PREFAŢA

Accept săă măă vindec

A conştientiză ce sunt şi ce sunt pe căle săă devin este mereu extrem de căptivănt, cu ătăâ t
măi mult ătunci căâ nd ceeă ce descopăă r despre mine este frumos şi. pozitiv. Ce se îântăâ mplăă îânsăă
căâ nd descoperirile căre rezultăă dintr-un proces de ăuto cunoăştere măă pun îân făţă făptului de ă
vedeă făţete ăscunse ăle personălităă ţii mele, căre implicăă şi necesităteă de ă deveni conştientăă de
ăfecţiunile de căre sunt ătinsăă , căre s-ău instălăt ăă n interiorul corpului meu ?
Ei bine, este ceeă ce s-ă îântăâ mplăt de-ă lungul ultimilor ăni, îân căre ăm reălizăt căă mălădiile
s-ău instălăt subtil, din căuză emoţiilor prost gestionăte, căâ nd, îânvăă ţăâ nd săă ărmonizez ăcest văâ rtej
emoţionăl, ăm reuşit săă dobăâ ndesc putereă de ă măă vindecă.
Bineîânţeles, ăcceptăreă făptului de ă-mi preluă responsăbilităteă îân ceeă ce priveşte
săă năă tăteă meă, ă fost un proces îândelung, de introspecţie şi revizuire ă vălorilor, dăr căre mi-ă dăt
certitudineă căă ăm putereă de ă măă vindecă.
Am ăvut privilegiul, din 1988, de ă-l cunoăşte pe şi de ă dobăâ ndi cunoştinţe de-ă lungul
conferinţelor şi ătelierelor ţinute de ăcestă. Jăcques m-ă ăjutăt săă ăccept căă boălă, oricăre ăr fi eă,
este o experienţăă pozitivăă , îântrucăâ t eă este o ocăzie pentru mine de ă măă opri, de ă măă interogă
ăsupră ă ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Boălă mi-ă dăt ocăziă săă îânvăă ţ să cer ăjutorul, lucru pe
căre eu îâl evităm. Am îânvăă ţăt săă îâmi reămintesc căă ă căă deă este omenesc, dăr ă te puteă ridică este
divin şi căă , pentru ă te vindecă, este esenţiăl săă te deschizi căă tre ceilălţi, căă tre tine îânsuţi şi măi ăles
căă tre Iubire.
Aceăstăă cărte este un excepţionăl instrument de trănsformăre, este o fereăstrăă deschisăă
căă tre lumeă emoţiilor, căre este îâncăă puţin cunoscutăă . Dăâ ndu-mi dreptul săă măă iubesc şi săă măă
ăccept trăversăâ nd toăte emoţiile trăă ite, ăm făă cut un păs importănt căă tre ărmonie, păce, iubire.
Pe durătă ăcestor ăni căâ t ăm colăborăt cu Jăcques lă năştereă ăcestei căă rţi, ăm fost
surprinsăă săă constăt căntităteă foărte măre de timp investităă , făă răă săă măi ămintesc de energiă
depusăă pentru ă cănăliză ăceste informăţii.
Ceeă ce doresc fiecăă ruiă, este săă devinăă din ce îân ce măi ăutonom, din ce îân ce măi căpăbil de
ă ăflă de unde provin bolile şi ăfecţiunile căre îâl ăfecteăzăă . Aceăstăă recunoăştere vă servi procesului
de prevenţie şi vă ăduce schimbăă rile necesăre îân viăţăă pentru recuperăreă săă năă tăă ţii.
Multăă săă năă tăte!
Lucie Bernier, psihoterăpeut, coordonător ăl lucrăă rii

Păgină 1 din 416

 INTRODUCERE
Săă năă tăteă ă fost îântotdeăună un subiect de preocupăre pentru mine. De făpt, chiăr de Iă o
văâ rstăă frăgedăă , ăm îânceput săă măă confrunt cu probleme de săă năă tăte, făă răă ştiu exăct căuză. Mămă
meă, de ăsemeneă, s-ă confruntăt cu situăţii dificile, căre, ău necesităt diverse îângrijiri (operăţiuni,
trătămente), şi mulţi ăni de spitălizăre
îân căzul meu, cum nu se puteă găă si exăct ceeă de ce sufăă r, o îândoiălăă plănă constănt: măă
găâ ndeăm căă ăceste probleme ăr puteă fi psihologice. Mi-ăm zis ătunci: său “este doăr îân minteă
meă” , său” existăă un motiv pentru ceeă ce se îântăâ mplăă ”. Am decis săă optez pentru ă două şi ătunci
ăm îânceput săă cercetez ce m-ă ădus săă trăă iesc toăte ăceste nelinişti.
îân 1978, ăm îânceput săă lucrez îân domeniul săă năă tăă ţii, măi precis ă suplimentelor ălimentăre.
Am reălizăt ătunci, de unul singur, îân timpul consultăă rilor individuăle pe căre le dăă deăm, căă ăr
puteă există o legăă turăă îântre emoţii, găâ nduri şi boli. Am îânceput intuiti săă descopăă r legăă turi îântre
ănumite emoţii şi ănumite boli. IÎn 1988, ătunci căâ nd m-ăm îânscris lă cursuri pentru dezvoltăreă
personălăă , ăm descoperit ceeă ce se numeşte ăstăă zi, ăbordăreă metăfizicăă de boli si stăă ri de răă u.
IÎmi ăduc ăminte cum îâmpreunăă cu un grup consultăm compilăţiă de nelinişti şi de boli dezvoltăte
îân cărteă lui Louise Hăy. Observăm cum oămenii îâncepeău ănchetă ăsupră lor îânşişi său pe ălţii că
săă verifice vălidităteă ă ceeă ce îânăintă Louise, toţi vizibil păsionăţi de ă descoperi noi căă i de
cercetăre pentru ă îânţelege măi bine ceeă ce trăă iesc.
De ătunci, interesul meu îân ăceăstăă ăbordăre ă continuăt săă creăscăă , îân speciăl pentru că m-
ăm reorientăt profesionăl îân ăcest domeniu specific de creştere personălăă . De ătunci, nu m-ăm
oprit din ă îâncercă săă verific, prin intermediul consultăă rilor individuăle, clăselor său ătelierelor de
lucru pe căre le conduc, relevănţă ăcestor dăte cu privire lă boli si stăă ri de rău. Chiăr şi ăstăă zi, ăm
uneori, fie lă măgăzinul ălimentăr său lă xerox, pun îântrebăă ri oămenilor cu căre măă îântăâ lnesc
pentru ă îâncercă săă îânţeleg ceeă ce trăă iesc ei îân ăcel moment, pentru ă găă si link-ul cu boli şi stăă ri de
răă u. Se uităă lă mine cu un ăer uimit şi îân ăcelăşi timp curios, îântrebăâ ndu-se dăcăă sunt clărvăă zăă tor
său un extrăterestru pentru ă reuşi săă ştiu ăşă de multe despre ei făă răă că ei săă îâmi fi zis preă multe.
De făpt, ătunci căâ nd ştim săă decodăă m boli şi stăă ri de răă u şi căă ştim lă ce fel de emoţii său găâ nduri
sunt legăte, este foărte uşor săă îânţelegi şi săă îâi spui unei persoăne ceeă ce trăă ieşte. Atunci le zic
oămenilor căă este pur si simplu cunoăştereă funcţionăă rii ă omului şi ă legăă turilor îântre găâ nduri,
emoţii şi boălăă . IÎntr-un fel le explic căă ăm puteă ăveă un călculător umplut cu ăceste dăte, şi ăpoi săă
cerem cuivă săă îâşi spunăă boălă său nelinişteă, iăr informăţiă despre viăţă personălăă ă ăcestuiă ăr
ăpăă reă clăr, cu toăte că ei pot fi conştienţi său nu de ăceste făpte. Deci, nu este vorbă de clărviziune,
este pur si simplu cunoăştere.
Astăă zi, cu experienţă şi cunoştinţele ăcumulăte, pot ăfirmă căă este imposibil că o persoănă
săă sufere de diăbet făă răă că eă săă nu resimtăă îân viăţă să, un sentiment de tristeţe profundăă său de
dezgust puternic făţăă de o situăţie pe căre ă trăă it-o. Pentru mine este imposibil că o persoănăă săă
sufere de probleme lă ficăt făă răă că eă săă resimtăă furie, frustrăre, făţăă de eă îânsăă şi său de făţăă de ălţii,
şi ăşă măi depărte. Mi-ă fost făă cutăă de căâ tevă ori remărcăă urmăă toăre: „ătunci căâ nd decodezi boli,
făci speciăl îân ăşă fel îâncăâ t săă se lege” şi urmeăzăă „toătăă lumeă trăă ieşte furie, frustrăre, chinuri şi
respingeri”. Acestoră, le răă spund căă nu toătăă lumeă reăcţioneăzăă lă fel. De exemplu, ăm crescut
îântr-o fămilie de doisprezece copii, cu un tătăă ălocolic şi o mămă depresivăă . Frăţii şi suroriile mele
ău ăvut ăceeăşi păă rinţi că mine, dăr fiecăre copil, inclusiv eu, vă fi său nu ăfectăt, îântr-un fel diferit
din motivul interpretăă rii săle proprii ă trăă irii cu păă rinţii lui.
De ce? Pentru căă suntem toţi diferiţi şi conştientizăă m lucrurile diferit, fiecăre pe drumul Iui.
Astfel, fenomenul de respingere poăte declănşă o boălăă Iă o persoănăă dăr nu neăpăă răt şi lă
ceălăltăă . Astă depinde de felul îân căre m-ăm simţit ăfectăt, conştient său inconştient. Dăcăă stresul
meu psihologic este suficient de măre, el vă fi trănspus, de: căă tre creier, îântr-un stres biologic sub
Păgină 2 din 416
formă de boălăă . IÎn unul din ătelierele mele despre ăbordăreă metăfizicăă de boli şi stăă ri de răă u, cu
ocăziă unui sălon despre săă năă tăteă năturălăă , bolile şi stăă rile de răă u pe căre oămenii le-ău
îâmpăă rtăă şit cu mine ău fost decodăte destul de repede şi cu precizie, spre măreă meă fericire. Puţin
timp dupăă , o prietenăă căre ă fost îân public lă ăcest ătelier îâmi spune: „Jăcques, ăr trebui săă fii ătent
căâ nd răă spunzi oămeniilor şi Ie dăi un răă spuns direct şi răpid. Persoănele din jurul meu ău ăvut
impresiă căă ătelierul este ărănjăt dinăinte, pentru ă funcţionă”. Bineîânţeles căă nici nu îâncăpe
îândoiălăă săă fi fost ăstfel, ăici trebuie îânţeles urmăă torul lucru:
îân primul răâ nd, persoănă ăfectătăă de boălăă ştie căă ceeă ce se spune este ădevăă răt pentru eă,
dăr poăte nu este ăşă evident şi pentru ceilălţi căre nu sunt ăfectăţi personăl,
îân ăl doileă răâ nd, ceeă ce este nou şi ăpăre pentru primă oărăă îân conştiinţă poăte săă ne părăă
ireăl. Săă negi ăceăstă reălităte poăte săă fie şi un fel ă se protejă pentru ă nu se simţi responsăbil de
ceeă ce ni se îântăâ mplă.
Aceăstă este o ănecdotăă căre ilustreăzăă foărte bine ăceăstăă constătăre. Celebrul inventător
Thomăs Edison ă făă cut cunoştinţăă cu membrii Congresului ămericăn pentru ă le prezentă ceă măi
nouăă invenţie ă să, phonogrăphul, o măşinăă rie vorbitoăre. S-ă răportăt căă ătunci căâ nd ă pus îân
funcţiune invenţiă, unii membri ăi congresului l-ău ăcuzăt căă ăr fi un impostor, şi spunăâ nd că
trebuie săă fie o scămătorie său cevă necurăt, pentru căă pentru ei eră imposibil că o voce de om să
poătăă ieşi dintr-o cutie.
Timpurile s-ău schimbăt. Şi de ăceeă este importănt săă răă măâ i deschis lă idei noi căre ăr
puteă ăduce răă spunsuri inovănte lă multe din probleme. Multe persoăne îân Stătele Unite şi îân
Europă ău dezvoltăt ăceăstăă ăbordăre ă legăă turii existente îântre conflicte, emoţii, găâ nduri şi boălăă ,
şi ăstă făce că ăcest domeniu de investigăre săă fie cunoscut nu număi îân Quebec dăr şi îân ălte
colţuri ăle lumii.
Spun des îân cursul conferinţelor mele, căă ăm un mentăl foărte puternic, dăr şi o intuiţie
puternicăă şi căă ceă măre probăă ă vieţii mele ă fost, şi este îân continuăre săă le conciliez pe ămbele.
Formăreă meă că inginer electriciăn m-ă dus lă ă concretiză ăspectul logic şi răţionăl ă lucrurilor.
Fizică m-ă îânvăă ţăt căă Iă fiecăre căuzăă este legăt un făpt reăl. Aceăstăă lege ă căuzălităă ţii, măi tăâ rziu,
ăm putut săă o ăplic domeniului emoţiilor şi ă găâ ndurilor, chiăr dăcăă sunt măi puţin tăngibile că
fizică. Dăr este ăstă ădevăă răt? Chiăr şi îântr-un domeniu căre derivăă din fizicăă , cum e electricităteă,
lucrăă m cu cevă căre ochiul omului nu l-ă văă zut niciodătăă : electricităteă. De făpt, lucrăă m cu efecte că
lumină, căă ldură, inducţiă electromăgneticăă , s.ă.m.d. IÎn ăcelăşi fel, găâ ndurile şi emoţiile nu sunt
neăpăă răt fizice îân sensul propriu ă cuvăâ ntului, dăr pot ăveă repercusiuni fizice sub formăă de boălăă
şi nelinişte. De ăceeă unul din scopurile ăcestei căă rţi este de ă ărăă tă căă lă cevă căre nu este vizibil
ăşă cum sunt găâ ndurile şi emoţiile; răă spund reăcţii fizice măă surăbile căre de multe ori se prezintăă
sub formăă de boălăă şi nelinişte. Pot săă măă sor căâ t de îânfuriăt măă simt? Nu! Dăr pot săă îâmi măă sor
temperătură ătunci căâ nd ăm febrăă . Pot săă măă sor făptul căă de multe ori ăm impresiă căă trebuie săă
lupt pentru ă obţine ceeă ce vreău? Nu! Dăr pot măă sură scăă dereă de globule roşii ătunci căâ nd sufăă r
de ănemie. Pot săă măă sor făptul căă fericireă nu circulăă suficient îân viăţă meă? Nu! Dăr pot măă sură
nivelul meu de colesterol şi săă văă d căă e preă ridicăt, şi ăşă măi depărte. Atunci dăcăă prind
conştiinţă de găâ nduri şi de emoţii căre ău dus lă dezvoltăre de boli şi stăă ri de răă u, se poăte că
schimbăâ nd ăceste găâ nduri şi emoţii săă îâmi regăă sesc săă năă tăteă? Afirm că dă!
Totodătăă , se poăte că treăbă săă fie măi complexăă decăâ t îâmi dău seămă conştient. De ăceeă se
poăte săă ăm nevoie săă ăpelez lă ălţi oămeni lucrăâ nd îân domeniul medicăl său ăltor oămeni folosind
ălte metode profesionăle pentru ă măă ăjută săă efectuez schimbăreă îân viăţă meă. Dăcăă trebuie săă
măă operez şi căă îânţeleg ce m-ă ădus săă trăă iesc o ăstfel de situăţie, este posibil săă îâmi revin mult măi
repede decăâ t o ăltăă persoănăă căre nu ă vrut săă ştie ce se îântăâ mplăă îân viăţă lui său pur si simplu l-ă
ignorăt.
In plus, dăcăă nu ăm îânţeles mesăjul din boălă meă, operăţiă său trătămentul vă făce săă părăă
Păgină 3 din 416
căă boălă dispăre, dăr ăceăstă vă puteă săă repercuteze sub un ălt ăspect, o ăltăă formăă ăsupră
corpului meu, măi tăâ rziu.
Este de sperăt că din ce in ce măi mult firme vor luă ăminte de beneficiile căre le ăduce săă
îâşi ăjute ăngăjăţii îân părcursul lor personăl, pe plăn emoţionăl. Astă vă permite săă scădăă număă rul
de ăccidente îân firmăă , şi rătă de ăbsenţăă , şi vă creşte eficăcităteă individuălăă . Dăcăă viăţă meă
personălăă , fămiliălăă său profesionălăă făce săă nu măă simt bine vis-ă-vis de mine, sunt măi multe
şănse săă îâmi „ătrăg” , chiăr şi inconştient, o boălăă său un ăccident pentru ă puteă plecă îân concediu
său că săă primesc îângrijire personălăă .
Ideeă de ă făce un dicţionăr mi-ă venit îân 199O, şi îân 1991 m-ăm pus pe treăbă. Atunci,
hăbăr nu ăveăm de munţii de muncăă căre ăveău săă măă ăştepte, şi mulţumesc căă ă fost ăşă, căă ci
dăcăă ştiăm, nu ăş fi pus îân mişcăre ăcest proiect. Dăr mi-ăm zis „fiecăre lucru lă timpul lui! O săă
reuşesc; voi munci păâ năă voi fi sufîâcent de sătisfăă cut pentru ă publică ăceăstăă lucrăre.”
Menţionez ăcest lucru, pentru căă ă fost nevoie de foărte multăă muncăă , energie şi voinţăă
pentru ă făce ăceste schimbăă ri ăsupră să. Un scriitor ămericăn ă scris îântr-o zi: „doăr cei curăjoşi şi
cei ăventuroşi vor trece prin experienţă cu Dumnezeu”. Ce îânţeleg eu din ăcest păsăj este căă
determinăreă meă de ă trece peste obstăcole şi curăjul de ă experimentă căă i noi pentru mine, îâmi
vor procură ănumite stăă ri de reuşităă şi stăre de bine. Aceăstăă stăre de bine corespunde săă năă tăă ţii
fizice, mentăle şi emoţionăle.
Din 1978 păâ năă 1988, ăm lucrăt îân domeniul complementelor ălimentăre numite, metodă
orthomoleculăre, ăceăstă semnificăă „săă oferi orgănismului nutrienţi necesări, cum ăr fi vităminele,
minerălele şi ăltele sub formăă de ălimente său suplimente ălimentăre pentru ă te menţine lă o
săă năă tăte optimălă”. Măă băzăm ătunci pe nişte lucrăă ri de psihiătrii şi ălţi doctori, biochimişti şi
diverşi căă utăă tori cănădieni şi ămericăni căre, prin experienţe, ău demonstrăt căă dăcăă dăi nutrienţii
necesări, se poăte îâmbunăă tăă ţi, bă chiăr vindecă îân unele căzuri săă năă tăteă fizicăă , mentălăă şi
emoţionălăă . De făpt, existăă măi multe ăbordăă ri pentru ă obţine o săă năă tăte optimăă şi fiecăre ăre
importănţă Iui, fiecăre ăcţionăâ nd îântr-un fel său ăltul ăsupră toăte ăspectelor corpului nostru. IÎn
1996, ăm văă zut un reportăj lă televizor despre “Columbiă-Presbyteriăn Hospităl” din New York,
unde eră vorbă despre un păcient, domnul Joseph Răndăzzo căre ăveă să fie operăt pentru trei by-
păssuri coronăre. Acest păcient ă beneficiăt de şedinţe de vizuălizăre, de trătăment energetic, de
reflexologie îânăinte de operăţie. IÎn timpul operăţiei beneficiă de trătăment energic. Dupăă operăţie,
tot ăcest păcient ă părticipăt din nou lă şedinţe de vizuălizăre, ă primit trătămente energetice şi de
reflexologie pentru ă puteă săă se recupereze măi repede. Aceste intervenţii şi-ău dus fructul căă ci
păcientul s-ă recuperăt mult măi repede dupăă ăceăstăă intervenţie decăâ t ăr fi făă cut-o un ălt păcient
îân condiţii normăle. Doctorul prăcticănt, Mehmet Oz, menţionă făptul căă făce ăceeăşi experienţăă cu
ălţi 3OO de păcienţi pentru ă ănăliză rezultătul şi de ă ădăă ugă ăceste terăpii ălternătive
trătămentului medicăl convenţionăl.
Aceăstăă cărte se vreă deci că un complement ădus tuturor ăbordăă rilor, fie ele medicăle său
îân legăă turăă cu metodele ălternătive. Cărteă trăteăzăă deci ăbordăreă ălopătăă , măi mult medicinălăă ,
şi ceă ă ăbordăă rii holistice căre cuprinde măi mult ăspectul fizic, mentăl, emoţionăl şi spirituăl ăl
fiinţei mele. IÎmi doresc cu ărdoăre că toţi profesioniştii săă năă tăă ţii, lă orice nivel ăr fi ei, săă se
foloseăscăă de ăcest dicţionăr îân completăreă prăcticii lor, că un obiect ăl muncii şi investigăţiei,
pentru ă-şi ăjută păcienţii îân procesul lor de vindecăre. Personăl, ăm experimentăt operăţiile,
medicină trădiţionălăă , medicămentele, ăcupunctură, trătămentele energetice, rădiesteziă,
năturopătiă, măsăjele, terăpiă prin culori, dietetică, vităminoterăpiă, esenţele florăle ăle Dr. Băch,
chiroprăctică, ortoterăpiă, iridologiă, psihoterăpiă, rebirth-ul (respirăţie co.nştientp), homeopătiă
s.ă.m.d. Ştiu căă dăcăă o tehnicăă eră vălăbilăă pentru toătăă lumeă, ăceăstă ăr fi singură folosităă . Dăr nu
este căzul, căă ci fiinţă umănăă este ănimălul de pe plănetăă căre ăre cele măi multe posibilităă ţi dăr şi
ceă măi măre complexităte.
Păgină 4 din 416
 Acestă e motivul pentru căre trebuie săă îâncerc săă îânţeleg de unul singur ceeă ce trăă iesc
ăjutăt de ceilălţi, lă nevoie, îân domeniul respectiv competenţei lor. Acelăşi ăutor pe căre l-ăm
menţionăt şi măi sus scriă o dătăă : „TREBUIE SAĂ IÎNVAĂ ŢAĂ M DE LA CEI CARE ŞTIU”. Astfel eu trebuie
săă căut ce este cel măi bun din fiecăre profesie. Căâ nd sunt făţăă îân făţăă cu un medic, măă găâ ndesc căă el
ştie şi măi multe decăâ t mine despre medicinăă şi căă trebuie săă fiu ătent lă ce ăre săă îâmi spunăă şi lă ce
îâmi propune, lăă săâ ndu-mi libertăteă de ă ălege singur continuăreă orientăă rii mele. Lă fel căâ nd sunt
îân făţă unui ăcupunctor, sunt ătent lă ce îâmi zice său lă trătămentul pe căre îâl propune, pentru căă el
ştie măi bine cum funcţioneăzăă echilibrul energetic ăl corpului meu vis-ă-vis de meridiănele mele.
Şi ăşă măi depărte pentru toăte celălălte profesii.
îântr-o zi, o doămnăă îâmi spuneă căă eă nu crede îân toăte poveştile despre găâ nduri şi emoţii îân
legăă turăă cu bolile. I-ăm răă spuns căă nu este nevoie săă creădăă . Dupăă ce i-ăm citit căâ tevă texte căre se
răportău unor boli şi stăă ri de răă u pe căre le ăvuse său le măi ăveă, ăm putut săă remărc căă
ătitudineă să se schimbăse şi că eră măi receptivăă lă ăceăstăă ăbordăre. De făpt, este o părte din
mine căre ştie ce se îântăâ mplăă şi ştie căă ceeă ce se spune despre mine corespunde lă ceeă ce trăă iesc
şi căă nu este doăr o îântăâ mplăre. Aici trebuie săă fim prudenţi: nu trebuie săă măă simt vinovăt de ceeă
ce mi se îântăâ mplăă şi săă cred căă mi se spune căă e vină meă dăcăă sunt bolnăv.
Sunt responsăbil de ceeă ce mi se îântăâ mplăă , dăr îân măjorităteă căzurilor, nu este vină meă.
Este necunoăştereă legilor căre regizeăzăă găâ ndurile şi emoţiile ăsupră corpului fizic ceă căre măă
făce săă trăă iesc stăă ri de răă u şi de boli. Trebuie deci săă ăflu căleă meă personăle, său îân sensul măi
lărg, ă căă ii mele spirituăle. Acolo unde ăm descoperit căă este preă puţinăă drăgoste său deloc,
trebuie săă redescopăă r că drăgosteă existăă totuşi. Nu e evident, o săă îâmi spuneţi! Dăr chiăr ăsă e.
Dăcăă mp ărunc de Iă un bălcon şi îâmi rup un picior, o săă zic căă Dumnezeu m-ă pedepsit? De făpt,
existăă o lege căre se cheămăă legeă grăvităţiei căre ăre tendinţă de ă măă duce îânăpoi spre păă măâ nt.
Aceăstăă lege nu e nici bunăă , nici reă, este legeă grăvităţiei. Pot săă ărgumentez căâ t vreău şi săă măă
supăă r pe eă pentru căă din căuză ei mi-ăm rupt piciorul; ăstă nu vă schimbă nimic, căă ci, LEGEA E
LEGE. Astfel explicăă m căă toăte boliile vin dintr-o lipsăă de drăgoste. Se zice căă drăgosteă vindecăă tot.
Atunci, dăcăă e ădevăă răt, n-ăr ăjunge săă ăducem drăgoste că săă ne vindecăă m?
Este ădevăă răt, îân unele căzuri. De făpt, e că şi cum drăgosteă ăr trebui săă intre prin ănumite'
porţi pentru că vindecăreă săă ăibăă loc, prin ăceste porţi căre ău fost îânchise drăgostei îân momentul
răă nilor mele ănterioăre. Iătăă o ărie îântreăgă de descoperiri şi luăă ri ăminte!
Aceăstăă cărte nu ăre că scop direct săă ăducăă soluţii boliilor şi stăă rilor de răă u, ci măi degrăbăă
pentru ă măă ăjută săă ăflu căă boălă său stăreă de răă u pe căre o resimt vine din găâ ndurile şi emoţiile
mele, şi din ăcest moment, pot săă îâmi ofer şănsele căre le consider necesăre pentru ă ăduce
schimbăă ri îân viăţă meă.
Simplul făpt de ă şti de unde provine stăreă meă de răă u său boălă meă, poăte săă ăducăă
schimbăă ri îân corpul meu fizic. IÎn unele căzuri chiăr, schimbăreă pozitivăă poăte săă fie de 5O% şi
poăte chiăr săă meărgăă păâ năă lă 1OO%, ădicăă vindecăreă completăă .
Pentru mine, ătunci căâ nd ăm luăt cursuri de dezvoltăre personălăă îân 1988 şi ăm putut săă
descopăă r schimbăă rile căre ăveău loc îân mine, ăm ăvut sentimentuţ căă îâncepeăm săă renăsc şi ăm
văă zut cum ăpăre lă orizont sperănţă unor zile măi bune. Aveăm îân sfăâ rşit un mijloc prin căre săă
procesez schimbăă ri importănte îân viăţă meă şi săă văă d rezultătele. Trebuiă săă ăcţionez căă ci erăm
îântr-o reăcţie îân răport cu ăutorităteă şi trăă iăm foărte multe respingeri, ăbăndon şi neîânţelegere.
Ştiăm toăte ăceste lucruri, dăr măi trebuiă săă şi găă sesc un mijloc de ă le schimbă, de ă vindecă
răă nile mele interioăre. De ăceeă m-ăm implicăt îân ăcest domeniu de ăctivităte căre este
dezvoltăreă personălăă . Muncă meă îâmi permiteă săă lucrez ăsupră meă îân ăcelăşi timp îân căre
lucrăm săă îâi ăjut şi pe ceilălţi săă îâşi deschidăă conştiinţă. Cred cu sincerităte căă fiecăre dintru noi
poăte săă îâşi iă soărtă îân măâ ni din ce îân ce măi ăutonom şi căă fiecăre dintre poăte ăccede lă un nivel
de îânţelepciune, drăgoste şi libertăte superioărăă ! Toţi o merităă m.
Păgină 5 din 416
 Dicţionărul se vreă că un obiect ăl deschiderii conştiinţei şi ă căă utăă rii de sine. Atunci căâ nd se
îântăâ mplăă cevă îân legăă turăă “cu săă năă tăteă meă, merg săă citesc ce e scris îân dicţionăre pentru ă fi şi
măi conştient de ceeă ce se îântăâ mplăă . Fiinţă umănăă ăre tendinţă făcilăă de ă ocultă, ădicăă de ă făce
săă dispărăă din memoriă să conştientăă ceeă ce îâl derănjeăzăă . Astfel, ătunci căâ nd citesc din dicţionăr,
o făc cu ochii cuivă căre doreşte săă îânveţe şi săă fie şi măi conştient despre ceeă ce i se îântăâ mplăă .
Părteă meă mentălă şi intelectuălăă iă informăţiă cu căre trebuie săă lucrez. Căă ci singură meă putere
ădevăă rătăă , este putereă ăsupră meă; sunt creătorul vieţii mele. Şi cu căâ t sunt măi conştient de ăstă,
cu ătăâ t măi mult pot săă făc schimbăă rile potrivite.
De un secol, şi măi precis îân ultimii 5O de ăni, ăm făă cut un sălt extrăordinăr îân domeniul
tehnologic, ceeă ce ă permis, bineîânţeles îân unele căzuri, săă ne ămelioreze condiţiile de viăţăă . IÎn
ciudă ăcestor progrese, nu ne dăă m bine seămă căă ştiinţă nu ăre răă spuns lă tot şi căă existăă , pe
păă măâ nt, multe femei şi băă rbăţi căre suferăă de boli. Căă trăă im îântr-o ţărăă industriălizătăă său îân
dezvoltăre, trebuie săă luăă m ăminte de noi îânşişi şi săă ne confruntăă m cu îântrebăă rile urmăă toăre: Cine
sunt? Unde măă duc? Căre e scopul meu îân viăţăă ? Este importănt săă măă folosesc de cărte că de un
instrument pentru îânţelegere, investigăre şi trănsformăre.
Dăcăă îâmi vin idei noi îân timp ce citesc textele, pot foărte bine săă Ie completez cu propriile
mele cuvinte. Dicţionărul ăcestă trebuie săă devinăă un instrument viu lă căre fiecăre dintre noi îâşi
poăte ăduce contribuţiă. Astfel unele păsăje din cărte, ău fost redăctăte lă cerereă ănumitor
persoăne. Văă urez deci „Lecturăă plăă cutăă ” !

Păgină 6 din 416

 A
1. A SCUIPA SÂNGE Vezi: SÂNGE
2. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIER
3. ACIDITATE GASTRICĂ Vezi: STOMAC-ARSURI
4. ACIDOZĂ Vezi: şi GUTĂ REUMATISM
Acidul este ădeseă legăt de ceeă ce erodeăzăă metălul. Acidoză indicăă făptul căă ăm refuzăt săă
ăsimilez o situăţie căre s-ă ăcumulăt lă nivel inconştient, ăntrenăâ nd pe plăn fizic un nivel măre de
ăcidităte îân săâ nge său îân lichidul îân căre îânoătăă celulele. A ăsimilă îânseămnăă ă rezolvă, trătă, reglă
problemă, situăţiă său conflictul căre măă derănjeăzăă , căre îâmi otrăă veşte existenţă. Este nevoie săă
măă îântreb căre este situăţiă (ădeseă de năturăă emoţionălăă ) căre măă erodeăzăă pe interior. Este
posibil săă trăă iesc îân prezent o situăţie căre făce săă ătingăă îân mine sentimentul de insătisfăcţie
privind relăţiile pe căre le ăveăm căâ ndvă cu mămă meă. Pot trăă i o insătisfăcţie similărăă îân răport cu
copiii mei, cu prietenii său ăngăjăţii îân făţă căă roră măă simt “că o mămăă ”. Am dificultăteă de ă măă
opri, nu îândrăă znesc săă măă odihnesc, săă -mi ofer timp. Acidoză respirătorie său ăcidoză găzoăsăă
provine din făptul căă nu elimin suficient găz cărbonic prin respirăţiă meă. Are legăă turăă cu
experienţele trăă ite îân răport cu ănturăjul meu. IÎn căzul ăcidozei lăctice, regăă sim o căntităte
excesivăă de ăcid lăctic îân săâ nge. IÎntrucăâ t săâ ngele trănsportăă îân mod normăl bucurie, se îântăâ mplăă că
tot ceeă ce este negătive îân viăţă meă săă măă ăfecteze îân mod exăgerăt. IÎn căzurile extreme,
reumătismul este consecinţă direct şi ădeseă inevităbilăă ă excesului de ăcidităte.
Accept săă văă d şi săă trătez lă nivelul inimii situăţiile ăgăsănte şi iritănte din viăţă meă.
Concentrăâ ndu-mi ătenţiă pe un proces conştient de deschidere şi ăcceptăre, pot evită săă suport
fizic ăceăstăă boălăă dureroăsăă şi trătămentul ei dureros. Aleg săă trăă iesc măi degrăbăă bucuriă,
libertăteă şi păceă interioărăă .
5. ACNEE Vezi: PIELE
6. ACRODERMATITA Vezi: PIELE
7. ACROMEGALIE Vezi: OS
8. ACROKERATOZA Vezi: PIELE
9. ACUFENA Vezi: URECHI
10. ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vezi: BURSITĂ
11. AFAZIA Vezi: ALEXIA CONGENITALĂ, VORBIRE
Afăziă este o tulburăre de exprimăre şi/său de îânţelegere ă limbăjului orăl său scris (ălexiă),
căuzătăă de o leziune cerebrălăă locălizătăă . IÎn generăl, ăfăziă presupune pierdereă memoriei
semnelor obişnuite, prin căre ne exprimăă m ideile făţăă de cei din jur. Centri limbăjului se ăflăă îân
emisferă stăâ ngăă ă creierului, îân jumăă tăteă răţionălăă , speciălizătăă îân citit, vorbit, număă răt, ănălizăă ,
reflecţie şi îân stăbilireă relăţiilor. Corespunde lăturii mele Yăng (emiţăă tor, ăcţiune). IÎn căzul îân căre
ăm o ăstfel de ăfecţiune, îâmi ănălizez felul îân căre trănsmit mesăjele. Inconştientul meu se teme căă
nu vă fi îânţeles? Am îândoieli legăte de căpăcităteă meă de exprimăre? Simt o ăngoăsăă lă ideeă de ă
măă exprimă, nu îândrăă znesc, de teămăă căă “voi creă văluri” îân jurul meu. Astfel, răă măâ n lă un nivel

Păgină 7 din 416

superficiăl. Nu pot săă merg măi îân profunzime: ăstfel evit săă descopăă r lucruri căre nu îâmi plăc. Măă
simt că îântr-o îânchisoăre şi, îân ăcelăşi timp, măă simt eliberăt, pentru căă nu trebuie săă explic totul, săă
măă justific. IÎmi este teămăă căă voi fi judecăt de ceilălţi şi pentru căă nu ăm îâncredere, vreău săă
controlez totul.
Accept evenimentele vieţii, lă nivelul inimii făă răă săă măi trec totul prin filtrul răţiunii. IÎmi
ăleg, conştient, cuvintele potrivite pentru ă exprimă ceeă ce trebuie spus, îâmi eliberez ăstfel fricile,
îândoielile şi nesigurănţă. IÎndrăă znesc săă fiu eu îânsumi, îâmi exprim suferinţele şi decepţiile, ştiind căă
ăcestă este modul cel măi eficient de ă măă eliberă de secrete şi de suferinţăă ; îâmi regăă sesc păceă
interioărăă şi dorinţă de ă exploătă universul, de căre m-ăm deconectăt.
12. AFONIA SAU STINGEREA VOCII
Voceă reprezintăă exprimăreă de sine, creătivităteă. O emoţie preă puternicăă (depresie,
nelinişte) poăte determină săă nu măi ştiu ce spun său îân ce direcţie săă merg său cum săă interpretez
ăceă direcţie, îân funcţie de emoţiă trăă ităă . Aceăstăă emoţie, este posibil săă fi fost trăă ităă pe plăn sexuăl
şi ăre repercusiuni ăsupră vocii şi ă corzilor vocăle, deoărece cel de ăl doileă centru de energie
(sexuălăă ) ăre legăă turăă directăă cu găâ tul, cel de-ăl cincileă centru de energie. Sensibilităteă meă
(hiperemotivităteă) ă fost ăfectătăă şi nu măi pot spune nimic, oricăâ t ăş îâncercă ! Simt căă “mi se tăie
răă suflăreă”. Dăcăă îâmi risipesc preă mult energiă, măi ăles dupăă un şoc emoţionăl, se vă creă un gol
interior, îân locul disperăă rii mele şi sunetele vor fi “ăspirăte” de ăcest gol. Este că şi cum mi-ăş
îânghiţi cuvintele, îân găâ t Este importănt pentru mine săă reiău contăctul cu suflul comunicăă rii
interioăre. Este posibil că ăceăstăă situăţie săă măă protejeze, deoărece sunt îântr-o stăre îân căre nu
măi trebuie săă vorbesc, nu îâmi măi pot exprimă secretele. Oăre îâmi folosesc îântr-un mod săă năă tos
voceă şi corzile vocăle? Trebuie săă fiu tăă cut pentru un ănumit timp? Se spune căă “vorbele sunt
băni” şi “tăă cereă e de ăur” Său, cinevă - său cevă m-ă redus Iă tăă cere, îân mod forţăt? Este posibil, săă
măă simt neputincios îân exprimăre, lă modul generăl, deoărece ăm impresiă căă nu vălorez preă
mult. Cred căă este măi bine săă tăc decăâ t “să spun prostii”. Aş vreă ătăâ t de mult că ceilălţi săă ăsculte
ceeă ce ăm de spus, săă fiu recunoscut pentru ceeă ce sunt, săă fiu respectăt. Uneori măă simt foărte
speciăl, dăr este o stăre căre dureăzăă foărte puţin şi simt din nou neîâncredere şi culpăbilităte şi măă
retrăg îân mine îânsumi. IÎn loc săă trăă iesc pentru mine îânsumi, trăă iesc îân funcţie de ceilălţi şi, pentru
căă nu ştiu ce săă spun tot timpul, pentru ă fi ăprobăt de ceilălţi, prefer săă tăc: fie nu măi vorbesc, fie
corzile mele vocăle decid ele îânsele săă nu măi emităă sunete.
Accept săă îâmi exprim emoţiile, creătivităteă şi ideile îân felul îân căre măă simt cel măi bine,
respectăâ ndu-mi limitele.
13. AFTĂ Vezi: GURĂ —AFTĂ
14. AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE
15. ALCOOLISM Vezi şi: ALERGII , CANCER LA LIMBĂ, FUMAT, DEPENDENŢĂ, DROGURI, SÂNGE—
HIPOGLICEMIE
Abuzul de băă uturi ălcoolice provoăcăă un îântreg ănsămblu de tulburăă ri: pe plăn fizic, corpul
se schimbăă şi este crispăt, căpăcităă ţile şi funcţionăreă creierului se diminueăzăă , sistemul nervos şi
cel musculăr devin tensionăte şi suprătensionăte. Asemeneă ăltor forme de dependenţăă ,
ălcoolismul se mănifestăă măi ăles îân momentul îân căre ăm nevoie săă umplu un gol ăfectiv său
interior profund, un ăspect din mine căre îâmi “otrăă veşte cu ădevăă răt existenţă” ! Pot săă beău îân
mod ăbuzi din măi multe motive: pentru că săă fug de reălităte, oricăre ăr fi situăţiă (conflict său
ăltcevă) pentru căă nu îâmi convine; săă făc făţăă fricilor mele său ăutorităă ţii (măi ăles păterne) şi
oămenilor pe căre îâi iubesc, deoărece îâmi este teămăă săă măă dezvăă lui ăşă cum sunt îân reălităte; săă
măă îâncurăjez săă merg măi depărte, săă vorbesc, săă îânfrunt oămenii (ătunci căâ nd sunt ămeţit sunt, de
obicei, măi deschis şi măi puţin focălizăt pe inhibiţiile mele); săă îâmi dău un sentiment de putere şi

Păgină 8 din 416

de forţăă ; săă ăm măi multăă putere îân relăţiă meă ăfectivăă deoărece stăreă meă îâl vă derănjă, cu
sigurănţăă , pe părtenerul meu. IÎn ăceăstăă stăre nu măi văă d situăţiile căre ăr puteă fi periculoăse
pentru mine. Trăă iesc o stăre de singurăă tăte, de izolăre, de culpăbilităte, de ăngoăsăă interioărăă , de
neîânţelegere şi o ănumităă formăă de ăbăndon (fămiliăl său ăltfel)-şi ăm sentimentul căă sunt o
persoănăă făă răă văloăre, inutilăă , inădăptătăă , inferioărăă şi incăpăbilăă de ă ăcţionă pentru mine îânsumi
şi pentru ceilălţi. Măă simt prizonierul unor principii foărte rigide. Deoărece cred căă nu merit
iubireă şi fericireă, măă regăă sesc îântr-un mediu rece, unde nimeni nu măă îânţelege. IÎn loc săă
construiesc relăţii solide cu ceilălţi, făc ăcest lucru cu ălcoolul, căre devine “cel măi bun prieten ăl
meu”. Nu îâmi găă sesc locul îân societăte. IÎn trecut, ăveăm obiceiul săă trăă iesc din plin, cu intensităte:
ăveăm o beţie ă vitezei, de exemplu, ă îânăă lţimilor, ă năturii, dăr toăte ăcesteă ău dispăă rut din viăţă
meă. Am ăvut nevoie de un mic “stimulent”. Uneori, vreău săă evădez dintr-o situăţie conflictuălăă
său căre măă făce “săă -mi îânec suferinţă” său orice ăltăă emoţie pe căre îâmi este greu săă o îânfrunt.
Nu măă simt ăjutăt, îântr-o ănumităă situăţie şi ălcoolul devine “căâ rjă” meă. Alcoolismul poăte
ăveă legăă turăă cu ună său măi multe situăţii căre creeăzăă o tensiune. Atunci căâ nd beău un păhăr de
ălcool, lă îânceput, tensiuneă se micşoreăzăă şi se îânregistreăzăă o mişcăre de genul: tensiune-”ălcool
—stăre de bine. Altfel spus, ătunci căâ nd trăă iesc o tensiune, beău un păhăr de ălcool şi măă simt măi
bine. Măi depărte, este posibil săă dezvolt un ăutomătism şi, de fiecăre dătăă căâ nd trăă iesc o tensiune,
informăţiă îânscrisăă îân creierul meu este săă iău un păhăr de ălcool, pentru ă măă simţi măi bine. Ună
dintre căuzele ălcoolismului este dificultăteă pe căre ăm ăvut-o, îân copilăă rie, de ă comunică cu o
fămilie îân căre un membru ăl ăcesteiă (de obicei, mămă său tătă) eră ălcoolic; îân ăstfel de fămilii,
existăă măi multe certuri, uneori violenţăă fizică şi psihologicăă şi ăbuzuri de toăte felurile. Este
posibil săă îâncerc săă măă disociez de fămiliă meă, căre nu îâmi convine. Existăă o scăă dere ă simţului
meu morăl: certurile frecvente provocău o devălorizăre ă imăginii părentăle şi o lipsăă ă
structurilor etice. Aş fi vrut săă îâi reconciliez pe păă rinţii mei şi nu măi suportăm săă trăă iesc îân ăcel
căă min, căre eră distrus sub ochii mei. IÎn unele fămilii, consumul de ălcool este făvorizăt de
educăţie, ădulţii pot duce copilul cu ei, ătunci căâ nd beău, îân joăcăă său pentru ă ărăă tă căă este cevă
normăl, obişnuit pentru ei. Tulburăă rile nevrotice şi ălterăă rile de personălităte, căre decurg din
ăcesteă, sunt făctori puternici ăi ălcoolismului, căre se mănifestăă , odătăă cu văâ rstă ădultăă . Este
posibil că, unele cărenţe ălimentăre săă poătăă provocă o completăre suplimentărăă , oferităă de ălcool.
Alcoolismul poăte induce stăă ri de hipoglicemie, cu ătăâ t măi mult cu căâ t, moleculele de ălcool se pot
trănsformă repede îân glucoză (doăr temporăr). Acest lucru explicăă de ce, dăcăă sunt ălcoolic şi nu
măi consum ălcool, este posibil să îâncep săă consum căntităă ţi foărte mări de căfeă (căfeină este tot
un stimulent) şi săă măă îândop cu dulciuri său produse de pătiserie. Uneori pot săă şi fumez foărte
mult, deoărece fumătul îâmi oferăă un stimul (prin creştereă ritmului cărdiăc) de căre ăm nevoie
pentru ă măă simţi îân formăă . Este importănt săă descopăă r ce-ănume îâmi provoăcăă ăceăstăă tristeţe
legătăă de hipoglicemie, deoărece nu ăm rezolvăt căuză. O ăltăă căuzăă ă ălcoolismului poăte fi
constituităă de diverse forme de ălergie. Astfel, pot săă beău doăr ănumite băă uturi, precum coniăc,
gin, rom, whisky etc. Se păre căă doăr unele băă uturi măă pot sătisfăce. Este posibil săă fiu ălergic lă
unul său măi multe dintre ingredientele componente ăle ăcelei băă uturi, de exemplu grăâ u, orz,
secărăă etc. IÎn ăcest căz, măă pot îântrebă lă ce său lă cine sunt ălergic. Alcoolismul poăte fi provocăt,
de ăsemeneă, de o persoănăă său o situăţie, pe căre nu ăm ăcceptăt-o căâ nd erăm copil. Dăcăă , îân
copilăă rie, ăm fost victimă unui ăbuz sexuăl (său m-ăm simţit vinovăt din ăceăstăă căuzăă ) este
posibil că ăcest lucru săă măă determine săă beău. Dăcăă nu ăm ăcceptăt furiă tătăă lui meu ălcoolic, este
posibil că, printr-o ăsociere, săă ăm crize de furie lă fel că tătăă l meu şi săă devin şi eu ălcoolic. Astfel,
pot săă beău pentru ă-mi uită grijile, trecutul, viitorul şi, măi ăles prezentul. Vreău săă evădez tot
timpul şi îâmi creez un univers iluzoriu şi făntăstic, o formăă de exăltăre ărtificiălăă , pentru ă fugi de
lumeă reălăă şi pentru ă disociă ăstfel o reălităte de multe ori dificilăă de un vis nesătisfăcăă tor. Nu
măi văă d ădevăă rătul sens ăl vieţii mele. Trăă ind conform normelor păă rinţilor mei său ăle societăă ţii,
Păgină 9 din 416
măă îândepăă rtez de mine îânsumi. Măă simt diferit, neădăptăt lă restul lumii. Lă ce folosesc diplomele,
titlurile importănte? Percep lumeă că fiind foărte măteriălistăă şi nu ştiu cum săă făc părte dintr-o
ăstfel de lume. Trebuie săă măă îândepăă rtez de creătivităteă meă, de imăginăţiă meă şi “săă făc că toătăă
lumeă”. Dăr dăcăă făc ăcest lucru ăm impresiă căă “îâmi pierd sufletul”. Prin ălcool, pentru un timp,
pot săă măă uit de sentimentele de singurăă tăte, de neîânţelegere, de neputinţăă , de ă fi diferit de
ceilălţi, de respingere făţăă de mine îânsumi. IÎmi pot ăbăndonă responsăbilităă ţile şi măă pot simţi
“eliberăt” , pentru moment. Aceăstăă situăţie nu făce decăâ t săă se îânrăă utăă ţeăscăă , pe măă surăă ce
dependenţă meă de ălcool (său de droguri) creşte, deoărece devin tot măi nesătisfăă cut de
existenţă meă. Vreău săă măă sepăr de reălităte şi evădez îântr-o lume ă iluziilor, dăr căâ nd “măă
trezesc” reălităteă mi se păre şi măi greu de trăă it şi de multe ori ăm o stăre de depresie. Vreău săă
păă răă sesc reălităteă exterioărăă , pentru ă trăă i îân propriă meă reălităte. Măă clătin, nu ăm minteă
limpede, măi ăles ătunci căâ nd devin dependent, ăm ăcelăşi tip de dependenţăă ăfectivăă , ăl căă rui
obiect poăte ăş fi vrut săă fiu şi pe căre cred căă , mămă său tătăă l meu nu mi-ău măă rturisit-o
niciodătăă . Vreău ătăâ t de mult săă fiu iubit necondiţionăt. Poăte vreău săă fuzionez cu mămă meă,
căre îâmi lipseşte său, din contră, săă măă îândepăă rtez de eă, deoărece nu ăm primit drăgosteă ei şi măă
opun ăcesteiă. De ăsemeneă, conştientizez căă , ătunci căâ nd beău, pot spune lucruri pe căre, îân restul
timpului nu le pot exprimă. Alcoolul devine un fel de modălităte de ă făce “săă vorbeăscăă
inconştientul meu”. IÎn ăceste momente de crizăă exprim tot ceeă ce nu pot săă spun său săă făc, căâ nd
sunt treăz. Accept că, îâncepăâ nd de ăcum săă privesc viăţă îân făţăă , săă nu măă măi distrug şi săă măă
responsăbilizez. Este momentul săă măă concentrez pe călităă ţile mele fizice şi spirituăle, chiăr dăcăă
trecutul ă fost dureros pentru mine şi, îântr-un ănumit fel, ălcoolul ă fost cel măi bun prieten ăl
meu. IÎncepăâ nd de ăcum, ăccept săă îâmi făc ordine îân viăţăă , săă îâncep săă îâmi ăpreciez călităă ţile şi ceeă
ce sunt. Sunt pe căleă spre reuşităă .
Voi şti săă măă respect măi mult şi săă găă sesc măi uşor soluţiă lă problemele mele
(experienţele mele) îân loc săă fiu îântr-o stăre temporărăă său ăproăpe permănentăă de fugăă şi de
disperăre.
Accept făptul căă sunt diferit şi îâmi ăsum din plin ăcest lucru. IÎmi lăs săă se exprime călităă ţile
mele unice, ştiind căă nu trebuie săă îâmplinesc ăşteptăă rile societăă ţii. Lăă săâ nd săă se dezvolte
plenitudineă meă-interioărăă , fiind deschis făţăă de iubireă şi tăndreţeă pe căre mi le oferăă oămenii
şi universul, nu voi măi ăveă nevoie săă măă “umplu” cu băă uturăă .
16. ALEXIE CONGENITALĂ (cecitate verbală)
Alexiă congenitălăă său cecităteă verbălăă este o incăpăcităte pătologicăă de ă citi. Fie pot citi
literele, dăr nu şi cuvintele îântregi, fie citesc toăte cuvintele dintr-o frăzăă , dăr nu îânţeleg sensul.
Dăcăă sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă , este posibil săă ăm o preocupăre măre său o ătenţie exăgerătăă
făţăă de găâ ndurile mele. Dăcăă îâmi concentrez ătenţiă (îân mod exăgerăt) pe ăspecte din viăţă meă
măi puţin importănte, risc săă sufăă r şi săă fiu îânchis îânfrăâ năâ ndu-mi ăstfel evoluţiă. Am o măre
nesigurănţăă făţăă de necunoscut. Nu ăm putere ăsupră vieţii mele şi simt un gol imens.
1 Pătologicăă : o boălăă , ştiinţific vorbind
Accept făptul căă ăm nevoie săă fiu măi deschis, îân interiorul meu, făţăă de intuiţiă şi imăginăţiă
meă, douăă căpăcităă ţi minunăte pe căre sufletul meu le deţine pentru ă se exprimă. Dăcăă vreău săă
vindec ăceăstăă boălăă trebuie doăr săă observ ăspectele îân căre viăţă meă este derănjătăă , ce ănume
măă îâmpiedicăă săă făc ăceăstăă boălăă său ce măă îâmpiedicăă săă spun său să văă d. Avăâ nd inimă deschisăă ,
voi puteă rezolvă ăceăstăă situăţie, îântr-un mod conştient. Pentru mine, că şi copil, este măi uşor săă
îâmi exersez ăscultăreă interioărăă , deoărece sunt măi “conectăt” decăâ t ădulţii, citesc măi uşor
mesăjele de iubire ăle inimiiv mele ! IÎmi deschid măi mult intuiţiă şi îâmi mănifest din plin
creătivităteă.

Păgină 10 din 416

17. ALERGIE Vezi şi: ALCOOLISM, ASTM
Alergiă este stăreă unui subiect căre, prin contăctul ănterior cu un ănumit ălergen
dobăâ ndeşte proprietăteă de ă recţionă îân urmă unei ăgresiuni urmăă toăre, căuzătăă de ăcel ălergen,
îântr-un mod diferit, de obicei măi violent şi măi incontrolăbil. Alergiă este răă spunsul exăgerăt ăl
sistemului imunităr lă un făctor exterior (ălergen). IÎn căzul îân căre sunt ălergic, substănţă ălergenăă
nu produce reăcţii lă măjorităteă oămenilor, dăr sistemul meu iminităr o considerăă periculoăsăă .
Acest răă spuns, rezultăt dintr-o căuzăă interioărăă este de multe ori mijlocul prin căre corpul îâmi
semnăleăzăă făptul căă trăă iesc o stăre de ăgresivităte şi de ostilităte făţăă de o persoănăă său o situăţie
oărecăre, îân funcţie de interpretăreă pe plăn mentăl ă ceeă ce trăă iesc. Alergiă este o formăă de
ăpăă răre şi un semn căă Eul meu se protejeăzăă . Sensibilităteă meă preă măre îâmi trănsmite mesăjul
căă existăă cevă său cinevă ostil făţăă de mine, căă existăă un pericol. Nu măă măi simt îân sigurănţăă .
Alergiile (inclusiv febră făâ nului) sunt ăsemăă năă toăre cu ăstmul, dăr reăcţiă ăpăre măi mult lă
nivelul ochilor, ăl năsului, ăl găâ tului, decăâ t lă plăă măâ ni său lă piept. Lă ce ănume sunt ălergic? Ce măă
derănjeăzăă ătăâ t de mult? Ce provoăcăă irităţiă şi răă spunsul emoţionăl ătăâ t de puternic ăl corpului
meu (îâmi curge năsul, curg ochii, îâmi vine săă plăâ ng)? Toăte ăceste mănifestăă ri sunt răă spunsul
sistemului meu emoţionăl, eliberăreă emoţiilor suprimăte de căă tre o reăcţie ă corpului meu.
Acestă reăcţioneăzăă lă cevă, Iă un fel de simbol mentăl, deoărece îânceărcăă săă respingăă , săă ăscundăă
său săă ignore ceeă ce îâl derănjeăzăă . Prin urmăre, resping o părte din mine căre măă irităă . Este
mijlocul pe căre îâl folosesc pentru ă-mi exprimă emoţiile, pentru ă scoăte ceeă ce este răă u!
Deocămdătăă nimic nu poăte opri ăceăstăă reăcţie de refuz şi ăceăstăă reăcţie nu este răţionălăă , ci ăre
legăă turăă cu instincul şi inconştientul. Este că şi cum ăr există cevă ce nu îâşi ăre locul ăici, un inămic,
căre îâmi derănjeăzăă bărierele de protecţie. Acest inămic îâmi iă putereă de ă făce său de ă fi cevă,
lucru căre măă ăfecteăzăă . Sunt ăfectăt de putereă celorlălţi ăsupră meă. Măă simt ămeninţăt de o
ănumităă fricăă inconştientăă , pe căre refuz şăă o exprim. Alergiile indicăă un profund nivel de
intolerănţăă , poăte din frică de măă implică din plin îân viăţăă , de ă măă eliberă de toăte “căâ rjele”
emoţionăle, căre măă sprijinăă şi căre măă făc săă fiu ăutosuficient. Prin ălergie, măă sepăr de cei din
jurul meu şi trăă iesc tot timpul îân stăre de ălertăă , deoărece nu vreău săă intru îân contăct cu făctorul
ălergen, sursă reăcţiilor mele ălergice. Păă strez distănţă şi comunic puţin. Este posibil săă ăm o
dificultăte îân ă discerne lucrurile, ă ălege, ă măă poziţionă, ă-mi ocupă locul cuvenit. Pot simţi
nevoiă de ă reuni membrii fămiliei, prin comunicăre verbălăă şi pe plăn fizic. O cărăcteristicăă
proprie unei persoăne ălergice este, de multe ori, impresiă căă nu este suficient de corectăă ! Vreău săă
ătrăg ătenţiă, simpătiă şi suportul celorlălţi. Oăre folosesc ălergiă pentru ă obţine iubireă celorlălt
Este posibil. IÎn orice căz, un lucru este sigur: ăm o ălergie deoărece refuz o părte din mine îânsumi
si ăm un conflict, inconştient, puternic. Prin ălergie îâmi exprim opoziţiă, este felul meu de ă spune
nu lă cevă. Din căuză făptului căă resping o părte din mine îânsumi (de obicei dorinţele mele sexuăle,
pe căre le reneg), simţurile mele se revoltăă , deoărece vor săă trăă iăscăă viăţă din plin. Căâ nd îânvăă ţ săă
spun nu ănumitor situăţii, sunt măi deschis săă spun DA unor situăţii noi. Am putereă de ă decide
ceeă ce este convenăbil pentru mine, îân propriul meu univers. Oămenii pot fi ălergici lă diverse
lucruri: ălimente, obiecte, forme, mirosuri. Toăte ăcesteă, implicăă cele cinci simţuri (măi ăles
mirosul, căre este simţul cel măi puternic legăt de memorie). Mentălul meu îânregistreăzăă o
mulţime de impresii, bune său rele pentru mine. Este foărte posibil săă fiu ălergic lă cevă, un lucru
pe căre mentălul meu l-ă ăsociăt cu o ămintire reă şi pe căre instinctul meu îâl refuleăzăă îân ăcel
moment. Alergiă se referăă lă trecutul, căre irităă prezentul. Uneori, nu măi vreău săă păă strez ănumite
evenimente îân memoriă meă, iăr corpul meu îânceărcăă săă îâmi ăminteăscăă ceeă ce vreău săă uit.
Alergiă poăte ăpăă reă de multe ori, îân urmă unui eveniment îân căre m-ăm simţit sepărăt de un
lucru, un ănimăl, o persoănăă . De exemplu, poăte fi vorbă despre o iubire de vărăă , căre s-ă terminăt
brusc. Atunci căâ nd trăă iesc o situăţie căre îâmi ăminteşte ăcel eveniment trist pentru mine, voi ăveă

Păgină 11 din 416

ăceă ălergie, deoărece, pe undevă, corpul meu (simţurile mele) îâşi ăminteşte totul şi îânregistreăzăă
îân celulele mele. Atunci căâ nd o persoănăă iubităă îâşi păă răă seşte corpul fizic, iăr doliul nu ă fost făă cut,
pot deveni ălergic lă cevă căre îâmi ăminteşte de ăceă persoănăă şi de sepărăreă definitivăă , pe căre
nu ăm ăcceptăt-o. Pieleă meă poăte reăcţionă lă supăă răreă căuzătăă de despăă rţire. Dăcăă situăţiă
trăă ităă este îânsoţităă de o ăngoăsăă puternicăă , ătunci sinusurile mele vor fi ăfectăte (răă ceălăă , străă nut).
Său, îân căzul îân căre, o situăţie “nu miroăse bine” şi îâncerc săă o evit său săă măă ţin lă distănţăă de eă.
Dăcăă ăpăre o sinuzităă , ăm impresiă căă nu pot scăă pă său nu pot ieşi din ăceă situăţie, măă simt
prizonier. Dăcăă ăm o fricăă puternicăă , ălergiă se vă exprimă măi ăles prin tuse (dificultăteă de ă
respiră), iăr dăcăă ceeă ce ăm trăă it cel măi dificil, ă fost sepărăreă îân sine, reăcţiile ălergene vor
ăpăă reă măi ăles pe piele (eczemăă , urticărie, dermităă etc.)
Alergiă lă un ăliment (de exemplu: zăhăă r şi ălcool, lă o persoănăă ălcoolicăă ) ăre legăă turăă cu o
experienţăă îân căre, m-ăm ăflăt îân situăţiă de ă spune nu, făţăă de cevă ce iubeăm foărte mult, iăr
frustrăreă trăă ităă ă dus lă ăpăriţiă ălergiei. De multe ori, poăte fi vorbă despre o fricăă de nou şi de
ăventurăă , o lipsăă de îâncredere făţăă de viăţăă . Măă simt obligăt săă măă privez de ăceăstăă bucurie, de
veselie, crezăâ nd căă viăţă este cevă monotom, făă răă nicio provocăre. Oăre ce vreău săă evit săă îânfrunt?
Ce măă făce săă reăcţionez ătăâ t de puternic? Ce măă sperie ătăâ t de mult? Existăă cevă de căre îâmi este
teămăă şi vreău săă îândepăă rtez ăcel lucru de mine? Asupră ă ce ăş vreă săă ăm control (său o ănumităă
putere) dăr simt căă îâmi scăpăă ăcel lucru? (că şi îân căzul ănorexiei, trebuie săă controlez cu grijăă ceeă
ce măă năâ nc, cu riscul de ă muri, măi ăles îân căzurile ăcute de ălergii ălimentăre). IÎn unele căzuri,
este posibil că, mentălul meu săă ăsocieze ănumite situăţii cu ănumite substănţe, cu nume
ăsemăă năă toăre. Astfel, dăcăă , de exemplu, ăm fost nevoit săă îâmi păă răă sesc locul de muncăă (îân limbă
frăncezăă bouloi) pentru totdeăună şi săă măă consăcru vieţii religioăse, pot deveni ălergic lă
mesteăcăă n (îân limbă frăncezăă bouleău). Dupăă căâ ţivă ăni, dupăă ce ăm ăcceptăt şi ăm integrăt
ăceăstăă schimbăre, ălergiă poăte dispăă reă. Iătăă un exemplu: un nou-năă scut este ălergic lă piersici
(piche-piersicăă , îân limbă frăncezăă ). Din ce căuzăă ? Pentru căă , mămă lui, nerăă bdăă toăre şi pe punctul
de ă năşte i-ă spus soţului ei: “Grăă beşte-te (depăâ che-toi. IÎn limbă frăncezăă ), vom îântăâ rziă lă spităl!”
Astfel, lă băză ălergiei existăă îântotdeăună o emoţie de irităre său frustrăre ăsociătăă cu un
produs său o situăţie, pentru ă-mi ăminti situăţiă pe căre o ăm de integrăt său de conştientizăt.
Alergiă se poăte mănifestă ătunci căâ nd cădrul vieţii mele se schimbăă , este reevăluăt. Reperele mele
se schimbăă , chiăr dăcăă este vorbă despre un eveniment fericit pentru mine. Un nou loc de muncăă ,
o mutăre, de exemplu, determinăă o ănumităă insecurităte şi este posibil săă vreău săă măă protejez.
IÎncredereă meă scăde, simt căă ămeţesc. Făptul de ă nu-mi recunoăşte văloăreă îânseămnăă căă îâmi
suprăăpreciez părtenerul, copilul, cel măi bun prieten său un ălt ăpropiăt. Inconştient, ăcest lucru
măă irităă şi pot deveni ălergic făţăă de ăceă persoănăă .
Dăcăă îâmi ăccept,}., Iă nivelul inimiiV viăţă şi fricile mele, procesul de integrăre vă ăveă Ioc şi
ălergiile căre îâmi complicăă existenţă vor reveni îân univers. Am nevoie de păce interioărăă şi măi
ăles, de iubire. Sunt deschis şi totul vă fi bine. Accept săă îâmi recunosc văloăreă, săă căut îân
profunzimeă lucrurilor. Voi descoperi fericireă meă interioărăă . Acceptăâ ndu-mi frumuseţeă şi toăte
călităă ţile mele divine, voi fi îân ărmonie cu ceilălţi şi frustrăreă vă dispăă reă.
18. ALERGIE LA ANIMALE
Animălele ău un instinct şi o sexuălităte îânnăă scute şi fiecăre ănimăl reprezintăă o formăă ă
iubirii. Astfel, o ălergie lă un ănimăl (său lă blănă lui) corespunde, îân generăl, unei opoziţii făţăă de
ăspectul instinctiv său sexuăl pe căre îâl reprezintăă ăcel ănimăl.
Accepţ toăte ăspectele sexuălităă ţii. IÎmi ăccept, de ăsemeneă, dorinţele, ătăâ t pe cele
conştiente, căâ t şi pe cele inconştiente, deoărece făc părte integrăntăă din mine.
19. ALERGIE LA ANTIBIOTICE
Antibioticul (ănti=impotrivă, bio=viăţăă ) este un corp (de origine băcteriănăă său ăltcevă)
Păgină 12 din 416
speciălizăt îân luptă îâmpotrivă microbilor. Microbii reprezintăă îânsăă şi ei viăţă. Existăă ăstfel o
contrădicţie. Iăr cum rolul ăntibioticului este săă “omoăre” o ănumităă formăă de viăţăă din mine,
ătunci cum se făce căă sunt ălergic lă ăntibiotice? Poăte pentru căă refuz ănumite forme de viăţăă ,
ănumite situăţii vii din existenţă meă (experienţe diverse, măi mult său măi puţin plăă cute).
Este nevoie săă conştientizez căă trebuie săă ăccept ăceste experienţe, chiăr dăcăă sunt dificile,
deoărece ăm de îânvăă ţăt cevă din ele. Am îâncredere îân potenţiălul meu creătiv.
20. ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulei)
Atunci căâ nd măă năâ nc unt său ulei de ărăhide, ăcest lucru ăctiveăzăă îân mine ămintireă unui
eveniment din copilăă rie, îân căre m-ăm simţit “exlploătăt” şi făţăă de căre ăm regrete ăcum. Am ăvut
impresiă căă erăm pus săă făc ănumite lucruri pentru căre nu considerăm căă sunt suficient de bine
recompensăt (măteriăl, său cu ăfecţiune etc.) Chiăr şi ăstăă zi pot munci pe brăâ nci pentru foărte
puţin şi ăceăstăă situăţie mi se păre respingăă toăre, oribilăă .
Trăă iesc o furie interioărăă , pentru căă sunt nevoit “săă muncesc pentru ărăhide” (expresie
folosităă îân Quebec, căre îânseămnăă , “săă muncesc pentru nimic”). IÎncercăâ nd săă găă sesc situăţiă îân căre
ăm trăă it un ăstfel de sentiment, voi puteă săă îâmi schimb memoriă ăfectivăă şi săă rezolv problemă.
Accept săă conştientizez toăte ăspectele din viăţă meă îân căre măă simt ăjutăt şi îân căre, viăţă
este uşoărăă , îâmi ămplific sentimentăl de bine, pentru ă măă ăjută săă -mi echilibrez sentimentele
dureroăse pe căre le-ăm trăă it îân copilăă rie.
21. ALERGIE LA CAI
Călul este ăsociăt cu ăspectul instinctiv ăl sexuălităă ţii. Iăr cum instinctul este legăt de primă
chăkră (coccisul), frică poăte fi ăceeă “de ă ăveă instincte sexuăle primitive”, căre se mănifestăă
printr-o ălergie făţăă de ăcest ănimăl puternic. Poăte cred căă sexuălităteă nu este destul de
spirituălăă pentru mine, dăcăă simt, îân sineă meă, dorinţă de ă trăă i ăceste experienţe pentru ă ăduce
măi multăă spirituălităte pe plăn măteriăl.
Accept săă fiu deschis făţăă de experienţe noi, căre măă vor ăjută săă măă îâmplinesc.
22. ALERGIE LA CÂINI
Se spune despre căâ ine căă este “cel măi bun prieten ăl omului” (ăl fiinţei umăne), prin
urmăre, dăcăă ăm p ăstfel de ălergie, măă pot îântrebă ce persoănăă , său ce situăţie măă făce săă trăă iesc o
furie, legătăă de prietenie? Dăcăă sunt ălergic lă căâ ini, pot săă simt o ăgresivităte şi chiăr o ănumităă
violenţăă făţăă de sexuălităte, pe căre o leg de prietenie. Am o stăre de disconfort, neştiind preă bine
ce loc ocupăă pentru mine sexuălităteă, prieteniă şi iubireă. Aceăstăă stăre măă îânfurie, iăr furiă se
mănifestăă sub formăă de ălergie.
Accept săă îâmi delimitez grăniţele prieteniei, o definesc pentru ă clărifică ănumite situăţii din
viăţă meă, căre pentru moment nu sunt preă bine definite. Măă respect îân ălegerile mele şi îân
nevoile mele.
23. ALERGIE LA CĂPŞUNI
Alergiă lă căă pşuni este ăsociătăă cu o frustrăre, căre pune îân contrădicţie sentimentul de
iubire şi cel de plăă cere, ăcestă din urmăă fiind o nevoie fundămentălăă pentru mine, lă fel de
importănăă că măâ ncăreă său somnul. Aceăstăă ălergie îâşi poăte ăveă origineă îântr-un eveniment pe
căre l-ăm trăă it său pe căre, din contrăă , nu l-ăm trăă it, îân legăă turăă cu o persoănăă său o ănumităă
situăţie. Sentimentul de urăă şi de culpăbilităte poăte duce lă ăpăriţiă ăcestei ălergii. Plăă cereă este
ătăâ t de importăntăă pentru mine, îân călităte de fiinţăă umănăă , îâncăâ t crizele puternice provocăte de
ălergiă lă căă pşuni, pot declănşă o incăpăcităte de ă respiră, căre poăte căuză moărteă. Plăă măâ nii
simbolizeăzăă viăţă şi, prin ăceăstăă ălergie, scot îân evidenţăă o nevoie fundămentălăă pentru mine,
căre nu este îâmplinităă . Este importănt săă îâmi conştientizez nevoile fundămentăle, ştiind căă ătunci
căâ nd măă năâ nc cevă, ăcestă este un mesăj de iubire făţăă de mine îânsumi; ătunci căâ nd dorm, este tot
Păgină 13 din 416
un gest de iubire făţăă de mine, ătunci căâ nd simt o plăă cere, este tot o formăă de iubire pentru mine
îânsumi. Alergiă lă căă pşuni poăte proveni, de ăsemeneă, dîântr-un sentiment pe căre l-ăm ăvut
pentru cinevă său un sentiment pe căre ăceă persoănăă l-ă ăvut pentru mine. De exemplu, îântr-o
situăţie îân căre ăm spus: “Nu-mi plăce expresiă ăcelei persoăne” , îân sensul căă nu îâmi plăce ce pune
lă căle. Poăte fi vorbă despre un membru ă! fămiliei îân răport cu căre măă îântristeăzăă neîânţelegerile
dintre noi.
Trebuie săă ăccept făptul căă , fiecăre dintre noi ăre propriă să individuălităte, cu călităă ţile şi
cu fricile săle şi căă , îân fiecăre fiinţăă existăă o luminăă căre străă luceşte.
24. ALERGIE — FEBRA FÂNULUI (alergia la polen)
Aceăstăă ălergie ăre Iă băzăă o reăcţie lă polen, elementul măsculin ăl unei flori. Acest
element măsculin simbolizeăzăă reproducereă şi fertilizăreă. Aceăstăă ălergie ăfecteăzăă de obicei
ochii, năsul şi sinusurile. Alergiă este căuzătăă de o rezistenţăă lă o situăţie din viăţă meă, de o
ămintire din trecut său chiăr de o lăturăă ă personălităă ţii mele. Nu vreău că viăţă meă săă fie
progrămătăă dinăinte. Este posibil săă opun o rezistenţăă , de multe ori, inconştient, unei forme de
sexuălităte său unor ăspecte ăle ăcesteiă, măi ăles dăcăă ceeă ce simt făţăă de sexuălităte “nu
miroăse bine”. Poăte fi vorbă despre teămă de reproducere. Său poăte sunt un ădult căre simte
cum trece timpul foărte repede şi căă ruiă îâi este teămăă căă , visul lui de ă ăveă copii se destrămăă , pe
măă surăă ce trece timpul? Său o ădolescentăă , căre îâşi pune îântrebăă ri legăte de făptul de ăveă copii?
Poăte fi vorbă, de ăsemeneă, de o rezistenţăă şi o non-ăcceptăre ă trecerii timpului, căre se observăă
măi ăles lă schimbăreă ănotimpului, moment îân căre ălergiă reăpăre. Febră făâ nului poăte fi legătăă ,
de ăsemeneă, de făptul căă ăm fost sepărăt de cinevă şi m-ă ăfectăt foărte tăre ăceă despăă rţire. O
ălergie Iă polen indicăă dificultăteă meă de ă fi deschis spre schimbăă rile vieţii, spre ăventurăă . IÎmi
este fricăă de noutăte şi sunt neliniştit făţăă de schimbăă rile din viăţă meă. Pot săă ătrăg o ălergie, din
măi multe motive, dăr un lucru este sigur: măă sufoc său măă simt sufocăt de o situăţie. Măă revolt,
existăă cevă ce nu îâmi convine deloc, dăr totuşi făc ăcel lucru, pentru ă fi pe plăc ăltoră şi măă sufoc.
Măă răă zgăâ ndesc, fiind influenţăt de cinevă, sunt gătă săă făc orice şi măă sufoc. Pot săă măă simt sufocăt
îân situăţii îân căre trebuie săă spun său săă făc cevă, măi ăles pentru căă îâmi este greu săă măă poziţionez
şi săă spun nu. Am tendinţă de ă trăă i multăă culpăbilităte. Măă simt inferior, îâmi este teămăă de reăcţiă
celorlălţi. Măă resping pe mine îânsumi şi vreău săă ălung ceeă ce măă derănjeăzăă . IÎmi este teămăă căă
voi ăjunge săă răc. Totuşi, răă măâ n prizonierul vechilor mele obiceiuri. Sunt rigid, lă fel că şi trecereă
ănotimpurilor, căre se petrece tot timpul îân ăcelăşi ritm. IÎi mănipulez pe ălţii pentru ă obţine ceeă
ce vreău. Vedeţi unde se mănifestăă progrămăreă? Poăte fi vorbă despre o progrămăre ătăâ t de plăn
mentăl (un mod de ă plăâ nge), căâ t şi “sezonierăă ” , deoărece îân perioădă de vărăă se mănifestăă cel măi
mult ăceăstăă ălergie, măi ăles dăcăă ăm nevoie de o scuzăă pentru perioădă ăceăstă ătăâ t de
frumoăsăă ! Sunt oămeni căre ău ăceăstăă ălergie pe perioăde lungi, păâ năă lă şăpte ăni! Este
momentul săă schimb situăţiă imediăt său cel puţin săă o conştientizez. Conştientizez făptul căă febră
făâ nului poăte deveni un mijloc căre măă ăjutăă săă evit ănumite situăţii, deoărece ăltfel nu ăş fi căpăbil
săă refuz ănumite sărcini, său de ă merge îântr-un ănumit loc. Prin urmăre, cu ăjutorul ălergiei ăm
un motiv îântemeiăt săă nu făc ăcel lucru ! Său poăte fi vorbă despre o modălităte de ă măă simţi
diferit, de ă ătrăge ătenţiă. Astfel, ceilălţi trebuie, cel puţin săă măă remărce, îân perioădă ălergiilor.
Măă pot imăgină îân globul meu de luminăă (şi ăstfel săă îâmi dezvolt sentimentul de ă fi protejăt, făţăă
de mediul din jurul meu şi săă fiu măi îâncrezăă tor). Pot săă fiu măi deschis făţăă de ceilălţi, făă răă săă măă
prefăc căă sunt ăltcinevă. Astfel, voi evită săă măi trăă iesc evităâ nd ănumite situăţii şi cu multe secrete,
Primă mănifestăre ă febrei făâ nului ă putut fi legătăă , inconştient, de un eveniment mărcănt îân căre
ăm trăă it emoţii foărte puternice. Iăr'ătunci căâ nd revine ăceeăşi perioădăă ă ănului, corpul îâşi
ăminteşte şi se declănşeăzăă ălergiă. Este importănt săă conştientizez ăcel eveniment pentru ă reuşi
săă spărg modelul repetitiv ăl ăcestei ăfecţiuni: nu voi măi ăveă nevoie de eă, deoărece ăcum sunt

Păgină 14 din 416

conştient de ceeă ce ăm de făă cut. Febră făâ nului nu este decăâ t un semnăl pentru ă măă ăjută săă
găă sesc căuză profundăă ă stăă rii mele de răă u. Vreău săă măă simt măi liber, măi stăă păâ n pe viăţă meă.
Accept ceeă ce este bun pentru mine, chiăr dăcăă ăcest lucru implicăă o ănumităă formăă de
sexuălităte nouăă şi necunoscutăă . Ştiu căă totul este posibil, cu iubire şi îân ărmonie. Accept săă ies din
izolăre, nu măi ăm nevoie de ăceăstăă ălergie pentru ă ătrăge ătenţiă celorlălţi, deoărece ştiu căă
sunt diferit şi unic.
25. ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE
Lăptele reprezintăă contăctul cu mămă, din primele momente ăle venirii mele pe lume. Este
un ăliment complet, căre conţine toţi nutrienţii necesări pentru creştere, îân primele luni din viăţă
meă. Deoărece, lă îânceput, primesc lăptele prin contăctul cu mămă, ăceăstăă hrănăă simbolizeăzăă
iubireă pe căre o primesc de lă mămă meă. Astfel, dăcăă ăm identificăt printre persoănele din jurul
meu o persoănăă căre este “mămă meă” , cinevă căre “joăcăă rolul mămei” şi simt o frustrăre făţăă de
eă, ăcest lucru poăte explică ălergiă Iă lăpte. Trăă iesc o frustrăre legătăă de formă de ătenţie şi chiăr
de criticăă pe căre le mănifestăă ăceă persoănăă făţăă de mine, lucru căre făce neplăă cut orice contăct
pe căre îâl ăm cu eă. Este posibil, de ăsemeneă, săă măă ăflu îântr-o situăţie îân căre măă simt dependent,
“lă milă celorlălţi” Este că şi cum viăţă meă ăr depinde de deciziă cuivă de ă măă hrăă ni său nu şi este
foărte frustrănt şi îângrijorăă tor pentru mine. Său poăte eu sunt cel căre se ăgăţăă preă tăre? Dăcăă
ăceăstăă ălergie se dezvoltăă Iă năştere, este nevoie săă verific căre sunt fricile său frustrăă rile pe căre
Ie trăă iă mămă meă şi căre ău devenit ăpoi ăle mele; iăr ăcesteă ău provocăt ălergiă meă. Aceăstăă
ătenţie căre mi se ăcordăă ăr puteă îânsemnă: “Cine se crede ăceă persoănăă ? Se crede mămă meă?”
Este importănt săă ăccept săă trătez ăceăstăă situăţie cu iubire şi săă îâmi ărmonizez
sentimentele făţăă de ăceăstăă legăă turăă fundămentălăă pentru viăţăă , căre este îânregistrătăă îân mine,
ceă ă legăă turii dintre mămăă şi copilul ei.
26. ALERGIE LA ÎNŢEPĂTURI DE VIESPE SAU DE ALBINĂ
Căâ nd ăm o ăstfel de ălergie, ăm impresiă căă sunt tot timpul hăă rţuit său criticăt de cei din
jurul meu. Astfel, pentru mine este că şi cum ăş fi “îânţepăt” tot timpul cu cevă. Atunci căâ nd sunt
îânţepăt îân reălităte, ăcest lucru declănşeăzăă o urăă pe căre ăm ăcumulăt-o îân mine îân toăte ăcele
situăţii, îân căre măă simţeăm ătăcăt. Am tendinţă săă măă retrăg îân mine, crezăâ nd căă ăstfel voi evită
ătăcurile. Măă simt inferior. “Otrăvă” din ăcul “ăgresorului” îâmi ăminteşte căâ t de mult îâmi otrăă vesc
eu îânsumi viăţă, deoărece trăă iesc conform regulilor societăă ţii, ăle fămiliei, ăle părtenerului meu. Aş
vreă săă fiu “regină stupului” , dăr, din contrăă , îâmi trăă iesc viăţă ăsemeneă unei “ălbine muncitoăre”,
lă fel că toăte celelălte ălbine. Joc rolul victimei. Nu ăm îâncredere şi îâmi plăce fătălităteă.
Accept săă văă d şi părteă frumoăsăă ă lucrurilor. Acceptăâ nd, săă nu măi fiu victimăă , insectele îâşi
vor căă ută ălte victime! IÎnvăă ţ săă îâmi ocup locul cuvenit şi exăminez o modălităte de ă făce săă nu măi
fiu ătăâ t de criticăt de căă tre cei din jurul meu şi de ă măă detăşă de ceeă ce cred oămenii despre
mine. Măă privesc cu ochii inimi şi îâmi ăccept ădevăă rătă văloăre!
27. ALERGIE LA PENE
Oăre ăm devenit ălergic lă o situăţie său lă o persoănăă , căre îâmi dăă impresiă căă sunt “ţintuit
de păă măâ nt” şi nu “îâmi pot luă zborul” pentru ă fi măi liber şi măi fericit? IÎn ăcest căz, este foărte
posibil săă simt o furie legătăă de făptul căă ăm sentimentul de ă fi prins îântr-o situăţie oărecăre şi
libertăteă pe căre o căut, pentru ă fi fericit. Poăte ăm trăă it o situăţie îân căre m-ără simţit furăt,
îânşelăt şi ăm fost foărte irităt.
Accept făptul căă universăl se ocupăă de mine şi îâmi oferăă tot ceeă ce ăm nevoie pentru ă fi
fericit.
28. ALERGIE LA PEŞTI SAU FRUCTE DE MARE
IÎn limbă frăncezăă existăă expresiă “ă fi peşte”, ădicăă ă fi o persoănăă căre poăte fi păă căă lităă ,
Păgină 15 din 416
îânşelătăă foărte uşor. O ăstfel de ălergie, lă peşte, poăte indică sentimentul meu de frustrăre făţăă de
o situăţie său măi multe situăţii, îân căre ăm fost năiv.
Accept săă măă poziţionez şi săă conştientizez făptul căă viăţă este formătăă dintr-o serie de
experienţe din căre ăvem cevă de îânvăă ţăt. Dăcăă îâmi voi dezvoltă măi mult îâncredereă îân mine şi
simţul responsăbilităă ţii, sentimentul ăcestă se vă diminuă şi ăstfel, vă dispăă reă şi ălergiă.
29. ALERGIE LA PISICI
Pisică este un ănimăl mult măi sensibil lă ceeă ce este invizibil măjorităă ţii oămenilor. Pisică
reprezintăă senzuălităteă şi tăndreţeă. Este posibil că, o ălergie lă pisici săă ăibăă o legăă turăă cu ăcel
ăspect ăl personălităă ţii mele căre poăte “simţi” lucrurile (lătură femininăă său lătură măsculinăă ),
făă răă săă fie nevoie de dovezi concrete. Pot săă ăm o intolerănţăă deoărece nu ăm probe (pe plăn
răţionăl). Pisică simbolizeăzăă lătură sexuălăă femininăă şi toăte călităă ţile feminine, precum
blăâ ndeţeă, şărmul şi tăndreţeă. Trăă iesc o ănumităă duălităte îântre nevoiă de ă primi, de exemplu,
tăndreţe şi frică meă făţăă de ăceăstă. Existăă o ăngoăsăă cu privire lă sexuălităte, căre poăte proveni
din noţiuneă de interdicţie, de culpăbilităte şi chiăr de moărte.
Este nevoie săă ăccept ăceste ăspecte pe căre probăbil refuz săă le mănifest.
NOTAĂ :
Sensibilitatea felină se explică prin faptul că, morfologia pisicii are un sistem nervos situat mai ales la
periferia corpului, spre deosebire de om, la care sistemul nervos este situat mai mult în interiorul corpului.
Această structură particulară o face pe pisică mai sensibilă la vibraţiile şi la energiile speciale ale oamenilor
sau ale locurilor sau, altfel spus, la ceea ce degajă o persoană sau un loc.
30. ALERGIE LA POLEN Vezi: ALERGIE—FEBRA FÂNULUI
31. ALERGIE LA PRAF
Deoărece prăful este legăt de murdăă rie, de impurităă ţi, îân căzul îân căre sunt ălergic lă prăf,
trăă iesc o nesigurănţăă făţăă de ănumite ăspecte din viăţă meă pe căre le consider “murdăre său
impure” şi este posibil că ăceăstăă fricăă săă se mănifeste pe plăn sexuăl. Dăcăă sunt ălergic lă prăf,
îânseămnăă căă trebuie săă măă ocup măi mult de respectul făţăă de mine. Expresiă folosităă îân religie
“Te-ăi năă scut din ţăă răâ năă şi te vei îântoărce îân ţăă răâ năă ” exprimăă ăcest sentiment de inutilităte pe căre
îâl pot simţi îân ănumite situăţii. Său expresiă “totul este prăf şi pulbere” exprimăă , de ăsemeneă,
sentimentul de inutilităte pe căre îâl pot ăveă făţăă de ceeă ce făc, făţăă de ceeă ce sunt, pe plăn
psihologic, ăfectiv (emoţionăl) său măteriăl. Am tendinţă de ă făce orice pentru ă fi iubit şi
ăcceptăt, deoărece ăm impresiă căă nu sunt destul de bun. Aceăstăă ăutocriticăă îâi poăte făce pe
ceilălţi săă se îândepăă rteze de mine. Chiăr dăcăă nu ăm niciun simptom fizic legăt de ălergiă lă prăf,
este posibil săă fiu o persoănăă “măniăcăă cu privire lă curăă ţenie” , îântr-un mod exăgerăt. Pot verifică
ce părte din mine considerăă sexuălităteă că fiind murdărăă său săă măă îântreb dăcăă îâmi este teămăă căă
ăr puteă fi murdărăă .
IÎnvăă ţ săă măă vălorizez şi săă vălorizez tot ceeă ce făc. IÎnvăă ţ săă ăccept fiecăre ăspect şi fiecăre
părte din corpul meu. IÎl consider că pe un îântreg. IÎmi ăcord timp pentru ă ănăliză emoţiile ăscunse
îân mine, pentru ă măă cunoăşte măi bine şi pentru ă găă si ăstfel o forţăă extrăordinărăă , pentru ă-mi
trăă i viăţă îân bucurie şi creătivităte.
32. ALERGIA LA SOARE
Soărele este reprezentăreă principiului ăctiv şi ăl energiei Yăng. Prin urmăre, este simbolul
Tătăă lui. Dăcăă sunt ălergic lă soăre, ăcest lucru indicăă făptul căă , relăţiă cu tătăă l meu (ătăâ t pe plăn
fizic, căâ t şi simbolic) este o sursăă de suferinţăă pentru mine. Poăte fi vorbă despre o relăţie
dureroăsăă , usturăă toăre, sufocăntăă şi căre ă îâncetăt brusc, lă un moment dăt. Contăctul cu tătăă l meu
poăte ă fost îântrerupt, ălterăt său ă devenit preă sufocănt. IÎn orice căz, existăă un conflict său o
decepţie căuzătăă de cevă său de o persoănăă de căre ăm fost nevoit săă măă despărt şi căre ă provocăt
o reăcţie dureroăsăă , pe căre nu ăm ştiut săă o gestionez şi căre ă lăă săt urme chiăr şi îân prezent, îân
Păgină 16 din 416
viăţă meă de ădult. Poăte existăă , de ăsemeneă un refuz de ă-1 ăcceptăt pe Tătăă l meu interior ?
Accept săă văă d ceeeă ce măă derănjeăzăă şi săă măă lăs ătins cu îâncredere de căă ldură soărelui (şi
de tătăă l meu !). Măă eliberez de emoţiile căre erău îângropăte îân mine, îân ădăâ ncul inimiiv mele.
Soărele este o sursăă de luminăă , de căă ldurăă şi de viăţăă . Aleg săă intru îân contăct cu lumină meă
interioărăă şi măă îâmpăc cu trecutul meu, pentru ă măă responsăbiliză, pentru ă măă simţi măi liber şi
pentru ă străă luci şi ă merge măi depărte spre propriul meu destin.
33. ALOPECIE Vezi: PĂR — CALVTŢiE
34. ALUNIŢĂ Vezi: PIELE—MELANOM
35. ALZHEIMER4 (boala lui...) Vezi şi: AMNEZIE, SENILITATE
Aceăstăă boălăă determinăă o degenerăre ă celulelor creierului, căre se mănifestăă prin
pierdereă treptătăă ă făcultăă ţilor intelectuăle, ăjungăâ nd păâ năă lă demenţăă (nebunie). Este o boălăă ă
epocii moderne, cărăcterizătăă măi ăles de dorinţă de ă sfăâ rşi cu viăţă, de ă termină, o dătăă pentru
totdeăună, de ă păă răă si ăceăstăă lume său de ă evădă din reălităte, din căuză unei incăpăcităă ţi
cronice de ă făce făţăă reălităă ţii său de ă depăă şi provocăă rile vieţii, deoărece îâmi este fricăă şi măă simt
răă u. Sunt insensibil lă cei din jurul meu şi lă emoţiile mele interioăre. “Sunt ămeţit, greoi” şi viăţă
mi se păre măi greă şi moărteă măi ăcceptăbilăă ).V. IÎmi este teămăă ' său ăm impresiă căă nu măi sunt
iubit, căă ăm uităt cine sunt. Am suferit ătăâ t de mult, îâncăâ t nu măi vreău săă simt nimic. Nu ăm
impresiă căă ăm fost recunoscut îân viăţăă (măi ăles de căă tre mămă meă) şi ăstfel nu îâi recunosc nici
eu pe ceilălţi.Boălă lui Alzheimer determinăă o degenerăre ă memoriei, o stăre de confuzie mentălăă
şi incăpăcităteă de ă măă exprimă clăr, violenţăă , unele forme de nerecunoăştere ă mediului din jur,
de inconştienţăă , chiăr un comportăment inocent, ăpropiăt de cel ăl copiilor. Disperăreă,
irităbilităteă, stăreă de răă u, măă determinăă săă măă îânchid îân mine îânsumi şi săă trăă iesc îântr-un “glob”
ăl meu. Măă lăs săă mor, îâncet. Măă despărt uşor de restul lumii. Aceăstăă boălăă indicăă făptul căă nu măi
vreău săă trăă iesc, fug de o situăţie căre măă sperie, măă irităă său măă răă neşte, deoărece măă simt
ăbăndonăt. Fug de lumeă ădultăă , prin pierdereă memoriei recente şi măă îântorc lă ămintirile din
trecut. Este o situăţie grăvăă , lă primă vedere, deoărece pot fîâ inconştient pentru mult timp. Ceilălţi
măă văă d că pe o persoănăă normălăă şi echilibrătăă , dăr observăă căă măă îânchid îân mine din disperăre,
din furie şi frustrăre, devenind insensibil lă lumeă din jurul meu. Refuz săă simt ceeă ce se îântăâ mplăă
îân jurul meu său îân mine; prefer săă măă lăs dus de curent. Am o măre dificultăte de ă renunţă lă
ideile vechi, căre pot fi ătăâ t de multe îân memoriă meă ! Iăr pentru căă , ătenţiă meă este concentrătăă
măi mult pe trecut decăâ t pe prezent, memoriă de scurtăă durătăă este foărte ăfectătăă şi se ătrofiăzăă ,
nu măi ăduce nimic nou său creătiv. Consecinţă: memoriă se uzeăzăă cu lucrurile vechi, îân loc săă
genereze lucruri noi şi proăspete. Aceăstăă boălăă ăfecteăzăă îân generăl persoănele îân văâ rstăă , măi ăles
dupăă văâ rstă de pensionăre. Este momentul îân căre trec de lă o condiţie îân căre sunt producti ăm
putere şi responsăbilităte, lă o viăţăă îân căre măă simt inutil, neputincios şi dependent, pe plăn
emoţionăl, fizic şi măteriăl. Mi-ăr plăă ceă ătăâ t de mult săă dău timpul îânăpoi! “Căâ nd erăm copil, nu
îâmi eră fricăă de moărte, nici de viitor său de responsăbilităă ţile mele îâmi eră ătăâ t de bine !” Din
punct de vedere medicăl, făctorii emoţionăli şi mentăli, precum şi cei corporăli căre le corespund
(lichide, săâ nge, ţesuturi, oăse) sunt implicăţi îân mănifestăreă bolii. Căâ nd săâ ngele nu ăjunge îân
ănumite păă rţi ăle corpului, ăpăre un fel de trăumătism mentăl Au loc reăcţii foărte violente lă
nivelul creierului. Poăte fi vorbă de o retrăgere ă fluxului sănguin din ănumite zone ăle creierului.
Este posibil săă existe o fricăă imensăă de toăte ăspectele băă trăâ neţii său de ăpropiereă morţii, ceeă ce
duce lă o îântoărcere, inconştientăă , spre un comportăment de copil, pentru ă ăscunde ăstfel
prezentul, trecutul şi viitorul şi pentru ă le ignoră. Corpul meu, ătăcăt de degenerăreă celulelor
creierului, măă pregăă teşte, inconştient, pentru momentul îân căre “vă trebui săă plec” , săă mor. Acest
lucru se mănifestăă printr-un comportăment infăntil, îân căre îâmi permit săă trăă iesc şi săă îâmi
“îâmplinesc” toăte făntăsmele şi fănteziile. IÎntr-o ăstfel de experienţăă , sunt necesăre iubireă şi
Păgină 17 din 416
susţinereă.
Accept săă trăă iesc îân prezent şi săă lăs lă o părte trecutul, săă îâncep săă măă ocup de mine.
36. AMENOREE (absenţa menstruaţiei) Vezi: MENSTRUAŢIE—AMENOREE
37. AMFETAMINA (consum de...) Vezi: DROGURl
38. AMIGDALE — AMIGDALITĂ Vezi şi: GÂT, INFECŢII
Amigdălele ăl căă ror nume vine de lă migdăle, făc părte din sistemul limfătic, deci din
sistemul imunităr ăl corpului şi se definesc că nişte filtre căre controleăzăă tot ceeă ce circulăă lă
nivelul găâ tului (simbol ăl creătivităă ţii, ăl comunicăă rii). Păă streăzăă doăr ceeă ce este bun pentru
mine şi resping ceeă ce este nociv. Atunci căâ nd sunt inflămăte, ăm o dificultăte de ă îânghiţi şi risc săă
măă sufoc. IÎmi refulez emoţiile şi “îâmi sufoc” creătivităteă. Existăă o situăţie căre măă sufocăă , prin căre
îâmi refulez sentimentele de furie şi de frustrăre. O ămigdălităă (furie) se mănifestăă îân generăl ătunci
căâ nd reălităteă pe căre “o îânghit” măă irităă puternic ăstfel îâncăâ t filtrele mele (ămigdălele) nu pot
reţine totul şi devin roşii din căuză furiei, făţăă de ceeă ce se vă îântăâ mplă, făţăă de revoltă pe căre o
trăă iesc. Poăte fi vorbă despre o fricăă de ă nu puteă reăliză un scop său de ă nu reăliză cevă
importănt pentru mine, din căuză lipsei de timp său ă posibilităă ţilor. Din ăceăstăă căuzăă măă ăgăă ţ
puternic de cinevă. Am impresiă căă măă ăflu pe punctul de ă ătinge un obiectiv căre îâmi este drăg
(un loc de muncăă , un părtener, o măşinăă etc.) dăr îâmi scăpăă cevă şi trebuie săă măă opresc său nu măă
pot bucură de ăceă situăţie decăâ t îân părte, ceeă ce este foărte greu de “îânghiţit” pentru mine. Am
un conflict interior “sufocăt” , neexprimăt.
Este un blocăj, o îânchidere ă ăcestei căă i de comunicăre. Măă simt neputincios, blocăt,
prizonier. Aş vreă săă ţip cu toătăă forţă! Său poăte ăm impresiă căă existăă o situăţie căre trece pe
lăâ ngăă mine? Măă revolt făţăă de o persoănăă ăpropiătăă (din fămilie, de lă şcoălăă , de lă muncăă ). Poăte fi
vorbă despre o relăţie ămicălăă , îân căre ăm impresiă căă nu pot contă cu ădevăă răt pe prietenii mei.
Dăcăă sunt copil, pot suferi destul de des de ămigdălităă , deoărece îâncăă nu sunt destul de conştient
de ceeă ce se îântăâ mplăă său nu pot controlă evenimentele. Sunt frustrăt din căuză ă ceeă ce trebuie
“săă îânghit” îân viăţă meă. Sunt foărte vulnerăbil şi măă îântreb cum măă pot protejă de toăte lucrurile
din exterior, căre măă ăsălteăzăă . Măă simt ătăcăt şi vreău săă măă ăpăă r, dăr ăm o dificultăte de
exprimăre. Cum pot făce făţăă lucrurilor căre mi se oferăă îân viăţăă şi cum pot ălege ceeă ce este îân
ărmonie cu mine îânsumi? Căâ nd sunt copil ăm mult măi puţinăă experienţăă şi măi puţine resurse
decăâ t ădulţii, deci pot fi măi uşor ăfectăt de ămigdălităă . Am impresiă căă păă rinţii mei nu se măi
ocupăă de mine, căă nu profit destul de prezenţă lor. Deoărece ămigdălele reprezintăă făptul de ă
exprimă, de ă-mi exterioriză esenţă profundăă , indiferent ce văâ rstăă ăm, ămigdălele mele
reăcţioneăzăă , lă neîâncredereă meă, lă disperăreă meă, măi ăles ătunci căâ nd ăm îâncredere măi mult
îân ceilălţi pentru ă îândeplini său creă ănumite lucruri. Este posibil, săă vreău cu disperăre săă îâi
reunesc pe păă rinţii mei, despăă rţiţi. Şi un vis de copil păre tot măi inăccesibil.
Accept lucrurile ăşă cum sunt, ănălizez situăţiile căre măă derănjeăzăă , cu călm şi seninăă tăte.
Este uşor săă îâi îânvăă ţăă m pe copii ăceăstăă ătitudine, cei căre sunt pregăă tiţi pentru ăcest lucru. Este
importănt de reţinut căă , ăblăţiă ămigdălelor simbolizeăzăă ăcceptăreă de ă “îânghiţi” reălităteă făă răă
că ăceăstă săă fie filtrătăă său cenzurătăă (protejătăă ) îân preălăbil. IÎnseămnăă o ăbsenţăă ă protecţiei.
Trebuie săă trătez ăceăstăă situăţie îântr-un mod diferit, căre vă fi măi ărmonios pentru mine. Trebuie
săă îânvăă ţ săă măă descopăă r, săă fiu eu îânsumi şi săă ăm îâncredere totălăă îân mine.
39. AMIOTROFIE Vezi: ATROFIE
40. AMNEZIE Vezi şi: MEMORIE (pierderea memoriei)
Amneziă reprezintăă pierdereă memoriei, părţiălăă său totălăă , ătăâ t ă informăţiilor dobăâ ndite
îân trecut, căâ t şi ă celor din prezent. Amneziă poăte fi compărătăă cu boălă lui Alzheimer, îân măi
multe ăspecte. Persoănă ămnezicăă suferăă foărte tăre de prezentul din viăţă să. Dorinţă de ă fugi şi
Păgină 18 din 416
de ă “plecă” este ătăâ t de măre (indiferent de situăţiă trăă ităă ) îâncăâ t măă îânchid îân mine îânsumi din
căuză durerii, ă furiei, ă incăpăcităă ţii său ă disperăă rii şi devin insensibil făţăă de ăproăpe orice.
Devenind ămnezic, nu măi sunt responsăbil de mine îânsumi, deoărece măă sepăr de conştientul
meu.îâmi lăs viăţă îân măâ inile ăltcuivă. Am impresiă căă ăstfel, nu voi puteă fi judecăt său condămnăt.
Evădez, sunt ămeţit său devin insensibil făţăă de o persoănăă său o situăţie. Refuz săă trăă iesc
situăţii şi experienţe din viăţă de zi cu zi, indiferent de intensităteă ăcestoră. Durereă interioărăă
este proporţionălăă cu intensităteă ămneziei, fie căă este părţiălăă (ştergereă părţiălăă ă imăginilor
foărte dureroăse din copilăă rie) său totălăă (tentătivăă inconştientăă de ă ăveă o viăţăă nouăă şi o nouăă
dorinţăă de ă trăă i, deoărece nu măi pot trăă i viăţă de dinăinte!) Ruşineă şi culpăbilităteă se pot
mănifestă, indiferent de motiv. IÎncerc săă ignor măi multe lucruri, printre căre fămiliă meă şi ălte
situăţii dificile. Sunt măi mult său măi puţin sepărăt de situăţiă prezentăă . Amneziă se mănifestăă îân
momentul îân căre ăm impresiă căă duc o povărăă preă măre pe umeri, căă sunt suprăîâncăă rcăt îân
sărcinile mele şi existăă un pericol foărte măre. Nu măi ştiu îâncotro săă merg şi ăm impresiă căă pot
“izbucni” îân orice moment. Pot trăă i o ămnezie părţiălăă legătăă de o situăţie dificilăă , pe căre prefer săă
o uit, pentru ă nu fi nevoit săă reintru îân contăct cu emoţii dureroăse, precum sepărăreă de o fiinţăă
drăgăă . Procesul de ăcceptăre şi de integrăre este foărte importănt, deoărece fenomenul de
măscăre ă ănumitor experienţe de căă tre mentăl, poăte săă îâmi joăce feste, îân experienţele viitoăre.
Este posibil săă trăă iesc unele experienţe, făă răă săă ştiu său săă îânţeleg de ce mise îântăâ mplăă !
Accept conştientizăreă ă ceeă ce sunt, îân ficăre zi şi ă ceeă ce ăm de rezolvăt îân viăţăă pentru
ă-mi redobăâ ndi contăctul cu ădevăă rătul meu Eu superior.
41. AMORŢEALĂ
Amorţeălă se cărăcterizeăzăă printr-o stăre de insensibilităte, greutăte, furnicăă turi, căre
ăpăre lă un membru, iăr uneori ăcestă nu poăte fi mişcăt. Amorţeălă fizicăă este efectul unei
ămorţeli mentăle. Sufăă r, sunt răă nit. IÎmi este ătăâ t de răă u îâncăâ t ăm hotăă răâ t săă -nu. măi simt, săă nu măi
lăs energiă săă circule. IÎmi ămorţesc sentimentele. Măă retrăg deoărece o părte din mine este răă nităă
şi nu vreău săă o măi simt: ăstfel devin măi puţin sensibil. Devin inăctiv făţăă de ceeă ce se îântăâ mplăă
îân jurul meu. IÎmi este teămăă căă voi fi păă căă lit. Este vorbă despre o “moărte” părţiălăă pentru ă evită
suferinţă. Aceste răă ni pot fi prezente îâncăă din copilăă rie şi s-ău ăgrăvăt de-ă lungul timpului, iăr
ăcum le port că pe o povărăă . Nu ăm îânvăă ţăt săă măă iubesc şi sunt îânchis făţăă de iubire îân loc săă
îâmpăă rtăă şesc ăceăstăă iubire şi compăsiuneă meă. Este o formăă de fugăă . Poăte îânsemnă o răă ceălăă
interioărăă , o dorinţăă de ă reţine iubireă, o lipsăă de dinămism. Deoărece ăm impresiă căă nu ăm
putere ăsupră meă îânsumi, ăm tendinţă de ă-i controlă pe ceilălţi, de ă-i reţine. Se îântăâ mplăă des că,
de-ă lungul ănilor, ămbiţiile şi visele pe căre le ăveăm îân copilăă rie săă dispărăă său ăleg săă le
“ămorţesc” şi îâmi pierd sperănţă căă le voi reăliză vreodătăă . Măă pun îântr-o situăţie de letărgie.
Totuşi, ăceste vise sunt îâncăă prezente şi ăcum sunt îântr-o perioădăă îân căre reănălizez totul, visele
pot reăpăă reă săă măă băâ ntuie, deoărece ău răă măs neîâmplinite. Chiăr dăcăă lă nivel inconştient, nu
vreău săă intru îân contăct cu ele pentru ă evită săă retrăă iesc durereă legătăă de făptul căă ă trebuie săă
renunţ lă ele. Amorţeălă îâmi ărătăă făptul căă ăceste vise sunt îân continuăre vii şi măi este îâncăă timp
săă le reălizez, pentru ă dă un nou sens vieţii mele. Părteă corpului ăfectătăă , precum şi jumăă tăteă
(stăâ ngăă său dreăptăă ) măă ăjutăă săă identific lă ce nivel se ăflăă rănă.
Accept săă îâmi regăă sesc spontăneităteă făţăă de viăţăă , ăccept săă redescopăă r îân mine măi multăă
iubire, dinămism şi entuziăsm făţăă de viăţăă . Astfel îâmi voi îâmbunăă tăă ţi călităteă vieţii îân ăceăstăă
lume. Accept, ăici şi ăcum, săă îânvăă ţ săă măă iubesc măi mult şi săă fiu deschis făţăă de iubire, îân loc săă
reţin ăceăstăă iubire şi compăsiuneă meă. Ridic bărieră pe căre o instălăsem de ătăâ t de mult timp.
Cu căâ t îânvăă ţ măi mult săă măă iubesc, cu ătăâ t voi îânvăă ţă măi repede căă existăă o recompensăă : primesc
drăgoste şi prietenie. Aceăstăă seninăă tăte pe căre o căă utăm dintotdeăună, îân exterior existăă ăcum îân
mine şi o pot comunică şi celorlălţi.

Păgină 19 din 416

42. AMPUTARE Vezi şi: AUTOMUTILARE
Amputăreă reprezintăă ăblăţiă unui membru, ă unui segment său ă unei păă rţi ă corpului
(limbăă , săâ n, penis). Amputăreă totălăă său părţiălăă ă unui membru, fie din căuză unui ăccident, fie
din motive medicăle (căngrenăă , tumorăă ) ăre legăă turăă cu o culpăbilităte puternicăă , cu privire lă un
ăspect din viăţă meă. Vreău că ăceă situăţie săă dispărăă din viăţă meă, pentru totdeăună. Dăr îân Ioc
că situăţiă săă dispărăă , vă fi tăă iătăă ăceă părte ă corpului meu, căre îâi corespunde. Toăte ăcesteă ău
loc lă nivel inconştient. Dăcăă , de exemplu, îâmi este ămputăt piciorul stăâ ng, ăcest lucru indicăă făptul
căă , frică său culpăbilităteă meă este ătăâ t de măre, îâncăâ t prefer “săă mor”, săă nu măi merg îân direcţiă
pe căre merge viăţă meă ăfectivăă ; piciorul drept, se referăă lă culpăbilităteă meă făţăă de
responsăbilităă ţi etc. Dăcăă nu ăm ăcceptăt ăceăstăă ămputăre, ăpăre o durere ămoţionălăă (durereă
membrului făntomăă ). Măă îântreb căre este teămă căre măă îâmpiedicăă săă reiău contăctul cu reălităteă.
Chiăr îânăinte de ămputăre ăveăm un sentiment de neputinţăă , de dependenţăă . Poăte chiăr măă
simţeăm infirm, îântr-un ănumit ăspect, fizic, îân viăţă meă său îân relăţiile mele interpersonăle.
Aceăstăă infirmităte psihologicăă şi emoţionălăă s-ă trănspus îân corpul meu fizic. IÎn căzul îân căre
trăă iesc o ăstfel de situăţie, o ămputăre, este importănt săă îâmi ămintesc căă , corpul meu energetic, nu
este ămputăt, pentru ă răă măâ ne deschis Iă ăspectul metăfizic pe căre îâl reprezintăă părteă ămputătăă .
Astfel, dăcăă ăm ăvut piciorul drept ămputăt, pot prin iubire, prin îânţelegere şi integrăre, săă ăm o
conştientizăre ă ceeă ce ăm de făă cut pentru ă merge măi depărte îânăinte, că şi cum ăş ăveă îân
continuăre piciorul ămputăt.
Accept. săă făc săă dispărăă orice culpăbilităte, ştiind căă făc îântotdeăună tot posibilul. Măă
reconciliez cu mine îânsumi şi îânvăă ţ săă ăpreciez ceeă ce sunt. Oricăre ăr fi condiţiile, ăleg săă îânăintez
îân ritmul meu şi ăpreciez ceeă ce este frumos şi bun îân viăţăă .
43. ANCHILOZA (stare de...) Vezi şi: ARTICULAŢII, PARALIZIE
Anchiloză este o stăre cărăcterizătăă prin limităreă, de obicei, temporărăă ă mişcăă rilor uneiă
său măi multor ărticulăţii. Anchiloză este părţiălăă , dăr poăte fi şi totălăă , dăcăă devin complet inăctiv;
este primul păs sper o incăpăcităte motrice, un fel de părălizie ă găâ ndurilor. Trebuie săă
conştientizez responsăbilităteă pe căre trebuie săă mi-o ăsum dăcăă decid săă răă măâ n imobil, săă nu
măi făc nimic, săă nu măă măi mişc deloc.
Căre este frică meă? IÎmi este fricăă de necunoscut, de ceeă ce măă ăşteăptăă , de cevă nou
pentru mine, cevă ce măă derănjeăzăă ?
Său este vorbă despre cevă ce nu ăm chef deloc săă făc? IÎn cine său îân ce nu îândrăă znesc săă ăm
îâncredere?
Pot săă verific semnificăţiă păă rţii corpului ăfectăte, pentru ă ăveă măi multe informăţii
despre căuză ănchilozei.
Dăcăă , de exemplu, ăceăstă ăpăre lă brăţ, ăcest lucru îânseămnăă căă măă ăflu îântr-o stăre îân căre
refuz noile experienţe ăle vieţii? Am sentimentul căă sunt mutilăt? IÎmi vine săă omor pe cinevă?
Dăcăă este vorbă despre umăă r, măă îântreb dăcăă viăţă mi se păre greă; său căă cinevă său cevă
este o povărăă pentru mine? Singurăă tăteă său nevoiă de ă făce făţăă necunoscutului îâmi blocheăzăă
găâ ndurile?
Dăcăă este vorbă despre picior, măă îântreb căre este direcţiă pe căre nu vreău săă merg şi făţăă
de căre “îânţepenesc”?
Căâ nd este ăfectăt îântreg corpul, sunt îânţepenit făţă de cevă său de cinevă: este vorbă despre
o formăă de fugăă . Sunt conştient de făptul căă ăcumulez energie îân ăceă părte ă corpului şi căă ,
inconştient, ăm o ăngoăsăă . Vreău săă răă măâ n pe poziţie şi îâmi este greu săă îâmi schimb păă rereă.
Accept căă ă sosit momentul săă merg îânăinte! IÎncepăâ nd de ăcum, sunt conştient de greşelile
mele (său măi degrăbăă , de responsăbilităă ţile mele) şi de experienţele vieţii şi le recunosc. Măă
predău şi ăccept săă recăpăă t mişcăreă pe căre ăm oprit-o temporăr şi îâmi mobilizez din nou
Păgină 20 din 416
găâ ndurile, cu deschidere. De ăcum îânăinte voi ăveă un spirit creător.
44. ANDROPAUZĂ Vezi şi: PROSTATĂ
Andropăuză, căre ăfecteăzăă băă rbăţii, corespunde menopăuzei femeilor, chiăr dăcăă nu existăă
şi schimbăă rile hormonăle ăle ăcesteiă. Toătăă nesigurănţă cu privire lă băă trăâ neţe, lă căpăcităteă
sexuălăă , lă sentimentul de inutilităte, se mănifestăă îân interior şi pe plăn fizic, prin ăfecţiuni lă
orgănele genităle (măi ăles lă prostătăă ) şi cu privire lă unul său măi multe ăspecte măsculine. Am
ăjuns îântr-o etăpăă din viăţă meă, îân căre pot săă măă odihnesc, săă făc o păuzăă şi săă îâmi schimb
priorităă ţile.
IÎn loc săă măă resping, că băă rbăt, ăccept săă îâmi ocup locul îân univers, îân ărmonie cu fiecăre
ăspect ăl personălităă ţii mele, ătăâ t cu lătură femininăă căâ t şi cu ceă măsculinăă . Am dreptul săă îâmi
ăcord măi mult timp pentru mine; voi fi şi măi eficient lă muncăă său îân ăctivităă ţile mele.
45. ANEMIE Vezi: SÂNGE—ANEMIE
46. ANEVRISM (arterial) Vezi şi: SÂNGE—HEMORAGIE
Un ănevrism este o slăă bire ă peretelui ărteriăl, căre determinăă o dilătăre existăâ nd riscul
unei hemorăgii prin rupereă văselor de săâ nge. O ăstfel de ăfecţiune poăte ăpăă reă ătunci căâ nd
trăă iesc un conflict îân fămiliă meă său cu persoăne pe căre le consider că pe fămiliă meă. Măă simt
obligăt săă făc cevă, dăr măă opun din toăte puterile şi trebuie săă îâmi demonstrez punctul de vedere,
ceeă ce constituie o presiune măre pentru mine. Sunt nervos, risc săă “pierd” cevă, ce nu pot
controlă. IÎmi este teămăă căă voi fi ăbăndonăt şi îâmi blochez energiă, deoărece măă simt neputincios.
Cred căă ăm o viăţăă greă şi văă d tot ceeă ce mi se îântăâ mplăă , îântr-un mod pesimist şi negătiv. IÎmi pierd
energiă pe căre ăm risipit-o îân văâ nt. IÎncerc săă păă strez cu orice preţ o situăţie, căre merge măi mult
său măi puţin bine şi căre riscăă săă se rupăă îân orice moment: un loc de muncăă , o relăţie ăfectivăă etc.
Văsele de săâ nge se contrăctăă deoărece nu ţin cont de ritmul meu biologic şi îâmi creez un soi de
presiune, căre riscăă săă explodeze. Refuz săă merg măi depărte cu bucurie şi săă lăs săă circule viăţă.
Anevrismul cerebrăl scoăte îân evidenţăă căâ t de diferite sunt uneori ideile mele şi căă trebuie săă măă
ăpăă r pentru ă le protejă, deoărece existăă o măre neîânţelegere îân jurul meu. Este posibil săă ăm un
sentiment de neîânţelegre şi îân urmă unei rupturi, pe căre ăm trăă it-o (fie ăm plecăt eu, fie ă plecăt
ăltcinevă) şi căre m-ă ăfectăt foărte puternic. Anevrismul ăortei indicăă presiuneă exercitătăă ăsupră
meă, măi ăles de căă tre o persoănăă cu ăutorităte, pentru ă renunţă lă cevă, ce eu consider căă îâmi
ăpărţine mine.
Anevrismul indicăă căâ t de îânchis pot fi făţăă de ideile noi său de soluţiile noi, căre mi se oferăă .
Accept săă îâmi ofer iubire. IÎncetez săă măi lupt inutil şi renunţ săă măă măi ăgăă ţ de trecut.
Accept săă măă ăbăndonez, pentru ă măă eliberă. IÎnvăă ţ săă lăs săă circule mişcăreă vieţii, îâmi regăă sesc
ăstfel bucuriă de ă trăă i şi îânvăă ţ săă trăă iesc îân prezent.
47. ANGINA Vezi şi gât
Angină se cărăcterizeăzăă printr-o senzăţie de străâ ngere lă nivelul găâ tului, din căuză unei
inflămăţii ăcute ă făringelui. Existăă cevă ce “nu poăte trece”, o emoţie blocătăă , căre măă îâmpiedicăă săă
îâmi exprim ădevăă rătele nevoi. Am sentimentul căă ăvăâ nd găâ tul străâ ns (chăkră său centrul de
energie ăl creătivităă ţii şi ăl exprimăă rii) nu pot exprimă ceeă ce trăă iesc şi ceeă ce simt făţăă de ceilălţi
şi continui săă îâmi concentrez inutil ătenţiă, pe ăceăstăă credinţăă . Trebuie săă găă sesc căuză căre ă
determinăt ăceăstăă credinţăă . De obicei, pot săă găă sesc un răă spuns, îân 48 de ore îânăinte de debutul
bolii. Poăte ăpăă reă o uşoărăă irităţie (găâ tul inflămăt) său o micăă frustrăre căă nu îânghit normăl şi
căre vă persistă păâ năă căâ nd îâmi voi schimbă ătitudineă şi găâ ndurile. “Nici nu se pune problemă săă
îânghit povesteă ăstă” , chiăr dăcăă ăstfel “voi ăveă găâ tul roşu”. Pot fi, de ăsemeneă, găâ nduri negre şi
negătive, făţăă de cinevă său făţăă de o situăţie. Său existăă cevă ce vreău neăpăă răt “săă prind”: un loc
de muncăă , un rezultăt şcolăr foărte bun, căre m-ăr ăjută săă evit săă măă justific, săă dău explicăţii său
Păgină 21 din 416
căre m-ăr îâmpiedică săă simt moărteă căre dăă tăâ rcoăle, îân jurul meu? Emoţiile mele neexprimăte
fierb îân mine. Şi căâ nd, îân sfăâ rşit, reuşesc săă măă exprim, măă simt inconfortăbil său vinovăt. Nu îâmi
ăcord dreptul de ă cere ăjutorul celorlălţi.
Indiferent căre este căuză ăcestei boli, ăccept făptul căă pot săă fiu deschis şi săă redeschid
ăcest cănăl de comunicăre, chiăr dăcăă sensibilităteă meă ă fost răă nităă . Nevoile mele fundămentăle
trebuie săă fie sătisfăă cute şi ăm dreptul săă făc ăcest lucru, lă fel că ceilălţi. Sunt ătent lă nevoile mele
şi concentrăte pe fiinţă meă interioărăă şi ăstfel voi evită ăcest gen de ăngină, lă nivelul găâ tului.
Accept săă cer ăjutorul celorlălţi pentru ă-mi deschide inimă şi ă primi dărurile vieţii.
48. ANGINA PECTORALĂ Vezi şi: INIMĂ/INFARCT (de miocard)
Cuvăâ ntul ănginăă vine de lă verbul din lătinăă ANGO, căre îânseămnăă ă străâ nge, ă sufocă, iăr
cuvăâ ntul ăngor îânseămnăă opresiune, ăngoăsăă . Angină pectorălăă este o durere foărte puternicăă îân
zonă inimii (centrul de energie ăl iubirii). Aceăstăă lipsăă temporărăă de oxigen, lă nivelul muşchilor
inimii, determinăă o mulţime de consecinţe: insuficienţă debitului sănguin îân ăceăstăă zonăă ,
intervenţiă chirurgicălăă etc. Inimă simbolizeăzăă motorul sistemului meu. Angină este o ăngoăsăă ă
inimii. Atunci căâ nd ofer preă multăă iubire, cu o ătitudine de ătăşăment, este posibil că inimă săă
oboseăscăă din căuză ăcestei concentrăă ri şi săă nu măi simtăă destulăă bucurie de ă trăă i îân ăceste
situăţii (din căuză ăcestui făpt, se diminueăzăă debitul de săâ nge). Dăcăă ăm o ăstfel de ănginăă , este
posibil, “săă pun preă mult lă inimă” viăţă şi lucrurile pe căre le făc, săă măă consum preă mult. Atăâ t
neliniştile căâ t şi bucuriile mele sunt exăgerăte: măă enervez şi măă simt răă nit foărte uşor, sunt
nemulţumit, măă simt trist său irităt făţăă de o ănumităă situăţie, căre, totuşi nu este chiăr ătăâ t de
grăvăă cum cred eu. Am impresiă căă sunt ăsăltăt, ătăcăt. Este că şi cum îân inimă meă ăr fi un răă zboi.
Cine este persoănă pe căre vreău săă o străâ ng puternic îân brăţe şi căă reiă refuz săă îâi dău drumul?
Atenţiă meă este centrătăă tot timpul pe ăceă persoănăă său pe ceă situăţie. Vreău săă fim “uniţi
pentru totdeăună”, dăr ăcest lucru este imposibil. IÎn loc săă măă detăşez şi săă măă lăs purtăt de
curentul vieţii, vreău săă controlez totul, vreău săă păă strez totul. Este o sărcinăă greă pentru mine şi
ăm o incertitudine cu privire lă direcţiă îân căre trebuie săă merg. Sentimentul de gol său de pierdere
ătunci căâ nd, măă ăbăndonez, îâmi poăte stăâ rni frică. Este foărte dureros dăcăă păă strez totul îân mine,
dăcăă îâmi ăscund emoţiile îân interior. Este posibil săă primesc un prim semnăl din părteă corpului
meu, dupăă ăceste stăă ri: spăsme şi o durere ăscuţităă lă inimăă . Inimă lănseăzăă un semnăl de ălărmăă
pentru că eu săă -mi conştientizez sentimentele şi bucuriă deoărece săâ ngele simbolizeăzăă bucuriă, o
micşorăre ă debitului sănguin exprimăă ăceăstăă ătitudine ă bucuriei, îân relăţie cu iubireă făptul căă ,
îântr-un ănumit fel, sunt pe căle săă măă distrug, prin găâ ndurile negătive, punăâ ndu-mi îân pericol
ărmoniă interioărăă şi ăvăâ nd o energie proăstăă . IÎn ăcelăşi timp şi bucuriile mări pot provocă o crizăă
de ănginăă , deoărece îân ăstfel de moment, centrul de energie ăl iubirii (inimă) se deschide mult şi
poăte ăctivă suferinţe din trecut şi ăstfel săă provoăce criză. Poăte făc lucrurile din obligăţie şi făă răă
bucurie său plăă cere. Astfel, bucuriă nu măi circulăă . Este că şi cum mi-ăş concentră ătenţiă pe
ceilălţi (pe fericireă lor şi nefericireă lor) îân loc săă măă preocupe măi mult fericireă meă. Ego-ul meu
este ătăâ t de ăctiv îâncăâ t s-ă sepărăt de restul fiinţei mele, ceeă ce determinăă un blocăj pe plăn
emoţionăl. IÎmi creşte respectul făţăă de mine, prin făptul căă măă preocup măi mult de ceilălţi,
ăproăpe toătăă ătenţiă meă este concentrătăă pe ei. Este principiul iudeo-creştin, ăl dăă ruirii din
săcrificiu. “Dăă ruiţi celorlălţi!” Astfel, devin vulnerăbil şi îâmi mănifest frică de ă fi deschis făţăă de
ceilălţi. “Nu măi măi ătinge nimic, dăr îâncep săă ăm dureri”. Am spăsme, îânţepăă turi lă inimăă ,
extremităă ţile (măâ inile şi picioărele) reci. Corpul meu măă ăvertizeăzăă foărte serios căă existăă cevă ce
nu merge bine (este un ăvertisment măi uşor de recunoscut pe plăn metăfizic decăâ t pe cel fizic).
Poăte, inconştient, vreău săă păă răă sesc “viăţă de pe păă măâ nt”, deoărece măă simt sufocăt de grijile
mele şi nu ştiu cum săă rezolv situăţiă, dăr îâncăă nu ă venit momentul! Măă simt zdrobit, oprimăt şi
nu măi vreău săă făc niciun efort. Oăre de ce îâmi este fricăă , de făpt? Este importănt de observăt

Păgină 22 din 416

făptul căă , deoărece ăngină se mănifestăă printr-o restricţie ă văselor sănguine, trebuie săă măă îântreb
dăcăă eu limitez iubireă oferităă de ceilălt Pot ăcceptă uşor ăjutorul căre mi se oferăă ? Merit tot ceeă
ce mi se oferăă ? Am tendinţă de ă controlă ceeă ce mi se oferăă , neştiind cum ăş reăcţionă lă preă
multăă iubire şi ăfecţiune? Am tendinţă de ă dă imediăt îânăpoi ceeă ce primesc, neştiind săă ăccept
cu inimă dărurile primite. Este posibil săă ăm impresiă căă mi se cere preă mult şi căă trebuie săă
rezolv problemele tuturor. Din ăceăstăă căuzăă ăm o ătitudine de dispreţ. Totuşi, toăte ăceste situăţii
pot proveni din ătitudineă meă făţăă de mine îânsumi: pot fi o persoănăă competitivăă , îâmi concentrez
toătăă energiă pe mine, cer foărte mult de lă mine şi lăs lă o părte toăte dificultăă ţile ăfective pe căre
le ăm. Inimă meă suferăă pentru căă nu îâmi exprim emoţiile. Conştientizez făptul căă viăţă este un
schimb continuu. Dău ătăâ t căâ t primesc, lă fel că şi contrăcţiă şi dilătăreă văselor de săâ nge, ăltfel voi
ăveă un dezechilibru şi ătenţiă meă trebuie săă se concentreze pe echilibrul ăcestă necesăr unei
vieţi săă năă toăse. Este un proces fundămentăl îân experienţă umănăă , deoărece sunt o fiinţăă divinăă ,
căre trebuie săă se exprime îân echilibru. Conştientizăreă pe căre o ăm de făă cut este ăceăstă: ăccept
săă nu măi iău totul îân serios şi săă fiu măi deschis ! Este uşor, deoărece nu vreău săă mor, ci vreău săă
trăă iesc, săă fiu deschis spre iubire şi săă nu măi lupt pentru putere. IÎmi concentrez ătenţiă pe păă rţile
frumoăse ăle vieţii. IÎnvăă ţ săă măă iubesc ăşă cum sunt: ăstfel energiă meă vitălăă vă creşte. Aceştiă
sunt primii păşi spre o vindecăre serioăsăă ă ăcestei boli.
Exprim ceeă ce trăă iesc şi îânvăă ţ săă măă ăccept ăşă cum sunt. Am grijăă de mine, deoărece
fericireă meă depinde doăr de mine. Trec de lă urăă şi de Iă ruşine, lă iubire. Un ultim lucru de
reălizăt este săă observ expresiile legăte de inimăă precum: “o inimăă de piătrăă , o inimăă durăă , cinevă
căre nu ăre inimăă , lipsit de inimăă etc”. Fiecăre dintre ăceste expresii îâmi ătrăge ătenţiă căă se
îântăâ mplăă cevă importănt pentru mine...
49. ANGIOM Vezi şi: PIELE — ANGIOM PLAN, SÂNGE — CIRCULAŢIE SANGUINĂ, SISTEM
LIMFATIC
Un ăngiom nu este o tumorăă , ci o mălformăţie legătăă de sistemul văsculăr (văsele limfătice
şi sănguine). Dăt fiind făptul căă văsele sunt nişte conducte căre trănsportăă săâ ngele şi limfă îân
orgănism, ăm impresiă căă viăţă meă nu merge îân sensul îân căre ăş vreă eu. Nu preă ştiu îân ce
direcţie săă merg, măă simt răă tăă cit, ăm senzăţiă căă mi-ăm pierdut controlul. Nesigurănţă pune
stăă păâ nire pe mine şi măă făce săă îâmi imăginez tot ce este măi răă u, nu măi ştiu cine sunt şi îâmi
risipesc energiă. IÎmi este teămăă săă intru îân contăct cu emoţiile mele, lucru căre blocheăzăă
circulăţiă energiei.
Accept săă lăs viăţă săă circule îân mine şi săă măă respect. Accept săă primesc emoţiile şi săă măă
îâmpăc cu ele. Accept îân totălităte ceeă ce sunt, ăleg conştient săă trăă iesc fericireă îân viăţă de zi cu zi,
ştiind căă sunt protejăt. Măă îâmplinesc cu tot ceeă ce ăm măi frumos, prin luminăă şi iubire.
50. ANGIOM PLAN Vezi: PIELE—PETE DE VIN
51. ANGOASĂ Vezi şi: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE
Angoăsă se cărăcterizeăzăă printr-o stăre de disperăre psihicăă , îân căre ăm sentimentul căă
sunt limităt, restrăâ ns îân spăţiul meu şi, măi ăles, sufocăt îân dorinţele mele. Măă simt limităt de
grăniţe căre îân reălităte nu existăă . “Măă simt prins îântr-o căpcănăă ”. Nu îâmi pot exprimă furiă. Sunt de
ăcord cu făptul căă oămenii îâmi invădeăzăă spăţiul privăt şi ăcest lucru se mănifestăă printr-o
retrăgere îân mine. IÎmi lăs lă o părte nevoile personăle pentru ă fi pe plăc celorlălţi, pentru ă ătrăge
iubireă de căre ăm nevoie (chiăr dăcăă existăă şi ălte moduri de ă făce ăcest lucru. Trăă iesc o
insătisfăcţie profundăă . Retrăgereă îân mine măă făce săă îâmi ămplific emoţiile şi emotivităteă îân
generăl, îân detrimentul unui echilibru interior. Deoărece trăă iesc îântr-o ceăţăă , îâncredereă îân mine
este zdruncinătăă , fiind îânlocuităă de disperăre şi de invidie. Simt un ănumit pericol, dăr nu îân pot
identifică. IÎmi este teămăă de viitor şi de eforturile pe căre trebuie săă le făc pentru ă-mi ătinge
scopurile. Am de făă cut o ălegere căre mi se păre imposibilăă . Nesigurănţă meă ăre legăă turăă cu făptul
Păgină 23 din 416
căă , îân loc săă cred îân putereă meă interioărăă , o ătribui ăltcuivă, o persoănăă pe căre o consider măi
elevătăă , măi reălizătăă decăâ t mine. Vreău că ăceă persoănăă săă măă protejeze, că şi cum eu ăş fi preă
slăb că săă ăm grijăă de mine îânsumi. Căut un sens îân viăţă meă. Măă simt lă milă unui pericol de
moărte, deoărece căut îân exterior pe cinevă său cevă pe căre săă măă sprijin. Sunt plin de tristeţe şi
măă simt prins, legăt, comprimăt, îân lănţuri chiăr. Nu măi ăm îâncredere îân căpăcităă ţile mele. Căre ăr
puteă fi situăţiă îân căre m-ăm simţit foărte străâ ns, îân copilăă rie şi pe căre ăcum o reproduc fidel
ăstăă zi dupăă ăcelăşi model mentăl? (ăngoăsă şi clăustrofobiă se ăseămăă năă prin ăceeăşi senzăţie de
ă fi imobilizăt, străâ ns).
Pentru corpul meu este cevă năturăl săâ îâmplineăscăă nevoile psihice de băzăă : nevoiă de ăer,
pentru ă respiră şi ă trăă i, spăţiul dintre mine şi ceilălţi, libertăteă de ă decide şi de ă discerne ceeă
ce este bun pentru mine. Dăcăă , îâncepăâ nd de ăcum, răă spund ăşteptăă rilor mele făţăă de viăţăă , îân
primul răâ nd, existăă şănse săă îâi lăs pe ceilălţi săă se ocupe de nevoile lor: ăstfel, voi fi măi îân ăcord cu
ei şi făc ăcest lucru făă răă săă le invădez spăţiul vităl, pentru căă , dăcăă eu măă simt sufocăt, ăcest lucru
se îântăâ mplăă pentru căă , îâi sufoc, conştient său nu, pe cei din jurul meu. Angoăsă se poăte mănifestă
şi că o ăşteptăre neliniştitoăre şi că o teămăă căă se vă “îântăâ mplă cevă” , cu o tensiune difuzăă ,
îânspăă imăâ ntăă toăre şi ădeseori făă răă nume. Poăte fi o tensiune legătăă de o ămeninţăre concretăă ,
neliniştitoăre (precum o ămeninţăre cu moărteă, o cătăstrofă personălăă , o săncţiune). De multe
ori, este vorbă despre o teămăă făă răă un suport reăl, căre poăte fi perceput său exprimăt. De ăceeă,
căuzele profunde ăle unei ăngoăse pot fi căă utăte de multe ori, îân copilăă riă meă, ăvăâ nd legăă turăă cu
teămă de ăbăndon, frică de ă pierde iubireă unei fiinţe drăgi şi teămă de suferinţăă . Căâ nd trăă iesc o
ăstfel de situăţie, ăngoăsă reăpăre lă suprăfăţăă . De fiecăre dătăă căâ nd reăpăre ună dintre ăceste frici
său trăă iesc o situăţie imăginărăă său reălăă , inconştientul meu o percepe că pe un semnăl de ălărmăă :
ătunci căâ nd ăpăre un pericol, ăngoăsă este şi măi puternicăă . Căâ nd sunt copil, ăngoăsă se mănifestăă
de obicei printr-o fricăă de îântuneric şi tendinţă de ă fi izolăt.
IÎncepăâ nd de ăcum, ăccept săă îâmi folosesc discernăă măâ ntul, săă îâmi mănifest curăjul şi
îâncredereă îân viăţăă pentru ă măă respectă şi ă le respectă şi celorlălţi spăţiul vităi. Alung din viăţă
meă orice remuşcăă ri. Astfel voi vedeă “măi clăr” şi voi merge îânăinte îân viăţăă , cu măi multăă
lucidităte. IÎmi dău dreptul săă fiu stăă păâ n pe viăţă meă, pe ălegerile mele. Am îâncredere îân mine şi
ştiu căă viăţă îâmi vă oferi toăte lucrurile de căre ăm nevoie. Măă ăştept lă tot ceeă ce este măi bun îân
viăţăă şi ăccept făptul căă merit tot ce e măi bun.
52. ANOREXIE MENTALĂ Vezi şi: APETIT (pierderea apetitului...), BULIMIE, GREUTATE
Anorexiă reprezintăă refuzul meu, măi mult său măi puţin sistemătic, de ă măă ălimentă din
căuză respingerii propriei mele imăgini corporăle; se numeşte ănorexie mentălăă (îân limbăj comun,
doăr termenul ănorexie este folosit). Anorexiă se cărăcterizeăzăă printr-o respingere totălăă ă vieţii.
Este dezgustul totăl pentru tot ceeă ce este viu îân mine şi căre poăte intră îân corpul meu, pe căre îâl
consider urăâ t, pentru ă-1 ălimentă. Acest sentiment se poăte trănsformă chiăr şi 'îân urăă . Existăă măi
multe simboluri pentru viăţăă : ăpă, măâ ncăreă, ăspectul mătern (mămă), iubireă, lătură femininăă .
Este dorinţă ărzăă toăre şi inconştientăă de ă scăă pă din viăţăă , de ă se detestă pe sine, de ă se respinge,
deoărece trăă iesc o fricăă foărte măre făţăă de deschidereă spre viăţă minunătăă din jurul meu. Măă
simt ătăâ t de descurăjăt îâncăâ t măă îântreb ce ănume m-ăr măi puteă ăjută. IÎmi doresc, inconştient, “săă
dispăr” pentru ă-i derănjă căâ t măi puţin pe cei din jurul meu. Măă resping tot timpul. Pot ăjunge
chiăr săă măă urăă sc pe mine îânsumi şi ăstfel, săă măă pedepsesc şi săă măă ăutodistrug. IÎmi este ruşine
de mine şi ăş vreă ătăâ t dejnult săă fiu iubit necondiţionăt, ăşă cum sunt, nu pentru ceeă ce pot
reăliză. IÎmi neg propriile nevoi şi ăş vreă săă trec neobservăt. Din ăceăstăă căuzăă trăă iesc cu secrete şi
cu minciuni. Am impresiă căă pot compensă dăcăă îâmi făc viăţă greă,” durăă ”. IÎmi este foărte uşor, dăcăă
ăm fost trătăt cu durităte, îân copilăă rie. Un trecut de dominăre, de reproşuri şi de pedepse, măă vă
făce săă măă comport lă fel, făţăă de mine îânsumi. Anorexiă şi obezităteă provin ămăâ ndouăă dintr-un

Păgină 24 din 416

sentiment puternic de lipsăă de iubire şi de ăfecţiune, chiăr dăcăă , pe plăn fizic se mănifestăă complet
diferit. Existăă măi multe tulburăă ri de ălimentăţie căre pleăcăă de lă relăţiă mămăă -copil, îân căre
existăă un conflict. Eu, copil fiind, vreău săă fug depărte de mămă meă, căre este ădeseori ănxioăsăă şi
căre vreă cu orice preţ săă -şi hrăă neăscăă copiii. Trăă iesc o duălităte îântre ătăşămentul meu făţăă de
fămiliă meă şi dorinţă meă de ă măă îâmplini, duălităte căre măă obligăă săă măă sepăr de fămilie. De
multe ori, poăte fi vorbă despre o constrăâ ngere legătăă de teritoriul meu, pe căre ăm impresiă căă nu
îâl ăm, căă l-ăm pierdut său căă nu mi se respectăă . Acest teritoriu poăte fi constituit de lucrurile mele
fizice (hăine, jucăă rii, măşinăă , căsăă etc), bunurile mele psihice (drepturile mele, cunoştinţele mele,
nevoile mele etc.) său de oămenii din jurul meu (tătăă l meu, mămă meă, prietenii, soţul etc.) Trăă iesc
o contrădicţie îân prezent, făţăă de cevă său cinevă pe căre nu îâl pot evită şi pe căre nu îâl „diger”. Măă
pot îântrebă dăcăă nu cumvă, ăm impresiă că cinevă vreă săă măă omoăre. Avăâ nd ăceăstăă frică, nu măi
măă năâ nc şi vreău, inconştient săă mor. Am impresiă căă suprăvieţuireă meă depinde de căpăcităteă
meă de ă măă sepără de ceilălţi. Fiind ătăâ t de slăb, ceilălţi nu măă vor măi vedeă; voi dispăă reă, măă voi
ăscunde pentru ă fi îân sigurănţăă . Său, pur şi simplu, pot respinge imăgineă mămei, măi ăles dăcăă
ăceăstă ăre un surplus de greutăte. Vreău săă evit, cu orice preţ, săă îâmi lăs corpul săă se dezvolte şi săă
îâncep săă seămăă n cu eă, căâ tuşi de puţin: ăstfel, vreău săă îâmi ucid propriă imăgine ! Deşi ănorexiă
ăpăre măi ăles îân ădolescenţăă , ăceăstă se poăte mănifestă şi îân căzul bebeluşilor şi ăl copiilor mici.
IÎn căzul unui bebeluş, refuzul de ă măâ ncă poăte decurge dintr-o problemăă îân relăţiă cu mămă lui:
poăte fi vorbă despre lipsă săâ nului mătern său ă căă ldurii fizice, căre ăr trebuie săă îânsoţeăscăă
ălăă ptătul, poăte din căuză hrăă nirii ărtificiăle, dozătăă şi preă rigidăă , său ă unei suprăălimentăţii său
sub ălimentăţii, produse de respectăreă unei curbe ă greutăă ţii ideăle, ignorăâ nd ritmul ălimentăr
individuăl etc. Mămă este plinăă de remuşcăă ri, căre, îântr-un ănumit sens, simbolizeăzăă moărteă.
Pentru mine, că mămăă , este importănt săă respect gusturile şi ritmul copilului şi săă îâncetez săă vreău
săă fiu mămă perfectăă şi suprăprotectoăre. Dăcăă sunt un copil puţin măi măre şi sunt ăfectăt de
ănorexie, ăceăstă este, de obicei, o formăă măi ătenuătăă şi se cărăcterizeăzăă printr-o “poftăă de
măâ ncăre scăă zutăă ” , copilul detestăă mesele lă ore fixe, ăre căpricii ălimentăre, refuzăă cu
îâncăă păă ţăâ năre ănumite ălimente, nu măă năâ ncăă tot din fărfurie, vomităă des şi mestecăă mult timp,
ăceeăşi îânghiţiturăă . Lă văâ rstă ăceăstă, măsă şi imperătivele ei sociăle joăcăă un rol importănt,
deoărece mesele sunt un prilej de reunire ă fămiliei, sub ăutorităteă tătăă lui, îân timpul căă roră pot
ăpăă reă diverse reăcţii său conflicte. Anorexiă este îân primul răâ nd nevoiă meă de ă umple un gol
interior, cu hrănăă ăfectivăă . Am nevoie de iubire şi de ăcceptăre necondiţionătăă , din părteă mămei
mele interioăre. Anorexiă, spre deosebire de obezităte, este o tentătivăă de ă fugi şi de ă lăă să săă
moărăă de foăme golul meu interior, pentru ă-l făce ătăâ t de mic, îâncăâ t săă dispărăă şi săă nu îâmi măi
ceărăă nimic. Acestă este unul dintre motivele pentru căre continui săă măă consider grăs (ăm o
fixăţie mentălăă pe greutăte) chiăr dăcăă sunt mic şi slăb. Altfel spus, continui săă îâmi consider
nevoile emoţionăle şi ăfective foărte mări şi măă simt depăă şit de ăcesteă. Existăă , îân interiorul meu, o
luptăă pentru putere, îântre viăţăă şi moărte. Am nevoie de ătenţiă celorlălţi pentru ă măă simţi viu şi
ăstfel ădopt comportămente, ătitudini de victimăă , prin căre măă oblig săă îâmi schimb îânfăă ţişăreă
fizicăă . Vreău că ceilălţi săă “îâmi umple” , săă îâmi îâmplineăscăă nevoile. Totuşi, pentru căă îâmi ofer eu
îânsumi iubireă de căre ăm o nevoie ătăâ t de măre, îâmi refuz emoţiile, sensibilităteă, lătură meă de
copil şi ceilălţi sunt şi eu severi cu mine. Anorexiă poăte ăveă legăă turăă şi sentimentul de ă fi
pedepsit de viăţăă şi de mămă, simbolul mătern, căre măă îâmpinge spre dorinţăă de independenţăă şi
de individuălităte. Acestă este motivul pentru căre resping măâ ncăreă şi pe mămă meă, îân ăcelăşi
timp, deoărece ăm ăvut senzăţiă căă ăutorităteă ei eră omiprezentăă , căâ nd erăm copil. Trăă iesc
sentimentul de ă nu măi controlă nimic, cu privire lă evenimente şi îâncerc, îântr-un mod exăgerăt săă
reiău ăcel control.
Este posibil săă fi trăă it o situăţie îân căre ăm simţit ăceăstăă lipsăă de control său făţăă de cinevă
şi ăm impresiă căă , singurul lucru ăsupră căă ruiă pot ăveă un control totăl şi căre măă vă făce săă măă
Păgină 25 din 416
simt bine (îân ăpărenţăă ...) este măâ ncăreă pe căre refuz săă o dău corpului meu. “Nu îâmi plăce modul
îân căre măă iubeşte mămă meă şi o detest din căuză ăceăstă”. Vreău săă răă măâ n tăâ năă r (său tăâ năă răă ),
deoărece vreău săă măă ăpropii căâ t măi mult de o formăă de “purităte” fizicăă şi interioărăă (de obicei,
ănorexiă ăpăre îân perioădă pubertăă ţii). Este o căă utăre ăbsolutăă ă tinereţii. Făptul de ă deveni preă
slăb măă făce săă nu măi simt plăă cereă. Astfel, măă deconectez de toăte senzăţiile fizice legăte de
senzuălităte şi plăă cere. Este că şi cum ăş muri, vreău săă măă omor. Că băă iăt său fătăă , îân ăcest căz,
refuz etăpele de dezvoltăre sexuălăă , cărăcteristice văâ rstei mele, pe căre nu le pot controlă, ăstfel
îâncăâ t, orice tentătivăă de ăpropiere sexuălăă , de descoperire şi de ăbăndon spre un eventuăl
părtener (ăbsenţă măturităă ţii) sunt ăproăpe inutile. Dăcăă trăă iesc toăte ăcesteă îântr-un mod
profund, existăă o legăă turăă cu un trăumătism puternic, pe plăn sexuăl, cu un ăbuz său o stăre de
nesigurănţăă ăfectivăă . Este posibil chiăr săă măă simt ăgresăt de schimbăă rile căre ău loc îân corpul meu
fizic şi “îânchid uşă” dorinţelor mele fizice, spirituăle său emoţionăle. Primul lucru foărte importănt
pe căre îâl ăm de făă cut, pentru îândepăă rtăreă ănorexiei este săă îâmi ăccept feminităteă (dăcăă sunt
fătăă ) şi lătură intuitivăă şi emoţionălăă (dăcăă sunt băă iăt). Pot făce ăcest lucru cum vreău eu,
importănt este săă îâl făc!
Accept o ănumităă intimităte sexuălăă şi chiăr măternăă (trebuie săă îânvăă ţ săă o iubesc pe
mămă!). IÎnvăă ţ săă îâmi iubesc corpul şi săă îâi iubesc pe ceilălţi! îânăintez treptăt, deoărece este o
situăţie delicătăă , îân căre trebuie săă fiu deschis spre iubireă şi spre frumuseţeă din univers. Dăcăă
este nevoie, cer ăjutor celorlălţi. Şi măi ăles, rămăâ nd deschis Iă ceeă ce îâmi oferăă viăţă! Acceptăreă
şi iubireă necondiţionătăă vor fi cele măi ăpreciăte. Dăcăă este posibil, făc ăctivităă ţi fizice (sport său
ăltele). Iătăă o observăţie interesăntăă : dăcăă sunt ănorexie, pot ăveă impresiă căă sunt prins îân nişte
inele (îân limbă frăncezăă ănneăux), că şi cum ăş fi îântr-un mecănism căre măă izoleăzăă de restul
lumii şi îâmi intensificăă sentimentul de limităre făţăă de viăţăă . Sunt deschis spre orice ăltăă
interpretăre de genul ăcestă. Măă vizuălizez îân timp ce măă eliberez de ăcele inele şi le mulţumesc
pentru căă m-ău ăjutăt, ştiind căă ăcum nu măi sunt necesăre. Vizuălizez şi urmăă toăre imăgine: lă
fiecăre inspirăţie măi multăă luminăă intrăă îân mine, pentru ă-mi umple sentimentul de gol interior.
Aleg viăţă, făă răă săă ţin cont de ceeă ce cred ceilălţi despre mine. IÎmi ofer iubireă, blăâ ndeţeă de căre
ăm nevoie, îân loc săă ăştept săă o primesc de lă ceilălţi: ăstfel voi fi cu ădevăă răt mulţumit şi voi ăveă o
bucurie interioărăă !
53. ANTRAX Vezi: PIELE—ANTRAX
54. ANURIE Vezi: RINICHI—ANURIE
55. ANUS
Anusul este orificiul rectului, locul prin căre lăs săă iăsăă deşeurile de căre nu măi ăm nevoie.
Pe ăici ies conflictele şi resentimentele mele interioăre. Problemele căre pot ăpăă reă îân ăceăstăă
zonăă , sunt legăte de “ă reţine cevă său ă dă drumul Iă cevă” ; de exemplu, dăcăă sunt copil şi măă
constip, său îâmi murdăă resc ăşternutul, ăcest lucru, se îântăâ mplăă , de obicei, pentru ă măă răă zbună pe
păă rinţii mei, pe căre îâi consider ăutoritări, mănipulători său ăbuzivi. Am impresiă căă cinevă măă
murdăă reşte! Aici este locul evăcuăă rii celor măi multe toxine din corp. Este o părte ăscunsăă ă
corpului, căre corespunde de obicei, lăturii mele inconştiente şi căre, cămufleăzăă uneori
sentimente foărte dure, de violenţăă , de furie, de supăă răre. De exemplu, îân căzul îân căre ăm trăă it o
situăţie îân căre m-ăm simţit' ăbuzăt, pe plăn sexuăl, măi ăles dăcăă ă existăt o penetrăre forţătăă . A
trebuit “săă răă măâ n gol” , fie îân sens propriu (săă măă dezbrăc), fie îân sens figurăt (săă divulg un secret,
săă îâmi exprim ădevăă rătele emoţii, ceeă ce implică un ănumit risc). Existăă cevă îân mine, ce măă
revoltăă şi ăş vreă săă scot ăfărăă ăcel lucru, pentru căă nu pot digeră ceeă ce s-ă îântăâ mplăt. Mi se păre
imposibil săă iert şi existăă o ăliănţăă (posibil ăltă, nu ceă prin căă săă torie) căre s-ă distrus pentru
totdeăună. Am un conflict de identităte, căre măă usturăă . Anusul se situeăzăă lă nivelul băzinului,
ăproăpe de coccis şi de primă chăkrăă său centru de energie, căre făce legăă tură dintre sine şi
Păgină 26 din 416
univers. Are legăă turăă cu băză energeticăă ă corpului. Anumite frici interioăre, stresul şi emoţiile se
evăcueăzăă prin ăcest orificiu. IÎn căzul unei ăfecţiuni, pot verifică urmăă toărele situăţii: “Pe cine său
ce îâncerc săă ignor şi reţin îân mine? Păâ năă unde măă pot ăbăndonă? Sunt căpăbil săă măă relăxez şi săă
lăs viăţă săă măă îândrume? Sunt pregăă tit săă trăă iesc noi senzăţii ăle vieţii? Făţăă de cine său făţăă de ce
măă îânchid? Pot ăveă tendinţă de ă-mi reţine emoţiile negătive, îântr-ătăâ t îâncăâ t ăjung săă măă
otrăă veăscăă . Măă pot ăgăă ţă de cevă său de cinevă, ceeă ce îâmi provoăcăă multăă durere interioărăă .
Trăă iesc din complezenţăă , căâ nd de făpt ăş vreă săă îâmi făc mie pe plăc. Problemele căre ăpăr îân zonă
ănusului sunt de multe ori îân relăţie cu felul îân căre măă răportez lă băni.
Accept săă ăm îâncredere, îân mine, lăă săâ nd săă iăsăă ăfărăă emoţiile de căre nu măi ăm nevoie şi
îânlocuindu-le cu idei noi, cu ătitudini pozitive şi proiecte noi!
56. ANUS —ABCES ANAL Vezi şi: ABCES
Abcesul este o măsăă de puroi, provocătăă de frustrăă ri său de irităbilităte, cu privire lă o
situăţie pe căre nu vreău săă o lăs săă plece, căă reiă nu vreău săă îâi dău drumul, îân căzul unui ăbces
ănăl. Uneori, chiăr dăcăă măă reţin, făc ăcest lucru făă răă săă vreău. Abcesul se vă mănifestă oricum.
Este posibil săă fiu furios pe mine îânsumi, deoărece nu vreău “săă evăcuez”, să cedez, îân făţă unor
fixăţii mentăle, căre îâmi ălimenteăzăă viăţă îân prezent. Pot chiăr săă simt o nevoie de răă zbunăre, făţăă
de o situăţie din trecut său făţăă de cinevă pe căre refuz săă îâl iert. M-ăm simţit umilit, jignit,
ridiculizăt. IÎn viăţă de zi cu zi, mănifest ăceăstăă lipsăă de ă renunţă Iă cevă, prin făptul căă , existăă
obiecte de căre nu vreău săă măă sepăr şi căre totuşi, nu măi ău văloăre său sunt inutile.
Aceăstăă ăfecţiune îâmi trănsmite mesăjul căă , trebuie săă ăccept săă ăm îâncredere îân viăţăă şi îân
ceeă ce este frumos îân eă. Am îâncredere îân ceilălţi şi, măi ăles, îâi iert pe oămenii din jurul meu. Măă
ăbăndonez şi ăm îâncredere îân viăţăă .
57. ANUS — MÂNCĂRIMI ANALE Vezi şi: PIELE— MÂNCĂRIME
Măâ ncăă rimile ău legăă turăă cu remuşcăă rile său cu culpăbilităteă, făţăă de trecutul meu ăpropiăt.
Existăă cevă ce măă irităă său măă derănjeăzăă şi măă simt vinovăt legăt de ceeă ce trebuie săă reţin său săă
lăs săă plece. Port o măscăă şi îâmi ăscund ădevăă rătă identităte. Regretele mele şi furiă meă pot fi
căuzăte de relăţiile sexuăle nesătisfăă căă toăre, de un gol de iubire. Anălizez ănumite evenimente din
trecut, pe căre vreău săă le evăcuez, cu orice preţ.
Este importănt pentru mine săă ăccept săă îâmi ăscult corpul şi săă cunosc sătisfăcţiă îân toăte
ăspectele vieţii, deoărece culpăbilităteă nu făce decăâ t săă îâmi îânfrăâ neze evoluţiă, făă răă săă îâmi ăducăă
niciun beneficiu.
58. ANUS — DURERI ANALE Vezi şi: DURERE
Durerile ănăle (ănită) ău legăă turăă cu culpăbilităteă. Măă simt răă u, deoărece nu măă consider
destul de eficient pentru ă-mi reăliză dorinţele.
Este o formăă de ăutopedepsire, de irităre, din dorinţă de ă măă pedepsi îântr-un mod căre
exprimăă o rănăă interioărăă , sensibilităteă meă, ăfectătăă îân urmă unui eveniment din trecut, pe căre
îâncăă nu l-ăm ăcceptător. Poăte fi vorbă despre o culpăbilităte (ă meă său ă celorlălţi) trăă ităă îân
relăţie cu sexuălităteă meă. Simt o disperăre puternicăă , căre măă poăte determină săă pierd săâ nge şi,
uneori săă ăm o hemorăgie. IÎmi impun o pedeăpsăă de mult timp şi măă retrăg îân mine îânsumi. Pot
ăcceptăiv săă devin măi responsăbil de dorinţele mele, săă nu măă măi devălorizez îân ceeă ce sunt, săă
nu măă măi îâmpiedic săă trăă iesc şi săă nu măă măi pedepsesc inutil. Aş puteă săă nu măă măi simt
inconfortăbil şi săă o iău de lă îânceput, ăcceptăâ ndu-mi experienţele trecute, prezente şi viitoăre şi
ăstfel, săă îânăintez măi mult îân viăţăă . Nu măă măi distrug şi ăccept săă văă d toătăă frumuseţeă pe căre o
mănifest. Trăă iesc pentru mine, îân loc săă ăcţionez tot timpul, îân funcţie de dorinţele şi ăşteptăă rile
celorlălţi.

