UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

MASTER „TEOLOGIE ȘI CULTURĂ”

LUCRARE DE SEMINAR:
PROMOVAREA CULTURII TEOLOGICE PRIN ZIARUL
TELEGRAFUL ROMÂN

COORDONATOR:
PS. CONF. UNIV. DR. EMILIAN LOVIȘTEANUL

MASTERAND:
DANCIU FREDY

CRAIOVA
2019
 CAPITOLUL I
APARIȚIA ZIARULUI TELEGRAFUL ROMÂN

„Telegraful Român” este recunoscut ca cel mai vechi ziar românesc, cu activitate
neîntreruptă. Înainte de „Telegraful Român”, au mai activat în Transilvania alte
publicații românești cum ar fi: „Gazeta de Transilvania”, „Organul luminării”, dar cu
activitate întreruptă.
Andrei Șaguna, prezidase împreună cu episcopul greco-catolic, Ioan Lemeni,
Adunarea de la Blaj. A întemeiat o tipografie bisericească la Sibiu, a inaugurat peste
800 de școli gimnaziale confesionale în Transilvania. A rămas, de asemenea, in istorie
pentru contribuția lui la renașterea conștiinței unității naționale românești din
Transilvania.
Cu siguranță că se pot spune atât de multe despre marea personalitate a
Ardealului, Andrei Șaguna, dar ne vom rezuma, în continuare, doar la contribuția sa la
apariția „Telegrafului Român”.
Încă din anul 1846, când Andrei Șaguna a venit ca episcop-vicar la Sibiu, a avut
în plan construirea unei publicații românești, conștient fiind de importanța pe care o
astfel de publicație ar avea-o asupra românilor transilvăneni.1
În anul 1850, Andrei Șaguna încearcă să obțină aprobarea unei publicații în limba
română, chiar la Viena, încercând să evite obstrucționarea acestui deziderat de către
autoritățile locale. Face acest demers prin intermediul lui Aron Florian, care îi scrie din
partea episcopului lui Ioan Marinescu, aflat pe atunci la Viena.
Din 31 octombrie 1852, Andrei Șaguna cere poliției din Sibiu, cât și noului
guvernator Karl von Schwarzenberg, să aprobe înființarea unui ziar românesc la Sibiu.
Influentul mitropolit Andrei Șaguna, aflat în bune legături cu guvernatorul Karl von
Schwarzenberg, primește această aprobare la 3/15.12.1852.2

1
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, „Telegraful Român” la 125 de ani de la apariție, în BOR, an. 96,
1978, nr. 3-4, p. 252.
2
http://ziarullumina.ro/telegraful-roman-cea-mai-longeviva-gazeta-autohtona-108560.html
 Primul redactor al noului ziar românesc de la Sibiu a fost ales Aaron Florian.
Aaron Florian fusese un fervent participant la Revoluțiile din 1848, atât din
Transilvania, cât și din Țara Românească.3 Ulterior, după perioada petrecută la
„Telegraful Român”, acesta a fost și profesor la Universitatea din București. 4 Se pare că
din anul 1838 acesta a fost și membru al unei loje masonice din București, unde a fost
Orator, iar după trei ani Venerabil. 5 La 8/20.12.1852, apare o „Prenumerație”, care
anunța apariția ziarului „Telegraful Român”, cu precizarea că primul număr al ziarului
va apărea în luna ianuarie a anului 1853.
Iată un scurt text din această „Prenumerație”, la primul număr al „Telegrafului
Român”, publicată chiar în gazeta sibiană, dar abia în anul 1887:
„Tendinţa acestei gazete va fi: a împărtăşi poporului român din politică, industrie,
comerciu şi literatură, idei şi cunoştinţe practice, potrivite cu timpul şi măsurate
trebuinţelor lui; a-l învăţa ca să-şi cunoască poziţiunea şi drepturile în stat; a-l lumina
asupra intereselor care taie în viaţa privată şi publică a lui, şi a-i mişca activitatea
puterilor fizice şi morale; a da direcţiune spiritului lui cătră tot ce contribuie la
înaintarea şi dezvoltarea sa, şi a-l convinge că numai prin îmbunătăţirea stării sale
materiale şi morale poate ajunge la cultură şi fericire”6
„Telegraful Român”, se prezintă ca o gazetă politică, industrială, comercială şi
literară. De asemenea, această „Prenumerație”, preciza prețul abonamentului pe un an și
jumătate pentru cititorii din Sibiu, și din întreaga Transilvanie. Se preciza și faptul că
ziarul va fi tipărit miercurea și sâmbăta, cu slove. 7 Numele gazetei a fost ales chiar de
către întemeietorul ei, Andrei Șaguna.
Primul număr al gazetei a apărut pe 3 ianuarie 1853, titlul fiind titrat cu litere
latine, dar textul integral al ziarului era scris cu lietre ale alfabetului chirilic. Timp de
zece ani „Telegraful Român”, va fi titrat cu litere chirilice, până în anul 1863 când
textul va fi redactat cu litere ale alfabetului latin.

