,l ------l

cL#=|ffi.u1 Editie ingrijitl de Preot IOAN

Dragd mamd,
Sunt fiul tlu, alcdtuit din suflet.si trup,
persoan[ vie, ad[postitd l6ngd inima ta..Sunt fiul
tIu, si-mi intrelin via(a cu s6ngele tIu, deci, tu esti
adevlrata mea mam[. Glasul meu nu se aude, dar
el exist[, qi simt acest lucru cum simt cd am gur6 si
hmbI, ochi si urechi, cap gi trup, m6ini si picioare.
Cu acest glas vreau s[-ti vorbesc. Md glsesc intr-
un lnoment unic al existentei mele si nu pot s6 nu-
!i strig in constiinl5. Stii mai bine ca mine, cd. sunt
pe punctul de a ti ucis. Vai, ce crudd nefericire, ucis
de propria mami.. E prea tdrziu s[ vorbesc in cugetul
tdu? Nu vreau decat un srngur lucru: Vreau sd trdiesc!Sunt fiintd si mi-i dragitviafa. Te
implor
scump[ mamd, las[-m[ s5 exist! Nu-mi lua lumina zilei si bucuria existentei! in sanul tau sunt
in locul cel mai sigur si linistit din intreaga lume, de ce nu vrei sd md ocrotesti? Ma aflu in
acest rai p[m6ntesc, dintr-o r0nduial[ divin[, de ce-mi iei dreptul Ia viafd?
Md indrept, mai intAi spre inima ta. i1i cer intelegere, si-ti caut iubirea. Niciodatl sensul
vielii nu apare rnai limpede si mai deplin decdt acum c6nd md por{i in pAntece. Niciodat6
faptura ta nu este mai inclrcatd de o mai aleasd mdretie dec6t acum cand mL aflu si eu in ea.
Esti sfdntd prin plezenta mea, esti sfdntd prin jertfa pe care o faci pentru existenta si dezvoltarea
,rea, egti sf6ntd prin devotamentul pe care-l ardfi fiind insS.rcinatl cu mine. Nu renunta la
f numele sfdnt de mamd, care face ca sufletul tlu sI fie un rug de iubire. Nu renunta la acest titlu
I
I care te onoteazd'inaintea tuturor oamenilor cinstifi si credinciosi. Nu te pierde si nu te teme de
via{a mea si nu fi tece caun bloc de gheafd. Dar mai ales, nu pita cu s6nge nevinovat ceea ce
ai mai de pre!, ceea ce ai mai nobil si imaculat, in adOncul fiintei tale.
Nu pot sI nu md adresez si constiintei tale. Am speranta c[ glasul meu va pdtrunde in
ea ca o razd de lumini. Esti intr-adevir constientd de ceea ce te-ai hotdr6t s[ sdvdrsesti?
Bdnuiesc
cI irni r[spunzi imediat: da, desigur! Oare vorbesti dintr-o certitudine sau siguranfl deplinl?
Oare chiar aqa i1i spune constiinta? Eu stiu mai bine dec6t tine, te ascunzi in dosul constiintei
altora, adic[ a celor care si-au pierdut de fapt limpezimea constiintei, indemn6ndu-te impotriva
mea. Ce vor acestia?
Unii dintre acesti potrivnici ai mei i1i soptesc, sau chiar strigd spun6ndu-ti c[ eu nu as
fi om, c[ nu as avea o viatl proprie, deci pot fi avortat. Nu, mamd, nu categoric. Nu te ldsa
inselat[. Eu sunt o parte din tine in pdntecele t[u, sunt viat5. si sunt persoand, am suflet si am
trup, sunt fdptur[ vie si sunt izvor de existen![ de sine stlt[toare. Nu ai afTat cd, astdzi se fac
insdmdnfiri artificiale? Desigur, acestia sunt independenfi de pdrin{ii din care provin.

