Ioan Filaret - Crestinism Si Yoga

t Crestinism si Yoga t pr.
Ioan Filaret
CRETINI SM
SI YOGA
CUVNT
NAINTE
Rndurile de mai jos sunt urmare a convorbirilor avute cu mai multi 'credincioi' care au renunat la calea Crucii lui Hristos si, din dorinta de a ajunge la o purificare, la o ndumnezeire rapid, au mbrtisat practica filosofiilor si a religiilor pgne, orientale.
1 / 65
t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret
TNAR DIN
VASLUI, N.A. ,
NE SCRIA C CEEA CE A SIMTIT N TIMPUL SLUJBELOR DE NOAPTE SI N SPECIAL CND A PRIMIT
BINECUVNTARE DE LA UN DUHOVNIC DIN MNSTIREA NOASTR CUVINTE ACELE STRI SUFLETETI
NU A SIMTIT NICIODAT PRIN PRACTICA YOGA
C NU POATE EXPRIMA PRIN
DAR C NU RENUN LA ACEAST PRACTIC
Ei bine, ne mirm si ne ntrebm cum, dup ce recunoaste starea haric care se gseste n Biserica lui Hristos, nu l caut pe Dumnezeu acolo unde se gseste, ci n nvttura si practica unui Budha sau Krishna, acolo unde El nu se afl, acolo unde nu se crede n Sfnta Treime, n nviere si judecat, n Sfnta Scriptur!? Stm si ne ntrebm: Oare putem fi si crestini siyoghini? Ca un rspuns la aceast ntrebare vom arta ceea ce Biserica Ortodox a crezut dintotdeauna: crestinii ortodocsi nu au acelasi Dumnezeu cu cei care neag Sfnta Treime; c dumnezeii pgnilor sunt de fapt demoni si experientele si puterile pe care dumnezeii pgni le au si le dau, sunt de natur satanic. Toate acestea sunt destul de evidente crestinilor ortodocsi si credinciosi adevrului revelatiei lui Dumnezeu n Biserica lui Iisus Hristos. Dar multi care se consider ortodocsi nu au nici mcar o vag idee asupra diferentelor radicale dintre ortodoxie si toate celelalte religii si filosofii; si cei care stiu despre aceasta, au prea putin discenmnt n zona "experienelor spirituale"un discenmnt care a fost practicat si transmis n scrierile patristice ortodoxe si n "Vieile Sfinilor" de aproape dou mii de ani. Astfel, am ajuns la concluzia c acesti ortodocsi nu au cele mai elementare notiuni despre Dumnezeu; de aceea n prima parte vom arta cine este cu adevrat Dumnezeu, de ce a creat si cum a creat lumea nevzut si pe cea vzut, cum c Dumnezeu Care este dragoste, iubire, este n acelasi timp si drept judector, hotarnd o zi n care toti oamenii, de la Adam si pn la sfrsitul acestei lumi, vor nvia pentru a fi judecati dup credinta si faptele pe care le-au avut pe acest pmnt. Tot n prima parte vom prezenta si un studiu mpotriva rencarnrii. n partea a doua vom face o scurt comparatie ntre unele nvtturi yoghine si cele ale crestinilor, stiind c cine ncalc o porunc a lui Dumnezeu este nclctor al legii dumnezeiesti, fr a fi nevoie s le ncalce pe toate. Vom continua cu prezentarea mai multor mrturii a celor care au urmat aceast nvttur pgn, unele chiar zguduitoare, cu urmri dintre cele mai nefaste pentru practicanti, cu o paralel intre crestinism si budhism, ntre Iisus Hristos si Budha, si vom ncheia cu cteva cuvinte de folos. Stim c acesti 'guru', acesti 'eliberai' vor aduce tot felul de argumente spre a-si apra rtcirea lor de la Adevr, aducnd mrturii chiar din Sfnta Scriptur, dup cum fac si acum n toate publicatiile lor. Dar Sfntul Apostol Pavel, cunoscnd mai dinainte acestea, zice: "Luai aminte s nu v fure minile cineva cu filozofia i cu deart nelciune din predania omeneasc, dup nelesurile cele slabe ale lumii i nu dup Hristos." (I Col. 2:8) c n vremurile cele de apoi, unii se vor deprta de la credint, lund aminte la duhurile cele nseltoare si la nvtturile demonilor, prin ftrnicia unor mincinosi, care sunt infierati n cugetul lor... cci va veni o vreme cnd nu vor mai suferi nvttura sntoasa, ci dornici s-si desfteze auzul, si vor grmdi invttori dup poftele lor, avnd inftisarea dreptei credinte, dar tgduind puterea ei, mereu nvtnd si neputnd niciodat sa ajung la cunoasterea adevrului. Iar oamenii rai si amgitori vor merge tot mai ru, rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi. "Si multi se vor lua dup invtturile lor rtcite si, din pricina lor calea adevrului va fi hulit (2 Petru 2:2); avnd ochii plini de patima desfrnarii si fiind nestiosi de pcat, ei amgesc sufletele cele nestatornice (2 Petru 2:14). Ei fgduiesc libertatea, fiind ei nsisi robii stricciunii (2 Petru 2:19)". Si pentru a se confirma mai mult cele spuse, vom aminti de dou articole aprute n ziarele centrale, in care se aduc mrturii din afara Bisericii c acesti "guru" folosesc pentru manipularea oamenilor hipnoza, parapsihologia (vrjitoria) sau alte metode, tot satanice. Astfel, in ziarul "Romnia Liber" din 13 noi. 1993, pe ultima pagin, apare sub semntura Cristinei Terenche articolul "Rstignirea n-a mai avut loc", in care se arta c lidera sectei "Frtia alb" din Ucraina, Maria Tvigun, urma s fie rstignit pe cruce n fata catedralei "Sfnta Sofia" datorit influentei unui guru yoghin: "Potrivit acestuia (purttorului de cuvnt al ministerului ucrainian de inteme n.n.), femeia prezint semne evidente de schizofrenie si se
2 / 65
afl sub influenta total a unui yoghin din Kiev specializat n parapsihologie si hipnoz". In ziarul "Adevrul" din 17 noi. 1993, sub semtura lui Val Vlcu, n cuprinsul articolului "Concentrndu-se puternic, marele yoghin Bivolaru a nscut din neant o comisie ministerial", gsim confirmari ale acestor practici pgne, anticrestine, chiar din partea gurului Bivolaru: "Am reusit s-i hipnotizez, folosindu-mi capacittile de concentrare si forta gndului si s evadez astfel din arestul Securittii din Rahova". Tot n cuprinsul acestui articol "marele guru" explic: "Tantra Yoga nseanm perfectionarea prin amor". La ce fel de perfectionare se poate ajunge prin desfru, nu stim; stim doar multimea bolilor care se acumuleaz in urma unor astfel de relatii. De altfel, n capitolul "Mrturii" vom afla la ce "perfectionare" se ajunge prin nvttura d-lui Bivolaru chiar din mrturia unei "ucenite" apropiate "marelui eliberat". Tot acesti guru s-ar putea s spun c yoga nu este o religie, ci un sistem filosofic. Bine, dar atunci l contrazic pe "sfntul" Sai Baba, care la rndul lui se contrazice. Astfel, la ntrebarea 114, pag. 15 din cartea "Ghid pentru cultura si spiritualitatea indian", tradus de Dana Ligia Ilin, ed. 1992, dup ce numeste yoga sistem filosofic, sfrseste astfel: "n yoga Dumnezeu este acceptat deplin si este considerat o fiint situat la cel mai nalt nivel al calittilor", iar la ntrebarea 238, pag. 40, enumer budhismul si hinduismul ntre religii si zice c: "Baza oricrei religii este credinta" (yoga face parte din hinduism). Pe bun dreptate, o tnr care a practicat mai multi ani yoga, o defineste ca: "... o sintez extraordinar de bine conceput a tuturor religiilor (as putea s o numesc diabolic), diabolic de bine conceput si realizat, o mare capcan, o intens seductie...". Nu vrem s lovim n gndire pe nimeni, nici s defimm pe cineva, stiind c Bunul Dumnezeu nu vrea moartea pctosului, ci s se ntoarc si s fie viu, dar am crezut de cuviint s prezentm crestinilor ortodocsi aceste rtciri ca s cunoasc si s deosebeasc adevrul de minciun, lumina de intimeric, viata vesnic de moartea vesnic. Autorul
CAPITOLUL I
DESPRE DUMNEZEU
Cunoaterea lui Dumnezeu si a lucrurilor Lui se ntemeiaz pe bunvoina Sa de a ni se descoperi El nsusi ca fiin spiritual personal, pe de o parte, iar pe de alt parte, pe posibilitatea omului, ca fiin raional, de a intra n dialog, de a vorbi cu Dumnezeu (prin rugciune), el fiind fcut dup chipul lui Dumnezeu (Facere 1:27). Dumnezeu ns nu ne-a lsat n complet nestiint, deoarece cunostinta existentei lui Dumnezeu este nsmntat de El in chip firesc n toti oamenii prin constiint, care este glasul lui Dumnezeu din om. Dumnezeu S-a fcut apoi cunoscut, att ct ne este cu putint s-L ntelegem, mai nti prin Lege si prin profeti, iar n urm prin Fiul Su Cel Unul Nscut, Domnul si Dumnezeul si Mntuitorul nostru lisus Hristos. Noi cunoastem si mrturisim c Dumnezeu este fr de nceput, fr de sfrsit, vesnic, pururea dinuitor, nezidit, neschimbat, neprefcut, simplu, necompus, necorporal, nevzut, impalpabil, necircumscris, incomprehensibil, indefint, insesizabil, bun, drept, creatorul tuturor fpturilor, atotputemic, atotstpnitor, atoatevztor; atoatepurttor de grij, stpnitor si judector. Cunoastem si mrturisim c este un singur Dumnezeu, adic o singur fiint; c este cunoscut si n trei persoane, ipostase, adic Tatl, Fiul si Duhul Sfnt; c Tatl, Fiul si Duhul Sfnt sunt unul n toate, afar de nenastere nastere si purcedere;'c Fiul, Unul Nscut si Cuvntul lui Dumnezeu si Dumnezeu, din pricina ndurrii Sale pentru mntuirea noastr, a fost zamislit, fr de smnt, prin bunvointa Tatlui si prin conlucrarea Prea Sfntului Duh, si S-a nscut prin Sfntul Duh, fr stricciune, din Sfnta Fecioar si Nsctoarea de Dumnezeu Maria si S-a fcut Om desvrsit; c acelasi este, n acelasi timp si Dumnezeu desvrsit si Om desvrsit, din dou firi, din Dumnezeire si omenire, si n dou firi care au
3 / 65
facultatea de a ntelege, de a voi, de a lucra si de a actiona liber, si, ca s spunem ntr-un cuvnt, fiind desvrsite, potrivit definitiei si ratiunii fiecreia din firi, adic a Dumnezeirii si a omenirii, dar ntr-o singur ipostas compus; c a flmnzit, a nsetat, a obosit, a fost rstignit, a primit ncercarea mortii si a ngroprii de trei zile, a nviat, S-a nltat la ceruri, de unde a venit si la noi, si iarsi va veni n vremea de apoi s judece viii si mortii. C Duhul Sfnt este o putere substantial care exist ntr-o ipostas proprie ei nssi, care purcede din Tatl si se odihneste n Fiul si l face cunoscut. Nu poate s se despart de Dumnezeu, n care exist, si de Cuvntul, pe care l nsoteste si nici nu se pierde n neexistent, ci exist n chip substantial dup asemnarea Cuvantului. Duhul Sfnt este viu, liber, de sine misctor, activ, voieste totdeauna binele, si n orice intentie a lui puterea coincide cu vointa, este fr de nceput si fr de sfrsit. Niciodat Cuvntul nu a lipsit Tatlui, nici Duhul Cuvntului. Deci, toate cte le are Fiul si Duhul le are de la Tatl, si nssi existenta. Dac nu este Tatl nu este nici Fiul si nici Duhul. Si dac Tatl nu are ceva, nu are nici Fiul, nici Duhul. Si din cauza Tatlui si Fiul si Duhul au toate cte au, adic din pricin c Tatl le are pe acestea, afar de nenastere, de nastere si purcedere. Cci cele trei sfinte ipostase se deosebesc unele de altele numai n aceste insusiri ipostatice. Ele nu se deosebesc prin fiint, ci se deosebesc fr desprtire prin caracteristica propriei ipostase. Fiul si Duhul Sfnt sunt din Tatl, dup cum raza si lumina sunt din soare. Soarele este izvorul razei si al luminii. Prin raz ni se d lumina si ea este aceea care ne lumineaz si cu care ne mprtsim. Pentru c Bunul si Prea Bunul Dumnezeu nu S-a multumit cu contemplarea Lui proprie, ci prin multimea bunttii Sale a binevoit s fac ceva care s primeasc binefacerile Sale si s se mprtseasc din buntatea Lui, aduce de la neexistent la existent si creaz universul, att pe cele nevzute, ct si pe cele vzute, si pe om, care este alctuit din elemente vzute si nevzute. n timp ce gndeste creaz; iar gndul se face lucru, realizndu-se prin Cuvnt si desvrsindu-se prin Duh.
DESPRE
NGERI
Dumnezeu este fctorul si creatorul ngerilor; El i-a adus de la neexistent la existent si i-a zidit dup propriul Su chip, o natur necorporal, un fel de duh si de foc imaterial (se spune c este necorporal si imaterial n raport cu noi oamenii). Deci, ngerul are o fire rational, spiritual, liber si schimbtoare n felul su de a gndi s-au a voi, cci tot ceea ce este creat este schimbtor. Numai ceea ce este necreat este neschimbtor. Tot ceea ce este rational este si liber. Deci, pentru c ngerul are o fire rational si spiritual este liber; iar pentru c este creat si schimbtor, are facultatea de a rmne si a progresa n bine sau, de a se ndrepta spre ru. Ei se nclin greu spre ru, dar nu sunt nenclinati. Acum ns, au ajuns neclintiti nu din pricina firii lor, ci prin har si prin struinta n unicul bine. Sfntul Dionisie Areopagitul i mparte n trei cete de cte trei: Serafimi, Heruvimi, Tronuri-Domnii, Puteri, Stpnii-nceptorii, Arhangheli si ngeri. Cei mai multi spun c ngerii s-au fcut naintea oricrei fpturi, cci trebuie s fie zidit mai nti fiinta spiritual si apoi cea sensibil, si, n urm, din cele dou, nsusi omul.
DESPRE
DIAVOL SI DEMONI
Dintre aceste puteri ngeresti, nainte stttorul cetei terestre, cruia Dumnezeu i-a incredintat pzirea pmntului, nu a fost ru prin natur, ci a fost bun, a fost fcut pentru bine si nu avea n el de la Creator nici cea mai mic urm de rutate; cu toate acestea n-a suferit luminarea si cinstea, pe care Creatorul i-a druit-o, ci, prin vointa lui liber, s-a ndreptat de la starea sa natural la o stare contra naturii sale si s-a ridicat mpotriva lui Dumnezeu Care l-a fcut, voind s se mpotriveasc Lui. El este cel dinti care s -a deprtat de bine si a czut n ru. Ru nu este nimic altceva dect lipsa binelui, dup cum si intunericul este lipsa luminii. Binele este lumina spiritual; n chip asemntor si rul este ntuneric spiritual. Lumina deci, fiind creat de Creator, a fost bun cci "Dumnezeu a vzut toate cte a fcut si iat erau bune foarte", dar a ajuns ntuneric prin vointa sa liber. Multime nenumrat de ngeri asezati sub el s-au dezlipit, i-au urmat lui si au czut mpreun cu el. Asadar, cu toate c erau de aceiasi natur cu ngerii, totusi au devenit ri, nclinndu-si de bun voie vointa lor de la bine spre ru.
4 / 65
Demonii nu au stpnire sau putere mpotriva cuiva, dect numai dac li se ngduie de Dumnezeu n sopul mntuirii, cum este cazul lui Iov si dup cum este scris n Evanghelii despre porci. Dar odat ce Dumnezeu le ingduie, au putere, se schimb si iau forma pe care o vor dup fantezia lor: "Nu este de mirare, deoarece nsui satana se preface n nger al luminii." (2 Cor. 11:14). Nici ingerii lui Dumnezeu, nici demonii nu cunosc cele viitoare si cu toate acestea proorocesc. Ingerii proorocesc pentu c Dumnezeu le descoper si le porunceste s prooroceasc, mplinindu-se toate cte spun. Ins si demonii proorocesc: uneori pentru c vd ce se ntmpl departe, alteori prin conjunctur. Pentru aceea de multe ori mint si nu trebuiesc crezuti, chiar dac uneori spun adevrul in chipul n care am artat. Ei cunosc si Scripturile. Toat rutatea si patimile necurate au fost nscocite de ei. Li s-a ngduit s ispiteasc pe om, dar nu au puterea s forteze pe cineva. Cci noi avem facultatea de a primi ispita sau de a nu o primi. Pentru acest motiv Dumnezeu a pregtit diavolului si demonilor lui si oamenilor care l urmeaz, focul nestins si pedeapsa vesnic: "Duceti-v de la Mine blestematilor, n focul cel vesnic, care este gtit diavolului si ngerilor lui" (Matei 25:41). lat ce spune si Sfntul Grigorie Palama despre mestesugul diavolului: "Nu numai ruttile sunt n apropierea virtutilor, ci si cuvintele nelegiuite stau att de mult n vecintatea celor evlavioase, nct prmtr-un mic adaos sau omisiune se pot schimba usor ntreolalt si ntelesul unui cuvnt poate deveni tocmai contrariul. De aici vine faptul c aproape orice prere rtcit se nftiseaz cu masca adevrului pentru cei ce nu sunt n stare s vad mica omisiune sau micul adaos. E si acesta un mestesug grozav al diavolului viclean, att de dibaci de a duce n rtcire. Cci nefimd departe minciuna de adevr, diavolul si-a ntocmit din aceasta o dubl putint de rtcire: scpndu-le adic celor multi deosebirea, din cauz c e asa de mic, omul va fi usor ispitit, sau s tin minciuna de adevr, sau adevrul de minciun, ca fiind att de aproape de minciun. In amndou cazurile va cdea sigur din adevr" (Rspunsul al treilea contra lui Varlaam). Dar trebuie s se stie c ceea ce este moartea pentru oameni, aceea este cderea pentru ngeri. Dup cdere ei nu mai au posibilitatea pocintei, dup cum nu o au nici oamenii dup moarte.
DESPRE ZIDIREA
VZUT
Insusi Dumnezeul nostru, proslvit n Treime si unime "a fcut cerul si pmntul si toate cele cte sunt n ele", aducnd pe toate de la neexistent la existent. Pe unele, cum este cerul, pmntul, aerul, focul si apa, nu le-a fcut dintr-o materie preexistent; pe altele, cum sunt vietuitoarele, plantele, semintele, le-a fcut din cele care au fost create de El. Acestea s-au fcut la porunca Creatomlui, din pmnt, ap, aer si foc. Dumnezeu a fcut pe om inocent, drept, virtuos, lipsit de suprare, fr de grij, luminat cu toat virtutea, ncarcat cu toate bunttile, ca o a doua lume, un microcosmos n macrocosmos, un alt nger nchintor, compus, observatorul lumii vzute, initiat n lumea spiritual, mpratul celor de pe pmnt, condus de sus, pmntesc si ceresc, vremelnic si nemuritor, vzut si spiritual, la mijloc ntre mretie si smerenie, acelasi si duh si trup; duh, din pricina harului, iar trup din pricina mndriei; duh, ca s rmn si s laude pe Binefctor; trup, s sufere si prin suferint s-si amintesc si s se instruiasc cnd se mndreste cu mretia, iar termenul final al tainei este ndumnezeirea sa prin nclinatia ctre Dumnezeu. Se ndumnezeieste prin participarea ta iuminarea Dumnezeiasc si nu prin transformarea sa n fiint Dumnezeiasc. Dumnezeu l-a fcut pe om prin fire fr de pcat iar prin voint, liber. Spun, fr de pcat, nu pentru c ar fi incapabil de a pctui, ci pentru c nu are n firea sa fa cultatea de a pctui, ci mai mult n libertatea vointei. Avea adic puterea s rmn si s progreseze n bine ajutat fiind de darul Dumnezeiesc, dup cum avea si puterea s se ntoarc de la bine si s ajung la ru lu cru pe care Dumnezeu l ingduia, pentru motivul c omul era nzestrat cu liberul arbitru. Nu este virtute ceea ce se face prin fort (Sfntul Ioan Damaschin - Dogmatica). Libertatea face din om nger sau demon, stpn sau rob, geniu sau dobitoc. Rul prin urmare
5 / 65
este din lume din abuzul de libertate, nu de la Dumnezeu, El respecta libertatea fiilor Si si prin aceasta nseamn c le aseaz pe umeri rspunderea tuturor faptelor lor, ca apoi s le poat rsplti (judeca). Fr libertate nu exist rspundere (judecat), fr rspundere nu poate fi nici rsplat: recompens sau pedeaps (Ilarion V. Felea - Religia iubirii). Pentru ce a voit Dumnezeu s zideasc pe om din pmnt? Pentru dou pricini: prima, spre ocara si rusinarea diavolului, vznd el att de proast si neputincioas zidire urcndu -se n cereasca slava din care el a czut, s se rup de zavistie; iar a doua, ca omul stiindu-si prostimea sa, s nu se nalte intru mndrie (Stantul Dimitrie al Rostovului - Hronograf).
DESPRE
NVIERE
Sunt n zilele noastre oameni care griesc cele "rzvrtite" spunnd c nu este nvierea mortilor. Uneori mrturisesc un Dumnezeu fctor a toate, ns zic c nu pedepseste pe cei ri, fiind iubitor de oameni, nici celor buni nu le face bine, nici nu poart grij de zidirile fcute. De unde, acest dumnezeu care este nchipuit de imaginatia lor, ori nu poate s poarte de grij si prin urmare este neputincios; ori nu voieste, si dup urmare este sau zavistuitor sau vrjmsuitor, ori mndru si neprimitor, ori trndav si lenes.. Si dac i vei ntreba de ce atta rvn pentru pierderea credintei crestine, rspund c vor s lumineze oamenii. Si ce luminare au ei din necredinta lor o dovedeste viata si petrecerea lor. Ei ca niste mincinosi si vicleni ftarnici, fgduiesc slobozenie nselnd pe multi. Marturiseste ce fel este luminarea lor, starea cea nenorocit a trii lor (tara de unde au venit aceste practiciyoghine India). Mrturisesc relele pe care le ptimesc multi din cei care ascult nvttura lor. Si de vreme ce nvttura aceasta multumeste trupul si defaim sufletul, stinge mustrarea cugetului si dezleag frul patimilor, face dumnezeu dulceata cea trupeasc si duce pe om unde "gndul lui cu osrdie se pleac din tineretile sale", adic spre toat pofta cea de ocar si a faptei celei fr de omenie (vezi Tantra Yoga). Pentru aceasta usor se nmulteste, dar cu greu se vindec si se sterge. Ins de le vom aduce mrturii din Sfnta Scriptur despre nvierea mortilor, nu vor crede, de vreme ce nu cred nici n celelalte nvtturi ale lui lisus Hristos; nc nici mrturiile istoriei nu i pleac spre adevr. Dar pentru ce, o necredinciosilor; oameni fiind voi, cinstiti cu putere cuvnttoare, "v alturati cu dobitoacele cele fr de minte si v asemnati lor?" (Psalmul 48:12). Dobitoacele, fiindc nu au minte, se misc si se trag si, ca s zic asa, se trsc de simtirile lor; iar voi, avnd minte, cugetnd, judecnd si deslusind, pentru ce folositi doar simtirea si ei i dati toat judecata voastr si hotrrea? Simtirea arat mintii pe cele simtite, iar min tea le judec si le desluseste. Oare nu cunoasteti amgirile simturilor? Credeti voi c atta este mrimea soarelui ct se vede, sau nu? Voi sunteti ncredintati c de zece mii de ori este mai mare. Dar de unde aceasta? Din socoteala, mintii. Vedeti c v plecati cuvntului mintii mai mult dect artrii simtirilor? Si pentru ce, la dovezile geometriei si aritmeticii nimeni nu se ndoieste? Pentru c se ndeprteaz de la ele artarea vederii celei amgitoare si slujeste numai cuvntul cel ce pleac mintea. Dar dovada din Sfnta Scriptur a Sfntului Apostol Pavel (1 Corinteni cap. 15) c Hristos a nviat, ziceti: "nici cuvnt care s plece mintea nu are, nici Hristos a nviat din morti !" Vai! La aceasta prea artat v amgiti. sau nedeslusind puterea cuvntului, pentru mptimirea mintii voastre ori din nenvttur necunoscnd care sunt cuvintele cele doveditoare ale nvierii lui Hristos. Cea dinti este din patim nscut sau din mndrie, ori din alte multe patimi. Drept aceea, dac nu veti scutura din mintea voastr necurtia acestor patimi, niciodat nu veti putea s cunoasteti adevrul. lar cea de a doua este patim usor de vindecat, cci dup ce veti nvta cuvintele va fugi de la voi ntunericul nenvtturii si va veni lumina adevrului. De veti cerca crtile Sfintilor Prooroci veti afla cuvintele care pleac mintea nu numai c Hristos a nviat din morti, ci si c adevrate sunt toate cte nvat pentru El Evangheliile.
6 / 65
Dar poate ziceti c ei nu au scris dup dumnezeiasca descoperire, ci s-a alctuit dup aflarea omeneasc. Dar cum s-au mplinit toate cte au spus ei? (vezi Daniil 9:24; Isaia 7:14; 9:6-7; 61:1; Ieremia 31). Citeste'si Cartea Psalmilor lui David, mult mai veche dect a proorocilor si vei gsi proorociile patimilor, ale ngroprii, a nvierii si a nltrii la cer a lui lisus Hristos (Ps. 68; 21; 87; 15; 46). Aceste proorocii s-au mplinit ntocmai si sunt artate de cei patru evanghelisti: Matei, Marcu, Luca si Ioan. Deci, spuneti, o, necredinciosilor, cu ce cuvant sau cu ce putere omeneasc au spus cu deamnuntul toate cele pentru Iisus Hristos? Ce rspundeti? Poate ziceti c acestea sunt aflri ale crestinilor. Dar v astup gura evreii. Ei, nempcatii vrjmasi ai lui Hristos si ai credintei crestinesti, pzesc dup dumnezeiasca iconomie crtile proorocilor si le cinstesc ca pe niste cuvinte dumnezeiesti. Ori ziceti c evanghelistii au scris nu cele ce s-au ntmplat cu lucrul, ci cele ce au zis proorocii. Dar ceea ce au spus evanghelistii o dovedeste istoria. Si care dintre nteleptii acestei lumi a produs o astfel de schimbare a lumii? De ce numai de la Iisus Hristos s-a nceput o nou numerotare a anilor si nu de la Budha sau Krishna? Dar aduc mrturie despre nvierea lui lisus Hristos si cei ce au mrturisit dup nviere. Mai nti ntrebati -v dac pentru o minciun ati rbda ptimire si munc si la urm moartea? ntreab apoi si pe altii, cti voiesti, de sufer toate acestea pentru o minciun cunoscut si desart. Ce rspundeti? Vezi c abia sufer omul moartea pentru un lucru drept, de folos si adevrat. Si cti crestini si-au dat viata pentru mrturia nvierii lui Hristos? Citeste "Vietile Sfintilor" si vei gsi milioane si milioane de crestini care au mrturisit cu pretul vietii lor nvierea lui Hristos. Si cum au putut ntoarce lumea de la nchinarea pgn a zeilor ctre Hristos niste oameni simpli, cum au fost Sfintii Apostoli, printr-o nvttur ca aceasta? Cu care putere? Cu care chip? Cu care stpnire? De ce nu dati crezare nici lui Sundar Singh a crui proorocii (PD: mincinoase) le folositi, dar nu credeti n Cel care a crezut Sundar Singh, n Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, si n nvttura Sa? Dac necredinciosii deprteaz de la ei patimile care ntunec mintea si dau loc puterii cuvntului, Dumnezeu nu-i va prsi, ci i va trage cu puterea Dumnezeiescului Su dar si-i va ntri pe piatra adevratei credinte. (Dup Sfntul Ioan Gur de Aur - Tlcuire la apostolii de peste an).
DESPRE JUDECAT
Multi dintre oameni zic c dup moarte nu este judecat, nici plat, nici munc, nici pedeaps vesnic, ci zic: "Dumnezeu este iubitor de oameni si nu va munci pe cei ri si pctosi". Desi Dumnezeu este iubitor de oameni, ns este si judector drept. Si de nu se vor munci oamenii ri, nici oamenii cei buni, nici sfintii nu se vor ncununa. Dar atunci unde este iubirea de oameni si judecata cea dreapt a lui Dumnezeu? De vreme ce judectorii si legiuitorii lumesti pe oamenii cei buni i iubesc si cinstesc, iar pe cei ri i muncesc si-i omoar, Dumnezeu cum poate s nu fac si El unele ca acestea, pentu dreptate? Dar cnd vor lsa oamenii cei ri pcatele? Pentu c desi i asteapt munc vesnic si tot nu se las de pcat si de strmbtate. Si dac vor alunga si aceast fric de la ei, si nu numai s primeasc munc, ci s dobndeasc si mprtia cerului, oare cnd vor prasi ruttile care le fac? Spuneti voi, cei ce nu credeti s fie munc, cine a fcut potopul ce a fost n zilele lui Noe si s -a nnecat toat lumea de mnia lui Dumnezeu? Cine a trimis fulgere si foc asupra Sodomei si Gomorei de au ars sapte cetti mpreun cu toti ucigasii si sodomitii? Cine a nnecat pe Faraon cu toat oastea lui n Marea Rosie? Cine a pierdut pe cei sase sute de mii de jidovi n pustiu? Nu vedem noi pnmejdiile prin care trecem n fiecare zi? Ce cuvnt ai tu s rspunzi pentu toate acestea? Dac nu credeti cuvintele sfintei Scripturi, cel putin s credeti din lucuri nfricosata munc si urgia lui Dumnezeu pentru cei pctosi. Deci, s nu ne artm necredinciosi zicnd c nu este munc, pentru ca s nu cdem ntr-nsa, pentru c moartea si aducerea aminte de munc este ca o iarb amar care curteste tot felul de rutate si
7 / 65
viclesug cnd se d adeseori sufletului nostru. Si n ziua dreptei judecti unde vor fi cei ce zic c iu bitor de oameni este Dumnezeu si nu pedepseste pe cei ce pctuiesc? Ct se vor tngui atunci cei ce zic aces tea! Ct vor suspina si nimeni nu-i va auzi! Atunci vor vorbi unii ctre altii, zicnd: 0, cum am gresit si ne-am pierdut noi! Ne nvtau unii si altii si nu ascultam nici luam aminte. Ne nvta si noi ne bteam joc. Ne mrturiseau nou si nu credeam. Auzeam Scripturile si tot ne rtceam. Dreapt este judecata lui Dumnezeu, cu adevrat prea drept; pentru cele ce am fcut ne lum plata. Vai, c pentru trectoarea si necurata dulceat ne muncim n veci. Pentru o slav mic si de nimic, am czut din slava cea adevrat. Pentru putin desftare ne-am lipsit de desftarea Raiului. Acum, cei ce au crezut se afl n desftare. Drept aceea, ca s nu zicem si noi aceste cuvinte, mpreun cu cei fr de minte, veniti s ne apucm mai nainte de a veni furul sufletelor noastre, pn avem vreme, s suspinm, s plngem, s facem milostenii, s ne mrturisim pcatele, s ridicm minile ctre Cel ce poate s ne mntuiasc si s zicem: Mntuieste-ne pe noi Doamne c pierim. (din Sfntul Ioan Gur de Aur - Mrgritare)
MPOTRIVA RENCARNRII
Cea mai mare nebunie, pgntate s rtcire de la adevr este de a crede cineva c dup moarte sufletul omului intr n alte trupuri de oameni, dobitoace, etc. ln toat nvttura Dumnezeiestilor Scripturi si a Evangheliei lui lisus Hristos, n invtturile Sfintilor Apostoli, ale Sfintilor Printi, nu gsim vreo mrturie despre aceast rtcire si pgntate. Mntuitorul nostm lisus Hristos ne arat unde merg sufletele oamenilor dup moarte, zicnd: "Si a murit sracul si a fost dus de ngeri n snul lui Avraam. A murit si bogatul si s-a nmormantat" apoi artnd unde s-a dus, zice: "Si n iad ridicndu-si ochii si, fiind n chinuri, el a vzut de departe pe Avraam si pe Lazr n snul lui"(Luca 16:19-31). Si n alt loc din Sfnta Scriptur se arat unde merg sufletele oamenilor dup moarte: atunci cnd tlharul cel de-a dreapta Mntuitorului, fiind si el rstignit, i zicea lui lisus: "Pomenestem Doamne, cnd vei veni ntru mprtia Ta", aude glasul Mntuitorului: "Adevrat griesc tie, astzi vei fi cu mine n rai" (Luca 23:42-43). lat deci unde merg sufletele oamenilor drepti si pctosi dup moarte: n rai, n snul lui Avraam, acolo unde a mers Lazr si tlharul care s-a pocit de pcatele sale, sau n iad, unde a mers bogatul cel nemilostiv. De unde a iesit aceast idee de a se crede c sufletele oamenilor dup moarte se duc n alte trupuri? De unde a iesit aceast rtcire c omul moare de multe ori? Oare cei ce gndesc aceast nebunie nu-l aud pe marele Apostol Pavel care zice c o dat este dat oamenilor s moar, iar dup aceea s fie judecata? (Evrei 9, 27). Oare nu aud acesti rtciti de la adevr ce zice Sfnta Scriptur: "...fiindc omul merge la locasul su de veci... si ca pulberea s se ntoarc n pmnt cum a fost, iar sufletul s se ntoarc la Dumnezeu, Care l-a dat?" (Eclesiastul 12, 5 si 7). 0 dat moare omul cu trupul su si o dat va fi nvie rea mortilor. Auzi ce zice Domnul: "Nu v mirati de aceasta, c vine ceasul n care toti cei din mormnturi vor auzi glasul Lui. Si vor iesi cei ce au fcut cele bune ntru nvierea vietii, iar cei ce au facut cele rele ntru nvierea osndirii" (Ioan 5:28-29). Din toate acestea se vede destul de clar c n ziua judectii de apoi toate trupurile vor nvia, unindu-se cu sufletele lor, pentru a primi rsplata dup credinta si faptele pe care le-au avut n timpul existentei lor pmntesti. Si dac n aceast existent pmnteasc ar trece prin mai multe trupuri, ncepnd cu aceast zi a nvierii, n care trup va rmne sufletul? Oare va putea sufletul s fie n acelasi timp n mai multe trupuri? Oare va putea sufletul s fie n acelasi timp si n rai si n iad? Dar ce se va ntmpla cu trupurile rmase far suflet, pentru c dup nvttura voastr se intelege a fi mai multe trupuri dect suflete?! Oare Dumnezeu crend pe om dup chipul si asemnarea Sa l-a creat ca s-l nimiceasc, s-l distrug, s-l piarda pe undeva prin univers, ori s-i druiasc viata vesnic, s-l mantuiasc? Noi credem c l-a creat ca s se bucure si el, omul, de buntatea si dragostea dumnezeiasc, numai ca
8 / 65
omul s doreasc acest lucru si ct st n puterea sa s se si nevoiasc, cci Dumnezeu nu duce cu forta pe om n rai. "Dar va zice cineva: cum nviaz mortii si cu ce trup au s vin? Nebun ce esti! Tu, ce semeni, nu va da viat daca nu va muri. Si ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie, ci grunte gol, poate de gru, sau de altceva din celelalte; iar Dumnezeu i d un trup precum a voit si fiecrei seminte un trup al su". Nu pentru noi a venit Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pe pmnt si a ptimit si a nviat? "Si dac Hristos n-a nviat zadamic este atunci propovduirea noastr, zadamic si credinta voastr" (1 Corinteni 15:35-38; 15:14). lat ce zice si proorocul Iezechiel despre nvierea mortilor: "Fost-a mna Domnului peste mine si m-a dus Domnul cu Duhul si m-a asezat n mijlocul unui cmp plin de oase omenesti, si m-a purtat mprejurul lor; dar iat, oasele acestea erau foarte multe pe fata pmntului si uscate de tot. Si mi-a zis Domnul: Fiul omului, vor nvia oasele acestea? Iar eu am zis: Dumnezeule, numai Tu stii acestea... Asa grieste Domnul Dumnezeu oaselor acestora: Iat Eu voi face s intre n voi duh si voi veti nvia. Voi pune pe voi vine si carne va creste pe voi; v voi acoperi cu piele, voi face s intre n voi duh si veti nvia si veti sti c Eu sunt Domnul... Deci am proorocit eu, cum mi se poruncise, si a intrat n ei duhul si au nviat si multime mult foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lor" (Iezechiel 37). Dreptul Iov zice: "Dar eu stiu c Rscumprtorul meu este viu si c El, n ziua cea de pe urm, va ridica iar din pulbere aceast piele a mea care se destram" (Iov 19:25); si iarsi proorocul lsaia: "Mortii Ti vor tri si trupurile lor vor nvia" (Iov 26:19). Cu toate acestea, cei rtciti de la adevr, fortnd ntelesul unor texte biblice, sustin c si llie s-a ntrupat n persoana Sfntului loan Boteztorul: "Si dac voiti s ntelegeti, el este Ilie, cel ce va s vin" (Matei 11:14). Da, este adevrat c despre Sfntul loan Boteztorul s-a scris c "va merge inaintea Domnului cu duhul si cu puterea lui Ilie" (Luca 1:17) dar nu c se va incarna n el llie Proorocul, ci c loan Boteztorul a venit cu rvna si credinta proorocului llie, fiindc llie va veni nainte de venirea a doua a Domnului: "Ilie ntr-adevr va veni si va aseza toate la loc" (Matei 17:11). Va veni marele prooroc Ilie mai nainte de sfrsitul lumii, n timpul lui Antihrist, dar nu cu alt trup, ci cu trupul lui cu care a fost nltat la cer n car si cu cai de foc asa cum l-a vzut Elisei (4 Regi 2:1l-l2). Asadar si Sfantul loan Boteztorul a venit cu credinta si cu rvna lui Ilie, dar nu cu alt suflet si trup, ci cu al sau, cu care s-a nscut din Sfnta Elisabeta. lnc mai aduc si acest citat din Evanghelia lui Ioan: "Invttorule, cine a pctuit, acesta sau printii lui, de s-a nscut orb?" (Ioan 9:2), ceea ce ar fi nsemnat. ln primul caz, c a avut si o alt viat sau vieti. Dac se citeste cu atentie si versetul urmtor, se poate observa foarte clar c Mntuitorul nu este de acord cu aceast prere, cci zice: "Nici el n-a pctuit, nici printii lui, ci ca s se arate n el lucrrile lui Dumnezeu" (Ioan 9:3). Deci, admitnd c acest om a avut si alt viat, apar dou nedumeriri; prima: Dac s-a rencarnat nseamn c a avut pcate n alt viat, ceea ce Mntuitorul nu a admis. A doua: Dac nu a avut pcate n alt viat, nu mai era nevoie de rencarnare, el trebuind s fie pe undeva prin Nirvana! INTR-ADEVAR,
IDEILE DESPRE RENCARNARE EXISTAU SI N TIMPUL
MANTUITORULUI,
DAR
NICIERI
SFNTA SCRIPTUR
MATEI
NU
NTLNIM O APROBARE A LOR
CI DOAR ADEVERIREA NVLERLL S L A J U D E C I I
(APOC. 20:1L-L5; 22,12;
25:3-
46; 1 Cor. 15:12-22; 2 Petru 3:7 S.A.).

