DUMINICA

LA STANTA B ,s
\l\ ER GEI\fl ttl

Ciprian)

Preot loan

Au trecut aproape 2000 de ani de c6nd, in anul 40, dupd Hristos, in Scy{ia Minor, adic[
in Dobrogea, a poposit intAiul chemat al lui Iisus Hristos, respectiv SfAntnl Apostol Andrei,
care a increqtinat poporul rom6n gi de atunci, poporul nostru nu a fost decAt
OBD$IIN - OBIIOIX)X. ldarelj nostru poet nalional, Mihai Eminescu, spunea c5:
,,SFANTA BISERICA ORTODOXA ESTE MAICA NEAMULUI NOSTRU", gi in fapt
stng[m ?n via{[ cel mai adesea doul nume: DOAMNE gi MAMA , adrcd,exact de unde ne tragem.
in linistea diminelilor de Duminicl qi in sdrb[tori (cind este cruce rosie in calendar),
se aud clopotele Bisericilor, care-i indeamnf, pe oameni sd nu se lase robili de lucruri lumesti
sau amlgi{i de fapte pdc6toase, ci sd vin[ la Sfdnta Bisericd spre a li se da hrand duhovniceascd.
DUMINICA NU ESTE O ZI A OMUI,UI, CI ESTE O ZI A DOMNULUI (DIES
DOMINICA), $I DE ACEEA TREBUTE CONSACRATA LUI DUMNEZEU. Biserica
Ortodox[ este un l[caE sfdnt, este ,,POARTA DE INTRARE iX CER'. , iar turlele ei sunt
parcd" niqte degete uriase, care ne aratd,cd, acolo sus, in cer,^este C^el pe care^il ciutdm si tot
acolo ,,ADEVARATA NIOASTRA PATRIE..: ,,UIT,A-TE IN STANGA SI IN DREAPTA
DAR iir,l'r uITA-TE qI tN sus!" (sfantul cipiian). '
L

Omul este format din trup muritor gi suflet nemuritor. Sd punem mai intdi caii qi apoi
cirula, adtcl, mai int6i sufletul si apoi trupul. Deci, ne ajung cele sase zlle acordate trupului,
c[ci sdptdm6na are 168 de ore qi din acestea, micar dou[ ore sd le intrebuin!5m pentru a
la SfAnta Biseric[, s[-i d6m slavd lui Dumnezeu, pentru ajutorul ce ni l-a dat in cursul
si-i cerem cele ce ne mai trebuie mAntuire.

S5 mergem la Sffinta Liturghie, dar acum, acum c6nd incl mai avem picioare zdravene,
cAnd inc[ mai suntem in putere. ,rlas' cd mergi Duminica viitoare la Bisericd este indemnul
diavolului. ,,Nici Duminica usta sd nu lipse;ti de la Bisericd" este indemnul lui Dumnezeu.
A merge la BisericS in fiecare Duminici este 0 DATORIE SFANTA, este o poruncd. Cea
dintfii porunc[ a Bisericii ne oblig[ in acest sens (,,Sd participlm cu evlavie la Sfinta Liturghie,
in Duminici qi sdrb[tori") si cu atAt mai mult cea de-a patraporuncd dumnezeiascfl: ,,AIDU-[I
AMINIE IDn AUA OIDIHNE (DIIImICA) Sa O SIIYIE$IL-".Pdi,cum sfinleEti
Duminica? Dormind? Gdtind? SpSlAnd? MergAnd la
pia\d? Mergdnd la titrg? LucrAnd pe cAmp? ArAnd?
Priqind? S5p0nd?... S5 ludm aminte la cuvintele unui
preot, care ne invSla cI nu trebuie sE muncim Duminica
fiindc5 to{i banii cdqtiga(i, de fapt in pdcat, ii vom
pierde intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tdrzit:
pe medicamente, la doctori, pe amenzi la polilie, ni-i
fur[ holii, vine o grindinI, vine o secetl mare, o
revdrsare de ape (vezi foto)... Si atunci cu ce ne-am
ales? NE.AM ALES CU PAGUBA $I CU PACATUL
! Amintili -vd, cd., Dumnezeu nu i-i binecuvAntat pe
israelilii lacomi, care au lucrat inziuade odihn[ gi cAnd au ieEit sf, adune mand au glsit-o stricat6
Ei plina de viermi. Asa au r[mas israelilii
tn corturile lor sIJ laude pe Dumnezeu. Asa si r6mfinem
gi noi creqtinii in Biserica Ortodoxl in fiecare Duminicl s[J lEuddm pe Dumnezeu.Dacd,insd un
creqtin - ortodox este angajat la un patron si acesta il oblig[ si lucreze Duminica, lipsindu-l astfel
de slujba Sfhntei Liturghii, plcatul Ei paguba sunt numai ale patronului.