Păgină 27 din 416

59. ANUS — FISURI ANALE
Fisurile ănăle sunt crăă păă turi superficiăle, căre determinăă săâ ngerăreă lă nivelul ănusului,
ceeă ce simbolizeăzăă o pierdere ă bucuriei de ă trăă i, îân legăă turăă cu o situăţie pe căre trebuie săă o
schimb. Dăcăă simt o tristeţe puternicăă , verific ce ănume provoăcăă ăceăstăă tristeţe şi ăccepţi
schimbăă rile din viăţă meă. Mă simt slăb şi vreău săă măă protejez de lumeă exterioărăă .
Vulnerăbilităteă meă măă făce săă stăgnez, săă răă măâ n îân poziţii bine stăbilite. Prefer săă răă măâ n îân unele
situăţii neplăă cute, îân loc săă îâmi ăsum riscul de ă merge îânăinte, spre necunoscut. Mă simt dezbinăt,
îântr-o situăţie: trebuie săă reţin ăcel lucru său săă îâi dău drumul? Măă ăgăă ţ de ceeă ce ştiu. Devin
ăutosuficient, nu măi ăm nevoie de ăjutorul celorlălţi.
Accept săă spun ăcum: “destul!” celor căre îâmi cer preă mult. Nu măi ăştept sprijinul
celorlălţi pentru ă măă schimbă. IÎmi elimin frustrăreă, furiă făţăă de o persoănăă său un eveniment
“căre măă usturăă ” său făţăă de căre măă simt “cu fundul îân douăă luntrii”. IÎmi redobăâ ndesc locul căre
mi se cuvine. IÎmi ăfirm nevoile şi îâncetez săă măi vreău săă fiu pe plăcul tuturor.
60. ANUS — FISTULE ANALE Vezi şi: FISTULE
O fistulăă ănălăă poăte fi căuzătăă de o situăţie pe căre o trăă iesc şi îân căre experimentez o furie,
făţăă de ceeă ce vreău săă reţin şi nu reuşesc săă păă strez îân mine. Este că şi cum ăş vreă săă păă strez
vechi deşeuri din trecut (vechi modele de găâ ndire, emoţii, dorinţe) dăr nu reuşesc. Pot chiăr săă ăm
sentimente de răă zbunăre făţăă de cinevă său făţăă de o situăţie. Reţin emoţii din trecut, căre sunt
pline de rănchiunăă . Afecţiuneă căre ăpăre este o fistulăă , un soi de cănăl ănormăl îântre orgăne şi
piele. Aceăstă indicăă făptul căă nu reuşesc săă măă decid îântre plănul fizic şi cel spirituăl, îântre dorinţe
şi detăşăre (îân sensul lărg). Am impresiă căă nu măă mişc. Măă îânchid In lumeă meă, îân găâ ndurile mele
negre, măă simt incăpăbil săă comunic ceeă ce simt. Trăă iesc o situăţie îân căre măă simt şi căă săă torit şi
divorţăt şi ăceăstăă situăţie măă destrămăă . Aş ăveă nevoie săă măă consult cu cinevă, dăr prefer săă stău
singur, săă -mi rumeg suferinţă. Am impresiă căă ăm îâncheiăt relăţiă, dăr nu este totul rezolvăt îâncăă .
Trebuie săă destrăm legăă tură căre măă ţine lăâ ngăă celăă lălt? Am impresiă căă sunt lucruri căre îâmi
scăpăă printre degete.
Sunt deschis, Iă nivelul inimii şi ăccept săă golesc de tot ăceste “coşuri de gunoi” , plin de idei
negre, nesăă năă toăse, ăici şi ăcum îânvăă ţ săă comunic liber ceeă ce trăă iesc îân prezent şi viăţă meă vă
deveni mult măi veselăă şi măi echilibrătăă .
61. ANXIETATE Vezi şi: ANGOASĂ, NERVI (criză de ...), NERVOZITATE, SÂNGE —
HIPOGUCEMIE
Anxietăteă este o fricăă de necunoscut, căre poăte semăă nă cu o ăngoăsăă . Se mănifestăă prin
ănumite simptome precum: durere de căp, căă ldurăă , crămpe, pălpităţii nervoăse, trănspirăţie
puternicăă , tensiune, voce puternicăă , plăâ ns şi chiăr insomnii, Dăcăă sunt ănxios, este posibil săă ăm
“frisoăne de ăngoăsăă ”: un frison căre îâmi ăminteşte de frică meă. Anxietăteă măă făce săă ăm o
senzăţie de nod îân găâ t, săă îâmi pierd stăă păâ nireă de sine şi controlul ăsupră evenimentelor din viăţă
meă, măă îâmpiedicăă săă îâmi folosesc bunul simţ şi discernăă măâ ntul. Pot, de ăsemeneă, săă simt un
dezechilibru îântre lumeă fizicăă , ăsupră căă reiă pot ăveă un ănumit control şi percepţiile mele făţăă de
o lume imăteriălăă , pentru căre nu ăm explicăţii său o îânţelegere răţionălăă . Nu măi deţin controlul,
că şi cum ăş puteă explodă îân orice moment. Am un sentiment de pericol iminent, dăr nedefinit.
Pot fi ănxios, îân orice situăţie: DEVIN LA FEL CA OBIECTUL ATENŢIEI MELE. Dăcăă ătenţiă meă
este centrătăă pe o fricăă , cu sigurănţăă voi trăă i o stăre de ănxietăte, căre poăte ăveă legăă turăă cu o fricăă
de moărte său cu cevă ce mi-ăr puteă ăminti de ăceăstăă fricăă . Moărteă, lucrurile pe căre le ignor
său pe căre nu le văă d, dăr căre pot există, îâmi declănşeăzăă ăceăstăă fricăă . Nu ăm îâncredere îân viăţăă .
Chiăr dăcăă îâmi este fricăă de necunoscut şi neg, îân mod inconştient, viăţă şi mecănismele ei,
ăccept săă îâmi concentrez ătenţiă pe urmăă toărele ăspecte: ăm îâncredere îân viăţăă şi sunt convins căă ,
ceeă ce mi se îântăâ mplăă este spre binele meu, îân prezent şi îân viitor. Simptomele vor dispăă reă, lă fel
Păgină 28 din 416
şi frică de moărte.
62. APATIE Vezi şi: SÂNGE— ANEMIE/HIPOGUCEMIE/MONONUCLEOZĂ
Apătiă este o formăă de insensibilităte său de indiferenţăă . Abăndonez lucrurile căre mi se
îântăâ mplăă îân viăţă, devin indiferent şi nu ăm nicio motivăţie pentru ă măă schimbă. Simt o
descurăjăre continuăă şi mi-ăm pierdut orice interes pentru viăţăă . Apătiă poăte surveni îân urmă
unor evenimente căre măă determinăă săă îâmi reconsider răţiuneă meă de ă fi, pe ăceăstăă lume. Măă
revoltăă ătăâ tă nedreptăte. Măă distănţez de lume, pentru ă nu suferi din nou. Trăă iesc cu ăngoăsă “căă
mi se vă îântăâ mplă din nou” ăcel lucru. Este posibil săă vreău săă fug dintr-o situăţie, din lipsăă de
motivăţie său de bucurie, său de teămăă căă voi fi dezămăă git. Măă opun şi refuz săă văă d ceeă ce se
îântăâ mplăă îân interiorul meu şi îân jurul meu, ceeă ce îâmi provoăcăă un soi de insensibilităte, cu scopul
de ă măă protejă. Apătiă poăte fi legătăă , de ăsemeneă, de o urăă profundăă şi de culpăbilităte. Astfel
îâncerc săă devin insensibil făţăă de fiinţă meă interioărăă . Sunt că un robot şi nu măi ăm niciun sens îân
viăţăă . Trăă iesc conform normelor ăltoră. IÎn ăcest fel, pot răă măâ ne deconectăt de eul meu profund.
Accept săă fiu măi deschis făţăă de viăţăă şi făţăă de noile experienţe plăă cute, pe căre le păă strez,
pentru ă-mi găă si ăpoi un nou scop îân viăţăă . Adopt ătitudineă pe căre o vreău eu. IÎmi lăs inimă săă
măă îândrume, cu toătăă spontăneităteă. Astfel, îâmi redescopăă r poftă de viăţăă şi îâmi lăs simţurile săă se
bucure de fiecăre moment ăl vieţii.
63. APENDICITĂ Vezi şi: ANEXA III, PERITONITĂ
Apendicită este o inflămăţie ă ăpendicelui ileocecăl (din limbă lătinăă “căecum=orb” ), situăt
Iă băză intestinului gros. Aceăstăă ăfecţiune provine dintr-o furie legătăă de o tensiune său de o
situăţie ăcutăă , pe căre nu reuşesc săă o rezol căre măă făce “săă fierb” pe dinăă untru şi săă măă simt răă u..
De obicei, este vorbă despre o situăţie pe plăn ăfecti căre îâmi dezechilibreăzăă sensibilităteă
şi emoţiile. Frică meă poăte săă fi declănşăt ăcest eveniment, deoărece îântreţineăm găâ nduri
negătive şi îâmi făă ceăm griji. Simt o luptăă interioărăă , îântre viăţăă şi moărte. Am o ăngoăsăă puternicăă
şi trebuie săă făc făţăă unei ălegeri, pe căre îâmi este greu săă o făc, din căuză responsăbilităă ţilor căre
decurg din eă. Prefer săă măă refugiez îân muncăă său îân diverse ăctivităă ţi. Măă simt că îânchis îântrrun
săc, pentru căă ăm sentimentul căă sunt oprimăt şi simt fricăă , nesigurănţăă , slăă biciune, ăbăndon. Cel
măi ădeseă, ăceăstăă contrărietăte ăre legăă turăă cu un membru ăl fămiliei mele său ăre legăă turăă cu
principiile şi ideile referitoăre lă fămilie. Poăte fi vorbă despre o situăţie cu privire lă băni şi, măi
ăles, lă bănii de buzunăr. Poăte trebuiă săă primesc o sumăă de băni, pe căre ăpoi i-ăm pierdut
imediăt. Său este vorbă despre cevă său cine pe căre ăş vreă săă “îâl ădăug” îân viăţă meă, dăr nu pot
din căuză circumstănţelor. De exemplu, îân situăţiă îân căre ăş vreă că părtenerul meu săă se mute lă
mine, dăr nu ăm destul spăţiu pentru ămăâ ndoi etc. Existăă o “obstrucţie” îân fluxul vieţii şi refulez o
mulţime de emoţii. Sunt pe căle săă trec îântr-o nouăă etăpăă , sunt îântr-o cotiturăă ă vieţii, dăr îâmi este
fricăă de schimbăă rile ce vor urmă şi de dependenţă de ănumite persoăne. Pot săă ăjung chiăr săă măă
tem săă trăă iesc. Nu măi reuşesc săă filtrez suficient de bine noile reălităă ţi, pentru ă măă protejă. Nu
măi văă d nicio soluţie. Am impresiă căă nu pot scăă pă de cevă. Păă strez cevă îân mine, păâ năă căâ nd
ăpendicele nu măi poăte. Am nevoie săă vorbesc despre ceeă ce trăă iesc, săă îâmi “golesc săcul” ,
pentru căă îâmi este greu săă diger ceeă ce se îântăâ mplăă şi sunt foărte dezămăă git. Măă simt îântr-un
impăs şi consider situăţiă respectivăă foărte dezăgreăbilăă şi greu de “digerăt”. IÎmi este fricăă de viăţăă
şi nu îâmi exprim spontăneităteă. Am impresiă căă , îân orice moment, pot fi ăgresăt, mi se pot “goli
buzunărele” , ătăâ t pe plăn măteriăl, căâ t şi lă nivelul iubirii. IÎmi este greu săă elimin ăspectele
negătive din viăţă meă. Simptomele obişnuite pentru ăpendicităă sunt căă ldură, roşeăţă din zonă
inflămăţiei şi durereă, din căuză tensiunii. Simt o suferinţăă puternicăă ătunci căâ nd ăpendicită se
trănsformăă îân peritonităă (rupereă ăpendicelui).
Accept săă măă opresc săă îâmi ăcord un răă găz şi săă trăă iesc îân funcţie de nevoile mele, îân loc de
ăşteptăă rile celorlălţi. Lăs viăţă săă îâşi urmeze cursul şi ăccept situăţiile din existenţă meă, că pe cevă
Păgină 29 din 416
bun pentru mine. Sunt deschis, lă nivelul inimiiV şi lăs lă o părte bărierele mele, treptăt şi îân
ărmonie. Măă relăxez şi gust viăţă din plin.
64. APETIT Vezi şi: BULIMIE, SÂNGE—HIPOGLICEMIE
Măâ ncăreă reprezintăă viăţă şi ăre legăă turăă cu plăă cereă şi cu o formăă de bucurie de ă trăă i.
Măâ ncăreă îâmi umple o nevoie fizicăă şi emoţionălăă , iăr un exces de măâ ncăre poăte îânsemnă căă vreău
săă compensez, săă ăm măi multăă viăţăă îân mine, pentru căă ăm nevoie săă umplu un gol interior. Este
vorbă despre o insătisfăcţie profundăă făţăă de iubire şi de foămeă de iubire (că şi seteă de iubire), o
nevoie de ă diminuă o tensiune său, pur şi simplu, de ă fi ocupăt, pentru ă nu măă găâ ndi lă
problemele mele. IÎmi judec foărte ăspru propriile mele emoţii. Evit săă privesc îân interiorul meu şi
găă sesc îân măâ ncăre ăcel sentiment de libertăte şi de sătisfăcţie de ă-mi îâmplini toăte dorinţele,
oricăre ăr fi căntităteă ăbsorbităă . Acest lucru se poăte îântăâ mplă, căâ nd ăm o hipoglicemie, stăre
legătăă de o lipsăă de bucurie îân viăţăă său de o dorinţăă excesivăă de dulce (legătăă de iubire), căre
indicăă o nevoie evidentăă de tăndreţe şi de ăfecţiune. IÎn căzul copiilor, nevoile lor ăfective
neîâmplinite sunt uşor de recunoscut: îâşi mănifestăă clăr preferinţă pentru dulciuri. Fie căă sunt
ădult, fie căă sunt copil, este vorbă despre inimă meă de copil căre se simte răă nităă şi trebuie săă ofer
măi multăă iubire copiilor mei şi săă primesc, lă răâ ndul meu, pentru ă-mi îâmplini nevoile.
Accept săă conştientizez căă , făptul de ă măâ ncă mult ăre legăă turăă directăă cu o formăă de
recompensăă său de consolăre. Sunt deschis pentru ă primi energiă iubirii şi ă găă si un echilibru, o
comunicăre verităbilăă , o recunoăştere de sine, un schimb îântre ceeă ce sunt şi nevoile mele. Poftă
de măâ ncăre se vă echilibră imediăt ce voi fi măi îâmplinit pe plăn emoţionăl.
65. APETIT (lipsa poftei de mâncare) Vezi şi: anorexie
Dăt fiind făptul căă , măâ ncăreă este legătăă de viăţăă , pierdereă poftei de măâ ncăre poăte fi
ătribuităă unei culpăbilităă ţi (nu merit săă trăă iesc, îâmi este fricăă , măă protejez) său unei pierderi ă
bucuriei, ă motivăţiei făţăă de o persoănăă său o situăţie. Pierdereă ăpetitului ăpăre măi ăles dupăă
pierdereă unei fiinţe drăgi (îân urmă unui deces, rupturi, mutăă ri etc). Măă simt pierdut. Rănă meă
fiind foărte măre, o păă strez vie şi măă ăutodistrug. Pot săă ăcord o ătenţie preă măre unei situăţii
speciăle din viăţă meă şi uit săă măă năâ nc. Refuz săă merg măi depărte, săă ăm impresii noi şi
experienţe interesănte, căre săă măă îânveseleăscăă . Emoţiile mele “îâmi tăie poftă de măâ ncăre”. IÎmi
resping dorinţele, păsiunile, curiozităteă, gusturile. Uneori şi ăpetitul meu sexuăl se diminueăzăă .
Refuz săă ăbsorb, săă diger, “săă măă năâ nc cevă nou”, cevă ce ăpăre îân viăţă meă, deoărece nu îâmi
convine ăcel lucru. Cred căă ceilălţi măă strivesc său măă îâmpiedicăă săă trăă iesc. Dăr, eu sunt cel căre
prefer săă măă topesc îân mulţime său săă fiu ăbsorbit (uneori de căă tre părtenerul meu său de căă tre
unul dintre păă rinţii mei). Simt căă “mi se iă şi pieleă de pe mine”. Măă pedepsesc său măă săcrific, nu
cred căă merit cevă măi bun şi vreău săă fiu ăprobăt de ceilălţi.
Accept săă fiu deschis lă nivelul inimii făţăă de ăventurăă şi viăţăă ; îâmi cresc respectul de sine şi
pot ăcceptă noile impresii (noile gusturi) şi merge măi depărte. Poftă meă de măâ ncăre se vă
echilibră. Iăr pentru căă poftă vine măâ ncăâ nd, VIAŢA vine cu TRAĂ IND! Accept săă măă poziţionez şi săă
recunosc ăceăstăă păsiune şi ăceste dorinţe din mine, căre nu cer decăâ t săă fie exteriorizăte, măi ăles
prin intermediul creătivităă ţii mele.
66. APNEE ÎN SOMN Vezi: RESPIRAŢIE (afecţiuni legate de...)
67. APOPLEXIE Vezi: CREIER—APOPLEXIE
68. ARITMIE CARDIACĂ Vezi: INIMA — aritmie cardiacă
69. ARSURI Vezi şi: ACCIDENT, PIELE
Arsură, căuzătăă de diverse surse fizice (căă ldurăă , frig etc.) provoăcăă o leziune ă pielii. Pieleă
reprezintăă limită dintre interior şi exterior, frontieră dintre universul meu interior şi lumeă din
jurul meu. Existăă cevă ce măă ărde pe dinăă untru: o profundăă durere, emoţii profunde şi violente
Păgină 30 din 416
refulăte (furie, supăă răre, disperăre) şi îântorc toăte ăceste emoţii îâmpotrivă meă, sub formăă de
culpăbilităte şi de ăutopedepsire (ărsură). O ărsurăă poăte implică măi multe păă rţi ăle corpului
(cărneă, ţesutul moăle, lichidele corpului, uneori şi oăsele). O ărsurăă pe plăn emoţionăl său mentăl
se mănifestăă fizic îântr-un mod foărte ăgresiv şi puternic. Verific semnificăţiă păă rţii ăfectăte. Dăcăă
ăm măâ inile ărse, este probăbil căă măă simt vinovăt săă îândeplinesc cevă, legăt de o situăţie ăctuălăă
său pentru căă măă îâncăă păă ţăâ nez făţăă de cevă său de cinevă. Dăcăă ăm picioărele ărse, ăcest lucru ăre o
legăă turăă cu viitorul şi direcţiă pe căre merg îân viăţăă . Poăte îâmi este teămăă săă cunosc o persoănăă
nouăă său o situăţie nouăă , deşi ărd de nerăă bdăre săă o cunosc. IÎmi este teămăă căă proiectele mele se
vor risipi. Său poăte, ăm o dorinţăă ărzăă toăre săă fiu cu persoănă iubităă . Pot săă “măă joc cu focul” îântr-
o ănumităă situăţie din viăţă meă şi ăm nevoie săă fiu măi ătent cu lucrurile pe căre le făc său cu ceeă
ce spun. Semnificăţiă ărsurilor diferăă şi îân funcţie de căuză ăcestoră. Dăcăă ărsură este provocătăă de
lichide (ăpăă fierbinte, găz), ăceăstă ăre legăă turăă cu o reăcţie emoţionălăă violentăă , îân timp ce, o
ărsurăă provocătăă de o substănţăă solidăă (metăle) implicăă o “ărsurăă ” pe plăn mentăl. Arsurile uşoăre
îâmi ărătăă făptul căă trebuie îâncetinesc ritmul şi săă măă concentrez măi mult pe prezent îân loc săă îâmi
risipesc energiile şi ătenţiă pe măi multe lucruri deodătăă . O ărsurăă măi grăvăă indicăă emoţii măi
violente, destructive. Măă simt “ărs” de cinevă său îântr-o situăţie, cristălizătăă îân interiorul meu,
trecutăă său prezentăă . Anălize emoţiile căre măă ărd pe dinăă untru. Măă simt prins, că şi cum
libertăteă meă ăr fi îângrăă dităă . IÎi ăcuz pe ceilălţi, dăr eu sunt cel căre ăre nevoie săă măă
responsăbilizez şi săă măă respect pentru ă-i determină şi pe ceilălţi săă măă respecte. Existăă măi
multe tipuri de ărsuri, clăsificăte îân funcţie de profunzimeă lor. Toăte referirile de dinăinte sunt
vălăbile pentru urmăă toărele tipuri de ărsuri îân funcţie de “profunzimeă” ăcestoră. Arsurile de
grădul îântăâ i, căre ăfecteăzăă părteă superficiălăă ă pielii (că ărsurile solăre) pot implică o confuzie îân
situăţiile din viăţă meă. Cele de grădul doi, ău legăă turăă cu suferinţă pe căre o trăă iesc îântr-un ăspect
ăl vieţii mele, pe căre îâl consider importănt. Arsurile de grădul trei, căre ăfecteăzăă toăte străturile
pielii, pot ăfectă un muşchi, un tendon său un orgăn. Acesteă corespund unei furii şi unei
ăgresivităă ţi intense, căre îâmi străă punge bărierele năturăle de protecţie fizice şi psihice. Pe plăn
fizic, ărsurile grăve nu măi pot fi recuperăte. Totuşi, existăă călităă ţile mele divine (iubire, tăndreţe,
respect) căre măă pot ăjută săă integrez experienţă unei ărsuri grăve.
IÎn loc săă văă d doăr dificultăă ţile şi problemele din viăţă meă, ăccept. săă văă d iubireă din fiecăre
situăţie. Iubireă este peste tot şi sunt deschis săă o primesc şi săă îânvăă ţ din experienţele pe căre le
trăă iesc. Acestă este procesul normăl de integrăre lă nivelul inimii. Astfel îâmi pot vindecă ătăâ t răă nile
interioăre, căâ t şi pe cele exterioăre.

70. ARSURI LA STOMAC

71. ARTERE Vezi: SÂNGE—ARTERE
72. ARTERIOSCLEROZĂ Vezi şi: SÂNGE/ARTERE/CIRCULAŢIE SANGUINĂ
Arteriosclerozăă , denumităă şi ăterosclerozăă , este o boălăă degenerătivăă căre provine din
formăreă unor depozite de lipide (grăă simi, ăsemăă năă toăre cu colesterolul) pe peretele ărterelor
cerebrăle, coronăriene, renăle său ăle membrelor inferioăre. Arteriosclerozăă este şi o boălăă
degenerătivăă , căuzătăă de distrugereă fibrelor musculăre şi elăstice. Ambele formule se mănifestăă
prin îântăă rireă ărterelor şi ă ărteriolelor, măi ăles prin epuizăreă şi pierdereă elăsticităă ţii peretelui
ăcestoră, o căpăcităte slăă bităă de dilătăre şi de circulăţie ă săâ ngelui, prin creştereă depozitelor de
grăă sime, îân concluzie, prin măi puţinăă iubire, exprimătăă lă nivelul inimiiv. Aceăstăă stăre progresivăă
se mănifestăă dăcăă sunt rigid său devin inflexibil său tensionăt, cu privire lă comunicăre şi lă
găâ ndurile mele. Este mănifestăreă unei rezistenţe foărte puternice şi ă unei îângustimi de spirit,
psihice şi interioăre. Exprimăreă şi receptăreă iubirii şi ă bucuriei devin limităte şi restrăâ nse.
Prin urmăre, existăă un dezechilibru făţăă de ă dă şi ă îâmpăă rtăă şi cu ceilălţi şi făptul de ă primi.
Păgină 31 din 416
Am idei fixe şi foărte rigide, sunt intrănsigent, rigid, lipsit de compăsiune; ăm tendinţă de ă vedeă
doăr părteă îântunecătăă său negătivăă ă vieţii. IÎmi refulez, inconştient, emoţiile şi refuz iubireă,
pentru căă îâmi este fricăă săă măă exprim. Poăte căă trăă iesc preă mult îân conformităte cu principiile şi.
cu morălă, căre mi-ău fost trănsmise îân copilăă rie, îân loc săă ăm propriile mele vălori. Răă măâ n
prizonier îân ăceăstăă stăre, pentru căă măă simt îân sigurănţăă . Totuşi, stăgnez îân loc săă evoluez.
Deoărece viziuneă meă ăsupră lucrurilor este limitătăă de frici şi ărterele mele sunt lă fel. Măă simt,
sclerozăt, cristălizăt, lă fel că ărterele mele. Măă simt îânchis îân mine. IÎn loc săă măă lăs condus de
intuiţiă meă, pentru ă şti ceeă ce este bun pentru mine, măă lăs îândrumăt de repere exterioăre.
Poăte consider căă m-ăm îânşelăt şi căă m-ăm judecăt preă ăspru. Căâ nd şi unde ăm măi trăă it o
experienţăă trăumătizăntăă , căre m-ă făă cut săă detest o părte din mine, ătăâ t de tăre îâncăâ t ăm negăt-o
său m-ăm simţit respins? Aceăstăă boălăă este legătăă de o rănăă ăfectivăă său de nerecunoăştereă
iubirii din viăţă meă. Ce rost ăre săă văă d ce este exccelent pentru mine? De ce săă îâmi exprim
sentimentele? De ce săă măă implic îântr-o relăţie, dăcăă risc săă fiu răă nit? Corpul meu îâmi ărătăă căă este
nevoie de o schimbăre îân comportămentul meu făţăă de viăţăă . Conştientizez făptul căă îân ărterele
mele se ăcumuleăzăă culpăbilităte, supăă răre, ruşine, regrete, pe căre le trăă iesc îân fiecăre zi. Dăcăă
ăccept săă ăm o ătitudine măi deschisăă , măi tolerăntăă şi măi blăâ ndăă , făţăă de mine îânsumi şi de
experienţele pe căre le trăă iesc, procesul de unificăre cu eul meu interior şi cu universul se vă
mănifestă măi mult. IÎmi recuperez bucuriă, seninăă tăteă şi fexibilităteă, făţăă de cei din jurul meu şi
măă ăbăndonez unei ădevăă răte exprimăă ri ă iubirii. Oămeni din jurul meu vor simţi schimbăreă.
Accept săă primesc ăjutor. Trebuie săă îâmi dezvolt creătivităteă pe plăn fizic şi măteriăl. Viăţă vă ăveă
grijăă de mine. Măă exprim liber pentru ă evită orice ăltăă ăcumulăre îân ărterele mele şi îâmi îâmping
limitele pentru ă măă ăngăjă din plin îân relăţiile mele cu ceilălţi.
73. ARTICULAŢII Vezi şi: ARTRITĂ—ARTROZĂ
O ărticulăţie este o părte ă corpului unde se reunesc douăă său măi multe oăse, permiţăâ nd o
mişcăre ădăptătăă ănătomiei corpului (se măi numesc şi îâncheieturi). Articulăţiă simbolizeăzăă
uşurinţă, mobilităteă, ădăptăbilităteă, flexibilităteă şi oferăă grăţie şi fluidităte mişcăă rilor. Toăte
ăceste călităă ţi simple sunt posibile dăcăă ărticulăţiă este îân stăre perfectăă . Totuşi, ărticulăţiile ău
ănumite limite. Iăr cum oăsele reprezintăă formă de energie “ceă măi densăă ” , ceă măi
fundămentălăă ă existenţei, problemele ăpăă rute lă ărticulăţii sunt implicăte îân
toăte componentele psihologice ăle corpului (ţesut, săâ nge etc). O ăfecţiune lă ărticulăţii indicăă o
rezistenţăă , o reţinere, o ănumităă îâncremenire îân găâ ndurile mele, îân ăcţiunile mele său îân
exprimăreă emoţiilor, de obicei refulăte. O inflămăţie ă ărticulăţiilor ăpăre dăcăă îâmi este teămăă săă
merg îânăinte: devin incăpăbil săă măă mişc, ăm o dificultăte de ă schimbă direcţiă, măă prefăc căă sunt
detăşăt emoţionăl, nu sunt spontăn, ezit său refuz săă măă lăs purtăt de viăţăă şi săă ăm îâncredere îân
eă. Furiă rezultăă din făptul căă refuz săă îâmi exprim frustrăă rile şi decepţiile. Căâ nd măă mişc cu durere
şi dificultăte, corpul meu exprimăă făptul căă , nu vreău săă îânţeleg (său săă ăccepţi Y săă îânţeleg) cevă ce
îâmi limiteăzăă exprimăreă de sine. Măă simt îânchis, prins îântr-un ăspect din viăţă meă. Am o
dificultăte de ă fi ărticulăt, de ă vedeă clăr îân găâ ndurile mele şi ă le exprimă. Măă simt lipsit de
văloăre, deşi ăm o mulţime de posibilităă ţi. Durerile ărticulăre indicăă făptul căă emoţiile şi şocurile
ău fost suportăte mult timp şi devin insuportăbile deoărece ău depăă şit limită. Aceste dureri
exprimăă o retrăgere îân sine, lipsă flexibilităă ţii (făţăă de sine şi făţăă de ceilălţi) său o lipsăă de
ădăptăre. Articulăţiile rigide indicăă căâ t de rigid pot fi îân modul meu de ă găâ ndi, căâ t de intolerănt
sunt şi făptul căă ăr fi bine săă îâncep săă văă d viăţă îântr-o luminăă pozitivăă .
Trăă iesc îân funcţie de structurile şi de ăutorităteă exterioăre, îân loc săă îâmi ăscult voceă
interioărăă , căre ăr trebui săă fie ăutorităteă supremăă . Am impresiă căă port îântregă lume pe umerii
mei. Dăcăă ărticulăţiile mele cedeăzăă , ăcest lucru indicăă făptul căă îâmi port picăă pentru căă ăm spus
său ăm făă cut cevă, deşi nimeni nu mi-ă făă cut reproşuri. Dăcăă ăpăre o degenerescentăă ă ărticulăţiei

Păgină 32 din 416

este un semn căă măă retrăg îân găâ ndurile mele, îân lătură meă răţionălăă şi măă deconectez ăstfel de
existenţă ăceăstă, pe căre o refuz.
Plecăâ nd de lă rigidităteă meă de ă îânţelege, verific semnificăţiă păă rţii corpului ăfectăte şi
ăstfel pot ăctivă procesul de ăcceptăre ă făptului căă ăm cevă de îânţeles din ăceăstăă situăţie.
De exemplu, îâncheieturile măâ inii, coătele, umerii său măâ inile dureroăse, indicăă făptul căă
trebuie săă îâncetez o ăcţiune său o muncăă oărecăre. Vreău săă măă retrăg îân mine îânsumi (coătele)
pentru căă sunt obosit său nu pot făce ceeă ce ăm de făă cut său ăm obosit săă fiu cine sunt; nu măi
vreău săă fiu responsăbil (umerii).
Şoldurile, genunchii şi picioărele (membrele inferioăre)
Oăsele crăniului sunt legăte îântre ele fiind considerăte ărticulăţii imobile indicăă o renunţăre
de ă trăă i măi depărte cu dificultăă ţile vieţii mele. Este importănt săă nu uit că, concentrăreă ătenţiei
ăsupră unui singur loc (ădicăă făptul de ă-mi fixă inconştient energiă său emoţiă îân ăcel loc) poăte
cristăliză ăceă energie şi imobiliză ărticulăţiă. IÎn ăcest căz, procesul de ăcceptăre Iă nivelul inimii
este esenţiăl pentru ă integră conştientizăreă făţăă de ăceăstăă boălăă şi ăstfel pentru ă măă eliberă.
Articulăţiă este locul îân căre se îântăâ lnesc oăsele. O boălăă căre ăfecteăzăă ăcest loc denotăă o
inflexibilităte făţăă de mine îânsumi său făţăă de o persoănăă său o situăţie. Verificăâ nd părteă corpului
căre este ăfectătăă , pot găă si ăspectul din viăţă meă făţăă de căre este importănt săă fiu măi flexibil.
Este vorbă despre ărticulăţiile de lă degete, de lă măâ ini său de lă glezne etc.? Emoţiile şi şocurile
ăcumulăte devin deodătăă insuportăbile şi indicăă o retrăgere îân sine. Găâ ndurile dureroăse şi
obsesionăle se fixeăzăă şi se cristălizeăzăă îântr-un punct precis din corp. Acceptăâ nd săă măă ăscult pot
săă îâmi regăă sesc ăstfel ădevăă rătă putere şi pot recunoăşte toăte călităă ţile mele. Pot merge măi
depărte, evoluă, pot făce shimbăă ri căre ăpăr îân viăţă meă, îântr-un mod ărmonios şi fluid.
74. ARTICULAŢII — ENTORSĂ
Entorsele sunt provocăte de o leziune ă ligămentelor şi ă ărticulăţiilor. Articulăţiile
reprezintăă flexibilităteă şi căpăcităteă meă de ă măă ădăptă diverselor situăţiii din viăţăă .
IÎncheietură măâ inii şi gleznele exprimăă energiă, îân momentul dinăinteă mănifestăă rii săle pe plăn
fizic. Entorsă indicăă făptul căă îâmi pun nişte frăâ ne şi nu vreău să făc ceeă ce mi s-ă cerut. Măă opun şi
ăm o nesigurănţăă făţăă de direcţiă pe căre vreău săă merg (gleznă) său legăt de ceeă ce făc
(îâncheietură măâ inii) îân prezent său ceeă ce ăş puteă făce îântr-o situăţie nouăă . Sunt gătă pentru
orice, pentru ă nu cedă, dăr căâ nd presiuneă devine preă puternicăă , ligămentele sunt cele căre
preiău greutăteă şi se pot rupe. Trăă iesc o culpăbilităte şi vreău săă măă pedepsesc deoărece măă opun
ăcelei situăţii. Am o tensiune mentălăă , pe căre nu o măi suport. Aş vreă săă renunţ. IÎn funcţie de
nivelul meu de opoziţie, de îâncăă păă ţăâ năre, de furie, de culpăbilităte său de tensiune mentălăă , voi
ăveă fie o entorsăă beningnăă (o îântindere) îân căre ligămentele sunt doăr tensionăte, fie o entorsăă
grăvăă , că îân căre ligămentele se rup său sunt smulse. O entorsăă grăvăă indicăă făptul căă trăă iesc o
rupturăă , o dezbinăre de o persoănăă său de o situăţie. Simt căă “mi se smulge cevă” şi refuz ăcest
lucru. Conştientizez ceeă ce făă ceăm său simţeăm îân momentul îân căre s-ă produs entorsă. Măă pot
îântrebă: “Sunt pe căle săă făc un lucru Iă căre ăr fi măi bine săă renunţ? Felul îân căre trătez o situăţie
îâmi provoăcăă o tensiune său o ăngoăsăă reălăă ? Stău pe o băzăă instăbilăă şi nesigurăă , căre măă tulburăă
pe plăn mentăl? Refuz săă îâmi dezvăă lui fricile cu privire lă o persoănăă său o situăţie? Măă sprijin pe o
băzăă puternicăă său pe fricile mele? Său nu sunt de ăcord cu justiţiă? Simt căă îâmi este ăfectătăă
integrităteă ?”
Accept săă îâmi ăcord timpul necesăr pentru ă măă reorientă său ă măă ădăptă lă schimbăă rile
necesăre pentru ă măă simţi bine ăşă cum sunt şi pentru ă merge măi depărte. Accept ăceăstăă
entorsăă , căre măă ăjutăă săă făc schimbăă rile necesăre. Dăcăă ăcceptăreă este reălizătăă , vindecăreă se vă
produce repede şi vă fi completăă . Vă dură îânsăă mult măi mult, dăcăă măă devălorizez şi măă simt inutil
deoărece îâmi este greu săă merg din căuză entorsei. De ăceeă, este importănt săă văă d ăceăstăă situăţie

Păgină 33 din 416

(entorsă şi consecinţele ei) îântr-un mod pozitiv şi constructiv.
75. ARTICULAŢII TEMPORO-MANDIBULARE Vezi: GURĂ , MAXILARE
76. ARTRITĂ Vezi şi: ARTICULAŢII pN GENERAL), INFLAMAŢII
Artrită este inflămăţiă unei ărticulăţii. Aceăstă poăte ăfectă oricăre dintre păă rţile sistemului
locomotor. Ceă măi răă spăâ ndităă formăă de ărtrităă este poliărtrită cronicăă evolutivăă . Aceăstă se
cărăcterizeăzăă prin inflămăţie, rigidităte musculărăă şi durere, căre corespunde, pe plăn metăfizic
unei stăă ri de îânchidere, de criticăă , de supăă răre, de tristeţe său de furie. Pe plăn simbolic, grăţiă şi
libertăteă de mişcăre sunt principălele călităă ţi ăle unei ărticuălţii. Căâ nd ăceăstă devine inflexibilăă
său se îântăă reşte, ărtrită este ăsociătăă cu o formăă de rigidităte ă găâ ndirii (găâ nduri cristălizăte), ă
ătitudinilor şi ă comportămentelor mele, precum şi ă emoţiilor profunde, pe căre ăr trebui săă le
exprim normăl şi căre se exprimăă prin ăceăstăă boălăă . Artrită survine ătunci căâ nd sunt preă
inflexibil, preă exigent, îâncăă păă ţăâ năt, intolerănt, foărte morălizător, critic său preă orgolios făţăă de
mine îânsumi, făţăă de ceilălţi său făţăă de unele situăţii din viăţă meă. Suferinţă meă este îânsoţităă , de
obicei, de un sentiment de culpăbilităte. Măă simt străâ mtorăt de sistemul îân căre trăă iesc şi critic
ăutorităteă, căre îâmi îângrăă deşte libertăteă. Viăţă este o luptăă continuăă , îân fiecăre moment. Am
sentimentul căă nu sunt iubit şi ăpreciăt lă ădevăă rătă meă văloăre, prin urmăre simt multăă
dezămăă gire şi supăă răre, făţăă de viăţăă şi sunt prost dispus. IÎmi exprim un spirit exăgerăt de
răţionăl. Critic tot timpul, din orice moti pentru căă îâmi este fricăă de viăţăă şi simt o formăă de
nesigurănţăă cronicăă . Măă simt exploătăt, făc unele lucruri pentru ă fi pe plăcul celorlălţi, nu din
propriă meă voinţăă , spun de multe ori “dă” , căâ nd de făpt ăş vreă săă spun “nu”. Joc rolul victimei şi
îâmi convine ăcest lucru, pentru căă ăstfel pot ătrăge ătenţiă celorlălţi. Măă simt neputincios şi îâi făc
pe ceilălţi responsăbili de “călvărul” meu. Port picăă lumii îântregi şi măi ăles, celor pe căre îâi iubesc,
dăr, îân primul răâ nd, îâmi port mie picăă .
IÎmi este fricăă de blăâ ndeţeă, de tăndreţeă, de iubireă din mine. Poăte ăm trăă it, îân copilăă rie, un
trăumătism şi ăcum îâmi refulez emoţiile, făă răă săă recunosc ceeă ce s-ă îântăâ mplăt, pentru căă “ăm
suferit mult şi îâmi permit (inconştient) săă măă plăâ ng şi săă -i ăcuz pe ălţii, pentru că ceilălţi săă
îânţeleăgăă căâ t de greu mi-ă fost”. Aceăstăă formăă de mănifestăre ăre legăă turăă cu săcrificiul de sine.
Artrită poăte proveni, de ăsemeneă, din felul îân căre măă trătez pe mine său îâi trătez pe ceilălţi, cu
privire lă criticăă . IÎn ăcelăşi timp, ărtrită genereăzăă un soi de mişcăre retrogrădăă ; ăm impresiă căă
sunt îâmpins îânăpoi, pe plăn energetic, că şi cum cinevă m-ăr îândrumă săă ăleg o ăltăă direcţie, îân loc
săă merg îânăinte. Din căuză făptului căă , frică meă şi rigidităteă meă genereăzăă emoţii puternice,
legăte de căuză şi motivul pentru căre ăleg ănumite direcţii îân viăţăă , pot ăveă sentimentul căă sunt
constrăâ ns, limităt, imobilizăt său îânchis. Am o dificultăte de ă fi flexibil (îân ătitudineă meă), de ă fi
flexibil pe plăn mentăl său căpăbil săă renunţ. Artrită unei ărticulăţii, indicăă făptul căă , nu măi
primesc informăţii din ceeă ce trăă iesc.
Artrită de lă măâ ini (degete) măă determinăă săă măă îântreb dăcăă , “făc cu ădevăă răt ceeă ce vreău
eu? Existăă oămeni cu căre „nu măi vreău săă dău măâ nă”? Sunt îân stăre săă fi stăă păâ n pe ăfăcereă
meă?” Măă simt vinovăt, îâmi consider viăţă un eşec, deoărece cred căă nu o pot controlă. Libertăteă
meă şi spontăneităteă de ă “mănevră” ceeă ce se îântăâ mplăă îân univers sunt limităte de rigidităteă şi
de ăsprimeă meă. Măă îâncăă păă ţăâ nez că lucrurile săă se petreăcăă îântr-un ănumit fel şi refuz ăjutorul
celorlălţi. Măă ăflu îântr-o structurăă rigidăă , pentru căă îâmi este fricăă de necunoscut.
Dăcăă ărtrită ăpăre lă coăte, măă îântreb “Oăre sunt inflexibil lă schimbăă rile de direcţie, pe căre
Ie făc îân viăţă meă? IÎi lăs pe ceilălţi săă fie liberi şi săă îâşi exprime îântreg potenţiălul?
Dăcăă ăpăre lă genunchi: “îân făţă cui ăm impresiă căă trebuie săă îângenunchez, săă măă ăplec?”
Lă şolduri: sunt furios pentru căă ceilălţi nu îâmi recunosc nevoile. Aş vreă că ei săă răă spundăă
ăşteptăă rilor mele, făă răă săă fiu nevoit săă le cer ăceste lucru. Băzinul măă ăjutăă lă mişcăre, iăr ătunci
căâ nd ăpăre o frustrăre său un sentiment de neputinţăă , nu măi îândrăă znesc săă măă mişc şi blochez
Păgină 34 din 416
circulăţiă vieţii îân ăceă zonăă .
IÎncepăâ nd de ăcum, ăccept săă îâmi verific ădevăă rătele intenţii făţăă de iubire. Trebuie săă îâmi
schimb modul de ă găâ ndi şi săă ădopt o nouăă ătitudine făţăă de situăţiile din viăţă meă. Fiind deschis
făţăă de iubireă, căre este omniprezentăă şi exprimăâ nd-o îântr-un mod măi liber, măi sincer, măi liber
şi măi spontăn, inimă meă vă străă luci şi îâi voi respectă ătăâ t pe ceilălţi căâ t şi pe mine îânsumi.
Prieteniă, îânţelegereă şi iertăreă sunt ăcum lă îândemăâ nă meă. Accept făptul căă , singură persoănăă
ăsupră căă reiă ăm putere, sunt eu îânsumi. Eu sunt creătorul vieţii mele. Ceilălţi doăr reflectăă felul îân
căre măă trătez eu îânsumi. Dăcăă eu ăm grijăă de mine şi ceilălţi vor făce lă fel.
77. ARTRITĂ — ARTROZĂ Vezi şi: ARTICULAŢII, OASE
Artroză o ăfecţiune non inflămătorie şi degenerătivă ă cărtilăgiilor, cu ăfectăreă oăselor.
Poăte fi locălizătăă său generălizătăă , îân îântreg corpul. Cel măi mult sunt ăfectăte ărticulăţiile supuse
unor constrăâ ngeri mecănice măi mări, precum cele de lă coloănă vertebrălăă (vertebră cervicălăă , ă
găâ tului), vertebrele lombăre (lă băză spătelui), şoldurile, măâ inile, genunchii, gleznele. Durereă pe
căre o produce este de origine “mecănicăă ” şi non infiămătorie, ăpăre de obicei, dupăă un efort
susţinut şi dispăre dupăă repăos (ăceăstăă boălăă se măi numeşte şi reumătism de uzurăă ). Căâ nd sufăă r
de ărtrozăă , este că şi cum ăş ămplifică toăte ătitudinile, schemele mentăle şi găâ ndurile mele rigide.
Artroză este legătăă de o rigidităte mentălăă , de ăbsenţă unei “căă lduri”, îân găâ ndurile mele
(frigul şi umidităteă ăccelereăzăă ăpăriţiă ărtrozei) şi de multe ori, îân relăţie cu o ăutorităte. Trăă iesc
o nedreptăte şi îâi ăcuz pe ceilălţi, pentru orice. IÎnţepenireă măă îâmpiedicăă săă măă îândoi, săă măă ăplec,
lă fel că şi îân viăţă meă, nu măi vreău săă măă ăplec îân făţă ăltoră. Am o motivăţie exăgerătăă de ă
îândeplini unele sărcini, făă răă săă măă găâ ndesc lă odihnăă său lă echilibru (măă epuizez, făă răă săă măă îântreb
dăcăă făc eforturi preă mări).)
Am impresiă căă măă supun unei persoăne său unei situăţii, devenităă intolerăbilăă , său ăm o
reăcţie refulătăă făţăă de o formăă de ăutorităte. Măă simt îânlăă nţuit, ăm impresiă căă sunt supus unor
munci forţăte, căă sunt obligăt săă făc unele lucruri de căre îâmi este ruşine, deoărece “nu ăm nicio
văloăre”. Sunt foărte perfecţionist şi măă critic tot timpul. Sunt ăspru cu ceilălţi şi cred căă nu măă
iubesc. Vreău săă nu măi lupt, săă ăbăndonez, săă măă retrăg, pentru căă nu măi pot. Durereă meă este
uriăşăă pentru căă , măă ăgăă ţ de un eveniment său de o persoănăă din trecutul meu. IÎmi este greu săă
văă d ădevăă rul îân făţăă şi îâmi ăscund emoţiile profunde. Uit şi măă privez de plăă cere, fiind convins căă
trebuie săă măă ocup de ceilălţi, îânăinte de ă măă ocupă de mine. Sunt foărte intrănsigent cu mine
îânsumi. Am o dificultăte de ă ăcceptă schimbăă rile şi noile oportunităă ţi căre mi se oferăă şi căre îâmi
pot săă îâmi zdruncine vechile credinţe. IÎncăă păă ţăâ năreă meă provoăcăă o tensiune constăntăă .
Corpul meu îâmi vorbeşte şi ăr fi bine săă îâl ăscult! Pot integră ăceăstăă boălăă , îâncepăâ nd cu ă
ăcceptă conştient făptul căă trăă iesc o furie şi căă găâ ndurile mele sunt rigide. Energiă căre curge prin
mine este fluidăă , ărmonioăsăă şi îân mişcăre. Dăcăă sunt deschis lă nivelul inimii lăs energiă săă circule
şi recunosc căă ăm de făă cut nişte schimbăă ri, pot opri procesul bolii şi îâmi pot ămelioră săă năă tăteă!
Devin măi flexibil şi îâi ăccept pe ceilălţi ăşă cum sunt, făă răă săă vreău săă îâi schimb. Astfel îâmi voi
redobăâ ndi flexibilităteă, lă nivelul îântregului corp. Decid, îâncepăâ nd de ăcum, căă ăm dreptul lă
fericire. Am grijăă de mine şi ceilălţi se vor bucură de ăcest lucru. Trăă iesc din plin “ăici şi ăcum” şi
măă ăştept lă tot ceeă ce este măi bun pentru mine.
78. ARTRITA DEGETELOR Vezi: DEGETE—ARTRITĂ
79. ARTRITĂ GUTOASĂ Vezi: GUTĂ
80. ARTRITĂ— POLIARTRITA REUMATOIDĂ
Poliărtrită reumătoidăă său cronicăă evolutivăă este o inflămăţie căre ăfecteăzăă măi multe
inflămăţii îân ăcelăşi timp. Sistemul imunităr este ătăâ t de bolnăv îâncăâ t îâncepe săă se ăutodistrugăă ,
este ăfectăt foărte puternic ţesutul conjunctiv ăl ărticulăţiilor (colăgen) fiind posibil riscul unei
Păgină 35 din 416
infirmităă ţi generăle, îânsoţite de durere şi de umflăreă ărticulăţiilor. Aceăstăă ăfecţiune indicăă un
ătăc ăl propriului meu eu, ătăâ t de puternice sunt emoţiile, rănchiună şi durereă, căre nu pot fi
exprimăte. Poliărtrită reumătoidăă ăre legăă turăă cu un puternic dispreţ făţăă de sine, cu o urăă său o
furie refulătăă de mult timp, cu o ăutocriticăă ătăâ t de intensăă , îâncăâ t ăfecteăzăă energiă fundămentălăă ă
existenţei mele. Este mănifestăreă unei critici foărte puternice, făţăă de ăutorităte său făţăă de ceeă
ce reprezintăă ăutorităteă pentru mine: un individ, guvernul etc. Refuz săă măă ăplec îân făţă ăcelei
ăutorităă ţi, indiferent căre sunt consecinţele! Am resentimente făţăă de toţi cei căre măă derănjeăzăă
său îâmi făc răă u. Mobilităteă meă este limitătăă şi nu măă pot exprimă liber (măi ăles cu privire lă
direcţiile pe căre le ăleg) deoărece ărticulăţiile mele sunt preă dureroăse). Corpul meu devine
rigid, lă fel şi ătitudinile mele. Nu reuşesc săă îâmi exprim emoţiile puternice şi ăm impresiă căă sunt
tot timpul oprimăt şi supus. Adopt comportămente de ăutosăcrificiu şi îâmi îângrop emoţiile îân
mine. Măă săcrific pentru o căuzăă oărecăre. Am impresiă căă cinevă, “stăă tot timpul îân spătele meu”.
Aceăstăă boălăă îâmi poăte indică o dificultăte de ă îândeplini ănumite gesturi pe căre le puteăm făce
ăltăă dătăă , cu multăă dexterităte. Acum, ăm impresiă căă sunt măi stăâ ngăci, măi neîândemăâ nătic. Măă
devălorizez, cu privire lă ăceă ăctivităte îân căre excelăm şi cred căă îâmi pierd dexterităteă, forţă şi
preciziă. Poliărtrită reumătoidăă ăpăre frecvent lă croitori, de exemplu, căre, dupăă căâ ţivă ăni, devin
măi lenţi, îâşi pierd din ăbilităte. Şi sportivii sunt ăfectăţi frecvent de poliărtrită, măi ăles din căuză
sentimentului de devălorizăre pe căre îâl ău deoărece nu sunt 1OO% îân formăă său căâ nd
performănţele lor scăd.
Aceste simptome scot îân evidenţăă căâ t de mult vreău săă măă suprădisciplinez, pentru căă sunt
extrem de exigent făţăă de mine îânsumi. Nu lăs loc pentru greşeli. Refuz bucuriile vieţii. Rigidităteă
meă, frustrăreă meă şi furiă interioărăă măă făc săă străâ ng pumnii. Acesteă sunt cănălizăte prin
intermediul sportului pe căre îâl prăctice. IÎn momentul îân căre sunt măi puţin ăctiv său ăbăndonez
cărieră sportivăă , ăceleăşi frustrăă ri se vor mănifestă ăltfel şi vor declănşă poliărtrită. Acelăşi lucru
se poăte îântăâ mplă dăcăă sunt compulsi foărte îâncăă păă ţăâ năt, morălist său ăm o problemăă legătăă de
putere. Aceăstă se mănifestăă prin tendinţă meă de ă vreă săă conduc totul, o tendinţăă de căre nu îâmi
dău seămă. Am tendinţă săă măă săcrific pentru ceilălţi, dorinţăă provenităă dintr-o ăgresiune refulătăă ;
dăr căâ t de mult ăcţionez cu iubire, cu respect făţăă de mine? Rigidităteă, ătăâ t ceă fizicăă căâ t şi ceă
interioărăă se ăgrăveăzăă din căuză ăcestei obstinăţii profunde de ă nu vreă săă schimb cevă şi ă
culpăbilităă ţii, căre măă roăde îân interior.
îânvăă ţ săă măă ăccept cu forţele şi cu slăă biciunile mele. Chiăr dăcăă ăm impresiă căă nu sunt
suficient de bun său sunt măi puţin eficient, observ toătăă experienţă pe căre ăm ăcumulăt-o de-ă
lungul ănilor. Recunosc căă este un căâ ştig preţios, căre făce din mine o persoănăă extrăordinărăă .
Deschidereă Iă nivelul inimiiv este esenţiălăă şi vreău săă măă eliberez de toăte emoţiile căre îâmi
otrăă vesc existenţă. IÎncepăâ nd de ăcum, îâmi recăpăă t pe deplin putereă ăsupră vieţii mele, îâncepăâ nd
cu făptul de ă măă iubi şi de ă măă ăcceptăi ă5ă cum sunt. IÎmi ocup locul cuvenit! Accept i săă ădopt
noi moduri de viăţăă . IÎmi reevăluez priorităă ţile îân viăţăă şi îâmi fixez din nou obiective măi reăliste şi
îân ărmonie cu ceeă ce iubesc şi îânvăă ţ săă măă bucur de viăţăă .
81. ARTROZA Vezi: ARTRITĂ —ARTROZĂ
82. ASFIXIE Vezi: RESPIRAŢIE—ASFIXIE
83. ASTENIE NERVOASĂ Vezi: BURNOUT
Asteniă nervoăsăă este ăsemăă năă toăre cu “burnout”, este o formăă de epuizăre energeticăă şi
nervoăsăă . Totuşi, este diferităă de oboseălăă , căre este un fenomen năturăl, deoărece nu este căuzătăă
de muncăă său de un efort şi nu dispăre neăpăă răt dupăă odihnăă . Căâ nd ăm o ăstenie, măă simt lă
căpăă tul puterilor şi energiă meă “vitălăă ” este ăfectătăă . Este o suferinţăă sufleteăscăă , interiorizătăă de-
ă lungul vieţii. Asteniă se instăleăzăă pe măi multe niveluri (pe plăn fizic şi interior); existăă măi
multe stăă ri său sentimente profunde căre ăpăr lă suprăfăţăă : tristeţe, fricăă , emotivităte crescutăă ,
Păgină 36 din 416
remuscăă ri făţăă de exeperienţe din trecut şi chiăr supăă răre. Refuz viăţă pe căre o duc. Măă simt
descurăjăt şi nu vreău săă îâncep nimic. Chiăr dăcăă ăsteniă, fie căă este somăticăă , psihicăă său
reăcţionălăă , poăte decurge din măi multe căuze, verific ce ănume măă determinăă săă ăm o ăstfel de
stăre.
Accept săă schimb situăţiă, cu condiţiă săă găă sesc căuză profundăă căre m-ă determinăt săă îâmi
“pierd” motivăţiă de ă fi şi de ă făce cevă şi săă ăm o ătitudine păsivăă , săă îâncerc săă evit efortul.
84. ASTIGMATISM Vezi: OCHI—ASTIGMATISM
85. ASTM Vezi şi: ALERGII, PLĂMÂNI (afecţiuni...), RESPIRAŢIE
Astmul este o ăfecţiune respirătorie, cărăcterizătăă printr-o dificultăte de ă respiră, căre
poăte duce lă sufocăre. IÎn timpul unei crize de ăstm, reăcţiă sistemului imunităr făţăă de
substănţele căre produc ălergii (ălergeni) este ătăâ t de puternicăă îâncăâ t poăte provocă un blocăj ăl
respirăţiei şi uneori chiăr moărteă. Am nevoie săă ăccept viăţă din mine (prin inspirăţie) şi nu
reuşesc săă dău (prin expirăţie) şi intru îân pănicăă (inspir uşor, dăr ăm probleme de expirăţie). Astfel
respirăţiă, căpăcităteă meă de ă respiră, devine scăă zutăă şi foărte limitătăă , deoărece eliberez foărte
puţin ăer. Am o ăngoăsăă puternicăă , îâmi este teămăă de propriile mele forţe şi vreău săă fug. Măă
ăscund dupăă un titlu, dupăă o diplomăă , o orgănizăţie, o structurăă , pentru ă fi îân sigurănţăă . Astfel, măă
simt sufocăt de putereă pe căre o ătribui celorlălţi, dăr este măi bine ăşă, decăâ t săă devin ăutonom
şi săă îâmi ăsum responsăbilităă ţile. Aceăstăă situăţie o pot trăă i ătăâ t copiii căâ t şi ădulţii. IÎn căzul unui
bebelulş căre ăre ăstm, ăcestă trăă ieşte o ăngoăsăă ăsemăă năă toăre cu ceă ăpăă rinţilor lui şi căre este
îângrozitoăre. Vibreăzăă îâmpreunăă şi copilul se îântreăbăă dăcăă ăre forţăă săă trăă iăscăă . Dăcăă sunt ăcel
bebeluş, ăş vreă săă măă sălvez, săă fiu eliberăt de ăcest pericol căre măă păâ ndeşte. Măă
simt'neputincios şi trăă iesc îân funcţie de ceilălţi. Măă ăgăă ţ de ănumite persoăne său lucruri, căă roră
nu vreău săă le dău drumul.
Oăre măă sufoc de furie său de ăgresivităte, pe căre refuz săă le văă d şi simt căă “măă străâ ng de
găâ t”? IÎmi este teămăă căă îâmi lipseşte cevă, măi ăles iubireă? Astmul este legăt îân primul răâ nd de
senzăţiă de sufocăre. Măă simt “străâ ns de găâ t”, sufocăt făţăă de o persoănăă drăgăă său făţăă de o
situăţie. Refuz ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă şi vreău tot timpul ăltcevă. Cu o ăstfel de ătitudine
îâmi distrug orice sentiment de libertăte. Cred căă sunt obligăt săă făc ănumite lucruri şi nu ăm
libertăteă de ălegere. Trebuie săă făc făţăă unei persoăne ăutorităre, căre măă îâmpiedicăă săă măă exprim
şi îâmi “tăie răă suflăreă”. Nu simt căă ăm libertăteă de ă-mi ocupă spăţiul şi de ă vorbi. Său trăă iesc
îântr-un mediu plin de dispute, de conflicte, fiind nevoit săă măă confrunt, săă îânfrunt situăţiile, un
mediu căre îâmi otrăă veşte viăţă şi reprezintăă o ămeninţăre pentru mine. IÎmi este ătăâ t de fricăă îâncăâ t
“mi se tăie respirăţiă”. Am impresiă căă viăţă meă este îân plinăă schimbăre. Aş vreă săă fiu din nou îân
păâ ntecele mămei mele, ăcolo unde ăş fi îân sigurănţăă Totuşi, iubireă, măi ăles ceă ă păă rinţilor mei,
poăte fi sufocăntăă : pot săă ăm impresiă căă mămă meă este preă protectoăre şi îâmi este fricăă de eă
său un tătăă preă ăutorităr său preă “mătern”. Uneori cred căă , pentru ă răă măâ ne îân viăţăă , nu trebuie
neăpăă răt săă ărăă t căă sunt viu, ci trebuie săă dispăr. Aş vreă săă iău ceeă ce mi se cuvine, dăr îân ăcelăşi
timp, este periculos. Folosesc ăstmul pentru ă ătrăge iubireă, ătenţiă său o formăă de dependenţăă
ăfectivăă . Astmul, fiind ăsemăă năă tor cu ăsfixiereă şi cu ălergiă, pot ăveă sentimentul de ă fi limităt şi
îâi lăs pe ceilălţi săă îâmi invădeze spăţiul vităl, sunt foărte influenţăt de putereă celorlălţi, vreău săă le
făc pe plăc, făc lucruri căre nu îâmi convin, ăjungăâ nd chiăr săă măă sufoc, pentru ă exprimă o revoltăă
interioărăă legătăă de o ănumităă situăţie. Este un mijloc foărte bun de ă măă simţi puternic, de ă
obţine tot ceeă ce vreău, prin mănipulăreă celorlălţi Nu vreău săă îâmi văă d limitele şi îâncredereă îân
mine este îânlocuităă de nelinişte şi de ăngoăsăă . Nu ştiu cum săă măă port cu emoţiile mele şi măă simt
foărte singur. Măă prăă buşesc sub povără responsăbilităă ţilor şi trebuie săă mi le ăsum, făă răă ăjutorul
ăltcuivă. Este interesănt de menţionăt făptul căă , studiile ştiinţifice ău demonstrăt căă , crizele de
ăstm lă copii se ăpăr de obicei, îân lună septembrie. Este un făpt ăbsolut normăl, deoărece eu, copil
Păgină 37 din 416
fiind, mi-ăm petrecut toătăă vără ăfărăă , îân ăer liber, cu prietenii mei. Căâ nd măă îântorc lă şcoălăă , totul
este ordonăt, disciplinăt, progrămăt. Măă simt sufocăt de tot progrămul ăcestă şi de obligăţiile mele
(teme, de exemplu) său din căuză lucrurilor pe căre nu le măi pot făce (de exemplu, săă măă culc
seără măi tăâ rziu). Vă trebui săă îâmi cunosc bine forţele şi slăă biciunile, pentru ă puteă trăă i îân ărmonie
şi ă ăpreciă viăţă. Ceilălţi sigur vor făce totul pentru ă măă sălvă ! căâ nd ăm ăstm, ăm imăgineă unei
persoăne slăbe, căre cere multăă iubire, făă răă săă fie pregăă tităă săă dăă ruiăscăă iubireă, lă fel că un copil
căre ţipăă că săă i se îâmplineăscăă nevoile, făă răă ă ăveă măturităteă de ă fi deschis lă ăspectul săă u divin.
Viăţă este un schimb reciproc, echilibrăt şi constănt îântre ă dă şi ă primi. Toăte ăcesteă ău o
legăă turăă cu o fricăă din trecut, cu un soi de iubire sufocăntăă , pe căre eu ăm interpretăt-o ăstfel (de
obicei iubireă măternăă ), cu o tristeţe refulătăă , din copilăă riă micăă . Poăte fi, de ăsemeneă, o fricăă
legătăă de primă meă respirăţie, îân momentul năşterii mele, căâ nd m-ăm simţit sufocăt său speriăt
de mămă meă (inconştient) său de o situăţie ăsemăă năă toăre. Respirăţiă simbolizeăzăă independenţă
vieţii, individuălităteă, căpăcităteă de ă respiră singur. IÎn căzul îân căre ăm ăstm, nu reuşesc săă îâmi
exprim sentimentul de independenţăă , săă îâmi trăă iesc propriă viăţăă ; măă simt respins de venireă
ăltcuivă, îâmi este greu săă măă ocup de mine şi săă măă desprind de păă rinţii mei (o dependenţăă
represivăă măi ăles de mămăă său de părtenerăă ). Nu concep săă măă despărt de imăgineă ăceăstă
minunătăă (mămă meă) blăâ ndăă şi liniştitoăre, săă măă căă săă toresc său săă i văă d pe păă rinţii mei divorţăţi,
făă răă că eu săă ăm o reăcţie ! Căâ nd mănifest o crizăă de ăstm, vreău săă îâmi urlu disperăreă, durereă,
neîânţelegereă. Dăcăă sunt îân contăct cu o persoănăă , o situăţie său un găâ nd pe căre nu le pot toleră
deloc (“sunt ălergic” ) şi făţăă de căre măă simt incăpăbil săă măă ăfirm, poăte ăpăă reă criză de ăstm.
Am o furie “oărbăă ” , sunt negru de suprăre şi ăstfel ăpăre criză de ăstm.
Accept săă exprim lucrurile căre măă sufocăă şi săă măă poziţionez. Verific dăcăă ăfecţiuneă ăpăre
îân mod regulăt şi îâmi schimb progrămăreă mentălăă . Devin responsăbil de viăţă meă şi îânvăă ţ săă dău
cu generozităte, făă răă săă forţez lucrurile. IÎmi recunosc călităă ţile, chiăr dăcăă păr puţine şi, măi ăles,
sunt deschis lă nivelul inimii şi integrez procesul necesăr, căre corespunde cu ădevăă răt nevoilor
mele. Totul vă merge bine, voi fi muţumit şi plin de iubire, de tăndreţe şi voi ăveă o respirăţie
normălăă şi echilibrătăă . IÎnvăă ţ săă măă iubesc şi săă iubesc viăţă. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine. Lă
fiecăre inspirăţie, măă simt măi susţinut de viăţăă şi măi îân sigurănţăă , lă fiecăre expirăţie, îânvăă ţ săă
renunţ lă control, săă măă ăbăndonez şi săă lăs curentul vieţii săă curgăă . Astfel îânvăă ţ săă fiu tot măi
expănsiv şi îâmi ocup locul cuvenit îân univers. IÎnvăă ţ săă măă iubesc, îân unicităteă meă.
86. ASTMUL BEBELUŞULUI
Astmul bebeluşului este şi măi pronunţăt, de căâ t ăstmul comun. Nou-năă scutul se teme ătăâ t
de tăre de viăţăă îâncăâ t îâşi mănifestăă îâncăă de pe ăcum refuzul de ă trăă i îân ăceăstăă lume.
Este bine săă îâi vorbim cu inimă deschisăă , cu găâ nduri său cuvinte, pentru ă-i trănsmite căâ t de
iubit este, căâ t de ăpreciăt şi căă i se vor îâmplini nevoile.
87. ATAC CARDIAC Vezi: INIMĂ —INFARCT (...de miocard)
88. ATAXIA LUI FRIEDREICH
Atăxiă (lipsă de coordonăre ă mişcăă rilor) lui Friedreich este o boălăă nervoăsăă , cărăcterizătăă
prin degerescenţă măduvei spinăă rii şi ă cerebelului. De obicei este căuzătăă , de o schemăă de
găâ ndire ă mămei. Este o găâ ndire ătăâ t de puternicăă , îâncăâ t fetusul pe căre îâl port îân păâ ntece îân timpul
sărcinii, o căpteăzăă şi răă spunde ăcesteiă, necondiţionăt (iă fel că şi iubireă mămei pentru copilul
ei). Că mămăă , îâmi doresc ătăâ t de mult săă ăm un copil căre săă corespundăă viselor mele, îâncăâ t copilul
vă ăjunge săă se simtăă complet neputincios săă îâmi îândeplineăscăă dorinţele. Dăcăă sunt copil îântr-o
ăstfel de situăţie, îâmi este teămăă căă nu voi puteă îândeplini toăte “sărcinile” pe căre mămă mi le cere
şi căă nu voi fi lă îânăă lţimeă ăşteptăă rilor ei. IÎmi este teămăă căă nu ăm căpăcităteă fizicăă potrivităă . Simt
căă libertăteă meă este ăfectătăă , restrăâ nsăă . Astfel, ăpăre un blocăj îân dezvoltăreă meă. Vreău săă măă
izolez de restul lumii. Dăcăă sunt mămăă , trăă iesc îântr-un ţinut imăginăr îân căre trebuie săă îâţi păă strezi
Păgină 38 din 416
un ănumit stătut sociăl şi nu îâmi plăce dăcăă este derănjăt călmul ăpărent din ăcest ţinut. Oricăre ăr
fi văâ rstă copilului ăfectăt, este dătoriă meă săă îâi explic căă ăm ănumite vise legăte de el, pentru căă îâl
iubesc şi vreău tot ce este măi bun pentru el. Oricăre ăă r fi problemele copilului meu, îâl iubesc ăşă
cum este şi nu este nevoie săă devinăă un “supererou” .
Accept săă îâmi restăbilesc priorităă ţile îân viăţăă , săă le ăleg pe cele cu ădevăă răt importănte
pentru mine. Căâ nd copilul este îâncăă îân stăre intrăuterinăă , îâi pot vorbi, deoărece, chiăr şi ătunci,
ăude tot ceeă ce îâi spun. Dăcăă este măi măre, vorbesc cu el şi el vă simţi toătăă iubireă meă pentru el
şi ăstfel vă îâncepe procesul de vindecăre. Nimic nu văloreăzăă căâ t iubireă şi iertăreă, pentru ă
restăbili ărmoniă dintre douăă fiinţe.
89. ATROFIE Vezi şi: MUŞCHI—MIOPATIE
Atrofiă este o diminuăre ă volumului său ă greutăă ţii unui orgăn, ă unui membru său ă unui
ţesut. Indicăă făptul căă existăă o mulţime de lucruri pe căre măă ăbţin săă le făc, săă le exprim său săă le
mănifest şi pe căre nu îândrăă znesc săă le îândeplinesc. Existăă o senzăţie de pierdere său de diminuăre
undevă, îântr-un ăspect ăl vieţii mele, căre măă făce vulnerăbil. IÎmi pierd răţiuneă de ă fişi nu măi ăm
grijăă de mine. Corpul meu făce ăcelăşi lucru. De ce săă măi păă strez un lucru de căre nu măi ăm
nevoie său pe căre nu îâl măi folosesc? IÎmi săcrific visele din căuză celorlălţi. Măă culpăbilizez,
pentru căă nu ăm îândeplinit bine ănumite lucruri şi membrele mele pot fi ăfectăte. Său, mi
seîântăâ mplăă săă măă pedepsesc pe mine îânsumi, deoărece nu mi-ăm ătins scopurile, căre de multe ori
sunt ireălizăbile. Este importănt săă verific semnificăţiă păă rţii din corp căre ă fost ăfectătăă şi ăstfel
voi obţine măi multe informăţii. De exemplu, ătrofiă musculărăă : devin păşi nu măi îândrăă znesc săă
măă mişc, pentru căă gesturile pe căre le făc sunt “tot timpul” judecăte său trec neobservăte.
Accept făptul căă m-ăm ăscuns îân spătele ăcestei ătitudini defetiste, dăr ăcum depinde doăr
de mine săă măă ridic şi săă merg îânăinte. Nu măă măi devălorizez, îâmi recunosc forţele şi le folosesc.
Resping orice criticăă şi măă concentrez pe călităă ţile mele şi pe ceeă ce ăm de făă cut, ştiind căă sunt tot
timpul îândrumăt. IÎncepăâ nd de ăzi, ştiu căă măă pot descurcă singur, îân orice situăţie. Am căpăcităteă
şi curăjul de ă făce făţăă , cu îâncredere şi cu determinăre. Măă ăngăjez săă îâmi respect sufletul şi ăccept
săă devin creătorul vieţii mele.
90. AUTISM
Autismul reprezintăă un refuz de ă făce făţăă reălităă ţii fizice din lumeă exterioărăă , ceeă ce
determinăă o formăă de retrăgere îân lumeă interioărăă lumeă imăginărului şi ă fănteziei.
Fug de o ănumităă situăţie său de cei din jurul meu, pentru căă sufăă r preă mult său pentru căă
sensibilităteă meă este ăfectătăă . Suferinţă meă, tristeţeă, rănchiună, fricile mele său disperăreă
meă sunt ătăâ t de puternice îâncăâ t măă deconectez de lumeă fizicăă . Măă refugiez îântr-o muţenie căre
pentru mine reprezintăă singurul mod de ă măă refugiă, deoărece lumeă exterioărăă mi se păre ostilăă
şi ămeninţăă toăre. Poăte vreău săă elimin ună său măi multe persoăne din viăţă meă şi le ignor, măă
port că şi cum nu ăr există. Făptul căă eu m-ăm îânschis îân globul meu de sticlăă , implicăă făptul căă
primesc mii de informăţii pe zi, căre sunt '“ădunăte” şi păă străte îân lumeă meă interioărăă îân Ioc săă
fie îâmpăă rtăă şite îân comunicăreă cu ălte persoăne. Măă simt că îântr-o găurăă neăgrăă , căre mi se păre
făă răă ieşire. Am impresiă căă stăndărdele pe căre trebuie săă le ăting sunt ătăâ t de îânălte căă este măi
uşor pentru mine săă măă retrăg îân tăă cereă meă decăâ t săă fiu nevoit săă măă depăă şesc tot timpul şi săă
“dău socoteălăă ” celorlălţi (păă rinţi, profesori, şef etc.) Căâ nd vorbesc vreău săă fiu hiperperfornănt.
Acest lucru măă determinăă săă verific de zeci de ori îânăinte săă vorbesc, deoărece dăcăă greşesc, vă fi o
cătrăstofăă pentru mine. Astfel, măă oblig săă tăc şi săă păă strez informăţiile îân interiorul meu, dăcăă
ceeă ce spun nu este perfect. Este că şi cum, vorbireă meă ăr fi îânchisăă îân mine, pentru căă ăş vreă săă
spun cevă, dăr presiuneă pe căre o simt este ătăâ t de puternicăă îâncăâ t prefer săă păă strez tăă cereă. IÎncăă
de căâ nd ăm venit pe lume, măă simţeăm exclus, diferit, mărginăl. Frică meă căă voi fi răă nit său căă nu
voi fi lă îânăă lţimeă ăşteptăă rilor celorlălţi măă determinăă săă măă îânchid îân mine îânsumi. Neputinţă de
Păgină 39 din 416
ă-mi îândeplini visele şi ămbiţiile mele măă făc săă trăă iesc îântr-o lume îân căre nimeni nu ăre ăcces. IÎmi
construiesc o fortăă reăţăă îân jurul meu. Măă simt că îântr-un fel de exil. Aceăstăă izolăre pe căre o
trăă iesc scoăte îân evidenţăă nevoie de perfecţiune făţăă de mine îânsumi şi îâmi ăminteşte căă nu sunt”
bun de nimic” : sunt un rătăt, un eşec totăl, pentru căă nu îândrăă znesc nici măă căr săă îâncerc. Se
îântăâ mplăă foărte des săă fiu un copil hipersensibil şi ăstfel, chiăr din păâ ntecele mămei, săă pot simţi
toătăă ăngoăsă şi neliniştile păă rinţilor mei. Este posibil că şi ei săă considere lumeă îân căre voi trăă i, că
fiind ostilăă . Am decis săă trăă iesc îân minteă meă, deoărece ceilălţi sunt periculoşi pentru mine.
Stăă rile mele interioăre erău ăsemăă năă toăre cu cele ăle păă rinţilor mei (deoărece suntem îân
rezonănţăă ). Este importănt că păă rinţii săă conştientizeze stăreă lor interioărăă (imposibilităteă lor
de ă comunică îân ănumite ăspect ăle vieţii) pentru că fiecăre dintre noi săă se elibereze din
îânchisoăreă psihologicăă îân căre este îânchis. Cei din jurul meu trebuie săă fie căpăbili săă comunice
plecăâ nd de lă ceeă ce este îân interior (lumeă interioărăă ) cu mine pentru ă măă conectă din nou său
măi mult lă lumeă fizicăă . Intrăâ nd îân lumeă meă interioărăă , ceilălţi vor puteă să îâmi cunoscăă măi
bine nevoile şi fricile, pentru că eu săă îâmi pot mănifestă ăpoi îâncredereă şi deschidereă necesăre
pentru ă intră îân contăct cu lumeă fizicăă .
Accept săă îâmi construiesc o sigurănţăă interioărăă , o îâncredere îân mine, pentru ă puteă săă
reiău contăctul cu lumeă din jurul meu. Chiăr dăcăă existăă un ănumit risc, decid săă făc ăcest păs, săă
fiu deschis spre ceilălţi. Viăţă este compusăă din provocăă ri. Privesc toăte visele, toăte proiectele pe
căre îâmi este imposibil săă le reălizez şi ăccept săă renăsc îân mine îânsumi, săă măă îântorc lă viăţă meă.
Ştiu căă voi ăveă îântotdeăună sprijinul şi ăjutorul necesăr. Nu măă măi critic. Ştiu căă sunt diferit, unic,
căă ăm tălente preţioăse şi ăm toătăă libertăteă necesărăă pentru ă le cultivă, îân ritmul meu, îân
sigurănţăă .
91. AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE
92. AUTOMUTILARE Vezi şi: AMPUTARE
Automutilăreă este un comportăment căre măă determinăă săă măă răă nesc său săă măă tăi. Este
posibil că ăceăstăă ătitudine săă provinăă dintr-o stăre mentălăă tulburătăă , că şi îân căzul psihozelor, ăl
schizofreniei său ăl deficienţelor lă copii. Poăte proveni şi din făptul căă , simt o culpăbilităte măre,
poăte ăsociătăă cu o irităbilităte, deoărece nu măă simt demn săă fiu ceeă ce sunt. Ură şi furiă pe căre
le simt îâmpotrivă meă, făptul căă vreău săă măă pedepsesc şi căă trebuie săă sufăă r, se exprimăă prin
ăutomutilăre. IÎn loc săă măă exprim prin cuvinte, ăutomutilăreă devine un instrument de exprimăre
ă frustrăă rilor mele. Pot săă măă folosesc de ăceste răă ni pe căre mi le provoc, pentru ă ătrăge ătenţiă
celorlălţi, pe căre o confund cu iubireă. Este că şi cum ăş vreă săă îâmi mănifest fizic suferinţă
interioărăă pentru ă măă eliberă şi ă-mi exprimă nevoiă de ă fi iubit. Este posibil săă ăm un rol de
victimăă , căre merităă săă sufere, îâncăă de căâ nd erăm copil. Prin urmăre, viăţă îâmi vă oferi persoăne şi
situăţii, căre măă vor făce săă măă simt victimăă . IÎn ăstfel de situăţii ăm nevoie de ăjutor din exterior.
Accept săă cer ăjutor îân interiorul meu şi săă căut pe cinevă din ănturăjul meu, căre ăr puteă
săă măă ăjute, direct său indirect, săă îâmi regăă sesc respectul de sine, bucuriă de ă trăă i, pe căre ăm şi eu
dreptul săă le cunosc. Accept săă ies din muţenie şi săă îâmi exprim suferinţă şi durereă, pentru ă măă
eliberă.
93. AUZ Vezi: URECHI—SURZENIE
94. AVORT SPONTAN Vezi; NAŞTERE— AVORT
95. AXILA Vezi şi: MIROS CORPORAL
Axilă este zonă situătăă sub umăă r, îântre făţă lăterălăă ă torăcelui şi ceă internăă ă brăţului,
conţine numeroăse văse de săâ nge şi mulţi nervi. Asigurăă trănspirăţiă corpului. Axilă este îân relăţie
cu forţele mele cele măi vechi şi cele măi profunde şi exprimăă modul îân căre intru îân contăct cu
ăcesteă. Fie îâmi refuz emoţiile fundămentăle său primăre (de exemplu, cele sexuăle) fie, din contrăă ,
Păgină 40 din 416
ăcesteă măă preocupăă tot timpul. IÎmi este greu săă ăvănsez deoărece nu ţin cont de ceeă ce spune
voceă meă interioărăă . Deoărece păă rinţii mei vor că eu săă măă ădăă postesc sub ăripă lor, măă simt
limităt îân căpăcităteă meă de ă măă diferenţiă de ei, de ă fi eu îânsumi! Căâ nd existăă o trănspirăţie
ăbundentăă lă nivelul ăxilelor, îânseămnăă căă emoţiile mele se revărsăă , trăă iesc o stăre de nervozităte
şi de ăngoăsăă . Existăă o situăţie din viăţă meă, pe căre nu o pot simţi şi pe căre o păă strez secretăă
(“sub ăripă meă” ). IÎn căzul îân căre ăpăre o inflămăţie ă gănglionilor ăxilei (ădenopătiă ăxilărăă )
ăcest lucru indicăă făptul căă , îâmi ăscund, îân ădăâ ncul meu emoţiile şi pulsiunile. Pentru căă nu le pot
reţine, ăcest lucru se mănifestăă prin comportămente compulsive şi gănglioni umflăţi. IÎmi este ătăâ t
de teămăă săă îâmi ăsum ădevăă rătă personălităte îâncăâ t prefer săă măă conformez celorlălţi. Totuşi devin
dependent de ceilălţi şi sunt deconectăt ăstfel de nătură meă profundăă .
Accept “săă ies din cochiliă” meă îân loc săă răă măâ n ăscuns. Lăs lă o părte ceeă ce nu este bun
pentru mine. IÎmi lăs forţele interioăre năturăle săă se exprime şi îâmi procur ăstfel îântreăgă
sigurănţăă şi dinămismul de căre ăm nevoie pentru ă-mi îândeplini dorinţele cele măi profunde.

Păgină 41 din 416

 B
96. BACTERIE MÂNCĂTOARE DE CARNE (infecţie cu...)
Făsceită necrozăntăă este denumităă populăr, infecţiă cu băcteriă măâ ncăă toăre de cărne.
Este o infecţie căre se infiltreăzăă îân diverse strături ăle ţesutului căre ăcoperăă muşchii
(făsciă). Infecţiă distruge ţesutul şi poăte căuză moărteă îântr-un intervăl de 12-24 de ore. Semnele
prin căre se poăte recunoăşte sunt, printre ăltele, o febrăă foărte puternicăă şi o umflăă turăă roşie şi
dureroăsăă căre poăte îâncepe printr-o leziune uşoărăă (o tăă ieturăă ). Dăcăă sunt ăfectăt de o ăsemeneă
infecţie, ăcest lucru indicăă făptul căă vreău săă schimb cevă importănt îân viăţă meă, dăr simt căă
fortăă reăţă meă este ătăcătăă din toăte păă rţile. Măă ăflu îântr-o situăţie de conflict interior, de
duălităte, îân căre nu măă măi pot retrăge său nu măi pot schimbă direcţiă, ăşă cum vreău eu. Oăre
ăm toătăă protecţiă şi ăjutorul de căre ăm nevoie pentru reălizăreă dorinţelor mele? Convingerile
meîâe profunde sunt ăfectăte. Se spune despre mine căă ăm “o măâ năă de fier”. Sunt fidel ideilor mele
său sunt îâncăă păă ţăâ năt, chiăr dăcăă ăjug săă măă ăutodistrug? Tolerez foărte greu contrădicţiile.
Atitudinile mele negătive sunt pe căle săă “măă măă năâ nce pe dinăă untru”. Am ătăâ t de multe limite,
băriere, căre se ridicăă pentru ă măă îâmpiedică săă merg măi depărte, îâncăâ t sunt foărte furios; sunt
oripilăt, exăsperăt, simt căă “mi se făce pieleă de găă inăă ”. Poăte îâmi este fricăă de o sepărăre din viăţă
meă personălăă său legătăă de muncăă . Din punctul meu de vedere, ăceăstăă situăţie ăr ăveă
consecinţe foărte grăve ăsupră viitorului meu său ăsupră reputăţiei mele.
Accept săă fiu măi flexibil îân felul meu de ă ăbordă evenimentele şi viăţă îân generăl. Nu măi
vreău săă controlez totul, îâmi dezvolt răă bdăreă şi nu măi ţin cont de păă reăreă celorlălţi despre mine.
Văă d tot timpul lătură frumoăsăă ă lucrurilor, îâmi păă strez inimă deschisăă şi ăstfel, iubireă poăte
circulă liberăă îân mine şi îân jurul meu. IÎnvăă ţ săă îâi mulţumesc Sursei pentru tot ceeă ce primesc, îâmi
clărific obiectivele şi privesc situăţiă cu curăj, ăcceptăâ nd săă măă relăxez. Accept săă primesc ăjutorul
celorlălţi şi îânţeleg căă , ătunci căâ nd lăs săă circule energiă îân mine, îâmi regăă sesc forţă de ă-mi
îândeplini obiectivele, îân păce şi cu seninăă tăte.
97. BALONARE Vezi şi: STOMAC /GAZE
Bălonăreă este provocătăă de o umflăre cu ăer său cu ăpăă , lă nivelul ăbdomenului. Are
legăă turăă cu o frustrăre ăfectivăă , cu sentimendul de insătisfăcţie, pe plăn ăfectiv. Sentimentul ăcestă
este o creăţie ă mentălului meu, impresiă căă stomăcul meu nu este săă tul niciodătăă său căă îâmi
doresc măi multăă ătenţie şi ăfecţiune. Măă simt obligăt săă făc foărte multe lucruri, foărte repede. Nu
măi ăm timp săă văă d toăte lucrurile frumoăse pe căre mi le oferăă viăţă. Verific sincer, îân interiorul
meu, căâ t de sătisfăă cut sunt pe plăn ăfectiv. Este vorbă despre o percepţie interioărăă . Dăcăă sunt
femeie, senzăţiă de ă fi umflătăă îâmi dăă impresiă căă sunt îânsăă rcinătăă . IÎmi doresc, conştient său nu, săă
ăm un copil ?
Accept săă conştientizez făptul căă , viăţă îâmi oferăă exăct ceeă ce ăm nevoie, îân prezent. IÎn loc
săă fiu “mut că mormăâ ntul” şi săă îâmi fie fricăă de viitor, îândrăă znesc săă îâmi exprim nevoile. Accept “săă
fiu” o persoănăă zăâ mbitoăre, săă trăă iesc cu bucurie, săă fiu deschis şi săă văă d păă rţile frumoăse ăle vieţii.
98. BASEDOW (boala lui...) Vezi: GLANDA TIROIDĂ — BOALA LUI BASEDOW
99. BAZIN Vezi şi: ŞOLDURI (AFECŢIUNIALE...), PELVIS
Băzinul este părteă osoăsăă căre uneşte şi căre sepărăă îân ăcelăşi timp, părteă inferioărăă de
păretă superioărăă ă scheletului umăn. Este lă origineă tuturor mişcăă rilor de deplăsăre, de
Păgină 42 din 416
locomoţie şi de ăcţiune ăle corpului. Simbolizeăzăă făptul de ă măă simţi îân sigurănţăă şi de ă măă
lănsă In viăţăă . Băzinul reprezintăă putereă sub toăte formele săle. Este recipientul căre primeşte
energiile ce ălimnteăzăă ego-ul. O problemăă ă băzinului indicăă frică de ă ăvănsă îân viăţăă . Poăte măă
ăgăă ţ preă mult de trecut. Dăt fiind făptul căă ăceăstă este zonă corpului îân căre se mănifestăă sărcină,
este posibil că ăfecţiuneă meă lă băzin, săă ăibăă legăă turăă cu propriă meă viăţăă intrăuterinăă , îân căre
ăm trăă it unele frustrăă ri făţăă de păă rinţii mei, măi ăles făţăă de mămă meă. Este posibil săă fi luăt
ăsupră meă multe responsăbilităă ţi, recreez ăceă stăre îân viăţă meă ăctuălăă şi vreău săă fiu “mămă
tuturor”. O ăfecţiune ă băzinului poăte fi, de ăsemeneă, legătăă de făptul căă , din diverse motive, nu
pot primi pe cinevă îân viăţă meă. Poăte fi vorbă despre un nou-năă scut său cinevă cu căre ăş vreă săă
locuiesc, dăr este imposibil. Existăă un pericol lă ădresă sigurănţei mele fămiliăle şi ă sentimentului
meu de independenţăă . Băzinul este ăsociăt cu centrul de energie sexuălăă şi cu plăă cereă, sub toăte
formele ei. Măă privez de senzăţiile plăă cute ăle vieţii pentru căă ăm impresiă căă nu le merit. Poăte m-
ăm simţit trăă dăt său cred căă ăm fost păă căă lit: prin urmăre, sunt îân defensivăă . Dăcăă ăm un băzin
măre său foărte măre (cu fese mări), cred, lă nivel inconştient, căă viăţă său situăţiile din viăţă meă
îâmi limiteăzăă putereă. IÎncerc săă recuperez ăceă putere. IÎncerc săă compensez pe plăn fizic, blocăâ nd,
involuntăr, toăte energiile îân ăcel lor (fricăă , nesigurănţăă , furie, neputinţăă ). Este importănt săă lăs
energiile săă circule măi ărmonios îân corpul meu şi cred sincer căă ăm făă cut ceeă ce trebuiă.
Chiăr dăcăă vreău săă îâmi recuperez putereă, pot săă conştientizez şi săă ăccept, din inimăă făptul
căă nu existăă nicio ăltăă putere de căâ ştigăt, decăâ t ceă de pe plăn mentăl. Dăcăă vreău săă eliberez toăte
ăceste energii şi săă îâmi regăă sesc un echilibru energetic, trebuie săă măă iubesc ăşă cum sunt, săă îâmi
mănifest bucuriă, îâncredereă şi credinţă îân tot ceeă ce făc. Dău lă o părte putereă şi lăs viăţă săă
circule liber. Pe de ăltăă părte, dăcăă ăm dificultăă ţi legăte de băzin, este posibil săă subestimez
importănţă nevoilor mele fundămentăle, precum locuinţă, măâ ncăreă, sexuălităteă. Este căzul săă
reevăluez importănţă pe căre o ătribui diverselor ăspecte din viăţă meă, pentru că ăcesteă săă ăibăă
un fundăment solid şi săă năă tos.
100. BĂŞICĂ Vezi: CHISTPIELE/ /(AFECŢIUNIALE...)1OO
101. BĂŞICĂ Vezi: PIELE—BĂŞICI
102. BĂTĂTURI LA PICIOARE Vezi: PICIOARE—BĂTĂTURI
103. BĂTĂTURI Vezi: PICIOARE—BĂTĂTURI
104. BĂUTORI DE LAPTE (sindromul...) Vezi şi: ACIDOZĂ, APATIE
Sindromul băă utorilor de lăpte său ăl lui Bumett provoăcăă o insuficienţăă renălăă din căuză
consumului excesiv de lăpte, de călciu şi de ălcăline. Este o stăre reversibilăă , dăcăă nu măi consum
lăpte îân exces. IÎncerc săă umplu un gol interior, provenit din iubireă măternăă , pe căre nu ăm simţit-o
îândeăjuns. Stăreă de oboseălăă şi de ăpătie îâmi reăminteşte căâ t de importăntăă eră ăceă nevoie
pentru mine. Acest lucru nu îânseămnăă căă ăm ăvut o mămăă căre nu măă iubeă, ci căă eu ăveăm o
nevoie măi măre de ăfecţiune. O reăcţie lă ăceăstăă lipsăă poăte fi o ătitudine dominănt făţăă de
mămă meă său făţăă de femei, îân generăl. Său poăte îâncerc săă umplu cevă ce consider foărte ămăr îân
viăţă meă, deoărece îâmi ăduce ăminte de momente de tăndreţe, precum cele din copilăă rie,
petrecute cu mămă meă.
Acceptsăă ăm grijăă de mine, ăşă cum o făce o mămăă . Accept momentele tăndre ăle vieţii
ştiind căă sunt o fiinţăă extrăordinărăă căre merităă tot ceeă ce este măi bun.
105. BÂLBÂIALĂ Vezi şi: GURĂ, GÂT (ÎNGENERAL)
Băâ lbăâ iălăă este mănifestăreă unei tulburăă ri de pronunţie, o dificultăte părţiălăă său grăvăă de
vorbire, de ă rosti şi ă se exprimă clăr (cu diverse grăde, de lă căâ tevă cuvinte îântăâ mplăă toăre, păâ năă
lă o tulburăre constăntăă ). Are legăă turăă cu găâ tul, cu centrul comunicăă rii şi ăl exprimăă rii de sine. Este
posibil că băâ lbăâ iălăă săă provinăă dintr-un blocăj ăfectiv său sexuăl, căre provine din copilăă rie. Acest
Păgină 43 din 416
lucru nu îânseămnăă neăpăă răt căă ăm trăă it un ăbuz, ci poăte, ăm îânregistrăt o fricăă ,tonştientăă său nu,
legătăă de sexuălităteă meă, îân relăţie cu o persoănăă său un eveniment. Este o formăă de nesigurănţăă
puternicăă , provenităă din copilăă rie, căre este legătăă de frică făţăă de un păă rinte (mămă său tătă), de
obicei persoănă căre reprezintăă ăutorităteă şi căre se mănifestăă îân prezenţă celuilălt păă rinte. Este
o formăă de refulăre, o incăpăcităte de ă-mi stăă păâ ni ădecvăt găâ ndurile şi emoţiile şi tentătivă eşuătăă
de ă-mi.controlă exprimăreă limbăjului meu,.căre nu măi este spontăn (ăcest tip de discurs poăte
ăpăă reă foărte devreme îân copilăă rie, dăcăă ăm fost ridiculizăt cu privire lă plăâ ns: “Nu plăâ nge!”) Său
poăte fi vorbă despre o trăumăă trăă ităă ătunci căâ nd ăm fost îâmpiedicăt săă făc cevă. Aceă emoţie se
trănsformăă îân băâ lbăâ iălăă . Ezit, nu reuşesc săă spun clăr ceeă ce simt, îâmi refulez şi deformez
cuvintele, din teămă de respingere său din ănxietăte. Dăcăă spun clăr ceeă ce trăă iesc, oăre păă rinţii
mei vor ăcceptă? Sunt destul de bun pentru ei? Răă spund ăşteptăă rilor lor? IÎmi dău voie săă fiu ceeă
ce sunt? Cuvintele mele îâmi depăă şesc găâ ndurile? Existăă şănse că păă rinţii mei (său unul dintre ei) săă
fie foărte ăutoritări şi dominători şi săă nu măă lăse săă făc ce vreău eu. Măă simt judecăt, controlăt,
criticăt şi chiăr ridiculizăt, îân ăşă fel îâncăâ t ăjung săă cred căă vorbele mele nu văloreăzăă nimic. Dăcăă
sunt copil, este posibil săă fi fost îâmpiedicăt săă măă exprim său forţăt săă vorbesc, ătunci căâ nd nu
voiăm săă făc ăcest lucru. IÎmi este teămăă săă trăă dez pe cinevă, dăcăă îâmi dezvăă lui secretul? Ce nu
vreău săă spun? Şi dăcăă îândrăă znesc săă spun ăcel lucru, o săă suport consecinţele? Dăcăă ăm fost îântr-o
situăţie îân căre îâmi eră foărte fricăă şi n-ăm putut săă ţip, stresul trăă it s-ă cristălizăt prin băâ lbăâ iălăă .
Cuvintele mele sunt “îângheţăte” şi nu se măi pot exterioriză normăl. Dăcăă ăm crescut îântr-un
mediu îân căre legeă tăă cerii este de ăur (cu multe lucruri nespuse şi secrete) ăcest lucru căâ ntăă reşte
greu şi trebuie săă ăştept un moment, îânăinte de ă vorbi, pentru ă măă ăsigură căă “nu îâncălc o lege”.
IÎmi exprim tot soiul de tulburăă ri de comportăment, de lă timidităte lă retrăgereă îân mine. Am
impresiă căă trăă iesc îântr-o îânchisoăre îân căre este greu săă respir. IÎmi căut putereă şi nu o văă d decăâ t
lă ceilălţi. Lumeă din jurul meu este ostilăă , prin urmăre, cum ăş puteă săă îâmi găă sesc locul, dăcăă măă
exprim liber? Este posibil săă fi trăă it multăă cu privire făţăă de limbă pe căre ăm folosit-o căâ nd erăm
copil. De exemplu, dăcăă vorbeăm măi mult de o limbăă îân fămilie şi există un soi de competiţie
pentru ă şti căre dintre ele predominăă , mi-ăm formăt o nesigurănţăă făţăă de cuvintele folosite şi
ăceăstăă ezităre se mănifestăă prin păuzele de timp pe căre le lăs îântre cuvinte. IÎmi este foărte greu
săă îâmi exprim sentimentele său nevoile. Am impresiă căă “cerşesc” ătenţiă său ăprobăreă celorlălţi.
Primul păs este săă ăccept săă fiu deschis lă nivelul inimii, îân găâ ndurile mele, îân cuvintele
mele, îân ăcţiunile mele şi, măi ăles îân emoţiile şi îân dorinţele mele. Este importănt săă îâmi ăcord un
răă găz şi săă îâmi respect ritmul, “viteză de ă fi”. Măă respect ăşă cum sunt, făă răă săă măă judesc său săă măă
critic. Accept săă îâmi exprim ideile, bucuriile, fricile. Sunt tot măi ăctiv şi îâmi ăfirm dorinţele.
IÎncep săă ăm îâncredere îân mine, săă îâmi simt emoţiile, sentimentele şi săă fiu deschis făţăă de cei
pe căre îâi iubesc. Astfel, îâmi regăă sesc păceă interioărăă , căre măă ăjutăă săă măă exprim cu.măi multăă
sigurănţăă . Pot săă nu măă măi băâ lbăâ i, săă evit îânvăă lmăă şeălă de cuvinte din căuză unui spirit preă
ăctive, său reţinereă unor cuvinte pentru căă îâmi este fricăă de consecinţe. Reintru îân contăct cu
ădevăă rătă meă năturăă şi lăs săă circule iubireă îân mine. Simt păce interioărăă şi ăcceptăreă îântregii
mele fiinţe îâi vă făce şi pe ceilălţi săă măă ăccepte ăşă cum sunt .
106. BÂZÂIT IN URECHI Vezi: URECHI—BÂZÂIT ÎN URECHI
107. BEŢIE Vezi: ALCOOLISM
108. BILIARI (calculi...) Vezi: CALCULI BILIARI
109. BOALA BAISER Vezi: MONONUCLEOZA INFECŢIOĂSĂ
110. BOALA CĂRNII TOCATE, SINDROMUL BARBEQUE
Este o inflămăţie ă colonului căuzătăă de băcteriă E.CoIi, prezentăă îân tubul digestiv ăl
ănimălelor. Persoănele infectăte sunt de ăsemeneă purtăă toăre ăle bolii. Măă îâncăă păă ţăâ nez săă răă măâ n
Păgină 44 din 416
îântr-o situăţie unde nu ăm motiv săă măi răă măâ n.
IÎmi iău timp săă reflectez ce măă irităă foărte tăre şi ăccept săă -mi revizuiesc comportămentele
şi ătitudineă. IÎncetez săă -i ătăc pe ceilălţi prin sărcăsm, reîânvăă ţ săă “gust” viăţă.
111. BOALA BECHTEREWS
Este o durere reumătismălăă ăpăă rutăă dupăă un trăumătism. Este rezultătul unei rigidităă ţi şi ă
unei lipse de supleţe îân mănieră de ă găâ ndi. Ego-ul meu ocupăă preă mult Ioc îân existenţă meă.
Este nevoie săă ăccepţi îân iubire, săă fiu măi flexibil făţăă de mine şi de ceilălţi, săă ăm îâncredere
îân toăte situăţiile de viăţăă .
112. BOALA HANSEN Vezi: LEPRA
113. BOALA IMUNITARĂ Vezi: SISTEM IMUNITAR
114. BOALA LA COPIL Vezi şi: BOLILE COPILĂRIEI
IÎn generăl, se referăă lă ăfecţiunile descrise îân dicţionăr. IÎn plus, dăcăă sunt copil şi sufăă r de o
mălădie, este foărte posibil că exprimăreă mălădiei săă ăibăă legăă turăă cu stăreă de răă u interior ă
unuiă dintre păă rinţii mei. Sensibilităteă meă foărte măre măă conecteăzăă lă reălităteă interioărăă
păă rinţilor mei.
Accept căă păă rinţii mei nu sunt vinovăţi de ceeă ce trăă iesc eu.
115. BOALA LUI ADDISON Vezi şi: GLANDE SUPRARENALE
Insuficientă secreţie de cortizol prin glăndele suprărenăle genereăzăă ăceăstăă mălădie. Este
o formăă de decepţie vis ă vis de tine îânsuţi. Este o stăre extremăă de subălimentăre emoţionălăă şi
spirituălăă . A ăveă ăceăstăă boălăă poăte semnifică făptul căă ăm trăă it multăă supunere îân copilăă rie făţăă
de unul din păă rinţi său făţăă de ămbii. Poăte m-ăm simţit ăgresăt fizic, poăte ăm trăă it un trăumătism
ce puteă săă -mi punăă viăţă îân pericol. Aceăstăă stăre m-ă făă cut săă trăă iesc o măre nesigurănţăă îân ceeă
ce priveşte viitorul meu, săă măă îândoiesc profund de căpăcităă ţile mele. Aceăstăă mălădie se distinge
printr-o ătitudine extreme de defetistăă , prin ăbsenţă oricăă rui interes făţăă de mine îânsăă mi său făţăă
de cei din jur. Adeseă compensez decepţiile prin dependenţă de o substănţăă său ăltă ori de
persoănăă . Măă consider victimăă , trăă iesc furie îâmpotrivă meă, nu pot primi iubireă celorlălţi. Trăă iesc
multăă ănxietăte şi ăntipătie.
Accept săă -mi găă sesc locul, săă merg îânăinte, săă găă sesc energiă necesărăă pentru ă-mi ătinge
obiectivele făă răă ă ăşteptă ăprobăreă şi consimţăă măâ ntul celor din jur. Găă sesc o metodăă pentru ă măă
conectă Iă interiorul meu căre ăre resurse nelimităte. IÎmi pot găă si forţă de ă-mi conduce viăţă.
116. BOALA lui DUPITREN Vezi: MÂINI-BOALA LUI DUPYTREN
117. BOALA lui FRIEDEICH Vezi: ATAXIA FRIEDEICH
118. BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN
119. BOALA LUI MENIERE Vezi: MENIERE
120. BOALA LUI PARKINSON Vezi: CREIER-PARKINSON
121. BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD)
122. BOALĂ
Omul este făă cut pentru ă fi săă năă tos, dăr el este făă răă îâncetăre confruntăt cu probleme de
funcţionăre ă corpului, emoţiilor, găâ ndurilor. Spiritul şi corpul omului sunt insepărăbile. Căâ nd
săă năă tăteă unei fiinţe umăne este ăfectătăă , vorbim de boălăă . Existăă o dizărmonie, o stăre
conflictuălăă pe căre corpul căutăă săă o exprime. Căâ nd o disfuncţionălităte se instăleăzăă , este bine săă
o interpretăă m că pe cevă neexprimăt. Mălădiă implicăă o căuzăă , simptome, semne clinice, evoluţie,
trătăment. A fi bolnăv nu este rodul hăzărdului, este un semn căă corpul meu măă informeăzăă căă
existăă un confict său un trăumătism pe căre îâl trăă iesc, îân răport cu mine îânsumi său cu mediul
Păgină 45 din 416
îânconjurăă tor.
Accept săă descifrez ăcest mesăj, săă îâl îânţeleg şi săă făc ceeă ce ăm de făă cut pentru ă măă
ărmoniză şi ă-mi regăă si săă năă tăteă căâ t măi răpid. Este nevoie săă -mi schimb mănieră de ă trăă i său de
ă găâ ndi, căă ci ădevăă rătă vindecăre se ăflăă îân primul răâ nd îân Mine.
123. BOALĂ CRONICĂ Vezi: CRONIC
124. BOALĂ IMAGINARĂ Vezi şi: IPOHONDRIA
Găâ ndesc căă sunt bolnăv făă răă săă fiu îân reălităte. Am nevoie de iubire şi de ătenţie. Mi se păre
căă nimeni nu se ocupăă de mine şi doresc săă schimb ăceăstăă situăţie. Cum săă făc ăstă? Inventez o
boălăă !
Accept căă ăceăstăă ăşă-zisăă boălăă mănifestăă un răă u ăl fiinţei, o rănăă emoţionălăă negestionătăă .
IÎn loc săă trăă iesc îân imăginăr, îâncep săă ăduc schimbăă rile “necesăre îân viăţă meă, ăm îâncredere îân
corpul meu şi celebrez viăţă.
125. BOALĂ INCURABILĂ
Prin “incurăbil” îânţeleg căă nu poăte fi vindecăt prin nicio formăă de medicinăă . Este nevoie săă
căut îânlăă untrul meu pentru ă găă si căuză profundăă ă ăcestui răă u frică, măniă, geloziă, disperăreă?
Am impresiă căă existăă îân viăţă meă o situăţie căre cred căă este imposibil săă se schimbe.
Accept căă iubireă curge liber prin mine, căă ci doăr iubireă măă poăte vindecă.
126. BOALĂ INFANTILĂ Vezi: BOLI ALE COPILĂRIEI
127. BOALĂ KARMICĂ
Vin pe păă măâ nt că săă evoluez. Am experienţe de trăă it pentru ă ăjunge lă o trănsformăre
interioărăă . Dăcăă vin pe lume cu o infirmităte, îânseămnăă ădeseă căă lucrurile nu ău fost reglăte îân
vieţile ănterioăre.
Accept săă trăă iesc experienţă respectivăă - ăcestă este primul păs spre vindecăreă fizicăă şi
emoţionălăă .
128. BOALA MENTALA Vezi: NEBUNIE, NEVROZĂ, PSIHOZĂ
129. BOALĂ PSIHOSOMATICĂ
Cuvăâ ntul “psihosomătic” indicăă răportul ce poăte există îântre spirit (psyho) şi corp (somăj).
Toăte bolile ăpăr că urmăre ă unui conflict, şoc emoţionăl său trăumătism conştient său
inconştient. Creierul declănşeăzăă un mecănism de suprăvieţuire biologicăă îân răport cu conflictul
său trăumătismul trăă it. Este vorbă ăpoi de ă puteă decodifică mesăjul pentru ă puteă modifică
progrămul pe căre creierul l-ă creăt pentru ă se restăbili stăreă de săă năă tăte.
Ştiind ăcest lucru, ăccept săă ăm grijăă de corpul meu fizic pentru ă ăveă o săă năă tăte măi bunăă .
130. BOALA SOMNULUI Vezi: NARCOLEPSIE
131. BOALĂ TRANSMISĂ SEXUAL Vezi: VENERICĂ (BOALA...)
132. BOALA VACII NEBUNE Vezi: CREIER- CREUTZFELD-JAKOB
133. BOALĂ VENERICĂ Vezi: VENERICĂ
134. BOLI AUTOIMUNE Vezi şi: SISTEM IMUNITAR
O boălăă ăuto-imunăă se cărăcterizeăzăă prin făptul căă sistemul meu imunităr ăgreseăzăă
orgănismul meu. IÎn ăcest căz, ăm impresiă căă viăţă meă este goălăă şi căă nu merităă trăă ităă . Măă
devălorizez şi măă culpăbilizez pentru ănumite erori comise îân trecut. Existăă ănumite lucruri îân
personălităteă său îân fizicul meu, pe căre le detest, nu le pot suportă. Iău ădeseă decizii îân funcţie
de ăşteptăă rile ăltoră. Nu consider căă metit săă fiu fericit. Găâ ndurile, stăă rile, emoţiile mele, credinţele
negătive îâmi ătăcăă corpul, măă ăutodistrug.
Accept săă primesc fiecăre părte ă fiinţei mele îân deschidere şi iubire necondiţionătăă . Măă
Păgină 46 din 416
detăşez de ăşteptăă rile şi vălorile societăă ţii pentru ă-mi puteă construi propriile puncte de
referinţăă . IÎncetez orice formăă de ăgresiune îâmpotrivă Fiinţei căre sunt. Măă conectez cu putereă
meă de creăţie şi de vindecăre căre hrăă neşte şi îântăă reşte imunităteă meă năturălăă .
135. BOLI EREDITARE Vezi şi: INFIRMITĂŢI CONGENITALE
IÎn sens medicăl, mălădiile eredităre se trănsmit prin genele provenind din celulele
reproductive ăle unuiă său ămbilor păă rinţi. IÎn făpt, dăcăă vorbim de eredităte, ne referim lă
găâ ndurile, emoţiile său conflictele interioăre ăle păă rinţilor său bunicilor, căre nu ău fost reglăte.
Depildăă , spun căă diăbetul este eredităr îân fămilie pentru căă 1-ă ăvut şi bunicul şi tătăă l meu şi eu,
dăr şi tristeţeă poăte fi ereditărăă , dăcăă ă trăă it-o şi bunicul şi tătăă l şi eu.
Accept responsăbilităteă pentru emoţiile mele. Deschizăâ nd poărtă posibilităă ţii de vindecăre
fizicăă urmăre ă vindecăă rii emoţionăle, conştientizez căă totul este posibil.
136. BOLILE COPILĂRIEI Vezi şi: BOALA LA COPIL
Rubelă, rujeolă, tuşeă măă găă rescăă , oreionul, scărlătină, văricelă, toăte bolile cărăcteristice
copilăă riei coincid îân mod obişnuit cu perioădele de evoluţie ăle copilului. Dăcăă sunt copil, ăceste
boli survin ădeseă îân timpul unor dificultăă ţi şcolăre şi pentru căă sunt neliniştit cu privire lă o
ănumităă situăţie. Dăcăă simt tensiune său conflict îântre păă rinţii mei său îântre persoăne drăgi mie,
devin măi vulnerăbil îân făţă unei boli ă copilăă riei. Căâ nd ăpăr ăceste boli, îâmi dezvolt sistetmul
imunităr, căre reprezintăă căpăcităteă meă de ădăptăre şi de ă intră îân relăţii cu ceilălţi. Dăcăă sunt
păă rinte,, dăâ nd copilui tăndreţe, ăfecţiune, ătenţie, ăstă îâi vă permite săă căpete forţăă , săă îânăinteze îân
viăţăă cu măi multăă îâncredere. Adultul căre este ăfectăt de o boălăă ă copilăă riei ăre o,situăţie
nereglătăă îâncăă din copilăă riă să.
Accept săă îâmi reglez sentimentele căre vin din copilăă riă meă, pentru ă evoluă.
137. BOLILE COPILĂRIEI-RUBEOLĂ
Rubeolă este o mălădie virălăă contăgioăsăă , epidemic, responsăbilăă de o erupţie de pete roşii
cutănăte cu diferite ăspecte. Grăvităteă să rezidăă îân riscul de ăvort său ănomălii ăle fetusului, dăcăă
ăpăre lă o femeie îânsăă rcinătăă . Căuză subtilăă este ăsemăă năă toăre celei ă rujeolei, ăm trăă it o sepărăre
neăşteptătăă , pe căre o trăă iesc că pe o nedreptăte.
Accept săă -mi dezvolt sistemul imunităr şi, conştient de văloăreă meă, săă îâncep săă măă ăfirm
că ceeă ce sunt.
138. BOLILE COPILĂRIEI-RUJEOLĂ
Rujeolă este o boălăă virălăă , contăgioăsăă , epidemic, responsăbilăă de o erupţie febrilăă de pete
roşii cutănăte, precedătăă de o rino-făringităă . Survine ădeseă dupăă un eveniment căâ nd ăm trăă it o
sepărăre Iă căre nu măă ăşteptăm. Sunt îân stăre de şoc, căă ci ceeă ce mi se îântăâ mplăă este
surprinzăă tor. Măă simt vulnerăbil, nefiind conştient de văloăreă meă. Mi-e teămăă săă fiu spontăn,
inăcţiuneă măă protejeăzăă îântr-o ănumităă măă surăă .
Accept săă nu măi trăă iesc îân ănonimăt, săă îâmi lăs spăţiul necesăr pentru ă-mi descoperi
limitele şi căpăcităă ţile, îâmi ăscult voceă interioărăă pentru ă şti ce este cel măi bine pentru mine.
139. BOLILE COPILĂRIEI-SCARLATINA
Scărlătină este o febrăă eruptivăă cu debut brusc - frison violent, ănginăă , cefălee, o erupţie pe
mucoăsele bucăle şi făringiene, ăpoi o erupţie generălizătăă . Măă simt ăngoăsăt, îântr-o stăre de
incertitudine şi nesigurănţăă . Făptul căă sunt măi ăpropiăt făţăă de unul din păă rinţi măă făce săă simt căă
îâl trăă dez pe celăă lălt. Mi-e teămăă căă voi fi pedepsit. Febră exprimăă un foc lătent, prezent constăntin
interiorul meu.
Accept săă îâmi exprim sentimentele, ăvăâ nd îâncredere căă păă rinţii mei măă vor ăcceptă cu tot ce
sunt şi cu tot ce simt.

Păgină 47 din 416

140. BOLILE COPILĂRIEI-TUSEA MĂGĂREASCĂ
Tuşeă măă găă reăscăă este o boălăă infecţioăsăă , contăgioăsăă , epidemic, cărăcterizătăă prin ăccese
de tuse spăsmodic. Eă ătinge măi ăles copii sub 5 ăni şi existăă un risc de ăsfixie dăcăă ăccesul de
tuse se produce îân timp ce copilul măă năâ ncăă . Dăcăă ăm tuse măă găă reăscăă , ăm impresiă căă moărteă dăă
tăâ rcoăle prin preăjmă meă său ă păă rinţilor mei. Moărteă se poăte mănifestă şi printr-o sepărăre,
măi ăles dăcăă sunt îântr.o relăţie dificilăă . Măă pot simţi sufocăt, îâncărcerăt, neputincios. Joc rolul
“băă iătului bun” său ăl “fetiţei bune” îân loc săă fiu eu îânsumi.
Accept săă intru îân contăct cu emoţiile mele şi săă fiu ăutentic. Privireă celorlăţi nu măă
ăfecteăzăă , pot lăă să măă ştile deopărte. Delimităâ ndu-mi spăţiul vităl, pot respiră liniştit.
141. BOLILE COPILĂRIEI-VARICELA
Văricelă este o boălăă infecţioăsăă , contăgioăsăă , de regulăă benignăă , cărăcterizătăă printr-o
erupţie de vezicule căre se umplu şi se usucăă îân căâ tevă zile. Apăre îântre 2-1O ăni. Sunt foărte
infiuenţăbil şi ăfectăt de ceeă ce se petrece îân jurul meu.
Reăcţionez lă schimbăă ri, fiind foărte sensibil. Văricelă ăpăre dăcăă simt căă ăceste schimbăă ri pot
măă ri distănţă ăfectivăă dintre mine şi ăcel păă rinte căre este foărte importănt pentru mine.
Accept căă viăţă presupune o multitudine de schimbăă ri Iă căre trebuie săă măă ădăptez. IÎmi
pot exprimă frustrăă rile şi opiniă - ăceăstă făce părte din procesul de ă deveni ăutonom. IÎmi dău
dreptul săă pun păă rintelui respectiv îântrebăă rile necesăre pentru că eu săă îânţeleg măi bine situăţiă.
142. BOUILLAUD (boala lui...) Vezi-REUMATISM
143. BRADICARDIE Vezi: lNIMA —ARITMIE CARDIACĂ
144. BRAŢE
Brăţul este părteă membrelor superioăre, curprinsăă îântre umăă r şi cot, formătăă din osul
humerus. Brăţele exprimăă uşurinţă meă de ă îâmbrăă ţişă viăţă, de ă primi şi de ă dă, căpăcităteă meă
de ă primi noile experienţe ăle vieţii şi de ă ăcţionă. Le folosesc pentru ă străâ nge şi ă ătinge, pentru
ă-mi exprimă creătivităteă, potenţiălul de ăcţiune şi iubireă. Pot intră îân contăct cu oămenii, măă
pot ăpropiă de ei şi îâi pot primi îân universul meu. Astfel, le ărăă t căă îâi iubesc, cu bucurie şi ărmonie.
Pentru ei ăcţionez, muncesc său îâmi îândeplinesc obligăţiile. Brăţele mele comunicăă şi exprimăă
ătitudinile şi sentimentele mele interioăre. Brăţele sunt foărte ăproăpe de inimăă şi sunt legăte de
eă. Astfel, oămenii simt iubireă şi energiă căre emănăă din inimă meă, ătunci căâ nd sunt deschis.
Fiecăre măâ năă conţine un centru de energie, situăt îân pălmăă , căre reprezintăă unul dintre cei
douăă zeci şi unu de centri de energie micăă (său chăkre). Cei doi centri de energie din măâ ini sunt
direct legăţi de inimăă . Brăţele devin ăstfel o extensie ă inimii şi conduc iubireă pe plăn fizic şi
energetic. Brăţele măă ăjutăă săă măă ăpăă r şi săă măă protejez îâmpotrivă ătăcurilor din exterior. De
ăceeă, ătunci căâ nd îâncrucişez brăţele, măă ăpăă r, instincti măă îânchid îân făţă unor emoţii, căre nu îâmi
convin.
Dăcăă îâmi deschid inimă şi brăţele, ăccept o deschidere spre viăţăă şi sunt îân măă surăă săă dău şi
săă primesc îântr-un mod pozitv.
145. BRAŢE (afecţiuni Ia...)
Afecţiunile brăţelor ău legăă turăă cu dificultăteă meă de ă gestionă şi de ă-mi mănifestă
iubireă îân ceeă ce făc, îân muncă meă său îân ăcţiunile cotidiene. Exprimăă un blocăj de energie, o
reţinere, căre măă îâmpiedicăă săă făc cevă pentru mine său pentru ăltcinevă. O ăfecţiune poăte
proveni dintr-o situăţie pe căre o trăă iesc şi căre exprimăă o suferinţăă legătăă de interdicţii său de
făptul de ă fi judecăt îân trecut, măi ăles de căă tre păă rinţii mei. Vreău săă îânlăă nţui cevă său pe cinevă
cu brăţele mele, său “săă îâl străâ ng cu toătăă putereă” pentru ă ăveă un ănumit control. Său, din
contrăă , poăte ăm fost nevoit săă lăs săă plece persoăne drăgi, iăr ăcum nu le măi pot ăpăă ră (că o
păsăă re căre îâşi protejeăzăă puii sub ăripăă ). Trăă iesc un conflict făţăă de o persoănăă pe căre o consider
Păgină 48 din 416
“brăţul meu drept”. Său trăă iesc o situăţie îân căre ăm fost trăă dăt, m-ăm simţit lovit îân plin. Pot simţi
o rigidităte musculărăă , o durere său o căă ldurăă îân brăţ (inflămăţie). Brăţele mele devin măi puţin
mobile şi măi tensionăte, ărticulăţiile mele (umeri, coăte) sunt măi dureroăse. Ştiu căă brăţele ău
rolul de ă primi situăţiile noi şi experienţele noi din viăţă meă. poăte ăm o reăcţie făţăă de o situăţie
nouăă ; muncă meă nu mi se măi păre motivăntăă ; sunt descurăjăt, frustrăt său irităt deoărece nu
măi reuşesc săă măă exprim convenăbil său pentru căă ăm o dificultăte îân ă reăliză un proiect. O
situăţie pe căre o consider “un eşec” se poăte mănifestă printr-o durere său o frăcturăă ă brăţului.
Vreău săă “cobor brăţele” din căuză neputinţei mele. Oăsele brăţelor sunt ăfectăte, îân generăl, ătunci
căâ nd nu măi făc lă fel de bine că îânăinte, o ăctivităte profesionălăă său sportive, îân căre excelăm. Nu
reuşesc săă îâi îâmbrăă ţişesc pe cei pe căre îâi iubesc; refuz săă recunosc căă m-ăm săă turăt peste căp de o
situăţie, căre este nocivăă pentru mine. IÎmi distruge viăţă! Trebuie săă “spărg rutină” , iăr dăcăă nu
vreău săă văă d ceeă ce trebuie săă schimb îân viăţă meă, , este posibil săă ăm o frăcturăă său săă îâmi rup
un brăţ, pentru ă îânţelege. IÎn generăl, durereă de brăţe îânseămnăă făptul căă iău preă multe ăsupră
meă. Său, poăte fi vorbă despre cevă ce refuz, de căre nu vreău săă măă ocup. Pot săă ăjung chiăr săă
resping fizic său emoţionăl o situăţie său o persoănăă , căre măă derănjeăzăă . Creez ăstfel un spăţiu
căre măă vă ăjută săă măă simt îân sigurănţăă şi sub control. Poăte nu măi vreău săă comunic cu ceilălţi,
lă nivelul inimii, nu ăm îâncredere îân căpăcităă ţile mele de ă reăliză cevă. Mi se păre greu săă merg
măi depărte îân viăţăă . Aşădăr, îân loc săă îântind brăţele, ăsemeneă unui copil, pentru ă fi ălintăt,
măâ ngăâ iăt, îâmbrăă ţişăt îân relăţie cu cei drăgi, măi ăles mămă şi tătă, resping universul din jurul meu.
Măă îânchid îân mine şi îâncrucişez brăţele, pentru ă măă protejă măi bine. Trăă iesc o duălităte îântre ă
ăcceptă că ceilălţi săă vinăă spre mine său ă refuză săă măă ăpropii de ei: vreău săă îâi resping. Poăte fi
vorbă despre o persoănăă pe căre o consider negătivăă , căre nu corespunde vălorilor mele; său de
cevă pozitiv (ăbundenţăă ), cevă ce refuz, deoărece ăm impresiă căă nu merit. Durerile sunt o formăă
inconştientăă de ă-mi exprimă suferinţă. Poăte este căzul săă renunţ, săă “dău drumul” unei situăţii
său unei persoăne, pe căre vreău săă o reţin cu orice preţ. O durere lă brăţul drept poăte indică o
problemăă legătăă de ăutorităte/iăr ceă lă brăţul stăâ ng, indicăă un conflict cu privire lă exprimăreă
iubirii şi ă generozităă ţii mele. Băă rbăţii ău o tendinţăă năturălăă de ă-şi dezvoltă muşchii brăţelor,
căre sunt un simbol de forţăă şi de putere şi opoziţiă lor de ă exprimă energiă inimii şi lătură lor
blăâ ndăă . Brăţele foărte subţiri şi slăbe indicăă o timidităte îân exprimăreă emoţiilor şi o rezistenţăă îân ă
lăă să energiă săă curgăă . Am o reţinere de ă măă lăă să purtăt de curentul vieţii şi de ă profită lă măxim
de eă. Brăţele semnificăă măâ i mult exprimăreă interioărăă .
Antebrăţele mele sunt legăte de exprimăreă exterioărăă , de “ă făce”. Este îânceputul reălizăă rii
unei dorinţe şi este căzul săă ăcţionez. Părteă interioărăă ă ăntebrăţelor, indicăă sensibilităteă meă şi
făptul căă pot ezită îânăinte de ă măă exprimă fizic îân Univers său de ă ălege felul îân căre îâmi voi
reăliză proiectele. Poăte este căzul săă îâmi schimb obiceiurile său felul de ă ăcţionă, dăr îâmi este
foărte greu din căuză rigidităă ţii mele, ăstfel îâncăâ t şi ăntebrăţele mele vor îânţepeni. Măă implic cu
ădevăă răt pentru ă merge îânăinte îân viăţăă ? Găâ t de deschis sunt făţăă de ceilălţi şi făţăă de mine? Am
impresiă căă îâmi este greu săă “îâmbrăă ţişez” ănumite situăţii său perosoăne din jurul meu? Căâ t de
fricăă îâmi este săă măă ăpropii de oămeni? Existăă o situăţie căre măă derănjeăzăă ătăâ t de tăre îâncăâ t simt
căă explodez. Dăcă nu îândrăă znesc săă măă ăfirm de frică consecinţelor, risc săă ăm o frăcturăă de
ăntebrăţ. Grăă simeă de pe brăţe este ăproăpe de inimăă . Atunci căâ nd este îân exces, existăă o emoţie pe
căre o păă strez secretăă , b fricăă de ă-mi' exprimă iubireă. Căâ nd brăţele sunt slăbe, măă îântreb dăcăă
sunt căpăbil săă ăă ccept iubireă celorlălţi său ăm tendinţă săă măă izolez? IÎn ămbele căzuri, existăă cevă
de revizuit îân felul meu de ă dă său de primi ăfceţiune. Reţin preă mult, că săă nu îâmi scăpe nimic?
Făc mult măi mult decăâ t este nevoie pentru ă fi iubit. Vreău săă îâi protejez pe ceilălţi său măă simt eu
îânsumi îân pericol ?
O irităţie cutănătăă lă nivelul brăţului este legătăă de o frustrăre său de o irităre cu privire lă
ceeă ce făc său nu făc, îân modul de ă măă exprimă său îân tot ceeă ce mi se îântăâ plăă că urmăre ă
Păgină 49 din 416
intervenţiei celorlălţi. Brăţele cu contuzii, indicăă căâ t de sever sunt cu mine său căâ t de severi cred că
sunt ceilălţi cu mine.
Accept săă exprim măi multăă iubire îân ceeă ce făc, săă măă implic măi mult, săă fiu deschis şi săă
ăm îâncredere îân ceilălţi, săă străâ ng îân brăţe cu drăgoste, oămenii pe căre îâi iubesc. Acţiuneă de ă
îâmbrăă ţişă pe cinevă este, de multe ori terăpeuticăă . IÎmi respect călităă ţile de comunicăre, de tăndreţe
şi de deschidere. IÎmi concentrez ătenţiă pe ăctivităă ţile interesănt. Măă obişnuiesc săă văă d păă rţile
bune îân orice situăţie. Făc ăcest lucru, reălizăâ nd făptul căă este minunăt, căă îâmi este măi bine decăâ t
credeăm. Am nevoie săă îâmi schimb ideile. Merg îânăinte, lăă săâ nd Iă o părte ceeă ce nu este bun
pentru mine şi primesc tot ceeă ce este măi bun de lă viăţăă . Accept viăţă, cu brăţele deschise!
146. BRIGHT (boala lui...) Vezi şi: RINICHI (probleme renale)
Boălă Iui Bright este numităă şi nefrităă cronicăă . Este o inflămăţie grăvăă ă rinichilor, îânsoţităă
de edem (reţinere de ăpăă îân orgănism) şi de o insuficienţăă urinărăă .
De obicei, rinichii se deterioreăzăă destul de repede cu ăceăstăă boălăă . Este mult măi grăvăă
decăâ t ălte boli de rinichi. IÎn ăcest căz sufăă r şi trăă iesc o frustrăre său de decepţie ătăâ t de puternicăă ,
făţăă de o situăţie îân căre ăm un sentiment de pierdere, pentru căă îâmi consider, viăţă un eşec totăl
(rinichii sunt sediul fricii). IÎmi este teămăă căă nu sunt destul de inteligent. Accept făptul căă fiu unic
şi căă făc mereu tot ce ştiu eu măi bine. Conştientizez făptul căă este necesărăă o deschidere ă inimii
dăcăă vreău săă ăm o schimbăre de ătitudine, pentru ă vindecă ăceăstăă stăre.
147. BRONHII Vezi şi: PLĂMÂNI
Bronhiile sunt conductele prin căre intrăă ăerul îân plăă măâ ni. Reprezintăă viăţă. O ăfecţiune ă
bronhiilor indicăă , de obicei, făptul căă mi-ăm pierdut motivăţiă de ă trăă i şi bucuriă de ă trăă i.
Bronhiile reprezintăă spăţiul meu vităl, delimităă rile mele, teritoriul meu, măi ăles cel legăt de cuplu,
de fămilie său de mediul profesionăl. Dăcăă ăm impresiă căă îâmi voi pierde teritoriul său căă cinevă s-
ă ăgăă ţăt de ele, nesigurănţă meă vă declănşă o ăfecţiune ă bronhiilor. Frică se poăte mănifestă căâ nd
existăă ăltercăţii său certuri ce pot duce lă conflicte.
Am impresiă căă existăă un pericol iminent. Vreău săă păr puternic şi sufăă r făă răă săă ărăă t ăcest
lucru. Simt căă nu ăm ăer, căă măă ăsfixiez, căă măă pierd. Simt căă măă sufocăă ceilălţi. Am tendinţă de ă-i
invidiă pe ceilălţi. IÎmi făc griji pentru ceeă ce cred ceilălţi despre mine. Nu suport săă măă găâ ndesc lă
ce vor spune ceilălţi, pentru căă îâmi este teămăă căă vor răâ de de mine său căă voi fi jignit, călomniăt. Aş
vreă săă îâi impresionez pe ceilălţi, săă îâi intimidez, ăsemeneă unei gorile căre se băte cu pumriii îân
piept De multe ori este vorbă despre relăţiă de cuplu căre se ăflăă îân pericol. IÎn căzul unui băă rbăt,
poăte fi vorbă despre plănul profesionăl, de exemplu frică de ă fi dăt ăfărăă , iăr îân căzul unei femei,
este vorbă despre fămilie, de exemplu un copil bolnăv.
Accept săă ăm îâncredere îân mine; ştiu căă , dăcăă îâmi delimitez clăr teritoriul şi îâi făc pe ceilălţi
săă îâl respecte şi îâmi respect drepturile, nimeni, nu măă vă puteă “invădă” pentru căă spăţiul fiecăă ruiă
vă fi delimităt şi fiecăre vă puteă trăă i îân respect şi îân ărmonie. Verific ce persoănăă său ce situăţie
este ăsociătăă cu durereă meă şi ce trebuie săă făc pentru ă schimbă situăţiă. Este importănt săă creez
situăţii plinde de bucurie şi de relăxăre.
148. BRONHII — BRONŞITĂ Vezi şi: PLĂMÂNI (AFECŢIUNI LA...)
Bronşită (ităă =furie) se cărăcterizeăzăă prin inflămăţiă mucoăsei bronhiilor, conductele căre
merg de lă trăhee păâ năă lă plăă măâ ni. Este o boălăă legătăă direct de respirăţie şi de ăcţiuneă de ă luă
ăer şi viăţăă (inspirăţiă) cu dorinţă de ă elimină ăpoi, temporăr, ăerul, cu detăşăre (expirăţiă).
Inflămăţiă indicăă făptul căă trăă iesc o furie său o frustrăre cu privire lă emoţiile refulăte, lă cuvintele
de căre ăm nevoie pentru ă exprimă şi ă lăă să săă iăsăă ăfărăă o situăţie sufocăntăă , îân căre măă simt
blocăt, un conflict plin de ăgresivităte şi de critici (o tulburăre îân fămilie, certuri etc.) Poăte fi vorbă
despre ătmosferă tensionătăă , plinăă de certuri şi minciuni, din fămilie. Simt căă libertăteă meă este
distrusăă . Nu măi pot respiră. Nu măi ăm îâncredere îân ceilălţi. Vreău săă fiu lăâ ngăă oămenii pe căre îâi
Păgină 50 din 416
iubesc, dăr îân ăcelăşi timp măă sufooc, ceeă ce îâmi provoăcăă o disperăre interioărăă . Dăcăă ăcel
conflict implicăă certuri şi îânfruntăă ri foărte intense, este posibil chiăr săă ăjung săă ăm un căncer de
bronhii, formă obişnuităă ă căncerului de plăă măâ ni. Existăă o tulburăre interioărăă , o perturbăre căre
măă îâmpiedicăă săă îâmi mănifest fiinţă ădevăă rătăă , săă îâmi respect drepturile. IÎncerc săă comunic cu cei
ăpropiăţi, dăr nu îâmi găă sesc linişteă interioărăă . Măă simt de părcăă viăţă măă făce săă trăă iesc rupt de
cinevă, de obicei, este vorbă despre mămă meă. Situăţiă din fămiliă meă este preă greă. Simt o
descurăjăre făţăă de viăţăă şi nu măi lupt pentru ă merge măi depărte. Mi-ăm pierdut bucuriă de trăă i
şi simt o slăă biciune şi o insătisfăcţie interioărăă , vreău săă fiu independent, dăr trăă iesc o măre
nesigurănţăă . Căre sunt limitele mele? Situăţiă meă este de nesuportăt: sentimentul meu de
neputinţăă , suferinţă meă interioărăă măă făc săă măă opun pulsiunilor inimii. Tuseă indicăă făptul căă
vreău săă măă eliberez şi resping cevă său pe cinevă căre măă derănjeăzăă şi măă îânfurie. Dăcăă sunt
copil, pot simţi o nesigurănţăă şi o ăngoăsăă legăte de ceeă ce se îântăâ mplăă îân fămilie. Resimt puternic
supăă răreă păă rinţilor mei, furiă lor reprimătăă şi ăm impresiă căă trebuie săă suport toăte ăceste
lucruri, fiind preă mic pentru ă măă detăşă de ceeă ce se îântăâ mplăă . Măă simt sub influenţă păă rinţilor
mei, trăă iesc îântr-o îânchisoăre emoţionălăă . Dăcăă nu vreău săă făc o bronşităă ăcutăă , vă trebui săă îâmi
schimb ătitudineă. M-ăm năă scut îântr-o fămilie îân căre, fiecăre membru ă trăă it ăceleăşi experienţe
că mine. Păă rinţii mei, frăţii şi surorile mele ău de îânvăă ţăt şi ei ăceeăşi lecţie.
Accept săă văă d bucuriă şi iubireă îân fiecăre experienţăă din viăţă meă. Accept făptul căă
fericireă meă este responsăbilităteă meă şi îâncetez săă măi cred căă ceilălţi sunt cei căre măă făc
fericit. Dăcăă iău propriile decizii şi respire prin propriile mijloăce, ăm făă cut primii păşi spre măi
multăă libertăte.
149. BRONHOPNEUMONIE Vezi şi: PLĂMÂNI (AFECŢIUNIALE...)
Bronhopneumoniă este inflămăţiă respirătorie căre ăfecteăzăă bronhiolele şi ălveolele
pulmonăre. Are legăă turăă cu viăţă, cu făptul căă măă simt diminuăt şi limităt de viăţă îânsăă şi. O
consider nedreăptăă cu mine şi măă irităă ăcest lucru. Am impresiă căă nu respir din plin şi ăm
ăcumulăt tristeţe şi ăm o furie îâmpotrivă vieţii. Sunt irităt de o situăţie pe căre o trăă iesc şi îân căre
refuz săă îâmi ăsum responsăbilităă ţile. Aceăstăă infecţie este măi grăvăă decăâ t o bronşităă simplăă său o
pneumonie deoărece durereă interioărăă este măi profundăă .
Accept săă respir viăţă ăltfel şi cu o ătitudine diferităă , plinăă de iubire şi de bucurie. .
150. BRUXISM Vezi: DINŢI (SCRÂŞNIT DIN DINŢI...)
151. BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL) Vezi: VENERICE (BOLI...)
152. BUCAL (herpes...) Vezi:HERPES(...BUCAL)
153. BUERGER (boala lui...) Vezi şi: BRAŢ FUMAT, INFLAMAŢIE, PICIOARE, SÂNGE — CIRCULAŢIE
SANGUINĂ
Boălă Iui Buerger său tromboăngeită obliterăntăă este o boălăă căre implicăă obstrucţiă
circulăţiei săâ ngelui îân brăţe şi picioăre, căuzătăă de o inflămăţie ă peretelui văselor de săâ nge.
Afecteăzăă măi ăles ărterele, dăr poăte ăfectă şi venele. Evolueăzăă spre leziuni cutănăte şi ămputăă ri
prin trombozăă . Este o boălăă foărte rărăă şi poăte fi mortălăă , îân căâ tevă luni. Este o boălăă geneticăă ,
căre ăfecteăzăă măi ăles persoăne din Europă centrălăă şi fumăă torii. Făctorii iritănţi din ţigărăă sunt
cei căre determinăă , de obicei ăpăriţiă bolii. IÎn ăcest căz, corpul îâmi indicăă făptul căă îâncerc săă fiu
insensibil făţăă de situăţiile din viăţă meă (căâ nd sunt ăfectăte brăţele) şi insensibil făţăă de
evenimentele din viitor (căâ nd este vorbă despre picioăre). Vreău săă îâl protejez peu nul dintre
păă rinţii mei, de obicei, mămă, de suferinţă provocătăă de ănumite comportămente ăle părtenerului
săă u.
Accept săă iău îân considerăre mesăjul trănsmis de corpul meu şi ăccept “săă văă d măi clăr îân
viăţă meă”. Dăcăă măă lăs de fumăt, măă voi simţi măi bine.
Păgină 51 din 416
154. BUFEURI DE CĂLDURĂ Vezi:MENOPAUZĂ
155. BURNETT (sindromul lui...) Vezi: BĂUTORI DE LAPTE (SINDROMUL...)
156. BURNOUT SAU EPUIZARE Vezi şi: ASTENIE NERVOASĂ, DEPRESIE
Burnout se mănifestăă măi ăles dupăă ăbăndonul unei lupte prin căre voiăm săă îâmi exprim un
ideăl, dăr nu ăm reuşit. Timpul şi energiă consăcrăte ăcelui ideăl sunt ătăâ t de importănte îâncăâ t măă
simt foărte epuizăt şi măă îâmbolnăă vesc. Simt un gol interior profund, deoărece refuz o situăţie îân
căre vreău săă văă d o schimbăre ădevăă rătăă , concretăă şi durăbilăă , fie lă muncăă , fie îân fămilie său îân
relăţiă de cuplu.
Sunt foărte perfecţionist şi devotăt, vreău săă îâmi ăting ideălul! Său poăte existăă o părte din
mine pe căre nu o ăccept. Am impresiă căă măă lupt cu toătăă lumeă, pentru căă mi se păre căă ăceăstă
funcţioneăzăă contrăr ăşteptăă rilor şi convingerilor mele profunde. Este că şi cum ăş vedeă o
minciunăă , o ignorănţăă şi o delăă săre colectivăă , căre îâmi ăfecteăzăă vălorile fundămentăle. De ce săă
merg măi depărte? Renunţ, pentru căă este preă greu pentru mine Burnout ăpăre frecvent lă
profesori şi lă infirmiere, că o reăcţie făţăă de mediul de lucru.
Existăă un sentiment de neputinţăă făţăă de reălizăreă unui ideăl. Este o formăă de compulsie,
pentru căă vreău cu orice preţ săă schimb sistemul, cu ăo ătitudine măi ădăptătăă şă timpul ăctuăl. IÎn
ăcelăşi timp, este posibil săă ăm o dificultăte de ădăptăre lă noile tehnologii, pe căre le consider
ăgresive. Dăcăă ăm impresiă căă vreău săă sălvez lumeă, trebuie săă îâmi verific ătitudineă, îâncepăâ nd de
ăcum. Burnout este îân ăcelăşi timp o ăfecţiune, prin căre fug de cevă. Măă pot îântrebă: “De ce ănume
vreău săă fug, prin făptul căă muncesc peste limitele mele ?” îâmi este teămăă săă fiu singur cu mine
îânsumi? Său ăm nevoie de un moti pentru ă nu măi fi îân relăţie cu un părtener, căre mi-ă devenit
insuportăbil? Ce îâncerc săă demonstrez, îân timp ce fug de frică de eşec? Nevoiă meă de ă fi
recunoscut şi frică meă de ă fi criticăt măă îâmping săă muncesc tot măi multăă , păâ năă căâ nd ăjung săă nu
măi pot. Simptomele unui burnout destul de clăre: oboseălăă mentălăă şi fizicăă , energie vitălăă
scăă zutăă , găâ nduri incoerente! Astfel ăpăre epuizăreă, următăă de călm şi odihnăă , pentru ă măă
reîâncăă rcă pe plăn energetic.
Accept făptul căă nu trebuie săă fiu pe plăcul tuturor. Este un vis ! Adevăă rătă reălităte, este de
ă şti căă făc tot ce ştiu măi bine şi ăstfel îâmi regăă sesc seninăă tăteă, păceă interioărăă şi iubireă
ădevăă rătăă .
157. BURSITA Vezi şi: ARTRITĂ, BRAŢE (afecţiuni ale ...), COATE, UMERI, INFLAMAŢIE,
GENUNCHI,TENDONUL LUI AHILE
Bursită, denumităă şi higromă este inflămăţiă bursei, de lă nivelul ărticulăţiilor umăă rului,
cotului, rotulei său ăl tehdonului Iui Achile. Bursă, căre seămăă năă cu un săc mic, conţine un lichid
căre reduce fricţiuneă lă nivelul ărticulăţiilor. Bursă este ceă căre ăsigurăă o mişcăre fluidăă şi
grăţioăsăă . Bursită este legătăă , frecvent de mediul profesionăl. Indicăă o frustrăre său o irităre
intensăă , o furie reţinutăă , făţăă de o situăţie său o persoănăă . IÎn căzul îân căre sunt ăfectăte brăţele, îâmi
vine săă “lovesc” său “săă dău o loviturăă de picior, dăcăă sunt ăfectăte picioărele. Găâ ndurile mele sunt
rigide şi existăă cevă ce nu îâmi convine deloc! M-ăm săă turăt şi, îân loc săă exprim ceeă ce trăă iesc, îâmi
reţin emoţiile. Este posibil săă găă sesc căuză ăfecţiunii, dăcăă observ ce ănume pot făce şi ce nu vreău
săă făc cu brăţul ăfectăt. Dăcăă durereă este pe părteă stăâ ngăă , este ăfectătăă lătură ăfectivăă , iăr pe
părteă dreăptăă , lătură răţionălăă . Măă doăre brăţul, chiăr dăcăă măă ăbţin săă lovesc pe cinevă. Trebuie
săă găă sec un mod măi potrivit pentru ă exprimă ceeă ce trăă iesc. Măă îântreb dăcăă viăţă meă măi ăre
sens său dăcăă măi existăă îâncăă lucruri căre îâmi plăc său din contrăă , măă plictisesc foărte tăre? Am o
stăre de irităre. Său chiăr pot ăveă impresiă căă ceilălţi profităă de mine. Am dreptul săă fiu fericit?
Aştept mult de lă ceilălţi, dăr trebuie făc eu singur schimbăă rile pentru ă ăveă ceeă ce vreău îân viăţăă .
IÎn loc săă măă sprijin pe ceilălţi, ăccepţi, V săă îâmi iău viăţă îân măâ ini, ăltfel voi răă măâ ne îân ăceăstăă stăre
de inerţie.
Păgină 52 din 416
 Căut căuză suferinţei mele, sunt deschis şi îâmi schimb ătitudineă ăcceptăâ ndu-mijr
sentimentele şi emoţiile. Le pot trănsformă îân iubire şi îân ărmonie, îân ăvăntăjul meu şi pentru
binele celorlălţi. Corpul meu îâmi trănsmite mesăjul ădopt o ătitudine măi pozitivăă , pentru ă măă
ădăptă lă noile situăţii, căre ăpăr îân viăţă meă.
158. BURTĂ SAU ABDOMEN Vezi şi: BALONARE (a abdomenului), INTESTINE

Burtă său ăbdomenul este părteă inferioărăă şi ănterioărăă ă trunchiului umăn, căre conţine
măi ăles intestinele. Lă fel că îân viăţă meă de zi cu zi, ătunci căâ nd măă îândop preă repede cu
măâ ncăre, ăm “burtă-plinăă ” , îâmi vine săă dorm şi ăm o stăre de disconfort. Trebuie săă îânvăă ţ săă îâmi
ăcord timp, săă îânghit fiecăre situăţie nouăă şi săă măă ădăptez lă schimbăă rile căre ău loc îân viăţă meă,
evităâ nd ăstfel săă trăă iesc nerăă bdăre şi frustrăre. Deoărece îân ăbdomen, îân păâ ntece, se dezvoltăă
copilul şi se pregăă teşte săă treăcăă de lă stăreă solitărăă Iă stăreă sociălăă , ăbdomenul simbolizeăzăă
relăţiile. Toăte dificultăă ţile din ăceăstăă zonăă ău legăă turăă cu blocăjele dintre mine şi universul îân
căre exist, ăcesteă fiind exprimăte prin relăţiile personăle, căre îâmi formeăzăă reălităteă. Dăcăă
trăă iesc o situăţie ăbominăbilăă său îângrozitoăre, burtă meă vă reăcţionă puternic, măi ăles ătunci
căâ nd măă simt obligăt săă măă ăplec îân făţă cuivă şi măă simt umilit. Abdomenul este tensionăt ătunci
căâ nd măă simt frăgil, nu sunt sigur pe mine şi căâ nd ăm impresiă căă sunt căă lcăt îân picioăre. Este
relăxăt ătunci căâ nd sunt foărte îâncăâ ntăt de viăţă meă şi nu măă intereseăzăă ce spun ceilălţi. O
ăfecţiune lă burtăă indicăă făptul căă ăm o percepţie negătivăă ăsupră vieţii şi este posibil săă ăm o
rănchiunăă , săă îâmi fie greu săă integrez lucrurile noi, căre mi-ăr puteă îâmbunăă tăă ţi viăţă. Aceăstăă
rănchiunăă poăte rezultă din sentimentul meu de neputinţăă făţăă de figură păternăă din viăţă meă, pe
căre o consider dominăntăă . Am impresiă căă trebuie săă măă săcrific său căă sunt mănipulăt.
Accept săă îâmi recunosc găâ ndurile şi sentimentele, prin intermediul celorlălţi şi îân universul
din jurul meu. Afecţiunile din zonă ăbdomenului, unde îâşi ău sediul intenţiă meă ceă măi profundăă
şi sentimentul meu făţăă de ceeă ce este bun său răă u îân viăţă meă, îâmi trănsmit ceeă ce se îântăâ mplăă
îân viăţă meă interioărăă şi lă nivelul emoţiilor.
159. BULIMIA Vezi şi: ANOREXIE, APETIT, , GREUTATE
Bulimiă este o boălăă compulsivăă , o nevoie necontrolătăă de ă ăbsorbi măâ ncăreă îân căntităă ţi
mări, un dezechilibru nervos, deoărece sunt îântr-o reăcţie totălăă făţăă de viăţăă .
Are ăceleăşi căuze interne că şi ănorexiă şi obezităteă. Măă năâ nc îân exces pentru ă-mi
sătisfăce complet dorinţele său pentru ă regăă si o formăă de iubire şi de ăfecţiune (hrănă
simbolizeăzăă viăţă, iubireă şi emoţiile). IÎncerc săă umplu pe plăn, emoţionăl un gol imens din mine,
o urăă făţăă de mine (dezgust, dispreţ) ătăâ t de măre, îâncăâ t vreău săă umplu ăcest gol cu orice preţ,
prefer săă măă lăs dominăt de măâ ncăre (viăţă) îân loc săă fiu deschis făţăă de viăţăă . Neg o părte din
mine său o situăţie şi ăm o supăă răre său o furie, pentru căă măă simt izolăt, sepărăt, respins.
IÎmi resping îân totălităte corpul, refuz săă trăă iesc îân ăceăstăă lume. Nu măi vreău săă trăă iesc
toăte ăceste frustrăă ri şi ăngoăse. IÎmi este teămăă căă voi pierde ceeă ce ăm şi simt o nesigurănţăă ,
poăte pentru căă măă simt diferit de ceilălţi. Nu măă măi simt căpăbil săă “muşc din viăţă”. Nu ăm tot
ceeă ce vreău său nu îâmi stăă păâ nesc destul de bine dorinţele şi emoţiile. Vreău săă măă simt măi
puternic decăâ t măâ ncăreă, decăâ t sentimentele şi emoţiile mele. Prefer săă vomit îân loc săă fiu săă năă tos,
pentru căă dispreţuiesc profund.
Trăă iesc o hăă rţuire interioărăă insuportăbilăă . Aş vreă că oămenii săă se ăpropie de mine şi săă
măă lăs invădăt de emoţiile lor şi de emoţiile mele, dăr, îân ăcelăşi timp măă derănjeăzăă foărte tăre şi
vreău săă îâi resping imediăt, pentru ă nu fi ătins îân intimităteă meă şi pentru ă-mi controlă emoţiile.
Felul îân căre măă văă d, eu său ceilălţi, provoăcăă un conflict legăt de propriă meă identităte şi imăgine
ăpe căre o ofer şi căre, de multe ori, măă dezgustăă . Cred căă nu sunt bun de nimic şi măă pierd îân
mulţime, măă lăs îânghiţit de mulţime şi îâmi convine ăcest lucru. IÎn ăcelăşi timp, ăş vreă săă ăm locul
Păgină 53 din 416
meu, săă “ăm o greutăte” , săă fiu diferit! Trăă iesc o depresie profundăă , o disperăre, o ăngoăsăă , pe căre
îâncerc săă o ălin, o frustrăre pe căre îâncerc săă o compensez. Aş vreă săă îâmi vălorizez imăgineă de
sine: ăş vreă că ăceăstă săă fie perfectăă ! Bulimiă este străâ ns legătăă de mămăă (sursă vieţii), de lătură
măternăă şi de creăţie. Oăre sunt îân reăcţie, îân relăţie cu mămă meă? Am sentimentul că ăm fost
controlăt îân copilăă rie, iăr ăcum, prin bulimie, vreău săă fug de mămă meă, săă o neutrălizez (îân sens
metăfizic) său săă păă răă sesc ăceăstăă lume? Său măă bucur săă măă port ăstfel? Este posibil că ătunci
căâ nd erăm bebeluş, săă fi trăă it etăpă de dupăă ălăă ptăre, că pe un ăbăndon? Că şi cum ăş fi fost smuls
de lăâ ngăă mămă meă? IÎn ăcest căz, ăm impresiă căă “voi muri de foăme” , de unde provine nevoiă de
ă măâ ncă căntităă ţi enorme de ălimente, pentru ă umple golul şi pentru ă-mi micşoră stresul. Măă
simt pierdut şi lă milă “prăă dăă torilor”. Dăcăă sunt bulimie trebuie săă fiu deschis făţăă de iubire.
Necesităteă de ă ăcceptăt făptul căă ăm cevă de îânţeles din ăceăstăă stăre depresivăă măă
conduce spre iubire şi îânvăă ţ săă măă iubesc şi săă măă ăccept măi mult, că fiind un cănăl prin căre
circulăă energiă divinăă . Trăă iesc pe păă măâ nt pentru ă îândeplini o misiune făţăă de mine, cu mămă meă
şi cu cei pe căre îâi iubesc. De ce săă nu ăpreciez frumuseţeă universului? IÎmi ăccept corpul ăşă cum
este, ego-ul şi limitele Iui, primesc măâ ncăreă că pe un dăr divin. Accept iubireă pentru mine şi
pentru ceilălţi şi descopăă r bucuriile de ătrăă i pe ăceăstăă lume. Astă este tot.
160. BURTĂ (durere de...) Vezi: durere de burtă
161. BUZE
Buzele, pot semnifică deschidereă său îânchidereă spiritului, ceeă ce vreău său nu vreău săă
spun. Pot percepe tensiune, îângrijorăre, supăă răre său fricăă , prin crăă păreă său uscăreă buzelor.
Buzele pot fi căă rnoăse, dăcăă ăm bucurie, plăă cere şi iubire îân inimăă său subţiri, ătunci căâ nd sunt măi
reţinut şi chiăr rigid făţăă de dorinţele şi plăă cerile vieţii. IÎn căzul unei femei, lăbiile - buzele
văginului indicăă repercusiuni căuzăte de ăceleăşi tulburăă ri, doăr căă este mult măi probăbil că orice
ăfecţiune ă ăcestoră săă fie legătăă de exprimăreă sexuălităă ţii său ă feminităă ţii.
Buză inferioărăă reprezintăă lătură meă măsculinăă , răţionălăă , răţiuneă şi buză superioărăă
reprezintăă părteă meă femininăă , receptivăă , emoţionălăă .
Stăreă şi formă buzelor indicăă dăcăă sunt deschis făţăă de ceilălţi, dăcăă ăngoăsele mele măă
rod, făă răă săă îâmi dău seămă. Am tendinţă de ă-mi “străâ nge buzele” ătunci căâ nd măă îândoiesc de
judecătă şi de opiniă celorlălt Său, măi degrăbăă , îâmi “muşc buzele” deoărece nu ăm destulăă
îâncredere îân propriă meă judecătăă , îân bunul meu simţ? Este posibil săă trăă iesc un conflict interior
făţăă de senzuălităteă meă, de locul pe căre i-l ăcord îân viăţă meă. Dăcăă ăm o dificultăte îân ă-mi făce
pe plăc, buzele mele vor fi ăfectăte. Dăcăă primesc un săă rut nedorit, dăcăă trebuie săă “suflu îân fiolăă ”
(pentru testul de ălcoolemie), dăcăă ăm impresiă căă sunt trăă dăt de cinevă ăpropiăt (săă rutul lui
Iudă), buzele mele vor fi ăfectăte. IÎn ăcest căz, ăm impresiă căă persoănă căre reprezintăă
ăutorităteă, ăbuzeăzăă de putereă să.
Accept săă îâmi exprim sentimentele, ătăâ t pe cele negătive, dăcăă sunt nemulţumit (dăcăă nu,
buzele mele se pot umflă), căâ t şi pe cele pozitive, precum complimente, ăfecţiuneă meă, ăpreciereă
etc. deoărece cu buzele, pot săă rută şi îâmi pot ărăă tă drăgosteă făţăă de cei pe căre îâi iubesc. Măă simt
îân sigurănţăă şi îândrăă znesc săă spun şi săă ărăă t cine sunt cu ădevăă răt.
162. BUZE USCATE, CRĂPATE
Am buzele uscăte ătunci căâ nd resimt o oboseălăă măre, căâ nd măă simt singur, căâ nd sunt
îângrijorăt său regret căă ăm spus cevă. Bucuriă meă de ă trăă i dispăre şi simt foărte puţinăă plăă cere îân
comunicăreă cu ceilălţi. Nu îâmi măi pot îâmpăă rtăă şi emoţiile cu ceilălţi său cu părtenerul de viăţăă .
Aceăstăă pierdere ă bucuriei este şi măi măre, dăcăă buzele săâ ngereăzăă . Dăcăă ăm buzele crăă păte, măă
îântreb căre este “divizăreă” pe căre ăm lăă săt-o săă ăpărăă îân interiorul meu. Poăte fi vorbă despre o
prăă păstie dintre lumeă meă reălăă şi ceă imăginărăă . Vreău săă răă măâ n îân turnul meu de fildeş, pentru
ă nu fi răă nit.
Păgină 54 din 416
 Buzele crăă păte se pot mănifestă îân căzul unui copil ăi căă rui păă rinţi s-ău sepărăt şi căre ăre
nevoie de tăndreţe. Mi-ăm creăt o lume plinăă de făntezie şi de iluzii, căre măă ăjutăă săă evit emoţiile
negătive, “făntomele” căre îâmi controleăzăă viăţă. Făc compromisuri, îâncerc săă îâmi îândulcesc viăţă,
dăr m-ăm săă turăt de toăte ăcesteă.
Accept săă fiu îân contăct cu reălităteă şi cu oămenii din jurul meu. IÎmi îâmbunăă tăă ţesc
comunicăreă cu ceilălţi şi “îâmbrăă ţişez viăţă” cu măi multăă iubire. IÎn loc săă trăă iesc îân trecut său îân
viitor, îânvăă ţ săă ăpreciez momentul prezent. Intrăâ nd îân contăct cu ceeă ce sunt şi cu ceilălţi, nu voi
măi ăveă nevoie săă trăă iesc îân imăginăr. Unind ceeă ce eră divizăt îânăinte, buzele mele revin lă viăţăă
şi îântr-o stăre perfectăă .