Pe lng toate acestea mai sustin c Biserica a scos din Sfnta Scriptur citatele care vorbesc despre rencarnare si chiar Evanghelia lui Toma (nu cititi cei slabi in credinta caci va veti vatama). Dac Biserica ar fi scos citatele care adeveresc rencarnarea, atunci le-ar fi scos pe toate si nu ar fi lsat nici aceste texte pe care le aduc acesti "lupi mbrcati n piei de oaie". Ct priveste asa zisa "evanghelie" a lui Toma, faceti o comparatie ntre aceast evanghelie si celelalte Evanghelii si crti ale Noului Testament si singuri veti observa totala deosebire care exist ntre ele, pentru c nu sunt scrise n acelasi "duh al adevrului". Desi budhismul si hinduismul afirm c sufletul este nemuritor, ceea ce poate fi considerat ca un produs bun, dar c sufletul poate trece din trup n trup si se poate transforma din fire
9 / 65
rational n animal, aceasta este denaturare. Noi stim c mintea, vointa, constiinta si ratiunea sunt nsusiri ale sufletului si dac acceptam c sufletul nostru trece si prin alte trupuri de animale, unde sunt atunci nsusirile sufletului? S-i dm unui cine o bucat de carne si s-i spunem ora la care s o mnnce si vom vedea dac are minte s ne nteleag! Dar cu acesti oameni se ntmpl ceea ce zice Duhul Sfnt: "Iar omul n cinste fiind n-a priceput, alturatus-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor" (Psalmul 48:12). Care religie este mai veche si mai adevrat dect a Patriarhilor, a lui Adam, a lui Sit, a lui Noe, a lui Avraam, care au fost sfinti vztori de Dumnezeu? Si care din acesti mari si sfinti oameni ai lui Dumnezeu a lsat vreo invttur c sufletele oamenilor dup moarte vor intra n alte trupuri spre a se curti de pcate? Ct nebunie este pentru un crestin s cread n aceste nvtturi pgne tocmai astzi cnd Evanghelia lui Hristos a ajuns la toate neamurile! Noi stim din Sfnta Scriptur c toti vom sta naintea divanului lui lisus Hristos la nfricosata judecat de apoi ca s dm seama de ceea ce am lucrat prin trupul pe care l avem si nu prin alte trupuri cum hulesc cei nselati de diavol! (Romani 14:10; 2 Corinteni 5:10). Nu aflm n toat Sfnta si dumnezeiasca Scriptur vreun loc n care s se scrie c noi dup moarte vom da seama de cele ce am fcut n mai multe vieti prin care am trecut pe acest pmnt, ci numai prin acest trup cu care ne-am nscut si am trit n lume.
10 / 65
t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret
Ct nebunie si rtcire n capul vreunui om s cread c Hristos, Mntuitorul nostru, ar fi nviat si S-ar fi proslvit dup nvierea Sa cu alt trup si nu cu acela cu care S-a nscut din Preacurata si Preasfnta Fecioar Maria! Noi avem attea dovezi despre patima si nvierea lui Hristos Care S-a proslvit n al Su trup si nu n altul. Noi stim c toate popoarele lumii se vor judeca de Hristos, dar nicieri n Sfnta Scriptur nu scrie c ne va judeca Budha sau Krishna sau alti idoli si slujitori demonici, si c vom fi ntrebati de acestia pentru cele ce am gresit n aceast viat. Acesti oameni au ajuns la atta nebunie si mpreun cu satana, n ziua judectii celei de apoi, vor merge n muncile cele vesnice, dup cum zice Sfntul Apostol Iuda: "Iar pe ngerii care nu si-au pzit vrednicia, ci au prsit locasul lor, i-a pus la pstrare sub ntuneric, n lanturi vesnice, spre judecata zilei celei mari... Acestia nsa defaim cele ce nu cunosc, iar cele ce --ca dobitoacele necuvnttoare-- stiu din fire, ntr-acestea si gsesc pieirea... Valuri slbatice ale mrii, care si spumeg rusinea lor, stele rtcitoare, crora ntunericul ntunericului li se pstreaz n vesnicie... Iat a venit Domnul cu zecile de sfinti ai Lui, ca s fac judecat mpotriva tuturor si s mustre pe toti nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor, n care au fcut frdelege si de toate cuvintele de ocar pe care ei, pctosi, netemtori de Dumnezeu, le-au rostit mpotriva Lui". Acestia cu nimic nu se deosebesc de pgni, de atei si de diavol, care se silesc s strice scripturile cele sfinte si adevrul din ele si s duc la rtcire pe cei pe care i pot nsela cu minciunile lor. Deci, tu care prin Dumnezeiescul Botez ai devenit fiul lui Dumnezeu dup dar si dai crezare acestor pgntti, te mai poti numi crestin ? lat cum prin ceea ce faci si crezi, tgduiesti tocmai pe Creatorul tu. Acestora li se potrivesc cuvintele Sfntului Apostol Petru: "Acestia ns, ca niste dobitoace far de minte, din fire fcute s fie prinse si nimicite, hulind cele ce nu cunosc, vor pieri n stricciunea lor... Prsind calea cea dreapt, au rtcit... Acestia sunt izvoare fr de ap si nori purtati fr de furtun, crora li se pstreaz, n veac, ntunericul cel de neptruns" (2 Petru 2:12.15.17).
11 / 65
CAPITOLUL II
COMPARAII
In revista "Infinit" nr. 1, iulie 1992, la capitolul "YOGA", printre multele rtciri se arat c: "Atingand perfectiunea n realizarea diferitelor procedee yoga, practicantul perseverent devine stpnul unei cunoasteri directe a anumitor secrete ale naturii si astfel dobndeste puteri paranormale asupra destinului". Studiind mai cu atentie acest aliniat, vom observa cumyoghinii admit c, chiar si prin "Tantra Yoga" se potdobndi puteri paranormale asupra destinului, deoarece si "Tantra Yoga" este un procedeu yoghin. Cei care cunosc ce se ntmpl n "Tantra yoga" si mai au putin ntelepciune, si vor da seama c prin acele nebunii sexuale care se petrec n timpul sedintelor de "purificare" sepot dobndi numai si numai mbolnviri, att trupesti ct si mintale. Un om cu mintea sntoas nu ar accepta s intretin astfel de relatii amoroase n grup, cum se ntmpl la aceste sedinte yoghine, nici chiar dac ar fi singur. Pe lng acestea, admitnd existenta destinului, l reduc pe om la starea unui robot care execut ceea ce i se comand; elimin credinta, faptele bune, pentru c ce sens ar mai avea credinta n Dumnezeu si faptele bune, dac noi suntem destinati, hotrti dinainte fie la fericire, fie la munc? De ce a mai fost nevoie s vin Hristos si s se jertfeasc pentru noi dac exist destin? lar dac se pot dobndi puteri paranormale asupra destinului, nseamn c acea persoan are puteri mai maridect Cel care a hotrt destinul (dect Dumnezeu). Si atunci cum poate s hotrasc un destin dac altcineva este mai putemic si l poate modifica? ln paragraful urmtor se zice: "Orice om care trieste n prezent pe planeta Pmnt si care vrea s urmeze ndemnul plin de ntelepciune: "Caut, bate la us, ceresi vei gsi"; dac va actiona constant si sincer un anumit interval de timp cu aspiratie luntric suficient de puternic, cu o minte deschis si cu o dorint arztoare dea ntelege, poate: s intre gradat n rezonant cu focareinfinite, cu izvoare de fort, ntelepciune si iluminare, capabile s-i aduc pacea interioar, fericirea, satisfactia durabil n viat, ntelepciunea, desvrsirea". Se poate observa cum se iau citate din Sfnta Scriptur si sunt amestecate cu nvtturi pgne, care desi i ofer omului unele stri deosebite, totusi nu-i asigur mntuirea. Ce-i va folosi omului chiar dac ar cstigatoat lumea, dac si pierde sufletul? ct deosebirentre nvttura unui Budha sau Krishna, care ti ofer ortcire prin univers, prin mai multe vieti care pan laurm tot la moarte duc si nvttura lui Iisus Hristos, Care ti ofer mntuirea, fericirea vesnic. lar cei careau urmat pe Mntuitorul Hristos au gustat nc din aceast viat ce inseanm adevrata fericire. In ultimul paragraf ni se spune: "Cunoaste-te pe tine nsuti si vei cunoaste astfel tot universul mpreun cufortele ascunse ale sale". lat un ndemn la o mndrie diabolic. lat cum ti promite o cunoastere a ntregului univers, cand noi nu putem cunoaste nici ceea ce putem cuprinde cu privirea. lat cum esti ndemnat sti pui toat ndejdea numai n forele tale, s ajungi ca Lucifer care si-a nchipuit c poate fi la fel ca Dumnezeu, dar nu-ti arat si urmarea unor astfel de cugetri.
S ne fereasc Bunul Dumnezeu de aceste preri nalte despre noi nsine si s ne druiasc o inim nfrnt si smerit. S fim cu luare aminte la cuvintele Mantuitorului: "Priviti la Mine c sunt blnd si smerit cu inima si veti afla odihn in sufletelor voastre" (Matei 11:29). Tot n revista "Infinit' apar CELE ZECE PORUNCI ALE LUI SAI BABA, care sunt un amestec de citate din operele marilor filosofi pgni si Sfnta Scriptur. Porunca a doua ncepeastfel: "Respectul egal fat de toate religiile. Toate religiile nvat (predic) acelasi ADEVAR". Stm si ne ntrebm, cum toate religiile predic acelasi "Adevr", cnd numai Domnul nostru lisus Hristos a afirmat: "Eu sunt Calea, Adevrul si Viata"; iar n alt loc dumnezeiasca Scriptur zice: "Un Domn, o credint, un botez"? Si iarsi: "Eu mntuiesc pe cei care M mrturisesc n
12 / 65
adevr, nu n minciun", pentru c si "dracii cred si se cutremur" dar nu le foloseste aceast credint. Dumnezeu este Unul si a ntemeiat o singurcredint, nu mai multe. Tot Sai Baba zice: "Aceleasi nvtturi divine apar n toate religiile". Chiar asa s fie? Unde a gsit acest "om sfnt" n Sfnta Scriptur "pstrati curtenia casei si a mprejurimilor ceea ce va asigura conditii de viat sntoase si igienice"? (porunca a 4-a). Cititi cele zece porunci din Sfnta Scriptur si observati singuri care sunt divine, care sunt vrednice a fi de la Dumnezeu. n brosura "Misterul subconstientului" la pct. 83: "Cnd vei ajunge s doresti ntelepciunea tot att de intens precum un om care, fiind pe cale s se nnece, doreste aer sau ceva de care s se agate, atunci o vei primi. In Sinele tu Suprem (ATMA) tu esti deja ADEVRUL", se observ cum acest drcusor al ncrederii n sine ncearc s pun stpnire pe om prin astfel de cugetri: "atunci o vei primi" (adic ntelepciunea). De la cine? De la Dumnezeu? Dac vrei s stii cum poti ajunge la ntelepciune, iat ce spune Cel ce poate s ti-o druiasc: "nceputul ntelepciunii este frica lui Dumnezeu" (Solomon 9:10), aceast fric sfnt izvort din iubirea fat de El. Dar acest drcusor al ncrederii n sine nu vine singur, ci ajutat de stpnul su, dracul mndriei: "In Sinele tu Suprem (ATMA) tu esti deja ADEVRUL", care ti sopteste c tu esti deja Dumnezeu. Ct nebunie, cta rtcire! Cum tu, care esti o creatur, poti s devii Creator? Unde este acea smerenie care s nalte pe om? Sfintii se considerau pctosi si prin aceasta au ajuns sfinti, nu prin laud, nu prin ncrederea n puterile lor. Sfntul Apostol Pavel spunea c dintre pctosi cel dinti este el. Proorocul si mpratul David se fcea pe sine "vierme si nu om", iar Stpnul stpnilor si Domnul domnilor, lisus Hristos, S-a smerit pe Sine pn la moarte si nc moarte pe cruce ca s nemantuiasc pe noi, creaturile Sale. Acelasi diavol a nselat si pe Eva n rai: "...veti fi ca Dumnezeu..."'(Facere 3:5). Tu care te numesti crestin, de ce te lasi nselat de filosofia pgnilor? De ce cauti pe Hristos n nvttura acestor oameni fr de Dumnezeu si nu l cauti n nvttura Bisericii Sale, acolo unde se gseste? Care dintre nteleptii acestei lumi ti-a mai oferit viata vesnic sau care dintre ei si-a mai dat viata pentru mntuirea noastr, a oamenilor? La pct. 29 se vede foarte bine cum se ncearc nselarea crestinului aducnd citate false din Psalmii lui David (34,4): "Am cutat cu fervoare ETERNUL si El mi-a rspuns eliberndu-m de toat frica mea". Dar iat textul adevrat: "S fie rusinati si nfruntati cei ce caut sufletul meu; s se ntoarc napoi si s se rusineze cei ce gndesc ru de mine" (Psalmi 34:4); cte nselciune, cat deprtare de la adevr! In "YOGA TIBETAN SI DOCTRINELE SECRETE" se ntlneste mereu acelasi duh al mndriei, al slavei desarte,al iubirii de sine. Nu vom analiza toate rtcirile, toate abaterile de la adevr, ci numai cteva, stiind c cine nseal cu putin, nseal si cu mult. Cap.16. Cele zece trsturi ale omului superior, alin. 1: "A nu avea dect putin orgoliu si a nu fi deloc invidios, este trstura distinctiv a omului superior". Ce fel de om superior este acesta dac poate fi si orgolios? Cap. 23. Cele zece lucruri de prisos, alin. l: "Dac natura ultim a constiintei a fost realizat, nu mai este necesar s ascultm sau s meditm asupra invtturilor religioase" Cu alte cuvinte, nseamn c vine un timp cand nu mai avem nevoie de nvttura lui Dumnezeu l putem elimina din viata noastr. Cred c acest sfat nu tatl minciunii adic satana l poate insufla omului. Alin. 2: "Dac natura pur a spiritului este realizat nu mai este necesar s se caute iertarea pcatelor" Oare poate cineva s ajung la aceast puritate? De ce s ne amagim singuri? Nu vedem ct gresim nu numai cu lucrul, ci si cu cuvantul si gandul? Oare satana nu a czutpentru ca si-a inchipuit c va fi asemenea cu Dumnezeu? Alin. 3: "De asemenea, solicitarea iertrii nu mai este necesar pentru acela care rmne n starea de pace mental" Dar ce facem cu inima pentru c de acolo izvorsc hulele, certurile, curviile, preacurviile, uciderile... ? Din cele doua aliniate de mai sus se poate observa destul de bine cum se admite cererea iertrii pcatelor si chiar dac nu se spune de la cine, se intelege de la sine c numai Dumnezeu prin slujitorii Si, preotii duhovnici si episcopi, poate s fac aceasta dup cum a spus Hristos: "Luati Duh Sfnt, crora veti ierta pcatele iertate vor fi si crora veti tine pcatele, tinute vor fi" (Ioan
13 / 65
20:22-23); si n alt loc: "Toate cate veti lega voi pe pmnt, legate vor fisi in ceruri si toate cte veti dezlega pe pmnt, dezlegate vor fi si in ceruri" (Matei 18:18). iar dezlegarea se poate primi numai prin spovedanie, si mplinirea canonului rnduit dectre duhovnic. Cap. 28. Cele zece mari realizri fericite. Noi le-am pune n comparatie cu cele nou fericiri ale lui lisus Hristos, dar pentru a le ntelege este nevoie de unele explicatii, pentru c vom intlni cuvinte care trebuiesc lmurite: ce este constiinta, smerenia, pcatul, fr delegea, pierderea Duhului Sfnt, etc.
CE ESTE CONTIINA?
Ca s nu mai intrm n amnunte pentru explicarea stiintific, noi spunem c, constiinta este glasul lui Dumnezeu pus n mintea omului inc de cnd a fost creat, pentru ca s nteleag ce este bine si ce este ru. Binele este ascultarea de Dumnezeu, iar rul este neascultarea de Dumnezeu. Si mintea omului nainte de pcat era att de luminat si ntelegtoare nct Dumnezeu l-a pus pe om s dea denumire la toate vietuitoarele facute de El. Dar cum a stiut omul s le dea nume? Avnd mintea luminat a stiut rostul pe care-l avea fiecare vietuitoare si nsusirile necesare pentru a-si putea mplini acest rost.
CE ESTE SMERENIA?
n scurt, smerenia este constiinta nimicniciei. Dar pentru a ntelege acest lucru este nevoie de o explicatie mai pe larg: Omul, cu mintea sa luminat de Dumnezeu, a nteles c el, omul, a fost fcut de Dumnezeu din pmnt, iar pmntul din nimic. Deci si omul a fost fcut din nimic, iar el nu a contribuit cu nimic la crearea sa. A mai nteles omul ce anume L-a determinat pe Dumnezeu s-l fac: ca s se bucure alturi de Dumnezeu de toat creatia Lui. De asemenea, a mai nteles c toat creatia lui Dumnezeu este la dispozitia omului. Chiar si ngerii sunt pusi de Dumnezeu s-l pzeasc si s-i ajute a face voia lui Dumnezeu. La fel tot universul, cu soarele, luna, stelele, atmosfera cu aerul pe care l respirm, precum si pamntul cu toat vegetatia si podoaba lui; bogtia minereurilor, apele mpreun cu toate vietuitoarele din ea, toate sunt la dispozitia omului. Toate nsusirile pe care le are omul, tot de la Dumnezeu sunt, ba chiar Dumnezeu prin pronia Sa sau prin grija permanent ce o are pentru om, este tot la dispozitia omului. Si mai mult dect toate acestea, Dumnezeu a trimis pe nsusi Fiul su pe pmnt S Se jertfeasc pentru mntuirea omului, iar Duhul Sfnt s-l lumineze si s-l cluzeasc n tot restul vietii sale... Deci, ntelegnd si stiind toate acestea, omul simte nevoia ca n fata lui Dumnezeu s se smereasc, adic sse vad att de mic si de nensemnat nct s se prosterneze inaintea lui Dumnezeu, s-l multumeasc, s-Llaude, s-L binecuvnteze, s-L slveasc, s-l cnte, s-L roage asa cum fac ngerii si sfintii n cer si, cumzicem si noi n rugciunea Tatl nostru: "fac-se voia Ta, precum n cer asa si pe pmnt". Aceasta ar fi nputine cuvinte, explicatia despre smerenia pe care oavea omul nainte de a pctui. Dup ce a pctuit, a aprut n mintea omului starea de umilint, adic constiinta pctoseniei sale, si a simtitc a murit duhovniceste; c l-a prsit Duhul Sfnt si toate darurile duhovnicesti din cele trei facultti ale lui: ratiunea, vointa si sentimentul, care sunt dup asemnarea cu Dumnezeu. A simtit cum i s-a ntunecat mintea si nu mai poate s-L vad pe Dumnezeu ca nainte. A pierdut si lumina cu care era mbrcat si s-a vzut gol. A constatat c i-a slbit vointa si nu mai poate s mplineasc cele bune. De asemenea, si sentimentul i s-a schimbat nct nu mai simtea legtura normal cuDumnezeu si toate strile bune pe care mai nainte lesimtea n prezenta lui Dumnezeu, acum dispruser.
ACESTE STRI BUNE N PREZENTA LUI DUMNEZEU SUNT AGONISIREA DUHULUI SFNT:
DESCRISE DE UCENICUL
SFNTULUI SERAFIM
DE
SAROV
N URMA UNEI DISCUII PRIVIND
Printele Serafim m prinse atunci de umeri si-mi zise:
- Acum suntem amndoi n Harul Sfntului Duh! De ce nu m privesti? - Printele meu, nu pot s v privesc, ochii sfintieivoastre arunc fulgere de lumin! Fata sfintiei
voastre emai arztoare dect soarele si m dor ochii.
14 / 65
- Nu-ti fie fric, dumneata luminezi acum tot att ctmine. Te afli n plintatea Duhului Sfant,
altfel n -ai putea s m vezi n starea aceasta. Si apropiindu-se de ureche mi zise: - Multumeste lui Dumnezeu pentru milostivirea lui ctre noi. Vezi, n-am fcut nici mcar semnul crucii; n adncul inimii m-am ndreptat ns ctre Dumnezeu, zicand: Doamne, f pe omul acesta vrednic s vad artarea Preasfntului Duh, si iat Dumnezeu, Care a auzit rugaciunea smeritului Serafim prin mijlocirea Nsctoarei de Dumnezeu... De-abia mi ridicasem ochii si o groaz pioas mi cuprinse toat fiinta. lnchipuiti-v fata unui om care vorbeste n mijlocul soarelui. li vezi miscarea buzelor, expresia ochilor. i auzi glasul, simti c te tine de umeri, dar nu numai c nu-i vezi bratele, ci n locul trupului propriu si al convorbitorului, vezi numai o lumin strlucitoare, o lumin orbitoare luminnd pajistea de zpad, pe mine si pe staret. Dar poate s-si nchipuie cineva starea fericit n care m aflam eu atunci?
Cum te simti acum, m ntreb Printele Serafim? Minunat de bine, i rspunsei eu. Cum adic bine? Lmureste! Simt n sufletul meu o liniste si o pace pe care n-as putea s o exprim n cuvinte! - Dragostea ta, este pacea despre care Domnul zice ucenicilor Si: "Pacea Mea v dau ; eu v-o dau nu cum v-o d lumea. De ati fi din lume, lumea ar iubi pe al su; dar fiindc nu sunteti din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, pentru aceasta v urste lumea. Dar ndrzniti, Eu am biruit lumea" (loan 14: 27). Tocmai acestor oameni urti de lume, dar alesi de Dumnezeu, Domnul le d pacea aceasta pe care o simti dumneata acum. Dar ce mai simti nc? 0 dulceata extraordinar! - Este dulceata de care Sfintele Scripturi spun: "Din rul dulcetii Tale, le vei da lor s bea" (Ioan 21:6). In dulceata aceasta parc ni se topesc inimile si binele care ne umple nu-l poate spune nici un cuvnt din vorbirea omeneasc. Si ce mai simti altceva? 0 negrit bucurie n inim! - Cnd Duhul lui Dumnezeu pune deplin stpnirepe fiinta noastr, sufletul ni se umple de o bucurie far asemnare. lndat ce Duhul lui Dumnezeu se apropie, toate se schimb n bucurie... Si dac numai bucuria aceasta ne aduce atta mngiere si atta nviorare, ce s mai zicem de nssi bucuria care ne este pregtit n ceruri; gtit celor ce plng aici pe pmnt! Si altceva ce mai simti? 0 cldur extraordinar! - Cum asta, o cldur? Nu suntem oare n pdure?Acuma-i iarn si iat-ne si pe noi nveliti n zpada aceasta care cade cu fulgi mari! De ce cldur poate fi vorba? 0 cldur ca ntr-o baie turceasc, plin cu aburi! Si mirosul e tot ca ntr-o baie? Nu, nu! n lumea ntreag nu se afl asemenea mireasm! Si staretul Serafim surse blnd: - Da, dragul meu, stiu lucrul acesta tot att de bine ca si dumneata, dar te ntreb anume. Ai dreptate. Nici o mireasm de pe pmnt nu se poate asemna cu aceea care ne nvluie acum, cci mireasma aceasta este mireasma Duhului Sfnt. Si ia aminte, mi-ai spus c simteai o cldur ca ntr-o baie, dar priveste: zpada nu se topeste de loc sub dumneata. Ceea ce nseamn c aceast cldur nu-i n aer, ci n noi nsine. Aceasta-i cdur de care Dumnezeu ne cere s o pomenim n rugciunea nclzeste-m Doamne, cu cldura Duhului Tu Celui Sfnt. Despre starea aceasta a zis lisus Hristos: "Adevrul v spun, sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pn nu vor vedea pe Fiul Omului venind ntru mprtia Sa" (Matei 16, 28).
(PD: acestea sunt trairile Ortodoxe ale Duhului Sfant, nu ratacirile Haristmaticilor sau inselarile ratacitilor)
CE ESTE PCATUL?
Pcatul este neascultarea de Dumnezeu.
CE ESTE FRDELEGEA?
Este nesocotirea legii scris deDumnezeu si dat oamenilor pentru a o mplini si pecare omul nici
15 / 65
nu a ascultat-o, nici nu a mplinit-o. este a treia persoan sau ipostas al Dumnezeirii si Cruia ne adresm prin rugciunea "lmprateceresc...", unde zicem si aceasta: "Vino si Teslsluieste ntru noi..." iar n Psalmul 50 cerem: "DuhulTu Cel Sfnt nu-L lua de la mine", ceea ce nseanm cDuhul Sfnt se poate deprta de la noi sau l putempierde, din cauza pcatelor noastre, ns l putem dinnou cstiga prin toate cele rnduite de ctre Biseric,dup cum spune si Sfntul Serafim de Sarov: "c rostulomului pe pmnt este s lupte pentru a cstiga din nouDuhul Sfnt pe care L-a pierdut din cauza pcatelor".
DUHUL SFNT POCINA
este Sfnta Tain prin care credinciosulprimeste de la Dumnezeu, prin duhovnic, iertarea pcatelor mrturisite cu zdrobirea inimii. Conditiile iertrii pcatelor sunt: adnca prere de ru pentru greselile svrsite, mrturisirea acestor pcate la duhovnic cu hotrrea de a nu mai gresi, credinta putemic in Hristos si ndejdea n ndurrile Lui. lat acum si EXPLICAREA FERICIRILOR:
f) FERICII CEI SRACI CU DUHUL, c a acelora este mprtia cerurilor (Matei 5:3). Din citirea
acestei fericiri din careunii ar putea ntelege c sunt fericiti cei srciti cu duhul, sau lipsiti de duhul, iar altii ar ntelege c sunt fericiti cei care nu prea au mintea ntreag, cei prosti sine ntelegtori. Dar nu este asa. Dumnezeu l face pe oms nteleag cu mintea si mai ales i trezeste constiinta,s stie c din cauza pcatului este srac cu duhul, adiceste lipsit de Duhul lui Dumnezeu, iar prin pocint adevrat va putea cstiga din nou Duhul Sfant si, totodat, mprtia cerurilor.
g)FERICII CEI CE PLNG, c aceia se vor mngia (Matei 5:4). Dup ce, cu ajutorul lui
Dumnezeu i s-a trezit constiintasi omul si-a dat seama c a gresit naintea lui Dumnezeu,n mod normal si firesc este ca omului s-i par ru pentru greseala sa, s se ciasc si s plng naintea Domnului. Din acest plns se naste o schimbare a sufletului, aratiunii, a vointei, a sentimentului, adic o mngiere afiintei sale.
h)FERICII CEI BLNZI, c aceia vor mosteni pmntul (Matei 5:5). Se stie din experienta
omeneasc c cel care plnge seusureaz oarecum sufleteste, se linisteste si devine maiblnd. lar cnd plnge pentru pcatele sale, el va simti odeosebit schimbare spre bine, o usurare n sufletul su simai ales n raport cu semenii si, deci el devine maiblnd. Celor ce au ajuns la aceast stare, Dumnezeu lefagduieste c vor mosteni pmntul, cci zice: "Va fi cer nou si pmnt nou" (Apocalipsa 21:1), adic cerescul pmnt sau pmntul cel fericit.
i) FERICII CEI CE FLMNZESC SI SE NSETEAZ DE DREPTATE, c aceia se vor stura

