UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

MASTER „TEOLOGIE ȘI CULTURĂ”

LUCRARE DE SEMINAR:
PSALMUL 44

COORDONATOR:
DIAC. LECT. UNIV. DR. MIHAI CIUREA

MASTERAND:
DANCIU FREDY

CRAIOVA
2019
 2

CAPITOLUL I
O SCURTĂ DESCRIERE A CĂRȚII BIBLICE PSALMII

Psalmii reprezintă o carte canonică a Vechiului Testament din cadrul Bibliei sau
Sfintei Scripturi. Această carte are un conținut de 150 de poeme religioase, numite
psașmi.
Numele original în limba ebraică este Tehillim, adică cântare de laudă. Limba
ebracică, este limba originală, în care au fost scriși psalmii.
Traducerea în limba greacă a cărților Vechilui Testament, numită Septuaginta, le-
a dat numele de psalmoi, adică cântări acompaniate cu harpa. Din limba greacă, provine
și denumirea în limba română, adică psalmii.
Tradiția religioasă atât iudaică, cât și creștină, îi asociază ca și compozitori ai
acestor psalmi pe David, al doilea rege al Regatului unit al Israelului (aprox. 1002-970
î.d.Hr.), pe Asaf care a trăit tot în timpul lui David, fiind de neam levit, însărcinat de
rege să conducă corul de la Tempul din Ierusalim, sau pe Core. Cu siguranță că autorii
au fost și alții, pentru că multe din evenimentele descrise în Psalmi, se întâmplă inclusiv
după ce aceștia au murit.
S-a încercat clasificarea Psalmilor în cinci părți, conform celor cinci cărți
veterotestamentare care compun Pentateuhul. Astfel clasificarea s-a făcut după cum
urmează:
Facerea: psalmii 1-41, având ca subiect central omul.
Ieșirea: psalmii 42-72, care conțin cântări de eliberare.
Leviticul: psalmii 73-89, asociați cultului de la Templul din Ierusalim.
Numeri: psalmii 90-106, psalmi ce evocă peregrinările poporului evreu.
Deuteronom: psalmii 107-150, ce exprimă atașamentul dintre credincioși și
Dumnezeu.
De altfel, acești psalmi sunt uzitați atât în cultul religiei iudaice, dar și a religiei
creștine.
Spre exemplu în creștinismul de confesiune ortodox răsăriteană, psalmi sunt
indinspensabili în cultul public: Liturghia, cele șapte Taine, cele șapte Laude, Ierurgii,
dar și în cultul personal, rugăciunile personale ale fiecărui crendincios. În cultul creștin-
 3

ortodox Psalmii au fost împărțiti în douăzeci de catisme, fiind citiți în acest fel în
anumite slujbe sau în rugăciunile personale.1
În cadrul religiei iudaice, ritualul din cea mai importantă sărbătoare iudaică,
Pesah, adică Paștile iudaic, este direct legat de recitări din psalmi. Masa pascală a
evreilor este întâmpinată la fiecare moment ritualic de recitări din Psalmi.
Așadar cartea Psalmii se remarcă prin frumusețea poetică extraordinară, prin
conținutul religios, moral, moralizator, de justiție divină și socială, ieșind în
întâmpinarea nevoilor colective sau personale ale cititorilor.2

1
Psaltirea Prooricului și Împăratului David, Editura I.B.M.O.,București, 2017.
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Psalmi
 4