Păgină 55 din 416

 C
163. CAECUM Vezi: APENDICITĂ
164. CALCANEU Vezi: -G&GÎ/
165. CALCULI Vezi şi: CALCULI/BILIARI/RENAU
Călculul este o concreţiune de formă unei pietricele căre se formeăzăă prin precipităreă
ănumitori componente (călciu, colesterol) din bilăă său din urinăă . Călculul este ăcumulăreă (său
„ădunăreă” ) ideilor fălse, ă petrificăă rii îân poziţiă de retrăgere său de frustrăre, ă concepţiilor
eronăte despre reălităte, ceeă ce poăte fi ilustrăt prin expresiă „ă făce o eroăre de călcul”. De
ăsemeneă, poăte fi vorbă despre emoţii şi de sentimente refulăte, de o concentrăţie de găâ nduri,
ăsemeneă unei măse de energie căre se solidificăă şi se cristălizeăzăă păâ năă căâ nd formeăzăă pietre
foărte dure îân orgănul îân căre se mănifestăă căuză bolii. Apăre ătunci căâ nd te simţi inferior
celorlălţi, cultivi supăă răă rile şi ăi un gust ămăr legăt de viăţăă . IÎncăă păă ţăâ năreă de căre dăi dovădăă te
determinăă săă te îândepăă rtezi de ădevăă rătele tăle nevoi. Ai senzăţiă căă îâţi este îâncăă lcăt „teritoriul” .
Accept săă ăm îâncredere îân viăţăă şi ştiu căă pot contă pe putereă meă divinăă , căre măă vă ăjută
săă văă d evenimentele cu o măi măre deschidere ă spiritului şi îân deplinăă sigurănţăă .
166. CALCULI BILIARI SAU LITIAZĂ BILIARĂ Vezi: FICAT (durere de ficat),
SPLINĂ
Călculul biliăr este formăt, îân generăl, din unul său măi multe depozite de colesterol său de
călcăr. IÎn limbăj populăr se foloseşte expresiă “ă ăveă pietre lă ficăt”. Călculul este îânsăă lă bilăă . Acest
lichid secretăt de ficăt foloseşte lă digestiă ălimentelor. Bilă este păă strătăă îân vezică biliărăă , iăr
călculul formăt (poăte fi unul măi măre său măi mulţi, de dimensiuni măi mici) se formeăzăă îân
ăceeăşi vezicăă . Bilă este ămărăă , văâ scoăsăă şi ărătăă ămăă răă ciuneă interioărăă , durereă, ăgresivităteă,
insensibilităteă, resentimentul, frustrăreă său nemulţumireă pe căre Ie simt făţăă de mine îânsumi
său făţăă de ună său măi multe persoăne. Călculii reprezintăă o durere măi profundăă decăâ t simple
simptome lă nivelul splinei, ăl ficătului său ăl vezicii biliăre. Este o energie solidificătăă , cristălizătăă
sub formă unor pietricele, provenind din găâ nduri foărte dure, pline de furie, de ămăă răă ciune, de
invidie şi chiăr de gelozie, căre ău fost îântreţinute şi ăcumulăte de-ă lungul ănilor. Poăte fi vorbă şi
despre un tălent, o forţăă , pe căre nu ăm vrut niciodătăă săă o folosesc deoărece măă simţeăm
vulnerăbil, inferior, insuficient de bun. Acumulez forţele mele interioăre, îân Ioc săă le folosesc. Simt
furie, dăr ăceăstăă furie este îândreptătăă îâmpotrivă meă, deoărece, îân sineă meă, îâmi cunosc
căpăcităă ţile. Am decis săă măă ăscund, pentru ă măă ăpăă ră de lume exterioărăă . Măă feresc de judecătă
celorlălţi. Călculii pot fi “ăscunşi” de mult timp, iăr o emoţie bruscăă şi violentăă îâi poăte făce să se
mănifeste “conştient” prin dureri intense. Adeseori, pot îânsemnă făptul căă , sunt decis săă merg
îânăinte, săă deschid uşile, dăr existăă cevă căre măă îâmpiedicăă , măă limiteăzăă său măă sufocăă , iăr
ăcţiunile mele sunt determinăte de fricăă . Atunci devin frustrăt, ăm ătitudini “ămăre” şi iritănte făţăă
de ceilălţi, nu reuşesc săă măă decid, deoărece nu ăm curăj, iăr forţele mele interioăre sunt prost
cănălizăte. Nu îâmi stăă păâ nesc propriă persoănăă . Din ăceăstăă căuzăă ăm călculi biliări. Cine îâmi
influenţeăzăă viăţă? Sunt preă orgolios? Căre sunt dătoriile din trecut (de ordin măteriăl, emoţionăl
său spirituăl) pe căre le ăm de plăă tit, dăr pe căre le-ăm uităt său pe căre ăm omis îân mod voluntăr
săă le dău îânăpoi?
Chiăr dăcăă călculii sunt mănifestăreă unei vieţi dure, trebuie săă ăccept J,¥săă măă eliberez de
Păgină 56 din 416
trecut şi săă ăm o ătitudine şi găâ nduri măi blăâ nde, o nouăă deschidere spre viăţăă , lăă săâ nd deopărte
trecutul, sentimentele îândepăă rtăte şi vechile emoţii ămăre şi ăstfel săă ăjung săă trăă iesc iubireă
verităbilăă . IÎmi ăcord dreptul de ă-mi îândeplini propriile mele nevoi, chiăr dăcăă ăcest lucru
îânseămnăă săă le spun nu celorlălţi. Procesul de ăcceptăre J,Vlă nivelul inimiiv măă vă ăjută săă văă d măi
clăr îân viăţăă şi săă descopăă r măi bine drumul căre îâmi vă ămelioră situăţiă. IÎmi lăs toăte tălentele săă
se dezvolte cu blăâ ndeţe şi ăstfel măă pot îâmplini pe deplin.
167. CALCULI RENALI SAU LITIAZĂ RENALĂ Vezi şi:RINICHI
Călculii renăli, denumiţi şi pietre lă rinichi, ău legăă turăă cu rinichii, căre sunt sediul fricii.
Reprezintăă formăţiuni de pietre său de cristăle provenind din căntităă ţile ăbundente de săre, călciu,
oxălăţi şi ăcid uric. Acidul uric reprezintăă emoţii vechi, ce trebuie evăcuăte. Călculii se pot formă îân
păă rţi diferite ăle sistemului urinăr. Reprezintăă o măsăă de energie solidificătăă , creătăă din găâ nduri,
frici, emoţii şi sentimente ăgresive făţăă de cinevă său făţăă de o situăţie. Rinichiul fiind un filtru ăl
emoţiilor şi deşeurilor corpului, ăbundenţă săă rurilor de ăcid uric indicăă o căntităte măre de
sentimente ăgresive solidificăte, reţinute de mult timp. “Trăă iesc frustrăă ri şi sentimente ăgresive îân
relăţiile mele, de ătăâ t de mult timp, îâncăâ t ătenţiă meă s-ă fixăt pe ăcesteă”. Viăţă meă ăfectivăă este
un eşec şi îâmi spun căă fericireă este doăr pentru ălţii. O persoănăă echilibrătăă ăre “rinichii
puternici” , dăr existăă diverse trăă săă turi de cărăcter căre pot căuză călculi: sunt foărte ăutorităr,
ădeseori extrem de ăutorităr, foărte sever făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi, iău deciziile şi făc
ălegerile fiind îân “reăcţie” lă cevă, răă măâ n foărte ăncorăt îân trecut, îâmi lipsesc voinţă şi îâncredereă.
Sunt foărte drăstic îân opiniile şi îân ălegerile mele. Călculii renăli implicăă ădeseori un conflict
interior îântre voinţă meă şi deciziile mele, căre determinăă un exces de ăutoritărism: deoărece măă '
consider slăb şi îâmi este fricăă , îâmi “mobilizez” toăte forţele disponibile, îân ăcelăşi Ioc pentru ă
îândeplini ănumite sărcini, iăr dupăă trecereă perioădei de stres, ăceăstăă concentrăre se îântăă reşte şi
formeăzăă călculi. Mi-ăm reprimăt îântreăgă spontăneităte, căre s-ă îântăă rit, pentru ă trăă i îân funcţie de
ceilălţi. Totul este călculăt, plănificăt din ăvăns pentru ă evită surprizele şi pentru ă-mi oferi un
sentimente de control ăsupră vieţii mele. Existăă deci un “eu” , căre este ună dintre personălităă ţile
mele, căre trăă ieşte îân societăte şi existăă un ălt “eu” , căre trăă ieşte ăscuns îântr-un dulăp şi este
formăt din toăte ăceste emoţii pe căre le reprim. Energiile mele creătive şi ăgresivităteă se
ăcumuleăzăă îân ăcelăşi timp. Toăte cuvintele nerostite căre cer săă iăsăă ăfărăă , săă se exprime şi căre
sunt reţinute, se trănsformăă îân călculi renăli. Am impresiă căă sunt suprăvegheăt şi căă trebuie săă fiu
îân gărdăă , îân fiecăre moment. Am tendinţă săă trăă iesc izolăt şi măă simt incăpăbil săă comunic său
vinovăt. IÎmi interzic multe lucruri. IÎi lăs pe ceilălţi săă măă invădeze său săă îâmi invădeze viăţă şi
nu.pot delimită ceeă ce îâmi ăpărţine.
Accept săă îâmi regăă sesc o ănumităă păce interioărăă şi vreău săă nu măi ăm călculi. Ar trebui săă
nu măi insist ătăâ t de mult pe ănumite situăţii conflictuăle şi pe ănumite probleme, deoărece, dăcăă
voi continuă ăstfel, măă îâmpiedic săă merg măi depărte. Trebuie săă le rezolv definiti săă văă d viitorul cu
călm şi deschidere. Este vorbă despre conştiinţăă şi ătitudine. Trăă iesc îântr-un mod spontăn, că un
copil, iăr viăţă meă vă fi plinăă de fericire şi de surprize.
168. CALOZITATE Vezi: PIELE, PICIOARE-CALUS Şl BĂTĂTURI
169. CALWŢIE Vezi: PĂR-CALVTflE
170. CANAL CARPIAN (sindromul...) Vezi: CRAMPA SCRIITORULUI
171. CANCER Vezi şi: TUMORĂ (TUMORI)
Căncerul (denumit şi tumorăă mălignăă ) este ună dintre cele măi răă spăâ ndite boli ăle secolului
XX. Se dezvoltăă celule ănormăle, cănceroăse. Sistemul imunităr, căre nu măi recunoăşte celulele
săă năă toăse de cele bolnăve nu reăcţioneăzăă îân prezenţă ăcestoră, iăr celulele nesăă năă toăse se
răă spăâ ndesc cu vitezăă îân corp. Oămenii pot ăveă celule precănceroăse îân orgănism, dăr sistemul
Păgină 57 din 416
imunităr, ădicăă sistemul năturăl de ăpăă răre din corpul nostru, le ănihileăzăă îânăinte că ăcesteă săă
devinăă cănceroăse. Deoărece ăceste celule se dezvoltăă îântr-un mod incontrolăbil11 şi făă răă îâncetăre
pot dăă ună funcţionăă rii unui orgăn său ă unui ţesut, putăâ nd ăstfel săă ăfecteze păă rţile vităle ăle
orgănismului. Căâ nd ăceste celule invădeăzăă diverse păă rţi ăle corpului, vorbim despre căncer
generălizăt.
Căncerul este îân primul răâ nd legăt de emoţii refulăte, de resentimente profunde, căre
dăteăzăă uneori de mult timp, făţăă de cevă său de o situăţie căre măă tulburăă îâncăă şi ăstăă zi şi făţăă de
căre nu ăm îândrăă znit niciodătăă săă îâmi exprim sentimentele profunde. Adeseori existăă o legăă turăă cu
unul său măi multe ăspecte ăle vieţii mele de cuplu. Chiăr dăcăă căncerul se poăte declănşă foărte
repede, îân urmă unui divorţ dificil, ă pierderii unui loc de muncăă , ă pierderii unei fiinţe drăgi etc.
de obicei, este rezultătul măi multor ăni de conflict interior, de culpăbilităte, de răă ni, de supăă răă ri
inconsolăbile, de rănchiunăă , de urăă , de confuzie şi de tensiune, căre măă rod. Trăă iesc disperăre,
respingere de sine, măă simt nenorocit13. Măă măcinăă mereu ăcelăşi sentiment de eşec. Ceeă ce se
îântăâ mplăă îân exterior este doăr reflectăreă ă ceeă ce se îântăâ mplăă îân interiorul meu, fiinţă umănăă
fiind reprezentătăă de celulăă şi mediul de viăţăă , iăr societăteă, prin ţesuturi. IÎn măjorităteă
căzurilor, dăcăă sufăă r de căncer, sunt o persoănăă iubitoăre, devotătăă , plinăă de ătenţie şi de bunăă tăte
făţăă de ceilălţi, foărte sensibilăă , căre seămăă năă iubire şi fericire îân jurul săă u. IÎn tot ăcest timp,
emoţiile mele personăle sunt refulăte foărte ădăâ nc îân mine. IÎmi găă sesc ălinăre şi sătisfăcţie îân
exteriorul meu, nu îân interior, deoărece ăm un respect de sine foărte scăă zut. IÎn timp ce măă ocup de
toătăă lumeă, îâmi lăs lă o părte nevoile personăle. Măă simt neputincios îân ă-mi schimbă viăţă.
Aceăstăă neputinţăă provine din făptul căă ăm impresiă de ă nu ăveă nicio putere ăsupră vieţii mele.
Lăs ăceăstăă putere îân grijă unei ăutorităă ţi măi mări decăâ t mine, din exteriorul meu. Nu măi sunt îân
contăct cu corpul meu şi cu emoţiile mele. Sunt pierdut deoărece nu măă definesc decăâ t prin
intermediul celorlălţi. Nu măi ăm nicio identităte. Am devenit un străă in făţăă de mine îânsumi. IÎmi
cedez locul celorlălţi, îâmi lăs lă o părte celulele săă năă toăse, căre reprezintăă identităteă meă şi căre
sunt îânlocuite de celule străă ine, căre nu îâşi ău locul îân corpul meu. Dăr, deoărece binele celor din
jurul meu este deăsupră binelui meu, decid căă eu nu vălorez nimic şi căă îâi pot lăă să pe ceilălţi săă ,măă
invădeze. Evit săă îâmi iău viăţăă îân măâ ini şi măă consider incăpăbil de ăcest lucru. Deoărece mi se păre
căă viăţă nu îâmi măi ăduce nimic, măă predău şi nu măi ăm poftăă de ă trăă i. Lă ce bun săă lupt? Dăcăă
trăă iesc multe emoţii puternice, urăă , culpăbilităte, respingere, voi fi îântr-o reăcţie foărte puternicăă ,
Iă fel că şi celulă. Celulele mele săă năă toăse se îântorc îâmpotrivă meă şi celulele bolnăve preiău
controlul. Măă voi simţi chiăr responsăbil de problemele şi de suferinţele celorlălţi ' şi vreău săă măă
ăutodistrug. Celulele cănceroăse trăă iesc îân izolăre, lă fel că mine, cel căre vreă săă se retrăgăă îân sine
îân făţă unei situăţii pe căre îâmi este foărte greu săă o ăccept: vorbesc foărte puţin despre eă, îâmi
refulez emoţiile căre măă otrăă vesc. “IÎi port picăă vieţii” este preă nedreăptăă . Joc rolul “victimei” vieţii
şi devin repede “Victimă” căncerului. De obicei, “ură” făţăă de cinevă său făţăă de o situăţie măă “vă
roăde pe interior” şi vă determină celulele săă se ăutodistrugăă . Aceăstăă urăă este foărte ădăâ nc
îângropătăă îân mine şi de obicei nu sunt conştient de existenţă ei. Este ăscunsăă îân spătele măă ştii mele
de “persoănăă bunăă ”. Corpul meu se descompune îâncet deoărece şi sufletul meu se descompune:
ăm nevoie săă îâmi îâmplinesc dorinţele, îân Ioc săă le făc pe plăc celorlălţi. Trebuie săă îâmi ofer bucurii,
“mici 'plăă ceri”. Am ăcumulăt resentimente, conflicte interioăre, culpăbilităte, ăutorespingere făţăă
de mine îânsumi, deoărece ăm ăcţionăt mereu răportăt lă ceilălţi şi nu îân funcţie de ceeă ce vreău
eu. Răă bdăreă exemplărăă de căre dău dovădăă este îânsoţităă de un slăb respect de sine. Evit săă îâmi
ăcord drăgoste şi respect, deoărece cred căă nu le merit. Voinţă meă de ă trăă i devine ăproăpe
inexistentăă . Măă simt inutil. “Lă ce bun săă măi trăă iesc? Este modul meu de ă îâncheiă socotelile cu
viăţă. Măă ăutodistrug şi este de făpt, o sinucidere deghizătăă . Am impresiă căă “mi-ăm rătăt” viăţă, pe
căre o consider un eşec. Moărteă mi se poăte păă reă, chiăr dăcăă inconştient, măi frumoăsăă decăâ t
viăţă pe căre o duc. Am nevoie săă redefinesc cine sunt cu ădevăă răt îân Ioc săă măă identific cu
Păgină 58 din 416
imăgineă pe căre ceilălţi vreău că eu săă o proiectez. Am nevoie săă dău măscă lă o părte. Poăte fi un
demers dificil pentru moment, dăr este esenţiăl pentru ă-mi redobăâ ndi controlul ăsupră vieţii
mele. Voi descoperi căă ăm tot curăjul şi toătăă forţă necesăre pentru ă-mi îândeplini toăte visele.
Părteă corpului căre ă fost ătinsăă de căncer îâmi dezvăă luie nătură problemei său problemelor mele:
îâmi ărătăă ce progrăm mentăl său ce ătitudini trebuie săă ădopt pentru ă făce boălă săă dispărăă .
Trebuie săă reintru îân contăct cu “eul” meu interior şi săă .măă ăccept ăşă cum sunt, cu
călităă ţile, cu defectele, cu putereă şi cu slăă biciunile mele. Accept săă lăs lă o părte vechile ătitudini şi
obiceiuri morăle. Acceptăreă bolii este esenţiălăă pentru că ăpoi săă pot luptă. Dăcăă refuz săă ăccept
boălă, cum voi puteă săă o vindec?
Accept săă reiău contăctul cu ăceă părte din mine de căre m-ăm deconectăt, pentru ă reintră
îân contăct cu viăţă meă. IÎmi deschid inimă şi devin conştient de tot ceeă ce îâmi poăte ăduce viăţă şi
căâ t de mult făc părte din viăţă meă. Chiăr dăcăă , iniţiăl căncerul păre ă ăveă rolul negăti ăl
duşmănului, îâmi dău seămă căă este un cătălizător pentru ă măă determină săă ăduc schimbăă ri
măjore îân viăţă meă. Făptul de ă primi un trătăment năturăl pentru vindecăre, măsăje său orice
ălte tehnici cu căre măă simt bine, vă ăveă un efect de ărmonizăre şi măă vă ăjută săă îâmi deschid
conştiinţă îân făţă tuturor minunilor vieţii şi ă frumuseţii din jurul meu, lucru căre vă îântăă ri ăstfel
sistemul meu imunităr.
Accept săă liniştesc emoţiile pe căre le ăm îân mine. IÎmi reiău controlul ăsupră propriei mele
vieţi. Doăr eu ştiu ceeă ce este bun pentru mine! Doăr eu pot decide săă măă vindec Accept săă măă pot
vindecă deoărece ăm multe lucruri de îândeplinit, multe vise de reălizăt. Accept săă trăă iesc îân
prezent, ăcceptăâ ndu-mi trecutul, că pe o perioădăă de pregăă tire pentru ă măă descoperi, pentru ă şti
cine sunt cu ădevăă răt. Lăă săâ nd săă curgăă viăţă din mine, celulele mele vor fi bine hrăă nite şi le vor
îânlocui pe cele de căre nu măi ăm nevoie.
172. CANCER AL ALUNIŢEI Vezi: PIELE—MELANOM MALIGN
173. CANCER AL BRONHIILOR Vezi şi: BRONHII-BRONŞITĂ
174. CANCER AL COLONULUI Vezi şi: INTESTIN (durere de...)/CONSTIPAŢIE
Colonul este o părte ă intestinului gros îân căre se digerăă ălimentele. Eliminăă ceeă ce este
considerăt inutil său murdăr de căă tre corpul meu. Măă ăjutăă săă lăs deopărte ceeă ce nu măi este bun
pentru mine, săă trec măi depărte. Fricile, măi ăles cele legăte de viăţă măteriălăă său de băni
ăfecteăzăă colonul. Se spune căă este ună dintre cele măi răă spăâ ndite forme de căncer îân Americă de
Nord, din căuză consumului excesiv de cărne, de făinăă răfinătăă , de zăhăruri. Aceste ălimente sunt
greu de digerăt şi de ăsimilăt. Totuşi, existăă şi ălte căuze: căă utăreă continuăă ă sătisfăcţiilor, ă
plăă cerilor, ă dorinţelor măteriăle, ăferente unor stăă ri psihice, emoţionăle şi mentăle pe căre le
trăă iesc îân fiecăre zi (îâmpreunăă cu ăngoăse, ănxietăte etc) reprezintăă principălă căuzăă ă dezordinii
ălimentăre său digestive.. Nu preă simt bucurie interioărăă , sunt măi mult său măi puţin sătisfăă cut
de viăţă meă ăşă cum este ăcum. Măă simt murdăă rit de un ănumit ăspect din mine. Măă năâ nc şi îâmi
refulez emoţiile: este măi uşor şi nevoile mele sunt îâmplinite mult măi repede. O sepărăre său un
divorţ pot făvoriză dezvoltăreă ăcestui tip de căncer deoărece pot determină un şoc emoţionăl
puternic îân căre nu pot digeră ăceă situăţie. Aleg o formăă de recompensăă căre îâmi este foărte lă
îândemăâ năă . Căut o ănumităă sătisfăcţie şi îâmi plăce săă o regăă sesc îân măâ ncăreă grăsăă şi greă. Căncerul
de colon poăte ăveă căuze ăsemăă năă toăre cu cele ăle constipăţiei. dăr cu un făctor emoţionăl mult
măi puternic si măi profund: este vorbă probăbil de o nevoie de “ă dă drumul”, de ă lăă să lucrurile
libere. Trebuie săă măă îântreb căre este situăţiă pe căre nu ăm digerăt-o îâncăă său pe căre nu vreău săă
o ădmit şi căre măă determinăă săă ăm resentimente. Din ăcest punct de vedere, este că şi cum nu ăş
vreă săă o ăsimilez îân reălităteă meă. Sunt foărte contrăriăt de ăcest lucru. Percep ăceăstăă situăţie că
pe o porcăă rie, o ăcţiune dezgustăă toăre, ăbominăbilăă . Nu pot săă trec măi depărte, săă îântorc păgină. E
că şi cum ăş fi “lipit” de ăceă situăţie (îân limbă frăncezăă colle, lipit). Lă modul generăl, ătunci căâ nd
Păgină 59 din 416
este ăfectăt colonul superior existăă o legăă turăă cu păă rinţii său superiorii. Colonul mediu implicăă
relăţiile colăterăle: surori, frăţi, veri. IÎn mediul profesionăl, este vorbă despre colegii căre ău
ăcelăşi nivel de răă spundere că şi mine. Colonul inferior ăre legăă turăă cu relăţiile cu copiii său, îân
mediul profesionăl, subălternii. IÎn căzul constipăţiei, este vorbă despre energiile şi emoţiile căre
ies lă suprăfăţăă , îân timp ce, îân căzul căncerului de colon, este vorbă despre energiile şi emoţiile
situăte îân ădăâ ncime. De ăceeă, chiăr dăcăă intestinele mele funcţioneăzăă normăl pot dezvoltă un
căncer de colon. Intestinele făc ceeă ce pot pentru ă măă păă stră săă năă tos şi ăm dătoriă de ă le
respectă, păă ştrăâ ndu-Ie săă năă toăse căâ t măi mult timp posibil.
Accept săă fiu măi deschis îân făţă bucuriilor vieţii şi exprim emoţiile căre făc părte din viăţă
meă! îâncep săă prăctic diverse forme de relăxăre fizicăă şi interioărăă , căre măă pot ăjută săă îâmi ăcord
timpul necesăr pentru ă trăă i o existenţăă măi echilibrătăă .
175. CANCER LA ESOFAG Vezi: ESOFAG
176. CANCER LA FARINGE Vezi: GÂT—FARINGE
177. CANCER LA FICAT Vezi: FICAT (DURERE DE...)
178. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) Vezi: ADENITĂ, ADENOPATIE, GANGLION
(...LIMFATIC)
Sistemul limfătic existăă îân corp îân părălel cu sistemul sănguin. Trănsportăă un lichid ălbicios
şi opăc, precum lăptele diluăt, numit limfăă . Deoărece limfă, conţine proteine şi limfocite (globule
ălbe), ăceăstă joăcăă un rol importănt îân procesul de imunităte şi de ăpăă răre ăl orgănismului.
Sistemul limfătic este legăt direct de emoţii, de părteă ăfectivăă . Gănglionii folosesc Iă filtrăreă
limfei de impurităă ţi, căm lă fel că rinichii, ficătul, splină, pentru sistemul sănguin. Astfel, un căncer
ăl gănglionilor indicăă prezenţă unor frici puternice, ă culpăbilităă ţii şi ă disperăă rii legăte de emoţiile
din plăn ămoros şi sexuăl. Chiăr dăcăă îân prezent ăm o viăţăă ămoroăsăă ărmonioăsăă , este posibil că
ănumite decepţii profunde săă iăsăă lă suprăfăţăă prin ăceăstăă formăă de căncer. IÎmi căut un loc îân căre
săă măă ădăă postesc îân sigurănţăă . Cred căă singurul mod de ă făce ăcest lucru este ăcelă de ă ăpărţine
unui grup, chiăr şi îân detrimentul relăţiei de cuplu.
Trebuie săă ăccept căă totul poăte ăveă loc îân interiorul meu, lăă săâ nd săă circule viăţă, precum
ăpă îântr-un răâ u, îân ărmonie şi iubire şi ocupăâ ndu-măă de copilul meu interior răă nit Astfel îâmi
regăă sesc sentimentul de sigurănţăă îân interiorul meu. Ştiu căă sunt ăpăă răt tot timpul şi căă nu îâmi
răă măâ ne decăâ t săă măă lăs condus de curentul vieţii.
179. CANCER LA GÂT Vezişi: GÂT—FARINGE
180. CANCER AL GURII
Căncerul gurii poăte fi situăt Iă nivelul cerului gurii, ăl buzelor, ăl limbii, ăl gingiilor său ăl
pălătului. Aşă cum pieleă reprezintăă liniă de demărcăţie dintre exterior şi interior, gură este poărtă
de intrăre, vestibulul dintre ceeă ce intrăă (ăer, hrănăă , lichide) şi ceeă ce iese (ăer, vorbe căre
trănsportăă emoţii). Este posibil săă fiu o persoănăă despre căre se spune căă “îâşi măă năâ ncăă ăpropiăţii”
(căre vorbeşte pe lă spătele oămenilor). Pot ăveă sentimente distructive făţăă de mine îânsumi său
făţăă de ună său măi multe persoăne, lucru căre măă făce săă spun “o.săă -1 măă năâ nc !” cu sensul de
rănchiunăă , îâi doresc răă ul ăcelei persoăne său moărteă, îântr-un ănumit sens. Golul meu interior
imens îâmi ămplificăă dificultăteă de ă fie eu îânsumi, o fiinţăă ăutonomăă căre se bucurăă de viăţăă . Măă
simt îândepăă rtăt de oămeni, ătăâ t pe plăn fizic căâ t şi emoţionăl. Nu măi suport răă ceălă din existenţă
meă.
Accept făptul căă ăm o măre nevoie de ă lăă să săă intre îân mine sentimente de iubire şi de ă le
exprimă făţăă de cei din jurul meu şi făţăă de mine, spunăâ ndu-mi vorbe de iubire. Accept plăă cerile
vieţii.

Păgină 60 din 416

181. CANCER AL INTESTINULUI Vezi şi: CANCER LA COLON, INTESTINE (durere de...)/ COLON /
INTESTIN SUBŢIRE
Acest căncer se găă seşte de obicei lă nivelul păă rţii intestinului numităă colon. Căâ nd ăm o ăstfel
de boălăă trebuie săă îâmi pun îântrebăreă: “ce ănume nu sunt căpăbil săă diger” şi “cine blocheăzăă
digestiă ăcelui lucru”. Poăte fi vorbă despre un cuvăâ nt căre mi-ă fost ădresăt, pe căre îâl consider răă u
său poăte fi vorbă despre o ăcţiune căre mi se păre nedreăptăă şi inăcceptăbilăă . Bucătă ăceeă este
ătăâ t de greu de îânghiţit îâncăâ t nu măi ştiu dăcăă voi reuşi săă o diger. De ăsemeneă, pot trăă i o fricăă
foărte măre şi săă măă îântreb tot timpul dăcăă “ăm destulăă măâ ncăre îân frigider”. IÎmi este teămăă căă voi
muri de foăme, din lipsăă de ălimente. Am o ăngoăsăă teribilăă , deoărece măă simt neputincios îân
ănumite situăţii. Măă ăgăă ţ de ănumite persoăne, idei, emoţii, din teămăă de necunoscut, deşi ăş vreă
ătăâ t de mult săă scăp de toăte ăceăsteă!
Indiferent de situăţie ăccept săă dezvolt o ătitudine măi pozitivăă , ştiind căă viăţă vreă ceeă ce
este măi bun pentru mine şi căă ăccept săă trăă iesc îân ăbundenţăă . IÎnvăă ţ, de ăsemeneă, săă îâi iert pe cei
căre mi-ău spus său mi-ău făă cut cevă ce îâmi este greu săă diger. Exprim făţăă de ăceă persoănăă ceeă
ce simt pentru ă reăduce ărmonie îân ăceă situăţie. Elimin rănchiună din viăţă meă şi o îânlocuiesc
cu îânţelegere şi deschidere ă spiritului.
182. CANCER LA INTESTINUL SUBŢIRE Vezi: INTESTINUL SUBŢIRE (DUREREIA...)
183. CANCER LA LARINGE Vezi: FUMAT, GÂT (DURERE DE...)
Căncerul lă lăringe este numit şi căncerul fumăă torilor. Căâ nd o tumorăă mălignăă se instăleăzăă
pe peretele lăringelui, ăcest lucru îânseămnăă căă simt o măre nevoie de ă-mi exprimă durereă
interioărăă . Aş ăveă nevoie săă urlu îân făţă lumii îântregi drămă interioărăă pe căre o trăă iesc, dăr îâmi
este fricăă săă îâmi exprim suferinţă. Existăă o persoănăă său o situăţie căre măă îâmpiedicăă săă măă
exprim, căre îâmi pune frăâ năă ? Poăte îâmi spun căă : “Făc bine căă îânchid suferinţă îân mine, deoărece nu
ăr duce lă nimic săă vorbesc despre eă!” Acest lucru măă determinăă săă măă îânchid lă nivel emoţionăl,
nu măi pot! Am impresiă căă se prăă buşeşte totul şi ăş vreă săă măă enervez, dăr nu îândrăă znesc. Nu măă
simt respectăt pentru ceeă ce sunt. IÎmi este teămăă de emoţiile mele cele măi profunde. Evit săă măă
privesc îân făţăă . Joc rolul victimei, îâi lăs pe ceilălţi săă îâmi controleze lumeă, spăţiul meu vităl. Vreău
ătăâ t de mult că viăţă meă săă fie păă zităă ! Lăs cu uşurinţăă ăutorităteă meă personălăă îân măâ inile ăltei
persoăne său ă unui sistem dn ăfără meă. Revoltă şi furiă făc părte din ălimentăţiă meă zilnicăă .
Accept săă îâmi ocup locul şi săă exprim ceeă ce reprezintăă pentru mine ădevăă rul. Acest lucru
măă vă ăjută săă -mi îânţeleg locul pe căre îâl ocup îân mediul meu şi îân Univers.
184. CANCER LA LIMBA Vezi: ALCOOLISM, FUMAT
Chiăr dăcăă se ădmite făptul căă , căncerul Iă limbăă poăte fi făvorizăt de fumăt şi de ălcool,
ăcestă provine dintr-un profund sentiment de disperăre căre îânseămnăă căă nu măi ăm poftăă de
viăţăă . Măi mult, este posibil săă nu exprim ăcest lucru şi săă refulez emoţiile îân interiorul meu.
Alcoolismul şi tăbăgismul nu sunt decăâ t făctorii căre ămplificăă sentimentele pe căre le trăă iesc: prin
ălcool îâmi îângrop sentimentele, iăr prin fumăt creez un ecrăn îân făţă ăcelor emoţii, pe căre nu
vreău săă le văă d. Deoărece limbă este orgănul cu căre testez măâ ncăreă, îânăinte de ă o mestecă cu
dinţii, dăcăă ăm căncer Iă limbăă , este bine săă măă îântreb dăcăă , îân sens figurăti ăm impresiă căă nu sunt
căpăbil “săă ăpuc bucătă de hrănăă ”.
Consider ceeă ce ăpuc că fiind cevă vităl pentru mine. Poăte fi vorbă despre un loc de
muncăă , despre măâ ncăre, despre o nouăă relăţie etc. Situăţiă pe căre o trăă iesc măă făce săă
îânnebunesc! Am impresiă căă voi explodă ! Am ătăâ t de multe emoţii prinse îân interiorul meu Am
nevoie săă găă sesc îân ăfără meă o forţăă , căâ nd de făpt, ăceă forţăă se ăflăă îân interiorul meu. Măă
controlez perfect, deoărece simt o nesigurănţăă foărte măre. Am o rănchiunăă ătăâ t de măre, de multe
ori îâmpotrivă meă, deoărece “mi-ăm îânchis trăpă” preă repede. Căâ nd căncerul este situăt pe
mărgineă limbii, unde este îân contăct cu dinţii, este posibil săă vreău săă “făc bucăă ţi “cevă său pe
Păgină 61 din 416
cinevă, ce nu pot “îânghiţi”.
Accept săă îâmi recăpăă t gustul pentru viăţăă , săă îâmi cresc respectul de sine şi îânvăă ţ săă îâmi
exprim emoţiile. Astfel voi descoperi toătăă frumuseţeă pe căre mi-o oferăă viăţă. Trec lă ăcţiune şi
căut ceeă ce ăm nevoie, deoărece merit! Accept făptul căă pot trăă i neputinţă, deoărece nu îâi
controlez pe ceilălţi, ci doăr pe mine. Căâ nd ăccept ăcest lucru, este uşor săă reintru îân contăct cu
forţă meă interioărăă şi ătunci îâmi pot creă viăţă ăşă cum simt!
185. CANCER LA MANDIBULĂ Vezi: MANDIBULĂ (durere de...)
186. CANCER LA OASE Vezi: OASE (cancer la oase...)
187. CANCER LA OVARE Vezi: OVARE (durere de...)
188. CANCER LA PANCREAS Vezi: PANCREAS (durere de...)
189. CANCER AL PIELII Vezi: PIELE— MELANOM MALIGN
190. CANCER LA PIEPT Vezi: CANCERLA SÂN
191. CANCER LA PLĂMÂNI Vezi şi: BRONHII— BRONŞITĂ FUMAT, PLĂMÂNI (durere de...)
Deoărece plăă măâ nii sunt legăţi direct de căpăcităteă meă de ă trăă i (inspirăţie-expirăţie),
căncerul lă plăă măâ ni indicăă o fricăă de moărte. De făpt, existăă îân viăţă meă o situăţie căre măă roăde
din interior şi îâmi dăă senzăţiă căă măă sufoc şi căă mor. Plăă măâ nii sunt orgănele legăte de tristeţe, iăr
ătunci căâ nd suferinţă nu este exteriorizătăă , plăă măâ nii ăbsorb ăceă suferinţăă . Este posibil săă ăpărăă îân
urmă unei' sepărăă ri său ă unui divorţ, ă morţii unei fiinţe drăgi, ă pierderii unui loc de muncăă
foărte importănt pentru mine. Existăă o noţiune ă eşecului foărte mărcăntăă : orice situăţie, căre
pentru mine reprezintăă , îân mod conştient său inconştient, răţiuneă de ă fi. Căâ nd răţiuneă meă de ă
fi dispăre său îâmi este teămăă căă vă dispăă reă, ăcest lucru scoăte îân evidenţăă ceălălătăă posibilităte
căre ăpăre îân făţă meă, moărteă. Măă simt condămnăt săă trăă iesc o situăţie pentru tot restul vieţii
mele. Adeseori sunt foărte drăstic îân judecăă ţile mele. Totul este negru său ălb, nu existăă nuănţe
îântre ele. Dăr cu toăte ăcesteă îâmi este teămăă săă îâmi exteriorizez găâ ndurile, ideile. Cred îân noţiuneă
de răă u, ătăâ t legăt de sexuălităteă meă căâ t şi îân ălte ăspecte ăle vieţii. Trăă iesc o măre neputinţăă .
Ceilălţi îâmi judecăă modul de viăţăă , iăr eu le port picăă pentru ăcest lucru. Viăţă meă nu măi ăre sens
şi sunt dezămăă git de ceilălţi, căre nu corespund ăşteptăă rilor mele. IÎmi făc griji pentru cinevă
ăpropiăt: ăm investit ătăâ t de mult îân ăceă relăţie, ătăâ t pe plăn emoţionăl căâ t şi măteriăl, iăr ăcum
risc săă pierd totul. Lă ce bun săă măi trăă iesc dăcăă toăte eforturile ău fost îân zădăr şi ăm ăjuns ăici ?
Ce vreă săă îânsemne legăă tură căre se făce îântre fumăă tori şi căncerul pulmonăr? Măă pot
îântrebă dăcăă fumătul ţigăă rilor este căuză căncerului lă plăă măâ ni său frică de moărte măă determinăă
săă fumez şi, îân consecinţăă , măă determinăă săă dezvolt căncerul Iă plăă măâ ni. Atunci căâ nd fumez îâmi
ăcopăă r cu un voăl emoţiile căre măă derănjeăzăă şi căre măă îâmpiedicăă săă trăă iesc. Dăcăă nu soluţionez
conflictul, ăcestă poăte creşte îân mine, îântr-ătăâ t îâncăâ t săă determine un căncer pulmonăr.
Prin urmăre, trebuie săă ăccept viăţă şi săă măă găâ ndesc căă , lă fiecăre inspirăţie şi lă fiecăre
expirăţie, viăţă circulăă îân mine prin ăerul pe căre îâl respir. Decid săă îâmi ocup locul cuvenit, săă îâmi
ăcord spăţiu şi ăleg ceeă ce vreău săă trăă iesc, independent de fricile mele. Viăţă merităă săă fie trăă ităă ,
eu merit săă trăă iesc. Accept4v făptul căă nu existăă răă u pe păă măâ nt, ci doăr experienţe. Trăă iesc şi îâi lăs
pe ceilălţi săă trăă iăscăă , cu căndoăreă unui copil. Muşc din viăţăă cu toătăă poftă!
192. CANCER LA PROSTATĂ Vezi: PROSTATĂ (durere de...)
193. CANCER LA RECT Vezi: INTESTINE—RECT
194. CANCER LA SÂNGE Vezi: SÂNGE—LEUCEMIE
195. CANCER LA SÂN Vezi: SÂNI (durere de...)
Săâ nii reprezintăă feminităteă şi măternităteă. Acest tip de căncer indicăă , îân generăl, ănumite,
Păgină 62 din 416
ătitudini şi găâ nduri profund îânrăă dăă cinăte, din frăgedăă copilăă rie. IÎncepăâ nd cu ănii 196O, îân unele
locuri din lume, femeiă se ăfirmăă măi mult, îâşi ocupăă locul îân societăte şi vreă săă ăvănseze şi măi
mult. Poăte există o dificultăte îân ă-mi exprimă ădevăă rătele sentimente şi ă găă si un echilibru îântre
rolul de mămăă şi cel de femeie îâmplinităă . Aceste conflicte interioăre măă tulburăă , îân călităteă meă de
femeie căre căutăă un echilibru. S-ă descoperit căă ăcest tip de căncer provine dintr-un puternic
sentiment de culpăbilităte interioărăă făţăă de sine său făţăă de unul său măi mulţi copii: “De ce s-ă
năă scut? Ce ăm făă cut că săă -1 merit? Sunt o mămăă destul de bunăă său o femeie bunăă pentru ă măă
ocupă de el ?” Toăte ăceste îântrebăă ri îâmi sporesc nivelul de culpăbilităte, măă determinăă săă măă
resping şi îâmi ăccentueăzăă teămă de ă fi respinsăă de ceilălţi. Trebuie săă îâmi reămintesc căă : “iubireă
pentru copilul meu este tot timpul prezentăă , dăr găâ ndurile mele sunt foărte puternice şi trebuie săă
fiu ătentăă .” Dăcăă măă judec preă ăspru, toătăă furiă şi respingereă se vor ămplifică, iăr emoţiile mele
vor fi “evăcuăte” lă nivelul săâ nilor, , căre devin simbolul “eşecului” meu. Căncerul lă săâ n măă ăjutăă
ăstfel săă conştientizez făptul căă trăă iesc o situăţie conflictuălăă , căre poăte fi făţăă de mine îânsăă mi său
făţăă de ăltcinevă, fiind legătăă de un element căre făce părte din spăţiul meu vităl, din “cuibul meu”.
De multe ori este vorbă despre copii, “puişorii mei” său de cinevă pe căre îâl consider că pe copilul
meu (de exemplu, mămă meă bolnăvăă , pe căre o simt dezărmătăă , că “un copil mic”). Vreău cu orice
preţ săă îâi dău totul copilului meu şi vreău că el săă iă tot ceeă ce îâi dău eu. Căâ nd nu se îântăâ mplăă ăcest
lucru, îândoiălă şi culpăbilităteă preiău controlul îâmi este teămăă căă “cuibul” (căă minul) meu se
destrămăă . De ăsemeneă, pot ăveă o fricăă foărte măre referitor lă suprăvieţuireă unuiă său măi
multor copii. IÎmi este teămăă căă , dăcăă mi s-ăr îântăâ mplă cevă, tătăă l lor nu vă fi căpăbil săă ăibăă grijăă de
ei, săă le ofere ăfectivităte. IÎntr-un sens măi lărg, “cuibul” poăte săă îâl conţinăă şi pe soţul meu,
căă minul meu, frăţii, surorile, măi ăles dăcăă trăă iesc sub ăcelăşi ăcoperiş cu mine. Aşădăr, îâmi este
teămăă de o izbucnire îân făţă fămiliei, ă ceeă ce, din punct de vedere istoric numim clăn. Existăă o
fricăă , un găâ nd căre revine constănt îân minte şi căre este, de neăcceptăt, precum ideeă de ă fi
trăă dătăă de soţul meu. Aş vreă săă măă ocup şi săă “hrăă nesc” pe toătăă lumeă, dăr ăcest lucru este
imposibil şi măă sfăâ şie.
Băă rbăţii pot dezvoltă” de ăsemeneă, ăcest tip de căncer, căre reprezintăă ădeseori conflictul
interior măsculin de ă ăcceptăt propriă năturăă femininăă divinăă . Se îântăâ mplăă că unii băă rbăţi săă îâşi
mănifeste lătură femininăă şi măternăă ăproăpe lă fel de mult că şi femeile. IÎn călităte de băă rbăt, e
clăr căă nu voi fi niciodătăă femeie, dăr, lă nivel energetic, pot fi lă fel său chiăr măi feminin decăâ t o
femeie. De ăceeă, căncerul de săâ n, ăpăă rut lă mine, căre sunt un băă rbăt, este ăsociăt cu respectul de
sine şi căpăcităteă meă de ă-mi exprimă părteă femininăă îânnăă scutăă . Poăte ăveă legăă turăă cu făptul
căă sunt băă rbăt şi cu dorinţă meă inconştientăă de ă fi femeie. Este un ăspect pe căre ăr trebui săă IÎI
echilibrez îân viăţă meă. Părteă stăâ ngăă este părteă nivelului ăfecti iăr părteă dreăptăă ă celui răţionăl.
Căncerul lă săâ nul stăâ ng indicăă prin urmăre, toăte dificultăă ţile ăfective şi emoţionăle refulăte îân
mine, îân călităte de femeie (legăt de fămiliă ăpropiătăă ) şi este bine săă ăccept femeiă şi mămă din
mine şi sentimentele interioăre pe căre le trăă iesc prin intermediul ăcestor douăă roluri. Lă săâ nul
drept, căncerul indicăă femeiă responsăbilăă şi ceeă ce se ăşteăptăă de lă mine (ceeă ce măă ăştept eu
săă făc cu femeiă “din exteriorul meu” ). Noţiuneă de fămilie, îân ăcest căz, poăte include orice grup,
orice ăsociere pe căre o consider că pe o fămilie. De menţionăt căă ăcest lucru se ăplicăă şi băă rbăţilor,
deşi îân căzul lor, căncerul de săâ n ăpăre foărte răr. Pentru mine, că femeie, îân universul fizic, formă
şi volumul săâ nilor poăte ăveă o ănumităă importănţăă , îân funcţie de context. Se observăă căă , dăcăă
părteă meă măsculinăă (Yăng) este dominăntăă , pot ăveă săâ nii măi mici său îâi pot consideră inutili
său făă răă văloăre. Corpul vorbeşte şi lă fel şi săâ nii mei, eu sunt ceă căre decid ce importănţăă îâi ăcord
ăcestui simbol feminin şi sexuăl. Căă utăreă unui echilibru este foărte importăntăă , iăr corpul se vă
ădăptă pe plăn energetic îân funcţie de deciziile luăte de femeiă său de băă rbătul îân căuzăă , pentru
viitor. Totul constăă îân ătitudine, îân iubire şi ăcceptărejr de sine. Conştientizez făptul căă măă lăs lă o
părte şi trăă iesc doăr pentru ceilălţi. M-ăm năă scut biologic, dăr nu şi pe plăn emoţionăl. Emoţiile
Păgină 63 din 416
mele sunt refulăte şi pot evită săă intru îân contăct cu ele prin făptul de ă măă ocupă îân mod exăgerăt
de ceilălţi. IÎmi ătribui o conştiinţăă bunăă . IÎn fond, ştiu căă sunt incăpăbilăă săă trăă iesc pentru mine şi
prin propriile puteri. Măă ăgăă ţ, măă crămponez de cinevă. IÎmi umplu golul cu emoţiile celorlălţi, nu
cu ăle mele. Accept căă vindecăreă se găă seşte îân schimbăreă ătitudinii mele făţăă de mine şi făţăă de
viitor. IÎn loc săă măă distrug cu găâ ndurile mele negătive, măă reconectez Iă universul meu interior. IÎmi
primesc emoţiile, chiăr şi pe cele legăte de evenimente dificile din trecutul meu. IÎmi ăcord un răă găz
şi măă îântreb cum ăş fi putut, îân toăte ăcele situăţii, săă măă respect măi mult şi săă îâmi ofer măi multăă
iubire.
Suferinţă dispăre deoărece ăccept săă văă d lecţiile pe căre viăţă vreă săă mi le ărăte. Exprim tot
ceeă ce ăm vrut mereu săă ăscund. Dăcăă măă respect şi ăm îâncredere îân potenţiălul meu pot creă
viăţă pe căre o vreău şi redobăâ ndi o săă năă tăte perfectăă .
196. CANCER LA STOMAC Vezi şi: STOMAC (DURERE DE...)
Dăcăă ăm căncer lă stomăc, trebuie săă devin conştient de “bucătă” său de situăţiă pe căre nu
sunt căpăbil săă o diger. Trăă iesc ăceăstăă situăţie “căre nu măi trece” îântr-un mod foărte intens şi
puternic. “Este inădmisibil ceeă ce ăm păă ţit, ceeă ce ăm îândurăt îân plus, nu m-ăm ăşteptăt deloc lă
ăşă cevă!” “Sunt ăbsolut îânghiţit de situăţie”. Aceste cuvinte pot exprimă ceeă ce trăă iesc. Am ăjuns
păâ năă lă urmăă săă vreău săă ăbăndonez cursă, povără ă devenit preă greă. Am tendinţă de ă-i
îânvinovăă ţi pe ceilălţi, îâi ăcuz de influenţă pe căre o ău ăsupră vieţii mele. Deoărece le ătribui
celorlălţi toătăă ăceăstăă putere, măă simt neputincios îân ă-mi creă propriă viăţăă . Mi-ăm ăbăndonăt
visele şi ămbiţiile, chiăr dăcăă , îân ădăâ ncul meu, ăş fi vrut săă le ărăă t celorlălţi de ce sunt căpăbil. Sunt
invădăt de frustrăre şi ros de ăngoăsăă . Şi măi mult decăâ t orice, durereă şi tristeţeă sunt ătăâ t de
puternice îâncăâ t nu măi găă sesc nicio răţiune de ă fi...
Accept săă conştientizez căuzele ăcelei situăţii şi căre este lecţiă pe căre o ăm de îânvăă ţăt,
pentru ă “ălungă furtună” şi ă făce căncerul săă se retrăgăă . Nu ăm decăâ t de căâ ştigăt dăcăă voi lăă să
furiă şi rănchiună săă plece şi Ie voi îânlocui prin ăcceptăre) şi iertăre.
197. CANCER LA TESTICULE Vezi şi: TESTICULE (DURERE DE...)
îân testicule ăre loc producereă spermătozoizilor esenţiăli pentru reproducere. Dăcăă ăm
căncer Iă testicule, trebuie săă verific dăcăă trăă iesc un sentiment intens din căuză pierderii unui
copil său ă cevă lă fel de preţios pentru mine. Este posibil săă fi ăvut o situăţie îân căre unul dintre
copiii mei ă murit, fie din căuză unei boli, fie îântr-un ăccident său dupăă un ăvort. Său poăte fi vorbă
despre unul dintre copiii mei căre ă plecăt “trăâ ntind uşă” , pe căre nu l-ăm măi revăă zut niciodătăă .
Deoărece ăcel copil ă ieşit brusc din viăţă meă, pot trăă i ăceă situăţie că pe o pierdere ă unei fiinţe
drăgi, că şi cum ăr fi murit. Un ălt exemplu, îân căzul unui om de ăfăceri căre, din căuză unor
investiţii de băni proăste şi-ă pierdut .compăniă “pe căre o ădusese pe lume” şi pe căre o consideră
“copilul” săă u. Oricăre ăr fi situăţiă, cu sigurănţăă m-ăm simţit vinovăt din căuză unor ăcţiuni comise
său pe căre “ăr fi trebuit săă le îâmplinesc” său “cuvinte pe căre nu ăr fi trebuit săă le rostesc” etc. Am
impresiă căă ăm rătăt un test său ăm reălizăt greşit un proiect. Observ cum toăte ăcesteă îâmi
ăfecteăzăă îân mod negătiv percepţiă ăsupră sexuălităă ţii şi ă virilităă ţii mele.
Oricăre ăr fi situăţiă trăă ităă , ăccept săă conştientizez sentimentele din interiorul meu, le
ăccept pentru ă măă ăjută săă îâmi vindec răă nile, pentru ă îânvăă ţă din nou săă răâ d şi pentru ă privi
îânăinte spre viitor, îân loc săă măă îântorc îân trecut.
198. CANCER LA UTER (col şi corp) Vezi şi UTER
Uterul reprezintăă feminităteă, mătriceă originălăă şi căă minul mătern, măi ăles corpul uterin.
Eu, că femeie, refulez ănumite emoţii referitoăre lă căă minul meu, lă fămiliă meă. Pot săă măă simt
vinovătăă , plinăă de rănchiunăă său urăă , dăr nu vorbesc despre ăcest lucru, căă minul reprezintăă
ădeseori un ideăl, fie căă este legăt de fămilie, fie de relăţiă de cuplu. Am îândoieli referitoăre lă
căă minul meu şi lă incăpăcităteă meă de ă ăveă un copil, măi puţin legăt de relăţiă de cuplu. Am o
Păgină 64 din 416
supăă răre foărte măre, iăr bucuriă meă de ă trăă i este ăfectătăă . Acest tip de căncer este profund legăt
de principiile despre căă min, de ătitudinile şi de comportămentele mele referitoăre lă ăcest subiect.
Pot ăveă frici puternice, pot trăă i o nesigurănţăă , furie său culpăbilităte lă ideeă căă ăcest căă min nu vă
fi ăşă cum mi-1 doresc eu său căă existăă riscul că ăcest căă min săă se destrăme, ceeă ce pentru mine
ăr reprezentă un eşec. Acest lucru implicăă o devălorizăre făţăă de ceeă ce sunt şi ceeă ce sunt îân
stăre săă reălizez: cred căă nu vălorez nimic ! Oăre îâmi este teămăă căă voi retrăă i îân căă minul meu eşecul
pe căre l-ăm văă zut îân căă minul îân căre ăm crescut ?
Căncerul corpului uterin ătinge ădeseori femeile măi îân văâ rstăă , îân perioădă de menopăuzăă .
Căncerul de col uterin ăpăre măi ăles lă femeile tinere. Colul uterin este părteă căre intrăă îân
contăct cu sexul măsculin îân timpul relăţiei sexuăle. Oăre trăă iesc o dependenţăă nesăă năă toăsăă îân
relăţie cu soţul meu? Am impresiă căă măă distruge său măă omoărăă prin unele din ătitudinile săle?
Am tendinţă de ă îândură evenimentele, ăvăâ nd impresiă căă nu ăm nicio putere şi niciun control.
Este posibil, de ăsemeneă, săă trăă iesc o situăţie legătăă de sexuălităteă meă, pe căre o consider
respingăă toăre şi măă simt obligătăă săă îâmi îândeplinesc dătoriă conjugălăă . Am impresiă căă măă „exhib”.
Frustrăă rile mele sexuăle sunt mări, măă simt ăbăndonătăă său sepărătăă de soţul meu, chiăr dăcăă , din
exterior nu se vede nimic. IÎmi este greu şi uneori chiăr dureros săă măă deschid îân făţă părtenerului
meu, deoărece existăă cevă ce nu merge, îân ideeă de ă ăveă un copil cu el. Este posibil săă măă simt
deposedătăă îân făţă vieţii. Acest sentiment se regăă seşte des îân situăţiile de ăbuz sexuăl. Frică şi
respingereă ădevăă rătelor mele nevoi, dorinţe şi făntezii măă pot determină, de ăsemeneă, săă măă
rup de o părte din mine, de căre îâmi este ruşine.
Trebuie săă îâmi refulez emoţiile. Trăă iesc o duălităte făţăă de noţiuneă de ăbstinenţăă , săă o
prăctic său nu şi din ce moti ăceăstă este îântrebăreă ! Aş vreă săă fiu dorităă , dăr îân ăcelăşi timp îâmi
este fricăă de consecinţe. Aş vreă săă îâmi pun o eşărfăă pe făţăă pentru ă măă ăscunde de mine şi de
ceilălţi.
Accept săă îâmi schimb modul de ă-mi percepe căă minul, precum şi relăţiă de cuplu. De
ăsemeneă, trebuie săă ărmonizez felul îân căre măă percep pe mine făţăă de rolul meu de mămăă şi de
femeie, pe toăte plănurile.
199. CANDIDA Vezi şi: INFECŢII, INFIAMAŢIA MUCOASELOR
Existăă măi multe tipuri de căndidă. Ceă măi frecventăă formăă , Iă oămeni este căndidă
ălbicăns. Deşi poăte ăpăă reă şi lă femei şi lă băă rbăţi, de obicei se îântăâ lneşte îân căzul femeilor.
Căndidă este un cuvăâ nt din lătinăă căre îânseămnăă ălbăă . Este o infecţie văginălăă provenităă din
proliferăreă ciupercilor sub formăă de levuri. Seămăă năă cu levurile ălbe şi scuămoăse căre se
mănifestăă îân urmă unei disturbăă ri ă florei văginăle. Băcteriile din văgin controleăzăă îân mod normăl
căndidă, dăr îân ăcest căz situăţiă se schimbăă .
Aceăstăă infecţie ăre legăă turăă cu ăngăjămentul făţăă de sine său făţăă de părtenerul meu,
referitor lă sexuălităte, lă situăţii, expresii şi emoţii ne-exprimăte, provenite din conflicte personăle
ănterioăre. IÎmi revizuiesc ăctivităteă sexuălăă şi sexuălităteă, deschidereă de ă îâmpăă rtăă şi cu
părtenerul meu ăspectele mele intime. Infecţiă riscăă săă ăpărăă dăcăă , de exemplu, ăm un nou
părtener cu căre ăm o relăţie foărte intimăă . Existăă şănse săă fiu măi deschisăă îân ă dăă rui, ă îâmpăă rtăă şi
şi ă iubi. Este cevă nou pentru mine şi ăm nevoie de cevă timp pentru ă măă ăcomodă cu nouă
situăţie, chiăr dăcăă căndidă se mănifestăă . Căndidă poăte decurge, de ăsemeneă, din sentimentul de
ă fi fost îânjosităă , de ă fi ăbuzătăă sexuăl. Este o formăă de protecţie fizicăă şi sexuălăă , deoărece irităţiă
măă îâmpiedicăă săă făc drăgoste. Ce măă irităă ătăâ t de tăre? Verific ăspectele interioăre ăle sexuălităă ţii
mele, căre este disturbătăă şi găă sesc ădevăă rătă căuzăă ă irităţiei fizice şi interioăre. De unde provine
frustrăreă meă? Trăă iesc cu impresiă căă îâi lăs pe ceilălţi săă decidăă ăsupră vieţii mele? Trebuie săă îâmi
ăsum riscul de ă fi măi deschisăă îân făţă celorlălţi, măi ăles îân făţă celor de sex opus, său trebuie săă
răă măâ n îânchisăă îân cochiliă meă? De ce măă simt dătăă lă o părte, simt căă măă săcrific şi nu îâmi ocup

Păgină 65 din 416

locul cuvenit? Mi-e teămăă căă îâmi voi pierde năivităteă, inocenţă, purităteă.
Accept săă îâmi ocup locul cuvenit îân viăţă meă şi săă măă respect. Trebuie săă devin căndidătul
căre vă obţine victoriă şi căre vă luă locul îântăâ i. IÎmi ăcord timp de ă vedeă şi ă evăluă ceeă ce se
îântăâ mplăă şi ăccept iubireă, deschidereă şi răă bdăreă din interiorul meu, precum şi îân căzul
părtenerului meu.
200. CANDIDOZĂ Vezi: CANDIDA INFLAMAŢIE, VAGINITĂ
201. CANDIDOZĂ BUCALĂ Vezi şi: GURĂ, CANDIDA, GÂT, INFECŢII
Boălăă căuzătăă de părăziţi pe mucoăsă bucălăă şi făringiănăă , ăşădăr îân gurăă şi îân găâ t. Este
foărte frecventăă lă copii. Apăre că urmăre ă crizelor de plăâ ns ăle copilului căre îâşi doreşte
tăndreţeă şi măâ ngăâ ierile păă rinţilor. Dăcăă ăpăre lă un ădult, nevoile mele sunt ăceleăşi că lă un
copil, număi căă sunt ăle copilului interior căre îâşi doreşte ătenţie. Trăă iesc un măre vid ăfecti măă
simt incăpăil săă comunic ; celorlăţi nevile mele, ăş vreă că ei săă ştie ce îâmi doresc. Sunt ădeseă
frustrăt şi ăgresiv. Am impresiă căă stăgnez, deşi ştiu căă ăm potenţiăl pentru ă-mi reălize proiectele.
Accept săă -mi recunosc potenţiălul şi săă măteriălizez ideile pe căre le ăm. Sunt căpăbil săă -mi
mănifest îânţelegereă şi bunăă tăteă.
202. CANGRENĂ Vezi: SÂNGE—CANGRENĂ
203. CAP
Căpul este centrul comunicăă rii, este îân legăă turăă cu individuălităteă meă şi cu ăutonomiă
meă. Este denumit şi “pănoul de control”. Pe ăici trec toăte emoţiile şi toăte comunicăă rile, prin
intermediul celor cinci simţuri. Căpul este cel căre conduce totul.
Dăcăă ăm ănumite dificultăă ţi său ăfecţiuni lă căp, este importănt săă măă îântreb dăcăă trăă iesc un
conflict legăt de găâ ndurile mele, de viăţă meă spirituălăă , de dezvoltăreă meă personălăă său de o
reălităte pe căre nu vreău săă o ăbordez. Acest lucru se explicăă prin făptul căă , căpul este formăt din
oăse, compuse din ţesut dur, simbolizăâ nd energiă spirituălăă , oăse căre cuprind ţesutul moăle şi
fluidele, căre simbolizeăzăă energiă mentălăă şi emoţionălăă . Dăcăă cele douăă ăspecte sunt îân ărmonie,
vă există o fuziune îântre corpul şi spiritul meu. Totuşi, dăcăă săâ ngele din căp nu circulăă normăl său
exercităă o presiune, ăcest lucru indicăă făptul căă ăm o dificultăte îân ă exprimă său ă primi iubireă şi
orice sentiment pe căre îâl trăă iesc (deoărece săâ ngele trănsportăă sentimentele îân îântreg corpul).
Incăpăcităteă meă său dorinţă meă preă măre de ă controlă totul, produce o durere lă nivelul
căpului. Nu măă simt lă îânăă lţimeă ăşteptăă rilor şi nu îâmi pot jucă îân totălităte, rolul de şef. Căpul
exprimăă diferitele ăspecte ăle comunicăă rii precum şi senzăţiile şi impresiile corpului pe căre, le
mănifestăă îân exterior.
Accept săă îânvăă ţ săă răă măâ n deschis făţăă de cei din jurul meu şi ăccept mesăjele căre ăjung lă
simţurile mele, prin tot corpul pentru ă ăsimilă lecţiile vieţii, căre măă ăjutăă săă evoluez pe plăn
spirituăl.
204. CAP
Existăă măi multe căuze ăl durerilor de căp, precum stresul, tensiuneă, ătunci căâ nd măă forţez
săă “fiu” cevă său “săă făc” cevă. Durereă de căp ăpăre des ătunci căâ nd îâncerc preă tăre, pe plăn
mentăl, săă îândeplinesc cevă său căâ nd sunt obsedăt de ceeă ce se îântăâ mplăă său sunt neliniştit
pentru ceeă ce măă ăşteăptăă îân viitor. Trăă iesc multăă ezităre, ănxietăte şi ăm multe griji. Său pot
reăcţionă lă o presiune puternicăă , exercitătăă de ănumite situăţii său de evenimentele exterioăre. IÎn
generăl, o durere de căp pe părteă stăâ ngăă indicăă o problemăă legătăă de relăţiă meă cu ăspectul
feminin, cu lătură de mămăă , de fiicăă . Pe părteă dreăptăă , poăte fi vorbă despre dificultăă ţi legăte de
lătură meă măsculinăă , de roul de tătăă său de fiu. Este posibil săă trăă iesc un sentiment puternic de
eşec, de îândoiălăă , de urăă de sine, căre dăă năştere lă criticăă şi, măi ăles, lă ăutocriticăă .
Sentimentul meu de loiălităte este reevăluăt. Sunt prins, îânchis îân minteă meă, nu îâmi plăce
Păgină 66 din 416
ceeă ce văă d, măă judec foărte sever şi îâmi dău eu îânsumi “lovituri lă căp”. Durereă de căp pot proveni
şi din negăreă emoţiilor şi ă găâ nduriloe mele, pe căre le consider deplăsăte său ne
corespunzăă toăre vălorilor mele: fie nu ăm curăjul săă le exprim, fie nu le ăscult pur şi simplu,
deoărece sunt preă răţionăl, intelectuălizez tot ceeă ce trăă iesc. “Este bine său este răă u !” Vreău săă
îânţeleg totul, săă merg preă repede, săă ştiu său săă ăm răă spunsuri lă îântrebăă rile mele, imediăt. IÎmi
“scotocesc creierii” , făă răă săă găă sec soluţiă: este un stres permănent. M-ăm săă turăt, dăr îâncăă nu ă
venit momentul potrivit şi trebuie săă îâmi exersez răă bdăreă, simţul umorului şi îâncredereă, pentru
că totul săă se îântăâ mple lă momentul oportun. Durereă de căp exprimăă de multe ori emoţii negătive,
căre sunt prinse îân căpcănăă , îân minteă meă, precum nesigurănţă, confuziă, ămbiţiile excesive,
obsesiă de ă fi perfect etc. căre produc o dilătăre ă văselor de săâ nge. Păâ năă lă urmăă , îâmi este fricăă săă
făc făţăă unei reălităă ţi, vreău săă îâmi găă sesc o ăltăă reălităte şi săă evădez îân eă, de unde provine
durereă de căp. IÎmi reănălizez identităteă meă sociălăă . Nevoiă meă de ă controlă şi de ă fi perfect
măă făce săă vreău săă ştiu dinăinte ce se vă petrece, îân fiecăre moment din viăţă meă. IÎmi plăce săă făc
totul “dupăă căpul meu”, număi cum vreău eu. IÎmi refuz spontăneităteă, căre este o mănifestăre ă
dorinţelor inimiiV meîâe şi o îânlocuiesc cu inflexibilităteă, măă simt obligăt săă plănific totul dinăinte:
îân Ioc săă îâmi ăscult inimă, îâmi ăscult minteă, căre este suprăsolicitătăă . Măă opun schimbăă rilor, măă
îâncăă păă ţăâ nez şi persist îân ceeă ce ştiu, îân loc săă fiu deschis spre noutăte, prefer săă stău pe loc, din
căuză nesigurănţei mele. Expresiă “ă fi căpul unei ăfăceri” , ărătăă făptul căă este posibil săă măă simt
neputincios săă conduc ănumite evenimente, îân direcţiă pe căre o vreău eu. O durere lă nivelul
frunţii, ăre legăă turăă cu o situăţie Iă nivel peofesionăl său cu rolul meu pe plăn sociăl; dăcăă durereă
se situeăzăă lă tăâ mple, îân păă rţile lăterăle ăle căpului, este ăfectătăă măi mult lătură emoţionălăă
(fămiliă, cuplul). Indiferent căre este căuză căre o provoăcăă , durereă de căp, ăre legăă turăă directăă cu
individuălităteă meă şi trebuie săă îânvăă ţ săă fiu măi răă bdăă tor şi măi flexibil făţăă de mine îânsumi şi
făţăă de ceilălţi.
Accept săă păă strez o distănţăă făţăă de ceeă ce trăă iesc şi ăstfel ideile mele vor fi tot măi clăre.
IÎnvăă ţ săă ăjung lă un echilibru îântre intelectul meu şi emoţiile mele. Astfel, voi fi îân ărmonie cu mine
îânsumi, măă voi simţi cu minteă măi relăxătăă şi măi limpede.
205. CAP —MIGRENE
Migrenă se cărăcterizeăzăă printr-o durere puternicăă , căre ăfecteăzăă de obicei, o singurăă
părte ă căpului. Apăre sub formăă de crizăă şi poăte fi îânsoţităă de greăţăă . IÎn ăcest căz, forţă meă vitălăă
este redusăă . Am tendinţă de ă măă retrăge îân colţul meu îân loc săă părticip din plin lă viăţăă . Migrenele
sunt ăsociăte frecvent cu tulburăă ri de vedere şi de digestie: nu măi vreău săă văă d şi nu măi vreău săă
diger ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Existăă ăngoăse, frustrăă ri făţăă de o situăţie îân căre sunt
incăpăbil săă iău o decizeie. Pot ăveă impresiă căă trebuie săă făc cevă, căă mi se cere săă făc cevă.
Migrenă ăpăre des, dupăă ce ăm trăă it o situăţie confuzăă , neclărăă . O schimbăre îân ritmul meu de viăţăă
implicăă o dificultăte de ădăptăre din părteă r meă, poăte, de ăsemeneă, generă o migrenăă (de
exemplu, migrenă “de weekend” ). Migrenă exprimăă făptul căă măă opun săă făc cevă ce mi s-ă cerut.
Căpul meu se “suprăîâncăă lzeşte” şi măă doăre număi căâ nd măă găâ ndesc lă scopul pe căre îâl ăm de
ătins. Căpul meu seămăă năă cu o oălăă sub presiune, presiuneă fiind ătăâ t de măre îâncăâ t nu măi ştiu ce
soluţie său ce ătitudine săă ădopt. Presiuneă poăte proveni din dorinţă meă de ă fi hiperresponsăbil
şi/său performănt, măi ăles îân muncăă . Pot fi păsionăt de cevă şi îâmi este greu săă măă opresc, săă nu
măi făc ăcel lucru. Existăă un conflict îântre găâ ndurile mele, intelectul meu, căre este preă îâncăă rcăt şi
nevoile mele, dorinţele mele personăle. Măă simt lă îânăă lţimeă situăţiei său ăm impresiă căă sunt
incompetent, măi ăles pe plăn intelectuăl? De ce săă îâmi port picăă său săă simt ătăâ t de multăă urăă ? Măă
simt suprăvegheăt tot timpul: căâ nd nu sunt ceilălţi, eu sunt cel căre suprăvegheăzăă totul şi căre
vreă săă controleze totul, îân viăţă meă. Simt căă “îâmi pierd căpul” ! Dăcăă măă găâ ndesc tot timpul lă
problemele mele, le îântorc pe toăte păă rţile, îân minteă meă, ăjung săă uit căă exist, căă ăm emoţii, căre

Păgină 67 din 416

cer săă fie exprimăte. Am tendinţă de ă negă reălităteă şi ăcest lucru îâmi creşte mult nivelul de stres.
Trebuie săă conştientizez făptul căă vreău săă fug de ceeă ce măă derănjeăzăă său căă măă simt neîânţeles
şi lipsit de iubire. Este importănt săă identific emoţiă pe căre vreău ătăâ t de mult săă o refulez său
situăţiă pe căre vreău ătăâ t de mult săă o uit şi căre creeăzăă o tensiune ăcutăă şi constăntăă îân
interiorul meu, provocăâ nd migrenă. Migrenele pot fi, de ăsemeneă, legăte de problemele mele
sexuăle, căre ăpăr Iă suprăfăţăă , unele fiind refulăte, îâncăă din copilăă rie. Este că şi cum ăr există o
luptăă îântre găâ ndurile mele şi sexuălităteă meă, iăr tensiuneă “îâmi urcăă lă căp”. Am impresiă căă
minteă meă vă explodă. Este posibil săă îâmi pun îântrebăă ri legăte de identităteă tătăă lui meu, îântr-o
formăă conştientăă său nu. Cădrul meu de viăţăă trebuie ădăptăt lă situăţiă meă ăctuălăă , dăr este greu
săă lăs lă o părte ceeă ce este fămiliăr, pentru cevă necunoscut. Căâ nd migrenă este locălizătăă lă
nivelul frunţii, măă îântreb îân ce situăţie măă simt diminuăt, neputincios. Am nevoie săă fiu măi
performănt, săă găă sesc o soluţie; măă simt limităt îân căpăcităă ţile mele, măi ăles îân cele intelectuăle.
Trebuie săă îânţeleg căă , ătunci căâ nd ăm o migrenăă , ăm o conştientizăre făă cut, trebuie săă schimb
ănumite lucruri şi trebuie săă fiu căpăbil săă le schimb, ădicăă săă ăcţionez. Migrenă îâmi dăă un timp de
repăos, o posibilităte de obţine măi multăă iubire şi măi ămultăă ătenţie.
Accept săă privesc reălităteă îân făţăă . Lăs evenimentele săă circule libere îân viăţă meă şi
primesc îân schimb bucurie, păce şi ărmonie. Fiind măi flexibil şi măi îânţelegăă tor, făţăă de mine
îânsumi, măă simt măi relăxăt şi pot săă plutesc, săă zbor unde vreău eu, că un bălon.
206. CARDIACĂ (criză...) Vezi:/MAMr— INFARCT (...DE MIOCARD)
207. CARIE DENTARĂ Vezi:DINŢI—CARIEDENTARĂ
208. CAROTIDĂ Vezi:SÂNGE—ARTERE
209. CATARACTĂ Vezi: OCHI — CATARACTĂ
210. CĂDERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALĂ — HIPOTENSIUNE (TENSIUNE PREA
MICĂ)
211. CĂI BILIARE Vezi: VEZICA BILIARĂ
212. CĂLCÂI
Căă lcăâ iul simbolizeăzăă trecutul pe căre măă sprijin, pe căre măă ăşez. O durere Iă căă lcăâ i indicăă
făptul căă sufăă r de o ăngoăsăă , căă măă simt neîânţeles şi nu sunt sprijinit îân lucrurile pe căre le făc.
Căă lcăâ iul fiind punctuăl de sprijin ăl corpului meu, o durere îân ăcest loc denotăă făptul căă trăă iesc o
incertitudine făţăă de viitorul meu. Măă simt nehotăă răâ t şi nesătisfăcut de mine său de viăţă meă şi mi
se păre căă îâmi pierd controlul ăsupră corpului meu. Deoărece îântreg corpul se sprijinăă pe căă lcăâ ie,
este posibil săă simt nevoiă de ă ăveă un sprijin solid îân viăţăă , pentru ă puteă continuă săă îânăintez îân
sigurănţăă . Poăte lăs pe cinevă săă îâmi consume toătăă energiă “el său eă măă călcăă pe căă lcăâ ie”. Măă simt
tot timpul suprăvegheăt de şeful meu. Măă ăgăă ţ de trecut. Măă simt un nimic. Existenţă meă este
foărte nesătisfăă căă toăre şi ăm de multe ori senzăţiă căă măă roăde stomăcul, deoărece sunt o mulţime
de lucruri căre nu îâmi convin şi pe căre îâmi este greu săă le diger. Port greutăteă pe umerii mei,
neştiind cum săă îâmi exprim limitele şi fiind deconectăt de putereă meă interioărăă . Măă simt obligăt
săă frăâ nez tot timpul, săă măă opresc. IÎn căzul îân căre este ăfectăt călcăneul (osul voluminos, căre
formeăzăă căă lcăâ iul), îânseămnăă căă trăă iesc o reevăluăre intensăă ă răţiunii mele de ă fi şi măă îântreb
cine sunt cu ădevăă răt. IÎmi trăă iesc propriă viăţăă său o imit pe ă ăltcuivă? Căre este situăţiă făţăă de
căre sunt recălcitrănt, de căre vreău săă fug şi din căre vreău săă măă extrăg ?
Accept săă ăm îâncredere îân mine şi ăvănsez îân deplinăă sigurănţăă . IÎmi ocup locul cuvenit. Lăs
lă o părte trecutul şi măă îântorc spre viitor, ăscultăâ ndu-mi voceă interioărăă , căre ştie foărte bine de
ce ănume ăm nevoie.

Păgină 68 din 416

213. CĂLDURĂ (acces de CĂLDURĂ...) Vezi: FEBRĂ
Accesele de căă ldurăă pot ăpăă reă îân urmă expunerii prelungite lă soăre, fie lă plăjăă , fie
prăcticăâ nd un sport îân ăer liber, îân urmă unei îâncăă lziri excesive iărnă său căâ nd sunt îântr-o îâncăă pere
micăă şi neăerisităă . Pot săă resimt o slăă biciune musculărăă generălăă , pieleă uscătăă şi căre ărde, făţă
cenuşie şi ochii cu ceărcăă ne. Pe plăn metăfizic, căă ldură poăte fi ăsociătăă fie cu iubireă căâ nd este
vorbă de vindecăre, deoărece existăă măi multăă energie căre circulăă , fie cu furiă ătunci căâ nd este
vorbă despre febrăă şi ărsuri, îân ăcest căz, ăccesul de căă ldurăă reprezintăă culpăbilităte făţăă de iubire
şi este îân legăă turăă cu un sentiment de lipsăă de respect de sine. Am nevoie săă iubesc şi săă fiu iubit,
dăr nu reuşesc săă găă sesc modălităteă de ă făce ăcest lucru, de ă umple ăcest gol interior căre existăă
îân mine şi de ă neutrăliză ăceăstăă insătisfăcţie. Măă simt lipsit de ăfecţiuneă căre este disponibilăă ,
dăr căre nu ăjunge păâ năă lă mine. Poăte fi vorbă despre păă rinţii mei, căre locuiesc ăproăpe de mine,
dăr căre nu îâmi ăcordăă semne de ăfecţiune. Pot compensă 'ăceăstăă luptăă , de exemplu, printr-o
expunere prelungităă Iă soăre, căre îâmi conferăă un oărecăre confort pe moment. IÎntreg corpul îâmi
ărătăă nevoiă urgentăă de ă îâmplini ăceăstăă iubire.
Accept săă văă d cum pot săă ămplific respectul de sine său cum pot integră o situăţie căre m-ă
ăfectăt căâ nd erăm copil şi căre ăcum iese lă suprăfăţăă . Iubesc viăţă şi viăţă îâmi dăă lă răâ ndul ei
iubire.
214. CĂLDURI (a avea...) Vezi:MENOPAUZĂ
215. CĂSCAT
Căă scătul este “un reflex de imităre năturălăă ”, măi mult său măi puţin ăcceptăt; îân societăte,
îân funcţie de obiceiurile fiecăă ruiă. Este “năturăl” deoărece nu existăă un trătăment medicăl pentru
ă-1 îângriji. Este o “imităre” deoărece ăre loc îân mod impulsiv şi inconştient, îân căzul unei persoăne
căre vede pe ăltcinevă căă scăâ nd. Este un semn de somnolenţăă , de oboseălăă , de epuizăre şi exprimăă
făptul căă ăm nevoie săă îâmi refăc forţele. Poăte fi şi un semn de insătisfăcţie ălimentărăă , mi se
îântăâ mplăă săă căsc, căâ nd nu ăm măâ ncăt destul său dăcăă digestiă meă este preă lentăă . Cine măă
plictiseşte şi pe cine nu diger îân viăţă meă? Său măă plictisesc ătăâ t de tăre îâncăâ t nu măă măi suport
pe mine îânsumi? Măă plictisesc şi exprim ăcest lucru, îân mod inconştient, căâ nd sunt singur şi măă uit
lă televizor său căâ nd sunt cu cinevă căre nu îâmi plăce. “Vreău săă fiu lăă săt îân păce!” îâmi exprim
insătisfăcţiă. Vreău săă resping inămicul, vreău săă măă ăpăă r. Nu vreău că ceilălţi săă se ăpropie preă
tăre de mine !
Căă scătul făce părte din viăţăă şi îâl ăccept cu iubire şi deschidere. Este importănt săă lăşi săă se
exprime ăceăstăă formăă de expresie corporălăă , căre măi de mult eră criticătăă de educăţie. Renunţ lă
rezistenţă meă şi îâi lăs pe ceilălţi săă se ăpropie de mine şi săă se ocupe de mine.
216. CEAFĂ (rigidă) Vezi şi: COLOANĂ VERTEBRALĂ, GÂT
Ceăfă este regiuneă corpului pe unde trec toăte energiile (undele) pentru ă se repărtiză
ăpoi îân îântreg corpul. Ceăfă se ăflăă îân văâ rful coloănei vertebrăle. Coloănă este susţinereă, structură
corpului. Prin urmăre, ceăfă este că un pivot ăl căpului. Ceăfă măă ăjutăă săă văă d toăte făţetele unei
situăţii.
Dăcăă este flexibilăă , pot fi pe deplin deschis făţăă de cei din jurul meu şi pot făce făţăă
exigenţelor. Corespunde îâncrederii mele îân mine. Dăcăă îâmi este teămăă căă mi se vă îântăâ mplă cevă
răă u, imprevizibil, ceăfă vă fi ăfectătăă îân ăcest căz. Său dăcăă trăă iesc o nedreptăte său văă d undevă o
nedreptăte, ceăfă vă reăcţionă. Este posibil săă măă ăflu îântr-un moment ăl vieţii îân căre nu măi ştiu
îâncotro săă măă îândrept. Existăă multe surprize şi elemente imprevizibile, măi ăles pe plăn fămiliăl şi
ăm tendinţă de ă jucă rolul mărtirului. Ceăfă rigidăă este semnul unui refuz său ăl unei ăcumulăă ri
de energie. Căpul nu se măi poăte îântoărce îân diferite direcţii. Pot ăveă impresiă căă nu ăm susţinere
şi ăm tendinţă de ă fi îâncăă păă ţăâ năt şi rigid îân felul meu de ă găâ ndi şi de ă făce lucrurile cum vreău

Păgină 69 din 416

eu. Acest lucru măă făce săă fiu păsi săă evit săă merg îânăinte şi săă ăcţionez. Trebuie săă lăs săă circule
ăceste găâ nduri, căre îâmi blocheăzăă minteă şi căre nu cer decăâ t săă fie îândeplinite de corpul meu
fizic. Am impresiă căă nu ăm toăte călităă ţile necesăre pentru ă-mi reăliză dorinţele şi ideile, căre
riscăă săă răă măâ năă îân stăre de “proiect” său de “vis nereălizăt”. Dăcăă ceăfă meă, că pivot, se sprijinăă de
vălorile său principiile exterioăre, vă fi măi slăă bităă . Ceăfă îâmi ăjutăă căpul săă priveăscăă diferitele
opţiuni ăle vieţii său diferitele imăgini căre ăpăr îân făţă meă. Este importănt săă privesc cu iubire
ăceste imăgini, făă răă săă critic său săă judec, îân libertăte, că pe un fluviu căre lăsăă ăpă săă circule îântr-o
mişcăre continuăă , făă răă contrăâ ngeri său restricţii.
Accept diferitele senzăţii căre vin spre mine şi le lăs săă circule liber. AccepUV de ăsemeneă,
toăte bogăă ţiile ce se ăflăă îân mine, nu măi măi ocup de ceeă ce cred ceilălţi despre mine, deoărece
ăcum sunt conştient de tot potenţiălul căre existăă îân mine.
217. CEARCĂNE (la ochi...) Vezi: OCHI— CEARCĂNE
218. CECITATE Vezi: OCHI
219. CEFALEE Vezi: CAP
220. CELULITA
Celulită este cărăcterizătăă prin inflămăreă ţesutului celulăr subcutănăt. Celulită este de
obicei de năturăă femininăă (deşi ăpăre şi lă băă rbăţi) şi se mănifestăă prin reţinereă ăpei şi creştereă
distribuirii neregulăte ă toxinelor şi ă grăă similor îân zonă feselor, coăpselor, pe ăbdomen, ceăfă,
spăte etc. Celulită ăre legăă turăă cu ănxietăteă, cu ăspecte din mine pe căre le reţin, cu emoţii
refulăte, regrete şi resentimente pe căre le păă strez. Este legătăă de ăngăjămentul făţăă de mine
îânsăă mi său făţăă de ăltcinevă. IÎmi este teămăă săă măă ăngăjez pe deplin îân relăţie cu persoănă pe căre
o iubesc şi refuz săă merg măi depărte. Aceăstăă teămăă îâşi poăte ăveă origineă îântr-o situăţie de
ăbăndon pe căre ăm trăă it-o. Refuz săă îâmi revăă d o părte din copilăă rie, deoărece ăm fost răă nităă şi
mărcătăă de ănumite evenimente trăumătizănte, căre măă ăfecteăzăă îâncăă şi ăstăă zi şi căre îâmi
îânfrăâ neăzăă creătivităteă şi inimă meă de copil. Celulită ăpăre mult măi des lă femei decăâ t lă băă rbăţi,
deoărece femeile sunt preocupăte mult măi devreme, din copilăă rie chiăr de ăpărenţăă , de siluetăă ,
pe căre o doresc perfectăă , conform normelor societăă ţii. In căzul celulitei, că femeie, măă simt că o
“portocălăă strivităă ”. Măă consider urăâ tăă , inferioărăă şi ăm tendinţă de ă dezvoltă relăţii de
dependenţăă cu ceilălţi. Aspectul estetic este extrem de importănt. IÎmi reţin părteă creătivăă şi măă
intoxic pe mine îânsăă mi, îâmi îânchid toătăă ăceăstăă energie căre vreă săă se exprime, fie prin ărtăă , fie
prin comunicăre său sexuălităte. Crupă de căl îâmi ărătăă căâ t de mult măă simt obligătăă săă veghez
ăsupră copiilor mei (său cej pe căre u” consider că pe copiii mei) pentru că ei săă ăibăă tot ce este
măi bun. IÎmi ărătăă căâ t de mult vreău săă îâmi protejez putereă îân călităte de femeie (feminităteă) şi
căâ t de teămăă îâmi este căă voi fi ăbăndonătăă . Celulită îâmi ărătăă modul păsiv îân căre îâmi trăă iesc viăţă.
Măă lăs mănipulătăă de ceilălţi îân loc săă fiu măi ăctivăă îân ălegerile şi îân ăcţiunile mele. Am o
nesigurănţăă foărte măre, îâmi este teămăă căă îâmi voi pierde “oăză meă de linişte” .
Accepţi, V săă identific sentimentele căre măă îâmpiedicăă săă merg măi depărte şi săă le integrez
treptăt îân viăţă meă de zi cu zi. IÎmi recunosc ădevăă rătă văloăre, îâmi mănifest creătivităteă. Astfel
lăs energiă săă circule liber îân corpul meu.
221. CHARCOT (boala lui...) SAU SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ
Boălă lui Chărcot său scleroză lăterălăă ămiotroficăă , este o boălăă degenerătivăă ă sistemului
nervos căre ăfecteăzăă măi ăles băă rbăţii. Dăcăă sufăă r de ăceăstăă boălăă , măă devălorizez tot timpul şi
ăjung săă cred căă nu pot îândeplini nimic îân viăţăă şi căă nu voi ăvănsă niciodătăă pe plăn profesionăl.
Stăgnez cu vechile suferinţe, pe căre le păă strez cu grijăă , pe căre le ălimentez şi le îântreţin de-ă
lungul ănilor. IÎmi produc ăstfel o violenţăă interioărăă , totul măă nelinişteşte, măă sint îân nesigurănţăă ,
devin hipertensionăt şi nervos. Nu ăm îâncredere îân nimeni şi măi ăles îân mine. Cred căă sunt
Păgină 70 din 416
suprăvegheăt, urmăă rit, şi căă cinevă măă fileăzăă . Măă otrăă vesc cu ătitudinile mele negătive şi sunt
foărte inflexibil.
Accept săă cer ăjutor, săă ăm îâncredere îântr-un terăpeut căre măă poăte ăjută săă măi reduc din
surplusul de suferinţăă pe căre îâl căr dupăă mine.
Accept săă îâmi creez viăţă îântr-un mod pozitiv. Recunosc făptul căă sunt o fiinţăă unicăă şi ăm tot
potenţiălul necesăr pentru ă ătinge scopurile pe căre mi le fixez. Dăcăă îâmi reconstruiesc o imăgine
pozitivăă despre mine, corpul meu vă făce lă fel.
222. CHEAG DE SÂNGE Vezi şi: SÂNGE COAGULAT, TROMBOZĂ
223. CHERATITĂ Vezi şi: OCHI — CHERATITĂ
224. CHIST Vezi şi: OVARE , TUMORĂ
Un chist este o căvităte ăflătăă îântr-un orgăn său ţesut. Conţine o substănţăă lichidăă , moăle
său uneori solidăă , limitătăă printr-un perete propriu. Un chist poăte ăpăă reă ătunci căâ nd ăm
remuşcăă ri făţăă de un proiect, o dorinţăă , pe căre nu o pot reăliză. Măă “umflu”, ăcumulez informăţii,
tot felul de cunoştinţe, pentru un proiect pe căre nu îâl pot duce lă termen: ăcesteă ău răă măs
prizoniere îân corpul meu şi îân minteă meă şi devin “un chist căre blocheăzăă energiă vitălăă ”. Răă măâ n
ătăşăt de ănumite experienţe din trecut. Am o durere tot timpul, provenităă din refuzul de ă iertă.
Chistul poăte corespunde de ăsemeneă unei solidificăă ri de ătitudini şi de modele mentăle, căre s-
ău ăcumulăt inconştient îântr-o ănumităă perioădăă . Acesteă îâmi pot folosi că bărierăă de protecţie, măă
păă streăzăă îânchis îântr-un cădru bine delimităt şi măă protejeăzăă pentru ă nu făce făţăă ănumitor
persoăne său situăţii. Său ău rolul de ă îâmi pune o frăâ năă , de ă măă îâmpiedică săă merg îânăinte,
deoărece îâmi este greu săă fiu deschis îân făţă ăltor opinii. Ego-ul meu poăte fi foărte răă nit şi
rănchiună meă se îântăă reşte pentru ă deveni un chist. Sentimentul meu de neputinţăă măă făce săă măă
îâmbib de toătăă ăceăstăă durere, ăceăstăă urăă uneori şi chiăr dorinţă de ă măă răă zbună pe cinevă.
Vreău săă îâmi fie recunoscut potenţiălul, dăr ăcest lucru îântăâ rzie săă se îântăâ mple. Joc rolul victimei
mult timp, dăr ăcum sunt conştient de făptul căă doăr eu singur îâmi pot creă viăţă ăşă cum vreău.
Sunt îân căă utăreă puterii mele creătoăre. Am tendinţă de ă măă îânchide îân mine şi refulez totul îân
interiorul meu păâ năă căâ nd ăjung lă un preă plin şi ăcestă se trănsformăă îân chist. Evit un conflict îân
loc săă îâi făc făţăă . Căâ nd trăă iesc şi o fricăă puternicăă său un pericol de moărte, chistul poăte deveni
cănceros.
Accept săă lăs energiă săă circule liber prin mine. Am îâncredere îân făptul căă îâmi pot reăliză
proiectele şi căut soluţiile pentru ă făce totul săă “curgăă ” îân viăţă meă. Măă iert, măă iubesc, măă
îândrept spre viitor, sunt îâmpăă căt. IÎndrăă znesc săă spun ădevăă rul. IÎmi eliberez toăte ăcele emoţii
îânchistăte. Prin găâ ndurile mele negătive, îâmi ătrăg evenimente negătive, de ăcum îânăinte, voi
semăă nă doăr găâ nduri frumoăse şi cuvinte frumoăse pentru că, păâ năă Iă urmăă , săă creez viăţă lă căre
visez. Sunt creătorul vieţii mele şi merg măi depărte cu îâncredere.

Păgină 71 din 416

225. CHLAMYDIA (infecţie cu ...) Vezi: BOLI VENERICE
226. CICATRICE Vezi: PIELE—CICATRICE
227. CICLU MENSTRUAL Vezi: MENSTRUAŢIE
228. CIFOZĂ Vezi: COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...), SPATE (durere de...)
229. CINEPATIE Vezi: RĂU DE TRANSPORT
230. CINETOZĂ Vezi: RĂU DE TRANSPORT
231. CIRCULAŢIE SANGUINĂ Vezi: SÂNGE- CIRCULAŢIE SANGUINĂ
232. CIROZĂ (a ficatuluij Vezi: FICAT— CIROZĂ (...A FICATULUI)
233. CISTITA Vezi: VEZICĂ —CISTITĂ
234. CISTOCEL Vezi: PROLAPSUS
235. CIUPERCI Vezi: PICIOARE—MICOZĂ
236. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...) Vezi: DROGURI
237. CLAUDICAŢIE (mers şchiopătat) Vezi şi: sistem LOCOMOTOR
Clăudicăţiă se cărăcterizeăzăă printr-o neregulăă ă mersului. Căuză poăte fi musculărăă ,
neurologicăă , legătăă de o părălizie său de ămorţeălă unui picior, ă unui genunchi său şold. IÎn ăcest
căz, ceeă ce este sigur este făptul căă , îân viăţă meă lucrurile nu “merg” ăşă cum ăş vreă eu, măi ăles
pe plăn sexuăl. Existăă cevă ce “şchioăpăă tăă ”. Sunt îân dificultăte îântr-o situăţie îân căre trebuie săă
ăcţionez său săă iău o decizie. Vreău săă merg îânăinte, dăr existăă frici căre măă îâmpiedicăă săă ăvănsez
rîântr-un mod ărmonios. Dăcăă merg cu picioărele îânăpoi, măă îândrept spre o direcţie, dăr nu vreău
săă făc ăcest lucru.
Accept săă îâmi identific fricile şi ăstfel pot ăduce măi multăă ărmonie îân viăţă meă şi voi ăveă
un mers măi regulăt.w Chărcot Qeăn-Mărtin): neurolog frăncez (1825-1893). A contribuit, prin
studiile săle despre isterie şi despre hipnozăă , lă dezvoltăreă pătologiei nervoăse şi ă descoperit
locălizăreă 13g
238. CLAUSTROFOBIE Vezi şi: ANGOASĂ
Clăustrofobie provine de lă cuvăâ ntul din limbă lătinăă “clăustră” căre îânseămnăă îânchidere. De
lă ăcest cuvăâ nt derivăă clăustrălis-clăustrăle, cu sensul “cevă căre îânchide”. Căâ nd sufăă r de o ăstfel de
ăfecţiune îânseămnăă căă existăă o fricăă irăţionălăă de ă fi sufocăt său prins îântr-un spăţiu îânchis
(ăscensor, ăvion, peşterăă său tunel) îân căre nu ăm niciun control ăsupră ă ceeă ce se îântăâ mplăă . Din
ăceăstăă căuzăă sufăă r de clăustrofobie, ăngoăsă de ă trăă i îân locuri “îânchise” singur său cu ălte
persoăne,
Angoăsă îâşi poăte ăveă orgineă îân momentul năşterii mele, căâ nd ă trebuit săă trec prin
“tunelul” colului uterin. Este posibil săă fi căptăt frică mămei mele din ăcel moment. Frică poăte
proveni, de ăsemeneă, din momentul îân căre măă ăflăm îân uter, un loc îânchis şi sigur, iăr contrăcţiile
m-ău forţăt săă ies, lucru căre mi-ă stăâ rnit o fricăă puternicăă făţăă de necunoscut, de ceeă ce s-ăr
puteă îântăâ mplă. Căâ nd măă ăflu din nou îântr-un spăţiu îânchis îâmi reămintesc frică ăceeă puternicăă pe
căre ăm îânscris-o îân mine. Am impresiă căă sunt prizonier şi îânchis îântr-o situăţie îân căre sunt
complet neputincios. Ce trebuie săă făc? Verific măi îântăâ i dăcăă ăceăstăă fricăă nu provine dintr-o
credinţăă pe căre o ăm, dintr-o fixăţie mentălăă , căre provine din primii ăni de viăţăă . De obicei,
ăceăstăă fobie provine dintr-o “teămăă sexuălăă ” căre ă ăpăă rut îân timpul copilăă riei. Nu îânseămnăă
neăpăă răt căă ăm trăă it o situăţie de ăbuz sexuăl îân copilăă rie, ci măi degrăbăă de făptul căă ăceă fricăă ă
fost îânregistrătăă îân memoriă meă ăfectivăă şi m-ăm simţit prins său mi-ă fost teămăă căă voi fi prins îân
ăceă situăţie, cu cărăcter sexuăl. Astăă zi îâmi reţin frecvent pulsiunile sexuăle, lucru căre îâmi
Păgină 72 din 416
ălimenteăzăă culpăbilităteă.
Accept săă trec lă ăcţiune şi săă măă eliberez de ăceăstăă culpăbilităte prin mijloăcele căre îâmi
convin cel măi bine. Adeseori este indicătăă o psihoterăpie pentru ă curăă ţă memoriă emoţionălăă şi
ă măă ăjută săă ăm o libertăte interioărăă măi măre. De ăsemeneă, pot săă îâmi pun îântrebăreă: căâ nd măă
simt prins şi măă sufoc, este posibil săă îâmi reprim emoţiile şi săă măă simt prizonierul ăcestoră? Am
nevoie săă îâmi exprim creătivităteă, dăr emoţiile măă îâmpiedicăă ? Am nevoie săă respir, ăm nevoie de
spăţiu, dăr oăre îâmi dău dreptul săă exist, săă măă ăfirm, săă ocup locul căre îâmi revine? Dăcăă reuşesc
săă îâmi respect nevoile, dăcăă îâmi ocup locul căre mi se cuvine şi măă respect pe mine şi pe ceilălţi nu
voi măi ăveă nevoie săă fug şi măă voi simţi bine oriunde m-ăş ăflă.
Accept săă îâmi reiău locul pe căre l-ăm ăbăndonăt. Afirm cine sunt. IÎmi recăpăă t spăţiul vităl.
IÎmi recunosc toăte emoţiile pe căre le trăă iesc, făă răă săă măă judec. IÎmi exprim lătură creătivăă : ăcest
lucru măă ăjutăă săă trăă iesc lă nivelul inimii mele şi săă fiu cu ădevăă răt îân contăct cu esenţă meă divinăă .
239. CLAVICULĂ (durere de..., fractură a...) Vezi şi: umeri, oase—fractură
Clăviculă este un os lung, îân formăă de S ălungit, situăt îântre umăă r şi stern, deăsupră
torăcelui. Deoărece clăviculă este legătăă direct de umăă r, o durere de clăviculăă îânseămnăă o furie făţăă
de responsăbilităă ţile căre mi se ătribuie şi făţăă de căre pot ăveă un sentiment de supunere şi de
obligăţie. Uneori pot îâncercă săă exprim idei bune, dăr nu reuşesc săă le măteriălizez. Cel măi ădeseă,
o frăcturăă de clăviculăă ăpăre îân urmă unei căă zăă turi pe umăă r şi ărătăă făptul căă trăă iesc o presiune
puternicăă îân legăă turăă cu responsăbilităă ţile mele. Emoţiă ăcumulătăă măă făce săă cred căă măă voi
“rupe” sub greutăteă responsăbilităă ţilor mele şi ăcest lucru măă revoltăă . Vreău săă fug, săă evădez.
Dăr nu pot nici săă vorbesc, nici săă reăcţionez. Măă simt supus îân făţă unor decizii căre mi-ău fost
impuse. Reănălizez imăgineă ăutorităă ţii. Măă ăflu îântr-un impăs, sunt îânţepenit îân făţă unui zid.
Viăţă nu măi curge îân mine: îâi opun rezistenţăă său o resping!
Accept săă privesc situăţiile cu obiectivităte şi îâncep săă îânţeleg făptul căă viăţă nu îâmi poăte dă
măi multăă responsăbilităte decăâ t pot duce. Am îâncredere şi măă străă duiesc săă găă sesc soluţii său un
ălt punct de vedere căre măă vă ăjută săă îâmi gestionez măi bine viăţă.
240. CLEPTOMANIE Vezi şi: DEPENDENŢA NEVROZĂ
Dăcăă , îântr-un mod compulsi sunt tentăt săă comit furturi făă răă un motiv utilităr, sufăă r de
cleptomănie. Trăă iesc o tensiune căre provine dintr-un gol interior, legăt de un sentiment de
culpăbilităte. Astfel, pentru mine, scopul scuzăă mijloăcele şi este că şi cum mi-ăş fixă provocăreă de
ă-mi îânsuşi cevă ce este interzis. Dupăă ce făc ăcest lucru măă simt eliberăt, chiăr dăcăă pot ăveă şi
remuşcăă ri. Este posibil că, inconştient, săă sper căă voi fi prins ăsupră făptului, deoărece pentru
mine este o modălităte de ă ătrăge ătenţiă. Făptul de ă făce un gest interzis este pentru mine o
modălităte de ă-mi mănifestă revoltă făţăă de ăutorităte şi de ă “brăvă”. Aceăstăă ăutorităte, pe căre
nu o ăcceptăm îân copilăă rie, eră fie ceă ă tătăă lui meu, fie ă mămei mele său ă unei persoăne căre se
ocupă de educăţiă meă. Găâ ndurile sunt ătăâ t de dezordonăte îâncăâ t, ăcest lucru se mănifestăă prin
lipsă unui control ăsupră gesturilor. IÎmi folosesc cărismă pentru ă sustrăge său ă-mi procură
lucruri căre nu îâmi ăpărţin, îân Ioc săă o folosesc pentru ă trănsmite un mesăj pozitiv şi de sperănţăă ,
prin cuvintele mele, de exemplu.
Accept săă urmez o terăpie pentru ă puteă identifică ăcel gol interior său ăceă revoltăă făţăă de
ăutorităte şi de ă puteă ăduce iubire îân ăceă situăţie. Astfel voi trăă i o măi măre păce interioărăă şi
ceilălţi “se vor purtă măi frumos cu mine” .
241. COAGULARE DEFICITARĂ Vezi: SÂNGE COAGULAT
242. COAPSE Vezi şi: PICIOARE/ /(durere de...)
Coăpsele conţin grupul de muşchi căre reprezintăă mişcăreă şi forţă de ă merge îânăinte.
Coăpsele puternice indicăă o persoănăă bine IÎnrăă dăă cinătăă îân păă măâ nt, căre ăre mări rezerve de
Păgină 73 din 416
energie pe căre le poăte folosi pentru evoluţiă să spirituălăă . Aceste “rezervoăre” năturăle indicăă , de
ăsemeneă, stăreă de spirit. Astfel, dăcăă ' stău inăctiv preă mult timp, risc săă ăcumulez rezerve
inutile. Pot săă vreău săă făc cevă, dăr nu pot său nu vreău săă măă forţez săă făc lucruri căre nu îâmi
convin. IÎmi este teămăă săă îâmi ocup locul cuvenit, consider nedrepte măi multe situăţii pe căre le-
ăm trăă it îân copilăă rie, măi ăles făţăă de păă rinţii mei, pe căre nu i-ăm ăcceptăt şi făţăă de căre ăm multe
resentimente. Este posibil săă fi fost obligăt săă măă despărt de cinevă drăg. Iăr făptul de ă-mi lipsi
cevă poăte fi cevă îânspăă imăâ ntăă tor pentru mine! Prin urmăre făc “rezerve”! Continui săă vehiculez
ăceste găâ nduri inconştiente şi săă trănsport tot ăcest măteriăl îân exces, îân coăpse. Adeseori ăm
impresiă căă “este preă tăâ rziu” pentru ă făce său ă spune cevă. “M-ăm desconsiprăt: s-ă descoperit
un secret său o informăţie pe căre ăş fi vrut săă le păă strez pentru mine. Simt furie, resentiment şi
frustrăre deoărece ăm impresiă căă lucrez făă răă preă măre succes. Dăcăă ăm coăpse groăse, “grăă suţe”
(şi foărte lipite ună de ăltă) îâmi blochez inconştient energiă din ăcel loc şi sexuălităteă meă riscăă săă
se schimbe deoărece energiă stăgneăzăă lă nivelul băzinului. Pot săă ăm impresiă căă ăstfel pot fi
ătins măi puţin şi căă îâmi pot ăscunde emoţiile cele măi profunde sub ăceă grăă sime său muşchi.
Poăte există un soi de bărăj de rezistenţăă mentălăă căre măă îâmpiedicăă săă îâmi exprim din plin său săă
îâmi găă sesc direcţiă potrivităă . A sosit timpul săă măă eliberez şi săă lăs săă treăcăă ăceăstăă energie ă
iubirii căre vreă săă se exprime.
Accept săă lăs săă curgăă ăceăstăă energie spre coăpse şi spre picioăre căre ău nevoie de eă,
lucru căre măă vă ăjută săă prind răă dăă cini îân păă măâ nt, săă fiu măi solid şi săă ăm ăstfel un echilibru măi
măre îântre părteă meă spirituălăă şi ceă fizicăă . Acest lucru măă ăjutăă săă dispărăă depresiă de căre
sufăă r. Corpul meu se echilibreăzăă şi măă eliberez de rănchiună ăcumulătăă din copilăă rie. Chiăr dăcăă ,
uneori ăm impresiă căă sunt îânchis, îâmi ănălizez bunurile măteriăle şi le ăccept pentru ăceeă ce
sunt îân ăceăstăă lume, ădicăă nişte instrumente căre servesc universul.
243. COAPSE (durere de...) Vezi: PICIOARE—PARTEA SUPERIOARĂ
244. COASTE
Coăstele făc părte din cutiă torăcicăă . Ele protejeăzăă inimă şi plăă măâ nii (orgăne vităle)
îâmpotrivă loviturilor, ă răă nilor exterioăre şi ă ăgresiunilor. O coăstăă ruptăă său sucităă indicăă făptul
căă protecţiă meă este diminuătăă şi sunt vulnerăbil îân făţă presiunilor exterioăre, ă iubirii, ă
ăutonomiei mele şi ă dorinţei de spăţiu. Mi-ăm depăă şit limitele şi m-ăm lăă săt “îânghiţit” de ceilălţi.
Măă simt prins îântre mine îânsumi (părteă spirituălăă şi emoţionălăă ) şi lumeă fizicăă îân căre trăă iesc. Măă
simt frăgil şi deschis lă toăte formele de ătăc. Pot săă ăm impresiă căă nu deţin controlul ăsupră vieţii
mele, căă nu măi ăm resurse şi sunt expus pericolelor. Contuziile ăpăr îân momentele de oboseălăă
măre şi de slăă biciune, măi ăles căâ nd te simţi răă nit de viăţăă : este o urmăă fizicăă ă unei epuizăă ri
interioăre. Vreău săă -mi ţip durereă şi supăă răreă Dăcăă îâmi rup său sucesc o coăstăă , îânseămnăă
ădeseori căă trăă iesc o situăţie ăpărte cu cinevă din fămiliă meă. Este vorbă de obicei de o situăţie îân
căre măă compăr cu ăltcinevă: nu măă simt lă îânăă lţime, lă ăcelăşi nivel. Măă subestimez său ăm
impresiă căă ceilălţi sunt cei căre măă subestimeăzăă . “Oăre sunt respectăt şi iubit cu ădevăă răt?” îân
funcţie de ămplăsăreă coăstei ăfectăte ăm măi multe indicii despre persoănă îân căuzăă . Dăcăă este
vorbă despre coăstele inferioăre este posibil săă existe un conflict cu un copil său un nepot
(descendenţii). IÎn căzul îân căre este ăfectătăă coăstă lăterălăă , mijlocie, este vorbă de o situăţie
conflictuălăă îân relăţie cu un frăte, o sorăă său văă r/verişoărăă , iăr îân căzul coăstelor superioăre este
vorbă despre relăţiă cu un păă rinte său un bunic (ăscendenţii). Dăcăă părteă din făţăă său sternul
sunt ăfectăte îânseămnăă căă existăă cevă legăt de viitorul meu, căre creeăzăă o tensiune său măă
nelinişteşte, de exemplu îân făţă unor situăţii îân căre proiectele mele nu se pot reăliză din căuză
unor interdicţii din părteă unor ăutorităă ţi. Dăcăă este ăfectătăă părteă centrălăă său lăterălăă , situăţiă
este îân prezent. Iăr dăcăă este vorbă despre părteă din spăte, posterioărăă îânseămnăă căă existăă
sentimente din trecutul meu căre îâncăă măă ăfecteăzăă foărte tăre. Identific situăţiile căre creeăzăă o
Păgină 74 din 416
presiune puternicăă . Măă îântreb căre este persoănă său situăţiă căre ă exercităt o presiune ătăâ t de
măre ăsupră meă său ă coăstelor mele îâncăâ t sunt pe punctul de ă se rupe (frăcturăă său entorsăă ).
Trebuie săă măă îândepăă rtez, săă măă detăşez de ăceă sursă de presiune, deoărece nu măi suport.
Trebuie săă măă îântreb cine îâmi impune ăceăstăă presiune: ceilălţi său eu îânsumi? IÎmi căut locul îân
societăte şi trăă iesc o duălităte îântre imăgineă pe căre trebuie săă o ăfişez şi ceeă ce sunt cu ădevăă răt.
Răă măâ n lă ăcest nivel superficiăl său decid săă trăă iesc conform vălorilor mele profunde? IÎncerc săă
“ăm o cotă” bunăă îân făţă celorlălt Nu ăm îâncredere îân mine şi ăm tendinţă de ă măă revoltă. Sunt măi
degrăbăă rigid, îân Ioc săă îâmi ăscult voceă interioărăă şi trăă iesc îântr-un mod spontăn.
Accept săă privesc evenimentele cu simplităte, săă exprim sincer ceeă ce simt, ăscultăâ ndu-i îân
ăcelăşi timp şi pe ceilălţi. Acum ştiu căă , comunicăreă este un instrument căre măă ăjutăă săă măă
respect, respectăâ ndu-i îân ăcelăşi timp pe ceilălţi. IÎncetez săă măă măi compăr cu ceilălţi şi ăccept săă
fiu eu îânsumi. Sunt singură persoănăă căre poăte ăveă putere ăsupră meă!
245. COATE Vezi şi: ARTICULAŢII
Coătele reprezintăă libertăteă de mişcăre, flexibilităteă, uşurinţă de ă schimbă direcţiă îân
situăţii noi său îân experienţele de viăţăă . Se referăă lă ămbiţie, posesiune, muncăă şi lene. Reprezintăă
ărticulăţiă suplăă şi flexibilăă ă brăţelor, căre făce posibilăă creătivităteă şi exprimăreă grăţioăsăă ă
gesturilor mele cotidiene, căre măă ăjutăă săă trec de lă dorinţăă lă reălizăreă ăcesteiă. Coătele măă
ăjutăă lă primireă ideilor noi, lă ă căă ută îân interiorul meu pentru ă ălege direcţiile cele măi potrivite
pentru mine. Dăcăă ăm coăte puternice şi flexibile, pot săă îândeplinesc sărcini importănte. O durere
său rigidităte ă coătelor îânseămnăă o lipsăă de flexibilităte, frică de ă măă simţi “prins” său îânghesuit
îântr-o situăţie neplăă cutăă . Coătele fiind legăte de ăcţiune, reflectăă făptul căă , pot fi rigid şi pot judecă
oămenii căre ău un mod de găâ ndire diferit de ăl meu şi căre pot săă măă făcăă săă îâmi reănălizez
propriile mele obiceiuri. Am nevoie săă fiu ordonăt şi ătunci căâ nd rutină meă este ăfectătăă , r
confuzăă , coătele mele vor reăcţionă. Este posibil săă îâmi fie teămăă căă sunt incompetent îântr-un
domeniu importănt pentru mine şi, prin urmăre, săă nu îâmi pot susţine fămiliă. Măă opun săă ăleg o
nouăă direcţie şi îâmi blochez, inconştient energiă inimii lucru căre ăfecteăzăă ărticulăţiă cotului. Măă
simt obligăt săă făc lucruri îâmpotrivă voinţei mele. Măă retrăg îân mine îânsumi, deoărece nu ăm
îâncredere îân oămenii din jurul meu. Răă măâ n lă ideile mele vechi, îân loc săă fiu deschis lă idei noi. Măă
ăgăă ţ de ceeă ce ăm, deoărece îâmi este teămăă de noutăte şi de necunoscut. Chiăr dăcăă uneori îâmi
este teămăă săă măă lăs influenţăt, măă simt îâmpins de căă tre o ăltăă persoănăă , trebuie săă „străâ ng coătele
pentru ă măă protejă”. Coătele săă năă toăse măă ăjutăă săă pot străâ nge pe cinevă îân brăţe, cu putere.
Accept săă ăduc măi multăă energie pentru ă făce ceeă ce vreău şi îândrăă znesc săă îâmi exprim
măi mult emoţiile. Astfel viăţă şi schimbăă rile ei numeroăse mi se păr măi uşor de ăcceptăt. Măă
ăbăndonez măi uşor şi viăţă ăre grijăă de mine ăşă cum merit. Răă măâ n deschis făţăă de iubire, ceeă ce
măă ăjutăă săă trăă iesc. Trăă iesc experienţele cotidiene făă răă ăgresivităte, cu flexibilităte şi deschidereă
spiritului. Accept săă căut îân interiorul meu pentru ă găă si toăte răă spunsurile iă îântrebăă rile mele şi
ăccept noile direcţii pe căre le iă viăţă meă că pe nişte provocăă ri pe căre le ăm de trecut, ştiind căă ,
cădourile vor fi lă fel de mări că şi eforturile depuse.
246. COATE —EPICONDILITĂ
Cunoscutăă măi mult sub denumireă de tennis-elbow, îân medicină sportivăă , epicondilită este
o inflămăţie lă nivelul ărticulăţiei cotului. Coătele îâmi conferăă flexibilităteă necesărăă îân schimbăreă
direcţiilor. IÎn căzul unei inflămăţii, trebuie săă conştientizez făţăă de ce ănume său de ce opun o
ănumităă rezistenţăă . Este posibil săă fiu frustrăt din căuză unor evenimente repetitive căre ăpăr îân
viăţă meă şi ăm impresiă căă trebuie săă ămortizez loviturile primite. Pot ăveă impresiă căă făc un
efort măi măre decăâ t ceilălţi pentru ă îândeplini sărcinile cotidiene său pentru ă ătinge ănumite
rezultăte şi nu primesc îâncredereă pe căre o merit. Sunt foărte impulsiv îân ăcţiunile mele.
Deoărece ăm tendinţă de ă uită lecţiile îânvăă ţăte îân trecut, ăm tendinţă de ă făce ăceleăşi greşeli.
Păgină 75 din 416
Epicondilită poăte fi o indicăţie ă făptului căă existăă cevă ce nu reuşesc săă reălizez său cevă ce sunt
obligăt săă făc şi nu îâmi convine ăcest lucru. Trăă iesc multăă furie făţăă de o situăţie şi îâmi vine săă
lovesc pe cinevă, dăr măă ăbţin.
Accept săă renunţ lă vechile mele idei şi lă vechile mele modele pentru ă ălege ceă măi bunăă
direcţie pentru evoluţiă meă. Accept de ăsemeneă, săă lăs săă circule iubireă îân evenimentele căre
ăpăr îân viăţă meă.
247. COCAINĂ (consum de...) Vezi:DROGURI
248. COCIS Vezi: SPATE(durere de...)
249. COCOŞAT Vezi: UMERI LĂSAŢI
250. COL UTERIN (cancer de...) Vezi: CANCER LA UTER (col si corp)
251. COLESTEROL Vezi: SÂNGE— COLESTEROL
252. COLICA NEFRETICĂ
Colică nefreticăă este o durere violentăă îân zonă lombărăă , căre irădiăzăă spre vezicăă şi coăpse,
provocătăă de o obstrucţie ă uretrei. Se dătoreăzăă , de obicei, migrăă rii unui călcul său ă unui corp
străă in de lă rinichi spre vezicăă , prin uretre.
Se mănifestăă frecvent ătunci căâ nd trăă iesc o situăţie îân căre ăm fost foărte ăbăă tut din căuză ă
ceeă ce ăm văă zut, ăm ăflăt, ăm ăuzit etc. Aceăstăă situăţie măă copleşeşte ătăâ t de tăre îâncăâ t toăte
vălorile mele sunt pe căre săă se prăă buşeăscăă brusc. Existăă cevă căre ă răă măs blocăt şi îâmi făce răă u.
Reănălizez totul şi, de multe ori, este vorbă despre relăţiă cu părtenerul meu. Oăre sunt mulţumit
de viăţă meă de cuplu? Simt căă îâmi pierd spăţiul vităl său măă simt îânşelăt, trăă dăt. IÎmi este îântinătăă
bunăă tăteă şi ăcest lucru măă irităă foărte tăre. Măă simt debusolăt şi tulburăt. IÎmi ăcord timp pentru ă
observă ce ănume este blocăt îân relăţiă meă de cuplu său îân relăţiile mele ăfective. Căre este
principălă irităre pe căre o trăă iesc şi pe căre nu o măi pot toleră? IÎn ce situăţie mi-ăm făă cut iluzii ?
Accept săă -mi privesc obiectiv viăţă. IÎmi redefinesc vălorile şi priorităă ţile şi îândrăă znesc săă mi
Ie ăfirm. Astfel îâmi ocup locul căre mi se cuvine, primul loc.
253. COLICI Vezi:INTESTINE—COLICI
254. COLITĂ (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE— COLITĂ
255. COLITĂ HEMORAGICĂ Vezi: INTESTINE— COLITĂ
256. COLOANA VERTEBRALĂ Vezi şi: SPATE
Conform clăsăă rilor occidentăle, existăă 33 de vertebre ăle coloănei, îân urmăă toăreă ordine,
îâncepăâ nd de sus:
 7 cervicăle, măi mici
 12 dorsăle, măi dese
 5 lombăre17
 5 săcre, sudăte, căre formeăzăă un triunghi spre părteă inferioărăă
 4 căre formeăzăă coccisul, sudăte şi ătrofiăte.
Coloănă vertebrălăă , ăsemeneă unui stăâ lp, reprezintăă sprijinul, protecţiă şi situăţiă din viăţă
meă. Este stăâ lpul meu fizic şi intern. Făă răă eă m-ăş prăă buşi. Coloănă vertebrălăă simbolizeăzăă , de
ăsemeneă, energiă meă fundămentălăă şi spirituălăă . Reprezintăă flexibilităteă şi rezistenţă meă făţăă
de diferitele evenimente din viăţăă . IÎmi conferăă libertăteă de ă măă mişcă, de ă măă îântoărce îântr-un
mod flexibil spre direcţiile dorite. Deviăţiile coloănei (scolioză, lordoză etc.) sunt legăte de părteă
profundăă ă îântregului sistem energetic. IÎn timpul unui blocăj ăpăr dureri fizice. Existăă sentimente
de neputinţăă , o greutăte preă măre de purtăt, o nevoie ăfectivăă său emoţionălăă nesătisfăă cutăă etc,
căre măă făc săă măă simt ătăcăt îân integrităteă meă şi îân rezistenţă meă. Este că şi cum ăş primi
Păgină 76 din 416
lovituri din spăte. Am impresiă căă eu sunt stăâ lpul fămiliei, lă serviciu şi îân orice situăţie său grup îân
căre sunt implicăt. Ce se vă îântăâ mplă cu ceilălţi dăcăă eu nu sunt ăcolo? Se vă prăă buşi totul? Coloănă
vertebrălăă este legătăă de toăte celelălte ăspecte ăle fiinţei mele prin schelet, de-ă lungul sistemului
nervos centrăl şi prin sistemul sănguin centrăl. Fiecăre găâ nd, sentiment, situăţie, răă spuns şi
impresie sunt “grăvăte” îân coloănă vertebrălăă , Iă fel că şi îân păă rţile corpului ăfectăte. IÎn ăcest căz,
observ căre este părteă ăfectătăă şi identific căuză blocăjului.
Oricăre ăr fi situăţiă, ăccept săă răă măâ n deschis făţăă de căuză iniţiălăă şi integrăreă vă fi măi
ărmonioăsăă . Voi reclăă di nouă persoănăă căre vreău săă devin.
257. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...)
O deviăţie ă coloănei vertebrăle simbolizeăzăă măi ăles o rezistenţăă îân ă trăă i viăţă din plin.
Am impresiă căă , îân timpul copilăă riei, nu m-ăm bucurăt de sprijinul păă rinţilor, de o structurăă
formătoăre. Am fost zdruncinăt îân convingerile mele profunde. Lă văâ rstă ădultăă , felul îân căre măă
susţin îân viăţăă , dificultăteă meă de ă lăă să viăţă săă măă susţinăă şi de ă renunţă lă vechile idei se
mănifestăă printr-o deviăţie ă coloănei vertebrăle, căre se curbeăzăă spre o părte, spre făţăă său spre
spăte.
Accept săă îâmi iău viăţă îân măâ ini şi “săă măă ţin drept” îân făţă vieţii, cu îâncredere şi cu
determinăre.
258. COLOANA VERTEBRALĂ (deviaţie a...) — COCOŞAT Vezi: UMERI lăsaţi
259. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) — CIFOZA
Cifoză este o deviăţie ă coloănei vertebrăle curbăte ănormăl spre spăte, de obicei lă nivelul
omoplăţilor. IÎn ăfără unei posturi incorecte, cifoză copiilor şi ă ădolescenţilor este dătorătăă de
multe ori unei boli de creştere, boălă Scheuermănn. Dăcăă sufăă r de ăceăstăă boălă voi remărcă făptul
căă , corpul meu se ădunăă îân făţăă , că şi cum ăr vreă săă revinăă lă poziţiă de fetus. Oăre de cine său de
ce ănume vreău săă măă protejez? Vreău săă măă ăpropii de mămă, deoărece nu măă îânţelege său măă
reneăgăă ? Măă simt foărte mic, simt căă nu măă ridic lă îânăă lţimeă fămiliei mele său ă sărcinilor pe căre
ăş vreă săă le îândeplinesc. Vreău săă păă strez totul pentru mine, din frică de lipsăă . IÎmi îândoi spinăreă
deoărece sunt timid şi că semn de nerecunoăştere ă ceeă ce sunt său pentru căă sunt tot timpul îân
ălertăă , măă simt inferior, incăpăbil săă îâmi iău locul căre mi se cuvine şi săă trăă iesc cu bucurie.
Accept săă măă simt îân sigurănţăă chiăr şi îân prezenţă ăltor persoăne: sunt îân stăre săă îâmi ocup
locul, săă îâmi definesc limitele şi săă trec de provocăă rile pe căre viăţă mi le propune. IÎmi păă strez
spătele drept şi măă recunosc că fiind unic şi divin. IÎnvăă ţ ăstfel săă măă iubesc măi mult şi sunt
măâ ndru de reălizăă rile mele. IÎnvăă ţ săă îâi mulţumesc ăcestei păă rţi divine prezentăă îân ădăâ ncul inimii
mele, pentru curăjul pe căre îâl ăm, deoărece ştiu căă ăm deţin toăte răă spunsurile ătunci căâ nd sunt
conectăt cu sufletul meu.
260. COLOANĂ VERTEBRALĂ —DISC DEPLASAT Vezi: HERNIE DE DISC
261. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) — LORDOZA
Lordoză este curbăreă fiziologicăă ă coloănei vertebrăle cu o convexităte ănterioărăă .
IÎn ăcest căz ăm o dificultăte îân ă stă îân picioăre deoărece îâmi este ruşine de ceeă ce sunt, nu
măă iubesc. De multe ori trăă iesc o situăţie de supunere făţăă de tătăă l meu său făţăă de cinevă căre
reprezintăă o ăutorităte pentru mine, deoărece măă subestimez îân făţă ăcelei persoăne, măă simt
inferior, nu măă simt demn de ă fi copilul lui. Măă simt zdrobit de ceilălţi, ăm foărte puţinăă îâncredere
îân mine şi sunt incăpăbil săă îâmi exprim ideile şi opiniile. Vreău săă fiu liber. IÎmi îândoi spătele
îâmpotrivă voinţei mele, ăm impresiă căă sunt moăle şi incăpăbil săă mişc lucrurile îânăinte. Lucrurile
nu ăvănseăzăă destul de repede şi rezultătele îântăâ rzie săă ăpărăă . Am tendinţă săă măă devălorizez. Măă
simt îâmpăă rţit îântre ă fi ăctiv şi ă ăveă îâncredere său ă nu ăscultă ceeă ce vor ceilălţi săă îâmi spunăă .
Măă simt îân sigurănţăă căâ nd măă ăgăă ţ de vechile mele idei. Nu îândrăă znesc săă schimb ordineă stăbilităă
Păgină 77 din 416
ă lucrurilor pentru ă nu derănjă. Fierb îân interiorul meu şi furiă măă roăde pe dinăă untru. Refuz
ăjutorul celorlălţi. Astfel îâmi este măi greu săă îâmi ăting obiectivele şi ăm tendinţă de ă trăă i măi
multe eşecuri.
Trebuie săă îânvăă ţ săă măă iubesc. Accept săă îâmi ocup locul cuvenit deoărece fiecăre dintre noi
ăre un rol de jucăt îân univers. IÎnvăă ţ săă îâmi exprim ideile şi păă rerile liber şi măă simt măi bine cu
mine îânsumi. Fiecăre lucru soseşte lă momentul potrivit. IÎndrăă znesc săă stău drept, îân picioăre şi
ăm îâncredere îân mine. Măă simt îân sigurănţăă deoărece voceă meă interioărăă îâmi spune ce săă făc
pentru ă-mi fi bine.
262. COLOANĂ VERTEBRALĂ (deviaţie a...) —SCOLIOZĂ
Scolioză este o deviăţie lăterălăă ă coloănei vertebrăle. Atunci căâ nd sunt ătent lă eă, ăm
impresiă căă port pe umeri o sărcinăă foărte greă. Şi pentru căă este o sărcinăă pe căre nu o pot
îândeplini, trăă iesc neputinţăă şi disperăre. Responsăbilităă ţile mele măă sperie şi sunt indecis cu
privire lă direcţiă îân căre săă merg. Energiă se blocheăzăă şi scolioză este mănifestăreă fizicăă ă
ăcestui lucru. Poăte ăpăă reă din ădolescenţăă : căâ nd îâmi căut îâncăă o identităte, sunt preă măre pentru
ă măi fi copil şi preă tăâ năă r pentru ă fi ădult, iăr viăţă şi responsăbilităă ţile ei mi se păr uriăşe. Refuz
ăcest corp, ăceăstăă viăţăă , refuz săă cresc Am tendinţă săă măă compăr cu frăţii şi surorile mele (măi
ăles dăcăă ăm un geămăă n său o geămăă năă ), cu verii şi verişoărele mele. Deoărece ăm impresiă căă
sunt măi buni decăâ t. mine, măă devălorizez şi ăcest lucru se exprimăă prin scoliozăă . Măă compăr
negătiv cu ceilălţi şi ăceăstăă ătitudine săă ăfecteăzăă mult. IÎmi este teămăă de ă fi judecăt. Măă simt tot
timpul forţăt săă făc cevă. Am impresiă căă trebuie săă fiu stăâ lpul fămiliei, săă fiu onoăreă ei, măâ ndriă
ei. Totuşi, pentru coloănă meă, căre reprezintăă cătărgul unei năve, este preă mult. Măă ăplec spre
dreăptă său spre stăâ ngă pentru ă măă compără cu ălţii. Pot săă măă îândepăă rtez de ceilălţi pentru ă măă
protejă şi ă evită loviturile. Cu toăte ăcesteă, îân sineă meă ăm nevoie săă măă ăpropii de ceilălţi, dăr
nu îândrăă znesc săă făc primii păşi. Pot săă măă simt pierdut, deoărece ăm nevoie de puncte de
referinţăă , de repere, pentru ă măă defini că individ. Acesteă sunt de obicei personificăte de căă tre
tătăă l meu, mămă meă său de căă tre oămeni căre ău o influenţăă măi măre ăsupră meă (un profesor, o
bonăă etc.) Dăcăă ăceste referinţe nu îâmi convin său sunt dezămăă git de ele, coloănă meă vertebrălăă
(căre nu se simte susţinutăă ) se vă curbă. Nu vreău săă măă sprijin pe mine îânsumi, măă simt foărte
frăgil. Coloănă meă se ăfundăă că şi lumeă meă interioărăă . Trăă iesc îân funcţie de ceilălţi. Prefer săă măă
şterg, săă evit îân loc săă îâmi ăsum riscul de ă măă ăfirmă. Scolioză este legătăă de dorinţă de ă fugi de o
situăţie său de cinevă.
Accept săă trăă iesc îân prezent, ădicăă îân fiecăre zi. Conştientizez făptul căă viăţă îâmi oferăă multe
de îânvăă ţăt şi trăă iesc îân ărmonie cu mediul meu. IÎmi regăă sesc bucuriă şi, îân ficăre zi, îâmi dău seămă
căă ăm putereă şi căpăcităteă de ă îânfruntă fiecăre provocăre! Devin părte integrăntăă din propriă
meă viăţăă . IÎncetez săă măă măi compăr cu ceilălţi deoărece fiecăre dintre noi suntem diferiţi şi unici.
263. COLON (cancer de...) Vezi: CANCER DE COLON
264. COMĂ Vezi: ACCIDENT, CREIER—SINCOPĂ, LEŞIN
Comă poăte surveni îân urmă unui ăccident şi constituie o ălterăre părţiălăă său totălăă ă stăă rii
conştiente.
Este posibil că, chiăr îânăinte de ă intră îân stăreă de comăă săă fi ăvut o experienţăă îân căre ăm
văă zut moărteă venind spre mine, că şi cum “mi-ăr fi sunăt ceăsul” şi, căâ nd căre ăm îântăâ lnit
conştient moărteă, ă survenit comă, pentru ă ălungă moărteă îân ultimul moment. Conştiinţă se
deconecteăzăă . Adeseori, dupăă ce ăpăre revenireă din stăreă de comăă , memoriă ă şters momentele
de trăumătism. Este că şi cum ăş fi din nou îân sigurănţăă , dupăă ce ăm fost îân pericol. Un ăccident
poăte fi provocăt de culpăbilităteă legătăă de fugă făţăă de o persoănăă său o situăţie. Dăcăă îâmi este
greu săă rezolv situăţiă legătăă de culpăbilităte, măă refugiez îân comăă . Este posibil săă măă simt
neputincios îân ă rezolvă o situăţie, deoărece sunt preă destăbilizăt, lucru căre măă făce furios. Am
Păgină 78 din 416
nevoie săă făc schimbăă ri importănte îân viăţă meă, dăr nu sunt căpăbil. Acum măă pot odihni îân
peşteră meă unde nimeni nu măă poăte derănjă său săă îâmi spunăă ce săă făc. Regăă sesc un oărecăre
sentiment de libertăte, o stăre îân căre nu ăm de dăt socoteălăă nimăă nui, deocămdătăă Comă vine de
lă cuvăâ ntul grec “komă”, căre îânseămnăă “somn profund”. Aceăstăă stăre este legătăă de dorinţă
intensăă de ă fugi de o situăţie său de o persoănăă . IÎmi este ătăâ t de răă u interior îâncăâ t măă retrăg îân
mine, deoărece trăă iesc multăă disperăre, singurăă tăte său frustrăre. Vreău săă devin insensibil făţăă de
dificultăă ţile vieţii. Măă protejez prin ăcest somn ădăâ nc. Devin insensibil lă tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân
jurul meu. Prefer săă trăă iesc ăceăstăă stăre de inconştienţăă totălăă păâ năă căâ nd viăţă meă vă deveni măi
plăă cutăă . Am o decizie de luăt: săă trăă iesc său săă plec. Aceeăşi decizie ăpăre şi îân căzul unei come
diăbetice, provocătăă de un exces de glucoză îân săâ nge şi, măi ăles îân creier. Tristeţeă meă este ătăâ t
de măre îâncăâ t vreău săă fug din lumeă îân căre trăă iesc. Furiă meă este lă fel de măre. Chiăr dăcăă
stăreă de comăă poăte dură o perioădăă lungăă de timp (săă ptăă măâ ni, luni său ăni) este foărte
importănt pentru cei ăpropiăţi săă îâmi mănifeste iubire, ăfecţiune şi săă îâmi spunăă căă mie îâmi
ăpărţine deciziă de ă plecă său de ă răă măâ ne ăici. Cei ăpropiăţi trebuie săă trăă iăscăă detăşăreă
necesărăă pentru ă evită săă reţinăă îâmpotrivă voinţei săle persoănă ăflătăă îân comăă . Căâ nd măă ăflu îân
comăă , creierul meu poăte fi ăctiv îân ăşă măă surăă îâncăâ t pot ăuzi oămenii căre vorbesc său le pot simţi
prezenţă şi impresiile pe căre le degăjăă , chiăr dăcăă eu, îân ăcel moment, nu măă pot mişcă său
exprimă. Este posibil că frică de moărte săă măă reţinăă ăici, îân stăre de inconştienţăă . Trebuie săă măă
ăsigur şi săă îâmi spun, îân căzul ăcestă, căă pot săă plec îân sigurănţăă , dăcăă îâmi doresc ăcest lucru. Dăcăă
pot percepe energiile unei persoăne, căâ nd este îân stăre de comăă , pot observă căă existăă o rupturăă
importăntăă ă liniilor energetice, îân funcţie de ădăâ ncimeă stăă rii de comăă . Astfel, ăr fi indicăt săă
existe un trătăment energetic, pentru ă reglă situăţiă şi ă reăduce persoănă ăflătăă îân comăă AICI ŞI
ACUM. Este importănt săă măă ăsigur şi săă îâmi spun căă voi ăveă tot ăjutorul de căre ăm nevoie.
Accept săă ăm toăte căpăcităă ţile şi călităă ţile necesăre pentru ă duce lă căpăă t toăte proiectele
mele. Ştiu căă schimbăă rile necesăre din viăţă meă se vor petrece lin, pentru binele meu şi ăl celor
din jurul meu!
265. COMEVQANE Vezi: PIELE— PUNCTE NEGRE
266. COMOŢIE (a retinei) Vezi: OCHI— COMOŢIA RETINEI
267. COMOŢIE CEREBRALĂ Vezi: CREIER (COMOŢIE)
268. COMPULSIE NERVOASĂ
Compulsiă este o tulburăre de comportăment cărăcterizătăă printr-o dorinţăă de ă făce
ănumite ăcte lă căre subiectul nu poăte rezistă făă răă săă intre îân ăngoăsăă . Compulsiă nervoăsăă poăte
fi legătă de sexuălităte, hrănăă , ălcool, cumpăă răă turi, exces de curăă ţenie etc. Compulsiă nervoăsăă se
răporteăzăă Iă un ăspect ăl personălităă ţii mele pe căre îâl judec că fiind negăti căre îâmi displăce ătăâ t
de mult, îâncăâ t refuz săă îâl văă d. IÎl refulez ădăâ nc îân mine. Atăâ tă timp căâ t refuz săă îâl văă d şi săă îâl ăccept,
viăţă îâmi vă ăduce tot măi multe situăţii îân căre vă trebui săă măă confrunt cu ăcest ăspect ăl
personălităă ţii mele.
Căâ nd ăm o compulsie nervoăsăă , observ ceeă ce m-ă derănjăt şi ăccept săă îâi făc făţăă îân loc săă
fug. Accept săă fiu o fiinţăă umănăă , cu puterile mele, cu slăă biciunile, călităă ţile şi defectele mele.
Conştientizez făptul căă sunt cel măi critic judecăă tor ăl meu şi măă iert şi îânvăă ţ săă măă iubesc. Făptul
de ă măă ăcceptă ăşă cum sunt măă vă ăjută săă măă dezvolt ărmonios şi nu vă măi trebuie săă măă
descărc prin compulsie.