(Matei 6:6). cnd omul, cu ajutorul Harului dumnezeiesc, a ajuns s-si rezolve problema sufletului su, prin treptele de pn acum, ncepe s-si dea seama c mai are nc si alte trepte de urcat, dar el nu le cunoaste si nici nu stie ce s fac. Asfel ncepe s i senasc n suflet si n minte dorinta s stie ct mai multedin nvtturile dumnezeiesti, adic s flmnzeasc si s nseteze de a cunoaste ct mai mult si mai bine tot ce arnduit Dumnezeu pentru binele nostru, pentru a le aplica n viat si astfel se va stura; adic va simti n sufletul su o mare bucurie si fericire pentru c a cunoscut, a nteles bine si le-a aplicat n viata sa. c) FERICII CEI MILOSTIVI, c aceia se vor milui (Matei 6:7). Cnd nteles omul si a simtit c a rezolvat problema sufletului su, nsusi Duhul lui Dumnezeu care de acum locuieste n el, l ndeamn s se ocupe si de semenii si si s-i miluiasc cu ce poate, att material, ct si spiritual. Ajutnd pe semenul su, omul ajut pe Hristos, Care i va rsplti nsutit si nmiit si viata vesnic va mosteni.
j) FERICII CEI CURAI CU INIMA, c aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 6:8). Dup ce omul
a trecut prin toate aceste trepte ncepe s-si dea seama c ntelege si simte sensul duhovnicesc al citirii si mai ales al rugciunii, c st cuadevrat de vorb cu Cel Cruia se roag. Deci n felul acesta l vedem pe Dumnezeu, l ntelegem si mai ales, l simtim n inimile noastre.
k)FERICII FCTORII DE PACE, c aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 6:9). Trecnd
din treapt n treapt, omul ncepe s nteleag c mai are de rezolvat inc unlucru foarte
16 / 65
important, c trebuie s se mpace cuconstimta sa, cu semenii si si mai ales cu Dumnezeu,devenind astfel fiul lui Dumnezeu dup dar. Aceste sapte fericiri privesc pe fiecare om, iar urmtoarele dou privesc mai ales pe cei ce fac misiune si apostolat. h) FERICII CEI PRIGONII PENTRU DREPTATE, c a acelora este mprtia cerurilor (Matei 6:10). Observm c la aceast fericire rsplata este aceeasi ca si la prima: "c a acelor aeste mprtia cerurilor". n prima, omuil lupta cu patimile si vrjmasul din el, iar la a opta cu vrjmasii si patimile din alti oameni pe care vrea s-i ajute s se mntuiasc; de aceea si rsplata este aceeasi, mprtia cerurilor. i) FERICII VETI FI CAND V VOR OCR si v vor prigoni si vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr, mintind pentru Mine (Matei 6:11). Asa dup cum Hristos a fost ocrt si prigonit pentru nvttura Sa, tot la fel vor ptimi si cei carel mrturisesc pe El naintea oamenilor. Oamenii cei necredinciosi vor ajunge pn acolo nct, din cauzamrturisirii lui Hristos, vor minti spunnd c nu existDumnezeu sau c Hristos nu a fost Fiul lui Dumnezeusau vor zice alte minciuni mpotriva Lui. Mntuitorul i fericeste pe cei care l mrturisesc pe El pentru c: "Oricine va mrturisi pentru Mine naintea oamenilor, mrturisi-voi si Eu pentru el naintea Tatlui Meu, Care este n ceruri. Iar de cel ce se va lepda deMine inaintea oamenilor si Eu M voi lepda de el naintea Tatlui Meu, Care este n ceruri" (Matei 10:32-33). lat ce fel de fericiri fgduieste lisus Hristos, Mntuitorul nostru, celor ce mplinesc poruncile Lui, si de aceea v lsm s trageti singuri concluziile despre nvttura cea adevrat; care este vrednic a fi de la Dumnezeu si care de la oameni.
17 / 65
CAPITOLUL III
(PD: Va rog sa comparati trairile expuse in martiriile de mai jos cu trairile ucenicului Sfantului Serafim de Sarov de la Capitolul 3 - Ce este smerenia?)
MRTURII
Am abordat practicile yoga venind dintr-un haos relativ, mi-am format si am cutat s-mi impun un program zilnic, am cutat s m disciplinez si am avut iluzia c fac ceva. lmi puneam corpul la punct, spuneam eu. Am trecut de frica de ridicol, dat fiind pozitiile corporale si anumite practici putin anormale n ochii celorlalti.. Apoi ncet acumulam anumite experiente si anumite cunostinte la care, consideram eu, nu tot profanul are acces. M consideram destept. M impregna mndria. Eram mai individualist. M pndeau toate pericolele rezultate din cultivarea (aproape inconstient) a propriului ego, hrnindu-l zi de zi, ceas de ceas. ln timpul meditatiilor trebuia ca orice sugestie interioar ce ar veni s o consider ca fiind de "ntelepti" (Shambala) si s o urmez. Este ca telefonul far fir la care, culmea aberatiei, m chinui s m conectez singur. Aceasta este valabil pentru acei din MlSA condus de Gregorian Bivolaru, care se proclam sus si tare singurul guru din Romnia ajuns la iluminare?!? Convingerea mea luntric este c se face magie neagr far nici un fel de scrupul sub masca yoga. Prin yantr pot fi zpcite si manevrate mase de oameni. Aceast MlSA avnd o structur organizatoric bine pus la punct e un fel de panaceu national. Din constatrile mele ulterioare cred c oricine porneste prin yoga, sau karate sau orice alt cale pseudo -spiritual, este prins n niste energii (draci) de care se ancoreaz n subtil si care, orict ar crede el c este independent si deplin lucid, l manevreaz mai mult sau mai putin. ln momentul n care persoana realizeaz necesitatea desprinderii, si mai mult, trecerea spre crestinism, apar dificultti mari, suferinte fizice, neajunsuri de tot felul, ntmplri cel putin stranii, nemultumiri luntrice, tensiuni nervoase, sechele fizice (tremurturi) etc. deci, in general se constat c atta timp ct mergi pe o cale pseudospiritual totul merge (sau crezi tu) bine. Dar cnd vrei s te eliberezi de cale, sau mai mult s te ndrepti spre Dumnezeu, multe ti vor sta mpotriv. Din cauza aceasta multi vor fi deconcentrati. Am constatat c multora din colegii care caut s mearg la biseric, practicnd in acelasi timp si yoga sau karate sau altceva, le este ru. Un ru, n general, momentan. Efortul pentru simpla rmnere n biseric este cu mult mai mare n acest caz. Deci, dac prin simpla practicare a uneia din ci apare n subconstient si vizibil, tendinta deprtrii de Biseric, atunci pentru cei din MlSA problemele (cred eu), sunt cu mult mai mari. Cred c prin "simbolul" lor, telefonul, sunt usor de sugestionat de ctre oricine are interesul. Grupul de la centru, din jurul lui Bivolaru stie ce face. Prin yoga apare supradezvoltarea ego-ului si exacerbarea unor dorinte mai vechi nrdcinate, obsesii, individualizare, un pic de izolare si pierderea simtului realittii. Prin aceast pierdere a realittii se produc de zordini sociale si n viata fiecruia. Cunosc cteva cazuri de familii "respectabile" pe cale de a se destrma. ln cazul pe care l cunosc mai bine, mama (practicantyoga) si neglijeaz total copiii si sotul. Este prins nu mai n yoga, n executarea asanelor si, pur si simplu, nu se poate discuta cu ea. Sotul, dup ce a ndurat destul timp starea de lucruri, este hotrt s rezolve ntr-un fel problema; s-a ajuns pn acolo nct vrea s dea divort. Aceasta e doar un exemplu din ceea ce "produce" yoga chiar la nivel de intelectuali titrati. innd cont de faptul c "fascinatia" n yoga apare cnd e vorba de energii si corpuri subtile, de alte forme de viat sub form de energii, mi se pare interesant de dezvoltat ideea c nu e corect s apelezi si s lucrezi tot timpul cu energii create (ca n yoga), cnd se poate apela la ceva necreat, Duhul Sfnt. Pentru a m desvrsi nu pot apela la ceva nedesvrsit, deci creat. (MlHAIL S.). Au trecut cam doi ani si jumtate de cnd am ncetat cu desvrsire frecventarea cursurilor de 18 / 65
yoga si practicarea acesteia. De atunci m lupt, cu ajutorul lui Dumnezeu, mpotriva deprinderilor si a invtturilor yoghine, lucru deloc usor, ntruct, far s realizez primejdia, am asimilat unele nvtturi adugndu-le modului meu de viat. ln cele ce urmeaz am s scriu despre experienta mea personal, ca fiind ceva trit, cteva din semnele care a u produs n mine neliniste si tulburare si prin care Dumnezeu m-a scos din aceast curs a vietii. Primul semn. Dup cteva sedinte de yoga am devenit nelinistit. Eram tulburat fizic si psihic. Psihic, pentru c tot ce nvtam era nou, nvttur pe care eu o ntelegeam ca pe un amestec de stiint si religie, a crei scop final era unirea cu Dumnezeu, sau dup cum am auzit pe instructor zicnd odat, s devii un nimeni, cumva n afara rului si a binelui. Lupta mea a nceput cand am vzut aceast tent religioas la care nu m asteptam si pentru care eu nu venisem. Eu m-am nscris la yoga pentru c aveam ideea c-i o stiint medical deosebit si o gimnastic teribil, atras mai mult de aceast gimnastic prin care vedeam o cale spre o sntate deosebita, spre realizarea unei mobilitti articulare de care credeam c am nevoie la ctrarea sportiv de dificultate pe stnc pe care o practicam ca alpinist. Al doilea semn. Cnd am auzit c raportul sexual, calitatea acestui raport care se poate realiza prin yoga te poate duce la unirea cu infinitul (nu ndrznesc s mai scriu cu Dumnezeu), nelinistea mea a crescut ntruct nu mai intelegeam latura religioas, curtenia acesteia. Pentru c, Dumnezeu stie cum, dar, atunci cnd am aflat acestea mi-a venit n minte porunca: "S nu fii desfrnat". Al treilea semn. Cnd am auzit pe instructor zicnd c putem merge si la biseric; dar el a avut atunci o expresie deloc linistitoare pentru mine, zicnd: "Biserica vrea s-L tin pe Dumnezeu numai pentru ea". La aceast afirmatie mi-am adus aminte c am auzit cndva vorbindu -se despre stricarea bisericilor, de izgonirea preotilor si de defimarea a tot ce tine de Biseric. Tot atunci, n sala n care m aflam, mintea mea a realizat c aceast defimare si lepdare de Biseric si slujitorii ei ar fi posibil din moment ce Dumnezeu poate fi scos din Biseric prin aceast nvttur yoghin. Aceast afir matie a instructorului si acest argument al mintii mele au avut menirea s-mi coboare nelinistea spre amrciune si s-mi ridice n surdin ideile despre sco pul acestei "Miscri de integrare spiritual", cum am aflat mai trziu c se numeste toat treaba aceasta. Al patrulea semn. Intr-o zi instructorul ne aduce n sal un numr de fotografii tip "poster' cu cei mai renumiti maestri yoghini fiecare cu titlul su, dar printre ei Hristos!!! Hristos yoghin!?! Eu stiam c Hristos e Dumnezeu! Aud pe acolo, pe la instructor, c ar fi o rencarnare a lui Rama Krishna, unul dintre cei mai ndrgiti maestri indieni care a ajuns la desvrsire pe calea Tantra Yoga, un stil de yoga prin care se ajunge la desvrsire prin contact sexual!!! Nedumerire total. Al cincilea semn. ln alt zi aud pe instructor zicnd c ei urmresc unirea cu Dumnezeu si nu doar mntuirea, iar eu stiam atunci c nimic nu poate fi mai mult dect mntuirea sufletului si m ntrebam: Oare ntr-adevr poate fi yoga o cale a unirii cu Dumnezeu, unire despre care pentru prima dat am aflat c ar fi posibil? Aceasta a sporit si mai mult nelinistea si rzboiul gndurilor. Din cele scrise pn aici, puteti deduce c organizatia aceea spiritual-yoghin n paralel cu latura fizic, adic cu practicarea exercitiilor fizice yoghine, avea si aceast latur religioas de nvttur mistic-religioas asiatic. Al saselea semn a fost credinta n rencarnare. Ei zic c se rencarneaz continuu pn ating desvrsirea si se unesc cu Dumnezeu, si c, dac nu evolueaz spiritual, se rencarneaz n vietti inferioare. La aceast veste nu mai ntelegeam ce rost au iadul si raiul nostru crestin. Tin minte c ntrebat fiind despre asta, instructorul a zis c este si rai si iad, dar atunci alt explicatie nu a dat. Al saptelea semn, au fost anunturile de a merge la mare, la Costinesti, undeva pe o plaj de nudism, numai noi yoghinii, sau undeva prin apropierea Clujului, unde ar fi nu stiu ce punct de interes deosebit pentru aceast organizatie, si invitatiile la filme video greu de calificat. Mrturisesc c am fost si eu la vreo dou si nu m-am simtit bine deloc; la unul mi-a venit ru si a trebuit s ies din sal (ne aflam ntr-o sal de cursuri la Universitatea Al. I. Cuza-Iasi); filmul se 19 / 65
chema Shocking Asia. De asemenea si experientele n grup. Erau foarte multi care n timpul exercitiilor scoteau niste zgomote urte si cadeau lesinati. lnstructorul ne spunea c sunt neelevati adic sunt necurati la anumite centre de fort, care re prezint anumite nivele de elevare spiritual, dup parerea lor, si c nu trebuie s ne tulburm. De aici nainte am s v povestesc din cele ce s-au pe trecut cu mine n timpul asanelor: Dup cum spun ei de-a lungul coloanei vertebrale, s-ar afla un numr de centri de fort. Fiecare centru are efectele lui proprii asupra organismului, att pe plan fizic, ct si n cel inte lectual. Pentru toate acestea sunt anumite pozitii corpo rale, miscri, asane cum le zic ei, n care trebuie s stai. Aceste centre sunt activate cu energie teluric din pmant si energie cosmic, ce s -ar afla pe anumite nivele n spatiu. Practic, ne arta postura respectiv, ne spunea cum s ne concentrm, asupra crui centru, si cum s constientizm fluidul energetic care s-ar capta pe centrul dorit pentru scopul urmrit, si natura acestui fluid teluric sau cosmic. Eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, am uitat multe din vrjitoriile acestea, asa c nu mai tin minte tot ce am nvtat. Aceste exercitii le nvtam si practicam acolo n grup si fiecare singur acas. Aveam sedinte de meditatie la ore fixe, care trebuia s le fac fiecare acas, fiind controlate telepatic de la distant de instructor sau chiar de la Bucuresti de Bivolaru, din cte am nteles. Mai trziu mi s-a implantat, pentru c ntr-adevr se implanteaz ceva, un sunet despre care ziceau c este nenregistrabil pe aparate, o anumit rezonant din cuvntul Haum prelung. Concret: intram cte unul n sal unde instructorul, stnd pe un scaun, ne punea capul ntre ge nunchi, ne punea minile cumva pe cap, dup cte mai tin minte, si scotea acel sunet. Cnd l-am auzit nu mi-a plcut, mi s-a prut chiar urt, dar am tinut asta pentru mine, dup care spunea c avem aceast "mantr", iar noi n timpul sedintelor de grup sau personale, trebuia s-l cutm n minte concentrndu-ne. Dup ce prin concen trare eliminam toate simturile, trebuia s-mi pun n minte c eu sunt Rama-Krishna, Hristos sau alt maestru si dup ce fceam aceast unire sau identitate mintal, ncepeam s caut n minte "mantra" sau acest sunet pe care l re ceptionam ca pe un zumzet al unui roi de albine sau mur murul unei ape, cntec de fluier sau alte sunete. Aceast concentrare dura ntre 20-30 minute. Eu am primit o singur mantr, despre care am vorbit si pe care am practicat -o, dar un coleg cu care practicam aceast nebunie, ar fi auzit c n final se vor implanta, nou sau zece mantre, n decursul a cinci sau sapte ani, ct urma s tin acest curs. Cnd se facea n grup au fost cazuri de horcieli si de lesin. Personal am avut o vedenie stranie, pe care o povestesc cu fric: Cnd ajungeam n sal, pe la inceputul sedintei, se ncepea cu niste miscri ale corpului mai usoare. In timpul acestor miscri eu m gndeam la Dumnezeu, pentru c ei ziceau s ne gndim n acest timp la ceva elevat, si deodat vd, nu stiu cum c ochii i aveam nchisi, dou pisici negre c sar din gura mea si fug spre fereastr; una am vzut-o disparnd dup pervaz, a doua era aproape s ajung la perete si s sar pe geam. M-am speriat si am tresrit, dar am apucat s vd a doua pisic, cea care nu ajunsese pn la geam, intorcandu-se in fuga si intrand inapoi in gura mea! (diavolul n.n.) O alta experient stranie: Ne aflam intr-o sal de sport si in timp ce toti ne concentram s-au auzit geamuri sparte, lemne rupte , altii spuneau ca au auzit pasi spre acoperis. Eu am crezut c intradevr a deschis cineva geamul si s-a rupt ceva pe acolo, nedandu-i importanta. Dupa catva timp instructorul a spus ca acele zgomote erau niste spirite, deoarece sub sala s-ar afla o groap comuna a unor nemti ingropati fara preot, de pe timpul razboiului. Abia atunci mi-am dat seama ca acele zgomote pe care le-am auzit nu au fost firesti. Si inc ceva. Dup terminarea acestor sedinte eu nu m aflam "in toate apele", simtindu-m obosit si oarecum indispus. In timpul unei tehnici Laya-yoga, la o anumit faz, m-am simtit cumva gol pe dinuntru, parc imi dispruse portiunea de corp de la stern in jos iar partea de deasupra o mai simteam intrucatva. Tot in acelasi timp am avut impresia puternic c cineva respira lang mine. Aceasta m-a intrit in convingerea c in afar de trup mai poate si suflet. Numai Dumnezeu stie de ce in mintea mea s-a fcut atunci o asa legtur. Am mai avut o experient pe Muntii Caraiman in urma creia am hotrat s citesc Biblia ca s
20 / 65
vd dac este spre Dumnezeu o cale care duce cu adevrat la El sau nu. Abia dup ce am terminat de citit toat Sfanta Scriptur m-am hotrat s urmez calea credintei si a Bisericii si sa lepd toat minciuna asta yoghin. lnstructorul, Dumnezeu stie cum, a recomandat s se citeasc "Pelerinul romn"! Dup ce am citit si aceast carte, m-am hotrt definitiv pentru Biseric. Din "Pelerin" am nteles c am nevoie de un duhovnic si de atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu, Cruia i multumesc pentru toate, am ajuns s urmez cu adevrat Calea dreptei credinte care duce la Viat. (SILVIU A.). Tnrul meu yoghin, vrei s fii fat n fat cu adevrul? Te intereseaz adevrul? Atunci te cunosc si stiu ce greu ti este si stiu c nici evaziunea n "plcut" nu te relaxeaz. lti cimosc disperarea si m bucur pentru tine. Atentie ns, yoga vrea s-ti ating exact aceast disperare care este chiar sansa ta. Urmreste si vezi cum exercitiile, meditatiile si lecturile tale te duc ntro stare relaxat n care pe prim plan se afl o stare de bine. Aceast stare e lucrarea potrivnicului care se strduieste mereu s ne alunge de la veghere, de la lupta pentru cstigarea trezviei. E aceeasi stare periculoas pe care o induce muzica "psihedelic" sau spatial, exercitiile de relaxare si toate tehnicile de producere a undelor pe creier. S-a ajuns pn la folosirea rugciunii inimii n acest scop. Deci, dac vrei s ajungi la adevr, fugi ct mai curnd de aceast stare. Noi nu avem nevoie de nici un exercitiu pregtitor pentru a ajunge la adevr si nu ne intereseaz nimic din ceea ce ne priveste. Ori yoga te arunc nspre tine, n ciuda pretentiilor si promisiunilor ei. Dragul meu, greseala capital este formularea gresit a ntrebrii. nc Pilat zicea: "Ce este adevrul?" Ori adevrul nu este un ce, este un cine. E Cinele Absolut. E Cel ce ne mntuieste de tatl minciunii (diavolul). Nu e nevoie de yoga ca s intri n relatie cu El. Dimpotriv. Yoga e o nvlmseal de zdrente strlucitoare aruncate de vrjmasul. Toate energiile declansate de fiecare gest, gnd si cuvnt sunt ale vrjmasului. O mantra spusa chiar n glum, e vehicol al vrjmasului si ptrunde adnc, rnindu-ne sufletul. Eu am scpat mai usor si n-am intrat pn la ireversibil n jocul lui de-a sinceritatea cutrii, pentru nestiinta mea si, mai ales, pentru oroarea cu care am respins "puterile" ce-mi veneau. Nu m interesa deloc ce gndesc semenii mei, eu voiam s stiu cum vom scpa de suferint toti. Nu voiam s mi se ndeplineasc dorintele, ci s stiu ce sens are viata noastr. Mintea mea era sa tisfcut de teoria rencarnrii, dar adncul tresrea in fata oribilittii sclaviei fat de o lege, de ceva, karma sau altceva, dar ceva, cnd eu eram cineva. Lucrnd la lepdarea eu-ului simteam urciunea celui care ar fi vrut s nu mai fiu, s vreau pieirea ontologic a firescului miracol ce se zbtea ntrebndu-m: "Cine sunt eu?". Da, pe mine m-a salvat sinceritatea cutrii. Prin ea am ajuns la nevoia de a m nchina. Si atunci L-am auzit pe El. Pentru c nu te poti nchina la ceva sau cineva ca tine. Multumesc lui Dumnezeu c nu m-a lsat s merg mai departe. Si asa, nca nu stiu n ce pericol am fost. Tot insistam s activez arpele (Kundalini). Dar Domnul m-a pzit si sunt ncredintat c-i pzeste pe toti cei sinceri n cutarea lor. Deci, dragul meu tnr, dac esti sincer n cutarea ta, acum, n clipa aceasta priveste-te adnc si vezi ce vrei, ce cauti. Si vei gsi, dac te numesti yoghin, acel smbure pervers semnat de satana, dorinta de desvrsire sau de strlucire sau de eliberare sau alt interes. Atunci, leapdte de toate acestea si urmeaz-L pe Creatorul si Mntuitorul tu, pe singura cale posibil: lisus Hristos. El ne poart si acum n bratele Sale. El, n Biserica Lui, ne-a pus la ndemn o minunat cultur, cultura ascezei ortodoxe care depseste orice cultur, orice filosofie, orice tehnic. Cum spunea Prmtele Sofronie, ucenicul Sfntului Siluan, asceza noastr este o stiint, o cultur, o art. Si n centrul ei st cultura ascultrii, fr de care omul ramne, inevitabil, un cerc nchis, mereu mizerabil n fata Eternittii. Fr ascultarea Evanghelic omul nu are acces la lumea sa interioar si la iubirea lui Hristos. Ascultarea este nevointa n care omul trece de la modalitatea individual de a fi (comun cu animalele) la cea personal. Omul se naste apt s fie persoan, dar este numai dac vrea si numai n relatie ontologic si liber cu Dumnezeu.
21 / 65
Eu nu vreau s m mai gndesc la vremea aceea. Atunci erau alte planuri. Acum lucrurile sunt limpezi. Oricine are posibilitatea s fie informat asupra adevarului. Dar "inflatia" de informatie este bulversant. Numai sinceritatea cutrii ne poate salva. S nu ne rtcim. Principalul e taina persoanei si taina crucii legate si unite cu Sfintele Taine (LENUTA B.). Din primele sedinte ni s-a spus c vom nvta multe lucruri care constituie secrete ale practicii yoga, deci va trebui s nu le discutm chiar cu oricine, c la sedinte va trebui s nu lipsim prea mult deoarece trebuie s mentinem ritmul cu ceilalti, c sunt niste reguli care tre buiesc respectate si anume: n timpul sedintelor toat lu mea ascult si execut ceea ce spune instructorul; c materialele primite nu pot fi artate la nimeni si mai ales nu pot fi multiplicate, transmise si altora; unele tehnici erau secrete, de exemplu mantrele. Mereu apreau noi si noi reguli. . Toate acestea au aprut treptat, n asa fel nct de la totala libertate pe care o aveam la nceput am nceput s nu mai pot vorbi despre ceea ce fceam dect cu colegii de la club. Dintre cei care practicau yoga cei mai multi erau tineri, mai ales studenti, dar nu numai, iar din ei mai mult de jumtate erau fete. Motivele care i-au condus la yoga sunt diverse: unii, mai ales cei n vrst, veniser pentru probleme legate de sntate, altii, ca si mine, cu probleme care astzi sunt ntlnite frecvent: tot felul de complexe de inferioritate, goana dup ceva care s-i duc la o viat mai bun, chiar dac nu stiau ce poate fi acel ceva, oameni care nu se simteau realizati, iar mai trziu mi-am dat seama c multi veniser acolo, mai ales fete, pentru c stiau c se practic Tantra-Yoga. ln fiecare vacant de var, yoghinii se ntlneau la Costinesti ntr-un fel de tabr. Punctul de ntlnire era pe plaj n dreptul epavei din Costinesti. Stiam c n zona aceea se face nudism, dar eu ntelesesem c noi vom sta mai departe de ei. Ajungnd acolo, e greu de spus ce am simtit. Dac la sal unele asanasuri erau ntr-un fel comice, aici, unde aproape toti yoghinii, n frunte cu instructorii si chiar Bivolaru, erau dezbrcati, asanasurile fcute asa deveneau de-a dreptul vulgare. Primul exemplu de "aspirant yoga" pe care l-am avut eu, si toti cei ce ncep cursurile, este instructorul. La nceput l priveam toti cu respect si chiar cu putin admiratie vzndu-l cte ne spune c trebuie s fac un yoghin, gndindu-ne c dac el ne pred lucrurile acestea, deja a reusit s le fac pe toate si chiar a ajuns la unele puteri paranormale. Spre surprinderea mea si a unora din colegi, ei nu erau asa. Din cei pe care i-am cunoscut eu: Bozaru Dan si Rosu Viorel, nici unul nu se apropia de ceea ce insemna pentru noi toti, suficient de naivi la nceput, un yoghin adevrat. Mereu orgoliosi, reusind mai mult sau mai putin s ascund acest lucru, instructorii spuneau mereu c "egoul" este o trstur de caracter primitiv, c pe msur ce progresezi spiritual, trebuie s dispar. Din moment ce ei spuneau altora s fac acest lucru si c yoga este cea mai bun cale pentru a o face, noi credeam c ei au reusit s se elibereze de mndrie. ln realitate nu era asa. Orice ntrebare care nu convenea, sau la care nu stiau s rspund, era rstlmcit n asa fel nct, cel care ntreba, primea cu totul un alt rspuns, si asta pe un ton superior astfel nct trebuia s tragi concluzia c tu nu ai suficient minte ca s ntelegi un asa rspuns elevat, sau i deranja si fceau moral, asa c ntrebrile incomode sau rrit. Aceast fat a instructorilor, mai trufas, mai iritabil, s-a artat mai trziu, atunci aprnd noi si noi reguli ce trebuiau respectate. Sigur totul era la libera alegere, dar ar fi fost cel mai bine dac fceai cum spune instructorul. Se fceau meditatii pentru tot felul de lucruri care urmau s aib loc: ba venea un meteorit spre pmnt si noi prin meditatie ncercam s-i modificm traiectoria pentru a nu se ciocni cu Terra, ba era asteptat un mare cutremur (care n urma meditaiei noastre s-a produs n India si nu la noi, explicaia fiind c noi nu suportam o asemenea ncercare, pe cnd indienii, fiind mult mai evoluai dect noi, puteau), ba erau meditaii cu tematic cretin nainte de Pasti, Crciun si altele care erau per manente, cu tema "Iisus". In plus, de toate acestea; chiar n vacanta de la mare am fost pusi, toti cei ce eram acolo, s 22 / 65
facem o medi tatie n care s trimitem gnduri bune spre Moscova, gnduri care ar putea ajuta ca situatia de acolo s se rezolve n bine (lovitura de stat prin care a fost nlturat Gorbaciov). O alt meditatie a fost fcut folosind harta Romniei, asezat pe jos, iar n centru trebuia asezat o farfurie cu 7 lumnri care s fie lsate s ard pn la sfrsit, meditatia durnd o or. Toate aceste subiecte de meditaii m-au surprins si m-au intrigat, fcndu-m s privesc cu rezerv ceea ce ne spuseser pn atunci instructorii si ce au mai spus n continuare. Deja apruser detalii care se foloseau n magie, toate fiind camuflate (acoperite) de celelalte lucruri care ni se spuneau. \n afara cursurilor apreau si reviste de yoga, primul numar fiind n 1991, vara. E suficient s citesti acest numr si s stii ce fel de yoga se face la noi: Tantra-Yoga. Sigur, se nvat si asanasuri care fac parte din Hata-Yoga, se nvat si Laya-Yoga, dar ceea ce se face mai mult, asta e: Tantra-Yoga. Bogat ilustrat cu fotografii ale basoreliefurilor de pe templele tantrice, cu tot felul de fotografii care ar putea apare cu succes ntr-o revist pornografic. Este si un interviu cu Bivolaru care are si o concluzie desenat : este schitat un diavol asezat cu spatele care priveste satisfcut si superior spre o femeie care este n fata lui ntins pe jos, sfrsit de puteri, avnd pe fat o urm de extaz. Deosebit de sugestiv, desenul este pus, asa cum spuneam, n loc de concluzie si ca un argument hotrtor. Am vorbit cu mai multe persoane care au practicat yoga si nici acum nu pot s-mi explic un lucru: att eu, ct si celelalte persoane, am citit aceast revist, dar amnuntele pe care vi le-am spus acum le-am vzut numai dup ce am renuntat la yoga. E un fel de vraj, sau poate altceva, care te face s nu vezi, la nceput, dect lucrurile care-ti plac, urmand ca ncetul cu ncetul s le accepti si pe celelalte, pe care atunci nu le-ai vzut sau nu le-ai nteles, sau ai spus c nu sunt importante. Asa am acceptat c exist o divinitate, rencarnare, karm, eliberati spiritual, energii malefice, zei si zeite pe care le invocam cu ajutorul unor mantre si ei ne ajutau s.a. Mereu erau citate fragmente din Evanghelii, tlmcite si rstlmcite; mereu se reafirma ca exist reincarnare, c si in Biblie se vorbea despre asta, dar c pasajul acesta a fost scos mai demult de ctre Biseric. E un amalgam din care oamenii rman cu niste notiuni care se contrazic, cu tot felul de intrebri si nelmuriri. Tarziu mi-am dat seama, dup aproape trei ani, cu ajutorul unor prieteni, c Dumnezeu este unic si c cel mai frumos si adevrat poate fi gsit n ortodoxie (MARIA C.) Fiecare din noi caut ceva n sine sau n afara sa, nestiind ns unde s caute si mai ales ce trebuie s caute. De aceea, de multe ori omul se risipeste n lucruri care nu-i sunt de folos pentru mntuirea sufletului su, cci dac exist ceva mai important, mai esential si mai necesar pentru, suflet aceasta este mntuirea. Sufletul are nevoie de mntuire si tocmai de aceea simte c trebuie s fac ceva care s-i aduc in viata aceasta linistea, pacea, mpcarea cu sine si cu ceilalti, cominiunea cu Dumnezeu, iar dup moartea trupului, mantuirea, viata vesnic, adic nesfarsita si negrita frumusete a raiului. Desi Iisus ne spune: "Eu sunt Calea, Adevrul si Viata", desi cuvintele Sale sunt ca o vesnic chemare prin care ne d o sans, ne d o solulie, o dezlegare, o cale de acces spre ceea ce ne este att de greu de cunoscut, totusi multi caut calea, adevrul sau fericirea ori mplinirea sufleteasc prin locuri ntunecoase, n cuvinte mari si frumoase dar nseltoare, n ei nsisi sau n cei din jurul lor, uitndu-L pe Dumnezeu. Numai fcnd voia lui Dumnezeu si mplinind poruncile Sale, (Cine M iubeste pe Mine, mplineste poruncile Mele), numai slujindu-l cu adevrat, astfel iubindu-L, numai atunci sufletul nostru simte c e mai aproape de Dumnezeu, gsindu-si linistea si fericirea n credinta si ndejdea c Dumnezeu i va da mantuirea. ln timp ce unii caut fericirea fiind lipiti de lucrurile si de oamenii din jur, altii o caut ntr -o filosofie oarb, ntr-o religie pgn, sau n "eliberarea" si "iluminarea" ori strile de extaz obtinute n urma unor practici cum ar fi yoga, zen,.. care prind ca ntr-o vraj sufletul omului, ucigndu-l.
23 / 65
Adevrata mplinire o gsesti doar n Hristos, iar dac ti place s meditezi, e bine s meditezi la ceea ce a vrut s spun Mntuitorul cnd a zis: "Eu sunt Calea, Adevrul si Viata" si: "Credeti Mie, c Eu sunt ntru Tatl si Tatl ntru Mine". Meditati si vedeti despre cte ci ne vorbeste lisus Hristos, Mntuitorul nostru, cnd zice: "Intrati prin poart cea strmt, c larg este poarta si lat este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afl si strmt este poarta si ngust este calea care duce la viat si putini sunt cei care o afl" (Matei 7,13). Oare aici ne vorbeste Mntuitorul de mai multe ci? Oare aceste dou ci de care ne spune duc amndou la Dumnezeu? Dar dac vreti s vedeti ct de mult v ajut yoga, priviti cu sinceritate spre voi insiv si n voi nsiv la inima voastr amortit de tehnici si meditatii far rugaciune, cruce, smerenie, pocint pentru faptele rele spovedanie, mprtsanie; analizndu-v evolutia si incercati s recunoasteti, mcar fat de voi nsiv, c n yoga totul tine de moment. Faci o tehnic sau o meditatie si apoi 20-30 de minute, poate o or, te simti bine si crezi c ai realizat ceva. Dar fii foarte atent cum dup nici o jumtate de ora de la terminare incepe s te cuprind nelinistea si s te navleasc cu incetul, toate grijile si cum toat fiinta ta incepe sa devin, aproape brusc, ncordat iar strile de nervozitate, de agitatie, de neliniste interioar si iras cibilitate, neintelegere cu cei din jur, ncep s ia locul strii de liniste momentan. Dac vrei sa te convingi ce mare diferent este intre o tehnica yoghina si o tain crestin, mergi la un preot duhovnic bun si spovedeste-te sincer si curat de toate faptele si gandurile tale si ai s vezi atunci starea duhovniceasc pe care o obtii n urma Sfintei Taine a spovedaniei si a mplinirii sfaturilor pe care le primesti de la duhovnic. Abia atunci vei simti adevrata stare de liniste interioara duhovniceasc; si tot atunci Dumnezeu iti va da s cunosti pe msura iubirii si credintei tale bucuria comuniunii cu Dumnezeu, cci Mntuitorul spune: "Eu sunt Pinea Vietii" (Ioan 6:48) Si daca vei fi vrednic de Sfnta lmprtsanie si o vei lua, vei intelege cuvintele Mntuitorului: "Adevrat adevrat zic vou: de nu veti mnca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sngele Lui, nu veti avea viat ntru voi. Cel ce mnnc Trupul Meu si bea Sngele Meu, are viat vesnic si Eu l voi nvia n ziua cea de apoi" (Ioan 6:53-54). Dar s nu uitm niciodat s ne mrturisim mai nti pcatele prin Taina Sfintei Spovedanii, pentru c Mntuitorul, mai nti de a vindeca vreo boal, mai nti de toate le spunea: "Iertate ti sunt pcatele tale" si iertndu-le pcatele se vindecau. lar dac crezi c ai vreo putere paranormal obtinut prin yoga sau alte practici, ori din senin, du-te si spune duhovnicului cci abia dup aceea ai s vezi adevrul c totul a fost vrjitorie, o minciun si o inseltorie a vrjmasului omului, care e diavolul. Cci dac e de la Dumnezeu, de ce totusi prin spovedanie dispare orice putere paranormal? Poate pentru simplu fapt c Bunul Dumnezeu ne-a fcut pe toti absolut normali, suntem creaturi normale si Dumnezeu este Cel care, pentru a rmne normali ne d santate la minte si la trup. Cci orice minune pe care au fcut-o Sfintii vreodat au fcut-o numai n numele lui Hristos, cu Sfnta Cruce, dar mai ales prin rugciune rugndu-se mult si cu toat fiinta), cu tot sufletul, cu lacrimi si smerenie, si nicidecum n meditatii yoghine. S citim din frumusetile vietuirii crestine, din "Proloage", "Vietile Sfintilor" care au trit pentru Hristos Cel viu si ntru Hristos si care si-au dat viata pentru El, care L-au mrturisit numai pe El refuznd s se nchine la orice alt dumnezeu primind astfel cununa muceniciei, rbdnd pentru Hristos si urmnd sfnta Sa nvttur pe care azi putini o nteleg, iar vietile frumoase ale sfintilor astzi putini le cunosc. ln timp ce crestinismul e plin de viat, de iubire de credint, smerenie si adevr, de sfinti si martiri yoga ti ofer posibilitatea de a crede ntr-o lume moart, ntr-o lume goal, care nu-L are pe Dumnezeu, pentru c nu-L poate cunoaste fr Sfnta Biseric. Yoga ti ofer posi bilitatea de a crede n nimic, ori n "vidul creator beatific" care este cea mai mare nseltorie si scorneal a satanei. ln yoga totul este o ascez fr sentimentul iubirii sau al umilintei far lacrimi si smerenie un pmnt sterp fr ap, fr viat, adic fr iubire, fr adevr fr Dumnezeu Cel n Treime slvit si nchinat.
