Tiparul TIP9GRAFIEI EPARHIALE SIBIU

REVISTA TEOLOGICA
ORGAN.PENTRU $TTTNTA SI VIATA BISERICEASCA
INTEUEIAT IN I9O7

CUPRINS
Pag.

STUDII 9r ARTICOLE
P.S. Episcop-vi:ar VISARION RASINAREANU, Dumitru Hergia.
Un gdran juile gi inspector gcolor la Sriligte 3
Conf. dT..OVIDIU MOCEANU, Andrei $aguna
195 de ani de Ia naqtere - Inte'neietorul. 7
Pr. drd. MARIAN VILD, *Chariso in concepfio Sfdntului Apostol
Pauel ' ,
19
Pr. drd. GABRIEI-VIOREL GARDAN, Cercetdri prioind Episcopio
, Ottodozd. Romdnd. d,in Statele Uotte ale Arnericii 40

IT.TORUMARI OMILETICE \

Pr. GHEORGHE STREZA, Predicd, la Duminico a IX-a dupi Ru-

salii......... . Rtr
rrJ

SE:
,|^
t \-.)A^

,,CHARIS* IN CONCEPTIA SFANTULUI APOSTOL PAVEL-

PRELIMINARII
Dupd invd{dtura ortodoxd, adevArul privind unirea omului cu Dum-
nezelr iqi are premisa in aceea cd omul fiin{a creatd, deci mdrginita
se uneEte cu Dumnezeu nlr dupd fire, ci- dupd har, devenind astfel fiu -al
lui l-umnezeu Si frate a lui Hristos, dup5 har. Aceesul la indumnezeire
ii r:ste deschis omului ca rlrmare a iconomiei mantuirii realizate d: Fiul
l'-ri Dumnezeu Intrupat, Iisus Hristos, incepand de la lntrupare gi pAnd la
Inirl,are, cAnd firea omeneascd asumatd de Persoana Fiului lui Dumnezeu
este ridicatd in ,,sdnul" dumnezeirii, de-a ,,dreapta" Tatdlui. Aceastd lu-
crare e:te apoi desavdrqitd prin trimiterea gi pogorArea Duhului SfAnt la
Cincizeeime (Fapte cap. 2), c6nd se intemeiaza in chip vazut Sf. Bisericd,
care nu este altceva decdt extinderea vie{ii dumnezeieqti din trupul in-
dumnezeit gi preamdrit a lui Hristos in credincioqi'.
Dar aceasta lucrare de extindere o siivdrqeEte SfAntuI Duh in Bise-
rici prin hantl dttmnezeiesc. Potrivit Sfintei Scripturi gi inviriAturii Sfin-
{ilor Pdrinfi, harul dumnezeiesc nu este o entitate in sine, detagabild de
Dumnezeu. Invd{atura despre harul dumnezeesc Ei-a gasit cea mai clard
expresie in forrnularea Sf. Grigorie Palama, ;i arrume cd harul este o e-
nergie necreatd, izvordtoare din fiinfa dr-rmnezeiasca a Celor trei iposta-
suri qi e nedespdr,,ita de ea, sau de aceste ipostasuri2. Astfel, Duhul SfAnt
prin care ni se impartdgegte harul nu se identificii cu harul insugi, care,
aga cum am amintit, nu este de sine subzistent, insd Duhul SfAnt face ca
e::areiile divine';ir s''rbziste ipostatic in EI. La acest aspect se referd Sfdn-
tul Vasile cel Mare cdnd scrie: ,,Viaia pe care o tranrmite Sfdntul Duh
altei p''rloane nlr se desparte de E1"3. Terntenul grecesc energeia inse:m-
ni ,,lucrare" qi intrncdt nu existi lucrare fdrd lucrdtor, in har ca ]ucrare
c prezent insuqi s;ubie:tul dumnezeiesc care o sdvdrqeqt':4. Llarul dumne-
zeiesc are toate insuqirile dumnezeirii fdrd, insd, a se corfunda cu fiinfa
sau cu ipostasurile Sfint.,i Treimi. Chiar dacii Dumnezeu nu ni se impAr-
tageEte dupd fiin{a Ei ipostasurile Sale, ci numai prin lucrdrile Sale, aces-
tea nefiind separate cle fiinfa ,5i ipostasurilc divine, ne imparteiqelc totuqi
pe Dumnezeu InsuEi, ne unesc cu El qi ne ridicir la indtimneze-re.
L,ucrarea harului dumnezeiesc este absoltit necesara pentru mAntui-
rea omulili, insd ea nu for[eaz5 pe nimeni gi nu lucreaz{ in rnod auto-
mat, ci, c;nul r;onlucreazA cu harul prin voin{a sa liberd, in vederea mdn-

'r Ref:rrat alcituit in caCrul pregdtirii pentru doctorat la catedra de

Str-rditrl Nouhri Testament, sub indrumarea Pr. Prof. Dr. Vasile Mrhoc,
caie a dat avizul sA fie publicat.

2.
 20 REVISTA TEOLOGICA STUT

tuirii sale. Ceea ce Hristos a realizat obiectiv pentru mdntuirea omului,

harrl dumnezeiesc, cu ca.re fiecare cm conlucreaza liber. activeazd in mod arat I

subiectiv. Harul dumnezeiesc ni se impdrtdEegte in Bisericd prin interme- apar

diul fif ntelor Tain:s.
Dacd term.nul grece:c de endrgeia, de$i anterior SfAntului Grigorie rile
Pal.ma. s-a impus totr"rsi tdrzir-r5, termenrrl de chdr;s este nnul biblic, degt i

fiinr-l intAlnit atAt in trad,.rcerea greacd a Vechiului Testament Sepiua- sub::

ginta cAt qi in Noul Test:rment. - tere
-
Fi--rrd a nega sau a exclude a'rtoritatea Sfintei Traditii in transmite-
nisn'
CLT
rea Rlvela[iei drrmnezeiegti. ne vom opri in e:le ce nrmeazd la sensul
C

m?ir
nor.rtestamentar al termenului chdris inc^rcdnd si-i e;<tragem sensul in
care .l a fo.t infeles qi folosit in epoca lVdnttritortrlr-ri gi a Sf .niilor Sdi
A'rostoli, un astfel cie clemers avAnd rolul nu numai de a redescoperi
fundamentul scripturistjc aI invirldturii despre d'rmnezeiercul hlr, ci, qi
aeela de a nprofttnda Si de a pdtrunde mai addnc ccnotaliile acestei invd-
l;dturi in lumina datelor revelaiiei. stan
AvAnd in vedere faptul cA tennenul ch,d.rts are frecven{a cea mai ncl )
ridicatS, din intreg No'-rl Testement, in epistolele pa'rline, preclrm qi bo- dien
gi i:r de sensrrri pe care teolo-ia par-rlind o acordi acestui terrnen, ne vom
opri iir. snecial asupra corpus-nlui paulin, avAnd grijri ca rcai intAi sd fa-
csln o incur:i'ne si in celclalte scrieri notttestamlntare.
Dar orice Cen'ers eln'ineutic qi exrgetic trebrrie sd 'inI sealrta d-. fap-
ttrl ca terrnenii, cuvi:rte'e arr o srmnifica'i^ de bazir, ori. irara, c.'r.re in-
tr-o anume e;-:orii qi in irnprejrir.iri c'leo^ebite pot p:ir"r-,i 9i rlte in!el:s'rri,
nr-r-' rn! orfrrnn:r nr:mlrl in eleS. Sar,t p3t CO:XiSta Cit i:C:Sta;. ilt:uCat tef-
\,:,1.!|'v''(\,ltiiJL.Ija

nr.l::trl e1t,i-r:s e.'l.e i'nlll g-e3tsc, -qe c:.rvin mai intii, as,-rdil:, scr-trte co:rsi-
dc;'a ii:tsllnra sr:rs"L,)oi: ltri in filosofia gi:eac:-r, iar m',i i't,-oi,'ntntedt cei
ce.'.'r tradirs Septr-rlrintr prrcum auto:ii cirri'lol'Ilo'.ilui 1-e-t:.rment a,-r
foit e'rlei fli:a j-i1-l ;'" fi1:i! altc-va"cideeiii si fo'oie^.s:ii gi:'lcescul c':4iis
cr 1! ccrcsponrlrrt ill irnri 1ei:--eni el-'raici, o s'crt''i.,i il.c:,ir: ir.ine in Ve:hiul
T': :tl in::rt ii.it! : ).. 1l t t:i.n e:- l,_,.: Clr:..i ::i CO,:e: pCnd n ;i.
.
-

1
. il Q ".1 i:': itll l; )Cil

,3, ' i_ s,t i't t i Vl r'!

' i'r il.- /r r.".1-- rtl; il
'? (E ;r' 'i') t:lr i i
:' --l:li)Tl'OnOi'l I i it, ,' I'j
itlrit'c,i'i ,:'j lii .l:o'.+ri. i I:i 1'e
i', I I ::S-11^-i-:l 1,,i'-,
r
i'1:,1, :n, .',C '.,t.l i.:tl SCt^iiitil clt' :i l- -' " f I J,',r.'i :i,r. , ,j fi 2l). ,,, f,i-
l;l;,tii" (,'j' !tiijtj.ij:)71, 1 ii3l,), i?" (; lr.-t -'rl .'os, !I;-Lri), s.r.u
r cl lu tqir ir-:i

f
 sTUDrr sI ARtTCOLE 2r

,Verbul chdrizomai are sensul, la Homer, de ,,a ardta pldcerea", ,,a

ardta pe cineva pldcut" (Odiseea 14, 38?), in timp ce verbul charitco nu
apare inainte de folosirea lui in Septuaginta (In{. S,r. 18, 17)'t.
' ln elenism sau antichitatea tdrzie, termenul chdris, pe lAngd sensu-
rile de ,,plicere", ,,dispozi{ie pldcutd", ,,favoare a conducdtorultti", dobAn:
deqte'tin sens mai inalt, religlos. Chdris devine ,,putere" intr-un sens
substanfial, pttterea Ioctrieqte in chirris din inceput, qi ace,rsta este o pu-
tere supranaturald, aceea a iubirii (Euripide, Hipp.527). Oricum, in'ele-
nism apare o schiml:are radicalS in conceptul de chdris care este asoc'at
cu c:l de ,,putere", qi care este acum o forid care se rdsfrdnge jos din Iu-
mea de sus, este o calitate religioasa'2.
I
2. Corespo'ndenti ai termenttltti chdris irr ebraica Vechiuhti Testa-
1
lnent
I