Păgină 79 din 416

269. CONDUCTE LACRIMALE Vezi: LACRIMI
270. CONGENITAL Vezi: MALFORMAŢII CONGENITALE, BOU EREDITARE
271. CONGESTIE (la creier / ficat / nas / plămâni) Vezi şi: creier – ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL (A.V.C.)
Congestiă reprezintăă sistemul de ăpăă răre ăl corpului pus îân funcţiune pentru ă răă spunde
ătăcurilor repetăte îâmpotrivă unei păă rţi din corp. Existăă măi multe păă rţi căre pot fi congestionăte.
Lă ficăt: reprezintăă critică refulătăă , stăreă de irităre interioărăă pe căre o ăcumulez, deoărece
nu reuşesc săă o exprim verbăl. Pot trăă i nemulţumire, supăă răre său decepţie.
Lă năs (sinusurile): căre este situăţiă său persoănă pe căre nu o pot “mirosi” şi căre măă
îânfurie?
Lă plăă măâ ni (pneumopătie): măă simt sufocăt de relăţiile mele fămiliăre, fie cu păă rinţii mei,
fie cu părtenerul, cu părteneră său copiii etc. Relăţiile mele de fămilie sunt ărmonioăse, ăşă cum ăş
dori săă fie? Oăre îâmi făc preă multe griji?
Lă creier (ăccident văsculăr cerebrăl): măă simt depăă şit, nu măi ştiu cum săă reăcţionez îân
făţă ănumitor persoăne său situăţii. Creierul meu nu măi funcţioneăzăă lă fel de clăr şi repede că şi
îânăinte. IÎn ăcest căz este indicăt săă nu consumăă m deloc ălcool său droguri. Indiferent căre este
părteă corpului ăfectătăă de congestie, îân urmă ăcesteiă rezultăă o frustrăre, irităre şi furie făţăă de
ceilălţi şi făţăă de mine îânsumi. Măă ăflu îântr-o situăţie de tensiune continuăă . Emoţiile mele sunt
congestionăte. IÎmi este teămăă de mine îânsumi, deoărece ăm impresiă căă existăă cevă răă u îân
interiorul meu. Evit săă fiu impulsiv şi săă îâmi trăă iesc viăţă preă spontăn. Totuşi existăă ăvăntăjul de ă
îâmi dă frăâ u liber creătivităă ţii deoărece pulsiunile mele năturăle îânceărcăă săă se elibereze. Am
tendinţă de ă ăcordă multăă ătenţie vieţii mele spirituăle şi preă puţinăă nevoilor mele fizice. Am
nevoie de odihnăă , de văcănţăă , dăr nu îâmi permit ăcest lucru. IÎmi ăcord timp pentru ă verifică ceeă
ce măă derănjeăzăă îân prezent îân viăţă meă şi îâmi ăsum responsăbilităteă îân ăceă situăţie.
Accept săă îâmi ocup locul cuvenit, locul meu. Reălizez importănţă de ă exprimă ceeă ce simt
şi făc ăcest lucru făă răă săă îâi ătăc pe ceilălţi. Deoărece îâmi exprim sentimentele nu ăcumulez nici
frustrăre, nici urăă . Căâ nd sunt deschis şi receptiv şi ceilălţi sunt lă fel făţăă de mine. Măă simt din nou
îân ărmonie cu mine îânsumi şi cu cei din jurul meu. Astfel dobăâ ndesc un nou echilibru, ătăâ t îân viăţă
fizicăă căâ t şi îân ceă spirituălăă .
272. CONJUNCTIVITĂ Vezi: OCHI— CONJUNCTIVITĂ
273. CONSTIPAŢIE Vezi: INTESTINE— CONSTIPAŢIE
274. CONTUZII Vezi: PIELE—VÂNĂTĂI
275. COPIL CIANOTIC (ALBASTRU)
Apăriţiă unui copil ciănotic este legătăă de o mălformăţie ă inimii? Copilul, îân stădiu
embrionăr, căre duce lă repunereă îân circulăţie ă săâ ngelui puţin oxigenăt (săâ nge de culoăre
ălbăstrăă ) îân măreă circulăţie ărteriălăă , făă răă săă măi treăcăă prin plăă măâ ni pentru ă primi oxigen
(săâ ngele roşu). Dăcăă sunt un copil ciănotic (bebeluş) este posibil săă fi căptăt o fricăă foărte măre, îân
păâ ntecele mămei, frică ei de ă se deschide făţăă de iubireă lumii exterioăre. Acest lucru poăte
proveni dintr-o rănăă profundăă şi din “retrăgereă îân sine” îân legăă turăă cu iubireă, căuzătăă de un
eveniment căre i-ă zdrobit inimă. Nu trebuie săă o făc pe mămă meă responsăbilăă de stăreă meă.
Prin legeă finităă ţilor, ăm venit îân ăceăstăă fămilie deoărece ăveăm de depăă şit provocăă ri
ăsemăă năă toăre, legăte de iubire. Nu făc decăâ t săă mănifest măi concret pe plăn fizic conştientizăreă
pe căre trebuie săă o făc şi mămă meă şi eu, ne vom puteă ăjută reciproc îân ăcest căz.
Accept îâncepăâ nd de ăcum făptul căă iubireă este îânsăă şi viăţă şi putereă meă de ă iubi, tot măi
măre, vă formă un cerc de iubire căre măă vă protejă îân lumeă exterioărăă .

Păgină 80 din 416

276. COPIL HIPERACTIV VezhHIPERACTWITATE
277. COPIL MORT LA NAŞTERE Vezi: NAŞTERE—AVORT
278. CORIZA Vezi: RĂCEALĂ (LA CREIER,..)
279. CORONAR Vezi: INIMĂV — TROMBOZA CORONARIANĂ
280. CORP Vezi: ANEXA I
281. CORZI VOCALE Vezi: GÂT—LARINGITĂ, CANCER LA LARINGE, VOCE—RĂGUŞEALĂ
282. COŞURI (pe corp) Vezi: PIELE—COŞURI
283. CRAMPA SCRIITORULUI Vezi şi: DEGETE , MÂINI , ÎNCHEIETURA MÂINII
Este senzăţiă de ă ăveă o greutăte său furnicăă turi îân degete, căuzăte de compresiă nervului
mediăn din cănălul cărpiăn, situăt îân zonă de lă ărticulăţiă măâ inii. Am o tensiune interioărăă foărte
măre şi ătunci căâ nd scriu, făc eforturi foărte mări. Pe cine vreău săă impresionez? Pe cine vreău săă
conving? Pe mine său pe ceilălt Sunt pretenţios şi ideile mele de măă rire măă făc săă fiu o persoănăă
foărte ămbiţioăsăă . Este posibil săă port o măscăă , căre îâmi ăscunde ădevăă ră personălităte, ceeă ce măă
protejeăzăă îâmpotrivă judecăă ţii celorlălţi. Acest lucru provine din făptul căă ăm preă puţinăă
îâncredere îân mine îânsumi şi măă simt incăpăbil săă îândeplinesc lucruri importănte. Măă îântreb, de
ăsemeneă, îân legăă turăă cu căă săă toriă şi căre este poziţiă meă făţăă de eă. IÎndoiălă pe căre o îântreţin
făţăă de căpăcităteă meă de ă-mi exprimă creătivităteă măă făc săă ăbdic, săă îâmi ăbăndonez
obiectivele. Nu ăm decăâ t îâncercăă ri, îân timp ce o părte din mine ă ăbăndonăt dejă. Deoărece durereă
se poăte ăccentuă dimineăţă său noăpteă, căâ nd îâncăă sunt conectăt cu lumeă meă interioărăă ,
ăceăstăă durere îâmi reăminteşte schimbăă rile pe căre trebuie săă le făc îân interior pentru ă fi măi
flexibil. IÎncepăâ nd de ăcum, făc lucrurile îân mod năturăl şi îâmi ăcord timp săă fiu cu ădevăă răt eu
îânsumi. Nu ăm nimic de demonstrăt nimăă nui.
Accept săă măă iubesc ăşă cum sunt, făă răă ărtificii şi răă măâ năâ nd complet liber îân ătitudinile
mele. Este primul păs spre o reălizăre importăntăă , îâmplinireă de ' sine.
284. CRAMPE
Crămpă este contrăcţiă involuntărăă , dureroăsăă şi trecăă toăre ă unui muşchi său ă unei grupe
de muşchi. Crămpele indicăă o tensiune măre, o crispăre interioărăă uneori excesivăă . Reţin energiă
divinăă şi o îâmpiedic săă circule îân mine, deoărece măă simt strivit, limităt. Măă obstinez săă măă ăgăă ţ de
o fricăă , o rănăă interioărăă său un stres căre nu măi sunt benefice pentru mine. Unele dintre
modelele mele mentăle ău nevoie săă fie reintegrăte. IÎn prezent trăă iesc multăă tensiune şi presiune,
căre pot fi îânsoţite de un sentiment de neputinţăă făţăă de cevă său făţăă de o situăţie. Măă îântreb ce săă
făc şi căre este ceă măi bunăă soluţie pentru mine. Şi pentru căă îâmi este fricăă , măă crămponez, măă
ăgăă ţ de idei fixe. Trăă iesc o ănumităă supunere, măă simt obligăt săă măă “cobor” îân făţă ănumitor
persoăne, pentru ă evită săă fiu răă nit. IÎmi este ătăâ t de fricăă de viăţăă îâncăâ t îâmi blochez totăl energiă, o
îânchid îântr-un ănumit loc. Aş vreă săă măă refugiez îân interiorul meu. Anxietăteă măă determinăă săă
vreău săă evit său săă fug de o situăţie. Dăcăă este vorbă despre o ănxietăte pe căre o trăă iesc îân timpul
zilei, căâ t sunt ăcăsăă , este posibil că, îân timpul nopţii săă ăm crămpe, căre măă trezesc şi îâmi ămintesc
căă ăr trebui săă fug. IÎn funcţie de locul îân căre se locălizeăzăă crămpă, primesc un indiciu despre ceeă
ce trebuie săă schimb: o crămpăă lă lăbă piciorului, indicăă direcţiă îân căre trebuie săă merg. O crămpăă
lă părteă de sus ă piciorului indicăă felul îân căre ăvănsez îân viăţăă . O crămpăă lă măâ năă ărătăă un ăspect
legăt de ăcţiunile şi de făptele mele. Sunt conştient de durerile interioăre căre măă copleşesc şi
reălizez căă pot schimbă ăcest lucru.
Accept săă măă relăxez şi săă măă deschid îân făţă energiei divine. IÎmi ăcord timpul necesăr
pentru ă măă opri şi ă reflectă. Acest moment de păuzăă măă ăjutăă săă . iău lucrurile măi îâncet şi îântr-un
ălt mod, săă măă simt măi bine îân pieleă meă.
Păgină 81 din 416
285. CRAMPE ABDOMINALE Vezi şi: ABDOMEN
Abdomenul este legăt de chăkră intuiţiei şi ă creătivităă ţii. Crămpă ăbdominălăă indicăă , de
ăsemeneă, o fricăă de ă-mi urmă intuiţiă, refuzul de ă măă lăă să purtăt pe deplin de creătivităteă meă,
blocăâ nd ăstfel energiă divinăă din ăcel loc, îân ăpropiereă buricului său măi jos. Prin urmăre opresc
orice proces căre măă ăjutăă săă văă d lucrurile căre măă ăjutăă săă ăvănsez normăl. IÎmi este tot timpul
teămăă săă descopăă r un viitor măi bun pentru mine. Vreău săă controlez totul, deoărece îâmi este
teămăă săă experimentez lucruri noi. Măă ăştept lă tot ceeă ce este măi răă u, săă mi se îântăâ mple lucruri
îângrozitoăre.
Accept săă măă deschid şi săă ăm îâncredere îân viăţăă . Astfel, măă pot lăă să condus de intuiţiă meă
şi îâmi pot folosi creătivităteă pentru ă merge îân direcţiă căre îâmi convine, îân ărmonie cu ceeă ce
sunt.
286. CRAMPE MUSCULARE
Crămpă de origine musculărăă indicăă făptul căă reţin cevă ce nu vreău săă lăs săă plece. Este o
tensiune interioărăă puternicăă căre se exprimăă printr-un blocăj de energie lă nivelul muşchilor.
Muşchii reprezintăă energiă, viăţă, forţă, “Blochez” ăstfel viăţă şi nu lăs săă plece ideile vechi căre se
schimbăă şi se trănsformăă îân corpul ăflăt îân evoluţie. Am îâncăă vechi idei preconcepute şi le vehiculez
îân ăcţiunile mele zilnice. Sunt “sub tensiune” şi îâmi pun tot timpul mii de îântrebăă ri. Atenţiă meă
este îândreptătăă spre ănumite griji căre îâmi consumăă ătăâ t de mult din energie îâncăâ t ăjung săă fiu
deconectăt de corpul meu fizic. Este importănt săă verific căre părte ă corpului este ăfectătăă de
crămpe.
Accept îâncepăâ nd de ăcum săă măă lăs condus de inimăă săă fiu măi deschis făţăă de noile
posibilităă ţi căre măă pot ăjută săă ăvănsez. Nu pot schimbă trecutul, dăr pot schimbă interpretăreă
meă ăsupră evenimentelor. Sunt tot măi conştient de frumuseţile din prezent Medităţiă este o
tehnicăă de reechilibrăre energeticăă căre ăjutăă lă îânlăă turăreă tensiunilor inutile şi lă ărmonizăreă
corpurilor mele energetice.
287. CRANIU Vezi: CREIER—COMOŢIE CEREBRALĂ, OS—FRACTURĂ (osoasă...)
288. CRĂPĂTURI Vezi: PIELE — CRĂPĂTURI
289. CREIER
Este centrălă energeticăă , unităteă centrălăă de trătăre ă tuturor informăţiilor ă minunătei
măşinăă rii umăne: creierul ăre 3O de miliărde de neuroni, fiecăre ăvăâ nd o putere speciălăă . Este
centrul comenzilor, căre ăre legăă turăă cu ăutonomiă meă şi controlul ăsupră vieţii mele. Creierul
este legăt de ceă de ă şăpteă chăkrăă său centru de energie (chăkră coloănei vertebrăle) şi de
glăndă pineălăă , denumităă şi epifizăă . Creierul ăre douăă emisfere distincte. Emisferă dreăptăă , Yin, lă
chinezi, reprezintăă lătură femininăă (introvertităă ), creătivităteă, totălităteă situăţiilor (vedereă de
ănsămblu ăsupră lucrurilor), intuiţiă, percepţiă şi ărtă, este emisferă receptoăre. Este ălimentătăă
de făptele trăă ite. Este orientătăă spre ă fi. Emisferă stăâ ngăă , Yăng, este ceă căre dăă , căre “dominăă ” ,
este extrovertităă , ăgresivăă , răţionălăă , logicăă , căre ănălizeăzăă totul. Este legătăă de percepţiă lumii
exterioăre, ă conceptelor, ă numerelor şi ă cuvintelor, de răţiune. Gestioneăzăă “ciim” ău loc
evenimentele, elăboreăzăă plănuri detăliăte. Este ălimentătăă de cunoştinţele dobăâ ndite. Este
orientătăă spre timp, făpte şi ă făce. Fiecăre emisferăă controleăzăă jumăă tăteă opusăă ă corpului
(emisferă dreăptăă controleăzăă părteă stăâ ngăă şi invers). IÎncrucişăreă fibrelor nervoăse spre părteă
opusăă ăre loc lă nivelul bulbului răhidiăn (deăsupră găâ tului) şi coboărăă de-ă lungul măă duvei
spinăă rii. Acest lucru explicăă de ce oămenii căre ău un ăccident văsculăr pe părteă stăâ ngăă , vor ăveă
ăpoi o părălizie pe părteă dreăptăă (A.V.C. ăccidentul văsculăr cerebrăl). Existăă un punct de
intersecţie şi lă nivelul nervilor optici ăi ochilor, sediul chăkrei celui de-ăl treileă ochi, situăt lă
răă dăă cină, năsului, îântre sprăâ ncene. Un sistem echilibrăt trebuie săă respecte funcţionăreă globălăă ă
Păgină 82 din 416
celor douăă emisfere. Creierul reprezintăă sediul găâ ndurilor, ăl ideilor, ăl cunoăşterii, EUL SUPERIOR,
centrăl universului, identificăreă cu orice formăă divinăă . Socrăte spuneă: “Cunoăşte-te pe tine îânsuţi
şi vei cunoăşte Universul şi zeii” .
290. CREIER (abces la...)
Căâ nd ăpăre un ăbces Iă creier, ăcestă provine dintr-o infecţie ă sinusurilor său ă urechii
mijlocii său ă oricăă rei ălte păă rţi ă corpului. Acestă indicăă furiă pe căre o ' simt făţăă de ăsumăreă
propriei mele vieţi şi frică de ă-mi pierde controlul ăsupră ăutonomiei mele. Am o dificultăte îân ă
ănăliză toăte elementele din viăţă meă deoărece totul se schimbăă foărte repede şi eu măă ămbălez
repede.
Accept săă ăm îâncredere îân putereă divinăă din interiorul meu căre măă conduce spre soluţii ce
măă vor ăjută săă -mi descopăă r ădevăă rătul potenţiăl.
291. CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.V.C.) Vezi şi: INFARCT (în
general), SÂNGE (în general ) / ARTERE (circulaţia sanguină) TENSIUNE
ARTERIALĂ—HIPERTENSIUNE
Acest tip de ăccident este legăt de circulăţiă săâ ngelui şi de văsele de săâ nge. Este efectul unei
hemorăgii său ă unei ocluzii căuzăte de un cheăg, provenind din ărtere său de Iă inimăă . Accidentul
văsculăr cerebrăl se poăte mănifestă îân măi multe situăţii, legăte toăte de iubire. Acest gen de
ăccident este o reăcţie foărte puternicăă , un nu cătegoric ădresăt unui echilibru căre indicăă îân ce
ăspect se mănifestăă ăceă fricăă îân viăţă meă. Pot ăveă impresiă căă îâmi pierd mijloăcele de ă-mi
conduce viăţă. IÎn căzul ăccidentelor cerebrăle hemorăgice, este vorbă despre o ărterăă căre se
spărge, lucru căre produce o inundăre cu săâ nge ă unei păă rţi ă creierului. Este posibil săă trăă iesc o
tensiune ătăâ t de măre îân mediul fămiliăl său profesionăl, căre ăcumulătăă ăjunge săă se elibereze
prin ăceăstăă ţăâ şnire ă bucuriei de ă trăă i (săâ ngele), căre simbolizeăzăă toătăă durereă pe căre o trăă iesc
îân ăceăstăă situăţie.
Indiferent îân căre părte ă creierului se produce ăccidentul, îân părteă dreăptăă (intuitivăă ) său
stăâ ngăă (răţionălăă ), ăccept săă identific mesăjul pe căre mi-l trănsmite corpul, săă restăbilesc păceă cu
mine îânsumi şi săă măă restăbilesc căâ t măi repede. IÎmi vizuălizez creierul scăă ldăâ ndu-se îântr-o băie de
luminăă ălbăă şi ăurităă pentru ă-mi ăjută toăte celulele nervoăse săă se regenereze şi săă îâi reiă
funcţiile îântr-o nouăă mănierăă , pentru că eu săă îâmi regăă sesc căâ t măi repede săă năă tăteă.
292. CREIER — APOPLEXIE Vezi: CREIER— ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.V.C) / SINCOPĂ,
SÂNGE—HEMORAGIE.
Apoplexiă (său ătăcul cerebrăl) este un termen populăr căre descrie hemorăgiă
părenchimătoăsăă . Apoplexiă este suspendăreă bruscăă , măi mult său măi puţin completăă ă tuturor
funcţiilor creierului, cărăcterizătăă prin pierdereă subităă ă cunoştinţei şi ă mobilităă ţii voluntăre, cu
păă străreă circulăţiei şi ă respirăţiei. Adeseori este rezultătul unei hemorăgii cerebrăle. Criză de
ăpoplexie este mănifestăreă nevoii extreme de ă rezistă vieţii şi schimbăă rilor, respingerii şi negăă rii
măi multor ăspecte ăle vieţii şi ăle fiinţei mele. Trăă iesc o măre indecizie: evit săă făc schimbăă ri,îân
viăţă meă. Vehiculul bucuriei mele de ă trăă i, săâ ngele, nu măi ăjunge săă irige din plin o părte ă
creierului. Aceăstăă părte îânceteăzăă săă măi funcţioneze şi ăpoi se instăleăzăă părăliziă. Sunt neliniştit
şi confuz. Devin conştient de făptul căă ăm tendinţă de ă vreă săă rezolv totul şi săă controlez totul îân
locul celorlălţi. Intru îân vieţile celorlălţi. IÎmi depăă şesc limitele deoărece vreău săă făc preă multe.
Astfel, îâmi concentrez toătăă ătenţiă ăsupră celorlălţi, dăr măă uit pe mine îânsumi. De ăceeă refuz că
ceilălţi săă se ămestece îân viăţă meă personălăă (ăşă cum făc eu îân vieţile lor,..). Criză de ăpoplexie
ăpăre de obicei lă o văâ rstăă măi îânăintătăă , ărătăă frică meă de ă îâmbăă trăâ ni, nesigurănţă meă făţăă de
sprijinul pe căre îâl voi ăveă din părteă fămiliei mele, ătăâ t pe plăn emoţionăl, căâ t şi pe plăn finănciăr.
Dăcăă opun rezistenţăă vieţii, sunt de ăcord săă ăbăndonez totul şi săă răă măâ n îânchis. Prefer săă mor:
este măi uşor şi distrugereă este singură meă sălvăre. Este îânfrăâ ngereă! Părăliziă măă îâmpiedicăă săă
Păgină 83 din 416
îâmi exprim din plin energiă vitălăă şi potenţiălul creătiv. Activităă ţile mele sunt ăcum limităte.
Dăcăă vreău săă îâmi regăă sesc bucuriă căre îâmi ălimenteăzăă viăţă, ăccept săă fiu deschis îân făţă
intuiţiei şi ă iubirii şi săă exprim măi mult ceeă ce simt. IÎncep prin ă ăveă tot măi multăă îâncredere îân
viăţăă . IÎmi concentrez ătenţiă pe propriile mele vălori şi pe propriile mele călităă ţi. Lăs săă creăscăă
ăceăstăă Viăţăă îân mine. Propovăă duind păceă, iubireă şi stăreă de bine, îâi ăjut pe ceilălţi săă se simtăă
măi bine îân libertăteă şi îân respectul fiecăă ruiă.
293. CREIER (comoţie) SAU COMOŢIE CEREBRALĂ
Comoţiă cerebrălăă reprezintăă zguduireă îântregului creier îân urmă unui trăumătism crăniăn,
căre duce lă o comăă provizorie. Comoţiă este o formăă de fugăă , un mijloc brusc şi direct de ă măă
opri şi de ă observă ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Comoţiă cerebrălăă îâmi ărătăă făptul căă , îân mod
inconştient, măă ăgăă ţ ătăâ t de mult de vechile mele idei şi ătitudini îâncăâ t ăcesteă se izbesc de cele noi
căre vor săă Ie iă locul. Pot, de ăsemeneă, săă măă ăgăă ţ de cevă său de cinevă: ătribui celorlălţi
responsăbilităteă pentru propriă meă viăţăă . Măă definesc răportăt lă ceilălţi îân loc să fiu eu îânsumi.
Măă simt îân sigurănţăă dăcăă sunt ăpropiăt de cinevă, dăr ăcest ătăşăment ăjunge săă măă sufoce,
deoărece, îân ădăâ ncul meu, vreău săă îâmi trăă iesc propriă viăţăă şi nu ceă pe căre vor ceilălţi săă o
trăă iesc. Pot săă îâmi îângrop emoţiile îân ălcool, droguri, jocuri de noroc, dăr, măi devreme său măi
tăâ rziu, vă trebui săă făc făţăă reălităă ţii. Existăă un hăos îân viăţă meă, măă simt zdruncinăt de cinevă său
de propunerile săle. Existăă o luptăă pentru “ă nu măi termină” căre măă ăfecteăzăă foărte puternic.
Indirect sunt ădus îân situăţiă de ă măă opri, de ă-mi exămină viăţă şi ă vedeă îân ce direcţie vreău săă
merg. Revin ăsupră priorităă ţilor mele. De ăsemeneă, poăte ăm minteă “preă plinăă de idei”, măă
îâmprăă ştii preă mult, ăm nevoie săă revin pe păă măâ nt. Are loc o busculădăă şi ăpoi ăpăre şocul.
Comoţiă survine îân urmă unei răă ni lă căp său ă unui ăccident căre “şocheăzăă ” căpul, creierul şi
minteă. Corpul meu este temporăr “plecăt” şi inconştient. Unde ăm ăjuns îân viăţă meă? Ce direcţie
trebuie săă ăpuc? Oăre mentălul meu merge îân toăte direcţiile îân ăcelăşi timp, făă răă o orientăre
reălăă ?
Accept săă revin pe păă măâ nt, îân reălităte, pentru ă reglă “îân mediul reăl” şi îântr-un mod măi
ădecvăt situăţiile pe căre le trăă iesc îân prezent. Este posibil săă evit comoţiă, ăcceptăâ ndjr săă fiu foărte
deschis făţăă de ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă.
294. CREIER — (congestie a creierului...) Vezi: CONGESTIE
295. CREIER — CREUTZFELD-JAKOB (boala...) SAU BOALA VACII NEBUNE
Creutzfeld-Jăkob: este vorbă despre numele medicilor germăni, Creutzfeld şi Jăkob, cei căre
ău descris pentru primă oărăă ăceăstă boălăă , îân ănul 192O.
Boălă Creutzfeld-Jăkob este o ăfecţiune cerebrălăă foărte severăă , mortălăă , îân căâ tevă luni, căre
ătinge persoăne îân jur de cincizeci de ăni şi măi mult şi căre este îânsoţităă de demenţăă cu dăune
neurologice măjore. Este o boălăă foărte răr trănsmisibilăă lă oămeni: se numeşte şi encefălopătie
spongiformăă umănăă . Este vorbă despre o formăă de demenţăă său de ăfectăre ă funcţiilor
“intelectuăle” său cognitive (ăle, cunoăşterii) persoănei îân căuzăă . Este ăsemăă năă toăre infecţiei cu
prioni (părticule infecţioăse) trănsmise prin ingerăreă căă rnii de vităă bolnăvăă , denumităă îân limbăj
populăr boălă văcii nebune. Aceăstăă boălăă se mănifestăă ătunci căâ nd măă îântreb ce săă făc cu viăţă
meă: nu măi ştiu îâncotro săă merg. IÎmi trăă iesc viăţă lă suprăfăţăă , că un ăutomăt său că un ănimăl.
IÎmi plăce căâ nd totul este ărănjăt, căâ nd nu existăă surprize. Evit suferinţă şi durereă sub orice formăă .
Prefer săă păă strez distănţă făţăă de oămeni şi făţăă de propriile mele emoţii. Astfel îâmi dău lă o părte
căpăcităă ţile şi potenţiălul meu creătiv. Fug de o reălităte căre măă derănjeăzăă . De-ă lungul ănilor ăm
dezvoltăt o indiferenţăă făţăă de viăţăă , îân generăl.
IÎmi este îân continuăre bine cu ăcest mod de ă funcţionă? Oăre viăţă vreă săă îâmi deă măi
mult, iăr eu îânchid uşile, crezăâ nd căă nu merit măi mult? Absenţă şi superficiălităteă îân căre trăă iesc
îâmi făc viăţă in confortăbilăă . Măă ăscund îân spătele unui titlu, ă unui birou, ă unei căă rţi, ă unui sport
Păgină 84 din 416
pe căre îâl prăctic etc. Nu ezit săă dău dovădăă de o ănumităă cruzime pentru ă căă ută ceeă ce vreău.
Sunt puţin “cănibăl” şi sunt indiferent lă răă ul pe căre îâl pot provocă ăltoră. Refuz săă măă ăngăjez
totăl îân viăţă meă. Fiindu-mi fricăă de ă fi răă nit, evit contăctele cu oămenii. Nu comunic cu propriile
mele emoţii şi cu persoănele din jurul meu. Prefer săă fiu “ădormit” îân viăţăă , iăr creierul meu făce lă
fel.
IÎn loc săă măă resping pe mine îânsumi şi pe restul lumii, ăcceptjr săă intru îân contăct,
comunicăâ nd cu universăl din jurul meu. Accept săă -mi lăs toăte simţurile săă se dezvolte pentru ă
trăă i căâ t măi multe experienţe posibile. Oricăre ăr fi emoţiile căre vor ţăâ şni lă suprăfăţăă , eu voi fi
protejăt. Lăs bucuriă de ă trăă i săă se instăleze îân toăte celulele corpului meu şi măi ăles, îân cele ăle
creierului. Lăs lă o părte mecănismele de fugăă şi îâmbrăă ţişez viăţă şi toăte experienţele pe căre vreă
săă mi le ofere. IÎntăâ mpinăâ nd îântregul meu potenţiăl, îâmi descopăă r ădevăă rătă văloăre şi ăstfel pot
îândeplini lucruri cu bucurie şi cu motivăţie şi măă pot îândreptă spre îâmplinireă de sine.
296. CREIER (durere la...)
Problemele lă nivelul creierului indicăă făptul căă ăm tendinţă de ă vreă săă cunosc cu minteă
şi cu lătură meă răţionălăă (emisferă stăâ ngăă ) toăte situăţiile pe căre le trăă iesc. Lăs lă o părte
emoţiile (emisferă dreăptăă ) cu căre îâmi este fricăă săă intru îân contăct, îâncercăâ nd săă măă conving căă
ăcesteă nu folosesc lă nimic său căă sunt măi mult dăă unăă toăre decăâ t utile. Am dobăâ ndit o măre
rigidităte îân modul meu de găâ ndire şi vreău cu orice preţ săă ăm dreptăte ! Apăr tot felul de
informăţii şi elemente noi, dăr eu nu le iău îân considerăre. Măă simt stăâ ngăci şi trăă iesc o stăre de
confuzie. Astfel îâmi este greu săă îâmi schimb păă rereă şi săă ădmit căă este posibil săă nu ăm dreptăte.
Emboliă cerebrălăă indicăă făptul căă măă simt prins îântr-o situăţie pe căre o tot rumeg şi pe căre
vreău săă o evit cu orice preţ, chiăr dăcăă ăcest lucru presupune săă păă răă sesc ăceăstăă lume.
Accept săă lăs lă o părte lătură meă preă “măturăă , serioăsăă şi răţionălăă şi săă îâmi regăă sesc
lătură de “copil” căă ruiă îâi plăce săă răâ dăă , săă se bucure şi căre străă luceşte îân inocenţă să şi îân dorinţă
să de ă îânvăă ţă lucruri noi.
297. CREIER — ECHILIBRU (pierderea echilibrului) SAU AMEŢEALĂ
Pe plăn fizic, echilibrul este menţinut de repărtiţiă greutăă ţii pe corp, ceeă ce ne ăjutăă săă ne
mişcăă m, făă răă săă ne ăplecăă m de-o părte şi de ăltă. Controlul echilibrului ăre loc lă nivelul urechii
interne, îân lăbirint. Căâ t despre creier, ăcestă comăndăă mişcăă rile cu ăjutorul sistemului vizuăl,
sistemul propriu receptiv, sistemul vestibulăr din urecheă internăă şi, măi ăles, cu ăjutorul
cerebelului, căre integreăzăă toăte ăcţiunile. Căâ nd creierul se simte clăă tinăt şi depăă şit de situăţii său
de evenimente, este trăs îân toăte direcţiile îân ăcelăşi timp şi îâşi pierde echilibrul.
Ideile mele se îâmprăă ştie şi nu măi pot găâ ndi limpede. Pierdereă echilibrului şi ămeţeălă sunt
ăsociăte uneori cu hipoglicemiă: îâmi lipseşte dulceăţă din viăţăă . Acest gen de fugăă poăte fi ăsociătăă
cu o situăţie său o persoănăă ă căă ror evoluţie mi se păre preă răpidăă pentru mine. Vertijul se
produce ătunci căâ nd reălităteă meă devine copleşitoăre, deoărece ăm îântreţinut idei fălse, căre ău
ăpăă rut îân urmă ăşteptăă rilor mele neîâmplinite. Astfel îâmi pierd sentimentul de echilibru şi de
ărmonie. Discernăă măâ ntul îâmi este ăfectăt şi ăm impresiă căă viăţă meă este “cu susul îân jos”. Cu
toăte căă ămeţeălă poăte ăveă şi ălte căuze de ordin fizic, precum hipoglicemiă (lipsă zăhăă rului îân
săâ nge), hipotensiuneă (presiune sănguinăă scăă zutăă ), o îâncetinire cărdiăcăă , o problemăă lă nivelul
urechii său un deficit ăl energiei rinichiului, ăceăstăă ăfecţiune este legătăă de fugăă . Atunci căâ nd măă
simt trăs îân toăte păă rţile, conştient său nu îâncerc săă “măă ămeţesc” pentru ă uită ceeă ce trăă iesc.
Energiile mele sunt îâmprăă ştiăte, dezmembrăte şi ăcest lucru îâmi dăă impresiă căă nu măi ăm putere
ăsupră vieţii. Vreău săă făc un ocol măre, dăr ştiu căă lă căpăă tul drumului vă trebuie săă îânfrunt
lucrurile căre măă sperie. Lăbirintul îâmi ărătăă făptul căă măă pierd îân detălii, sărcini şi ăctivităă ţi căre
deocămdătăă nu sunt importănte. Nu măi văă d limpede, măă simt că îântr-un lăbirint. O părte din mine
opune rezistenţăă schimbăă rilor căre survin. M-ăm ăngăjăt îântr-un proces pe căre nu îâl măi pot opri
Păgină 85 din 416
său măă căr îâncetini. Nu măi stăă păâ nesc situăţiă şi ăcest lucru creeăzăă o ăngoăsăă . Sunt părălizăt de
incertitudine. IÎndoiălă măă determinăă săă măă ăgăă ţ de persoăne său de lucruri. IÎmi refulez emoţiile şi
ăcest lucru măă determinăă săă trăă iesc îântr-un mod superficiăl.
Accept săă devin conştient de făptul căă merg îân preă multe direcţii îân ăcelăşi timp şi îâmi
ăcord timpul necesăr de ă îâmi redobîândi echilibrul. Ascult mesăjele pe căre mi le trănsmite corpul
şi ăccept săă îâmi ăcord măi mult timp şi lucruri dulci. IÎmi iău răă găzul săă săvurez tot ceeă ce este
frumos şi bun îân viăţăă . IÎmi identific clăr priorităă ţile şi îâmi ăfirm ălegerile cu convingere. Continui săă
merg măi depărte ştiind căă eu sunt Stăă păâ nul vieţii mele. Nu măi trebuie săă ăştept ăprobăreă
celorlălţi, măi ăles pe ceă ă păă rinţilor mei. Accept săă fiu diferit şi făptul căă merit săă fiu fericit. IÎmi
deschid inimă pentru ă primi iubire şi bucurie îân viăţă meă.
298. CREIER-ENCEFALITĂ
Encefălul cuprinde creierul cerebelul şi trunchiul cerebrăl. Encefălul este părteă superioărăă
ă sistemului nervos, căre controleăzăă îântreg orgănismul. Encefălul reprezintăă individuălităteă meă,
lă cel măi îânălt nivel. Chiăr dăcăă , căpul reprezintăă , îân generăl, individuălităteă, encefălul este
individuălităteă meă interioărăă . Căâ nd existăă o ăfecţiune inflămătorie lă nivelul encefălului,
denumităă encefălităă (epidemiă de gripăă spăniolăă din ănii 1916-192O este legendărăă ). Encefălită
corespunde unei furii răportăte lă ceeă ce sunt. Spun nu vieţii şi schimbăă rilor pe căre mi le oferăă .
IÎmi este teămăă căă îâmi voi pierde individuălităteă, ceeă ce ăm dobăâ ndit şi ceeă ce sunt. IÎmi este
teămăă căă îâmi voi pierde controlul de sine său legăt de ceeă ce mi se îântăâ mplăă său mi se poăte
îântăâ mplă. Măă simt limităt îân exprimăreă propriei mele persoăne. Măă simt incăpăbil căâ nd nu îâmi
pot ănăliză viăţă şi totul este neclăr.
Accept săă măă deschid îân făţă unor noi ăspecte ăle fiinţei mele şi săă ăm îâncredere îân viăţăă .
IÎnlocuiesc rigidităteă cu flexibilităte, îâncădrăreă strictăă ă unor păă rţi din mine cu deschidereă,
pentru ă descoperi noi făţete ăle mele. IÎmi ofer iubireă şi îânţelegereă de căre ăm nevoie şi lăs păceă
interioărăă săă se instăleze îân mine.
299. CREIER—EPILEPSIE
Epilepsiă este provocătăă de o comunicăre deficitărăă şi, îân toăte căzurile, de o
hiperexcităbilităte îântre celulele creierului. Influxul nervos ăcumulăt căre rezultăă creeăzăă o
suprăîâncăă rcăre şi formăreă unor unde de şoc căre ătăcăă celelălte păă rţi ăle creierului. Crizele de
epilepsie pot ăveă intensităă ţi diferite. Astfel, pot făce părte dintre persoănele căre pur şi simplu
sunt “pe lunăă ” pentru căâ tevă momente, cu pierdereă cunoştinţei timp de căâ tevă secunde: stăre
denumităă “răă u măi mic”. Acest lucru indicăă făptul căă vreău săă fug de o situăţie, deoărece consider
căă ăm responsăbilităă ţi preă mări. Trăă iesc multăă ănxietăte şi nerăă bdăre. Creierul meu se
suprăîâncăă lzeşte, deoărece măă concentrez preă mult pe părteă răţionălăă îân loc săă trăă iesc îântr-un
mod măi spontăn. Nu măi ăm ăcces “lă emoţiile mele şi nu ştiu ce săă făc. O crizăă de epilepsie scoăte
îân evidenţăă o violenţăă măre îândreptătăă îâmpotrivă meă îânsumi şi îâmi ărătăă făptul căă ăm tendinţă de
ă măă pedepsi deoărece măă judec foărte sever. Pot făce părte dintre persoănele căre îâşi pierd
complet cunoştinţă şi căre suferăă de convulsii destul de puternice timp de cinci păâ năă lă zece
minute, stăre denumităă “mărele răă u”. Făptul de ă trăă i o ăstfel de situăţie îânseămnăă cu sigurănţăă căă
eu cred căă viăţă nu îâmi ăduce decăâ t respingere, violenţăă , furie şi disperăre. Am impresiă căă trebuie
mereu săă măă lupt.
Măă simt persecutăt. Măă simt vinovăt de ăgresivităteă căre creşte îân mine şi o refulez. De
ăltfel, îâmi reprim toăte sentimentele căre vor săă se exprime. Incertitudineă măă făce săă ăm minteă
plinăă de idei, dăr toăte ăceste idei sunt căm îânceţoşăte. Acest lucru determinăă o măre instăbilităte
îân viăţă meă. Am impresiă căă trăă iesc îântr-o îânchisoăre, ăvăâ nd sentimentul căă ă trebuit săă măă supun
ănturăjului meu, iăr libertăteă meă ă fost distrusăă . Măă simt sub putereă cuivă său ă cevă măi
puternic decăâ t mine. Trebuie săă măă lupt cu un inămic pe căre uneori nici măă căr nu îâl cunosc. Opun
Păgină 86 din 416
ătăâ t de multăă rezistenţăă îâncăâ t, corpul meu trebuie săă se elibereze de ăceăstăă suprăîâncăă rcăre de
emoţii şi de frustrăă ri. Trăă iesc o ăngoăsăă foărte puternicăă căre măă făce săă pierd controlul ăsupră
comenzilor mele. IÎmi este teămăă căă voi pierde pe cinevă său cevă ce îâmi ăpărţine şi căă voi fi
sepărăte de ăcel lucru său ăceă persoănăă . IÎn viăţă meă suflăă un văâ nt de pănicăă , deoărece ăm
impresiă căă nu măi ăm control ăsupră vieţii mele. Măă protejez prin conştientizăre. Deoărece
relăţiile mele cu ceilălţi şi cu societăteă sunt foărte dificile, vreău săă măă deconectez totăl, pentru un
timp, pentru “ă-mi trăge sufletul”. Acest lucru ărătăă duălităteă profundăă îân căre măă ăflu şi impresiă
căă sunt prins îân căpcănăă . IÎmi plăce săă măă pedepsesc şi săă măă port dur cu mine. IÎn loc săă îâmi ăscult
intuiţiă şi săă trăă iesc îân prezent, trăă iesc îân minteă meă şi ăcord priorităte găâ ndurilor mele şi
lucrurilor pe căre măă oblig săă le făc. “Circuitele mele nervoăse” se suprăîâncăă lzesc. Vreău ătăâ t de
mult săă îâmi controlez ănturăjul îâncăâ t, corpul meu devine “îân ăfără controlului” tocmăi pentru ă măă
făce săă conştientizez căă singură stăă păâ nire pe căre o pot ăveă este ăsupră meă îânsumi. M-ăm
săă turăt, ăcest lucru măă solicităă preă mult. Resping ăceăstăă viăţăă căre se îâncăă păă ţăâ neăzăă săă 'măă făcăă
săă sufăă r. Vreău săă devin insensibil şi măă retrăg îân mine. Adeseori măă incităă disperăreă şi furiă. IÎn
ăcelăşi timp măă simt persecutăt de viăţăă şi o lăs săă îândrepte o ănumităă violenţăă ăsupră meă.
Respingereă de sine este extremăă şi ăstfel rezultăă un conflict de individuălităte. IÎn timpul crizei de
epilepsie, corpul meu devine inert pentru ă protestă îâmpotrivă răă nilor şi convulsiile ăpăr
ăsemeneă unor văluri puternice căre măă ăjutăă săă scot furiă, ămăă răă ciuneă şi ăgresivităteă ătăâ t de
îândelung reprimăte. Nu ăm ăltăă soluţie decăâ t săă măă lăs purtăt de sentimentele puternice din
interiorul meu. IÎngrop îân inconştient ăcele situăţii căre măă făc săă sufăă r ătăâ t de mult, deoărece îâmi
este teămăă căă măă vor disturbă său măă vor făce săă sufăă r. IÎn ăcel moment, mentălul nu deţine niciun
control. Am impresiă căă măă lupt cu o făntomăă . IÎn timpul crizei observ mişcăă rile efectuăte, căre
exprimăă ceeă ce eu nu ăm putut său nu ăm vrut săă mănifest îânăinte, prin cuvinte său gesturi. Este
că o eliberăre. Epilepsiă le ătrăge ătenţiă celor din jurul meu ăsupră mării mele nevoi de iubire şi
de ătenţie. Căuză profundăă ă epilepsiei se regăă seşte ădeseori îân copilăă rie, ăjungăâ nd chiăr păâ năă îân
timpul perioădei intrăuterine. Fiind copil, m-'ăm culpăbilizăt foărte tăre şi ăcest lucru m-ă urmăă rit
ăpoi toătăă viăţă: ă devenit o luptăă cotidiănăă . Poăte fi vorbă, de ăsemeneă, de un ăbuz (sexuăl său de
ăltăă năturăă ) său de un eveniment perceput că un ăbuz său de o respingere dn trecut său o situăţie
din copilăă rie trăă ităă că o sepărăre. Făptul de ă te simţi sepărăt de cinevă implicăă o pierdere ă
contăctului pe plăn fizic cu ăceă persoănăă . Poăte fi vorbă despre relăţiă cu tătăă l meu, cu căre ăş fi
vrut ătăâ t de mult săă fiu ăpropiăt şi săă făcem multe lucuri îâmpreunăă . Său poăte fi o situăţie legătăă de
propriii mei copii despre căre nu măi ştiu preă multe său cu căre ăm pierdut contăctul. Criză de
epilepsie poăte fi ăşădăr o formăă de ă obţine său de ă căâ ştigă măă i multăă ătenţie său de ă-mi îântăă ri
sentimentul de superiorităte. Iăr cum epilepsiă indicăă o suprăîâncăă rcăre ă circuitului nervos, ăcest
lucru demonstreăzăă căă “ăcel cevă” cu căre ăm de ă făce îân viăţă de fiecăre zi ocupăă preă mult loc, se
creeăzăă ăstfel o situăţie îân căre trebuie săă ăleg. Acest sentimente de ă fi suprăîâncăă rcăt poăte fi
rezultătul evenimentelor pe căre le ămplific (le exăgerez) îân mentălul meu. Aceăstăă exăgerăre
poăte duce lă ărogănţăă , căre măă determinăă săă cred căă eu nu sunt oricine. De ăsemeneă, poăte
există o tendinţăă de ă ăbstrăctiză preă mult său o ădeziune preă măre lă domeniul psihic. Astfel
evit săă măă confrunt cu reălităteă obiectivăă . Epilepsiă poăte fi, de ăsemeneă, consecinţă unei frici
foărte puternice pe căre o ăm făţăă de moărte, boălăă , frică de ă pierde pe cinevă etc. De exemplu,
pot ăpăă reă probleme de motricităte, căre se ădăugăă fricii mele, că pentru ă măă îâmpiedică săă merg,
dăcăă trebuie săă merg lă o îânmormăâ ntăre (ăsociătăă cu moărteă) şi nu vreău săă merg. Măă ăflu îân
imposibilităteă de ă făce cevă imediăt! Devin conştient de ceeă ce se îântăâ mplăă îân mine şi ăccepţi Y
săă nu îâmi măi concentrez eforturile doăr pe ăspectele negătive şi săă văă d căâ t de multăă frumuseţe şi
iubire îâmi oferăă universul. Prin ăceste crize de epilepsie, corpul îâmi spune săă măă trezesc, săă nu măi
trăă iesc îân îânchisoăreă meă de găâ nduri.
Accept săă măă relăxez şi săă îâmi trăă iesc viăţă din plin, mult măi spontăn. Renunţ săă îâi măi
Păgină 87 din 416
controlez pe ceilălţi. Măă eliberez de toăte ăceste emoţii pe căre vreău săă le îâmpăă rtăă şesc cu ceilălţi,
ştiind căă este singură modălităte de ă ieşi din îânchisoăreă pe căre mi-ăm construit-o. Astfel îâmi voi
găă si ădevăă rul şi locul căre mi se cuvine.
300. CREIER — HEMIPLEGIE Vezi: CREIER / (abces al...) / ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.V.C)
Hemiplegiă este părăliziă unei jumăă tăă ţi ă corpului (stăâ ngă său dreăptă) provocătăă de o
leziune ă creierului. Poăte surveni dupăă un şoc puternic, ătăâ t fizic căâ t şi emoţionăl, precum
moărteă unei fiinţe drăgi (“jumăă tăteă meă scumpăă ”), lucru căre vă produce de obicei o stăre de
disperăre profundăă şi o sensibilităte puternic ăfectătăă . Am impresiă căă ăm fost “îâmpuşcăt”. O ăltăă
căuzăă poăte fi o explozie de furie. De exemplu, dăcăă ăm fost crescut de douăă măme, iăr ăcest lucru
nu îâmi convine deloc. Corpul meu îâmi spune căă o părte din mine nu măi poăte ăcţionă, căă nu măi
ăre forţăă . Este un sentiment de neputinţăă făţăă de o situăţie contrădictorie? Măă simt rupt îân douăă , că
şi cum s-ăr smulge cevă din mine său ăr fi smulsăă de lăâ ngăă mine o persoănăă drăgăă . Am nevoie săă
fiu ăjutăt tot timpul, deoărece nu îâmi pot îândeplini singur sărcinile cotidiene. Făc lucrurile pe
jumăă tăte şi măă derănjeăzăă ăcest lucru. Său poăte fi vorbă despre făptul căă îâmi trăă iesc viăţă pe
jumăă tăte. Părteă cuprinsăă de părălizie indicăă căre părte ă creierului este ăfectătăă , ceă ăfectivăă
(părteă dreăptăă ) său părteă răţionălăă (ceă stăâ ngăă ).
Accept săă îâmi ăcord timp pentru ă-mi vindecă răă nile, ştiind căă orice experienţăă , oricăâ t de
greă ăr fi, măă ăjutăă săă devin o persoănăă măi puternicăă şi măi conştientăă .
301. CREIER —HIDROCEFALIE
Hidrocefăliă este un exces de lichid cefălorăhidiăn îân căvităteă creierului. IÎn ăcest căz, măă
îântreb mereu căre este locul meu pe ăcest păă măâ nt. Măă simt ăbăndonăt şi mi se îântăâ mplăă chiăr săă
cred căă nu ăm ăjuns pe plănetă căre trebuie. Port cu mine o tristeţe profundăă deoărece ăm
impresiă căă nu ăr fi trebuit săă măă născ. IÎmi este foărte greu săă făc făţăă reălităă ţii. Uneori mi se
îântăâ mplăă săă măă găâ ndesc căă ăş vreă săă măă îântorc ăcolo sus, deoărece nu măă simt îân ărmonie cu
ăcest mediu. Emoţiile mele continuăă săă se congestioneze şi sunt lă limită de “ă se revăă rsă” .
Accept săă lăs săă circule găâ ndurile şi emoţiile mele şi ăstfel săă intru îân contăct cu corpul meu
şi cu universul din jurul meu. Sunt sigur căă ăm un rol de jucăt ăici şi ăccepţi, săă îâl descopăă r şi săă mi-
l ăsum. Trăă iesc bucuriă momentului prezent!
302. CREIER— HUNTINGTON (boala lui...) sau (COREEA a lui...) Vezi: CREIER -
TICURI
Boălă lui Huntington său coreeă lui Huntington său coreeă ereditărăă este o boălă rărăă ,
considerătăă ereditărăă , căre ătinge sistemul nervos şi contrăcţiă muşchilor. Se mănifestăă de obicei
îântre 3O şi 5O de ăni prin mişcăă ri săcădăte şi o deteriorăre evolutivăă ă intelectului. Boălă provoăcăă
ănumite tulburăă ri mentăle: impulsivităte, ăgresivităte său depresie. Trăă iesc îântr-un deşert
emoţionăl, măă simt complet deconectăt de ceilălţi, măi ăles de părtenerul său părteneră meă.
Trăă iesc un gol imens. Sunt băâ ntuit de dorinţele mele pe căre le consider de nereălizăt. IÎmi căut
identităteă. “Văâ nez” relăţii, măi ăles dăcăă sunt singur, dăr sunt doăr relăţii superficiăle. Ceilălţi mi
se păr inăccesibili. Şi pentru căă nu îâmi îâmplinesc dorinţele, măă simt frustrăt, plin de rănchiunăă . Măă
plimb de colo-colo, măă ărunc ăsupră ă tot ce văă d, crezăâ nd de fiecăre dătăă căă ăm găă sit cevă ce măă vă
făce fericit. Dăr nu trăă iesc decăâ t o dezămăă gie dupăă ăltă.
Accept ăici şi ăcum săă devin responsăbil de viăţă meă. IÎnvăă ţ săă măă cunosc, săă îâmi recunosc
emoţiile şi putereă pe căre o ăm de ă-mi schimbă viăţă. IÎn loc săă ăştept cevă de lă ceilălţi, îâmi
reălizez singur obiectivele. IÎn Ioc săă vreău săă măă sprijin de ceilălţi, măă conectez Iă putereă meă
interioărăă . Merg îân propriul meu ritm. IÎmi ăscult simţurile şi îâmi ăcord timp pentru ă săvură
fiecăre moment ăl vieţii, chiăr şi cele măi măă runte lucruri. Acest lucru măă vă ăjută săă măă
reconectez , lă viăţă de ăici şi îâmi vă conferi un echilibru măi măre.

Păgină 88 din 416

303. CREIER — MENINGITĂ Vezi: INFLAMAŢIE, SISTEM IMUNITAR, CAP
Huntington (George): medic ămericăn (1851-1916) stăbilit lă New-York. A prăcticăt
medicină lă Long Islănd şi ă descris îân ănul 1872 formele cronice eredităre ăle coreei. Coreeă
eredofămiliălăă îâi poărtăă numele.
Meningită este o infecţie ă lichidului cefălorăhidiăn rezultătăă dintr-o inflămăţie ă
membrănei căre ăcoperăă creierul şi măă duvă spinăă rii. Meningită indicăă o slăă bire ă sistemului
imunităr şi o incăpăcităte de ă se ăutoprotejă.
Meningită semnăleăzăă o slăă biciune şi o incăpăcităte de ă luptă îâmpotrivă presiunilor
exterioăre puternice, măi ăles pe plăn intelectuăl. De multe ori îânseămnăă o dificultăte de ă măă
protejă. Fiind hipersensibil, trăă iesc totul măi intens şi sunt ăfectăt măi puternic, chiăr şi de lucruri
căre păr bănăle ăltoră. Am ătăâ t de multe găâ nduri căre se ciocnesc unul de ăltul îâncăâ t îâmi “ăpăsăă ”
creierul. IÎmi găă uresc constănt meningele. Acestui lucru i se ădăugăă toăte sentimentele mele de
ăgresivităte, de frustrăre pe căre sunt incăpăbil săă le exprim. Măă simt ăgăsăt dăr nu ştiu cum săă măă
ăpăă r. O părte din mine este inexistentăă , ăproăpe moărtăă , deoărece o reneg său o ăscund de mine
îânsumi şi de ceilălţi: este părteă meă creătivăă , extrăvăgăntăă , sensibilăă . Prefer săă măă topesc îân
mulţime, săă trec neobservăt. Măă simt că îântr-o îânchisoăre, dăr îân ăcelăşi timp prefer ăcest lucru
decăâ t săă măă privesc îân oglindăă şi săă descopăă r cine sunt cu ădevăă răt. IÎn loc săă privesc îân inimă meă
săă văă d ce se îântăâ mplăă , prefer săă răă măâ n îân minte. Este un mod de ă măă protejă. Sunt hipersensibil şi
ăm tendinţă de ă luă totul ăsupră meă şi de ă rezolvă problemele îântregii plănete! îâmi este teămăă
căă îâmi “voi pierde căpul” , căă “mi se tăie căpul” , căă “îâmi săre căpul” că ătunci căâ nd îâmi este teămăă ,
de exemplu, căă îâmi voi pierde locul de muncăă . Este posibil că, îân copilăă rie, săă fi fost preă cocoloşit
de mămă, iăr ăcum trebuie săă măă ăpăă r eu singur. Său pot simţi făptul căă iubireă este respinsăă îân
căsă îân căre trăă iesc său căă cevă său cinevă de ăici “măă călcăă pe nervi”. Aceăstăă boălăă este că un
mesăj căre îâmi spune săă măă feresc de loviturile căre vin din exterior şi săă nu măă simt vinovăt de
ăcţiunile celorlălţi, responsăbilizăâ ndu-măă îân ăcelăşi timp. Altfel spus, este o revoltăă căre ămeninţăă ,
sunt constrăâ ns şi sunt cuprins de spăimăă . Pentru căă creierul ăcţioneăzăă ăsupră îântregului corp,
meningită implicăă o slăă biciune interioărăă puternicăă , căre măă ătăcăă îân străă fundul fiinţei mele.
Pentru căă meningită pune îân pericol centrăl de comăndăă ă corpului meu, creierul, trebuie săă
ăccept imediăt săă iău deciziă de ă trăă i şi de ă deveni propriul meu stăă păâ n, de ă “ţine căpul sus” şi de
ă făce săă ţăâ şneăscăă îân mine ăceăstăă forţăă interioărăă căre măă vă ăjută săă continui săă ăm o viăţăă plinăă
de experienţe minunăte. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere şi ăccept săă descopăă r comorile căre se ăflăă îân
inimăr meă. Descopăă r, de ăsemeneă, toăte emoţiile pe căre le-ăm reţinut ătăâ t de mult timp şi
ăccept săă le lăs săă plece. Descopăă r tălentele pe căre le ăm. Măă reconectez cu părteă meă creătivăă şi
ărtisticăă şi îâmi ăjut creierul săă respire puţin. IÎi dău ocăziă de ă se odihni, iăr nivelul meu de stres şi
presiuneă interioărăă se vor diminuă. IÎnvăă ţ săă “fiu” îân toătăă simplităteă. Redevin ăstfel stăă păâ n pe
viăţă meă.
304. CREIER —PARALIZIE CEREBRALĂ
Părăliziă cerebrălăă ăpăre ădeseori îâncăă de lă năştere şi se mănifestăă printr-o ănomălie lă
nivelul creierului. Ţesutul cerebrăl este părălizăt părţiăl său îân îântregime, îân funcţie de nătură
trăumătismului. IÎn ăcest căz, măă îântreb ădeseori de ce, îâncăă de lă năştere sufăă r de ăceăstăă părălizie.
Pot presupune căă este vorbă despre o trăumăă ă kărmei, ănterioărăă 24, un model său o experienţăă
“dinăinte de năştere” ătăâ t de violentăă , un trăumătism mentăl ătăâ t de intens îâncăâ t produce o
îânchidere completăă , oprireă oricăă rei mişcăă ri spre viitor, căre îâmpiedicăă ăvănsăreă. IÎntr-un fel sunt
prizonierul propriului meu trecut, ăl unei structuri căre măă limiteăzăă , îân loc săă măă ăjute săă evoluez
şi săă cresc. Măă pot simţi părălizăt, forţăt săă merg pe un drum căre nu îâmi convine. Poăte fi vorbă şi
despre ăşteptăă rile păă rinţilor făţăă de mine, ăle societăă ţii său chiăr ăle fămiliei, ăle străă moşilor mei,
căre sperăă său ău sperăt căă ăstfel vor repără greşelile din trecut. Că şi cum eu ăş puteă “spăă lă
Păgină 89 din 416
onoăreă” şi “sălvă blăzonul” fămiliei. Oăre sunt căpăbil săă îândeplinesc ăceăstăă misiune? Despre
părăliziă cerebrălăă se spune deocămdătăă căă este o stăre ireversibilăă (spun “deocămdătăă ” deoărece
nu putem prevedeă medicină viitorului) şi nu pot fi eliberăt din ăceăstăă stăre, îân ciudă iubirii
necondiţionăte şi ă ătenţiei celor din jurul meu. Căâ nd ăpăre o vindecăre, ăceăstă este măi degrăbăă
pe plăn spirituăl.
305. CREIER — PARKINSON” (boala lui...) Vezi şi: NERVI, TREMURAT
Boălă lui Părkinson reprezintăă deteriorăreă centrilor nervoşi ăi creierului, măi ăles îân
zonele căre controleăzăă mişcăă rile. Apăre un tremurăt căre ăfecteăzăă măi ăles măâ inile şi căpul.
Atunci căâ nd tremur şi măă scutur îânseămnăă căă resimt (său văă d) un pericol căre păâ ndeşte o
persoănăă pe căre o iubesc său pe mine îânsumi şi simt o fricăă de ă pierde controlul (pe căre îâl pierd
tot măi mult), nesigurănţăă său neputinţă de ă merge îânăinte îân viăţăă . Măă simt, de ăsemeneă,
incăpăbil său neputincios săă merg spre măi bine. Consider căă viăţă meă este foărte hăoticăă şi ăm
nevoie de măi multăă stăbilităte, dăr se păre căă îâmi este greu săă ăm ăceăstăă stăre. Clătin din căp îân
semn de disperăre. IÎmi este teămăă de viitor, de moărte. Aşădăr, lă ce bun săă duc lucrurile păâ năă lă
căpăă t? Este posibil, de ăsemeneă, săă fi trăă it un trăumătism, un ăbuz său dificultăă ţi căre ău lăă săt
urme şi făţăă de căre ăm sentimente de durere, de frustrăre, cu culpăbilităte, de furie, de depresie,
căre măă epuizeăzăă , măă descurăjeăzăă şi nu le măi pot făce făţăă . Este posibil săă măă fi simţit limităt
referitor lă mediul meu educăţionăl preă sever său îân căre performănţă eră pe primul Ioc. Probăbil
ăm fost un copil preă ăgităt. Căâ nd sunt perfect săă năă tos şi tremur, ăcest lucru se îântăâ mplăă de multe
ori deoărece sunt nervos şi îâmi este teămăă săă îândeplinesc o sărcinăă din căuză lipsei de îâncredere îân
mine. Mi-e teămăă tot timpul căă se vă îântăâ mplă ce e măi răă u. Aceleăşi tremurăă turi pot săă se
mănifeste măi frecvent şi ăutomăt şi măi tăâ rziu, vor fi diăgnosticăte că fiind boălă Iui Părkinson.
Deci, dăcăă sunt ătent este posibil săă descopăă r căă ăm trăă it multe situăţii îân căre mi se impuneă o
ănumităă modălităte de ă ăcţionă, lucru căre îâmi , dăă deă o stăre de nervozităte interioărăă . Erăm
îâmpiedicăt săă fiu eu îânsumi. Puteă fi, de ăsemeneă, o situăţie îân căre trebuiă săă fiu reţinut. Căâ nd măă
simt “cu nervii lă
“O trăumăă kărmicăă ănterioărăă ”: pentru cei căre cred îân reîâncărnăre, îânseămnăă căă existăă o
căuzăă legătăă de o viăţăă ănterioărăă pe păă măâ nt” şi vreău că durereă săă îânceteze, corpul meu
suprăîâncăă rcăt nu măi poăte suportă şi ăcest lucru determinăă reăcţii permănente ăle ăcestuiă. Este
că şi cum ură pe căre ăm ăcumulăt-o îâmi făce tot corpul săă se mişte. Gestul căre mi-ă fost interzis
vreă săă se mănifeste, că şi cum ăr vreă săă ărăte căă sunt îâncăă viu. Am impresiă căă măă ăflu îântr-o
măşinăă căre stăţioneăzăă şi nu poăte săă îânăinteze. Trebuie săă făc lucrurile “pe loc” şi ăcest iucru măă
irităă foărte tăre. Măă distrug îâncet şi determin deteriorăreă funcţiei nervoăse ăctuăle. Neputinţă de
ă mişcă membrele superioăre (măi ăles brăţele şi măâ inile) îâşi ăre ădeseori căuză îântr-o situăţie pe
căre o trăă iesc şi îân căre vreău săă resping pe cinevă, cevă său un eveniment său, din contrăă , pe căre
ăş vreă săă îâl “străâ ng” şi săă îâl reţin şi măă simt incăpăbil săă făc ăcest lucru (fie pe plăn fizic, fie pe cel
morăl. Aceăstăă situăţie poăte determină consecinţe foărte grăve, ăjungăâ nd chiăr păâ năă lă moărte. Se
poăte îântăâ mplă ătunci căâ nd părtenerul meu este pe punctul de ă păă răă si corpul fizic şi vreău săă îâl
reţin cu toătăă putereă meă. Am impresiă căă ăm rătăt ăceăstăă misiune şi este că şi cum corpul meu
ă. IÎnregistrăt un stres şi simţind nevoiă de ă se eliberă, îâncepe săă se mişte, făă răă “permisiuneă” meă.
Dăcăă îâmi sunt ăfectăte membrele inferioăre (coăpsele şi picioărele), ăş fi vrut că, dătorităă lor săă
resping său săă ăduc spre mine persoănă, lucrul său evenimentul îân căuzăă . Vreău săă fug din ăceăstăă
situăţie, îân căre măă simt depăă şit şi pe căre o percep că fiind făă răă ieşire. Am tendinţă de ă controlă
totul, iăr boălă îâmi reăminteşte făptul căă nu pot deţine controlul ăsupră celorlălţi. Nu îâmi măi
controlez nici măă căr propriile mele membre! Vreău cu disperăre săă îâi controlez pe ceilălţi, dăr sunt
conştient de făptul căă nu pot fi stăă păâ n decăâ t pe mine îânsumi.
Accept săă redevin responsăbil, săă îânvăă ţ săă îâmi controlez viăţă MEA şi nu pe ă ceorlăîâţi, ăvăâ nd

Păgină 90 din 416

îâncredere îân Viăţăă şi îâmi spun căă merit săă trăă iesc. Măă lăs îândrumăt de iubire. Este mult măi uşor săă
îâi lăs pe ceilălţi liberi. IÎn loc săă vreău săă le demonstrez celorlălţi cevă, ăccepţiV săă ărăă t tuturor
universul meu interior, cu toăte emoţiile căre s-ău ăcumulăt îân el îân timpul ăcestor ăni. Sunt eu
îânsumi, cu inimăY meă de copil şi ăcum îâmi trăă iesc viăţă îântr-un mod spontăn.
306. CREIER —SINCOPĂ
Sincopă se defineşte prin pierdereă completăă ă cunoştinţei, de scurtăă durătăă , dăr
reversibilăă . Pierdereă cunoştinţei provine dintr-o lipsăă de oxigenăre ă creierului. Poăte fi
consecinţă unui stop cărdiăc, dăr nu neăpăă răt. Poăte fi sub formăă de ăsfixiere său îân legăă turăă cu
văsele de săâ nge căre se dilătăă brusc îân urmă unui şoc emoţionăl, lăă săâ nd foărte puţin săâ nge îân
creier, deci puţin oxigen. Pentru moment, spiritul îâmi păă răă seşte corpul. Este că şi cum ăş fi ăles săă
măă retrăg îân mine şi săă măă deconectez de lă lumeă fizicăă , sunt revoltăt deoărece nu ştiu cum săă făc
făţăă unei ăstfel de situăţii. Mi-ăm pierdut sperănţă de ă fi eliberăt. Vreău săă măă retrăg din viăţăă
deoărece, ceeă ce se îântăâ mplăă este preă mult pentru mine. IÎn loc săă urmez ceeă ce îâmi spune voceă
meă interioărăă , prefer săă urmez ceeă ce ăşteăptăă ceilălţi de lă mine. Sincopă este un semn căă
trebuie săă “măă trezesc” şi săă făc ceeă ce îâmi plăce cu ădevăă răt. Aceăstăă stăre nu poăte fi compărătăă
decăâ t cu ceă ă unui yoghin, ăcestă stăă păâ neşte o disciplinăă căre îâi elibereăzăă spiritul de toăte
constrăâ ngerile corpului, prin ărmonizăreă mişcăă rii, ă ritmului şi ă respirăţiei.
Accept săă conştientizez lucrurile căre m-ău determinăt săă fug ăstfel de corpul meu fizic. Ce
ăngoăsăă , ce sentiment de pănicăă interioărăă ău provocăt o ăsemeneă situăţie? Ştiu căă îân orice
îâmprejurăre sunt îândrumăt şi protejăt şi ăccept săă răă măâ n pe deplin conştient de viăţă din mine. IÎmi
reiău locul îân univers şi ăstfel pot respiră din plin !
307. CREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezi: CREIER—EPILEPSIE/SINCOPĂ
VERTIJ
Sindromul Adăms-Stokes este un ăccident neurologic dătorăt unei diminuăă ri bruşte ă
irigăă rii cerebrăle. Deoărece băă tăă ile inimiiv se răă resc, este nevoie săă măă îântreb căre este situăţiă din
căre vreău săă măă sustrăg, pe căre nu ştiu săă o gestionez. Am dureri puternice şi măă ăgăă ţ de căâ tevă
ămintiri dureroăse. IÎmi este greu săă trăă iesc momente de bucurie deoărece existăă un doliu
neterminăt (de ordin ăfectiv să profesionăl). Adun multăă ămăă răă ciune, sunt îâncăă păă ţăâ năt şi nu vreău
săă renunţ. Resping răă găzul căre m-ăr ăjută săă trec măi depărte, dăr îâmi este teămăă de necunoscut.
IÎncerc săă răţionălizez ăceăstăă fricăă şi ăccept săă făc trăvăliul de doliu pentru ăceă situăţie.
Accept săă lăs deopărte toăte lucrurile pe căre nu le pot controlă şi căre sunt nocive pentru mine.
IÎmi concentrez ătenţiă pe lucrurile bune din viăţă meă. IÎmi deschid spiritul pentru ă ăcceptă căă
trecutul este îân spătele meu şi ăleg săă merg îânăinte, ştiind săă văă d lecţiile pe căre le ăm de îânvăă ţăt
din experienţele mele ănterioăre. Astfel făc păce cu trecutul meu. Lăs viăţă săă circule îân mine şi îân
fiecăre dintre neuronii mei. Sunt de ăcord săă fiu receptiv lă noile situăţii îân căre voi experimentă şi
voi îâmpăă rtăă şi bucuriă şi fericireă, precum şi săă dău şi săă primesc iubire.
308. CREIER — STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ Vezi: CRONICĂ (BOALĂ...)
IÎn ăceăstăă stăre nu existăă ăctivităte căre poăte fi depistătăă . Trăă iesc îântr-o stăre numităă
“vegetătivăă ”. Creierul meu este ăfectăt îân urmă unei opriri prelungite ă circulăţiei săâ ngelui său îân
urmă unui trăumătism crăniăn. Cum creierul corespunde individuălităă ţii mele, trăă iesc frici
puternice său culpăbilităte, ătăâ t de intens îâncăâ t vreău săă fug din viăţăă . Măă simt incăpăbil săă duc
proiectele păâ năă lă căpăă t, săă reălizez cevă importănt. Deoărece îâmi consider putereă limitătăă vreău
săă “măă deconectez” de lumeă ăceăstă căre mi se păre nedreăptăă .
IÎn ăceăstăă stăre ăccept căă făptul de ă fi îâncăă îân viăţăă le permite ăpropiăţilor mei săă
pregăă teăscăă treptăt plecăreă meă din ăceăstăă lume şi săă îâşi exprime iubireă făţăă de mine, îân timp ce
eu, măă pot pregăă ti îân linişte săă păă răă sesc ăceăstăă lume, pentru ă trece lă o reălităte şi lă un nivel de
conştiinţăă superioăre.
Păgină 91 din 416
309. CREIER —TICURI
Ticurile, definite că fiind executăreă spontănăă de mişcăă ri repetitive şi involuntăre, ărătăă o
dereglăre ă tensiunii nervoăse şi un dezechilibru lă nivelul creierului.
Dăcăă ăm unul său măi multe ticuri, este posibil săă fiu o persoănăă foărte emotivăă , căre
refuleăzăă multăă ăgresivităte şi căre, îân copilăă rie ă primit o educăţie pe căre ă perceput-o că fiind
foărte rigidăă şi perfecţionistăă . Prin ticuri îâmi exteriorizez nelinişteă şi supăă răreă pe căre le simt îân
interiorul meu. Este posibil săă trăă iesc o situăţie îân căre măă simt îân impăs, pironit. Simt căă nu ăm
timp şi că sunt îân pericol. Existăă cevă pe căle săă explodeze (poăte propriile mele emoţii) său un
secret de fămilie vreă săă iăsăă lă suprăfăţăă . Dăcăă sunt băă iăt, este posibil săă fi fost ăfectăt de ăcţiuni
cerute de cinevă căre reprezentă ăutorităteă. Acest lucru explicăă de ce sunt de pătru ori măi mulţi
băă ieţi căre suferăă de ticuri, decăâ t fete. Fetele sunt, îân generăl, măi receptive lă ăutorităte, deci măi
puţin ăfectăte de ăcest ăspect. Este posibil săă măă fi simţit contrăriăt referitor lă ănumite mişcăă ri
căre mi-ău fost interzise îân copilăă rie (de exemplu, căâ nd nu ăveăm voie săă măă mişc, îân bisericăă ).
Astăă zi, chiăr dăcăă contrăr voinţei mele, corpul meu se mişcăă , că o reăcţie său o revoltăă făţăă de ceeă
ce mi s-ă interzis săă făc. Pot chiăr săă ăm impresiă căă “îâmi pierd făţă” îânăinteă cuivă, ceeă ce
determinăă ticuri măi ăles lă nivelul feţei. Făţă meă vreă săă respingăă pericolul, pe ăgresor. Am fost
irităt, enervăt şi chiăr ăgăsăt, iăr ăcum ticurile mele sunt cele căre măă ăgăseăzăă . Am ticuri lă
nivelul măndibulei dăcăă , îân copilăă rie mi s-ă spus des “săă îânchid gură”. Furiă ăcumulătăă şi ne-
exprimătăă se mănifestăă prin ăceste ticuri, este că şi cum ăş vorbi îân linişte. Clipitul din ochi
neobişnuit poăte îânsemnă o experienţăă din trecut îân căre “mi se făă ceă cu ochiul” său vreă săă ărătăă
căă eu căut mereu ătenţiă şi privireă celorlălţi.
Accept săă conştientizez ăceăstăă stăre, săă curăă ţ blocăjele din trecut şi săă îâmi exprim clăr
nevoile.
310. CREIER (tumoră la...)
Tumoră este o proliferăre excesivăă ă celulelor ănormăle îân creier. Tumoră este legătăă de
emoţiile refulăte, de remuşcăă ri profunde, de suferinţe din trecut, pe căre le îântorc îâmpotrivă meă.
Tumoră primitivăă 29, căre se dezvoltăă plecăâ nd de lă celulele creierului, indicăă făptul căă centrălă
meă de trătăre ă informăţiilor îânregistreăzăă îâncăă ănumite idei, credinţe său scheme mentăle căre
nu măi ău nicio răţiune de ă există! Tumoră este rezultătul unui şoc emoţionăl foărte puternic,
legăt de o situăţie său de o persoănăă pe căre ăm iubit-o mult său de cevă ce m-ă făă cut săă sufăă r
foărte mult său făţăă de căre măi simt îâncăă urăă , rănchiunăă , fricăă , furie, frustrăre. Poăte fi vorbă
despre tătăă l meu, căre măă devălorizeăzăă . IÎn situăţii, îân căre trebuiă mereu săă măă depăă şesc pe mine
îânsumi, iăr minteă meă se “suprăîâncăă lzeă”. Dăcăă tumoră este situătăă îân părteă superioărăă ă
creierului, îân mijloc său Iă nivelul hipofizei, îânseămnăă de obicei căă ăm trăă it un şoc emoţionăl său căă
îâmi este foărte fricăă făţăă de ăspecte legăte de spirituălităte, de intuiţie etc. Sunt foărte îâncăă păă ţîânăt şi
refuz săă îâmi schimb felul de ă vedeă viăţă şi de ă trătă reălităteă prezentăă . Existăă un conflict mentăl
puternic de ă fi ăici, îân ăcest moment, de ă ăcceptă viăţă şi tot ceeă ce se ăflăă îân eă. Sunt rigid şi ăm
idei fixe, ăm o stăre de confuzie interioărăă şi ăm o dificultăte îân ă făce bilănţul lucrurilor. Plutesc,
sunt ăbsent şi trăă iesc îân negăţie. Cred căă căpăcităteă meă intelectuălăă este insuficientăă pentru ă
găă si o soluţie lă o situăţie exăctăă : trebuie săă măă depăă şesc cu orice preţ! Am o energie mentălăă căre
nu măi corespunde nevoilor mele profunde şi căre este opusăă dorinţelor mele divine. Corpul meu
reăcţioneăzăă puternic şi ăstfel ăpăre o proliferăre necontrolătăă ă celulelor creierului. Este o stăre
criticăă şi periculoăsăă şi trebuie săă îâmi schimb ătitudineă îânchisăă îântr-o deschidere ă inimii dăcăă
vreău săă pun căpăă t ăcestei tumori. Trebuie săă conştientizez făptul căă ăm de făă cut o schimbăre
rădicălăă îân viăţă meă, iăr ăcum este momentul ideăl pentru ă făce ăceăstăă schimbăre. Trebuie săă
măă desprind de trecut şi de toătăă energiă negătivăă legătăă de trecut şi săă îâmi cănălizez ătenţiă doăr
pe lucrurile pozitive şi pe ceeă ce vreău săă făc cu ădevăă răt din viăţă meă.
Păgină 92 din 416
 IÎncepăâ nd de ăcum, ăccepţiv săă văă d viăţă îântr-un mod măi deschis şi măi flexibil. Viăţă este
îân continuăă schimbăre şi evolueăzăă mereu spre măi bine. IÎncredereă meă personălăă măă vă ăjută săă
ăting ăcest ţel. Accept săă -mi ăscult măi mult voceă interioărăă , săă fiu măi spontăn şi lăs lă o părte
controlul mentălului meu.
311. CREVASA CUTANATĂ Vezi: PIELE—RIDURI
312. CRIZĂ CARDIACĂ Vezi: INIMA —INFARCT (...DE MIOCARD)
313. CRIZĂ DE FICAT Vezi: INDIGESTIE
314. CROHN (boala lui...) Vezi: INTESTINE—CROHN (boala lui...)
315. CRONICĂ (boală cronică...)
Cuvăâ ntul cronic provine de lă “chronos” căre îânseămnăă timp. O boălăă cronicăă poăte săă se
instăleze îân luni său ăni de zile. IÎn căzul unei boli, termenul de cronicăă sugereăzăă cevă permănent,
ireversibil, căre nu se poăte diminuă său corectă.
Dezvolt o boălăă cronicăă ătunci căâ nd refuz săă evoluez de teămăă făţăă de ceeă ce îâmi rezervăă
viitorul. Indiferent căre ăr fi boălă cronicăă de căre sufăă r, este bine săă măă îântreb ce ănume ăm
impresiă căă nu pot schimbă. IÎn ce ăspect ăl vieţii mele ăm impresiă căă îâmi spun: “oricum nu se
poăte făce nimic său nu se poăte schimbă nimic?” Sunt că o dinămităă pe căle săă explodeze. Măă
reţin ătăâ t de mult, ăm nevoie de o soluţie pentru ă schimbă lucrurile. Ce “cădou” îâmi oferăă ăceăstăă
boălăă sub formăă de ătenţie din părteă celor din jurul meu, de resemnăre îân ideeă de ă-mi schimbă
opiniă ăsupră vieţii etc? Soluţiă ceă măi simplăă pentru mine este, făă răă îândoiălăă , săă nu făc nimic,
deoărece se păre căă -nu pot făce nimic ăltcevă decăâ t săă măă resemnez.
Provocăreă pe căre o ăm de trecut este săă ăccept săă îâmi iău viăţă îân propriile măâ ini, săă îâmi
deschid conştiinţă lă ideeă căă orice este posibil. Pot săă măă documentez referitor lă ălte persoăne
căre ău suferit de boli cronice şi căre s-ău vindecăt. Ce demers ău următ? Uneori, ătunci căâ nd
mijloăcele convenţionăle nu dău rezultăte, pot recurge lă terăpii ălternătive, energetice său ăltele,
cu discernăă măâ nt, pentru ă şti căre dintre ele m-ăr puteă ăjută. Plecăâ nd de lă ideeă căă orice este
posibil, voi găă si măi uşor soluţiile căre, dăcăă nu îâmi vor vindecă complet boălă, măă vor ăjută săă îâmi
îâmbunăă tăă ţesc săă năă tăteă fizicăă , emoţionălăă şi mentălăă ,
316. CRUP Vezi: GÂT—LAR1NGITĂ
317. CRUSTĂ Vezi: PIELE—ECZEMĂ
318. CUADRIPLEGIE Vezi: PARALIZIE (în general..)
319. CULPABILITATE Vezi: ACCIDENT
320. CUPEROZĂ Vezi: PIELE—ACNEEROZACEE
321. CURBATURA
Curbătură este o senzăţie de durere, de oboseălăă musculărăă dupăă un efort neobişnuit. Poăte
fi, de ăsemeneă, etăpă iniţiălăă ă ănumitor infecţii virăle (gripăă , hepătităă etc.). Se mănifestăă printr-
un blocăj de energie lă nivelul muşchilor. Curbătură este legătăă de durereă resimţităă ătunci căâ nd o
nevoie (ăfectivăă său emoţionălăă ) nu ă fost sătisfăă cutăă . Şi cum energiă ăcumulătăă îân muşchi se
exprimăă de obicei printr-o mişcăre său printr-un gest, îâmi blochez inconştient ăceăstăă energie lă
nivelul muşchiului. Sunt îântr-o reăcţie interioărăă (o durere mentălăă ) şi o exprim fizic prin ăceăstăă
curbătură. Măă simt ăbăă tut, trist făţăă de o persoănăă său o situăţie. Curbătură se situeăzăă pe măi
multe niveluri, iăr durerile osoăse indicăă o durere interioărăă foărte profundăă . Aceăstăă durere măă
ăfecteăzăă păâ năă îân ădăâ ncul fiinţei mele, spăţiului meu.
Accept săă îâmi schimb comportămentul, săă măă mişc îân direcţiă ceă bunăă , făă răă săă fiu îân reăcţie.
Accept săă fiu ceeă ce sunt, săă trăă iesc îân prezent, ştiind căă viăţă îâmi îâmplineşte nevoile interioăre
Păgină 93 din 416
cele măi importănte.
322. CUSHING (sindromul lui...) Vezi şi: GLANDE SUPRARENALE
Reprezintăă o consecinţăă ă unei producţii îân exces ă unui hormon (corticoid) ăl glăndelor
suprărenăle. Principălele simptome ăle sindromului Cushing sunt obezităteă, locălizătăă lă făţăă , Iă
găâ t şi trunchi (cocoăşăă de bizon), hipertensiuneă ărteriălăă , vergeturile, o pilozităte excesivăă , ătrofie
musculărăă şi ăstenie (slăă biciune) etc. Existăă îân ăcest căz o dezordine mentălăă şi fizicăă , un
dezechilibru căre conferăă sentimentul de ă fi invădăt de ceilălţi, de ă.fi pierdut treptăt orice contăct
cu propriă meă forţăă . Am un sentiment de neputinţăă şi măă “îânec” îântr-un preă plin de idei căre măă
invădeăzăă . Sunt pierdut, nu ştiu îân ce direcţie săă merg. Astfel, prin reăcţie îâncerc săă vreău, conştient
său nu, săă îâi distrug pe cei din jurul meu. Căâ nd ăceste glănde funcţioneăzăă ănormăl, ăpăr o serie de
simptome, cunoscute sub denumireă de simptom Cushing. IÎmi dău seămă de făptul căă , unele păă rţi
ăle corpului meu se trănsformăă : făţă, găâ tul, trunchiul şi constăt, de ăsemeneă, căă membrele
inferioăre slăă besc. Sufăă r de un dezechilibru fizic şi mentăl. Neputinţă meă măă făce săă nu măi ăm
conştiinţă puterii mele interioăre. Este că şi cum ăş puteă fi ătăcăt îân orice moment. Sunt îântr-o
stăre de suprăvieţuire şi căr dupăă mine un trecut foărte greu. Este importănt pentru mine săă reiău
contăctul cu reălităteă prin gesturi căre măă pot ăjută. IÎmi folosesc putereă pentru ă-mi îâmbunăă tăă ţi
călităteă vieţii. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine.
Accept săă îâmi ocup locul cuvenit şi săă trăă iesc îân funcţie de ceeă ce simt şi ceeă ce sunt.
323. CUTICULE Vezi; DEGETE—CUTICULE

Păgină 94 din 416

 D
324. DALTONIAN Vezi: OCHI— DALTONISM (non-percepţia culorilor)
325. DECALCIFIERE Vezi şi: OASE—OSTEOPOROZA
Decălcifiereă este o diminuăre importăntăă ă conţinutului de călciu dintr-un ţesut, un orgăn
său un orgănism, ceă măi frecventăă fiind deminerălizăreă scheletului. Măă simt frăgil, ăm impresiă
căă sunt urmăă rit de o soărtăă reă. Măă simt tăă băă cit, lovit îân intimităteă meă, rupt îân interior de
ănumite situăţii său persoăne. Ajung săă măă depreciez, săă măă diminuez şi ăm impresiă căă îâmi pierd
putereă îâncetul cu îâncetul. Devin dependent de ceilălţi şi nu ştiu îân ce direcţie săă merg. Am
impresiă căă rătez cevă, căă pierd cevă. Oăsele fiind structură corpului, trebuie săă îâmi revizuiesc viăţă
îân ănsămblul ei, modul meu de funcţionăre, reăcţiile mele făţăă de diversele situăţii pe căre le
trăă iesc îân prezent. Accept săă ăm îâncredere îân mine, săă îâmi recunosc călităă ţile şi forţă interioărăă .
Aleg săă trăă iesc îân funcţie de vălorile mele profunde. IÎnvăă ţ săă măă poziţionez şi preiău controlul
ăsupră vieţii mele, ştiind căă nimeni nu măă poăte ătinge. Sunt tot timpul protejăt şi îândrumăt.
326. DEFICIENŢĂ DE AUZ Vezi: URECHI-SURDITATE
327. DEGETE
Degetele reprezintăă prelungireă măâ inilor şi instrumentul căre măă ăjutăă săă îâmi mănifest
ăcţiunile îân viăţă de fiecăre zi. Reprezintăă ăcţiuneă îân momentul prezent, detăliile cotidiene,
dexterităteă şi cunoăştereă. Prin pipăă it pot iubi, pot măâ ngăâ iă, ălintă, construi şi creă. Degetele mele
sunt mănifestăreă concretăă ă găâ ndurilor, ă sentimentelor mele. O rănăă lă un deget indicăă făptul căă
îâncerc săă făc preă multe, măă ăgăă ţ de detălii, merg preă depărte său preă repede. IÎmi concentrez
ătenţiă pe preă multe lucruri şi, îân ăcelăşi timp, energiile mele sunt dispărăte. Sunt nerăă bdăă tor său
derănjăt făţăă de ănumite mişcăă ri pe căre trebuie săă le făc. Simţul dătoriei este foărte îâncercăt. Măă
preocupăă preă mult sărcinile pe căre le ăm de făă cut, uit făptul căă fiecăre detăliu măă runt din viăţă
meă, fiecăre moment este preţios. Culpăbilităteă măă făce săă îâmi fie fricăă căă voi fi “lovit peste
degete” său căă “îâmi voi muşcă degetele” pentru căă ăm spus cevă. Sunt nerăă bdăă tor făţăă de căâ tevă
detălii măă runte, ceeă ce pune îân evidenţăă lătură meă de perfecţionist. Indiferent de nătură răă nii
(tăă ieturăă , ărsurăă , băă şicăă etc.) ăceăstă ăre legăă turăă cu ăcţiunile mele prezente. De obicei, nivelul
răă nii şi genul de ţesut ăfectăt (piele său os) sunt importănte. De exemplu, o tăă ieturăă păâ năă lă os
indicăă o rănăă măi profundăă decăâ t o simplăă inflămăţie. Verific căre sunt degetele ăfectăte şi
răă spunsul lă îântrebăreă meă vă fi măi clăr. Dăcăă îâmi rup un deget, trebuie săă măă îântreb îân ce ăspect
din viăţă meă său de cine măă simt strivit? Trăă iesc îân nesigurănţăă , deoărece îâmi este teămăă căă voi
pierde ceeă ce ăm. Dăcăă ăm un deget său măi multe curbăte, este importănt săă observ felul îân căre
sunt curbăte degetele şi direcţiile pe căre mi le ărătăă . Dăcăă degetele sunt lipite, măă îântreb dăcăă măă
simt ămestecăt îân toăte ăctivităă ţile pe căre le făc său îân toăte detăliile din fiecăre zi? Dăcăă sunt preă
îândepăă rtăte unele de ăltele, este posbil săă existe o dizărmonie său un conflict căre măă făce săă ăm o
dificultăte îân ă-mi echilibră viăţă ăfectivăă , ceă profesionălăă , viăţă de fămilie şi ceă sexuălăă (îân
funcţie de degetul căre este ăfectăt). Degetele căre sunt îâncovoiăte pot indică făptul căă măă retrăg îân
mine îânsumi său căă măâ inile mele se îânchid pentru ă îânchide pumnul, îân semn de furie său din
dorinţă de ă Iovi pe cinevă său cevă. Degetele îânţepenite indicăă inflexibilităteă meă făţăă de detăliile
cotidiene. Dăcăă sunt blocăte, măă simt părălizăt făţăă de ceeă ce ăm de spus său de făă cut îâmi muşc
degetele pentru ă măă pedepsi fiindcăă nu sunt căpăbil săă îândeplinesc o ănumităă sărcinăă , ceeă ce
Păgină 95 din 416
contrăvine principiilor mele de eticăă .
IÎncepăâ nd de ăcum ăccept săă îâmi ăcord timpul necesăr pentru ă făce căâ te un lucru o dătăă ,
deoărece îâmi ăccept dimensiuneă umănăă şi nu măi sunt nerăă bdăă tor, deoărece ăstfel ăvănsez preă
repede.
328. DEGETE —DEGETUL MARE
Degetul măre ăre legăă turăă cu presiuneă, presiuneă pe căre mi-o plăsez pe umeri precum şi
ceă pe căre le-o impun celorlălţi! Este un deget puternic, căre simbolizeăzăă forţă, căpăcităteă meă
de ă luă cevă, nevoiă meă de putere şi căre foloseşte lă ă îâmpinge, ă judecă, ă presă precum şi ă
ăpreciă ăcţiunile celorlălţi (degetul măre ridicăt îân sus său îân jos) precum şi propriile mele ăcţiuni.
Este îân legăă turăă cu gură şi cu gustul. Căâ nd ridic degetul măre îân sus şi ţin măâ nă îânchisăă , îâmi exprim
ăprobăreă, iăr căâ nd degetul este îândreptăt îân jos, îâmi exprim dezăcordul. Degetul măre ăre legăă turăă
cu intelectul meu, cu comunicăreă interpersonălăă şi cu sensibilităteă meă. Un deget măre săă năă tos
ărătăă un echilibru îântre găâ ndurile şi sentimentele mele. Dăcăă sunt cuprins de ăngoăsăă , îâmi făc tot
timpul griji, degetul măre vă fi ăfectăt. Dăcăă măă simt “îâmpins” de ceilălţi său de viăţăă , voi ăveă
tendinţă de ă măă răă ni cu uşurinţăă lă degetul măre. Pot săă măă simt îâmpins, presăt îân lucrurile pe
căre le ăm de făă cut, dăr şi obligăt săă ăder Iă ănumite moduri de ă făce cevă, lă unele doctrine său
religii, făă răă săă pot săă măă opun, lucru căre îâmi poăte ăfectă felul meu de ă reăcţionă cu ceilălţi.
Uneori devin ăgresiv şi reăcţionez făţăă de ceilălţi, deoărece nu făc lucrurile conform vălorilor mele
profunde. Ceeă ce vreău cu ădevăă răt săă făc răă măâ ne îân găâ ndurile mele, îân loc săă îâmi reălizez
proiectele pe plăn fizic. Degetul măre determinăă genul de răporturi pe căre le ăm cu ceilălţi şi cu
mine îânsumi. Dificultăă ţile îân ăcest căz pot fi îân relăţie cu ' dificultăteă meă de ă lăă să lă o părte
problemele din trecut, credinţele mele vechi. Atunci căâ nd un copil îâşi suge degetul măre, îân situăţii
îân căre se simte vulnerăbil, degetul măre reprezintăă sigurănţă şi protecţiă. Toăte răă nile Iă degetul
măre sunt legăte de un efort mentăl preă măre, o ăcumulăre excesivăă de idei şi de griji, de obicei
făţăă de un copil şi o tendinţăă de ă fi îân defensivăă . Oăre comunicăreă meă cu ceilălţi este săă năă toăsăă ?
IÎi îâmping preă mult pe ceilălţi său eu măă simt îâmpins de o viăţăă preă trepidăntăă ? Măă îâmping
îântotdeăună lă fund? Lă fel, ătunci căâ nd măă sătur preă mult de o ănumităă situăţie, degetul măre vă
fîâ ăfectăt. IÎn căzul îân căre ăm o frăcturăă lă degetul măre, îânseămnăă căă viăţă meă trebuie săă se
schimbe îân mod rădicăl. Acest lucru îâmi provoăcăă o ăngoăsăă interioărăă foărte măre, deoărece
trebuie săă îâmi schimb obiceiurile pe căre le ăm de mult şi căre ău consecinţe negătive ăsupră meă.
Degetul măre simbolizeăzăă , de ăsemeneă, viăţă şi suprăvieţuireă, dorinţă de ă trăă i (dăcăă ţin
degetul măre îân interiorul măâ inii străâ nse, sunt o persoănăă căre introvertităă , căre poăte vreă săă
moărăă său căre simte nevoiă de ă se retrăge îân sine, pentru ă se ăpăă ră de lumeă exterioărăă ).
Observ dăcăă îâmi este teămăă căă voi muri şi nu voi măi ăveă controlul ăsupră meă. Degetul măre îâmi
reăminteşte forţă meă interioărăă , văloăreă meă, forţele mele originăle. Mănifestăă uşurinţă meă de
ă trănsformă îân ăcţiune (pe plăn fizic) ăceste bogăă ţii interioăre, căre sunt toăte dorinţele şi nevoile
mele. IÎncepăâ nd de ăcum, voi făce totul pentru ă fi îâmpăă căt cu mine îânsumi. Observ semnele
trănsmise de degetul măreşi răă măâ n vigilent ătunci căâ nd se îântăâ mplăă cevă. Lăs tristeţeă meă
interioărăă săă iăsăă .
Accept viăţă şi situăţiile căre ăpăr făă răă săă drămătizez, deoărece ştiu căă universul vă ăveă
grijăă de mine! îâncetez săă măi fiu negătiv şi ăccept},V săă măă sprijin pe propriile mele forţe şi vălori:
ăcest lucru măă ăjutăă săă măă detăşez de dependenţele fămiliăle de căre erăm ăgăă ţăt. Măă eliberez de
preă-plinul de găâ nduri şi ăcceptsăă fiu stăă păâ n pe viăţă meă.
329. DEGETE —DEGETUL ARĂTĂTOR
Degetul ărăă tăă tor este degetul judecăă rii şi ăl cunoăşterii şi corespunde mirosului. Reprezintăă
ego-ul sub toăte ăspectele săle: ăutorităte, orgoliu, suficienţăă îân comportămentele mele non-
verbăîâe, făptul de ă ărăă tă degetul său cu degetul, indicăă o respingere ă ăutorităă ţii, fie eă părentălăă
Păgină 96 din 416
său de ăltăă năturăă . IÎncerc săă exprim ăutorităteă îântr-un mod reăcti ădicăă îân reăcţie cu diversele
forme de ăutorităte prezente. Frică meă de ăutorităte poăte chiăr săă îâmi provoăce tulburăă ri
digestive. IÎmi este teămăă căă voi fi prins îân căpcănăă , căă nu voi fi recunoscut lă ădevăă rătă meă
văloăre. IÎmi este teămăă de ăutorităte şi nu ăccept prezenţă ăcesteiă îân viăţă meă. Vreău că punctul
meu de vedere săă fie respectăt cu orice preţ îâmi folosesc degetul ărăă tăă tor pentru ă-mi impune
ideile, îântr-un mod destul de ăutorităr, este modul meu de ă-mi ăfirmă “putereă personălăă ” şi de ă-
mi ăscunde sentimentul de neputinţăă . Conştientizez făptul căă , de obicei fricile mele măă determinăă
săă reăcţionez ăstfel. Am o măre sensibilităte emoţionălăă , şi ăm nevoie săă măă simt îân sigurănţăă îân
viăţăă . IÎmi este teămăă de judecătă celorlălţi, de făptul căă ăceştiă îâşi vor reconsideră relăţiă cu mine,
fie eă de ăfăceri, ămoroăsăă său de prietenie. Reălizez făptul căă , ă-1 ăcuză pe celăă lălt său ă dori săă
ăm dreptăte cu orice preţ, nu duce lă nimic. IÎmi păă strez energiile pentru lucruri măi importănte.
Oăre ăutorităteă măă derănjeăzăă cu ădevăă răt? Poăte este vorbă despre un sentiment de neputinţăă
său de nesigurănţăă , căre vine din copilăă rie, făţăă de ăutorităteă părentălăă . Dăcăă măă devălorizez este
posibil săă ăm impresiă căă ceilălţi măă ignorăă său vor săă măă domine. Aş vreă săă fiu eu pe primul loc,
dăr nu se îântăâ mplăă ăcest lucru. Sunt dezămăă git de mine, dăr şi de ceilălţi. O frăcturăă ă degetului
ărăă tăă tor indicăă făptul căă măă ăgăă ţ preă mult de ănumite persoăne său situăţii: nu măi sunt căpăbil
săă măă controlez, ce ăr puteă săă se îântăâ mple? Sunt ănxios, chiăr pănicăt, deoărece, îân loc săă îâmi
folosesc ădevăă rătă putere interioărăă prefer săă folosesc ălte trucuri pentru ă obţine ceeă ce vreău.
IÎncepăâ nd de ăcum ăccept formele de ăutorităte căre măă derănjeăzăă , ştiind căă existăă pentru
ă măă ăjută săă evoluez îân mod pozitiv. IÎn loc săă fiu frustrăt făţăă de ăceă ăutorităte, îâmi căut
ădevăă rătă forţăă interioărăă . IÎn loc săă trăă iesc îân minteă meă, ăccept săă trăă iesc îân inimă meă. Accept
ăstfel diferitele emoţii şi sentimente pe căre le ăm. IÎmi deschid spiritul. IÎndrăă znesc săă măă privesc
îân oglindăă şi săă ăm grijăă de mine, îân loc săă îâi ărăă t pe ceilălţi cu degetul.
330. DEGETE—DEGETUL MIJLOCIU
Degetul mijlociu, degetul cel măi lung ăl măâ inii, reprezintăă creătivităteă, sexuălităteă, forţă
şi furiă. Simbolizeăzăă pipăă itul, muncă, productivităteă şi fertilităteă. O rănăă său o durere lă ăcest
deget îânsemnăă căă viăţă meă sexuălăă nu este ăşă cum ăş dori său căă măă îânclin preă uşor îân făţă
destinului. Trăă iesc o supăă răre său o tensiune legăte de insătisfăcţie şi ăstfel, treptăt ăpăre furiă.
Aceăstăă reăcţie măă îâmpiedicăă săă îâmi reălizez dorinţele secrete. Părteă meă creătivăă este restrăâ nsăă
din căuză unei lipse de îâncredere. Măă neliniştesc preă mult şi visez mult, îân loc săă îâmi construiesc
viăţă îântr-un mod reăl şi permănent. Frustrăă rile mele măă îâmpiedicăă săă merg îânăinte. Sentimentul
meu de inferiorităte măă îândreăptăă spre dificultăă ţi lă nivelul sexuălităă ţii mele, ăceăstă fiind-un mod
de ă-mi exprimă creătivităteă. Pulsiunile mele profunde nu sunt exprimăte. Am tendinţă de ă trăă i
cu o ătitudine extremăă : săă fug de responsăbilităă ţi şi săă răă măâ n pe loc său săă fiu tentăt de ăplicăreă
strictăă ă regulilor şi săă vreău săă obţin cu orice preţ cevă ce îâmi doresc. Am îâncăă o ătitudine infăntilăă ,
că şi cum nu ăş fi devenit îâncăă ădult, măjor. IÎncepăâ nd de ăcum, identific căre este ăspectul
sexuălităă ţii mele său ăl creătivităă ţii mele, căre este ăfectăt. Căre părte din mine vreă săă creăscăă , săă
evolueze, ăcceptăâ nd responsăbilităă ţile căre vin cu ăcest lucru? O frăcturăă ă degetului mijlociu
indicăă o rezistenţăă şi o rigidităte, măi ăles făţăă de pipăă it, ceeă ce determinăă o ăgresivităte
interioărăă foărte măre. Poăte fi un ăspect legăt de cărieră meă, de performănţele mele (sexuăle,
personăle, intelectuăle).
Accept săă îâmi exprim măi mult nevoile, îân loc săă îâmi ărăă t furiă. IÎmi dău seămă de făptul căă
doăr fricile mele sunt cele căre măă îâmpiedicăă săă măă exprim. Experienţele mele sexuăle devin măi
bogăte îân loc săă fie doăr un mijloc de ă umple un gol interior. IÎnvăă ţ săă îâmi creez viăţă îân fiecăre zi. IÎn
loc săă insist pe imăgine şi pe ăspectele superficiăle, îâmi fondez viăţă pe vălorile mele şi pe
priorităă ţile mele interioăre.

Păgină 97 din 416

331. DEGETE—DEGETUL INELARUL
Inelărul, nume căre vine de lă “inel” simbolizeăzăă ăliănţă său uniuneă şi reprezintăă
legăă turile meie ăfective. Reprezintăă vedereă şi felul îân căre sunt îân relăţie cu mine îânsumi. Inelărul
meu este ătins dăcăă măă ăscund îân spătele celorlălţi îân loc săă îâmi ocup locul cuvenit, dăcăă viăţă meă
este plinăă de dezordine şi de contrădicţii. Reprezintăă libertăteă pe căre mi-o ăcord şi felul îân căre
măă ăliez cu ceilălţi. Orice fel de rănăă lă ăcest deget provine dintr-o supăă răre său dintr-o dificultăte
îân relăţiile mele ăfective: poăte fi vorbă de relăţiă cu soţul/soţiă, cu copiii chiăr său cu păă rinţii. Său
poăte fi vorbă despre relăţiă cu un ăsociăt său cu cinevă cu căre ăm semnăt un contrăct şi cu căre
ăm o relăţie privilegiătăă . Aceăstăă rănăă este mănifestăreă exterioărăă ă unei răă ni interioăre despre
căre, probăbil nu ăm vorbit nimăă nui. Este greu pentru mine săă reălizez uniuneă cu mine îânsumi, săă
trăă iesc cu ăceăstăă supăă răre interioărăă , căre măă copleşeşte. Poăte ăm tendinţă de ă exăgeră situăţiă.
Ce ănume măă derănjeăzăă ? Este posibil săă sufăă r de o formăă de nedreptăte făţăă de o persoănăă său o
situăţie? Deoărece nu măi deţin controlul ăsupră meă, îâncerc săă exercit o putere ăsupră celorlălţi,
căâ nd de făpt ăr trebui săă ăccept săă renunţ şi ăstfel, săă măă eliberez. Trăă iesc îâncăă îân funcţie de ceeă ce
spun său găâ ndesc ceilălţi despre mine şi ăcest lucru măă ăfecteăzăă . Este posibil săă măă simt îân
pericol şi săă ăm tendinţă de ă măă ăgăă ţă de ceilălţi. Trăă iesc o răă ceălăă lă nivelul relăţiilor mele şi măă
trătez şi pe mine îântr-un mod rece şi inumăn. Frăcturăreă inelărului îânseămnăă făptul căă uit preă
mult de mine, îân făvoăreă celorlălţi. O situăţie ă devenit intolerăbilăă deoărece nu îâmi ăcord
suficient de mult spăţiu pentru ă măă îâmplini şi ă fi eu îânsumi.
Accept săă măă detăşez pentru ă vedeă măi bine situăţiă. Ce ănume măă îâmpieddicăă săă măă
exprim? Făptul căă presupun reăcţiă celorlălt IÎnvăă ţ săă verific şi reălizez făptul căă îântre ă presupune
şi ă şti existăă o diferenţăă foărte măre. Făptul de ă verifică măă ăjutăă săă ăm relăţii mult măi
ărmonioăse şi săă îânvăă ţ ăstfel săă diăloghez. Accept săă măă îâmplinesc, săă evoluez, săă fiu fericit fiind îân
ăcelăşi timp îân ărmonie cu cei din jurul meu.
332. DEGETE —DEGETUL MIC
Degetul mic este legăt direct de inimăă . Reprezintăă fămiliă şi toăte ăspectele legăte de
fămilie, măi ăles iubireă, ărmoniă, dăr şi secretele şi minciunile. Este legăt de ăuz şi de intuiţie.
Simbolizeăzăă îânţelepciuneă, integrităteă, ădevăă rul, deschidereă spre mine îânsumi şi spre ceilălţi,
comunicăreă. De ăsemeneă, poăte reprezentă părteă meă şireătăă şi pretenţioăsăă , folosităă pentru ă-
mi sătisfice nevoile personăle. Căâ nd măă răă nesc lă degetul mic, ăcest lucru ărătăă făptul căă , trăă iesc
emoţii pe căre ăr trebui săă le exteriorizez măi multe, îân relăţie cu fămiliă meă, o lipsăă de ărmonie îân
interiorul cuplului său pur şi simplu, lipsă iubirii de sine. Făc pe “surdul” şi nu ăscult mereu
mesăjele pe căre mi le trănsmite intuiţiă. Am nevoie de o schimbăre lă nivelul relăţiilor mele cu
ceilălţi, pentru ă fi îân ărmonie cu ideile mele noi, cu noile mele credinţe şi ăspirăţii. O problemăă lă
degetul mic, oricăre ăr fi eă (ărsurăă , tăă ieturăă etc) denotăă o emotivităte preă măre. Probăbil ăm
obiceiul supăă răă tor de ă măă supăă ră din nimic şi emotivităteă măă ăcăpăreăzăă . Devin pretenţios şi
ăcest lucru măă dezechilibreăzăă şi măă îâmpiedicăă săă îânţeleg oămenii şi evenimentele din viăţă meă.
IÎn loc săă măă lăs îândrumăt de îânţelepciuneă meă interioărăă , ăm tendinţă de ă trăă i îân funcţie de
ceilălţi. Acest lucru îâmi dăă o stăre de nesigurănţăă şi de nehotăă răâ re. Lăs lă o părte intuiţiă şi măă lăs
condus de găâ nduri şi de nelinişti interminăbile. Dăcăă îâmi frăcturez degetul mic, ăm nevoie săă măă
eliberez îântr-un ăspect ăl vieţii mele căre poăte fi legăt de ăutorităte. Poăte fi, de ăsemeneă, un
secret pe căre îâl port de mult timp, căre măă roăde îân interior.
Accept săă privesc evenimentele şi situăţiile cu simplităteă unui copil. Le dedrămătizez şi
dău dovădăă de deschidere, îânvăă ţ săă măă ăfirm şi săă comunic. Voi merge îânăinte cu măi multăă
uşurinţăă . Am nevoie de mult măi mult călm interior. IÎn loc săă joc un rol şi săă trăă iesc îântr-o lume îân
căre ăpărenţele sunt măi importănte decăâ t fiinţă, ăm posibilităteă ăcum de ă reveni lă lucrurile
simple şi lă mine îânsumi.
Păgină 98 din 416
333. DEGETE - ARTRITA LA DEGETE Vezi şi: ARTRITĂ
Artrită este o inflămăre dureroăsăă ă ărticulăţiilor, căre simbolizeăzăă critică, ăutopedepsireă,
reprobăreă, o lipsăă profundăă de iubire şi chiăr un sentiment de neputinţăă . Degetele (detăliile
cotidiene) cu ărtrităă indicăă un sentiment de ă nu fi iubit şi de ă fi victimă evenimentelor din viăţă
meă de zi cu zi. IÎi lăs pe ceilălţi săă măă conducăă .
Accept săă măă iubesc şi săă măă iert, deoărece dăcăă eu nu măă iubesc, cum ăr puteă ceilălţi săă
măă iubeăscăă ?
334. DEGETE —CUTICULE
Cuticulă este un străt subţire de piele, un soi de peliculăă căre se formeăzăă Iă băză unghiilor.
Cu căâ t este măi groăsăă şi creşte măi repede, cu ătăâ t măi măre este tendinţă meă de ă fi ăspru cu
mine îânsumi. Măă critic des pentru lucruri măă runte, deoărece sunt perfecţionist.
Accept săă văă d făptul căă sunt o fiinţăă umănăă îân evoluţie şi făc tot ce pot. IÎncetez săă măă măi
judec ătăâ t de sever şi măă ăccept ăşă cum sunt pentru ă puteă merge măi depărte îân mod ărmonios.
335. DEGETE DE LA PICIOARE
Degetele de lă picioăre reprezintăă detăliile legăte de viitor. Sunt o punte de echilibru şi măă
ăjutăă săă percep solul, deci lumeă îân generăl. Dăcăă ăm o stăre de nelinişte făţăă de lume, ăpăr crămpe
şi trăă iesc o culpăbilităte, pot săă îâmi sucesc un deget de lă picior, săă măă tăi (ceeă ce indicăă o lipsăă de
bucurie) său săă măă răă nesc măi grăv (frăcturăă , rupturăă ). Un deget de lă picioăre sucit, o entorsăă
benignăă indicăă făptul căă vreău săă schimb direcţiă, săă iău o decizie, dăr măă opun schimbăă rii,
deoărece sunt preă ătăşăt de un lucru, o persoănăă său o situăţie. Am obosit săă ăm tot timpul
responsăbilităteă pentru că totul săă fie ărmonios. O frăcturăă scoăte îân .evidenţăă sentimentul meu
de monotonie. Rutină meă zilnicăă îâmi dăă o stăre de sigurănţăă , dăr îân ăcelăşi timp, ăm nevoie de
schimbăre! Pot ăveă senzăţiă căă sunt cu căpul îân nori, că un ărtist căre trăă ieşte îân imăginăr. Este
posibil săă vreău, conştient său nu, săă omit detălii importănte, iăr făptul căă măă răă nesc, îâmi ătrăge
ătenţiă săă fiu măi vigilent său poăte îâmi făc preă multe griji pentru lucrurile măă runte pe căre le ăm
de rezolvăt îân viitor şi ăcest lucru măă îândepăă rteăzăă de esenţiăl. Dăcăă ăm odificultăte de ă merge
păâ năă lă căpăă t său m-ăm fixăt pe cevă său, dimpotrivăă , vreău săă făc lucrurile preă repede, degetele
de lă picioăre vor fi ăfectăte. Tendinţă de ă bruscă lucrurile se exprimă ădeseori prin făptul căă măă
lovesc lă unul său douăă degete de lă picioăre.
Dăcăă găâ ndurile mele sunt preă violente, măă lovesc tocmăi pentru ă-mi reăminti ăcest lucru.
Dăcăă îâmi scrăâ ntesc un deget, îânseămnăă căă măă simt tot măi prins făţăă de o direcţie pe căre trebuie
săă o urmez. Măă simt îânghesuit, vreău săă fug, dăr ştiu îân sineă meă, căă nu ăceăstă este soluţiă.
Dăcăă existăă o deviăţie ă degetului măre spre cel de-ăl doileă deget, îânseămnăă căă existăă un
conflict lă un nivel profund, legăt de vălorile mele. Aceăstăă deviăţie ăpăre de obicei îân momentul îân
căre ăm o relăţie cu un părtener/ăă său un păă rinte pe căre îâl consider foărte dominănt. Fug de
responsăbilităă ţile mele şi îâl lăs pe celăă lălt săă iă deciziile. Am impresiă căă ceilălţi se ocupăă de
treburile mele, deşi ăcest lucru nu îâi priveşte pe ei, deşi eu îâmi reproşez, Iă răâ ndul meu, căă măă
ămestec îân treburile celorlălţi. Deviăţiă poăte dispăă reă dăcăă măă responsăbilizez şi îâmi trăă iesc ăstfel
viăţă din plin. Deoărece degetele de lă picioăre sunt părteă din corpul meu, căre merge îânăinte,
degetele îândreptăte îân jos, pot indică o nesigurănţăă de ă merge îânăinte, o dorinţăă de ă fi ţintuit lă
sol, pentru ă evită mersul îânăinte. Degetele de lă picioăre sunt îân ăcest căz că nişte căâ rlige şi ăm
tendinţă de ă stă pe loc. Degetele îândreptăte îân sus indicăă făptul căă ăm tendinţă de ă trăă i îântr-o
mănierăă superficiălăă , îântr-un mediu măi ăbstrăct decăâ t cel terestru (concret). Degetele de lă
picioăre chircite indicăă o confuzie măre legătăă de direcţiă pe căre o urmez şi ăbsenţă libertăă ţii şi ă
clărităă ţii interioăre, ceeă ce măă determinăă săă vreău săă fug. “Degetul îân ciocăn” (grifă digitălăă ) indicăă
un stres şi respingereă ideii de ă merge îânăinte. Poăte îânseămnăă , de ăsemeneă, frică de ă fi preă
ăbstrăct său preă puţin structurăt. Pentru ă cunoăşte semnificăţiă metăfizicăă ă fiecăă rui deget de Iă
Păgină 99 din 416
picioăre, putem făce referire lă semnificăţiă fiecăă rui deget, îâncepăâ nd cu cel măre, păâ năă lă cel mic.
Este suficient săă trănsferăă m semnificăţiă degetelor de lă măâ ini, căre semnificăă detăliile din
cotidiăn, lă degetele de lă picioăre, căre reprezintăă detăliile legăte de viitor. De multe ori, degetul
măre este cel ăfectăt. Acestă reprezintăă ego-ul meu, convingerile, teritoriul meu. Căâ nd este ătins,
măă pot îântrebă dăcăă trăă iesc un conflict făţăă de obligăţiile pe căre le ăm, referitor lă legi său făţăă de
ăutorităteă pe căre mămă o ăre ăsupră meă, fie căă este vorbă despre mămă meă reălăă (degetul
măre de lă piciorul drept) său simbolicăă (degetul măre de lă piciorul stăâ ng). Măă simt obligăt săă măă
supun ăcestei ăutorităă ţi. Dăcăă degetul măre trece peste degetul ăl doileă, este posibil săă ăm
impresiă căă sunt responsăbil său căă trebuie săă îâmplinesc nevoile unui frăte măi mic (său sorăă măi
micăă )? Dăcăă degetul măre este sub cel de-ăl doileă deget, este posibil săă măă simt supus făţăă de un
frăte măi măre (său o sorăă măi măre). Dăcăă este deviăt spre celelălte degete- hăllux vălgus, măă
simt vinovăt pentru căă sunt fericit. Măă retrăg îân mine îânsumi, nu îâmi măi găă sesc locul îân lume. Mi se
impun foărte multe lucruri, vreău săă măă sălvez, dăr nu ştiu îân ce direcţie săă merg.
Accept săă răă măâ n deschis şi flexibil făţăă de viitor. Avăâ nd îâncredere îân ălegerile şi direcţiile pe
căre trebuie săă ăpuc, degetele mele de lă picioăre vor fi îân plinăă formăă şi săă năă toăse. Voi ăvănsă îân
viăţăă cu convingere.
336. DEMENŢA Vezi: ALZEIMER (boala lui...), SENILITATE
337. DEMINERALIZARE GENERALĂ Vezi şi: OS—DECALCIFIERE
Acest termen se foloseşte pentru ă desemnă pierdereă de căă tre schelet ă elementelor
minerăle de căre corpul ăre nevoie, precum fosforul, călciul, sodiul, fierul, siliciul, măgneziul etc. O
deminerălizăre poăte duce lă ănemie. Se mănifestăă prin oboseălăă , o cărenţăă Iă nivelul oăselor, lipsă
de somn. Petele ălbe de pe unghii sunt un semn de deminerălizăre. Corpului meu îâi lipseşte
vitălităteă şi energiă. IÎmi “pierd” minerălele şi îâmi lipseşte tonusul. Oăre ăm tendinţă săă cred căă
viăţă îâmi scăpăă său căă rătez cevă? Măă ăncorez îân modele vechi păâ năă îântr-ătăâ t îâncăâ t măă scufund îân
ele. Negătivismul meu şi spiritul meu de victimăă creeăzăă o scurgere ă energiilor mele.
Accept săă ăm îâncredere îân îândrumăă torul meu interior şi îânvăă ţ săă măă restructurez. Iău
deciziile necesăre pentru ă făce schimbăă rile căre se impun pentru ă reorgăniză ănumite ăspecte
devenite nocive pentru mine şi pentru ă gustă viăţă din plin. Accept săă îâmi concentrez ătenţiă doăr
pe ăspectele pozitive ăle vieţii.
338. DEPENDENŢĂ Vezi: ALCOOLISM, FUMAT, DROGURI
Dependenţă este legătăă de un măre gol interior, de o tentătivăă exterioărăă de ă îâmplini măi
ăles o nevoie de iubire de sine său o lipsăă ăfectivăă legătăă de unul dintre păă rinţi. Prin dependenţăă
(ălcool, droguri, măâ ncăre, fumăt, sport, sex, muncăă ) vreău săă umplu ăcel gol, ăceă disperăre şi ăceă
tristeţe. Viăţă meă este dezgolităă de sens, nu îâmi sătisfăce dorinţele cele măi profunde. Trăă iesc
revoltăă făţăă de lumeă exterioărăă şi ăm o dificultăte îân ă-mi îângriji egoul. Nu reuşesc săă măă iubesc
ăşă cum sunt şi ăceăstăă incăpăcităte temporărăă se mănifestăă prin furie şi rănchiunăă făţăă de
univers. Trăă iesc îântr-o îânchisoăre psihologicăă îân căre măă simt sclăvul unei substănţe său ăl unui
comportăment. Dependenţă este un soi de substitut căre măă ăjutăă săă trăă iesc temporăr îântr-o lume
făă răă probleme. Alcoolul îâmi conferăă un ănumit extăz şi ămeţeălăă făţăă de ceeeă ce trăă iesc. Drogurile
“făă răă reţetăă ” (cocăină, heroină, hăşişul, LSD, PCD, mărihuănă etc.) măă conduc spre senzăţii noi cu
dorinţă de ă ătinge culmi necunoscute ăle conştiinţei. Am impresiă căă măă simt îân sigurănţăă şi îântr-
o lume plăă cutăă , dăr măi devreme său măi tăâ rziu măă confrunt cu nesigurănţă meă, cu
incertitudinile şi fricile mele. Fumătul măă ăjutăă săă îâmi “ăfum” emoţiile, căre sunt ăscunse îân fum.
Măâ ncăreă foloseşte lă umplereă unei lipse de tăndreţe şi de iubire. Dependenţă de dulciuri îân mod
speciăl, este un semn căă trăă iesc un gol făţăă de căă ldură umănăă său de tăndreţe şi ă făptului căă îâmi
resping dorinţele. Orice formăă de dependenţăă ăntreneăzăă reăcţii ăle corpului umăn, măi mult său
măi puţin cunoscute. Aceste forme de ăbuz sunt fundămentăl negătive şi, dăcăă este vorbă despre o
Păgină 100 din 416
dependenţăă puternicăă ” (droguri, de exemplu) pot ăpăă reă frici necontrolăte (nevroze). Dependenţă
se poăte mănifestă prin ănumite tendinţe (sexuălăă , de exemplu) căre este greu de controlăt.
Primul păs importănt pe căre îâl pot făce este săă conştientizez situăţiă îân căre măă ăflu. Acest lucru
cere multăă iubire şi curăj pentru ă îânfruntă şi pentru ă distruge ăceăstăă formăă de sclăvie căre îâmi
ăfecteăzăă viăţă. Identific lipsă pe căre o ăm îân viăţăă , de căre îâncerc săă fug, ătunci căâ nd măă “pierd” îân
ăltcevă (droguri, de exemplu) său îân cinevă. Dorinţă meă de ă trăă i este foărte măre, dăr ăm
impresiă căă nu voi reuşi. Măă simt că cinevă căre pierde. Nu ăm locul căre mi se cuvine îân propriă
meă viăţăă şi îân societăte. IÎmi măă sor fericireă îân funcţie de reuşitele celorlălţi. Aceăstăă dependenţăă
măă făce săă trăă iesc un eşec dupăă ăltul, lucru căre îâmi conferăă un sentiment de neputinţăă . Trebuie săă
lăs deopărte părteă din mine căre se simte vinovătăă şi ruşinătăă din căuză ăcestei dependenţe.
Făptul de ă măă judecă şi ă măă critică ştiind căă trebuie săă îâmi schimb comportămentul nu vă făce
decăâ t săă îâmi ămplifice furiă pe căre o simt şi dificultăteă de ă măă eliberă de eă. IÎmi este teămăă de
eşec, îâmi este teămăă de trecutul meu.
Accept săă fiu deschis făţăă de necunoscut,, spre căleă căre măă vă conduce spre obiectivele
mele de îâmplinire de sine. Iubireă necondiţionătăă este îânceputul vindecăă rii mele. IÎi consult pe
ceilălţi, căut, verific, făc primii păşi. IÎmi îâmblăâ nzesc emoţiile interioăre, deoărece ăcesteă făc părte
din ădevăă rătă meă personălităte. Căut săă ăflu ce fel de metodăă de vindecăre năturălăă măă poăte
ăjută săă măă centrez, săă fiu îân ărmonie şi săă îâmi sporesc forţele interioăre pentru ă integră cu
drăgoste diversele lipsuri pe căre le-ăm ăvut îân copilăă rie. IÎmi evăluez, de ăsemeneă,
responsăbilităă ţile şi reintru îân contăct cu fiinţă divinăă căre sunt. Astfel pot ieşi din dependenţăă şi
deveni ăutonom deoărece merit săă fiu respectăt şi iubit şi pentru căă îâmi ăccept din plin văloăreă şi
călităă ţile, căre făc din mine o fiinţăă excepţionălăă .
339. DEPIGMENTARE Vezi: PIELE—IEUCODERMIE
340. DEPOZITE DE CALCIU
Călciul este un minerăl căre corespunde energiei celei măi “rigide” ă corpului umăn, oăsele.
Călciul este legăt de energiă mentălăă , de structură mentălăă ă fiinţei mele.
Depozitul se formeăzăă ătunci căâ nd energiă se fixeăzăă şi se cristălizeăzăă (că şi pietrele de lă
ficăt) îântr-un loc ănume, provocăâ nd durere şi inflămăre. De ce se îântăâ mplăă ăcest lucru? Deoărece
depozitele de călciu provin îân generăl din găâ ndurile fixe, din lipsă de supleţe, legăt de ăutorităteă
pe căre refuz săă o ăccept. Consider căă , făptul de ă măă pliă lă ăceăstăă exigenţăă din viăţă meă măă
îâmpiedicăă săă fiu complet liber. Modălităteă de ă schimbă ăceste depozite de călciu îân iubire este de
ă prăctică deschidereă spirituălăă şi de ă pune ăccentul pe comunicăre, pe mişcăre, pe sport.
Accept săă fiu măi deschis făţăă de ceilălţi: sufăă r măi puţin din căuză ăutorităă ţii şi îâmpăă rtăă şesc
măi mult cu ceilălţi. Astfel răă măâ n ăutonom, liber şi plin de îânţelepciune!
341. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE
Depresiă nervoăsăă , numităă de obicei depresie, este o stăre pătologicăă mărcătăă de o tristeţe
profundăă , îânsoţităă de o durere morălăă , de pierdereă stimei de sine şi o îâncetinire ă funcţiilor psiho-
motorii. Depresiă se trăduce prin devălorizăre şi culpăbilităte, căre măă rod îân interior, douăă
elemente făă răă de căre nu existăă depresie.
Imediăt ce rezolv unul dintre cele douăă elemente, voi ieşi din depresie. Dăcăă sunt o
persoănăă depresivăă , măă simt nefericit, simt căă nu vălorez nimic. Este posibil chiăr săă măă simt
vinovăt pentru ceeă ce sunt. Trăă iesc îân trecut şi îâmi este greu săă măă detăşez de el. Prezentul nu
existăă , iăr viitorul măă sperie. IÎmi este imposibil săă trăă iesc “ăici şi ăcum”. Prefer săă trăă iesc mereu îân
trecut, săă privesc mereu îân urmăă . Actuălităteă măă iăsăă indiferent. Nu ăm chef săă făc nimic. Pentru ă
nu fi frustrăt, măi ăles pe plăn sexuăl, măă privez de toăte dorinţele mele. Nu vreău săă măă ocup de
mine. Este foărte importănt săă făc o schimbăre îân modul meu de ă vedeă lucrurile ăcum, deoărece
nu măi este că îân trecut.
Păgină 101 din 416
 Depresiă este de multe ori o etăpăă decisivăă îân viăţăă (de exemplu, îân ădolescenţăă ) deoărece
măă obligăă săă măă redefinesc.
Vreău, cu orice preţ săă ăm o viăţăă diferităă . Sunt bulversăt îântre ideălurile mele (visele mele)
şi reălităte (ceeă ce se îântăâ mplăă ) îântre ceeă ce sunt şi ceeă ce vreău săă fiu. Existăă un dezechilibru
interior (poăte de ordin chimic său hormonăl) şi individuălităteă meă este confuzăă . Măă simt
limităt îân spăţiul meu şi îâmi pierd gustul de ă trăă i, esenţă existenţei mele. Măă simt inutil, nefericit,
obosit, măă simt o povărăă pentru ceilălţi. Am tendinţă de ă măă resemnă uşor şi vreău săă ăbăndonez
totul, săă măă retrăg. IÎmi provoc multăă presiune prin făptul.căă îâmi îângrop emoţiiile îân ădăâ ncul meu.
Căâ nd presiuneă devine preă măre, ăpăre depresiă: ceilălţi sunt obligăţi săă îâmi preiă unele
responsăbilităă ţi. Aceăstăă presiune poăte proveni de ăsemeneă, de lă păă rinţii mei său de
lă,părtener/părteneră de viăţăă , de Iă şeful meu, său pur şi simplu, din societăte. Obligăţiă de ă
reuşi, de ă ăveă o reputăţie bunăă , de ă oferi imăgineă celui căre ă reuşit îân căă snicie, îân viăţă de
fămilie, toăte ăcesteă contribuie Iă ămplificăreă stresului meu, măă îântreb tot măi des dăcăă nu. ăm
fixăt ştăchetă preă sus şi imediăt ce intervine un eveniment căre răă stoărnăă totul, ăpăre depresiă.
Măă simt presăt, neputincios şi inferior. Cu ălte cuvinte, depresiă îâşi ăre origineă îântr-o situăţie pe
căre o trăă iesc făţăă de teritoriul meu, ădicăă ceeă ce îâmi ăpărţine, spăţiul meu vităl, fie căă este vorbă
despre persoăne (păă rinţii mei, copiii mei, prietenii mei etc), ănimăle (căâ inele meu, peştişorii mei
etc.) său lucruri (muncă meă, căsă meă, mobilă meă etc.)
Conflictul pe căre îâl trăă iesc poăte fi legăt de un ăspect cu privire lă teritoriul meu, .pe căre
măă tem căă îâl pierd, de o ceărtăă cu privire lă teritoriul meu şi căre măă derănjeăzăă (de exemplu,
certurile clăsice îântre frăţi şi surori) său de cevă ce ăm pierdut dejă şi făţăă de căre îâmi reproşez
ănumite cuvinte său gesturi. Iătăă căâ tevă expresii căre ărătăă cum măă pot simţi: Măă sufoci!, IÎmi iei
ăerul!, Vreău spăţiu! Uneori simt, de ăsemeneă, o dificultăte îân ă delimită său ă-mi mărcă spăţiul,
teritoriul personăl, Ce ănume îâmi ăpărţine doăr mie şi ce ăpărţine celorlălt Sun tot timpul
nemulţumit de o situăţie căre implicăă ădeseă un membru ăl fămiliei mele.
Persoănele depresive sunt ădeseori foărte influenţăbile de căă tre ănturăjul lor. Simt tot ceeă
ce se îântăâ mplăă îân jurul meu şi ăcest lucru îâmi decupleăzăă sensibilităteă, iăr de ăici provine un
sentiment de limităre şi impresiă de ă ă fi invădăt de căă tre ceilălţi. IÎn loc săă ăm o ănumităă detăşăre,
trăă iesc totul de preă ăproăpe, lucru căre îâmi consumăă multăă energie, inutil. Chiăr dăcăă ăş luptă,
ştiu căă ăş pierde. Am tendinţă de ă nu termină ceeă ce îâncep. Mi se păre foărte copleşitor
sentimentul căă tot ceeă ce făc nu este suficient de bine. Pot ăveă tendinţă de ăutodistrugere. Sunt
nostălgic, măă retrăg îân cărăpăceă meă, docil că un căâ ine, pentru ă nu derănjă pe nimeni. Am
impresiă căă sufăă r şi voi muri. Răâ sul nu măi făce părte din viăţă meă. Pot, de ăsemeneă, săă ăm o
“nevoie de ătenţie” , pentru ă măă ăjută săă măă vălorizez. Depresiă devine îân ăcest căz un mijloc
inconştient pentru ă-i „mănipulă” pe cei din jurul meu. Pot consumă multăă energie ăsupră unui
proiect său pentru cevă căre îâmi plăce, dăr nu este poăte ceă măi bunăă soluţie pentru mine. Viăţă
vă ăveă grijăă săă îâmi ofere ăltcevă, un lucru căre poăte vă fi măi bun pentru mine. Dăr sunt ătăâ t de
concentrăt pe lucrul pe căre mi-1 doresc îâncăâ t nu văă d tot binele căre mi se îântăâ mplăă . Trebuie săă măă
obişnuiesc săă ăm o vedere de ănsămblu ăsupră evenimentelor şi săă îânţeleg căă ăcest lucru este măi
bun decăâ t ceeă ce îâmi doreăm.
Depresiă postnătălăă survine Iă căâ tevă săă ptăă măâ ni dupăă năştere, uneori căâ tevă luni. Măă simt
descurăjătăă , îâmi este teămăă căă nu măă voi descurcă şi nu ştiu ce săă făc. Bebeluşul poăte ă umplut
temporăr un gol. Acum măă confrunt cu mine îânsăă mi, cu golul şi singurăă tăteă pe căre le simt
Deoărece nu cred îân posibilităă ţile mele şi îân forţele mele, “nu ştiu cum voi reuşi”. Toăte ăcesteă pot
fi ămplificăte de ămintiri din propriă meă copilăă rie său de lă năştereă meă, căre ău fost dureroăse.
Indiferent căre este motivul depresiei, verific îâncepăâ nd de ăcum căuzele ăuxiliăre stăă rii mele
depresive. Poăte ăm trăă it o presiune îân copilăă rie? Căre sunt evenimentele importănte pe căre le-
ăm trăă it îân copilăă rie căre măă făc ăcum săă îâmi consider viăţă lipsităă de sens? Căre este drămă vieţii
Păgină 102 din 416
mele căre îâncăă măă roăde îân interior? Este vorbă despre pierdereă unei fiinţe drăgi, ă răţiunii mele
de ă fi său ă direcţiei mele de viăţăă , pe căre nu măi reuşesc săă o găă sesc? Fugă de responsăbilităă ţi şi
de reălităte nu-mi foloseşte lă nimic (sinucidereă, de exemplu) chiăr dăcăă ăcest lucru păre ă fi
soluţiă ceă măi uşoărăă . Este importănt săă constăt căre sunt responsăbilităă ţile mele, deoărece voi
ăveă nevoie de cevă măi puternic decăâ t ăntidepresivele pentru ă ălungă depresiă: trebuie săă ăjung
lă origineă ăcesteiă, săă vindec răă ul din suflet.
Căâ t despre deprimăre, este o tulburăre depresivăă , o perioădăă de tristeţe, de dezgust, de
slăă biciune, de copleşire, de descurăjăre. De obicei dureăzăă puţin (o zi său căâ tevă zile). Se măi
numeşte şi depresie sezonierăă său depresie de iărnăă , fiind o stăre căre ăpăre măi ăles toămnă şi
iărnă. Este perioădă îân căre se scurteăzăă ziuă, lumină. Am o nevoie măre săă măă năâ nc şi săă dorm, lă
căre se ădăugăă simptomele depresiei. IÎntunericul căre devine măi prezent, îâmi ăminteşte păă rţile
îântunecăte ăle personălităă ţii mele precum şi situăţiile conflictuăle îân căre nu văă d “lumină de lă
căpăă tul tunelului” şi pentru căre mi se păre căă nu existăă soluţii. Privesc tot ceeă ce mi se îântăâ mplăă
îântr-un mod negătiv. Măă simt victimăă şi neputincios. Măă retrăg îân mine îânsumi şi îântrerup orice
comunicăre, chiăr şi cu mine îânsumi, pentru ă evită orice ănălizăă şi responsălibilizăre.
Accept săă îâmi ăcord un răă găz îân viăţăă . Privesc cu detăşăre ceeă ce mi^ se îântăâ mplăă şi ăccept
săă văă d căre sunt lecţiile pe căre Ie ăm de îânvăă ţăt. IÎmi concentrez ătenţiă pe priorităă ţile mele şi îâmi
dău seămă de făptul căă viăţă îâmi oferăă multe cădouri. IÎmi ăcord momente frumoăse, timp pentru
odihnăă , pentru ă-mi regăă si resursele. Astfel redevin stăă păâ n pe viăţă meă şi ăm energiă necesărăă
pentru ă-mi duce lă căpăă t toăte proiectele.
AccepU săă fiu unic. Am tot ceeă ce îâmi trebuie pentru ă-mi schimbă destinul - şi pot ălege, îân
mod conştient, săă lăs viermele săă se trănsforme îân fluture. Am de ăles îântre “ă ăbăndonă” şi “ă
luptă”. IÎncerc săă rezist şi săă văă d căă lucrurile se petrec ăşă cum vreău eu. Devin măi disciplinăt,
îâncep lucrurile, căâ te unul pe răâ nd, ăvăâ nd grijăă săă termin ceeă ce ăm îânceput. Fiind măi responsăbil
dobăâ ndesc măi multăă libertăte şi eforturile mele sunt recompensăte. Reîâncep săă făc proiecte, săă
visez, săă îâmi creez viăţă ăşă cum vreău eu, respectăâ nd ceeă ce sunt! Nu măi ăm nevoie de
ăprobăreă celorlălţi. IÎi lăs săă trăă iăscăă şi îâmi ăcord dreptul şi spăţiul necesăr pentru ă măă îâmplini.
Nu măă despărt de sărcinile pe căre le căr dupăă mine decăâ t pentru ă le conştientiză. Sunt eu îânsumi,
pur şi simplu. Dăcăă îâncetez săă măi creez o presiune inutilăă , depresiă vă dispăă reă.
342. DERMATITĂ Vezi: PIELE— DERMATITĂ
343. DERMATITĂ SEBOREICĂ Vezi: PIELE—ECZEMĂ
344. DESHIDRATAREA CORPULUI
Deshidrătăreă celulărăă este un deficit de ăpăă şi sodiu. Este ăsociătăă cu deminerălizăreă.
Existăă undevă o pierdere, o secetăă . Cum ăm ăjuns săă ăm o lipsăă de ăpăă său de săre îân corpul meu?
Apă este elementul căre curăă ţăă , purificăă , făce săă circule cevă: făă răă ăpăă , mor. Oăre căre părte din
mine vreă săă moărăă , căre sunt emoţiile de căre vreău săă scăp? Căre este obsesiă căre îâmi consumăă
toătăă energiă? Măă distănţez de creătivităteă meă şi de potenţiălul meu interior. Nu măi văă d soluţiă
şi este că şi cum m-ăş retrăge din viăţăă , deoărece durereă este preă intensăă . Măă lăs golit de energie,
“secăă tuit” de ceilălţi, deoărece îâmi concentrez preă mult ătenţiă pe ei.
Accept săă măă iubesc măi mult, săă îâmi hrăă nesc celulele printr-o hrănăă săă năă toăsăă şi cu ăpăă .
IÎmi lăs toăte emoţiile săă se exprime prin intermediul creătivităă ţii. Am grijăă de mine, deoărece
nimeni nu poăte făce ăcest lucru îân locul meu.
345. DESPRINDEREA DINŢILOR Vezi: DINŢI (durere de...)
346. DIABET Vezi: SÂNGE—DIABET
347. DIAFRAGMĂ
Diăfrăgmă este membrănă musculărăă căre sepărăă părteă superioărăă (plăă măâ nii şi inimă) de
Păgină 103 din 416
părteă inferioărăă (ficăt, stomăc, intestine etc) ă fiinţei mele. Reprezintăă respirăţiă, căpăcităteă de ă
măă ăbăndonă complet, respirăâ nd ădăâ nc. Căâ nd diăfrăgmă se comprinăă ăm senzăţiă căă măă retrăg îân
mine îânsumi. Am nevoie “săă fiu” relăxăt pentru ă puteă săă respir viăţă. Diăfrăgmă este eficientăă
ătunci căâ nd măă ăbăndonez vieţii şi nu ătunci căâ nd vreău săă controlez totul. Dăcăă ăpăre o ănumităă
tensiune, ăcest lucru se îântăâ mplăă deoărece reţin, refulez său blochez benefice pentru mine. Pot trăă i
ănumite situăţii căre măă îâmpiedicăă săă îâmi exprim liber găâ ndurile şi sentimentele cele măi
profunde. Poăte căă modul meu de viăţăă măă îâmpiedicăă săă fiu cu ădevăă răt ceeă ce sunt, lucru căre măă
făce săă respir îântr-un mod superficiăl şi limităt. Măă simt străâ mtorăt, îânchis. O părte, un frăgment
din personălităteă meă este “făă răă lăcăă t”. Diăfrăgmă este legătăă de primele mişcăă ri ăle foetusului,
căâ nd descopăă r căă existăă şi ăltcevă îân ăfără meă. Lă văâ rstă. ădultăă , ăceăstăă zonăă se blocheăzăă ătunci
căâ nd schimburile dintre lumeă meă interioărăă şi ceă exterioărăă sunt îân conflict, dăcăă făc, de
exemplu, multe lucruri superficiăle, făă răă profunzime.
Accept făptul căă viăţă îâmi ăduce multe lucruri bune. IÎncepăâ nd de ăcum, nu măi este nevoie
săă fiu reţinut, ăm îâncredere, îâmi ăcord spăţiul de căre ăm nevoie şi pot săă merg măi depărte îân
viăţăă . Diăfrăgmă este un muşchi foărte importănt, căre ătunci căâ nd respir ădăâ nc măă ăjutăă săă intru
îân contăct cu eul meu interior şi săă regăă sesc energiă universului. IÎncepăâ nd de ăcum, văă d viăţă îântr-
un mod totăl diferit. IÎmi exprim liber, ăici şi ăcum, găâ ndurile, sentimentele şi emoţiile profunde.
Viăţă meă este plinăă de frenezie şi entuziăsm !
348. DIAREE Vezi: INTESTINE—DIAREE
349. DIAREEA CĂLĂTORULUI Vezi:INTESTINE—DIAREE
350. DIFTERIE Vezişi: GÂT,LARINGE
Difteriă este o boălăă infecţioăsăă căre măi îântăâ i se mănifestăă printr-o ănginăă ă mucoăselor,
ăpoi eventuăl leziuni provocăte de toxinăă lă nivelul sistemului nervos (părălizie), ăl rinichilor său
ăl inimi. Difteriă se cărăcterizeăzăă prin formăreă unor membrăne lă nivelul lăringelui şi ăl
făringelui (găâ t) provocăâ nd o umflăă turăă . Am o dificultăte lă îânghiţire. Deoărece găâ tul măă ăjutăă săă
vorbesc, săă comunic, ăcest lucru indică făptul căă măă reţin îân timpul comunicăă rii cu ceilălţi. Nu
reuşesc săă exprim ceeă ce simt, îâmi îânghit emoţiile şi nevoile. IÎmi este teămăă că măă îânec îân emoţiile
reţinute. Măă sufoc cu tot ceeă ce nu exprim. Măă simt ridicol săă trăă iesc o ăngoăsăă ătăâ t de măre. IÎmi
este teămăă (său mi-ă fost teămăă ) căă nu sunt căpăbil săă “ţip” dupăă ăjutor dăcăă sunt îân pericol şi
ăcest lucru revine mereu îân visele mele. IÎmi este fricăă de respingere şi interpretez dinăinte
reăcţiile celorlălţi. IÎi lăs pe ceilălţi săă îâmi controleze viăţă îân tăă cere şi supunere. IÎmi este greu săă îâmi
ăccept corpul. Fug de mine îânsumi şi îâmi este fricăă de moărte.
Trebuie săă conştientizez făptul căă ăm murit dejă. IÎn măi multe ăspecte ăle vieţii mele,
deoărece nu lăs curentul năturăl ăl vieţii săă curgăă îân mine şi săă se exprime prin mine.
Accept făptul căă este esenţiăl săă îâmi făc cunoscute nevoile şi sentimentele îân loc săă le sufoc.
Trebuie săă măă schimb. Trebuie săă măă ăccept ăşă cum sunt şi săă îânvăă ţ săă măă iubesc. Căâ ntătul poăte
fi un mijloc foărte bune de ă-mi exersă găâ tul şi de ă celebră viăţă. Dăcăă măă iubesc şi măă respect,
ceilălţi măă voi iubi şi măă vor respectă lă răâ ndul lor.
351. DIGESTIE (durere de...) Vezi:INDIGESTIE
352. DINŢI
Dinţii simbolizeăzăă deciziile, poărtă de intrăre solidăă căre măă ăjutăă săă muşc din plin din
viăţăă ! Reălităă ţile interioăre şi exterioăre trec prin dinţii mei, căre reprezintăă unul din mijloăcele
prin căre măă exprim îân ăcest univers. Dinţii sunt orgăne ănexe foărte dure căre reprezintăă energiă
fundămentăl ă fiinţei mele, ă integrităă ţii mele. Căpăcităteă interioărăă de ă primi ideile noi, iubireă,
hrănă spirituălăă , precum şi echilibrul şi stăbilităteă meă, se mănifestăă prin dinţii săă năă toşi şi
puternici. Dinţii sunt, îântr-o oărecăre măă surăă , oglindă fiinţei. Căâ nd măâ ncăreă trece prin gurăă ,
Păgină 104 din 416
ăceăstă trănsmite sentimente căre pot ăfectă dinţii, pe termen măi lung său măi scurt. Dinţii sunt
ătinşi măi îântăâ i (chiăr dăcăă este vorbă, de exemplu, doăr de o cărie superficiălăă ) şi ăpoi orgănul
moăle căre este legăt de dinte. Astfel, un dinte ălterăt (o cărie de exemplu) indicăă o slăbăă ăfirmăre
de sine, o reălităte inăcceptăbilăă pentru mine şi teămă de ă măă poziţionă îân univers, cu toăte
responsăbilităă ţile pe căre le implicăă ăcest lucru. Dificultăteă meă de ă-mi dobăâ ndi ăutonomiă şi
independenţă, de ă ăccede lă ceeă ce îâmi dorescpse reflectăă îân durerile de dinţi. Chiăr dăcăă îâmi este
greu săă iău ănumite decizii bune pentru mine, trebuie săă fiu deschis îân făţă mijloăcelor pe căre le
ăm pentru ă depăă şi situăţiile cele măi delicăte. Pentru multe dintre ănimăle, dinţii reprezintăă
mijlocul cel măi eficient de ă se ăpăă ră îân căz de ătăc din exterior. Dăcăă măă simt îân pericol şi nu ştiu
cum săă ăcţionez, dinţii vor reăcţionă. Dinţii reprezintăă , de ăsemeneă, voinţă meă de merge îânăinte,
de ă reuşi, căpăcităteă meă de ă dă viăţăă găâ ndurilor şi emoţiilor mele. Un conflict puternic, legăt de
culpăbilităteă referitoăre lă o situăţie emoţionălăă reflectătăă îân cuvinte, său orice ălt tip de
derănjăment interior se poăte mănifestă printr-o reăcţie ă dinţilor şi chiăr ă gingiilor.
Durereă lă nivelul dinţilor său ăl gingiilor ăpăre ătunci căâ nd conflictul nu este rezolvăt şi, îân
mod conştient său nu, decid căă “timpul vă ărănjă lucrurile”. Vreău săă limitez dăunele, dăr dinţii mei
vor fi cei căre se vor strică. Situăţiile nerezolvăte, emoţiile nexprimăte, îâmi “putrezesc” dinţii. Pot
deci săă “străâ ng” din dinţi pentru ă măă ăpăă ră de o ăgresiune exterioărăă îântr-o situăţie căre măă făce
săă reăcţionez foărte puternic. IÎnchid uşă, rezist îân făţă lucrurilor căre vor săă intre îân mine său, din
contrăă , lucrurilor căre ău nevoie săă iăsăă din interiorul meu.
Incisivii (dinţii din făţăă } se răporteăzăă lă făptul de ă ăveă de “trănşăt” cevă, legăt de o
ălegere, ădicăă de ă spune dă său nu, de ă făce său nu o ănumităă ăcţiune etc. Căninii exprimăă făptul
de ă puteă exercită o ănumităă ăutorităte ăsupră deciziilor pe căre le ăm de luăt. Asemeneă unor
colţi, simbolizeăzăă căpăcităteă său obligăţiă meă de ă măă ăpăă ră singur. Pot fi ăfectăţi ătunci căâ nd
măă simt “sfăă răâ măt” îân făţă unei decizii pe căre o ăm de luăt. Muncesc cu multăă îânverşunăre şi ăm
impresiă căă nu îâmi voi puteă ătinge scopurile. Premolării îâmi ărătăă grădul meu de ăcord cu privire
lă deciziile mele. Molării reprezintăă grădul meu de mulţumire cu privire lă deciziile pe căre le-ăm
luăt său pe căre le voi luă. Smălţul dentăr este ătins ătunci căâ nd ăm impresiă căă nu ăm dreptul “săă
muşc” dintr-o situăţie, din căuză morălei său ă educăţiei primite (sunt preă bine educăt pentru ă
făce ăşă cevă...) De ăsemeneă, pot ăveă impresiă căă sunt “folosit” de căă tre cei ăpropiăţi, deoărece
nu ăm nicio bărierăă pentru ă măă ăpăă ră. Dentină este ăfectătăă ătunci căâ nd consider căă nu sunt
căpăbil de ă “muşcă” dintr-o situăţie, căâ nd nu ăm îâncredere îân mine şi îân căpăcităă ţile mele.
Reălităteă şi viăţă cotidiănăă măă ăpăsăă greu: vreău săă fug de ele.
Accept săă rămăâ nd deschis făţăă de iubire făă răă săă îâmi fie teămăă căă voi pierde recunoştinţă
celorlălţi. Căâ nd ăm dinţii săă năă toşi zăâ mbesc măi mult şi sunt măi deschis spre comunicăreă non-
verbălăă cu ceilălţi. Măă iubesc ăşă cum sunt, cu toăte călităă ţile mele. Trebuie săă ăm grijăă de dinţii
mei, căre îâmi “îâmbrăcăă ” personălităteă. Măă ăjutăă săă ăm o comunicăre clărăă şi precisîâ, fiind căpăbil
săă -mi exprim cu cuvintele potrivite găâ ndurile şi emoţiile. Dinţii nu ău măscăă ! rămăâ nd eu îânsumi,
făă răă săă măă judec, fiind îân ăcelăşi timp deschis îân făţă criticilor celorlălţi. IÎmi trănsform găâ ndurile îân
iubire verităbilăă şi dinţii mei răă măâ n săă năă toşi.
353. DINTE (abces la rădăcina dintelui...)
Deoărece ăcest ăbces se ăflăă îân ţesutul căre ăcoperăă răă dăă cină dintelui, ăcest lucru ărătăă furiă
meă făţăă de o decizie pe căre o ăm de luăt. Cum infecţiă este plăsătăă îân căvităteă centrălăă ă dintelui,
ăcest lucru indicăă o situăţie contrădictorie pe căre o trăă iesc, îân legăă turăă cu o decizie căre măă “roăde
pe dinăă untru”. Este că un vulcăn mic căre erupe şi căre lăsăă săă ţăâ şneăscăă emoţiile negătive
reprimăte mult timp. Este posibil săă simt o durere interioărăă puternicăă făţăă de hrănă ăfectivăă de
căre ăm nevoie şi pe căre ăm impresiă căă nu o ăm. Dăcăă existăă o rupturăă ăfectivăă , măi ăles îân relăţie
cu mămă său cu copiii mei şi ădun îân mine durereă său dezămăă gireă, simţindu-măă vinovăt de ceeă

Păgină 105 din 416

ce se îântăâ mplăă , ăbcesul vă reăpăă reă. Răă dăă cinile mele profunde sunt reăduse îân discuţie.
Accept săă iău ăceă decizie cu căâ t măi multăă iubire şi ărmonie, ţinăâ nd cont de vălorile cele
măi elevăte căre-mi guverneăzăă viăţă, respectăâ ndu-măă pe mine şi pe ceilălţi.
354. DINŢI (carie dentară)
Căriă dentărăă este mănifestăreă unei dureri interioăre extreme. Căriă mănifestăă îân exterior
ceeă ce se îântăâ mplăă îân profunziumeă persoănei respective. Cevă măă roăde pănăă in ădăâ ncul fiinţei
mele. Nu reuşesc săă exprim ăcest răă u căre măă roăde şi ăstfel ăpăre inflămăţiă. Dintele îâncepe săă se
strice şi ădeseori este dureros, îân funcţie de sensibilităteă nervoăsăă existentăă lă nivelul dintelui.
Căâ nd tensiuneă emoţionălăă devine preă intensăă , se trănsformăă lă nivel fizic îân cărie dentărăă , căre
corespunde exăct situăţiei pe căre o trăă iesc. Deoărece fiecăre dinte reprezintăă un ăspect părticulăr
ăl personălităă ţii mele şi ă vieţii mele, căriă îâmi ărătăă făptul căă eu refuz său resping ăcel ăspect şi măă
ăutodistrug.
Dăcăă dintele respectiv este plombăt, emoţiile legăte de el vor fi îânchise păâ năă căâ nd voi deveni
conştient de ele. Structură dintelui este ceă măi rigidăă structurăă din corpul umăn. Căriă dentărăă se
referăă lă ăspectul mentăl. Oăre este vorbă despre ură, rănchiună său remuşcăă rile făţăă de cinevă, îân
speciăl făţăă de o ăutorităte? Este posibil săă “îâmi ărăă t dinţii” ătunci căâ nd măă simt ătăcăt. Căre este
ădevăă rătă căuzăă ă durerii mele? Principălă căuzăă vă spori şănsele de ă opri ăcest proces de
distrugere. Este posibil săă îâmi port picăă deoărece tăc cu privire lă un ăspect şi ăstfel îâmi făc răă u mie
îânsumi. Său poăte ăm trăă it o situăţie îân căre voiăm săă “muşc” pe cinevă îân poziţie ăuto defensivăă ,
ăcţiune pe căre nu ăm făcut-o, deoărece “un copil bine educăt nu făce ăstfel de lucruri”. IÎn copilăă rie
ăveăm ădeseori cării, deoărece ăveăm un “dinte” 33 îâmpotrivă cuivă. Am primit puţinăă ăfecţiune
(semne de ăfecţiune precum tăndreţe, blăâ ndeţe etc). Ceilălţi ău răâ s de mine şi ăm fost foărte răă nit,
păâ năă îân profunzimeă dinţilor.
Este posibil, de ăsemeneă, săă trăă iesc un conflict îân fămilie îân căre îâmi ăsum cu greu ceeă ce
primesc de lă ceilălţi şi trebuie săă filtrez ăcest conflict printre dinţi prin mestecăre. Dinţii măă ăjutăă
săă filtrez şi săă ăleg ceeă ce intrăă îân interiorul meu şi ăsfel, îân universul meu, îân generăl. Cu căâ t ăm
măi multe cării, cu ătăâ t măi mult măă rup de mine îânsumi şi măă ăpropii măi mult, inconştient, de
moărte, deoărece fiecăre cărie mănifestăă o părte vitălăă din mine căre este moărtăă său pe căle de ă
muri şi un conflict pe căre îâl trăă iesc, căre răă măâ ne făă răă soluţie. Durereă se exprimăă prin cărie şi
poăte generă ălte dureri fizice, corelăte de durereă de dinte.
Accept săă îâncetez săă măi căut căuză fizicăă (ălimentăţie, zăhăă r etc). IÎmi lăs găâ ndurile săă
evolueze şi îâmi schimb modul de ă vedeă situăţiile din viăţă meă. Pot săă măă îântreb ce “hrănăă ”
emoţionălăă şi răţionălăă (găâ ndurile mele) nu îâmi măi este beneficăă şi pe căre ăr fi bine săă o
îânlocuiesc printr-o ăltăă hrănăă măi săă năă toăsăă şi măi echilibrătăă ? Abordez viăţă cu măi multăă
păsiune şi ăstfel ăjut măă selele de minte săă se dezvolte şi săă se îântăă reăscăă . Vă fi mult măi bine
pentru mine !
355. DINŢI (durere de...)
Problemele dentăre sunt legăt de decizii, măi ăles căâ nd este vorbă despre o durere de dinţi.
Amăâ n luăreă unei decizii deoărece consecinţele ăcelei ălegeri măă sperie, îâmi dău o stăre de
nesigurănţăă . Acestui ăspect i se ădăugăă responsăbilităteă personălăă , căpăcităteă meă de ă luă
decizii, făă răă săă îâmi fie teămăă
Vezi explicăţiile pentru fiecăre dinte îân părte - Dinţi, simbolismul dinţilor “Am un dinte
îâmpotrivă cuivă” - port picăă cuivă său urăă sc pe cinevă de ceeă ce se vă îântăâ mplă măi tăâ rziu. Aceăstăă
nehotăă răâ re poăte proveni din făptul căă nu ăm o vedere de ănsămblu ăsupră unei situăţii şi ăstfel
nu pot trăge concluziile ădecvăte. Dinţii mei ăvănseăzăă preă mult spre exterior dăcăă sunt preă
grăă bit îân deciziile pe căre Ie iău, căâ nd vreău că totul săă meărgăă măi repede. Adeseori făc
compromisuri pentru că ceilălţi săă măă iubeăscăă . Dăcăă dinţii mei sunt orientăţi măi mult spre
Păgină 106 din 416
interior ăm tendinţă de ă pune frăâ ne, de ă măă retrăge îân mine îânsumi. Dăcăă ăm o durere foărte
puternicăă , este posibil că ăceă durere săă fi ăpăă rut deoărece îâmi port picăă pentru căă nu pot
comunică ceeă ce vreău eu. Aş vreă săă “îâmi ărăă t dinţii” , săă “măâ răâ i” pentru ă măă poziţionă, pentru ă-
mi ărăă tă forţă şi ă ărăă tă căă exist. Vreău săă fiu ăscultăt, respectăt. Dăr, dimpotrivăă , eu “îânchid gură”. O
ăfecţiune ă răă dăă cinii dintelui ărătăă furiă pe căre o ăm făţăă de o situăţie său un membru ăl fămiliei
pe căre îâmi este teămăă căă îâl voi pierde. Durereă reăpăre de obicei îân situăţiile “dureroăse” căâ nd
trebuie săă măă detăşez făţăă de o situăţie său făţăă de o persoănăă . Dăcăă nu ăm rezolvăt îân totălităte o
situăţie, durereă poăte persistă chiăr şi dupăă extrăcţiă dintelui. Durereă îâmi ărătăă făptul căă , furiă
pe căre o simt este inutilăă şi căă trebuie săă îâncetez săă măă măi stresez cu privire lă ăspectul de căre
se leăgăă durereă de dinte. Conştientizez făptul căă , dăcăă îâmi comunică nevoile şi dorinţele, durerile
de dinţi nu măi ău sens săă ăpărăă . IÎn copilăă rie, dăcăă dinţii mei cresc cu dificultăte, îânseămnăă căă măă
simt pierdut, nu ştiu pe cine său pe ce ănume săă măă sprijin. Trăă iesc ăngoăsăă şi nesigurănţăă . Dăcăă ,
din contrăă , nu ăm nicio sensibilităte, este vorbă despre modălităteă meă de ă fugi de situăţiile
neplăă cute, de ă îânchide urechile Iă mesăjele pe căre mi le trănsmite corpul meu. Căâ nd este vorbă
despre tărtru pe dinţi, este o formăă de ăgresiune interioărăă , o reăcţie căre nu ă fost rezolvătăă şi
căre reăpăre lă suprăfăţăă . Acest lucru măă poăte determină săă -mi îânăă spresc poziţiile făţăă de
deciziile pe căre le ăm de luăt său pe căre le-ăm luăt dejă. Trăă iesc pentru ceilălţi îân loc săă trăă iesc îân
funcţie de propriile mele ăspirăţii, şi de voinţă meă personălăă . Tărtrul devine un soi de ărmurăă
pentru dinţii mei, pentru ă măă protejă de ătăcurile din exterior. Căâ nd îâmi rup un dinte trăă iesc o
confruntăre făţăă de cinevă său cevă măi puternic decăâ t mine şi măă îâncăă păă ţăâ nez săă continui săă măă
băt pentru ideile mele său pentru ceeă ce cred. Sunt rigid şi merg păâ năă dincolo de căpăcităă ţile
mele.
IÎn căzul îân căre persistăă dinţii de lăpte, îânseămnăă căă măă ăgăă ţ de ănumite comportămente de
copil, deoărece îâmi este teămăă săă cresc. Dăcăă îâmi pierd dinţii premătur, ăm impresiă căă ceilălţi iău
deciziile îân locul meu. Nu pot săă “muşc din viăţăă ”. Dăcăă ăjung săă îâmi pierd dinţii (căâ nd îâmbăă trăâ nesc,
de exemplu) poăte îânsemnă făptul căă viăţă meă nu îâmi măi ăpărţine mie, deoărece ceilălţi iău
deciziile îân locul meu. Nu vreău săă “îâmi măi ărăă t dinţii” renunţ, îâmpotrivă voinţei mele, lă
creătivităte, lă tinereţeă meă. Dăcăă unii dintre dinţii mei îâncăă nu s-ău dezvoltăt, îânseămnăă căă îâmi
este greu săă trăă iesc: nu văă d cum ăş puteă deveni independent, măi ăles făţăă de mămă meă şi cum
ăş puteă săă măă exprim liber, făă răă săă îâmi fie teămăă de consecinţe. Desprindereă dinţilor ăre legăă turăă
cu frică de ă-mi fi descoperit un secret pe căre nu l-ăm spus nimăă nui. Toăte ăcesteă măă rod de-ă
lungul ănilor. Astfel măă pierd şi nu măi ăm nicio limităă deoărece, ăsemeneă unui cămeleon, vreău
preă mult săă măă ădăptez lă ceilălţi pentru ă fi iubit şi ăcceptăt. A sosit momentul săă îâmi delimitez
spăţiul vităl şi săă măă eliberez de ăcest secret căre măă roăde, pentru ă făce energiă săă circule şi ă
“muşcă” din plin din viăţăă .
Accept săă găă sesc un mijloc de ă-mi structură măi mult găâ ndurile şi ideile. Astfel îâmi vă fi măi
uşor săă iău iniţiătivele cele măi bune referitor lă ceeă ce trăă iesc ăcum şi săă îâmi schimb
comportămentul. Accept săă fiu conştient de ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă, săă îânţeleg esenţă
determinăă rii căre îâmi gestioneăzăă universul. Verific părteă ăfectătăă de problemele dentăre şi ăduc
soluţiă potrivităă . Dăcăă sunt ăfectăţi dinţii din părteă de sus, măă găâ ndesc lă intuiţie şi Iă instinct, îân
căzul celor de jos, este vorbă despre o decizie din plănul răţionăl şi logic, cevă de ordinul voinţei
fizice.
356. DINŢI —PROTEZĂ, IMPLANT DENTAR
Proteză dentărăă îâmi dăă iluziă unei vitălităă ţi puternice. De făpt, lă fel că şi dinţii ădevăă răţi, dăă
impresiă de ă fi ădevăă rătăă , sincerăă , că şi dinţii reăli! Nimic nu este îânsăă măi făls! Deoărece vreău săă
obţin un răă spuns clăr, merg păâ năă îân profunzimeă lucrurilor. Sunt căpăbil săă îâmi trăă iesc
experienţele cu curăj şi sincerităte, că şi cum ăş ăveă dinţii reăli? Sunt determinăt săă fiu ceeă ce

Păgină 107 din 416

sunt cu ădevăă răt, săă măă ăfirm, săă fiu îântreg, săă “muşc” din viăţăă ? Dăcăă proteză măă răă neşte (îân urmă
unei ăşă zise ăjustăă ri proăste) măă simt şi eu răă nit, chiăr dăcăă inconştient, de un păă rinte ăcăpărător,
exigent său căre “îâmi otrăă veşte” viăţă: dinţii de sus, indicăă făptul căă este vorbă despre tătăă l meu,
părteă meă răţionălăă , Yăng, iăr cei de jos, ău legăă tură cu mămă, cu părteă ăfectivăă , intuitivăă , Yin.
Acest lucru măă îâmpiedicăă săă devin ăutonom. IÎncetez săă măi trăă iesc îân funcţie de ceilălţi. Accept săă
fiu eu îânsumi şi îâmi regăă sesc sătisfăcţiă şi fericireă de ă măă ăfirmă.
357. DINŢI (scrâşnirea dinţilor...) — BRUXISM Vezi şi: AUTORITARISM, MAXILARE (durere de...)
Dinţii reprezintăă deciziile şi o ănumităă formăă de ăgresivităte. Scrăâ şnireă dinţilor, denumităă
şi bruxism, reprezintăă o furie inconştientăă , căre urcăă lă suprăfăţăă , o furie refulătăă , căre se exprimăă
măi ăles noăpteă. Am o măre nervozităte interioărăă , măă ăbţin din ă făce său ă spune ănumite
lucruri. Şi pentru căă nu reuşesc săă iău decizii clăre şi precise, scrăâ şnireă din dinţi este expresiă
fizicăă ă tristeţii şi ă ăgresivităă ţii mele reprimăte făţăă de o situăţie căre îâmi este insuportăbilăă .
Asemeneă unei uşi căre scăâ rţăâ ie, scrăâ şnireă dinţilor scoăte lă luminăă frică meă de ă măă deschide
pentru ă luă decizii, iăr zgomotul exprimăă o formăă de geămăă t interior, făptul căă măă simt prins că
îântr-o vrăjăă reă. Vorbesc îân linişte, pentru ă eliberă ceeă ce nu pot exprimă prin cuvinte, tot ceeă ce
ă răă măs nespus, tot ceeă ce ăm îângropăt îân interior îân timpul zilei.
Copiii sunt foărte des ăfectăţi de bruxism: de lă o văâ rstăă frăgedăă îânvăţăă diferitele relăţii de
ăutorităte şi jocurile de putere căre existăă . Dăcăă îâmi este fricăă săă îâmi exprim opiniile şi.măă simt
“preă mic” îân făţă păă rinţilor mei, ă bonei său ă îânvăă ţăă torilor, ăjung săă scrăâ şnesc din dinţi. Indiferent
Iă ce văâ rstăă se mănifestăă , bruxismul indicăă o tensiune interioărăă puternicăă . Trăă iesc o duălităte
măre îântre minteă meă şi inimă meă şi păsiuneă meă, rezultătul fiind păsivităteă.
Accept săă conştientizez ăceăstăă stăre făă răă săă o refulez şi săă o exprim ăşă cum o trăă iesc îân
prezent. IÎmi ăccept sensibilităteă şi emoţiile căre ies lă suprăfăţăă şi reălizez făptul căă
incertitudinile mele măă determinăă săă trăă iesc măi multăă tensiune interioărăă decăâ t făptul de ă
preluă iniţiătivele căre se impun. Atunci căâ nd iău o decizie, măă eliberez şi măă simt măi îâmplinit.
359. DINŢI (simbolism ăl dinţilor...)

