a a cum nicio
nenorocire nu va putea s pricinuiasc pagub lui Mesia.

Îns mai mult - Domnul f g duie te r m i ei nu numai s o p zeasc de pericolele exterioare,

ci i d e o ri ce r u . El îi va p zi s u fl et u l i-i va da libertate deplin ca s -I slujeasc (plecarea
i venirea sa), de acum i pân în veac (vers. 8).

Prin ajutorul lui Mesia, pentru r m i va deveni atunci realitate, ceea ce este relatat despre
Domnul Isus în Isaia 49,8-13; "La vremea îndur rii Te voi asculta, i în ziua mântuirii Te voi
ajuta; Te voi p zi i Te voi pune s faci leg mânt cu poporul, s ridici ara, i s împ r i
mo tenirile pustiite; s spui prin ilor de r zboi: «Ie i i!» i celor ce sunt în întuneric: «Ar ta i-
v .» Ei vor pa te pe drumuri i vor g si locuri de p une pe toate coastele. Nu le va fi foame,
nici nu le va fi sete; nu-i va bate ar i a, nici soarele; c ci Cel ce are mil de ei îi va c l uzi i îi
25
Psalm 55,22; 62,2,6; 112,6; 46,4-5; 93,1; 104,4; 16,8; 21,1.

24
Cânt rile treptelor – H. Rossier

va duce la izvoare de ape. Voi preface to i mun ii Mei în drumuri, i drumurile Mele vor fi bine
croite. Iat -i c vin de departe, unii de la miaz noapte i de la apus, iar al ii din ara Sinim.
Bucura i-v , ceruri! Vesele te-te, p mântule! Izbucni i în strig te de bucurie, mun ilor! C ci
Domnul mângâie pe poporul S u i are mil de nenoroci ii Lui."

Expresia "de acum i pân în veac" se refer aici la protec ia, pe care Dumnezeu o d
poporului S u, în Psalmul 131, la perseveren a lui Israel. Dac tiu c El m p ze te de acum i
pân în veac, nu ar trebuie s m încred la fel în El? "Domnul te va p zi la plecare i la venire."
În Deuteronom 28,6, Dumnezeu a spus poporului S u: "Vei fi binecuvântat la venirea ta, i vei fi
binecuvântat la plecarea ta." Acolo, aceast f g duin atârna de credincio ia lui Israel, de
ascultarea sa fa de poruncile Domnului. Îns aici, în Psalmul 121, Dumnezeu d sufletului
înfrico at de puterea du manului, o siguran deplin pe temelia h a ru l u i .

Ce privilegiu pentru noi cre tinii, s putem auzi din gura Sa c soarta noastr este legat de
nedesp r it de Domnul Isus, orice ar putea s se întâmple. Dumnezeu ne p r se te tot a a de
pu in ca i pe Fiul S u preaiubit! El vrea s ne p zeasc în împrejur rile noastre (vers. 3-6), în
sufletul nostru (vers. 7) i în slujirea noastr (vers. 8).

Tr s tura caracteristic a acestei Cânt ri a treptelor i a unui anumit num r de al i Psalmi,

const în aceea c ele sunt construite sub forma unei convorbiri, a unui schimb de gânduri între
Dumnezeu i inima celor credincio i. Vom g si în continuare alte exemple în acest sens în
Cânt rile treptelor, ca în Psalmii 122, 132 i 134. Câteodat , în ace ti Psalmi vorbesc pân la trei
persoane. În Cântarea treptelor de care ne ocup m, Israel vorbe te în primele dou versete,
Domnul r spunde în versetul 3. În versetul 4 se pare c Israel vorbe te cu sine însu i: "Iat c nu
dormiteaz , nici nu doarme Cel ce p ze te pe Israel." Acesta este un gând foarte frumos.
R m i a ia, prin credin , în posesie minunata f g duin , pe care Dumnezeu i-a dat-o. Prin
aceasta, Domnul descoper inima Sa plin de dragoste i îi învioreaz pe credincio ii încerca i i
suferinzi, care se încred în El (vers. 5-8).

Psalmul 91, care s-a amintit deja, este unul din exemplele cele mai remarcabile pentru cele
spuse mai sus. Versetul 1 începe cu o sentin general , rostit de gura Domnului, care în mânie
i-a ascuns fa a de Israel (Psalm 90,7-9). Cu toat mânia Sa, Domnul r mâne fa de cei care se
încred în El, C el P r eaî n al t i C el At o t p u t er n i c. Versetul al doilea con ine singura sentin
a lui Hristos din acest Psalm. Dac din partea oamenilor toate au fost stricate, Domnul începe din
nou istoria lui Israel în Persoana Sa. El Se încrede în Ie h o v a. În propozi ia: "În El vreau Eu s
M încred", care este reluat a a de des în Vechiul Testament, este cuprins tot drumul Domnului
Isus. În Psalmul 91, El nu mai adaug nimic acesteia. Îns ceea ce face acest cuvânt a a pre ios,
este c El ocup locul încrederii în momentul când poporul Israel trece prin mânia lui Dumnezeu
i este speriat de furia Sa, pentru c a înc lcat Legea (Psalm 90,7). De aceea Dumnezeu îi
r spunde în versetele 3-8 cu toate aceste f g duin e minunate. În versetele 9-13, r m i a
vorbe te c tre Mesia al ei i exprim fa de El siguran a ei, c Dumnezeu este pentru El. În
sfâr it, Dumnezeu Însu i ia cuvântul (vers. 14-16) i m rturise te înaintea urechilor r m i ei,
toat pl cerea Sa fa de Preaiubitul Lui.

Acest Psalm 91 i un alt num r mare de Psalmi, i-am numit "P s al m i i p rt i ei ". Nu este
nimic mai pre ios, nimic mai sublim, ca aceast încrez toare umblare a inimii cu Dumnezeu i cu
Domnul Isus! "P rt ia noastr ", spune apostolul Ioan, "este cu Tat l i cu Fiul S u Isus
Hristos"26.

26
Vezi pe aceast tem : H. Rossier, Communion et Psaumes de Communion.

25
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Psalmul 122

Trebuie amintit mai întâi c aceast Cântare a treptelor este un Psalm al lui David.
Împrejur rile în care a ap rut, nu ne sunt comunicate. Din primele cuvinte putem îns deduce c
în acest timp împ ratul era departe de Ierusalim. Am accentuat deja c metoda critic , care vrea
s aduc Psalmii în leg tur cu tr irile scriitorului, când Dumnezeu nu a f cut aceasta în mod
special, este foarte periculoas . Se pierde a a de u or dinaintea ochilor scopul pe care Duhul lui
Dumnezeu l-a dat Psalmului respectiv. Când Psalmii se aduc în leg tur cu evenimente istorice
deosebite, în cele din urm nu se mai vede c în Psalmi este vorba despre sentimente, pe care
Duhul lui Dumnezeu le-a spus cu privire la evenimentele viitoare.

Sub domnia lui David, Templul nu era înc . Chivotul locuia înc "sub covoare". Îns în 2
Samuel 12,20, acest loc provizoriu este numit "Casa Domnului" (compar Luca 6,4). Cortul
întâlnirii este numit de mai multe ori a a (Iosua 6,24; Judec tori 18,31; 1 Samuel 1,7,24; 3,15).
Aici, în Psalmul 122, profetul împ r tesc vede Casa lui Dumnezeu într-un moment când în
Ierusalim totul este în ordine i necazurile amintite în Psalmul anterior s-au sfâr it.

David, departe de Sion, se bucur când i se spune: "Haidem la Casa Domnului!" Tot a a Se va
bucura i Domnul Isus de r m i a lui Israel reîntoars în ara sa, care a teapt ca totul s fie
preg tit pentru intrarea triumfal a Împ ratului ei în sfântul ora . "Picioarele mi se opresc",
spune profetul, "în por ile tale" (Nota traduc.: versiunea româneasc folose te forma prezent a
verbului "a se opri"). Este vorba deci de o speran i nu de o realitate deja înf ptuit . Dac se
aplic aceasta la timpul lui Ezechia, cum s-a încercat de fapt s se fac , nu are nici cea mai mic
justificare. Ezechia nu a fost niciodat alungat din Ierusalim i nu a sperat niciodat s se
întoarc acolo.

S observ m i gradarea dintre Psalmul 121 i Psalmul de care ne ocup m acum. În Psalmul
121, cel credincios î i ridic ochii spre mun i. El prime te r spunsul i cu aceasta, siguran a c va
fi p zit în orice privin . Acum îns , el prive te spre Ierusalim i spre Templu, nu numai la
mun ii care înconjoar ora ul. În acest moment, ora ul sfânt este într-adev r reconstruit i
preg tit pentru primirea Împ ratului, dar nu constituie înc punctul central al domniei Sale peste
Israel. Credin a este îns sigur c va sosi în Ierusalim: "Picioarele mi se opresc în por ile tale".
(Hristos Se bucur de dorin a credincio ilor, de a merge la Casa Domnului.) Probabil c expresia
"picioarele mi se opresc" reprezint r spunsul r m i ei la aceasta. Acest cuvânt se poate referi
chiar la Domnul Însu i, care se face una atât cu suferin ele, cât i cu speran a r m i ei.

"Ierusalime, tu e ti zidit ca o cetate f cut dintr-o bucat !" Ierusalimul este privit aici, a a cum
ar trebui s fie potrivit gândurilor lui Dumnezeu: ca un organism unic, care are în sine însu i
condi iile propriei cre teri. De trei ori pe an, semin iile Domnului, deci tot poporul, urca acolo ca
s se închine - "o m rturie pentru Israel". În felul acesta corespundea prescrip iilor Dumnezeului
lui Iacov (Exod 23,17; 34,23; Deuteronom 16,16; Psalm 81,4-5). Nimic de felul acesta nu a avut
loc pe vremea lui David; Templul, Casa Domnului, nu era înc construit; pe vremea lui Ezechia,
semin iile erau desp r ite. Printre cei care pe vremea lui Ezechia urcau o singur dat pe an la
Ierusalim, ca s serbeze Pa tele, erau numai cinci semin ii din dou sprezece. Pe lâng aceasta, ei
nu s-au cur it niciodat potrivit prescrip iilor Domnului, ca s serbeze s rb toarea. Aceasta nu
era deci m rturia pe care Dumnezeu a stabilit-o pentru Israel. O împlinire temporar a avut loc
sub domnia minunat a lui Solomon, care este un tablou al lui Mesia. Împlinirea deplin a
cuvintelor, "acolo se suie semin iile, semin iile Domnului", este înc p strat pentru Împ r ia
viitoare a Domnului Isus. Când ora ul, fecioara Israel, va fi reconstruit pe d râm turile lui,
atunci p zitorii din regiunile montane ale lui Efraim vor striga: "Scula i-v , s ne suim în Sion, la
Domnul, Dumnezeul nostru!... Ei vor veni i vor chiui de bucurie pe în l imile Sionului" (Ieremia

26
Cânt rile treptelor – H. Rossier

30,18; 31,4,6,12). Acest eveniment, de care credin a se bucur deja mai dinainte, se afl în
Psalmul 122 pu in înainte de împlinirea sa. Credincio ii se preg tesc de drum spre acest el, i ei
îl vor atinge.

Înc o realitate pentru r m i st în leg tur cu restaurarea Ierusalimului; ora ul este

re ed i n a i m p eri al . Nu numai c acolo se g sea tronul lui David, ci Domnul a f g duit
împ ratului: "casa ta i împ r ia ta vor d inui ve nic înaintea Mea, i scaunul t u de domnie va
fi înt rit pe vecie" (2 Samuel 7,16). David a crezut i a primit cu bucurie aceast veste bun . De
aceea el, i împreun cu el i credincio ii din Israel, au putut spune: "C ci acolo sunt scaunele de
domnie pentru judecat , scaunele de domnie ale casei lui David" (vers. 5). Credin a sa a v zut
iragul de împ ra i care îl vor urma. "Scaunele de domnie pentru judecat " sunt scaunele pe care
domne te dreptatea - fie c este vorba despre dreptul poporului, fie c este vorba despre domnie.
În acest sens se spune i în Psalmul 135,14: "Domnul va judeca pe poporul S u." La începutul
slavei care va veni, vor fi instaurate aceste scaune. Ieremia spune: "pe por ile acestei cet i vor
intra împ ra i i voievozi, care vor edea pe scaunul de domnie al lui David; ei vor veni în care
i c l ri pe cai, ei i voievozii lor, oamenii lui Iuda i locuitorii Ierusalimului, i cetatea aceasta
va fi locuit în veci" (Ieremia 17,25). i în continuare: "vor intra pe por ile casei acesteia
împ ra ii care stau pe scaunul de domnie al lui David" (Ieremia 22,4).

Aceste scaune ale casei lui David nu exclud gândul c Domnul Isus, Fiul lui David, va l sa pe
aceia care Îl înconjoar ca Mesia s fie p rta i la domnia Sa. El Însu i spune ucenicilor S i: "ve i
edea i voi pe dou sprezece scaune de domnie i ve i judeca pe cele dou sprezece semin ii ale
lui Israel" (Matei 19,28).

În versetul 6 auzim o cerin din partea Domnului Isus: "Ruga i-v pentru pacea Ierusalimului!
Cei ce te iubesc, s se bucure de odihn ." Aceste cuvinte stau aici pu in înainte de împlinirea lor.
Credincio ii nu trebuie s caute pacea acelora, care pe baza du m niei lor fa de poporul lui
Dumnezeu au fost da i afar din Adunarea Domnului. "S nu- i pese nici de prop irea lor, nici
de bun starea lor, toat via a ta, pe vecie" (Deuteronom 23,6). Aici nu este vorba nici despre
pacea Ierusalimului în timpul neascult rii sale i a r zvr tirii sale împotriva lui Dumnezeu. Cu
privire la aceasta, Ieremia spune: "C ci cine s aib mil de tine, Ierusalime, cine s te plâng ?
Cine s mearg s te întrebe de s n tate?" (Ieremia 15,5). Nu, aici este vorba despre ora ul
recunoscut iar i de Dumnezeu, re edin a împ r iei Fiului lui David, punctul central al
adev ratei slujbe divine, când se va ivi aurora slavei Sale. De aceea credincio ii r spund imediat
la acest apel: "Pacea s fie între zidurile tale, i lini tea în casele tale domne ti!" (vers. 7).
Înt riturile i palatele Sionului au fost reconstruite, ca în felul acesta Împ ratul p cii s poat fi
primit într-un chip vrednic în capitala Împ r iei Sale.

În versetul 8, Hristos ia iar i cuvântul: "Din pricina fra ilor i prietenilor mei, doresc pacea în
sânul t u." Acest dialog între Mesia i r m i despre Ierusalim este de o deosebit frumuse e i
caracteristic pentru Psalmii p rt iei, a a cum am v zut deja în Psalmii anteriori. Ambii exprim
alternativ sentimentele lor despre acela i obiect al inimii lor. Sentimentele Domnului sunt legate
de Ierusalim: c ci acolo se g sesc preaiubi ii Lui fra i iudei, c rora El le-a descoperit, dup
învierea Sa, Numele Domnului. A a spune El în Psalmul 22,22: "Voi vesti Numele T u fra ilor
Mei." În felul acesta, El leag r m i a iudaic cu Sine Însu i, în savurarea leg turilor Sale cu
Dumnezeu. Aproape c nu mai trebuie ad ugat c rela iile cre tinilor cu Dumnezeu merg mult
mai departe, cu toate c ele au aceea i origine, i anume învierea lui Hristos. Domnul Isus spune
Mariei Magdalena: "Du-te la fra ii Mei i spune-le: M duc la Tat l Meu i Tat l vostru..." În
aceast pozi ie, fra ii S i iudei nu pot fi p rta i în acela i fel ca i noi.

27
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Aici în Psalmul 122, Hristos adaug : “Din pricina f r a i l o r ... doresc...” Chiar dac El ocup
primul loc între ei conform Psalmului 45.7, El Se face una cu ei. În versetul 9 este exprimat
acela i lucru: "Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului n o s t r u , fac ur ri pentru fericirea ta."
El nu caut binele Ierusalimului numai pentru c de acesta este legat pacea i bucuria poporului
S u, ci i pentru c acest ora este de nedesp r it de Casa Domnului. Prin faptul c El nume te pe
Domnul "Dumnezeul n o s t ru ", El Se face în chip minunat una cu cei ce sunt ai S i, care sunt
fra i ai S i, prietenii S i i se închin împreun cu El.

Cu aceasta se termin prima grup a Cânt rilor treptelor. Vedem aici cum r m i a lui Iuda,
din cauza asupririi în ara du manilor, fuge i pe drum afl ajutorul i salvarea Domnului, i în
cele din urm ajunge în pace deplin (fire te înc în speran ) în Ierusalim, ora ul Marelui
Împ rat i la Templul Domnului. Pu in înainte de împlinirea acestui fapt, credin a r m i ei se
bucur deja mai dinainte de urm toarele trei lucruri: de dreptatea scaunului de domnie al lui
Dumnezeu, de binecuvânt rile Casei Sale i de ordinea i pacea ora ului lui Dumnezeu. În timp
ce în Psalmul 120 inima celor credincio i a c utat în zadar dup pace în lume, ea se g se te acum
în locul unde locuie te Dumnezeu. i mai este înc un progres: cel credincios înva s
pre uiasc binecuvânt rile sale co m u n e. El nu st acolo mult timp izolat, ca în Psalmul 120, ci
poate striga împreun cu fra ii s i i cu Hristos: "Picioarele mi se opresc în por ile tale." Un
singur lucru lipse te împlinirii speran ei lor: prezen a personal a Împ ratului slavei, a c rui voce
ei o vor auzi, când El îi va numi fra i ai Lui.

Dac ne îndrept m acum de la semnifica ia profetic la aplicarea practic a acestor Psalmi la

noi cre tinii, este u or s recunoa tem importan a acestora. Adunarea, ca Trup al lui Hristos unit
cu Capul ei prosl vit în cer, potrivit gândurilor lui Dumnezeu, posed în sine însu i toate
condi iile pentru cre terea ei. Ea alc tuie te un Trup, al c rei Izvor de via este Capul i care,
bine legat, prin ceea ce d fiecare încheietur , î i face cre terea potrivit (Efeseni 4,16). Cu toat
dec derea ei exterioar , ochiul credin ei vede Adunarea în acest caracter. Îns ce va fi, când noi o
vom vedea prosl vit în frumuse ea ei ve nic !

Mai mult, Ierusalimul nostru nu este p mântesc, ci un ora ceresc. Noi am v en i t deja acolo,
a a cum se spune în Evrei 12,22; îns nu am i n t ra t înc acolo. Noi putem numai prin credin s
ne imagin m c picioarele noastre ar putea dintr-un moment în altul s stea în por ile acestui
ora . Pe de alt parte, în Ierusalim vedem nu numai un ora ceresc, în care noi vom locui la
Dumnezeul cel viu, ci noi ne putem privi chiar ca o parte a acestui ora , c ci el este identic cu
Mireasa, so ia Mielului. Noi îl vedem a a, cum Hristos l-a cl dit, nu cum l-au aranjat oamenii.
Noi c ut m binele lui; i cum am putea noi, în m sura în care avem gândul lui Hristos, s nu-l
iubim, dac Hristos l-a iubit i S-a dat pe Sine pentru el, ca s -l câ tige?

În ace ti trei psalmi ai acestei prime grupe a Cânt rilor treptelor, cre tinul g se te, în sens
moral, trei trepte de experien e:

1. sentimentul mizeriei sale i al incapacit ii sale de a se împotrivi lumii;

2. siguran a, pe care o ofer favoarea lui Dumnezeu, al c rui har îl înconjoar ;
3. bucuria comun a Adun rii i p rt ia cu Hristos; con tien a valorii Adun rii în ochii lui
Dumnezeu i dorin a ca pacea s fie cu ea.

28
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Grupa a doua: Psalmii 123 - 125

Psalmul 123

Prima grup a Cânt rilor treptelor constituie un fel de introducere. Ea descrie istoria general a
r m i ei, începând din timpul ederii ei printre na iuni pân la reîntoarcerea ei la Ierusalim. În
grupele urm toare g sim istoria r m i ei în leg tur cu Sionul. Din acest motiv, eu am numit
Cânt rile treptelor i "Cânt rile Sionului".