1
 t

t
dar, mai inmi si mai int0i sI fie cununatd religios cu sotul ei, altfel copii se vor naste in
nelegiuire. Dumnezeu l-a inll{at pe om la cinstea de a fi impreunl lucritor cu El la
zlmislirea viefii. Omul aduce trupul muritor, iar Dumnezeu pune ?n el sc0nteia divinl,
sufletul. Ca urmare, Dumnezeu singur are puterea si dea viald si numai el are dreptul si
o ia. Oricine isi asuml dreptul asupra vielii lui sau a altuia, sdvdrseste cel mai mare
pdcat, rlpeste stip0nirea de la Dumnezeu, care este Domn al vietii si al morlii.
Ne intristlm c0nd auzkn de rdzboaie, de crime sau accidente, dar nu ne g0ndim
cd", de-alungul timpului, avortul a curmat mai multe viefi decdt toate rizboaiele si bolile
la un loc. in fata lui Dumn ezeu,avortul este cea mai urAt5 criml, ca insisimama
sI-si)^r ucidl copilul, Iucru care nu se intflmpll niciodatl in lumea animalelor.
Intreruperea sarcinii, indiferent de modul cum este practicatd,, a fost considerati
dintotdeauna o criml cutremurltoare; de aceea, si in Jurdm0ntul lui Hipocrate (+375
\ ?.H.), care este acceptat pdnd astdzi drept jurlmdnt medical, medicul, "slujitorul vietii"
se angaje azd ?n fa{a lui Dumnezeu si al oamenilor : " ... n u roi rlc rtmoii tubttarua tnzortirc. ." .
I Deci, avortul il putem considera crimd cu premeditare; chiar dacl dupl legile omenesti
nu este sanctionat, dar la judecata lui Dumnezeu va fi pedepsit chiar mai aspru dec0t
uciderea unui om.
Avortul este o dubld crimd: in primul r6nd, impotriva lui Dumnezeu care a
creat acea fiinti, si apoi, impotriva acelui suflet care, nefiind unit cu Hristos prin
taina Sf0ntului Botez, va fi lipsit de slava lui Dumnezen. Asupra femeii ins[, rdmdne
un mare pdcat de moarte.
I
..?. PAnI nu demult se vehiculau diferite pdreri, cum ci, trecerea fltului la calitatea
lrj
.,! \r umand s-ar petrece numai la inceputul celui de-al doilea trirnestru al sarcinii, dar adevd.rul
nu este acesta. Mari personalitIfi din domeniul medicinei, din mai multe !6ri (America,
Anglia, Fran{a, Grecia si altele), pun0ndu-si problema in legituri cu vinovltia sau
nevinovdlia avortului, folosind cele mai modeme mijloace tehnice, au urm6.rit evolutia
fltului din momentul concep{iei pdnl la nastere, stabilind urmdtoarele:
- la 18 zile, incepe si se facl simlitd,bittaia inimii;
- la 5 siptimAni se disting clar - nasul, obrajii si degetele;
- Ia6 siptlmAni este format scheletul si incep si functioneze rinichii, stomacul,
ficatul si sistemul nervos;
.a
I
- iar la 3 luni are toate organele interne si exteme definitiv conturate, chiar si
amprentele degetelor, $i are atita via{i inc0t se miscI, isi intoarce capul, isi schimbl
expresia fetei, isi suge degetele.
Deci, fdtul este o fiinll omeneasci chiar in momentul concepfiei sale. Prin urmare,
la orice termen s-ar produce intreruperea sarcinii, avem de-a face cu intreruperea unei
vieti, chiar daci aceasta se afld in stadiul ei de inceput.
Mulli cred ci., micuta flpturi, pldmdduiti in trupul mamei, nu stie si nu simte
nimic atunci c0nd se hotiriste s[ plece pe drumul avortului, dar se insali. Un mare
medic american, director al unei clinici in care se efectuau 30.000 de avorturi pe an, a
realizat filmarea, cu ultrasunete, a avortului unui fit de trei luni. Filmul dovedeste,
flri putinli de tdgadd cI, fltul simte apropiera si ameninlarea instrumentului ucigas
al avortului. Ca urnare, el se miscd agitat, bltiile inimii cresc de la 140 la 200, si
incerc6nd parc[ s[ se salveze, deschide larg gura ca intr-un strigdt un strigit mut,