Scptriaginta fc,losepte chdris in special pentru eb'ra,icul chen.l3 Sub-

stantivnl hen derivd de la raclacina clr:rn'u. Aceastii rAdacini verbali cu-
I
noaqte o riispAndire largd de timpuriu la polloare precLlm: vechii aca-
dieni, babiionieni Ei vechii asirieni in sensul cie ,,a:ordare a favorii"!s.
In forma de bazirhitn se glsegte in Vechiul Testament de 56 de
ori qi exprimd intoarcerea unei persoane spre alta intr-un act de ajutorare,
ind'-rrare, Astfel, Dumnezeu a fost indur:,tor fa,ir d: Iacov prin faptul ci
i-a clAruit copii (Facere 33,5); Dumneze'-r este ind'.rritor cr-r Legea (Ps.
118,29). in 41 d;n cele 56 de aperifii ale ac:sl-ei forme verbale in Vechiul
I'estarnent, Dumnezeu este Subiectul acesteia. 26 din aceste slt'-raiii sunt
in Psalmi, ttnde cllcneni este gdsit nu mai p'-r{iir de 19 ori in rugaciuni de
plirngere'o. Dumnezeu es'te chemat si atrdii rugiciunea (4,f); sa vindece
(6,2; 44,4); s;i priveascA la nenorocirea cel'.ri care se roagi, aflat in fa;a
dr'.:jninnu1tti (9,13); sd-l riiscumpere (25,11); sd-l ridice (40,10); s5-i ierte
i:-icrtei: 150,1-2); sd-i mdngaie pe slujitorii Lui (85,16) etc.
S,-rbstantivul ch.en este folosit in Vechiul Testament cu referire la
ac,ir,tnea t:nili sttperior riman satt divin fa!:i de un inferior. Acest
-
t.:rireir allare in textr,rl ebraic de 70 de ori, -comunicAnd ideea de b'-rnd-
t'o l:.il r:altigat;d, trecere sau cie favoare ,,nemerrtatd"r7, acordatl in dar.
Exeir:ple de chen intle oameni intAlnim in Facere 32,5; cf.33,8, un-
de Iacov trimi,0nC daruri lui Esau, fratele sar.t, iEi justif,cir gestul astfel:
,, . . . ca sa afle robtrl tlu bunavoinld inaintea ta". AceeaEi formuh este
folo;itii pentru favoarea pe care Iosif a gisit-o in casa lui Putifar (Face-
re 39,4); sau pentru favoarea pe care o sofie o cdgtiga sall nlr de la sofui
ei (Dt ut. 24,t).
E:::rnple de '.lten in care Dttmnezett este Subiectul care d5, iar omul
ol:iectr-rl care primeqte harul san favoarea gisim in Facere 6,8 unde se
sp.ine clciprc Noe cd: ,,a aflat har inaintea ochilor Domnului"; in Ieqire
3li,J.2 unile Lumnezeu ii spune lui Moi:e: ,,Te cuno c pe nume Ei ai aflat bu-
nJivo:n,d inaintea ochilor mei"; cdnd l\{oise in Numeri 15,11 spun3i ,...
omoarii-md. de am aflat mild inaintea oceilor Tdi, ca sd ntt mai vAd ne.
cazul acesta", semnifica{ia fiind ,,fd-mi aceasti favoare" etc.r8. :
 22 REVISTA TEOLOGICA STUDII

ln contrast cu absen{a aproape totald a lui clren din Fsalmi, in Pil- folosi t
dele lui Solomon, sunt un numdr de treisprezece situa{ii unde cit,m des- tei", cL
pre bunJvoinfa, harr:l sau favoarea pe care cineva o cdEtigd de la Dum- \
nezet-l sau de la oameni:,,Atunci vei afla har qi bunavoinfd inaintea lui Itri Ii.
Dumnezeu Ei a oamenilor" (3,4) etc.te. A$a cLl
Traducdtorii moderni ai Vechiului Testament pun in relatie tot mai verbtrl
mult termenul ebraic chesed, cu chriris, deEi cei doi iermeni nu sunt intru
totul echivalenli. Chesed s-ar traduce mai degrabd prin ,,credincioEie", 4

,,loialitate", ,,indLrrare", ,,bundvoin{d", ,,milostenie", ,,bundtate"m. 9

I:
Septuaginta redA acest termen, in general, prin dikaiosine ,,drep-
tate",(in special in Pentateuh), dleos ,,mild" (in cdr;ile profetice) qi chdris, plu, -':
,,har, dar" (in Ecclesiast, Estera)2r.
te senl
rar-'. n
Deqi folosit qi pentru relaliile interumane (Face:e 19,19; 21,23; Ios.
2,72.14; iII Regi 20,31 etc.), chesed are in Vechir-rl Testanlent trn sens dis-
tinct utunci cdnd este pus in legdturA cn Dumneze'.r . Ei este folosit inspe- rilor c
verb'.1
r:ial pentru a ardta ce se intAmpl5 in inieleqerile ii:-.t:e Dumnezeu ;i Is- ^

rael. in acest sens amintim doar textttl din Ie;ire il::Ce in porunca a II-a 1
Dumnezer-r este prezentat ca Cel ce ,,Ma milosti'.-esc 1'ose(h)chesed) pAnd
la al miilea neam cdtre cei ce Md iubesc Ei pizesc porr-tncile Mele" (20,6)n.
s
Un loc aparrte il ocupd cartea Psalmilor unCe i-.:-inr o frecven{d ma- Testa:
sivr-r a lui cheeed. Astfel, din totalul de 237 de airer:,ii ale acesttti termen
in Vechilrl Testament, nu mai pulin de 127 se gas€sc ir Psalmi23. Cu cd- $i }ra:
lia C..:
tei'a exceplii, in care termenul cste aplicat ia re-a:lile dintre oameni (Ps. sf oul
109, 12.16; 141,5), cartea Psalmilor foloseqte cr-c,e; i-:::trtl relafia omului
ctt Dumnezeu. Psalmistul invocd mila, bttnr.voi::;a. .:.:i'-lrarea lui Dttmne-
narea
zetr pentru ca Acesta sd ierte (24,6-7), sd izbi.r-e asci (108, 25-26), si
se$te.
ddruiascd viald (118,88.159), sd asculte (i18,1-19t etc
dar nr-
Oricum, termenul chesed, care este tinul ql'e.: traductibil2a, nu :-oate Fapte
fi rin sinonim perfect pentru substantivttl ciren. ai €.!
(,,
7,i0 (
3. chdris in Septuaginta
I
charis
Am ardtat deja faptul cd Septuaginta foloseste sr-rbstantivul chdris saj al
pentru a traduce ebraicul chen. Din cele 70 de apariqii ale h,ri chen in va-
rianta ebraicd, 62 sunt traduse in Septuaginta prin clzaris, iar celelalte B 4,6), e
sunt traduse prin diferi{i al{i termeni: ettchdristos lPror'. 11,16), epichards conte)
(Naum 3,4), eleos (Facere 19,19; Numerii 11,15), eleesei (Iov 41,4)25. Totugi, era pL
menei
ch,uris apare in Septuaginta de 139 de ori, deci de mai multe ori decdt
apare ch.en in varianta ebraicd, aceasta intrucdt, asa cllm am ardtat, Sep- este I,
tuaginta traduce cu chtirfs qi alli termeni ebraici in special substantivul Apost
chesed.
Ci p.
,,
in ace
Ca un sens de bazd a lui chdris in Septuaginta, atunci cAnd este fo-
losit pentru a desemna relalia omului cu Dumnezeu, am putea lua expre- puterr
sia: chdrin eurisko afla har" (Facere 6,8):6. De$i este folosit in relafia tuitor
om-Dnmnezeu, chdris.- ,,&asemeni ebraicului clzen, nu are un sens profund cu el,
teologic, el nu este infeles ca o energie ce emand din Dumnezeur ci este Duh,

f
 CA sTUDrr $ ARTICOLE 23

folosit in sensul general de ,,favoare", ,,trecere", ,,cdqtigare a bundvoin-

{ei", cu sensuri care apar gi in sfera rela{iilor interumane.
Verbul charizomai il intdlnim in Septuaginta numai in cdrfile ln{
lui Ii. Sir. (12,3) Si II Macabei (3,31.33 etc.), cu sensul general de ,,a da".
Aqa cum am amintit deja, in Septuaginta apare pentru prima datd qi
verbul eharitoo (Ii. Sir. 18,17), tot cu sensul de ,,a da".
4. Manuscrisele de la Qumran gi serierile rabinice
In scrierile de la Qumran clzesed este dominant. El apare, de exem-
plu, in sens de,,mild",,,indurare" in Regula comunitd{iin. Chesed cu toa-
te semnificaliile sale, precum gi forma de bazd chnn, cate apare mai
rai8, nu ies ni:iodatd din cadrul Legiire.
In scrierile rabinice ntt existd o dezvoltare sall o schimbare a sensu-
rilor celor doi termeni ebraici. Substantivul ch,esed inseamni ,,favoare"i
ver:bul chnn ,,a fi favorabil, a avea mild de cineva"io.

5. chdris in Noul Testament priuire generald.

-
Substantivul feminin de declinarea a III-a chdris, apare in Noul
Testament de 152 de ori3r. El nu apare deloc in Evangheliile dupd Matei
qi Marcu, preclrm Ei in Epistolele I qi III ale Sfdntului Ioan. In Evanghe-
lia dupd Ioan il intdlnim numai in cap. I vers. !4-I7, iar in Epistolele
Sf. Pavel cdtre Tesaloniceni (I) gi Frlimon, doar in salutari.
A face referire la ebraicul chen, nu ne ajutd prea mult in determi-
narea sensului lui chclris in Noul Testament. Totugi, SfAntul Luca folo-
seqte, in scrierile sale gi un sens similar celui din Vechiul Testament, aga-
:) dar nu unul teologic32. Astfel, intr-un sens profan il int6lnim in Lc. 17,9;
Fapte 24,7;25,3.9. Sensttl religios vechitestamentar il gdsim in Lc. 1,30
(,,ai aflat har"); Lc. 2,40 ("gi harul ltri Dumnezeu era asupra lui"); Fapte
7,i0 (,,qi i-a dat lui har"); 7,46 (,,care a aflat har inaintea Iui Dumnezeu").
Insd, in scrierile sale, SfAntul Luca, dd valenle noi cuvdntului
chdris, astfel, acesta caracterizeazd mesajul mdntuirii sau mesajul ca me-
saj al mrintuirii. ,,Cuvintele harului" (Le. 4,22; cf. Fapte 20,24.32; Col.
- .J

EE 4,6), este o expresie pentru Evanghelie a cdrui conlinut poate fi luat din
--J
context. Chctris poate de asemenea sd denote pe omul plin de har: $tefan
era pldres chdritos kai dunimeos (Fapte 6,8). Termenul exprimS, de ase-
-:si.
^ lt
menea, starea de har (Fapte 11,23; 13,43), sau harul lui Dumnezeu care
:.)- este prezent in rdspdndirea credinfei creqtine (Fapte 1I,23), cilduzind pe
\--:i Apostoli (Fapte 14,26; 15,40). Exprimarea SfAntului Petru din Fapte 15,11:
,,Ci prin harul Domnului nostru Iisus Hristos, credem cd ne vom mdntui
in acelaqi chip ca Ei aceia", sund paulin.
Toate aceste intrebuintdri dau substantivului chdris infelesul de
:3- putere, sau energie, dumnezeiasci care a fost cdqtigatd lumii prin MAn-
::ia tuitorul Iisus Hristos, qi pe care omul primindu-l in Bisericd qi eonlucrAnd
.-i cu el, iqi cdqtigd mdntuirea. Mai ales dupd ce descrie Pogordrea SfAntului
s:e Duh, in ziua Cincizecimii, qi intemeierea Bisericii creEtine, Sf. Luca, vor-
 :24 REVISTA TEOLOGTCA STUDII

begte, a$a cum am ardtat, despre ,,har" ca despre puterea noui ce luerea- 6
zd in lume. Pogordrea Sfdntului Duh este momentnl din care Sf. Apos-
toli, care mai inainte erau asc,-lnEi ,,de frica iudeilor" primesc harul de a S
fi martorii lui Hristos ,,pAnd la marginile paimdntului" lFapte 1,8), astfel co, rez
cd acum: ,,cu mare putere Apostolii mdrturiseatt despre invierea Domnu- un llt':
lui Iistrs I--l.ristos qi mare har (chdris) era peste ei to!i" (Fapte 4,33). Sf. Ev. care a:
Luca foloseqte, totu;i, destul de pu{in termenul charis, qi aceasta intrucAt Dumn.
el prefera sd i'orbeasca de Duhul SfAnt care ,,Lrmpie" (Fapte 9,17), de ca-
re,,sunt plini" ucenicii (Fapte 6,3), crre ,,se dd" yri.n plrnerea mAinilor Norrl :
Apostolilor (Fapte B, 17) etc. Acest lucru in virtritea faptului cd acolo cest l'_:
unde este lucrarea este prezent qi lucrdtorul, aqa c'-:m am lamurit in in- c3p;i:l
troducere. Toate acestea se fac in cadrul Bisericii, p:ntrtt cd odatd cu po- cent:-i :
gorArea SfAnturlui DLrh ia fiin{a qi Biserica. fi n' n-
In scrierile ioaneice chdrh apare foarte rar. in afard de salutdrile Apostc
din Epistolele II qi III Ioan, unde apare itrrpr:r-tn:i c'-t clccs qi eirdne, qi in car':
cele d;n Apo:alip:a (I,4; 22,21), singr-rrul lo: unCe a;.,:ire cste in In. 1,14. Iultri s