Cineva a fost intrebat de un preot: ,rCe faci dumneata Duminica, atunci c6nd ar trebui
sI mergi la BisericA?" Si el a rlspuns: ,rMI uit la televizor loo Preotul l-a intrebat: ,,$tii
dumneata ce inseamnd asta? Inseamnf, cd ai televizorul in fa![ si pe Dumnezeu in spate! Du-
te acum si mutd televizorul_in spate gi pe Dumnezs)u iq faJS!" Qine mai zicea bunica mea:
;,DUMINICA |{ICI nenAClNItA D[ PAMaNt S;. ,NU ,,LE SCUTURI"T
latd,ce frceau bunicii Ei str6bunicii nostri. S6mb[td spre sear5, c0nd bdtea clopotul de vecernie,
dacS se aflau pe cdmp, opreau lucrul, dejugau boii, iar cAnd clopotul se oprea, injugau boii
din nou si plecau acasi la odihnd pAn[ luni diminea{a. Exist5 oameni si chiar destul de mulli,
care se ruqineazd sd meargl la Sf6nta Bisericd. Rusinea aceasta este sigur de la diavolul, care

rF-
L :ir-
 cauta pieirea noastr[. Sd ne aducem aminte cd gi de Noe au rAs oamenii
c6nd fdceao corabie
pe uscat, dar el nu s-a rusinat, ci a respectat porunca lui Dumnezeu
de a face corabia. CEI
CARE AU RAs DE EL s-AU txrcAr, IAR NoE A scApAT. Co.ruiu lui Noe
cea de
odinioar5, plutind peste puhoaiele potopului, preinchipuia Biserica Ortodox6 : Corabia
mAntuirii peste puhoaiele pierzdrii. Deosebirea este cI in timp ce corabia lui
Noe a fost inchisl
de Dumnezeu pe dinafard si nimeni n-amaiputut intra,
r,corabia Bisericii,o, cea cu.*r. p.
catarg, are intrarea_deschisd si mai pot intra oameni invdlmdsi{i de puhoaiele pf,catelor.
Acolo
era Noe, aici este Hristos, iar in valurile pdcatelor este ucigasul inec6nd pe
oameni. Si noi,
asemenea cu Noe,.s51u ne rusin6m, a respecta porunca apatradin decalog
gi sA.r. .orrit*i*
<corabia sufletului>>. Este bunl rusinea, ba chiar foarte trebuincioasd, darnumai pentru
a nu
sdv6rsi fapte urAte si rele. Diavolul ne iaruqin eacdndplcituim si ne-o dd c6nd sdne
spovedim,
sau cAnd vrem si mergem la Biseric5
I
l

Existd si astlzi mul!i oameni care spun: ,,Am credin(a mea, nu merg la Biseric[, dar
cred". ,,TU CREZICA UNUL ESTE DTIMNEZEU? BINE FACI; DAR DRACII
CRED
qISE CUTREMURA. \TREI SA h'{rsLacr OMULE NESOCOTIT, CA AFARA
)
FAPTE MOARTE E STE? o' (Iacov 2z 19-20) Este adevdrat cd" aceastd categorie oamenl
nu-L tirgSduiesc pe Dumn ezeu cu cuv6ntul, dar il td.gf,duiesc cu fapta si aceasta tot
TA cAn UIRE este. Sau nu gtili cE cel care calcd" o singurd poruncd din cele l0 date de
Dumnezeu pe muntele Sinai prin profetul s5u Moise, le calcd, pe toate?