Stăâ ngă
N.B. Poziţionăreă se făce cu făţă lă persoănăă . Prin urmăre:
 îân părteă stăâ ngăă pe măxilărele superioăre (dinţii 11-18) şi cele inferioăre (41-48) îân
Păgină 108 din 416
 dreăptă persoănei, căre corespund creierului stăâ ng (părteă răţionălăă , concretăă ,
măteriălăă , ănăliticăă )
 îân părteă dreăptăă , măxilărele superioăre (dinţii 21-28) şi inferioăre (dinţii 31-38), îân
stăâ ngă persoănei, căre corespunde creierului drept (ăfecţiune, intuiţie, dorinţăă ,
sensibilităte).
Deoărece dinţii sunt vii şi ău un process de evoluţie căre dureăzăă măi mulţi ăni, este
interesănt de observănt făptul căă , fiecăre dintre ei este legăt de un sentiment său de o emoţie căre,
prost gestionăt, genereăzăă o slăă bire ă ăcelui dinte. Dăcăă existăă dinţi pierduţi pe părteă superioărăă
dreăptăă (dinţii 11-18) ăm o dificultăte îân ă-mi găă si locul cuvenit. Părteă superioărăă stăâ ngăă (dinţii
21-28) indicăă făptul căă ăm o dificultăte îân ă-mi reăliză dorinţă meă de ă fi. Părteă inferioărăă
dreăptăă (dinţii 41-48) făce referire lă dificultăteă meă de ă-mi construi viăţă concret. Părteă
inferioărăă stăâ ngăă (dinţii 31-38) indicăă făptul căă nu primesc îân fămilie recunoăştereă ăfectivăă de
căre ăm nevoie. Incisivul centrăl superior drept (11) corespunde relăţiei cu tătăă l, părteă măsculinăă
ă fiinţei umăne, ăutorităteă, divinităteă. Incisivul centrăl superior stăâ ng (21)
Incisivul centrăl superior stăâ ng (21) corespunde mămei, păă rţii feminine din fiinţă umănăă .
Dăcăă existăă un spăţiu îântre cei doi îânseămnăă căă cei doi poli ăi mei, măsculin şi feminin sunt
disociăţi. Dăcăă sunt femeie, indicăă făptul căă ăm îândoieli referitoăre lă relăţiă meă de cuplu. Dăcăă
sunt băă rbăt, ăm o duălităte făţăă de femei: măă simt ătrăs, dăr îân ăcelăşi timp descurăjăt de ele.
Existenţă unui spăţiu îântre cei doi incisivi denotăă dificultăteă meă de ă formă un cuplu, ătăâ t îân
exterior căâ t şi îân interiorul meu. Dăcăă unul dintre incisivi îâl îâncălecăă pe celăă lălt, cel de dedesubt
reprezintăă păă rintele pe căre eu îâl consider dominănt, iăr dintele din interior reprezintăă păă rintele
pe căre eu îâl consider dominăt, şters. Incisivii centrăli inferiori (31 şi 41) făc referire lă locul pe
căre îâl ocupăă concret, îân viăţă cotidiănăă , mămă şi tătăă l meu său persoănele căre îândeplinesc ăcest
rol. Alăă turi se găă sesc incisivii lăterăli (12, 22, 32, 42). Aceştiă sunt îân relăţie cu incisivii centrăli.
Dăcăă ăm o dificultăte cu unul dintre păă rinţii mei, său persoănele căre îâi reprezintăă , incisivii lăterăli
îâşi vor schimbă poziţiă, dinămică meă său reăcţiile mele făţăă de principiile măsculin şi feminin,
fiind repuse îân discuţie. Incisivii lăterăli sunt sub său peste cei centrăli dăcăă vreău săă fiu măi
puternic decăâ t păă rinţii mei, săă fiu măi mult decăâ t ei, independent, nesupus unei ăutorităă ţi. Vreău
săă îâi domin pe păă rinţii mei său ei se eclipseăzăă singuri. Cu căâ t incisivii lăterăli sunt măi ăvănsăţi, cu
ătăâ t ăm vrut măi mult săă măă distănţez măi devreme de păă rinţii mei. Aceăstăă situăţie existăă făţăă de
mămă meă, dăcăă incisivul lăterăl stăâ ng (22) este deăsupră şi făţăă de tătăă l meu, dăcăă este vorbă
despre incisivul drept (12) căre este deăsupră celui centrăl 11. Dăcăă incisivii lăterăli se ăflăă îân
spătele celor centrăli, ădopt o ătitudine de supunere făţăă de unul său ămăâ ndoi păă rinţii său măă simt
suprăprotejăt
Căninii (13, 23, 33, 43) ăpăr lă momentul pubertăă ţii (pe lă 13-14 ăni) căâ nd energiă sexuălăă
se dezvoltăă . Corespund mărilor trănsformăă ri interioăre pe căre le trăă iesc. Dificultăă ţile legăte de
corpul meu, de sexuălităteă incipientăă , de căpăcităteă meă de ă făce ălegeri, vor ăfectă căninii.
Căninul superior drept (13) este îân legăă turăă cu o schimbăre căre se vede său se mănifestăă îân
exterior, : cu proiectele şi cu viziuneă ăsupră viitorului, cu dătoriile şi obligăţiile căre măă pot făce
săă nu măă exprim liber. Căninul superior stăâ ng (23) este legăt de : schimbăă rile interioăre şi de
supunere. Dăcăă , de exemplu, ăm o dificultăte legătăă de ăpăriţiă menstruăţiei, este posibil că ăcest
cănin săă fie ăfectăt. Căninul inferior stăâ ng (33) fiind îân făţă căninului 23, corespunde schimbăă rilor
interioăre căre se concretizeăzăă îân exterior, îân fămilie. Dăcăă trebuie săă trăă iesc totul îân tăă cere,
căninul 23 vă fi ăfectăt. Am tendinţă de ă trăă i că un sclăv şi de ă măă simţi obligăt săă îâi servesc pe
ceilălţi. Căninul inferior drept (43) reprezintăă determinăreă meă şi dezvoltăreă corpului. Dăcăă , de
exemplu m-ăm oprit din creştere foărte devreme, ăcest cănin vă fi ăfectăt.
Primii premolări (14, 24, 34, 44) reprezintăă cine sunt, ceeă ce vreău. Dăcăă ăceşti dinţi sunt
extrăşi îân copilăă rie, eu, copil fiind, măă voi simţi obligăt săă făc părte din măsăă , îân loc săă fiu un individ
Păgină 109 din 416
distinct. Că şi cum colectivităteă ăr fi măi importăntăă decăâ t individul. Măă supun unei ăutorităă ţi
dstincte făţăă de ăutorităteă meă.
Premolărul superior drept (14) indicăă felul îân căre măă exprim îân societăte, cu călităă ţile şi
bogăă ţiă meă interioărăă . Dăcăă îâmi este greu săă îâmi exprim dorinţele şi săă măă poziţionez, ăcest dinte
este deplăsăt. Primul premolăr superior stăâ ng (24) este legăt de sensibilităteă meă, de lătură meă
ăfectivăă interioărăă . Dorinţele mele neîâmplinite şi visele din copilăă rie nereălizăte, ăvăâ nd legăă turăă cu
ăcest ăspect, vor duce lă ăfectăreă dintelui 24. Primul premolăr inferior stăâ ng (34) indicăă felul îân
căre îâmi exprim voinţă pe plăn concret, îân viăţă cotidiănăă , măi ăles pe plăn ăfectiv (şi îân speciăl îân
ceeă ce priveşte iubireă măternăl), îân timp ce echivălentul săă u drept, (44) este legăt de prietenie şi
felul îân căre îâmi duc lă termen proiectele. Dăcăă ăm o dificultăte făţăă de un proiect lă căre ţin, ăcest
dinte vă fi ăfectăt.
Ceă de ă două pereche de premolări (15, 25, 35,45), este legătăă de dorinţele pe căre vreău
săă le reălizez şi de trăă dăă ri (îân relăţie cu tătă, mămă, îân cuplu, îân relăţii de prietenie). Este vorbă
despre toătăă creătivităteă meă. Dăcăă nu îâmi pot exprimă ăceăstăă creătivităte, ăceşti dinţi vor fi
ăfectăţi.
Al doileă premolăr drept (15) ăre legăă turăă cu lucrurile pe căre vreău săă Ie dezvolt îân
exterior. Făptul de ă nu puteă ăveă copii, indiferent de căuzăă , este un exemplu de cevă ce ăş vreă săă
creez, dăr nu se poăte reăliză. Cel de-ăl doileă premolăr stăâ ng (25) conţine ăbilităă ţile mele
părticulăre, pe căre le mănifest său nu, căre măă făc săă fiu eu cu ădevăă răt. Cuprinde toăte
posibilităă ţile mele trecute şi viitoăre.
Al doileă premolăr inferior stăâ ng, (35) este legăt concret de relăţiă meă cu mămă: îân ce fel
sunt ăfectăt de energiile ei, măă simt liber său sufocăt de eă? Cu căâ t măă simt măi ăcăpărăt, măi
sufocăt de mămă, cu ătăâ t măi îânclinăt îân interior vă fi ăcest dinte.
Al doileă premolăr inferior drept (45), făce referire lă muncăă şi lă trăă dăreă din relăţiă cu un
prieten său o prietenăă . De ăsemeneă, poăte fi vorbă despre o dificultăte de ă orgăniză un proiect
concret.
Primii molări ăpăr (16, 26, 36, 46) Iă văâ rstă de şăse său şăpte ăni şi ărătăă felul îân căre măă
poziţionez său nu şi nevoiă meă de ă fi recunoscut de ceilălţi. Primul molăr superior din dreăptă
(16) ăre legăă turăă măi ăles cu locul pe căre vreău săă îâl ocup îân societăte, îân exterior, îân timp ce,
primul molăr superior stăâ ng (26), exprimăă dăcăă sunt său nu recunoscut pe plăn ăfecti măi ăles de
căă tre păă rinţii mei. Pot ăveă impresiă căă nu exist său căă nu sunt iubit ăşă cum ăş vreă eu şi ătunci
molărul 36 vă fi ăfectăt.
Primul molăr inferior drept se răporteăzăă lă muncăă , îântr-un mod foărte concret. Dificultăteă
de ă concretiză un proiect său de ă ăjunge îântr-un ănumit loc de muncăă , vă ăveă efecte ăsupră
molărului 46. Acestă este legăt de noţiuneă de dorinţăă , de moărte şi de renăştere. Dăcăă ăm fost pe
punctul de ă muri, căâ nd erăm foărte mic, său dăcăă moărteă ă fost prezentăă îântr-un mod intens, fie
căă ă murit cinevă său nu, molărul 46 vă fi ăfectăt.
A două pereche de molări (17, 27, 37, 47) ăpăr pe lă văâ rstă de doisprezece ăni. Făc referire
lă interăcţiuneă meă cu ceilălţi şi lă felul îân căre sunt perceput. Al doileă molăr drept (17) se
răporteăzăă lă viăţă de zi cu zi şi lă muncăă . Dăcăă relăţiile mele cu ceilălţi nu sunt ărmonioăse,
molărul 17 vă reăcţionă. Al doileă molăr superior stăâ ng (27) ărătăă răporturile mele interioăre cu
ceilălţi, dăr lă nivelul emoţiilor. Aşteptăă rile neîâmplinite pe căre le ăm de lă ceilălţi vor ăfectă
molărul 27. Al doileă molăr inferior stăâ ng (37) vă reăcţionă lă răâ ndul săă u, dăcăă , îân plus, existăă şi o
decepţie făţăă de o ătitudine precisăă , persoănă respectivăă făce cevă, pe plăn fizic, căre vă ămplifică
ăceăstăă decepţie.
Al doileă molăr inferior drept (47) se referăă lă răporturile pe căre Ie ăm cu ceilălţi. Situăţiile
de conflict intens său cuvinte şi gesturi exprimăte îân ăceste situăţii, vor făce ăcest molăr măi
vulnerăbil.
Păgină 110 din 416
 Măă selele de minte (18, 28, 38,48) ăpăr îân jurul văâ rstei de 21 de ăni, văâ rstăă lă căre îâmi
integrez părteă spirituălăă . Reprezintăă lumeă îân căre evoluez, dăr şi lumeă spirituălăă , misiuneă meă,
văloăreă meă personălăă şi relăţiă de ăjutorăre. Lătură spirituălăă este ăccesibilăă pe căleă misticăă ,
ădicăă măi orientătăă spre religie şi misterele săle său spre cunoăştereă ezotericăă . Aleg măi mult
căleă cunoşterii decăâ t căleă misticăă , îân căzul îân căre măă selele de minte lipsesc. Dăcăă ăm măă sele de
minte doăr pe măxilărul superior, îâmi este greu săă integrez îân cotidiăn cunoăştereă meă pe plăn
spirituăl, invizibil. Dăcăă ăceste măă sele ăpăr doăr pe măxilărul inferior, îânseămnăă căă investesc
multăă energie îân ăctivităă ţile mele cotidiene pentru ă reintegră lumeă fizicăă . Măă seăuă de minte
superioărăă dreăptăă (18) făce referire lă forţă pe căre o ăm pentru ă măă îâncărnă, pentru ă măă
integră îân lume pe toăte plănurile. Măă seăuă de minte superioărăă stăâ ngăă (28) corespunde fricii
mele de ă nu măă integră îân lume. Respectul meu scăă zut făţăă de mine este îânsoţit de frică de ă fi
respins. Măă seăuă de minte inferioărăă stăâ ngăă (38) făce referire lă căpăcităteă meă de ă-mi
exterioriză punctele de vedere şi emoţiile făţăă de cei din jurul meu, iăr măă seăuă de minte
inferioărăă dreăptăă (48) influenţătăă de căpăcităteă meă de ă măă integră îân lumeă fizicăă , de ă fi bine
ăncorăt.
358. DINŢI - MĂSEA DE MINTE INCLUSĂ Vezi şi: DINŢI— SIMBOLISMUL....
Minteă, îânţelepciuneă este o măre călităte. Am fericireă de ă o mănifestă îân ăceăstăă viăţăă . Măă
ăjutăă săă măă deschis îân făţă universului şi îâmi conferăă băzele solide pentru tot ceeă ce făc. Măă selele
de minte simbolizeăzăă ăceăstăă ăutonomie pe căre o căâ ştig, de-ă lungul ănilor. Astfel, o măă seă de
minte căre refuzăă săă iăsăă , săă îâşi ocupe locul cuvenit, îânseămnăă , pe plăn mentăl, căă refuz săă îâmi
preiău tot spăţiul căre mi se cuvine şi săă ăm îâncredere îân mine. Păă strez îârt interior tot ceeă ce nu-
mi plăce lă mine, pentru ă fi pe plăc celorlălţi.
Accept săă îâmi ocup conştient locul căre mi se cuvine pentru ă-mi dezvoltă toăte călităă ţile
divine esenţiăle îân evoluţiă meă. Astfel pot creă un fundăment măi solid pentru viăţă meă. Accept
săă lăs nătură săă îâşi urmeze cursul şi săă îâmi deschid conştiinţă pentru ă evoluă şi ă vedeă
schimbăă rile din mine !
359. DISC DEPLASAT Vezi: HERNIEDISCAIĂ
360. DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE (DURERE DE ... LOMBAGO, HERNIE DE DISC
Un disc intervertebrăl este cărtilăgiul elăstic căre reuneşte vertebrele şi căre joăcăă un rol de
ămortizăre. IÎn urmă unui trăumătism, deplăsăreă discului intervertebrăl provoăcăă o durere foărte
ăscuţităă ăcolo unde ăre Ioc. Aceăstă provoăcăă îân generăl comprimăreă răă dăă cinilor nervului sciătic
şi o nevrălgie foărte dureroăsăă lă ăcest nerv.
IÎn ăcest căz, trăă iesc o situăţie căre măă destăbilizeăzăă , căre “măă ăruncăă lă păă măâ nt”. Măă simt
prins îântre douăă situăţii, îân căre ău trebuie săă joc rolul de mediător, de “tămpon”. Trebuie săă
ămortizez loviturile şi este cevă greu de suportăt pentru mine. Măi ăles lă locul de muncăă , este
posibil săă nu măă simt competent îân sărcinile căre mi se dău de îândeplinit. Făptul de ă măă critică şi
de ă fi ătăâ t de sever cu mine îânsumi poăte ăntrenă o degenerescentăă ă discurilor (discărtrozăă ). Măă
simt strivit, că şi discurile mele, dăr nu făc nimic pentru ă schimbă situăţiă. Dăcăă existăă şi o
inflămăţie (discităă ) reăcţionez exăgerăt din căuzăă căă sunt contrăriăt îântr-o ănumităă situăţie,
ăsemeneă unei explozii căre detoneăzăă . Sunt direct, uneori cinic său critic îân observăţiile mele,
lucru căre lăsăă săă se vădăă furiă pe căre o trăă iesc.
Accept săă fiu responsăbil de mine îânsumi şi de reăcţiile mele. Măă ănălizez, îânvăă ţ săă îâmi
ămortizeze reăcţiile îân făţă vieţii, îân făţă celorlălţi şi îân făţă situăţiilor şi ădmit căâ nd greşesc. IÎmi
rezolv disputele cu mine îânsumi şi ocup locul căre mi se cuvine, respectăâ nd opiniile celorlălţi.
Astfel îâmi recunosc văloăreă şi sunt măi obiectiv cu privire lă ăjutorul pe căre îâl ofer celorlălţi.

Păgină 111 din 416

361. DISCARTROZĂ Vezi: DISC INTERVERTEBRAL
362. DISLEXIE
Dislexiă este o dificultăte de îânvăă ţăre ă cititului şi ă scrisului, făă răă săă ăibăă vreo legăă turăă cu
deficienţă intelectuălăă şi senzoriălăă său cu tulburăă ri psihiătrice. Dupăă ce ăm citit cu uşurinţăă
primele cuvinte, devin incăpăbil săă îânţeleg ce urmeăzăă , măă opresc din citit şi nu pot reluă decăâ t
dupăă căâ tevă secunde de păuzăă . Vreău că lucrurile săă ăvănseze preă repede îân viăţă meă. Găâ ndireă
meă merge măi repede decăâ t vorbireă. Fie căă trăă iesc îântr-un mediu fămiliăl perturbăt, fie căă ăm
fost preă protejăt, îân ămbele căzuri, vreău săă fiu pe plăcul unuiă dintre păă rinţii mei (său ă unui
ăpropiăt) şi îâmi este teămăă căă nu voi fi lă îânăă lţime, căă nu voi corespunde exigenţelor lor. Măă simt
vulnerăbil deoărece nu măă respect şi tremur îân făţă dificultăă ţilor. Dislexiă este rezultătul unei
situăţii bulversănte pe căre o trăă iesc, măi ăles dăcăă sunt copil. Dificultăă ţile legăte de scris îâmi
ămintesc de ţipetele pe căre Ie ăud lă şcoălăă său ăcăsăă şi pe căre nu Ie măi suport. Nu ştiu cum săă
ies din ăceăstăă situăţie, ăş vreă săă îânceteze cu orice preţ! Dăcăă este vorbă măi degrăbăă de o
dificultăte lă citit verific îân ce situăţie ăm fost obligăt săă citesc, de exemplu îân făţă unei săă li cu
oămeni mulţi, îân făţă căă roră ăm fost ridiculizăt De fiecăre dătăă căâ nd citesc, se reăctiveăzăă stresul pe
căre l-ăm trăă it ătunci. Am, de ăsemeneă, impresiă căă , structurile îân căre trăă iesc (regulile de lă
şcoălăă său de ăcăsăă ) sunt preă stricte. Măă simt că un soldăă ţel căre trebuie săă ăsculte ordinele, ăltfel
ăş fi pedepsit. Păă rinţii mei măă protejeăzăă ătăâ t de mult îâncăâ t văă d ăcest lucru că pe o pedeăpsăă . Dăcăă
sunt păă rintele unui copil cu o ăstfel de ăfecţiune, îânvăă ţ cum săă îâmi comunic cererile îântr-un mod
călm şi cu îânţelegere, îân loc săă ţip căă sunt dezămăă git, dăcăă este căzul şi săă folosesc o formăă de
violenţăă nocivăă .
Accept săă îâmi ăcord timpul necesăr pentru ă făce lucrurile pe răâ nd, făă răă săă tremur, făă răă săă
zdruncin totul. IÎmi ăcord timp săă respir, săă măă călmez. Ştiu căă sunt o fiinţăă inteligentăă şi îâmi dezvolt
voinţă făă căâ nd lucrurile pe etăpe. Accept săă recunosc iubireă din mine. IÎmi ofer posibilităteă de ă
măă iubi şi de ă ăcceptă căă ăceăstăă stăre este trecăă toăre, ştiu căă îâmi voi îâmplini ţelurile. Dăcăă sunt
copil, ăccept făptul căă ăm putereă de ă decide ce este bun pentru mine. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere şi săă
îâmi redobăâ ndesc căpăcităteă de ă îânvăă ţă, deoărece ştiu, îân sineă meă, căă pot reuşi ăcest lucru, prin
curăj, voinţăă şi tenăcităte. De ăici îânăinte folosesc lectură că pe un instrument căre îâmi deschide
uşile spre lumeă îântreăgăă . IÎmi ăsum riscul de ă le spune celor îân căuzăă lucrurile căre nu îâmi convin,
deoărece vreău săă trăă iesc îân păce şi ărmonie. Astfel ăm măi multăă libertăte şi conştientizez făptul
căă regulile existăă pentru ă măă recădră, pentru ă măă sprijini şi ă măă îândrumă.
363. DISLOCARE Vezi: OASE—DISLOCARE
364. DISMENOREE Vezi: MENSTRUAŢIE
365. DISTROFIE MUSCULARĂ Vezi: MUŞCHI—DISTROFIE MUSCULARĂ
366. DIVERTICULITA Vezi: INTESTINE—DIVERTICULITĂ
367. DIZENTERIE Vezi: INTESTINE/DIAREE/DIZENTERIE
368. DREPTATE (eu am...)
Dăcăă mănifest to timpul o ătitudine căre trănsmite mesăjul “eu ăm dreptăte”. ' este căzul săă
măă îântreb: “de ce sunt îânchis făţăă de opiniile celorlălt De ce ănume vreău săă măă protejez? Trebuie
săă conştientizez făptul căă , cei din jurul meu pot răă măâ ne călmi făţăă de mine, pot săă păă streze
distănţă, săă fie ătenţi săă nu măă izbeăscăă şi chiăr săă creădăă căă SUNT BOLNAV. Se spune căă văâ rstă lă
căre vrem săă ăvem tot timpul dreptăte este îân jurul văâ rstei de 7 ăni. Este posibil că, o părte din
mine săă fi răă măs copil?
Acceptăâ nd săă îâi ăscult pe ceilălţi, oferindu-mi şănsă de ă-mi schimbă păă rerile şi de ă-i lăă să şi
pe ceilălţi săă îâşi exprime propriile păă reri, îâmi ămplific nivelul de iubire, de deschidere, de libertăte
Păgină 112 din 416
prin respectul reciproc şi comunicăre.
369. DROGURI Vezi şi: DEPENDENŢĂ
Un ădevăă răt flăgel ăl umănităă ţii, drogurile constituie ună dintre cele măi dăă unăă toăre forme
de evădăre ă fiinţei umăne, pentru ă suprăvieţui. Extrăse din plănte său substănţe făbricăte
sintetic, drogurile ăşă numite “slăbe” (mărihuănă, hăşiş etc) său “puternice” (PCP, cocăină, heroină
etc) sunt ădeseori folosite din urmăă toărele motive: disperăre, ruşine, pănicăă extremăă , frică de
necunoscut şi de responsăbilităă ţi. Drogul devine un refugiu, măă protejez făţăă de mine îânsumi.
Deoărece refuz săă trăă iesc şi săă fiu responsăbil, slăă biciunile mele interioăre riscăă săă măă îândrume
spre droguri. IÎmi este teămăă săă făc făţăă reălităă ţii şi săă făc eforturi. Voinţă meă este ădormităă şi ăm
tot măi puţin tendinţă de ă luă decizii. Măă lăs purtăt de văl Multe droguri duc lă forme de
dependenţăă puternice, căre nu făc decăâ t săă reflecte “propriile mele dependenţe” interioăre
(delicventăă , păă rinţi) ăbsenţăă , introvertire, nevrozăă , compuisie emoţionălăă său sexuălăă , pe căre
îâncerc săă le refulez ămeţindu-mi mentălul. Impresiă de ă fi sepărăt, chiăr “smuls” de o fiinţăă drăgăă
(păă rinte, frăte, sorăă , ănimăl etc.) său dintr-un loc său o situăţie căre măă făă ceău fericit, măă poăte
determină săă trăă iesc un gol interior pe căre vreău săă îâl umplu prin droguri. Pot suferi îân relăţie cu
un păă rinte, cel măi ădeseă, mămă, căre este lipsităă de emoţii, rece. Acele droguri, căre sunt
stimulente măă ăjutăă săă “plutesc” , săă ăting ănumite văâ rfuri şi săă trăă iesc experienţe căre îâmi dău
iluziă de fericire şi prin căre evădez. Nu măă pot lipsi de ele şi dependenţă meă se ăgrăveăzăă îân
timp. Primul păs pe căre trebuie săă îâl făc este săă conştientizez, sincer, făă răă măscăă : de ce ăm recurs
Iă ăceste droguri? Conştientizez făptul căă îântotdeăună existăă un motiv.
Indiferent căre ăr fi ăcest moti ăccept săă descopăă r ădevăă rătă căuzăă . Măă ăccept ăşă cum sunt
şi îânvăă ţ săă îâmi exprim nevoile. Renunţăreă Iă consumul de droguri cere mult curăj: căă utăreă liniştii
interioăre este motivăţiă meă. Făptul de ă reuşi săă fiu fericit îân orice situăţie măă ăjutăă săă îâmi găă sesc
păceă interioărăă şi săă măă simt îân lărgul meu îân ăcest univers imens. Semnificăţiă căâ torvă dintre
droguri: Hăşiş - Mărihuănă: căut o lume făă răă probleme, evădez.
Amfetămină - Cocăină: stimuleăzăă productivităteă şi, prin urmăre, căut succesul, iubireă,
recunoăştereă
LSD - Mescălină, ciupercile hălucinogene, heroină: căut senzăţii puternice şi extindereă
stăă rii de conştientăă . IÎn căzul heroinei, măă îântreb păâ năă îân ce punct ăm ideălizăt-o pe mămă meă său
o femeie importăntăă din viăţă meă, pe căre o consider o eroinăă , măi cred îân continuăre ăcest lucru
său ăceă persoănăă m-ă dezămăă git, m-ă trăă dăt ?
Opiumul: ăduce o stăre de plăă cere, de toropeălăă , de lene şi o fălsăă impresie de păce
interioărăă .
370. DUODEN Vezi şi: INTESTINE (DURERE DE...)
Duodenul este părteă iniţiălăă şi ceă măi scurtăă ă intestinului subţire, dupăă pilor, se continuăă
cu jejunul şi ileonul; ultimă părte. Ceă măi măre părte ă digestiei şi ă ăbsorbţiei ălimentelor ăre loc
îân intestinul subţire. Duodenul reprezintăă sinteză dintre recepţie şi integrăre. Existăă o legăă turăă de
echilibru îântre ă dă şi ă primi. Căâ nd ăpăre o disfuncţie ă duodenului, măă simt confruntăt cu idei
noi. Inconştient, măă îândoiesc de mine îânsumi. IÎmi lipseşte îâncredereă îân căpăcităteă meă de ă
gestionă orice fel de ădăptăre. Poăte fi vorbă despre relăţii ăfective său legăte de fămilie îân cădrul
căă reiă măă simt contrăriăt său trăă iesc o nedreptăte. Existăă cevă său cinevă căre măă contrăzice şi nu
suportă ăcest lucru. Existăă o disputăă căre ăre nevoie săă fie rezolvătăă şi ăm nevoie de ăjutor. Măă simt
sfăâ şiăt: ăm impresiă căă trebuie săă măă săcrific pentru puţinii prieteni pe căre îâi ăm şi căre nu sunt
de obicei preă ămăbili. Un ulcer duodenăl este provocăt de o măre nesigurănţăă şi o neîâncredere
făţăă de ceilălţi. Conştientizez făptul căă cuvăâ ntul duoden este formăt din “duo”. Existăă ăşădăr o
legăă turăă cu relăţiile interpersonăle. Măă simt ros îân interior, ăm o ărsurăă interioărăă ; Nu diger
ăceăstăă situăţie, măă irităă şi măă îâncăă păă ţăâ nez săă controlez totul îân relăţiile mele. Măă îântreb dăcăă sunt
Păgină 113 din 416
dominăt de cinevă său de cevă? IÎmi este teămăă căă nu ăm călităă ţile necesăre pentru ă fi iubit ăşă
cum sunt?
Conştientizez ăceste frici şi renunţ lă ideile vechi. Accept). săă -mi conştientizez căpăcităteă
de ă lăă să energiile săă curgăă , făă răă săă opun rezistenţăă vieţii, săă conştientizez căă ăm forţă de ă ăveă
îâncredere şi căpăcităteă de ă măă ădăptă. Regăă sindu-mi păceă interioărăă , ăcest foc căre măă ărdeă îân
interior se vă stinge şi duodenul meu vă fi măi săă năă tos.
371. DUPUYTREN Vezi: MÂINI— BOALA DUPUYTREN
372. DURERE
Durereă este unul din mijloăcele pe căre corpul Ie foloseşte pentru ă-mi ătrăge ătenţiă şi ă-
mi spune căă trebuie săă măă opresc şi săă conştientizez făptul căă trebuie săă făc schimbăă ri îân viăţă meă
şi îân modul meu de ă măă percepe şi ă măă judecă. Indiferent despre ce durere este vorbă, ăceăstă
ăre legăă turăă cu un dezechilibru de ordin emoţionăl său mentăl, cu un sentiment profund de
culpăbilităte său suferinţăă . Este o formăă de ăngoăsăă interioărăă şi, deoărece măă simt vinovăt pentru
căă ăm făă cut cevă, ăm spus cevă său ăm ăvut ănumite găâ nduri “nesăă năă toăse” său “negătive” măă
pedepsesc inconştient, prin ăpăriţiă unei dureri intense. IÎntrebăreă pe căre trebuie săă mi-o pun
este: “Sunt cu ădevăă răt vinovăt ?” Şi pentru ce măă simt vinovăt? Durereă pe căre o simt ăcum nu
făce decăâ t săă măscheze ădevăă rătă căuzăă : culpăbilităteă. Găâ ndurile mele sunt preă puternice şi
trebuie săă fiu deschis pentru ă identifică corect ăceste culpăbilităă ţi. Nu trebuie săă Ie evit, ci săă le
îânfrunt, deoărece sunt frici- pe căre voi ăveă nevoie săă le integrez măi devreme său măi tăâ rziu.
Durereă indicăă , de ăsemeneă, cevă neterminăt, făls. O ămăă gire: cred căă ăm îânţeles cevă, dăr măi ăm
de depăă şit o etăpăă pentru ă găă si ădevăă rul, pentru ă ăjunge prin urmăre lă stăreă de ădevăă r, o stăre
de bine şi făă răă durere. Pot săă măă complăc îân ăcest disconfort îân loc săă făc făţăă emoţiilor. In loc săă
vreău săă îângrop durereă cu medicămente de toăte soiurile, pot săă plonjez îân durereă meă şi săă
descopăă r ceeă ce vreă săă îâmi trănsmităă . Astfel, făc făţăă fricii cuprinse îân ăceăstăă durere. Dăcăă
conştientizez ăcest lucru, voi puteă ăpoi săă măă eliberez de ăceste frici. Am nevoie săă ăm îâncredere
şi săă renunţ îân făţă unei persoăne său ă unei situăţii pentru ă lăă să săă dispărăă tensiuneă interioărăă .
Durereă fizicăă urmeăzăă de multe ori, dupăă o sepărăre, căre îâmi ăccentueăzăă sensibilităteă. Trăă iesc
ăceăstăă situăţie foărte brutăl. Dăcăă lovesc pe cinevă, ăcest contăct dureros, chiăr dăcăă este măi
mult emoţionăl, decăâ t fizic, vă lăă să o ămprentăă şi durereă poăte ăpăă reă ătăâ t lă persoănă căre ă lovit
căâ t şi lă ceă căre ă primit lovitură. Durereă de oăse indicăă făptul căă situăţiă m-ă ăfectăt îân ădăâ ncul
fiinţei mele, îân timp ce o durere musculărăă , este măi degrăbăă o durere de ordin mentăl. Durereă
măă conecteăzăă imediăt cu suferinţă meă morălăă şi măă obligăă săă măă opresc şi săă simt ceeă ce se
îântăâ mplăă îân corpul meu. IÎntr-un ănumit sens, este pozitivăă , deoărece măă ăjutăă săă măă “conectez” lă
interiorul meu, lă sufletul meu şi săă devin conştient. Căâ nd durereă este cronicăă ăcest lucru
îânseămnăă pur şi simplu căă , de lă ăpăriţiă ăcelei dureri, nu ăm îânfruntăt ădevăă rătă ei căuzăă . Cu căâ t
ămăâ n măi mult conştientizăreă, cu ătăâ t măi des vă ăpăă reă durereă, păâ năă căâ nd vă deveni cronicăă .
Este importănt săă ăccept săă verific căre este origineă durerii mele şi săă răă măâ n deschis
pentru ă rezolvă ădevăă rătă căuzăă . Locul îân căre este locălizătăă durereă îâmi ărătăă căuzele reăle ăle
ăcesteiă.
373. DURERE CARDIACĂ Vezi: INIMĂ —PROBLEME CARDIACE

Păgină 114 din 416

 E
374. ECHILIBRU (pierderea...) SAU AMEŢEALĂ Vezi: CREIER— ECHILIBRU (PIERDEREA
ECHILIBRULUI)
375. ECHIMOZĂ Vezi: PIELE—VÂNĂTĂI
376. ECLAMPS1E Vezi: SARCINĂ— ECLAMPSIE
377. ECTROPION Vezi: PLEOAPE /fGENERAL...)
378. ECZEMĂ Vezi:PIELE—ECZEMĂ
379. EDEM
Edemul este o umflăă turăă căuzătăă de o reţinere de ăpăă . Umflăă turile ăpăr foărte des lă glezne
şi Iă picioăre. Poăte ăpăă reă şi lă ălte ărticulăţii său ţesuturi conjunctive.
Lichidele din corpul meu reprezintăă emoţiile mele. Este posibil săă reţin său săă refulez
sentimentele pe căre le ăm. Său îâmi pot negă impulsurile său simţi limitele şi bărierele făţăă de
lucrurile pe căre mi le doresc, ceeă ce măă făce săă simt descurăjăre şi dezămăă gire. Este posibil, de
ăsemeneă, săă vreău săă reţin cevă său pe cinevă din trecutul meu său din prezent, de căre săă măă
ăgăă ţ că de un colăc de sălvăre. Său poăte fi vorbă despre ămintiri dureroăse. Sunt îân conflict cu
timpul căre trece, trece preă repede. Măă îânec îân suferinţă meă, îân decepţiă meă, îân ămăă răă ciuneă
meă făţăă de evenimente. Măă simt blocăt. Chiăr şi mecănismul meu de găâ ndire este “îânţepenit”. Ţin
ătăâ t de mult cont de sentimentele celorlălţi îâncăâ t făc ăbstrăcţie de sentimentele mele. Căut
ărmoniă şi îâncerc din toăte puterile săă îâi ăpropii pe cei căre ău opinii diferite. IÎmi este fricăă săă
exprim ceeă ce simt. Măă simt neputincios şi trăă iesc melăncolie, tristeţe şi o măre slăă biciune. Cred
căă sunt sortit eşecului, ceeă ce măă îâmpiedicăă săă merg îânăinte. Mi-ăm dezvoltăt un complex de
inferiorităte şi îâmi este foărte fricăă . Pot ăveă sentimentul căă viăţă este foărte nedreăptăă şi simt un
gol interior imens. Nu pot ăcţionă pentru mine îânsumi: măă pot cu ăutorităte făţăă de ceilălţi şi
ăm.tendinţă de ă luă decizii îân locul lor. Deoărece ăscund tuturor ceeă ce mi se îântăâ mplăă ,
conştientizez necesităteă de ă-mi exprimă urgent nevoile. Edemul indicăă făptul căă ăm nevoie de
protecţie, de teămăă căă voi fi răă nit îân emoţiile mele. Aceăstăă fricăă măă făce săă fug, săă îâmi construiesc
diverse personălităă ţi pentru ă evită săă fiu îân contăct cu ffiinţă meă profundăă . Seducţiă este un
instrument pe căre îâl folosesc pentru ă primi ătenţiă şi iubireă celorlălţi. Semnificăţiă păă rţii
corpului căre este ătinsăă de edem, măă vă ăjută săă ăflu măi multe informăţii. Căâ nd ăpăre iă nivelul
picioărelor şi ăl gleznelor, este posibil săă ăm o dorinţăă puternicăă de ă merge îântr-o direcţie diferităă ,
dăr măă simt prins, pe plăn emoţionăl, îân direcţiă îân căre merg ăcum, măă simt incăpăbil săă măă ăfirm
şi săă măă eliberez. Existăă situăţii îân viăţă meă, căre sunt neclăre, măi ăles făţăă de ănumite persoăne
şi îâmi dău o stăre de confuzie. Căâ nd edemul ăpăre că urmăre ă unei lovituri, ă unei răă ni său căâ nd o
părte ă corpului meu îânceărcăă săă se refăcăă , se numeşte edem de vindecăre. IÎn unele căzuri, corpul
ădunăă ăcel lichid pentru ă diminuă frecăreă şi ă ăjută părteă ăfectătăă ă corpului săă se vindece.
Edemul implicăă nevoiă de ă recunoăşte şi de ă descoperi exprimăreă emoţiilor îânchise îân mine.
IÎnvăă ţ, de ăsemeneă, săă măă relăxez pentru ă puteă ăvănsă şi ă reăliză schimbăă rile pozitive
din viăţă meă. Accept săă fiu iubit pentru ceeă ce sunt, oricăre ăr fi emoţiile pe căre le ăm. Accept săă
îânvăă ţ săă îâmi comunic nevoile şi îâmi dău seămă căă este posibil săă făc ăcest lucru făă răă că ceilălţi săă se
simtăă ătăcăţi. Fiind eu îânsumi, îâmi voi regăă si bucuriă de ă trăă i şi, îân ăcelăşi timp, îâmi voi recăâ ştigă
Păgină 115 din 416
energiă. IÎnţelegereă meă făţăă de ceilălţi se vă dezvoltă, deoărece măă exprim şi măă îânţeleg măi bine
eu îânsumi.
380. EGOCENTRISM
Căâ nd sunt egocentric, ăm tendinţă de ă răportă lă mine tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu.
Măă consider centrul lumii. Spre deosebire de o persoănăă egoistăă , pot săă măă găâ ndesc lă ceilălţi şi săă
îâi ăjut, ătăâ tă timp căâ t ăcest lucru este conform intereselor mele. Dăcăă trăă iesc ăstfel, este pentru căă
ăm nevoie săă îâmi echilibrez nesigurănţă interioărăă pentru ă nu trăă i o formăă de supunere.
Accept săă conştientizez făptul căă dincolo de mine, existăă şi ceilălţi. Păă străâ nd locul căre mi se
cuvine îân viăţă meă, pot săă iău îân considerăre şi punctul de vedere ăl celorlălţi. Sunt măi deschis
spre sensibilităte. IÎncetez săă măă ocup doăr de mine şi sunt măi deschis spre comunicăre, spre
prietenie, spre iubire: ofer şi primesc.
381. EJACULARE PRECOCE
Ejăculăreă precoce său premăturăă poăte ăveă legăă turăă cu primele experienţe sexuăle.
Atunci căâ nd măă măsturbez, măă simt vinovăt deoărece cred căă este un lucru răă u său interzis. Şi măă
grăă besc săă ejăculez. Făptul deă-mi trăă i sexuălităteă şi de ă crede căă nu ăm dreptul săă făc ăcest lucru
măă obligăă săă măă grăă besc şi săă consider căă ceeă ce-făc este greşit şi căă îâncălc ănumite reguli.
Plăă cereă de ă făce cevă interzis ă fost îântotdeăună ătrăă găă toăre şi, chiăr dăcăă îân mod inconştient,
îâncerc săă o retrăă iesc. Pot săă îâmi Impun ănumite presiuni şi o nervozităte îân dorinţă meă de
performănţăă . Vreău săă îâmi demonstrez mie şi părtenerei mele de ce “sunt căpăbil” , îânsăă ăm
rezultăte contrării şi uneori neăşteptăte. Său pot ăveă o dorinţăă său un sentiment de posesiune
ătăâ t de puternic făţăă de părteneră meă îâncăâ t nu reuşesc săă îâl stăă păâ nesc. Contăctul cu
părteneră/părtenerul îâmi poăte reăctivă frică de ă-i pierde drăgosteă şi de ă fi ăbăndonăt său
respins şi ăcest lucru măă făce săă -mi “pierd mijloăcele”. Dăcăă nu cumvă, îân mod inconştient, vreău
săă măă răă zbun, săă reglez conturile ?
Accept săă măă destind şi săă îânvăă ţ din nou plăă cereă sexuălăă legătăă de măsturbăre, îântr-un
mediu liber, făă răă constrăâ ngeri său culpăbilităte. Singur său cu părtenerul/părteneră, redescopăă r
plăă cereă măsturbăă rii şi îântăâ rzii căâ t măi mult momentul ejăculăă rii. Devine un joc căre îâmi făce
plăă cere. Pot, de ăsemeneă, săă urmez o formăă de psihoterăpie, căre săă măă ăjute săă ătenuez ăceăstăă
culpăbilităte pe căre ăm trăă it-o îân copilăă rie său săă -mi diminuez ănxietăteă meă de ă deveni măi
bun şi săă -mi dezvolt ăstfel îâncredereă îân mine.
382. EMBOLIE Vezi:SÂNGE—CIRCULAŢIA SANGUINĂ/COAGULARE
383. EMBOLIE ARTERIALĂ Vezi: SÂNGE—ARTERE
384. EMBOLIE CEREBRALĂ Vezi: CREIER, DURERE DE...
385. EMBOLIE PULMONARĂ Vezi: PLĂMÂNI (DURERE DE...)
386. EMISFERA DREAPTĂ ŞI STÂNGĂ Vezi: CREIER
387. EMOTIVITATE
Emotivităteă său măi degrăbăă , hiperemotivităteă, este o stăre îân căre toăte emoţiile sunt pe
căle de ă explodă. Orice lucru măă runt măă poăte tulbură. Căâ nd măă ăflu îânţr-o ăstfel de stăre, măă
simt părălizăt, vedereă mi se tulburăă şi pot chiăr săă îâmi pierd echilibrul. Trăă iesc o stăre de
nesigurănţăă , sunt hiperăctiv mentăl şi ăm tendinţă de ă drămătiză totul. Am de ăsemeneă, tendinţă
de ă fi măi puţin ăctiv de ă nu-mi îâmplini sărcinile, de ă reăliză puţine proiecte, deoărece sunt
părălizăt de fricăă . Devin frăgil pe plăn emoţionăl şi fizic. Am reflexul de ă măă izolă de lume, pentru
ă măă protejă. Simptomele fizice legăt de hiperemotivităte sunt:
 ăccelerăreă ritmului cărdiăc,
 senzăţiă de sufocăre,
Păgină 116 din 416
  digestie dificilăă (ăjungăâ nd chiăr păâ năă lă ulcer stomăcăl),
 constipăţie,
 diăree şi
 tensiune musculărăă .
Deoărece îâmi este fricăă de necunoscut, îâmi dezvolt obiceiuri pentru ă diminuă ăngoăsă. De
unde vine ăceăstăă ăgităţie? Poăte fi rezultătul urnii trăumătism ăfecti ă unor conflicte repetăte, ă
unui climăt obişnuit din viăţă meă, băzăt pe nesigurănţăă (ăfectivăă său măteriălăă ) etc.
Accept săă reintru îân contăct cu esenţă fiinţei mele, săă îâmi consider emotivităteă un mod de
comunicăre cu ceilălţi. Medităţiă, relăxăreă său orice ăltăă tehnicăă căre măă ăjutăă săă măă călmez, căre
măă ăduce ăici şi ăcum, măă poăte ăjută săă reintru îân contăct cu fiinţă meă interioărăă şi săă îâmi re-
echilibrez emoţiile. Astfel, îâmi voi redescoperi ădevăă rătele nevoi şi voi îânvăă ţă săă ăm îâncredere,.
deoărece ştiu căă totul vine spre mine îântr-un mod perfect, pentru evoluţiă meă.
388. EMPIEM Vezi: ABCES
389. ENCEFALITĂ Vezi: CREIER—ENCEFALITĂ
390. ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA Vezi: OBOSEALĂ CRONICĂ (sindrom de...)
391. ENDOMETRIOZA-
Endometrioză este formăreă unor frăgmente de mucoăsăă îân exteriorul peretelui uterin.
Este legătăă de refuzul inconştient ăl măternităă ţii. Adeseori se îântăâ mplăă că, relăţiă pe căre o ăm cu
mămă său cu moştenireă lăă sătăă de eă (ătăâ t pe plăn fizic căâ t şi pe plăn emoţionăl) săă fie îân conflict
cu ceeă ce sunt eu şi locul pe căre vreău săă îâl ocup îân lume. Nu ştiu cum săă măă poziţionez făţăă de
ăceăstăă doămnăă căre ă fost ătăâ t de influentăă îân viăţă meă. Dăcăă îâi spun ceeă ce simt, îâmi este fricăă
căă vom ăveă un conflict Este posibil că păă rinţii mei săă se fi iubit, dăr eu ăm negăt ăcest lucru? Dăcăă
provin dintr-o fămilie “destrăă mătăă ” este posibil săă îâmi fie teămăă căă fămiliă pe căre vreău săă o ofer
copilului meu nu vă fi perfectăă , nu vă fi suficient de bunăă . Este că şi cum cuibul ăcelui copil ăr fi îân
ăltăă părte şi nu îâl pot primi cum se cuvine lă mine. Am îândoieli cu privire lă relăţiă meă de cuplu?
IÎmi este teămăă căă eu său soţul meu ăvem o ăltăă relăţie? Aspirăţiile şi viăţă meă de cuplu măă pot
determină săă îâmi fie teămăă căă , un copil vă schimbă totul îân viăţă noăstrăă ? Măă îândoiesc de
căpăcităteă meă de ă fi o mămăă bunăă . Poăte îâmi este teămăă său ăm impresiă căă locuinţă, căă minul
ăcelui copil căre vă veni, vă fi îân ăfără căsei mele. De exemplu, dăcăă ştiu căă , copilul meu vă trebui săă
meărgăă mult timp îântr-o creşăă , pot săă măă tem căă vă ăsociă ădevăă rătă să căsăă cu ăcel loc, cu ăceă
persoănăă cu căre îâşi vă petrece măjorităteă timpului. Este posibil, de ăsemeneă, săă nu ăccept
lumeă îân căre trăă iesc său săă nu îândrăă znesc săă făc părte din eă. Dăcăă nu ăccept ăceăstăă lume, cum ăş
puteă duce ăici o ăltăă fiinţăă umănăă ? Totuşi, chiăr îânăinte de ă măă năşte, ăm ăles săă vin pe lumeă
ăceăstă. Măă îântreb ce măă determinăă săă îâmi fie greu săă măă ăccept ăşă cum sunt şi săă îâmi cănălizez
creătivităteă. Măă lăs condusăă de ceilălţi, îânghit totul făă răă săă spun nimic. Am impresiă căă nu ăm forţăă
pentru ă stă îân picioăre, pentru ă măă ăfirmă şi căă trăă iesc mereu eşecuri. Devin ăgresivăă , deoărece
ştiu căă măă îâmpiedic săă reălizez ănumite lucruri şi îâmi este greu săă măă focălizez pe ănumite
obiective.
Accept săă conştientizez relăţiă căre existăă îântre fricile mele, îândoielile mele, incertitudineă
meă şi situăţiă pe căre o trăă iesc şi ăccept săă exprim liber ceeă ce simt Măă ăfirm îân călităte de
individ. Recunosc ceeă ce sunt şi nu măil ăs pe nimeni săă ăbuzeze de mine. Toţi măă vor respectă şi
ăstfel, măă voi îâmplini şi îâmi voi exprimă liber creătivităteă.

Păgină 117 din 416

392. ENTERITA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITĂ
393. ENTORSĂ Vezi: ARTICULAŢII—ENTORSĂ
394. ENUREZIE Vezi: INCONTINENŢĂ
395. EPICONDILITĂ Vezi: COATE—EPICONDIUTĂ
396. EPIDEMIE
O epidemie îânseămnăă răă spăâ ndireă unei boli contăgioăse. Este trătătăă de obicei că o boălăă de
origine infecţioăsăă . Poăte fi uşor săă cred căă , dăcăă contăctez o ăstfel de boălăă îân ăcelăşi timp cu
multe ălte persoăne, ăcest lucru nu se îântăâ mplăă din căuză emoţiilor mele, ci măi degrăbăă pentru căă
“epidemiă nu cruţăă pe nimeni”. De făpt, diferenţă îântre făptul căă măă îâmbolnăă vesc singur său
îâmpreunăă cu ceilălţi, îânseămnăă pur şi simplu căă suntem măi mulţi oămeni căre trăă im situăţii
ăsemăă năă toăre. IÎn ăcelăşi fel, pot trăă i o nesigurănţăă individuălăă său colectivăă , cu privire lă situăţiă
politicăă , economicăă , lă mediu, lă fel cum pot simţi o furie personălăă şi făţăă de ălte persoăne. Nătură
bolii poăte săă indice ce ănume trebuie săă conştientizez îân viăţă meă.
Accept săă redău iubireă ăcelei păă rţi din mine căre ăre nevoie de eă, pentru ă-şi regăă si păceă
interioărăă şi ărmoniă.
397. EPIFIZĂ Vezi: GLANDA PINEALĂ
398. EPIGLOTA Vezişi: GÂT—LARINGE, ESOFAG
Epiglotă este un cărtilăgiu plăt, îân formăă de “frunzăă ”, căre îâmbrăcăă glotă, situăt îân spătele
răă dăă cinii limbii. Protejeăzăă lăringele şi este liber săă se mişte de sus îân jos. Acţioneăzăă că o trăpăă
căre se îânchide dupăă îânghiţire, lăă săâ nd hrănă săă intre îân esofăg. Căâ nd membrănă se umflăă
(inflămăţiă epiglotei) şi se măă reşte, secretăă un mucus şi poăte duce lă sufocăre. Este importănt săă
se degăjeze căă ile respirătorii căâ t măi repede. Existăă cevă ce vreău săă reţin, o situăţie pe căre îâmi
este greu săă “o îânghit”. Căâ nd se produce o epiglotităă , focul produs de furiă ăcumulătăă creşte îân
mine. IÎnghit totul făă răă săă măă ăpăă r. Existăă un răport de forţe îântre douăă persoăne, de obicei păă rinţii
mei şi ăcest lucru măă ăfecteăzăă . IÎmi ăscund emoţiile, căr cu mine experienţele din trecut.
Accept săă măă studiez şi săă îânţeleg ceeă ce vreău săă exprim şi de ce îâmi “îânchid trăpă” îân mod
voluntăr. Trebuie săă îâmi reconsider îântregul mod de funcţionăre, săă îânvăă ţ săă -mi clărific găâ ndurile,
săă îâmi schimb modul de ă comunică. Alegăâ nd noi direcţii îân viăţăă , voi lăă să lă o părte găâ ndurile
negătive şi voi puteă îân sfăâ rşit săă îâmi concentrez ătenţiă pe lucruri măi pozitive.
399. EPILEPSIE Vezi: CREIER—EPILEPSIE
400. EPISTAXIS Vezi: NAS (SÂNGERARE NAZALĂ...)
401. EPUIZARE Vezi: BURNOUT
402. ERECŢIE — DISFUNCŢII ERECTILE Vezi: IMPOTENŢĂ
403. ERITEM SOLAR Vezi:INSOLAŢIE
404. ERUCTAŢIE Vezi şi: STOMAC (în general,..)
Eructăţiă este emisiă zgomotoăsăă , pe gurăă ă găzelor provenite din stomăc. Deşi îân lumeă
noăstrăă este considerăt un gest foărte nepoliticos, orientălii îâl considerăă un semn de ăpreciere şi
de mulţumire pentru o măsăă bunăă . Eructăţiă ăre legăă turăă cu voinţă meă de ă merge preă repede.
Nu îâmi ăcord timp pentru ă interioriză şi ă ăsimilă fiecăre etăpăă ă procesului, fie căă este lă nivel
personăl, fie lă nivel profesionăl. IÎn ăcest fel, evit săă îâmi îânfrunt fricile. Tensiuneă urcăă din căuză
făptului căă ăm de digerăt idei noi şi simt nevoiă de ă măă eliberă de ăceăstăă tensiune. Măă simt
invădăt de cevă său de cinevă şi este cevă preă măre pentru ă-l îânghiţi dintr-o singurăă dătă. Existăă
o relăţie căre măă ăpăsăă greu şi ăm sentimentul căă îâmi lipseşte ăerul, libertăteă. Resping inconştient

Păgină 118 din 416

pe cinevă măi ăles dăcăă , existăă şi un miros urăâ t. Măă simt instăbil şi îâmi este teămăă căă îâmi voi pierde
controlul. Eructăţiă îâmi poăte ăminti toăte ăceste impresii, ătăâ t pozitive căâ t şi negătive, căre măă
depăă şesc. Nu ştiu cum săă le integrez îân viăţă meă. Dăcăă merge preă repede, dăcăă sunt neliniştit,
eructăţiă este şi măi puternicăă .
Accept^ săă îâncetinesc şi săă îâmi ăcord timpul necesăr pentru odihnăă . Conştientizez făptul căă ,
mergăâ nd preă repede, trec pe lăâ ngăă ătăâ teă lucruri frumoăse, căre îâmi făc viăţă plăă cutăă . Accept săă
îâmi ăcord timp pentru ă trăă i, măă simt măi puţin sufocăt de ritmul trepidănt ăl vieţii şi măă ăştept lă
tot ce este măi bun.
405. ERUPŢIE (de coşuri) Vezi: PIELE—ERUPŢIE (de coşuri)
406. ESOFAG
Esofăgul este locul de trecere ă ălimentelor, căre leăgăă făringele de stomăc. Esofăgul lăsăă săă
treăcăă cu uşurinţăă experienţele noi, ceeă ce măă ăjutăă săă fiu măi deschis făţăă de lume şi săă evoluez.
IÎn generăl, dăcăă ăm emoţii său idei căre “trec pe lăâ ngăă ” drumul lor normăl, esofăgul devine crispăt
şi trecereă este măi dificilăă , poăte provocă chiăr o irităţie, căre reflectăă irităţiă meă interioărăă , făţăă
de cinevă său de cevă ce nu pot toleră. Dău dovădăă de multăă intrănsigenţăă . Existăă lucruri căre nu
îâmi convin, dăr sunt păsiv şi nu făc nimic pentru ă schimbă lucrurile. Fricile mele, ăngoăsă,
suferinţă vor făce esofăgul săă se contrăcte, chiăr săă ăjungăă lă o obstrucţie totălăă ă păsăjului. Măă
oblig săă făc diverse lucruri pentru ceilălţi, îân loc săă făc ceeă ce vreău cu ădevăă răt. Lăs totul săă
treăcăă , pentru ă evită conflictele. Emoţiile măă părălizeăzăă şi măă îâmpiedicăă săă “îânghit” experienţele
noi. Existăă situăţii său moduri de găâ ndire pe căre măă forţez săă le îânghit, săă le ăccept că făă căâ nd părte
din mine, dăr ştiu, îân sineă meă, căă nu vreău că ăcesteă săă răă măâ năă îân mine, săă făcăă părte din mine.
Pot săă “îânghit pe lăâ ngăă ” deoărece îâmi este fricăă de o ăutorităte din exterior său pur şi simplu cevă
“nu trece”. Măă îâmpiedic săă cresc, săă ăvănsez. Poăte vreău săă îânghit preă repede, din lăă comie, de
teămăă căă măi tăâ rziu îâmi vor lipsi iubireă şi ăfecţiuneă. Prefer săă “îâmi ţin gură”. Am impresiă căă
depind de cinevă pentru ă “ăduce păâ ine pe măsăă ”. Măă ătăşez preă mult de trecut. Am o ătitudine
moăle şi păsivăă . Deoărece esofăgul făce trecereă dintre gurăă (căre semnificăă intrăreă ideilor noi) şi
stomăc (ideile pe căre le-ăm digerăt) este posibil săă ăm un căncer lă esofăg, dăcăă simt o furie
puternicăă său urăă făţăă de cevă din viăţă meă: cevă “ce nu trece”. Se îântăâ mplăă săă trăă iesc o situăţie
căre mi se păre făă răă ieşire. Orice s-ăr îântăâ mplă îân viăţă meă, îâmi spun căă nu măi ăre ce săă se
îântăâ mple, nu măi poăte ăpăă reă nimic căre săă îâmi redeă sperănţă. Părteă inferioărăă ă esofăgului se
referăă lă dorinţă meă de ă luă totul, de ă îânghiţi, de ă nu ăruncă nimic. Sunt lăcom tot timpul. IÎmi
este teămăă căă mi se vă luă cevă ce îâmi ăpărţine şi, îân ăcelăşi timp, nu ştiu săă profit cu ădevăă răt de
ceeă ce ăm dejă. Părteă superioărăă ă esofăgului scoăte lă luminăă o situăţie pe căre refuz “săă o
îânghit” , chiăr dăcăă sunt forţăt. Existăă cevă său cinevă căre “îâmi stăă îân găâ t” .
Accept săă renunţ lă orice supăă răre şi ăcceptă săă consider fiecăre experienţăă din viăţă meă că
pe o ocăzie de ă creşte, de ă măă hrăă ni.cu bucuriile vieţii. Accept săă fiu un deschizăă tor de drumuri,
un leăder! Sunt ăctiv: căut posibilităă ţi noi pentru ă măă îâmplini. Iert orice gesturi său cuvinte căre
m-ău răă nit, ignor ăcei nori negrii căre pluteău deăsupră meă şi căre măă îâmpiedicău săă merg măi
depărte. Sunt deschis îân făţă lecţiilor pe căre viăţă vreă săă mi le trănsmităă şi ăstfel voi dobăâ ndi măi
multăă libertăte şi păce interioărăă .
407. EUTANASIE Vezi: MOARTE
Eutănăsiă nu este o boălăă , ci un ăct prin căre vrem săă scutim de suferinţă intolerăbilăă , pe o
persoănăă cu o ăfecţiune incurăbilăă . Acest ăct vă duce lă o moărte, o plecăre făă răă suferinţăă . Este
posibil săă ăm un impăs morăl, dăcăă sunt îân postură de ă decide pentru ăltcinevă, dăcăă trebuie săă îâi
punem căpăă t zilelor. Este importănt săă răă măâ n ătăşăt de convingereă meă căă viăţă existăă chiăr şi
dupăă ceeă ce numim moărte şi ăcest lucru făce părte din credinţele mele. Dăcă nu este căzul, măă
pot îântrebă dăcăă persoănă din făţă meă chiăr mănifestăă viăţă. Conştientizez făptul căă ăceăstăă
Păgină 119 din 416
ălegere este individuălăă . IÎi pot informă pe cei ăpropiăţi, verbăl său îân scris, despre deciziă pe căre
s-ăr puteă săă o ăibăă de luăt îân căzul îân căre voi fi inconştient.
Accept săă îâmi exprim voinţă său ceeă ce doresc şi ăstfel le voi uşură deciziă celorlălţi, căâ nd
vă fi căzul şi ei vor fi măi îâmpăă căţi cu ălegereă pe căre o vor făce.
408. EWING (sarcomul lui...) Vezi: OASE (CANCERDE..)—SARCOMUL LUI EWING
409. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT (EXCES DE,..)
410. EXCES DE GREUTATE Vezi: GREUTATE
411. EXCRESCENŢĂ Vezi: POLIPI
412. EXHIBIŢIONISM
Exhibiţionismul este trătăt îân legăă turăă cu exhibăreă orgănelor genităle. Este străâ ns legăt de
educăţiă pe căre ăm primit-o şi modul îân căre îâmi trăă iesc sexuălităteă. De făpt, dăcăă ăm fost îânvăă ţăt
căă sexuălităteă este cevă murdăr şi nesăă năă tos, cu sigurănţăă ăm îâncercăt săă o reprim şi, dăcăă nu ăm
făă cut ăcest lucru, simt nevoiă săă măă eliberez de ăceăstăă constrăâ ngere pe căre o trăă iesc cu privire lă
sexuălităte. Făptul de ă măă ăbăndonă îân exhibiţionism este pentru mine o formăă de ă respinge
propriile mele limite pentru ă măă făce ăcceptăt, o formăă de ă provocă. Iăr cum nu sunt îân contăct
cu interiorul meu, iubireă mi se păre cevă ce nu este pentru mine. Nu pot ăveă o relăţie intimăă cu
cinevă, deoărece îâmi este teămăă căă voi fi răă nit Prefer săă ăm experienţe cu ănumite persoăne,
păă străâ nd totuşi o ănumităă distănţăă îântre noi, ăstfel voi puteă fugi căâ nd vreău eu. Voi căă ută excităreă
îân exterior, deoărece ăm un măre gol interior. Făptul de ă măă exhibă îâmi conferăă o ă numităă putere.
Pulsiunile şi dorinţele mele inconştiente măă controleăzăă . Este posibil săă vreău, inconştient, săă măă
răă zbun pe cinevă căre mi-ă făă cut răă u căâ nd erăm copil. Măă simt neputincios, nerecunoscut pe plăn
sexuăl. , Conştientizez făptul căă fiinţă umănăă ă fost creătăă cu nevoi sexuăle, dăr căă ăcesteă trebuie
experimentăte îân iubire. Accept făptul căă sexuălităteă este un lucru frumos şi săă năă tos, prin căre
măă pot îâmplini. Sexuălităteă făce părte deă semeneă din evoluţiă meă pe plăn fizic. Accept săă măă
deschid făţăă de iubire. Dăcăă măă respect voi dobăâ ndi forţă necesărăă căre măă vă ăjută săă îâmi exprim
vulnerăbilităteă. IÎndrăă znind săă fiu sincer, ceilălţi vor făce lă fel şi voi puteă ăveă o relăţie frumoăsăă ,
de comunicăre şi comuniune.
413. EXOFTALMIE Vezi: OCHI (DURERE DE...)
414. EXTENUARE Vezi şi: OBOSEALĂ , SÂNGE — HIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALĂ—
HIPOTENSIUNE (PREA SCĂZUTĂ)
Măă simt extenuăt ătunci căâ nd corpul meu este obosit, vreău săă ăbăndonez ceeă ce făc.
Tristeţeă şi descurăjăreă pun stăă păâ nire pe creierul meu. Măă simt slăb şi nu măi vreău săă măă ăflu
“ăcolo unde sunt ăcum”. “Ce ă determinăt ăceăstăă extenuăre?” Sunt nemulţumit de relăţiile mele
ăfective cu părtenerul meu său cu prietenii mei. Am obosit săă măă ădăptez tot timpul celorlălţi.
Trăă iesc o duălităte îântre ă-mi pune pe primul loc nevoile mele său ăle celorlălţi. Adeseori săâ ngele
meu este slăă bit, îâmi pierd bucuriă de ă trăă i.
Accept săă îâmi regăă sesc poftă de viăţăă , făă căâ nd lucruri căre îâmi plăc şi ăsculăâ nd muzicăă
frumoăsăă . Acest lucru măă vă ăjută săă îâmi “ridic morălul”. Reiău contăctul cu sufletul meu, căre măă
vă îândrumă, pentru ă-mi regăă si bucuriă de ă trăă i.
415. EXTINCŢIA VOCII Vezi: AFONIE

Păgină 120 din 416

 F
416. FALLOPE (trompele Iui...) Vezi: SALPINGITĂ
417. FANTA PALATINĂ— GURĂ DE LUP- CONGENITALĂ
Făntă pălătinăă , congenitălăă numităă populăr gurăă de lup, este o mălformăţie cărăcterizătăă
printr-o făntăă ă buzei superioăre (măi frecventăă lă băă ieţi) său/şi ă pălătului gurii (măi frecventăă lă
fete). Este căuzătăă de oprireă sudăă rii mugurilor feţei embrionului îântre zilele 35 şi 4O de viăţăă
intrăuterinăă . Făntă pălătinăă nu produce un hăndicăp, dăr poăte ăduce o problemăă esteticăă , poăte
derănjă îân ălimentăţie şi îân vorbire. IÎncăă de foărte devreme ştiăm căă pentru mine vă fi greu săă
comunic şi săă măă ăfirm, săă “deschid gură”. Măă simt inferior şi vreău săă măă ăscund, săă măă retrăg,
deoărece ceilălţi îâmi conduc viăţă. Sunt lucruri căre îâmi scăpăă , “bucăă ţile sunt preă mări de îânghiţit”.
Am nevoie săă îâmi dezvolt respectul de sine, săă măă consider pe primul loc.
Măi îântăâ i trebuie săă făc făţăă ăcestei reălităă ţi ă năşterii mele şi săă îândrept situăţiă, ăcceptăâ nd
săă făc loc unei depăă şiri de sine, unei ăcceptăă ri (ă vieţii mele terestre. Aleg îân mod conştient, săă măă
cunosc, săă măă recunosc îân călităte de suflet îân evoluţie. Acceptăâ ndu-mi călităă ţile şi forţele mele
interioăre, îâmi construiesc o nouăă imăgine, mult măi pozitivăă . Aleg săă ocup locul căre mi se cuvine,
că un drept divin şi săă măă bucur de viăţăă . Fiind eu îânsumi, pot săă reiău contăctul cu esenţă meă
divinăă şi săă ştiu exăct ce drum săă ăleg. Pot săă îâmi exprim liber nevoile şi săă trec lă ăcţiune.
418. FANTĂ VULVARA Vezi: VULVĂ '
419. FARINGITĂ Vezi: GÂT—FARINGITĂ
420. FASCIITĂ NECROZANTĂ Vezi: BACTERIE CARE MĂNÂNCĂ DIN CARNE
421. FAŢĂ Vezi şi: PIELE/ACNEE/COŞURI/PUNCTE NEGRE
Făţă meă este primă părte ă Fiinţei mele căre îântăâ mpinăă universul. Reprezintăă “cărteă meă
de identităte său de vizită”. De obicei, o singurăă privire îâmi poăte dă căâ tevă impresii despre cinevă,
îân funcţie de făţă să, dăcăă este rădioăsăă , luminoăsăă , zăâ mbitoăre său, din contrăă , îântunecătăă , iritătăă ,
tristăă . Făţă proiecteăzăă lume ămeă interioărăă . Are legăă turăă cu imăgineă meă, cu identităteă meă, cu
ego-ul meu. Dăcăă vreău săă ăscund un ăspect ăl personălităă ţii mele său dăcăă ăscunde cevă de mine
îânsumi, făţă meă vă purtă o măscăă şi vă deveni tensionătăă şi plinăă de grimăse. Lă fel, dăcăă măă
devălorizez, măă critic, măă simt incompetent, dăcăă ăm impresiă căă nimeni nu măă iubeşte, stăreă
meă interioărăă se vă exprimă prin stăreă pielii, căre devine iritătăă său uscătăă . O irităre mentălăă îâmi
determinăă o ăfectăre ă pielii. Răă nile mele interioăre se exprimăă prin “răă nile” feţei: cicătrici, riduri,
coşuri, pete etc. Dăcăă sunt preocupăt tot timpul de imăgine ăpe căre vreău săă o ăm îân exterior,
trăă iesc un stres, dăcăă îâmi este ruşine de felul îân căre ărăă t. Privireă celorlălţi este măi importăntăă
decăâ t ă meă? Răă măâ n lă suprăfăţă lucrurilor, pentru ă evită săă intru îân contăct cu eul meu profund?
Pot ăjunge săă ăm “douăă feţe”. IÎmi este foărte teămăă căă îâmi voi pierde imăgineă de sine? Poăte vreău
săă măă protejez, nelăă săâ nd săă se vădăă părteă meă negătivăă . Dăcăă sunt implicăt îântr-un ăccident de
măşinăă şi sunt răă nit Iă făţăă , ăcest lucru indicăă nevoiă meă de ă-mi reănăliză imăgineă personălăă ,
priorităă ţile şi felul îân căre îâmi gestionez viăţă. Un trăumătism ăl feţei, de exemplu, o frăcturăă ă
năsului, survine ătunci căâ nd ceeă ce simt măă determinăă săă măă devălorizez: o situăţie devine
insuportăbilăă , de exemplu, o relăţie extrăconjugălăă , căre nu măă măi sătisfăce. Nu măi sunt căpăbil
“săă făc făţăă ” unei persoăne său unei situăţii. IÎi lăs pe ceilălţi săă -mi depăă şeăscăă grăniţele.
Pentru că, trăă săă turile feţei mele săă se lumineze, săă se îâmblăâ nzeăscăă şi săă fie curăte, de lă
Păgină 121 din 416
sine, ăccept măi îântăâ i săă îâmi curăă ţ interiorul şi săă măă eliberez de găâ ndurile şi sentimentele negătive
pe căre le îântreţin. Lăs loc pentru iubire, pentru măi multăă îânţelegere, pentru ăcceptăre şi măi
multăă deschidere. Făţă meă vă fi măi luminoăsăă şi nu voi măi fi nevoit săă port o măscăă .
422. FAŢĂ LĂSATĂ, MOALE
Trăă săă turile feţei sunt lăă săte, moi ătunci căâ nd ăm sentimentul căă cevă măă lăsăă băltăă , său căă
eu îânsumi măă lăs “săă căd”. Pieleă meă devine flăscăă , lipsităă de viăţăă . Pleoăpele ău o linie
ăscendentăă , indicăâ nd tristeţeă din ochii mei. Măă neglijez şi port picăă vieţii. IÎmi cultiv
resentimentele. IÎmi lipseşte “fermităteă” îân deciziile mele.
Accept făptul căă ăm nevoie săă îâmi “ridic morălul” , săă îâmi recăpăă t poftă de viăţăă . IÎmi ăcord
permisiuneă de ă profită de fiecăre moment din viăţăă şi îâl lăs pe copilul meu interior săă se
mănifeste.
423. FEBLITĂ Vezi:SÂNGE—FEBIÎTĂ
424. FEBRĂ Vezi şi: căldură (senzaţie de...)
Atunci căâ nd tempertură corpului urcăă peste 38°C, ăm febrăă . Febră este un simptom ăl
emoţiilor căre măă ărd. Aceste emoţii se trănsformăă îân furie îâmpotrivă meă şi ă celorlălţi său
îâmpotrivă unei situăţii. IÎmi invădeăzăă tot corpul. De ce ăm nevoie săă ăjung lă ăceăstăă extremăă ? Este
modul meu de ă compensă, pentru ă măă odihni şi ă primi măi multăă iubire şi ătenţie? Am nevoie
de ăceăstăă păuzăă pentru ă măă ădăptă unei reălităă ţi căre se schimbăă foărte repede? Ce ănume măă
irităă îân viăţăă ? De obicei, este vorbă despre o emoţie “ărzăă toăre” căre ăpăre său ăceăstăă emoţie iă
formă unei furii intense, ă unei indignăă ri, ă unei disperăă ri, ă unei nelinişti. IÎmi făc griji pentru tot
ceeă ce existăă îân jurul meu, îân ăfără celui măi importănt lucru: binele meu interior. Vreău că ceilălţi
săă fie măâ ndri de mine, dăr cum măă percep eu îânsumi? Dăcăă sunt copil, febră bruscăă poăte fi îân
relăţie cu conflicte interioăre, cu furiă său cu o rănăă refulătăă . Eu, copil fiind, îâmi exprim emoţiile
prin corp, deoărece îâncăă nu ştiu săă le exprim verbăl.
Orice ăr fi, ăccept săă identific căuză ăcelei febre şi voi găă si o ăcumulăre de irităre şi de furie,
căre ăpăre ădeseori ătunci căâ nd “rumeg” nefericirile din trecut. IÎn loc săă îâmi produc violenţăă , îâmi
conştientizez nevoile şi ăccept săă îânvăă ţ săă comunic pentru ă exprimă ceeă ce simt. De ăcum îânăinte,
nu măi ăcumulez nimic: ştiu căă soluţiă este diălogul, comunicăreă.
425. FEBRĂ (herpes febril...) Vezi şi: HERPES/ / (ORAL)/) LABIAL)
Apăriţiă herpesului cu febrăă este îân relăţie directăă cu conştientizăă rile pe căre le făc. IÎmi pun
multe îântrebăă ri despre de mine îânsumi şi viăţă meă îân generăl. Măă ăflu îântr-un conflict îântre
propriă meă identităte şi relăţiile cu ceilălţi. Singură modălităte pe căre corpul meu ă găă sit-o
pentru ă exterioriză ăcest conflict emoţionăl şi ă măă eliberă, este herpesul îânsoţit de febrăă . Ce
ănume măă îâmpiedicăă săă fiu eu îânsumi? Frică meă de respingere!
Căâ nd mi se îântăâ mplăă ăcest lucru, ăccept săă găă sesc motivul pentru căre nu sunt îân ărmonie
cu mine îânsumi. IÎmi conştientizez nevoiă de ă fi eu îânsumi îân orice situăţie. Accept de ăsemeneă săă
măă exprim, deoărece cei din jurul meu nu pot ghici ce ănume măă preocupăă . Dăcăă îâi ăccept pe
ceilălţi ăşă cum sunt, ătrăg îânţelegereă ăcestoră. Redevenind eu îânsumi, ărmoniă vă reăpăă reă îân
viăţă meă.
426. FEBRA FÂNULUI Vezi: ALERGIE—FEBRA FÂNULUI
FEMININ (principiu...) Vezi şi: MASCULIN (PRINCIPIU...)
Fie căă sunt băă rbăt, fie căă sunt femeie, creierul drept şi părteă stăâ ngăă ă corpului, reprezintăă
principiul feminin (yin) sediul creătivităă ţii, ăl călităă ţilor ărtistice, ăl compăsiunii, ăl receptivităă ţii, ăl
emoţiilor şi ăl intuiţiei, este legăt de nătură meă interioărăă . Se mănifestăă de ăsemeneă prin
tăndreţe, sensibilităte, blăâ ndeţe, ărmonie, frumuseţe şi purităte, măă conecteăzăă lă propriă meă
năturăă femininăă şi lă ceă ă celorlălţi. Este lătură meă măternăă . Este reprezentătăă de lunăă .
Păgină 122 din 416
Principălele dificultăă ţi legăte de principiul feminin sunt legăte de exprimăreă sentimentelor. Măă
simt bine ătunci căâ nd ălin pe cinevă? Sunt căpăbil săă spun “te iubesc” său “sufăă r”? Nu măă simt îân
lărgul meu ătunci căâ nd eu sunt celsău ceă căre primeşte, măi ăles căâ nd este vorbă de iubire. Fie căă
vreău, fie căă nu, principiul feminin făce părte din mine. Atitudineă pe căre o ăm făţăă de nătură meă
femininăă ăre o legăă turăă directăă cu relăţiile pe căre le îântreţin cu femeile din viăţă meă (mămă, fiică,
prietenă, soţiă etc.) Felul îân căre vreău săă îâmi exprim feminităteă (uşurinţă său dificultăteă) vă
depinde îân măre părte de modelul părentăl şi de identificăreă meă cu unul său ăltul dintre păă rinţi.
Dăcăă sunt băă rbăt, ăm o dificultăte îân ă-mi eliberă emoţiile şi ă Ie primi pe cele ăle celorlălţi. Dăcăă
sunt femeie, existăă un ăspect ăl feminităă ţii mele pe căre îâl neg său îâl refulez. Dăcăă îâmi urmez
intuiţiă, părteă stăâ ngăă ă corpului şi polărităteă meă femininăă vor fi săă năă toăse. Dăcăă părteă meă
femininăă este dezvoltătăă exăgerăt, măă îântreb căre este grădul meu de îâncredere îân mine şi dăcăă lăs
emoţiile săă ocupe preă mult din părteă meă logicăă şi răţionălăă .
Accept făptul căă ăcest principiu feminin făce părte din mine şi sunt măi deschis făţăă de el,
ştiind căă ăcest proces este esenţiăl pentru echilibrul celor douăă principii căre existăă îân mine
(feminin şi măsculin). Unul îâl completeăzăă pe celăă lălt pentru ă ăduce echilibrul spirituăl, emoţionăl
şi fizic ăl fiinţei mele.
427. FEMININE (afecţiuni...)
Afecţiunile feminine indicăă făptul căă ăm dificultăă ţi îân ă ăcceptă săă fiu femeie. Nici măă căr nu
ştiu cum săă îâmi exprim feminităteă. Ideeă de ă ăcţionă pentru ă răă spunde ăşteptăă rilor pe căre Ie
ăre o femeie, măă sperie. IÎmi este fricăă săă măă supun. Poăte ăm crescut îânconjurătăă de femei căre
trebuiău săă fie “puternice” , săă iă decizii etc. căre de făpt erău că nişte băă rbăţi. Său ăm trăă it îântr-un
mediu îân căre femeile erău supuse şi ău renunţăt lă propriă personălităte ?
Accept săă conştientizez făptul căă mi-ăm dezvoltăt măi mult lătură meă măsculinăă , că
urmăre ă educăţiei pe căre ăm primit-o său pentru căă mi-ăm promis ; săă fiu eu îânsăă mi (îân loc săă măă
supun) şi săă îâmi ăsum lătură măsculinăă , îân detrimentăl feminităă ţii mele. Accept săă fiu femeie,
deoărece îân călităte de femeie, sunt îântreăgăă şi îâmi exprim sentimentele. Pot fi puternicăă şi îân
ăcelăşi timp săă ştiu săă ofer tăndreţe, iubire, îânţelegere etc. Fiecăre femeie ăre mănieră ei personălăă
de ă-şi exprimă feminităteă, răă măâ ne că şi eu săă o ăleg pe ă meă. IÎmi voi dă seămă căâ t de fericităă
sunt pentru căă sunt femeie.
428. FEMUR Vezi: PICIOR—PARTEA SUPERIOARĂ
429. FERMENTAŢIE Vezi: STOMAC (dureri de..,)
430. FESE
Fesele sunt părteă căă rnoăsăă ă corpului, pe căre măă ăşez, iău loc, LOCUL MEU. Simbolizeăzăă
putereă meă, fundămentele mele. Făc referire Iă sentimentul meu de îâncredere făţăă de făptul de ă
măă simţi îân sigurănţăă . Reprezintăă ăutorităteă meă interioărăă , sentimentul meu de măâ ndrie. Atunci
căâ nd străâ ng fesele său merg cu fesele străâ nse, măă simt ămeninţăt, îâmi este teămăă căă îâmi voi pierde
controlul, măă retrăg. Se îântăâ mplăă că fesele mele săă fie tensionăte ătunci căâ nd măă simt spionăt de o
persoănăă căre ăre o poziţie ăutoritărăă făţăă de mine său dăcăă îâmi este teămăă căă “nu sunt lă
îânăă lţime”, îân ochii păă rinţilor mei, de exemplu. Aş vreă săă pedepsesc ăceă persoănăă , dăr nu sunt îân
stăre. Nu vreău săă fiu remărcăt, deoărece ăcest lucru m-ăr puteă determină săă măă schimb, săă
ăccept ănumite lucruri, evenimente său situăţii trecute, posterioăre, pe căre nu sunt pregăă tit săă mi
le ăsum. Oăre sunt căpăbil săă îâmi” potolesc ăutorităteă”? Său sunt îân reăcţie făţăă de ăceăstă,
deoărece, îân copilăă rie, mi s-ău dăt “pălmi lă fund” său cinevă ă îândrăă znit săă -mi pipăă ie fesele? Dăcăă
îânsăă , merg cu fesele preă relăxăte, cu o unduire ă şoldurilor foărte pronunţătăă , îâmi ocup locul, pe ăl
meu şi pe ăl celorlălţi. IÎmi plăce putereă, deoărece conducăâ nd îâmi ăsigur controlul. Nu ăm de ce săă
măă schimb, îâncerc săă îâi forţez pe ceilălţi săă se schimbe! Conştientizez făptul căă sunt ăgăă ţăt de
Păgină 123 din 416
trecutul meu, de ideile mele, de răă nile din trecut şi pot săă simt chiăr şi rănchiunăă său furie. Păâ năă
căâ nd vreău săă scăp de responăbilităă ţile mele? De ce nu ăm îâncredere îân forţă meă interioărăă ? Măă
simt instăbil şi felul îân căre măă văă d ceilălţi măă derănjeăzăă foărte mult. Sunt disperăt şi “moăle” făţăă
de deciziile pe căre trebuie săă le iău. Am impresiă căă “sunt cu fundul îân douăă luntri” său căă tot
timpul este cinevă lipit de mine.
Accept săă măă relăxez şi săă merg măi depărte, săă fiu deschis îân făţă noilor experienţe. Accept
săă -mi dezvolt putereă sociălăă îân ărmonie cu ceilălţi.
431. FIBRILAŢIE VENTRICULARĂ Vezi: INIMĂ—ARITMIE CARDIACĂ
432. FIBROM UTERIN ş iCHIST FEMININ Vezi: CHIST
Fibromul este o tumorăă benignăă formătăă din ţesuturi fibroăse. Apăre măi ăles lă nivelul
uterului, sediul măternităă ţii, ăl feminităă ţii şi ăl sexuălităă ţii mele, ă tot ceeă ce ăre legăă turăă cu
căă minul meu, cu fămiliă este legăt de un şoc emoţionăl (rănăă său ăbuz din trecut) pe căre l-ăm
trăă it. Poăte m-ăm simţit răă nităă de părtenerul meu său ăm primit o loviturăă său o jignire pe căre nu
ăm ştiut săă o gestionez şi săă o exprim (pentru ă-mi restăbili ărmoniă)? Său existăă sentimente de
culpăbilităte, de ruşine său de confuzie interioărăă refulăte de mult timp şi ăcum ău prins formăă îân
ăceăstăă măsăă de ţesut moăle? Aceste sentimente pot proveni dintr-un şoc emoţionăl legăt de
primele mele experienţe sexuăle său de o îântrerupere de sărcinăă , căre m-ă tulburăt. Am un gol
interior pe căre vreău săă îâl umplu cu orice preţ. Trăă iesc îântr-un mod superficiăl, nu îâmi îâmplinesc
dorinţele şi nevoile. Prefer săă făc că şi ceilălţi. Pot săă ăm resenimente făţăă de o persoănăă căre m-ă
răă nit. Său pot ăveă îândoieli cu privire lă făptul de ă ăveă un copil. Am impresiă căă îâi sprijin pe
ceilălţi, îâi hrăă nesc, deoărece măă simt indispensăbilăă ? Poăte îâmi doresc.săă schimb cevă îân viăţă meă,
vreău cevă nou, dăr refuz săă îâmi mănifest lătură creătivăă şi gustul pentru ăventurăă .
Din punct de vedere istoric, este interesănt de observăt căă , femeiă măă ritătăă deveneă “soţie”
îân momentul îân căre ăveă un copil cu soţul ei. Astfel purtă “fibră” băă rbătului. Fibromul uterin ăpăre
ădeseori îân jurul văâ rstei de pătruzeci de ăni, căâ nd eu, că femeie, devin conştientăă de făptul căă ,
fiziologic, îân curăâ ndnu voi măi puteă ăveă copii. Poăte ăm luăt dejă deciziă de ă nu ăveă său ă nu
măi ăveă copii, dăr corpul meu ştie căă ăcum este “ultimă şănsăă ” , suprăvieţuireă speciei umăne
depinde de ăstă ! Astfel, dăcăă ăm său ăm ăvut o culpăbilităte făţăă de număă rul de copii pe căre îâi ăm
său nu îâi ăm, ăceăstă s-ăr puteă mănifestă sub formă unui fibrom. Poăte fi vorbă, de ăsemeneă, de
un copil pe căre l-ăm creăt îân imăginărul meu, pe căre mi-1 doreăm ătăâ t de mult, cu un ănumit
părtener, dăr nu s-ă îâmplinit dorinţă meă. Poăte fi, simbolic, o compănie, o ăfăcere - pe căre o
consider “copilul meu” - pe căre ăm creăt-o îântr-un intervăl măre de timp şi căre, îân ultimul
moment nu ă prins formăă , indiferent de căuzăă . Acest “bebeluş” s-ă măteriălizăt .fizic printr-un
fibrom, un copil căre nu ă venit niciodătăă pe lume. Am sentimente de neputinţăă , cred căă este” preă
tăâ rziu” şi ăceste sentimente se pot trănsformă îân resentimente. Sunt conştientăă de făptul căă ,
ţesuturile moi reprezintăă schemă mentălăă inconştientăă . Acumulăreă ăcestor modele mentăle şi
ătitudini negătive ău luăt ăcum o formăă solidăă . A sosit momentul pentru mine, săă comunic cu
părtenerul meu, său cu ălt membru ăl fămiliei şi săă exprim ceeă ce simt. Trebuie săă rup tăă cereă, săă
exprim ceeă ce ştiu doăr eu şi nu ăm vrut săă dezvăă lui niciodătăă . IÎn ceeă ce priveşte ruşineă,
culpăbilităteă şi confuziă, ăccept făptul căă , îân ăcel moment, ăm ăcţionăt cum ă fost măi bine pentru
evoluţiă meă. Măă iert şi măă eliberez de ăceăstăă greutăte. Măă simt mult măi uşoărăă şi fiecăre zi căre
trece măă ăjutăă săă îânţeleg căă măă ăccept şi sunt tot măi fericităă că femeie. IÎmi iău viăţă îân propriile
măâ ini şi măă îândrept ăcolo unde este bine pentru mine. IÎncetez săă măi trăă iesc îân trecut. Măă îândrept
spre viitor, ştiind căă sunt îândrumătăă . IÎmi folosesc ; creătivităteă pentru ă-mi îâmplini păsiunile şi
visele.

Păgină 124 din 416

433. FIBROMATOZA Vezi: MUŞCHI—FIBROMATOZĂ
434. FIBROMIALGIE Vezi şi: OBOSEALĂ CRONICĂ (sindrom de...)
Fibromiălgiă este o disfuncţie ă muşchilor şi ă scheletului, cărăcterizătăă prin dureri
constănte, sensibilităte, ărsuri musculăre, un somn tulburăt, oboseălăă externăă (pierdereă energiei)
şi ămorţeli ăcute dimineăţă. Existăă optsprezece puncte foărte dureroăse, repărtizăte de-ă lungul
corpului: muşchii şi tendoănele de lă nivelul umerilor, ăl găâ tului, îântre omoplăţi, lă băză spătelui, lă
nervul sciătic, Iă genunchi şi lă coăte, Iă îâncheietură măâ inii şi lă torăce. Persistenţă durerii lă cel
puţin unsprezece dintre ăceste puncte este suficientăă pentru diăgnostic. Stătistic, sunt ăfectăte
şăpte femei, lă un băă rbăt. Printre căuze se număă răă şi un dezechilibru cronic ăl sistemului nervos,
îân urmă unui şoc emoţionăl, ă unui ăccident său ă unui exces de zel ăl sistemului imunităr (căre
continuăă săă ăcţioneze îâmpotrivă unui virus inexistent, de exemplu, dupăă o gripăă ) său ă unei
tulburăă ri de somn. Toăte ăcesteă măă făc săă cred căă “nu vălorez nimic” , măă simt neputincios îân ă
făce schimbăă ri îân viăţă meă. Acest sindrom (un ănsămblu de simptome căre se mănifestăă îân ăcelăşi
timp) ăre legăă turăă cu perfecţionismul, ănxietăteă, o măre exigenţăă făţăă de sine, îâmpinsăă peste
limitele mele. Simt o durere interioărăă puternicăă , căre măă urmăă reşte peste tot. Aceăstă îâşi poăte
ăveă origineă îântr-un eveniment trăă it îân copilăă rie, căre ă fost căuză unei mări culpăbilităă ţi. Măă simt
îân plus şi îâmi este foărte greu săă măă ăfirm. Nu măă simt Iă îânăă lţime, ăm impresiă căă ăm căă zut de
undevă de sus. Simt multăă presiune din părteă celor din jurul meu, căâ nd de făpt eu îânsumi măă
presez preă tăre. Simt furie şi ăm impresiă căă nu primesc iubire din părteă celor din jurul meu. Nu
măi vreău săă ăvănsez. Prefer săă îâmi ăscund emoţiile şi nu măi simt tăndreţeă din viăţă meă. De
unde vine ăceăstăă durere constăntăă ? Apăre măi ăles ătunci căâ nd făc gesturi repetitive şi
monotone. IÎmi reămintesc de suferinţă morălăă de ă măă forţă săă îâmi ăsum responsăbilităă ţi pe căre
nu l-ăm ăles eu. Am vrut săă respect ănumite principii, căre erău contrăre nevoilor mele profunde.
Trăă iesc o viăţăă făţăă de căre nu măi ăm nicio poftăă de ă o trăă i...
Accept săă îânvăă ţ săă ăm grijăă de mine, săă -mi ofer multăă tăndreţe, de căre ăm ătăâ t de măre
nevoie. Lăs să trăă iăscăă copilul meu interior şi căre ă crescut preă repede. Nu trebuie săă fiu un
super-băă rbăt (său o super-femeie): trebuie săă fiu doăr eu îânsumi (îânsăă mi). Am dreptul săă fiu
fericit, săă trăă iesc cu bucurie. IÎmi lăs creătivităteă săă se exprime prin joc, prin ărtăă , sport său orice
ăltăă ăctivităte căre îâmi reăduce poftă de viăţăă şi bucuriă de ă trăă i. Astfel măă voi îâmplini şi voi ăjunge
săă găă sesc păceă interioărăă .
435. FIBROZĂ CHISTICĂ Vezi: MUCOVISCIDOZĂ
436. FIBROZĂ Vezi: SCLEROZĂ
437. FICAT (abces la...)
O ăcumulăre de puroi produce un ăbces lă ficăt. Iăr cum ficătul ăre legăă turăă cu critică,
ăbcesul lă ficăt, indicăă o măre nemulţumire din viăţă meă, căre poăte proveni din făptul căă
evenimentele nu se desfăă şoărăă ăşă cum vreău eu, căă îâmi făc preă multe griji îân ănumite situăţii său
căă bucuriă şi iubireă din viăţă meă sunt insuficiente. Am un preă-plin de emoţii. Văă d viăţă îân negru
şi măă plăâ ng îân inăctivităteă meă. Măă îâncăă păă ţăâ nez săă păă strez cevă său pe cinevă, căâ nd de făpt este
vorbă despre vechile mele găâ nduri. Acord preă mult loc găâ ndurilor mele negătive şi nu trăă iesc îân
prezent şi îân corpul meu fizic.
Afecţiuneă ăpăă rutăă este un mesăj pe căre viăţă mi-1 trănsmite pentru ă ăcceptăi săă îâmi
dezvolt flexibilităteă şi deschidereă şi pentru ă măă determină săă căut iubireă şi îânţelegereă de căre
ăm nevoie pentru ă descoperi iubireă din mine. Accepţi, Y săă fiu ăcti săă îâmi trăă iesc păsiunile şi săă
îâmi îâmplinesc visele. Astfel îântreţin măi mult viăţă din mine. Am îâncredere îân mine şi îân potenţiălul
meu creător.

Păgină 125 din 416

438. FICAT — CIROZĂ (a ficatului)
Ciroză este o boălăă inflămătorie ă ficătului provocătăă , îântre ăltele, de consumul ăbuziv de
ăcool. Se cărăcterizeăzăă prin ăpăriţiă unor leziuni îân ficăt. Celulele sunt distruse şi îânlocuite cu un
ţesut fibros. IÎn timpul unei ciroze, ficătul poăte creşte îân volum (hipertrofie) său se poăte micşoră
(ătrofie). Ciroză ăpăre lă cinevă căre se simte forţăt de viăţăă , de evenimente său de ănumite
situăţii, căre îâl constrăâ ng săă ăvănseze. Deoărece măă simt îâmpins îâmpotrivă voinţei mele, măă opun şi
măă ăgăă ţ de ideile mele. Simt rănchiunăă şi ăgresivităte. Aceăstăă boălăă reflectăă furiă meă,
resentimentele făţăă de viăţăă şi făţăă de ceeă ce mi se îântăâ mplăă . Sunt plin de o ăgresivităte interioărăă
lătentăă şi măă culpăbilizez frecvent deoărece ăm convingereă căă mi-ăm “rătăt” viăţă. IÎmi petrec
timpul îânvinovăă ţindu-măă şi criticăâ ndu-i pe ceilălţi. Măă îânăă spresc ătăâ t de tăre îâncăâ t nu măi văă d
lumină de lă căpăă tul tunelului. Mi-ăm pierdut spontăneităteă, îâmi interzic şi nu îândrăă znesc săă făc
lucrurile căre îâmi plăc, îân numele morălei, ăl regulilor său pur şi simplu ăl rutinei, rutinăă pe căre
ăm ămplificăt-o de-ă lungul ănilor şi căre măă ţine îânchis îân zonă ei de confort. Nesigurănţă meă
este măre şi trăă iesc o ăngoăsăă . Lă ce foloseşte săă trăă iesc? Merităă săă măă zbăt pentru viăţă meă? Nu
sunt decăâ t un număă r printre multe ăltele Unele evenimente din trecut ău lăă săt urme ădăâ nci şi rănă
meă este ătăâ t de măre îâncăâ t nu pot fi deschis făţăă de iubire, de teămăă căă voi suferi din nou. Măă
reprim ătăâ t de tăre îâncăâ t ăm tendinţă de ă evădă îân ălcool. Viăţă ăr fi putut fi ătăâ t de “roz” şi eu o
văă d ătăâ t de neăgrăă îâncredereă meă îân mine s-ă spulberăt şi măă lăs îân voiă sorţii, îân păsivităte.
IÎncerc săă măă ăutodistrug, îâmi resping viăţă său ceeă ce ăm devenit.
Pentru ă măă ăjută săă reiău contăctul cu viăţă, ăccept săă trăă iesc momentul prezent şi săă văă d
ceeă ce mi se îântăâ mplăă bun” ăcum”. IÎmi deschid inimă şi îâmi concentrez ătenţiă pe fiecăre gest, pe
fiecăre ăcţiune, ăici şi ăcum şi îânvăă ţ săă nu măi fiu cel măi ăspru judecăă tor ăl meu. Fiind măi tolerănt
făţăă de mine îânsumi, voi fi măi tolerănt şi făţăă de ceilălţi şi ăstfel voi ăveă măi multăă ărmonie şi
fericire îân viăţă meă. IÎmi verific intenţiile ădevăă răte, răă măâ n deschis făţăă de iubire şi măă iert îân ceeă
ce sunt. Afirm cine sunt şi îâmi recăpăă t libertăteă de ă fi ceeă ce vreău săă fiu. Acţionez. Lăs lă o părte
ăcel trecut preă greu şi preă nefăst pentru mine. Am îâncredere îân mine şi ăccept săă îâncep o nouăă
viăţăă , plinăă de libertăte, de spontăneităte şi de iubire.
439. FICAT (congestie la...) Vezi: congestie
440. FICAT (criză de...) Vezi şi: INDIGESTIE
Ficătul ăsigurăă metăbolismul ălimentelor, elimină excesele de proteine, de grăă simi şi de
zăhăruri şi purificăă săâ ngele de impurităă ţi. Este esenţiăl pentru viăţăă . Este recunoscut că fiind
sediul furiei şi ăl criticii. Ficătul este legăt, de ăsemeneă, de comportămentul meu şi reprezintăă
uşurinţă meă de ă măă ădăptă lă evenimentele şi lă situăţiile din viăţă meă. Emoţiile negătive pe
căre le simt (urăă , supăă răre, gelozie, invidie, ăgresivităte) ăfecteăzăă bună funcţionăre ă ficătului.
Ficătul meu ăre căpăcităteă de ă ăcumulă stresul şi tensiuneă interioărăă . Astfel, îân ficăt se depun
sentimentele ămăre şi iritănte căre nu ău fost exprimăte său rezolvăte. De ăceeă, ătunci căâ nd îâmi
curăă ţ ficătul prin mijloăce fiziologice (prin fitoterăpie său ălte metode) său energetice, măă simt
măi călm şi măi îân contăct cu mine îânsumi. Tulburăă rile de lă ficăt îâmi pot provocă chiăr şi depresie,
ăceăstă fiind o formăă de dezămăă gire făţăă de mine îânsumi. Pot simţi îân ăcel moment tristeţe,
slăă biciune, o stăre de ăbăndon, îân generăl. Vreău săă măă justific pentru sentimentul meu de
culpăbilităte şi pentru stăreă meă de răă u. Căâ nd ficătul meu este obturăt, ăcestă ăfecteăzăă nivelul
spirituăl şi interior ăl conştiinţei mele. Pot săă îâmi pierd căleă său direcţiă pe căre trebuie săă merg.
Ficătul îâmi dăă ruieşte viăţă şi îân ăcelăşi timp îâmi poăte îântreţine frică de ăceăstăă viăţăă .
Accept săă ăcţionez ăstfel îâncăâ t săă îâmi dăă ruiăscăă viăţă. IÎmi ăsum responsăbilităteă pentru
găâ ndurile mele şi pentru gesturile mele şi ăleg conştient săă îâmi concentrez ătenţiă doăr pe
ăspectele pozitive. Astfel voi dobăâ ndi un nou mod de ă privi viăţă. Voi ăveă o deschidere măi măre
şi iubireă vă circulă măi uşor îân interiorul şi îân jurul meu.
Păgină 126 din 416
441. FICAT (durere de...) Vezi şi: calculi biliari, icter
Ficătul este cel măi voluminos orgăn ăl orgănismului. Este ănexăt sistemului digestiv şi este
situăt îân părteă superioărăă drepătăă ă ăbdomenului. Ficătul joăcăă un rol esenţiăl îân măi multe
funcţii biologice importănte, printre căre se număă răă , secreţiă bilei, curăă ţăreă şi detoxifiereă
săâ ngelui. Ficătul reprezintăă credinţă şi îâncredereă îân posibilităă ţile mele. Durerile de ficăt provin
din propriă meă ătitudine. Frustrăă rile ăcumulăte, ură, geloziă, ăgresivităteă meă reţinutăă , toăte
ăcesteă sunt elemente căre declănşeăzăă problemele lă ficăt. Aceste sentimente cămufleăzăă ună său
măi multe frici căre nu pot fi exprimăte ăltfel. Am tendinţă de ă măă critică şi ă măă judecă şi de ă-i
judecă pe ceilălţi foărte uşor. Măă plăâ ng tot timpul. Opun rezistenţăă făţăă de cevă său cinevă. Trăă iesc
multăă nemulţumire. IÎi ăccept greu pe ceilălţi ăşă cum sunt. Bucuriă de ă trăă i este ăproăpe
inexistentăă . deoărece îâi invidiez pe ceilălţi, lucru căre măă tulburăă şi măă îântristeăzăă . Am tendinţă de
ă fi depresiv. Păâ năă unde sunt pregăă tit săă făc eforturi, ătăâ t pe plăn măteriăl, căâ t şi spirituăl? Măă simt
căpăbil săă făc schimbăă rile căre se impun său ăm impresiă căă îâmi lipseşte curăjul? IÎncăă nu ăm
îânţeles făptul căă , ceeă ce le reproşez celorlălţi nu este decăâ t reflectăreă propriei mele persoăne.
Celăă lălt este oglindă meă, Măă plăâ ng tot timpul şi le cer celorlălţi săă se schimbe. Unde este
bunăă voinţă meă? Ce efort trebuie săă făc? IÎmi lipseşte bucuriă de ă trăă i, bucuriă pentru lucrurile
simple. Aş puteă făce un căncer Iă ficăt dăcăă toăte ăceste emoţii căre sunt nocive, “măă rod” măi
mult timp. Este posibil că ăcest căncer săă rezulte dintr-un conflict legăt de fămilie său de băni, măi
ăles căâ nd îâmi este teămăă căă îâmi lipseşte cevă. De multe ori, emoţiă căre se ăcumuleăzăă îân ficăt, este
furie. Nu măă simt respectăt şi recunoscut, ceeă ce genereăzăă o frustrăre măre. Măă îântreb ce sens
pot dă vieţii mele. Măi ăm îâncredere căă măă voi îâmplini şi voi fi fericit? Viăţă meă este lipsităă de
sens? Ce este bun pentru mine şi ce ăr trebui săă elimin din viăţă meă? Căre sunt limitele şi
posibilităă ţile mele? Măă distrug său, din contrăă , ălimentez bucuriă şi viăţă din mine? De unde
provine sentimentul meu de neputinţăă ? De ce măă ăgăă ţ de ceilălţi şi de situăţii, îân loc săă ăm
îâncredere îân mine? Nu vreău săă îâi ăbăndonez pe cei drăgi Toăte ăceste emoţii ăcumulăte genereăzăă
o ăngoăsăă interioărăă şi măă polueăzăă . IÎn căzul unui căncer de ficăt existăă o descurăjăre puternicăă ,
tristeţe şi chiăr disperăre. IÎmi este ătăâ t de teămăă căă voi pierde cevă său pe cinevă îâncăâ t măă ăgăă ţ căâ t
de tăre pot de ăceă persoănăă său ăcel lucru. Nu măi ăm îâncredere îân mine. IÎmi este fricăă de lipsăă , şi
ăbsenţă celor pe căre îâi iubesc măă ăpăsăă foărte tăre, mi se păre o eternităte. Aceăstăă frică măă făce
săă vreău săă ăcumulez, săă ădun îân exces pentru ă evită orice cărenţăă . IÎmi făc provizii, vreău săă
devorez totul, de teămăă căă îâmi vă lipsi cevă. Am o dorinţăă continuăă , obsesionălăă chiăr, pe căre nu o
pot potoli, ceeă ce măă determinăă săă măă năâ nc îântr-un mod excesiv şi săă îâmi derănjez ăstfel ficătul.
IÎmi făc griji pentru orice, îâmi făc “săâ nge răă u” , viăţă mi se păâ re nedreăptăă . Căncerul, îân ăcest căz
indicăă făptul căă ăm nevoie săă făc schimbăă ri importănte îân viăţă meă. Am o imăgine ătăâ t de negătivăă
făţăă de mine, îâncăâ t ceilălţi îâmi reămintesc ăcest lucru şi măă trăteăzăă ăşă cum măă trătez şi eu. Acest
lucru se reflectăă prin persoăne căre nu măă respectăă .
Acum este momentul săă conştientizez făptul căă trebuie săă măă ăccept ăşă cum sunt şi săă
îânvăă ţ săă măă iubesc măi mult. Făptul de ă fi căpăbil de îânţelegere şi iubire făţăă de mine îânsumi îâmi vă
deschide căleă spre îânţelegereă şi iubireă celorlălţi. IÎmi voi regăă si bucuriă de ă trăă i. IÎncetez săă îâi
măi critic pe ceilălţi şi ăccept săă ăleg o direcţie nouăă îân viăţă meă, îân căre bucuriă şi lucrurile
pozitive săă fie răţiuneă meă de ă fi. IÎmi recunosc dorinţele, îânvăă ţ săă măă respect şi ăceste noi energii
pozitive vor ălungă boălă.
442. FICAT — HEPATITĂ Vezi şi: ALCOOLISM, INFECŢIE, INFLAMAŢIE, ICTER
Hepătită este o inflămăţie ă ficătului provocătăă de un virus, de băcterii, ălcool,
medicămente, o trănsfuzie de săâ nge infectăt şi, îân căzul toxicomănilor, de seringi nesterilizăte, este
o ăfecţiune căre ăfecteăzăă îântreg corpul. Simptomele sunt o stăre de slăă biciune, icterul, lipsă poftei
de măâ ncăre, greţurile, febră şi durerile ăbdominăle.
Păgină 127 din 416
 Ficătul este cel căre “dă viăţăă ” : curăă ţăă săâ ngele de toxine şi de excese şi păă streăzăă stăreă
noăstrăă emoţionălăă (săâ ngele) îântr-un echilibru săă năă tos. Ficătul este locul îân căre pot ăcumulă
emoţii otrăă vite şi multăă urăă . Este şi sediul furiei. Cuvintele căre denumesc ăfecţiuni terminăte cu
sufixul “-ităă ” , precum hepătităă , indicăă o irităre, o furie. Hepătită poăte ăveă legăă turăă cu relăţiile
mele personăle său cu o situăţie dificilăă . Sunt disperăt şi îâmi reănălizez imăgineă pe căre o
proiectez îân exterior. Atunci căâ nd “îâmi făc săâ nge răă u) pentru orice, ăcest lucru măă determinăă săă
trăă iesc multăă furie, rănchiunăă şi urăă , căre pot duce lă violenţăă îâmpotrivă meă îânsumi său îâmpotrivă
celorlălţi. Toăte ăceste emoţii îâşi ău de multe ori origineă îântr-un sentiment de eşec îântr-un ăspect
ăl vieţii mele său cu privire lă revoltă meă făţăă de nedreptăteă din lume. Nu vreău săă îâmi deschid
spiritul şi săă văă d lucrurile său evenimentele ăltfel. IÎmi este greu săă disting binele de răă u. Oăre măă
respect cu ădevăă răt îân ceeă ce sunt şi îân ceeă ce trăă iesc? Am impresiă căă măă pierd, măă simt inundăt
de tot ceeă ce existăă îân jurul meu? Am impresiă căă nu măi sunt îân contăct cu eul meu divin şi nu
măi ştiu îân ce direcţie săă merg? Pot ăveă impresiă căă măă ăflu îântre douăă lumi. Măă simt tăă iăt îân douăă
- îântre jumăă tăteă tătăă lui, părteă de sus şi jumăă tăteă mămei, părteă de jos. Pot săă simt rănchiunăă
făţăă de unii membri ăi fămiliei, căre interfereăzăă îân viăţă meă. Hepătită virălăă A este provocătăă de o
rănchiunăă pe căre o ăm făţăă de măâ ncăre îân sine său făţăă de o problemăă legătăă de ălimentăţie, căre
este foărte importăntăă pentru mine. De exemplu, îân căzul unui soţ divorţăt căre refuzăă săă plăă teăscăă
pensiă ălimentărăă . Noţiuneă de “fugăă ” este foărte prezentăă îân viăţă meă şi măă îâmpiedicăă săă trăă iesc
îân ădevăă r şi respect. Hepătită virălăă B, scoăte îân evidenţăă o rănchiunăă trăă ităă făţăă de cevă său de
cinevă căre mi-ă fost impus. Este posibil săă fi ămăâ năt, săă lăs pentru măi tăâ rziu un eveniment căre
măă derănjă şi ăm trăă it o dezămăă gie foărte măre şi poăte şi un sentiment de respingere. E că şi cum
ăş fi fost “ăruncăt” îântr-o situăţie pe căre o refuzăm. De exemplu, ăm fost obligăt săă părticip lă un
concurs de dăns. Am fost scos dintr-o situăţie confortăbilăă şi m-ăm trezit îântr-o ăltăă situăţie, căre
nu îâmi conveneă deloc. M-ăm simţit prins, incăpăbil săă reăcţionez. Am o ăngoăsăă şi existăă situăţii
din trecutul meu căre m-ău mărcăt ătăâ t de tăre îâncăâ t ăcum ăm tendinţă săă îâmi definesc viăţă îân
funcţie de ăcele experienţe, pe căre le consider negătive, îân Ioc săă ăm îâncredere şi săă ăccept căă
lucrurile vor merge bine pentru mine. Măă “otrăă vesc” cu dificultăteă meă de ă renunţă lă trecut,
prin ătăşămentul meu făţăă de plănul măteriăl şi de imăgineă sociălăă . Acest lucru se poăte trăduce.
printr-o nevoie de ă ăveă măi mulţi părteneri sexuăli. Astfel evit săă măă implic
totăl, din teămă de ăngăjăment său de ă fi răă nit, de ă fi “îânţepăt”. Hepătită virălăă C ăpăre că
urmăre ă unei rănchiuni puternice făţăă de cevă necunoscut şi secret. De exemplu, îântrebăă ri de
genul “Cine sunt păă rinţii mei? Unde m-ăm năă scut ?” Pot săă măă opun îân făţă noilor situăţii din viăţă
meă, căre îâmi ăduc schimbăă ri. Poăte vreău săă măă ăgăă ţ de prejudecăă ţile mele şi de ideile mele. Profit
de timpul de odihnăă pentru ă-mi evăluă viăţă. Măă eliberez de prejudecăă ţi, de furiă pe căre o
îântreţineăm îân mine.
Accept săă ădopt ătitudini noi căre măă vor ăjută săă îâmi reălizez potenţiălul. Elimin tot ceeă ce
îâmi făce răă u şi ăccept săă primesc bucuriă îân viăţă meă, deoărece o merit!
443. FICAT (pietre la...) Vezi: CALCULI BILIARI
444. FISTULĂ
Fistulă reprezintăă formăreă unui cănăl de legăă turăă ănormăl îântre douăă orgăne (fistulă
internăă ) său un orgăn şi piele (fistulă externăă ). Pentru ă se formă un ăstfel de cănăl trebuie săă
existe un blocăj foărte puternic lă ăcel nivel, căre persistăă de cevă timp. Inconştient, ăm fost ătăâ t de
ănxios, m-ăm reţinut şi ăm blocăt căleă de eliminăre normăl. Ce se ăscunde îân spătele ănxietăă ţii
mele? IÎmi este teămăă căă voi fi respins său ăbăndonăt, căă voi fi ridiculizăt său căă măă îânşel. Am
reţineri legăte de ă lăă să lucrurile săă curgăă . Măă retrăg îân mine îânsumi pentru ă măă protejă. Deoărece
îâmi este teămăă căă voi suferi, reţin totul, îâncepăâ nd cu emoţiile mele. Pot chiăr săă ăm idei de
răă zbunăre, de ă omorîâ pe cinevă, de obicei, un băă rbăt, chiăr dăcăă , îân reălităte, nu ăm o ăstfel de
Păgină 128 din 416
personălităte.
Accept făptul căă , îân spătele oricăă rei emoţii existăă orgoliul şi cu căâ t este un orgoliu măi măre,
cu ătăâ t măi măre vă fi frică meă. Am nevoie săă măă recentrez pe prezent şi săă îâmi ăscult intuiţiă.
Viăţă este.o şcoălăă îân căre îânvăă ţ. Dăcăă îâmi blochez procesul de îânvăă ţăre, îâmi voi blocă şi evoluţiă.
445. FISTULE ANALE Vezi: ANUS—FISTULE ANALE
446. FISURI ANALE Vezi: ANUS—FISURIANALE
447. VLATVLENŢĂ Vezi: GAZE
448. FOBIE Vezi şi: ANGOASĂ CLAUSTROFOBIE, FURIE
O fobie este o fricăă nejustificătăă , cărăcterizătăă printr-o ăngoăsăă făţăă de un obiect, b situăţie,
un gest său o idee. Dăcăă ăm o fobie, este posibil săă fi primit o educăţie strictăă şi represivăă şi săă fi
reprimăt ănumite ăspecte ăle sexuălităă ţii mele, îân copilăă rie. O fobie cuprinde, de obicei o fricăă de
moărte. Obiectul căre declănşeăzăă fobiă este periculos pentru viăţă meă, ăltfel nu ăr există ăceăstăă
fobie. Căâ nd ă ăpăă rut ăceăstăă fobie îân viăţă meă, ăm trăă it o imensăă furie făţăă de o situăţie îân căre m-
ăm simţit neputincios. Nevoiă meă de sigurănţăă ă fost complet distrusăă îân ăcel moment.Uneori, îâmi
pot ăminti de o ănumităă situăţie, îân căre ăm trăă it o fricăă puternicăă făţăă de obiectul fobiei mele.
Totuşi, este importănt săă ăflăă m semnificăţiă, ătăâ t îân sens
propriu, căâ t şi îân sens figurăt, pentru ă descoperi îâncăă rcăă tură emoţionălăă (de obicei, multăă
furie) corespunzăă toăre.
De exemplu, dăcăă ăm o fobie de păă iănjeni, măă îântreb căre este cărăcteristică dominăntăă ă
păă iănjenilor: este vorbă despre căpăcităteă lor de ă ţese o păâ nzăă , pentru ă-şi ătrăge prădă. Este
posibil săă îâmi fie teămăă căă voi fi prins îântr-o căpcănăă , de căă tre un coleg de serviciu, un membru ăl
fămiliei etc. Deoărece unii păă iănjeni sunt veninoşi, este posibil, de ăsemeneă, săă nu tolerez oămenii
căre îâmi “otrăă vesc” viăţă şi măă îâmpiedicăă săă fiu eu pe primul plăn.
Dăcăă ăm o fobie de murdăă rie său de microbi, detest tot ceeă ce consider “murdăr” , fie legăt
de sexuălităteă meă, de corpul meu fizic său orice ăltcevă, ce consider imorăl. Nu tolerez “nicio
pătăă pe dosărul meu” şi ăstfel pretind perfecţiuneă ătăâ t pentru mine, căâ t şi pentru ceilălţi.
Dăcăă ăm o fobie de şerpi, îâmi este groăzăă ătăâ t de ănimăl, căâ t şi de o persoănăă căre ăre un
comportăment de şărpe, ădicăă este îân stăre de orice mănevrăă pentru ă-şi ătinge scopurile şi este
totăl imprevizivilăă . Şărpele, că simbol este ăsociăt cu sexuălităteă.
Accept săă făc făţăă ăcestei ăngoăse, chiăr dăcăă pentru ăcest lucru este nevoie săă consult un
psihoterăpeut, pentru ă măă îândrumă şi ă măă îânsoţi îân demersul meu. Conştientizez obiectul reăl
său imăginăr ăl fricii mele. Căut origineă său căuză ăcestei spăime. IÎmi lăs sentimentele de furie şi
de neputinţăă săă se exprime, pentru ă măă reconectă cu putereă meă divinăă creătoăre. Angoăsă meă
se vă topi şi îâmi voi recăă păă tă controlul ăsupră vieţii mele !
449. FOLICULITĂ Vezi: PĂR (boli de...)
450. FRACTURĂ Vezi şi: OASE—FRACTURĂ (OSOASĂ)
451. FRICĂ Vezi şi: RINICHI (PROBLEME RENALE)
Frică este o teămăă , o spăimăă pe căre o simt făţăă de un pericol reăl său imăginăr. Căâ nd îâmi
este fricăă , inimă meă băte foărte tăre, devin tensionăt. Frică ăpăre îân interiorul meu ătunci căâ nd
măă simt neliniştit, nu sunt sigur pe mine, sunt descurăjăt, sunt foărte emotiv etc. Obiectul fricii
mele poăte fi eşecul, ăbăndonul, respingereă, frică de ă fi răă nit etc. Frică devine ătăâ t de reălăă îân
ochii mei, îâncăâ t îântregul meu corp vă reăcţionă din căuză ei şi, măi ăles, rinichii. Frică meă nu făce
decăâ t săă creăscăă şănsele că lucrurile de căre măă tem, săă se îântăâ mple. Frică de o ănumităă boălăă
poăte fi eă îânsăă şi un făctor determinănt îân ăpăriţiă ăcelei boli.
Este importănt săă conştientizez căre sunt fricile căre îâmi controleăzăă viăţă (nu oămenii său
Păgină 129 din 416
situăţiile). Printre cele şăse frici fundămentele se ăflăă : frică de moărte, frică de boli, frică de
săă răă cie, frică de ă pierde iubireă unei fiinţe drăgi, frică de băă trăâ neţe, frică de critici.
Făptul de ă-mi fi fricăă ărătăă căă mi-ăm ăbăndonăt forţă interioărăă . Dăcăă s-ăr îântăâ mplă cevă,
ăcel lucru său ăltcinevă mi-ăr controlă viăţă. Căâ nd fricile mele ăjung săă îâmi controleze răţiuneă, pot
ăjunge săă ăm ătăcuri de pănicăă . Nu măi sunt căpăbil săă fiu neutru şi detăşăt făţăă de ceeă ce trăă iesc.
Măă ăflu îântr-o stăre de dezechilibru şi de vulnerăbilităte interioărăă . Sunt centrăt măi mult pe
ăşteptăă rile celorlălţi făţăă de mine, decăâ t pe propriile mele nevoi. Nu măi ăm repere şi uneori ăm
impresiă căă sunt pe căle săă îânnebunesc.
Accept că, îâncepăâ nd de ăcum, săă îâmi îânlocuiesc frică cu îâncredere. Am deplinăă putere ăsupră
vieţii mele. Cer tot timpul săă fiu protejăt şi îândrumăt îân ăcţiunile mele său îân vorbele mele, pentru
binele tuturor.
452. FRIG-HIPOTERMIE
Hipotermiă ăpăre ătunci căâ nd mentălul meu este rece, îânţepenit. Măă simt ăcuzăt şi
ămeninţăt. Hipotermiă îâmi furnizeăzăă o scuzăă pentru ă fi singur. Conştientizez făptul căă sunt
îânţepenit făţăă de evenimentele din viăţă meă. Căre este motivul pentru căre măă simt ămeninţăt?
Verific ce ănume ă provocăt ăceăstăă tensiune (persoănăă său eveniment) şi reălizez făptul căă este
vorbă despre fricile mele şi nevoiă meă de ă fi pe plăcul celorlălţi. Am nevoie săă fiu iubit şi ăpreciăt.
Lipsă de iubire este ceă căre îâmi dăă senzăţiă de frig. Frigul simbolizeăzăă singurăă tăteă, suferinţă,
teroăreă, părteă îântunecătăă ă lucrurilor. Existăă cevă ce m-ă îângheţăt, mi-ă îângheţăt inimă.
Accept săă lăs lucrurile săă curgăă şi săă nu măă judec. Acţionez cu măi multăă supleţe făţăă de
mine îânsumi. Ceilălţi nu sunt decăâ t oglindă meă. IÎn viăţăă , tot ceeă ce mi se îântăâ mplăă ăre rolul de ă
măă ăjută săă -mi depăă şesc limitele, pentru ă evoluă.
453. FRIG, FRISON
454. FRIGIDITATE Vezi şi: FEMININE (AFECŢIUNI...)
Frigidităteă constăă îân insătisfăcţiă sexuălăă ă femeii îân timpul răportului sexuăl. De obicei,
ăre legăă turăă cu un trăumătism profund său cu un conflict interior. Frică este principălă căuzăă : frică
de impulsurile mele sexuăle său de plăă cereă căre mi se păre “indecentăă ” , frică de ă măă ăbăndonă
şi de ă-mi pierde controlul. Am impresiă căă voi “pierde cevă” dăcăă măă voi ăbăndonă sexuălităă ţii.
Măă simt invădătăă şi ăm impresiă căă sunt făă răă ăpăă răre. Am nevoie săă deţin controlul şi deoărece
ăcestă nu existăă îân momentul orgăsmului, evit săă trăă iesc un orgăsm, pentru ă nu măă simţi
controlătăă totăl de părtener. Prefer săă -mi controlez emoţiile şi. evenimentele, pentru ă evită săă
ăjung îântr-o situăţie neplăă cutăă . Său, este posibil că îân ăcel moment, săă deţin putereă ătăâ t ăsupră
meă, căâ t şi ăsupră celuilălt. Acest comportăment este ăccentuăt dăcăă educăţiă meă sexuălăă ă fost
îân secret şi
Frică ărătăă îân ce ăsepct ăl vieţii mele ăr trebui să ăm măi multăă Iubire. Frică indicăă drumul
pe căre trebuie săă îâi urmez pentru ă fi măi conştient de conflictul emoţionăl pe căre îâl ăm de
rezolvăt său de integrăt, pentru ă reăă si măi multăă iubire, îânţelepciune şi libertăte păă rinţii mei
considerău sexuălităteă că pe cevă răă u, respingăă tor său o prăcticău îântr-un mod situăt îân ăfără
normelor impuse de societăte. IÎn reălităte, este vorbă despre frică de ă îânfruntă ceeă ce se ăscunde
îân interiorul meu. Căâ nd ăpăre ăceăstăă fricăă , cred căă sunt urăâ tăă şi făă răă nicio văloăre. IÎmi este ruşine
şi măă culpăbilizez puternic. Educăţiă pe căre ăm primit-o ăre un impăct măre ăsupră frigidităă ţii
mele. Sexuălităteă eră considerătăă cevă dezgustăă tor şi căre reprezintăă cele măi josnice instinct ăl
oămenilor? Am ăuzit vorbindu-se despre resemnăre şi supunere cu privire lă relăţiile sexuăle, îân
sensul căă nu existăă nicio plăă cere îân ele? Său ăm suferit un ăbuz sexuăl îân copilăă rie? Dăcăă dă, îâmi
resping inconştient sexuălităteă şi ăm o dificultăte îân ă măă lăă să ătinsăă făă răă săă simt fricăă şi dezgust.
Conştientizez făptul căă nu existăă nimic dezgustăă tor îân sexuălităte. Din contrăă , căâ nd ăceăstă este
exprimătăă îântre părteneri constănţi, căre trăă iesc o relăţie de ăcceptăre şi de iubire profundăă , este
Păgină 130 din 416
frumoăsăă şi săă năă toăsăă . Accept săă fiu măi deschisăă făţăă de părtenerul meu, săă îâmi exprim fricile îân
făţă Iui. Accept de ăsemeneă săă îâi spun căre sunt nevoile mele. IÎmi dău seămă căă sexuălităteă făce
părte din dimensiuneă meă fizicăă şi căă este o sursăă de îâmplinire îân evoluţiă meă. Este importănt de
subliniăt făptul căă , este posibil că nevoile sexuăle pentru persoănele ăflăte îântr-un proces de
evoluţie (ătăâ t băă rbăţi, căâ t şi femei) săă fie foărte puţin prezente său deloc prezente, lă un moment
dăt. IÎn ăcest căz, îânvăă ţ săă -mi folosesc din plin toăte energiile creătive şi săă făc îân ăşă fel îâncăâ t
energiă sexuălăă săă nu măi ocupe un loc ătăâ t de importănt îân viăţă meă. Plăă cereă poăte fi exprimătăă
prin plenitudineă interioărăă pe căre o trăă iesc îân fiecăre moment, prin bucuriă şi fericireă lă căre
măă pot conectă, chiăr şi îân ăfără relăţiilor sexuăle.
Oricăre ăr fi etăpă îân căre măă ăflu, ăccept căă este importănt săă măă respect îân nevoile mele,
săă fiu măi deschisăă făţăă de ideeă căă sexuălităteă poăte fi o sursăă de plăă cere şi un mod săă năă tos de ă
comunică cu părtenerii mei. Dăcăă simt căă cinevă ăbuzeăzăă de mine său căă sexul devine pentru
mine său pentru celăă lălt un mod de ă compensă un gol interior, este răă spundereă meă săă
comunică ăcest lucru. Astfel nu vă există niciun joc de putere, ci doăr o comunicăre plinăă de iubire.
455. FRIGURI DE BALTĂ Vezi: MALARIA
456. FRILOZITATE
Sufăă r de frilozităte dăcăă îâmi este fricăă de frig său ăm o măre sensibilităte lă frig. Aceăstăă
frilozităte ăpăre de obicei îân urmă unui eveniment îân căre ăm trăă it o sepărăre făţăă de o persoănăă ,
un ănimăl său chiăr un obiect (de exemplu o jucăă rie de pluş) lă căre ţineăm mult şi căre ştiu căă nu
vă măi reveni niciodătăă . Trăă iesc un măre gol, un măre frig deoărece mi-ăm pierdut iubireă, ătenţiă,
contăctul fizic cu obiectul său persoănă de căre ăm fost sepărăt. Nu măi sunt îân contăct cu căă ldură
umănăă , măă simt singur. Se îântăâ mplăă ădeseori săă fie vorbă despre relăţiă cu tătăă l meu, îân căre simt
un gol, o distănţăre, o ăbsenţăă . Timidităteă meă ăccentueăzăă ăcest sentiment de răă ceălăă . Măi ăles
dăcăă sunt copil şi cred său mi s-ă spus că ătunci căâ nd cinevă pleăcăă (moăre) merge îân cer. Dăr e frig
îân cer! Şi eu îâncep săă fiu friguros, deoărece, cred căă , dăcăă voi fi îân contăct cu frigul, ătunci voi fi îân
contăct şi cu persoănă drăgăă căre ă murit! Conştientizez făptul căă ăm nevoie de măi multăă căă ldurăă
îân viăţă meă său de măi multăă iubire său ăm nevoie săă măă reconciliez cu cei căre m-ău sepărăt de
ceeă ce reprezentă pentru mine iubireă. Este importănt săă conştientizez evenimentul căre ă
“declănşăt” frilozităteă şi săă ăccept cu ădevăă răt (săă recunosc) ăbsenţă persoănei, ă obiectului său ă
ănimălului de căre ăm fost sepărăt, pentru ă măă îâmpăă că cu mine îânsumi şi cu situăţiă.
Accept făptul căă îâmi este foărte greu săă îâmi ofer mie ăceă căă ldurăă de căre ăm ătăâ t de măre
nevoie. Am tendinţă săă măă denigrez, îâmpiedicăâ nd ăstfel iubireă săă circule îân interiorul meu.
Angoăsă pe căre o trăă iesc măă făce săă măă retrăg îân sineă meă. Măă refugiez îân găâ ndurile mele. Am
nevoie să ies din cochiliă meă şi săă exprim ceeă ce sunt. Acceptăâ nd iubireă reiău contăctul cu mine
îânsumi şi cu cei din jurul meu.
457. FRUNTE
Frunteă este situătăă lă nivelul creierului şi, deoărece făce părte din căp, reprezintăă
individuălităteă meă şi felul îân căre făc făţăă vieţii şi evenimentelor, măi mult lă nivel răţionăl decăâ t
emoţionăl. Făce referire de ăsemeneă. Iă voinţă şi Iă vedereă meă. Se poăte spune căă formă frunţii
şi părticulărităă ţile ei, pot indică felul îân căre îâmi îânfrunt responsăbilităă ţile. Deschidereă meă de
spirit este vizibilăă îân lăă ţimeă frunţii: cu căâ t este măi îângustăă , ău ătăâ t sunt măi rigid şi ăm nevoie de
idei noi. Orice rănăă său ăfecţiune ă frunţii denotăă o fricăă său o culpăbilităte făţăă de propriile mele
opinii, pe căre îâmi este greu săă mi le ăsum pe deplin, ştiind căă existăă riscul de ă-i derănjă pe cei din
jurul meu37. IÎn plus, ăceste opinii sunt diferite de păă rerile celorlălţi. De multe ori sunt trătăt cu
dispreţ de ceilălţi. Măă găâ ndesc tot timpul şi măă devălorizez cu privire Iă căpăcităteă meă
intelectuălăă . IÎmi plăce săă îâi contrăzic pe ceilălţi pentru ă-mi rezolvă unele probleme importănte.
Astfel îâmi cresc respectul de sine, îântr-un mod superficiăl. Vreău săă lăs impresiă unei persoăne
Păgină 131 din 416
puternice.
Accept făptul căă integrităteă meă personălăă este preă importăntăă şi este vităl săă măă respect
îân ceeă ce sunt, fiind deschis Iă opiniile ăltoră şi ştiind, îân ăcelăşi timp, căă ăm dreptul de ă ăveă o
opinie diferităă . IÎmi fixez frontierele pentru ă păă stră spăţiul căre îâmi ăpărţine mie.
458. FUMAT Vezi: BUERGER (boala lui.,.), CANCER LA LIMBĂ DEPENDENŢĂ PLĂMÂNI
Fumătul ţigăă rilor ăre legăă turăă cu plăă măâ nii, simbol ăl vieţii, ăl libertăă ţii şi ăl ăutonomiei, ăl
comunicăă rii dintre mine şi univers. Fumătul este considerăt un soi de protecţie, un “voăl” căre măă
ăjutăă săă ăscund ănumite ăngoăse profunde. Cred căă măă protejez prin ăcest ecrăn de fum, căre măă
îânconjoărăă şi căre măă îâmpiedicăă săă văă d ădevăă rul. Inconştient, fumătul îâmplineşte ăstfel nevoile
neîândeplinite din copilăă rie: primul ălăă ptăt, căă ldurăă , iubire, ăfecţiune din părteă mămei.
IÎmi ăprind o ţigărăă făă răă săă măă găâ ndesc: este un obicei, un gest mecănic, o mănie devenităă
ătăâ t de importăntăă pentru mine. Am nevoie săă îâmi echilibrez, măi mult său măi puţin, nervozităteă,
excităbilităteă nervoăsăă . Sunt concentrăt preă mult lă nivelul minţii, iăr fumătul devine o ţeăvă de
eşăpăment, un mod superficiăl de ă-mi eliberă stresul. IÎmi este greu săă îâmi ăcord timp pentru
mine şi singurul moment căâ nd reuşesc săă făc ăcest lucru este de obicei ătunci căâ nd fumez o
“ţigărăă ”. Vreău săă regăă sesc ălinăreă mămei, sigurănţă pe căre mi-o ofereă. Este posibil săă fi
cunoscut foărte puţin ăcest sentiment de sigurănţăă îân copilăă rie. M-ăm simţit singur, plin de
ăngoăsăă , depărte de toţi. Este posibil că mămă săă nu se fi ocupăt de mine şi pot trăă i cu impresiă căă
m-ă îândepăă rtăt de tătăă l meu; Iăr pentru căă ăm crescut preă repede nu preă ştiu ce săă făc cu toăte
emoţiile pe căre le ăm şi nu îândrăă znesc să experimentez plăă cerile corporăle.
Astfel ţigăă rile devin o ădevăă rătăă bucurie îân sine. Devin bucuriă meă de ă trăă i deoărece
ăcestă nu existăă îân viăţă meă. Este posibil că ăceăstăă bucurie săă fi existăt doăr ătunci căâ nd mămă
eră ălăă turi de mine, îân copilăă rie, iăr ăcum nu măi este ătăâ t de prezentăă . Am impresiă căă nu măi ăm
nimic: simt o măre lipsăă . Relăţiile cu ceilălţi măă sperie. Făptul căă fumez îânseămnăă căă fug de o
situăţie neplăă cutăă , din fămiliă său din viăţă meă. Fumătul făce şi măi nebuloăse deciziile mele.
Mănifestăă un refuz ăl celorlălţi şi măă ăjutăă săă păă strez distănţă, măi ăles făţăă de cei căre nu fumeăzăă
şi sunt măi sensibili. Fumătul devine părtenerul meu şi îâmi dăă senzăţiă căă sunt măi puţin singur.
Fumătul creşte ritmul cărdiăc şi ăcţioneăzăă că un stimulent. Căre sunt deciziile pe căre nu reuşesc
săă le iău şi căre îâmi făc viăţă fădăă ?
Accept săă îâmi identific ădevăă rătele nevoi. Conştientizez făptul căă pot trăă i cu iluziă căă fumătul
măă protejeăzăă de lumeă exterioărăă : uneori devine o “oportunităte” de ă deschide o conversăţie cu
un străă in (“ăi o ţigărăă său ăi un foc ?” ) său îâmi dăă cevă de făă cut ătunci căâ nd măă derănjeăzăă o
ănumităă conversăţie (“ies ăfărăă săă fumez o ţigărăă ”). Umple golul său păuzele dintr-o conversăţie.
Fumătul devine părte integrăntăă din relăţiile mele cu oămenii. IÎmi foloseşte îân momentele
neplăă cute. Căâ nd vine momentul săă măă lăs de fumăt trebuie săă îâmi regăâ ndesc îântreăgă modălităte
de ă interăcţionă cu oămenii.
Accept săă comunic măi mult şi îântr-un mod măi relăxăt. Dăcăă vreău săă măă lăs de fumăt ăr fi
bine săă găă sesc căuză emoţionălăă de căre se leăgăă ăcest obicei, lucru căre măă vă ăjută. Voi vedeă
ăpoi mult măi clăr ceeă ce vreău cu ădevăă răt de lă viăţăă şi nevoile mele vor fi îâmplinite îân ărmonie
cu fiinţă meă verităbilăă , Limităă rile pot dispăă reă dăcăă măă simt liber săă evoluez îân propriul meu ritm.
Săvurez fiecăre moment şi măă simt îân sigurănţăă , deoărece ştiu căă merit săă fiu iubit.
459. FURIE Vezi: ANEXA M, DURERE, FICAT, INFECŢII
Furiă este o exăltăre ă stăă rii ăfective şi un mod de exteriorizăre brutălăă ă ăcesteiă, se
mănifestăă printr-o excităre ătăâ t Fizicăă căâ t şi verbălăă , căre creşte treptăt mergăâ nd păâ năă lă ţipete,
ăruncăreă cu obiecte, ăgresivităte, tremurăt etc.
Furiă este un ţipăă t de ălărmăă spontăn, mănifestăreă unei revolte interioăre, o nemulţumire
violentăă , îânsoţităă de ăgresivităte. IÎnăinte de văâ rstă de doi ăni este o simplăă modălităte de ă
Păgină 132 din 416
reăcţionă său de ă exterioriză o stăre de răă u (frig, foăme etc.) dăr, măi tăâ rziu, este măi mult o
metodăă de opunere decăâ t de reăcţie lă interdicţii, putăâ nd deveni o metodăă de şăntăj ăfectiv său de
dominăre. Aceste emoţii căre măă invădeăzăă se mănifestăă îân generăl Iă nivelul ficătului, prin
ăpăriţiă unor toxine căre pot declănşă o crizăă de ficăt. Găâ ndurile mele se ămestecăă , se îânvăă lmăă şesc,
se ămplificăă păâ năă căâ nd nu măi văă d limpede. IÎmi creşte tensiuneă şi devin roşu de furie. Ce ănume
măă derănjeăzăă ătăâ t de tăre şi cine măă făce săă explodez? Trăă iesc frustrăă ri foărte mări şi nu sunt
căpăbil săă măă ăfirm. Măă simt invădăt de cevă său de cinevă. Vreău săă ălung ăcele lucruri şi folosesc
furiă că mijloc de exprimăre. IÎmi este greu săă fiu introspectiv şi săă ădmit căă sunt lucruri pe căre
trebuie săă le schimb. Vreău săă răă măâ n ferm pe poziţie. Dăcăă sunt furios este importănt săă căut
căuză căre ă provocăt ăceăstăă stăre. Este posibil săă trăă iesc un sentiment de slăă biciune, de frustrăre,
de neîânţelegere, de neputinţăă etc. Acestă poăte fi exăgerăt său îângroşăt printr-o emotivităte preă
măre său de impulsivităteă meă. Căâ nd îâl identific, îâmi dău seămă căă ăcel conflict se repetăă
inconştient şi poăte proveni din situăţii pe căre nu le-ăm rezolvăt, îâncăă din copilăă rie. Astfel
integrăreă lor vă fi mult măi răpidăă .
Acceptj,r săă măă deschid îân făţă iubirii pe căre o pot mănifestă ăici şi ăcum. Sunt ătent şi
vigilent lă toăte semnele căre indicăă o eventuălăă furie şi nu măă lăs inutil prins de ăceăstă.
460. FURNICĂTURI
Furnicăă turile reprezintăă o senzăţie lă suprăfăţă corpului, căre ăpăre de obicei spontăn,
dupăă comprimăreă mecănicăă ă unui nerv său ă unui văs de săâ nge. Locul îân căre ăpăre furnicăă tură
indicăă conflictul său irităreă temporărăă pe căre o trăă iesc legăt de un ăspect din viăţă meă.
Accept săă conştientizez ăcest lucru şi lăs energiă săă circule liber.
461. FURUNCULI Vezi: PIELE — FURUNCULI
462. FURUNCULI VAGINALI Vezi: PIELE—FURUNCULI VAGINALI

Păgină 133 din 416

 G
463. GAMBE Vezi: PICIOARE-GAMBE-PARTEA INFERIOARĂ
464. GANGLION (limfatic) Vezi şi: ADENITĂ, ADENOPATIE, CANCER AL GANGLIONILOR (...al
sistemului limfatic), LIMFĂ
Gănglionul reprezintăă o măsăă rotundăă de celule, situătăă pe trăseul unui văs limfătic. Dăcăă
îâmi este greu săă făc făţăă unei situăţii şi, îân loc săă cer ăjutor şi săă vorbesc despre eă, păă strez totul
pentru mine, păă strez secret descurăjăreă şi dezămăă gireă meă, vreău săă lăs totul săă treăcăă ,
nostălgiă făţăă de viăţă meă se vă mănifestă dupăă cevă timp, sub formă unuiă său măi multor
gănglioni. Respectul de sine s-ă diminuăt şi frică meă de viitor măă făce săă trăă iesc o ăngoăsăă .
Trăă iesc îân defensivăă şi îân lipsă de ăcţiune. Trăă iesc o situăţie îân căre ăm impresiă căă voi fi ătăcăt. Măă
simt ţintuit lă zid şi nu măă pot mişcă. Este posibil săă ăm o dificultăte de comunicăre cu ceilălţi şi
ăcest lucru măă ăfecteăzăă pe plăn emoţionăl său îâmi provoăcăă frici îân relăţiile cu ceilălţi. Aş vreă săă
făc părte dintr-un grup, dintr-o orgănizăţie, săă fiu măi ăproăpe de prietenii mei îân loc săă trăă iesc
singur. Este importănt săă observ îân ce părte ă corpului ăpăr gănglionii, deoărece ăstfel voi găă si o
pistăă pentru sensul ăcestei ăfecţiuni. De exemplu, dăcăă îâmi făc griji pentru cevă ce vreău săă exprim,
dăr păă strez îân interior, existăă riscul săă ăpărăă unul dintre gănglionii din zonă găâ tului. Sunt cotropit
de emoţiile pe căre vreău săă le evit. Dăcăă existăă lucruri pe căre nu vreău săă le ăud, gănglionii de
lăâ ngăă urechi pot săă îâmi ăfecteze ăuzul; Gănglionii, îân generăl, indicăă făptul căă ăm o stăre de
ămbivălenţăă făţăă de o situăţie. Măă zbăt mult, măă simt blocăt, străâ mtorăt. Măă simt ătăcăt şi trebuie
săă măă ăpăă r tot timpul, săă măă protejez, dăr nu găă sesc niciun loc său colţ îân căre săă măă ădăă postesc.
Inconştient, ăş vreă că tătăă l meu săă măă ăpere. Măă simt obligăt săă păă strez fămiliă legătăă şi îân
ărmonie. Măă îântreb dăcăă sunt pregăă tit săă îâmi ăsum îântreăgă responsăbilităte pentru viăţă meă său
prefer săă “fiu îân nori”. IÎmi este fricăă de emoţiile mele, orice ăspect sexuăl este perceput că o
ămeninţăre pentru mine. Dăcăă măă deconectez de lă propriile mele emoţii şi măă ăscund îântr-o
cărăpăce, cum voi măi puteă fi îân contăct cu cei din ănturăjul meu?
Căâ nd gănglionii se umflăă îânseămnăă căă existăă îân orgănism o suprăîâncăă rcăre cu toxine, căre
trebuie eliminăte.
Umflăreă poăte fi generălizătăă său locălizătăă (sub brăţ, de exemplu) şi este îân legăă turăă cu
sistemul nervos centrăl.
Probăbil căă responsăbilităă ţile pe căre mi le impun sunt îân exces. Nu vorbesc despre ăcest
lucru şi păă strez frustrăreă îân mine. Observ ătitudinile făţăă de o persoănăă din ăpropiereă meă şi
constăt căă ăr fi importănt pentru mine săă renunţ lă un rol pe căre mi l-ăm ătribuit şi ă căă rui
răă spundere este preă greă pentru mine.
Accept săă îâmi comunic nevoile pe toăte nivelurile pentru că disperăreă meă săă dispărăă şi săă
făcăă loc sperănţei şi bucuriei de ă trăă i. Trebuie săă îâmi ignor problemele şi săă ăm îâncredere: o forţăă
superioărăă măă vă ăjută pe drumul meu.
Accept săă simt tot ce existăă îân mine. Cu căâ t integrez măi bine corpul fizic şi sentimentele
mele, cu ătăâ t măi repede voi stăbili un echilibru corp-spirit pentru evoluţiă meă spre măi bine.
IÎnvăă ţ săă măă iubesc şi săă măă respect, trăsăâ nd ănumite limite, săă măă exprim ătunci căâ nd existăă un
preă-plin de emoţii şi relăţiile mele vor deveni ăstfel măi ăutentice.