16--17. Aici acest substantiv dcr-rota ..r',ri1str_rl r_.,.'ci.irii Cr_rvdntului lui pc i-t o. ,

Dulnnez3u, care nu este altul decdt cd ne-rrn iir',-:'l:i:ri:it de a fi pdrtagi I

la dumnezeire prin harttl d'.lmneze.esc: ,,$i C'.1',-ir::t-:- .S-o fAc-rt trup gi pal'e c
S-a saliiqluit intru noi, qi am vtizitt slava Lui, sle''-:r ct a Unttia NAscut ri ie ]- -,

din Tatal, plin de har Ei de adevir. . . $i rii;r 1t-i -.-iai3a Lui noi - t-o,i arri te rnl.- :

Iuat, qi har peste har. Pentru cir Legea pri:r ),lcl-;: s-a clat, iar harul Ei
adevdrul au venit prin Iisus Hristos". (In. 1.1-i. i ri
-', ., Ici.ln':nezciesc fdrd a
E,:istolele sobornicegti vorbesc si cle de l-.l.,i..1 .-
aduce mari contribufii in aprofundarea terine:-.'-i-.ti 1I Ft. 1,10.13; 2,lg; sen'',1-i -
4,6.10; 5,70.\2; II Ft. 3,18; Iuda v.4'; Iacov .1,6; '. de;te ,

Aqadar, in Noul Testamrnt, clz:iri-c, at'e sc-:'-.:l general de ,,dar,,, f .ic rrt
,,binefacere", ,.favoare", ,,bundvoinlir", salr ,,se:t:t ce bunavoin[a" (Lc. SALT ,, C
1,30; 2,40.52; In. 1,74.16; F. 4p.2,47;7,10; 1-1,3'l; !=,27; 25,3.9; Rom. 3, ttr it or
24;4,4; I Cor. 16,3; II Cor. 1,15 q.a.), cAt Ei sen.'-:l cie har san dar al Du- exprilt
t irr lo r'
hului SfAnt revdrsat in Biserici ca rod erl operel ci: rasc'-rmpilrare a lui tLrnt'a,t t
Hristos (in. 1,14.16-17; F. Ap. 13,43; Rom. 1,7; i.! !0-29; 6,14-15; 11, Ce ha;
5-6; 16,20; II Cor. 1,2; 13,13; I Tes. 1,1; 5,2E; Er-r. 1ii.2i'); 13,25; I Pt. 1,2; atet l,
Apoc. 1,4 q.a.). ln acest aI doilea sens, tei:menul cl.cr';s. a facut carierd, in- clt ari.;
(
trdnd ca termen tehnic in terminologia teologiei c:'estine'r.
Verbul chat'izomai apare nnmai in Evanghelia sf-rntului Luca Ei la rlscur:
S;1,llg: -
Sfirntul Apostol Pavel, ctr sensul de ,,a darui", ,,a cia'', ,,a acorda" (Fapte M ii:t'-'
3, 14; 25,11.76; 27,24). tos. Fc
Charitoo apare numai de doud ori: Lc. 1,28 (cu sensul de ,,a fi plin tuii'ea
de harul drrmnezeirsc") qi Efeseni 1,6 (cu sensul de ..a umple cu har dum- data :
nezeiesc", ,,a ddrni harul divin"). Agadar, acest verb apare intotdeauna tia h ar

ptllt at
legat de harul dumnezeiesc. nlt d-r
Prepozifia t'h,Jrin care era comund cu greaca koine, o intAlnim foar- care c
te rar in Noul Testament3s. (Ron-.

f
 .:i'i:i

STUDII $I ARTTCOLE' ')5

6.' ch6ris in ssngsplia Sfdntttlui Apostol Pauel

-
Sfdntul Apostol Pavei insuqi, dupd mdrturia ucenicttlui sdtt, Sf. Lu-
ca, rezumd misiunea sa astfel: ,,Dar nimic nu iau in seamd qi nu pun nici
un pre! pe sufletul meu, nllmai sa implinesc calea mea Ei slujba rnea pe
care am luat-o, Ce la Domnul lisus, de a mArturisi Evanghelia harului lui
Dumnezeu". (Fapte 20,24).
Aqa cum am vdzut, din totalul de 152 de apari{ii , a lui ch'dris in
Noul Testament, nu mai pu,in de 10636 aparqin Eitrstolelor paulinelT. A-
cest lucrt. este in mdsurd sd ne arate importanla auestui termen in con-
cep;ia paulinri. S-a pus intrebarea ciaci teologia Sildntuh.ti Iiavel erte teo-
centricti, hristoc ntrica sau antropocentric.i. Urii au rilspuns ca ar p tea
fi nr-m,tir ,,haritocentricir"3i. Oricum, este clar cd, ch'dris, pentrtt Sfdntul
Apostol Pavcl, este un . oncept central, care exltrimd cel mai clar, modul
in care acesta inieiege e;enimentr-il mAntuirii. Via[a gi teoicgia Apcsto-
lului sunt consacrate: ,,spre lauda slavei harultti Sdtt, ctt care ne-a dAruit
pe noi, prin Fiul SAtt cel iubit" (Efeseni 1,6).
Dacd de.ja in celelalte scrieri noutestamentare, grecesctil c:idris, a-
pare cll sens profund teologic, fiind folosit totuqi, deitr"rl de puiin, in scrie-
riie pauline gasim nu numai o deasa util.zare a lui, ci ;i o aprofr.rnd-are a
termenrih-ri qi a sensltrilor lui.
a) chdris ca putere sau energie a lui Dttmneze?.t rld.ruitd. omzilui
-
spre mdnttire
Sfantul Apostol l'avel fo:oregte termenul chdris, in primul rdnd in
senrul siu profund teologic. Astfel, cltdris este c:l plin care omrrl dobAn-
de;te mdntuirea: ,,Pe noi cei ce eram morfi prin greqelile noastLe, ne-a
fiicut vii impreund cu l{riltos piin hur sunte{i n antuiii" (E.es. z,li),
-
sau ,,caci in har sunteii mdntui,i..." (Efes. 2,8) pentm cd: ,,harul man-
tnrtor a lui Dur,nezeu s-a aratat tutirror oamenilor" (Tit 2, 11). Aici se
exprimd in mod clar necesitatea hamLr-ri pentru mAntuirea omului. ,,l\rAn-
tLlrlor" (sotdrios) e folo:it cu acest sens numai nici in Nor.rl Tes-
toment _- qsr'319[' rizeazi, poate, cel ilai propiiu qi mai oportLln termenul
Ce har', care l'ace inceputul qi sfAr;itul n.antuirrii'. EI sg referi, agadar,
atAt la rndntuirea obiectivd cAt qi ia c:a subiectiuii. Deci, termenul de
chdris este un concept cantral in soieriololiia plulnaao.
Ch;tris a putere dumnezeiascd impdrtaqeEte credincioEllor roadele
rdscumpdrarii savArEite de Hristos: ,,Intru El arvem rdsc',m1:irrar:ea prin
sr-j.:-,gele Lui qi iertarea pacatelor, dupa bogaiia harului Lui" (Efes. 7,7).
Mrr-.ttrirea existii numai ,,intru" {eri/ si ,,plin" (d,d):eea ce a liicnt Hris-
tos. Fo:ma verbului dcho exprima aici o stare permanentd, continuti, m6n-
tuirea datd prin Hristos fiind a$adar nu doar o perspectivd, ea nu este
dati numai pentru o vreme, ci este o stare permanentiia'. Expresia ,,bogd-
{ia haruiui" 1Rom. 2,4; 9,23; 10,12; Filim. 4,19) denotd aici abunden{a qi
piindtatea harulrri care se revarsd peste credinciogi in Biserica, Dt:muezeu
nu dd harui Sdu cu zgercenie, ci ,,din belqug", astfel incdt in creqtinii
care colaboreazi liber cu harul, acesta ,,prisoseEte" sau ,,se inmul;eqte"
(Rom. 5,15; II Cor. 4,15; 9,8)12.
2t; REVISTA TEOLOI;IC-,\ sTuDrr $r

Harul lui Dumnezeu cdqtigat prin jertfa lui Hristos, are' un carac- rul insa (

ter univenial: ,,Caci harul lui Durrnezeu s-a ardtat tuturor oamenilor" aratam -

(Tit 2, 11). Sintagma ,,to!i oamenii" este intdlnita adesea in Epistolele rd{enia:
pastorale exprimtind ideea de universalitate a rugdciunii publice creqti- tor, qi i^'
ne (I Tirn. 2,1; cf. 2,2.8; Tit 3,2), dar mai ales pentru a evidentia carac- Itanrl, a:l
te;ul r:nirersal irl mAntuirii realizate prin Iisus Hristos (,,Care voieqte ca ne? A e:
toli oamenii s;i se mAntuiascd qi la cunoEtin{a adevdrului sd vin5" I Tim' ltarnr ID
2,4; cl. 2,4 6i 4,10; Tit 2,14)13. deir,i rt ? ,

Cu ajutorul harului dumnezeiesc, omul dobAndegte indreptarea: ,,in- nll rCsii.

dreptAndu-ne in dar cu harul Lui, prin rdscumpararea cea in Hristos Iisus" nea 1n :--
(Rom. 3,24), sau ,,El ne-a mdntuit, nu din faptele cele intru dreptate, sd- H..
vArqite de noi, ci dttpd a I-ui indurare, prin baia naqterii cel:i d: a doua Ior" a

qi prin innoirea Duhului Sfdnt. . . pentru ca, indreptali dikaiothdntes crarea h

prin irarul chdriti Lui, moqtenitori sd devenim,- dupd nadejdea tttit Qi
-
vietii -
lui" (Tit- 3,5-7). Termenul dikaiosune indreptare, de la verbul a Sa l:r
r-.

d,ikaioo a face drept, a indrepta, este un alt - concept fundamental al dc inr-'

- paulineaa. El este un concept preluat din itrdaism,
soteriologiei insa, Sf. ti;iti,,',. -
Ap. Pavel ii dd un sens nou. In soteriologia paulind acest termen desem- Sri l)l'; .'.-
neazi ceea ce noi numim mAntuirea subiectivals. Vorbind despre ,,indrep- cii:^, (. ::
tare" in acest in{eles, mai ales in Epistolele catre Galateni Ei Romani, Sf. Si'. r'u:
Apostol Pavel opunr-' indreptdrii pe care am primit-o prin harul lui Dum- ie:. t t -:-
nezeu qi pe care ne-o insuEim prin credinlii (Rom. 5,2), indreptdrii iudai- drecini --
ce din ,,faptele L,egii" (Gal. 2,2-7.i6; cf. Rom 11,6 etc.), faptele Legii f ar.r. i -'
srrnt opuse credin{ei care este ,.din har" I;atd. cltdrin (Rom 4,4.16). st:l1ti^ -
In intreg pasajul din Rom. 5, 14-2I,- in care clu.,ris-apare foarte des, ilsLi ll l'cr
Sitintul Pavel iqi prezintA o viziune istoricii asLrpra )umii, care se imparte H
in do'-ri perioade: cea a picatuhri gi cea a harnlt-ti, marcate de Adam qi r,i ii b c'- .

Ce l{ristos6. Sintetizdnd, acestse perioade opuse se prezintd astfel: ttrrisit c:

Aclam neascrtltare picat moarte
I-Iristos- --- escultare
- har indreptare
- - osanCd. f'\-

- viala
veqnicdaT. ,,1,:-, -' ]' .
-
Desigur, in acest paralelism- intre Adam gi Hristos, ceea ce aduce 9, 15; .'
.

