I

UNIVERSITATEADIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TEoLoGIE
oRTooolci
TEOLOGIE DOGNIATICT\
CURSDE HRISTOLOGIE
IPS prof. univ. dr. Irineu Ion pop:r

Introducere
DoctrinaBisericiinoastreortodoxe-s
e bazeazdpeclatele-scripturii
gi ale Tradiliei gi
nrai ales pe Regulo cle creclin\d
sav sinfiolul cle creclinfd. sfhr;iJ
i;;."
mirturise;te acestadevdrcdnd spune
de Lyon
cd,:,,.Biserirn,,ipia,yditd.in
lume,
in cele mai indepitrtctte
chiar Si
.tntr.eaga
{inttturi, n primit cle la tp"ri"ti
de
la
,rriirii
si
lor oceastd
credinfd' (ea crecle) fntr-ttnul Dumnereu,.
Tatdt )ntputernic, Fcictitorul
cerurui si al
pdmiinturuisi ar mdrii ar tuhror
si
lrrc,*iror cqre existit ^

tnrr-unut
risus
Hristos,
FiurrttiDumnezeu,.c?re

s_ntnn,|1,'i{;X"'"lf#il,'r!,rr:"::;;;,uu,,
in Dtthul sfqnt, core a ardtctt prin
profeli voia tur olr^r"zeu,
venirea, nasterea clin
Fecioard, piitimirea, invierea
si tritloiri
to ir, _ Llot, nrrrtea prin
Iisus Hristrs,
Domrutl nostru; clesprecele
'si
," ,o, fntdmpla tn ,rrurr inftu
slava Tqtdlui, pentnt ,, ct
"L
uni toatelttcrurile"-celeclin certtri
si cele fu:t ioi*iri'7'ui:u inviepe cei morli
in faya lui lisus Hri'stos, Dornnril'nostru,
pentrtt cct
Dumnezeur,Mann,itorur, impdrotur,
clorinlei ratcilui nev.dnft, "sd se plececonJitrrn
tot genunchiul al celor.clin crruri,
de pe pdmtint s.i
cle sttb pdmdnt" si pentru ,n'n
sd facE iuctecara-ir-nipra,,.,De
asemeneatot el, in
Dernonstra(iapropovdduirii apostotiit,
aairgii;';r;';;otrct
crecrin{ei nou.stre,rcrnerict
ziclirii si cr mdntuirii noastrn.l Dr,*nr,re-u
Ticil, ,rrrrii
nenitscut,
nevdzut, un
Dumnezeu';i c'reator ct toate, este
cel ctintdi nr}iroi ni'rredinlei ,oartrlr.-iniri-l singur
doilea" cuvontul ltti Dttmnezeu,Fiul
si pe ul
lui Dumnezeu,IisiusHristos Domnul
nostrtt,
u clescoperitp,oorocilor prin iconomia
care sTqtiilui, pr:i, ii,
toate .e-q, Jdcut
plinirea vremii' cctsd recipittileze
Cctre, la
si
in sine toate itirurii,-- s-apcut
om, ndscut crinom, s_
a "lilctrt t'irzttt 5i s-ct ldsit pipciit,
ca sd nimiceascd moartea, sd
orate vialct si sit
restabileascdcomtmiuneacliitre
Dumn,ezett
i;;r',rrnyn
$i
celui cle-ol treilett articol,
nftirturisim uectinla in Duhul ,\Jtinr,
",;
Cr:rn srrli,;li;'
I_a invdlat pe pcirinlii
;:;"rroci,
ttostri lucntrile dttmnezeiesti I-ct
.i
cdlciuzitpe" cei clrepli pe colea
si
clreptitlii (sJinleniei rt'rt)' ior la plinirea vremii s-Qoclihnit
fntr-oforma niu.d peste umctnitate,
P
ca Dumnezert
stt-tinnoittscdastfelpe omti depe
fasa pciniiin,lui;:;"**

.ffffifI*:ia

par
Rousseau
erLouis
Dourrereau,
Sources
?:i:';: I:;::'.::',!i;,01,!?"0" Acrerin

- fln'umnee
'de Lltln- Dimonsnation cle la PidcticarionApostolique,6, ed.
critique par L. IVl. Froiclevaux,
cerr'paris,-isss,

;ffiffiffiffi"ff;?1,du

pp.:t-;0-{-,u##or.r"
rererinse
raaceasrd
cafte
vor.

2
Aqadar,Cuvdntul lui Dumnezeu,Persoanandscuti din veci din Tatdl, a lbst infeles
totdeaunaca Unul, nevdzut,Cel Ce ni Se facecunoscutintreg prin tot ceeace
El a f.icut
pentru mdntuireanoastrd.Tot ceeace existdigi are raliuneainEl gi tdra
de El nirnic nu sa ficut din cele ce stmt.3Din acestpunct de vedere,in Fiul lui Dumnezeuinomenit
ni se
cleschidedragostea nesfdrgita gi libertatea in Dumnezeu, in care creafia
ins6gi igi
depdgegte
stareaei de a fi supusdschimblrii.
Omul deci a fost zidit spre Hristos, cum spune Sltntul lrineu. care sublinia:
',Hristos cel istoric,a fost Prototipul pe care L-a avuf Dumnezeuin minte, atunci cdnd a
creatprimul om- Flristos
otnul deplin gi desdvdrgitCare avea sd Se aratepe pdmint;
Ficitorul a vizttt de mai".u
inainte gi I -a creatpe Adam potrivit cu acestprototii viitor.
Prin urmare,Adam a fost creat dupd modelul Cuvflntului Care avea sd-gi
asgme?n tirnp,
ca Hristos,firea omeneascdgi sd Se arateom desdvdrgitpe p6mdnt".aCu alte
cuvintein
Hristos s-au implinit atdt omul, cAt qi cosmosul,cleoarece
El este persoani in rela{iecu
celelaltePersoaneTreimice, ceea ce inseamndci in El omenireaigi gdsegte
.uf.u ,pr.
comuniuneacu Dumnezeuca qi comunitatede persoane.
Numai in Ei, p-rinu.*ore, ni s-a
dat putereasi ieqim deplin din strdmtoareacea mare a pdcatuluigi din starea
de moarte
vesnlca.
Logosul divin' - Rafiune personali -, ipostaziazdin Sine nattra umani, astfel
c6 in
Hristos,omul fiind ftcut ,,dttpdchipul Lui Dumnezeu,"sse riclicdspre Tatdl
at6t ca Fiu,
cdt gi ca om, rdmAn6ndin comuniunecu noi ca om qi ca Fiu al lui bumnezeu.
Dar, Fiul
lui Dumnezeu, ludnd firea umand, nu inceteazd"sd. fie Dumnezeu.
Ca atare, ,,c&
Dumnezeu, Se face strlveziu gi vidit in umanitateaSa, iar ca om, plme
o notd de
apropieremaximd in calitatea Sa de Dumnezeuin raport cu noi gi cle Fiu
ascultdtorin
raport cu Tatdl' Unul gi Acelagi ne cheamd la rdspund.."
ca Dumnezeu qi
manifestl o responsabilitate
maxim[ fafd cle Tatal pentru noi...
prin amdndoudEl este
-u*i-4
omul des[vdrqit,dar e omul desdvdrgitintnrcdt acelagie gi Dr.rmnezeu,,.6
Categoric obiectul hristologiei, in sensul strict al cuvdntului, il formeazd
rela{ia
intre divin gi uman in PersoanaMdntuitonrlui Hristos. Disculii asupraacestei
probleme
teologicen-au inceput din primele momenteale Bisericii, ci abia in secolul
al lV-lea.
Astfel, primul gi al doilea Sinod ecumenic,preludndmdrturisireade credinJd
de la Botez
a Bisericiidin Ierusalim,au stabilit cd,.pede o parteLogosuldivin esteUnut
- N[scut, cle
o Fiin{a cu Tatdl, nlscut inainte cleveci; pe de altd parte, S-a intrupat clela
Duhul Sfdnt qi
din Maria Fecioaragi S-a fbcut om. Din aceastdperspectivdcongtiinlaBisericii
era clard,
ea adeverisecd Iisus Hristos estein acelagitimp bumnezeugi om. Ca sa
ne d[m
b,;
seamd despre felul cum inlelegeau primii creqtini persoanaMdntuitorului
-ui
Flristos
ne
putem duce cu gdndul la cea mai veche mdrturisireclecredinld care
este,clebuna seam6,
cea transmisddeSfhntulApostol Pavel:;,IisusesteDomnttl".i Conlinutui
acestuicrez s-a
dezvoltat gi aprofundat incd din perioada apostolicd. Autorii Noului
Testament
il
considerdpe Mdntuitorul Hristos vegnic, avdnd o dubl[ existen{I:
,"
,,c1tpdtrup,,d
' I oan l, 3
' P . Nellas ,or n u l a n i m e li n c l u mn e z e i t,traddi.ac.Ioan L l ci j r., D ei si s,si bi u, 1999,p.69
t^1.?::::.,,;^?]^:'^',$i
aJdcut Dumnezeupe ont clupdchiputsitt; dupa ihiput tui Dumnezett
t-afdcut; a/dcut

D(trDQt :lt Je,ilete

'Pr. Prof. Dr. D. Stdniloae,Teologia

Dogmaticdortodoxd,vol.2, Bucuregti,197g,p.34
t
Rot t t . 10,9; F i l i p .2 , I I
o
KC(Tct
og,pKcx,

dupi natura omeneasc

d, qi ,,crttpddtth"e- ca Dumnezeu:
,despre Fiur Sdu, ('er ndscutcrin
lui Drtt'id, clupdt,tp".l, in acestsens
'sdrndn{et
.,Dornnttl desi esteDuh,',Ll totugi
,.ctt cclt
scingeleLui' care' prin Duhul cel vesnic.
s-a acluslui Dumneze,pe sine jertld.ldrcr
cle
prihand"'"t2;
"suferincl o clatd *oorrro pent* pdcatere noestre,-Et cer drepr pentru noi
cei nedrepri,"' omordt.fiind cu tntptil,
dar viuJdcuir" iyigi,,.il ;;;;r;
aratacd,,mare
este taina dreptei credinle: Dumnizeu
s-a aritat tn trup, s-a tndreptat fn Duhul
o fost
s-a propovdcluit tntre neamuri, a
crezttt in lume,,ri s-c fncit[at tntrtr
fosr
:i::;!.fringeri'
Pe aceste temeiuri se va co1s1ltr1i
hristologia ulterioari. primele fbrmule
ale
invdfdturii creptinedespreMantuitorul
Hristos te intllnim in-scrierile apostolice
qi
post apostolice'Multe dintre ele con{in in germene,
t otirarit. dogmatice de mai tdrziu.
ca
atare ?nvifdtura despre Dumnez."
- o-."i ;'il;;;
fi
ela-borata
oin
u..rt"
timpuri,
punandin evidenfdhristologia apostolicd
careaflrnia.a Hrirto, esteo p..r*ra
in acelagi
timp Dumnezeu qi om deplin. strddania
Parinfilo; ;e dorea sd arate cum aceste
dou[
realitdlisunt in acelagitimp deosebitegi
totugiuniteirrir-osingurdp..ro*a.
Acestaspect
subliniapreocllpareaesenlialda creqtinism"riri
prl*rr, careigi puneaintrebarea
fireascd:
cum' Logosul flind Dumnezeu,devine
o persoandistoricd in timp gi spa{iuqi
este
suprs
patimilor a$acum a.fost anunlatde
atdtea pri"p-[fii
Timpurile ulterioareperioacleiapostolice';
"ri
;;;r la iveala sistemehristologice
care negall divinitatea lui Hristos.
Acegtia pr.rsnt* o formd cle cregtinism
specific
evreilor' foarte influentd in epoca
nagterea
iin-p..ioard
qi
Mdntuitomltin o- "p"r,"riia,%rplga"d
ndscutpe

ffiH:l|,|!'luPe

cale^naiurard.
candireator estein linii

Au existat apoi concepfii eretice

care fhceau din Flristos un simplu
om
(qtl"oqov0ponoq)' cdpeteniaacestor
rdtaciliu ror, pu*l din samosata;
careelaboreazd
o doctrind originald, suilindnd cd Hristos
esteo creaturdca oricare uiru.',ia."sta
cugeta
despreHristos lucruri josnice qi nevrednice,
potrivni."-inuapturii bisericegti, gi
ca cum El
n-ar fi fost prin fire decdt un om obiqnuii.'Tot
el ,nui-rurtinea cd Hrisios este
(a)'2'oq) 5i cd Logosur este
,,Lrnrl,,
,,altur" (ol,r,gv) primul p.ouin" de pe pdm6nt, jos,
cre
iar ar
doileadin cer'r8Pomind de ia o""sie
ralionamenteFecioaraMdria nu L-a
ndscut
gi
nici
nu puteasi-L nasci pe cuvdntul lui Dumnezeu,
fapt ce a dus la concluziaca relafia
dintre
Logos qi lisr"rsHristos este doar o coabitare
;r;
p"ni'p"* ii;r,n ;;;,
Logosul,
pentruPavel de samosa'or este
o persoand,ousia sauipostas,intrucdt
lu
Dumnezeu
nu se
poateuni nicicum cu omul ?ntr-oformd
substan{ialdconcieta.Deci, legdtura
dintre Logos
',,Kq,TG,
nvsuftc
'" Rom. l. 3

" II Cor.3, 17
" Evr.9, 14;I petru1,2
" I Petru3, 18
'- I Tim.l, l6
'' sfdnrullustin,Diarogurcu
iucretilTry'bn,xl.yil,. psB. 2, Buc.,
19g0,p. r43; Eusebiucrecezareea,
-giir,rt,
IsroriaBisericeascd,III,27,.psB.
13,p. izs;F...i"iturIeronim,
n2, r3;Sf.Epifanie,
"r'"' "
29, 7;,Sf..lrineude Lyon,Aclv.Haer., I',26,
Acrv.Haer.,
i ;iil, tt; i, ;,' ;';,' i',
'nr
al Romei,Ref.7,35,1;T9g1t1an, prnrrript.
Haer.,33,5
";; F"lil
Eusebiu
d^eCezareea,
op.cit. Vll,27, Z, p. iOO
Samosata'
s' l4; 25;26;27,apud'H.
de Riedmatten,
l.esqctescluprocesclepmtl clesamo.sata,
,nll"ttde
'' Idem,Ibiclem,SC.
5; 8; l4;25;29:3l: 33

wq

ffi
M
@
@
@

ffi

#
=

llli

4
gi Hristos este asemtndtoareaceleiadintre Logos qi profefi, cu mici diferenfede grad. Iar,
,,lvlarianu L-a niscut pe Cuvdntul,cici ea nu esteinainte de veci; ea nu estemai veche
dec6'tLogosul; ceea ce ea a ndscut este un om egal cu noi. superior noua clin cauza
Sf'dntuluiDuh".2o
Au rnai fost gi alli eretici pe care Eusebiude Cezareeaii amintegtein Istoria sa
bisericeascd.Unii dintre acegtiaau tdgdduitnahra omeneascda lvfdntuitorului,cum ar fi
cloche;ii.2rDespreei Sfdntul lustin ,pirn.u cd:,,cretleaucd lisusHristos n-s venit in trte,
ci numai tn duh si cd afost numai o aparenldfn trup".22in fine dupi Sfdntul Ignatieal
Antiohiei acegtiereticisunt socotilip[gdni caretrf,iescei ingigiin aparenga.23
$i pentru ci am amintit de Sffintul Ignatie, trebuie s[ subliniem faptul ci el este
acela care a apdratinvafitura Bisericii despreintrupareareali a plldntuitonrlui. Dupi el
Domntrl ,,a pcitimit toate acesteaca sd ne mdntuim. tl pdtimit ctt cuJevcirat a tnviat ctt
;i
udeveirat.Eu tl stiu in tntp (oaprcorpopoe si tlupd tnviere,yi crecl cd este,',24
,,(Jnii,
continud SlAntul, necunoscdnclu-1,
tl tiigdduiesc;dor, mai bine spus,ei stmt tiigdclri{i cle
El,- qceia sunt rnai mult avocali ui morlii clecdtai atlevcintlui;pe ei nu i-tru convins rtici
profeliile, nici legea lui fu[oise,nici Evanghelia".2sAstt-el ci atdt scrierile, cdt qi viala
martiricl a SfAntului Ignatie mdrhuisesc credinciogia lui gi a contemporanilor sdi in
inv[]itura hristologicd a Bisericii primare gi a Noului Testament privind clogma
fundamentalddespreun singur Hristos Dumnezeu,gi un trup qi un duh.
Categoric, Sfhntul combdtdndu-ipe eretici, a afirmat realitateacelor dou6 feluri
de existentd ale M6ntuitomlui Hristos. Hristos este deci ,,tm singttr cloctor frrpesc
$i
eluhovnicesc,ndscut Si nendscttt,Dumnezeuin trttp, fn moarte viald ac{evciratd,clin luliirict
Si din Dumnezeu, mai tntdi pdtimitor Si ctpoi nepdtimitor, Iistts Hristos, Domntil
nostt'lt".26Pentru a pune in evidenli mai mult acesterealitili, Sfhntul Ignatie fblosegte
.q-i
expresiica,,sdngelelui Dumnezeu",27
,,suferinlaDumnezeultrimeu,,;,,Drlmnezeul
nostru
Iisusafost zdmislit de Maria, dupd rdnduiala lui Dumnezeu,clin sdmdnla lrti Davicl clin
si
Sfdntul Duhi S-a ndscut Si a fost botezat, ca prin patima Lui sd cttrdlectsccictpa".i8 Tot
Ignatie este acela care enunff, invdJitura despre comunicarea insgqirilor
(uvttSoorq r8rctlpatarv) potrivit cdreia, in virtutea unitalii in persoana lui Hristos,
insuqirileproprii unei firi se comunicd celeilalte firi prin intermediul ipostasului.Astfel,
listrs Flristos,Mdntuitontl nostru, estecu adevdrat,, din nectmullui Davicl clupii trup,,,2e
,,clctrFiu al lui Dumnezeuclupd voin{a si puterea lui Dttmnezert,nitscttt cu aclevitrit ,li,
Fecioara".3o
Ca qi Sfdntul Ignatie, SlAntul Policarp al Smimei anatematizeazd,pe
cei care nu
cred in intruparea Logosr.rlui.,,Oricine ru rndrturiseStecit listts t[risto.s it venit in trup
e'steuntihrist| cel core nu m(lrturise;te mdrturia cnrcii este tle lct clicwol.ictr cel care
'u Idem,lbident,SC. 26
'' Eusebiude Cezareea,
op. cit. Vl, 12,6, p.236
'- Sf. Iustin.De re. )
I
S f I gnat ieal An ti o h i e i ,Ep . c d treT ra l i e n i ,X ,l , P S B . l ,p.172; E p. cdtreS mi rneniILl , pS B , I, p. l g2
-' Idem,Ep. ctitre,Smirnenill-lll, l, PSB. l, p. 183
-' Idem.Ibidem,p. 183
- " I dem .E pis t o l ac i i treE fe s e n i VIl ,2 , P SB .l , p . 159 160
- I dem .I bic lem .o .1 5 7
:'
I.lem.lbilern, p. 163
- " Rom . l, j
r'
Sf. Ignatie,Epistoldcdtre,smirneizi
I, l, PSB. l, p. 182

':::tr::!:';;:;::;,7::,i:',';,,Y;:,:::!:te,

satesi spune
ci,nu-inici invierenicij,,decard,

Asement

eideSfdnt"ri;r-,i.::i:l[]JTjgg:,:fi
lHi:ir,ffiiil*::::"ilJfi:tg:ff

alemultordugmani.oi
...q,i"irlJy: o"l.
ruatun trup obignuit,ci o
episcopul
4;:;*.
de Lyon,risusn-a
,ruri*ga ,.prir,iJi.\i'*,',if
nrruiourp* ctinttouasubstanle

'Ji7'f!,iit'lir!f;f:;;';,::,f,,:,r;
si risus,
ii,t a,,nt)rgut,,i
,egati
{ijii:,,,|;:;
Flristologiasfdntului
rrineu .ri. no.tr. tracriliei
din Asia Nlicd qi Roma.
rumiir., H.iri"r;'
Er

'

;,"#:rB,,ffilll,...:"otrurarea

li,iil*,,, invafdtura
despre
uniratea

risusdeil;;;,:"::fftslffiril5 5 jr i::m:
r{m*:;,r$
::i' 5itm
_fl

poatefbrdca Logosurrui
n**"r.,,
sa devindi"r*,'i"rrr or:
sfhntulIrineusuJlineat*li"";"fii
cu ata-re,
,o*ru clocefiror,
omen.gtiin Hristos,ardtdncr
Durnnezeu
cd
El este,,*t crdevftrat
si cu acrevcirat;;t;;;';aci. ar.*irtu'ur*
omeneascd'
difbrenld
intre
- bine?nferes
noi pi firea sa
?nafaractepacat-, aceastu
u, inr"rna c5 0murn_afost
impScat

;:?":T;::;:;;;':,":T:i,,,1,:i:i:{_::,1;!ii ;,:,'t)n,p,,o,unand
,tinpiin,ece,e
intreSime

trebuie.rdfie,niromprrn acest
noud,inseamnd
cd omenirea
,rr,rrlilrlil3rtn
sfhnt'l lrineua susJinut
otili., altelecdLogosula r,at asupra
umandformatddin tmp qi runJt,rr'.r
Saintreaga
naturd
fororina
frazdpe .ur" o vom regasi
"i.,?*"
in

od
fl,ft'fi:""':"fi:T:
o.,i,'aoJ 0,,
""',hy#f
.,e
n;
a!ie,-cea
;,";:ffi
",
"
s-afrcutprinintnrparea
*#S
Logos'rui
p..iooru
aln

rvi*;#itJl',ilJ:'ii,l1:Tt-l,iii"1l,1
nudinvoin{dsuupoftauaruir.ur.a,
li'u rort;,,i;;;ceiui
uneifecioare,
Dupdcdtes-a putu vedea
Maria.ul
hristologr"
.Lri.tr".
menfiona{i
combdtu{i
estede
parinfi
a*'snnpi
dochetistd,
i"gatane aeinu,,iiiututea
rt':u
cerescfiind invizibil'
rui
_
irristos
Hristoscer
fie a" inretiii,-ur.uMdntuitoriJui'ro.orit o creaturd
ca qi noi.

gti jTff#i :
reaei a,
;,','
i"*
:
f
tcreetine
Fl,,q{,::i
a2Din
"::i.?n
!
:uJ
;
aceast
d cauzd, ;::'fi::llitl#ll,,f",Jff,TJ,Xlilt#,n
"h::;11,,::l
c r gs t ine 42 n i -

^ -^ ^ d + =

""r"gii

i,.:,,:i";:

-' Sf. Policarpal Smimei,

Epi.rtolaccitreFilipem
VII, l, pSB. t, p. 2l I
'
deLyo.n,
Actvin",. r,-i,"rv
,,
t'o. "'PY'

l,Ll'y
"uer'
]l lq.r. tui,r"*,it7."r".""'

,. I9.r, tbidem.ill, 16,6

,^ fdem,Ibiden,lV, 6,7
-" Idem,Ibictem,
V. 14
" Idem,Ibiclem,
U, ,,0,J V.

.t4; 14:.V,21,3;Nurrebuie
sd vedem^
ci,mai
aegraua'ure',,nei
rip,"
J"-t"l*il:idi!,4:f
'--" --"")n chretienne'
DeI'dgeapostorique
?'7i:j:,J;ffi:iil,?:
Tiii:,'^il:?,;w;,i
a ciriliir
]^+o)
i+srr,s;. ;,

gp:.:it: -' 'r (etqL<ur

ii :,lI'y fe r-yo1.
\" ' l b' | \u o auros)
j1. r , t bit t em ,t.9 ,2 :IH , 1 ,ru,22,
6 ,2

b;i iu.is,t 975,

p.

,u
,,, 1o.ffi,Ibitlem,lII. 21,3 - 4
-'
I dem .I bic lem,III,2 l , 6

."ilil:i1il
:;r:L:::;i::"-F:;
y::!:;{!;,?;:;::,;,;;{,n,;7::,;,::;:!
;ri:;x1t",.,,?;,-^

Roma' re56; wirson, rn"

cnorir"';r;;;;,"Lrnaon,

rqjs; a;^;;,';,

sno'e et re.torisine.tchretiennes.

j
I

6
bazaStlntei Scripturi5i a iielii cregtine,intrebr,uilor
lor JespreDunrne-zeu.
om gi lume,
runiversgi istorie,na$tere;i i iaqade clupi moarte,trup. maierie,sili16.l: .\stf-elau apinrt
rispunsurilegatede relalia dintre 'fatzilgi Logos gi relalredintre Jir initate qi umanitate.
trnite in unica Persoani a lui Hristos, Dacf, primele erezii erru conlirmtatecu clilenta:
Dumrtezeuse schirnbdin mod reol, sotttntr-un trup nerntirrtor.sLtun-Ltsu/brit nici o
,..gutt
.schimhare.sieste nurnai o nriltrcire pentru cei care-L t'titl. in tte..\t
cuz in.yeltirulu-ipe
t)dmeni",44
a trebuit sd vinii rispunsirl care nlr r-ra deciit rinul: ..o sirtsurti per.sottniiirt
doud natttri". Dupi aceasti clarit-rcare
a aplmt o alti intrebare:daca DumnezeuS-a
intrtrpatcu adevirat,a intrat El oarein istorierimdndncltotodati Dumnezeu'J
E bine toate ircesteaatl clus la recunoaqterea
lui Iisus Hristos ca Dumnezeu
:rclevi"rat
gi om adevirat,ca Fiu al lui Dumnezeuflcut om penrrunoi. gi deci indisc'tabil
acesteinvi{irturi fin de ftlndamentulvielii creqtineautenrice.Aceste adevinrri sunt
clescoperite
cle Dttmnezeugi prezenteclintotdeauna
in conqtiinlacreqtinilor.Era flrescca
invifitura sir fie ptrseiin disctrlie,in istorie,putrincdtepufin, cu neincluplecare
qi asprime
fafi de cei care au alunecatintr-o infelegereeronati a ei, clarcle tlecareclatdPdrinlii s-au
simlit obligali.ajtrtafitie Duhul Sfint, sd faceapel la creciinfaBisericiiqi sir fbloseasci
fbrmtrlelesimple de creclinldin locul limbajului tilozofic preten{iosgi ele mr.rlte6ri
neaclecvat
invifiturilor clogmaticecre;tine. Ca si ne cldmseanlacle stridania lor si ne
reamintimnumai ci incd incepdndcu secolulal ll-lea s-a aflrmat qi s-a pus in discu;ieqi
in ref'lexie,atit divinitatea Logosulr.ripreexistent,cdt qi realitateailtrupdrii Sale cli'
FecioaraV[[ria. Or, tot cleatunci au apzirutgi primele formuldri ce exprimau unitateain
Hristos,care all urmat, o perioad[ destul de lunga,pdni in secolul al IV-lea, cipcl s-a
discr.rtat
raportuldintreHristos - Logosulinomenit- qi Drlmnezeu-Tatil.
Privitd din punctul de vedere al soteriologiei,dezbatereahristologici a pus i1
evidenti universalitateamdntuirii realizati de Logosul inomenit, invierea noastra
dobdnclitl prin invierea Domnului, indumnezeireaomului prin r-rnireacu Dumnezeu.
ParintiiBisericii,dupdindelungi frdmAntdri,au exprimatlSmr-rrit
adeviirulcE:,,Dtunnezeu
S-ct.fdcutotn, co pe onxsit-l facci Dttmnezetf' Ei cd: ,,tot ceett ce ct ltrctt El, s mcintttit,,.
r\nalizAndacestetaineale credinfei,Parinlii au reugitsd-giinsugeascf,
taina ltri Hristos,ca
tainda credinleiin Hristosagacum s-arevelat,s-afbrmr,rlat
gi a crescutin timp.
O alti provocarea hristologieiprimareera legatdcle intrebareaEste Firistoscel
istoric acelaqictt Hristost-rl
credinleivii Ei lucrdtoarea Bisericii? EstecunoscLrtfaptul cii
in vremeade inceput a Bisericii cregtine,Mintr.ritonrlera in centrul vielii religioaseqi
ecumenice.Cregtiniivedeauin dezvoltareacreclin{eilor in El un proces care nLrse va
sfhrgiclecdtodatd cu a doua venire a lui Flristos.Aceastdexperienfd,care pllne accent
hotirrit pe credin{aqi mirrturisirealui [isus Flristos- Logosul inomenit, e;te taina lui
Dttmnezeu- Omul, comunicabiliiin limbajul nostru;i ?n{eleas[cle Pirinfii Bisericii ca
revelafieclivind.Preocuparea
lor pentruFlristosera vitali, ;i nu ingicluia nici un rdgaz;ei
triiau adevinil firescqi nefalsificatal creqtinismului.
IJn loc importantin demersuldogmei hristologiceil ocr-rpd
perioadasecoiuluial
patrr:Iea.Creqtinii din zrceastd
perioailds-au interesat,inainte cle toate, de persoanagi
natttrilelui Iisus I'Iristos.Orientafisprecttvinteleclinprologul EvapghelieiSfintul'i 1oan
P ar is .1964
I
E evidentci lrdmdntlri n-au cleranjatprea mult viatragi credin{aprimilor cregtini;ei trAiaumai muh
invdfdturaevanghelictr
decit fllosofhu.(A. Grillmeier,op. cll., p. 55 - l4g)
" O r igen,ContraC e L c u m,l V,1 8

7
ei au pus in circulaJie.schema
Logos- sarx.or. tocmaiaceastdsintagmd
s-a adeveritcd a
scosmulte contradictii a ndscuido*
5i
tbrme eretice:arianismulqi apolinarismul.
Arienii
au contestatdivinitatea lui Hristos.
iar apolinariqtii, aeptina Sa umanitur..
N.,
incape
indoiald cd a existat din fericire gi
o hristologieLogos - sarx corect ortodoxi.
De
exemplu' Sfhntul
al acesteicii,-iar invdfiturile sale vor rimdne
t'T*tt
i
f?tl
actualepdni in plin secol al v-lea'
"p*a,o,
Din fbricire arianismurqi apolinarismul
au dispdrut,
iar ca elementpozitiv, din aceasta
confruntare,Bisericaa subliniat realitatea
sufletuh,ri
in
a lui Hristosqi

:lTff-*6

clivinitatea
Lui, careau fostridicat"1".;;,;icre articorde

Spre deosebirede Parinlii niceenigi

parinlii capadocieni
slbntui .Atanasie,
se vor
orientaspre recunoaqterea.
schemeiLogos - anthroposa unitalii interne
dintre divinitate qi
umanitate in Flristos' Ei vor fi
.loua .eper. irto.i." importante pentm
elaborarea
limbajuluihristologicqi a utora dintre
rormula.iteaogmatice-ulterioare.
o.
o..rt.u qi a.
lntelpretarealor vor fi legatedisputele
teologice,iar Sinoadeleecumenicecare
au urmat
clupi ei vor stabili ce anume au infeles
.oi ou omis in doctrina qi in formularea
lor
dogmaticd'cu toate cd Pirinfii capadocienii
erau ,,..ni.r
apropiafi
ai
lui
-ganorea
origen
gi
ai
sldntului Atanasie, totuqi ei au trebuit
depaqeasca
clascdlilor
lor
gi
sf,
.sa
fbrmulezeo direclienoud in spiritul teologiei
rrtirtor"gi." realea Bisericii.prin gdndirea
lor teologicdqi formulS.rileinvilaturilor
cle creclinld,-ei s-au aritat trditori a,tentici
ai
Sfintei scripturi qi.ai vie[ii bisericeqti,
l;;';i^t,tl";i
in tainele f.ilozofiei,clevenind
precursoriiinfelegeriihristologiceciin
secolererirmdtoare.

Sfinta Treime in Teologialconomiei

cuvintul lui Dumnezeu,mnreatainr
a iconomieidivine

Fiul lui Dttmnezeu,singurulgi vegnicul

Fiu al Tatilui, a fost trimis de Tatal ceresc
?nlume pentrua eliberape^oaieni clepdcat
gi clemoarte,Astfel, cuvantul lui
l)umnezeu,
intrupdndu-se's-a fxcr-rt
,,intdiul nascut intie fra1i". Fiind icoand veqnicd .fatdlui
a
gi
reflectarea lui Dumnezeu,otEl clevine
profotip pentru no6 .or"-gi gdsescprin
EI drumul
spre Tatdl in comuniune cu El' ca atare,
,,pe mdsurdce omur urcd spre Tatal el urcd nu
nttmai in unitateafiin^|eisale, ci gi in prototipul
Fiului gi-irr.o*uniuneac' tatat gi
cu
Duhul sfhnt"'46 in felul acesta,prin
inomenireaFiului, Tatdl FiulLri
devine Tatdl
-' coloseni l' l5:

'lcesta estechiptil lui Dumnezettcelui nevdzut,tnai inttii ndscutclecdttocttdJdptura,,.

s tu d i i c te rto to g i n ti ;;^ati cdortocl oxa,aa,l ti rropori ei ol teni ei .crai ova,
, , lt t t o' DS t ani l o a e '
r99l ,p

I
runanitAgii,
iar copii lui Dumnezeuintrd in via{a treimici gi in relaliile treimiceale Fiului
cu Tatil gi cu Duhul.
Teologia iconomiei (otrovoprav) este deci strdns legatd de SfAnta Treime. in
acestsensomul, cuprins in vointa gi planul vegnic a lui Dumnezeu,este restaurat,izbavit
de pdcat gi de moarte, prin Intruparea Cuvdntului lui Dumnezeu. r\cesta, la plinirea
vremii{7 qi din dragostenegriiti pentru offi,48se pogoari din cemri gi, prin intreagaSa
lucrare rdscumpdrdtoare,il elibereazdpe om. E evident cd, ,,voia Vldntuitorului lisus
Hristos,cum spuneSfdntulVasile cel N1are,estede a rechemape om din cf,dereasa,Eide
a-l intoarcedin instrdinareaqi neascultarea
fafd de Dumnezeuin care se at'la".aePrin
Llrmare,Dumnezeu ,,ajustificat aceast[dispenstrprin har",50pentru a reface firea umani
dec[zuti qi pentru a putea ft restaura{itofi oamenii in stareade dinainte de cddere.Din
aceastdcauzd,El a trimis pe singurul Siu Fiu in lume, din dragosteSa mdntuitoare gi din
milostivirea Sa de nedescris,pentnr ca ,,tirania pdcatului sd poati fi biruita qi
ascunzdtoarea
diavolului sd poatl fl zdrobitd gi el detronat. Prin jertfa Domnului, insagi
indraznealamorfii esteinvinsf,, pentru a ni se deschideiardgipo4ile raiului, iar blestemul
trebr"ria
sd dispar6,spulberdnd,_astfel,
osdndade odinioari".''
Din Sfintele Scripturi" inlelegem cd istoria mintuirii cuprinde opera prin care
Dumnezeus-a fdcut om gi lucrareaprin care Dumnezeuface pe om dumnezeudupi har.
,,Ctwdntul trup s-a /dat Si a locttit printre noi",s3 adicd s-a fhcut om intr-un anumit
context, iudaic, cale cuprinde familie, popor, teritoriu, cultur6, tradilie religioasd,in care
a trf,it qi a murit. in acest sens iconomia venirii Lui la noi inseamnd,,cA-aceiacare au
murit in, Adam, trdiesc in Hristos, se innrdesc, sunt rdstignifi, biruiesc Ei invie cu
Hristos".54Prin urmare,Fiul lui Dumnezeus-aintrupat cu intervenJiaDuhului Sfant gi cu
colaborareafiinlei umane,intmparea Lui fiind un fapt universal,clivino-nmanqi istoiicoeshatologic,care dd o noud dimensiunecomuniunii vietii omului cu Dumnezeuqi a
legdturii cu realitateaistoricd, creatd.Astfel taina inomenirii Cuvdntului55este centml
dinamic al teologieiqi antropologieiortodoxe,al soteriologieiqi al spiritualitdtrii.56
Prin
aceasta Hristos devine scopul qi sfArgitul tuturor fiin{elor create57,inomenirea sa
"' Galateni4, 4 - 5: ,,lar cdnd a venit plinirea vremii, Dumnezeu,q trimis pe Fiul Sciu,ndscut din femeie,
n-dscutsub Lege, ca pe cei de sub Lege sd-i rdsatmpere, ca sd dobdndim inf erecl'.
ot
Ioan 3, 16: ,,Cdci DumnezeuoSa a iubit ltmea, inciit pe Fittl Sdtt Cel {Jnttl-NdscutL-a clat ca oricine
crede in El sd nu piord, ci sd aibd viald veSnicd".
ae
Sf. Vasilecel Mare,DespreDtthttlSfdnt,15,35. PG. 32, 128
t oS f .
I oanF lri s o s to mOmi
, l i i ts Efe s e n i 1 ,4 . PG.62, 1.5.D easemenea,i nOmi l i acdtreR omanl
7, l ,spune
c d: , , m r int uir e a p ri n h a r" e s te e s e n J i a lP
dG
. .60,44 1; S f.C hi ri l al A l exandri eispunecdmdntui reaveni ti
din intrupare era ,ofoarteneceserd" intpotrivn nestorienilor 1,2, PG. 76,20: ,J,tu n" ptiem mdntui rJecdt
prin sdngeleSi moartea lui Hristos care ne-afost datd prin iconomie,, ca sd ne tlezlege clepiicatele lrecute
prin mila lui Dumnezeu". Omilie la Romuni 3,25: ,,lte mdntuim prin Hristos a cdnti intnpare era
necesardpentru ca Dumnezeusd ne ierte, prin sdngele Sdu, pe noi toli cei ce eredem in El, Si pentru a fi
reimpdcali cu Tatdl cu ajutorul morlii Sale trupe;ti, ca noi sd ne putem siildylui aldtttri de Et'. (PG, '76,

t2 e 2 )

t'
Sf,.loan Hrisostom,Cdte cei ce.sesmintesc,8, PG. 52,498
j2
Cuvdnfulesteincorporatgi prezentin cuvinteleScripturii.
5l
loan l, I . l
tu
Sf. Grigoriede Nazianz,PG. 36, 312,316
t'
Sf. IoanDamaschin,PG. 94, 984 ,,crer;lever puorrlprov"
56
Sf. Maxim Mdrturisitorul, ,,to ncrvtrov Kq,rvov Kcr,r.vorsrov,To uovov Kcr.rvovuTrorov ntrrov". pG.
90, 984
tt
ldem ,P G . 90 ,6 1 .

n
cinstindu-se5i sirbatorindu-seca
.-l,rrlr,'i,,r
:e .t !untii, cctziua clenosterea utnanittilii,
s'dr Ltdtoar ea comuncia fnfr eg i i crecif : !
/iintt
ii...
Deci' la plinirea
Logcsr,-ri
Jir in. Dumnezeuclesavdrgit,
a venit deci pe
"'remii.
pimdnt"'s-a t^ntrupat,"fbcdndu-S
oir] cesarirgit qi a luat asupra Sa plindtatea
f.irii
noastre'din D'hul Sfdnt tle la Fecioara
9i
.\laria.." ,*gi, singurul iubitor je omenire,
lucrezeca lvlijlocitor intre Dumn.r.u
si.
.,id
.,i
i;
insugi
Dumnezeu
a
intrat
om' in cursul istoriei omenirii; Dumnezeul
"-,*
ca
cei "*rirrrio,
S-a amestecatin timp, pentru a
putea,,readuce
'e$nic
neamulomenscla stareadintiii...
incd cle la.inceput,
cu'dnrului a devenit punctur cenrral
al istoriei
universale'din acelevremuriltil;;;"
istoria umanitigiitlind consideratd
inainte Ei ilupa Hristos.
Aqa cum Adam a dus cu sine in
robia pa."*r,ri,-,,'"rtii qi o put."ri.i,,'nii
intreagafire
ttman[ (datoritdunitatriifirii umane)'
deienind."uroli*ii.r*
pdcrtogenie
trniversalia
lumii' tot la t-elqi cuvdntul intrupat
al .loileaA.lanr i..iu gl cresivirgegte
impreun'rea
firii unranecr'rfrrea Divini, te*jo.,ina-o
p. pri-a ,i,ii .,rrrn ce n-o luat,
rnt poate./i
rcirndclttit".60
Fiincl insuqi ,, irrorril-ii'"rii ,riniJr,laiEl;;
creat pe om qi, prin inrnrpare,
clatoritdunitigii firii.trmane,l-a stin;ir
gi rascump;rJ;" om.clinpdcat,
clinputreziciuneqi
clinmoarte'Astfel, clupaSfhntul
Atanasie,singLrrul,
uilrrl,rt
qi
neschimbabitut
c'vd't al
lui Dttmnezeua fost, din voia Tatdlui,
imbrecit .u'rir.u ,,-and trecdtoare,
clezonorati
om prin pacat- pentrttca El sa-i
de
dea viaia.
- sa o rezideascigi s-o reinnoiasciprin ins';i
slingele Siu' in acest sens
,,crecttorul a refnnoi.t u*rrirro in ,Jine,
recliintl omului
muritor nertntrireuSi ctducdncltt_l
in impdrciyiuC,entrilor,,.,"pentnr
preasthnta
acest
lucru
Treime a pregdtit planul ei clemdntuire
in Hristos ,,incciclinaintede a ne
nustesau mai
clegrubdlnainte tte afi *'eatd ltrmea';,ceea
ce inseamndcd.,,Dumnezettcreatorul _
ne-ct
Jlicut prin Ct.iintttl sdrt, ctmoscdnclu-nemai bine
deciit noi. EI cr onticipctt iconomia
mantttirii' ctt tocttecd prin inseldcitmea
sarpeltrine-emrupt cle El, totusi ci sit rutpierint
pentrtt totcleat'ma'ne-a achts in
lttme mdituirea si sorv,irea, care
ne-crLtfost pregdtite
dinainte,ca, astfersdpttem crinno,
scine ricricdmsi siiprimimnemurirea.,,63
Agadar,,,am trecLttcle Ia moctrtela
vialti,,iofiind.a ,,l,ogosulS-ctfdcut
trup Si u
trdit printre noi"' cctprin moarte(t
scrsd tlistrtigape ,rlir,
puterect
Iinea
mortrii,,6a
qi sd
ne deschiddimpariliilui Dumner.,,
in carene mdntuim prin singele
siu.6i intr-adevir,
"porac{oxul'depdsestetnlele.gerect
si cugetureaiconomiei intrupitrii, implinind adevcirotct
si mttreo taind"'66 in felul acesta iconomia.artri.ii
noastre apare ca lucrare a
sing,*rlLri DttmnezeuTreime, intrucdt
indifbrentd; ;;
persoanda sfintei
o
rreimi
acfioneazd' intreaga Treime colaboreazd.
simultan. Sfantul chiril al Alexanclriei
' " S f . V as ilec e l M a re ,p G . I l , I4 7 i
t : r l Da n ra s c h i no,p . c i t.,III, l , p G .
9 1 ,g84
" , llJt' trrrgorlede Nazianz,Epi'rtolaI0l
ccitrecleclonius.pG,37, tgl. potrivit
lui Leon;iual Bizanfului,
cuvdntul
reprezentatrln om complet:cu trup,
suflet gi ratriune.
"a
Ar6er m6ntuireagi puriticarea
poate fi tealizatd'
omurui
prin om"; Cuvdntul tl irnpotrwa
tui A'vtarortocefiior,pc.g6-I,
qt nepanicipdndla firea noastrd'
1325.
,,Neintrupdnclu_se
Dumnezeun-ar fi pututparticipara
mdntuireanoasrragi nu ne-arfr eriberat
Aclam..." sf. 0ririrarnr"-""a.iri,
t'mpotrivabius/bmieirui Nestorie
#rt:r*T:;,i
r, t,pG.76,2t
u'
Sf. Atanasie,impotrivaarienilor,ll,
65. pG. 26,2g5;t, 4g,p. I 12
o'
I bid, I I , 7. p G.' 2 6 .3 0 5
u"
loan l, l] : E v re i2 , 1 4
' " I I oan3, 14
n"
c olos enil, r i ; Sf. Io a nr' ri s o s to
m. o m i ri u u r0-a ru R omuti .pc. 60,
476- 7

l0
subliniazdacestfapt cdnd spune:..acolo undeesteDuhul, esteSi HristosSi oritmde arJi o
Persoand a Sfinte.i_Treimi,toatd Treirneaeste acolo; pentru cd este netlespdrlitd, Si are o
unitote tleplind".67Ca atare, cu toate cd mdntuirea omului este o lucrare a Fiului lui
Dumnezeu intrupat, totugi in mod simultan acfioneazi dragosteagi bundtateaTatdiui gi
interven{ia Duhului SfEnt, ..fntrucdt mdntuirea este datd de Tatdl prin Fiul in Duhi
S.ftint".68
Dar, Iconomia dumnezeiascStrebui inteleasS, in primul rdnd, ca mAntuire
obiectivda Mintuitorului nostm,care a avut loc, in timp, in folosul omenirii. Ea cuprinde
eliberareacompletd a omului de pdcat qi de vin[, de putreziciunegi de moarte; alaturi de
reintoarcereala frumuselea care ,,ni S-a dat odinioard".6ein al cloilea rdnd, mintuirea
este subiectivd, adici insuqirea personali gi acceptareamdntuirii obiective de fiecarui
individ in parte, intotdeaunain contextul Bisericii. in sensul acesta,Iconomia divind
cuprindeatdtHristologia,cdt gi Soteriologia.
Fird indoiald^existi o relaliei strdnsl ?ntre,,iconomie"qi ,,teologie".Iconomia
divindT0in iconomia intrupirii Cuvdntului esteardtatdde Sfflntul Maxim Mdrturisitorul in
Ambigua60. Sfantulsubliniazdaceastdlegdturdin consenscu Sfinlii Pdrintica oricinesd
aiba posibilitateaca ?n cunoaEterea
lui Hristos sI depSgeascd
considerareaumanitdfii Sale
infeleg6ndu-lin identitateaSa trinitarS,antecedentdiconomiei Sale.Iatd ce spuneSfdntul
Maxim: ,,Toatecele ce au existen{adupd Dumnezeunu o un tn mod simplu,ci ,,cumya".
$i de aceeantt suntfird de inceput. Ccici tot ceprimeStera[iunea Lmui,,cltm", deSieste,
totuSia fost cdnd nu era. De oceeospundndcd Dumnezeueste,nu spun cum este.$i cle
aceeagi ,,este" Si ,,era" le spunemls El tn chip simplu, nedeterminatSi absolttt. Cdci
clumnezeireae mai presus de orice cuvdnt Si de orice tnfeles.De aceeq nici spundndcd
este, nu o facem supuniindu-l categoriei existenlei. Ciici este izvorul existenlei, clar nrt
existenla insdsi. Fiindcd e mai presus gi de tnsdsi existenla spusd Si giinclitd tn oareccrre
mocl.Ior clacdcele ce sttnt au existenlatn oarecare mod, dar nu simplu, precltm trebuie
sa fie sub ,,unde" pentru pozilia Si marginea raliunilor naturale din ele, vor trebti cu
siguranldsdfie si sub ,,ciind" pentrutnceptttulIor,"Ttprin urmare,adaugdsffintul:,,8
bine ca cel ce poate sd se ridice - cle la nmoqtin[a iconomiei din cauza cdreia a ajtms
Ittmeaintrtrpdrii Cttvdntului la Tatdl - la inlelegereaSlcweicelei mai inainte de afi i,irn,
lumea tntrupdrii Cuv(intului la Tatdl. Cdci lumea aceqsta .s-asuit cu aclevdrat ls cenu.i
impreuncictt DumnezeuSi Cuvdntul, Care pentru ea S-apogortit pe pdmiint, tmplininct
rndsuracunoStin[eiaccesibileoamenilor in veacul acestq,gi omulJdcdnclu-sectsade mult
Dumnezeu,pe cdt s-a Jdcut acela om. Face aceastacel ce S-a indlsat aSa cle mttlt prin
m'cuSurile clumnezeieStipentru Dumnezen,pe cdt S-a pogordt, golincht-se ln chip
neschimbat,Dttmnezeupentru om pdnd la starea cea mai clejos a firii nocrstre."72
Pirintele Stdniloae, comentdnd cele spuse de SfAntul Maxim, subliniaza
necesitateatrecerii cuget[rii dincolo de Iconomia intnrpdrii gi indumnezeirii realizatede
Hristos, spre Sfdnta Treime. ,,Ld acea,stdtnaltd treaptd a cunoa$teriilui Drtmnezeusatt
la umoStinla tndllimii depline a Lui nu se va ptttei tncilla cineva clacd nu-Si va ridica
'' Chiril al Alexandriei, Omilia a 8-a fmpotriva lui luliqn. pG.76,929
ut
loan Hrisostom,Omilia la Romani 13,8. PG. 76, g2g
'n ldem, Omilia la Russlii1,2. PC. 50,456
-o
Arhim. dr. ChesarieCheorghescu,invdsdturaortodoxd clespreiconomia clivindsi iconomia bisericeascd,
\lindstirea Dintr-un Lemn, 200 l, 455 p.
-1
Sf. lvlaxim, Ambigua, 60, p. 173
- Idem, Ibiclem,149,p. 328

f
ffi
w
@

ff

ff

#
ff
#=

l.l::::

l.l.:::

il
gcindirea dincolo cle chipul lumii
indumnezeitetn trttpul Cuudnarui,
aflat ecum Ia Tatcil,
si dincolo de inselesurile actelor icottomiei prin
cari s-a tn/dptuit orrnria indumnezeire,
la slava lui Dumnezeu fn sine, ot]ica
tlinainie d, oiirt
ridicatd lumeq la Tafil, fn stare
de indumnezeire.Desigur or'oria-tuarsare
se oprisrl"ro Du*rrrru r,ri'in rreime,
la Fiul' cdci tn Treimi este ulti,na
clecisi
eydilare o tnrrupiii, ca iubire
suprema
core
lumea si care a p.rodus intrtparea. pe
a creat
,te ntta porii in uceustdslavd
a lui Dumnezeuse
cttprinde Si iubirea urdtata in
inftuporea Fiurlui:...Aceastd
initl{are ltt slayct !ui
Dumnezeu in Treirne ure loc perttru
cd rtu numqi lumea s-a fndlsat
lct starea cle
tnrlumnezeire'ci si Dttntnezeu's-a
coborat la nivelul capacitd[ii
cle tnclurnnezeirecr
omului' Dacd nu s-ttr coborut
Dumne:eu to tr,^|," ta itorrn'rnn
fi
,i,ii' ,t, jos ct./irii
noqstre' ttducdndu-i puterea Lui
tle tntilsare, nu ,,-o, putttt riclica
Ji
nici ea lct nivelul
tndumnezeiriiei Dacd nu ne-ar
Ji inzestrcttDuntnezeucu ra{iunea clupdchipul
sale' sctttcu chipil scittca Rasiule
Rasiunii
supremdsi ntt ne-ar dat rasiuniri
fi
creariei cctscurii

insusi
pi ninn"a
pdniitanoi,nl,ne-am
purec,
',n,a
cd
ne
ptilem Ltrcapdnci
faPtul

'l;:,:':,',!T;';';:;;!;ft1;?::'

la Et e impliccttci
coborarea Lui lL noi. viceversct.,,rfy
$i
Deci in{elegereacuvd'tului ca
RaJir-rne
suprem6,care nu e lipsita crecaracterur
subiect qi care Se face fundament
cle
al ragiunii nouror-lou al cuvdntului
nostnr, aratd cd
mdntuirea noastrd se sivdrgeqte
ca un dialog ,1. ,,rrrinte gi de
fapte intre Dumnezeucuvdntul qi noi' ca o cobordre'a
Lui la noi qi L o i"arr"r. a noastrd
impreuni cu El, pdni
la treaptaLui proprie, in sfrnta Treime.
in acest,.nr,'rpun" SfhnturMaxim,
innoiestecu mare pocloabd-cortttl
,,Dumnezen
miirturiei pe ,nri brrnezeu r-a
ardtat,
vesereir_cr
constrtdtsi Moise l-a/ixat"
'7l Prin ,,cortului*artu.i"L'itrnt descrissemnifica{iile
ale iconomiei gdnclitariguros trinitar:7,
mistice
Aqadar,,,r,itiuio tainiccTu cortului,
prin contempla{ie' e de multe
cunoscutd
feluri. Aici ,or o ,i, ,riJrg cLtma inleles-o
inviildtontr.
Deci cortttl mcirhriei este icoiomia
tain.icd^cttntrrpio;i Cuudntului,pe
care Dumnezerrsi
Tcttdl, binevoind, ardtat-o,. qi
Duhur s/hnt, ,intrrlrina a imprinit_o,.
-a
iar ruloise cer
inretigibit,adicd Firtr Unur Ndscut
at T1.rxiu1, ,rrt;;;;:; tu sine,
in Sine prin unirea..ceqclttpd ipo.rtcts.,,76
fixdncrfirea omeneascd
il. l;;'si"ne inleles ca
,,parinlii numincl
trupttl nostru
"cort", au consicllrcrtcfr el e chipttl ,orrrii)i p, care Fitrl l,i
Dumnezettl_a
in
sine
ca 'rd-l rirlice clin starea cle rttina
'fixat
,nr, ,ir' ,,ricdciune in care se
progresa pdnd la moqrtea vesnicd'
cy'rasi
Dar sifirea noa.strd-fnneagdpoate
nunitd un cort
pe care Fiul lui Dumnezett
Ji
l-ct fixctt in sine, ridicdncr
aceastciJire ttin aceeasi
coruptibilitate' cdci cleveninctipoitas
d'
o"iu"igurot
fermitatea in bine
Dumnezeu a trfirtror mi'Tcdrilor
:il :;
in
ir. p, cle-altit
parte, ,ri,put nostrtt poote incdpea si
tocttii dumnezeirea,pentru cii are
tn
er
in el sufler:ui;';;;t'rr{no,
crumnezeire,.cu acrevdrat,
rnare este tatna fntrtpdrii ct.dnttluii
,tso
rrnioi"ite si se untpre cle pocroabu
clumnezeicrscd
^tt
Jirea^noaytrd rrtpul nost,r e ingust,
ctai in el incape sufletur cqre
poqte umple de infinitul clttmneziirii.
se
cdci ,r,yr7r,l nu ere hotctr
trebuie sd se fngusteze,ci ,seldrgeste
fix in care Duntnezeu
contintnt scrlt e cleschisinfinitttlui,,/7
Din acest
'', lbidem,nota410, p. 32g
P G . ,36, 60 g
,.
'' Diac' Ioan L lcd
ir'' .fuIystagogia Trinitatis.

';r:{;,:;,;l::',1,!t,,{'{f{:,;;,;*,nttui
' ' [biclem,nota 4l p.
l,
329

are

:::b!en:e
,teorogiei trinitare patristice si
p-rctrim
rrdrturisitorttz,
Cr";il,r"0""a,
ree8,p.358

mocrernecu

t2
punct de vedere putem spune cd interpretareaiconomicd anticipeazi pe cea cosmicd
dezvoltatdde Sfdntul in -llystagoia sa, in care spune: ,,Dar cortul e gi icoana intregii
creafii inteligibile gi sensibile,pe care Dumnezeuqi Tatal ca ivlinte (Nouq) a cugetat-o,
Fiul ca Rafiune QloTog) a creat-o gi Duhul SfHnt a desdvdrgit-o.Cortul, deci, e numai
icoana lumii sensibile gi numai a omului care e din suflet gi din tmp, contemplatin sine
insugi prin rafiune gi dupd rafiuneacuveniti fiecdnria."78
Iconomia divina a Logosului are doul faze: una a pogord^riiEi a intrupdrii, deja
realizati, iar cealaltaa inallZuii,realizati numai in Fiul gi in curs de realizarein noi, ceea
ce adevereqteclar ci scopul inomenirii lui Dumnezeuestede fapt indumnezeireanoastrf,.
Or, subliniazd Sfdntul Vlaxim, ,,dacd pentru aceea S-a ficut Fiu al Omului Si Om,
Dumnezeu Cuvdntttl, Fiul lui Dumnezeu Si Tatdl, ca sd facd dumnezei Si ./i ci lui
Dumnezeupe oomeni, sd credem cd vom ajunge acolo unde este qcum insuSiHristos,
ctrptil intregttlti trup,TeCare S-afiuil pentru noi tnainte mergdtor lq Tutcil,s0
prin ceeo
ce este ca noi. Cdci in adunqrea tlumnezeilor,adicd a celor ce ,yerndntuiesc,va .\to
Dtnnnezeufn mijloc,8l fmpdrSindrclspti4ilefericirii cle-acolo,nentaifiintl nici o clistan[d
tntre El Si cei vrednici". E evident cd, in aceastf,ordine ,,Cuvdntullui DumnezeuS-ct
cobordt pentrtt noi tlin iconomie pgfa la cele mai de jos pdrli ale pdmiintului Ei S-u
indllat mai presus de toate cenrile,ot EI care estedupdfire cu totul nemiscut,infiptuind
cu anticipa(ie fn Sine ca om, dupd iconomie,cele ce vor fi, cel ce iubeStecuno$tinlasd se
gdruleascd.cu bucurie tainicd, ce minunat va fi sftrSitul Jdgciduitcelor ce-L iubescpe
Domnul."o'
Fdr[ indoiald cd migcarea ascensionald,?n Logosul inomenit, nu se opreqtela
indumnezeireafirii saleumane,ci continud[a nesfdrgit,pentru cd in El avem descoperirea
Tatdlni, eare ,,precttm cuvdntul nostru, pornind &tpd fire clin minte, e,stevestitontl
miScdrilorascunseale minfii, lafel Cuvdnrullui Dumnezeu,Care umoa$te dupdfiinfd pe
Tatdl - o$o cum cunoaste Cuvdnhil lu[intea care L-u ndscttt - pe care rut-L poctte
cunoastenici una dintre ftpnri./drd de El, descoperdpe Tatdl pe core L-a cunoscltt,co
Cel ce estecrwdntul Lui dupdfire; de aceeai se z:ice,,ingerttl mareltti Sfat" saAcestadin
Lrrmd,adici ,,marele sfat al lui DumnezeuSi Tatdl este taina cea tdctttit Si neStiutircr
iconomiei, pe care tmplinind-o prin intrupare, Fiul cel unul nclscLtta descoperit-o,
Jdciindu-Se inger al marelui sfat dinainte de veci al lui DumnezertSi Tatdl. Tot aSa Se
face tnger al marelui sfat dinainte de veci al lui DumnezeuSi Tatdl Cel ce cltnou$re
tnlelesul tainei Si Se tnalld fdrd de sftrSit prin faptd Si ralitme peste toote cttdt tle mttlt,
pdnd ce ajunge Ia Cel ce S-acobordt otdt clemult."ot
Categoric,cum aratd Sfdntul Maxim, iconomia intrupirii Cuvdntului nu se referd
doar la Flristos, ci are o semnificalie universald profundd. Prin uffnare, zice sfAntul:
lui Dumnezeuvreo pururea sdfie ndscutchtpdDuh, pentru tubirea de oameni,
-,Cuvdntr.il
de cdtre cei ce vor aceasto,Si sefnce pnmc formcindu-sepe Sine in oceeaclin virtulile lor
Si pe atdt Seface ardtat, pe cdt Stie sd-L cuprindd cel care il primeStenemicSordndcu
'3 ,\[ystagogiaTrinitatis, p.359
-e
Colos enil, l 8
30
Evrei 6, 20
rr
P s alm ii81, I
t:
E f es eni4, 9 - 1 0
t'
Capitole teologicesi iconomice, sutaa II-a,25,24,p. 187- 188;Mystagogia Trinit atis, p. 38 I
lf

i:

lsa la y, )
Capitole teologice si iconomice,
.

11,22
- 23,p.187

i --';
pi:tnd or(itore(t tndrefiei Lui; ci
ludntl ,irept ,ttisurti
Tttilerectcelor ce tloresc sd-L vudit.s6
'lstlbl tnccit cltittr si Jdcdntltt-se ur,itrtr pti'rri
prin ntrcrurile cle crndttitci ule
celor ce

i#;:';:r:",url;rl';,;i"u,rllrlrDrtmtne:ett

r,intdneptrtrea nevdzutfttttror in ceprive.;te

cuprincterea
minrii.
Misterut
,, o,ur,!:'::';:;
,:!:: i,',X'!Jii:!r,:;r;:,,il:::rf{;":;,,:,
in Flristosprin nagterecsa elii Feciottrci". pnnaceasta

Logosul ,,rrilcuieste. minune

printr-o ctltd minune uscunelepe
si
ttna prin alta. Ccic_iDtmtnezerte.ttepurureu
pentrtr
sine insusi' ttupafiin\a, mind, pe'itat
scosdnrlt,-r"pr-'iinn lnsusi din uscunztmecr
naturii
sale' pe cdt mei ctscrmsdse
face dce(Lrtuprirt urdtarettsa, si iarrisi, pe attit
ceeo ce L-a ndscttt Fecioard, pe
.fticantlpe
c(it :rirnislirett .r-crJdcti
clezlegctre.
.fdrit
legcitur.ii
fecioriei'" Misterul intmparii a reprezentatdc-ci
o ,,innoire ctfirilor,,; nuturtt divinri
's'tttbiltisi nemiscatdstabilizdntl nctturauntuttdptrtatc-r,
prin piicctt, incoace incolo, iar
steirua"orritdnd tqinic cci cuvtintttlclin
si
Lege $f ir;';ri.biruie.rintlirett
si ciilituzeste,ti
neamttrile pdgdne spre ltmtina cea
n't(tretr cuno.stitt{ei"L'gosului ini.:t,pot,,,
Astfel,
realizareamlintuirii ?n Flristosvincleci
naturaumandcoruptdprin ciclerealui
Aclamcle
citre diavol"
"ccici o$o cLtmclic^"oltil.t;cirscirtl
t;;;;;uirunostinlei
veninur
rciutcilii
rui, tt
'striccttnoturct cehri ce a gttstcttclin el, to[ ct,tct,riinrrt
,a nyi,trrc trupttl stcipinului, ct
stricat prin purerea Drtmnezeirii clin ".
,fost
ei begi in l-rristosDumnezeu S-a
fbcut
om
c'
adevdrat' "ntotlul in ccre s-ct
om rtitndne ptrurect neardtat cdci
-/dcttt
S-ct
presus cle om". De aceea
Jdcut mui
,,marere rnister ril crttmnezrtrirri'ir,"rr:n;;:i'';r,'rr,rua
riimane
mister("') pentru cii chiar ceeace se
si
ctrutcirtimanecu totul oscuns,,.Ei
bine,
nu
numai
intruparea'dar 5i zimislirea, fecioria,Maicii
Domnirt,i c.ertereagi clesdvdrqirea
in vdrsti
a Domnultti' botezul Siu, flimdnzirea.,
or,.".iii.,"onii*it"
sale,
moartea
sa
rimdn
mistereaccesibilenumai credinfei.ca
atare,,,ceeaci estetncd moi plin
si
de
tuincieste
moclul in care exis'tdin mocr
/iinrictr crtpa i;;r;;; ;r-;ri,p togor,t cer ce dupci
intreg tn ntod ipo.rtatic in Tqidl?'Cum
Jiin{a e,ste

srs-ificursiimintreg
ctupd
nah-tri'::;'#;f;:,::;;:::,'#!:::,';:,;:::;l:,:,lJ,ifi,,,Ji,

durnnezeiascci
dupd ccu'ee-Dtrmneze,,nici in ci noqsn.ci
clupacare s-crfcicutom?,,.
Este cttnoscut faptul ci prin cdderea
in
picat,
Adam a schimbat modLrl cle
.
inmullire al neamului omenescintroducdna
zamisjireaprin.,,pldcere,,gi nagterea
prin
"dlrrere"' Domnul insd zdmislindu-sethrd sdmdnti
ii-"ar.andu-se
fbri
cltirerJ
,,ne tnva[ii
tuinic ctttrt sd tncepemprin voinfd (rcara
yvolttu) o sltd victfd,ce-si trqge poctte
obyrsicr
clin durere si necazrtri,-ctarsfariest:ein pliiceie
ri,,nrurrinrcii si veselitt/tird margini.
De
aceea
"cel ce a biruit ctt dorttl clrtmne.-zeies'c
clispozisirrrultrr,tuifalci ctetrup, s-aJticut
necircumscrischictrcracciestefn tntp",
,,prinfaptrrt'ir*afi impreunii,r Dimnezeu
cer
necircumscrisdupd
Asceza
gi
contemplalia
sunt mijloacele prin care
-fi""'
,,c{eveninrl
prin clispozifiemai presus
cletoste iele ce .trmt,sensibile inteligibile,,,
si
c6,Etigzim,
chiar
clacdrdmdneminci ,,sub circuntscriere
nctturalci,,,,,necircunt,ycrierect,,tlmnnezeiuscci
prin
"dorireu rui Dumnezeucrintoctttiputerectnctturiinoqstre,,.s7
tn aceastaordine de idei s'bliniem
faptul ca legitura clintre
,,iconontie,,qi
"teologie" este sesizatdin relafia reciproci dinire cele clouafiri ale Logosr_rlui
divin:
Logosul cosmic' incotporat in intreaga
realitate gi cievenit^intr-unfel miste*rl
ultim
al
lrinrii' qi Logosttl elivin in identitate;
sa trinitard ultimd. intre acestecloud
aspectese
instituie o miqcarecircr-rlard
care explicd intregul Jinrrnlr* mistic
al crealiei.pe de o
36

llyttttg,,gia Trittittttis,p 3gg Jgg

thidem, p. _389- 390

l4
pafte, creatrialumii presupuneo perrnanentimigcarede inrupare. de dii-eren{iere,
de
pogorire a Logosului in multiplicitateacreaturilor;pe de alti parte, tlnalizareaacestci
migcdri presupune unillcarea- concentrarea gi simpliticarea ei u1n6.nd rniqcarea
ascensionald
a Logosuluiin inalgarea
Sa la Tatdl. Pentrua readucemultiplicitateala sine,
Logosul se intrupeazain aceastamultiplicitate gi ticandu-se rizibil ajunge sensul pi
rnienrl ascrnsal tuturorcelor ce sunt.88
Privit5. din perspectivaputerilor cereqti iconomia Fiului gi CuvdnttrlLrilui
Dumnezeuse extinclegi asupraacestora,nu numai pornindde la inomenireaSa, ci incd
inaintede aceasta.Logosul divin coboari treptatnu printr-o lucraremintuitoarede pacat
(carese referdnttmaila oameni),ci printr-o lucrareprin careSe lace mai cleplinclrnoscqt
ca Dumnezett,de la cele mai de sus ceteingeregtipdndla noi, fhcdndaccesibilirflecarei
trepteexperienfaSa,dupd nivelul ei. Aceasti cobordrela ingeri insd nu se clatoreazd
unui
pacatpe care l-ar fi slvdrqit qi ei, potrivit origenismului,ci pentru a le cla posibiiitateqi
lor gi a-i ajutagi pe ei sa urce gi mai sus,spreDumnezeu.
Prin urmare,ajungdndla noi, fiinfe purtitoare cle trupuri, Fiul lui Dumnezeuia
trupul gi sufletul nostru Ei ne comunic[ prin simboluri trr-rpegti
pi prin paraboleistorice
cunogtintadespreDumnezeu.Fafdde ingeri, care n-aupicate, pe noi insd El a trebuitsi
ne eliberezede patirni gi de moarte,ca astfelsd putemprimi cunogtinfaLui qi si ne riclice
apoi la fericireainfelegerii Lui qi a comuniunii strinse cu El. in sensul acestaEl Se
intrttpeazd,ludnd firea omeneascf,,ca prin aceastasd faca natura umanirtransparent6prin
induhovniciregi, in ace.stsens,omul sd-L poatacunoagtepe el ca Dumnezeu,prin'frtipgl
Domnului,care estetrupul nostru,devenitin partetransparentin cursulvielii pdmdntegti
qi deplinprin inviere.
E evident ci pogordreah.riDumnezeu- Cuvdntul la frrea noastrds-a ficurt dupa o
oarecaresuccesiune.dar plltea sd se realizezeqi deodatd.Fiul lui Dumnezeu,prin cctre
ktute s-ctr.t
J1tcttt,seputea, prin intrupare, lumina cleodatdatAt cetele ingereqti, cdt qi pe
oameni.Nu esteexclusfaptul cd Logosul divin, chiar de la creareaputerileingeregti,id
se fi cobordtla posibilitatealor de infelegere,cum S-a coborAtde alt fel gi la inlelegerea
omului de la crearealumi. Din nefericire,omul cdzdndin picat, a oprit cobordrea
Cuvdntuluila porlile inchise ale hintei sale,gi astfel venireaFiului s-a oprit in planLrl
Iumiiingeregti.
Nu putem si trecem mai departe fird si subliniem faptul cd crearea lumii
inseamndo chenozdpentru Dumnezeu,o cobordrea Lui la nivelul tuttror treptelorei
in{elegdtoare.Prin aceast6aplecarea lui Dumnezeuspre creatie,DumnezeuimbialiEeaza
Ei tine imbrdtigatdintreaga lume creata.Totodataea sus{ineqi intdregtetucugul etern ai
ingerilor 9i al oamenilor spre cnnoagtereamai deplind a lui Dumnezeu gi spre
comunicareacr.rEl. Faptul cd DumnezeuSe face om legdnclomenireacu El aratd cd
omenireanu mai poatecddeadin Dumnezeu,iar progresulinfinit in Dumnezeuclescoperi
intlnitatealui Dumnezeu,carese miqcdsprenoi, rdmin0ndeternnemiqcat.e0
-fot in aceastdordine
de idei, intrupareaCuvdntuluipentru oameni estepusi in
legaturdqi cu incorporareaLui in toatelucrurile,ca in niqtesemne.,,in tiecareEl e intreg
qi in toatecele diverse,fXrd diversificare.E intreg fira s[ Se compundcu cele .ornp,,r. qi
fhrd sd Se faca vdzut cu cele v6zuts. E prezentin toate prin raliunile lor ce iracliazi clin
"t tbiclem,p.378
tt
ioan 1,3: ,,Toateprin El s-ruJiicut; qifdrd El nimic nu s-cr/durtcrince s-uJdcut,.
"o Pr. prof. D. Stiniloae,Ambigra 98, noia 317,p 247- 245

ii
aceea$iRalitrne in toate
Pi
cu'intele ce :l ,e rdreseazdprin
ele aceragicuvdnt ipostatic.
Acestae un moclprin care
ni s"-1.0. clrltrscutnotd ceror
din
tmp. prin toatene arruni
treptatla Sine' unindu-nein
Duh cu El. 1.,, int .oiotrr,
;i
.a.i prin ele il in1.r.g"ni pe
qi ne unim in Duh cu El
El
dar gi int."or*hi- c5ci p.ir".i"-il
inferegem
pe Er gi ne unim cu
El' tot rnairnultin bogdfia
L;i ;;';.""iri si in iubirea-Lui
*urtfto.r,iLilirrrtotara{ade
noi; dar ne infelegem ne
unitn tot mai muit pi intre
9i
noi,
imbogdfindu-ne
acelaqicon{inutqi legindu-nt
impre'nd din
i*p..una prin i'iierenenumirate
ale depencrenfei
reciproce5i ale clependenlei
gi iubirii
to-'un. de Ei. o", n.,,n"i pentru
ci S-a intrupat cuv'ntur
dttmnezeiescin cea mai clari
tbrma in Hrisros.il^pr*.
vecrezr
in toate rucrurire,car

iil:ffif:,:':JlHtiru;,;iX*iT":ii,,*t
j*l:ffi?*1.*'.ll'.,T'lo.simlincr

Aceasti lconomie a i.trtrparii

nu ,. ,.i;J ,r"", r" Flristos,
rrniversard'
ci are o sem.ificafie
tui or,r,rtr:rtt
"ctn'dnttil
r)ttrure(1vrdtttr sii ./iy r-tri.rcut
itrhireetrle rtomenitle critre
dupci Duh penrru
.sefi,e prttncformiinclu-se
El 'se./ace c:eIorpe care 'ni.r-t-,]u,'si
in ei iinvirh4ire lor.
it prinrs,, pe ortit ,/e
aiiitat,.pe ctit
rtemicsordncl cu pizmci ctrcitareq
sd_L cuprinrri,
mtiresie^iLui, ci r-udnctcrrept stie
ntd.gurciputerett de

'r"o.,pi,ii
o,in,,oJJi,n*',.u
':':,il:,,r;':^:;,,"1;lK
Logos,rr,ri
;i^"J':;:,,:::;',.^;:;;,;;;'
?n

searatd
pururi
prin
mocrr,.i
i; r;;iffi,:,1.j'
:r."Tii:
J'Ifriffi,J.ir;r'ltl*itl
covdieirea
3"'ffiG!fiT1i1ffiruj:::,:ruli[;;.#u,"
tainei
Luieinu
Faraindoiala'

?nce priveqterntl.Rarel Logosul

pdstreazd
intact
Saledin Fecioard'Prin aceast"
ei"tiiro olpa ni"ra-o.,loi.r.u pruurea misterurnaqterii
pentruSineinsuqi
,,talcuieSte
o minuneprintr-o ultti minttne^Si
ascuncle
pli ,,rn pr,n alta.Astfetprin
tuinti'pe tle o parte El-se
oceu.stii
pu iiru iisusr ,n, n,{rr,*rmeu
'scoate
naturii ,Jctre,rt,s,cunzdnclu_
sesi mai murrprin nr1,::rr:
sr1in, p,n,t: ntri por:ru,'ii
ndsc'tttFecioctrd,
pe atdt zdrnistireai_,n::,::ii;;:';:fr"r;;raio, cr.utdtrcimuritpe ceecr
ce L_ct
kgciturii fecioriei.,,
Privitddin punct de vedere
al stabilitariitirii'mane gi ar
misternlintrupdriia reprezent
vi'dec"lriiacesreia,
at o ,,fnnoire
ct/irii'.A;.;iu.*, eranecesar
naturadivinda Log.osului
intrucatnumai
stabili qi nemi$cati,p*i"-,-J
siabitizeze
rncoacepi incolo clin cauzapa.ututlJ.,pentru^u..urif,?uvdntul
;;;
r,n""r, pr-rrtard
clin Legeqi prooroci
"binrie sirnrireasi ccTrduzes,i
,rol*-iirite ycigtine-rpri'tri*,rct
cect
Totodati?n Hristos'realizinclu-r"
more (t cunostinrei,,.
*antuir.I n.o,iuiui'om"n.r.,
trmandcoruptdprin cdcrerea
este
vindecatd
natura
r'i Adam.
nsn
,r,^
dravorui
ctmo',tin[eiveninulrdtttitlii ltti,
,or|ili
.,Ciici
in
pomttr
ziceSfhntul
ctsctvrdncrscitnfutice ,riiri-iaia,rr,rt,i,vfaxim,' .rorrn,naturctceruice ct gtt.stut
'u'i,,'.o'
nlosr ,ir,rii, pr,, putereaDtmnezeiriielin
crin

rimineplrrlrrea
il'r*il ff ilffit.,!|tnt"u s-aldcutomcuadevdrat
"""rr,"L?tti
inomeniri-ri*alr"),,rlre(t
mister
urttnister,
),iliiiilt)""!,1!,,;;'norete ut ,tttmnezeie,rtri
ce .tearatit
rrimiiie qt bhl orrr,rrl,,.Astfel,
,"f""

fi3lLlittJ;,ff;:*V:lcii

prt;:;r!r:rr:::i,r;:r;i:rr#i:::;

Domnul"i,
".,
.r.et...aei desavdrsirea
in vdrstd
a Domnurui,

Sale, moartea Sa, roate

accesibile
accesibilenumai
nrrmni credinfei.
rimin micrpro
casar,,uii""i.rr";
""::::r::rjr."_.lil:,,.patimile
#,illifr,,l| i?;",""i,iliffirfirJ.j;
o'

I , b, ir lem
, a3 l g , p .2 4 7 _ 2 4 g
not
'[riniraris. jgg
,ll-r'stttgugia
_ 3g9
p.

t6
,.modul tn care existd fn mod-fiingialdupd ipostasfn trttp Logosul cel ce ctupd./iinld esre
intreg tn mod ipostatic fn Tatdl este incd si mai plin tle taind. Cum anume este Acesta
si
tntreg Dumnezeudupd naturd Si Om intreg dupd naturd, neJiind lipsit tntru nimic tn nici
o naturd, nici tn cea dumnezeiascddupd care e Dumnezeu, nici in a noastrd tlupd care
.t-uJdcut om, nimeni nu poate Sti".

vechiuluirestamentdesprevenireaFiului lui Dumnezeu

in lume

Incd din Vechiul TestamentCuv6.ntullui Dumnezeuqi-a fEcut sim{itfl prezen{agi

Ittcrarealui personaldin relafie cu oarnenii.Totoclatd,El i-a preg[tit p*ni,., venirea lui
mdntuitoareprin descopeririledivine, care au confirmat veniria Lui in trup, prclorociile
inqirdndu-seprogresiv qi desltrgindu-sedin ce in ce rnai clar cu cdt tirnpul se apropiacle
venireaLui. In sensulacestaPatriarhii qi proorocii trdiau evenimenteviiioare in care li se
comunicauprezenladirecta a persoaneiCuvdntului, degi El nu intraseinc[ in comuniune
cu omul'" Astfel, Fiul lui Dumnezeu sta de vorbd cu ei gi le spuneadesprefaptele sale
viitoare, frrd s6-qifacd simfitd calitateasa de persoand.,,Cuvintelelegii gi ale proorocilor,
fiind inainte mergdtoarevenirii Lui in trup, au cdldvzit sufletele ta Hiistos;.ou D. fopi
existd o legdturdde fond intre descopeririledivine din Vechiul Testamentreferitoareia
Fiul lui Dumnezeugi rafiunile divine din lucruri. Logosul puneain leg6turdqi in l*mina
faptele sale cu cuvintele sale aqa cllm spllne Psalmistul: ,,Certtri-lespun slctva lti
DumnezeuSifacerea mdinilor Lui o vestestetdria. Ziua zilei spune cuvdnt, noctptea
Si
noplii vesteSteStiinld. Ntt sunt graiuri, nici cuvinte, ale cdror glasuri sd nu se audd. in tot
pdmiintul a ieqit vestirea lor, Si la marginile lumii cuvintelelor. in soare
si-a pus locastil
situ; Si el esteca un mire ce iesedin ciimara se,,.95
Tot in acestedescopeririprofetice se inscriu qi tipurile rAnduite de Cr-rv6ntullui
Dttmnezeu,.pfn."orSo?t1^s-imlyeeva din harul cat'e vq iraclia deplin din El tfutpd
Intrupore Si Inviere".'o Sfdntul Maxim subliniaza acest fapt, ardtdni ci,
,,Dttmnezett
voincl sd trimitir celor de pe pdmdnt hantl virtttlii elumnezeieSticlin cer, pentrtt milct sct
cea ccitrenoi, o pregdtit simbolic cortul sftnt Si toate cele din el, care esti o rcTsfriingere,
un chip si o imitare a inlelepcitmii".eT
Acest lucnr dovedegtecd orice mijloc prin.uir r"
fbcea sim{itd puterea divind gi se comunica prezen}aspiritgald a lui Dumnezeuera
'n
simbol transparentpentru oamenii care se apropiau de Logos, ,,preschimbiinclu-iprin
" St?ntul iVlaximMf,rturisitorul spuneacd ,,inaintede venireavdzutdin trup, Cuvintul
lui Dumnezeuvenea
in mod spiritualla patriarhigi prooroci,pre?nchipuind
tainelevenirii lui". (CapetegnosticelI,2g; Filocalia
t t . p. t 77)
'' Idem, Ibitlem 11,29
tt
P s . 18, I - 5
^ Pr. Frof. Dumitm stAniloae,TDO
lI, p. lB
'- Sf. Nlaxirn,op. cit.l, 8.8,89; Sf Giigorie cieNyssa, Viala ltti iV[oise,
spuneclesprecortul din Vechiul
Testamentcd erasimbol al insSgiCortului dumnezeiesc
personal,careva aduceprin intrupnr. toataputerea
sa in trupulomenesc,adevf,rahrl
lui cort. pG.44, 381 A

17
virtu{i' tlin trup in tluh"'esin felul
acesta..l'egea
era untbrii a ceror viitoure, tar proorocii,
preinchipuiatt hunttrile chtmnezeiesti
duhovnices,ti
t;
ttin Evttnghelie,,.,)s Spre
exempliticare putem spune c5,
- pustie
..rrtttrta,ktra lui Israel in
esie Cuvdntul lui
ptrice:rea,tu/t,trticeascdc:etor,r-t
,,r,inanrri,deosebinctu-re
'r:::;::;;,;':;::r::,,'.?#'d
Datoriti acestor ciescoperiricare
prevestesc,,lczin
tt tntrupdrii cuvdntului,,, atdt
revelafiaculmineazi in Logosul
inomenir.dar gi intregul .or*o,
," uo i,*ino gi igi va
clescoperibogifia lui cle sensrri
in persoanuf,,i"Hrir,or. in sensur
acesta toate
descoperirileVechiului Testament
au ardtatcd ,Jirea omului a
constituitd
./bst
pent,t
omul cel nou Hristos' cd am ltnt
ru(iuttepentrtr El, ca sd cunoastem.pe
Llristos si
dorin{d' ccrsd alergiim spre Er, intrtrcut
n;nriin,t ceror creorl,,.r0rDeci,spunea
Sfdnttrllrineu'
lj it::
iel
isto,ric
ufost
prototipur
"Hristos
p, ,r,r, L-ct uvtttDumne:zett
in minte,
ct'irtclu creot pe primul rtm. Hristos"rr'o,r,r,l
tiptin rri clesiivcirsit,c,re uvectsti.te
pe pdmdnt' icrr Fdcdtorul o vitzttt
urute
cle mai ittctiite si ct creat pe rrc{ctm
poftivit
cu acest
7:rototip viitor' Prin ttrmare 'Lclttma
Jb't ,rrot ,ir$'ri ,noa"tut cuvdntultri, c,ttre uvea
Q'rtttnei1ttimp' ca Hristos,Jirea omeneoscd
.sd
si .sd.reurate om tlestiviirsitpe pdmtint,,.r02
In aceastdordine cle idei Fiul Iui
Dumnezeuirro,n"nit este slujitorul
Domnului,
prof-e;itde proorocigi ctrepliivechiurui
restament.
Se gtie ca profe{ii, care arcdrui:::
i"riir"t* specialda poporului Israel,
propovdduit$i n-a' a4:::ot,,lin
n_riu
"
iniliatrvdproprie.
propovaduirea
lor
gi
Iucrarea
tirndamenteazd
lor
se
pe fenomenulvocaliei' ceea
ce inseamni c6 inspirafiaclivind
conf-erea
cttvintelorlor calitateade cuvdnt
ai tui Dumnezeur,
;;,
in forma o...riuiia expresiei
*mane' asupracdruias-a impri*rat pecetea
autenticitdliidivine. Ei ;;'j[;;u
inclarorafi
sd refere la Dumnezeu ade*rata
apartenen{da cuvaniului lgl, p.
care
il propovdchriau
poporului,tbpt consemnat,de altfei,
la.inceputur
lor,r-,:
Drmmtrui n
,,^,cuvdnttir
"d;rii;;
'fo'stccitre mine" sau "fost-a Cuvd'nturDomnttrui
r;;;;
pe
mine,,rLa.
aceasti
rinie se
inscrie gi marturisirearegerui proroc
David,'orrol.^'^;;
.o.. ufir*a cd,: ,,DuhurDo^nr",,r,i
prin mine si cuvdntur Lti e,ite
vorbeste
pe rimba
ir...n.r,, profettrr Isaia, cdnd
recomanddcartea sa o numerte "cartea
Domnttrtti,,,deoarece ,,gltra Domnului
poruncit si 'suflareaLui a ochmctt"106
ct
ce se cuprindein ea. convingerea
ror era ca atunci
candau inceputsd scrie,nll au ttrmat
unei hotardrip..ronnre,ci au rispuns
unui impuls
sttfletesc'ce li s-a dat de s''ts.lu7
Iniliativa qi uiri,,n.a t,o. pun in
rumind pranul divin
refbritorla mdntuireatuturor oamenilor,
prin tare ," p.orlo.nd mirefia
lui IahveStipinul
pamdntului5i al marii' cr-rvintele
lor au subliniatt'aptti .a n,, existd
Dumnezeuafardcle

rr,2e,Fitocatia
:,;:.f.ltT'I . c'aye11gnostic.e,
rr,p. r17_ t7B
I,9 3 ,

F i l o c a l i aII. p . I6 2
, , . ' l, . T , t bt dem -,
, ! jr , . e, . tr., t0 0 , F i l o c a l i aII, p . 1 6 4
, u,
Cabazila,Desprre
vialo in Hri.stos,pG. 150,6g0 A
,., li.Ii:"lre
p.

69,apud dtaniloal,
rnO, p,'zO
Dtrrnitru
Abrudan,
c'estin'is',,tul
si lv[ozcti.sttrul
in perspectivtt
clirlogului
inrerreligios,
NrA,
1,3:
os
l,
l-2;tvtih
l,
l;roit
i,
l;
ro
n
a
,,,,f.i j ;t;l.z
l, t ; S o f .t , t ; Z a h .t , I
'
'uuIs.3i, t 6
,,,,I yllf,f.
,t?'ii#lrl

' nt E x . I 7, 14; 3 4 ,2 7 ;Is g , l ; Ie r 3 0 , 2 ; D a r.r1 2,4;

t\vcttm2.2

l8
Iahve Savaotpi, ca atare,toatepopoareletrebuiesi-L cunoasr-.f
sr s.r-Lcinsteascapdnala
marginile pdmiintului.''o
Pentru multele profe;ii mesianice,care au alcdtuit o eder'iratt "hiogrufie" a lui
Vlesia,intre profefii mari, Isaiaiue un loc important.t-iindnumit "er.,tiighelistu!L'echiulti
Testarnent".
De altfel, citrpi CarteaPsalmilor,Cartealui Isaia esrecea rnai des citati in
Noul Testament.loe
Ca atare,in Carteasa, profetul se opre;te,le nenumarateori asupraa
doui noliuni cu rol esenlialin gdndirealui: monoteismulgi universalismr.rl.il0
ln acestecoordonatesunt cuprinseo intreagdteologiehnstologica.Nlonoteismul
prooroculuisubliniazdfaptul cit iahve esteSingurulDumnezeu.drept urrnareel conduce
in mod natural la universalism,unde lahve este Domnui tuturor neamurilor.lll r\cest
lucru punein eviden{i faptul cI neamuriletoateii aparlinDomnului yi toatetrebr-rie
sd-[,
cinsteasci,ca atareIsraelca poporul ales estechematsd tlescoperelor mire{ia lui lahve.
in acestcontext, Dumnezeu,piin profetul Isaia,se aclreseazineamurilor,cu cuvintele:
"ttttrtcu'celi-vircdtre Mine ;i veti /i mdntui{i, voi cei ce locuili tocttetinuttrile cele mcti
fndepdrtateale pdrnantului! Cd Eu:;unt Durnnezeu[(tre Si nu este ultul!"112Deci,
subliniindincd o datd aceastichemare,pentrupoporul sau gi pentruneamuri,el aclaugi:
"io orninle la Mine, poporul A,[eu,Si voi, neomuri,Jili cu urecheqla ,l[ine, cd cle lct futine
yu veni invd(irttra.Silegealllea ro fi ltmind popoarelor".It3
La auzul acestorcuvinte,popoarelesunt determinatesd recunoarscd
in Dumnezeul
Itri Israelpe prop.ritrllor Dumnezell,ll4lucrarece va f-iclesivirgitide SlujitorulDomntrlui
(Ebed,lahve). "' Aqadar, lsaia prezintd,in acest sens,patnt imne cledicatelui Eberl
Icthve.r16Dintre acestea,cel mai importantestecel clela capitolul52, 13 gi 53, 12.Ele
cuprind referiri desprePatima,Invierea gi invi{Itura Rdscumpdrdrii,atit de evicienteincdt
Isaiaparesd fi fost prezentpe Golgotala PatimileMAntuitorului.llT
Dar, faptul cd Ebed Iahve are atit trdsituri individuale cit pi colective, au
determinatpe unii teologi s[ considerecd Ebed Iahve poatefi, in acelagitimp persocmci
r08

R. Martin Achard, Israe! et les nations. La perspective nrissionnaire de l',.)ncienTestament. CT.

Neuc hat el-P a ri s 4
, 2 1 1 9 5 9 .p .l l
'nn89 clecitatedin Isaiasunt menlionatein Noul Testament
rro
lbic lemn.
. l3
rrr
Aceastf,i,l.e opor" atdt la Isaiacdt gi la prot'efulIeremiacap.3 l, 3 I - 33
" t r s + 5, 22
" ' I s 51, 4
" ' I s 45, 14
" t I s 42, | - 9; 4 9 ,1 - 6 ; 5 0 , 4 -9 ;5 2 , 1 3- 5 3 , 12
"o Esteadevdratcd unii au iclentiflcatpe Ebed cu nafiunea,cu tot Israelul.plecandclela capitolul45 din
CarteaIsaia,critica rationalistiprotestanta
afirmd cd Isaianu esteautorulintregii clt(i. Capitoh.rlin cauzd
cuprindeprot'efiadespreCirus, regelePersiei.Isaiaa triit in sec. VIII i. FIr., iar regeleCirus in sec.VI i.
Hr. Criticii se intreabi "cum de a fost proorocitCirus cu numele?"S-a ajunsla concluziaca parteaa II-a a
ca4ii Isaia(cap,40 - 66) a fost scrisdde un alt autor,sauchiar de doi autori.Aga s-a ajunssd se vorbeasca
clespre''Deuteroisaia"(cap.40-55) gi "Tritoisaia"(cap. 56 - 66). Teologul evreulv{artinBuber credeci a
existato "$coali a lui Isaia",o traditieorald isainicdqi c[ uceniciilui Isaiaqi uceniciiucenicilorlui si-au
transmisinvilifurile moptenitepdn[ cAndunul din ei le-a pus pe hdrtie gi, din moclestie,
clarmai ales tlin
convingereaci agase cade,le-a addugatla carleaadevlrafuluiautor al gcolii gi tradiliei(ct. Martin Buber,
TitePrapheticFaith, London, 1949,p.202).Prin urmare,nu e importantfapfulci autorulnumit in general
Isaia. rimdne pentru totdeaunaanonim, degi e socotit cel mai mare profet, ci laptul cd totugi lisus gi
e1e^ngheliqtii
il numescIsaia.
'' In iconografiamdndstiriiStudeniqa,
din Serbia,Profetullsaiaestereprezentat
la RdstignireaDomnr-rlui,
aiaruride i\4aicaDomnului,de SfdntulIoan Evanghelistut
9i de femeilemironosite.

l9
cdt $i Colectivitare'"t Din primele
paru'ersete are capitolur
49 din Isaia, s-ar putea
consideraca Ebed este Israel'
; ;t urmitoarele cioui versete,
Israel insuqi este cer ce
trebuieadusinapoi la Dtrmnettu
a. cdrreEbed,ceeace srrbriniaza
persoana9i are o lucrarea
fapturcd Ebedesteo
inedita-Totodatd,
descrieexrindereamisiunea
;;;;;i
tt'ota tuturor neamurilor,
r,i
fiind ." o r#ina .*. i"rineazd
pe tot omur ce vine in
,tT:.
Ebed este deci Israel' dar
persoanacare-l va reprezenta
Apoi' El aparfinelui Israelqi'este5i
sau ir va intrtrchipa.
ii.rtr.o.t. oo, riri,o,.a.rui este
de a-i cuprincrein sine
5i ai recapittrlape tofi oarnenii'E"io.nr
ca persoand,Ebednu este
lui Dumnezetrinomenit, E-l
a.cit Mesia,Fiul
ne ptuaro fi ingelesasi[rl"..at
numai"tt,rt
in perspectivaNor-rlui

ffi:t,iTj,.t#f l, llr?l'l;e
if crovadd
ca
o

imnri
neel"
r";;;ana Mdntur
to*ruirisus
Hristos

ui.,n'i
fapt
avem-;;:,iH,'.:''rfffil,xixT;;l*:i!1,,ti,1j;ffr*iil.

"Cum o; pute(t sd insiteg,

,tnra nu md yct cciliruzi cine_va?,,ne
prin

,ri*or*,

Vechi,l
int..,p,.4"'nli',ar
unmotiu
::l.ffi,,nffi:Hffi,ffi:,Jrfix1an;rui
,".io,p.n,.,
care

Paralelismul
intre Israelgi Iisusca No,l Israer
esteevidenti.Israertreceprin
vlareaRoqie- Iisus se boteazd
in to.aan;Irr".r i;;;;te 40 de
ani prin cregerr
petrece
_ Iisus
40 de zile in pustie;Israele ispitit
ir G.;^-'iiJ.* o" asemenea
clusin Egiptgi seintoart".-*.r.,r
e ispitir;Israele
qi^iiru.r"ggjpi-pr,"intoorce;
rui Israeiise da mand
prin minune - Iisus inmullegte
paini* pr*
p-*un.it. i ," ,to,.,_iuiIsraelprin
Moisepe munte- Iisusi$i i;td;;eiica
T]"il;
tot p"
,nunt-.spre deosebire
de Israel,carenu

rirr, ,"rpine.iJpi,i.*"iju"rjorurui
in pustiulc_.arantaniei,
::i'"'$r:"jlJ[i # _nu.,i",.
RrimulIsraela greqiigi reludnd

chemarea
asumdsprea-l .".r"ti,!f
lui Israel,pe careir
Prin urmare'tot ceeace in Isaia
serefereain mod.nedefinit,
persoand'
fie la Israel,fie la o
ca Ebed'autoriiNoului restarnent
vdd
?n
el
pe
Iizus
insugi.EI esteNourIsrael,
careincheieNotrl Ledmdnt,rt2
patimegte
gi este-de
fri;;:i", darrdscumprra
esteSlujitorul,Robul,I25darIgmin.ura
pe totrir24.
El
p"',oi-i;u*"'*""*',
Din aceastdptezentare
rezultdr"rnparalelismcrar intre
Cartealui Isaiaqi Noul
Testament'din carereiesehogirr";
fizici qi rpi;il;"#'" slujitomlui
Iahve- IisusHristos'Iati
Domn'rui, Ebed
r"?"linta o.".t paralerism:
"uNOUL TESiAMEW

"t Dar cdnds-a constatatcd Ebectlahve trebuie^:1^::f:r",pelrru

pdcareleartora,criticii au renunfat
exegeza
lor ajungdnd'in celedin urmi lu
Ia
si"d c.apersoantr.
Gzi, anionieprdmddeard
(,:',:"i:;,i';,'fi:!;IahveinDetttero, Ciitettaprobremein
r'ni'"i,,rii,,,,,ir,,"ili",i*o,t,q,,,,,rvrB,
"" OscarCullmann,
Christ et so.n
Neuchdtel_paris,
1947,p. 95 _ 97
-Temps,
rhePovver
anctthe

;;,
tt'

#:",1T;ie,
fulc.g, 12

: 8 .r7
l i ] r ' . l o , . l 5Mt.

'," Lc.22,27:Fitip2,
7
'-" Lc.2.32

tiiri",r,-i"rdon, 1e65,
p.el

r- 3/1e70,p.78

20

Va da lumind orbilor, ata surzilor, libertate captivilor, Iumind celor tlin intuneric
Is 42, 7: "Ca sd cleschizi ochii celor
orbi, sd scofi clin temniydpe cei robiyi Si
ctin addncul inchisorii pe cei ce locuiesc
tntru intuneric. "
Is 42, 16: "intlrepta-voi pe cei orbi pe
drumuri pe care nu le cunosc,pe poteci
neStiuteti voi povcilui; intunericul il voi
preJace fnaintea lor fn lumind pi
poviirnisurile in cdmpii intinse. Acestea
.suntJ-iigdduinfele Mele pe care Ie voi
irnplini Si nt le voi trece cu vederea."
Is 42, 18: "Surzilor, auzili; orbilor,
privi{i, vedefi!"

lvlt ll, 5: "Orbii iSi capcitdveclereuSi

Schiopii umbld, leproSii se curdlesc Si
surzii aud, morlii fnviazd Si sdracilor li
"
se hine-veste$te.
Lc l, 79 "Ca sd luminezepe cei care
,Sedtn intuneric Si in untbra tnorlii Si sti
tndrepte picioarele noastre pe caleu
pcicii. "

Va face cev&nou
Is 43; 19: "latd cd Eu fac un lucru nor.t, 2 Cor 5, 17: "Dacci este cinevq in
el dd muguri; nu-l vedeli voi oare? Croi- Hristos, esteJdpturti noud: cele vechi uu
voi fn cleSerto cale, in loc uscat izvoare trecut, icttdtoate s-au fdcut noi. "
de aoii. "
Va alcdttti un popor care sd vesteascdlaudelelui Dumnezeu

Is 43, 2I: "Poponil pe care l-amJdut I Ptru 2,9: "Voi sunteli seminliealect.sii,
pentrtt fuline, ca sd Mii preasldveqscdpreolie impdrdteascd, neam ffint, popor
intru laude."
agonisit de Dumnezeu, ca sd vesti[i fn
lume bundtd{ile Celui ce v-ct chematdin
tntuneric,Ia lttmina Sa cea minunutd".
Ebed va fi alesul Domnului
Is 44, 21: "Adu-li aminte despre Mc l, ll: "^!i glas s-a.fdcut clin cenni:
ocectstc4lctcove,Israele, cit tu eqti sluga Tu eStiFiul Meu cel iuhit, intru Tine am
trlea! Te-ctmficut sci-Mi ./ii i4ie slugci, binevoit."
IsrueIe,Eu nu te voi ttita!"
Dumnezeuvafi sldvit tn Ebed
Is 49, 3: "^fi fufi-azis Mie: "Tu e$tishgct In 13, 3l: "lisus a zis: Actrm a
fost
il[ea, Isreel, fntru care Eu Ms voi preasldvit Fiul Omului Si DumnezeLtct
prectsldvi!"
fost preasliivit tntru El. "
ln 17, 1: "(Iisus) ric{icdnd ochii Sdi la
cer,0 zis: Pcirinte, a venit ceasul!

I
Preaslcivestepef@
oreqslciveascii."
Va aduna la un loc poporttl lui Dumnezeu

I s 4 9 ,5 : " S i a cu m@
In l1 ,5 2 :" g ir n ffi
a.zidit din pdntecelemaicii t\.leleca sd_l
lisus), ci Si ca sd adunelaolaltd

slujesc Lui Si sd tntorc pe Iacov ccrtre

ToTe
El -liii lui Durnnezeucei imprd;tiafi.,,
sd
strdng
la unloc pe [srael _ cdcirtsa
Si
um Jbst Eu cinstit in ochii Dontnulu:i'Si

pe

Dumnezeul ,lleu.lbst-a ptilerea ,llett. ,,

va Ji lttmina neamurir.r va ctduce

si
mantuireapdnd ra marginecrpiimtinturui

I s - 1 9 ,6 :" ,l fi @
l.ucru este sii/ii slttga t\,fea cct sd
acJuci'la

toc seminliile lui lacov

Si sd intorci oe
cei ce-au scdpatdintre ai lui Lsrael.'fe
voi /ace Lumino popoarelor ca sd
clnci
mdntttirea Mea pdnd la marginile
pdmdntttlui!"

Fapte13,47ffi
noud Domnttl; "T'e_am yrr,, .rpri
lttminci

nectmttrilor,ca sd
Jii Tu spie mdntutre
pdnd la margineapdmtlntttltti.,,
Lc 2,29 - 32: "AcumslobozeSte
1terobul
Tdu, clupd ct:dnrul Tcitt, in pace,
cci
vitzurd ochii mei mdntuirea Ti, pe
care
cti gcitit-o tnaintea
fetei ttiluror
popoarelor, Luminii spre clescoperirea
neamurilor qi slavii poponilt^ti
Tdu
Israel. "

Vaface legdmdnt cu poporul

Is- {9,8: "rtS affi

M "Y, Z+ : "5@

vremeo milostivirii Te voi ascttlta

Si in esteSiingele Meu, al Legii celei noi, cctre
vremea mdntuirii Te voi ajuta.
Ti_am pentru mulsise vur.yit.',
/dcut Si Te-qm hotdrdt iegitmdnt al
poporului, ca sd osezi riinchtiald in yard
,fi sd claifiecdruio moStenirilenimicite/,,
[Si va da spateleSi obrajii spre bdtdi,
scuipciri Si ocdri

Is.50,6: "spatelel@
VIc 14.65: "$i@
obrajii mei sprepdlmttir.i,
Si-fcrtaMea nu scuipeSi sit-t qcopere
fctla Si ia-L bam
amferit-o de ruSineascttipcirilor.,,
,,prooroceStel,,
cttpumnii Si sd_Izicci;
slugile il bcitecntcttpctlmele.,,

$i

"$i au scuipcttin obrqzulLtti,

Yt26,67:
bdtdndu-L cu pumnii, ictr unii if
cAaec,r,

22

Se va fndlsafoarte sus
Is 52, l3: "latd cd Sluga
vr Filip 2, 9: "Pentru ctceea,Si Dumnezeu
'V[ea
propdsi, Se va sui, mare Se vaface Si Se L-a preatndllat (pe Iisus) Si I-a claruitLui
va indlla pe culmile slavei!"
nume, care este mai presus cle orice
nume."

Ya tdcea cdnd tl vor fntreba si chinui

Is 53, 7-8: "Chinuit afost, dar S-asltpus
Si nu $i-a cleschisgura Ss; ca un miel
sprejuhghiere S-a adus Si ca o oaiefiirir
de glas fnaintea celor ce o tund, a$a nu
$i-a deschisgura Sa.intru smerenicrLui
judecata Ltd s-o t,iclicat Si neamul Lui
cine tl va spune? Cd s-a luat de pe
piimiint viala Lui! Pentru firddelegile
poporului Arleuafost adus spre moarte."

N-[t26, 62-63: " $i, scultintlu-se,or hiereul

(Caiafa) I-tt zis: "Nu rdspttnzi nimic lu
ceect ce mdrturisesc aceStia impotrivct
Ta?" Dar listtstiicea."
Fapte8,32 - 33: "Iur locul clin Scripturci
pe care-l citea erct acestct: "Ca un miel
care se atlrrcesprejunghiere Si ca o ocie
Jiird de glas inaintea celui ce-o ttmcle,
a$a nLt $i-a cleschis guro Sa. intrtt
smereniaLui, judecata Lui s-a riclicat S.i
neamulLtti cine-l va spune?Cd se ridicit
depe pdmdnt vialo Ltti. "

Va purta suferinfeleoamenilor gi va lua durerile asupraLui

Is 53, 4: "Dar El a luat asuprii-Si
clurerile noastre Si cu suferin[ele noastre
S-a impovdrat.$i noi il socoteam
peclepsit,bittttt Si chinuit de Dumnezeu."

Mt, 8, 17; "Ca sd se tmplineascciceeace

s-a spltsprin Isaia proorocul, care zice;
"Acestct neputinple noostre a lttctt
Si
bolile noastrele-a purtat. "

Prin rdnile Lui se va clatcimdduire

Is 53, 5'. " Dctr El fusese strdpunspentru
pcicatele noastre Si zclrobit pentru
fitrddelegile noastre. El a fost pedepsit
penfru mdntuirea noqstrd Si prin riinile
Lui noi toli ne-amvinclecot."

I Ptnr 2, 24:
0 purtut pdcutele
noostre, tn tntpul Siiu, pe lemn,pentru cct
noi, murind fasd de pticate, sii vie(uim
dreptitlii: cu a Ccind rand
v-ali
vinclecut."

Cei din vremeaLtti vor fi ca niste oi rdtdcite

Is 53, 6: "To1i ttmblam riitiicili ca niste
oi, fiecare pe colea noastrd,Si Dommil a
/dcut sii cadd asupra Lui Jdriiclelegile
nogstreule tuturor. "

1 Ptru 2, 25: "Cdci erali ccr niste oi

rcitiicite, clar v-ctli tntors qcum lcr
Pdstorul ,ri lq Pdzitorul sufletelor
voostre."

ff
w
@
@

ffi

ff
E:-

LJ

Va lua asltpro Lui pdcatele altora

l _ r ,5 31,1 :" P ri @,
2 Co r5 ,2 1 : " Ca cffi
Sluga Mea, va fndrepta pe mutit,
,ri cunosctttpdcatul, L_a Jdcut pentru noi
fdrddelegile lor le va ltta arirpru
Sa.';

pacat, ca sd dobanciim, tntru

Et,
dreptatealui Dwnnezeu.,,
I Ptru 2, 24: "El a ptrtat pdcatele
noastre, tn trupul Sdu,pe lemn, pentru
ca
n.oi, murind fald cle pdcote, sii vieluim
dreptitlii: cu a Cdnti runri v-ali
vindecoL"

tr'afacetot ce vaface, ,,penlrumztlli"

I s 5 . j,tl : " ...rn @

M cl0 ,4 5 :" Cffi
Jdrddelegile lor le va lua' asupra Sa. ca sd I se slujeascd,
ci ca Elcci sltiectscci
Pentrtt aceasta ii voi
"p

cta pa)tea Sc
printre cei mari Si ut cei pttternici
vct
impdrli prada, ca rdsplatd cd
$i_cr tlat
stfletul Sciu spre moarte
,ri cu cei
/dcdtori de rele a fost numdrit. Cd Et a
purtat /drddelegile multoro pentru
cei
Si

Si sit- Si clea sufl et ttI r cisc untpcirctre ent r Lt

mulyi."
Mc 14, 24: "gi a zislor (lisus): ,,Acesrcr
este SdngeleMeu, al Legii cele'inoi,
care
pentru mulli se varsd. "

i $i-a clut viata. "

Din celeexpllsevedemclar cd EbedIahve,

in ciudarmilinfelorgi violen{elor
pe
carele suferd'aretotuqiun chip umanqi aslrpra
r";tir;i;le Bralulputernical Domnului.
cu toateacestea,
deqiIisusnu qi-aatriLuit'tor*oi;
titlur de gu.allrr"r, totuqi
confinutulmisiunii Salecorespunde
"i.i"a"a
?ntnrtotul celor
descrisede Isaia.t*a'rp." pildd,
atuncicdnda citit texturdin Isaia,in sinagoga
din N;r;;, El spunedespresine:,,Duhur
Domnuluiesle pesteMine, cd Domntil lui-a-uns
,a rinrrrrtesc sdracilor, luI-cttrimis sd
vindecpe cei zdrobili cu inima, sit propovdcluiesc
robilor clezrobireasi celor orbi
veclerea' sii slohozesc pe cei ctpcisctli,
si sii vestesc ctnul

pldcttt Domnului,,.t27 AceasLi,

profe{ie(scriptura aceasta) "astcizi
i-n tnpriniii" i,rrr'i'i'ti voasrre,:,1;;;;;;Mdntuitorr-rl,
cleclara{ie
careechivaleazd'cur
"Eu stmt Eiecl lahve", ,*
in alte cuvinte: ,,Celce trebuicr
vind cctscisluieascd,a venit"'l2e in alt
d_u.in'o"Gi context Iisus estecleterminat
'd
lg..,
cle
trimigii lui Ioan.Botezdtorulsd rdspundd
la ?ntrebur.uiin profetia lui Isaia: ,,Ttt
esti
acela care are sd vind, sau sd osteptcim
pe..alntl?" RdspunsulMentuitorurui
oie.a clar gi
contrrat ltri Ioan "se-mnulclereutioastere'.',clinrroiu
oi i, in sensul.n.riurri., prin care
se identificd in mod clar cu Ebed Iahve: "\v[ergefi
a, ,p,nryi ltti loctn cele ce vecleli
si
tt'
I s . 6l. l- 2
t 2t
Lc . 4, ' 2l
'tn AntoniePldmddeal',Ebed- Iahve in ruminctNourui

restament,p.2g9.291

.!.+

oltzili: Orbii fSicapiitd vedereaSi Schiopiiumbld, leproSiise curd(escSi surzii ttud. morlii
fnvinzdSi sdracilor li se binevesteStrtt.tJU
Din cele prezentateputem constataca profeliile lui Isaia tlespre Ebed Iahve surt
confirmate gi explicate in Noul Testament.Fiind vorba desprepatimile lui ivlesia,ele au
fost totdeaunasubliniate, mai ales cd din punct de vederesoteriologicprivesc mdntuirea
qi sfin{irea oamenilor, atdt a lui Israel, cAt gi a intregului neam omenesc. Lucrarea
mdntuitoareface ca Mesia sE apari in cuvintele Scripturii ca o Persoani individualS gi
corporativd,in acelagitimp. Hristos estedeci Mintuitorul trecaruiom gi Capul Noului
Israel - ,,poporul cel nou numit cu numeleSdel".Categoric,sintezaacesteiopere este
redatade Mdntuitorul in cuvintele: ,,cdci Fiul Omului n-a venit ca sd I se slujea,tcd,ci ca
El sd slujeascdgi sd-;i dea sufletul rdscumpdrarepentru rnrtlli".l3lAcest mesaj a fost
preluat qi de Sfdntul Apostol Pavel, care zice: ,,circi ducdntlpe rnutyifii Ia mdrire, I se
ccideaAceluia, pentrlt Care sunt toate Siprin Care sunt toote, cctsti desdvdrSeascd
prin
pittintire pe lncepcitarulmdntuirii lor".'" Prin urrnare,.,Sicel ce sJinleSte(lvlesia)Si cei
ce ^sesJin[esc,
dintr-Uruil sunt toli, de aceeanu,seruSineazdsd-irutmeuscdpeeifru1i".tJ3

Ebed lahve esteUnul pentru to(i

Mdntuitorul este Alt'a gi Omega, adicd inceputul gi sfdrgitul oricirui discurs

hristologic, ceea ce inseamnd cd. mesianismul veterotestamentareste centralizat pe
persoanadivino uman[ a lui IisusHristos.El esteApxqyoq al mdntuirii ltrmii, al fiilor lui
Dumnezeugi, totodataApXIyoq qi Te),errorqqal credinlei noastre.in El, clrm spune
Sfintul Apostol Petru, credinfagi mintuirea sunt unite.r34Deci, Logosul inomenit prin
care Tatdl a creat totul este"Ctwiintul lui Dumnezeu,purtdnd universul ca pe o lirti cure
une$teintregirile flt.ndr{ile, alcdtuind o singurii lume Si o unicd rdncluialdfntmoasciSi
ctrrnonioctsd
a ei".135Faptului c[ El esteLogosul dupd Care sau creat toate,insearnndci
El dimensioneazd
cosmic toateqi in mod deosebit mdntuireaoamenilor,ceeace duce la
concluziacf, toatdcrealiaesteindrumatdspre Hristos,pentru a fi cuprinsdin Hristos.116
' ' o M t . l l, 5
' t ' M ar c u 10, 4 5 ; Ma te i 2 0 ,2 8
r 32
E v r ei2, l0
lit
E v r ei2, I I
'" I Petru 1,9 ,,increclinfasicd ctobdndisirdsplata (reAog)credinlei voastre;mdntttireastflerelor voastre"
'" S{enfulAtanasiecel Mare, Cuvdnt impotrivaeliniloi, PSB, vol.l5, Ed. IBMBOR., Bucuregti.19g7,p.
/q

rr"

Rom anill, 3 6 .,,P e n tru c d c l e l a El s i p ri n E l si i ntruE l sunttoate.A Ltti sdfi emdri reai nveci .A tni n" t.;
I Cor l, 5. ,,Cdci intru El v-ali fmbogdlit deplin intru toate, in tat cuvdntul Si in toatd cunoEtinla"; I Cor B,
6. ,,TotuSi,pentnt noi, este un singur Dumnezeu, Tatdl, din Care sunt toate Si noi intru El,. Si un singur
Domn, Iisus Hristos, prin Care sunt toate Si noi prin El'; I Cor. 15, 28. ,tar cdnd toate vorfi supuseLui,
atunci Si Fiu[ insusiSe va supuneCelui ce I-a,supttsLui toate, ca Dumnezeusdfie toate in toSi";II Cor 5,
17. .,Deci, clacdeste cineva in Hristos, estejdphrd noud; cele yechi au trecut, icttd toate s-auficril nof';
Efeseni 1, l0 ,rSpre iconomia plinirii vremilor, ca toate sdfie iardsi unite in Hristo.s,cele din ceruri Si cele
,le pe pdndnt - toate intru El'; Efeseni 1,22 -23 ,,$i toate le-asuptts wb picioarele Ltti Si,mai presus cle
Iodte, L-a dat pe El cap Bisericii, Care estetntpul Lu| plinirea Celui ce pline{te toate intru to[f'; Efeseni
l, 9. ,Ji sd descopdr tuturor care este iconomia tainei celei din veci asctmse in Dumnezeu, Ziditorul a
roate,prin [isus Hristos"; Efeseni3,6.,,Un Dumnezeusi Tatdl tuhror, Care estepeste toote,girtrin toate.ri

l5
Acest punct de plecareiqi gdsegte
rezonan{ain cuvintele sfingilor pirinfi ,,rlacir
fisus
Hristosn-oasumat
si n-act,prtnitn n
,:;{iir1rtl,
omursi *earia
-O.., u*ond,cttunci
sunt conclamnates.d rdmund simple ^tyy.+i
creafttri.,.Bz
Iisus Hristos, fiind inceputul
veacului'estegi mijlocul veacurilor
fiindcdEl ca o,*n.r.u coboard
la om iar omul este
aJutatsi se inalgela Dumnezeu.
Evident' Hristos estegi sfdrqitulcreafiei.-deoarece
totul va fi transfiguratin El la o
a doua venirea a sa, cdnd va face
,"*r
ordine de iclei putem vorbi
despre o sintezi divina ca o cuprindere"Jr.l:iil;;r;a
t'ireascf,a cosmosului qi a firii
umane,rn,in
special, in unirea lor in Dumnezeu.
Daci toate sunt unil
Aristos,
p..roonu

rezurtd
.'

vra"i'itorului
este

centrur
i;,:j-;:"*Xt:Jl iril"#:,*:
"Prefacerea lttmii prin El fnseamna
o ,irticnre crlumii trir o stare transJigu.atd
de Duhul
int r t t t o|i, , ;Efe s e n i 1 ' | 0 .,,C e tc e S-a p o gordt,A ce!aesteC are,.o,,
toute sd le umple"; Filipeni 3'
21. ,,,cire va schintba t" t,tati*')'bttpur

cdintntEraufostJdcttte
,,pentrtt
::;:;:::;';f;::";;'#';::l:;,!::::,:,1,::.t:':,:,
:,
to(tte,
,,i;^/i,;*;i'

ffi
w
@

smereniei noas-treca sa
Jie

,,,, ,t,,n-i,"i,i,nesiesi
,oa,e,,;co,oseni
,, ,6 _

@
@

,7

,,iz,i!"'i': ;;'*i:;:'r':;'i;;,f;,'i'::,t,)')f,i,,li,r,
/ie tronuri' fie domnii'.Jie^iicepdtorii,
i, t,aparii route s-auJii":ul prn Er pentrtt
decdtroatesi toctteprin El.suit ns"ziL"tc.,i*."i
EI, EI estemai rnsinte
si
l, i;:;;:t,,:;7;lestu
capur trupurui, ar Bisericii; Er este
inceputul' inttiiul nut:u.t clin morli,
Et cet itintdr tnrrliiion,". Cacirn
st , ii*rrti
sdldsluiascd toatd plinirea
"o^ti7,
(Dumnezeu)sti
$i piintr-inri,i-,oo,u c1
Ie tip,ace, 1ie cere crepe pdtnant,
ceruri' Jdcdnd pace p.:in Et, prin
file
!
fe ce/e crin
sdngele crucii sale,,; color*iT,
ii. ,,ur'ir-rr,"*[,""ri,
ldiere impreiur si netdiereimpreiur,
elin
si iudeu,
blrbar, scit, rob ori liber, ci to'ate
qi intru toli Hristos,,iEvrei 1,2
zilele acesteamai clepe'ttrmd ne-a-[rdit
-.r.
"ln
noud,prin r,r,y,'il""c'orn L-o pus
moftenitor cr roate st pritt
Care aJdcttt si veaarile;' Cure,
riai,,,rirea
Tina
skwei qi ,iii,tiirlei
Lui si care line toate cu cttvdntur
puterii sale' dupd ce a sdvdrsit,'prin
El insus.i,cttrdyirr'opd[ninio, noastre,
cr;ezut cle_aclreapta sltwei,
intru cele prea inalte'
fdcdniu'se cu atal'mai presus cre ingeri,
a mostenit un ntune mai deosebit
tlecdt ef';Evrei2' 8 - 10 8'
", "ry
,,Toatel"-oi ri,po, sub picioctiele'lrii,,.
Do, prinfaptul cd a suprtsltti toate
(infelegem) cd nimic rut i_a.ldsat
,uupri. ).-r,m insd, incd ntt veclem
micsorat cu pulinfayd creingeri, p,
supuse.Ci pe Cer
irr,r, ji rrdr^ incununat ,u ,,fX\,'T.te,i-ct.ufo:.t
care a sty'brit-o, astfel ca, prln ha)il
lui 6u'rrrrnu, El a gustat
multriJii la mdrire' I se ctidea Acelttia,
^"r;";;:r;;r:,;:::r!,::r;#i;;::::)rr:
p'rrirrr^c*, t,t,i,i"ir,t, gi"pi,,
c*" rrri toot", ctt sd descivtirsettscd
q,

';;i;:,':/f ,';::;:#iii:,,Y:::':;i::i:,;lo":

ffi

ffi
#

#
H-

ff

, ,,rrLdnic
eqti,Doan,,,qio.,,^,,,eut
nostn,,
s,i

Apoc.5, 13.,,st rocttdJtrptura

careeste,, ,r',r':.!':::',1,l\cn1ite,sip:in.r?i:l: r; "/r-t;;;;qi s-artJdcut,;

i1,,",7,'uirJ'i"u',!f,oi*fi!,i,i,i,"i,!Ti,i!,',li:;#::,i,,
;ii::Z:,;j#j;::i:lir;
'" Pr Prof' Dr' Ion Bria' spalitil
nemttririi scuteternizareaumanului
in Dumnezetr,Ed. MMS, Iagi 1994,
p.

'),,,J)!,i,;,,1)'i,)i,',f
",1"7,:::::,i::;i?,:,f;,0,,,ratd,noitefacempetoategi a ziss*ie,nindcticrceste
-

uatorltavocabularului'
existdo deosebire
esenliald
intre modurclegnndiregrecescgi
Cuvdntul
truppoateave1l1i.mutt"t.nruri, in
cel ebraic.
rirnba'greaca;i";';;;", sensin rimba
greci"forma"estedeosebita
ebraicd,
inrrucdr,
ra
de "materi",;.
n*r.t,
evreibas6r(rfB), inseamnd
pe candra
".,f;;;;l"ui,r"i".i.i,,formeaz',.corpul,,,
,,,nut"ri",,
in acelagitimp qi ..formd,,
pi
.ilr.. p.nt* greci,,soma,,
loarpcr)are
individuari,"u'a,,,pu,r,

;:f*,9*1,i:;:ffi

f,ii.l], ;*X,j:go)

direrensiaz',
iar,,Sarx,,(ocp)

omul estetrup (octp) suflet'Trupul

9i
esteformabiologici gi aparilia
'
exrstentd.
concretda omuluiin
Truputnu exisrainaintede sufler*".
drp; ;;il
;;;;:iare simultanca parteconstirurivd
a
personar,

::i:7,"1:;;'l??"::i:3ls6u

n'i

,,rottn,p,,t
(oapa
'uu,i,i,n;i;;";l;,iL,ou,sedisrruge:

omul' barbat9i femeie' esteo unitate

de nafurd:"pentrtt {iceeavctrdsa
omurpe tatiil sdu si pe rnunrct
sa si se va lipi defemeia sa vor
si
fi ctmrincloi,n trup (rcat eoctvrat ot 6uosr octpE
oapr<a ptuu),, Mt. 19.

