:{ffiTftw

rw;
i

ry

:':

d,$ 'p#; =
Fi

li
.

:ffi
!]

,r,./ j

' i\-'

Yti '{vq (-/

,'.>.

{'i''

7;

.> *d
,

"+ *+

E.

'*i
.l
:*,

,1

e_)

-'\ I {, r''i,' J

.*-l t'-'l i
;.1

H
iii

%, 3E

I j
,-J

l
I
I

'.d

I
I

.l

-i't
3 .'.n

{&-

"'S

26

BULETINUL CULTULUI PENTICOSTAL

DARUL PROCRCCIEI IN LUMINA VECFIIULU SI NCULU TESTAMENT

rt T Tna din problem'ele cele mai acute l,n bit-J sericiie noastre este u,tilizarea d,arurilor duhovnicegti. Din ca,uza necuno'a5terii Cur.intuiui lui Dumnezeu se pot fa'ce gregeli reqretabile. Apo,stolul P,avel, vorbin'd de,sDre darurile Duhului Sfint, spune urmdtto,arel.e , ,,De pildi. unuia ii este dat, p,rin Duhul, sd vorbeasci desrpre infelepclu,ne ; altui'a sd rro,rbeia,sia despre cuno$tintd, datori,ti aceluiaSi Duh ; altuia credinla, prin aceia6i Duh ; alrtui,a, darul tdmdciuirilor, prin acelaqi Duh ; aituia, puterea sd iarcd m,inuni ; altuia, procrocia, aliuia decsebirea duhurilor ;- aituia, felu iie iimbi, Si altuia, tdlmdci'rea limbiior. D,ar No'a,ie ac,es'te lurruri ie face unul $i ac'ela$i Duh, c,are dd fiecdruila in p,a,rte, c'Lrrn voiegte>r. (I Coi:. 12,8-1,1). Cele noud d'a,ruri not fi irnpdrfite in trei gru'pe : dar'uiri de desco,perire s'a,u iluminare, darurri de putere sau de acliune $i d'aruri de inspir,atie sa;u comlrnicare. Darurile de inspirafie, edicd daruriie vorbirii inspirate slnrt daruri de c,omunicare pe cale
.'ler,iohi.l i din iroi mrrtiun

tt
;

vo,rbeq.te (Num. 23.5). ,,Voi p,une cuvintele Mele in gura lui 5i el va sp,urne tot ce-i voi porunc,i Eu> zice Domn'ul. (Deut. 18.i8). Prin da'rul pro.orociei se m,an'ifestd o vorbire 'f.. Spre zidire, adicd spre inidrire'a in credin.!5 5i creqtere'a spiritu,ald ; 2. SIdtuire, a'dic6. in,demnuri cie mare folos pentru r iata credinciogilor 3. Mingiiere, adicd ungerea rdnilor sufletegti cu alifia Duhuiui Sfint.
: ;

CE NU ESTE DARUL PROOROCIEI

vocald. Stu,die,re,a lor orezinii o imrnortiantd

a) Darul proorociei nu trebu.ie confundat cu slujba de prooroc. Uneori se face mare confuzie, considerindu-se prooroci ,toti cei crare au darui proorociei, ,prin care se exprimd o vorbire inspiratd. Darul proorociei esle a,l $ase/ed dar dintre cele rloud daruri ale Duhuluj Sfinl (I Cor. 12, 8-10), iar slujba de prooroc esfe o doua din tabelul celor cinci sluibe spirituale a1e Bise-

rjcij

(Efes. 4, 11).

sint mai dificil de controla't; - sinL mai uqor de imitat. Ere sint d,aruri dericate, dar qi de mare ioare pentru credinciosi. in acelasi timp, trebuie addugiat cd, tocmai in domeniul lor se pot fa'ce unele $rer$eli' Sd ne o,c'upd,m de darta ace,asta in mod special de darul proorociei'

va-

Dumnezeu, chernat special penitru aceastd sluj

DARUL

pRooRocrEr

flnj.in""u se ducea sd intrebe pe Dumnezeu, ,i"* ' <rHai,dem sd mergern la vazdrior. Cici ac,ela c,are se num,e,gte azi pro,oro,c, se numsa vdzdtor,r. (I S,arm. g,g). "airioura De ce se nume,a proorocur vdzdrror ? pentru

3L;#".lXl?;i#i-if-i#lf,i-il"+A#iilli:

iis.;:fii,1'"1""""1"d'.?i'*:?il f,ii'"j"llfr',

ap,os,tolul Pavel, care zice : uCine praoroceqte, v:orbegte oamenilor spre zidire, sfdtuire gr mingiiere" (I Cor. 14.3't. Mentinindu-ne in limitele acestei de'finilii. Xine,m sd pre'cizdm cd, d,a,rul proorociei :

Definiiia acestui dar este datd de insu$i

prin darul infelepciunii poate cunoa$te , planurile 9i intenfiile lui Dumnezeu privind prezentul viitorul; prin"<i darul cunogtinfei poate cunoa$te -lucrurile asicurnre ale o,amenilor din 'trecut $i
prezent.
I ciu,nii $i a cuno$tintei avem ia Samuel 9, 15-27; 10, 1-10. proorocul m,ai po,ate po'seda gi aite daruri : (-a ]n cazur

nu este tdlmdcirea vorbirii in alte limbi : este tot una cu slujba de prooroc' D'arul prooro,c,iei s,e m,alnife,std printr-o vorbire inspira'rd in iinrba ma'terna tt tutu,ro,r. Pro'or,ocia inseam,nd ,nu rostirea uno,r cuvin,te dupd aprecirea gi pdrerea uflo,rd, ci .Duhul Domnului vorbe$ie prin mine si Cuvintul Lui este pe lirnba mea,r (2 Sara. 23.2). Darui proorociei este o ma,nifestare a puterii lui Durnn,ezeu, prin qura gi cruvintele celui care
de Orientare de la Bucuretti
Materialul a fost prezentat ca Re;ferat la

cutd

Sarn.