3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Florian_Aaron
4
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Cultura Teologică Românească. Scurtă prezentare istorică, Editura
Basilica, București, 2011, p.233.
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Florian_Aaron
6
„Telegraful Român”, nr. 74 din 18/30 iulie 1887
7
http://ziarullumina.ro/telegraful-roman-cea-mai-longeviva-gazeta-autohtona-108560.html
 Ziarul a cuprins încă de la început și ilustrații, atât la capitolul „reclame
comerciale”, cât și la capitolele culturale și religioase. Acest prim număr transmitea
„știri telegrafice” și din alte zone din afara Transilvaniei, cum ar fi: „Transilvania,
Monarhia Austriacă, Franţia, Ţeara Românească, Turcia, Anglia şi America”. Ulterior
această categorie de știri externe își va lărgi orizontul geografic. Aceste știri aveau un
conținut din mai multe categorii de interes, cum ar fi, știri de natură: politică, militară,
economică, administrativă, comercială, culturală şi religioasă.
Referitor la categoria de publicații de natură religios-spirituală din „Telegraful
Român”,la începuturile sale, care de altfel, fac tema prezentei lucrări, este de menționat
că acestea nu erau atăt de numeroase și populare ca cele de natură politică.
Inițial redacția gazetei sibiene se va axa pe transmiterea unei puternice iluminari a
conștinței românești din Transilvania. Astfel deși această gazetă a apărut la inițiativa
mitropolitului Andrei Șaguna, tema principală a ziarului nu a fost de natură religios-
spirituală, ci de natură politică, economică sau culturală. Chiar Andrei Șaguna în
persoană a fost autorul celor mai importante și însuflețite articole din domeniul politicii,
menite să atingă punctul sensibil al românilor din Transilvania.8
Sub redacția lui Aaron Florian, se vor publica doar opt numere ale „Telegrafului
Român”. Următorii redactori vor fi, de asemenea, oameni de cultură, cu o influentă
poziție național-românească. Următorii redactori ai publicației transilvanene, au fost:
Dr. Pavel Vasici, economistul Visarion Roman, preotul Zaharia Boiu, un alt preot
Nicolae Cristea, preoții Matei Voileanu, Remus (Eusebiu) Roșca, Nicoale Ivan, viitor
episcop, scriitorul Silvestru Moldovan, Ilie (Miron) Cristea, viitorul mitropolit primat al
Țării Românești și primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române etc.9
Această publicație a apărut neîncetat până în ziua de astăzi, trecând prin perioade
atât de grele din punct de vedere politic. A apărut la anul 1853, sub cenzura conducerii
politice a Transilvaniei, aflată sub ocupația Imperiului Austro-Ungar, până în anul 1918.
După o scurtă perioadă de libertate de exprimare în perioada interbelică,
„Telegraful Român”, a trecut printr-un nou val de cenzură, sub regimul totalitar
comunist, instaurat în România, începând cu anul 1947.
După Revoluția din luna decembrie a anului 1989, ce a dus la căderea regimului
comunist și instaurarea democrației în România, „Telegraful Român” și-a redobândit
libertatea de gândire și exprimare atât de mult râvnită.
8
http://telegrafulroman.blogspot.com/p/blog-page.html
9
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Cultura Teologică Românească. Scurtă prezentare istorică, Editura
Basilica, București, 2011, pp. 233-234.
 Din păcate în cei 30 de ani de la Revoluția din anul 1989, „Telegraful Român” și-
a pierdut mult din importanța și prestigiul pe care la avut odată. Actualmente este
redatat atât în foaie, dar și online. Redactor-șef este ÎPS Laurențiu Streza, mitropolitul
Ardealului. Senior-editorii sunt Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, respectiv Pr. Prof. Dr.
Dumitru Abrudan.10