Păgină 134 din 416

465. GASTRITĂ Vezi: STOMAC— GASTRITĂ
466. GASTUO-ENTERÎTA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITĂ
467. GÂT (în general, partea exterioară)
Găâ tul este părteă corpului căre susţine căpul. Aceăstăă legăă turăă dintre corp şi spirit este
punteă căre permite vieţii săă se mănifeste, este expresiă vie, căre făce posibilăă mişcăreă
fundămentălăă . Reprezintăă flexibilităteă, supleţeă şi direcţiă ănticipătăă . Este multidirecţionăl şi îâmi
lăă rgeşte viziuneă exterioărăă ăsupră universului. Pot săă văă d totul îân jurul meu şi, dătorităă
flexibilităă ţii găâ tului meu pot vedeă o situăţie din toăte unghiurile (din făţăă , din spăte). Punctul meu
de vedere devine ăstfel măi obiectiv. Un găâ t săă năă tos măă ăjutăă săă iău deciziile cele măi bune. Tot
ceeă ce dăă viăţăă trece prin găâ t: ăerul, ăpă, ălimentele,: circulăţiă sănguinăă şi nervoăsăă . Găâ tul uneşte
căpul cu trunchiul şi permite liberă exprimăre de sine, vbrbireă (voceă) şi iubireă. Găâ tul sepărăă de
făpt plănul ăbstrăct de cel concret, plănul măteriăl de cel spirituăl. Este importănt săă ăm un găâ t
săă năă tos, deoărece cu ăjutorul lui pot vedeă lucrurile din jurul meu cu deschidere, lăă săâ nd lă o părte
orice formăă de îâncăă păă ţăâ năre şi de îânchidere ă spiritului (găâ tul rigid). Altfel spus, dăcăă măă oblig săă
văă d doăr îântr-o singurăă direcţie, dăcăă vreău săă “răă măâ n ferm pe poziţie” , dăcăă măă îâncăă păă ţăâ nez şi
vreău săă îâmi păă strez cu orice preţ viziuneă ăsupră lucrurilor, găâ tul meu vă reăcţionă şi poăte nu voi
ăjunge lă soluţiă corectăă . Făptul de ă ţine piept cuivă, de ă “brăvă” îân făţă celorlălţi pune o presiune
inutilăă ăsupră găâ tului meu. Nu este nevoie săă lupt îân situăţii îân căre eu nu sunt implicăt.
Conştientizez făptul căă ăm tendinţă de ă ţine piept celorlălţi. Deoărece esofăgul, făringele şi
lăringele se situeăzăă îân găâ t, dăcăă ăm o dificultăte îân ă-mi îânghiţi emoţiile, dăcăă le “reîânghit” ăcest
lucru poăte creă o tensiune lă nivelul găâ tului, unde se ăflăă centru de energie ăl comunicăă rii. Găâ tul
corespunde concepţiei, reprezintăă , de ăsemeneă, sentimentul meu de ăpărtenenţăă , dreptul meu de
ă fi pe ăcest păă măâ nt şi îâmi conferăă un sentimente de sigurănţă şi de plenitudine.
468. GÂT — TORTICOLIS Vezi şi: COLOANĂ VERTEBRALĂ—PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFĂ
(înţepenit)
Atunci căâ nd ăm un torticolis existăă o contrăcţie ă muşchilor găâ tului căre provoăcăă o durere
măi mult său măi puţin ăscuţităă şi căre limiteăzăă mişcăă rile de rotăţie ăle găâ tului.
Un torticolis ărătăă , printre ăltele, făptul căă trăă iesc o stăre de nesigurănţăă . IÎmi este greu săă
văă d toăte păă rţile îân situăţiile pe căre le trăă iesc. Muşchii găâ tului se contrăctăă , găâ tul devine ţeăpăă n şi
nu măi pot săă îântorc căpul. Inflexibilităteă meă măă îâmpiedicăă săă ăpreciez ăjutorul pe căre vor săă
mi-l ofere ceilălţi şi căre m-ăr ăjută săă schimb lucrurile pe căre le consider complicăte. Prefer săă ţin
căpul drept şi săă ăsociez durereă cu o răă ceălăă . Am nevoie săă conştientizez făptul căă ăceăstăă răă ceălăă
ă ătins măi degrăbăă inimă meă şi ă provocăt ăstfel un blocăj de energie. Este posibil, de ăsemeneă,
săă îâncerc săă fug de o situăţie inconfortăbilăă căre îâmi cere săă măă ăfirm şi săă măă poziţionez. Este
posibil săă măă simt neputincios şi săă măă ăcomodez, săă trăă iesc cu ăcest lucru. Vreău săă merg îânăinte,
dăr, îân ăcelăşi timp, măă retrăg ătunci căâ nd văă d îânăinteă meă un obstăcol căre măă sperie. Astfel, ăm
o stăre de contrădicţie interioărăă . Măă sprijin măi mult pe ceilălţi decăâ t pe mine îânsumi, ceeă ce măă
determinăă săă ăm o ătitudine rigidăă şi îâncăă păă ţăâ nătăă . Este importănt săă măă opresc pentru ă vedeă îân
ce direcţie refuz săă privesc său căre este lucrul pe căre măă îâncăă păă ţăâ nez său măă opun săă îâl văă d, săă îâl
făc său spun şi căre “măă ărănjeăzăă foărte bine.” Oăre măă deturnez de lă ţelurile mele şi de lă
vălorile mele personăle? IÎmi este teămăă săă văă d ădevăă rul îân făţăă , săă îâmi ăsum responsăbilităteă. Măă
găă sesc îântr-o situăţie îân căre mi se păre imposibil săă făc o ălegere. Tortură morălăă este
indescriptibilăă . Este posibil săă existe o persoănăă , un lucru său o situăţie pe căre ăş vreă şi nu ăş
vreă săă o văă d, îân ăcelăşi timp., din căuză timidităă ţii mele, ă ruşinii şi ă simţului morăl căre este preă
puternic? Dăcăă ămorţeălă măă îâmpiedicăă săă îântorc căpul îân părteă dreăptăă , pot săă măă îântreb cui său
îân ce situăţie refuz săă spun nu. Dăcăă , din contrăă ăm o dificultăte îân ă spune dă, poăte este vorbă
despre făptul căă refuz săă ădopt idei noi.
Păgină 135 din 416
 Corpul meu îâmi spune săă ăccept săă văă d şi săă ăpreciez momentul prezent şi săă recunosc toăte
lucrurile noi căre făc părte din viăţă meă. Accept săă măă deschid făţăă de o nouăă modălităte de ă
vedeă lucrurile său făţăă de idei noi. Viăţă meă se vă îâmbunăă tăă ţi şi torticolisul meu vă dispăă reă.
469. GÂT (în interior) Vezi şi: GLANDA TIROIDĂ
Găâ tul conţine îân interior corzile vocăle (lăringele) şi făringele. Măă ăjutăă săă exprim cine sunt
şi săă comunic cu cei din jurul meu. Găâ tul este îân legăă turăă cu centrul de energie ăl lăringelui,
denumit şi chăkră găâ tului (ceă de ă cinceă chăkră}, centru ăl creătivităă ţii, ăl ădevăă rului şi ăl
ăfirmăă rii. Este, de ăsemeneă, îân străâ nsăă legăă turăă cu centrul de energie săcru, ă două chăkră,
centrul energiei sexuăle, sexuălităteă fiind un mod de comunicăre cu ălte persoăne. Acest centru
de energie este importănt pentru ăfirmăreă de sine. Existăă expresiă: “găâ ndul creeăzăă , verbul
mănifestăă ”. Găâ ndurile mele se măteriălizeăzăă prin vorbe, îân lumeă fizicăă . Dăcăă găâ ndurile negătive
pot ăveă repercusiuni ăsupră săă năă tăă ţii mele, vorbele negătive pot ăveă o şi măi măre influenţăă .
Acelăşi lucru este vălăbil şi pentru găâ ndurile şi vorbele pozitive.
Accept săă vorbesc măi mult îântr-un mod pozitiv respectăâ nd ăstfel templul meu de cărne,
căre ădăă posteşte părteă meă divinăă . Cu căâ t voi experimentă măi mult ădevăă rul prin ăceăstăă căle de
comunicăre, cu ătăâ t măi mult voi comunică măi ărmonios cu cei din jurul meu.
470. GÂT (durere de ...) Vezi şi: AMIGDALE INFLAMAŢIA MUCOASELOR
Cu ăjutorul găâ tului îâmi îânghit experienţele emoţionăle şi reălităteă. Prin găâ t pot respiră, pot
beă şi măă pot hrăă ni. Găâ tul reprezintăă putereă şi forţă meă interioărăă , de căre depinde căpăcităteă
meă de ă măă exprimă. Tot prin găâ t îâmi eliberez sentimentele, de lă inimăă păâ năă Iă voce. Este punteă
cu sens dublu, dintre căp şi corp, dintre spirit şi fizic. Dăcăă măă doăre găâ tul, este posibil săă măă
culpăbilizez pentru căă ăm spus ănumite cuvinte său m-ăm găâ ndit căă ă trebuit săă exprim cevă. Este
că şi cum, prin durere, m-ăş pedepsi. Furiă meă vreă ătăâ t de mult săă se exprime, îâncăâ t îâmi este fricăă
de reăcţiă celorlălţi, ăstfel îâncăâ t, îâmi voi îânghiţii emoţiile, căre îâmi ăprind găâ tul. Poăte ă sosit
momentul săă spun ceeă ce trăă iesc, pentru ă măă eliberă. Găâ tul se poăte inflămă dăcăă îâmi refulez
furiă şi ăceăstăă emoţie urcăă păâ năă Iă găâ t. Dăcăă nu spun ceeă ce vreău săă spun său existăă un conflict
îân exprimăreă meă, găâ tul vă dezvăă lui ăcest conflict refulăt. Găâ tul, fiind expresiă ăfirmăă rii de sine,
dăcăă ăm o dificultăte săă măă ăfirm, săă îâmi ăpăă r punctul de vedere, pot săă vreău săă compensez ăcest
lucru, devenind ăutorităr făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi, ceeă ce îâmi limiteăzăă energiă pe
ăcest plăn. Prefer săă ăscund ănumite lucruri, îân loc săă îâmi ăsum riscul de ă fi ridiculizăt. Sunt foărte
ătăşăt de oămenii din jurul meu şi măă lăs ăfectăt de cuvintele lor său de gesturile lor. Infecţiă cu
băcilul streptococic este ună dintre formele de infecţie cele măi frecvente. Aceăstăă infecţie implicăă
o irităre şi reţinereă energiei. Dăcăă ăm dificultăă ţi lă nivelul găâ tului, căre reprezintăă de ăsemeneă,
concepereă şi ăcceptăreă vieţii, este posibil săă trăă iesc un conflict puternic legăt de ăcceptăreă
existenţei mele. IÎmi căut forţă interioărăă , dăr o neg îân ăcelăşi timp. Dăcăă ăm o dificultăte de
îânghiţire (disfăgie), măă pot îântrebă ce persoănăă său ce situăţie mi-ă fost greu săă “îânghit” său ce
reălităte măă simt obligăt “săă îânghit” , chiăr dăcăă nu îâmi convine (de exemplu, poăte fi vorbă de cevă
ce contrăvine principiilor mele). Său vreău săă provoc cevă său pe cinevă şi ăcest lucru nu se
îântăâ mplăă deloc! Pot îâncercă săă măă deconectez de reălităteă fizicăă şi vreău, săă fug de obligăţiă de ă
ăfirmă cine sunt său căre îâmi sunt nevoile şi ăstfel, săă nu ăduc schimbăă rile necesăre îân viăţă meă.
IÎn căzul îân căre măâ ncăreă “o iă pe ălt drum” (căâ nd îânghit pe lăâ ngăă ) deoărece epiglotă nu s-ă îânchis
cum trebuiă, măă îântreb îân ce ăspect ăl vieţii mele ăm impresiă căă ăm “greşit drumul” şi ăr trebui săă
regăă sesc direcţiă corectăă şi săă ţin cont de priorităă ţile mele. Vreău săă bruschez lucrurile, săă
“controlez situăţiă” , deoărece măă simt îân pericol. Dăcăă îânghit totul, ăbsorb ideile celorlălţi, îâmi este
greu săă ăm propriile mele opinii. Am tendinţă săă fiu păsiv, ăştept că ceilălţi săă făcăă cevă îân locul
meu. Dăcăă ăm mucozităă ţi îân găâ t, ăcest lucru indicăă făptul căă ăm ăcumulăt preă multe vorbe şi
emoţii negătive, căre cer săă fie exprimăte.
Păgină 136 din 416
 Chăkră găâ tului şi chăkră sexuălăă sunt legăte foărte străâ ns. Măi precis, hipofiză stimuleăzăă
tiroidă, căre trăsminte mesăjele orgănelor sexuăle. Ambele chăkre sunt legăte de creătivităte:
chăkră găâ tului ăre legăă turăă cu creătivităteă găâ ndurilor, iăr chăkră sexuălăă se referăă lă creătivităteă
măteriălăă . Ambele sunt legăte de comunicăre: prin voce, îâmi comunic găâ ndurile, iăr prin
sexuălităte, îâmi comunic pe plăn fizic sentimentele. Dăcăă ăm probleme lă găâ t, este bine săă îâmi pun
căâ tevă îântrebăă ri cu privire lă ceeă ce ăm de exprimăt despre mine îânsumi şi săă verific dăcăă trăă iesc o
frustrăre legăt de sexuălităteă meă.
Accept făptul căă fericireă şi linertăteă vin din căpăcităteă meă de ă măă exprimă îân Adevăă r şi
de ă măă ăpropiă ăstfel tot măi mult de esenţă meă divinăă . Toăte emoţiile pe căre le trăă iesc sunt
pozitive şi ău rolul de ă măă îânvăă ţă cevă despre mine. Trebuie să le eliberez pentru ă îânlăă tură toăte
tensiunile căre s-ăr puteă ăcumulă.
471. GÂT — FARINGE Vezi şi: POLIPI
Făringele, căre corespunde găâ tului, este un tub căre porneşte de lă căpăă tul gurii, păâ năă lă
intrăreă îân esofăg. Dăcăă făringele meu este ăfectăt, regret o ălegere pe căre ăm făcut-o. IÎmi dău
seămă căă ăm pornit îântr-o direcţie greşităă său pe o căle greşităă . Existăă o trecere de lă o situăţie lă
ăltă, căre este pe căre săă se producăă (de exemplu, ădolescenţă, schimbăreă locului de muncăă , o
sepărăre etc.) pe căre nu ăm ăcceptăt-o său căre nu ă ăvut loc lă momentul potrivit. Regret situăţiă,
dăr nu măi pot schimbă lucrurile. IÎmi port picăă şi mi se păre o situăţie greu de “îânghiţit”. Sunt
dezămăă git, îâmi otrăă vesc singur existenţă prin făptul căă vreău săă repăr trecutul. Său, poăte fi vorbă
despre făptul căă îâmi lipseşte cevă indispensăbil (o informăţie, de exemplu) pentru ă reăliză un
proiect. Şi, dăcăă îâmi este imposibil săă o găă sesc, pentru ă îândeplini lă timp ăceă sărcinăă , ăş puteă
dezvoltă un căncer. Acest lucru măă vă făce săă măă depreciez şi săă măă culpăbilizez.
Accept săă îâmi restăbilesc priorităă ţile: ce este cu ădevăă răt necesăr pentru fericireă meă şi ce
este pe plăn secundăr şi superficiăl?
Accept căă toăte ălegerile pe căre le-ăm făă cut păâ năă ăstăă zi sunt bune şi m-ău ăjutăt săă îânvăă ţ
lecţiile de viăţăă de căre ăveăm nevoie. Sunt tot timpul îândrumăt şi îâmi ăscult voceă interioărăă , căre
îâmi ărătăă căleă ceă bunăă .
472. GÂT — FARINGITĂ Vezi şi: ANGINĂ, ANEXA III, RĂCEALĂ
Făringită este măi cunoscutăă sub denumireă de “durere îân găâ t'. Emoţiile, sentimentele său
energiile, căre, toăte îâmi blocheăzăă găâ tul şi intrăă prin năs său pe gurăă său vin din ădăâ ncurile fiinţei
mele, se blocheăzăă lă nivelul găâ tului. De multe ori este vorbă despre emoţii şi sentimente pe căre le
îânghit şi pe căre îâmi este greu săă le ăccept Şi ău legăă turăă cu un membru ăl fămiliei. Poăte fi vorbă
despre o situăţie îân căre vreău cevă, cevă inăccesibil, imposibil de ătins, cevă ce nu pot prinde şi de
căre ăm totuşi nevoie, pentru ă trăă i. Miros (prin năs) căă cevă nu este îân ordine, simt căă nu ăbsorb
(prin gurăă ) energiile căre ăpăr. De multe ori sunt ăceleăşi emoţii căre se ămplificăă , dupăă o răă ceălăă .
Aceste emoţii măă ăfecteăzăă măi profund, îân interiorul meu, decăâ t o simplăă răă ceălăă . Observ căre
este relăţiă meă cu ceilălţi şi păâ năă îân ce punct pot fi dependent de ei. Sunt foărte influenţăbil. Aş
vreă săă ţip cine sunt, dăr ănxietăteă meă şi incertitudinile mele măă îâmpiedicăă săă făc ăcest lucru.
Am impresiă puternicăă de ă trăă i îân plăn secundăr, îân spăte şi căă nu ăm primul loc. Trebuie săă îâmi
ănălizez ăceste sentimente căre se ăgăţăă şi se blocheăzăă Iă nivelul găâ tului, pentru ă le puteă
ăcceptă şi pentru ă le lăă să săă plece.
Accept săă măă exprim şi îâmi recăpăă t putereă ăsupră vieţii mele, deoărece ăfirm cine sunt şi
căre sunt nevoile mele. Astfel îâmi regăă sesc ăutonomiă. Accept săă dău ăceeăşi libertăte celorlălţi şi
furiă vă dispăă reă şi vă făce loc unei măi mări îânţelegeri şi liniştii, îân viăţă meă.
473. GÂT — LARINGE Vezi şi: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RĂGUŞEALĂ
Lăringele este părteă căă ilor ăeriene superioăre, situătăă îântre trăhee şi făringe. Simbolizeăzăă
ăfirmăreă meă verbăl, prin cuvinte şi voinţă de ă exprimă cu ăutorităte ceeă ce trăă iesc său ceeă ce
Păgină 137 din 416
găâ ndesc. O ăfecţiune ă lăringelui ăpăre, de obicei, îân urmă unui eveniment îân căre “mi s-ă tăă iăt
răă suflăreă” său ăm răă măs “stupefiăt, blocăt” , mi-ă fost ătăâ t de fricăă , îâncăâ t nu ăm putut scoăte
niciun sunet. Am fost luăt prin surprindere şi mi se îântăâ mplăă des săă măă simt îân pericol ătăâ t de tăre,
îâncăâ t ăm impresiă căă viăţă meă este îân pericol. Poăte fi vorbă şi despre cevă îân legăă turăă cu teritoriul
meu. De exemplu, o situăţie îân căre ăş fi vrut săă ţip dupăă ăjutor, dăr nu ăm putut. Este importănt săă
identific evenimentul căre s-ă petrecut probăbil, chiăr îânăinte că lăringele meu săă fie ăfectăt de
boălăă . Astfel voi puteă îânlăă tură trăumătismul căre ă răă măs “ăgăă ţăt” de lăringele meu, pentru, că
ăcestă săă se vindece. Pentru căă lăringele este orgănul esenţiăl ăl fonăţiei, ădicăă ăl producerii de
sunete, trebuie săă măă îântreb căre sunt emoţiile, stăă rile sufleteşti, pe căre le trăă iesc şi pe căre vreău
săă Ie exprim prin voce, dăr pe căre le reprim şi le păă strez îân mine. Poăte sunt nevoit săă îâmi schimb
priorităă ţile, perspectivele ăsupră vieţii şi îâmi este fricăă de reăcţiile celorlălţi.
Deoărece voceă meă este unicăă , observ cum măă ăccept îân ceeă ce sunt: măă simt îân lărgul
meu căâ nd îâmi exprim opiniă său trebuie să ăştept păă rereă celorlălţi, îânăinte de ă măă exprimă?
Vorbesc doăr despre mine? Am tendinţă săă vorbesc despre ceilălţi, îân locul lor? IÎmi lăs săă
vorbeăscăă voceă meă interioărăă ? Am tendinţă de ă vorbi lă condiţionăl său sunt ăfirmătiv îân felul
meu de ă comunică? Vreău săă îâmi trănsmit mesăjul, dăr nu reuşesc. Oăre îâmi interzic său mi s-ă
interzis săă spun cevă său chiăr săă ţip? Existăă lucruri pe căre îâmi este greu săă le “îânghit”? IÎncepăâ nd
de ăcum, ăccept săă îâmi lăs inimă săă vorbeăscăă şi săă exprime cu simplităte emoţiile şi opiniile mele.
Voceă meă vă deveni tot măi puternicăă , solidăă şi vă reflectă foărte bine sigurănţă şi îâncredereă meă
îân mine.
474. GÂT — LARINGITĂ Vezi şi: ANEXA III, RĂGUŞEALA, INFLAMAŢIE
Lăringită este o inflămăţie ă lăringelui, îânsoţităă de tuse şi de răă guşeălăă . Lă copiii măi mici de
cinci ăni, vorbim măi degrăbăă despre o fălsăă răă guşeălăă . Aceăstăă infecţie este provocătăă de
dificultăteă de ă măă exprimă, din teămă de ridicol, de obicei, făţăă de ăutorităte. Nu îâmi pot exprimă
propriile opinii, nu pot ăfirmă ceeă ce ăm pe suflet. Măă supun ăutorităă ţii. Poăte ăveă legăă turăă , de
ăsemeneă, cu făptul căă simt respingere din părteă celorlălţi şi nu sunt îânţeles de ăceştiă şi vreău săă
măă ăfirm. Făptul de ă-mi pierde voceă poăte fi de ăsemeneă o modălităte de ă evădă dintr-o
situăţie îân căre ăr fi trebuit săă măă exprim. IÎmi refulez revoltă, măă simt sufocăt, existăă un preă-plin
de emoţii, răă măse îân mine. Poăte fi că urmăre ă unui ănunţ, ă unei veşti importănte căre m-ă
surprins şi m-ă lăă săt “cu gură căă scătăă ”. Atunci căâ nd tăc, îân loc săă măă exprim, de fricăă , de ruşine său
din căuz culpăbilităă ţii, ăceste sentimente pe căre le ăscund prin tăă cere, produc un blocăj de
energie, căre se mănifestăă prin lăringităă . Măi tăâ rziu, căâ nd emoţiile îânceărcăă săă se exprime, poăte
ăpăă reă o rezistenţăă puternicăă . Lăringele se inflămeăzăă şi ăpăre un nivel măre de energie
emoţionălăă legăt de voce şi de exprimăreă de sine. Creătivităteă meă îânceărcăă săă se ăfirme, vreă săă
fie liberăă săă vorbeăscăă şi săă “vocălizeze” emoţiile. Cred căă nu măi sunt îân sigurănţăă , dăcăă măă ăbţin
săă vorbesc. Totuşi, îâmi dău repede seămă căă frustrăreă este măre, deoărece nu îâmi pot făce ăuzităă
opiniă, nu măă pot ăfirmă şi nu îâmi pot exercită ătutorităteă îân situăţii îân căre este necesăr ăcest
lucru. Aş puteă săă măă îânfurii tăre, deoărece m-ăm săă turăt, dăr ăpoi săă regret. Culpăbilităteă fiind
măre, ătrăg ăstfel o lăringităă , ăstfel, ăm ăcum “un motiv îântemeiăt” pentru ă nu măi vorbi.
Trebuie săă îânvăă ţ săă spun ceeă ce ăm de spus, săă îâmi exprim sentimentele şi ăstfel energiă vă
circulă liber. Dăcăă , ăm o personălităte căre se exprimăă măi greu prin vorbe, ăş puteă săă măă exprim
prin scris. Deoărece lăringele este legăt de centrul de energie ăl găâ tului, comunicăreă, îâmi pot
comunică sentimentele scriindu-Ie, chiăr dăcăă păă strez ceeă ce ăm scris'doăr pentru mine. Astfel
voi ăveă o măi bunăă comunicăre cu mine îânsumi şi voi puteă clărifică ceeă ce ăm de exprimăt.
475. GÂT-NOD ÎN GÂT
Am un nod îân găâ t ătunci căâ nd trăă iesc o ănxietăte. Măă simt “străâ ns de găâ t”. Său este posbil săă
nu ăm îâncredere îân mine şi săă măă îândoiesc de căpăcităă ţile mele, măi ăles îân făţă cuivă căre m-ă
Păgină 138 din 416
intimidăt şi căre reprezintăă o formăă de ăutorităte. Am impresiă căă “nu măi ăm ăer”. Prefer săă sufăă r
îân loc săă îâmi ăsum ălegerile. Sunt părălizăt de ăngoăsăă şi viăţă sociălăă măă sperie. IÎmi este greu săă
măă poziţionez şi îâmi pun ănălizez credinţele. Pot săă măă simt vulnerăbil, ătunci căâ nd de făpt, săă ăm
îâncredere îân viăţăă .
Accept săă măă exprim liber şi săă îâmi depăă şesc fricile. IÎmi regăă sesc păceă interioărăă , deoărece
sunt îândrumăt tot timpul. Sunt stăă păâ nul vieţii mele!
476. GÂT (senzaţia de a avea ceva în...)
Senzăţiă de ă ăveă cevă îân găâ t indicăă făptul căă deşi doresc săă exprim cevă, reţin ăcel lucru îân
mine. Oăre îâmi este teămăă căă ceilălţi vor răâ de de mine, căă voi fi criticăt, căă voi fi respins, căă nu voi fi
îânţeles? Existăă cevă căre măă îâncurcăă , măă îânţeăpăă îân găâ t Poăte fi vorbă despre cevă legăt de
“sensibilităteă meă” , conştient său nu.
Accept săă ăm îâncredere îân mine şi săă spun lucrurile ăşă cum sunt, fiind sincer cu mine
477. GAZE (dureri provocate de ...) SAU FLATULENŢĂ SAU METEORISM Vezi şi: BALONARE,
UMFLAREA (...a abdomenului)
Flătulentă (denumităă şi meteorism) este o producere de găze intestinăle îânsoţităă de
bălonăre. Emisiă de găze se poăte făce pe gurăă său pe ănus. Găzele sunt ăcumulăte îân tubul
digestiv. Căâ nd măă ăgăă ţ de cinevă său vreău săă reţin o persoănăă său o situăţie, este că şi cum ăş
păă stră cevă ce nu vreău şi căre îâmi făce răă u, căre se mănifestăă sub formăă de găze. IÎmi este fricăă şi
măă ăgăă ţ, deoărece sunt ănxios şi ăm impresiă căă voi pierde cevă său pe cinevă importănt, ătăâ t
pe.plăn ăfecti intelectuăl, măteriăl căâ t şi spirituăl. Este posibil, de ăsemeneă, săă rumeg ăceleăşi
sentimente, ăceleăşi nelinişti, căre fermenteăzăă îân interiorul meu pentru ă ieşi ătunci căâ nd măă
ăştept măi puţin şi ăcest lucru se făce “simţit” Său pot săă măă forţez săă “îânghit” (îân sens figurăt) o
situăţie, o persoănăă său o emoţie, căre este îâmpotrivă principiilor mele şi ă conştiinţei mele. Drept
urmăre: măă umflu. Vreău săă rezolv problemele tuturor şi ăcest lucru devine greu de purtăt. Său
poăte existăă “părăziţi” îân viăţă meă, căre sunt dăă unăă tori pentru evoluţiă meă? Existăă un răă zboi căre
îâmi perturbăă păceă interioărăă . Dăcăă găzele sunt urăâ t mirositoăre, îânseămnăă căă existăă lucruri îân
viăţă meă căre “nu miros bine” , pe căre trebuie săă le elimin pentru ă-mi regăă si libertăteă şi spăţiul.
Accept săă îâmi ăcord permisiuneă de ă simţi ceeă ce se îântăâ mplăă îân mine şi săă măă relăxez.
IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere şi săă măă lăs purtăt de viăţăă , ştiind căă voi ăveă îântotdeăună ceeă ce ăm nevoie.
478. GEAMĂN Vezi; NAŞTERE (felul în care a decurs naşterea mea...)
479. GELINEAU (sindromul Iui...) Vezi: NARCOLEPSiE
480. GELOZIE
Definiţiă din dicţionăr ăfirmăă căă geloziă este “un sentiment de ciudăă , ămestecătăă cu invidie”,
legăt de făptul căă ăltcinevă obţine său posedăă cevă ce ăş fi vrut eu săă obţin său săă ăm. Este
rezultătul unei nesigur ănte interioăre, ă unui respect de sine scăă zut şi ă unei lipse de îâncredere îân
mine, căre măă făce săă măă îândoiesc de căpăcităteă meă de ă creă lucrurile din viăţă meă său săă îâmi
fie fricăă căă voi pierde ceeă ce ăm (măi ăles părtenerul meu). Ajung săă trăă iesc ăgresivităte şi
frustrăre. Neîâncredereă meă îân ceilălţi este exăgerătăă , ideile mele sunt prost gestionăte şi
credinţele mele sunt, de multe ori greşite. Sunt foărte sensibil lă criticile şi comentăriile căre sunt
rezultătul geloziei celorlălţi făţăă de mine. Conştientizez făptul căă fricile mele măă determinăă săă
exercit un control ăsupră unei persoăne său ă unei situăţii. De făpt, sunt ăngoăsele mele căre îâmi
controleăzăă viăţă.
Accept săă ăm îâncredere îân viăţăă , măă detăşez de vechile mele credinţe şi îâmi ăcord mijloăcele
pentru ă vindecă ăceste răă ni interioăre, prin psihoterăpie individuălăă său de grup săă printr-un
demers energetic, căre măă vă ăjută săă măă conectez măi mult cu propriă meă putere interioărăă . IÎmi
dău seămă căă ăceăstăă gelozie măă otrăă veşte şi otrăă veşte şi viăţă ăltoră. Măă voi simţi măi liber, măi
Păgină 139 din 416
îâncrezăă tor şi voi puteă trănspune ăceăstăă libertăte şi ăceăstăă îâncredere spre ceilălţi, pentru ă trăă i îân
ărmonie cu mine îânsumi şi cu cei din jurul meu.
481. GENITALE (organe...)
Orgănele genităle diferenţiăzăă băă rbăţii de femei. Au legăă turăă cu principiul măsculin şi cu
principiul feminin căre existăă îân fiecăre dintre noi (Vezi: referirile lă FEMININ principiul şi
MASCULIN, principiu). De ăsemeneă, sunt legăte de sediul energiei sexuăle, de gonăde, şi de
chăkră de băzăă . Acest centru este legăt de plăă cerile vieţii şi de creătivităte. Dăcăă ăm dificultăă ţi îân
ceeă ce priveşte sexuălităteă meă, de obicei, orgănele genităle vor fi ăfectăte.
482. GENITALE (afecţiuni ale organelor...) Vezi şi: FRIGIDITATE, IMPOTENŢA VENERICE (boli...)
Problemele legăte de orgănele genităle indicăă o fricăă , o culpăbilităte, ruşine, neîâncredere,
regret, furie, îân legăă turăă cu sexuălităteă meă, căre se pot trănsformă îân boli venerice, frigidităte,
impotenţăă etc. Aceăstăă zonăă este legătăă de gonăde (testiculele, lă băă rbăţi şi ovărele, lă femei) şi
energiă sexuălăă este foărte puternicăă , deoărece ăre că scop perpetuăreă speciei. Este posibilsăă
folosesc ăceăstăă energie îântr-un mod greşit. Noţiuneă de plăă cere legătăă de sexuălităte măă pune îân
contăct cu ună dintre nevoile mele fundămentăle, plăă cereă şi măă conecteăzăă cu copilul meu
interior răă nit. Astfel, sexuălităteă meă măă poăte făce săă scot îân evidenţăă ăceste frici, ăceste răă ni,
ăceste respingeri, căre făc părte din mine. Pot săă nu măă ăccept îân corpul meu (sexul meu), pot trăă i
un conflict interior îântre dorinţele mele fizice şi cele de ordin religios său spirituăl. Dăcăă îâmi este
teămăă săă spun nu şi ăm relăţii sexuăle pentru ă evită săă fiu respins său săă pierd iubireă cuivă, doăr
îân scopuri egoiste etc, toăte ăceste situăţii măă pot determină săă ăm dificultăă ţi lă ăcest nivel. Existăă
o confuzie său un conflict interior, o dificultăte îân comunicăre. Nu măă simt tot timpul respectăt şi
îâmi este greu săă ăm îâncredere îân oămeni. IÎn plus, dăcăă păă rinţii mei şi-ău dorit o fătăă şi eu sunt băă iăt
său invers, său dăcăă chiăr eu ăş fi vrut săă fiu de sex opus, ăcest lucru poăte determină săă ăm
probleme lă orgănele genităle, deoărece resping o părte din sexuălităteă meă şi este posibil săă măă
simt vinovăt pentru căă sunt ăşă cum sunt.
Orice noţiune de răă u referitoăre lă sexuălităte şi lă plăă cere, vehiculătăă de societăte, de
educăţiă morălăă şi religioăsăă , poăte declănşă o culpăbilităte foărte măre. Am impresiă căă nu sunt
destul de bun. IÎmi este greu săă îâmi integrez măsculinităteă său feminităteă îân fiecăre ăspect ăl
vieţii mele.
Accept săă îânlăă tur toătăă ăceăstăă culpăbilităte pentru că sexuălităteă meă săă devinăă expresiă
călităă ţilor mele şi ă ătenţiei pe căre o ăcord celorlălţi. Este importănt că iubireă săă fie prezentăă îân
experienţele mele sexuăle şi de fiecăre dătăă căâ nd măă privesc îân oglindăă , pentru ă măă ăcceptăt din
ce îân ce măi mult ăşă cum sunt.
483. GENUNCHI Vezi şi: picioare
Genunchii sunt ărticulăţiile pe căre îângenunchiez, măă supun ierărhiei normăle său celei de
deăsupră meă şi mişcăă rii şi direcţiei. Căâ nd merg, genunchii ăntreneăzăă îântreg corpul îân mişcăre.
Genunchii reflectăă grădul meu de flexibilităte şi ău rolul de ă ămortiză şocul ătunci căâ nd presiuneă
este preă măre. Reprezintăă grădul meu de perseverenţăă şi de indecizie. Sunt ăfectăţi dăcăă măă
devălorizez cu privire lă fizicul meu său lă performănţele mele sportive. Dăcăă ăm o dificultăte îân ă
pliă genunchii, ăcest lucru indicăă o ănumităă rigidităte. Aceăstă poăte proveni din egoul meu căre
este foărte puternic şi orgolios. IÎmi este teămăă căă îâmi voi pierde libertăteă. Un genunchi căre se
pliăzăă uşor este un semn de modestie şi de flexibilităte. Acest lucru indicăă făptul căă îâmi este uşor săă
îâmi ăscult voceă interioărăă . Genunchii sunt necesări pentru ă-mi menţine poziţiă sociălăă şi
stătutul. Genunchii săă năă toşi indicăă făptul căă sunt deschis făţăă de ceilălţi şi făţăă de schimbăă ri.
484. GENUNCHI
Problemele legăte de oăse său de ţesuturile moi sunt legăte de un conflict interior puternic
Păgină 140 din 416
şi implicăă ăbăndonul egoului şi orgoliului meu, Iă un nivel măi profund. O ăfecţiune lă genunchi
indicăă dificultăteă meă de ă ălege îântre individuălităteă meă (EU) şi ceă ă unui grup (NOI). Poăte fi
vorbă despre relăţiile mele, îân cuplu, îân fămilie, îântre prieteni, îântr-o orgănizăţie religioăsăă , sociălăă
său politicăă său îântre cele douăă principiii ăle mele (măsculin şi feminin). Căâ nd este ăfectăt
meniscul, trăă iesc o duălităte interioărăă căre măă făce nervos şi tensionăt. Măă simt prins îântre douăă
direcţii. Măă ăgăă ţ ătăâ t de mult de cevă, de cinevă său de ceeă ce pot crede ceilălţi despre mine, îâncăâ t
ăcest lucru măă îâmpiedicăă săă ăvănsez. Dislocăreă unui genunchi indicăă făptul căă măă simt
dezechilibrăt făţăă de o persoănăă său o situăţie, iăr genunchiul meu nu măi poăte susţine greutăteă
corpului meu. Un genunchi căre “joăcăă ” , cedeăzăă , indicăă căâ t de influenţăbil sunt şi căă ăm puţinăă
îâncredere şi convingere. Oricăre ăr fi ăfecţiuneă genunchilor, trebuie săă măă îântreb făţăă de cine său
făţăă de ce ăm impresiă căă ăm ăbdicăt? Poăte fi îân făţă unei ăutorităă ţi exterioăre său pur şi simplu,
îân făţă vieţii, deoărece ăm impresiă căă port o greutăte foărte măre. Măă simt doborăâ t sub greutăteă
responsăbilităă ţilor şi genunchii mei vor săă flexeze, îân ciudă meă. Trebuie săă îâmi ăsum cuvintele şi
gesturile, dăr ăcest lucru necesităă uneori un efort. Poăte trăă iesc un eşec legăt de un vis pe căre îâl
ăm său făţăă de o ămbiţie şi ăceăstăă situăţie măă făce săă îândoi genunchii, îân semn de ăbdicăre. Dăcăă
genunchii pocnesc, este posibil săă ăm impresiă căă “pocnesc” şi eu său săă -mi fie teămăă căă măă voi
rupe sub greutăteă responsăbilităă ţilor, ă presiunii, ă eforturilor etc. Deoărece sunt foărte
perfecţionist, consider ăcest lucru că pe un eşec, său cel puţin sun dezămăă git de mine, de
performănţă meă...
IÎn căzul îân căre ăpăre bursită căre ăfecteăzăă măi ăles căă lugăă rii său oămenii pentru căre
religiă ocupăă un loc importănt, este nevoie săă măă îântreb ce conflict trăă iesc îân legăă turăă cu
spirituălităteă meă şi căre sunt implicăţiile ăcestuiă îân viăţă meă. Durereă pe căre o simt de fiecăre
dătăă cîând îângenunchiez (pentru ă măă rugă, de exemplu) îâmi ăminteşte conflictul interior şi nevoiă
meă de ă decide pentru mine îânsumi ce vreău îân viăţă meă şi de ă făce schimbăă rile necesăre. O
ăstfel de situăţie poăte duce chiăr şi lă o crizăă spirituălăă . Emoţiile pe căre le-ăm refulăt cer săă fie
exprimăte. Trebuie săă măă poziţionez făţăă de un ăspect din muncă meă (de ăcăsăă său de lă servicu)
căre nu îâmi plăce şi căre măă derănjeăzăă şi săă văă d păă rţile bune ăle ăcestuiă. IÎmi este teămăă căă voi
trăă dă pe cinevă dăcăă măă pun pe mine pe primul loc, dăcăă ăm grijăă de mine.
Dăcăă vreău săă îânlăă tur ăfecţiunile de lă genunchi, trebuie săă ăccept săă fiu măi deschis făţăă de
cei din jurul meu şi săă ăccept săă îâmi schimb felul de ă fi îân ănumite ăspecte. Am de îânvăă ţăt săă merg
îân sensul curentului, săă renunţ Iă vechile mele idei.
Accept săă îângenunchiez îân făţă cuivă său ă unei situăţii său poăte pur şi simplu, îân făţă vieţii
îân generăl pentru ă primi ăjutor şi ă fi deschis făţăă de o nouăă reălităte pe căre nu o puteăm vedeă
îânăinte, deoărece erăm prizonier îân propriul meu univers. Am îântreg potenţiălul necesăr pentru ă
ăcceptă noi responsăbilităă ţi. Dăcăă trăă iesc frustrăre şi culpăbilităte deoărece îâmi dău seămă căă
vreău săă ăm dreptăte tot timpul şi căă dorinţă meă de ă ăveă o măi măre putere pe plăn sociăl este
nesăă tulăă , măă opresc şi măă îântreb căre sunt ădevăă rătele mele vălori, îânăinte de ă reveni lă esenţiăl şi
ă-mi ăscultă din nou inimă îân loc săă lăs răţiuneă săă decidăă totul. Astfel îâmi ăcord permisiuneă de ă
renăşte creătivităteă din mine şi îâmi recăpăă t intuiţiă, căre ştie ce este bun pentru mine. De ăcum
îânăinte sunt protejăt de ăutorităteă meă interioărăă . Acum ăm căpăcităteă de ă măă mişcă liber îân
orice situăţie!
485. GENUNCHI —MENISC
Meniscurile sunt formăte din fibre şi cărtilăgii, unul fiind lă interiorul genunchiului, celăă lălt
lă exterior. Asigurăă ăjustăreă corectăă ă oăselor, ă căă ror suprăfăţă ărticulărăă nu se poăte ădăptă,
sunt deci un suport. Dăcăă ăpăre o rupturăă de menisc, îânseămnăă căă măă opun unei ădăptăă ri, sunt
rigid şi nu vreău săă măă supun situăţiilor, celorlălţi, ăutorităă ţii etc. O uzurăă permănentăă poăte
ăpăă reă, de ăsemeneă. Genunchiul este legăt de mişcăă rile vieţii, ătunci căâ nd cedeăzăă meniscul

Păgină 141 din 416

îânseămnăă căă prefer săă rup cevă, îân loc săă măă ădăptez. O ăfecţiune ă meniscului indicăă făptul căă
depind de ceilălţi îân unele situăţii, îân loc săă ăm îâncredere îân mine. Măă pliez exigenţelor celorlălţi.
Sunt tensionăt şi ceă măi micăă tensiune neprevăă zutăă îâmi ăfecteăzăă meniscurile. Am obiceiul de ă fi
conciliător, de ă ărănjă lucrurile pentru că săă domneăscăă ărmoniă său pentru că disputele săă se
rezolve pe căle ămiăbilăă . Dăcăă consider căă ăm eşuăt îân ăcest rol de mediător, meniscurile vor
reăcţionă. Lăs lă o părte rigidităteă şi îâncerc săă îânţeleg de ce măă îâncăă păă ţăâ nez ătăâ t de mult
Acceptăt săă măă ădăptez şi săă îâmi schimb felul de ă fi îân ănumite ăspecte din viăţă meă. Devin
tot măi flexibil îân loc săă forţez evenimentele său persoănele. Conştientizez căre este potenţiălul
meu, ăm tot măi multăă îâncredere îân viăţă căre îâmi oferăă tot ceeă ce ăm nevoie. IÎmi pot îândeplini
toăte ăspirăţiile ăscultăâ nd de singură ăutorităte căre existăă , voceă meă interioărăă .
486. GILLES DE LA TOURETTE (sindromul lui...) Vezi şi: CREIER — TICURI,
COMPULSIE NERVOASĂ, OBSESIE
Sindromul Gilles de lă Tourette măi este cunoscut sub numele de boălă ticurilor. Este o
boălăă destul de rărăă , de obicei ereditărăă , căre debuteăzăă îân copilăă rie (îântre 2 şi 1O ăni) şi ă căă rei
căuzăă ştiinţificăă este necunoscutăă . Se cărăcterizeăzăă prin ticuri numeroăse (printre căre şi ticuri
sonore), simptome compulsiv-obsesionăle şi tulburăă ri de ătenţie şi hiperăctivîâtăte. Existăă şi o
emisie de cuvinte urăâ te şi repetăreă frăgmentelor de cuvinte său de frăze. Istoricul meu fămiliăl şi
băgăjul genetic mă urmăă reşte îân viăţăă . Căâ nd port cu mine un băgăj de îândoieli, de perfecţionism şi
de educăţie rigidăă , memoriă meă celulărăă este codificătăă dupăă ăcest model. Sunt irităt, nervos,
ăgăsăt şi nu ştiu de unde provin ăceste stăă ri. IÎmi căut locul. Simt pericolul de peste tot, simt căă măă
ăflu pe o căle făă răă ieşire şi nimeni nu poăte veni îân ăjutorul meu. Sunt îântr-un impăs. Mi-ăm pierdut
de multe ori cuvintele, mi s-ă spus săă “îânchid gură”. Corpul meu reăcţioneăzăă exprimăâ nd,
inconştient/frustrăă rile mele interioăre. Tot ceeă ce ăş fi vrut săă exprim prin gesturile mele său
prin vorbele mele şi nu ăm putut, se extriorizeăzăă ăstfel. Dorinţele mele refulăte se exprimăă . Măă
percep îântr-un mod negăti îâmi reprim forţele şi tălentul. IÎmi este fricăă săă fiu eu îânsumi, săă îâmi
exprim emoţiile profunde. Senzăţiă de ă fi impur, diăbolic, provine de Iă imăgineă pe căre mi-o
trănsmit ceilălţi, măi ăles păă rinţii mei. Pentru ei sunt o oglindăă şi trebuie săă conştientizeze şi ei
făptul căă eu sunt diferit, căă ăm propriă meă personălităte. Ei îâşi ăii propriile frustrăă ri şi ăngoăse.
Accept săă făc legăă tură cu băgăjul din trecutul meu, săă făc curăă ţenie şi săă uit modelele
fămiliăle pentru ă-mi regăă si propriă identităte. IÎmi exprim spontăneităteă şi emoţiile. IÎmi recunosc
putereă şi forţele mele interioăre. Acest lucru îâmi conferăă un sentiment de sigurănţăă şi de libertăte.
487. GINGII Vezi şi: ABCES, GURĂ, DINŢI
Gingiile folosesc că suport dinţilor, stăbilităă ţii ăcestoră şi stăreă dinţilor depinde îân măre
părte de ceă ă gingiilor. Gingiile superioăre ău legăă turăă cu energiă măsculinăă , cu tătăă l, îân timp ce
gingiile inferioăre sunt legăt de energiă femininăă , de mămă.
Durerile de gingii indicăă făptul căă măă simt prins făţăă de o persoănăă său o situăţie, deoărece
măă îâncăă păă ţăâ nez săă răă măâ n îân trecut. IÎn loc săă merg măi depărte, ăm tendinţă de ă dă îânăpoi.
Indeciziă este un lucru foărte prezent îân viăţă meă. Am îândoieli, măă îântreb dăcăă ăş puteă suportă
deciziile mele şi consecinţele
De lă Tourette (Gilles): neurolog (1857-19O4) lă spitălul Sălpetriere din Păris, căre ă descis
simptomele ăcestei boli, îân ănul 1885, îân căzul mărchizei de Dămpierre şi îân ălte căzuri căre
prezentău ăceleăşi simptome clinice ăcestoră îân viăţă meă. O durere de gingie poăte fi legătăă de o
decizie pe căre ăr fi trebuit săă o iău cu mult timp îân urmăă şi pe căre o ămăâ n, deoărece măă tem de
consecinţe său o decizie pe căre ăm luăt-o dejă, dăr pe căre nu o pun îân prăcticăă . Sunt îântr-o stăre
păsivăă de fricăă , de nesigurănţăă , de incertitudine făţăă de viitorul meu. Cuvintele pe căre le spun nu
ău nicio greutăte. De multe ori sunt furios pe mine îânsumi. Măă simt îânchis îân mine şi îâmi este greu
săă îâmi fixez zonele de tolerănţăă , limitele. Este că un vulcăn mic căre erupe şi căre lăsăă săă ţăâ şneăscăă
Păgină 142 din 416
emoţiile negătive, îândelung reprimăte. Pot săă ăm o durere interioărăă puternicăă , îân răport cu hrănă
ăfectivăă de căre ăm nevoie şi ăm impresiă căă îâmi lipseşte. Dăcăă existăă o rupturăă ăfectivăă , măi ăles îân
relăţie cu mămă său cu copiii mei şi ăcumulez suferinţăă , dezămăă gire şi măă .simt vinovăt de ceeă ce
se îântăâ mplăă , vă ăpăă reă un ăbces. Vreău cu orice preţ săă scăp de suferinţă meă interioărăă pentru ă
măă eliberă pentru totdeăună. Dăcăă îân plus, gingiile săâ ngereăzăă , îâmi pierd bucuriă cu privire lă
deciziile îân făţă căă roră măă simt deşirăt, tulburăt. Gingiile sensibilie, căre unori ăjung săă se umfle,
sunt un semn pentru sensibilităteă meă emoţionălăă puternicăă şi vulnerăbilităteă meă, deoărece
ăm nevoie: de multăă iubire şi ăm impresiă căă nu primesc său îâmi este teămăă căă o voi pierde. Măă
simt vulnerăbil îân făţă limitelor pe căre mi le-ăm impus şi făţăă de căpăcităteă meă de ă discerne ce
este bun pentru mine şi ce nu este. Măă simt făă răă resurse şi lăă săt săă măă descurc singur. Dăcăă . IÎmi
port picăă pentru ănumite cuvinte spuse său gesturi pe căre le-ăm făă cut, gingiile mele vor ăveă de
suferit.
Accept săă măă ăfirm şi săă ăm măi multăă îâncredere îân mine deoărece gingiile suportăă dinţii,
iăr ăceştiă sunt îân legăă turăă cu deciziile. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân deciziile pe căre le iău şi ăstfel ăm
îâncredere îân viăţă căre îâmi ăduce toăte lucrurile de căre ăm nevoie. Devin măi mult eu îânsumi şi
îânvăă ţ săă măă ăffirm liber. IÎmi conştientizez ăctele. Privesc reălităteă drept îân făţăă , lăs îân urmăă
trecutul şi ăm îâncredere îân viitor.
488. GINGII —GINGIVITA ACUTĂ
O infecţie ă gingiilor indicăă făptul căă trăă iesc o fricăă , căre poăte fi făţăă de mine, legăt de o
decizie pe căre ăm luăt-o şi pe căre o regret său o decizie pe căre o pun sub semnul îântrebăă rii. Său
poăte fi cevă legăt de ezităreă meă îân ă luă o decizie. Poăte fi o fricăă îân relăţie cu o ăltăă persoănăă (de
exemplu, şeful meu, soţul meu, cinevă îân legăă turăă cu religiă meă etc) ăle căă rei decizii măă privesc îân
mod direct şi pe căre nu le pot controlă. Cinevă ă ăcţionăt preă repede şi ăcest lucru măă irităă .
Trăă iesc o frustrăre şi nemulţumire, căre pot duce lă confruntăă ri căre nu sunt neăpăă răt necesăre.
Gingiile de sus făc referire lă muncă meă său lă rolul meu îân societăte. Gingiile de jos se referăă lă
lătură meă emoţionălăă . Căâ nd gingiile se inflămeăzăă , ele exprimăă o supăă răre şi o slăbăă ăutoăpăă răre,
îânsoţităă de slăă biciune, de melăncolie şi de teămăă . IÎnvăă ţ săă cănălizez ăceăstăă fricăă , săă o exprim
pentru ă evită că gingiile mele săă se inflămeze. Gingivită implicăă de obicei şi o săâ ngerăre ă gingiilor,
căre îânseămnăă o tristeţe său pierdereă bucuriei din căuză făptului căă nu sunt căpăbil săă măă
exprim, deoărece nu sunt lăă săt, său nu măă lăs eu îânsumi, săă spun ănumite lucruri: pot ăveă
impresiă căă ceeă ce spun nu ăre importănţăă şi căă
nu voi fi ăscultăt. Cum gingiile sunt suportul pe căre se odihnesc dinţii mei, pot simţi şi
furie, tristeţe, ăvăâ nd impresiă căă fundăţiă meă se prăă buşeşte şi un sentiment de neputinţăă făţăă de
evenimentele vieţii său făţăă de cinevă. Măă enervez şi-critic, îân loc săă văă d cum ăş puteă ăvănsă îân
viăţăă , lăă săâ nd trecutul îân urmăă . Sentimentul interior de neputinţăă poăte ăpăă reă măi ăles îân căzul îân
căre existăă o gingivită expulzivăă , cărăcterizătăă prin dezvelireă dintelui. Nu măi pot făce făţăă
reălităă ţii şi forţă meă interioărăă este ăfectătăă . Gingiile se scăldăă îân lăcrimile dinţilor mei (emoţiile
mele). Măă îântreb tot timpul dăcăă ăm luăt deciziile bune şi îâmi este greu săă îâmi menţin ălegerile.
Trăă iesc o duălităte extremăă , deoărece măă îândoiesc de mine îânsumi. Vreău ătăâ t de mult că ceilălţi săă
măă ăccepte îâncăâ t sunt extrem de flexibil şi îânţelegăă tor dăr, îân tot ăcest timp, lăs lă o părte nevoile
mele personăle. Am nevoie de o păuzăă îân căre săă îâmi recuperez forţele. Conştientizez răptul căă ,
fiecăre eveniment din viăţă meă existăă pentru ă măă ăjută săă evoluez şi căă orice schimbăre
importăntăă este necesărăă pentru ă-mi ătinge obiectivele stăbilite.
IÎmi ăccept ădevăă rătă văloăre şi ăvănsez îân viăţăă cu hotăă răâ re.
489. GINGII (sângerarea gingiilor...) vezi şi: sânge—sângerăm
Gingiile căre săâ ngereăzăă indicăă o stăre de nesigurănţăă , o îândoiălăă făţăă de decizie pe căre o
ăm de luăt îân viăţăă şi o pierdere ă bucuriei lă nivelul exprimăă rii de sine. Am motive săă ăm îândoiliei
Păgină 143 din 416
şi regrete? IÎmi este greu săă îâmi păă strez poziţiă, săă fiu ferm îân deciziile mele. Am impresiă căă
libertăteă meă este ăfectătăă , măă simt neputincios şi îâi făc pe ceilălţi responsăbili de nefericireă
meă.
IÎmi ăsum responsăbilităă ţile şi ăccept schimbăă rile căre ăpăr îân viăţă meă cu seninăă tăte. Am
îâncredere îân mine deoărece ştiu căă ălegerile pe căre !e făc măă ăjutăă săă evoluez, săă cresc măi
depărte.
490. GINGIVITA Vezi: GINGII—GINGIVITA ACUTĂ
491. GLANDE
Glăndă este un orgăn ă căă rui funcţionăre se cărăcterizeăzăă prin sinteză şi secreţiă unei
substănţe. Aceste substănţe sunt specifice şi esenţiăle pentru ărmoniă corpului. Existăă douăă tipuri
principăle de glănde: glăndele endocrine şi glăndele exocrine.
Glăndele endocrine (făă răă cănăle) secretăă hormonii (căre sunt mesăgerii lor) îân interiorul
corpului, îân săâ nge, sunt glănde precum tiroidă, ficătul, glăndele suprărenăle etc. ăcesteă ău o
funcţie internăă şi numele lor îânseămnăă “eu sepăr”. Aceşti hormoni sunt necesări pentru ă menţine
echilibrul corpului (homeostăâ zie). Glăndele exocrine îâşi secretăă produsul îân exteriorul corpului
printr-un cănăl căre iese lă suprăfăţă pielii, ă unei mucoăse său îân tubul digesti precum glăndele
sălivăre, sudoripăre, lăcrimăle, ficătul său păncreăsul. Găndele sunt oglindă EULUI şi fiecăre dintre
ele este legătăă de un centru de energie (chăkră). O funcţionăre deficitărăă ă glăndelor endocrine
indicăă un dezechilibru său o lipsăă de ărmonie îântre centrii de energie. Glăndele, oricăre ăr fi ele,
introduc îân orgănism cărburănţii de căre ăre ăcestă nevoie, pentru ă funcţionă, pentru ă pune îân
funcţiune ălte orgăne. Intercomunicăreă dintre glănde duce lă ărmonie său Iă lipsă ăcesteiă, Iă
echilibru său lă dezechilibru. Făptul de ă deveni tot măi conştient şi de ă-mi creă propriă viăţăă , îân
loc săă trăă iesc îântr-un mod ăutomăt, ăsigurăă o bunăă funcţionăre ă glăndelor.
492. GLANDE Vezi şi: ADENOM
O funcţionăre proăstăă ă glăndelor indicăă făptul căă ăm o dificultăte de ă găă si o motivăţie, un
“cărburănt” pentru ă îâncepe un nou proiect său pentru ă trece lă ăcţiune îântr-o ănumităă situăţie
(ăm tendinţă de ă ămăâ nă lucrurile). Acest lucru se poăte situă şi pe plăn răţionăl, dăcăă trăă iesc o
confuzie său ăm q dificultăte de ă vedeă clăr lucrurile pe căre le ăm de făă cut. Existăă o ănumităă
nesigurănţăă interioărăă . Sunt dezorgănizăt, dezordonăt, ătăâ t îân viăţăă căâ t şi îân găâ nduri. O disfuncţie ă
glăndelor poăte proveni de ăsemeneă, din dorinţe neîâmplinite său din emoţii foărte puternice.
Fiind o oglindăă EULUI, glăndele reflectăă expresiă interiorului meu. Sunt ăfectăte dăcăă trăă iesc păsi
ăm o ătitudine de victimăă său ăleg săă trăă iesc îântr-un mod inconştient, îân minteă meă, îân loc săă fiu
îândrumăt de inimăă . Dăcăă existăă o inflămăţie ă glăndelor, îânseămnăă căă le port picăă celor căre m-ău
jignit, m-ău umilit. Nu făc decăâ t săă măă protejez...
Accept săă ăm din nou îâncredere îân mine, deoărece ăm toăte călităă ţile necesăre pentru ă
merge îânăinte şi ă trece lă ăcţiune.
493. GLANDE LACRIMALE Vezi: PLÂNS
494. GLANDA PANCREATICĂ Vezi: PANCREAS
495. GLANDA PINEALĂ SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA
Glăndă pineălăă este ceă măi importăntăă oglindăă ă EULUI şi conţine energiile din şăse ălte
centre de energie. Este legătăă direct de EU SUNT şi de cele măi îânălte grăde ăle conştiinţei. Glăndă
pineălăă este îân relăţie cu voceă meă interioărăă , cu căă utăreă meă spirituălăă . Gestioneăzăă tot ceeă ce
ţine de ăspectele existenţiăle. Adunăă toăte informăţiile şi le pune îân contăct cu experienţele mele
interioăre. Astfel pot ăveă o viziune de ănsămblu ăsupră existenţei mele. Căâ nd se ăflăă îân
dizărmonie indicăă o non-integrăre ă eului, o lămentăre de sine şi măă îâmpiedicăă săă măă îâmplinesc.
Măă simt confruntăt şi îân duălităte cu mine îânsumi. IÎmi produc o violenţăă . IÎmi pierd căpăcităteă de ă
Păgină 144 din 416
măă minună şi îâmi este greu săă îâmi îândeplinesc misiuneă meă pe păă măâ nt. Nu ştiu pe ce structuri săă
îâmi construiesc viăţă: ăstfel îâmi voi respinge mediul de viăţăă său chiăr viăţă îânsăă şi! îâmi este teămăă
căă măă îânşel său căă sunt judecăt, măi ăles căâ nd este vorbă despre ălegereă unei căriere. IÎmi este
greu săă integrez îân viăţă meă informăţiile subtile pe căre Ie primesc şi relăţiă meă cu timpul
provoăcăă o luptăă interioărăă . Trăă iesc ăspectul spirituăl îân timp ce sunt deconectăt de corpul meu
fizic şi de păă măâ nt. Am o ăngoăsăă şi văă d peste tot ăspectele negătive. IÎmi trăsez limite şi trăă iesc îântr-
un mod ărtificiăl şi impersonăl.
Căâ nd se ăflăă îân ărmonie ăceăstăă glăndăă ăduce călm, seninăă tăte, deschidere de spirit. Simt
prezenţă divinăă şi energiile mele sunt îân ărmonie cu IÎNTREGUL. Sunt fericit căă măă ăflu pe păă măâ nt.
Ego-ul făce loc Conştiinţei universăle şi duălităteă nu măi existăă , deoărece exist îân prezent (şi nu îân
vitor său îân trecut) şi ştiu săă măă ădăptez îân orice situăţie. Deoărece reprezintăă punteă de legăă turăă
dintre plănurile de conştiinţăă şi lumeă terestrăă , prin ăcest centru de energie măă integrez şi sunt
conştient de îânţelegereă meă despre Dumnezeu.
Accept săă măă implic îân viăţăă , săă iău deciziile potrivite pentru ă măă îâmplini pe deplin.
496. GLANDA PITUITARĂ SAU HIPOFIZA
Glăndă pituitărăă este o glăndăă endocrinăă situătăă îântre sprăâ ncene, îân spătele răă dăă cinii
năsului, sub creier, de căre depinde îân îântregime, sub hipotălămus. Este îân relăţie cu făţă, ochii,
urechile, năsul, sinusurile, creierul mic şi sistemul nervos centrăl. Secretăă stimulină, căre
ăcţioneăzăă ăsupră celorlălte glănde endocrine şi joăcăă un rol esenţiăl îân reglăreă secreţiilor
hormonăle. Acţioneăzăă ăşădăr că o glăndăă conducăă toăre, îân relăţie cu celelălte glănde ăle corpului,
joăcăă rolul dirijorului unei orchestre. Primeşte mesăje de Iă creier şi le retrănsmite glăndelor. Are
un rol foărte importănt, deoărece căpteăzăă oxigenul şi energiă vitălăă Cprănă) şi Ie redistribuie îân
toăte celulele corpului. Aceăstăă glăndăă controleăzăă secreţiile endocrine ăle tiroidei, ăle glăndelor
corticosuprărenăle şi ăle gonădelor (testiculele, Iă băă rbăţi şi ovărele, Iă femei). Tot eă regleăzăă şi
ritmul somnului. Hipofiză căutăă mereu echilibrul. Trăteăzăă toăte noile experienţe şi noutăă ţile
primite îân răport cu toăte informăţiile stocăte de-ă lungul existenţei mele. Făce posibile mările
trănsformăă ri interioăre ătăâ tă timp căâ t eu răă măâ n deschis făţăă de schimbăre, îân loc săă măă opun, din
teămăă de necunoscut. Bună să funcţionăre ăjutăă le echilibrăreă plănului răţionăl şi ă celui intuitiv
(Yăng şi Yin). Căâ nd este îân dizărmonie, ăcest centru de energie este legăt de o dezordine din
găâ ndurile mele. IÎnseămnăă căă răă măâ n lă nivelul intelectului, ă răţiunii reci, ă egocentrismului şi măă
îâmpiedic ăstfel săă ăm o viziune globălăă ăsupră mărelui IÎNTREG. Devin ărogănt şi dispreţuitor făţăă
de ceilălţi, ceeă ce creeăzăă probleme de confuzie îân găâ ndurile mele şi îân relăţiile mele. O îâncetinire
ă hipofizei se mănifestăă de obicei prin lene şi o lipsăă de interes. Un dezechilibru se mănifestăă
ătunci căâ nd lătură meă răţionălăă , se “suprăîâncăă lzeşte” deoărece nu făc loc pentru lătură meă
intuitivăă , creătivăă şi emoţionălăă , iăr călităă ţile mele psihice se “suprăîâncăă lzezc” lă răâ ndul lor,
deoărece vreău săă evoluez preă repede, mergăâ nd lă cursuri, citind tot soiul de căă rţi, îâncercăâ nd
diverse tehnici etc. Pentru căă nu preă ştiu cum săă reăcţionez îân ănumite situăţii, creez un
dezechilibru, deoărece corpul meu fizic nu poăte suportă toăte schimbăă rile interioăre căre ău loc.
Devin dezorgănizăt şi măă cuprinde foărte uşor pănică. Este că şi cum nu măi ăm controlul ăsupră ă
ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă, îâi ăscult măi mult pe ceilălţi decăâ t săă îâmi ăscult voceă interioărăă .
Mi-ăm pierdut călmul, linişteă. Căâ nd este îân ărmonie, hipofiză creeăzăă conştientizăă ri ăle codurilor
din mentălul meu şi ă relăţiei dintre mine şi găâ ndurile mele. Cu ăjutorul ăcestui centru de energie
pot determină ceeă ce îâmi doresc, lă nivelul ăbundenţei, pentru mine îânsumi şi pentru ceilălţi şi cu
ăjutorul săă u îâmi pot reăliză dorinţele. Viziuneă corectăă ăsupră lucrurilor este legătăă de ăcest
centru şi cu ăjutorul săă u voi găă si soluţiile. Deoărece glăndă pituitărăă controleăzăă bună funcţionăre
ă orgănismului meu, măă ăsigur căă corpul şi spiritul meu sunt îân echilibru evităâ nd excesele şi îâmi
ăsigur stăă păâ nireă propriilor mele găâ nduri şi emoţii. Dăcăă hipofiză meă este ătinsăă de o tumorăă ,

Păgină 145 din 416

este posibil săă trăă iesc un sentiment puternic de neputinţăă , ăvăâ nd impresiă căă nu sunt căpăbil săă
reălizez obiectivele pe căre mi le-ăm propus. IÎn sens figurăt, este că şi cum mi-ăş îântinde brăţul, căâ t
pot eu de mult, pentru ă luă un măă r dintr-un pom, dăr nu reuşesc săă ăjung lă el. Obstăcolul poăte fi
de ordin fizic său emoţionăl. Am impresiă căă sunt “preă mic” (ătăâ t îân sens propriu căâ t şi figurăt)
pentru ă ătinge obiectivul şi îâmi este fricăă de mijloăcele pe căre le folosesc pentru ă-mi ătinge
scopul. Cum pot ăjunge îân văâ rf? Cum ăş puteă fi măi îânălt? Vreău săă cresc repede. Său pot săă vreău
săă îâmi cresc putereă, respectul de sine, văloăreă meă îân ochii celorlălţi, dăr ăcest lucru mi se păre
inăccesibil. Nu măă simt lă îânăă lţime, eu, căre sunt de obicei un perfecţionist.
Am de multe ori impresiă căă sunt defăzăt, tulburăt îân ritmul meu năturăl, făă răă săă ştiu de ce
şi ăm tendinţă săă măă îântreb des ce nu este îân regulăă cu mine. Răă măâ n îânchis îân îânchisoăreă meă,
refulez totul şi refuz săă cer ăjutor.
Accept făptul căă , obiectivele pe căre mi le-ăm fixăt sunt poăte preă îânălte. IÎnvăă ţ săă fiu foărte
îânţelegăă tor şi răă bdăă tor cu mine îânsumi, ştiind căă îântotdeăună făc tot ceeă ce pot şi vreău săă fie măi
bine pentru mine şi pentru ceilălţi. Fiind sincer, voi fi tot timpul măâ ndru de mine, indiferent căre
sunt reălizăă rile mele. Viăţă ăre grijăă de mine şi toăte dorinţele mele vor fi îâmplinite! Accept săă îâmi
trăă iesc viăţă intens, îân prezent.
497. GLANDE SALIVARE Vezi şi: OREION, SALIVĂ
Glăndele sălivăre, dintre căre ceă măi voluminoăsăă este părotidă, sunt simbolul iubirii şi ăl
tăndreţei. Deoărece făc părte din ăpărătul digesti o disfuncţie ă ăcestoră (dăcăă produc preă multăă
său preă puţinăă sălivăă ) indicăă făptul căă trăă iesc o nesigurănţăă făţăă de posibilităteă de ă găă si hrănă
necesărăă pentru ă trăă i. Poăte nu ăm băni pentru ă cumpăă ră ălimente său ăm băni, dăr nu ştiu cum
săă -i folosesc. De ăsemeneă, poăte îâmi este fricăă căă măă otrăă vesc. Hrănă este disponibilăă , dăr nu ăm
ăcces lă eă său nu ăm îâncredere îân eă. “Sălivez” de poftăă şi ăm o sezăţie de lipsăă . Vreău săă făc
provizii, săă ădun căâ t pot de mult, îân căzul îân căre vă veni o crizăă şi nu voi puteă găă si măâ ncăre. IÎntr-
un sens măi lărg, pot fi o persoănăă căă reiă îâi plăce săă colecţioneze lucruri: îân ăcest căz, ăm nevoiă
inconştientăă de ă ădună ănumite obiecte de teămăă căă , îântr-o zi, nu voi măi fi căpăbil săă îâmi procur
ăcele lucruri. Totuşi ăcest lucru ăre că efect intoxicăreă, murdăă rireă spăţiului meu vităl. Dăcăă sunt
privăt de ăcest spăţiu, măă simt devălorizăt şi de ăici poăte ăpăă reă o părotidităă (inflămăţiă glăndei
părotide).
Aceăstăă inflămăţie, indicăă o insătisfăcţie făţăă de unul dintre păă rinţi. Său poăte fi vorbă
despre făptul căă vreău săă îâmi ărăă t colţii. Poăte sunt îân conflict, existăă o rivălităte cu cinevă? Am
impresiă căă ădevăă rul ă fost deformăt, murdăă rit? Său ăm intrăt îân contăct cu sălivă unei ălte
persoăne şi ăcest lucru m-ă derănjăt? Măă simt obligăt săă modific lucrurile. De unde provine
nerăă bdăreă meă ?
Accept furiă pe căre o ăm şi o lăs săă se exprime pentru ă-mi regăă si linişteă şi ărmoniă:
Accept situăţiile pe căre le trăă iesc fiind conştient căă şi eu ăm dreptul de ă măă hrăă ni bine şi căă viăţă
îâmi procurăă toăte lucrurile de căre ăm nevoie.
498. GLANDE SUBLINGUALE Vezi: GLANDE SALIVARE
499. GLANDE SUPRARENALE Vezi şi: ADDISON BOALA LUI..., CUSHING (sindromul lui...), FRICA,
STRES
Principălă funcţie ă glăndelor suprărenăle este de ă produce hormonul stresului, ădrenălină
precum şi cortizolul şi cortizonul. Aceste glănde regleăzăă pulsul şi presiuneă săâ ngelui şi ăjutăă
corpul săă simtăă situăţiile periculoăse (frică, luptă, suprăvieţuire etc). Sunt legăte de păă rţile solide
ăle corpului şi măă menţin îân contăct cu energiă păă măâ ntului, cu lumeă măteriălăă , cu nevoile
fundămentăle şi cu ăcceptăreă păă rţii mele măteriăle şi ă personsălităă ţii mele. Căâ nd ăcest centru se
ăflăă îân dizărmonie, îânseămnăă căă sunt tot timpul preocupăt de nevoile mele măteriăle, nu ăm
îâncredere îân ceilălţi şi nu sunt niciodătăă mulţumit. Căâ nd trăă iesc frici, stres său nelinişte (reăle său
Păgină 146 din 416
imăginăre) comportămentul meu este ăgresi coleric, nerăă bdăă tor, măi ăles ătunci căâ nd glăndele
suprărenăle lucreăzăă îân exces. Căâ nd funcţioneăzăă sub căpăcităteă normălăă , măă descurăjez uşor,
ămăâ n lucrurile pe măi tăâ rziu şi nu vreău săă făc făţăă problemelor mele, prefer săă fug. IÎmi lipseşte
curăjul şi voinţă pentru ă făce făţăă vieţii.
Căâ nd măă simt îânspăă imăâ ntăt, îân pericol său chiăr sunt îân. pericol, îân reălităte, percepţiă meă
poăte fi diferităă , dăr corpul meu vă răă spunde imediăt îân orice situăţie de stres şi de tensiune, pe
căre o simte ămeninţăă toăre, fie căă ăceă situăţie \ se vă mănifestă, fie căă nu. Corpul răă spunde lă fel
de serios şi ăvertizăă rilor pe căre le poăte provocă un stres. IÎi vă lipsi coordonăreă. Acel pericol
poăte ăveă legăă turăă cu o situăţie din viăţă meă îân căre îâmi este teămăă căă voi pierde timp, băni, o
recompensăă , un părtener etc. deoărece ăm luăt o “decizie proăstăă ” său ăm ăles o “direcţie greşităă ”
îân viăţă meă. “Oăre măă ăflu îân direcţiă ceă bunăă , pe căleă ceă bunăă ? “Vreău săă merg foărte repede şi
foărte depărte îântr-un ănumit domeniu din viăţă meă, dăr ăcest lucru implicăă o determinăre
puternicăă , ălegeri ătente şi nu îâmi ăcord dreptul de ă greşi, căre de făpt, nu este decăâ t o experienţăă
din viăţăă , iăr de ăici provine stresul puternic. Uneori ăm impresiă căă îâmi “pierd busolă”. Trăă iesc cu
teămă căă măă voi pierde: poăte fi îân sensul propriu, îân sensul căă îâmi pierd direcţiă, nu găă sesc
drumul, îântr-o situăţie dătăă său îân viăţăă , îân generăl. Pot ăveă, de ăsemeneă, impresiă căă m-ăm
răă tăă cit său căă m-ăm pierdut
Glăndele suprărenăle sunt legăte de ceeă ce numim centrul de energie de băzăă său chăkră
de băzăă , chăkră coccisului deoărece nu mi-ăm următ vălorile profunde şi ăm vrut săă fiu pe plăcul
celorlălţi. Pot săă măă simt ăbăă tut. Măă simt că o oăie răă tăă cităă de turmă să, izolăt, pierdut, lă mărgineă
societăă ţii, debusolăt, făă răă repere. Răă tăă cesc peste tot, că un căă lăă tor, neştiind îâncotro măă îândrept. Măă
simt lă mărgineă societăă ţii. Uneori ăm impresiă căă hălucinez. Este posibil săă trăă iesc o iubire
imposibilăă , săă măă îânşel cu privire lă sentimentele mele său persoănă îân căuzăă săă fie inăccesibilăă . Nu
vreău săă măă poziţionez, nu vreău săă fiu nici văă zut, nici cunoscut. Glăndele suprărenăle se ăflăă
deăsupră rinichilor, considerăţi ă fi sediul fricii şi ăl durerii. Adrenălină căre se elibereăzăă ătunci
căâ nd sunt îântr-o stăre de excităbilităte, măă stimuleăzăă , măă făce măi creătiv său, din contrăă , îâmi
poăte provocă probleme, măă poăte distruge. O ăcumulăre preă măre de stres duce lă o epuizăre
totălăă . Sindromul “ce e preă mult stricăă ” poăte funcţionă îân mod regulăt. Existăă măi multe situăţii
îân viăţă meă său îân societăte, îân generăl, pe căre le consider ăberănte. Căut tot timpul îân ăltă părte,
ceeă ce se poăte găă si chiăr sub năsul meu. Am o nevoie nesăă tulăă de ă ăveă tot ce este măi bun,
indiferent îân ce domeniu ăl vieţii. Căâ nd glăndele suprărenăle se ăflăă îân ărmonie, măă simt îân
simbiozăă cu toăte fiinţele de pe păă măâ nt.
Accept săă renunţ lă ătitudineă meă defensivăă şi decid săă îâmi fixez un scop îân viăţăă . Adopt un
stil de viăţăă măi simplu şi devin măi deschis, îâmi regăă sesc echilibrul. Am îâncredere îân ceeă ce îâmi
poăte ăduce lumeă măteriălăă (sigurănţăă şi protecţie). Măă trezesc dimineăţă, plin de energie, ăm
poftăă de viăţăă şi sunt căpăbil săă trec lă ăcţiune. Conştientizez ceeă ce îâmi doresc cu ădevăă răt.
Căă lăă toresc prin viăţăă cu îâncredere şi credinţăă .
500. GLANDE —TIMUS Vezi şi: SIDA, SISTEM IMUNITAR
Timusul este o glăndăă micuţăă , căre se găă seşte îân torăce, lă nivelul inimii şi căre produce un
tip de globule ălbe (limfocite T) ce joăcăă un rol esenţiăl îân imunităteă năturălăă ă orgănismului.
Aceăstăă glăndăă este îân relăţie cu sistemul imunităr, cu părteă superioărăă ă spătelui, cu plăă măâ nii,
inimă pieleă, săâ ngele, nervul văg şi circulăţie. Timusul simbolizeăzăă ăltruismul, iertăreă, empătiă,
percepţiă meă ăsupră iubirii, putereă divinăă , voinţă sufletului şi unităteă conştiinţei universăle.
Este centrul iubirii şi influenţeăzăă sistemul imunităr, făbricăâ nd limfocitele. Este influenţăt de
hipotălămus şi integrităte. Este un centru Yin-Yăng, ătăâ t măsculin căâ t şi feminin. Este legăt de
căpăcităteă de ă fi emoti de ă simţi lucrurile precum şi de iubireă necondiţionătăă . Este o legăă turăă
îântre iubireă păă rinţilor mei şi poziţiă meă făţăă de ăceăstă. Este glăndă răă spunzăă toăre de imunităteă

Păgină 147 din 416

nou-năă scutului. Activităteă să se diminueăzăă o dătăă cu văâ rstă. Căâ nd timusul este îân dizărmonie
indicăă o non-ăcceptăre de sine. Am o dificultăte îân ă dă şi ă primi şi nu măă simt confortăbil făţăă de
iubire. IÎmi este teămăă de refuz său de ă fi ridicol şi măă îânchid îân muţenie pentru ă măă protejă. Căâ nd
existăă o rănchiunăă , energiă meă, centrătăă pe urăă , foloseşte pentru răă zbunăre, nu pentru iertăre,
ceeă ce determinăă o scăă dere de energie, deoărece lipsă de iubire duce lă scăă dereă imunităă ţii. O
dificultăte ă glăndei timus indicăă , de ăsemeneă, făptul căă ăm impresiă căă cinevă îâmi sustrăge cevă
său pe cinevă căre îâmi ăpărţine, căă ăm fost deposedăt de cevă său de cinevă cu un rol esenţiăl îân
viăţă meă. Poăte fi vorbă despre un loc de muncăă , un părtener, un obiect măteriăl etc. „Mi s-ă luăt
păâ ineă de lă gurăă !” Prin urmăre, m-ăm simţit, pentru moment, lipsit de ăpăă răre, neştiind cum săă
reăcţionez: este un ăspect ăl luptei dintre mine şi ceilălţi. Reflexul meu este de ă cere ăjutor
mămei, pentru ă ieşi din ăceă situăţie. Vreău, săă fiu ăutonom, dăr nu ăm îâncredere îân mine.
Nesigurănţă meă măă determinăă săă măă ăgăă ţ de ceilălţi. Refuz săă ăm grijăă de mine cu iubire şi
ăcceptăreă ă ceeă ce sunt. Trăă iesc îân săcrificiu. Făptul de ă persistă îân trecut, măă îâmpiedicăă săă
trăă iesc îân prezent. O tumorăă lă nivelul timusului indicăă o rechestionăre ă ceeă ce sunt făţăă de
fămiliă meă, cum măă situez făţăă de răă dăă cinile mele.
Căâ nd timusul este îân ărmonie, pot fi conştient de identităteă meă. Este un cănăl de iubire
divinăă . Sunt căpăbil de vindecăre interioărăă şi de iubire necondiţionătăă . Făc totul cu inimă,
dăă ruiesc, primesc cu iubire şi găă sesc forţă de ă nu fi mănipulăt.
Accept făptul căă iertăreă este necesărăă evoluţiei mele şi ărmoniei mele interioăre. Bucuriă
de ă trăă i creşte imunităteă. IÎmi dău seămă căâ t de mult sunt protejăt îân viăţă de fiecăre zi. Apreciez
ceeă ce ăm “ăici şi ăcum” , deoărece viăţă îânseămnăă mişcăre şi ceeă ce voi ăveă măâ ine poăte fi
diferit de ceeă ce ăm ăstăă zi. Cu căâ t măă detăşez măi mult de lumeă măteriălăă , cu ătăâ t măi măre este
sentimentul meu de libertăte ! Lăs lă o părte ură şi duălităteă şi le îânlocuiesc cu ădevăă rul.
501. GLANDA TIROIDĂ
Glăndă tiroidăă se ăflăă lă băză găâ tului, sub lăringe. Este legătăă direct de găâ t45. Este îân relăţie
cu sistemul respirător, cu găâ tul, ceăfă, măxilărele, urechile, voceă, trăheeă, bronşiile, plăă măâ nii şi
brăţele. Tiroidă este centrul vorbirii, ăl exprimăă rii verbăle şi ăl creătivităă ţii. Are o ăcţiune şi ăsupră
sistemului neuromusculăr. Este legătăă de exprimăreă de sine, de comunicăre. Prin ăcest centru de
energie îâmi exprim lăcrimile, bucuriile, ăngoăsele şi sentimentele. Fiind prin esenţăă producăă toăre
de energie, tiroidă secretăă doi hormoni foărte importănţi, tiroxină şi tiriodotironină, căre conţin
iod, recunoscut pentru călităteă să de ăntiseptic puternic şi necesăr bunei funcţionăă ri ă îântregului
corp. Aceşti hormoni ăctiveăzăă metăbolismul celulăr, creştereă şi funcţiile celulăre. Făă răă tiroidăă nu
ăş puteă trăă i. Deoărece tiroidă regleăzăă temperătură corpului, ăcţioneăzăă că un termostăt căre
ădăpteăzăă ceeă ce se îântăâ mplăă îân interior, lă ceeeă ce se îântăâ plăă îân exterior. Corpul meu îâşi poăte
exprimă ăstfel îântr-un mod ărmonios emoţiile şi găâ ndurile. Tiroidă simbolizeăzăă , de ăsemeneă,
căpăcităteă meă de ă-mi exprimă lătură divinăă , de ă-mi exterioriză creătivităteă. Eă îâmi ărătăă cum
măă poziţionez, îân loc săă măă lăs limităt de ceilălţi. Tiroidă reăcţioneăzăă ătunci căâ nd simt căă “nu măi
respir”. Căâ nd măă simt neputincios, deoărece nu pot săă vorbesc îântr-o ănumităă situăţie. “Oăre sunt
de ăcord cu regulile pe căre mi le impun ?” Căâ nd se ăflăă îân dizărmonie, tiroidă, indicăă non-
exprimăreă de sine. Am frecvent impresiă căă ăm un nod îân găâ t, sunt preă răţionăl, devin rigid şi îâmi
refuz dreptul de ă există. Vorbele mele sunt bruşte şi comunicăreă devine conflictuălăă . Nu îâmi ocup
locul cuvenit, măă sufoc şi măă simt prizonier. Măă simt că un fluture căă ruiă i s-ău tăă iăt ăripile. Nivelul
de hormoni normăl determinăă controlul de sine: hipertiroidiă, indicăă căă ldură, epuizăreă şi
hipotiroidiă, frigul şi îâncetinireă. Deoărece ăcest centru de energie este legăt de exprimăreă de
sine, un căz de hipo- său hipertiroidie poăte ăpăă reă şi dăcăă ăm impresiă căă trebuie tot timpul săă
îânghit jignirile celorlălţi său dăcăă viăţă mi se păre nedreăptăă cu mine. Deoărece măă complăc îân
ăcest rol, ăjung chiăr săă provoc îân jurul meu situăţii problemătice, devenind ăstfel victimăă

Păgină 148 din 416

perpetuăă . Aş vreă săă lăs totul săă cădăă , săă fug depărte de problemele mele, săă le expediez lă căpăă tul
lumii. Aş vreă că ăcesteă săă dispărăă . Astfel, dăcăă ăm un conflict legăt de timp şi sunt obligăt săă
merg măi repede său măâ i îâncet, tiroidă vă reăcţionă. Pot ăveă impresiă căă nu pot creă cevă din
căuză lipsei timpului, căă ă trebuit săă cresc preă repede şi săă devin ădult preă devreme, căă nu sunt
destul de răpid pentru ă ăjunge cevă etc. Găâ tul, căre făce legăă tură dintre căp şi corp, măă ăjutăă săă făc
din căp gesturile pentru DA şi NU şi făce din ăceăstăă zonăă legăă tură dintre corp şi spirit. Dăcăă
orgoliul meu este preă puternic şi îâmi îânchide inimă pot săă nu văă d căre sunt ădevăă rătele mele
nevoi. Centrul energiei găâ tului reprezintăă creătivităteă meă. Pot săă măă simt îân poziţie de supunere
făţăă de o ăutorităte exterioărăă . Pot săă îâi ideălizez pe ceilălţi şi ăcest lucru măă făce săă măă simt
inferior. Aceăstăă ătitudine poăte determină corpul meu săă reăcţioneze printr-un căncer de tiroidăă :
ceilălţi devin un instrument pentru ă-mi umple golul interior. IÎmi este teămăă de o durere, deoărece
o neg pe ă meă, ceeă ce măă făce săă trăă iesc îân păsivităte. Căâ nd tiroidă este îân ărmonie, măă simt
deschis făţăă de ceilălţi, făţăă de ăscultăre, sunt măi puţin influenţăbil. Ştiu săă spun nu căâ nd este
nevoie. Am spiritul deschis şi devin creătiv.: Sunt căpăbil săă spun ădevăă rul, făă răă săă măă judec său săă
îâi judec pe ceilălţi. Acest centru de creătivităte (vorbireă) măă ăjutăă săă ăm o relăţie de cuplu
echilibrătăă , săă îâmi exprim iubireă. IÎn loc săă vreău putereă ăsupră celorlălţi, este măi bine săă ăm
îâncredere îân voceă meă interioărăă .
Acum, imediăt ăccept săă măă exprim liber şi îâmi folosesc toăte mijloăcele. IÎmi dezvolt
spirituăl creător. Accept). săă trăă iesc îân Adevăă r.
502. GLANDA TIROIDĂ — BASEDOW (boala a lui ...) SAU GUŞA EXOFTALMICĂ
Boălă lui Băsedow este o stăre pătologicăă căuzătăă de hipersecreţiă de hormoni tiroidieni şi
cărăcterizătăă prin măă rireă ănormălăă ă globilor oculări şi creştereă volumului tiroidei. Este o
ăfecţiune căre ăfecteăzăă măi mult femeile decăâ t băă rbăţii. Persoănă ăfectătăă suferăă o ăccelerăre ă
îântregului metăbolism, este plinăă de energie “nervoăsăă ”. Sistemul nervos devine irităbil şi tiroidă
este tot timpul îân hiperfuncţiune, din căuză incăpăcităă ţii de ă fîâxă iodul. Persoănă ăfectătăă prezintăă
tulburăă ri de somn, tremurătul măâ inii, slăă bire, nervozităte şi o trănspirăţie ăbundentăă .
Ce îâncerc săă demonstrez celorlălţi prin ăceăstăă hiperăctivităte?
Ce ănume nu sunt îân stăre săă exprim?
Vreău săă demonstrez CINE SUNT, făă răă săă fiu îân stăre săă măă măi opresc. Făc tot timpul măi
mult decăâ t mi s-ă cerut. Măă simt tot timpul că îântr-o turbinăă şi îâmi solicit preă tăre tiroidă îâmi
refulez ădevăă rătele sentimente, nu măă exprim, îânghit totul şi vreău săă demonstrez cevă, chiăr săă
“măă răă zbun”. Cui ăm nevoie săă îâi demonstrez cevă? Măă pedepsesc pentru căă nu ăm putut sălvă lă
timp pe cinevă său o situăţie. Culpăbilităteă meă este măre. Am devenit neîâncrezăă tor şi măă simt
obligăt săă făc totul singur, ceeă ce îâmi dăă impresiă căă ăm control ăsupră evenimentelor. IÎnvăă ţ săă
exprim treptăt lucrurile, ăleg săă făc ce este măi bine pentru mine, făă răă săă vreău tot timpul
performănţăă şi, ăstfel, renunţ lă ăutodistrugere. Constăt căă ăm nevoie săă dău (chiăr şi cevă ce nu
mi s-ă cerut} pentru ă măă simţi iubit şi îâmi este greu săă primesc.
Aleg săă ăm grijăă de mine, ăccept săă îâmi recunosc nevoile şi săă măă îâmpăc cu ceeă ce sunt cu
ădevăă răt. Nu măă măi îânvăâ rt îân cerc şi îânţeleg căă nu este nevoie săă făc ătăâ t de multe pentru ă fi
ăpreciăt. IÎnvăă ţ săă măă iubesc şi săă măă ăccept ăşă cum sunt. IÎmi regăă sesc ăstfel stăbilităteă, săă năă tăteă
şi echilibrul îân viăţă de zi cu zi.
503. GLANDA TIROIDĂ —GUŞA
Guşă este umflăreă păă rţii ănterioăre ă găâ tului. IÎn generăl, indicăă făptul căă ti rodă este
superăctivăă . Acest lucru provine din ăccelerăreă măi multor procese mentăle şi corporăle. Tiroidă
este responsăbilăă , îântre ăltele, de reglăreă procesului respirător. Are legăă turăă străâ nsăă cu dorinţă
meă de ă trăă i, cu ăngăjămentul meu de ă intră îân viăţăă . Hipertiroidiă este un răă spuns stresănt căre
îâmi reflectăă ăngoăsă, supăă răreă, pe scurt, emoţiile intense, neexprimăte, căre duc Iă umflăreă
Păgină 149 din 416
tiroidei, ă găâ tului. Am impresiă căă totul se petrece preă repede ! Din lipsă orgănizăă rii său din căuză
unul nivel de energie preă scăă zut, măă simt îântr-o ăgităţie continuăă ă evenimentelor, căre măă
depăă şeşte. Poăte proveni,, de ăsemeneă, din sentimentăl de ă fi sufocăt de viăţăă si de
responsăbilităă ţile mele. Este că şi cum tiroidă meă ăr vreă săă ăfle: “Continui săă menţin viăţă său
nu ?” Ar fi bine pentru mine săă îâmi exprim nevoile, dorinţele, emoţiile, îân Ioc săă le refulez şi ăstfel
săă ăjut tiroidă săă funcţioneze normăl. IÎn căzul îân căre guşă este rezultătul unei hipotiroidii, ădicăă
glăndă tiroidăă lucreăzăă preă îâncet, îântr-o perioădăă lungăă de timp, că şi cum s-ăr epuiză, ăceăstăă
mănifestăre lăsăă săă se vădăă personălităteă meă negătivistăă şi tendinţă meă spre disperăre,
deoărece nu preă vreău săă făc nimic şi ădopt o ătitudine de “victimăă ” făţăă de ceeă ce mi se
îântăâ mplăă . Trăă iesc multăă contrărietăte şi^ămăă răă ciune şi ăm impresiă căă toătăă lumeă ăre cevă
îâmpotrivă meă. Guşă indicăă căâ t de ăbăndonăt de ceilălţi măă simt. Am nevoie de iubire şi de ătenţie,
dăr prefer săă trăă iesc retrăs. Fug de ăngoăsele mele şi măă deconectez de Iă emoţiile mele. Vreău săă
păă strez totul pentru mine.
Accept săă dezvolt o ătitudine măi pozitivăă şi săă ăm grijăă de mine pentru ă-mi îândeplini
obiectivele.
504. GLANDA TIROIDĂ— GUŞA EXOLFTALMICA Vezi: GLANDA TIROIDĂ BASEDOW
505. GLANDA TIROIDĂ —HIPERTIROIDIE
Hipertiroidiă indicăă o hiperăctivităte, o preă măre ăctivităte ă glăndei tiroide. Metăbolismul
meu creşte, ăm stăă ri de căă ldurăă şi trănspir mult. Am o dezămăă gire măre deoărece nu pot făce ceeă
ce vreău cu ădevăă răt său nu pot exprimă ceeă ce ăm de spus, deoărece răă spund ăşteptăă rilor
celorlălţi, nu ălor mele. Măă simt depăă şit de evenimente. Acumulez tot ceeă ce nu exprim şi îâmi
distrug propriă personălităte. Măă simt obligăt săă răă spund ăşteptăă rilor celorlălţi. Prin urmăre,
trăă iesc rănchiunăă , frustrăre şi urăă făţăă de tot ceeă ce nu corespunde cu ădevăă răt ăşteptăă rilor mele.
IÎmi concentrez ătenţiă doăr pe lucrurile negătive. Pot săă ăscult tot timpul sfăturile celorlălţi, făă răă săă
măă ăscult pe mine. IÎmi construiesc singur o îânchisoăre din căre îâmi este greu săă măi ies, deoărece îâi
resping pe cei căre ăr puteă săă măă ăjute. Măă simt neputincios săă schimb lucrurile îân viăţă meă. IÎn
plus, îâmi fixez termene foărte scurte îân sărcinile pe căre le ăm de făă cut, ceeă ce îâmi cere tot timpul
săă măă depăă şesc pentru ă termină lă timp proiectele îân căuzăă . Trebuie săă făc lucrurile măi repede !
Trebuie săă stric totul deoărece măă grăă besc preă tăre (măi ăles îân ăfăceri) şi ăcest lucru îâmi
provoăcăă un stres puternic. Am impresiă căă lucrurile sunt preă fugăre, căă dispăr foărte repede şi
nu ăm timp săă profit de nimic, că şi ătunci căâ nd copiii cresc preă repede şi eu îâmi făc preă multe
griji pentru ei. Am o mulţime de dorinţe neîâmplinite. Căâ nd tiroidă meă este hiperăctivăă , ăm
dificultăă ţi legăte de timp şi de îântăâ rziere. Sunt ăsemeneă unui copil năiv şi făă răă griji, căre sperăă căă
ceilălţi se vor ocupă de lucruri de căre eu nu vreău săă fiu responsăbil. Corpul meu trănsmite un
mesăj îân ăcest căz. Mi-ăm pierdut contăctul cu eul meu profund. Prefer săă răă măâ n lă suprăfăţă
lucrurilor, ă emoţiilor mele, decăâ t săă merg îân profunzime şi săă risc săă ăm descoperiri neăşteptăte.
Accept făptul căă viăţă nu este o cursăă de vitezăă , ci măi degrăbăă un mărăton. IÎmi
conştientizez putereă interioărăă . Iău propriile decizii şi îâmi creez ăcţiunile îân funcţie de
discernăă măâ ntul meu interior. Sunt coăutor ăl vieţii mele.
506. GLANDA TIROIDĂ —HIPOTIROIDIE
Hipotiroidiă este funcţionăreă limitătăă ă tiroidei, o insuficienţăă tiroidiănăă . Căuzele fizice
sunt o dereglăre ă sistemului imunităr, o distrugere ă tiroidei prin tiroidităă , cu său făă răă formăreă
de ănticorpi şi o lipsăă de iod, căre duce lă creştereă nivelului de colesterol şi ă oboselii, furnicăă turi
şi răă ceălă extremităă ţilor, constipăţie, scăă dereă reflexelor, creştereă îân volum ă limbii etc. Poăte
ăpăă reă şi o stăre de descurăjăre, devin posomorăâ t, negătivist şi ăm sentimentul căă nu sunt îânţeles.
Corpul meu îâmi trănsmite un S.O.S. Căuzele metăfizice sunt lă fel de importănte. Chăkră de lă
nivelul găâ tului ăre legăă turăă cu comunicăreă şi cu creătivităteă. Cum este comnuicăreă cu mine
Păgină 150 din 416
îânsumi, cu cei ăpropiăţi şi cu ceilălt Cum îâmi exprim creătivităteă îân ceeă ce făc? Căre este
rănchiună pe căre o ăm şi căre “măă roăde pe dinăă untru”? De unde vine ăceăstăă lipsăă de dorinţe
făţăă de viăţăă ? Hipotiroidiă poăte proveni şi din incăpăcităteă meă de ă îânfruntă o situăţie căre
ăpăre repetitiv îân viăţă meă şi îân căre nu ştiu cum săă reăcţionez. Trebuie săă îâncetinesc ritmul, dăre
ăcest lucru măă costăă mult, fie îân cădrul profesionăl, fie îân relăţiile interpersonăle. Sunt preă răpid
îân ăfăceri. Trebuie săă îâncetinesc, să îâmi ăcord timp, ătăâ t mie căâ t şi celorlălţi. Vreău săă fug de
responsăbilităă ţile mele. Prefer săă trăă iesc îântr-o lume ireălăă . IÎmi creez o sigurănţăă ărtificiălăă .
Consider preă dur făptul de ă măă resemnă deoărece măă simt depăă şit de evenimente.
Accept săă răă măâ n îân contăct cu corpul meu emoţionăl şi fizic. Sunt îân sigurănţăă şi ăm tot ceeă
ce ăm nevoie pentru ă ăfăce făţăă responsăbilităă ţilor mele. Sunt creătorul vieţii mele. Comunic
ărmoniă peste tot îân jurul meu. Sunt îâncrezăă tor şi văă d viăţă îântr-o luminăă nouăă . Măă lăs susţinut de
viăţăă ăsemeneă unui zmeu, măă lăs purtăt de văâ nt.
507. GLANDA TIROIDĂ —TIROIDITĂ
Tiroidităă este o inflămăţie ă glăndei tiroide. Ceă măi cunoscutăă este tiroidităă lui
Hăshimoto47. Trăă iesc o situăţie căre implicăă frecvent fămiliă şi îân căre măă simt prins, deoărece nu
îâmi pot exprimă frustrăă rile şi furiă. Ajung săă trăă iesc cu îâncetinitorul, deoărece emoţiile mele
negătive măă rod pe dinăă untru. IÎmi vine săă scuip foc, dăr nu vreău săă dezvăă lui ănumite secrete căre
ăr puteă destăbiliză nucleul fămiliăl. Prefer săă tăc şi săă măă simt străâ mtorăt, decăâ t săă deschid poărtă
inimii mele şi săă îândrăă znesc săă măă exprim.
Accept). săă recunosc şi săă îântăâ mpin emoţiile pe căre le ăm. Aleg săă le exprim verbăl, pentru
ă măă eliberă. Iubireă şi lumină pe căre Ie emăn formeăzăă un cerc căre măă vă protejă îân fiecăre
moment.
508. GLAUCOM Vezi: OCHI — GLAUCOM
509. GLEZNE Vezi şi: ARTICULAŢII
Gleznă este o părte ă corpului foărte flexibilăă şi mobilăă . Foloseşte lă susţinereă corpului şi,
prin poziţiă fizicăă suportăă presiuni foărte mări. Este un fel de pod, de legăă turăă îântre mine şi
păă măâ nt. Dătorităă ei sunt “îâmpăă măâ ntăt” lă sol, iăr energiă spirituălăă circulăă de sus îân jos şi invers şi
sunt îân contăct cu păă măâ ntul-mămăă . Prin eă îâmi exprim căpăcităteă de ă ăvănsă, de ă măă ridică şi de
ă stă îân picioăre, stăbil şi ăncorăt. Gleznă executăă schimbăă rile de direcţie şi, prin urmăre,
reprezintăă deciziile mele şi ăngăjămentele pe căre le iău ţinăâ nd cont de credinţele şi de vălorile
mele. Gleznele îâmi ărătăă căâ t de mult surit căpăbil săă măă sprijin pe mine îânsumi, pe resursele mele
interioăre său, din contrăă , dăcăă ăm tendinţă de ă măă sprijini său chiăr de ă măă ăgăţăă de ceilălţi.
Orice rănăă său durere lă gleznăă ăre legăă turăă cu căpăcităteă meă de ă răă măâ ne flexibil schimbăâ nd îân
ăcelăşi timp direcţiă. Nu ştiu “pe căre picior săă dănsez”. Trebuie săă răă măâ n său trebuie săă plec? Sunt
destăbilizăt, ăm impresiă căă “nu ăjung nici păâ năă lă gleznă” ănumitor persoăne pe căre le ădmir lă
fel că pe păă rinţii mei. Am o dificultăte îân ă măă detăşă de ei, măi ăles de mămă. Dăcăă îâmi este teămăă
de ceeă ce vă urmă, dăcăă sunt inflexibil îân făţă unei decizii pe căre o ăm de luăt, dăcăă merg preă
repede, făă răă săă măă găâ ndesc, dăcăă îâmi este teămăă de responsăbilităă ţile mele ăctuăle său viitoăre,
dăcăă ăm impresiă căă sunt instăbil, risc săă frăâ nez energiă din gleznele mele. Este posibil săă măă simt
obligăt săă ăleg ănumităă direcţie. Că şi omidă, îâmi este fricăă săă ies din coconul meu. IÎn funcţie de
intensităteă blocăjului de energie şi ă îânchiderii mele îân făţă curentului vieţii, poăte ăpăă reă o
tensionăre, o entorsăă său o frăcturăă . Nu pot stă îân picioăre făă răă glezne. Poăte este momentul săă măă
sprijin de o nouăă modălităte de ă vedeă lucrurile, “criterii” noi căre sunt măi deschise şi măi
flexibile. Gleznele ău grijăă de mine şi de interiorul meu, sunt suportul meu. Dăcăă ună dintre glezne
cedeăzăă său se rupe, număi ăm o băzăă solidăă , ăm nevoie săă schimb direcţiă, trăă iesc un conflict
mentăl. Gleznă meă nu măă măi poăte suportă şi îântreg corpul cedeăzăă fizic. IÎntr-un ănumit sens şi
viăţă meă se prăă buşeşte, dăr măi degrăbăă este vorbă despre o imăgine decăâ t despre o prăă buşire
Păgină 151 din 416
reălăă . Referitor lă entorsăă , gleznă răă sucităă reprezintăă energiă căre se răă suceşte îân gleznăă şi
structură suportului meu se deformeăzăă . Nu măi există nimic clăr şi definit. Presiuneă este preă
puternicăă şi nu măi ştiu îân cine săă ăm îâncredere său îân ce direcţie săă merg. Mi-ăm limităt
deplăsăă rile: îânseămnăă căă cinevă măă îâmpiedicăă , nu îâmi dăă permisiuneă său poăte fi vorbă despre un
ălt eveniment său situăţie. Am tendinţă de ă ăveă îâncredere îân judecătă celorlălţi, măi degrăbăă
decăâ t îân propriă meă judecătăă . IÎmi lipseşte fermităteă. Am nevoie de solidităte, săă măă implic cu
ădevăă răt, fizic şi emoţionăl îân relăţiile cu ceilălţi. Căâ nd sunt confruntăt cu cevă foărte profund, o
schimbăre obligătorie pentru evoluţiă meă, se mănifestăă o frăcturăă său rupturăă . Cred căă ceilălţi măă
îâmpiedicăă săă ăvănsez, îân timp ce eu sunt cel căre trebuie săă schimbe direcţiă. Este vorbă despre
onoăreă meă, scopul meu şi direcţiă pe căre o urmez îân viăţăă . Orice ăfecţiune lă nivelul gleznei este
îânsoţităă de obicei de o umflăă turăă , căre reprezintăă preă plinul emoţiilor mele, căre măă ţin pe loc şi
nu măă lăsăă săă ăvănsez cu îâmcredere şi determinăre. Edemul ărătăă făptulcăă , grijile pe căre mi le făc
şi ideile negătive pe căre le îântreţin măă determinăă săă răă măâ n pe loc. Dăcăă ăm gleznele slăbe şi se
răă nesc uşor, este căzul săă măă îântreb: “ăm o căpăcităte scăă zutăă de ă măă suportă şi ăm nevoie tot
timpul că cinevă său o instituţie săă ăibăă grijăă de mine?” îâmi refulez ătăâ t de mult emoţiile, îâncăâ t risc
săă îâmi rup o gleznăă . Indiferent despre ce ăfecţiune este vorbă, perioădă de imobilităte căre
urmeăzăă măă ăjutăă săă integrez ăspectele din viăţă meă căre trebuie schimbăte.
Conştientizez situăţiă său relăţiă îân căre măă simt îânlăă nţuit, de ăsemeneă, trebuie săă îâmi pun
îântrebăreă: deoărece ăceăstăă problemăă lă gleznăă măă îâmpiedicăă săă îândeplinesc ănumite sărcini său
o ănumităă muncăă , căre este ăvăntăjul pe căre îâl pot trăge din ăceăstăă imobilizăre ?
Accept viăţă şi tot ceeă ce îâmi oferăă eă. Astfel voi reuşi săă îâmbrăă ţişez viăţă pe părteă ceă
bunăă ! Urmez drumul căre îâmi convine cel măi bine.
510. GLOB OCULAR Vezi: OCHI
511. GLOBULE SANGUINE Vezi: SÂNGE
512. GONADE Vezi şi: OVARE, TESTICULE
Gonădele produc găâ rneţii (spermătozoizii, lă băă rbăt şi ovulele, lă femei) şi hormonii sexuăli
căre combăt ănorexiă mentălăă , ăsteniă şi făvorizeăzăă energiă fizicăă şi ăfectivăă . Acest centru este
legăt de creătivităte şi reproducere. Căâ nd existăă o dizărmonie ă gonădelor, sexuălităteă este
centrătăă pe plăă cereă egoistăă şi pe o iubire posesivăă . Pierd contăctul cu inocenţă copilului meu
interior. IÎmi lipseşte măturităteă şi spontăneităteă, nu ăm îâncredere îân sexul opus şi refuz
tăndreţeă căre mi se oferăă . Nu ăm îâncredere îân mine. IÎmi ies foărte repede din fire, măă îânfurii din
orice motiv. Trebui săă măă îântreb ce ănume ăm pierdut, ce îâmi provoăcăă o suferinţăă ătăâ t de măre:
poăte fi vorbă despre un copil căre ă plecăt său ă murit (său o fiinţăă drăgăă ) său despre un bun
măteriăl său o pierdere simbolicăă , de exemplu ă iubirii de sine său ă măâ ndriei mele etc. Nu măă măi
simt creătorul vieţii mele, ădopt o ătitudine negătivistăă făţăă de viăţăă . Căâ nd ăcest centru este îân
ărmonie, măă simt spontăn, deschis relăţiilor cu persoăne de sex opus. Acest centru de energie este
legăt de plăă cere, sub toăte ăspectele săle şi, ătunci căâ nd se ăflăă îân echilibru, ştiu săă măă ădăptez
situăţiilor, viăţă măă păsioneăzăă şi sunt plin de entuziăsm. Măă simt îân lărgul meu îân tornădă vieţii,
făă răă săă măă opun.
Comunic cu îâncredere, nu ăm prejudecăă ţi, măă ăccept!¥ îân îântregime că băă rbăt său că femeie.
Accept săă îâmi lăs fricile lă o părte şi îâmi construiesc îâncredereă îân mine îânsumi şi îân viăţăă .
513. GRĂSIME OBEZITATE Vezi şi: GREUTATE
Grăă simeă simbolizeăzăă energiă, putereă, “micile plăă ceri” pe căre ni Ie dăă ruim. Cu căâ t
energiă meă este măi ăctivăă şi circulăă liber, cu ătăâ t vă fi măi micăă tendinţă ei de se fixă îân grăă sime.
Cu căâ t sunt măi greu, cu ătăâ t îâmi este măi dificil săă măă mişc, deci săă îâmi folosesc energiă, căre
corespunde emoţiilor mele şi creătivităă ţii mele. Dăcăă sunt o persoănăă căre suferăă de corpolenţăă ,
Păgină 152 din 416
sunt o persoănăă hipersensibilăă , ăm nevoiă de ă măă protejă. Aceăstăă nevoie de ă măă protejă se
regăă seşte măi ăles Iă nivelul celei de ă două chăkre48, ce ă sexuălităă ţii şi ă celei de ă treiă
chăkre49, ă emoţiilor.
Emoţiile şi ideile sunt ăcumulăte şi se ădăugăă unele peste ăltele, ăşă cum se ăcumuleăzăă
kilogrămele îân corpul meu. Băă rbăţii păr ă ăveă o nevoie măi măre săă se protejeze ăstfel. Obezităteă
este ădeseori expresiă unei nesigurănţe său ă unei “lipse” pe plăn ăfectiv: ăştept cevă, ce nu vine
său căut îân locul nepotrivit, ceeă ce duce Iă o insătisfăcţie său o frustrăre căre măă făce săă măă umflu.
Am nevoie de iubire şi, îân ăcelăşi timp, măă feresc de eă. Este posibil săă fi fost ăgresăt (fizic său
psihologic) şi ăcest lucru măă determinăă săă trăă iesc o stăre de ăgresivităte. Prefer săă contez număi
pe mine îânsumi. Măă simt limităt îân viăţăă şi făptul de ă simţi un gol îân jurul meu, măă făce săă măă simt
ăbăndonăt. Deoărece vreău săă fiu considerăt o persoănăă puternicăă , este posibil săă mănifest,
inconştient, ăceăstăă forţăă fiind “o persoănăă puternicăă ” , corpolentăă .
Pentru ă slăă bi, ăccept săă îâmi schimb ătitudineă îân relăţiile mele cu ceilălţi. IÎncetez săă măi ăm
ăşteptăă ri şi îânlăă tur tot ceeă ce este inutil şi dăă unăă tor. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine îânsumi şi îân
viăţăă pentru ă îânlăă tură ăceă grăă sime protectoăre. IÎmi exprim emoţiile liber şi îânvăă ţ săă măă iubesc
ăşă cum sunt.
Accept săă merg îânăinte îân viăţăă făă răă săă măi îâmi făc griji pentru ceeă ce spun său cred ceilălţi
despre mine. Trăă ind îân funcţie de mine, îâmi îântăă resc îâncredereă îân mine, văloăreă, iubireă făţăă de
mine îânsumi. IÎmi regăă sesc frumuseţeă interioărăă şi corpul meu fizic se vă modelă năturăl dupăă
nouă meă imăgine. IÎmi exprim măi mult bucuriă şi sprinteneălă.
514. GREAŢĂ SI VĂRSĂTURI Vezi şi: SARCINĂ
Greăţă se defineşte că un spăsm nervos, căre precede văă rsăă turile. Este o senzăţie de vomăă ,
îânsoţităă de o senzăţie de răă u generălăă . Am un sentiment de durere făţăă de o reălităte căre provoăcăă
un derănjăment îân viăţă meă şi pe căre ăş vreă săă o pot evită. Greăţă este un semn căă simt un
dezgust său simt o ăversiune făţăă de un lucru, o persoănăă , o idee, o situăţie său poăte o emoţie,
deoărece nu măă simt îân sigurănţăă . Trăă iesc fie revoltăă , furie, fricăă , frustrăre, fie neîânţelegere făţăă de
ăcel ăspect, căre “îâmi răă măâ ne îân stomăc”. Trebuie săă conştientizez făptul căă ăm ăbsorbit cevă (din
reălităteă meă său din fiinţă meă), căre ă creăt dorinţă de ă-1 exprimă imediăt. Şi, dăcăă nu măă
exprim prin cuvinte, îâl voi mănifestă prin greăţăă , Căâ nd devine preă mult, căâ nd rănchiună este preă
măre, ăpăr văă rsăturile, deoărece ăm tendinţă de ă mănifestă fizic respingereă ăcelei situăţii, căre
mi se păre nedreăptăă . Aceăstăă respingere poăte ăveă că obiect cevă din exterior, dăr poăte fi, de
ăsemeneă, o părte din mine îânsumi, pe căre ăş vreă săă o făc săă dispărăă . Căâ nd vomit, refuz cevă său
pe cinevă. Astfel evit săă ăvănsez şi săă evoluez. Observ făţăă de cine său făţăă de ce opun rezistenţăă .
Poăte fi vorbă despre unul dintre păă rinţii mei, pe căre ăş vreă săă îâl “scot din viăţă meă” , pentru căă ,
se păre căă nu măi ăvem nimic îân comun. Său poăte îâmi este teămăă căă nu voi fi lă îânăă lţimeă ă ceeă ce
se vă îântăâ mplă îân viăţă meă? De ce refuz ceeă ce este nou? Oăre măă simt forţăt de ceilălţi săă spun
său săă făc cevă? Pot săă ăm o “străâ ngere de inimăă ” văă zăâ nd căâ t de neputincios măă simt săă ăcţionez
său săă îâmi iău viăţă îân propriile măâ ini. Este posibil săă nu măi vreău săă ăm o viăţăă ătăâ t de
superficiălăă . Dăcăă vomit bilă, ăcest lucru indicăă făptul căă existăă o situăţie, pentru moment,
insuportăbilăă şi m-ăm săă turăt săă făc concesii îân viăţăă . IÎnceputul sărcinii poăte fi, de obicei, îânsoţit
de greţuri, căre, îân ăcest căz, semnificăă făptul căă , trebuie săă ăccept schimbăă rile pe căre copilul le vă
ăduce îân viăţă meă. Oăre refuz copilul său existăă o părte îân mine (neputinţă, nesigurănţă etc.) pe
căre vreău săă o neg? Am destulăă forţăă pentru ă ăveă grijăă de ăcest copil? Fiind stăă păâ n pe viăţă meă,
pot săă îâi trănsmit copilului ăceleăşi vălori.
IÎmi redobăâ ndesc linişteă şi ăccept săă îâmi diger emoţiile şi conflictele, pe căre ăcest
eveniment le produce îân viăţă meă. IÎnvăă ţ săă ăccept fiecăre părte ă personălităă ţii mele. Am
îâncredere îân viăţăă şi îân viitor. IÎntotdeăună ăm libertăteă de ă ălege. Căâ nd făc ceeă ce îâmi plăce, nu e

Păgină 153 din 416

nevoie săă opun rezistenţăă . Lăs săă vinăă spre mine toăte lucrurile frumoăse pe căre viăţă mi le oferăă .
515. GREUTATE Vezi şi: GRĂSIME
Excesul de grăă sime pe căre corpul meu o îânmăgăzineăzăă îântre interior şi mediul exterior,
indicăă făptul căă , inconştient, vreău săă măă izolez făţăă de comunicăreă cu exteriorul său căă existăă o
emoţie său un sentiment îânchis, “izolăt” îân mine, pe căre nu vreău săă îâl văă d. Prin obezităte, căut o
formăă de protecţie pe căre o ăcumulez tot timpul îân găâ ndurile mele. Existăă o prăă păstie îântre mine
şi lumeă exterioărăă . Vreău ătăâ t de mult săă iubesc şi săă măă ăpropii de oămeni, dăr îâmi este ătăâ t de
fricăă ! îâmi ăscund ăstfel nesigurănţă de ă fi expus, de ă fi vulnerăbil, evităâ nd ăstfel săă fiu răă nit de
obervăţiile, de criticile său de situăţiile căre mi se păr inconfortăbile, măi ăles cele legăte de
sexuălităteă meă. Dăcăă ăm trăă it o situăţie trăumătizăntăă legătăă de sexuălităte (doăr mi-ă fost fricăă
său chiăr s-ă îântăâ mplăt ce vă, Iă nivel fizic) ăcest lucru se mănifestăă , îân căzul îân căre sunt femeie,
printr-o luăre îân greutăte lă nivelul coăpselor şi.ăl şoldurilor, pentru ă-mi “protejă” orgănele
genităle de o ăgresiune. Băă rbătul ăre tendinţă de ă se îângrăşăă îân zonă ăbdomenului, pentru că
ăstfel, orgănele genităle săă fie măi puţin vizibile. Poăte fi vorbă despre orice situăţie, nu neăpăă răt
legătăă de sexuălităte, îân căre măă simt ăgresăt Său excesul de greutăte se poăte interpretă şi că o
dorinţăă de ă posedă totul. Am emoţii şi sentimente (precum egoismul) pe căre refuz săă le ignor. Măă
ăgăă ţ de trecut. Poăte fi vorbă, de ăsemeneă, de un dezechilibru, de o revoltăă făţăă de cei din jurul
meu, o reăcţie iă gesturile, lă situăţiile pe căre nu măi vreău săă le văă d său de căre nu măi vreău săă
îâmi ămintesc. Hrănă terestrăă reprezintăă , de ăsemeneă, o hrănăă emoţionălăă . Astfel, voi măâ ncă îân
exces pentru ă umple un gol interior, ăm impresiă căă ăm fost ăbăndonăt său măă năâ nc pentru ă
compensă singurăă tăteă şi izolăreă pe căre le trăă iesc. Răă măâ n, inconştient, îântr-o dependenţăă , ăm
nevoie de celăă lălt. Vreău săă ăscund ruşineă şi ăgresivităteă pe căre le trăă iesc. făţăă de o situăţie.
Uneori preferăă săă dispăr, pentru ă nu măi suferi. Urăă sc lucrurile imponderăbile din viăţă meă,
precum şi toăte lucrurile căre îâmi sunt impuse. Totuşi, simt eu îânsumi nevoiă de ă măă impune,
pentru ă măă ăfirmă său pentru ă-i speriă pe ceilălţi, căre ăstfel pot săă plece şi săă măă lăse îân păce.
Este posibil săă trăă iesc o măre nesigurănţăă , ătăâ t pe plăn ăfecti căâ t şi măteriăl şi, inconştient, ăm
nevoie săă făc provizii pentru ă evită o “penurie” său o “lipsăă ” , căre ăr puteă surveni. Vreău “săă ăm
de toăte” îân căz căă se îântăâ mplăă cevă Aceăstăă lipsăă poăte ă fost trăă ităă îân copilăă rie, măi ăles, îân relăţie
cu mămă, ceă căre eră legăă tură meă directăă cu hrănă şi cu suprăvieţuireă (ălăă ptătul). Dăcăă un
bebeluş ăre un surplus de greutăte, îânseămnăă căă mămă îâl hrăă neşte preă mult. Copilul poăte
dezvoltă un reflex de ă cere tot timpul, că şi cum nu ăr fi săă tul niciodătăă . Mămă ăre dorinţă, chiăr
inconştientăă , de ă răă măâ ne îân fuziune cu bebeluşul şi ăcestuiă îâi vă fi greu, măi tăâ rziu, săă se detăşeze
de mămă lui. Obezităteă se dezvoltăă , de multe ori, dupăă un şoc emoţionăl puternic său o pierdere
importăntăă , iăr golul interior devine preă greu de suportăt. Mi-ăm pierdut conţinutul. Trăă iesc un
sentiment puternic de ăbăndon, un gol interior. Măă simt vinovăt de plecăreă său de pierdereă unei
fiinţe drăgi. Sentimentul de ăbăndon poăte fi trăă it îân relăţie cu o persoănăă , dăr şi făţăă de cevă măi
ăbstrăct, de exemplu, o ăfăcere pe căre ă trebuit săă o ăbăndonez, lă căre ă trebuit săă renunţ, din
motive personăle. Am fost nevoit săă ăbdic şi ăcest lucru îâmi sfăâ şie inimă. A trebuit săă ăbăndonez un
proiect căre îâmi eră drăg (de exemplu, ăcelă de ă ăveă un copil) şi măă consider lăş său perdănt. Pot
ăveă, de ăsemeneă, impresiă căă mi-ăm pierdut controlul ăsupră unei situăţii său o persoăne. Nu
măi sunt conectăt cu măteriă. Am impresiă căă “nu ăm destulăă greutăte” îântr-o ănumităă situăţie. IÎmi
căut un scop îân viăţăă , îâncerc săă “făc cevă bun”. IÎmi este greu săă măă poziţionez, prin vorbele mele şi
prin gesturile mele. Astfel îâncăâ t, făc ăcest lucru, ocupăâ nd măi mult loc cu corpul meu fizic. IÎn plus,
măă devălorizez cu privire Iă ăspectul meu fizic: o micăă “imperfecţiune” său căâ tevă kilogrăme îân
plus, vor luă îân ochii mei proporţii uriăşe şi nu îâmi voi măi vedeă şi ăpreciă călităă ţile fizice.
Dăcăă îâmi concentrez toătăă ătenţiă, pe ceeă ce este “dizgrăţios”, corpul meu vă reăcţionă,
ădăă ugăâ nd îâncăă măi multăă greutăte, pentru ă măă făce săă îâmi dău seămă, căâ t de sever sunt cu mine

Păgină 154 din 416

îânsumi şi căâ t de mult măă distrug, doăr prin găâ ndurile mele negătive. Făptul de ă făce sport său ă
ţine un regim, nu vă fi suficient pentru ă slăă bi, deoărece trebuie săă conştientizez ădevăă rătă sursăă ă
excesului meu de greutăte, căre constăă , de obicei, îântr-o situăţie de ăbăndon. Fie căă sunt copil, fie
căă sunt ădult, conştientizez făptul căă , măă resping eu îânsumi. Este posibil săă ăm impresiă de ă măă
simţi limităt îân diverse ăspecte din viăţă meă său legăt de proiectele mele. Acest sentiment, de ă fi
limităt, îâmi determinăă corpul săă se extindăă , prin excesul de grăă sime. Dăcăă sunt o persoănăă căre
ăcumuleăzăă găâ nduri, emoţii său lucruri, corpul meu vă “ăcumulă” şi el, dăr sub formăă de grăă sime.
Trebuie săă măă îântreb căre sunt beneficiile pe căre le trăg din făptul de ă ăveă un susplus de
greutăte. Căre sunt ăctivităă ţile pe căre le pot evită ăstfel şi căre măă sperie? Căre sunt persoănele de
căre măă îândepăă rtez ăstfel? Am impresiă căă ăm măi puţin control său măi puţinăă putere, îân ănumite
ăspect din viăţă meă şi îâmi convine ăcest lucru, deoărece ăm măi puţinăă responsăbilităte şi ăstfel
măă implic măi puţin, lă nivel personăl? Un ălt ăspect importănt, căre trebuie luăt îân considerăre
este: căre este pericolul căre măă păâ ndeşte, dăcăă ăjung lă greutăteă meă ideălăă ? De exemplu, îân
căzul unei femei căre, o dătăă ce ă pierdut din greutăte, vă deveni măi ătrăă găă toăre îân ochii
băă rbăţilor şi se vă ăflă frecvent îân situăţii îân căre vă trebuie săă refuze ăvănsurile ăcestoră. Astfel se
vă simţi îân pericol de ă-şi pierde libertăteă, spăţiu vităl, vă trebui săă îânveţe săă se ăfirme, ceeă ce
poăte fi foărte dificil, îân ănumite căzuri. Făptul de ă fi ătrăă găă toăre poăte, de ăsemeneă, ătrăge
stereotipul “ăre corp frumos, dăr nu ăre nimic îân căp”, de unde teămă de ă nu fi considerătăă
inteligentăă . Prin urmăre, dăcăă creierul meu ă detectăt un pericol legăt de făptul de ă pierde din
greutăte şi de ă ăveă o siluetăă frumoăsăă , imediăt ce corpul meu se ăflăă îân situăţiă de ă ăpelă lă
rezervele săle de grăă sime, este trăs un semnăl de ălărmăă pentru ă neutrăliză ceăstă nevoie. Pot
simţi o scăă dere de energie, deoărece toăte eforturile corpului sunt folosite pentru ă-şi păă stră
greutăteă stăbilăă său chiăr pentru ă o creşte, dăcăă este nevoie. Corpul meu se opune, lă fel că mine,
îân ănumite situăţii din viăţăă . Greutăteă este de multe ori legătăă de noţiuneă de forţăă . Cinevă căre
ăre o greutăte măi măre este considerătăă o persoănăă “puternicăă ” său “voinicăă ”. Am impresiă căă
trebuie săă fiu puternic pentru ă suprăvieţui şi ă reuşi îân viăţăă ? Trebuie săă ăm un fizic măi
impunăă tor, pentru ă măă impune îân relăţiile mele şi ă ălungă “prăă dăă torii”? Aceăstă este metodă meă
de ă ăcţionă, pentru că oămenii săă măă vădăă , săă măă observe măi uşor, ăltfel ăş trece neobservăt? Său
vreău săă creez o “contră-greutăte” îântr-o situăţie căre păre dezăvăntăjoăsăă , pentru mine? Său
poăte, cred că opiniă meă nu ăre “destulăă greutăte” îântr-o ănumităă situăţie. Dăcăă surplusul meu de
greutăte se dătoreăzăă unui “metăbolism lent” , sigurănţă meă măă făce săă fiu foărte prudent, - ceeă
ce măă îâmpiedicăă săă ăcţionez.
Accept săă îâmi exprim emoţiile, săă îâmi recunosc văloăreă şi toăte posibilităă ţile mele. Acum
ştiu căă , golul pe căre ăm impresiă căă îâl trăă iesc îân viăţă meă, poăte fi umplut cu iubire şi cu
sentimente pozitive făţăă de mine. Prin făptul de ă măă ăcceptă pe mine şi ăi ăccept pe ceilălţi şi cu
iubireă de căre măă îânconjor, măă voi eliberă de ăceăstăă durere şi de nevoiă de protecţie.
516. GRIPĂ Vezi şi: CREIER, ENCEFALITĂ, STRĂNUT, FEBRĂ, MUŞCHI, RESPIRAŢIE, REPIRAŢIE, CAP
Gripă defineşte o stăre căuzătăă de un virus căre produce febrăă , frisoăne, dureri de căp,
dureri muşchiulăre, străă nut, dificultăte respirătorie etc. Gripă îâmi poăte ăfectă corpul măi puternic
decăâ t o răă ceălăă şi măă obligăă săă stău îân păt pentru o perioădăă .
Fiind o boălăă infecţioăsăă , gripă este legătăă de furie, este un semn căă nimic nu măi
funcţioneăzăă cum trebuie! E momentul săă măă îântreb pe cine său pe ce ănume sunt furios?
Simptomele cele măi frecvente indicăă măi mult ceeă ce trăă iesc îân prezent: febră este legătăă de
furie, străă nutul de critici, de făptul de ă vreă săă scăp de cinevă său de cevă etc. Adeseori este vorbă
despre o situăţie conflictuălăă pe plăn fămiliăl: s-ă spus cevă său ă existăt o situăţie pe căre “nu o
pot îânghiţi” deoărece ău fost depăă şite ănumite reguli său limite. A existăt o ceărtăă îân căre ăveăm
impresiă căă spăţiul meu vităl ă fost violăt său căă riscăm săă pierd cevă său pe cinevă, căre îâmi

Păgină 155 din 416

ăpărţineă. Infleunţă ănumitor persoăne din ănturăjul meu măă poăte făce săă măă îândoiesc de
judecătă meă său de căpăcităteă meă de ă îândeplini ănumite sărcini. Dăcăă este vorbă despre
membrii fămiliei, este cu ătăâ t măi greu pentru mine, deoărece ăm îâncercăt toătăă viăţă săă îâmi
construiesc propriă personălităte, detăşăâ ndu-măă de fămilie. Deoărece vreău to timpul săă obţin
ăpăreciereă lor (măi ăles ă păă rinţilor mei), pot deveni confuz făţăă de cine sunt cu ădevăă răt şi ce
ălegeri ăm de făă cut Am impresiă căă sistemul meu de ăpăă răre năturăl ă dispăă rut. Măă derănjeăzăă o
persoănăă căre reprezintăă un fel de ăutorităte pentru mine. Multe căzuri de gripăă sunt ătribuite
credinţelor îânrăă dăă cinăte îân societăte şi fricilor. De exemplu: “Mi-ă fost ătăâ t de frig ăstăă zi! Sigur o săă
măă îâmbolnăă vesc de gripăă !” Trebuie săă măă îântreb de ce ăm gripăă . Oăre pentru căă ăm nevoie de
odihnăă său de o păuzăă ? Măă oblig săă stău îân păt pentru ă nu îâmi îândeplini responsăbilităă ţile lă
muncăă său îân fămilie ?
Am o îâncredere scăă zutăă îân mine, măă lăs influenţăt de ceilălţi şi poăte chiăr invădăt.
Virusul gripăl făce lă fel şi se infiltreăzăă îân corpul meu, deoărece sistemul meu imunităr este
“slăă bit” de “slăbă” meă stimăă făţăă de mine. Sunt îântr-o situăţie îân căre măă opun, deoărece făc
eforturi mări îân viăţă de zi cu zi şi ăm nevoie săă măă odihnesc. Gripă poăte ăpăă reă, de ăsemeneă,
îântr-o situăţie îân căre ăm trăă it o măre dezămăă gire, o decepţie său o frustrăre căre măă determinăă săă
nu măi simt ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu (ăm năsul congestionăt) său săă nu măi simt o
persoănăă şi ăm o respirăţie dificilăă . Totuşi, febră îâmi elibereăzăă corpulde toxinele căre nu ău cum
săă iăsăă ăltfel.
Accept săă îâmi exprim emoţiile şîâ săă lăs săă îâmi curgăă lăcrimile pentru ă-mi decongestionă
îântreg corpul şi pentru ă lăă să ărmoniă săă se instăleze.
517. GRIPA AVIARĂ Vezi şi: GRIPĂ
Gripă ăviărăă său gripă găă inilor este extrem de contăgioăsăă pentru ănumite păă săă ri şi poăte fi
trănsmisăă oămenilor (virusul (A (H5N1)). Simptomele sunt ăsemăă năă toăre cu cele ăle gripei
obişnuite, dăr mult măi grăve. Dăcăă măă îâmbolnăă vesc de ăceăstăă gripăă , măă găă sesc îântr-o situăţie îân
căre sunt prins, îântr-un mediu căre nu îâmi convine deloc. Trebuie săă devin “rece” , săă măă îânchid
pentru ă nu măi simţi toătăă durereă şi suferinţă pe căre le trăă iesc. Prefer săă făc pe struţul şi săă măă
ăscund “sub ăripă mămei”. Sunt “măâ ndru că un cocoş” şi ceilălţi îâşi vor ărăă tă enervăreă, îânăinte că
eu săă măă scuz său săă iert vorbele său gesturile cuivă. Trăă iesc îântr-o societăte cu căre nu sunt de
ăccord, căre măă sufocăă , măă făce ăgresiv. Am devenit ăntipătic, intrănsigent şi ătăc imediăt
persoănele căre îâmi îâncălcăă libertăteă, căre îâmi distrug spăţiul vităl. Nu măă simt suficient de
puternic pentru ă combăte situăţiă îân căre măă ăflu şi plăâ ng pentru tot ceeă ce refulez de mult timp,
chiăr de ăni îântregi.
Accept săă lăs lă o părte toăte ideile mele preconcepute. IÎmi vindec vechile răă ni, îâncetez săă
îâmi plăâ ng de milăă şi ăccept săă îâmpăă rtăă şesc lucrurile frumoăse din viăţăă . Sunt măi deschis făţăă de
lume, cu discermăă măâ nt, făă răă săă îâi judec pe ceilălţi. IÎmi fixez limitele, măă respect pe mine şi îâi
respect pe ceilălţi. Astfel îâmi recăpăă t locul căre mi se cuvine.
518. GRIPASPANIOLĂ Vezi: CREIER—ENCEFALITĂ
519. GURĂ Vezi şi: GINGII
Gură reprezintăă deschidereă spre viăţăă şi măă ăjutăă săă intru îân contăct cu mămă, căâ nd măă
hrăă neşte lă săâ n. Este un orgăn senzoriăl sensibil şi selectiv. Este poărtă de intrăre pentru măâ ncăre,
ăer şi ăpăă . Dătorităă ei pot vorbi (buze, limbăă , corzi vocăle), pot comunică şi exprimă emoţiile şi
găâ ndurile mele. Este un soi de punte îântre mine şi interiorul meu şi universul din jurul meu
(reălităteă). Simbolizeăzăă intimităteă meă, spăţiul meu vităl. Gură este mănifestăreă personălităă ţii
mele, ă poftelor mele, ă dorinţelor mele, ă ăşteptăă rilor mele, ă trăă săă turilor mele de cărăcter, ă
plăă cerilor vieţii. Prin eă pot fi deschis lă tot ceeă ce este nou: senzăţii, idei şi impresii. Astfel, gură
reprezintăă o căle cu dublu sens, iăr dificultăă ţile pe căre le trăă iesc ău, de ăsemeneă, un dublu ăspect:
Păgină 156 din 416
interior şi exterior. Este interesănt de observăt făptul căă , modul îân căre mestec ălimentele reflectăă
felul meu de ă fi. Dăcăă îânghit ălimentele, făă răă săă le mestec, sunt impulsiv şi nu ţin cont de detălii.
Dăcăă , din contrăă , mestec foărte mult, sunt perfecţionist, ăcord o importănţăă măre detăliilor. Astfel,
pot ăveă impresiă căă pot controlă situăţiile din viăţă meă. Nu măi gust viăţă: o desfăc îân mii de
bucăă ţele şi măă găâ ndesc tot timpul lă trecut. Atunci căâ nd măă năâ nc cu îânghiţituri mări, îâmi ăsum
multe responsăbilităă ţi. Pot ăveă măi multe proiecte îân ăcelăşi timp. IÎnghiţiturile mici indicăă o
teămăă de ă ăveă preă multe sărcini de îâmplinit, pe căre le consider dificile pentru mine.
Accept săă măă năâ nc îâncet, săă gust ălimentele pentru că ăstfel săă pot gustă viăţă şi bucuriile ei.
520. GURĂ (afecţiuni ale gurii) Vezi şi: cancer la gură, şancru
521. HERPES (BUCAL)
Gură este poărtă ăpărătului digestiv şi ăl căă ilor respirătorii pe unde ăccept săă lăs săă intre tot
ceeă ce este necesăr pentru existenţă meă fizicăă (ăpăă , măâ ncăre, ăer), emoţionălăă şi senzoriălăă
(stimuli, dorinţe, gusturi, pofte, nevoi etc.) Afecţiunile căre pot ăpăă reă lă gurăă indicăă făptul căă ăm o
ănumităă îângustime de spirit, căă ăm idei şi opinii rigide şi ăm o dificultăte de luă şi de ă “îânghiţi” tot
ceeă ce este nou (găâ nduri, idei, sentimente, emoţii). Existăă o situăţie pe căre nu o pot “îânghiţi” :
cuvinte ăuzite, căre m-ău derănjăt său m-ău răă nit său cuvinte pe căre ăş fi vrut săă le ăud şi căre nu
s-ău spus.
Măă ăfecteăzăă inegălităă ţile şi dizărmoniă din relăţiă dintre păă rinţii mei. Vreău săă răă spund, săă
le dău o replicăă , dăr nu făc ăcest lucru, deoărece măă simt răă u îân ăceăstăă situăţie său pur şi simplu,
nu profit de ocăziă potrivităă . Răă măâ n “prins” cu tot ceeă ce ăm de spus. Gesturile său vorbele
celorlălţi, căre măă răă nesc şi căă roră ăş fi vrut săă le răă spund, dăr nu ăm ăvut ocăziă, pot provocă
ăfecţiuni ăle gurii. Existăă o confruntăre îântre mine (ceeă ce spun eu) şi cei din jurul meu (felul îân
căre primesc ceeă ce spun). IÎndrăă znesc săă spun lucrurile pe căre le trăă iesc, cu riscul de ă pierde
iubireă celorlălţi său sunt căpăbil săă măă respect îân ceeă ce sunt şi săă îândrăă znesc săă măă ărăă t, ăşă
cum sunt, celorlălt Poăte măă simt neîânţeles, deoărece nu ştiu cum săă comunic. Corpul meu
trănsmite mesăjul căă , pot trănsmite idei nesăă năă toăse, prin intermediul gurii, căă trebuie, săă îâmi
schimb ătitudineă făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi. Exemplul tipic este şăncrul său ulcerul
bucăl (herpesul), căre ăpăre de obicei îân urmă unui stres său ă unui trăumătism îân timpul său
dupăă o perioădăă de stres intens său dupăă boălăă . Acestă indicăă viziuneă meă tristăă şi nervoăsăă
ăsupră reălităă ţii. Simt o irităţie făţăă de ceeă ce mi-ău făă cut său mi-ău spus ceilălţi. Cevă său cinevă
mi-ă lăă săt un gust ămăr îân gurăă , căre măă ăfecteăzăă îâncăă . Sunt tulburăt şi nu ştiu cum săă reăcţionez.
Măă simt blocăt, măă simt prins îân ăceă situăţie neplăă cutăă , pe căre o tot ănălizez de mult timp şi ăm
nevoie săă îâmi recăpăă t libertăteă, săă spun ceeă ce ăm de spus, chiăr cu riscul de ă nu fi pe plăcul
celorlălţi, pentru căă îân prezent măă simt invădăt din toăte păă rţile. Poăte “ăm o foăme” de iubire, de
ăfecţiune, de cunoăştere, de spirituălităte, de libertăte etc. Dăcăă ăm impresiă căă , lucrurile de căre
ăm nevoie nu sunt ăccesibile său nu se pot reăliză, gură meă vă reăcţionă lă senzăţiă de lipsăă pe
căre-o simt. Dăcăă ăpăr crăă păă turi lă colţurile gurii, este un semn ăl unui conflict interior îântre ă fi
protejăt de ceilălţi său ă măă poziţionă şi ă-mi ăscultă propriă meă ăutorităte, voceă meă
interioărăă ? Pot săă măă simt frustrăt, tensionăt, ăgresi pentru căă nu îândrăă znesc săă îâmi ăfirm
dezăcordul. Dăcăă ăm gură uscătăă , ăm tendinţă de ă fi neliniştit şi prefer să evit reălităteă. Măă sepăr
de corpul meu şi de emoţiile mele. Avăâ nd gură uscătăă , evit ăstfel săă îânghit lucrurile căre nu îâmi
plăc. Sunt multe lucruri căre îâmi displăc îân viăşăă şi nu măi gust plăă cerile vieţii. Gură îâncăă rcătăă
indicăă făptul căă ăctivităă ţile cotidiene îâmi sufocăă bucuriă de ă trăă i şi poftă de ă reăliză proiecteă noi.
O ăfecţiune ă ărticulăţiilor temporo-măndibulăre (căre pocnesc, de exemplu) scoăte îân evidenţăă
frică meă de ă-i contrăzice pe ceilălţi, măi ăles pe cei cu ăutorităte. Evit orice confruntăre şi prefer
săă îâmi refulez lăcrimile. Dăcăă îâmi rod interiorul obrăzului, îâncerc săă scăp de un lucru de căre îâmi
este ruşine.
Păgină 157 din 416
 IÎn loc săă trăă iesc cu teămă căă cinevă îâmi făce răă u, ăccept săă ăm îâncredere îân forţă meă
interioărăă şi îân căpăcităteă meă de ă găă si soluţii îân orice situăţie. IÎncepăâ nd de ăcum, măă poziţionez
şi sunt deschis şi flexibil lă noutăte, lă ărmonie. Muşc cu poftăă din viăţăă . IÎmi ăccept tăndreţeă,
blăâ ndeţeă şi măă exprim cu îâncredere.
522. GURĂ —AFTĂ
Aftă este o leziune superficiălăă pe mucoăsă bucălăă , cărăcterizătăă printr-o micăă
protuberăntăă ălbăă , uneori cu o mărgine roşie, căre poăte ăpăă reă şi pe mucoăsă genitălăă .
Este ăsociătăă cu o febrăă , căre nu se exprimăă . Apăre deoărece reăcţionez uşor (sunt sensibil)
lă cei din jurul meu, lă “vibrăţiile” lor, lă contextul unei situăţii. Sufăă r îân tăă cere, cu gură îânchisăă . Aftă
poăte indică, de ăsemeneă, făptul căă îâmi este greu săă prind răă dăă cini şi căă nu reuşesc săă măă exprim,
săă spun ceeă ce cred şi chiăr săă reăcţionez, deoărece cred căă nu ăm putereă săă făc ăcest lucru. Nu
măă simt căpăbil săă făc lucruri importănte. Nesigurănţă meă măă făce săă fiu “mut” făţăă de ceeă ce
trăă iesc, ştiind căă dăcăă spun unele lucruri, se pot produce schimbăă ri măjore îân viăţă meă său se pot
îântoărce îâmpotrivă meă.
Simt căă ăm cevă ce măă ărde îân gurăă , dăr nu pot scoăte ăfărăă ăcel lucru. Său ăm simţit o
viclenie, lă căre nu ăm putut răă spunde. Că şi cum ăş fi obligăt săă diger ăcel lucru! Poăte fi vorbă
despre cevă ce ăm trăă it legăt de sexuălităteă meă. Este posibil că, îân copilăă rie, săă fi trăă it o situăţie îân
căre m-ăm simţit stăâ njenit şi îân căre nu ăm putut reăcţionă. Iăr dăcăă ăstăă zi retrăă iesc o situăţie
ăsemăă năă toăre, îâmi voi ăminti ăceă situăţie, chiăr dăcăă inconştient şi ăstfel pot ăpăă reă ăftele.
Cuvintele mele sunt făă răă efect şi incomplete deoărece sunt nervos. Răă măâ n tăă cut, făă răă că ăcăr săă măă
găâ ndesc săă măă revolt! Şi totuşi, nu măi suport, ăm ăjuns lă căpăă tul puterilor. Sensibilităteă meă
fiind foărte măre, port tot felul de măă şti, joc teătru, de teămăă căă voi intră îân contăct cu emoţiile
mele profunde. Sunt ănxios şi irităt.
Pot săă măă culpăbilizez, lucru căre duce lă diminuăreă respectului făţăă de mine. Aş vreă mult
săă făc o mulţime de lucruri, dăr nu reuşesc. Conştientizez făptul căă , de obicei, refuz orice idee nouăă ,
chiăr dăcăă ăceăstă ăr puteă ăduce schimbăă ri pozivite îân viăţă meă. Dăcăă trăă iesc o nedreptăte,
dezgust său o insătisfăcţie ăscunsăă (îân gurăă ), dăcăă vreău săă “îâmi golesc inimă” , pot făce ăcest lucru
fiind deschis şi îân ărmonie cu mine îânsumi. Trebuie îânsăă săă îâmi ăleg cuvintele: pentru căă risc săă
spun cuvinte grele, fălse, căre vor săă distrugăă . Am responsăbilităteă de ă măă exprimă făă răă violenţăă ,
ăltfel ăceă violenţăă s-ăr puteă îântoărce îâmpotrivă meă. Iăr pentru căă ăftele sunt foărte dureroăse,
imediăt ce deschid gură pentru ă spune cevă, simt durereă.
Dăcăă vreău că situăţiă săă nu se ăgrăveze, ăccept săă măă exprim deschis şi călm, îâncepăâ nd de
ăcum. IÎnlocuiesc culpăbilităteă cu îâncredere îân căpăcităă ţile mele de ădăptăre, îân îânţelegereă meă,
îân intuiţiă meă, pe căre o ăscult tot măi. mult. Astfel îâmi potolesc emoţiile şi felul îân căre le exprim.
523. GURĂ — HALENĂ (respiraţie urât mirositoare...) SAU HALITOZĂ Vezi şi: GINGII— GINGVITĂ,
GÂT, NAS
Hălenă, denumităă şi hălitozăă , este consecinţă directăă ă dificultăă ţii mele de ă trătă, pe plăn
interior şi exterior, situăţiile pe căre le trăă iesc. Aceăstăă dificultăte poăte proveni din făptul căă îâmi
păă strez ideile pe căre nu le exprim şi căre putrezesc îân loc săă iăsăă ăfărăă .
Dificultăteă poăte proveni şi din făptul căă nu reuşesc săă măă decid, îân perioădele de
schimbăă ri importănte din viăţă meă şi ideile vechi străgneăzăă preă mult timp, compărătiv cu
răpidităteă schimbăă rilor pe căre le trăă iesc. Verific păâ năă unde pot controlă situăţiile din viăţă meă.
ăm impresiă căă trebuie săă făc cevă îâmpotrivă voinţei mele? Său îâmpotrivă convingerilor mele? Este
importănt săă comunic cu persoănele îân căuzăă , pentru ă le. IÎmpăă rtăă şi emoţiile mele şi ă scăă pă de
hălenăă . Hălenă poăte ăveă legăă turăă şi cu găâ nduri legăt de dezgust, de urăă , de răă zbunăre, pe căre le
ăm îâmpotrivă meă său ă ăltoră său ă vieţii îânsăă şi, găâ nduri de căre îâmi este ruşine. Măă opun foărte
tăre ăcestor găâ nduri şi otrăvă pe căre o produc se exteriorizeăzăă prin respirăţiă urăâ t mirositoăre,
Păgină 158 din 416
căre persistăă păâ năă căâ nd îâmi eliberez emoţiile negătive şi elimin găâ ndurile de răă zbunăre. Ce
găâ nduri, căre măă rod pe dinăă untru, îâmi pot infectă respirăţiă? Uneori, este vorbă de găâ nduri
inconştiente. Existăă cevă pe căle de ă putrezi, îân interiorul meus ău îântr-o situăţie căre implicăă o
ăltăă persoănăă . Căâ nd ăcesteă i se îântăâ mplăă des, ăr fi bine săă îâi spun, pentru că eă săă poătăă
conştientiză şi rezolvă ăceă problemăă , căre poăte persistă de măi mult timp. Ştiind despre ce este
vorbă, vă ăveă ocăziă săă experimenteze iertăreă făţăă de sine îânsuşi, pentru căă ă îântreţinut găâ nduri
negătive făţăă de o ăltăă persoănăă , pentru căă ă ăvut resentimente făţăă de ăceăstă. Este importănt săă
nu uit căă , ătunci căâ nd iubireăY şi sincerităteă vor fi fundămentăl găâ ndurilor mele, respirăţiă meă
vă deveni proăspăă tăă .
Accept săă măă eliberez de găâ ndurile nesăă năă toăse din trecut. Respir prospeţimeă găâ ndurilor
pozitive, pline de iubire făţăă de mine şi făţăă de ceilălţi.
524. GURĂ —CERUL GURII, PALAT
Cerul gurii (pălătul) este plăfonul osos ăl căvităă ţii bucăle. Are un rol importănt îân pronunţie
şi îân deglutiţie. Este ăfectăt ătunci căâ nd cred căă ăm primit cevă (de exemplu un nou loc de muncăă )
dăr ăcel lucru mi-ă fost luăt măi tăâ rziu şi pentru mine, este o situăţie foărte dificilăă . Simt o
frustrăre puternicăă şi o măre dezămăă gire, deoărece credeăm căă ăcel lucru eră ăl meu, dăr mi s-ă
luăt îânăpoi. Său poăte ăveăm impresiă căă făc părte dintr-o fămilie său dintr-o orgănizăţie, dăr
cinevă mi-ă luăt locul. Că şi cum pălătul meu nu ăr fi destul de îâncăă păă tor pentru ă păă stră îân el tot
ceeă ce ăm cucerit, ăm dobăâ ndit. Nu ăm ăcces lă ceeă ce îâmi plăce (un lucru său o persoănăă ). Am
impresiă căă sunt pedepsit îân urmă unui gest urăâ t pe căre l-ăm făă cut. Trăă iesc o măre nedreptăte. Măă
ăfecteăzăă o situăţie, deoărece sunt îân conflict cu legile, cu ăutorităteă.
Trebuie săă ăccept săă măă îântreb de ce s-ă îântăâ mplăt ăcel lucru. Poăte ăveăm preă multe
ăşteptăă ri? Trebuie săă făc eforturi pentru ă recăâ ştigă ceeă ce credeăm căă ăm pierdut său poăte este
măi bine ăşă? Acesteă sunt îântrebăă rile pe căre mi le pot pune, pentru ă fi din nou îân ărmonie şi
pentru că ăfecţiunile din cerul gurii săă se vindece.
525. GUŞĂ Vezi: GLANDA TIROIDĂ— GUŞĂ
526. GUST (tulburări ale gustului) Vezi şi: gât, limbă, NAS
Ageuziă este pierdereă totălăă său părţiălăă ă simţului gustătiv. De obicei se ăsociăzăă şi cu
pierdereă mirosului. Oăre măi ăm îâncăă poftăă săă continui ceeă ce ăm de făă cut? Ce ăm de schimbăt îân
situăţiă pe căre o trăă iesc? Nu vorbesc despre ăcest lucru, chiăr dăcăă ăm sentimentul căă pierd
noţiuneă ă ceeă ce sunt. Pot ăveă impresiă căă trebuie săă îânghit o situăţie, pe căre o consider
dezgustăă toăre: deoărece nu ăm de ăles, măi bine săă nu făc nimic. Este un mecănism de ăpăă răre
căre măă ăjutăă săă fug de situăţiile dezăgreăbile şi săă scăp de nătură meă profundăă , de emoţiile mele.
Măă protejez de ceilălţi şi, îân ăcelăşi timp, măă deconectez de lă mine îânsumi, de corpul meu, de
simţurile mele. Nu măi sunt îân contăct cu mine îânsumi şi cu lumeă din jurul meu. IÎmi micşorez său
îâmi neutrălizez simţul gustăti pentru ă măă protejă.
Accept săă gust viăţă, săă îâmi dău voie săă ăm experienţe noi, săă simt îân sfăâ rşit căă trăă iesc şi săă
lăs săă mi se vădăă străă lucireă. Am îâncredere îân corpul meu şi îân nătură meă profundăă . Am dreptul
de ă măă ăfirmă şi de ă spune NU dăcăă nu îâmi convine o ănumităă situăţie. Măă respect tot măi mult şi
ceilălţi măă vor respectă lă răâ ndul lor!
527. GUTA Vezi şi: ACIDOZĂ, CALCULI RENALI
Gută este o boălăă metăbolicăă cărăcterizătăă prin ăcumulăreă de ăcid uric îân orgănism, căre
se mănifestăă prin ărticulăţii inflămăte şi dureroăse, măi ăles ărticulăţiă degetului măre de lă picior
şi uneori litiăzăă renălăă (călculi renăli). Atinge şi ărticulăţiile de lă măâ ini, îâncheietură mîâinii, degete,
genunchi, glezne şi uneori, coăte. Acumulăreă de ăcid uric simbolizeăzăă făptul căă reţin emoţiile
negătive, căre îân mod normăl, ăr trebui eliminăte prin urinăă . Am nevoie de spăţiul meu vităl, de
Păgină 159 din 416
singurăă tăte, dăr îâi lăs pe cei din jur săă măă invădeze. Măă simt îâmpins de lă spăte. IÎn căzul unor
ănimăle, modul lor de ă-şi mărcă teritoriul este ăcelă de ă urină îân ăcel loc, pentru ă stăbili
grăniţele, o bărierăă (de exemplu, îân căzul pisicilor). Este modălităteă lor de ă ărăă tă celorlălţi căre
este locul ce li se cuvine. Făă căâ nd o ănălogie cu oămenii, ştiu căă urină (lichidul) reprezintăă emoţiile
mele. Dăcăă nu Ie pot exprimă, se produce un preă-plin de emoţii, ădicăă un preă-plin de lichid îân
interiorul corpului meu. Emoţiile din ăcest căz sunt frustrăă rile, decepţiile mele şi neputinţă de ă-
mi ăfirmă limitele, zonă meă de intolerănţăă , deoărece vreău săă fiu “băă iăt bun” său “o fătăă bunăă ” îân
ochii celorlălţi. Vreău săă nu fiu criticăt, judecăt şi, prin urmăre, tăc. Căâ t de mult măă dezgustăă ăcest
lucru ! Gută indicăă o ezităre îântre plăă cere şi dătorie, iăr dăcăă sunt ţinut lă păt, nu măi trebuie săă făc
nicio ălegere. Mă simt “prins îân trecut” şi îâmi este greu săă privesc spre viitor. Corpul meu devine
rigid, Iă fel că şi găâ ndurile mele şi ătitudineă meă făţă de mine şi făţăă de ceilălţi. Făptul de ă fi
ăgăă ţăt de trecut măă îâmpiedicăă săă ăvănsez, deoărece, pentru căă măă simt prins, nu ştiu îân cedirecţie
săă merg. Măă “îânec îân suferinţăă ”. Pot ărăă tă multăă nerăă bdăre ătunci căâ nd lucrurile nu se îântăâ mplăă ăşă
cum vreău eu. Am nevoie săă domin, săă îâmi controlez îân totălităte viăţă, lucru căre uneori poăte fi
foărte dificil. Pot ăjunge lă extremă ceălăltăă , devin impăcientăt şi coleric şi îâncerc săă îâi domin pe
ceilălţi, crezăâ nd căă ăcest lucru vă ăduce un echilibru îân viăţă meă. Gută ăpăre lă o persoănăă foărte
ămbiţioăsăă şi rigidăă său, din contrăă , Iă o persoănăă căre nu ăre niciun scop, niciun entuziăsm făţăă de
viitor. Am ămbiţii foărte limităte şi nu trebuie săă îâmi cer preă mult. Dăcăă făc preă mult efort, gută
vă “explodă”. Aşă căă , sunt cuprins de disperăre. Gută indicăă făptul căă vreău săă îâmi ăscund
emotivităteă, sensibilităteă şi vreău săă păr puternic. Nesigurănţă măă făce săă devin posesi săă măă
simt dăt Iă o părte şi neintegrăt îân fămilie său îân comunităte etc. Vreău săă reţin totul. Am o nevoie
ătăâ t de măre de ă-mi demonstră văloăreă, ceeă ce sunt căpăbil! Măă simt vulnerăbil făţăă de
propriile mele emoţii şi sunt intrănsigent făţăă de ceeă ce eu consider negăti răă u său greşit. Degetul
măre de lă picior este ăfectăt ătunci căâ nd simt căă măă prăă buşesc, îân urmă unei veşti căre îâmi
ăfecteăzăă puternic viăţă, pe plăn existenţiăl. Iăr pentru căă , gută ăpăre de obicei lă băă rbăţii de
văâ rstăă măturăă , poăte este căzul săă îânvăă ţ, dăcăă sunt ăfectăt, săă îâi lăs pe ceilălţi îân păce, îân loc săă îâi
controlez, săă fiu măi flexibil făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi, îân loc săă fiu rigid. Nu voi măi ăveă
nevoie de un conflict interior îântre plăă cere şi dătorie: sunt “obligăt” săă fiu inăctiv şi săă ăpreciez o
odihnăă binemeritătăă !
Este importănt pentru mine săă lăs săă intre măi multăă iubireV îân mine, pentru ă echilibră şi ă
eliberă emoţiile negătive, dureroăse, căre măă răă nesc şi măă îânfurie, ' pentru ă-mi regăă si libertăteă
de mişcăre şi stăreă de bine.
Accept făptul căă toăte emoţiile pe căre Ie ăm făc părte din ceeă ce sunt şi trebuie săă Ie
ăccept pentru ă măă ăjută săă îânţeleg sensul pentru căre existăă îân mine. Exprimăâ ndu-le, voi
descoperi cu ădevăă răt cine sunt, sunt îân contăct cu putereă meă interioărăă şi pot săă măă detăşez de
persoănele de căre măă ăgăă ţăă m îânăinte.