,o

cure este tn Hristos, sou o exlensiunedeplind a Duhtiui. ture este prin El, usupra
lumii... Astfel strdlucirea tle pe Tabor se vd extincleosupro lumii intregi. Lumea va.li
tttttttci Taborul generalizat, viola dunmezeiascddin trupul lui Hristo.sumpland lumeu
lntreagd".
Agadar, prin intrupareaSa, Hristos dovedegteci Dumnezeunu este o unitate
impersonall. Dacd "Persoano Tatcilui esteiubirea in sine cdre .reddrtie ca seiia o altii
existen{dde sine tn Fiul, ipostasul iubirii treimice, iar Sfdnnl Duh este cornunicarea
ipostaziatd, inh'e cele trei persoene",t40 in virtutea acestui adevir nattua umani este
asumati de Cuvdntullui Dumnezeu,careS-a licut trup, S-crintntput.rri clin iubire.Deci,
Logosuldivin, prin inomenireasa, se identific5cu umanitatea.cu Fiul Omuh.ri,cu Cel ce
adrmi in Sine tot neamul lui r\darn. in acestsensMdntuitorulavea sf, spunS:"culevtirtil,
oc[evdrotzic vottd,tlucd.mtve(i mdncatrupul Fiului OmuluiSi tu veli bea siingeleLui, nu
veli atteavict{iitn voi".t12lar, in cliscursuldesprepiinea vielii. tot El sublinla laptul ca
estepiinea cares-a pogorAtdin cer qi"cine mcindnciit{inpiiinea uceastctviu vct.fiin veci.
[ar pdineape core Eu o voi da pentnt victlalwnii estetnpti ,\leu".t13
Tot in aceastdordine cle iciei, la Cina cea cle Taina. cind lisus l{ristos instituie
SfhntaTaini a Euharistiei,clind ucenicilorpiinea gi vinul spreirnpdrtaiqire,
afirma cd El
esteprezentreal, substanfialin Euharistie:"Lucrli, tr',fuinca{i,
ctcestaesteTnqul ,\Ieu".tra
La rdndullor cei careapar{inlui HristostbrmeazdTrupul Lui, Biserica.'*t
E,stecunoscutfaptul cd evreii nu fac aceastddiferenliere,pentruei individualulqi
generalulse intrepdtrund.z\cestfapt le dit posibilitatea sd thcb legaturaintre cele doul
elemente,colectivitateaEi persoana,astfel cd in gd.ndireasemiticd unul rdspundepentru
toJi.O majoritatese reduceprogresivpdnd la unul, iar unul iqi asumdmisiunea,care,la
origine,aparfineamajorit5lii. In acestsensistoriamdntuirii se deruleazi,de la inceputla
sfdrqit,dupi principiul substituirii,sub fbrma unei reduceriprogresive.De la creafie,in
ernsamblul
ei, se trecela umanitate,iar de la umanitate,[a poporullui Israel;de la poporul
"o rcimclsildcredincioosci"'uo,
lsrael,laLLflo.'r-est",
qi de la aceasta,la un singurom: Iisls
De fapt, chiar pdcatulstrimoqescqi tnsuqirealui de cdtre intregul neam
clin Nazaret.laT
omenesc,esteo preluarea acestuimod de gdndirecorporativ.'utTot in acestsenstrebuie
inleles gi episodulcu "lapul ispitsitor", care purta cu sine in pustiepdcatelecomunitdlii, a
tr.rturorcare-gipuneaumdinile deasupralui.
Intr-o asemeneagdndireaparegi Ebed lahve, a$acllm e ardtatdIsaiain cap. 53,
jertfit in locul celor picdtoqi gi rabdind pentru mdntuirealor. Iat[ ce spuneproorocul:

'uuPr. Prof. Dr. Ion Bria,op. cit., p. 16

l]l
l"o.t) J
' - t n.

l-r,(o ).oyoq
oap{ eTevero)

''t' In. 6, 5l (4 ocrp( pou)

'uaivlt. 26, 26 QlaBne eqr6rs, rouro 6rrv ro ootrru ltou)
'" Efes l, 23: "Hristos este cap Bisericii, Care este tnetil Lui (ro oopa aurou), plinirea Celrti ce
plineStetoate intru tolf'.
tou*RdmdEila
credincioasd" este iclentiticatdfie cu ordinul profelilor, fie cu cel al preofilor Vechiului
Testamen- cf. Norman H. Snaith, Isaiah 40 - 66. A Stuctyof the Teaching of the Seionc! Isaiah ancl its
consequences,in Studies an the SeconclPart of the Book of Isaiah, Supplementsto Vehn Testunenttrm, vol.
lJ . Leiden,19 6 7 ,p .1 9 6
'" OscarCulhnann, The Christologt of the New Testamenr,Nonvich, 1967,p. 55.
r'*
Philip Kaufman, OSB, The One ctnelthe fulany;Corporate Personality,in Worship, vol. 42,9 I 1965,p.
,s46;cf. Antonie PldmddealS,
Cdtevaproblernein legciturcim Ebed - Iahve in Deutero- [soia, p. 82

27
" Dispre{ttit era

si cel din urmd tlintre ocrmeni;om crlclurerilor;i ctmoscdtorul st(brinlei,

unul tnaintea cdruia sd-li acoperi Jhla; clisprelttit nebdgat in
seamd. El a luat asuprct
si
Sa dttrerile noastre si ctt suferinlele noastre s-a impovdrat. Noi
fl socoteampectepsitsi
chinuit de Dumnezeu, dar EI fusese srrdpuns pentru pdcatele
noastre si zctrobit pentrtt
/driidelegfle noastre. El a.Jbstpedepsitpentru miintuiria noastrd prin rdnile ltti noi tosi
si
ne-Qtnvindecat. Toli umblam rdtdciyi ca niste oi,
fiecare pe calia'noastrd, si Domnul a
Jdcttt sd cctddctsupraLui/dracletegilenoastreale tt$ttror. Chinttit ct.fost,clctr s-asuprrc
si
nu Si-crtleschisgura Sa. Ca tm miel spre
.iunghiereS_a ac{us$i qa o oaieJitrci ,t, itn,
inaintea celor ce o tund, (t;o nu;i-a deschisgt,ra Sa.intru
smereniaLui juclecataLtti ,rct ridicctt si neamul
cine il va sptme? Ca S-aluctt clepe pdmdnt viayaLui! pentru
-Lui.
-/drdclelegilepoporului luleu a fost ,rilu, ,prc moarte. lvformdntul Ltti a fost pus ldngd cei
Jdrd cle lege si cu cei Jdcdtori cle rele, tlt'tpdmoartes Ltti, ctt toate cd ntt sdvarsise
nici ct
ne(lreptotesi nici fnseldciunenuJirsesein gttra Lui...
$ifiinclcii $i-a tlat viala ca jertJd
pentru pdcat, va vedeape urmttsii Sdi, tsi va lungi via[a
$i lucntl Domntrltti tn rn(inaLui
va propdsi' Scapal cle chinurile ntflettiui Siitt,-rr, ,leclia
roclul ostenelilor Sate si cle
mullumire Se va sdtura. Prin suferiiSeteLtl, Dreptul, slttga
Mea, va indrepta pe mul1i,si
fcirddelegile lor le va lua osrtpra Sa.Pentru acecrstaii voi-clapartecrSa printre
cei rnari si
cu cei puternici va tmpdrli prada, ca rdsplatd cd
dat
sttflentl
Stitispre
$i-a
moarte si ctt
cei Jdcdtori de rele a fost numdrat. cd Et ct pritctt
-..
mtiltira
t
/drdde-tegile
J
s;i pentrtt cei
t4e
pciccitoSi
$i-a dat viaya".
Ebed Iahve, Mielului lui Dumnezeu cel ce ridicd pdcatele
lumii, din prorocul
Isaia, este o realitate subliniatd qi de Sfdntul Ioan Botezdtorul.
Acesta, vdzdndu-L pe
Flristos,fhceareferire la profefia din Isaial50: "Iatd futietut
lni Dttmnezeu,Cel ce riclicd
pdcatullumii".tsl
Mdntuitorul este
in analogie cu jertfele din Vechiului Testament,,mielului
-deci,
pascal",ls2celcare prin sdngele
Sdu u ,riant.ritp e mtilSi, adicd,
pe toli carcse,,impdrtiqesc,,
clinjertfa Sa' Sfdntul Chiril al Alexandriei,coLentand acest
aspectspunea:,,Cdcia murit
ca un miel pentru toli, reddnd toatd turmct de pe pdmdnt
ltti Dumneze, - T,atdl, (_/nul
pentru tofi, ca pe toli sci-i sttpttncilui Dtmneznr,,:t]iul pentnt
tct[i, ca pe to[i sa-i c6stige,
ca tn s/drsit toli sd nu mai trciiasccilor, ci Celtti cctrea murit
si a invicttpentru ei. Cdci
fiindcd eram fn multepdcate si pentru aceastaeram sltpu$imorlii
L-a clat
Tatdl pe Fittl prel de rd.scttmpdrarepentru noi, pe (Jnil pentrtt si ^rtricdciunii,
toli, pentrtt cd toate srmt
ln El si El e mai bun clecdttoli. A mnrit Uruil pentru toyr,
ccrtoli sd vielttim tn EL Ccici
fu[ielul, fnghi\ind moartea pentru toli, a elimiiaro pnntro
toli.9!in El, ccici toli eram in
Hristos,Careamuritclincauzanoastriisiatnvicttpintntnoi.'''til.Ebed Iahve, sluga lui Dumnezeucare sufeid, se substituie
cleciunui numar mare
cieoameni care ar trebtri sd suferein locul lui. Mul1i, dau pe
unul, gi Unul esteDomnul
Iisus Hristos' care la propriu ispSgeqtepdcatele iuturor.
Aceastd soliclaritateurnani,
dezvoltatd de Proorocul Isaia, este o inzugire pe care gi-o
va impropria M6ntuitorul,
^ ^'
rimdndnd pentrutotdeaunaforma ceamai inalt[ a slujirii
suteart ie.ei,i. filrrt
ls aia53, 3 -1 2
l50
I s aia53, 7
r 5l
I oan l, 29
r52
Iesire 12. 12-13
'5r sf' chiril al Alexandriei,comentariula Evanghetiasfdntutuiloan,inpsB
41, trad., introd.gi note de
Pr. Prof. Dr. Dumitru Srdniloae,
Ed. IBMBOR, Bticuregti,2OOO,
pp. i:: _ f ;+
r5a
Antonie PlSmdcleald,
Cdtevaproblente in tegdntrdctt Ebec!- iilrve tn Deutero
- l.saia,p. g3

28

Ebed lahve, pe lingi faptul ci suferi pentru lume,

este qi ,,Lumini :r
popoarelor... pini la marginite plmintului", misiunea
lui, concentraiain asumarea
destinului tuturor, avdnd doui direclii, una indreptatd spre propriul
Sdu popor qi alta
extinsi spre neamuri. Proorocul Isaia, degi spure ca gbea treUula
sd suferl gi sd biruie
prin suferintd,totuqi, paradoxal,mesajul lui esteturul de bucurie.
Imaginile prezentatede
el: "bdtut si scttipat", "pdrasit-cleoarneni", "zdrobitprin suferinld,,, ,,pironit
pe crtrce,,,
gi toate acesteape. ne-drept,r55
anun1dcd robia pacatului u tuui ,iargit, prin jertfa lui.
'r\stfel, misiunea lui Ebed, concentratdi!- asumareadestinului tuturor, are aoua directii.
trna indreptatdsprepropriul Sdu poporl'u u doua extinsi spre
r.;,;i.tti;.;;;-i;;;
$i
aratdca in gAndirealui lsaia Dumnezeuesteal tuturor qi ca atare
Ebed Iahve este,,lumind
a tuturorneamurilor".'58El fine in mdini lumeagi iqi clescoperi
menireasa teologica cle
Dttmnezeuuniversal,care, potrivit voinlei sale, hotdragtesi mantuiascd
intregul neam
omenesc.Binenfeles,istoria se va formula in tuncfie de voinla
Lui, nu in tuncfie cle
f?rptpentru care Ebed,lahve este pentru tofi, suferd gi moare penrru
:l:djr$itit,l,:tu".,,
tolr"-- ca "lumind a popoorelor pdnd la marginile pdmdntttlui",t60
El se adreseazd
intregii lumi, printi,T
tutic, absolut qi uriversal, in care iubirea este dusd pdnd Ia
sacrificiu suprem.rbrin Tit"1
Noul Testament,sihntul Evanghelis;L;;;i;io.J
o."*e ideii,
chiar dacd nu identilicd pe VldnhritorulIisus Hristos"cu Ebed
tutu".-in aiscursulsau
evanglrelic,Dreptul Simeon,primind in brate pe Pruncul lisus, il
numegteSt;,pal,i;; ;;;
aduce mdntuirea tuturor oamenilor,l64nu numai al lui Israel.
Cu toati u..rt"u, pruncul
deqi este "lumind spre clescoperireaneamtrilor" qi realizeaza
tuturor popoarelor'l totugi nu toli o_ameniiil vor primi ca -aniuir"u-;iruinreaJbyei
Mdntuitor. Firegte, toate
popoarelevor $ti de aceastdmdntuire,deoareceru ," uu ardta
in
fala tuturor qi se va face
cunoscutdtuturor oamenilor.165
Ebed Iahve - Iisus Hristos, ca "lumind spre descoperireaneamurilor,,,
se face
"sla,vd"poporului sdu Israel gi atunci ,,cdnclse va'scttlct,va"miltti
Sionttl, cii vremeaeste
sa;l yiluyl,! pr, el". Prin unnare de numele Lui
,,sevor temeneamurilesi tofi impdralii
pitmdntului de slava sa".166Pentruaceastdse impune
pentrtt neumul
,,sdse scrie ace.stea
r55
Antonie Pldmddeali,Cdtevaprobleme in legdtturdctt Ebecl Iahve in
Detftero- Isaia, p.94
''u Is' 49, 5 "Domrutl, cel ce M-a ziclit ctinp6111s..1.maicii lvlele ca sd-Lslujesc Lui
si sd intorc pe Iacov
c'titreEI Si sd strdng la un loc pe Israel...,,
''' " 'Te voi face Luminapopoarelor ca sd dtrci mdnttirea
lvleapdnd letmarginilepdmdnttluit,' (Is ,t9, 6)
t,5.8"
"Lumina'' o aplic[ Vechiil Testamentla Mesia,-car.
lu.lnu fopoarelor(rs 42,6; Is 49,6;ls 60, l"rt,
3); astfel,"lumina" este,imagineamdntuiriigi a Mdntuitorului.
in Noul Testamentsunt numeroaselocurile
in care"lumina" este Hristos.uneori aceast4titulaturi gi-o aplici
singur,alteori i-o aplici Apostolii Sdi.
Ele culmineazacu expresiile " Eu sunt Lttminalumif' (In. l, l2i cf. pr. prof.
Dr. NicolaeNeaga,Hristosin
V ec hiulT es t ame n t,E d ' R e n a g te re a ,C 1 u j -Napoca,2004,p.72
'" Dumitru Stdniloae, Ii.sttsHristos lumina lumii
si indumnezeitorttlomului, Ed. Anastasia,Bucuregti,
1993,p. 87
'uoIs' 49, 6 " "'Te voi face Lumina popoarelor ca sd clucimdntuirealuleapiind Ia marginile pdmdntului!,,
'6r Antonie Plimddeail, cateva pribieme in-legdntrd
Ebecl- lahve
in Destero
t"
) -- - - - ''v * ctt g?!!r
uEI,.Ytu
-- [sqia,
Ir .tttt' p.7g
16 - 97
t"a
'q" v o
L u ca

2 ,2 9 _ 3 2

P.

'ut ""la'm slobozestepe robul Tdtt,stdpdne, clupdcuvdntul Tdu (spuslui tnai inainte), tn pace,
cd ochii mei
vcizurd manlttireq Ta, pe care ai gdtit-o ina.int^e^a-rypi
nhroi popoctrelor, Lttntind spre clescoperirea
n.e.anurilorSi slavd poporului Tdu Israef, Lc.2,29_32
'* Robert F' o'Toote, Hoy D.?u Luke Portray Je1u1as Servantof yhrvh,
Biblica gl, Roma,2000, p. 33g
!o''
Pr- Prof.Dr. Dumitm sttrniloae,Chiputevinghelical ltri lisus"Hristos,sibiu,
199l, p.2l -22
tt uP s 2,
l- 12

ffi
M
ffi
@

ffi

#
::::

ffi
ffi

l9
t?- vind si
" .ut:
{1ao; o rcrt(otrtevoE)va rriudape Damntr;
privitdinfndlsimeaCea'ftffi2o.yiu'tai,-,[fp,pdmdntaprivi(,casdaudd
cti a
.suspinulcelor
ferecal.t,^s7 cleztlse i,"
lir, ,rto, o,noraii ,a vesteqscdtn Sion
numele
[o;a,,

?:#:l;":;!#*i:;|;,1:r:$il

,to,o,i,,,i"n]!opoo,,t,
fmpreund
sifmpcTrdliite

SfdntulAtanasiecel Mare interpreteazi

acestemirturii ca fiind evocdri
cu referirela IVIesia'168
mesianice
cate uu'n,i.rauip. ,,,"Jiitoot"
popoarere.
credinfdin Domnulgi sg-vor
Acestea
vor avea
*." i1 srl- ei;.l,
devenindastferun popornou,
spuneApostolulPavel'r6e
cum
La rdndul.sau
Didim oi-irJ*unarieievocdurJ*.o
sionului ca teofanieu notnJrJ
resrauririi
9i Nldntuir;."1;i^n-orr*
Iisus Hristoscatreoameni,
acldugdnd
ci nu estevorbaclespre
restaurarea
uneicetili pimantegti,nici cre
pdmdntesc'
ci derestaututto
Ierusarimur
tt.i ceti{ia."1uu1-l.r;o'iJ-,r.nir"u
sain lumeLogosurseva
inomeni'va locuiprintre*i
$;;";ioi in roJ rfi.iruliaiserica numird
popoarele'
Sion.rTr
cind vor ajungela credinlagi
Totodara
vor
p.i-i
Jr;*ea
rui
Dumnezeu,
Domnul'Astfel' in ELed"Iartut
vor
crecre
in
- u,irtos, omenir.adeurn"o
creafienoudunitd intr-un

un,,r
.i**,i"..i.
"":":?iil':J';:iffiffi',;:,t:jl,'.'ooi,
r,,o.r
fi..iil},paga,,

:i;:HHtr.:.*^::"t:;,t}i"7ii'],,
;y!!it1;,:;:r;;i'"*:ffi

Slrrgasa:,,Iitd stytg-a
,roopJ'rni.eo spr4in,AlesLtl
,r#
tv[eu"'
Apoichiary-"!io
rl:;:;j,
i;::;t;:r:!r1,r:r;
o.rpr.
rin"_insugi:
,,.D,h,r
no*nutr",i
"oru.si.
cdci
i,-n
Domrutr
,
este
peste
M-a
'uline,
ii-n*ilr*ts rd rtr,r rrr'rrJnund...,,.r73
"nt;

Toateaceste

versete
;::::'fi:fi;'1ilfil,*::ffi:fa;*:liilJ'1"0"*ii'l'o''Legea
til; curereri
re
Evident'
asemenealui Isaia, gi prof.tul

Ieremia vorbeqtedespre
vlistar drept:
Mesia numindu-l
',Iotd.vin zire,ti* oori'rir, cdnd,ririii'tui
David baro,rtr,,ireopra vct
ajungeregesi rn
cr.,tyt"reoci:r',,rn,,
$i
,ol0rriuarroia,si crreptate
*yn:
Lui' Iuda va izbiivit
pepdmdnt.
in
zirere
Israei
'fi
va trcTitn tiirsrc, iotii numere
si
cu iare-L voi rutmi;
,,Domnul- dreptaten- nonrtrgr,'rs
De as.me'n;";;;;r""ul Daniel
splrnegi el cd:
clesdptdmdnisunt hotcirdte
"s'crptezeci
qi pentru ,rrn,rL-in ceas:fanti
pa?d ceJdrddelegeava ,rn* pr'r,, pentrupoporur-tc1u
margini-si' se va p,ecetryipcicotttr
si se va ispitsi

pece,t,,i
!iTr:f::";,f,,i;,i;j;v;:,!tri,i#y:::i;i;;;;"",",o
"f,,7iii'i,ii;{!fii,ii
sr rti, ior:y"r!
clestrdmrorare'
lrcrrrcpieleiesi zicrurc{inafarci,in vremuri
Ior
cetL
din noua lerusctrimurtti
si pdnci'ta'cer
- rLrr: c;i" ;:::,::::ff;'r:;:::ff;;;tl:::{,
suizecisi trouiidesdptdm:dit,

irl"rt ii ,/oui cre,apirir'iri, cer - un.yva

/un3
gdseascdvreo vinii in
pieriJdrdsdse
EI, iar popor,t'r'tnrti clomn,;
,rn;;:; va clcrrdmctcetote,
si temprur.
lO/

,'""
. . r s luL, t 4, 1 6 , l g _ 2 3
Sf.
,." Atanasie.Exnnsiri,

in Psatmos
Cr,pG.27,42s
ii;$tfillte' .Expositiones

"cat desprenoi' cetateanoastrdestein ceruri,cleuncteqi

asteptdmit.rdntuiror,
pe Domnut
i+:;,i:"i;:;":r'..10
't' Didim,Catene
ta p.r. lol, l4 - 17

tutpina
tuireseisi
unLdstar
dinrdddcinite
iti,l,:",tl\o:ir,;,;i,,!,
tuivactu.,.
3'
t6'
t7;
t2'
t7'2I; Fapre
;" r:l:li; j:: y::''
2, t6'r';roan
r,33- 34
;;fil:

30
$i sfarSitulcetd[ti va veniprin potopul mdniei lui DumnezeuSipund Ia capdt va.fi rdzboi
- prapdt{ulcel hotdrcit"."o
Trecind de la ca4ile proorocilor constatlm c[ gi Cartea Pildele lui Solomon redl
citeva proorocii legatede Infelepciunealui Dumnezeupersoniticatdin Logosul inomenit:
..Domnul m-a zidit la tnceputul lucrdrilar Lui; tnainte tle lucrdrile Lui cele mai de
demult. Er,,{^ fost din veac tntemeiatd cte la inceput, fnainte de a se fi
liicut
pdmantttl"."' Aceastd mdrtr-rriescoatein evidenJdrostiiea ingelepciunii lui Dumnezeu
despre,eainsdgi gi desprecreagialumii pentru Mesia Hristos curn arati St'dntulApostol
Pavel."o Hristosestenottl Adam careaduni in sinepe noul Israel,iar neamulomenescgi
intreaga^crea{ie
sunt recapitulatesub un singtr Conducdtorunite cu Dumnezeugi i1 ele
l7e
insele.

Finnlitatea revelafiei divine qi a filosofieigrecegtiin Iisus Hristos Logosul inomenit

Din cele prezentatese poateobservafaptul cd toatd istoria estelegatdde realitatea

ideii mesianice.Dorinla agteptdriimesianicegi a venirii Fiului lui Dumnezeuin lume a
provocattransformdriesenlialein creatieqi umanitate,care tind spre imp[rdfia mesianicd.
Aceastd implinire mesianicd, degi cuprinsd de bucurie mare, s-a derulat in suferinff,,
moarte qi rascumpdrarepentru umanitate,aducdndceresculin omenesc ducdnd prin
Ai
inallare omenesculrestaurat qi indumnezeit in ceresc.Ca o continuare a lucririi iale
Mdntuitoml anunld venirea Duhului SfAnt,care la rdndul Sdu pregdteqtea doua venire
mesianic5,c[utarea fmplrdliei lui Dumnezeu,transfigurarealimil agieptareaunui cer
nou gi a unui pdmdntnou. Cu alte cuvinte importanfadecisivda inomenirii CuvAntuluise
poate deslugi numai printr-o inlelegere eshatologicda lucrf,rii mesianice qi printr-o
irumperea acesteiain istoria creafieiin generalgi a umanitafii in special.Astfel Iconomia
Logosului inomenit imbrd{iqeazi eshatologicul in fiecare lucrare clivino*umand
inregistrati in destinul istoriei. in acest sens o fafd a acesteiapriveqte comemorativ
rt6
Daniel9, 24 - 2 6
' t t P ilde8, 22 - 2 3
' ' - t I Cor . 1, 24 - 3 0
'tn Efeseni l, l0 ,,ca toate sdfie iardsi unite in Hristos, cele t{in cenrri si cele rle pe pcimdnt- toate intrtt
El'; loan 17,22 '24: ,,$i slwa pe care Tu ilti-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sd
fe una, precum Noi ttna
-suntem:Eu intru ei qi Ttt intru ll[ine, ca ei sdfe clesdvcirSiliintnt unime, Si sd cunoascd lttmea cci Tu lul-ai
rrimis Si cd i-ai iubit pe ei, preurm M-qi iubit pe illine"; I Cor. 15, 24 - 28: ,Dupd aceea,sfdrSitul,ccind
Domnul va preda impiiri4ia lui Dumnezeu si Tatdlui, cdnd vq desfiinla orice elomnie oriie stdpdnire
si
Si
orice putere. Cdci El trehuie sd impiirdlecucd pdnti ce va pune pe toSi vrdjmasii Sciisub picioarele Sale.
I'raimasul cel clin urmd, care va fi nimicit, este moartea. "Cdei toate le-o supttsstb picioarele Ltti,'. Dar
cdnd zice: "Cd toate l-au fost sttpuse Lui" - inyederot este cd afard de Cel care I-e supusLui toate. I(tr
cind toote vorii sttpttseLui, cthtncisi Fiil insusiSe : .'a
suprmeCelui ce I-a supttsLtti toate. co Dttmnezeu
s,i lie toale in to[i."

,11
e$teptarea
ei' adicdrealizareaintnrpariiin istoriegi
o alta agteapta
sd-qidezvirl*ieroadele
lnt.rparii
r:: va beneficiaobiectir' subiectiv
toaia
;i
crealia.
ln 1:
aceastirelafie iconomica eshatologici,
;i
acfioneazitrei voinle qi trei atit'dini:
Dumnezeu'scopulexisten{eigi libertatea
umand.Dtrmnezeu,pe cleo par-te,cauta
mereu
persoanaumandcapabili de un diaiog
angajat-inlucrareaSa, iar omul, pe cre
alti
pu1e,
cauti pe toateplanurileprogresulsau
ipiri*"r. irt* rt*iir, lcrplinirea vremii,umanitatea
se regiseqtein iV{esia*Hristos'careS-a
aritat "Lurninti'spredescoperireneamur.ilor,,.ttl
Fireqte'intmpare Logosuh-riera absolut
necesarddeoareceomul gi creafiase inclepirtase
de Dumnezeugi intrasein umbra rlo4ii. pentru
.o ,a_tl'r..rinadln aceastiagoniegi clin
cdderealor'l8l oamenii itveaun.uoi.
sa primeascaviafa divini cle la insagi
Dltitorul de
viatri'182
precumqi arvuna outrtrtrr-in inlma,
pentru o'in."p- si urce pe caleacobor.irii
Lui' Deci prin lisus Flristosumanitatea
a ajuns sd recunoascd
ci singuraposibilitatecle
creqterespirit,ala se afla in El, ca Domn
gi bumnezeu. Astfel, n,.,n-,ai-in
nt?triun.o.i .t"
consistenfd,
intrucdtnumai in El se afld calea, Acleviml,
Viafa gi Lumina
f,tir9ubdndeqte
Aqadar'Istoriane punein fafa ochiiori'tdlnirea
lui Dumnezeucu omul, ca lucrare
hristologici dtrsdspre o finalitate fericita
gi ,r*rlop*riti nu*"i in l'mina Lui
Hristos.
celtegoric'dacd cineva se afld in at-ara
Lui nu poate sa nu clescoperd
lipsa
L'i, lipsa
Luminii L'i, ripsavoii Lui, lipsa Sfinfilor
Lui, irrir-,,n.*anr, ripsaTotului, cdci
fira de
El nimeninu poatefacenimic.l84
In sensulcelor ardtatese inscriegi proorocia
clin Genezd,ts5
rezumatiin cele trei
aspectepremergitoarevenirii lui Mesia.
Piimul, miri.,neaistoricda poporului
ltri Israel.
al cloilea'incheiereaacesteimisiuni oclatd
.u ,reni."arirru lui Dumnezeugi
al treilea
roh-rl Mdntuitorului ca rdspuns clivin
la aspirafiile iui.,ro, neamurilor.
Sfdntul
Iustin.
interpretdndaceastdproorocie, aratd
iudaismul gi-a indeplinit menirea,
,cd.
iar acum
neevreiiil agteaptdpe Mesia si vind.'*u
ar.rn"n.o i.,i*srant.it r.in.r, u.o. in protblia
amintitd, pe Flristoscare este
"rrulu,,
,,nftcrejt{ect
tutlror ,"rr*r,rilo,r}.fti'D;i};i
ciprian.
episcopde cartagina' consideri ca aceste
cuvinte sunt o clovaddcertd cd paganii
l.or
dispLrgisd creaddin Hristos'l8sDe asemenea
gi origen, unul cli'tre cei mai
cre
seamd
exegefi clin primele veacuri creqtine,
spune cd: ,,cel ce citesteproorocio
cu mi,tect
de'vchi'sci
vctJi uimit ctefettil in cure, e:htpdce se
spLtnecd cei ce vor cdrmui poporttr
vor
'3 uL trca l, J2

','r'Xl.iYJ,,,,'f,,;i,il:{;i::','iif,,)!lt" in ihtuneric
a vdzuttumittiinturesi cetorcesedeau
in tahu.a
si in

'"- loart 3' l6'

"Ctici Dtunnezett rtsuo iubit lumeo, incdt pe Fiul sdu Cet [Jnul-NdscutL-a tlat
cr.edein El .rd nu piard, ci ;sit uibtiviulit
ca oricine
veSnicd,,.
rsi
I oan 14. 6
IJ-I .
loan I ) , )
r35
ceneza 49' l0 - ll
va lipsi sceptrlt clin Iucla, nici toictg cre
"tYu
ctirm.uitor clin coctpsele,sctle,
veni itnpdciuitorur, Ciiruia
pand ce vct
,, ,o, .r,,p,,repopoure,re.lr"to ts'irr'rc[i
a" vild asinur siu, de coorcrdmcinzt*
rtsinei sale. spdla-vtt in vin,haina s'i
si in''irtge oe srrrgure t,esnrd,tttrsdu!,,
r86
Sf-'Itrstin'Apologia l,li, s -'i,"n,iiri,tf'ru
iucreuT
r,r"i nn,'i.,,insd cci acestecuvinte
pentru [utla, ci pentnt Hristos, este
nu s-(t, zts
rucnt iiinrurit, ctici noi toyi, cei crirt
Iisus' ctet

care a scossi pe ptirinyti ,-ostrictinEgipt.

Ccicio;""r"r,; r';::;'iril;!;rt,t,,";;1t ,':,::,1:;!";ri:i:
ltti Hri'stos ,'pdntin, vor vetti cetece
rcitttuse
pent* Et, si Et vu fi
:;i:;,:::l':"Xi:,:,:;r':'''ea
'unt
tllr.", Atlv.Hrter._1.I0. 2: Denr.jT
,_,
lf
' st.
L rpnan.
.llirturii,l,2l

32
veni din tribul lui Iuda, se mai spune limpede Si ceindanume l,a s.firSi ctirrnuireu...
-re
Hristasul lui Durnne:eu, pentnt care sunt lucrttrile ce ttu Jbst pregritite, u t,enit,
cdrrnuitorul despre care vorbescfigdduin{ele lui Dumnezeu.EI a Jbst negreSitsingurul
dintre toli tnaintasii Si, indrdznesc sd spun, Si dintre toli urmasii, care o jbtt a$teptarea
neamurilor".189
Fird indoiald, aceastd prof-efiea influenfat hotirdtor viziunea cregtind asllpra
istoriei gi a fost citatd de scriitorii gi teologii Bisericii pentru a demonstravenirealgi
lvlesia,de-a lungul istoriei. in sensulacestainlelegem cd venireaunui izbavitor era o
a$teptarede veacuri, valabild pentru toate neamurile,nu numai pentru poporul lui Israel.
DacSacegtiadin ttrmd, l-au vizut protetic pe Mesia, pdganiiau descrisienirea Lui din
perspectivafilosofiei, care potrivit lui ClementAlexandrinul,,,au cunoscuto
fdrdmd din
SJinteleScripturi", dar firegte n-au in{eles intregul adevir. Cu toate acestea,revelarea
voinfei lui Dumnezeu in Decalog gi c6utareavirtugii de cdtre filozotj ar: fost amindoLr[
rdnduite de Dumnezeu. in sensul acesta,Tertulian iqi avertiza contemporaniisdi pagdni
desprevenirea lui Hristos, ,,cdrepluteSteclejatn aenil acesteilumi, cy'lardilcum oproape
de umurg, dar tlezvdluitdtn toatcimaieststeadumnezeirii".te}
Nu numai venirea Fiului lui DumnezeLra fost cunoscuti de oameni, fie prin
proorocie,fie prin filozofie, ci gi rdstignireagi patimile Lui. Daci pentru SfAntulIrineu cle
Lyon ,,Hristos e.st.e
comooro uscunsii fn Scriphrile Vechirlni Testament,Jiinct ve,stitin
tiptn'i si pilcle",telpentru allii,,patimite Ceiui Drept tncd cle lct incepttitri prin Ahel,
zugrdviteSi de prooroci, sunt tmplinite fn cele din ttrmd prin Fittl lui Dumnez"i".'e2 Ab"l
era consideratun erou al credinlei in Dumnezeu care a suferit pe nedrept.Avraam era
,,ciirmuitorul Si vestitorul credin{ei noastre", care ,,a viizrtt in Dtth zitru venirii Domntiltri
Si iconomiapdtimirii lui". insd gi el ca gi toli ceilalli, de indatd cu venirealui Mesia.
misiunealui s-aincheiatgi ,,a urmathrcrareaLogosului".l9sToateacesteargumente,atdi
fala de lumea iudaicd,cdt gi fa{d de lumeapigdn6, scot in evidenldsuferinla lui Hristos gi
mesajul crucii, care demonstreazf,superioritateaMdntuitomlui fa{d de lumea de clinainte
de El Ei fafd de ceadin timpul sdu.
Legdturadintre cele doud lumi, in privinla venirii lui Mesia, se datoreazdlucrdrii
lr"riDumnezeu, izvortl tuturor lucrurilor bune, cum zice Clement alexandrinul.Acelagi
Clementspunecd filosofia le-a fost datdgrecilor,pdndce Domnul urma sd-i chemela El.
Aceastaa fost o cdlduzdcaresi aducdgindirea greacdlaHristos,a;a cum Legeai-a adus
pe evrei' De fapt SfAntulApostol Pavel sublinia acestfactor benefic al filosofieileoc.,
mrrlt inaintea lui Clement, lucru ce a devenit o justificare pentru o evaluare pozitivd,a
locului ocupatde filosofia greacdin istoriamdntuirii.
Privitd din alt punct de vedere,filosof-raavea ca scop sd clemonstreze
faptul cd
gindirea clasicf,reprezentanumai o intelegerepregititoarea adevdruluiclivin.in'sensul
acesta gdnditori de seamd,cLlm ar fi Cicero gi Hortensius,au ridicat rugdciunii cdtre
Dumnezeuqi au primit in schimb nadejdigi ndzuinlenoi.re5insugi SfAntulIistin filosoftrl
fusesepregdtit pentnr revelatia cregtini prin intermecliulfilosofiei stoice, aristotelicesi
' t t O r igen,C. C e ts .1 ,5 3 D e P ri n c .4 , 1 ,3
reo
Tertulian,Apol. 2I, l5
''' Sf. Irineu,,4tlv.Haer. 4,26, I
' " ldem ,I bide m4 ,2 5 ,2
' o' I dem ,I bide m4 ,5 ,4 ;4 , 5 , 5
r qr
Calat eni3, 2 4
rei,.\trgustin,
Conf.3, 4, 7

JJ

platonice'Evident nici ura dintre

acestefilosofii nu i-a potolit setea
de ader.i'. dar tiecare
din ele l-a purtat mai aproape.d-e
acei h"tft,;;i;;;"
vechi
,,mai
crecarrogiucei care
uu reputa(ia tle a fi
filozoJi"le6 adici de proorocii vectriutui Testament
care au vorbit
despre venirea pe pflmant a Fiului
lui Dumnezeu. Firegte, Iiteratura
apologeticd,din
primele veactri creqtine, abundd
de astfel de marturir care scot
Ia ir.eara caracterul
profetical unor lucrdri din gdndirea
gi cugetar.";ill;i
romanr prevestiroare
venirii lui
lvlesia'Spre exemplificareta luunu*oi E"logu t,,i virgiliu, consid"*ia
.rri* ..ecloga
mesianicd"' profelea o epocd de aur,
o incurun-ar"
fbcioari, iar un prunc cu fire dumnezeiascd r u.oaurilor. in care se va intoarce o
se vo cobori^din cer pe pi.mdnt
domneascaintr-o lume transfiguratS
ca sd
prin virttrfite tatat,ri,au.,r, Fericitul
Arigustin
cd acestecuvinte se referd u-o"uarar
credea
ra Flristos,o. urorr.;; p*;;;i;;rG"
"u
in
regiturd
cu altcineva'le*Apoi sunt
demne cle subliniat naznin;eleprofeti..
justificate de dorinJalui de pace,
Virgiriu,
cleo lume guu"rnntaJe tunatatea
^i.--rui
lui
Dumnezeu
gi nu de
dorin{elecontradictoriiale tamenilor.
Tot pe linia luise'pronunfaprofetic
Sibila cuma,
carevorbeadesprevremtrile mesianice.

il*i;l;rf
iluiu, evieul irto.i.li scriitor,a
fblositautoritatea
acestorprofetri,'on
*arturii pr"tuut. ufoi ,t" pur.uiu cle
cezareea.z00
privegteprofeliile
cat
insuqiSfhntulIustinr"'*rn1iory pentru
aqi
lllltt:sitoiu
susfine
ideea
va facesdpiard lucrurilesupuset:irira"ir,"ii,,.2ot
"cd Dttmnezeu
ju episcopul
La.anaij
pi apologetur
Teofil^o oi.ru p*lilil"
o" **t,i
evrei printre ,,oameniirui
ty;

o nur i/i, t ;; ;;";;,, n*profe

sr,li ini insptrari si
fr'::;"';;:,:;;i : L# : :;' :::lka' "

Prin urmare' venirea lui Hristos este

ultima gi cea mai mare revelafie
a voinlei lui
Dumnezeu'Despre acestlucru Biserica
a mdrturisit o, lo inceput cd
,,Dtmnezeltnu este
pdrtinitor' ci' in orice neom, cel ce
se temecleEl sifoci dreptoteqeste
primit cleEl-.203
Deci' Iisus Hristos e.steintruchiparea
rdspunsuluirul ou*nezeu.la. nevoile
gi aspiraliile
neamurilorprecumgi implinirea speranlelor
mesianiceaL popon lui lui Israel..,*
Aceasti
relafie profeticd dintre cele doud tabere
p.ln .or. u i""*, Dumnezeu
in
vederea
Fiuluisduin lume,esterezumatd
veniri
creSf6ntur
crigori. o" frrrru astfel:,)ariorut secfrd
tntre acestedoud conceplii . Dogma
iuclcticii,ti, itpaiiia prin ctccepto,ea
'.
Logosttlui si
prin creclin{a tn Duhul sidnt, in"timp
ce erooreo potrtersta esrc
Jtrc)ta sa iispara prn
unitatea firii divine care anttleazd
noli.unea
cle'pluraritate.. $i totrtsi, clin
'ctin
conceplia
tmitatea firii; iar
,ro ;rr:;;;
numai ctistinctict tn privintct
';!:::;rf"i::fi'{

'noSfdntul lustin,Dial. 7, I
' " V ir giliu,E cl o g tt4 ,4 - 6 3
' " A ugus t in,
D e c i v . 1 0 ,2 7
' - - I os if F lav iu A
, n t. l , I l g
- " " E us ebiu.
pr e p .Ev .9 , l 5
- " ' I r r s t in,
A pol . 1 ,2 0 ,l
-"' Teofil,CdtreAutol.2,9
' " ' F apr e,10,34 - 3 5
potirom, 2004,p.
87
;;; {.j1if.". .TradiSiacrestind,
) r . ungone d e N y s s a ,fu l a re aC u v . C u te h .3 .' pG
45, 17.20

tl
tt+

Logosulinomenit gi lucrlrea sa mf,ntuitoarein \oul Testament

Pentru venirea sa in lume Fiul lui Dumnezeua lucrat. cunl spuneamnrai sus.
asupraoamenilorclinexterior,prin Legealui lvloise,fXrasa le dea
plttereasit se
"..rto,"
ridice la fiptuirea cuatd a binelui. Esteadevdratcf, danrrilenaturii care
atrageaupreatare
pe oameniin sf-eralor de influenfi ;i, deci, ii ispiteauspre inchinareala zei, au tbcutpe
acegtias5.ajungf,pdnd la urmd la convingereacii sunt insutlciente.ci nu-i pot scipa cle
rnoarte qi nici inaltrala binele neamestecatcu riul. in sensul occsta oiin intr'.,oor.
Ctrvintr.rllui Dtrmneze'ua venit El lnsuqi sd comunice intim .r, o,,-.nli, fbcdndir-se
modelgi izvor de putereal bundtir{iidesivirqite,dar qi biruitor al morfii, pentruto{i cei ce
primesccornuniuneacu El. Prin aceastaDumnezeua aritat ci nu esteseparatde lume,
caree crea{iaLui gi nici lumeanu e strdindde El. Fireqte,odati ce a creatlumeaprin Fiul
Siu, DumnezeurimAne prin El intr-o legzituricu ea.
Deci, necesitatea,in acest context, ca omul sir se reintoarcdla Dumnezellse
impuneacu imperativitate,dacdel doreasd riimdnS.
inci in viata.Singurel nu puteasf,se
intoarcela Dumnezeu,ci numai DumnezeuCuvdntulinsuqi,prin careau fost flcute toate,
aveacapacitateagi putereasd refacd^aceastd
legiturd cu omenireain istorie qi s[ vina la
ea deplinca s-o ducf,deplin la sine.206
Deci, venind la noi la sfhrgitulveacuriior,rdnduite
de El din exterior pentru lucrarea intrupirii Sale, Dumnezeu inaugureazi incepr.rtul
veacr"rrile
viitoare, in care El implineqte,din interionrl nostru, unirea noastrdcu Sine,
indumnezeindr-r-ne.
Estecunoscutfaptul cd prin gllstareadin fructLrloprit, oameniiau cizut pracldunei
cunoagteriinferioarea materieiqi a tmpului separatede spirit gi cleDumnezeu,adicdla o
cunoagtereprin simlurile care. golite de spirit, se indulcesc de senzaliile procurate
exclusivde materie.-"' Acest fapt estesubliniatde SthntulMaxim in tdlcr.rirea
urmitoare,
care arati cd greqealalui Aclam a fbcut ca ,,Protopdrintelenostrtr,nerezerniinthrs,i
ochiul
.sufletuluitn luminu ctumnezeioscit,ci pipciind Si mdngaind ca un orb in intunericul
neStiinfeicu amiincloutimdinile qrnestecdttu'qmateriei, s-a aplecat intreg spre ,sintlire,
precliinc{u-se
ei. Dar primind prin uceastaveninul .stricdcio.s
ul celei mui ctmcrnicefittre,
nu s-tt brtctl'ctt nici de roclul simlirii preutm voio, tncercdnclsii clobdnc{ectscci,
ctnn nn
trebuia, cele ole lui Dumnezeu,Jdrii DurnnezettSi inuinte cle Dtmnezeu .;i ntt dupii
Dumnezeu.Iar ucectstanu se puteo. Deci uscultarul cle ,sintlire cttre lua cu sJbtnicpe
.'urpe moi nrult clecdtpe DumnezeuSipoJieapomul oprit, tle al cciruifrztct cflcrseclerncti
tnainte cii e tmpreunatcu mourteo,/Llctindu-,Si
clin el pdrgu mdncdrii, Si-cr,schimbqtvi(l{o
rlupci o'rem(lnctrea
Jructului, fticdndu-Si mocrrteavie in tocttd vremeapetrecerii cle ctici.
Cdci ducii mourteo e descompunerecrfdpturii,
iar trttpul, cere se suslineprin ufltrenfdcle
miincdri, se descompune,fn moclnuturctl,necontenit,evapordnrltrseprin curgere,Adum
necontenitiS'ilineo tn vigoure rnourteupentnt sine .yipentru noi prin cele de cctrecreclect

-'" Pr. prof. dr. Dumitm Stlniloae,Stut/iide TeologieDogmnticii

Ortocloxd,Craiova, 1991,p. i9
t o;
l bidu, n.o. 1 9 - 2 0

_l-i

cd stt's{inviala'108Fi.inclca
tlaca ar.fi Ltsau[tirt
rnctirtrultde Dumnezeutlecdt de solie
si .r-ar
/i ltrtinit clin pomul vielii' rt-ttr i:i tepridatttertturirect
ce i s-a dot, ci ar
pdstrat-o
necontenitprin fmpcirtdsireude t'iti{"i'
Ji
otlittd,ce orice vittlri se susline printr-,
hranci
proprie ;i corespunziitoure.Ictr
hrrtria:'ie;ii ctceleia.fericiteeste pdinea'ce
s-e pogorat
din cer si a clot Itmii t'ia(ir,
ctrrt in,sutsiCtoantul cr sp,s despre
sine in ,l.fintele
Evttnghelii'Net''rtinclprirnul om
'sri -telirtirteascitcu nrurr.rro,
pe
drept
cuvtint
tt ccizutdirt
viasatlumnezeiascd a tlobandit
si
o ttita. ttti.scitfoure
clemoarte,prirt care imhrdcanclu-.;e
in Jbrma ira{ionulii (dobitocett'scci1
;i itttunecdntlu-si,f|umusesectnegrditd ct cerei
durnnezeiesti'ctpretlttr tuatt-lirea,r,,oryii
spre nttirtcure.prin acec$ta,moortea
trtiieste in
cttrsttloces'teiintregt^clistctnle
temporui,le.^iiirn,rdu_n,
mi)ncare
iiir,r,
ei
inseSi,
iur noi nu
rnai trdim niciodutd fn cttrsti ei,liind
trcincetut,tiirrisr ,r, eaprin cort,pere,,.2re
La aceasticunoEtinfdn,, ,-uu inal;at
insainaintede HristosclecdtSfinfii
prooroci,
ridicflndu-seoareclrm.pesteneptrtinfa
adusda..ea..*
irotoparinfilor. Fafa cle ei prin
Duhul sdu' Cuvdnt,l a pregitit
oamenii inainte de intruparea
Sa pri' mijrocirea
proorocilor'prin Legea .o..
Ggu oamenii cle u' Dumnezeupersonal.
A fictrt aceasta
ascufindu-leprin Lege rdsptrnclerea
moralagi a'r-rnfinclu-re
prin
prooroci
venireaLLriin
trup' Aceastaa condusprin amdndoud
ginrl succesivJ. ou**i
rrlrrr
pdnd
la
r.
lvlellca
Maica
l'rcurd
Domnului.
care va fi pregititi
sd-L nascd fhra cle pacat.

AqaclarMintuitorul IisusFirisioseste
Dumnezeuadevaratgi om aclevdrat,
Er este
F-iullui Dumnezeuinomenit' fiinct
n* numai o persoandsupra istorica
ci gi profund
istorica'Faptelegi cuvintelesale sunt
<lepliniaentiticauii.qi oa.uirut",
oui.n'ticitatea
certitudinealor fiind confirmatede
pi
SfinteleScripturi,co..-uo.u"r. despre
venirea
lume ca Rdscumpirdtor
Lui i'
9i Mdntuitor. Totociata,ele sunt demonstrate
crin
stutri'l
manuscriselor
9i a documentelorvrednicede toatdcrezarea.{ei
care au p's la indoiald
istoricitateal'i Hristosgi a faptelor
sales-auostenitin zadar-..intmcdt
gi cei mai severi
208
Anbigtta' 42'p 155'PiirinteleDumitru
stdniloaeobservdcd: " omur nu
se pocttebucura L{etot ce por
in'semnalttcrurile materiale, ca miilocitoare
ale .spirituit,i rt rr"i,rrr)nrt$erate
prin er, tJacdrut sunt v(-tzute

;; ;i;otlnbn
,,,i,n,i,i')ii,i*nu,eu,
'::,':i',:r::;::"'l,"i,ii,',i,[',::::1,:i;,:?;,r:i!::i;!::i;i,;
,,ttinn,t

seingtorta
inptdiriteoarbe
procurr,,,t;r;t"j;::T{J,i,lii#,,;:r:;::::::r,;l:,,::,i,X

'r,7".,
rodul rechts al pldcerilor, nitnptnt
,:::ii::
de la cete i,rtoriutr, ,i--o
prin ere n,odrtea. ctici tnoartea
le'scompunet'eatrttpultti lai rrttpul
e
'r"-riiro,nprne tlin trebui,la elimindrii necontenite
consutndtesi clin sldbirea
tt
mancdriksr
lesuturilor protltrsii c!'eacectstitronrlurri,'nlr"
Si eliminare. Deci,4clum ct introdus
tTtout'teacu mod cle desconpttnere
in tntp, pr,in gustarea tlin
oprit, creccu.ecrecreacd-i vct atruce
Jrtrctur
t',i.ula,
tlesi ise sptt,se.se
cd-i vu aclucentoctrtlea,,.
lnota f SS,p. i!i;"""....

prima
pclrte
,,1,!,lT;"i:,,:,':"
aparagrori,,,i
,,,';:,:;::ji;,,'r':::,[:::,',:,,::rr,::,,';ii:,Xi:,^,
;,in
n.emuriiea,

pe c(tre ar Ji pi.ttrat-i'orrr,-iirurrarrara
ca intrelinuttd ;,::;;;:;;f:"r.rr;f,::,:;:i,;rr{:r:;!;::,
Jttnnezeiesc ca clepomtti scntclepainea
,i"yi, onru oo,r,t ,r-ru'Ji ,"ri,t,
,r, 1i trdit o viald pdrtasd lct viaya
Lttrt,'nezeiascdce ar
/i coplesit necesitcisile'de,hrandtn,prn,rri.-,i)'-Ji
triiit in plunul teaiclric. ptictttul
itt'emnat reJunil cle a trdi in a.celptnn'
tt
tnateriold' numai prin resttr'selepinr,t,i s,i ":a'rtrrro in p,ti,nrii-r,ri,'i lrr" se intrerine nurnai prin ntrincure
crieat. Dec.i'rrptiro,urr'-liiotogicit
a morlii din primct parte tl
puragrtlului se complete,azd.
in a clottttparte cu e-uplicareaei pirin-r:l"rprinderea
onturui crinpranttr vietrii
clivitte' din dittlogul untologic iubitor
rin;;e et subiecltutd,itr,' i",
si
ar tuturor cuvintelor. Netnurirect
ontului n-ar cNttt tm caracter
^$i
'/i
fiziologic ci ar /i avut cat,ro i,
rct Dumnezett.Dup(t ctiderett
firii*pqrea
omultti e obiectul procesultti
nrtntrer,prd tt morlii. Er rut mcti
trdieste nici o crrpa in ctfara
'li 'lu,oiqre

ii;:j'::!;Z:;;,ii;',,ili,i{,iii}'i,X'{,'"1{l'!i
i,iy'pi;;;;;
- - l(. l,ultmann,Jesus,

;;; iiin"n,,n,,o
n,sesuprim,i
,rupu,,
cise

mytologieet clemy,y6l6gtscrtion,Seuil,
paris,l96g

36
critici ai Vechiului Testament gi mai ales ai Noului Testament sunt incredinlafi ca:
,.Evangheliile,cel mai bun Si aproape uniail nastru izvor pentu cuttodsterealti lisus,
sunt ccirli deopotrivd complexeSi simple, deopotrivd obscure Si luminoase, marcate de
epoca lor Si relatdnd cuvinte adevdratepentru toate vremurile".2rl Apoi, Ildnttritorul a
avut gi are pdnd la sfdrqitul veacurilor o mare influenfi asupralumii gi asupracreafiei.
Ucenicii sdi au dat mirturie despre El gi despre Invierea lui, Noul Testament tiind
irnprimatde eficienla Lui asupraautorilor. Astfel toatdtradifia despreHristos esterdsarita
din credinfain invierea Lui gi concentratiin relafia personalddirrtr" El gi cei care au
crezut in El. Aceastdexperienfd,,,intemeiatdpe cornuniuneacu Et dupa inviere, e baza
istoricd ce a dat ucenicilor posibilitatea sd recunoascdistoricitotea Lui ca Durnnezeu
Om Si sd o descrieca atctre".2l2
in sensulacestaapostoliisuntindreptilifi si se consiclere
nu numai ca martorii ai invierii lui, ci ca mdrturisitori ai Aceluia lanea care ei au stat tot
timpul de la inceputulactivitAlii lui.2ll Tot ceeace all splls ei demonlstreazi
ci Hristosa
fost gi r[mAne Dumnezeu adevdrat ;i om adev[rat, realitate descrisd din experienfa
convieluirii cu MAntuitorul, a$acllm o prezintf,Sfffntul loan Evanghelistr.rl:
,,Ce era clelcr
inceput,ce om auzit, ce am vdzut cu ochii noStri,ce om privit Si mdinile noastreau pipciit
clespreCttvdntul vielii, Si Viala s-a ardtat Si am vc-tzut-oSi mdrturisim Si vd vestim Victla
de veci, core era la Tatiil ;i s-ct ardtat noud - Ce am vdzttt Si am auzit, vd vestim Si voud,
cct Si voi sd aveli impdrtdsire cu noi. Iar fmpdrtdsireanoastrd este cu TatcilSi cu Fiul
Sciu, Iistts Hristos. $i acestea noi vi le scriem, ca btrcuria noastrd sci fie clenlind.Si
crceastaestevestireape care am attzit-o de ta El Si v-o vestim; cd Dtmneieu ,ri, Itminci
Si nici un tntuneric nu estetntru El".2t+
Deci, din Sfintele Evanghelii infelegem cd dumnezeirea lui Hristos este o
dimensiunesupremdgi cu neputinfd de atins numai prin puterile omului, dar care pentru
faptul cd Fiul lui Dumnezells-ainomenit,umanitateaesteincoronatdgi impliniti. in acest
sens Dumnezeucel mai inainte de veci s-a aritat ca fiinJa cea mai omeneascdqi deplin
incadrati in condiliile viefii umane. Ca Dumnezeu Om el a sdv6rgit faptele cele mai
Lrmane,iar ca om a implinit lucrurile cele mai presusde lume, adicda fldminzit, a?nsetat,
a avut nevoie de somn, a suferit de dureri ftzice,de neinfelegereasemenilorsdi, s-a smerit
mai mult decdttoli oamenii, umbldnd cu vamegii,cu oprimalii qi cu batjocorilii societdlii,
dar nu s-aindepdrtatde iubirea desdvdrgitd,n-a invidiat gi n-a cdrtit, degi a mustratpe cei
vicleni, fbrd insd si le inchidd calea mdntuirii. ,,Chipul Lui, spunePdrintele Staniloae,
este un chip istoric", atdt pentru umanitateasa proftindd gi autenticd,cdt gi pentru faptul
ci depdgegte
orice fantezieomeneascdin ceeace priveqteadevdratadesdvdrpirea Lui.2l5
Cdt priveqte invd{dtura Mdntuitorului e perfectd qi reflectd umanitateasa clesivdrqitd.
Cerdndoamenilor sd-i urmeze,,tnvdla(i-.vdclela fu[ine,cd stmt blantt S,ismerit cr,tinima Si
veli gdsi odihnd sufletelor voestre",2t6Domnul oferd in acelaqi timp ajutorul sdu in
strddanialor, fiind unicul dmrn posibil gi obligatoriu de urmat pintiu cloban<Jirea

t'
Irsas,Ed. Humanitas,Bucuregti
' J. Duquesne,
, 1995,256
t':
P r . pr of .D. S ta n i l o a eT, D Ov o l .l I,p .2 3
' ' ' F apt el, 2l
r lr
I I oan l, l- 5
rr5
P r . P r ol' D.
. S td n i l o a eT, D O,l l ,p .2 9
t'u
lulat ei.I 1. 2 9

,11

desavirgirii'217
in acestcaz, tot ceeac.eibce;i invafa
Er esteclumnezeiesc
gi tirescaclici
estecuprinsin legeadumnezeiasca
in
iegea
tlrii tunane,drept LlrmareponrncileLLri
;i
corespu^nd.aspiraiiilor
umaneautentice;i cine Ie implinegte
afla odihn6acleviratd.2rs
In legdhrracu Persoanagi opera\lintuitortitui
ti.u, Firistos,fradilia evanghelica
primards-a interesatmai mult tle
calitateasa de Mesio,r'iut lui Diunneret
ino-.nit. qi
mai pufin de via{asa pdmdnteascd.
Cei careau voit sa eliminetot ce depageqte
omenescul
exclusivin Hristos,n-au putut sd reconstituie
chipul sigu. nl lui Hristos istoric,deoarece
uceniciiinqiqi n-au putttt sd prinda intr-un
contur strici omenescpersoanainvilitomlui
lor' Am putea spunecf, sintezade
baza a stlntelorEvangheliiar putea fi
rezumatdin
cttvintelesfffntultriApostol Petru,din.Faptele
Apostolilor,cAre zice:,,voi
stifi ctrvtintul
care a Jbst fn totttd hte{eea,fncepant{
tlin Galitee", ,n,p'i t"tezul pe care I-cipropovcic{uit
Ioan, (oclicd despre) Ii,;tts trin Nuzctret,
cunr L-tt ,,ri Dr,rnrrrrr, ,r, Dr,:h-utsJiint
putere pe AcestQc're q untblcttfcicdnd
si cu
bine si vinclecdncl
pe
tosi
,ri
r,n,pr:iy,
de
diavolul,
pentru cd Dumnezeueru cu EL
$i noi ,.,,,r,r_,,
mcu.toripirrtn, toate cele ce a
JLicutEl in
soro iutleilor si in lenrsulirn; pe
L-cnt omorit, spanzurdnclu-Lpe lemn.
'lcesta
Dur
DumnezeuL-a invictt
,i si t-n clctt.sciso urnte, rtrt lct tot
Jt 1ryitt
ci nourT
tr)oporrl,
martorilor' dinointe rtincltrili
,/e Di*nnezeu, c(o'e ctm miincat
$i um'biitt cu El, c{tpd
inviereaLui tlin mTti'
$i ne-ctporttncit scipropovirduti.m
poporttlui si sii rriirturisim cti EI
Dumnezeitsti.fie .itrteccirorst cetor
vii si at celor ntor{i Despre
:;::r,'r:'r,;,:;:;r::',!rcte prrtorocii' cci
tot cel ce creclein Et vi primi iertctrecr
piicatelor,
prin numele17,1,,.2:r,;tolt
In acesttext automl FaptelorApostolilor,
SfhntulEvanghelistLuca, f-acesinteza
kerygmei' adicd a propo.vdduiriiEvangheliei,
cit gi cea mai scurtdqi esenfialdbiografie
a
vlzint,itorului'tncepui,l propriu zis ai
activitatii^;aleistoriceil constituie
botezul
in
rdul
Iordan ,,cct'tit se plineaicii tocrtdclreptatea::,110-;t;';;ia
lui Dumnezeu,planul sdu
mdntuitorpentru lume' Din acel moment
Iisus Hristos a inceput sd se-aratepr-rblic
in
Israelca Fiu al lui Dumnezeuinomenit.qi
Mesia."t proo.*it qi aqteptat.22r
cdteva evenimentetotuqi din iitoria gl
.opiia.iu Mdntuitorului sunt reratate
de
sfinfii EvangheligtiMatei qi Lirca. ilar
n-au menireasd alcdtuiascdo biografie
a
l'i
Flristos' Capitolele clin cele cloud Eva'ghelii
care u. fur" fi considerate
,,Evanghelia
copilciriei lri lisus" srnt de fapt, o
ilrtrocluc;." ;;oi;gica in viala pamdnteascd
a
Logosului'carein Evangheliadupd loan
repreziqtdo prezentarea preexistenfei
Fiului lui
Dumnezeuexprimatdintr-o formd titoron.a.it g"l"a.*,
acest
thpt
este
binecunoscllt
lumii anticecare nll puneaprea mult accent
pe prima perioaciaclin viala unui
om gi nu
obi5n,ia sd relateze copilaria marilor p.rronuiita{i.
Toate aceste intbrma{ii scot in
9i mai mr'rltcd Evangheliqtii'-auvrut si scrieo biograrie
n vrant,,iiorul'i lisLrs
;:iHJ."
-'' Ioan 14' 6
"[isus i-a zis" Eu strnt Calea, ,'lclevdrulsi viala. Ninre,i ntt vine
la Tutcilblett decdt prin
t\'[ine"' iar Apostolul Pavel spune' Dumnezett,
ttepurte,tefi"care clintre noi, ccici
i, El trtiint si ,e
tttisciimgi stttrtem, cdci ai Ltti neom
1,u.1
;i suntem,,.(Faptl n, Zi I Zii
2''
N'lateiI l' 28 - 30' ,,.veni1ito ,vtin" toli
,n-i ostenili yi inrpovdrali'siEtr vd,oi
oclihttipe voi. Ltttttrijugttl
'1'[euusrtpravo(tst/dsi invdsali-viide la illine, cd sunttbliini
si.r,ro'rii,"u inittttt.siveli git.si
oclihnij;stfletelor
votesIre Cdcijttgul ltleu e btm povarct
L[ea esteuEourd,,.
Si
- ' ' F apr e10,3i
- 43
- - ' ' M at ei3. l5
- " ' r V lat eiJ , l7;
Ma rc u l , I I; L u c a3 ,2 2 :Io a n 1 ,34
- - - loit n I , I - 8

38
Cat prive$te tamilia dupd trup a Mintuitorului este prezentard de St-antul
Evanghelist lvlatei din perspectivadreptului losif, pe cdnd Sfantul Luca o evocd tiin
punctul d: vedereal FecioareiMaria. Nlaica Domnului estedescrisdca t'iind o ,ofecioard
logodild""' cu Iosif, fecioari ,.plind tle har", cu sufletul deschis permanent cdtre
Dumnezeu.Fiind ascultdtoarede Dumnezeu,Fecioaralv{ariaa zlmislit de la Duhul Sfdnt,
a purtat in pdntece pe Dumnezeu ca pe fiul
gi
-s_ftr a dat nagtere lui Iisus ,,Fiul celtd
Preainalt" li mogtenitorul tronului lui David.22aPentru aceastaea este numita .s\:[cricct
Domnului"22s,cea,,binecuvtintatdfntrefemei".226Preasfdntaeste cea care l-a nascutpe
Iisus ,,Prirnul Si IJnicul lidscut",^"' p" care ingerii l-au prezentat pdstorilor ca fiind
,,Mdntuitonrl, Hristos Domnul".228Tot FecioaraMaria l-a crescutpe Copilul Iisus gi l-a
urmat pAnEla capit, aqacum proorociseDreptul Simeon,22e
fiind congtientaca Fiul ei nu
era lln prtmc oarecare,ci Fiul lui Dumnezeu,Unul Ndscut al Tatilui din veqnicie,pe care
Dttmnezeul-a trimis in lume ca sd incleplineasc[
o misirmeunicf,,23o
aceeade a descoperi
oamenilorviafa ceaveqnicl2sl
Desprecopildria Mdntuitorului in mijlocul familiei din Nazaret ni se spunepufine
lucmri in Sfintele Evanghelii.2l2Sfentul EvanghelistLuca sr-rbliniazltaptul ci pruncul
Iisus,,crerrteaSi $S-fntdreacu tluhul, umplandu-.se
ctefnselepciuneSi harul lui Dttmnezeu
erq asltpra Lui".233in alta parte, acelaqiEvanghelistsubliniazi ci: Iisus ,,a cobordt cu ei
Si u venit tn Nazaret Si Ie era sltplts...Totot{atdel sporea cu fnSelepciunea
Si ctt vdrsta Si
ctt hsrul la Dumnezeu Ei la oameni"."uAceste relatdri scot in evidenfd faptul ca
Md"ntuitorula invltat sd citeasc[ gi sd interpretezeScripturile, lucru clovedifde episodul
de la templu. Se qtie cd la vArstade 12 ani, Iisus a plecat cu pdrintii s[i din satul Nazaret
qi a mers in pelerinaj la Ierusalim,unde i-a uimit pe inv6{5tori qi pe tofi care-l ascultau.235
De acumincepe o altd perioadddin viafa Domnului carese deruleazdin spiritul activitalii
sale mesianicesubliniatd dealtfel de cuvintele Domnului: ,,De ce era sd Mii cdutctti?
Oare, nu stiali cd tn cele ale Tatdlui Mett trebtdesd fiu?"236De acum vremeaactivita;ii
sale mesianice a sosit ca sd se spund despre cel care l-a trimis gi despre inv[tdtuia
Acestuia: ,,Q99i le-a rdspuns lilzts Si a zis; inviildnra Juleanrt este a Ju[ea,ci a Celtd ce
lv[-cttrimis".237
Acest moment este dezvoltat cu
inielepciunecle Sfdntul EvanghelistIoan,
-g-{acare pune in lumind iconomia?ivind unde
care subliniazd,,,marea tainci a credinlei",2ls
2: r

Luc a l, 27
Luc
a l, 3l; 2, 5
"t

,,5
a;;;i,;i'-'226

Luca I, 42
r 27
Lt r c a2, 7
22E
Luca2,7
tto
Luc a2, 34 - 3 5
:Jo
Luca 2, -19
2t'
Ioan 17,3 ,,$i aceastaeste viala vesnicd;SdTe cttnoascdpe Tine, singttul Dumnezettadevdrat, pe
si
lisus Hristos pe Care L-ai trimis".
2i2
Vezi LectorDr. C. Preda,Anii neqtiuliclinviayafu[dntttitonlui,MO. Nr. I - 4,2006, p. 3I - 57
2rl
Luca 2, 4o
tt'
Luc a2, 51 - 5 2
t'5
Luca 2,47: ,rli toli ccre il auzeause ninnnau clepricepereasicle rd.spttnsurile
Luf'.
ttu
Luc a2, 48 - 4 9
: 1' I oan. 7.
l6
:-'3
I T im ot ei 3, l 6

f
ffi
M
@

ffi

ff

ffi
ffi

ffi
Effi

39
"Cuvdntttl s-a'ficut trttp"23e.adica DumnezeuS-a fbcut om
gi s-a sdldqluitin pintecele
St'inteiFecioare'alcituindu-$i din
sangelecurat al preacruateiun trup
insuflegit,inzestrat
cu ra{iune'vointi 9i sentiment'Ei
bine, in urma acesteiintrupari, o
<Jaticu trupur ruat din
Fecioara lv{aria' cuvdntul a luat
urup.u Sa roadele firii
on.,,'.trilnd in t.rp.
irimurri
Agadar'El estein aeeJagitimp gi
04 li Dumnezeu.Arlm"n.a unui
om cuvantur posedi
cugetare 9i simlire' in mod real.
in fine, Dumn"r.u-'cuuantul,
spune sfdntul loan
Damaschifr,,,a venit c{in chipti
siu, yi s-a intrupit dtn iubire
pentru noi, si s-cr
impreunat cu un suflet ralionaT cle
clragul stfletelor ,tr*rrc cttrdfindu-ne
pe Jiecore tlupd
aserndnareqsa' EI s'aJdcut om clin
toatepttnctelede vecrere,exceptdnd
pcictttul,,.240
Referitor la ,,firea neclescrisda
naturii tmitd[i,, celor doud 'fi;i
;;" Logosr-rl
inomenit' cea clivini gi cea u*ona,
se gtie cd Domnt tl, ,Jiincl clin
c{esdvdrsit,devine, in timp, on ctes;wdrsit
Jire Dumnezeu
nuiii ui,irrlirea,
-impdrsire
s'i
nici
nr.tse goreste,ci
si
clevine'Jdrd 'rchimbare,
sau qmestecare,tmur in esen(d
cu frupur ztimisrit tn
printecelePreasfinteiFeciiare.
El nu
esen[otrupului nu s-q schfmbat fnfireasi-a,schimbotlir:rnrtrrira in e.senftttrtpului si nici
elivind,ti^sil,-' oiratuit
oJire amestecotdclin Firen
-'"-"'
Sa Divind Si/irea umanirpe ,nr,
$i_oasumat_.o,,.2'+t
Aceasti invdfdturdreferitoareIa cele
doua firi in persoanaMdntuitorului
ris's Hristos,
Biserica
a stabilit-o
bazatdpe
Sfhnta
s..ip,rraii
Apostoricd.
incd
dera
inceputurileei, Bisericaa ctmbdtut
il$ffi
anumrteerezi,.t.careatl ^rncercat
sd negeparfiarsau
i' totaritate,
rna sar cealaltddintrefirile Domnului.

ffi

ffi
M
ffi
@
@
@

ffi
ffi

Hristos cel ristignit qi inviat, centrul

iconomieimintuirii, in ginclirea
hristologicira
Sfintului Apostol pavel

cuvantul Iui D'tnnezeu,Persoand

ndscutddin veci din Tatdl, a fost
totdeauna
infeles
ca unul, nevdzut,cer ce ni se face
.unor"u, intregprin tot ceeace a fhcut
pentrumdntuireanoastr5'^Tot
ceeace ex.istdi$i
;;ft;n"u in El 9i fbra cleEl nimic nu
s-a fbcutdin celece sttnt'241
"*
in Hristosni s. cl.rciia.-l*g"rtea
nesfdrgitd
gi ribertatea
Dumnezeu,
in
crealiainsdqidepdqindu-ri
a
fi
,uiusa
schimbdrii.
om,
estezicrit
spre
;t1"1ei.de
"llristos cel istoric,.u...u fbsi Prototip*lpe .uo i-u avut Dumnezeu
in minte,
atuncicdnda creatpe primul om",244
cumspuneaSfdntullrineu.Fdcdtoml,
in planulsdu
vegnic'l-a vdzutde mii inaintegi I
-a creatpe Adampotrivrtcu acestprototip
viitor.Ca
2 le

loa n I. l4

;ji:l fl

Damaschin,
op,cit.,rrr,
2.pc. e4,e85

Disctrsu!-18,
13.pG. 36,325
]r, ll-llllo'te deNazianz,
ctnstitdumnezeirea
Domnului
,., |o'f
9i a condamna
ereziile
ebioni6ilor.
marcianigilor
i:it
qi arienilor
"t P. Nellas,Omttlunimalindttmnezeit,
o. 69

ffi
=ffi

40
at.ue,Cr"rvdntula creat pe Adam dupl modelul siu, pentru ca apoi. la plinirea vremii, sd
Se aratepe pdm6nt om desdvdrgitgi sa-gi asutne,in timp, firea omeneasci ca Hristos. in
t'elul acesta, in ipostasul Logosului divin s-au unit firea divind cu trrea umand.
implinindu-seconcomitentatAtomul, cAt gi cosmosul.
Dar, mergdnd mai departe, Fiul lui Dumnezeu inomenit a realizat mAntuirea
oamenilor,astfel ci t'iecaredintre noi igi glsegtecalea spre comuniuneacu Dumnezeuca
qi comunitate de persoane,numai in El ddndu-ni-seputerea si iegim deplin din
strdmtoareacea mare a pdcatuluiqi din stareade moarteu"qni.u.t*s
Logosul divin, - Raliune personalf,-, inomenindu-seipostaziazdin Sine natura
umand,ceeace inseamni cd Fiul lui Dumnezeu s-a fictrt om, adicd a luat flrea uman[
fhcutd,,dupdchipul Lui Dumnezev,"246
pentrua-l ridica pe om la Tatdl. Deci Llristos,atdt
ca Fiu a lui Dumnezeu,cAt gi ca om, rimdn in comuniunecu noi, atAtca Dumnezeu,c6t gi
ca om. Firegte,ludnd firea umand,Logosul nu inceteazdsd fie qi Dumnezeg,clar,,ccl
Dumnezeu,Se face strdveziu Si vdclit tn umanitcttea Sa, ictr ca om, pyne o notd tle
apropiere maximd tn calitatea Sa cle Dttmnezeu tn ruport cu noi Si ele Fiu ascultdtor
omenescfn raport ctt Tatdl. Uruil Si rlcelasi, ne cheamdca om Iu o rdspttncleremaximd
./aSdde Dumnezeu,iar ca Dumnezeu,manifestii o responsqbilitate maximd Jald cle Tcrtcil
pentru noi... Pr.in smiindoud e omul cle.sdvdrSit,
clar e omul desdvdrSitfntrucdt acelasi e
Dumnezerf'.247
si
Toateacestereflecliuni sunt mirturisite de SfAntulApostolulPavel,carevorbegte
despreMintuitorul Iisus Hristos cd esteFiul lui Dumnezeu,,,mai intdi ndsctttcleciittoatd
fdptura. Pentru cd intru EI
fost Jdcttte toate, cele din ceruri Si cele c{epe pdmdnt, cele
"au aga cum
vcizutesi cele nevdztfte"."*o
,,este un singur DumnezeuTatiil, ,{in ,orn ,r,nt
$i
toate Si noi intru EI, tot aSaesteSi un singur Domn, IisusHristos,prin care stmt toctte
Si
noi, prin El".24eMdntuitorul Iisus Hristos estedeci cu adevdratFiul lui Dumnezeu.de o
tiin{a cu El gi impreundpdrtagi la facerealumii. Pentru aceasta,,dttpd c'e Dttmnezcu
oclinioarii, fn multe rdnduri si tn multe chipuri, a vorbit pdrinlilor noqtri prin prooroci, in
zilele acestearnai de pe urmd ne-a grdit notd prin Firtl, pe CctreL-a ptts moStenitoro
toate Siprin Care aJdcut Si veactrile; Care,fiind strdlucirea slavei chipttlJiinlei Lui
Si
Si
Care line toate cu ctrydntul puterii Sale, clupd ce a sdvdrSit, prin El tnsuSi, uyciSirea
pcicatelornoastre,a sezutde-a clreaptaslavei, tntnt celeprect tncrlte,'.2s0
Acest adevdrevocat de Sfdntul Apostol Pavel atestddeplina gi desdvirqitaunitate
clintreTatal gi Fiul ?nomenitgi pe care Sfdntul a cuprins-o?n m6rturisireacelebrd:..mctre
este taina dreptei creclin{e: DumnezeuS-a ardtctt tn tntp, S-ctfnclreptqt in Dtthil, a
fost
vdzut cle ingeri, S-a propovciduit tntre neqmuri, a fost creztil tn lume, S-a tndlsat intru
2't5
Col. l, l5 - 2A:,lcesta este chipul lui Dttmnezeucelui nevdzttt,mai intdi ncisctttcleccittoatdfttptura.
Pentru cd intru El aufast /daile taate, cele din centri si cele de pe pcimdnt, cele vdzttte, cele nevdzitr,
si
T"
tronuri, fie dornnii, fe incepdtorii, fie stdptinii. Toete s-au Jdcit prin El pentru EI.'El estemai [nainte
Si
decdt toate [i toate prin El sunt aqezate.$i El este capul tntpului, al Biseiicii; El este inceputttl,
intdittl
ndscut din morSi,ca sdfe El cel dintdi intru toate. Cdci in El a binevoit (Dtmnezetl sd sdlajtuiascd toatd
plinirea. $i printr'instl taqte cu Sine sd le impctce,Jie cele clepe pdmdnr,
fie cele clin ceruri, Jdcdn4 pace
prin El. prin sungelecrucii Sale".
'"o Facere 1' 27: "$i aidaft Dumnezeupe om tlupd chipttl Stiu; clupdchipul lui Dttmnezeul-aJdcttt; afiat
h.rtrbatSifetneie".
-'' Pr. Prof. Dr. D. stdniloae,Teologia
Dogmaticdortocroxd,vor.2,Bucureqti,197g,p.34
ttt
c ol l, 16
rrn
I c or 8, 6
l' uE v r l,
l- 3

f
ffi
@

ffi
ffi

ffi
ffi
ffi-

*F

tt

+l

s[ttvii"'251
Prin urmare,,tntnt numeletui.lisys
tot genunchiulsd se prece, utr
teror cererti
si ol celor pdmdntesti si ctl celor de cleclesubt.
i1-/ir,uriseascd toutti rimbtt cti
it
este lisusHristos, intru slava-lui DumnezruyniOl,,.isz'-"
Drntn
Sffintul Apo^stolPavel,zi3ageazddeci
alituri numele lui Iisus Hrisros gi
cer al lui
Dumnezeu-Tatil'in acestsens,harul
gi pacea iit-,,a, tt oumnezeu-Tutci!
t{e
lct
Dornnul
nostru lisus Hristo't"'254
5i
Iisus Hristos estedeci Fiul rui
Dumnezeu.r-rj
adicd
Dumnezeu
adevirat' din Dumnezeuadevf,rat'
fapt ce rezultd clin modul de exprimare
al Sldntului gi
careconstituieo atirmarea dumnezeirii
lui lir* rrrl.t"r. a..r, lucru aratd
ca apostolatul
sau qi Evangheriapecare o propovdduiegte
ont,,ci prin lisus Flristosgi
",r;;;;upd

d
e,ederis,rs
n.i,,o,
an
ffil*ffiiT:::'ffi ;';?;ffiffiL*;:il?Jji;:;;';um
rm
d,

Nldntuitoml Iisus Hristos este cieci

rddacina,prototipur, reprezentant'r,
cipetenia
ttnei noi omeniri' Natura lui umand
n-a fost ina,*nJr"iu ,pr. a rfund'e
singuri,
izolatd,
in sdnul Sfintei Treimi, ci "in
Hristos,,au murit $i;;.inviat (?n
chip poten{ial),tofi
oamenii' intr-un chip tainic, il;t;;
ne cuprinclepe tofl, rar vra{a
Ltri ctrprincletoati
umanitatea'pentnt ca aceastas5 nu
mai poartepecetealui Aclam,ci pecetea
chipului lui
Flristos'Dacd'"in EI" a murit qi
a ?nviaipoteniiai,;;;;;*.rirea,
rezurtdcd moarteagi
invierea se actualizeazi in liecare
fald omeneascdincorporatd,prin
nagterede sus, in
Hristos, intrucdt "Dumnezelt rettne::ste
toate in Hr;r;;;,,.-,, De aici
inlelegem cd in
Logosul inomenit s-a creat qi se creeazd
o noui omenire, superioard,nitalii
aclamice.Ea
ntt e numai unitate de naturd' ci
unitate haricd, in
Adam
std
numai
la inceputut
omenirii, pe c6nd Hristo,s i"..prt,,lii.irvorur
p;;;;; "*" de viatd cleunitate.25B
"
$i
Pentnt a propovddui aceastd..utitut.
i-pi;i;;;;
iconomia Fiului lui Dumnezeu
intrupat Sattl' care prigonea Biserica
lui uristos, eJ,.'.tr",nu, la apostolat
pe clrum'l
Damascului, de insugi Iisus cel
rastignit. Er
Iisus
;--'un
morr,
dar
lis's l_a
intiimpinatviu' la porfile Damascului,
:;";;
atuncicand gandJacd in sfhrgitare
sd stingapentru
totdeaunainvdfdhrracregtinr. Dumnezeu
l" .h;;;;J-,:,a"po,rtotut neamuriror,,
sd devind
un vajnic apdrdtoral credinlei cregtine
qi,un neinfricat propovdduitor
al
invierii l'i din
morfi' Astfel' incd din rnomlntul conveitirii
puurt s-a fhcur
rd" d;r;i,r
asc,rtdtor ar
acestor indemnuri, "inclrdzneste, pavere!,
,a prr-irr* ii marnri.rit crespre
rufine ru
Iertrsalim,asa trebuie sd.mcirturi.testi
si la'Roma,,.;ie De aceea,in{elegdndrolul
considerabilal Mdntuitorului Hristos
in mintuirea lumii, Apostolul
a trait gi a inv[gat

sa,evangherie
acceptatr,
atdtdeSrdniur
;::,'i,ll'f,T,:T:-:ililifin,:ilit$heria
Apostor

t'' I
Tim 3. 16
"' Fil,2,lo - I I
Lral l. I
:5J^ ,. ^
\rat I, J

" t G aI4, 4

Retractdri,
1,24,pL.,XXXrr,
,il l:'.',.r1 Augusrin,
632A

il,i1:,';,!':;::,:i,'!r:;;';:i:I;'p;';'7;';

otun'i
siFiutinsusi
sevasupune
cetuicer-nst,pt,s
L,,i

Asceza.;imisticapautind,Ect.Deisis,
;;;
Sibiu,I 996,pp.Bt _ 82
ij;:5M,ladin,
260
Galateni
2, 7:2. 9

.l'l

\Iintuitorul lisus Hristos ,,al doileaAdam"

De la crealie, Dumnezeua rinduit ca oamenii si alcituiascdo sinstnd familie.

cum zice Scriptura: ,,nu este bine sd fie omul stng4r)261qi sd aib6 .o.rqJinlo originii
comune,cici exista .,un DumnezeuSi Tstdl tuturor",262care,,ctficut dinir-un siingetot
neamul omenesc"263gi,.din care iSi trage rutmeleorice neam fn cer Si pe pcimd]r".zs+
Aceastdfamilie, ziditd de DumnezeLr,a fbst insd destrf,matdde pdcatul strimogesc,prin
gregealaprotop[rin]ilor nogtri. Acegtia, in loc sd rimdnd impreuni clupdvoia Pirintelui
comun, s-au fbcut strdmogii unei omeniri robite de invidie, de trufie gi cle uri. in felul
acestaei au devenit promotorii trnei omeniri care, in loc sd caute pe Dumneleu, s-au
indepirtat gi au incercat sd.se ascunddde El. Inevitabil, pentm ca lumea divizatd,girobita
si fie adunatdqi intoarsdcu fafa spre Dumnezeuqi astfel sf, revind din stareade clecddere
in care cdzuseprin gregealalui Adam, a fost nevoie de o noud crealie prin Hristos,
Logosu"l.divininomenit. El esteAcela prin care gi in care se inaugrreazdaceastdnou6
crealie,'o' continuat[ in Bisericd, tmpul sdu tainic, expresiereal[ qi tainica a acestuiact
nott de crea{ie,implinit in persoanalui Iisus Hristos. Pentrufaptul cd Mdntuitorul se nagte
tEr[ de pdcat,dar treceprin toatecele omenegti,El rdmdnepdnd la moarte fhrd de pdcatqi
prin moarteape cruce El se jertfegte pentru noi to1i, riscumpdrdnd greqealalui Adam gi
biruind moartea in insugi Tmpul Sdu. Totodatd, in fala lui Dumnezeu Tatdl. Hristos
devine Arhiereu veqnical oamenilor pe care-i reprezinti ca Fiu gi ca om clesdv6rgit.
Agadar,dupd SfAntul Pavel, timpul ftrd Hristos gi cel cu Hristos se desftgoarain
dotrd mari perioade, care se gntpeazdin juml a doud modele tipice gi a doud cdpetenii
spirituale ale omenirii: omenirea decizutd gi ne mdnnritd, grupatd in juml lui Adam qi
omenirea restabilitd prin Hristos. Apostolul crede c[ Dumnezeu este stdpdnul unic al
istoriei, deci, tot ce exist6, existb prin El qi pentnr El, El insugi participdnd la mersul
istoriei aldturi de oameni. Punctul culminant al acesteiparticipari il repr-zinti misiunea
Fiului lui Dumnezeu inomenit, care poartd de grija permanentde om. in sensulacesta
Dumnezeu,fiind Stipdnul istoriei, este qi centrul gi continutul ultim al ei. Astfel, in
Flristosseintdlnesccele doui lumi, El fiind sfirgitul uneiaqi inceputulceleilalte.
Dar pentru a intra in miezul teologiei Sfdntr-rluiApostol Pavel trebuie sa subliniem
mai intdi laptul ci pentru un iniliat in tainele Vechiului Testamentel infelegeac6, claci
r\dam sta la incepilul umanitdgii,prin Hristos,Adam cel nou, se inaugureazdo noua
umanitate,o "thptur6 noud".'onDe fapt. Apostolul Pavel aratd cd intreagacreafieeste
innoitd prin rlscumpdrarealui Hristos.267
Raporhrl tipologic Adam - Hrist-osesteclefinit
t u'
c n 2, 1B
tut
Ef -r, 6
) 63
F ap 17, 26
t ot E f
3. l5
t ut
E f l, 2
16
II Corinteni5, l7; Galateni6, l5
rot
Romani 8, 19:,,Pentrttcd/c-tptttraaEteaptdcu nerdbclaredescoperireafiitor tui Dumne:eti,.

_rl
in mod expres cu referire la indreptare
prin acela care.va ,,.sdvind,,26sgi prin
care la
vor fi pusi fafd
"ornut

jjfr;:ilrnn"ald

in i"ga

cel dintdi,Adam,,cu ..Adlm cel de pe

Aseminarea gi contrastur dintre

cele douS personaje, Adam qi Hristos,
sunt
evidente'$i unul 9i Celdlalt stau la
incepurulunei creagii.Dacf, pdcatul
iui
Adam
a
adus
trmaqilor sii moartea,biruinfa lui
Hristos aduce ,r,r.rro,indreptareapi
via;a veqnici.27o
Prin Adam cel vechi.omul era tmp
luesc .u ,uti.t uiul pe cdnd prin Hristos
trupur este
duhovnicesccu duh ddtitor de viafa.
oegi cel dintdi
este
cel
firesc,
tlin
pdmdnt.
-"'totugicel
cleal doileaestecel duhovnicesc
girine;in cer iir
r\semf,nareadintre Adam gi Hristos.
cdt privegte erementeleanalogiei,
are un
.
caractersimetric' In primul rind eite
cazul lui Ad;, .*. nu are tatd tmpesc
pi a lui Iisus
carenici EI n'are tatd trupesc'Adam
a fost nar.ut aln p.-ar, feciorelnic pentru
ca incd
nu plouase ca pdmdnhrl sd fecundeze
- gi clin Duhui lui Dumne zeu;la ibr,
Iisus este
niscut dintr-o Fecioardpi clin voinfa
rui d:,.-n";;;;
precum Aclam a lost creat ciin
puritateafdrdnii (pimantur virgin),
,,ra:l: D.umnezeu
nr,'ui*i* tncd proaie pe pdmdnt
nu era nimeni sii rucrezepdmiintur',,,tt
;i
a fbst format.de
$i
lui
D'mnezeu,
prin
cirvintul Iui Dumnezeu"clticitotrteprin'ot
ldna
,-nr,1nrr'jizts ra fer,
pr.ur. esie cuvantut,
recapitulandpe Adam in sine' a primit-o
nagterecu dreptate,permildndu-icuprinclerea
l,i
Adam in Sine insuqi clin Fecioara
Maria.'D..i, pri.iui Adam o rort
ruat'din
Dumnezeu
fiind Fdcdtorur
lui, ra fel gi ar doireaAd*r,,^r.*ri;ddri..r'r"'r,"e fardna,
insugi,
trebuiaalcdtuit ca om de Dumnezeu,pentru
a se realizao analogiecu cel dint'i
in ceeace
privegteoriginea L,i' De ce n-a
luuib,r*n.r.u ar'no,i
t*ana, ci a crispusca arcdtuirea
lui Hristos sd fie fdcutddin Maria, e
bine,.tocmaipentruci nu trebuiasa
iheme la fiinfd o
altd alcdtuire' ci pentru^c.aaceeagialcatuire
sa fie rczumatdin Hristos precum
exista in
Adam,pdstrdndu-se
astfelanalogia.2Ta
In acest context, atdt Ad-am' cdt gi
Hristos sunt prezentati ca oameni
care au
importanfdqi influenld asupratuttror
oamenilor, fiino irnut incepdtorul
morfii
(moartea
vine prin el)' iar celdlalt incepf,toml
vie.lii f"ar" t.q"i.d vine prin El).
intmc^t tofi
oamenii sunt legati de viafd qi de moarte,
Adam qi rtirio, ,unt atdt oameni
singulari,c6t
gi oameniuniversali,cum aratdMarerepavel: 'iriri
in
Acrctm
irrum
tosi
mor, asctsi in
Hristos to[i vor inviit"'27s Faptul cd
in aceastdparaleld se vorbeqteclespre
Hristos la
viitor' Apostolul Pavel u"o ,a spuni
ci la inviereain Hrirto, vor ajunge
cloarcreqtinii
268
Romani 5, 14:,,Ci a impdrdlit moartect
de Ia Aclampdnd la fuIoise
cei ce ntt pdcdhtiserd,dupd
asentdnoreugreselii lti Aiam, ccrreeste
chip-atCelui ce oveasdrint',.$'peste
-"' I corinreni
r5, 45: ,,precttmsi utti't"rir'i,,Fdcutu-s-a
o-s u'r'1" uet uInIQt'
;;;,cii, Adam,
Acram,cU
cu sttJlet
stflet viU;
viu; tiar Adam cer
"*;;;;i
1lepe urmd ctt duh Cldtdtorclevia1d,,.
tto
Rom 5' 17:
tlacd
prin'greseala
unu,i.a.moartea
"cdci'
a impdrdsitprintr-unur, ctt mttrt tnai
rntilt cei ce

(rnu,
prin
risu,
i,i,i,.,,,;,
C.r
,5,
7t!,i:{:'i:,ri
- ' ' I Corinten
i.i';:;!;,r::,:;:;:r::x:;1,'iir:l,x#i,
i l 5, 44-4g:" Dayd estetiup'Ji,err,,r,,u
i in,p a,ior,rj""rr. precum
,,

,rnul cel dintdi,Adam,cu sufletvitt,.icii.ao,,

scris; Fdcuttt_s_a
.s
si este
depe irm,d ,r, arn' aa,anr de viard,,;
cel duhovnicesc'
Dar nu este
"rt
ci cetfresi, apoi eel a,i'orrir"rr.
6mu! cet ,iirii nr," din ptimdnt,pdmdntesc; intdi
otnurcer
Cum',,t" ,,t p,ima,,,,,,,a$asunt cei
pdmtinteqti,
si
,,,*'o,,n' C)t ceresc,qsa
si
i;;'r!::!,':,:!;rl:'cer'
''' Facere
2. 5

2 71
loa n l, J

t'i"."
AdvHaer.
rrr,2r. 10,insc. 2u . pp.42s
_ 431
]l]
9:
- ' ' :l
I Cor int eniL-Lv-*,
S,2 2

.14
credincioEi,iar nu toli cei ce mor in Adam.276Oricum. pentru a rrata curn inviazi in
Flristoscei ce au murit in Adam. Apostolul Paveldd.exempltrlseminleic.rreputrezegte
in
pim6.ntpentruca apoi si iasadin ea o noudplanti, adicd,in cazuloamenilor,un nou trup.
Faptul cd tmpurile simt diferite,aratdcd tot a$ava fi qi cu invierearnor{ilor.,seseamdni
trupul intru stricdciune(90opa), inviazi (eyerperor) intru nestriciciune(urpOupora);
se seamdni trupul intru necinste(av artprta) tnviaza intru slavd(ooin); se seamani
trupul intru slibiciune (aogeveru) inviazi intru putere (6uvcrpet);se seamdndtrup
flresc (oolpruryulrrcov),inviazatmp duhovnicesc(ocoprct
nveufrcrrrKov)".2t7
Estecunoscutflaptulcd trupr-rlsemdnatin Aclama tbst animatcleo via{d biologicir,
pe cdnd in Hristos inviazd Lrntrlrp plin de putereaDuhului Sfint, cum subliniazdMlarele
Apostol: "fiu$u-s-a omtil cel dintiii, Ackun, cu .suJletvitr; ,,lclarncel tle 7te urntd (lisus
f{ristos), at dtth ddtdtor tle victyif'.z78
Tmpul spiritual, cu care a inviat Flristos,este
irnaginatca un antitip a[ tmpLrluitiresc,cu care t-recare
om vine in existen{d,clela Aclarn
p6.niin zilele noastre.Natrra perisabili gi rnortalda acestuitmp firesc estein contrastcr.r
existenfaimperisabiliqi imortalira trupuluicluhovnicesc.2Te
ln consecinli acesteanalogiilecu caracterantiteticse leagdcleclifbritelemomente
clin istoria n-rd^ntuirii:
neascultarea
lui Adam (Vechiul z\dam) cu tot riul ce decurgeclin
aceastaqi ascultarealui Hristos(Noul Adam) cu tot binelece urmeazf,acesteia;pdcatulsi
rnoarteala primul Adam. eliberareade picat $i mdntuireala al doilea Aclam; prima
crealie coruptd de picat a fost restauratiin lisus gi a devenit noua crealie; mdndria
sarpelui(diavolului) clin Rai a fost infrdntd de umilinta lui Iisus qi dacd Adam ispitit a
ascultatde diavol gi a murit, Iisus nu S-asupusdiavoluluicareL-a ispitit in pustiu;pomr-rl
mo4ii in Rai esteopuspomultrivietii. Crucealui Iisus.280
Din aceastd analiz[, Sfdntul Apostol Pavel, explicdnd ceea ce este trupul
duhovnicesc,in asemdnarecu trupul h.riHristos Cel inviat, pune fali in ta{a pe primul om
Adam (o nproroqavOpconoqA6apL),cu Adam cel din urmd (o roxc,roq A6op), pe "cel
clintdi", careestedin pimdnt, qi pe "cel tlin urmd", careestedin cer. Astfel, reluAndteoria
omului ceresc,el il identific"lpe acestacu Iisus din Nazaret.Atunci cdnd spunecd "nu

"o Peter Lengsf'eld,Adam unrJ Christus. Die llclam-Christrts-Typologieim Neuen Testantenttmcl ihre
dogmati.scheVent'enclury;beiill. J. ScheebenundK. Barth, LudgerusVerlag, Essen, 1965,p.57
' " I Cor 15, 1 2- 4 4
273
I c or 15,45
"o John Mudcliman,Ac{am,the Typeof the One to Come,in Theology,vo[. 87, 1984,p. 104- 105
230
Aceastdopozifiedintrepomul viefii qi pomul mor{ii estesubliniii6 in amdnuntin SinaxarulclinSldntaqi
lv{areaVineri, din SdptimdnaPatimilor: "Hristos a/bst rdstignit in ziua a $aseaa.sitptdmdnii,adicd Vineri,
petttru motivul cd la creQie omul a fost .lticut in ziua a Susect.
,4Jbst rdstignit itt cecrsttlal ,yuseleutlin zi,
pentril cd in acestceas,chtpdcum se.spune,Si ilclam Si-a intins mciinile,Si a luatfrtrctul tlin pomul oprit Si
tt rnurit. Pentnt dceosta trebuia sdfie recreat omul in acelasi cetts in care aJbst zdrobit. A /b.tt rd,ttignit in
griiclind, pentru cd Si Aclam a citlcat porunca in grddina raiului. Bdutura ttmarti pe cure d gustot-o Hristos
preinchipttia gttstarea lui Adam. Loviturile at palmele cu'dtauslobozirea noastrd. Scuiparea Si ptu.tarea
necin:;titd cu El ardtatt cinstirea noastrii. Cununa de spini, inclepdrtarea blestemului, hlamida clepurpurd,
inrbrdctimintect impcirdleascd, in loail hainelor cle piele. Piroanele, cle.siivcirSitanemiscctrea pricatului
nostru. Crucea, pomul cel clin rai. Coasta inrpun.siipreinchipuia coa.rtctlui tlLlon clin cure a fost ./dund
Evo, prin cure a venit cdlcareaporuncii. Apa din coctstdesteicoana boteailui. ScingeleSi trestia ne urntd
cd Hri:;tos ne-a clintit, scriind cu litere roSii, vecheapatrie. Se spune cd in loml in care a fost rdstignit
Hristos, se afla cdpdldna lui rlclam. .'lSadar, acolo unde era stiirwl, crcolo s-a Ltgezatwtlttrnil Hri:;tr.t.s,
teyiticttl imp(trat. Moul Adam a tdmcicluitprin lemn pe t,echiuliltlum" (Sinaxar,in Sf?nta gi NlareaVineri,
T r iolt t l, E d. I B M BOR , Bu c u re q ti2, 0 0 0 ,p . 6 1 5)

J,i

cel tluhovnicescesteprimtrl", St'intul

.{postol pavel infelegeclar cd nu este
vorba de
'{dam creat,ci mai presusde el: nu esreJ..- 'r,,
stllet viu,;, ci ,,duhclcittitortle viu{ci,,.
r\cest lucru subliniazi faptul ci Hrisrcs.
.{.iun cel cJinu,-d, esteomul carepoarti
in El
duhovniceqte
toatdo*tnitto, intocmaiprecum
Adarn cel dintdipurta trupeEtein el pe
tofi
descendenfiilui pdni la cel din urm5.
El a r enit in lume sr reparegregealaprimului
om,
adicasd realizezemisiuneain care
primul o.n
existdtotu$io identitateintre
Adam cel dintdi 9i Adam cel de pe
".guor.-bo.a
,.ma, aceasta
ar constanu in persoanalor, ci in
misiunealor qi in indeplinireu
o..r*i rnisiuni.
Prin urmare'Hristosse afla intr-r-r
leqaturadubld cu r\dam: pe .le o parte,
imparte
cu r\clammisiuneaSa clivini .le
a repreze.tachipul rui Dumnezeu,
ia.rpe crealta parte,
trebuies5 repare greqealalui Aclam.
Daca primi,t .rJo-, nu a lost flclel
misiunii sale
divine' incalcdndporuncallti Dumnezeu.
al cloilea,prototipulperfectal
-\tiam
estefrclelintru totul planuluiclumnezeiesc.
Da^pr. J.o*.uire de Adam cel vechi,
'm*itilii,
Aclam
cel nou estedin cer, El nu aparfine
crealieiom,.rlrLi,
relatatd.
in
Facere.
Fiind
Durnnezeu,la
plinirea vremii, s.eintmpeazl gi
se face omul i;l.;l;-;,
rul de vict{ii vie,, pentm rofi
oamenii'Dacd primr-rlAdam, fiinci
cauzamo4ii t'turor, i se contrapune
cel cleal cloilea
r\clam' Flristos'
invierii"
intru
care tofi vor invi*, reieseci acetrsta
"izvo,tl
parareld
("\dam-F[ristos),
r\postolul o facepe faptul in"i.rii,
u
s'bli.ia
f.nr*
relafia
eshatologica
intre caracterulcerescal h-ri Hristos
(care este clin cer) qi oamenii
.",=-i apa4in.rsr
Totodatd' sfhntul' ficdncl aceastd
confiuntare clintre r-tristospi Adam,
vrea sd ir'streze
principiulsolidaritaliiistoriei umanitdlii
carestd labaza argumentdrii
lui,
in{elegflndprin
aceastacd Hristos inviat este principiul
activ gi
prototipur
tuturor celor care
sunt morfi' ca atare'precum moartea
"rh;6;i
esteinevitabila
toate
fiinfele
fentru
umanesolidare
cu destinul lui Adam, la fel va fi sigurd
invierea p"itr,, tofi aceia .or. tr[i"r.
via{a in
Hristos'282
in sfarEit,concl.zione# epostol.r,
iaci "precltmprintr-un om (t tntrot
pacatttl tn lume si prin pdcctt mocu'tect,
crsctsi moqrtea q rrecut lcr toli oamenii,
pentrtt cd
toli ctupcicdtt'titfn et Ciici, pdnci la
lege,priccttul ercrtn lume, clar p{tcahtl
ntt se .eocote$te
cand nu este lege. Ci a impitrdlit mcla.rticy
tct Arlatmp,ArA h fu[oise peste
cei ce rut
pricitttri'serc\'clupd o'vem-dnare,greselii
Si
/e.
lui aclam, ,r,r, {ri, chip al celui
ce ove(r,sitvinci.
Dar nu estecu greseala,r,,n &t,
cu hctrul,,ati ritrairin greseal'
unuia cei rnulli cru
mw'it' cu mult mrti mt'tlt hantl ltti Dumnezeu
tlontl Liri utt prisosit osupr(rcelor
si
prin hurul unui singrtr om, IisrtsF{ristos.
mul1i,
ce acltrc:e
clarurnu sectmdnci
$i
cit
ce
u
tttru.y
ocel
ttttul cure a pcicittttit; c'cicijttcleccttct
clintr-tntul cluce-'/n"
osiindire, iar harul c{in rruilte
greseli duce la inclreptctre'Cc-rci,
clctcdprin greseala tmttia moctrtect
ct intpdrcrlit printruntrl' cu mtilt moi mtilt cei ce primesc
pri.rosin[cthurului ,yi o ,lar:ului
,lrepmsii ,or
impcir(r{iin viulciprin (lrutl listt'vr{risto'r.
Asaclar,precrm prin gresealctunuict
ct venit
o'druh pentru tct{i oamenii,.asa prin
inclr-epttrea,'rir,r'ricle
si
ct
venit,
pent,t
oamenii, inelreptctreucure dci vittsit,:
toli
,(Jnul
Cdci precu^ pri.n neascttltarecr
untti
,m
cei
Ttciciitos'i mttl\i, trtt ctscrprin ct.ccultarect
ru,tictse vrtrface ctreplicei mulsi.,,^r't-"t'JLicut
Sfhnt'l Apostol Pavel,aprotirncldntl
mai .r.p"rt'.-,nlsteruiriscumpdririi
considera
cd pe crr"rcevl6n'Yt:t-.l'
infhpluiegtep.ni.., ioli^n.,ant.rirea,
eliberdnclLr-ne
ffi*6t
ctin
pr-tccthtlui"
pi a mo(ii. Pentm a'infitrlqacat
"r'obia
mai .lo. o..rr. realitifi, el a recurs
la
t*'

oscar cullrnan, The Christorogt of

the New Testament,cap.paur antr

the

son ,J.,l[on,pp. r66 _ l g0

c"'
r
i'
i'
'
i5,'r;'ii"l
p:,ii,,'
zq
n
;;lT::1i,:lilii;,ff
i)',i,ll,
pa
'""':ii'r
)i co,in,i,
;';;;';;,rfrlLi
- o'
Rom ani5, l: - t9

46
analogii diverse, prin care a descris antitetic deosebireaesenlialddintre opera primului
om, Adam, gi opera lui Adam cel nou, Hristos.2sa
Cum am q{atat,prin cel ,Jintii iacatul a
intrat in lume gi a adus condamn_area,
durereagi moartea,"t p" cdnd prin al iloilea ne-a
venit indreptarea,harul gi via1a.2E6
Realitateagi universalitateapdcatului, adusein lume
prin neascultarealui Adam, au determinat necesitateaabsolutd ca tofi oamenii sa-gi
insuEeascdroadele jertfei lui Hristos.ttt Neas"ultarea primului om nu era destinatd
eternizirii, chiar dacd Adam, prin neascultare,s-a fbcut rob pdcatului gi morlii, iar
mogtenireastdrii createprin.gregealah,rigi inmullirea picafului au fbcut din fiecare urma$
al siu un rob al pdcatului.'ooEvident,precizeazdSfAntulPavel, cea mai grea Llrmarea
pdcatului strdmogesc este starea de pftcitoEenie a tuturor oamenilor inaintea lui
Dttmnezeu.Pdcatul a intrat deci in lume2seprintr-un singur om gi prin pdcat moarteagi
astfel moarteaa trecut la tofi oamenii,clin cauzaaceluiprin care tofi au picituit.2eO
De subliniat, in aceastd.analiz6.,estefaptul cd, atunci cind Apostolul Pavel afirmi
pdcatuluistrimoqesc,el nu se preocupdde modalitateatransmiteriiltri,2el
universalitatea
ci are ?n vedere stareageneraldde pScitogeniein care se afld moEtenitoridirecgiai lui
Adam cel cdzut.2e2
Pentnt a se face infelesgi mai bine in ceeace privegterapoftul ciintre
pdcatul strdmoqescqi universalitateaurmd.rilor lui, pe de o parte, qi roadele jertfei lui
Hristos, pentru mAntuireatnturor oamenilor,pe de alt[ parte,SfrintulPavel face o paralela
antiteticdintre neascultarealui Adam gi ascultarealui Hristos, intre os6nda qi moartea
venite in lume prin gregealaunuia (Adam) Ei harul indreptdrii spre viaJaveqnicd,revdrsat
ctr imbelgugareasupratutttror ,,prin unul lisusHristo!)./vr Astfel, despreprimtrl Adam, el
spune ci avea ,,sttflet vitf',le4 ,,era din pdmdnt"zesqi datorita pacitului lui ,,clela el
moarteaa clomnit",'nu,,pri, neasctiltareaiui la toli cei mtil1i carei-ctuficut pdciutoSi".2e7
Prin urmare, Sfdntul Apostol pune fatd in fafd cu el pe cel de-al doilea Adam,
desprecare spune ci este "cel clepe ttrmd, gi are duh ddtdtor de vic(it".2e8Acesta este
,,omulcel de-al doilea, din cer, gi a$acum El estecere.Jc,oSaSi cei ce sunt cupringiin El
vor fi cereSti".2ee
Apoi, continud punereain paralelda celoi doi Adami gi aratd cd ,,clctcd
unul a murit pentru tofi, iatd cd tofi att murit; Si Et a murit pentru toli pentru ca cei ce
victzltsii nu mai viezelorusi, ci Aceluia core,pentru ei, a mtn'it si a tnvictt".300
ttt
I Co. 15, 2 2- 4 5 ; R o m 5 , 1 4 - 1 5
r 85
Rom 5, 14
' *u Rom 3, 24- 2 7 :4 ,2 5 ;5 ,1 5 -2 1
'*i N. Rddulescu,Pdcahtl si eliberarea,clupdNoul Testament,in ST, nr. 7 - 10, 1976,p. 669
ttt
Rom 6, 3, 1 6 ,1 7
ttn
Lumea(rcootrtoE)
areaici infelesulrestrdnscle.,omenire",
de totalitatea fiinfelorralionalegi inteligente,
pentrucd numai acesteapot concepepicaful ca atare.(M. J. Lagrange,Saint Paul. Epitre ata Romains, erl.
a 3- a,P ar is ,19 6 2 ,p .1 0 5- 1 0 6 )
1]lV t- Cerfaux,Le Christ clansla theologiecleSaint Patl, Les EditionscluCerf, Paris, 1954,p. t78
to'
O. Cullman,Christologiedu NouveauTestament,3-eme
edition,Ed. Delechauxet Nestle,Neuchatel.
1968,p. 88
r e?P r . pr of . D .StA n i l o a e ,
D o c tri n a o rto c l o x c i S i catol i cdtl esprepdcatul sndmo;esc,i nOrt,
nr. 1,1957,p.4
2ntRom 12 2 1
5,
r nr
I Cor 15,45
r"5
I c or 15,- 1 7
: o6
Rom 5, lJ
: ) ' Rom
5, 19
:'s
I Cor 15,- 1 5
t on
I c or 15, 47- 4 8
' ' ' " il Cor 5, l4 - l 5

l '7

Din cele expuse infelegem.5

Adam, protopdrintelenostru dupd
t*rp.ror
suntemsolidari in pacatgi ciclere,iar qtjl
cu r\{dntuitoruiri.irto. ru;;;;;i;,
taina invierii
Sale'302
Legdtura noastrf,cu Adam
fine de ruclenianourr.a trupeascdcu el. iar unirea cu
Hristos fine de'incorporareanoastrdin
Trupur sd; ;;i;i;, ,,cdciprecum in
Adam tosi ntor,
asa si in Hristos tosi vor tnvia".303Prin
familiaritatea.u eoo* sunt.m .u-a1ri
dali mo4ii,
iar prin unirea cu Hristos suntemcu
tofii participanliinuie.ii sale.l0ain
aceastd
ordine de
idei' tema centralda Apostolului este
clar araiattrprin expresia6ta rouro,ros
care se
referd la' faptul
,,noi ctvernimpdcctreactr Dumnezettprin
Domnttl
nost,t
"*'r,"
lisus
-catiporogia
Hristos".tu6 Astfer,
nauti - ijl;;
,'n acesr context, qi un caracter
reprezentativ;fiecare rezumd in propria
persoando*"ni..u intreagd, un*l
in stareade
pdcat' celSlalt in stareatJe har, frrr
si ss uite ca paralelaAdam --riri.t*
implici gi o
relafie ontologicd intre creafie qi mdntuire,
'o"-r"r
intre
nostru
Iis's
Hristos
gi ,,ro;i
oomenii"' De fapt tocmai aceastdrelafie
clintrerrtirt*^ii lume arati ci mnntuirea,
care
aducepaceadintre oameni qi Dumnez.",.;;;;;ri"""
prr, abun_denla
hanrrui,necesar
viefii 9i indreptdriitttturoroamenilor,pd-ni
la ,rargittJu"acurilor.r, Nu incapeintloiald
cd
relafiar\dam - Hristos are sensounloi
claci este i.ga*i intrinsecaintre
c'realia
omului
gi mdntuirealui, o legdturi ontologicdgi
"
dinamicd.
Tot despre universalitateapdcatului gi
a mdntuirii Sfdntul pavel vorbepte gi
in
Epistola citre Corinteni, cdnd
antite-z.a.morfii
gi a vie{ii la originea cdreiastd
rur
"*p.tn.
singur om' in cazul mo(ii Adam, iar
la originea'inui.rii clin morfi, noul
Aclam Iisus
Hristos' Dacd in Adam tofi mor, in Flristos
tof uo, tr"r". De fapt Apostolul precizase
cle
mai inainte ideea cd Iisus Hristos este
,,ar doilea Aclam,,, care inaugureazi o noud
omenire inaintea lui Dumnezeu.3o8
Astfel cd aceia .or. up"ain lui H-ristos
prin har,
credin{aqi fapte bune sunt
noud",deoarece
,rfdptttrd
venireaFiului lui Dumnezeuin lume
a fbcut ca,'cele vechi s.dtriaiit, gi sd.fie
ihcutep.in Ei^;;orc noi.in sensul
acestanimic
din legeaveche n]
este act'ar, ci numai ,rdptur; c-ea
noud,,.pornind de Ia aceste
adevdruri' Marele Pavel
-i afirmd cd:',,toli cdli vor
imbla clupd dreptarul acesta,sdvlirsincr
foptele duhultd,pace si mild asupra"lor usupraIsroelului
si
lui Dumnezeu,,.rre
Din cele pre-zentatese poate concluziona
faptul cd sfhntul Apostol pavel este
singurul autor al Notrlui Testament
care face ."-foruii" Adam - Hristos,
cu confinut
dogmatic' unde Mdntuitorul apare
ca alt protopirinte al neamului
omenesc.
El
argumenteazd'aceastd'paraleld pentru
a scoate in eviden{d rolul intnrpdrii
Fir-rlui lui
Dumnezeu' care trebuia sd ia trup
asemenealui Adam, ca sd poatd.,,ucicle
piiccttul tn
trttp"'3t0De obicei, Sfdntul aporllt
n""qr nu aminte$te,aspectulindividual
al unirii cu
Flristos' ci aspectulcolectiv ,ou .ornunitar.
in o..ri ,.n, e caracteristicparalelismul
' o' I Cor 15, 4i - 4 9

"t l Cor ls,2l - 22

303
I Cor 15.22
;: il ,;!t

J'iiicolaescu,

Actualitatea epistolei intdia ciitre Corinteni

a sfdntut ,4po.stotpavet, insr.

nr.

'o' Roms, iz - zt

t t ' uRom 5,

l- ll
'ut Rom 5' 18'

:f!;;71';

'lsactar' precum prin greqeala unuia a venit ostinda penrnt toli oatnenii,
aqasi prirr
Unuia venit,'pentr1t
tosioamenii,
inctreptarea

careddviasd,.
?1,,:iro,
cal
6,
16
'un
viezuian
u' Hristologia
Epi,rtolei
cdtreRomonia s.fdnnilui
.Jpr:storp.z'ef
;t,i:",?r?:ilitruRdmnicu

48
".ltlern- F[ri'stos",prin care se vid
cele cloudomeniri.Dt-i rrlneni. l.)uit r)nteniri:doi
t)i1fiefli,doui planuri de existentaumand.colectiva..\dam si l-lrisrcrs
rL.D:ezintisi rezLrmi
clotti omeniri: omenireapicatului gi omenireasfinleniei.r.menir." i:.i Dumnezeugi
omenireaindumnezeitd.Acest aspectsubliniazi faptul ci Jupi cum in bobul de griiu
artmcatsub pdmdnt existd potenfial toate boabelece r trr risari .lin ..1.in ..\darn in
5i
Hristos e cuprinsi toatd omenirea,ce se na$tedin coapseleltri
izr.oragte
clin
--\.lam;i
coastalui FIristos.Deci daca in r\dam "to{i ttu ptictituit roSiLrtt,rtrit",.ace*stri
5i
paclttriregi moarte "reprezentstivti","potenlialti",clevinelctualitatein flecare
om ce se
nagtein lume,ca urma$al lui Adam.
Desigur, pentru fularelePavel, I{ristos este rirclicina.prototipLrl,reprezentantlll.
cdpeteniaunei noi omeniri. Natura h-ri urnani n-a tbst indirmnezeitasp;e a rinrdne
singuri, izolati in sinul Stintei Treimi, ci "in Hri.sto.s"au murit gi au inviat (in chip
potential),tofi oaurenii.intr-un chip tainic, Flristosne cuprinclepe to[i. [i[
nu poate
rirmdnesingur,ci viafa Lui trebr,rie
sd cuprindf,toatdumanititea.p.nt.u ca aceastasd nu
rnai poartepecetealtri Aclam,ci peceteachipuluilui Hristos.Dlci "in El". murit qi
ir
inviat potenfialtoati omenirea,moarteaEi inviereaaceastase actualizeaziin fiecareiali
omeneascdincorporati, prin naqterecle sus, in Hristos: "ccr Dttmnezeusii le reuneosc:ti
toote in Hristos". In Hristos s-a creatqi se creeazao nouaomenire,clarunitateaomenirii
celei noi e superioarriLlnitifii aclamice:ea nu e numai unitateclenzrturd,ci unitateharica.
Aclam sti numai la inceprttulomenirii; Hristos e inceputul,clar gi izvortrl permanent
cle
'
via fi g i cleL rnitate.lrr
Dar intre Adam 9i Hristos existi o asemlnaregi o analogiecum existdintre tip gi
arntitip.in cazul nostru "tip" esteAdam, iar Hristos ,,ontetip,,,qi mai mr-rltclecdt
atdt,
"urhetip"; este "inceput si sJlirsil" sau altfel spus: "creolie
si eshuton,'.Flristoseste
"urhetipul" clupdcare s-a modelat"tipltl", ca inceput,gi totodatdestedes.lvirgirea
spre
care tinde, aspird "tipli", ca sfdrgit.Din cauza neascult[rii,Adam este,,rip,,
clevenit
"rtr'ttetip"stricat pentrll ceilalli oameni, 'oantetip"corupt prin pdcat gi prin moalte.
Acest
"'untetip"corupt estereftcttt de Hristos,"trl
cloileaAclam".3''in oc"ortd legdtr-rri
arhetip
9i tip' Adam este consideratca un om istoric,primul ndscutal umanitdtii,tl il pune in
contrastcu personajulistoric Iisus Hristos, care este prefigurarealui Adam
celui care
trebuie sd vind, al lui Iisus Hristos, ultimul Aclam, Adam al eshaton'lui.313
Aceastd
confruntareimplica un paralelismantiteticintre moarteacauzati cleAdam qi via{a
aclusd
cleFlristos'Antiteza,formulati de ApostolulPavelin epistolacdtreRomani,il{
subliniazi
sLrperioritatea
lucririi lui Flristospentrunoi, fafd cleintltrengaasspranoastrda ceeace a
ticut r\clam.Flristos,Noul r\dam, estecapulnoii umanitali a lost in moclincomparabil
$i
mai beneficclecdta fbst Adam de malefic. in sensr-rl
acesta,datoriti neascultirii Lrnuia
' " Nic olaeNllad i n , i l s c e z a q i mi s ti c a p o ttl i n d,E cl .D ei si s,si bi u,
l 996,pp.gl -g2
t : r s f ant ul
Chiri l a l Al e x a n d ri e i ,c o m e n tAn d textul
di nl C ori nteni l l ,3:" LIri stosu-tecapul tttcttbdrhatrrl .
!:ir C':tpitl
lineii estebdrbcttul.[ar capul lui l{ristos esteDunnezeil"Jspune:.,Noi numim pe bdrbatcap
al
ier nc ii'pent r uc i e a a i e q i td i n e l l a i n c e p u tg i a tost rnodel atd
dupdchi pul bdrbatul uicare
,
aveaca arheti p
rc:t :ttociel)pe Dumnezeu- cdci agaa fost fhcut,clupdScripturi.Pe de ;lt[ parte,
cleflnimpe Flristosclrept
::: rl birbatului,ca rldiicina a douaa neamuluigi pdrgaumanitdliireadusdla nestricdciuneprin
stiniireain
Duh Datoritdacestuifhpt 9i nu altuias-a dat lui Hristosnumelecleal cloileaAclam".
lchiril al Atexanclriei,
i:::rre SJtintttTreinte,in PSB 40, trad.,introd.qi norede Pr. prof. Dr. Dumitru
Staniloae,Ed. IBN,{BOR,
S uc ur es t i,1994 ,p . 1 3 4 )
' I Cor int eni 1 5 ,4 i
- 3. r r r r af 5.
li 15 - 1 7

l9
slngur' primul r\dam' tofi oarnenii
au tost
oamenilorin picat gi responsabilitatea supugi morfii, er reprezentandsoridaritatea
lor comund in

inscrisd
insuccesiunea
generafiilor
care

facr:inumanirafe
i:iffifffJillffi:'StrXl:
-inuiu,
intermediul
altui om, Iisus,pL .*. or-r.r.,.
r-u
din morfi pentrua faceclin
sa fundamentul^
unei noi
umanitatea
poate
scdpade sub prterea
ffiiltTitf"
'ie1i,

Prin urmare in tipologia Adam Hristosdin Epistolac[tre Romani,

ApostolPavelprezintdmaiLulte-comparalii
sl"dntul
gi antiteze:
greEeara
rui Adam - ha.rl r.i
IisusHristos;prin gregeala.un"i";;lii
aumurir- prin harur.unui
singurom, IisusHristos,
harul lui Dtrmnezeua.,prisositorffi
ceror
muigi;
or*arc
in
Adam _ indreptarein
Flristos;impar[{ia
p-tingt"$.;iu unuia- i-paraliuli*ili
prin prisosirea
darul'i dreptdliia T:4ii
hamruigi a
Unuia'lituJirrio*i
prin gr.s.uto'*uia'toii
-oamenii
prin indreptareaunuia pentru
osanorlitoli
";;;;';,iri
a venit ?ndreptarea
.u."
;;';iafi;
neascultarea
prin
unui om s-autdcutpdcatogicei
- prl' ur.uti*.o unuiar. a. drep{icei
mulli; s-a inmullitpicatul
-urri no..J Hristos),pdcat*r
lin Adamf -,a prisosit
rin
prtn moarte- haml impdrdfeqte
a ?mpdri{it
prin drepra*, r;;; ;olo u.9oi.a.r,6
D.
aceastaprezentare
asemenea,
in
;urtiteticd,
'{postorul.iororinipur;r;i; 'oLtnltr
mursi,,,
accenrueazd
intre ceeace a fbcut Iisus Hrist;"1;;;,"para{ie
cu ceeace a fdcut
ffif.#i*renfi
Pentrua aprofuncla
qi mai mult aceas
td, analizi.,
?nceeace priveptelegituradintre
Adam gi Hristos, Sfhnt,i Apostoi
Puu.l ,.ooJ. il ."io*n{d 6imensiunea
pacatuluilui Adam' Dupdel moartea
cosmicda
ca rlu
omului,aparein lumedatoritdpicatului. ce iqi areorigineain riberaautodeterminare
a
t.$; ;i;;;;egerea
personard
qi din proprie
iniliativd'nu are naturdproprie
sauesenfd
timp' fiind o abaterea lucrarii puterilor saunatur6,calitatesaucantitate,spaliusau
naturii
ra scopurror, adicdfiind o
abaterea
de la voia lui.DumnerJ,,,-"or".F.-ffi;rir".
"*"L'a"
ut Iubire.Dar pdcatura adus
moarteaca opus4viefii, nu numai
tryRirlui, qi' rin.turui, ca separare
oamenilorde Dumnezeu,
definitivi a
"i r-; rr*r-i,
unicul izvor alui.1ii.Eu
la
to{i
oamenii,
dupi Apostolul Pavel efect,l
constitr"rind
universalur pa.uirrui r'i Adam,
*Jl
neamulomenesc.3ts
traversand
tot
Deci gr"q.o;--iulA.d;.; ff
*".:*ea carea lovit pe toli fird

;''# ;,i#'' adi

cdrno
artea
i;:"''',{ffi
este,
e,os
iilfl' :f;,*,*',n:;g::,,1li

Dacd in felul acestastau lircnrrile

pdcatullui Adam trebuie deci
pLrsin legaturdcu
tofi oamenii' precum mdntuirea
oau.a a" Hristos est" ilint.,i*
pentru intreagaomenire.
Daci in Adam rezid6'gi viazdin
n*.
din noi, ninJ ,,rir"*at
ar omeniriise ?nferege
cle la sine cd el esle contemporan
cu semenii sdi, iar noi suntem
contemporanicu
adicdcu aa#, 9i .oir"n poron
cu cei ce vor veni rfrr^i
:tl::1?:113oFttl
-^i r, ^__,,_ ,

aicicd"pcicat ui strdmosesc',.r,L pir"ii:;";r;:r;:ffiJfi

ffi,ll'iilT rff 3:t i;
""
J t)

Jean M. Maldame, Christos pentru

inrreguniversul,

gd*p.-,ai;j:ffi;'r:frBtos
' ' " Rom ani5, 1 2- 2 l

':;:;,!;;r:,i;:',,{li,!ffi

trad.de LuciaFrontaqi gtefan

Merancu,
Ed.

,:o::nn::,, t2- 2r,inNeorest,

satva,ion
byrai,h

_.."."6./
;r!,;:;,,.,,,{i,?yri
t\ur r r ufr J, I) / l y 6l r pp,72l tr ^-.
77
l,:'o'::"^"!!.:::':'soteriotos,'inR;;;;;r','i{i'iff
t,'rr.'iJ"!i',
"'

,.arrece
steoxeo'*r
,;; iij,l::::'lr"Tl 1"1";":::
intermediur,
arraversa
11rf1r
i,r,5,
2
r
;,'';;;;;; ?#,,H, prin
'JJ
ril
2o

I ::Tl.i

Rom anil, 32
'l) r
-Komani6,23:,.ptatapdcatultti
estemoartea,..

:Jl'r':
fi ij

ff
ffi
ffi
@

ffi
ffi

ffi

ff
E=!-

tr#

50
clipa pdcatului, trupegte,noi eram virtual toli in Adam, pentru ca togi ne tragem din el.
Dacd moartea, care pentru Adam era "plata pdcctului",ll2 ,Jer-inepntru uri11agiisii o
pedeapsf,aplicatd, intrucdt ca gi el, pdc[tuiesc. De buna seamdcd aceastdmoarte face
pdcatul inevitabil, gi in acest sens "cor?rpe" natura, culmindnd cu moartea trupeascd,
transmisi intregului neam omenesc.123Deci "printr-un om (Atlantl a intrat pdiatul in
IurneSiprinpdcat moartea",32ackepturrnare ';fiecarese ispiteSteJiincttras amdgit de
Si
pofta sa, iar pofta zdmislind naqtepdcatul, iar pdcatul sdvdrSindu-sena$te rnoortea;.325
Urmarea este fh.rd intoarcere, moqtenind nattra protopdrintelui r\dam, starea
omenirii s-a schirnbat in urma pdcatului lui. Ca atare in virrutea principiului unitilii,
omenireamoqteneptestareade pe urmi a lui Adam, nu cea dintAi, intrucdt ceeace face
unul ii afecteazdp.
lgti. Astfel, prin pdcahrl unuia, in virtutea unitdlii, firea uman[
intreagda fost afectatd"ogi nu numaicd omul nu se puteaizbdvi singurdin robie,clarnici
nu se puteairnpotrivi, in nici un chip picatului,c6tf,vremepacdtuia.
Pe misurd ce Adam a pdcdtuitqi nu s-a clit s-a depdrtattot mai mult cleDumnezeu,
el a cdztttin robia satanei,intrdndin robia pdcatului,a cliavoluluiqi a mo4ii. Din aceastl
starenu-l puteasalvanici slabelesalefo4e, nici legeanaturald,nescrisd,nici chiar Legea
scrisd,datd prin Moise, ci numai Mesia-Hristos.Legea,3,, datd de Dumnezeuca-un
pedagogspre Hristos,328
cleveniseea insigi o robie, ,ri'7r,g",t'e qi 1n ,,bles;tem,,l.3,d
niui
mult, omul in loc sd umble dupd"dreptatea" qi"slava lui Dumnezet', avLrtec6nd se afla
in comuniunecu El, a cdzutin idolatrie gi politeism, cllm zice Sfintui Pavel: "De yreme
ce cunoscdndpe Dumnezeu,nu L-aLtsliivit Si nu l-att mulyumit,ci att rdtiicit fn cttgetele
lor Si s-a tntunecat inima lor cea netnlelegcitoare.
Zicdnd cd sunt inlelepli, au tnnebttnit.
$i au schimbat mdrirea lui Dumnezencel nestricdcios,in asemdnarei chipttlui orntitti
celtti stricdcios Si al pdsdrilor Si al celor cu cdte patru picioare Si al tciritoctrelor".33l
Totodatd,potrivit noii lor credinfe, oamenii s-au dedat la pofte gi necudfii de tot felul,
DumnezeuldsdndLr-i,,tn poftele inimilor lor intru necurcilie,ca scifie necinstitetntpttrile
lor fntre ei, care att schimbat adevdrul lui Dumnezeutn mincitma_Sictu cinstit
Jdpittra si
au slry'itei in locul Fdcdtorului, care estebineu.dntat in veci".332'
Cu toate acesteatlrmagii lui Adam au pdstrato singurd mdngiiere, nidejdea venirii
Mintuitorului promis,"' cdnd pdcatulva fi nimicit, iar harul qi indreptarease va revdrsa
pestetot omul ce vine in lume. Este qtiut cd neascultareanoastrda inmlllit neascultarea
lui Adam, dar ascultarealui Hristos a adus mdntuireatuturor. Ca pacitoqi oamenii erau

l:2
Romani6, 23
tt'
Pr. Ioan Nlircea,Rdscumpiirarestn Noul Testcnrentclupii invdydttta Sfinlilor pdrinfi,ST, I Z / 1972,
o. 27
i: r
Rom ani5, l2
lac
ov I , l4- 1 5
"t
316
Mitropolit Antonie Pllmddeali, Bisericash.tjitoare,Bucuregti, 1972,p.23
de Aur, Omilia a llll-a la Efeseni,trad. cleArhim. TeodosieArhanasiu,Iagi, 1902,p. g9
l!,t:"1Gtrrd
',, \Jdl J! z+
ttn

ca l 5 , I

"o cal 3. 13
"' Rom1,21-23
t': Rom
1,24-25
"' Fac3, l5.,"DuSmdnie
voi pune intretine Si intreJbmeie,
intresdmiin[ata Si siimanlaei; aceastaili va
zdrobicapttl,iar tu ii vei inlepacdtcdiul'.

)l

legalide Adam' primul om, iar ca

riscumpdrafi
suntemai.lui lisus.'. Un singurom
omulcel vechi- a aduspicaturin lume
p;;;;;ea,r,
qi tot un singurom - omur
li-.g^.ll
cel nou - a adus haruf pestecei *utqi.r:u
aitr"i, pr.l*f"i i se opunef,arul
Hristos,cile"a prisasitasupraceror
adusde
mursi,prrn'hirzurttntrisingrrrom,
IisusHristos,,.
Evident'legealui Nfoisen-a putut
,a *antuiur.a f" nimeni,ci numai
credinfain Iisus
Hristos'Deci, md"ntuirea
prin gr.ainla ftra r^antere
l;;;;"rtituie
o temi fi.rndamentari
in gdndireasfdntului paver.tTauru*
s-a inirept", iri" .ydinfi nu prin
faptereLegii,
cici el a crezurrui Dumnezeuinainte
de a se il- il;;;
qr.apare
ca
cer
crinr6idintre
credinciogi,
ciruia"i s-a-socotitlui ueclln(a,"
,lrrpi;;;,,,r* deveninc.l
astfel
rnodel'l
princredinla
,,ne-'

Zi)ii,ff,,,'i#f:tf"zi33e

in Iisus*;i;;;; care

Logosulinomenit ne recapituleazi
pe

,a,*u^pa,at
ctin

tofi in umanitateas:t

Recapitularea
este"lLtcrarect
elemdnhtirea lui Hristos,cleintoarcere
a omuluilu
storea lui originald, de restattrarea
i"irirti
fntmuserii
omurui,.
rrcrarea
prin core
refaceetapeleprimul.uiom,repetdaceleasi,eiperienle
" crLrt
lristos
rezultctt
optts,,.34r
oemonstreze
Ea
unitateaqi unicitatea
lui Dumnrr"ut+i---..iior"ului Iisus
Hristos,unitatea
dintreIisusHristos9i Dumn","u, ,,nirotea-planuiui
airin-gi a iconomieimdnt'irii..u3
elementstructuralal unitdli .*9 i.prica
ca
unitatea
irioriri, ea are ca obiect neamul
omenesc'
in unitateasa,iar ca subiecipeIisus
acesteidoctrinepunein evidentdrecapit'lar.u Hristos,Notrl Adam.cua.,,ii.orogical
.u ninJ
antroporogie
dezvoltatipe
bazahristologiei'cu alte cuvinte,.!'.upit.,tur."
" ""rt de
;;i"
i.gura
cddere
gi
mdntuire,
cdderea
deantropologie
iar
gi mdntuirea
J. riririJ"gr.--'- ''"o
Dupdcum se gtie'in gdndireasfdntului
estein{eleasd
nu numai
fi"1, antropologia

om- cieicaacrt,arizare
a.".1'fi'lll,:*:':::':::'i:---'.'^ii':';;:*'":i:dd!;;;urui
ei in Hristos
cares-aintmpat
eia creveni-;;;;#;:'ffi'il,;:ffi;#t::;
l-:l i;:l ?r
t35
Rom5. li

GrigorieMarcu, "omul celnou" in

concep|ia
antroporosicd
o sfantttrtri
ttpostorpaver, sT,

136
Rom 5, 15
" t Rom 5, 12- 2 l
rl8
Rom 4. g
33e
"inclreptarea"esteun termen folosit
de Apostolui paver (Rom g,29)
pentru a desemnamdntuirea
subiectivi' falrde "rdscumpdrare"
care.ri. ioiorit a".p"rar;;;;'"
desemnamdnruireaobiecrivi. Ne
indreptdmprin har' credinlf,gir"ptt
or"rlJ"dr.ptor.u.rt. o irp..una-ru..or.
a Iui Dumnezeugi a omurui,
care'desemn;th;;; ie mdnruire

i?it|!;:i';''t'o,",

s;"il;;;.