* '11"1:::j

vindecdrilor;i a,l minunilor, ca in -.d'arul proorocilor I'lie Si Eli'sei cazu'i

;

''.''

n,,igij 3:;;:i6:'i

uyrt{""''

24 martie

conrferinfa 1978.

Prooroc'ul jlroorocegte : a) fdrd sd prevadi di,nainte ce va urmr (I Inlp. 13, 20) ; sd sitie ce i rs'smrtdlate au ceie spuse , b)el ,fdra de (Cailafa Ioan 11' 51) ;

'F'--"".
-n
.:-,:",*-.1_

BLTLETINUL CULTULUI PENTICOSTAI-

27

c) fdrd sd fie dupd pl,arrul lui personal N,uim. 23,4; ,seinisul lucrurilor d) fdrd sd inleleagd - DaD'an. 12, B-9. niel lui Samuel, IIie, Elise'i, Is,aia, IeLuc'rare,a remia aparlin sl,ujbei 'de pro,or.oc. Eli'sei gtia ce spune impdrriatul Siriei in,oarnera lui de culciare (iI Imp. 6, 12) ; apostolul Petru a c{rnoscut pdc,atul asc'uns al Ananiei gi S,afirei (Fapte 5, 1-11). Dumnez'eu a inrterzi,s cnri'ozit,atea de a afla viitorul (Deut. 18, 10). De multe ori vorbegte dirn proprie inifiativd, ,desc'orperi'n'd servilor Sdi
Balaarn inten-rfiile Lui gi alt'e luc,rq.rri adlnrci (Gen. 18, 17).

prin prospre zidire, stdtuire Si mingiiere fac care dispun gi de alte daruri, - qi revelalii adinci (Ezech. 37,se 1-9). rlescoperiri Slujba de prooroc ,a exisrtat mai. mult in Vechiul TeSt'arnent, diar ea e,stie ,cu,no,s,cutd gi ln No'ul Testament ; cunoagtem cirteva nume : Iuda, Sila, Agab ;P,arrel a fost apostol, inv6tdtor $i prooro,c ; se r'esuillune cd prin eI s-a,r fi m,anife,strart to,ate d,arurile Duhnilui Sfint. Fi1ip avea pairu ielte fecioare car prooroc,eau (Fapite 21, B-9). Tra'dilia spur1 cd mai tirziu ele a'u ,arrertizrat pe cregtin-i rsd pdriseascd Ierus,alimul inaiinrte ca a'cest,a sd fi fost 'dislrr.rs ,de ro,m,ani i,a anul 70. in concluzie, putem sta,bili urmdto'atea schemd o,entru a u,rmdri concret deo,s'ebire,a ce existd intre darul pro,o,rociei 5i slujba de prooroci
oro,c
:
I

in iimp ce prin darul proorociei se vorbe;le

ce trebuie 'sd spund. Reugita predi'cii depind,e nu odartd de pregdtire'a, iscusinla gi predisp'ozilia de moment a ,predicartoruiui. Chiar d'a'cd nre'di'ca nru e's,te o exe'r'dit,are a. darului prooro,ciei, ea nu pierde nimic din valoarea ei. Locui predicii este de mare im,portainfd, Dumnezeu a in'cre,dinfat propovddttirea ErTangfueliei siujitor!l'or Sdi de pe pamint gi nu fur,gerilor. Fenomenui de l,a Rus'alii a pregdtit terenul gi inimile ascultdtorilor, pentru ca Petru sd semene sd'minta Cuvintuiui printr-o rrorbire infld,cdratd, determ'inind lnto,arcerea la Dumnezeu ,a ,trei mii de s,uflete (Fapte 2,4I). Fenom,ernele dumnezeiegti deschid drum Ev'angheiiei ; ele n.u inlocuiesc Ev'anghelia. Predica este instrurnentul lui Dumnezeu peniru mintuirea, hrdnirea si cre$,terea duhovni,se gindregte
.cearscd

*
tl

proorociei. Predica aceasta sau aceastd parte din predicd are valoare profeticd, constituind mcmente deosebite de indllare sufleteas,cd,

inspiralii : inspiralia anterioard a predicatorului, pe - cdreia baza e1 ,9r-a pregdtit subiectul predicii ; inspiralia momentcrnd primitd. Ia amvon in timpul predicii ; inspiralia speciald. ca exercitare a darului

A predicd poate ti rezultatul a trei treluri

a,sufletelor.

de

Da-rul pidoroclei 1) E'srte 'accesibil tqrturo,r c,redi,n'ciogilor (i Co'r. 14 : 31). 2) Are treri 'trdsdturi cara,cteristice : sfdtuire ;

c) Darul proorociei nu di directive pdstorului qi nici Bisericii. Darul 'rrro,orociei n'u ad,u,ce completdri Ia Biblie. El nu esrte superio'r Bibliei ; nu Bibli'a

r,'ortri;toruiui

- zidire; - mingiiere. I Cor. 14: 3 3) Se manifestd direct in limba maternd ia

: ;

timpul predicii : Fapte 2:14-36 - in in timpul rugdciunii: Fapte 4:2L-3L ; - $i cu alte o,cazii. Luca 1 : 4l-55, Fapte

Slujba de praoroc 1) Nunaai unor cre,dinciogi care au o chem.are speciald din partea Domnului. I Cor. 12:28-29, Efes. 4:11. 2) Cu ajutorul dbrului cuvintului despre irLtelepciune prevesft,egte vii,torul, iar c"u ajut.orui d,arului cuviintului d'espre cun,o$tintd, descoperd secretel'e inimdi, Fapte 11 : 28; I Co,r.