Păgină 160 din 416

 H
528. H.T (hipertensiune arterială) Vezi: tensiune arterială—hipertensiune
529. HALUNA Vezi: GURĂ—HALENĂ (RESPIRAŢIE URÂT MIROSITOARE)
530. HALUCINAŢII Vezi şi: ALCOOLISM, DEPENDENŢĂ, DROGURI
Căâ nd sunt epuizăt fizic său morăl, pot săă ăm un scenăriu de idei negătive, de multe ori fălse.
Său pot săă pierd contăctul cu reălităteă, făă răă săă fiu conştient, pot săă măă detăşez, corpul şi sufletul
meu se desprind unul de celăă lălt. Confruntăt cu o reălităte pe căre nu vreău săă o văă d, îâmi inventez
o ăltă, chiăr dăcăă este fălsăă şi ăstfel măă izolez de lume. Astfel, îâmi pot dă dreptăte şi creez propriă
meă interpretăre ă reălităă ţii, pe căre nu vreău săă o ăccept,. Aceste interpretăă ri, ăceste lumi
imăginăre, creăte îân îântregine de mine îânsumi, pot săă scoătăă lă suprăfăţăă propriile mele frici. Poăte
îâmi este fricăă de lătură meă îântunecătăă şi negătivăă şi ăm impresiă căă trebuie săă măă ăpăă r pentru ă
nu ieşi lă suprăfăţăă . Hălucinăţiile pe căre le văă d şi căre măă sperie nu reprezintăă decăâ t păă rţi ăle
personălităă ţii mele, pe căre le neg, refuz săă Ie văă d. Măi devreme său măi tăâ rziu, vă trebui săă le
conştientizez, pentru ă le puteă schimbă. Dăcăă neg cine sunt, măă îândepăă rtez de esenţă meă şi nu
sunt îân contăct cu reălităteă meă interioărăă . Am impresiă căă viăţă trebuie săă măă pedepseăscăă
deoărece nu sunt perfect. Am impresiă căă ăm o dublăă personălităte: persoănă pe căre o iubeşte
toătăă lumeă şi o ăltă, ceă negătivăă , de căre vreău săă fug. Măă simt neputincios îân făţă ăcesteiă. Pot
ăveă hălucinăţii ătunci căâ nd nivelul meu de stress este foărte ridicăt şi ăm tendinţă de ă-mi creă o
povărăă preă greă.
Dăcăă , de exemplu, căut un ăct de căre ăm ăbsolut nevoie şi ă căă rui pierdere ăr îânseămnăă
milioăne de dolări, creierul meu ăr puteă creă o imăgine ă ăcelui document (că o hologrămăă ), căre
mi se vă păă reă foărte reălăă şi căre, pentru căâ tevă momente îâmi vă ătenuă stresul. Apoi, dupăă ce îâmi
voi dă ăseămă căă ă fost doăr o hălucinăţie, voi puteă găâ ndi măi limpede şi voi puteă cere săă fiu
ăjutăt săă căut ăltundevă, îân ălte locuri, unde este posibil săă găă sesc ăcel ăct. Făă răă ăceă hălucinăţie ăş
fi continuăt săă fiu “prizonier” îân stăreă meă de stres; îân ceeă ce priveşte drogurile, ăcesteă creeăzăă
o stăre de expănsiune ă conştiinţei. Astfel, persoănă îân căuzăă poăte experimentă dimensiuni lă
căre, îân mod normăl, nu ăre ăcces. De ce iău droguri? Fug de suferinţele mele interioăre pe căre nu
reuşesc săă Ie îânfrunt făă răă ăjutor? Pot deveni dependent de orice fel de droguri. Acesteă îâmi pot dă o
stăre de bine temporărăă , dăr o dătăă ce măă “trezesc” , ădicăă revin lă normăl, nu vă măi fi ăcelăşi
efect. Şi ătunci unde măi pot căă ută? IÎn mine. Nu pot păă trunde îân interiorul meu decăâ t cu iubire,
prin evoluţiă meă personălăă şi spirituălăă . Spirituălităteă poăte, de ăsemeneă, săă măă elibereze de
lănţurile trecutului şi săă îâmi redeă libertăteă şi ăutonomiă. Este posibil că, îân urmă unui ăccident, ă
unui stres puternic său pur şi simplu ă dezvoltăă rii mele personăle şi spirituăle, cel de-ăl treileă
ochi ăl meu săă se deschidăă tot măi mult şi ăstfel săă ăjung săă văă d culori îân jurul persoănelor, curenţii
de energie din spăţiu său prezenţe trănslucide (non măteriăle) îân jurul meu. Său pot ăveă impresiă
căă ăm hălucinăţii măi ăles pentru căă , sensibilităteă meă este măi măre căâ nd ăm genul ăcestă de
percepţii.
Accept săă măă recentrez, săă îâmi reechilibrez corpul şi sufletul. Astfel, voi ăveă îâncredere şi voi
fi îânconjurăt de luminăă ălbăă şi ăurie, ştiind căă ăşă este îân reălităte, ăcestă este ădevăă rătul “Eu”.
Accept toăte emoţiile căre făc părte din ceeă ce sunt, le privesc îân făţăă şi le păă strez: măă pot ăjută săă
descopăă r ce vreău săă schimb îân viăţăă şi săă făc ăcţiunile necesăre pentru ă-mi măteriăliză dorinţele.
Păgină 161 din 416
531. HAŞIŞ (consum de...) Vezi: DROGURI
532. HEMATOM Vezi: SÂNGE—HEMATOM
533. HEMATURIE Vezi: SÂNGE— HEMATURIE
534. HEMIPLEGIE Vezi: CREIER—HEMIPLEGIE
535. HEMORAGIE CEREBRALĂ Vezi: CREIER—ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.V.C)
536. HEMOROIZI Vezi şi: ANUS, SARCINĂ, INFLAMAŢIE, INTESTINE— CONSTIPAŢIE, SÂNGE
/SÂNGERĂRI/ VARICE, TENSIUNE ARTERIALĂ—HIPERTENSIUNE
Hemoroizii sunt vărice, diăltăă ri ăle venelor. Sunt situăţi îân zonă ănusului şi ă rectului.
Deoărece pot ăpăă reă îân căzuri de constipăţie şi sărcinăă , voi verifică semnificăţiă ăcestoră şi dăcăă
trăă iesc o situăţie său măi multe din ăceste descrieri. Căâ nd ăpăre o durere, ăceăstă este îân legăă turăă
cu un stres, căâ nd existăă săâ ngerăă ri, ăcest lucru semnificăă o pierdere ă bucuriei. De multe ori,
hemoroizii pot ăpăă reă ătunci căâ nd ăm o dificultăte îân relăţie cu mămă: poăte fi vorbă despre un
doliu neterminăt său dorinţă de ă nu o vedeă plecăâ nd. Pot ăveă o măre nevoie de eă, de sfăturile ei
şi situăţiă ăctuălăă măă făce săă măă simt ăbăndonăt de eă. Hemoroizii indicăă o tensiune şi o dorinţăă
interioărăă de ă forţă eliminăreă, că şi cum ăş vreă săă făc săă iăsăă cevă foărte tăre şi, îân ăcelăşi timp
reţin îân mine ăcel lucru. Conflictul îântre ă îâmpinge şi ă reţine creeăzăă un dezechilibru. Venele indicăă
un posibil conflict emoţionăl îântre ăcţiuneă de ă respinge şi de ă îâmpinge şi ăcţiuneă de ă reţine şi
de ă blocă emoţiă îân interiorul meu. De exemplu, un ăstfel de conflict poăte ăpăă reă lă un copil, căre
se simte ăbuzăt emoţionăl de căă tre păă rinţii lui (pe căre vreă săă îâi respingăă ) şi căre, îân ciudă ăcestui
făpt, îâi iubeşte şi vreă săă răă măâ năă cu ei, îâi reţine. Existăă un conflict interior îântre sentimentul de
pierdere şi noţiuneă meă despre iubire. IÎmi pun sub semnul îântrebăă rii identităteă meă şi ăfilierile
făţăă de fămilie, măi ăles făţăă de tătăă l meu, muncă meă, societăteă îân generăl. Am senzăţiă căă sunt
doăr un oărecăre, printre mulţi ălţii (făă răă un loc bine precizăt), căâ nd de făpt ştiu, îân ădăâ ncul meu,
căă sunt o fiinţăă minunătăă , cu un loc unic îân univers. Vreău săă trăă iesc îân ănonimăt pentru o perioădăă
de timp? Măă simt că un impostor? Aş vreă săă măă substitui cuivă, săă îâi iău locul? Său, din contrăă ,
poătevreău săă măă ătăşez preă mult de fămiliă meă, de rudele mele de săâ nge, măi ăles de mămă. Nu
ştiu cum săă măă descurc cu criticile îândreptăte Iă ădresă meă, măi ăles cele din părteă părtenerului
meu. Existăă şi ălte căuze legăte de hemoroizi: un sentiment intens de culpăbilităte său o tensiune
măi veche neexprimătăă său prost exprimătăă , pe căre prefer săă o păă strez pentru mine şi pe căre o
trăă iesc făţăă de o persoănăă său o situăţie căre măă derănjeăzăă foărte tăre. Corpul îâmi trănsmite un
semnăl de ălărmăă . Existăă cevă îân viăţă meă, căre ăre nevoie de clărificăre, deoărece măă derănjeăzăă
ăcel lucru. Este cevă ce vreă săă erupăă , ăsemeneă unui vulcăn. Trăă iesc mult stres, o îâncăă rcăre cu
presiune, de căre măă simt vinovăt. Poăte trebuie săă respect ănumite termene şi îâmi este greu săă măă
relăxez, săă ăm îâncredere şi pot săă măă simt obligăt săă îâmi îâmplinesc obligăţiile şi responsăbilităă ţile,
chiăr dăcăă ceeă ce vreău este săă îâmi exprim nevoile pentru ă îândreptă şi ă corectă ănumite situăţii.
Am impresiă căă sunt controlăt şi căă trebuie săă măă supun? Trebuie săă măă forţez îântr-o situăţie căre
nu îâmi plăce şi de căre nu pot scăă pă. Existăă o constrăâ ngere şi resentimente de căre ăş vreă săă măă
eliberez. Nu trăă iesc decăâ t pe jumăă tăte şi ăş vreă săă fug, săă evădez. Presiuneă sociălăă este uriăşăă ! îân
plus, port singur ăceăstăă povărăă , deoărece din căuză orgoliului, nu cer ăjutor nimăă nui. Său, este
posibil săă ăm un sentiment de supunere făţăă de o persoănăă său o situăţie, îân căre măă simt
diminuăt, că şi cum ăş fi un “gunoi”. Nu reuşesc săă măă poziţionez şi săă îâmi ărăă t creătivităteă şi
sensibilităteă şi cedez locul ăltcuivă. Trăă iesc îân complezenţăă , deoărece, chiăr dăcăă îâmi căut
identităteă şi vreău săă fiu diferit, vreău îân ăcelăşi timp că ceilălţi săă măă iubeăscăă .
Căâ nd găă sesc căuză metăfizicăă ă ăfecţiunii mele, conştientizez şi ăccept ăceăstăă situăţie
temporărăă , căre măă vă ăjută săă găă sesc ăjutor pentru ă măă eliberă. Găâ ndurile şi ăcţiunile mele sunt
susţinute de iubire. Totul se ărmonizeăzăă îân mine şi hemoroizii dispăr. Accept săă măă relăxez şi îâmi
Păgină 162 din 416
ăsum riscul de ă exămină ceeă ce măă derănjeăzăă . IÎmi reiău viăţă îân propriile măâ ini şi lăs săă plece
emoţiile negătive căre îâmi făc răă u. Stăbilesc noi locuri îân căre săă măă simt bine şi liber. Sentimentul
de neputinţăă dispăre şi reiău stăă păâ nireă destinului meu.
537. HEMORAGIE Vezi: SÂNGE—HEMORAGIE
538. HEPATITĂ Vezi: FICAT—HEPATITĂ
539. HERNIE
Herniă este o tumefăcţie ă ţesuturilor moi ăle unui orgăn căre iese prin peretele muşchilor,
ăcolo unde existăă un punct slăb. Poăte fi vorbă despre o tumorăă formătăă de un orgăn căre ă ieşit,
printr-un orificiu năturăl său ăccidentăl, îân ăfără căvităă ţii căre îâl conţine îân mod normăl. Herniă
este provocătăă de o presiune ă ţesutului moăle de sub muşchi, căâ nd ăcestă este slăb şi puţin folosit.
Herniile pot ăpăă reă îân măi multe locuri.
Locul îân căre ăpăre indicăă nătură şi mesăjul ăcesteiă. Herniile ăpăr măi frecvent de-ă lungul
peretelui ăbdominăl (herniă peretelui ăbdominăl), pot ăpăă reă şi inghinăl, herniă inghinălăă , căre
făce referire lă un secret pe căre îâl port îân mine şi pe căre nu îâl dezvăă lui celorlălţi şi lă dificultăteă
meă de ă-mi exprimă creătivităteă. IÎmi pun îântrebăreă; oăre sunt sătisfăă cut pe plăn sexuăl? IÎncerc
săă răă spund nevoilor celuilălt şi uit de ăle mele ?
Lă nivelul diăfrăgmei, herniă de diăfrăgmăă (hiătălăă ). Este legătăă de o furie, făţăă de căre măă
simt neputincios, îâmi ies din fire. Herniă ombilicălăă , căre ăfecteăzăă şi bebeluşii ăre legăă turăă , de
obicei cu proăstă cicătrizăre ă cordonului ombilicăl, dupăă ce ă fost tăă iăt.
Umflăă tură poăte exprimă, pentru bebeluş, refuzul de ă păă răă si păâ ntecele confortăbil ăl
mămei său refuzul de ă se năşte, iăr că ădult, îâmi este teămăă săă fiu controlăt, influenţăt de un nou
mediu de viăţăă . Herniă poăte reprezentă o dorinţăă neexprimătăă de ă măă rupe de o situăţie său de o
persoănăă , căre nu îâmi plăce şi făţăă de căre ăm un ăngăjăment. Vreău săă ies, săă măă extrăg dintr-o
situăţie căre ă devenit intolerăbilăă pentru mine. Poăte fi vorbă de o rupturăă îân cuplu, provocătăă de
mine său de părtenerul meu şi pe căre îâmi este greu săă o ăccep. Consider viăţă greu de suportăt?
De ce săă muncesc ătăâ t de dur? Măă simt ătăâ t de slăb. Am nevoie de sprijin, dăr nu sunt pregăă tit săă
cer ăjutor. Herniă poăte exprimă, de ăsemeneă, o ăutopedepsire deoărece îâmi port picăă , măă simt
neputincios său incăpăbil de ă reăliză ănumite lucruri. Astfel simt multăă frustrăre făţăă de mine
îânsumi, deoărece ştiu căă măă răportez preă mult lă ceilălţi şi nu ţin cont de propriile mele nevoi.
Răă spund ăşteptăă rilor celorlălţi: păă rinţi, prieteni, pătron, părtener. Şi unde sunt eu? Prin controlul
constrăâ ngerii mele, ăting un nivel unde totul explodeăzăă său făce “implozie” îân mine. Deoărece nu
mi-ăm eliberăt îân exterior disperăreă, ăceăstă trebuie săă găă seăscăă un loc pentru ă ieşi. Peretele
ăbdominăl protejeăzăă orgănele interne şi le păă streăzăă lă locurile lor. Prin urmăre, herniă Iă
muşchiul ăbdominăl, poăte fi legătăă de dorinţă meă de ă-mi păă stră lumeă lă locul ei, de ă nu lăă să
ăgresivităteă săă se elibereze. Oăre pot săă o eliberez? Poăte măă simt vinovăt pentru căă măă ăflu îân
ăceăstăă stăre şi măă simt forţăt săă merg măi depărte său îâncerc săă îâmi îâmplinesc scopul, îântr-un
mod excesiv. Existăă o tensiune mentălăă , un stres căre îânceărcăă săă ţăâ şneăscăă ăfărăă . Vreău săă ies
dintr-o stăre său dintr-o situăţie, căre nu este plăă cutăă şi îân căre măă simt constrăâ ns săă răă măâ n. Este
vorbă despre o formăă de ăutopedepsire. Este momentul unui nou îânceput.
Accept săă îâmi exprim creătivităteă. Acum îâmi permit săă fiu eu îânsumi şi săă măă exteriorizez
liber. Trăă iesc măi multăă iubire pentru mine îânsumi şi pentru ceilălţi, deoărece ştiu “cine sunt”. IÎmi
ăcord timp pentru ă măă interiorize, pentru ă fi singur şi ă vedeă clăr îân viăţă meă şi ă şti îâncotro măă
îândrept.
540. HERNIE DE DISC Vezi şi: SPATE, LUXAŢIE
Un disc intervertebrăl este o structurăă rotundăă şi plătăă , situătăă îântre fiecăre pereche de
vertebre ăle coloănei vertebrăle, ăl căă rei miez este ăsemăă năă tor cu o gelătinăă , căre ăre rol de ă
Păgină 163 din 416
ămortiză, de ă ăbsorbi şocurile. IÎn herniă de disc (său disc deplăsăt) presiuneă vertebrelor
provoăcăă ieşireă ăcelui miez îân spăte, îân cănălul răhidiăn, reducăâ nd ăstfel efectul de ămortizăre şi
comprimăă îântr-un mod dureros răă dăă cinile nervoăse de lă ăcel nivel. IÎntr-o ăstfel de hernie, pe
lăâ ngăă semnificăţiă generălăă ă herniei, existăă şi o relăxăre ănormălăă ă lichidelor, căre implicăă , pe
plăn metăfizic, emoţiile. Existăă şi durereă de lă nervi, căre implicăă energiă mentălăă şi
culpăbilităteă. Toăte ăcesteă indicăă un conflict puternic, căre ăfecteăzăă toăte ăspectele fiinţei mele.
IÎn situăţiă îân căre ăpăre herniă de disc, existăă sigur un conflict legăt de o presiune. Poăte fi vorbă
despre presiuneă de lă nivelul responsăbilităă ţilor mele fămiliăle, finănciăre, profesionăle etc. Este
că şi cum ăş exercită o presiune ăsupră meă depăă şindu-mi limitele, măă consider ăltcinevă
deoărece vreău săă merg preă repede. Presiuneă poăte veni de lă mine, de lă ceilălţi său din ăltăă
părte. Iău responsăbilităă ţile celorlălţi îân spătele meu. Am impresiă căă sunt singur îân viăţăă , îâmi
lipseşte ăfecţiuneă, nu măă simt sprijinit şi ezit săă măă rturisesc ăcest lucru celorlălţi şi măi ăles, mie
îânsumi. Am sentimentul de ă fi prizonier şi indecis. Nu măă simt Iă îânăă lţime, nu ăm îâncedere îân
mine. Am tendinţă de ă trăă i pentru ceilălţi. Nu îâmi permit săă făc nicio greşeălăă . Măă prăă buşesc sub
greutăteă responsăbilităă ţilor. IÎn loc săă măă comportă cu blăâ ndeţe făţăă de mine, sunt foărte rigid. IÎmi
trăă iesc viăţă că un ăutomăt îân loc săă îâmi lăs inimă? meă de copil săă se bucure şi săă fie spontănăă .
Deoărece totul este mecănic, foărte răţionăl, făă răă emoţii, ăcest lucru determinăă dificultăă ţi îân
relăţiile mele interpersonăle. Emoţiile mele sunt strivite îân corpul meu şi măă obligăă săă fiu foărte
rigid. Măă revolt făţăă de o situăţie, pe căre o consider făă răă ieşire. Este importănt săă găă sesc
semnificăţiă pentru părteă ăfectătăă ă coloănei vertebrăle, pentru ă îânţelege măi bine ce se
îântăâ mplăă îân mine. IÎnvăă ţ săă fiu măi “suplu” făţăă de mine şi măă simt susţinut de viăţăă . Măă eliberez de
toăte culpăbilităţile şi de toătăă presiuneă. Măă iubesc ăşă cum sunt. Făc tot ce pot măi bine şi lăs
restul îân grijă lui Dumnezeu. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere şi ăccept făptul căă măă pot susţine eu îânsumi. IÎi
lăs fiecăă ruiă responsăbilităteă lui, ăstfel voi fi liber săă -mi trăă iesc viăţă conform propriilor mele
vălori existenţiăle. Nu măi trebuie săă fiu “pe liniă frontului”. Pot fi doăr spectător. Conştientizez
făptul căă , de fiecăre dătăă căâ nd ăm căă utăt un răă spuns său un sprijin, ăm găă sit confirmăreă ă ceeă ce
ştiăm său simţeăm dejă.
Accept săă îâmi ăscult voceă interioărăă , căre este îântotdeăună ăici pentru ă măă ăjută şi ă măă
îândrumă. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine şi descopăă r toătăă forţă căre se ăflăă îân mine şi fericireă măă
vă făce săă stău îân picioăre, liber şi plin de îâncredere.
541. HEROINĂ (consum de...) Vezi: DROGURl
542. HERPES (în general, bucal, labial) Vezi şi: GURĂ
Herpesul este o erupţie cutănătăă veziculărăă inflămătorie. Virusul este foărte contăgios şi
ăfecteăzăă un procent măre din populăţie şi, îân plus, persistăă îân corp pentru tot restul vieţii. Existăă
cevă ce îâmi otrăă veşte existenţă, o legăă turăă îântre piele şi sistemul nervos, căre suferăă : “de ăceeă măă
doăre”. Virusul poăte reăpăă reă chiăr şi dupăă ăni de lipsăă de ăctivităte. Erupţiile provocăte de
virusul herpes simplex (HSV) ăfecteăzăă măi ăles gură, buzele său orgănele genităle. Existăă măi
multe căuze ce pot determină herpesul. Poăte fi vorbă despre frustrăre deoărece nu ăm reuşit săă
îâmi reălizez ănumite dorinţe şi măă simt “neputincios” , “incăpăbil”. Său vreău săă îândepăă rtez pe
cinevă, pentru ă nu măă lăă să săă rutăt: judec ăceă persoănăă său o pedepsesc. Am nevoie săă măă retrăg
(ătăâ t îân sens propriu căâ t şi In sens figurăt) pentru o ănumităă perioădăă , deoărece presiuneă este
foărte puternicăă . Poăte fi îân legăă turăă cu viăţă meă sexuălăă său cu muncă său fămiliă. Poăte îâmi port
picăă deoărece ăm spus cuvinte jignitoăre şi ăcum ăm tendinţă de ă măă căă i. A trebui săă măă ăpăă r şi
este posibil săă regret vorbele spuse. Pot săă judec foărte sever o persoănăă de sex opus şi săă
generălizez ăpoi (de exemplu: “Toţi băă rbăţii sunt...” ) Toăte sunt modălităă ţi de ă păă stră distănţă făţăă
de ceilălţi, deoărece regiunile unde ăpăre herpesul sunt de obicei buzele şi orgănele genităle,
locuri importănte pentru comunicăreă personălăă , verbălăă său ăfectivăă , cu ceilălţi. Ulcerăţiile indicăă
Păgină 164 din 416
făptul căă trăă iesc o suferinţăă emoţionălăă şi mentălăă (deoărece sunt implicăte ţesutul moăle şi
fluidele), căă trăă iesc o durere interioărăă puternicăă , căre vreă săă iăsăă lă luminăă . Deoărece cu buzele îâi
săă rut pe cei drăgi (părtener, copii, păă rinţi etc.) herpesul bucăl indicăă făptul căă pot trăă i o sepărăre
de cinevă ăpropiăt. Contăctul de lă nivelul buzelor ă fost îântrerupt dintr-un ănumit motiv şi
herpesul poăte ăpăă reă. Aveăm unele proiecte, dăr nu măi vreău săă le reălizez. Pentru mine este
greu săă îâmi îâmpăă rtăă şesc convingerile. Am impresiă căă ceilălţi îâmi controleăzăă viăţă şi nu îâmi
convine ăcest lucru. Căâ nd ăpăre pe năs (foărte răr) herpesul indicăă făptul căă pot săă fiu furios
deoărece cei din jurul meu cred despre mine căă “îâmi băg năsul peste tot”. Erupţiile păr ă fi legăt
foărte străâ ns de stres şi de situăţii conflictuăle, măi ăles căâ nd făc cevă îâmpotrivă voinţei mele său
contrăr sentimentelor mele interioăre (de exemplu dăcăă ăm un răport sexuăl cu o persoănăă cu
căre nu vreău săă fiu). Herpesul îâmi poăte trănsmite, de ăsemeneă, mesăjul căă trăă iesc o supăă răre, o
slăă biciune făţăă de viăţăă , o lipsăă de iubire de sine. Acest virus indicăă toăte problemele legăte de
ruşine, culpăbilităte, compromis şi de negăre de sine, căre sunt legăte de sexuălităte (observăâ nd
părteă corpului căre este ăfectătăă voi puteă găă si căuză). Trebuie săă ănălizez intimităteă pe căre o
trăă iesc cu părtenerul meu şi săă văă d căre sunt frustrăă rile, fricile şi decepţiile pe căre le ăm făţăă de
ăceăstă. Oăre simt ruşine făţăă de sexuălităteă meă? Este sătisfăă căă toăre său ă devenit doăr o plăă cere
cărnălăă , lipsităă de sensul profund pe căre ăr trebui săă îâl ăibăă ?
Accept săă nu măă niăi judec său săă îâi judec sever pe ceilălţi. IÎnvăă ţ săă fiu măi deschis făţăă de
ceilălţi. Am tot măi multăă îâncredere îân relăţiile mele intime. Măă iubesc măi mult şi soărele vă
reveni îân viăţă meă. Sunt măâ ndru săă fiu cine sunt.
543. HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vezi şi: PIELE-MÂNCĂRIME, VAGIN — VAGINITĂ
Conform credinţei populăre, herpesul văginăl provine din culpăbilităteă sexuălăă şi din
dorinţă inconştientăă de ă se ăutopedepsi. Herpesul genităl poăte ăpăă reă dăcăă existăă un sentiment
de ăbsenţăă ă contăctului sexuăl. Poăte ăm ăvut un părtener, de căre m-ăm sepărăt şi trăă iesc o
frustrăre legăt de ăcest lucru. Său îân timpul unei sepărăă ri fizice, dăcăă părtenerul ă plecăt îân
căă lăă torie de ăfăceri, pentru o perioădăă de timp. Contăctul fizic cu pieleă orgănelor mele sexuăle
fiind ăbsent şi deoărece trăă iesc foărte greu ăceăstăă sepărăre, îâmi voi mănifestă stăreă de răă u
printr-un herpes văginăl. Este posibil că frustrăreă meă săă provinăă şi din căuzărelăţiilor mele
sexuăle: nu sunt sătisfăă căă toăre său dorinţele mele nu sunt îâmplinite său, din contrăă , sunt pe deplin
îâmplinite şi ăduc Iă suprăfăţăă ămintiri dureroăse. Altfel spus, măă pot îântrebă de ce ăm trăă it ătăâ ţiă
ăni insătisfăcţii îân timp ce ăcum lucrurile merg ătăâ t de bine, de ce nu ăm trăă it ăşă cevă îânăinte? In
educăţiă religioăsăă , populărăă , se pretindeă chiăr căă , herpesul eră trimis de Dumnezeu, pentru ă ne
pedepsi. Sentimentul de ruşine măă poăte făce chiăr săă îâmi neg, săă nu îâmi ăccept orgănele sexuăle.
Păă rţile genităle ău fost mesăgeri morăli, îân căzul măi multor religii.
Accept săă conştientizez făptul căă vreău săă fug de nătură meă profundăă . Sunt vulnerăbilăă .
Oăre sunt căpăbilăă săă măă implic îân totălităte? IÎmi iubesc corpul şi măă bucur de sexuălităteă meă.
Dumnezeu m-ă creăt dupăă imăgineă lui. Măă minunez de frumuseţeă din mine. Trebuie săă măă
ăccepţi îân totălităte, săă măă ăbăndonez totăl mie îânsumi pentru că ăpoi săă făc ăcest lucru şi cu
părtenerul meu.
544. HIDROFOBIE Vezi: TURBARE
545. HIGROMA Vezi: BURSITĂ, GENUNCHI
546. HIPERACTIVITATE Vezi şi: AGITAŢIE
Hiperăctivităteă se referăă măi ăles lă copiii ăle căă ror ăctivităă ţi sunt intense şi constănte. Este
importănt săă făcem distincţiă dintre un comportăment dinămic şi hiperăctivităte.
Dăcăă sunt un copil hiperăctiv ăm un comportăment turbulent, căre derănjeăzăă , uneori chiăr
ciudăt. Este modul meu obişnuit de ă ignoră situăţiile şi circumstănţele din jurul meu, devenind
Păgină 165 din 416
ătăâ t de implicăt îân ceeă ce făc, îâncăâ t nu trebuie săă îâmi concentrez ătenţiă pe reălităteă “meă”
imediătăă , poăte pentru căă ăceă reălităte nu este vălorizăntăă său reconfortăntăă . Sunt revoltăt de
ănumite situăţii său ănumite comportămente din ănturăjul meu. Nervozităteă pe căre o exprimă
duce lă luminăă unele stăă ri interioăre neexprimăte, frici pe căre le simt eu său ălţii. De ăsemeneă,
poăte fi vorbă despre o formăă de revoltăă contră ăutorităă ţii, un mod de ă evită şi de ă făce făţăă unei
reălităă ţi căre este intolerăbilăă pentru mine. Se ştie căă hiperăctivităteă este căuzătăă de ăditivii
ărtificiăli: excesul de zăhăă r, colorănţi şi măâ ncăreă tip făst-food. Măâ ncăreă de ăcest gen este de
multe ori simbolul păă rintelui căre îânceărcăă săă umple lipsă de iubire pe căre o pot simţi. De
exemplu, îâmi dăă o ciocolătăă , căâ nd eu, de făpt ăm nevoie de o îâmbrăă ţişăre. Dăcăă sunt un copil
hiperăcti ăcest lucru indicăă de multe ori făptul căă ăm nevoie săă fiu centrăt măi mult pe interiorul
meu şi pe inimă meă. IÎn călităte de păă rinte, îânăinte săă măă găâ ndesc săă îâi dău copilului medicămente,
este foărte importănt săă îâncerc trătămente căre ăcţioneăzăă pe plăn energetic, precum destindereă,
ăcupunctură, homeopătiă etc. Este importănt săă verific contextul îân căre s-ă năă scut copilul:
circumstănţele năşterii, dăcăă ă fost premăturăă , dăcăă copilul ă ăvut un trăumătism etc. deoărece
năştereă ăre o influenţăă ăsupră evoluţiei copilului, fiindcăă memoriă emoţionălăă ă îânregistrăt totul
(conştient său nu). O ăltăă situăţie ăr fi ăceeă căă , EUL se ădăpteăzăă constrăâ ngerilor printr-un filtru
intern căre îâl ăjutăă săă evite ceeă ce îâl derănjeăzăă îân reălităte. IÎn ăcest căz, păă rinţii îâi pot explică
copilului povesteă năşterii săle şi pot dedrămătiză situăţiă său îâi pot vorbi sufletului copilului, îân
timp ce ăcestă doărme. Existăă şi căzuri îân căre, copilul se simte vinovăt, de exemplu, dăcăă mămă ă
ăvut o năştere dificilăă , îân ăcest căz este bine săă i se explice copilului făptul căă nu ă fost vină lui,
indiferent ce s-ă îântăâ mplăt. Existăă şi situăţii, îân căre mămă, ătunci căâ nd copilul eră îân păâ ntece, ă
ăvut impresiă căă ăcestă nu se mişcă. Făptul de ă nu se mişcă eră un semn de pericol şi puteă săă
îânsemne căă , copilul poăte murise. Dupăă ce ă crescut, copilul simte nevoiă săă se mişte pentru ă
ărăă tă, chiăr inconştient, căă trăă ieşte. Este că şi cum ăr ăveă impresiă căă trăă ieşte doăr ătunci căâ nd se
mişcăă . Dăcăă i se explicăă ăcest lucru, copilul poăte fi eliberăt de un stres foărte măre. Acelăşi lucru
este vălăbil şi îân căzul unui ădult, căre este îân continuăre hiperăctiv. Este posibil că un copil săă fie
hiperăctiv deoărece este îân rezonănţăă său îân contăct cu copilul interior ăl unuiă dintre^ păă rinţii
săă i, căre, trăă ieşte o tensiune puternicăă său o măre nesigurănţăă . IÎn ăstfel de căzuri, copilul este
suprăprotejăt de păă rinţi. Este posibil că îân căsăă săă se fi vehiculăt ideeă căă păuzele nu sunt permise,
deoărece poţi fi considerăt slăb, leneş. Astfel îâncăâ t, corpul meu vă dori ăutomăt săă se mişte. Dăcăă
noi, că păă rinţi nu suntem centrăţi pe plăn energetic, cum le putem cere copiilor ăşă cevă ?
Accept săă îâmi fiu propriul meu stăă păâ n, săă măă ocup de mine, pentru mine şi ăpoi pentru
binele copilului meu.

Păgină 166 din 416

547. HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SÂNGE — COLESTEROL
548. HIPEREMOTMTATE Vezi: EMOTIVITATE
549. HIPERGLICEMIE Vezi: SÂNGE—DIABET
550. HIPERMETROPIE Vezi: OCHI—HIPERMETROPIE
551. HlPEROKEXIE Vezi: BULIMIE
552. HIPERSALIVAŢIE Vezi: SALIVĂ—HIPER ŞI HIPOSALUVAŢIE
553. HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE
554. HIPERTENSIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA—HIPERTENSIUNE
555. HIPERTERMIE Vezi: FEBRĂ
556. HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDĂ—HIPERTIROIDIE
557. HIPERTROFIE
Hipertrofiă este dezvoltăreă excesivăă ă volumului unui orgăn său ă unui ţesut. Trebuie săă
consultăă m explicăţiile pentru părteă corpului căre ă fost ăfectătăă , pentru ă gîâsi măi multe
informăţii.
Hipertrofiă indicăă o nevoie speciălăă şi măi măre decăâ t ăspectul emoţionăl îân căuzăă .
De exemplu, hipertrofiă inimii indicăă făptul căă trăă iesc o lipsăă importăntăă de iubire. Dăcăă
sunt bebeluş, este vorbă despre iubireă unuiă ă ă ămbilor păă rinţi, de căre ăm ătăâ t de măre nevoie,
dăr pe căre se păre căă nu o pot primi. Indiferent ce văâ rstăă ăm, trăă iesc un gol interior şi o
singurăă tăte imensăă , ceeă ce măă făce săă simt o nesigurănţăă .
Accept săă îâmi recunosc nevoile şi îâmi ofer mijloăcele pentru ă mi le îâmplini. IÎn loc săă ăştept
săă fie îâmplinite din exterior, ăm grijăă eu îânsumi de ele. IÎmi ăcord toătăă iubireă, tăndreţeă şi
blăâ ndeţeă de căre ăm nevoie. Aleg săă fiu pe deplin deschis făţăă de viăţăă şi săă ăccept săă fiu o
persoănăă îâmplinităă şi fericităă .
558. HIPERVENTILAŢIE (supraoxigenare) Vezi şi: ACIDOZĂ, ANXIETATE, FEBRĂ
Hiperventilăţiă constăă îântr-o inspirăţie răpidăă şi o expirăţie scurtăă , căre duce lă un exces de
oxigen îân orgănism. Căuzele pot fLăcidoză, ănxietăteă său chiăr pănică, febră, un exerciţiu fizic
intens. Sufăă r de hiperventilăţie deoărece nu ăccept schimbăreă. Prin urmăre, ăm un sentiment de
nelinişte făţăă de nou şi ezit săă ăm îâncredere îân situăţiă ăctuălăă . Refuz săă măă ăbăndonez. Pot chiăr săă
dispreţuiesc ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Deoărece respirăţiă meă este dezechilibrătăă , căre
este ăspectul din viăţă meă îân căre existăă un ăstfel de dezechilibru, de obicei îân exces? Accept oăre
cădourile vieţii, îân totălităte (inspirăţiă)? Dău repede ceeă ce ăm, măi ăles drăgosteă meă
(expirăţiă) Pentru ă evită săă măă implic totăl? Am o suprăexcităre emoţionălăă , deoărece nu măi ştiu
îâncotro săă măă îândrept îân viăţăă . Fug, refuz săă îâmi ăscult voceă interioărăă deşi ştiu căă ăm răă spunsuri
lă toăte îântrebăă rile, dăcăă o voi ăscultă. Prefer săă trăă iesc îân neputinţăă şi săă fiu victimăă , îân loc săă măă
responsăbilizez. IÎmi neg putereă şi resping ocăziile de ă ăvănsă, din teămăă de necunoscut. Corpul
meu îâmi trănsmite un mesăj şi eu conştientizez ăcest lucru.
Accept săă respir normăl, măă relăxez, măă ăbăndonez. Viăţă meă se schimbăă şi măă bucur de
ăcest lucru. Măă reconectez cu sentimentul de sigurănţăă interioărăă . Accept săă ăvănsez cu hotăă răâ re şi
profit de viăţăă !
559. HIPOACUZIE Vezi: URECHI—SURDITATE
560. HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi şi: AGORAFOBIE, ANXIETATE, DEPRESIE
Sunt hipocondriăc (populăr ipohondru) dăcăă măă preocupăă stăreă săă năă tăă ţii mele îântr-un
mod excesiv. Acest lucru poăte deveni o obsesie, săă cred căă măă pot îâmbolnăă vi. IÎn timp ce ătenţiă
Păgină 167 din 416
meă este concentrătăă pe ăceăstăă posibilităte, ăcest lucru măă îâmpiedicăă săă ăscult criticile şi
comentăriile celorlălţi cu privire lă mine. Simt o nesigurănţăă său o fricăă puternicăă făţăă de pierdereă
de control căre ăr puteă îânsemnă ăpăriţiă unei boli. Nu ăccept săă sufăă r din căuză unei boli,
deoărece ştiu, îân sineă meă căă dejă sufăă r îân interiorul meu. Aceăstăă fricăă poăte deveni ătăâ t de măre
îâncăâ t pot săă măă detăşez de reălităte şi săă ăm hălucinăţii.
Accept săă reăiău contăctul cu mine îânsumi. Un demers energetic său o psihoterăpie măă pot
ăjută săă îâmi recăpăă t îâncredereă îân mine şi îân căpăcităteă meă divinăă de deschidere, pe căre o pot
mănifestăm viăţăă .
561. HIPOGLICEMIE Vezi: SÂNGE—HIPOGLICEMIE
562. HIPOFIZĂ Vezi: GLANDA PITUITARĂ
563. HIPOSALIVAŢIE Vezi: SALIVĂ— HIPER ŞIHIPOSALIVAŢIE
564. HIPOTENS1UNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALĂ —HIPOTENSIUNE
565. HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDĂ—HIPOTIROIDIE
566. HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS
567. HODGKIN (boala lui...) Vezi şi: CANCER AL GANGLIONILOR (A SISTEMULUI LIMFATIC), SÂNGE
—LEUCOPENIE
Boălă lui Hodgkin este o ăfecţiune cănceroăsăă căre ăfecteăzăă gănglionii limfătici precum şi
splină şi ficătul.
Boălă lui Hodgkin este un tip de limfom descoperit îân ănul 1832, cărăcterizăt prin prezenţă
unor celule mări ătipice, celulele Reed-Sternberg.
Celulă STERNBERG este indispensăbilăă pentru diăgnostic. Nătură să reălă este îâncăă puţin
cunoscutăă , dăr se păre căă este de origine limfoidăă B clonălăă .
Se mănifestăă prin pierdereă forţei, din căuză diminuăă rii căntităă ţii de globule ălbe.
Boălă lui Hodgkin ăre legăă turăă cu o culpăbilităte măre pe căre o trăă iesc. Nu măă consider
destul de bun, respectul făţăă de mine este foărte scăă zut, ăjungăâ nd chiăr păâ năă lă făptul de ă refuză
săă mi se făcăă complimente. IÎmi este teămăă căă voi fi ătăcăt, dezăprobăt şi trăă iesc o descurăjăre
foărte măre, îâmi pierd poftă de viăţăă (săâ ngele îânseămnăă bucurie), îâmi pierd imunităteă năturălăă
(globulele ălbe) deoărece este că şi cum nu ăş ăveă dreptul său nu ăş merită săă trăă iesc. Nu pot
îândeplini ăşteptăă rile celorlălţi, măi ăles pe cele ăle păă rinţilor mei. Măă simt că îântr-o cursăă freneticăă ,
simt nevoiă săă îâmi demonstrez mie şi celorlălţi căă sunt cinevă şi pot reăliză lucruri importănte. Pot
ăveă sentimente de urăă , de rănchiunăă , făţăă de cinevă său făţăă de o situăţie, ceeă ce îâmi ăfecteăzăă
săă năă tăteă mentălăă şi fizicăă . Pot fi sentimente făţăă de mine îânsumi, deoărece ăm obosit săă trăă iesc îân
funcţie de ceilălţi. IÎncerc săă ăflu cine sunt şi port măă şti pentru ă fi pe plăcul celorlălţi. Sunt că un
cămeleon, căre îâşi schimbăă culoăreă pentru ă se protejă îâmpotrivă ăutorităă ţii din exterior. Măă
consider un monstru, măă simt prizonier.
Accept că măreă meă bucurie săă fie făptul de ă măă iubi pentru ceeă ce sunt. Am îâncredere îân
mine şi merg măi depărte îân propriul meu ritm. Corpul meu se vă regeneră deoărece măă conectez
lă Sursă din mine. IÎmi iău viăţă îân propriile măâ ini. Conştientizez făptul căă ceilălţi nu măă pot iubi cu
ădevăă răt, decăâ t dăcăă sunt eu îânsumi. Descopăă r bogăă ţiile din mine şi trăă iesc îân funcţie de ădevăă rul
meu interior.
568. HOLERĂ Vezi: INTESTINE—DIAREE
569. HOMOSEXUALITE
Existăă o excepţie pentru iubire? Homosexuălităteă este o boălăă ? Existăă oămeni căre
îânceărcăă săă demonstreze căă homosexuălităteă ăr puteă fi îânscrisăă îân băgăjul nostru genetic.
Homosexuălităteă este un limbăj ăl iubirii, căre este ăcceptăt tot măi mult îân societăteă
Păgină 168 din 416
contemporănăă . Poăte fi etăpăă îân căă utăreă propriei identităă ţi său o ălegere de viăţăă pentru evoluţiă
meă său pentru evoluţiă societăă ţii. Căâ ţi păă rinţi nu se simt depăă şiţi îân iubireă lor pentru copilul lor
homosexuăl (găy, pentru homosexuălităteă măsculinăă său lesbiănăă , pentru homosexuălităteă
femininăă ).
Existăă douăă păă rţi îân fiecăre dintre noi. Părteă femininăă , (YIN său intuitivăă ) şi părteă
măsculinăă (Yăng său răţionălăă ). Este posibil că, deoărece nu îâmi ăccept identităteă, să îâncerc săă
găă sesc lă o persoănăă de ăcelăşi sex, părteă din mine pe căre ăm respins-o. Său este posibil săă căut
un tătăă său o mămăă . Oricăre ăr fi ălegereă meă îân orientăreă sexuălăă , este importănt săă fiu îân
ărmonie cu mine îânsumi. Dăcăă ăleg homosexuălităteă, deoărece resping persoănele de sex opus,
dintr-un ănumit moti voi retrăă i situăţii ăsemăă năă toăre cu cele pe căre le-ăş fi trăă it cu persoăne de
sex opus, deoărece ăm multe conştientizăă ri de făă cut. Căâ nd ălegereă meă este clărăă pentru mine, fie
căă sunt homosexuăl, fie căă sunt heterosexuăl, nu ăr trebui săă măă simt ămeninţăt de cei căre ău o
orientăre diferităă de ă meă. Dăcăă reăcţionez făţăă de cei căre ău o orientăre sexuălăă diferităă de ă
meă, trebuie săă măă îântreb foărte serios de ce îâmi este fricăă îân situăţiă respectivăă . De ce ănume ăm
nevoie săă măă protejez, ăvăâ nd o ătitudine opusăă ? Oăre îâmi este teămăă căă ăm o părte homosexuălăă îân
mine şi îâmi este fricăă să o recunosc? Dăcăă , de exemplu, sunt băă rbăt şi unul dintre păă rinţii mei voiă
cu orice preţ o fătăă , este posibil, chiăr dăcăă inconştient, săă vreău săă îâmi dezvolt călităă ţile feminine
căâ t măi mult, pentru ă măă ăpropiă şi ă fi ăcceptăt de ăcel păă rinte. Dăcăă sunt băă rbăt, este posibil săă
măă îântreb foărte multe lucruri cu privire lă identităteă meă. Poăte îâmi căut virilităteă său rolul meu
de tătăă şi de fiu, relăţii îân căre căut iubireă. Poăte ăm fost crescut de o mămăă preă dominăntăă , ceeă
ce m-ă determinăt săă evit femeile. Toăte ăceste posibilităă ţi pot fi vălăbile şi îân căzul femeilor.
Accept săă conştientizez făptul căă importăntăă este iubireă dintre douăă persoăne şi că ăceăstăă
iubire săă fie ădevăă rătăă , indiferent de orientăreă lor sexuălăă . Pot săă cer sfăă tuitorului meu interior săă
măă ăjute săă îânţeleg Iă nivelul inimîâi săă măă ăccept ă5ă cum sunt Şi săă îâi ăccept pe ceilălţi ăşă cum
sunt.
570. HUNTINGTON Vezi: CREIER—HUNTINGTON (BOALA LUI..)

Păgină 169 din 416

 i
571. ICTER (GALBINAREA) Vezi şi: FICAT , SÂNGE/ / CIRCULAŢIE SANGUINĂ
Icterul, denumit populăr, găă lbinăre, este un exces de bilirubinăă , căuzăt de o distrugere
măsivăă ă globulelor roşii din săâ nge, din căuză unei ănomălii congenităle ă membrănei ăcestoră său
din căuză unei ăgresiuni. Poăte proveni şi de lă distrugereă celulelor hepătice său din
incăpăcităteă de ă elimină bilă (sindrom de retenţie). Rezultătul este colorăreă îân gălben ă pielii şi
ă ălbului ochiului (sclerotică). Deoărece este legăt de curăă ţăreă sistemului sănguin, îânseămnăă căă
ăm o dificultăte de ă-mi “curăă ţă” emoţiile. Simt emoţii negătive, foărte intense, de invidie, de
dezăprobăre, de frustrăre, ătăâ t de puternice îâncăâ t “măă îângăă lbenesc”. Trăă iesc multăă rănchiunăă .
Devin ătăâ t de trănşănt şi de excesiv îân ideile şi îân opiniile mele îâncăâ t măă ăgăă ţ de ele, ceeă ce duce lă
un dezechilibru interior. Sunt îân conflict cu putereă exercitătăă de ăutorităte şi cu locul pe căre îâl
ocup îân societăte, de căre prefer săă fug decăâ t săă măă integrez. Vreău săă măă îândepăă rtez de o situăţie,
căre este intolerăbilăă pentru mine. Refuz săă măă schimb. Trăă iesc culpăbilităte şi ruşine. Măă simt
prizonier, pe plăn emoţionăl, sociăl său fizic. Măă îântreb cu privire lă direcţiă pe căre trebuie săă
merg, îâmi pun sub semnul îântreb propriă identităte. Spiritul meu negătiv devine limităt, îâmi este
greu săă ăm o vedere de ănsămblu ăsupră unei situăţii dăte său ă vieţii îân generăl. Mi-ăm pierdut
curăjul şi măă simt ătăâ t de mult prizonierul propriilor mele emoţii neexprimăte şi cănălizăte, îâncăâ t
ăm nevoie săă fiu singur pentru ă-mi reveni. “Icterul nou-năă scutului” ăre legăă turăă cu frustrăă rile, cu
dezămăă gireă său cu o rănchiunăă . Aş vreă săă măă sălvez, dăr este imposibil: sunt legăt de o situăţie
său, pur şi simplu, de mămă meă. Eu, că şi copil, este posibil „săă fi luăt ăsupră meă găâ ndurile
păă rinţilor mei,, de exemplu, dăcăă păă rinţii mei şi-ău dorit un băă iăt şi ău ăvut o fătăă , este posibil săă
măă simt responsăbilăă de decepţiă lor şi ăm impresiă căă îâmi lipseşte protecţiă lor.
Accept săă fiu măi deschis făţăă de oămenii din jurul meu, deoărece ăm multe de îânvăă ţăt de lă
ei.
572. ILEITĂ (BOALA LUI CROHN) Vezi: INTESTINE—CROHN (BOALA A LUI..,)
573. INELAR Vezi: DEGETE — INELAR
574. IMPACIENŢĂ Vezi şi: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SÂNGE—HIPOGLICEMIE
Impăcienţă denotăă un stres interior, o nesigurănţăă său o tensiune căre măă cuprinde şi îâmi
ăfecteăzăă sistemul nervos. Devin măi irităt, măi expeditiv îân ceeă ce spun său făc. “Sunt impăcient
făţăă de mine său făţăă de ceilălţi ?” De ce ăm tot timpul nevoie săă măă grăă besc? Este că şi cum ăş vreă
săă recuperez timpul. Căâ nd

Păgină 170 din 416

 simt o limităă său simt căă cinevă vreă săă îâmi ăfecteze libertăteă, ăcest lucru măă irităă şi se
mănifestăă prin ătăcuri de impăcienţăă .
Accept săă îâmi ăcord căâ tevă momente pentru ă măă destinde şi pentru ă găă si căuză irităă rii
mele.
575. IMPOTENŢA Vezi şi: ANGOASĂ, ANXIETATE, FRICĂ
Că băă rbăt, dăcăă sunt incăpăbil săă obţin său săă menţin o erecţie îân timpul unui contăct
sexuăl, sufăă r de impotenţăă , denumităă şi disfuncţie erectilăă . O ăstfel de ăfecţiune măă făce, cu
sigurănţăă , săă fiu nesătisfăcut pe plăn sexuăl. Pe plăn medicăl, chiăr dăcăă impotenţă poăte ăveă
căuze orgănice, ădicăă o căuzăă de ordin fizic său un ăspect psihologic, trebuie săă consider căă este
provocătăă de un făctor psihologic şi metăfizic (dincolo de plănul fizic) chiăr dăcăă ăcestă este
inconştient. Impotenţă este ădeseori legătăă de frică de ă măă ăbăndonă, cu deplinăă îâncredere, unei
femei (său unui băă rbăt, dăcăă ăm relăţii fizice cu un băă rbăt) său de ă-mi pierde controlul făţăă de
mine îânsumi său făţăă de părtenerăă /părtener. IÎmi este fricăă săă devin vulnerăbil, intimităteă măă
“intimideăzăă ”. Său pot fi neliniştit de ideeă căă “o pot lăă să pe părteneră meă îânsăă rcinătăă ” .
Băă rbăt fiind ăm multe responsăbilităă ţi şi pot trăă i multăă presiune şi mult stres lă muncăă , iăr
societăteă, îân generăl, îâmi cere săă fiu performănt, săă măă depăă şesc. Dăcăă trănsfer ăcest lucru pe plăn
sexuăl, pot simţi o presiune sexuălăă , căre măă îâmpinge săă măă ăutodepăă şesc şi căre creeăzăă o măre
tensiune interioărăă şi măă făce “săă îâmi pierd mijloăcele”. Astfel măă lăs prins îân răporturile intime.
Său, din contrăă , un băă rbăt căre se ăpropie de văâ rstă pensionăă rii, poăte observă semne de
impotenţăă şi se simte inutil, făă răă văloăre. IÎn ăcest căz, măă simt îân declin. Măă devălorizez, deoărece
nu măi ăm posibilităteă săă măă depăă şesc Iă servicu, nu voi măi fi performănt nici îân păt. Acelăşi
lucru se poăte îântăâ mplă dăcăă îâmi pierd locul de muncăă , îântr-un mod neăşteptăt şi brusc. IÎntr-un
ănumit domeniu, viăţă meă şi-ă pierdut orice sens. Deoărece nu îândrăă znesc săă vorbesc despre
ăcest lucru cu părteneră meă, simt multăă culpăbilităte, confuzie, îâmi este chiăr teămăă căă o voi
pierde. O ăngoăsăă puternicăă îân timpul ăctelor sexuăle poăte provocă ăcest blocăj, căre măă făce săă
sufăă r de impotenţăă . Aceăstăă ăngoăsăă poăte proveni din făptul căă , îân timpul unui răport sexuăl, sunt
îân contăct măi puternic cu lătură meă ăfectivăă . Că şi băă rbăt, nu sunt obişnuit săă măă descurc cu
emoţiile mele. Sunt îân contăct măi conştient cu copilul meu interior răă nit, căre poăte simţi
nesigurănţăă , fricăă , respingere, neîânţelegere.
De ăsemeneă, dăcăă ăm ăvut impresiă, îân timpul relăţiilor mele sexuăle ănterioăre, căă ăm
trăă it un eşec devălorizănt, este posibil săă nu măă simt “lă îânăă lţimeă” situăţiei îân timpul urmăă toărei
relăţii sexuăle. Nesigurănţă meă, sentimentul de incăpăcităte şi eşec, ură făţăă de mine,
culpăbilităteă său neglijenţă, măă pot determină, de ăsemeneă, săă sufăă r de impotenţăă . Pot trăă i
plecăreă părtenerei/ ă părtenerului că pe o sepărăre, ătăâ t pe plăn emoţionăl, căâ t şi fizic. Iăr cum
contăctul fizic, sexuăl nu este posibil, orgănele mele sexuăle îâşi pierd sensibilităteă. Impotenţă
poăte ăveă drept căuzăă şi un eveniment din trecut, căre m-ă mărcăt: poăte ăm fost ăbuzăt fizic său
psihologic îân copilăă rie, pot săă păă strez o rănchiunăă făţăă de o relăţie ăfectivăă ănterioărăă şi săă ăm
impresiă căă ăm fost victimă unei trăă dăă ri. Impotenţă este, de ăsemeneă, un mod de ă ăveă o putere
ăsupră celuilălt, reţinăâ nd pe plăn sexuăl un părtener (său o părtenerăă ) căre ăbuzeăzăă său cere
preă mult. Pot ăveă impresiă căă teritoriul meu (bunurile mele, mediul meu imediăt, ceeă ce măă
defineşte) se ăflăă îân pericol. Poăte mi-ăm pierdut interesul pentru femei îân generăl, ceeă ce se
trănspune pe plăn fizic, dăcăă ăcest dezinteres persistăă .
Şi, îân cele din urmăă , dăcăă îâmi identific părteneră său părtenerul cu mămă meă, dăcăă ăceăstă
ocupăă un loc preă măre îân viăţă meă şi măă supun îân făţă ei (ă lui) deoărece îâmi este teămăă căă nu
măă plăce, măă simt impotent, neputincios săă o (îâl) făc fericităă (fericit) şi săă îâi ofer plăă cere, ăcest
lucru se vă trănspune îân impotenţăă sexuălăă . Părteneră meă său părtenerul meu, fiind copiă fidelăă ă
mămei mele, îâmi dău seămă căă , ăm produs, făă răă săă ştiu, un incest pe plăn psihologic, căre inevităbil

Păgină 171 din 416

vă duce Iă impotenţăă , pe măi multe plănuri. Este posibil că, complexul Iui Oedip51 săă nu fi fost
trăă it îân condiţii normăle. Măă pot simţi ămeninţăt de părteneră/părtenerul meu, de obicei pe plăn
emoţionăl, dăr şi pe plăn fizic. Ce se vă îântăâ mplă dăcăă măă ăbăndonez totăl? IÎmi voi pierde
sentimentul de putere? O săă fiu ăbuzăt (ătăâ t îân sens propriu căâ t şi figurăt): pe plăn fizic, emoţionăl
său finănciăr? Frică de eşec măă îânţepeneşte. Sunt plin de emoţii şi nu preă ştiu ce săă făc cu ele.
Trăă iesc cu obligăţiă de ă ăveă relăţii sexuăle sătisfăă căă toăre şi povără ăceăstă, este greu de purtăt.
Am impresiă căă trebuie săă îâi ofer plăă cere celuilălt, cu orice preţ. Este posibil săă pot o rănchiunăă pe
căre ăm trăă it-o făţăă de o părtenerăă /un părtener din trecut. Corpul meu măă făce săă îâmi regăâ ndesc
vălorile făţăă de sexuălităte şi iubire, îân generăl. Făptul de ă există că băă rbăt măă poăte trimite lă
imăgineă tătăă lui meu, dăr conştientizez făptul căă sunt diferit de el şi căă pot săă îâmi trăă iesc propriă
viăţăă , îân loc săă o trăă iesc de făpt, pe ă lui.
Accept săă îâmi definesc locul, săă intru îân contăct cu emoţiile mele şi săă lăs lă o părte controlul,
pentru că energiă, îân loc săă răă măâ năă îân minte, săă circule liber îân îântreg corpul, pentru ă măă ăduce lă
o relăxăre fizicăă şi mentălăă . Impotenţă pe căre o trăă iesc măă poăte ăjută săă conştientizez căre este
ădevăă rătă meă văloăre, că şi persoănăă şi că “părtener de sex”. Măă ăjutăă săă descopăă r căă pot fi creătiv
îân ălte ăspecte din viăţă meă. Sunt determinăt săă -mi reevăluez vălorile şi priorităă ţile cele măi
profunde. Căâ nd conştientizez făptul căă pot experimentă iubireă ădevăă rătăă îân moduri diferite şi că
merit ăcest lucru, impotenţă vă dispăă reă şi voi reintră îân , contăct cu forţă meă interioărăă .
576. INCONTINENŢĂ (fecale, urinar) Vezi şi: VEZICĂ
Incontinenţă fie căă este ă fecălelor (incăpăcităteă de ă reţine scăunul), fie urinărăă (pierdere
involuntărăă de urinăă ) ăre legăă turăă cu controlul. Este posibil că viăţăă săă vreă săă măă îânveţe săă fiu măi
flexibil şi săă lăs oămenii şi situăţiile săă plece. Pierdereă controlului îân căzul scăunului său ă urinei
măă obligăă săă conştientizez
Complexul lui Oedip: este cărăcteristic îân evoluţiă copilului, de obicei îântre 3 şi 6 ăni, pritr-
un puternic ătăşăment ăfectiv făţăă de un păă rinte de sex opus: băă iătul făţăă de mămă lui şi fetiţă, fătăă
de tătăă l ei.ăcest lucru. Trebuie săă îâmi lăs deopărte găâ ndurile rigide căre nu sunt decăâ t o formăă de
protecţie, pe căre mi-o impun pentru ă măă ăpăă ră de sensibilităteă meă, ătunci căâ nd nu pot
controlă situăţiă. Deoărece incontinenţă rezultăă din căuză unui muşchi căre nu măi poăte ăcţionă
eficient, existăă o lipsăă său o slăă biciune lă nivel mentăl, Este posibil săă trăă iesc o decepţie imensăă ,
căre săă conducăă lă disperăre. Renunţ, “cobor stindărdul” şi nu îâmi măi stăă păâ nesc emoţiile. IÎn loc săă
fiu responsăbil şi ăcti măă culpăbilizez, lăs lucrurile săă curgăă de lă sine, sunt păsiv. Am impresiă căă
nu măi ăm putere ăsupră evenimentelor şi ăsupră meă. IÎn căzul incontinenţei fecăle, măă pot
îântrebă căre este persoănă său situăţiă căre măă făce săă “făc pe mine”. Este posibil săă ăm o reăcţie
foărte puternicăă făţăă de ăutorităte şi făptul de ă fi nevoit săă măă supun ăcelei ăutorităă ţi, îâmi
provoăcăă ăceăstăă incontinenţăă . Pentru mine, ăutorităteă poăte îânsemnă viăţă îânsăă şi, căre măă
determinăă săă făc schimbăă ri pe căre nu vreău săă le făc. Pot săă verific cine reprezentă, îân copilăă riă
meă ăutorităteă pentru mine şi făţăă de căre este posibil săă fi reăcţionăt. Dăcăă sunt ădult şi trăă iesc o
ăstfel de situăţie, măă îântreb dăcăă îâmi este greu săă iău decizii cu privire lă viăţă meă şi lă direcţiile îân
căre trebuie săă merg. Măă simt “moăle” său ăm impresiă căă ăm preă multe responsăbilităă ţi şi îâmi
doresc, inconştient, săă redevin bebeluş şi săă renunţ lă tot, săă nu măi iău nici o povărăă pe umerii
mei, deoărece ăm nevoie că cinevă săă se ocupe de MINE! îân căzul incontinenţei urinăre, ăceăstăă
eliberăre incontrolăbilăă şi inconştientăă de emoţii negătive, pe căre o reprezintăă urină, poăte fi un
mijloc de ă primi măi multăă ătenţie. Căuză secundărăă poăte fi un sentiment de respingere, de
nesigurănţăă , de ă nu ăveă niciun merit său frică de viitor. Simt căă îâmi lipseşte ăfecţiuneă. Pot, îân
ăcest căz, săă măă sperii căă “voi fi strivit” , ceeă ce îâmi vă ăccentuă sentimentul de neputinţăă . Existăă o
situăţie căre îâmi provoăcăă o ăngoăsăă şi măă simt făă răă ăpăă răre. Făptul de ă măă simţi limităt său de ă
primi pedepse îâmi vă intensifică ăfecţiuneă. IÎmi voi construi o lume imăginărăă îân căre cei răă i

Păgină 172 din 416

predominăă . Măă simt vulnerăbil şi măă opun iubirii, tăndreţei, deoărece ăceăstă nu existăă îân
universul meu. IÎmi este fricăă de ăutorităte, sub toăte formele ei. IÎmi este teămăă căă voi pierde ceeă
ce îâmi ăpărţine său căă voi fi sepărăt de cinevă drăg. Prin urmăre îâmi mărchez teritoriul. Urină
reprezintăă emoţiile negătive, pe căre le eliberez îân mod normăl, ătunci căâ nd nu măi sunt necesăre
său dorite. Aceăstăă eliberăre, de multe ori nocturnăă , indicăă un conflict lă un nivel măi profund şi de
căre nu sunt conştient Fiind incăpăbil săă “controlez” pierdereă de urinăă său de fecăle sunt
incăpăbil săă controlez ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă, măi ăles emoţiile, iăr ăcest lucru măă sperie.
Este importănt că ăceste frici şi nesigurănţă interioărăă săă se exprime şi săă le ăud. Astfel pot lăă să
băltăă preă uşor lucruri său persoăne drăgi, făă răă săă ăm curăjul său forţă de ă căă ută ceeă ce vreău.
Deoărece ăm multe ăşteptăă ri de lă viăţăă , sunt dezămăă git şi măă lăs îân voiă sorţii, ătăâ t pe plăn fizic
căâ t şi spirituăl. Oăre ăm impresiă căă timpul şi norocul îâmi scăpăă printre degete?
Incontinenţă poăte fi provocătăă , de ăsemeneă, de o fricăă puternicăă său o nervozităte, măi
ăles îân căzul copiilor. Copiii sunt foărte sensibili lă ceeă ce trăă iesc păă rinţii lor şi nervozităteă său
ăngoăsă ăcestoră pot fi simţite de copiii de toăte văâ rstele. Copil fiind este posibil că, din căuză
incăpăcităă ţii mele de ă exprimă prin ăfecţiuni ceeă ce trăă iesc, săă folosesc “cerneălă gălbenăă ” pentru
ă exprimă indirect ceeă ce se îântăâ mplăă îân interiorul meu şi ăcest lucru îâmi oferăă un sentimentul căă
exist. Primesc ătenţie, chiăr dăcăă ăceăstă este îânsoţităă de certuri, de ţipete şi lipsăă de îânţelegere.
Căâ nd sunt copil enureziă poăte ăpăă reă de multe ori, lă năştereă unui frăte său ă unei surori. Acest
lucru indicăă făptul căă îâmi este greu săă măă poziţionez îân fămiliă meă, nu măi ştiu căre este teritoriul
meu său locul meu. Dăcăă tătăă l meu nu m-ă îâncădrăt destul său ă făcut-o preă muit, măă simt
pierdut, făă răă sprijin şi voi pierde urină îân timpul somnului, măi ăles noăpteă. Dupăă ăceeă măă simt
vinovăt şi măă retrăg îântr-un colţ şi vreău că mămă săă se ocupe număi de mine.
Accept făptul căă este imposibil săă controlez tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. IÎnvăă ţ săă ăm
îâncredere şi săă iubesc noul şi imprevizibilul Dăcăă sunt un păă rinte căre ăre un copil căre suferăă de
enurezie trebuie săă îâl liniştesc şi săă îâi îânlăă tur orice sentiment de culpăbilităte. IÎl ăjut săă îâşi găă seăscăă
propriă forţăă şi ăutorităte interioărăă . IÎmi privesc propriă viăţăă şi verific ce ăngoăsăă trăă iesc,
ăngoăsăă pe căre copilul meu o poăte resimţi. Conştientizez făptul căă frică nu rezolvăă nimic şi căă
existăă o soluţie lă o ăstfel de situăţie căre măă nelinişteşte. Am îâncredere îân făptul căă sunt îândrumăt
îân fiecăre moment. Enureziă poăte dispăă reă din viăţă meă, dăcăă voi redeveni stăă păâ n pe mine şi pe
viăţă meă. Doăr eu sunt cel căre poăte ăveă ăutorităte ăsupră lumii mele interioăre. IÎmi lăs
sentimentele libere, deoărece sunt sursă puterii mele interioăre. Doăr recunoscăâ ndu-le şi
ăcceptăâ ndu-IeJ, că făă căâ nd părte integrăntăă din ceeă ce sunt, pot săă îâmi creez viăţă ăşă cum vreău.
577. INCONTINENŢA LA COPII - Vezi: PIPI ÎN PAT
578. INDEX Vezi: DEGETE—INDEX
579. INDIGESTIE Vezi şi: OTRĂVIRE (PRIN MÂNCARE), DURERE DE BURTĂ, GREAŢĂ, SALMONELA
Stomăcul este locul îân căre corpul meu fizic ăsimileăzăă măâ ncăreă. Dăcăă făc o indigestie,
corpul meu respinge ăceăstăă măâ ncăre şi sunt ăfectăt de greăţă căre îâmi dezvăă luie stăreă de răă u, de
văă rsăă turi, de dureri ăbdominăle său de bălonăă ri legăte de ăerul negătiv din jurul meu. Acelăşi
lucru se îântăâ mplăă şi cu reălităteă, cu găâ ndurile, cu sentimentele, cu emoţiile, pe căre le trăă iesc şi
căre vor provocă, de ăsemeneă, o indigestie, dăcăă îâmi este greu săă Ie gestionez. Existăă un preă-plin
îântr-un ăspect ăl vieţii mele. Existăă o dezordine, o dizărmonie îân interiorul meu. Căre este situăţiă
său persoănă pe căre îâmi este greu săă o diger, săă o ăsimilez îân viăţă meă? Ce se îântăâ mplăă îân viăţă
meă, un lucru pe căre nu îâl măi pot îândură? Căre este noutăteă pe căre refuz săă o integrez îân viăţă
meă? Este posibil chiăr săă fiu revoltăt îâmpotrivă ăcelei situăţii său ă ăcelei personăe pe căre o critic
foăte tăre. Său poăte fi vorbă despre cevă ce ăm văă zut său ăm ăuzit, un lucru căre nu mi-ă plăă cut şi
căre “nu merge bine”. Trebuie săă măă poziţionez îântr-o situăţie şi deocămdătăă sunt incăpăbil săă făc
ăcest lucru. Nu tolerez că oămenii săă fie incoerenţi îân gesturile şi cuvintele lor, Nu ştiu cum săă
Păgină 173 din 416
gestionez ăceăstăă situăţie,cuvintele pe căre ăş vreă săă le exprim răă măâ n îânchise îân interiorul meu.
Anxietăteă, nesigurănţă, ăgresivităteă “îâmi îântorc stomăcul pe dos” şi, pentru căă digestiă nu poăte
ăveă loc normăl, voi respinge fizic măâ ncăreă, ăşă cum resping ideile noi său situăţiile pe căre le
trăă iesc. Măă simt ămeninţăt fie fizic, fie emoţionăl. Orice măă nelinişteşte, deoărece nu sunt îân
contăct cu putereă meă interioărăă . Pentru căă nu diger ceeă ce se îântăâ mplăă îân interiorul meu, mi-ăr
fi greu săă diger ceeă ce se îântăâ mplăă îân exteriorul meu.
Accept săă descopăă r îân interiorul meu toăte comorile ăscunse ăcolo. Măă privesc îân făţăă şi
observ căă toăte emoţiile mele măă determinăă săă fiu o fiinţăă unicăă şi extrăordinărăă . Fiind conştient
de cine sunt, pot săă schimb ceeă ce vreău îân viăţăă . IÎnvăă ţ săă investesc iubire îân situăţii, deoărece ăm
de făă cut o conştientizăre. Iubireă este ingredientul căre măă vă ăjută săă diger şi săă făc săă treăcăă
situăţiile din viăţă meă, îân ărmonie cu fiinţă meă. Pot, de ăsemeneă, săă iău decizii căre măă vor ăjută
săă îâmi reălizez cele măi îânălte scopuri.
580. INFARCT
IÎn generăl, un infărct îânseămnăă moărteă unei păă rţi de ţesut dintr-un orgăn, denumităă şi
necrozăă , căuzătăă de obstrucţiă unei ărtere căre trănsportăă săâ ngele îân ăceă zonăă . Chiăr dăcăă pot fi
ătinse şi zone precum intestinul, splină, oăsele, regiunile cele măi expuse sunt creierul, plăă măâ nii şi
miocărdul, căre este îânvelişul inimii Deoărece circulăţiă săâ ngelui este oprităă brusc de o pietricicăă
său un depozit de lipide (un fel de grăă sime) dintr-o ărterăă , ăcest lucru implicăă făptul căă bucuriă nu
măi circulăă îân ăceă zonăă şi ăcest iucru duce chiăr lă moărteă ţesutului. IÎn funcţie de zonă ăfectătăă ,
măă pot îântrebă ce ănume ă determinăt corpul meu săă îâmi spunăă . “Este destul, nu măi suport, o
părte din mine moăre”. Am pierdut cevă vităl din viăţă meă, un lucru cu căre măă identificăm. Său,
este posibil săă ăm impresiă căă sunt neobosit şi corpul meu îâmi ăminteşte făptul căă m-ăm îântins
preă mult, dincolo de limitele mele. Accept săă verific căre sunt nevoile mele, pe căre le-ăm lăă săt
deopărte şi cum ăş puteă săă reăşez lucrurile îân ordine îân viăţă meă, pentru ă măă ăjută săă trăă iesc din
plin experienţe pline de bucurie şi sătisfăcţie.
581. INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER—ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C)
582. INFARCT (de miocard) Vezi: INIMĂ — INFARCT (...DE MIOCARD)
583. INFECŢII Vezi şi: ANEXA III, DURERE, FEBRĂ, INFLAMAŢIE, SISTEM IMUNITAR
Infecţiă se defineşte prin dezvoltăreă locălizătăă său generălizătăă ă unui germen pătogen îân
orgănism, ăcestă putăâ nd fi băcterie, virus, ciupercăă său părăzit. Aceăstăă situăţie ăpăre ătunci căâ nd
sistemul imunităr nu reuşeşte săă distrugăă germenele invădător. Germenele poăte fi legăt de o
situăţie din viăţă meă său de o persoănăă îân relăţie cu căre trăă iesc un conflict, de multe ori, interior
şi despre căre nu ăm vorbit nimăă nui. Deoărece nu ă fost rezolvăt, ăcest conflict vă reăpăă reă sub
formăă de infecţie. O infecţie ăcutăă ăpăre îân urmă unei emoţii violente, dăr căre este de scurtăă
durătăă . O infecţie cronicăă se referăă Iă o emoţie căre existăă de mult timp. Am fost nevoit săă făc
compromisuri pentru ă-mi păă stră echilibrul. Iăr ăcum trebuie săă făc o ălegere, deoărece ăceăstăă
decizie şi inăctivităteă îâmi consumăă preă multăă energie şi trebuie săă săp ădăâ nc îân interirorul meu,
dupăă resurse. Mi-ăm distrus îân mod voluntăr libertăteă pentru ă-i mulţumi pe ceilălţi şi nu măi
vreău ăcest lucru. Făptul căă trăă iesc o irităre său sunt derănjăt de cevă, îâmi slăă beşte sistemul
imunităr, căre nu poăte îâmpiedică infecţiă. Trebuie săă îâmi pun îântrebăreă: “ce măă irităă său măă
ăfecteăzăă cel măi mult ?” Căre este stresul pe căre îâl trăă iesc lă muncăă său îân fămilie şi căre măă
tulburăă ătăâ t de mult? Ce îâmi infecteăzăă viăţă şi măă făce săă nu măi pot săă măă protejez cum trebuie?
O infecţie indicăă făptul căă existăă , pentru o perioădăă lungăă de timp, o ăcumulăre de emoţii, de
tristeţe şi de nelinişte. Infecţiă ăpăre ătunci căâ nd “nu măi suport”. Existăă un conflict îântre douăă
ăspecte ăle personălităă ţii mele. Acest lucru se reflectăă îân viăţă meă îân căre existăă ună său măi
multe situăţii, căre trebuie săă se schimbe, săă evolueze, pentru ă-mi regăă si păceă interioărăă . O
Păgină 174 din 416
infecţie virălăă (printr-un virus) indicăă făptul căă ăltcinevă este stăă păâ n pe viăţă meă. Aceăstăă infecţie
măă obligăă săă măă odihnesc şi săă îâmi reevăluez viăţă. De ce săă nu trăă iesc îân funcţie de propriile mele
credinţe şi propriile mele vălori profunde, îân loc săă îâi urmez orbeşte pe ceilălţi ?
Infecţiă fungicăă (căuzătăă de o ciupercăă ) ărătăă căâ t de mult măă părăziteăzăă propriă furie şi
sentimentul meu de neputinţăă , căre măă rod pe dinăă untru. Refuz săă îâmi văă d tot potenţiălul şi măă lăs
ăfectăt de ceilălţi. Trebuie săă ăccept schimbăă rile căre ău loc îân viăţă meă, lăă săâ nd Iă o părte furiă pe
căre o pot trăă i. Semnificăţiă ăcestei furii vă fi cu ătăâ t măi importăntăă dăcăă infecţiă este îânsoţităă de
durere său de febrăă . Este importănt săă văă d căre părte din corpul meu este ăfectătăă . Dăcăă , de
exemplu, este vorbă de o infecţie ă orgănelor sexuăle, trăă iesc o situăţie conflictuălăă , căre măă irităă şi
măă îânfurie foărte tăre, o situăţie legătăă de sexuălităteă meă său felul îân căre o percep. Infecţiă vă
dură ătăâ tă timp căâ t nu voi reglă situăţiă şi este posibil săă îântăâ rzii îân găă sireă soluţiilor, deoărece îâmi
este teămăă de consecinţe şi de schimbăă rile căre vor ăpăă reă îân viăţă meă. Infecţiă survine că
urmăre ă unei slăă biri ă sistemului meu imunităr, ceeă ce implicăă făptul căă este vorbă despre
iubireă făţăă de mine îânsumi. Trebuie săă măă îântreb căre sunt ătitudinile, găâ ndurile pe căre vreău săă
le schimb său ăcţiunile pe căre trebuie săă Ie făc pentru ă ăduce măi multăă iubire îân viăţă meă.
Deoărece ştiu căă oămenii fericiţi ău un sistem imunităr puternic, făc îân ăşă fel îâncăâ t iubireă săă
creăscăă îân interiorul meu şi ăstfel, săă devinăă scutul meu, protecţiă meă.
Accept săă făc curăă ţenie îân viăţă meă, săă o “dezinfectez” pentru ă lăă să deopărte ătitudinile şi
comportămentele căre nu sunt bune pentru mine.
584. INFECŢII URINARE Vezi: ( URINĂ INFECŢII URINARE)
585. INFECŢII VAGINALE Vezi: VAGIN— VAGINITĂ
586. INFECŢII VIRALE Vezi: INFECŢII
587. INVIAMATIA Vezi şi: ANEXA III
Inflămăţiă este o reăcţie locălăă ă orgănismului căre se ăpăă răă îâmpotrivă unui ăgent pătogen
şi este cărăcterizătăă de roşeăţăă , căă ldurăă , durere şi tumefiere (umflăă turăă ).
Este expresiă corporălăă ă unei inflămăţii interioăre. Sunt inflămăt şi furios din căuză ă cevă
său ă cuivă: de obicei furiă îân exces este locălizătăă lă ficăt său lă vezică biliărăă şi ăcest lucru este
exprimăt de corpul meu. Trebuie săă măă îântreb ce ăspect ăl vieţii mele măă făce săă fiu “roşu de furie”,
“săă fierb” şi căre ăpoi îâmi provoăcăă culpăbilităte, îân căzul îân căre ăceăstă nu eră dejă ună din
căuzele inflămăţiei. Măă simt străâ mtorăt, limităt. Viăţă meă este preă rigidăă , preă progrămătăă .
Inflămăţiă îâmi ărătăă făptul căă trăă iesc o situăţie îân viăţă meă, lă căre nu vreău săă renunţ. Măă opun
schimbăă rilor. Măă lupt cu furiă. Lucrurile de căre ăveăm nevoie îânăinte pentru ă măă sprijini şi ă măă
ăjută săă ăvănsez poăte nu îâşi măi ău rostul ăcum. Contrădicţiă pe căre o trăă iesc măă ăprinde. Acest
lucru măă irităă şi devin exăsperăt! Este importănt săă verific, de ăsemeneă, dăcăă ăm ăvut îân trecut o
dificultăte sexuălăă , căre ă răă măs nerezolvătăă său dăcăă ăm trăă it un sentiment de pierdere, pe căre
nu l-ăm ăcceptăt şi făţăă de căre simt multăă irităre. Astfel voi puteă săă conştientizez ăceă situăţie şi
săă o îânţeleg îântr-o luminăă nouăă . Măă îântreb cu privire lă credinţele mele şi dăcăă trăă iesc un conflict
interior puternic, îân căre sunt îâmpotrivă celor din jurul meu.
Accept săă fiu diferit şi săă îâmi exprim opiniile chiăr dăcăă ăcesteă pot fi diferite de opiniile
celorlălţi. Măă ăfirm ăşă cum sunt, îân unicităteă meă. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine şi săă trăă iesc îântr-
un mod spontăn.
588. INIMĂ Vezi şi: SÂNGE
Inimă este legătăă de ceă de ă pătră chăkrăă său centru de energie: ăceăstăă chăkrăă este YIN-
YANG, ătăâ t măsculinăă căâ t şi femininăă , ătăâ t mentălăă căâ t şi emoţionălăă . Simbolizeăzăă căsă şi
reprezintăă iubireă (emoţiile, căpăcităteă meă de ă iubi), bucuriă, vitălităteă şi sigurănţă. Lă nivel
simbolic, părteă dreăptăă ă inimiiY reprezintăă tătăă l, iăr părteă stăâ ngăă , mămă. Energiă inimiiv se
Păgină 175 din 416
propăgăă îân îântreg corpul, măi ăles îân zonă dintre găâ t şi plexul solăr. Inimă este un fel de pompăă
energeticăă căre făce săă circule viăţă (săâ ngele) prin tot corpul. Circulăţiă săâ ngelui distribuie energiă
vitălăă necesărăă fericirii, echilibrului, bucuriei de ă trăă i şi păă cii interioăre. Este deci esenţiăl săă îâmi
mănifest iubireă, îândrumăâ nd energiă din inimiiv spre cele măi frumoăse energii spirituăle
disponibile. Dăcăă trăă iesc o situăţie îân căre ăm impresiă căă “mi s-ă smuls inimăă V din piept” , căă toătăă
fiinţă meă este implicătăă , căă nu primesc destulăă iubire de lă ceilălţi, căă iău viăţă preă îân serios,
corpul meu vă reăcţionă. O ăfecţiune lă inimăă V măă retrimite lă un ăspect fundămentăl ăl iubirii,
căre provine din făptul căă nu măă iubesc destul de mult său căă nu primesc ăceăstăă iubire de lă
ceilălţi, de lă viăţăă său de lă Dumnezeu. Acest lucru măă determinăă săă măă îântreb dăcăă trăă iesc o
culpăbilităte, căre măă îâmpiedicăă săă măă simt demn de ă fi iubit Cu căâ t voi ăcordă măi multăă ătenţie
iubirii, compăsiunii şi iertăă rii, cu ătăâ t măi mult inimăă V meă vă funcţionă cu bucurie, linişte şi
uşurinţăă . Inimă meă vă fi stăbilăă ăfectiv şi se vă ăflă lă ădăă post de toăte dezămăă girile. O inimăă V cu
un ritm blăâ nd şi ărmonios indicăă o persoănăă călmăă .
Ritmul meu cărdiăc văriăzăă ătunci căâ nd sunt dezechilibrăt, tulburăt îân iubire său sensibil lă
emoţiile mele.
Accept săă fiu deschis spre iubire, lăs orice vinăă îân grijă universului, îâncetez săă măă măi critic
ătăâ t de tăre îâncăâ t săă măă îâmbolnăă vesc şi, măi ăles, ăccept săă măă iert. Dăcăă măă iert voi puteă ăcceptă
iubireă celorlălţi.
589. INIMĂ — ANGINĂ PECTORALĂ, ANGOR Vezi: ANGIĂ PECTORALĂ
590. INIMĂ — ARITMIE CARDIACĂ
Aritmiă cărdiăcăă este o tulburăre ă ritmului cărdiăc. Inimă reprezintăă iubireă, iăr
pălpităţiile reprezintăă un semnăl de ălărmăă , un strigăă t de ăjutor îân legăă turăă cu iubireă. Existăă o
fricăă puternicăă de ă pierde său de ă nu primi iubireă de căre ăm ătăâ t de măre nevoie, căre făce că
pălpităţiile săă fie un ăpel Iă ăjutor îân ăspectele legăte de iubire. Inimă meă băte lă fel de repede că
ritmul îân căre îâmi trăă iesc viăţă. Am impresiă căă nu deţin controlul, nu măă simt îân sigurănţăă . Am
nevoie săă găă sesc măi mult călm îân viăţă meă. Căut îân toăte direcţiile, dăr nu găă sesc răă spunsuri lă
îântrebăă rile mele. Inimă meă băte pentru măi multe lucruri îân ăcelăşi timp: poăte fi vorbă despre
persoăne (îân drăgoste) dăr şi despre lucruri pe căre le făc cu păsiune (muncă, un hobby). Am
impresiă căă trebuie săă făc ănumite ălegeri. Ştiu căă trebuie săă renunţ Iă cevă său lă cinevă, dăr este
foărte dificil. Măă simt incăpăbil săă făc ăcest lucru, dependenţă meă este foărte măre. Trăă iesc o
duălităte: eu său ceilălţi. Cine vă fi pe primul loc? Sunt ălegeri greu de făă cut. Măă simt îâmpăă rţit,
poăte chiăr şi legăt de îânsuşi sensul vieţii. Am o nevoie ătăâ t de măre de ă fi iubit îâncăâ t măă ăgăă ţ
oămeni. Lă fel că şi inimă meă, sunt instăbil îân viăţă meă, îân funcţie de reăcţiile mele emoţionăle.
Existăă , de ăsemeneă, lucruri pe căre mi se cere săă le făc, dăr pe căre le făc îâmpotrivă inimii mele.
Trăă iesc dupăă rimul răpid ăl societăă ţii, îâl loc săă îâmi găă sesc propriul meu ritm. O ănomălie ă pulsului
îâmi dăă de îânţeles căă “inimă meă oscileăzăă îântre douăă ăspecte” şi căă îâmi este foărte greu săă iău o
decizie, cu toăte implicăţiile căre decurg din eă. IÎn căzul îân căre ventriculii inimii se contrăctăă îântr-
un mod ăritmie şi ineficient, este vorbă despre o fibrilăţie ventriculărăă . Poăte ăveă drept căuză o
ăfectăre ă muşchiului cărdiăc, îân urmă unei electrocutăă ri său ă unui moment de pănicăă , îân căzul
fetusului, lă năştere. Dăcăă nu se rezolvăă imediăt îân minutele căre urmeăzăă , survine moărteă subităă .
Este o situăţie căre denotăă o decizie foărte importăntăă pe căre trebuie săă o iău îân viăţăă , cu privire lă
iubire, o decizie vitălăă pentru mine. Măă simt neputincios. IÎncep prin ă-mi oferi toătăă iubireă de
căre ăm nevoie pentru ă-mi îânlocui neliniştile cu măi multăă sigurănţăă interioărăă şi ăm îâncredere îân
viăţăă . Fibrilăţiă ăuriculărăă ărătăă făptul căă , îân opiniă meă nu este legitim săă iubesc pe cine vreău, îân
felul îân căre vreău eu. Simt ănumite constrăâ ngeri legăte de făptul de ă-mi demonstră iubireă
pentru oămeni. Tăhicărdiă se cărăcterizeăzăă prin contrăcţiă răpidăă ă inimii. Băă tăă ile ei se
ăccelereăzăă păâ năă lă măi multe de 9O pe minut, iăr ăceăstăă stăre se dătoreăzăă de obicei eforturilor
Păgină 176 din 416
său emoţiilor puternice. O situăţie de ăngoăsăă , un efort fizic său mentăl şi frică pot provocă un
dezechilibru căre ăfecteăzăă pe moment inimă căre lănseăzăă un semnăl SOS. Tăhicărdiile sunt
percepute imediăt îân căz de ăngoăsăă său ătunci căâ nd ăpăre un ritm ănormăl, ădrenălină induce
băă tăă ile foărte puternice. IÎntr-o ăstfel de situăţie, ăm considerăt căă trebuie săă făc tot măi mult şi măi
repede cevă pentru ă fi iubit său chiăr pentru ă ăveă dreptul de ă trăă i. De ăsemeneă, pot ăveă
impresiă căă trebuie săă recuperez timpul pierdut îântr-o ănumităă situăţie.
Brădicărdiă reprezintăă îâncetinireă băă tăă ilor inimii. Este făvorizătăă de prăcticăreă sporturilor
de ăndurănţăă , îântr-un mod ănormăl, inimă poăte îâncetini brusc şi provocă o stăre de răă u, lucru
căre justificăă uneori implăntăreă unui păcemăker. Acumulăreă unor suferinţe profunde, măi ăles
îân relăţiă cu tătăă l meu, poăte induce o ăstfel de ăfecţiune, că şi cum inimă meă nu măi suportăă
suferinţă şi decide săă se opreăscăă din băă tăie. Măă retrăg pentru ă măă protejă, deoărece nu măi
vreău săă lupt. Prefer săă săvurez fiecăre moment de fericire şi de iubire, deoărece consider căă sunt
foărte răre. Extrăsistolă (contrăcţiă premăturăă ) ărătăă căâ t de mult îâmi lipseşte iubireă păă rinţilor
mei, măi ăles ă tătăă lui meu. Iubireă mi se oferăă cu îântreruperi, de obicei îân urmă sepărăă rilor şi ă
regăă sirilor frecvente, căre îâmi sfăâ şie inimă. IÎntr-o ăstfel de situăţie conştientizez făptul căă iubireă
este ceă ăfectătăă . Respir călm şi ădăâ nc, îâmi ăscult inimă. Lăs săă treăcăă tot ceeă ce nu îâmi făce bine.
Aleg drumul pe căre vreău săă îâl urmez, cu multăă hotăă răâ re.
Accept că ărmoniă săă revinăă îân viăţă meă, ătăâ t lă nivel ăfectiv căâ t şi pe plăn sociăl.
591. INIMA (durere...) Vezi: greaţă
592. INIMA — INFARCT (de miocard) Vezi şi: INFARCT
Căâ nd ăud vorbindu-se de cinevă căre ă ăvut un infărct, îân limbăj populăr ăcest lucru
îânseămnăă de obicei căă persoănă îân căuzăă ă ăvut un infărct de miocărd. Se măi numeşte şi crizăă
cărdiăcăă său ătăc cărdiăc. Orgănul cel măi ăfectăt de infărct este inimă centrul iubirii din interiorul
meu, nucleul emoţiilor mele. Atăcul cărdiăc reprezintăă pentru corp un mod de ă-mi ărăă tă îântr-o
mănierăă disperătăă făptul căă merg preă depărte, ăcord preă multăă ătenţie detăliilor căre nu sunt
importănte. IÎmi preţuiesc şi îâmi ăpăă r stătutul sociăl, îân loc săă revin lă esenţiălul din viăţă meă, căre
este bucuriă de ă trăă i din toătăă inimă de ă exprimă iubireă îân fămilie, de ă măă iubi pe mine îânsumi,
de ă săvură fiecăre moment cu intensităte. Este că şi cum ăş comite o infrăcţiune lă ădresă fericirii
mele şi ă iubirii de sine. IÎmi este foărte teămăă de eşec. Ţin ătăâ t de mult lă tot ceeă ce făce părte din
“teritoriul” meu (soţiă, serviciul, prietenii, căsă etc.) îâncăâ t, dăcăă ăm impresiă căă ăm pierdut cevă
său sunt pe punctul de ă pierde cevă său pe cinevă căre făce părte din teritoriul meu, pot săă măă
opun situăţiei căre ăpăre şi săă făc o crizăă cărdiăcăă . Simt căă sunt pe punctul de ă trebui săă ăbdic, săă
demisionez. Risc săă văă d cum totul se răă stoărnăă îân viăţă meă. Aş vreă “din toătăă inimă” săă răă măâ n
şeful, stăă păâ nul situăţiei. Nu vreău săă demisionez, săă renunţ ătăâ t de uşor. Măă uit lă tot ceeă ce ăm
obţinut de-ă lungul ănilor şi observ dăcăă ăm impresiă căă ăm fost deposedăt de ăceste lucruri său
căă se vă îântăâ mplă ăşă cevă. Poăte fi vorbă despre obiecte, despre persoăne, despre măâ ndriă meă,
căpăcităă ţile mele fizice, intelectuăle său ăfective. Nivelul meu de dorinţe este nelimităt. Pot chiăr săă
ăm impresiă căă voi fi expropriăt deoărece nu măi sunt binevenit. Oăre sunt îâmpiedicăt săă conduc
lucrurile îân felul meu? Atăcul cărdiăc poăte fi, de ăsemeneă, legăt de propriile mele sentimente şi
de ceeă ce trăă iesc eu legăt de ele. Păâ năă unde sunt căpăbil săă simt iubireă şi săă o exprim făţăă de
ceilălt Păâ năă lă ce nivel sunt căpăbil să măă iubesc şi săă măă ăccept ăşă cum sunt? Oăre măă oblig săă fiu
ăltcinevă şi măă forţez preă mult pentru ă le demonstră celorlălţi cine sunt şi ce vălorez? Făptul căă
ăm un respect de sine ătăâ t de scăă zut măă îâmpiedicăă săă lăs pe cinevă săă intre îân universul meu său îân
inimă meă.
Deoărece ăm impresiă sunt slăb, proiectez o imăgine de sine severăă . Am un oceăn de emoţii
prinse îân mine şi dăcăă ăccept săă le menţin, ăm impresiă că măă voi îânecă, ătăâ t de multe ăm ăcumulăt
de-ă lungul timpului! De ăceeă ăngăjămentul este pentru mine cevă foărte greu de trăă it. Furiă meă,
Păgină 177 din 416
frustrăreă, ăgresivităteă, ură, pe căre le-ăm refulăt preă mult timp, vor explodă. Descoperireă celor
măi importănte ăspecte din viăţă meă nu se rezumăă Iă căntităteă de băni pe căre ăm căâ ştigăt-o său
lă succesul pe căre îâl ăm.
Inimă poăte fi ăsociătăă ătăâ t cu iubireă şi compăsiuneă căâ t şi cu sentimentele opuse
ostilităteă, ură său respingereă. Atăcul cărdiăc survine ădeseori îântr-o perioădăă din viăţă meă căâ nd
competiţiă este foărte puternicăă , său trăă iesc o presiune pe plăn finănciăr, lă căre se ădăugăă o lipsăă
de ăfecţiune sporităă din părteă fămiliei şi ă celor ăpropiăţi. Viăţă devine o luptăă . Trăă iesc îânfruntăă ri
căre îâmi provoăcăă un stres ridicăt. Este totul său nimic şi viăţă meă îâşi pierde sensul dăcăă trăă iesc
un eşec. Măă pierd îân mii de proiecte şi nu măi sunt îân contăct cu interiorul meu şi cu persoănele
din jurul meu. Măă simt îâncăă lcăt. Inimă meă este ătrofiătăă de sepărăreă dintre sentimentele mele,
implicăreă meă, relăţiile mele, Univers şi ritmul săă u năturăl. Nu măi ăm nicio plăă cere, nu măi făc
nimic din inimăă V. IÎn loc săă îâmi ăscult corpul şi inimă măă restrăâ ng tot măi mult. Totul devine
progrămăt şi compărtimentăt. Cred căă îâi resping pe ceilălţi, căâ nd de făpt, măă resping pe mine
îânsumi. Măă regăă sesc singur, lipsit de iubire. Nu cred căă ăm dreptul săă măă opresc: nu pot trăă i decăâ t
dăcăă lucrez tot timpul Cred căă ceilălţi măă dispreţuiesc, dăr eu sunt cel căre se dispreţuieşte singur.
Vreău săă “măă descurc singur”. Uneori îâmi vine săă cedez, săă lăs totul îân urmă meă, deoărece este
preă mult. Nu măi ăm putereă de ă luptă. Cu căâ t măă îândepăă rtez măi mult de ceilălţi, cu ătăâ t măă
ăpropii măi mult de moărteă meă ăfectivăă . Am impresiă căă devin o ruinăă . Cred căă trebuie săă măă
lupt. Trebuie săă ănulez limitele pe căre mi le-ăm impus şi căre ăcum măă îâmpiedicăă săă ăjung lă un
ălt nivel de iubire şi de ăceptăre ! Dăcăă măă refugiez îân lătură meă răţionălăă şi îâmi îânchid corpul
pentru ă-1 îâmpiedică săă simtăă diferitele emoţii din viăţă de zi cu zi, ăcestă se îântăă reşte şi îâmi ănulez
şănsele de ă îânţelege şi de ă iertă, ătăâ t pe mine căâ t şi pe ceilălţi, pentru ă reuşi săă îâmi vindec răă nile
interioăre.
Accept săă urmez curentul şi săă îâmi ăcord timpul necesăr pentru ă ăcceptă tot ceeă ce ăre
viăţă săă -mi ofere şi săă măă îânveţe pentru ă-mi regăă si linişteă interioărăă şi ă simţi îân îântreg corpul
tăndreţeă, blăâ ndeţeă şi iubireă din mine, căre nu cer decăâ t săă îâmi hrăă neăscăă inimă şi săă o păă streze
săă năă toăsăă . Este o ocăzie de ă-mi reăşeză priorităă ţile şi ă vedeă ce este cu ădevăă răt importănt..
Accept făptul căă existăă ăspecte ăle personălităă ţii mele pe căre refuz săă le văă d şi ştiu căă ăm toătăă
forţă necesărăă de ă măă privi îân oglindăă şi ă măă ăcceptăi ăŞă cum sunt. IÎmi recunosc emoţiile pentru
ă reluă contăctul cu părteă meă ăfectivăă , căre măă ăjutăă săă experimentez viăţă lă măxim. Accept
făptul căă merit săă fiu iubit şi săă primesc ăjutorul celorlălţi.
593. INIMĂ —MIOCARDITĂ
Miocărdită este o inflămăre ă muşchiului cărdiăc (miocărdul). Este ună dintre căuzele de
moărte subităă îân căzul copiilor şi tinerilor căre ău făă cut un efort brusc. Lă ădulţi, ăceăstă se
mănifestăă printr-o deficienţăă cărdiăcăă ăcutăă (şi ădeseori mortălăă ).
“Nu măă simt îân deplină putere”. IÎmi este teămăă căă inimă meă se vă rupe său căă nu ăm inimă
suficient de solidăă , ătăâ t îân sens propriu căâ t şi îân sens figurăt. Am un mentăl foărte puternic şi nu
ştiu cum săă îâmi gestionez emoţiile. Măă simt prins îântr-o duălităte, îântre douăă situăţii, îântre inimăă şi
minte. Slăă biciuneă meă emoţionălăă se reflectăă îân mediul profesionăl, “nu măă măi trăge inimă” lă
muncăă şi îâmi este tot măi greu săă îâmi îândeplinesc sărcinile. Respectul de sine este ăfectăt şi măă
îântreb cum ăş puteă ieşi din ăceăstăă îâncurcăă turăă Măă simt că îântr-o îânchisoăre şi nu văă d nicio soluţie
şi ăstfel pot, lă nivel inconştient, săă ătrăg o miocărdită, căre îâmi vă pune viăţă îân pericol.
Accept săă măă opresc şi săă intru îân contăct cu emoţiile căre nu vor decăâ t săă fie exprimăte. Măă
îâmpăc cu situăţiile nerezolvăte din trecut şi trăă iesc îân prezent. Sunt îân formăă măximăă ătunci căâ nd
lătură meă emoţionălăă şi ceă răţionălăă sunt îân echilibru şi fiecăre ocupăă locul căre îâi revine.
Regăă sesc iubireă din mine şi ăstfel, stăbilităteă: este ceeă ce numim inteligenţă inimii .

Păgină 178 din 416

594. INIMĂ —PERICARDIŢA
Pericărdiţă este o inflămăţie, de obicei infecţioăsăă (virălăă ) ă pericărdului, membrănă căre
ăcoperăă inimă. Deoărece pericărdul ăre rolul de ă protejă inimă, pericărdiţă ăpăre îân situăţiile îân
căre simt căă inimă meă vă fi ătăcătăă , ătăâ t îân sens propriu, căâ t şi îân sens figurăt. IÎmi este teămăă
pentru inimă meă şi pentru ceă ă ăltcuivă. Vesteă proăstăă căre ănunţăă căă cinevă ăpropiăt ăre o
problemăă lă inimăă măă trimite imediăt lă propriă meă fricăă , teămă căă şi mie mi s-ăr puteă îântăâ mplă
cevă. Am oăre impresiă căă integrităteă ă ceeă ce constituie terioriul meu este îân pericol? Am
impresiă căă sunt “ărs de viu”? Măă simt tot timpul nemulţumit făţă de mine îânsumi şi făţăă de viăţăă ?
Trăă iesc o situăţie îân căre măă simt deşirăt? Trăă iesc furie făţăă de tătăă l meu, căre este depărte de
mine, depărte de viăţă meă ?
IÎn loc săă simt ăceăstăă furie, ăccept săă răă măâ n călm, îânvăă ţ săă îâmi potolesc ăngoăsele şi cer săă
fiu tot timpul protejăt, ştiind căă tot ceeă ce se vă îântăâ mplă vă fi spre binele meu.
595. INIMĂ —PROBLEME CARDIACE
Deoărece inimă simbolizeăzăă iubireă, linişteă interioărăă şi bucuriă de ă trăă i, problemele
cărdiăce provin ădeseă din lipsă iubirii, din tristeţe, emoţii îângropăte căre reăpăr Iă suprăfăţăă chiăr
şi dupăă măi mulţi ăni. Iubirile secrete, imposibile, iubireă din fămilie risipităă de conflicte, toăte
ăcesteă vor “ătăcă” inimă. Inimă meă este îâmpietrităă de răă nile din trecut. Am ăjuns săă cred căă viăţă
este greă, stresăntăă şi reprezintăă o luptăă îân fiecăre moment. Măă simt des că un suprăvieţuitor, îântr-
o stăre îân căre cred căă doăr efortul meu vă fi răă splăă tit. Trebuie săă măă ădăptez Iă ritmul celorlălţi şi
ăcest lucru îâmi conferăă un stres foărte măre. Sunt neliniştit, surescităt, ăngoăsăt, îâmi este greu săă
îâmi fixez limitele său sunt preă frăgil pentru ă-mi păă stră echilibrul emoţionăl. IÎmi sufoc inconştient
copilul interior şi îâl îâmpiedic săă îâşi exprime toătăă ăceăstăă minunătăă bucurie de ă trăă i. Durereă
cărdiăcăă îâmi ărătăă făptul căă măă ăgăă ţ şi depind de cinevă său de cevă. Nesigurănţă măă făce săă trăă iesc
o tensiune interioărăă puternicăă . Inimă este ăsociătăă cu glăndă timus, responsăbilăă de producereă
celulelor T ăle sistemului imunităr, ăceăstă slăă beşte şi rezistăă tot măi puţin invăziilor, iăr eu trăă iesc
multăă furie, urăă , frustrăre său respingere făţăă de mine îânsumi. O insuficienţăă cărdiăcăă semnăleăzăă
făptul căă văă d îân ănumite situăţii din viăţă meă un eşec şi căâ t de incompetent măă consider. IÎn loc săă
îâmi urmez impulsurile inimii, prefer săă îâi ăscult pe ălţii, lucru căre îâmi frăâ neăzăă evoluţiă. Inimă ăre
nevoie de iubire şi de păce. Viăţă este făă cutăă pentru ă fi privităă cu ătitudineă unui copil: cu
deschidere, bucurie, curiozităte şi entuziăsm. Chiăr dăcăă ăm nevoi ăfective neîâmplinite, îâncerc săă
răă măâ n îântr-un echilibru ărmonios, cu inimă deschisăă pentru ă ăpreciă fiecăre gest din existenţă
meă. Dăcăă trebuie săă fiu “operăt pe cord deschis” îânseămnăă oăre căă ăm vorbit mereu “cu inimă
deschisăă ” despre problemele şi suferinţele mele ?
Accept săă măă iubesc măi mult, săă răă măâ n deschis făţăă de iubireă pentru > mine şi pentru
ceilălţi. Măă distrez, măă destind, îâmi ăcord timp săă exist. IÎncetez săă “măă măi iău îân serios”. Măă simt
liber săă iubesc făă răă obligăţii, ştiind căă oricum sunt fericit. Existăă măâ i multe expresii pentru ă
descrie inimă şi diversele ei stăă ri: ă fi “făă răă inimăă ” , “ă ăveă inimăă ” , “ă-ţi ăscultă inimă”. Dăcăă cinevă
îâmi spune: “nu ăi inimăă ” verific ce îânseămnăă pentru mine ăcest mesăj. Poăte este un semn căă
trebuie săă schimb cevă. Trăă iesc un dezechilibru? Am pălpităţii? Sunt tulburăt lă nivel emoţionăl?
Oricăre ăr fi răă spunsul, nu ăştept săă fiu bolnăv pentru ă îânţelege şi ă ăcceptăi schimbăă rile din viăţă
meă. Răă măâ n ătent, îâmi deschid inimă făţăă de tot ceeă ce este benefic pentru mine. IÎmi ăscult cu
ătenţie inimă.
596. INIMĂ — TAHICARDIE Vezi: INIMĂ—ARITMIE CARDIACĂ
597. INIMĂ —TROMBOZĂ CORONARIANĂ PIL
Tromboză coronăriănăă reprezintăă formăreă de cheăguri pe ărterele coronăre (lă nivelul
inimii). Acest blocăj ăl circulăţiei săâ ngelui provoăcăă un infărct de miocărd imediăt dupăă 15 minute

Păgină 179 din 416

de obstrucţie, îân măjorităteă căzurilor. Cheăgul de săâ nge ăfecteăzăă orgănul principăl căre
reprezintăă iubireă. IÎn ăcest căz trebuie săă verific cine din viăţă meă măă îâmpiedicăă săă iubesc liber.
Poăte fi vorbă şi despre o furie, un resentiment violent pe căre l-ăm ăvut făţăă de o persoănăă iubităă .
IÎn ce ăspect măă simt ătăcăt îân iubireă făţăă de mine? Am primit o veste căre mi-ă răă pit răţiuneă de ă
fi, răţiuneă căre măă ăjută săă îâmi exprim, iubireă? Am tendinţă de ă măă izolă. Nu măă simt lă îânăă lţime
făţăă de situăţiile căre ăpăr îân viăţă meă. Nu îândrăă znesc săă merg îânăinte de teămăă săă nu căd.
Accept săă măă îâmpăc cu mine îânsumi şi cu ceilălţi. Pentru ă rezolvă ăceăstăă situăţie, devin
conştient de forţele iubirii din mine, măă ăbăndonez şi descopăă r căă Universul îâmi oferăă soluţiă de
căre ăm nevoie.
598. INSOLAŢIE Vezi şi: ACCIDENT, CĂLDURĂ, PIELE
Dăcăă măă expun preă mult timp lă soăre, risc săă făc o insolăţie, căre se vă mănifestă prin
ărsuri de piele şi o îâncăă lzire ă corpului, căre reprezintăă creştereă temperăturii corpului îân centrii
nervoşi. Fie căă s-ă produs din neătenţie (ăm ădormit lă soăre) său din căuză unui călcul greşit ă
timpului de expunere său din orice ălt moti trebuie săă trăă iesc o culpăbilităte din moment ce măă
“pedepsesc” ăstfel. Dăcăă sunt îân văcănţăă pot săă măă îântreb dăcăă cred căă merit cu ădevăă răt ăceă
văcănţăă . Pieleă este legătăă de ceeă ce trăă iesc îân interiorul meu şi ceeă ce trăă iesc îân exterior. Este
posibil săă trăă iesc o frustrăre legătăă de conştientizăreă făptului căă , viăţă meă exterioărăă nu este tot
timpul ăşă cum ăş vreă eu săă fie îân interiorul meu. Intensităteă insolăţiei său ă îâncăă lzirii indicăă
importănţă unei ănumite forme de disperăre pe căre o simt. Soărele fiind simbolul tătăă lui,
îânseămnăă căă îâncerc săă căut, inconştient, prezenţă ădevăă rătului meu tătăă , pe căre îâl percep distănt
său căre mi-ă lipsit căâ nd erăm copil. Tătăă l ăvăâ nd de obicei rolul ăutorităă ţii, este posibil că îân
prezent, săă ăm tendinţă de ă îâmi cedă putereă, ăutorităteă meă, îân măâ inile ăltcuivă. Este posibil săă
măă simt frustrăt, deoărece măă simt lă cheremul evenimentelor exterioăre. Căut Iubireă (cu
măjusculăă ) îân exteriorul meu şi o ăsociez măi ăles cu sexul. Trebuie săă îânvăă ţ săă descopăă ăceăstăă
Iubire îân interiorul meu, îân toăte ăspectele personălităă ţii mele, pe căre de multe ori îâncerc săă le
ăscund, săă le neg. Măă distrug îân loc săă ăm grijăă de mine. Am îâncredere măre îân ceilălţi şi prefer săă îâi
urmez decăâ t săă fiu eu responsăbil de mersul lucrurilor. Frică meă este măi măre decăâ t sentimentul
meu de neputinţăă şi decăâ t frustrăreă meă. De ăceeă prefer săă răă măâ n inăctiv. Măă devălorizez des,
măă consider preă urăâ t, preă grăs, insuficient de inteligent, pe scurt, măă pedepsesc singur. Acest
lucru poăte săă ămplifice criticile pe căre le primesc de lă ceilălţi. Am tendinţă săă ăcţionez compulsi
deoărece frustrăreă meă este măre. Modălităteă meă de protecţie făţăă de durere, ătăâ t fizicăă căâ t şi
emoţionălăă , este izolăreă.
Accept săă îâmi dezvolt respectul făţăă de mine, săă recunosc cine sunt, săă măă ăpreciez lă
ădevăă rătă meă văloăre. Ai cer vieţii săă măă ăjute săă ăpreciez lucrurile frumoăse pe căre mi le oferăă .
Voi străă luci măi puternic şi nu voi măi ăveă nevoie că “soărele săă măă ărdăă ” pentru ă-mi ăminti săă
măă poziţionez ăă n viăţă meă. Accept săă îâmi recăpăă t putereă. Accept făptul căă soărele de căre ăm
ătăâ tă nevoie, se găă seşte îân inimă meă, măă îâncăă lzeşte şi măă linişteşte îân momentele cele măi dificile
ăle vieţii mele.
599. INSOMNIE
Incăpăcităteă de ă dormi corespunde unei spăime puternice de ă te ăbăndonă şi ă te lăă să
purtăt de somn. Trăă iesc o stăre de nesigurănţăă şi vreău săă ăm controlul, ăsupră ă tot ceeă ce se
îântăâ mplăă îân viăţă meă. Totuşi, ătunci căâ nd dorm, “făcultăă ţile mele mentăle” dorm şi ele şi sunt măi
vulnerăbil, deoărece simţurile mele sunt măi sensibile şi măi deschise spre necunoscut. De ăceeă,
dăcăă îâmi păă strez mentălul ocupăt cu tot soiul de idei, tot felul de situăţii, chiăr şi fictive, îâmpiedic
somnul săă măă cuprindăă . Viăţă meă este cuprinsăă de ăngoăsăă , de culpăbilităte şi, uneori chiăr de un
soi de părănoiă. Am impresiă căă o persoănăă din ănturăjul meu este răă uvoitoăre făţăă de mine şi ăm
impresiă căă trebuie săă veghez tot timpul. Simt un pericol îân timpul nopţii, ceeă ce măă îâmpiedicăă săă
Păgină 180 din 416
ădorm. Am de multe ori impresiă căă cevă nu îâmi este bine. Acest lucru poăte proveni din
sentimentul căă ego-ul meu său suprăvieţuireă meă ău fost dejă ămeninţăte îântr-un ănumit fel, ceeă
ce este de îânţeles, dăcăă ăm suferit trăumătisme profunde, măi ăles Iă văâ rstă îântre trei şi cinci ăni.
Existăă posibilităteă săă simt o nervozităte extremăă şi să îâmi fie greu săă măă poziţionez şi săă iău
decizii. Căâ nd merg lă culcăre, sunt doăr eu cu mine: nu măi ăm copiii, soţul, colegii de serviciu.
Sunt deconectăt de lă lumeă exterioărăă şi nu ăud decăâ t ceeă ce este îân interiorul meu. Dăcăă sufăă r
de insomnie, dăcăă îâmi neg sunetele interioăre, ceeă ce se îântăâ mplăă îân interiorul meu şi măă îâmpiedic
săă Ie exteriorizez, ăctivităteă meă mentălăă , conversăţiă meă cu mine îânsumi nu se poăte opri şi
ăstfel voi fugi de somn. Dăcăă îâmi pun preă multe îântrebăă ri, măă îântreb tot timpul dăcăă : “Am făă cut
cutăre său cutăre lucru? Ce se vă îântăâ mplă dăcăă ...” îâmi mănifest ăstfel lipsă de îâncredere îân mine şi
îân ceilălţi. Trăă iesc tulburăt îân loc săă ăm îâncredere căă merit şi mi se vă îântăâ mplă tot ceeă ce este măi
bun. Este că şi cum ăş muri de fiecăre dătăă căâ nd ădorm şi ăcest lucru îâmi reăctiveăzăă fricile, măi
ăles frică de necunoscut din îântuneric. Insomniă poăte fi străâ ns legătăă de culpăbilităte conştientăă
său inconştientăă . Dintr-un motiv său ăltul, pot ăveă impresiă căă “nu merit săă măă odihnesc”. Poăte
pentru căă măă simt vinovăt fiindcăă nu ăm reuşit îân viăţăă , nu ăm făă cut tot ceeă ce trebuiă pentru
copiii mei etc. Său poăte m-ăm progrămăt şi cred căă somnul “este o pierdere de timp” , “ăm ătăâ teă
lucruri de făă cut...” Glăndă timus este foărte străâ ns legătăă de somn şi de energiă inimii. Astfel,
insomniă poăte ăveă legăă turăă cu căpăcităteă meă de ă măă iubi pe mine îânsumi, de ă ăveă îâncredere
îân iubire şi ăstfel, îân viăţăă .
Accept săă niăă relăxez, săă respir măi bine şi săă lăs controlul, săă îâmi găă sesc păceă sufleteăscăă ,
pentru ă lăă să somnul săă intre îân viăţă meă. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine şi ştiu căă “păă măâ ntul vă
continuă săă se îânvăâ rtăă ” chiăr dăcăă eu îâmi permit căâ tevă momente de odihnăă . Măă relăxez, ştiind căă
sunt îândrumăt mereu şi căă voceă meă interioărăă ştie ce este măi bun pentru mine.
600. INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ Vezi: INIMĂ (PROBLEME CARDIACE)
601. INTESTINE Vezi şi: CANCER COLON/LA INTESTIN/COLITĂ/
Intestinul este centrul ăbsorbţiei şi integrăă rii măâ ncăă rii (păă streăzăă ceeă ce este bun pentru
corp şi eliminăă restul), ăceăstăă se regăă seşte este ătăâ t lă nivel fizic (ălimentele), căâ t şi emoţionăl
(emoţii, sentimente) şi mentăl (găâ nduri). Tot ceeă ce îâmi provoăcăă tristeţe, fricăă , confuzie, revoltăă ,
ruşine său orice ălt găâ nd său sentiment discordănt, poăte găă si o căle de ă se eliberă şi creeăzăă
probleme intestinăle. Deoărece lă ăcest nivel ăre Ioc digestiă, dăcăă sunt tulburăt şi măă simt victimă
unei “lovituri necinstite” , ă unei” escrocherii” său dăcăă ăm impresiă căă cinevă m-ă păă căă lit, voi ăveă
o ăfecţiune lă intestine, pentru căă , pur şi simplu, nu pot digeră ăceă situăţie! Voi fi ăfectăt, măi ăles
dăcăă este vorbă despre un membru ăl fămiliei mele, căre este “ticăă losul”. Problemele intestinăle
ăpăr frecvent îân urmă unei sepărăă ri, de un părtener, de un ăsociăt, de un copil, un profesor etc.
Pentru că nu pot digeră ăceăstăă situăţie, se vă mănifestă printr-o problemăă lă intestine. Chiăr dăcăă
“ăş muri de foăme” tot ăş continuă săă măă îâncăă păă ţăâ nez şi săă refuz săă ăccept ceeă ce s-ă îântăâ mplăt.
Dăcăă ă fost ăfectăt intestinul subţire, pot ăveă tendinţă săă judec situăţiile căre ăpăr şi săă ăm opinii
foărte trănşănte făţă de noţiunile mele de “bine” şi de “răă u”. M-ăm “îânăă sprit” că urmăre ă severităă ţii
pe căre ăm experimentăt-o căâ nd erăm copil. De ăsemeneă, ăm tendinţă săă cred căă mi-ău lipsit
multe lucruri îân viăţăă . IÎmi estre greu săă îâmi ăleg, săă ăsimilez ădevăă rătele mele nevoi. Intestinele
(măi ăles intestinul gros) ău legăă turăă şi cu ăbilităteă meă de ă măă relăxă, de ă măă simţi îân sigurănţăă
îân interiorul meu, pentru ă fi spontăn. Intestinele mele simbolizeăzăă făptul de ă lăă să săă circule
evenimentele din viăţă meă. Pot ăveă o nevoie foărte puternicăă de ă reţine şi de ă controlă ceeă ce
mi se îântăâ mplăă . Măă ăgăă ţ de ănumite lucruri, de persoăne său de situăţii, uneori ăjung săă trăă iesc
sentimente de gelozie şi de posesivităte şi intestinele mele sunt congestionăte de tot ceeă ce reţin
şi nu măi este folositor, lucru căre poăte căuză, printre ăltele, constipăţie său tuberculozăă Măă lăs
“ros” de critici şi măă lăs ăfectăt de denigrăă ri şi de jigniri. Măă opun schimbăă rii, deoărece făptul de ă
Păgină 181 din 416
dobăâ ndi măi multăă ăutonomie, măă sperie. Trăă iesc cu suferinţăă şi durere, deoărece îâmi este greu săă
trec măi depărte, săă lăs îân urmăă o persoănăă său o situăţie. O proăstăă ăbsorbţie intestinălăă indicăă
făptul căă nu ştiu ce este bun pentru mine. Prefer săă măă supun docil unui şef, unei religii etc. IÎn loc
săă trăă iesc conform propriilor mele credinţe şi propriilor mele vălori. Atunci căâ nd renunţ, deoărece
nu ştiu ce sens săă dău vieţii, poăte ăpăă reă o perforăţie intestinălăă .
Accept săă fiu ăutonom şi săă îâmi spun căă ăm toăte resursele mecesăre îân interiorul meu,
pentru ă creă ceeă ce vreău. Singură persoănăă pe căre o pot controlă, sunt eu îânsumi!
602. INTESTINE (cancer la...) Vezi: CANCER LA INTESTINE
603. INTESTINE — COLICĂ Vezi: GAZE
Colică este o contrăcţie rezultătăă dintr-o măre tensiune interioărăă , dintr-o situăţie căre măă
făce vulnerăbil şi căre măă enerveăzăă ătăâ t de tăre îâncăâ t pot ăpăă reă congestiă intestinălăă , durerile de
stomăc, ăfecţiunile lă cănălele glăndulăre său lă căă ile urinăre.
Sunt ăgităt şi irităt făţăă de o situăţie său o persoănăă . Acest lucru măă supăă răă şi îâmi provoăcăă o
colicăă . Nu pot controlă lucrurile şi măă derănjeăzăă ăcest lucru. Nu ăm îâncredere îân căpăcităă ţile mele,
nu ăm îâncredere îân mine, îâmi este teămăă căă nu voi fi Iă îânăă lţime, nu ştiu ce săă făc pentru ă rezolvă o
problemăă . Un exemplu tipic, legăt de colicile sugărului este ăcelă ăl mămei, căă reiă îâi este teămăă căă
nu îâşi îângrijeşte corect copilul, căă nu făce destul epentru el. Bebeluşul resimte ănxietăteă mămei şi
devine, lă răâ ndul săă u neliniştit (copilul ăfectăt de colici trebuie săă fie îânconjurăt de călm, de
răă bdăre şi de iubire).
Accept făptul căă tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă este spre binele meu. Prin urmăre, măă
relăxez şi făc tot ce ştiu măi bine, cu iubire. Lucrurile pe căre le considerăm probleme şi
nesigurănţe devin pur şi simplu experienţe căre măă ăjutăă săă îâmi urmez evoluţiă şi săă cresc.
Exerciţiile de respirăţie, de relăxăre şi de medităţie măă pot ăjută săă reiău contăctul cu interiorul
meu, săă descopăă r toăte forţele din mine şi săă făc săă dispărăă ăgităţiă meă, făţăă de o persoănăă său o
situăţie căre măă ăgăseăzăă .
604. INTESTINE — COLITA (niUCOZităţi) Vezi şi: INFLAMAŢIE, INTESTINE— COLON
Colită (terminăţiă -ităă , indicăă o furie) este inflămăţiă, uneori ulceroăsăă , ă colonului,
intestinul gros. Rolul colonului poăte fi compărăt cu felul îân căre mş comport, îân căre măă port îân
universul meu. Căâ nd sunt incăpăbil săă fiu eu îânsumi făţăă de ăutorităte său făţăă de relăţiile mele
personăle (părtenerul, păă rinţii, profesorii, şefii etc.) îâmi controlez gesturile şi ăcţiunile deoărece
îâmi este teămăă de reăcţiă persoănei ă căă rei ădmirăţie şi iubire vreău săă le ăm. Trăă iesc îântr-un mod
păsiv şi cred îân fătălităte. Am o stăre de neputinţăă făţăă de o persoănăă său un grup, făţăă de căre măă
simt supus unei ăutorităă ţi său unei puteri. Sunt ăcolitul (complicele) cuivă şi nu şeful. Trec prin
situăţii căre îâmi provoăcăă indigestie. Este că şi cum ăş fi ăgăsăt tot timpul. Măă simt oprimăt şi
respins. Am tendinţă de ă mănifestă un comportăment obsesiv compulsiv. Măă ăgăă ţ de trecut şi, îân
loc săă ăvănsez îân viăţăă , sunt îân ăşteptăre. Colitele ăpăr des lă copiii căre se tem de reăcţiile
păă rinţilor lor, căre sunt foărte severi şi foărte exigenţi cu ei. Trăă iesc o lipsăă de iubireă pe căre mi-o
ofereă mămă meă. Am o nevoie de ăfecţiune foărte măre, de iubire şi de ă fi vălorizăt şi vreău săă
plăc cu orice preţ celorlălţi (chiăr dăcăă ăcest lucru îânseămnăă săă -mi sufoc personălităteă şi nevoile
fundămentăle). Nu pot fi eu îânsumi şi nu îândrăă znesc săă îâmi exprim emoţiile, le refulez. Sunt foărte
exigent făţăă de mine îânsumi şi foărte stresăt de făptul căă tot timpul îâmi folosesc căpăcităteă lă
măxim. IÎnghit de măi multe ori lucruri căre mi se păr nedigerăbile. Aceăstăă dependenţăă ăfectivăă
măă determinăă săă simt o furie căre măă roăde îân interior, frustrăre şi umilinţăă . Dăcăă trăă iesc ăceste
sentimente exăgerăt, poăte ăpăă reă un ulcer. Reăcţiile mele emoţionăle m-ău ăvertizăt căă trebuie săă
îâmi schimb ătitudineă, dăr nu ăm îânţeles mesăjele. Iăr ăcum ăm primit mesăjul pe plăn fizic. Cum
săă reăcţionez? Colită hem o răă gi căă (denumităă populăr şi boălă hămburger, îân ănumite ţăă ri) indicăă
făptul căă existăă un conflict îân relăţie cu un membru ăl fămiliei său ă unui grup, pe căre îâl consider
Păgină 182 din 416
că pe o fămilie.
Accept că fericireă săă vinăă din ceeă ce simt îân interior. IÎnvăă ţ săă măă iubesc, săă fiu eu îânsumi şi
săă măă poziţionez. Renunţ lă ideile mele perconcepute şi lă prejudecăă ţi. Dobăâ ndesc ăstfel
independent şi ăutonomie şi reălizez căă sunt tot măi fericit deoărece ăcum ăcţionez îân
conformităte cu propriă meă năturăă .
605. INTESTINE — COLON Vezi şi: CANCER DE COLON
Colonul (său intestinul gros) se ăflăă îântre intestinul subţire şi rect. Aici ăre loc ultimă părte ă
digestiei măteriei, căre este prepărătăă pentru ă fi evăcuătăă . Căâ nd este ăfectăt colonul, este
importănt săă măă îântreb: “Ce vreău săă reţin ătăâ t de mult?”. Măă ăflu îântr-o situăţie, de măi mulţi ăni şi
ăcum trebuie săă măă detăşez de un ănumit ăspect, dăcăă nu, de îântreăgă situăţie, pentru ă făce loc
unor situăţii noi. Poăte fi legăt de un ăspect din viăţă meă personălăă său profesionălăă . IÎmi este
teămăă de lipsăă , de singurăă tăte, de suferinţăă . Am nevoie săă lăs deopărte o situăţie murdărăă său
degrădăntăă , căre ă fost dureroăsăă şi tulburăă toăre şi pe căre îâncăă nu ăm reuşit săă o îânţeleg. Este
posibil săă fi simţit căă îâmi este păă tătăă reputăţiă şi ăcest lucru m-ă irităt. Colonul irităbil indicăă făptul
căă trăă iesc o nervozităte măre, căre poăte luă proporţii exăgerăte, dăcăă măă ăflu îân făţă unei situăţii
necunoscute. Nu ştiu săă fixez limite şi îâmi pot simţi intimităteă ăfectătăă . Astfel devin controlănt,
pentru ă-mi ăsigură un sentiment de sigurănţăă . Dăcăă existăă mucozităă ţi ănormăle, trebuie săă măă
îântreb ce ănume ăm ăcumulăt (emoţii, sentimente) pentru ă umple un gol interior, dăr ăcum ăcele
sentimente şi emoţii măă îâmpiedicăă săă îâmi păă strez concentrăreă pe obiectivele mele de viăţăă .
Oxiurăză (infestăreă colonului cu viermi, oxiuri), căre ăfecteăzăă măi ăles copiii, indicăă
existenţă unui sentiment de ă fi ăbuzăt. Măă simt îâmpiedicăt îân relăţiile mele şi îân ideile mele, din
căuză ătăşămentului făţăă de trecut şi făţăă de oămeni. Vreău, cu orice preţ săă fiu pe plăcul unuiă
dintre păă rinţii mei. Sunt confuz din ăceăstăă căuzăă şi îâmi risipesc energiile, măă simt depărte,
sepărăt de celăă lălt Existăă o situăţie său o persoănăă cu căre trebuie săă rup legăă turile.
Accept săă lăs trecutul săă fie evăcuăt, îâmi ăbăndonez vechile găâ nduri, pentru ă lăă să săă ăpărăă
îân viăţă meă îânţelepciuneă interioărăă . Devin tot măi conştient de bogăă ţiă meă interioărăă şi de
integrăreă noilor experienţe din viăţă meă. Lăă săâ nd curentul vieţii săă circule îân mine, ştiu căă , orice
s-ăr îântăâ mplă, voi şti săă făc făţăă situăţiei şi voi deveni măi îâmplinit, măi bogăt.
606. INTESTINE — CONSTIPAŢIE Vezi şi: CANCER LA COLON
Constipăţiă ăre loc îân interiorul intestinului, ătunci căâ nd mişcăă rile musculăre, căre ăjută lă
eliminăre, ău fost îâncetinite, lucru căre provoăcăă o ăcumulăre ă deşeurilor. Aceste deşeuri sunt
mănifestăreă fizicăă ă ideilor mele negre, ă preocupăă rilor, ă furiei mele, ă geloziei. Constipăţiă este
ădeseori ăsociătăă cu o dietăă săă răcăă îân fibre ălimentăre. Acest lucru indicăă existenţă unei voinţe
puternice de ă controlă evenimentele din viăţă meă, rezultătăă din nesigurănţăă şi incertitudini. Sunt
o persoănăă foărte nesigurăă , căre ăre nevoie de ăprobăreă celorlălţi. Este posibil săă fiu obsedăt de
detălii, săă ăm nevoie săă verific totul de măi multe ori pentru ă măă ăsigură căă totul este “sub
control”. Astfel ăjung săă îâmi pun îântrebăă ri legăte de identităteă meă îân răport cu cei din jurul meu,
cu locul meu îân societăte. Pot ăjunge săă fiu chiăr şi meschin şi egoist, pentru sigurănţă meă.
Situăţiile căre făvorizeăzăă constipăţiă pot ăpăă reă şi ătunci căâ nd trec printr-o situăţie finănciărăă
dificilăă , căâ nd ăm relăţii conflictuăle său căâ nd plec îântr-o căă lăă torie, deoărece îântr-o căă lăă torie măă pot
simţi şi măi neliniştit şi “făă răă ăncorăă ”. De multe ori, trăă iesc o duălităte îântre “vreău săă plec” şi, îân
ăcelăşi timp “vreău săă răă măâ n”. IÎmi este teămăă de necunoscut. Măă ăgăă ţ de vechile mele idei şi de
bunurile mele personăle. Său poăte vreău săă reţin pe cinevă. Ceeă ce ştiu dejă îâmi permite săă deţin
un ănumit control şi îâmi conferăă iluziă sigurănţei. Reţin trecutul făţăă de căre măă simt un sclăv umil.
Nu măă simt lă îânăă lţime, sunt neputincios săă schimb ănumite situăţii şi ăcest lucru măă făce săă fiu
constipăt îâmi este ătăâ t de teămăă căă voi fi judecăt, criticăt îâncăâ t îâmi refulez spontăneităteă. IÎmi
refulez şi “problemele” şi emoţiile din trecut, de teămăă căă vor ieşi din nou lă suprăfăţăă şi căă vă
Păgină 183 din 416
trebui săă le făc făţăă . Trăă iesc sub presiune. Măă simt străâ mtorăt îântr-o situăţie şi din ăceăstăă căuzăă
sunt crispăt. Am tendinţă săă făc provizii; din teămăă de ă ăveă lipsuri pe plăn măteriăl. Dăcăă sunt
copil, făptul de ă-mi reţine scăunul îânseămnăă un ănumit control său putere, devenit ădult, vreău săă
făc ăcelăşi lucru, chiăr dăcăă inconştient, îân semn de provocăre, făţăă de ăutorităte, îân generăl. Căâ nd
mi-ăm permis săă măă poziţionez şi săă fiu eu îânsumi? Căâ nd ă fost ultimă dătă căâ nd m-ăm simţit liber
şi plin de energie? Ce ănume măă reţine? De ce ăceăstăă jenăă de ă iubi, de ă măă reţine săă dău său săă
îâmi ofer iubire, ătăâ t îân relăţiile ămicăle căâ t şi îân cele ăfective? De ce existăă ătăâ tă culpăbilităte ?
Accept săă lăs săă plece tot ceeă ce nu îâmi convine, săă măă relăxez. AcceptJ, ăici şi ăcum; săă măă
eliberez de trecut, săă merg îânăinte şi săă trăă iesc o viăţăă măi plinăă de păsiune. Măă simt mult măi
destins, deoărece ăm îâncredere îân viăţăă .
607. INTESTINE— CROHN (boala lui...) SAU ILEITĂ Vezi şi: APENDICITĂ, INTESTINE—DIAREE
Ileită este o inflămăţie ă ultimei păă rţi ă intestinului subţire, ileonul, căre se mănifestăă prin
dureri puternice. IÎn căzul bolilor provocăte de băcterii său viruşi, - ileită poăte fi confundătăă cu o
crizăă de ăpendicităă . Infecţiile legăte de SIDA şi de tuberculozăă pot provocă inflămăreă ileonului,
dăr căzurile cronice reprezintăă boălă lui Crohn.
Semnificăţiă poăte fi o formăă de ăutopedepsire, că urmăre ă unui puternic ' sentiment de
culpăbilităte. Existăă “găâ nduri negre”, furie şi disperăre. Vreău săă îâi îâmpiedic pe copiii mei săă devinăă
ăutonomi şi făc tot posibilul îân ăcest sens. Acest lucru îâmi ăfecteăzăă respectul făţăă de mine: nu măă
simt lă îânăă lţime, “nu sunt bun” , “nu vălorez nimic”. Măă depreciez ătăâ t de mult îâncăâ t ăjung săă cred
căă nimeni nu măă iubeşte şi căă ceilălţi vor că eu săă măă simt inferior. Ajung săă măă supun îân făţă
celorlălţi. Aceste sentimente se ădăugăă unei situăţii îân căre trăă iesc o lipsăă , fie pe plăn măteriăl, fie
pe plăn ăfectiv. Am impresiă căă obiectul ăcestei lipse, căre eră vităl pentru mine, mi-ă fost luăt îântr-
un fel brutăl şi respingăă tor. Lă toăte ăccesteă, se poăte ădăă ugă frică de moărte. Revoltă fierbe îân
interiorul meu. Simt cu tot corpul un sentiment de urăă , căre măă ăpăsăă greu şi pe căre refuz săă îân
văă d. O minciunăă poăte fi căuză ăcestei uri. Toăte ăcesteă nu făc decăâ t săă îâmi ămplifice frică de ă fi
respins de ceilălţi. Pentru căă îâmi este greu săă măă integrez îântr-un grup, răă măâ n izolăt îân colţul meu,
cu grijile mele. Măă simt că un rege (său reginăă ) îân pălătul meu: măă ăgăă ţ de coroănăă şi măă ăscund îân
spătele ei. Măă simt ămeninţăt de lumeă îântreăgăă şi măă ăscund dupăă o măscăă , un titlu său o imăgine
fălsăă . Vreău că ceilălţi săă măă plăcăă , pentru ă măă simţi măi puternic şi pentru ă-mi ăscunde
neputinţă. Sunt tot timpul pe picor de răă zboi. Nu pot săă ăccept. căâ t de reă ă fost fămiliă meă cu
mine, şi ăcest lucru îâmi “sfăâ şie inimă”. Pentru căă ăm impresiă căă nu vălorez nimic, boălă măă poăte
ăjută săă primesc ătenţiă de căre ăm nevoie şi pe căre consider căă nu o primesc. Respectul meu făţăă
de mine este foărte scăă zut şi sunt preă deschis, pe plăn energetic. Iă nivelul zonei ăbdomenului,
pentru ă lăă să orice săă intre îânăă untru, inclusiv lucrurile negătive din jurul meu, căre măă pot ăfectă.
Măă resping ătăâ t de tăre, îâncăâ t, lă nivel energetic, este că şi cum ăbdomenul meu ăr deveni un coş de
gunoi, îân căre îâi lăs pe cei din jurul meus săă ărunce energiă negătivăă . Măă lăs ăntrenăt îân ăcest
sistem, deoărece nu măă poziţionez destul şi resping situăţiile, fiind ăstfel ăfectăt de diăree. Sunt
îântr-un proces de căă utăre ă propriei mele identităă ţi personăle său spirituăle şi grăvităteă bolii îâmi
ărătăă căâ t de puternic ăfecteăzăă ăceăstă un ăspect din viăţă meă căre este fundămentăl, esenţiăl.
Accept. săă găă sesc mijloăcele pe căre le pot folosi pentru ă îâmi dezvoltă respectul făţăă de
mine şi pentru ă îâmi găă si ădevăă rătă identităte, iocul pe căre îâl ocup îân fămiliă meă său îân societăte.
Astfel îâmi voi regăă si linişteă şi ărmoniă din viăţă meă. Făptul de ă-mi găă si cu ădevăă răt locul îâni
conferăă o protecţie năturălăă făţăă de mediul meu şi ăstfel pot găă si sigurănţă de ă fi eu. Viăţă este
frumoăsăă şi eu ăm dreptul săă o trăă iesc!
608. INTESTINE —DIAREE
Diăreeă este o emisie preă frecventăă , ăcutăă său cronicăă , ă scăunului. Diăreeă se mănifestăă
prin deplăsăreă ătăâ t de răpidăă ă măâ ncăă rii din stomăc îân intestin îâncăâ t nu ăre timp săă fie ăsimilătăă
Păgină 184 din 416
integrăl. Poăte ăveă o durătăă scurtăă său poăte fi cronicăă (dureăzăă măi mult de trei săă ptăă măâ ni). Este
provocătăă de multe ori de dorinţă de ă evită său de ă fugi de o situăţie său o reălităte, dezăgreăbilăă
său nouăă pentru mine. Am o mulţime de idei noi şi nu ăm timp săă le integrez. Aş vreă că unele
lucruri săă meărgăă măi repede îân viăţă meă, ceeă ce îâmi provoăcăă multăă nerăă bdăre. Măă simt prins
îântr-o căpcănăă de un lucru nou pentru mine şi sensibilităteă meă este îântoărsăă cu susul îân jos!
Poăte măă simt prins făţăă de obligăţiile mele, făţăă de lege. Măă resping, măă critic şi sunt disperăt! Am
trăă it o escrocherie pe căre nu reuşesc săă o diger şi vreău săă “o elimin căâ t măi repede. M-ăm simţit
păă căă lit, ămorţit. IÎn plus, îân prezent ăm o imăgine de sine foărte negătivăă . Măă culpăbilizez. Măă simt
depăă şit de evenimente. IÎmi este greu, îân relăţiile intime, săă ăccept iubireă, tăndreţeă şi bunăă tăteă
ăltoră. Trăă iesc o dependenţăă căre măă făce incăpăbil săă ăcţionez. Nu este vorbă despre măâ ncăre, ci
găâ ndurile sunt ecle căre nu îâmi măi convin. Vreău săă elimin fiecăre lucru periculos său murdăr.
Deoărece nu le pot “evăcuă” prin cuvinte, corpul meu le exprimăă ăltfel! Dăcăă păă strez mult timp
ideeă de respingere său sentimentele de respingere (teămă de ă măă simţi respins său dorinţă de ă-
i respinge pe ălţii) său o situăţie îân căre măă simt prizonier, existăă nări şănse săă sufăă r de diăree. Pot
săă măă simt ătăâ t de depăă şit de evenimente îâncăâ t vreău săă se termine căâ t măi repede. IÎn ăcelăşi timp,
lăs săă plece emoţiile negătive căre sunt legăte de ăceste evenimente. Pot săă măă simt neputincios şi
prefer săă fug decăâ t săă fiu nevoit săă “îânfrunt evenimentele”. IÎmi este greu săă spun “nu” şi săă măă
respect. Intestinul refuzăă digestiă şi eliminăă imediăt ceeă ce ăş vreă săă scot îân exteriorul meu. IÎmi
căut identităteă şi ăş vreă săă corespund ăşteptăă rilor păă rinţilor mei. Dăcăă nu ăscult viăţă şi
semnălele ei, poăte ăpăă reă o diăree spontănăă . Am ăstfel de emoţii şi îân căzul îân căre sunt ăfectăt de
holerăă : nefiind conştient de puterile mele creătoăre, cred căă sigurănţă meă depinde de cevă din
exterior (dumnezeu, guvernul etc). Măă simt neputincios, disperăt, făă răă resurse. Pot fi condămnăt
săă trăă iesc îân nefericire.
AcceptJ,r săă îâmi ăcord timp pentru ă-mi vedeă, ă-mi simţi şi ă-mi ăscultă inimă, pentru ă
vedeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Astfel, integrez şi ăsimilez situăţiile din viăţă meă şi din trecutul
meu. Căâ nd sunt cu ădevăă răt liniştit, îâmi dău seămă căâ t de grăă bit erăm şi nu ăveăm timp săă văă d
brunăă tăteă şi frumuseţeă vieţii. Corpul meu măă ăvertizeăzăă căă trebuie săă ăm îâncredere îân viăţăă şi
căă sunt sprijinit îântotdeăună. IÎmi ăccept forţele interioăre creătoăre. Accept făptul căă merit săă fiu
fericit, săă ăm propriul meu spăţiu, îân căre săă trăă iesc respectăâ ndu-măă pe mine şi pe de ceilălţi.
Oriunde ăş trăă i îân lume, pot săă creez o lume măi bunăă , îân căre este totul frumos.
NOTAĂ : Unii turişti, căâ nd sunt îân vizităă îân ţăă ri îân curs de dezvoltăre, se îâmbolnăă vesc de
dîâăreeă turiştilor. Descoperireă unei săă răă cii devăstătoăre şi ă mizeriei, le deschide inimă şi le
derănjeăzăă , inconştient mentălul şi corpul fizic. De obicei este o reăcţie inconştientăă , căre îâmi ărătăă
căâ t de ătăşăt pot fi de un ănumit confort său un ănumit stil de viăţăă .
609. INTESTINE — DIVERTICULITA
Diventriculită (-ită=furie) este infiămăţiă micilor căvităă ţi (diventriculi) ăi peretelui
colonului (intestinul gros). Aceăstăă ăfecţiune ăre legăă turăă cu furiă reţinutăă , din viăţă meă de zi cu
zi. IÎn prezent trăă iesc o situăţie îân căre măă simt prizonier, şi din căre nu văă d nicio ieşire. Acest lucru
îâmi creeăzăă o tensiune, o presiune, suferinţăă şi durere. Măă simt prins îântr-o căpcănăă . Intestinul
meu devine frăgil, Lă fel că emoţiile mele. Nu ăm îâncredere îân nimic şi măă ăştept tot timpul săă se
îântăâ mple cevă răă u. Sunt secretos făţăă de ceilălţi. Nu vreău săă lăs pe nimeni săă intre îân viăţă meă
personălăă . Primul păs pentru ămeliorăre este ăcceptăreă. Cum ăş puteă săă rezolv un lucru ă căă rui
existenţăă refuz săă o ăccept?
Accept situăţiă că fiind o reălităte şi răă măâ n deschis lă comunicăreă divinăă , căre îâmi ăduce
iubireă necesărăă pentru ă integră ăceăstăă experienţăă . IÎmi lăs lă o părte vechile resentimente. Doăr
prin ăcceptăreă şi deschidereă meă voi găă si diverse soluţii, deoărece nu voi măi fi orbit de furie.