Hrisros
penrru
rofioamenii

'"' Albert Houssiau,La Chri^rto[ogie

de Saintlrdnde,Louvain, 1955,
o.216
Irin:udeLyon,zr,t naei ti,1o,"i,'#,c.100,
;;
ll.
pp.azs_ sit
'"' [dem,Ibidem,lII.2

52
infeleasdgi in sensul sau prospectiv. de transformarea omului intr-o tiin;a noua prin
Duhul Sfint in baza lucrdrii teandricea lui lisus Hristos. In ce privegtesubiectul acestei
Iucriri complexe de recapitulare, fErd indoiald cI se are in vedere antropologia gi
hristologi4 dat hind faptul ca Fiul lui Dumnezeu, Cuvdntul intrupat, este Dumnezeu
adevdratEi Om adevdrat.in ce privegteobiectul,respectivdestinafiarecapituldrii,doua
trisituri caracterizea"dlucrarea lui Dumnezeu sivArgitd prin Fiul Sdu: dimensiwrea
cosmic6;i eshatologicd.ls in sensulacestaHristos il recapituleazdpe om, "toate vdrstele
Si toateneamurile",dar recapituleazdgi"toald creasia",tutqi aceastdlucrareva ti deplina
la a douavenirea N{dntuitoruluiIisus Hristos,cdndDumnezeuva fr "totul intru toate".
Recapitularease referd deci la analogianCq- - Iisus: corectareagreqelii lui Adam
gi restaurarealibertdfii iniliale in iisus Hristos.la6Dar Hristo, nu nurnii pe Aclam il va
recapitula,ci toate lucrurile, astfel cd recapitulareaprimegtenoi valenfe: nu va t-rdoar o
sirnpldantitezl Adam - Hristos,chiar dac[ lucrarealui Flristosesteprezentatdnumai in
analogiecu cea a lui Adam (Hristosfaceceeace Adam n-a tEcutdin cauzaplcatuh-ri),
ci
pe l6ngi Adam, toatecelelaltevor fi recapitulate,
qi
popoarele.laT
omul toate
Iisus este, deci, recapitulareaintregii umanitili pentru cd in Aclam este intreaga
omenire.DacdAdarn esteom gi umanitate,gi in el sunt individul qi speciile,Iisus Hristos
esteFiul Omului, ca individ qi specie,umanitateqi omenire.In lucrareaSa mdntuitoare,
lisus recapituleazdintreaga umanitate,universalitateaomenirii de la inceput gi pAnd la
sffirqit care va fi deslvdrgita in eshaton,cdnd inceputul va fi legat de sfdrqit. in aceastd
recapitulareputerear5ului este distrusdde cdtre Iisus Hristos, iar binele esteintirit prin
biruinla Domnului asupra morfii. Aceastd victorie este universald, iar roadele ei sunt
pentruintreagaumanitate.
SfAntul Apostol Pavel, in sensul celor aritate, reaminteqtecreptinilor din Colose
principaleleaspecteale dogmei hristologiceqi in specialaceleacare erau in{elesegregit
de eretici.In acestscop, el spunecd cregtiniidin Coloseau fost eliberafi de sub stdpAnirea
intunericului de cbtre Dumnezeu-Tatdl,prin jertfa Fiului Sdu iubit, Domnul nostru Iisus
Hristos.Subliniindaceastdideedogmaticd,Apostoluldd pe fafd ereziacelorce stsJineau
cd Iisus Hristos n-ar fi singurul mijlocitor intre om gi Dumnezeugi cd alli mijlocitori ar
merita mai multd cinstire gi adorare.3us
Ca atare pentru Sfdntul Favel, Hristos posedi
intdietateaabsolutdat6t ?n ordinea creafiei cdt qi-in ordinea mdntuirii, El il exprimd pe
Dumnezeu,fiind chipul nevdztttului DrtmnezeL,,tun
in El DumnezeLLa sala$luit to;ta
putereagi plinatateadumnezeirii,iar cele vizute Ei cele nev5zutes-au fdcut prin E1.350
Din sublinierile ftcute Apostolul insistaaslrprafaptului cd fEpturilenevdzutenu au
Lrnrang superior,cum sus{ineaereziadin Colose,tinzAndsd ridice ierarhiile cereqtila
intdietatealui Hristos. MAntuitorul estemai inainte decdttoate,El esteprincipiul qi linta
crea{iei,toatevenind de la El qi tinzdndspre El. El estecreatorulgi modelul de realizat
'uoJacquesFantino,La th1ologiecl'lrdnele,Editions du Cerf, Paris, 1994,p.241
t-ut,
A^rluH aer. lll, 2 l, I 0, in SC. 2 I l, pp. 427 - 429', lll, 22, 4, in SC. 2 I l, pp. 441- 443
rt6
intr-un sens mai larg, "recapitttlarea" se referd Ia diferite anatogli 9i interpretdri alegorice a
evenimentelor
mai vechi in lumina celor noi, pe de o parte,gi a celorprezenteca o prefiguraregi pregdtirea
celorce vin, pe de alt6 parte.
'"' M. Widmann,Irenciusund seinetheologischen
Vater,ZTK,54 / 1957,pp. 156- 173
ttt
Diac. Prof. Nicolae Nicolaescu,Ideile dogmaticesi misionare ale episiolei cdtre Colosenl,Nlitropolia
O lt eniei,4 - 6 /1 9 5 4 ,p . 1 5 3
t'n
c ol 1, I 5
" oc ol l, 16

f
@
@
@

ffi

ff
*:ffi

*E

53
pentrufipturile create,fiind chipul
realizatal lui D'mnezeu.Togi
trebtriesd ajungdla asemdnart"'.u
cei ce cred
Hristos,.; ;;^;"rdietateaabsorutd in Hristos
creafiei'cdt 9i in ordineamdntuirii.
atdrin ordinea
r"r"J"ia. n.iJo"seste-,layut
pentrucd El stdla inceputul
trupurui,,ar
Bisericii,
zidirii celeidintii
,td
;i;;;$"
Ia
inceputur
De asemenea,
zidirii
prin Hristos,
cereinoi.
;;;. eramodinioaravrdjmagi
ai rui Dumnezeu,am fost
?mp6cafi
cu Dumnezeuprin";iIisus.Hrist".,
d.;;;;'t.uri.
ra.u,',ao*. intemeiafiin
credinli qi in nadejdea-Evanghetiei.
,,cosmas,,
p;;
Hil;;
intregul
?*
Dumnezeu
esteimpdcarcu
, ca "printr-insti ion,, ,r, sine'sate'iln)'ir2trj"^rrte
cre
pe
pdmdnt,
ceruri',paceJdcdnd
prin El, prin sdngelecrtrcii
Jie celedin
S;i;-,:.i,, Ca atare,mdntuireaadusd
rdnd pentru'on-.ni,*d*
de El
i;;d
excrusiv,.u uJr.randu-seintregii
Ltl?#ryrttmul
";
sfintul ApostolPavelvrea,prin
urmare,sd transmitrcoroseniror
Hristos:"fnceptilti", adicdcr."ior,,r
ceeace este
l,,.ii
i;;;*ir""u
fatdr 9i ." rj"rr"r sfd't,_
"fntiiiul ndscutclin mor1i"
- t.t .*- mdntuiegte
"4arqi
ru.*li
-f;;rhi, o clucera finalitate
(Hris,tos)
estecapttlrnpului, ai gireririi;
a ei.,,, ,,Er
Ei ,r;;
intdiul niiscutdin morli, ca
saJie El cel clinrdiinriu roare'
Cii in Ela L*r"iriotlmnezeu)
plincirarea(dumne.zei,i, prini-irr,,;;";r;r"r'rr'7,I',
sd stirdsruictscd
tocttd
$i
,lu
,,
,ronir,lar;ri
prin sdngelec*cii
prin
rctce
Et,
fie cetecrepe pdmdnt,fie cerecrinceruri,,.354 1
lar1,i'tnrdiur
Hristosestedeci
,atritl
,iLJi;cd er a inviat primul clin
morfi' ci pentru
1i1,mai
t1i"*y.li yi n-a
^r'penrru
murit,
dLuind
tuturoroamenilorinvierea
:i i1l1?1
clin morfi' ca unul
ce esteinceprturda invierii.
aitil,
inaintede El, au inviat din
morfi,dariardgiau murit.El a inviat
j55
"rui
cu invierea..o a.raua.gitd.
AstfelinviereaLui nu
esteegalati in nici un sensde
minuneainvierii *oailor, pe care
Evanghelii'in toateacesteminuni,
o gisim reratatdin
subiect'l .r," ,.Jd,,r.la viafa,
tmpur muritor este
existenrd

:i:"ni:',,'";:X;';X:

f;:::,i:j':,"

i" o."t.usicondiriiinid,"H,i,tos
tnvictt

il._:ll'*l*_"ia-p"ntmomo""^ii:lT',::iiT:::'::r"::,i;::,;'l*,ll
vtctonoasd
spreviafa vegnicd'in acestcontext

Bisericaprimarda dedicatun
multrumire
lui DumnezeuTatdltor" n.-u invrednicii
lmn de
r; l,;T partera mogtenirea
intru lumind,dupd cum urrneazd,:
sfintilor,
,,tuIursu*ira,r, iir,;,;;; Takirui, care
pe noi sd ludmparte lo moSteniria
ne_cttnvrecrnicit
s/inlitor,tnor,-ii,*i.ra;_
El
ne_a
intunericului si ne-a strcimutat
sco.stle subputerea
in'tmpdrcilin iiut'uti" iubirii
sale,
rciscumpdrarea
,,prin sdngereLui',, acricr,,'iryr"rrr-'"pirn,rtor,. intru care qvem
Acestaestechipur rui
i:' t'//i'

1^",r leclt ,:o,ialr,l,,,rapentrttcdintntEtcturbst

n,;;*;-;;,"'n;;;;:;,;tr;';;:::;!;,r:,(::::::;;,j;,::
,;'"#,;i,
fl':ff:::,:'3;,;;:::':!:
t''

c ol l, 20

"t Ro mi , ts - zz

rrparoroKoqnsonq
Krroos
(co,

,, ,5),darei
veKp'rv(col l, 18).Aceasta
inseamna
dupaerpr..r, it";;Ji"
c6EI premerge
strdns(iretatieirti
tofi ceiFF;i ;;;;'Jr.irr.r
exi.ytd
si rntintuire,
o
,,"oo,)lt::l^lj^t:-ttt" fe
e creet-o /a incepttt""lrori,
(
i;:;;";;::::,:;'::::,{,'tr;:,:::::::,:frura"
pe
to;iceicevorinvia

i::T1ri,_,?,r,,","rii!:;::i!i,f:y:fr;i,#;iir;:rii;:ii,ii

" ' F il2, I I

li6
Rom 6, g

54
tnainte decdt toate Si toate prin El sunt asezate.$i El estecapul trupului, ul Bisericii; El
este tnceputul, intdiul ndscut din mor(i, ca sd Jie El cel clintai intru toete. Cdci in El u
binevoit (Dumnezeu)sd sdtdsluiascdtoatd plindtatea. $i printr-insul roate cu Sine sd le
tmpoce,ficdnd pace prin EI, prin sdngele cntcii Sale,fe cele de pe pdmant, fe cele din
ceruri".tt'
in acest imn atenlia Sffintului Pavel este orientati, in mod predilecl asupraFiului
lr"riDumnezeugi a poziliei pe care El o are falA de Creatieqi de Biserici. In acestsensel
foloseEtemai multe imagini gi simboluri (chipul lui Durnnezeucelui nevdzttt,mai fntdi
ndsctttdecdt toatdfiptura, fnceputul,fntdiul ndscutdin morSi),cu scopul de a producein
mintea cititorului gi ascultdtoruluio imagine mentald a recapituldrii noastre in Hristos.
Expresia"fntdiul niisctrtdin mor1i" are un impact emotiv mai mare asupraascultitorului
o'prinsdngelecrucii Sale", nu este acelaqi
decdt"fntdiul tnviat clin rnorli",'sau a spune:
lucnr cu a zice: "prin jertfa Sc". In acest din urmd exemplu imaginea mo(ii
rdscumpdrdtoarea Domnului Hristos este deja plasatd in mintea noastri, ceea ce
efectiv cuvinteleca sd exprimecel mai bine simf5^mintele
inseamni cd autorul selecteazd
sale. Imaginile, inlelesurile figtuative, simbolurile gi metaforele,subliniazd punctul
centralal operei Mdntuitorului Hristos: toate lucrurile sunt cuprinseSi recapitttlatein El.

f
ffi
M
M
@

TOATE LUCRURILESUNTRECT\PITUL..\TE
IN EL
El. care estemai inainte dbcit toate

celuinevizut,
estechipullui Dumnezeu
maiintdi nlscutdec6ttoat6liptura.PentrucE
intru El au fostflcute toate,celedin cerurigi
celev[zute,gi cele
celede pe pnmAnt,
nevf,zute,
l'ietronuri,fie domnii,fie
incepitorii,fie stipdnii.Toates-aul6cutprin
El 9i pcntruEl.

El, careestecapul trupului,al Bisericii,

esteinceputul,intdiuI nf,scutdin mor1i,ca

sI tle El cel dintdi intru toate.Cdci in El a
binevoit (Dumnezeu)sb sil69luiasci toati
plintrtatea.$i printr-lnsul toate cu Sine sl le
impace, t'6cdndpaceprin El, prin siingele
crucii Sale,fie cele de pe ptrrndnt,fie cele din
cerun.

#
ffi

ff

F
Aspectul dogmatic este evidenjiat de tripla rela{ie a M6ntuitoml lisus Hristos, cu
DumnezeuTatil, cu lumea creatdqi cu Biserica.Fa{5de DumnezetrTatdl lvlAntuitomlil
face vizibil pe invizibilul Dumnezeu,adicd invizibilul este fbcut vizibil prin E1,358
Deci,
Iisus Hristos este "chipul lui Dtmnezeu cel nevdzrtt"rlKov rou @sou rou cropcr,rouin
sensul cd El insuqi este Dumnezeu,deofiintd cu Tatdl prin natura Sa divind. in acelagi
timp "in Et loctrieStetoatd plinittatea (nLrlpopct) dumnezeirii"3seadicd,in persoana
" ' c ol l, 12 - 2 0
t58
in Deuteronom4, l5 se interzicerealizareaimaginiilui Dumnezeu,deoareceiudeii nu i-au v6zut"chipul
- forma" in Sinai, form6 pe care s6-gibazezerealizareaunei asemeneaimagini. Evangheliadupd loan oferi
poatesemnificaliacea mai simplda termenuluide imagine(chip).Iisusii spunelui Filip cd a-l vedeape El
estea-l vedeape Tatdl careL-a rrimis (loan 14, 6).
t'o
c ol l, 19; 2 ,9

55
divino-umanaa Fiului lui Dumnezeu
inomenitsala$luiegte
intreaganaturi divini, nu o
partesau o energiea ei' in virtutea
acestuitapt El poseddtoateinJugirile
impreund-creator proniato,
divinitdfii, este
9i
ul ,roi".rrului, esteu.ini. gl pretutindeni
prezent.i60
cdt privepte
relafie cu creafia, Iisus este "mai
j:llf-:t
tntdi ndscut decdt tocttd
Jdpntra"' ceeace inseamni cd lumea este
creatia
lui
Dumnezeu
gi a fbst rearizati prin
pentru Fiul'36rEl exista 1""il;';;steia
;i
gi are int,iietatlca
fala
flind temelia pi strrsaei de neinlo.uit.
de
crearura
sa,
lrgator
D. fapt intru gi* tor, zidite
toate,,celetlin ceruri
si clepe pcimdnt' cele vdzttte r"le nev{izttte",frind
st
linute toate impreund, oricare ar fi
rangul lor'362Astfel toott iu".*iG.crejlte
pentru Er, nu doar in Er,
ii'npo.{ine, cum
strbliniazdMarere pavel: "pentrn
,a ,1ii rt. qlpri" tt]'r' in,r, Er
srnt toate,,.i", Rezurtdde
aici cd Hristos nu este parte a
creafiei, .i Ei.;;;;'4t*itorur
creafiei: ,tprin Er att
'lcicutetoate lucrurile", adicdEl
fost
autorul intregii.r.otii. prin urmare,
Tatdr n-a fhcut
nimic frra Fiul' ci impreuna cu piitr"r; "prin
El" p."r.,
Fiur std cleasuprarururor
creaturilor,fie tronuri,clglnii, incepatorii
gi stapAnii. "ceasta
Deci expresia"mctiintcii ndsiut
rtecit ,"rina'jap*ra,., aratd"cd
Fiul nu estecreatrrd,
ci Fiu deofiin{dcu Tatdl' apoi pL
estendscutdin veqnicie.Napterea
9i
L,i din Tatdr
loc numai inaintea crealiei lumii,
lt
'-are
oricirei
creaturi,
r'ngerilor'16o
incrusiv
ceeace semnificn fapiul ca
a
-ui,t***^.P#tr!i
Hristos
*ui inainte de toate rucmrile.
are inceput' ci trdiegtein veqnicie.
El
nu
"rt.
Este adevdrat
ca-e,xpresia,,El
este mai fnqinte decdt
toate" are 5i senstemporal,dar
aceastase infelegein ,.niur ,,pe
miis,rct-yesniciei,,,clrm
sptts chiar Hristos: "mai inainte
a
ca sii se-naicii Arr**,
sunt Ett,,..;6,.F;rdindoiala,
preexisten{al'i Flristos nu
este la sfhnt,l p;.i-;
leza teologicd teoreticd,ci
realitateavegnic5a Fir'rlui lui
este
Dumnezeu.Dimpotrivi, crealia.
"prin El "' adicd
este
temporard
gi
se
Hristos esteputereacare o poartd,
o unegtegi o cuprinde raorartd. {ine
Fdrd
ceea *uta

i";J??ir:;il*:1tJf''

"

'a

Hristos
nuLr,"nu*aicreaton,r
u..rtuicosmos,

Aqadar' Sfdn-tulApostol Pavel,

vorbind.
Mantuitorul Iisus Hristos in raport
ca.rr.estecreatorul {espre

si Proniu,o*l
in,r"giilumi,cd,,,inEtuLtfosr
,;;,:;,1:r:;{,i#,t1i:^,,:,:i7,j,j:,"1:;;^!r;:n
ctonnii,
rie
i; ;:,",r;;:f'
Apostolulinfelegefiinfeletpirlruui!,-ioate
*,r;fi:
ceterecleingeri,iar prin ,,cerecre
'lumer-palant.ur.a,
cele
;;r:ff::r";'iJi;fiy11

vc"tzute",
adicd toatd
ingereqti,S1antura voit numai 'urot.
ra

ffi::il'Jfifl,ffiTJil,';

pe pcimiint...
i";i;;;; oamenii. En'merdnd
cetele
.caw. qamantqi ?n cer, in afarade cererarte

egal
Mdntuitorurui
#f'"t nlreste
si.a ni-.nii-uavutun

io"
c ol l, 16- 1 7 :2 . 9
36r
comenfandverset'l'.'maiintdi
rtd.scut
clecdttoatdJdpnra" ..puxo.coKoq
sf' Ioan Gurd de Aut:lt:tY1tt
ficonq Krro,rq,(col. l, l5)
ap"rr"r"il-a s.ris-in epistot{,:mii
intdi creat),i
ndscut,,
";,,,ro,i.irtai
a FiuruiruiDumnezeu
il:fi3: ;:"#i#[:'::*l;l$:1;;;;;;;superioritatea absoruta

rafddeorice

*;d,Trrffi.il;ffi"'l"n:;;:i:
r\u'r r t, Jo:,1ort tt

aurosr inEtevauru,,prin
El
;i?;::',:v6zute, creare

JbiD^*rr.-

r-.

aUTOU tcat

qutou

6t
KCtt rEauTOV ta rqvrd,
"' St, Ioan Guri de Aur,
Ontitia o ttt_o tn'iJirrni.
' o' I oan 8. 5g
' uoc ol l. l6
'o' Pr. Dr. HaralambieRovenfa,
op. cit.,p.53

ffi

ff
M

ff
ff
ffi

ff

56
fv{ai departe Apostolul Pavel aratd cf, odatd creati lumea nu este lasata la voia
intimpkuii, ci Dtrmnezeuii poartd de grijA. Deci Fiul, in lucrarea de consen'are9i de
realizarea scopului ultim al lumii, imprimd universului unitate qi ordine. iar prin jertfa Sa
pe crrrce-rascump6"rigi "fmpacd prin Sdngele Sdu pe cele tlin cer Si pe cele de pe
pdmdnt",i68adicAii impaci pe oamenicu Dumnezeu.De bund seamaca gi ingerii s-au
bucurat vazffnd actul sivdrgit de Fiul lui Dumnezeu pe cruce, ei ingigi necunoscdnd
iconomia mdntuirii, care era "taind sscunsdtlin veacuri".36e ivlai mult, abia prin
BisericS, ei au cunoscut taina iconomiei mintuirii, cdnd au vdzut desfhgurareaei in
istorie, iar prin recapitulareau fost adunaii gi ei impreunl cu oamenii in Hristos,careeste
"Cupul" tuturor. De-abia acurn, prin desftgllrareajertfei illdntuitorului, au luat qi ei act
aa."o
clesPre
Dar, Iisus Hristos,precumesresursaintregii creafii,estegi capul Bisericiicareeste
Tmpul Siru.BisericaesteTrupr.rllui l{ristos,iar Hristosestecap-ulBisericii,ceeace arat[
clar ci intre Hristos gi Bisericaexistd o legltura indisolubili.'" ln acestl'el Flristosca
Logos creator confine toatl creafia in Sine, El fiind tainic sensul ultim al tuturor
gi sunt iurtrenate
lucrnrilor, deoarecein El gi prin El gi pentm El au fost create toate372
toate intr-o perspectivi qi speranlaeshatologicd,cdnd Acelaqi Hristos este"totul tntnt
toqte".373De altfel lucrarea Logosului este de a menfine toald creafia in Sine gi de a o
transpllneprin jertfa sa in ipostazacosmicda tmei creafii noi.lTaFaptul cI existd Biserica
i se datoreazdnumai lui Hristos. Hristos estecapul Bisericii. El constituieBiserica.Ea
este adunatdprin El. Prin aceastase expriml unitatea inseparabilddintre Biserica qi
Domnul ei, cAt qi unitateadintre mddulare."Capul" Hristos stipinegte intregul "trttp". El
modeleazf,cu gi prin "trupul" S[u, Biserica,intregul cosmosin vedereascopuluiultim al
impdr5liei lui Dumnezeu,adicdindumnezeireacrealiei.
in sensul celor prezentateputem schila astfel o relalie tripartiti a lui Iisus cu
I)umnezeu Tatil, creafia Ei Biserica: Iistts este chiptrl lui Dumnezeucelui nevdzut,Fiul
iubit al lui Dumnezeu,in care locuiegtetnrpegtetoat[ plinltatea dumnezeirii.

,l

,/

I
lulcti tntiii ndscttt decdt toatd /iipntra
Sursa, Capul creafiei

\
fntdittl ndscutrlin morIi
Strsa, Capul Bisericii
,/
I

' u*Col 1, 20; Efe s l , l 0 ; R o m a n i5 , l l ;l l C o ri nteni5, l 8

toate cu,Srrae".Sfdntul loan Guri de
'un Col 1,20 "Dumnezeua tmpdcat crnorcrrcrtrl"u\at prin Hristos
Aur, comentdndacestpasaj,s-a g6ndit gi la o impicire a noastrdcu ingerii slvdrgiti indatl dupd impicarea
noastr6cu Dumnezeu.Aceasti impdcarese relerd la ingerii buni, care inainte de IntrupareaMdntuitorului
erau mirafi gi mdhnifi datoriti p[catelor noastre.
tto Pr. Prof. Dumitru Stdniloae,Iconomia clumnezeiascd
temei al iconomiei bisericeSti,Orto, I I 1969,p.6
tt' Diac. Prof. Nicolae Nicolaescu,Icleiledogmatice misionareale epistoleicdtre Colosenl,p. 154
Si
" t c ol l, 15 - 1 9
;"
E f 1, 23
ttt Apoc 21,5:
,, $i Cel ee Sedeape tron a grdit: latd, noi lefacetn pe toate. $i a zis: Scrie,fiindcd oceste
ctuinte sunt vrednicede crezare.Siadeviirate".

57

Cel tlintdi tntnt rcdrc,in crea{ie tn Bisericd

Si
^In El toatelucrurile(creafie
si Bisericd)stauimpreund

lisus Hristos estedeci in rela{ieunica cu Dumnezeu

Tatdl gi cu crea{ia.Degi este
chipul lui Dtrmnezeucelui nevdzut,El esteCel ctintdi
clin creagie,cleoarecein Et, prin Et
si pentrtt El s-auficut toate.375
Dar in acelagitimp, Flristos;;;. L;i;titii
narrut ,lln
mo4i' deoarecefn El, prin El si tle la f/ incepe noua
crealie a viefii, a unei vie{i care
inr'tngemoartea,ceeace inseamndcd, Fiul lui dumnezeu
inomenit,'Celcareestechipul
lui Dumnezeu celui nevdzut, este in acelagitimp
intdiul niscut decdt toat6 fdptura qi
primul nf,sctttdin morfi. Rezultatulacesteiimbinnii
estefaptul ci El rneclia)a prezenla
Ei
chipul lui Durnnezeuatdt in Bisericd,cdt gi in creafiegi
cd, at6t crealia,cdt gi Biserica,
gisesc in El motivtrl fiintririi lor sau principiul
existenieilor. .r\cestrol unificatoral lui
Iistts ca Fiu a lui Dumnezeuinomenit, atdi pllrJm
crealie,cdt qi pentru Biserici, este
infeles numai prin iconomia inomenirii sale,376fapt
subliniat de sfdntul pavel prin
cuvintele:"in Et loctieste trtpeste toutdplinritatea Llltmnezeirii".3TT
Deacum Dumnezeu
cel nevdzut' care lucreazdin creafie gi in BisericS,
este vdzut in persoanacuvdntului
intrupat, iar Biserica este Tnrpul sdu qi locul
unde sdldgluieqtetoatf, plinitatea
dumnezeirii,care naqtela o noui viald pe cel care-l
imbracape Hristos prin Botez.Jruin
sensulacesta,a$a cum divinitatea sdldqluiegte
trlrpe$tein Hristos, tot ,,ju cel botezatse
impdrtdgegte
de harul divin prin incorporareain tffit lui Hristos,
ceeace Marele pavel
subliniazdprin cuvintele: "fn El", "in Hristos". in
r"tut acesta,in Hristos cregtinii au
viald divind, devenind ?n Hristos, precum Fiul, imagini
perfecte ale lui Dumnezeu.in
acelagitimp' deoarecesunt in Fiul, ei sunt adoptali
a-eratat ca fii ai sai qi se b*curi de
aceeapidemnitateca.giFiur gi tot ce aparfinepiutui'te
upufin".
Evident' atttnci cdnd Apostolul il nllme$tep" tuantuitonrl
Iistrs Hristos ,,cap a
toettd dornnia si stdpdnirea",3Teel il vede
Cap al intregii crealii. Titlul de cap
"o rce<pcrl"oq"
aratd.demnitateacea mai inaltd p, .ur" MAntuitonrl
Iisus Hristos o are
asllpra tuturor creaturilor ceregti gi pdmdntegti.El
este capul cu care toate membrele
vizibile qi invizibile se gdsescin iegdturddiiecta
9i imediaia .,, Effi; r;;;;;." fiind in
felul acestao imbinare fericita gi o coabitarea d-ivinului
gi a umanului.categoric,in
calitatede cap al Bisericii' Mdntuitorul lisus Hristos
nu numai cd o conduce,ci este
Ei
izvorul intregii activitdli clivine care ?nsuflele$te
pe ..i rr"iin.io;iu; i;;;'Biserica
sa
creascd'In consecinfdnici o fiin{a creatd,nuse poate
substihricapuliri, cleoarece,,Hristos
pe toatele-a ,supttssubpicioarele Sule.,.

1,3. ,,Torileprin EI.s--aufictrt;

sifird EI nimic nu s-aficut din ce s-aJiicttf,.
llll"r"
''o loan I' l4
Cuvantul s-aldcut tritp st s-as(tldsluittntre noi
',Ji
si otmvdztttslavctLui, slavd ca o Lrnuia_
ttdscut din Tatdl, plin clehar cleacteviir,'.
Si
' " Co|2. 9
3,27:,,Cdci, cali in Hristo,sv-ali botezat,in Hristos
v-uli imbrdcaf,.
]ljg"t
' ' ' Col 2. l0
tto
col2', lg
" ' E f l, 22

58
Dar Mdntuitorul Iisus Hristos este qi inceputul, Ap1tl, in'orul din care dectrge
viala haric6, viafa in bucurie gi mdrire. El este "fntdiul ndscutdin morgi".-ts2adici primul
inviat, care a biruit moartea,pdcatul gi iadul qi a adus tuturor bucuria riscumpirdrii, a
implc[rii gi a mdririi.'o' Deci, dacdin El locuiegtetrupe$tetoati plinatareadumnezeiriigi
se exprimd Dumnezeu in toatd plindtateaLui, rezultd clar cd Hristos este cipetenia
absoluti a oamenilorgi a ingerilor.,Fl esteFiul lui Dumnezeuinomenit.care "u desJiinlat
zapisul" $i a dezbr[cat de putere incepdtoriilegi Stapdnirileintunerecului,biruind prin
cruce gi fdcandu-le captive in marqul Sdu triumfal spre impnrdlia certrrilor. in El,
umanitateaa fost eliberatd,fiind scoasddin stareade robie in care era tinuti cu sila de
pdcat, Hristos "tlezbrdcdnd Si bintincl" prin cruce,38tdomniile gi puterile.ls5Datorita
jertfei lui de pe cruce, El a inchis definitiv caleamor{ii, moartea fiind"vrdjmasul cel clin
trrmd, care vafi nimicit."386in aceeaqibogifie de daruri El a inclus, atdieliberareaclin
robia pdcatului, cdt gi trn mod de viafd nou, intr-un ciclu de existenldal impnr[{iei
viitoarea lr.riDr.rmnezeu.
Astfel cd de la momentulinvierii, viata in Hristosesteorientatd
spre impir[fia ceruril or, aici Si ctatm,intr-o formi anticipat[, ca impdrdfie a Duhului care
inifiazdqi cdlduzeqte
Bisericain tainelevielii viitoarepAndla a douavenirea Fiului.387
Dar realitatearecapitulativda Lui Hristos, susline Sfantul Apostol Pavel, s-a ficut
"spre iconomia plinirii vremilor, ca toate, cele din cenri Si cele de pe pcimtint,sd fie
iardqi aclunate - avdKsea)"arooaogattn Hristos", f,rind hotird"rea ("voia")
DumnezeuluiCelui in Treime de "rr recapitula in Hristos toate, cele din ceruri Si cele de
pe pitmdnt".l8SFaptul cd toate trebuie s5-fie recapitulateintr-un trup, tmpul lui Hristos Biserica, 'o' aratd cd Biserica este cu adevdrat "trttpul lti Hristos, plinirea Celti ce
plineqte toate in to!i".3e0Prin acestecuvinte se aratd id H.irtor este Aiotcuprinzitor, iar
mAntuirea realizatd.de El este universall. Domnul cel r[stignit gi inviat cheam[ la
mdntuireaatdt pe evreii, cAt qi pe pdgini.
Din cele prezentaterezulth ci logica planului de mdntuire al lui Dumnezeu, in
Flristosgi in Duhul Sfdnt,poatecuprindegaseetape:
- alegerea"ne-q ales intru El" (in Hristos),'
- infierea "ne-ctrdndttit spre tnfiere",'
- riscumpdrarea"tnlru Cctrectvemrdscumpdrarea
prin s(ingeleLui";
"
- descoperireaTainei ne-aJdcut cunosctttdTaina voii Sale" ,- mdntuireaiudeilor "noi cei ce mai tnainte am ndddjduit fntru Hristos " ,'
- mdntuireapdgdnilor"fntru Care Si voi crezdnd,ali fost pecetluili cu Duhttl".
Cum se poate constata,Sfdntul Pavel, prin acest imn, prezintd efesenilorplanul
lui Dumnezeude mdntuire a tutrror oamenilor,nu numai a iudeilor, ci gi a paginilor.
in acest scop el infbligeazl "recctpittlareu" in Flristosin conformitatecu traclilia

t*t cor l, l8
"t col 2, 12;3,3
"'col f, 15

135
loan 12, 31
i36
I Cor 15, 26
"t Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Dimensitmeqhristologicd a iconomieimdntttirii, p.241
" * E f , l, lo
t *oA r him .
u,
I us t i n Po p o vci i ,O tn u lq i D u m re z e ttl -Om,E d.D ei si s,S i bi1997,
p. 17B -179
' t noE f 1. 5: lo; 2 3

59
ir-rdaicrcombinatS,cucea.greco- romand,in'
unde Apostolul pavel ar consideracd
Hristos este capul insugi' principiul
sumei totale al 'lucrurilor adunatein
El sa'
inclusein El' in acestsenscrvurerpaL*roolq
ar
inseamn
d,,,a
adttce
cevasrtbun cap,,,
"a adttcedin nou totur
sub o concrucerr,,,,'r.r=uri::,--;;;;suna,,si,,a
rezuma,,.pe pran
hristologic termenul de recapitulareinseam
na o ,rp-ri-," ct rezuma..r\plicat lucririi
de
mdntuirea lui Iisus Flristos,iermenul indica
un"orii.onomia m6^ntuirii,alteori aratd
ci
Flristosrecapituleazdomenireain sensul
de a o ,rru^o,- ruuEl recapituleazdlumea
in
sensul de a o readuce ra srareaei cea
dinrdi gi a o ,.rtor,.u. l;^;;;;
accep{ie
recapitulareaapare ca o reztmtare gi
o ctprintlere virtuald a omenirii in
Hristos, in
sensulcuviintul lui Dumnezeus-a tntntpat
cct stine uneascdcu Dumnezeu.rr2
Evident aceasti recapitulatio mtmdi n-a
exercitat o prea mare influenfa asupra
teologieiin afara de Sldntul Irineu de
Lyon. creo.* ca acestlucru se datoreazd
gi
faptului cd crvsrcegal"crtcoo'rq
apare numai
doui ori in Noul Testament: in
-de
epistolelecdtre Romani ..u .atr"
Ef.;;;i."; ir'i"",9i
acestea,trebuie s'bliniat
faptul cd Apostoh'rlprin recapitularenu
infeleg" ad,-,..reain stareaedenici a
tuturor, in
cer gi pe plmdnt, ci de impdcarearui
DumnJzeucu
pi a omurui ., b.,-r,"r"u,
adica de apropierea9i de ieunireacelor
clesparlite,"*,,r
."*r-i cu pdmdntul.in sensul
acestaHristos estecapul care cuprinde,tnegte
" toate;
qi rnarp
ingeri gi oameni. Er este
-ii
cel care restaureazdarmonia spirituala
in' crealie
,"rtln" toate hind v6rful de
piramidd al intregii existenle, capur
care domind cele din- cenrri qi cele
de pe
pdmdnt.rea
in Er tolatesunt rezumata at1t."t. ain;t",
,a,'q, cerecrepe ptimiint,,, fiind
adunate gi adusela o rnitate. De fapt ?nomenirea
cuvaniului n-u aut t alt scop dec6t
impicarea, at6t a celor de pe pdmdnt,
c6t gi.p- ceror din ceruri. Deci, compardnd
expresiadin coloseni "in
gi pe pdmdnti',:os.ul.J'ain epistola
cdtre Efeseni,
"er prioritut.
infelegemcd, recapitulareaeste
o
a Logos.rruilno-.nit. in aceastdiconomie
Hristos nu este doar forfa care recapituleazd
toice ;;i*,
ci qi capul care cromne,te
peste tot, adicd in Hristos sunt toate
,,ca si cap", ceea." irrr"uan d.cd.,,recapitttrarea
tutttror se produce fn sttborcronctrea
hilttror fard cte ;i;;:;r;
i; ffili
acesta
recapitulareactvarceQcrl'c'rorotq,
ca perspectivi profundd,inseamndadunarea
ruturor
in punctul sau varful in care t"-t"ru-a
toate gi se r"aduna toate la l,mina
memoriei
ontologice.JeT

tn'

unii consiclerdcuvdnflrlrecapitularecf,
ar fl apdrutintr-un cadru militar; solda{i
care au pierdut
conlactul cu trupa lor
9i se risipesc fird noimi,. r-"t
dintre
gi
ei
ctugiinapoi ta
detagamentul
lor' Allii ii dau o inierpretare
aritmetictr,in"Jr""ii-iJ'unut
care i{ristosesteconsiclerat
ca
cel care face
suma finala' Acest cuvdnt,in limba latind
summa, ar corespuncre
cu re<pc),ctrovdin Iirnbagreac6.

invdldtura
ctespre
Recapiturarea
in Hri.sros
in teotogia
rtj";::;,?ior,?niiT'"rGlteorghescu,
ortoctoxd,

,"

In Romani l3' 9' Sf' Ap Pavel folosegte

verbu.lavurcetpal.arouo0crr
pentrua arf,taci toateporuncile
indragoste'
iarin Efeseni

l,' 10,il folosegre

p."ir- r .rr,. caroare
cerecreare
suntcuprrnse
qi
;l,ffi:H'n:
chigescu,
Teoria
recapitttroyiunii
tasftintutIrineu,sr, r / I93B
;l]fiitl
- 1939,
p. r20
);t",r.
nburg,Der Brief on clieEpheser,in EKK,
j:$
Neukirchener
verlag, zLirich,
E i nsi edel n,
,;r1,
K 6l n,
- };
re7 prof.
Pr.
constantin
Gareriu,
Jer(ii si rdscuntpdrare,
Ed.Harisma,
Bucureqfr,
r99l. o. t72 - 173

60
Deci recapitularea tuturor in Hristos inseamni insumarea intregului
avarceqal,ctrcoouoOcnrcr ncrvrct tv ro Xpto'tt:.3e8 AceasE supunere a intregului
faf[ de Cap este in acord cu coordonareaCapului gi a Bisericii lap de intreg, cdci
precum Biserica igi recunoaqteCapul, aga gi intregul igi recunoagteregcti"cuov, ca
linta sa ultimd, ca insumare gi cuprindere in Hristos.3eeApostolul nu ingelege
recapitulareain aspectulei temporal, afilierea qi adunarealucrurilor de mai inainte, ci
ordonarea gi integrarea(de pdnd aici), a domeniilor separate$i
in aspectul^spa1ial,
despdrfite.[n aceastddirecfie el evocd perspectivacosmici a originilor gi uniticarea
tuturorlucrurilorin Hristos,cu dublu inieles:virtual gi eshatologi..too
in sensulacesta,
toate expresiilet'olositede el: "msi tntdi ndscutclecdttoatdJdptt,ro"'.'ot "toate stmt
(t$ezateprin Il";""" "EI este tnceputul,tntdittl ndsctttdin morli, ca sdfie EI cel dintai
intru toate"'tu' "cep" (numire hristologicl comund in Coloseni gi Efeseni),vor sd
spun[ c[ Iisus Hristos este punctul de plecare,de orientaregi de implinire a crea]iei
intregi. Iar cuvintele"toctte prin El sunt osezate" evoc5 perspectiva cosmicd a
originilor, in timp ce "recupitttlarea tuturor lucntrilor in Hristos", are in vedere o
perspectiv[in primul rind eshatologici.aoa
Deci "tainct voii Sale,pe ccre ne-aficti-o
amosctttd dupd buna Lui socotintd",o" este fbrmulat[ ?n acest infinitiv explicativ: a
Acest lucru semnificf,faptul
cuprincletotul tn Hristos, totul clin cer Si clepe pdmdrel.406
cf, reprezentareaspalio - cosmici la care f-acereferire gi parafrazateaveche ebraic5a
totului: "pdmdnt Si cer", estein legdturdcu perspectivaeshatologicdpaulini, "plinirea
tirnpului", care evidenfiazd.persoana lui Hristos, ce se descoperdacum. Ca atare,
Dumnezeuface din intrupareasa un caracterpermanentde rdscumpdrarea oamenilor,
pe care ii recapituleazi fXcAndu-ifiii Sdi adoptivi prin Fiul Cel unic, "dupd buna Lui
socotinfd,astfel um hotdrdse mai inainte, spre iconomiaplinirii vremurilor, ca toate
sdfie tmite tn Hristos, cele clin certtri Ei cele de pe pdmdnt".407
in aceastddirecfie Sfdntul Apostol Pavel, incd din Epistola cdtre Romani, sublinia
taptul cd MAntuitonrl Hristos, Inlelepciunealui Dumnezeu,S-a fhcut pentru noi dreptate
qi shnfire.;i rdscumpdrare,"oEl, chipul lui Dumnezeuqi in{elepciunealui Dumnezeu
intnrpati,u"' este Cel care readucetotul la viaJd,recapituldndu-leqi reunindu-letoate,atAt
pe cele din cer, cAt gi pe,cele de pe pdm6nt.in El toate lucrurile sunt readusein unitatea
sa, t-rindCapul lor unic."'" Astfel, in omenitateaLr-riesterezumati opera creatoareqi in
acelagi timp El reprezint[ punctul c[tre care trebuie sd ajungd intreaga creatur5:

'ot Ef l, 22'. crvro;,ve8orev re<pal.qv ufip Trclvrcrn1 errc),r1otcr(L-a dat pe El, mai presu.scletoate, cap
B is er ic ii)
vol. III, Crand Rapids,Michigan, p. 682
"n G. Kittel, TheologicalDictionary of the lVetvTestrmtent,
' oun s ev edea re l a Ei a c l i n tre E fe sle,ln0i g i C ol oseniI, l 5-20
' o' c ol l, l5
' o' c ol l, l7
' o' c ol I , t 8
toa
Arhim. ChesarieGheorghescu
, invdldtura ortodoxd clespreiconomia dumnezeiqscdSi bisericeascd,in
S T , I - 611980 ,p .3 2 2
' ot E f l, 9
' ouE f l, lo
' ot E f l, 9 - lo
r os
Rom l, 3o
' onI Cor l, 24
t'o
c ol l, 17 - 1 8

6l
indumnezeireaqi unirea cu Dumnezeu
- Tatal. Deci, prin iconomia intrupdrii, se aducela
indeplinire r"rniculplan al lui Dumnezeu
cu lumea, care pomeqtede ra Hristos, pentru
a
ajunge la Hristos, creatorul, Rdscumparat;aJ;d;nezeitorul
celor
ceregti
qi
al celor
pdmdntegti'+llin acestsensHristos cuprinde
intreagacreafiegi rafiunile ei, El fiind carza
eficient5' exemplard'9i ultimd a univeisului
sau p.inctul c[tre care se indieapta toate, ca
spreultimul lor scop'Nofiunea de"trttp al
ltriHristos" (oopcr,Xpro.roq)folositdfrecvent
de Apostolul Pavel' are avantajul cd duce
ideea unitdiii pana ra .,rtinier" ei consecinfe.
Dacf, celelalte imagini despre Hristos
se mullumesc s6 redea unitatea oamenilor
in
Hristos' formula "oopct' Xptotoq" v.reasd
spunacr tofi cei ce sunt cuprinqi cleHristos au
o conformitatetainicd cu El personal,in aga
f-elirr.ar uantuitoml gi ei formeazi o unitate
organicd intr-un trup' in sensul ac-esja
cuvintele Apostoluhti i'voi sunteli trupul
lui
Hristos si rnddulere in parte",aI2 ardtdci
tofi on-.nii cuprinqi in Hristos fbrmeaz[ r-ur
Trup' Biserica' Totodatd' Apostolul Pavel pre'cizeazd.a
noi "cei mulsi suntemun trup in
Hristos si mddulare tmii ultora",u''
atare,credinciogii,fie cd sunt iuclei, fie cd
sunt
"of-re
fi" cdsuntdepartebdrbiteascd,

cdr*, J" f*"

;llil

i'*m"rur.u,;rt-;;i suntunain

credinciogii sunt deci cuprinqi in Hristos

ca mddulare

ale unui sing'r organism

spiritual5i contribuiefiecareei toii impreund
r" pr-ifi"";;;;;i"u:,i'iiirtor,o,6 prin

tlrmare,Bisericaii ctrprindepe iotri,ea vorbeqte

toat; limbile cu Apostolii

la cincizecime,

.trlin

decursultimpului traducdtoriiBibliei au
avut unele dificultdfi in aregereagi explicarea
rermenurui
echivalentlui ovaregol'atalocroocrt Acest
lucru poate fi v5zut din unele varialii
de traducere.Astf-el,el
esteredaf foarte nuanfat:,"aaduna impreuni",
t"!no1 i, mt iirprnration of rhefulness of times he might
gcrthertogether in one.all things in Christ,
both_which,r, i, ir-[oi, and which are
on earth; even in him,,
(Krv) rhe Hoty Bibte, Kinglames t/ersion,
London, t6n t n6;);;
;;;;;;:,i:aj_
,il. auszufiihren,
rvenndie Zeit erftillt rvtire,daB allesntsammengefaJ\t
wtirde in christus, rvas im Himmer und
auf Erden
ist'" (LUT) Die Bibel na.ch.tler.[J^bersetzung
uini, Luthers, evangerischeHaupt
- Bibelgeselschaftzu
Berlin und Altenburg,Leipzig, 1986.Nicola!
chi;escui"r"t"i," p""tru Efes l, 10, traduce
reao,rezumqre,,
in loc de "recapitulare", nefiind totugi o redare
fideld a sensuiuii.riu.rrut al cuvdntului propus
de Sf. Ap.
Pavel"Mdntuitorul i-a r-entmat in iine pe
toli oqmenii nso rr,^ tittttt unei cdrli rezttmd
in sine carteu
intreagd' El a rezumat
intreaga omeyiy cte la Ac'lam, asa clupd
.i: Liy
cum protopdrintele nostnt ne-a
rezumot in el' pdcdtuinrl"'
(Nicolae chilescu, slntez.de:t,tpra iri^ri
soteriologice privitd interconfesional,
or t o' 2/ 1959' p ' 2 0 2 )" 1 u n i " ,(" A s a p l a n fo rt heful nessoi ti rl ,
heavenand things on earth." (RS'i) The'Hoty
teal lthi ngsi nhi m,thi ngsi n
Bible, Revise,lstairiarctl o_uni
version,London, lg52),,areuni,,,
("Pour mener les temps d leur accomplissentent;
rd.unir !'univers entire sous u,nseul chef,
le Christ, ce qui
est dans les cieta et ce-qui eststr Iaierre"' (ToB)
Traclttction(Ecntmdntque
cleta Bible, AllianceBiblique
Universelle'Editionso"-9:-lt laris, lllsl
"a'aaucetoatesub ,,n .uf;; (,,7o be put into
effecttvhenthe tirnes
vvill have reached their{ttt/,!yy1nt to briig
ou hirgt i; h;;r;"r;;
earth
,
together
uncrer
one heud, even
Christ" (NIY) The Hctty Bible' New Intirnationol
",
version, Loncron,
l9g6). De asemenea,aceragi1ucru
putem spunegi despretraducerireromdnegti,
undeester.aot prin,l:u cuprincre,,,
(,,spre iconomiaptinirii
vrenurilor' ca toate sdfie cuprinse iarcisi'cele.c[in,,cent:i
i, )e pdmdnt - toote intnt Ef, Bibliq sau
liit:t,
sfdnta seriptttrd, Ed' IBI\'IBOR, Bucureiti,
t lrs;. "a ttni",'1"spre iclnomia plinirii
vremurilor, ca toate sd
Jie iardsi unite in Hristos; cele ctin cert,i s'i cele clepe piim)nf
iuo," irtru Er Biblia satt s/dnta s*ipturd,
Ed' IBMBOR' Bucure;ti,
"a aduna" ("spri bttna rdnclttiarrda plinirii
vremurilor.rtoqte, cele din
ceruri qi cele de pe pdmdnt,
-1982)
scifie iardsi )arint, intru Hris|osl'-'--gibtio
san sfdnta scriptura, versiune
de Bartoromeu
eicomentats

Iq?;?'r;:gtatd

vareriuAnania,Ea.raN,leon,Bucureeti,2002)

"'' Rom12.5
t''
Gal3,2g
,rr:;*t':;:;',:;i:t:;';:l;;',i,t,i:i"e
ttu
Ef 1,23

a srdnturuiir reprezintd
Epistoracitre Ereseniundeapareadesea

62
estet-atade masi pe care a vazut-oin vedenieSt-0ntuIPetrula ltrpe.plina .le tot t'eltrlc1e
irnimale,curateqi necurate.*ltin calitatede "complemeni'al plenitudinii Irii Hristos.
corpul.drepturmarenll pot ti mai multe
Bisericacompleteazacapul qi capulcompleteazf,
qi
nu
are decdt trn singur cap. care-i asigurl
Biserici, a$a cum nu existi decdt un tmp
plin[tateagi existenfa.*'8in orrJineafireasci a lucrurilor, trupul decapitatinceteazdde a
mai ti un organismviu, in carepulseazlviafa.Dar aceastdimagineexprimdin modul cel
mai elocventqi ideeade unitatea creqtinilorin Hristos gi in Biserica.Stinfii Pirinli vor
clezvoltaaceastl idee ardtdnd irnportanfamenfinerii unitalii creStine prin pistrarea
truptrluitainic "Jdrcirtini", aclici ilri schismegi erezii.+lq
Firi indoiaid un rol important in gindirea hristologic.la Sfdntului Pavel il are
Duhul Sfdnt. intre Flristos gi Duhtrl Sfhnt existl o relafie intirni de egalitate gi
Noi nu putem primi pe Duhul Slint thrAa tl rnembriiai -frupr"rluilui llristos
reciprocitate.
gi nu putem numi pe Hristos Domn, adic[ sd avem con$tiin{aDivinitntii Sale,clecit prin
Dshul Stint. Deci, in Bisericir,lucrarealui Llristoseste inseparabilicle cea a Duhului,
ceeace inseamndcf, sensulBisericii ca Trup al lui Flristoseste si constituielocul utrei
Cincizecimipermanenteca unitateorganicagi substanlial[a trupului, citruia Hristclsii
este capul. in aceasti lucrare rolul specialal Duhului Sthnt este de a ne clescoperipe
lvfdntuitorul,Duhul fiind prin excelenflinvizibil dar ne descoperdpe Iisus in chip vizibil.
El estesursaqi forfa tuturor aspirafiilornoastrecdtrelistts,a$acum spuneSf. Ap. Pavel:
"Ninreninu poate zice: Domn este listrs,
Jtird numai tn Duhul SJhnt"."""
Reludndaceasti idee a unitalii cle trup pe care o alcdtuiesccregtiniiin Hristos,in
realizareaacestei unitdli, Pdrinfii rdsdriteniau subliniat permanentrolul Sfdntului Duh,
fdrl sd aratecd Hristos, intrdnd in leg[tur[ cu noi prin Bisericd,ne-ArimpdrtdqinaturaLui
clivini, a$a cum El a luat natura noastrdumand, ci, afldndu-ne in El, ludm energia lui
Aceastdenergieeste o comunicareintern5,o comttnicareontologic indumnezeitoare.
spirittrali a sfinfeniei Domnului. Ceea ce se cade a fi indumnezeitin noi este natur;t
noastri intreagd,aparfindtoarepersoaneinoastre.Evident, acestlucru presllpunetrecerea
runeiputeri de la singele lui Flristos [a sdngelenostru, adici o unire a noastrdcu insuqi
trnpul personalal Domnr"rlui,care a devenit pentru noi "Lllilf', prin Sfintele Taine qi
printr-oprofi.rnddlegdturdspiritualdcu El.*''
in concluzie,Hristos cel rdstignitgi inviat constituiecentrul teologiei apostolului
Pavel. PersoanaLui e totul, flind un izvor cle iubire qi de via!6. Prin faptele sale
mdntuitoreFiul lui Dumnezeuinomenitne-aardtatci Persoanalui nu se epuizeazici este
permanentactivi qi prezentdin cei ce cred in El. Astfbl, Flristoseste,pe cle o parte o
realdin relafiecu lumea.In acestsens,EI este
Persoaniistoricddar qi una duhovniceascd
qi mai ,,concretistoric", sut-erinddin parleaunor factori ai istoriei,dar biruincl,pentrua
rleveniacelaqi..ieriEiazi gi in veci".*"

RevistaTeologicl, 3 - 4 I 1971,p.243
''' Pr. Asist.Vasile Mihoc, Eclesiologial,iouluiTe.sttzment,
''t Sf. loan Curf, de Aur, Omiliq III la E]bsenl;Pr. Ilie Negoi{i, Sfdntul loon Hriso.ttotndespre unitetea
Bi.rericiila epi.stolaccitreEJbseniu SJiintului'lpostol Pcn'el,Orto, | - 2 I 1962,p.202
t"'
p.240
Pr. Asist.VasileMihoc, EclesiologiaNoului Testatnent.
tro
I c or 12,3
rr I
Pr. llie lvlolclovan, invciSdtttra despre SJiinttl Duh in Ortodosie qi preoutpiirile eanteniste
VIA, 7 - 8 I 1973,p. 778
.r)tttemporetre,
I
3,
8
E
v
r
ei
':r

6i

Denumirilebibliceale Fiutui

lui Dumnezeuinomenit

scripturailyafan{u-nedespre
stdncd,temelie,pdine,viga,poarta, multelenumiri ale unului - n6scut:piatrd,secure,
t-rrum,pa.to., io,o., I.o,,n,inviere,
unii ereticiconsiderau
stapan,rumina,
ca'aceste
numil ,uni
De
exemplu
cd
E'nomiu
prea
fi
spunea
absurd'ziceael, tt
".f,"io;";e.
"ar
imarerial,
chip' s-ar asemSna
-JT1::^{l.a-:l
si
simpru
cu vreo semnificalie
F;orar
9i fira
ardtatdde
acestenume,,.SffintulGrigoriede
Nyssarispundeaacestorafirmatri
ca,
mai binedivinului'gdndimult..un. ,,folosinoaceste-n,meastfelincdt sd corespuncra
bhiar dacdii rr*i* astfer,nu este
pentrufaptulca
din punctulde vedeieal^naturii
soj", Er estetnur Jin-o.*.r. rucruri,
ci
pentrtrca, frincr
gdnciitprin intermediur

acesror,
cuvintein chip diferit.Dacd
I
na'f
uri
i Sa,
e,es,e
jJ^iiHi:ffi;t.:lu:.'J,:,','
f illll
H,t,':.j;fi
T
Sa
,l.r;;;;;i* semnificafii
si ta-i!ff'fiH
criferite
de ceea..".rr. comun
iil:ffillrlatura
ljl.iljl"llrf,l;:rr,.r,.

ei

Dar' deqi nr-rmirileh-riDumnezeu

pot fi rnultiple, dup6 sfhntul
Vasile cel Mare, El
n-are nici un nume' ca atare,
,,nu existd rr
fie in stare sr cuprindd qi sd
vesteascdtoatd Fiinta lui Dumne
"niu,,r'i".Llt
.eu".124Faptul
.a noi ii *mim pe Dumnezeu
ntrme' totuqi stim cd ele rut se
cu diferite
referd
ocestcaz am'face compusdfiinla'ltti .propriu-zis ta /iins1 rui Dumnezeu,pentrlt cit, in
Dtmiezeu. tl" tr)Jnrd h lucritrite
Nici numirile; care,piiiine,pdrtur,
r)i Durnnezeu.
tu*i1a, nr rr rnlrrt, t"ontnto
acerasi
rucrtt. Ciicifiinct
Unul ca sttport si o un.i.cd
iiinsa ii*p,ia si ,rro*pr;;;,;";rrnre
cratdse numestepe sine
ulrfel' folosind nttmirile
,i ,tiottri-u* intre ire prrn- inlrtu'uri,
cdci isi ctd creo,sebire
cleosebireq'n
lucrdrilor si ctupdrercty}air,
;;;;
ce
se bucr.trcicrebinelacerire
?r#'!:tn"oii
Fdrdindoiald concluziaestecr
toatenumirile atribuite rui Dumnezeu
de El' dar au o dubl5 folosinfd,
sunt revelate
.te r,ina omonime.A;;;;;'"p.rarive,
cu refbrirera Hristos
gi la Dumnezeusau ra Hristos
$i i;l;,;rurile din tu-., *uu_aceraqi^sens
rear;prin ere se
incearcdstabilireatnor analogii
intre cetedoudni;ill
on,otogi.. i;;;;
numiri se fblosesc..at6tpentiu
;ns, acereagi
Logos, c-atgi pentru ..utiri1it.
care-I
Nttmele de
sunt inferioare.
n apiicat *ui r,,tro, niveluri
"lumind"' de e1gmor"
distincte.pentru a
exemplifica acestaspect,Sffintul o?"1.
Grigorie o" r.lytr" r;u^,'",
,,tyoi cunoaqtemLumina cecl
adevdratd;426
il amoastempe Cer cqre a
creat rumina, apoi cerur pcimdnhil;4z7
cttrzit viara fn'sitsi' cctre e.vte
si
am
Hristos" sptmiincruceniciror
scii; ,, voi s,unteli rumintt

ctefericirutpavetcure-Lnume,
':;;,,ii,',,,,^:,,y;,:";,,X,,*'.'i;i:!,
neapropiora"a2e
,,Ltuninct
peDumneiett
cri'*lri"prrrr,!'iJ'ill, ul'::tt, ff'Jf,,!r;tr#r:r;;:#;::
o'3
lclem,IbiclemI, 127 - l2g
t2r
Sf. Vasile..f fuf"r.,Aclv.Ettn. pG.29,col.
I,

553
i - szl'ii. =,o. pc.32.col.
:::,,:,i r,u,n,mI. PG.2e,col.z,sl
864

0 27
Ge n. l. 3

utt
lrlt.5,i4
ut'I
Tim.6,16

f
M

w
M
@

ffi
Effi

ffi

ffi
Effi
;::#

#ffi

64
tlistinclieSi tnvd(a superioritatealuminii. Pentnt cd suntem instruili fn astlbl tle dilbrenSe
tn ceea ce priveste lumina, nu vom suporta, chiar numai tle a uuzi. ci.iJilozoJia luminii
estedceeasiin toate cezurile".lto Tot Sfintul spunecd intre numele lui Dumnezeu:unele
indicd mfrelia Lui, altele ilate in funclie de lucririle Sale ret-eritoarela noi gi la intreaga
crealie.aslPrimele incearci sd limureasci aspectelegate de puterea transcendenta;
celelaltereflecti lucrareadivini realizatdprin energiiledivine (ro npoq r1).$2 Energiile
divine sunt adeseaidentificatecu manifestareapurtdrii de grije a lui Dumn.r.u.ol3
Prin urmare, aceste principii ale omonimiei sunt fblosite pentru a dovedi cl
Logosul poate si t-re,in acelagi timp, Dumnezeu gi poate si nu t-te Dumnezeu: totul
depinde de realitateacu care Se compard. Citem in continuaredin St-dntulGrigorie de
Nyssa,care spune:Nu numai cti zicem cd Fiul esteSi cd estemai presus cletoateJiin[ele,
ci incd fapntl cci El este Domn Si Creator Si Dumnezeua tocttdsubstanlttsensibild Si
intetigi6ih.o3aApoi, ,,Cel Care l-ct trimis pe i\,loiseerafiinla tnstiSi,doctr Cel prin cure
I-a itmis Si-ivorbea,,ro ,nrragenil JiinSei,Dumnezetiltuhror celorlalsi",ais,,cdciC'el
Care este Dumnezettpentnt fiinsele createprin EI, este mesagerullui DumnezeuCare
estemai presus tle toSi".*'o
Sfdnta Scripturdne invatd deci despremultele numiri ale Unului Niscut, subliniind
faptul c[ Fiul h-ri Dumnezeu inomenit este numit piatr[, stAnc6,temelie, piine, vi1d,
poart5,dmm, pdstor,izvor,lemn, inviere, stdpdn,lurnind.Folosireaacestordenumirintt
inseamn[ cd aratim prin acestea ce este Cel necorporal gi imaterial, deoareceea
gtrmindu-l astfel nu-l defineqtedin punct de vedereal naturii sale,ca gi cdnd El ar fi unul
clin acestelucruri, ci pentru c6, fiind numit astfel, El estegdndit prin intermediul acestor
cuvinte in chip diferit, frrd ca sd se gdndeascdde cineva cd ar putea sd existe,,ttn atribut
care sd fie in stare sd cuprindl gi s[ vesteascltoatd fiinta lui Dumnezeu".*" Numirile,
ciecinu se referd la fiinfa lui Dumnezeupentnt ci in acestcaz am face compusdFiinta lui
Dumnezeu.Ele se referd la lucrlrile lui Dumnezeugi sunt revelatede El. In continuare
vom analizacAtevanumiri biblice mai importantedin SfdntaScripturdreferitoarela Fiul
lui Dumnezeuinomenit.

"Fiului Omului" in SfinteleEvanghelii

Expresia "Fiul Omului" are in Notrl Testament o semnificafie profund

Prin ea intelegemorigineadivini a Fiului lui Dumnezeu,careDumnezeu
hristologicd.u'8
"o Sf. Grigoriede Nyssa,CE.111,3,19
t 3'
I dem ,Ref . 1 2 4 C 8 .1 , 5 6 8- 5 7 1 ,C E .l l l , l , l 3l - 134
"t ldem, Ibidem, 124 - 125
t"
Idem,Ibidem 156 7i CE.III, l, 133
t"
Idem, Ibiclem IIl,9, 47
t'5 ldem, Ibidem l|l, 9, 32 - 34
"u [dem, Ibiclem111,9, 27
ti7
Sf. Vasilecel Mare, Adv. Eun. l, PG.29, col. 553
tr8 in Notrl Testamentexpresia"Fiul Omului'revine foartedes qi aproapenumai in ShnteleEvanghelii,
Degi in Evangheliadupd Matei aparede 30 de ori gi in Evangheliadupl Luca de 25 de ori, tema"Fiului

65
fiind s-a fdcut "Fiul orntilui", atlicd.''omttl pentru
odmeni". in sensul acestaLogosul
inomenit este iubirea perfe-ctda lui Dumneieu
devenitd iubire slujitoare a oamenilor,
intr-o extremr chenoz6{3e
9i intr-o strinsf, corela{ie cu slujirea arhiereascd a
NlAntuitorului.aao
r\cest titlu de "{iul onntlui", preferat de lvldntuitorul
Iisus Hristos atunci cend
vorbea despre Sine gi cand vrea sa atragd
iudeilor
cd El este,,gmul', prin
,aten{ia
excelenfi, |vlesiadesprecare vorbescproteiii.*t'
up*", in vechiul Testament,la Sfdntul
proorocDaniel' Profetul,vazandctemai
inaintepeMdntuitorul lumii, l-a prezeniatca pe
un personaj divin care va veni pe norii cerului qi
care va primi pentru totcleaunao
irnprrdfie veqnic[' "latd pe norii certilui venea
cineva ca Fiu[ omului si Et a inaintat
piina la Cel vechi de zile, a
si fost ttus ln Jala Lui. $i Ltti i s-ct clat stitponirea, slava
si
impiircilia, si toate popoarele, neamttrile
si'ti*nrlr'ii riuirou Lui. StapunireaLui este
vesnicci'stiipdnire core nu va trece, iar tmpardlia
Ltd mr vct/i nimicitd niciodatri,,.aaz
Deci ,,Fiul ornurui". "vine pe norii centrui,,,
ardtdnd transcencien{asa, norur
reprezentdnd
slavaDomnului, care ascundeqi manifestdprezen{u
oiuinali'il inra ,,8a,
enaq" Fitrl omului.nu ste
simplu
om, intnrcdtestedin cer qi "vinepe norii cerului,,,
'
,un
pentrua cobori pe pdmdnt'ca
" Fiu ctl omrtlti", Domnul esteasemdndtor
oamenilor,c.1ci
la plinirea vremii se va naqte dupd tirea omeneascd
din preasfantaFecioara,ceea ce
inseamndcd acestnume scoatein evidenfa,atdt
firea omeneascla IpostasuluiLogosului
inomenit, cdt qi dumnezeireasa, mesianitatea
sa. Totodatdexpresia ,,Fiul omuhti,, este
legati qi de eshaton, de preamdrirealui Iisus
Hristos, de rolul Sdu de judecrtor al
oamenilorla sfdrgitulveacurilor.4aa
Aprofundand Pi mai mult aceastdviziunea, profetul
Daniel vede pe Mesia ca
Dumnezeugi ca Fiu al omului totodatd,anticipdnd
naturasa indoitd, divind qi umani.
Natura sa divind este sub-liniatdde preexistenfa^sa
divina, cdci, mai inainte cle a veni in
Ittme,era dincolo de norii ceruh-ri.
ca Fiu al dmului, vr.riu a primit de la,,cel vechi
de
zile", de la Tatal "plterea", "slctva"qi .,tmpitrd1ra,,,
demnitd{icare induc ideeade treime,
cuvinte,
dealtfel,pdstrate

in servicirit
lituigic .ur" ,; i;ril"i;-Rfi;i,;;;bo.n"ur.a
"u
puterea
s,lavcr

gi trneleectenii: "Cit ct Ta esteimpdri(ia

Si

Si

omuluf'.esteo tem6snec.ific.1
Evangheliei
dupdMarcu.Dac6Evanghelia
dup6Mareiesre;;ra

,:::?,,'"|,::i:I:,r:,

p."p""ao*""."ir,,i,i.iil;' il;
imp6rd1i.t,
,(promurgarea.
rmpdritiei.
?r{:,:'_r!,'
Rearizarea
istorica
i'pi"ri"i:';i","#1i
;':0"'i#''ihe"#t':ftffi-Jfr,:"ffi"i'^ffff
^
,Tlff!,i:
faptelorlui Iisus,are in atenfiedoudtemeie teologie:
"inini iresionicn,

si,,Fiulomului,,,amdncloud
cntrate
pe Persoana
MdntuitoruluiIisusHristos.
"n Pr' Prof.Dr. Dumitrustaniroae,
Fittrlui b,r,rrrrru, Fiuromurui,MMs,9 - 12r
ar'
r9g0,p.741
Pr.vasilervrihoc.
Fiur
onturtti
atpd
i;ttt ;rstument,sr,I - 2 / 1973,
o''
p. 34
Pr'stelianTof'and,
lisusHristosArhierettvesnicdupdEpistotacdtreEvrei,(tez6dedoctorat),Ecl.presa
Urriversitard
ClLrjeand,
Cluj - Napoca, 1996,
p.75
aa2
Daniel7, B: A

t"

FiuI Omului din Danielestetraclucerea

cuvintelor,,barenaq,,.,.Bar,,
are infelesul lui,,ben,,(unsinonim
ar ft"ben Adam"), dar sensullui "bar" este
mai larg ca ului'Ib"nl.baniel cdnd se nume$te
pe sine fiu al
omului i$i zice "ben Adam" (Daniel 8, 17).Tot
aqilezechiel2,1
'
*se npmegte,,benAclam,.Rezulttr
-'
cd.,,ben
,,bar
desemneazd
pe orice om in general, iar
nas,,
I!Y"
ie! mai inatt.
'"* oscar cullman. The Christorogglof
the New Testament,*p. lrrr'o'orcr the son
r15
of ir[an,pp. 137 _ l5r
Prin acestecuvinte rugdtorulface o mdrturisire
de.r.oi"ta in-n.lmea cea deotiinld gi nedespdrfitd:

dintexnrr
p.r"ii.i iui'ouni.rpr prorDr Nicorae
Neaga,
7;::','":;:t;:,i:i;';:,7,:i;,ni'fi:_ri;;. ei

66
Pornind de la aceastdproorocie,Hristos spune cd,,.F,iulOmului", pe care L-a vizut
Deci Fiul Omului nu esteun
ProoroculDaniel venind pe norii cerului,este chiar E1.146
om de rtnd, agacum rezultd din descriereain care esteincadrat.Asimildndu-gi acesttitlul
<JeFiu al Omului. din Daniel, Iisus didea titlului de"Fiul ltti Dumnezeu"Lrnsenspropriu
gi transcendentinacceptabil pentru monoteismul iudaic: [istts rttt mai este Fiul lui
Dumnezeudupd har, cum spuneregele David, ci esteFiul lui Dumnezeudupd naturd. Cr.r
toate acestea,ucenicii sdi deEi inlelegeaucuvintele Lui mai bine decdt mullimile, totr.rqi
n-au sesizat,inainte de moarteaqi invierea Sa, sensuldeplin al persoaneiSale. Evident,
taina Persoaneilui Hristos nu putea fi descoperitddeplin, atdtavreme cdt il vedeautrlind
printre ei qi ca unul dintre ei. A trebuit sA aiba loc Invierea Ei PogordreaDuhului Sfint
pentru ca ei si-gi dea seamacd Iisus esteFiul lui Dumnezeu,Fiul Omr"rluicare vine ca
Judec[tor, gi, in acelaqitimp, Ebed Iahve care trebuie sf, sufere pentru lume. Acest fapt
punea expresia"Fiul Omului" din Evanghelii,atit in direclia patimilor gi a morli pe
crllce,cit gi in lurninaslavei,ca in Daniel,ceeace aratdci Iisus, dindu-Ei titlul de Fiul
Omului, a reunit laolalt6 doud nofiuni aparent contradictorii: aceea de Judecator
atotputernic(cf. Daniel), qi aceeade rob al lui Dumnezeu - Ebed lahve care suferd gi
moare(cf. Isaia).
Prin urmare, atunci cAndApostolul Petnr m[rturisegtecE Iisus este " Hristosul, Fiul
", Iisus inlocuiegte,in rdspunsulSf,u,acesttitlu, pe care il claSimon Petru,
Iui Dttmnezeu
ctr titlul de Fiul Omului, amintind cu acestprilej cd "Fiul lui Dumnezeu" descoperitde
Petru nu infelege, din contrd, este revoltat impotriva
Tatf,l, trebuie sI pdtimeasc[.4aT
necesit[lii patimilor lui lisus, motiv pentru care [l ia de-o parte pentru a-l spune: "Fie-{i
Acelaqi apostol ins[ esteprimul care
mild de Tine, sd nu fi se tntdmple fie aceasta".448
gi la fel primul care proclamdnecesitateaacestorpatimi gi a mor{ii lui
vede invierea,ooe
vrut sd audi inainte de-patimi,dar care a {hcut din acestepatimi gi din
el
n-a
Iisus, de care
aceastdmoartecentrulpropovdduiriisale.u"
Cunoscdndu""uri6 mentalitate,Mdntuitorul a declaratincd de la inceput ci a venit
sd slujeascipe allii gi sd pdtimeascdpentrual1ii.promisiuneaeliberdrii gi a victoriei se
situau in perspectivd teologicd, nu a unei biruinte politice nationale. Eshatok:gia
inauguratdde El era Lmaspiritualdgi rrma sd se intdmplein viitor. IconomiaDomnului
avea in vedere LLn"om nou"*t' nu o inaugurarepoliticd noud. Mai mult decdt atdt,
in care "ntt mai este nici elin nici iucleu,
ivldntuitorulintemeiazi o societate-comuniune
nici tdiere tmprejur nici netdiere fmprejur, barbar, scit, rob ori liber, -ci toate Si tntru toli
Hristos",ut'iu, aproapeleeste fiecaie om, indiferent de originea lui,453qi chiar indiferent
clecredinfalui.a5a
"u Matei 24,30 ,r4tunci se va ardta pe cer semruilFiului Ornului Si vor plange toate neamurilep[tmantului
si vor vecleape Fiul Otnului venindpe norii centlui, cu putere Ei cu 'slavdmultd".
itt
Mrru 8, 3l: ".fi a inceput sd-i tnvele cd Fitl Omtlui trebuie sd pdtimeascdmulte Si sdfie defaimatde
bdtrdni, de urhierei si de cdrturari Si sdJie amorat, iar dupd trei zile 'sdinvieze".
' t 8 M at ei 16, 2 2 ;M a rc u 8 ,3 2
' t n I Cor int en i1 5 ,5
cu a poporului lui Israel,care attepta un Mesia - Rege,nu un
"o GendireaSfdntului Petru era asemdndtoare
fapt
Israel
n-a recunoscutin Iisus pe lvlesiaCel a;teptat.
r'-lesia- Slujitor. Tocmai datoritAacesfui
nou,
se fnnoie;te, spre deplind umoStinlii, dupd chiptil
v-agi
imbrdcat
ctr
cel
core
l0:
,,^fl
"'Colosenl 3,
l-a
zidif'.
Celui ce
'-- Lo losen l J, I I

li' ^

"' Luca10,25-31
p. 301- 302
Testantent,
Ebect- [ahvein lttmina.t'.oului
"'Antonie Plimicleald,

67
Desigur, Mdntuitorul era atdt Domn cat gi slujitor,
atfft Dumnezeuadevdratc&t qi
om adevdrat,deoareceficea parte din rloua
ordini ie existenfi.,dar aceast6calitate n-a
fost infeleasrde evrei qi nici di uceniciiSai. Prin
urmare,contemporaniilui [isusqi chiar
'{postolii, au simplificat"Taina" Persoaneilui Iisus:ei tloreausd t-reucenicii
unui Domn
terestnt,45s
9i nicidecum ai unui Rob, ai unui Slujitor - Ebed lahve. pentru
aceeaEl
indeamna'la ticere pe oricine il descoperea
ca frind,,Fiul lui Dttmnezett".Cu toate
acesteaSldntul Evanghelist Vlarcu r,'orbeadespre
slavaFiultti Omultti ca de slava lui
Dumnezeu'atdt de puternic rnarcati incat se inlelegea
de la sine cd tindea sf, se manifbste
intr-o manierdirezistibili inainteadiavoriror,a,,
;;;;;;;;
"r ,.;;;;
cd El interzicetuturor sd vorbeascf,despresine "-.,,rmil#r;
ca Dumnezeu,aceastanu inseamnacd El
nu pregdtegteo vreme cdnd totul va fi clar cu privire
ia dumnezeireasa, ciarpanf,atunci
El trebuia sd pitimeascd. Firegte,au fost gi
momente din viata sa cdnd El se lasl
mirtrrrisit de orbul din Ierihon,care striga:
"'lisuse,Fiul lui Davicl,miluieste-md,i-r ;;
intrarea in lenrsalim-nu mai opregte rnul1i*.u
care striga: "osana Fiului ttti David,.
binecuviintateste Cel ce vine fitnt numeleDontntrltti!
orono intru cei de sus!,,.460De
asemeneaIisus iqi descoperi IErd nici o rezervd
acievarataSa identitate, in fa;a
Sinedriului: " vefi vecleape Fiul omttlti
sezdnclcle-ctclreaptctceltti Atotputernicsi venintl
pe norii cerrtltti",a6'afiimalie care clevinetemeir.rl
condamnlrii Sale la
tocmai in aceastaconsta taina mesianic[t,descoperireapersoanei moarte.E bine
divino
a
Logostrltriinomenit revelatd imediat clupdmoartea'sar 'iCu
'n1ane
ac{evdretontul qcesta
erct
Fiul lui Dumnezeu".462
De la aceastdprezentarea Mdntuitorului putem
intelege mult mai ugor jertfa
"il'Iielul lui Dumne,zeuCare riclicci pdcatul
lum'ii".a6j Faptul cd Fiul lui Dumnezeu
"Jd.cdndu-se
om, pdtimestecctr,, *uritor", aratd.pedeplin
manifestareafirii sale umane
in ipostasulSatt'a6ain acest sens mdrturia.
Ioan
Botezitoru
l: ,,latii Mielul lui
$fdntului
Dumnezett,Cel ce ridicd pdccttullttmii",a6s
oruta.a oomnul este nu numai Fi'l lui
Dttmnezeu,unul din Treime care s-a intrupat pentru
noi, ci Fiul lui Dumnezeucare s-a
ficttt om pentru a lua asupraLui pdcatul iu*ii.
Deci"Fittl omului ntt pci.ti,meste
pent,t
sine, cleoarecen-a venit sir pttnd cctpdtmorlii sctle,
ci mor[ii on*rniiio,rf'.ffi';;u: Hristo,r
t"
M at ei20, 2 l
u56Dem onii ,
l a i n td l n i re a c u H ri s to s ,s tri g a u:
" ceai cunoi , Ii suseN azari nene?A i veni tcasdnepi erzi ?Te
stim cine esti's/hnhtl lui Dumnezea"(Marcu I,24). Iar in arte
rlc;ri se spune: ,,$i a tcimdduitpe ntuttri
care piiti,teau clefelt,ite boli demoni mtlyi a
si
*lu.ngat. tr,, p" ar,rro)i nu-,iIdsa sd vorbeascit,pentnt
cd_L
stiau cd El e Hrisros" (Marcu 1,34), "lar chthurile"celennlrrnir,'.ari
iirriir,,';;;;;;;";",rtea
Lui
Si
zicdnd'
Tu esti Fittl lui Dumnezeu.gi El te certa n,ttlt
'1,!:i8au'
ro ri nr,,-t cteapeJatrd,,(Marcu 3, I I - l2).
"' Dupd inviereafiicei lui Iair,
Iisus "le-a'pontncfu(celor prezen4i),
cu stdrttinsd(sinu spLrna)
, ca nimeni
.s,d,nu
ufle tle aceostct" (Marcu 5, J3)
'"0
Pe Tabor, la Schimbarea[a naia, tisus "le-ctporttnci,
(cerortrei Apostoli - petru, Iacov gi loan)
ca
spund cele ce vdzuserd,clecdtnuntai cdnclFittl
onrttlui va invia ain *orJ:i,;
lvtatei t7,9;
K,#iJ"'l,tirnu
a5e
Marcu 10.47

2 1 ,9;tvtarcu,
I1,9;Luca19,38;Io at 2n,1 3
lliy","'
- " ' M ar c u

14. 6 1
M at ei 27. 5 4 :Ma rc u 1 5 ,i 9
",",,,)i]'r);jl)',;,1*!;'.''
zi a vdzut loan pe
t ut

tut
Maiei 27, 54
' t 65loan l, 2g
tuu
Pr, StelianTofani, op. cit., p.76

Iisusvenind cdtre et si a zis;ratd Lrietut lui

Dumnezeu,c,et ce

68
n-a murit pentru cd s-a ndscltt, ci s-a ndscltt ca sd moord. Altt'el spus. Iisus estepentru
loan Botez6torulNlielul de jerttE pentruoameni,Mielul congtientgi ner.inovat,care a tbst
simbolizat oarecdndde mielul dat lui Avraam spre a fi jerttit in locul t-ruluisiu Isaac,sau
de mielul jertfit de evrei in Egipt in noapteain care au fost ferili de moarte int6.ii lor
niscuti. Dac[ atunci mielul pd.mdntesc
reprezentajertfa nedeplindpentru un singur om
sau pentrupoporul lui Israeldin Egipt, acum Iisus este",\[ielul'prin excelenfd,ce se va
aducejertfE deplini pentru to(i oameniipentrua"ridica pdcatul ltmtii".a61in telul acesta
Nldntuitorul se substituie jertfei neamului omenesc pentru pdcatul lui Adam. Astt-el
patimile qi moarteaSa au vqloare .;ttbstitutivci.a6s
Deqi ivldntuitorulnu se numegtepe Sine
Ebed lcthve,El acceptdde la inceput sd fie numit de cdtre Ioan Botezitorul " blielul lui
DumnezeuCcrreridicd pdcatul lumii".a6e
Rezultd de aici c[ in centrul misiunii mesianice" Fiul Omului" trebuie s[ fie dat in
miinile ,gEcdtogilor,
sd sufere,47o
sA fie socotit cu cei fhrddelege,aTl
sd moard, apoi sa
invieze."'"Evident,dacdmielul pascalsimbolizaunireaoamenilorcu Dumnezeu,Sfdntul
Ioan Botezdtorul vedea aceastdunire preluatdde Iisus Hristos ca r\fiel clejerth la Cina
cea de Tain6. Iisus Flristos?i trecepe cei ce aLlcrezut in El, la Cina cea de taind,de la
mielul ce'L inchipuia pe El, la El insuqi,qi de la tblosireamielului ca chip, la folosirea
pdinii, declardnd?nsi pdineatrupul Siu, iar vinul, s6ngeleSdu.a73
Tocmai penrm aceasta,
in mornentul in care El frnnge pdinea gi imparte vinul, anun{[ ci-gi va v[rsa sdngele
"pentru mulSi", cuvinte care anun{6moarteaispdqitoare'opentrual1ii". Evenimentulse va
?rnptinia douazi pe Cruce, cind "Fiul Omulti iSiva do vic(a ca rdscttmpdrare(Xurpov)
pentru mul1i",''" reunind, astfel, conqtient,in Pe,r_soana
Sa, cele doud apelative:cea a
Fittlui Omului (Bar NaSa)9i cea alvi Ebed lahve.aTs
Agadar, Fiul lui Dumnezeu.,_
care se face Fiul Omului gi Frate al nostru,"cr luat
noastre
asupra
Ltti".a76
Sferalui de activitatenu se rezumdnumai la poponrl
.fdracletegile
ales ci la toate neamurile.Spre pildd, SthntulEvanghelistMarcu istorisegtevindecarea
ttnui surd gi mutaTTcarenu era din neamul lui Israel.aTsAcliunea sa meriti s[ fie
'167
Pr. Prof. Dr. Dumiffu Stdniloae,Chipul evanghelical lui IisttsHristos,p.25-26
t68
in Vechiul Testament,Dumnezeua voit ca oameniistr practicejertfa mielului, prin care se simboliza
trecereaoamenilorde la moartela via14(odatf,ce in Egipt moarteaa trecutpesteintdii ndscufiai iudeitorqi
aceqtiaau trecutdin robia egiptenilorla libertate).Dar mielul pascalin Vechiul Testamentpreinchipuiepe
"Mielul lui Dumnezeu",careva trecepe oamenila viafavegnic6.
t un
I oan 1, 29; I sa i a 5 3 ,7
r 7o
M ar c u 14,4l
22,3'l: ,,Cdci vd spun cd trebuiesd se implineascdintnt fuIineScriptura aceasta: "$i ut ceiJdr(t tle
Luca
"t
lege .s-asocotit", ciici cele despre lv[ine au ajuns la sfdrSif'.
{t2
Pr. prof. dr. Ion Bria, lrsusHristos,Ed. Enciclopedici,BucureSti,1992,p. 122
*''
Pr, prof. dr. D. Stdniloae,Chipulevanghelical lui IisusHristo.s,p.26-28
r T r M ar c u
10, 45
OscarCuiman, The Christologt of the Netv Testatnent,p. 64-65
"t
r 75
I s aia53, I I
ttt
lvlarcu 7,31 - 37 ,$i, iesind din pdrlite Tiru[ui, a venit, prin Siclon,Ia lvlarea Gatileii, prin mijlocul
hotarelor Decapolei. $i l-au achtsun surd, care era Si gdngcw, Si L-au ntgat ca sd-Sipund mdna peste el.
$i lurinfurl din mullime, la o parte, Si-a pus clegetelein urechile lui, si scttipiind, S-a atins cle timba'lti. $i
privind la cer, a suspinat Si a zis lui: Effatta! ceea ce inseomnd: Deschide-te! $i urechile lui s-au cleschi.s,
iar legdtura limbii lui indqtd s-a dezlegat,si vorbea bine. $i le ponmcea sd nu spund nimdruti.Dar, ctt cdt
le pontncea, ut atlt mai mult ei il vesteau.$i erau uimisipeste rndsurd,zicdni: Toate le-a Jiictt bine: pe
surzi iiface sd audd Sipe mgi sd vorbeascd'.
"t V{antuitorula mai vindecatgi alte persoanecarenu eraudintre iucleii:Marcu 5, 1-20,7,24 - 30

W
M
M
M

@
@

ffi
W
M

m
@
@

ffi

ff
gffi

fff

Ll y

comentati'in sensulcelor spuse.Deci. I-a \lantuitorul

a tbst adusde mullime un surclo
nrut,lipsit de orice comunicarecu cinera;i cornpletdependent
cleal1ii.Domnul l-aluot
din mulsitne,lct o ltorte, gi rri-rlpus.legetcie in urechile
Iui, si scuipcind,S-acrtinsde lintba
/rri Prin acestgest Fl, pentru prima data, separi pe
cei bolnav de muigime,pentru al
refacecu adevlrat, intrdnclcu el intr-o reialieperstnali,
de la om la om. si'gur cu el,
care intruchipeazromenireabolnavS.Iisus FiLi lui Dumnezeu
ii modeleazdauzul cu
degetelesaleqi limba cu propria sa salivd.ceeace vrea
sa aratecd.vinclecarea
simfurilor
esteo prioritateiconomici a operei salemdntuitoare.
Niciodatdn-a mai ficut asemenea
gesturiatdtde intime asupraunui bolnavcaresutbrea
clelipsaciecomunicareqi cierelafie
interpersonald'
Numai lvtsntuitorulca Dumnezeugi om putea sa restabileascd
aceasti
legdturd,9i astt'el omul sd-qi redobdndeasca
propria sa personalitate.Apoi, Domnul
inso{egte fapta sa cu cttvintele clin limba sa maternf,
,,EL/itttct!cee(t ce i4seqrnnci;
Deschide-te/",ca qi cdndomul trebuiesd se renascdla
via{d,cuvinteleszilereamintindde
cele de la Facerea l1mli Este pentru prima clata
cdncl un surd aude cuvintul lui
Dttmnezeucare-i deschidesirnfurileintrepenite
gi, clintr-ocl
?16 urechilelui s-tt4 clesclis,
iar legtitura lirnbii lui tndatd s<t iezlegcit, vo'r'betr
bine.aTq
si
A;;;,
.-,;-paga"se riclicii
din surzeniamorfii la via{59i ascultaporuncilelui Dumnezeu.
Dacaistrimoguls[u Aciarn
qi-a inchisurechilefafd de ponmcilelui Dumnezeu,
Adam cel nou ii vindecdstrzeniaca
sd devinf,pentrutotdeaunaascultitorfafi de Dumnezeu.in
entr-rziasmul
ior, mll;imile fac
pLtblicdminunea,chiar dacdn-au fost martorela eveniment.
Iisus a Iicrrt sdnatospe un
om surdqi mut, p.n,t:.:S.. f,rpt oameniiproclamacd,EI
,,toatele-ufcicutbine;pe surzi ii
-lLtcesti crutlclsi pe mtrli'o" sci vorbeoscli".Acleviml mdrturisit de ei esteo aluzie evidentd
Ia momentul credrii-lumii ,,rl'ia privit Dttmnezeutocrte
ctite ctJticut si iutii erctu bune
1foarte"'48tAceste sublinieri ale evanghelistuluipun in i"gaturd lucrarealui Dumnezeu
cle
la t-acerea
omului cu vindecar.oo-"nirii prin ?nomenire#iului lui
Du-n.ze.,: C;j;;.";
fbcut sdnitos pe cel bolnav esteacelaqiDumnezeucare
a creat pe om qi pe toata lumea.
Important de re{inr-rtestefaptul cd poporul care face aceastd
mdrturisireestepigdn, ceea
ce inseamnd cd 9i lumea pdgdnd cuno$teamomentul
facerii omului ql lucrdrile
bineficitoareerlelui Dumnezeu.
Prin aceastdminune Sfbntul EvanghelistMarcu scoate
in eviden{i ci Fiul lui
DumnezeuesteFiul omului care a venit pentruintregul
neam omeneso,iar vindecarea
savdrEitide el se inscrie in iconomiamdntuirii oo*.iilor.
Actul creatorse prelungeEte
cleciin lttcrareade recrearea-lumii, cdnd Logosul inomenit
cla viaEdla tofi oamenii,
indiferent de neam 9i cultur^i.482
in al doilea rd-nd,faptul cd Sfdntul EvanghelistMarctr
citeazd'din proorocul Isaiaa83
aratdcd vremeamdntuiril a venit cleja,Dumnezeuinsuqi
va
17'

Evocdndriturile baptisrnale,Sldnnrl Amb.rozieal Milanului

exprici faptul ci episcopLrl
reitereazd
tttinuneaMiintuitorului,^cdndin
'urechile
slu.;b.ei_botezului,
atinge
gi ndrite neofrt,lui. (Des
-tirnput
s ac r em ent s1,
, 2 ;c e rf,,,s o u rc e s c h re ti e n n es"(sC .) n.25
bi s, l 9i t;sr. C hi ri l al Iemsal i mul ui ,C ateheze
b-Ltptisntule
Si tnistogogice2l, 4.
'"" Evanghelistul
Marcu, pentrua desemnape fttuli folosegtetermenul poylo.poq,
carese int6lneqte
numai
in acestloc, ceeace inseamndc6 el se ref'erf,in mod sigur ra
profeturIsaia.
r 8r
F ac er el, 3 I
ttt
c om unit ag i l e
c re g ti n ea p o s to l i c ec l i c l e a uo sernni fi cal irnesi
e
ani civi ndecdri l orde surzi rnui i .i nsugi
Ei
\linnritorul subliniaz6faptul ci El este l\lesia.atunci
cind spuneSfhntutuiloan Botezitorul:
,,n!i1rsr.r,
rcispunztincl'
le-a zis illergeli si'spuneli lui Iaun ce/ec'eauziyi vecleyi;
orbii isi capcitdveclerect
si
si
schiopii
yntbld,leprosii se urdlesc si.sttrziicnrtl,norsii ittt,itr:it s(tracilor
li,ce binevesteste,,.
si
(Mateil 1,4 - 5)
"'' Isaia i5, 4 - 6: ,,Zicesicelor .clubi lct ini,tti
;;int'a)'irirn;i
si t. i,gut.:
ntt vci tente{i.Iatti Dumnezeul
ttr:stru! Cu iuclecatdrdspliteste si ,-o rtispldti El va ,rii
si ne va mcintui,,.iltttnci .sevor de,sclticle
ochii

70
scoateprin jertfa sa, pe poporul siu din robia morfii gi a lipsei de comunicarecu sine yi
cu semenii lui.a8ain sfdrgit. Fiul lui Dumnezeueste vdzut de om imbricat in chip
omenesc,,stdndpe ,,n ,rnri, inalt Si mdrel Sipoalele hainelor Lui ttmpleautempltt'.a85
Vindecareavdzului gi a auzului corespundecu eliberareaomului din neascultaregi
din legiturile intunerecului.as6Prin aceastd interven{ie N{intuitorul redeschidecalea
comunicirii omului cu Dumnezeu qi al unei relaiii dialogice cu el. Sthntul Grigorie de
Nyssa spuneci vocea lui Dumnezeus-a manifestatin lume mai intii prin prooroci gi apoi
s-a arf,tat ipostatic in trup. Pentm aceasta,,rirlicti-te, zice Sfdnrul, tu care ai ccizutin
noroiul pdiatului, ttr cari ai fost amdgtt cle Sarpelecel de elernttltprin neascultare".187
Aceastddeschideretafi de Dumnezeuesteinceputul mdntuirii oamenilor. Cuvdntul face
sd rodeascdin suf'letefructele mantuirii, drept pentru care cuvintele sale sunt numite gi
Itmare care precede adevdml.assSfentul Ioan Evanghelistul va spune ca ins.lgi
rnf,rturisireasa estein sensnlcelor auzite gi vdzute:,,Ceam vdztttSi arn ouzit, vd ve,stimSi
vottd, ce Si voi sit c:eli impiirtdsire cu noi. Iar fmpdrtdsireanottstrd este cu Tutdl Si ctt
Fiul Sciu, IisusHristo,s".48e
gi nici n-a sf,vArgitvreun
iisus, Fiul Omului, nu s-a n[scut cu pdcatulstrf,mogesc
pdcat personal,totugi a purtat pdcateleintregii lumi, fapt ceeace ptme in evidenli marea
taini a solidaritaliiLui cu noi.o'0Deci, DumnezeuL-a trimis pe Fiul Siru "intr-un trup
cu acela ul pdcattlri",4et in care "o suferit ctt noi tn slcibicittnilenoastre,
ctsemdndtor
tntnt toate ispitit fn ctfardclepdcat;',ae2pentru o "uiAndi pcicatul fn tnp".4e3 Caslugd a
sufletul Sdu, are pus peste El
Domnului pe Care o sprijind, Alesul, tntru Care binevoieSte
(t^
".4v+
El estecongtientci jertfa
Duhil Domnulri, pentru a propovdcluipopoarelor legea
sa se inscrie in perspectivadreptdlii lui Dumnezeu,drept pentru care Fiul Omului cere
Sfhntultri Ioan Botez[torul: "Lasd acum, cd aSa se cuvine noud sit implinim toatd
clreptatea",aesAceasta inseamnd ca Iisus este botezat "tn veclerea mor{ii Sale"
mdntuitoreqi cd, murind va antrenaintreg poporul Sdu in ,,botezul Sdu". in felul acesta
Iisus vine sd realizeze"tocttd clreptatea",adicd iconomia rdscumpdrdriilumii, nu aceeaa
supravieiuirii unui popor, descoperindin Patima gi CnrceaSa taina Fiului lui Dumnezeu
intnrpat. Ca atare "cdnd ve[i indlla pe Fiul Omului, atunci ve[i inlelege cd Eu sunt", zice
Cu alte cuvinte,privindu-l pe Iisus pe Cruceomenireava infelegecddereaqi
Domnul.ae6
mizeia omului, dar gi mdrelia gi iubirea nemdrginitda lui Dumnezeu.El a luat asupraSa
celor orbi .Si urechile celor surzi vor attzi. Atunci va sdri Schiopul ca cerbul Si limpecle va Ji lirnha
gdngavilor; cd izvoare de apd vor curge in pustitr Si paraie in pdmdnt tnsetat".
'su lsaia 29, l8'. ,jn vremea eceea, cei surzi vor auzi cuvintele cdrlii Si ochii celor orbi vor vedeafdrit
untbr(tSiJdrd tntuneric".
' *j I s aia6, l; [ e z e c h i ell, I
t*u
Matei 4, 16: ,,Poponil care stdtea in intuneric a vdzttt lumind rnare qi celor ce Sedeauin latura Si in
unbra morlii lumind le-a rdsdrit" '"' O*ilii la Cdntarea Cdntdrilor,2, l0
"t Sf. ltlacarie cel Mare, Omilii duhavnieesti30,3
' 3eI loan 1, 3
tDumitnr StAniloae,IisusHri.stossou restaurnreaornului,Ed. Omniscop,Craiova, 1993,p.277
' " 1 Rom ani8, 3
r nr
E v r ei4, l5
ttl
Romani8, 5
'or Isaia42, I
toi
}Iatei 3, I 5
'n" Ioan 8, 28

7l
picatul lumii, picatele tuturor, pe care le-a
rascumpdratin trupul Sdu ristignit. F[r6
ap5'rare,fErdteami gi abandonatrJeto;i. a pltimit
.u * ,,miefi,nevinovat,jertfa Lui fiind
implinireasacriticiuluimielului la templuJn'i*
*ourtla gi inviereasa realizandpagtele
noasresautrecereala o alta viala vegnicS.
Dar, Fiul omului estegi Judecatorullumii. La intrebarea
Marelui preot: ,,Estitu
Hristosul,Fiul celui.bineuwiintat?",aes
lisus rispunJr.a El esteFiul omuhri: ,,Etrsunt
(Hristosul)si ve(i
pe Fiul omului sezancldi-a dreapta celtti .,ltotputernic
!'r(r?
si venind
pe norii cerultti "'""'
rdsp-unspreia profe;ia din pioorocul Daniel la
care
adaugf,
1...:l
mesajul din Psalmul
109 reterito; la bomnt,l care se ageazd cle-a
dreapta
lui
Dttmnezeu'500
Din
ref'erinfelv{dntuitorul scoate in evidentd firnclia
esenfiald
a
-aceste
Fiului omului de Judecdtor
care vine
judece vii gi mortii. In acest sens, parabola
_sd
infricogitoarei judecili aratd clar cd Judecata
aparfine Fiului Omultti, iar hotdrdrea
pronunfati de El are in vedereatitudineaoamenilor
fala de semenii lo;.;bi duident, cum
arati Sfdntul Ioan Evanghelistul,atribuireademnitdfii
de Judecdtor,jVldntuito*rlui Iisus
Hristos,estein legdturddirectdcu nofiunea,Je"Fiu'l
omnlui,,: ,,precumTatitl are victld
fntru sine, asa I-a tlat si Fitiltri sd uibd^vict[ci
intru Sine; si putere I-a dat sd
.lhcd
judecatd,pentnt cd Et esteFiul omtitti".502
Deci, "lrorut'ro veni Fiul omului intru slcryct
Sa, fi toli sfinsii lngeri impreund cu El,.ctttrnci.i
srirn pe tronul slavei sale. $i se vor
acluna fnaintea Lui toate-neamttrile,
vct
clespirst
pe unii cle alyil, precum clespctrte
si-i
pdstorul oile de capre,,.5o3
Prin urmare, Hristos, cile a fost intru toate asemenea
noud,504va judeca lumea
pentru cd"Tatcil nuiudecd pe nimeni, ci tocrtitjtulecctta
l--crclat-o Fiului... si ptilere l-ct
tlat sd facd jrdecatd, pentru cd Et este Fitil
o*r,lri|,jii";;
Ftr'-;"orir'.,lri, care e
asemeneanoui intru toate, Domnul
petrecut
viafa sa pam6nteasc6in aga fel incdt
$i-a
nici un alt om ?nintreagaistoriea umanitaiiinu-i
va pu,.u.arpr-rnd"cd El, Hristos,s-ar h
gasitin condilii mai bune decdtale sale.Porunca
MAntuitonrlui "Fi1i clesdvarsi{i,
precum
Tatiil vostru Cel cer.escdesdvdrsiteste",s06.trebuie
ini.i.*a nu intr-un sensrelativ, ca
indicareaunei anumite"tenclintre;vegnice,ci intr-un
sensontologic, profuncl,ca mdrturia
posibilitaliirealizdriiacesteisarcinidupdexemplul
lui-Hristos,care a impliniiril;;;;;
aceastdpomncd, qi a $ezut,ca om, de_adreaptaTatdlui.507

t e7
I Cor int en5i , 7
"res
Marcu 14,6l
une
lvlarcu 14,62
5oops.
lo9, I - 7
t o'
M at ei 25, 3 1 - 4 6
t o2
loan5, 26 -2 7
t ot
M at ei25, 3 l
soa
Evrei 2, 17
5os
Ioan5,22
tou
Matei 5, 4g
jrn ti._1" fronie, Rug (tcittn ea - exper i enl a Iti eI i i Veqn i c e, tr ad de D i ac.
ltl
Ioan L Icdj r.. E d. D ei si s,S i bi u.
1998,p. 178

72
MesiaCel prezisde proorocis-aintrupat la plinireavremii

Atdt in Vechiul Testament,cit gi in Noul Testament,Mintuitorul estenumit Mesia.

Cuvfi.ntulebraic hasaM s-a tradus in limba greaci prin Hristos, care inseamndUns.508
Acest cuvdnt corespundeunui adjectiv verbal pasiv qi semnificd Cel care este uns, adicl
Mesia Hristos,Unsul Domnului. Origineanumelui lvlesiaHristos vine de la acliuneade
ungere care a fost sivdrgitd asupra lui. Desigur, in Vechiul Testamenterau unqi marii
preofi,profe]ii qi regii, devenindastfelungii Domnului,)uvdar acfiuneade tmgerela ei era
o anticipare,p cind ungerealui Iisus Hristos din Noul Testamenteste o realitate
ipostaticdEi vegnic6.Cr-ralte cuvinte actul ungerii din Vechiul Testamentera sdvdrqit9i
pus in faptaca anticiparea adevirului ungerii lui Hristos.a$acum ni-l prezinti Apostolul
Pavelgi ParinfiiBisericii.'"'
Dumnezeuinsugi, deci, prin intermediul Prolelilor a prezis in mod clar c[ va
trimite lui Israel qi prin el lumii intregi pe Unsul s5u - lulesia.Datoriti lui marii preoti,
regi gi profeti erau ungi gi purtau deci numele de ,,Un,rii Domnttlell", fiind considerali
fuistoqi-simbolicirulclKol Xprorol, cum spuneSfdntul Chiril al lerusalimului.sltMesia
l2,
Unstil se va arita in poporui alesa lui Israel ca ,,Hristosmai dinainte rdnclrit"s clatoriti
cf,ruia Israel a fost ales popor a lui Dumnezeu.Acesta este promis qi vestit lui Israel,-ca
,,iesit, clin tntp, cttn lirail", fiind in acelaqi timp Unsui qi Dumnezeu adevirat.sl3
Cdteodata,cum s-a vdzut gi mai sus,Israelinsugi a fost numit Unsul lui Dumnezeu,astfel
cd Mesia apare,atdt ca Persoanlindividuald, cdt gi ca Persoandcolectivd,ca Mdntuitor al
h.riIsraelqi al intregului neam omenesc.
Vom semnalaciteva locuri din Vechiul Testamentin care este evocat lu[es'iaca
Unsul, Hristosul.slain Psalmi este menlionatfrecventMesicr- Hristosul Domnlrlui.sls
Psalmul44 spunecd Mesia este,,tmpoclobitcttfnmuselea mctimult decdtfiii oamenilor";
cd i s-a revirsat har pe buzele sale.Pentru aceastal-a binecuvdntatpe El Dumnezeu,in
veac.El esteincins cu sabiapestecoapsasa, ca un puternic.Drept aceeaesteindemnatsd
5u8
Acest cuvdnt aparein textul masoretical Vechiului Testamentde 69 de ori.
50e
Vechir.rlTestamentfolosegteacestcuvdnt pentru a desemnaac{iuneade a consacra,o persoandsau un
lucru. Astfel se ungeau:regii (I Regi 16, l3; I Paral.16,22), de czltrepreofi (lll Regi 1,39) sau profe{i(l
29, 7;Lev.4, 3). N u se gti edacdprofefi i
Regi 16, 3) ; pr e o ti i(l e g i re2 8 ,4 1 ; L e v . 4 ,5 ;5 , 20); arhi erei (Ieqi re
prin care ei vorbeau.In cdtevalocuri din
Sthnt,
aceea
a
Duhului
erau ungi cu untdelemn,dar ungerealor era
de piatrd (Facere28, 18; 31, l3);
gi
stdlpul
a
unor
locuri:
de
o
ungere
vorbeqte
se
Vechiut Testament
jertfelnicutdin cortul mtrrturiei(legire40, l0; Lev. 8, ll;Num. 7, 10,84,88); cornrl rnirturiei $i toate
lucrurilelui. (leqire40, I l; Numeri 7, l)
t t oE v r ei8, 5- 6 7 ;8 -l l ;1 0 ,
l -9 ; C o l .2 ,l 7 ;S f.Mari mtul f,rruri si torul ,C dtreTal asi e60;C apete...l ,66,
P G . 90, I 108 A B
t"
Sf. Chiril al Ierusalimului,CatehezeI l, I - 3
5r 2F aot e3. 20
5rr Rornani g, 5:
,,Cet ce este peste toate Dumnezeu, binectwcintut in veci. Anin!"
,, o ay Et trqvrav @eoqed.oyrTroEstS rouq atatval'. Expresia o alv tntt TTavrov Orcq este folositi
literal, ca qi in tegire 3, 14 e1o ilgr o ov ca dovadd cd Hristos este Iahve care i s-a ar[tat lui lvloise pe
munteleSinai.
5r {I eqir e30, 30 ; I Sa mu e 2l ,3 5 ;2 4 ,7 - l l 1 ,2 S amuel19,22;23, I
5r 5P s alm ul2, 2 :2 0 ,7 ;1 3 2 ,1 0 l 7 ; I1 0 , i - 4
-

IJ

"incordeze arcul 'sdu, sri propdsectscasi sa intpdrii(eascd,pentru atlevdr, bldndeSe

si
dreptate"' Numai in felul-acestasdgelilesaleasculite
vor tl puternicegi eticientepentru a
lovi in inima dulm.anr]9rimparatului gi popoarelesub
El vor cddea.Astfel, intrucdta iubit
dreptateagi a urdt
pentru
aceasta
,,r-ct
.fr'rddelegeai
, ttns pe Et, Dumnezeursdu, cu
untdelemnttlbucuriei,
rnai m:tlt decatpe pdrtasii sdi".s'6pin aceasti
mrrturie inlelegem
cd Lfesia este Dumnezeu gi om gi cd existd o comuniune
strdnsdintre Dumnezeu qi
oameni.
A'fesiains[ va patimi de la oameni fud sd scoati
,,rdul cu riiu',, civa inaugtra o
noudcalea smereniei=ii,1l:lf.i,,descoperin^du-se
ca Dumnezeual iubirii. Deci, clegiva fi
Dreptulprin excelenfd,t'tEl va tr vdnd'ut,-trs
prins gi:r,J.." ca un rau fEcatof
'r;;t;
gi ucis'520
Toate le va rdbdapentrua-giimptini misiuneasa,
aceeade a rdscumpara
omul
qi lumea.52l
Ungere a lui vlesia s-a flcut de Tatil, atrmcicdnd
.
,,2-n ocluspe unicul.sduFitt ccr
lntiii ndscut in lume_"t", i* ,,Logonil ,-r, g,i,i-t;;;,\",,
cdnd Dumnezeu l_a ficut
ttrolTlos,,Dontnsi Hristos" qi ,,L-cruunsclt D-uhul
SJtinisi clrputere,,.ttior"pnf Simeon
a vinttt aceastdtainf, a h"riHristos Domnul, adica
a vaztrtpe cel Uns, Mesicrfui j;;;.;;;^'
Despreivlesia vorbeqtein termeni similari Sfdntul
Fvanghelist Matei, cdnd arata
c'a',clinMaria s-andscttt Iisrts,Ccu'ese nltme$te
Hristos"l.32u
inrJqi rur*urito-l n-a negat
niciodati aceastdnumire considerdndr.r-se
gi denumindu-seca Mesia, chiar daci nu insista
asupraacesteidenumiri.527

516
P s alm ul4 4 ,3 . j - 8 ; v e z i g i E v re i I, g - 9
' ' Z ahar ia9 .9
5' *
I er em ia32 ,9 ;Z a h a ri aI l , l 2 - l l
' ' - I s aia50, 6 ; 5 3 , 3
ir o
P s alm ul2 1 ,l , 1 8- 2 0 ; Is a i a5 3 , g ; D a n .9 ,26;Zahari a
j2'
12,l 0;13,7
Isaia 53, 3 - 12: ,,Dispre1uitera
si cei ctin urmci dintre ian'eni; om al chrerilor
si cunoscdtor ol
suferinfei' urutl tnaintea cdruia sd-li acoperi
faya, ctkpreyrtutt ,liir"t
in seamd. Dar El a luat asuprd-si
clurerile noqstre qi cu suferin\ele noastie s-a impovirai.
5r noi il iocoteam peclepsit, bdtut si chinuit cle
Dumnezeu' dar El Jusesestrdpuns pentru pdcateie
noastre si zclrobit pentrtt/drddelegile noastre. El
afost
pedepsitpentru mdntuirea noastrd prin'rdnile
Lui noi ,oii,ru-o^'rirdecai. Tosir,ribtn, rdtacili
si
ca ni;te
oi'"fiecare pe calea noastrd, si Domnil afcicttt sd cacld
asltpra LuiJdrcictelegilenctastreale tuturor. Chinuir
afost' dar s-a suptts si rut si-a cleschisgttra sa;
ca ttn miel'spreiuighiere s-aaclus ca o octie
si
ldrd cleglas
inaintea celor ce o tund-,a;a nu
Ei-acleTchisgtta sa. irtru i^rirnia Lui jttctecata Lui s-a riclicat
si neumul
Ltti cine fl va spune? Cd s-ct luat de pe pdm1nt.viaya,L.ui!
e"nnrriruaaulegile poporultti L{ett aJost aclus
moarte' lv[ormtintt|l Lui a fost ptts tdngd cei
ftrci clelege si cni c,eif.ccitori'rif r"u, ,irla mrartea Lui,
'pre
ctt toale cd nu sdvdrsise nici o nedreptate
insetdiiune ntt fisese in gura rrri.-b'r* a
si
J.ost voia
Domnului sd-L zclrobeascdprin sttferi-nld.
^1ici
Si T.inaca
ii-o ,t,i ,iinr'i ca iert/d pentru piicot, va vedeape
urntasii sdi' i{i va lungi viala
si lucnil Domnirtri tr-.mdnaLui vq propdsi sc(tpattle chinurile sufletului
sdu' va veclearodul ost.erlytilgrsale clemtlsttmire
se va s(ttura. riin s4errnsele Lui, Dreptul, sluga
si
lulea,
va indrepta pe mul|i, sifirddelegile lor le va ltta
a.supra sa. Pentru tceosttr [i voi da partea sa printre
cei
mari si cu cei puternici va impdrli prada, ca rdsp,lati
c.d si-a clat st,lte'tt,tsiitt spre moarte cu ceifiiecitori
si
Cd Et a purtatJdrddetegite multo)a p"ntn, r:eipdcdtisi
{:.;:i:f.t;numdrat
sr
si-ct clat viata,,.
s:r
loan l, 4
t"
F apr e2, 36; 1 0 ,3 8 ; E v re i 3 , I - 2
' - ' Luc a2, 26; 9 ,2 0 ..ro v X p ro ro v
Ku p to u ,,
" o M at ei l, 16
ttt
Luca 23,2: ,,$i att incepttt sci-L pcirascd,zicdncl;pe
Ace,sta
L-am gdsit rd:vrcitind neantu! no.strtt
impiediciincl.sdcldmclajclieCezanrlui zicancl
si
cd El esteHrkbs ;ge;;
Si

ffi

ff

H#

fiI

74
El il
Deci Mesia Hristos,ca Dumnezeuvegnicestelahve Ett sunt,zice Domnul.528
divino
aratdndu-giidentitateamesianici gi misiunea
numestepe DumnezeuTatdl seu52e,
u**e.t'o Sfintul Ioan Evanghelistulinsisti asupraacestuit'apt,subliniind ca Unicul Fiu
a lui Dumnezeu care s-a intrupat este lv{esia, Cel uns, Hristos cel aqteptatpe carc
Apostolnl Andrei a exclamat zicind: ,,L-am gdsitpe b'lesia,care fnseumndHristos".'''
ivfArturisireaApostolului este speranfamesianicdqi agteptareapentru venirea promisdde
Iahve a lui lv{esiaCel uns, cum spuneacelaEiEvanghelist:,,$tim cd-yg veni 'V[esiacare se
cheamd Hristos; ciind v,a veni, Acela ne va vesti nortd toate".532in contextul ceior
r1escriseqi relatatede Sfdntul Ioan reieseconcluzia cd',,Jcestea .r-olt scris, ca sd crecleli
cir listts esteHristosul, Fittl ltti Dtrmnezeu,Si,crezdnrl,sd ave(ivia{d tn nttrneleLtri" '5}3
Convingerea apostolilor a devenit mdrturisire a Bisericii primare care repeta cu cei
in ziua Cincizecimii: ,,ca sd Stie deci toatd cssa lui Israel cd Dttmnezeu,pe
Lmsprezece
Dupf, inal}areala
Acist 1isuspe Care voi L-a{i rcistignit, L-a JZiut Domn qi Hristos".53a
ceruri Rpoitolii au invbfat cd Tatdl a trimis fiilor lui Israel pe Cuvdntvl, binevestind
pacea pii, Iitut Hris-tos:Acesta esteDomn peste toate,fiind uns de Dumnezeucu Duhul
SfiintSi cu putere...""t
Referitor la apelativul de Mesia Hristos trebuie refinut faptui c[ creqtinii primesc
Totodatd,in timpul stdpdniilui ivlesia,
ciela Tatdl ungerealtri Hristos prin Duhul Sfdnt.s36
Dumnezeu va vdrsa Duhul Sthnt peste toli oamenii, ffird deosebire,cum se spune la
profetul lorl: ,,Dctr cfutpciaceea, vdrsa-voi Duhul meu peste tot tntpttl, Si Jiii Si Jiicele
voctstrevor profeyi, biitilnii voStri visuri vor visa iar tinerii voStri vedenii vor vedeu.
Chiar Sf peite robi Si roabe voi vdrsa Duhul MeLl'.537Astfel ,,cine crede cd listts este
Hristos, este ndscut clin Dumnezeu,Si oricine itbeStepe Cel care o niiscttt iubeSteSi pe
Cel ce S-andscgt ctin El... Pentru cd oricine este niiscttt din DumnezeubiruieStelumea,
Htittos Mesia estedeci
noastrd".538
Si aceastaeste biruin[a cctrea birttit lumect:credinla
taina eveniment care reprezinti cea mai mare valoare a lui Israel qi a clescendenlei
adamice.
pomind de [a acestereferinle biblice Sfrnfii Pdrinfi au ardtatcf, Hristos esteUnstrl
Domnului care a venit sd mdntuiascdneamul omenesc.Astfel, Sfantul Iustin Martirul 9i
Filozoful spunea cd ,,ryemdrtttrisim creStini Si recunoastemcd listts cel rdstignit este
Domnul si Hristosul".53eAsemenealui Sfdntul Irineu de Lyon zicea cd ,prin numelelui
,t*

Asemenealui Dumnezeudin Vechiul Testament,Hristosspune,,El sltnf" Ieqire6, 2 - 8; lsaia21, 3; 41,

13 - 11; I oan4 , 2 6 ; 6 ,3 5 ; 8 , 1 2 : 1 1 ,2 5 ; 1 2 ,4 6
t ' n M ar c u 14, 3 6 : M a te i I1 ,2 6 -2 7
5'" Jeremias,The Prcryersof Jesus,Philadelphia,1978,p' 66 - 81 '
J.
5t r loan l, 4 I
5r r
loan4, 25
5rl loan 20, 3 I
5r r
F apt e2, 36
5r t F apt e10,3 6 3 8
s;e
,-ior. I, l9 - 22. ,,Fiul ltti Dumnezeu,IisttsHristos,Cel propoviiduitvottd - prin noi, prin mine,prin
El,
SilvctnSiprinTimotei- nu afost da qi nu, ci da afost fn El. Cdci toatefigdduinlele lui Dumnezeu,in
voi,
at
impreund
pe
noi
intiireSte
ne
Cel
ce
Iar
prin
noi.
(tmin,
Dumnezeu
lui
spre
slcwa
El,
prin
cli;
.sttnt
ii
in
in Hristos,$t ne-a tms pe noi este Dttmnezeu,care ne-a Si pecetluit pe noi gi a ctat arvund Duhultti,
ittimile noastre."
t"
r oil 3, | - 2
t " lloan5, l- 4
jre
Sf. Iustin,Dialog cu iudettlTrifon, 35,2,PC.6, 549 B

/)
Hristos estesubtn\elesCel cqre L-a uns. cel c(tre
estetms si ungerea clt cqre a.fost tms,
aclicd Fiul' Care o fost tn Duhul, Core esrc tmgerea,
precLtmspune.cuvdntul prin gura
lui Isaia, Duhttl lui.D.umnezeu
estepeste)rine. prrtr, cciM-a;;;';;ovl;l',#ru,
Sfdntul
Vasile cel Mare sublinia faptul cd'
,,tnvdgQluracreclinlei noastre are ca bazd si punct de
plecare pe Domnul nostru lisusHristo.r'i.irl
Pentru*..u* numelelui Hristos reprezintd
in totalitate miirturisirea creclinleinoastre: cdci
acestnttme il aretd pe DumnezeuTcttdl,
cere l-a uns ( tovTprcavta), pe Fiur, c(rre q
lbst tms (rovxprcfuevta) si pe Duhur
'lJdnt, Cate este ungerea (roTptolta),.dupa cum 4mJbst lnvd{afi de Apostolul petrtt
in
FupteleApostttlilor, in care vorbeste'de lisus
c{inNazLret,pe care Dumnezeul-a un.rcu
Duhul sJdnt'542Contemporanulgi prietenul
sdu Sfdntul Grigorie de Nazianz arrta i'
Discursurilesale cum gi de ce Hrisios esteprima
qi ultima realitatea credinleinoastre
revelate de Dumnezeu. fuldntuitoml Hristos,
zicea Sf-dntulGrigorie, nlr doar datoritd
Dumnezeirii Sale, ci gi pentru ci a h:at firea
umani. care a fost unsd cle Dumnezeire
(r1v xptoOtloc[v 0eotr'1tr) pi a devenit ceea
ce este Dumnezeir
ea cure , uns-o
(rar yevoptsvnvoltp t.o#Ptocrv),pdndintr-atdt
incdt este,cutez sd sptm,clevenitduna
L'u Dumnezeru
(oproOeov;.513
Numeleqi titlurile' ,,i!gt! al sfcttulti celui Mare,
Dtrmnezett
tare, pdrinte vesnic',,
aparfinindiscutabilpersoaneilui Mesia Hristos.
Ele aratdcd Mdntuitorul esteDumnezeu
qi Fiu al omului, adicd,,f,runcNou NdsctttDumneze, tr"inrlr-,ir"urjr,,*sui"'" '
Prin urmare, Fiul unic a lui Dumnezeu,care
n-are frali, devine prin int*rpare
Fratemai Mare al nostru qi in aceastdcalitatede prim
uns (Xprorov) face gi pe lralii sdi

ffirlt

Domnului(xprororKuptou),botezafi
in numelesfinteiTreimiqi unii de Duhul

Emanuel o ca persoani inclividualflqi corporativi

Isaia profetul, numit pe bund clreptate

,,evctnghelistulvechittltti Testament,,
prezintd in partea intai a cd4ii sale, intituiata
ltri nior,ot|li;;';.;;"
,,c'arteo"
clard a
naqterii lui fvlesia Emanuel' Emanuel este conturat
ca o persoand inclivicluala qi
corporativd'Nelgteregi numelesdusunt profelite gi
descriseatdt cleprofetul Isaia,cdt gi cle
proorocril Mihea5a6qi men{ionatein Noul Testament
ca impliniri in Flristosins,gi. in
vechiul Testament Eman-ueleste lvlesia cel
onunlul, iar in Noul Testament este
a7
Mdntuitonrl deja pr ezent.s
5t o
S f lr ineuc l eL y o n ,Ac l v .H a e r.III. l g , j
- " ' S F .V as ilece l Ma re ,p C .
1 0 ,i 6 g
10,J8; De Spir. Sanc. 12,28;pC 32, tt6
.l; fipt.
"' Sf. Grigorie,Discursuri45, 13,pG.36,
S,l0_ Aqt
-"" Cdntaredin ziua Criciunului
5a5
Isaiacapitolele6 - l2
" o lv lihea5, | - 3
t a7
I s aia7, 14: Ma te i 1 ,2 3

76
Numele de Emanuel, Dumnezeu este cu noi, a fost descoperit de Dumnezeu
Iahve, lui lvloise,pe muntele Sinai: ,,voi.fi crttine".518De t-aptEmanueleste Iahve cel
care s-a intitulat ,,Eu sunt cel ce.runl" sau dupd alte traduceri..\'oi .fi ceea ce uoiy'". Prin
aceste denumiri se subliniazi prezenta permanenta gi dinamici a lui Dumnezeu ca
realitatepersonaldqi centralda descopeririilui Durnnezeu,de la .\r'raamla \loise gi de la
prima gi a doua venire a lui Hristos.'*" Prin urrnareDumnezeulehve de pe VltrnteleSinai
esteEmanuelHristos care va veni.
Pentru a sublinia gi mai bine persoanalui Emanuel Hristos, proorocul Isaia
descrieexplicit insugirile sale hristologice:,,Cdci Prunc s-ct rtdscttttlottat,tm Fiu s-u dctt
nonir, a Cdrui stdpdnire e pe rtmdrttlLui Si se cheamdnumeleLui; inger al marelui sfat,
Sfttuitor minunat, Dumnezeutare, biruitor, Domn al pdcii, Pdrinte al veucttlui ce vo sd
vafi stdpdnirea Ltti EipctceaLui nu vctavea hotar. Va hnpdrdli pe trontl Si
-/ir.tto Mare
peste impdrdlia lui David, ca s-o intdreoscd gi s-o intemeiezeprin judecotit ,ri_prin
clt'eptate,cleacum Sipdnd-n veac.RavnaDomnului (luhve) SavaotvaJace oceosto"."'
Sfdntul Irineu, preludnd numirea din Sf-AntaScripturir, vorbeqtedespre"semnlil
lui Emanuel",pecare l-a dat chiar Dumnezeuinsugi: "De uceeainsuSiDomnul vcivo t[a
tm semn; latd Fecioora va lua in pdntece Si va naste Fiu Si vor chemu rutmele Ltti
Ernanuel". adici "Dumnezeu este cu noi". La rindul sdu Sfdntul Ioan Gur[ de Aur
explici acestnume,ardtind cf, nu-l inlocuieptepe cel de Iisus Hristos,clrm a fost numit la
adtrcereaLui la templu, ci esteun nume primit de la oameni:-"Numele Emanuelestedal
tle faptele sdvdrSitede Hristos. Cii are obicei Scriphrra sd numesscdpe cineva nu cu
nttmelesdtt, ci cufaptele sdvarSitede el. De aceeactpintele: "]l vor chemaEmanuel" ntt
552
fnseamnitctltcevadecdt cit vor vec{eacit Dttmnezeuesteclt oomenii".

Domnul - O rcuptog titlul prin excelenfi pentru Mintuitorul Hristos

Sfdntul Apostol P1y_elpune in lumind divinitatea Mtntuitorului, tblosindu-secie

acestnume al lui Hristos."' Frecvenlafolosirii de citre Sfdntul Pavel a titlului Kuptoq
pentru Hristos e notabild in comparafiecu folosirea de citre el a titlului ,,Fiul lui
Dtrmnezeu"qi relevd faptul cd,KuptoS estetitlul prin excelen{dpentru Flristos.Aplicarea
acestui apelativ persoaneiMd.ntuitorului"u echivaleazd.cu afirmarea divinitafii Sale, in

il8 leqir e3, l2

5ae
Aceastaprezen;da lui Dumnezeu,in ebraicdqechinahgi in greacirTrctpouotcr,este consemnatd,atdt in
Facere17, 8, Ieqi re6,7;29,451 Levi ti c 26, 12; Isai a58, I l ;
c d t g i i n N o u l T e s ta me n t:
V ec hiulT es t a m e n t,
Io
a
n
l
,
l
4
;N
l
a
tei 28,20; II P etrul ,16' 21;l l Tes2, I
I er em ia7, 23; I e z e c h i e l 3 7 ,2 7 ;
550
ebraic
vesnic"
dup6
textul
,,Pdrinte
i5t
ls aia9, 5 - 6
t-"
Sf. Ioan Curd de Aur, Omilii la ,\latei, in PSB 23, trad. de Pr. Dumitru FECIORU, Ed. IBMBOR,
B uc ur egt i,199 4 ,p .6 8
tt'
Alaturi de numele de Logos, de Fiul lui Dumnezeuqi de Dumnezeu,numele de Kuprcq, adresat
\ldntuitorului foartedesin scrisorilepauline,impticd9i subliniazddivinitateaSa.
ii

" ^in Enistolu I cdffe I itnotei

77
carc Kuptof este un nume dat Fiintei ,Jir'ine,numitd
,,Domnri domnilor,,.55s
Aceastd
echivalenfdse impune de la sine in logica gdndirii
Apostolului. Astlel ci, in finalul
epistoleisale,el aplicd acesttitlu lui Dumnezeuinsugi
intr-un context,io*otogi.,t#;;;;
nu lasr nici un dubiu asuprat-aptuluici acesttitlu este
eminamenteqi in e,iclusivitate
divin.s57

illielul lui Dumnezeuridici plcateleIumii

Denumireade Mielul lui Dumnezeucare riciicdpicatele

lumii esteprezentdtot in
cartealui Isaia: ,'chinuit afost, dctr s-q s,p,s
nu
si
si-a cleschisgttra sa; rL un miel spre
iunghiere s-a aclussi ca o oaie /drd ctegtis fn'ainteacelor ce o tttncJ,a;a
n, si-a deschis
gtrra sn' intnt smereniaLtti
ittcLcam Li s-a ridicat si neanntlLui cine il vctspttne?ca sa luat de pe oiimdnt viu[a Luil Pent.nt
fitrdcletegi'lepoporului tv-[erta fost aclus.spre
mottrte"'558sfentul Ioan Botezdtorul a"raportai
o.Jri text al lui Isaia ia Hristos,
numindu-L ,,l"lieltrl ltti Dtunnezeu,c(tre ridicit piicatele
1:r,)r,,,.ss'i'tr",*"f etiopian la
citirea acestor cuvinte a descoperitcredinfa in Hristos,
aga cllm citim in Faptele
Apostolilor.56o
Acest episod din Vechiul restament consemneazd
singurul sacrificiu uman aclus
ie"rtale-a
pdcatelor' cu toate cd sacrificiile r:maneerau
strict interzisede legea lui
fnl*
Moise' In Noul Testament,insd Apostolul Pavel
dezvolti o intreagd teologie a
sacrificiului de sine sdngerosa lui FlristosMesia pentru
mantuireatuturor, in Epistola
cdtreEvrei'561Asemenealui, SfdntulPetru evocdsintagma
,,scumpulsdngeal lui Hris,tos,
c.qal unui fuIiel/drd pdcat si fard patd, care a
fost cttioscttt mai clinctinte
cle tntemeierect
""v ',v
''
Iumii, tlor care s-a ardtctt,tn anii cei mai depi urmd,pentnt
n;i,;.ie;"
De asemeneaMintuitorul Hristos mai este numit
in s{hnta Scripturd ,,-lvIona,,
spirituald, ,,laptele" celor slabi, ,,hroncf, tare a
celor puternici. Sfhntul Maxim
Mdrtnrisitorul spune cd,,mona clatdlti Isrcreltn pttstie
esteCtndntttl lui Dlrmnezeu,care
hcirdzestetocttdpliicerea cltthovnicectscd
celor ie-L mdniincd si se potriveste cu orice
gttst' clupcicleosebireapo.fte:lorcelor ce-L mciniincii.
ccici ctre calitcttea nriciirei mctncciri
cluhovnicesti'De aceeacelor ce s-ctunitscutcle stts,clin.scimiin{d
nestricdcioasdprin Duh,
li s'eface lapte dtthovnicescnefnseldtor; celor slirbisi
legumii ccn.ereJltcepurcrea
'suferintlcia sufletului, celor care prin deprinclere
si-ati exercitat sin{urile
stfletului in
cleosebirea
binelui clerdu se clcipe-sine ca mdncctre,arrcorri.;'i61- -"""'"'
tts

I T im 6, 15
" o I T im 6, 14- 1 6
I ciitre TintoteiaSfcintului.4postolpavel,
in ST, nr. l, 1989,p. 63
,r,
fi Lltiln|Eaistota
t'n
I oan l, 2g - 3 6
s 6o
F apt e8, 27 - 3 7
' o' E v r ei 9, ll -2 8
t u2
I P er r ul, lg - 2 0
'o' Sf. Maxim, CapitoleteologiceSi iconomice,sutaI, 100,p.11g_
179

ff
@

M
E@
@

ff
ff

#ffi
fiiiff

78
j6r
Fiul inomenit este ap5" duh, pdine qi fbc, cum aratd acelagi Stint Pirinte.
Logosul estein acelaqitimp atit ordineanevdzutda cosmosului.cit gi a moralitelii.in
acest sens sam6n{ade mugtar din care cregtearborele lumii. ,,Ctutintttl lui Dumnezeu,
asemeneagrduntelui de muStar,pare foarte mic inainte de a-l cultiva. Dar tltpd ce a fost
cultivat cum trebuie, se aratd aSatle rnare tncdt se otlihnesc in el rt(iunile mcireletile
Cdci raliunile tuttror tnccq fn El,'
fipturilor sensibile Si inteligibile, ca niste pdsdri.s-6.5
iar El nu poatefi incdput clenici tma din.fipturi".566
De asemenealvldntuitoml este consideratde Sthntul Nlaxim a fl ,.grciuntede
mu$tar esteDomrutl, asemdnatprin credinld in duh, in inimile celor ce-L pritnesc. Cel ce
ll uiltivd cu grijd prin virtuli rnutir muntelecugetului pdntdntesc,clepcirtdndcle la sine
c[eprindereaanevoie cle clintit care-l stdpdneSte
Si da oclihndin sine, ca unor pdsciri ule
"s6T
cenilui, raliunilor Si modurilor portmcilor, sauputerilor thtmnezeieSti.