Cu to{ii ;tim ci in naturS, din doud molecule de hidrogen si una de oxigen rczultd, o
molecul6 de. apd, intotdeauna apd', oriunde gi oricAnd. Este lege. Inieresant ! in n"atura
aceastd
lege se respectd cu stricte{e, dar noi oamenii de ce nu respectlm legea datl de Dumnezeu:
,IADU'TIAMINIE DD ZIUA OIDIEIIIE pfnmrCey SA-O Srnulm$11...56?
 @*fr@d **"",&**b$,
S[ ne amintim Evanghelia de la Marcu capitolul 2, versetele l-12, unde Hristos
propovdduia in Capernaum si cAnd, in casa ticsit[ de lume, a fost adus de patru oameni
milostivi, pe un pat, un om slSbdnog. Neput6nd intra cu el pe us5, au frcut o deschizlturd
prin acoperis si l-au l[sat cu pat cu tot in fala M6ntuitorului, care vdzdnd credinla 1or, a iertat
pf,catele sl[binogului gi i-a zis: ,,la-ti patul tIu ;i umbll !" Stiind cd, ,rLa Dumnezeu toate
sunt cu putinti" (Marcu 10:27), Hristos l-ar fi putut vindeca fiind la casa lui, insd rezultf, cd
Ei noi pentru a ne vindeca de sl[bdnogirea pdcatelor noastre trebuie sI mergem la SfAnta
Liturghie in fiecare DuminicS.

Am intAlnit si o altd categorie de credinciosi, care mergeau Duminica cu regularitate la

BisericS, posteau, se rugau, erau cAt se poate
de milostivi, iertdtori etc., dar nestiind
o MN E2 o
cI SCOPUL VIETII NOASTRE
CRESTTNEqTT ESTE nnAn-
TUIREA erau pe punctul de a
0 b
pierde imp5r[lia lui Dumnezeu,
pentru cl le lipseau 2 Sfinte Tai-
ne: SPOVEDANIA sI IUPAN-
TA$ANIA . Iatd c6t de clar se
vede in schila de mai jos, cE
aceste doud taine constituie
acoperiEul casei sufletului si
fErd ele nu se m6ntuieste nimeni:
S5 facem ,rpoteedo( p6n[ la
Bisericl impreunl cu copiii
nostri, care p6nd la v6rsta de 7
ani trebuie impdrt[si{i la fiecare
V*r*
W
40 de zlle fdrd spovedanie.
Dupd v6rsta de 7 am, intrd in
r6nduiala celor adul{i adic6, se I

spovedesc si se impSrtlsesc cel I

puqin in cele patru posturi mari

ale anului: Sfintele Pasti, Sfin{ii
Apostoli Petru si Pavel, SfAnta
Maria, Cr6ciun.
Sf, nu lipsim nici o Du-
minicl din Bisericd pentru c5:
 :!

@ *lit" ordi/?r,aiod,
$tiind ci NE
0$
Scopul vietii tale cregtinegti este, casa in care
locuiegti zi gi noapte este buni, dar casa sufletului !i-ai
zidil-o? Privind schita din dreapta (pozifia Tl,vezi idealul,
o ()
iar dedesubt privegte schila de "construclie spiritualS"
9i analizeazl in ce stadiu te afli cu ea???
Preot loan

7
CNEOIruTA + FAPTE BUNE

Si se gtie, ci acei crestini care nu s-au cununat in

Biserici, chiar daci s-au cununat la Starea Civili, @
(Qate
triiesc in nelegiuire, in desfrinare, nepliculi lui
Dumnezeu gi deci, firi cea de-a treia Sfint5 Taini,
respectiv cununia religioasi, nu se pot m6ntui. aTrrf,rhrl'*

La cei care nu se roag6, nu postesc, nu merg la Biserici

Duminica, nu se spovedesc 9i nu se impirtisesc (cel
pulin de patru ori pe an), ,,casa sufletului" nu existi,
nu are dec6t temelia 5i deci ei nu se pot mdntui. 6 tr Aga arati
aproape
terminati
,casa
sufletului" la
n credinciosii
ortodocgi
care s-au gi
spovedit, dar
fiind in canon,
inci nu s-au
impirtdgit.