24 / 65
Amin. (LOREDANA B.). lnc din timpurile strvechi, urmasii lui Adam cei care au uitat de Dumnezeu, au nceput s fie preocupati de urmtoarele ntrebri: ct este de mare pmntul ce este n adncul mrii, ce vietuitoare triesc pe pmnt si n ap, evolutia vremii, mersul stelelor si, ca s fiu mai scurt, au fost preocupati de "cunoastere". ncercnd s rspund acestor ntrebri, s-au dezvoltat diferitele ramuri ale stiintei, care s-a ntins pn n zilele noastre si va continua pn la sfrsitul lumii. Astfel, omul si nchipuie c va putea dobndi cunoasterea si ntelepciunea, fr ajutorul lui Dumnezeu si in final va ajunge el nsusi dumnezeu, uitnd c "toat ntelepciunea lumii acesteia este nebunie naintea lui Dumnezeu". In aviditatea lui de a dobndi "cunoasterea, mrirea si puterea", omul se arunc n bratele pierzrii cu capul nainte, fr s mai gndeasc. Cunoasterea si puterea este dorit de omul nebun mai mult dect nemurirea si fericirea vesnic. Aceast dorint de cunoastere a biruit si pe primii oameni, cnd au fost amgiti de diavol: "Nu, nu veti muri, ci vi se vor deschide ochii si veti cunoaste...". Acelasi vrjmas al sufletelor omenesti, ademeneste si astzi pe multi oameni cu aceleasi promisiuni. Filosofia hinduist, spre exemplu, promite adevrata cunoastere, puterea, nemunrea si indumnezeirea, iar omul modem de astazi, care se socoteste ntelept n ochii lui, desi a fost botezat crestin, nu este departe de ateism, socoteste c aceast filosofie este ultima treapt pe care mai trebuie s pun piciorul si va fi desvrsit. Srmanul "crestin", a uitat c lisus Hristos, Dumnezeu-Omul, este singurul care poate cu adevrat s ndumnezeiasc pe om, daruindu-i cunoasterea, viata si fericirea n propria Lui fericire vesnic. Filosofiile pgne sustin c scopul vietii omului este de a -L cunoaste pe Dumnezeu, iar cel care La cunoscut pe Dumnezeu, a devenit Dumnezeu . Desi este o parte de adevr n aceast afirmatie, nu este n totalitte adevrat. Diferenta fundamental dintre religia crestin si religiile (filosofiile) pgne, este aceasta: omul se ridic la cunoasterea lui Dumnezeu, prin ascez si extaz, ci Dumnezeu S-a pogort pmnt, S-a ntrupat si S-a fcut cunoscut oamenilor. lar dac citim Biblia, singura Scriptur adevrat sfnt si adevrat ne dm seama c dumnezeul cunoscut de "iluminatii" pgni este Adevratul Fctor al Cerului si al pmntului, al tutu ror vzutelor si nevzutelor! nu pe cu nu
Sfnta Evanghelie de la Ioan, spune: "Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vzut vreodat, Fiul Cel Unul-Nscut care este n snul Tatlui, Acela L-a fcut cunoscut" Atunci, cum spune Budha sau alti "iluminati" dinainte de Hristos c L-au cunoscut pe Dumnezeu? lar cei ce dup Hristos cum pot spune c L-au cunoscut pe Dum nezeu, dar fr s-L cunoasc pe Fiul Cel una cu Tatl cci nsusi Domnul lisus spune iudeilor: "... dac L-ati fi cunoscut pe Tatl, M-ati fi cunoscut si pe Mine"? lar dac lum aminte si la cuvntul Domnului lisus Hris tos, care atrage atentia c nimeni nu-L poate recu noaste ca Domn dect n Duhul Sfnt, ne dm seama c alt duh, al altui dumnezeu, au cunoscut acesti ilu minati, adic acelasi vrjmas care de la nceput a fost ucigas de oameni, cci nu este viat n afar de Hristos, iar cutarea unui alt dumnezeu si lepdarea de Hristos, este moartea. Termenul "yoga" are o larg acceptiune n conceptia hindus. ln limba sanskrit nseamn "legtur", adic legatura ntre bine si ru, intre pozitiv si negativ sau mai bine zis, un fel de "echilibru" prin care se dobandesc "puteri". Tot cel ce practic aceste exercitii fizice sau mentale, prin care se trezesc n fiint "puterile paranormale" sau "Forta Kundalini", se numeste yoghin, adic, n conceptia hindus, yoghin este si vrjitorul si sfntul. Calea spre Nirvana (raiul Extremului Orient), poate fi efectuat numai prin intermediul "Fortei Kundalini", care se poate "trezi" n fiinta uman prin mai multe ci (discipline), cum ar fi: exercitiile fizice rapide (cu consum de energie); exercitiile fizice lente (fr consum de energie); concentrare si meditatie; voint dinamic; adoratie. Maxima de cpetenie a acestor "discipline" care duc la "desvrsire", este: "cu ct te apropii mai mult de animalitate (cu ct devii mai instinctual, asemenea animalelor), cu att te apropii mai 25 / 65
mult de desvrsire" si cu ct ti dezvolti mai mult vzul "celui de-al treilea ochi" (s vezi primejdia, directia atacului, cine este cel ce te atac, cu ce anume etc.), cu att esti mai aproape de "desvrsire". Oare chiar asa s fe?!? Cti vom vedea acele meditatii care ncep cu "Eu sunt", s stim cu sigurant c nu sunt crestine. ln toat Biblia nici un om nu face vreo afirmatie "Eu sunt" si s numeasc vreun atribut divin, dect numai Domnul, mai ales n Sfanta Evanghelie de la Ioan afirm: "Eu sunt Lumina lumii"; "Eu sunt Pstorul cel bun"; "Eu sunt Pineavietii"; "Eu sunt Calea, Adevrul si Viata"; Eu sunt intru Tatl si Tatl ntru Mine"; "Eu sunt vita cea adevrat", iar n a doua carte a lui Moise, tot Domnul Dumnezeu este Cel ce afirm: "Eu sunt Cel ce sunt". Alt punct de vedere asupra meditatiilor este c si atunci cnd meditatorul foloseste formula "Dumnezeu este", tot este departe de adevr, cci n meditatii sunt intercalate atribute panteiste, cum ar fi: Dumnezeu este Totul Dumnezeu este Infinitul, Dumnezeu este ntregul etc., care ne duce la ideea c materia este coetern cu Dum nezeu, sau c a emanat din Dumnezeu, ceea ce ar nsem na c Dumnezeu nu ar mai fi Atotputernic, deci contrar invtturii crestine. Crestinii care mediteaz folosind formula "Dumnezeu este" folosesc alte atribute, spre exemplu: Dumnezeu este lumin pururea fiitoare, fr umbr de schimbare; Drept Judector; mult milostiv; ndelung rbdtor Cel ce d hran la tot trupul; Cel ce va judeca vii si mortii etc, iar o astfel de meditatie n conformitate cu Sfanta Evanghelie l va determina s se ndrepteze spre lucrarea virtutilor n aceast singur viat, nu amnnd lucrarea virtutilor n "urmtoarea viat" si astfel pierzndu-si su fletul. Cci dac omul s-ar fi putut "purifica" si "mntui" prin mai multe "rencarnri", atunci, nu mai era nevoie s vin Mntuitorul Hristos ca s rscumpere pcatele noastre. Cci nici frate nu poate mntui pe frate, nici -pe sine nu se poate rscumpra, nici cu bogtii etc, dup mrturisirea Duhului Sfnt prin gura Proorocului David: "C rscumprarea sufletului este prea scump si niciodat nu se va putea face" (Psalmi 48:8), deci numai nsusi Dumnezeu a putut rscumpra sufletele oamenilor. lar despre faptul c nu exist rencarnare, mrturiseste Domnul prin gura Apostolului: "... ci este rnduit o singur viat, apoi s moar si apoi judecata". ln final, putem observa c toate cele ce tin de yoga sunt aduse la fiint de vrjmasul mntuirii omului si, ca s fim mai pe scurt, afirm c nu numai yoga, ci toate invtturile care propovduiesc ndumnezeirea sau mntuirea omului fr numele lui lisus Hristos, sunt de la ucigasul de oameni, pentru c singur lisus Hristos este Viata si "nu este alt nume sub cer, n care s ne putem mntui", dup cum afirm Apostolul. ln concluzie, tot acela ce se ndeprteaz de Hristos se ndeprteaz de viat. Nici asa zisa yogmedical nu este de la Dumnezeu, ci tot de la ucigasul de oameni, pentru c acele "exercitii" se fac antrennd si "psihicul" si "autosugestia", deci tot fr Hristos. Dumnezeu ngduie diavolului s se ating de trupul oamenilor, dandu-le boal, uneori pentru pedepsirea unui pcat, alteori pentru ncercare, iar omul are libertatea de a cere ajutor de la cine vrea: sau de la cel prin care vine pedeapsa (diavolul), ori de la Cel Care a trimis pe cel ce l pedepseste (Dumnezeu). Omul modem nu mai accept sloganul medieval "crede si nu cerceta". Dac un lucru e ru trebuie s stie de ce e ru, sau dac e bun, s stie de ce e bun. Aparentele de obicei nseal. Spre exemplu, oamenii vd ceva bun n faptul c exist "clar-vedere" si "clar-auditie" si sunt capabili s execute operatii chirurgicale "far bisturiu", etc., dar adevrul este cu totul altul. Dumnezeu nu se uit la fapt, ci la scopul cu care facem fapta, deci binele nu este bine cnd scopul e ru. Diavolul, ca s-i atrag mai usor pe oameni, i nvat mai nti la "bine", iar dup ce au crezut n sfaturile "bune" ale lui, i va aduce si n frdelegi. Cea mai nalt treapt a desvrsirii omului care a fost creat de Dmmiezeu dup chipul Su, este de a dobndi puterea de a iubi desvrsit pe Creator cu acea iubire desvrsit care este din veci ntre Persoanele Treimii si cu care Treimea l-a iubit pe om, chiar dac l-a adus la existent din nimic. Pentru aceasta, Ziditorul a zidit n om si puterea de a-L iubi desvrsit. Pcatul neascultrii a prilejuit pierderea "asemnrii", n care era inclus si iubirea, ns prin ntruparea Sa, Donmul a dat posibilita tea de redobndi "asemnarea lui Dumnezeu" si a reintra n iubirea
26 / 65
Lui. "Precum M-a iubit pe Mine Tatl, asa v-am iubit si Eu pe voi; rmneti ntru iubirea Mea" (Ioan 15:9). lubirea este lumin. Crestinul va dobndi aceast lu min a iubirii, prin mplinirea poruncilor Evangheliei. lns diavolul cel zavistnic, vrea s-si nsuseasc lui aceast putere de adoratie a omului. Omul are libertatea s ajung n comuniune, prin in termediul acestei lumini a iubirii, cu cine vrea: sau cu Creatorul, prin mplinirea poruncilor Evangheliei, sau cu Lucifer, prin meditatii transcedentale, yoga sau alte practici pgne. Mai sunt si cei care se iubesc numai pe ei nsisi, prin meditatii de tipul: m simt foarte bine, m simt din ce n ce mai bine, am o multumire deplin, simt o mare bucurie, simt o mare fericire, sunt fericit... etc. sau cu ajutorul exercitiilor si "asanelor". Dup intrarea n extaz nu mai respir, nu mai gndesc, nu mai au, simturi, ceva foarte asemntor cu somnul adnc. Aceast iubire de sine este o iubire "oarb", este o iubire "schioap", care n realitate nu se mai poate numi iubire. lubirea desvrsit este aceea cnd cineva si pune sufletul pentru cel pe care l iubeste. Mai mare iubire dect aceasta nimeni nu are, au fost cuvintele Mntuitorului, care a respectat aceast iubire, El nsusi, punndu-si sufletul pentru oameni. Astfel, omul, dac va ndrepta acea putere a iubirii ctre Domnul, va putea face minuni (Domnul mplineste cererile celor ce-L iubesc pe El), iar dac o va ndrepta spre satana, va putea face si el "minuni" cu ajutorul lui satana. Satana, desi are puterea nct "numai cu o unghie ar putea ntoarce pmntul pe dos", este totusi "ngrdit" de puterea lui Dumnezeu s nu fac tot ce vrea, dar cu ingduinta lui Dumnezeu, poate da "puteri" celor ce i slujesc lui. Poate s imite adevrata mistagogie (simtirea si trirea mistic) la omul ascetic, care vrea s devin dumnezeu dar fr indumnezeitorul omului, care este Hristos, si fr legea dreapt a Evangheliei Lui. Prin simplul fapt c vrea s devin dumnezeu, calc n picioare una din cele mai mari virt uti, care este smerenia, si omul mndru este "necurat naintea lui Dumnezeu". Mndrie este si cnd se foloseste "autosugestia" cu formulele "eu sunt...", "eu am... " deci nc o dovad c yoga este o inventie a diavolului, cci mndria este trstura de baz a lui si cauza cderii din cer. Opus mndriei este smerenia si este singura virtute pe care nu o poate lucra diavolul. Cel care s-a prins n hor cu diavolul n filosofiile lui si nvtturile lui, nu va mai putea scpa dect numai cu ajutorul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l va ajuta numai dac se va smeri, dar n interiorul inimii, nu numai la extenor, ca yoghinii. Tot mndria este rzboiul cel mai mare pe care-l d diavolul celui ce s-a ntors de la yoga. Crede c stie mai multe chiar decat un clugr sau preot si are preri bune despre sine nsusi, c ar fi dobndit o sporire mare si chiar experiente mistice. Un astfel de om este de plns. Orbit fiind de diavolul, el nu vede c n realitate este cu mult mai jos dect un om care nu si -a ndreptat nici macar privirea spre calea spiritual. Acum s vorbim de cei care, tot din mndrie, se cred intelepti, cred despre sine c au mare putere de discernamant, c pot s selecteze "ce e bun de la filosofi si yoghini si ce e bun de la crestinism". Dup cum "nimic necurat nu va intra n Imprtia Cerurilor", la fel pot zice c "nimic bun nu este de la diavol", cci si dac va face cuiva un mic bine, nu-l face dect s-l arunce pe om intr-un pcat si mai mare. Domnul a zis c "cel ce va clca o singur porunc, se va face calctor a tuturor poruncilor", dar sunt "cei ntelepti n ochii lor" care mplinesc numai o parte din ele, care le convin, mai adugnd si alte nvtturi straine de Evanghelie, uitnd cuvntul Apostolului, care indeamn chiar nger din cer de s-ar pogorsi ar vesti o alt Evanghelie decat cea pe care ati auzit-o, s fie anatema" (Galateni 1:8). In Sfnta Evanghelie de la Ioan, Domnul zice: "Eu sunt usa. Cel ce nu intr n staul pe us, ci sare pe aiurea, este fur si tlhaf (Ioan 10:1). Deci chiar dac va reusi " sa sar pe aiurea, nu va rmne la nunt, cci nu va avea "hain de nunt" si va fi aruncat n "ntunericul cel mai dinafar unde sunt cinii si vrjitorii". 27 / 65
O orbire grav a celor ce nvat yoga sau teosofia, este ideea c Iisus Hristos nu este si Dumnezeu, ci doar un om care s-a apropiat mai mult de desvrsire, un "iluminat". Ei aduc argumentele Sfintei Scripturi, cuvintele pe care le-a rostit Iisus pe Cruce: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai prsit?", sau motiveaz rugciunea rostit de lisus n Ghetsimani, adic, dac El era si Dumnezeu nseamn c S-a rugat Lui nsusi. Ce rtcire!!! Dar, la nceputul Evangheliei de la loan nu specific oare: "La nceput era Cuvntul si Cuvntul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul... n lume era si lumea prin El s-a fcut, dar lumea nu L-a cunoscut... Si Cuvntul S-a fcut trup..."? Iar afirmatia Domnului: "Eu sunt Pstorul cel bun... si sufletul mi pun pentru oi... Nimeni nu-l ia de la Mine, ci Eu de la Mine nsumi l pun. Putere am Eu s-l pun si putere am iarsi s-l iau", oare nu ne lmureste pe deplin? Despre care "iluminat" s-a mai vorbit asa ceva? Cei ce cred c Biblia este adevrat, trebuie s nteleag si s cread c Hristos a avut dou firi: dumnezeiasc si omeneasc, iar rugciunea Lui n firea omeneasc si toate celelalte fapte ale Lui cu firea cea omeneasc, au fost nu din neputint sau nevoie, ci ca s fie rscumprat pcatul chiar n neputinta omeneasc si totodat s fie pild vie tuturor oamenilor care vor s-L urmeze. Cei care vor s stie mai multe, i sftuiesc s citeasc dogmele ortodoxe. Un alt punct de vedere este c dumnezeul filosofului este un Dumnezeu pasiv, iar Dumnezeul crestinilor este un Dumnezeu Atotputenic si activ Care "lucreaz toate n toti" si "d fiecruia dup inima lui". Cuvintele Mntuitotului: "Fr de Mine nu puteti face nimic", chiar i ndreptteste pe crestini s primeasc sfatul proorocului David: "Supune-te Domnului si roag-L pe El... descoper Domnului calea ta si El va mplini". Din toate cele ce se vd n ziua de astzi, este limpede c cineva netezeste cile lui Antihrist. Acest lupttor mpotriva lui Hristos va fi un om care prin meditatii transcedentale si yoga, va ajunge n comuniune cu Lu cifer, l va adora, iar Lucifer va da acestui om toat pu terea pe care o are. La ora actual sunt deja cercuri sata nice care se ridic mpotriva lui Dumnezeu pe motiv c Dumnezeu a aruncat pe Lucifer din cer pe nedrept. "Calul de foc apocaliptic" amintit de Sfntul loan Evanghelistul nu mai are rbdare, necheaz si bate din picioare; si nici lucrurile nu mai au rbdare, si nici timpul... Timpul nu mai are rbdare!!! (UN FOST YOGHIN). ln religiile asiatice lumea se confund cu divinitatea sunt acelasi lucru ("Tat tvam asi" = Acesta esti tu), apoi se afirm identitatea dintre Brahman, suflul cosmic cu Atman,suflul personal. Ori, este greu de priceput pentru mentalitatea asiatic c facerea lumii e un act prin care ceea ce se creeaz nu provine din fiinta celui care creaz, ci este cu totul deosebit de El, pentru c ceea ce se aduce de la neexistent la existent nu poate s fie coetern cu Cel fr de nceput si cu Cel Care exist pururea. Dac Dumnezeu ar fi fcut din fiinta Lui lumea, atunci El nu ar fi creat- o, ci doar ar fi transformat ceva n altceva, Deci, cnd afirmm c Dumnezeu e Creatorul lumii spunem c lumea a fost adus de la nefiint la fiint si nu din fiinta lui Dumnezeu. Deoarece se consider Dumnezeu a fi ceva si nu cineva si nu se consider c Dumnezeu este Persoan, si n special datorit necredintei n Dumnezeu, e mai usor pentru omul necredincios s se mint pe sine si s se ncnte cu alte nvtturi comode, s "cstige" mntuirea sa prin tot felul de tehnici si exercitii trupesti dect s se roage lui Dumnezeu. Vor s devin dumnezeu fr Dumnezeu, sau mai ru, si imagineaz c prin concentrarea si efortul lor l pot sili pe Dumnezeu s fac ce vor ei n poftele lor. Yoghinii ncearc o apropiere ntre "iluminatii" lor si sfintii lui Dumnezeu uitnd c "diavolul se arat si sub nftisare de nger de lumin" (II Cor. 11:14) si c unii sunt "iluminati" de altcineva dect de Dumnezeu. Yoghinii si budhistii nu stiu de Duhul Sfnt, a treia Persoan dumnezeiasc si-L consider ceva, uitnd c se pot lsa posedati de cel ru. Apar confuzii ntre discernerea duhurilor. Sfntul loan Evanghelistul spune c "duhul care nu propovduieste pe Hristos Iisus si pe acesta n trup este antihrist". Se uit apoi c diavolul e tatl minciunii si c el imit ca aspect lucrarea Duhului Sfnt doar, doar va nsela pe cineva.
28 / 65
Puterile paranormale ale yoghinilor si budhistilor sunt energii si puteri drcesti. Ei mut lucruri din loc, fac si vindecri miraculoase, citesc gndurile, etc. Au niste puteri. Dar roadele Du hului Sfnt sunt altele: dragostea, bucuria, pacea, ndelunga-rbdare, buntatea, facerea de bine, credinta, blndetea, nfrnarea poftelor. Energiile cu care lucreaz omul (care e creatur) sunt energii create si au alte roade. Am s dau un exemplu yoghinul se concentreaz, face anumite respiratii (pranayamaj si acumuleaz energie (prana) si poate s stea gol pe un bloc de gheat fr s sufere. La fel si Sfntul Serafim de Sarov sttea n zpad fr s sufere de frig. Dar atenie la diferente: yoghinul topete gheata, dar Sfntul nu topea zpada. Deci folosesc energii diferite: yoghinul energie creat, din natur, Sfntul energie necreat, harul care strbate creatia fr s o modifice. Apoi neputrezirea si semnele cu care Dumnezeu cinsteste moastele Sfintilor ortodocsi grieste despre Cel pe Care l slujeau pe cnd despre yoghini nu am vzut si nici nu am auzit c au moaste. Yoghinii folosesc tehnici de captare a energiei; sfntul se roag lui Dumnezeu s-l mntuiasc. Orice tehnic spiritual far credint n Dumnezeu e magie. Din acest punct de vedere yoga, budhismul, taoismul etc. sunt magii albe, negre dar magii. Nu sunt mistici orientale, ci practici magice. Diferenta ntre o tehnic spiritual si rugciune se aseamn cu diferenta dintre o mumie egiptean (care s-a conservat dup un anumit procedeu scosul mruntaielor, mblsmare) si moastele unui sfnt. Aceasta este diferenta intre magie (tehnici etc.) si rugciune, intre sclavia pcatului si libertatea de fiu al lui Dumnezeu, intre puterea omeneasc si cea dumnezeiasc. O alt ciudtenie a asiaticilor e c, desi dispretuiesc lumea si trupul omenesc, se folosesc de tot felul de tehnici ca s se perfectioneze cu ajutorul trupului, spre deosebire de sfinti care pretuiesc trupul cu care intr in lmprtia lui Dumnezeu, dar si-l gtesc prin sfintirea sufletului. (CONSTANTIN N.)
CONCLUZIE
De m iubeste cineva, il va iubi si Tatl si vom veni si vom face locas la el. Dar este posibil ca cineva s iubeasc (adore) pe Dumnezeu si in el s nu vin Duhul lui Hristos, deci s nu fie al lui Hristos: cine nu are Duhul lui Hristos nu este al Lui. Este cumva contrazicere in cuvintele Domnului? Nicidecum! Cci tot El a subliniat: Cine m iubeste , implineste poruncile Mele. Spre exemplu, prin metodele yoghine se poate ajunge la iubirea de Dumnezeu; mai mult, chiar se poate folosi numele lui lisus si va ajunge s fac minuni, s scoat demoni etc. in numele lui Hristos. Dar in ziua Judectii acestia vor auzi: " Duceti-v de la mine blestematilor aceasta insemnand c nu au fcut minunile cu Duhul lui Hristos. Poate cineva s pun intrebarea : "Cum e cu putint s vin duhul altui dumnezeu, cand eu am chemat numele lui Iisus?". Rspunsul e simplu: Cnd ai chemat numele lui Iisus, nu ai stat n poruncile Lui. Crestinul n rugciunea lui lisus mrturiseste Sfanta Treime: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul. Yoghinul foloseste numele lui lisus fr nici o mrturisire, ci doar ca "mantr". Nefiind o asemenea nvttur (cu privire la atingerea iubirii lui Dumnezeu) nseanm c aceast iubire este de la vrjmasul mntuirii omului. Cel mai dureros lucru este c nici ei nsisi nu-si dau seama de nselare, fiind convinsi c acela este Duhul lui Hristos: "Cci se vor scula hristosi mincinosi si prooroci mincinosi si vor da semne mari si chiar minuni, ca s amgeasc, de va fi cu putint si pe cei alesi."(Matei 24:24).
29 / 65
MARTIRII
II
Parinte, m-am gndit c este mai important s v scriu despre ceea ce mi s-a ntmplat mie n acesti doi ani dect examenul meu, pentru care si asa nu prea pot s nvt. Consider c este foarte important pentru c ei sunt foarte periculosi, au deschis centre n aproape toate orasele din tar si s-au infiltrat chiar si peste hotare, n Danemarca, unde au trimis pe unul de ncredere, Narcis I.. Sunt convins c m urmreau mai dinainte; alegeau anumite persoane, le urmreau, le fceau anumite vrji si actionau prin oamenii din jurul acelor persoane. Acest grup dubios s-a pregtit cu ctiva ani nainte de revolutie. Se intlneau pe ascuns si primeau initierea de la acel dubios profesor. Ceea ce au nvtat acolo nu stiu, dar stiu c aveau loc orgii sexuale, fceau amor mai multi ntre ei, fete si baieti mpreun, cu anumite consacrri na inte; de obicei consacrau profesorului, acestui Gregorian Bivolaru, care, am nteles, c de la vrst destul de mic a nceput s fie inspirat de duhuri rele si initiat n aceste lucruri. Foloseau foarte mult tehnicile de Tantra-Yoga, o tehnic prin care ei spuneau c ridic nivelul spiritual al omenirii dar nu fceau altceva dect s-l scad. Evenimentele se petreceau cu cteva luni inainte de revolutie. Dup ce am divortat, m -am mutat din seria n care eram la facultate ntr-o alt serie, unde era si un biat, Clin, care practica yoga. Dup ce l-am cunoscut, strile mele au nceput s se schimbe, s se nrutteasc. Ei fceau meditatii la anumite ore; la aceste ore simteam o exacerbare sexual si diminuare a capacittilor intelectuale. De asemenea mai erau dou fete dintre cele mai periculoase, surorile gemene Mihaela si Gabriela, care actionau asupra noastr si n special a mea; ncepnd s-mi scad interesul pentru nvtat si s-mi creasc interesul pentru bieti, fumat... S revin la Clin. A nceput s-mi vorbeasc de profesorul lor Gregorian Bivolaru, c este un mare eliberat, c detine forte supranaturale, c este o fiint deosebit, c poate s fac orice doreste, c poate s apar sau s dispar intr-un loc... mi spunea c va fi revolutie, c profesorul si ei lucreaz pentru acest lucru, c va cdea Ceausescu si c Grig era nchis de comunisti ntr-un fel de spital de nebuni, dar c-l vor elibera. A nceput s-mi dea crti, s-mi vorbeasc despre Tantra-Yoga, s-mi spun c ei aveau anumite intlniri amoroase n grup, fete si bieti la un loc si c asta i ajut s evolueze spiritual. Toate aceste lucruri m speriau dar actionau att de mult asupra mea nct eram ca ntr-un fel de vraj. lmi cumprasem masin si acest biat se oferise s m nvete s o conduc. Fratele meu, a sesizat un comportament ciudat la mine si mi-a spus c astia sunt sectanti, c sunt nebuni, s o termin. Eu m-am certat cu el si am continuat s vorbesc cu Clin. Dup un timp a fost vacant, perioad n care mi-am revenit putin si am nceput s m detasez de ce-mi spunea biatul acela, s-i consider si eu nebuni. La putin timp a avut loc revolutia si acest lucru m-a determinat s-mi recapat ncrederea n Clin, pentru c el mi spusese c va fi revolutie, si, deci s cred c ei detin anumite puteri supranaturale. Deschiderea cursurilor de yoga a avut loc la Casa de cultur "Mihai Eminescu". Eu nu aveam de gnd s m duc dar acest coleg m-a luat pe sus. Acolo era o atmosfer foarte ciudat; toti cei apropiati ai lui Grig erau ca niste roboti teleghidati. Eu m-am asezat n spate, nici nu l-am vzut bine pe Grig, dar a actionat asupra ntregii sli nct incepusem s simt o dragoste foarte mare si un sentiment de bucurie fat de o persoan pe care nu o cunosteam. Dup aceea l-am vzut si m-a surprins neplcut nftisarea lui hidoas, dar vraja era att de mare nct nu am putut s rezist ei. Dup aceea am mers la Casa de Cultur a studentilor si n continuare acas la unul Florin, tot coleg de facultate cu noi. Atmosfera era foarte ciudat, eram buimcit de tot ce se intmpla acolo, parc erau cu totii n trans. A urmat nscrierea si au nceput cursurile si conferintele. Am nceput s simt n jurul capului ca o sfer si ncet, ncet s m golesc de toate gndurile personale, tririle mele, s uit de printi, de copil, de sot si totul s fie nlocuit cu o dragoste fanatic fat de acest "guru". Ei sustineau c aceasta este o cale de eliberare Bahti-Yoga prin dragoste. Sustineau si alte mari aberatii: c Tantra Yoga este de dou feluri: Tantra Yoga de mna stng, cnd practici actul sexual si te nchini zeului Shiva si zeitei Kalisa si Tantra Yoga de mna dreapt, cnd te gndesti la Domnul 30 / 65
lisus Hristos fr s practici actul sexual. V dati seama ce aberatii!!! Incet, ncet ncepusem sa-mi pierd mintile si s m ngras, s-mi apar tot felul de stri sexuale ciudate si s triesc ntr-o letargie permanent. Am nceput s iau contact cu lucruri foarte ciudate, cu o lume nou, cu o nebunie complet. La ei totul se mprtea n yin (-) feminin si yang (+) masculin. Fetele, ne spunea, c simt mai mult yin si bietii mai mult yang si prin cuplarea acestor dou se ajunge la echilibru; c el, profesorul, era cu totul yang si c pentru a rezista n planul acesta avea nevoie de attea fete. La cele dou surori gemene, Mihaela si Gabriela, era casa de desfru. Aici aveau loc ntlnirile amoroase cu diferite fete pe care le agtau prin oras sau prin mprejurimi. Am neles c inainte de revoluie acest grup format cam din 29-30 de membri ducea o viat de desfru complet. Avusese ntlniri amoroase n grup, fete cu bieti, bieti cu fete la grmad, cu consacrare inainte, de obicei unui zeu sau direct profesorului. Eu am reusit s vd anumite poze ale unor fete desfrnate, goale, si alte lucruri dubioase. Eram o slug credincioas, nu participam la aceste lucruri dar stiam c se petrec. De cteva ori am fost si eu pclit de Clin si de o fat Luisa. Am dormit la aceast fat si ei nu mi-au spus ce aveau de gnd. Au fcut un cerc, m-au pus s stau cu o mn n mna unuia si cu o mn n mna celuilalt, au bolborosit ceva, au spus c au fcut o consacrare si dup aceea a intretinut relatii sexuale cu amndou. A fost oribil, nu am simtit nici o plcere dect dezgust si o stare de nervi, cum am putut ceda insistentelor lor. Ei sustineau c circul anumite energii din centru Shwadisthana spre cap pe care ei vor s le duc ct mai mult la cap, de aceea dup ce fceau dragoste, stteau n cap. Totul era o tehnic, nu exista nici un sentiment unul fat de cellalt, ci numai dorinta de evolutie spiritual a fiecruia. Eram un grup care dup terminarea cursurilor mai rmneam si discutam cu Grig, timp n care nu se discuta mare lucru, dar el ne inducea mai pregnant n strile de iubire si devotiune fat de el. Tin minte c dup primele cursuri eram ntr-o stare de exaltare foarte mare, simtind si un minunat parfum de violete. Eram ntr-o stare de fericire nemaintlnit, asa o consideram eu, dar de fapt era cea mai ordinar stare de hipnoz, de trans... A urmat o perioad n care Grig m solicita zi de zi cu masina, sub diferite pretexte. Strile mele erau din ce n ce mai accentuate nct ncepusem s triesc amorat numai de "guru". M ndeprtasem de printi, de copil si de fratele meu, cu care stteam dup ce m-am desprtit de sot. Au fost cteva luni din viat n care am avut un program limitat, fiind ca ntr-o nchisoare. Acas ajungeam din ce n ce mai rar, deoarece erau persoane care m puteau convinge c ceea ce fac eu nu este yoga, ci doar o nebunie impus de un mare nebun. Si n grup viata decurgea la fel; toti erau preocupati de sex, tantra, devotiunea fat de Grig si cam att, nimic n plus, cu cteva mici exceptii; persoane pe care Grig le considera ajutoarele lui si care detineau anumite puteri paranormale, cum ar fi Narcis Iancu, Claudiu Trandafir, Catrina Nicolae. Nu pot s-mi explic ce fel de maestru era el atta timp ct se ntlnea zi de zi cu mai multe fete, si erau unele pe care nu le mai vedea niciodat. Cel fel de initiere le acorda atta timp ct nu-l interesa soarta evolutiei lor. Isi fcea plcerea, le folosea energia, apoi, la revedere. Care i plceau mai mult erau imediat introduse n aceste stri de trans si se ndrgosteau nebuneste de el, ncercnd s mai obtin o nou intlnire. Asa zisa metod a evolutiei spirituale se manifesta prin faptul c toti se srutau ntre ei, fceau dragoste indiferent cu cine si foloseau tot felul de tehnici ciudate. Agtau fete tinere pe strad sub pretextul c vor poza pentru revista yoga, erau duse ntr-un apartament din Berceni unde se ntmplau multe orgii. Practicau diverse perversumi sexuale sub pretextul evolutiei spirituale calea lui de a evolua spiritual. Am uitat s spun c pe mine m-a pus la un regim foarte sever, spunnd c am o "Karm" foarte grea, c am multe greseli din vietile anterioare si m-a pus s mnnc nou luni numai gru si orez si s beau ap, regimul Oshawa, ca s m vindec. Era s mor datorit lor. In special profesorul Gregorian fcea farmece asupra mea. Intr-o zi am simtit cum mi iese sufletul din trup si la un moment dat a sunat telefonul. Era o coleg, creia i-am spus c-mi este foarte ru. Mi-a spus s m rog; eu nu m mai gndeam la 31 / 65
acest lucru. Am luat Biblia si am citit "Tatl nostru", revenindu-mi ca prin minune. A doua zi cnd am mers la cursuri Grig mi-a spus c sunt mare. Mi-a sugerat c el mi-a ajutat si nu Domnul nostru Iisus Hristos, cum gndeam eu. La mare faceau plaj la nudism, complet dezbrcati, si fete si bieti; Grig fcnd poze la fete n diferite pozitii, chiar si la unii bieti. A fcut un film cu o fat dormind goal si am asistat si eu la aceste filmri. Mai trziu mi-am dat seama c Grig este diavolul pe pmnt si ncerca s pozeze n persoan pozitiv. M gandesc cu groaz cte lucruri fceau, ct actionau asupra altora. Atta tineret, atta studentime distrus de la faculttile de Drept, ASE, Arhitectur, Matematic si chiar de la Teologie (GBRIEL B.). Rndurile de mai jos ti se adreseaz tie cititorule, pe care va fi vrut Bunul Dumnezeu s le gsesti n crticica aceasta. Nu stiu dac avem aceeasi credint; eu sunt ortodox, mrturisesc pe Hristos lisus, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a pogort din ceruri si S-a fcut om, asemenea cu noii oameni, ca s ne cheme, prin pzirea poruncilor Lui adunate n Sfnta Scriptur, prtasi si mpreun mostenitori ai mprtiei Cerurilor. Poate dac tu, cel ce citesti aceste rnduri, esti ct de ct crestin, si poate mai mergi si la biseric si porti grij de sufletul tu, de ceea ce o s se ntmple cu el dup moarte, o s fii cu luare aminte la cuvintele Proorocului mprat David: "Auziti acestea toate neamurile, ascultati toti cei ce locuiti n lume: pmntenii si fiii oamenilor, mpreun bogatul si sracul. Gura Mea va gri ntelepciune si cugetul inimii mele pricepere. Pleca-voi spre pild urechea mea, tlcui-voi n sunet de psaltire gndul meu. Pentru ce s m tem n ziua cea rea, cnd m va nconjura frdelegea vrjmasilor mei? Ei se ncred n puterea lor si cu multimea bogtiei lor se laud. Nimeni ns nu poate s scape de la moarte, nici s plteasc lui Dumnezeu pret de rscumprare, c rascumprarea sufletului este prea scump si niciodat nu se va putea face, ca s rmn cineva pe totdeauna viu si s nu vad niciodat moartea. Fiecare vede c inteleptii mor, cum mor si cei nentelepti si nebunii, si las altora bogtia lor. Mormntul lor va fi casa lor n veac, locasurile lor din neam n neam, desi numit-au cu numele lor pmnturile lor. Si omul, n cinste fiind, n-a priceput; alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor. Aceast cale le este sminteal lor si celor ce vor gsi de bune spusele lor. Ca niste oi n iad sunt pusi, moartea i va paste pe ei. Si-i vor stpni pe ei cei drepti si ajutoml ce-l ndjduiau din slava lor, se va nvechi n iad. Dar Dumnezeu va izbvi sufletul meu din mna iadului, cnd m va apuca. S nu te temi cnd se mbogteste omul si cnd se nmulteste slava casei lui. C la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va cobor cu el slava lui, chiar dac sufletul lui se va binecuvnta n viata lui si te va luda cnd i vei face bine, totusi el va intra pn la neamul printilor lui si n veac nu va vedea lumin. Omul n cinste fiind n-a priceput; alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor". Si nc: "Fericit brbatul, care n-a umblat n sfatul necredinciosilor si n calea pctosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut; ci n legea Domnului e voia lui si la legea Lui va cugeta ziua si noaptea. Si va fi ca un pom sdit lng izvoarele apelor, care rodul su va da la vremea sa si frunza lui nu va cdea si toate cte va face vor spori. Nu sunt asa necredinciosii, nu sunt asa! Ci ca praful ce-l spulbera vntul de pe fata pmntului. De aceea nu se vor ridica necredinciosii la judecat, nici pctosii n sfatul dreptilor. C stie Domnul calea dreptilor, iar calea necredinciosilor va pieri" (Psalmul 48, Psalmul 1). Artat este c cel ce se abate de la legea lui Dumnezeu, croindu-si credinte dup placul lui, nu va fi primit la fericirea cea vesnic, fgduit celor ce cred. Esti yoghin si cauti desvrsirea? Ia calea crucii, cale mprteasc spre cer. Desvrsirea este lucru anevoios si brbat desvrsit este cel care se biruie pe sine n tot lucrul. Ce folos ai tu c te nchini n fata unei hrtii, a unei "yantre" si meditezi asupra sensului continut n ea? Sau stai n cele mai de batjocur pozitii? Oare astea ti tin de foame sau de sete? Oare cnd esti bolnav, yantra te va vindeca? Trebuie s fii nebun s crezi asta. Rupe-o sau arde-o si vezi dac ti poate face vreun ru, sau s se apere de tine. Iar dac ea nssi nu-si poate face un bine, cum ar putea s ti-l fac tie? Oare cnd te necjeste lumea si te dusmneste, ai dintr-nsa vreun folos? Ce lipsiti de minte trebuie s fim ca s ne nchinm unui lucru nensufletit, care nu are ochi si nu vede, nu aude, nu misc si este fcut de mini omenesti, si s nu dm adevrata cinste Celui Care ne-a zidit pe noi, fcndu-ne si ochi, si urechi si mini si picioare, Celui prin a Crui porunc curge ploaia, rodeste pmntul, creste grul si avem ce mnca si noi nemultumitorii! 32 / 65