-' o' S f .iv lax im , lb i d e m ,II,6 3 p

, . 1 9 9- 2 0 0
'u- tiv lat ei13, 31
tuu
I bide, n, ll, 10 ,p . 1 8 3
tu'
Ibirln,r, II, I | , p. 183

Formareavocabul:rruluisi a ter m inologieidogm ei

hr istologice

lnainteqi in timpul controverselor

teologice,creEtinismulse prezentaca o religie
revelata'conflrmdnd prin aceastaoriginea
,,,i.onut.,rald a mesajurui,nu. parin{ii qi
creqtiniiprimelor secoleau infelesca tundameniul
teologieiera persoana.cu timp'l insd
problemeleteologice deveneautot
mai .o-pr.*a riar"ina ?ndelungiclispr-rte
in care
interpretirilebiblice erauadeseasubiecte
de diiergen;a.
controversll3 a1ien9 qi apoi cele nristltoflce
gi pne'matologice alr ariitat
.
ciif-erenfele
qi multiplele
planr-rriin care rrebuiau inferese Lrnitatea
gi trinitatea in
Dttmnezeu'Singurulmoclde a clepaqiantinomia,
at6tde puternicsubliniatdcleeretici,era
ca Piirinfiisi fie intm tottrl congtilnii cletaina
d'mnezeirii carenu poatefi cuprinsir,nici
lamuritacompleti^ncuvinteonren"sti.
cu toate acestea,mareaproblemda secolului
al lV.-.leaera cle a gisi un limbaj
aclecvat'imprumtttat,fireqteclin vocabularul
fllozofic sau din limbajul obiEnuit.Acesta
urnta sd fle transformat gi adaptatpdni
-demers, cdnd putea ,a n" capabil si exprime teologic
realitateadogmatica' in acest
uneori, teama izvora din fapt'l cd principiile
tllozoticeerau adeseaamestecate
cu ideile..rog.noii.",rup, a dus la acuzafii
gravedin
catrzafolosirii unor cuvinte echivoce. Din
,i"r.ri"irl, .rrt""
lt. minti strdlucite au cizut
pentrucuvinteleEi expresiilecu sensuri
striine de tradifiaqi cleviaJabisericeasc6,
pe care
arcestea
le impuneau'568
De exemplu,Pavelde Samosaiasuslineacd
Iisus Hristosesteun
om simplu,adoptatca fiu de Dumnezeuqi
devenitde atunci oproouo.roq
cu El. De b'n6
seamd'el intelegeaousiain sensulsabelian
a lui unoorcr,org,ca substanldindivid'ald
sau
ca persoand''o"
Trei sinoadelocales-auintrunit succesivin
Antiohia pentm a-l clepr.rne
pe
episcopul eretic, condamndnd totodatd gi
termenul opoouo.rog. I)atorita acestui
eveniment'ereticii semiarieniigi vor aminfii
de aceastdcondamnarepentru a respinge
in'dtitura despreopoouoroq, mdrturisitiqi
s,sfintrtdcreniceeni.
Pentrua continttacu exempluldat,n. nd,r."*
o-int" cum pdrinfii sinoduluide la
au introclusin simbolul clecredinfi expresia,
mai sus amintit4 opoouoloq
,,cleo
i;;;;?
Sinoduf in conformitatecu sfintele Scripturi
gi cu tradiJia Bisericii, a mai
adiugat' in afara mdrturisirilor de credin{i
cunoscr-itr,.ai.* expresii,fie cu caracter
cle
corectttrd'fle cu caracterclogmatic.Printre
acesteaoi.nliona.n: eliminareaexpresiei
"ctwdntul Iui Dumnezetr',intiucdt cu acestecuvinte se asociauacleseoriiclei luate clin
filozofie' ca de exemplu, ctwdnhl e instrument
intermediarintre ou*n.r.u gi lume.
Aceste cuvinte, striine Simbolurilortraclifionale,
flsese introclusein simbolul Bisericii
din Cezareeade citre Eusebiu.Pdrinfii
au inloci tit cuviitntttl lui Dumnezeltcu
Fiul lui
Dttrnnezeu'expresiecregtinaqi fErd de ambiguitate
filozofici. De asemeneaSinoclula
tot

ArhiereuProt' Dr' IrineuSldtineanul,

/r.l,s H.risto.\
sctuLogosulinomenit,Romdniacregtind,
p. 3 t
a'rLu

,l,l::l;;i:l

,t tn ,o,,,r,,,,','iuir','1r,
Persunn"
in it
onrsot'tnesTo^

ctes,,i:r,s:,iiir'tecranct,
"ologie

80
inliiturat fbrmularea,.cel tlintdi ndscutul intregii creattu'i".intrebui.tati ie arieni, care
pltteaduce la ideeaci Fiul lui Dumnezeuestenumai prima creatpri a Tetalui.S-a mai
eliminat,de asemenea,
curintele..r'iugd
clinvictsd",care
nu precizaudeci ria{a Fiuiui este
identicdcu via{aTatdlui.Apoi. au tbstscoasepestetot ctrvinteleFitil ttnttlrtri.scut,
inttiitil
ncisctttcrtr.ttttiicreoturd, ncisctttinaintede veci clin Tltdl. qi au tbst inlocuitecu expresiile
cere deosebescin mod clar invirlafirraBisericii de cea ariana..\stt-el.simbolul a
consemnatcd Fiul este..rlrTscut
din Tutal, atlicd din liinstt Tuttiltti,Dtnrtrtezeu
rulevdrctt
0
clin Dumnezeu aclevdr at, n tiscttt, rzrt
fcic ul" .si
Reveninclla al;i termenii ouolcr gi unooruotq, sabelieniile-au clatsensulde
sr'rbstanfl
individualdqi de persoani.5Tl
Tot ei au folosit termenulde npoo.conovcu sensul
cle tnasci de teatru, rol, personajpe care un actor putea s[-l interpreteze.Astfel, ei
recunogteau
o singuri persoand(ptttrunoorctorq),tatd-f-ru,
care puteaavea Llntriplu rol:
acela de Tatd. de Fiu gi c1eDuh Sthnt. Evident, acestepersoanenu sunt. clirpaei.
asemenea cluPi esen{d olt.ooucttol, ci identice in sr"rbstanli ptovoouororstt.
'
rcrurouoror,iT3pentruci ele suntuna:numeric,in esen{igi in ipostas'57+
Continudnd invifatura sabelienilor,arieni recuno;teautrei persoanedistincte
nttmericrptlq ufioo'rcto'ctq,clarintinit cleosebite
in esen{dcrvoporor rrcdvrcr,v
a}"},1}"oLr,,
clintrecarenumai una era Dumnezeu.
Iata deci nuntai in cdtevalinii cum se prezentamogtenireaterminologicainainte
de Sinodul intdi ecumenic.A;adar, Pirintii Niceeni, atunci cdnd au vrut sd tbrmr-rleze
cloctrina ortodoxd despre Sf'dntaTreime au fbst confiuntafi cu expresii sabelienegi
ariene.575
Alegereatermenilora necesitatiscusin[d,cleoarece
totdeaunaexpresiilefolosite
57'r
sinotlul I ecumenic,zice Spassky,a sivdrgittotu;i un act revolufionarin Biserici. El a edsitcleh.ebLrinti.
pentruexprimareainvifdturii de credinlda Bisericii,sd se foloseascinu de termenibibfci,
ci de termeni
careerauprodusulfilozofieiantice...Aceastb
abordarea problemei...a fost provocatade imposibilitatea
cle
a afla in Biblie o astfelde formulare,caren-ar fi pLrtutfi expusi rdstdlmdcirilorechivoceink-un spirit
opirs
spirituluiortodox9i carear fi pLrtutexprimapert'ectinvdfituraBisericii.Doctrinaariandbazdndu-se
nu atdt
pe termeniteologici,ci pe termeni metafizici,era necesar,pentrurespingereaei, sd se foloseascd
aceleagi
arme. Dar ceddndnecesitilii, Pdrinfii niceeni n-au introdusprin aceastao inviJdturi noud, necunoscuti
tradi{ieibisericeqti,
9i n-ai iegit din cadrula ceeace au mogtenitdin timpurile dinainte.Actul lor a avut in
Biserica veche un $ir intreg de precedente...De la primele momenteale aparigieiliteraturii
teologice,
scriitorii creqtiniau incheiatalian{ecu gtiinfalumii pilgiine,;i-auinsLrgitrezultateleei cele mai bune gi
au
transplantat
in teologiabisericii mr-rlte
notriunicreateclegdndireapdgdni,care,prin extraordinarapreciziea
nuanfelorlor, eraucu totul binevenitepentrulimurirea celor mai inaltegi mai a'bstracteobiecteale
religiei.
Din clocumentele
scrisuh.ri
cregtin,acegtitermeni,imprumr.rtali
din gtiintralumii, aLrtrecutpe neobservate
gi
fbartetirnpuriuin documenteleot-icialeale Bisericii,in Simbolurilegi mdrturisirileciecreclinli...
Astf'el,
Slintul Grigorie Taumahrrgul,in Sirnbolul sdu, nu mai pufin de jumtrtate este impregnat
cle termeni
metafizici, apa4indnddomeniuliti tllozofiei. in aceeagitbrml se prezintd Simbolul celJr gase
eprscopi
risiriteni la un sinod din Antiohia,impotrivalui PaulcleSamosata.
Agaclar,Sinodul,n-a aclusnici o noutate
prin acestecuvintegi expresii,cttntsuslineFlarnack.ci ,,totceeace a fbcut el consti in
aceac6 a introdus
in Sirnbolulecumenical creclinleicuvinte luate clin limbajul gtiinfei, a mdrturisit
solemn legitimitatea
primirii in domeniulcredin{eia expresiilorqtiinlitice,a recunoscutgi consacratvizibil
drepfulraliunii de a
participa la rezolvareaaspectelorneldmuriteale credinfei". (Spassky,lstorict BisericLa,scci,
apud, D.
Staniloae,Nolittneaclogmei,studiiTeologice(ST) 1964,9l 10,p. 550)
' ' Duchesne,
Histoireancienneclel'Eglise,l, paris, 1906,p. 470.
ttt
Sf. Atanasie,De exposit.fittei,2, pd.,2-i, col. 20.1.
'' ' S t . E pif anie,
A tl v , H a e r., 5 A ,2 6 ,7. p G.4 2 . c ol . -s2g.
' " O r igen,De P ri n c .,I,3 ,4 .
5--'
Erpresiileirtc{ufioorcrotq, tptcr TIpoo(j)trcr,
olloouoroor, rc{urouolor erau folositede sabelieni,pe
c andex pr es iile
r p e tg u rl o o rc { o e 1 qs,v o L rL o ro lerau
.
i nrrebui ntate
de ari eni .

SI
trebuiausi tie comentate,pentruca
ath'ersr.riisa ntr se riclicegi sd-i condamne
ca eretici.
De rnulteori' ei tbloseauacelagilirnbaj
." ,t .r.ti.itor, utitizandexpresiile
acestora,
dar
evitausensulEi sernnitica{ialoreretica.
Rezultatele
trdmantdri
au
dus
la definirea
sensuluicuvintelor.pecarePdrinlii
"."r,o,
le-autblosit.evitdnd
confuziilegi lipsade precizie.
in dezbateriieteorogice ;:;;
*;;'r]i',i.ura.ngiat
parinlii capadocieni,
"[
a
cSror contribufie teologicd a dus
la fbrmula.ea uocabularuluiteologic.
Ei au {icut
distinc{iacategorici intie temreni
;i au arararcaracteristicile
t'iecirt,i .iuant. intemeiali
pe Stdnta ScripturS,ei au clescris
unicitateallecarei persoanedivine
in reratriireror
vegnicein Sfhnta Treime gi lttcrarea
crealiei gi a rndnt,irii. 'feorogia ror
n-a fbst
speculativdsau abstract5,ci exprima
o experienlaspirituald, ba:zatdpe
creding[;i pe
cunoa$terealtri f)ttmnezeu' r\stfbl,
ei
p,,r.,, .',i uorbeasceiclesprespeci6citatea
tpostasurilorclivine' in comltniune
pi in "..,
plenitudln.* .ho'ini.
ipostaseraeviclentdgi constituiaun
.Distincfa intre esen{dqi
cdgtigclefinitivpentrucloctrina
ortodoxi.
Pentru alcituirea acestor ibrmuL
dogrnatice,lirinlii au tolosit cuvinte
cheie
oDolo'' Dnoorctotq'(Ptolq'7lpoocDlrov
;i unapirg, impnrmutate,unele clin vocab,l'*rl
stoic'alteledin cel aristotelic.."\stf'el
termenulouo'rcr,,
consiclerat
nlrmecom*-l fblosit atit
pentrufiinfe' c:it 5i pentru lttcruri.
desemna,in ceeace estg-ciivizat,
ceva iclenticcLrcL.ea
ce esteclivizat'adicdesenla
a fii'feror i., g.n.rnl.;-tti;;il;,
;;.ro
esre
KoLVov'o nofiunevoto qi'bstracti
se poatetraducerimil,, prin esenlJjt;-;;;'J""semnifica Lrn
substan{d,
in sensurconcret,.,,- n, fi, substanf;;;i..,r",
;i
ceregti,care este,curn zrce
vasile'un suflu

}if:*

cleaer,sausubstango
i,it.rlgiuiia." constit,ienaturasfint'l'i

Sfhntul vasile folosegteouoro,,ca

esenfd,obiect al definiliei, care nu
are clec6t
existenli nolionali' iar substan{aca
subiectconcret*,,-.o esen{d.
care
existdindividual
to rccrosKc{,orov,ca TO6e rr, ceea
ce el_numea,rroourpuuov. ousia
in
Dumnezeunu
poatesd semnificeclecdto esenld
existentd,primul ,.n, oi cuvdntului
fiind indepdrtat.pe
cei care in{eleg altf'el Sfhntul ii numeqte
nebr-rnipentru nu clfunslct cttiitct
ne.siibuinlri,
iru'at sii-si tnchipuie cii Dttmnezetil
tniver,sului este o "a
nolityne
generulci
raolcisi iposta't'pe core o concepem
fdrti existenla
clottrcu minteo,care se et-iictein no{iuni
c, sensmL,
r e'vtr dns, iar aceastd btriv izi une s
rifi e nttmi tit .rttbn urnftrctr e.r,,
.nt
cuvanttrlousiadesemneazde.senla
concretdin Dumnezeu,agacum existd
ea,gi nu
s'l-erii nici o divizare intre Tatdl qi
l'ii,t is,';il.i^ili;
Logosr-rrui
dumnezeiesc
esre
aceeagicu cea a Tatdlui sau a Sfinirlui
Duh, nia a]r.r."it,
fiind esenfavie, im'abild
gi identicd'58r
in acestcaz, ousia se iclentifrcd."
,p;r;;;l "o
care nu este decdtexpresia
concretd'existentd'a acestuicuvint.
A insistaor.,pro acestordoud cuvinte
ouo.ra Ei
uTcoorcl.tlqirnplicariscttl sd se ?n{eleagi
o'sia lui D'mnezeu in sens'l
generice,
inmodul
unuigen.nr",-n,impar-fi
in 'ofiunii

iffi"fi:lilltffi;lonceputi

treiurroKr*r.rvo:

Mai t6rziu, sfhntur vasile va prefera

termenur(pDolqpentnl a clesemna
in mod
concreto realitateconcretr.r\stfbr,
,,s'/iinttilDtth ctrenrin-u,urrutte clt ILtt(rt,ft
cu I' i ul l n
,r i :l

u .:i,...De,,;pre
S J.
Duh,X V rr.
-lr, l0

t bit em . XV l l . J l . 1 9 .3 0 ,
-1 3
_, 0j1. *,
'''
Idenr.Ibitlen. IX, 22,27.
' ' ' lt lem .lhit lem .X VII,
4 | ,2 0 _ 2 2
t . bit t e m.V IIt.2 l ,-l ; XV Ii l ," i i .
-l
, r ill. , n
Laemt,bidem .VIII, 1 9 ,5 9 _ 6 0 ;X VIII,
4 6 ,4 7;X IX ,48. l g

82
virtuteapsrtictpdrii lrt aceeasifire (EotQ Si bundtateaesteesenlaSu (ouow).532 Sauin
alta parte spune: Cine, attzind vorbindu-sedespreDuh..., nu estericlicat cu mintea spre
Jirea (rpuotQ cea mai fnaltd?-tt' in alt loc el comentendversetul: .,Cel ce ,\l-a vdztrtpe
Jv[inea vdzut pe Tatdl',58t Smnrul spune: n-a vdzttt nicic{ecumJigtra Si nici forma
(Tatdlui) pentru cd natura clivind (Qew rpuo6) este mai presus de orice contpozisie;a
vdzut tnsd,bundtateaLui, care line de esenlaLui, esenldcore esteosemene(tSi e.galcictt
a Acestuia(a Fiului), mai rnult chiar, esteconsideratdidenticd in Tatdl Si in Fhil.'o'
Deci termenul quorq - fire, naturl - spredeosebirede ouorct - esen{6- estefoarte
frecvent folosit ?n lucrarea Despre Sfdntul Duh a Sfentului Vasile. Alegerea scoatein
evidenll ne?ncrederea
lui fata de vocabularulpromovatde Sinodul de la Niceea,mai ales,
pentru cuvdntul ouo,tct, gi chiar pentru oFoouoroq, pret-erdndin locr-rl acestuia pe
oltorlpoq. Cdmi fapt i se datoreazi aceasti alegere,ne limtueqte Ioan Ziziulas, care
af-rrrni: ,,a spune cd Fiul este consubstanlial cLt Tatdl, in conceplict Pdrinfilor
capadocienifnsemnacd El ntt este o creahrd. Pentru a da lui oltoountoq un contiruil
pizitiv, ei au trebtfi sifacceptesd cleJtneoscci
FiinSalui Dttmnezeltu;a utm esteea,l,{a,
.sensulpro.fund al necunoosterii lui Dumnezeuse opuneo fn mod ubsolut celor care
rndrtrtris'eauo metafizicda divinlilui".586in plus, consubstan{ialul(homousios)niceeanca
majoritatea orientalilor, Pdrintii capadocieni nu aveau incredere in el din cauza
interpre^t[riisabelienepe care,unele grupiri asiaticesauantiohiene,puteausd o facd.
In fine, pentru a desemna unitatea Fiinlei divine, Capadocienii preferau
termenului ouotcr cuvdntul ,,Korvovro". Aceasta implica nu numai slava qi cinstea
comunb mdrturisit[ in doxologie, ci mai mult decAt atdt, ardtadistincfia ipostasurilor.ssT
Din acestpunct de vedere,Episcopulde Cezareeasitua unitateadivind in comuniune:,,tn
comtmiuneq dumneze iascd este tmitatea" .588
in ceea ce privegteipostasul,Sfdntul Vasile il concepeca pe o esenJdcare existf,
in opozilie cu o generalitatevagd a unei esenteabstracte(ev ouEeprtcrufioorcroet).58eLa
singular,probabil, ipostasesteechivalentcu otsia, in sensulde substanf[concret5,fie cd
ea reprezint[ substanlaingerilor, fie chiar substanladivind.5eO
La plural insd unootcroer
ii defineqtepe Tatdl, qi pe Fiul, gi pe Sfdntul Duh. In acestsensSfdntul mdrturiseqte:,,(Jn
singttr Dttmnezeu Tatdl, din Care sunt toate.Si noi intru El; Si un singttr Domn listrs
IIristos,prin Cure sunttoateSi noi prin Ef'.tot
Evident,la SinodulI ecumenic,acesttermena fost folosit cu sensulde substan{d.
Atunci
s-a
spus
despre Fiul
cd
nu
era
diferit
de
Tatil
(e( etepaq Dlcoorcroeoqq ouolcrq), cd este de aceeaginaturd.cu El. Aceastdconfuzie
aveasd provoacemulte tulburiri, Fafdde aceastdformr-rldSfdntul Vasile precizeazdcd.in
" t [ dem ,I bic le m,X IX,4 8 , l 8 - l 9
t *t
ldem ,I bidem,Ix ,2 2 ,6 - 7
tt*
I n. 14,9
535
, l ,2 1 ,4 - 5
S f . V as ile,I b i c l e mVIl
536
Zizioulas |ohn, The theuching of The Seconclectrntenicalperspective,in Credo in Spiritum Sanctum,
Rom a, 1982,p. 3 3
t*'A.
de Halleux, Personnalisnteou essentialisntetrinitctire chez les Peres Cappctclociem,in RTh. de
Louv oin 17,( 1 9 8 6 ),p . 1 3 7
itt
SfanrulVasile,DespreSfdntulDuh,XYlIl,45,27
lt o
ldem ,I bidem,XV II,4 1 ,2 0
t*
I dem ,I bidem,XV I,3 8 , 1 0 2 ;X VII,4 l ,2 0
" l I Cor . 8, 6

f
@

ffi

ffi
g

#
ffi
=-

l.i.l

83
Dumnezeuesteo singurl naturi in trei ipostasuri(prcr
ouorcr rprrq Dxoolcrogr:)._,n2
Prin t*mare Sfintul Vasile refuzi sa inleieagbcele
,r.l ipor,*u.l in-l.,ini.ru tui
Plotin, de ipostasuriprincipii'5e3Tatdl singur este"principiul,
dupa tloctrina monarhiei
divine, ceeace inseamndcd credin{ain aes*tetrei ipostase
nu poaresi t-aci abstracfiede
aceastddoctrin[' ,,Prin urmare' zice Sfantul vasiie,
clrttmtil cunoasterii lui Dunmezett
porne$te de Ia Duhul cel (Jnul, trece prin Fiul
cel unul si ajunge t, iriai crt (Jnttl. fn
Jblttl acesta,sunt recun-oscute
ipostasirite,Jdra sciJie atrrsa tloctrina piou.sdreJieritoure
{a A'{onarhia divind".5e4 in acest sens, fiecare
dintre persoanele divine posedd o
proprietate(tqv rbropcrta) particulardcareii permite,
sd se distingdde celelalte.
Pentru suslinereatezei sale Arhiepiscopulcle cezareea
tbloseqtetrei cuvinte care
subliniazr aceastd,specificitate a ipostaselor,
rErov,rov, DTroorcroro,v
gi denumesc
proprietd{ile lor'5e5-I6rcr{ov rov DTroorcr.oeov
corespunde caractemlui propriu al
flecdrtri ipostas,unde Tatil gi Fiul s'unt
,,Dumnezeltdii Dttmnezeu,tmrtl estepe calect
nasterii, ca Fiu I-Inil Niiscttt,si celdlctlt intr-o ntanierd
cle negrdit, ain ,r,ltnrnct gurii ltti
esteDttmnezenCctrenu-si are originea in nimeni,
?t:\:fr.r:,Y":r,J-singur
Si ntt estealtul
Qec'or
Iutat'- -" tdlornq tcDvunoorcto:og
proprie-!.qtea
sau
caracierul
particular
""
19mnifica
al ipostasurilor,
adicdfaprurclea fi Tatagi Fiu
qi siiint ni,rr.;w--Particularizdnd
celespuse,in Scrisoarea236aclresatrlui r\mt-ilohie
la cdtevah-rni
dupd tratatul Despre Sfintul Duh, Sfdntul vasile cla cdteva
precizdri clesprevocabulaml
tblosit. Iat6 ce spune Marele pdrinte:
,,Fiinla (ouoro,) si persoana (unooraorq) se
deosebescotdt de mrtlt unct de alta pe cdt se deosebeste
generalul fto rcotvov) de
pctrticular (to rcc[oeraotov), cltm e, cle pildd, cazul
ctt
vie cr unei mulsimi cle
osmeni sau numai a ttnui individ singuratic. De aceea fiinla
mdrhrisim cd exi.rtit o singurd
Fiintd in Divinitate (enr rrlq }eorqroc,), pe cdtd
vreme tn categorict existenlelor
particulare nu facem nici o cleosebire,cloar sd
ludm persoann co cevctparticular
(t8rcr(ouo0v), asa cd clespre Tatdl, despre
Fiul Si clespre SJlintul Duh dobanclim o
nolittne (evvolcr) precisd si limpede. Pentru cd clacd
nu contempldm notele specifice ale
Jiecdrttia, cum sunt paternitatea, tn/ierea gi sfinlirea, ci-l mdrtttrisim pe
Dumnezeuclupd
tnsusireagenerald a Fiinlei (erctqq KorvTlgrvvorc{,o
rov ervo) atttnci nu-i cu putinlit sii
explicdm in mod scindtoscredinfa. Trebuie clar sd
ctclfurgdm'
iiirtr'i ,)r"')r-,
comun
tuturor celor trei Persoane, exprimdnclu-necrezul
tn fettil urmdtor. Dumnezeirecre
comund,paternitateq e ceva spectfic,iar impreundnclu-ie
pe amdncloucispunem;,,Cred
in Dutnnezert- Tatcil. Tot aqa trebtie sciprocecldm
ciiicl
vom mdrturki c{espreFiul,
si
fmpreundndceea c:e-igeneritl, ctt ceectce-i particttlar
si ptttem spune; creclin Dumnezeu
- Fiul' $i tot a{a vom m-cirtrrisi qt ctesprysfdnttil Duh,
ficdnct legdturct fntre general si
special' spundnd:,,Cred si intr-un oun slant dtmnezeiisc".
Asctld peste tot clevineclar
cci in mdrhtrisire se pcistreazd tmitcttea tn Diuinitctte,
pe c{e o parte, si speciJicul
persoanelor prin separareu in'uryirilor cttribuite
fieccireia, pe cle altii purte. Iur cei care
tr;lO;*,lbiclem,PG.32,col.
t48, 149B, t54 C; Ontitia24,pG.3l,col. 604;Epistota2l0,
pc.
to'

32,cot.

Idem,Ibiclen,XVIll,44.21-2.2
'-" Idem,Ibidem,
XVIII,47, l5
'"' Idem,[bidem,XXV. 59,4l - 12
"o ldem,Ibidem,
XVIII,45,I
'"'Idem,[bidem,xvilr,4,5,g]LXV.59,r0:Epistora,236;Contrarui
Eunomiu,il,4,5;,1,2g,pc.,2r,
col.577C - 580C; cot.637- 640A

84
spun cd Fiin{a Si ipostasular Ji unul Si acelasi lucru, vor trebui sd mdrturiseuscdctun cti
numai Felele sau Persoanele sunt diferite Si,dacd vor refuza sd marturiseascd existen[a
a trei ipostase, atunci va apdrea clar cd ei nu se rusineazd a urma intd(dtura urgisitd a
Iui Sabelie, care nu cautd sd distingd fn mod corect noliunea de persoand cle cea tle
fiin1d, ci stts(inea existd una Si aceeasipersoand, care opure dupd necesitate sub
,crd
fnJAg $dr i tl ifer i t e.5s
in ceea ce priveqtecuvdntul persoand(npoo'o:nov),nu avea la St'antulVasile
aceeagisemnificafie pe care o va avea in gAndireapatristica cie mai tdrziu. Pentru el
cuvdntul infEliqa numai aspectul sub care apare ipostasul: t-ataa Tatalui. a Fiului qi a
Sfdntuiui Duh. VIai mult pentru capadocian,o astfel de interpretarenu era sut-rcienti
pentru a distinge ipostasurile.Dimpotrivd, in gdndireaSfdntului, Ipostasulunegteouorcr
9i lctpartqpctq constituindr6ra(ov proprietdtileparticulareale naturii divine. Astfel,
cuvdntulexpriml pentnt: Tatil - paternitatea,pentru Fiul - ?nf-rerea
gi pentru Sfhntul Duh
- sfintenia.A respingetreimea ipostasurilorduce la admiterearealitagiiproprietdlilor
particulare XopcrKrnpaq intr-o manierd in care distinclia persoanelor(npoorrrna) nu
evitd sabelianismul,conform cdruia un singur qi acelagiipostasigi poate schimbaugor
iee
aspectul.
De subliniat este gi faptul cf, in legdnrri cu acest cuvdnt s-a purtat disputa din
Antiohia, la care a luat parte qi Arhiepiscopul de Cezareea.Aqadai, intr-o scrisoare
adresatdfruntagilororaguluiNeocezareea,
el spunea: ,J{u-i clesttl nrtmai sii specificiimcd
existit, in general, o oarecare diferenld intre Persoanele clivine, ci mqi trebuie sci
aclmitemSi cd fiecare clintre ele existd intr-o adevdrcttd ipoistazii.Dacd admitem nurtui
JicSiunea Persoanelor Jdrd ipostasuri indivicluale, tot n-am respinge tnvdldhya lti
Sabelie,pentru cd acela a zis cd deSiDumnezeue (Jnul ca subiect,tot El esteCel Ce se
schimbd clefiecare datd dupit trebuinld, incdt o clatd implineSteftmclia cle Tcttd,altd dctta
tle Fiu Si altd datd de Duh Sfdnt".600
CAt privegte expresiarptct fipooarncr,dupd Sfdntul Vasile, multumegtenu numai
pe sabelieni,ci 9i pe arieni. ,ldu-li aminte, scrie el contelui Terenlitt, cd
falsificatorii
aclevdnilui,cei care au introdus spcirtura ariand... n-aduc nici un ctlt argtment cd ntt
primesc tnvdldhtra dreoptd a Pdrinlilor cleciit termenttl ,,cte o fiin[d- olioorroroq, p"
care-l tdlmiicescriiu Si contrar intregii credin[e,spuniind cii Fittl hti Dttmnezeue ctifinit
clenoi cafiincl de aceeasifiinlii dupd iposta.s...
Chiar clacdsttbliniazdcu grijd cleosebirea
clintre Persoane, ei fac acest htcru dupd o formulctre core ne aminteqtepe cea a lui
Sabelte...Dqcd ti atrzi chictrSi tn Biserica noastrcipe unii zicdntl cii Tutdl, f it,t St Sfctntul
Duh au un singur ipostas, dar ei tnleleg, totodatd, cd existd sep(rut trei Persoane
c{eosebite(rym npoocona), atunci cttm sit rut pard cd acluc clovaddcleshtlcle limpecle
Si
clenezdntncinatccinumai cele spusecleai nostri stmt crcleviirafe?"601
Tocmai pentru acestelucruri, VlareleVasile estecircumspectin folosireacuvintul
Tcpoocr)7rov
considerd^ndu-lde nr-ran{dsabeliand.Ca atare, numai ipostasul poate sA
defineascdsuficient credinfa in DumnezeuTatdl, Fiul gi Sfdntul Duh gi sd o apere de
sabelianism.Punctul esenfialal doctrineisale este cd Dumnezeueste unul in Fiinti si
intreitin ipostasuri.
"t lclem,Epistola236, 6; PG. 32,cot. 88.1
t nt
[ dem .I bic lem ,2 5 l ,4
uoo
ldem,Ibidem,2lA,5
u o'
I dem .I bidem 2 l 4 .3

ff
ffi
w
@

ffi

ff
ff
ill

:;i:t::t::|

,,
,..
l::l:iii

85

In realizarea
vocabularului
hristologic.
turiicercetitoricgnsiderd
s-ainspiratdin filozofi" r"i
cd SfhntulVasile
.r.L,"iet. atgiiiin;l;r"n"
stoic6.602
DupdHubn.ruo,cadnrl

stoic,
;:t'ft9::XT}!,:1.',',:!#'i:i::1".,* .upredireclie
iararsrhnturui
if;:ff
Srhntur
vas'e

ouoro
nucresemneaz.
:ffnlfiTlJ;,H,'r,ff :i'lJ**":ru

in caresereg,sesctoatefiinlere
careposeddaceeagi
fiinia ro ov.
s-ar puteacredeca-Slbntui'
uneori,
considerao consubstanliaritate
vasulde rut pe careil *oo.t.ura;o*1,..;;;;i;;.lrna,
intre om gi
potrivit
aveafiinfd inseamnd'
gdndirii
stoice,cd a
a fi rnateriJ 6-..i. o."."ri
r. gasegte
atdt
in
D.,*.,"r.u,
cdtqi
",,ri"

ii ee
::# :l l"';.ilT{:j ;ff* iti,H',:H[tr'".,:
rdecreali
e,
: :l*:". in."n..p,,

; unacreatiqi altanecreatd.
rlrmare'creatrragi Cel necreat
Prin
au Jouaousiidiferite.
sfintul GrigoriecleNazianz,
deosebire
cresfhnturvasire cer Nlare
acfi*ne- 5i de Sfdntulctigoti"-.r.1rrro
-spre
- om cre
- ffi;;iirituna.ion
preocupat
a
fost
de doctrina9i de ruritate,
crin
rorcreauna
precumqi de conciliere.
in ..ru .. p.ivegteIimbajur

l.i*r. n,'0"-"*i"'^or"
no.,.ru"
:':'ii""$:1,iJ::,:',""Tir;1,"X*;l
ui,,i,,care
face
o^^*'"ezeu
sunt
comprete,
o",.o,fillil'J;,i,1'1"::.i,ff::ffff
subzisrdnd
prinsineei
l:
cerebnr
ain

catJhe
zataBotez,
;;;;;-:r-'l,,ilri.l.:ril!:
;**il#:;:Xl;i*

incd sd gdndescra (Initate

ta rrrii,r'o mii invitruie
tn siencp,rea sa. N_;m
sd gdnelescTreimea cd
inceput bine
tmitotea md
cdnd'irur
gdndesccd este totur, atdt
crin Trei mi se preztntd,
.cuprincre.
eu
an *r,ti i"hiit mi ,, ,;,;;r;:,'
cttdrpreaprinur inf scapd,
ln spirihi melt prea mitrginit
cdci
pentru a cuprindepi (Jnut'
srngur nu-mi mai crdroc pentru
surplus' Cdnd fi unescpe
cei rrei tntr-un singu) gdnd
ei vdcro singurd rumind,
pot sd divizezsart sd inalizez
ltminn untproTa;;6?i;;;
fcirci sii
text este unul clintrecele
striltrcite doxoroeii aduse
mai
rui D,;;; n, irvreun
qi cugerareas{hnturui
in alcdtuirealui,
"-,^;;;"*6ndur
de."*r.'a.'rr-rnd

t:ffii,,tJilrilulinate'

areSfrntei
Treirni,
unagi

Trebuiesd s.trb.liniem
fapttrl

cd spredeosebirecleprietenur
srdntulGrigorie
sdu, vasile cer Mare,
triniiu.r^il;
"o#Jr:,,:^r,!]F;^rr"
substitui
cttvdntulprosopon"'" nttmai
cuvdnturui
ipostas,

clacdse i"a"pan."ra #"rri'0"

teatru'o"Aceastdprecizare
simpruror crepersonajde
ruuri"iura'capacitatea
sr*rutui crea compretape
iVlarere

tr2

Grillmeier A., Le Christ clans

Ia traclition c

6i,";

3"-:l ,f:", d",

specutcttive

\:;:;",;;;;'f""i!'ol;::

'J:,'.:,,::

De t',igeapostolicltre
d Chatcedctnie

(45t), Err
de.nou.etromper en
:',,:::,t.ton .|trcre
faisant remonrpr .D"D
.
'.,G.^':-.

'f;;it,i;,;:;,,!i;n'a'ii";;
:;fi::,;;f:::f,"';#;::;':;:,:::;::i:
' 'iii',i",,ili;:,,';":",:'
o'onn')ry'"ait,,,",.,,,):';:;:;;:;q,,",,
cnool0dr:{:':

:';*1;;:q':;ii;!::':::h,:::',:';";,',#isemen'|'
.",m#f;::iT,."J+qii*p,:;,,:;';',!,:;'#::::.::r'::
::'::"r,,,::t:::,,::,:::,:,
a totatement

itinerairetheotogique,
p, ,,1^?._,Lo:|.7r'
,ifi;rrr,

,r"-irirr,ri,*")*nrrrn*

doctrin;b...L,arriere
lbnd

f:;;:" :,,ii'i,":"-,y,,,,,,eti,i,1",lJ,",,,ne
o'J
Ersti!'ir';;"n:;::,f,
V.asilesf.,'cir,,,o
aristotetirirnrrii
tu,i.ntni,niu, ,r, ;:,,a;:;{::;.,:1,,: _u;:'r,r,tion
p.zt - ti

tbidem,
XXXut.ta,pC.'ii.."i-rr,u",.

.,,,Idem,
19.r,
""'
Ibiclem,XL,4l
""- Sfrinful-Crigorie
de NazianzOrat., XXXIX.ll
""'

tdem,
tbictem,
XLtr,16,pC.:e,..i. ii ,'_'iuu.
ur",

rtispa,,
chez

86
Vasilie care ceeace el nu putea sd spundesteat'irmatcu voce tare de St-dntulGrigorie de
Nazianz.Acest lucru il mdrturisegteSffintul Grigorie in discursul funebru la moarteaSf.
Vasile. in aceastf,cuvdntare el arati gi justificd rezerva prietenului sdu: ,,Dacd cinevq
vrea sd rnd recunoascdmartor al gdndurilor sale, eu [i voi clescopericeea ce unii cunosc
cleia. Din cauza timpurilor grele, el s-a impus prin pnrclenld, totlt$i mi-a ldsat mie
libertatea cuvdntului,deoarecepe rnineniment din patria mea nu m-ur Ji condamnat,nici
exilat. Astfel, propovdduirea noasfrd comtmd a fost neSovdielnicd,prin pnrclenla sa,pe
cle-opcrte, qi prin indrdznealamea,pe de altd parte".6t0

PersonnaMintuitorului Hristos in controverseleqi ereziilehristologice

ff
@
@

Sinoadeleecumenice,prin formulelelor dogmatice,au cuprinstn detinifii concise

,,tnfiliSarea evanghelicdSi vie a Persoaneiclivino- umene" a Md"ntuitonrluiFlristos.De
bunl seamd,ele aLlca temelie autoritateaApostolilor gi a Proorocilor, ale c[ror cuvinte,
inspirate de Duhul Sfant, sunt cuprinse in Sfintele Scripturi. Cu toate acestea
controverselecare s-au dezldn;uit de-a lungul secolelor asupra infelesului doctrinei
creqtineau confirmat faptul c6, oricdt de inspiratdar fi Scriphrra,teologii pot s-o citeasci
qi s-o interpretezein diferite f-eluri, cdzdndin greqeli,pe care Biserica le-a numit erczii.
Ereticii, cum au fost numili ristdlmdcitorii Scripturii, au incercat sd potriveascdcuvintele
sf'rntecu propriile lor min;i, potrivnice voii lui Dumnezeu.insa Sfinfii Pdrintris-au fbcut
Llnacu Apostolii gi cu Prooroci in interpretareaCuvdntului lui Dumnezeu,diferenfadintre
ei pare,sdfie mai degrabduna de grad decdtde naturd.in ei era un har conferit de Duhr,rl
Sfint,o" care-i autoriza sd interpreteze Scriptura, autoritatea lor sprijinindu-se pe
adevdrul care a vorbit prin ei.o'' Astfel, atributul ,,inspirat tle Dumnezeu"
0eonveupctoroq,6l3
folosit de Noul Testamento singurddatd pentru scrierileVechiului
putea
Testament,ar
fi aplicatgi la ei, ceeace constituieun indiciursemnificatival harului
lor deosebitgi al inspirafieilor.6rain sensulacestaSfdntul Atanasieera numit ..Dctsciil
purtiitor tle Dumnezeu"qi ,,in/hilibil ciistigittor ql controverselor"615;Sfdntul Vasile era
numit ,,mereleochi ql-Bisericii Si lumina ccilciuzitoctrr"'t6,
Clement Alexandrimrlera
Dionisie
Areopagitul
era
cel
cu
adevirat
vorbitor de Dumnezeu,
,JitozoJ'ut
Jilozofilor"6t7,
t''o
ldem, Disars funebru lu moartea Sf Vctsile,3l,26
urr
Fapte 15,28,,Pentrucd, pdntht-s-a DtthttluiSfdntSi nortd,sd nuvi se pund nici o greutatein plttsin
afard de cele ce sunt necesare"
ult
S f . M ax im M d rn rri s i to ru l ,Amb i g tn
1 0 , PG.91, l 34l
or i
2 T im ot ei3, l 6
o't
J. Pelikan,Tradilia CreStind11,Ed. Polirom,Iagi,2005,p.49
o15
. d i c r.(M a n s i l 1 : 7 0 4 ); F o tie,E p.l , 16,P G. rc2,768
Cons t .P ogo n E
u16
Sf. Maxim, Disputaat Pyrhzn,PG. 91, 309; trad.rom., PSB, vol. 81, trad.,introd.,notede Pr. prof. D.
Ed. EIBMBOR, Bucureqti,1990
Stdniloae,
6r r
E v agr ie1, 3 5

87
"Qcestbinecuvdntat care s-ainvrednicit de inspiraria
ernmnezeiascd,
chip minttnat qi corec.ttoate
cer care a invdrat in
dogmete',re
arrroperitorur
,',,
iiri
AceqtiPdrinliluali imp'reun4_credrrfia,
creDumnezett,.6tE

rdsari,.nrii upur.ni,;il;il;;
tradifionale
gi mdsuraonoao*i"i.l"'tin..
invildturii
A i;;fi;i
doctrina^ortodoxd
a Bisericii

.' uura,oi
:#:..,Hf,i:,,Hffi""J::'ffi;'
f,i"o*;;3'"iruft acesta
ei

,.inrdiut
teacat iariuirtil.,r;;;;'-n^':l:

:'i*ilii

lor trebuiaus-o peistreze

ca pe

ctr.fi o tndrdzneatd
,rb,nrnrrd,-i,,;:ff"r?":f:;,,:tt:t:#r:;,:;t,r;::i,iJ?:r,i:;"r,r,:,,:,f:l

Pdrinfiieraufideli ucenicilor
no*nuiui, .or" in roptje'Apostorilor
rezolvaconfli*e de opinii
s-auintrunitpenrrua
;il;;-;postori. a.iri' .i""d
ecumenice
este
prototipul
de mai tdrziu.Fapturii,,)oti
taotntmpuneiu',onr,fn comun, sinoadelor
gdnd s-cttt
adunat'cy.toatdBiserico,"
;i cd,,,,tntr_un
sd cercekzisi sa iomrsscdin
rrrr,nir,r, cu Duhur

-*"
',.;
#'
ii,
i singur
#fi
*il::?il
Tli*;fikr" :*',- ;;'l,n,,
ffii'l.fl i:

ii,f;:3;U!,fir:t"';;;:xji*r*:ij:::T;lf,,,,.,.r
deu;irate;;G;'idFi;.,:,Tt3ff
rafadehotdrdrite
ror nu

"rr;-J;;;;:::r1:jj'i:'-'*.^1_TuT"

"" In.atariconrexr,
srpunerea

#::#tT,iit?*i1Tj"?fr
ifll}?i"T,":ffi
'k.o.uuo.ua.ut-clint,unir'e
iJ:!l'l'J'''Jll3;,"1i"|''ffi,;#;;ii;lil;*$,,J.',:f

or"

Sf.

Maxirn, Scolii la Nutnele

Divine lui Di
u'' Idem,
ScoIii Ia t i* ni, Urrr,r:; ;;; ; a;;:,:;;:
" pG. g t,
j1.r, E-pistote
12,

.r,

465

:: : :W[t

;!,:,,r?,,
!

to,pc.el,22J_22s
llj Faere
lo.r,|op,,rr:,,t,

5,6; 22;25;28
;:;;
Haer.IV. 21,2
.r, tr'voo*rmov
lf, l.il., . Attv.
p"

ortodoxio, trad.Dr. Irineu

Ioan popa,Ed. IBMB'R,

Bucurepti rgg6.o. 175

88
HRISTOLOGIA PARINTILOR $I SCRIITORILOR BISE RICE$TI
Hristologialui Arie qi a:rrianismului

1,;

inva!f,tura clespre Persoana Mintuitomlui lisus^ Hristos a dominaf-ganduea

lq SinoduLdin-EIi+ (q-n in aceasti perioacld,in legdtura
@pinl
cu problema inomenirii Logosului, s-au manifeStai,in invaldtura hristologicd,dou[
tendin{e:aieea a lui I ogos : _sarxgi a lui L9&q*,.a9thtpp.qs.Subliniem laptul ci opozilia
dintre ele nu coincide iri intregime cu distinc{iaintre hristologia alexandrind9i cea
antiohian6.C4 o centralitateintre cele doui curentehristologice,considerdmcd.gdndirea
S$glqb3i Grigorie cle Nyssa, cun vom vedea mai jos, poile-E-soffideHf3-g iln!%e-3
1i
Fdrdindoiala aceastdimbinarede idei va aveaca rezttltato lrristologie
g{pJ.4qffa_gcoli.
hotdr6rilorde la SinodulIV ecttmenic.
premergdtoare
Prin urmare,Bisericasecoluluial IV-lea se interesade naturaPersoaneilui lisus
unitatea interioartr.a-lulDumnezeu gi a omului in
Flristos qi de fe.lglc_Ut4--tre-buie-intsleasS.
parte(-;rieiiipvor pune in discufie dumnezeirea Mdntuitorului,
Ilqsros. pe d;;
p9 H{stog G-aturd. Pentru cd intrupareareprezentaexpresiasupremi a
c_o4$_derdnclull
r|iiliqi de iubire dintre Dtrmnezeuqi grea{ia,Sa, era necesarca sd se pdsteze cu sfinlenie
invildtura despre transcendenlalui Dumnezeu, ar.4land-i.g-aq-el4qj-ti-pgradul suprem al
quratieiSale. in aceastdcuprinderese situa eroareafundamentali a lui Arie qi a adeptrilor
sdi, pe de parte, gi a lui Apolinarie gi a ucenicilor sii pe d9 alta parte. Se inlelege de la
sine cd eroarea lor era datoratd in primul rdnd ,aplicd,rii'categoriilorfilozofice in.
hristologie,ceeace a condusinevitabil la o confuzietotaldin ceeace privegtePersoana
Mdntui6rului.625
Deci invilitura desprellogor-torx. a fost asimilatd de doud fbrme eretice:
Aceeagifbrmuld a avlrt gi o conotafieortodoxd, in sensulin
ajignismul gi ap9_!fuagsmtrl.
interpretarea.natr.rriiSgle
naturapm-g_ne-A_sgg-ajlujltistos:rujuca-.un*rcl.in
cire suflettrl d,-i-n

pe1lgldg
a,vtelij"qia ng"rlll$4le.Settte ci in aceasl4.
Si.rtlgt_iVi_titii
-$g]e_ryr4.frtfriloare,
Atanasie a fost un mare

srifleiriDnuera o chestilrnede maximd preocupare.Insuqi Sfdntul

npa.6to,al acesteiformule, in lupta cu cele doud tendinfe,ariand gi apolinaristd'Mai
tirziu Parinti ca Sfdntul Qrigorie. de.-Nyssa,aprofunddnd problema unitdlii interne a
diadaLogos-sarx in.favoarea.lul
Dumnezeirii gi a umanitdlii in Hristos, vor ab_an-dona
ipvirldtur[ carevorbea despreumanitateadeplind a Mdntuitorului, fiind
!=ggog-anthropop,
ujtgtip.,rrielicatdla rang de.dogmd.
se cunoaqteci perioadade la moartealui Origen (253) 9i
Din Istoria Bisericeascd
pdni la Sinodul de la Niceea sunt consemnatefoarte pufine abordlri teologice despre
toate ci Origen recunogteacele dou[ elementeale naturii Lrmane,
*
fsufletu-I'lui
* H"riqf.q.lfJcu
-:- .
\+*4!'":""
:parte
l@l',qi-sufletui, din PersoanaMdntuitorului,totugi in mediul alexandrinaceastd
lmportantd a naturii Logosului inomenit va fi ignoratf, sau neglijata. Motivatia trebuie
cdutati in gindirea h-riPavel de Samosata,care, potrivit scrisorii sinodalepdstratdde

ut5H. A. Wolfson,Philosophicalimplicationso_l'.-lrianism,4pollinariamsm,
DOP (1958).3,28

YL

-ao:r'

,:l{ .r

- ,r ' lir !f

tJo :,,* r r

i._l*

r:*.r__,;r-;,-.

C' -''J.+.

, --

-."--.t.

! .-.ri

.l-, , i rft;,.'d)

'l+'

.ij '.rri,

,:_'9 -l f:.e ,...

_"t**

: -1 t

! t.+
Y ! r'

89
trlrsebiude cezareea,626
negadivinitatealui F{ristos.pentru
el, ivantuitorulnu veneadin
cer, ci de jos, de pe pdm6nt. Astfel.
Lop;ql lg._qfg1ltl_rir;.gr,_i$t:!n_!&rp.ltgp_0'ce
insemnacd acceptareatuflglttluiin FLirr-.rffina{enuntarca-litunitatsaJsb
e/
, * { r u . -ffi nvd fdtur ar"i-p"'.l^deS amosatagia d u s -o la e x t re m, a t b s t
uceniculacestuia'1Aiiq'Acestan-a
ldsatun sistem_propriu-zis
de gandire,invdlitura sa
t-rindmai degrabdb-dac{ie la gdndirea
o*o.ro.-a
oticiaia
a Bisericii. Deci, ereziarhul,in
scrisoareacrtre Eusebiu al iicomidiei, -;il."
cd
Fiul
are un inceput, pe cdnd
Dumnezeun-are un inceput;Fiul provin.
aln'ni.i:, El
e nici parte din Dumnezeu,
nici ceva in strbordine.utT
lu
Apoi, ?n'lucrarea,o ihotiu, Arie
suslinei
ca: ,,Dumnezeu
n_u
/bst totdeauna Tatd' ci ct fost o vreme cdnd
ercr numai Dumnezeu. Er a ctjuns
Tota
ulterior' Fiul n-a existat dintotdecntrr,.
tt n-irsit clin vornsoTatirlui c{in cele
,ur*ir,rrrrr.
Fiul esteo creqtrtrd ca toote creaturile.
Logost'tllui Dumnezettn-a
fost de lo inceput,ci ct
venit pe ttrmd; a fost o vreme ciincl
El ni exista. Hristos nu est; Dumnezeu
adevcirat.
Crearealtmii afost o cattzdo c,reitri-i-Fiului.
Logosul,nuesteiesit din naturctTatiilui,
estecreatttrdprin 1tolt
ci
'628ca atare,Hristos nu .rJ: acrevdrata
put.r.
a
lLri
Dumnezeu,
ttna dintre cele numite puteri, togos,,L
ci
iiiJ'r.rri*udtor
ca noi--oornrnii;prin natura
"'
liberuluisduarbitrue bun cdt timp
v"re;.ait""*
DeqiereziaLogos-creaturiigi are
originea?nviziuneadespreintrupare,
curioscd
cioctrinaariand referitor la aceasta
n., o..rp-adec6t trn to. ,".,.r1aor,o,,
fiind numai o
consectnlaa teologiei trinitare a
lui Arie. Arieni, intr-rm pasaj din
scriereaSfdnt'lui
Atanasiespuneau cd,:,,claciiLogonil
ero clt acrevdr,tDr*irrri,
orr,rr, cum ctptttut sci
clevindomzn'631
Prin urmare,aJp.a
intr.,p*. ,.ura nu se producedacd
Logostrl,care
coboarddin cer, intrd ?n unire s'bst*pura.I-it,riul;i-i
"i "
loc
cle
principiu
-r.trrrr
|ine
vital, unire
de neconceputpentru Logosul
jr
,diriin'-'-,celor
sus{inute,
arienii
obiectau
adversarilorlor niceeni:,,Cim tnclrdznili
voi sd susrineticd Logos:ulimparte-uceeasi
viuld
ctt Tatdr, dacd Er are tm tuup prin
care sci'rrprri*rnr'ru-"t,),ctss7,,.o,,
Un
Logos
transcendentnu poatedeci sd intre in
unire cu nuiuruumanf,a lui Hristos.
Tributari acestorafirmatrii
suslineaucd in H,ristos.*isu o schimbare,
?ii.."il
adicd
Logosul estesubiectul unei schimbdri,
a.u"ninJ un altur.633
in
fatra
acestor
erori,
sfbntur
Atanasieii va acuzape arieni cd au
lbcut din Flristosun om obignuit.6ra
El nu va vorbi
620
E us ebiude C e z a re e ao,p . c i t.. V1 ,3 0
C Opitz,Arhunusie il/erke. ilt. l, I _ j
;:;;
ir:
--" St.
Atanasie.Contra^a,rienilor,
t, 5, 9; pG., 26, col.2l B _29
pG.,

lb.iaey, 26,col.2ri, pc.,':1,cor.564

l;lio..l,
\ r . v or s r n,L a d o c tri n e ,c h ri s to l o g i q u e d eS ai ntA thanase,R H E .(190),p,234
_- .

;,r :f.

Aralasie.
op.cit.,!fi,27;pd,jo,.ot.lsr a

r bir t e m,IIl ,2 7 : p G. 2 6 , c o l . J g l
A
n, . jl. r .
, 1. 1, t . ! ide .m,
t, 3 6 ; p G. 2 6 . c o l . 8 5 C
.r.
Arlenll plecau in argumentarea
lor cle la- conceptul nagterii uyi

9m Acesta, aprrcat reragiiror

suneilritatii
."rui
lo,.
,iui,i
rasa
l?i,1,T.""1iil";ff;T"i:::
decer
nbscut,
Fiurgi
,ru":;*'
1t1,11"i
momentpe
prececli,

iar cernf,scut
l urmeazi,2. penrrui! ::J:ff[tjr::lf:"'
poatefi neschimbitor
casi Cel.o." u n'ar.ui.
;-.;;;,;"j:,:i::::^tste

carecel carenasteir
supusdevenirii,
prinurmare,
nu

vesnicie
dintre
rar'rei-Fiur,
p"",*.r-",;iil,.:.r"ri+:l'l,f;ll"J"rT":tJi:lT:,:;i:"!:",:*:i*:
tinrpului'Prin

trrmare'
na$terea
Logosului
din ratil r; ;t;;rp#;d'mr'r
sauschimbiriipenrrucd esre
din vegnicie'
Agadar'zicesfanrulIJanGurao" eu.,
casdnup;r6;;
o nastere
cuvantul Fiul lui Dumnezeu
gileva
pitimitoare,
insLrgi
unul-nEscut,
a" cuu-a,it,
nr* n1rn.,1.9u
unticipd
erimind
rea' ardtdnd
oricepresupozi;ie
9i
ldrnuritci Fiul estedin El gi senuf,.
in
nepaii,ni#.isranrur
IoanGuri de Aur.omiriart.
"hip

".ir

.",

90
despre sufletul fu-ldntuitoruluipentru cd subiectul disputei era dumnezeirea Fiului.
Hristos, conform gdndirii StEntului,nu estedecit Logos-sarx.
rv-ldntuitorul
Tot in legaturacu acestsubiect arienii invdfau cd in Hristos, Cuvintul S-a unit cu
un trup omenescfrrd sut'letralional. Logosul lindnd loc de suflet.635Consecinlaacestei
invifdturi era o concepfienaturalistddespreunitateain Hristos, ctun se poate observain
Crezul lui Eudoxiu: ,rVoi credem...fntr-un singur Dumnezeu...careS-aficttt trup, clar nu
om. Cdci El n-a luat un suflet omenesc,ci S-aJdcut carne (trup) pentrLtcct Durnnezeusii
poatd sd intre fn relayie cu noi oumenii prin tntp, ca printr-un voal. El mt avea tlouit
nqturi (ot 6uo rpuoetQ, Si nu era tm orn complet, ci Dumnezeutn locul sufletului clin
trup. Ansamblul este o singtrd naturd rezultatd din acesstd compozilie
fttm rara ouv1sotv guorQ".636
Impotriva acestei gdndiri, Parinlii de la Sinodul I ecumenic au introdus in
Simbolul de credinti formula ,,qi S-c Jdcut otn". In felul acestafotmula ariand legati de
hristologialui Logos-sarxa fost condamnatdde Sinodul de la Niceea.
fot in acest context, in omilia a cincia a lui Teodor de Mopsuestiagisim
mentiunea cd; ,,Pdrinlii noStri sfin{i ne-auprevenit despre toli aceqti ctrieni, ziciind: Cine
prin care fnlelegem ca
S-a fntrupat, S-a /dcut om (oaprco9evra, tvav9porooavra)
Degi
ceeace a fost asLtmatesteun om complet,in care se afld Dumnezen-Cuvdntul".o"
Eustatieal Antiohiei o semnalasede multd vreme,totugi,la Niceea,formula hristologica
a arienilor n-a fost dezbitutd in profunzime, Pirin{ii, mulfumindu.senumai s6 intireascd
credinfaBisericii cu cuvintele ,,qiS-aJiicut om" gi ,,s-c tntntpat".638

PersoanaMintuitorului Hristos in gindirea lui Apolinarie

f
ffi
@

@
@
@
@

#
=

Ca manifestareistoricd vflditd, erezia lui Arie a permis aparilia qi dezvoltarea

63e
Apolinarie, lector in timpul lui Teodot gi apoi episcoparian de
ereziei lui Apolinarie.
Laodicea, a fost inifiat intr-o atmosferd intelectualda tineretii lui, dominatd de ideile
ariene.Dupi Sfdntul Grigorie de Nyssa, Apolinarie iqi considerapropria invdldttud ca o
intirire a poziliei Pdrinfilor; care 1-au condamnatpe Pavel din Samosatain anul 268.640
gdndiriihristologicea lui Apolinarieesteincd deschisd.
Efectiv,cercetarea
Degi apolinarismulapare ulterior din punct de vedere cronologic arianismului,
4, la Evangheliodupd loan,EflE (El,?'"tveqflatepeo rqq Errl,4ota6), Tesalonic,1979, vol. 39, p. 418. A
romAni a lui SabinPreda,Studii Teologice,Seriaa III-a, anul II, nr. 1, 2006,p.190)
se vedeagi traducerea
u"
Sf. Epifanie,Ancoratul,33,4; Panarion, 69, lg,7; Teoclorde Mopsuestia,Om. Cat., 5,7 - 19
u'u
Holl, Bibtiothekder Symbole,19l, p.261 - 262
6it
T eodorde M o p s u e s ti aH, o rn .C o t.,5 , l 7
ot *
, a n i s m ,p .2 5 0
N. M . G r v a tk i nAri
uin
Degi Sfantul Grigorie de Nazianz afirma, in Scrisoareacdtre Cledonius,cd erezia apolinaristda apirut
30 de ani mai devreme,totugi originea apolinarismuluitrebuiec6utatl tot in arianism.(Sf. Crigorie de
Nazianz.Eo. 102 adCledonius.PG. 37. col. 200 C)
, ti rl .,g
" o S r .G r igor i ed e N y s s a An

#
:ffi

If

9l
relalia internd intre acestedoud sistemepare
sa f-reinversd.Grillmeier sustinecd din
punct de vedere hristologic apolinarismul
poate sd se manif'esteca erezie inaintea
arianismului'6alinvalaturaapolinaristddespre
unirea dintre Logos gi trup congin6ncl
<leja
germenelealteraliei ariene referitoarela transcendenfa
cuvdntului. E eviclentci fbrmula
Logos-sarxcare fhc.eadin Logos suflerul lui Hristos, ,. indr.pta
inevitabil catre erezia
ariandconform cireia Logosullntmpat este
o creaturi.
Aqadar,Apolinarie, partizanal formulei niceene
opoouo,loq, s-a opus toatd viafa
tendin{ei dualiste' numite mai tdrziu
,,clio.fizism",a hristologiei antiohiene. In aceastd
invdfaturi el recuno.gtea
influen{alui Paveldin Samosata,doctrindinsuEitd
de Eustatiecle
la patrlinienii,Flavian qi Diodor clin Tars.
Iatr ce t;,;o
el clespreaceasti inva{iturd:
surprins sd gdsescoamenicare miirlnrisesccci
Dommtl esteDumnezeutntrupctt,
"sltnt
si
ca tofttsi sd creadd in tlivizqrea introdttsd
pervers de ttrmasii ltti pctvel. Ace$tiait
urmeazii cu./idelitate pe Pavel clin sctmo.ccttu,
fdciintl o distincfie tntre cel Cctre vine din
cer si Cel clespre core, sptm ei, cti estu
fittmnezeu si om cle p, pa*ari:,:ut""iiil',
Apolinarie protesteazdcontra acelora care
,,mdrturisescnu pe Duinnizeu intrupot, ct pe

cd Dumnezeu
'r'{"!#ri{r'r'rf"?::r::ezelf',?n{elegdnd
si omulse unescrirndamentar'qi

Dupd cdte se poate vedeaApolinarie manifestd

teamade separarein Hristos qi se
strrduie$tesd redeaunitateacuvantului fhcut
trup, ruui."i. predilecteale teologieilui. in
promovarea acestor idei' maniera sa
cle abordar. u protl.maticii oting. o elevafie
lingvisticd qi filozofici, el fiind convins cd,
dacdin Hristos divinul esteseparatde uman,
mdntuireaomului este pusd in pericol. Prin urmare,
consideratnr.rmaiom, Hristos n-are
posibilitatea sd ne aduca salvarea,64lEl
ne auani p,,i.*o nici sd n. iir.u*pere
de
pdcatelenoastre,nici sd invieze.'aa
Pentru aceasta,in vedereaeliminlrii dualismului,
pe care il consi6erdincorect,
Apolinarie propune o formd extremd a
hristologiei Logos-tnrp. El considerd cd
Dumnezeueste o unitate compusd?n formd
umanaj?i-unOeafirma{iile: ,,DumnezettS_n
intrupat" (@eogsvoc[pKog), ,,Dumnezeupttrtdtor
cle t,tp,' (@eoqGCTpKO(popoq)
sau
'"Dumnezeunftsct'ttdin fern.eie",nll prezinti-trupul ca pe o haina
exierioara
pe
care
ctrvAntul a imbrdcat-o, ci ele aratd unitateaabsoiut
d reaizatd,de El incd ctin momentul
zamislirii' ,,Trupul, spuneael' ntt estealtceva
oaargnt i;-Divinitate pentrlt afctce binele,
ci constitttiefmpreundcu Divinitctteao singttrci
rectlitutesalt naturci,,.646
Prin urmare, Apolinarie il considerape Flristos
or, ao, un om cu totr-rlspecial,
Natura omeneascda lui Firistosestedin Fecioara
"un om ceresc"'647
Maria gi nu clevine
dumnezeiascd
decdtprin unireacu Divinitatea.64s
HriJ*
estecerescdecdtin rela{iecu
Logosul' in sensulcilor ardtate,antropologialui
"r vede
Apolinarie
pe om ea pe ,,1r2spirit
unit cu trrtpril",64eca atare, in omul-bumnezeu
,,energictclivincicrrer,l,l cluhului cure
" ' or r llm eier,o p . c i t..p .2 5 9
" - - A polinar ieEp
. . a tt.D i o n ., l , I
" *' I dem , DeJ i ttee t i n c a rn ,g
" " " lder n.A nac.e p h .9l,l , 2 0
Ep. art._D-ionys.,
A. 9, edifiaLierzmann,p. 260
ir,- f 1.r,
t dem .l" r ag .,3 6
]l] s-u suslinutin mod eronatfaptulc6 Apolinariear invx{aci frupul [ui Hristos
ar fi cobordtdin cer
""o AclSerapion. 160
649,
;
A n a c'e p n ..

.I6

ffi
m
@

G@

@
@
@

ffi
@

ffi
@

#
#

ffi

92
esteo
Conibrm acesteiJr''ctrineFlristt'rs
(slirrtar
(WuArtd Si al spiritttlui tmttm1vot);)".654
sirnpll 5i
silguri naturi (puo"tq). pentru ce este o singuri Persoanai:p-rs61,1:ror')
nici ea ct
gi
este
ntt
prin
Dumnezeirea
el insugi
Trupul Siu nu esteo naturd
neclespdrfitd.
naturdin virtuteaintrr:pirii. Dupi cum omul esteo natrui unic.i.tot lsttel F{ristos,rctrit
in lume intru aseminareaoamenilor,esteo naturi rinice'"51
De remarcat este taptul ci in textul evocat, Apolinarie tolt'rse$tecr:vintul
npoo6Jfiovgi cuvdntul ipostas,tlind, de altfel, primul care l-a introdusin voci.rbularul
trristologic. De asemenea,el vorbeqte permanent de o singtrra naturi in Hristos
(prrctrpuorg...) li nu inceteazi sI protestezecontra cloctrineitlespre .tlouti nuturi"
promovati de $coaladin ,,\ntiohia.Formulasa deveniti celebri. datoritaStintului Chiril
al Alexanclriei este: ',o sirtgtr ti nttturti tntrtrytatii d Cut'dntului t{ivin"
(prravquorv tou Oeou l"oyou otocrpKcofrevqv)'652
Cdt privegtemAntuireaoamenilor,invifdttrra lui Apolinarie se bzrzeazipe tapttrl
cl Trupul lui Llristos se gdsegteunit cu Raliunea invincibila qi clivini.o" Deci
fuIdnhitorulni S-acldrttitspre inrrrclire,cu scopulde u ne mtintui.Llel ce
,,intnrptincltt-se,
mdntt6gsfee mult mai fitmuts dectit cel mcintuit,mai .fi'tmto.sclectitnoi prin luareu
(rttptilttinostru; t{cu'n-rir Ji Jbst mai.fi'umostlcrcciLogostil s-ur Ji preJZictttin tntp".6sa
ctJbstchenozii,zice Apolinarie,dur chenozan-aJbstu lui Dtunnezeu,
A.sifet,,,fnftttpcu'ea
ci Logosttl S-a uriitcttpe Sine golinchrse de Fittl omulti, ntt prin prefuc'erc,ci prin
invdlyire satt imbritrnru tr, [rttpul".655in privin{a sufletului rafional a lui Flristos,
Apolinarie se feregtesd-l numeascd,deoarecedupd el, in actul intrupdrii, Dumnezeu9i
trupul rimdn intacte.De fapt el nu face referire la umanitate,nici nu spunecir in intrupare
..ri ,,nny Dttmnezert$i omtl", ci ,.se tmesc cele ale lui DumnezeucLt tt'ttpul".Apoi,
Apolinarie stdruie asupraimaterialitdlii, neschimbabilitltii gi identitalii trupului lrristic in
tugireacu Dumnezeu, afirmind c[ Dumnezeireagi trttpul lui Hristos se aflA, inclivizibil,
totttgi
Degi se pare cd el are un cult al trupului lui Hristos,6sT
intr-o singuri persoanA.656
persoctnii,
tn
o
,ringurd
ipostas,
pentru el ,,nLt existit clecdt o singurcifire, un singur
intregimeDrtmnezeuSi tn inttegime om" -o'o
in continuare, ca orice alexandrin, Apolinarie recunoaEtecomunicabilitatea
instrpirilor. El zice in acest sens:,,Trupul Domnului, deSi rcimine ffup chicu"tn unire,
lcttttra su nefiintl nici schimbutd,nici tli,stntsd,participit la numele Si proprietd{ile
()uvdnttiltti; Logosttl, cleSirdmiine-Cuvdnt ttl lui Dumnezeu,fn tntntpare participd la
Eviclent,Apolinarieinfelegeaceastdcomunicabilitate
ntmele Siproprietdlile trupttltd".65e
tirr[ con{inut,intrucdtnu existi clecitun singursubiectin Hristos,cele doui elementeale

ui't

Concepliasa fllozot'icdfiind trihotornist[,el gindegteornul alcf,tuitdin tmp, sutlet aninlal 9i suflet

raqionalsauvouo. (Frag.,2)
" t ' E p. ar l Dion , 1 ,2 .
I or . , l
" t 1. 4r 1.
'ttt .1dJrtlian,
fragnt. l5o, l5l
ut ' H. , le Reicl rn a tteLne, s fra g tn e n ts
i n C GGI., 195l - 1962,p.207
d ' .l p o l l i nui reo l ' E rani .ctes,
p.
207
tbiden,
lclem,
"'"
o-"t
[dem,Ibidem,p,209 '210
ctceeanoi adordm tntpul cu ,5ipe Logo,sSi ne impilrtdsim clin trup :;i din Sfantul Duh"
..De
"qi intrupare,6,ed. Lietzmann.p. 198- 199
"tt lciem,Desprecreclinsd
' - ' nT inr ot eide Be ry th ,E p . u d H o rn .a p u dKe l l ;-.op ci l .. p.305

9j

unirii t-rindtopite intr-o singuri natua (,uravquorv...).660

Tendinla aceastade a uni
trtrpul aqa de strdns cu Logosul, incdt sd fie socotiie
ca alcdtuind o singuri fire,
Apolinarie a c[utat sd o fi"urdamenteze
pi prinrr-o metafizicdpr;;ri;. i; r.n*r acesra,in
cadrelegindirii apolinariste,nu putem considerao comunicare
a insuqirilor la modul
propriu,neregdsind
practicnaturaumandintreagdin Hristos.Sistemullui
ApolineLrie
este
deci mai degrab[
concepfie monoenergericdsau *"""i.iria,oii'",,rr0"
clegi
9
impecabilitatea
Mdntuitomlui a constituitideeacea mai originald a hristologiei
sale qi
prin carea atrasaderenfi,totuqi contestareasufletului
rafional in Hristos, fbceainoperant6
intrupareaqi mintuirea;ele trebuiausd cuprindi nu numai
trupul, ci gi sufletulomenesc.
Conftrziasa monofizitd va deveni o concep{iestatici d.e
,,natttritttbstractd,,.Din pdcate,
formula: ,,o singltr{l.fire a Logosttltti clivii'tntrupot" va
cleterminacontroverseteologice
pind la Sinodul de la Calcedon.Ceea ce este gi
mai tragic c6 prieteniu,o .u Sf-dnt,l
Atanasiegi faima sa de teolog, i-au ascunsun timp erezia.
Ea a fost clescoperitd
gi
combitutdde Pdrinfii-capadocieni
gi de cei din Antiohia.Dor,rdsinoadelocale,clin337 gi
382, Ei Sinodul al Il-lea ecumenicciin 381, l-au condamnat
definitiv pe r\polinarie.
SfdntulGrigorie de Nyssa, va desfiin{adefinitiv apolinarismllui
in lucrareaAntireticul
din anul 390.

Hristologia Sff,ntului Atanasiecel Mare

Intreagahristologie a Sffintului Atanasieesteun comentariu

la textul clin Sfdntul
Ioan Evanghelistul:,,Ct:dntttl s-a
Deci, Fiul 1-riDumnezeus-a ndscutclin
fictt trltp".662
Tatil mai inainte de veci, iar in zllele de pe urmd s-a ndscut
ca om din FecioaraMaria.
SfdntulAtanasie nu prezintd nagtereaLui ca pe un act in
vedereacreirii lumii, Tatil ne
avandnevoie de Fiul Sdu ca de un mijlocitoi pentru a
aducecrealiala existenplT;;
este un act transcelq:tl in perspectivamintuirii lumii gi
a avut loc in cadrgl nat'rii
divinesimple,indivizibileqi nepdtimitoare.
Fiul este Unul-Ndscutqi unic in sdnurileTatdlui, Care-L
inclicannmai pe El ca
fiind din,Sine, atunci cind zice: ,fcesta e.steFittl l,[eu
cel itbit, intrtt cure am
este Logosr_rlTatdlui intru Care nlr existd pdtimire,
nici
2,,:.?:,o_,,,,',,!u.1
uuf"":,o
cltvtztbtlttate'"""
,,Deofiinlirnea"sau,,consubstctn[ialitctteo"
Ltticu Tatal esteredatdqi prin
660
Formulalui Apolinarie su^sfinea
cf,,,celeproprii ale trupuluisunt proprii ale cuv6nfului,,,(Frag.
137)
astt-elEl imprertndcu trupul formeazdo singurdpersoani.(Frag.
153) Aceastdunire care contope$te
cele

e o unirefrinliald
sauo unirenaturald
evoorqquorKrl.
(Frag.t48)
9,,?T:l:l:j:i.t*lgl.1
Apolrnarle

susttne
cdin Hristose chiaro sing.urd
lucrare:
,,orgnruisi celce-tmis"d qlc'dtuie.cc
o singurd
cleByzan{,Aclv Fruucles
Apiltinistarr^, fci s6,2',1967)
'r::fi:',," ,(Leonliu
rtt.

lr

la

uu'
Sf. Atanasie,ttp. cit.,25 - 26
""' iVlatei3. l7
oot s f . A t ana s i e ,D e s p re h o tti ro ri l e Si n o c l ul ui cl el aN i ceea,l l ,pG.25,coi .441

94
expresia,,Fiul estedinJiin[a Tatolui - (er tqg ou61oq rou natpo;)".
Acelaqi Fiul vegnic a lui Dtrmnezeu,S-a intrupat pentru noi oarneniigi pentru
md.ntuireanoastrd, S-a fXcut Fiul Omului, pentru ca fiii oamenilor sa se tacd tiii ltti
Dumnezeu.Ca ndscutdin fiin1aTatilui, in chip negrdit,neinlelesgi din vegnicie.Logosul
,,in zilele cele mai de pe urmd", S-a ndscut in trup, pe pimdnt. din Nlaria Fecioarade
Dumnezeuniscdtoarea,pentru ca cei de pe pnmdntsd se nasci a doua oarl de sus, adicd
din Dumnezeu.Astfel, Logosul are mamd numai aici pe pdmdnt,iar noi avem Tatd numai
in ceruri El insuqi numindu-sepe sine Fiul Omului, pentruea oamenii si-L numeascipe
Dumnezeu.,Tatdl cel din cerlri".6ooCa atare,,,LogosulS-a iicut om 9i u-a venit la
om
. Importantainomenirii Fiului lui Dumnezeuestesubliniati de Sfintul Atanasiein
sensulcA numai Dumnezeusingur puteasd salvezetteamulomenesccizut. r\stfel in acest
sensel spune:,,noi am fost pricina tntntpdrii Lui Si pentnt a noastrii nuintuire S-a ldsctl
miscatcli itbirea de oameni ca sd Se sdliisltictsc(rtn tntp omenesc;i sr7Se urcttein ,yt.668
a Cuvdntului,,,Domnul
Cu toateacestea,intmparean-a modificat condifiatranscendentd
ne fdcdnclu-sealtul ltdncl tntp, ci,fiintl acelusi, S-aucoperit ctt trttp".66eDeci,.fiul lui
Din
Dumnezeu,clegiimbrdcatin trup omenesc,continudsd fre Stdpdnat universului.6T0
acestmotiv. Cuvdntul gi-a-plamddittrupul din FecioaraMariao'' ;;i in acesttnrp El
locuiegteca intr-un templu,o'' - imaginesugeratide versetuldin Ioan 2, 9 -, qi se serveqte
cle el ca de un instrument (opycvov)673ca s[-i intoarci pe oameni la nestriclcir-rne.
(r6ronottar), adici ,,igi ia trup,
ci gi-l insugegte
Rela{iaLui cu trupul nu esteaccidentald,
un ffLtpcare nlt e strdin de al nostrtt. Ccici n-a voit sdfie simplu in trup, nici n-a voit sd
Ca atare,trupul SIu estepropriu qi ,,semiscii Si se nasteSipcitimeste,
Se ,trite nrtmei",674
ne fiind al altcuiva clecdtal Domnului".o'' Daci ar fi fost al altuia, planul mAntuiriinu
s-ar h implinit, prin urmare intrupareaLogosului estereal6 gi nu schimba qi firea. Pentrtt
aceasta,,El a devenit trup, neschimbdntlu-setn trup, ci a luat un trup viu; penlru noi El
!r

OO /

s-ttfitcttt om" .676

Pentru Sfantul Atanasie Cuvdntul n-a ,,intrat" intr-un om sfdnt prin intnrpare,aga
cum duhul ,,ct intrctt" in profe;i.6t7 Nut.,ru umand asumatd de Logos este o parte a
Cosmosului, astfel El este prezent in trupul Lui pentru a-L anima. In acelaqi timp,
Logosul este prezent peste tot in univers, pentru a-l via gi guverna prin pr.rtereaSa
ditf,toare de viaff,, deoarece,,fiind Ei tn trupul omenescqi /dcdnclu-l vitt El insuSi,le
fiicea cle asemeneavii pe toctte".6t8SAldgl.rireaLogosului in trup este intrinseci gi
substantialdpentru a putea lucra mflntuirea intregii omeniri prin tnrpul Siu. In sensttl
uuu
[dem,Contra arienilor II, 18,PG. 26, col. 996
uot
ldem,tbidem llt,30
uut
ldem,De. Inc. Verb.,4,4
uut
ldem,ContraArienilor,ll, 8
uto
Idem,De Inc. Verb.,17
ut '
I dem ,I bic l e m ,8 ,9 ,1 0
ut '
[ d. m , I bide m ,8 , 9 ,2 0
utt ldem,Contra,4rienilor,lll, 35
ut '
ldem ,De I n c . Ve rb .,2 ,8
ut t
[ dem ,I bide m .,4 ,1 8
oto
lclem,Ep. ad. Epictet,S
utt
ldem,Ibidem.,2,II, 12,Ep. ad. Adelph.,3
ott lclem,De Inc. Verb.,4, l7

95
acesta
"Mdntuitorul S-aJdcutom si S-a.folositde tnpti omenescca organ, ca sd vinclece
cele ce sunt' De vreme ce mourteapdtrunsesein rrtip
si stdpdneaosLtprqlui, ./iind unitd
cu el' era ne'-oie ca si viafa sd pairuntld in tntp,
ci, imbracdntl viafu, trupttl sii lepecle
striciiciuneon'67e
E- evident ca, Logosul este in Iisus Hristos principiu
conducitor
(q7eprcov),
Subiectultuturor experien{elor
gi ac{iunilor.6s0
o. ou*"i sr*i"i nu tblosegte
direct acest termen, totugi cuvintele
pi
"tlytplov" se intdlnesc
adesea
in locul lvi ,,Aoyod, Ei ,,Nouo,ll*tootut" "nycpovsuo"
cu toatd fiumusefeagi addncimeainvi{iturii hristologie,
din nefericire,sfdntul
Atanasie,accentudndftrncfiadatdtoarede viala a
Logosului.in raport cu trupul, *itf, de
sufletulomenescdin.Hristosqi aproapenu-i rasa
nici un iljdt A;;;;;;';;.e
ca sd nu
gdsimtotdeaunala el o distincfieneti intre
viafa naturalagi viala spirituala.in ;;;;
autenticalexandrind,Sf6'ntulconsiderdinainte de
toate ca naturalerelalia Logosului cu
cosmosttl,a sufletului cu tmpul, a Logostrluicu trupul,
degi are intenlia d" ,, progr.su
pdnala supranatural.6sl
unitatea Logosului dumnezeiesccLl firea umand
se manifesti prin aga-numita
comuniccttioicliomatttm.Dacd'in Prologul clin Evanghelia
a potro,u*t,. ;;;; desprecele
omeneqtiale Logosului,SfhntulEvanghelistloan nu-uita
Eipl celeale venirii Lui in trup.
In fiecarelucrare a Logosului intrupai se vddegte
atat dumnezeireacdtgi omenitateaLui.
cdnd spunecd Domnur prdnge,ei qtie cd Logosut,
m"anau-Seom, plinge ca om; ca
DumnezeuEl il inviazd'pe Lazilr. Trupegteii eloame gi-i
e sete;dumnezeiegte,
El saturd
cinci mii de oameni cu cinci,pdini..TiupulSdu omenesc
zacein morm6nt,dar Logosul
instrqi il inviazd'685,fceste lttcruri, zice sf. Atanasie,
nlt erau proprii cuvdntului
ca
-""
Logosdwnnezeiesc,ci Cuviintul era Sttbiectttltrtptiltti
inre t, irrlur.n'f.esZin.ceea ce prive,qteagonia gi temereaMdntuitorului, pe
cdt esteposibil, sfdntul ii
dd o explicafie pur frzicd',ele ne fiind altceva decdt
slabiciuni gi suf-erinfeale t.rpului
(ncroqprurarqq ocr,TrKoq;.687
Acest lucm aratd cd.firea divind gi firea umand
igi au
fiecarespecificul adecvat'insuqirile lor ne putand
trece unele in locul altora qi ne put6nd
sd se amestece'Dar, degi firea Logosului este nepdtimitoare,
pe cdnd cea omeneascdare
sldbiciunilegi neputin{elesale, totuqi ele coexistd
in unitateafiin{ei LogosulLri,dupd
cuvintele Sfbntului Petru: ,,Hristos a pcitimit cu
trttpul".utt C,, alte cuvirit. Logosul o
suferit nll ca Dumnezeu, ci cu trupul sdu, patimlte
fiina proprii nu firii divine, ci flrii
rrmane'in sensul acestaLogosul este nepaiimitor,
dar, din cauzatrupului pe care L-a
irnbrdcat, I se atribuie patimile, care sunt proprii
trupului, iai trupul este al
Nldntuitorului.68e
DLrpi cum spuneam,datorita f-aptuluic6 sfdntul
Atanasie neglijeazdsd afirme
prezenfasufletului in natura umandasumatdde
Logos, ii va fi dificil sd explice cum
uto
ldem,Ibidem 6.44-pG.25, col. r73 C-r76c; Ep.
ac!Epicter,l r; pG. 26, cor. r0g68
uto
Idem,ContruA,r.,lll,35
Athanasiantua,
Berlin, 1944,p. 605
:G;Yuller,.Lex;ycol
-;,- - S
t A t anas i eD, e In c . V e rb .,4 ,1 7 .p G . 2 5 , col . l i i
B
" " ldem ,E p. a d . E o i c te t,g ;r0 ,p G .2 6 ,
g; pG. 26,cor.l 0gr
c
o
l
.
r0
6g
A
;A
ct.
A ctetph.,
ost
c
loan I. i4
etalas ie,Desprepdrerea ltti Dionisie,4. pG.25,
col.4g2
ijl
' " " 91
I dem ,De I n c . V e rb .,3 ,5 5
"o' Idem,Ibidem.,.3,54 - 58
uoo
I Petru4, I
ot o
I c lemCont
,
raAr. l l l ,l .l . p C .. 1 6 . c o l . 3 9 6

t)6

ca
trupuh.ripe crre le-l ,ri:tt..rterindr.t-le
Logosulslabicirinilesi suferin}ele
tlesfrin{eazd
jerttE. Evident, ca apiritor al Sintrdr.rluicle la Niceea, FericitLrioi-r p-rs13x
rrdmite ci
tlzice in patimile lui Hristos. Dacr.rioitte aceste
Logosultr tbst subiectulsLrferinlelor
slr se
slabiciuniar ti trebtrit si le indepdrtezeclin I-lristos.ar ti tbst:ibsolLrtneces:.rr
:1trlipLlluihristic
gaseascf,
un subiectcreatal suterin[elor]vlintuitorului.O insensibilrzare
iconomia
md.ntr.ririi.
in
iicest ptrnct se
prin prezenla Logosului in El ar contrazice
Tocmai pentruaceastael
atacurilearienilorcontraclivinitAliiLogosului.6e0
concentreazi
prirregterolul :;i
in
intregime
LrparJiniind
Logosulr.ri
continuu
icleea
ci
trupul
fbloseqte
cinsteatiinlei ;i vielii Sale:nepitimireagi nemurirea.Este qtiut tirptul cii arienii coborint
clisputape terenul psihologicll vielii lui lisus, unde ignoranfa.chemarealr.rif)umnezeu
prin rug[ciune, suf'erin]ele,care erau t'enomenesutlete;ti situar.rLogosul la nivelul
sutletuluicreat.E bine in hristologiaSlintulLriAtanasiesut-letullui Ilristos nu estefactor
tc.ologic,altt-el ar f-r fost necesarsi explice suferin{elepe care le-am putea clenumi
interioareale lui I'lristos,ce ar ti putut t-ratribuite
r\gi1dar,experienJele
..,s1tirittale"."'"
gi.ndireaSfdntultriAtanasie,iar ignoranlaSa nu era
in
sunt
atenuate
Lrnuisutletomenesc,
o negtiin{iaclevirati,ci o consecin}iproprienaturiittmaneclela inceput.6e2
Tot in sensul prezenfei sr,rfletuluiin lpostasul Logosului Inomenit, ?n textele
r\rie
nu se precizeazdrolul lr-riin unitateatheoanthropicia Dumnezeu-omului.
irtanersiene
:;i Apolinarie nu aclmiteauprezenla sufletului ulnan in Hristos, intrucdt, ziceau ei,
Logosul a luat locul strl'letului.Faptul cit Sfhntul Atanasieaclopti hristologia cle tip
Logos-strrx,spre deosebirede cei doi eretici, el nu neagf,totugi explicit existenfaunui
suflet uman in Hristos, dar nici nu rf,spundesatislbcatorla intrebareaasupralegdturii
dintre Logos gi tmp. Cu un secol inainte Origen introduseseideea despresufletul lr-ri
Hristosca intermediarintre Dumnezeuqi trup, cu toateacesteamoartealui Hristos,dtrpd
Sthntul Atanasie,este o separarea Logosului de trup,6nlin .ur. sufletul n-are nici un
r ol. 694

Atanasie.Sinodul
Anul 362 va marcatotuqio noudorientarein gdndireaSfdntulLri
clinAlexandriaemite un tomoscdtreantiohieniprin careSldntulcdutao reconciliereintre
Legat de suflettrllui Hristos,Tomosul spllne:,,Domntil
cele patm fiacliuni ortocloxe.6e5
sensibilitate, nici
inteligen[d
trup Jdrd
suflet, nici
ctyut un
n-u
(ou oa4ta ryu//uyov ou6'avato?rTtov ou6'avorTrov etXeu). Cdci este imposibil cu
Domnul Jdctindu-Seom pentnt noi, tntpul Sdu sri Jie ftrd inteligen{ii, Si rndntuireonlt
De la clata
nrntci a truptilui, ci Si ct sttflehilui sit nu .fie lucrcttiicle Ctndntul lnstrSi".6n6
acestuisinod, prezidat susjinut de Sfhntul, pozilia sa hristologici a devenit corectd.
aqa cLrmaparein acesttomos cdtre antiohieni,n-a fost subliniatd
Realitateasr,rt-letului,
cum ar ti trebuit cle adversariir-rlterioriai lui z\polinarie.Ea este conflrmati insii cle
Epistolacltre Epictet in carreregirsirnargumenteletrtilizatein Tomosul sinodal.De aici
rczultdcaiSf-dntulAtanasien-a relirzatniciodatiisi acceptesufletulLlmanclinipostasullr-ri
'"'' Idem,Ibidem,IlI,26: PG.,26, col. 377 A - i 80 B
' ' " [ J em ,f bide mIII, 5 ,1 -5 8 : I' G .,2 6 , c o l .4 3 6 B -.1.+ 5C
'''r ldenr,lbidem lII, 42 - 46
'"' [dem,Ibiclen III, 3, 57; Ep. att. Epic.,5
. ' - ' T r ebuie
fa p ttrlc d i n s c ri e r i l eS fi ntul ui A tanasi esutl etull i pseqtecl i n descri erea
morfi i
s i s r" rb l i n i e rn
Dc r nr nuiui.
' t Id.*, Tomosacl;lntiochienos,PG.26, col.796 A - 809 C; pasajelehristologicesunt Ia numerele7 gi
1 l. c oloanele8 0 4 A - 8 0 9 AB
l \ J e l n . I n t ( l e tr l I

97
Hristos' De altf-elnu se grsegtein scrierilesaie nici
o fraza care si sugerezesensul
luistologica lui r\polinatie' gindireaSt-anrului
dilbrindesenfialde aceeaa ereticului.
Prin urmare' in opozifie cu hristologia lui Pavel
de Samosata,Sfantut Atanasie
susfineo unitate fiintial[ in Hristos. Pentruel Logosul
s-a fEcutom, n-a uenit intr-'n om,
hristologia sa fiind..legatd de interpretareatexrului
din Evanghelia Sffintului loan.6e7
cuvintele Evanghelistului au devenit penrru el
afirma{ia hristologica iundamentalf,
numiti Logos-sarx.in aceastdlbrmuld nu se atlrmi
existenJasutletului,degi cum am
vazut' Sfhntul Atanasienu i-a negat niciodata
realitatro.uoil'unit;;;;';;;il-umanr in
Hristos este i'{eleasd in r.nr poulin ca ..intrupare"qi
,,sdrdsluiretn trup,, ca intr-un
templu'Prin intrupareLogosltlnu se schimba.dl este
purtatorulclominantqi uniticatoral
intregii existenle. lvldntuitorul este
,.Logosulpurtittir cle trup,,, nLr,,oft,tpurtdtor tle
Dumnezeu"' Dimensiunea teologica a sufletului
omenesc la Sf. Atanasie apare in
'fomosul
cdtreAntiohieni6ee
ryiin'iucrareacontra lui Apolinarir. ir ii-pri*"rrtt,
sprnea
el'
"Hristos ^fi-a arcitatproprittl Scntsuflet ontenesc,ca sci ctpcrrci
cct
om
nebiruit ele
;i
tttoutte".loo

fnvifltura hristologicl a pirinfilor Capadocieni

Hristologiasecoluluial lV-lea, structuratdin urma

conflictelordoctrinareclintre
dilbritele sisterneteologice,invdla cd nimeni nu poate
aouanaiunireacu Dumnezeuclecdt
in Logosul inomenit. El a fost gi este Dumnezeuadevdrat,
nu o {dpturd umand.Firea
umani a Mdntuitorului n-a fost qtirbitd,lipsitd de ceva,
cum credeaApolinarie, ,,ecrctJb.st
a'vumatdin intregime de Logosul divin, cdci ceea ce
nu este asrtmotnlt este vinclecat,ictr
ceea ce este Ltnit ctt Dumnezeu, este mdntrdt".70l
in acest sens, ortodoxia niceeani,
exprimatdde Sfrntul Atanasie gi de Pdrinfii Capadocieni,
se deflnea categoricprintr-o
poziliesimultandimpotriva lui Arie qi a lui Apolinarie.
Ambii ereticiieraude acordc6 in
Hristos,Logosul 5i trupul formau o tmitatecleplina:o
unitatecreatd,in viziunealui Arie
saLr
"cereascd'in cea a lui Apolinarie.totSpri deosebirede ei SfdntulAtanasie,analiza
hristologia Logos-sarx in subintinclereaplanului
trinitar, adicd Logosr-rlclivin este
Dumnezeuadevdratgi om adevdrat.El evita insd
sd impingd la extrem implicafiile
hristologiceale lui Logos-sarxqi sd menfionezeprezenlasufletului
in naturaumanl a lui
Hristos,fapt care l-ar fi distins clar cleApolinarie. Este
qtiut faptul ci formula Logos-sarx
a fost fblositi Ei de arieni qi de apolinarigti,insi
o..qiiu, spre cleosebirede Sfdntul
6e?
I oan l, l4
oos
G r illm eie rso. p . c i t..p .2 1 5
" " S f . A t ana s i e ,T o m oasd A n ri o c h i e n o s ,1 , pG.26,colg04
. B
ie, Contrs lui,,lpol inarie, l, 17, pC. 26, col. 1 124
,;; :r".idg-Atanas
de.Nazianz,
Epistola l0l, pG. 37, col. l g l C _ I g4 A
,o_,lt. Yi'89.e
A pollnar lec re d e ac a i n H ri s to s l,o c u l i n te l ectul ui
umanfusesel uatde Logosulcl ' mnezei esc.

98
,.\ranasieqi de alli Pirinli .\lexandrini, au introdus in conlinutlrl ci iJei tllozotice
tradiliei cre$tine.defbrmdndinvi.ifitura despre Fiul lui l)ttmnezeu
necorespllnzitoare
intmpat. Catgoric, impotriva acestoreretici, teologii Bisericii din .\lerandria au tlxat
primii acleviml clespreLogos yi locr-rlLui in Persoanalui Flristos.ticind din El strbiectul
ieal qi unic al naturii umane. Cu toate acestea,FlristologiaLosos-sarr. in tbrmelesale
extreme,- arianismulgi apolinarismul-, cerea totttgi ttn rirspttns.Este adevirat ca in
cerlurile trinitare cu arienii. s-a dit'erenfiatun vocabttlarteologic adecvat.De pilcll
r\polinarie a introdus in hristologie trei concepteesenfiale:grlot-q, rlnootctorq 9i
gi cririfite de balastulrle
trpoooTrov,care ar.rtbst consacratecltrpi ce au fost clarit-rcate
gindirea
Bisericii,poziliile
reprezentau
degi
sensclin filozofia pAganS.Cu toateacestea,
Piirinlilorau fost exprimatecu pnrdenfa.Faptulcf, tottrlera centratpe fbrmulelesirnple5i
sausi alterezeinvlldturaBisericii'Ei
ale tradiliei,ereticiin-aupututsd eclipseze
clirecte
aclnceauo incirciituri frlozoirci clepiirtaticle viafa creEtini, foarte intensi in aceesti
perioacli.
teologicegi hristologiceclin acea vreme s-all evidenfiat
in valurile clezb:.rterilor
Pirrinlii Capaclocieni.Discursul lor a fost determinant in clarif-icareaproblemelor
hristologice.Fiind moqtenitoriiinvii{dturiiSfflntuluiAtanasie,cel carea gindit hristologia
lui r\polinarieasuprastrfletLtlui
in termeniiLogos - sarx,frld si se preocupeclespecttla{ia
qi Grigorie de Nyssa,vor opta
Nazianz
de
Vlare,
Grigorie
cel
Igi Hristos,Peiriniii,Vasile
al Antiohiei, pe
cg tirnpgl pentru fbrmula Logos - anthropos,aplratd deja de Er-rstatie
ur.rn"u lui Arie gi menfionatdcleSinodulclinSardica(343)'703
FireEte,epocalor, cle mari frdm6ntiri hristologice,nu dispttneade un vocabular
celor doud naturi ale lui
teologiccomplet.Ca atare,termenii tblosili pentrudesemnarea
ret'erf,,pe de o parte, la
se
Testament
Ei
Flristossunt multipli. Ei sunt preluafi din Noul
Dgmnezeu- Cuvlntul, iar pe de alti parte,Ia trup, om, pdcat."'* AstfeI Srintul Vasile in
pe cure
261 semnaleazilocuitorilordin Sozopoliscd ,,in ctfuriitle tulbtn'ot'ea
Scrisoarea
le-au
Jiictrt
ctrienii tut provocat-o fn Bisericit Si de tnutrcdturile pe cure aceStinenorocili
in
sci
grai
mcti
ndstruSnic,
un
apurilict
voi
la
'sture
creStinii,
Si
in int,ciSirtttra
Si-a.fiicttt
Apolinarie.
lui
invifdtura
vorba
de
onmce pe frali intr-o nelinisteSi mai more"."'' Era
Chiar in aceasti epistold,Sfdntul Vasile igi expunein cdteva rdndtrri doctrinadespre
ctcesthrcru,tfur El
venireaMintuitorului. ,,Veucuriletreuie nu ne-auspu.rmtilte cle^spre
uJbst clescoperitlct vremea Sa,ctttmciciincl,trecdnrlprin toole trepteledragosteipe ccn'e
o ntttreafctlci (le neamrtlomenesc,Domnul Iisusne-a fnvretJnicifpdnii lu wmd cle tnsd'yi
venireuLui printre noi".706,,Dacii yenirectlvlunttitorulrtin-ar Ji ctvtttloc trt tnLp,tthmci
El n-cu./ipldtit morlii preSttlrcisampiircirii noostreSi n-ar.fi nimicit putereo mor(ii, introtlet,iir, clncd ceea ce fusese slpus puterii ntorlii ttr Ji frt.st altcevtt tlectit ceeo ce u luut
n-ur fi incetut de a-Si ctrritamui tleparte lucrurect
u.sttprit-;i lv,lannitorttl,cttmci moctrtecr
prinTrttpul purtdtor tle Dumnezeire.
intlw'ctte
,yin-umfi awtt nici tmJblosclin.ruferinsele
Drtcd iVtdnhtitorttln-ctrfi omoriit pticutul tn tntp, noi n-omJi Jbst tnvict{iirt LIri'stos,ci unt
fi rcimasmor{i in Adarn; ceeo ce cirzusen-ar Ji Jbst retnnoit, ceea ce .fusesezclrobit ;i
1r

aceastislabiciunea expresieiLogos-trtrp.Contra lui Arie, a

Egstatieal Antiohiei pare sd t'l clescoperit
aflrmat c[ Hristos are suflet gi trup. apr,rd.Benen. Ctrille de Ienrsaletn,Eu.sebed'Etneseet la theologie
in RSPTh 52 (1968),p.74
senrinctrienne,
-'"t
S f . G r igor i ed e N y s s a ,C E . III. 4 , l 0
'''t
E pit t olu26 1 , PG. 3 2 , c o l . 9 6 8 -9 1 2
" I der n.I bit l e n t,PG.3 2 . c o l .9 6 8

99
doborrit n-ar
'fi .fost riclicat clin ,or; ceelt ce devenise strciin tle
Dumnezeu,prin
inselticiunea diavolului, n-ar
Ji./bst tlin nou tnr-tttli,si tr1in, cle Dumnezeu. Toate
uceste
dqruri nmt nimicite crecei ,orr'rpr,,
cd -\Iantttitorura venit cu trup ceresc,,.707
FdrS s5 o,1tT-t-u:ta expiicit, sfend
vasile atacd invdfatura
r.,vdlilturalul
lui A
Apolinarie care
s'sfinea cd rrupur lui Hristos .rt.
un trup ceresc
Tot impotriva lui Apolinarie, Sfanrul
vasile afirmd prezen{asutletului in
Trupul

care
dispune
lill,:ffi i),i,":,1;,:;:,;,'::,),::::l;i: ;i F;;; unsunet
eideun
attiife'csrulni
deacest
fet De,,rl',!"J.!ulr":ii;;"f;'i;l':,::!:;,!
r'k';:;:;{:;trl;'J
dea siguranla unei tntripdri
reale' nu numoi qparente...clar

cd toate simldmintele viciate

linisteavielii Et ie-a ,espinsco nevrednice
a" ou^ini,,irrn sct cea
i,ff ,lt,'rlfrd
Terminologiasffintului vasile, in
Scriso-ri,
nu spunenimic cleosebit
desprenatura
Logosului'ea r5'mdndndin limitele
obiqnuite.se conrlotatotugi in teologia
sfhntului o
itpropierede concepfiaantiohiand,
cum se poate vedeaclin explicarea
psalmul
din
versetul4:70e
45
',Poatecd cticipsalmistt,t,o, brste ,ie i*ir'rt cel purtiitor tle Dumnezert,
c(tre
cu Dumnezr..,,;,pr?i.r!

':,{;:,:r:'/{,'lr:"i.unirea

tart[ii prin ,,tocasut

cetui preairuilr,,

caracteristi,r"o,!,iT!;:::^^':{J":'9"":"Jynr.?*"*i**l:.;t,x
c:it Cel unul-Ndsatt este chiptil
DumnezeuluiCelui nevfrzut,ictr
ntt chipul uneiJdphri
trupesti' ci imaginea Dumnezeirii
insesi si a tnsusirllqr_neschimbdtoctre,
care se pot
concepeca aparlindnd numai Fiinle!
Duinnezeie{ti''''.iiiFaptul ca Hristos
gtie data
nu
slhrgitultrilumii, Sfdntul rdspunde
ac.lora cd.:,,nltirin'ruputinld sit
nu.fi
comunicatTatdl
aceszi si acel ceasal sfdrsintlui lumii
arri,io prin cctre au
.tocmat
fost Jdcuteveacurile
si cele mai mici riistirnpt*i ale veacttritorz sor,
ru*'l,i1i puru, sa lipseiscii pe zitlitorur
tutltror de ct'tnoastereaLmormici
amitnrmtepe,n, EI"lr'-o"'r'aii,,i71"r.,,lu.*ure
Fiul,

sfrreiturui
iumii,
penrru
.aqi-ri'u'participat
:ff"',:ffiil:ff?ffi]!,,l,il$,;iJiedata
ra
cdt privegte comunicarea insugirilor,
Sf6ntul vasile zice cd, prin:
Domnului ,' crd-mi sd beau"'t3
di, convo'rbireo so ,u sctmarineancct, ,,cttvintere
se reJbrci ra
potolirea cerinlelor tntpesti, clesi
cel ccrre a ,nrrr, o"".rt lucrtt n,
ercr
cloar t*p
neinsuflelit'ci Dttmnezeireqimbrhicatd
tn trup vitt';.;i;in-sensul acesta
sfhnt'r
subliniaza
laptul cd umanitatea l'i Hristos,
formatd..iin trup qi suflet create,
clevine subiect al
suferintelor'cregterii,progresului
uman gi._ignoranlii
friuitour. la ziuaJuclecdlii,Tr5
ca dumnezeireasd sufureceva.E
fhrd
evidentc6 subiectutpatimirii este
fie trupul, fie sufletul,
in misura in care Logosul se folosegte
de trup .u i. un instrum"nt. iu'utore
trupul
?nsufle1it
poate sd sufere,sd flamdnzli:l
gi sf, inseteze, iarsufletul .ore
loc,,iegtein trup
este subiectul tristelii, neliniqtii gi
grijilor. Dintre ,oo* o..rre
sribiciuni, unere sunt
"' Epi.stola261,2

pG..3t,cot.s73_e7 6
,iiln isg ta26t.3:262,
4.:,,Cetpreainarta sfinsitturosuts),t,.
;;; sr,
:: 1:,
Vasile,,Omilii
la ps.45,4:pG.,291.
col.+Z+g
",',

E pis t ola23 6 , l : p G. J 2 , c o l . g 7 7
BC
" ' E p. 236. 1
7t3
roan.4, 6
E
" o p. 236. I
1t s
ip. 236' ,I _ 2 , p G .,3 2 , c o l .8 7 6_
880

100
naturalegi necesaretiin;ei umane,alteleprovin dintr-o voinli pen'ersi pi dintr-o lipsa de
lucrare a virtulii, sau cum spune St-intul: ,,una sunt aJbcSituilecdrnii Si alta clbcliunile
tntpului fnsufle[it Si cu tonil altceva cele ale unui suflet core LlispuneSi de un trup.
InsuSireatipicd a cdrnii estesd.fie tdiatd, micSoratd,des/dcutd;uceeoct ctirnii tnsufle{ite
e sd se oboseascci,
sd simtd clurere,sdJltimdnzeascd,sd tnseteze,sdJie bintitci de sornn...
in sJarSit,specificul suJletuluicare are ;i trup constdtn griji, tn nelinisti, in fngrijorirri Si
tn crlteaJbcfiunicleacest soi. Unele suntJireSti ;i nedespcirlitetle /iinSat,ie, ctlteleprov,in
|6
tlintr-o voin[dpervertitd".7
Pentru Sf'dntul Vasile sufletul lui Hristos este inteles ca un ,Jctctor teologic"
capabil sd rdspunddarianismului gi sd apereinvd{dturadespreLogos gi transcendentaSa.
Dacd ne aducem aminte, tocmai aceastdperspectivi a lipsit din hristologiaSldntului
Atanasie.Cu toate acestea,nici Sfhntul Vasile n-a sesizattoate irnplicatiileprezenlei
srrtlettrluiuman in Hristos. De altt-el,scopul lui era cle ar-lf'eri de ,,simsrimintelevic:iute,
care tulbttrd linistea vie(ii", tlrl sd pitrundl addnculproblemei qi si acceptevreo calitate
a suf'letuluiin mdntuireanoastri.Din fericireteologiasa va l-rcontinuatdde cei doi Sfinfi
Grigorie:de Nazianzgi de Nyssa.
Sfdntul Grigorie de Nazianz, la rdndul sdu, susJineci in Flristos: ,,sunt cloud
nuturi; DrtmnezeuSi om tn Hristos, cttm existitfn acela;i tintp tn El trttp Si srflet".1t7
Asemandtor
Umanitatealui Hristosesteun qDcrtq,pentrucE Hristosare trup gi suf1et.7l8
Sf-iirtuluiVasile, Grigorie de Nazianz invatd ci Logosul ,,e venit la propria Sa imagine,'
El a luat Trup din cauza trupului nostru Si $i-u unit un suflet inteligent din cauzcr
sttJlettiluinostru,puriJicdndpe cel omenesc,fiincl asemeneactt noi in ctfardclepdcat".Tte
Astfel, in Dumnezeu-omul sunt doud naturi (5uo <puoerq)in unitate, dar aceastanu
inseamn[ cd sunt doi fli.720Prin cugetare,cleosebimin persoanaLui dou[ naturiT2lqi
vorbim qi de una qi de alta, dar nu concepemdoud persoane.Cele doud naturi formeazdo
runitate (av) amestecdndu-se,cdci Dumnezeu S-a fdcut om qi omul a devenit
Dumnezeu.722
Fireqte aceastdunire nu este una morald sau asemdndtoareaceleiadintre
Dumnezeuqi Prooroci,ci estesubstanlial[(rcar' oucrrov).723
Explicaliape care o dd el
acesteiuniri ne amintegte de g6ndirea lui Origen: ,,Sufletul ralional al Aldnhdtorului
prilejuieSteintalnirea; din cauza afinitiilii Sale nuhrctle cu sufletul, Cuvdntulpoate scise
imnreunecll el".'"*
Din cele ardtate observdm cd Sfhntul manifestd predilecfie pentru cuvinte ca
,rfttziune"sau,,amestecare",pe care Plrinfii le vor evita din cavzanuantdriloreutihiene.
Ceea ce este pozitiv pentru Grigorie rlmdne tocmai ?n sensul concep]iei sale despre
unirea celor doud naturi in Persoanaltri Hristos care-i va permite s-o foloseascdin
invdfdturadesprecomunicareainsuEirilor.
Sfintul afirmi c6 DumnezeuS-a niscr.rtdin Fecioard.qi a fbst rirstignit,cldnclPrea
"u Eo.261.3
t't
or.,38, 13
sf. Grigorie,
7tR ^
"' Or.,37,2 SfantulGrigorieparesi linAcontde conceptul
apolinarist
al lui guorg 9i trageconsecin{ele
pentrupropriasaformuldhristologici,
ceeace-l incadreazd
in influenta
antiohiand.
"n or..30.B
"'Ep.101,4
'2t ip. 105,5
-tt or.. i8. l-l
-t'
Ep..lo r, 4
B
"t Ep. l0l,PG.,37,col.i80 A:Ep. 102atlCleJon..PC..37,col.201

101
SfinteiNdsc"itoare
numele,J,e,.-rlaicci
rt ruiDuntnezett,('eororcoq).725
Pe ldngd toate acestea'un lttcru
demn de remarcaterimine i'n hristologia
Sfhnt'l
Grigorie f'aptul,c'l el introducepentru
prima datd concepteletrinitare
in hristologie.in
sensulacestael descrieunitateagi
distinclia*.,rrlio, in Hristos cu
mijloacelingvistice
simple' propundndo paralele
.u''dogmu't.inrto.a.t# Apoi, ctegi
Sfhniur recu'oaqte in
Hristosexistenfaunui iuflet un'*,
.*nrica cregtereaqi desdvirgirealui
Hristos in
cunoa$tere'necunoa$tereadatei ,9fi,
sfdrsitului tu.nii-'ngonia din
craJinu Ghetsimani,

;i$:::i tt" Sitot'*e

de pe crttce'ca atare,,pori..uintelecruq-la
u i,,i Hrirroseste

,,s,mate
deEr *: ::::l,ii,$t:T:ffi
*#T#,
m;,nlf*ffiH
oi!6,',,Jj,,Ji
r-itar,,uu.nin..u

:ffilHil:',: iTH:':..,iil'i,tU;Xt
$;;;;'"

oignorantra

Prin urmare'origineahristologiei
SfhntuluiGrigoriesta mai mult in
spirit,alitatea
sa clecdtin speculafiiteologice.
Gend]reas;;;rirt
o" ideeainclumnezeirii
pe careo dezvoltdpornind clela
omul,i.
ind,mnezeireanaturii umanein persoana
lui
Hristos.,,,'/
'\-u ndscttt' zice Sfdntul Grigorie, ca voi .sciptteli
fi ntdntuifi, voi cc,re ,ti.rpre{ui{i
leiilima{i Dumnezeirea sct' benntt
,ri
tceo'rt' Et si-i (tsumat ncrturct
voct,strdgro.sierti
'fbrrntttdclin trup si stfret, in timp cefirea de.fos,'- rotr,rn
umtrnd-, c{evenect
Dumnezett.
pentru ccise gds'eaunitd cu Dttmnezett
,nct c, Er, in uceasru,prrtecl cetr
si tlevi:enea
mtti

;;-';"lbtca,,,;; ;;; s,iri,,rticu,

';:;,;,:i,:';:;:;:'f,'i3J,,
uf[1[t
,:::n:ii;
cdt privegte

invdfdtura hristologica a Sfantului

Grigorie cle Nyssa, trebuie
subliniatde la inceput fapiul ca ea
estecintratd in Logosul inolenit.
A.;;i" esrechiptrl
Tatdluiqi ,,strdlucireasrivei rui Dumnezeu
si pecetun-purro,nu,,r,[:;.in-ca"i
cum chiptrl este inseparabil de tntp,
,,nso,t,pa
ctt tocttecii este cristinctde ucesta,
tot ctsctFiur, zice
sfiintul' nu trebttie clespiirlit ae
irimt, ct Cdrui ,,nair'.,'rirueste.
Asaclctr,crucciprivim ctt
ochii sufleturuichipttr
cgungei ra tntreregerea
ipostctsuruircttdrui,,.73l
liutyi,
Deci' unitateaTatdlui cu Fiul
ats.aiargittal,irnacii cer cct,eL-a
vdzutpe Fiur
L-a vciztttsi pe Tatdl, clttpcicuvintele ye
Domnutui clin irlngn"tir, iar Apostolul
aclcugd cit
Fiut estestrdrucirea ipo.rtaniltti
rafii;|;;;;';;i;;;^;";"frI
,,rrri ,irii"nct, deTardr,
Fir'rleste chipur adevirat al Tatdrui,
adicd un ,p3rr*-i-p.ru."rt" El este
egar cr,rmoderul,
adicaesteFrumttsefedin Fmmr-rsefe,
Dumner..,iin o,,iln"r.u, Lumind
clinLumini, cleqi
estendscttt'qi nu nenisctttca Tatalipostasulpropriu al Fiului este
cel prin care vedem
ipostasulTatdlui' cdci at'nci
,,ctintlprivim tnir-i ogrrncil cyratd, in reflectarect
(tvemo cunoQ$tere
Jbrmei
precisci ct chipultti cttre.s-ct^ogliiiit,
tn7rr, prin c.unoasterect
primesti in inima ta chiptil persoanei
F-iurui,
rcttdrui. i;;r-r';;;;,
Tqrcit
,n
,;;';;;prat
in Fiul si tot ceea ar.e Fiztl'
tntreg
c*e si ratitl pentrtt ca Fiut riimane Ji
in Tatcil s,i, la riinc{ttl
sciu' El il crre pe :ktttil tntreg tn
iinr. Ipistasul Fiurui este
forma si ./ctlu cunoasterii
clesiivdrsitee Tatiirui, ictr pJrsot,rn-rniitri
este ,r.,norrutri rn Fiur, ctt toute
cci prin
t00 B C
,',;e p tOZ,pG.37,col.

- " G r illm eier ,

o p . t.i t.,p . 3 2 7
- Ur . . 43. 38
t lt
or . J o, 15
p G. i 6 , c o l .
1 0 0.\
,' -, ,' . O , . 19. I 9,
E v r ei l, j
" ' S f . G r igor i ec l eN y s s a E
, p i s to l a(Ep .l :5 .7 ,3 9 _
42
"' Idem,Ep. 35,g, i- a

ff
ffi

ffi
@
@

#
#
ffi

i02
netii intre ocesteiporlLtsru'i".-tt
pttrtictiluritcilile
Ior.\e lLtcctt,ii.stirtcSie
Cr,.rltecuvinte,
Tatal se lasf,vizut in Fiul rL)cnraipentruci r\cestaesteFiul Tatih-ri.irdicaLogosul este
chipul qi fa{aTatilui.
ci
orn,ntt a luut rm omJLicutdin sulletsi trup",13a
Pentruel ,./ogosril.t{et'enintl
llrea umani considerataintreagl. din tnrp gi sutlet.Argumentareasa incepecu afirntalia
cir orice om are nevoiede mantuiregi astt-elomul nu-poateti salvatpe jumitate, liisdnda
in
doua jumitate - sut'letul- sub osinda picatului,'" Stinta ScripturarnarturiseEte
nenumiratelocuri ca Logosul a luat trup pi sutlet."o Dumnezeireaeste uniti in rcela;;i
lor unul de altul prin nroarleqi
timp cu trupul uman gi cu sulletul umanplina [a"lepararea
reunite ieuagi,pentnl totdeauna,prin inviere.''' Prin urrnare rle roadele rnintuirii se
inrpirtiqescatdt sutletul,cat gi tnrpLrlomului, prin Domntl care vreuprin s$letu{ Snt S'i
piptiieprin trupul Sr7a.(Oe).cofrv
r\rcrrrlq \[utrnq rgcr,Trrolrtvog
6e 6ru ocoprtrroq).7i8
Sfhntul Grigorie propune o sintezi hristologicf,a tbnnulei r\oyoo crup care
clercd
ar tl tbst fbrmulati mai clevremear t'i salvatdeceniiintregi cledisputeteologice.lata
ce splrneel ,,Dctciioce$ti eretici uduc c'uvrintulEvangheliei:,,C'trydntultrup S<t./i1cttt,
pentnt a pretinde, clinJhptul cd s-o omis sti .sentanfionezestfletul, cti ufbst usturtttt urt
cLl
corp.fiircivict{d,sd inve[ecciesteobisntit in Scripturdsd se ia partectpentrtt intrey4",13e
aryuqoq). in sensul celor subliniate, dintre
atare nu existi trurp tiri suflet (oc,t,p
la cuvintele,,trttpul lui Hris'tos",in hristologia
nrullimeade dovezi biblice ret-eritoare
probatorii.TaO
Din ele rezultZr
ca prin sintagma
Stdntului,cloudpasajesunt in moclcleosebit
qi
el
infelege
atdt
sut'letul,
cdt
trupul,
adicd
omul
intreg. Deci,
,,tntpul lui Hristos"
,precumjdrotecul se afld sub cenuSd,tot astfel ct lucrctt in moorte Cel Care, din proprie
inilicrtiv[r,Si-a clesptirfitsufletul Sdu tle trup. El, Cqre a zis Tatcilui Sciu;,,in rniiinile Tale
incretlinlezcltthttlfu[eu",74tvorbesteostfelpentru cci ctveapLttere.sci-Ltlea Si lttttere tneu
- oupE
itn'ci;isit-L ia,7azCu alte cuvinte, fbr[ sa-giasumehristologiaarhaicl nvsDl-rcx,
caresupuneasufletul uman Duhului divin, nici vreunei hristologii care vedeain strigdtul
Iui Iisus de pe cruce abandonareade cdtre Divinitate a trupului, Sfdntul explica moartea
Mdntuitorului ca o separarea sufletului de trtrp, Domnul avAndautoritateasupraacestei
in acestcontext,moartealui Hristos a fost cu adevdratumani. in ea, tocmai
separdri.Ta3
lui l{ristos deplina umanitateqi deplina
despirlirea tnrpului de suflet, se rect-lnoaqte
rlLlmlleZelfe.

711

" ' ' ' I dem ,E p. 3 &,8 , l 9 - i 0

t t ' lc lem .
Ref . 1 7 2
7r5
A salva numai trupul este a cere Bunului pistor si aciuci numai pielea oii celei pierclute:Ref. 175.
Aceeagiimagineqi in lscen.rionernClhristirtrutio GNO IX p. 323, 324 Si Cunt.GNO. VI, p.61
" " I n. 10, 18; F a . A p .2 , L 1 ;P s . i 5 , l 0
''" Sf. Grigoriede Nyssa,Ref. 175- 179
ttt
Iclem,ReJ'.179 Siin Triduispctio GNO lX, p.292 trupul- Stcrtrlg aqrlg; sufletul- 0elqpratt
ttn
Idem.Ibidem. 180
t'o
ro av0pcorr"vov- rl 0r svrpo)nrvq quorg Idem,
ldenr, Ihictem III, 3, 64 - 61 oupi - ar.,0pro;rog,
lbiilem lIl,4,l * l0 octp( - ro uvopc,rnrlov - oc)uc - ro avopo:nrvov l-rspoqrou crprorou
1'1t
Luca23,46
t"
Ide*, Ibitlem,lII, 3, 68
''" Iclem,De triclti Spatio,GNO. IX, p. 287
'''' Degi SfAntulGrigorie nu prezintdbinomul Logos - sarx,ci pe cel de tip Logos - anthropos,evidentrar
sufletLrlatuncicind vorbegtede Iisusomul, totugi,in Respingerea
explicat,uneorineglijdndsd mengioneze
, i n tu l c o mb a tete zaereri cul ur
cu pri vi rel a i ntruparea
l ,ogosLrl ui .
t t t ir t t t r is ir iilu i E ttn o n ti uSl

t03
Deci, Sf6"ntulmenfioneaziatdt tmpul lui Hristos,Tas
cit gi sufletll pe care El L-a
luat'7{6Iata ce spuneel, in acestsens:
."arinfaptut cd Dumnezeu s-aacoperit elenaturtt
omeneascd s-a atnestecatcu eu, recancl p)in
tuate etapele cresterii acesteia- prin
'ti
nasteresi educa{ie
si prin tncercnreapand Ia moarte, s-attJdcttt toate cele spuse
mai
inainte' Drtmnezeueliberdnclu-l pe om de rtitr".717
Esigcert fapt'l cd sf-dntulGrigorie
analizeazdunirea
divin 9i uman pentru fiecare dintre cele patru
.intre
momente ale
iconomiei intrupdrii
Fiului. Agadar, .-'tcita Cctre,prin propria-i ptttere
prin care unise
'suflentlsi tntpttl sciu lq nastere $i-a ttnit iarasi irtpu'l silu ctt
suJletul tle cctre Jircese
despdrsit'Acela a omesteL'ot
substunyaspirittutld cu'cea trupeascd,ca,
astfel, inceputttl
sd ctibd un bun s./llrsit'Astfet, tmirecttntpului
omenescctt sttfletttl sdtt dupd ce
Jiseserir
despdrlite s-a Jiicttt rtn izvor cure se intinde peste
tocttdnatura orneneascd.Aceqstcte.ste
ttrina iconomiei lui Dumnezeufasarte om
si s invierii clin ntorli, clea clespdrsisty'letulde
trup prin moarte si de a nu impiecricaev.ruria
Jir.ii, ci o t, ,io,dr,r, r:i ,irii'pl, ttmdntloud
prin tnviere,pentnt^ca si,trupul sufletul
scitriacd hotarul vielii gi al rnorlii, dupcice in
si
El tnsugi firett o fost clespiirlita plif mocrrte,
astfet fclcdnc{u-SeEl inceput al unirii
eIementeIor cctre.fu.reser d separ rtt ei,.7Jf
Fiul lui Dumnezeudeci qi-a asumatintreaga
t'ire umand,pentru a o mdntui, aclicd
o naturd individuald Tov scrurou crv0pronouTle
sau to 0eo6o1ovuvgpornou.r-rd
Termenii folosili qe
Grigorie redau no{iunea de naturd umand individuald.
.lfeX$
nr-r
universaldsau simbolica.Tsl
cu ilte cuvinte limbajul sfhntului arati atdt
natura
umand
indiviclualdpe care $i-a asumat-o Logosul,
cit ii natura umand luati in sensul de
pleroma'totalitatede indivizi. Acest lucru
inseamnac5 prin firea omeneasciluatd din
Preasfdnta Fecioari Logosul inomenit
,,ne-ochematpe iosi cle la moarte la viulit,,,,,c{t
pri.npropriul sdu tnp tot omul sci tnviezeprin
puteria sa". Deci ,,trttpul cle Dwnnezeu
primitor nlt era de altd naturd, ci din qlucttttl
nostru, acest trup incliviclual, core s-(t
ridicctt prin inviere o datd ctt clumnezeirea
a inviat intreaga omenire (totalitatect cle
inclivizi)"' Dupd cum in truptil nrtstrtt lucrarea
rnrr rrrg:r',, siml miscd tntrectganocrstrd
simlire' si ca si cdnd tntreaga omenire ar socotim
,i o Jiinsd oarecore, clqr luatci tn
fi
fntregime ca mdntuitir, prin Jertfct ltti Hrisios,
tnvieres unei pdrli utprincle intreagct
Jire,
dutoritd legciturii si unirii pdr(ilor
firii, invierect unei paryi reuitrsdnclu-se asuprct
intregtilui".7'2p.in aceast[ unitate vitala, Logosu
arvin iri-."ir;1";;;ffi;;;
hanrr,,,*
invierea qi indumnezeireatrupului intreg/55 Jat.a
inrr.gii'i;i--;il"r"i;l;:;';rrrd
pe toti
7{5

Formulele Sfdntului; ,,omtil Duntnezeu"

si ,,omenescclupd Hristos,, (rov rou oeou crvtpconovgi
ro Kctrcloptorov cxvoprontvro) de asemenea,
9i,
o KlprcrKoqo,vrp')noqrou oorqpoq scot in
eviden;do
pozifiearhaicddin careSfhnhrlcrigorie incearci
sa iasd,u gr.rtoi.. (Trict.spat. cNo. IX, p.
293; Id.em,
c No x ' l, p ' 1 0 0 ;tl n ti trh e ti c u l c N o . l tt, l, p.
l 6l gi 23 l ;E ouchet .J.R .,Levocctbul ul re
de
l
,uni
onet du
natu'es chezs. ciregoire cre Nyss'e,inRevue thomisteis
i::!l!'t^'tit
lrsosr rsrl
" " S f . G r igo ri ed e N y s s a Or.
.
C c tt.l 6 ,g
' ' ' I dem ,I bid e m.2 6 -9
t*8
ldem,Ibiden. 16.6 - 7
tto
ldem ,De p e d th r.2 7 7 0
''" Idem,Cant,
XlIl, pG. 44, col. 1056A
'-' In oarecart^tat-Y5,Apolinarie
gi Eunomiucontestaurealitatea
naturiiumaneinclividualasumate.
' " ldem ,O r . C a t.3 2 ,c o l . g 0
C
" ' I dem ,. 4d.A p o tt,p G.1 5 . c o l . I I6 5 A
" ' I dem ,CE . 4 5 ,c o l . 8 8 9 C
" ' [ dem .O r . C a t. 1 6 ,4 5 ,c o l . 5 ] C
' ' " I dem .in llu d ,.l .l ,c o l . l 3 l 0
A

M
M
@
@

M
M

ffi
M

#
#
ffi

#
ffi

If

:,:l1

104
jl
oiimenii$i toati creaturacu Sine.
in explicarearaportuluidintreceledotrf,naturigi I puticipirii tuturoroanrenilor
la hrea umand a lui .\dam cel nou. SthntulGrigorie a tbiosit .rtatperspectivatllozotlei
platonice,ciit gi pe ceaa t-rlozotjeiaristotelice,in Flristosexistaunite Joua natttri,dittrite
intregiiomeniriin ordineaceanouit.exactin acelagimod ;i
C,,prinderea
ca ontologie.758
in acelaqitimp in care Logosul S-a inomenit,prezinti un Jublu pericol:ljunge la ur-r
panteismmascat gi la o libertate tiri valoare, in cue ostenealar)nlultii gi lucrarea
Bisericii nu mai au nici Llnrost. Eviclent,Sfintul nu excludeunirersalitatealrentuirii il1
prinrului-om.Aqa cum
creaiir-'i
divinaa actuh-ri
Llristos.El vede omenireain perspectiva
''" In Logosul
qi
toli
nrintrrili.
in
Flristos
sLtntem
tot astt-el
in r\clamsllntemtofi pacatogi,
inomenit, t'ireaclivini este uniti cu firea umani luata din Fecioara\lirria, naturirluatir
intr-un anumit loc gi intr-un anumit momental istoriei.760
Dupir cum gtim, pentrll arieni gi eunomieni,Logosul cra o creaturir.iar lltcrarca
[.ui era a unui instrument creat. Din potriv[, pentru Pdrinfii Bisericii Logostrl este
Dumnezeuadevirat,nlscut din Tatil rnai inaintecle veci. In iconomiasa,'o'Logosul
inorlenit a realizatlucrareaistorici a mdnttririipentruintrcgulneamomenesc;i insuqirea
'faine. Din iubire cle
acesteimf,ntuiri clefiecarecredincios,prin credin{aqi prin St'intele
oameni El s-a intrupat, pentru ca noi sd ne inclumnezeim.inainte cle cobordrealui
Dumnezeula noi, Sf-dntulDuh a pregltit venireaLui gi, astt.el,Fiul lui Durnnezeu$i-a
asumatfilea noastrdomeneascd.Cu toatec[ Logosul lui Dumnezeua indumnezeitntttura
in
rumand,in cele douir naturi, trf,sdturile caracteristice au rimas neschimbate.T62
plcat,
fira
s[
de
afard
asumareafirii umane M6ntuitorul a luat toate sldbiciunilenoastre,
in vreun f'el cu clumnezeirru.'utDivinitatea tiind nepdtimitoare,n-a suferit nimic.
sr"rt'ere
ciar,in virtutea unirii concretecu natura uman6,ea a participatinclirectla sldbiciunile
trtrpuluigi ale sufletului.Deci, SfdntulGrigorieadmitecd in Flristosesteo voinld umani
ttt

Unii teologi,incepind cu Harnak,au susfinutci Sf. Grigolie a invilat ci Logosuldivin nu a asunat o

luati in sensulde totalitatede
naturi umandindividuald,ci Adam cel nou gi-aimpropriatnaturaomeneascd
platonice,zic ei, toatd
conceptii
mistico
acestei
Frzicd.
Conform
ca
terapie
mdntuirea
o
imagindnd
intlivizi,
omenireaa crescutimpreundcu Dumnezeireasau omenitateaa fost umpltttdca o fiimdntdturdde alttatul
(Harnak,Dog.ntengeschichte,
Freiburgin Br., 1893,p. 161) La aceastaidee au aderatqi altri
dtrnrnezeirii.
reologica A. Ritschl,J. Riviere,E. Mutsucas,G. Skuteri,RayntondSchrvager
9i al1ii.Dupi teologtrlcatolic
ideeacleomenitate,pe care a infeles-oin sensulrealisrnului
J. Riviere Logosul S-a intrupat,asumAndu-qi
1905,p. 155)
platonic.(RiviereJ., Le clogmeclela reclentption,Paris,
758
Bltcure;ti,
1996,p.27 1
cle
l'[yssa,
V. RiclucA,ilntropologia Sf. Grigorie
tt'
philosophie
religieuse cte Gregoire tle l'/1:sse,
pensee.
sur
la
Es,sai
von,
Presence
et
H.
U.
Balthasar
p. 103
P ar is ,19. 12,
to"
ci la Grigorie cleNyssa nu estevorba de o mdntuire
Hubner,un alt teolog,a incercatsi demonstreze
fizictra naturiiumane.El sus{ineac[ elementelenaturiiumaneasumatein Logosulinomenitse afld intr-ttn
raport simbolic cu elementelecare compun restul lirrnii create.Ideea lui total in afara gdndirii Sfhntului
Crigorie invirli cd in Hristos umanitatease atl1 intr-o rela{iereald de solidaritatectt intreagacreafie,nu
Brill Leiben,
intr-o legdturi simbolic[. (Hubner R., Dle Einheit des LiebesChristi bei Gregor von Nyssct,
qi
fatA de
responsabilitifii
al
personal
al
rdscumpiririi
sensul
Hubner
este
197-1)Ceea ce nu a inleles
nr.tu;i
rldum
cel
este
csntrl
cel
El
pe
indumnezeiascd,
intnrpat
ce
om.vci-l
S-a
intreagaomenire.,,Dumnezeu
n. ) u c ur e c up ri n c l ei n Si n eto tu t' . (Sf. Gri g o ri ede N yssa,D e vi ta h[oi si s11,44,381D ; In psal mY l l l 44,
, 511,B ; De t r i tl u is p a ti o4 6 ,6 0 4C ; C E . 4 5 ,501 B )
-o'
Iclem,Or. Cut., PG. 45, col. 9 - 105: in lucririle sale SthnftrlGrigorie distinge clar teologia rle
ic'onontie.
t ot
I dem ,CE . l ft,6 , P G . 1 5 ,]1 2
-"t
, lnt i r.2 l :2 4 : c E.6 , P G . 4 5 , 7 1 3
lc ler n.