De aceea vom vedea îndat c , în aceast grup , împrejur rile exterioare nu sunt acelea i ca i
în Psalmii anteriori. Aceast diferen este scoas în eviden deja în versetul 1 al Psalmului 123:
"La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuie ti în ceruri." În Psalmul 121, când r m i a s-a
reîntors în ara sa, ocupat înc de asirian, ea i-a ridicat ochii spre Ierusalim, de unde i-a venit
ajutorul. Îns Ierusalimul nu era înc eliberat de oamenii f r delegii. Numai Dumnezeu,
Creatorul cerului i al p mântului, putea s ajute acolo. În Psalmul 123 se spune, dimpotriv ,
chiar de la început: "La Tine îmi ridic ochii, la Tine, care locuie ti în ceruri." De ce? Motivul
este c r m i a care a r mas în Ierusalim - c ci despre acesta este vorba aici, a a cum vom
vedea - tie foarte bine c nu se poate a tepta la niciun ajutor din partea ora ului s u. De aceea ea
nici nu se gânde te s - i ridice ochii spre mun ii care sunt în jurul Ierusalimului. Cu cât starea ei
pare mai grea i f r ie ire, cu atât mai mult este adus s se încread în Acela care este St pân
peste toate împrejur rile.

Când cineva înva s se încread în Dumnezeu, el afl în acela i timp ce este d ep en d en a;

"Cum se uit ochii robilor la mâna st pânilor lor, i ochii roabei la mâna st pânei ei, a a se
uit ochii no tri la Domnul, Dumnezeul nostru, pân va avea mil de noi" (vers. 2). A a cum
sclavii sunt dependen i de binefacerea st pânilor lor, a a privesc credincio ii spre Domnul,
Dumnezeul lor. Ei tiu c El are dreptul ca s -i alunge; dar pentru c ei cunosc inima Lui, se
bazeaz pe harul i îndurarea Sa. A-L cunoa te pe Dumnezeu ca Ajutor al t u este mult mai mult
decât ceea ce g sim în Psalmul 121. În con tiin a r m i ei s-a petrecut ceva, chiar dac aceast
schimbare este aici mai mult schi at decât exprimat clar. Ea a înv at c într-adev r Dumnezeu
nu g se te nimic la aceia care Îl roag pentru ajutorul S u, dar c harul S u poate totu i s -i
salveze.

"Ai mil de noi, Doamne, ai mil de noi!" (vers. 3). Aceste cuvinte ne îndreapt spre Isaia 33,
unde cunoa tem evenimentele în care ele vor fi rostite. R m i a se afl în Ierusalim, în mijlocul
p c to ilor care locuiesc acolo. Asirianul, râul care se revars , înconjoar ora ul. În aceast stare,
r m i a strig c tre Domnul, reluând cuvintele Psalmului nostru: "Doamne, ai mil de noi! Noi
n d jduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare diminea i izb virea noastr la vreme de
nevoie!" (Isaia 33,2). Domnul, care "locuie te în în l imi", r spunde la implor rile r m i ei i o
salveaz . El vrea s umple Sionul cu dreptate. Îns p c to ii din Sion sunt speria i, i cutremurul
i-a apucat pe cei nelegiui i. Ei nu pot rezista focului mistuitor, în timp ce cei drep i sunt p zi i în
timpul jarului necazului. Ochii lor "vor vedea pe Împ rat în frumuse ea Sa". Pe de alt parte,
o tirea asirianului, poporul obraznic, poporul cu o vorbire încâlcit , care nu poate fi în eleas , cu
limba bâlbâit pe care n-o po i pricepe, va disp rea pentru totdeauna (Isaia 33,1-19). Acelea i
împrejur ri le avem înaintea noastr i în Psalmul 123. i aici r m i a are a face cu asirianul i
strig : "c ci suntem s tui de dispre ; ne este s tul sufletul de b a t j o cu r i l e celor îngâmfa i,27 de
dispre ul celor trufa i." În acela i, timp ea se afl în ora în lupt cu oamenii f r delegii, care
domnesc acolo i îi apas pe cei drep i. De aceea ea poate s spun : "c ci suntem s tui de
27
A a cum a remarcat un alt scriitor, cuvântul "îngâmfa i" este acela i cuvânt în limba ebraic care în 2 Împ ra i
19,28 i Isaia 37,29 a fost tradus cu "arogant" i este folosit acolo pentru asirian.

29
Cânt rile treptelor – H. Rossier

d i s p r e ; ne este s tul sufletul de batjocurile celor îngâmfa i, de dispre ul celor trufa i" (vers. 3-
4).

Se va sf râma vapora ul r m i ei între cele dou stânci, cea a asirianului i a poporului lui
Antihrist? Psalmul urm tor ne d r spunsul la aceast întrebare.

i acest Psalm putem s -l aplic m din punct de vedere moral la împrejur rile cre tinilor.
Binecuvânt rile Adun rii pentru cei credincio i nu se mai v d în exterior. Cel r u domne te chiar
i în domeniul Adun rii. "Eu tiu unde locuie ti, acolo unde este scaunul de domnie al satanei."
Du manul din interior este tot a a de îngrozitor ca i cel de afar , c ci în zilele noastre sunt deja
mul i antihri ti. Aparent totul este împotriva adev ratei m rturii a lui Hristos. Dac p zim cu
credincio ie m rturia Sa aici pe p mânt, vom fi i noi s tura i din plin cu dispre . Nu te mai po i
sprijini pe binecuvânt rile de la început ale Adun rii, c ci dec derea este deplin . Dar, având în
vedere aceast realitate, putem înv a s privim la Domnul Isus, care acum domne te în cer. Îns
noi mai tim, c numai h aru l poate s ne in pe drumul cel drept, c ci noi ne putem baza pe noi
în ine tot a a de pu in ca i pe binecuvânt rile vizibile. Adunarea este total dependent de
Dumnezeu. Fiind con tient de aceast dependen , ea prive te în sus spre Dumnezeu, a c rui
proprietate i roab este i al C rui har este singurul izvor de ajutor. Dumnezeu este Domnul,
spune ea totodat , i poate face cu mine ceea ce Îi place. Îns eu Îl cunosc i ca pe Dumnezeul
harului. M-ar fi r scump rat El cu un pre a a de mare, ca apoi s lase s m loveasc vreun r u?
Aceast dependen cere îns p ers ev eren , c ci Dumnezeu ne las uneori s a tept m dup
un r spuns la implor rile noastre, ca s probeze credin a noastr .

Psalmul 124

Aceast Cântare a treptelor provine de la David, îns nimic nu ne îndrept e te s o punem în

leg tur cu vreun eveniment din via a acestui împ rat. S-ar putea referi la prigonirea din partea
lui Saul, când unsul Domnului a fost alungat ca o potârniche pe mun i, când el s-a oprit în
înt ritura muntelui Enghedi sau chiar pe dealul Hachila. Tot a a de bine s-ar putea aplica acest
Psalm i pentru timpul când David a fugit din Ierusalim dinaintea lui Absalom. F r îndoial , i
Ezechia ar p u t ea s vad în acest Psalm o paralel cu propriile sale împrejur ri. Eu spun
aceasta înc o dat numai pentru a-i convinge pe cititori c astfel de presupuneri nu ajut la
nimic în interpretarea Psalmilor.

În Psalmul 123, ochii celui credincios erau îndrepta i, în timpul necazului s u, spre Domnul. El
se baza pe faptul c Domnul poate avea mil de el i îl va salva. Psalmul urm tor urm re te
dezvoltarea gradual din aceast grup a Cânt rilor treptelor, prin aceea c dup apelul la harul
lui Dumnezeu, din Psalmul anterior, acum este sl vit salvarea. În primul rând, r m i a veste te
c ea datoreaz aceast salvare numai i numai faptului c Domnul S-a preocupat de problema
poporului S u: "De n-ar fi fost Domnul d e p a rt ea n o a s t r ..." El a f cut interesele lor ca fiind
ale Sale. F r El, ei ar fi fost lipsi i de ajutor în fa a du manilor lor. Îns ace ti credincio i
suferinzi i prigoni i erau plini de valoare în ochii Creatorului cerului i al p mântului! Ce
înviorare pentru ei!

Cuvintele "s spun Israel!" reprezint aici, ca i în Psalmul 129,1, un apel la tot poporul. El
trebuie s - i aminteasc de aceast salvare i s o vesteasc , c ci ea se refer i intereseaz pe tot
Israelul. În mod sigur, r m i a lui Iuda a fost expus în Ierusalim, într-un chip deosebit, urii i
atacurilor puterilor du mane. Îns ace ti du mani tiau foarte bine c , dac vor nimici neamul
Împ ratului, prin aceasta vor înghi i tot Israelul. "De n-ar fi fost Domnul de partea noastr , când

30
Cânt rile treptelor – H. Rossier

s-au ridicat oamenii împotriva noastr , ne-ar fi înghi it de vii, când li s-a aprins mânia
împotriva noastr ; ne-ar fi înecat apele; ar fi trecut râurile peste sufletul nostru."

Expresia "oamenii" pare s fie un mod foarte general de vorbire. De fapt g sim în profe ii mai
mult decât o întâmplare, în care r m i a este în pericol s fie înghi it sau s fie înecat ca de un
râu. În cel de-al doisprezecelea capitol al Apocalipsei, vedem cum satan, balaurul, în f ptura
fiarei romane, urm re te femeia - deci poporul Israel, ceea ce corespunde hot rârilor lui
Dumnezeu. Când femeia a fugit în pustie, arpele a aruncat din gura lui ap , ca un râu, dup ea,
ca s o înece. Îns aceast ridicare a popoarelor dependente de Roma împotriva r m i ei lui
Iuda, care fuge din Israel, r mâne f r succes. Satan se îndreapt din nou împotriva Palestinei, ca
s prigoneasc pe iudeii care au r mas în Ierusalim, pe aceia care sunt "r m i a semin iei ei,
care p zesc poruncile lui Dumnezeu i au m rturia lui Isus." Prin aceasta este vorba de r m i a
care a depus m rturie în Ierusalim în mijlocul oamenilor f r delegii. În fruntea ei sunt "cei doi
martori", care reprezint Legea lui Moise i duhul profetic al lui Ilie (Apocalipsa 12,13-17;
compar cap. 11,6).

În al doilea rând, râurile care se revars ar putea s se refere la asirian. În profetul Isaia, acesta
este caracterizat cu urm toarele nume: "apele puternice i mari ale râului", care inund pe iudei
i îi va îneca (Isaia 8,7-8); "rupere de nori cu mari uvoaie de ap ", "vijelie nimicitoare" (Isaia
28,2,15,18). În introducere am v zut deja c asirianul profetic, asemenea modelului s u istoric,
va p trunde în Palestina i va asedia Ierusalimul28. Nu m îndoiesc de faptul c Psalmul nostru se
refer în mod deosebit la acest eveniment, c ci r m i a se g se te în Ierusalim când râurile
n prasnice, armatele asirianului, vor c uta s o înghit . Obr znicia, arogan a i îndr zneala
caracterizeaz în Sfânta Scriptur pe acest du man al poporului lui Dumnezeu. Asirianul este "un
împ rat f r ru ine i viclean", "inima i se va îngâmfa" i "se va ridica împotriva Domnului
domnilor" (Daniel 8,23-25). El "batjocore te pe Dumnezeul cel viu", a a c "mândria sa a ajuns
pân la urechile Mele (Domnului)" (Isaia 37, 17,29). De aceea, i asirianul viitorului, ca i
Sanherib, î i va primi judecata, c ci în momentul celei mai mari nevoi, Dumnezeu va interveni în
favoarea poporului S u. Asirianul "î i va ajunge sfâr itul, i nimeni nu-i va fi într-ajutor"
(Daniel 11,45).

S nu uit m îns c în acela i timp mai este înc o "ap " în Ierusalim, care va inunda r m i a.
Mândria caracterizeaz în mod deosebit "pe oamenii f r delegii", care apar in poporului
necredincios. Eu cred c de aceea se spune în versetul 5: "ar fi trecut peste sufletul nostru
valurile n prasnice." Aceste dou grupe de du mani, unul din untru, altul din afar , alc tuiesc
"oamenii" despre care este vorba în Psalmul nostru. Când Domnul intervine, dispar amândou
deodat , a a cum am v zut în introducere. "Binecuvântat s fie Domnul, care nu ne-a dat prad
din ilor lor!" Du manii i-au deschis deja gura, ca s sfâ ie r m i a i s o înghit .

"Sufletul ne-a sc pat ca pas rea din l a u l p s r a r u l u i ; la ul s-a rupt, i noi am sc pat"
(vers. 7). S-a insistat foarte mult s se aplice aceast expresie la Sanherib - i aceasta numai pe
baza unei surse asiriene, care se refer la asedierea Ierusalimului pe vremea lui Ezechia29.
Realitatea este îns , c noi g sim aceste cuvinte de mai multe ori în Cuvântul lui Dumnezeu, i
anume nu numai în leg tur cu asirianul, ci i cu al i du mani ai lui Israel. A a se spune în
Ieremia 5,26: "î n p o po r u l Meu sunt o a men i r i ; ei pândesc ca p s rarul care întinde
la uri, întind curse i prind oameni." Expresia "oameni r i" caracterizeaz în Psalmi, în mod
normal, i pe iudeii necredincio i; Antihrist este "omul f r delegii". În Psalmul 64.5, ace ti
nelegiui i vorbesc despre întinderea curselor în calea credincio ilor. În Psalmul 140, unde este
28
Vorbesc aici de cea de-a doua asediere a Ierusalimului. Prima are loc mult mai devreme, i anume de c tre
na iuni.
29
"Eu l-am închis (pe Ezechia) în Ierusalim, re edin a sa imperial , ca pe o pas re în colivie."

31
Cânt rile treptelor – H. Rossier

vorba de "cel r u" i apar in torii lui, "cei r i", se spune în versetul 5: "Ni te îngâmfa i îmi întind
curse i la uri, pun re ele de-a lungul drumului, i îmi întind capcane." Tot a a i în Psalmul 141,
9-10: "P ze te-m de cursa pe care mi-o întind ei i de piedicile celor ce fac r ul! S cad cei
r i în la urile lor, în timp ce eu s scap!" În cele din urm , în Psalmul 91,3 se spune cu privire la
Hristos, c Domnul Îl "scap din la ul vân torului".

Vedem deci c expresia "p s rar" se poate întrebuin a tot a a de bine la Antihrist i poporul
s u, cât i la asirian, chiar la satan însu i. Putem conchide din aceasta c "râul care se revars " i
"apele mândre" se refer atât la asirian, cât i la oamenii f r delegii care domnesc în Ierusalim.
Pas rea, care scap de la ul p s rarului, este eliberat în acela i timp de aceste dou puteri. De
fapt, locul nostru vorbe te nu despre unul singur, ci de "p s rari", deci despre cei doi mari
du mani ai r m i ei.

În versetul 8, cei credincio i vestesc c "ajutorul lor este în Numele Domnului, care a f cut
cerurile i p mântul". Acest verset ne aminte te de Psalmul 121,2. Îns aici este Nu m el e
Domnului, în care ei î i g sesc ajutorul. Chiar dac El este gata s Se descopere poporului S u în
slav , credincio ii se bazeaz totu i pe Numele S u. Dumnezeu nu li S-a descoperit înc sub
Numele cu care El îi va conduce în timpul Împ r iei de o mie de ani, ca "Cel Prea Înalt,
Ziditorul cerului i al p mântului" (Geneza 14,19). În afar de aceasta, starea inimii r m i ei,
a a cum este ea descris în Psalmul 124, nu corespunde înc aceleia care o va caracteriza în
timpul domniei p cii lui Mesia.

Noi cre tinii g sim în ace ti Psalmi mai multe cuvinte, care ar trebui s ating inima i
con tiin a noastr . "S spun Israel acum!" Da, tot ceea ce atinge un m dular al Trupului lui
Hristos, fie durere, fie bucurie, este valabil pentru celelalte m dulare. i mai departe, nu este
foarte important s fie f cut cunoscut, s fie vestit , realitatea c Dumnezeu este pentru poporul
S u? "Deci, ce vom zice noi în fa a tuturor acestor lucruri? Dac Dumnezeu este pentru noi,
cine va fi împotriva noastr ? El, care n-a cru at pe Însu i Fiul S u, ci L-a dat pentru noi to i,
cum nu ne va da, f r plat , împreun cu El, toate?" Ajutorul nostru nu vine numai de la
Domnul, care a f cut cerurile i p mântul, ci i de la Acela, care El Însu i a suferit, când a fost
ispitit, i care poate s vin î n aj u t o ru l acelora care sunt ispiti i, ca un Mare Preot milos i
credincios. El este înc ascuns ochilor no tri; în curând Îl vom vedea. Îns în timp ce noi Îl
a tept m, ajutorul nostru este în Nu m el e S u. În acest Nume, El ne d privilegiul s realiz m
prezen a Sa în mijlocul nostru.

Psalmul 125

Mai întâi doresc s atrag aten ia asupra grad rii din aceast Cântare a treptelor, fa de cele
anterioare. Bucuria cople itoare a momentului în care pas rea a sc pat din cursa p s rarilor, nu
este acela i lucru cu lini tea i pacea, care urmeaz dup aceast salvare. Ultimele sentimente
amintite sunt exprimate în Psalmul de care noi ne ocup m acum.

Scena este tot Ierusalimul (vers. 2). Du manii din untru i din afar au disp rut. "Cei ce se
încred în Domnul sunt ca muntele Sionului, care nu se clatin , ci st înt rit pe vecie."
Ierusalimul, ora ul, care deseori a fost distrus pân la temelii, care a fost c lcat în picioare de
na iuni, i în cele din urm a c zut sub puterea lui Antihrist - acest ora este acum, în sfâr it,
recl dit pe o temelie de nezdruncinat. Numele lui este "muntele Sionului", deci locul unde va fi
ridicat împ r ia lui David în har, unde i Hristos, Unsul Domnului, va fi acum recunoscut ca
Împ rat (Psalm 2,6). Acest Nume ne arat motivul pentru care Ierusalimul poate "sta înt rit pe

32
Cânt rile treptelor – H. Rossier

vecie". Pe temelia responsabilit ii sub Lege, ora ul a fost zguduit ca muntele Sinai; pe temelia
harului, el nu se va cl tina, ca i muntele Sionului, i va r mâne ve nic, c ci "bun tatea
Domnului ine în veac". Acesta va fi cântecul cel mai iubit al r m i ei. Noi putem l uda
bun tatea lui Dumnezeu deja acum i în veac.

Cânt rile treptelor sunt, dup cum am v zut deja, Cânt rile Sionului. Probabil c erau cânt rile
cerute poporului dus în captivitate, s fie cântate pe malurile râurilor Babilonului (Psalm 137,3).
Îns iudeii au refuzat s le cânte, pentru c ora eliber rii nu sosise înc . Asemenea cânt ri puteau
fi intonate numai în c l toria de întoarcere spre Israel, c ci ele con in tocmai aceast înapoiere.
Ierusalim! Cum umple acum acest nume, pe care poporul captiv trebuia cândva s -l rosteasc pe
p mânt str in sub lacrimi i strig te de r zbunare, inimile cu pace i bucurie! "Cum este
înconjurat Ierusalimul de mun i, a a înconjoar Domnul pe poporului S u, de acum i pân în
veac" (vers. 2).

În Psalmul 121, cei credincio i î i ridic ochii spre mun i, de unde a venit ajutorul lor. Acum ei
v d ace ti mun i de jur împrejurul lor. Ei se g sesc acum în punctul central al puterii care i-a
salvat. Mai mult, Domnul Însu i va fi comparat cu ace ti mun i; El înconjoar poporul S u.
Aceia care se încred în El, vor fi la rândul lor identifica i cu Ierusalimul recl dit; ei sunt "ca
muntele Sionului". Numai harul poate s -i consolideze a a de neclintit, c ci în ei în i i nu puteau
s g seasc niciun sprijin. Domnul este în jurul poporului S u. El îl înconjoar pe deplin, a a
cum mun ii înconjoar Ierusalimul. Oriunde s-ar putea îndrepta Israelul, Îl vede numai pe
Domnul, asemenea unui singur orizont. Domnul este în jurul alor S i din Ierusalim, ca odinioar
în Dotan, în jurul lui Ilie. Domnul, Domnul o tirilor, a spus: "Poporul Meu, care locuie ti în
Sion, nu te teme de asirian" (Isaia 10,24). Acum ochii r m i ei nu trebuie s mai vad pe
"împ ratul f r ru ine i viclean" (Daniel 8,23) i pe "poporul acela îndr zne " (Isaia 33,19). În
locul acestora, ei v d pe "Împ rat în str lucirea Lui" (Isaia 33,17).

"C ci toiagul de cârmuire al r ut ii nu va r mânea pe mo tenirea celor neprih ni i." Aluzia

la asirian este aici clar . El a încercat s pun st pânire pe Israel, i "î i ridic toiagul asupra ta,
cum f ceau egiptenii", a a cum spune Isaia. Îns profetul adaug c "toiagul Domnului" se va
ridica în favoarea poporului S u, a a cum s-a petrecut la Marea Ro ie. Dumnezeu va ridica
toiagul S u împotriva asirianului, "ca odinioar în Egipt" (Isaia 10,24-26, 32-34). Domnul nu va
permite niciodat ca mo tenirea poporului S u s r mân în mâna celor r i. "Pentru ca cei
neprih ni i s nu întind mâinile spre nelegiuire" (vers. 3). Dac jugul du manului ar fi mai mult
timp asupra lor, credincio ii ar fi în pericol s se supun lui, ca în felul acesta s aib foloase,
c ci în el ciunea va prospera în mâna împ ratului, i el "va pierde pe mul i" (Daniel 8,25).
Poporul necredincios din ar , chiar dac f r câ tig, a încheiat deja un leg mânt cu el (Isaia
33,8). Îns cei drep i vor fi p zi i, chiar dac mul imea poporului "alearg la ei i înghite ap din
plin" (Psalm 73,10).