este judecatd de darul prooro,ciei, ci proorocia este jude,catd in lumina Bibliei. Cind a avurt loc prima alegere a diaconilor' l;urcrarea s.a fdc,u:t rprirn consultlarea Biseri,cii Si nu prin diarul prooro,c{ei (Fapte 6, 1--6), iar irnpo'rta,ntele hotdriri iuate de sfatul Biseri'cii de la leru,salim (Fapte 15) nu s-au fdcut pe' trazd de proorocde. Nici rndc,ar i,ntterpreftdrile Bibliei pentru a stabili puncrte de docJrind nu s-,au fdcut rprin darul proorociei. Nici un slujitor al Bisericii 9i ni,ci chi;ar un membru sirnplu nu po'ate fi judecat pe baza acuzaliilor adurse prin inrterme'diul prooroc'iei. Apo,stolul P,avel ,sipun t "Orice vorbd. sti fje sprijinitd pe md.rturia a doi sau trei martori,, (iI Co,r: 13, 1). ,,lmpotriv'a uniui prezbiter si nu

I
,

predica. Degi acest dar se poate exer,aita Si in timpul pr,edicii, el 'nu trebuie conrfund,at cu a. Predi,ca, in gene,ral, este rezul'tntul une'i pregdtiri. Predicato,rul face un efcrr,t irrftelect'ual i

3) Se ma,nifestd fie direct prin vorbire, fie prin vis, v,edenie, tilmdcirea vorbirii in alte limbi qi prin alte mijloace. Fapte 16 : 9-10 2l : 9-11. b) Darul proorociei nu trebu.le confundat cu
;

14: 25.

prim,e;ti invinuire decit din gura a doi sau trei mar,t,ori,,. (I Tim. 5, 19). P'r:in intoarcere,a noastrd la Dumnezeu gi mai ales prrin bortezul ,cu Duh'ul Sfint, personalitatea noastrd nu este aonulatd, ci irrtdriti. Administrarea Biseriicii este rezmltatul cooqlerdrii elementului divin cu cel uirn,un. gi pisttrali ce erste "Ce'r'ce'Lafi toate lucrurile bun. Feritri-vd de orice 'se pane rdu'> (I Tes. 2l-22). <,Cit despre prooroci, sd vorberascd: doi sau ,trei, $i ceilalfi sd judece> (I Cor. 14,29). Cu alte cuvinte, personalitatea noastrd dispune de mult discerndm'int, dar gi de mtrltd

In Vechiul Testnrneilt, po'trrorul mergea l,a prooroc sd cunoascd voia Domnrului; in peri-

rdspurrdere.

.9

'i1".. t

t.

2B

BT-ILETINUL CULTULUI PENTICOSTAL

oada Nouiui Testament, alrem ca ghid princip'al Cuvintul lui Dumnezeqr compus ,ati,t din Vechiul, cit qi di,n Noul Terst,amnt, c,are cuprinde irnllreag,a revelatrie a lui Dumnez,eu. Duhul Adevdr'ului ne lurnine,azd ininiera sd infelegem mai bine voia lui Dumnezeu. Perntru a ne da se,ama cd m,anifestdrile darului pro,orociei in perioada de astdzi sint lds,ate la'ap,re,cierea noastrd, sd exami'ndm c'azul apostolulu; Pavel. Atit proorocul Agab (Fapte 21,10-1i), cit Si altii, j-au spus sd nu se suie la Ierusaiim ; apostolul Pavel, ins6, a luat hoidrirea ca,re corespundea i,ndemnului sdu lduintric personal. Sd citdm rtexteie lss,pegtive "Acolo am gdsitt ,pe u/cle,nici, $i am rdrnas gaprte zile, Ucenicii, prin Duhul, zice,au lui Farzel sd nu se s'uie la le'rusalim". (Faptg 21, 4). "Cind am auzirt lucrul ,acesta atit noi, cii ;i cei 'de acolo ,a,m rug'at pe Favel sd nu. se suie la Ieruisalim, Alu'nci Pavel a rdsp-ins : faceli de plirrgeii apa, gi-mi rup,efl inima. "Ce E,u sint gata niu n'Lrmni sd fiu legat, d'ar chi'ar sd qi ,m'o,r irr Ierursalim peniru Numele Domnului Isus,'. D'a,cd am vdzut cd nu-l putem induple'ca, n-arn ma,i sitdrui't qi aim zis : ,,Facd.-s,e -rol'a Domnului !,, (Fapte 21, 12-14), Desc'op'eririle ce se fac prin pro,o,rocie, cu privire la slujitorii EvanEheliei, cel mul't pot sd confirme che,mar.e,a lui Dumnezeu pentru ei, c,u,nosctrtd deja (Fapte 13, 2; I Tim. 4, 14). insuEi Pavel, despre care putem spune cd a avu,t mari descop,eri'ri de Ia Dumnezeu (II Cor. 12,7; Gal. 1, 12) a fost smerit gi a supus des-epFi*ite*sbte'# aelo rl,alti apo.stoli, mai r.echi in oredin{d decit ,e1, de ia Ierusalim. ,,Du'Ird ,patrusprezece ani, rn-am suirt din nou la Ieru,salim impreumd cu Barnab,a ; gi am luat cu mine Si pe Tit. M-am suit, in urma unei de,scorperiri, gi le'am ,ardtat Evanghelia pe care o propovdduiesc eu intre Neamuri, indeos,ebi celo,r mai cu vazd, c,a nu cumva sd alerg sau sd fi alerEat in zadar'> (G,al. ) 1_)\ al' Darul prooro,ciei mr se poafe ames'teca irn con'du'cerea Bisericii si nicri iln problemeie intime ale credincio5ilor, cum ar [i cdsdtorja sau laltele. D,arul pro,oro'ciei niu s,e ameste'cd in sluj ba pa,srtorului, care este numi,t in Biblie "ingerutr Bi,sericii> (Apo,c.2, l; B, 12, 18 ; 3, 1,7, 14). Proorocia nu are dreptul sd impiedice Fi sd intrerupd, predica (I Cor. 14, 40). d) Darul proorociei nu comportd mustriri deprimante, ameninldri gi acuzafii grave. .Dum'nezeu, in adevS.rr n-a trimis pe Fiul Sdu in iume ca sd jude,ce lume,a, ,ci ca lumea sd fie min'tuitd prin El> (Ioan 3, 17). ,,Acum dar nu este nici o orsindire pentru 'cei ce sint in Flristos Isus, care nu trdiesc dupd indemnurile firii pdmintegti, ci dupd indemnurile Duhului,, (Romani B, 1). "Cine va ridica pird impotriva ,aiegilor lui Dumnezeu ? Dum,nezeru este Acela, care-i socotegte neprihdnifi ! Cine-i va osinrdi ? Hristos a murit ! Ba mrai mult, El a si inviat, std la dr,e'apta lui Dumnezeu 9i mijloce$te pentru noi !,, (Romani B, 33-34).
:

re,a sa
2, V).

in bi,s'eri'ci, ne ma'rturisegte : <,Dimipotrivd, ne-am ,ardtat blinzi in mijlooul vorstru, ca o doi,cA c,e-Si cr,e$te cu dr,ag copiii,r. (i Ters.

Apostolul Fav'el, vorbind de,spr'e,comport,a-

D,acd nici Dtrmn'eze,u, ni,ci Dom,nul Isus gi nici Pavel sau alli vestifi siuji,t6ri ai Evangheliei n-ra'u apbrut intr,e credincioSi ,ca nig,te arhangheli ai jtrdecdfii de apoi inrseamnd cd - m,anifesta nici drarul prr'oorociei nu se poate ca atare. Acesf dar trebuie sd aducd. incurajare, indemnuri stinte, imbdrbdtare, intirire sufleteascd. Cel mult, poate, uneori imbrdca duioqiq unei mame ce-$i dojene$te copiii cu dragoste,
Cjaf e,

ardtin'du-le porsibilitaiea de indreptare gi ridi-

Trebuie s-o,spunem,clar, numai s,piritele rele aciu'c zdruncirndri, descurajdri derprimante li tulburdri. Chiar forma lo,r d,e manif'estare este aducdtcare de a,pdsare lduniricd si ex'terioard. Dacd este vorbra 'totugi de une/e inqtiin{dri salemne, ocesteo aparlin slujbei de proaroc, cum a fost cazul la Ilie, Isaia, Ieremia etc.

EXEMPLE DE MANIFESTARI ALE DARULUI PROOROCIEI

Pentru a crunoa$te limbajui, forma de marnifestare gi conlirnuitul mesajului trans,mis p,rin darul proorociei in NouI Testament, citez pro,oro'ci,a Mariei de la Lurca 1, 46-55 gi a Elis,ab,etei de la Luc,a 2, 25-35. Am mai put,ea da ca ex'ernpl'u qi vorbire,a lui Zahari:a (Luca *L 6V-79), ale lui Simion, a A,nei (Lu,ca 2, 2535) etc. Avem doi termeni pentru lucrarea de care
nie o61,p5m
.

1) Cuvintul grec <prophete$ care inseamnd profet ((Jlro)) inainte sau (pe,ntrsr; <<phe- Prof.et e,ste cel 'care vorbeEte rniri vorbir,). - ",ain sensul de a dezvdiui lurcruri asinai,nite,

2) Cuvimtul grec <<propheteio>, care insearnd ((a vorbi p,entru altui,r, deci a vorbi pentru Dumnezeu ; ou alte cuvinte, este purtdtorul Lui de cuvint s,all ((gnra lui Durnnezeu,,, cum s-ar mai putea spune. Cel care vorbegte in Numele Dcrmrnrului nu totdeauna prevestegte lucr,uri viit,o,are. Cuvintul mai indicd inspiratia ce are loc in s'en,s;ul cd, cuvintul profetic tign,egte, aluzie la mS.rtturiia ce o dd, ca un torent care izbuctre$te d'e pe buzele vorbito,r,ului (Ioan 7, 3B). Inspiralia vine dintr-o'd,at5, in mod spomtan. Avem mai multe exp'resii in a'ces't serns ,,Duhul a intra't in mine qi m-a fd,cut sd - pe picioarer (Ezech.3.24), stau ap6'1- eu s'imlt plin de putere, plin de Du- Dommuiui,> (Mi'ca 3, B) ; hul ,,Minafi de Duhul Sfint> (II Petru 1,21'). Darul proorociei neinsofit de alte daruri nu este pentru prevestirea uno,r evenimente viito'are ; in cooperarc cu dorul cuno$tintei pat fi date pe fafd. "tainele inimii" (I Cor. 14, 25) ; in cooperare cu darul inlelepciunii pot ti descoperite planurile |ui Dumnezeu cu privire Ia vi:

cjunts'e.

itor.

.__p\.