.r--i

tlistinctade voinladluilo, L-Are

se sLrpune
r trrn!eiclii,ine,in sensulcelor spusecle
Sfintul
E'anghelistLuca/b+St-intulldmire !'re-)-rere.r
proeresivialui Flristosin in{elepciu'egi
;i
in
cunoagtere,
aidomacregteriicu trunui.
unirea dinJre Logos
9i narura umand e-:!e gi rdmane pentru totdeauna cle
nedestlicut'incepi.d .u- ,non.r.nrrl
.on.'.f..ii.=ii' iu,rrnezeu-omul este o
sing'rd
Persoani'in virtuteatrnirii clintrecele
tlo*a naruri.atributelegi experienleleproprii
uneiir
sunt transmiseceleilalte,prin interrnediul
ipre51n5u1r.ri
Logosului. Uniiea clesavdrgiti
a
celordotlSnaturise va realizadesa'ar;it.
.iupi i'vier", ot,ur.iclincltrupul carea sr.rf-erit
se
tlne$teclesivir;it cLI natllra clivinir.-oi
Prin urmAre aceastaunire arata legit,ra
l'i
Dtmtnezeucu omul qi a omtrlui cu Dumnezeu.
a ,.gni"i.i cu timpul gi a timpuh.ricu
veqnicia'Deci' Dumnezeu cel vegnic
gi transce"d;, creator gi liber, transcencrent,
pert-ectirnuabil, Cinria nu-l lipsegie
nirnic, ,"
intr-o relafie de ne-necesitate
cLr
ceeace nu esteEl' intr-un raportliber
"g.ora
cu creaiia
careesteadusf,cle El la existe'1dqi la
liinfa din nimic' Prin intrup"r" Lugor,rl
cuprinie totr-rlin sine,astt-elclaciprin creafie
,,i2,
e'\teL'uputin{d sd exi.stecevctc'uresci
rtu-sictihti existenlctdin c,e,lL,e;.rr",,.il-i;;';;;
nirnic n-ar mai fi in f-iinfeclacdn-ar rimine
in cel ce esteFiintra.76e
RezLrlticieaici cer.
pentrtlsfi'tr-rl Grigorie iconornianu
incepeo tlati
i'irupo.ea Fi'l'i; ea cuprincletot
ceeace nu esteveqnic'Din acestpttnctcle
"u
veclere,iconomia
inclucleinrr.og; ltrcrarea l,i
Dttmnezeuin raportcu timpul, inielegdndu-se
aici gi.r.r4ia. Ea nu ," ,".t,1.1"la prezen;a
Fiului intrtrpatpe pdmdnt,itl.i to'lrtJria
sfdntdclescris6
cle SthntaScripturd,ci cuprinde
istoriatuturoroamenilorqi.aproviden{ei
specialea lui D.r-n"r.,, cu fiecare,inainte
chiar
sau in afara intregii revela{ii istorice.
tn acest ."r, .""rrrm terminologiei
sfdnt,lLri.
iconorniantt este legatdatdt de ouorcx,,
cdt de energiilesau cle lucrdrile clivine.
-daca r\ceste
lr'rcrdrisunt indreptate totcleallnaspre
ceea ce nu este Dumnezeu, chiar
apar{in
PersoanelorSfintei Treimi. in senst,l
acesta iconomra are totdeauna legattrra
cu
Trpoo(pc{,rov,
c* ceea.ce nu este vegnic,cu noul, fbrf,
ca fipoo(pc[rovsa fie separatde
Dumnezeul cel veqnic. ca atare, iconomia
se lucrcazd,in timp, in centrul ei stdnd
intrupareacuvdntului' care se deruleazi
pe parcursllla patru timpi caracteristici
vie{ii
umane:zdmislirea'naqterea,
moarleagi invierea.o privire prlr omeneasci
ar
exclucle
cele
cloudgrani{e istorice ale intrupiirii: zimislir.o
gi'i;;;;;.u, ciar tocmai penrru Sthnt,l
Grigorieele definescmai bine clecdtnagterea
qi rnoarteaintimitateaultima a persoanei
in f,elulacestacele patru momente-ale
intrupdriiFiului, - zamislirea,na$terea,
''tn.itt-te'ttO
tnoarteaEi invierea-, reprezinti venirea
lr-riDumnez.r,io lu-" gi reintoarcerea
lumii la
Dttmnezett'intrupareat-iin<icentrul iconomiei,
o transfigLlrare
completa
a
creaturii,
voitd
in mod liber de Dltmnezettcel veqnic.
cdt priveqt, ,i.lrlir.a
;i invierea,ele marcheazd
limiteleistoriceale intrr-rpdrii.
Acestelimire suntilr;hi;;;; orienteazd
timpul de crinainte
gi de dupaele' ceea ce prececle
inomenireal-ogosului,agteapta
,.plinirectvremii,,.71t
iar
16t
Luca2, 52
' u' ldem ,lbic l e m ,2 g
' " ' ldem , O r . c n t. l 6
"'' DanielouJ., L'etre et re temps
crte:Gregoirecle ivysse.Brilr
Leiben,1970,p. l _ l l
_""Sf. Crigor.iede Nyssa.Or. t,ttt. 25, I
_"' ldem,thilem 32,6
"' Harl M., La croi.ssctncetre /,dnte
seron le ,,De Infantrbu,s,,cle Gregoire
cre Ny.s'e,,,i n V i gi l i ae
r/e iVi.,s.re,
in
" ' Cal, . 1, 4

caneve
t Nt.,
r.'humanite
del'enbryii
,"to,o.,,i,i,,'
filfii'liT?,?,iiitt?;i 'uln"25e:

106
rlLrpiinviere,timpul masoari Juratapanala a dottaveniree \{intuit.rrr-i1ui.
Cr.rtoate acesteclarit-rciri.raportulintre teologie;i ic.-:rttnie:t.l-iteintrebariin
legituri cg imuabilitateadivinS.-rrNici inaintede zf,mislire5i nici JLrpiinr iere.TrtrpLrl
D,;rnnuluinu este un trup I'egnicin interiortil Sfintei Treimi stu lprt'rlpe .ie Ea. cum
r\polinarie.Eunomiu atlrma ca Fiul nu esteo tiinli r c-;ntci.ci tle rangul irl
pretinciea
cu restul
rloileain raport cu'fatdl: in virtutea laptului ci estecreat.prin ctrn.'ittralitrrtea
crealiei,poatesd-Eiasumeintrupiueagi patima.,,Otnulvenit tlin .\[ciria-ziceaEunomitt,
ntt este ntui t;echi tlectit prezen{a Sa in lntp"."' Stintul Grigorie rispuncleocestor
sttntin
Sa in unireaipostaticii,
toc:maiin direcliacd trupul lui Iisus,Persoana
blasf'ernii,
raport liber cu f)umnezeu gi cu creafia Sa qi rdmin termenii specifici icononliei.
iltruparea nu antreneazinici o schimbarein StlintaTreime cea vegnicirgi imuabili, a;;a
cLlmse intimpld in crezrlie,ea este o lucraredivini gi liber[ gi ntr ;tirbeqteintru nirnic
neschimblrealui Dumnezeu.r\stt-el.Logosulrdmine qi dupirintrttpareUnLrldin Trc-ittte,
deqi intri in comttnittnede hinfa :;i ctt noi,
in comunitmede F-iinfdcu celelaltePersoane,
n-au tbst alterateprin
tlrea
dumnezeiascir,
nici
L,ui,
ca om. De altf-elnici ipostasul
tlind tot atit cle
intrupare.El este slivit ca ipostasdivin impreundcu fatal qi ctt Dr.rhr-rl,
ulit cu noi dupd firea omeneascd,pe cdt este unit clr Tatdl gi cu Duhul tlr-rpafirea
dumnezeiascS.
Categoric,dupd Sfintul Grigorie de Nyssa, Dttmnezetteste UnLrl in Fiinfl 9i
iptreit in Persoane,fapt ce excludeorice separareintre PersoaueleStlntei Treirni. E,leau
aceeaginaturi gi nu sunt striine una de alta. Deci dacl DumnezeuesteUr-rrrlin Fiin{n 9i
intreit in Persoane,inseamndcd nici tnitatea nu este contrardviefii Persoanelor.nici
treimeaPersoanelornu estecontrardunitilii. in felul acestaousia divind estenecreatiqi
unicd,tot ceeace estein afardde ea estecreatqi intr-o distanfi infinili.de Cel necreat.
Eunomiuatlrma caractenrlstrf,inal Fiului in raportcu Tatil,TTascopullui liind sn
probezeci natnra Fiului este strdind naturii Tatf,lui, nu numai in raport cu distinclia
pdscutqi nendscut,ci qi cu atributelede patimitorqi nepdtimitor.Ca atare,dacdnaturalor
clit-er[,atunci oDorcr, fiecdrr.riaeste strdind una de alta.775in rlspunsul sdu, Sldntul
Grigorie, chiar daci este fidel invaldturii SfAntului Atanasie, nu folosegtefbrrntrla
ceeace inseamnf,cd intre PersoaneleSflntei Treimi nu
atanasianlcrl"l"ocproouo1oq,776
se concepenici o rupturi sau separafie.Tatdl nu poateti inleles fXrdFir-rl,gi thrd Sfdnttrl
o comuniunegi o distinc{ienegrditdgi de neinfeles.Astfel,
Duh,intre Ei contempldndu-se
fiecdrei
pe faptul cd particr"rlqlijatea
comuniuneaPersoanelordivine se fundamenteazf,
exactin ref'erireaSa la celelaltedou[ Persoane."'C,eeace are
esteactualizatd"
Persoane
ea distinctestetocmai ceeace o unegtecu celelalte,insugireaproprie fiecirui ipostasntr
la rtn
cstenimic altcevaclecit modul propriuin careflecarePersoanddivin[ se raporteazd
doui.
rnomentclatla celelalte
Cit priveEteascultareaFiulLrifafi cle Tatal Sfintul Grigorie explici acestmocl
propriude existenlaal Fiului, cd esteacelaclea implini voia Tat1lui. Dacd Eunomiu in
t-r
lu' lar av alP$
, C .3 6 3 ,p . 1 3 4n . I; S c ri s o u reu3 i n R ev.S R 1987,p. 84; D i rni el ouI., op. ci t, p. 95 - I l 5
t't
Sf'.Crigoriede Nyssa,CE.l|l,49
' - * [ dem .lbid e mIII, 2 , I5 5
-"
I c lemI,hid e mIII,4 . 3
--u
Este adevirat cf, incepind cu anul 362. Sthntul Atanasieacceptasesd vorbeascdclesprecele trei
ipostasuri,cu concli;iasd nu fie infeleseca ali,orproouolot al.l"r1),olvsau ca Stogolot ouotcrt. (Sf.
..\trnasie.Tonnrlcdtre antiohieni5, PG. 26, col. 8 AB)
--'
S f . G r igor i ed e N y s s a ,E p 3 8 ,4 ,7 0 - 1 6

107
rlarturisirea sa de credintdspunea cl--Fiut
S-o
a.ccultdtortn cuvdnt $i.loptdpentr,
cti este Fiu si Dumnezeundscut",l'-8St'antul -fdcut
arata ca ascultareaFiului prive;te numai
iconomia mantuirii cetui care S-a
ticut om, mai ales, supunerea Lui
,,piind ra
moarte"'77eCu alte cuvinte,dacavorbim
despreu...rri*.u Fiului, aceastaestedin pricina
neascultdriiomului',in ceta ce privegte.
lucrareacreafiei,nu se poate spunecd
Fi*l a
sivdrSit-o
ascultare"
dupd
cum
pretindeEunomiu. Altfel, ar neadevdrate
"din
cuvintele
!
Apostolului despreFiul ca ,,line toate
ctt cuvantntputer-ri'-iale;.?,{';;otal *ui pr4in
se
poatevorbi despreascultarea
Fiului in st-antarr.i-i, in comuniunea
clesdvdrgita
cie
fiin;[
a sfintei Treimi nu existdnici o porunci gi
nici o or.ulture,.i nu*oi voinfd
::*t#:"ti
in conformitate cu aceastdgdndire,
stantul Grigorie, referindu-se la nr,rmirile
Fiului' aratd cd nttmele nu inclicdnatura
realitdgilor,ci ceva despreele. fn cazul
fiintrelor
personale'numele nu aratd natura
u.::lolu, ci activitalire lor, Idrd s6 se refere
toate la
acelaqi lucru' Dumnezeu primegte diferite
nume corespunzdtoarelucrdrilor sale qi
raporturilorSalecu crealia.Acest lucru
dovedegte
c[ Fiin]a lui Dumnezeuestedincolode
relalie' CAnd Dumnezeu intrd in rela{ie
.u ."uu,
confbrmdacelei relafii' slbntul Grigorie.?nlelege -onifesta o lucra." ,ou o insugire
*rutiii" Iui Dumnezeucu fbpturile ca
lucriri reale ale Lui, sdvdrgitein splliul
iconoriiei. ca u,*", in explicarile sale
Sfdnt'l
Grigorie nu rdmdne la nivelul speculafiilor
abstracte. Folosind deci expresiile
scripturistice spune cd: ,,nrunerecre iiu
cre'semneazri
,irrir'.,ri,i)"o"'r)rui,7'ror, cttiit ctt
natttra tlivind, cdt si cu cea umand,inlelegem
cit El e:steFiul lui Dttmnezettclin
faptttl
unitii{ii nsturii sale cu nctttra Celui clri
Care El a primit existen[d,,.78,
lui
,,Fiul
Dumnezeueste crecifiinra chtmnezeiarraprrrorrtlr,i
prin Tatdr, nu o .fiin[ir in .sine,
impersonald; e aceeasifiinstt a Tatdlti,-rain
n personalizatd tn Fiul alt/bl clecatin Tatiil,
clar nu fard ratdl,
ntt fiird ctctul originito, ,tt iatahr. Deci,
-aclicd
/iinlct clrtmnezeiqscit
este o fiin{d existdnd
concret si viu sctu cct o
a Ltnorpersoone, clin cctre unct o
fiinla
comunicd si alta o prime$te, bucurdndu-se
imprettnd cle aceastd comunicare primire.
si
Nu 'sepoote vorbi t{espre
fi-inla lui Dumnereripra sd se vorbeascit clespreexistenla
ei
intr-un Tatd si fntr-tm Fiu".782Evident dacd
n-ai fi nici o .o-.rni"urea dintre Tatdl qi Fiul
"cum L-ar ardta Fiul in sine pe Tatdrl,ciici nu prin cel neasemenect strciine
se sesizectzci
si
cel necunoscttt' ci prin cel inntclit s;ecunocrste
cel inrucrit. paternitcrtectc{rrmnezeiuscd
trebuietnreleasd,tn ,,mod crumnezeiesr^".cusd
poatdfi, ?ntr-adevdr,
chipurTatdrui,Fiur
trebuiedeci sd posedeinsuqirile Sale. Sfhnt,,r
c.igoril^;;;".
in
acest
senscd ,,trebuiesd
privim insuqirile Tatalui ca sd recunoagtem
aacictripul este al Lui. Tatdl este vegnic,
nemuritor' puternic-,h11ind' impdrat, rege,
atotputernic,domn, creator gi fbcdtor.
Toate
acestea
trebuiesd f,regi in chip, incdt cefcare l-a
Fiul sa-L vada intr-adevdr,pe
Tatdl'783
chipul esteuna cu Prototipul,chiar dacd
"t;;;
El .Jr. ..un cleosebit.Tsa
chipul n-ar
puteafi pdstratdaci n-ar aveaintipdrita qi
neschimbataasemanarea.
Ref-eritorla acestea
Sfdntul adaugd: ,,crupd cltm cer care priveste
.frumuserea untti tabrott ajunge ,srt
" t ldem ,I bile m p G.4 5 , c o l . 5 2 g C
" ' F ilipeni2. 8
ttn
E v r . l, 3
" ' I dem ,I bid e ml l l ,4 5 , c o l . 5 9 7 ,B C
'"' Pr' Prof' Dr' D' Stanilo.ae.,
invii.ldturadespresfdnta Treimefn scrierea
sf vrcite cel LIare in Contra lui
Eunomiuin volumul Sfdntul Vasiie cel p[are,
Bucuregti,l9tO, p.-i,i'
' o' loan 14,J
tst
Sf. Grigoriede Nyssa,Ep. 29,g,9

108
recunoascdmadelul, tot o$a cel care a infeles tn Dufutl pe Fiul. u cuttosctttpecete{t
PersoaneiTatdlui: tmul se vecle,oarecum,prin celtilslt".TEt
Prin urmare,Fiul esteChip gi arhtarea ipostasuluiTatilui. FrumuseleaFiului este
aceeagicu frumuselea Tatilui, aceeagifrumusefea lui Dumnezeu. Ca chip adev[rat al
Tatdltri Fiul este un ipostaspropriu, chiar dacl este .-cet'd tlistirtcttle El'. El este acelaqi
lucru cu modelul in sensul cd este Frumusefedin Fmmusele.Dumnezeudin Dumnezeu,
Lumini din Lumind, chiar dacd El estendsctttqi nu nenf,scut.,.lposrasulFiului, continui
Sfantul Grigorie, esteforma SifitSa cunoa$teriidesdvdrSitea Trttdlui Si PersoanaFiului
va Ji cunoscutdin forma Fiului, crr toate cd particularitdsile pe core le constutdmln Ei
riimdn ip aEafel fnciit sd sefacd o distinclie nefd, intre acesteipos[asuri".'oo
Invdfdturaevanghelicdeste, pentnt episcopulcle Nyssa, un sprijin pre{ios pentru
clarificarea acestor invdldturi. Deci, in Dumnezeu, Tatil iqi diruiegte din veqnicie
intreagaFiinld Fiului, iubireaLui fali de Fiul fiind deplinl gi din veci. Faptulc[ Fitrl este
al doilea dupi Tatdl, n-aratddecit cd numirul se referi numai la modul de existenld,
adicdla ddruireqi la primire clupdratiunein Tatil gi in Fiul. Categoricordineanu implicb
subordonare,degi Sfdntul Grigorie acceptdo anumitd ordine a Persoanelordivine,
deoarecechiar Evanghelia o afirmd: ,,credinSaieSind de la Tattil ajunge prin Fiul in
Sfdntttl Dnh".787Greqealalui Eunomiu qi a arienilor se contura tocmai in perspectiva
ca fiind dreptordineatreptelorFiin{ei,Fiul venind
inlelegeriiacesteiordini a Persoanelor,
de la Tatdl, de aceeaEl esteal doilea in ,,orclinect"Persoanelordivine. Evident, El nu este
pentruaceastacu nimic mai mic decdtTatal.
Fdrd ?ndoialSparadoxul consubstanjialitltii Fiului cu Tat6l este mult mai addnc.
Conform logicii, raportul intre o cauzdgi ceea ce a fost cauzatnu splrne nimic despre
tirea acestora, ci aratd numai modul de a fi al celui din urmd; tot astfel, ordinea
Persoanelordivine nu spune nimic despre natura Persoanelordivine, ci indicd nttmai
raporturile lor referitoare la origine. Fiul este de aceeagifrinfd cu Tatal gi are aceeagi
voinfd, dar El are aceeaqifiin{d in alt mod decdt Tatdl. Acest mod propriu de existenla
este,in acelaqitimp^,modul specific in careposeddfiecare fiinld dintre persoanegi modul
Fiul estede aceeaqiFiin{acu Tatf,l,pentruc[ F[ estendsctttdin Tatal
lor de a se revela.'oo
?ntrutotul ca Fiu. Tatdl gi Fiul; spre deosebirede creaturi,sunt in
pentru
El
lucreazd
cd
$i
mod desdvArqitin unime dinainte de veci. intre ei nu existd o diferenfd de timp gi de
subordonare,agacum existd intre creaturi.Nu se concepeTatal existentdin veqniciefdra
Fiul care sd primeascdintreagaFiinfd din vegnicie. ,,Orclinea"lor esteaceeaa focului qi a
Itrminii. Sfdntul Vasile spusesedeja impotriva lui Eunomiu cd: ,,tntrefoc Si lumind zicem
cd focul e mai inainte, iar ceea ce iese clin el este mai apoi, clar nu le elespdrlimpe
acesteaprin interval tle timp Si^princlistan[d,ci giindim prin cugetarepe cel care este
fnainte de cel cotzat".'o' In alt loc el adduga:,,in Dumnezeu,in Cctre mt existit
cctLtzct,
interval cle strdbdtut nu poate Ji nici tm intervctl de timp intre existenla Tcttitlui Si tt
Fiulti".Teo
Fdrd indoia16,in Dumnezeu Cel nemdrginit, Fiul nu inseamndo natur[ separatd.
ttt

ldem,Ibidetn29, 8, l0 - l5
"u ld.m, Ibidem29, 8, l9 - 30
ttt
I dem ,I bid e m 2 4 ,PG.4 6 ,c o l . 1 0 9 2A
ttt
ldem ,I bid e m4 5 , c o l . 1 3 3C
' s oS f . V as ilec e l l v l a reC E.1 ,5 5 7
tou
ldernlbidem 1,560

109
El poseddimpreuni cu Tatal intreaga.naturi
nemirginita.Fiul a fost adusla existen{a
cre
citre Tatil de cind esteTatdl,adicaoin
regnicie:nir.u, din nenagter.uiorilui.
ca atare,
persoanele
Sfintei Treimi existdnumai in iomuniune.
Paradoxulacesteicomuniciri este
acelaci prin ea se afirmd o Persoand
pe alta gi t-recare
pe sine insdgiin ceeace esteea.
Agadar' primul sinod ..u-.ni. a. tu
'ri...u, p".ruano marturisireade credinp de
la Botez a Bisericii din Ierusalim,a
stabilit textul aefinitiv referitorla Iisus
Hristos. in
forma simbolului de credinli, Pdrin;ii,au
mo.tu.iri, J.rpr. lv{antuitoml Iisus Hristos,
pe
de o partecd e Fiul lui Dtrmnezeu,
unul ndscut,a" o-hin1acu Tatdl, ndscut
inainte
de
veci;pe de altd parte, t-u intnrpai
de ala Duhui Sfdntgi clinvlaria recioaragi
:1
s-a fhcut
om' TotodatS,in opozilie
cu invaiaturalui Arie, parlntil au definit
dogma
sfintei
Treimi,
care devine normd de ortodoxie pentru
toatd cregtinatatea
gi pentm toate timpurile ce
aveau sd vind' Proclamarea invalaturi
dogmatice a"rp.* slinta Treime reprezenta
con{inutulins[$i al teologiei.Acest fapt
a fbJut .o t o*rrarileclela Niceeasi lie
socotite
ca definilia neschimbateicredinle gi
invdlaturi a gir.;i.ii ortocloxe.Dupd
ei, pdrinlii
celorlaltesinoades-au rezumatsd clea
acestordogme o interpretareqi sa le
stabireascd
implica{iile' in ceea-tt.i
pe cei care le interpretauf-alsgi
P.tlu.gte
le
distorsionau
explicafiile' sfbntul Maxim ii indemna
mai tzirziupe contemporaniisai:
pdzim
,,,sd
nrcrrele
si intdiul lectc al mdnhririi nosstre, minundta mostenire
a
creclin{ei,
mcirturisintl
cu
suflenilsi ctt guru, ptini cleincretrere,ceect pitrinlii
ce
ne_attinvitsctt,,.t,)l
Cdt privegteformulareacredin{ei,Sinoclul
de la-Niceease cleosebegte
de Sinodul
de la constantinopol'Mdrturisireade
credinla clatdd. rarnlii de la al doilea
sinod
ecumenic'reprezinti.un intreg f'ericit,care
depagegte
atdt forma, cdt qi bogatiaqi valoarea
co'finutului dogmatic' Textul niceean
a.fost'corec"i ii indreptat, clupdcum
se aratd in
sistematizareainvifdturii cle credin{f,
din articoh"rlunu gi doi. in simbolul
niceean
se
spunea:
Atotsiirirul, Fciccitorttl[uturor vdzutelor
"credem tntr-unul Dttmnezert_Tatdl
nevdzutelor"' si fntr-unul Domn listts
si
Hristor... p)r, caie,toate.s-aufcicut,cele
din cer si
cele de pe pdmdnl". prin cuvintere
,,cerecrin'cer si ,rt, ,ru pe piimanl,, se transf-er[
lucrareacreatoarea Tatdlui gi atribuirea
ei riurul. a"Jrt?*p, aminteqtedesprevechea
idee
cd Logosul ca Demiurg gi creatoral lumii,
intregegtegi desdvdrgegte
opera
lui
Dumnezeu.
Astfel' Tatdl creeazdnumai elementele
de bazd,-vdzutul pi nev[zutnl -, iar Fiul
continud
sa creezetot ce estS
pe
pdmdnt.
$i
auia.ni, simuotul niceeanp[stra in
{.cer
mod
incongtientun rest de filozofi. plotono
- filonici qi, in parte, origenistd.indreptarea
sinodulr'riconstantinopolitaneste dogmatici gi stilisiica:
,,creclemintr-urutlDumnezeu
Tatdl' Atotliitorul,
cerului si al pdmiintttlui, v,itzutelortuturar
fdc(to71tt
si nevdzutelor,,.
Tatil creeazd,astfel,
prin Fiul, ,,prin c'ctret'ote s-attJitcttt,.
Tot ?n aceasti ordine de iclei,Pdrinfii de
la ionstantinopol, inlaturd expresia
,,din
Tatdlui"
necesardla Niceeapentrua precizaiclentitatea
'/iin\a
'
de fiin1dintre Fiul gi ratal.
Expresia ,,crinfiinrct T'tdritf', care aparea
n.""rurd ra Niceea pentru a preciza
ic'lentitatea
de fiin;a a Tatdlui qi a Fiuiui, a fosi r"ra,*"ia,
a.oareceputeafi interpretatdin
senssubordina{ian,
semiarian.se gtiecd la sinoclulI ouo'rc
aveaaceeagisemnificafiecu
rJTloorc'o'1q'
ceeace ldsasa se inleleagica
,,clinfiinlctTcttdlui",ar?nsemna
c[ Fiul nll are
toatd fiinfa Tatdlui' P1e-ciza19a
ratinfto, cnpadocieni cd. fiinta clivina
este
poseclatdin
comunde persoaneleSfintei Treimi, a
eliminlt necesitatea
expresiei
,dinfiinlct Tatcilui,,,
ceeace a insemnatun progresde precizare
in definireadogmei trinitare.
7or
Sf. N,Iaxim
, Optts.22, pG. 9l,260; Ep. l2,pc. 91, 465

ff
ffi
@
@

ffi
M
M

ffi

#
#

110
Sinodul II ecumenica mai adusmodit-rciricare vizau inlaliturile lui lv{arcelde
Ancira gi ale lui Apolinarie. lvlarcel tle Ancira confunda cele trei ipostasuriin sens
sabelian,drept urmare Pirinlii au addugatcuvintele ,,tnainte de toli v'ecii",modit'icind,
astfel,textul de la Niceea,..ndsctttdin Tatdl, unul ndscttl".TemereaPirin{ilor niceenici
prin cuvffnttJl,,ineinte", s-ar introduceun inceput in existenlaFiului,,e.stedehnitiv
eliminatdprin introducereaformulei,,a cdrui fmpdrd;ienu va uveas./lirSit".'-'
irnpotrivainvl{dturii lui Apolinarie s-au introdusexpresiile:..5-a coborat clin cer Si s-tt
intrupatelela Duhul S/iint... gi s-rl rcistignitpentru noi fn:ilele lui Ponliu Pilat ...,1ls-tr
Prin acestecuvinte
ingroptrt... Si Saclecle-adreapta Tatdlui Si iardsi va s[t vie cu slcrvt7".
se accentuaf-rreaomeneascd,precum pi ridicareaacesteinaturi intru slavd, de-a dreapta
Tatdlui.

;er

Aceastaformulf,antiohianda fost folositdde sinodulde la Filipopol gi din Sirmium. Ea estecuprinsl gi

sale.
in simbolulde credinfi al Bisericiidin Ierusalim,explicatde SfdntulChiril in Catehezele

ll1

HristologiaSinoaclelorEcumenice
de la Efessi Calcedon in definir ea
dogmeihristotogice

Formuleledogmaticecle la Efes
gi calcedon,cu privire

.t?;:jll,"fi:Ti,j:;iH::

la rerapiacrintrefiin1aqi
;i'i;. ere,exprimJ
o teorogie
rreimici,renectati
in

Fdri indoialapeJoaclahristologicd
incepeaclejacu sinocr,lcre
ra Niceea,cu toate
cd acestsinod este considerat
a fi preocupatde probleme
trinitare.
privire la persoana lucrarea
importanlasa, cu
rvra"iultoruffirrai
9i
o"oul"o datd cu disputaprovocatd
Nestorie'incepdnd'tuo..o*ia
de

ftriouaa, $;;
Harinlii capadocienidevin o reald
autoritate
la carese raporteazd'
atdt.:1:nofzjliifai qitarcedonienii.
Esteacrevdrat
aceastd
dezbatere
ci in
nestoriandnimenin-a gdnditsi scirimbe
."uu
ain
,i*iorur
Pdrinliis-auconcentrat
niceean,
ci
numaiasupraintiuparii
gi asupraiconomiei
mintuirii neamuluiomenesc' Nestorie,'in Fi,,r-i'ir; Dumnezeu
$i
.,,g.tu..a sa ereticd,se refereaIa
atuncicdndvorbeadespreunitatea
Niceea,
in Hrisios.D";;;;br"ma principald
a hristorogieisale
rdmdneatotugi le.gatrde participarea
la uiala tui bl,mnezeugi a indumnezeirii
ceeace a diferenliathristorogiasa
frrii
de."u ui"*onirina.
'mAne'
Din alt unghiclevedere,in aceastd
perioadi,un rol importantl-a jucat
hristologiceLogos r:r.
formulere
I ogos anthropos,*r-;;.ru
!i
in
evidenfa
Lrmane
integritateafirii
asumatdde Fiul lui Dumnezeu.
Ambeleformureou pon.u'i",.^i.ponantd
clarificareaintrupdrii pi deci inin
i.onomiamdntuiiil,-'.".o ce inseamnd
deflnitivi trebuiasa
cd
o
hotardre
{ind seamade aporturambelor
hristologicd
a fost lansatdd; ;",lit.a capadociani,c'getdrii. o tentativdde si'tezd
undep6rin{iivasile,
Nazianzqi Grigoriede Nyssa
risp.rnstuiledogmaticeurterioare. Grigoriede
",ii"i,,it
Pentrucd disptileles-au
purtatintre$coalaai&""oti"d gi
ceaAntiohiand,
sdspunem
cdaceste
trebuie
io.,a
I u..-" porlt.t, uirandr;il;;incidental
"on".;fii;,r.r,
teoreticLrnape alta' Momentdl'fatal
qi
a apdruf
doud
centre
confiuntat
teorogice
deschis'
s_au
scof6ndflecareltlu,nina.."ur"li
"atiJ'L.
i"rr-rficien{ere
pozitivcrin
cereirarte.
toatd"
crizaa fost atdtpurificareade unele
nein{"r.g.]riiiae uneretendinfe
apropierea
rdtdcite,cdt gi
in jtrrul uneiformltlecomune,care
a fosthotlrareaclogmaticd
cre
la carcedon.
Potrivitlui socrate,'e3
cri.a hristologica
o
rruurnit
in
mJmentt,ii"
discipola lui Teodor.
;;.. Nestorie,
de Mopstt.*,; ajuns-patria.rr
ru Conrtantinopor.
acestaa pornit o ac{iunein fo4a
Excesiv
crezelos,
pentru aneantizarea
tuturor
ereticiior.
Din aceeagi
de misurf,a provocatgi discu{ia jurul
lipsa
in
treDr*rrrrrrgeo.corcoq,
afirmdndcd titlul ott'io erafolosit'c' numeluide Nascatoare
preferinla
a. ori"ni qi apolinarigti.
in sensur
acesta
,.'p,.,i...a

,,ni,neni
nu'puni,li,uo,,n,,a
;:;n::".i,:-\,:"':::':: X,ff,:;i,srasie,
c.,;;;i; auiritatp. .r.ain.?:{r'";::r;rfr:;ir:i,'rt:':::,,;^!,r,^K:::rrri
femeie,,.
tnt

Socrate.Isturia Bit.ericeuscti,7,
i3

tt2
nedumerirealor au constatatcu stupoarecf, Ei patriarhui\estorie in:prirtrile;teaceclgi
inv[tituri. in t-elulacestaNestoriea ajunssd tle considerat..tttti!l,iitPittiitle .\Ltttto.tdtLI".
De laptNestorie,piitrtursde ibartemulteinvii[ituri gregite.prezinti.tilerrterenitrtentele.
spunind ci la venirealui la Constantinopola gisit doud tabererir rtle. iln3 crlresits!ineir
tren;in.l itttreceletiouii
titlll rle QeoroKoqqi arltacaresuslineatitlul cleavOpt'tnoroKL'l:.
ci ambeleexplicalii sunt corecte,dar pentru iini;tirea spiritelorei a
pozilii suslinfi.nd
propustermenulclelprororoKog - NiiscitoarecleFlristos.tlreptsoitrlieJe compromis.T"a
predici prLrnunlate
.]e el in care s-a
Acest lucru, dealtt'el,este cont-irmat 5i de mr"rltele
aritat chiar ostil termenului0eo"orcoq't"t
Cuvfrntiuilelui au tbst intlfiqate Slintului Chiril al Alexandriei.care,in epistola
pascali citre monahi, iqi prezinti invafltura despre lvlaica Domnr:ltri Ntiscatoirrecle
Stiruinla lui
totoclatd,simbolultri niceean.To6
b1.,,on.r",,cu citate patiistice,_rrnalizdnd,
clirect.
atlrcseze
pe
ise
Chiril
si
Stintul
Nestorieasuprariticirii sale'o'a cletermiuat
Printr-o scrisoarescttrti
si clea o explicalie clespreinviifiturile sale.7e8
ipclernndnclu-l
mai
ales
cii n-etprecizatnimic
Stintului,
si
risptrndd
Nestoriea consideratcd e sr.rficient
in legirturircu invri!f,turasa.t"t'Categoric.la aceasti indit'erenli iresponsabilii,Sfhntul
Chiril i-a adresatlui Nestorieo a doua Epistoliinumitdrlogrnaticii.in careexpunepe larg
w-[aitdrziuNestoriea rispuns printr-o scrisoarein
doctrinasa pe bazacrezuluiniceean.sot'
careipi prezintaideile clebazi: naturiledivini gi r-rmanlsunt unite intr-un npooconovin
termenuluiXploroxoKog.[n cursttlverii lui 430, Chiril a
r-rtilizarea
llristos;i propr-rne
lui I'lestorie,aducind, totodatd, lzr cttnoqtinfaqi
hluslbmiilor
alcittrit un tratat fmpotrivct
Sprestirqitul anului,Sfdntula {inut un sinoclla Alexanclria
altor ierarhidespreaceasta.sOl
impotriva lui Nestorie.A urmat.,tpoi,
anatematisme
uncles-eruaprobatcele doudsprezece
sinoclulal treileaEcumenicdi la Efes,undeNestoriea tbst depusca ,,ttnnott ltrt{cl'.s02
Asemeneatnturor antiohienilor,Nestoriea fost un scriitor prolific, compunincl
803
clit-eritetratateteologice,multe dintre ele clisplrdnd, clatoriti condamniiriisale. Cdt
priveqteinvafdturasa hristologicdpreexilic[, el explicdintntpareain sensulprincipiului
tipologic ?ntilnit la Eustafiu al Antiohiei, adici t'irea ttmanS.este chipul dumnezeirii.
uni cu omul care estechipul sdu.Iisus Flristos,uoul Adam gi Aciam
Logosulputdnclu-se
imugineu
Prin utmare:,,ornenitutett.fiincl
cel vechi s-auniscut fbra sirmin{abdrbf,teasci.
t'''t
Nestorius,Le Iivre d'Heraclicletle Danus, trad par F' Nau' Paris,l9l0' p 9l
t"5
H i .st'E ccl .,l ' 2' P G.' 86' 2,2121
e,
Hi .tt.q c c 1 .7 ,3 2 ,P G .,6 7 ,8 0 9Evtrgri
;
S oc r at e,
t o"
, p i s to l uP u ,scul d,lI,, A cta C onci l i orurnOecunreni corum(r\C O), p. l 0
s lant ulCh i ri l a l Al e x a n d ri e iE
toiin unroanLrlui428, Nestoriea aflat clecombaterea
invdfiturii sale cle cdtre episcopulAlexandriei5i ir
pr e o tu l u iF o ti e m i s i u n e ad e a a l catuio combaterea epi stol eichi ri l i ene.S cri ereal ui Foti e,
inc r ec linf at
irnpregnl cu o omilie a sa intitulati Cdtre cei ce din pricina legiturii sau a dumnezeiriiUnuia Niscut
sau indumnezeiescomenitatea,a ajuns in cunoqtinlaSf'dntuluiChiril. (Loofs, Ne";toriana,
rrric$oreaz6
Oniliu X, p.264)
ins in aceastiepistoli Sfdnful Chiril, cu multi diplomalie,aratdcd datoritdunor onrilii, desprecareel nu
creclec6 i-ar aparfinelui Nestorie,unii au ajuns sd nu ntai creaddcd Flristoseste Dunttrezeu,ci doar o
esteamintit,in aceeaqiepistold,papa
De asemenea
gnealt6a clurnnezeirii
sau un om purtdtorde Durnnezeu.
omi
l
i
i
.(
i \C O, I,l , p.23 -25)
aceste
de
e
s
te
s
c
a
ndal
i
zat
c
l
e
ru
l
s
d
u
c
u
i
mp
re
u
n
i
Celes t inc ar e
'-ee
p.
169
168
Nestorimta,
t " t ' A c o, I , I , p . 2 5 2 8
*t "
pi C el esti npapaR omei .
al Ierusal i mul ui
Juvenal i e
S f . Chir il a a d re s ast c ri s o ric i tre Ac a c i ud e B ereea.
t ' ' t . \ c o, I , 1 ,2 ,p . 5 4
tt't
c od. - f eod ..1 6 ,5 ,6 6

I 13
ttuturii divine' pe care diavolul a fntunecctt-o
si a qruncet-o in stricaciure, Dumne:eu
ct 'fiictrt griii pentru chipul sdtt, a$a
sicum urt rege
fuce griii penrnt sttttuicrso,
reinnoindu-iastfel asemdnarearttinatd.
.isi
Frird scimdiJdbdrbdteercca,
el ,si-tt.liicuto naturd
tlin Fecioara' precttm Adam care
el trrrrs:t''16r,t ./dra sli.mcin{cibeirbtitectscd,
p r i ntr -oJi i nI d omen eascd a odttsr :r fost
si
etni i er ea u, o,,rrirr'i ur, nr" r r,..ro,
Esteevidentdtendinfalui Nestoriede
a nu explicaintrupareagi nici unirea
firilor,
cll toate cd el recunoa$teci intruparea
implicf, unir.u- a doud tiri clepline.
tlivina qi
ttmana''.sDe asemenea,el susfine
ca prin intrufnr" Logosur a rimas
ceea ce era,
excluzdndcu pasittneteopasisnttilcu
versetebiblice. DupJel, ..o,,,rrrr,t
intrupat n_ct
murit' ci a fnviat pe cel in care a
fost intnpat. EI s-acobordtpentr, a ritlicct
ceectce a
Jbststricat' dar El n-a cdzrtt.-'s06,ieci*o*t.u rui
rrristo,
.,ctpar{i,e
ccrrniisale,,.807
mult' in epistola a doua citre chiril,
Nrfai
Nestorio;0,;; ci adversarulsdu
este atins cle
greEeala
dacdcredeci Pirin{ii clela Niceea
ar fl w"r ., Logosurcel impreund
ve;;niccu
ratal ar t'i fost patimitor's08
Argumenta{ia ,o antiteopasitd...,,.g.
ra
specLrralii
hristologicesttbtile'ac-trzdnd
pe teopasigi
a. oporinu.il-, ,rr,r,,.dtadLrcpdtimirea
in sdnul
PreasfinteiTreimi'80ecaltpriveqte
denumirilede Hristosgi Fiu, Nestorieconsiderd
cd sunt
sinonime.,1y-am.rpus, ziie el, (Jntil
e.gteFittl Si ni,r,itbumnezeu Logosul,
om
spus
DumnezettLogosureste (Jnurca naturd,
cti
.ci
iar Tentprurca nnturii esteartur,,.Br0
Rela{iadintre firi esteclescrisd
uneori.u io.ui."',, alteorica asumare
a omului cle
citre Logos'tl2 in egald mdsurd,
f.ntru aceeaqiprobremd,sunt fblosifi termenii
unire
ev0r61qqi asociereo'uvctQttct',813
ceeace a dus Ia concluzia cd,
,,Dumnezelt
esterniumt,t
Celui care a fost ,7-s:tmctt'.'8t4
qi va judeca rurnea,,ru:i
unei
.'pr*o
umqne,,.8r5
fiinre
in toate
acesteexprimrri' Nestorieconsiclerd
cd Logosui'n-u1uo,nimic din ceea
ce esteuman,r6
TheChristological
controversv'
in col. sourcesof EarryChristian
Thought,
*'ft.f;r,XTtl';'
- Dumnezeu
Logosul,
ziceer,este,,creoJ'iinrd
cu!atd!,(Epistoral;
III; V, Nestoriana
l{; p' 174'27-28;p'32?'.10 vefnic"precum
p. 166,24;p. 17r,
)'
Tatrt
(4a
tt
;"
nevdzut,
inrangibir
omeneascd'
pentru
purtdnd
oricemdni
numirispecifice
firii sale.cat privegie
nit,i* ,,nuna,Iisusa fost,,unom care
desivirgitin fireasa(Frag.XVI, Nestoriono,
este
p.36l, l0).

'* R. A. Norris ir.. rie,Ciristotogi"nt

i;;;;*"rsy,
tot
t25
'v(IrY'p.
P' tt)
ldem,Ibidei, o. 126
*nt
A CO , I , l, p . 2 b
"""
"Docd teopasili' care consiclerciaclevdrqtdcredinla lui Apolinorie,
spttn cd clupciunire se aratii numai
ttaturd' utttttci noud se cuvine sd
o
ne intoctrcemfaya cle ra ei,
cd ei, cu t*mare a amesteatrui
;;;;r,
confuziei amberor naturi, re ripsesc
si
t, moa nuirgi,i2,
or:"rii;,it,iJ'u,
D(lcd ei ,spuncd in mocrnecesctr
Jirile nu sunt amesrecatesi confrtncrate,qtunci et
sunt constrdnqisd ac
Itti

Hristos, una pdtimit,oare"si

,"fii^itoare, iar ,,rinr,o;;'"i::"f:{;t'irt}rl"i;,rit",:;::i:;:::,
Trinitdrii,a nepcitimiriicruntnezeirii".
"tt, (Dispre
crecrlll!
329, , _ rg)
lesr".l"*,"p
,,,l:";xYl,ll,.Despreinrupare,Nestoiilna,p. 308,8 - II
p. 227,4; XyU,Nestoriana,
..._rt.eu.l, Nestoriana,
p. 340,9
"" Frug.IV,Nestoriana,
p. 354,7 _ g; pred.V, Nestorian
a, p.239,17 - lg
i'.'.Ep v, Nestoriana.
n:le , fi; t7B',Ztriirea.
V, Nestorian
a, p.241,+
o Norrisjr., rni Chrxtotigi"riCorirr"nsy,
p. t30
,,, l;
"'Idem,Ibidem,p.l3I
"'"
"Dacocineva'subpretextttlacesteiinsusiri,vreasd atribuieCuvdntului
proprietdlilecdrniicttcoreeste

rit,i,,,t,,h,
J!;"fii
;;";;;;;,
,,::f*,
f!rili'f"';,'uX',i|'1,i,';;",f:#:':
:,:,,,;n;;i';:
-p;;;;u-i
maigrcwd.
Cdciceicarep.rinnoSi.tinea
deirusi*
selasd

inrt,siin ,rr:Jror::t;r!;ri::i:::::;r;:::r",l!:l::;
cd prin in'usire dumnezeireaaJbst
aldptcttd,'acr^escut,
i-afost
pent* o clipa.ri.icti u ut:ut
tlitrtorul unui inger. voiesc ru n.i,nrn"i
nevoie cle
si
sd ti:acsi in ce priveste,ii"rn,n t-o
itnprejttr jertfcr stt. suaoareu,si

lt

I t+

iltmcdt legiituraclintreLogos ;i tirea umandn-a fost decit una mLrrtla.De tapt tlnirt-ape
careo vetleael era numai una rparenti, Hristosaritdnd in sine ;po6(D;iov -,.tlslt naturii
gmane.in sensulacesta..ttttul iSiure lrpoooTrov- ul stiu,cure inseuntndLtporen{d,
./blul
dupd el, estemai
f-rrilor.Ca atare,rtrdntuirea.
tle a.fi vdztttSi apreciot",3l8deci qi r,rnirea
degrabl <i indreptares.tu ridicare,li,ra s[ fie vorba de o transtbnnareontologici ii t-rrii
in limbajul tblosit, Nestorieparesd ne aminteascdde teoria satistacliei,ttnde
'-,,n,,ne.t'n
Logosul,prin luareachip^uluirobtrlui.se arati ca milostiv qi drept.acceptdndmoarteain
datoriaomuiui, ..a dsuntat
fblosulvrijmagilorsdi.o'uIn t-elulacesta,El, ca sI pldteascd
/rpooorrov - ul naturii celei osttprite cle clatorii Si prin intermetliul lui u pltitit
F[risfoss-o eliberuttie oceustrt
tkttoria".s2rAstf-el
,tlclctmaJbstpedepsitpentru rniincctre,
prin postttl fn tleSert...tldum u ctiztttirt ptttima doririi tlivirtitirsii...flristos s-o eliberut
prin rdsptrnsul dut tliavolului cdntl itr prontis putered... Deci cel cdre o reulizttt
mdntrrirea,rpreJblosul nostru este flri.sto.s,crici tn El notura ttoustrcis-u eliberut de
tlutoris ei. El d asufttot tm ftpoo(Dnovtle aceea,yittotura cu noi, tt t:tiror putittti du .fo.\t
ritlicotecu pcttimaso..."822
Prin urmare, clivinitatea $i umanitateanll pot fi unite precum persoanele
PreasfinteiTreimi gi nici aseminitor sufletuh.ricu tntpul, intrucdt ambelepirfi nu pot
exista separat.De buni seamd, in acest context se poate vorbi doar despre clouit
Trpoo'onc{.,unul al cltunnezeiriigi erltul al umanitalii, care se schimba reciproc:
Dirmnezeireain forma robnlui, iar omul in lbrma lui Dr.tmnezev.,,Cdte chipuri sunt in
flri,stos,se intreabi Nestorieqi tot el rdspunde,tlouii: chipul robului, cctreestefttrma lti
Dumnezeutn fntrtrpare,prin chenozci,Si chipul lui Dumnezeu,formu untd om suu numele
ccn'eestemctipresttsde orice om prin sldvire".ott
Fdrdsd dea vreo alt[ explicafie,Nestorie,prin comunicareaprosopici dintre cele
clotd firi, o considerdca o alternativdla comunicareainsr:qirilor,dar intr-o conflzie
total[. Mai mult, schimbulprosopicnu s-apetrecutla nivel de fiin{d, ci excltrsivla nivel
cle lbrmd Troooofic{,.in acest sensHristos este un chip al unirii, lucru care strbliniazi
fottmeo .sa;cti tot ceed ce (luvdutul a luat osupra .;a prin cernea cea unitd ut el, cle tlragul nostru, esle
vreclnictle cinste,dor a conJbritodte acesteaslavei sale ur.fi o minciund Si ne-ur uducepe bund clreptate
ttcttzuliatle tle/dintare".(Camelot,Ephesusund Chalceclon,Miny, 1963p.232
t't
npooo:nov pentru Nestorie,ca gi pentru Teodor de Mopsuestia,nu insemnaceea ce Parinfii de la
Calcedonau infeles, adicd persoanaca atare. Termenul desemnain primul rdnd ,,uparenltierternci
nedivizibild",in sensul:uniforma militari esterpooofiov - ttl soldatului,(Liber Heraclidis,ed. ir. , p. 58,
t8 - 19) sau un episcop vorbind de la amvon esteftpooenov - ul Bisericii, pentru ci Bisericaeste
prinel (Omiliq XXIIL la h'lutei18,21, Nestori:rna,p. 332, 13),
reprezentatd
t't
F, Loofs, Nestoriusand his Place in the Ilistorlt of'Clristian Doctrine,ed. II, Nerv York, 1958,p.76 '71

8rnVolbind desprelucrareaLogosuluiasupranaturii umane,Nestoriespune:

,,Dlrirnezeue vdzut natura
ruinutd.Siputerea dumnezeiriiSi-aJticut k:c in starectei Jepravotd. Dunnezeu;i-a insuSit-oin tintp ce u
riimes ceeoce afost Si a urcat-o in cele mai tle sus.Pentru tt inlelege ceea ce vreur sir sptut, ia ttminte la
oceastu;claccivrei sd riclici pe cineva care estecdzut,ttu te ating,itrup ctt lrup Si prin unirea ta insdli cu r.t
altd persoond,riclici chrerea aceluia, insd unit cu el in oceostdform(rrdmiii ceea ce uifost'? Aceustaeste
('ontroversy,p, 125)
JbttLlin carepoatef gdnclitdtainu intruptirll'. (R. A. Norris jr., The C'hristological
Dumnezeu
dizolvut
tlcttoriuprintr-ttn
,,n-a
"u Vizend ctr neamulomenescse afunddin pacat,zice Nestorie,
jr.,
(
The
Christologicul
Controversv,p.
dreptutecl'.
R.
A.Norris
incalce
srtlin, cctnu cumva milostenia.sd
t26)
tt'
ldenr ,I bid e m ,p .1 2 7
tr)
-- , ,

n"

l c l e m . I D t ( l e n t. D. I z I

LiLterHeracliclis,ed. fr., p.217

ll5
teamalui Nestoriede al considera
pe Logosurintrupatdublu
in naiurasa.-{poi. Nestorie
substantiala
dintre

celetlouan*tu.iionriiJ.an.:u-o
ci inciu..re
o arrerare
a

,"il::i#irea

De la acesteconsideraliiNestorie
trecefoarteugor Ia \fanoiosie.
Ia inceput'impotrivaexpresiei
plesdndu_se,
cle
Nascitoarede Dumnez.l. oupi
er Fecioara\raria n-a cjat
n.gteredumnezeirii,tleoarececreatrra
nu poatecrana5tereCerui
careesrenecreat.s.u o
creaturdnu poateda naqtereunui
creator'szJa"'o .ltnr..inga
a acestuif-apt,preasfhnta
Fecioarda dat nagterenumi unui
om, un instrumental dumnezeirii.
iar Sfhntul Duh a
Fecioara
nu'rai *n temprupenrru

il;;;;"

,T:illl#

Logos'r.un rempruin carea

in sensulcelor ardtate'Nestorie
argumenteazd
cd Lo-qosulnu poateaveaparte
cloudnaqteri'una.dinveci gi uitu.tini.-o
de
cr:lllra umand,ca atare,omur
gi pe care i-a folosit.ca instrumrn,'
in carea rocuitEl
t'iur Fecioar.i. o" oici se u.J"-"r*
totala dintre firea clivind firea
separarea
"t"
u.nona
5i
?n p.rroonu tuarrruirorrlui.
ca
si
de o ttnire reald' el exclucleposibilitatea
nu fie vorba
$i
nLrmiriiprearcuratei
ca oeororcoq.Se pare ca
temereasa de a nrtmi pe Maica
Domnuluixar.iioar. ,L o,,n-,n.r",,
p.ou.neacrincallza
apolinarigtilorcare suilineau c[
umanitatruinr,,iita i."t ogo,
este
lipsitd creelemenrul
rationalqi' prin urmare frrreaclivind
se amestecaclr carnea,rrind,
in
retJrr-acesta,
in procesere
impricata
specificeumanepr...* nogterea,
patim'e qi moartea.
In a clouaEpistol[ catie Sfhntul
chirii,'N.rtori"'ua propuneca
FecioaraMaria sa
se

i;ri,:';':7,";:,::;;*;,'"r;:;;, ,j:acd

,,;;; l;,mutireexucrci,ri* utunci

Nclscdtoure cle Hristos
"r,
zptororoKoE, nlt

lvcisctitoqrecleDttmnezett4soroKor.rfl"'o
in alte fragmente,Nt'to.i"'"ste
dispussd accepteformula
oeororog cracdeste
urmatdde av0palnoroKoq. Iatd
ce spune el:,,Ea e.rteNds:cdtoare
cleDumnezeyclin ccttrzct
tmirii DumnezeuluiLogos ctt templ)...
Ndscritocrru
ir-o*
arn
cauzct
tempruruicore e.rte
deofiin{d cu nahtra Ficioarei"'t"
r'opt.,t ca Nestorie o'-considera
pe Maica DomnurLri
Ndscdtoarede Hristos sau Ndscdtoare
de o,n u..urtu nu inseumnd
cd er nr-r-iacorda
cinsteacuvenitd. ,,pentr, ,a
n irrnnit temprr.tnr ,arrri Domnttrtti,
zice er, qceqstcro
ridicii lct cea mai inctltdcin,ste'"
a.".ilucru nu ilr.;;;cd
Nestoriein.".u ce privegte

n p'otoffibrasremi,o,'
il:l.,.Hffi,.,f;';l#,,,,ilT:i.,,:J"'"
l.J,.,tunt.
ei

In concluzie.
Nestorieestegi riim-dne
ereticpdndIa sfhrqitulvielii, pent^r
clintrecele doud firi esteo unire
er unirea
intr.'oo,,a p.^";;;, ;r^r,
.o o .o.,,ni,,ne uazatape
relafia mutuali cle a da
9i o ptimi. 6..i, a" u.... ..'ii".or. naturd
persoanaei; ceredoudnaturi
trebuiesi-gi aibd
in Hristosinr.o** a*;;;;onn".
ca
atareNestoriea fost
,J,X,,,!,i,Jii,.,X,,;i"jij:j:::t*_o,"rp1

d::;"r,,;t""ri,,ro,,
,_oreritsdvorbeasca
cre
o

n-u

;?#J;:ff1J,",*XTJ,[:;

latd ce rdspundeereticul intr-una

din omiliile sare, referitor ra
maica Domnurui: ,,.rre Dutnnezett

lil'Iiii,i:,{;x,:r:':::;:,",':::'!:;,!:r:j::"::::,,::::::,,,ce s-andscL,,
este,n_a
nascL,,
';:::;::.!"::
p,,oi, c{in,n,p,,nrp
'!'J!,',,ili,,,;,,,,,!,::::;:

,':;!;
l;,':::,:,':,:,;::::,
;,::::,:::':.::::::,,,t ;:;.';;::,:,i

t,dscutun oftt' orgorurldumnezeirii;

pe Drtmnezett
r-n ,r"rr, Duhutsftint
cuvtinttul,ct a construi,tui orrl
ne:euCuvdntulun templu,pe
coreiu ti.r,iirrra", (onririct
j#',L.:1ft:m.ri"ri""",'Halle, p.250)
| .-Preli.ca
IX. Nestoriana,
p. 25?- 153
1I9-,t: u1,cetre (
-,.
hiril,
ACO. I. I
*r, -lt"tu,rt
- Un tilia XVlll ,
Nes t or iana. p. j0l

_ j0_r

l1 6
ceea ce a dus la existenta a doud
npoot,rno unite moral, pe cdnd invifdtura
ortocloxd
suslineunirea a doud naturi intr-un singur
ipostaslnpoor,lnov;,
Deqi Nestorie are impresia ca pomegte
in argumentareasa de la tbrmula crezului
"clarificaF
niceean'totuSi' intr-o vreme cdnd termenii
nu erau
semantic,stdruie s5 faca o
ciilerenli intre nivelul ontologic
ai cel r.**ii.Jt[
iatorita principiului imutabirirafii
Logosului'Nestorienu poate,iu-iLogosul,
dupd intmpareasa, Fiu, deoarecedupd
el ar
existadoi Fi' unul a lui Dumnezeuqialrur
or b,nuiuii a nu-t mai numi pe Logos
Fiu
i3s.e33ni a acceptao schimbarein
ce-r prive$te.Astfer, degi Nestorie
a
ne
ci invafl
doi Fii sauciottdPe'soune,,ot.,iiri.rte
implicit tb(at sd recunoascd
o..urru.Fr?t
Apoi' Nestoriecredeacd naturilein
HristosouJi..*" ipostasullor, vorbind
astfel
de doud ipostasuriin Hristos. Deqi
el credecr in Hrirto, este un singur
prosopon,er
tttilizeaz1'acestcuvdnt in sensulunei
fiin1e indivi.r,,"i. rt^td dupd aspectul
ei exterior.
in acestsensHristosesteprosopon
-ul de'uniregi"ri"-ir,rigat de faptul
cd sfdntul chiril
co'sideri cd Logosul este centrul
unirii firilor, nu o*ul istoric prezentat
de Sf.intele
Evanghelii' cu toate acestea,Nestorie
stdruie r;
cd Hristos esteprosopon - ul
divinitnlii gi umanitifii, Iird sd poat[ "n;;
,pun, care este reralia dintre acesre
:::ilr.rt
Mai departeel afirmd cd dupd cum
cuvdntul a luat chipul robului, ardtdnclu-se
ca
om' tot aqaumanitateaa luat chip,l
djvinului, r.ruttoti i ocestorschimbari
a
cratnaqtere
Lrnicului
prosopona lui Iisus Hristos,83'Din
aceasta iaarez'ltd c[ nici divinitatea
nu
s-a unit real cu firea umandgi nici
"r
tit.u *uria;;
fofficrumnezeitd,
cu
toate
cd
tiecare
dintreceledou[ parfi gi-auschimbatreciproc
forrn.f..tr'"'
De asemenea,Nestorie,considerdnd
cd naturile
sunt distincte dar le unegteintr-o
^;l;*,atea
sing,rf, adorare, merge inevitabil sd
accepte ;
este in om gi omr-rl in
divinitate'in acestfel cuvdntul lui Dr*nrr*u
esteimpasibil.Inexplicabil,clupa
aceastd
teorie' cum Nestorie considerdcd Hristos,
adicd omul rurit cu Dumnezeufie
chiar
moral,
duce o viafd adevdrataomeneascd,
marcatdde
,r,
_suferinfe,de creqteregi de moarte. Lu
aceastaNestorie mai adaugd cd noul
Adam, Logor,ii unit cu omul, pentru
a imprini
rndntuirea
oamenilor,trebuiesd fie un om real.
Rezultd de aici cd Nestorie ezitd sd
recunoascdpe cuvdntul ca subiect
al celor
douafiri deteam[sdnu compromita,
fie imfa;tiliil;iui,
n.
r.otitut.u
nuiurii
u*un.,
teoriecare nu rezolvd nimic' Deci pentm
ei gi pentru antiohieniLog^osuleste
unul,
iar
Hristos estealituri de EI ca un subiect
nou de-expresiehristorogi.a-"tr['
ilu't.
u..rt"u,
ereticul vede cele doud firi ca doud
persoanecoabitand ouvcrqrcr
una
l6ngd
alta,
pistrdnd fiecarepropriet[]ile distincteqii'crdrile
n"ui-;;,
stdruindsd adaugela aceastd

!lil|,|;,
*tt

-**.itt

atributecle:perfecta
crrcpo,sr+-'
r,li.a o*p,Brrqfi ,?J,o.*.,u,

A' Grillmeier' Dasscanclalum oectrmenicum

desNestorios

in kirchtiehctogmati.rcher

und theoroghischer
ihm,
e"*i, wien,I e75.p.257
f;ff'';";y11,,11:
iTo.,^ Freiburg.
inchurcheuarterry
Reyiew,
LXXX,nr.60,July,rer5
',, il.i;"illli# ir:::;,;";irorthodoxy,

"' Sf Chiril,.ltlv. Nest.,

Frag.49
Nestoriespunecd,,Dtonnezett
intrttpatn, estemort,ci r-ainviatpe
cel in cares-u
tri,i)!r:'r7;,;lrnt"
ctansIa rractitionChretienne.De t'age
apostoticlue
a Chatcecroine
;; 3.,.1?:ff'":;rt;,f!;;:l
(45r), Ed.
'''* Nestorie,
Ep ad Cyrit.,2;Omitia2

tt7
Categoric, pentru Nestorie, omul este templul in care a locuit Dumnezeu. prin
Ca
bundvoinf6xcrr' su6oKrcr,v,sau bund pldcere,aga cllm locuiegte.dealtttl, in sfin1i.837
rezultat al acestei coabitari. unirea dintre Dumnezeu gi om nu este nici ipostaticd nici
Prin aceastael vrea sd sugerezeci intri.lnireadintre divinitate gi
naturalE,ci voluntard.838
omenitates-a realizatnumai din cauzamilei qi dreptilii divine.
Singurul lucru pozitiv in gdndirea lui Nestorie ar putea h, afirmarea clari a
umanitalii lui Hristos, calre a fost reald, trdind, simlind gi den'oltindu-se corporal,
intelectual gi moral, ca tofi oamenii, precum gi sublinierea tot mai clard a divinitalii
Logosului cel de o fiinti cu Tatdl. Din nefericire nereugitalui rimine legatd de
incapacitateacugetdrii de a unii cele doud tlrii intr-un singur ipostas.
Cit privegte inviJdtura despre Vlaica Domnului, Niscitoare de Dumnezeu
Nestoriese
deja traclifionaldgi foarte bine inrflcllcinat[ in via{a Bisericii.s3e
Oeorcurcog,
propundnd
termenul
formr:le,
alternativd
drept
aratf, foarte critic la adresa acestei
XprororoKoq, adicd N[scitoare de Hristos sau de om ctv0poTroroKoq.Ca gi mentorul
sdu Teodor de Mopsuestia,el vede pe Dumnezeuseparattotal de om, in actul intrupirii.
in acest caz Dumnezeu nLl poate sd aibi o mami gi deci creatura nu poate sd nasci
divinitatea unitd cu umanitatea.FecioaraMaria a nlscut in acestsensun om in care s-a
silagluit Logosul. Acest om, ne fiind unit desdvdrqitcu Dumnezell, nu poate tr numit
Dumnezeu,iar Logosul nu poate sd suferepentm noi qi nici sd fie cu noi in suferinfele
noastre,Datoritd acesteiincapacitdliide a vedea firile unite intr-un singur ipostas,el nu
putea concepe cd Maica Domnului a ndscut pe Fiul lui Dumnezeu inomenit, deqi o
numegte,,primitoare de DumnezeLt"0eo6o1oq. Ca atare in Hristos sunt doi fii unili
moral, adicdin DumnezeuOmul swrt doudpersoanedistincte.
c[
Destul de govdielnicdeste gi invitdtura despremdntuire.Nestorie nu poate sd sr,rstind
omenitatealui Hristos a fost ridicatd din striclciune prin faptul cd a devenit natura lui
Dumnezeu Cuvflntul gi prin uffnare noi nu putem fi mdntuili intrucdt nu poate sd ni se
comunice prin omenitatealui dumnezeirea.In sensul lui, mdntuirea ar putea avea un
aspectjuridic, omul Iisus plltind lui Dumnezeudatoria lui Adam, dar gi acestlucru este
imposibitdeoareceomul lui Nestorieng e qi Dumnezeu.Concluziaar fi, cum a plltit el
p.nt* toti, ca toli s[ se imbogdleascd?84O

Proclamareadogmei hristologicepunctul culminant al Sinodului de la Calcedon

Scopul principal al acestui sinod era de a pune capdt unui lung gi amar qir de
dispute teologice. Sinodul de ia Efes ldsaseneelucidatdformulareaunei dogme care sd
exprime?n termeniclari unitateaqi deosebireain Hristos.
*"
sf. chiril, Aclv. Nest.,frag.7l
816
Nestorie,Omilia2
t"
Nestorie,Frag., la2
*t*
Idem.Liber Heracl..262
t'n
s t c hir il, 8 p .,2
8aoSchrvartz,
ACO. I, l, l, p. 103-104

118
Recomanddnd
pe delegaliisf,i' papa Leon a cerut ca epistola
sa carre Flavian si
tte recunoscutdca tiind expunereac1a mai deplina
gi mai clarS a inr.iliturii tlespre
intrupare'Sa'
Totoclatiatrageatenfiaca hotardrilelu"t. ta sinodul
de la Et-esimpotriva l'i
Nestoriesd rdmdndin vigoare.
Datoritd intervenfieiconstantea impiratului N1arcian,
parinlii de la calcedon
au
acceptatsa discute qi sd redactezeo noud mirturisire
de .r.ilngd3ii clr-ilurii imperiali
gtiau bine cd, pentru a ajunge la un final
fericit, trebuia ca sinodul sd reclacteze
o
mdrturisirede credinli pe care tofi.episcopii^gi
clelegalii,-o ,"-rr.rJuj
parinfii, in
schimbdoreaucu orice pre! sd rimand pe linia formulei"existente
in creztrlde la Niceeaqi
Constantinopol,fxrd sd mai alcdtuiascdun alt
in .*secinfd, dupa lturgi discu{ii, s-a
ajunsla un text, ce poatefi consideratca un crez
"r"r.
calcedonian.sa{
Acestsimb-olde credin{i
reamintegte,
in preambul,de crezul cle la Niceeo,,u[iniut
ca reguldde creclinla...\poi
esteamintit crezul de la constantinopol,care
respingeereziileaplute dupa Niceea.se
canonizeazd,
dupd aceea,cele cloui strisori ate sianirttri
chiril gi Tomosulpapei Leon,
primelepentnt cd respingnestorianismul
gi romosul ;;;." ci respingeeLrtihianismr-rl.
in
continuaresinodula anatematizatatdtpe.cei
ce clespaitpe Flristosin cloi Fii, cdt qi pe cei
ce declardpdtimitoaredumnezeireaunuia ndscut,
tuu ,iar.o.esc in cele doud flri ailelui
Flristosvreo amestecaresatl co'topire
rl,ouyxuolv sau spun cd chipul nost^r
.of1gru
lr'ratclinnoi de El e cerescsaude vreo alta
fiingi,'aicJ iip. ..i ce ziccd inaintec1eunire
lirile Domnului sunt do.td,dar dupdunire e una.
Sinodalii-ausubliniatfaptul cd sinoaciele
de la Niceeaqi constantinopolar f-rfost cleajuns
dacanu s-ar fi ivit unii eretici,caresau
au negatmisteml intrupdrii qi numireade Ndscitoare
de Du-n*r.,,, fdcdndpe Hristos om
simplu' sau au introdus in Hristos o
gi consicrerdtrupul gi clumnezeirea
.contopire
o
singurd fire gi fac dumnezeireapdtimitoare.'in
al treilea r6nd sinoclalii au promulgat
turmdtoarea
definilie de credin{d:
"urmdnd Sfinlilor Pcirinli am tnvcilctttoli sd mcirtrtrisim intr-un ,ringur glcts pe
urutl si acelasi Fiu (tva Kat rov aurov utou),
Domnttl nostru lisus Hristos, Acelctsi
(rov aurov) clesdvdrsitin chtmnezeire
si Acelasi (rov aurou) clesdvdrsitin umanitute,
'lcelasi (rcv aurou) Dumnezeu ctt crcleviircrt
si om cu qclevcirat,(compus) clin suflet
ra{ional si trup, de o fiinld cu Tcttiil clupd clumnezeire
si Acelasi (rov autou) cle o fiinlii
cu noi clupdomenitote,intrtt to(tte($emenectnouci
ctfuritclepitcctt; inainte de veci ndscut
din Tatcil, clupd clttmnezeire,ictr fn zilele clepu
,,rid Acelosi (tov aurov) nciscut tltpci
omenitate,pentru noi si pentnt mdnhirecr noctstrd
clin MctricrFecioara, Ndscittoarectcle
Dumnezeu.
Uruil si Acelasi Hristo's, Fiu, Domn, (Jnul
nd,rcut, ctmo.yctttin cloud
Jiri
(ev
tpuoeotu) in chip neamestecctt, neschimbat,
netmpiir{it, neclespcir(it
'uo
(aouy1utcrr9,0.,xp;nruDq,
u6tatperoq C(xcr)prororq),
cleosebirect
firilor nefiinclcle.sfiinlata
t''
Leon,E p. 9 3 , p L ., 5 4 , 9 j 5 - 9 .1 2
ou'
Cu toateacesteaactelesinoduluide la Calcedonul
consemneaza
o orientarenoud,care,firegtep'streazi
cugetarea
hristologic[ a sfdntului Chiril, dar care.sunt
inctreptate
spre o infelegereprofunclia lucrurilor.
Exemplu poate fi v[zut in legdturd cu formula
din doud fi)i erc8uorpuo-ecov,
in loc de in dou6 naturi
ev 6uo ( puo o rv .(AC O ., U ,1 ,2 ,1 2 3 , l j )
t'r
A Co I I , l. 2 , p . 7 g

",;f;'ri;i;';,f
t'5

T#':llacestor

mdrrurisiri
descrise
dePdrintele
stdniroae
in st,diurDefinitiactogmaticci

Vezi Sfdntul Chiril, npi,rtola ciitre .ltiri,sltietti. pG..

77. Ig0

119
nicitleutm clin cauzu unirii. ci pdstrdnclu-sernai degrabcipraprle{Lr{ctt
,/iectirei.firi .yi
.uthzistdntlintr-o urticii persoand Si tntr-un unic ipostas.EI iru e-;teitrtDirSitSi dit'izat tn
tloud persoane,ci este unul Si ocelasiFiu, Unul ndscttt.Dtunne:cuCuvantul. Donmtl
rtrt.strulisu.sHristos, precton tte-du inva[at de lu tnceputp.rrtoroeii,lespre EI Si curn
ne-tttnvd{utSi cutttsintholtiPtirinyiitti/-ttpretltl/".8]o
Dommi {isus Hristosittsu.yi
Definilia dogmaticd,in fbrma sa deflnitivi este un rnozaicde extrasedin cele
din Tornul lui Leon.s+8
antiohiande
,.louaEpistoleale SthntuluiChiril,$+7
tlin Simbolr.rl
gi ,1inrnirtr.irisirea
de creclinfi
din marturisireade credinf[ a Stintului Flavians50
runire,slD
luate
a episcopilorilirieni.s5lin atarirde fbrmula ;.tntr-opersoancisi intr-un rpo.rrrrs,,852
din formula de credinfda patriarhuluiFlavian,se poateremarcaafirmareat-ermia celor
tloud naturi in Flristos,care rimdn ne divizateqi ne separate..{,poi,chiiir daci expresia
favoriti a Sf'dntuluiChiril, ,.unirea ipostaticit", n-a tbst fblosita, totll$i Cuvintul lLri
titlului
Dumnezeuesteprivit ca subiectunic in Flristos,temi cont-rnnatiprin strblinierea
N,taiciiDornnului de Nirscitoarecle Dumnezeu.De asemeneamirrttu'isireade creclinlii

s lt ' S c hr , v ar AC
t z , O ., i l , 1 ,2 , p 1 2 6 1 3 0
*tt
Subliniem faptul ci1 adverbele din cletinilia dogmaticdse girsescatit la Sldntul Chiril, cdt 9i in
rnf,rftrisirea Episcopilor ilirieni. ,,Cele clouiifri s-au unit intreolctltd intr-o unire netlespiirSitiiin chip
'17,232)
neLunestecel
Si neschimbat". (Epistola c[rtreSuccens,PG.,
*'t*
Din Tornosullui Leon s-a luat cuvintele"pe tlcela.siDttmnezeuat aclevdratsi om cu uclevdrot"gi
propriet[filorcelor doud firi intr-o persoan[.(PL., 54,763
subzistenla
t'tn Iati Mirlurisirea de unire din 413, primitl de Sfdntul Chiril de la antiohieni'.
,,[[drhtrisim clecipe
clin
Domnul nostru lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,Unul nclscut,Dumnezeudes(wdrSitSi om clesiwdr,sit
sufletrolional .Sih'ttp, inainte cleveci niiscut din Tatcil,clupddumnezeire,iar in zilele de pe urmclpe,lceluSi
nirsctttpentru noi Si pentnt a noastrd tndntuire, clin Maria Fecioara, clupd omenitate; cle o fiinld cu Tutitl,
dupd clumnezeireSi tle o /iinSd cu noi, clupd omenitate. Cdci s-a /dcttt unirea a cloudJiri, cle aceea
mdrturisim pe Unul Llristt>s, Unul Fiu, Unul Domn. Potrivit acestui inleles ul unirii neconestecule,
nirturisim pe Fecioara Ndscdtocu'ede Dumnezeu,pentru cii DunrnezeuCuvcintul.s-aintntpat Si s-aJitcut
om Si chiar de Iu zdmislire qi-a unit sie-qi tenplul luat clin ea. Expresiile evangheliceSi apostolicecle.tpre
Domnul, le Stim clupii biirbatrii leologi pe unele comunq referinclu-le la persoanu cea uniclt, pe ultele
impdrlite, relbrincl*le la clumne:eirealui Hristos, pe altele umilite chpd ornenitatert/ui". (Pr. prof. D.
Staniloae.Definilia clogmaticdclela Calcedon,nota369, p. 4l l)
Dupi cum se observi, Plrinlii de la Calcedon n-au luat din aceast6Mdrturisiredecdtprima parte,
rrltimeletrei propoziJiifiind ldsatela o parle.Formula,,s-afdcuttmirea a doutifiri" ldsaimpresiaechivocd
a irnirii intr-o singr"rrif'rre,sau cii ele au fost coordonatein Hristos in sens nestorian.Cuvintele cri
DumnezeuCuvdntul s-crintrupat Si.s-afcicutotrtSi chiur de la zdtnislireSi-a ttnit,rie-,Sitemplul luqt din eo,
nu s-a luat expresiaDurnnezeuclesdvrirSit
care
erau tblositede Nestorie.De asernenea
Si om tlesdvar,;i/,
la ideea nestorianda celor doud persoane.Irdrinlii au fblosit o fbrmd modiflcati ,,desiivcirsit
clLrcea
in
Dumnezeire
Si JesdvdrSitin omenitate".(Vezi Stintul Chiril, Epistolaciitre Valerion,PC,77,27; Epi.stola
ctitre,'lcachieol tl'lelitinei,PG., 77, 189)
*5"
de credin;[ alcdtuitade Vasileal Seleucieila sinodulde [a Constantinopol
in rnhrturisirea
din 448 se atld
pe
Unul
Domnul
nostru
Iisus
Hristos
cunoscut
ctoudfiri"
ev
guororv.
expresia.,adordm
6uo
,,in
*t'
Episcopiidin Iliria au alcituit o mdrturisirepe carecomisariiimperialiau modiflcat-oastfel:,,cloud/iri
neschintbatSi rteimpcirlif'.Sinodalii au mai adiugat la acesteacuv6ntul
unite in chip neame.stecat,
aqacd primele doud adverbeerauindreptateimpotriva monoflzitismului,iar ultimeledoud
..nede.spdrlif',
inrpotrivanestorianismului.
ipostass-a addugatpentnl a feri cuvintul persoandcleinterpretarea
nestoriand,care vecleain
'''2-Ternrenul
omul uigi i postasuI
C uvdntul uisau
, un rol de
Hr is t ospr in np o o o rn o vo s i m p l dre l a !i ei n ti m di ntrei postasr.rl
In felul acesta ipostasul.ca unrlrte ontologicd,trecea gi persoaneiceva din sensul lui
reprezentare.
l . sus!i nea
doudi postase
i n H ri stos.
ont ologicc, on d a mn i n da s tfe ln e s to ri a n i s m uc3re

[-j

celcedoniania atirmat ci in Hristos sunt

doui naturi, fiecaredin ele fiind c.mpleta qi
pastrurdciuacteristicile9i lucririle propnr
tira ca unireas[ le *lterezei' vreun f-el.sir
in tlne' trebuiesd subliniemt"prut ci rerminologia
tblositdla acestSf'antsinod n*
tlsese utilizatdin cietiniliaconciliului..ie
la \ice.o,iin acestmotiv calceclonuleste
socotit al doilea.n].o1:1! crucial penrru
Jezr,olrareaao.t.in*i.ii;""*"ria
.cleviirari
.logmi a rniirturisirii lui Hristos to.t adoptard
ca .,tle.finilicr
tlumnezeiescului
.sinotlul
"
'\/inYilorPdrinyide la Culcetlon",la
ea ticindu-se referiie.o-ri
de cite ori
vrr utr
Bisericatreb,ia
si-gi ar-etrmenteze
invf,litura in apdriueainr ii{aturiro.r"r".rf,
In esenfdPririnfiicle la calceciontru mirturisit
cd Fiul lui Dumnezeu,ndscutclin
reci din Tatil' s-a?ntrupatgi s-a ticut om,.lin
FecioiuaNfaria,Ndscatoarea
cleDur'nezeu.
Prin intrupareLogosuldivin s-aunit cu tlrea
omene.r.n gi in urma acesteiuniri ipostatice
dintre tirc'a cltimnezeiascii omeneasci
si
s-a realizat o persoani in cloui firi, aclicir
Ipostasulltri Iisus Ffristos'inaintede i'onrenire.
FiLila existatca ipostasclurnnezeiesc,
deofiinld cu -fatal ;i cu Duhtrl Sfdnt
gi clupaint.rpare. r\stf-el,prin
;i a ramas
?ntntparelpostasul Logosului nu s-il unit
"..ioli
cu
un
ipostas
;i
Lrman,ci qi-a tbrmat prin
inomenireo flre omeneasci,ltsumati.gi incadrata
in lp'ostasulsru cel veqnic,trcdnclu-se
prin aceastaqi lpostasulfirii ornenegti.
Dacd inainte de ?ntrttpareFiul lui Dumnezeu
era in alt plan fa{i cle persoanele
tlnlane qi ftr1i de ra{iu'ile h'rcrurilorca
ciripLrricleosebiteale r"llunito. sale,,clLrpd
inomenireLogosr-rlse ttneptela maximum
cu firea umand intrincl in pla'r-rlexisten{ei
tllnane'ca o persoanddintre persoaneleunlAne,
<ldndtr-le
acestoraposibilitateacle a-L
cunoaqtegi sim{i ca persoanidumnezeiasci.
inaintede intrupare,zice Nicolaecabazila.
celedoudfiri eraudespdrlite,pentm ci Dumnezeu
era numai El qi firea era numai .o,,,rro
dar dupd inomenire Dumnezeucuv0ntul este
o Persoandas-emdnitoare
nolri, prin lapttrl
qi Ipostasal firii omeneqti,frrd sd incereze
a fi unul .Ji" I;;r;ele
Sfuitei
ii..nltt
Urteori detinilia dogmaticdcle la calcedon
este consideratdca un triumf la
hristologieiapllseneqi antiohieneaslrpracelei
rdsdritene.Este adevirat ca pr,rinfii au
tblosit la acestsinod expresiiclin Tomosul lui
Leon gi, datoritasprijinului Romei, ei au
ittclusin mirttrrisireade creclinfdformula
antiohiand,lf.ritoar" la cele dou[ naturi.
De
iisemenea
estecunoscutfaptul cd nu s-a folositexpresia,,Lrnire
ipostaticd,,asfhntul'i
chiril' fapt ce a determinatpe unele Biserici
clin orient si consideremdrturisireacle
credinlacle la calcedon drept o triclarea Sthnttrlui
Crririi gi a traclilieialexanclrine.
cu
toate acestea'insd se uiti cf, pr-rnctele
esenfialeale clocumentelorcle creclin[d
su't
irttl'enfateclirectdi' invd{dt,ttosfhntului chiril.
cum ,-o putn vedeanenumdratefiaze
din lLrcrarile
Sfdntul'i a'fbst inclusein mdrturisirea
de.,.,lin1a,intmcdtelelimpezeau
fbrmulelehristologice.
Apoi, trebuiesubliniatirptri.Ji"iiEl romut
lui Leons-a inspirat
foartemult clinscrierileSfintului Chiril.
35't
Piirinlii n-au fblosit expresia
,,unire natttruld", cu implica{iileei rnonotlzite,ci
au folosit cuvintele

;ffi:J:::ffi?::#f:"
*5'

pentrtr
a exprirna
unitatea
persoanei,
deosebi'du-re
ciecuvintur
(puo"rs
rezervar

S t . i\ lar ir n, Op tts c ttl eI5

. , pC. 9l, l6S
- ' - Nic hif or ,A n ti r. t. .1 0 ,p G .
1 0 0 ,1 0 0
"'u St. NicolaeCabazila,Despreviula in Hristo,g,pG.
150,572r\

ciupa
unlte'
a.spre
i*i
rhra
sadiriz*ze
peF{ristos
cerLr'ur.
".irrrtn'ii.,r,o,
.rrtllTil il'if ;"to"tte,

t2l
Din alt ptmct de vedere.cei care susfin aceasti',lciorie : Occidentului.sss
nu
cLuloscproblematicasinodului cle la Calcedon clecit pnn ::rs;rJr I douri solutii
luistologice: monoflzismul gi nestorianismul.in realitate l:. Ll;ice.ir.n l biruit itleea
tunitilii cle persoanda lui Hristos, fhrd diminLlArea
celor Jtrui irri. inr.ilitura St'intului
Chiril clespreDumnezeuCuvf,ntul ca subiectunic atit r-il:crc.lcrrJir ine c;it 5i al celor
umanegi-a glsit subliniereajustd la sinod prin atlrmareaci cele Je-ruiteluri de lucriiri
implicd prezenlacelor doud naturi, hr[ sf, diminuezein r reun iel .rfinnareaci sLrbiectr:l
purtitor al firilor e unul gi acelagiDumnezeuCuvintul. Cu elte curinre detinilia de la
Calcedonesteintru totul chiriliand,,chiar daci expresiapreterlia de Stintul .,o singuri
Dupd cum am vrizr.rrtbrmrilele lui Leon au tbst
fire;', n-a fbst tblositi cle Parin1i.8se
asirnilatedupi ce au fbst completatecu precizdrileSlhntuluiChiril.
Apoi, prin def,rnifia
de la Calcedons-apusin evidenlainvalaturaevangirelicicare
aratirci Dumnezeus-a fictrt om r;i omul s-a ftcut Dunrnezell.realizi-indu-se
lrpropiercir
tlesivdrqitaintre om gi Dtrmnezeu.In aceastas-a evidenfiatdemnitateaqi c:omuniunea
omului cu Dttmnezeuinsuqi.Prin llrea omeneasciprimiti de El, Dumnezeuintruprincluse, s-a fhcut pentru totdeaunapersoanda frrii omenegti.Pentru aceastdperspectivii
Parinfii au [olosit termenul de o fiinll opoouGroq, atit pentru divinitertecit gi pentrLr
otnenitate:,,de oJiin{d cuTutdl dupd chtmnezeire
Si cleo.t'iinfdcu noi dupri omeniteie".
Aceasti clirnensiune
cosmicita Intrupirii rimdne clebazl in teologiaortodoxf,.
La Calcedon s-a pus pentm prima datd problema persoaneigi a rela(iei ei cr.r
natllra.Estectmoscutfaptul cd tilozofia greaci nu cunogteadecit dimensiuneanzrttrii,a
tiinfei, persoanafiind socotiti una cu ea. Din acestmotiv nu se plltea gdsi o rezolvare
satisfdcitoare
a faptului cd Hristosesteunul gi acelagiDumnezeuqi om. Pirrinfii,inspirafi
de Duhul Sfhnt,au stabilit cd altcevaestepersoanagi altcevanatura,unde naturanu poate
fl fhra persoandgi persoanafrri naturi, ca zrtareintre ele trebuie sd existe o strinsi
legaturi. Dar natura poate exista intr-o persoanddeosebiti de ea, deci in Hristos doud
natrri pot coexista intr-o singurd persoani, flrd ca dualitqteafirilor si prejudicieze
unitateapersoanei,datl fiind distincfiaprecisi a planurilor.oou
Agadar.in Hristos,tnirea
celor douf,firi este ipostatic[; tirile se intdlnesc?ntr-osingurdpersoandgi intr-un singur
ipostas.s6lTermenul a fost lblosit in hristologiecr.r
o.iloqi sens ca in teologia
trinitarda PirinJilor capadocieni:unul dintre cele trei"*olt
ipostasuriale Sfintei Treimi s-a
intrupat,rimdndndesen{ialacelagiin dumnezeirea
sA.oo'

ttt

Defini;iaproclamatiin geclin{a
din 25 octonrbrie,in fafa imp[ratulLrigi a impdrdtesei,
e cgnsideratdde
Flarnackca o biminf[ a hristologieiapuseneasllpracelei rlsiritene, a lui Leon asupralui Chiril. papanu-gi
nrai vedea,zice el, numai Tomosul confirntatcle sinod, ci insdgidefini;ia sinoduluiconsicleratic;r fiind
inspiratddin el. (A. Ffarnack,Lehrbuchtler Dogrnenge,schicltte,ll
Band,5 AufI., Nlohr,Tubingen 193l. p.
ie7 - 398)
85e
Aceasti formultr nu se opune doctrinei desprecele cloudnattrri formulati corect, ci este impotrivir
Faptul ci sinodul de la Calcedona condamnatinvd{itura lui Nestorie,se poate spune,
nestorianismtrlui.
vizdnd 9i pozi{iaSfdntuluicu privire la rndrturisirea
de credin{ia antiohienilor,din 433, cd SfbntulChiril ar
solufiedogmaticf,gisiti de Pirinqiide la Calcedon.
fi ajunsla aceeagi
*6t'
Pr. prof. D. Stiiniloae,op cit., p. 438
tt"
Cum vom vedeain capitolulurmdtor,controversele
cares-auivit ilin formulacalcedoniand
au conciusla
noi definitriiale sensuluitermenuluiipostas.
t o' F lr is t ologia
b i z a n ti n l d i n ti rn p u l l u i l u s ti n i an.r' om recl eai n al t capi tol ,s-a angaj atl ' oarteputerni ci n
crcludereaaceleiinterprethria CalcedonuluicaresocL)tea
persoanasau ipostaslrl,
doar ca prosoponal unirii
c lin$c oalaA nt i o h i a n i .

i::

In ceea ce privegteistoria dogmei hristologice,

Calcedonulnu reprezrntao
inovafiein traditia,cre;tinii.
ci ca yi \iceee. erte si,r-o,lul
care a stimulatcel mai mult
reflecfiateologica'Termenica oftoouoro:. Li(:)6rcr6rg,
guorq gi npoo6irov 11,intratin
fonnula dogmaticd'nu cu o semnitlcalie
rehnici prJcisi, ci cu un confinut spiritual
strficientpentru a exprima ader"rirultiilgmatic.
cu ajutoml lor s-a arrita ca nu existri
'vintetrieabsolLrtiintre clumnezeireyi trmenrtatein Hiistos, tiin
cauzdci ipostasuIuric
estenumai durnezeiesc, iar voinla umani urmeazd.
voinfei divine. Sinodalii au respins
tocmai hristologiasimetricd a lui Nestorie,
scoldndin eviclenld usimetri' invrilati de
SfhntulAtanasie9i sthntul Chirii, care spuneau
ci numai Dumnezeupoate mdntui, in
timp ce omenitateapoate cloar sd conlucreze
cu actele rndntuitoaregi cu voinla lui
Dttmnezeu'Apoi, natura omeneascda lui F{ristos
nu este personif-icata
intr-un ipostas
omenescseparat'cum sus{ineaNestorie.ci este
cuprinsdin ipostrisulLogosglgi,fird a-'i
pierde vreLlnadintre caracteristicilesare
Lrn'lne.Teoria rui r\porinarie]potrivit cirrei.
Logosul,in Hristos,ar fi lLratlocLrlsufletuluiomener.,
o fbr, respinsica ereticd.chir q;i
fbrmLrlaSfintulLrichiril ,,rt singurci
itttrttputci
u Logosuluidivin,, a tbsr scceptata
Jire
intr-uncontextcalcedonian.
cel de-al patruleaSinoclecumenica readusin prim plan
cele patru caracteristici
lie trnirii ipostaticei'.Hristos clouyxuroq, cr,rpsfircDq,
aEtcrrperoq.,xopro.roq. p'pt,l
ci Logosul,cc-acle a dotta persoanaa sflntei
ireimi a ficut p.op,i. ,i.ql o,o.rritateairr
totalitatea
ei, aratdca El e subiectultrairilor;i lucrarilorumane
a lLriFIristos.
unireacelor
clotti naturi in ipostasul Cuvdntului,in cliip neamestecat,
neschimbat,neclesprrfitqi
neimpirrlitreprezinti lattrrileextremeale hristologiei,
adici firile suntatdt cler-rnite
pe cat
sttntde distincte'cum spuneSfintLrlN,[axim.863
6e.i ri.irtos cel unul dupi ipostaseste
din dlrmnezeireqi din tlrea omeneascdgi in. dr.rmn"r"lr"
ii in ornenita,., ,.,lii. neimparfit
cuvantul, ipostasulcel irnul, n-a p..rx.ui ceea
5i neamestecat'
ce era qi n-a preschimbat
ceeace a devenit,prin inomenireasa. ca atare,
unireacelor dor-ririn, aivina r-rmana.
;;i
cltrpaipostas,nll s-a fbcut, cu mdrturisegte
cel chematla hirotoniaintru arhierev,
,.nit.i
prin frcimiintareqsou tLtlbtrrttreascntomes'tecurect
firilor fmpretmti unite, ,ici .s,-cr
uclu.s.
cuvdntul tfupci ce s-ctrJi format omtil,
Jiicancrtt-,ie,, ,rtr,'l,ri"r',,n,,.r,"'rir,,oicum zicect
lve's'torie;nici ctJbst.Jdrcicle minte
sifcird clesty'let,pr:,nrr,* tn,-cifctApolinurie; pentrtr ca
acela bdrfeq, zicdncl ofi destttlcicluunnezei,r'ea
ii tocil rninlii. Ett insriil mdrturisescpe El
Dumnezeucle'sdvdrsitsi om cle'rdviirsit,Cctre,in
ucelasitintp, a .fosf trtp si, in ucelusi
limp' cuvdnt q lti Dttmnezert;trle insu/lesitcu
sttflet c)vantiitor si garaior,-'pitstrancl
si
clupcitmire tttate clesiiviir'yirilejiresti cile Dumiezeirii
sctle si neschimbrindcele ule
elumnezeiriisi omenitdlii lui prin' tmii"eucectclesciviirsitii
cu cuviintul; purtiincl Et o.fiintrit
cure pd'streazdcele clouci
ltrcrtiri;
crcelect
Jiri si
c{in cctre si intrtt care ct.fost (Lnul
si
ucelurs'i[is'tts FIri';to's'Dtrntnezetilno.s'lru,Core
ct'e si tlouci voinle./ire.yti, iar rtt.t
inchipttite".864
Fdrd indoiald,hotarereade la calceclona aritat
ci persoanavlintuitorului Iisus
Flristosestemodul cel mai inalt cleunire.intreDumnezeu
qi om, intre Dumnezeugi lume,
firi amestecare
qi fird conftrndare.Deci Logosulinomenit
esteo unitateindivizibila in
hotirdrile, actele,patimirile Lui, alcdtr-ritclin
cele cloudnatur-iclivind qi urnanr. El n
patimitpentrunoi iniuntnt ipostasr.rlui
sir-r,aldturiclepropria-ifiinla n.firin iionre.
Acest
lucru arati cd formula dogmaticiireflectamai
mult clecdiorice alti fbrm'li hristologica.
*o'

S f . Nlax ir ,nO p ts c .th .p o l e n t..g . p G .. 9 1 ,{ ) l t\

" ' A r lr ier r t ic on , E IBIv IBOR ,
Bu c u re ;ti ,1 9 9 j. p. 90

173
nemirginireaiubirii lui Dumnezeuthti de om. DumnezeuCurintll inir-.iderir unegteirr
sineomenitateacf,zuti gi rnuritoarein insdgitainamiintuirii.

Lucrarea mffntuitoarea Logosuluiinomenit slu soteriologirrhristologicir

Fiuls6i gi Cuviintul lui Dumnezeucel intrtrpat gi inr irt ca om in dinamismul

iconornieigi al istorieia venit cit mai aproapede neamulomenesc.ne trirni{dndu-i
nunrai
poruncipe care sd nu le poataimplini, ci si intre in comunillneclr eI..,\stt'el,Sfhnta
Treime a voit si restabileascd
comuniuneacu oamenii qi intre oameni,misiunecare i-a
revenitin chip cleosebitFiului prin locul ce-l are in Sfinta Treime ca intenfionalitate
ipostaticadupd cornuniune,purtatdde br"rcuria
obligativita{ii,a^servirii,fali de Tatal qi
falti de oameni, pentru a-i aduce iar in stareade fri ai Lui. ln acest sens l,ogosul a
considerat ci realitatea cea mai apropiatf, cle om este semenul cll care sti in
comuniune.*66
CAt privegtepe om, .or.
insetats[ se riclicela cea mai clepliniintilnire
".o
personal,
cLrr\bsolutul
flrd sd se confundecu El, din iniliativa qi pr"rterea
lui, nu puteasi
ajr-rngila aceastdcomuniune.Tocmai pentru c[ Absolutul adevirat e personalgi, de
Aceea,se cere gi voinla Lui qi, mai precis, iniliativa Lui ca sd,realizezeintre El qi om un
dialog real, ca intre persoane,pentm acest fapt a fost necesarca insuqi Dumnezeu si
*u5
Pentrua sublinia importanfaPersoanei,
viala gi activitateaFiului lui Dumnezeuinomenit,recomandim
citeva reFerinlebibliografice: Natalia Manolescu Dinu, llsrrs Hristos lvldntuitontl in lunina SJintelor
Evunghelii,EdittrraBizantind,Bucureqti,200l, vol. I qi vol. II; PetruRezug,DomrurlIi.susHristo,s,Editura
Etninescu,1994;Pr. pro[. Vasile Mihoc, lisusHristosin izvoareanticeprofane,in SI, nr. I / 1989,p.7-21,
Pr. conF.lon Bria, Iisus Hristos - DuntnezeuacleviiratSi orrtadevdrat,in O, nr.2 I 1973,p.218-252; Ierom.
Irineu Criciunaq, Nastereasupranatttrald a Domrului nctslrtt IisusHristos, in SZ, nr. l-2 / l9-58,p. 5-13;
Pr. lect. dr. Nicu Dumitragcu, Conceplia tlespresuJletuluman al lui Hri.stosin primele veacuri creStine,in
R?', nr.3 I 1999, p. 6l-68; Magistrand Vasile I. Bria, Contrib4ia Sfdntului Atanosie lu fixarea tlogmei
hri.stologice,in O, nr. 2 I 1961, p. 195-213; Drd. Lucian Turcescu, Hristologia Sftintului Chirit ul
,llexuntlriei,in ST, nr. 4-6/ 1994,p.49-70; Pr. prof. Dumifru Stiniloae,Ilristologia.sinr:adelor,in
O, nr.4I
1971,p.573-579;ldem, HristologieSi iconologiein tlisputadin secolelet4il-t,Y, in ST, nr. I-4 I 1919,p.
l2- 53; I dem ,Fi u l l u i D u m n e z e uF, i u l O mu l u i ,i nIIMS , nr.9-12l 1980,p.133-763;P r. prot.dr. D urni tru
Popescu,Centralitatealui Hristos in teologiuttrtoloxcicontemporand,inO, nr.3-4 12002,p. ll-20; Pr.
asist.dr. Nicolae V. Durtr, Hristologia in lttmina tro(Jilieicnnonice a Bisericii Ortotloxe. in S'f, nr.7-8 /
lc)84, p. 493-5l4; Protos. Irineu Pop, Chipul lui Hristos in JiinSaSi viala norald u creStinului,in IIOR,
nr.l-2 I 1987,p. 86-96; Ion Ciutacu,Doctrina clespreLogos,dupl SerghieN.'frubefkoi, pafteaI0, nr.
p. ll3- l 3 3 ,p a rte a a l l -a O ,n r.Il l 9 9 l ,p .
411990,
125-l 39qi parteaafl l -aO,nr.2l I99l ,p.117-142;P r.
prof. dr. Ion Bria, Ii.stt.c
Hristos * Dumnezeu,\'ldntttitorul.Hri,stologio,in
^t7' nr. 2 / 1991,p. 3-52; Pr. prot'.
ConstantinGaleriu, CreclincioqiaBisericii Ortotloxefald de Iistts Hristos - chezdSiea ,,inferii" nodstre
clivine.irr /tT, nr. I I 1997,p.33-52; P. S. prof. dr. lrineu Sldtineanul,IisusHri.stossuu Logosulinomenit,
Romirriacregtini,Bucuregti,132: Dr. ThomasWeinandy,lisusf[ristos - Dumnezeuintrup(tt,traci.pr. Iect.
. lr . Nic u Dum itra g c uN, a p o c aS ta r,C l u j -N a p oca.
200l ,?.15p.
t"n
Pr. prof. Dumifru Staniloae,IisusHri.stosscturestaur(lreaonului, Omniscop,Craiova, 1993,p. 104.A
se vedeaqi pr. $telan Buchiu, intrupare $i unitate,Libra. Bucure$ti,1997, p. 125-128;Vasile Citirigz-r,
ltltropologia hristologicitin Teologia Ortotlotci.r'ol. I. Constanla,2003, p. 135-150,Vladimir Lossky,
Iutrotlucerein7'eologiaOrtotloxd,trad.RemusRus.EditLrra
Enciclopedicd,
Bucureqti,1993,p. 126-13I

xti
coboarein dialog la treaptade partener
Llmanal omului, tiar sd rimdni gi Dumnezeu.
Evident, pentru realizareaacesiui dialog
suprem. nu ," cerea ca omul sa tie flcut
Dttmnezeudupi fire, pentru cf, aceastat-ar
tr enulat pe qm pi ar fi tbst contrar clragostei
lui DumnezeufhlS cle el. Numai un Dumnezeu
rbc*t Elh.,lutln',
.,ob;# ra treaprade
om' fhri sd incetezea fi 9i Dutnnezeu.putea
sa ne riclicela cleplindtate
dialog'l lLricu El
qi si duce la bun sfirgit descoperirea
Sa. tira sa dea cuiva incredin;areasd vorbeasci
despreSine 9i despreiubirea Sa, ci_rorbi"J-El-i"rigi
o.rpr" Sine cLrgura tre om gi
aritdndu-$iprin aceastaiubireaSa iira echi'oc
fala de om. r\ce.stii cobordiela treaptacle
partener
al omului la nivelul lui, in dialoguicu el.
eraceruti atiitde iubirealur l)umnezeu
de
fafa om' ciit Pi de seteaomului clupaiubireatotali a persoaneiabsolute
f-afaclesine.rnT
In f-elulacestaLogosu,ldivin, prin intmparea
Sa, a aritat mareacinstepe care o acorcli
ttmanului'mai ales prin firpttrlci nu a rdrnas
clepaftegi^cleoparte
cle el, ci s-a ficut om
aclevirat'firi si incetezes[ fie pi Dumneze,.
.i,;adar,I,,rugi ipostasuldurnnezeiesc
se
faceqi ipostasal umanului.Eul Siu-lnu
ramil'e numaiEul divin, ci se fhcegr E,
Lrman
pentruorice/zrdintreoameni.El coboara
'a
pdnaa se thceexperiatclenoi cal.ttnemijlocit.
ca orice /u onlenesc'clarr.imdndnclu-ne.qif,
clirin, qi pinii a ne firceprin aceastape noi.
El ca r e e Dttmnezell,Lln /zr la niv e lu l
S iiu . ; i n imii n u e . ma i a p ro p ia to mu lu i
p rin
cttnoaqtere
qi afbc{iuneca seme'nulsiu in pozilia
lui de ru saud,eett,care-lfhce/zu.uu$
Intrttparealtri Dumnezelrc.l om, arati pe
om ca fiinla cea rnai capabiiacle a
tlereni meclitral aratirii lui Dumnezeu,cd
se pot strivecleprin orn acldncirnile
intinite ale
lLriDtlmnezeu'ctrvinteieomenegtiinsuqite
cle'D'nrnezeri.t..i infele-se
cle
noi, ne cJeschicl
orizonturiinflnite 9i ne comunici revendicdri
absolute.omul e fiintracea mai accesibila
noLrd9i totuqi cea mai revelatoarea mistertrlui
absolut,Loi pr.su, cle
!'v r'vrr
noi. \clarnu oricc
faJi qi orice cuvinte,ci ricricatera cel
mai
inart
nivel
,r"rr""ri."r..
'uDe
asetnenea,
Fiul lui Dumnezeu,licindu-Se rlf la nivelul
nostru,pentrunoi, Ei
Eul' carene facepe Llnrzlla nivelul Sdu,rimine
pentrunoi sprecleosebire
di o.ice tu pur
Lrman'merell ttn Tu, care,deqi nu e numai
Lr[ran,ne estemereu in pozi]ia imediati
d.eTu.
Depindenttmaide noi sd-L trdim ca atare,
mereLlin relaliedirectd,chiar dacanu ne
este
vizibil' intrucdt,fiind Ei Dumnezeu,esteca
ipostasal umanuluimereuin fafanoastrdqi
a
flecirtri om' Astfel, iubirea maximd a Lui
faje de om se aratain dialogul in care intra
qi
rimdne in veci cu orice om care voiegte.
Acesta ludnd in ipostasulsdu umanitatea
noastrd'se face Ei ca pr-rrtdtor
al ei Fiul Tatilui. $i ananJu-sein legiturd
cu noi prin firea
onleneasca
comund'ne faceqi pe noi imp^reund
tli cu Sineai 'fatdlui.Aceasti calitateclatzi
notrdfine numai de noi s-o aciualizdm.in
felL,lacesiaa impacat lisus pe Dumnezeu
cu
oameniila un nivel suprem'la nivelul reltrfiei
intre 'fati qi iiu, saucleFrateqi fra1i.s6e
Rezultddin aceastaci dialogullui Dumnez.u
.l.i nui nu rSmdnenumarun clialog
in scopulinvafdriinoastreqi al comirnicdrii
unor porunci,unor legi, pe carene cere
s.l Ie
irnplinim crt pttterilenoastre al asigurdrii
unei nlutoriri in situatriileclificilein rela{iile
9i
ctt natura qi cu oamenii, ci clevine un
clialog al comunicdrii contin,e de putere
transformatoare
de maximd ;i vegnicdridicare ipirituata
a noastrdin comuni'nea clr
Dttmnezett'Fiul, avdnclin umanitateaSa pe
Dr-rhr-ri
Sfhnt,treceDuhui gi la noi, clacivoim
sii-L primim prin credinJa.Asttbl ptnerea
noastrdin rela{iede lli cu fertdl,prin D,hul.
FiLrlne descoperirreimea ca o cornllniune
a iubirii gi-i'zvoratoare
cleiubire fatr clenoi.
; ,t;,ii"r:,*;:Ti:S
"" Ihiden.p.160

Stdniloae,
Chipurnenuritorcttlui Duntne:r:il,
Craior..a.
te87.p.r_sB_
l5e

t25
Iar prin ilceastane clescoperiadevintl suprem, cue .ii si-ns L.\rsteniei..\stt'el ..din
plindtateaLui iun lttat har pestehar. Cici legeaprin lvloiseni s-r Jrr. i;rr irarulpi aclevirnrl
prin Iisus Hristos".o'u[n Flristosumanula tbst ridicat deci 1l cee mai inalti treapti a
vielii, prin unirea cu Dttmnezeu.treapti dupi care inseterzi in prrrnireillui de continuii
transcendere.
In acestsensf-rreauman[ din ipostasullui F{ristosDonuui nu e nurnaiplinir
de via[[ tlumnezeiasci,ci trupul sdu estecleviafa ticritor. ceeace insc-lmni ci erlnu-ii
mai poate actualizapotentacortrpliei.Leon{iu de Bizanl spune .iespreaceasta:,,noi
credem ci trupul Dornnului e cle via{d f?rcf,tor,pentnl ca .r rosr lirctrt vir-rrle citre
Dtmrnezeucuvdntul. El n-a fost ficut vir-rprin lucrarea(s\'splrcr) CLrvintuluide via{i
lEcitor, ca in crealia lui r\dam, caci in acest c'az ornul ar avea 5i acurn in potenfa
stricf,cirnea,ci prin sirligluireatlrii de via{6 ficdtoarein tlrea noasrra.adica prin Lrnireaa
tlotrl llri care arati un singtr ipostas,ca sI nu mai alunga corllpliil atlat.i in trrea
omcneascdin potenli, la stareatle lucrare".*t'Pe acelstd cale. prin comunitateacle
naturl, trttpul inclumnezeital Logosului intri in trtrpul celorlalli oameni, le invie gi le
inclumnezeiegte.
,,Firrdaceastdrelalie personali.spune PirrinteleStiniloae, tlra iubirea
intre Fiul lui Dtrmnezeucel intnrpat qi oameni,care insutlete$teaceastiirelafie,simpla
rrrdncarea trtrpului Lui nu i-ar indr.rmnezei".872
Cuvdntul creator,care are in Sine gi ptrterearecreatoare,se lace om gi intrf, in
clialoguIcotnttnicirii clirecte,recreatoareqi indr-rmnezeitoare
cu oamenii, care e prin
aceastaEi comunicarede puterecontinul. El rirndne in aceastdcomunicareqi cdnd nr-re
vizut, tiind pentru veci om c1eo tiinll cu noi, clupd umanitate,dar pi Dumnezeu
pretutindeniprezent. Ludnd ?n ipostasulSiu umanitateanoastri pentru veci, se leaua
intim ctt oamenii,ca orice om cu serneniisii. Prin aceastaDumnezeuunegtetoatdcreatia
cu Sinein ipostasulSdu.87lAstfel, Absoluttrlpersonalnu se mai opregtelainvdlaturace o
cli omului prin creafiegi prin cuvdntulproorocilor,ci intri intr-o relafiecu totul directdcu
El, prin aceea cd se face El insugi om clesdvdrpit.
Prin aceastaDumnezeu intrd in
comunicaredirect5"gi de maximd intensitategi totalaiubire cu oamenii,sauii atragela o
astfel cle comunicaredirecti cu Sine, prin putereade comunicarer,rmanddeplini a Lui.
Venirea Lr"riin maximd apropierede ei, ca Unul din ei, a fbcut posibil ca El insugi sa
vorbeascicu ei gi sd le comuniceputereain forma in care gi-o comtrnici oamenii,dar
ardt6ndu-le
totugicd El nu a incetatsd fie Dtrmnezeu.in calitatecleom clesdvdrgit
pe care
a adoptat-o,Fiul inomenit le comunicf,oamenilorde la Sinein mod direct o invf,jaturdqi
o pilcla despre viala deplina a omului in Dumnezer-r
qi o dragostepe care numai
Dumnezettle-o poate comunica prin om, adici in forma umand, imediat[, accesibil[
lor.o''' Sfdntul Maxim vecle aceastdindl{are a f-irii umane asumatecle Cuvdntul clin
Fecioara.itt urmitoareletrisdturi imprimateei, trdsituri care au fbst cle mare importan{i
petrtrumintuirea oamenilorin general.,,C'elce tlin cnuzdo printit sci.sejitcciom, zice el,
nu u refuzcttsci'senusccidin pricina ccirleriiuceltiu, ttcceptdncl
fctceree ccto coboriire lcr
cel ccizfi, iar nus'tereucct golire cle hund voie (cltenozit), fn.fuvoarect celti osiintlit.
F-ucereal-u uclusla iclentitttteocu omttl cle lu inceputprin suflare cle victlii ddtdtoare, din
cure ludnel ,,c[upcichipul" ca otn, o pri.strut Iihertatea ne piertlutci ,yi nepciccituirea
" o I oan 1, 16- 1 7
s'-r
Leonlir cr leB i z a n !,,L c fuN
. e s to r.V , PG. 8 6 . l . 174I D
t'r
P r . pr of . D. S td n i l o a eT, D O .Y o L II, p . 5 4
t"
IlriJert,p. 160-l6 I
\ - t lbidem , p.
l6 l

1li.
nepdttttd" prin nQ$tere Q itnhrictir'.'.J
inrrttpttt, usemdnareo L:r! ttmul
.stricticiurtii
tcoruperii)' intruccit q lttttt chiprti
,ie r,-,7 5, ,, ir,larii c, ,n vinov*r
oel e.eern.fiirci t{e
pdcat' r'upundn(lu-se cu
itceirtlcl;fj rr,rcc'icrpcirintiri, trebuinfe)
'*oict
narurule
ctt si noi,
ttlard t{e pdcat'
'4stJbt' a ltrtt (tcet'te i,tIttri ,iirt ,mrdndoi. ctici ctcceptantl
prin c:,b.rt?re
lscerea lui ''ldttm dinctinte de c'itdere.ir
rrc'cl lutintl la;rintislire prin in.s;ullare
ftt chip
nulurul nepcictituireQ'ntt tt Itrrtt,vi
r;e:rrjcrTc
it,teu (incor-uptibiliratea).Iur pri,
nusrerett
sub o.scinddtle dupd cticrere,

rudnrrpri,,, ,,i,nii'rr'u"in' au bt.tna

(chenoze, in chip
,ttturur carttctentrpdt.itnitor(ttfecterel
,r.;gie
ctrt,rtt;i-'prlcritosenio.,\\/r
'tu
Prin urmare Fiul lui Dr-rmnezeu
se lirc'e;i'se ttla$tecaom cu amincloud
lat,rile,
pentru cii Se concepe dintr-o
Fecioara.Jar ia umanitatea
Jirr,r-o
fipt.ra
omeneascf,
adevirati' Fiind flcut, e f.ira de pacat
'devarati
.i, .i.r"- dinainte
.t"
.no.r.; fiind gi
nascut.re totttqigi stricici,nea clin
de .lupi .,J".". Le une$tepe amdncroud
-\dam
pentru
cd Se naqteclin F3lloari' Ntrmaia$a
poate
pe o.1, r'urincrpentruel. crargi ?nviind.
Fiul h-riDumnezeuigi astrmaunranitatea
'rdntLri
noerstrd
din Fecioari,cleciqi clin puterea
lui Dtrrnnezeuqi cleci tird cle picat;
dar .sumii'cl-o clintr-o fbrneie,care
apa4inea
neamulltiomenesccle clupeicidere pi
care deci a moqtenitafectelecle clLrpa
pacat ;i
tnoartea'a primit de la ea aceste
af-ectegi rnoartea.De aceeaa putut
fblosi
pitimirea
pi
moarteapentru a le birui in umanitalea
primitd prin naqtere,clatoritdnepdcdto;eniei
primitdprin fncere'r\$a poatetransmite!a
fialilor siir'r*.,.umaniterteaprimiti
prin naqtere
obiSnuitd'puterea.Luictrrilitoare'ce-o,
ar.eprin facere.prin a clouana$tere
a
lor
din DLrh.
Ei se face deci Ei c'a om liber ie puterilC
inrobitoareale prcat'lLri gi prin
acearsra,
elibereazide puterile inrobitoare,
se
ale pitinri.ii;i";;;rjii,
,noqtenite
prin
naqtere.
Er e
cleschisprin umanitateaSa asumatd
prin naqtereaclin Fecioara,trairii
crumnezeirii.
Aceastapentru cd umanitateaSa este
unitd cu'.lumnez"irea,de r"'rarrirlj.e,
in aceeagi
Persoana'
dar 9i pentrunepicf,togenia
primitd p.in tucer",adicaprin curdfia
carenLlo mai
poate despdrfi de Dumnezeu, clatoritd
faptului .a--.,**itatea Sa este
unitd cle la
conceperea
din Fecioardcu Dumnezeireain acelagi
rport^. Dar acestfapt sau aceasta
unire a fbst posibild
conceperiiei din e."ioo.a sau aceasti
conceperea fbst
tlrmareaincadririi ei ^clatoriti
in ipostasulclivi'. Prin aceastaEl
a
asumat
afectele
clar,neprimincl
pacatul'le-a bi.rit' A primit sd suporte
afectelecleclurereqi moarteapent*r
a Ie birui i'
ttmanitateaSa gi a rezistatcelor cle pldcere,
nino, oatoriid concep"iii ,ri,, Fecioard
qi
i'cadririi in ipostas'l divin, lipsit
-Ade prcatul care-L ispitea spre ele.
suportatpe
primele Ei a rezistatultimelor cir
tdrie biruitoare,,r.ldra.ra.,-seclus
cle ele in pdcat.El
primegteodihna qi hrana necesard
trupul'i, clar rimdne necuceritliruntric
cle pldcerea
pticdtoasd
a lor' El Se elibereazi astfel ca om
cle
Trdiegte
cu purerebiruitoare,
avdndumanitateaunitd cu Dumnezeirea
"f-;;;..
?n ipostasul
sau
clumnezeiesc
gi
fdra c1e
pacat crin Fecioari. Er biruie ca
om
'ascutd
rrica qi pii..r. ce L-errputea
face si se
1i1e
ingrijeascdde sine, frind gi rimdr:rdncl
egois.nirt"'f,i.ot,.rl,i.EI se cldruia
intreg
oelmenilor'cu iubirea ce o rispdnclea .firai
qi p" .ur. Ei,o ii,,ruq.ain umanitatea
Lui crin
clumnezeire.Lr-rigi care nlr era sliibitd.cre;r.u;;;;r,i-,
pr.rro,
ar
acesteia.
Umanitatea
Lr-rieraridicati la stareaIa careaspiri
fireanoastrdautentici.Nu s-ar ti p,t,t
concepeclin
Fecioard'dacdnu era umanitatea^cuvdnttrlui
qi n-ar fi tori n.a de pacat.
clacanu s-ar fi
conceputdin Fecioard.Iar fiincl fhr6
cle
asumatdclecLrveintLil'
to u ptrtutfi mediu
al intregricomtmicabilitafia c'vdnt'.-rit?ut't li
' - t . lr r t hilqt t108
a ,p .2 7 0 -2 7 1
- " P r .pr of .dr . D u rn i trus ti n i l o a e ,o p .c i t.,p .
1 6 3-164

t27
L u crareamdntuitoarea l-ogo s u lu in
i o me n it a ; rru t : s : J ir c J s c o p re lib e ra re a
noastri de picat, de striciciune qi cle rnoarte..,Nlintuitorul ne-a izb,,iiit tle puterea
intrutericultri9i ne-a ridicat,in impara{ia'fatalui sdu iubit. pnn rl cirui sinsele ,e-arn
mdntuit9i izbdvit de picat".n" Hristosa rnd.ntuit
deci lunreaintmoin..lu-sesi rinsusinciu-si
firea umand,pe care a indumnezeit-oprin invafitura Sa dir ini. prin eremplLrlsupremal
mor{ii pe Cruce gi prin inviere. r\stfel suntem mdntui;i prin r enlrea tepielesalecle
;i
1le
pamint' Sf'intul Grigorie de Nazianz,subliniindmire[ia pi clracrerlrlrlilntuitor.l Tainei
lntrupiirii Logosului. spunea:,,Pentruca omul si tle mintpit s-a inrplinit o mare tainir
pentrunoi(to ltsYctTttprIpcrq puor"qptov):firilese innoiesc(KC/.1\rorolrouvrco
ouoelc)
5i Dumnezeudevineorn. Ce1ce sti suit pe cenrlcenrrilorla rasarituislal'eisi8
gi stril'cirli
saleproprii,estesllvit acum la apusullipseide clemnitate al josnicieinoastre.Fi,l liri
;i
Dumnezeuacceptf,sa clevind gi Fiu al Omului gi sd primeascdun asemene.lnume.
Neschimbiindce era,cici esteneschimbatprin chunnezeirea
sa.ci luincl as,pra sa ceeace
nll era,cdci esteiubitoral omului,incdtcel,carenu poategasiioc a gasit*nul, *nindu-se
ctt noi prin trupul siu ca printr-o perdeao",caci DumnL'zeirea
sa curatd n-a p*t't fl
incluratide firea noastrdsupttsi naEteriigi coruperii.z\stf-elrealitlilii scutiteclearmestec
se
amestecf,:
nu cloarDumnezeuse amestecicu naqterea(yeveorg),nu numai vouq - ul
;i
trttpttl,Atemporalul pi timpul, Inflnitul gi misura, dar gi narpterea
gi fecioria,umilinla qi
cel ce estedeasupraoricdreicinste,iar suferinlase amestecdcu ceeace estenepiitimitor,
Nemuritorulse amesteci cu ceea ce este coruptibil... Noul Adam l-a salvat pe cel
vechi880
qi pedeapsaadusi irnpotriva cirnii a fost riciicatdssr,
p";;;J .;
cu trupul
".r"ii
inviat a lui Flristos,moarteainsipi a tbst omordtd...ingeml Maielui Sf-at,
al Tatdlui,vine
gi se aratd.882
Cel care nu are cAme,ia carne,Cuvdntul s. i"ttupeara,t$ i;;;ibilul clevine
vizibil, neatinsuldevine palpabil, Atemporalul ia inceput in timp, Fiul lui Dumnezer-r
clevineFiu al omltlui, Iisus Hristos ieri, astizi qi in veacAcelagi.8s{
Cel ce este885clevine
( o Ov ytvetur), Cel ce este necreateste creat,Necircumscrisuligi gasegtegn loc prin
intermediulunui suflet spiritual care f-acetrecereadintre Dumnezeireli giosimea cdrnii.
Cel careimbogaleqtese supunesdriciei;886
incluraaceastdsdricie: carneamea.pentruca
eu s[ am aceastdbogdfie, DumnezeireaLui. Cel care este deplinitatea,8sT
se golegte:
piirisindu-$isctrt timp slavasa,pentnrca noi sdputemparticipala cleplindtatea
luisss
Aqadar,potrivit credinleinoastre,mdntuireane-avenit prin inimpareaCr,rventului
h-riDumnezeu,careinsuqindu-Eifirea noastrdgi unind-ocu Sine gi energiaSa sfinlitoare,
plrn intreaga.viatd
incepdndcu venireape pdmdntqi incununatdclemoarteape Crtrce
:i
Ei
biruitoareaInviere din mor{i. ,,.r\cesta
esternotivul pentru care Flristosa viefuit in trup,
rnocleltrlcleviafd descrisin Evanghelii,patirnile,Cllcea, mormAntgl,invierea.Dentruca
ttt
Colos enil, l3 - 1 4
ttt
P s .67, 34
s 7e
E v r ei 10, 29
s8'r
I Cor, 15,45
" l Ror nanil, 16 , l 8
3 32
ls aia9, 6
3 3r
loan l, 14
ssa
E v r ei 13,I
t 85
I egir e3, l4
i3"
2 c or . 8, 9
tt t
c ol. 2, g
t*t F ilip. 2, 6- 9; C o 1 .2 ,9 -1 0 ' ,Sf.Gri g o ri e d e N azi anz.
D tscurE uri S g,2,
13.pG.36,311,325,34g-j -19

lt 8
omul' care a tbst salvat prin aserndnarea
lui Hristos, sd poati primi int'ierea.,.sse
Logosul
',s-acontopitcu omul, zice

sfdnrurrrineu i*
8il';;;d
inomenire,
Hristosa trecutprin toatetreptelecregterii onrui.!1 Lgs.-.,rr1;;
omenegti,
stirrgin?u-o
p"
nlJuor*
in parregi
mdntuindu-oprin-

',exemplul sdu de cucernicie,virtute gi ascurtare,,.8er

Neascultarea
primului Adam
prin compl.ru or.utro.e a celui de_ar
"r?^r^,
doilea
:tr,:,rmparatd
Adam, ca
lumea sd dobdndeascd
mdniuirea. El a i"*.nip.i-in,."ogo
continuitatea neamurui
omenesc'diruindu-i omului mintuirea
printr-o recapitularea tiecdreipersoane
in parte.
Astfel'
"cuvantuls-a fhcut tntp, pentruca pacatul,zdrobitprin acelagitrup care
l-a ajutat
sd devini stipdn' sd nu mai lie in
noi; rl' oe
oo*nur
nostru
a
tuat
exact
aceragi
chip in intrupare' pentru ca si intre
in iupta in"...o,
,r,,*"t. ,tramoqilor sdi gi sa nimiceascf,
prin Adam ceeace ne-a lovit pe noi
p.in .+ao-'; d;t^il;;umprrarea igi
are origineaatdtin
cuvintele Mantuitorului, .oi" a vorbit
despre rlut omutui care_gi ctd
rascumpdrare
,,sufletul
pentru mul1i",se3cdt gi in vechiLrl
Testament,mai ales in Isaia, pasaj
consideratdrepto profetieexpticitaa parimilor
tui Hristos.it;;;il;"Jlle
oiognetse
reiaternariscumpdrdriigi seip,rn..d,,D,.,rrr.tru
inr,,iigi-a dat p" ri.ir J,, sf6nt,clrept
rascumpirarepentru noi, cel sfdnt pentru
cei nelegiuili, cel lbrd prihani pentm
cei
rtii"'o"'cu toate acesteanimeni nu a precizat
"fost
cui i-a
pldtita rdscumpdrarea.
unii au
consideratc6 este vorba cle o rdscumpdrare
platita diavorului pentru
omului,
exemplu poate fi origen, care susfinea
"ril.*r"u
cd Hristos a fost lisat de Tatil
.
sdu in seama
ptrterilorvrdqmaqecare stipdnei-omenirea
pina.anJ urru sd i se dea suflehrr
lui lisus
drept rdscttmpdrare
pentru noi.8e6Aceastdidee.a ras..rmpararii
pldtite
cliavolului
a fost
reluatd de sfhntul Grigorie cle Nazianz
qi vehem.nt .i*uaiuid.;;7-E;'i;;t,
Logosul
inomenit a sftrdmat capul qarpelui.
conflictul desclis ie ca.tea Facerii
clintre Hristos
simdnfa femeii 9i diavolul, ?n iare diavolul
i""*g. plntru un timp, totuEiHristos
va
triumfa pentru veqnici' invingdtorul lui
Adam"".el u"c"hiiste inuins de
sduAdam
cel nou' care-i va zdrobi tupul, oferind.astrer
'rmaqul
uiruinla ;*pru mo4ii tuturor
care fuseserd
prizonierii mo4ii 9i ai diavolului'
Prin Hristos omur'. i;;i eliberat, iar
mdnt'irea sa esre
nimicireamorfii, aducdndcredinciogilor
nestricd.lrr*u."oiuvolulva fi legat
cu aceleagi
lanprri clr care el a regat pe om qi'va
fi r;r;;;i;$"Jq
s_a
,,"r,.,os
ruptat
gi a ieqir
biruitor; cdci s-a luptat in numele
o.ut'i f"ni* r,il-"sr, rar pentru
srpunerea
sa a
infrdntneslrpunerei:.,9:ll-l.l:eu,,q:,;.i
q jiu"rut
I
------qY'
vr
fi;;.;'i:;
pe
cel
sla-b
qi,
biruind
pdcatul,a adusmdntuireacrealiei
sala,'.sel '
Descriereamdntuirii nu se opregte
lumai la patimile, moartea qi invierea lui
Hristos' ca biruinfe asllpraclugmanilor
omului, ci gi asufra coborarii in cele
mai dejos ale
pdmdntului pentru a ridica pe Aclam
impreuni'"u ;;;-;umul. Astfel,
sfhntul
lustin
aminteqtede o profefie clin Vechiul Testament
undese ,p,rn. ci,,Domnul Dumnezeu
si-a
88o
Sf. VasilecelMare. Dyprl SJrintttt
Duh. 15,j5. pG. 32,l2g
o'"
Sf. lrineu,Atlv. Haer. S, tO,)_l
" - ' I dem ,I bit le m,2 ,2 2 . 4
o" ' I dem ,
Dem . .3 l
*o' M at ei
20, 2g
sea
Isaia,53. 5-6
tpxtota cdtre Diognet, g, 2
!i)
"'" Origen,Or. lvlat. t3, S-g;
t6, S
"-' Sf. Grigoriede Nazianz
, Or. 45,22: pG. 36,653
- ' ' oM at ei.12. 29
*o'
Sf. Irineu,Aclv.Haer. 3.1g.6

ff
ffi
@

ff

ffi
ffi

ff

129
amintit de ,.p^oporullui Israel care zicea in morm6.nt gi a coborit ca si-i aducd
mdntuirea"."' ln Noul Testamentacestevenimentestesubliniat ,le St-dntulApostol petm
carespuneca Mdntuitorul ,.Hristosa suferit odatdmoarteapentru picatele noastre,El cel
dreptpentrucei nedrepli.ca sd ne aducdpe noi la Dumnezeu,omorat fiind cu trupul, clar
vitt thcut ctt duhul, cu care S-a coborit qi a propovdduit gi duhurilor
finute in
inchisoare".e0l
Este de la sine infelescd semnificaliacoboririi \tantuirorului in iad este
tegatdpe de o parte de moarte gi inviere, iar pe de altd parte de biruinla Dornnului asllpra
iadr.rlui,
exactcum exclamaSt'intulApostolPavel:,,undei1i esteiadulebiruinfata?"
Dar Hristos, fiind Cuvdntul lui Dumnezeu,nu era numai exemplu, ci gi imagine
exemplard9i prototipul lui Dumnezeudupd care a fost creat omul. Creareaomului clup6
"Chipul lui Dumnezeu", adici dupa chipul Logosul divin,eO2 descoperdadevarul
fundamentaldupi care destinul omului qi constitulialui sunt histologice.r\dam este
chiptrl,CtrvdnttrlCare S-a intrupat la plinireavremii. Raportulchip - ase*rlnaretrimite,
evident,la rela;iaontologicaprin careomul estelegatcu Arhetipul ct-rpicarea fbst creat.
Prin urmare, implinirea omului sau finalitatea lui se impleter. .'.i necesitateaunirii
ipostaticea chipului cu Arhetipului, sau a umanuluicu divintrl in PersoanaCuvdntr.rlui,
Fiul lui Dumnezeuinomenit. Faptul cd Adam estecreatdupd chipul lui Hristos presupune
cd el are posibilitateasd se inalle spre Arhetip in agafel incit DJmnezeu sa vind intiu el,
in istorie,pentrua se ardtaca Logos inomenit,in careunirea ipostaticaa firii divine cu
tirea ttmand sd se realtzezein PersoanaCuvdntr.rh.ri
intnrpat. "Chipul lui Dumnezeu in
om" este,prin urmare,o posibilitateareal5,un gaj de logodnd care trebuie sd conclucdla
nuntd, adicd la unirea ipostaticd, amesteculneamestecat,dar real "al naturii divine si
umane... omul, g[sindu-gi, astfel, continutul ontologic in Arhetip,'e03.Evideni,
indumnezeireaare un continut antropologic qi hristologic, unde Flriitos nu este o
intdmplarein istorie sau un accident;omul existd pentru Hristos, deci el avea nevoie de
mf,rlurisire qi fdrd cddere; scopul primului om r[mdne mereu acelasi; continutul
indumnezeiriiestehristificarea; "vial,ain Hristos" esteindumnezeireaeO4
Domnul, ,,prin nagtereasa, adic6, prin intnrpare, botez, patimi, gi inviere, a
eliberat firea noastrd de pdcatul protopdrinfilor nogtri, de moarte qi stricaciune,arf,tind
prirneleroade ale invierii. Devenind Calea,Chipul, Modelul, ne-a dat posibilitateas6-l
urmf,m qi sd putem deveni ceeace El esteprin fire: fii gi moqtenitoriai lui Dumnezeu"eoi.
Pentru ci ,, El ne-a impdrfit ceea ce noi nu am pdstratin siguran{d,adicd firea noastrd,
pentnt ca prin El 9i in El sd poatd reinnoi ceeace a fost fbcut clupdchipul gi asemf,narea
Sa Ei sd ne poatd invd{a conduitaviefii morale,fbcdndprin El calea mai uqoari pentrtr
noi; qi prin comttnicareavie{ii s[ ne eliberdm de pdcat, El fiind primul rod al invierii
noastre,9i sd poatd restauraintreagacreaturd,chemdndu-nela cunoaEterea
lui Dtrmnezetr
care ne poate izbdvi de tirania diavolului, qi ne poate intari gi invdfa cum sd indepdrtdm
tiranr.rlprin rdbdaregi smereni"';.e06
Totugi, nici ?nv[tdturile gi nici exemplul lui Hristos nu pot fi separatede mesajul
crucii. Md"ntuitorul a adus mAntuirea nu numai prin recapitulareafiecdrei etape clin
euo
Sf, Iustin,Dial. 72,4
ou' l
P et r u3, 18 -1 9
' ot c o[ . 1, 15;t c o r 1 5 ,4 9
e03
PanayotisNellas, Omtrl * animal tnchtnrnezeit,
Ed. Deisis, Srbiu,2002,p.72
n oJ
I l Cor . 12,2
out
Si. ioan Damaschin,Expttnereacredinleiortodoxe,4.l3.pG. 94, lt37
' " u I bir ! . , 4. 4.c o l . I to 8

li0
dezvoltareaomului' ci mai ales prin
accep^tarea
s'ferin{ei, care pe lemnur crucii
rdscumpdrat
a
rdurflcut de remnur
n;^.ui;iid;a;;:,

Hristos,,o
p...crrr-barapusur
in rdsirit$i, prito!1*,*-rt::i^t1
moanea
i.eschimbar
fi4oidd;'o"*"",
este,deci,
..prinosulcurat"'-"'prin care s-au
" deschis
.i;

ochii inim
prinerni ,-ur,*l*i-n'in,.o
Romanur.
n.e,iu,o*."ii"lll,llrJlir.r'ff"rlii:"?.iffi1

stapdnulsd ne lase sd gustam

din cunoa'tereacare nu piere
niciodatd,,.nru
primelerugiciuni creqtineconsemnate
una dintre
de iocumenteii mulgunegterui
Dumnezeu
pentru
credin;agi nemurireape care
"cunoaqterea'
ni le-a acrusslujitoml tdu, Iisus,,.n,rprir-,
moarteaDomnului pentru picatele
noastre,_
omul se poatebucurain moorte cnci
sd fie eliberat de striciciune, schimbare
aEteaptd
gi moarte.'o".a focul veqnic,pdnd
la venirea
Nldntuitorului'ameninfacu moartea
vegnice,Firistosa suflat asupra
ceroi
ca.e
au crezut
cred
in El duhul nestricdciunii.nilAqadar,
9i
in Hristos cregtinii,,vor cunoaEte
veqnici"er3qi vor f-r eliue'afi
f-ericirea
Je tirania
ui.i ri in viafa cle apoi,
Lliinttritorulcareodati a infrdru
,.int.rcdt
moarteapentru
-ortii
noi, o binrieqtein continuarein noi,,.era
Mdntuitorul ca Dumnezellnu numai
a adusmintuirea qi *natot.u. prin
cdnd El ierta pdcatelegi vindeca
urmare,
"lcr
pe om, aratdndtotodatd,
nu poate ierta
'imeni

'
in acer
ae
i rimp,
5:fi:ilr*':' ?lTJ:T:;"*i:i',Ji,"'i#l"g*f a vindecd
suferitpentru om' a ardtat
milosteniefald deom gi i-a iertatp[catele
"
ca Dumnez.u.nlPl

Ca o incoronarea l*crarii mdntuitoar",

in gdoJireapdrintrilororientali,
rezultatuljertfei' al iertirii pi al
scopul gi
salvdrii omului aJr.,u r"uia morfii
este
indumnezeirea.
"Logosul' deci' s-a ficut om ca omul sa inve{ede la om crm poatesd
se facd Dumnezell,,,
zice clement din Alexandria.olo
il sensul acesta."i ca.e sunt
hrinifi de Er vor fi
indumnezeitrigi ridica{i, prin
firea om.neasc^f,,
a
$
lui
r!'r
rr
Hristos,
la
unirea cu firea lui
dumnezeiasci,ajr-rngdnd
asifel la indumnei"ir"l,
Bineinfeles mintuirea noastrdin
Iisus Hristos cuprinde intemeierea
Bisericii ca
arcd 9i atelier de mdntuire, induntrul
cdreia fiecare o* ," poate mdntui
liber in mod
subiectiv'prin intermediul^Sfintelor
Taine,:t oltl .*itrid careeste
doveditddin faptere
br-rnesdvdrqitedin iubire,er8."
o;uro*l Harului oi"irl
fiecarui
om in vederea
desdvdrgirii' Aceastd invildturi
n"int.r..,ptd a Bisericii"r"rit
ortoaoxe a fost inclusd cle
Parinfiibisericii in simbolui at
ct.Jin{i Niceo - constaniinoporitan
gi expricatdrimurit
in specialin cultul liturgic ortodox.
u"3c.-a, un.rol important in indumne'zefteaornurui,
prin impdrtdqireade trupul cel
de uiugaa.ato, ur cuuait,rlui inomenit
prezentin tai'e il
caiubire
u taialui

ffi?:i:icuvantului,

'ut Sf. lrinetr.Ailv. Haer. 516.3

' L t em entpr
. o t. 1 0 , I 1 0 ,2
." "
M at eahiI . I I
or o
I Clem ent3 6 , l -2
" ' Didahia.10 .2
t*"."rt: Teorbrul, Ep. Cdtre Efeseni
I6_17
:,1
-ll," M
inuc iuF el i x ,Oc l . 3 g , 4
' ' ' S f . Cipr ian,E p . 1 0 .3
' ' ' S f . I r ineu,A rti .
H u u r. 5 .1 7 .3
- ' " Clem entpr
, o t. | . g . 4
- ' - O r igen,O r qt .
2 7 .1 3 .

ra{rdeririii'ilta crenoi,qicai'birea Fiur'i

";'",':;:,?i,'ii,tl,i;, omitiita Facere

t6,5,6;25,7;28,5.
pc. 53,13t, r32,133,228ei
54,5r3;

131
Participareala actul liturgic estetocmai taina refacerii condiliei euiraristice.participarea
la Liturghie este esen{iali, chiar daci nu te impdrtdgegti.Cdnd omul. datorita picatelor
sale, agteaptdziua intdlnirii fbricite cu Dumnezeu prin euharistie. el deja a parcurs
procesulrefacerii templului inimii sale. In acest locag incepe lirurghisireain propriu
templu 9i se sivArgegteEuharistia.Participareala actul liturgic implica, deci ritlalul
liturgic ca ascezdin caresuccesiunea
actelorliturgicedin Liturghiesunt un chip a ceeace
se intAmpli in inima omului. Acesteetapesunt developatead extra de insaqimomentele
ritualului. Sfdntul N4a-ximstiruiegtesf, spundci: Cregtinulsd nu iipseascdcle la Sfdnta
Liturghie pentru harul St-dntuluiDuh care e in chip nevizut pururi prezent, clar in mod
specialmai ales in timpul Sfintei Liturghii. Acesta schimbdgi prelacepe fiecaredintre
cei ce sunt de fa!6, rezidindu-i ?n chip mai dumnezeiesc,potrivit cu insuEirilelui, :pi
inilfdndu-l prin ceeace se indicdprin tainelece se sivdr$esc.
. . El activeazdin acelaharul
m6.ntuirii,indicat prin fiecaredin dumnezeieqtile
simbolurice se sildrgesc,conclucincl,-l
pe rand qi dupd o ordine de la cele mai apropiatepdni la capitul final al tuturor".ele
Sfdntul Duh are in acestact un rol forrnator,(preran),cttro) pldsmuitor, agacum a tircut
cu creafiain Genezdnto.
El aducepe om intr-o starede maximd plasticitateontologic6,
respectdndu-i,in acelaqi timp singularitatealui. Numai in felul acesta credinciosul se
invrednicegtede refacerea stirii sufletegti necesari primirii Tmpului gi Sdngelui lui
Hristos. Evident, omttl nu se reface autonom fagdde Euharistie,ci in acelaqiritm el se
preface euharistic, de la nivelul unei prescuri vi, avansdnd gradual pe calea unei
proscomidiiinterioare,priq imph.rt[qireacontintd de Duhul lui Hristos, spre conditria
deplina triiti apoteotic. in impdrtdqire, acest ritual are ca temei tocmai comunul
euharisticin care omul esteintr-o permanentlparticiparela divin ca rispuns la chemarea
divind gi ca rostireireductibildcarecertificddobdndireacondilieieuharistice.