Dac pân acum am accentuat rolul asirianului în acest Psalm, prin aceasta nu doresc
nicidecum s exclud alte persoane. Aici este vorba, într-adev r, la modul general, de "sceptrul
r ut ii". În orice caz, un lucru este sigur, c for ele du mane se ceart între ele pentru ara
Israel, care potrivit hot rârilor lui Dumnezeu va fi "mo tenirea celor drep i". Antihrist i
sprijinitorii lui, fiara roman , na iunile cu Edom în fruntea lor - toate ridic acelea i preten ii ca
i asirianul: s ia în posesie, s cucereasc mo tenirea poporului lui Dumnezeu.

În versetul 4 ni se spune cine sunt cei drep i, pe care îi recunoa te Dumnezeu: "Doamne, vars -
i binefacerile peste cei buni i peste cei cu inima f r prihan !" Acest verset corespunde
remarcabilelor locuri din Isaia 33,14-17, unde sunt descrise împrejur rile la care se refer acest
Psalm. "P c to ii sunt îngrozi i, în Sion, un tremur a apucat pe cei nelegiui i, care zic: «Cine

33
Cânt rile treptelor – H. Rossier

dintre noi va putea s r mân lâng un foc mistuitor?» «Cine dintre noi va putea s r mân
lâng ni te fl c ri ve nice?» Cel ce umbl în neprih nire i vorbe te f r vicle ug, cel ce
nesocote te un câ tig scos prin stoarcere, cel ce î i trage mâinile înapoi, ca s nu primeasc
mit , cel ce î i astup urechea s n-aud cuvinte setoase de sânge i î i leag ochii ca s nu
vad r ul, acela va locui în locurile înalte; stânci înt rite vor fi locul lui de sc pare; i se va da
pâine, i apa nu-i va lipsi. Ochii t i vor vedea pe Împ rat în str lucirea Lui, vor privi ara în
toat întinderea ei." Nimeni nu poate rezista la un foc mistuitor i la fl c ri ve nice, numai dac
poart tr s turile de caracter ale adev ratei r m i e, a a cum sunt ele prezentate aici i în multe
alte locuri. Numai r m i a este apt , ca i prietenii lui Daniel în cuptorul de foc, s treac prin
focul i fl c rile necazului cel mare, i în cele din urm s fie salvat i s savureze pacea ca
popor al lui Dumnezeu. Versetul de fa caracterizeaz deci adev ratul Israel, care este deseori
numit în Psalmi: "aceia care sunt sinceri în inima lor".

"Dar pe cei ce apuc pe c i l turalnice, s -i nimiceasc Domnul împreun cu cei ce fac r u!"
(vers. 5). Aici este vorba deci de o parte a poporului iudeu, care prin c ile lor sucite se deosebesc
de aceia "care sunt sinceri în inima lor". În c r ile profe ilor vedem c ei fie se supun lui
Antihrist, fie se las orbi i de promisiunile asirianului. Ei to i sunt aceia care lucreaz
nelegiuirea. De aceea ei sunt nimici i i nu vor avea nicio parte cu poporul lui Dumnezeu.

Psalmul nostru se încheie cu cuvintele: "Pacea s fie peste Israel!" Aici nu este vorba numai
despre aceia care au evadat, ca în Psalmul 124, ci despre tot poporul, care în sfâr it poate locui în
pace. Du manul este nimicit, mo tenirea celor ap sa i este eliberat . Îns înainte de toate,
adev ratul Israel este acum un popor care se bucur de pace. Grupa anterioar de Psalmi din
Cântarea treptelor s-a încheiat cu rug mintea pentru pacea (bun starea) Ie ru s al i m u l u i . Aici,
aceast rug minte se extinde la întreg poporul, "roua tinerilor" adev ratului Împ rat, care vor
veni la El "din sânul zorilor" (Psalm 110,3).

Aplica ia moral a acestui Psalm la noi este foarte valoroas . Noi "a m ven i t la muntele
Sionului i la ora ul Dumnezeului cel viu, Ierusalimul ceresc". Noi nu trebuie s a tept m ca i
r m i a dup un timp viitor al slavei, ca s posed m aceste binecuvânt ri. Muntele harului,
Ierusalimul ceresc, ne apar ine deja acum, chiar dac în speran . Soarta noastr , partea noastr
de mo tenire, este înc în viitor; îns noi suntem de acum siguri prin Duhul Sfânt, c o vom
primi. Tr s turile de caracter pe care Dumnezeu le vede la ai S i i le recunoa te, sunt sfin enia
i neprih nirea practic . Acestea izvor sc f r îndoial din cunoa terea lucr rii i a Persoanei lui
Hristos; îns cunoa terea f r o via practic nu este nimic, credin a f r fapte este moart .
Slujba divin curat i nep tat , înaintea lui Dumnezeu i a Tat lui, const în neprih nirea i
sfin irea practic ; s te ii pe tine însu i neîntinat de lume.

"Pacea s fie peste Israel!" i inimile noastre cunosc pacea (bun starea). Pentru c suntem
îndrept i i prin credin , avem pace cu Dumnezeu. În fiecare zi ne este oferit har i pace. Dac
gândurile noastre sunt preocupate cu ce este bine i inimile noastre sunt sincere înaintea lui
Dumnezeu, pacea lui Dumnezeu le va p zi i Dumnezeul p cii va fi cu noi.

34
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Cea de-a treia grup : Psalmii 126 - 128

Psalmul 126

Psalmii 123-125 ne transfer pe scena Ierusalimului. Ei încep cu exclama ia: "Ai mil de noi!"
i descriu apoi eliberarea r m i ei, care evadeaz ca o pas re din la ul p s rarului. Dup ce
puterea ultimului du man a fost nimicit , r m i a este întemeiat pentru totdeauna i de
nezdruncinat în Sion. Grupa de Cânt ri a treptelor de care ne ocup m acum, dimpotriv , ne pune
în fa chiar din primul verset al Psalmului 126 pe captivii Sionului ca elibera i: "Când a adus
Domnul înapoi pe captivii Sionului, parc visam."

Aici este vorba de r m i a captiv din Ierusalim, a c rei eliberare este acum cântat . Psalmul
124 descrie momentul acestei eliber ri, în timp ce în Psalmul 126, eliberarea este privit ca un
eveniment al trecutului. Ierusalimul este eliberat atât de du manul din untru, oamenii r i, care
asupresc pe credincio i, cât i de du manul din afar , asirianul, care a asediat ora ul. Nu neg
faptul c aceast "captivitate a Sionului" s-ar putea referi din punct de vedere istoric la asedierea
Ierusalimului de c tre Sanherib. Îns repet, c scopul, adev ratul în eles al acestor Psalmi, nu
trebuie c utat în evenimentele trecutului, iar acest lucru este valabil pentru întreaga carte a
Psalmilor. Oricum ar fi, salvarea a venit atât de nea teptat pentru r m i a din Ierusalim, încât
dup necazul îngrozitor i s-a p rut ca un vis. "Atunci gura ne era plin de strig te de bucurie, i
limba de cânt ri de veselie." Chiar i na iunile au trebuit s dea m rturie despre marile lucr ri, pe
care Dumnezeu le-a f cut pentru poporul S u (vers. 2-3). Avem aici împlinirea rug ciunii lui
David, pe care el a rostit-o în Psalmul 14,7: "O, de ar porni din Sion izb virea lui Israel!... Când
va întoarce Domnul înapoi pe prin ii de r zboi ai poporului S u, Iacov se va veseli, i Israel se
va bucura."

Expresia "va întoarce înapoi pe prin ii de r zboi" nu se refer la întoarcerea personal a câtorva
captivi, ci la reintroducerea în binecuvânt rile divine de dup "robie". Nici r m i a din
Ierusalim i nici r m i a iudaic , care a trebuit s fug i apoi s se reîntoarc în Iuda, nu au
f cut împreun o "robie" în adev ratul sens al cuvântului. Textual "va întoarce înapoi pe prin ii
de r zboi" înseamn : "a î n t o arce ro b i a ". Aceast expresie o g sim în Deuteronom 30,3.
Acolo se spune c dac Israel va fi împr tiat printre popoare i apoi se va întoarce spre Domnul
Dumnezeul s u, atunci El "va aduce înapoi robii t i i va avea mil de tine". Cu alte cuvinte:
Du m n ez eu v a p u n e c ap t î m p r t i eri i l u i Is rael i va restabili poporul S u30.

Tot a a se spune i în Ieremia 30,18: "Iat , aduc înapoi pe prin ii de r zboi ai corturilor lui
Iacov, i Mi-e mil de loca urile lui." Capitolele 30 i 31 ale profetului Ieremia vorbesc despre
aceast restabilire. Aceasta cuprinde ambele p r i ale poporului: "Iat , vin zile, zice Domnul,
când voi aduce înapoi prin ii de r zboi ai poporului Meu Israel i Iuda" (Ieremia 30,3). Israel,
cele zece semin ii, i Iuda, nu vor fi restabilite în acela i timp i în acela i mod. În Ieremia 30 i
31 ni se relateaz am nun it despre întoarcerea celor zece semin ii. Rezultatul acestui fapt este c
Israel i Iuda vor fi unite într-un popor. La aceasta se refer expresia "va întoarce înapoi pe
prin ii de r zboi". Vezi i Ieremia 33,7,11; Ezechiel 16,53-55; 29,14; Amos 9,14; efania 2,7;
3,20, unde sunt folosite acelea i cuvinte.

30
Gândul exprimat de un comentator, c expresia "întoarce robia" nu se poate referi la n i c i o robie a lui Israel, fie
ea cea babilonian sau oricare alta, este în aceast form inexact. Este adev rat, c acelea i cuvinte sunt folosite în
Iov 42,10, ca s arate c Dumnezeu a ref cut starea ini ial a lui Iov i a pus cap t încerc rilor sale. Îns alte locuri
dovedesc, c aproape totdeauna este vorba despre s f â r i t u l r i s i p i r i i l u i I s r a e l . În orice caz, Psalmul 126 nu
se refer la robia babilonian . Mul i au gândit a a i pe acest loc i-au cl dit întreaga lor expunere gre it a
Cânt rilor treptelor.

35
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Ca i în Ieremia 30,3, în Psalmul 126, cele dou grupe ale r m i ei sunt diferen iate una de
alta. Mai întâi sunt aminti i "prin ii de r zboi ai Sionului". Ei sunt, a a cum am v zut deja în
Psalmii anteriori, umplu i de bucurie i fericire pentru Iuda care a fost deja reabilitat. Aceast
reabilitare nu se refer numai la r m i a din Ierusalim, ci i la credincio ii care dup fuga lor au
fost readu i în ara lor. La nimicirea asirianului, cele dou grupe vor fi reunite. În privin a aceasta
g sim în versetul 4 o rug ciune, care are iar i ca subiect întoarcerea prin ilor de r zboi:
"Doamne, adu înapoi pe prin ii de r zboi, ca pe ni te râuri în partea de miaz zi!" " ara de
miaz zi" caracterizeaz pustia din sudul Iudeii, ca i "sudul" din Geneza 12,9 i 13,1. R m i a
lui Iuda se roag aici ca Dumnezeu s reabiliteze cele zece semin ii ale lui Israel, întocmai ca pe
ni te râuri în pustie, pe care ei o au de str b tut. i în Ieremia 31,6-7 este vorba despre aceast
reabilitare a lui Israel. Paznicii strig din inuturile lui Efraim: "Scula i-v , s ne suim în Sion!"
Apoi Domnul continu : "Striga i de bucurie asupra lui Iacov, chiui i de veselie în fruntea
neamurilor! În l a i-v glasurile, cânta i laude i zice i: «Doamne, izb ve te pe poporul T u, pe
r m i a lui Israel!»" Credincio ii, despre care este vorba în Psalmul nostru, nu sunt mul umi i
s se bucure de propria lor mântuire. Pentru ei conteaz foarte mult mântuirea întregului Israel,
aceasta înseamn a întregii r m i e, ceea ce înseamn c apoi se va constitui noul popor al lui
Dumnezeu. Acest gând, c în cele din urm credincio ii celor dou sprezece semin ii vor fi iar i
reuni i, se întâlne te tot mai des, cu cât ne apropiem mai mult de rezultatul final al Cânt rilor
treptelor.

Cu acest prilej mi se pare potrivit s amintesc înc o dat urm toarele: este adev rat c
reabilitarea lui Iuda i a celor zece semin ii va avea loc în timpuri diferite i în împrejur ri
diferite. Cu toate acestea îns , "reîntoarcerea captivilor" este prezentat în cele mai multe locuri
din profe i într-un mod general i ca un singur eveniment. Pentru a ne convinge de aceasta, este
suficient s citim locurile citate în introducere referitoare la reabilitarea lui Iuda i a lui Israel.
Locurile care se refer la reîntoarcerea lui Iuda dup fuga sa, sunt mai ales în Psalmi.

"Cei ce seam n cu lacrimi, vor secera cu cânt ri de bucurie" (vers. 5). Acest verset
corespunde textului din Ieremia 31,15-17: "A a vorbe te Domnul: un ip t se aude la Rama,
plângeri i lacrimi amare; Rahela î i plânge fiii; i nu vrea s se mângâie pentru copiii ei, c ci
nu mai sunt! A a vorbe te Domnul: «Opre te- i plânsul, opre te- i lacrimile din ochi; c ci truda
î i va fi r spl tit , zice Domnul; ei se vor întoarce iar i din ara vr jma ului. Este n dejde
pentru urma ii t i, zice Domnul; copiii t i se vor întoarce în inutul lor!»" În trecut, cele zece
semin ii au fost în du m nie v dit împotriva lui Iuda. Bae a, un împ rat al lui Israel, a construit
ora ul Rama la grani ele lui Beniamin, ca s împiedice orice circula ie dintre Iuda i Israel (1
Împ ra i 15,17). Acolo, Rahela plânge. Rahela era mama lui Iosif (Efraim i Manase, sau cele
zece semin ii) i a lui Beniamin (care totdeauna a fost socotit ca apar inând lui Iuda). Copiii ei au
fost du i în robie. "Ei nu mai sunt", a a c mamei nu-i mai r mâne nimic. De aceea ea plânge i
vars lacrimi amare dup fiii ei, care i-au fost lua i. Îns Domnul o mângâie i îi arat c "truda
îi va fi r spl tit " i "este n dejde pentru urma ii ei", c ci copiii ei se vor întoarce din ara
du manilor i vor alc tui iar i un popor. "Plângând vin i îi duc în mijlocul rug ciunilor lor; îi
duc la râuri de ap , pe un drum neted, pe care nu se poticnesc. C ci Eu sunt Tat l lui Israel i
Efraim este întâiul Meu n scut" (Ieremia 31,9).

Locul despre Rahela este amintit în Matei 2, în leg tur cu uciderea pruncilor în Betleem. De
ce Betleem i nu Rama? Betleemul simboliza dec derea lui Israel, pentru c era locul unde a fost
înmormântat Rahela (Geneza 35,19). Copiii Rahelei nu mai erau. Îns profe ia lui Ieremia i-a
g sit în zilele Domnului o împlinire moral . În mijlocul meritatei pustiiri a lui Israel, Domnul a
început din nou istoria lui Israel, prin aceea c El "a chemat pe Fiul S u din Egipt". Numai pe
baza realit ii c Hristos, noul Israel, a reluat istoria poporului S u pe când totul era în dec dere,
pot cele zece semin ii s se întoarc , ca râurile în partea de miaz zi. Ele vor trece prin strâmtor ri

36
Cânt rile treptelor – H. Rossier

exterioare, i pe lâng aceasta prin lacrimi i implor ri în inima lor. De aceea, ei vor putea secera
cu cânt ri de bucurie. În felul acesta, pentru cele dou p r i ale poporului, Iuda i Israel,
rezultatul final al necazului lor vor fi cânt rile de bucurie.

"Cel ce umbl plângând, când arunc s mân a, se întoarce cu veselie, când î i strânge
snopii" (vers. 6). Acest verset scoate în eviden rolul lui Hristos în restabilirea lui Israel.
R m i a este îmb rb tat , prin faptul c ea va privi la Acela care a ie it înaintea ei. El a umblat
plângând i a sem nat s mân a, care trebuia s aduc roade; ei sunt snopii, pe care El îi aduce cu
cânt ri de bucurie la reîntoarcerea Sa acas . În mijlocul mor ii, El d la iveal roadele învierii.
S mân a este El Însu i, bobul de grâu care cade în p mânt i moare. Rodul viitor îl constituie
Israelul, a c rui înviere na ional va fi consecin a mor ii i a învierii lui Hristos. Cât de mult Îl
vor admira atunci cei ce sunt ai Lui! Cine este un Sem n tor ca i El, care seam n s mân a cu
lacrimi i durere, cine este un Secer tor ca i El, când Î i va duce acas snopii cu bucurie! Ploile
iernii au umplut cu ap râurile secate ale pustiei, a a c ele vor curge iar i, ca i cum n-ar fi
secat niciodat . Pretutindeni, ele dau la iveal roade i via . Tot a a va fi i cu r m i a.

Acest Psalm este un cântec al bucuriei. Dup toate nevoile, lacrimile i strâmtor rile, Iuda se
bucur cu Hristos. Aceast bucurie este partea lor comun : ambii au sem nat cu lacrimi. Hristos
Se bucur de rodul muncii sufletului Lui. El Î i g se te bucuria, "cântarea Sa de bucurie", la
reabilitarea poporului S u.

Ca to i Psalmii, i acesta este de o valoare inepuizabil , dac îl aplic m la noi. În aceast

aplicare nu doresc nicidecum s m refer la experien ele mele proprii, foarte insuficiente i
limitate.

Cum ar trebui, ca i noi, care cunoa tem bucuria care rezult din aceast eliberare, s dorim ca
to i fra ii no tri s aib aceea i parte i s se poat bucura de acelea i privilegii! Toate
binecuvânt rile noastre sunt bazate pe moartea lui Hristos. Gr untele de grâu trebuia s cad pe
p mânt i s moar , ca s poat da la iveal roadele învierii. Primul rod direct al lucr rii Sale a
fost Adunarea, care a fost întemeiat ca o unitate în ziua de Rusalii, prin darul Duhului Sfânt
trimis din cer. Rodul viitor va fi reabilitarea lui Israel.

Cât de important ar trebui s fie pentru noi unitatea Adun rii! Nu a fost ea valoroas i pentru
Domnul Isus, care a murit ca s adune la un loc pe copiii lui Dumnezeu cei împr tia i? Am
putea r mâne indiferen i fa de ceea ce umple inima Sa, când El a murit nu numai pentru Israel,
a a cum se arat în Psalmi, ci i pentru Adunare, ca s o creeze ca un trup, care prin m rturia sa
ar trebui s -L prezinte pe El vizibil înaintea lumii? N-ar trebui lumea s poat spune despre noi,
ceea ce na iunile vor spune în viitor despre Israel? "Domnul a f cut lucruri mari pentru ei!" Ce
snopi duce Acela acas , care a umblat plângând, purtând s mân a de sem nat!

Psalmul 127

Psalmul 127 provine de la Solomon, acest împ rat plin de slav , care a construit Casa
Domnului i a domnit în pace la Ierusalim, dup ce to i du manii lui David au fost supu i
domniei sale. Solomon este un tablou al lui Hristos, care va conduce pe poporul S u restabilit
(a a cum ne-a fost ar tat în Psalmul 126), sub sceptrul S u de dreptate i pace, în lini tea
Împ r iei de o mie de ani.

37
Cânt rile treptelor – H. Rossier

În acest Psalm g sim trei lucruri, care sunt lucrarea lui Dumnezeu i la care omul nu are nicio
parte: construc ia casei, p zirea ora ului i asigurarea unui urma .