*+

:-

i "\.--l

BUIETINUT CULTULUI PENTICOSTAL Darul prcorcciei erste o majni'feistare a DuhuIui Sfint Si nu a mirnfii vorbitorului ; este o manifestare pe infelesul tuturor sub f orma u,n'ei vorbiri 'flue,nlte, curgAto'are, c'ur'sive, care uneori depdse*e posibilittd{it'e o'bignui'te de exnrim,ar,e 'ale vorbitornl'ui' Cuvint'ele car'e s'e rosfe,sc nu ,ap,41fi1 elorc'irntei omene$'ti' Ave'm de-a face cu o adevdratd. <poezie a Duhului Siint", cum m'ai este s,upranumit aces't da'r, peniru cd ginrdurile 5i limbajul 'aare il imb'racd vorbirea, depSge;'te nivel'ul de vorbire al 'celui prl'n c,are ar,e loc l'uor,area.

29

FORME DE MANIFESTARE ALE DARULUI PROOROCIEI D'arul prooro,ciei se p'o,ate m'aLnifesta in r,rai
m,u.lte

imprejurdri

I
ll

le rosrtim niu,ne ap,arfin ; in timpul predicii, cind primim o vorbire - ,nu izvord$te din ratriune ; care in aiara rugdciunii a predicii poate - lo,c un mesai special Si penttu Bisericd ; avea uneoti dupd o vorbire in alte limbi, care - o rugdciune poate urma o manitestare es'te - care sd nu fie tilmd'cire a darului proorociei, a vorbirii in alte limbi ; cu ocazia unui stat cind are ioc dezba- unor probleme c,are privegte biserioa sau terea situ,afia ,c:uiva ; (rrezi Fa,pite 15 : 13-29) personald. pentru sldtuire, -* -- in disculia sau zidirea cuiva. m)ngiierea ln general, Psralmii iui David 'sint o marnifestare,a darului,proorociei.

in timpul rugdciunjj, cind cuviirtele

c'arc

MANIFESTARILE DARULUI PROOROCIEI SiUT SUPUSE CONTROLULUI BISERICII rrCii des,pre prooro'ci, 'sd vorbea,scd doi sau tr'ei, $i ceilalli sd judece" (I Cor. 14, 2g)' Dirn textui cie m,ai s-us rezultd limpede cd vorbirea ce Qre loc prin proorocie nu este intailibild. Numai BibLia este infailibild, numai confinulul ei il iudm'a$a cum este scris. A'cst
r
i

da'r nu poabe lua lo'cul Sfinrt'elor Scrirpturi ; rnesajul transmi,s pri,n el este sup'us judecdtii tsi-

sericii.

l,
t

l, I
I

t"

?:

La .exerrci'rarea darului proo,rociei colaboreazd dottd eiemente : elem'entul di"'in 9i eleme,ntul uman, ,adicd ceed c erste dersdvirgit ctl ceEa c,e est,e nede,sdvirSii. Dacd Dumnez'eu ar vorbi fdrd colaborarea omului, .nu 'ar rn'ai fl nevoie d'e i'nstrmcfiuni gi reguli, $i cu attit m,ri mul't d,e cornrtrol. Insu,f I,area profetticd constd dintr-o conlucra're intre Du'rnnezeu ,$i credincios. De aici rezirdd deosetbirea dintre ins,pir,a{ia divind li spirltism sau ocul,tism, unde om,ui ersrte pasiv' aflind,u-se in sltjare de trams6, unde, de cele rnai multe ori, om'ul nu gtie ce se intimpld
cu el.

:i

Darurile de i'nspiralie sint exercitate de Durnnezeu irr coop'erare cu cel cr,edinrcios, in timp ce Dum'nezeu este i,nfailibil, ornul est'e faiiibil (poate gregi). Cind persoana erste in intregime rpre,d'atd Duhului lui D,uminezeu, vorbirea esie in:f.ailibild (fdrd greg), dar perso,ana rnu este totl,deauna pe deplin predatd 6i st6piniid de Duhtil Sfint. Chia'r gi atrunci c,ind ea es,te pred,atd, vorbirea este inspiratd prin personalitatea vorbitorulul. De ex,empiu : dol pro,oroci nu au acelagi stitr de vorbire (cltd deosebire infre isala gi Osea), Prooro.cia e'ste un rezultat ai cooperdrii di'ntre elementul divin Si cel uman. De aceea, Pavel sp'une cd rrduhurile proo'ro,cilor sini supuse proo,ro,cilor,' (I Cor. 14.32). Putem vorili chi'ar cie mdsuri cieosebirie (grade diferite) aie inspirafiei pro,i:eti,ce, de ia credi'ncios la credincios. ,<Deoarece arren ielurite darui'i, dupd harui care ne-a fost dat : cine are dq.rul proorociei, sd-l tntrebuinleze dupd mdsura credinlei lui". (Rom. 12.6). Duhul Sfint e'ste Cel c,e reparlizeazd darurile duhovnicegti in Biseri'cd, rpo,trivit voinlei Saie (I Cor. l2.ll ; Evr.2,4; ier. 1,5), Apo,stolul Pavel ,a avut harul de a-9i pune mii'nile pe3te unii spre a primi daruri duhovnicegti ; el insd nu gi-a pus rniinile peste oricine (I Tim. 4.14 i Il Tim. 1.6), sfd,tuind tot astfel sd facd gi Timotei <Sd nu-fi pui miiniie peste nimeni c,u graba ; 9i sd 'nu te fa'ci pdrtag pdcatelo,r al'tora ; pe tine insufi pdze5te-te curat,, (l Tim. 5. 22). Darul praorociei era trecvent in bisericile printcire. ln abserLla Cuvi;ttului scrjs al lui Dumnezeu, adicd a Bibliei, ela oproope singura sursd de zirlire sufleteascd. u bisericilor. .Fiindcd putefi sd proorocifi toii, da'r unul dupd altul, pentru ca 'toli sd capete ini'dldtturd 9i tofi sd fie imbdrbdtali,, (i Cor. i4.31). Arest rrerset nu trebuie inteles liieral. Nu inseatlnd cd absoiu,t toti rnemb'rii bisericii v'or fi in posesia a.ces'tui dar. Acera,std expresie arratd posibilitafiie n'elimittate ale harului divin. Dorinfa exprimlatd de M'oise "'ca tort poporul Domnului sd fie alcdrtui,t dirn ,prooroci" (Num. 11.29), nu s-a re,aliz,at vre'o,datd. L,a ,fel, nu s-a re,alizat nicioda'td lucnarea,posibil6'atotputerniciei iui Dum,nezeu: "Cdci vd spun c6, Dumnezeu din pietrele aceste,a,p,o'die sd ridice fii lui Avraam,, (Mat. 3.9). Dacd Dumneze,u po,ate face un lucru nu inseamnd ,cd es,te obligat sd-l 9i facd. Nici chiar siste'rnul cons'umului de bun'uri i;r comun, practicat in ,prirrele zile ale 'cre$tinismului, nu s-a menfinut multd vreme (Fapte 2. 44-45; I Cor. 16.1-3). Duhul Sfint este revelatorui Sfintelor Scripturi, de aceea o,rice lucrare fd,cutd in Nurnele Sdu trebuie sd 'fie in perfectd concor'dantd cu Biblia, pentru cd EI nu se poate contrazice pe Sine. intre emi,siunile p'ro,fetlce 9i Biblie trebuie sd fie un a,cord desdvir$it. Biblia este inchei'atd, gi de ac'eea nici o prooro,cie de astdzi nu are misi'unea de a o ccmplota. Ca o 'pecete asezatd pe ultim'a fild a S'c,rirpturii sint auvin<Mditurisersc oricui au'de cu'tele c,are sltrlurr : vintele ,nroorociei din cartea'aceasta cd' dhcd
:

30

BUI.ETINUL CULTULUI PENTiCOSTAL

addfl.rqa cineva c.eva la ele, Dumnezeu ii v.a FALSIFICAREA DARURILOR add'uga 'urgiile src,rise in cartea aceasta. $i DUHOVNICE$TI dacd scoate cineva ceva din cuvintele cdrlii Da'cd in ri,ndurile anteri,oa,re 'a,rn voribi,t desacestei proorocii, ii raa scoate Dum'nezeu parpre i,ntrebuintarea drarurilor duhovniceg'ti, tretea I'ui de la pomul viefii li din cet,atea sfinbuie sd consacram citeva rirlduri $i u,nei alte td, sc'rise in carte,a aceasta> (Apoc. 22.18-19). probleme tott atit de importantd : problemei Darul proor,clciei are caracterul unui cuvint ialsificdrii da,mrilor spiritu,ale. Es,te bi'ne gti'ut ,fi inspira't. Gradul inspinatiei poate diferit. Una dupd orice aparitie pe piafd a unor monede cd, sintt profefiile i,nifailibile cuprinse in p,aginile valojare, apar in urrnd Si bani fal$i. Unele de Sfintelor Scripturi, gi alte sint profefiile celor faisificdri sint atlt de reu$irte i,ncit ne trebui'e o proorocit in vreme'a lui 70 de bdtrini, care au ingeniozita,te pentru a deosebi moad'evdratd Moise (Num. 11.25-29), dar c,are n-au fost inde cele fal,se. bune nedele clu,se i,n Biblie. Dacd ingel5ciunea aceasta a constit'uit o neTocmai peniru ,cd pro,orociile din vr.qmea norocire pentru unii, apoi falsificarea lucrurinoastrd nu sint infailibile, vorbitorii nu au lor spiri,tual. 6,sLnsitirtuie un ad,evd,rart. dezhstru dreptul sd spund : "Eu Domnul vorbesc>, <EtJ sufletesc. Domnul sint in mijlocul vostru>. Ei port vo,rbi Existd trei surse de profefie in Numele Domnului, ca din partea Lui; citind L Dumnezeu prin Duhul Sfint: Fa,pte 3.21 ; cuvintel,e Domnului. Prooro,cii Vechiului TesiI Tim. 3.15-17; Evr. l.l-2; I Petr'u 1.10tament utiiizau urmdlto'area formuld : "Aga 13 ; II Petru 1.21. vorbegte Domnul> i apoi urma rnesajul. prin demonicd: Gen. 2. Satona - 28 ; Iinspiralie Psalmistui David, de exernpiu, se exprim'a Irnp. 22 i I Cron 10.133.4-5 ; I Sam. ie voi invdta astfel : 11[q zice Domnu] 14; Matei 24.24 t II Tes. 2.8-12; Apoc. 13.11- trebuie - ,cale.a pe care s-o urSi-li voi a'r6ta 1B; 16.13-16; 19.20. -',e1$i1s din inima omurnezi, te voi s,fdtui, gi voi ,avea privir'ea indr,ep3. Duhul omului tatd a'supra t,irr>. (Ps, 32.8). El nu srpun : ((Eu lui: Deut. 13.1-18 ; lB,2O-21 ; Ier.23.t5-17 ; Domrnul vorbe,scr. 25.40; 273-11 ; 14-18 t 28.1.-17; Ezech. 13.1 Pro,nunfarera unor anumile expresii sau for; 2223-3t; I Cor. 14.29-33' -23 Mulli sint m.ari cdutdtori ai zupnanatural'u,lmi rnule rtipice poa'te dermo,nlstra ugurdrtatea cu oare cineva privegte lucrarea Dom,nului. $i sint gata sd facd orice concesie biblicd pentru a-l realiza ; ei siult g'afia sd considere orice proaraConsid,erd,rn cd maruJestarea darului cjei este destul de des intijnitd in bisericile fed de lucrare ca venind din parte,a Domnului. pen*ieostclei +ft&ia*jn*i,--edesee ; -e-lortttd----_*4east&'u#.r}5+ate in -aprecie.{ea 9i receptie' 'mai pulin spectaculoas<i in timpui rugdciu- narea lucrurilor spirituale n-a rdmas necunosnii, pred.icii, erc. este- mai pulin obs6rvatd cu.td diavolului. El a utiiizat 9i exploatat din plin aceastd naivitate copildreascd a un'or srlde'unii credincioli deznoddmintul apare mai reped'e' Darurile de inspiralie liind. sub controlul flete' uneoripentru Bisericd 9i Evanghelie' dar nostnt, mdre$te gradut nostru a" ,a"i""iiii :l:..t."