3
pentru c[ nimeni nu-l aude. Chiar asa a fost intitulat filmul respectiv: "STRIGAT
prezentate secven]e
MUT,r. in multe !iri, femeilor care se prezint[ pentru avort le sunt
la planul ucigas'
din acest film, Ei ca urmare, ingrozite de realitate, renunlI

Iubi{icre;tini, .
r mania 1__!n--.
Avortul este unul dintre plcatele mari care aduc lui Dumnezeu peste nor
cum s-ar omori singuri' iar
tofi, iar femeia care nu moare in timpul avortului este ca si
ruglciuni pentru sufletele
dupi canoanele sfinlilor P[rin1i, Bisirica nu are voie sd fac[
este totalmente gresit a se
lor, acesta fiind un picat impotriva Sfantului Duh. De aceea
scrie pe pomelnic la morli..copii din lume f[r[ nume,,.
Avortul este un pdcatstiig[tor la cer si aduce pedeapsa
lui Dumnezelr si in viala
aceasta, dar mai ales dupi moarte dacil femeia
nu-si mdrturiseste p[catul prin
moartea; iar mai tirziu' neputinla
spovedanie. Pedeapsa imiaiate este uneori, chiar ?

de a aduc" pe lu-e alli copii, boli asupra celorlalfi

copii qi a pdrintilor, neinlelegeri
intre soli gi altele. pdcat au insl Ei cej care indeamn[
la s[varEirea avortului - so!i, {.,

- medici, asistente ori farmacisti

mame, prieteni, precum si cei care s[vfirqesc avorturi
care dau medicamente impotriva concepfiei'

Iubite femei ue;tine,

p[catul uciderii de prunci indeplrte azd,femeia de Sf0nta impirtlsanie, pentru o
vreme p0ni iqi face canonul de poc[infi'
picitosului ci sI se
Dar, Harul qi Mila lui Dumnezev, care nu voieste moartea
prunci, canonisiri si leacuri sufletesti
intoarca si s6 fie viu, a rdnduit si pentru ucigasii de
pribusit incepand cu m[rturisirea
pentru mantuirea lordin pripasiia pierzirii in care s-au
in tala duhovnicului si implinirea canonului dat'
pentru a vi invrednici de iertare, trebuie sI vi plAngeli multpicatul qi s[ faceli o
669i plcatul meu inaintea mea
asprl poc[infa toati viata, plecum David care spunea:
66Fericiti cei-ce plang ci aceia se vor mflngflia"
este pururea". Mantuito*l ,punr:
pentru c[' prin p[cat'
(Matei 5,4). Se refer[ tocmai la lacrimile c[in1ei, la plrerea de riu
femeia pic[toasd care a sp[lat
l-am supirat pe Dumnezeu. Asa au plans fiui risipitor,
pus toat[ durerea sufletului
picioarele Mdntuitorului cu lacrimi, iegele David care si-a
I

mare mila Ta" din Psalmul50'

in strigitul de iertare: "Miluieste-mi, D['*t't"ule, dup[ il
de acum este vremea pocdintei,
lis,ndu-ne peste veacuri un model de poclinfi. vremea
este timpul milei lui Dumneze:q sd n-o
pierdem!
scrise in cartea vietii, iar lacrimile
Sfantul Ioan Gur[ de Aur spune: "Picatele tale sunt
din ad0ncul inimii, ca Domnul
tale sunt buretele ce le sterge,,; "v[rsa1i qiroaie de lacrimi
de plcatul tiu si-
;;;l"stiveasc[ spre volsi s[ vi dea iertare". Dac[ tu ili aduci aminte
Dumnezeu te va tefia' pentru ci
I vei pIange, "cu u*ur" ,u Sfarrt rl Apostol Peffu, bunul
aduce aminte de firldelegile
zice:,,E,sunt Acela care sterg picatele tale qi nu iqi mai
tale" (Isaia43,25).
pentru .[ s-a intinat p[mantul cu sdngele copiilor nen[sculi, nu poate fi curl1it
decat prin lacrimi de p[reri de riu, rugiciune,
post, poclinla de fiecare zi prin ruglciune'
.,roade vrednice de poc[in1d", adiclnasterea de alli copii, creqterea de copii orfani,
si
femei sd nu fac[ avort qi alte
milostiven iafalitde vlduve, orfani si siraci, sfituirea altor