În primul rând este vorba despre C as , despre Templu. În Psalmul 122, David s-a bucurat s
urce la Casa Domnului, cu toate c aceasta era reprezentat în Ierusalim prin Chivot. Abia
Solomon a construit Templul, în Numele i corespunz tor planului Domnului. Tot a a îl va
reface Hristos pentru poporul S u. "Dac nu zide te Domnul o cas , degeaba lucreaz cei ce o
zidesc" (vers. 1). Omul a încercat de mai multe ori s construiasc acest Cas a lui Dumnezeu.
Dup robia babilonian a fost reconstruit Templul, mai târziu înc o dat sub Irod. Despre
Templul lui Irod, Domnul Isus a spus: "Vor veni zilele când nu va r mâne piatr pe piatr , care
s nu fie d râmat " (Luca 21,6). Aceast prorocie s-a împlinit textual. În viitor, Israel, dup ce
în necredin se va reîntoarce în Palestina, va construi un Templu, în care i se vor închina lui
Antihrist. Domnul Isus nu va putea s recunoasc acest Templu. Vedem îns la început cum
r m i a, care a luat fiin în Ierusalim, se va folosi de el în stadiul s u provizoriu (Psalm 42,4),
pân când jertfa necurmat va fi desfiin at i urâciunea pustiiri va fi instalat în Locul Sfânt.
Dup aceea, aceast Cas va fi distrus i nimicirea ei va fi dovada faptului c lucr torii au lucrat
degeaba la ea. În cele din urm , Domnul Isus Însu i va construi un Templu nou pentru poporul
S u (Zaharia 6,12-13), al c rui model i a c rui pozi ie sunt descrise în profetul Ezechiel.

Al doilea lucru pe care omul nu-l poate face, este: s p zeasc o ra u l . "Dac nu p ze te
Domnul o cetate, degeaba vegheaz cel ce o p ze te. Degeaba v scula i de diminea i v
culca i târziu, ca s mânca i o pâine câ tigat cu durere" (vers. 1-2). Ca i în timpul lui
Nebucadne ar i al lui Titus, iudeii vor afirma în timpul din urm c vor p zi ora ul. Îns la
prima asediere a Ierusalimului, care este amintit în profe ie, ora ul va deveni prada na iunilor.
Toate ostenelile lui Antihrist i ale poporului necredincios vor e ua în fa a acestui atac. În zadar
vor veghea ei, se vor trezi devreme, se vor culca târziu, vor suferi foame; Ierusalimul va c dea.

Îns psalmistul continu : "c ci preaiubitului S u El Îi d pâine ca în somn". Expresia

"preaiubitului S u" (Iedid) cuprinde f r îndoial o aluzie la numele care i-a fost dat lui
Solomon: Iedidia (2 Samuel 12,25). În mijlocul furtunii, credincio ii pot dormi lini ti i în
Ierusalim. Nu dormea i Domnul, Preaiubitul, în corabie, în timp ce Îl înconjurau mii de valuri?
R m i a nu va imita credin a pu in a ucenicilor de atunci, care au fost înainta ii lor în m rturia
iudaic . Ea se va odihni la fel ca Domnul ei, fiind con tient c este iubit , c este obiectul acelei
iubiri, cu care i El a fost iubit. Aceea i r m i spune în Psalmul 3: "Eu strig cu glasul meu
c tre Domnul, i El îmi r spunde din muntele Lui cel sfânt. M culc, adorm i m de tept iar i,
c ci Domnul este sprijinul meu. Nu m tem de zecile de mii de popoare, care m împresoar de
toate p r ile" (vers. 4-6). Tot a a i în Psalmul 4: "Eu m culc i adorm în pace, c ci numai Tu,
Doamne, îmi dai lini te deplin în locuin a mea" (vers. 8). Dup ce a descris necazul lui Iacov i
binecuvânt rile care au rezultat din acesta, Ieremia exclam : "La aceste lucruri m-am trezit i am
privit; i somnul îmi fusese dulce" (Ieremia 31,26). Profetul doarme în timpul furtunii i se
treze te ca s vad zorile împ r iei p cii.

Într-o m sur mult mai mare va fi aceasta la cea de-a doua asediere a Ierusalimului. La acest
eveniment, în decursul c ruia asirianul va fi nimicit prin apari ia Domnului Isus, se refer în mod
deosebit Psalmul nostru: "Inima ta î i va aduce aminte de groaza trecut : «Unde este logof tul?
Unde este vistiernicul? Unde este cel ce veghea asupra turnurilor?»", se spune în Isaia 33,18.
Toate aceste m suri de prevedere, toate mijloacele omene ti de ap rare vor disp rea înaintea
Domnului, care "p ze te ora ul".

Un al treilea lucru este în afara domeniului for ei omene ti: a av ea u r m a i . "Iat , fiii sunt o
mo tenire de la Domnul, rodul pântecelui este o r splat dat de El" (vers. 3). A a va vedea

38
Cânt rile treptelor – H. Rossier

"fiica Sionului", cândva neroditoare, pe copiii ei venind în grab i va zice în inima ei: "Cine mi
i-a n scut? Când eram f r copii i stearp ; eram roab , izgonit : cine i-a crescut? R m sesem
singur : unde erau ace tia?" (Isaia 49,21). Ea î i va ridica ochii, îi va vedea pe copii i va
str luci de bucurie: "to i se strâng i vin spre tine! Fiii t i vin de departe i fiicele tale sunt
purtate pe bra e" (Isaia 60,4). R m i a, care pân acum a trecut prin a a grele încerc ri, se va
înmul i acum la nesfâr it. Aceasta va fi o r splat , un r spuns la loialitatea i credincio ia ei în
încerc ri.

"Ca s ge ile în mâna unui r zboinic, a a sunt fiii f cu i la tinere e" (vers. 4). Aceast familie
nou va fi constituit din b rba i tineri, fiii lui Israel - i aceasta tocmai atunci când poporul
Israel, ca i Avraam, în vârst , p rea s nu mai aib copii. Cu aceasta începe o nou perioad
pentru popor. "Din sânul zorilor" vor veni la Domnul Isus "tineretul... ca roua" (Psalm 110,3).
Ei vor putea s ias în întâmpinarea du manului; ei vor fi s ge i în mâna lui Hristos, a Viteazului,
care prin ei va nimici toat puterea oamenilor r i (compar Psalm 120,4).

"Ferice de omul care î i umple tolba de s ge i cu ei! C ci ei nu vor r mâne de ru ine, când
vor vorbi cu vr jma ii lor la poart " (vers. 5). Ei vor putea acum s -i înfrâng pe du mani, a a
c ace tia vor lovi pe cei ce li se vor împotrivi. Aceast elit nu va fi dat de ru ine, când
du manul va ap rea la poart . Despre ea este vorba i în Isaia 11,14: "Ei vor zbura pe um rul
filistenilor la apus i vor jefui împreun pe fiii R s ritului. Edom i Moab vor fi prada mâinilor
lor, i fiii lui Amon le vor fi supu i."

Principiile expuse în acest Psalm sunt i pentru noi de o deosebit valoare, de aceea ar trebui ca
to i cre tinii s le ia în seam . Orice munc , pe care omul o face la C as a l u i Du m n ez eu , la
Adunare, s-a dovedit a fi nimic, atunci când aceasta a fost încredin at responsabilit ii sale.
Oamenii au ridicat "biserici", fiecare grup dup cum a considerat ea c este bine. Îns toate
acestea nu sunt Casa lui Dumnezeu. Ce a r mas din munca lor? - Lumea se ostene te mult s
p zeasc "cet at ea ". Ea vrea s - i asigure o organiza ie trainic , care s fie în stare s se opun
nenum ratelor forme de dec dere, care se arat pretutindeni. Îns toate aceste osteneli vor e ua.
Sistemul politic, social i religios al lumii, pe care l-a organizat omul, f r s in seama de
Dumnezeu, trebuie s se pr bu easc . Numai ceea ce Dumnezeu Însu i a ridicat, va r mâne i nu
va putea niciodat s fie zdruncinat. - Lumea caut o d i h n a, lini tea, îns n-o va g si niciodat .
"Cei r i sunt ca marea înfuriat , care nu se pot lini ti i ale c rei ape arunc afar noroi i mâl"
(Isaia 57,20). - Lumea tinde spre b u n s t ar e, îns va fi lovit cu lips de rod i lips de putere.
Puterea este numai în familia lui Dumnezeu, la fiii care sunt o mo tenire de la Domnul. Puterea
îngrozitoare a lumii i a lui satan nu va putea s le stea împotriv . În lupta cre tin , ei sunt
s ge ile lui Dumnezeu, cu care vor fi nimicite puterile întunericului.

Psalmul 128

Psalmul 126 ne-a descris reabilitarea i binecuvânt rile captivilor Sionului. În Psalmul 127 am
v zut cum Domnul a reconstruit Casa i a p zit cetatea. Aceia care se sprijin pe ei în i i, ca s
scape de judecat , îi ajunge pieirea. Îns tocmai în acest moment este constituit un popor nou,
mo tenirea Domnului. Psalmul 128 descrie binecuvânt rile ve nice ale aceluia care se teme de
Domnul. El va locui în Sion i de acolo va domni.

39
Cânt rile treptelor – H. Rossier

"Fer i ce de oricine se teme de Domnul i umbl pe c ile Lui!" Aici ne lovim a doua oara în
Cânt rile treptelor (compar Psalm 127,5) de cuvântul "ferice"31. Este remarcabil c Psalmii,
aceast carte care vorbe te a a de mult despre suferin e, încerc ri, ap s ri i necazuri ale
r m i ei, în care se întâlnesc mereu cuvinte ca "ap sat" i altele asem n toare, tocmai ei nu tac
cu privire la fericirea celor credincio i, cu privire la "deplina satisfac ie", c ci aceasta înseamn
cuvântul "ferice"!

Punctul de plecare al acestei fericiri este con tien a mântuirii (Psalm 32,1-4). Dup aceea ea se
g se te:
- în sfin irea practic (desp r irea de r u) i c utarea binelui (Psalm 1,1)
- în neprih nirea practic (îndep rtarea p catului din c ile noastre; Psalm 106,3)
- în sinceritate i ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu (Psalm 119,1-2)
- într-o umblare fidel (Psalm 84,5; 128,1)
- în team de Domnul (Psalm 112,1; 128,1-2)
- în încredere în Dumnezeu; prin aceast tr s tur de caracter S-a caracterizat în mod deosebit
Hristos ca Om, a a cum este ar tat în Psalmi (Psalm 2,12; 34,8; 40,4; 84,12)
- în siguran a de a- i g si ajutorul în Domnul i în a avea dreptul s speri în El (Psalm 146,5)
- în aten ia acordat celor s raci, lui Hristos în smerirea Sa (Psalm 41,1)
- în apropierea lui Dumnezeu (Psalm 65,4)
- în cântarea de laud i slujba divin în comun (Psalm 84,4; Psalm 89,15)
- în savurarea binecuvânt rilor (Psalm 144,15)
- în con tien a de a fi poporul lui Dumnezeu (Psalm 144,15; 33,12) i bucuria cu privire la copiii
credincio ilor ca o mo tenire de la Domnul (Psalm 127,5)
- în disciplina Tat lui (Psalm 94,12)
- în nimicirea definitiv a tuturor celor r i (Psalm 137,8-9).

Nu ne dovedesc toate aceste locuri c omul nu poate s - i g seasc niciodat fericirea în sine
însu i sau în lumea care îl înconjoar , pentru c propria-i inim este murd rit prin p cat i toat
lumea zace în cel r u? Ceea ce face pe oameni neferici i, este r ul - i ce altceva îi ofer lui
via a? Un filozof ateu scrie: "Adev rul despre via este îndoiala." Unde a r mas fericirea? Am
v zut tocmai unde este ea de g sit: în cunoa terea lui Dumnezeu i a dragostei Sale, în
cunoa terea lui Hristos i a lucr rii Sale, în posedarea unei vie i noi i a Duhului Sfânt, care ne
face ap i s st m în prezen a lui Dumnezeu, s ne închin m Lui, s avem p rt ie cu El i, cu
încredere smerit , care ar trebui s caracterizeze pe to i ai S i, s umbl m în c ile Lui.

În primul verset al Psalmului nostru, Dumnezeu vorbe te celor credincio i: "Ferice de oricine
se teme de Domnul i umbl pe c ile Lui!" Când ei descoper acest caracter, atunci le este
asigurat deplina binecuvântare. Cuvântul "se teme" nu are nimic a face cu frica, ci
caracterizeaz adânca con tien a d em n i t i i i m re i ei lui Dumnezeu, care a coborât ca s
ne duc în prezen a Sa. O fericire ve nic este legat de aceast team . Prin cuvântul "o ri ci n e ",
profetul iese în afara grani elor iudaice i se îndreapt spre na iuni, spre to i aceia care se tem de
Domnul. Tot a a i Romani 10,11-13 i Ioan 3,15-16 se refer la to i care cred în Domnul Isus
sau cheam Numele S u.

În versetul 2, Dumnezeu spune acelora care se tem de El i umbl în c ile Lui: "C ci atunci te
bucuri de lucrul mâinilor tale, e ti fericit32 i- i merge bine." Aceia care descoper caracterele
31
Cuvântul ebraic "aschrey" apare de 26 de ori în Psalmi. Dac facem excep ie de Proverbe, unde este
amintit de opt ori, g sim acest cuvânt în tot restul Vechiului Testament numai de nou ori. Cuvântul grecesc
corespunz tor (makarios) se întâlne te de 50 de ori în Noul Testament, îns se refer de 28 de ori la r m i a lui
Israel.
32
Acela i cuvânt ca i în versetul 1

40
Cânt rile treptelor – H. Rossier

descrise în versetul 1, sunt aici nu numai numi i ferici i, ca în versetul 1, ci ei sunt ferici i în mod
practic. Deseori se întâmpl c un credincios se g se te în situa ia c el nu este co n t i en t de
pozi ia sa de om fericit, a a cum ai putea fi bogat f r s tii. Îns aici el s e b u cu r în fericirea
Sa i în toate bun t ile care îl înconjoar , se bucur de "bun starea" sa. Citim în Psalmul 122,6
c cei ce iubesc Ierusalimul, vor prospera; în Psalmul 128 este spus acela i lucru despre cei care
se tem de Domnul i umbl în c ile Sale.

"Nevast -ta este ca o vi roditoare în untrul casei tale; copiii t i stau ca ni te l stari de
m slin împrejurul mesei tale" (vers. 3). Aici apare vi a de vie i m slinul, simboluri ale Israelului
lui Dumnezeu, ale poporului f g duin ei. Ca vi a de vie, poporul a dat la iveal numai agurid , i
astfel mânia lui Dumnezeu a venit peste el (Isaia 5); ca m slin, urmare a necredin ei sale, i-au
fost rupte ramurile (Ieremia 11,16), ca s fac loc na iunilor (Romani 11). Îns Dumnezeu a
plantat o alt vi de vie în locul lui Israel, pe Hristos, pe "Omul dreptei Sale", pe "Fiul Omului,
pe care i L-a ales" (Psalm 80). În Persoana Sa, Dumnezeu va l sa pe poporul S u s retr iasc .
Hristos a fost i "M slinul cel verde din Casa lui Dumnezeu" (Psalm 52,8). În El sunt cuprinse
toate f g duin ele lui Dumnezeu i în El se vor împlini toate. Numai în El va fi iar i altoit noul
Israel în m slin. Binecuvânt rile enumerate aici vor deveni realitate pentru poporul Israel; so ia
sa va fi asemenea unei vi e de vie roditoare, în interiorul casei sale. Dumnezeu va "da o cas
celei ce era stearp , va face din ea o mam vesel în mijlocul copiilor ei" (Psalm 113,9). Copiii
lui Israel vor sta la masa de s rb toare, un simbol al p cii, al bel ugului spiritual, al unit ii
familiei în bucuria comun . Ce tablou frumos al binecuvânt rilor din Împ r ia de o mie de ani
în caracterul ei i n t ern ! Ei sunt privi i aici ca o consecin a credincio iei poporului credincios:
"A a este binecuvântat omul care se teme de Domnul" (vers. 4).

"S te binecuvânteze Domnul din Sion, s vezi fericirea Ierusalimului, în toate zilele vie ii tale,
i s vezi pe copiii copiilor t i!" (vers. 5-6). Din Sion, muntele harului împ r tesc, Domnul va
binecuvânta înc o dat pe poporul S u deja binecuvântat. Avem aici binecuvânt rile împ r iei
în caracterul lor n a i o n al , în opozi ie cu binecuvânt rile l untrice, despre care a fost deja vorba.
Ierusalimul a devenit punctul central al poporului Israel, punctul central al binecuvânt rii Sale,
de care va depinde orice binecuvântare i izvorul râurilor de har, ale c ror ape vor înviora tot
Israelul i care vor curge în afara grani elor acestei ri. În Psalmul 122,6, credincio ii s-au rugat
pentru pacea Ierusalimului. Aici ei o v d . Ea se va înmul i de la o genera ie la alta, i în toate
zilele vie ii lor, în tot timpul domniei minunate a lui Hristos, vor vedea prosperitatea ora ului
ales.

"Pacea s fie peste Israel!" (vers. 6). În Psalmul 122, rug ciunea era limitat la pacea
(prosperitatea) Ierusalimului. Psalmul 125 a exprimat certitudinea c pacea s e v a o d i h n i peste
Israel. În Psalmul nostru, ea este i r mâne acolo; de fapt, expresia "Pacea s fie peste Israel!"
nu este o dorin , ci o constatare. În fapt, nu mai poate fi nicio alt binecuvântare, a a c Psalmul
128 ar putea fi considerat ca încheierea primei p r i a Cânt rilor treptelor. Am v zut de la un pas
la altul o cre tere progresiv , începând de la suferin a în Me ec pân la pacea ve nic i deplin a
Ierusalimului i a poporului lui Dumnezeu. i totu i, i alte binecuvânt ri a teapt pe acest
popor, care n-au fost amintite pân aici.

Fie ca aceste binecuvânt ri personale i comune s fie i partea noastr , a tuturor! Dac avem
în inim Adunarea lui Dumnezeu, putem fi siguri c vom cre te i ne vom maturiza
duhovnice te.

41
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Grupa a patra: Psalmii 129 - 131

Psalmul 129

Ultimele dou grupe din Cânt rile treptelor sunt de o deosebit frumuse e. Pân aici, în Psalmii
120-128 ne-au fost enumerate, înainte de toate, împrejur rile celor drep i în timpul sfâr itului.
Al turi de aceasta am v zut cum Dumnezeu are drept scop slava Sionului i pacea poporului
S u. Psalmii 129-131, care constituie grupa urm toare a Cânt rilor treptelor, au dimpotriv un
caracter deosebit. Ei întrerup, s zicem a a, succesiunea gradat normal , ca s ne descrie
dezvoltarea gradual a e x erci i i l o r co n t i i n ei , care vor lua na tere în inima r m i ei, ca
urmare a încerc rilor prin care trece. Aceste încerc ri î i au punctul de plecare în Psalmul 129 în
suferin ele lui Israel, care a fost încercat din tinere e, în timp ce Psalmul 130 ne arat rezultatele
din inima i con tiin a poporului, în urma acestor încerc ri.

Aceste intercal ri nu sunt rare în Psalmi. Foarte remarcabil în acest sens este Psalmul 139, care
apar ine grupei de Psalmi 137-145. El descrie exerci iile inimii, prin care credincio ii sunt
forma i ca s -L recunoasc pe Domnul i s umble în c ile Lui. Un caracter asem n tor avem i
în Psalmii 32, 51 i 88. To i ace tia arat c nu poate fi o reab i l i t ar e re al , dac mai întâi nu
are loc o l u cra re l u n t ri c . Aceasta este valabil atât pentru Israel, cât i pentru fiecare suflet
în general.

La o asemenea lucrare, în care sufletul este preocupat în mod esen ial s se pun în regul în
fa a lui Dumnezeu, Sionul i Ierusalimul r mân în mod necesar pe plan secund. Realitatea c
Ierusalimul nu este nici m car amintit, în afar de Psalmul 129,5, este cu atât mai impresionant ,
cu cât Sionul constituie punctul central al restului de Cânt ri ale treptelor. i în grupa urm toare
apare iar i în toat slava sa. Îns binecuvânt rile sublime ale Psalmilor 132-134 pot fi numai
atunci introduse, când lucrarea poc in ei i a smereniei a fost s vâr it . Acest adev r ne este
prezentat foarte clar în Zaharia 12,10-14. R m i a este deja salvat ; îns numai dup o smerenie
general , ea poate s reintre în rela iile ei cu Mesia.

În ceea ce prive te pozi ia ex t eri o ar a r m i ei i rela iile sale cu Sionul, nu se poate merge
mai departe de Psalmul 128. Vedem acolo cum au fost introduse binecuvânt rile, bun starea i
pacea în Ierusalim i în tot Israelul, i anume "toate zilele vie ii" r m i ei, aceasta înseamn în
toat Împ r ia de o mie de ani. Cea de-a patra grup a Cânt rilor treptelor ne enumer
binecuvânt rile p ers o n al e. Ele sunt rezultatul exerci iilor con tiin ei, care au luat na tere în
timpul strâmtor rii lui Israel. În leg tur cu aceasta vom g si în cele din urm , în cea de-a cincea
grup , binecuvânt rile c o m u n e ale r m i ei. Ele au mai ales un caracter l u n t ri c i m o ral .