Hristos l:arul spre indreptare este cn m-rlt rrai mult decit ce am mog'e- pe':le Il s ^
nit de -la Adam, astfel incdt, dacd- prin pacat moartea a imparatit, ,,cu atAt
mai muit" (pollomdlLon) prin ,,norul" clreptafii, zice Sf. Pavel, creEtinii vor ze Li. ^;:
,,impdrd,i in viafd" (Rom. 5,17){r. Acest tablou al ce]or doud perioade is- lil ri-, ir r'r ,

torice este complctat cle afirmaiia Sf. Pa'.-el: ,,nu mai sunte;i sub Lege, lci' s , l:
ci sub har!" (Rort.6,1.i-15), de aceea iudaizanlii gi cei ce ttrmeazd lor
sunt atenl,iona{i: ,,Cei ce voifi sd vd indreptali prin Lege, v-a!i indepdrtat UnL'c:l
de Hristos, afi cdzut din harl" (Gal. 5,4). termen'
Mul"e dintre textele emintite cuprind Ei ideea gratuitSlii harului, Acest -.
omtrl primindu-I pe acesta fara a avea vreun merit (dorean
Rom. 11,6; Efes. 1,6; 2,il.B). - Rom.3,24; dt trl: I:.::
ilJ.L:,,
In cadrr"rl mdntrririi subiective omul trebuie sd colaboreze cu harul
'divin: ,, . . . fiind dar impreund-lucratori cu Hristos, va indemn sd nu pri-
nriti in zadar harul lui Dt:mnezru" (II Cor. 6,1; cf. Filip. 2,12). ,,Tu, deci,
;fiul meu, intrlreqte-te in harul care e in Hristos Iisus" (II Tim. 2,1). In
privin{a pastrarii qi colabordrii cu harul Sf. Ioan Gurd de Aur scrie: ,,Ha-
STUDII $I ARTICOLE 27

rlll insd cnm poate fi clr noi? Daed nu batjocorim binefacerea, dacd nu ne
ilrdtdm lenersi faiir de ddnsul. Ce e.te harul? Adicd iertarea pdcatelor, cu-
rd{enia; aceasta este cu noi. Cdci cine poate pdstra harul fiind batjocori-
tor, qi nu-l piercle? De pildd: {i-a iertat pdcatele; cum insd va fi cu tine
harul, adic5 en:rg-ia Duhului; dacd nu-l vei atrage spre tine prin fapte bu-
ne? AL:esta es'te pricina tutnror bunurilor, de a rimAne pururea in noi
harul Dulruhri. caci acesta ne povdtttieqte spre tot lucrul bun, iar cdnd se
dep;irteazi cle la noi, ne pierdem qi ri.-rnAnem pustii. Deci, iubi{ilor, sd
nu respingem acest har, cdci in noi std qi de a-I pdstra, adicd de a rdmd-
nea in noi, qi de a-l indepdrta"rr.
Harul lui Dr-rmnezeu se primeEte pi'in Sf. Botez Ei ,,punerea mdini-
fe1" astdzi Mirungerea (Tit 3,5-7; cf. Rom. 6,3-4; Fapte 8,17), lu-
crarea - harului -
e:rte, ins5,;rrl.erioarir oriciirei ac,iuni umane:,,EI ne-a mdn-
tuit qi n:-a ciiemat ctt ch:marc sidntA, nu dupd faptele noastre, ci dupd
a Sa hotArdrc qi dtrpi harirl ce ne-a fost dat in Hristos Iisus, mai inainte
de incepl:tlll vel:ci-ir.lo.'" (II Tim. 1,9). AEadar, hetittl dumnezeiesc are ini-
{irrtiva. De:pre rroil...l in c:'re lucieazlt hartrl dumnezeiesc inainte ca omul
s.r primeascir Sf. Bote:: n'i rifune Diadoir aI Foticeii: ,,Eu insti, ir.m in,,eles
din iumne:reiegtile Scripturi qi clin insaEi simiirea min{ii, cd inainte de
Sf. Botez, hair:l indeamu'. sufietul C.inafar'! spre cele bune, iar Satana fo-
ieqte in addncurile lui, incercdnd sI r,'ld'n'ileascd toate ieEirile dinspre
dreapta ale minfii. Dar din ceasttl in care ne renaEtem, dia.rolttl e scos a-
fara, iar harul intrir ini-iuntru. Ca ttrmr.re, afiiim, cit precum oCinioard
stapA,rea ritdcir:a asltpra sufletului, ilga dupi Botez, stdirAneqte adevdrul
asupra ltti"5'.
Harul dumnezeie:c ii adtrr:e or.ltllLli 9i ade';ilrata elrberare de pdcat
.ri libertate (cf. Efes. 2,1-;; Rom 8,2; Gal 1.5). In acest sens Sf. I\traxim Mdr-
turisitorul ne spune cd omttl are doud aripi: harul Ei libertateast.
Creqtinii treluie si fie mullttmitori ltti Dumnezeu pentru acest har:
,,Iiil lui Iisus l{ristos tnr-tlrritlire peirtru darul slt-t cel negrdit" (II Cor'
9, 15; cf. I Cor. 1,4; 10,30), iar cei ce batjocoresc,,Duhul harului" vor fi
peCepsi,i (Evr. 10,29).
Pentru Sf. Apostol Pavel irarul dr:rnnezeiesc izvordEte din Dumne-
zeu, in{eles ca treime de Persoane (II Cor. 13,13). Acest lucru apare mai
Iamtrrit in binecuvirntAriie apostolice de la inceputul qi sfdrqitul Epistole-
lor sale, pe care le vom dezbate intr-r,rn alt subcapitol al acestei lucrari.
Uneori insd, Sf. Pavel, pentru a vorbi de l:arul dumnezeiesc, nu foloseqte
termenul charis, ci, vorbeqte de insuEi Duhul SfAnt (de ex. Rom. B, 9-11).
Acest lucru se explicd prin aceea cd exista o profundd afinitate intre harul
drrmnezeiesr: Ei Duhr-rl Sfdnt, Care ne impdrtaqeqte acest har (II Cor.
i3,13), care este comun Persoanelor treimices:.
Charis cste in{eles de Sf. Pavel ca o actuallzare a crucii qi jertfei lui
Ilristoi: ,,Nu lepdd harul lui Dumnezeu; circi dacd dreptatea vine prin Le-
ge, atunci Hristos a murit in zadar" (Gal. 2,21), iar aceasta se face prin
Sf. Duh in Biseri--5.
 28 STUDII !

Verbul charizomai nu are in Epistolele pauline sensul precis pe care l:arul

il are substantivul. Este intotdeauna constru;t in termenii sensului de ba- socoti i i
zL ,,a da". Apare in unele contexte soteriologice (de ex. Rcm. B, 32).s3 pentrLi
b) chriris (Gal . 2.
9i apostolio SJ. Pauel
- Biseri c:
Atunci cAnd face apel la alrtoritatea apostolatului siu, Sf. Pavel, fo- !ii, mi-i
loseqte uneori termenul chdris. Astfel, eI mdrturiseqte cd a primit de la 3,8), el
Hristos: ,,har qi apostolie, ca sI aduc, in numele Sau, la asc:rltarea cre- harurl I
din,ei torte neamuriie" (Rom. 1,5). Datoi'itd a:estui har, el este in mdsll- f ost in
ra sd inveie Ei sa dea sfaturi: ,,cdci, prin harul ce mi s-a dat sprrn fieca- lui Dur
ruia dintre voi sd nn cugete mai mult decdt trebriie sai cugete. . ." (Rom. In
12,3a) qi sd scrie ,,mai clr indrdzneald, in parte ca s:i vd amintesc despre Pavel a
harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu..." (Floin. 15,i5; cf. qi Efes. 3,2). in cAnd \-(
baza acestui har Sf. Ap. Favel propovlduind E.:i,n.,lrclir pune temelia Ch,il i'l S.
unor noi comr:nitd;i creqtine: ,,Dup:i hartil lui Dnmnczeu cel dat mie, e'.r este in
ca Lln inlelept msqter, am pils temeiia; iar altiil z^dc;te..." (i Cor. 3,10). lor pr:c
Flarul despre care vorblqte in toate eiceste t:::te Sf. IrAr,'el cste cel al C
apostoliei, care apar--, aga cum vom vedea in listel:. cle ]'a:isme'4, qi nu
hai'ul simplu pe care il prime-;c to;i ciedinc,olii i:r Pis::'ic-r p:i;r Sf;ntele Tr
Taine. Aqadar Sf. Pavel avea hartrl sau h.:lrisrrrn iiil:: tcli :i. Ilste, insd, clar in tc:'n'
c:i Sf. Pavrl nu a fiic'.tt perte di;r c:i j.2 AiLostoll i i ]'Antr-riiorttltti, ba eai'e tc
I t -'f'
ch;ar ni:i miicai din cei 70 d: ucenici (Lc. 10,-l); ci mp.otrivi, Satrl din
Y.:) I-r-:
^ -t

Tars ciici aEa se nurrier inainte Ce co;rve;'iir-c -- l.:cr.',s: perrte dln pri- sil'Liii?
- Apostolilor qi ucenicilo: lui llristo;, f,ind'.1-r,rl c'lintre cei mai in-
gonitorii Di-- l*^ll -

rinalrl''r
verluna,i clintre a..ieqtia (cf. Fapte 3,.3; 26,1i). L-sir_:,-li', e'n-e;:inientul de pe I r\- -_ 1,,

drum-,rl Dama,cului (Fapte cap. 9), tran:folma i)c jiri seui prigonitor SauI folo: !i.
in creqtin':l lrarrel, dar c'-rm ajunge, totr,r;i, Sl. })a. e- :li {ie Apostol aI lui tol Pi
Iisits Hristos? (calitate pL5 c:re qi-o afii'nrir cr-r t riie -- Gel. i,1; I Cor. 15,9; n1-l €'slf
Rom. 1,1).
Sf. E'ran5helist Lr-rca nu di acest .titl'.r ijirrnt'.rrr-ri Favel in cartea
Farptele Aposiolilo;, in,.ir., Noll Test:ment ire d.i qi it^te itume de A1;oitoli
care nu tiiceatr liarte nici ei ciintre cci 12. (cl.: e::en-r.,)L:.Si:i.-rtul Ii:cor ,,fra-
tele Domnului" in Gal. 1,19). Calitatea de Apostol al lui Hristos, presupu-
nea cAteva lur':rtrri, preci:m: cli--,meli'ca :;i alegeicil .'i.^, 1-itr.tcit h.ri Hristos
(cf. I\At. 10,1; M:. 1, 16-2C), trin.:iteiea Ja prcl:cvi.drii:': (:f. l,It. 10, 7-B),
calitatea de a fi martor (cf. Fapte 1,8). Toate ac-.stta, le avea, ins_r, qi
Sfrintrrl Pavel: el a fo:t chemat qi alei cl-. Ilristo;: ,,d.u- cdnC a bin:voit
Dutnnezeu, Care m-a ales din pAntecele mani:i mele qi m-a chemat prin
harr.tl d;a t4s chdritos Sdu" (Gal. L,1J)l e:te tiimis -";_i propovdduias-
c:r (:f.-Fapte 26, 17-18), -fiind rdnduit slujitor qi martci (cf. Fapte 22,15;
26,76). De aceea putem spune cd Sf. Pavel este martor asociat celor doi-
sprezece, avdnd impreund cu acegtia misiunea d: a duce Ia implinire
mandatul Domnului inviat de a fi: ,,martori in i,_'ri_t.,a1irn $i in toata iiu-
de:a qi in Samaria gi pdnd la marginile pamant'.rlui". (Fapte 1,8)sj. La Si-
nodr.rl Apostolic de la Ierusalim, unde se lamuregte problema intrdrii p5-
gdnilor in creqtinisrh, chiar unii din Siin,ii Apostoli reclrno3c Sidntulrri
Pavel aceasti calitate, dupd cum el insuqi mdrturiseqte: ,,$i cunoscAnd