4
 i

fapte ale milei sufletesti - au putere curllitoare si rlscumplritoare. "Deci, pocfliti-vi si

v[ intoarceti, ca si se steargl plcatele voastre" (Fapte 3119). Numai asa ne putem
apropia de Dumnezeul Nici un moment nu trebuie sI ne uitdm pdcatul, pentru ci dacd
noi nu-l vom uita, atunci Dumnezeu il va uita; daci noi singuri ne vom pedepsi,
Dumnezeu ne va ierta. S[ ne smerim mereu sufletele si de vom avea intotdeauna in fati
firddelegea noastri, '6inima infrAnt[ si smeriti, Dumnezeu nu o va urgisi!".

Iubi(i credincio;i,
Daci nu vom pirlsi acest picat, laravamerge tot mai rlu, familiile se vor destrima,
pierz0ndu-si scopul dat de Dumnezeu, iar dusmanii qi strlinii, usor ne vor putea lovi.
Tara noastrd a fost mulli ani sub st[pAnirea strlin[ si poporul a avut o viat[ foarte grea
dar familiile credincioase aveau cAte 6-10 copii, chiar dac[-i cresteau cu multl osteneali.

t Copiii constituie singura altemativ[ in perpetuarea speciei umane, a unei naliuni

qi a fiec5ruia dintre noi, si cel mai important stimulent Ar progresul oemnirii.
t Odinioard, copii erau cea mai mare fericire a unei familii, azi insd se cautd numai
plicerile si comodit[file. Familiile numeroase au dat f[rii oameni de mare valoare -
medici, savan(i, scriitori, compozitori si chiar genii - dacl, ne g0ndim numai la Iorga si
Eminescu.

Iubite femei cre;tine,

Ldsali copii s[ se nasc[, nu-i omor0li nici prin paz[, nici prin medicamente si mai
ales prin avort. C0nd s-a niscut Sf0ntul Ioan Botezdtorul, rudele si vecinii,vdzdnd
minunile ce-au arsofit acea nastere se intrebaw. "Cc uat;, o/vtl, oot;,b[, /e,rfa? Potfu r,'t*
/t tto,y.or;fan /e l/";"r4 /;* ua,;att*t, u+t* t'et1 cna,u a,( 4,e/,"44,'lr;l So* la;r,*-|, Url42,r"t4"lan
+**ttrnd ". $i mai ales, nu uitali c[: 66Fiii sunt mostenirea Domnului, rlsplata rodului
pAntecului]Fericit este omul care-si va umple casa de copii." (Psalm 136, 3,5).
P6rinlii, prin nasterea ,si cresterea copiilor aduc lui Dumnezeu o jerttd bine plicuti,
66Femeia se va
se fac purt[tori de cruce, iar crucea este "o cale" ce duce la m0ntuire.
mAntui prin nastere de copii" (I Tim. 2,15) - spune Sf0ntul Apostol Pavel.

Iubite femei cre;tine,

{ Jertfili-vI pe altarul familiei n[scdnd si cresc0nd copii, pentru ci pirinlii ce isi
omoari pruncii, isi nimicesc singuri continuitatea viefii si pomenirea lor pe acest pIm0nt.
L[safi plicerile trecitoare, ribda{i necazurile acestei vieti, luptali cu blrbilie pentru
inmullirea neamului nostru. Dumnezeu ne-a ficut in acest scop ca s[ umplem plm0ntul
si sd-l stip6nim. S[ ciutlm a ne ardta vrednici acestei meniri dumnezeiesti, pentru ca si
nu auzim in ziua judec[1ii: "Depirtali-vi de la mine cei ce ali lucrat flrldelegea!" (Matei
7 ,23). Rugali-vi neincetat Bunului Dumnezeu s[ v[ ierte acest mare picat si cereli ajutorul

Maicii Domnului cI este o cald[ rugltoare pentru mdntuirea celor plcltosi, ca sI fili
izbdvite de chinul cel vesnic.