$it" personatd in ceed ce priveste :f;Jffili:i:ffSid,"Jlji,i,1t5:"1i"X,1,"1'?.1; Deci' gregelile' abuzurile sint ale noastre' nu tt;;"i sd aurdd cu groazd din gura Dom,nului le purtem aitribui Duhului sfintt' teribilele cuvint,e de osindd vegnicd : ,,Mulfi -. Zidirea sufleteascd a bisericii este uda di,n imi vor zice in ziua aceeta : Doamne, Doarnne ! crite,riile de bazd p'entru controlul acestor d,a- N-am proorocit noi in Numle Tdu ? N-arn scos ruri (J Cc>,r. 14.26). Lucrarea, cind vine de^la noi draci in Numele Tlu? $i n-am fdcut noi Duhul S,finrt, ad,uce n'umei zidire gi bin,ecuvin- multe miniuni i,n Numele Tdu ? A,tunci le voi tiare, spune curat : Niciodatd nu v-.rrn cunoscut ; deApostolrul Favel se dd pe sine ca model, zipdrtafi-vd de Ia Mine, voi tofi care l'ucrafi fdrdcinrd : "Multurnesc lui Durnnezeu, .c6. eu vordelege, (Matei 7.22-23), besc in ralte limbi ,m'ai mult 'doc,it l'oi toti. Dar Nu orice mani,festare care se pretinde a fi a in Bisericd, voiesc m,ai bine sd srpun cin'ci clrDuhultri Sfint este adevdnatd. "Prea iubililor, vinte infelese, ca sd invdl gi pe altii, 'decit sd sd nu dali crezare oricdrui duh; ci sd. cercespun zece mii de c'uvi,nte in a,Itd limbd. Fnalitati duhurile, 'dacd sint de la Dumnezeu ; cdci lor nu fifi copii l,a minrte ; ci la rdutarte, fifi in lume au iegit mulfi prooroci mincinoEi. Duprunci ; iar I'a mirute fili oameni mari,r (I Cor, hul lui Dumnezeu sd-L cunoa;teli dupd aceasrAjB-2A). ta : ori'ce dmh iare md,r'turisette cd Isus Hristos a venit irn trup, este de la Dumnezeu ; Si orice Cu privire la alrte manifestdri, un frate b,ine duh care nu mdrturise$te pe Isus, nu este de la ounoscut, spunea pe bund dreptate, in una din Dumnezeu, ci este druh'tll lui Antihrist, de a Iucrbrile sale :,,Vreau sd declar fdrd oc'olic5rui venire afi auzit. El chiar este in lume suri cd, in ochli mei este o e'rezie de a consi(I Ioan 4.1-3). acum)) mianifesitdri Sffnt : faptul d.era ca ale Duhului lnsu$i Domnul Isus ne-a avertizat, zicind : de a te agitn, de a b,ate din ,palme, de a striga ,s vor scula Hristogi mincino;i 9i proosau alte ma,niifesrtdri exteri.oare asemdndttoare. "Cdci jeneazd mincinogi gi roci Adesea ele irnrpiedi'cd, m,ai degrabd ; vor face sem'ne rnnri 6i rninuini, pind acolo i,ncit sd ingele, dacd va fi ou putindecirt favorlze'azd arpariti,a manifestd,rilor autentice>r. id, chiar 9i pe cei alegi" (Matei 24.24).

va

""","it[#o*tii.

.*?

BULETINUL CULTULUI PENTICOSTAL

DI

Ddm citv,a exemiple de profefii 'false Gen. 3.4-5. Cu1.'safano $olpe - Wingi - ; viala ve$nicd i rdului noagtere,a binelui
:

ingela, incepind de la hipnotizori, spiritiqti' vrdjitori, pind la cei'ce vorbesc direct in Nu-

asemdnarea cu..Dumnezsu. 2. Saul dupd ce a tost pd.rdsit de Dontnul \a Sam. 18.10. I 3. Proorocii mincino$i ai lui Ahab, I imp. 22.6-28. 4. Proorocii mincinogi din timpul lui leremi{t, Ter. 23.15-19, 32 ; 27.9-11. i 28.\-17. 5. Proorocii mincinosi din timttul lui F'zechiei, Ezech . 13,1-23. 6. Prooracii mincinoqi d.in vrenluriie din irmd, Ma'tei 24.1.-14; 24: Il Tes, 2.8-12 ; I Tim. 4; iI Petru 2; Apoc. i3.11-18; 16'131 5; 19.2u ; 20, i 0, Fdrd indoiald, darurile Duh'ului Sfinl po't fi imi,La,te de alte duhuri. Cel ce a 1n9e1at p.e Eva in Eden, n-a incetLat sd incerce sd i6ele pe iofi cei l'esne crezdtori. Vrdjitorii lui f'ar,aon au incercat sa imite lucrdrile fd,cute de Dumnezeu prin N4oise (Exod 7.9-12). Vedern pind astdzi cd diferite persoane utiiize,azd puterea diavolului .pentru a mele Dornnului, fdrd ca Domnul rsd-i fi trimis. Baiaam, care la incep,ui a fost un prooroc adevdr,at, prevestind venirea Domnuiui i.sus' fii,nd momit de lS,comia de b,ani, 'a pierit in chip ruqinos (Num, 22.12i 24.17 i losiLra 13.22).. Sanson este un alt caz tipirc de la care Du-

se po'a'te ridic'a un prooro'c sau visiitor, care sa veste'ascd un semn sau o miuune care se va lrnplini, dar zicind : <Haidem dupd alli durnnezei,)..i:- <Sd n-as'cult.afi>i cd Do,mnul va
purne