A a cum s-a spus, necazul lui Israel constituie punctul de plecare din Psalmul 129: "s-o spun
Israel! - destul m-au asuprit din tinere e". Asuprire (Psalmul 120), dispre i batjocur (Psalmul
123), lacrimi (Psalmul 126) - cu aceasta a început fiecare grup din Cânt rile treptelor anterioare.
"S-o spun Israel": întregului Israel i se cere s - i aduc aminte de trecutul s u i s relateze
despre acesta. Tot a a a fost cerut i în Psalmul 124,1, s povesteasc ce a f cut Domnul în har
pentru ei.

Psalmul nostru reprezint deci o recapitulare a tuturor evenimentelor care au lovit poporul
Israel, de la începutul istoriei sale, începând "din tinere e". Israel a fost robit i ap sat în Egipt.
Poporul î i aduce aminte de aceast realitate, f r îns s aminteasc neascultarea din cauza
c reia a trebuit s poarte i mai târziu "ocara tinere ii sale", a a cum citim în Ieremia 31,19 cu
privire la Efraim. Aici, în Psalmul 129, avem înaintea noastr pe cele dou sprezece semin ii ale
poporului, începând din tinere ea lor în ara Egiptului, când au fost ap sate de Faraon. Acest

42
Cânt rile treptelor – H. Rossier

necaz nu este prezentat nici ca rezultat al credincio iei i nici al necredincio iei lui Israel.
Aceasta d de în eles c cuvintele "m-au asuprit", în importan a lor, dep esc grani a lui Israel.
Poporul i-a îndreptat privirea spre o alt Persoan , care "a fost asuprit în toate asupririle lor".
A fost în aceast Persoan , Copila ul n scut într-un staul, care a fost prigonit de Irod, Fiul
chemat din Egipt - a fost oare vreo pricin pentru toat aceast ur , cu care oamenii L-au
întâmpinat? Pentru ce Domnul slavei a fost de bun voie un sclav al oamenilor, începând "din
tinere ea Sa" (Zaharia 13,5)? Nu a f cut El aceasta, pentru c a venit în dragoste divin i ca
Loc iitor pentru poporul S u vinovat, ca s -i poarte jugul i s -l salveze cu orice pre ?

"Destul m-au asuprit din tinere e, dar nu m-au biruit" (vers. 2). Israel va putea s rosteasc
aceste cuvinte abia la sfâr itul zilelor. Pân atunci, du manii vor avea suprema ia asupra sa, i
Israel va fi c lcat în picioare de na iuni (Plângerile lui Ieremia 3.27). Dar Persoana tainic , care
pare s reprezinte în acest Psalm pe Israel, poate pe drept s rosteasc deja acum aceste cuvinte,
pentru c El a înviat, S-a ridicat de sub jugul du manilor S i. Întreaga putere a satanei nu L-a
putut împiedica s Se a eze la dreapta lui Dumnezeu. Abia atunci când Israel Îl va vedea, ca
dovad a victoriei ob inute de El, va putea vorbi la fel.

"Plugarii au arat pe spinarea Mea, au tras brazde lungi pe ea" (vers. 3). Plugul na iunilor i-a
l sat urmele sale dureroase în popor. Îns va deplânge Israel toate necazurile sale trecute? Vor
face toate aceste cicatrice, ca Israel s fie robit pentru totdeauna, a a cum dore te cu pl cere
du manul? Nicidecum! Sub mâinile Marelui Sem n tor, care merge pe câmpul arat, toate aceste
suferin e sunt destinate s aduc rod bogat.

"Domnul este drept: El a t iat funiile celor r i" (vers. 4). Domnul este drept fa de poporul
S u, pentru c El este drept fa de Hristos. Când va sosi momentul, El Însu i va pune cap t
robiei. Na iunile i mul imea popoarelor s-au ridicat împotriva Domnului i a Unsului S u i au
zis: "S le rupem leg turile i s sc p m de lan urile lor!" Îns "Cel ce ade în ceruri râde,
Domnul Î i bate joc de ei" (Psalm 2). Mai mult, El va t ia chiar i funiile celor r i, cu care ei
doreau s lege r m i a ap sat . Aceasta se refer , a a cred eu, la poporul lui Antihrist.

"S se umple de ru ine i s dea înapoi, to i cei ce ur sc Sionul!" (vers. 5). Sionul este atât
punctul central al atacurilor du manilor, cât i ora ul asupra c ruia se concentreaz speran ele
celor credincio i. În acest loc, asirianul st iar i în mod deosebit în câmpul nostru vizual. În
Isaia 37,22, profetul roste te cuvintele Domnului asupra împ ratului asirian Sanherib: "Fecioara,
fiica Sionului, te dispre uie te i î i bate joc de tine; fata Ierusalimului d din cap dup tine." La
porunca Domnului, Isaia continu i spune c cet ile înt rite ale lui Israel vor fi umplute de
ru ine: "sunt ca iarba de pe câmp i verdea a fraged , ca iarba de pe acoperi uri i ca grâul
care se usuc înainte de a da în spic" (Isaia 37,27; 2 Împ ra i 19,26; compar Isaia 33,16). Îns
acum a sosit ziua r spl tirilor. Asirianul va primi împreun cu cei ce l-au ajutat ceea ce el însu i
a dat altora, pe când el era nuiaua de disciplinare a lui Dumnezeu pentru Israel. "S fie ca iarba
de pe acoperi uri, care se usuc înainte de a fi smuls ! Secer torul nu- i umple mâna cu ea, cel
ce leag snopii nu- i încarc bra ul cu ea" (vers. 6-7). Aceia care, ca i asirianul, ur sc Sionul,
vor fi ca iarba de pe acoperi uri, care nu are nicio r d cin ; ca iarba p r sit , care n-a fost
sem nat pe câmpurile lui Dumnezeu i nu poate nici înflori i nici aduce roade; ca iarba care
scap de mâna secer torului, când el vine ca s - i lege snopii i s -i duc în hambarul s u. Ce
opozi ie fa de Psalmul 126,6, unde sem n torul poart cu lacrimi s mân a de sem nat, se
întoarce cu cânt ri de veselie i poart snopii s i! G sim în Scriptur , pe de alt parte, tabloul
neghinei amestecate cu grâul. În acest caz, neghina este adunat în snopi i ars . Îns aici avem
un alt tablou: buruiana de pe acoperi uri. Prin aceasta se refer la cei care vor s fac din Sion
locul lor de sta ionare, cu toate c îl ur sc. Ei vor fi decep iona i în a tept rile lor; primul, care va

43
Cânt rile treptelor – H. Rossier

trece pe al turi, îi va smulge, f r ca prin aceasta s - i umple mâna. Nici m car la recoltarea a
ceea ce a r mas dup cules nu vor avea un loc.

" i trec torii nu zic: «Binecuvântarea Domnului s fie peste voi!» «V binecuvânt m în
Numele Domnului!»" (vers.8). Dimpotriv , când str inii dintre na iuni vor vedea minuna ii snopi
ai Domnului, vor proclama binecuvântarea lui Dumnezeu peste Israel, a a cum au f cut-o mai
înainte: "Domnul a f cut mari lucruri pentru ei!" (Psalm 126,2).

Israel se preocup în acest Psalm în principal cu cei care îi apas , cu oamenii r i, i soarta lor.
În mod deosebit este amintit asirianul, du manul Sionului. Poporul las s -i treac pe dinainte
propria sa istorie, începând din tinere ea sa. Fiecare epoc a acestei istorii este caracterizat prin
ap sare. Îns poporul vede i un Om, pe adev ratul Israel, pe care na iunile L-au judecat, cu toate
c era nevinovat, i care a fost mut ca o oaie înaintea celor ce o tund. Acest Israel adev rat a
suferit pe nedrept. i despre poporul Israel, ca atare, nu este amintit cu niciun cuvânt c din
cauza nelegiuirii lui va trebui s sufere. Îns "Domnul este drept!" Nu vedem aici, ca în Psalmul
124,7, c "la ul s-a rupt", ci c Domnul intervine nemijlocit: "El a t iat funiile celor r i".
Planurile lor au fost nimicite; Israel va fi mântuit; robia va lua sfâr it; cei r i î i vor primi soarta
meritat .

În ceea ce prive te aplica ia moral a acestui Psalm, vreau s m limitez la o scurt observa ie.
Orice ar inten iona Dumnezeu în fiecare caz în parte, când El permite ca poporul S u s fie
încercat, fie prin judecat , fie prin disciplinare, exist un scop final, pe care Marele Sem n tor
nu-l pierde din vedere, când permite plugului greu al încerc rilor i necazurilor s treac mereu
pe spinarea celor ce sunt ai S i. S mân a cea bun poate s germineze numai pe un teren preg tit
i arat. Deci Domnul ne încearc , ca astfel noi s aducem mult , mereu mai mult road . Cine
vrea s se plâng de suferin ele sale, când necazul lucreaz totu i în inimile noastre perseveren a,
experien a i n dejdea? Prin aceasta Hristos va fi prosl vit, c ci în toate încerc rile noastre
Dumnezeu are un singur scop, ca El "s împlineasc în voi, cu putere, orice dorin de bun tate
i orice lucrare izvorât din credin , pentru ca Numele Domnului nostru Isus Hristos s fie
prosl vit" în noi, i noi în El, "potrivit cu harul Dumnezeului nostru i al Domnului Isus Hristos"
(2 Tesaloniceni 1,11-12).

Psalmul 130

În Psalmii 130 i 131 vedem rezultatul necazurilor noastre - în primul rând cunoa terea de noi
în ine, apoi schimbarea moral pe care o produc încerc rile în inima noastr . În grupa urm toare
de Cânt ri ale treptelor (Psalmii 132-134) vom g si rezultatul ve nic i deplin al suferin elor lui
Hristos. Este hot rârea lui Dumnezeu ca s reuneasc toate lucrurile în Hristos, adev ratul
David, adev ratul Aaron i adev ratul Melhisedec, i orice binecuvântare s o fac dependent
de El. Vom avea prilejul s ne reîntoarcem în detaliu la acest ultim subiect.

Ce fac cei drep i în Psalmul 129 în prezen a strâmtor rilor? Î i caut ad postul la du manii lor,
ca s ob in o oarecare u urare de la ei? Unii sunt în pericol s fac aceasta (Psalm 73,10; 125,3).
Îns cel credincios se îndreapt spre Dumnezeu: "Din fundul adâncului, Te chem, Doamne!"
(vers. 1). Acest strig t este mult mai insistent decât cel din Psalmul 120,1 i 123,1. Sufletul se
g se te în adâncul strâmtor rii, al necazului moral; el este ca cei ce coboar între cei mor i. Nu
avem aici a face cu un p c tos, care este departe de Dumnezeu i prin har este trezit din
indolen , ci cu un sfânt n scut deja din nou, care, ca i Iona, înghi it de apele adâncului (Iona
2,3-6; Psalm 69,2,14; Plângerile lui Ieremia 3,55), se treze te acolo i î i d seama de starea lui.
Strig tul lui dup ajutor dovede te c posed via a. El Îl cheam pe Dumnezeul lui Israel, i

44
Cânt rile treptelor – H. Rossier

rug ciunea lui vine înaintea Aceluia de care este judecat (Iona 2,8). Psalmul 107, care constituie
introducerea la cea de-a cincea carte a Psalmilor, face deosebit de clar acest adev r. Cine strig
în strâmtorarea lui c tre Domnul, va fi salvat din necazul lui. Numai un Om, Acela care a murit
pe cruce, n-a primit niciun r spuns, în timp ce to i ceilal i, care au strigat c tre Dumnezeu, au
fost asculta i.

"Adâncurile" pot ar ta foarte diferit. Pentru Israel, în timpul "necazului lui Iacov", vor consta în
amenin toarea nimicire prin Antihrist i fiar , i prin atacul asirianului. Îns în orice caz,
expresia "adâncuri" desemneaz o stare dezn d jduit , în care se pare c se merge spre pieire i
din care numai Dumnezeu poate s salveze. El ne r mâne: de aceea noi putem s -L strig m
acum; "Doamne, ascult -mi glasul! S ia aminte urechile Tale la glasul cererilor mele!" (vers.
2). Îns Dumnezeu tace. Dac aici nu r spunde imediat, atunci aceasta înseamn c prin
r mânerea noastr în "adâncuri", El vrea s dea la iveal anumite rezultate în con tiin a noastr .

Versetul al treilea ne arat acest rezultat: "Dac ai p stra, Doamne, aducerea aminte a
nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne?" Sufletul î i d seama c Îl cheam pe
Dumnezeu în ajutor, pe care El L-a întristat prin f r delegile lui. Cine va putea sta în fa a unui
asemenea Judec tor? Ce se va alege de mine, un p c tos, în prezen a Sa? Omul judec deci
starea sa de p c tos i contest orice posibilitate din partea sa de a putea sta înaintea lui
Dumnezeu i de a intra în leg tur cu El.

"Dar la Tine este iertare, ca s fii de temut" (vers. 4). Ce descoperire face inima în acest
moment! Dumnezeu care j u d ec , este i Dumnezeul care i art ! Dac dreptatea Sa condamn
p catul, ea îl îndrept e te totu i pe p c tos, c ci ea s-a pus în slujba harului. Acest har are voie
s -l cunoasc acum cel în strâmtorare din Psalmul nostru. Chiar dac starea lui îl condamn , el
poate totu i s se încread în dragostea lui Dumnezeu. Îns când Dumnezeu iart , atunci o face
cu scopul de a fi d e t e m u t . El nu terge p catele noastre în chip u uratic, ca i cu un burete.
Când noi vedem cât L-a costat i pe ce baz poate El s ne ierte, atunci în elegem c pentru
aceasta se cuvine venera ie (Romani 3,24-26; Efeseni 1,7; Coloseni 1,14).

Deci primele patru versete ale acestui Psalm sunt caracterizate prin con tientizarea p catului în
leg tur cu cunoa terea harului. Împreun , ele dau exerci iilor con tiin ei adev rata lor
adâncime; noi putem m sura groz via st rii noastre numai dup pre ul pe care l-a pl tit Domnul
Isus ca s ne elibereze de ea. Aceast cunoa tere cauzeaz în acela i timp roade; Dumnezeu nu
ne-a iertat, pentru c pentru El are pu in însemn tate dac noi p c tuim din nou. Din contr , El
ne-a r scump rat cu un pre a a de mare, ca timpul pribegiei noastre s -l parcurgem aducând
roade (1 Petru 1,17-21).

Experien ele pre ioase de la începutul Psalmului nostru conduc la s p eran în versetele 5-8
(compar Romani 5,3-4). Sufletul Îl a teapt pe Domnul, pentru c el a experimentat rezultatele
unei astfel de a tept ri; "Eu n d jduiesc în Domnul; sufletul meu n d jduie te; i a tept
f g duin a Lui" (vers. 5). Credinciosul n-a fost eliberat numai la exterior, când Domnul a t iat
"funia celor r i", ci i din punct de vedere moral, a fost mântuit, prin iertarea p catelor sale.
Cuvântul lui Dumnezeu l-a asigurat de aceast mântuire.

"Sufletul meu a teapt pe Domnul, mai mult decât a teapt str jerii diminea a, da, mai mult
decât a teapt str jerii diminea a" (vers. 6). Acum psalmistul a teapt pe Domnul Însu i. Tot
a a va fi i la r m i . Bucuria ei nu va fi deplin înainte ca Domnul Isus, a c rui lucrare de
r scump rare este cunoscut r m i ei, nu i se va descoperi personal în slava Sa, a a c
credincio ii iudei Îl vor vedea cu ochii lor. Tot a a este i cu noi ast zi. Ca urmare a cunoa terii
lucr rii Sale, cunoa tem i Persoana Sa. Îns nou ne mai lipse te un lucru: noi nu L-am v zut

45
Cânt rile treptelor – H. Rossier

înc pe Domnul Isus. De aici rezult i dorin a i a teptarea venirii Sale. Cu cât Îl a tept m mai
mult, cu atât n dejdea noastr devine mai vie; dorin a devine mai mare i mai permanent ; "mai
mult decât a teapt str jerii diminea a, da, mai mult decât a teapt str jerii diminea a". Atunci
inima noastr nu este ap sat de întunericul adânc, care este momentan în lume; noi tim c
noaptea aproape a trecut i ziua este aproape. Toate dorin ele noastre se îndreapt spre acest
moment; rev rsatul zorilor este Domnul Isus Însu i.

"Israele, pune- i n dejdea în Domnul, c ci la Domnul este îndurarea i la El este bel ug de

r scump rare! El va r scump ra pe Israel din toate nelegiuirile lui." R m i a cere acum
întregului popor s fac acelea i experien e ca i ea, s înceap acolo, unde a început i ea.
Aproape c nu este niciun loc în Vechiul Testament care s fie a a de aproape de Evanghelia
harului, pe care noi o vestim ast zi, ca acesta. Aceast Evanghelie se poate sintetiza în felul
urm tor: Du m n ez eu e s t e d ra go s t e - "la El este îndurarea". El es t e S al v at o ru l - "la El
este bel ug de r scump rare". El es t e u n Du m n ez eu p u t ern i c - "El va r scump ra pe
Israel din toate nelegiuirile lui".

În t r -o o are car e p ri v i n am putea s aplic m acest Psalm i la Domnul Isus. El a strigat

din adâncime la Dumnezeu i L-a a teptat r bd tor pe Domnul. El a purtat nelegiuirile noastre
înaintea unui Dumnezeu sfânt i drept. Îns în timp ce r m i a vorbe te aici într-o adânc
con tien a p catelor ei proprii, în Domnul Isus n-a fost g sit nicio nelegiuire, atunci când El a
luat f r delegile noastre asupra Lui. El a fost în l at "din pricina evlaviei Sale", pe când
r m i a, oricât de evlavioas i sincer ar fi ea, trebuie s spun : "Dac Tu, Doamne, ai p stra
aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea s stea în picioare?" Singura ei sc pare este
salvarea înf ptuit de Hristos.

Într-un Psalm ca acesta, experien ele noastre abia c nu se deosebesc de cele ale lui Israel.
Chiar dac noi trecem prin împrejur ri cu totul altele, exerci iile inimii, care ne conduc la
certitudinea mântuirii i la a teptarea Domnului Isus, se aseam n cu cele ale r m i ei lui Israel.
Aceasta este ceea ce face ace ti Psalmi plini de valoare pentru un cre tin.

Psalmul 131

În Psalmul 131 g sim alte progrese. Con tien a de a fi judecat în prezen a unui Dumnezeu
sfânt, în lumina Sa (Psalm 130), smere te inima. "Doamne, eu n-am o inim îngâmfat , nici
priviri trufa e, nu m îndeletnicesc cu lucruri prea mari i prea înalte pentru mine" (vers. 1).
F r îndoial , aceasta a fost experien a lui David, autorul acestui Psalm, dup ce, în urma c derii
sale, a avut a face cu Dumnezeu (vezi Psalm 32 i Psalm 51). Îns acest Psalm aminte te în mod
deosebit de Psalmul 139, care de asemenea provine de la profetul împ r tesc David. Convins de
imposibilitatea de a sc pa de Dumnezeu, renun odat pentru totdeauna la arogan a obi nuit a
felului de a fi al acestei lumi, care vrea s se cunoasc pe sine îns i: "O tiin atât de minunat
este mai pe sus de puterile mele: este prea înalt ca s-o pot prinde" (Psalm 139,6). Numai
Dumnezeu m cunoa te i m iube te. De aceea eu m bazez pe cuno tin a Sa, c ci a mea este
totdeauna nedes vâr it i va l sa necercetate anumite domenii din inima mea, care va da prilej
orgoliului meu natural s - i plac sie însu i. A a cum sunt, nu pot fi judecat în realitate decât
numai de Dumnezeu Însu i.

În versetul 2, inima accept voia lui Dumnezeu, f r niciun fel de plângeri: "Dimpotriv ,
sufletul îmi este lini tit i potolit, ca un copil în rcat, care st lâng mam -sa; da, sufletul meu
este ca un copil în rcat." Voia lui Dumnezeu corespunde dragostei Sale. Aceast dragoste este
comparabil cu dragostea unei mame fa de copilul ei. Cu toate c dragostea lui Dumnezeu ar

46
Cânt rile treptelor – H. Rossier

putea ap rea aspr în afar , face bine inimii, c ci porne te de la un Dumnezeu care ne iube te.
Dac El ne în arc , la fel ca pe un copil î n rca t de laptele mamei sale, r pindu-ne savurarea
rela iilor noastre naturale, atunci El face aceasta cu scopul ca s ne dea o hran mai tare. El vrea
s ne dea hrana spiritual , pe Hristos cel ceresc. Printr-o astfel de hran , copilul în rcat cre te la
statura de om mare.