CAPITOLUL II
ARTICOLE DE TEOLOGIE ÎN „TELEGRAFUL ROMÂN”

În contuare, în cadrul celui de-al doilea capitol, ne vom axa atenția pe articolele cu
referire la religie sau spiritualitate.
Apărut la Sibiu, în Transilvania, pentru românii din acest spațiu geografic,
„Telegraful Român” prin vocile celor care l-au redactat, s-a dorit a fi un apărător al
conținței naționale românești în special, dar și a religiei creștine de confesiune ortodox-
răsăritene a românior din Transilvania.
Această voce s-a ridicat în condițiile unei opresiuni atât la nivel etnic a
autorităților Imperiului Austro-Ungar, dar și o opresiune de natură religioasă. Românii
din Transilvania au fost mereu o țintă pentru confesiunile creștine romano-catolică,
respectiv reformată.
Reprezentanții acestor confesiuni, sprijiniți de autoritățile din Transilvania au
încercat de-a lungul istoriei convertirea românilor ardeleni. Această convertire ar fi
putut însemna inclusiv o pierdere a conștinței naționale românești.
Așadar „Telegraful Român”, încă de la înființarea sa, a avut în vedere apărarea și
promovarea valorilor identității naționale românești din Transilvaniei, dar și a valorilor
religiei creștine de confesiune ortodox răsăritene.
Fiecare ediție a gazetei din Sibiu, a avut în cuprins articole de natură teologică.
Iată de exemplu cum arăta din acest punct de vedere primul număr din anul 1918, a
„Telegrafului Român”. Ediția din acest an cuprindea o secțiune numită „Cronică
bisericească”, în care erau prezentate unele decizii ale autotităților, cu privire la
finanțarea Bisericilor Romano-Catolice și Protestante din Transilvania.

10
http://telegrafulroman.blogspot.com/p/colegiu-de-redactie.html
 O altă secțiune a acestei ediții era numită „Pastoralele arhiereilor noștri”, în care
erau prezentate rezumativ unele pastorale la sărbătoarea „Nașterii Domnului”, ale unor
ierarhi ortodocși. În acest sens erau citate pastoralele PS Ioan I. Papp, episcop de Arad,
respectiv pastorala PS Dr. Miron E. Cristea, episcop de Caransebeș și viitor patriarh al
României.11
Se poate vedea din aceste pastorale accentul pus pe aspectul politic transmis de cei
doi ierarhi ardeleni.

BIBLIOGRAFIE

1. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Cultura Teologică Românească. Scurtă

prezentare istorică, Editura Basilica, București, 2011.
2. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, „Telegraful Român” la 125 de ani de la apariție,
în BOR, an. 96, 1978, nr. 3-4
3. Telegraful Român, 1918. Nr. 1. Anul LXVI. Sibiiu, Joi, 4/17 Ianuarie 1918.
4. http://telegrafulroman.blogspot.com
5. http://ziarullumina.ro
6. https://ro.wikipedia.org

11
Telegraful Român, 1918. Nr. 1. Anul LXVI. Sibiiu, Joi, 4/17 Ianuarie 1918, pp. 1-4.