Textul de la Deuleronom 13.1-3 -- aratd ci

o minrune printr-u,n prooroc fais, ca sa incerce pe popor ridacd iube$te pe Domnul din toatd inima, (Deut. 13.3). Vezi Fi textul de la i ini1r.

ia incercare,t. Dumnezeu deci poate ingadui un

sem,n sau

13:lI-26.

De,ci, proba
num'ai.:

lrroorocuiui arieviirat i.rlr. e,sle

4 irui Dullnuiui s-*'reltas 1;".f. iO,Zi;;. ciupd sd orientdm ne Dornnul Is,us ne-,a spus roadele prooro'cilor gi nu numai dupd ceea ce fac qi vorbesc ei (Matei 7J5-17 ; 2l-23). ' SEMNELE PROOROCULUI ADEVARAT ,,Doamn, v5:d ca egti un Prooroc r (Ioan El este un cre$4,19). Lucrul acesta se ve'de - sa fie calificat tin matur. Nimeni nu trebuie ca prooroc in bisericd pind nu se vdd clar:
so sfintd ; - invaldtura so biblicd. Un pro,oroc a'devdrat va ros'ti 9i cuvinte im-

cdci Duninezeu nicio'da'.4 nu se va conii,azice. " Cinii un credincios se abaie de ta Domnul, Duhui Sflnt se depdrteaza de la Ei $i in iocul rdma,s gol (r-ezi Luca ii.24-26), rrin alte ci'uhuri. Sd revenim pufin Ia experienla lui S,aui. I'extul de la I Siam. 18.10 tradus din lim-corect b,a ebraicd spune ast,fel : "A rioua zi, duhul cel rdu, trimis de Dumnezu, 3 vsnit peste S,aul gi el a orofelit in rnijlocul casei,,. Traducerea romdneas,cd a suferit I' gravd eroatre, traducind in loc de <a profeliit>r, cu (s-,a infuriat,r. Dupd ce Saul s-a'abdtui de la Domnul, el a prcfefit sub influenla unui duh rdu; e1 crodea c5 profeleg,te de La Domnui, dar s-a ingela't (vezi I

- intplinirea (Deut. 18.22) ci qi - armonia cu Cuvit'vtul iui Du.mp.ezeu (Deut. 1s.1-3). Iatd iestul final : si nu contrazicd Cui-intul,

i) Aceasta lrebuie sd ne puna pe to{i in gardd. Sa as,cultdm pe Domnu} gi Cuvintul Sdu spre fl nu cddea pradi splritelor inpeidtoare^ Cei cdzuli sub influen.ta unor duhuri re1e, nu ascultd de nimeni, nu se mai supun nici Sfint'elor Scripturi, nici Bisericii gi nici slujitorilor Bisericii. Ei merg din rdu in mai rdu (I ioan 4,6). Nu putem acrcepta lu,crdri spirituale de la

Sorri, i i.-

viata

potriva a c'ea ce este rdu, gregit, indiferent dacd i$i pierde prietenii, in felul acesta. Un rprooroc ,adevdrat nu \ra atr'age ni'ciodata pe

te sfaturi, printre care li cele urmd,ioare

persoane care ,irdiesc in pdca't siau oare n-au o invdfdturd biblicd sdndtoasd, Apos,tolul Pavei, inainte de a se despdrfi de Biseri,ca din Efes, a daL siujitorilor ei mai mul:

oameni Ia si.ne, ci la Dumnezeu. El trebuie controlat cu Biblia. Biblia spune 7a Deuteronom 1'8.20; <Proorocul care va avea indrdzneala sd spund.: a) in Numele Meu un cqrvint pe care nu-i voi porunci sd-l spund (sau) b) care va vorbi in numele altor dumnezei, prooro,cul acela sd fie pedepsit cu rnoartea, Nu toate profefiile sint de la Durnnezeu (din inspirafia divind). Dacd proorocia se impline^1-. te, s accapt6, in general, ,cd este de Ia Dumnezeu (v.2I-22: Cum vom cunoa$'te ?). Dacd : nu va avea loc; nu s va intim'pla nu I-a spus Domnr.rl. Dar irnplinirea nu e pro' ba absolutd (unicd).

<Luafi seama dar la voi in1ivd Si Ia toatd turmo peste care v-a pus Dullul Sfint episcopi, ca sd pdstorili Bisericu Domnului, pe core a cil' tigat-o cu insuqi singele Sdu. f fiu bine cd, dupa plecarea mea se vor viri intre voi lupi rapitori care nu vor crufo turmo ; gi se vor scula din rniilocul vostru oameni, cole vor invala lucruri stricdcioase, ce sd tragd pe ucenici de partea Jor. De aceea, vegheafi, 9i aducefi-r'd aminte cd, timp de trei ani, zi gi noapte, n-am incetat sd sfdtuiesc cu lacrimi pe fiecare din r.oi. $i acuitlr frafilor, vd incredinlez in mirna iui Dumnezeu 9i'a Cuviniului harului Sdu, oare vd poate zidl sufletegte, gi vd poate da mogtenirea impreu'nd cu toii cei sfintili,' (F'apte

2o'28-'*32)'

T'.

'ANDRU