f
STUDII $I ARTICOLE 29

harul tin chdrin ce mi-a fost dat mie, Iacov qi Chefa qi Ioan, cei
socotifi- a fi st6lpi, mi-au - dat mie gi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei,
pentru ca noi sd binevestim Ia neamuri, iar ei la cei tiiiali imprejur"
(Gal. 2,9). Cu toate ace:tea Sf. Pavel are conqtiinfa faptului cd a prigonit
Biserica de aceea se smereEte zicAnd:,,mie, celui mai mie dintre toii sfin-
!ii, mi-a fost dat harul acesta, ca sA binevestesc neamurilor . . ." (Efes.
3,8), eI este conqtient cd harul lui d,-rmnezeiesc lucreazd in el: ,,drr prin
harul h-ri Dumnezeu sunt ceea ce sunt, qi harul Lui care este in mine n-a
fost in zadar, ci m-am o'tenit mai mult decdt ei toli, dar nu eu, ci harul
Iui Dumnezeu care este in mine" (i Cor. 15,10).
ln toate aceste texte este vorba agadar de harul apostoliei pe care Sf.
Pavel a primit-o de la Hristos. Interesant este, sd amintim aici cd atunci
cAnd vorbeEte despr: harul preo:,iei Sf. Ai;ostol Pavel ntt mai loloselte
ch:it'is, c\ chdrismct: ,,Nu fi nepdsiito: fa!5 de haiul chdrismatos care
este in tine, care ii s-a dat prin prooro:ie ctt ptlnerea - mdinilor mai- mari-
lor preo;ilor" (I 'Iim. 4,I4, ct,.II Tim. 1,6; I Pt. 4, 10)s6.
c. cltiris in bjne uud.ntirile apostolice.
-
Toate epistolele pauline incep Ei se termind cu salutdri, formulate
in termeni esemi.ndtori, cai'e lunt de fapt bine:'-rv.intiiri apostol;ce, Ei in
care termenrrl chciris este prezent. Excep{ie face Epistoia cdtre Evre:, ca-
re, incepArd direct, nu are l:inecuvdntare de:irt lar lfarqitul eisf. lnm p'ltea
spiine a;adar, ri toate Epistolele paul,ne stau snb semnrrl harului lui
DLrrr;rezettt. Aces'ue bineci-ivintirri apo;tolice iau loc'-il sal'-rtiir,ior, de la
incep'.r'rul si sfArEitul epistoleJot' a,ntice profane. Salutarea i re:c:i cea mai
folos:jtJr era infinitivul clzolr::i;? el.a o i1rar3 cle L:lrcurir. Sf. Apos-
tol Fai'el a i.niocuil aceasiii fo:mr-rli=r - c,lro rir 1:oiite;l ctr tcrmennl cledii.s, care
nn este i:rtalnit in epi:tolo1;rafia unticd e;itrac:egtindr''.
' Acert: b:n:e:.rvint,:ri nr-r a')i,i: jn tcate ei; stc;eie pauline la fel, c:ea
ce ilo.'eJe;te cir S"i. Ap.ls'ol i'a,'el nr-i !-a I,eir,it cle nn stcreoiip i:r ac:asta
pri.,in,:-t'{. Aitfel, la inc:'p'-rt,:l Ei:j :o!::jo': gr'lsit1: ,.}fsi r.;9r.1i li p6ce cie le
Drrmne;eu Tltul no tr:lr si cl: itr l- o':rn,-il noitrrl lii'rs l-Iiie'io:'' (Rrn I,Ti
I Cor. 1,3; II Cc'r. 1,2; G:rl. i,ll: E.e:. 1,2; Filip .1,?; Co). i.2; I T,-.s. i,i; Ii
Tcs. i,2; Fiirm '..3), r:ar.t: ,,iiilr-. r-,r!lir r;i pac: r:le l;r i--,u:njrezell Tatiii qi cle
lu I::":ic:; ii:'.r;, Domr-,til ;-.ilir:" (i Tim. 1,:l; iI T.in. l,J; Tit I .:; La lfir-
qii' 1 llp; ,;to'clo,:, fir. A,i. ila -el foros'-:r1e iille lo;ntLtlc: ,,,iiirr.rl f)rl.i-::l'r[ii
no.,ti'u lisiis i l:istos cu vci" iRri-r. 1G,23; I Co:: 16,23; I Trs 5,2ti; II T.:i.
3,'i) reiir ,,... cli cl',h'-l ,r.ti'," (Gli.6, 18: Iriiiil. a,23; Fil n-ro:"r r.'. Jl), sau
,,,ri' , iil ii:: cu i'oi -- iin'., - -" iCci 4, iB,I T,l-n 6,21; iI f i':. ,:..2); Tii 3,
l:r: llrr'. 1ii,25). ln finalirl Ei;islolr,i c::tre Efe:c:ni Sf. Ap. i av.:i: ,,]larirl sj
I'l- r:lt trli c-.i crlie ittb:lc 1;.: Ltin'-iltl ito;t:'it I's.r-r int,:'',t c'lr-r ,i'1", Lii;re-
cL,\.-7i-rqi:t:.1 fiial;"r din E.;i.,.!o,:r lr iI-i,r r.:,ire f o.'iiiteri l'. mi.:re, :,'.r:Lr:-i, gg,
nrai I' irir.'oasl: ,,Ilal.riI -l'o,: ntrlii'i ;rrlrjt::r I:llr.: Fl.ri:,.iOr, clil{o:i_.,1 l-ii Iltr:l-
nczilLl'iir'..li -i imui-rt:iqirla llilnt:rlui L'iri;, si fie cll vci c'r trii" (13,:3).
I'i'olab,l ci J'orrcir ae,..:,.tcri i:inecrivlirt.-rii ciin E)irisicllei.c il;Lilin? rsie
;:e'.rr"i.- C.in '.:'-rlir,l ;-..";'l i:r i,'! 1:r j'. i'':'.'.'''c ,t, ns ili llrnl;:jiri ln c i.re s',lrt
jcr;,:iriatc'cste unul liturgic.6tlncepir.tul .gi sfirpitul cultu'Lui ciivi':i r.ril', lli-
ce:j.li'r piir:ai'.i e:il-: It:iii;:ir'Lc clc i-rfl-r.jlt',3l'It.rl'.l, cJ ccli: cic iit irrr.:ci::rt;'"tl Ei
 30 RE VIS A'IT,OI-C)G IC: A STUDII S

sfdrqitul Epistolelor pauline. Incd din cadrul cultului iudaic binecuvan- Ch

tarea (beracch) avea un rol important (Num. 6,22-27; III Regi 8,14,55), a- de 17 ol
ceasta nefiind numai o urare sall o simpld rugdciune ci ,,un act liturgic dit cLr c
pe care il putea indeplini numai o persoand autorizati:r"62. Sf. Apostol Pa- cuvdnt'-:
vel, ca unul care s-a impdrtdgit de harul apostoliei (Rom. 1,5; Gal. 1,15; soltrt g r
2,9 etc.), este in mdsurd sa rosteascd aceste binecuvdntdri asupra destina- 5, 15.1r)
tarilor Epistolelor
^cultul sale63. dat spr:
In creqtin rle astdzi ni se pdstreazd, in cadrul Slintei Litur- not.,1 h.r
ghii, binecuvAntarea apostolicd din II Cor. 13,13, care este cea mai boga- mit"e cli
td qi mai ciompletd. Sf. Nicolae Cabasila explica poate cel mai bine sen- ln
sul binecuvdntirii apostolice: , ... pr€otul ureazA credinciogilor lucrul cel Dtthill'.:
mai dumnezeiesc qi mai mare decAt toate: Ifartti Domnulu.i... (aici citea- ricegti.
zi II Cor. 13,13 n.n.). Iar eredinciogii, potrivit poruncii care ne indeamni ntaini1c
sd ne rugdm unii pentru aliii, qi ei ureazA a :ela;i lucru preotului, rds- 44--4 1:
prrnzdndu-i: $i czt duhul tdrr. Urarea de rnai sns este luatH din Epistolele seri ci i "
Sf. Ap. Pavel. Printr-insa, preotul 'ere pentm noi, de la Sf. Treime, toatd bazeaz:.
darea cea buna qi tot darul desdvdrqit, pe care il numeEte felurit, dupd
fiecare din fericrtele fefe treimice: de la Fi',rl cere har, de la Tatdl dra- cuvAnt -

goste, iar de la Duhul impiirtagire. Cdci Fiul S-a jertfit pe Sine ca sd Intii'.1i:'
mdntuiascd pe oameni, care nu-I ddduseri nimic in schimb, ba erau incl in lini-
qi osdndi{i; Cd. a murit pentru noi, care erqm incd. pdcdto;i, zice Scriptu- /
ra(a; de aceea, grija aceasta a Lrri fali de noi se numegte har. Tatdl S-a clan' i 1
milostivit iardgi de neamul omenesc, datoritii patimilor Fiului Sdu gi a iu- niilo i I.

bit pe cei ce-I erau vrdjmaqi6s; pentrLr aceea indurarea Lui fafa de noi se a
,)
numeEte dragoste. Apoi, fiindcd se c5dea ca Cel bogat in indurare sd im- (siii.r s:-,
pdrtdqeasca din ale Sale pe vrajma;ii preschimbafi in prieteni, lucrul a- ca r lll'-.
cesta l-a indeplinit Duhul SfAnt, 1-ogorandu-se peste Sfin{ii Apostoli; de
^
I
J

aceea, bunatatea Duhr-rlui fa ii de oameni se numeEte impirtd.;ire.. Dar, tori, p j

va zice cineva cd toate aceste br-rnuri s-au dat oamenilor prin venirea 5
\
Mdntuitorului; prin urmare, de ce ne mai rugdm pentru niEte lucruri ca- puircr :
re ni s-au dat o:iatA? Pentru ca, dupa cum le-am priniit, sd nu le pier-
dem, ci s;,i le pdstrdm pAna la sfarqit. De aceea nu se zic:: sd ui se dea ce 3a i)'
uoztd. ttttttt'or, cJ. up-ele cg rr-ciir Ii jost date, ci: sd. fie cu uoi at toli, adicd
atttnci
sd nu se depiirteze Ce Ia voi Harul care vi s-a dat"66. tatr i:
Chdris, aEa cum am vdzrrt, are locul principal in toate aceste bine- t
crrvAntari, eI fiind in{eles aici in cele trei sensuri pauline principale:
1. de bundvoinld a lui Dtrmnez3u pentru credincioqii sai, sens pre-
luat din Vcchirrl Testament (Gal. 1,3; I Cor. 1,3; II Cor. 1,2);
2. de i:'rtare, rdscumpi)rare, aCusii iumii prin jertfa lui Hristos
(Rom. 3,24; Gal 7,6; 2,21; 5,4; Efes. 1,7);
3. de har al apostolatuhii care a fost acordat sfantulrri pavel (Rom.
1,5;72,3; Gal. 1,15; 2,9; Efes. 3,8)67.
d. cli,aris -- ch,drisrna
- dored.
In doua locuri din Epistolelc pauline avem clrdris pus in legdturi
cu chrirismo: Rom. 12,6: ,,Dat avem felurite Canrri (:h.i.risrnatc.,l dtrpir da-
rul (chirin) ce ni s-a dat...", $i Efes. 4,7: ,,Iar fiecarrria di-rtre noi, i s-a se r'3:
dat harul (chdris) dupd mdsura darului (td rndtron tLs doreds) lui Hr.stos". cl inc-c