CAPITOLUL II
EXEGEZA PSALMULUI 44

În cadrul acestui al doilea capitol, vom aborda în mod direct, tema acestui capitol,
Psalmul 44. Abordarea obiectivă va urmări să arate sensul pe care îl avea inițial, și îl are
în continuare în religia iudaică acest psalm, respectiv sensul pe care l-a dat teologia
creștină versetelor Psalmului 44.
Se pare ca autorul Psalmului 44 se adresa lui Solomon, rege al Israelului (971-
931), fiului lui David si cel care a dus la îndeplinirea planurilor acestuia de a construi
Templul din Ierusalim. Mai exact autorul psalmului se referea la căsătoria lui Solomon
cu fiica lui Hiram, rege al Tirului. 3 Interesant că Solomon s-a căsătorit pe parcursul
vieții cu mai multe femei de o alta religie decât cea iudaică, lucru strict interzis de
Pentateuh.
Cu toate acestea autorul Pslamului 44 exalta în laude la adresa lui Solomon și a
noii sale soții din Tir.
În schimb teologii religiei creștine a primelor veacuri au văzut în acest psalm o
profeție a autorului, personajele Solomon și fiica regelui Tirului, fiind înlocuite de Iisus
Hristos și Fecioara Maria.
În continuare analiza se va axa pe fiecare verset în parte și paralela dintre sensul
original al textului și interpretarea teologiei creștine.
1. Cuvânt bun răspuns-a inima mea; grăi-voi cântarea mea Împăratului.4
Din titlu aflăm că acest psalm este atribuit fiilor lui Core, din tribul leviților. Cel
mai probabil autorul prin acest prim verset își începe cuvintele de adulație la adresa
împăratului, adică a regelui Israelului din acea perioadă, Solomon.
Din perspectiva teologiei creștine din primele veacuri, cuvintele „Cuvânt bun
răspuns-a inima mea”, s-ar referi la Tatăl Ceresc care a fost de la început în El.5

3
http://e-communio.ro/stire3862-psalmul-44-medita-ia-pr-gabriel-buboi-pe-marginea-psalmilor
4
Psalmii 44, 1.
5
Ioan 1,1.
 5

2. Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit.6

După părerea lui Vasile cel Mare, arhiepiscop al Cezareei Capadociei (370-379),
acest verset secund al psalmului contrazice ideea din primul verset. Astel Tatăl Ceresc
nu ar fi putut spune despre sine „limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit”. După
părerea eminetului teolog capadocian, cuvintele acestea ar aparține unui profet7, care
voia sa sublinieze inspirația cuvintelor sale.
3. Împodobit ești cu frumusețea mai mult decât fii oamenilor; revărsatu-s-a har pe
buzele tale. Pentru aceasta te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac.8
În sens primar acest verset îi era dedicat regelui Solomon, cunoscut de altfel,
conform relatărilor biblice pentru frumusețea sa. Autorul îi subliniază regelui nu doar
autoritatea pământească, ci invocă o autoritate de sorginte divină, prin cuvintele „te-a
binecuvântat pe tine Dumnezeu, în veac”. De altfel, într-o altă traducere cuvântul
binecuvântat este înlocuit cu cel de uns. Ungerea cu untelemn era un ritual prin care
regii Israelului erau instalați în funcție.
Prin aceste cuvinte, Vasile cel Mare înțelege ungerea pe care o primește profetul
de la Sfântul Duh.9
4. Încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice.10
Sabia reprezenta autoritatea pământească pe care o avea regele. Astfel după ce
autorul evocă autoritatea de sorginte divină a regelui în versetul anterior, acum o evocă
pe cea de sorginte pământească, sabia fiind simbolul acestei autorități.
Vasile cel Mare în schimb vede ceva metaforic în acest verset. Mai exact
Cuvântul cel Viu al lui Dumnezeu unit cu Trupul. Evocă în acest sens mai multe
trimiteri biblice: Evrei 4, 12. Aici Iisus Hristos ar fi numit sabie.11
5. Cu frumusețea ta și cu stralucirea ta. Încordează-ți arcul, propășește și
împărățește.
6. Pentru adevăr, blândețe și dreptate, și te va povățui minunat dreapta ta.12

6
Psalmii 44,2.
7
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 240.
8
Psalmii 44,3.
9
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 240.
10
Psalmii 44,4.
11
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 243.
12
Psalmii 44, 5-6.
 6