În ceea ce prive te pe Israel, progresul este vizibil aici. Rela iile poporului cu Mesia vor
continua s existe. Îns Israel nu va mai avea a face, ca ucenicii odinioar , cu un Hristos în
carne, ci cu un Hristos înviat, care Se descoper ca Mântuitorul i Împ ratul poporului S u. Dac
El a r pit poporului S u rela iile lui anterioare cu El, aceasta înseamn pentru Israel numai un
câ tig, s fie acum în apropierea lui Mesia cel prosl vit, care acum este al s u. Psalmul 130 ne-a
prezentat pe Hristos ca Salvator, care este gata s revin ca obiect al n dejdii poporului S u. În
Psalmul 131, El este hrana lui Israel. Prin aceste noi rela ii, poporul va fi pe deplin satisf cut, cu
toate c astfel de rela ii p mânte ti familiale apar in acum trecutului. Când laptele va fi luat, el va
fi înlocuit prin hrana tare; îns înainte de toate r mâne mama. Copilul în rcat este mereu "la
mama sa". Dragostea lui Dumnezeu ("mama") va fi numai a a mai bine cunoscut , valoarea ei
mai bine pre uit , a a c pacea i bun starea poporului va cre te.

"Pune- i încrederea în Domnul, Israele, de acum i pân în veac!" (vers. 3) Rezultatul final al
tuturor acestor experien e este faptul c Israel î i pune încrederea în Domnul cu privire la toate
nevoile inimii sale, la fel cum în Psalmul 130 L-a a teptat cu privire la salvarea sa. Inima
credinciosului este înt rit în încerc rile sale. El a ajuns la deplina siguran a dragostei lui
Dumnezeu. De aceea Israel spune: "Pune- i încrederea în Domnul, Israele, de acum i p â n î n
vea c! " Pentru c el însu i se sprijin pe o dragoste inepuizabil , ale c rei dovezi certe le are
înaintea ochilor, el poate s încurajeze i pe al ii în aceast privin .

Aceste trei versete ne dau un tablou frumos al m at u ri z ri i d u h o v ni ce t i al unui suflet,

care tocmai a fost salvat din adâncuri. G sim aici: smerenia, supunerea sub voia lui Dumnezeu,
eliberarea de leg turile naturale, care au fost pentru robie, în sfâr it, deplina dependen de
Dumnezeu. O, de ar fi toate acestea i partea noastr !

Prin aceasta se încheie descrierea st rii morale, pe care c ile lui Dumnezeu cu poporul S u au
dat-o la iveal în inima lui Israel.

Grupa a cincea: Psalmii 132 - 134

Psalmul 132

Cu prilejul sfin irii Templului a fost rostit o parte a acestui Psalm de c tre Solomon. Împ ratul
sfâr e te rug ciunea sa cu cuvintele: "Acum, Doamne, Dumnezeule, scoal -Te, vino la locul T u
de odihn , Tu i chivotul m re iei Tale. Preo ii T i, Doamne Dumnezeule, s fie îmbr ca i cu
mântuirea, i preaiubi ii T i s se bucure de fericire! Doamne Dumnezeule, nu îndep rta pe
unsul T u, adu- i aminte de bun t ile f g duite robului T u David!" (2 Cronici 6,41-42). Cu
toate acestea, Cuvântul nu ne spune cui i se atribuie acest Psalm 132. De fapt, prima parte o
putem pune în gura lui David, partea a doua în gura lui Solomon. În partea a treia vorbe te
Domnul Însu i.

47
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Ca r spuns la toate cererile i nevoile inimii alor S i, El le prezint pe Hristos ca adev ratul
David i adev ratul Solomon. În ace ti Psalmi, care constituie ultima grup i cununa Cânt rilor
treptelor, Persoana Sa st în mod deosebit în prim plan. În Psalmul, cu care ne ocup m acum,
Hristos este Unsul, adev ratul Împ rat, în timp ce în Psalmul 133 L-am v zut ca adev ratul
Aaron, ca Mare Preot, i în Psalmul 134, ca adev ratul Melhisedec, Împ ratul neprih nirii i al
p cii, care reune te în Persoana Sa împ r ia în toat plin tatea ei i preo ia care nu se schimb .
Astfel se încheie întreaga culegere a Cânt rii treptelor, cu deplina descoperire a lui Hristos în
slava Împ r iei Sale de o mie de ani.

"Doamne, adu- i aminte de David i de toate necazurile lui! Adu- i aminte cum a jurat el
Domnului i a f cut urm toarea juruin Puternicului lui Iacov: «Nu voi intra în cortul în care
locuiesc, nu m voi sui în patul în care m odihnesc, nu voi da somn ochilor mei, nici a ipire
pleoapelor mele, pân nu voi g si un loc pentru Domnul, o locuin pentru Puternicul lui
Israel»" (vers. 1-5). Toat osteneala lui David avea ca scop s g seasc o locuin pentru tronul
lui Dumnezeu. El a dus acest tron, chivotul leg mântului, la Ierusalim, îns nu putea s
construiasc nicio cas , cu toate c a preg tit toate materialele pentru aceasta. La sfâr itul vie ii
sale putea spune: "Iat , p r i n s t r d u i n el e mel e, am preg tit pentru Casa Domnului" toate
aceste lucruri (1 Cronici 22,14).

În versetele 6 i 7, David relateaz ce a f cut el pentru chivot. Dup ce a auzit despre el în

Efrata (probabil Efraim, unde era cortul în ilo), l-a g sit în ogorul lui Iaar (Chiriat-Iearim, 1
Cronici 28,2) i l-a dus în Ierusalim. Acum, tronul lui Dumnezeu avea un loc de odihn , dar
numai “sub covoare”. Poporul venea i c dea în fa a chivotului ca în fa a a ternutului picioarelor
lui Dumnezeu (a se compara Psalm 99.5; Plângerile lui Ieremia 2.1, 1; 1 Cronici 28.2).

În versetul 8, Solomon ia cuvântul cu ocazia sfin irii Templului: "Scoal -Te, Doamne, vino la
locul T u de odihn , Tu i chivotul m re iei Tale!" Odihna amintit de Solomon este numai un
tablou nedes vâr it al odihnei viitoare; c ci atunci nu se va mai g si chivotul. "Când v ve i
înmul i", spune Ieremia, " i ve i cre te în ar , în zilele acelea, zice Domnul, nu se va mai vorbi
de chivotul leg mântului Domnului i nu-i va mai veni nim nui în gând, nu- i vor mai aduce
aminte de el, nu-i vor mai sim i lipsa i nici nu vor mai face altul" (Ieremia 3,16). Vom vedea în
continuare cine va înlocui chivotul leg mântului. Îns locul de fa din Psalmul 132 ne arat ,
chiar dac într-o stare de nedes vâr ire, dorin a lui Solomon. El pare s fi g sit un loc de odihn
definitiv pentru puternicul lui Iacov, deci pentru Dumnezeul patriarhilor, care a salvat pe David
din toate necazurile lui. Tot a a a salvat El mai înainte pe Iosif (Faptele Apostolilor 7,10; Geneza
49,24), i în acela i mod va salva El în viitor pe Israel (Isaia 60,16).

Solomon îndreapt acum o rug ciune spre Dumnezeu.

1. Cu privire la Casa lui Dumnezeu: "Scoal -Te, Doamne, vino la locul T u de odihn , Tu i
Chivotul m re iei Tale!"
2. Cu privire la preo ie: "Preo ii T i s se îmbrace în neprih nire!"
3. Cu privire la sfin i: "Credincio ii T i s scoat strig te de bucurie!"
4. Cu privire la sine însu i: "Pentru robul T u David, nu lep da pe unsul T u!" (vers. 8-10).

Dumnezeu r spunde mai întâi, în versetele 11-12, la ultima rug minte, pe care împ ratul a
spus-o cu privire la sine: "Domnul a jurat lui David adev rul, i nu Se va întoarce de la ce a
jurat: «Voi pune pe scaunul t u de domnie un fiu din trupul t u. Dac fiii t i vor p zi
leg mântul Meu i înv turile Mele, pe care li le voi da, vor edea i fiii lor în veci pe scaunul
t u de domnie.»" Prima parte a acestui r spuns nu con ine n i ci o co n d i i e. Domnul a jurat i
nu se va întoarce de la aceasta. Ca s dovedeasc lui David statornicia hot rârilor Sale, El a venit
cu un jur mânt, ca odinioar la Avraam. Urma ii lui David vor sta pe tronul s u. Prin aceasta,

48
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Dumnezeu avea în vedere pe Hristos, "s mân a lui David". Cea de-a doua parte a r spunsului
este l eg at d e o co n d i i e. Dac urma ii dup trup ai lui David vor p zi leg mântul Legii i
vor urma prescrip iile ei, vor sta, începând cu Solomon, în veci pe scaunul de domnie al tat lui
lor. Istoria împ ra ilor lui Iuda a fost scris , ca s arate cum a fost împlinit aceast condi ie.

În versetele 13-18 g sim r spunsul deplin i definitiv al lui Dumnezeu la dorin a din inima lui
Solomon. Intr m aici în scena binecuvânt rilor Împ r iei, în toat plin tatea lor, ne vom aminti
îns în primul rând c aceste binecuvânt ri se bazeaz pe realitatea c Do m n u l i -a ad u s
am i n t e d e t o at o s t en eal a ad ev r at u l u i Dav i d . Acesta este punctul de plecare al
acestui Psalm, singura temelie pe baza c reia Dumnezeu va putea s introduc slava viitoare spre
bucuria poporului S u. F r aceast osteneal , n-ar fi în slava viitoare nici m car odihna
p mânteasc . Cu pre ul suferin elor Sale, Hristos a c utat o odihn pentru Domnul, Dumnezeul
lui Israel, i pentru puternicul lui Iacov, Dumnezeul patriarhilor. El a jurat Domnului s -I fac
rost de o locuin . Jur mântul adev ratului David este dus la îndeplinire, ca i jur mântul pe care
Domnul l-a f cut lui David. Eu spun: ad ev rat u l u i David, pentru c din p cate jur mântul
f cut de David, fiul lui Isai, a avut un sfâr it trist. Abia a fost adus chivotul la Ierusalim, i David
a c utat odihn pentru sine însu i, s-a întins pe pat i s-a culcat (2 Samuel 11,2). Prin aceasta a
început c derea sa. Cu totul altfel se comport Domnul Isus. A a cum Tat l S u lucreaz , tot a a
i El pân acum, i "nu va da somn ochilor S i". Abia dup ce Î i va atinge scopul, El "Se va
odihni în dragostea Sa".

Una din tr s turile de caracter, care caracterizeaz odihna chivotului leg mântului, const în
aceea c aceast odihn va fi vestit abia dup ce du manii lui Israel s-au împr tiat (Numeri
10,35-36). Aceasta este de asemenea caracteristic pentru Psalmul nostru. Odihna a fost introdus :
poporul - împ ratul, preo ii i sfin ii - aduce înaintea lui Dumnezeu dorin a care umple inima Sa;
Dumnezeu r spunde cu des vâr irea Împ r iei de o mie de ani.

La rug mintea lui Solomon: "Scoal -Te, Doamne, vino la locul T u de odihn , Tu i Chivotul
m re iei Tale!", Dumnezeu r spunde prin aceea c El prezint Sionul, marele subiect al
Cânt rilor treptelor, ca pe loc al odihnei Sale. A a cum am v zut, poporul nu va mai g si
chivotul. Sionul îl va înlocui. Domnul Însu i va locui acolo. Tronul S u cel nou va fi mult mai
sublim decât acela pe care El l-a ocupat între heruvimi. "Da, Domnul a a l es Sionul, l-a d o r i t
ca locuin a Lui" (vers. 13). Aceasta este alegerea dragostei lui Dumnezeu. Desigur, nu era în
Sion nimic atr g tor pentru Dumnezeu. Ceea ce L-a determinat s aleag acest loc, a fost
realitatea c în h aru l S u El a instaurat acolo împ r ia. De aceea ochii lui Dumnezeu nu Se vor
întoarce niciodat de la Sion. Muntele harului constituie temelia hot rârilor Sale ve nice, care
sunt reprezentate în totalitate în Sion. Pe acest munte a fost ridicat crucea, altarul din Moria,
unde harul a fost prosl vit în fa a judec ii. El va r mâne pentru toate timpurile locul bun t ii lui
Dumnezeu; acolo El "va s tura cu pâine pe s racii lui" (vers. 15). Sionul este locul puterii i al
victoriei, al p cii i al neprih nirii, al mântuirii i al slavei, locul preo iei i al împ r iei, locul
cânt rilor de laud i de bucurie. Acolo Î i va descoperi Dumnezeu toat des vâr irea Sa, acolo
va locui El ve nic i Se va odihni!

Cât de pu in s-a ridicat rug ciunea lui Solomon la în l imea acestui r spuns! El putea s
cuprind cu privirea numai curtea exterioar a Templului. Ochii lui Dumnezeu nu Se odihnesc
numai pe Templu, ci pe acest Munte al Sionului, ale c rui por i El le iube te mai mult decât toate
locuin ele lui Iacov. Da, este adev rat: "Lucruri pline de slav au fost spuse despre tine" (Psalm
87,3).

"Preo ii T i s se îmbrace în neprih nire i credincio ii T i s scoat strig te de bucurie!", s-

a rugat Solomon. La aceasta, Dumnezeu r spunde: "Voi îmbr ca în mâ nt u i r e pe preo ii lui."

49
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Aceasta este mult mai mult decât dreptate, aceasta este mântuirea Împ r iei p cii, pe care Israel
o va dobândi înaintea tuturor na iunilor (Isaia 61,10). Dumnezeu mai adaug : " i credincio ii lui
vor scoate s t r i g t e de bucurie" (vers. 16) - o bucurie care întrece orice i-ar putea dori o inim
tem toare de Dumnezeu (Ieremia 31,12). Aceasta va fi adev rata s rb toare a corturilor, despre
care se spune: "s fii vesel" (Deuteronom 16,15). Aceast mântuire i acest strig t de bucurie
sunt strâns legate de slava Sionului, pentru c aici este vorba despre sfin ii i preo ii s i.

"Din pricina robului T u, David", a spus Solomon, "nu- i întoarce fa a de la unsul T u!" În 2
Cronici 6,42, el exprim altceva: "Doamne, Dumnezeule, nu îndep rta pe unsul T u, adu- i
aminte de b u n t i l e f g duite robului T u David!" Sensul acestor cuvinte este: Gânde te-te
la bun t ile care sunt prezente în Tine fa de David, pentru c atunci Tu nu po i s respingi fa a
mea, fa a unsului T u. Deci Solomon Îl roag pe Dumnezeu ca s -l primeasc , pe el, unsul S u -
i anume nu pe baza propriei sale responsabilit i, ci a bun t ii lui Dumnezeu. Dumnezeu îi
r spunde, îns nu cu privire la David sau la Solomon, ci la H ri s t o s . El va l sa s "creasc în
Sion cornul lui David", în Sion El "a preg tit o lumin unsului S u". Du manii Lui vor fi
ru ina i înaintea Lui. A a cum preo ii vor fi îmbr ca i cu mântuire, tot a a vor fi îmbr ca i cu
ru ine du manii S i. Cu Mesia nu se va comporta a a ca i cu familia lui David, despre care se
spune: " i totu i, Tu l-ai îndep rtat i Te-ai mâniat pe unsul T u; ai nesocotit leg mântul f cut
cu robul T u; i-ai doborât i i-ai pâng rit cununa" (Psalm 89,38-39). Nu, pentru ve nicie,
"coroana lui va str luci pe El".

S rezum m acest Psalm minunat! G sim aici toate binecuvânt rile care vor caracteriza
Împ r ia de o mie de ani. Sionul, muntele pe care Dumnezeu va instaura în har împ r ia lui
David, va fi centrul binecuvântat al acestei împ r ii. Hristos, Împ ratul, Unsul Domnului, va
domni acolo cu putere. Coroana Lui va "înflori" peste El - o m rturie minunat a prim verii
ve nice, pe care El o va introduce. R m i a, care pân acum a suferit, ace ti suferinzi ai turmei,
cei odinioar dispre ui i, gunoiul lumii - ei vor primi acum hran din bel ug i vor fi s tura i din
îns i mâna Împ ratului lor. C ei s fi n i , acest popor, care de acum încolo poart tr s turile de
caracter ale lui Hristos33, vor savura o bucurie curat . Preo ii, mântui i din p cat i toate
consecin ele acestuia, vor sluji Domnului i se vor închina Lui în acest timp de necomparat, în
care Împ r ia drept ii i a p cii va fi instaurat pe p mânt.

Dac transfer m acest scenariu în cer, pe baza acestui Psalm putem enumera toate
binecuvânt rile Adun rii, pe care ea le va savura în prezen a Mielului, în mijlocul tronului.

Psalmul 133

A a cum am v zut mai înainte, ultimul scop al hot rârilor lui Dumnezeu const în a aduce
toate lucrurile în Hristos sub un Cap. Ca i corolar al Cânt rilor treptelor, Psalmii 132-134 ne
prezint acest adev r într-un mod foarte caracteristic.

Psalmul 133 serbeaz unitatea ref cut a celor dou sprezece semin ii ale lui Israel, una din
temele cele mai mari ale celei de-a cincea c r i a Psalmilor. În Zaharia 11,14, Dumnezeu trebuia
s spun : "Apoi Mi-am rupt al doilea toiag, «Leg mânt», ca s rup fr ia dintre Iuda i Israel."
Acest timp a luat acum sfâr it. Reîntoarcerea r m i ei convertite din Iuda i Israel în ara lor i
strângerea poporului, despre care vorbe te profetul Ezechiel (Ezechiel 37,16-22), a avut deja loc.

33
Cuvântul "khasid" (sfânt, evlavios) este întrebuin at atât pentru Hristos (Psalm 16,10; 89,19), cât i pentru
credincio i.

50
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Acum David, autorul acestui Psalm, poate exclama: "Iat , ce pl cut i ce dulce este s
locuiasc fra ii împreun !" (vers. 1). O impresie despre aceste binecuvânt ri a putut-o primi
profetul împ r tesc deja în Hebron, dup reunificarea semin iilor, care a avut loc acolo. Îns
privirea lui profetic ajunge mai departe i ajunge la timpul când aceast unitate a lui Israel nu va
mai fi în pericol s se desfac , dup ce ea abia a avut loc.

Îns noi g sim aici ceva mult mai pre ios decât simpla reunificare a semin iilor lui Israel. Ele
alc tuiesc o unitate, a c rei leg tur exterioar se aseam n cu aceea dintre capul marelui preot i
hainele sale. Oricât de valoroas ar fi aceasta, aceast unitate este f r îndoial nu aceea i ca a
Adun rii, care prin Duhul Sfânt este unit ca trup cu Capul ei prosl vit în cer. Avem aici, înainte
de toate, unitatea moral a semin iilor lui Israel reabilitate i p rt ia lor cu Hristos. "Este ca
untdelemnul de pre , care, turnat pe capul lui, se pogoar pe barb , pe barba lui Aaron, se
pogoar pe marginea ve mintelor lui" (vers. 2). Duhul Sfânt, care este prezentat în mirul de pre ,
care slujea la ungerea lui Aaron, va fi izvorul unit ii lui Israel. Numai Aaron avea voie s
primeasc acest mir, pe baza slujbei sale la sfin irea sa, i anume f r ca în acela i timp s fie
stropit i cu sânge, simbol al isp irii. Tot a a a fost i la Domnul Isus. Când a fost botezat de
Ioan, Duhul a coborât ca un porumbel i a r mas peste El. În schimb, ceilal i preo i, fiii lui
Aaron, au fost stropi i cu sânge i cu untdelemnul de ungere, atunci când au fost sfin i i în
aceast slujb (Exod 29,21); Aaron a stat în mijloc i a fost stropit în acela i mod. Prin aceasta,
Duhul Sfânt ar ta c unirea cu capul familiei preo e ti putea avea loc numai pe baza iert rii.

Dup ce a avut loc aceasta, untdelemnul de ungere, care era turnat pe capul lui Aaron, se v rsa
pân la marginea ve mintelor lui, deci pân la partea cea mai dep rtat de cap.

Ca s po i avea parte de acest mir pre ios, trebuia s fii preot. Era destinat în principal pentru
casa lui Aaron i uneltele Locului prea Sfânt; nu trebuia turnat pe "trupul nici unui om" (Exod
30,32-33), ci trebuia s fie pus în leg tur numai cu acele persoane care au fost închinate
Domnului. Cineva care nu era preot, nu avea nici cel mai mic drept la acest untdelemn de
ungere. Numai lui Aaron i familiei lui le-a fost dat acest privilegiu. În versetul nostru, poporul,
adev ratul Israel, deci r m i a, este privit în t o t al i t at e ca o parte a preo iei (Isaia 61,6). În
felul acesta, cuvântul pe care Domnul l-a promis poporului pe muntele Sinai, se împline te: "Îmi
ve i fi o împ r ie de preo i i un neam sfânt" (Exod 19,6; compar 1 Petru 2,9). Atunci, aceast
f g duin depindea de ascultarea lui Israel, i în privin a aceasta poporul a e uat pe deplin.