A9a arati inceputul ,,casei sufletului" la cei care doar

se roagi, insd fdri post, nu merg la Biserici
Duminica, nu se spovedesc gi nu se impirtisesc gi
deci nici ei nu se pot mintui in starea aceasta.

tr

Existi o categorie de credinciogi care se roagi gi
postesc cu os6rdie, insi nu merg la Biserici, nu se
spovedesc qi nu se impirtSgesc si neavdnd acoperig
la ,,casa sufletului", respectiv spovedania gi
impirtdgania, nu se pot mintui nici ei.
int6lnim foarte des oameni care au credin!5, fapte
bune, se roagi, postesc, vin Duminica la 6iserici,
insi le lipsegte tocmai esentialul: spovedania gi
impirtigania. Deci, nici ei nu au acoperis la ,,casa
sufletului" gi in starea aceasta nu se pot mdntui.
 @rtr$d wdi*ta@d,
IntrAnd in casl la Zaheu-vamesul, MAntuitorul Hristos ne-a
descoperit un lucnr pe care cei mai mulli oameni din zilele noastre
nu-l cunosc, acela cd,: ,,SENSUL VIETII NOASTRE
CREqTINEqTI ESTE fvfAirftUfREA !" - ,y4m'venit sd caut ;i sd
mdntuiesc pe cel pierdufo (Luca 19:10), ba chiar ne-a indemnat
,rCa fricd ;i ca catremur sd lucrali mdntutrea voastrd" (Filipeni
2:12). Stiind insi c5, aici pe p5m6nt ,,,Suntem cdldtori ;i pribegi cu
tolipdrinlii no;tri'o (1 Cronici29:15) si deci, ,,Nu avem aici cetate
stdtdtoare, ci o cdatdm pe aceea ce va sd fie" (Evrei 13214) sd vl
zidili,Casa Sufletului'o , dar, ,J,ucrali cdt este ziud (cdt suntem in viald) cdci vine noaptea
,(adic[ moartea) cdnd nimeni nu mai poate sd lacreze" (Ioan 9:4) Ei si ne silim sf, o terminS.m,
'pentru cd ,rCe-i vu
folosi omului, dacd va cd;tiga lumea tntreagd, iar sufletul sdu fl va
pierde? Sau ce va da omal tn schimb pentru sutletul sdu?" (Matei 16:26).
in v6rful ,,Casei Sufletuluito se vede cum strSjuieste rrCrucea Necazuriloroo - ,rln lume
necuzuri veli uvea; dar tndrdznili, Eu am biruit lumea" (Ioan 16:33). Asta inseamnd cd
suntem iubili de Dumnezeu, doar c6nd le primim cu bucurie pe toate: cele bune si cele rele,
pe cele stiute si nestiute ,,Toate sd le faceft fdrd de cdrtire ;i fdrd de-ndoiald (Filipeni
2:14): ,rMalyumind, tntotdeauna pentru toate, tntru numele Domnului nostru lisus Hristos,
lui Dumnezeu'o (Efeseni 5:20).
Si incepem fiecare zi a vre\li noastre cu Dumnezeu (prin rugdciunile dimine{ii, dupd
ce am luat mai int6i anafurd qi ap[ sfinlitd) si sI o incheiem tot cu Dumnezeu (prin
ruglciunile de searl). Si nu lipsim nici o Duminicd de la Sf6nta Liturghie. Si postim cel
pulin Miercurea si Vinerea (c5ci Miercuri L-au v6ndut qi Vineri L-au rf,stignit pe Iisus
Hristos c[rturarii Ei fariseii). S[ nu fie cas[ de creqtin ftud, o candeld si fErI o icoanl in
fiecare camer6. De c6te ori ne aqezdm la masf, si spunem mai intAi Tatdl Nostru. Sfeqtania
casei sf, se facd mlcar o datd pe an. Biblia s[ nu lipseascd de la cdpltdiul nostru si minunat
ar {r dacd am citi in fiecare zi, drn Psaltire, un acatist, un paraclis si cdteva versete biblice.
CEL MAI IMPORTANT SI ESENTIALUL ESTE CA SPOVEDANIA SA O FACEM CU
COI{SECVENTA CEL PUTIN IN CELE PATRU POSTURI MARI ALE ANULUI
(sFrNTEtE PAqTr, SFrNTir. apOSTOLT PETRU Er PAVEL, SFANTA MARIA qr
cnAcrurrll.
S6nu mai spunem niciodata: ,,II'{CA NU M-AM SPOVEDIT PARINTE, SUNT PREA
fANAn (A)'0, cdci clipa mor{ii ne-a fost ascunsl de Dumnezeu qi moartea cdnd vine nu ne
intreabd ce v6rst5 avem. Ne ia, Ei gata! Mergem la JUDECATA, mergem in vesnicie: ori in
Vesnicia Raiului, ori in Veqnicia Iadului. Ar trebui sd ne sperie cuv6ntul veqnicie.
Omul este o ,,bisericd indumnezettd", creatd de Dumnezeu cu trup qi suflet (Sfdntul
IgnatieBrianceaninov). rrCdvoisuntelibisericaluiDumnezeuCelaiviu'o (2Corinteni16:16).
Si intr-adev[r privind pe verso ,rcasa sufletului" seamf,nd grozav de mult cu o Bisericu!5.
Deci, sd ne ostenim a ne zidr ,,Casa Sufletuluioo prin CREDINIA, Ha.n SI FAPTE BUNE
cdci zice Domnul:
 _vv
DOUAZECT St DOUADE POVE ,
despre lelul cum si te porfi
in Sldnta Biserici gisi serhezi
Duminica si sir[itorite