Bunul Dumnezeu si vi ajute!

5
G

m
t cis un orag Ga I

Interviu cutrenurdtor cu medicul ginecolog Stoian ADA;EVICI

- Asocia{ia crest tin - o rto do xd " P r o'Vita"
De la domnul doctor Antun Lisec'
cunoscutul activist "Pro-Vita" din Zagreb
(Croalia), primim un text cutremuretor' Este vorba
de .opiar'rnui interviu luat doctorului Adasevici
din Iielgrad (Serbia) si publicat in revista
"Argument" din23 februarie 1996'
Interviul a ap[rut sub titlul: "ln
" cabinetul
meu amucis un oras ca Smeredvo,fdrd sd stiu
ce
fac" .Iatdo parte din acest interviu:
" - S-a intimplat cAnd cineva dintre rudele
- Or. ROagevici, sunteti un.cunoscut
specialist in otistetric6-ginecologie din
Belgrad, dar din 1988 nu mai faceii avorturi'
Ba lhiar a[i devenit un mare adversar al lor'
Pregitifi fntemeierea "Asocia[iei geptry
prot6ctii vietii umang 9i a familiilor"' lnsi
,rur"'de 6 ani ati efeituat aproximativ 60
de mii de avorturi. O Oata chiar a[i afirmat:
"Am ucis un oras ca Smeredvo"'
- Cred ci orasul Smeredvo are mai putini
cetiteni, aproximativ 45 de mli' " Am ucis Jdrd sd
stiu'ce Jai". Dar am ingeles cd nu am dreptul
sd'
'ucid, ici ca soldat, nici ca ginecolog, si cu-atit
mai pu{in ca "Ltcigas pld'tit" ' cate asteapt[ dup[
col1.'Am infeles c[ este vorba de o fiinf[ uman[
.u Ei ,nitt". Dup[ <legea crestinf,> n-am drePtul
s[ ucid fiinli uman[, niscuti sau nenlscut[' In
,iu1u ,*un[ exist[ schimblri cantitative si
calitative. Una dintre schimb[rile calitative este
inceputul vietii umane, prin unirea a doul celule,
masculinl si feminin[, intr-o singur[ tiinl['
CAnd vedeam aceasta intelegeam c[ din
momentul f.efirlizbrr,pAn[ Ia moarte, fiinta umanf,
este aceeasi.
- A1i incetat avorturile. Vreun fapt
concret a avut influen!5 asupra deciziilor
dumneavoastri?
mele a venit cu logodnica lui. Cnnd am inceput s[
fac acest avoft, la inceput am scos " mAna" care a
cizut peste fafa de mas[, care era plini de tincturl
de iod, si mdna ainceput sf, se migte,-deoarece un
nerv a c[zut in tinctur[, si astfel a dat comandi
miinii s[ se agite. inainte de a-mi continua lucrul
am gisit ceva pe dibuite 9i mi-a trecut prin minte:
.ru *i-ut pllcea s[ fie un "pictor" ' De fapt era un
"picior". Vti-atn concentrat toatl atenfia sd nu
cad[ in alcool. Dar in acel moment, ceva s-a
rlstumat si cAteva instrumente at cilzttt cu zgomot'
Am treslrit si am sclpat "piciorltl" care a cdzat
pe mas[ qi nervul a atins alcoolul' Acum si piciorul
ceva'
se misca. Am continuat si am prins din nou
Era "inima" care zvdcnea.
Mi-aduc aminte c[ o sori m-aintrebat dac[
mI simtrlu. in taga meazdcea"inima" care misca'
Vedeam misc[rile " Plc1o -
rului" si "mina" cafe se
contracta. Numai cu vreo
zece minute inainte, Pe
ecranul ecografului v[-
zusem totul func!io-
nAnd... Din acel moment
m-am cutl'emurat si anl
inteles c[ "AVORTUL
ESTE iNTN.NUBVAN
UCIDERE!!!"