Iat ce spunea Fericitul Augustin: "ngmfat nc in adncul nelegiuirii, obosit de mine nsumi, m duceam pe crri sterpe, presarate cu dureri multe, departe de Tine, Dumnezeul meu!". Mincinoas este stiinta pe care ti-o pred "maestrul" tu, yoghinule, si este de la diavol primit, chiar dac tu nu crezi. Mincinos este si el, care nu a fcut-o din dragoste pentru tine, ci, n adncul ticlosiei lui, a vrut s se mreasc n ochii lumii prin nselarea attor suflete nevinovate. Dar mortii nu i se va putea opune, cci tot trupul este muritor. L-ai vzut pe el fericit? Cum poti s-i ceri ceva care nici el nu are si nu poate s dea? Din rodurile lui l vei cunoaste. Imi vei rspunde poate c ti-a descoperit adevrul. Au fost attia oameni ntelepti care pretindeau c nvat pe altii adevrul, si acum nici nu se mai aude de numele lor, s-au stins ca fumul, pentru c nu erau vietile lor la fel cu nvtturile si ei cutau s fie vesnici aici pe pmnt. Si atunci, tu cauti adevrul la oameni? Adevrul este vesnic si nu locuieste mpreun cu rutatea. Caut-L pe Domnul si El ti va descoperi ntelepciunea. Citeste din Scriptur Faptele Apostolilor si apoi te ntreb: pe cine slveste acum toat lumea crestin? Pe Petru, pe Pavel, de care nu este lumea vrednic si pe care acum i pomeneste cu la ude, care n vremea lor erau huliti, btuti, si izgoniti de prin cetti. Ei nu erau nebuni s se nchine pietrelor, lemnelor sau s se cread rencarnati din dobitoacele cele mai josnice! Ei se nchinau lui Dumnezeu Cel Atotputernic, Cruia cnd vrea s cutremure pmntul, cine i va putea sta mpotriv? Poate tu, cu meditatiile tale! De ce n-ai fcut-o atunci, de ctiva ani ncoace, de cnd mor oamenii pe sub drmturile caselor? Te uiti la o lumnare si-i contempli flacra? Dar de ce nu te duci cu gndul la Cel ce a fcut focul? Dac n flacra lumnrii nu poti tine degetul, ce o s faci n focul cel vesnic? Tu ti purifici trupul, zici. Nu este o osteneal zadarnic? Cnd o s mori, ti-l vor ngropa ceilalti sub pmnt, ca s putrezeasc asa cum putrezeste gunoiul. Dar sufletul tu, cel ce este netrupesc, nu va lua cu el nici bogtie, nici cinste, nici frumuseti, nici desftri, mncruri si buturi alese. Acestea din pmnt sunt si n pmnt se vor ntoarce. A practica, si chiar numai a gndi si crede n yoga sau alt filosofie necrestin, este o fapt foarte rea, cci nesocoteste pe adevratul Dumnezeu. Si cnd sufletul iese din trup si rmne cu faptele lui bune si rele si cnd se judec sufletul, dac cele rele trag mai mult, se arunc amrtul no stru suflet ntr-un loc cumplit si ntunecat, unde rmne s se chinuie n vesnicie. Iar nseltorul care nvat pe oameni yoga, n ticlosia lui, n-o s-ti vorbeasc niciodat de acestea, ci poate de Budha, de Brahma, de Vishnu sau alte zeitti pgne indiene pe care le ador el. Ca s ne ncredintm mai bine de cele spuse, s mergem (duminica si n srbtori la biseric, s ascultm sfintele slujbe, si s aflm de acolo, din nvtturile si vietile sfintilor care se citesc, cte minuni nfricosate fcea Dumnezeu prin aceia, nct si muntii i mutau din loc cu rugciunea. S ne nchinm si la sfintele lor moaste, care sunt dovada c ei sunt cinstiti de Dumnezeu, nct le-au fost rspltite si trupurile cu darul neputrezirii, al vindecrilor si altor faceri de minuni si care sunt dovada c noi vom nvia si c sufletele lor sunt n mna lui Dumnezeu, si nu trimise iar s se chinuie pe pmnt, n trupuri de cini, pisici, pesti, fiare sau alte dobitoace necuvnttoare.
Si s nu fim ca evreii cei necredinciosi care nu au crezut n Hristos, ci L-au batjocorit, ci L-au btut si rstignit pe cruce ca pe un tlhar de rnd, ca s nu avem cumva dup moarte plata lor, n chinurile cele vesnice, ci s ne ntoarcem ctre Dumnezeu, "Care nu oboseste iertnd" si s-l pzim poruncile, ca s ne invrednicim si de fericirea de aici si de cea vesnic, nepovestit (CLIMENT P.) In yoga totul este asa de bine "calculat", verificat, demonstrat, argumentat cu tot felul de explicatii care de care mai stiintifice, nct are o mare priz ndeosebi la intelectuali si studenti, care sunt efectiv acaparati, sedusi complet de toate misterele acestei yoga, mistere care de fapt se transform n adevrate demonstratii si argumentatii stiintifice, ceea ce cstig foarte mult ncredere celor ce au "ceva carte", dar care duc lips de credint.
33 / 65
De fapt, pentru a ntelege yoga, nu este nevoie de credint atta timp ct exist n+1 rationamente si demonstratii care vin s fac apel doar la intelectul omului, la ratiune, stimulnd ncrederea n fortele sale proprii, dar mai ales mndrie si orgoliu. In "Elemente fundamentale n practica yoga", carte scris de Dan Bozaru, intlnim multe confuzii, idei, din crestinism si pgnism. Astfel, la pag. 10, "Studiul individual", gsim o mare confuzie, o mare eroare. Eroarea este a crede c diferentele stau doar n denumirea diferit dat lui Dumnezeu (Brahma, Shiva, Tao, Alah, Dumnezeu - Tatl), fapt care automat creaz si confuzie. De ce? Pentru c acest Dumnezeu nu e nteles n acelasi fel de ctre toti. De exemplu, intr-un fel l nteleg pe Dumnezeu taoistii (Dumnezeu este asa numitul principiu unic numit TAO, universal exprimat n complementaritateayin-yang n careyin este principiul universal feminin iar yang este principiul universal masculin) si in alt fel crestinii (Dumnezeu Cel n trei ipostasuri Tatl, Fiul si Duhul Sfnt). ln hinduism Dumnezeu se manifest sub forma a zece mari puteri cosmice, Maha Vidya, care sunt personificri eterne infinite sau Shaktis-uri ale lui Brahma, adic ale lui Dumnezeu. Unul din "marile secrete yoghine" este tocmai intrarea n rezonant (chiar telepatic) cu aceste puteri cosmice, cu fiecare din ele, prin asa-zisele MANTRE (Mantra = vers vedic, formul ritual cu valoare magic, vezi "Note la Bhagavd-git"). De mentionat este faptul c atunci cnd se predau la cursurile de yoga aceste mantre se vorbeste de o prealabil pregtire a fiecrui yoghin pentru "implementarea'" mantrei, mantr care nu trebuie divulgat nimnui, nici mcar yoghinilor... ldeea interesant care totusi deriv din afirmatia c nu exist decat o diferent de denumiri date lui Dumnezeu, ne poate trimite la Vechiul Testament si Marele Prooroc Ilie, care n mod demonstrativ a artat c credinta n Baal este o credint desart, o nchinare la idoli, de unde vedem c diferenta nu st numai n denumire. O alt idee interesant, cel putin pentru mine, este aceea c desi se zice si se scrie: "yoga este un sistem filosofic traditional... " si multi dintre instructorii de yoga chiar fac afirmatii intr-una, btand moneda pe faptul c yoga nu este o religie, ci un sistem filosofic, un mod de a tri, etc... totusi, ciudat, abia acum dup studii destul de intense, pline de pasiune chiar, dup practic si meditatii repetate cu privire la yoga, as putea afirma pe bun dreptate, zic eu, c ambele afirmatii fcute mai sus sunt adevrate: yoga ntr-adevr nu este o religie, ins este o sintez extraordinar de bine conceput a tuturor religiilor (as putea s o numesc diabolic), diabolic de bine conceput si realizat, o mare capcan, o intens seductie... Gsesti n ea tot ceea ce doresti, ceva din fiecare religie, ea putnd fi practicat de toti oamenii, indiferent de religia lor. Iat deci ce mare asemnare ntre asa zisa religie "New Age" si yoga! In aparent att yoga ct si isihasmul par doar s aib ceva comun. In esent, nu. Aparenta este dat de "meditatie" care apare ca mijloc de comunicare cu Dumnezeu. De ce nu si n esent? Pentru c practica yoga are la baza sa principiul rezonantei care presupune o exteriorizare prin expansiunea cmpului constiintei, a corpurilor subtile n afara celui fizic, printr-o meditatie chiar asupra acestui lucru, adic pacea, linistea pe care ncerci s o creezi vine prin constientizarea faptului c fiinta ta creste, creste, se amplific din ce n ce mai mult n afar, mrirea aurei, a cmpului constiintei cu senzatia c esti peste tot, n ntreg universul, c fiinta ta, sufletul (care este microuniversul) intr n rezonant cu macrouniversul, cu ntreg cosmosul, cu nssi Divinitatea, de unde si ideea arhivehiculat de yoghini: "Cunoaste-te pe tine nsuti si vei cunoaste astfel tot universul mpreun cu fortele ascunse ale sale". Oricum, acesta a devenit deja un exercitiu yoghin foarte utilizat si mbinat cu tot felul de alte posturi sau forme de meditatie. In isihasm lucrurile stau cu totul altfel. In Filocalia nr. 7 si 8, se vede c aceste tehnici de meditatie isihast presupun o interiorizare profund cu o atentie ndreptat ferm spre inim si aducerea lui Hristos acolo cu rugciunea inimii, prin smerenie. Totul n tehnicile de rugciune isihast presupune interiorizare, atentie ndreptat n interior, centrul vital inima, Hristos n inim, chemarea Lui prin rugciunea nencetat a inimii (n timp ce n yoga, mai ales starea de extaz Samadi Nirvana sunt caracterizate de realizarea asa numitului
34 / 65
"vid creator benefic" far de care nu poate exista iluminarea, extazul), si binenteles o stare profund de smerenie pe care nici o tehnic yoga nu o presupune, ba chiar indirect o exclude tocmai printr-o creare aproape inconstient dinainte a unei stri de beatitudine, de abandonare total n voia lui Dumnezeu, prin unirea, contopirea cu El; adic prin mentalizarea aceasta nu se mai poate vorbi nici de smerenie, nici de umilint, nici de lacrimi, ci doar, bine zis, de "vid". Multi practicanti, sau mai bine zis multi dintre cei care ncep practica yoga, ntmpin greutti si n yoga fizic (Hata-Yoga) si mai ales n tehnicile de meditatie care la un moment dat ti induc o stare de team interioar, chiar de fric, bine ntemeiat tocmai datorit acestei "abandonri" totale n bratele Universului, doar pe temeiul asa numitei rezonante, far nici o logic, far nici o ratiune clar, precis. O abandonare n Necunoscut, fr cuvinte, adic fr rugciune, fr nimic. Multi zic c ei practic doar Hata-Yoga, far s fac meditatie, pentru sntate. Dar este o mare eroare, pentru c yoga fizic este nul fr mental, pentru c ea presupune, implic, n mod automat mentalul prin concentrrile care se fac pe anumiti centri de fort (de energie) din organism. Si iat ce zic chiar yoghinii: "yoga ca o banal gimnastic este o yoga periculoas. O yoga far spiritualitate este o yoga periculoas. Yoga n ea nssi este o gigantic fort neutr ce poate trezi o fort impersonal (?) extraordinar, asemntoare, analogic, vorbind, cu soarele sau cu electricitatea..." (Yoga si Viata, anul 1. nr. 2, cap. Yoga si spiritualitatea). Aceasta este intr-un fel adevrat, pentru c au fost destui care nelund-o n serios au avut probleme de tot felul, chiar si anumite forme de nebunie. Totodat acest fragment este ca o invitatie seductoare, indirect, inconstient n ceea ce se numeste yoga: "Jocul n care dac intri, trebuie s joci pn la capt" (zic instructorii de yoga). Destul de curioas afirmatia... O alt problem ar fi aceea c asupra lndiei poate s pluteasc un mare semn de ntrebare, la care yoghinii nu prea reusesc s rspund fr echivoc. lntrebarea este: Cum se face totusi c o tar ca lndia, n care triesc attia yoghini si chiar mari ntelepti, (cei care au fost plus cei care simt), n care sunt attia clugri, mai ales n podisul Tibet (marii yoghini tibetani detintori a tot felul de puteri paranormale), nu au putut si nu au reusit si nici nu reusesc s fac ceva pentru propria lor tar; tar care nu numai c nu se remarc a fi vreo putere economic n lume, sau mai stiu eu ce calitate, dar cu att mai mult e o tar n care bntuie tot felul de boli dubioase, cu un nivel de trai destul de sczut si, ce s mai vorbim despre spiritualitate sau nivel de gndire, inteligent, la care sunt destul de jos. Dup cum se poate lesne observa n toate aceste teorii, filosofii, idei yoghine, budhiste, taoiste... se pleac de la cutarea binelui, a face bine, a fi echilibrat, a pstra echilibrul, dar rul este att de confuz definit c aproape nici nu se aminteste de el, ajungnd n cele din urm s fie identificat cu Dumnezeu, cci, zic ei: "Totul este Dumnezeu", iar "Dumnezeu este iubire". lat cum rul se sustrage, se transform, venind apoi s-ti sopteasc, ca la nceput strmosilor nostri n grdina Edenului: "Veti fi ca Dumnezeu" . In yoga chiar se merge pe ideea acestei potentialitti. Dar totusi, cum putem noi, creatia lui Dumnezeu s fim Dumnezeu? Cum s -ar putea oare creatia lui Dumnezeu s se identifice cu El? Cred c noi, creatia sa, niciodat nu putem fi El! Si iat cum a luat nastere credinta nu n idolul Soare sau in Lun, ca n timpurile strvechi, ci astzi se naste o nou credint avnd drept idol OMUL, prin credinta lui nemsurat c ar putea deveni Dumnezeu.
(MIRABELA C.).
Din nevinovata respiratie, de care m-am ocupat, am constatat c se foloseste si se urmreste acumularea energiei "prana" din aer, prin dirijarea mintii si a atentiei la timpii de pauz, inspiratie, pauz, expiratie, prin care dobndim o energie n stare s relaxeze. Nu am avansat prea mult n practic, totusi am obtinut unele rezultate n strile de oboseal accentuat. Ce pot spune, este c n aparent nimic grav, ci de mare folos. Ca efecte, de care este aproape imposibil s-ti dai seama n timpul practicii, este mumifierea simtului sacru cu care ne-a nzestrat Dumnezeu, o mpietrire a inimii datorit stpnirii de sine prin dirijarea psihicului si luarea aminte continuu la el. Mai afecteaz simturile afective si comportamentul cu cei din jur, devenind 35 / 65
printr-o mndrie nebun si iubire de sine, prea plin de sine, mrginindu-i pe toti ceilalti semeni, fiind dumnezeul lui si rob al "eu-lui" (VIOREL G.). Omul ct trieste trebuie s-L aib cluz pe lisus, cu toat ntelepciunea Sa. El reprezint un ideal mret ce ne transform trupul si sufletul. Rtcirile sunt multe, iar yoga poate fi asemnat cu o sect care si ndreapt atentia mai nti asupra trupului, prin Hata Yoga, iar mai apoi asupra mintii, prin Zen Yoga. . Este o disciplin, un mod de viat ce-ti ofer o curtenie exterioar si interioar care te face s-ti ndrepti atentia doar asupra ta, si n tehnica Zen Yoga, asupra supranumitului guru luciferic, spre a-l venera, spre a-i urma sfaturile, pentru a-l diviniza. Aici este rtcirea! Yoga are legtur cu Orientul si toate practicile orientale te ajut s te cunosti, s-ti cunosti puterea, dar mai ales ti ofer posibilitatea s o dezvolti, zic ei, dar mai degrab te amgesti. Ce influent a avut n viata mea? Cred c mai bine nu m ntlneam niciodat cu cuvntul yoga! (SANDU
P.)
MRTURII
EXTRASE
III
DIN NlCOLAE STHEINHARD
Misticismul constituie o aptitudine cu totul deosebit de abstractie. Strduinta ca printr-o trire ascetic "s ne omorm mdularele cele de pe pmnt", cutarea de motive mistice sub materie, iubirea lui Hristos si ajungerea la comuniunea intelectual cu El, caracterizeaz pe misticul, care se ntoarce spre adncurile cele mai intime ale inimii lui, dorind unirea mistic cu Hristos si izbutind-o prin suspine negrite". Misticul se distinge de ceilalti prin devotiunea lui, din tot sufletul, ctre Dumnezeu. El se gseste ntr-o convorbire nentrerupt cu El, prin rugciune. Si pe bun dreptate. Pentru c el crede c omul este att de slab pentru evitarea rului si pentru svrsirea binelui, nct diagrama raportului dintre Dumnezeu si om pe care ne-a dat-o Apostolul Pavel, nu poate dect s produc un simtmnt de adanc smerenie n sufletul oricrui credincios. lntr-adevr Apostolul Pavel zice: "Nu a celui ce voieste, nici a celui ce alearg, ci a lui Dumnezeu, Celui ce miluieste". lar n alt parte: "Dumnezeu este Cel ce lucreaz n noi si a voi si a lucra pentru bunvoire". Si Domnul zice: "Nimic nu puteti face fr de Mine". Acestea nu constituie numai un adevr zdrobitor mpotriva ngmfrii omenesti si nu sunt n msur de a da numai nftisarea nimicniciei omului, ci arat n acelasi timp si puterea invincibil a rugciunii n viata. Cazul profetului llie aduce o adevrat rsturnare att pe scar axiologic a crestinismului, ct si n ce priveste valorificarea factorilor civilizatiei. llie era un om ntru totul asemntor nou n slbiciune si s-a rugat cu rugciune fierbinte, s nu plou si nu a plouat pe pmnt trei ani si sase luni. Si iarsi s-a rugat si cerul a dat ploaie si pmntul a fcut s rodeasc roada sa". Rugciunea nentrerupt este asadar misticism (adevratul misticism), fiindc prin rugciune se poate lucra cea mai sfnt si cea mai tainic legtur cu Dumnezeu.
- Cei care se dedau misticismului triesc sub stpnirea simtmntului disparitiei n divinitate si
triesc nc n situatia de inactiune si de stagnare, nefcnd nimic dect rugndu-se?
- Nu, inactiunea nu este caracteristic misticismului crestin. Misticismul nu este static, isihastii nu
socotesc c sufletul este absorbit n divinitate, dup conceptia panteist, ci ei consider misticismul lor ca o cale ctre ceruri nesfrsit a sufletului de a se apropia de Dumnezeu, Cel ce este de altfel cu totul neapropiat. Puterile dumnezeiesti care alearg ctre un centru, dup cum spune un ntelept, si care se gsesc n suflet, mping sufletul ctre Magnetul lui, ctre Dumnezeu. Mintea, vointa si sentimentul, ntr-o unitate demn de admirat, sunt nrobite de dragostea dumnezeiasc si se supun vointei divine, n asa msur, nct omul nu are si nu voieste s ia cunostint despre nici un alt lucru, n afar de Dumnezeu. Ei nici nu se uit pe ei nsisi ntr-o fericit inactivitate, ci sunt activi, se ntelege, n cadrul tipului de viat pe care o duc.
36 / 65
Neoplatonismul cu sistemul lui gnostic-fiziocratic credea c prin introspectie (ntoarcerea ctre sine nsusi) putea vedea cineva natura divin ntruct el considera sufletul ca o emanatie din Dumnezeu, punct de vedere care constituie o rtcire fundamental. Pe de o parte c sufletul nu provine dintr-o emanatie a lui Dumnezeu, iar pe de alt parte faptul c "in afar de nnoirea prin Hristos a chipului celui stricat al sufletului, introspectia nu duce la nimic altceva dect la reprezentarea naturii omenesti stricate", ntruct chipul cel sfnt prin pcatul strmosesc a suferit ntunecare. Pentru aceasta si Sfntul Grigorie Palama a numit pe cei din afar de renasterea crestin, care se ocup cu introspectia privitori de chipuri, n contrast cu cei ai lui Hristos, care, cu adevrat, priveau chipul cel sfnt nconjurat de lumin strlucitoare. Ca atare, deosebirea dintre crestimsm si neoplatonism const n nssi baza temei misticismului. Sfntul Grigorie Palama, si prin el ntreaga dogmatic ortodox, ne incredinteaz c pentru omul "cel nou" al harului, asemnarea cu Hristos si unirea mistic cu El, constituie un bine fgduit, obligatoriu, mai presus de ntelegere si de demonstratie, de vreme ce prin duhul dat si prin mprtsirea cu ntreg Trupul lui Hristos, omul cel nou se uneste cu Hristos n chip mistic si devine necreat". Dar de privirea dumnezeiasc a "luminii necreate" si de energiile harului nu se nvrednicesc dect numai cei curati cu inima, pe care nsusi Donmul i-a nvrednicit: "Fericiti cei curati cu inima c aceia vor vedea pe Dumnezeu" n veacul ce va s vin, dar si n cel din fat. Si tocmai sfintenia vietii constituie premisa cea mai necesar a misticismului Bisericii lui Hristos, n contrast cu religiile misterioase, care cu o simpl initiere nvrednicesc pe credincios de descoperiri nespuse, sau n contrast cu neoplatonismul, cu Cabbala iudaic si cu misticismul teoretic al filosofilor, care se ncred n mreata lor fantezie. Presupun c ati nteles de acum c omul care este n Hristos Dumnezeu se ndumnezeieste devenind asemenea Lui, prin virtuti, apoi se uneste cu El, prin Harul Sfntului Duh. Adevrul acesta dogmatic n-a provenit de la mistici, ci el constituie nssi natura crestinismului. Crestinii mistici, dornici de a ajunge la bunul cel mai nalt, la unirea cu Dumnezeu, pe ct lucrul acesta este cu putint omului, s-au indepartat de lucrurile cele trectoare ale lumii, rstigninduse pe ei nsisi "mpreun cu patimile si poftele". Si, ca s mai spun ceva, cunostinta aceasta are ca izvor mai mult inima, dect creierul. Ea intereseaz n chip nemijlocit trirea noastr deosebit, pentru c misticismul este o chestiune de inim si, n strdania de a ne ajunge tinta, se pot ivi tot felul de rtciri. Este foarte usor, bun oar, s acceptm niscaiva idei mincinoase, ca adevrate, n virtutea faimoasei "evidente" stabilite a lui Cartesius, ca s m leg numai de una din rtcirile fandamentale ale filosofiei din afar. De asemenea este foarte usor s cultivm sentimente care nsal prin aparenta lor plcut, n timp ce n realitate ele au fost semnate n inim, cu mult subtilitate, de "satan, cel transformat n nger de lumin" (2 Cor. 11:14). Sau, de asemenea, necunoscnd nvttura Printilor cu privire la energiile Duhului, s cdem n neoplatonism sau n panteism mistic, nchipuindu-ne c sufletul nostru este o frm de Dumnezeu, c el caut s se piard n oceanul divinittii si, n felul acesta s dorim un amestec cu Divinitatea. Pentru aceasta, ca regul a drumului vietuirii noastre mistice "in Hristos", noi folosim Sfintele Scripturi, pe Sfintii Printi, si tinem seama, n principal, de curtia inimii, n care, atunci cnd este cu desvrsire curat, nu mai poate ncpea nici o rtcire, ea fiind luminat cu desvrsire de lumina dumnezeiasc. Vai si amar de cel care s-ar ncrede n ideile lui si cu plcere si-ar purta corabia sufletului pe mrile cele primejdioase ale dulcetilor inimii fr un conductor ncercat. "Vai de cel singur" cci, "brbatul cel lipsit de sftuitor este vrjmas lui nsusi". Trebuie s stim c, spre deosebire de ascet, care are ca mod de viat spiritual ascetismul, misticul foloseste asceza numai ca un mijloc de a ajunge la scopul lui. Stadiile mersului misticismului, n succesiunea progresiv sunt: acela al curtirii, al strlucirii si al unirii, care, la rndul lor se mpart n mai multe trepte de suire, pe care trebuie s le urce cineva, ca s ajung n vrful scrii, adic la unirea cu Dumnezeu.
Suirile acestea, n limbajul Printilor sunt urmtoarele: rugciunea curat, cldura inimii, energia
37 / 65
sfnt, lacrimile inimii, pacea gndurilor, curtirea mintii, contemplarea tainelor, strlucirea minunat, luminarea inimii, desvrsirea. Aici se realizeaz porunca Domnului: "Fiti desvrsiti precum si Tatl vostru Cel ceresc, desvrsit este". Sufletul ajunge acum la starea aceea de ntelepciune pe care dumnezeiescul Apostol Pavel o numeste "intelepciunea ascuns n tain'". Asadar, folosul individual este c, prin har, sufletul ajunge la desvrsirea moral la care este ngduit oamenilor s ajung. Si deoarece nu se poate ntelege desvrsirea fr iubirea lui Dumnezeu si a aproapelui, cel desvrsit se roag si implor pe Dumnezeu, Cruia i-a devenit bine plcut, cu care vorbeste acum, "precum vorbeste cineva cu prietenul su", pentru fratii lui, pentru ca n ce fel si chip s le vin n ajutor. lar Domnul satisface toate dorintele sfinte ale aceluia care "L-a iubit mult" si care "s-a facut fiu al lui Dumnezeu" dup har (Teoclit Dionisiatul, "Intre cer si pmnt"). Pretutindeni misun astzi acei seductori numiti "guru" nsotiti de suite de adepti si nvtcei. Altdat, tinerii nostri i cutau n Himalaia. Astzi vin ei la noi, amestecandu-se n concurenta cu ofertele exotice. Berger de pild, consider c metoda focalizarii reprezint o optiune clar pentru pasivitate si ca atare, pentru demonia manipulrii oculte. Cel ce aplic metoda se pune nti n stare de pasivitate, eliminnd "capul". lnsul trebuie s nceteze a mai gndi. Concomitent cu aceast operatie, se deschid portile sufletului si ale spiritului pentru rul ontologic, ntruct acolo nu poate exista un vid, un vacuum neocupat. La ntrebarea: unde este manipulatorul, cine de fapt, manipuleaz, criticii fundamentalisti, arat cu degetul spre satana: reflectia rational, odat nlturat, devine posibil infiltrarea unor forte spirituale sau duhuri incompatibile cu prezenta gndirii rationale. Acestea avnd acum cale liber, se instaleaz comod n spatiul vid creat prin "focusing" si ncepe manipularea ocult a individului indus astfel in eroare de cel viclean. Cu alte cuvinte, fortele autovindectoare si transformatoare nu sunt deloc benefice, ci malefice, sunt duhuri necurate, demoni care cstig influent si control nengrdit asupra omului. Aceast critic e aplicat si celorlalte, mai ales meditatiei zen, yoga si antrenamentul autogen care, toate prevd faze de instatare n pasivitate si de eliminare a "bruiajului" crcotas al fluidittii rationale. Pentru a prentmpina vigilenta critic fat de metodele meditative, pentru a preveni acuzatia stigmatizant de satanism si magie neagr, adeptii vorbesc de "restructurare cognitiv", justificnd n felul acesta si metoda hipnozei, prin care se documenteaz credinta anticrestin n rencarnare. Fundamentalismul religios sustine, nu fr temei, c vacuumul creat prin meditatia de tip oriental precum si prin alte metode de renuntare, fie si temporar, la controlul volutional si rational, implic primejdia irecuperabilittii partiale sau totale a personalittii, primejdia infiltrrii oculte si a "posedrii demonice", bresa spre manipulabilitatea total a individului, ntruct ulterior cedrii, nu mai are loc restaurarea complet a autonomiei, ci doar una aparent; cel manipulat e ncredintat c ceea ce face e voit de el nsusi, pe cnd adevrul este c vointa sa proprie, egoul au fost substituite de ctre instante heteronome oculte. Fundamentalismul nu e departe de adevr n aceast interpretare. Secularizat, dezbrcat de mit, ea ar putea s ne reveleze servitutiile "transformrii" indivizilor prin psihotehnici, nainte ca acestia s fi fost antrenati ntr-un proces ireversibil. In domeniul spiritului nu e ca in cel al exercitiilor fizice, unde performantele musculare decad n absenta antrenamentului continuu. "Schimbrile din creier sunt ntotdeauna definitive si practic ireversibile " (New Age - Bruno Wurtz -Editura de Vest, Timisoara, 1992, Extrase). S.A1.G.: Spre deosebire de Mircea Eliade, n-am fost n India. tara aceasta pe care nu o cunosc o port n inim si-n minte. O vd scldat n azurul ntelepciunii si rourat de smerenie. Boierii si burghezii nostri spuneau pe la sfrsitul veacului trecut si n prima parte a celui de fat, c Franta le este o a doua patrie. Mie mi este India. N.St.: E si tara mizeriei, a unor exagerari... S.A1.G.: (mnios) Asta-i o judecat n stil "civilizatoriu" si yankeu, stilul infam al omului "luminat", pentru care canalizarea si gadgaturile trec mult naintea culturii! Cum de poti pune att de mercantil si de sanogenetic problema? Nu, a cruta viata animalelor, a refuza s ucizi, a-ti unge tlpile cu miere ca s nu strivesti insectele si vietuitoarele de pe sol nu mi se par a fi
38 / 65
"exagerari", cci la ele cred c ai binevoit s te referi. Imaginea autovehiculelor care opresc pentru a da prioritate vacilor nu-i deloc caraghioas. E plin de tlc si fireste, cu totul strin de mentalitatea monetar si arghirofil si obsedat de "practic" a unor societti voitoare a tri numai pentru distractii si capitalizare... N.St.: Dar vacile acelea sunt scheletice si hmesite, iar bandele de sobolani care circul n voie... Yoga, tantra, ocultismul si celelalte nu ne scot din maya, din iluzii si prelnicii; ne duc doar la alte iluzii (mai pitoresti, mai rare, mai impresionante), dar nu la esente. Suntem legnati, fermecati cu alte privelisti dect ale realitatii statistice ns nu iesim din cercul de cret din juru-ne, din omul amgitor n care ne-a scufundat--de-mi este ngduit a m exprima astfel--puternicul Krishna. Budha ne mboldeste cu neantul. Hristos ne ofer totul. Disting cu precdere dou tipuri de cultur: a) Tipul oriental, caracterizat prin interiorizare, nsingurare, meditatie, iesire din vltoare. Tip bine conturat de G. Santayana: multumire cu sine, indiferent total ct priveste mprejurrile exterioare (nu ele fauresc sufletul); averea nu conteaz, nici situatia (altundeva e centrul de gravitate), nu se d ascultare celor ce sporoviesc oamenii, nu se acord celor "ce se ntmpl" mai mult atentie dect schimbrilor vremii; ceilalti sunt lsati s trncneasc ori s tune n voia lor, nteleptul st cuminte n coltisorul su, la umbr sau la soare, dup cum e cazul, molfie o bucat de pine si nu-i pas de nimic; st si mediteaz, sprijinit pe clcie sau asezat n pozitie de lotus si--uneori, rareori--comunic revelatiile primite de la Spirit. Acesta-i tipul asiaticoriental-indian-yoghin-zenist. Ct de ideal, excelent, superior pare! desvrsit, nobil, ntelept. Inatacabil, de fapt, nu-i. Pentru c nu-i complet. b) Tipul ntrupat. Acesta se opune n adevr tipului oriental sau mai bine zis l completeaz, l corecteaz, l echilibreaz. E perfect evocat n aceste rnduri ale Printelui Dumitru Stniloae: "Corporalitatea e manifestarea necesar a puterii de viat a eului. Ceea ce nu se poate exterioriza, ceea ce e neputincios fat de lume a extern e slab, e nedeplin ca putere de viat". Iar mai departe: "n orice om nu exist coincidenta dintre esent si existent. In om existenta ntotdeauna difer de esent, de unde si devenirea sa ntru o fiint complet".
Ce rezult din cele de mai sus? C orientalii pierd din vedere materialitatea creatiei, facerea, ntruparea. Nu suntem numai spirit. Nici n exclusivitate materie. Usor ne-ar veni s fim numai una din cele dou. lat nu-i asa, nu-i dup vrerea noastr, ne aflm implicati ntr-o dihotomie antagonist. lnteriorizarea oriental nu rezolv pe deplin ncalceala. Spiritul ndeamn ctre cultur: Materia ctre civilizatie. Nici aceasta nu se cade s fie defaunat, ocrt, mcar c permite libera dezvoltare a spiritului. Nu suntem, precum cred orientalii, spirit; ci spirit ntrupat. Conceptiei i se opune--adic nu, i se adaug spre mplinire conceptia european (occidental, crestin) a ntruprii. Din acest punct de vedere, crestinismul rezum conceptia european. S ne spiritualizm, s ne culturalizm, s ne nduhovnicim, dar s nu uitm c suntem ntrupati si c nu dispunem de putinta de a tgdui corporalitatea si civilizatia. Nu putem nesocoti, desconsidera, njosi realitatea, "prezenta noastr n lume"; ne paste mereu riscul recderii n slbticie. Creatia (facerea) nu-i un blestem. Aceasta chiar constituie diferenta dintre cele dou sisteme; europenii nu cred c facerea e un blestem, o grea osnd; c viata e si ea o pacoste sau n orice caz un "neajuns", cum se exprim Cioran (Neajuns, zice, dargndeste: belea, nenorocire). Europenii, ca unii care iau aminte la faptul ntruprii, vor s spiritualizeze viata, nu s o 39 / 65