1. Mai inainte de a merge la SfAnta Bisericd

impacS-te cu to{i cu care esti certat.
2.Lasd gi tu din inimd si iartd tuturor celor ce
1i-au gregit cu ceva.
3.Imbracd-te intr-o linut[ curatl, modesti, chiar
smeritd, qtiind cd nu mergi lateatru, ci cf, mergi sf, te
t rogi lui Dumnezeu cu umilin!6 qi cu lacnmi pentru iertareapdcatelor tale
4. Sile;te-te sd aduci un dar, c6t de mic: lumdndri, tdmdie curatd si un pomelnic pentru
a fi pomenit tu si to{i ai casei tale la SfAnta Liturghie.
5. CAnd duci la altar pomelnicul t6u, in partea stdng[ a pomelnicului, la vii, sd treci mai
intAi patriarhul, mitropolitul sau episcopul locului, preotul care te-a botezat,care te-a cununat,
duhovnicul, cdlugdrii qi c[lugdrilele pe care ii mai cunosti, pdrinlii, nasii, fralii, surorile si
chiar duqmanii t5i, si yltimul te treci pe tine. Asa este bine si facem, dupl porunca sfdntf,:
,,RUGATI'VA UNll PENTRIJ ALTI|'. CEci dupd cum preolii se roagd pentru popor
(pacea lumii, imbelsugarea roadelor p5mAntului...) si poporul este dator sd se roag. p.ni*
preo{i si atunci rugSciunile lor unindu-se, se mdntuiesc impreuni .
6. Sileqte-te dupd putere si fii la Sf0nta Bisericl inainte de a incepe slujba pentru a
avea tirnp si te inchini in liniste, sd sdru{i Sfinteie Icoane qi sd poqi cla din ur.*.
Ei pornelnicul
spre pomenire, cdci, ratd ce spune p[rintele cleopa in acest sens:

7. Dacd preotul, imbrlcat in vesminte, se afl5 pe solee, in fafa Sf6ntului Altar

rug6ndu-se, nu-{i este inglduit sd te urci si tu pe solee si s5-{i spui rug5ciunile tale in timp
ce
preotul le spune pe cele care-i sunt r0nduite.
8. Dacd din intdmplare ai sosit dupd inceperea slujbei, apoi stai linistit la locul tdu, ca
sf, nu faci tulburare si altora prin umblarcata de colo p6nd colo. Aceast5 sminteald
este mai
mare p5cat, dec6t binele ce vrei si-l faci. Pacea gi deslv6rsita liniste este de absolutd trebuin{d.
9. St6nd in Biserici nu privi in dreapta si in stAnga, cdci aceasta te sustrage de la gAndirea
la Dumnezeu.
 10. Vorbirea in Biserici e un picat foarte mare. Nici tu nu te rogi si impiedici qi pe
altul sd se roage, de aceea, starea ta in Bisericd in loc s6-!i fie spre folos si spre ieftare, se va
face {ie spre plcat si osAndf,.
11. Urm5reste cu mintea tot ce se citeste, se c6ntf, si repetd in minte, rugdciunile mdcar
cele mai insemnate.
12. Sileqte-te ca in timpul slujbei sd nu" te aba(i cu mintea la nimic pSm8ntesc, pentru ca
micar douf, ceasuri din sdpt5mAnS, s[ trdiesti si tu in adevSrat[ reculegere si rug[ciune.
13. CAnd te ?nchini, fE semnul crucii complet si cu luare aminte. FIcAnd semnul Sfintei
Cruci in batjocur5, inseamnd. cd, batjocoreqti pe Stipd.nul ei, in numele cdruia te inchini. Mai
de folos e sf, faci cruce odat[ cum se cuvine, decAt s[ fluturi de multe ori cu mdna frrI s[ qtii
nici tu, nici allii, ce voiesti s[ far:i. Prin aceasta vei st6rni r6sul celor ce te v[d, ficAnd sminteald
altora qi qie i1i va fi spre pdcat.
14. Ascultd cu luare aminte toatl slujbapdnd la sfdrsit. Numai aqa [i-ai fEcut datoria
deplind cltre sufletul tdu. Dupi cum dai hrand indestulatd corpului t6u toatd s[pt5mAna, d[
si sufletului tdu rndcar odatl sd se sature de cuvAntul lui Dumnezeu cel ddtltor de via{d.
15. SfAnta Evaghelie, Apostolul si Cazania sau predica, ascultS-le cu luare aminte in
aqa fel, ca si po(i spune si tu altora despre folosul qi invSldtura ce ai aflat din cuprinsul lor.
16. CAnd se imparle sfdnta anafor[, inchin[-te Ei pe la Sfintele Icoane cu toat[ credin(a
;i smerenia cuvenitd.
17. CAnd te inchini icoanelor, slrut[ picioarele la icoana M6ntuitorului, m0inile la icoana
Maicii Domnului qi fa{a la icoanele sfin{ilor.
18" PlecAnd riin Bisericl mergi intins acasd, ferindu-te a te abate pe la cArciumi sau
locuri unde se spun vor"be deqarle.
19. DupS ce stai ia masl qi te odihnesti pu{in, citeqte c5r{i moral-religioase, medrteazd"
si te roagf,. Poviluieste-i pe toti ai t[i spre cele sufleteqti.
20. Dacd, ai de unde, cerceteazf, si bucur[ pe sdraci prin milostenie, cu bucate, cu haine,
cu bani si din toate darurile ce ti-a dat lie bunul Dumnezeu. Asemenea si cu cuvinte bune
pov[{uieqte pe cei nestiutori pe ealea Domnului.
2l,Dacd vei serba Duminicile qi sdrbdtorile in acest fel, apoi vei avea pe Dumnezeu cu
tine, i{i va ajuta si se vor binecuvAnta lucr[rile tale si te va bucura in toat5 viata ta cu
indestulare, cu slndtate qi cu tot binele.
22.Dacdvei petrece vra\ataasa, crestineste, apoi la sffirsitul vielii tale vei dobAndi si fericirea
cea vesnicS, cereascf,, deplinS, pe care Dumnezeu apreg6tit-o tuturor celor ce-L ascultdpe DAnsul.

BIBLIOGRAFIE: Biblia, E.l.B.Al., Bucuregti, 1994; www.sfaturiortodoxe.fx.roi http//news.securityorg.neti Jurnalul

Nalional,25.01.2001; Ziarul Sdptdmdna, 18-24.11.2002; Ziarul Cotidianul,24-31.12.2001; Diclionar de expresii qi
loculiuni romdnegti - Editura $tiinlificd, Bucuregti, 1969; Diclionar de mitologie generald - Editura Albatros, Bucuregti,
1983; Diclionar de cuvinte gi expresii, citate celebre - Editura Vestala, Bucuregti, 1995; Cregtinul ortodoxin lumea
televizorului gi a internetului - Editura Panaghia; Ziarul Dracula, 34, miercuri, 10 septembrie, pag. 12-13; Ne vorbegte
Pdrintele Cleopa -Vol.7, pag.68.