f
sTuDrr sr ARTTCOLE 3t

Chdrism,a este un substantiv neutru care apare in Noul Testament

de 17 ori63, din care de 16 ori in Epistolele pauline, fiind un termen inru-
dit cu chdris, ambele de la verbul charizom.ai. Etimologic Ei gramatical,
cuvdntul chdrismo desemneazd rezultatul unei acfiuni de a da in mod ab-
solut gratuit, insemndnd, aqadar, dar gratuitce. In Epistola cdtre Romani
5, 15.16 Si 6,23 chdrism.a apare sinonim cu chriris, desemnAnd harul divin
dat spr: mdntuire prin i{ristos, in timp c;e, in I Tim 4,14 Si II Tim. 1,6 de-
noti harul special al preofiei. In I Cor. 7,7 cdsAtoria qi fecioria sunt nu-
mite churisma.
In general, insd, termenul ch<irismo desemneazd diferitele daruri a1e
Duhului Sfdnt impdrlite atAt apostolilor cAt qi membrilor ierarhiei bise-
riceEti, ba chiar gi credinciogilor, cu prilejul botezului sau al ,,punerii
mdinilor apostolilor peste cei botezaii" (cf. 1\{c. 16, 1-18; Fapte 8,17; 10,
44--48;19,5-6; I Cor. 12, B-11. 28-30), gi se dAdeau ,,spre zidirea Bi-
sericii" (I Cor. 14,4.12)70. Aceastd semnificagie a termenului citarisrna se
bazeazl pe cele patru iiste de harismetr pe care le da SfAntuI Ap. Pavel:
1. I Cor. 12, B-10 in cerre apar ca harisme: cuvdntul in{elepciunii,
cuvdntul cuno.;tinfei -"au inielegerii, credin{a fdcdtoare de minuni, darul td-
maduirilor, facerea de minuni, proorocia, dcosebirea duhurilor, vorbirea
in limbi, tdlmdcirea Iimbilor;
2. I Cor. 12, 28-.30 unde avem: Apostoli, prooroci, invdfdtori,
danil sdvarqilii rinuniior,-darul vindecarilor, cel al ajutorairilor (miloste-
niilor), apoi darul cArmuirii, vorbirii in limbi, tilmdcirii iimbilor;
3. Romani 12, 6-8 prooloci, slujitori, invdfdtori, indemndtori
(sau sprijinitori), milostivi- (cei care impart ajutoare), intdi-stdtatori sau
cdrmuitori, rr,dngdietori sau aparatori;
4. Efeseni 4,11 Apostoli, prooroci, EvangheliEti sau binevesti-
tori, pdstori, invii[atori.-
Atunci cdnd scrie comunitalilor respective, Sf. Ap. Pavel nu iEi pro-
pune sii numeascd toate hari:mc,le existente in Biserica primard, de a-
ceea putem spune cd, probabil, au existat Ei alte harisme in Biserica de
atunci. Sfdntul Apostol Pavel ne spnne cd toate aceste harisme se exerci-
tau in Bisericl in disciplna Ei ascr-rltare de Apostoli (cf. I Cor. 14,26-35i.
Dar care este relaiia ltri clzcirismo cu chitris? Pentrtt cd, aqa cum am
viizut, degi foiosi,i ttneori unul pentru altul (Rom. 5,15.16; 6,23 sau I T,m
4,14 etc.), ei nr.r sunt intru totul egali. De;i amiindoud sunt daruri de sus,
harul, ,a rod al rascurnpararii si infierii, spre indumn3zeire gi harismele
ca ,,dan-iri ale impd:iirii cu Dumnezeu"72, ele nu se pot confunda. Prin
chiris Apostolul infelege, in general, pttterea sau energia divind ce ni se
diniieqt: tutnror credincio;ilor prin Duhul SfAnt in Biserica fiind, aqa
clim am vdzut, absolttt necesari pentru mAntuirc, in timp ce churismo'
de:;emneazd darurile speciale pe car-e unii dintre credincioqi, care au pri-
mit harul, ie primesc cie la Dumnez:,u in vederea ,,zidirii bisericii". AEa-
dar, harisrnele sttnt i.xpresii concrete ale ha'rului73.
AEa c'''m ch,aris ciesemneaza pdnd azi harul dumnezeiesc, cltdrisma
se ref:rA pdnd astizi Ia darurile pe care Sf. Duh le dd unora dintre cre-
dincioEi spre folosul Bisericii. Este greqit, a$adar, si se creadd ca haris-
 32 sruDrl sI

mele au fost caracteristice numai Bisericii primare, ci ele existd p6nd as- f.c
tdzi qi vor continua sd exists in Bisericd, aldturi de harul Sfdntului Duh7a.
Chr
Tot referindu-se la harisme Sf. Pavel foloseqte expresia ,,dupd md- colecta F
Sura darului lui Flristos"
chct"s1s. Avem aici un al treilea - td mdtron t1s doreds
termen: dored, substantiv -
(Efes. 4,?) aldturi de
care este intre-
ii VO,i sc
vostrtt Ie
buinfat in Noul Testament de 11 ori in expresii ca: ,,darul lui Dumne- toare per
zeu", ,,darul lui Hristos", ,,darul SfAntului Duh", sau ,,darul harului"76. Romani
EI este, aqadar intrebuinlar ca un sinonim a lui clziirjs, insemnirnd harul cu recl:n
mdntuitor acordat de Sf. tuh in BisericS, in urma jertfei rdScumpdrdtoa- nat sa-Si
re a lui Hristos, sa,-I, ca in Efes. 4,7, darurile duhovniceqti desemnate de intrttcAt
obicei prin termentrl ch:rism:r7?. Uneori c-.i trei termeni ( :hd.ris, chdrisma, din Iert:
dore:) sunt folosi{i de Sfdntul Ap. Favel in aceeagi frazd: ,,Dar nu este o colect;
cu EreEeala cum este cu haiul
r;nrria cei mul.i au murit. i:u mult - tdmai ch,driima
- cici daca
mult harul
prin greqeala
lzz churis lui
ciparea
,, har"
Dnmnezeu qi darul he do;-ed. Lui au prisosit- ar-Lrprr celor -mulr,i, na{i sti i
prin harul -
en ch,.riti -
unui singur Cm, Iisus Hristo:" (Rom. 5,15). A-
cest lttcru -
ne Cescoper5 -
mai l. murit faptul ci Sf. Ap. I-avel folos:;te a-
semnat
B,19).
:

ceqti termeni, uneori, unul pentru a,ltul, desigur Ce f;ecare data accen-
ttt:ind ttn aspect trl l.tarr.rlui r.lumnezeiesc. Ilr ace:,t senl, pLitem afirma cd SC

atunci cdnd Sf. Ap. Paivel folo:;eEte dot'ei pentru hai'ul dr-imn:zeiesc, el .;i anllni
acc:ntrreazd filptul ci acesta este un ,,dar" gratuit ficr-rt ornului de c5trc.
Dum:rezeu din iubire.
c. clr::ris ca nztil!:mire Di
' -
De rn;i multe o:'i in E.-.istolcle sale, SfAntul Ap.os:ol Pavel folose;t: greaca c
terr-enrl cl: cfu--ris, n'-r in sensr.rl sir.r teologic, de crile iim voib.t pinl ,, plAc:re

acilr:.l, ci pentm a-Ei exprima reirllnoEtin;a fa,i d:. Dr-lr:rnezclr prntru di- traduc.:
f,..iitr'l : Sirle clamri, fiind t:'aCus i'r 1-mba ron-tiiir.i p:'in: .,rtttl ,umii'c", voinlA " .

,,niii l; nritir", ,,nr',il ,r,ili'rc c', ,.rlr-rl,umito:i". Asra ai-crn: ,,m-rl{'rmire lui ,,Ioialita
Dtt:rnezeu" ch.ir''.s c!: tb TlteO 6,77;7,2t):,,clar stl. dirm mr-rlgu- aplica i
n'rir'c. l;.ri Dnn- neze'-r" -- td d: Tlzzj - Rom.
,

ch,;r'is tO d; .o:rl -- (i Co.-. 12,57); Durnne,

,,n',irl un'ifil fie ari'-r:ei d':ci lui L.rimnezetr" (II Cor. 2.i.i: l,Lti,1; ,,Cdntali in teologic
in;nr l: -,'o3st:e lui turr:neztrr, InLrli,''vpinCu-I in 1:sar.trri,..." (Col. l),161:); Vechiul
,,llul,ttmesc Celr,ri ce m-a lr,t,rrit..." (I Tim. t,i.-); ,,i'iil,., mesc I'.ii Li-rm- Testan:t
nezcl.l Ciin',ia ii slirjt:;i" {ii 'I'in 1,3); . D? a.:t'it. filrr'rl:ii pl.l'rri:n o irnpi- in[eles
r:il:.: i.',;ri:ititir, s5 firn n:ultpr"rmitori . . ." (Evr. 12,28). rea -qaLl
In I ;i -II Tin-rotri int-:,r;nt :xit:e:;i;r. cit.;t'ttt t::''c (:a:e lpart: ;i in Le' Persoar
17,{) ii Eir-. ill,llii)...i)L'.1 ;jii:{r il f' rn;ri .:r'., l'i,l'., o i''i,1, -i!,"i t;:c;lci a i'o-'- Hristos
ri,ri i::r 3rcLtiant hctbeo sau gratias lwbeo, obignuiti stiir,rl-.li ep.stcil,i 1rt Sf. Pav
l,l':t'a ii'rini.:"'. Ea po:itr.: 1r e:1,-;.icrri..i i:;'rn rnfiiLe,rr:l i): c,-tie i.nrba l:ltin;i ar Duhulu
fi i-;rri','i--g ilver', irr ; m":r-ri sr,<ie,'ir',ale in clpti',rit,,rie iir l",oillat, es'.ipia vo- voltA ir
ciil-,r : :t'iirl'ri Sjitntul';i -4.,o;1.o1 i.a. ei. necesar
f i: :-t rlti, cit,.;'is i]l.r;e ln r,rcest:r c,,:zriri. a.ladai', :i,tcniin cr_r ctrclz:rr.js- are inil
mr-ri{rrmire (cli."r ,nt crre r: it:',n:le Ei r:l in rir:l:i: lrir :;.t cu 3:rtul omului
- i,3; Col. 1,1; I Tcs, i,2; II Tes. 1,3 ctc.), sau ctr e.rlr,rrlc-
- lFiiip.
'l:gii.:r -- l;!r'lecr-t-,'A::tat este Dcinnezetr (Ii Ccr. 1.,3), foios,te de
Iaborar
S
.,ri"j)o-tol I'l',r(li in iLlr';-i-'iir::ii: sil-L- cl: -ntLtl-.1:'rtjrc,'' Aposto

3Re

f
sruDrr $r ARTTCoLE 33

f.
chdris
-
gi colecta pentru Biserica din lerusalim
Chcris apare in cele doud Epistole cdtre Corinteni in legdturd cu
colecta pentru Biserica lerusalimului: ,,Iar cdnd voi veni, pe cei pe care
ii ve,i soeoti pe aceia ii voi trimite cu scrisori sd ducd darul (tdn charin)
vostru la Ierusalim" (I Cor. 16,3). Este vorba despre strAngerea de aju-
toare pentru creqtinii din Ierusal.m (Galateni 2,10; II Corinteni cap. B-9;
Romani 15,26; Fapte 24,17). lncd de dupd sinodul de la Ierusalim, odatd
cu recunoagterea apostoliei SfAntului Ap. Pavel ,,la neamuri" este indem-
nat sd-qi ,,aducd aminte" de saracii din Ierusalim (cf. Gal. 2, 10). Aceasta
intrucAt foametea ,,din zilele lui Claudiu" afectase comunitatea creEtind
din Ierusalims0. De a;eea Sf. Ap. Pavel organizeaza in mai multe Biserici
o colectd pentru a veni in ajutor Bisericii ,,mame" din Ierusalim. Parti-
ciparea la aceastd colecta este numita de Sf. Apostol Pavel ,,dar" sau
uhar" tbn charin (II Cor. B, 1.4), cregtinii din Corint fiind indem-
nati sA-participe gi ei-la acest ,,dar" (II Cor. 8,6.7), in timp ce Tit estede-
semnat sa duca impreund cu Apostolul acest ,,dar" Ia Ierusalim (II Cor
8,19).
Sensul general a lui chcirfs in aceste texte, este cel secular, comun,
qi anume acela de ,,dar" facut de cineva sementtlui sdus'.
CONCLUZII
Din cele expuse inielegem cd termenul clzrirls a evoluat in gandirea
greacd de la un sens profan, acela de ,,favoare", ,,dispozitie pldcutd",
,,pldcere", intr-un sens religios de putere a divinitalii. El este pieluat de
traducatorii Septuagintei pentru termeni ebraici precum chen
voin{d", ,,favoare", ,,har" satt ches:d - ,,bund-
care inseamnd: ,,credincioqie',,
- -
,,loialitate",,,indurare",,,bundvoinld",,,milostenie",,,bundtate",,,dar,,
aplica,i atdt-raporturile dintre oamcni, cat ,si raportului poporului ales -cu
Dumnezeu. ln Noul Testament pe ldngd sensul- profan i s-e adaugd unul
teologic, mult mai profund dec6t cele prezente in gAndirea greacd sau in
Vechiul Testament. Acest sens, de;i prezent in celelalte cdr{i ale Noului
Testament, este aprofundat de Sfantul Apostol Pavel. Astfel, chriris este
in{eles Ei folosit de Sf. Ap. Pavel in primul r6nd pentru a desemna pute-
rea sau energia divind necreatA izvordtoare din fiinla comund a celor trei
Persoane dumnezeieqti, care actualizeazd qi transmite roadele jertfei lui
Hristos, fiind impdrtdqitd credinciogilor prin Sf. Duh in Bisericd. De aceea
Sf. Pavel folosegte ca sinonime pentru harul dumnezeiesc ,,Duh", ,,harul
Duhului", ,,harul lui Dumnezeu". ln Epistolele sale, Sf. Ap. Pavel dez-
volti invd{5tura despre harul dumnezeiesc aratAnd cd acesta este absolut
necesar pentru mAntuire, este un dar gratuit din partea lui Dumnezeu,
are inifiativa in procesul mdntuirii, are un caracter universal, conferd
omului adevdrata libertate, mAntuirea (indreptarea) se realizeazd prin co-
laborarea omului cu haml etc.
Sf. Pavel foloseqte charis qi atunci cdnd vorbeqte despre harul
Apostoliei, pe cdnd harul preo[iei este desemnat prin termenul ,,haris-