Q
" '' Sf'.iVaxim MdrlurisitoruI, tltystagogia,24, trad,pr. D. Stdniloae ni
r'-'
e:o
cenezd2,7

lil

ChenozaFiului lui Dumnezeuinomenit

:'.''
-'-i", \.. -'i -'
AI
c,eaJt-in]Ai
cartea descoperirii
slaveilui Dumnezeu,
A nemargiaitei
, .., ,iubiri
,- #+!:ste
Lut
t-afade fEpturd'Degi

creatde Dumnezeuin alara Lui, printr-o intervenliedivini

creatoare,
toate lucrurile lumii atzirnide Dumnezeu.iar prin energiilenecreate,
care le
men{inintr-o vie qi statornici.actualitate,se intifigeazdca atarevenind
de la Dumnezeuqi
intorcdndu-se
la Dumnezeu.Datoritd.acestuifapt, Dqmne4eu,p-rinclarurile
Sale, ca qi
pnn resorturileinterioareale-aqE-s!o_r_
da111ri,
energiile clivine oecieale,se af-li in lume caprincipitr de viala
e-.!s-lt1Lq,
tericita a ei. ramdndld_t^o_[qt
ptil liin1a Sa.intr.o
Y.$...:o !.ttranscencienp
absoluta.fhlat{g l_uqe.Y''in t-elulacestatri" ;"oFid&inanecreatqcare
le suslin.toate lttcrttrilelunii sunt chematesd participeIa intj"nitab'ndtate
,{iu*i,-a;
tt)ate cd Dumnezeu este transcendentgi inaccesibilin natura Sa intiml
gi pu.ur."
misterioasd'
insd,prin iubire, El se ret'lectain propriaSa creafie.Ast l, ir-rbirea
Liri este,
in con{inutulei cosmic,iar slava sa dumnezeiascd,
care izvorigte din misterulciivin, se
revarsi in peste lume, cuprinzdnd-ointr-un circuit al miririi ,1.-o p.,r,,rea
flitoare, Ca
atare,Dllmnezell,prin cobordreaqi indl{areasa,atragetoatelucrurile
existentein univers
5i le sus{ineprin pronia sa. in mod firesc, .n.r!iil" divine lucreazi prin cauze ce
aclioneazddin afara fiinlei create,aflindu-se in raport cletranscendenfd
taljcfe creag*.oziAcest lucru arati cd prin actul creafiei, atunci cdnd Dumnezeu a
cr-rprinslumea in
circuitulslaveiSale,i-a acordato anurniti consistenfr.,
inzestrdndll-ocll posibilitateade a
participala viala divina.in acestsens,fbri sa se desfiin{ezedistan}a
ontologicirin carese
afld lucrurile in raport cu Cel ce le-a zidit, DumnezeLra binevoit ,a or.,n".
o punte peste
aceastipripastiefiin{iald.in vecinitatemaximi cu Dumnezeuesteon",.,1,'."..
se clistinse
esen{ialde celelalteIipturi, tiind implicat activ in intreagasf'era
a existenlei.t:tee?i
indoialacr 9i celelaltecreaturise at'lasub ochii pronieidivte qi participn
la via{adivinl
intr-un mod felurit qi gradual:mineraleledin riniversparticipa,in
f-elullor, la simpla
existenf6;vegetaleleparticipala viafi, animaleleparticipnla sufletr"rl
senzitiv,iar fiinfele
rafionale gi inteligente, cum sunt oamenii gi ingerii, la intrelepciunea
clivind. Di'
perspectiva
acesteiviziuni graduale,fiecareesen{dde pe o treaptdsuperioariparticipi,
in
firncliede calitateasa,gi la condiliatreptelorinfbrioare.
Cdt priveqtep,: omr,incaclerlacreafieestechematqd.p-oq(ein sine universul,
\'
sd-l
asillle
in raliuneagi dragop,tea
sa.'"uDe la inviereanomnutiii, prin .ir. lurneas-a zidit a
'"),
clouaoari, omttl estepe cleplinnticrocosmos
qi microteos* Dumnezeuin miniaturi, c'm
spLlneSfantulGrigorie de Nyssa,sintezi a universuluirecapitulatin
Hristosgi fitr al lui
D--trmne1er1.
Faptul cd el este numit ,ilif;;;coffifi,
aratd,cd chipul lui Dqmnezeudin el
nu este altceva decAticoana Fiului lui Dumnezelr,care depaEegte
mdre{iacosmosul.
intr-adevdr,omttl clepdgindcosmosulcu scopul de a-l asuma pentru
a-l face viu, este
chematde putereadiviniti4ii, careil poart[, ii atragegi il
impieclicrinclu-l
,,glefi.riegte,,,
sI
nr

Pr. p rof. IIie f v loldov an,op. c it . .p. 13

to t(rem,p.4 y - ) u
tDru etn ,p. )u - ) l

"'insen su i

'

n ttt , oor nll. , gpr im it delaDut nnez eu c l a r u , l d e , , t t c l c t t t t u n e v r e l , u i t o a r e h t r , , F a c e r e a l .

l9-10

:-:'

,_.
i t'

,-.f ,,

ir

1f a
IJJ

se identiticecu pf,mentuldin care e$tQplamldglPsllitS!,

_Dunneze,r.zidi4rJpe omlcreeazi-o fii$a pg:lpndf, cap-abila-spqtill-du-iio-i,niceJc--oterit
l:r rn reilerea pror4orarii
iyref lgq!9-n-tteritili.
Deci, cand Dr,rmnezeu
tacesi aparaacersrrerrsrenginoui..in
"io*"
caJiin{a
alteritatea
omului
libera.r\ceastaiibert:te :r trmului coieipunG
Elconfirmi
!:{"
unei ,,distaniiri" care di relafiei Creator-creaturiun clinamisminepLrizebil.Din acest
ptmct de vedereDumnezeu,in insdEiactul crea{iei,anticipeazarnlrelia chenozeidivine,
cffe punein evidenldiubirea Tati.lui fala de lLrn-re
qi cuprindereaintregii existentecrezrte
iu aceastiir-rbire.
cleCel
{5!tel pymnezeg, coborarl{lQqanreniincaiitare de Pantcrcrator.
cara!i!p-LoAteli le clav-iatap.rin-energiaelragosteiSa!e,
prin acellsrichenoza.-trq4gq,e_nde
chial gi pp-prla.S4*atotputernieie,-printr.o
I Persoaneilui raportatdla
r.trans-cobordrg"
De
aici
se
vede
adevairata
Sa
atotputernicie
de
a
voi
yi rle a putea. adicii de a
liltr.tra-Sa.
iubi pind la moarteape cnlce, cu toatddiscrelia,cu toati ..suf-erin[a"
acelui caret$teapti
raspunsulliber al celui iubit Eintr l-ar pr-ttea
constrdnge,
firi. si distrugaprin aceastachiar
caractcristica
rispunsului liber.e26
De-aici vedemiubireaCelui
uir-,,core ingacluie
".gni.
omului si se opuna atotputerniciei,
sale qi sd se lase chiar omordt
de el pentru a ot-eri
intregii ltunj irnpdcareaqi invierea. Tocmai clatoritiracestui iapt LIristos,prin inviere,
, recapitfleaz$in rige toatd existenfa,fqpl ggtg ilSjg cglU*.Sgg5$e-Creatort]fUdf.
fgl
o-rnul eiescgp-9!l!4_!,!r:Ullfi*I**z
jq-9_-9!_AdSy?"fa"t_
import4nt"jq univer:s. 'fotoclatl,
Un__qo-lDumnezeuf'ttnd-P-rometqrul
lumii,*dupd.ce a creat pe.om ca.p".15f-nei)al
iqbirii Sale, il
pize$tesi nu se absoarbdin marele tot qi sd aibd accesla m[refia existen{eipersonalea
Iui Dumnezeu.Apoi, cdt priveqtepe Dumnezeu,prin creafieqi inviere,El este deschisin
atotputerniciaSa, oferindr:-sepe sine omului, gi ficdndu-l biruitor al morfii. in felul
acestaDumnezeu,care a plecatcemrile gi a venit in ltune, mai mult decit in chenozacu
care qi-a anticipatprezenJapersonaldin cosmos,qi-a dezvdluit iubirea sa jerttelnici q;i
liberatoareprin Cruce qi inviere. Ca..q1a5e
DumlgZqpplelqqg p-gnlrpfiecare om gi pentru
intreaga omenire spafiul morlii ?n spaliul Duhului, timpul mor{ii in timpul Duhului,
inatrgurdndin felul acesta,,impdrasictlui Dumnezeutlin liittntntl nostru" .

Coborflrea lui Dumnezeul:r noi, pentru mfintuirea noastri-r

IntntpareaFiului lui Dumnezeus-a fhcutpentmca firea omeneascd

si fie umplutd
cle,,slovttclivind", ,,slcwitca a (Jnuictnciscutrlin Tcttdl,plin de hctr Si eleaclet,dr".e27
in
sensulacestaLogosul,ca si innoiascdtirea omeneascd,
a trebuit si-qi faczipropriefirea
rtmand,adichs[ se facd gi ipostasulei. r\stfel,,,C]tudntullui Dumnezeucel suprainfinit,
zice Sfdntul Vlaxim Mirturisitorul, ne-u cu'dtcttprin cobordrea (chenozd Lui lu noi in
''t-

Ibirle,n,p. 55 - 56
"t" Ihidem,p. 57 - 58
-

toiln l. 14

tttQ4lLeslrgJltLyc)
:i{*in-d!fiuess-lltvet
Ltt!. itt.;,i ne r.epLiurutiu;e(J,;pt,o.sterecuutuLmai

de-clo,ritqryctit-S--a-p-{usry411
in trtrppen1:u.noLkt_un_niveL*rrtsmeirlr---.-=--I_: pe__Sine
il;l
-nlontrastele
-Sine,
ficiindu-Seom qi asumind firea umana-in

._#+g

Logosril a cuprins in

Dumnezeufhcdndu-se
om, cu c;it S-a smerilmai_muiile sil ne- cu atdl_ne-a

inal{at
penp,!!relq$t.*gq*qo,i
!_ _.-___*-:.__-::-:]_-j::z*_,:*:^",:
ii
:::

in Jrlrq.llluluraegl-ullpil
Sinectrunn6ra.ri,'paidilf;i;
nir{, rn Ie
luL!_rlr rrr
!e t-ace-r1
l:v

llristoss-aimplini-aspffia pusi JJ Dumnezeu

"*.;;i;
in noi.aceeaclea cuprincle
ttoate
Iaturile

existenlei,ndzuinla care pusi in om de Dumnezeus-a implinit

in il nsuqi Cr"ivflntul
inomenit.__,_.
t .q&!!4 t:pqstoi Pat-el:arata
ci venirealui Dumnezeula noi Ei impropriereat"irii
omeneqtiS^*t o inegalabili chenozii.sut-tsolire a Lui rle slavape
carea
inaintecle i .,:
I
intrupare'e2e
CobordreaFitrlui lui Dumnezerrct--lbogatcares-a tic't sdrac
"ui,t-o
pentrunoi este
condi{iaindumnezeiriinoastre
httrtil Domturluinostrtt Ii.;ui ftr.ittrr.s,zice
' ,,Cunoustesi
Nlarele Pavel' cci /iind El bttgut .s-i-fi;rnrlitti.
cti i{r vd-intbo,grisinr:l;i
ltrin s-qtr;ti.e.itt
I'IL:"'e30
r\ceast[ hotirdre este*primaqi ultima tainaia voin{eicle
inceput,t
Dtrmnezeu
cu privirela om gi la tume.i;r,,$i ,",'Jtili_ii*r*"ezeuJutcll-spnne_Sfdntul
";ft;;11:i

Nlaximpe unnele$jbntuluipavgr,ctrrerdmti,r;-;;i;;;,,il es,te

; r,*i,bir;n;;;t;;;

I;'iului cel Urrul Ncisctttpentnt inclumnezeirea

Jiri.i to'ntrnd.- cari tiaiy=.,',nr;,;;rr,1iri,
rtoastreestelucrorea sfanltri clivin ;i in/c-tptuitonlpersonal
ti tt_tr;itir.rt
1uu*rp/i,)
uc'esteiuu devenit (yeyovt) Logo'rtl ltd Dumnezeutnomenit.
El es,teirtJitptttitor.ul
pcrsonal ul noilor taine (rcatv-rysv-lluqrqptovcu-roupyoe,
ciici El" cc1 tn;:ust_Fitt
lucrguzcitntry12a7eauSt||ru.sainnqisi,i,iaio',,r,oi,t,iepilorctro(t$
inf.:{r'rn,frin h1tr, egtilirateo c'u ingerii. participurect lrt
vict(tt t,c.s.nrc,ti
?..":'.:-':::'',
1i
"" ln acordcu aceasta,
Illdttmnezelre(
'
Leontiu de Bizan! socote;techenozaca singulrl
,,leuc" al suferin{elornoastre.Astfel, ,,prin ic-o_rlqnie
singtrtil e{octar*tnlClepf
oLsttfletekzr
''
noq;ty9,p,rimincltrt.sinapdtimirile,naastre,.a'uintlecat
bialctttutrrnr".oti- 'Dar Fitrl lui Dr-rmnezeu,
ficdnclu-Seom, a clatoamenilorqi cea mai mare pilclade
smereniedin iubire' Caracterulparadoxalal iubirii, El l-a evidenliat
in taptul ci tocmai
prin uitareade sine, din preluirea omului, gi-a arati mdrimea
spiritualda lui. Fiul lui
Dttmnezeu,Care e viala 9i putereanemdrginiti, arati celui
creat de El in.rusi.irrbire
nemarginitd'
cobordndu-sela niveh-rllui, mergdndchiar pdnd la moartep.",",-'Ji.rlirir.i
tainalLriHristosajulqi!-.lalglqqge-alizat prii
,,cobor(ir)ctCelui ce e ntui presus,eleom,
cobtlrd.recare fndumnezeieste
prin hq p! cei cq ttycii impretmd cu El pritt voinla
!or s;i
g,olir,eu(chenoza)Cuvdnrtilui,,plincitcttecr
L)ti, tle.giivdrsin'chr.re
in lucrtrrect
l'^i:l::,,pr,i,n
p.orttngtlor ' L'a a,tar,e,
Cel ce e prin excelen(dde octmeni
-luhitor, s-i /Acu,tct,tiynt:i
'schimbare;iconfundare,.nelipsincltt-se
de nintic in ctsumctrect
celor ctle,octstre,ccr.scl
rtuI lipseu'tctiLui cevu tlin cldrnicicthctrttlui,nici notrcicevaclin
mdntttire.Drtccirt-or fi luut

" " P S B ,gl, I I , 1 2 ,p . 2 6 0

oto
loan i7, 5 .,t, icum, preasltit,eSte-,1[ci
Tu, pririnte,la 'fine fn.stttri,
cu .sltuctpe c(re um tNut-o lct Tine

rtttti itruinte de ctfi lunecf'

''i'' 2 cor. s, 9
ot'
Ps.i2, I t; Isaia-16,lo-l I

/, /
.._. riltpe nl
"' Sf. Sfdrrtul Vlarim. Conentttritt lu
Tuttil nostru, pG. 90,873-876
' '' Leon{iu de Bizang,
,ldv. .\,e.ytoret Etttilt.. pG. g6, l, t324C

i .,

,i) r

r35

L'evddin cele gle no{tstre,in acestcuz, t'ntne-orJi clattotttitnt(intuireLtiirii. deottrece1-ur

ci ur li mic\\orlt nrdntuireotn mdsttrttln L.(n-ert-Ltttsttntttt.firen.
"')i5
fi usumattotttd.firect,
Prin aceastaDtrmnezeua dat omului o valoarenemisurari- eritiinclu-ichiar ci-l
poateinvesticu importanli deosebitd.aceeade a-l ridica la nivelui Siiu. Durnnezeuot-erd
de-cio-ntuluio-iglp9+4nlg-egala-au
a-Sa*lirf,ca-aqssslq5i-i fle irnpus' ,ie;;. in ac-JGE
iconomie Cr,rvAntullnomenit a vnrt si arate ornuld valsare*d_rttului rle Duunezeu_l:ttn_

qlgltl9,-p9-9-11
1$,c.t1t-dlrt-zutrraJolrr$l:i}*z-l{i!_il*qE-!-.1-.a
srLtle-s-tipttulelemna
cle.a lr

lratatca pe un egal cr: Sine,,Astt'ela plicut,v-!r.r_qgig.!

sqle.si-l!.-d.e,5-9.op,ergiL1[ir;ep
gi.ir1..e;1_
omul sd-sebucure.cle-ir-rbirea
lt1i,ca og$;1_!ntreagacrgalig-sas!mt[ bircL,riq.il.tIgF,ttiqlg
i..
n36.
dg a-L iu-bip_qp1r-q,Et$g._q
Ior.
Fiul ltri Dumnezeu l-a creat deci pe om capabil si se poatd bucura in motl
congtientde itrbireadumnezeiascinemirginiti gi s[ rispundi lcc-steiiLrbiriicLriubire^ sn
liberi. in aceastlperspectivdPersoanaLui mani[estaaidt iubirea Lui tafrirle t'atalcit gi
fnla de oameni,s[virpind totoclatd,prin tirea omeneasc[,actelecle iubire pdnti la jertfi
tafade Dumnezeugi tagade oameni.Iar ciit privegtepe orn, FiLrluilui Dumnezeua thcut
otnenesculin sterresa simtd iubirea fali de DumnezeuTatal Ei lafd cle oarnenica prin
aceastasi arate cd omr:l a fost tbcut dupa chipul Lui. in toate,Dumnezeua evidenfiat
faptulci omul a tbst lbcut pentrulegdturastr6nsicu Dumnezeupi capacitatea
Lr-riclea fi
indumnezeitdupit har, pentru orizontul sllpra lumesc, cleqieste unit cu lumea.eiTDe
asemenea.
Prin Hristos,careesteFiu al Tat5lui,creatuldevinef-rual necreatului,intmcdt
Necreatulate un Fiu gi acestFiu se tbceEl insugiFratecu creatul,aclicf,se taceom intru
toateasemeneanou in afari de pacat.Prin aceasta,Fiul lui Dumnezeuni se f'acenouf,
caleclardqi eficientdsprecalitateade fii ai lui Dumnezellin Hristos,ajutinclu-netotoc-lati
sd-i urmdm Lui ca Fiu fhcut om prin Duhul Siu cle Fiu pi sa inaintim la nesfdrqit,clati
tiind intrnitateaNiscf,torului. Astfel. srmtem.-introduqi
in relaliile treimice sa* ficuli
mogtenitoriale celor ce le are Fiul de la Tatal."ru
Chen-o-za-de-c!,-iqse4gud-c--ondifla-urrrana-de-unilue*qi
pe care Fiul
de -rni-qg_o-ra[er
Iui Dumnezeu a asumat-o clin smerenis*.iubito_arp_irlinl$rpqleal-a.,Smttlul-@irait*ci-

Loso-sLf_l,ntrrp3ldtt-se
Jtt i,fp:"oiic1z.d
eele
-eruer.esti._Lamq.ncutglilt_O,rnrAiiiu-iii",i|_

proprii". Ntrmaiin felul acestase poategisi trn sensctrv4-njului

gaUre*din_Epiiio_ia,i_ltra
Filipeni-'-.1l!g4'-,,pstl!:ll-P*y.tlrg'su.C.lyiitlttt!,.-aq!.9'.r!.(.i!|!_e:;d
golireuin;eumndg lt4cygl.si-q.supLtne.cevo
din celeqnene$i:(lin"r:cuEa.iinirii.iii6ni,miie'
':'
cu truptil".Ca actde ascultare
liberdfafdde Tatdl,eaestehainalui Dtrmnezeu
inomenit.
"'" StAnttrlIsaacSiru[ spunein acestsens:
intrupflndu-se,
,,Crrvintullui Dumnezeu,
a
irnbrdcatfi1eaomerigggc[$!-pli!1
eAle:a-yarbitnor.rd
?ntrupulnestlu.Cel c4re0,imbricat"--@og"*ia"rainal[imealui5ia.aScunspttterea*n'iiil.ffii=ii=;;.
agop,91!t
slayq-!_U1_i!_1_5pqrita
crigeterre,
ca sd nrr fiq ilrqdz.l{irea,c!9veclgrcaLui_Cdqi
zidirean-a1l! p.ttlti!--s6-l
priveascdpe-El,clac[n-ar fl h-rato partedin ea gi n-;ir tr vorbit
astt'elcu ea;nici n-arfi p:ututasirittaJuvintelegirrii Liii talaiitre la[i', eaO
'''' Diici n-a luat ceva din cele omeneqti,ceeace n-a luat e lipsit(ir)clehar gi 1u mintuiegte.Dacd
n-a luat
voia noastrd,aceastanu s-a umplut de har gi deci nu se poatemdntuinici in noi. Llarulcaie ni se <jdvine in
toatecomponentele
noastreprin cornponentele
urnanirdliiLui (p.l8 g l, nota560, p.260).
'ttoPr. pro[. D. Stdniloae,Iistts
f[risto.s,ltmrinulumii yi intltrntnezeitorul
omtltti,r\nastasia,199], p.55-56
" ^ [ dem ,I bide m ,p . 5 7 -5 8
" I denr I, bidem,p .7 9
-'" PatriarhulCalist,Capetetlespre
ntgcicitrne.
in Filocalia v'lll. p.243;Sf. Ioan Darnaschin,
Dogntutictt.
''' St. IsaacSiru,l,Cuvdntul,YXI,in Filocalia 10.p. 105

)-g.-^, .*, .,.fr{

q\ !1 u."Y
'- 'o

-+^
lc

"y'.- vL!D,

J-

v- o-^ &v rt-'di

',/.

:.

gr-u.ui1xt

/
rl
cC<q1 uq
f

,'"
Qr,
u* e"

-}, . f. ,-^N' o*P J*-

g6*trctti

ip*toi-l /-

In cobordreaFiului lui Dumnezeulr noi se pot

clistingecloudetape.zice pirrintele
Strniloae:una anterioirrdintruparii.prin careFiul
lui Dumnezeuacceptasa se tiici om;
$i
prin care Durnneieuia pitimirea noastri asupra
.*, ." s-o clepiigeascii
]l-1,i,H:llnuare'
st-dntulApostol pavel
desprea.rsle_dal!{_9,tapcin_maddirc{:t
in Epistora
'orbeste
catreFilipeni: ',Gtint{ttlttcesta.sit-lie
J
itt t'oi c(u'eer(rsi frt Hristos lislrs, (-'ure,L)umt.ezetr--['i.'--,
''
liincl in chip, n-a soc-otito.stir.biri uJi Et intocm(ti,r, Dr,,rrrreu,
ci s_a de,sertctt
pe
sine,
i
chip de rob ludnd, /dctindu-se nrnrrrnro oomertilor,
-1..-..t-,
si ta t4fisisare cdl6nc{u_se
c(t
tm
otn,
s-ct'smeritpe Sine, usailtdtorJdcdndu-S-e
panti lu moarte,si incit rrunrrn pe crsce. pentnt
oceeo'si DLtmnezeuL-Qpreatncillat I-; tlcinit
Lui nume,cttre esternai presus tle orice
$i
rtume;ctr intru numele.lui.listrstot gentnchitil
sd se ple'ce,ctl celor ceiesti
si ul celor
pdmuntestisi u[ celor elededesubt. sti
$i .ttttirturiseusctitoatti Iinthctcii Dornn e.rteIisu.s
Hr i:;to.r, intn t sI trvtt I ui D tunneze u_f cttri1,,.,rt2
smntut crigorie ae
nz, in acorclcu icleeaciegerrdrii
sau golirii cle sine a
Fiultri lLri Dumnezeu,a mic;oririi de bundvoie
a slavei sale,pentru mintuirea noastra.
prezentatdcle Sfhntul pavel, spunea:
t!-tJ^nJ*rrr:
,,eel_q9_gla_sjL,cle+e*g.ne-srne+icef_;';;;;

primit'D.rt'rtor.n,,*"t
i".@..o a. smvi,ir serefer;j d
ta JueqLillgla4q!lrn4l4-dq
lurl-LL:rpuluezeu, ci la,frul lqi D_!l!1q9_ae_u
irtq!$i.Ea esre
privitaca
v!' vo ,,deEer.lare_sau,.go_lirdi-eierxa_rrr.o
...n-u,"+niia
"u!-+u-Lcut4-!qrL"E[)-!rlq- -ge--tr4flLea cea-v-qgniqa
care
a-eelui
a-e-elut_sa1e
binevoiesre
si
sir
_b_lnqvoieqte
deyina-ca=noi,-prunind}n:lot

Ac,uo

*oprii_Ar*opG+i.frj'.'to.,roi p; ;";;;ii ,,golire,,,

Sfh'tuichiril o aduce
caarslrmen,
tn rurttt*ru;-ffi?,i.
cri'ina
9i ttmani, intr:un singtrr-hnstas,
sau pentruastmareiTiii omenegtiin insdgiIpostasLrl

Evident,
Fiul lui or_n*r"u nlrs-arri golit

desla'a
*:*:.::,:::t^f?.,*:1':l
Sadivina dacdar ti fost in *"T.iit.
El cloui persoane,
una dumne^i"..a il'il; il#'sca
gr prin
Llrmare'ar fi rdmas?n relalie exterioardcu omul.
Dar, nici orn,rln., s-ar h puttrt
_eoli.
ciici flrea lui fiind asumatdin Ipostasulh-riDumn.r.u
- Cuvantul ar fl fbst mai rlesraba
cinstitd prin aceasta.Ca atare, numai D
*i"j4d;e.
t
ctevenina
ipostasu
p_tul
qa

6@rrezeucu
rl
_'il
arle.re_rlilqlrpqsra'lLi
agc$ei-firi-omerregti .
Intr-aclevir'Cuvintul intrupdnchr-se
se a<lapteazd,lirnitelor
noastreomenegtiqi
piistreazdin acelagitirnp neatinsdsublimitatea
demnitdtii dumnezeiegticare ii aparJine
prin esenld,la fel ca gi Tatal.ea5
Apoi, faptulcd firea noastrda devenit
nrrrrirnr
--orsAnrrl,,

ir ropt.ro.
au-n,,.iler',
# o",ilu"lh'i::'.iJ"J'jf,'::fi:'bXff:ffi"il-,?,i,'"|-gi

..compteK

tt

El estealcdtuit sd fie vrednic si clevind.organ

al faptelordumnezeieqti,
mai presr:scle
puterilelui naturale,dar gi si se rumplede bunatafile
unei lLrcririsuperioaretiii sale.in
f'elLrl
acestaNldntuitorulHristos e lesimtea" cle
ql6,tst
o+--rep+ilaccsrcia,
tet
TDo.vot rr.p.65
]l]
ll, or"l D.Staniloae,
"'

F ilipeni2. 5 - l I
"t'sf' bhitil al Alexanclrie
i,.De.spre
intrup(ree (Jnuict- ry{tscut
si cd L{ristos(Jnulestesi Domn tlupii
Teologice'.seriaII_a.an XLV, nr. 3-.tI Dl: pog.':S
fir,!:,,::..il.,,Srudii
'" St chiril,
Apolosiu ceror r 2 c'apirorecdtre episcopiiorientctri,pc,16,29
"" [r.lem,lbictein.o."37
"'o sf- Atanasiespunein.acestsens:.-Jcesln,
/iincl pururi Dutrrnezeu
pe c.eiltt core vcnett
si slintrinttinctinte
'yiordnduitrdtlttpti vttitt ltti Dttntne:euto(tte,"peurntit,s-.JLicttt{tmpsasru
,ot si .s.-u.sdlcisluit
tltrtnne:eirett

t:'
J-o. i*hu'P+ t+ r,r* J,r,,t^ qt ""t'& '' j

$. ,u;-pr^o*d

J'

',^Panfre,t^

';-rA

Prk

/t

T l -.rrf_r"

_;v

_.1

,s ) -7ct Q

6.'fe^l'*-,

.rCuvintrtl nrr era in atzu'atrupului. .ind t..tpul Lui pitfErrt-rj.er-rr:-erep.i^rinueletli*Lui

iq-afAlat!1, ql Dr'\rlrruile tieea rcesreain
+t candimplineaAp
trupul Lui insugi".'*' In sensulacestainfelegemcuvintele\lmtuitorLrlrii:..Daci nu thc
lucrarileTatilui N{eu.sa nu credeliin Mine. Iar daci le tac. cirilr .laca nu credeliin
lvline,credeliin acestelucriri, ca sa gtifi gi sd cunoagte{ica Tltal cste in Nline qi Eu in
Tatdl".9'f8
r\qadiu,Fiul lui Dumnezeu,cum ri.@I.,v*;l+..@nau
ingerii,s-asmerit pe sine pdni la a lua chifr tle-iifrfGilenea n,',',,i,,rentrua rrei-h. r,i cie
sub putereanecmlitoare a picj]$rlui $i a mortii. ca tf'oi si ne inalle inrpreunai
cu El irl t(
la
Trtil"."*'
sa-ql5r'iti
El
s-a
tbcut
ascultdtor
pdni
la
lnoarte,
pentrtr
nu
cd avea
Ulnanitatea
rrevoied" Q5grr_g{ry9' sau de vreo ,fmbundtilire a virt
". ci pentrr"ra binri
moarteain trupul sIu $i pentru a claastf'elornenirii intlegi Butereacle_1p_lfrfUt
lq_fiinclulei
prin.cluh li creslinfd.El cgboari, clecipentru ajlpa, se mic$orgazipe Sine pentnr a ne
ry$i li a ne ridica lzrTatil. Tocmai pentnt faptul ci El se rnic$oreazide buna voi.', cl;11
rat[ adevirr+tasadepl.inatate-plputere-dluinii.
ram4neDumnezeu.
,'\cest act nu poate ti
infeles pe cale rafionald, fine sd sublinieze,Sfintul r\tanasie. pentnr cii este o taina
gi aparlineaddncurilorlui Dr-rmnezer-r.
dumnezeiascd
in el se cuirincle qi ,.preainalfarea
Fiului", incit o data cu ridicareafirii sale umanese ridici si El din smerenie.t'5O
Dacir
Sfdntul loan Evanghelistul spune cI ,,la inceput era Cuvdntul qi Cuvdntul era la
Dumnezeuqi Dumnezeuera Cuvdntul",e bine acestLogos s-a hcut mai pe urmd pentru
noi trup. Inilfarea sa nu estea lpostasuluidivin ci arorneniti{ii,,,cici nu s-a spusaceasta,
zice Sf0ntulAtanasie,inainte de a se face Cuvdntultrup, ci ca sd se arateci. ,,S-asmerit"
gi ,,L-a preain[lfat" se spLtnedespreomenesc.Cici numai celei ce-i apar]inesmereniaii
aparfineqi indlfarea.$i daci Logpsul-S-a smerit" s-a scris oe.nLnr
primirea trrrnrrlui,e /
I
yitdit cf, +i-cuvAntul
fost
scris
.s
s-a
a
aceasta".e5
,,
Freaindltat"
Fentnr
Din cele ardtate, S.fentul Atanasie n
c.i_actului_cte
asumarea trupului de citre Dumnezeu Cuvintul, tEri ca sd fre schimhatd firea
a CuvAntrrlui.Fiul lui Dumnezells-a coborAtla stareade om, pentru cd
ctumnezeiascf,
omul avea nevoie de indl{are,clin cauzasmerenieitrupului sdu qi a mor{ii. Din aceasti
stareLogosul divin a inirlfat nu numai trupul sdu individual, din umilinfa care ii este
trupestein trup, cum zice Apostolul. Ittr aceastcteste una at o zice cd, fiind Dtmrnezeu,Si-uluat 4n trup
propriu Sifolosinclu-sede el ca cle un organ, s-aJiicut om pentru noi. $i cleaceeacele proprii lrupttlui se
:ic ole Lui, Jiindcd era in trup. ASa era propriu Lui ufldmunzi, a inseta,a pdtimi, u obosi Si cele asemenect
cure lin tle trup. Iurfaptele proprii Cuvuntului, cum e a sculu din morli, aJ-acepe orbi sa vatlii, uvintleca
pe cee care suferea tle scurgereosdngelui,lefdcea prin tnrpul .:;tut.$i Ctntintttl purta sldbicittniletntpului
ca ole Sule, cdci trupul era al Lui. $i tnpul sluleafaptelor clunnezeirii,cdci in el ,rescivcirSeut,Jiinclcd
erct
trupttllui Dumnezeu.De uceeaa zisproorocul; ,,Acestuneputinlelenoestrele portrti" llsrtiu 53,.l; tllutei
S, 17) El n-u zi.s: rteputinlele noc$tre le-a vinclecat,ctt unulce urJifost in ctJdrtide tntp Si le-arJi vindecut
trumai, ctun a Jdcut totctecruna,
ld.rdndpe octmeniiardsi .rupuSintorlii. Ci a purtat neputin[elenoa.streSi
pourtd pticcrtelenoastre,co sd urate cci,s-aJdctrtel in.susiotnpelttru noi, Si trttpul pe core le are pe ucestea
in sine este h'upul .sdu.El nu s-d vdtiintut intru nimic ritlicdnd pdcatele in lntpul sdu pe lernn, cum zice
Petru (l Petru 2, 24), clar noi, oamenii, tte-am eliberut de patimile noastre Si ne-utrtunplut de tlreptutea
c ut ant ului" .( T re i c u v i n tei m p o tri v aa ri e n i l o rt l l , x,\xl . P G.26, trad.rom. psB ., 15,p. 359-360)
''- Idem, Ibicletn,3, 32, trad. cit. p. 361
' " I oan 10, 37- 3 8
"o St-.Atanasiecel N{are,Cttvtitrtulintiii impotrivq arienilor XL, trad. gi note Pr. prof. D. Stiniloae, pSB.
l- i. E d. I B I V I BO RBu
, c u re q ti1 9 8 7 ,p . 2 0 3 -2 0 4
p.2A5
idern,
Ibiclem
XLl,
"''
t J e m - I D t t l e t n . D. - UJ

r.,a,.iq

*{--,

,.-rr-{.-'{opl

^{^rl'

3.'o,

&A

al

Ctpl"""t'

cv-.

\*
proprie'ci 5i trupul tuturor oamenilcrr
care cred in El. Este adevirat ci r-lacin-ar
ii fbst
Dumnezeucel ce pufta trupul, nu
)i-ar ri putut inalfanici irtrpul siu, nici pe al altora.E
bine' El insuqise inalld de la stareade purtitor
de trup smerit,la stareade ptrrtitor al rmui

io,tn,.udepurtitor
art*rpur'i
::H,lfll'$,!jl;,]|]"1:,o3:::l:'.1j.,!,'1"'
'..'pn',,.iio,,

c'i cel /iresc, t

de-al doilea este

,'l
il

I dttltovttic'es'c.. On

i tor, lrrdncI
ca om i n tnrpul siru rnoartea.ca si se
-fatrilui
adr:c[
astt,el
pcntrunoi prin moartc..
, moilrtea Lui nu e moarle

iW''",.".nttEtli.l"ni.
chipul robului gi rabcldnct
pentru noi

ca des

pentrunoi

precumpnn moafteaLui

11gl$Igo"""rtr" .r.,H.irt.ilaTatal.
Desigur'

chenozasau ,,golirea"lui Dumnezeu- ctrvdntul

in f-rreaorneneasca,
are
o
aplicarela firea umani, care deqi smeritd
;t
este atrasi gi ea in smerenia'ilili ;.;
Dumnezeuinomenit, intr-o anLrmitdsrnerenie
care n-ar fi avut loc flra asumareaei in
Ipostasuldivin, smereniecarede fapt este
cleosebitd
cle,.golirea,'Fiului lui Dumnezel,.osl
InomenireaLogosuluie pe cleo purt. o chenozd
u.iiii.l
a Dumnezeirii,iar pe clealta
fo
o indumnezeirea umanitilii, clar nici
aatorita .r.."";.i Dumnezeirii nu schimba
Dttmnezeireadupr fire, nici datoritdindumnezeirii
umanitd{iinu schimbdurnanitatea
clupafire' umanul se ridici in libertatela
un gracl;"pr;;;.
spiritualizare,la capacitatea
cle a fl subiect al lucri-rii clivine gi
se
pogoard
in libertatela moclul cle
.Dumnezeirea
ruranif-estare
prin acteqi fbrme Lrmane.,r5*

Dumnezeu
lLlrrllle ze Ll,
ff":i,::.,""" :i :r:::i::flj'l; lu="*"-goriredse_rc&ra_Lar-iulLui
ezeirea n_a

oFdir

?,ffi"!"'o3"3:tt1'

{untnezeiascda devenit prin chenozi pdtimitoare,ci

d*nru-gost$nni o;:neet
i.r" a.irtfrffi -i"p6ffffi;til'ffi;
rnomenttare
suportdpatimir
lui Dumnezeu

,.rr1 v4 rrrr)LU J

s rILl l

l Ll l l j l l mnezel l

ele la
sqLortarea pdtimirilor,
geim
p[!cere.Fiindci El fbst om thrf, picat,e55
necunoscdnd
pldcereaca ef-ecta l picatulLri,
lisusFlristosa
s:tlllJpgfqld
uu.oiogt l._n
*

/:

^W 1
.fl'r*o ou^
(lr
+ dw ," ,/
f ' \e?' :
uX^
q r w,
c4-t(
, f c lk A , (

''-" I Cor. 15,

p;t-t V'" *-.
1fr-l-l]--+9
\
D. Sriniloae,
TDO,vol.ll.p. 66
ei1 l, O*f
"., Pr. prot. DurnitruStiniloae, n*rtrii"
dcte

u'i-t
Ioan 8, 46
'i6 Vlarei 27, 46; Lttca 22, 42-43

irin

Qr

n _ Jl ,

$i itnagini,,.Or-tocloxia,,nr
3/ 1968.pag.j ,s8

/l

Vfk4'
l4

139
qt se
siiu care l-ardat spre moarte.ca
mintuiascdprin El."jt Este tie la sine inteles
ci ,.acestea
t
..ciicii se cidea
Lui. pentru care sunt toate-_;iprin care sunt toate,ca sd desivargeasciprin pitimire pe
incepatonrlmd.ntuiriilor"."'"
t/.
Fdrd indoiala ca nsgl!.lgtrgalllu ilumngqrcgi_din_Jposrasril_-tsgasululinorrrenir, A\fo r/.',*'q,,
ei la eele
@ca
lep{,sr;} ;i cqlneputiry/,tg-padgpare prin lposta.sul
-sau-o-pitimire,'r6{)
LIL*
V*!
olllerle$ti.Chiar o astf-elie-neputinF dt-pariicjp-iue-ar-tlo-ingllstrre
Leontiu cle Bizant spune in_acestcontqxt: ,,N_inlLg
diruacestea_n:itr
putea*pr:imiCuvantul
Itri Dtunnezeu (din nizuinlele sut-letulutplln jAll[tA*U_tUtjme_spre Dumneze+]-fiincl
ngghtrnb1!_$i
nemodificatprin fjre: TotuEi_n-qv4
refuzadin pdcina impasibilitirfiifirii sa
se uneascdprin iiirltA_c_utlrea luqeqeq.sgil-ca,
si nu,_fgvlilQ_la fefuz_rrleste,o_patirni
ilau pe -El ca ljrrrerr pi
agl"r"ta $i t" t.*. t" tle ir:-asqlga ir1-qare-j-!1fl-9!919-sdrguitoare
sustinitor.intnrcit n-au priruit nici o yfui.mrredsla.tnrp, ci r:ralclegrabd.
s-au imbogafit r,(;t r
r-9
rlin DurnnezeU,avind-trupulirnprerurd--Lucrlror
(.
sprevirtute gi nu adv-ersar',.!16l
Dar Sthntul Chiril merge mai deparlegi scoateclin chenozi gi un argumentin fr-i^^4^
virtutea cdmia Fiul lui Durnnezeu,asumlind umanitateanoastri, a rdrnas Fiul lui
Dttmnezeutotodatd,cdci altfel, cum ;i cle unde s-ar cunoaq;te
cf, El insuqi este Cel ce
,l
Ittcreazdcele smerite gi sutbrd prin umanitateaSa? La fel, dacd n-ar fi rdmas F'iul lLricJ4^
qL_A
"
Dttmnezeu,cllm ar ti putr.rtbirui piitirnirile suportate,sco{ind af-ectelepitirnitoare clip U{}1 ,,
' " o-d+;p
tjrc'a noastra qi indumnezeindy,'l,{rin aceasta
rot
u
-{lL'potrivit cirora Fiul Iui Dumnezeuintrupdndu-se
renun[al-pentruvremea viefi priminte$ti
con+tiinta
SadLrm iasci.'o'
Consecventcu cele prezentateSfbntul
se intrebd
sdrdcit?Prin aceeacd frind Dumnezeucu fir
ll

X.,.4.s*,

servilQr.adici ceeace esteomenesc".Categoric,El n-a incetatsd t-regi Dumnezeg,,,cici

cel ce nu a socotit lrtcruvrednic de disprefa Se faceca noi, i-qce chip ar renunfala cele
prin careS-arpr:teacunoagteca S-a hcrutpentrunoi ca noi?"e63
Prin chenozf,Logosul divin gi-a {icut proprii (orrerorocrto,rSronorriouto) f'rrea
omeneasciqi sldbiciunileei, neimprimatede picat. Aceastdimproprieretainici exprimd
raportulcle intimitateintre lpostasuldivin gi firea omeneasci.Acelaqi Ipostastraiegteqi
sut-eriin mod rea[ minuni prin trup qi il face pe acestade via{d ficitor. Pentru Sfintul
Chiril trr-rpulnostrupe care noi il traim in maremdsurdlipsit de transparenff,,
estepentru
Cr.rvdntul
ltti Dumnezeufdcdtorde via{[, fiind primitor de viafa dr-unnezeiascir.
,,Cici el
tru estein chip simplu tmpul vrertnuiom ca noi, zice Pdrintelealexanclrin.ci este un

ott

Luca 22, 42. ,,Pcirinte,cle voiesti, treacd de la ,\.[ine ctc'est

pohar. Dar nu voict l[ea, ci voict Ta sti se
/trcii"; Ioan 3, 16-1"7:,,Cdci Dumne:elt LtIao iubit lttmea, incat pe Fiul SciuCel {Jntrl-l,,ltiscut
L-a dat ut
oricine creclein El sii rrupiard, ci sciaibci t'ictlii,;eSnicd.Cdci n-o trimis Dttnrne:eut)e Fiul Stitt in lume ca
stijuctecelumea, ci ca scise mdntuittscd,prin EI, Iumea".
' ' i*
Lr r c a2. 1,26
t'se
E v r ei2, lo
'"'' Pr. Prof. D. Stdniloae,TDO. lI. p. 66
t'6r
l-eonliude Bizantr,ilrlv tVesror.et Eurtlt.pG. S6. l. t285 B
nnr
P r .pr of . D. S ti n i l o a e ,T D O .l l , p . 6 i
"'Sf. Chiril al Alexandriei,Rcispttn.s
f o tombtitcre.l.ilt(ttenlei
l2 de ccitre:lndreitt/ ,\cttnosatei.si
!'er.tt/oret

/-

'

i(rr

{6 $nn e'"

+"-{

d-Fe J+ a;:r.:-+o
{o-"' ,fd,A
- cJ,o.-,

,,^.--^,

dr.imnezeie;c
cal9 facetoate,

ei_iestepropriuin
l::;11*0"::":::-ll^i:,..1":lrui
acelagi
fel in cares-arzice cf, ne esteagop.Lltrecaruia
cli'tre noi,,.e('{

D*picdte
,.5ff"'1il'?itril,:;
." po"t.iff,.$\lut_@i

:I/ai!!:_t!_!!*tlllgl1l{*9r i in
rn
Js$q9-u-4*ae!eloi*e

lLluulqzeu--a

general

tr mai pulin Je chen

ndtimirilor noa.s,.elLe.ntirr,1"

pnumularuoisJre cA!?lilqg_dc_liacleciue
a Ior

ci Fi ul Itri
s:ivirli ptin trulatdtea acte de

,iqaoun

,lecarini

,t.!qS!g!g?qr-[pn
u !r ,r L r r r r ,
r :.t \tir rtnt] A tg puj l gfl l
Prinirrmare.sintetizeazd
SfdntulNlaxi.r:,.Duntrtezeujilctintru-s

stateorin trup.!)t's

.'r,perrrttceed
ces-ct
c.tici
e,i'rri'i,,'i,ri,'"iri!,'iriii'i'i!#,'
Jticttt,
,i'!;,':::::;;::,:;i:;,i:,

L'aeuce eru' c'ciciera tle ourneniiubitor. tumui

lui,cctreestepropriu zi.s,ii e'rttcu ptilin(d
ditt he/;ug t/e pufere sti 'se
ftrct| ./drti sc'lrintltureirt tn.cl nearne.stecctt
cee, ce erct si
rdrttritttipropriu ceeo ce ero
'd
si cee(t ce .s-tt./iicttl. (Jnit(rteqextrertrd u nutrtuclei.s,ule
ipostttticen<t prirni-t rtici o irtpdr{ire ,{in
cttuzct,teo,:ebirlr:r
pdstrute in mrtrl naturuI in El ,./
tlt4tti unirea celor cli^nc.uret-r, ,u,rrpr,r.Fiindcii
uttitcu trrpltl insttllelit ntirttul,.s-uurrltut
prirt tninuni rcinttntind ne'rchintbctt
ceectce et'u,
prin pirtirttiri .s-ucu.lttutpti,strantlin
rttotlneulterut ceea ce s-ct-/itcut. prin
-ictr
urniirttlouti,'
$i
ctdiiciprin ntinuni si pcitimiri, ,e-ct
tldruit desJiintrarea
pdcatului si haril intlrrntnezeiri;':;i;;"RezLtlta
cd Logosul fdcdnclu-se
om iqi arati belgtrgulsiu de puteregi marimea
ptrteriisale.Nu pentruci aveanevoie
de
noi' Dtunnezeus-a fbcutom, ci s-a fxcutasemenea
nouddin iubire,micqordndu-se
pentru
cei mici gi slabi ca ei sd poati suportaapropierea
lui, ca sd simta iubirea lui gi ca sd se
poati ridica la EI' Astfel omul care nu poate
fi ca Dumnezeuprin fire, fiincl creali gi
trii'd intr-o alti formd de existen{a,po-t
sd se inalfe in El nesfhrgit,prin ipostasul
Logosuluiinomenit.in acestcontext,cu.val1r
iqj dd ring.o existenfaca om gi rdmdnein
rnoclliber om pentru oameni in veqnicie.
Ereciiv h bLa i'omenirii sale staiexclusiv
iubireadivini, devenitdgi iubireumand.
Dupd intrtlpareaLogosului, adica clupi asumarea
tirii noastrecle citre Fiul lui
l)rtmnezeu,ca prim act al chenozeia$acum
il prezintasflintul Apost0l pavel,urmeazd
o
cltenozdcontintd' cuprinsi in asctritarea
ca om, suportareatrebuin{elorornenegtiqi
sLtferirea
mor{ii insaqi' Acceptareaacestortrdsituri piitimitoare
ale firii noastre,,o cere
ttmptrlde vindecaregi pdna lzrridicareaa ceea
ce e al
la ceeace e mai presuscle
noi' adici pdnd la riclicare inviere". I.eontiu
'ost.r,
9i
sp*ne .a
Logosr-rlinomenit n-ar fi
ruimas
cu noi gi n-ar f-rpitimit cu noi, gi dacan_orn
-.rn.a
fi petimit
cu Ctelce a pitirnit, noi n-am
tl ar-trtaseminarecu DumnezeLr".e6l
in felul acestaFiul lui Dumnezeu.prin
pirtimirile
:lcceptilteprin chenozi, comunica frrii
orneneqtio fu,... dunrnezeiascd.
fbcdnclu-o
.
colaboratoare
in sdvdrqireacle mi',ni
sup,rtare'ii u. bi*rire :r patimilor. Este
ll q.
cttnosci"tt
faptul c[ omul s-a cleprinsatit
cle,n,-,It.,,-pii..r.o satisfaceriitrebLrinfelor
tntpestiinc6t le satisfacechiar pestemisura
necesard,
iar ctedureretirqe.chi.r crr nrr-rrrl

rcnun{drii
ra varoriicaremen{inesdndtatea
spirituari,,
" Idem,Rdsp.Ictcontbst,,.lnat, ll
Pr.prof. D. Stdniloae,TDO. lI, p. 6g
S t . llax im , Ep . 1 6 , p C .9 1 ,5 7 7 . rra d .ro m. pS B . gl ,p.
144_145
' Leonliude Bizan;,;ltlv. l{e.stor.et
Eutih. pG. g6, I, lj2l D

li"il";;.;;=,;,r;";';,:ff#;

,r

hrufk> tfr""5t"
t

\e,>2*o *d
\

^n

J'r

\r'

i.*

[ '. ,
_lC-\^_

,/ooae-l,JC'c

(t

| ,t 1
tal

clescompunere
spirituala.E bine. \lintuitorul lisus Hris t o sl rrr. r: r: r ir: iu t e n d in { aspre
plicere, satisfhcrindtrebuinleletjrii ntunai in cadnrl strict necesar.Cind insachiar prin
aceastdsatisfacere
naturaldse riscasldbireaputerilorspiritLrale,rlellr:i. .,tccepra
rta
chiar durereamortii. Prin ace
iDt
s. J0\
tare
vairata.care invin

uvintul, prin putereade rabdarea pdtirnirilor,tirea umani se Iace clpetriia pentnt a

instntmental vindecirilor qi al Invierii Sale ca ultirni treaDrdDe aceastalinie.e68
in
consenscu cele aratate. Stiintul
ohot'tirett spre o .\ture
Ji

'itd e

ure ltrr
d
rdlat ottit de tnttlt pttdoubu tmiversului si
cdnnuirea, netntreruptd a tuturor. cdt s-a arritctt in cobororer, lr, ,triccirittneo_firLi

notrstre in or:e^tuD
pumert_-pU[tit,
fiemtinta de u corupe,-ltzLrg-se-tuttlLfrtttsurnureutrtptilui rttrttur. Rutirtttee.s il.u(:tl(rt
tdWlllLlg-qrt-wit sit ne mtintuittscci;putgt'eetju ttx, jLldeutbt-esenttinureerontului
li_irt
,
ql cd poate_jLSittuLrle ntoctrte dtrysti
q!.9nullllltsg-sitilrcniIof'.'"''' Rezulta din aceasti analizi cd pirimirile nr"rerall o simpii
caracteristicd
a tirii, ci expresiachenozeiFiulr.rilui Dumnezeuclevenitorn, care suf-era
pentrua mdntui, cldndprin aceastafirii saleputereade a pltimi. De aici in{elegemcum
chenozaFiului h.ri Dumnezeu,dsil_e_pgli[Lire_arcjaicela$ijimgfuf r&!t inclumnezeitor
gsupranrii, bin
i. in t'elul acestaFiul lui Dur,rn.r"r pa{ietpl
intririrea
firii_lman9_!!_b
d1l$ila
!d4qfge_e!_ prin slipglj4lea_ilelgp{U&a_palr_minlor.
Sfintul Maxim subliniazdacestaspectastfel: ,Dumnezeucel ce a /tlut
.fireu, tlttpit ce
(lceilstou sldbit sttb povaru piiccrttlui, ctvinclecctt-o
cu inlelepcitmeclin itbire pentnt ruti.
Cdci golinclu-sepentru noi ;i luiincl chip cle rob, a tmit-o cu sine tlupci ipo.stctsin chip
neschirnbctt,
./ticiindu-seintreg om cu noi, din noi, pentrtt noi, fntr-atut tncat li s-ctpdrtt
cclor necredincioSi cd nu e Dumnezeu, ...Acectstau /iicttt-o ca sd slrpe lttcrtrile
rlittvolului si recldnclfirii puterile neprihdnite,,cdrefnnoiascdin noi ptttereti itbirii prin
core oomenii sii se uneascticu El qi intre ei Si .s'ci
se opundiubirii egoiste".e10
Totoclatd,
el

adaugi ,,cl39,upzfi-4Jest*o-caban:dre-de4unf
b,trdtqgoLri, rt
eru, cle;is-u ldcut ceeace nu erq, pii.;trrindin

7 ^
l 0 _'
I ,,1n^
it nl 6

lceea ryinunilemt eruu,fiirr-tpcitimire; li rcitiwiril+wteurutati tninrme".')

In timpul chenozeidumnezeireaa rimas neschimbat[,manifestdndu-giigbirea
prin cobordreala nivelul ltrii omenegti,.,prin moclul iconomiei, nu prin legea firi".e72
r\stf-el,insuqi Fiul ltri I)ttmnezeu se unegtecu firea umani pentru a realizi o maximi
trnireiubitoarecll ea gi prin aceastacu toatii umanitatea.Flcinciu-seom, Dumnezeuse
tace flrd schimbaregi amestecare,
cel mai intim parteneral iubirii cu flecareom. lvloclul
liber alescleEl esteun act personalunic ;i liber, fhra sd tre o aplicarecarerinidne totu;i
in cadrul firii. Posedareaumanitilii nu-i mic;oreazdcalitateacle Dumnezeu;poseclarea
tlumnezeirii ntr-i micqoreazd calitatea de om. r\celagi e om care lucreazi prin
Dttmnezeirea
Lui gi Acelagi Dumnezeucarelucreazdprin umanitateaLui. Dacaspunem
,6 S

P r .pr of . D. Sti n i l o a e ,T D O.II,p . 7 0

St. Grigoriede Nyssa,il[urele utvtitrtctteheti:. pG. -lj, 65 B
9 t0
Sfdntulfvlaxim,Ep. II ciitre loan Cubicu!,trttl.pG. 91.29'l, trad.rom.PSB.82,p. 3l
,1 1
I dem , 6p.19 , c d trePy rrh u s ,PG..9 t. -i 9 l D . rrad.rorn pS B .82, p. 154
t1 1 2
Iden, Ep. I J cirtrePctru [lustrul, PSB. Sl. p Jr]j
,6 9

=6'L-,o

t-,n

,S::l
;,ll'i:i:;'1..,1l::1,',1.,,:,.f1,,:,:.,_;:y.;*;ili;;;;;.ii,Ti
,p,1'.* rposrasLrr
ruicompus
esre
::':;:::i',i:y^ * n#|T?:,"i,:]::::i-,'-o:
opera
r r vvr r *r r r r L r r _ .a r iISto s
::1
::
Il l nd
uru 5rngLlrul
s
oln tacut de

El insugi
usu$l cLrvora sa. Dc.ci
Dumnezeuse f-aceom in chip liberr:ra ,-satre supus unei necesititi
tiri
t fiind iposrasul
td[i, El

i"-i"..;{ii..* ;;ffi';il.::'o;j'.':'#
Jpir;
il,:l
;:Hff:Jf ':l1j:"i',: I:::*:::,u
rl
um
n
e
ze
i
re".r
*,
i,,a,i
i,
it
b#
;
;;
|..1::,i:';
l:T :T:.gi:i,T:*1:,*,1,
::rl
jil:":
;H.::.'l,:,:,::
i'JiIl llll
f,";:::"::li,:"i:*l:* j; ;i; ;';,ff#,H';,
Din punct de vsilglgallmului
sau

c#]:--tlt-v-qugls

$l I

ln sensulacesta,
ea totusi

omeneascd

\ Ull!!U!_J!lg_p!!!!!i I e I t(tt rtr (t I c

LrI

cltpnlilLpzia-firette

t-

n-

I C 4 l ;1,

ro

u ttt||ne: ett ilt.tfu

Elgl. Daci ,,/_q,JJg!,

titttare I

tC.

'tt lui
eFl

: dup_ci*uei_oLctilw1a,s1

ilt(Jl
l2t!;J6 & fne. Nici nu_3s!9r*!! e*
94s_ci..g_!!tl_tz
ggly eqpqhilLle-raen L,e este
.ljre
il
'"e,
tttgf
,lc lire" .e7a
l)t.1,:\:lts

r caFiur_rui Dumnezeuprinintrupare
""x,#
",,,*,:ll: ill j, ::
",ff ,"J,::
:11
i :.sir
1,suporte
:,
umana

;:li[:ll,:T:1:,T?.:::-':ii:::]:
'li"i

rffi;ii:|"*.:'ni,i",,:':::i;

lilil*,'Jff,1il:::i:i:T:"::i::1',?1',1'.:ry;iil;d;i;""il;ffi:i.':j"
*:Ji;;;'ffiil;f;-"';,illljTl
:',?.H;;:Til[:ff:1j',",:lf]::l':^'""':
i:,::1f
o clepri
nde

enltdndep
o qf"^.r"nA.,p ;1gy64119yo,.
rr,,r,r r'iffiW,
nlrurtuii, pLitLect're.tuc-e
vn6nlci
!X;fy::XX'*:',::
:.:'{'

i*"*"iiA;;^tr;:tr;;:W :i#;",-:.-[#:iffi
"t
:

qqqqr-g*ppftei'-prin*vo'rta-ctuurqgzeras,ciJar-5-u*;-;f".""qeasc[
lntd-r:jlajq,cea
cl-iur4ezerascd'
Deci omul este(GFo-rro,n ipor[-rl,t-i]uanntui,
i"
r**
T.-,inut.nti.a,
c r e a t d p e n tru l i b e rta te .F a p tu l c aMantuito.ur ' ' u- di
f
rii. ,,pZ ron ruirunrd
,/irii, zice Slhntul A,[axim,
Drtmnul n-a oclmis-o' pe ctincl

cea potrivitci Jirii, c, ,n(t ce arotci

prterect cle crpiirure
uflutcitn /irea celti ce-exktd, , prriit-o
tle htmdvoiupen-ir.r,noi,,.Acest
fapt estecratorat
in primul rdnd cd
,r, pronterg cere rtoturare voinrei,
D(
ci .fldmanzintl ,t
,,,'n '::rr:ir
qrlucaat-si-insetdntl-n-a-fliimiiwitqLn-a-initaLfut
macltl-nastru,
ci
fn
ceLmctL,pre.tu,s
npL-sdaLlll httllltl9is-tlywJ!;i
de
r9l!!!!c!Jr-!t,(!*q!l!!
lgcltttctcct'ot,-c-i tteu l2r:e.yu.s,
de
general sp'!!ry!.:..:!!--g!
ruti.
i,
e,!!gtyttttrutfitrE-litj
r'ru,*'u'rtit cu rc(hutecrs,a no,uf
mqi
4!-9!!!dq-rtre-,eg;r1;e..nr!

y}iet;e d,sLljrqet;r,6fiilt=iriirniet ryrtelutt,1;,.et6

Totdechenoza
Fitrl,ilui Dtrmnez;id".gi eliberarg'o
noortra
deurmarire
regiipacat,rui.
Logosulinomenit ludnclaslrprasa

aflectele
qi coruptibiirror.ocle pe urma pdcat'rLri,
rimdndndfiri de pdcat,prin acestea
crar
El a 6cut tlin.r.-*,;ro" de eliberare
a neamului
omenesc'I-eonfiucle Bizan{ sptlne
in acestsens:,,c'r7c
i pentru neputirt{ct
legi, cure eru
'"tpr.prof.D.Stdniroae,nota2l5
raEp.r3ccitrepetrullustrur,psB.g2,
p.n2_r13
"t' SfdntulMIaxim,
tp tS ,;,,rr'io,r, I/ustrtrl,pG.
91,532B
',_:11.r,,
Ep t3 ccitiepetruttu.srrtti,
pG.91.509_5t2
tdeln.Di.\put.
pG.. 91.297_J09
Ctm p1,rrho.

Qo*^

c\,r d-d '\t-?J

=,, l- - oL{.,{ *
*.*,"-,L,
f
,
t',
'
i
(
{l
p\
ni
,tr
S,
+' r J-\ e-^-^-tro
{
; .,-.-*
----2,iti

ll':w
,\

'
vMq

^\
\}^,t{_a\',<-l)_t

\r

I
Y.

ll

A,^ _l- -r J \ - h
r""L

"..

\_,

_-r,\

llrt{-$V

.fo.F"* _

*t

t.1"I^

\*\t^''*\uq

&y:',flt

lA

t{/'O&'c-o. Cl,4aw fYe, y_

143

slubii prin trup, Dumnezeua trimis pe Fiul sdu tn (tsemcinareatrttpttlui pdccttului,..Sinu

numai a clesJiinlat,ci si ct osdnclitpdcatul tn tntpul sdu.
-lvoncl tleci ttiria curdliei in
trupul sdu tmpletit cu Dumnezeu, Hristos tmplineste toate dreptayiti legii trttpeste, ca sd
elibereze.firea trupului de osdnda legii trupegte,ca sd eliberezejirea rruputit de osancla

legii si de blestem si sd-l arate vrednic cle vie{uire duhovniceascd pe cttre i-a cld,tit-o,,.e11

i Ivldntuitorul Hri
rypnn

na$terea
terea sa ca om. se sufrrrnelegii $i implini
*uerggadqsa El rlu-tt,]4!qlq
.e stentA
lggqq_cacl,,l-9gsa,c-sfiutaSipomn*
r t*'i Si
si-,rtreapta-gi
prin
Iumai
aceastd
enlrea

lqgeaca urmare dwgroasl a neimplinirii ei"e7eDe b,tnar.u-a, ,i." i-iqi Leongiu:

,,Dcrcd
Fiul lui Dumnezeuinomenit hnplinestecele ale tegii Jdra sd aibd nevo-ie,o face aceasttt
pentru a fmplini toatd dreptatea iconomiei Lui tlupd tntp, ca sci crrctteprin insdsi
implinirea Iegii durnnezeirea lui; odatci ce firect tntpeascd era Iipsita cle puterea .rpre
implinireetei, numaifirea clumnezeiascd
pttle s-o fmplineasctipe aceastadeplin".es}

nt]

Apud. Pr. prof. D. Stiniloae,TDO ll, p. g7

" ' Rom ani7. 12 . 1 4
ete
Romani 7,7' Il'. "Ce vom zice cleci?Atr tloard Legea estepdcat? Niciclecum.Dar
e4 n-am ctrno.ecst
pdcatul, deccitprin Lege'-Cdcin-a$rt stitttpofta, dacd Legean-arfi zis;Sd nu poftesti!
Dar pdccttul,luiinc!
pricind prin poruncd, a lttcrct in mine totfelul de pofte. Cdcifird lege, pdcatul
era mort.'lar ett ciincfua
trdiam Jdrd lege, dar dupd ce a venit porunca, pdcahil a prins viald, iar eu am murit!
$i ponmca, clatdspre
'*iald, nri s-a $at aJi spre nroarte,Pentnt cd pdcutul, luand indemnprin pontncd, m-a inselat di nt-a uci.y
oritt es".
esO
Leonliud.eBizanl,Aclv.Nesror.,pC. 86, l. 1717-1720

I -l-l

Consecinfele
dogmaticeale unirii ipostaticea celor cloui firi in Hristos

Unirea celor doud firi in Ipostasullui Hristosare o seriede consecinte,prin

care
ea se pune qi mai mult in lumini gi se aratd urmdrile *antuilo*"
ot" fnon'.nl.ii
Logosului indreptate intdi spre firea omeneascdasumatd,apoi spre
noi. Logosr-rl,deci
t{in Jire Dumnezeuelesdvdrsit,tlevine, tn tirnp, Om itesavirsit
'Jiind
si ," fqi-rrii*ii
lirea, si nici nu se goleste, ci devine,/drd schimbare,impdrlire squ cmtestecttre,
ttnttl fn
esen{dcu trupul zdmislit in pdntecele Preasfintei Fecioare, El ntt
Si-a schimbcttfrea
clivinii tn esenla trupului si nici esentatruptilui nu s-a schimbat fn
f;rea tlivina, ci si-a
ulcdtttit ofire amestecatcidin Firea Sa Divind
umand
pe care $i-a antma;-o,',eii
siJirea
Avdnd acestadevdr Biserica Ortodoxa a invdfat cletotcleaunacd cele dou6
flri sunt unite
ipostaticin chip inefabil gi pesteputereade inlelegereumand; adic6, in
Ipostasulsau in
Persoanalui DumnezeuCuvdntul.El a luat asupraSa elementeleunei
firi compuse,nu ca
existenfe sepatate,sau indivicluale,ci a azumat-oca fiind parle clin
Sine. Astfbl.
subzistenfaLogosului Divin a devenit subzisten]atrupului
,,rrrirrn oceasta ctcltmdrul
omenitcrteala un loc cu clumnezeireain tot chipul fn risiunea ipostctsului
si Jiicanclctin
amcindoudun singur ipostas cotnputs,
Jdrd sd achtccinici ttnfel ile micsorctreacleosebirii
lor finsiale dupd fire. Astfel se fnfdptttieste,precttm am spus, Lmsinguy
ipostas al lor, si
totttsi deosebireafirilor rdmdne neatinsd, ceea ce
ca
fctce
si dttpd tmire sd se pastreze
micsoratdintegritatea lor dupdfire, mitcer cd sunt tmite. Ccici icoto tmcle
prin tmire nu
s-a produs nici o schimbare sau alterore in cele ce s-otr tmit, ct rdmas
neaiinsa ra{ittnect
fiinfiuld a Jlecdreia dupci cele ce s-au unit. Iar acolo uncle ralittnect
fiinSictld o rdmas
neatinsd si dupit unire, ou rdmas nevdtdmatesi
nepierzdncl,
nici
ttnu clin ctle sale
firile,
clin pricina ttnirii. Ciici se cdcleaFdcdtorul a toqte, ti g,rAndr,-Seprin
Jire, potrivit
iconomiei,ceea ce nLt era, sd se pdstrezepe Sine neschi.mbat,atdt
ca^ceee"
ce era clttpti
-fire' cat si a ceea ce.a devenitprin Jire potrivit iconomiei.Fiindcci nt,tse poate cggetctltt
Dumnezeuvreo schimbare, precum nlt se poate cttgetctpeste tot
vreo miscctre,ccu.e
s-ingurdfacecu putin[d schimbareaIa cele ce se misci.e82Deci,,,Cuvdntul
s-a-ficut trup,,
fhra nici o schimbare,qi trupul s-a fEcut Cuvdnt flrd nici o modit-rcare,gi
Dumnezeus-a
fhcut om' Cici Cuvdntul este Dumnezeu,qi omul este Dumnezeu,
avdnd aceiagi
sr'rbzistenj6.e83
Cu alte cuvinte, esenfialin Hristos a fost Logosul clivin, Ipostasul
care a
clevenitIpostasulfirii umaneinsuqitede El, pepJJrr
ca firea umandimpersonala
sd aibd ca
Persoand
pe Persoanalui DumnezeuCuvdntul.es4
Domnul nu qi-a insuqit personalitateumand,ci fire umand in toatd
plindtateaei.
Astfel, firea uman[ insuqitr de Logostrldivin a fost reali qi desdvdrgita,
alcatuitdclin ,,trup
qi suflet ra1ional"e85
fbrl sd fi preJxistatin vreo p"rroo.rdin at-ard.
de Hristos, qi nici sd fi
ot '

S f . Cr igor i ed e N a z i a n z ,D i s c u rs ttl ,3 g1, 3 , pG.36,325

Rdspunsuri
cdtre Talasie,60,p j25 _ 332
,',""
"n' Sf. Ioan Hrisostom,Omilii ta ioan 11.2,pG.
59,7g
- ' o*
S L loan Da ma s c h i no,p . c i t.c o l . 9 g g
" o' ldem ,op. ci t.. III, l l , c o l . l 0 2 l

ff
ffi
w
M
@

ffi
ffi
;=

115
fbst precreatd.
Astf-el,\lintuitorul. din momentuldumnezeie5rir
Ini.r.en:ri...,1elo Duhttl
,\/dntSi clin Fecioctu ,\[uriti' ;i-a inceputexisten{ain unitateaPersr.lneisru in Ipostasul
Logosului,pentru ca tirea umand si nu rnai aibf, rm alt il.-rstas.ci Jolr pe Fiul lui
Dumnezeu.In consecinia...trupulgi sutletulqi-auprimit simultantiinra Je la ir-rceput
in
subzistenfaCuvinttrlui".t'86Firepte.cle la incepr.rtul
formdrii ;i cr''nceperiitlrii urnanei'n
Vlaica Domnului, prin h-rcrarea
Duhului Stint, cele doui tln rLr lirst unite simultan 5i
pentrutotdealna in Hristos. ,.Prin urtnore unirea s-u e.fectrtttt
pentru
irtst(.uttunetr;i
totcleiluna"."ttDot tiind tapnrl ci ,,cqa urm Ctodnttil, :timi.slirprin Dtlntl SJiint in
pintecele Feciourei,a Jbst dintru inceputuri,El n-a asteptotcu nerihtture rnutttrituteu,
pentrLta se desdvrirSii,ci mai esttct,elintruinceputuri,potrivir iconrtmie
i Suletrrrtipt'e.\us'
ie cuvinte,a cuprins in Sine tortttidesdvdrSireu,
ne intrand intr-tut.trupdntonepregdlit,
L'iintrup(intlu-se
cu udevtireil,1i tnsu1inclu-Si
tntreugunoct.strci
fire".'tsri
frebuie subliniatfaptulci in Persotrna
Logosuiui.prin tainicazlmislire,atr tbst
runiteipostatic;i in mod tainic, t-rriledivini gi umani astfel cii Iisus Flristoseste cu
acleviirirto Persoand,, fn douci./iri" Si nLL,,utre cotttpttstitlin dotrit
-firi".t'geDupi Sfintul
Ioan Datnaschin unirea Dumnezert- Orn. (0ecrv0ponoq)in clotrd f-iri, nu este nici
personaldnici relativd; nu estein tuncfiede valoaresau voinJ5,nume sau preferin{i gi
nici prin confuzie gi amestecare.Unirea Ipostatici a celor cloui tiri in persoana
IVfinttritorului Flristos este neamestecati,neschimbatd, neirnpdr{it, neclespargita.')"0
A:;adar,potrivit celui cle- al IV-lea Sinod Ecumenic:,,Nfcirturisimunul Si ocelasiDomn
Iisus Hristos, Fiul unul ntiscut clin doud Jiri neamestecate,neschimbcrte,nesepctr(te,
neimpcir{ite,aclmildnd cd prin unire nu s-u pierehil nici o particularitate a vreuneiuclin
./iri. Fiecurefire tSipdstreazd specificul, concurdnd in aceiasi Persoand intr-o singtrci
existenlci,nefragrnentstesau tmpcirlitefn doucipersoune ci tntr-un Ffu al lui Dttmnezert,
C'ttvdnhl,Domrutl nostnt lisusHristo,t".eetAsfet, tmirea celor eloutifiri in Hristos a.ste
" iar Jirile ,,cluptiunire, n-au deveniticlentice,nici diferite ", schimbareu.fiint{
,,ipostctticci,
in sen.sttl
cit ,,LmaSi-a instryitesentaceleilultepotrivit firii".eez
Aceastd detiniliei aratd ci cele clor"rdfiri rimAn dupd unire neschimbateEi
neamestecate,,,specificul flecirei flri pistrdndu-se prin Lrnire".eelSfdntul Maxim
IV{arttrrisitomlaratd cf, ,,se cdcleaFcicdtorul ct toote, cctJiicdnchrse prin.fire, potrivit
iconomiei,ceeo ce nu era, sii se pcistrezepe Sine neschimbot,tttiit cu ceeu ce era rhpci
Jire, cat Si a ceeu ce q tlevenitprin Jire potrivit iconomiei. Fiindcd nu sepoote cugeta lct
Dwnnezeu vreo schimbare, precutn nu se poute cugeta peste tot vreo ntiqcure, ccu'e
, c i t.,l l I,2 7 ; c o l . 1 0 9 8
" s t 'I c lemop
''st Leon;iu de Bizanl,impotrivctltti Ser,er,
i0, 9, PG. 86-l l, 1904
eB8
l,eonliude Bizan{,hnpotrivaAftcu'otlocetrilor,2,PG.
686-1,1352-3
FecioaraMaria este,,locul (ptintecele)tle tmire tt naturilor"
"to Dttpi Sfintul Proclu al Constantinopolului
ro Epfacr;ptov rllo"Evorrocrrclv (puoroq. Fecioaran-a dat na$terenici lu divinitateapurd, nici la o
.sitnplit.fire umand 0eog ou TupLvooav0pconoq
ryt),og. Noi nu proclumcim un om tnclunnezeit, ci
rndrturisimpe Dumnezeuintntpat. Unul Si acelasie.ttecu Fecioaru Si de la Fecioara. Llristosgi Dumnezeu
nu sunt separaJiurnil cle altut (cl,L),og.,.KC{rd).o;). in El naturile s-ctttirrtcilnitsi rtimtin in unire fdrti
confunclare(ouve)"Oovn quorq Kcrl qou\'/,uro_: Er.r\rvev11evooLc). (Sermo tle Dogmttte [ncurnutionis,
P C. . 65 84r - 8 4 3 )
' " ' ' S t - I. oanDa ma s c h i no, p .c i t.,l l l , 3 . PG. 9 -1 9. 9-l
" ' ' S f . Chir il al Al e x a n d ri e i ,D e s p rei n trt,p .,retD ontnttl ui ,3,t P G. 75,l 4' /2
PG. 86-ll, 194I
"er Leonliude Bizan(,Rdspunslo Silogismtrlltti Serittr.s.
'''] Definilitt Sinotlului IV Ecutnenic.Cl. ioan Karmiris, op.cit., I, 188; Teodoret al Cirului, I'erupict
[ ) t ir i. s t ic iiG r e c e S ti ,6P,G ,8 3 ,9 8 5 : ..P ri nu n i renrlsel mestecifi ri l e...,ci fi ecareri mi ne i ntacti " ,

ri+o

:irtgurd-fttce
cu ptttirt{cischimbureulu ccie c'ese mi;cci". Fireaumand,
insii.datoritaunirii
ipostaticecLl divintrl. a tbst ridiceta. inrregita yi inclumnezeiti.
Evident, aceasti
"indumnezeite"este infeleasaca iniliare. nu i uniie cornpleti cu clivinul,in sensulin
care firea ttmands-ar transforrnatreptatin tlrea dir,'ina.Pe
de alta parte trebuiein{eles
thptul ci .,trupulDomnrtlui,prin unireaipostatica.nu
s-a ficut egai cu Durnnezeu.cit
priveqtepe Dumnezeu,orice schirnbare.transtbrmare
sau conftlziea tirii, din care una
flind indumnezeith'cealaltds-ainclumnezeit,
pi ca si sptnem aga,trupul s-a trclt egal cu
Dttmnezeu'De fapt unirea iconomicdsubzisti in r,'irtutea
faptului ci cele cloui firi s-atr
ttnitin mod neseparat
in ipostasulltti DumnezeuCul'intul. gi intrepitrunclerea
Ior esteaga
cum fierul inroqitestepritrunsclellaciiri. in acestf'el,sptrnem,
pe de o parteceiDumnezeu
s-a fircr'rtorn tiri a se schitnbain om. iar pe de alta parte
omul a clevenitDumnezeu,fiiri
a se schimbain Dumnezeu.
Din alt pttnct de vedere'prin intnrpare,Cuvlintul nu
a depiqit lirnitelepropriei
divinitali, 9i nici nu a renun{atla slava Sa. De asemenea,
Dumneieti, fhcdncJu-se
orn qi
inclumnezeind
firea rtmi'rnd'n-a transtbrmatf-rreaunrandin propria f-rre
saLrin atribgtele
saletireqti,deoarece,chiar qi clupdunire,ambelefiri au
rimas neamestecate
gi atributele
lor au rdmas intacte.Cu toate acestea,trupul Domnului
a primit clamrileqi energiile
divineprin cea mai curatdqi cleplinaunire cu Logosul,adicd,
unireain subzistenfd,
tbra a
cleterminapierdereavrettnlti atribut naturarl,al vreunei
firi. r\ceastdrealitatenu este
clatoratinici r-rneiadin energiileSale,ci Logosului cu care
s-a unit, care aratdenergiii
divini, a$acttm fierul cuprinsclefldcari,n1 oiqg datoritaproprietdfii
salefizice.ci penrru
ca a oblinr-rt
aceastdenergieprin unireacu tbcul...eqa
Prin moartea Sa, Hristos pdstreazi unirea ipostatica
neclizolvatd,cleoarece
"persoana"cle bazi in Hristos este Logosul Divin, care, de la intrupar.--raran. unit
ipostatic,trup qi suflet.Aceastdunire .,esteo unire teanclricd,
o amestecare
indisolubild,,,
cltm zice Sf-'Atanasiecel Mare, gi printr-o
,,tinitateneintremptd",cum subliniazaSf. Ioan
Damaschin.ee5
Prin tlrmare, datoritd nagterii sale din Tatdl, Mantr-ritorul
este
I)umnezeu
-n..tuEl
clesdvdrqit'avdnd aceleaEiatribute ca. qi Tatirl, mai puiln
n"nn$;;;
in
ti,r-,p,
datoritanaqteriidin FecioaraMaria, El este_omaesavarglt,
avandaceleagiatribr-rte
ca gi
otttul,rnai pufin picatul. Astf-el,El estecu adevdratFiLrllui
Dumnezeu,nu in sensfigurat,
ntetaforic,ci in mod real, metafizic,cleaceeagifiin{.i cu
Tatdl. in,.,,fan.ir-r., gr rdmdne
cr'rvintr'rlveqnic,Dumnezeuadevdratclin Dumnezeuadevdrat
- gi in acelaqitimp om
aclevirat,cleaceiagiesenli cu noi.
Pe baza acestorinvdfirtr-rri
BisericaOrtodoxi invata cd cele cloLrat'iri sunt unite
ipostaticin chip inefabil gi pestepr.rterea
cleinlelegereumand;adicd,in Ipostasulsau in
Persoanalui Dlnlnezeu cttvintltl, care, intnrpdnclu-se qi-a
nLl
asumat firea umani in
integralitateaei, sau ca o abstractizare(pentn-rci
aceastanu-i iltrr,rpare.ci cloar o
ingeldtoriegi o plasrnuirea intruparii), nici tlreainfeleasa
Ei
ca specie(cdcinri qi-aasumat
toate subzistenlele),
ci firea infeleasaindividual,care este identici cu cea
infeleasdin
specie'El a ltrat asllpraSa elementeleunei firi compuse,
nu ca exlstenle separate,
sau
inclividuale,ci a asttmat-oca fiind parteclin Sine.Sutzisrenla
LogosuluiDivin a devenit
subzistenfatrupului, gi confbrm sintagmei
,,Cuvdntul s-a ticut t1rp,, tiri nici o
' n' S t . I oanDa rn a s c h i nD, o g n rc tti c a .III.
1 7 .p G. 9.1,l 06g_9
" loan l{arrniris,
c'ttbordreulrti Iisus in 1trc\.Atena.1939,p.75; Sf. Ioan Damascltin.
op. c,ir.III.7-9. pG.
94. 1008- 101 7

t17
schimbare,gi trupul s-a ticut Cuvi.nt thra nici o moditicare.;i Duninezeu-.-aticut onr.
C'.,
Citci Cuvintul esteDumnezeu,gi omul esteDttmnezeu.ar rind :c:l.r,ii subzistenli.o"o
alte cuvinte, esenlial in Hristos a tbst chiar Logosul divin. Ip.rs::sr.ricAre i.] devenit
sir
Ipostasult-rriiumaneinsr-rgite
de El, pentru ca f-rreaumani Jesrri:s:t-r. inrpersonalir
aibaca Persoan6pe Persoanalui DumnezeuCr:vdntulqer.
Trebuiesd mai addugdmfaptul ci unireaipostatici a lui firisros Jepaqe;teputerea
de in{elegererunani, adicSnu poateti infeleasd,spus5.explicatasaulniilizatd. $tirn doar
ci tirea umani a fr:st determinati cle ,,zimislirea considerati neamestecati Si
neirnpirlitd," rf,mdnind pentru totdeaunainseparabilunitd cu divintrl. Din acestmotiv,
ieri.azi qi pe vecie".'t"s;i
r',r\ r-nia$acurnsDumnezeu- Omul, IisusFlristoseste,,acelaqi
judeca
pe cei vii r;ipe cei rno4i." pentnica.. cstearhierer.ri
ainiillat laceruri,cdnclii., va
veqnic".Prin urmare,pe temeiulacesteiuniri ipostatice,Lososr:l inomenrtpoaternlir-rtui
pe oameniprin pLrterea
ce vine din Dumnezeuprin El. t-rindmijlocitortrllor vegni.'r.()')e
Vorbincl clespredoud tlri in Iisus Flristos,cea clivini qi cea urnana, prin urmare in
ipostasuls[u sunt qi dou[ voin]e libere,doudenergii,doui voinle fizice, cit gi cunoagtere
gi inlelepciune.Fiind de o fiinfd cu DumnezeuTatil, Logosul,ca l)umnezeu,are voinli qi
energieliberd.Cdt priveqteflrea umand,El, tiind cle aceiaqiesenfi cu noi, are voinfd ;ri
energieliberd ca qi omul, ,,De{inind,astf-el,voin{aqi energiaindiviclual,totu;i, Cuvintul
intrupat, formeazd un intreg, avdnd in sine strinse gi legate cele cloui firi una cu
cealalt[".looo
AEadar,cele douir voinle nu oplln rezistenliruna alteia ci se impletescarmonios
r"rrm$nd
acelaqiscop, voinla umand slaba gi imperfecti snpunind-sesingur6,de buna
voie, voin{ei divine atotputerniceEi desivirgite. pentnr ca ambelevoinfe sd lucreze,,in
clepliniarmonie"mdntuireaoamenilor".l00lAmbele tiri, cleqiau voinfe ciif-erite
suntunite
intr-o voinfd gi deqiau energiidiferitesunt totuqiuniteintr-o unitatemorald.Astfel, Untrl
gi acelaqiHristos,urnanulqi divinul se afll in strdnsdlegiturd, in agaf.elca ,,subzistenfa
lui l-Iristoseste una, a cdrui voinfd,in ambelef-rri,esteatAtatotputernicdca Dumnezeu,
dar gi supusl ca Om".t00tSinod VI Ecumenicrndrturisegte
astfel: ,,Dontmtlnostru Ii,lus
Hristos este unul tlin Sfanta Treime Si o rdrnus ;i dupit Intrupare DumnezeuAeleviirat:
ntin'turisim, de asemeneacci cele doud firi clin ipostasul sciu au sitvfirSit ninuni S'itt
.stfbritpatimile de-u lungul vielii, Si nu numoi in t,orheci Si tn.fupte.Datoritd tleosebirii
lirilor, cctresunt recuno,rcuteuceleictsipersoaneSi pentru faptul cci stmt unite,Jiecare
/ire tSi ure insuSirileproprii, fclrd o ,\'es'epcro Si liircl e se lmestecu. De usemeneo,
rndrturi.simclouii voinle Si clouitltrcrdri, conlucriinclin Flristos in mot{ul cel ntui potrivit
ctt scoptil mdntuirii". Astf-el,cl"rpdunire, ,,firea Sa umand, inclumnezeinclu-se,
n-zr
clispdrut.ci a fost m&nttrita".l003
Prin Llrmare, datorita nagterii Sale clin Tatiil, IVdntuitonrl este Durnnezeur
ca qi Tatal, mai pulin nenagterea.
clesf,virgit,av6.ndaceleaqiatribr-rte
in acelaqitimp,
clatoritanaEteriidin FecioaralVlaria,El esteOm desdv0rqit,avdndaceleaEiatributeca gi
'"'oSf. Ioan Flrisostom,Otnilii la lottn I 1,2,PG. 59, 79
''utSf. loan Damaschin,op. cit. col. 988
t"8
E v r ei 13,8
' " " E v r ei1, 24- 2 5
" " ' ' I bid. ,I I I , l3 ; c o l . l o 3 3
i I Ec u m e n i c
' u' t 'Def iniliaS i n o d u l u V
"t"t Sf. loan Damaschin,Cele doudJiri ule lui Hristo.r.27. P.G.95, 160
'"ot IoanKarmiris,op. cit., l, 188

l-1 8
L)mul.mai pufin pdcatul.Astfel, El estecu adevd.rat
Fiul lui Dumnezeu,nu in senstigurat,
metatbric' ci in mod real, metalizic, de aceeapifiinld cu
T"tt, i;;-,;pe";-;.,
El rimdne
cuvdntul vegnic, Dumnezeu adevf,ratdin Dumnezeuadevirat
- gi in acelagitimp om
adevirat,de aceiagiesenldcu noi.
Firea omeneasci a lui Hristos nu e a unui ipostas
uman, ci a lui l)umnezeu
Cuvdntul'El esteipostasuldin carederivd gi spre.*.
," intorc rafiurile intregii creafii.
Astfel, ,'toatf,firea noastrd,zice St-dntulIoan Damaschin,
era in ipostasullui ffi;;;;lboi
ceea ce inseamndci Hristos este ipostasulcentral qi
ftrndamentalal tuturor fiin{elor
Lrmane'Din acestpunct de vedere,,nici Cuvdntullui
Dumnezeu
, zice St'intul Chiril al
Alexandriei,nu este lbrd r-rmanitate,
nici templul ndscutdin f-emeienu este neunit cu
cuvAntul, deci nici unul nici altul nu pot fi numigi
Iistrs Hristos. Este numit Hristos
Logosuliegit din Dumnezeuunit cu umanitateap.nir.,
iconomieprintr-o nespusdunire.
De aceeaSfintele Scripturi il propovdduiescin egala
masuri atat ca om intreg, fdrd sd
menfioneze,prin plan dumnezeiesc,dumnezeir.oJu,
cat $i clin contri ca Dumnezeu,fdrd
si spundnimic de umanitateasa. De altfel cel caree
ca Dumnezeuunic Fiu, prin unirea
dorita de iconomie,este intdiul Niscut clintrenoi, inconjtrat
ca om ,,cleo mullime cle
fiafi"' Acestapentruca gi noi, in El gi prin El, sa t'im
r,li tui Dumnezeuprin fire gi prin
har' Prin fire, in El 9i doar in El; prin participaregi prin
har, noi prin El in Duhul Sfhnt.
Dupd cum faptul de a fi unic Fiu clevinein rrrirtor proprietateu
u*onitalii in virt'tea
ttnirii sale cu cuvdntul printr-o apropieredoritd de iconomie,
la fel o"uln" o'froprietate a
cuvdntului faptul^d-eafi inconj,.,.uid" o mullime de
fiagi gi Intii Ndscut clatorit[ unirii
Sale cu carnea"'1005
Rezultd cll aici cd taina lui Hristos se realizeazdin
identificarea
personalddintre Unul Ndscut al Tatdlui qi int6iul
Ndscut al FecioareiMaria. Acest fapt
aratdcd Hristos esteun.,,ipostas
compus,'uTrooruo.rq
o.uvoetog,adicdDumnezeugi om
prin fire, 9i in acelaqitimp Persoanisa unicd. Taina
inomenirii cuprindeastfel insugiri
duble gi acliuni divino tlmane' fiind cea mai puternicd
legdturdgi unire clintreDumnezeu
gi umanitate, ftrd contopire, micaoraresau suprim*..
F.rroona lui Hristos, in unirea
ipostaticd,se descoperdgi se manifestdprin faptul c6 e prin
fire Fiu a lui Dumnezeu,care
$i-aasrtmatin mod liber intreagafire uman6,enipostaziindu-oin Ipostasul
sd'. Numai in
acestchip Fiul omului clevine,ca Dumnezeuom unic,
Mijlorit;.,,It*;inir.'ou-rr"r"u
Pe baza.acestei
9i oameni'1007
inlelegeria tainei inomenirii LogosuluiBiserica
a cuprins
in imnografiasa imaginea.luiIisus supraclivin sau a
lui Dumnezellom sgpradivin. De
exempluin canonul Utreniei de la Buna vestirese spune:
,,Cel ce gadeslavit,ye tronul
ch.rmnezeirii
a venit pe norul uqor(MaicaDomnului),esteIisuscel
supradivin,,.
supra
divin
unepOeoq
a
fost
folositd pentru Sf6nta Treime cle cdtre
..Expresia
Dionisie Areopagitul, sfhntul Sofronieal Iemsalimului gi
liantut Ioan Damar.lrin-ioo-o*rl
fbstapoi aplicatdtainei h-riHristosintmcdt,,Fiullui Dumnezeu,
din dragostecleoameni,a
'oo'Sf.Ioan Damaschin,Erp. cred. Ort., lH,2,pG.,94, l00g

(JnttiaNdscut,
intntporea
pG.7s,t22sD,t22BA,t229A
, Desp.re
illl
- ' s:lt :l'.tl
Nt c ola e

c a b a s i l as p u n e ad e s p rei Vl d n tui torul

ca Mi j l oci i or ci ,,nu pri n cuvi ntegi rugi ci uni ,ci pri n
Persoana
sa, a devenitmijlocitor.Pentrucd era in acelagitimp Dumnezeu
gi om, l-a apropiatpe Dumnezeu
de oameni,pundndu'sepe sine ca un termencomun
intre cile clou6flri - divind gi umana,;.(Explicarea
,71,!itei
pc.
Linrghi,

XLrX,te,
150.177.)
''" l Ti m .2 ,5;E vrei8,l-6:9.t5_24:
t2,24

'""oUtrenia
BuneiVestiri. Irmosulcintirii
a4
Nturrele
tltuitte
2,2, PG.3, 641A;sf. Sofronieal lemsalimr.
Ii
fre-opagitul,
ilur,Ep. sinoct.
PC':l87'?i:"::':'
5,3172 Sf loanDamaschin,
Pre:entareuCreclin:trei
Ortocloxe,lV,
14.pG. 94, ll6l si 95,9

149
(ouoro0rlr'ctr'i.zice Areopagitul,
venit in tirea umand qi cu adevirat s-a substanfializat
clevenind om supra divin (uvnp o untpOtoq).to'o intr-o omilie consacrati lvlaicii
Domnului, Sfdntul lV{odestpatriarhul Ierusalimului aducea cuvinte de lauda St-rntei
Fecioare,,din care a iegit Dumnezeulsupradivin qi Domnul nostru PreaBun", iicdndune vrednici s[ t-rmpnrtagila t'ireasa divin[.''" Asemenealui se erprimd Stintul Ioan
Darnaschincare zice: .,Fiul sdu iubit, Iisus supradivin gi-a agonisitpentnrlume Biserica
Tot el adaugdcd .,slavatmpului lui Flristosdin timpul Schimbarii la Fafa pe
,or'.1012
-fabornu i-a venit tmpului din exterior,ci din interior,de la Dumnezeireasupradivind a
h-riDumnezeuCuv6^ntil,unitd inefabilprin lpostar'r.l0t3
r\ceste sublinieri ale Pnrinfiloraratdcd Hristos ca Persoandunici, ca Durnnezeu
Om, dupd intrupare este compus din doud f-rri,subzistdnd,din momentul inomenirii,
veqniccu qi in cele doud firi qi fiind totodat[ pream[ritlOlactr .,slavape care o avea la
Tatalinaintesi fie lumea".lol5

FecioaraNIaria, Nlscltoarea de Dumnezeu

Cuvdntullui Dumnezeua luat trup omenescdin PreaSfdntaFecioardqi s-aldcut

om. ,,igi ia trup, spuneSfflntulAtanasie,care nu estestr[in de al nostm..., ci il ia pe al
nostru qi pe acesta nu in chip simplu, ci din Fecioari neprihdnit[ qi neintinatd gi
negtiutoarede bdrbat. Acest tnrp curat, Logosul, fiind puternic qi flcdtor al tuturor, il
pregdtegteEl insuqi in Fecioara,ca templu Ei-l face propriu, ca pe Llnorgan, fdcAndu-se
to'6
Prin aceasta,,pldsmuirea trupului sdu clin Fecioard,
iunoscut Ei locuind in el".
a dat tuturor o proba nu micd a dumnezeirii saleprin taptul cd cel
Cuvintul lui Dr"rmnezeu
ce l-a pldsmuit pe acestaeste Ei fhcdtorul altor trupuri". Aqa cum la inceput a creat pe
Aclam gi pe Eva, acum ,,la plinirea vremii"l0tT Drr*n"zeu, trecdnd de la nivelul de
partenerdin afara ordinii oamenilor, in ordinea lor, qi-a creat gi tm trup propriu,

to'o DionisieAreopagitul,Numeledivine2,9, PG.3, 649

Sf.
'0" Sf. Modest,Omilie la Bunwestire 10, PG., 86
'o'2Sf. Ioan Damaschin,DespreTrisaghion26, PC.96, 57C
'o'' Iclem,Ornilie la Schimbareata Fald 2, PG.96, 549
*
'o't A. Ieftici, IisusHristos acelasiieri, astirziSi in veci,in rev. ST. Seriaa III-a anul I, nr. 3 2005,p.91
r ols
loan 17, 5
'u'u Sf. Atanasiecel Mare, Tratat clespre intnrparea CuvantuluiSi despreardtareq Lui noud prin trup2,8,
P S B . 15,p. 9e
rort
Galateni4,4. ,,lar ciincla venit plinirea t'remii, Duntnezeu,a trimis pe Fiul Sdu, niisctttclinfeneie,
nLiscutsub Lese".

150
folosindu-se
de tnrpul PreacurateiFecioare.l0ls
Acestanu estenumai un act nou, ci Ei un
inceptrtcu totul nou' cum arata gi troparul de la Buna Vestire:
,*4stdzi esteincepytul
nantuirii noastre si ortitarea toinei celei din veac,Fiul lti Dumnezeu
Fiu F-ecioorei.;e
.fhcesi Govriil darul tl binevesteste".
Din }Iaica Domnului, El gi-a luat un trup, cu
consirnfirea
ei conqtientf,,
ca si tie in legdturacu noi. Aceastdfapti sdvirgitdde Fiul lgi
Dumnezeu, cd se nagte din f'ecioarafbre de barbat mai presus
de fire, este clovada
Dumnezeiriisale gi si v[deasci tuturor cd nu nanlraesterealitatea
ultimi, ci El, Care e
mai presusde ea gi Facdtorulei. Prin acestecuvinte Sf'dntulAtanasie
subliniazdf-apttrlca
Logosul ca Ratitrnesupremdpoate grdi gi altfel prin rafiunile
crealiei sale, care sunt
supuseLui, El fiind Domnul libertdlii gi al puterii mai presus
de legile naturii. Ca atare,
pururea fecioria Preacuratei,este atdt tn semn al umanitagii
,.i1., .r.ote, cdt gi al
Dtrmnezeirii Logosr-rlui,ceea ce clemonstrea
zi, cd,Fecioara N,{ariaeste cu adevdrat
Nlscitoare de Dumnezeu.Astfel trupul lui Hristos, luat clintr-o
fecioara curatd,fdri de
barbat,apare nu si altereze realitateaumanitalii lui, ci sd-i aflrme
clivinitatea.,,Cine,
strbliniazdMarele Atanasie, vciziinclcti se nctste
Jiird tle btirbat ttn trrtp, rumai clin
cy Cel ce se ctrcttciin acest trtrp este
.lbciocrrd,nu se gdn,c-l.este
Jdcdtorul si Dontnul futuror
celarlulte ftupuri?"'ut" Cu alte cuvinte, a respinge calitatea
ei c1eNdscatoarecle
Dumnezeuar ?nsemnaa negainsdgiinomenireaCuvd.ntului,
a negaci Iisr"rs
Hristoseste
Fiul lui Dumnezeucares-aintrupatpentruo relafieintimd qi eternd
cu noi, insuqinclu-qi
i'
acestscopgi fireanoastriin propriulsduipostasdivin.t0l0
FecioaraMaria este Niscdtoare de Dumnezeupentru cd din ea
s-a niscut insuqi
Fiul lui Dumnezeu, dupd firea sa omeneascd,aga cum se arati
in cdntarealitgrgic[:
"impdrattil centrilor, pentrtt ittbirea cle oameni,
pe pdmant S-aarcitat si ctt octmeniict
vie{ttitIcd din Fecioard curatd trup ludncl clintr-insatesindcu
acldrtgire'ctJirii
si
omenesti;
un Fiu este, incloit tn Jire, tlar nu in
fele. Pentru ,,rrnrtn, propovciduintltt-L pe D(insul
Dunnezeu descivdrsitsi om clesdvdrsitcu ctclevcirat,mtirturisim pe
Hri.sto.s,Dumnezeul
nostrLt."I02tDin acest punct cle vedereinfelegem ca"
ce(t
,,Biserica
ffint(r si locasul lui
D ttmnezeu," Io22Maica bomnului
persoanaumandcare are ceamai profunddqi puternic5legdturd preaslhnta
cu
Tl?
lretme,-"-- tocmat pentru cd din ea a luat fire omeneascdFiul
lui Dumnezeu,prin
bLrnavoin{aTatdlui vepnic gi cu prezenfa activi a Duhului Sfant.
Cu adevdrat, zice
ciintareabisericeascd',,,intrutine TctinctTreimii se lauclii qi se
sldveste,preacztatci, cd
f'-:i:l bineuoit,s.i
s-a sirlcisluitintru tine si tlumnezeiescul
Duh pe tine te-a
,::, ",Ctniintrtl
Itmbt'It'
E evtdent cd existf, o strdnsi legdturaintre PreasfhntaTreime (panaghia
" Preasfdnta
Trias) qi
Ndscdtoareacle Dumneieu (PanaghiaTheotokos).Deci, Maica
Domnr"rluin-a n5'scttto fire, ci un ipostas,carein orclineomeneasca
e o persoani.I)eci,
'ipersounqcctrese naste clin Fecioura Mttriq este identicit cu Persoano Cuvdnttilui lui

''t lata ce spune idiomela de la slujba Sfantuluiierarh Varlaam Mitropolitul Molclovei:

,,F-dcdtorul
si
Izbdvitonil nteu, Hristos-Domnul' clin pcintecele tdu iesind,
Preacuratd, intrtt tnine irnbrdcdnclu-se,clin
hle^stemul
cel dintrii pe Adam l-a.slobo:it."
" ' ' lder n,I bic l e m ,2 ,1 8 .tra d .c i t. p . l l 2
' " - " P r .pr of . D . S td n i l o a eT. D O II, p .7 7
' " ' ' Dogm at ic ag l a s u l u i8
'"" StihirileIui SerehieAgiopolitul,ivlineiutpe
septembrie,
EIBMBOR, Bucuregti,2003,p. l16
lo23
Luc a l. 35
'02'tUtrenia din 8 septembrie,i,tinei, 123

151
Dunme:eu,cure prin intntpure .seface Sipersouna.firii ontenelrl"i t:: F.l se nagteintre'g,
ca Fiu al omului, degi e Duntnezeu.in toate cuvintelesale El a insistarsir se nruneascii
Fitrl omuh.ri,adic[ Fiul Fecioareigi fiate al oamenilor. Leonliu de t3izan{sr-rbliniazi
turitateaipostasuluiccre se nagtedin Fecioarafulariaqi numegteDumnezeupe intregul
I-[ristos,,.mui ales c'citrdstituro ceu mi proprie a lui Dumnezeuo Lsb.sert'im
in El intreg ,ri
nu nurnai intr-o parte. .4ceastae,stenepritirnireu.Pe ldngd oceeutoutri.fdpruvrednicdtte
Dttmnezeu
o t'ttttrxtslent
ln EI ittreg".tti26
fiitrl lui Dumnezeu,asociindpe Fecioarala lucrareaclemintuire, r'rr-r
s-a fblosit cle
ea ca de rm instrumentpasiv,cu atit mai mr"rltci Fecioaranu esteo sirnplapersoniticare
a maternitdlii,ca firnc{iune biologici. 'fradilia ortodoxi a insistat si subliniezerolnl
libertalii,adicd a lvt ..fie" al Preastintei.In acestsensFecioaraestechipul Bisc.ricii,al
urnanit[1iisalvateprin jertta lvfintuitonrlui Flristos.Ea estemai mult rlecdtaceeacare ir
pttrtat in pintece pe Fiul lui Dumneterrtnt',este ceea care A ..ascultatcuvintul lui
i)umnezeugi la pazit",l02smeclitinclu-l
in inima sr',.'"'in Preacurata.
pentm ci a primit
in pinteceleqip. Cr"rvdntul,
puternici
au
tbst
coboratri
pe
gi au fost inrll{a{i
de
tronuri
,,cei
cei smeri;i".'u'" Smerenialv{aicii Preacurateeste o receptareliberii a chernariilLri
Dumnezeu,care clepar;egte
psihologiafeminina. Ea se srnereqteinaintea lui Durnnezeu
carevorbepteqi are o atitudineontologic[ care constituievoca{iasmerenieiadevaratece
va caracterizapeadevf,ratr-rl
ciiscipola lui Flristos.l0lt
inomenireaFiului lui Dr-rmnezeu
reprezintdo mare minune qi o nor"riinterven{iea
Iui Dumnezeuin creafiasa, pentru a scoatenatnraumand din cercul vicios gi tragic iil
pacatuluiqi morfii. Cu adevdratzice cdntareabisericeasci,inomenireaCuvdntuluieste
,.o, rninlfiiernai noud decdt toate minunilecele de demult! Cd cine a cunoscutmuicci.sti
nttscciltlra bdrhctt, Si ,sit poarte in brup ,pe Cel ce cuprinr{e tocttdJirpturo? A lui
Dumnezeue,gtevoia, Cel ce S-a ndscut".""'Prin aceasti intervenfieDtrmnezeuntr
realizeazd.
o noud crealie din nimic a frrii umane a MAntuitorului, ci ii cld origine gi
confinut din fi[mdntitura omeneascda FecioareiMaria, ca umanitateaLui sd fie o parte
din umanitateade obgte,pe caretrebuias-o mAntr.riasci.
in felul acestaAclamcel vechi nu
este clistrusci este imbrdcat din interior cle Logosul divin pentrtr a deveni Adam cel
t-,utt,l0lliar FecioaraMaria estea douaEv[, carenagtevia]a lumii. Deci Logoslrldivin, in
vremttriledin nrmd. S-a ldcut Om printre oameni,ca sd unect.tcd
.ffir;ihl cu tnceputul,
aclicdpe om cu Dumnezeu,l0lltecapituldncl
in El toateneamurile,incepinclclela Aclam,
;i toatelimbile qi generafiile,in{eleginclgi pe Ac]am".l0l5SfentulIrineu extincleclinarnica
' or 5P r . pr of . D. Std n i l o a eT, D O II,p .7 6
r " 2"
Leonliuc leBi z a n l ,A tl v . N e s to r.,P G . 8 6 , l , 1705
"'tt I-uca 11,27: ,/;ericit estepdnteceleccrre'fe-apurtut qiJbrici(i .ttmtsdnii pe cure i-cti.supt.t"
It'rs
Luc a I l, ?8
Luca
2, 19'."[ur ilfuria pdsn'titodte ocesteupinte, pundndu-lein inima sa."
'o'o
loiul- uc a
l, 52
Vlarcu
3, 35: "C'd ttricine va face voia lui Dumnezert,ttcestaestefi'atele ilteu .sisrtrtt ,\.[ettsi trtttmu
'ut'
t)[eu".

VarlaamlvlitropoIituIMoldovei
'ot' StihoavnaslujbeiSfhntulLri
""t S. Bulgakov spunea:,,f[risto.sctprimit nuturil oneneasctinu cun',o are orice ont, litnitattl,prescurtutat,
purticulur personuld, tntr-un cuvcintinclir-icluuld
sau ittotnicii, ci cutn e oy'ut-oprimul ont , ,-ltlttn, ie$it(lin
tndntt ltti DtunnezetLadicd intreagii Si o ustfel tle naturd, cle ,,tntp" l-a clcttPreacuratci:\faicc7".;\pudD,
Stiniloae,Ii.cusHristossau restourarettornului,Ed. Omniscop,Craiova,1993,p. 165
" " t , , 1HI V , 20, .1 ,i n s c 1 0 0 ,p p . 6 3 4- 6 3 5
' " t t r H 111, 22 ,3i ,n S C 2 l r,p .4 3 9

I _il
paralelismuluitipologic, prezentandmai multe caracteristici
ale aceleiaqiiconomii.
Dintre acesteacea mai importanti este paraleladintre Eva pi Fecioara
lvlaria. De obicei
antitezaEva - lvlaria .,t",r?
p.:l:ntata atet in relafie cu t-ecioria,cdt qi cu rafo.tul clintre
ascultare- neascultare,'"6subliniindu-sei-aptulcd in aceastdrelafie
Euu o adusblestemul
in aceastdlume, in tirnp ce Fecioaralvlaria a aclusbinecuvf;ntarea.
Eva estecauza mortii
tuturor oamenilor, in timp ce Fecioara ivlaria este cauza
viefii tuturor.tori p;;fi
reinnoireaEvei in Maria, o fecioarr devine mijlocitoare pentru
o f'ecioard,neascultarea
fecioareit-iinddesfiintatdqi inldturatf,prin asculiareaFecioarei
'o'* nrif.i, i" .*"- a V-a,
comentdndtaina Bunei Vestiri, Sf'dntulIrineu o ageazdfafd^-n
fafa pe Eva cu Fecioara
N'[aria:"Drtpd cum Eva a fost ingelataprin cuvAntulunui inger,
in aia fel incdt a cilcat
cuvdntul lui Dumnezeu, tot aqa, iVlaria a fbst invi{at5 despre
u.rt.u cea bund prin
cuvdntulunui inger, ca s5-L poartepe Dumnezeu(in sdnul ei),
ascultdndde cuvdntul Siru.
$i dupdcllm aceeaa fost ingelatdca si nu ascultede Dumnezeu,tot aEa,aceastas-a ldsat
convinsdsi ascultede Dumnezeu,pentruca FecioaraMaria sd
cievindafaratou.*a Evei
fecioare'$i clupdctlm neamulomenesca lbst supusmor{ii prin greqeala
unei fbcioare,tot
aqa,printr-o Fecioard,ir{g:leliberat;^neascultarea
r.rneiiecioarea iost vinclecatdprinrr-o
Fecioardascultitoar.:r.ruJe
Un nod a fost fbcutprin pdcat.Pentrua-l clesface,
trebuiasi se
treacdprin toate invArtiturile care l-au str6ns.Ilsus Hristos gi Fecioara
Maria au clezlegat
nodul ficut de protopdrinlii nogtri Adam gi Eva: "Dupd cum
Eva, prin neascultare,s-a
ficut cauza mortii pentru ea gi pentru intreg ,r"ornui omenesc,
tot aga Maria, avdnd
logodnic pe cel care i-a fost rdnduit, qi in acelagi timp Frind
Fecioari",s-a fdcut prin
ascultarecauzamdntuirii pentru ea gi pentruintreg n.u-ul omenesc
( . . .) cdci ceeace Eva
fecioaralegaseprin necredinfasa,FecloaraMaria a dezlegatprin
,o,';ouo
"..jiniuji
Fdrd indoiald, in actul intmpdrii, iniliativa estea l.ri tj.r-nrr.u
n., a omului, de
aceeaeste exclusd stareade poftd omeneascrcare std labazaoricdreiiragteri
u-*..
in
acestcaz prin zdmislirea Lui supranatural[se arati atdt interven{ia
cereascaa intruparii
sale,.cit 9i faptul cd Logosul ca om, na risdrit din tina pacatului
e;;itariili^ii;;;i
ndscdndu-sepe cale supranaturaldqi dintr-o Fecioard curati,
Cuvintul lui Dumnezeu
restabileainceputul curat gi
,qormalal firii umane,puteasd inliture din ea moarteaqi s[-i
redeanemurireaorigin ald,.toa2
Deci, din FecioaraMaria se naqteinsugi Fiul lui Dumnezeu,
fhcdndu-seFiul
omului gi Frateleoamenilor.Numai in El s-a incltimnezeitfirea
omeneascdgi toli oamenii
s-au fhcut fii ai ltri Dumnezeuprin har. in sensul acestei
invdfdturi Sfhntul Grigorie de
Nazianz spllnea:,,dacdcineva nu credecd SfhntaMaria este
Nascdtoarede Dumnezeu,e
desplrfit de Dttmnezeu"'1043Asemenealui, mai tdrziu, sfhntul
chiril al Alexandriei a
lupta impotriva lui Nestoriepentru un unic ipostasin Hristos
cu apdrareacalitalii cle
-unit
N[scdtoarede Dumnezeua FecioareiMaria. SubliniereaSfdntului
sr-rbformd c]eanatemd
esteeviclentd:
,,dacdcinevanu vreasd marturiseascd
cd EmanuelesteDumnezeuaclevdrat
v, 1 9,r, in S C 153.
pp.24s-2sl
',1',1^o

' " " A HI I r ' 22,4 ' i n S C 2 1 1 ,p p .4 4 l -4 4 3 ,c a o paral el i l apri mul

f.-g-l^u
d* cel de al doilea Adam, care a devenitinitttrm viventittm

- 86
]l1 io e ,t.3i,in S C62,pp.83

A damcareafosti ni ti tunmori enti l utt,

',:',:AHV, I9, I in SC l5i, pp.2J9 -251

',':,-,",
AH 111,22,4,
in SC2 I l, pp.14I - .{43
rsmului,
Ed.omniscop,
craiova,1993,p. 160
,rr, i: g:l,lt,:']^":..:-1"rs Hristossaurestaurarea
pG. g0,632DC
Kaspunsuri
cdtreTttlasie,63,
,^.,. lvtaxlm,
'"" Sf.
-r. crigoriede Nazianz,
Ep t0t c'titreclecloniu,
contr(tIui Apolinurte.

ff
ffi
ffi
w

ffi

#
ff
ffi

153
si cii deci Sfinta Fecioari este Niscirtoarede Dumnezeu.intnrcii : niscut in trup pe
Cuvintul lui Dumnezeuticut trup crlrn s-a scris,,Cuvintul inlp s-:r lltcLtt".si fle
DupAclmt se gtieNeitorie susfineacd in iisus Hrisrossunt Joui] persoi.rne
anatema".lOa+
decit nr:melede Nliscdtoare
runitemoral, iar in atari caz FecioaraNlarianu i se recuno$tea
de om sau de Hristos.Urmdnd SfhntuluiChiril, Lc'onfiude Bizanl a luptat '.ieasemenea
impotriva nestorienilor. pentru calitatea de NdscdtoareJe Dumnezeu a Fecioarei
ru'{5
ivl;ia.
Apf,ritor al dogmei de la Ef'es Ei continuatoral teolo-gieiSt'antultriChiril al
Ierusalimului,Stbntul Ioan Damase:hin,in opera sa dc- sintcrzi a tc-trlogieiPirrinfilor
primelor qapteveacuri,pune in evidenfi in rnod cleosebitinsu;irea Pre'astlnteiFecioare
NIariade Ndscitoarede Dumnezeu,fdcind clin realitateaei premisdrealitalii operei cle
mintuire realizati de Iisus Flristos.PentruSfintul pdrinte,teotochiaI'laica Domnului este
atit cle intim unitl cu Flristosincit intreaganoastri mintuire sti sau cade o ciatiicu
Fecioari Maria esteNdscdtoarecle Dumnezeu.Iisus l-lristosne
invir{dturacd Preirst-dnta
rnintuiegte,iar operarealizat[ de el are valoarerealdgi universali,ntrmaiintrtrcit el este
Dumnezeuaclevlratgi om adevdratin acelagitimp. 'femeitrlteotochieilvlaicii Preacurate
este indicat de Sfbntul Ioan Damaschinin unirea dtrpa ipostas a celor tloui f-iri in
persoanaveqnicd a Cuvdntului lui Dumnezeuintrupat. NfdntuitorulIisus F{ristose cr
singurripersoanS,saLrun singuripostas,careconstdclincloudliri qi cunoscutin cloLuit-rri.
Dr,rpifirea dumnezeiasciEl esteniiscntdin Tatal din veci, in afari de timp, iar dupi firea
omeneasci,s-a ndscutin timp, ?n vremurile din urmi din sdnul feciorelnic al lvlaica
Preacurate.
Firea Sa omeneascdn-a existat ca individ inainte de intrupare iar dr"rpdintrupare
ea nu are un ipostasal ei propriu. care sd existe prin sine insugi in afara ipostasultri
Cuvintului, ci ea se formeazdqi incepesi existeinc[ din momentulz[mislirii ca fire a
Pentru aceasta,ea nu este nici
ipostasuluiCuvdntului qi in ipostasulCuvdntului.l0a6
adicd lipsitd de ipostasgi nici nu introduceun alt ipo.stasstriin in Treime,ci
neipostaticd,
esteenipostaticit.Temeiul ei ultim este ipostasulCuvAntului.''*'Astfel, una qi aceeagi
Fecioardin timp:
persoanis-a ndscutdin Tat[l din veci, in afari de timp gi din Preasfhnta
qi
pe
ca
un Dumnezeu
ci
Dumnezeu
adevirat
nu
.,Fecioaran-a niscut un simplu gS:
''to
sirnplu,ci ca Dumnezeuintrttpat",
Prin intrupare,Fiul lui Dumnezellse face in mod real gi fir"rlFecioarei:"Cel ce
unges-a ficut om, iar cel Llnss-a fhcut Dumnezell.Aceastanu prin schimbareafirilor, ci
cea care a n[scutt
prin unireadupi ipostas.Cum deci sd nu f-reNdscf,toarecleDumnezeLt
gi
clin ea pe Dumnezeuintrupat? intr-aclevir,este in sens propriu real Ndscdtoarecle
in ipostasul Cuvintului, firea
Prin unirea cLl firea clurnnezeizrsci
DLlmnezeu".l04e

r0r4
St'. Chiril, Cele l 2 anatematismeinpotriva lui !'le.storie,PG., 17, I 19
' outld. - , , , ldv .N e s to r.l V ,P G . 8 6 ,l ,1 6 4 -1 7 2 2
r(146 Ioan Damaschinspune:
pe c(re a luot-o Cuvintul, intntpdntlu-se,nu esteonenitatea
Sf.
,,omenitatea
de intrupare Si nici pe cea con.sitlerotci
ubstractit,cdci aceastanu ar.fi intrupare, ci inselcicitttte
Si apurenSci
pe
in indi,-fd, core e.\te uceeu.yi
ltrut
consiclerutd
ci a
cee
in specie, citci n-a luctt toate ipo.sttt.sele,
(Dogtnatica
pdrga
Iil,
I 1, p. 112)
noastre".
specie,
cdci
a
luat
consitlerutdin
frdmdntdturii
to't1
Dogmutica,III, IX, p. 168
' ot t I biden, lll, XII, p . 1 7 6
t"''o
Ihirle,n,lY, XIY, p. 274

-i-+

:#:fil::;,y;HJ:'i:J;lli,: HIT:oarn

curucrirle
dumnezeieqti
"fbrisd
necreate

Firea dumnezeiascdstrabatedeci firea omeneasclgi o inrtumnezeiegte

in acelagi
timp in care aceastaesteadusdla existen{d,in agat-elincdt,
firii
noasire,existenta
,,hlarea
9i indumnezeireaei de c[tre Cuvd.ntuls-auintamplat simtiltan. Pentru acestfapt Sfinia
Fecioarise inJelegeqi se numegteNdscatoarede Dumnez.eu,
nu numai din pricina tirii
Cuvintului, ci;i din cauzaindumnezeiriit'irii omeneqti",l05i
Asttbl, se poate spuneci
Iisus,flrd a fi intrutotulomul ,,natural",esteomul central,clincauzi ci
omenitateaLtri nr.r
esteconfiscatdde un individ omenesc,ci Fiul lui Dr"rmnezeu
inomenit rimdne la fel cle
aproapede tofi oamenii, fiind lipsit de orice tbrma de egoism.Chiar
dac[ El este t'iul
FecioareiMaria, EL esteFiul omenirii,al omuh_riprin excJlen1a.l052
Potrivit acestei realitili rezultr ci irrmdrile teotochieiMaicii Domnului
sunt:
existen{acelor doud firi cleplinein persoanalui Iisus Hristos qi realitatea
Ei eficacitatea
trniversald
a operei realizatede El, ceeace se negaprin erezialui NestoriegiEutihie.
Fali
cle erezia lui Nestorie care, invdfind ca intre cele doud t-rri in ipostasul
Cr-rvdntul4i
intrupatar fi cioaro rtnire de relalie sau morald,care se poatedesface,
ticdncl prin aceasta
din cele doud firi dou[ persoanecleosebite,
iar pe PieasfdntaFecioardconsiderdnd-o
numai Ndscdtoarea lui Hristos - Omul, care e aliul decdt Hristos Dumnezer.r,
StAntr-rl
Ioan Damaschinaccentueazdunitateapersoaneilui Iisus Hristos, ardtdnd
cd intrucdt prin
intrupareDumnezeu- cuvdntul s-a unit dupi ipostascu sfintul lui trup.'tt,
i";";;;i
acestacel ce s-a ndscut din PreasfdntaFecioard, dupd firea omeneasca
este insugi
Cuvdntul cel veqnic al h-ri Dumnezeu qi nu un simplri om purtdtor cle
Dumnezeu,iar
PreasfdntaFecioardestein senspropriu gi real Niscdtoarede Dumnezeu.
SfAntul Ioan Damaschin are o atitudine clarl gi fafa de erezialui Eutihie,
care
afirmi cd in persoana Cuvdntului intrupat, firea omeneascda fost absorbiti
cle tirea
dumnezeiascd,a$a incdt dupd.intrupare, in Iisus Hristos existd doar
o singurd fire, cea
dumnezeiascd.impotriva acestuiaS-fantulaccentueazdci unirea ipostaticd
a celor doud
firii in persoanaCuvdntului lui Dumnezeu, inceputi la zdmislire, rrmdne pe
veci cn
pdstrarea integritaFi firilor: ,,propovdduim,zice el, cd Sfdnta
Fecioar[ .rt" in ,.n,
propriu 9i real Ndscdtoare de Dumnezetr".l05'l"4."st nume
constituie toat6 taina
intrupdrii. Iar dacd cea care a ndscut esteNdscdtoareade Dumnezeu,
negregitci qi cel
ndscltt din ea este Dumnezeu gi negreqit gi om".lo5sin felul acesti
Sient.,t Ioon
Damaschin incadreazd'inviff,tura despre Maica Domnului in Hristologie,
eviclen{iind
implica{iileei soteriologice.