Pe marginea ve mintelor marelui preot erau prinse alternativ clopo ei de aur i rodii din
purpur ro ie i albastr cusute cu fir de carmezin (Exod 28,33-35). Când marele preot intra i
ie ea din Locul Preasfânt, clopo eii sunau. Ei slujeau deci ca m rturie, în timp ce el executa
slujba sa în Locul Preasfânt. Într-un anumit sens, sunt credincio ii în i i care reprezint aceast
m rturie, fie c apar in lui Israel sau Adun rii. Când Domnul Isus va ap rea în slav , când El,
dup modelul lui Aaron, va ie i din Locul Preasfânt, Israel va fi martor la aceasta i va vesti
aceast m rturie prin Duhul Sfânt. Tot a a Adunarea, dup ce Hristos a intrat în Locul Preasfânt,
ca s Se a eze la dreapta lui Dumnezeu, veste te aceast realitate i depune deja acum m rturie
prin acela i Duh Sfânt trimis din cer.

Rodiile din purpur albastr i ro ie i carmezinul reprezint roadele pe care le d la iveal

preo ia. Aceasta se refer atât la cer, pe care purpura albastr îl simbolizeaz totdeauna - acest
rod este în mod deosebit partea cre tinilor -, cât i la demnitatea Domnului Isus ca Mesia i la
Împ r ia Sa (purpura ro ie i carmezinul) - acest rod se refer mai mult la poporul iudeu.

Untdelemnul de ungere al marelui preot curge pân la marginea hainelor sale. Aceasta vrea s
spun c Duhul Sfânt d unitate i putere m rturiei i slujbei de atunci, ca i sfin ilor de acum.

51
Cânt rile treptelor – H. Rossier

"Este ca roua Hermonului, care se pogoar pe mun ii Sionului" (vers. 3). Binecuvântarea din
al doilea verset, mirul de pre , era destinat pentru fra i (vers. 1), roua Hermonului pentru toat
ara. Acest munte este a ezat în partea cea mai de nord a Israelului i cu în l imea sa de 3000 de
metri domin toat ara. El este singurul munte în acest inut, al c rui vârf este acoperit cu z pad
tot timpul anului. Ca urmare a pozi iei lui, Hermonul atrage roua cerului, care coboar pân la
muntele Sionului. Ce sunt ace ti mun i în compara ie cu Hermonul? Ei depind de el pentru a
primi ploaia binecuvânt rilor cerului. Tot a a va fi i atunci, când din prezen a minunat a lui
Hristos va curge roua învior toare spre poporul S u i spre ora ul iubit.

Vedem deci în acest Psalm c unitatea preo iei, unitatea casei lui Israel, na iunea sfânt , a fost
ref cut . Mai trebuie ad ugat c noi cre tinii avem deja acum parte de toate aceste dovezi ale
harului, îns dintr-un punct de vedere mult mai m re (1 Petru 2,9)?

Sionul a devenit deci punctul central al Împ r iei i al slavei Împ r iei; "c ci acolo d
Domnul binecuvântarea, via a, pentru ve nicie" (vers. 3). Aici nu mai este vorba, ca în trecut, de
un popor dup trup care st în leg tur cu Domnul. Din aceste leg turi, el n-a avut niciun folos.
Noul Israel este acum mult mai mult legat cu Hristos, printr-o unitate vie i ve nic . Acest verset
i Daniel 12,2 sunt singurele locuri din Vechiul Testament care vorbesc despre via a ve nic ; i
de fapt este vorba despre "epoca epocilor", a Împ r iei de o mie de ani. Cu toate acestea, este de
la sine în eles c credincio ii p mânte ti cu nici un chip nu vor muri dup Împ r ia de o mie de
ani, ci vor apar ine p mântului cel nou, unde va locui neprih nirea.

Psalmul 134

Toat seria Cânt rilor treptelor se încheie cu binecuvânt rile Împ r iei de o mie de ani, al
c rei punct central exterior este Sionul, în timp ce Casa Domnului constituie centrul l untric. La
sfâr itul profetului Ezechiel vedem ce loc important va avea Templul la reînnoirea lui Israel.
"Iat , binecuvânta i pe Domnul, to i slujitorii Domnului, care sta i noaptea în Casa Domnului!"
(vers. 1). Oricât de mare ar fi frumuse ea acestei scene pamânte ti, binecuvânt rile cere ti ale
cre tinilor sunt mult mai mari. În Psalmul nostru mai alterneaz înc ziua cu noaptea, chiar dac
nop ile sunt folosite pentru a r mâne în Casa Domnului, ca s fie pream rit. Ierusalimul cel nou,
ora ul ceresc, nu va mai avea niciun Templu. În el nu va mai fi nici noapte (Apocalipsa 21,25;
22,5).

"Ridica i-v mâinile spre sfântul loca i binecuvânta i pe Domnul!" (vers. 2). Aici r mâne
numai un popor format din preo i i levi i, care slujesc Domnului i Îl pream resc în Casa Lui.
Acest Psalm i cel anterior amintesc de rela iile lui Israel cu Dumnezeu, a a cum sunt ele
descrise în cartea Deuteronom; Israel este un popor reunit, având pe Domnul în centrul lui, care
este în leg tur nemijlocit cu El, i anume în locul unde El i-a pus Numele s locuiasc . Preo ii
i levi ii nu mai slujesc ca mijlocitori între popor i Dumnezeu, ci se dedic slujbei în Templu i
cânt rii de laud . Caracterul acestor laude corespunde p reo i ei l u i M el h i s ed ec. El, Domnul,
al c rui Nume se întâlne te de cinci ori în aceste trei versete ale Psalmului, este Acela care
conduce cântarea de laud . A a cum în Templu binecuvântarea din gura alor S i se ridic prin
El, tot a a El coboar în Sion, locul Tronului S u, i asupra întregului S u popor; c ci "El va fi
preot pe scaunul Lui de domnie" (Zaharia 6,13). "Domnul s te binecuvânteze din Sion, El, care
a f cut cerurile i p mântul" (vers. 3). Domnul este Acela care a f cut cerurile i p mântul.
Acest Nume apare de trei ori în Cânt rile treptelor. Este Numele singurului Dumnezeu în
leg tur cu crea ia, titlul S u în Împ r ia de o mie de ani, care va fi vestit în modul acesta, în
opozi ie cu idolii na iunilor (2 Împ ra i 19,15; Isaia 37,16; Ieremia 51,15). Acest Nume este

52
Cânt rile treptelor – H. Rossier

asemenea modului în care Melhisedec a binecuvântat pe Avraam (Geneza 14,13). Este îns
acela i Nume, sub care Hiram, un împ rat al na iunilor, a recunoscut pe Dumnezeul lui Israel în
timpul domniei minunate a lui Solomon (2 Cronici 2,12).

Îns binecuvântarea poporului Israel porne te din Sion, c ci acolo, pe muntele harului, care
r mâne ve nic, i-a g sit Domnul odihna pentru ve nicie.

Anex : Psalmii 135 i 136

Ace ti doi Psalmi constituie o completare la Cânt rile treptelor. Pân aici, cântarea de laud a
a teptat în t cere în Sion (Psalm 65,1) (N.Tr.- vezi edi ia GBV-1989). Acum ea este rostit ; sau
ca s spun mai exact, acum g sim cu v i n t el e cânt rii de laud în gura slujitorilor Domnului, pe
care i-am v zut deja în Psalmul 134, unde î i ridic mâinile spre Sfântul Loca ; "L uda i pe
Domnul! L uda i Numele Domnului, l uda i-L, robi ai Domnului, care sta i în Casa Domnului,
în cur ile Casei Dumnezeului nostru!" (Psalm 135,1-2).

Deci, P s al m u l 1 3 5 folose te acelea i expresii ca i cel anterior.

"L uda i pe Domnul, c ci Domnul este bun; cânta i Numelui Lui, c ci este binevoitor" (vers.
3). În Psalmul 147,1, cântecul de laud este numit bun i pl cut, în Psalmul 133,1, el este
unitatea poporului Israel restabilit. S nu uit m c armonia sfin ilor are o valoare tot a a de mare
în ochii lui Dumnezeu, ca i cântarea de laud ! Îns aici, în Psalmul nostru, Domnul Însu i i
slava Numelui S u sunt lucrurile pl cute i bune. Cele trei laturi ale binecuvânt rii alc tuiesc
savurarea p mânteasc a Împ r iei de o mie de ani. Sub un alt punct de vedere, mult mai
pre ios, aceasta se refer i la bucuria noastr cereasc ; unirea Adun rii în jurul Domnului Isus,
ca s -L adore, i p rt ia neîntrerupt cu Tat l i cu Fiul, vor fi partea noastr ve nic .

În versetele 5-12, minunile crea iei lui Dumnezeu sunt legate cu minunile pe care El le-a f cut
pentru Israel. Acest gând este foarte pre ios: Acest Dumnezeu sublim, nem rginit, Creatorul i
Sus in torul tuturor lucrurilor, a intervenit la timpul potrivit în favoarea poporului S u Israel. Nu
crea ia, ci pe Israel l-a f cut El elul tuturor c ilor Sale. Niciun alt lucru nu are pentru El o
însemn tate asem n toare. Acest gând ne este prezentat aici în a a fel, ca i cum între crea ie i
salvarea lui Israel din Egipt nu s-ar fi întâmplat nimic însemnat. De ce? Pentru c harul suveran
al lui Dumnezeu " i-a ales pe Iacov, pe Israel, ca s fie al Lui" (vers. 4). Numele Iacov cuprinde
pe toate cele dou sprezece semin ii, privite în totalitatea i unitatea lor. Îns acest Iacov - acesta
este numele patriarhului în sl biciunea sa! - este "proprietate" a Domnului. Este vorba deci de
r m i a smerit de odinioar din Maleahi 3,17. Acest popor preaiubit este condus de Dumnezeu
în partea sa de mo tenire în Canaan. Îns aceast mo tenire va fi luat realmente în posesie abia
în zilele viitoare ale cântecului de laud i ale mântuirii. Canaanul de odinioar a fost scena unor
nenum rate suferin e, a dec derii i a celei mai oribile slujbe idolatre. În noul Canaan,
dimpotriv , to i idolii sunt judeca i; nimicnicia lor este recunoscut , ca i cum n-ar fi fost
niciodat în istoria lui Israel o asemenea slujb idolatr (vers. 15-18). Noul Israel poate spune:
"Doamne, Numele T u r mâne pe vecie; Doamne, pomenirea Ta ine din neam în neam" (vers.
13). Amintirea Sa (Numele de amintire) arat spre Numele sub care El S-a descoperit cândva
patriarhilor. Este Numele Dumnezeului harului, al puternicului Dumnezeu, care este credincios
tuturor f g duin elor Sale. În acest mod S-a descoperit El mai târziu prin Moise poporului S u
ap sat în Egipt: "Domnul, Dumnezeul p rin ilor vo tri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac i Dumnezeul lui Iacov... Acesta este Numele Meu pentru ve nicie, acesta este Numele Meu
din neam în neam" (Exod 3,15). Acela i Israel nou poate acum s spun : "Domnul va judeca pe

53
Cânt rile treptelor – H. Rossier

poporul S u (îi va face dreptate) i va avea mil de robii S i" (vers. 14), pentru c în aceste
tr s turi de caracter S-a f cut El cunoscut în Deuteronom 32,36. Judec ile Sale s-au împlinit.

În versetele 19 i 20, casa lui Israel, deci cele dou sprezece semin ii reabilitate, constituie un
tot unitar împreun cu preo ia i casa lui Levi, ca s -L laude pe Domnul. Aceasta nu mai este
smerenia i poc in a din Zaharia 12,11-14, unde fiecare genera ie va plânge în mod d eo s eb i t în
Ierusalim. Aceast smerire a precedat clipa plin de pace i binecuvântat , despre care vorbe te
acest Psalm. Dac ar trebui s o c ut m în Cânt rile treptelor, am g si-o în Psalmul 130,1-3.

Privilegiul de a-L l uda pe Domnul se extinde acum la toate na iunile, care s-au convertit pe
baza m rturisirii Evangheliei Împ r iei: "Binecuvânta i pe Domnul! Cei ce v teme i de
Domnul!" (vers. 20). În versetul 21, Domnul, Mesia, locuie te în Ierusalim. A a cum la începutul
Psalmului cântarea de laud se ridic din Tem p l u spre Dumnezeu, a a se ridic ea aici din
S i o n spre Domnul, Împ ratul care locuie te în Ierusalim.

În P s al m u l 1 3 6 reg sim acelea i gânduri i acelea i expresii. Îns aici este ad ugat un gând,
care domin tot Psalmul: "C ci în veac ine îndurarea Lui!" Am ar tat de mai multe ori c aceste
cuvinte reprezint cântecul de laud de la începutul Împ r iei de o mie de ani34. Acum devine
clar c toate c ile lui Dumnezeu cu poporul S u i cu crea ia ies împreun din acela i izvor
comun - din bun tatea Sa care ine în veac. De fapt, bun tatea Sa nu s-a schimbat niciodat .
Aceasta nu putea Israel s o recunoasc atunci când se afla sub judecata lui Dumnezeu; îns
începând din ziua care a urmat dup salvarea sa, el poate face aceast constatare. Israel s-a
schimbat, îns Dumnezeu r mâne neschimbat. Aceasta o dovede te El prin aceea c în cele din
urm El d mo tenirea lui Israel, s l u j i t o ru l S u (vers. 22). Israel p e te deci în mo tenirea sa,
nu numai ca popor (vezi Psalm 135,12), ci i ca slujitor al Domnului.

În versetul 25 sunt nu numai s raci i turmei, ca în Psalmul 132,15, c rora Dumnezeu le d

hrana Sa, ci t o at f p t u ra. Nu numai poporul S u i genera iile pân la marginile p mântului,
ci i animalele p durii - toate vor avea parte de bel ugul Împ r iei de o mie de ani. În versetul
26, Israel î i ridic ochii dinspre p mânt spre Dumnezeu i Îl pream re te ca pe Du m n ez eu l
ceru l u i .

A a se sfâr esc toate c ile lui Dumnezeu. El nu Î i sprijin tronul pe judecat , chiar dac este
ridicat prin judecat , ci pe bun tatea Sa (Proverbe 20,28; Isaia 16,5). Totalitatea r scump ra ilor
S i vestesc aceast bun tate. Ei o recunosc ca origine a tuturor faptelor lui Dumnezeu, pe care le-
a f cut El ca i Creator, Judec tor sau Conduc tor al poporului S u. Ei v d bun tatea Sa, ca s
zicem a a, nu numai în mare sau ca un întreg bine închegat, ci ei o descriu în cântarea lor de
laud în toate componentele ei; orice frac iune a lucr rii i c ilor lui Dumnezeu veste te
bun tatea Sa. De aceea credincio ii laud , de exemplu nu numai realitatea c El a f cut marii
lumin tori, ci c El a creat soarele, luna i stelele. Bun tatea Sa este atât pricina nimicirii
împ ra ilor puternici, în general, ca i nimicirea lui Sihon, împ ratul amori ilor, i Og, împ ratul
lui Basan. Prin compararea cu du manii lor, credincio ii î i vor aminti c Domnul S-a gândit la
poporul S u î n s t r âm t o rare a s a. Cât de mult va fi în l at aceast bun tate a Sa care r mâne
în veac! Oricât de mare a fost adâncimea în care Israel s-a g sit, cu mult mai mare a fost
dragostea care i-a scos de acolo. Acesta este modul în care Dumnezeu Se prosl ve te! El nu
prime te pe îngeri, acele creaturi care i-au p strat demnitatea lor, ci s mân a lui Avraam, fiin ele
s race, nedemne i pierdute, dar pe care El le-a mântuit prin credin .

34
Ca dovad a celor spuse, a se citi: Psalm 52,8; 89,2; 100,5; 103,17; 106,1; 107,1; 118,1-4,29; 138,8; Ieremia 33,1
i ca exemplu în 1 Cronici 16,34,41; 2 Cronici 5,13; 7,3,6; 20,21; Ezra 3,11.

54
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Aici se termin tot irul Cânt rilor Sionului. De am trage folos din ele, prin aceea c ne ridic m
ochii spre n dejdea slavei lui Dumnezeu i ne îndrept m inimile spre Hristos, care constituie
punctul central al acestei sl vi!

I. Titlul i autorii Psalmilor

Titlul de "Psalm" a fost împrumutat din Septuaginta, corespunz tor cuvântului grecesc
"psalmoi" i înseamn "cântare". De asemenea, des utilizata denumire "Psalteriu" decurge din
grecescul "psalterion", prin care se subîn elegea o harf sau un alt instrument cu coarde
asem n tor. În Noul Testament, Psalmii sunt aminti i în: Luca 20,42; 24,44; Faptele Apostolilor
1,20; 13,33; 1 Corinteni 14,26; Efeseni 5,19 i Coloseni 3,16. În ebraic este scris deasupra c r ii
Psalmilor "tehilim", care înseamn de asemenea "Cânt ri de laud " (un alt cuvânt decât acela
care este folosit în titlul Psalmilor).

Aproape jum tate din Psalmi, în total 73, au fost da i de Duhul Sfânt lui Dav i d , "cânt re ul
pl cut al lui Israel" (2 Samuel 23,1). Urm torii Psalmi provin de la David: Psalm 3-9, 11-32, 39-
41, 51-65, 68-70, 86, 101, 103, 108-110, 122, 124, 131, 133, 138-145. În Faptele Apostolilor
4,25, i Psalmul 2 este atribuit lui David, în Evrei 3,7-11 i 4,7 - Psalmul 95, ceea ce ar putea s
se refere i la întreaga carte a Psalmilor în general.

As af a compus doisprezece Psalmi: Psalm 50, 73-83.

Fi i i l u i C o re au compus unsprezece Psalmi: Psalm 42, 44-49, 84-85, 87-88. La aceasta se

pune întrebarea dac nu cumva prima parte a supratitlului din Psalmul 88 este o fraz de
încheiere la Psalmul 87. Prin aceasta ar fi cel pu in înl turat problema referitoare la dubla
apartenen a Psalmului 88.

Psalmul 88 a fost scris de Hem an , Ez rah i t u l .

De la Et an , Ez rah i t u l provine Psalmul 89.

Singurul Psalm al lui M o i s e este Psalmul 90.

S o l o m o n a compus Psalmul 127 (Psalmul 72; pen t ru Solomon).

În total sunt deci ar ta i autorii pentru 99 de Psalmi, în timp ce restul de 51 nu au niciun autor
atribuit.

Cu privire la fiecare carte în parte a Psalmilor, atrag aten ia asupra urm toarelor puncte:

C art ea I, cu excep ia Psalmilor neatribui i (1, 2, 10 si 33), const exclusiv din Psalmii lui
David.

C art ea a II- a con ine 18 Psalmi ai lui David, 7 ai fiilor lui Core i 1 Psalm al lui Asaf (Psalm
50).

C art ea a III- a se compune din 11 Psalmi ai lui Asaf, 3 Psalmi ai fiilor lui Core, câte un Psalm
al lui Heman i Etan i de asemenea numai un Psalm al lui David (Psalm 86).

55
Cânt rile treptelor – H. Rossier

C art ea a IV- a: aici este caracteristic num rul mare de Psalmi f r autori (14 dintr-un total de
17 Psalmi ai acestei c r i). Psalmul 90 provine de la Moise, Psalmul 101 i 103 de la David.

C art ea a V -a con ine 15 Psalmi ai lui David, un Psalm al lui Solomon (Psalm 127). Autorii
restului de 28 de Psalmi ai acestei c r i nu sunt numi i.

II. Gruparea Psalmilor

Autorii Psalmilor au fost: David, Asaf, fiii lui Core, Solomon, Moise, Heman i Etan. Dac
inem seama c al i Psalmi au fost scri i mult mai târziu, pe timpul robiei babiloniene (ca de
exemplu Psalmul 137), vedem c diferi ii autori au tr it împr tia i pe parcursul mai multor
secole. Deci cineva trebuie s fi strâns cândva Psalmii într-o asemenea carte, a a cum au ajuns în
cele din urm la noi. Cine i-a propus o asemenea culegere i ordonare, nu tim, i nici nu este
descoperit. Un lucru putem spune cu certitudine: credinciosul iudeu, care a efectuat aceast
munc , a fost chemat la aceasta de Duhul Sfânt, a a c actuala grupare a Psalmilor poate fi
v zut ca o lucrare des vâr it a Duhului Sfânt.