t- Revista Teologicl
 REVIS1 A ,TEOLOGIC;A
STUDII !
34

ma". De asemenea darurile hartrlui harismele sunt nurnite uneori Bria, ?r

ch,,ciris. - z, (DT(
Epistolele pauline ca qi cultul creqtin qi intreaga via{d a Bisericii,
coprel
stau sub semnul harului, care este invocat Ia inceputul Ei sfArEitul epis-
tolelor pauline. A.
Sfdntul Pavel foloseqte qi sensul comun, secular al termenului chri- (TDNT
ris, acela de ,,mul[umire" qi de ,,dar". vol. IX
in special sensul teologic profund, de energie, lucrare divind, pe ca- (

re il gdsim in concep{ia Sf. Pavel, ne dd toate elementele pentru a putea 1l

vorbi de o bazd biblica dezvoltatd in ce priveEte inva{atura creEtind des-
pre harul dumnezeiesc, putAnd afirma cd ea este prezenta in conceplia 1
1
paulind aqa cum o avem astazi, desigur, terminologia urmdnd sd se fixe-
1:
ze definitiv ulterior.
chanan
I
Pr. drd. MARIAN VILD din ac(
f,ia " , Ii'
NOTE BIBLIOGRAFICE: 1

1. Pr. Frof. Dr. Dumitru Stdniloae, Teologi:t Dogmat;cd Ortodoxd, B. Olt

I

vol. 2, edi;ia a doua, Ed. IBMBOR, BucureEti 1997, p. 129-130. Trebuie

aici sri precizdm cA in iconomia mdntuirii, aldturi de Fir,rl qi de Duhul en:il
Sfdnt, este gi Tatdl participant, astfel incdt toate cele trei Persoane ale 518.
Sfintei Trelmi conlucreazd in vederea mAntuirii omului.
2. Ibidem., p. 199-200. In ceea ce priveEte sinteza Ei clarificdrile
pe care Sfdntul Grigorie Palama le aduce cu privire la invafatura despre
harul dumnezeiesc, a se vedea: Sf. Grigorie Palama, Despre impirtd7irea
du"mnezeiascd. gi indumnezeitoare sau despre simplitatea dumnezeiascd. ;L
mai presus de fire, in Filocalia rom. vol. VII, trad. Pr. Prof. Dr. Dumitru
Stdniloae, Ed. Humanitas, BucureEti 1999, p. 373-408 ldem, Tomu.L a- trtd'
ghioritic, in Fil. rom. vol. VII, trad. Pr. Prof. Dr. D. StAniloae, Ed. Hu-
manitas, Buc. 1999, 408-4i3; precum qi lucrarea Pdiintelui D. Staniloae:
Viata gi inttdtdturile Sfdntul.ui Grigorie Pal.amo, ediiia a doua, Ed. Scrip-
ta, Buc. i993.
3. Impotriua lui Eu,norniu, Y, P.G., XXiX, 772 B, apud Pr. Ilie
Moldovan, inud{dtura despre Sfannd Duh in Ortodoile gi preocupdrile
ecumeniste conternporane. (tezd de doctorat), Sibiu, 1973, p. 36.
4. Pr. Prof. Dr. D. Stdniloae, Teologia. .., op. cit., vol. 2, p. 200.
5. Despre unirea omului cu Hristos prin Sfintele Taine scrie in
mod ldmurit SfAntul Nicolae Cabasila: ,,Datoritd Sfintelor Taine care
vestesc moartea qi ingroparea Domnului ne nagtem qi noi la viala- du-
hovniceascS, cu ajutorul lor creEtem in ea - qi ajungem sa ne unim in chip Ibide
minunat cu insuqi Mdntuitorul nostru." opud, Nicolae Cabasila,Despre uia.
{a in Hristos, trad. Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Ed. IBMBOR, Bucureqti
1997, p.29.
6. Termenul de endrgeio, aplicat harului dumnezeiesc, a fost folosit ori).
sat t
deja de Sfin{ii Parin{i in discufiile hristologice, fiind consacrat de cdtre
Sinodul VI eeurnenic, care condamnd monotiilismul. cf; Pr. Prof. Dr. Iort de ii
8.

f
 STUDII SI ARTICOI,E 35

:i Bria, ,art. Energii diuine necreate, in Diclionar de Teologie Ortoidazd A4

Z, (DTO), Ed. IBMBOR, Bue. 1981, p. 141.
ii, 7. Cf . Pr. Prof. Dr. Mii'cea Basarsb, Ermineutica Bibl.icd, Ed. Epis-
5- copiei Ortodoxe RomAne, Oradea 1997, p. 60.
B. Hans Conzelmann, art. chdr;s, clmrizomai, chcritoo, ochdristos
A. Profane Greek, in Theological Dictionary of The New Testament,
-(TDNT) editatei de G. Friedrich, trad. in Ib. engl. Geoffrey W. Bromiley,
)- vol. IX, F-O, Grand Rapids, l\{ichigan, 1995, p. 373-374.
a 9. Ibidem, p. 37 4.
10. Ibidem.
1 1. Ibidem, p. 375.
le
L2. Ibidem, p. 375-376.
13. Litera ebraica ,, chet" am transliterat-o prin ,, ch"
chanan, iatciron).
D 14. Di'{iondrlLl, ebraic-romon, Ed. SINAI, Tel-Aviv 1968, formeaze
din aceastir rddacina verbul: chanon care insearmnd ,,d ierta", ,,o gra-
1,ia", p. 56.
15. Walther Zimmerli, art. charis, charizomai, charitoo, achdristos,
B. Olt Testament, TDNT, edi[. cit., p. 376.
'l 3 16. Ibidem, p. 378.
17. J.H. Stringer, art. IIar, in Dictionar Biltlic, (DB) trad.) din lb.
J engl. Liviu Pup Ei John Tipei, Ed. ,,Cartea cre;tina", Oradea 1995, p.
518, col. 2.
o 18. Walther Zimmerli, art. eit., p. 380.
19. Ibidem, p. 380.
20. Cf. J.Ii. Stringer, art. cit., in DB, edif. cit., p. 518. Diclionarul
{' romdn ebraic, edi{. amintita, p. 57, traduce substantivttl ch,esed prin
-
r,favoare",,,bin:facere".
2l Cf. Eugen J. Pentiuc, Cartea Tirofetultti Oseo, - lntroducere,
traditcere ;i comentrizr, Ed. Aibatros, Bncureqti 2001, p. 186.
22. Pentru termenii ebraici pe care i-am cercetat qi contextul lor am
folosit: BibLia Hebraica Sttttgrtensicr, editatd de K. Ellinger Si W. Ru-
dolph, edifia a cincea, Deut:ieire Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1997; in ce
priveEte citatele in limba romAnA, acestea le-am redat dupd edi{ia sino-
lg
o
daIS a Slintei Scripturi, Ed. IBMBOR, Buc. 1991.
23. Cf.. Walther Zimmerli, art. cit., p. 384.
24. Cf . Eugen j. Pentittc, op. cit., p. 168.
25. Cf. W.Zimrnerli, crt. cif., nota 116, p. 389.
26. Cf. H. Conzelm:rnn, art. cit. C. Judaism, p. 389.
-
tl

'e 27.1QS11:12-14,cf.H'Conz3lmann,art.cit.,p.3B7.
. 2E, Spre exemplu apare in l QlI 16:8 f. (Hadayot - Imnele), cf.
lbiden.
29. lbidem.
:i 30. Ibidem, p.388.
' 31. Astfel, in Evanghelii apare de 12 ori (Luca de g ori gi Ioan de 3
i ori), in Fapte de 17 ori, din care 12 cu sensul de ,,haml lui Durnnezbu*;'
: sall ,,aI Evangheliei";,in epistolele pauline de 106. ori; ,in cele sobornlcegti
:t de ,15 ori; iar in Apocalipsd de doud ori. PdrintbLe:[oan Mircea in artico+

8.
36 REVISTA TEOLOGICA STUDII S

lul: Biserica gi lucrarea ei dupd. NouL Testament. Har gi harisme ico- Neue Te
-
nonti ai tainelor ;i harismatlgi, publicat in rev. ,,Ortodoxia", an XXXIV, g3n, 19gr
nr. 3/1982, la nota 1, p. 361, gdseqte un numdr pulin diferit de apariiii 43
ale cuvantului chcris; in epistolele pauline 90; in cele soborniceqti 20,;i 4+
11 in Apocalipsd (probabil aici numdrd qi eu"clzarisfia, care este inrudit cu ,, drept:,:
chat'is), (ln Evanghelii qi Fapte numdrul coresp'.rnde), in total dAnd nu- Epistole
mdrul ds 150. Precizdm cd toate cifrele sunt aproximative dacd {inem in care
seama de fa1:tul cd existA variante textuale. p. 729.
32. Cf.. If. Conzelmann, orf. cit. D. Neu Testament, p. 391. 4lr
33. Ibidem, p. 399. - 4,25\
34. Cf. Pr. Asistent Vasile i\{ihoc, inntgirea mdnfidrii pr'n Duhul cesul de
SJd.nt in Biset'icd., in M.A., an XXVII, nr. 1-3/1982, p. 153-154. ,, drept:r
35. Aceastd prepozi.ie cu genitiv apare doar cle 9 ori qi s-ar traduce 6,16..l.8',
prin: ,,in vederea", ,,in interesul", ,,in favoarea" (Gal. 3,19; Tit 1,11; Iuda reali za t
1,16), ,,din cat)za",,,din pricina", ,,pentru" (Lc. 7,17; I In. 3,12). Cf. Mau- Ep; stot.e
rice Carrez qi Frangois Morel, Dictionnaire g.ec du Nouueau, Blre77.
Te,stament, Delachaux et Niestle, NeuchAtel (S-iisse) - franga's
cc: Edition du Cerf, 4rl
Paris 1971, tradusd in lb. romAnd de Prof. Gheorqhe Badea sub titlul: fapt, i r^

Diclionar grec-romdn al, Noului Testament, Societatea Biblicd Interconfe- 1-i

.:'
sionald din RomAnia, Buc. 1999, p. 314; a se vedea gi H. Conzelmann,
art. cit., p. 391. mani, (
- 36. Astfel, ch,*ris apare de 45 de ori in cazul Nominativ, de 28 de qi Dr. \'
ori in Ac'.rzativ, 19 in Dativ 9i 14 in Genitir-, S,Art'.ri Prvel vorbegte des- DeL, Cc:
pre har, ca dealtfel in intreg NouI Testament la si:ri.r-rlar. Cf. Hans Con- ::
a.