" " 0 [ bid" m , lll , X VII, p . 2 7 g

' ot t I bir le^, lll, Xl t, p . l 7 g g 5
'ott.Marcu 3, 33 - 35: ,,.fa rdspttnzandlor, le-a zis;Cine estenramctlvlea
sifrasii illei? $i privincl pe cei ce
sedeau tniunil Lui, ct zis; lutd mama lvleasifra\ii futei.Cd oricine vuface voia lui Dtrntnezeu,(rcesta
este
fratele ,lleu Si sora ,\lea Si tnana ,lleu',.
' " t lbidem , l. 1 3 . o .4 9
tott
Ibirlqn,lll, 12, p. 176
I
' ot t bic le, r , U I,1 2 ,p . 1 7 7

155
Comunicareainsuqirilorcelordoufifiri in ipostasulLogosului

intrupareaCuvAntuluilui Durnnezeuestemareataind a iconomiei divine, sau cum

spuneSfdntulIoan Damaschin.,,cea
mai marenoutatedintre toatenoutitile; singtrrulfhpt
nou sub soare".l0s6
Dumnezeuinsugiin planul saua hotS.rdt
din vegniciesi devinaom, iar
pe om sd-l faci dumnezeuprin unirea cu El dupf, har. El, Domnul gi Creatonrlingerilor a
venit in pdnteceleunei Fecioarepentrua asurnanaturanoastrf,,pe care El insuqi a creat-o.
Prin aceast[?nomenire,Arhetipul chipului lui Dumnezeuin ipostasdesdvdrqitgi propriu
igi intoarcedragosteasa fajd de fiinta Ll!-1gna,
creatddupd chipul lui Dumnezeu,pentru a
intiptui unireatainicdqi eterni intre ei.'"'
DttmnezeuCuvdntul s-a tbcut, aqadar,Ipostasulambelor firii, cea divinl gi cea
umand.in El sunt activateinsugirilegi puterile ambelor firi, stabilinclu-se
totoclatdintre
insugirile qi lucrdrile acestora o comunicare reald. Datoriti faptului ci Ipostasul
CuvAntuluiestecomun, cele doud firi se menlin nemodificategi separate?n acelaqitimp.
Apoi, comunicareadintre firi inldturd manifestareaunei firi mai rnr.rltdecdtcealaltd,astfel
cd Iisus Hristos nu se arat[ cdnd ca pur Dumnezeu, cdnd ca prlr om. in acest sens
Persoana,fiind Dumnezeu Cuvdntul inomenit, face ca tnsugirile unei naturi sd se
comuniceceleilaltenaturi.Estede la sine inlelesc[ omul din iniliativa sa n-ar h putut sd
dispundde firea divind qi nici firile dacdn-ar fi avut IpostasulLogosului, n-ar fi putut sdgi comunice puterile qi actele intre ele. Numai Ipostasul Logosului, ,,care fiind
transcendentprin fiinJd, poatesd se facd prin v^oinfdIpostasal creaturii sale,impdcdndpe
ru)u
toatefhrd sd le suprime sau sd le conflunde".
Din acest punct de vedere, cdnd privim Ipostasul ca DumnezeLlputem si-i
atribuim lucr6ri omenegtiqi totodatd,aceleagiPersoane,cdnd o privim ca Om, putem sd-i
atribtrimacte dumnezeiegti.Sfdntul Maxim limuregteaceasti taind cdnd spllne:,J,{icio
fire tlin cele cdrora le era ipostas nu era activcttd tn chip despdr[it de cealalto; prin
JiecareJdcea evidentdpe cealaltd. Fiind cu adevdrat Si una Si alta, ca Dumnezeumi.scct
ttmctnitatea, ictr c(l om descoperea dumnezeirea proprie. Pcitimeq elurnnezeieSte
9arcaE ro raoystv syav cctsd zic aSa,citci ntferea de bunii voie, deoarecenLtero otn
simplu, Si sdvdrSea mimtni omene$te,cdci Ie scivdrSeaprin tntp, deourece nu era
Dumnezeudezvdluit.Astfel, putimile .nmt minunateSi noi, prin puterea dttmnezeictscii
a
pdtimite,fiind tmpliniteprin putereapctfimitoarea
nqturii Celui ce pdlimea, iar m.in-unile
tntpului Celui ce le siivdrSecln.tut"
In interiorul IpostasulMdntuitomlui Hristos, pe baza iconomiei, care este lucrare
a voinfei nu a necesitdlii,fiecare fire lucreazdrcal, oferind pi primind, la gi de la cealaltd
fire, fhri si se identifice una cu alta gi fbri sd se separeLlnade alta. Astfel, putereafirii
divine se comunicd firii umane producind in ea o schimbare. fbrd s-o scoatd clin
'otuSf. Ioan Damaschin,Dogmatica lIl, I
'ott Pr. prof. Ion Bria, Trqtctide TeologieDogmaticdsi Ectmtenicd,Ecl.Romdniacregtin4,Bucuregti1999,
p. ll7
iotu proF.
Pr.
D. Stdniloae,TDO, vol. II, p. 57
' ot oS f . M ax im, Pc .9 1 , l 0 5 B

ffi

ffi

E*

lii:iif

ff

it,,,1

I _i6
identitateaei proprie' Firegte,ceeace se petrece
cu ea nu provine din ea, dar ef-ectele
acesteitransformdrio duc la ceeace clore;te
ea-adicd la indumnezeirea
Iisusn-ar fi fost in acelaqitimp Dumnezeu.
t'ireaumanda lui n-ar t'i fost"i.,uuiiloJi;;.-;
indumnezeitdqi
neamul omenescn-ar fi fost mdntuit. Prin
iaptul cr Logosul a legat firea omeneascdcle
ipostasul sdu' ea n-a mai putu cidea
.o il..u lui A"rlam cel lechi. Dealttbl insugi
Mdntuitorul Hristos s-a socotit ca al doilea.,Aclam
gi a odraslit ca a doua rlcl6ci'i a
umanitalii'106rDupd cum am vdzut n',"i
ru.inii;;;;,;.lste
Adam cel nou in care firea

:ilil:3::iur*t,.

innoiti' rdmdnand
mereunou qi izvor r]e innoire pentmnearnul

Privitd din alt unghi de vederecomtnicareainsuqirilor

ne aratdcd, in Hristosfirea
omeneascd
nu estescoasddin ea insdgi,ci estei*pri*oia
de insugirilefirii clumnezeieqti,
conform naturii Kc[rc' guotv pi nu clin necesitatea
acesteit'iri er puoso)q, prin voinla sau
iconomiaIpostasuluiiuvantuiui. reonliu
de Bizangcornentdndacestaspectspune:
,.cel
ce priveste mai otent fnlelege cci toat.etnuqirile
truptitti Domnultti ie ctprind tntr-o
frtsusiregenerald a Ltti, cctree catEa lor. Acesr
ltrcru e clatoratfaptultti cci rrupul lui nu
subzistti vreodatd unoorrl\/at
.fdrd Duntnezeu.De ttcea tnsusirile cctre crpctrlinlui in
purticttlar sunt ultele decdt ale lt$uror
octmenilor. Ele sunt vreclnice cJeDttmnezett,
precum nustereaJdrd de pdcat, vieftire.a
lti fiirci greseald,intenlia lui permanent bund,
ttiri(t mqi presus clefire spre
Jacerea de miitmi, iunostinla mgtipresus cle inlelepciutte,
virtuteodesdvdrsitiisi mai prestts rlefire.,.
Dacd ctcestect
nr rr-oio,i rir,'"itn,alwdJirect
dumnezeiascd'atunci este cle la sin-efn,lele.s
cd si insusirile acestea trebuiie sd
Jie ctle
intregultti lpostos' Nimeni nu poate sd socoteascd
aieste tnsusiri ca provenincl din
.
ceulaltciJire sau fiind in cectlaltd
fire, ccr aparlindnd alttti ipostas. Aceste tnstqiri ale
truptrlttiltri Dumnezeufiind clumnezeiesti,
miirturisescin mod'necesarca ipos'tctsullor ntt
e'ftrii /irea dumnezeiascit.Ior intrucat
fireq omeneascdnu e netpostaticii,mdrturisesccii
ocest ipostas dumnezeiesce
si ipostas al tnptilui,.ale 'cdrtri tnsusiri dumnezeiesti.re
deosebesc
de insuSirileoameniloi cteofiinld,u )7r,,.ioai-'Prin comunicareainsuqirilor, firiie nu se desfiin1eaz6.,
oricdtde multd putere ar
primi firea omeneascd,ea rdmdnetot in
hotarele *i. r..onJiu sublinia acestaspect,astf-el:
potrivit scriphrilor si vec{erilorprimite cle
la Pitrinsi, qcleseoriarcitdm iitregut prin
"Noi'
parte qi folosim nu.me\ pdrlilor pnitru
fntreg, rumin'clpe Dumnezeu cuvdntul Fittl
omrtlui, si mdrturisincl cci Domiul slavei ct"Jbsf
,alirtignit. Dar pentru oceost(r ntt
clesfiin\dm,prin comtrnicarea insusirilor, rct(irmea
proprie a Jiecdrei insu,;iri in EI. pe
r06u
sfantul crigorie ceI Mare, referindu-se]a comunicarea
insugirilor celor cloud firii din Ipostasul
Logosului inomenit, spune:,,Dontrutl,pe cdncl
mergea, a auzit pe orbul care striga, .yi,oclatd
ce s-a oprit, a
sifdcut tninunea de a-i re.clalumina' A^stfetcii ceea ce yine de tin"nrno
sct,line clenaturct umctnd,iar ceea ce
sine de oprirea sa line de natura diviici. Prin tmtanit,tect
,ea, Iisuss-ct ndscut si tt crescut, a murit
invittt"' in virhftea ctivinitdlii sale, el se cleplaseaza
si a
*rrrri ;;;"r;,*
std, cdci e prezent pretutint{eni,
neavdnd nevoienici sd vind nici sciplece pentru
a se tlepla.raca atare. Este,asadar,iine ris
cd se afla ,,pe
cale" Domnul cdnd a ascttltat ai
dasut cetyi
cd, octatd oprit, i-o diiruit lumind, coci
sttt in
3rb 1i
omenitatea sa apropierea sa milostivd clestrigdtele
oriirii noct.ttre,,ln, ,rr,rroi cluntnezeirii
sole
ii
era
datd
a ne untple iardsi clelttmina harullisdtl'. (omitia
a II-a tavinctecareaorbutui ctinrerihon,pL.
i'{,'i;i;f
'uurSf. Chiril al Alexandriei,,
Gta/ire la Fctcere,lll,5, pSB. 39, p. I l3
' o6lV ez i c ap.A d a m c e l n o u Ia S fd n ru lp a v e l .
Grigorie Palama,,,cu aclevdratAdam cel nou a rdmas
ctt crclevdrat
nou si puternic, nefrwechinclu-se
nicidecttm, iar pe Adam cer vechi,rezicrinchrrin
pcistreazdpry11yinou,,. pG. r 5 r 193
106r
1ine,_
lr
,
Leonliuc leBi z a n (,A c l v . N e ,s to r.,l Vp,G . A i l , f
S A t D , l 5g4 A

ffi

ffi

ffi

s:

ff

!:::lriii:

il.iil.

t57
Itinga aceusta prin nuntele propriu noi .focem cunoscut .,i :.r;,.jrtti L'L)ntturicureLt
insu;irilor in lpostasul cel unul. vedemfotoclstdinsuSirile/'r/ r'iirc () i;i'd pLrticipd, cu
proprii Jirii cleosebife"
.ta6s
Vlai multd lirmtrrire.cu privire la comunicareainsugirilt'rr.
rr gisirn rotu$ila Slantul
illaxim Nzlarturisitorul,
care zice:..Fiul ltmeazd unilteletlttuti ltlttri cele,ltunne:eieStiS'i
cele omeneSti,pcttrivit cu ./irea lor. Pe cele dumne:eieStiE! le !utretrci potrivit .firii
divine, iur pe cele omerte$ti,potrivit cu Jirea omeneusL'i.tlur ntt tlesptirlit, ci ctt
in alt loc, aprotitnddndgi mai rnuit pastrarealucrdrilor:;i
Ttctrticipueaceleilalt-rr.1066
irrstrgirilortreclrei tlri, Sihntul adaugI: ,,DeSiprivintl tleo.sehireu
!,idr{i/or Lui, utrihuim
dupcicuviin{ii cele tlumnezeie;tidumnezeirii,Si cele omeneStidin EI omenitdlii. Totttsi
din ctntzaunirii, celepropriiJiecdrei./iri le utascimprin conttttticurereciproc'ticeleilslte.
pcitimitorirnpotrit,upticotului Si trup ,.tt.stunnt
De crceea,
nttmimpe Durnnezeu
Si levenit
c'ee(tce e $i cel ce L.-.a_
tms imprettnd Dutnnezeu", inclrd:nesc Lt .\putrc, tlttpri
tltu'nnezeiescul
Grigorie."'o'.lceosta se ^sdvdrSe.yte
pentrtt c'ci nrt lucrct nici cele
dun*tezeieStinurnai cct Dumnezeu,ccici Ie lucra prin trup insfleSit, ntintul Si unit cu EI
dupd iposttts, Si ttu prin thmtnezeireo dezvtiluitit, cu mui inuinte de intrupttre. De
usemened,El nu le lucru nici cele omeneStinumoi cd om, Jiindcti prin sttiptinire eru
inJinit in prttere, mt supus necesititlii".'ou*Eui,lent, dr.rpl aceastdsubliniere Slhntul
pitzirn deci Si noi, potrivit expliccirii
Vlaxim credecd esteindreptdtitsa recomande:,,Sci
s/inlilor, raliunea t{eosebirii neviittimatci,piistrincl Jirile Si tnsuSirile Ior dupit /iinld Si
tlttpii unire. in ttcelctSitirnp trebuie pcizit mothtl iconomiei tntrttpiirii totttl nesfusiut,
pcistrdntlcetrrnoi deplinciimbinure oupgDtdvfn chip unitar".t06e
Mai departe, Sfhntul Maxim, fird a confunda lucrarea omeneascl in cea
pi invers Ei in consensclr SlAntul Dionisie Areopagitul, considerdci
clumnezeiasca
intrepdtmndereacelor doud lucrdri in Ipostasul Logosului este o singurd lucrare
,,tecrnclricd".Iatd ce spune marele teolog: ,,Ccici Si Chiril vorbeS'tetle imbinarect
oup(pDtdv Si unirea lucrdrilor nctturale.Acest prea vestit bdrbat, voind sri arote cd
trupul a tlevenit Dumnezett Si lucrcreu lui Jiinlialir, clumnezeiascci,
prin tmireu cu
DumnezeuCuvdntul dupcifire, Si cci lucra cele mui presus cle om, neieSintlclin ceea ce
cru clupit/ire, precum insuSiCuvdnnl prin asumareutrupului s-a.fiat de buncivoieorn,
lucrdnd cele orneneSti,de.Siero ch.ryii.fire Dumnezeu,- eleclarcicci nu vinclecaSi inviu
numcriprin porunca atoutefcicittottre,nefiind Dttmnezeudezvdluit, ci u luut co pe ttn
tmpreund lucrdtor spre ocesteasiintul lui trup Si invia Si vintlecctprin El, prin atingerect
putiintl scitnvie,pentrufuptul cd,s-aunit
,siglasul lui. Aceasta,cct,sii-larate Sipe acestct
cu 81...Si ccrsti urate cci lucrctreac{umnezeioscti
din minttni nlt ero ntunoi a lui, ci Si ct
sfcintului sdu trup, din cauza unirii. De uceea l-q luctt fmpreund lucrcitor in cele
chunnezeieSti,
cum iu st(letul trupil satu,spre implinirea celor proprii ctle .sale. Dur
aceastciIucrctre unicit Si fnntditd, urtittttciprin arndnclouii,clovedeSte
unireu lucrurilor
prin
tlupd Jire. Ea aratci totodutit
sine cleosebireaSi dttulitateq lucrtirilor, sau o lucrare
tettnriricit".t07o

"'ot lclem,lbitlem,col. 1289

r066
St' lvlaxirn;Opus.theol.et polem. PG. 91, I l7 B
r 067
S t ' ,G r igor i eT e o l o g u l ,C u v .4 2 . P G . 3 6
ro6s
Sf' lvla.rim,Opts. theol.et polem. PG. 91, 120A
"tu' Opus.tlteol.et polem. PG.9l, 108
" " ' " lder n.I bide rn c. o l . 1 0 1 -1 0 4

158
Din cele aritate rezultdcd St-dntulinlelege.pe cleo parte,
ca in Hristosinsuqirile
celor doui firi se menlin pdna la un grad. incdt cele
omene$tipot fi cunoscllteca
omenegti' Aceasta-inseamnd c5, pena la un anumit
grad, firea omeneascdeste
indumnezeitdincd in existenluo*.n.urcd, urmdnd
.u .u ,a fie pe deplin indumnezeitl
dup-dinviere' Dup[ inviere insd, numai prin cugetareputem
cunoagtece e inclumnezeitgi
t: il$#Tezeieqie, degi in realitatenu. se poate despdrfi
qi nici chiar distinge ura de
alta'''" catpriveqte expresiilefolositede St-bntulivlarturisitor,
acesteaaufost preluatein
definiliasinoduluiv ecumenic,carea tbrmulat invdlatura
despreconlucrareacelor cloud
firi prin Ipostasulcel unul, pdnd la indumnezeireacelei
omeneqti,lbrd anulareaei, dupd
culn Lrrrneaz6':
,.Precumpreasfiintul si neprihiinittl lui trup,.fiind instlletit intdtmnezeit,
si
nu u./b'rtdesJiinlat,ci a riimas in deJiniyia in ra[itmecr'lui,
crsasi voitll(r ltti 6meneascd
si
ittdurnnezeitd nu a fosf des/iinfatti , ci nai. clegrabd
s-a pdstrtrt, cttm zice Grigorie
Teologul, ccici fiecare chip ltrcreqzir cu pctrticipsrecr
celuilalt in comrmicare qi in
cornuniune
cu el"l07

ffi

Lipsa de p:icata Fiului lui Dumnezeuinomenit

Pdcatuleste o ?ndepdrtare
de Dumnez.utot', e o inchidere a omului fa{d de harul
divinl0Ta'e o dugmdnie faja de Dumnezeu.El este o
sldbire a caracteruh.ripersonalal
omttlui, o sldbire a umanitdlii lui. Pdcatulnu esteun simplu
;;;;;;'li;;*
a omului
indreptatspre r[u, ci la sdvdrgirealui participa,deopotriva,".t "l
qi mintea gi simlirea omului.
el esteun act personal,conqtientqi tiu.i direclionatinspre
rd.u,o incdlcarea voii lui
f1i
uLtmnezeu,
saua binelui cu caresuntemdatorilui Dumnezeugi semenitor
nogtri.ilil;
ntt existdom fbrd de pdcat,cum zice Sfdntul Ioan Evanghelisttil:
,,e?9-azicem cd pdcatnu
avem' ne amrgim pe noi ingine qi adevdrul nu este
intru noii,.tors offi
cd ,,tmpul
aparfindndp[catului, zice Leontiu, deci neputdndu-seprin
fire indreptati gi supunelegii
lui Dumnezeu, a trebuit ca firea umand sd fie
unitd prin impSrtdgireadin firea
nepicitoasd, care este numai cea dumnezeiascd"l0T6
pentru ca omul sd fie eliberat cle
moartegi de corupfie.
Pentrua ne da mai bine seamadespreaceastdconsecin{d
a unirii ipostaticedorim sa
reamintim cd Mdntuitorul Iisus Hristos, vorbind
despre sine, ili atribgie qi firea
ji]] er nrotD.Stanitoae,
TDo,vot.rr,p.6l

' " ' ' A c t a Con c i l i o ru mo e c u me n i c o ru m,

to m . IV , vol . I, E d. S chw artz-J.S traub,r97l
totr
Facere3,8' ,,Iar cdncl ctttot,rit glnstrl oomnului
Dttmnezeu,care untblctprin rai, in rdcoarectserii, sult dscttnsAclumsi femeia lui de
fala DomnttlttiDumnezeuprintre pomii raittlui,,.
'ot{ Romani 6' z3',,pentrtt cd-p/ota pdccttului ,.rtn roortro, iqr harul
lui DumnezeLt,viayctvesnic(t,in
Hristos Iisus' Domntrl nostnl'. iucla l, 4.,,Cdc.i
s-uustrecruarprintre voi unii oameni nelegiuili, care
cle
mai inainte auJbst rtinduili spre aceastd osdndd,schimbdnd
ei harutl Dttmnezeultti nostrtt in de.s.Jrdnare,
si
pe singuntl nostru Stdptin Si Domn, pe Iints Hristos,,.
f,3!r.,:Srid,:ie^sc
' " ' ' I loan l, 8
r 076
Leonqiude Bi z a n f,.4 c l v .N e s to r.,
V , p G. g 6,l , l 73j

f
ffi

ff

159
dttmtrezeia;ciqi tlrea omeneascd.turmindu-sepe sine Frui lrii DLrrnnezeu
gi Fiul
O m tr lu i.l OTt
E l nre aceeagiactivita t ec a T a t ll s a u c e l J in c e n rri. . -t lr. e . , , g r p u t c re
vindecitclare,
aceeagiadorare;i eceeagiexisten{ide sine si prin sine ca gi Tateil,i0T!)
aceeagivegnicie.l080
atotputerniciel'sl
gi cunoEtin{idii,ina.''it b,,,lln-zeu fltdi insu;i il
adevereazd
lumii ca Fir-rlsau cel iubit. la Botezgi la Schimb:ueaIe fi1i.i"3i Iar Sfhnttrl
Ioan Evanghelistul
spllneci.,acesteas-auscris,ca si credelici IisusesteHristosul.Fir.rl
lui DLrmnezetr.
gi, crezind,sa avefivia{ain nunele Lrii".l'truFlristosestepi orl .rclc-rirrat
ctt trtlp'"'qi cu strfletomenesc.avincltoateinsugiritegi lucrirriletlrii omenegti.ittirraele
patimi,sauafectereprogabilece fin de picat sau presllpunpicatul. Er itlent, CLn,dntullli
Dturrnezeu,
devenincloln, n-a inmullit ipostaseleTreimii qi nici n-o nlpt unitateasa de
liirr{i ctr Tatal gi cu Duhul. ,.El liinct tntreg o perstsctttisi utt ipos'r,r.r.zice Lcon{ir-rile
Bizan{, Cel ce rnoi inainte ero ldrd tle trup s-o intrttptrt Si este L[ri.stt't.y
c'ure este irt
cttmttnitmeclefiinfd,yi Unul dupdJire cu Tutdl cel hm Si cttDtitut SJiint, uttitcu ei tltrytd
liitttrir,Si ntt ctclttetnrtici o innulsire, nici ct intptrlirwreipo.sttt,strilorin SJtintuTreinte,
tktcd Cuviintul era un ipostctsfnctintetle trup;i tlupri intrtryxre. ()dc.i rtttse urtttci.sti
/i.fbst
Iip.tit El tle ipo.stct.s
inainte tle fntntpare, in S.funtuScriphrci. C'i l-ct ltti.strcttpe cttre l-u
t:ttt ;i tlupir ttdrtusulJirii pe care n-o aveil. El este Si trtpd trcee(tUnttl intprcutl(iL,u
celelultedoud persoane, dupd posetlorecrconnmda ttneiu tlin.lirile tlin El, tlttr nu ltrysii
umandouci.lirile.Fuptul ccinu ore comunituteaar alhtl clupiitoctterile Lui, rut insermtttti
ccinu dre contLtnitute
ctt ucelcl'.t086
Firea omeneascdpe care a luat-o Fiul lui Dumnezeuin ipostasulsziua fbst intrtr
totul ca a noastrf,,in af-ari de pdcat. Pdcatulstrimoqescai consecintelelui nu
fine cle
llllturaoriginald a omului, ci s-a adiugat ulterior.DumnezeuOrnr-rln-a avut nici picate
persoanele,
nu numai cd n-a voit sd pdcittriascd,ci pentnrcL nici nu puteasa savdrgeasca
vreLlnpdcat.in El nu putea existapacatulpentru .i in gt firea umand nu e un ipostas
elpartecare sd se poat5.ir-rchiddlafd de Dumnezeu.Prin urrnarefirea umanaa fost uniti clr
ipostasulLogostrltrigi astfel a fost curi{itd, prin aceastdasumare,de toatd intind.ciuneagi
a fbst indumnezeitd.in sensulacestafirea umandestepusi in deplin[tatealiberli{ii ei fa1e1
't"t N1atei18, I l: ,,Ciici Fiul Otntltti rt venit,siicatte si sit ntiintttictscd
pe cel pierchtt,';loan 3, l3: ,,nimeni
ttu s-tt.tttit in cer, clecdtCel ce S-a cobortit clin cer, Fiul Ornului,Care estein cer" 16-IB:
,,Cdci Duntnezett
tt$u tt iubit lutnea, incdt pe Fiul ScfuCel Unti-Ndscttt L-a cldtca oricine crede in El .sitntr piarti, ci .stictihci
t'iuld veSnicd.Cclci n-a trimis Dumnezeupe Fiul Sciuin lune co stijtttlece ltmrecr,ci ca.sir.semiintrticrscii,
prin El, luntea"; Marcu 14,62: ,,lar Iisus ct zis; Eu.sunt si veli vetleape Fitil Ottttlui ,yezdntlde-u tlrectptu
Celui ,ltotptrternicSi veninclpe norii centlui'
'ut* Ioan 5, 17: ,,Dctr lisus le-a rdspttns; Tattil L[etrptind ucruttlucreazci;si Eu lucrez"; loan 14, ll;
,,Credetrifufiecd Eu sunt intru Ttttdl si Tatiil intru trfine, ior tle rru, credeli-Lldpentnt lucrtirile ucestecl'.
"'to Ioirn 5,21: ,.Ccici,tlupd aun Tatcilscoulti pe cei morli ,yi le dti t,ittlit, tot o.fuSi Fiut tlii victsdcelor c,e
voieS'te";Ioarl 5, 23: ,,Cu toli sci cin.\tect.\cd
pe Fiul cum cinstescpe Tcttcil.C'ine nu cinsteStepe Fiul nu
cinstestepe Tqtit! care L-a trimis"; Ioan 5, 26'.,,Cdcipret:um Totdl ure viald in Sine, asu I-u dut Fiului sti
si
atDClvtdIuIt, ,\t,te
totu
Ioan 8, 58: ,,-fA'us!e-a zi.s;Adevdrat, atlevitrcttzic t'outi; Eu sttnt nrai inuinte tle aJiJbst;lvruunr,,.
E u l e c l a u v i a l d v e s n i c d .y i nttt,orpi eri i nveuc,si cl i nnri i nal v[euni nteni
' nt ' I oan 10, 28 :,,n Sr
nul evctri rpi ' ,.
'ot'Matei 11,27'.,,Tooteiv[i-attfostclatede ciitre Tatcil,\[eusi nimeni nu cunoq;tepe Fiut, clecdtltunai
Tcttitl,nici pe Tatdl nu-L urnoa,ttenimeni, decdt nttmoi Fitil si cel cdruia va voi F1il sd-i clescopere":Ioan
la 15'.,,Precumfilii cunoa6teTutiil si Eu arnosc pe Tatdl.gi sfletul imi ptm pentnt csf'.
.1..Q,
N{
at ei3, 17 ;M a rc u l , I l ; Ma te i 1 7 , l -5
' ut '
r os r
loan20, 3l
" ' *j lv lat ei26, 3s; 2 1 , 5 o :L u c a 2 j . 4 6
r " *t '
Leongiude Bi z a n f,A tl v i l ' e .s toVtr.
Il . P G .. S6. l . 1767

160
de patimile picdtoasegi-este r.pT?
in actualitatea
puterilorei.r087Apoi,manitatea
Logosului'flind unitd cu lpostasui
lui. e completaeschisir"iari'ri Duhriiui
sfdnt qi de
buna seamd cd Fiul lui bumnezeu
nu poare manifesta o izolare fala
de
Tatdl. De
asemenea
Hristos nu poatesd fie ?ndugmani.
tata o.
EI ?nsugifiind Dumnezeu
prin excelenldiubitor de oameni.
Totodati tlrea umana"ameni,
ne fiind .onria.-il in ipostasulei
propriu' nu se poate afirma autonom
in raport cLrcelerarteipostasuriumane,
ci mai
degraba
estedeschisdtuturoroamenilor.
Logosul in:Ttlil a fost frra pacat
flindca n-a fbsr numai om, ci Dumnezeu
om.
Prin intrupare' Fiul lui Dumnezeu
s-a_fhcutpurtator gi subiectat'nrii
omeneqti
qi
al
omeneqti'Avdnclca srtbiectal sdu
insaii p.rroono Fiului, voinfa omeneascd
'oinfei
a lui
Iisus Hristos este clumnezeieqtecalduzitd
sau ;"'"'-aFi;;, este imbogafita cu tot
harul qi
impodobitdcu toatd virtutea, incdt
devin. obrolui inaccesibilSpdcatului,
fiind
personalcu voia lui Dumnezeu'
unitd
Faptul ca,.oupl intr,,*", cele dor-r6
flri clivind qi trmand
sttntunite intr-ttn singur ioostas,
cuvdntul nina ouninezeudesdvdrqit
pi om clesdvdrgit,
arati ci Dumnezett inomenit are
natura Tatalui clesdvdrEitd
pi
fbrd
lipsa, cu totul
neschimbataqi neamestecati,qi natura
Mamei, adi.a noi.rrului Adam, clesivdrqitd
gi fhrn
lipsd' neschimbatdqi neamesiecatd.
inainte de unirea cu firea umand,
in
Dumnezeu
cuvantul nu erau doud naturi, ci
numai una, cea a tatalui qi forma
un singur lpostasal
Fiului lui Dumnezeu'-Dar pentru
mdntuirea neamr,lu, omenesc, Logosul
clivin s-a
inomenit'adicd a luat firea omeneascd
real5din Fecioaraneprihanitd,fiind
lipsit
de orice
pdcat.Pentru aceasta
,,scriptura r-a ntmit pe flristos ,,neintinst,,si ,,ne.spurcat,,,
zice
Sfantul Maxim' ca pe
,, a fost prin fire clt totul slobocl,
atiit cu sly'let ciit si cu
trupul' de stricdcittneo"',,i
pdcattiltti. caii sttflet;;;tt;;';;;
avea intinciciunearclutitIii, nici
trupul lui spurcdcitmeapcicatttlui,,.t}B
Hristos' Logosul inomenit, are doud
firi gi doud voin{e naturale gi do,d
activitali
naturale'Pentru faptul ca existd un
singur iporio" u *lor douf, firi ale
lui,
zice
Sfant,l
Ioan Damaschin'spunemci este unul
gi acelaqi;"i ;;
voiegtegi cel care rucreaziin
chip nat,ral potrivit celor doud firi,
din .*", in-.urll
este Hristos, Dumnezeul
nostru'EI nu voieqteqi nu lucreazd'inchip
"ur"
despd4it,ciunit,
cdci
voiegteqi lucreazdin
fiecaredin cele doud form" .u p*i"iparea
cetiitaite.rolnO,j,l? au voinfa ior proprie
qi
activitafispecificelor' Prin L,*ur.
,,cunoscdnd
deosebirilefirilor, mdrturisimo datd
cu
aceastagi deosebireavoinfelor gi a
activitafilor Idri.;Al;;artd ipostasul
"^''
in
cloud,
cdci
cu
amdndoudfirile lui voia gi lucra mdntuirea
noastri,,rrfr
cele do,d voinfe, in ipostasur
nll srnt potrivnice ?ntreele.
1"s"1,1"i1*r"nit,
voinla naturala'a om'lui, zice sffintul
"Nici
Ioan no-ol.r,in, nu este potrivnicd
voin{ei
dumnezeieqtiqi nici putereanaturald
d". o ur.u, dupd c*m nu-i sunt potrivnice
nici cele
ce-i sunt in chip natural s,plrse gi
nici forosireano,i.uli a voinfei,,.r0er
cuvantur rui
Dumnezeudegi a asttmatflrea omeneascf,,
totugin-a luat ceeace estepotrivnic
naturii,
adicd dorinlade pldcere,,,cdciEl
n-a fxcut pacaiqi nu r-^ aflat vicrequg
in gura Lui,,,r0e2
Deci dacd Hristos este unul, tot
unul este gi .*l .. voiegteclupd
amdndoui naturile.
Opus.
pG..9r, t57,AB
theoterpotem.
llllt, Maxim,
R'dspunsttri
llll si Maxim,
cdireTatasie,
Oo,iitocalia III,p.332

Ioan Damaschin,Dogtnurica3. t4
;;;:l
r
oem
,I br de m ,3 ,l 4
,^^,
; ; ; iir : , : " ; i, ?am a s c h i n , D e s p re c e l e d o u d v o i nsei nH ri stos,rrad.pr.o.ci ci uri ,E d.A nastasi a
2004,p.43.

161
binevoindca Dtlmnezeupi srrptrndndu-se
ca om. cu o \rrrnlJ..r-sernene:r
cele a noastre.
Esteadeviiratci Fiul nu a tbst supusTatilui cu voinla
lui Drininezeiasca.
ciici voi'fa
clumnezeiascd
nu poate ti supusi. nici neascrrttnto"r.,ci rorre
.icestealparfin numai
chipului de rob pe care l-a luat asuprasa de la
noi. oamenii. Deci d'pa
sa
onteneascis-a sllptlsin chip naturalipostasului
'oin{a
Logosului.Asttel Ei .r r.it gi voieyte
ca
Dumnezeucele dumnezeiegti'
iiu ca om a voit gi voiegtecele e-.menegti.
supundnclu-se
prin voinfa lui omeneascii.in chip liber, vointrei
lui Dumner.,. it;:"piin ,,.n.,o..nu se
poatespunecd ,,activitateafireasci a i'irii omenegti
a fbst rnotlitlcati. ci ca s-a unit cu
rroinfaLtri dumnezeiascd
gi atotputernicir
qi a devenitvoingaDumnezeuluiinomenll,:.ruer
In sensulacesta',,cind voin{a ltri clumnezeiasci
a voit ca voinla lui omeneascd
sd aleaga

ililff*'1Tfrffi*:::il::::l::,B;'i

patimii,
cdci
s-acrat
pe
morsii,
'i".J. i;;;ivoie

Dar' lisus Hristos n-a sdvzirgitpacatepersonale

nu numai pentnr ca avea voi.lil
omeneascisuprtsf,voinfei divine , ci gi pentrucd nu
s-a niscut cu pacatglstramoqesc
irr
care s-ar tl manif'estatstareacle clecrclere
a specieiumane.In intrupareasa, Logos.l a
avut propriaini{iativ5,liber"lde orice necesitate.ca
atarecel ce se nagteca om. pe cale
sttpranatttrali'din FecioaraMaria este Dumnezeu.
E bine, tocmai pentru aceastaa tbst
nevoieca insuqi Fiul lui Dumnezeu s[.se_intrupeze
pentnl ca si irnpdrtigeascd
lirii l'i
lipsa de pdcat gi nep.trtinlacle a pdcitui. Ca o conrecinli
a acestorfapte BI i.supi ne
tndrturiseEte:
,,Cineclintrevoi NIa vdcleqte
clepicat?"10e6
De asemeneaqi Sfin{ii Apostoli
spun:,'$i voi gtifi cd El S-a aritat ca sf,riclicepircatelegi
picat intru El ou
pe El, Care n-a cunoscut,picatul,L-a lbcut pentru
"rtJi;,'dt;i
noi pdcat,ca si dobanclim,
intru El,
loes
dreptatealui Dumnezeu,,.
Prin inomenireaCuvantnluiomenireaestericlicatdreal
din pdcat,in virtr-rtea
unirii
tirii r-rmane
cu firea divind. Datorit[ acesteianatura umani se poat,e
riclicasd participe la
firea divind qi cea dumnezeiascd
si ia asupraei sldbiciuneaomeneasci.in aceasti
calitate
insigi invierea lui Hristos se deosebegiede invierea
altor persoon",p.nr.u cd este
realizatd'de cr'rvcntul inomenit prin propria lui lucrare.
,,E.ytievident, zice Leonliu cle
Bizan{, cit aceeu qu fnvictt cu ptttereu lti Dttmnezeu
si prin Duhul sJiint cure e:;te
'stdptinul vielii, tlar Domnul singrtr, cctre e prin
fire Duhiil tte viusi ji',rri,o, a invictt
's'irtgur'De Jltpt mtmui tn el singur era vict{risi EI omocrrd tnvie,
cobourd in iacl si .se
si
ritlicci' E tJecievident cei,prin
fctptul cci.s-ctfnviat pe sine fn,rusi,nenturinclctt parte(t ,r(l
cluntnezeiascd,
ccici erq nen'nritor, ci ltmiincl drnti-o potrtect lui prin
propria .yttIucrure
chmtnezeicrs'cci
sifcicdnclvie pctrtectlui mtritoctre.$i uieustctestemdrimectc'vdrsitoure (l
pttterii lui Dumnezeufnclreptcttci
spre noi cei ce creclem,prin lrtcrctreustripunirii
tdriei
Lui' pe core a lucrat-o in Hristos, ridictinclu-l pe El clin
mrtrli. pe crceasttttt ,ydclit-osi irt

Jo'
lo"t

tt loanDamaschin,
Despreceleclouti,oinrein f-lri.rto.s
27, trarJ.pr.
o. ciciuli, Ed.Anastasia
2004,p.

lclem, Do,qtnotico, lll, l7

' u " Id em, th iJe tn. I lI . lg
r0 o6
[o an 8 , -16
lo eT
I lo an 3 .5
"'ot II cor' 5,21; Evrei 4, 15:
ntl ct'e,t .lrhiere-u care sd nu po'td suferi
cu noi in slcibiciunile n.ostre,
',Cd
ci ispitit intru toate dttpii a.semdnareq
noctstrti. ttlord ,le pticut:'; Isaia 53, 9:
,,hlormdntul Lui u./b.st pu.t
lcingci cei Jdrd de lege si cu cei
/dcdtori cle rele, clupri nrturtea Lut, cu to(tte cd ntt .siivursl.se
,ici o
neclreptate qi nici in.;elciciune nufusese in gurit
Ltti..

t62
noi prin tmpdrtdsirea de sfantul lti trtp
si v'alttce vii si trupurile noastre clupamoctrte,
prin Duhul lui dumnezeiesc
srildsluitfn noi,,.t}eb
Logosul divin a luat firea omeneascd
cle dupf, cddere in Ipostasul sdu,
cu
sldbiciunileei ailate virtual incd inainte
de pacalrJl^st.amigesc,
fxri
s-o
ia
in
automatismul
ei ipostatic'care constituiecondilia pa.uruiui.Ib6'i"
*..J sens,comLrnicarea
prin energia
firilor of'erdposibilitateafirii dumnezeieqti
sd fie un flltm.in carese opreqtepacatoqenia
in care s-ar putea activa at-ecteleireprogabile
n.ii omenegti qi sa-i comunice
nepatimirea'iar flrea omeneascrsa-i.
"t"
ciea,Ipostarutui
furtator, afectelesau pdtimirile
omeneqti'Este de la sine infeles ci datoritd
pacatului fiiea a slabit gi afbctele
ei au fost
activate inspre plcat' Ele nu puteau fi
altfel a.oo..r. i.r.rarea Duhului Sfdnt
in natura
umand nu mai putea sd operezeeficient,
intrucdt voinla omului era mai mult
inclinatd
spre rdu' decatspre bine'rr0rin acestlibei
arbitru-eraioiiposibilitatea acrivd.iipird,our.
a afectelor'sau a nerezistenJei
la pornirealor de a se activa in forma
pdcdtoasd.rr02
Sfdntul Ma'xim socotegteca in Hrisios
n-a existatun liber arbitru uman,pentru
cd nu a
existat un subiectuman care sd clecictd
in mod cleosebitJ" D.,mn.,rrr,'"inumoi
voinfa
naturald a firii care treceain hotdrdri
concreteprin IpostasulLogosului
inomenit.n0l
Aceastafire nu aveaun liber arbitru ce ar.fi
putut ategeia.orrt, cuvintul activdnd
voinfa
in confotmitatecu natura umandqi cu
voia sa divinalFipirl .a firea omeneasci
asumata

pG.,86,t, t72B
ActvNestor.vrr,
iill Pt
:.""':
* B^i:"11,
prof' D' staniloae,

Iisus Hristossau res.taurarea

.;";
omttlui,Ed,omniscop,craiova 1993,
""' Romani 7' 14-23
p. 179
cd
Legea
e
chrhovniceasru,
,i, i sunt trupesc,vti,dut sttbpdcat. pentru
"Cdci;tim
cd ceea ce J'ac nu stitt;
cdci nu sdvdSesc ceea ce voiesc, ci
fac ceea ce urdsc. Iar clacd /itc ceea ce nu
voiesc' recunosc cd Legea este bttnd.
Dar acum nu ett fac-acestea,
oalo;rr1";;ni"ir,ir,ru,,
Fiindcd stitt cd rut locuieste in mine, adicd
i, rnine.
"i
in tntpttl mett, ce estebntn cdci
a voi se afld in mine, dar a
binele rut afltt; cdci rutfac binele pe care
/bce
il voiesc, ci rdttl pe ca,e nu-l voiesc,
pe acela il sitvdrse.sc.[ar
dacd fac ceea ce nu voiesc eu, rut eu
fac aceqsta, ci pdcatit care locuieste in mine. Gdsesc
tleci in mine,
cqre voiescsdfac bine, legea cd rdttl este
teglt
,1rn c:i, i|pi o'nut iet taun*i",
ma'iiu,
a, legea lui
,cle

,ii',
i;{6i:';,::;i::::,::!;:'r;:::,r;';:,:';a
prof.D. Srdnitoae,

it,i,i,i,'-'!",,1}oo,,n
tegii
minlii sip,andu-,nd
^)*

TDOII.p.93
;,;;
""' l.Pdrintele
StSniloae
spunecd sfldntutMaxim lamuregte
ideeac6 reliefulpic5tosgi-l primegte
uman6ptin realizareaei ca ipostaspropriu,.in
natLrra
legdhrrr
voinfei,prin carese criri.jeazr
tendintelenahrrii'Voinfa,in ftindamentri
toate
",r;;;;;
ei ,,ltim,u"pu4rn.
nut-uii-inu..urta prim6rreapt.a ei voinfa
ndzuinldgeneralaa firii de a se mentinein
este
existenlr,oi, n, a" t.ri gi a. a se migca.-Ea
gine
in
m6na
ei
"
ca atare,voinlanarural
omeneasca
nu" .rL numai

:;?it,H:ilTjri,rllu?

o nazuinfd
biorogica,
ci qi

,3Ajil;;;;#1ff;'::T:iil::
Liff'il'llJii.y;';:,,,1;':oi,!::,,i,:,ilJ,:#,;

ln treapta
a doua'ca Boul"rlorq,
,-u fi*uiurrpraunuiobiect,indiferent
cleputinlaclea fi saunu oblinut.E o
ndzuinladeocamdatd
fantezista'
(op' cit. pc. qr, l3B) pe o nora?"opta,
niizuin{asprescopchibzr_riegte
asupraposibilit'{ii de a-l ajunge,dici asupra
r.t;-l"ir"-igi.-8"'r" op."urr,prin urmare,
numaira scopurire
posibile'nu qi la celeimposibile.
Aceasta
e numitacre.sf.
MiuximBiui,a sauBou),euo.t,
In a patrafazd urmeazideciziatou ot"g.*u
irb. 91, 16-r.l)
intreobiectel"or.iit" a" chibariali
.u
por)oii.
gi potrivite
pentrucazuldat rpocx'tptot6,,
(PG' 91, 16B) fazdincareintr6tot
ceeace a fostanteriorvoinfei.opfiunea
nu decurgein modautomat.din
chibzuiala,
deou.... in aceste*or"nr. nu ne sunt
oferitedoudobiectesau
direc;ii'tot atatde binesusfinute'.Data
G..r unuldin etegi,poatq.t in, p" celmaipufinintemeiat,
chibzuialanu le prezinti ca egale,u..u.ti-r.
cdnd
autor.-a oiriJriti.i nouro. interne.
Aceastidispozifieo
nume$tesfdntulMaxim
Ylorprq'(PG' 91, 2l D'24A) Ea areun caracter
subiectiv;
e pdrerea
proprie,e
e cevadiscre;ionar.
gisr,, nriris sct, restaurarea
gl:ir?'it'
omurtti,Ed. omniscop,craiova, 1993,
p.

163
cle Fiul lui Dumnezeu,avdndin ea numai voin{anattraia.il't clre tlind si;rbitain urma
ireproqabilegi carestandsub pre-siunea
fbamei.a
p[catului strirnogescsui-erea
de af-ectele
setei, a fricii de moarte,avea mare nevoie si lupte contra acestorlt'ecte ca sd rirnina
conformvoii lui Dumnezeu.DesigurLogosuldivin o intirericLrplrtcrerce iradiatlin firea
lui divina, tiri sa-i diminuezecapacitateaei cle a lupta. rlttel ce n-rr mai tl tbst ..un
I"i
partenerciemna lui Dr.rmnezeu,
ci un obiect?nmina Lui".r
Trebuie subliniat faptul cf, pdrereaproprie sau l'runapiicere 7r'r')Lnlimpreuni cu
a ipostasului,nu esteadmisirin Iisus Hristosca
opfiuneaprovocatdde ea, ca manif-estare
o*."0u in El cleciziaeste luat5.de lpostasuldivin, voia omeneasci subordonincltt-se
Voinfa lvlintuitorului e o migcaredreaptanurnaisprebineie
intrutotulvoii dumnezeiegti.
prezen{a
pus
f)eci Dumnezeutlincl aclevdrtrlprin
in
cle
dumnezeirii.lt0T
absolut
eviden{i
excelenli,voinfa Lui nu estelansati clecit spreadevir gi sprebine, iar f-iriiumanenu i se
potrivegteclecdtceeerce trebuiesd fie qi br,rngi adevirrat.r\poi. chitrrclacdvirttral f-rreae
ei si nu se dezvolte
buna prin sine,totuqi are nevoiede prezenfalui Dltmnezelrca r,'oin1a
in yvrrlprrladici si fie producltozuede picat. Numai prin acordareavoinfei ei cu voinla
Astt-el.
lui Dumnezeufirea se actualizeazinepdcitosgi rimine in fhgaqulei firesc.1l08
Logosul inomenit, zice Sf6.ntulNfaxim, ,,ne-aimpf,catprin Sine cu Tatil qi intre noi, ca
pe unii carenu mai avem o voie ce se impotrivegteraliunii iirii, ci fiind intocmaica prin
tire, aqa gi prin opinie, neschimbiitori.Iar firea a ficr-rt-oclin nou curzrtiicle legea
pircatului,neingidr.rind
ca intrupareasa cea pentrunoi sit lie anticipatiicleplicer"':.ll0e
Dar af-ecteleqi pirtimirileca rezultatal lor nu au nr:mai caracterulcle urmf,ri ale
picatelor,ci sunt qi remediiimpotriva picatelor.Trebuinlade hlanzi,cleexemplu,a avLrto qi .i\dam inainte de cddere,degi nu in aceeaqistare ca dupd aceea.De asemenea,
rnorlalitateaera, nu ca necesitate,ci ca posibilitate,ceea ce inseamn"lcd acesteafbcte
aveau un caracter pasiv in natura uman6. Insd pacatul, spre deosebirede acestea,este
sivdrEit de om cu participarea lui activi, fiind in strdnsd legdturd cu yvcrlprrl.El se
in
de patima ireprogabil[la carevoinja omulr-rinu se exprimd,strecurAndu-se,
cleosebeqte
I'o'

Stentrrlloan Damaschinspunecd ,,sufletulDomnultri a voit miScdntlu-sein chip tiber, clar a t,oit in chip
tt voit ctt sd le vrea. Trupul nu se miscti lu un setnn ol
liber pe aceleupe care voinla lui clumnezeia:;cir
omeneSti.
L'uyantului ci acelasi unul Jiind Si DuntnezeuSi om a voit potrivit unei voinle clumnezeieSti,yi
unele de altele in opinie, ci tnai degrabii in
Petttru aceeacele doud voinle ale Domnului nu se clectsebecu
eraJilrd de inceptt, cttoate/dccitoare,
putereafireascd. Ciicivoinla lui clumnezeiescd
era insolild de putere
insii,
luat
ittceput
tn
timp
a.ruferit
lui
omeneascd,
a
ittsitsi
ctfectelenaturale Si
impa.ribilci,:^voinla
Si
Si
tteprihdnite.In chip ntttural ee nu ere atotputernicd; tlar pentru Japtul cd ea u Jbst cu ade,-tirat:;i reul
(Dogmatica,Ill, t 8, trad.rom. p. 2 I 3)
voinla Ctndntului lui Dumnezeuu fost Si cttotputernicci".
p.94
prof.
D.
TDO,
ll,
Pr.
Stdniloae,
""t
Itouin gdndireaSfintului Maxim
Tvoprl poartf,,in general,caracterulde picat. Atdt ea cit gi optrirrnea
provenitddin ea igi datoreazdposibilitatea
dubiutuiin carese afl6 omul, nefiind deplin in clar cu ceeace e
dar nu ca realitateindependentd,
ntai bine. Cu toateacesteain Iisus Llristose.xistf,o ?vol!!l omeneascd,
ci
unif lc at ic u y v o p n i p o s ta s u l uui n i c .
m.G . 9 1 . 2 4 D :1 9 2 A .
" ut S f . f u' [ ax im .l b i c l e P
""* 2 Cor,5, l8-19 ,Ji toete sunt clela Dumnezeu,Care ne-a impdcat cu Sineprin Hristos si Care ne-a clttt
ttoud slujireu impdcdrii. Pentru cit Dumnezeuera in Hristos, impdcintl lumea at Sine fnsttsi,nesocotinrtule greSelilelor Si puntincl in noi cuvdrttulirnpiicdrit'. Coloseni 1,20-22 .,$i printr-inntl todte cu Sine.sii le
irnpace,Jie cele clepe pcimcint,
Jie cele din centri,ficcind pace prin El, prin .sungelecrucii Sale. Dur pe voi,
care oareciincleruli instriiinali Si vrdjmasi cu ttrintea voostrti cdtre lucrurile rele, tle aatm v-a irnpcicat,
prin moartea (Fiului Sdu) in trupul ciirnii Lui, ca sci t'ti punci inainteu Sa 1finli, Jdrci de prihanii:;i
net.'inovctll'.
"'"' St'.iVIaxinr,Ttilutire Ia Tatiil nostru,Filocalia tl. p 2-59

l {f-I

schimbin tire, ca forfa ce ducenaturala acni.rlizarea

ei. Evicient,cele ce fin cle6re nu pot
h desliin{ate.inclusiv piitimirile ireprtr;ab,ile.ca r-lementenesc}rimbate
ale ei
crr"tx)"iorcoroq,
cllm spuneaSt'd.ntul
\farirn. Cu toateacesteala om, at'ectelenu se pot
separastrictde patimilepedepsitoiue.
inirucit l.r oricaredirr slibiciuni se alipeqteplcaiul.
ca de pilda, la foameanaturalSse transtbrrnireperJe
in ibamepicatoasi, asociindu-sela
ca polia clupi ttn anulnealiment.E bine. \lintuitonrl Hristossufereachinul tbarnei
firi
s-o insofeascf,cu pofta dupd un arlunrelliment.
lindnclchinul in fidu prin voia sa ce
a$teptahotilrirea subiectuluidivino - umi.rn.^{poi. trica dinainteacrucii este
confbrma
natltrii,ca mii;caretle apirare a fiin;ei utrAne.tlar sul'rordonati
ipt-rstasului
unic clin Iisus
FIristos.Prin ttrmarein F{ristosse in'rplinegte
o sintezi clesavdrgitd
iltre cele dotral*criri
atlitde conttarein experien{aumani: teamade moarte,;ivoinfa careo
fine in fiAu i;i care
ll0
iigteaptd
sr-rpr.rsi
putereadivindqi hotiirdrea
Logc,sului.l
Prin ltrnlare,Nlintuitortrl sut'erdreal pentrupacatelenoastre,iar suf-er.infa
1,rieste
antidotr-rlcare schimbd riiul in bine. El n-a piicituit, clar a suf-eritpentru piicatele
oamenilor' chinurile sale r:rcdnd pina la Lln gracl care a intrecut grice
suferin{ir
onreneascit.tocmai pentru ci El n-a cautat sd le ocoleasci, ci le-a acceptat
de
bL tna 't'oie.llllDar,
Diunnezeu,,,?ncci le la in c e p u t ,z ic e S f h n t u lNic o la e Ca b a z ila a
.
inr-entatrana;;i clurereagi moarteaimpotrivapdcalului".llt2Nrloartea
qi citrrerea
sunt cleci
ingaclLriti
cleDttmnezeLl,
nu ca sf, aclucitjudecatdpiicatosulLri,
ci ca si of-ereun leacceiui
bolnav9i, totodata,ca pf,catulsi nu f-renemuritor.llllin sensulacestaLogosul,
uninci
flrea ttmanacu Ipostasulsiu, a avut iniliativa gi a intrebuinfat-ospre a schirnba
raclical
firea ei. Astfel, ,,ingdduindmoartea,o intoarceimpotriva.coi-uptiuilitdfiigi prin
moartea
naturalirprne capdtcortrptibilitafii$i cauzeiei, pdcat,lui".l
In grddinaGhetsimanivoia omeneascd
a Mdntuiton-rluia biruit asLrpra
temeriicle
moarte,cu toate cd, zice Sfflntul Maxim, flrea omeneasc[a tbst privata cleiucrlrea
ei. ca
sd se arateslibiciuneaei gi sd se adevereascirealitatea
ei".ll'5 Siantr,lAta'asiespuneca
,,erapropriu trupului,,:*-:.fi:.frif",pentru ca, despovirdndtrupul de frica qi clepatimi,
sa-l facdliber de ele."'o Fiul lui Dumnezeuinomenit,suportdndpatimileqi
teamacu tiria
rdbclarii,le-a biruit qi a uqr"rrat
firea umandde ele. Astfel, El punecontrariile sd conlucreze
la realizareascopului comun eliberareafirii umane de patimi qi de moarte.prin
acest
paradoxin care contrariile conlucreazi Mdntuitorul a putut manifestatiria
voinfei care a
invins patimile qi a le-a bimit. Mai inainte,El a d,ezbrd.cat
Cdpeteniilegi Domniile la
prima experienlda ispitelorin pustie,vinclecAnd
patima placerii pentru intreaganattrrd.
Le-a dezbricatiardqiin timpul mor{ii, dezbracdndiar[qi din naturanoastrdpatima
durerii.
I'trdndfhrd de pdcatcaractemlp[timitor al firii, prin care hrcraale
sale toati puterearea
gi vitimatoare' a clezbrdcat
in timpul morJii Cafeteniileqi Stapinirile venite asupraLui
. ax im,D i p . c ttm .p y rrh o , p G .9 1 , 2 g 7D .
'"o Sf,M
" " , , lllz int uit o n rl H ri s to s ,z i c e p i ri n te l e S ti n i l oae,
l upta cu suferi nfanu cu nepi sareacel ui ce gti e cd nu
poatefi atinsde ispitr, ci cu congtiinfacd aceastiimunitategi-o clatoreazd
tocmaiincorddriiLui de voinfd,
ba chiar coincidecu ea: nu poate cddeain ispit6pentrucd voinfa lui
nu poate sd nu lupte incordat,dar
bir uit or 'c u s uf e ri n td "([i
. s u .sH ri s to ss c ure
r s ta ttrarert
omul ui ,E d.Omni scop,C rai ova1993,p. l g2)
pG. 150,5l j C
" ' : S f . Nic ola eC a b a z i l a ,D e .s p re
v i u l a i n H ri .stos,
"'t sf. GrigorieTeologul,Ctiv. 38 lir Teolanie,PG.36,324;bletodittcleolimp, Banchetul,9,2,pG., lg,

r 8tB

. p . c i t.p . l o o
" ' t P . Nellas o
i\
lax
im,
O p tts .th e o l .e tp o /e rtr.p C .9 l ., 164,
: : l] S f
'"" Sf. AtanasieceI Nlare.Trei cu,-inteitnpotrivuctrienilor psB,
57,
15.p. Jg7

165
pentnlprobare:triumfhndgi expunindu-lepe crttceiu timpul r-e;;;irs,;;lelr-riiii.
cr,rpe unele
ce n-auaflat nimic al lor in elementulpiltimirilor al naturii.' ' ' C :ii i rerne ele f,)tr'ptausii
ltle ceva omenescin El c-linpricina trislturilor patice naturlle .rle ir..p,.rlrii,sriu.El. prin
putereaLtri. a eliberatprin tnrpul sf,ucel sfint, care a tcsr piinril ie nti. iLri.ltinatura
oamenilorde pdcatulamestecatcu elementulpatimitor.supuir;rnri.
chirr,prin elenrentr-rl
patimitoral tirii, clinastiacea vicleani ce ilomneachiar in rrcelinoment."'o-\gadar,prin
suf'erin{a
sa, Domntrl a mistuit pirciitultlrii noetstre
t-oculccarasau soarele
,.cum nristr-rie
pirmAntului".llle
umezeala
Lupta !llt^.u teamaclenroarteyi Lrinrini;r
asupr3lcesteiaa fost
lupta qi biruinla intregii omeniri."!" [Jn momentimportantilin vii-r1a
\kintuitorului,ir.r
cares-a cutremurattriind sentimentulpiriisirii gi a sim;it spairnamo4ii. a lbst inaintea
calvanrluisiu. in vremeachinurilor clepe cruce,F{ristosinvinge cu putereaclumnezeirii
spaimaqi tiica, prin incordareardbddriiomenegti.De aici inlelegemprin expresia,.cir
rnoarteape moarteaa cilcat" ca l-lristosa rabclatmoafteanu cloarca ul1prilej e.rteriorde
ci cloregte
s-tr
a inr,'ingemoartea,ci ca o incordareuriagi de a o suporta,ceeer
ce inseermnri
ea.ll2l
fird sd se lasebirtritr.1e
biruiascd,
IisusHristosprin firea sa omeneascia curroscut
cu cares-a iclentificat,
blesternul
luindu-1asuprasa, ca sd ne riscumpereclin blestemullegii. cum zice SldnttriApostol
Pavel."22Dar in acelagitimp El a clesficutpicatul c1eurmirile lui gi l-a golit clepnterea
lor, ca prin aceastas[ se micqorezegi putereaaf'ectelordar qi legitura neconcli{ionatd
afectele fTrri cle pf,cat,Mdntuitonrl destiin;eazd
clintreele qi picate. Deci, st-rportdnd
pdcatului,
ceeace inseamni cd dr.rrerile
putereaEi a atbctelorEi a
suportatede El sunt nu
numai dureri de pe urma pdcatuluinostru,ci gi dureri pentru pdcatul nostru.Apoi, trebr-rie
subliniat laptul cd degi Logosul inomenit a luat asupralui patimile gi coruptibilitatea.
totuqi,trupul SIu n-a fbst niciodatl atins de striciciune, fiind opritd de Duhul Sfhnt.
,,Fuptul cd a murit, zice Leontru, e al nosfru Si Ieac al mortolitdlii nou.rtre.Fuptul cti rtu
,s-ucorupt, s-a clatorutputcrii C'uvantului,cere a tmpiedicat experien{aei, neingdtluintl
truptlui sit ,te corttpt-i'."" ,.hfourtea oamenilor, zice Marele Atanasie, vine clin
,;ltibiciuneaJirii lor. Neputiinclsii chreze mult timp, ei se desfctccu vremeu.Dur Donmul
rttto.fo.stslsb, ci a./bstPuterea;i Cuviintullui DumnezeuSi Viu{atn.siiqi.Deci, dacti urJi
murit untlevaretros Si Si-ttrJi clepustrupul, clupdobiceiul oqmenilor, intr-un put, .s-urfi
.Eocotitcci a pcitimit Si El aceastcttlin slcibiciuneaJirii, neovdnd nimic mui mult decdt
Iisus,voi cure altiiclatdertrli tlepurte, v-uSiupropiot prin
"r7 Et'eseni2, l3-16 ,u,lcurrtittsti,Jiind in [-[ri.sto.s
.scingelelui LIristos, ctici El este pdcea nouslrir, El cure a fcicut din cele clouii - untt, surpcindperetele clin
tnijloc ul clespdrlittrii, desfiinlcindvrIUnii$iu in trupul Siiu, legeu poruncilor :Siinvcilciturileei, ca, itttrtt
Sine,pe cei tloi sti-i zideuscdintr-tm,ringuroilt nou Sisd inteneiezepacea,si,sd-iintpacecu Dumnezeupe
ttttrcituloi,unili intr-un lrup, prin c'rttce,ontttrattdprin eu vrdjmdsiu".
rrrs
Sf. lvlaxim,Questatl Tttlasie,PG., 90, 316 CD.
' ' 'o ltjem,Ctitre Tulasie,PG. 90, 3 l68; 9l , 1044A
"to ldem.Opus.theol.et polem.PG. 9l.. 84 C
rrrr
in teologiaOccidentaliHristosesteinvins total prin nroaftegi e inviat clecdtreTatil, pentrucd a priniito din ascultarefafd de El. Nu se vede legdturainterioariintre putereadin mildraritati in suportarea
rno(ii,
9i deci infretiiria ciqtigatSprin aceastade fireanoastrdgi victoriaasupraei. [n i8deeacd moaftean-ar fi fbst
prea taresimlitd,ci ar fi Fostcevaexterior,cum apareuneoriintr-un lisus carese odihnegtelinigtitpe cruce,
retras in dumnezeirealui, iarigi nu se exprimdtot sensulexpresiei,,cu moarteape moartea crilcat".(Sf.
Atanasie,Trei cuvinteimpotrivaarienilor 57, nota t43, PSB, 15,p.387)
din ble.;tenulLegii,lLictintlu-Se
pentru noi blesten;[)enrru
"tt Calateni3,13 ,,Hristosne-a rii.rcurnpdrctt
cii scri.se.ste:"Blestentotestetrstcel sprinzurutDe/emn".
r t E ttn 'hi
de B i z a n !,C o n trtt tYe s to e
. P G.. 36. i . I i 48
' ' r r Leongiu

t66
ceilolti oomeni.Dar, de vremece ero t'iaya Ctn'anttillui Dumnezeu
si
si trebuig sii stfbre
o moartepentru to[i,Jiindcd pe cleo pqrte via(a puterea lui
Dtunnezettfntdreatrupul tn
ti
sine; rlar pe de olta trebuia sd treacd prin moarri, nu
sr-a luat cle Ia sine pritejul tle a a
duceaceqstci
jertfd, ci clela alSii.Ctici Dontntil nu c*,eacle
ce sd se tmbolndveuscd,
nvand
'scitdmdduiascdholile altora si nu avea tle ce sci-islcibeascdtrupul, cdntl prin el tta
putere sldbiciunilor altora. Pentru ce, cleci, nu a tmpiedicot
si mogrfea .stt, c,m
[mpieclicatbo1la? Fiinclcd pentnt uceas{ua ltrut trup
'
si fiinctcti nu s-a cr^,,enitsit
fmpiedicemoartea de la El, ca sci nu tntpiedice invieiea...
Pentru dceea,chiar cluctia
si
murit pentru rdscumpdroreuctltora,nu e trizut stricdcirmea,
ciici a fnvictttntreg. pentru
cd Inpul nu era al ctltcuivadecdtal VieSii,'.It2a
Prin urmare,Fiul lui Dumnezeuintrupat a suf-eritpf,catulnostru gi
l-a invins ca gi
cdnd ar fi fost al Lui. Fdrd sd fi sdvargitui.un pacat, El
o o.u*ot pacatul nostru pi a
patimit din cauza lui a suferit rnai rnult decdt toli oamenii,
pentru ca sut'ereaclepe rrma
pacatelortuturor. De aceeadtrerea Lui era extremd,
rnai ales cd inchidereaomenirii fala
de Dumnezeu era greu de invins, din care cauzd,nici
Dumnezeu nLl putea ir ficut
transparentoamenilor. Astf-elHristos rimdnea cu hrea Lui
trmand p. ae'o parte intr-o
solitudine,pe de alta intr-un fel de solidaritatein suferinfd
cu to{i cei pdcdtogipent^r
pcicatultmiversal.tl25-suferinfa
Lui mergeain perspectivadesfiintdriipdcatuluiuniversal
pdnala moarteatrupului sdupimdntesc,ca sa alungaapoi
la invieiea tui qi ta tronrpur.nlu
lui deplini pentruintregneamulomenesc.
Moartea Fiului lui Dumnezeu inomenit, ca trecerespre inviere,
era necesardqi
pentru a-qi face firea umand deplin transparenti pentru
Dumnezeu gi apoi prin ea
Dumnezeusd devina deplin transparentoamenilor,ca gi ei printr-o
imitare spiritlala sa
triiascd moartea Ltri. Cdci precllm nu se cuveneaCuvdntului
lui Dumnezeu,care era
Viafa, zice Sfdntul Atanasie,sd dea trupului sdumoarteade la
sine, tot a$anlr se potrivea
nici sd fugr de moarteapricinuitd Lui de alfii. ci i se cuvenea
mai de graba s-o carte,
gentru a o desfiinlu'.'..t.":befapt moarteaLui a fost cu totul pentru al1ii,precumgi
tmpul
lui l-a luat pentrual{ii..Din iubire pentruoameni,El a trdit pentru
al1ii,ca sd arategi prin
aceastacd moarteae din cauzapdcateloraltora, dar o primlgte
de bunavoieEi o invinge
suportdndu-odin iubire fa{a de oameni. Sfdntul Chirii al Alexandriei
sublinia acesttapt
cd numai Hristos ca-om fir6 de pdcat gi numai in starede jertfE
curati a putut intra la
Tatal Ei numai in El. putem intri qi noi. in felul acestagl
,,omLrlpentru oameni,,,
intnrcdt era om fhr[ de pdcat,deplin transparentpentru Dumnezeu
".u gi
pentru oameniprin
slujireadeplind adusdlui Dtrmne1.,,lr;ipiin prurti.areaunei
deplineresponsabilitafi
in
fala lui Dumnezeupentnt oameni."tt ,in mod sigur, zice
Sfhntul Atanasie,
Mdntuitorultuturor a murit pentru noi, noi nu mai murim
"o"ii'..
ca odinioaradin pricina
lesii
moartea...Astfelincetdndstricdciunea fiincl nimtcitari;;;;;;
9i
::::,,":-ii.-.1in1|-.u
harul
lnvlertt, de aici_inaintetrupul muritor se desfacenumai pentru
o vreme, cdnd
rAnduiegte
Dumnezeufiecdruia,ca sdputemdobandi mai bgndinvier.,,.ir28-'
,,o

"" sf. Atanasiecel Mare, Tratatcrespre

intrttpareacuvdntului2l, psB, 15,p. I 16-ll.'
pr

llll

Prof,D. Srdnitoae,
TDOII,p. t00

lll]

Prof.D. Stdnitoae,
TDo rr,p. t}l

"26 sf. Atanasiecel Mare, Tratat clespreintr.upareacuvctntului22, psB, r5, p. il7 .

pr.

"" sf. Atanasiecel Mare, Tratatclespreintrupareacuvdntultti2r, psB, 15,p. l 16.

167

lndumnezeireafirii omenesti

ConsecintachenozeiFiului lui Dumnezeuesteindumnezeireatirii omeneqtidin

Iisus Hristos.Prin ea caleaspreindumnezeirepropusdprimilor oameni,ticuti irnposibila
prin ciderea omului in pf,cat, devine o realitate.Planul divin n-a fost implinit de
str[moqul nostru ,^\dam,care, in loc si se indrepte spre Dumnezeu gi si inainteze in
Lui, traseazdo alti direcfiecontrardnaturii sale,ajungdndla moarte.Nurnai
cunoagterea
Dumnezeumai puteas[ indrepteaceastdcidere gi si dea omului posibilitateasa devina
cle
dumnezeudupd har. Astfel c[ Stdpinul lumii se coboari la t-rreaumand,liberdnclrr-o
qi
pdcatului.
Dacdomul era despirfit de Dumnezeuprintr-o tripld biuierS,
moarte de robia
natura,p[catul qi moartea,Fiul lui Dumnezeuprin intnrpareasa a indepdrtatuna cdte una
dintre acesteobstacole,adica acelaal naturii prin inomenireasa. acela al picatului prin
moarteasa gi acelaal morfii prin invierea ,n. ")n in felul acestaDomnul invinge moArtea,
trltimul dugmanal omului.'''" lnlelegemdin aceastdanalizi cd intrupareqi indumnezeirea
sunt intr-o strdnsdleglturl qi se implicd reciproc.Dumnezeuse face om gi omLrldevine
dumnezeuin urma unirii ipostaticedintre firea divin6 qi firea uman6 in IpostasulFiului
lr-riDumnezeu. ,,{lnirea aceasta, zice Sf6"ntulMaxim, aclund omenitotea la rm loc cu
tn raliunea lpostastilttiSiface din omdndoudun.singtr ipostctscompus,Jtird
clrtmnezeirea
sd ctducirnici unfel de micSorarea deosebirii lor finliale"tt... Aceastcteste taina cea
ntare Si ctscunsd.Aceasta este[inta fericitd pentrlt care s-aLtfntemeiattoate. Acesta este
gdndit mai tnainte de tnceputullucrurilor.. Spre aceastcilintdfinala
scopul dumnezeiesc,
privtntl, Dttmnezeua adus la existen(dfiin{ele Iucrurilor... Iar vestitor al ei s-a ftic'ut
instryiCuviinntlfiinlial a lui Dumnezeu,devenitom. Acestcta tlezvdlttit tnsuSictcldncttlc'el
ntoi dinciuntruol bundtdsiipd,r,inteSti
Si a ariitot in sine sfdrSintlpentru cqre ou primit
.fi1pt ur i Ie tnceputul ex istenSei" ." "
De br-rndseam6cd degertareade slavd dumnezeiascda Fiultri ltri Dumnezeuprin
firii omeneqti.ll33Faptul, ci El este rma cu
intrupareasa, ulreca rezultat ?ndumnezeirea
I tze
Sf. Nicolae Cabazila,Despre viala in Hristos,3, PG. 150.
"'o I Cor. 15,54-55 ,,lar cdnclacest (trup) stricdciossevaimbrdcqin nestricdciuneSi acest(tntp) nnrritor
.sevetimbrdca in nemurire, atuncivaJi cuvcintul cure este scris: "L[oartea afost inghilitd de biruinld. Unde
ili este,moarte,biruinla ta? Unde ili este,moorte, bolchtltdu?".
rrrr
(ptorv, potrivit
Sf. Maxim spune:,,Cici se c[dea fbcdtoruluia toate, ca fbcdndu-seprin fire Kcr,rcx
iconomiei,ceeace nu era, sd se pdstrezepe sine neschimbat,atdtca ceeace era dupd fire rpuoer,ciit qi ca
ceea ce a devenit prin fire potrivit iconomiei". Agadar, Fiul lui Dumnezeu a devenit ,,prin fire" om
Kc{rs erorv, nu a devenit ,,dup[ fire" om guorr, adici s-a ldcut om intr-adevdr, nu la aparen]d.
(Rdspunsuricdtre Tslasie,Filocalia llI, p.326)
I lr2
Sf. Maxim, Rdspunsuricdtre Talasie,Filocalia III, p.327
rr13 Nlaxim Mf,rturisitomlgi algi Pirinfi orientaliconsiderlc5.tnomenirea
Sf
Fiului lui Dumnezeu s-ar fi
petrecutchiar dacd omul n-ar fi cizut in pdcat.in acestsensinfelegemcd lumea era destinatdintrupdrii
Logosuluiin ea, a Lrneimorfi gi invieri a umanitdgiiLui qi a lumii in El. IatI ce spuneSfdntul:,,Cdciincd
clinaintedeveaatri afost cugetatdSi rdncluitd unirea hotanlui Si a nehotdrniciei,a mdsurii Si a lipsei de
miisurd, a marginii Si a nemdrginirii, a Creatontlui Si a creaturii, a stabilitdlii Si a ntiscdrii. Iar aceastd
taind s-a iffiptuit in Hristos, cdre s-a ardtat in cele din trmd dintre tintpuri, acluctinclprin eu implinirect
hotiiriirii de mai inainte a lui Dttrnnezer".(SF.iV1axim,
Rdspunsuricdtre Talasie,Filocalia IIl, p.321-328)

f
M

ff
re

fffi

#=

168
Tataldupl dumnezeire9i una cu noi dupi omenitate,ne arati cd in unicul Ipostas
divin al
lui tirea umandasumati nu estedoar lipsita de picat, ci esteadusdin cel mai inalt gratl
de
pert-ecfiune.
Evident in aceastdunire. nici t'ireadivina nu se schimbain firea umandqi
nici firea umand nu-pi pierde insugirile proprii. Deci, fi.cdndu-seom, Dumnezeu
n-a
preluat9i pdcatulstrlmogesc,ci doarafectele pdtimirileireproqabile.
in virtuteaacestui
$i
fhpt,,a fldmdnzitpentru ceeace era propriu trtrpului",ll3ucum zice Sf-dntul
i\tanasiecel
Nlare,insd n-a murit din pricina fbamei,pentruia cel ce purta trupul lui era
Dumnezeu.
Astfel, Dumnezeuinomenindu-se,,nu patimea,nici nu se intina ie tmp, ci
mai clegrab
slinfeatrupul $i-l ficea nestriciciosgi viu". Agadar.viaJaiVldntuitorului
era superio*iain
iubire curatd gi, in mdsura inaintirii lui in inlelepcitureadivind, tnrpul
siu se fbcea
mijlocul, din ce in ce mai eficient,al clescoperirii
dirmnezeiriiCuvdntuluicitre oameni.
Sfdntul Atanasie z'iceacd'dumnezeireasa ,.cu cdt se descopereamai mult, cu
atdt cregtea
harul lui la togioamenii". in felul acestacoborireaLui la noi oamenii,fhra
sf, micgoreze
insd dumnezeireaLui, a fhcut accesibildinallarea firii lui umane la
ceruri. Deci, pe
misttra cregteriitrupului sporeaqi descoperireaclumnezeiriigi sporeaqi ardtarea
harului
prin El citre oameni' ,,Ca prunc,zice Sfhntul,era purtatin biafe,iar
ajLrnsbaiata rd.mas
in templu gi ii examinape preofi desprecele din Lege. crescdndtrupul pe
incetul, gi
$i
Cr'rvdntularitAndu-sein el, (aratdndu-Sepe Sine Sieli eouro sauev ccurrr:)
-*' e
' mdrturisit
intdi de Petru,apoi de to{i, cd El estecu ad-evf,rat
Fiul iui Dumnezeu"rrji
Prin expresia
in
r" aratdo creqterea aritirii
"sporea El ardtareadumnezeirii",t'16
dr-rmnezeiriiin tirea Lui omeneascd.,,lar crescind trupul, sporea in el gi
ardtarea
dr-rmnezeirii
pentru cei ce vedea.$i cu cdt,se descopereamai mult dumnezeirea,
cr.ratdt
cregteahanrl Lui ca om la tofi oamenii",'
'" Prin urrnare,crescAndEl in organelelui
trupegti 9i in facultdlile sufleteqti, sesiza mai accentuat dumnezeirea
in firea lui
omeneascd,
descoperindu-se,
ca Dumnezeu,Lui insuqi,,caom, degi avea unitd cu sine
firea sa omeneascd,addncimprimatdde dumnezeireasa.in felul u."rtu umanitatea
lui era
imprimatd de dumnezeire qi harul lui se revdrsa la to{i oamenii. Totodatd,
Logosul
inomenit iqi descopereasiegi, ca om, dumnezeireu.* ..u unitd addnc cu
ipostasqlsdu
divin, prin careDumnezeuse descoperea
siegica om, dezvoltdndu-se
pe mdsuracregterii
sale trr"rpegti
qi sufletegti.Concomitentcu aceasti cre$tere,indumnezeireaqi harul
veneau
de la CuvAntuldivin, fbrd sd fie detagatede firea omeneascd,ci frrea umand
ardtdndu-se
ca o fire indumnezeiti qi harul din ea iradiind la toli oamenii, salr cum spune
SfAntul
r\tanasie,,El insuqisporeain Sineinsugi".lll8
indumnezeindfirea umani a ardtat-otemplu lui , El fiind,,Dumnezell
.Pynezeu'
^ trup".
in
Faptul cd Sfdntul Luca vorbegtede ,,sporire"a umanitdliiasumatede Logosul
Evident pdcatul a dat inomenirii Cuvdntuluicaracterulde extrema
chenozi, crucii caracterul
sdngerosqi ispSgitor,
iar invierii caracterulde biruinqdasupramo(ii.
Fdrd pdcat,ar fi fost o intrupare,o cruce qi o inviere misticr, in sensul
c6 omul chiar dacd ar fi
ajuns la nepdtimire'trebuiasi primeasciin el pe Dumnezeuintr-un mod
cu totul aparte,s6 se odihneascf,
de activitatilegi ?nsugirile
saleqi sd invie la o activitateexclusivdumnezeiasc6.
Aqadartaina lui Hristos a fost rdnduiti din veac de Dumnezeugi omenitatea
a fost creatr capabi16
pentruaceastdintruparea Cuvdntului.Ca atare,pdcatula dat o alti
executarea planulLrilui Dgmnezeurle
inomenirea Fiului sIu.
rr'3't
sf. Atanasiecel lvlare,Tratat clespreintntporea cuvdnhlui2 l, psB, r5, p.
ll7.
t't'
Iclem,Trei awinte impotrivaarienilor 52, pSB, 15,p. 3g3
t''u
Luc a2, 52.
s p o re ac u i n [e l e p c i u n egai cu vdrstagi cu harull a D umnezeugi l a oameni ,,.
"lisus

Ibidem,s3,
p,38i
l]llSl Aranasie,
""

Iclem,Ibitlem, 52,p. 383

ff
@
@

ffi
@

ff
=

ffi

169
tlivin, aceastase poate otribtri gi Logosului, intrucit El s-a ficilt lltrstesul lui, gi ca
Dtimnezeu,s-a fhcut cauzasporirii sale ca om. Cuvd.ntui.dc'ci.nu er:l in ,rl-eratrupului,
cici in El era tmpul care ..sporea"pi de aceeatnrpul se numeste.rl Lui. tiind corpul
Cuvintului.,,De aceea. spune Sthntul Atanasie, nu inlclepciur:eeirr cllitarteade
riJicudu-se cite
inlelepciunesporeain sine. ci omenesculsporeaintru inlelepciLrne.
pufin peste firea omeneascdgi ticindu-se ti iuitAndu-setuturor ca organ rl ei spre
lucrirreaclumnezeiriigi spre strllucirea.i:'.ll3eOmenesculdin \[annritorul FIristos,nu
numai cd sporeain infelepcirme,ci gi cd inaintain inlelepciuneadlrmnezeiasciirtlitoare
in el. De asemenea,ea sporeain congtiin{aci este uniti cu tlrea rlir inii. .\sttbi ca
tot mai mult ircesteiagi sporea
IpostasulCr.rvdntuluir.rnitcu firea umanf,se descoperea
inlelepciuneaei gi prin aceastase arita tot mai mult oamenikrr. Prin aceastatirea
ei deveneall,,caLlnorganal dumnezeiriisprelucrarea
omeneascia lui Flristoscu pr-rterile
gi mai transparente
cc
pentrudutnnezc.irea
tlurnnezeiriigi spre strdlucireaei". ficd"nclu-se
cle
o
umph-rt
prin
acestui
fapt
Vlintuitr:rul
Flristos
se
simlea
se clescoperea ele. in viftutea
pLlteredivini, iar organelesale trupegtigi strtletegtile simfea riclicatepestenivelul lor
nirtural.
Dar Dumnezeu intrupAndu-se,ne-a ficut ceregti, rimdn0nd pe plmdnt; ne-a
cum spune prof'etul: ,,E,1a
impdrtdgitviafa cereasci,inclinind cerul citre noilt'to,
"$n
plecatcerurilegi s-a pogordt".llll El n-a acceptatsd se nasci Ei si se rlstigneasciipe
cntce ca Unul care avea trebnin{i de acestea,ci a f}cut toate acesteapentru neamul
omenesc,care, de la Adam, cizuse sr"rbstipdnirea rnorlii gi sub stipdnirea ;arpelui,
Prin El ,,tainacea mare
sdvArgindriul la r6ndul lui prin proprialui greqeald".ll42
,,f-recare
gi
Dumnezeu
f-ru
al
omului
se
face,
cd ludnd ce estemai
Fiul
lui
descoperd
veac
se
clin
rdu, s[-mi dea rnie ce este mai bun. Amdgitu-s-ade demult Adam qi poftind sd tre
Dumnezen,nll a fost; iar Dumnezeuse face om, ca sd taci pe Aclam dumnezeLl".ll4l
r\stf-el,prin slava dumnezeiascifirea omeneascddin ipostasullui Flristosesteinnoiti,
Acest
albitd gi luminatd cu sdngelelui Hristos,care se vars[ spre iertareapacatelor.ll+a
gi
primul
posibil,
Iistts
este
unul
acelapi
cu
Unul
Niscut
care
in
rAnd
ci
lucru este
,,Fiul
este in sinul Tatdlui".llas Ca Fiu al Tatalr.rieste cle o fiin{d cu El prin lire sau prin
la6
dtrmnezeire,,,in El locuind toatd plindtateadumnezetTt".I Dar estecleo fiinfd qi cu noi
pe carea luat-o din
oamenii,deoareceIpostasulCuvAntuluis-a unit cu firea omeneascd,
al PreacurateiFecioareMaria gi pe carea indumnezeit-o.Astfel, prin Ei,
trtrpulf-ecioresc
,,via[a noastri este ascuns[ cn Hristos in DumnezeLf'.tla7Aceastl inclumnezeiren-a
Oclatdce u venit
vdztrt-o astfel Adam,,,ccici incci nu ajunsesepdrtas Jirii cluntnezeieSti.
prin.fire,
purtiincl
in
in
calitctte
de
a
lui
Dumnezeu,
El
Cuvdrzts/fintu
Cuvdntul aclevcirut
Iui Dttmnezeu,pe Duhul S.fhnt,le este dut, ca Ltrmere,tuluror core uu printit prin
cretlinlciS.lhntulCuvdnt ul lui Dumnezeu .siiprimeoscit intlqtd Si pe Sfdntul Duh, L'urese
"to Sf. Atanasie,Ibiclem,53,p. 384
ilan NicolaeCabazila,Viula in Hri.sto.s.I,
6
Sf-.
" t ' P s . 17, I I
rra:
Sf, f LrstinNlartirulgi Filosoful,Diulogul crrIttcleulTrifon.88
|| tt,l
i v e st i r i
c at isul
t B tttre
prof.
Ion
Bria,
Tratut de TeologieDogmatictiSi Ecutnenicti,Ed. Romdniacregtind,Bucureqti1999
Pr.
"t'
p, l19
ll' t i
loan l, l8
r"t'
Colos eni2, 9
'll.' ! l

L^ O l O S e n l J . J

170
afla tn chip netncloielnicde-a pttnri impreund cu Cuviintul; le esterlat
nu ntrntctiprin
suJlare fn Jit(ti, cum l-a prirnit mai inainte .ldam cle la Dumnezeu Tateil
si mai pe ttrmir
ucenici lui Hristos prin st$Iare lui Hristo.s,li'8 ci,
in
chip
nevdzttt,
ca o sttJlarea
.(^eotlatd,
Dtthului care sufld tn chip vddit harul Duhului.ttte Ca atare, cei care se
fmpdrtdsesccle
tnplegdtor, Duhttr fisnind <Jin ei pururi, dsemenea uiui izvor,
ft' :o!' ,rn..:!,,&
si
tuminandu-f'."'"
Prin urmare,,,t\fcintuitorula luat ca om ceea ce avea plrttrt cu
Dumnezeu,zice f'ericitulAtanasie,ca sd ctjungitla noi acesthar ddntit. pentrtt
si
ca nr.tsa micsorat Cuvdnhil luiind trup, ca sd ceurd sd itt el t{ar, ci mai vartos
a inrlumnezeit
ceedce a tmhrcicatsi a ddnit aceastaneamttluiotnenesc,,.tt5l
in firea umand a lui Flristose concentratrtoati bogalia darurilor clivine,
din care
se revarsdpestetofi oamenii.Domnul a primit ca om ceeace aveadin veci
ca Dumnezeu,
frind in acestcaz o legitura intre Dumnezeuqi neamrilomenesc.Astfel Ipostasul
divin nu
gi-a_schimbat
firea tocmaipentruca omenitateaLogosuluisd primeascdjumnezeirea
Lui.
In felul acesta ,,prin inrudirea Lui cu noi clupdtiup, am divenit qi noi
temple ale lui
Dttmnezeuqi ne-a fdcut fii ai lui Dumnezeu,againcit se aduceinchinare
Domnultri si in
noi gi cei ce ne privescvestesccIll52,,Dumnezeu
estecu aclevdrat
in acegtia,,ii;t;;;;
ce spuneqi Ioan in Evanghelie: ,,$i celor cigi L-au primit, carecred in numele
Lui, le-a
dat putere ca sd se lacd fii ai lui Dumnezeu".t'54
lar in epistoldscrie: ,,intrlr aceasta
cunoagtemci El rlmdne in noi, din Duhul Lui, pe care ni L-ad,at,'.us5Deci
Dumnezeu
ne-aardtatprin aceasta,,urlsemnal bun[tafii sale,cd am fost inal]a{i prin
faptul cd estein
noi Domnul cel Preainaltgi cd i s-a dat harul pentru noi, pentnr cd s-a
tbcut om ca noi
Domnul care ne cldharul". El n-a avut nevoie de nimic de la noi
imbundtlfire,,,
,,spre
ci
noi ne-amimbunitdlit de El. Este adevirat ca Fiul lui Dumnezeus-a smerit pe
sine ludnd
trupul nostru smerit, dar tocmai aici s-a aritat marea iubire a lui Dumn"r.u
cd firea
noastrbomeneasc[, smeriti gi robitd de pdcat, devine prin Cuvdntul inomenit,
atat de
cinstitd,prin deofiin{imeacu trupul Cuvintului
Agadar, ,,trupul domnului, spune sfdntul Ioan Damaschin, s-a imbogd{it
cu
activitati dumnezeiegtiin virtutea unirii preacuratecu Cuvdntul, adic6 clupd
lpostas,lbri
sd sufere vreo pierdere insugirile cele firegti. Cici nu lucreazi cele
clumnezeiegtiin
virtutea energiei lui, ci ?n virtutea Cw6ntuiui unit cu el, Cuvantul aratandu-gi
prin el
propria lui energie' Cdci fierul inrogit in foc arde, nu pentm cd posedd,
in virtutea ungi
principiu fltresc'energiade a arde, ci pentru cd poseddaceastdenergie
din pricina unirii
cu focul".ll56Astfel,,,trnadintre.firi, cum zice SfantulGrigorie,a indumnezeit
gi altaa
fost indumnezeita",l'ttsaucum zice SfAntulIoan Damaschin, fost fbcutd
asemenea
lui
,,a
Dumnezeu, .94-cicel care unge s-a ldcut om, iar cel care a fbst
uns s-a fdcut
Dumnezeu".llssChiar daci firea omeneascds-a indumnezeit,ea nu s-a
schimbatin firea
ttag
loan20,22
I tae
Faote 2. 2

Calist,Ccrpete
ctespre
ntgcicittne,l6,Fitocatia,p. 243
i" lil
' ' lyt"+ll
S f dnt ulA t a n a s i ec e l M a re ,T re i c t.i n te i n tpotri vaari eni l oi ,l ,42, psB ,
15,p.206
"tt ldem, Trei ct;inte impotrivaorienilor,l, 43, pSB, 15,p. 20g
I r 53
I Cor . 14,2 5
r l5a
loan I , 12
r r 55
I I oan3, 24
Sf
1l:1 Ioan Damaschin,Dogmatica ill, Ij
ll]] tn GrigorieTeologut,C1ry.h Teofanre,pC., 16, 325 BC
" ' " S f - I. oanDa ma s c h i nD, o g n n ri c a .l l l , 1 7

ffi
M
ffi
M
M
@
@

#g
ffi

ff

ffi
ffi

111

rlivini a Ipostasului,cdci;i dtipi unire, tirile au rimas nernte,ire.Jre

:i i:rsu;irilelor
speciticeau r;lmasnevati"mate.
Acest lucru se ilatoreazitaptr-rluic5 i-lrearrntenci.tsca
llu
siviirge;tecele dumnezeiegtiin virtuteaenergieiei, ci in virtutea Cur.intuh-rir.rnitcu eir.
l-ogosul ffltend-$i prin ea propria lui energie.In sensulacestain;clegen-r
ci ..rrupulera
muritorprin el insugi,zice SflinnrlIoan Datnaschin,
dar datitor tle rraii.lin ceuzaunirii
gi voin{a tirii umanedin Hrisrcss-ir indumnezeit
cltrpiipostascu Cuviintul". De asemenea
qi a devenitvoin{a Logosr-rlui
inomenit.Degi clupflvoin[a naturii sale ornenegtivoia si se
ascundd,l'59
n-o putut clin cauza Ipostastrluilui DumnezeuCuvrutul, care a intirit
sldbicitrneaei. Cu toate acestea,natura omeneasci,irtunci cind se rnanit-esta
prin ea
energiile divine, nu este pasivi, ci activd, ceea ce inseamniicu lpostasr-rlLogosului
clirijeazd
energiileambelornaturi,celedivineprelungindpe celeumane.Se in;elegede la
sine c[ tlreaumanddevinetot mai aptf,pentrumirnifestarea
ener_giilor
dir ine, in raportcu
ciesivdrgireaei. De aceeaea este invredniciti sii clevinaizvor curglitor tira lirlitir al
cnergiilorclivine.Asupraacestuiaspect"Sthntullv{iiximafirmd ci naturaumani, in starea
cleindumnezeire.estepasivd.r\poi, el vedeaceastipasivitateca tlind caracteristicivielii
r,'iitoare.Categoric,pasivitateanu este inerta atdtavreme cdt vorbim clespreun progres
tiira sfdrqital naturii umane.pentru a fr sr-rport
unei tot mai bogateiradierii a energiilor
clivine.,,Cit ne aildm aici, zice Sflntul Vlaxirn, suntemactivi pind ajungemla capatul
veacurilor,c6ndva lua sfhrgitputereaEi lucrareanoastriintru a activa.in vc-acLrrile
ce vor
urma insd, suportind prefacerea?ndumnezeiriiprin har, nu vom activa,ci vom fi pasivi.
Din aceastdcavzd nLl vom ajtrnge niciodatd la cap[tul indumnezeirii. Aceea va li o
piitimire supraftreascd,neexistdndnici un cuvdnt sd def'rneasciacea indumnezeirefira
l60
sthrqita celorce o vor pdtimi".l
Sfdntul Maxim tAlcuind cuvintele ,,Trebuie sii se umple lumea de su.s"ne
indeamnhsd nu ne intloim cd vom .fi qi noi, potrivit cu cerereo Ltti ciitre Tatirl, uc'olo
ttncleesteEl innryi, pdrga neatnuluinostru.Acestltrcru esteposibil pentru cit ,,Hristos,
ca otn, estepdrgaJirii noastre ridicate la DumnezeuSi Tatcil Si,octrecumalutttul intregii
./iiimdntdturi, este ridicctt la DumnezeuSi Tatiil ca in{elegerea umonititlii odutcice Cel
ce,.liinttCuviint,niciodatdnu u ieSitdin stahilitateain Totiil". Dacd Fiul lui Dumnezeu
s-a intrupatpentru noi in chip neschimbqtSi S-a.fcicutotn ca no| lipsit fiinc[ ruunui tle
pticttt, cles/dcdncl
tn chip supru/irescIegile.firii, ctsur)omtrco Si noi c(t rtrtnurect uces'tui
din
cuLtzct
Lui
nintic
/upt,
Si ne vomJttce clumnezeicu El prin tuina hctntlui, neschirnbdncl
din ./ire. Astt-elcontinui Cuviosul Vlaxim, ,re umple iarciSilumeo tle sus,mcicltilarele
trupului uclundnclu-se,
thpd vretlnicie,ldngii Cop, Fiecaremidular primegte,in Hristos Ei
prin virtttte, locul cuvenit lui, clotoritcilucriirii urhitecturule et Duhului, completundin
chip urmonic.,trupulCelui ce plinerstetoate in to{i, trup ce urnple toute Si se itnplineSte
rlr"intocfte".lI6t
In Firistosdeci pirga umanitdlii noastreeste ridicati la Dumnezeuqi 'fatal, in
supremulizvor al viefii qi iubirii. Totodati, prin aceastiumanitategi noi vom fi ridicaJiin
El, qi vom deveni dumnezei,prin har, fErasa suferim vreo instriinare fa(d de firea umani.
Este adeviiratcd firea umand.,,esteimplinitu incd de pe ocum fn f[ristos, tlar ure sii se
intplineu.;cdiard,;i rnai pe ttrtnii in cei usemenealui Llristos, cdnd cei ce s-att fiicttt
de acolo,.\-cr dusin hotoreleTirului Si ttle Sidontilui,;i, intrdnd intr-o
"to,u'larcu'l,24.,,$i ritlicdndu-,se
cttsti,y,oicrco nimeni sii nu Stie,dar n-a putttt sti t'dnttitrittciit'utit"
.
"ouSt. Ma.rim, Ritspunsuricdtre Tulasie,PC. 90. llLrD - il lB
" - ' . lt nhi! t r , t , 0 6p. 2 J 3 ..

| -t't

pdrtusi eleQsemdnarea
morlii Lui prin patimirile lor se vor
face pdrtasi cletnvierecrLui.,,
Totodati, faptul cd vom deveni fii dumnezeiegtidupd har, rdmdnind
in acelagitimp. fii
omenegtiprin fiinfd, ne aqeazdin pozilia t-ericitad. u .o*pleta
dupr virtutea, la care
nnddjduims[ ajungem in via{a pimdnteasci, tmpul Cuvantuiui
inomenit, articuldndu-ne
in El intr-rm tot armonios.Aceasti zidirea,care cuprindepe toli in
tmpul indumnezeital
Cuvdntului, ,,ca sd constituie un trup armonic gi o simfonie
spirituala Je simtire si
gdndire, strd.bdtutdde_bogatia spirituala divino-umana int'inita
a Cuvdntul;i;'ii'dt';s;
operaDuhului Sfant.Deci lwnett tle sus,concluzioneazdSfAntul
Maxim, se va implini in
mod sigur, preutm s-a splts,fie prin retla$tereatluhovniceascft
a celor ce se nasc in
Hristos,fie prin fmplinirea numerelor tainice clin cer, ce se sdvdrseste
in Hristossi prin
Hristos, udicd ct sutei clumnezeiestio oilor ctwdntdtoare a clecatlei
tainice a drahmelor
si
it{elegcitoaresi a cinstitei doimi a/irilg;rfie prin ctrltmareamddtilarelor
trttpttltti tdngd
C'upul Ior Si Idngd pdr ga Ji iimtinttit uri i ".t |63
Trebuie subliniat faptul cd in actul indumnezeiriinoastreprin umanitatea
asumatd
de Logosul divin, intr-un lel suntemacum in Flristosgi ne impdrt'dgim
clecunoagtereaLui
ca om gi in alt fel vom fr deplin in El gi ne vom impartagiclecunoagtereagi
simfireafiliala
a lui Dumnezeu9i Tatf,l, proprie Lui, cdnd uo* oj,,ngein starea
Lui de l""i;
i"^;i;;;
aceastapdmdnteascd
suntemmai degrabdpirtaqi morfii Lui, prin patimirile noastrepentru
virtute, prin mortificarea pornirilor inf'erioare,tmpeqti qi egoiite.
Eviclent fErd aceste
nevoinfenu putem ajunge la deplina binrinl[ asupra-firiiplimdnteqti,
la deplina purificare,
subliere,transfigurareqi sensibilizarespiritualdu n.il noastrepentru
Dumnezeu,a cdrei
treaptdculminantd este invierea. insuqi Mdntuitorul Hristos n-ar
fi ajuns la stareade
inviere a firii Sale umane dacd n-ar lt suportat qi bimit ?n ea
suferinjele pricinuite cle
oameni.l164
Fdrdindoiald, inomenirea Fiului lui Dumnezeunlr priveqtenumai
inclumnezeirea
firii umane,ci qi comuniuneanoastrdcu Dumnezeu.Prin Fiul ?nomenit,
Care ne iubegte,
noi vedempe Tatdl Lui, Care il iubegtedin veci gi ne iubegteqi pe
noi. Tatdl, clin dorinla
de a ne atrageiubirea noastrd,L-a trimis pe Fiul iau in lume sd
ne cucereascdprin iubirea
Lui spreiubirea fali de Tatdl gi, fbcdndu-seFrateal nostru,noi
am devenit,p.in El, t'ii ui
lr"riDumnezeu.Astt'el prin iubirea lui de Fiul fald de Tatal ne pune
pe tofr oamenii ?n
comunicarede iubire cu absolutul personalal Sfintei Treimi.
Aceastd iubire eviclentnr"r
cade niciodatd,intrucdt prin ea trdim iubirea PersoanelorStintei
Treimi gi avem totodatl
fbricireagi siguranlavalorii.noastrepersonaleeterne.Deci dacd
Fiul, iuLind pe Tatdl ca
om in modul absolut,cum il iubeptedin veci ca Dumnezeu,ne ajuta
sa-L iubim Ei noi pe
Tatal cu aceastiiubire' CAt privegtepe Tatdl,care iubeqtepe Fiul
cu iubire absolutddi'
veci gi acum' in Fiul sdu ca Fiu al omului, ne iubegtegi pe
noi cu aceastdiubire,
acorddndu-neo valoare absolutd qi fbcindu-ne capabili sd ne
oferim gi noi unii altora
aceast[valoare' Iubindu-l deci Tatdl Cel cerescp" r'iul Sdr.rUnul
Nirscr"ri,
ne iubeqtegi pe
noi, cu iubirea cu care iqi iubegteFiul, cleoarecsAcesta
s-a fdcut frate alnostru.De buni
seami ci ceastanu anuleazi modul specific omenescal iubirii
Fiului intrupat fa{d de
Tatal 9i modul omenescin carenoi iubim in Fiul pe Tatdl, intrucdt
Fiul qi Tatdl ne iubesc
in calitateade oameniqi voiescca noi sd rdmanemastfelin veci. piui
i"r"o;;
inomenit
pentru ca identitateanoastrdsd ramdni in veci qi prin ea sd
fim ridicati la calitateaLui cle
A m bigua,9 6 , n o ta3 1 3 ,p . 2 J j - 2 4 1
' , ' , 0'
' , ' , "A
' . t nbigua96 ,p .2 4 4
""" .4mbigua96, nota 3 t4, p. 244.A se vedea Ambigtmg6 _
95, p.230 _ 212
Si

f
@
@

w
M
@

w
@

f
ffi

ffi

173
Fiu iubit clinveci de Tatal 5i iubitor al Tatilui. Prin urmare.rezrin;irl;'rgistralpirintele
Tatal gi Fiul in iubirealor fafdde noi, arati ca au bucuries.i ne iubeascica pe
Staniloae,
oameni.dar in gradul absolut.gi voiescca noi si-[ iubim pe Ei in c.riitateanoastraele
oameni.dar in chip desivirgit. Noi pastrim in Fiul lui Dumnezeuinoi'ncnitrnodul nostnr
ornenesc
al iubirii noastreta{ade Tatil, iar'fatdl Se bucurdde iubireanoastriomeneasci
qi de Fiul Lui. itrbindu-ne
qi El, cum il iub,epte
fa[I de El, insr-rpitd
pe,.\cela.rrn5
Din cele prezentaterezulti cd inclLrmnezeirea
f'rrii un-ranenu este ingeleasica o
transferare
de proprietifi e'senfiale
clela divin la uman,ci ca pe un prLrces
de perf-ecfionare
a umanultti,care clevineastt-elsursaperpetui pentru tlecareom in Flrte. De ltsenrenea,
inclumnezeireanu st[ intr-o dilatare f-tzica,substanfialda natrlrii omc.negti.ci intr-o
puriticarecontinuf,de at-ecteqi o sensibilizarepentru lucrareahrur-rlr.ri
durnnezeiesc.
Cdt
prive;te ?ndttmnezeirea
firii omenegtidin ipostasulCuvintului inseamni ridicareaei la
posibill pentrr:ea,clarfhri sir-gipiarclicalittitrileproprii.
cel rnai inalt grad clepert-ec{ir"rne
i\dicd firea umanl primegte,prin unirea ipostatici cu Logosul qi cleci de pe ruma
perihorezeiei cu tlrea dumnezeiascd,
clartrricare o inallI pdni la limita clincoloclecare
claci ar trecear inceta de a mai ll tire umand.Numai un N,ldnttritor
pe cleplinclivin 5i pe
deplin umarl poate s[ mAntuiascagi sf, restaurezeintreaga crea{iecdzutirsub tirania
pircatr-rlui.Omul, prin intruparea Cr-rvdntr-rlui,
clobindeqteinfierea, inclumnezeirea,
gi
desavirqirea nemurirea. Deci centntl iconomiei lui Dumnezeueste omul, pe care
Logosul il pune in eviden{5prin inomenireasa, ficdndu-l mare pe om. in felul acesta
Dunrnezeureahzeazdo legdturf,relaJionaldintre firea sa umani gi mintuirea care a fbst
adusf,prin ea. Hristos este inceputulrndntuirii intrtrcit, mai intii , a tbst indurnnezeitf,
tirea sa umand. Din firea umand indumnezeitaa Cuvdntuh.ricontinud procesul de
schimbarein f-rreaoamenilor rdscumplraticle El. Aceastaeste consccin[alaptului ci
trupul lui Hristos este prezentin fiecaredintre oameni,care poartf,in sine trdsdturile
proprii tmpr"rluilui Hristos, cum spune Sfdntul Apostol Pavel: ,,cdti in Hristos v-afi
botezat,in Hristos v-a1iimbrhcat"."ooCu toate acesteaindumnezeireanu trebuieprivita
unilateral,Dumnezeire- umanitate,ci ca pe una sinergeticd,
ca pe o realitateclirecfionatf,
care trebuie cdgtigatdprintr-tm etbrt continuu de acordarea voinlei umane la voinfa
clivin[, prin credinfdin Dumnezeuqi prin sivirEireade faptebune.
Fa[a de cele de mai sus, trebuie sd precizlm ci exista o cleosebireintre
indumnezeireatlrii
din Ipostasul Logosului, cdt a purtat-o pe pdmdnt gi
-omenegti
qi.
inclumnezeirea
de la [nviere mai ales,ceade dupi indlfare.Aceastdmirire deosebitiin
care a intrat Mdntr"ritonrldupd in[l]are este o strdlucirea iubirii fbrd cle margini a Fiului
lui Dumnezeuinomenit. De atunci f-ireaumani a primit o capacitateperfecti qi deplinl
cle-atransmitetoati intinitateaputerii divine. Fdrd incloiall cd.Fiul lui Dumnezeuar fi
putut ;i inainteclemoaftesd spiritualizezetrupul siu, clars-a refinuts[-[ scoataclin legea
p[mAnteascd
a incercdrilorgi suf-erinfelor
omeneqti.Prin aceastaEl a urmat caleaf-rreascd
a omenescului,care nurnai dupd ntoarte iese din condiliile materiale ale existenfei
pimdntepti. lndumnezeireacleclupi inviere este atdt de profr"rncl6,
cit a fbst intrupareade
reald,cum zice Sfhntr-rl
Ma.xim:-,.intnrparea
lui Dumnezeuatit il face pe om dumnezeu,
cdt s-a tEcutEl pe sine om"."o' Ea punein eviden{io iubire cares-a ridicatdeasupra
slirbiciunilor omeneqti, dar care impune respect gi chiar temere. S[inta Liturghie
" o' P r .pr of . D. S ta n i l o a eC, h i p u ln e n n ri to r...,p .183
I lou
G alat eni3, 2 7
rlot
Sf. lvlaxim, Rdsptmsuricdtre Tala,sie,
PG. 90. -1ll D

1 7 -t
subliniazi acestaspectcind zice: ,,sdstdm bine, sa stam
cu fricd, sE ludm aminte sfdnta
jertfr" sau,,cu fricd de Dumnezeu,cu credinli gi
cu dragosteapropia{i-vi,,.
Agadar,zice Sfhntul Nlaxim: ,, Hristos
Jiinci p)in Jire bttmnezeusi om, ca Dumnezeuil
mostenimnoi dttpd har intr-un chip mai prrirr,sit"
1ir", prin participarea cea negrditd.
Isr ca om care ne-a tnsusitpe noi,
pentiu
,oi tn chiptil nostrr, se mo$tene$te
Jdcriniu-se
si El insusipe Sine fmpreuiii ,, ,ur, tlatoritd cobordrii Sale netnlelese.pe
AcestaSJinSii
dorinctu-l rnat fnainte fn chip tainic fn cluh, tnr invd{at
cd slavei celei tntru Hristos ce se
va ardtQ in viitor pe6urmo virtufii trebrtie sci-l premeurgii
fn timpul ttefctscipdtimirile tn
El pentruvirtute".tl

Nlintuitorului Flristosi se cuvineo singuri inchinare

Prin unireacelor doud naturiin lpostasulLogosuluia rezultat

o singurdpersoani
a Fiuh"ri lui Dumnezeu inomenit. Acestei Persoan-ei
se cuvine o singurd inchinare,
(npooruvqo'rq) atdt dupd naturadumnezeiascdcdt qi
dupd cea omeneasca.inchinarease
adreseazdpersoanei care este Una, fbrd sl se separe'firile
care sunt neimparfite gi
nedesp5(ite,neamestecategi neschimbate.Evident,
,,inchinareae parte dinir-.,r, dialog,
iar dialogul nu e decdt?ntrepersoandgi persoand.oiaiog
nu poateavealoc intre persoana
9i naturS,fie ea chiar naturaunei persoanegi chiar u p.iro*ri lui Iisus u.irtoJ'jiit p;;
unnare'
ne inchindm creaturii,zice Sfintul Atanasie,ci ne inchindm
Domnului zidirii
"l1u
rdstignit, cuvdntului lui Dumnezeu.cici degi qi trupul in
sine este o parte a creaturilor,
dar s-a hcut trup al lui Dumnezett.De aceeanu ne inchindm
ni.i tr,,putLriin sine,
despdrfindu-lde Cuvdntul, nici Cuvdntului despirfit de trup,,.,, ,,
Odata ce Cuv6ntul s-a
fbcut trttp,llTloamenii i se pot inchina,,creatoruluicare
s-a imbr[cat intr-un tnlp creat,,.
cine oare arputea, se intreabdSfdntul Atanasie,sd zicd
Domnului: ,,Despart6-tede trup
ca s[ ne inchindmtrie"?sau cine e aqade necredincios
ca s6-i spund,ca.i!-deii,din pricina
trupului: ,,Pentru ce Tu, om fiind, Te faci pe tine
ou*n.r."-rt11l-l'"rrosul
din
Evangheliese inchina lui Dumnezeu._care
era'in,l{up li recunogteacd e DumnezeLt,
tlT3
zicdnd:,'Doamne,de voiegti,poli sd ma curdfegti".
ir nu socotea,din pricinatrupului,
pe Dumnezeu,creaturd;nici nu disprefuia,-clat
fiincl ca Cuvintul e Creatorula toata
-ci
zidftea, trupul in care era imbrdcat.
se inchina creatorului tuturor ; i;t;-,," templu
creat5i de aceeaa lost curdfit".ll74Nu numaioamenii
cinsteaupe Cuvantulintrupatci pi
Maxim,
cdte Tatusie,
_ 324
59,p. 3tg_ 320.323
llli :, pr ot . Rdspunsuri
D. S ta n rl o a eT,D O II, p l 0 l

, , , ^ f l.
A t an_a s iEep, . c i i tre .tc te tfeIII,
, p S B. 1 6 ,p. ts0
;'"'; ; lf
Ioan l' 14' ,,'ti cuvtinht.ls-afiicttt trup s-a sdtdsttit
intre noi si am vdztttslava Lui, slsva ca a (Jnuitt
si
- ,l'/dscut din Tatdl, plin de har Si de arJerirl'.
LUCa lU. iJ

"t' Matei 8, 2
" t ' S f . A t anas i eE, p . c d treAc te tfe ,l l l . p SB . 1 6 .p. l g0

175
creatura. Atunci c6.nd ,,Domnul atAma pe cruce (cdci al lui era trupul gi in El era
Cuvdntul),ll7szice Sffinrul Atanasie, ,,soareles-a intunecat gi pamdnt,rl ,-o curremurat,
pietrele s-au despiq?j,$i catapeteasma
templului s-a rupt gi rnulte trupuri ale sfinfilor
adormili au inviat". "'o Tot in sensulinchinirii se exprimdgi Stintul Apostol Toma,rJupi
inviere,c6.ndzice: ,,Domnulmeu qi DuntnezeulMeu".tt77Faptulci.,Dirmnezeuprin tiie,
fiind iubitor de oameni, s-a tEcut prin naEtereasa din lemei accesibil nolld, ne
indreptile;te s6-i aducem qi ca intrupat, o singurd.inchinare, impreund cu Tatdl gi cu
Dtr hu l".l 178
Sf6nta Scripturd ne invafi ci Fiul intrupat are aceeagicinstire gi inchinare ca gi
Tatil. SfantulIoan indeamndca,,tofi s[ cinsteascd
pe Fiul cum cinstescpe Tat6l.Cine nu
cinstegtepe Fiul nu cinstegtepe Tatdl careL-a trimis".ltTeApostolul Pavel,la rindul slu
spllnecd ,,DumnezeuL-a preaindllatgi I-a diruit Lui nume, care estemai presuscleorice
nume; ca intru numele lui lisus tot genunchiulsd se plece, al celor ceregtiqi al celor
plmdnteqtigi al celor de dedesubt.$i sd m[rturiseascitoata limba cd Domn esteIisus
Flristos,intru slava lui Dumnezeu-Tatdl".ll80
r\poi Mintuitorul este iv{ielul injunghiat
pentrunoi careare stipdnirepestetoateqi stdde-aclreapta
Tatdlui.ll8l
Inchinarea in doud feluri contrazice unirea ipostaticd qi nu este conformd cu
realitatealnomenirii Fiului lui Dumnezeu,care primegtein Ipostasulsdu flrea umandqi
facedin cele doud firi o singtui Persoand,tird sd le amestecegi fhrd sd le schimbe.,,De
aceea, zice Marele Atanasie, nll ne inchindm qici trupuh.ri in sine, despirfindu-l cie
Cuv6ntul,nici CuvAntului,desplrfindu-lde tnrp".ll82Persoanacea unicd a lui Flristosse
vede gi in cel mai mic am[nturt al manifestdrilor ei. Drept urma.re,prin intermediul
Persoaneiunice se aduce inchinare Mdntuitorului Iisus Hristos, care este Dumnezeugi
om ?n acelaqitimp. in Ipostasul cel unu al Logosului este ipostaziatdgi indumnezeita
natura umand. Dacd s-ar adrtce?nchinarenumai uneia din pdrfi a Logosului inomenit.
atunci s-ar impdrfi Dumnezeu in doud, cum gdndeau nestorienii. impotriva acestora
Leontiu de Bizanf scria: ,,Dacdnumai in parte.rt. Hrirtosul vostru Fiu iui Dumnezeugi
in parteaesteDumnezeuqi nuintreg, atunciel esteo jumdtatede Dumnezeu.Darpentrtr
noi Hristos cel unul este inchinat intreg ca Dumnezeu.Cdci una din pnrfile din El, Cel
intreg unul, e desdvdrgitdumnezeiascddupd fiinld, iar cealaltdparte este indumnezeitd,
flind unita cu EL prin participare dupd fiinfd. Iar dacd voi, pentnr faptul cd Hristos are
nttmai o parte dumnezeiascddupd fire, deduce{ica e jumdtate de Dumnezeu, de fapt nu-l
cunoagtefinici intreg, nici ?n parte dumnezeiescdupd fire; astfel, e evidelt cf, nu e nici
pestetot Dumnezeu,ci-l cunoagte{ica fiind om simplu,ca noi,'.1183
Dupd ctlm se vede nestorieniin-aveauo mai mare cinstire fatd de Hristos decAt
aveaufaJdde profetriidin Vechiul Testament,lls4
ceeace inseamnaca El nu ne-aridicatla
r' 7s
I c lemlbidem
,
,p . l 3 l
' ' t o Luc a23, 43; V l a te i ,2 6 , 5 I
tr17
loan20,28
r't8
S f . M ax im , E p . 1 5 ,PG.,9 1 ,5 2 4 ; p S B., 8 2 ,p.142- 143
rrTe
loan5. 23
rrso
F ilineni2. 9 - l l
rr s '
A poc alips d5 , l 3
"tt Sf. Atanasie,Ep. cdtreAclelfie,III, pSB. 16,p. 180
""' Leonliude Bizanl,Adv. Nestor.,ill, PG., 86, l, 1909C
'rsainchinareaface parte, realmente,dintr-un dialog, iar un dialog nu se poate realiza dec6t intre doua
persoane,
nu intre persoanigi natur6.Apoi, intimitateaaceluice ,,s-afEcutom" devinemai evidentbatunci

176
comuniunea directd cu.D-umnezeugi inchinarea
nu se mai incJreaptdcdtre persoana
concretda Cuvdntului lui Dumnezeuintrupat.impotriva
acestorapdrinfii au scosin relief
unitateaPersoaneilui Hristos in care t'irile sunt
*ir" ipo.otic. Hristos ca persoanddivino
ttmandesteprezentdin relafie directd cu noi, iar
trdireaacestuidialog ia forma inchinf,rii.
Ca Dumnezeu intrupal, El este aproape de noi gi
rd.miineaga in veci. Avffnd aceastd
dovadd de iubire 9i infelegere aritate prin lapiul
inomenirii sale, omul poate avea
incredereqi indrizneald in dragosteaLui, inchindndu-i-se
ca lui Dumnezeu.in aceastd
inchinareomul traiegteexperienlaiubirii dir,ine
a Fiului lui Dumnezeuinomenit, iar
Dumnezeucel Atotputernicprimeqteelanulsulletesc
ri8i'il;;;;i
cu careel se adreseaza.
celor aritate Pdrintele stiniloae sublinia faptul
cd.,,.,vldntuitortrl
Hristos n4 e un iposttts
dttbltt' de Dumnezeu si orn, ci acelasi ipostasctre
o cttlitate dttbld; cle Dumnezeu om.
si
Fiind acelasi si Dttmnezeuaclevdrai om ctcleviirat,
Hrist<ts tnsusica om ntt se inchind
st
nici o clipd siesi,pentnt cci in acest ,r,, ,-n,
cletlublaca ipostas.Chiar in starea tle
oboseald'de ignorarea a zilei celei de a dotrctveniri qle
sale, clerugiicittneacfrtre Tatril,
de implinitor al poruncilor pe cctre le^ctri in
acelasi timp sr crltora, El are totoclatd
constiin{a cd e Fiul lui Dumnezeu. in cect mcti
accenttntd chenozd, EI se
stie ctt
Drtmnezeu
tn stare c{ecobordre".tts6Acest lucru arat[ ci
Hristosca Fiu a h:i Dumnezeu
estegi rdmaneEi dupd intrupareun Ipostasdin cele
trei ale Sfintei rreimi, in .o*,rniun.
de fiinl6 cu ele, dar qi in comuniun" d" tiin{d cu noi,
.o-o*. pentru aceastaEl, fiind sldvit
ca ipostas dumnezeiescimpreuna cu Taial qi
cu Duhul sfhnt, este preamarit gi ca
Dumnezeuom, fiind on_tologictot aqad".utl cu
noi a.rfa n."u o*"n"oria,
fr..,",,n .u
Tatil 9i cu Duhul dupd firea dumnezeiasc[.El e pi
" e
in iubire tot aqade unit cu noi, cum
cu Tatdl gi cu Duhul Sfdnt, deqi fa{i de Tatdl o.. ji
i,,bir"a
- - os.ultatoareca om, iar lafa de
noi, Ei iubireaca lucrarede indllarea naturiinoastie.I t87
MAntuitoruluiHristos i ne inchinim pentrucd,,S-a
degertatpe sine, chip de rob
luand, ftcdndu.Se asemeneaoamenilor,gi la intEggare'afldndu-Se
ca un om. s-a smerit
pe Sine, ascultdtor{Ecdndu-Sepdnd la moarte, gi'inca
moarte pe cruce. pentru aceea,
DumnezeuL-a preaindlfatgi I-a ddruit Lui nume,'care
estemai presusde orice nume: ca
cdnd o compardmcu venireacuvdntului asupra.profegilor,
care pot fi separalide cuvdntu, o'*-.*
..
face posibildinchinareaseparatdadusdcuv6ntului
singur.'peca'naincninareaMdntuitoruluieste
cu tof,l
diferittr, deoarecein prim plan se afli implicaliile
unirii ipostaiice ointre firea umani gi firea
divin' in
IpostasulLogosului' Iatd ce spunesfdntul Atanasie
cel Mare: ,,o""i oiirroard (Cuvdntul)a venit lafecttre
clintre sJinli qi i-a sfinlit pe
c3 l-cntprimit pe EI at sinceritlate.Dar ntt s-a
spus ca, a$ctcum s-a, ndscut
.ce.i
aceia, a pdtimii si Et. Dar cdnctta sJtirsitutveacuritor
:,:::;,':"1:::::,,7,:::"::::!:,lul
l,l*,au,.pdtimit
a
venit o singurd datd, prin lvlaria, spre
cles/iinyareapdcaniltti, atunci s-aspus cd, ludnel
rrup, s-ct/dcut om
pdtimit
i
o
in
acesttrup pentnt noi" . (Trei iuvinte impotrivaarie,iror
s
3 l, psB., 15,p. 359)
tr35
Sfantul Isaac Sirui intr-o ruglciun" r" rugu plutui
tui Dumnezeu astfel:,,DoamneIisuseHristoase,
Dumnezeu nostru' care ai pltins pentrtt Lazdr
si lacrimi cle intristare si cle milostivire ai vdrsat pentrtt
dcinsul'primeste lacrimile mele. Cu patimile tale
vincleciipatrmile mete. cu sdngele tdu, curdleste
sangele
t'1euqt amestecdin trupul me-u.mireasmatruptilui
tdu cel c{eviasdficdtor. Fieria cu care vrdsnra'ii
te-att
acldpat 'sd inclulceascdamdrdciunea cu care'protivnicul
m-a oaipit Trttpul Tdu intins pe cruce sd intincld
ccitre Tine mintea mea ceq trasd inios de ctlraci.
Caput rc-ntpe'cqr.e l-a'i aptecat pe;;,;;
r'; inalse capul
mett pdlrnuit de potrivnici' Prea
'sfiniele tale mdini pironite de necrecrinciosipe cnrce sd ntd tragd spre
Tine
din prdpastia pierzdrii, precum a
fdgdctuit preasfdntd gura Ta. rn.o to ce batjocoritd crt pdlmuiri qi
ctt
sd
umple
cle
'scttipciri
strrllttcirefala mea cea intiiatd rliftradelegi.'ir,1t"trt
tau, pn rr,r"j-ni dn, tatiilui pe
cdnd era pe cnrce, sd md povdlttiascd spre Tine,prin
haiul rau..l,, (R)gaciuneo ccitre Domnul no,stru
Iisus
Hr is t os ,F iloc al i a1 0 .p .5 1 6 )

jlli.r pr o f.D.Stdnitoae.
rbo m.p. t03.
"n' Idem,Ibidem,p. 107

177
intru numelelui Iisus tot genunchiulsi se plece,al celor cereqtigi al celor pamdntegtigi al
celor de dedesubt.$i sa mirturiseascdtoatd limba cE Domn esteIisus Hristos, intru slava
Iui Dumnezeu- Tatil".rr88Sfin1iigi dreplii din Vechiul TestamentI se inchinau gi I se
rugauchiar inainte de a Se fi fbcut om.t'o",,Durnnezeule,
se ruga proorocul David, intru
I 190
numele'f[u, mdntuieqte-m[".
Nu numai oamenii il cinstescqi I se inchind ci gi ingeri il sldvesc.inainte gi dupa
intrupare,cum zice Scriptura: ,,Candaduc.e^in
lume pe Cel intdi ndscut,El zice: "$i si se
inchine Lui toli ingerii lui Dumnezeu".llel,,intr-adevdr,subliniazd Sfantul Atanasie,
faphrl cd puterile ceregti,ingerii Ei arhangheliicare se inchind ptuuri Lr,ri,I se inchina gi
acum Domnului in numele lui Iisus, este un har gi o inallare a noastr5; cdci Fiul h"ri
Dumnezeueste inchinat chiar flcut om qi puterile_^ceregti
nu se smintescvizdndu-ne pe
toli cei de un trup cu El ridicafi ln finuturilelor".lle2Puterilecereqtiil cinstescpe Fiul lui
Durnnezeuinomenit ca pe Unul ce estealtfel decdtei qi decdttoatecreatrlrile,flind singur
cleofiin(dcu Tat5l. Nzld"ntuitorul
nu numai cd intrece in slavd pe ingeri, ci este cu totul
altf'eldecdtei, ceeace inseamni cE Domnul estemai presusdecdttoatecreatrrile.l'e' [a,
Sfhntul Ioan Curi de Aur zice ,,cu adevdratlucru mare qi minunat este cd trtrpul nostru
qadein cer qi primeqte?nchinarede la ingeri, arhangheli,serafimi gi heruvimi".
Sfinlii Apostoli se inchinaulvl6ntuitoruluiHristos,nu unui spirit. frrd ca Domnul
sd-i opreascd,ci dimpotrivd ii laudi gi le spune cine este, ,zicdnd:.,Voi lvta numi;i pe
Mine: Invd![torul gi Domnul, gi bine ziceli, cEci sunt".rle4Iar lui roma, care-l zice:
,,Domnul meu gi Dumnezeulmeu"llei ii inglduie sd-i zicd aqa,sau mai vdrtos il aprobagi
nu-l opregte..qi ceilalli prooroci gi cum cdntd David: ,,Domnul
Cdci El este, cum. z^i_c
puterilor",I''u,,Domnlll
qi Dumnezeuadevdrat
Savaot",Ile7
gi atotliitor.Ile8
Urmdnd exemplul Apostolilor, Biserica a inclus in doxologiile ei inchinarea
Mdntuitorului Hristos impreund cu Tatdl qi cu Duhul Sfdnt.in aceastdinchinareadusdlui
Hristos ca Dumnezeu e cuprinsdegalitatealui qi unitatealui cu Tatdl qi cu Duhul Sfdnt,
ceeace inseamndcd Logosul intnrpdndu-senu a scdzut?n egalitategi deofiinlime cu Ei.
Faptul cd Fiul lui Dumnezeus-a intrupat, Ia plinirea vremii, din SfdntaFecioaraMaria na adus nici o gtirbire in consubstanfialitatea
lui cu Tatdl gi cu Duhul. FdcAndu-seom El
rdmdnein unitateade fiinld cea din.veci cu Tatdl qi cu Duhul gi are gi ca om slavape care
a avut-o mai inainte de a fi lumea.lleeSfantul$tefan,,,fiind plin de Duh Sfdnt qi privincl
la cer, a vdzttl slava lui Dumnezeuqi pe Iisus stAndde-a dreaptalui Dumnezeu-$1 a zis:
Iatd, vdd cerurile deschisegi pe Fiul Omului stdnd de-a dreapta lui DumnezeLrt"tz\j
Viziunea Sfdntului aratdcd Fiul lui Dumnezeu,degis-a fdcut om, El rdmdnein unitatecle
rr 88
F ilipeni2, 7- 8
"tn Sf. Atanasie,Treiaryinte impotrivaarienilor I,40, PSB., 15,p.2A4
ps . 33, I
"'o
l lel
E v r ei 1. 6
"ot Sf. Atanasie,Trei atinte lmpotrivaarienilor I, 42, PSB., 15,p.2A7
"t' Idern,Ibidem Il, 23, p. 256
l loa
loan 13, l3
l le5
I oan20, 28
" ou P s .47, 9
" " P s . 23, lo
"ot Sf. Atanasie,Trei awinte impotrivaarienilor II, 23, PSB., 15,p.257
lr ee
loan 17,5
''uoFaote7. 55-56

1- 8
cu DuhulSfint,avindqi in aceasra
calitateslavape ca-re
a avur-oinai'te

o'l'nr1-t,u
e a tl lu 'itr*
mea.'-"'
Deci numai"lui Dtunnezeue propriu si-i aduceminchinareqi
adorarecu simlirea
cd ne atlS'mfald de El intr-o dependenlaabsoluta.El este
'freime,
,,IJnul clin Sfdnta
impreuni mirit cu Tatal 9i cu Duhul St'dnt''.cum se aratd
in turtifonul 2, de la SfAnta
Liturghigr-Princinstirealvldntuitoruluinoi sunrem
.,chemafisa dobdndimslavaDomnul.i
nostru"l202qi mirturisind credintrain El qi noi ne vom impnrtdqi
in El cle aceasti slavi.
Cdt priveqtepe sfinti ii cinstim ca pe moclelecare au contribuit
la intirirea credinfei

j,:'tr.
jiliJ::J:::l
j:,:3ilffi
:;#il"#,#:::;J"",::':
:'Jffi:::1i:"*;u

cle dincolo de ei' Astfel c6, cinstindu-ipe ei. cinstim pe Dirmnezeu

gi ,,ne incilzim cle
iubirealor fafade Dumnezeu".1203
Prin urmare, sintetizdndaceastdconsecinfia unirii ipostatice,
putem spune c'
Sfdntul Ioan Damaschincd: ,,Unul esteHristos,Dumnezeu
desavargitgi om clesivdrgit,
cirruia impreund cu Tatal gi cu Duhul gi cu preacuratullui
tmp, ne inchindm printr-o
singurdinchinare,deoarecentt sus{inemca trupul lui nu i se cuvine
inchinare.-frupuleste
adoratin singurulipostasal Cuvintului, Carei-a ficut ipostasul
tmpuh-ri.prin aceasranu
ne inchinim fhpturii, cici ntt ne inchinim trr-rpuluiLui ca unui
simplu trup, ci ca unuia
ttnit cu clttmnezeirea,
pentruci cele doud firi ale Lui se reducla o singurdpersoana
gi la
ttn singur ipostasal lui DumnezeuCuvdntul.Md tem sd ating
cirbunele, clin pricina
tbcr-rh-ri
care este unit cu lemnul. Md inchin celor doud firi ale lui
Hristos din cauza
dumnezeiriiunite cu tnrpul,'.1204

l?ol
loan 17, 5
t 2o2
llT es . 2, l4
pr of . D. Sti n i l o a e n
. o to T t, p SB .. 1 5 .p
i;
tl
'-*l; Si.
Ioan Damaschin.Dogmaricrr,II[, g

2s6

t79
intreita slujire :r illf, ntuitorului
Iisus ffristos -.\rhiereu gi &Iintuitor prin jertfa Sa pe cruce

Moartea lui Iisus Hristos este infl{igatd de Sfdntul Apostol Pavel ca o jertfb
mintuitoare. F[cAnd aluzie la textul mesianic din Isaia 53, Apostolul at-rrmdcd Iisus
Flristos"S-a clatpe Sinepentru pdcatele noastre"t2asqi c[ el insugi triiegte ,,in credin\tt in
Uneori Sf6ntul
Fiul lti Dumnezetr,Care m-a iubit gi s-a clatpe Sine pentnt mine".1206
pentru
pacatele
lui
Hristos
omului,l?07fXri sii
Pavel pare sd accentuezemoartea
menfionezeinvierea, dar acest lucru il f-acenumai pentm a pune in evidella prelul
rascumpirdrii in favoarea oalnenilor'.,,Vrsia(i fost rirs?llnpdrttli cLtpref".tt"r Ceea ce
co
Nlinttriionrl a ficr.rtpentru oanlg$ nu estepulin lucru,'20eintrucit DumnezeLr,,vreu
to{i octrneniisd se mdnniascd".'""' De aceeal-a trimis pe Fiul Siu ca lVlAntuitoral lumii,
aritAnd prin aceastac6 El a venit sd mAntuiascdpe cei picdtoqi''" $i sE arate harul qi
clragostealui Dumnezeu.l2t2Ca urmare acestei iconomi,^,qrinmoartea gi invierea Sa,
Hriitos a devenit pentru nor,,izvor cle mdnttdre veSnicd",l2llmAntuitor al Trr-rpului,care
esteBise r ica.l2la
Este adevdrat cd tith.rl de Mdntuitor se cuvine in egali mdsurd lui DumnezeuTatilr2r5 gi lui Iisus Hristos.t2l6in felul acesta,Evangheliaestecu adevdrat,,pttterealri
Dttmnezeuspre mdntttireaoriciirui orn care crede".''" Apostolul Pavel propovdduind
acestadevdrnu are alt scop decdt m6ntuireaoamenilor, fie cd e vorba de pdgini, fle de
iudei. Prin jertfa Sa de pe cruce, Md"ntuitorulHristos a devenit adevdratulArhiereu al
Notrlui Testament:,,SJhnt,fird de rdutate,fird de patd, osebit de cei pdcirtoSiSi tnai
presusdecdt cerlrile", fiind chezaqulunui mai bun leglmdnt, care,,nLtmctiare nevoiesii
achtcitzilnic jertfe, ca urhiereii: lntdi pentru pitcatele lor, apoi pentru ale poponilui, citci
jerffi pe Sine insuSi.Ciici Legecr
El a /dutt aceastao datd pentru totcleauna,atlucdndu-se
pe cdncl.cuvdntuljuriimdntttlui, venit fn
pune
'trma ca urhierei oameni cqre au sldbiciune,
Legii, plme pe Fiul, descivdrSittn veacttlveacttlti".t2|s
Ca atare moartea pe cruce a Mdntuitorului Hristos ne-a ridicat dtn ,,trnpdrdsia
inttmericttlrrit;t2teqi ne-a adus lumina, viaJa gi nemtrir"u."to Astfel, ,,Pastelenostrlt
''ot Ga l l, .l

t2ou
Galz,za
' 2otI T es5, l0; R o m 3 ,2 5
l2o8
I c or 6, 20
r?otPr. Prof. V. Mihoc, Epistola SJantulti ,,lpo.stolPcwelcdtre Galateni,in ST, nr.5-6, 1983,p.434 - 435
lt ' o I T im 2, 4
' ' ' l I T im l, [ 5
r r r 2 2. I t : 3, 4
T it
12ll
E v r 5. 9
rJr.ltrf {

??