Traducerc din lb.

englezl de
Preot Prof.
Vasile Mihoc
(Pro-Vita Sibiu)

6
 j
-i
t
t
I
.

btrruRr ':,:ovru'c5 r/
:

CRESTINII
,
ORTODOCSI
,

Preot Ioan

Iubili credinciosi, aduc6ndu-ne aminte netncetat de cuvintele SfAntului Serafim

de Sarov care spune cI "scopul Vielii Noastre CreEtinesti Este M6ntuirea", Sd ludm
aminte si sine ostenim arespectacele cAtevapuncte din programul de via!5 duhovniceascl
descris mai jos:
T 1. Si incepem fiecare zi a viefii noastre cu ruglciunile diminefii, aprinzdndu-ne
ttcandela sufletului" prin ttmomente de Convorbire" cu Dumnezeu.
2. Dupd rugdciunile diminelii, sd ludm pe nemAncate anafur6 si aghiazmd si sd ne
ungem pe frunte cu ulei sfinlit.
3. Se linem post Miercurea si Vinerea, respectAnd patimile Domnului nostru
Iisus Hristos, iiindcd Miercuri a fost v6ndut Ei Vineri rlstignit. Atenlie! Postul nu {ine
numai p6nd
^4.
la apusul soarelui, ci p6nd la miezul noplii!
Se mergem in fiecare Duminicl si-n sdrbdtorile religioase la biseric[, particip6nd
la sfintele slujbe, sX fim prezenfi nu numai cu ffupul ci si cu sufletul, tr[ind fiecare
cuvdnt ce-l auzim acolo.
5. SA nu lucrIm Duminica si-n sirbdtorile religioase, clci altfel cdlcdm a patta
porunc[ Dumnezeiascf,: "Adu-,ti aminte de ziua odihnei sd o sfinpiti...", si atunci vom
p.i*l pedeapsa cuvenitd, d6r0m6ndu-ni-se gi ruin0ndu-ni-se tot ce am clddit material
calc6nd porunca sf0nt[.
O. Se facem sfestanie (sfinfirea casei) cel pufin o dat[ pe an. Iar dacd observdm
lucruri suspecte (vrdji, farmece), sd facem sfeqtanie de mai multe ori pe an.
Z. Sa sfin1im masina cu care cdldtorim; p[m0ntul pe care il semdnlm si il recoltlm,
pentru a aYeaproteclia Duhului Sfdnt.
^ 8. S[ itropim cel pu]in o datd pe lunl cu ap[ sfinqitd prin casd, la locul unde
lucrim, etc.
9. SA 6m6iem c6t mai des prin casa cu smirn[ sau t6m6ie.
10. Se avem in fiecare casd o candeld de perete sau de mas6.
11. Sd avem in fiecare camerb o icoan6 sfinfitd. Avdnd icoane, in mod sigur vom
simti proteclia Sfintei Treimi, a Maicii Domnului sau a sf6ntului al cdrui chip este pictat,
stiind c[ cinstea acordatd icoanei se ridicl la cel zugrlvit in ea.
' 12. Sd citim zllnrc din Biblie, Psaltire, Paraclisul Maicii Domnului sau un acatist.
13. Se rostim zllnic, indiferent unde suntem (pe drum, in autoblz, in tren) si
indiferent ce facem (mergem, stdm, lucrdm), ruglciunea minfii sau a inimii: Doamne
Iisuse Hristoase, Fiul luiDumnezeu, miluieste-mi pe mine, picitosul (p[c[toasa)!
14. Se facem milostenie la slraci si la diferili oameni nevoiasi din pulinul pe
care-l avem, si astfel ne vom face comoarl in cer.
15. Se ne ferim de discu[ii sau prietenie cu sectanlii, mai ales cdnd nu suntem
st[pdni pe inv[1[tura crestin-ortodox[, c[ci altfel cllcdm porunca a saptea bisericeasc[,
putAnd cldea din negtiinti in necredintl.