Din nou aici autorul face referirea la frumusețea lui Solomon, iar prin stralucire
este posibil să se refere la frumusețea vesșmintelor sale. Arcul ca și sabia este văzut ca
un simbol al autorității fiind urmat de cuvintele „propășeșete și împărățește”.
În continuare, în versetul următor, se arată și care ar trebui sa fie obiectivele
domniei regelui Solomon: „pentru adevăr, blândețe și dreptate”.
Prin cuvintele „încordează, propășeste și împărățește”, Vasile cel Mare vede niște
imperative adresate Împăratului Iisus Hristos, odată cu Întruparea Sa, întărite de
cuvintele din versetul următor „pentru adevăr, blândețe și dreptate”. Însuși Iisus Hristos
a spus despre Sine că este Adevărul13, și că este „blând și smerit cu inima”.14
7. Săgețile tale ascuțite sunt puterinice în inima dușmanilor Împăratului;
popoarele sub tine vor cădea.
8. Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate toiagul
împărăției Tale.15
Regele în Israel, era practic și comandantul suprem al oastei, iar dușmanii
Israelului erau diversele popoare ce îl înconjurau. Autorul arată puterea pe care regele
din Israel o are în fața acestor amenințări, fiind invocat în versetul următor și ajutorul
divin.
Vasile cel Mare, vede un cu torul alt sens al săgeților ascuțite, în opinia lui fiind
vorba de cuvinte bine gândite care ajung în inima celor ce ascultă. Dușmanii
Împăratului prin aceste cuvinte, devin supuși ai lui Dumnezeu.
Prin cuvintele „scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului” autorul ar arăta
veșnicia Cuvântului lui Dumnezeu, fără început și fără sfârșit.16
9. Iubit-ai dreptatea și ai urât fărădelegea; pentru aceasta te-a uns pe Tine
Dumnezeul Tău cu untelemnul bucuriei mai mult decât pe părtașii Tăi.17
Autorul subliniază în acest verset, moralitatea regelui, care urăște fărădelegea și
iubește dreptatea. Pentru aceste calități Dumnezeu l-a uns rege pe Solomon.
Vasile cel Mare subliniază aici că această ungere este ungerea Trupului lui Iisus
Hristos de către Duhul Sfânt, fiind de acord că ungerea împăraților și a arhiereilor a fost
o preînchipuire a acesteia.18

13
Ioan 14.6.
14
Matei 11,29.
15
Psalmii 44, 7-8.
16
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 245.
17
Psalmii 44, 9.
 7

10. Smirna și aloea îmbâlsămează veșmintele Tale; din palate de fildeș cântări de
alăută de veselesc; fiice de împărați întru cinstea ta;
11. Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită și prea
înfrumusețată.19
După ce în versetul 9, sunt invocate calitățile de ordin moral ale regelui, acum
autorul laudă bogăția materială a acestuia. Smirna și aloea ce îmbălsămau veșmintele
acestuia erau scumpe și greu de obținut, palatele regelui erau din fildeș, iar fiice de
împărați erau aduse întru cinstea sa. Se știe de altfel că regele Solomon a fost căsătorit
cu fiica Regelui Egiptului, sau cu a Regelui Tirului, care de altfel este evocată în
versetul următor, ca stătând de-a dreapta lui Solomon.
Vasile cel Mare, vede în aloe și smirnă două simboluri sau prefigurări ale smirnei
și aloei cu care a fost îmbălsămat Trupul îngropat al lui Iisus Hristos.
Împărăteasa care stă de-a dreapta este înțeleasă de către Vasile ca fiind Biserica,
care stă de-a dreapta lui Iisus Hristos, iar haina aurită și prea înfrumusețată sunt
dogmele Bisericii.20
12. Ascultă fiică și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui
tău,
13. Că a poftit Împăratul frumusețea ta, că El este Domnul tău.21
Autorul o îndeamnă pe proaspăta soție a lui Solomon, fiica lui Hiram, regele
Tirului, să își uite aparteneța etnică, ea aparținând acum soțului ei, care îi era Domn.
Aici Vasile vede Biserica, care este chemată la ascultarea poruncilor Împăratului
Iisus Hristos.22
Mulți teologi și de altfel și imnogafia creștină au văzut în aceste versete
întruchiparea Fecioarei Maria, care în Împărația Cerurilor stă de-a dreapta Fiului ei.
14. Și se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, feței Tale se vor ruga mai-marii
poporului.
15. Toată slava fiicei Împăratului este înauntru, îmbrăcată cu țesuturi de aur și
prea înfrumusețată.