'2ttI Tim l,l;2,3;Tit 1,3;2,lo

l:16Tit 1,4;2, l 3;3,6
1 2't
Ro m I,l6

't'* Eur7,26-28
't'ncol l, l3

f
@

ffi

#
#

ffi

ffi

ir

:i:::li::l

:l.ll:l*

ii.Il

ls 0
Hristos s-c iertJit pentru noi"It2t, sp,o,. Apostolul qi in
aceastdstarede.iertfh s-a aritat
iubireadesavarEitd
a lui Dumnezeuta;i de noi.rll2 Datoritdactului a" j.,ia
a Domnului
cruceadevine momentul culminant al iubirii qi al dd.ruirii
totale fa{a de br-n"."u tatil qi
lafa de omenire' Prin ea qi prin inviere Iisus Hristos este
cu adevirat Mesia, M6.ntuitorul
nostru' Prin urmare' crucea' luminati cleinviere, il ageazape
Iisus Hristos in adevdrataSa
strdlucire.l223
Flristos,deci, s-a rdstignitgi a murit in locul celor vinovali-gi
neputinciogi,dar a
inviat in putere qi mdrire, risipind intturericulpi groaza
rolil.Dtr';;il;;
acestuiacr
Sfi'ntului Pavel stf,ruie sd tlescoperefilipeniior taina
intnrpauii, morlii gi invierii
Mdntuitorului, care degi era ,,Dumnezettin chip, s-a c{esertat
pe Sine (ctglgv ercevcooev),
ct luat chip de rob si s-a/dcttt asemenect
notrcipiind si t" trydsts(;r;,:.n;;Smereniasau
de;ertareaera singuracale aleasi de Drmrnezeupentru
a se revelape Sine, pe mdsura
capacitiliinoastrede primire gi inferegere
a divinuiui.r226
Este cunoscut faptul cd in iconomia mdntuirii, jertla are
un rol flndamental. in
vechiul restament,
Lege toate_securdlau cu sdngegi fxra vdrsarede sdnge
nLl se
llyg
dadeaniminui iertare,"t'
cvm aratdLlarele i'avel. De isemenea,intre multiplele
sprldri
riruale qi^jertfe de fiecare ti,"'r sfhntul Pavel aminteqtegi
marele sacrificiu anual de
ispd^$ire'122e
Dtrpd Legeaveche,in fiecarezi arhiereulintra in sfdnta
Sfintelorqi adlrcea
jert{d.sdngeroasi
pentrusine gi pentrugregelilepoporului.Evident,jertfa
sengeroasa
avea
numai o semnifica{ieexterioaraqi nu putea curali congtiinfa
pdcatului,cu toate acestea,
tttsi. i"ftf?,^lu $tergea pdcatul, totuqi reamintea pi"ut"l.,
de aceea era reinnoit6
continutt.'"'Tocmai pentru aceastaa fost nevoie sa'ca
Hristos
sd moard qi sa invieze
pentrunoi.l23l
Hristos' Fiul lui Dttmnezeuinomenit,preotul adevdratqi
vegnic,vine sf, aducdun
singu sacrificitt, ?n care rdscumpdrarea
se reilizeazdprin propriul sdu sdnge.prin acest
sacrificiu El ddruieqte tuturor iertarea pdcatelor gi impdcarea
cu D1.nn.r.u.irft-a;;
adevdrat,'harul divin izvorat din acest sacrificiu coboaia pana
la cele mai de jos ale
fipturii.noastre-qine ridicb pdnd la dreaptaTatilui; li3
ceea ce dd valoarein jerrfa
Domnului estefdrd.ind,oiald
persoanapreoiului.,,ca preot clesavarri,,
r,r", iir,o, aduce
o jertfi desdvargitd".'"0originea Sa divind,stinlenia^viefii
saleca Arhiereua dat valoare
inflnitd morfii pe cruce, intrucat ,jefifa, moartea Lui
ca jertfd reprezintdmomentul
' " 0I I T im l, lo
'221r cor 5,7
t"'
c al2, 2o: E f 2 ,2 5
* eopescu,luloarteasi invierea Mdntuitortilui in Ueclinla
vechilor crestini,in Orto, nr.2, 1955,p
;;t
] 1; ] . " , I . r 3; n ri m l , l o ; E v r 2 , 1 4
' ' - ' F t l2. 6- 7
',11'-ptProf. C. Galeriu,Jertfi Si rdscumpftrare,in GB, w. l_2, 1973,p. 109
t227
Evr 9. 22
' t " E v r 10, ll: 7 ,2 7
' z t nE v r g, 7- 25
' " 0 E v r lo, l- 4
'2'' D' Popescu,Eclesiologia rortano-catolica clupdclocttmentele
celui cle-alcpsileaConciliu clela Vutican
$,:.u,r::,:ilr-ei-inteologia contentporand,in Orto, nr. 3, 1972,p. 342
' " ' E f l, 7; Col l . l 4
' - - - C. Lialer iu,o p .
c i t., p . 1 5 2
'-'" Idem,tbidem,p. 153

f
ffi
@

ffi
@

:=F:E

if

ii..i

181
perfecliuniitotale".1235
Ea estetmicd gi nerepetabildgi cont-ericre&tieio alta ordine cle
existenff,,prin careHristosne introducecu El in veaculinvierii.rl-'6
Toate acestea au pentru Sfintul Pavel inJeleswi providenliale, inscrise in
rinduielile dumnezeieqti. La baza mortii gi invierii std iubirea gi bundtatea lui
Dumnezeu,'t3tcare l-a convins pe Apostolul neamurilorde importanlagi de realitatea
mesianitllii lui lisus Hristos. Colgota estejertfelnicul dumnezeiescpe care s-a jertfit
Vldntuitorul qi ne-a adus mdntuireanoastri, iar invierea Lui esteimplinirea qi adeverirea
acestuiact.
Hristos Dumnezeu trdiegte,deci in jertfa Sa, iubirea inf-rnitafala de om, nu ca
iubire ce o are de la firea uman6, ci ca revd^rsatd
in ea, din dumnezeireaLui. in acelagi
timp El trliegte aceastl iubire jertfelnicd pdnd la sacrificiul suprem fafd de toli frafii Sii,
implinind toatd nevoia lor de iubire fa{d de Dumnezeu.De indati ce firea umani s-a
ttmplut de puterea iubitoare adusd ei de dumnezeireaLui, Logosul inomenit prin
ristignirea pe crLlcecunoagtegi trliegte gi iubirea umanititrii Sale fald de Dumnezeu.Prin
Lumarese poate spunecd Hristoscel rdstignitprivegtespre Dumnezeuca Dumnezeu,qi
privegtepe oamenica pe fra{ii S[i, cu in{elegerede Frate?ntruumanitate.Astfel, pe cruce
umanitateaeste inll{atd in El la calitateade organ gi rnediu suprem al Durnnezeirii, al
intelegeriisimtitoareqi iubitoarea oamenilorde cltre Dumnezeuintrr*rpat.ao-.'"t
Intru toate deci Dumnezeu S-a fhcut atdt cle mult Om, ca sd indurnnezeiascd
pe
Om, adicd pe cdt de mult s-a indumnezeitfirea umand a lui Flristos,pe atdt de mult s-a
inomenit dumnezeireaLui. Categoric,in aceastdunire nici dumnezeireaLui nu ieqeaclin
firea ei qi nici umanitateaLtd, ci fiecare dintre cele dotrf, firi se pdstra mai mult in ea
ins[qi cu cdt o ftcea pe cealaltdmai aserneneaei. in sensulacestaDumnezeune-a ardtat
dragosteasa cu cdt s-a apropiat mai rnult de umanitateca Om, iar Omul e cu atdt mai
mult indumnezeitcu cdt e mai om. DumnezeuOmul cu cdt se face mai mult om, cu atdt
mai mult se aratdca model al omului, plin de iubireape care vrea s-o aibd gi omul faqi de
Dumnezeugi de fragii sdi. La rdndul sdu firea umand,prin unirea cu Dumnezeu,cu cdt se
indttmnezeieqtemai mult cu atdt mai mult se aratdca om, agacum il vrea Dumnezeu.Ca
atare in jertfa pe cmce ,,Dumnezeu-e,mai aproape de om prin iubire, cu cdt e mai
lr-rminoasd
ardtareadumnezeiriiLui". l23e
Prin patimi gi moarteape crLrce,Ivlinnritonrl Hristos a restauratgi intdrit firea
umand asumati, iar prin inviere qi inatlareala cer a innoit-o total gi a umplut-o de tot
duhul Lui. Umanitatealui Flristosdevine, prin inviere deplin transparentdpentru Duhul
Sfhnt qi iradiantda Duhului gi a energiilorSalein cei ce participf,la aceastdumanitate.in
virtutea acestui f-apt,Mdntuitonrl dlrpa Inviere a impdrtdgit Apostolilor pe Duhul, prin
umanitateasa prosl5vit[, c6nd,,asuflat asupralor gi le-a zis: Luali Duh Sthnt;cirora vefi
ierta pdcatele,le vor fi iertateqi cirroraIe ve{i }ine, vor fi !inute".l2a0
Dacdin El salagluia
de la intrupare toatd plindtatea clumnezeirii,t24t Ia inviere s-a umplut atdt cle mult de
Duhul, ,,incit s-a unit la culme cu El gi a imbrdcat toatSputerealui de viafi fhcdtoare",

' 2' 5ldem ,I bidem ,p .1 5 5

[d.m, tbiden,p. 155
't'u
,2t , 2, 7
Ef
'" 8 P r . pr of . D. S td n i l o a eC, h i p ttl ...,p .1 8 0- l 8 l
't ' o I d. *, I bidem ,p .l 8 l
'tooIoan 20,22 - 23
Iz al
Colos eni1, l 9

ff
ffi
M

ffi
M
@

M
@

**

#
#

ffi

182
spuneaSfdntul Chiril al r\lexandriei.r2a2
Asemeneaacestuifericit, sublinia gi Sfintul
inviere
"tntpul
lui
Hristos
estetrupul SfAntuluiDuh, pentru c6 Hristos
'tmU1of3 irljYpd
esteDuh". ''*' Acest lucru esteardtatde lvldntuitorulcarepdtrundeaprin^ugile
in;ul;i;f :;;
s-a
fbcut
nevd'zut
lui Luca qi lui Cleopain Emaus.r2a5
5i
Faptulc6 dupa t;;i.t. s-a indlfat
la cer gi a gezutde-adreaptaTataluia actualizatgi ca om in mod deplin
comunicabilitatea
sa cu Tatdl 9i cu oamenii. Logosul inomenit este DumnezeuOmul,
unul dintre noi in
Treime, impartdgindtuturor celor ce vor crede in El prin umanitatea
sa indumnezeitd
plenitudinea
viefii divine in Biserici, trupul sdu.r2+6
ImagineaMdntuitomlui Hristos Arhiereu o dator[m SffintuluiApostol pavel,
care
in Epistola cStre Evrei, lvldntuitorul este desemnatin mod explicit
ca fiind preot qi
Arhiereu.l2aT
Dealtfel,ApostolulPaveligi exprimdinvd[dturareferitoarela cele trei
slujiri
ale lvldntuitomluicdnd scrie: ,,Din El, dar, sunteli voi in Hristos,
Care pentru noi S-a
ficut infelepcitmede la Dumnezeugi dreptategi siinqiregi rascumpl"rur..'ifr-;'p;;;;;;
toate acesteaau trimitere la adevdratulFlristos, Logosu.lDivin,
singurul Arhiereu,
singurtrl impdrat al creafiei, qi singumr profet al rataiui.';).r-ii;;
H,i!;;;, in virtutea
jertfei sale pe crtlce, pentru noi oamenii gi pentru a noastrd
mdntuire, El ne-a aratat cii
preolia sa nu are nimic comun cu preolia iudaicd.Astfel arhieria
sa, poirivit rdnduielii lui
lvlelchisedec,este superioardcelei levitice. Evident
Domnul
ar fi llat dupi
,,dacdrdnduialapS"minteascd,
zice Apostolul, nici n-ar fi preot",l250prin aceastdsubliniere
Sldntul Pavel afirm[ caracterulcerescal preofiei sale, condi(ie pe
care Mintuitorul 1
dobdndit-onumai in urma morfii sale pe cruce qi a invierii saje.prin
intrupareFiul lui
Dumnezeu s-a fbcut om cu adevirat, asumdndu-gicondilia nr:astrl
omeneasca,El a
participat la suferintele noastre gi a murit pentru noi ca noi
viald s6 avem. prin
dumnezeireasa unitd cu firea noastrI_omeneasca
in Ipostasul sdu, a biruit pdcatul gi
moarteain tmpul nostru muritor, des_chiz6ndu-ne
posibilitateaindumnezeirii. Jertfa pe
cruce qi inillarea cu firea umani transfiguratdprin inviere la ceruri a fbst posibila
datoritd
faptului cd Logosul s-a fbcut om asemeneanoud. Astfel,
Adam,,'
chipul lgi
,,nolll
Dumnezeu, care a fost intunecat gi desfigurat cle
,,omlll vechi," a fost restauratgi
reinnoit'l2slMai multri Pirinli au pus accentulin mantuire direct pe
indreptare,pe
reinnoireachipului 9i asemdnariicu Dumnezeuin om, in special Sfnntul
Irineu gi cei ce
l-au urmat.l25l
Potrivit invdtdturii noastreDumnezeu- Omul, in rolul Sdu de noul
Adam spiritual
al omenirii' pdl.il:uEirea firii noastrein ,,revederea
intoarcerii omenirii (vdzutdca
ti :.uq
individ) care a cdzLrt,"'z5rrecredndin mod tainic in El intreaga
fire uman6, pentru a
ti.mddui gi restaura,,antiquamplasmationemin se verapitul^rrr,l"rzs+
El ,i.uprins in El
Comentar
la Ioan,pG.7B,604
li]l St Chiril,
g,58,pL. t6,40 g
st
Am
b
r
ozie,
De
misteriis,
l]]l

' ' " " I oan20. 19 .2 6

tzas
Luca24.3i
12'16
indnrmarimisionare,IisusHristosr,[dntuitorzrl,Ed.
IBMBOR, 19g6,p.332
r 2a7
E v r ei7, 13- 1 4
l2as
I Cor . l, 30
r2ae
Eusebiude Cezareea,Istoria Bisericeascci,1,3
l25o
Evrei 8, 4
Sf
Atanasiecel Mare, intpotriva arienilor, il,6l. pG. 26,2j7
llil
lvletodiu
de olimp, Despieinviere, pG. lg, 329.
'tt2
S
f
Chir
il
al A l e .ra n d ri eLi ,a l o a n , g , p G. 7 4,753
:"'
r254
Sf. lrineu de Lyon, Actv.Her. lll lg,7. pG.7, g3g

183
intreagafire uman6,pentru a o timidui qi a-i reda in totalitate frumusefeastraveche";1255
avdnd in vedere ci El ne-a caqtigatprin trupul Sdu, cdci noi eram una cu E1."1256
,,5i
poatd,
prin
pentru
unit
intregul
ca
El
sf,
intregul s-a
cu
har, acorda omenirii mdntuirea.
Ceea ce nu qi-a insuqit ni poate fi mdntlit."tttt .,irnpreundcu El ne-a sculat gi impreuni
ne-a aqezatin ceruri, in Hristos lisus."t"o Deoarece,, intreaganoastrdtlre a fost cr.rprinsi
in Ipostasullui Hristor:',125e
se in{elegede la sine cd intreagafire umand a fost ridicatd qi
agezatdde-a dreaptaTatdlui in Persoanalui Hristos lisus. Temeiul legat de .,unireatainicd
a firii umane cu firea divin6," aratd c[ ,,degi este o persoani prin unire, o unire
indivizibiln, nemaiputAndfi imbogifitd prin completaresau diminuatd prin scf,dere,ci in
esent5fiind qi continuAndsi rdmdn[ una, inseparabild,aparetofuqi la plural, permanentd,
complet[, neimparfitl celor careparticipdla ea.''o''

Cuvffntul lui Dumnezeu proroc ai invifitor suprem qi ungerea Lui in Sff,ntul Duh

CuvAntul lui Dumnezeu, prin inomenirea Sa, ludnd asupra Lui rdnile lumii gi
impovlrdndu-se cu durerile ei, intrd in realitatea lumii create, devenind om al
suferinlei.l26lFdrd indoiald cd inomenirea Sa trebuie privitd.-qi ca un moment .al
pdtrunderiiSfdntului Duh in istorie, ca o Cincizecimea intnrpdrii.r262Duhul Sf'dntintrd in
legdturl cu creafia prin energiile necreategi ia parte la istoricitateaumanitdlii lui Iisus
Hristos,in careungerealui Hristos corespundecu o notd venire a Sfhntului Duh ?nistorie
gi cu prezenfaLui permanentdin ea. Aceastaaratdfaptul ci Sfdntul Duh se manifestdin
iconomia mAntuirii ca Duh al Fiului, Care s-a fbcut om adevirat, iar nu simplu ca,,Duh al
lui Dumnezeu",separatde Hristos. Pe de o parte deci umanitatealui Hristos se umple de
Duhul Sf'dnt, devenind izvorul veqnic al Duhului pentru noi, fiind ridicatd pentrn
totdeaunain Dumnezeu,iar pe de altd parte,Fiul ludnd firea noastrf,omeneascd,
fbrd de
pat6,,a frcut-o capabildsd primeascdpe Duhul gi sd rdmdndastfel plind de El. Ca atare,
rezultatulintririi Fiului in existeniaumandesteardtareaprezenteiSfintei Treimii in lume,
adic[ epifania, pi in acelaqi timp sfinfirea intregii omeniri de citre Duhul Sfdnt, prin
energiiledivine necreate.
Este cunoscut faptul cd singuml nostru mijlocitor intre Dumnezeu qi om este
Hristos, Unsul lui Dumnezeu.Numai El S-a fXcut om, iar ungereaSa esteactul prin care
'tt' Sf. Chiril al Alexandriei,La Ioan, 5,2. PG.13,7 53
' 2' uldem ,I bidem,1 6 ,6 - 7 . PC .7 4 ,4 3 2
' t " S f . I oan Dam a s c h i no, p . c i t.,l l I,6 . PG.9 4 , 1005;S f.C ri gori ede N azi anz,S cri soareq10t,P G.73, l 8l
r r 58
E f es eni2, 6
'tt'Sf. Ioan Damaschin,op. cit., col 1008
r:uo
PG., 45, 120, 132
Sf. Grigoriede Nyssa,Ccinu stmt trei clutnnezet,
r : 61
I s aia53, 2
r 162
Luc a2, 40

l8 -r
Ve$niculFiu al Tatalui dobd.ndegte
Duhul ca Fiu omenescal ..\celuiagiTati. Faptul ca
Logosuls-ainomenitconstituiepentrunoi sursade indumnezeire,
.*. ,-u realizattreptat,
mai inainte in firea sa umand cuprinsd in ipostasul Logosului. Prin
aceasta,Fitrl ne
mijloceqteo noud qi real6 lucrare a St'intului Duh in iconomia clivina,
iar la rdndul ei,
aceastdacliune comunici 9i actualizeaz1in timp descoperireapersonall
a lui Dumnezeu
in Hristos' in acestsensintmpareagi ungereasunt douf, actece nu pot rJesp[rfite
fi
gi nici
confundate' Deci, pdtrundereaDuhului SfAnt in istorie, la intruparea
iuv6.ntului, e
inceptrtulmanifestf,riilui Dumnezeuin Hristosgi marcheazdpunctul plecare
de
al lucririi
care transpunein realitateafapticd planul de mintuire al lumii. Semnificalia
ungerii lpi
Iisus de citre Sfhnt Duh il formeazd laptul ca Duhul se intoarce la
oameni, printr-o
lucraredin care inmugureqtesfinlenia absoluta.Aceastd.lucrare a Duhului
realizeazi nr-r
numai nagtereasupranaturald,ci gi sfinfeniasau cregtereaumanitalii Logosului
i;;;lt;l
misiuneaFiului fiind de a face cllnosclrtnumele iatalui,l26aprin cuvintul,
lucrareagi
revelareapersoaneiSale. Faptul ci acesteale-a ticr,rt Flristospiin intruparea
Sa ne arati
cd avem deopotrivdin epifania (teofania)Lui, gi pe Duhul Sfdnt ce
se coboardgi se
odihneqteasupraLui. Astfel ca firea umanr primincl-energia
Duhului in ea insdqi,faptele
Llmanese ,,indumnezeiesc",ftrd sd piardd indoitul lor caracterdivin gi
uman. Iar pril
manif-estarea
lor exterioarf,dovedescfaptul ci ele sunt createpi cad sub sim;uri, in
tirnp
ce latura lor lduntricd e necreatd.in felul acestanatura umand a Domnului
are o istorie,
care descoperdslava clivinar265
pe care a primit-o p.i, u.,g.r-;;;;;;iascd
gi care
urmeazi sd se manifestegi in afari de deplinitateaSa.
Aqadar' revirsarea continuf,a Sfhntului Duh pesteFlristosintr-un mod
covArgitor
mai ales la invierea Sa, potenfeazdenergiile divine necreatein descoperirea
tainei ltii
Dumnezeu.in acestsens,la ittilla.e, ca siadiu ultim oiinoumnezeirii,
firea omeneascda
Domnului S-a impirtdgit de insuqirile gi lucrdrile dumnezeiegtiin mdrimea
infinitd, in
care sunt proprii fiinfial persoaneiLui. De la acestnivel Duhui vine in
lume, incununand
mersul succesiv al indumnezeirii crea{iei qi acordAnd o semnif,rcafie
duhovniceasc6
istoriei mdntuirii. Astfel El stabilepteo legdturdclirectl intre intrupare gi
Cincizecime,
intre hristologieqi pnevmatologie/ eclesiologie,tainaindumnezeirii
noasireoperandu-se
in tainaLui.
Vdzutd din aceastd perspectivba lucrdrii Cuvdntr-rluiqi a Sthntului
D'h,
inomenireaLogosului cuprindedeodatatrei aspecte'.or-otogic, proviclenfial
gi istoric.
Pe plan cosmologicLogostrlcuprindein Sine rafiunile fipturilor,-.or.
,r,nt plasticizate
prin crealie. Din punct de vedere proviclenlialLogosul pregitegte
omenireain vederea
mdntuirii, iar cdt priveqteaspectulistoric, El asumdu-onitut.o qi o unegte
cu Dumnezeu.
'r\cesteelementenu sunt separate,ci sunt clescriseca fiind lucrarea Unului gi Acelaqi
Flristos,Fiul lui Dumnezeu.Tatalqi cap-Lr-l
Bisericii. El estecentrul universului,cum clealt
fel esteqi centruliconomieimAntuirii.l266
Din aceastdperspectivd,
i"o-.nlr"o Logos'lui
poate fi gdnditdPi in sensulc6:,,1. Logosul se intmpeazdin rafiunile
fiin{elor create,la
momentulcredriilumii gi a celor patru elemente,cdni Duhul lui Dumnezeu
se plimba pe
deasupraapelor;2. in raliunile Scripturii,cdndDuhul Sf-dnti-a inspirat
pe prooroci;3. in
t26t
Luca2,52
t:64
loan 17,26
p6r
Filipeni 2, 11.,,$i sd mdrhrriseasciitoutd limba cd Domn este Iisus
Hristos, hrtru slctvalui DumnezeuTutdf'.
'tou L. Thunberg,tV[icroco.tmos
si i\[ediator, p. g0 - il l

f
@
@

w
ffi
@

ffi

#
#
##

185
tlrea noastri, in omenitateanoastri, cind Duhul Stiint.r

Lrnrh:itpe Preastlitrta

l]67
f L - C l O 0 f a- . ,

r\ceasti intreitf, intruparereprezinti o iconomiea rnintiirni nrillt nrai terneinicd

principiilor
omului.Ea implicl cL)ntemplrrea
clecdtceacareestemotivati doarde caderea
care
naturale
de
lucrurile
a omului trli
(Loyot) creafiei,care nu apa4inenumai atitudinii
.llr fost create impreunl cu el. ci gi lr"rcrdriimediatoareir Duhului in stinlire gi
indunrnezeire.Elementulralional (loyro6) din om estecapabil Je pirtrundereanaliticii
in lrrcrurilecreate, prtn )"oyot - i lor, in acelaqitimp aceasti piitnrnciereeste uu claral
haruluiDuhului Sthnt,in sensulunei comunicdridivine voite.
Din alt punct de veclere,Logostrl, intrupirt in insegi cul intele Scripturii,
iltrmineazdprin Duhul cea mai profundi semnificafiea lor. nu numai in ceeace priveqte
sensrrllor spiritual,ci gi in legdturf,cr-rinvlfdtr"rrilemorale,ldici in ceeace privegteioyrtt
cl reliilie sirnilariidintre cuvintelegi
- iporuncilor clivine.AceastirlucrarepresripLrne
ale lui Hristos,in
sensurile()oyot) Scripttrrii,in sensulin care Vegmintelestrallllcitoare
momentul Schimbdrii la Fafii, sirnbolizeazdtocmai taptul ci attnci cind Dumnezeu,
onlenesc,ertrncitolt loyot - i lucnrrilor
SoareleDreptitii, Se descoperipe Sinesufletuh.ri
inteligibile Ei sensibileclin Scripturi gi naturl apar ca gi cum ar fi ctt El. Din aceasti
ne pr-rnela indemind cheia
perspectivi Intrupareaistorici a Logosulni lui Dr,rmnezeu
universalq;ia iconornieimdntuiriica intreg.r\stf-el,omul creatdupdchipul lui
c-osmosului
Dumnezeuesteo cheiepentruinlelegereacreafieigi a istoriei,nu nunrAipentruca el sd o
in{eleagi a$acum esteea, ci in{elegdnd-oactiv in procesulinclumnezeiriilui, sd o poatd
ridica la nivelul supremal inielegeriiei soteriologice.
intruparea,deci, in sensulei autenticgi istoric, poate fi legati in moclclirectde
strllcttrraqi sensulcosmosului,uncleLogosul,devenindom, nu a devenitnumai trup, ci gi
sdnge,Ei chiar oase,iari noi suntemchemalisd mincim trupul, s[ bem sAngele,qi sd ntr
stirdnrim oasele Lui. Sfdntr.rl Maxim, tdlmdcind, in Rtispunsurile ciitre Tulusie,
intrebareareferitoarela intreitct tmpiir{ire u CuviintuluiJiictrt orn, spune:,, Hotdruntlu-:;e
.td coboure in Jiinld, precum mmui El a Stittt, Ctpdntul cel mai presus eleJiinla ;i
Fticdtorultuhror celor ce srmt,(t aclusro{iunile nottu'uleole tufuror lucrurilor viizute$i
cugetute (inteligibile), fmpreunii cu inlelesurile necuprinse ale prutpriei dumnezeiri.
Dintre acestea raliunile celor cugetate sunt SAngele Cuviintului, iur rct{iunile celor
.ren,sihilesunt Tntpul Lui vitzuL Deci Cuviintul fiind invci(citorul tutu'or acfhmilor
duhot,nice;ti,cttdt s celor clin lucrurile vdzute,ciit Si al celor tlin reulitiitrile inteligibile,
dupii cttviinld Si cu dreT:tc:uvlil tld celor vrednici sd mciniince,co pe un trup, Stiinlct
cuprin:;it in ra(iunile lucrw'ilor vtinile Si .siibetr,ca pe un sAnge,cunoStinfctufliitoore in
in chip ni,;tic incit
Pe uce.stect
le-tt pregdtit inselepcirmect
rtisittnilecelor inteligibite.lz6s
jertfb
prectun
vin,yi
culuccincl
se
spltne
la
Proverbo.'to'
kt ocrcele,
dregdncl
odinioctrd,
le
in chip
ctdicii ra{iunile moi presus cle in[elegere clesprechtmnezeire,cctre clepiis'e,rc

Paris,1913p.62
''ut Rior-rAIain, le montleet L'egliseselonNloritnele Confbsseur,
r26sqf NIaxim vorbeqtedespre
vtirl !u toute
,,Jiinla, cleputerea si tte lucrareafecdreiJclpttu'i. Ace.steu.se
de c:eledoud
fdpturile Si ytrin ele e cunr:sculDumnezeucu Fdciitor, Proniutor Si Jucleccitor.Suu vr.trheSte
pitrSi tlin cqre .seulccinie,scJdpturile, adicd tle materiu SiJbrmo celor sensibile,scttttle/iintra Si accidentul
celor inteligibile, scutclevirhttea qi arnoStinla,prin care seface amoscltt celor vrednici Cel mui presus de
ctutod$lere.
ll'"'
Proverbe9, ?

186
nes-lar$ittoutdJirea creatd, nu le-t^ld,neavcintlJireacelor creute
vreo plttere ccrsii iltre in
legdturd (relalie) cu acesteat'.t270
Din cele prezentateStEntul ne dezvaluie citeva considerafii
foarte importalte
legatede iconomia inomenirii Fiului lui Dumnezeu.lvliste*i-ir;;;ii,'rou
misterul
"hristic", cum il nume$teSfhntulMaxim, constituietemeliadimensiunliteandrice.Faptul
ci in Hristos sunt unite desdvirgit firile, in sensul invd{iturii
de la Calcedon,tnitatea
persoaneinu afecteazdin nici un fel dualitateafiilor.
ApoiinomenireaLogosuluiaregi un
arspect
trinitar, fhra sa se introducdceva temporalin teologia
trinitari, chiar ciaci una
dintre Persoanele
Sfintei -freimi, Fiul lui Dumnezeu,s-a intrupatin timp.-Totuqi,
Sfdnta
Treime precturoaqte
ceeace va face gi va fi Logosulla,,plini."u u..*ii;iiri'
A."rt I,,.ru
aratdci unirea ipostaticdeste concep^uta
clin veqniciein Treime, ci prin aceastdunire,
care esteexpresiasupremda sensuluiintrupdrii, fiinlele ralionale
igi pot finaliza migcarea
lor naturaldspre Dumnezeu,Care este prin fire nemiqcat
gi ficdnd aceasta,imitd
piEcarea existen{ialdintra - treimicd qi migcareadivind iconomicd,
realizatd prin
Intmpare,spreei.1272
Fiind vorba de planul clin vegniciea lui Durnnezeusau
de ,,tctinnlui Hristos',,
realizatd prin lucrarea Sfdntului Duh Sffintul Maxirn
aratd cd aceastd,,unire adtmci
omenitateala ttn loc cu clumnezeireafn ruliunea ipostasului
si face 1in ttmiinclouciun
singttr ipostas compt$,firti sd acltrcdtn vieun tm
fel vreo nticsorare(t.firilor. A'tJbt se
lnJitptuiesteun singttr ipostctsal lor, cleosebirea
lirilor rdmiindncl necttinsd,ceea ce.face
ccrsi clupd unire sd se pdstreze integritatea tor ittpii
fire, chiar tlctcdstmt tmite. Evic{ent,
prin tmire firile rut s-au schimbot gi nici nu sau-alterat,
prin faptttl cd s-au tmit, ci cut
rdmas neatinseraliunile finliale ale
fiecdreia clupd,u ,-ou tmit. Itr ctcolottnclera[itmea
/iintiald s rdmas n,eatinsdsi chtpii unire, au rcimctsneviitdmcrte
si firile, nepierzdncl,nici
uncttlin ale sqle din pricina tmirii". in atari caz intruparea
Cuvdntului este ,,tctincrcect
ntttre si ctscunsc-t
si linta fericitd pentrtr c(tres-uu intemeiattocfte". Ea implinegteplanul
divin, ,,gdnclit mai inainte tle inceputul lucrurilor, pentrtr
cctresunt toate, iar ectpentru
nici unT"' Drept tlrmare, Dumnezett,prin aceastdlconomie
, ,,adrrcdncllu existenfiitot
ceec' ce existci", a ardtat cd inomenirea Sa
,,este ,sJhrsihilproviclenlei si ctl celor
providen{iate,cdnd se vor reachtnatn Dumnezettcele
Jdltile c{eEI ". prin ia ,, iairovenirii
in lume a Fiului lui Dumnezeu circttmscrie toate veacttrile
^pi ,lescopercisJittul
suprainfinit al lui Dumnezeu, core existd de infinite ori infinit
tnciinte 4, jro.ur,i' lzli
F[rd indoiald ,,aceastcituinci ctfost amosctttcimcti inainte
tJe toctte veqcnrile cle cirtre
Tatcil,si Fiul 's'iSfdntul Duh. De Tatdl ca Acela ccffectbinevoit-o,
cleFitil ca Acela care ct
indeplinit-o, iqr cle Duhttl Sfctnt co Acela cctre ct conlucrctt.
Fiinclcit este cunostinlct
Tatdlui si a Fiului si a Sfdntultti Duh, oclatdce Ltnaeste
si fiinya si ptilerea lor. Citci ntt
igno.ra Tatcil intruparea Fiului, precttm nici Duhul sJiint.
irntru'ri tn intre::gFiul, care
implinea taina mdntuirii noastre prin intrupare, si cfla
intreg Tatclt clupd Jiinld, ntt
',t'oRdrpunrrtricrilre Tala.sie,35.
p. I 22 - 121
' " " G alat eni4,4 ' ,,Ia r c d n d a v e n i t p l i n i re a
v remi i ,D umnezeu,a tri mi s pe Fi ul S du,ndscutdi n
femei e,
nascut sub Lege"' Fird lndoiald cd in aceastdanahzitse
face clistincgiestrictd intre teologia rnisticdgi cea
presupundnd
existenfaunei legdruritainiceintreele.
iggno1:t,
L
I
hunberg,
_ 73
op.cit.,
p.72
;;":
'"" Sfdnn'rlMaxitn aratd cd
,,incd inainte cle veacttri o fost cttgetatd si rlincltrird tmirea hotttrttlui
(defininlui) si a nehottirniciei (inclefinitultti) ntcisurii
si a tipiei cJem\strii, a ntarginii si a nenttirginirii, ct
Creutorului si a Ueaturii, a stabititdlii tt rniscdrii".(Riispinsuri
si
ciitre Tala.sie60,Filocalia IIl, p.327\

187
st7Se intntpezeFiul Si se ullu u?trig Dttin,i Si,ittttlupitJiinld,
ci binevrsincl
irttrttpdndu-.re,
tttrintntpdntlu-se,ci conlucrtinclcu Fiul lu trfirttporeuceu]:elrdirti.petitrttttoi" '-''
Pentrucd esteDumnezeude o fiinfa cu Tatdl gi cu Duhul, Insu;i Cuvintul tiinfial
ocldnculcel nui dirtitittntruul hurttitiilii
al lrri DrrmnezeuS-a fhcut otn,,clez,-tiluindinsdsi
pdrinteSti pi urdtdnd in Sine sJhrSittil penftu care uu primit -liiprurile lnceputul
in sensulacest&,,pentruHristo.s^t(utpentru ttinu lti f{ri-stosuuprintit
existengei".llTs
int'epttrtrl
e.risren{ei;i.s.fiir;itul.t:76
to(ttet)eocttrile
Si celealldtoorein ltiuntnil v'eucurilctr
Deci, ,,in Flristos vectcurilec{ung lu cupdtu[ lor Si in El ve opresc cele ce se ullii ttt
rniscttre,liinttcit fn El nici urtqdintre.ldpturi nu mui e.stesttpusit.schimhtirii".l277Deci,
tainainomenirii Fiului lui Dumnezeu ,,s-o infitptuitin Hristo.t,core s-aurdtut in celeclin
trmci tlintre timpuri, oduciincl prin ea tmplinireu hotdrtirii de mai inainte u lui
Dtrmnezeu,pentru ca cele ce .re misccidupct./ire sd gtisea.sctiodihna tn jurul Lui, c'cu'e
este dtpit,fiin(d cu totul netni;cat, clin miscure lor ./ttfcicle ele irt.seleyi ttnu fir{[t cleetltu.
'fotodati Cuvintul intrupataducecreaturilor,,prin experiensd
ctulo$tintotrditir tr ,'lceluiu
in cure s-u invretlnicit sd .re otlihnectscd,curut.ytin{dcure le oJbrii prssesiunea
J'ericitit,
,le ele".t27s
ctCeltti cttno,scrtl
nesc'hinthutir
Si crsnstantd
Fira indoiali, in renlizareamistentlui lui Flristosse arati Dumnezeuca tiincl
"ticf,torul fiinfei lucrurilor" qi "autorul indumnezeiriidtrpd har a celclr create",aclici
"clltitomI existenfeigi cldruitorulfericirii vegnice.l'7eToate se reaclundin Dumnezeu
clupahar. Dar Dnmnezeu,Cel in carese readunf,toate,esteFlristos,Logosulcel intrupat.
lar prin aceasta,prin faptul cd Dumnezeu,Cel in care "sfdrgesc" toate, e Lln om,
identitateafiinfei omeneqtie asiguratipentrueternitate.Taina aceastalace cu putinll cea
cheziquindu-ischimbarea,
dar ca
rnai strdnsdtmire a firii omeneqticu cea dumnezeiascd,
e firea lui Dumnezeu-Cuvinttil,iar
o neieqiredin hotareleei in sus,cdci firea omeneascd
acestanu se schimb[ in nimic din ale Sale.
Concep{iaSfhntuluiMaxim clespre?ntreitdintruparepare si fle in strinsl legaturdgi cu
invir[itura desprecele trei legi generaleale lumii: legeanaturali, legea scrisl qi legea
1280in sensulacestaLogosul reuneqtein Sine,nu doar ra{iunile,
hartrlui.
Q,oyot)creafiei,
gi
nici
in
viitor.''o'
care
nu
se
desparte
veacul
mdntuirea,
de
ci Ei revelalia
'tt' Idem,Ibidem,p. 330
rrt5
Sfantul Maxim spunecf, ,,f[risto:snu ca Dumnezeua fo.stpreStiut,ci cct onr, uclicciintrttpareu Lui cect
Lluptiiconomiepentru om. Pentru cti Cel ce esteveSnicexistent,tlin Cel ve;nic exi.stentmui presus tle cuuzt't
.yi tle rcrliune, niciocltttd nu este preqtiut. Fiindcii pre$tiute sunt numai ocelea, cure.m tm inceput ul
exi.stenleiJiindcauzate.Deci Hrilstosafost preStitrttru ca ceeu ce era clupdfire ca Sine insuSi, ci ctt ceeu
ce s-a utitctt mai pe urmdfclcdndu-Seclin iconomiapenlru noi".( Rtispurrsuricittre'l'alu.sie,60,p. 330)
t"u
cdtre Talcrsie,60, p.321
Rcispntnsuri
"" Rritprtrtwi cdtre Talasie,60,p. 331
'ttt Idem,Ibictem,p.329
t27e
illy,stagogia'[r initatis, p. 374
t13o,'lmbigua,
172,p.342;LarsThunberg,tlficrocostrtos
si,l[eeliator,p.90-92
pri
n
pdcatulstrdmogesc
a
m
c
i
zut
de l a Logosul di vi n pdnd l a
s
p
u
n
e
c
6
,,d
e
g
i
P
lr
int
ele
S
t
d
n
i
l
o
a
e
'tt'
deciit suprafa{amaterialda lurnii, totugi ne ridicdm prin Logosul
sirn;irii,care nu sesizeazd
iralionalitatea
venit aproapede noi ca om, pornind de la credinlace ne-o dd la botez, ca manifestarea prezenleilui
virtufilor gi contemplarea
sensurilorspiritualeale lumii, ca inceputde licdrirea
acoperite,prin raiionalitatea
prezenfeiLui, pind la vedereaLui descoperitiii pani [a unireacu El. Tot urcuqulin El l-arn fhcut in
contactcu lumeacreattr.Ajungi sus,lumea nu disparetotal,ci o vedemgi aici in El. Cdci urcuguln-a fost
altcevadecAto sub;ierecontinuda fiin{ei celui ce a urcatgi a lurnii, pentruca Logosulsd se vaddtot mai
d eplin pr in ele, c a l a u rm d s d n u tn a i fl e d e c a to l unreaeri and,scdl datdi n l umi na soarel uil ui Fl ri stos" .
(,-lmbigttu,
p.99 - 23)

188

ilIf,ntuitorului Hristos ca impirat prin molrtel gi invierea sa

Dacd zlmislirea a fost f]ri de prihana qi nagterea,mai presus

cle fire, a
Nldntuitonrll{ristos este fbri de pdcat,intrucdt, l-rreaumandpe care Logosul
a luat-o din
PreaSffintaFecioarf,este curatdde stricdciune.Dar pentru c6 a luat natura
noastri slabi
qi neputincioasd,Fiul lui Dumnezeuinomenit gi-a asumatqi
unele pecetluiri care {in de
p[cat' Astfel, prin nagtere,El a intrat in istorie fhra sd fie robit de ea,
iar prin moarte,ca o
consecintda pdcatuluistrlmogesc,Mdntuitorulavea sd curdfeascadefrnitiv
firea umand
clestricdciune.in felul acestailrirto, s-a clesfEcut
de ,,tunicilede piele,,,cum se exprimi
Sf' Grigorie de Nyssa, ceeace inseamndcd Hristos,pentru faptul cd S-a ndscut,
trebr-ria
sd
moari, iar moarteaLr.riinevitabildsi devindpurtdtoarede viaia.
Mdntuitorul Iisus Hristos ,d fost om adevirat, a$a cum era omul
primei
crea1ii",1282
adicd a fost om ldrd p[cat, asemeneai.ri nJo- dinainte clecdclere.Dar
dupa
ciderea stramogilornogtri in p6cat, truprile acestoragi ai urmaEilor
acestoraar-rfbst
rinduite de Dttmnezeusd se desp[arti si se risipeasca,ca prin moartea
lor sa se slrrpe
li
ptttereamorfii gi stdpAnireapdcatului. insugi Mdntuitorul Hiistos,
o datd ce a luat firea
noastrdoameneascd,a trebuit sd uneascdcele desparfiteqi sd scoatd,prin
moaftea sa,
puterea morfii, care era asupra noastrS.Deci moartea,fiind infeleasa
ca o separarea
trupului clesuflet, nici El nu s-a sustrasacesteitirani, ci dimpotriul, fiin,I
om ca noi, purta
in El toate urmdrile pdcatului, fird insd s[ aibd vreun pacai personal.in
fetJi acesraera
necesarca El sd moari cu moartea noastrd,ca prin moartia Lui neclreaptd
s[ biruie
moarteanoastrddreaptd.1283
Fdrdindoiald cd Adam, dacdn-ar fi gregitin rai, ar fi putut rimAneanemuritor,
clar
clin cauzapicatului a devenit muritor. Cu toateacestea,Dumnezeu pentrLt
ca rciutatect.rii
,
nu fie /drii de moQrte, a curmat gregealaomului prin desfacereacelor
din care a fost
alcdtuit,
sd vindece firea, reunind trr.rpulqi sufletul curate,prin inviere. Astfel
cd
:u.lqoi
invierea lui Hristos umple de nemurirenaturaSa omeneascdgi pri.,
.u intreagacreafie.
Sfhntul Grigorie de Nyssa spune in acest sens:
,,.Flintlcct printr-o miscare a liberei
noostre voinfe ne-am fcicut partasi ai rciului, amestecdnclu-lin
firea noastrcl prin
mijlocirea unei plciceri, ca printr-o mornealdpregdtitir ut miere,
si,Jiinclcii clin ctceastci
pricind, am cdzut dinfericirea conceput,ciccro tipia a sttferin{ei,
ne-om trctnsformcttc{upd
chipul rdului. Din pricina acectstaomul, tnrocmsica ,i rr,, clelut, iardqi
se clestramd[n
pcimdnt,pentru ca stricdciunea cle ecum,pe care el fnsttsi
si-a luat-o asuprd-si,sii /ie
tndepdrtatd si astfel sii fie zidit din nott, prin tnviere, in chipul clintrtt
trgJp,ut:.lit;"il;;
departeSfbntul' continuAndaceeaqiordine cleidei, explicd faptul cd,
,,haineiorclepiele,,,
care' ca orice piele despS.rlitd
de animalulcdruiai-a aparfinut,esteun lucru mort, tot a$a
ptrtinfade a muri, carefuseseluatdcu inlelepciunedin naturanecuvdntitoare,
Acela Care
vindeca rdul nostru a aruncat-oclupdaceeaasllpra oamenilor, clar
nu ca sd rdm6ndasa
t 28t
I dem ,S c r iso a re a III,2 0 ,S C .3 6 2p, . l 3 S - 139
ttt3
ldem,CE. Ill,3, 68;Ref. 179- l g l
't*t lclem,or. cat. B. 4 - 5

189
ll85
nu ero cto, ctn',t itttr,tt in ttrttc'tttra,/irii
pentrutotcleauna. Daai ..tno(ute(tnoctstrci
nottstre,distrugdnclu-o,ci nwnai a intunecst-o".Cici, dupi cum ../lclindesteunul dinlre
[trcntrile din afara noaslrti, un obiect c(tre ore un Jblos vremelnicpen{ru trupul no.rtrtt,
clar care nu are legciturd cu .lirea noustrti, lu "/bl moartea u ctrprins lrdr{e(t vtizulti ct
omtilrtiJiird sc\se utingcicle insusi chipul dumnezeiescclin r,r,".'tJ6 .\gadar condilia
nruritoarenu a distrus acestchip, ci numai l-a intunecat,ceeace inseamndci..purteu
t,t'tztttda ontttltd se t{escompune,
.liira sci,lispctrd".t287
Categoricesteo deosebirecerti intre disparilieqi clescompunere.
..Dispariliaeste
unui lucrr-rin elementeledin carea
esteclesfacerea
trecereala netiin{i, iar clescompunerea
fcrstalcituit. Iar acesteelementenu pier, chiar claci scapdperceperiisirnfurilornoastre",
subliniazi Sflntul Grigorie cleNyssa.ttstD.s.ompunereaare o cauzl simpli: orice lticru
ingroEattrebuieajustatqi subliat,ca el sd capetestrdlucireagi suplefeadintrii.,,Deci,dtrc'ti
sirrrfurilenoustres-au legat de grosier ;i de piirndnt Si,dat,fiind fcptul cci;i gdrutireu s-tt
legat de sim[w'i rri ,r-n fntunecotprin greSeuludatoritd piertlerii binelui, irt noi s-u ndscut
o stttre potrivnicci. Cu trrnrrre o ucesteia,purtea ne/blositoore o "fiinlei noostre ,te
tlestrumdprin ucceptcn'eardullti".t)3e Exemplul urui vas cle lut, fblosit cle marele
Grigorie, ne-ar llmuri mai bine in elucidareaacestuimister. Iatd ce spune Sffintul:
,,clintr-orea inten{ie,un vcrsrle lut o /bst untplutcu plumb topit; plumbul topft s-ctintdrit
Si o rdmas in ves, cu neputinlti de a./i scos.Apoi, se presupune cti stdpunul vasului fS'i
cere vosttl inapoi, dar pentru cd, El are Stiinfctoldrihilui, sporge vcrsulde lut tmpreundcu
plttrnbttl, ctt ctpoi sci rel-ucdiarciSivctsul,clupdjbrma de mai tnainte, golit tle muterio ut
cure ftrseseumplt t".tzeo
Prin urmare,moarteanoastrf,devinepentm noi mijloc de eliberare,o eliberarenu
cletrup, pentrucd.el va invia, se va refaceca vasul clelut, ci de picat, de plumburlintarit
in vasul sdu. Acest lucru pune in evidenJl laptul c[ ,,Pl[smuitorul vasului nostm,
clestrimdndmateriacare primise rfiul qi, apoi, refEcdndprin inviere vasul nostru,dar, cle
aceastd datd, neamestecatcr-r potrivnicul, ii va dirui iaragi fmmuse{ea cea dintdi
l2el
(ro e{ r:,nc6rlc)oxqpCI).
E bine, Dumnezeu,tocmai pentru ca omenireasd redobdndeascidupd inviere
aceastdfiumusefe,a venit gi a activatin viala noastrdpdmdnteasci.El S-aaritat in trup gi
prin insnqirealui in noi El ne-avindecat,,fireanoctstrdcuprinscitle skibiciuneSi ctachts-o
Astfel moartea,proclucdnclu-se
o dati pentruprimul
irt stcu'emai hund, lct sdncitate".l2e2
qi
in
intreaga
umanitate,
Dumnezeu
a
rlnduit
ca
unireadintre flrea
orn transmi{dndu-se
rrmanhcu tlrea sa divinl sd rimdnd in vegnicie.In sensulacestaintrucdt,Jirea rusustrci,
printr-o evolulie proprie, tincleqspre o sepcu'arect trupului cle suflet, DumnezeuuneSte
armoniziintl ceva ceJit.reseclespdr(it
iurdsi piirlile separate,prin pylereu dutnnezeiascci,
cd Logosulclivin a luat aceastinaturi marcati de
.\preo unire de netlespcir{it".'-"Faptr"rl
picatului, adicd ,,trupul cle Dumnezeuprirnitor, neJiind cle ultd nuhrd, ci
consecin{ele
' t *t lc lem t, bidem ,8 ,5
' t t u I dem ,I bidem ,8 ,5
'ttt Iclem,Ibitlem,8, 6
r" t I c lemI,bic le m ,8 ,7
' t t o I dem ,I bidet n ,8 ,7
' t n"I dem ,I bidem ,8 ,8
' t ' ' I c lem I, bidem ,8 ,8
'tot ldern,!biclem,12,2
' t " t I dem ,lbit t em,1 6 ,8

190
din aluatul nostru",t2eo$i-o asumat gi moartea noastrd.
Astfel, El cunoscdndsepararea
suf-lefuluide trup, adicd desfacerea
celor comprr.,'tnt ne-a?mprrtiqitinvierea.ca atare,
'lcela care, prin propria-i p,utereprin care imise st$letti si trtrpttl stiu la ,a;tere $i-(t
unit
tntpul sdu cu sttfletu! de care
Jitseseaesparlt, Aceli a amesteccttsttbstanlct
.iardqi
spirituald cu cea tnrpeascd, ca, ctstJbl,iriceputul
sa aiia un bun sftrsit. tlstJel, unirecr
trupului omenesccu sufletul sdu, tlupa,g^efi)sesero
clespdr{ite,s-a/dcrtt un izvor care se
intindepeste toatd rratura o*rrrorri". lln6in t-elul
acesiamoartea,dupd ce a pdtrunsintrun singurom 9i a cuprins toatd firea omeneascipentru
totdeauna,a fbst biruita de Hristos
prin inviere' Apoi, din El, dupd ce s-a savdrgit
o clati, se intinclepestetoatd omenirea.
SfhntulGrigorie de Nyssa zice cd,,ctceaste
estetctinaiconomieilui Dumnezeufu(dcleom
'si a tnvierii clin mor{i, de a clespdr\i .sufletul ele trup prin moarte
si cle a ntt impieelica
evolu{ia-firii, ci a Ie reaclttcesi unii pe ctmarulotui'p)in
fuviere,pentrs cct si trupul si
'suflehil'sd treacd hotctni vielii si cl morlii, ttupcici in El tnsusi
./irea cr.lbst
''caretlespdrsitit
prin moarte, astfel, /dciinclu-Se El incepti
al unirii elemintelor
.fitseserci
t'epurrte".l291
Dlrpdcum s-a putut uedea,l2nslertfa
qi inviereaMdntuitoruluipun in chip deosebit
accentul pe indumnezeirea firii umane <lin ipostasul
Logosului inomenit. persoana
Nldntuitoruluieste'in acestsens,privitdintr-un dublu
aspect:ontologicai transcenclent,
istoric qi gradual.'tnesfantul Apostol Pavel consiclera
cd mantuireao clobdndimin
lui Hristos, ccre, prin Duhttl cel vesnic, s-acrcluslui
,,sang4ele
Dumnerru pr- stre, jertJlr
/drd priha';it;.t300Astfel, opera riscumpdririi se implinegtede citre lisus,
iar in centrul
acestei opere se afld jertfa Domnului, pe care o odu."-prin
Duhul, Taialui. prezenfa
Duhului Sfhnt in jertfr, ne face sd vedemin ea un dar
inchinat lui DumnezeuTatdl, aclus
intr-un miros ,de bund mireasmci"t:olqi
,,fdrdprihanu.}tozin-uil;;|j
fapt starea
de.jertfE, in planul lui Dumnezerr, e o existenld
sfinlitd in Dumnezeu, unde Iisus
Mdntuitorul, voind sd treacdumanitateaSa prin moarte,
face sd se aratein .r, uJ.ui*tu
viafd ce se adapd din izvorul dumnezeirii. Totodatd
firea umand unitd in ipostasul
Cuv6ntului,prin jertfi, estepredatdfocului Sfdntului o.,h,
este un fbc clumnezeiesc
gi sfin{itor'Din aceastdperspectivi,Hristosesteprivit
"or"
* bo*n
al slaveilui bumnezeu,
slavi carestriluceqte pe fafa Lui, luminind inimiie oamenilor,
agacum lumina a strdlucit
in prima zi a ctealiei.Deci, DumnezeuTatil sl[veqtepe
Fiul sduprin ?nviere,in timp ce

' ' ot ldem ,I bide m,3 2 ,4

'rot ldem,tbitlen. 16. I
'2ouldem, Ibiclem, 16.7
'te7Idem,Ibictem,16.7
'2ntLucrareaFiului lui Dumnezeuin tainaiconomieiestecoplegitoare.
El carenu estecuprinsde sldbiciune
de bundvoie$i-a insuqit sldbiciunilenoastreintr-un
r.n, i,rrprop.iu,.o sl6biciuni ale trupLrlLri
gi ale
sufletului' Fire$tetot ceea ce este patimd in sens propriu,
inleleasi ca tendinfdpdcitoasa,este strdin[ de
natura 9i de viafa Mdntuitorului.Dar pentru fapdl
c; Logosul inomenit prin zimislirea'sa in pdntecele
Fecioarei'lu6nd elementelenaturii umane:trupul qi
suflet"ul,.ia
urupi. sa gi consecinlelepicatului gi le
transformS'Faptulcd el esteFiul lui Dumnezeucare
pentrunoi oameniiS-a ndscutdin Fecioard,zimislirea
Sa fiind mai presusde fire, a pufu si biruie moartea,
acceptdndde bund voie durereagi clespd(irea,
6ar va
refaceprin i1vie13condiliadinaintede prcat,ddruind
hrturorhaml nemuririi.
r\
se ve[ea Katspunsuricdtre Talasie,60
..
I t oo
E v r ei9. l. l
' ' u Lev it ic2. l6 :3 ,1 l ; E fe s e n5i ,3
' ' " - E v r ei9. l4

l9 l
Fiul il slf,vegte
pe Tatal prin ascultaregi supunere,
aclilne carese reelize.rzirur..rir:.n
Duhul St-ent.
Prin urmare,Inoarteagi invierealui Flristos,ca ultima treapti in chenozaFillLri.
esteun momentdeosebital lucrarii Duhului St$nt.Prin aceastf,r-rper5.
sripremullct L-roic
al lui Iisus de primirea de bturdvt-tie
a morfii pe cruce arati inornenireadeplini . lui
Dumnezeu,in persoanaNldntuitonrlui,gi gradul maxim posibil de inclurnnezeire
al rrrii
omene$ti.Prin i,rceastd
moarte se destiin1eazl.,.t'iulct
tlttpd t1p". iar Fiul lr.riDumnezeu
ajturge la capdtul lucrarii tainice ai inomenirii sale. Evictenl.Ilristos nu e singur in
ttloatte,ci-alituri de DtrhrrlSfdnt care f?rcedin moarteagi invierea Lui. pc-rarta
nemuririi
noastre.tl0lRezulti de aici cd Hristosin invierearati un nou mod de existenli,intre divi'
qi ttman, inceput prin intrupare qi continuat in umanul inr.eqnicit. in f'elul acesta
lntrupareaCuvdntuluiigi gisegteinsemnirtatea
?nrealitateainvierii, iar invierea,realizatd
prin intervenfiaDuhultriqi cu bitnavoin{a
Tatdlui,?rnplineqte
fhgldtrin!eleintrupirii.rr0'r
r\sttbl, Flristos- Omtrl moarein virtuteaunei legi rattrale, c'laririviereae prin puterealui
Dumnezeu.'totin acest act al tnvierii Dornnuliril106
este pusd in eviclenfi slava divinir
intr-o misuri supremir,care, clesigur,nu este fiin{a lui Dumnezeu,cLiciaceastar:imilne
inaccesibildpentru noi, ci acleviratadescoperiresar.rmanifestarea sfin{enieiclivine,pe
care Duhul Sfdnt o imprimi naturii Llmanea lui Flristos.Deci, lurnina invierii este o
manifbstaredivini, in care ni se descoperiintr-o oarecaremasrri clesdvdrsirile
intjnite
ale fiinfei divine, tmde DumnezeuTatal e Pdrinteleslavei,lioTFiul lui bumnezell e
strilucireaacesteislave,rlOs
El insugiavind slavaTatllui ?naintede a existalu;e; Itit'aDuhul lui Dumnezeue Duhul slavei.l3l0
Din alt punct de vedere,invierea estetaina trecerii Fiurluila Tatillsll care face
posibildtrimitereaSfhntuluiDuh in lume, pentrunoi qi pentruinviereanoastri. Viala cea
noud,impdrtnqitalumii de Hristos,prin moarteagi preasllvitaSa inviere,esteo lucrarea
sfdntului Duh, prezentdin mod tainicin lume gi descoperit[in Biserica.l]12
Cdt privesc consecinleleinvierii asllpraomului, invdfattrraortodoxi aratd cd prin
inviere omul se unegtecu Hristos intr-o realitateeshatologicaideald, participdndin
acelaqitimp la viafa nemuritoarea trupuluiSiu preamdrit.Estede la sine inlelescd omul,
intrdnd in legdturdcu Dumnezeu,nu primegtenatura Lui divini, a$acum Ei a luat natura
noastrdttmand,ci, se afld in El, participdndla energiaLui inclumnezeitoare.
Aceast[
energie este o comuni.careinternd, ontologic-spiritualira stin{eniei Dornnului, rncle
,,sungeleltti Hri'vtos"llll inclumnezeiegte
flrea noastrd,trecinclin singele nostruca unire
ctt -frupul personalal Domnului.'''* Astf-eltrupul pe care Hristos l-1 imbrdcatclevine

ctitre Tulttsie,22
]ll] n r. vedet Rti.spun.suri
'' " ' Ror naniI , I l , 6 , -t
I' t " 5
I l Cor int eni1 3 ,4 ; I P e trul , l 8
'tot 'Rom ani1, 4; 6 , 4
rr oT
E f es enil, l7
|]03
li r ' e

-E v r e t t , J
loan 17, 5

rrlo
I P et r u4, 14
't " ioon 13, l; 5, 2 4 ; R o m a n i4 , 2 5
t".'
Rdspt,nsuriciitre Telasie,22, pp. 69 - 76
l rll
E v r ei4, l4
rrr'r
Sf IsaacSirul, intr-unadin mgiciunile salespune:,.DoarnneIisuseHristou.se,
(.ore
Dumne:ettl no.ttru,
ui plcinspenlru Luz(rr;i /ttcritni cle irttristore.5ide milo.,rtiv-ire
di t,rirscrtpentnr clcinstil,prime.;telctcrintile

le l
pentrunoi mijlocul de a intra in leganra cu Dumnezeu,iar dobindirea Duhul'i
Sfdnte
garanfiaridicarii noastrela cer, in intimitateaDomnului inviat gi inaltat.
Prin urmare, venirea Fiului lui Dumnezeu in lume a aclus cu ,in* un nou
mod de
existenfi:rnoduldivino^trman.
Apartenenfala acestmod al lui Hristos,caree sinonimdcu
apartenen{a
la Hristos [nsu9i,la stareala care a ajuns El prin moade gi ipviere, nu e
posibila decdt prin mijlocirea Sf'd.nttrlui
Duh. Ancbrareain supremainiimitate a vielii
divine, care potenfial a fost rinduita de Hristos intregii omeniri, e scopul prezenlei
Dr-rhuluiSf-intin istoriamdntuirii,intr-un chip nou, inca de la intrgpareaCirvdntulul.L3ii
Deosebirea
esteneti intre dttmnezeirea
tiin;iaiaa Domnului gi plenitudineaDuhului ce se
atlS in Iisus Flristos ca om, aceastaplinitate fiind una cu energiile divine
necreate,
clestinatelumii create. Avdnd in minte acesterealitl1i, SfAntul lv]iaxim spune:
SJiintut
Ioun, cure Q cunosctttralitmett fntntpdrii Cuvcintulti in chip desdvcirSit,ttttit
cat e cu
Ttutin{tioarnenilor,a spus cd a vdzutslctvo(luvantului ca trtp, crclicci
crvtizutraliunetrsclt
scopulpentrLtcure DumnezettS-ofiutt om, plin tle hctr ile aclevdr.Ciici nu intrucdt
e
si
DumnezeudupdfiinSa si cteo Jiinlci cu Dtunnezeulatiil a
tliinit
cu ltar Llnul nciscut,
fost
ci fntrucdt S-afdcut dttpciiconctmieprinJire om si de ofiin;a cu noi, ct"fostclitruit
ctt ltar
pentru noi care avem trebuinla c{ehar; Si tlin.p.linireaLui primim necontenit,
la orice
tnainfare a noastrd,httnl pe mdsuronoustrd".t3t6

Nloartea qi invierea lui Hristos in iconomia mf;ntuirii

Fiul lui Dumnezeuinomenit ,,qi-aasumatsuferin{ele,moartea,ostenealaqi robia,

nu ca fiind ale Lui, ci perl!{Yca naturanoastrdsd fie curiliti cleele, fbcdndu-le
sd dispara
in naturanestricdcioasd-.1317
Astfel Logosul,devenitsubiectal firii muritoare,particip6la
suf-erin{aqi la moarteafirii asumate,vindecdndu-ode toatd suferinfaei. Apoi, 'El
tr... .r,
ea prin moartegi prin tnviereqi o aducedin nou, prin El, la stareadinainte
clecddere.llli
Dupi cum se gtie moarteanu este nimic altceva decAto separarea trupr"rlui
de suflet,
faptul cd Logosul s-a unit cu amdndoud,adicd gi cu trupr.rlpi cu sufletul,bt
nu se separd
cle nici unul, ci' comunic6ndqi cu sufletul gi cu tmpul, deschidecu sr.rfletul
siu raiul
tdlharului,iar prin tnrp invingeputereastricdciunii,Numai prin lucrareaLui,
stricdciunea
a devenitneputincioasa
fiind alungati clinnaturaclitdtoare<tevial[, ceeace inseamndcd
moarteaa fost distrusd.In fblul acestaceeace s-a lucratprin sufletul gi prin
tnrpul Sdu
devin har qi bundvoinfd comune naturii noastregi, prin ,*or.,
Cel Care se alla intramindoud,reune$teprin inviere toateceleseparate.
mele Cu patitnile Tale, vinclecdpatimile mele. Cu rdnile tctle, tdmiichtieste
rcinile mele. Cu sangele Ttiu,
meu ;i atnestecciin trupul tneu mireasma tntptitti Tdu, cel clevicrsd
1111i!esry.sdlsele
Jdcdtor,,.
' " ' P r . I lie D. M o l d o v a n o
, p . c i t..p .7 7 g
t,j',6
C'apitoleteologicesi iconomiie, 11,76,p.205 -206
. E .1 5 . c o l . 8 -r9B
: : : " S i Cr igor ied e N y s s a C
" ' o [ dem ,De un . e r.re s .4 6 ,1 4 5D -1 4 8A ; D e h om.op. X yi l ,44, l gg
CD

193
Logosul inomenit se at-ld,deci, in moarte,dar nu este stipdnit de moarre,ceeace
naturaceasimpli
estecompusse desface,dar ceeace estesimplu nu acceptddesfacerea;
rimdne in ceeace se desfacegi nu se retrage,atunci cdnd sut-letuliese din trup. Desigtr,
splrne Sfdnnrl Crigorie de Nyssa. Cel Ce este simplu gi necompusnu Se separi. in
celorlalte(sutletulgi trupul);dimpotrivi, El le t-aceuna pe cele doui cares-au
despd"rJirea
separat...Dumnezeu Cel Unul n[scut inviazd deci firea umand care a tbst unitd cu El,
separfindtnrpul de sutlet gi unindu-le din nou. Astfel, intreaganaturd este m6.ntuiti: trtrp
pi sr.rflet.De aceeaEl se mai nume$teincepitorul vielii: cdci murind pentnr noi gi inviind,
Dpmnezeu cel Unul-Ndscut a imptrcat lumea cu El, rdscumpdrdndu-neca pe niEte robi
prin sangelecare este innrdit cu noi, cei care am fost in comttniunecu El prin singe qi
tr uD" . ' ' t "

Flristos,Fiul lui Dumnezeuinomenitinvinge cleci in Sine rnoarteapentruci in El

comunigneaomului cu Dumnezeueste realizati in mod culminant prin moarte. Dar
pentru ci moadea, - c& despdrlirea sutletului de tmp - apare ca o tlrmare a desp64irii
compusulniuman de Dumnezeu,rezult6cd Dumnezeu,fiind forta de coeziuneintre suflet
gi trup, cum este fo(a de coeziune intre toate, iar prin revenireaomului la Dumnezeu,
lace iardqi legdtura dintre suflet qi trup, dupd ce acesteas-au despdrfit sau dupa ce
legitura dintreele s-a slibit. Evidentaceastas-a putut intimpla prima datflln mod deplin
in Hristos.in care Ipostasulcel Unul fine pe veci in Sine atdt sutletr.rlqi trupul, cit qi
qi omenirea.Dacd Hristos a acceptatmoarteain Sine, a acceptat-ontlmai
clumnezeirea
clin iconomie,pentru ca sd dea ocazieputerii Saledumnezeiegtisi se manifestein aEafel,
incdt sd reuneascdsufletul gi trupul, chiar despdr{iteprin moarte. Aceasta,fiind sitr.raliala
care ajungea firea noastrd de pe urma pdcatului, Dumnezeu Omul a voit sd inving[
moarteasuportdnd-o,nu evitAnd-o,ca sd Se ddruiascdqi El gi fiecare total lui Dumnezeu
gi, astfel, comuniuneadeplind cu Dumnezeu sd fie qi rezultatul unui efort al omului de
renuntare totald la sine, de venire in intdmpinarea voinfei de comuniune a lui
D,-tmnezeu".ll20
a
De fapt Logosul, unind in ipostasulSiu firea omeneascitcu cea clttmnezeiascd,
pus de la inceput temeliainvierii. El S-a unit ca principiu unificator gi cu sufletul gi cr-r
tmpul, pdstrdndu-lelimitele naturalegi realizdnd intre cei doi o unitate perfectd,fbrd sd
se clest-aciunul de altul qi sI se descompuni.StAntul Grigorie cle Nyssa subliniazd
aceast[ realitate cind zice: ,splmem cd Dumnezeud trecut prin amiindoud misccirile
JiinSeinoastre Si prin miScareaprin care suflehil se uneStecu trupul, Si prin miscarea
prin care tntpul se desparte de suJlet. Ivtai spunem cd, o datd plcimuclafiinlei noastre
omeneStifiind Jdcutd clin amdncloudpdrfile, Si din purtea trupeascd, Si clin partect
spirihmld, tocmaiprin aceastdcontopire de nespusSi de negrdit, Dumnezeua chivernisit
cit tmirea tntptiltti Si a suflettlui s[r rdmdnd in veSnicie.Deci, Dwnnezeu,ctt puterea su
uneqte iardsi prin tnviere pcirlile separute, ctrmonizdnclceea ce Jitsese
clttmnezeicrscd,
tlespdr[it spre o tmire de nedespdrliyt.t32tDe bund seamd,,fiindcd tntourcerea cle la
moorle a intregii noctstrefiin1e era absolrttnecesard,Dumnezeu,parcd tntinzdnd mdna
celui cltzttt Si privind totodatii spre cdderea noastrci,intr-tttdt S-a apropicrtde moarte,
tncdt a atins moartea Si a dat naturii omeneStiinceputul invierii prin propriul Sdu tntp,

' ' ' n I dem ,A nt ir r h .P G . 4 5 , c o l . 1 1 5 2 D ,I1 5 6 AD

rr:oPr. Prof. D., Stdniloae,Teologia
Dogtnaticriil, Bucuregti,1978,p. 143
PG.45, 52
Cat.
16,
Nyssa,
Or.
de
St-.
Grigorie
'tt'

l9 +
co (rslfeltot omul sd tnviezecu puterea 5n...t-:ll
Prin urmare Hristos acceptaca om moarteadin increcleretotald ci
Dumnezeuil va
invia qi-L va uni deplin cu El, renunldnd.in acelagitimp, total
la Sine ca om. Farf,
indoialdci in Logosulinomenit,omul realizdndmaximacomunicare
cu Dumnezeu-'fatil,
EI poate face acest lucru, deoareceDumnezeu-omuleste nedespdrlit
cle Tatnl. Cu alte
cuvinte Hristos, in firea Sa umani indumnezeiti, a schimbat moartea
in bucurie gi in
ptlterede viatd fbcitoare,l323
oferindu-sedrept schimbpentrumoarteanoastrd.'fotoclatd,
prin invierea Sa, Llristosa dezlegatlegdtr-rra
morlii noastre,fhcdndcu putin{i invierea
tuturoroamenilor.l32a
Rezultatulacesteiuniri detlnitivea sufletuluigi a trupuluisauinvierea
realizatdcle
FlristospentrunaturaSa umali, s-a extins la toli. Eviclent,
era taina iconomiei
,,{tceastct
/tti Dumnezeufasci
cleom si a fnvierii tlin mor(i, iectlizatitcleLogosului inomenit,care
e in
reIoSienemiilocitd ctt noi, cleu despiir{isty'letti cletnp prin ntoctrte
si c{ect nu tmpieelictt
evoluSiufirii, ci tle a le readucesi unipe cundncloud
pr'in tnviere,pentnt cctsi trupul,
si
':ulletul sci lreacd hotarul vielii si al rnoryii,t{tpd ce tn El lnsusi
ttesparlitci
firea ct"c(rre
Jbst
prin
ustfel .fdcdntlu-Se El inceptrt ol unirii elexre:ntelor
',to::r,t3,,
,luseserci
'tepttrute"."-'Deci cel ce azis:,,incillcindu-se
prin clreaptalti Dtrmnezur,,,t3i6
il;;i";
ca in iconomia de nedescrisa tainei,omul unit cu Dumnezeudevine
nemuritorin Cel
nemuritor,lumini in Lumina, nestricdcios
in Cel nestricicios,nevlzut in Cel nevdzr-rt,
lrristosin Hristos,domnin Domn,,.l327
Dar Iisus primegteprin inviere gi atributedivine, El estede acum Hristos,
I)omn
nemuritor.
Fdri sd fie pricindde sminteald,Cel inviat clevinea$acum era deja
9i
Iisus,in
mod tainic, pe tot parcursulviefii Sale pdmAntegtiinainte cle inviere,
adici El clevine
nevdzttt.Sfin{ii Evangheligtiil descriupe Hristos Domnul cel inviat,
atdt vizut, cat gi
nevdzut' Deqi El poate sd fie vdzut, totugi nu mai este propriu-zis
o fiin{a vizibili ip
dimensiuneanoastrdspafio-temporalS
obignuita.De or.-.n"u, dupdinviere,El ,,searatd
liber, ucenicilor Lui, oricdnd voia, cu toate cd era cLl ei fbrd sa
fie vdzLrt',,zice Sfhnttrl
Grigoriede Nyssa.l328
Tot dupd ?nviereHristos primegte^atributtrl
cle Lumind: ,,Omul-Dumnezeueste
Lumina care lumineazi pe tot omul,ll2e eviclent fiind incd
in intrupare <lumina
neapropiata>.1330
Domnul este nestricdciosagOuproq gi ,,nemuritor",clarul nemuririi
fiind legat de nestricdciuneadobdnclitade trup .lupi inviere.
Hristos inviat e, cleci,
nestricdciosgi acestdar aparfinede acum inaintenatirii Saleomenegti,
carenu estenici
suprimatd,nici absorbita,ci restauratdqi preamariti.Daci Adam
dtipd caclerea pierclut
veqmdntulnestricdcittniiprin p5cat,e bine Aclamcel nou, Hristos
cei inviat, nu mai este

'ttt ldem,Ibidem,32
, . I Il , -1 5 c, o l . 7 0 0 C D
' t ' ' I r ' lemCE
' " u ldem ,lbit le m,l l l , + 5 , c o l . 6 g 5 C
'"5 lclem,Or. Cut. 16, 45,52
' " " F . A p. 2. 33
, . I I I,3 , 4 4
' r 2t lc lem CE
I
dem
,
or
. C a t.3 2 , l 0
' ' t 2t
ttto
I n. l, 9
" t t o r r im . 6, l6

195
pe moarte
in tnp ca intr-o haina de piele.llll Tocmai pentru aceastaHristos.cu moi.rrtea
pistreazi
El
ci
El.
Feprul
cilcind. esteliber de moarteEi noi vom fi liberi impreuni cu
tn trup, se inscrie in cliastemacare aparline pentru totdeauna lumii create. ceea ce
inseamni cd Logosul inomenit, niciodata,chiar inviat, nu este numit vegnic.'llt Fi.i
tagadddacdar fi vegnic,El ar incetasd mai aparlindiconomieimantuirii.
DacSanalizim, clupSSfintul Grigorie de Nyssa,iconomialui Flristosdesemneze
viafa sa terestra,patima sa gi mai pulin invierea sa.l3]3 Sensul pe ca-reil d[m noi
cgv6.ntuluiiconomie este mai clegrabi contbrm gindirii Sthntului lrineu cle Lyon.rl3a
Formullrile indicate de Episcoptrlde Nyssa, pun cuvdnfttl otrcovoprtain legitiui cu
tlrpul, cu moarteagi cu pltimirea Domnului. in sensulgregorianal cttvdntulrti,.tnlp"'
F{ristosinviat nu mai este,,in trttp", c6ci,/e vremece ffupul cleDumnezeuprimitor nu
era tle altti nsturd, ci ttin altnhtl nostru, acesttrup cure s-u ritlicut prin tnviere o dutii ctt
dttmnezeirea,a invictt intreuga ontenire.ASa thryd cttm in tntpul nostru lucrureu untti
singtr siml miscd intreaga no'astrdsim{tre tot aSaSi lntreaga onenire, Jiind soctttitii ctt
tm organism compoct, e.steuprinsd cle inviere tn intregime, clatoritd legciturii S,i.t.::,i{.i:
ptlrSilir firii, ceeace aratd faptul cd tnviereuuneipdrli se revor.sdu,rttpruintregilui.. .'--'
prin urmare, faptul cd iconomia estein raport cu unirea dintre naturadivini 9i cea
trmand,aratdcd ,,iconomictltd Hristosconchrcenatttra ttmand la tnviere" sau la ,,misterul
iconomieitnvierii".l336tn alte locuri Sfintul Grigorie zice cd Hristosinviat S-a imbrdcat
Este,,iconomiaprintrup", zice el. Aici trupr-rlnu
intruptrtere.Darce esteaceastdputere?
esteclnsideratin sensulsldbiciunilortrupegti,ci ca puteredivini lucrdtoarein el. Hristos
- ,,bucurialumii, a inviat, nestricicios, cu trttpul S[u, rimndnd legat c1etrup 9i de carne.
Astfel pasteleeste punctul cle plin?Jateal iconomi"i,'3179i dincolo de acest moment
temporal,incepetimptrlnoii crealii.'"o

Realitateainvierii Mflntuitorului Iisus Hristos

Biserica noastrd Ortodoxd a acordatintotdeaunao importanfi deosebitdinvierii

Vldntuitonrlui Iisus Hristos. Sfdntul Pavel,aldturi de ceilalli apostoli,a r[spdndit cu mtrlti
piele, pentru Sf. Grigorie' reprezentaufaptul de a fi muritor sau
' t ' ' E s t ec unos c u tfaprul cd tunicile de
in
pierdereadarului nemuririi. Aceleaqi tunici cle piele semnificau'pentru Origen, conditia trupeascd
totalitateaei.
GNO l l l 1.223,9;0r (' ut. 16.6
exceptie,se parein ilntirrheticlr.s
'r,, SldnttrlGrigorie prezinttro singurl
- 7 uncle,foarteprudent,vorbeqtede viafa ',de totdeauna"'
umanit6lii de Dumnezeu-omultrebuie intrelesein cadrul
'tl Toate acesie atribute divine conferite
versehtluidin FapteleApostolilor2, 33. (St. Grigorie
explicarea
ne
inclicd
cum
gi
al
teologiei,
nu
iconomiei
de Nyssa,CE. Ill,3, 44)
p l94 - 196
'tt* Bouchet,I. R., Ecritttreet crtllttrephilosophiqtte.
GNO ItI, l, p. 121;despremoarteOr. Cat'
',,t Sf. GrigoriecleNyssa,Or. Cat.32.6. Pentrucupt,Theoph,
l l 44B 9i 1148
32, 6; c les pien a g o qC E .Il l ,4 ,3 5 :T ri c t. s p a r.GN O.LX .p.284 S i D i emnat.,P G.46.co[.
B
' " u I dem ,A nt irrh .p .2 2 6 ,7
n a ta l e m,P G .4 6 ,c o l . I1 4 8 B
,
' t " I c lem Diem
GN O.V ' ,p.25,64
' , t t ldem . DeNl o rttti s o ra ti o ,PG.4 6 .c o l .5 2 0D .gi col .52l A qi i nl nsti pt.P sal m.

t96
rivni acest adevar de credinli. Pentru el tema centralf, predicii
a
gi scopul r,,iefiipi
activitalii sale' sunt inscrise in marturisireasa.,,cd Hristos
u rnurit penfru piicatele
noaslre si cr fnviat p.entnr tndreptareanoastrd".t3ieCuvintele
sale inspiratene ajutd sd
pdtrundemtaina invierii Mdntuitoruluigi sa inlelegem
rostul gi insemnitateaei pentru
nrdntuireanoastrd.
De bund seamdc[ pentru cre$tini,invierea lui Flristoseste
o laptd mai presnsde
orice indoiali, iar acestadevir nu poate fi zdnurcinat:
,,Cdci.pentru aceastaa murit si ct
tnviat Hristos, ca sd stcipdneascd
peste vii si peste rnor1i,,.,1uo
in;;;;a constltuie deci
dovada cea mai puternici a clumnezeiriii\ldntuitorului qi
a originii dumnezeiegtia
creqtinismului.Cu adevdrat,Iisus Flristosa fost clatnro4ii,
clars-a oritot. prin invierea Sa,
ca Mdntuitorqi Fiu al lui Dumnezeu.l3+l
Realitateaacesiuifapt esteprobata,cleSf-dptgl
Apostol Pavel, prin ardtdrileMdntuitoruruiinviat anumitorp.rroun"il;t.irr"op.riri
pe
care gi Sfintii Evangheliqtile relateazdin parte.Dintre
acesteacea mai importantd,ciil
punct de vedereclocumentarbisericesc,esteardtarea
lvldntuitonrluila pestecinci sute cle
fiali, dintre cad.e,,d'ei
mai mttlli" dintreei erauinc6in via{d,i" *ui Sf.ffi gi puteau
sa
t:t[*'u1i, oricdnd,pentru a confirma?nviereaDomnului.
,,Dupd(tceetts-tt qrittat lui
lit
Ictcob,"** ttpoi tltturor Apostoli/or",1345
,,iar fn rtrma tttttror, ca unrd ncisctttinainte de
vretne,mi S-a ardtat s.imie",t346in apropierede cetateaDa*urc,,1;.i1j?
;;;;;td aritare a
fulantr'ritorulr'ri
inviat il ageazdpe SfdntulPavelintre martorii expregiai invierii
Domn'lui.
in acelmoment,in care n|.,.ri dispusde fel sd cecleze
unei sugestiisauiluzii, Sfdnt.l s-a
convins de realitatea invierii lui Iisus qi luminat qi intors
cu put.ereneapteptatdqr
irezistibild,a vestit cu fidelitate tot ceeace a vazut gi i r-" a*r.op*iii;f
b" oJor, penrru
el, certitudineainvierii Domnului constituieizvorul credintreigi
al ?ntregiisale activitdli
misionareqi pastorale.Dupd Apostolul neamurilor,fEr6?nviere,
moartealui Hristos intra
in seria evenimentelor obignuite. Dar f-aptulcd Flristos a
inviat dovedegtecd numai
invierea subliniazd pe deplin dumnezeireaLui, rdmdndnd pentru
totdeauna temelia
intregii invdldturi evanghelice: ,,clocd Hristos n-ct fnviat,
atunci zadarnicd este
propovd&tirea noastrd,zaclarnicii creclinlctvoasrrd,,.t}1e
Si
Prin urmare, in teologia Sfdntr,rluiPavel, moartea MAntuitorului
este pusa in legdt'ra
directd qi imediatd cu invierea Sa clin mo4i.l3jo intre
moarte gi inviere nu este
intrerupere,l15l
moarteafiind trecererp.. inuiri".r:sz il"olcdtuiesc impreund
un singur
' t ' n I Cor 15,3; R o m 4 ,2 5
ls lo
Rom 14,g
' " E f [ , 20 - 2t;4 . l o ;c o l 3 , I :Ev r 1 2 ,2
1 3t2 ,

^ r l)
r Lo
lr'3
I Cor 1 5. 6
rrua
Numai Sfdntul Pavel vorbegte clesprearitarea MAntuitorului
lLri Iacov. Este vorba despre tacov primul
episcop al lerusalimului (Gut 2,19).

"u'I cor 15, 8; Dacd sfantul Pavelvorbegtespecialdesprecele dou6

aritiri ale Mdntuitoruluilui petru qi
Iacov, gdsim explicatiein faptul ca apostolul a vorbii personal
cu acegtiacdnd a mers prima dat6 in
Ierusalim, dupd convertirea sa (Gal 2,18 - ID.
$. codet, Contmentairesur la premiere Epitre aut
Corinthiens,vol. II, Paris,1965,p. 331)
1116
I Cor 15.8

l ]]] e .pe,| - 22:22,6-2t:26,l2-j0

''"" I Cor9. I

Frn
I cor [5. 14
j+; t+,9; I Tes
"to Ro* s,
4. l.l
'"' Pr' Prof'D. StSniloae,
Cntceain teologict
siailtul Bisericiiortocloxe,in
orto, nr. 3, 1g75,p. .105

197
tapt; una cere pe cealaltd, se intregegteqi se explica prin ceaialta.'-t5iin moartea
i* in invierea Lui continua sa fie
lvlintuitorului este cuprinsd virtual invierea .l-_ui,prezentaputereabinritoarede moartea crucii.tlsain sensulacesta.invierea incepechiar
1linrno*.ntul mor{ii lui lisus, cleaceeamoarteaDomnului estemigcarespreinviere.'"t
Ca atare, numai in felul acesta invierea oamenilor se atl5 in strdnsi dependen{acu
ceea ce
invierea lui Hristos; care ,,s-aJdcut tncepdturcia tnvierii celor udormiSi",t356
inseamndci inviereaDomnului estepremisaqi garanliainvierii mo4ilor: ,.Dacdnu este
invierectmorlilor, nici Hristos n-a inviat".l3i7 Dal ,,Duntnezett,c{ffe L-u int'icttpe
eviclentinvierealui Iisus Hristoseste
Dontruil,ne va tnvia Sipe noi prin pttterea&I",1158
inceputulviefii celei noi pentntintreagafipturi.

ff
ffi
M

ffi
w

invierea Domnului in viafa Bisericiiqi :r fiecitruicredincios

Cuvdntul prin intrupare gi ?nviere ne ridici la aseminarea gi unirea.cu El, nu

numai prin nagtereanoastrd in Duh, asemdnitoarenaqterii Lui, ci qi prin invierea gi
indtlarea Lui cu firea noastrd indumnezeitd. Ardtdnd cI El voieqte aceastainviere,
Mintuitorul Hristos, indatd dupd moarte,invie cu tnrpul prin putereaLui. De invierea Lui
depindeqi invierea noastr[ qi nadejdeacd vom invia gi noi. Ca Dumnezeupersonal,
aesavarqitgi liber, El, chiar ca om, e mai tare decdt moartea.in libertateaLui, ne tiind
robit depicat, El a ardtatcd invie indatf,dupd moarte.'3teAcett lucru aratdcd Hristos
Irind ,,chtpdJire singurul etotde.rdvdrSitqi ficdtorul a toatd clesdvdrSirea,nu urmeazit
altora pe caleo spre desdviirSireaprin tnaintare, nici nu aqteaptii sd primeascii
desdvdiSireaclt alSii, oclatdce nu e clelocasemeneactt ei, nici uneifiinle in trebtinsa de
tnaintare, ccrsii depundSi EI cdndvafireo trupului, cAnd fuaintareasupremdva prochrce
cct Si lu ceilalsi clepunereatnpului". Dacd ar t'i fost identic cu noi EI n-ctr mai fi fost
ConclttccitonrlSi lvliintuitorul celor ce se mdntuiesc,ccici n-ar mai urdtct tn Sine, in chip
tcrinic,cleotlatdSi pentru totdeauna,{inta desdvdrSiriinoestre, ci ,S-arJi arcitat Si EI ca
Jiincl tmttl tlin cei ce se miinhtiescSi sunt concluSiSi au nevoieclealtul, care cu'cttitin sine
clesiivdrSireaspre care tind toli^cei ce sunt prin fire piirtaqi de ra[iune. Dar El n-a fost
a$a DrtmnezeiesculApostol Il numeSte ConcluccitorulSi DesdvdrSitonl mdntuirii
noastre,'tuo,r,rn S-atntnpctt pentnt nni cctsti mistuie in SinepcicctttilrtostruSi sit Se cleu
pe Sine tuturor celor ce vdd fn El chipul Si exemplulvie[uirii virtuoase.El a indeplinit, cct
' " t il T im 2, ll
' " 3 T . M . P ope s c uo, p . c i t.,p . l 7 o
' " 0 P r . pr of .D. S ta n i l o a eo, p . c i t.,p .4 0 6
't" ldem, Legcituraintimd dintre moarteqi inviere,ST, 5-6, 1956,p.276
r r 56
I Cor 15, 20
r r 57
I c or 15, 13
1358
I c or 6, 14
't'o Pr. prof-.dr. Dumitru Staniloae,Studii de TeologieDogrnctticdOrtodoxd, ..., p' 46
ll60
E v r ei 10, 10

#
#

ffi

198
un invdldtor bun si tnlelept, tntdi prin Sinecele ce stmt de spus de
si
/dcut spre pilcluire
nouii, murintl, lnviind si fndlldndu-se la ceruri
si sezdndin tiup ia ,t iapta l4i Du*rezey
- Tatdl. Aceqsta a Jdut-o penlru ca si noi, murind, sa ndelajcluimsigtir
cd vom tnvia si
vom viepti a vicr(dclesdvdrsitclesparlitdcletootd rnoarteaqi tle natti
iuryprrro si ne vom
tncillala ceruri si vomprimi cinsteasi slava cea intru Durnnezeu Tatal
prin mijlociren
si
Fittlui instrsisi petrecereafericitd si vesniciilntprettndcu El. Deci despirrlirea
cletrup nu
o vom suporta *Ut,l:lff:re.ntru c-dnici cu Ctipeteniamdntririi nattstren-am
vdzttt.sdseJi
intdmplatttceasta.'to'Deci clacdDumnezeuCtuiintttl u unitin sine,fmprettnd
cu stfletul
Si trupttl, tmpreundcu sufletul se vtt mdnhi Si tnpul. ',t362
Avdnd in minte acest adevir infelegemcd in invierea lui Hristos este
asigurarea
invierii noastre, pentru veci, cu trupul, iar in inil{area Lui suntem
asigurafi .[ uo*
participa la plindtatea vieJii, pe care o primepte El ca om, dea
dreapta-Tatilui. prin
Flristos.deci frreanoastrf,unita in El, intr-un ipostas,primegteodihndin
El. Categoric,ea
nu existi de sine in Hristos,ci e a ipostasuluicaree qi Du-nrreu gi om.
Astfel,Logosul
inornenit trdiegte 9i in firea Lui omeneascdfericirea clumnezeiascd
tlra sfdrgit qi ne-o
comttnici 9i t.tottd,'363
ceeu ce arati ci tofi creclincioqiise vor s-im{ir,rnain F{ristosqi
impreund i-l vor simfi tofi, pe misura innlJarii prin virtutea. in acest
sens, Sf'6ntr-rl
Atanasie cel Mare spllne cd ,,prin iertfa tntptth.ri ScittMdntuitorttl a pus .sfdrsit
legii
prit'itoore la noi si a tnnoit tnceputtl vielii noastre, tliinclu-ne niiclejclia
tnv,ierii. D(tcci
Ittctintemoartea stitpiinectpeste oameni, porninrJ de la oameni, elesfiinlcrrect
morlii si
inviereaspre viald s-auJirctttprin intrupctrealtri DumnezeuCutvcinritl.tiot
p" ucum nu
mai murim ca niste olinlliti, ci asteptdmca niste riclicali c{in moa,r.te,inviereu
de obste ct
t uttror,' " "' aceastafi inclprimul motiv al tntrupdrii Domrutlui ".1366
Lucrul acestaera fitesc, intrucdt prin trupuri a venit in oameni rnoarteagi
s-a
prelungit la tot neamul omenesc,deci tot prin cinwa purtdndtrup trebuia
sd fie suportatd
rnoarteapentnt a fi biruitd pi transmisi qi celorlalli biruinfa asupraei prin
?nviere.prin
Adam s-a transmis celor slabiti de pdcat stricdciuneaqi moartea,-iar prin
trupul Celui ce
are via{anemuritoareni s-acomunicatbiruinfaasupramorlii gi invieiea.'l6t
irin urmare,
ajungem sd ne invrednicim de invierea Domnului Iisus Hrisios, cdnd Dumnezeu
ne va
136r
I Cor int en i1 5 , l 4 ; 2 6 ,3 5 - 5 g
Ambigua,I l2 a, p. 284 -2gs
',3ut
' - ' o' P r .pr of .dr . D u mi truS ta n i l o a eo, p . e i t.,p .47. A se vecl ea
A mbi guag6;E pi stol e,l j , f - h, i n pS B gl , p.
108- l14
r 36a
I Cor int enil S ,2 l -2 2
1365
I T im ot ei6, I5
r36r'sfannrl
Atanasiece-l.Iuare,
?"ratatclespreintntporealui DumnezertCr|dntul,II, 10, p. 102 103.
A se
vedea 9i Metodiu de olimp, Despreinviere, P.SB 10, tracl.pr. prof'.
ConstantinCorni;escu,EIBMB9R,
Bucuregti,1984,p. l2l '2.1l; SfdntulGrigoriede Nyssa,oioiogtit clespre
sttJletsi inviere,pSB J0, p. 347408; Sfdntul Ioan curd de Aur, omilii Ia h'tatei, LXXXVIII, z,
ise i3, trac:.pr. Dumirru Fecioru,
EIBMBOR' Bucureqti,1994,p.983-985;sfdntulchirit alAlexandriei,Comentariu
la Evanghtelia
sfdntultti

trad.pr.prof.dr.Dumirru
Stdniroae,
EIBMBOR,
Bucureqti,2000,
p.l tIs - t ts+
l?S',^:?B:l,I]'?'
rarrntele btanlloae

c-o-menteazi
acest aspect intr-o nota explicativa Ia Tratat clespreintntparea ltti
DutnnezettCuvdntul,ll, 10, al SfdntuluiAtanasiecel Mare, astfel:,,prin
trup comunicdomul cu oamenii;
prin trup comunici Fiul lui Dumnezeu cu oamenii. Dar oamenii
igi comunicd unii altora prin trup
striciciunea$i moartea;Cuvdntullui Dumnezeule cornuniciputereaprin
carea biruit moarteagi invierea.
Prin trup se face plcaful; prin trup se biruieqteprcatul.Deplina.o*uni.or.
intre Dumnezeufi oameni,ca
sd le transmitdDumnezeuacestoraviagaLui nemuritoare,
nu se puteafacedecdttot numai prin trup. Nimic
nu aratd mai mult insemndtateade neinlocuit a trupului clecdtincaclrarea
lui ?n solidaritateade clestina
tuturor oamenilor,in despd(ireagi unirealor prin trup clr Dumnezeu,'.
(nota39, p. 103- r04)

199
invrednicisi fim incredinlalipe deplin despreinviereaSa gi simlim nevoiasi ne ctuafim
de patimi, pentru a invia cu adevirat. Atunci invierea Lui. taina tainelor, o vom primi de
la lvldntuitorul Cel inviat, a$acum au primit-o Sfin1ii {postoli Toma, Petru qi ceilalli in
ziua tnvierii Sale. in concluzie toli cei care cred in Inviere devin martori ai Invierii
Domnului pi sunt condugi de lvlintuitorul cel inviat prin pustia acestei lumi spre casa
1368
noastri cea cereasca.

invierea lui Hristos - sirbitoare a sirbitorilor

in Ortodoxie Pagtele este ,,Sirbf,toarea sirbdtorilor", o fApnire a viefii

dlmnezeiegti plind de luminfl qi de via![ dtrnnezeiascdin crea{iegi in existen{anoastrf,
cleplinl. Pagtele,cuprins de viafa dumnezeirii, strdbate deplin qi pentru veci natura
noastr[ omeneascd,o transfigureazl gi o pnevmatizeazd,perpetuind astt'elexplozia de
bucurie a ucenicilor care au vdzut pe Domnul inviat. La salutul ingerilor ,,Hristos a
inviat!" omenireardspundecu ,,Adevdrata inviat!" anticipdnd Indl{areaqi Cincizecimea
cf,
deplin[ cdnd toate se vor umple de Duhul Sfant.Aceastdbucurie esteatit de entr-rziastd
prodttsf,
cea
mai
autentici
de
este
deoarece
treazd,
tmeori a fost comparatdcu o fericire
dar rnai minunatdrealitatea viefii vegnicegi plenare,mai frumoasdgi mai minunatf,decdt
gi-o poate inchipui orice imaginalie. Entuziasmul manifestat de Sfintii Apostoli la
carepdreaunoraca o be(ie,incepusein
bincizecime,in urma Pogordriibuhului Sfdnt,l36e
noapteasfantaa invierii. Ea rdmdneqi astlzi, de sfintele Paqti,caracteristicadominanti a
credinciogilor,fiind, in tot cursul acestevie{ii pdmAntegti,temeliavie}ii noastre
bucr.rriei
sufletegti.Acest entuziasmoferit de-rvinul cel nou"'"' e produs de impirtigirea din
inviereaM6ntuitomlui IisusHristos.Il7I
Mdntuitorul Hristos prin invierea sa a adus oamenilor o schimbare radicald,
cldruindu-leo lumin[ nesfhrgitl, o valoareincomensurabildgi o bucurie inepuizabild.Cel
inviat a biruit moarteaca sfdrgital vielii noastre,deschizdndu-neorizontul eternitifii. Din
El qi prin invierea^Lui Shnlilor Apostoli qi urmagii acestoraau gttstatmoarteamartiricf,,
mArnuisindastfel invierea lui. Astfel sirbitoarea Domnului cel inviat cuprindetimpul qi
umple de sensqi de lumind viala qi energiileomeneqti.Hristos,prin inviereasa, face ca
timpgl intreg si clevini un ajun al duminicii veqnice,al petreceriivegnicein h-unina
a invierii. Zilele sdptdmdnii,inchinatesfinfilor care au trdit timpul in aceastd
clescoperitd
lumina a invierii, sunt sdrbdtoripregititoarepentru cluminicainvierii.
tn fa;a Luminii invierii, Vechiul Testamentcu lumina stdlpului de foc, abia
intr-o libertate
pilpAie. Acolo lumina conduceaun popor dintr-o robie phmAnteascd
lr6t PdrinteleArsenie Boca, lv{are indnundtor de suJletedin secolul X,Y, Editura Teognost, Cluj-Napoca,
1 002,p. 108- 1 0 9
ri6e
FapteleApostolilor2, l3
rIn ivlarcu14,25
pr. prof. dr. Dumitm stAniloae,PaStele,sdrbcitoarealuminii Si a bucuriei in Ortodoxiei, p.349
'tt'

t00
pdmdnteascdexterioard,aici Dumnezeu
insugi, soarele Hristos lumineaza tuturor. cel
Inviat se arati, prin inviereaSa din mo4i,
in mod deplin.Celor de demult,Ivloisele ficea
cunoscutavoia unui Dumnezeuascunsin inruneric
gi simlit in parteooar,Jeel insugi,aici
Domnul slavei conducepe poporulsdu-spre
libertateagi viafa deplinda vielii eterne.Din
acest punct de vedere.Evanghelia,
,,k'eitee bttnd" se conceltreaz[ in irrri ir*i.rir],,i
FIristos,

temeiulinvieriinourir..SfinfiiApostoli.no.rutir.r.I#!|il;fa]l'i"r.o

Fi'tui
lui Dumnezeuinomenit, care devine prin aceasta
temeiul ?nvieriin-eamuluiomenesc,clin
"
carene impdrtdqimde viafa deprini a umanitalii
Lui in Dumnezeu.ll?r--'".'*^
vechiul TestamentprezentaPagteleca
,,trecere"ele la nefiinld la existenfd,in
actul creafiei,de la robia poporului lui lirael,
la litertatea lui in garaftgaduin;i. iril.;:
ca ultimd ,,trecere" prefiguratd de celelalte,
este ,,.tre-cerea,,
desf,virgiti, ciefinitivi gi
totald a crea{iei de la moarte la via{d, <iela pdmdnt
ia cer. In aceastdultima ftecere sarr
transcenderese implineEtescopul credrii lumii
cle cdtre Dumnezeu.Astfel, i;;;;*,;;
transcendere
a noastrdla plenitudineaviefii in Dumnezeu,este
investitdcu toateltrcrdrile
dumnezeieqtinecreate'printre care la loc de r"";t
;;;ia. ulag"cleplinpnevmatizatdprin
indumnezeire,inauguratdprin naqtereagi invierea
umanuluiin ipostastrlclivin.In sensul
acesta Hristos insuqi e ,''Pastele",care transcende
natura umand preclatadeplin l'i
Dumnezeuprin jertfx. care rdmdne inscrisi prin jertfa
Lui Hristos cel ?nviat.invierea
MdntuitoruluiPagteledevinetrecereacontinud
a omenirii impreundcu Domnul slaveiin
planul ?nvierii qi al viefii de veci, uncle_existe"q"
qi i;i"ra, unite cu Hristos, fbrmeazd
nostrlr", care presupunjertfa cu Hristos i;*$ii"
;P51"1t
noastrdimpreundcu Flristos.
In fblul acesta,lSuddndinvierea gi pe Hristos
cel inviai, iau,iamgi cruceaLui, c6ci prin ea
Hristos a fhcut trecerea de la moarte la via{d
il prin ea putem face qi noi aceastd
ll74
trecere.
Pe de altd parte prin inviere se arati direcfia neamului
omenescspre viafa eternd
in Dumnezeu,unde creatontl se descoperdca
un Dumnezeual iubirii care vrea sa se
uneascr cu oamenii pentnr etemitate. Astfel,
in Hristos ."i r""i",'ffi
creaturile
necuvdntdtoare
s-au intdrit qi au dobdndito destinaliesfre participarea
la
slava
qi
bucuria
noastri in Dumnez"t'''."' Deci, trupul inviat
a nomnitui se face pentru toti un sfeqnic
spirittralizat din care lumineazd dumnezeirea
Lui in mod neimoi.o;,.;;;u Totodata
trupul inviat al Domnuhli este gi o oglindd
a dumnezeirii Lui, fiind pfugatreptei
eshatologice
culminantea tmpr.rilornoastre.
Dar' inviereaomenirii in Hristosgi cu Hristos
se realizea
zd nu numaiprin voia
Lui' ci gi prin voia omului. Dacd Dtrmnezeu
din iubire s-a unit de bundvoiecu noi.

r r 72
F apt eleA po s to l i l o rl ,2 l - 2 2
' ' " I bic lemp.
, 350- 351
" " I bid" m ,p. 35 2 - 3 5 3
'"' Romani8' 16-22 ,,Duhttl instryinttirtttrisesteintprettnd
cu cluhulnostrtt cd sttntent ai lui Dumnezett.
fii
$i dacdsuntemfii' suntemsi mostenitori- ntostenitoriai lui Dumnezeusi
impreund-mostenitoricu Hristos,
clacdpdtimim impreund cu El, co tmprettnci
cu El sd ,, urpr*"r'ari*,"tor,
socote.rcccipdtimirile vremii cle
Qcum nu sunt vrednice de mdrirea care ni
t, ,o ,tniriperi. Pentrtt cii
a$teaptd ctt nerdbclare
fttptura
descoperireaJlilor lui Dumnezeu.
/dptura a fott tr,fiira iuu'r):,ar,rr,i - ntt clin voia ei, ci trin cauzct
.Cdci
aceluia care a suplts-o - cu nddeicle,pritri, cd
sifiptura'insasi si va izbdvi rJinrobia siricac'runii, ca sdJie
,r::f,,i::,X:HZ,:,f;:*,r,,fiitor
t 376
A m bigit a,pG.9 l , l z 7 7

tti Du^nezeu'idcistim,i ,oo,app,ura impreunci

strspinii
si impreund

ff
ffi
@
@

ffi
ffi

ff
ffi

201
t-hclindtr-Se
om gi mergdnddin itibireafa{dde noi pdni la nrt.xutea
Fe cnrce pentrunui.'"'
trebr.rie
si-i rispundemgi noi cu voinla noastri de a ne uni cu El ;r cu semeniinogtri.
primincl putereapentru aceastacle la El insuqi.l37S
Numai in t'elul lrcestAHristos este
nooslre cctre S-ajertJit pentru nr)i".13;e
De tapt. El s-ir aritat noui cir: ..Ptt.stele
,.PttStele
Dr sm n u lu i",.,P uS tele
cele rnari.S i.sli n { e " , , . P u S t ecle
e le t n i" . . . P , 4 re le c e le t le t t rirt t i" ,
pe toSi cretlittcioSii".cum aratd
..PaSteleFlristas '\ldntttitorul",,,Pustele cure ^;Jin{esc
El rle-atrecutpi ne trecepururi: clell rncrartela vi;.r1ai
Stintul Ioan Damaschin.lrs0
gi clepe
pimint la cer. pe drepli din iad in rai, clela stricaciune
la nestrichciLrne.
de ll intunericla
Ituninf,,clela neascultarela impaicarea
cu Dumnezeu,de la robia pricatuluila libertate,cle
la vrijmigie la dragosteacare-iirnbraligeazlpe tofi ;i toate.de la intristaregi disperarela
buctrrie.
Prin urmare,Fiul lr"tiDumnezeuinomenit realizeaziprin inr iereaSa, in persoana
Sa clivin-urnani.un Pagteindoit, a ltri Drulnezeuin noi 5i a noastriiin Durnnezeu.Astt'e[,
t'iindin acelaqittmp, Pu;tele lui Dumnezeutri Pu;te/etutrt:;tre
nurnaiHristoslVldntuitorr"il,
cele de tuinci,ridici pe oameniin'u'ia[aclecomuniunecll Dumnezeuin Treime. Deci, Cel
lirutlatgi preamirit, prin jertta gi inviereaSa, esteultimul Pagte,Pagteleelesiivirgit,Carea
realizatin Sine, trecereanoastrdclesivirEiti din moarte la viafd qi de pe pirmdntla cer.
Daca inainte stiteau in calea trecerii noastrela cclmuniuneacu Durnnezeu,cele trei
piedici,adici t-rrea,
pdcatulgi moartea,exclusivnumai El a putut inlf,tr"rra
in Sineacestea.
Vorbind clesprecele trei mari piedici care stlteau inainteaoamenilor, Sfdntul Nicolae
CabasilaspllnecI Flristosa inldturat pe cea a firii umanernirginite, prin intrupare, unincl
aclic[ flrea noastrdomenezrscicu firea dumnezeiasciin ipostasulSdu, nimicind astt-el
clistaniadintre om gi Dumnezeu;pe cea a plcatului prin rdstignirectSa,nirnicindpdcatr.rl
prin jertfa Sa de bundvoiepentru picatele lumii; iar zidul cel din urmi al morfii l-a
strrpatprininvierea Sa,omordndmoarteacu moarteaSa.l38t
Aqadar, IVld.ntuitorulIisus Hristos - Pagtele noastre, prin inviere, face ca
evenimentulpascalsir devind continuu,depdqindistoria Ei timpul. Acest lucru il poate
reahzapentru faptul ci El a implinit ?n primul rdnd trecereaqi strdmutareanoastrdin
Dumnezeu,dorind totodatdca bncurieinvierii si rimind permanentin Biserica, prin
impirtiqirea noastrdreald din trupul cel de viala ddtitor al lui Flristoscel rirstignitgi
inviat. Din aceastdperspectivi ortodoxiain{elegePaqtelecontinuu in Biserica- trupul
tainic al lui Flristos,aici gi acum,prin Sfintele'Iaine.In f'elulacestaBisericaestemarele
neincetatea lui Dumnezeu
,.laboratoral invierii" universale,locul treceriigi stramr-rtdrii
in noi gi a noastrdin Dumnezeu.La rdndullor credincioqii,in aceastistareclecomuniune,
trriiescunili cu Hristos prin harul St]ntelorTaine qi au experien{aunui Pagtepermanent.
Astfel, viafa lor esteo viaf[ pascalai,
nu numaica sdrbdtoare
a biruinfeiasuprapitcatr-rlui
;i
a rnorfii,ci gi ca nevoinff,,de irnpretura.iertfh,
moartegi invierecu I-lristos.
Rezr-rmdnd
acesteadevirr-rriputem spLrne
qi
ci Domnul repeti in noi, sacramental
ascetic,drumul pe carel-a parcurscu firea Sa omeneasciclela intrupare,pdndla indl{are,
't" Evrei 2,9-10 ,,Ci pe Cel micSoratcu pulin rt(ti cleingeri,pe Iisus,il vedeminc'ununtucu slavd Si ctt
cinste,din pricina tnorlii pe care a suferit-o,astfel cd, prin hcntl lui Dunnezeu, El a gustot rtodrtee pentnt
llecare om. Cdci clucdndpe tnulsifii la mdrire, I se ctidea,lceluict,pentru Care sunt toate Siprin Care.suttt
prin pdtinire pe incepitonl miintttirii lor".
todte, cctsciclescivcirSea.scd
prof.
D.
invierea
.sLtu
Pr.
Stdniloae,
birttireomorSii.in O, nr. 2 1990,p.3
''"t
lir o
I Cor int eni5 , 7
tittt
Cunontrlclin Luttrinuta,yisfdnta zi a Pastelut
-- Pasteleno($te. in ItT. nr. 211991,p.7A -11
'tt' Pr. prof. Ioan [cd, IisusHristr.ts

202
patimind, murind qi inviind impreund cu
noi. in atari caz moaflea pi invierea Lui clevin
efbctiv ale noastre, numai aaca qi noi le punem
in lucrare, prin implinirea tuturor
poruncilor Lui, dacdmurim cu totul pacatului
gi inviem cu totul t,,i H.irtos. Acest aspect
este subliniat de Sfdntul Apostol Pavel cdnd
zice: ,,vd inclemn,tleci, frasilor, pentrlt
indtrrdrile lui Durnnet"u, si in/tilisasi tnpurile
,oor,tr., ca pe o jertfi vie, sJdntd,bine
pldctttd lui Durnnezeu,cQ tnchinareavasstrd
cea cluhovniceascd,
si sd ntt vd potrivili cu
ocest veac' ci sd vd. schimbali prin fnnoirea
*!f,Ii, ca sd ,{eosibisrccrre estevoia lui
Dumnezeu,ce este bun si pltictit gi clesdvdrs,r".r3iz
ca-atare, fbri rdstignireatrupr.rl'i gi
omorirea omului celui vechi, puterile invierii,
de care ne-am impartagitprin Sfintele
'laine,
nu vor fi activatein noi, iar pdcatul, care
,,grttbnic.ye tmpresoarir'ir:t-{uupune din
nou stdpdnirepe noi' ajungdndiariqi
,,rohicriptiiitului". t:a+ili.irri'."r*
aratate,Avva
Dorotei spLlneacd',,PasteleDommtlu;" clevin
cu adevdrat,,pastelen,astre.,,,,c(iwl
suflehi omttlui trece cu adevcirat tle la pticat
lo virntte", cur[;indu-qi sim]urile gi
strimutindu-secle pe pimantul patimilor pi pdcatului
la viafa gi ceml dumnezeiescal
virtrrlilor9i desdvdrgiriiin Hristos.Aceasti
,,h'ecere"de pe pamdntla cer, careconstituie
fiinfa Pagteluicregtin,nu inseamnd?nsda trecere
dintr-unroc in alt loc. ci trecereaclela
nrodul de existenld',,pdmdntectsctT",:uqus
robiei pdcatului, la moch.rlcle existenfd

.;fiii,idrir"r;ih:kSimnezeiescd,',
ctucAnd
o viatd,,ctuhovniceasc{i,,,
cafii ai LLrminii
qi

Privitd
|in .nt1tp1ctivd.eshatologicd,invierii dd credincioqilorsimlirea 9i bucuria
anticipatda Invierii finale 9i a intdlnirii lor depline
.u H.irtor, fala catre i-aia.Numai in
Flristos cel inviat omul trece cu ugurinfd toate
incercdrile, insuccesele,necazurile,
suferinfele,bolile gi chiar moartea,deoarecl*.-.onuingerea
ca prin ele se ir'part6gegte
de sufbrin{elelui Hristos pi se unegtecu El.r386
i"iJJoa el este convins ca,,toote
suferinleledin vremeode acttm nu sunt vrednice
fayd cleslavctviitoare ce se vo clescoperi
notrci",t387
cum spllne sfdntul Apostol Pavel.De asem"nea,
el estecol$tient cd in via{a
aceastaa primit numai arvuna ca o pregustare
d,e,,slava viitoare,, i""l"rii, care-i cli
putere sd biruie toate suferintelecle aici gi
sa se
de dorul de"a se1-iinagi *oi
^umple
deplin, in cer, de Hristos - Paptelecel vegnic.rrst
F;;Jindoiald aceastdrealitate este
deschisdnumai de invierea din morfi a Mdntuitorului,
a c6rui desdvarqireo va aduceabia
r 382
Rom ani12 , I
ttt3
Evrei 12' | - 4 ,,De aceea si noi, avdncl impreiurul
nostnt atdta nor cle mdrturii, sd lepcicldmorice
povard si pdc1tul ce grabnic ne impresoard
si sd'atirgdm cu .stdrzrinJd
in lupta care ne .stdinainte. Ctt ochii
alintili asupra lui lisus, incepdtoiut ptinitorut
,rirtir|ri, Car", pentru bucttria pusd inainte-i,
si
ct st(brit
crttcea' n-a linut se1ma cleocara ei a
si sezut tle-a dreap'tanonuluf futiDumnezeu.L,ali aminte, clar,
la Cel
ce a r(tbdat de la pdcdtosi, ctsttpra sa, o cttdt ,le
mari intpotrivire,-ca sd nu vd ldsasi osteniyi,
stdbind fn
lupta voastrd ut pcicatut, nu v-ttti rmpitrivit incd pdnd
f:'!l';!:::i;t.reuin
ta sdnge,,.
t'85
viala in pdcat sfargeqtein tristefe, disperare
$i moarte,viafa in Hristos esfe o viatd in lume, dar mai
presus'deIume' o viafi duhovniceascdin cire
zufletul omoranopacatut,prin lucrareagi nevoinla
asceticda
implinirii tuturoro*"-i:t]:ti
Hristos,
tainapaqtelui."inou ut Iui Hristos,regdsindIiberratea,
.infaptuieqte
paceaqi bucuriainvierii pe care,,nimeni
nu o va lua de la noi" (roan ia,zzlgi carene umple
cleo dragoste
nemiirginit6fald de tofi qi de toate.
' ' " " I I Cor int en4i . 8 : 5 ,6 - 1 2
' ' o' Rom ani 8, l 8
ri88
intr-una din rugrciunile de dupd Sfdnta impdrtdganie
preoful se roagd: ,,o, pastele cele mari
preasfinlite' Hristoase'. o, inselepitunea
si
si prterea si Civdntul lui Dutnnezeul Dd-ne rutuci sii ne
frnpdrtdSim cu Tine mai adevclrotin ziua cei
niinserotaL i*par'at'ir"i rare,,.

ff
M
M
@

w
@
@

f
f

243
la a doua Lui venire intru slavi. Aqadar, dacl praznicul pascal pdmintesc de acum al
Invierii a fbst pregdtitde cel ce a trecut,cel viitor, din ziua a opta a hnpdragiei Domnului,
nu se va sfArginiciodati.l3se

Inllfarea Domnului ca incoronarea iconomieiLogosului

ivloartea gi invierea Cuvintului intmpat sti in strAnsi legituri, ele ne fiind

evenimentemdntuitoareindependente.Deci dacl intrupareaeste roclul iubirii clivine f-a;a
cle neamul omenesccu care se uneqteindisolubil qi definitiv. aceastdiubire merge mai
departe in moarte gi se desdvdrqeqte
deplin in inviere. Flristos nu se intrupeaz6 gi nu
moarepentru o simplS impdcareextem[ cu noi qi pentru a ne face drepti inaintea Ltri, ci
pentru a ne scipa de moarteaveqnicf,qi pentru a se uni deplin gi pe veci cu noi. Astfel,
prin moarteagi invierea Lui omenireaintrd intr-o starede pace gi de iubire cu El, stareain
care triim in unire cu El toatd dreptateaqi sfinfeniaLui. in fafa lui Hristos cel r[stignit gi
inviat, Tatdl, privind la fala Fiului Sdu intnrpat, iubegtefala noastrda tuturor. Ca atare,
prin Hristos cel rdstignit pe cruce, noi ne unim cu Dumnezeu TatIl intr-o comuniune
sttpremdde iubire f'ap de El. in Fiul s[u inomenit, fafa noastr[ ii aparegi mai demnd cle
iubit, mai ales cd umanitatea consimte la aceastdsupremd ddruire. Cdt privegte pe
Domnul ?nviat,stareade inviere reprezintdpdtnrndereadesdvdrgitdgi pe veci'asigtiratda
firi sale umane gi prin ea a umanitdfii noastrede Duhul lui Dumnezeu.intru aceastase
aratf, bogdfia iconomie lui Dumnezeu cu noi prin Fiul, care are ca scop desdvdrgirea
eshatologicd
a unirii lui Dumnezeucu omenireaintreagd.l3!
Flristos deci inviind ridic[ firea sa umand intr-o stare de dreptate,de unire cu
Dumnezeu,de sfinlenie perfecti gi eternd,care implicd in acelagitimp stareade totali
df,ruire fafi de Tatal. [ar, prin InIlfare, Domnul cel inviat gi proslivit, ne impdrtdgeqte
deplin clreptatealui Dumnezeu,adicd slavape care a avut-o la Tatdlui, mai inainte clea fi
lumea. Fird indoiali cd aceastdslavdse manifestddesdvdrqitnumai prin Hristos intrupat,
ca om lui Dumnezr.tin' De aceast5pace, dreptate, sfinfenie pi slavd cei ce cred in
Hristos se vor ?mpdrtagiaici pe pdmdntde haml Duhului lui Flristosgi vor continuas6 fie
comuniunecu El in veqnicie."" In sensulacestain{elegemc[ din Hristos cel inviat qi
inaltat iradiazl,neimpiedicatqi cu imbelgugareDuhul Sfbnt,cum iradiazacalduradintr-ur
corp incandescent,frrd ca tmpul Lui sd mai fie o barieri intre El gi cei ce cred in El, ci
dimpotrivd are o putere de comunicareperfectd a dumnezeirii sale cu cei care s-a unit.
'"n Teodor M. Popescu,Problema stabilizdrii clateiPastilor,in O, nr.311964,p.334 - 444 Dinacest studiu
aflim cd Sfhntul Maxim Mirturisitorul, intre altele, a propus mutarea inceputului anului la I aprilie,
datoritdprazniculuiSfintei?nvieri.
'tno[dem, Ibidem, p. 205
rtnr
loan 17,5: ,,$i acum,preaslaye$e-lvldTu,Pdrinte,laTine inv4i, cttslavape cdre a,n avut-olaTine,
ntoi inainte de a li lumea".
'tnt loan 17,22: " $i slcwctpe care Tu Mi-ai clat-o,le-anrdat-o lor, ccrsdfie tmer,precum l{r.tiuno suntem".

ffi

ff

20-t
Aqadar'Hristos,in cruceaI ui, a cuprinspe to[i, impartiqinclu-ne
iubirea Lui tuttror qi
atrigiindu-nespre stareaLui cledinrire citre Dumrr.r"r.
Astfel jertta gi iubirea L'i pe
cruce' tiind pe deplin chenotice,iradiazdtuturor
oamenilorputeregi rnirrireca gi ei si
poatiiinvinge picatul egoisrnuh-ri
r5imoartea.
Dacf,prin cruce fvldntuitomla binrit.egoisrnul,
prin inviereEl reunegtein Si'e
slareade jertti a cntcii, cu stareacleinviere,cleviali
clumnezeiasca
cieplinrnanifbstatii'
itmanitateaSa'
omenireaprimeqtecruceaca jertfi pi invierea
ca biruinli qi
"\stfbl
ittdumnezeire'
cum aratasfhnttrl Apostol Pavel:.,Purtdndtotcleauna
in trup omo*)realui
Iistts'pentruca qi viafa lui lisus sd se aratein tnrpui
nostru.Ciici purureanoi cei vii
:Ltntetn.daJi.spre
moartepentrulisus,ca q;iviafalui Iisussa se
lrate in tnrpul nostrucel
rruritor"''"'ca atare,prin Hristostnurim patimilor
gl noui inEine,trdinclo via{dnoud,
r:ntitoare' spre aseminareacleplinacu El. in f'elLrl
acestamdntuireailpareca o starecie
tOtmai nlarea Dtrhuluiclunnczeiesc.
'r't"itere
careuncgtecu sine toatecelecreate,clupai
'': ele s-au despdrlitde Fl.lle4 De aceea,spunepiirintelestdniloae,
intre inviereal*i
i Irisit-rs
se ?ntincle
}i inriereanc"rastrd
intenalul lucririi lui Flristosclea ne aclunape
tofi in
5i al striduinfelornoastrrin aceasrd
clirecfiestimulatefisuslinutede
:;il1'i,fsavirgit
Toateacestelttcriri, pusecleHristosin sine prin
intruparea,moartea,ir-rvierea
gi
IIlill'rrea Sa 9i prin trimitereaDuhului Sdu cel sffint,
formeazii,in Biserici, fundamentul
;i iz't.rrulcleputerea celor ce cred in El. Ele lucreazi ascunsin lume
;i prin DLihullui
Flristosni se comtrnici.continlluca puterii unificatoare
ale lui Flristos.d" a..a.ta putere
cilre ltne$tetotul in Flristosse bucuri nu numai oamenii
ci intreaga.;il;,-;"rbi.atd
;i
sepirrata
prin gre$ealalui Adam, cum spllneSthntulApostol pavellso6
D.;i'pr.i' moartea
Pi Invierea Sa Mdnttritorul a clesfiin[atsparareace a apdrut dr-rpai
cddere,intre paradis;i
utrivers,deschizdndttrtlrroraccesulla Paradisutinterz'is,
..*gg
ri il;i;"
pimd't
cltrpi inviere pi arrtincl ca i' El, paradisulgi universul
sunt;a".if;? A;ffi:il
inillare, El
rin'
Il Co rinte ni . 1, l0 - I I
lrqJ
Ef l' 3 - l4: ,,Birteauiit'ttatfie Dtttnnezeu.si
rutdl Dotnnultri nctstru Iisus Hristos, c,el
ce, intrtr flristos,
ne-u bineatviintat pe noi, in cenrri, ctt toatd
hinectr,-drttoreu dttho-vn,iceascd;precum
intrtt El ne-tt si ule.s,
ittdinte tle intemeierea lt,ttii, ca
'sdfint sJinsi,riJiirti tle prihurtit inuitttett Lui, nrai irtctinterdttduirtclu-tte,
in tt
'9tt iubire' spre inJierea intrtt El, prin-[isus'Hristos, ilupd bunu ro)o,,rsr,
ct v.ii sale, spre lattdu,slttvei
lturului sdu' cu care ne.-ctcldruit p'e noi prin
Fiul sciu ,rl i,,bit; ittt,; Et uret, t.arscutnpdrurea
prin sdngele
Lui si iertarea pticutelor, tltrpd bogirtria
horultri Lrti, pe ,nrl, i-o-'Jdrrtt sti prisctsea,scd
itt
noi,
in tocrtd
irrlelepciunea
priceperea; Fiicdnc/u-ne atnoscrttci
tctina voii sule, clupd huna Lui sctcotinld,
"si
ustJbl cunr
lnlircise in sine
mai inailtte, spre ictsno,tiu plinirii t'rentiktr,
ctt tocrttesdJie iarci,si unite in Hri';t..y, .ele
clin
certtri si cele de pe pdmcint - to(tte intrtr
El, intrtt cttre si tnrrytertire ant pritnit, rdttcluili
nui
inaittte
/iintl
tlttpci ttittduiula Celrti ,,
/trcrect:t't,potril'-it sfirtttltri t,o'ii ,\ole, cct.sci/int.tpre
!n.rl,r.le
/uuc{a.s2nei sule, noi
cet ce tnui inointe om nticlditlttit
ittlnr f[risto.s. irttrllt,Cure
sr t'oi, uut;irtclctwtirttul adevdrttlui, Eva,ghelitt
nttintttirii 1''od'\lre' creztitt-c! in E!, aYi
lbst pecet/ui1i ctt,Slhntttt Duh ut jTrgciclttinyei,core e.rte
orvrtl(t
tttostenirii nousrre, .spre rdsctrmprtrureu
celoi ,/,tbritttli1i c/eEt si .rpr" tn,da sruvei
sule,,.
ld
em,
tbid
em
,
'to 5
o. 206
"too Romani 8' l9 - 23:,,Pentrtt cti iiiptttrrt (i.rte(rprir c'uttercibdare
descoperireaJiilor lui Dumnezeu. L,tici
/dptura afost supttsd tlesertdciurtii - tttt tli,tt-iiu ei, ci tiitt ctttt:a
ctceruictcdre,.rup,,t'o - cu nciclejcle,petltr,
cci 'si/iipttu'a insdsi se t'a izbd,-i clin robi:t
:rric,icii,tii, ccr sti fe pltrtusci lct Iihertotea
nciririi Jiilor lui
Dutnnezeu' cdci stirn cd toQtdJcipttrru t'ntpreutrti
strspittcisi rutpret,iA are tlureri pd,d ctcuttt.
$i tut rurmui
avenptirga

','li,t;,,it,l',,lli,';r,l!1"
,;;;T:'$;'

::Tt

Duhttlui.gi itoi in;;11g

suspinci)tr
in noi, asteptdn)i4ierea,rd,scuttrptirorea

sirul,Inrtete rtescrei':.,'i'clLar.
I - l-i, trad.diac.roanr.

rcdjr., EdituraDeisis,Sibiu,

205
Llne$teatdt cerul cu pS.mdntul.inalldnd t-rreanoastri pe care gi-a asumat-oprin nagtereclin
PreacurataFecioaraNlaria, cdt gi restaurind rmitatea gi armonia intre lumea sensibildgi
inteligibilS.rses
Unirea cea adevdrati estecategoricin Dumnezeu,pentru care intregul univers a
fost creat. Apoi ,Hristos, odati cu unificarea intreolalt5 a lEptruilor, unegte pe toate in
thndamentullor.t3eeSpre aceasti unire t'inalda tuturor in Dumnezeua vrut si ne conduci
Hristos, urire care echivaleazi cu impdriila lui Dumnezeu,'*00,copul intregii opere de
m0ntuirea Lui. l{ol
indllarea la ceruri a Logosului inomenit aratd laptul cd Iisus cel pdmintesc se
inalla la centri intru slavd ca Domn gi Dumnezeu.in sensul acestaSfdntul Crigorie, in
Omilia la indllare explic[ faptul cd ,,Evangheliane-a vorbit despre lisus cel primdntesc,
clur Dqvid, ieSinddin sine insuSi,ne explicd dialogul dintre tngerii care vcitlurciind spre
ei pe Dornnul, in zhta tncilldrii Snle, ziciind: ,,Ridicnli cdpeteniiporlile voctstre!...Cine
esteAcestatmpdratulslavei?\'.1402
Acolo unde mergeDomnul, Ctl Care continetotul in
Sine, portarii ?ntreabl pe Cel care vine: ,,Cine estettcestcrfmpciratulslavei?" Prin aceste
cuvinteei lasdsd se infeleagi cd Mintuitorul are putereasupralor pi ca El esteputernicin
lupte.Deci, Cel carevine sd se batdcr.rvrdjmagulnaturii omenegtigi sd-l dezbracepe cel
care define putereamortii, aduce umanitateala libertategi la pace. Paznicii formeazd
escorta qi poruncesc sA-I deschidd porlile cele inalte, ca sii fie din nou preundrit.in
aceastdatmosferd Domnul puterilor, care rea$eazdde la r-rncapit la altul puterea Sa
usllpra tuturor lucrurilor, recapituleazdtotul in El, intnrc6t este primul in toate gi
restabileqte
totul in crealiaSa de la inceput.ra03
Prin acestecuvinte, Sfdntul ne confirm[ faptul cd Hristos cel inviat estein centrul
creafie. Aluzia la haina inrogitd in sAngeqi intrebareaingerilor care nu-L reclrnoscpe
Stdpdnullor, sugereazd,pe de o parte, legdtura lui Hristos Cel inalfat cu f-rreanoastrd
omeneasc[pe care a luat-o la intrupare, iar pe de a]ti parte, biruinla Lr-ricare readund
intreaga creafie pe care pdcatul o instrdinasede Dumnezeu gi o dezbinase.De acunl
creaturilorpimdntegtiqi cele^ceregti
pot din nou sd comunicein aceeaEicdntarede lauda
adresati Celui Atotputernic. In aceastdcdntareFiul este arltat cd se ageazdde-a dreapta
Tatdlui, qederecare subliniaz5.deodatddouf, aspecteale acestuieveniment:iconomicqi
teolosic.
Bibliografie

r3e8
Coloseni 1,20: ,,$i printr-insul loote cu Sine sd le impace,fie cele tle pe pdmant.Jie ce{edtn :erurt.
fdccind pace prin El, prin sdngele crztcii Sale".
rree
Evrei 10,20
"t'o Efesenil, [0; Coloseni l, 16 - 20
rr0r
Sf iVfarimMdrturisitorul, Cuviint ascetic,l0 - l7; Lars Thunberg,Onnrlsi cosmosul...,.
c. -f-- JeanClaude Larchet, Mdntuirea personold Si mdntuirea [umii dupd SfinSii Pdrinli Si dupa .S,.jnrujSilir,r:
,4tottitul,?nvolumul Spiritualitatea Sfintului Silunn Atonitul, trad.de diac. Ioan I. IcI ir.. Eli:ura Dei-.is.
S ibiu, 2000,p. 1 6 3- 1 9 8
' " ' ' P s .23, 7 - B
GNO, IX. p. 326 - _tl''o' Sf. Grigoriede Nyssa,Cuvdntla iniillarea Domnului, (A.scens),

f
ffi
M

ffi