Criticii moderni vorbesc de diferi i editori, care în perioade de timp diferite au f cut mai multe
grup ri. A a este de exemplu constatarea de la sfâr itul Psalmului 72 ("Sfâr itul rug ciunilor lui
David, fiul lui Isai" are un loc gre it, c ci în continuare urmeaz al i Psalmi ai lui David, ca de
exemplu Psalm 86: "O rug ciune a lui David"), care ar p rea s fie introdus de un alt editor.
Îns cuvintele de la sfâr itul celei de-a doua c r i a Psalmilor au un în eles cu totul deosebit.
Psalmul 72 descoper slava Împ r iei Aceluia care este "mai mult decât Solomon". Având în
vedere aceast realitate, David declar totodat : "Rug ciunile mele s-au încheiat acum. Eu nu
mai am nicio rug minte care s treac peste ceea ce descopere acest Psalm." Ceea ce pentru
omul natural este o nebunie, pentru credinciosul luminat de Duhul Sfânt reprezint o dovad a
frumuse ii i des vâr irii Cuvântului lui Dumnezeu.

Lucrarea culeg torului necunoscut al acestor Psalmi poart amprenta clar a Duhului Sfânt. O
dovad clar pentru aceasta ne-o ofer Faptele Apostolilor 13,33, unde este vorba despre cel de-
al d o i l ea Psalm. Num r toarea i gruparea oferit de Psalmi este prin aceasta autorizat de
Duhul Sfânt. Psalmii trebuie deci citi i în contextul lor, dac se vrea în elegerea adev ratei lor
însemn t i duhovnice ti, cea profetic . Pentru aceasta numai un simplu i foarte cunoscut
exemplu: Psalmul 22 este o profe ie despre suferin ele lui Hristos pe cruce. El este acolo P storul
cel Bun care Î i d via a pentru oi. Psalmul 23 prezint pe Hristos ca Marele P stor al oilor, care
ne conduce prin lume. În Psalmul 24, El este prezentat ca Împ ratul slavei, care va fi descoperit
în slav .

III. Psalmii i c r ile Legii

Editorul necunoscut al Psalmilor a împ r it cartea în cinci sec iuni, ceea ce se poate remarca
u or (vezi Psalm 41,13; 72,18-20; 89,52; 106,48). Aceste cinci c r i corespund într-un mod
foarte remarcabil celor cinci c r i ale lui Moise. Toate comentariile iudaice vorbesc despre cele
"cinci c r i ale lui David".

56
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Prima carte a lui Moise relateaz despre crea ie, despre c derea ei i despre "noua crea ie", care
se dezvolt sub ac iunea Duhului Sfânt de la primul indiciu al vie ii noi (Abel) i pân la "m sura
cre terii depline, a plin t ii lui Hristos" (Iosif). În exterior, cei drep i stau în leg tur direct cu
cei r i i prin aceasta se vor deosebi din punct de vedere moral tot mai clar (Abel - Cain, Noe -
Lameh, Avraam - Lot, Isaac - Ismael, Iacov - Esau, Iosif - fra ii s i). Tot a a vorbe te i prima
carte a Psalmilor de persoane individuale, drep i i r i, care în exterior sunt lega i înc în
Ierusalim. Prin aceasta este scoas în eviden frumuse ea moral a r m i ei i a lui Hristos
unit cu ea, i prin aceasta este schi at un tablou al sim mintelor duhovnice ti ale omului nou.

Cartea a doua a lui Moise descrie salvarea poporului Israel din Egipt, prin puterea lui
Dumnezeu. Acest eveniment va fi deseori adus, mai târziu, în profe ii, în leg tur cu eliberarea
viitoare a lui Iuda de sub jugul na iunilor, mai ales al asirianului (vezi de exemplu Isaia 10,24-
27; 11,16). Cea de-a doua carte a Psalmilor începe cu descrierea suferin elor r m i ei iudaice,
care se g se te în afara grani elor rii sale, la na iuni, care st sub suprema ia asirianului. Cartea
sfâr e te cu eliberarea r m i ei i introducerea Împ r iei p cii. "Tot p mântul s se umple de
slava Lui (a Domnului)!" (Psalm 72,19). " i slava Domnului a umplut cortul" (Exod 40,34).

Tema celei de-a treia c r i a lui Moise este sfin enia Domnului i a poporului care se apropie de
El. În cea de-a treia carte a Psalmilor, r m i a lui Israel este condus în Locul Preasfânt i vede
acolo sfin enia lui Dumnezeu în c ile Sale cu poporul S u. Aproape fiecare Psalm al acestei c r i
are a face cu Locul Preasfânt i cu Sionul.

Cea de-a patra carte a lui Moise este cartea prob rii omului în pustie. Din acest timp se trage
Psalmul 90, care constituie introducerea la cea de-a patra carte a Psalmilor. Aceast carte arat
ruina total a primului om, ca s fac loc apari iei celui de-al doilea Om, Hristos.

Cea de-a cincea carte a lui Moise ofer o retrospectiv asupra c l toriei prin pustie i o privire
înainte, asupra sta ion rii în Canaan. Prin aceasta este accentuat însemn tatea Cuvântului
statornic al lui Dumnezeu. i cea de-a cincea carte a Psalmilor prive te înapoi la c ile lui
Dumnezeu cu poporul S u, i înainte, la slava Împ r iei lui Hristos. În centru st i aici marea
laud a Cuvântului lui Dumnezeu, în Psalmul 119.

IV. Titlurile Psalmilor

Mai întâi s explic m pe scurt unele expresii ebraice care se întâlnesc în titlurile Psalmilor.

Ai j el et h - S ch ah ar: "C prioara zorilor" (Psalm 22). C prioara este un simbol al

sprintenelii, al iu imii, caracterul sublim oferit de Dumnezeu în împrejur ri potrivnice (2 Samuel
22,34; Psalm 18,33; Habacuc 3,19). În leg tur cu "zorile", aceast expresie indic spre
prospe imea începutului Împ r iei p cii, dup noaptea necazului.

Al am o t : "Vocea fetei", Psalmul 146; compar 1 Cronici 15,20-21: registre înalte.

Al - Tas ch ch et h : "Nu nimici" (Psalmii 57-59 i 75); un strig t dup har în pericol mare
(compar Deuteronom 9,26).

57
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Gh i t i t : "teasc" (Psalmii 8, 81 i 84); un instrument asem n tor harfei, probabil v zut în

leg tur cu judecata zdrobirii în teasc (compar Isaia 63,3; Apocalipsa 14,20).

Hal l el u j ah : "L uda i pe Domnul!" (Psalmii 105-106, 111-113, 135-136, 146-150). Aleluia
din Psalmul 104,35 apar ine probabil celui de la începutul Psalmului 105; la Psalmul 147 vezi
versetul 1.

Ied u t u n : "Cel ce pream re te, Cel ce cânt lauda" (Psalmul 39, 62 i 77); un b rbat care
prorocea cu voce tare, ca s -L laude pe Domnul (1 Cronici 16,41-42; 25,1,3,6).

J o n at h - el em - rec h o k i m : "Porumbel din stejarii dep rta i" (Psalmul 56).

M ach al at h : "Boal , necaz" (Psalmul 53); de cântat într-un fel melancolic.

M ach al at h - Le an n o t h : "Necaz pân la umilin " (Psalmul 88); melancolic, cântat cu voce
stins .

M u t h - Lab een : "Moartea fiului" (Psalmul 9).

Ne gi n o t h : "Cântec pe coarde" (Psalmii 4, 6, 54, 55, 61, 67, 76); în Psalmul 61 la singular
(Neginah).

Nech i l o t h : "flaute" (Psalmul 5).

S ch em i n i t h : "cea de-a opta, octav " (Psalmii 6, 12); probabil în opozi ie cu Alamoth,
registrele cele mai de jos (compar 1 Cronici 15,20-21).

S ch o s ch an n i m : "Crinii" (Psalmii 45 i 69); un simbol a frumuse ii morale a r m i ei

(compar Cântarea Cânt rilor 2,1-2; Osea 14,5; Matei 6,28; Luca 12,27).

S ch o s ch an n i m - Ed u t h : "Crinii m rturiei" (Psalmul 80).

S ch u s ch o n - Ed u t h : ca i Schoschannim - Eduth (Psalmul 60).

"M ai m arel u i c ân t re i l o r " sunt dedica i urm torii Psalmi: 4-6, 8-9, 11-14, 18-22, 31, 36,
39-42, 44-47, 49, 51-62, 64-70, 75-77, 80-81, 84-85, 88, 109, 139-140 (în total de 55 de ori).
Mai marele cânt re ilor conducea cântarea i muzica în templu (1 Cronici 15,21; compar i
Habacuc 3,19). Simbolic, mai marele cânt re ilor ar putea indica spre Domnul Isus, care
intoneaz cântarea de laud în mijlocul Adun rii (Psalmul 22,22).

Fiecare Psalm în parte este denumit cu urm toarele expresii:

P s al m : un cântec cu acompaniament muzical: Psalmii 3-6, 8-9, 12-13, 15, 19-25, 29, 31, 38-
41, 47, 49-51, 62-64, 73, 77, 79-80, 82, 84-85, 98, 101, 109-110, 139-141, 143 (de 44 de ori).

P s al m d e l au d : (sau: P s al m l a j ert fa d e m u l u m i re): Psalm 110.

P s al m - C ân t ec: (sau: C ân t ec - P s al m ): Psalmii 30, 48, 65-68, 75-76, 83, 87-88, 92, 108
(de 13 ori).

58
Cânt rile treptelor – H. Rossier

C ân t ec: expresia ebraic normal pentru un cântec în general; Psalmul 46 (compar i

Psalmul 18; "Cuvintele acestui cântec").

C ân t are a cel u i P re ai u b i t : Psalmul 45.

C ân t are a t rep t el o r : vezi pentru aceasta explica ia lui Rossier; Psalmii 120-134 (de 15 ori).

C ân t are d e l au d : Psalmul 145.

R u g ci u n e: Psalmii 17, 86, 90, 102, 142 (de 5 ori).

M as k i l : "înv tura" (compara maskilim, "în tiin ri", în Daniel 11,33,35; 12,3,10); Psalmii
32, 42, 44-45, 52-55, 74, 78, 88-89, 142 (de 13 ori).

M i k t am : "Poezie, întip rit (în minte)"; Psalmii 16, 56-60 (de 6 ori).

S ch i g gaj o n : "strig t puternic, cântec în ritm mi cat"; Psalmul 7 (compar pluralul în

Habacuc 3,1).

Unele titluri con in o indica ie cu privire la scopul acestor Psalmi:

Psalmul 30, un "C ân t ec p en t ru s fi n i rea c as ei ".

"S p re ad u ce re am i n t e" au fost compu i Psalmii 38 si 70; "p en t r u î n v are " sluje te
Psalmul 60. Psalmul 72 este închinat lui S o l o m on .

În sfâr it, Psalmul 92 este un cântec "p en t ru z i u a S ab at u l u i ".

Cuvântul ebraic "S el a " se întâlne te de 71 de ori în Psalmi (nu în cea de-a patra carte i numai
de patru ori în cea de-a cincea) i de trei ori în Habacuc 3. Este derivat din "Salah", ceea ce
înseamn "a se opri, a r mâne". Un "Sela" caracterizeaz deci un fragment cu un anumit sens i
are mai pu in a face cu acompaniamentul muzical.

V. Substratul istoric al Psalmilor

La treisprezece Psalmi (3, 7, 18, 34, 51, 52, 54, 56, 57, 59, 60, 63, 142), Duhul Sfânt ne
relateaz împrejurarea istoric în care au luat na tere ace tia. (Un caracter general are Psalmul
102: "O rug ciune a unui nenorocit, când este doborât de întristare i î i vars plângerea"). La
Psalmii aminti i este vorba, f r excep ie, de Psalmii lui David. Cei mai mul i dintre ei (opt) sunt
cuprin i în cartea a doua, care ne descriu sentimentele r m i ei în timpul prigoanei i a alung rii
sale din Iuda. Acesteia îi corespunde fuga lui David dinaintea lui Saul i a lui Absalom.

Desigur, din con inutul altor Psalmi se pot trage concluzii cu privire la împrejur rile care au
condus la redactarea lor. Decisiv îns este c Duhului Sfânt I-a pl cut ca la cei mai mul i Psalmi
s n u ne relateze aceste împrejur ri. Pentru interpretarea acestor Psalmi sunt lipsite de
importan presupunerile cu privire la aceste împrejur ri. Cu atât mai aten i îns ar trebui s fim
la indica iile istorice care sunt cuprinse în titlurile Psalmilor. În cele ce urmeaz , corespunz tor
fiec rui titlu în parte, sunt date locurile din c r ile istorice.

Psalmul 3: fuga lui David dinaintea lui Absalom - 2 Samuel 15,11.

59
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Psalmul 7: Prilejul este oferit de cuvintele lui Cu , beniamitul, dar care nu sunt amintite în
c r ile istorice. Saul era un beniamit (1 Samuel 9,21) i chiar unul din aceia care din ur fa de
David, arunca calomnii (1 Samuel 22,7-8; compar 24,9 i 26,19). Îns i imei, care blestema
pe David, era un beniamit (2 Samuel 16,11); tot asa i eba, fiul lui Bicris (2 Samuel 20,1).
Remarcabil este leg tura celor trei evenimente, prin care se urm rea s se ia împ ra ia lui David
(prin Saul, Absalom i eba). Cu ("negru") ar putea fi un nume simbolic, care permite o
aplica ie corespunz toare.

Psalmul 8: salvarea lui David de to i du manii s i - 2 Samuel 22

Psalmul 34: prima edere a lui David la Achi , împ ratul din Gat (Abimelec era un titlu general
al împ ra ilor filistenilor) - 1 Samuel 21,10-15

Psalmul 51: m rturisirea lui David, dup întâmplarea cu Baat- eba - 2 Samuel 12

Psalmul 52: tr darea lui Doeg, edomitul - 1 Samuel 21,7 i 22, 9-10

Psalmul 54: tr darea zifi ilor - 1 Samuel 23,19

Psalmul 56: prima edere a lui David la Achi , împ ratul din Gat - 1 Samuel 21,10-15 (la cea de-
a doua fug a sa spre Filistea, David n-a fost "prins"; compar 1 Samuel 27,2; 29).

Psalmul 57: fuga lui David dinaintea lui Saul, în pe tera Adulam - 1 Samuel 22,1 (evenimentul
din 1 Samuel 24 nu este nicio fug din partea lui David!).

Psalmul 59: p zirea lui David în casa sa, de c tre Saul - 1 Samuel 19,11.

Psalmul 60: dup victoria lui David asupra sirienilor i edomi ilor - 2 Samuel 8,3-14 (vezi
adnotarea la versetul 13!).

Psalmul 63: fuga lui David dinaintea lui Saul în pustia lui Iuda - 1 Samuel 22,5; 23,14-15.

Psalmul 142: David în pe tera Adulam (compar cu observa iile la Psalmul 57).

Unii Psalmi corespund cânt rilor de laud , care sunt cuprinse în c r ile istorice:

Psalmul 18 - 2 Samuel 22
Psalmul 96 - 1 Cronici 16,23-33
Psalmul 105,1-15 - 1 Cronici 16, 8-22
Psalmul 106,1,47,48 - 1 Cronici 16, 34-36
Psalmul 108 - Psalmul 55,7-11 si 60,5-12 (compar cu cele spuse la evenimentele istorice).
Psalmul 132,8-10 - 2 Cronici 6,41-42.
(Psalmul 70 - Psalmul 40,13-17).

Aceste paralele nu spun nimic cu privire la timpul de redactare al respectivilor Psalmi, dau îns
indica ii cu privire la importan a lor profetic .

60
Cânt rile treptelor – H. Rossier

VI. Citate din Psalmi în Noul Testament

Nicio carte a Vechiului Testament nu este a a de des citat în Noul Testament ca i aceea a
Psalmilor. În lista urm toare sunt prezentate nu numai citatele directe, ci i cele care fac mai
mult sau mai pu in referire. Desigur, aici limitele nu sunt fixe. Cunosc torii Psalmilor vor g si i
alte referiri ascunse ale acestei c r i în Noul Testament.

Psalm Noul Testament Psalm Noul Testament

====== ============== ====== ==============
2,1-2 Fapte.4,25-26 24,21 1 Cor.10,26
2,7 Fapte.13,33; 25,3-20 Romani 5,5
Evrei 1,5; 5,5 31,5 Luca 23,46
2,9 Apoc.2,27; 12,5; 32,1-2 Romani 4,7,8
19,15 32,11 Filipeni 3,1
4,4 Efeseni 4,26 34,8 1 Petru 2,3
5,9 Romani 3,13 34,12-16 1 Petru 3,10-12
6,8 Matei 7,23; 34,20 Ioan 19,36
Luca 13,27 35,19 Ioan 15,25
8,2 Matei 21,16 36,1 Romani 3,18
8,4-6 Evrei 2, 6-8 37,11 Matei 5,5
8,6 1 Cor.15,27; 38,11 Luca 23,49
Efeseni 1,22 40,6-8 Evrei 10,5-7 i u.
9,8 Fapte 17,31 41,9 Ioan 13,18;
10,7 Romani 3,14 Fapte.1,16
14,1-3 Romani 3,10-12 44,22 Romani 8,36
16,1 Evrei 2,13 45,6-7 Evrei 1,8-9
16,8-11 Fapte.2,25-28 48,2 Matei 5,35
16,10 Fapte.13,35 51,4 Romani 3,4
18,49 Romani 15,9 53,2-4 Romani 3,10-12
19,4 Romani 10,18 55,22 1 Petru 5,7
22,1 Matei 27,46; 56,4 Evrei 13,6
Marcu 15,34 62,12 Matei 16,27;
22,8 Matei 27,43 Romani 2,6;
22,18 Matei 27,35; Apoc.2,23;
Marcu 15,24; 69,9 Ioan 2,17;
22,22 Evrei 2,12 Romani 15,3

69,21 Ioan 19,28-29 110,1 Matei 22,44;

69,22-23 Romani 11,9-10 Marcu 12,36;
69,25 Fapte.1,20 Luca 20,42-43;
69,28 Apoc.3,5 Fapte.2,34-35;
73,1 Matei 5,8 1 Cor.15,25;
78,2 Matei 13,35 Evrei 1,13;
78,24 Ioan 6,31 10,12-13
82,6 Ioan 10,34 110,4 Evrei 5,6;
88,8 Luca 23,49 7,17-21
89,20 Fapte 13,22 112,9 2 Cor.9,9
89,27 Apoc.1,5 116,10 2 Cor.4,13
90,4 2 Petru 3,8 116,11 Romani 3,4
91,11-12 Matei 4,6; 117,1 Romani 15,11

61
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Luca 4,10-11 118,6 Evrei 13,6

94,11 1 Cor.3,20 118,22 Luca 20,17;
95,7-11 Evrei 3,7-11 s.u Fapte.4,11;
96,13 Fapte.17,31 1 Petru 2,7
97,7 Evrei 1,6 118,22-23 Matei 21,42;
102,25-27 Evrei 1,10-12 Marcu 12,10-11
103,17 Luca 1,50 118,26 Matei 21,9;
104,4 Evrei 1,7 Marcu 11,9;
106,20 Romani 1,23 Luca 19,38
107,9 Luca 1,53 119,137 Apoc.16,5; 19,2
109,8 Fapte.1,20 132,11 Fapte.2,30
140,3 Romani 3,13
146,6 Fapte.4,24

CUPRINS

Introducere...............................................

Istoria profetic a ultimelor zile........................

1. Caracterul i tema Psalmilor......................
2. Privire de ansamblu, profetic , asupra Psalmilor..
3. Asirianul.........................................
4. Istoria lui Israel în ultimele zile...............

Cânt rile treptelor.......................................

Prima grup : Psalmii 120 - 122............................

Psalmul 120..........................................
Psalmul 121..........................................
Psalmul 122..........................................

Grupa a doua: Psalmii 123 - 125...........................

Psalmul 123..........................................
Psalmul 124..........................................
Psalmul 125..........................................

Grupa a treia: Psalmii 126 - 128..........................

62
Cânt rile treptelor – H. Rossier

Psalmul 126..........................................
Psalmul 127..........................................
Psalmul 128..........................................

Grupa a patra: Psalmii 129 - 131..........................

Psalmul 129..........................................
Psalmul 130..........................................
Psalmul 131..........................................

Grupa a cincea: Psalmii 132 - 134.........................

Psalmul 132..........................................
Psalmul 133..........................................
Psalmul 134..........................................

Anex : Psalmii 135 i 136.................................

I. Titlul i autorii Psalmilor.....................
II. Gruparea Psalmilor..............................
III. Psalmii i c r ile Legii........................
IV. Titlurile Psalmilor.............................
V. Substratul istoric al Psalmilor.................
VI. Citate din Psalmi în Noul Testament.............

63