18
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 246.
19
Psalmii 44, 10-11.
20
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 247.
21
Psalmii 44, 12-13.
22
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 247.
 8

16. Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce Ție.23
Probabil autorul evocă ritalul nunții lui Solomon cu fiica lui Hiram de la Curtea
Regală din Ierusalim. Ea era urmată de fecioare și prietene ale soției lui Solomon din
Tir.
Vasile cel Mare, spune că Tirul preînchipuie pe păgânii care vor veni la ascultare
față de Biserică, de altfel toată slava lui Iisus Hristos este înlăuntrul Bisericii, conform
versetului 15.24
17. Aduce-se-vor întru veselie și bucurie,
18. Aduce-se-vor în palatul Împăratului.25
Aceste două versete sunt o continuare a celui anterior, făcând referire la fecioarele
ce sunt aduse regelui Solomon, cu ocazia ritualului căsătoriei.
19. În locul părinților tăi s-au născut ție fii; pune-i-vei pe ei căpetenii peste tot
pământul.
20. Pomeni-voi numele tău în tot neamul și neamul;
21. Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac și în veacul veacului.26
Locul părinților lui Solomon, este probabil Palatul Regal, respectiv Ierusalimul.
Acolo i se nasc și fii lui Solomon, carora autorul le prezice că vor ajunge în sens
metaforic să stăpânească tot pămâtul.
Autorul conchide prin afirmația că pentru toate faptele de glorie evocate, Solomon
va fi lăudat de toate popoarele, în toate timpurile.
În viziunea lui Vasile, aici este evocată tot Biserica, căreia pentru ascultarea ei i se
nasc acum fii. Fii Bisericii sunt de fapt fii Evangheliei care ajung căpetenii peste tot
pământul. Pomenirea Bisericii, în opinia lui Vasile, este lauda popoarelor.27
Ultimele două versete au fost interpretate de mulți teologi creștini, ca fiind
adresate în mod profetic, nu Bisericii ci Fecioarei Maria, care va fi lăudată de toate
popoarele în veacul veacului.
De altfel multe dintre versetele acestui psalm au intrat în imnografia cultului
Bisericii, fiind folosite la slujbele dedicate Fecioarei Maria. Spre exemplu Paraclisul
Născătoarei de Dumnezeu, o ierurgie din cadrul cultului Bisericii Ortodoxe, cuprinde

23
Psalmii 44, 14-16.
24
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, p. 248.
25
Psamlii 44, 17-18.
26
Psalmii 44, 19-21.
27
Părinți și Scriitori Bisericești volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri, Partea I, Omilii la
Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1986, pp. 249-250.
 9

două versete din acest psalm: Pomeni-voi numele Tău în tot neamul și neamul respectiv
Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.
Versetele sunt folosite ca Prochimen la citirea Apostolului.28

28
Micul Ceaslov, Editura Doxologia, Iași, 2010, p. 369.
 10

BIBLIOGRAFIE

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,

București, 2008.
2. Părinți și Scriitori Bisericești, volumul 17, Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri,
Partea I, Omilii la Hexaimeron, la Psalmi și Cuvântări, Editura Institutul Bibilic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986.
3. Micul Ceaslov, Editura Doxologia, Iași, 2010.
4. Psaltirea Prooricului și Împăratului David, Editura Institutului Biblic și de
Misiune Ortodoxă., București, 2017.
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Psalmi.
6. http://e-communio.ro