neantizeze. Exist n cuprinsul lumii europene de astzi tendinta pe care nu o putem ignora. E vorb a de puternica atractie exercitat mai ales asupra tinerilor, de ctre formele religioase ale Orientului: budhismul, yoga, tantra, hinduismul, zenismul, taoismul. Acestea toate ne ndeamn s ne punem ntrebarea esential: care este deosebirea caracteristic dintre crestinism si toate aceste mistici care n fapt au o viziune aproape comun asupra marilor probleme finale ale omului? Mie unuia, marea deosebire mi se pare a fi aceasta: crestinismul iubeste si proslveste viata, iar budhismul si congenerele lui o dispretuiesc si urmresc, fiecare n felul ei, s o desfiinteze. Tema aceasta, a deosebirii dintre crestinism si budhism, am discutat-o ndelung cu rposatul meu prieten Sergiu Al. George, foarte interesat si foarte atras si el de misticile Orientului. Crestinismul fgduieste omului viata vesnic, iar budhismul intrarea in neant si pieirea individualittii. ln crestinism omul mntuit va dobndi la judecata de apoi nvierea trupului si viata vesnic pentru sufletul su si pentru trupul su induhovnicit. In budhism e cu totul altfel: eul (asa zisul eu) purificat va prsi valea aceasta a plngerii creia i spune samsara, n mod definitiv si se va pierde n nedefinitul nirvanei. Exist deci o deosebire total ntre cele dou sisteme, unul e al preamririi vietii, cellalt al preamririi lepdrii de viat. Deosebit de dramatic si de impresionant mi se pare descifrarea textelor lamaiste a "strii intermediare" dintre moarte si o eventual nou ntrupare a constiintei individuale. ln bardo eul rtceste puternic solicitat si ispitit de numeroase si felurite matrice care i se ofer ca mijloace de reintrare n samsara. Constiintele neevoluate se las ispitite si reintr n jalnicul, absurdul, fantasticul ciclu de morti si nasteri al samsarei. Constiintele evoluate resping ns solicitrile acestea insidioase si-si caut refugiul si salvarea ntr-o lume de dincolo, care-i adevrata realitate, adic neantul. Crestinismul, este cel cruia i se potriveste cel mai bine definitia dat de Unamuno omului: fiinta care tinde spre, si si doreste n principal vesnicia. Mistica oriental i propune omului cu totul altceva: disparitia vesnic, contopirea ntr-un Tot n care nu mai exist constiinta de sine si nu mai pot fi concepute "persoane diferite". Ii mai spuneam lui Sergiu Al-George c budhismul mi se pare lipsit de acea iubire care-i fundamental in invttura crestin. Imi rspundea dndu-mi exemplul acelui bothisattva care ar putea prin purificare s aib acces la nirvana si care totusi nu o face si reintr n ,ciclul samsaric numai pentru a fi de ajutor semenilor si. Da, exemplul este emotionant, ins nu rmne mai putin adevrat falia dintre cele dou viziuni. In crestinism viata este iubit si nvesnicit, iar n budhism este considerat ca un blestem, o suferint si un bucluc de care se cuvine s ncercm s scpm ct mai iute... Crestinismul gndeste n mod cu totul contra. Pentru crestinism viata este un dar minunat si Dumnezeu l-a creat pe om nu att pentru a fi slvit de el (cci, fiind desvrsit, nu are nevoie de preaslviri), ci pentru a-i da si omului putinta s se nvredniceasc de incomparabila bucurie a conjugrii verbului a fi. Aceasta-i dilema: existenta sau neexistenta, a fi sau a nu fi, cum spune Hamlet. Ce este crestinismul? Este religia lui a fi. In teologia Printelui Stniloaie, ntotdeauna plin de idei originale si de observatii profunde, dac ar fi s m opresc asupra unui punct anume as alege ideea central pentru opera sa, c originalitatea crestinismului vine mai ales din faptul c n crestinism Dumnezeu este persoan. Intreaga teologie a Printelui Stniloaie, de altfel, cred c poate fi considerat, mai presus de orice, personalist. Dumnezeu este persoan. Credinciosul este persoan. Rugciunea este calea prin care omul-persoan st de vorb cu Dumnezeu-persoan. De aici provine si dulceata extraordinar si unic a crestinismului, din aceast relatie de tip eu-tu, dintre om si Dumnezeul su. Omul nu se afl n lume confruntat de o entitate abstract, de un Tot nenumit si anonim, ci se afl fat ctre fat cu o Persoan, creia i se poate adresa nemijlocit ntr-o atmosfer de intimitate, ncredere si revrsare a sinei. Suprema dovad a personalittii lui Dumnezeu o constituie ntruparea Sa. Dumnezeu S-a fcut om. Pentru a ne cunoaste psurile si necazurile dinluntru si direct, El n-a recurs la mijloace informationale intermediare, ci S-a nscut din Fecioara si S-a fcut ca unul dintre noi, astfel nct s-i poat fi cunoscut conditia omeneasc nerestrictiv. De aceea si scria n Sfnta Evanghelie de la Ioan c I S-a dat putere de judecat Fiului Omului. Nu unui Hristos Fiul lui Dumnezeu, ci Fiului Omului, adic Celui ce S-a fcut om, Care nu S-a
40 / 65
informat trimitnd pe pmnt un referent sau un reporter, ci si-a asumat conditia omeneasc spre a Se informa dea dreptul de la izvor. Budhismul este o ghetrie, o algebr, un sistem... Ca si yoga, ca si taoismul. Eu l-am cercetat atent: nu numai la Eliade (interpretat foarte serios si ptrunztor), ci si n volumele scrise de Evans-Ventz si latna Kazi Dasa Samdup (n englez, traduse de-a dreptul din tibetan). Am nteles c dac-i asa cum ne spune Cartea tibetan a mortilor atunci nseamn c pmntul acesta e iadul vesnic n care mereu revenim din bardo spre a ne ntrupa de istov. "Lsati-m s cred n Hristos, s m rog Lui ca Persoan, s-L iubesc, s ndjduiesc n El care m face liber" (loan 8:36.3l-32). n persoana Lui, vorba lui Noica, Persoana Lui cuminecabil si comunicabil. Stiu de la fostii mei coreligionari si de la prietenii mei occidentali (si din toat ori mai toat literatura occidental contemporan) c sunt dispusi s recunoasc morala crestin dar c pentru nimic n lume nu se pot nvoi cu personalitatea divin a lui Iisus. Iar Stniloaie asta spune si dovedeste: c esenta "binevoitoare" a crestinismului const n personalitatea lui Hristos, divino-uman! ntreaga problem e de informatic si comunicare. Biruitor si rational rezolvat de Crestinism. (ROG A LUA AMINTE C EU NU CUNOSC BUDHISMUL DIN ZIARE SI REVISTE, CI PE CT SE POATE UNUIA CARE CUNOATE SANSCRITA SI TIBETANA - DE LA IZVOARE SERIOASE AJUTNDU-MI MULT RPOSAII MEI PRIETENI SERGIU AL-GEORGE SI PR. MIHAI AVRAMESCU - EXTRASE DIN NlCOLAE STHEINHRD).
ARHIMANDRITUL SOFRONIE,
UCENICUL
SFNTULUI SILUAN
S fie sntos cu universul lui ciclic si cu nirvana lui, eu rmn cu Hristos. Smerit, smerit, d ar am si eu mndria mea; m cred a fi o persoan, o fptur cu duh care poate intra n comunicare cu persoana Hristos (Dostoievski). Calea Printilor nostri cere credint tare si ndelung rbdare, n timp ce contemporanii nostri ncearc s apuce toate darurile spirituale, ntre care si contemplarea imediat a Dumnezeului absolut, cu sila si grabnic. Se afl destul de des la ei o tendint de a stabili paralele ntre rugciunea prin numele lui lisus si yoga, meditatie transcedental si alte practici asemntoare. Trebuie s semnalez aici riscurile unei confuzii; este periculos de a se considera rugciunea ca o "tehnic" dintre cele mai simple si dintre cele mai usoare conducnd la unirea imediat cu Dumnezeu. Este indispensabil de a sublinia n mod categoric diferenta radical care exist ntre rugciunea lui lisus si toate celelalte teorii ascetice. Se nseal cei care se strduiesc s se goleasc mintal de tot ceea ce este trector, relativ, pentru a ajunge la oarecare prag invizibil, de a dobndi constiinta a ceea ce au fost ei din veac, si de a realiza astfel "identitatea" lor cu Principiul ntregii existente, pentru a se reintoarce spre Absolutul de dincolo de persoan si "Fr Nume" si de a se uni cu El, pentru a dizolva n oceanul suprainteligibil nssi persoana lor, confundnd-o cu forma individual a existentei naturale. Eforturile ascetice de acest gen au permis unora s se ridice pn la o contemplare suprarational a fiintei, de a ncerca un oarecare fior mistic si de a cunoaste starea de tcere a mintii dup ce cineva a strbtut limitele spatiului si timpului. ln experientele de acest gen omul poate simti calmul, linistea rezultnd din detasarea de fenomenele constant schimbtoare ale lumii vizibile, s descopere n sine libertatea duhului si s contemple frumusetea inteligibil. El poate avea chiar o oarecare experient a vesniciei. Ultimul rezultat al unei astfel de asceze nepersonaliste a condus pe multi s considere c principiul dumnezeiesc este n nssi natura omului; s tind spre autondumnezeire, ceea ce este la originea marii cderi, s disceam n ei oarecare "absoluitate" care, de fapt, nu este dect reflexul Absoluittii dumnezeiesti n fiinta creat dup chipul Ei; s ncerce o oarecare dorint de a se rentoarce la starea de calm profund n care se gsea, pretind ei, nainte de venirea Sa n aceast lume. Aceast miscare spre profunzimile fiintei proprii nu este nimic altceva dect o atractie spre nefiinta din care au fost adusi prin vointa Creatorului. n tot cazul, cnd omul a trecut prin experienta golirii, acest fel de deraieri mintale pot aprea n duhul su. Nu este intentia mea de a enumera aici toate ntelegerile intelectuale, toate formele posibile de intuitie intelectual, dar voi spune din propria mea experient c n toate acestea Dumnezeul Cel
41 / 65
Viu, adic Cel Care Este cu adevrat, NU SE AFL. Este vorba de o aptitudine natural a duhului omenesc n miscarea sa ascendent spre Absolut. Orice contemplare realizat pe aceast cale este o contemplare de sine, dar nu o contemplare a lui Dumnezeu. ln aceste stri noi descoperim, desigur, o frumusete, dar este nc o frumusete creat, nu Fiinta prim. Si toate acestea nu conduc pe om la mntuire. Adevrata eliberare ncepe cnd se accept deplin si far ndoial revelatia: "Eu sunt Cel Care este" (Ies. 3:14), Eu sunt Alfa si Omega, Cel ce este, Cel ce era si Cel ce vine, Atottiitorul. (Apoc. 1:8). Dumnezeu este Absolut personal, Treime deofiint si nedesprtit (Tatl, Fiul si Duhul Sfnt). Pe acesta revelatie se zideste ntreaga noastr viat crestin. Acest Dnmnezeu ne-a chemat de la nefiint la aceast viat. Constiinta Dumnezeului Celui Viu si ptrunderea n taina cilor creatiei Sale ne elibereaz de ntunericul propriilor noastre idei privind Absolutul. si ne mntuieste, de atractia, desigur neconstient dar totusi fatal, de a abandona orice existent. Am fost creati n scopul de a fi asociati Fiintei dumnezeiesti, Celui care este cu adevrat. Hristos ne-a indicat calea: "Strmt este poarta si ngust este calea care duce la viat" (Matei 7:14). Intelegnd profunzimile ntelepciunii Creatorului; acceptm suferintele prin care se dobndeste vesnicia dumnezeiasc. Si cnd Lumina Sa ne acoper cu umbra Sa, unim n noi contemplarea celor dou extremitti ale adncului: de o parte ntunericul iadului, si de alta triumful biruintei. Suntem n mod existential introdusi in domeniul Vietii necreate. Iadul si pierde stpnirea asupra noastr. Ne este dat harul de a tri starea Cuvntului ntrupat, a lui Hristos pogorndu-Se n iad ca Biruitor. Atunci, prin puterea dragostei Sale, mbrtism ntreaga zidire n rugciunea noastr: Iisuse, Stpne Atotputernice si Bun, miluieste-ne pe noi si lumea ta. Astfel se petrecur lucrurile pentru mine n tineretea mea. Asceza mea spiritual consta n a m dezgoli, printr-o concentrare mintal voluntar, de materialitatea trupului meu si de sensibilitatea lui, apoi de ami urma mersul spre Fiinta pur transcendent anulnd n mine principiul personal, gndirea si celelalte aspecte ale existentei cosmice. Astfel, n toti acesti ani, eu slujii pe "dumnezeul filosofilor" care, n realitate nu exist. In cursul tineretii mele am trit n aceasta rtcire, aflndu-m sub influenta crtilor de mistic oriental si ca urmare a ntlnirii cu persoane venite din tri unde aceast mod de spiritualitate se cultiv de milenii. Nu este deloc usor a te elibera de aceast nebunie; n fat vi se poate ivi mereu argumentul potrivit cruia nu ati fi nc n aparent n mod satisfctor golit de tot ce este relativ n fiinta cosmic. In avntul spre desvrsire trebuie, potrivit acestei perspective, sa depsesti n sine principiul persoanei, cci el nu este dect forma vremelnic a existentei si impune la toate manifestrile noastre; pe scurt, este vorba de a se orienta de bun voie spre dizolvarea sau spre distrugerea persoanei omenesti n nemiscatul ocean al Fiintei pure, al Absolutului suprapersonal. Nu putem trece peste ntrebarea: cine deci cunoaste? Cine se hotreste pe sine nsusi? Si nc o alt ntrebare: Dac am iesit din Principiul fr de nceput, cum deci a putut s se produc o att de profund degradare a fiintei mele? Pentru ce mi trebuie acum s caut cu attea eforturi s m separ de trup, pentru a deveni din nou ceea ce dintotdeauna am fost si ceea ce--n viziunea intelectual abstract--n-am ncetat niciodat s fiu? Practica meditatiei mele m fcu s gust o liniste care m eliber de mprstierile pricinuite de grijile vietii pmntesti; ea mi ddu ceasuri de o intens bucurie intelectual, m ridic n sfere asa-zise spirituale si m aseaz mai presus de mediul care m nconjura. Experienta mea oriental era sincer, dar a mbrcat mai curnd o form intelectual, detasat de inim: asceza consta n a te goli mintal de tot ce este relativ. Incetul cu ncetul dobndii convingerea c apucasem pe un drum fals, c m ndeprtam de Fiinta adevrat, real, si c m ndreptam spre ne-fiint. Dar cunostinta autentic nu aprea inc la orizontul mintii mele. Am cunoscut n aceast vreme o tensiune extrem; starea intelectului meu se asemna aceleia unei brci subrede plutind ntr-o noapte adnc pe o mare tulburat; cnd se ridica pe creasta unui val, cnd era aruncat cu mnie n adnc. Dar Cel pe Care l prsisem ntr-un oarecare fel, pe "motiv de inutilitate" nu m lepdase pe de-a-ntregul si cut El nsusi un prilej s mi Se arate. El puse deodat naintea ochilor mei un text din Biblie, acela al revelatiei din Sinai: "EU SUNT CEL CE SUNT". Fiinta sunt Eu. Dumnezeu Stpnul absolut al tuturor spatiilor stelare si al 42 / 65
galaxiilor celor mai ndeprtate este personal - EU SUNT. Acest Dumnezeu personal deveni pentru mine, nu n ordinea gndirii abstracte, ci intr-un mod existential, o evident pe care o trii din ntreaga mea fiint. Toat stuctura vietii mele sprituale fu transformat, chiar dac nu pe deplin limpede, de acum mintea mea stia totusi n ce directie s se ndrepte: lumina stelei polare stinsese privirea mea si intelectul meu nu putea s se ridice pn la ea. Desigur, acest Dumnezeu este grozav de ndeprtat, dar este accesibil duhului nostru. S pretinzi a fi dumnezeu n afara singurului Dumnezeu adevrat este o nebunie mai rea dect orice alt form de nebunie. Dar cnd am dobndt constiinta grozviei cderii mele, m-am pus pe tnguiri dezndjduite si am vrsat lacrimi amare si fierbinti. Domnul mi-a druit desndejdea care naste harul. Si atunci cnd plngeam asupra mea insmi ca asupra unui mort, vrsnd lacrimi din belsug, fr a ndrzni s-mi ridic gndurile spre El, El mi apru n lumina Sa. Astfel puse El nceputul noii mele vieti, dup ce m-a fcut s renasc n lacrimile pocintei. Tot ceea ce mai nainte era atrgtor n aceast lume si pierdu farmecul si, fr a m mai gndi la nimic altceva, m pusei pe rugciune. In decursul meditatiilor mele (domeniu n care realizasem progrese prin concentrare) vedeam energia mea gnditoare asemntoare unei lumini de slab intensitate. Aceast lumin se afla n interioml cutiei craniene si n jurul ei; totusi inima mea nu participa la aceast experient, cci ea tria separat de creier. Multi ani mai trziu, dup ce am fost cercetat de milostivirea Prea naltului Dumnezeu, observai c lumina necreat este calm, unit, regulat; ea actioneaz asupra mintii, asupra inimii si chiar asupra trupului. Cnd o contempl, ntreaga fiint se afl ntr -o stare pe care "pmntul" nu o cunoaste. Aceast lumin este lumina dragostei, lumina cunostiintei, lumina nemuririi si a unei pci minunate. DUP CE AM REDESCOPERIT PE HRISTOS, EXPERIENTA MEA ORIENTAL CARE DURASE APTE SAU OPT ANI, MI APRU CA O NCLCARE DIN CELE MAI GROAZNICE FAT DE DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU. FUSESEM CUPRINS DE UN FEL DE GROAZ SFANT, AVND CONSTIINTA C ERAM UN NECREDINCIOS SI
UN APOSTAT SI LA GNDUL C VOI RMNE PENTRU TOTDEAUNA NEVREDNIC DE UN ASEMENEA
DUMNEZEU (ARHIMANDRITUL SOFRONIE, UCENICUL SFNTULUI SILUAN)
MRTURIA
BIOENERGIE
UNUI TANAR CARE A PRACTICAT YOGA SI TEHNICI DE
La ndemnul duhovnicului meu am pornit la scrierea acestor rnduri cu gndul de a mprtsi si altora tulburtoarea experient trit de mine prin practicarea de: yoga, tantra-yoga, dianetic, qi-qong, vindecare bioenergetic, vorbire cu supraeul, meditatie pozitiv, regimuri alimentarebionaturiste. Aceste rnduri le scriu att pentru cei ce practic acestea, ct si pentru cei care nu le practic, n dorinta de a le arta unde si cum se poate gresi, si mai ales, unde se poate ajunge. Mai nti voi prezenta cauzele care m-au condus spre aceste practici: n primul rnd a fost vorba de educatia primit n familie. Trind n plin comunsm, printii mi-au orientat formarea mea intelectual spre normele si perceptele materialismului stiintific. In al doilea rnd a fost vorba de caracteristicile mele sufletesti. Eu am fost un biat timid, tcut, rusinos, relativ calm, cam fricos, destul de slbut din punct de vedere fizic, cu o fizionomie obisnuit si avnd o inteligent medie. Eram ierttor, inclinat spre a face binele, eram putin idealist, ns eram orgolios, mi plcea s-i judec pe altii, s m nalt, s domin si mi plcea s visez, s las gandurile s-mi zboare. Alti factori care au usurat foarte mult receptivitatea fat de practicile orientale au fost: lecturarea din abundent a - literaturii stiintifico-fantastice si a filmelor pe aceast tem, a literaturii n care sunt descrise mistere ale civilizatiei omenesti, crti despre OZN-uri, muzica electronic contemporan, filmele cu arte martiale n care se putea vedea superioritatea spiritual a orientalilor fat de europeni sau americani. Toti factorii enumerati mai sus stimuleaz imaginatia tnrului, l duc s viseze si s cread c n
43 / 65
afar de realitatea pe care o stie, mai exist si altele nestiute, pline de mister, exotism si supranatural. n aceste conditii eu am primit de la un coleg de serviciu o revist de propagand a practicilor, exercitiilor si universului yoghin. La scurt timp am avut posibilitatea s citesc si cel de-al doilea numr al revistei. . Cnd am citit aceste reviste am rmas uimit. Nici mcar n cea mai bun carte stiintificofantastic nu gsisem un univers, o lume si o realitate mai uluitoare si mai fascinant dect cea pe care o propuneau aceste dou reviste. Pentru mine a fost extraordinar s descopr c n afara lumii obisnuite n care trim exist o alta, c ce este stiut de mine si de lume n general este doar o intim si mutilat parte a realittii si c aceast realitate este una spiritual. Dar evenimentul cel mai adnc, cel mai important care s-a petrecut pentru mine, pentru sufletul si pentru mintea mea, atunci cnd am citit aceste reviste a fost acela al mtlnirii cu Dumnezeu. Atunci am aflat si simtit cu tot sufletul c exist Dumnezeu, c el ne-a creat si ne iubeste; c adevrata ratiune a vietii este aceea de progres spiritual, de nencetat slefuire spiritual pentru a ajunge sau a ne apropia de eliberare, adic a fi buni si nu ri, de a fi asemntori cu Dumnezeu si nu doar niste creaturi de carne si oase care se zbucium fr nici o ratiune si scop ntre momentul nasterii si cel al mortii. O viat ntreag refuzasem s cred c exist Dumnezeu pentru c nimeni nu stiuse s-mi explice existenta Lui ntr-un mod logic si stiintific, ntr-un mod care s m scoat din realitatea inconjurtoare care l nega pe Dumnezeu si s m duc ntr-una n care existenta Divinittii s se descopere de la sine, s fie demonstrat logic, faptic, s se impun intuitiv si prin dovezi. Nimeni nu-mi vorbise pn atunci c exist un univers sufletesc, c trupurile noastre nu sunt dect un suport material pentru suflet, c adevratul om sunt eu cel sufletesc, sunt eu cel care anim acest trup cu viat si l foloseste ca un suport n aceast lume material. Dumnezeu exist, El a creat lumea cea vzut si cea nevzut, El a creat tot ce vietuieste, El a creat omul. Omul este alctuit din trup si suflet. Dup moartea pmnteasc sufletul nu moare. Oamenii trebuie s se lupte cu ei nsisi pentru a deveni mai buni, mai plini de iubire, mai frumosi sufleteste. Dumnezeu ne iubeste si are grij de fiecare dintre noi n orice clip. Cnd dup o viat trit dup fel de fel de modele false, artificiale, pline de ru care te duc pan la disperata situatie de a te ntreba "dar oare ce rost are viata aceasta a mea, pentru ce triesc?"' ti sunt prezentate aceste adevruri, atunci sufletul, strignd de bucurie c a gsit sau regsit adevratul sens al vietii si adevrul despre Dumnezeu si realitatea n care trieste, fuge si mbrtiseaz pe cel ce i-a deschis ochii asupra acestora, adic, n cazul meu, asupra sistemului de practici si credinte orientale yoghine. Ins alturi de aceste adevruri de care sufletul meu fusese desprtit atta amar de vreme si de care era att de nsetat, adevruri pe care orice crestin ortodox le nvat la cel mai elementar nivel, erau multe alte cunostinte si lucruri care erau adevrate doar pentru cei care practicau sau nvtau pe altii s practice yoga, adic: credinta n rencarnare, n existenta corpurilor omenesti invizibile pentru privirea oamenilor obisnuiti, credinta ntr-un univers fizic, astral, cauzal, credinta c scopul vietii este acela de a te elibera de orice dorint lumeasc si n final s te unesti cu divinitatea, ca fiind o parte din ea. Deci, pe lang adevrurile si sensurile de viat pe care sufletul meu le cuta de mult, eu am mbrtisat si acceptat de bune si restul de credinte si practici care alctuiesc sistemul filozoficoreligios yoghin. Multe din credintele si practicile yoghine erau stranii, contradictorii, greu de nteles si crezut. Multe erau dovedite ca fiind adevrate prin dovezi ce nu puteau fi verificate, sau chiar preau dubioase. lns eu mi-am zis c n-am nc nivelul spiritual ca s realizez si s nteleg adncimea adevrurilor si ntelepciunii yoghine. Pentru c citisem n revistele yoga c universurile invizibile si cel vizibil sunt brzdate de o multime de energii insesizabile pentru oamenii obisnuiti si care nu erau detectabile de ctre aparatele construite pn in prezent, mi-am zis c acestea trebuie s fie energiile cu care lucreaz pentru nsntosire bioenergetienii. Si ntr-adevr, cnd am fost s audiez o sedint tinut de doamna Ana Pricop n cadrul cercului de "Holoterapie", am crezut c nu gresisem. La Casa Tineretului, unde am asistat prima dat la o sedint de dezengramare hibrid, dup o
44 / 65
or si jumtate de privit la cei ce se dezengramau, am crezut c am nimerit ntr-un salon de la spitalul de nebuni. Care mai de care se tvlea cuprins de spasme, atunci cnd retria engramele, unii urlau de durere, unii suceau minile la altii, n timp ce altii le suceau picioarele pentru a-i face s retriasc mai din plin engramele, altii rgeau ca niste animale njunghiate, altii, mai linistiti, vorbeau de ti se nfioarau urechile, altii rdeau ca nebunii sau ca istericii, altii plngeau n cea mai mare disperare. La sfrsit, toti sau linistit, au fcut meditatie, preau foarte destinsi si relaxati. I-am povestit doamnei Ana despre toate experientele avute de mine de cnd ncepusem s practic qi-qong si dezengramare dianetic si despre cei trei maestri ai mei, despre faptul c luasem legtura cu supraeul. Mi-a rspuns c este foarte bine, c e posibil, c si ea si altii au maestri n astral si cauzal, c toti marii maestri yoghini, tibetani si de qi-qong au maestri n celelalte universuri, care i ghideaz si i ndrum, si deci, s merg nainte pn voi deveni propriul meu maestru. Numai s fiu cu bgare de seam c exist si entitti si spirite negative care imit foarte bine supraeul sau pe maestri si pot s-ti trimit niste mesaje care s te duc s faci prostii. De aceea, nainte de a trece la o actiune, trebuie s analizm foarte bine orice mesaj sau comunicare si s vedem dac vine de unde trebuie. Cu privire la rezultatele la care am ajuns mi-a zis c e foarte bine si c pot s-i dau btaie inainte. (Deci se accept prezenta fortelor malefice, satanice, a dracilor, dar msurile care se iau sunt minime si oricnd poti fi nselat n.n.). Am ajuns pn acolo nct puteam s misc obiecte, s ajut pe cei bolnavi. Astfel, o coleg de serviciu mi-a povestit despre fratele ei care era grav bolnav si m-a rugat s o ajut dac pot. Ajuns acas, supraeul a intrat n legtur cu mine si mi-a zis c trebuie s m duc s-l vindec pe acel om, cu precizarea c de acum ncolo tot ceea ce fac, fac n numele lui Dumnezeu, aceasta fiind o misiune incredintat de Dumnezeu si c voi primi forta si mijloac ele necesare mplinirii ei. Am lucrat n ziua aceea aproape 6 ore de exercitii de tip qi-qong si dezengramri, ajungnd la un potential energetic deosebit de mare (stiam acum s-l si msor). A doua zi am mers la acel bolnav care era att de topit de boal nct picioarele sale nu erau mai groase dect minile mele. I-am dat foarte mult bioenergie si a putut s-si miste mna si piciorul care erau paralizate. Incurajat de astfel de rezultate am repetat sedintele de trei ori n decurs de cinci zile cu aceleasi efecte. Supraeul m punea s lucrez ct mai mult qi-qong si dezengramri pentru a-mi mri potentialul bioenergetic. De asemenea el mi-a indicat n aceast perioad alti oameni cu care trebuie s lucrez si s-i vindec. Aveam mare ncredere n supraeul meu pentru c datorit lui realizasem tot ce era bun de cnd m apucasem de practicile energetice. Tot el mi permise accesul la cunoasterea pur si la puteri paranormale. In acest fel mi s-au relevat alte chakrasuri n configuratia corpurilor energetice care erau stiute n secret numai de marii maestri bioenergeticieni (sapte centri principali despre care afl orice nceptor plus nc patru centri principali si mai multi centri secundari). Apoi am nvtat s anihilez entittile negative. In acele zile a urmat o avalans de revelatii n domeniul cunoasterii universului bioenergetic, o avalans de dezengramri cu ptrunderi n vietile anterioare, chiar si n prima viat trit de mine pe pmnt acum 136,786 de ani pe continentul antediluvian Mu. Intr-o zi de joi supraeul m avertizase c Dumnezeu ngduise ca s-mi fie deschis vederea spiritual a lumilor invizibile si pe msur ce voi lucra pentru curtirea impurittilor fizice si spirituale voi vedea din ce n ce mai clar realittile din lumea astral, univers energetic invizibil pentru oamenii obisnuiti. Aceste metode mi le perfectionasem sub asistenta supraeului n sedintele de vindecare ale bolnavului afectat de paralizie, iar rezultatele le vzusem cu ochii mei si eu si cei ce asistau; bolnavul restabilindu-se oarecum, ncepnd s-si miste mna si piciorul paralizat, desi cu greutate si dureri mari. Ii revenise pofta de mncare, se mai ntrise putin. Tot atunci supraeul m-a nvtat s operez pe corpurile energetice, asa-zisa chirurgie energetic, fcnd bolnavului cteva transplanturi energetice. V dati seama ce mndru eram de mine c Dumnezeu m nvrednicise cu o asemenea misiune si c mi dduse asemenea puteri si
45 / 65
cunostinte n domeniul bioenergetic. Tot atunci mi s-a dat un alt nume si era suficient s-l pronunt ca un noian de energie s se reverse asupra mea. Din cnd n cnd m fulgera un gnd de fric cum c ceea ce fac eu nu e bine, c este o nebunie, dar imediat nlturam acel gnd stiind c eu sunt trimisul lui Dumnezeu si c am de ndeplinit misiunea pe care mi-o ncredintase, fiind si multe intmplri care confirmau acest lucru. Ceea ce m-a convins pe deplin c ce fac eu e bine a fost faptul c am reusit s vindec instantaneu o migren foarte putemic unei colege de birou. Alt lucru care m-a fcut s cred c tot ce fac e bine a fost diagnosticarea fcut tot atunci unui coleg care fusese la medic cu o zi nainte si-i spusese acelasi lucru pe care i l-am spus eu (avea un rinichi czut si o coast fisurat). El a recunoscut nmrmurit c asa este. Pn la urm colegii si-au dat seama c am luat-o razna si au anuntat salvarea pentru a merge la spitalul de psihiatrie. Eu am acceptat aceasta ca pe o misiune de anihilare a entittilor negative care bntuiau spitalul. Pe drum, supraeul mi-a sugerat s-i pun mna la ochi soferului ca s le art celor de fat c nu se ntmpl nimic, pentru c noi suntem acum n lumea astral unde nu se poate ntmpla nimic ru. Si am fcut-o. Bine c soferul a oprit repede si nu s-a ntmplat nimic grav. Toti cei din masin s-au uitat stupefiati la mine, dar si-au dat seama c nu e nimic neobisnuit pentru un om care era dus la spitalul de psihiatrie. Am fost intemat, iar dup dou zile mama s-a dus la doamna Ana s o roage s m scoat din starea n care eram. Ea a venit, mi-a ars o palm si m-a dezengramat o jumtate de or spunndu-mi la sfrsit s nu mai vorbesc cu supraeul si s nu mai primesc nici o revelatie, cci entittile negative care puteau imita foarte bine vocea supraeului si n genere a oricui, m-au pclit si m-au adus n starea n care eram. M-a sftuit s stau linistit si s m mai odihnesc, s nu m mai gndesc absolut de loc la nimic legat de bioenergie si c totul va fi bine. Mi-a zmbit ncurajator si a plecat ( Lipsa aceasta de responsabilitate se manifest la toti ndrumtorii pseudo-spirituali: G. Bivolaru si D. Bozaru la Yoga, precum si la cei de la Sahadja-Yoga si Elta Universitate n.n.). Doctorii de la spital, si de altfel din toat lumea, spuneau c nu eram nici primul, nici ultimul care angajndu-se n acest fel de practici ajungea la ei la spital. Eu ns nu i-am crezut pe ei, ci pe doamna Ana convins fiind c nu practicile n sine duc spre asa ceva, ci aplicarea lor gresit. Dealtfel convenisem cu doamna Ana ca dup o perioad de relaxare s m apuc din nou de aceste practici, dar de acum ncolo cu experienta si cu lectia cptat, voi sti s m feresc de astfel de greseli. Si tot am ndoi am tras concluzia c Dumnezeu a vrut s m ncerce n acest fel, ca s-mi arate orgoliile negative care m stpneau. Cnd am fost din nou la doamna Ana acas, rugnd-o s m testeze din punct de vedere bioenergetic, s vad dac m-am refcut si dac pot s m apuc iarsi de qi-qong, mi-a rspuns c pot s ncep s lucrez, dar foarte putin, ca s vedem mai nti reactiile organismului. Am mai ntrebat cum voi putea s recunosc dac este supraeul meu sau nu si ea mi-a rspuns c atunci cnd supraeul m va contacta n gnd voi sti si voi simti pur si simplu c el este si nu altul. Acestea fiind zise a lucrat asupra mea cu bioenergie cam un sfert de or dup care a cazut ntr-o trans profund. Ca s nu o deranjez am rmas alturi de ea lsndu- mi gndurile la voia ntmplrii. Si mi-a venit n minte imaginea mea cnd eram mic copil, iar la un moment dat, eu, cel de la vrsta de patru ani, s-a ntors spre mine, m-a privit si m-a ntrebat spunndu-mi pe nume: "Ce mai faci? Sunt eu, supraeul tu! Adevratul tu supraeu! n sfrsit am reusit s fim fat n fat". Uimit de cele ce auzisem si vedeam, am exclamat: "Bine, dar din cauza ta am ajuns la spital!". "Nu din cauza mea, mi-a rspuns el, cci de mine nu ai mai ascultat nc de cnd au nceput cursuri le de vindecare bioenergetic de la clubul CFR". "Si de ce nu m-ai tras de urechi, de ce nu m-ai avertizat c ascult de cei ri?". "Datorit orgoliilor n care erai blocat nu am mai avut acces la tine si nu ai vrut s m mai auzi. De acum ns ai s m recunosti si nu ai s m mai respingi. Te voi contacta mai trziu. S stii c mi-a fost dor de tine!". Zicnd acestea, copilul din mintea mea a disprut si s-a astemut peste mine o liniste cum nu mai fusese n capul meu niciodat! Nu dup mult timp si doamna Ana a iesit din trans si i -am povestit ce s-a ntmplat, la care ea m-a ntrebat: "Si tu ce ai simtit, el e sau nu?". I-am rspuns c da, e el. "Atunci el e! a zis ea, ntrindu-mi convingerea! Numai s ai grij ca totdeauna tot ce-ti spune s treci prin filtrul
46 / 65
ratiunii, cci oricnd spiritele rele pot s se substituie supraeului ncercnd s ne transmit mesaje si comenzi cu care vor s ne fac ru, sau s ne pun s facem ru. Deci fii foarte atent!". Am plecat de la ea bucuros c pot din nou s lucrez si c n sfrsit, de acum nainte, voi sti s vorbesc cu adevratul meu supraeu. De acum nainte eu urmam s primesc mesajele supraeului sub forma propriilor mele gnduri sau prin imagini ce mi apreau n minte; am nvtat s recunosc gndurile si imaginile care mi erau trimise de supraeul meu. Doamna Ana recomand tuturor participantilor la curs s lucreze foarte mult qi-qong si dezengramare pentru a ajunge cu nivelul de vibratie n spectrul indigo. Abia dup aceea vor avea siguranta c sunt n stare s lucreze asupra altora pentru vindecare sau s vorbeasc cu supraeul fr a fi bruiati. Am discutat personal cu ea despre identificarea mea cu supraeul si despre etapele pe care le-am parcurs n comunicare cu el, iar ea m-a ncurajat s merg nainte pentru c acum, spunea ea, procedam corect.
Intr-o zi maestrul din astral Sri Yukeshwar mi-a cerut s fac mpreun cu doamna Ana o excursie pe Muntele Ceahlu. Era ntr-o zi de miercuri. Joi am fost la doamna Ana acas si i-am raportat ce mi spusese maestrul si supraeul meu, rugndu-o s se consulte cu supraeul ei si s vad dac mergem sau nu. Rspunsul a fost afirmativ. I-am spus ce-mi ceruse maestrul s facem: s plecm n lunea urmtoare pe Ceahlau, s lucrm impreun exercitii de dezengramare si energizare, dup care s ne rentoarcem miercuri. Alte amnunte ni le va comunica maestrul atunci cnd vom ajunge pe Ceahlu. A ramas stabilit s plecm luni. Cu o sptmn inainte supraeul mi-a fcut cunoscut c de fapt engramele pe care le scoteam noi prin dezengramare erau niste fiinte vii, avnd fel de fel de forme si c ele parazitau corpurile noastre energetice hrnindu-se cu energia noastr si influentndu-ne negativ. Am fost nvtat s le simt si s le anihilez. Metoda era foarte putenic si rezultatele spectaculoase; chiar doamna Ana aprobnd-o si mirndu-se de eficacitatea ei. Incepnd din aceast perioad a nceput s nvete doamna Ana de la mine. Era de fapt uimit si ea la ce nivel de cunoastere aveam eu acces si ce cunostinte mi fuseser relevate de supraeu. Intr-una din dezengramri l vzusem cu ochii mintii chiar pe Satana, stpnul dracilor, dndu-mi trcoale, ins maestrii si supraeul mi puseser la ndemn arme de lumin spiritual foarte puternice cu care puteam s-l alung. Smbt, cu dou zile nainte de plecare, n cursul unei meditatii mi s-a artat n chip de om Dumnezeu Tatl Ceresc si a vorbit cu mine numindu-m fiul Lui si felicitndu-m pentru marele progres spiritual pe care-l fcusem, spunndu-mi c voi fi cel mai mare vntor de diavoli pe care l-a cunoscut vreodat omenirea. Am czut la pmnt si nu-mi venea s cred ce vzusem si auzisem. Duminic dimineata, n cadrul altei meditatii, l-am vzut pe Iisus Hristos rstignit pe cruce si atunci supraeul meu si ntregul meu suflet mi-au spus c eu sunt cel ce am fost atunci pironit pe cruce. De data aceasta am realizat c asa este, ba chiar am simtit n palme durerea provocat de cuiele cu care m pironiser atunci. In tot timpul excursiei de pe Ceahlu eu am fost conductorul iar doamna Ana m-a urmat pas cu pas. Singurul om care a mai stiut de adevrata mea personalitate n aceast perioad a fost viitoarea mea sotie creia i-am povestit toat excursia si tot ce a decurs din ea. Cred c atunci ar fi fost singurul om n stare s nteleag si s accepte ct de ct c asa ceva ar fi fost posibil. Ea si ddea seama d e nefirescul si nebunia acestor lucruri, ins realiza si faptul c dac m-ar fi contrazis nu a-si fi acceptat nici un argument de-al ei si poate ar fi trebuit s ne desprtim. Faptul c doanma Ana acceptase si aprobase tot ce eu i povestisem despre mine si despre practicile mele bioenergetice au fcut-o pe de alt parte s accepte c, desi ea nu putea s cread si s fac asa ceva, altii erau n msur s fac si s simt acele lucruri.