zelmann, Gnmdri!3 der Theol,oqi: des Neuen Testaments, 6., Verbesserte tol.ei c .
Atrflage, Tiibingen 1997, p. 236. Theccl,-,
37. Intre Epistolele pauline am socotit si Epistcla catre Evrei, mer- 'l
(

gdnd, de-i, pe linia clasicd a majoritdtii Sfinlilor p.irinti, preferdnd sd o ,,fril oca
c:rcetez impreund cu celelalte Epistole pauline. avtind in vedere frptul =
L

ci, ined de la origen, i se recunoaqte amprenta pa',rlina. ln privinta supo- L

zi{iilor asupra autorului Epistolei cdtre Evrei a se vedea: Dlacon Dr. Ha- '\
ralambie Rovenfa, Cine a scris epistola cd"tre Ebrei? Consideratiuni de
sttLdittl uocabularulrri, Bucureqti 1933; Pr. Dr. stelian- Tofand, lisus Hris-
_t

tos arhierett. uepnic dupd. Epistola cdtre Eurei, Ed. presa Universitard Clu- ch:'
jeand, Cluj-1.[apesa, 1996, p. 29-48. 1,i

38. Cf. P. Bonnetain, art. Grace, in Dictiorzaire de la Bible Supple- so cl.i

tnent, VI, Paris, 1938, col. 1001. I

'-)
39. Cf. Pr. Dr. Sabin Verzan, Epistol.a Sfannrlui Apostol Pauel cdtre
Tit, Introducere, traducere comentariu ;i teologie, Ed. IBMBOR, Buc. nota 3

1994,- p. 215.
40. Convertirea Sf. Ap. Pavel, cAnd a experiat puterea harului lui
Dumnezeu, cu siguran,d cd a marcat doctrina sa despre har, a se vedea cdire (

mai pe larg: P. Bonnetain, art. cit., col. 100i-1004. to:at \.

. 41. Cf. Helge Stadelmann, Epistola cdtre Efeseni, Ed. ,,Lumina lu- f'

rnii", 2001, p. 34-35. tol. 1.,

42. Cf.. Ulrich Luz, Der Briet an die Epheser, in vol. J. Becker / Ul- anLl i)
rich Luz, Die Briele on die Galater, Epheser znd Kolosser, in col. ,,Das t
STUDII SI ARTICOLB t,
Neue Testament Deutsch", Band B/1, Vandenhoek & Ruprecht in GSttin-
gen, 1998, p. 119.
43. Pr. Dr. Sabin Verzan, Epistola . . . cdtre Tit . . ., p. 215.
44. Acest lucru il deducem qi din frecvenfa termenilor ,,indreptare',
,,dreptate", ,,drept" la Sf. Ap. Pavel, de exemplu verbul dikaioo apare in
Epistolele pauline de 29 de ori din cele 39 de texte ale Noului Testament
in care eI este prezent. Cf. J.I. Parcker, art. Justificare, in DB, edi{ia cit.,
p. 729.
45.In Epistolele pauline exista o dis.tincfie intre he dikaiosis (Rom.
4,25) tradus in lb. romdnd prin ,,indreptare" gi care desemneazd pro-
cesul -de transformare moralA a omului qi dikaiostme, tradus prin
-
,,dreptate" care rste rezultatul ultim al procesului de indreptare (Rom.
6,16.18), amdndoi termcnii stau insd in legaturA cu insuqirea mdntuirii
realizatd de Hristos. Cf. Pr. Drd. Dumitru Viezuianu, Indreptarea dzLpd
Ep;stolele pauline gi dupi Epistola Sfdntu"Lui locob, in ST, XXIX, nr. 5-
B/t977,p.504.
46. Aceastd viziune paulind asupra istoriei se constituie aici, de
fapt, intr-un paralelism antitetic intre Adam Ei Hristos.
47. A se vedea qi Diac. G.T. Marcu, Studii Biblice, Sibiu, 1940, p. 51.
48. Dr. Iosif Olariu, EpistoleLe Sfdntului Apcstol Pauel cdtre Ro-
mani, Corinteni, Galateni ;i EJeseni, Karansebeq, 1908, p. 79; a se vedea
Si Dr. Vasile G*eorghiu, Eltistola cdtre Romani a SJdnttdui Apostol Pa-
uel, Cernduti, 1938, p. 153.
49. Omilia XXXM la Eurei, in Com.entariile sau Erpl.icarea Epis-
tol,ei. cdtre Ebrei a celui intre Sfinti Pdrintel,e nostru loon Chrisostont, trad.
Theodosie Athanasiu, Buc. 1923, p 3BB.
50. Cap. 76 din Cuudnt ascetic, trad. Pr. Stavr. Dr. D. Stdniloae,
,,Filocalia", vol. I, edi[ia a doua. Sibiu, 1947, p. 368.
51. Apud, Pr. Asist. V. Mihoc, innL;irea mAntu:rii...., p. 158.
52. Ibidem, p. 155.
53. Cf. H. Conzelmann, crf. cit., p. 396.
54. In ce prive;te harisrnele a se vedea mai jos, subcapitolul ch4ris
chdrisma dorei.
- 55. Cf. -Drd. Constantin Preda, ADortotatul celor doisprezece $i relatia
sa cu cel paulin pott'iuit Faptzlor Apostotilor, in ST, nr. 3-4/1gg7, p. 42.
56. Cf. Pr. Ioan I\.fircea, Biserica si lucrarea €i . . ., p. 365.
57. Asupra problemei autorultri Epistolei cdtre Evrei a se vedea
nota 37.
58. Cf. P. Bonntairt, art. cit., col. 1001.
59. Cf. Pr. Dr. Asist. Vasile Mihoc, Epistola Sfdntultti Apostol Pauel
cdire Gilateni, Stttditt introCu .tiu, tradu"cere gi comentariu, (tezd de doc-
to:at), Ed. IBMBOR, Brtc. 1983, p. 39.
60. Cf. Pr. Sabin Verzan, Epistol,a I cdtre Tirnotei a Sfdntului Apos-
tol Fa',e!, IntroCtLcere, tro.ducere gi comentariu, (tezi, de doctorat), in ST,
anul XL, nr. 2/I9BB, p. 114.
61. Cf. Pr. Dr. Asist. Vasile Mihoc , Epistol"a ., p. 38.
gB s-rLiDII SI A
REVTSTA TEOI,OCTCA,

79. P
,i 62. Cf. P. Bnhard, L'Epiffe d,e Sa'nt FanL aur Galates, Neuchdtel, tul"tti Apt s
1952, ed. a II-a, !9i2, p. 20-21, apud lbident. doctorat), i
63. Fr. Sabin Verzan, Epistol'a I cd.tre Titnotei . . ., in ST, an XLI, BO I:
prr. 1/i989, p. 53.
64. Romar:i 5.8.
a durat rni
' 6r. Cf. Rom. 5,10; Co]. 1,20-21. riului, atin
V. Miho:.
, 66. Nicolae Cabasila, Tdlcuirea du.mnezeie;tii Liturgh,ii, cap. XXVI, 81 C
traC. Pr. Prof. Dr. Ene Braniqte, Ed. IBI/IBOR, Br.rc. 1997, p. 61-62. Roma.ni.
67. Cf. f'r. Dr. Asist. V. Mihoc, Epistol.a..., p. 39. 9, Ed. For'
68. Cf. Pr. Ioan l\,Iircea, Biserica ;i lucrarea ei . . ., nota 1, p. 361.
Aceste 17 aparitii a lui clz.-lrismo sunt: de 4 ori in caznl Nominativ singu-
lar: Rom. 5,i5,16; 6,23; II Cor. 1,11; de do'.ra ori in Nominativ plural:
Rom. 11,29; I Cor. 12,9; de 4 ori in Acuzativ sin5;ular: Rom. 1,11; I Cor.
7,7;II Tim. 1,6; I [t. 4,10; de 4 ori in Acnz plrrral: Rom. 12,6; I Cor. 12,
28,.:0, 31; o datd in Dativ plttral: I Cor. 1,7; o data in Genitivsg.:ITim.4,
14; Ei o dati in Genitiv pl.: I Cor. 12,4.
69. Cf. FI. Ciavier, Chcrisntes, in ,,Dictionnarire encyclopediq'.re de
la Bible", Ed. De Al Wrstphal, vol. I, Valences'rr Rf,dne, p. 182, apud Pr.
Constantin Gheorghe, Harismel.e dupd. E;tistolele Sfantul"tti Apostol Pa-
uel,in ST, an XXV, nr.7-2/1973,p.21.
70. Cf. Pr. Dr. Ioarn N{ircea, art. Harisnd., in Diclionor aI Noului
Test(rment A-2, (DNT), Ed. IBMBOR, Bu:. 1995, p. 206. Pdrintele $t.
Slevoacd urmdnd unor autori apuseni, propline o aitl definire a termenu-
lui charlsnlct, in care 'redinc.o;ii nu apar, clarurile sp:ciale frind atribuite
doar slujitorilor bisericegti A se vedea Pr. Dr. $t. Slevoacd,, Harismele
in Biserica prirnerd, in MMS an XXXIV, nr. 9-10/i958, p. 704.
71. In liml'a romdnd, ca gi in alte limbi, termen-rl a fost adoptat
prin transliterare.
72. Sf. Ioan Guri de Aur, Cuudntdri la prazr''ice inpdrdte$ti, trad.
Pr. D. Fecjom, Buc. 1942, p. 252, apud Pr.Ioan llircea, Eiserica Si Lucra-
rca . . ., p. 361.
73. Cf. W.G. Futman, art. Duari spiritual.e, in DB, edi;. cit., p. 321.
74. Cf . Pr. Asisi.. V l*'Iihoc, Lucrt:res DtLhtiltti Sfont in Bisericd, in
1\{A, an XXVII, nr. 4-6/1982, p. 325. Despi'e ltrezenla, permanen:a qi in-
di-cpensatilitatea unor harism: pentrtt via,a Bislricii, a se vedea: Iero-
monair Apapie Corbr-t, Cuuanhtl inlelep:itLriii si cr:t:inirtl cuno$tintei (I
Cor. 12,i ) Despre teol.oliia discur."ir:d gi cwtolgterea duhouniceascd, in
,,Altirrnl -
Banatului", an XI, nr. 4-6/2000, p. 21-30.
75. Acest veliet s'intetizeazd ceea ce Sfdntul Pavel scrie in Rom.
12,3-9, cf. Lllrirh L,vz, Der Brief .. ., p. 155.
76. Cf. Pr. Dr. Ioan \{ircea, D'r?', in DNT, edi[. cit., p. 119. Cele 11
texte s'-rnt: In.4,10; Fapte 2,38; 10,45; 11,17; Rom. J,15-1 r; lI Cor.9,15;
Efes. 3, 7;4,7; E-'r. 6.4.
7i. Ibiden".
in ST, an XL,
sTUDrr $I ARTTCOLE 39

79. Pr. Prof. Gheorghe Sdrbu, Epistola a II-a cdtre Timotei a Stdn'
tului Apcstol Pasel - IntroCucere, trad,ucere gi cornentariu -, (tezi de
doctorat), in ST an XXXVIII, nr. 4/1986,p.22.
80. Istoricul Tacitus, in Anale, XII, 43, ne sPune cd aceastd foamete
a durat mbi mu{i ani $i cd ea a afectat pe r6nd toate proviirciile Impe-
riului, atingAnd punctul critic la Roma in anii 50-51; apudPr. Dr. Asist.
V. Mihoc, Epistola. .., p. 83.
S1. Cf. Dr. Iosif Olariu, Epistolele Sfdn'tului Apostol Paoel cdtre
Romani.. ., p. 418; a se vedea gi Hans Dieter Betz, 2 Corinthians 8 and
9, Ed. Fortress Press, Philadelphia, 1985, p. 42, 46.