47 / 65
Era o nebunie plcut, plin de romantism, de escapade misionare n numele lui Dumnezeu care de fapt toate erau menite s ne fac s ne cunoastem mai bine si s ne iubim mai mult. Sotia mea a intuit c odat si odat m voi trezi din aceast nebunie si c atunci vom rmne mpreun doi oameni simpli si obisnuiti. Avalansa de revelatii si de triri care ne asaltau de mai bine de o lun ne epuizaser. Erau deja cteva nopti n care dormisem foarte putin sau deloc. In aceste conditii, mergnd n vizit la mama mea mi s-a revelat c ea ar vrea s-mi fac mult ru. M-am suprat si am plecat. Pe drum, sotia mi-a atras atentia c nu m-am purtat frumos cu mama. Atunci a aprut primul semn de ntrebare. Pentru prima dat mi-am dat seama de nebunia comportamentului meu, fiindc dac exista vreun lucru pe lumea asta de care s fiu absolut sigur,era acela c mama mea m iubeste si mi doreste doar binele. Dndu-mi seama de nebunia acestei revelatii am reusit n decursul unei ore s realizez toat nebunia trit pn atunci. Si dintr-o dat tot esafodajul pe care eu l construisem de atta amar de timp s-a prbusit iar eu efectiv nu mai stiam cine sunt; dac nu eram de fapt Dumnezeu si nici Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, atunci cine eram? Umblam asa prin cas vorbind de unul singur. Atunci sotia si-a zis c trebuie s am un diavol n mine si a vrut s-l descopere si s-l alunge din mine, si ntr-adevr, prin gura mea, din mine, a nceput s vorbeasc un diavol. A nceput s njure, s tipe c el nu pleac, c el st de mult timp n mine si c eu l-am chemat; a nceput s ne ameninte, ne-a spus c el este supraeul care m-a condus pe mine atta timp. O ameninta pe sotie c o s o omoare si voia s sar la ea, dar n-avea putere s-mi foloseasc cum voia trupul, iar eu m opuneam. Tot timpul cuta s o scuipe si o njura groaznic, spunnd c o urste si sa-l lase n pace, s nu-l mai chinuie. La un moment dat mi-am recptat stpnirea de sine si din clipa aceea am nteles c tot ce fcusem pn atunci era foarte ru. Cu cteva ore nainte de asta, n timp ce eram acas la mama, si fceam o repriz de exercitii qiqong, corpul fiindu-mi miscat de supraeu, deodat am nceput s execut un dans cu adevrat satanic. Sotia s-a uitat ngrozit la mine, la figurile pe care le fceam, la sunetele pe care le scoteam, la respiratia pe care o aveam atunci, la privirile absolut demonice pe care le aruncam n toate prtile. Mi-a spus c i e fric de mine si c ar fi bine s m uit n oglind s m vd cum art, iar cnd m-am uitat, m-am speriat si eu de privirea mea. Ne-am gndit amndoi ce s facem si cum s iesim din aceast stare. Amndoi eram epuizati de tot ce fcusem timp de o lun si nu stiam unde gresisem. Credeam c este vorba de o greseal a noastr. Diavolul ncerca iarsi s vorbeasc prin mine si s-mi foloseasc trupul dar reuseam totusi s nu-l las s fac nimic. Revelatiile mi asaltau mintea si nu puteam s m mai concentrez la nimic. Pn la urm, am decis s nu mai facem absolut nimic din domeniul bioenergetic, s ncetm orice relatie intim pentru o perioad de timp, s dormim ct mai mult si s mncm mult carne si mncruri greu digerabile ca s ne ngreuiem mintea si s-o oprim din avalansa nebun n care se pornise. Abia a doua zi am reusit s adorm putin, s-mi adun si eu oarecum mintea, cci o simteam ca pe o masin dereglat care nu mai putea fi oprit din mers. Dup ce m-am trezit, m-am rugat lui Dumnezeu s m ajute s scap din situatia n care intrasem. L-am rugat s m ierte pentru ce fcusem, pentru c eu crezusem c slujesc binelui. L-am rugat s m aduc pe calea cea bun si s-mi arate cum trebuie cu adevrat s slujesc binelui. Cand m rugam m simteam ca. un copil neasculttor, care fugind de acas se rtcise ntr-un pustiu foarte mare, de unde nu mai stia cum s ias. De atunci am putut dormi din ce n ce mai bine si mai mult iar mintea mea ncetul cu ncetul, a nceput s se opreasc din necontenita gndire si reflectie si si -a domolit ritmul. Sotia mea, care nu se implicase att de mult si-a revenit mult mai repede, singura problem pentru ea fiind marea oboseal pe care o acumulase. Abia dup dou sptmni de zile am revenit la un comportament ct de ct normal. La o lun de zile dup aceste evenimente, niste prieteni care si ei practicaser yoga mai demult, ne-au dat s citim niste crti ortodoxe: "Sfntul Serafim de Sarov" si "Pelerinul roman", apoi, mpreun cu ei am fost la un preot si am abordat cteva subiecte pe aceast tem. Dup discutia cu preotul si citirea celor dou crti am realizat c religia ortodox este mult mai 48 / 65
complex si mai frumoas dect orice alt cale de eliberare spiritual. lncetul cu ncetul am nteles c este singura cale adevrat. Ne-am dus la o mnstire si ne-am spovedit din copilrie, duhovnicul de acolo interzicandu-ne s mai practicam exercitii bioenergetice sub orice form ar fi fost ele. Ne-a spus c nu suntem singurii care au ptit asa ceva si c multi din cei ce apuc pe aceste ci ajung la spitalul de psihiatrie. Am gsit apoi n lasi un duhovnic, acesta fiind chiar preotul cu care vorbisem prima dat, dusi de prietenii nostri. l-am povestit si lui ce ptisem, iar el ne-a recomandat s mprtsim si altora din experientele noastre. Acum, la aproape un an de la ncetarea oricrei activitti pe trmul bioenergetic cred c putem formula cteva interpretri, CONCLUZII SI RECOMANDRI n legtur cu ele: ln primul rnd am dori s atragem atentia tuturor celor ce vor s urmeze calea acestor practici, fie pentru dobndirea unor puteri paranormale, fie pentru dobndirea sntt ii trupesti sau sufletesti, fie cstigarea ntelepciunii si a eliberrii spirituale, c absolut toate provin din snul unor credinte filosofico-religioase pgne. Este binecunoscut c popoarele pgne se nchin la idoli si c dumnezeul sau zeii care i venereaz nu sunt altceva dect niste nchipuiri cu care satana i-a nselat. lnc de la crearea lumii de ctre Dumnezeu, diavolul i-a nselat pe primii oameni, iar acestia, creznd n cele spuse de el si nu n cele spuse de Dumnezeu, au fost izgoniti din Rai. De atunci si pn la venirea pe pamnt a Fiului lui Dumnezeu, a Domnului nostru lisus Hristos, care prin jertfa Sa a splat tot pcatul omenirii si a ntemeiat singura credint adevrat, credinta crestin ortodox, oamenii au fost nselati de ctre diavol s se nchine la fel de fel de dumnezei care de fapt nu existau. Fie c acestia se chemau marele spirit universal, sau principiul cosmic universal, sau divinul, sau Baal sau Ra sau fel de fel de zei, de spirite si de forte supranaturale, toti nu au fost altceva dect nselri aduse n mintea omeneasc de ctre demoni care au fost apoi adeverite si fundamentate prin intermediul minunilor si faptelor supranaturale fcute cu puterea Satanei. De la nltarea la ceruri a Domnului nostru lisus Hristos si pn n ziua de astzi nenumrate fapte si minuni fcute n numele Su si cu puterea Sa, au dovedit fr putint de tgad c singurul dumnezeu adevrat este Dumnezeul crestinilor care tin dreapta credint apostolic ortodox. De aceasta s-au convins multi pgni, asupra crora puterea adevratului Dumnezeu a fcut minuni si a cror idoli au fost sfrmati de aceast putere. Niciodat puterea idolilor nu a putut ntrece puterea adevratului Dumnezeu, dup cum niciodat puterea Satanei n-a putut depsi puterea lui Dumnezeu Care l-a creat. Cu toate acestea diavolii nu au ncetat o clip s ncerce nselarea oamenilor prin credinte idolatre sau prin devierea ori ruperea de la dreapta credint. Dar se pune ntrebarea: De ce se strduie diavolul att de mult s nsele oamenii n aceast privint? Rspunsul e simplu: Rsplata celor care cred n idoli si a ereticilor sunt muncile iadului, iar Satana tocmai acest lucru l-a dorit tuturor oamenilor. Toti oamenii care au trit nainte de Hristos, dup moarte, au fost trimisi n iad. prin jertfa Sa, Fiul lui Dumnezeu, a venit ca s-i scoat de acolo. Unul dintre pcatele care a trimis cei mai multi oameni n iad a fost tocmai aceast nchinare la idoli, iar diavolul se strduie din rsputeri, si n zilele noastre, s cufunde toat omenirea n credintele idolatre. Toti cei care ncearc s popularizeze la noi n tar si n ntreaga lume practicile bioenergetice de provenient oriental sau cele de magie african, asiatice, arabe, sud-americane, ncearc s le prezinte desprinse din contextul filosofico-religios din care provin. Ei ncearc s le nftiseze la nceput ca pe niste tehnici bioenergetice de vindecare si autovindecare, dup care, celor ce se angreneaz n practicarea lor, le sunt prezentate ca niste practici al cror scop final este nsntosirea sufleteasc, cptarea de puteri paranormale si apoi eliberarea spiritual, subliniindu-se caracterul secret al acestor stiinte oculte. Abia dup ctiva ani de practicare adeptului i este nftisat adevrata fat a acestor prctici: puternicul substrat religios si ocult pe care se sprijina, si, c rezultatele apar doar la cei ce ncep s se nchine la zei. Ei sunt initiati apoi prin niste ritualuri oculte de ctre maestrii lor pentru a putea ajunge la
49 / 65
realizri deosebite. ln aceast faz totul devine ultrasecret, orice divulgare fiind considerat ca un sacrilegiu si pedepsit ca atare. Ei formeaz vrful de lance al sistemului filosofico -religios din care provin. Cei ce vor s se elibereze spiritual, s se mntuiasc, pe aceste ci, urmeaz n realitate niste ci idolatre, iar unirea final este unirea cu diavolul. Pe tot parcursul acestor practici are loc o ndrcire treptat a individului pn cnd, ajungnd la etapa final, omul este complet posedat de diavol, ajungnd la niste puteri paranormale-supranaturale care impresioneaz si coplesesc pe oamenii simpli. Pentru ca nselarea s fie complet diavolul ti insufl o ntelepciune si o fals curtenie sufleteasc care pot induce n eroare pe orice om neavizat. Adevrata fat a acestor oameni o cunosc foarte putini, iar cteodat nici ei nsisi nu realizeaz ce se ntmpl n mod real cu ei, ns, dup cum spunea Mntuitorul, dup roadele lor i veti cunoaste. Uitati -v bine la ei, la roadele pe care le aduc, dar nu numai la cele cu care ei se afiseaz, ci si la cele pe care le ascund. Cu dou sptmni nainte de a scrie aceste rnduri am fost acas la doamna Ana si i -am povestit tot ceea ce ptisem, ntrebnd-o unde crede ea c este greseala. Mai intai i-am cerut smi explice unde gresisem cnd am ajuns prima dat la spital. Ea mi -a spus c atunci m-am grbit putin si a aprut un dezechilibru ntre corpurile mele energetice si cel fizic iar personalittile mele negative din alte vieti au imitat vocea supraeului meu si eu n loc s ascult de vocea lui, am ascultat de o astfel de personalitate, care vrea cu orice pret s stopeze progresul spiritual al individului. Una din metodele pe care le utilizeaz aceste personalitti este aceea de a te pune s faci niste lucruri care s te dezechilibreze psihic si s ajungi la spital, sau te ndeamn s faci cine stie ce lucruri rele. "Dar cu maestrii din astral si cauzal, cum a fost?", am intrebat-o. "Pai, toti maestrii n practicile acestea au un maestru n universurile superioare, care i conduc si i indrum, asa c nu e nimic anormal n toate acestea"! "Dar a doua oar cnd era s o lum razna amndoi ce s-a ntmplat?". "Pi ce s se ntmple? Iarsi v-a inselat o asemenea personalitate care s-a substituit supraeului si era s v duc s o luati razna. Bine ati fcut ca ati incetat orice activitate pe acest plan. Asa trebuie facut cnd esti pclit astfel, iar dup ce revii la normal tragi concluziile unde ai gresit si o iei din nou de la capt". "Bine dar de data aceasta am respectat tot ce m-ati invtat dumneavoastr! Eram cu nivelul de vibratii n indigo, m-am identificat cu supraeul, am analizat tot ce-mi spunea si admiteam doar ce mi se prea bun! De altfel, totdeauna am venit la dumneavoastr s m verificati, iar n excursia fcut pe Ceahlu ati aprobat tot ce v spusesem si toate erau venite de la supraeul meu. Ori stiti bine c si atunci m credeam Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, c vorbeam cu Dumnezeu Tatl!" . "Da, dar eu atunci tocmai de asta am mers cu tine, pentru c am vrut s-ti art c nu erai cine te credeai! Atunci s-a ntmplat cu tine acelasi lucru care se ntmpl cu toti atunci cnd se aprinde n noi lumina cristic, moment in care simtim c n noi este un smbure de dumnezeire. Mai tii minte cnd te-a piscat un tntar si eu ti-am spus c pe sfinti tntarii nu-i pisc? Dar cnd ai spus c ai ancorat vortexul de forte care va declansa apocalipsa, nu ti-am spus eu c un maestru nu are nevoie s se team c ceva creat de el va fugi sau se va pierde? ti-am dat s ntelegi, deci, de dou ori c nu erai cine te credeai, dar tu nu ai prins mesajul, si dup aceea nu ai mai trecut pe la mine si am crezut c ti-ai dat seama de greseala ta!". Eu si sotia mea mea ne-am uitat uimiti unul la altul cnd am auzit aceast explicatie, cci amndoi stiam c abia cu o zi nainte de plecarea pe Ceahlu cptasem certitudinea c sunt Iisus Hristos, abia n acea zi am avut revelatia rstignirii pe cruce si tot atunci artndu-mi-se Dumnezeu Tatl vorbind cu mine. Doamnei Ana, toate aceste lucruri i le spusesem doar n timpul excursiei, deci ea plecase n excursie cu mine fr s stie aceste lucruri! "Doamn Ana, dar spuneti-mi cum putem fi siguri c vorbim cu supraeul nostru cel adevrat, cci iat, eu mi-am luat toate msurile de protectie si totusi m-a nselat!"
50 / 65
"Cnd vorbesti cu supraeul, niciodat nu poti fi sigur c vorbesti cu el sau cu altcineva. Totdeauna trebuie s treci prin filtrul ratiunii tot ceea ce ti comunic si s iei numai ce consideri c este bun. Vorbirea cu supraeul e ca mersul pe srm, n orice clip poti s cazi. De altfel si eu, cu ctiva ani n urm, cptasem o mare ncredere n supraeul meu si m lsam condus de el, iar ntr-o zi acesta mi-a spus c trebuie s m sinucid pentru ca monada mea din astral s poat progresa spiritual, cci eu prin ceea ce fceam atunci o tineam n loc. L-am ascultat si am fost la un pas de sinucidere, pregtind si punnd n ordine tot ce era necesar pentru a pleca din lumea aceasta. Dar n ultima clip, mi-a trecut prin cap s trec si pe la o biseric. Numai trecerea acestui gnd prin mintea mea a fost suficient pentru a amna punerea n practic a hotrrii de a m sinucide. M-am dus acolo si am vorbit cu un pop, un mosulic dulce, care mi-a zis c nu stie ce s-mi spun n legtur cu ceea ce practicam eu, dar c Sfnta Treime este iubire, este credint si este sperant si nu cumva s-mi pun capt zilelor. Mi-a mai zis el ceva, nu mai tin minte ce, mi-a fcut si o rugciune si am plecat. Si cum mergeam spre cas, brusc mi-a venit n cap ce-mi spusese mosulic: c Dumnezeu este sperant si atunci deodat am realizat c Dumnezeu nu a creat nimic pentru a distruge, deci nici pe mine. Din clipa aceea am renuntat la gndul sinuciderii. A doua zi a venit mama la mine si mi-a spus c n noaptea ce trecuse i se artase un nger care-i spusese s nu mai fac nimic din ce fcusem pn atunci, artndu-i tot ce fcusem ru si spunndu-i s nltur din cas si din activittile mele tot ce rezultase din acele practici". "I s-a artat mamei dumneavoastr un inger n vis? am ntrebat-o noi uimiti!" "Nu n vis, ci chiar fizic, real! A trezit-o spunndu-i ce avea de spus si a disprut, dup care mama a stat treaz pn dimineata, ca s nu uite nimic din ce-i spusese si a venit imediat la mine. Atunci eu am nteles c nu fcusem cum trebuie lucrurile, iar de acum ncolo trebuia s le fac altfel. Ei, si de atunci am nceput s vorbesc cu supraeul trecnd prin filtrul ratiunii tot ce-mi spunea!". Si eu si sotia am rmas uimiti de felul n care interpretase ea cele spuse de ng er. "Dar teoria aceasta a supraeului, de unde ati luat-o, am insistat noi"? "Toat lumea vorbeste cu supraeul, unii vorbesc telepatic, altii prin scriere automat (procedeu spiritist de comunicare cu spiritele - n cazul de fat cu supraeul), si eu la nceput luam legtura cu el prin scriere automat, dar dup mesajul pe care l-am primit de la nger am nteles c trebuie s vorbesc cu el n alt mod, si anume, pe cale telepatic". Am insistat s aflm sursa sau teoria care fundamenteaz practicarea acestei convorbiri cu supraeul dar ea nu a vrut s ne-o dezvluie. "Si totusi", am insistat eu, "dac n orice clip poti fi nselat n aceast convorbire cu supraeul si el te pune s te sinucizi, te duce la nebunie, poti s ajungi la comiterea de crime si mu lte alte acte iresponsabile, n-ar fi mai bine s renuntm la orice comunicare cu el?" "A, nu!" mi-a rspuns ea, "fiecare trebuie s-si triasc experienta lui de viat din care trebuie s nvete ceva. Dac unul se sinucide, este treaba lui, este experienta lui din aceast viat, chiar dac ea e negativ; dac unul d n cap la altul, e la fel; dac voi era s o luati razna, a fost o experient pe care trebuia s o triti. Acum v-ati dat seama de tot rul si orgoliul care era n voi! Vedeti ce lectie v-a oferit Bunul Dumnezeu? Si-apoi fiecare mai are nainte alte vieti de trit, asa c nu trebuie s ne facem probleme!" "Deci, dumneavoastr admiteti c se poate ntmpla orice cnd vorbim cu supraeul!". "De ce nu? Experientele de viat sunt nenumrate"! Sotia a mai ncercat s o conving pe doamna Ana c totusi este periculos s lasi o multime de oameni nesupravegheati, s vorbeasc cu supraeul, dar ea a argumentat c nu este asa. Am plecat n acea sear acas nmrmuriti de cinismul si nebunia de care ddea dovad cea pe care o crezusem un om care vrea binele semenilor si: o vindectoare prin bioenergie. Peste cteva zile am revenit la doamna Ana, ncercnd imposibilul, s-i prezint si ei calea credintei crestine ortodoxe ca pe o altenativ, astfel nct, mi ziceam eu dac va adera la ea, si va da seama mai trziu de nocivitatea practicilor n care se angajase. Erau de fat
51 / 65
si doi ucenici de-ai ei. Abia atunci am vzut adevrata ei fat. Reactia la ceea ce-i spuneam eu a fost violent. Nu a acceptat sub nici o form c ortodoxia ar fi bun de ceva, din contr i-a fcut n toate felurile pe slujitorii Bisericii; pe mine nici nu mai spun, a ncercat s m loveasc n piept, s-mi dea palme, a tipat si s-a enervat cumplit, si asta mai ales cnd le-am povestit ucenicilor ei ntmplarea cu "mosulic" (preotul care a ajutat-o s nu se sinucid) si ingerul. Cumplit tulburare i-am produs prin acea ncercare de a-i prezenta calea credintei ortodoxe. Dndu-si seama c nu se comport prea civilizat, a simulat apoi, c n principiu ar fi si aceasta o cale pe care oamenii pot merge. Am plecat si de aceast dat nmrmurit de adevrul care se ascunde n spatele cuvintelor ei frumoase, care spunea c toate cile spre mntuire sunt bune. lntr-adevr, pentru doamna Ana erau bune toate n
52 / 65
afar de una singur: credinta crestin ortodox si chiar dac ea sustine cu tarie c este crestin, adevrul este cu totul altul. Ea si nchipuie c e crestin de un nivel spiritual foarte nalt care depseste manifestrile crestine obisnuite. Din aceste motive ea nu are nevoie de duhovnic si interpreteaz cum vrea Sfintele Scripturi, scrierile si nvtturile Sfintilor Printi, ajungnd la o total rupere de Sfnta Biseric, la niste erezii ce depsesc orice nchipuire sfidnd orice bun simt. Toate acestea sunt argumentate si sustinute de ctre ea logic, cu lux de amnunte, cu deplin ncredere n justetea celor gndite si afirmate. Aceasta este de fapt adevrata doamn Ana si dac ati sti adevrul si despre alti instructori si vindectori prin practici yoghine, qi-qong etc. cred c v-ati cutremura. Din experienta trit de mine n universul acesta al practicilor bioenergetice, am vzut c ele duc la o indrcire treptat a celui ce le practic si c oricnd pot apare tulburri mintale si comportamentale, care se finalizeaz n cele mai sinistre forme de nebunie. Dar cel mai periculos fapt este c aceast nebunie este logic argumentat si acceptat, ea venind cu acordul si prin vointa noastr, si desi stii c ceilalti te consider nebun, pentru ceea ce crezi si faci, tu ti argumentezi si demonstrezi c de fapt tu esti cel sntos, iar ei sunt nebuni, cci nu cunosc si nu nteleg adevrata realitate. Dup prerea noastr puterea de a vindeca prin bioenergie sau sntatea obtinut prin practici de provenient oriental sunt de natur satanic si de aceea nu vom apela niciodat la ele, orict de bolnavi am fi si chiar dac nu am gsi vindecare prin tehnicile medicale clasice. "Pentru pcatele mele mi se imbolnveste trupul si slbeste sufletul meu". Vindecare prin puterile diavolului noi nu mai vrem! (GHEORGHE V.).
53 / 65
CAPITOLUL IV
PARALELE INTRE CRETINISM SI BUDHISM
Pornim de la ideea central, comun budhismului si crestinismului: mntuirea. Amndou religiile ntind omului o mn de ajutor, ca s se mntuiasc de sub stpnirea ntunericului si a rului. n scopul acesta crestinismul ofer omului luminile revelatiei divine, comunicrile pe care spiritul suveran le-a fcut spiritului uman n curs de mai multe veacuri, prin oameni alesi, a cror serie s-a ncheiat cu Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Budhismul nu poate oferi neamului omenesc o revelatie, o Biblie n felul celei crestine. nvttura lui Budha si a ucenicilor lui, cuprins n Trodipika, este plin de elemente fantastice, de povestiri mitologice, cu neputint de a satisface exigentele unei critici istorice si criteriile unei revelatii adevrate. Crestinismul e religie descoperit de Dumnezeu, budhismul e opera unui ntelept. Crestinul crede ntr-un Dumnezeu personal. Budhismul nu are n crezul su pe Dumnezeu; nu -L neag si nu-L afirm n locul hazardului orb, crestinismul admite providenta divin; budhismul, cauzalitatea oarb. Crestinismul are un cler si un cult religios, prin care sufletele se purific si se nalt spre Dumnezeu; budhismul a nlocuit rugciunea cu meditatia si cerul cu nirvana. Crestinismul e teocentric; budhismul e antropocentric. Dup crestinism lumea e creat cu scopul de a ne pregti pentru viata si fericirea vesnic; pentru budhism lumea e vesnic, un lant nesfrsit de mizerii si dureri de care trebuie s scpam ct mai degrab. Dup crestinism lumea e bun (Fac. 1:31; Ps. 103:25; 1 Tim. 4:4), pentru c e opera lui Dumnezeu, n care se oglindeste iubirea si puterea Creatorului; iar rul din lume a izvort din vointa liber a creaturilor rationale; de asa ceva budhismul nu are cunostint. Crestinismul este o antropologie, o nvttur despre facerea omului din trup muritor si suflet nemuritor. Budhismul nu stie nimic nici despre creatia omului, nici despre nemurirea sufletului. Crestinismul are o nvttur despre libertatea si cderea omului, despre originea si transmiterea pcatului, a rului metafizic, moral si fizic. ln budhism lipseste ideea de libertate, cdere si pcat. Budha vrea s mntuiasc lumea de boal, suferint, btrnete si moarte, adic de rul fizic, nu de rul etic, din care se naste cel fizic; el vrea sa scape lumea de existent, nu de impuritatea pcatului. El urmreste nimicirea existentei, nu vindecarea naturii czute, pe cnd "Fiul Omului a venit s caute si s mntuiasc pe cel pierdut" (Luca 19:10), s-si dea sufletul Su rscumprare pentru pctosi (Matei 20,28), s mantuiasc poporul de pcate (Matei 1:21). ln crestinism mntuirea e realizat prin lisus Hristos si se nfaptuieste prin harul Sfntului Duh, prin rugcnme, credint dreapt si fapte bune. ln budhism omul e cu totul singur n lume si singur la mntuire. In crestinism omul e cu Dumnezeu oricnd si oriunde ar fi. In budhism tinta vietii e nimicirea existentei; n crestinism tocmai invers: mntuirea sufletului si asigurarea vietii vesnice. Crestinismul are un asezmnt al mntuirii, o organizatie social-comunitar; Biserica. Pentru budhism viata ideal este celibatar, trit n singuratate, n linistea pdurilor, ca ascet si cersetor. Monahismul crestin e o exceptie care ntreste regula. Cel budhist este o regul care vrea s generalizeze exceptia. Monahismul crestin aduce folos culturii morale si vietii de obste; cel budhist e steril si constituie o povar pe umerii vietii sociale. Crestinismul are o nvttur despre nemurirea sufletului (eshatologie) si despre viata vesnic; budhismul nu are. Admite si budhismul lumi si vieti viitoare, dar toate pline de suferinte. Crestinismul e optimist; budhismul e pesimist, subiectiv, arbitrar, vede viata numai prin ochelari negri, ca si cnd nasterea, copilria, tineretea, btrnetea n-ar avea parte de nici o lumin si nici o bucurie, ci numai de ntuneric, durere si ntristare. Crestinismul ne ndreapt privirile si actiunile spre viata etem, spre un cer nou (2 Petru 3:13). Budhismul ne ndreapt spre nirvana, spre repaosul absolut, spre linistea etern a noptii nesfrsite. Pentru crestini rul e trector; pentru budhism, rul e suveran. In crestinism binele e triumftor; n budhism rul nu se stinge dect prin atingerea existentei n odihna etern din noaptea nirvanei. In crestinism suferinta are un rol educativ si mntuitor, pentru c aurul n foc se lmureste si omul n suferint se nnobileaz. In budhism crucea nu are nici un sens viata e rstignire si rstignire lipsit de bucuria nvierii si de fericirea nemuririi. Budhismul e iremediabil pesimist pentru c nu stie nimic
54 / 65
despre cauza primar, nici de ro lul lumii si al vietii, nici despre tinta lor final Crestinismul ne nvat s iubim viata, budhismul s o uram. Idealul crestin este desvrsirea vietii; al budhis mului mortificarea, nfrnarea si suprimarea ei. Are budhismul o moral demn de urmat: opreste fur tul, omorul... si propag iubirea nu numai ntre oameni dar si fat de animale?... Biblia le are mai demult n decalog, si mai complete. Morala evanghelic, desi nu cuprinde norme pentru iubirea animalelor, e neasemnat mai uman, mai rational si superioar fat de cea budhist. Morala budhist, desi se refer si la animale e o morala natural, rmas mult n urma moralei crestine. Morala crestin e o moral pozitiv, te oblig s faci binele, nu numai s nu faci rul: S iubesti dezinteresat pe Dumnezeu si pe aproapele; cea budhist e negativ, interesat, vag, poate chiar egoist, dup axiomaTrebuiesc iubite toate fiintele, cum o mam si iubeste copiii". Budhismul nu urste; crestinismul iubeste. In budhism iubirea e simpatie si comptimire; n crestinism e virtute activ si lucrare caritativ. Budhismul e cvietist si static; crestinismul e factor dinamic, etic progresist cultural. Budhismul e steril pentru viata practic, talant ingropat n pmnt; crestinismul e activ, ncurajeaz, mangie, zideste, nmulteste talantii darurilor naturale. Crestinismul nu are spitale pentru animale, dar are ii schimb spitale si azile pentru oameni (si pentru animale, veterinari). Dup etica si filosofia budhist munca e o povar nedemn de un ascet pentru care se recomand cersetoria. In crestinism munca e o virtute moral si o datorie profesional, sfnt si obligatorie pentru toti oamenii: "Cine nu lucreaz nici s nu mnnce" (2 Tes. 3:10). Budhismul nu are nici o ntelegere pentru viata familial. Conceptia budhist despre familie e nenatural, iar despre femeie este mai aproape de conceptia primitivilor, decat cea a civilizatilor. Budha a tolerat poligamia si in acsi timp a recomandat ferirea de femeie, "ca de un sarpe veninos". Textele budhiste spun c femeile sunt "crude si rele", "nestioase ca ciorile" si "nestatornice ca nisipul". "Desfrnarea se tine de femeie ca murdria... " dac budhismul propag o astfel de conceptie despre munc si femeie, nu e de mirare c a fost definit "religia lenei" (Hellsald), "religia cimitirelor" (Sf. Diamandi), asemenea unui sistem planetar din care lipseste soarele Dumnezeirii, o "sinucidere vie". Crestinismul si n privinta aceasta e antipodul budhismului. Munca si familia crestin sunt modele n omenirea ntreag. Mai izbitoare sunt deosebirile dintre Iisus si Budha. Iisus e Unul: ntruparea Fiului; Budha e rencarnarea unui alt Budha, al 24-lea, dup 550 de renasteri (spunea el). In unele temple budhiste se ador si Budha cel viitor. Budha are antecesori si succesori; Iisus nu are. Iisus S-a nscut dintr-o fecioar modest si curat, n srcia unui staul de vite. Budha s-a nscut dintr-o familie regal, n luxul unui palat mprtesc. In copilrie si tinerete Iisus munceste si viziteaz templul; Budha se distreaz si petrece. Iisus e ntru totul desvrit; Budha numai dup saturaie si dup dezgustul de plceri cuget la suferine si remediile de mantuire. Iisus stie ce vrea de la nceputul activittii Sale publice; Budha numai dup ctva ani de ucenicie si de alergri pe la asceti. Iisus lucreaz la mntuirea omenirii din cea mai curat mil si din cea mai dezinteresat iubire de oameni; Budha din cel mai mare dezgust de plceri si din pur egoism. Iisus e demofil; Budha e aristocrat. Iisus lupt cu pcatul; Budha nu-l cunoaste. Iisus parseste cerul, mama si toate rudeniile ca s propage Evanghelia si s ntemeieze Biserica. Budha prseste, dup cum nsusi declar "domeniul cel larg al plcerilor si miile de femei frumoase, ca s aflu cunoaterea cea mai nalt, cea mai perfect", si ca s ntemeieze o comunitate de clugri. Evanghelia lui Iisus e istorisire natural, simpl si cuceritoare. Scrierile budhiste sunt fantastice, extraordinare, de necrezut. Iisus anunt c religia Lui va dura pn la sfrsitul veacurilor; Budha pune religiei sale un termen de 500 de ani. Iisus a murit rstignit la 33 de ani; Budha moare intoxicat, pentru c la 80 de ani a mncat lacom o farfurie de carne de porc afumat si cu orez. Iisus nviaz si triumf; Budha moare nfrnt de dorinta lcomiei, ironie a sortii fat de un ntelept care a predicat mntuirea numai pentru sine nsusi!... Toate aceste premize ne duc logic la concluzia c Iisus e Dumnezeu, iar Budha ntru toate e numai om. Crestinismul e divin; budhismul e uman. Aderentii si ucenicii lui Iisus muncesc, se roag, triesc n comuniune de iubire si viat cu Dumnezeu; aderentii si ucenicii lui Budha mediteaz si nu au simt pentru munc, nici pentru rugciune. Din astfel de pricini vedem ct deosebire este ntre crestinism si budhism numai n privinta mntuirii. Tot asa sunt si deosebiri esentiale ntre nasterea supranatural a lui Iisus din Fecioara Maria si povestirile fantastice despre antecedentele zmisliri si nasteri a lui Budha; ntre nasterea si copilria lui Iisus, si a lui Budha; ntre ispitirea lui Iisus, prin pine, prin slava lumii si preancrederea n Dumnezeu, si cea a lui Budha, prin aur si cohorte de femei; ntre ucenicii lui Iisus si ai lui Budha; ntr e nvtturile, minunile si profetiile lui Iisus, si invtturile, minunile si prezicerile lui Budha; ntre transfigurarea lui Iisus si iluminarea lui Budha, ntre moartea lui Iisus
55 / 65
si a lui Budha... Sunt ici-colo comune, dar cu obiecte diferite, ireductibile. Dac la toate aceste deosebiri fundamentale, adugm si schimbrile si adaosurile care s-au fcut budhismului originar: cultul unei mari multimi de zei, ingeri si demoni, idolatria si hagiolatria, tolerarea haremurilor, a poligamiei si poliandriei, credintele politeiste si superstitiile populare, ne ncredintm c religia budhist fat de cea crestin nu poate avea trecere dect ntr-o lume primitiv sau decadent, care se complace n scepticism, indeferentism si pesimism; nicidecum n lumea optimismului crestin: robust, lupttor si progresist. Budhismul are o latur filosofic, serioas si sincer, care se rezum la: ateism, metempsihoz, pesimism, celibat, srcie si renuntare (la pofte, plceri, cstorie si avere; cu alte cuvinte la moartea civilizatiei si a progresului). Exist si al doilea budhism, popular, politeist, superstitios, idolatru. Sub ambele forme, budhismul "e un spiritualism fr suflet, o virtute fr datorie, o moral fr Dumnezeu" (Barthelemy Saint Hilaire). Tot ce e bun n budhism avem multiplicat n crestinism; tot ce lipseste n budhism, avem din belsug n crestinism; toate contradictiile budhismului: pretentiile de a propaga o religie fr Dumnezeu, o moral fr libertate, o evolutie fr creatie, o liniste si fericire absolut fr viat vesnic, toate constituie un omagiu pretios, pe care erorile l aduc adevrului si religiile inferioare unicei si adevratei religii. Crestinismul este divin, pentru c ntemeietorul lui este divin: lumin din lumin, Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevrat. Ceilalti ntemeietori de religii sunt oameni si numai oameni. Iisus este om desvrsit si mai mult dect omul: e Fiul lui Dumnezeu, care dispune de aceleasi atribute si puteri ca si Tatl. Ceea ce nici unul dintre ntemeietorii de religii n-a pretins si n-a putut pretinde, Iisus Hristos pretinde ca si Tatl: cult religios si credint n autoritatea Sa infailibil: "Toti s cinsteasc pe Fiul cum cinstesc pe Tatl..." (loan 5:23). Cretinismul se ntemeiaz pe viata, nvttura, faptele, moartea si invierea lui Iisus -singurul ntemeietor de religie Care-si d viata ca mrturie a divinittii Sale si a operei Sale mntuitoare. De personalitatea exceptional a lui Iisus Hristos e legat prin urmare superioritatea crestinismului fat de celelalte religii si filosofii: buntatea crestinismului de buntatea lui Iisus, perfectiunea crestinismului de perfectiunea lui Iisus, dumnezeirea crestinismului de dumnezeirea Mntuitorului. Noi pe acestea le mrturisim, cu credint si cu dragoste, pn la moarte. "INCOLO
FRAILOR, BUCURATI-V, DESVRSITI-V, MNGIA TI- V, UNITI-V N CUGET, TRITI N PACE SI
DUMNEZEUL
DRAGOSTEI SI AL PCII VA FI CU VOI"
(2 CORINTENI 13:11)
(Extras din "Religia Iubirii"de Ilarion V. Felea, Arad 1946, Ed. Diecezana).
Intrai prin poarta cea strmt, c larg este poarta i lat este calea care duce la pieire i muli sunt cei care o afl. i strmt este poarta i ngust este calea care duce la via i puini sunt care o afl. (Matei 7:13-l4)
56 / 65
(TOT
CE NCEPE CU
PD:
SI ESTE INTRE PARANTEZE ESTE ADA UGA T DE MINE)
t CM nesimire imi adaug site-ul aici, Pustnicul Digital, poate se folosete cineva t
57 / 65

Ioan Filaret - Crestinism Si Yoga

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ioan Filaret - Crestinism Si Yoga

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

t Crestinism si Yoga t pr.

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

NE SCRIA C CEEA CE A SIMTIT N TIMPUL SLUJBELOR DE NOAPTE SI N SPECIAL CND A PRIMIT

BINECUVNTARE DE LA UN DUHOVNIC DIN MNSTIREA NOASTR CUVINTE ACELE STRI SUFLETETI

NU A SIMTIT NICIODAT PRIN PRACTICA YOGA

C NU POATE EXPRIMA PRIN

DAR C NU RENUN LA ACEAST PRACTIC

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

NTLNIM O APROBARE A LOR

CI DOAR ADEVERIREA NVLERLL S L A J U D E C I I

(APOC. 20:1L-L5; 22,12;

46; 1 Cor. 15:12-22; 2 Petru 3:7 S.A.).

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

N URMA UNEI DISCUII PRIVIND

Printele Serafim m prinse atunci de umeri si-mi zise:

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Cretinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

i) FERICII CEI CE FLMNZESC SI SE NSETEAZ DE DREPTATE, c aceia se vor stura

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

DIN NlCOLAE STHEINHARD

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

DUMNEZEU (ARHIMANDRITUL SOFRONIE, UCENICUL SFNTULUI SILUAN)

UNUI TANAR CARE A PRACTICAT YOGA SI TEHNICI DE

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret

t Crestinism si Yoga t pr. Ioan Filaret