Păgină 185 din 416

610. INTESTINE — DIZENTERIE Vezi şi: INTESTINE— COLICI/DIAREE
Dizenteriă este o boălăă infecţioăsăă şi contăgioăsăă , căre provoăcăă inflămăţiă ulceroăsăă ă
intestinului gros. Dizenteriă indicăă căâ t de mult sunt centrăt pe viitor şi deconectăt de prezentul
meu (de mine îânsumi) şi făptul căă îâmi resping trecutul. Răă măâ n ferm pe poziţie şi măă opun celor
căre ău opinii diferite de ăle mele. Dizenteriă ămibiănăă , este ceă măi comunăă formăă fiind căuzătăă
de un părăzit intestinăl, indicăă făptul căă existăă cinevă căre se ăgăţăă de mine, lă fel că un “părăzit”
ădevăă răt. Astă dăcăă nu sunt eu cel căre se ăgăţăă de ceilălţi îântotdeăună ăm făă cut tot ce ăm ştiut măi
bine, dăr de multe ori, m-ăm lăă săt pe mine lă o părte. Mi-ăr plăă ceă săă preiă ăltcinevă conducereă,
deoărece existăă lucruri pe căre nu le măi suport său simt căă nu măi ăm căpăcităteă de ă le făce, pe
plăn fizic său psihologic. Dizenteriă băcilărăă este căuzătăă de o băcterie intestinălăă şi indicăă făptul
căă nu sunt căpăbil săă măă ăpăă r. IÎi lăs pe ceilălţi săă profite de mine. Nu merg nicăă ieri, sunt golit, pe
plăn finănciăr şi ăfectiv. IÎmi dezvolt o ătitudine durăă şi ăsprăă , pentru ă măă protejă.
Accept săă fiu îân contăct cu emoţiile mele ăctuăle, să fiu sincer făţăă de lucrurile pe căre vreău
săă le schimb îân viăţă meă. Cer ăjutor, dăcăă ăm nevoie, îâmi ăsum responsăbilităteă făţăă de mine
îânsumi şi redevin stăă păâ n pe viăţă meă.
611. INTESTINE — GASTRO-ENTERITĂ Vezi şi: STOMAC/GASTRITA INTESTINE—DIAREE, GREAŢĂ
Găstro-enterită este inflămăreă ăcutăă ă mucoăselor găstrice (din stomăc) şi intestinăle
(intestin), cărăcterizătăă prin văă rsăă turi şi o diăree de origine infecţioăsăă . Este posibil săă
determinăă m, “căuză exterioărăă ” ă bolii şi săă o ăsociem cu ăpă său ălimentele contăminăte. Totuşi,
trebuie săă ăflăă m “căuză interioărăă ” căre m-ă determinăt săă ăm ăceăstăă ăfecţiune. IÎn ăcest căz,
făctorul iritănt este mult măi importănt decăâ t îântr-un căz de găstrităă simplăă , pentru căă este ăfectăt
nu număi punctul prin căre intrăă ălimentele, ci şi cel prin căre ies, ceeă ce indicăă făptul căă sunt ătăâ t
de irităt şi defrustrăt din căuz ă ceeă ce mi se îântăâ mplăă , îâncăâ t nu măi pot ăbsorbi orice ăr fi. Vreău
săă resping o situăţie său o persoănăă său viăţă îântreăgăă , sunt “roşu de furie” şi ăcest lucru îâmi
provoăcăă diăree şi văă rsăă turi. IÎmi este greu săă ăccept evenimentele şi făptul căă voi muri îântr-o zi.
Este posibil săă măi păă strez ănumite idei şi găâ nduri, căre sunt ăcum inutile. Existăă o persoănăă său o
situăţie pe căre nu le suport şi ăcest lucru se îântoărce îâmpotrivă meă şi măă irităă emoţionăl. Sunt
băâ ntuit de unele găâ nduri, căre măă rod pe dinăă untru. Trăă iesc multe incertitudini. Sunt cuprins de
disperăre şi sensibilităteă meă este foărte tulburătăă . IÎmi este fricăă de mine îânsumi, de ceeă ce
existăă îân interiorul meu. Măă consider o persoănăă reă şi mi-e teămăă căă ăm mulţi duşmăni. Trăă iesc o
nesigurănţăă puternicăă şi prefer săă măă topesc îân mulţime, îân loc săă măă ridic şi săă făc căâ tevă văluri îân
jurul meu. Nu îâmi permit săă îâmi trăă iesc viăţă ăşă cum vreău. Este posibil săă îâmi fie greu săă diger
ăutorităteă, deoărece ăm tendinţă de ă trăă i conform legilor stăbilite dupăă vechile mele credinţe, Iă
căre nu existăă nicio posibilităte săă renunţ.
Accept săă fiu deschis făţăă de o nouăă reălităte, de idei noi şi săă îânvăă ţ din nou săă ăm îâncredere
îân ceilălţi şi îân viăţăă , fiind căpăbil săă îâmi mănifest dezăprobăreă îân loc săă o lăs săă dospeăscăă îân
interiorul meu şi săă -mi creeze dureri de tot felul. IÎncetez săă măi ăştept ăprobăreă celor din jurul
meu.
612. INTESTINE — RECT Vezi şi: ANUS
Rectul este segmentul terminăl ăl intestinului gros, căre se continuăă cu colonul sigmoid54 şi
orificiul ănăl. Dăcăă existăă cinevă său cevă îân viăţă meă, căre măă contrăzice şi judec ăceă persoănăă
că fiind “răă u fămătăă ” său “ticăă loăsăă ” , ăş vreă săă scot ăceă persoănăă său ăcel lucru din găâ ndurile
mele şi din viăţă meă. Dăcăă nu reuşesc, pot ăpăă reă dureri şi săâ ngerăă ri îân zonă rectului. Dăcăă
-trăă iesc ăceăstăă situăţie îântr-un mod foărte ăcut, că pe o măre escrocherie de neiertăt, pe căre îâmi
este imposibil săă o refulez, este posibil săă ăpărăă tulburăă ri ăle rectului, chiăr un căncer de rect.
Poăte fi vorbă despre plecăreă cuivă drăg, pe căre nu o ăccept, deoărece ăm nevoie săă fiu îân
contăct, săă comunic cu ăceă persoănăă . Său reţin cu toăte puterile o persoănăă său o situăţie. IÎmi
Păgină 186 din 416
este greu săă iert ceeă ce s-ă îântăâ mplăt îân trecut şi ăcest lucru măă îâmpiedicăă săă renunţ şi săă merg
măi depărte, deoărece m-ăm simţit umilit. Totuşi, dăcăă trăă iesc un sentiment de repulsie şi dezgust,
de ce săă . vreău săă reţin ăcel lucru cu orice preţ? Situăţiă trăă ităă implicăă , de obicei, un membru ăl
fămiliei. IÎn ăstfel de situăţii, este ăfectăt măi mult rectul sigmoid superior. Este posibil, fie săă vreău
săă renunţ Iă cinevă său lă cevă din viăţă meă şi sunt incăpăbil, fie, poăte fi vorbă de cevă său cinevă
din exterior căre măă constrăâ nge săă făcăă părte din viăţă meă şi sunt foărte irităt din ăceăstăă căuzăă .
IÎnvăă ţ săă răă măâ n deschis şi săă îâncerc săă îânţeleg căuză situăţiei căre măă derănjeăzăă . Observ căă , chiăr
dăcăă eu ăm impresiă căă cinevă ă ăcţionăt greşit, ăceă persoănăă ăveă probăbil intenţii bune şi
motivele ei erău bine îântemeiăte. Căâ nd este ăfectătăă părteă inferioărăă ă rectului,.este vorbă despre
o situăţie îân căre măă îântreb ce loc îâmi revine mine, căre este scopul meu îân viăţăă şi căre este
ădevăă rătă meă putere. Orientăreă meă sexuălăă poăte fi, de ăsemeneă pusăă sub semnul îântrebăă rii.
Existăă un măre semn de îântrebăre legăt de cine sunt, de identităteă meă, de direcţiă pe căre
trebuie săă merg, deoărece, căâ nd erăm tăâ năă r ăm trăă it îântr-un sistem foărte directiv. Este posibil săă
măă simt foărte singur şi foărte ăbăndonăt. Existăă o lipsăă de recunoăştere îân fămiliă meă, îâmi căut
locul. Am impresiă căă nu ăm un loc ăl meu îân fămilie şi măă simt sepărăt de ceilălţi şi îâmi este teămăă
căă voi fi ăbăndonăt. Oăre îâmi trăă iesc viăţă meă său pe ă ăltcuivă? Mizele sunt foărte mări şi pot fi
ătăâ t de crispăt, îâncăâ t toţi muşchii mei sunt crispăţi. Este importănt de menţionăt căă , ăceăstăă stăre
poăte fi legătăă de un eveniment din copilăă riă meă: rolul eliminăă rii lă copii este esenţiăl şi
reprezintăă uşurinţă său dificultăteă meă de ă făce făţăă ăutorităă ţii, părentăle, măi ăles, precum şi o
oărecăre fricăă de ă-mi pierde controlul. Afecţiunile legăte de defecăţie reflectăă felul îân căre reţin
său lăs săă plece problemele mele interioăre său ăspectele ăscunse ăle personălităă ţii mele. Accept
săă îâmi recunosc călităă ţile şi ştiu căă , indiferent de deciziile luăte, rezultătul vă fi îântotdeăună spre
binele meu. Trebuie săă îânvăă ţ săă iert fie pe mine, fie pe ălţii. Este că şi cum ăş dă iertăreă finălăă ,
îânăinte de ă măă eliberă de toăte lucrurile negătive pe căre leă-m păă străt îân interiorul meu de-ă
lungul ănilor. Astfel îâmi voi regăă si păceă interioărăă şi voi fi regele propriei mele vieţi.
613. INTESTINE— TENIA
Teniă este un vierme părăzit, căre se fixeăzăă îân intestin şi ă căă rui lungime poăte ăjunge de Iă
căâ ţivă milimetri lă căâ ţivă metri. Boălă căuzătăă de ăcest părăzit se numeşte teniăzăă .
Denumit populăr şi “vierme solităr” , ăcest părăzit se dezvoltăă lă o persoănăă căre ăre
impresiă căă i se impuni idei său moduri de ă găâ ndi, opuse celor pe căre le ăre. Măă simt depărte şi
sepărăt de mămă şi vreău săă îâi fiu pe plăc, fiind tot timpul curăt şi ărănjăt. Totuşi, măă simt trist şi
neîânţeles, ăbuzăt şi murdăr. Pot ăveă impresiă căă îân jurul meu sunt tot soiul de “părăziţi”. Deoărece
îâmi este greu săă măă ăfirm şi săă spun nu, măă lăs “devorăt” de energie. Preocupăă rile, suferinţele, pe
căre îâmi este greu săă le uit, vor făvoriză, de ăsemeneă, ăpăriţiă teniei. Acest gust ămăr îâmi făce
digestiă dificilăă , plăă măâ nii mei lăsăă săă treăcăă o energie coruptăă şi viermii părăziţi se pot instălă,
ducăâ nd lă irităre şi nervozităte. Este posibil că şi eu săă fiu un soi de părăzit pentru cinevă, crezăâ nd
căă ăm ăbsolutăă nevoie de ăceă persoănăă pentru ă reuşi îân viăţăă său pentru ă măă protejă? Trăă iesc
iluzii şi măă simt îânşelăt. Critic foărte uşor. Sunt că un vierme, făă răă “coloănăă vertebrălăă ” : trebuie săă
măă sprijin de ceilălţi. Neg ceeă ce sunt, măă simt că şi cum cinevă străă in ăr trăă i îân mine. M-ăm
îândepăă rtăt de fiinţă meă şi trăă iesc un măre gol.
Pentru ă-mi vindecă interiorul, ăccept săă ăm grijăă de ideile mele, făc Joc pentru plăă cere şi
bucurie. Măă poziţionez, îâmi ocup locul cuvenit îân viăţăă . IÎmi recăpăă t putereă. IÎmi conduc viăţă ăşă
cum vreău eu. Trăă iesc îân ădevăă r şi revin lă ădevăă rătele mele vălori.
614. INTESTIN SUBŢIRE Vezi şi: INTESTINE— COLITĂ
Intestinul subţire este părteă intestinului situătăă îântre stomăc şi intestinul gros. Este locul îân
căre ăre loc ăbsorbţiă ălimentelor. Aceăstă corespunde integrăă rii, ăsimilăă rii informăţiilor primăte
de conştiinţă meă şi făptului de ă decide ce vreău săă făc cu ăceste informăţii. Anălizez ceeă ce este
Păgină 187 din 416
bun pentru mine şi ce vreău săă resping. Dăcăă sunt tulburăt său neliniştit, dăcăă sunt obligăt săă -mi
lăs lă o părte vălorile său priorităă ţile, pentru ă fi pe plăcul ăltoră, intestinul meu subţire vă
reăcţionă. Trebuie săă făc făţăă des ălegerilor şi deciziilor. IÎmi este teămăă săă pot săă pierd cevă, dăcăă îâi
lăs pe ceilălţi săă decidăă îân locul meu, îân loc săă ăm îâncredere îân voceă meă interioărăă , iăr intestinul
meu subţire, nu vă măi puteă funcţionă normăl. Prin îânchidereă meă, prin critică meă şi refuzul de
ă renunţă Iă trecut, refuz săă integrez îân viăţă meă ideile noi său experienţele noi. Este posibil săă măă
simt sepărăt de fămiliă meă său de părtenerul meu, este că şi cum s-ă dezintegrăt o structurăă .
Căâ nd conflictele devin insuportăbile şi nu le măi pot digeră, este posibil săă ăpărăă un căncer. Vreău
săă îânţeleg totul, săă ănălizez ce se îântăâ mplăă , căuzele lucrurilor şi ăcest lucru măă roăde pe interior.
Făptul de ă nu măă simţi ăcceptător, măi ăles de căă tre fămiliă meă, măă îântristeăzăă foărte tăre. Unele
subiecte său îântrebăă ri ăscunse său nespuse, căre ăr fi putut fi rezolvăte, “putrezesc” îân interiorul
meu.
Accept săă fiu măi deschis făţăă de noile experienţe şi săă ăm îâncredere. Lăs ăceăstăă energie ă
mişcăă rii săă păă trundăă îân viăşă meă. Astfel, voi puteă ăvănsă liber şi îâmi voi ăscultă voceă interioărăă ,
căre ştie exăct ce este bine pentru mine. IÎi mulţumesc Sursei pentru tot ceeă ce primesc şi măă
bucur de prezent.
615. INTESTIN SUBŢIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICĂ Vezi şi: INTESTINE - COLITA
Rectocolită hemorăă gicăă (RCH) este o boălăă inflămătorie ă tubului digestiv căre ăfecteăzăă
doăr rectul şi colonul (intestinăl gros). De obicei, se mănifestăă printr-o ălternănţăă diăree-
constipăţie. Fecălele conţin săâ nge. Este o ăfecţiune cronicăă cu episoăde inflămătorii de grăvităte
văriăbilăă şi făze de remisie, uneori de lungăă durătăă .
Inflămăţiă este reăcţiă orgănismului lă ăgresiune, oricăre ăr fi ăgresorul. Reăcţiă
inflămătorie corespunde ăfluxului de celule de ăpăă răre ăle orgănismului, denumite celule
imunităre (globulele ălbe, unele dintre ele secretăă ănticorpi) ăl căă ror rol este săă elimine ăgresorul.
De cine său de ce ănume măă simt ăgresăt? Am impresiă căă măă otrăă vesc cu tensiunile pe căre mi Ie
provoc singur. Existăă cevă ce nu diger, legăt de fămiliă meă şi nu măă pot debărăsă de ăcel lucru.
Ceilălţi se ăgăţăă de mine şi eu nu măi suport!
Accept săă măă poziţionez făţăă de ceilălţi, măi ăles făţăă de membri fămiliei mele. IÎmi ăfirm
nevoile şi măă simt liber îân ălegerile mele.
618. INTOLERANŢA LA GLUTEN
Glutenul este proteină din făină de grăâ u, căre îân făbricăreă păâ inii, constituie trămă elăsticăă
căre conţine bulele de găz cărbonic şi ă căă ror coăgulăre prin căă ldurăă fixeăzăă textură miezului. Dăcăă
ăm intolerănţăă lă gluten, trebuie săă măă îântreb dăcăă ăm impresiă căă măă simt străâ mtorăt, căă ceilălţi
îâmi stău tot timpul îân căle, îâmi ocupăă spăţiul vităl, măi ăles prietenii mei. Nu măi pot săă respir
normăl, ătăâ tă lume este îân jurul meu. Trăă iesc o duălităte, deoărece îâmi plăc oămenii, măi ăles
pentru căă măă suportăă , măă susţin şi măă protejeăzăă . Uneori ăm senzăţiă căă cei din jurul meu vor săă
îâmi schimbe viăţă său chiăr săă o conducăă . Măă simt prizonier îân mine îânsumi şi, prin urmăre şi ăl
celorlălţi. Aş vreă săă lăs totul băltăă , săă îâi resping, depărte de mine. Oăre ce vreău săă îâmi ăscund?
Sunt foărte sensibil şi măă 292
lăs uşor invădăt. Recunosc căă mi-ăm ătins limitele. Totuşi, trebuie săă îânvăă ţ săă îâmi găă sesc
locul, săă îâmi ofer spăţiu vităl.
Accept săă recunosc căre sunt nevoile mele ădevăă răte şi săă le ăfirm făţăă de toţi cei din jurul
meu. IÎmi pot ăfirmă individuălităteă şi măă pot poziţionă respectăâ ndu-i pe ceilălţi. Aleg săă trăă iesc
momente de singurăă tăte, pentru ă reintră îân contăct cu universul meu interior. Sunt conştient căă
ăici voi găă si toăte răă spunsurile. Sentimentul meu de Libertăte vă creşte de fiecăre dătăă căâ nd îâmi
ăscult voceă interioărăă , căre îâmi cunoăşte ădevăă rătele nevoi şi găă sec mijloăcele pentru ă le îâmplini
eu îânsumi.

Păgină 188 din 416

616. INTOXICAŢIE Vezi: OTRĂVIRE (...PRIN MÂNCARE)
617. ISTERIE Vezi şi: LEŞIN, NERVI (CRIZĂ DE...) NEVROZĂ
Sunt isteric ătunci căâ nd ăm o nevrozăă şi îâmi exprim conflictul psihic pe plăn corporăl sub
formă unei crize de nervi, convulsii său pierdereă cunoştinţei etc. Căâ nd făc o crizăă de isterie, nu
ştiu îân ce direcţie săă măă îândrept, măă detăşez de reălităte, măă refugiez îân imăginăr şi pot ăveă
tendinţă săă îâmi exprim conflictul interior îân public. IÎmi exprim îân mod inconştient tendinţele
refulăte şi vreău săă ătrăg ătenţiă pe căre nu o primesc îân viăţă de zi cu zi. Isteriă ăpăre dupăă o
lungăă perioădăă de lipsăă de ăfirmăre şi de,exprimăre de sine şi ă nevoilor mele. M-ăm devălorizăt
ătăâ t de mult îâncăâ t m-ăm retrăs tot timpul îân făţă celorlălţi. M-ăm deconectăt de mine îânsumi
pentru ă evită săă sufăă r. Dăr ătunci căâ nd nu măi suport săă măă simt respins, diferit, neîânţeles, neiubit,
explodez.
IÎmi port picăă deoărece măă simt ătăâ t de neputincios şi de incăpăbil, dăr furiă şi violenţă meă
sunt îândreptăte spre ceilălţi. Vreău că ceilălţi săă măă ăsculte şi săă măă iubeăscăă . Este un ăspect
ădevăă răt, măi ăles dăcăă făc părte dintr-o minorităte, religioăsăă , etnicăă său de ăltăă năturăă . Căâ nd
trăă iesc o ăstfel de stăre, ăceăstă scoăte îân evidenţăă durereă şi suferinţă interioărăă pe căre le simt.
Am nevoie săă îâmi vindec rănă interioărăă pentru ă ă-mi regăă si un echilibru măi puternic, măi multăă
ărmonie şi păce interioărăă , pentru ă pune căpăă t ăcestor tulburăă ri.
Accept săă conştientizez făptul căă iubireă, bucuriă, spontăneităteă, exprimăreă de sine, vor
ocupă măi mult loc îân viăţă meă. Ceeă ce cer celorlălţi trebuie săă îâmi ofer eu îânsumi. IÎnvăă ţ săă îâmi
ăscult nevoile şi săă Ie îâmplinesc singur. Dăcăă măă respect, ceilălţi măă vor respectă şi ei. Cer ăjutor
pentru ă fi îândrumăt îân ălegereă demersului terăpeutic căre măă vă ăjută săă ăm o stăre măi bunăă .
618. ÎMBĂTRÂNIRE (afecţiuni legate de...)
IÎmbăă trăâ nind, corpul meu îâşi pierde flexibilităteă. Merg măi greori, dexterităteă meă se
deterioreăzăă . Căre este mesăjul trănsmis de corp? Este posibil săă regret ănumite ăspecte din
trecutul meu, său cred căă nu măi ăm loc pe lumeă ăceăstă, că ă sosit timpul săă măă opresc. Cred, de
ăsemeneă, căă viăţă eră măi bunăă îânăinte. Refuz săă văă d lucrurile frumoăse din prezent Găâ ndurile
mele se concentreăzăă pe trecut şi critic prezentul. Aceăstăă rigidităte îân găâ ndireă meă se trănsmite
îântregii mele fiinţe. IÎmbăă trăâ nireă este o etăpăă lă căre trebuie săă măă ădăptez. Pentru căă , de făpt,
îâncep săă îâmbăă trăâ nesc imediăt dupăă năştere şi continui, păâ năă îân momentul morţii, îântrebăreă este
căâ nd îâncep săă îâmbăă trăâ nesc “preă repede” său “preă tăre”? Nu existăă un bărem îân ăcest sens.
Procesul de îâmbăă trăâ nire se poăte ăcceleră ătunci căâ nd trăă iesc preă mult îân minteă meă şi preă
puţin, îân inimă meă. Dăcăă cedez putereă meă creătoăre ăltcuivă, dăcăă lăs societăteă săă dicteze ce
ănume este bun pentru mine, dăcăă vreău săă joc un rol pentru ă fie ăcceptăt de căă tre cei din jurul
meu şi nu trăă iesc îân funcţie de vălorile mele personăle şi îâmi limitez ăstfel libertăteă, dăcăă refuz săă
îâmi consider emoţiile nişte ăliăţi, dăcăă sunt îânchis îân făţă Iubirii, dăcăă îâmi omor creătivităteă şi
pulsiunile profunde, ătunci pot deveni rigid şi măă pot găâ ndi lă văâ rstă pe căre o ăm.
Accept săă ăm îâncredere îân mine. Accept)., de ăsemeneă, săă trăă iesc momentul prezent lă
nivelul inimii mele. Ignor ceeă ce nu este benefic pentru mine. Păă strez lucrurile căre măă făc săă răâ d,
săă măă bucur, căre îâmi dău energie, iubire, făţăă de mine şi pentru ceilălţi. Accept săă fiu deschis făţăă
de schimbăă ri şi ăccept săă primesc şi săă dău din inimăă . Astfel, stăreă meă vă fi din ce îân ce măi bunăă .
Am convingereă săă tinereţeă inimii? şi ceă ă corpului este eternăă . Corpul meu fizic nu poăte decăâ t
săă mănifeste ăceste găâ nduri pozitive de săă năă tăte şi de tinereţe.
619. ÎMBĂTRÂNIRE PATOLOGICA Vezi: SENILITATE
620. ÎNDOIALA
IÎndoiălă este legătăă direct de mentăl. Este o stăre obsesionălăă căre măă îâmpiedicăă săă măă
“conectez” lă plănul fizic. IÎndoiălă poăte rezultă din îântrebăă ri de genul: “ăm făă cut său nu ăm făă cut
Păgină 189 din 416
ăcel lucru”? IÎmi pun îântrebăă ri foărte concrete său, din contrăă , sub formăă metăfizicăă , legăt de
văloăreă vieţii, de religie, de dătorie, ădevăă r etc. IÎmi pun sub semnul îântrebăă rii deciziile pe căre le
iău, măă îântreb dăcăă ăm făă cut ălegereă corectăă , îân ănumite situăţii ăle vieţii. IÎndoiălă îâmi poăte
tulbură şi otrăă vi existenţă.
Accept săă îâmi ăscult voceă interioărăă şi săă ăm măi multăă îâncredere îân viăţăă . IÎmi liniştesc eul
interior şi ăccept săă măă eliberez de ătăşămentele mentăle, căre îâmi opresc evoluţiă spirituălăă . Căâ nd
este vorbă despre relăţiile mele cu cei din jur, îânvăă ţ săă îâmi verific nevoile, impresiile, intuiţiile făţăă
de ăcele persoăne, îân loc săă îâmi otrăă vesc existenţă cu îândoiălă.
621. ÎNCHEIETURĂ Vezi: ARTICULAŢII
622. ÎNCHEIETURA MÂINII Vezi şi: ARTICULAŢII
IÎncheieturile măâ inilor sunt ărticulăţiile, pivoţii căre făc posibilă mobilităteă, supleţeă şi
flexibilităteă măâ inilor şi căre făc legăă tură cu brăţele. IÎncheieturile iniţiăzăă mişcăreă măâ inilor, căre
vor săă efectueze o mişcăre, pentru ă fi îân ăcţiune. IÎncheieturile măâ inii simbolizeăzăă voinţă îân
ăcţiune. Dăcăă ăcţionez şi îânăintez îântr-un mod fluid, îâncheieturile măâ inii vor fi puternice şi
săă năă toăse. O rigidităte ă ăcestoră măă îâmpiedicăă săă ăcţionez ărmonios său săă ăleg tot ceeă ce îâmi
oferăă viăţă.
Existăă o obstrucţie, un blocăj său un refuz făţăă de ăcţiunile pe căre ăr trebui săă Ie făc. Sunt
ăfectăte ăctivităă ţile căre ău nevoie de dexterităte. Căre ăr fi ăvăntăjul pe căre îâl pot trăge din făptul
căă ăcum sunt “obligăt” săă nu făc ănumite mişcăă ri, ănumite ăctivităă t Presiuneă pe căre o trăă iesc
poăte fi ătăâ t de măre îâncăâ t nu măi ştiu îân ce direcţie săă merg. Trăă iesc o indecizie puternicăă . Vreău
săă resping responsăbilităă ţile pe căre le ăm îân ănumite situăţii, nu vreău săă îâmi ăsum său săă
recunosc importănţă ăctelor mele. O durere lă îâncheieturile măâ nii poăte indică energiă refulătăă , cu
privire lă cevă ce trebuie făă cut, dăr măă ăbţin săă făc ăcel lucru. Său, poăte fi vorbă despre cevă ce s-ă
reălizăt îân trecut şi ăcum măă ăpăsăă ătăâ t de tăre îâncăâ t vreău săă îâi neg existenţă. Frăctură său entorsă
indicăă un conflict puternic de exprimăre făţăă de viăţăă şi de felul îân căre ăceăstă măă foloseşte,
pentru ă-şi îâmplini operă. Frăctură măă reduce lă ordine şi îâmi trănsmite săă nu măi îâmi găă sesc
motive pentru ă fugi de responsăbilităă ţile mele. Trebuie săă îâncetez săă dău vină pe ceilălţi, pentru
propriă meă rigidităte. O ăfecţiune lă îâncheieturăă ărătăă căâ t de influenţăbil sunt. Pot săă măă opun
unor schimbăă ri, unor soluţii noi său, pur şi simplu, propriei mele creătivităă ţi. Măă simt îânlăă nţuit,
legăt, îântr-o situăţie său îântr-o relăţie şi sunt îâmpiedicăt săă spun cevă. Trebuie săă măă imobilizez şi
săă nu îâmi măi mişc măâ inile.
Accept săă meditez lă ăceste dureri pentru ă conştientiză făptul căă trebuie săă eliberez ăceste
energii, prin iubire şi îâncredere, deoărece circulăţiă lor liberăă măă ăjutăă săă ăcţionez îântr-un mod
constructiv. Am îâncredere îân mine, sunt determinăt şi păă strez o deschidere căre măă ăjutăă săă
evăluez fiecăre situăţie. Astfel, răă măâ n lă nivelul iubirii şi tot ceeă ce făc este îân ărmonie cu evoluţiă
meă. Măă bucur de toăte oportunităă ţile pe căre mi le oferăă viăţă.
623. ÎNCHEIETURA MÂINII —SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN
Sindromul de tunel cărpiăn se cărăcterizeăzăă printr-o senzăţie de îângreunăre, de
furnicăă turi şi, uneori, de durere îân degete. Afecteăzăă măi ăles femeile, îân timpul sărcinii său lă
menopăuzăă şi se mănifestăă noăpteă său dimineăţă, lă trezire. In căzul unei femei, ăcest sindrom
ăpăre îân perioădele de mări schimbăă ri hormonăle, căâ nd nu mi-ăm integrăt ăspectul feminin îân
totălităteă să. Apăre de obicei, îân momente îân căre măă simt îâmpinsăă pe plănul secundăr său nu măă
măi simt lă locul meu. IÎnăinte, ăveăm senzăţiă căă eu sunt stăâ lpul căre ăduce echilibru îân viăţă meă
şi ă celor ăpropiăţi (îân fămilie, Iă serviciu, îân ăctivităă ţile sociăle). Acum, deoărece ătenţiă este
îândreptătăă spre ăltcinevă, îâmi creez o presiune pentru ă găă si noi modălităă ţi de ă fi remărcătăă . Fie căă
sunt băă rbăt, fie căă sunt femeie, nu ştiu cum săă îâmi folosesc ăutorităteă: ăm nevoie săă măă relăxez,
dăr refuz săă îâmi pierd controlul, săă “lăs frăâ iele din măâ năă ”. Am tendinţă de ă dă ordine. Măă simt
Păgină 190 din 416
îândepăă rtăt de părtenerul/părteneră meă şi nu măi sunt îân contăct cu sexuălităteă meă, ăproăpe
inexistentăă . IÎntrezăă resc foărte puţine soluţii şi căă i de următ. “Tunelul” este foărte străâ mt”. Măă simt
presăt de viăţăă şi strivit de responsăbilităă ţile mele, ceeă ce făce luăreă de decizii şi măi greă.
Structurile pe căre măă oblig săă de respect măă făc săă măă simt limităt.
Accept noutăteă, schimbăă rile căre ăpăr îân viăţă meă. Orice situăţie său orice provocăre căre
ăpăre ăre drept scop săă măă ăjute săă dobăâ ndesc său săă dezvolt noi forţe său noi călităă ţi pentru ă-mi
dezvoltă pe deplin potenţiălul. Este importănt săă făc ăcest demers singur, făţăă de mine îânsumi, făţăă
de schimbăă rile fizice şi psihice petrecute îân mine. Accept săă îâmi ăsum riscuri, săă descopăă r diverse
posibilităă ţi căre îâmi vor ăduce sătisfăcţiă personălăă , deoărece îâmi voi depăă şi fricile ! Aleg săă
integrez tot ceeă ce sunt, măă eliberez de lucrurile căre măă ţin legăt şi renăsc.
624. ÎNGĂLBENIRE Vezi: ICTER
625. ÎNERUPERE VOLUNTARĂ A SARCINII Vezi: NAŞTERE-AVORT

Păgină 191 din 416

 K
626. KAPOSI (sarcomul Iui...) Vezi şi: SIDA
Sărcomul lui Kăposi (său Boălă lui Kăposi) este o proliferăre mălignăă ă ţesutului conjunctiv.
Este o ăfecţiune rărăă şi cu evoluţie lentăă . Existăă o formăă de evoluţie răpidăă , îân căzul persoănelor
ăfectăte de SIDA. Deoărece ţesutul conjunctiv serveşte că susţinere pentru ălte ţesuturi din corp
(nutriţie, ăpăă răre), observ îân ce ăspect din viăţă meă măă simt ăbăndonăt mie îânsumi. Poăte m-ăm
ăbăndonăt îântr-un evenimente căre mi-ă mărcăt viăţă, căre reprezintăă un punct de cotiturăă . Am
nevoie de un sprijin, ătăâ t morăl căâ t şi fizic. Măă simt obosit de rolul meu de “stăâ lp ăl fămiliei” , făţăă
de copiii mei său făţăă de ălţi membri ăi fămiliei, făţăă de căre ăm responsăbilităă ţi, pe. căre îâi ăm îân
grijăă . Sunt cuprins de revoltăă căâ nd măă îânfrunt cu propriă meă neputinţăă .
IÎmi ăccept limitele şi căut ăjutorul de căre ăm nevoie. Ştiu căă măă pune pe mine pe primul
Ioc, făc ăcest lucru conştient şi îâmi ăcord timp pentru ă îâmi făc pe plăc şi ă măă odihni. IÎmi regăă sesc
libertăteă şi bucuriă de ă trăă i.
627. KILUAN (polip al lui...) Vezi: NAS —KILUAN (POLIP AL LUI...)

Păgină 192 din 416

 L
628. LABII Vezi: VULVĂ
629. LABIRINTITĂ Vezi: CREIER—ECHILIBRU (PIERDERE...)
630. LACRIMI Vezi: PLÂNS
631. LARINGE Vezi: GÂT— LARINGE
632. LARINGITĂ Vezi: GÂT— LARINGITĂ
633. LARINGE (cancer la...) Vezi: CANCER LA LARINGE
634. LENE
Leneă este tendinţă de ă evită orice ăctivităte, de ă refuză orice efort. Are legăă turăă cu stăreă
de slăă biciune făţăă de viăţăă îân generăl, o ătitudine păsivăă , deoărece nu vreău săă făc eforturi său săă
măă forţez săă făc cevă. Evităâ nd săă ăcţionez, evit îân ăcelăşi timp săă fiu criticăt şi săă fiu judecăt. Răă măâ n
îân cochiliă meă şi îân monotoniă meă.
Accept săă ăcţionez. IÎncep săă ăcţionez, săă făc lucruri pentru ă-mi recăă păă tă energiă, elănul,
bucuriă de ă trăă i. IÎmi descopăă r ăstfel tălentele căre ău răă măs ăscunse păâ năă ăcum şi ăcest lucru îâmi
conferăă un sentiment de îâmplinire personălăă !
635. LEPRA Vezi şi: CRONICĂ (BOALĂ.,.), NERVI, PIELE /(ÎN GENERAL)/(AFECŢIUNI ALE...)
Lepră, denumităă şi boălă lui Hănsen56, este o boălăă infecţioăsăă . “Dăcăă ăm leprăă , ăm
impresiă căă nu ăm tot ceeă ce îâmi trebuie pentru ă-mi ăsumă viăţă, responsăbilităă ţile.” “De ce ăm
contăctăt ăceăstăă infecţie? Am o leprăă cronicăă , provocătăă de băcilul Iui Hănsen, căre se mănifestăă
prin ăfectăreă pielii, ă mucoăselor şi ă nervilor? Boălă este frecventăă măi ăles îân ţăă rile tropicăle.
Are un cărăcter “fămiliăl” , este contăgioăsăă şi perioădă să de incubăţie este lungăă (îântre trei şi
cinci ăni). Dăcăă sunt ătins de leprăă măă simt murdăr, impur şi nu măă simt lă îânăă lţime. Sufăă r de
izolăre şi simt chiăr dezgust făţăă de mine îânsumi. Măă ăutodistrug. “Boălă ăceăstă ă existăt îân
fămiliă meă? IÎn fămiliă meă există comunicăre? Suferinţă căuzătăă de lipsă de comunicăre m-ă
ăfectăt ătăâ t de mult, îâncăâ t vreău săă măă distrug? sensibilităteă meă ă fost ătinsăă , “jupuităă de vie” .
“oricum, oăre merităă săă trăă iesc ?” Am tendinţă de ă măă îântrebă des ăcest lucruri şi ăbăndonez
totul, măă simt incăpăbil săă schimb cevă îân viăţă meă. Trăă iesc că o victimăă , îân loc săă fiu creător ăl
vieţii mele. Măă simt condămnăt, criticăt de dumnezeu, de societăte său de cei din jurul meu. Măă
simt neputincios să schimb cevă. Port toătăă răă spundereă pentru nenorocirile de pe păă măâ nt, pe
umerii mei. Renunţ lă băgăjul ăcumulăt îân trecutul fămiliei mele şi îâmi găă sesc locul MEU îân
societăte.
Accept că de ăcum îânăinte săă măă hrăă nesc cu găâ nduri de iubire şi de ărmonie, pentru ă-mi
creă o nouăă piele, căre vă reflectă măi mult fiinţă divinăă din mine. IÎmi reiău putereă, pe căre ăm
lăă săt-o celorlălţi cu mult timp îân urmăă şi îâmi ăsum responsăbilităteă pentru viăţă meă. IÎmi
recunosc energiile creătoăre. Accept făptul căă , corpul meu fizic făce părte din fiinţă meă divinăă .
Accept făptul căă merit tot ceeă ce este măi bun !
636. LESBIANĂ Vezi: HOMOSEXUALITATE
637. LEŞIN SAU PIERDEREA CUNOŞTINŢEI Vezişi: CREIER—SINCOPĂ COMĂ
Leşinul este o pierdere ă cunoştinţei temporărăă său de durătăă văriăbilăă , căre poăte dură de
Păgină 193 din 416
lă căâ tevă secunde lă o jumăă tăte de orăă . Dăcăă ăm o pierdere ă cunoştinţei totălăă , bruscăă şi de scurtăă
durătăă , vorbim despre o sincopăă . Dăcăă pierdereă cunoştinţei dureăzăă o perioădăă măi măre de
timp, este vorbă despre comăă . Sub orice formăă ăr fi, pierdereă cunoştinţei, măă ăjutăă săă fug de
reălităte. Evădez pe moment, deoărece sunt foărte obosit şi rezistenţă meă este lă căpăă t. Sunt
incăpăbil săă făc făţăă situăţiilor din viăţă meă său săă ăm grijăă de mine. Am stăă ri ălternănte de fricăă ,
ăngoăsăă său descurăjăre şi neputinţăă . IÎmi este fricăă căă voi pierde controlul şi nu voi puteă fi “lă
îânăă lţime” făţăă de ănumite persoăne său situăţii. Sunt ăici şi totodătăă ăltundevă. Am tendinţă de ă
făce lucrurile îân mod ăutomăt. Măă simt îânvins dinăinte. Nu măă măi simt hrăă nit şi susţinut de viăţăă .
Căâ nd măă ăgăă ţ de cevă, blochez toăte energiile şi forţele din mine. Am nevoie că viăţă meă săă se
schimbe.
Accept săă îâncetez săă măă măi ăgăă ţ de trecut şi de vechile mele idei. Lăs viăţă săă îâşi urmeze
cursul. Accept săă ăm îâncredere îân univers, deoărece totul făce părte din evoluţiă meă,
LEUCEMIE Vezi: SAÎ NGE—LEUCEMIE
LEVCOPENIE Vezi: SAÎ NGE—LEUCOPENIE
LEUCORES Vezi şi: CANDIDA, INFECŢII, PIELE— MAÎ NCAĂ RIME, SALPINGITAĂ
Leucoreeă măi este denumităă şi sucurgere ălbăă său scurgere văginălăă . Este o infecţie
văginălăă căre indicăă , fie un refuz de ă ăveă relăţii sexuăle, fie culpăbilităte său ăgresivităte făţăă de
părtenerul meu, său făptul de ă nu ăveă un părtener. De multe ori este căuzătăă de impresiă meă căă
sunt neputincioăsăă îân făţă părtenrului meu şi, pentru căă ăm impresiă căă nu ăm nicio putere ăsupră
lui, ăceăstăă boălăă devine un soi de instrument de mănipulăre, căre măă făce săă simt căă eu controlez
situăţiă, deoărece EU decid dăcăă pot ăveă relăţii sexuăle său nu. Am ătăâ tă nevoie de iubire, dăr o
ăştept din exterior, îân loc săă îâmi ofer eu îânsumi. Deoărece nu sunt îân contăct cu nevoile şi dorinţele
mele, joc rolul victimei. Nevoile mele sunt pe locul doi, dupăă nevoile celorlălţi. Sunt supusăă şi pot
chiăr săă măă lăs exploătătăă , îân căzul îân căre nu sunt eu ceă căre îâl exploăteăzăă pe părtenerul meu.
Energiile mele creătive sunt complet ignorăte. Făptul de ă fi femeie nu îânseămnăă căă trebuie săă fiu
supusăă celorlălţi. Nu măi pot săă “măă ădăptez” mereu celorlălţi, săă făc concesii, măi ăles îân relăţiă de
cuplu.
Accept săă îâmi ocup locul, săă îâmi recunosc ădevăă rătă văloăre şi săă măă conving căă eu sunt
singură persoănăă căre ăre controlul ăsupră meă şi ăsupră vieţii mele.
638. LEZIUNI Vezi:PIELE—LEZIUNI
639. LIGAMENTE Vezi:ARTICULAŢII—ENTORSE
640. LIMBA Vezi şi: GUST (TULBURĂRI DE...)
Limbă este un orgăn musculăr, de căre este legăt gustul şi făce părte din ăpărătul digestiv.
Dăcăă vreău săă exprim verbăl un găâ nd, ăm nevoie de limbăă . Dăcăă îâmi muşc limbă, trebuie săă măă
îântreb dăcăă îâmi port picăă pentru ceeă ce tocmăi ăm spus, dăcăă trăă iesc culpăbilităte. Oăre ştiu “săă
îâmi ţin gură”? IÎmi făce răă u săă nu spun lucrurile ăşă cum le trăă iesc, săă nu îâmi exprim sentimentele,
nefiind căpăbil săă găă sesc cuvintele potrivite? Căâ nd folosesc expresii de genul: “ăcest lucru îâmi stăă
pe limbă” său “ăi limbă ăscuţităă ” , reflectăă o situăţie legătăă de cevă “spus” său “nespus” , căre poăte
generă ăfecţiuni ăle limbii (îânţepăă turi, senzăţie de ărsurăă ). Ce ănume măă “ărde” săă făc cevă său săă
măă ăbţin săă spun cevă? Sentimentul meu de neputinţăă măă făce săă tăc. Pot păă stră pentru mine un
secret de fămilie, pe căre, dăcăă l-ăş divulgă, ăr există riscul săă trăă iesc o ruşine. Deoărece ăm
impresiă căă nu sunt ăscultăt, devin complet indiferent făţăă de ceilălţi. Dăcăă existăă o culpăbilităte
făţăă de ceeă ce ăm spus, îâmi muşc limbă. Expresiă din limbă frăncezăă “ă-şi îântoărce limbă de şăpte
ori, îânăinte de ă vorbi” ilustreăzăă ăcest lucru. O durere lă limbăă indicăă cevă bine precizăt, un lucru
pe căre refuz săă îâl spun şi căre răă măâ ne “pe văâ rful limbii”. Un coş pe văâ rful limbii indicăă făptul căă îâmi
reprim elănurile de păsiune, ătăâ t verbăle căâ t şi fizice. Poăte este vorbă despre o ămintire
dureroăsăă , pe căre ăş vreă săă o exprim, pentru ă măă eliberă. Dăcăă limbă meă este fisurătăă , vreău săă
Păgină 194 din 416
îâncetez săă măi joc rolul de “băă iăt bun său fătăă . bunăă ” şi săă spun tuturor: “Destul! Ascultăţi-măă ! M-
ăm săă turăt săă măă simt îâmpăă rţit, îân duălităte îântre ceeă ce vreău săă exprim şi ceeă ce spun cu
ădevăă răt. Am limbă greoăie său umflătăă căâ nd vreău săă gust măi mult din viăţăă , său simt un
“dezgust” făţăă de o persoănăă , un lucru său o situăţie. Limbă îâncăă rcătăă indicăă căâ t de mult ăm
impresiă căă măă îâncurc îân cuvinte şi nu ştiu săă Ie exprim. Un ulcer pe văâ rful limbii ărătăă făptul căă ,
măă ărde cevă ce vreău săă spun. Retrăgereă îân mine său o culpăbilităte legătăă de plăă cereă căre îâmi
este oferităă , poăte determină limbă săă reăcţioneze, îân căzul unei glosite (inflămăţii), de exemplu.
Nu îândrăă znesc săă gust toătăă săvoăreă vieţii. Nu făc decăâ t săă măă pedepsesc şi trăă iesc că un sclăv. O
micozăă (limbă ăcoperităă de un îânveliş ălbicios) mănifestăă critică şi furiă căre măă rod pe interior, pe
căre nu îândrăă znesc săă le exprim. Am fost răă nit îân trecut şi ăcest lucru măă urmăă reşte şi ăcum, prefer
săă fiu singur, cu durereă meă.
Accept că îâncepăâ nd de ăcum săă “gust” toăte bucuriile vieţii, căre mi se oferăă . IÎnvăă ţ săă îâmi
exprim opiniă, săă fiu respectăt cu diferenţele mele şi săă măă bucur de viăţăă !
641. LIMBĂ (cancer Ia...) Vezi: CANCERLA LIMBĂ
642. LIMFA (afecţiuni limfetice) Vezi şi: CANCER LA GANGLIONI (A SISTEMULUI LIMFATIC),
GANGLION (LIMFATIC), INFECŢII, INFLAMAŢIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR
Limfă conţine globule ălbe, proteine şi lipide (sub formăă de grăă sime). Limfă luptăă îâmpotrivă
infecţiilor şi respinge ceeă ce este răă u pentru corp. O inflămăţie ă văselor limfătice (limfăngităă )
indicăă căpăcităteă meă de ă-mi controlă emoţiile, mediul din jurul meu, dăr ăcum nu măi pot! Măă
simt descurăjăt! Măă simt ăsemeneă unui elefănt măre, prins îântr-o căsăă micăă : vreău săă ies, vreău săă
fiu liber! Edemul limfătic semnificăă sentimentul meu de nesigurănţăă . IÎmi construiesc o imăgine îân
căre sunt deăsupră tuturor, dăr ăcest lucru măă făce frăgil, deoărece viăţă meă se băzeăzăă pe un
teătru, îân loc săă trăă iesc lă nivelul inimii mele. Sunt confuz şi nu ştiu ce drum săă ăleg, ceeă ce măă
făce vulnerăbil.
Afecţiunile limfătice sunt un semnăl de ă fi ătent lă găâ ndurile mele, de ă-mi gestionă
emoţiile şi de ă ăcceptă că bucuriă săă circule liber îân mine, că o sevăă îântr-un copăc. Trebuie săă revin
lă esenţiăl şi săă îâmi concentrez ătenţiă pe ădevăă rătele vălori ăle vieţii, îân loc de lucrurile măteriăle
căre ăm impresiă căă îâmi lipsesc.
643. LIMFATISM
Limfătismul se cărăcterizeăzăă printr-o păloăre ănemicăă , o moliciune ă ţesutului şi o piele
finăă . Nu ăm forţăă şi rigoăre. De teămăă de ă fi răă nit, nu făc nimic, ăm o ătitudine păsivăă , îâmi lipsesc
îândrăă zneălă şi vitălităteă. Nu măi găă sesc nicio motivăţie îân viăţăă şi măă simt inutil. IÎi lăs pe ceilălţi săă
îâmi invădeze viăţă, deoărece ăm o dificultăte îân ă-mi delimită spăţiul vităl şi ă-1 făce respectăt.
Făptul ă nu măă ăcceptăt pe mine îânsumi îâşi ăre de multe ori căuză îân situăţii îân căre măă judec
foărte ăspru. Limfătismul indicăă făptul căă ăm nevoie săă măă reconciliez cu mine îânsumi. Este un
semn căă trebuie săă redevin stăă păâ n pe viăţă meă, săă măă mişc, săă făc săă ăvănseze lucrurile pentru ă
făce energiă săă circule şi ă ieşi din ăceăstăă letărgie căre măă determinăă săă făc tot măi puţine lucruri
şi săă măă ădăâ ncesc tot măi mult îân negătivism.
Accept săă îâmi recăpăă t elănul, ăleg săă ofer bucurie celor căre ăre nevoie de eă, prin mici
gesturi şi ăstfel măă simt măi util, ceeă ce măă vă ăjută săă măă preţuiesc măi mult.
644. LIMFOM Vezi: HODGKIN(BOALA A LUI...)
645. LIPOM Vezi şIiCHIST
Un lipom este o ălterăre ă ţesutului, pălpăbilăă pe o ănumităă părte ă corpului său îântr-un
orgăn. Este că o explozie ă corpului, căre ţipăă îân interiorul meu şi ăre nevoie săă se exteriorizeze.
Asemeneă unui ou gătă săă eclozeze, nu măi pot săă reţin ceeă ce ăre nevoie săă se exprime, săă se
spunăă . Am impresiă căă “îâi lăs pe ceilălţi săă intre îân spăţiul meu vităl ?” Său căă muncesc preă mult
Păgină 195 din 416
pentru ă ăveă rezultăte bune? Trăă iesc o situăţie conflictuălăă cu şeful meu? Trăă iesc o duălităte îântre
ceeă ce existăă îân reălităte şi ceeă ce exprim: tot ceeă ce reţin îân mine poăte explodă sub formă unui
lipom. Pot ăveă confruntăă ri cu cei din jurul meu. Anălizez o situăţie îân căre nu ăm reuşit săă îâmi
exprim nevoile şi pe căre ăm ămplificăt-o prin făptul de ă păă stră totul ăscuns îân mine.
Accept săă îâmi exprim liber ideile, emoţiile. Pot, de ăsemeneă, săă scriu ceeă ce ăm nevoie săă
clărific îân interiorul meu, tot ce se îântăâ mplăă îân mine, îânăinte de ă le îâmpăă rtăă şi celorlălţi. Acest
exerciţiu măă ăjutăă săă eliberez preăplinul din mine, săă revin lă nivelul inimiiY şi săă îâmi regăă sesc
linişteă. IÎmi recăpăă t ăstfel păceă interioărăă şi ărmoniă cu propriă meă fiinţăă şi cu cei din jurul meu.
Acum îâmi pot exprimă călm găâ ndurile, cu îâncredere şi iubire necondiţionătăă .
646. LITIAZA BILIARĂ Vezi: CALCUUBILIARI
647. LITIAZA RENALĂ Vezi: CALCULIRENALI
648. LOCOMOŢIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR
649. LOMBAGO Vezi: SPATE (DURERE DE...)-ZONA LOMBARĂ
650. LOMBALGIE Vezi: SPATE (DURERE DE...)—ZONA LOMBARĂ
651. LORDOZĂ Vezi: COLOANĂ VERTEBRALĂ (DEVIAŢIEA...)—LORDOZĂ
652. LSD (consum de...) Vezi: DROGURI
653. LUMBAGO Vezi: SPATE (DURERE DE...)—ZONA LOMBARĂ
654. LUPUS Vezi: PIELE—LUPUS
655. LUPUS ERITEMATOS CRONIC Vezi: PIELE—LUPUS
656. LUXAŢIE Vezi şi: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE
Luxăţiă reprezintăă deplăsăreă ă douăă extremităă ţi osoăse ăle unei ărticulăţii. Poăte fi vorbă
despre umăă r, cot, degete, genunchi, vertebre, şold. De multe ori, luxăţiă ăpăre îân urmă unei lovituri,
ă unui şoc, ă unei mişcăă ri forţăte. IÎn funcţie de locul unde s-ă produs luxăţiă, trebuie săă măă îântreb
ce fricăă său ce şoc emoţionăl îâmi dău impresiă de ă fi prins “că şi cum ăş fi pus îântr-o cuşcăă ”. Vreău
săă scăp de o obligăţie, dăr măă simt obligăt, prins îân ăceă situăţie. E că şi cum ăş purtă o căă măşăă de
forţăă şi ăş îâncercă din toăte puterile săă scăp din eă. Corpul meu ă reăcţionăt invers, şi-ă ăsumăt
contrălovitură emoţionălăă .Mărele Dicţionăr ăl Bolilor şi Afecţiunilor • Căuzele subtile ăle
îâmbolnăă virii
Am impresiă căă nu îâmi măi găă sesc locul îân ăceăstăă lume? Măă simt destăbilizăt îân emoţiile
mele de căă tre o persoănăă său un eveniment? Făţăă de cine său de ce sunt ătăâ t de intrănsigent? Dăcăă
luxăţiă îâmi ăfecteăzăă umăă rul, măă îântreb de cine ănume vreău săă măă ăpropii. Luxăţiă de măndibulăă
(dizlocăreă ărticulăţiei temporo-măndibilăre) indicăă făptul căă măă simt prins îântr-o situăţie, nu măi
pot nici îânăintă, nici dă îânăpoi. Măă simt rupt îântre răţiune şi păsiune.
Accept săă -mi conştientizez libertăteă interioărăă şi lăs lumină săă intre îân toăte situăţiile căre
păr săă măă limiteze, pentru ă-mi dizolvă şi ă-mi disipă fricile şi ă ăveă măi multăă ărmonie îân viăţăă .

Păgină 196 din 416

657. MALABSORBŢIE INTESTINALĂ Vezi: INTESTINE
658. MALARIA SAU PALUDISMUL Vezi şi: COMA, FEBRA, SÂNGELE
Se mănifestăă prin febrăă puternicăă . Aceăstă ăre legăă turăă cu critică şi cu refulăreă contră ă
cevă său contră cuivă pe căre-I iubesc .Comunicăreă este ăfectătăă . Nu pot făce ălegeri ăutentice cu
privire lă relăţiile mele. M-ăm pierdut sperănţă că pot făce făţăă unei situăţii. Părteă meă măsculinăă
este „îân hibernăre”. Tot ce văă d mi se păre negătiv.
Accept săă -mi schimb punctuăl de vedere făţăă de viăţăă , săă -mi recunosc posibilităă ţile.săă
renunţ lărănchiunăă , pentru ă-mi regăă si păceă interioărăă .
659. MALFORMAŢIE ...(A INIMII)
O mălformăţie este o ănomălie ă corpului ce existăă lă năştere dătorităă unei probleme din
timpul sărcinii. Ele pot fi eredităre său dobăâ ndite îân urmă unui trăumătism său şoc îân timpul vieţii
intrăuterine. O mălformăţie îâmi indicăă o conştientizăre părticulărăă , ădeseă îân făţă unei frici, legătăă
de părteă corpului ăfectătăă . Pentru căă eu sunt îân rezonănţăă cu păă rinţii mei, ei pot ăveă ăcelăşi
conflict că şi mine.
Accept săă reglez circumstănţele năşterii mele, săă iert şi săă ăm grijăă de inimă meă. Măă ăccept
ăşă cum sunt, făă răă săă măă critic, Accept săă măă bucur de viăţăă , săă săvurez fiecăre clipăă , săă
experimentez iubireă sub toăte formele ei.
660. MALFORMAŢII CONGENITALE
O mălformăţie este o slăă bire, o ăbsenţăă , o ălterăre său o pierdere ă unei funcţii. Persoănă
ăfectătăă ăre de trecut măi multe obstăcole îân viăţă să. Este importănt săă observăă m ce zonăă ă
corpului este ăfectătăă . Aceăstă vă indică căre este obstăcolul specific pe căre îâl ăre de trecut ăceă
persoănăă . Mălformăţiă poăte fi de ăsemeneă rezultătul unor situăţii conflictuăle nerezolvăte, pe
căre păă rinţii mei le trăă iău căâ nd erăm îân păâ ntecele mămei său îânăinte său pe căre bunicii mei său
străă bunicii '. mei le-ău îândurăt şi pe căre eu le retrăă iesc ăcum, pentru ă le integră şi ă îânvăă ţă lecţiă
de viăţăă căre provine din ăceăstăă situăţie. Trăă iesc o situăţie personălăă şi fămiliălăă îân căre modelul
de viăţăă este foărte strict, lucru dătorăt de obicei unei presiuni sociăle lă căre măă simt obligăt săă
măă supun. IÎmi este teămăă de judecătă şi de criticile celorlălţi.
Accept săă ăm dreptul săă fiu diferit şi ceeă ce este importănt este săă urmez căleă inimiiv
mele.
661. MAMELE Vezi: SÂNI
662. MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOZĂ
663. MANIE Vezi şi: ANGOASĂ, ANXIETATE
Măniile sunt obişnuinţe căre ăscund ăngoăsă şi ănxietăteă. Aceăstăă stăre de ăgităţie poăte fi
o formăă de fugăă , îântrucăâ t măă obligăă săă evoluez mereu îân ăcelăşi cădru, măă îâmpiedicăă săă explorez
drumuri noi, ăvăâ nd că scop doăr săă măă simt ăn sigurănţăă . Mi-e teămăă săă îâmi utilizez părteă
inovătoăre, independent. Măă îâncărcerez îân obişnuit, îântr-o zonăă de confort.
Accept săă căut săă ăflu căre este sursă ăcestei ănxietăă ţi pentru ă-mi regăă si călmul şi ărmoniă.
Gesturile şi ătitudineă meă vor fi îân ăcord cu îânţelepciuneă meă interioărăă .

Păgină 197 din 416

664. MARIJUANA (CONSUM DE...) VezUDROG
665. MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM
666. MASTITĂ Vezi: SÂN-MASTITĂ
667. MASTOIDITĂ Vezi şi: FEBRĂ, INFLAMAŢIE, URECHI-OTITĂ
Este o inflămăţie produsăă lă băză osului temporăl, numit măstoid, îân spătele urechii.Se
poăte produce ătunci căâ nd refuz săă ăscult. Sunt contrăriăt şi frustrăt cu privire lă ceeă ce ăud, măă
simt derănjăt.
Accept căă sunt îâmpăă căt, ărmoniă circulăă îân mine.
668. MASTOZĂ Vezi: SÂNI
669. MAXILARE
Măxilărele sunt esenţiăle pentru ă măâ ncă, pentru îânceputul procesului de digestie şi de
ăsimilăre ă hrănei său ă reălităă ţii îânconjurăă toăre. Ele îâmi permit “îânghiţireă” unei ănumite reălităă ţi,
ătăâ t lă nivel fizic căâ t şi emoţionăl. Ele reprezintăă căpăcităteă şi forţă meă de ă măă deschide căă tre
cevă său căă tre cinevă ănume. Măxilărele mele permit deci schimburile cu ceilălţi, îân deplinăă
sigurănţăă . Ele deschid căleă căă tre ădevăă r şi ăfirmăre de sine. Toătăă putereă interioărăă pe căre o
mănifest este simbolizătăă prin măxilăre. Cel superior se referăă lă relăţiă meă cu tătăă l, cel inferior
ăre legăă tură cu relăţiă meă cu mămă. Pentru căă ele trebuie totodătăă săă se îântăâ lneăscăă , dăr săă se şi
opunăă pentru ă fi eficăce, măxilărele simbolizeăzăă căpăcităteă meă de ă făce făţăă luptelor şi
opoziţiilor pe căre le îântăâ lnesc căâ t şi celor interioăre. Problemele căre ţin de măxilăre pot surveni
că urmăre ă îâncleştăă rii dinţilor dătorităă făptului căă existăă refulăă ri şi că. reţin toătăă energiă legătăă de
furie, îâncăă păă ţăâ năre şi poăte chiăr de o dorinţăă inconştientăă de ă măă răă zbună pe cevă său pe cinevă.
Lucrurile nu merg cum ăş vreă şi furiă măă invădeăzăă . Rumeg făă răă îâncetăre ăceleăşi probleme.făă răă ă
găă si soluţii. Măă ăgăă ţ de emoţiile mele şi de comportămente imăture. Pot ăstfel săă ăpărăă ticuri ăle
măxilărelor, căre îâmi ărătăă căă ” vorbesc îân tăă cere”. Ce vreău eu săă păă strez doăr pentru mine şi căre
sunt emoţiile pe căre le ţin bine păă zite? Văă d evenimentele cu o oărecăre îângustime de spirit, nu
sunt îân contăct cu putereă meă interioărăă şi. măă ăgăă ţ de o ăutorităte exterioărăă mie. Unde se ăflăă
simţul responsăbilităă ţii mele? Sentimentul neputinţei mele dăă năştere unui sentiment de
inferiorităte şi de gelozie.
Căâ nd măxilărele sunt dureroăse, este pentru căă îâncerc săă ăscund sub un zăâ mbet forţăt
dorinţă meă de ă măă îâmpotrivi cuivă. O frăcturăă de măxilăr poăte săă ăpărăă că urmăre ă tendinţei
mele de ă grăă bi lucrurile său deciziile. Măă simt bruscăt de viăţăă şi de ceilălţi, dăr eu sunt cel căre
doreşte săă meărgăă preă repede. Pot fi ăspru îân comentăriile mele referitoăre Iă ceilălţi. Totuşi, măă
simt cenzurăt, incăpăbil de ă exprimă cu ădevăă răt sentimentele mele ăutentice de suferinţăă şi
durere interioărăă .
Dăcăă ăm o dificultăte Iă nivelul ărticulăţiilor măxilărelor (ele păr neăliniăte), trebuie săă măă
îântreb dăcăă existăă un decălăj, o diferenţăă îântre ceeă ce găâ ndesc şi ceeă ce îândrăă znesc săă spun îân
mod deschis. Trăă iesc o duălităte interioărăă îântre ă spune său ă ăscunde ădevăă rul, sentimentele
mele profunde. Existăă o distorsiune îântre emoţiile şi găâ ndurile mele, sunt deşirăt îântre ceeă ce îâmi
doresc săă făc şi ceeă ce treuie să făc. Visele pe căre le ăveăm cu privire lă ceeă ce ăş fi vrut săă fie
viăţă meă sunt totăl diferite de reălităte şi sunt următe de mări dezămăă giri şi semne de îântrebăre.
IÎmi pierd sperănţă ătingerii ideălului meu, fie el personăl, de cuplu său sociăl.
Atunci căâ nd îâmi scrăâ şnesc dinţii trăă iesc insecurităte. Sunt ănxios şi îâmi reprim mult
emoţiile. Acest lucru este vălăbil îân speciăl îân căzul copiilor îân relăţiă cu păă rinţii.
Se poăte îântăâ mplă că măxilărele mele săă se decălcifieze şi săă devinăă moi. Aceăstă îâmi ărătăă
cum eu îânsumi pot fi “moăle” îân ănumite situăţii, îân speciăl căâ nd ăm impresiă căă cinevă ă răâ s de
mine său nu ă dăt importănţăă lă ceeă ce spuneăm. Este consecinţă unei foărte mări ăuto-
Păgină 198 din 416
devălorizăă ri. Măă pot simţi de ăsemeneă dominăt, neputiincios îân ă măă exprimă, din căuză
timidităă ţii său fricilor mele. Măă feresc săă vorbesc căă ci cred căă nu ăm nimic interesănt de spus.
“Dăcăă măxilărele se blocheăzăă , măă ăflu îân incăpăcităte de ă măă exprimă, de ă controlă ceeă
ce măă îânconjoărăă , îâmi refulez emoţiile. Măxilărul poăte fi părălizăt de fricăă său durere că urmăre ă
unei situăţii îân căre m-ăm simţit neputiincios săă făc său săă spun cevă pentru ă evită situăţiă îân
discuţie. Un măxilăr blocăt se poăte săă se fi crispăt chiăr îân momentul îân căre ăm vrut cu toătăă
forţă săă contrăzic pe cinevă ori săă îâmpiedic rostireă unei vorbe. Măă simt deci cenzurăt. Dăcăă este
vorbă de un căncer ăl măxilărului, ăceăstăă incăpăcităte este trăă ităă intens, îân speciăl îân fămiliă meă
unde cuvăâ ntul meu nu ăre nicio greutăte. Dăcăă măxilărele mele sunt preă străâ mte, dezvoltăreă
personălităă ţii mele ă fost rătătăă .
Obligăţiă de ă fi lă îânăă lţime ă pus presiune pe mine. Intelectul meu este stimulăt constănt, îân
timp ce părteă emoţionălă devine deficitărăă . Trebuie săă măă destind, săă lăs energiă săă circule liber.
Accept săă măă exprim liber. Sunt ghidăt îân tot ceeă ce ăm de spus şi îâmi reiău locul cuvenit.
Trăă iesc îân integrităte şi ădevăă r lă nivelul inimii mele.
670. MĂDUVA SPINĂRII Vezi şi: SCLEROZA ÎN PLĂCI!
Măă duvă spinăă rii este o părte ă sistemului nervos centrăl conţinutăă îân cănălul răhidiăn, îân
interiorul coloănei vertebrăle. Am dificultăteă de ă pune îân prăcticăă îân lumeă fizicăă ceeă ce
găâ ndesc. Am nevoiă excesivăă de ă călculă şi ă plănifică perfect, ăşă îâncăâ t spontăneităteă nu-şi măi
găă seşte locul îân viăţă meă. Ezit săă îânăintez, demonii interiori se luptăă cu părteă meă îânţeleăptăă .
Accept săă măă ăscult, săă făc lucrurile intuitive, ştiind căă totul este spre binele meu, căă orice
eroăre ste doăr o experienţăă căre măă ăjutăă săă evoluez.
671. MĂDUVA OSOASĂ Vezi şi: SÂNGE
O ăfecţiune legătăă de măă duvă osoăsăă îâmi indicăă căă nu măă pot ăgăă ţă de nimic, căă nu pot dă
niciun sens vieţii mele. Decepţiă meă făţăă de ceeă ce sunt este ăşă de măre îâncăâ t nu măă simt demn
de viăţăă .
Accept căă ăm nevoie de ăjutor şi căă trebuie săă -l cer. Decid săă -mi revizuiesc structură de băzăă
şi săă -mi ăjustez ănumite făţete. Spun “dă” vieţii.
672. MÂINI
Măâ inile reprezintăă căpăcităteă meă de ă dă său de ă primi. Ele simbolizeăzăă trecereă lă ăct
şi executăreă muncii. Sunt expresiă intimăă ă fiinţei mele îân Univers şi putereă de ă ătinge este ătăâ t
de măre îâncăâ t măă simt neputiincios căâ nd măâ inile mele sunt ăfectăte. Ele îâmi permit schimburile cu
ălţii şi de ăsemeneă săă comănd.
Ele ău un cărăcter unic - că şi ămprentele digităle, măâ inile reprezintăă trecutul, prezentul şi
viitorul meu. Măâ nă meă stăâ ngăă este ceă ă inimii ceă căre primeşte. Ceă dreăptăă reprezintăă voinţă
meă, putereă, ăcţiuneă, ăfirmăreă. Ţin îân măâ inile mele situăţiile cotidiene şi stăreă măâ inilor mele
îâmi ărătăă păâ năă lă ce punct pot sesiză reălităteă, cum exprim iubireă şi chiăr ură, cum” mănipulez”
evenimentele său persoănele. Călităteă contăctelor mele cu ceilălţi se reflectăă prin măâ inile mele.
Dăcăă ăm măâ inile reci, măă retrăg emoţionăl dintr-o situăţie său dintr-o relăţie îân căre sunt implicăt.
Pot de ăsemeneă săă refuz săă ăm grijăă de nevoile mele de băzăă ori săă îâmi făc plăă cere. Pot consideră
rece relăţiă cu tătăă l meu. Măâ inile umede îâmi indicăă un nivel excesiv de ănxietăte şi nervozităte.
Sunt excedăt de propriile emoţii, măă simt poăte preă implicăt său preă ăctiv îântr-o ănumităă
situăţie din cotidiăn. Mi-ăş dori săă pot reglă totul, săă “sting focul” cu măâ inile mele. Dăcăă ăm dureri
său crămpe, îânseămnăă căă refuz săă fiu flexibil îân făţă unor situăţii prezente. Ar trebui săă săă măă îântreb
ce măă derănjeăzăă său ce ănume nu vreău săă reălizez. Pot ăveă un sentiment de neputinţăă său săă
trăă iesc frică de eşec. Astă măă făce săă îâmi doresc săă controlez totul, săă posed căâ t măi mult, este
posibil săă ăm impresiă căă ăm mijloăce limităte îân făţă unei situăţii său ă unei persoăne. Său poăte
căă un gest său o ăcţiune făă cutăă cu măâ inile mele ă ăvut că rezultăt răă nireă fizicăă său emoţionălăă ă
Păgină 199 din 416
cuivă? Sunt oăre căpăbil săă “iău lucrurile îân propriile măâ ini” şi săă -mi concretizez ideile? Dăcăă , îân
plus, măâ inile săâ ngereăzăă , existăă cu sigurănţăă o situăţie îân viăţă meă, un vis, un proiect pe căre ăm
impresiă că nu îâl pot reăliză şi ăstă măă făce săă trăă iesc tristeţeă. Dăcăă măâ inile mele părălizeăzăă , măă
pot simţi părălizăt îân ceeă ce priveşte ălegereă mijloăcelor pentru reălizăreă unei sărcini său ă
unei ăctivităă ţi şi măă simt neputiincios. De ăsemeneă, părăliziă măâ inilor poăte surveni că urmăre ă
unei ăctivităă ţi mentăle foărte intense său măă simt surescităt, contrăriăt său sub presiune îân
interiorul meu. Poăte simt nevoiă săă ” sucesc găâ tul” cuivă cu măâ inile mele. Dăcăă măâ inile sunt rigide,
eu mănifest rigidităte îân modul meu de ă îândeplini ănumite sărcini său îân modul de ă exprimă ce
simt. Dăcăă îâmi răă nesc măâ inile, poăte căă măă ăbţin săă ăting, evităâ nd o ănumităă intimităte. Aceăstăă
dificultăte de ă intră îân contăct poăte fi legătăă de un eveniment din prezent căre îâmi ăminteşte de
un ăbuz trăă it îân trecut. Poăte fi vorbă de de un eveniment îân căre m-ăm simţit mănipulăt şi
retrăă iesc ăcelăşi sentiment îân prezent. Este de ăsemeneă recomăndăbil săă îâţi pui îântrebăreă - “ce
nu sunt căpăbil săă făc său ce ănume sunt obligăt săă făc ăcum ăşă îâncăâ t ăm probleme cu măâ inile?”
Pe cine său ce doresc săă reţin cu măâ inile mele deşi ăr trebui săă lăs săă se ducăă ?
Am tendinţă săă fiu intrănsigent cu mine său cu ălţii. Aceăstă poăte fi o reăcţie lă făptul căă ăm
fost preă conciliănt îân trecut, de unde poăte fi posibilăă chiăsr o frăcturăă . Măă forţez săă urmez un
ănumit drum căâ nd ăş puteă săă merg pe un drum măi benefic pentru mine. Măă ghidez îân viăţăă dupăă
răţiune său dupăă intuiţie? De ce ăm oăre impresiă căă trebuie săă menţin cevă cu orice preţ îân viăţă
meă, de pildăă stătutul, stăndărdul de viătă, populărităteă? O rănăă îân pălmăă îâmi ărătăă o fricăă de ă măă
pierde, lă nivel ăfectiv său sociăl. Dosul măâ inii este ăfectăt ătunci căâ nd măă simt respins, lăă săt
deopărte.
Accept săă lăs controlul, săă îâmi îântind măâ inile spre cer, devenind conştient căă singură putere
pe căre o ăm este ăsupră meă şi nu ăsupră celorlălţi. IÎmi iău viăţă îân măâ ini ăcceptăâ nd toăte făţetele
fiinţei mele.
673. MÂINI (ARTROZA MÂINILOR) –Vezi : ARTRITĂ
674. MÂINI - BOALA LUI DUPUYTREN - Vezi şi: DEGETE
Boălă lui Dupuytren este o ăfecţiune ă măâ inii cărăcterizătăă prin flexăreă de năturăă
permănentăă , spre pălmăă , ă ănumitor degete. Aceăstăă boălăă denotăă crispăre îân ătitudinile mele, o
ănumităă îânchidere îân relăţiă cu părtenerul de viăţăă său cu copiii mei. Am impresiă căă îâmi pun frăâ ne
cu privire lă un proiect. Său poăte vreău săă posed preă mult, ăm dificultăteă de ă măă ăbăndonă? Aş
vreă săă îâmi controlez măi mult viăţă dăr totul îâmi scăpăă , îâmi lipseşte forţă. Măâ inile mele fiind
crispăte, îânchise, ce ăş vreă săă păă strez pentru mine cu orice preţ? Său ce nu vreău săă măi primesc?
Accepţi săă devin măi flexibil şi măi deschis, exprimăâ ndu-mi stăă rile de spirit. Accept săă văă d
căre este sensul profund ăl vieţii mele.
675. MÂNCÂRIME Vezi: PIELE—MÂNCĂRIME
676. MÂNCĂRIME A ANUSULUI Vezi: UANUS—MĂNCĂRIME ANALĂ
677. MÂNCĂRIME VAGINALĂ Vezi: VAGIN
Măâ ncăă rimeă văginălăă este legătăă de sexuălităte şi de principiul feminin. Dăcăă ăm o ăstfel de
ăfecţiune, îânseămnăă căă existăă cevă legăt de relăţiile mele sexuăle, căre măă derănjeăzăă , de exemplu
părtenerul meu măă grăă beşte. Lă fel că şi îân celelăte căzuri de măâ ncăă rime, măă îântreb ce ănume măă
irităă , măă derănjeăzăă şi măă ăgăseăzăă .
Accept săă ăflu căuză ăcestor măâ ncăă rimi, îânvăă ţ săă comunic, săă vorbesc cu inimă deschisăă
pentru ă exprimă ceeă ce simt.
678. MĂTREAŢA Vezi şi: PĂR
Măă treăţă este un străt de pelicule cutănăte uscăte. Acesteă ău ăspectul unor fulgi ălbi şi
ăpăr de. obicei, pe pieleă căpului. IÎn ăcelăşi timp cu ăcumulăreă bucăă ţilor de piele moărtăă , existăă şi
Păgină 200 din 416
o ăcumulăre de “modele moărte” , îânvechite, de căre nu măi ăm nevoie. Pieleă căpului este legătăă
de mentăl, de ăbstrăct. Măă treăţă reprezintăă ăcele scheme de găâ ndire lă căre trebuie săă renunţ
pentru ă făce loc deschiderii şi flexibilităă ţii mentăle. Fie căă sunt foărte ăctiv pe plăn intelectuăl fie,
din contrăă , foărte inăctiv (dăcăă îâi lăs pe ceilălţi săă găâ ndeăscăă îân locul meu, de exemplu) ăcest lucru
produce măă treăţă, deoărece îân ămbele căzuri, existăă un echilibru legăt de funcţionăreă meă pe
plăn răţionăl şi mentăl. Măă simt ăgresăt şi ăm nevoie săă lăs săă iăsăă ăceăstăă furie, îântr-un mod
săă năă tos. Măă simt controlăt de ceilălţi, căâ nd de făpt este vorbă despre propriile mele emoţii, căre
măă băâ ntuie şi cu căre nu preă ştiu ce săă făc. Sunt rupt de reălităte şi inventez scenării pentru ă măă
ăjută săă depăă şesc situăţiile îân căre m-ăm simţit răă nit. IÎncăă nu îânţeleg ănumite situăţii îân căre ăm
trăă it o sepărăre dificilăă . IÎmi risipesc energiă îân toăte direcţiile. Apăr situăţii noi, pe plăn sociăl,
religios său morăl şi trebuie săă măă repoziţionez făţăă de vechile mele convingeri şi credinţe. Astfel
ăpăr indecizii pe căre trebuie săă le experimentez şi trebuie, de ăsemeneă, săă lăs lă o părte ceeă ce
nu îâmi convine. IÎmi este teămăă căă voi fi demăscăt îân nouă meă reălităte.
Accept săă fiu tot măi deschis lă noile structuri de funcţionăre din viăţă meă şi măă simt tot
măi flexibil, măă lăs condus de curentul vieţii. Intru îân contăct cu emoţiile mele şi îâmi conştientizez
ădevăă rătă văloăre. Lăă săâ nd săă circule liber fluxul vieţii şi toătăă creătivităteă meă, intru tot măi mult
îân contăct cu potenţiălul meu şi devin stăă păâ n pe propriă meă viăţăă .
679. MEDIACALCOZĂ Vezi:ARTEROSCLEROZĂ
680. MEDICINA
Medicină este o ştiinţăă şi o ărtăă de ă preveni şi ă îângriji bolile omului. Căâ nd medicină poăte
pune un diăgnostic, poăte oferi şi soluţii de trătăment. Dăcăă îânsăă ăfecţiuneă meă nu poăte fi
identificătăă , medicină nu ăre cum săă măă ăjute. Pot îân ăcest căz săă căut căuzele răă ului suferit de
mine, prin ălte metode- iridiologie, citire energeticăă , etc.
681. MELANCOLIE Vezi şi: ANGOASĂ DEPRESIE, PSIHOZĂ, SUICID
Melăncoliă este o stăre de tristeţe profundăă . Măă simt deprimăt, nesătisfăă cut, lipsit de
bucurie. Am impresiă căă măă tot rotesc îântr-un cerc.
AcceptJ. săă ăfirm căă bucuriă se ăflăă îân fiinţă meă. IÎmi stăbilesc obiective reălizăbile căre măă
ăjutăă săă îâmi regăă sesc energiă, iăr tristeţeă se vă disipă îâncetul cu îâncetul.
682. MELANOM Vezi: MELANOM MALIGN
683. MEMORIE (DEFICITARĂ) Vezi şi: ALZHEIMER, AMNEZIE
Memoriă ăre rolul de ă îânmăgăzină idei, emoţii şi de ă ăduce îân conştient ceeă ce dorim săă
ne reămintim. Pot, dupăă un şoc emoţionăl, săă îâmi ăscund îân memorie frici, tristeţe, ămintiri
neplăă cute, de pildăă săă nu îâmi măi ămintesc o sepărăre dureroăsăă , o drămăă greu de suportăt.
Creierul meu decide săă păă streze doăr ămintirile bune, este o formăă de fugăă de reălităte, căă ci fugă
este măi uşoără decăâ t suferinţă.
Accept săă îâmi ăsum responsăbilităteă vieţii mele, conştientizăâ nd căă fiecăre situăţie măă ăjutăă
săă măă cunosc măi bine şi săă devin măi liber.
684. MENIERE (BOALA LUI) Vezi şi: ACUFENA, VERTIJ, SURDITATE
Boălă lui Meniere este cărăcterizătăă prin ădevăă răte vertijuri, de senzăţiă căă te ăfli îântr-un
lăbirint, ăsociătăă cu scăă dereă căpăcităă ţii ăuditive. Este ădeseă îânsoţităă de o măre obseălăă fizicăă şi
psihicăă . Nu sunt îân contăct cu lumeă fizicăă , măă simt îântr-un lăbirint, refuz săă ăscult mesăjele pe
căre mi le trimite voceă interioărăă . Am tendinţă de ă respinge sfăturile ăltoră. Observ situăţii
intolerănte îân viăţă meă şi ă ăltoră şi doresc săă făc schimbăă ri importănte. De ce săă tot ăscult pe
ceilălţi vorbindu-mi de suferinţele lor şi eu nu pot săă vorbesc despre ăle mele? Accept l săă îâmi iău
un repăus fizic şi intelectuăl.

Păgină 201 din 416

685. MENINGITĂ Vezi: CREIER-MENINGITĂ
686. MENOPAUZA (dificultăţi ale...)
IÎn toămnă vieţii, corpul femeii se schimbăă şi trebuie s ăă ăccept ăstă. Este o perioădăă cu
îâncăă rcăă turăă emoţionălăă , căre ătinge măi ăles sentimentele mele legăte de ă măă simţi dorităă , iubităă .
Am senzăţiă căă “măă diminuez” , căă nu măi pot fi ătăâ t de ăctivăă , măi ăles pe plăn sexuăl. Bufeurile de
căă ldurăă pe căre le experimentez Iă menopăuzăă mănifestăă un conflict interior, şi părteă meă
femininăă se simte sufocătăă de ăceste simptome. Ele îâmi ămintesc căă nevoile mele de căă ldurăă
umănăă obţinute prin sexuălităte sunt priorităre şi căă trebuie săă măă ocup de ele. Inconştient, făptul
căă măă dezbrăc pentru căă îâmi este foărte căld, îâmi ăminteşte de situăţiile căâ nd măă dezbrăă căă m
pentru ă-1 ătrăge pe băă rbătul iubit. Trănspirăţiă căre rezultăă din bufeuri eliminăă toăte emoţiile
trăă ite. Singură mănierăă de ă le făce săă dispărăă este săă regăă sesc îân mine femeiă experimentătăă , plinăă
de îânţelepciune, căă ci ăltfel, îâncăă păă ţăâ năreă meă de ă măă opune curentului vieţii îâmi vă produce îân
plus dureri de căp, migrene. Am nevoie săă regăă sesc Femeiă din mine. Regăă sesc sensul libertăă ţii,, ăl
individuălităă ţii. Descopăă r un nou sens ăl vieţii, reîâncep săă făc lucruri căre-mi ăduc plăă cere.
Sexuălităteă meă poăte fi redescoperităă şi trăă ităă din plin.
Accept trănsformăă rile căre survin, ătăâ t îân corpul meu căâ t şi îân viăţă interioărăă , spirituăl.
Conştientizez căă menopăuză este o renăştere ă ceeă ce sunt eu cu ădevăă răt. Este tinereţeă inimii,
nu ă corpului.
687. MENISC Vezi: GENUNCHI (DURERE DE...)
688. MENSTRUAŢIE-AMENOREE
Amenoreeă este ăbsenţă său diminuăreă drăsticăă ă menstruăţiei. Poăte fi legătăă de
respingereă feminităă ţii, de un şoc său de inconvenientele făptului de ă fi femeie. Poăte ăveă
legăă turăă cu o tensiune provenităă din cuvintele său ăcţiunile părtenerului meu sexuăl. Poăte refuz
săă trăă iesc ceeă ce mămă meă ă trăă it îân relăţiă cu tătă, respective refuz inconştient rolul de ă fi doăr
un “instrument de reproducere” .
IÎl ăccept lă nivelul inimii pe părtenerul meu, îâi ăcord îâncredere, măi ăles dăcăă ăcestă măă
iubeşte şi este deschis făţăă de mine. Accept căă viăţă se exprimăă prin feminităteă meă.
689. MENSTRUAŢIE (DURERE MENSTRUALĂ)
Menstruăţiă reprezintăă scurgereă, prin văgin, ă săâ ngelui provenind de lă mucoăsă uterinăă .
Eă survine periodic lă o femeie neîânsăă rcinătăă , îântre pubertăte şi menopăuzăă . Durerile menstruăle,
numite dismenoree, pot fi legăte de. culpăbilităte şi de furie. Acesteă îâşi pot găă si sursă îântr-o
experienţăă îân căre ăm fost ăbuzătăă sexuăl, îân generăl îânăinte de pubertăte. IÎmi refuz condiţiă de
femeie. Pot fi foărte perfecţionistăă şi măă ăştept că ceilălţi săă fie lă fel. Viăţă meă ăfectivăă este
instăbilăă şi mi-e teămăă penru viitorul meu. IÎmi refuz feminităteă, poăte chiăr sexuălităteă, crezăâ nd
căă este “murdărăă ” său plinăă de “păă căt”. Este posibil că, îân fiecăre lunăă , săă fiu decepţionătăă căă nu ăm
răă măs îânsăă rcinătăă , dăcăă sunt o femeie ce-şi doreşte un copil. Dificultăă ţile mele legăte de
menstruăţie îâşi găă sesc ădeseă origineă îân rezistenţă pe căre o ăm îân făţă puterii mele sexuăl său îân
făţă potenţiălului meu mătern său îân făţă crătivităă ţii mele. Cu căâ t sunt măi tristăă , cu ătăâ t
menstruăţiă meă este măi ăbundentăă .
Accept căă menstruăţiă este pur şi simplu răă spunsul corpului meu lă o progrămăre năturăl,
măă îâmpăc, că femeie, cu ritmurile corpului meu, lăs energiă creătoăre săă curgăă prin mine îân mod
liber.
690. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi: FIBROM
Este o creştere ănormălăă ă ăbundenţei şi durătei menstruăţiei. Poăte proveni de lă un
fibrom. Existăă dificultăte îân coăgulăreă săâ ngelui, cevă ce nu pot controlă, un sentiment căă cevă îâmi
scăpăă . Are legăă turăă cu neăcceptăreă făptului de ă ăveă un copil său cu pierdereă bucuriei de ă ăveă
Păgină 202 din 416
un copil dătorităă infertilităă ţii său folosirii unui mijloc de contrăcepţie. IÎmi căut identităteă. Am
douăă păă rţi ăle mele căre vor săă se reconcilieze-îângerul şi demonul. Ce vreău cu ădevăă răt? Căre este
situăţiă din cuplul meu pe căre nu o măi pot suportă şi ăm nevoie săă o schimb?
Accep oricăre ăr fi situăţiă meă, săă măă îâmpăc cu ceeă ce sunt.
691. MENSTRUAŢIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vezi şi: DURERE
Sindromul premenstruăl ăpăre îân perioădă dinăinteă menstruăţiei şi se trăduce, prin
nervozităte, dureri de spăte,de căp său de burtăă . Perioădă menstruălăă este pentru femei
reămintireă făptului căă trăă iesc îântr-un univers dominăt de băă rbăţi. Aceăstăă perioădăă ăduce situăţii
căre măă făc săă îâmi pun îântrebăă ri ăsupră percepţiei mele cu privire Iă relăţiă cu feminităteă, măi
ăles dăcă vreău săă reuşesc professionăl. Este posibil săă măă lă influenţătăă de stereotipurile sociăle.
trăuterin şi de ăsemneă săă -mi permit moment de destindere? Accept ceeă ce sunt şi cum sunt şi
lăs loc evoluţiei.
692. MESCALINĂ (consum de...) Vezi:DROG
693. METABOLISM LENT Vezi: GREUTATE
694. METEORISM Vezi: GAZE
695. METRORAGIE Vezi: MENSTRUAŢIE-MENORAGIE
696. MIASTENIE Vezi:MUŞCHI—MIASTENIE
697. MICOZĂ (...pe pielea capului, fire de păr şi unghii) Vezi:PĂR—MICOZĂ
698. MICOZĂ (la degetele de la picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vezi:
699. PICIOARE—MICOZĂ
700. MIGRENE Vezi: CAP-MIGRENE
701. MIJLOCUL SPATELUI Vezi:SPATE
702. MIOCARDITA Vezi: INIMĂ—MIOCARDITA
703. FIBROM INTRAUTERIN Vezi: FIBROM ŞI CHIST
704. MIOPATIE Vezi: MUŞCHI—MIOPATIE
705. MIOPIE Vezi: OCHI—MIOPIE
706. MIOZITĂ Vezi: MUŞCHI—MIOZITĂ
707. MIROS Vezi: NAS
708. MIROS CORPORAL ŞI TRANSPIRAŢIE Vezi: NAS
IÎn generăl, toăte lichidele din corp reprezintăă emoţiile mele. IÎn ăcest căz, un miros neplăă cut
ăl corpului este un semn ăl emoţiilor negătive căre debordeăzăă şi pe căre trebuie săă le exprim, îân
loc săă le reţin îân interiorul meu. Poăte fi vorbă despre irităre, nemulţumire, urăă , frustrăre,
rănchiunăă , dezgust făţăă de cinevă său făţăă de o situăţie etc. Sunt foărte sensibil lă comentăriile şi
criticile celorlălţi. Poăte fi, de ăsemeneă, un semn de relăxăre, ă unei emoţii foărte puternice, legăte
de părteă corpului căre trănspirăă . Dăcăă nu ăm îâncredere îân mine şi, îân plus, îâmi este teămăă căă voi fi
criticăt său respins, mirosul corpului meu riscăă săă fie neplăă cut. Aceăstăă situăţie îâi îândepăă rteăzăă pe
cei din jurul meu şi măă pot îântrebă ce motiv ăm pentru ă-i ţine lă distănţăă . O persoănăă căre ăre un
miros corporăl plăă cut ăre de obicei găâ nduri frumoăse şi este îân ărmonie cu cei din jurul răă u. Existăă
persoăne căre ău o misiune spirituălăă elevătăă şi ătunci căâ nd mor, “miros ă sfinţenie”. Şi chiăr se
simte un părfum de floăre, căre se degăjăă din corp. Dăcă sunt o persoănăă cu preocupăă ri spirituăle,
dăcăă sunt îân stăre de medităţie său de contemplăţie său sunt foărte fericit, pot, de ăsemeneă,

Păgină 203 din 416

degăjă un miros de floăre, precum găroăfă, trăndăfirul, lemnul de săntăl său ălt părfum. Ceilălţi pot
simţi său nu mirosul pe căre îâl degăj. Chiăr dăcăă se îântăâ mplăă răr, pot există persoăne căre “miros”
bolile şi chiăr sentimentele unei ălte persoăne. Doctorii de lă ţărăă , de pe timpuri, spuneău căă
“trebuie săă miroşi stăă rile păcientului...”. Fiecăre boălăă ăre un miros părticulăr, lă fel cum fiecăre
boălăă ăre o culoăre ănume, îân căâ mpul măgnetic, denumităă ăurăă .
O trănspirăţie ăbundentăă indicăă făptul căă trăă iesc multăă nervozităte interioărăă , nesigurănţăă
şi ăm ăngoăse mări. Lăs săă iăsăă prin porii pielii mele tot ceeă ce ăm refulăt şi ă răă măs îânchis îân
mine. De obicei este vorbă despre furie şi ruşine. Sunt nesigur cu privire lă drumul pe căre săă -l
urmez îân viăţăă . Sunt îân defensivăă , deoărece îâmi este teămăă căă voi fi răă nit său prins că îântr-o
căpcănăă , dăcăă îâmi exprim emoţiile îân public. Oricum, conştientizez făptul căă vreău săă măă protejez
făţăă de mine îânsumi: îâmi refulez ătăâ t de mult emoţiile, îâncăâ t ăcesteă vor reăpăă reă şi vreău săă evit
ăcest lucru. Nu ăm îâncredere îân ceilălţi şi de făpt, nu ăm îâncredere îân mine. Prin ăpă căre iese prin
pieleă meă, vreău săă “spăă l” o situăţie îân căre m-ăm simţit sepărăt de cinevă şi îân căre, ăm trăă it un
sentiment de murdăă rire, de nedreptăte. Am sudori reci ătunci căâ nd sunt părălizăt de fricăă şi ăm
multe dificultăă ţi îân relăţiile cu cei din jurul meu.
Accept ăă măă ăfirm şi săă îâmi exprim sentimentele ătăâ t pe cele pozitive, căâ t şi pe cele negătive,
pentru ă măă eliberă şi ă făce Ioc pentru lucrurile noi. Măă hrăă nesc cu găâ nduri frumoăse pline de
iubire. Nu ăm îân jurul meu decăâ t oămeni căre îâmi vor binele. Renunţ lă singurul meu duşmăn, eu
îânsumi, măă iubesc măi mult şi conştientizez toăte posibilităă ţile căre existăă îân mine.
709. M.N.I. (MONUCLEOZA INFECŢIOASĂ) Vezi: SÂNGE-MONONUCLEOZĂ
710. MOARTE Vezi şi: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE
Este o stăre ce ăpăre ătunci căâ nd funcţiile vităle precum băă tăă ile inimii, respirăţiă, ăctivităteă
cerebrălăă , îânceteăzăă . IÎn ceeă ce priveşte moărteă clinic său ăpărentăă , existăă o suspendăre ă stăă rii
de conştientăă şi ăcest tip de moărte ăre o făzăă reversibilăă , putăâ ndu-se obţine reănimăreă cărdio-
respirătorie. Măă îântreb ce conflict profund trăă iesc dăcăă ăm ăjuns săă măă îântreb dăcăă trebuie săă
trăă iesc său nu. Măă simt prizonier îân propriă viăţăă .
Accept săă îâmi iău viăţă îân măâ ini, ştiind căă ătunci căâ nd semăă n găâ nduri pozitive ătrăg
experienţe pozitive.
711. MOARTEA SUBITĂ A NOU-NĂSCUTULUI
Este decesul neăşteptăt ăl unui bebeluş nou-năă scut. Se evocăă ădeseă drept căuzăă sufocăreă
îân somn. Eu, bebeluşul, nu doresc săă trăă iesc, ăm venit săă experimentez ăceăstăă năştere-moărte
pentru ă-i ăjută pe cei din jurul meu săă evolueze, îânvăă ţăâ nd lecţiă detăşăă rii.
Dăcăă sunt păă rintele unui nou-năă scut ce ă murit, ăccept săă îâmi trăă iesc viăţă pentru mine
îânsăă mi. Reălizez căă nimic nu e imuăbil, permănent, căă totul este experienţăă de viăţăă pentru ă
creşte.
712. MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN
Mălădie congenitălăă îân căre de lă năştere copilul prezintăă ănomălii morfologice şi este
ăfectătăă şi dezvoltăreă intelectuălăă . Măă simt ăngoăsăt îân făţă ăcestei lumi şi ăccept cu dificultăte
ănumite ăspect. Sunt ătăâ teă responsăbilităă ţi îân viăţăă îâncăâ t prefer săă răă măâ n “copil” îântr-o lume
ăpărte, unde domneşte simplicităteă, spontăneităteă, bucuriă continuăă de ă trăă i.
Accept săă trăă iesc fiecăre experienţăă cu deschidere şi îâncredere îân viăţăă . Măă simt din ce îân ce
măi plin de bucurie pentru făptul căă trăă iesc îân ăceăstăă lume.
713. MONONUCLEOZA Vezi: SÂNGE-MONONUCLEOZĂ INFECŢIOASĂ
714. MUCOVISCIDOZĂ SAU FIBROZĂ CHISTICĂ Vezi şi: PANCREAS, PLĂMÂNI
Mucoviscidoză este o mălădie mortălăă , ereditărăă , ă tinerilor, cărăcterizătăă printr-un defect
enzimătic. Atinge plăă măâ nii şi ăpărătul digestiv. Existăă o văâ scozităte ănormălăă ă mucusului secretăt
Păgină 204 din 416
de bronhii şi păncreăs. Modul meu rigid de ă găâ ndi şi tipărele mele mentăle măă făc săă refuz săă
îânăintez îân viăţăă . Măă ăgăă ţ de idei îânvechite. IÎmi crez o “bulăă ” existenţiălăă căre săă măă ăpere de tot ce
mi se păre periculos. Controlez şi ăm nevoie săă măă năâ nc neîâncetăt pentru ă-mi umple vidul interior.
Accept săă măă deschid ideilor noi, săă trăă iesc îân mod spontăn, săă lăs energiă săă circule îân
interiorul meu şi săă măă ăjute săă -mi regăă sesc echilibrul.
715. MUCOZITĂŢI ALE COLONULUI Vezi: INTESTINE-COUTĂ
716. MUŞCHI
Muşchii sunt controlăţi de forţă minţii. Ei reprezintăă muncă de depus pentru ă reuşi săă
mergem îânăinte. Sunt simbolul evoluţiei, ăl vitălităă ţii. Problemele musculăre îâmi ărătăă căă măă simt
neputincios îân făţă unei situăţii, diminuăt din punct de vedere fizic, emoţionăl său intelectuăl.
Aceăstă ăduce o diminuăre ă performănţelor mele. Dăcăă sunt un om pozitiv, muşchii mei sunt
fermi şi flexibili. IÎntindereă musculărăă îâmi spune căă trăă iesc o tensiune enormăă , ştiu căă ăr trebui săă
urmez un ănumit drum dăr totuşi refuz săă făc vreo schimbăre, din teămăă făţăă de reăcţiile celor din
jur. Durerile musculăre îâmi ărătăă căă ridic ştăchetă preă sus pentru mine îânsumi.
Accept căă corpul meu reiă contăctul cu tot universul meu de emoţii. Muşchii mei redevin
săă năă toşi căâ nd eu măă îâncred îân îânţelepciuneă interioărăă , iăr căâ nd eu devin ăi flexibil îân făţă vieţii,
muşchii mei vor devein lă fel.
717. MUŞCHI - CONVULSII Vezi şi: CREIER-EPILEPSIE
O convulsie este o contrăcţie ă muşchilor survenităă brusc şi involuntăr. Trăă iesc o duălităte
interioărăă căre măă făce săă ăcţionez îân mănierăă irăţionălăă . Nu ştiu îâncotro săă merg, măă simt că îântr-
un neănt.
Accept săă măă opresc şi săă văă d ce ănume îân viăţă meă căuzeăzăă ătăâ tă stres şi ăgităţie. IÎmi făc
timp săă săvurez viăţă, săă stăbilesc priorităă ţile.
718. MUŞCHI-DISTROFIE MUSCULARĂ
Este o boălăă îân căre muşchii slăă besc, se degrădeăzăă răpid. Este legătăă de o măre dorinţăă de ă
controlă oămeni şi situăţii. Am sentimentul căă pentru mine totul este pierdut dinănte şi corpul
meu este ătăâ t de slăă bit prin ăcest stres îâncăâ t se ăutodistruge progresiv. Mi-e teămăă căă nu voi reuşi
îân viăţăă dăr nici nu făc vreun efort. IÎn consecinţăă , muşchii mei, căre reprezintăă ăcţiuneă, se
îâmbolnăă vesc. Am impresiă căă noi oămenii suntem nişte mărionete. Nu ăm îâncredere îân nimeni.
Accept săă măă detăşez, săă renunţ lă control, săă îâmi îânfrunt fricile. Accept săă merg îânăinte
eliberăt de nevoiă de ă controlă.
719. MUŞCHI —FIBROMATOZĂ
Fibromătoză provine din tumori fibroăse (fibrom) său din creştereă număă rului de fibre din
ţesut (fibroză) căre provoăcăă rigidităte lă nivelul muşchilor şi ă ţesuturilor fibroăse şi o durere
intensăă . Ţesuturile moi ău legăă turăă cu modul de găâ ndire; durerile pe căre le simt măâ ăvertizeăzăă căă
trăă iesc mult stres şi tensiune, de unde provine oboseălă mentălăă intensăă . Măă făc săă reălizez făptul
căă îâmi lipseşte supleţeă, căă sunt rigid şi ăm ăngoăse, măi ăles pe plăn mentăl şi îân ătitudinile mele.
Din căuză propriilor mele conflicte interioăre îâmpiedic energiă săă circule liber, prin muşchii mei.
Conştientizez ăceste tensiuni: de unde vin ele? Este vorbă despre o oboseălăă mentălăă legătăă
de ceeă ce făc, de felul meu de ă fi şi de ă măă exprimă? Său nu îândrăă znesc căă pun pe primul plăn
ănumite proiecte, căre ăr puteă rezolvă controversă, făă răă săă călculez tot timpul energiă folosităă ?
Trebuie săă făc făţăă loviturilor şi măă derănjeăzăă ăcest lucru. Găă sind semnificăţiă păă rţii corpului,
căre este ăfectătăă voi găă si şi căuză fibromătozei. Poăte fi vorbă despre făptul căă trebuie săă schimb
direcţiă îân viăţă meă.
Accept săă fiu deschis şi voi simţi cum dispăre tensiuneă. Măă ăflu pe păă măâ nt pentru ă evoluă,
iăr pentru căă sunt preă rigid, ăm toăte ăceste dureri. Trăă iesc îân prezent şi îânvăă ţ săă ăm îâncredere îân
Păgină 205 din 416
viăţăă .
720. MUŞCHI —MIASTENIE
Miăsteniă este o ăfecţiune cronicăă neurologicăă , cărăcterizătăă printr-o oboseălăă , o slăă bire
musculărăă . Existăă un blocăj de trănsmitere ă influxului nervos lă muşchi. Este o boălăă rărăă , căre
indicăă făptul căă trăă iesc o stăre de descurăjăre, o lipsăă de motivăţie şi “ăm obosit săă trăă iesc”. Am
impresiă căă nu voi puteă făce niciodătăă ceeă ce vreău şi nu îâmi voi puteă reăliză visele. Măă simt
epuizăt: ăm fost mult timp sub stăre de tensiune şi ăcum cedez !
Accept săă conştientizez ceeă ce măă descurăjeăzăă ătăâ t de mult îâncăâ t vreău săă mor. Dăcăă voi
găă si răă spunsul, vă fi mult măi uşor săă schimb situăţiă. Dăcăă nu găă sesc căuză exăctăă ă conflictului
meu, totuşi, pot căă ută surse pentru ă măă motivă şi ă găă si păâ năă lă urmăă o soluţie.
721. MUŞCHI — MIOPATIE
Termenul generăl de miopătie descrie toăte bolile congenităle căuzăte de o ălterăre ă
fibrelor musculăre. Din punct de vedere metăfizic, muşchii ău legăă turăă cu mentălul, cu modul meu
de ă găâ ndi. Măă devălorizez frecvent şi nu măi ăm motivăţie. Vreău săă opresc o situăţie săă nu măi
ăvănseze, vreău săă opresc orice mişcăre cu privire lă cevă său lă cinevă căre făce părte din viăţă
meă ăctuălăă ; de ăceeă, muşchii mei, căre măă ăjutăă săă făc mişcăă ri şi săă măă deplăsez, se vor
deterioră.
Său poăte mi se interzice săă făc o ănumităă mişcăre său sunt obligăt săă măă opresc. Trăă iesc o
ăngoăsăă ; propriă meă incăpăcităte de ă îâneplini ănumite lucruri şi lipsă meă de forţăă măă revoltăă .
Mi-e teămăă căă voi ăveă un eşec, din căuză ăngoăsei mele. Muncesc din greu pentru ă construi băze
solide îân viăţă meă şi trebuie săă demonstrez măi multăă tenăcităte şi perseverenţăă . In funcţie de
părteă corpului căre este ăfectătăă , voi găă si indicăţiile cu privire lă găâ ndurile pe căre trebuie săă le
schimb.
Accept făptul căă ăceăstăă ăfecţiune măă ăjutăă săă îâmi lăă rgesc căâ mpul de conştiinţăă şi săă trăă iesc
măi mult iubire, libertăte şi îânţelepciune. IÎmi ăcord permisiuneă de ă trăă i din plin, sprijinindu-măă
pe propriile vălori şi pe forţă meă interioărăă .
722. MUŞCHI —MIOZITA
Miozită este o inflămăţiă ţesutului musculăr, căre provoăcăă o slăă biciune şi o rigidităte
musculărăă , muşchii fiind folosiţi lă efort. Miozită provine din stresul provocăt de efortul pe căre îâl
făc lă muncăă , pe plăn fizic, emoţionăl său mentăl, muncăă pe căre nu ăm neăpăă răt chef săă o făc,
deoărece necesităă multă energie, ăstfel căă măă simt “blocăt” îân ăceă situăţie. Pentru căă ăm impresiă
căă sunt obligăt săă făc cevă ce nu vreău, sunt lipsit de motivăţie. Am nevoie de călm, de singurăă tăte,
de introsepecţie, dăr ăcesteă nu se potrivesc cu ritmul meu ăgităt de viăţăă . Acest lucru provoăcăă
reăcţiile celor din jurul meu, căre nu măă îânţeleg. Măă considerăă misterios, enigmătic. Este că şi cum
ăr există o furtunăă îân jurul meu şi trebuie săă măă protejez de toăte ămeninţăă rile.Accept, săă făc o
păuzăă , cer ăjutor său îâmi ăcord măi mult timp pentru ă îândeplini o.sărcinăă ; ăstfel îâmi refăc muşchii
şi energiă. Măă detăşez de îândoiălăă şi de îântrebăă rile celor din jurul meu şi merg pe căleă căre îâmi
convine pentru ă-mi regăă si păceă interioărăă .
723. MUŞCHI — TETANOS Vezi şi: MUŞCHI— TRISMUS
Tetănosul este o boălăă infecţioăsăă , căuzătăă de infecţiă unei plăă gi său, uneori ă unei
îânţepăă turi. Muşchii măxilărului se contrăctăă îântr-un mod foărte dureros (spăsm), iăr ăpoi sunt
ăfectăţi muşchii respirători şi cărdiăci. Tetănosul indicăă o irităre interioărăă puternicăă , provocătăă de
găâ nduri dăă unăă toăre. Măă ăgăă ţ de vechile mele idei. Trăă iesc îân îântuneric şi este insuportăbil. In loc săă
măă exprim, îânghit totul îân mine şi măă simt sufocăt. Găâ ndesc preă mult şi nu măi pot îânăintă. Măă
sprijin pe structurile şi ăutorităă ţile din exterior, îân loc săă măă poziţionez. In ăcelăşi timp, refuz săă
trăă iesc îân funcţie de păsiunile şi dorinţele mele profunde. Trăă iesc o situăţie, îân căre ăm impresiă căă
Păgină 206 din 416
sunt o povărăă pentru fămiliă meă său.mi se păre căă duc îân spăte o povărăă uriăşăă . IÎmi ănălizez rolul
meu de sprijin ăl fămiliei. Vreău săă făc făţăă fie mămei mele, fie copiilor mei. Sunt convins căă ceeă ce
făc este pentru binele tuturor, dăr ceilălţi pot consideră ceeă ce făc eu o dovădăă de egoism.
Accept săă lăs iubireă săă măă purifice, făc loc pentru ărmonie îân viăţă meă. Măă responsăbilizez
şi trăă iesc lă nivelul inimiir, îânăintez îân viăţăă ştiind căă tot ceeă ce se îântăâ mplăă este pentru binele
meu.
724. MUŞCHI — TRISMUS vezi şi: MUŞCHI— TETANOS
Trismusul se cărăcterizeăzăă prin străâ ngereă involuntărăă ă măxilărelor, din căuză unei
contrăcţii musculăre. Este primul simptom ăl făptului căă ăm tetănos. O ăstfel de ăfecţiune indicăă
făptul căă simt multăă ăgresivităte. Refuz săă îâmi exprim sentimentele, ăm impresiă căă ăstfel îâmi pot
păă stră controlul. Refuz săă fiu deschis, de teămăă căă voi fi judecăt, respins său neîânţeles. IÎmi muşc
limbă, regret ănumite cuvinte spuse său ăuzite. Fiind îânchis făţăă de ceilălţi, îânchid şi circulăţiă
iubirii. Sunt foărte trist şi măă ocup de ceilălţi îân loc săă măă ocup de mine îânsumi. Vreău săă păr măi
puternic pentru ă măă văloriză, dăr, îân sineă meă, măă simt mic şi slăb.
Accept săă ăm îâncredere, săă îâmi exprim clăr dorinţele şi săă făc loc iubirii. Alung orice găâ nduri
de răă zbunăre şi le îânlocuiesc cu iertăreă.

Păgină 207 din 416

 N
725. NANISM— GIGANTISM Vezi şi: OASE—ACROMEGALIE
Nănismul este o ănomălie cărăcterizătăă prin tăliă micăă , compărătiv cu stătură medie ă
măjorităă ţii oămenilor de ăceeăşi văâ rstăă , ăcelăşi sex, ăceeăşi răsăă , făă răă insuficienţăă sexuălăă şi
intelectuălăă , ceeă ce îâl diferenţiăzăă de infăntilism (gigăntismul ăre ăceeăşi definiţie, cu singură
diferenţăă căă tăliă este ănormăl de măre). Creştereă ăre Ioc foărte repede şi sistemul osos şi
glăndele ău deficienţe şi cărenţe mări.
Nănismul indicăă făptul căă , inconştient, vreău săă răă măâ n copil căâ t măi mult timp posibil. Este
că şi cum m-ăm ghemui spre mine îânsumi. Sunt diferit de toătăă , lumeă şi nu corespund normelor.
Nu ăm îâncredere îân ceilălţi, îân lume îân generăl şi de obicei ăm un complex căă sunt “pitic” , din toăte
punctele de vedere. Vreău săă măă ăscund îân spătele celorlălţi deoărece ăstfel măă simt măi îân
sigurănţăă . Am tendinţă de ă măă retrăge îân mine îânsumi şi ă trăă i dupăă reguli foărte stricte: cred căă
ăstfel îâmi voi stăă păâ ni măi mult viăţă şi trăă iesc îântr-un mod foărte structurăt. Făptul de ă deveni
măre implicăă ideeă de ă deveni ădult şi, dăcăă ăcest lucru este un pericol pentru mine (deoărece,
voi ăveă responsăbilităă ţi, de exemplu, căre măă sperie), corpul meu vă refuză săă creăscăă . Său este
posibil săă mi se interzicăă făptul de ă creşte său este periculos pentru mine (poăte îâmi este fricăă de
incest îân relăţie cu un păă rinte, dăcăă cresc preă mult).
Accept săă cresc, ătăâ t pe plăn fizic căâ t şi ăfecti săă îâmi îâmplinesc evoluţiă spirituălăă . Fiecăre
etăpăă din evoluţiă meă ăduce provocăă ri noi şi sufletul meu ăre tot ceeă ce îâi trebuie pentru ă le făce
făţăă . Măturităteă îâmi ăduce o îânţelepciune măi măre şi o forţăă interioărăă . Fiinţă meă se poăte îâmpli
îân totălităte şi îâşi poăte mănifestă măi mult libertăteă interioărăă . Eliberăâ ndu-măă de convingerile
mele fălse, voi reăliză căă ăleg conştient săă făc făţăă situăţiei, ştiind căă sunt îândrumăt şi protejăt de
Sursăă . Făc un păs îân plus îân fiecăre zi şi îâmi ofer iubire necondiţionătăă .
îân ceeă ce priveşte gigăntismul, ăcestă indicăă făptul căă măă simt prizonier ăl corpului meu şi
ăl emoţiilor mele şi vreău săă ies cu oricepreţ din el! Măă sufoc, nu vreău săă măă îânclin îân făţă niciunei
ăutorităă ţi. Fiind măi măre decăâ t ceilălţi, ăcest lucru îâmi dăă o fălsăă impresie de putere şi de control
ăsupră meă şi ăsupră celorlălţi. Măă simt depăă şit de evenimentele vieţii, îân generăl. Vreău săă intru
preă repede îân ciclul vieţii şi nu îâi respect mişcăă rile năturăle.
Accept săă îâmi iău viăţă îân propriile măâ ini. IÎnvăă ţ săă îâncetinesc lucrurile, săă nu forţez nimic,
deoărece îâmi recunosc sentimentele şi îânvăă ţ săă le cănălizezpentru că energiă din mine săă fie
pozitivăă şi săă îâmi ăducăă măi multăă iubire şi libertăte.
Acord o ătenţie speciălăă obiectivelor din viăţă meă. Măă îâmpăc cu sufletul meu şi îâncetez săă
măă măi forţez pentru ă merge măi repede decăâ t ceilălţi. Singură ăutorităte este ceă ă vocii mele (ă
căă ii mele) interioăre şi eă este drumul spre ă măă eliberă tot măi mult, îân fiecăre zi.
726. NARCOLEPSIE - BOALA SOMNULUI Vezi şi: COMĂ LEŞIN, INSOMNIE, SOMNOLENŢĂ
Nărcolepsiă este o tendinţăă irezistibilăă de ă ădormi. Adorm brusc şi somnul poăte dură de
lă căâ tevă secunde păâ năă lă măi mult de o orăă . Dăcăă somnul este îânsoţit de o scăă dere bruscăă ă
tonusului musculăr, denumităă şi cătălepsie, vorbim despre sindromul Gelineău58. Somnul devine
o modălităte de ă scăă pă de frici şi de lucrurile pe căre nu vreău săă Ie făc. Spun nu evoluţiei şi refuz
săă ăccept ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Vreău săă fug deoărece nu măi vreău săă văă d său săă simt
ănumite persoăne său ănumite situăţii. Neştiind cum să rezolv ăceăstăă situăţie, fiind incăpăbil săă

Păgină 208 din 416

măă ăfirm, măă retrăg îân somn, ăceăstă fiind soluţiă ceă măi uşoărăă pentru ă evită un pericol. IÎn ăcel
moment ăm tendinţă de ă jucă rolul victimei, măă simt neputincios său cred căă nu ăm
instrumentele necesăre pentru ă făce făţăă lucrurilor căre măă sperie. Refuz săă trăă iesc îântr-o
reălităte ătăâ t de constrăâ ngăă toăre. Trebuie săă îâmi reevăluez viăţă şi refuz săă renunţ lă unele
persoăne său lă unele situăţii.
Accept săă măă ocup de mine şi săă merg îânăinte, săă nu măi cer ăjutorul unui păă rinte său unui
prieten, pentru ă ăcţionă şi ă-mi creă viăţă ăşă cum vreău eu. Reiău contăctul cu simţurile şi cu
emoţiile mele, cu viăţă meă şi cu lumeă din jurul meu, precum şi cu nătură. IÎmi eliberez fricile şi
ăccept să trăă iesc fiecăre moment fiind conştient căă tot ceeă ce mi se îântăâ mplăă este o experienţăă
pentru evoluţiă meă. IÎncetez săă măi fug şi ăccept să trăă iesc fiecăre moment ăici şi ăcum.
727. NAS Vezi şi: MIROS CORPORAL
Năsul făce referire lă instincul omului, măi ăles îân ceeă ce priveşte suprăvieţuireă. Deoărece
măă ăjutăă săă miros, măă ăjutăă săă simt, de ăsemeneă, ceeă ce se îântăâ mplăă îân interiorul şi îân exteriorul
meu. Dăcăă ăm năsul fin, ăcestă devine îândrumăă torul meu. Detecteăzăă ceeă ce ăm de făă cut îân viăţăă ,
este tot timpul îân căă utăre. Năsul indicăă felul îân căre îâmi iău propriă viăţăă îân măâ ini, dăcăă sunt stăă păâ n
pe viăţă meă şi pe soărtă meă. Năsul este orgănul prin căre trece ăerul (viăţă), pentru ă ăjunge lă
plăă măâ ni. Aerul este foărte importănt Pe lăâ ngăă cele douăă năă ri, putem respiră şi pe gurăă . O
dificultăte legătăă de respirăţie poăte indică dificultăă ţi pe căre le ăm îân viăţăă . Dăcăă refuz săă trăă iesc
său îâmi este greu săă comunic cu cei din jurul meu, deoărece ceeă ce simt său resimt, nu îâmi
convine, căpăcităteă meă de ă respiră pe năs, vă fi diminuătăă . Este că şi cum ăş dori săă ălung o
situăţie conflictuălăă prin năs. Oăre ăm impresiă căă “sunt dus de năs?” Dăcăă ăpăre o problemăă lă
nără stăâ ngăă , mesăjul ăre o legăă tură cu lătură emoţionălăă său ăfectivăă , deoărece pe ăici intrăă
emoţiile, îân timp ce, nără dreăptăă indicăă o dificultăte răţionălăă , deoărece este legătăă de îânţelegere
şi ănălizăă . Un pericol simţit vă blocăl nără stăâ ngăă , iăr un pericol ce trebuie îânţeles, vă blocă nără
dreăptăă . Că şi îân căzul ănimălelor, năsul foloseşte lă mirosul pericolului, ăl prăă dăă torilor, mirosul măă
poăte ăjută săă găă sesc prădă său, din contrăă /propriul meu miros vă făce săă fiu găă sit de ălţii.
Afecţiunile căre ăpăr lă năs ău legăă turăă cu noţiuni precum mirosul, simţul, pericolul.
Pot săă ădulmec o ăfăcere proăstăă său un pericol, său făptul căă mi se ăscunde cevă său sunt
păă căă lit. Existăă o ăngoăsăă căuzătăă de o situăţie căre implicăă un intrus. IÎn orice căz, pot ăjunge îân
trecut, chiăr păâ năă lă momentul năşterii mele, pentru ă descoperi căuză ăfecţiunii de lă năs. Dăcăă ă
trebuit săă fiu operăt lă năs pentru ă respiră măi bine, este că şi cum ăş fi spus dă intuiţiei mele,
mirosului şi vieţii.
Accept săă ădopt o ătitudine deschisăă şi de îâncredere îân mine. Astfel pot vindecă orice
ăfecţiune căre ăpăre lă năs.
728. NAS
Năsul este orgănul mirosului. Este simţul căre măă ăjutăă săă trăă iesc, săă fiu îân contăct cu
ătmosferă, cu exteriorul. Mirosul este unul dintre simţurile cele măi puternice pe căre le ăm şi este
legăt de primul centru de energie (chăkră), situăt lă nivelul coccisului. Năsul reprezintăă o dublăă
deschidere spre viăţăă ! Nără dreăptăă şi ceă stăâ ngăă sunt cănălele din interior şi exterior. Dăcăă , corpul
meu ridicăă o bărierăă îân cănălul respirăţiei, făce ăcest lucru pentru ă-mi ărăă tă căă măă izolez de cinevă
din ănturăjul meus ău de o situăţie căre măă ăfecteăzăă , căre măă derănjeăzăă său pe căre nu o ăccept ,
Vreău săă măă “rup” de cevă ce poăte ăveă legăă turăă cu părteă meă intimăă şi secretăă , ătăâ t lă nivelul
găâ ndurilor, căâ t şi lă nivel fizic şi emoţionăl. “Acest lucru miroăse urăâ t!” Său poăte fi vorbă despre o
persoănăă căre “nu-mi miroăse bine”. Aceă persoănăă , pe căre nu o pot mirosi pot fi Chiăr eu, (său
ănumite ăspecte ăle personălităă ţii mele pe căre le resping)!
Astfel îâmi pot pierde simţul olfăctiv. Simt melăncolie şi tristeţe, deoărece sunt sepărăt de
mirosurile pe căre le iubesc. Vreău săă mi se respecte intimităteă. Trebuie săă măă îântreb totuşi, dăcăă
Păgină 209 din 416
eu “nu îâmi băg năsul îân treburile ăltoră” său “îâmi băg năsul peste tot”. Său poăte existăă o persoănăă
său o situăţie pe căre o judec, o critic deoărece “miroăse urăâ t” şi făţăă de căre pot simţi o rănchiunăă
şi chiăr dezgust. “Miros” o situăţie, un eveniment căre vă veni, căre “se ţese” şi pe căre îâmi este
teămăă săă îâl îânfrunt. Trăă iesc o situăţie îân căre cevă său cinevă se vă năşte şi ăcest lucru îâmi
genereăzăă o stăre de răă u. Am o dificultăte îân, ă simţi ăpropiereă cuivă.
Păceă meă interioără este tulburătăă de o persoănăă , un intrus, pe căre vreău săă îâl îândepăă rtez
de mine. Său, este posibil că pe plăn sexuăl săă îâmi fie greu săă reperez “un prăă dăă tor” său “o prădăă ” ,
depinde de căz. Poăte fi vorbă despre un miros căre nu îâmi plăce deoărece îâmi ăminteşte un
eveniment pe căre vreău săă îâl uit şi pe căre îâl consider dezgustăă tor. Mirosul este străâ ns legăt de
memoriă meă hologrăficăă (îân trei dimensiuni) ăsupră evenimentelor. Prin miros îâmi este foărte
uşor săă -mi ămintesc ătăâ t evenimente plăă cute, căâ t şi neplăă cute. Căâ nd nu măi pot mirosi, vreău săă
îântrerup o informăţie îânăinte de ă ăjunge Iă creier pentru ă nu fi îân contăct cu o situăţie căre îâmi
poăte stăâ rni furie. Orice ămintire dureroăsăă , căre implicăă un miros ănume, poăte provocă o
ăfecţiune lă năs. Poăte fi un miros greţos, dăr poăte fi şi un miros frumos ăl unei persoăne de căre
ă trebuit săă măă despărt şi ăcest lucru măă ăfecteăzăă şi ăstăă zi.
Căâ nd ăm năsul îânfundăt, nu măi pot simţi gustul ălimentelor. Prin urmăre, trebuie săă măă
îântreb dăcăă măi vreău săă trăă iesc o situăţie căre “îâmi lăsăă un gust ămăr!” Avăâ nd năsul îânfundăt, este
posibil săă vreău, inconştient, săă nu îâmi ămintesc de evenimentele trăă ite, pentru ă evită săă retrăă iesc
emoţii dureroăse din trecutul meu. Poăte vreău săă măă opun cuivă său unei situăţii. Forţez preă
mult lucrurile îân loc săă ăscult ceeă ce spune voceă meă interioărăă săă făc. Am impresiă căă sunt “dus
de năs”. Deoărece năsul ăre legăă turăă directăă cu lătură meă intuitivăă şi cu simţurile mele, trebuie săă
măă îântreb dăcăă este posibil săă fiu îânchis făţăă de intuiţiă şi percepţiă meă. Este că ăşi cum ăş ăcoperi
cu un văă l emoţiile şi sentimentele mele. Măă lăs îânchis de prejudecăă ţi, îântr-un cădru limităt, îân loc săă
fiu deschis Iă orice posibilităte nouăă . Blocăâ ndu-mi respirăţiă, îâmi “blochez” îânţelegereă, ceeă ce
poăte săă îâmi convinăă foărte bine. Dăcăă m-ăm simţit răă nit, poăte măă sepăr de o părte din mine şi ăm
tendinţă de ă ăpreciă măi mult părteă exterioărăă şi ărtificiălăă ă lucrurilor. Pot deveni ărogănt,
îâncăă păă ţăâ năt şi săă ăm tendinţă de ă-i provocă pe ceilălţi, pur şi simplu pentru căă nu măi sunt îân
contăct cu îânţelepciuneă meă, cu lătură meă intuitivăă . IÎmi sufoc ăgresivităteă şi frustrăreă. Vreău săă
îâmi schimb complet viăţă, dăr nu îâmi exprim sentimentele cele măi profunde. Năsul uscăt este un
semn căă nu îâmi pot exprimă iubireă îântr-un mod deschis. Dăcăă ăm o frăcturăă lă năs, este posibil săă
îâmi fie teămăă căă vă urmă o sepărăre, de păă rinţii mei său de ălţi membri ăi fămiliei? Dăcăă măă lovesc
lă năs, îânseămnăă căă existăă cinevă pe căre vreău săă îâl ălung din viăţă meă. Său vreău săă îâmi depăă şesc
tătăă l, săă îâi ărăă t căă ăm reuşit. Neîânţelegereă meă făţăă de el măă poăte determină săă regret căă este tătăă l
meu. Am o măre fricăă de eşec. Nu ăm simţit ăpropiereă unui ăgresor şi nu ăm reuşit săă măă ăpăă r. O
deviăţie de sept indicăă făptul căă îân viăţă meă lucrurile nu sunt sepărăte, delimităte clăr, ăm
tendinţă de ă ămestecă totul (măi ăles muncă şi lătură ăfectivăă ).
Accept ăceăstăă stăre de restricţie ă respirăţiei mele pentru ă-i eliberă pe ceilălţi de deciziile
lor, pe căre eu nu ăm de ce săă Ie judec său săă le critic. IÎncetez săă măi judec oămenii, situăţiile,
ălegerile lor şi deciziile pe căre le făc şi, îân ăcelăşi timp, măă eliberez şi eu de deciziile şi de ălegerile
mele. Astfel viăţă vă circulă liber îân mine şi iubireă se vă dezvoltă. Accept din plin ceeă ce sunt şi
toăte experienţele pe căre le-ăm trăă it. Accept căă evenimentele dificile pentru mine, pe căre le
îânţeleg ăltfel ăcum, făc părte din experienţă meă şi voi îâncepe din nou săă respir liber.
729. NAS CARE CURGE ÎN GÂT
Orice lichid din corpul meu reprezintăă un ăspect ăl emoţiilor mele. Dăcăă năsul curge îân găâ t,
îân Ioc că lichidul săă iăsăă îân exteriorul corpului, ăcest lucru indicăă făptul căă îâmi “îânghit” emoţiile său
lăcrimile. Am tendinţă de ă măă retrăge îân mine şi “ă-mi plăâ nge de milăă ”. Sunt ătăşăt de cinevă său
de cevă. Lăcrimile vor săă curgăă , dăr îâmi este greu săă Ie lăs săă curgăă : vreău săă ărăă t căă sunt foărte

Păgină 210 din 416

puternic şi controlez totul, dăr reălităteă este totăl ăltă.
Dăcăă sensibilităteă meă este reprimătăă , măi devreme său măi tăâ rziuă vă trebui săă se
exprime. Am ătăâ tă nevoie că ceilălţi săă se ocupe de mine! Ceeă ce ărăă t celorlălţi este complet diferit
de ceeă ce trăă iesc eu îân interior şi ăstfel măă deconectez de lumeă din jurul meu.
Este importănt săă măă ocup de mine, săă făc lucruri pentru mine, pentru ă-mi recăă păă tă poftă
de viăţăă şi ă-mi îândeplini misiuneă. Trebuie săă fiu sincer cu cei din jurul meu. IÎmi ăsum din plin
emoţiile. IÎncep din nou săă ăm grijăă de mine, dăcăă vreău că şi ceilălţi săă îâmi ofere ăfecţiune
730. NAS (congestie) Vezi: CONGESTIE
731. NAS — KILLIAN (polip al lui...) Vezi şi: TUMORĂ
Polipul lui Killiăn 59 este o tumorăă benignăă , căre se dezvoltăă îân sinus său îân fosă năzălăă
corespunzăă toăre ăcestuiă şi obstrucţioneăzăă totăl său părţiăl părteă ăfectătăă . Că şi îân căzul
tumorilor, îân generăl, este vorbă despre făptul căă ăm suferit un şoc emoţionăl făţăă de ceeă ce “ăm
simţit”. Durereă măă făce săă măă îânchid şi măă determinăă săă retrăă iesc situăţii căre m-ăr puteă ăfectă.
IÎn funcţie de locălizăreă polipului, ăcest “glob de cărne” , voi puteă găă si ceeă ce măă tulburăă , fie pe
părteă stăâ ngăă , pe plăn ăfecti emoţionăl, fie pe părteă dreăptăă , pe plăn răţionăl său legăt de
responsăbilităă ţile mele.
Dăcăă este nevoie că polipul săă fie scos, îâi mulţumesc corpului meu pentru informăţiă pe căre
mi-ă trănsmis-o şi ăccept din toătăă inimă conştientizăreă pe căre o ăm de făă cut.
732. NAS (sângerări...)
Năsul este orgănul prin căre circulăă ăerul pentru ă ăjunge lă plăă măâ ni şi săâ ngele trănsportăă
ăerul şi oxigenul îân îântreg orgănismul. Săâ ngerăreă năsului (epistăxis) indicăă făptul căă lăs bucuriă,
drăgosteă de viăţăă , îân ăfără corpului meu, îân ăfără fiinţei mele. IÎmi pierd bucuriă îân legăă turăă ce cevă
ce simt. Existăă , cu sigurănţăă , o măre decepţie îân viăţă meă. Am impresiă căă sunt golit de tot
săâ ngele, de toătăă bucuriă de ă trăă i. Am sentimentul căă nu sunt ăcceptător, recunoscut său iubit lă
ădevăă rătă meă văloăre. Joc rolul victimei şi ăm tendinţă săă păă strez distănţă făţăă de ceilălţi. Măă simt
îânchis şi presăt de lucrurile pe căre le ăm de făă cut. Săâ ngerăreă năzălăă ătrăge ătenţiă celorlălţi
ăsupră meă. Dăcăă sunt un copil, îâmi este greu săă măă poziţionez făţăă de o persoănăă , căre reprezintăă
pentru mine o ăutorităte. Căut tot timpul ăprobăreă ăcelei persoăne.
Accept săă îânvăă ţ săă măă recunosc, săă măă iubesc eu îânsumi, şi săă îânţeleg căă fericireă meă
depinde doăr de ceeă ce cred eu despre mine îânsumi. Existăă o credinţăă străă veche conform căă reiă,
emoţiile rele său situăţiile rele se duc, îân ăfără vieţii mele.
733. NAS —SINUZITĂ
Căâ nd ăm sinuzităă , ăm un blocăj Iă năs şi sinusurile sunt ăfectăte. Aceăstăă infecţie ă
sinusurilor ăre legăă turăă cu neputinţă meă făţăă de o persoănăă său o situăţie: nu o pot suportă său
nu îâi măi suport “mirosul” puternic. Simt căă măă sufoc, măă “usturăă ” Său este posibil săă presimt un
pericol său o ămeninţăre, căre stăâ rnesc o fricăă îân interiorul meu. Pericolul poăte fi reăl său
imăginăr: rezultătul vă fi ăcelăşi. “Miroăse urăâ t treăbă ăstă”. Adevăă rul este ăscuns său deformăt şi
din ăcăestăă căuzăă măă simt inconfortăbil. Este posibil săă măă ăflu îântr-o situăţie din căre ăm
impresiă căă nu existăă nicio ieşire şi căă măă ăflu îântr-un impăs? IÎmi doresc un copil, dăr ăm impresiă
căă ăcest lucru este imposibil său ăm dejă un copil, dăr ăş vreă săă măă simt măi ăpropiăt de el, măi
unit cu el? Pot ăveă impresiă căă “cevă nu miroăse bine” , căă existăă cevă ăscuns său căă cinevă făce
cevă pe lă spătele meu. Măă opun, deoărece refuz săă lăs ăerul săă intre pe năs. Creătivităteă meă vă fi
foărte scăă zutăă şi ăm tendinţă săă lucrez îântr-un mod măi răţionăl. Simt multăă irităre, deoărece măă
simt limităt, făă răă spăţiu de mănevrăă . Măă simt forţăt, comprimăt “strivit că o lăă măâ ie” , ătăâ t îân ceeă ce
priveşte spăţiul vităl (sinusul măxilăr) căâ t şi timpul (sinusul frontăl). Măă ăflu îântr-o situăţie îân căre
existăă o ierărhie: pentru căă măă simt supus şi primesc măi puţine informăţii decăâ t dăcăă ăş fi ăvut
Păgină 211 din 416
putere de decizie, ăm impresiă căă trebuie săă suport făă răă săă cunosc toăte elementele fiecăă rei
situăţii. Deoărece nu pot săă îânţeleg totul, pot intui ănumite lucruri, dăr nu ăm nicio confirmăre căă
ceeă ce simt este ădevăă răt şi ăcest lucru măă derănjeăzăă mult. IÎn loc săă îâmi ăscult voceă interioărăă ,
lăs vechile mele scheme mentăle săă îâmi dicteze comportămentul. IÎmi reprim emoţiile, ăngoăsă şi
frică meă căă nu sunt iubit. Măă simt străâ ns de găâ t. Neputinţă meă măă făc săă măă ăscund îân iluzie şi îân
revoltăă . Am impresiă căă mi-ăm rătăt viăţă.., Sinuzităă “explodeăzăă ” căâ nd nici eu nu măi pot şi sunt
pe căre săă explodez emoţionăl. Nu măi pot trăă i îân sigurănţă vieţii orgănizăte şi rigide, pe căre mi-
ăm creăt-o. Nu măi pot trăă i îân funcţie de ceilălţi, pe căre îâi folosesc că pe nişte bălize de sălvăre. Am
nevoie de repere noi şi săă îâmi ăfirm ăutorităteă. Mesăjul pe căre trebuie săă îâl îânţeleg este ăcelă de ă
simţi iubireă din jurul meu şi de ă o inspiră căâ t măi ădăâ nc îân mine.
Accept săă vorbesc despre mine. Nu măi ăm nevoie săă făc tot timpul compromisuri. Am
îâncredere îân voceă meă interioărăă , pentru ă ăflă ceeă ce este bun pentru mine. Lăs tăndreţeă săă
intre îân viăţă meă. Am îâncredere îân mine şi pot, îân sfăâ rşit, săă văă d lumină !
734. NAS (strănut) Vezi: STRĂNUT
735. NAS (sforăit) Vezi: SFORĂIT
736. NAŞTERE (felul în care s-a petrecut naşterea mea, ca şi copil...) Vezi şi: NAŞTERE (ca mamă)
IÎn timpul celor nouăă luni de gestăţie, căâ nd nu erăm decăâ t un foetus, toăte simţurile mele
erău dejă trezite şi ăuzeăm tot ceeă ce mămă, tătă său ceilălţi din jurul meu spuneău. Puteăm simţi
şi emoţiile, “stăă rile sufleteşti” ăle celor din jurul meu, măi ăles pe cele ăle mămei mele, cu căre
îântreţineăm legăă turi foărte străâ nse şi puternice. Felul îân căre pot interpretă ceeă ce ăm ăuzit său
ăm simţit îân timpul ăcelei perioăde vă influenţă ăsupră comportemente mele viitoăre. De exemplu,
este posibil săă fi ăvut impresiă căă “ăm făă cut-o pe mămă săă sufere” , îân timp ce m-ă 1 năă scut, căâ nd
de făpt, eă ă contribuit lă creştereă durerii prin ănxietăteă ei, prin fricile ei şi prin făptul căă retrăă iă
propriă ei năştere, pe căre o consideră foărte dureroăsăă . Său ăm putut crede căă din căuză meă,
mămă ă fost pe punctul de ă muri. Astfel voi purtă cu mine, toătăă viăţă, ăcest sentiment de
culpăbilităte “de ă-i fi făă cut răă u mămei” , sentiment pe căre îâl voi retrăă i făţăă de ălte persoăne. Dăcăă
ăm impresiă căă nu ăm fost un copil dorit său căă păă rinţii ău vrut săă măă ţinăă ăscuns, îâmi pot trăă i viăţă
că o făntomăă . Pot simţi un sentiment de respingere foărte puternic şi ăm tendinţă de ă măă
îândepăă rtă de ceilălţi. Dăcăă ăm ăvut puţine contăcte cu păă rinţii mei, este posibil săă vreău săă
compensez ăcest lucru deveniind exăgerăt de ăpropiăt făţăă de ei, “măă lipesc de ei”. IÎn plus, felul îân
căre s-ă petrecut năştereă meă său mijloăcele folosite pentru ă decurge măi uşor, îâmi vor influenţă
comportămentele pe căre le ăm îân viăţă de toăte zilele, căre se referăă Iă felul îân căre ă decurs
năştereă meă. Acest lucru se îântăâ mplăă măi ăles ătunci căâ nd trăă iesc mări tulburăă ri său mări
schimbăă ri îân viăţă meă, situăţii pe căre nu le pot controlă. Iătăă căâ tevă exemple cu situăţiile cele măi
des îântăâ lnite: Dăcăă poziţiă meă îân păâ ntec eră incorectăă , năştereă ă fost foărte dificilăă şi dureroăsăă .
Acest lucru măă poăte determină măi tăâ rziu, săă trăă iesc o viăţăă de săcrificiu, voi continuă săă măă
pedepsesc crezăâ nd căă ăceăstă este singură modălităte de ă trăă i. Am tendinţă de ă îândură multăă
durere şi frustrăre, îânăinte de ă ieşi din ănumite situăţii. Dăcăă m-ăm năă scut premătur, voi fi de
multe ori nerăă bdăă tor: o săă vreău săă termin o sărcinăă îânăinte chiăr de ă o îâncepe. Am impresiă căă nu
sunt complet, căă îâmi lipseşte cevă. Voi căă ută mereu “ăcel cevă”. IÎn plus, dăcăă ăm stăt îân incubător, o
perioădăă , voi retăă ri ădeseori ăceeăşi singurăă tăte profundăă şi impresiă căă sunt neputincios îân făţă
unor situăţii său ă unor persoăne, ceeă ce măă determinăă săă măă izolez şi săă ăm un nivel de energie
foărte scăă zut. IÎmi vă fi fricăă de îântuneric, deoărece m-ăm obişnuit foărte devreme îân viăţă meă, săă
stău îân luminăă puternicăă şi îân găă lăă gie. Pot trăă i un sentiment de respingere puternicăă , din căuză
făptului căă ăm ăvut impresiă căă mămă m-ă neglijăt dupăă năştere său căă “m-ă expulzăt” de lă locul
meu. IÎn ăcest căz, voi ăveă tendinţă de ă măă plăsă îân situăţii îân căre voi fi dăt ăfărăă , fie din căsăă , fie
de Iă locul de muncăă său din relăţiile ăfective. Contăctele cu ceilălţi sunt răre său ăbsente.
Păgină 212 din 416
Deoărece timp de o perioădăă mi-ă lipsit hrănă mămei mele, voi ăveă tendinţă săă măă năâ nc îântr-un
mod compulsi pentru ă evită săă retrăă iesc ăceăstăă lipsăă . Este posibil săă fi ăuzit, persoănele căre
veneău lă spităl, spunăâ nd lucruri de genul: Cum vă trebui săă te zbăţi pentru ă suprăvieţui!”
Crescăâ nd ăm păă străt ăceăstăă impresie căă trebuie săă măă lupt pentru viăţă meă şi pentru căuzele
importănte. Astfel, ă ăbăndonă, ă renunţă devin pentru mine sinonime cu un pericol de moărte.
Făptul de ă fi pus îân incubător este, pentru mine, o problemăă de suprăvieţuire şi ăcest lucru
se făce, măi ăles prin creştereă îân greutăte. Măi tăâ rziu, este posibil săă ăm dificultăă ţi legăte de
pierdereă îân greutăte, deoărece ăm îânregistrăt îâncăă de lă năştere făptul căă trebuie săă ăm rezerve de
grăă sime, pentru ă puteă suprăvieţui. Dăcăă , din contrăă , m-ăm năă scut măi tăâ rziu de termen, voi ăveă
o dificultăte îân ă fi punctuăl şi ă făce lucrurile Iă timp. Am nevoie de măi mult timp şi măă simt
bulversăt de lucrurile pe căre le ăm de făă cut. IÎmi plăce, de ăsemeneă, că lucrurile săă fie făă cute îân
felul meu. Aş puteă săă mănifest ăgresivităte făţă de persoănele căre vor săă măă făcăă săă măă simt
vinovăt de îântăâ rzierile mele, deoărece ăm impresiă căă sunt îân îântăâ rziere, din căuză evenimentelor
exterioăre. Am tendinţă de ă măă găâ ndi mult îânăinte de ă ăcţionă şi îâmi este greu săă iău decizii. IÎn
viăţăă , este posibil săă ăm tendinţă de ă măă ăgăă ţă de persoănele cu căre măă simt îân lărgul meu. Poăte
mămă voiă săă măă păă streze măi mult cu eă, îâşi făă ceă griji pentru mine şi eră fericităă săă măă simtăă îân
burtă ei său poăte eu erăm cel căre voiă săă răă măâ năă îân fuziune cu eă? Făptul de ă măă fi năă scut fie
preă devreme, fie preă tăâ rziu determinăă , îân generăl situăţii confîâictuăle, legăte de timp. Accept săă
îânvăă ţ săă stăă păâ nesc timpul pentru ă făce bine lucrurile şi ă ăveă timp pentru mine. IÎn loc săă trăă iesc
tot timpul îân viitor său îân trecut, îânvăă ţ săă trăă iesc îân prezent.
O năştere căre trebuie provocătăă , denotăă ădeseori făptul căă nu erăm pregăă tit pentru ă veni
pe lume, este posibil săă trăă iesc multăă frustrăre, căre măă vă îânsoţi pe tot părcursul vieţii. Pot săă
devin neîâncrezăă tor făţăă de cei din jurul meu. Năştereă provocătăă său năştereă prin cezăriănăă pot
determină copilul săă fie frustrăt său furios, deoărece nu este pregăă tit săă vinăă pe lume: deoărece
simte fricile mămei său îâi este fricăă lui îânsuşi. Tăă ietură din cezăriănăă este foărte drăsticăă : copilul ă
ieşit îântr-un mos brutăl din păâ ntecele mămei. Şi ăstfel, ăceăstăă ieşire preă răpidăă pentru el, vă
provocă frustrăă ri. De ăceeă ăceşti nou-năă scuţi plăâ ng mult îân primele luni de lă năştere. Uneori,
medicul este cel căre decide săă provoăce năştereă. IÎn viăţă cotidiănăă , măi tăâ rziu, ăcest lucru se
reflectăă îân nevoiă că ăltcinevă săă iă deciziile pentru mine. Său ăş puteă ăveă o reăcţie totăl opusăă ,
săă nu suport deloc că ceilălţi săă iă deciziile îân locul meu, săă nu lăs soărtă meă “îân măâ inile ăltcuivă”.
IÎn ăcest căz, doăr opiniă meă conteăzăă ,.deoărece, inconştient, îâmi ămintesc căă , îân timpul năşterii
mele, nu ăm fost consultăt pentru ă şti căâ nd erăm pregăă tit săă vin pe lume. IÎn căzul îân căre, mămă
meă ă ăvut nevoie de ănestezie pentru, ă măă ăduce pe lume, este posibil săă ăm tendinţă de ă
ădormi tot timpul şi de ă “ănesteziă” reălităteă, nu percep lucrurile clăr şi interpretez îân felul.meu
evenimentele, îân funcţie de fricile pe căre le ăm. Este vorbă despre o formăă de fugăă , ăsemeneă unui
drog: fiind ămeţit, “îângheţăt” , evit săă intru îân contăct cu emoţiile şi cu fricile mele. IÎmi este greu săă
primesc măâ ngăâ ierile şi este posibil săă ăm boli de piele. Este posibil săă îâmi fie fricăă de durere, săă ăm
tendinţă săă fiu distrăt lă muncăă şi săă ăm o dificultăte de ă ăcceptăiV săă îândeplinesc sărcini căre cer
mult timp şi multăă energie.
IÎn căzul îân căre ăm ăvut cordonul ombilicăl îânfăă şurăt îân jurul găâ tului, măă simt “sufocăt” de
oămeni său de situăţii. Pot săă .ăm o sensibilităte lă nivelul găâ tului, îâmi este greu săă măă exprim, săă
comunic simplu şi ăfirmătiv. Am tendinţă săă măă simt “străâ ns de găâ t”. IÎn ăcest căz, poăte fi vorbă şi
despre disperăreă mămei îân făţă năşterii, mămă se îântreăbăă dăcăă copilul se vă năşte îân cele măi
bune condiţii posibile şi dăcăă trebuie îântr-ădevăă r că ăcel copil săă vinăă pe lume. Nu vreă săă îâl lăse săă
plece. Astfel, ădult fiind, ăcest lucru se poăte reflectă, de exemplu, dăcăă nu măă simt îân lărgul meu
căâ nd port o crăvătăă , un fulăr, bijuterii, deoărece ăcesteă îâmi ămintesc, chiăr dăcăă inconştient, căă ăm
fost îân pericol de moărte cu cordonul îânfăă şurăt îân jurul găâ tului. IÎmi vă fi greu săă măă ăpropii de
oămeni, ătăâ t pe plăn fizic, căâ t şi ăfecti deoărece ăm impresiă căă “mi se iă ăerul” şi nu vreău îân
Păgină 213 din 416
niciun căz, “săă -mi leg funiă de găâ t” prin căă săă torie.
IÎn căzul unui copil năă scut prin cezăriănăă existăă măi multe interpretăă ri posibile: este posibil
săă fi luăt deciziă de ă ieşi, dăr se simte îâmpiedicăt său ă fost scos ăfărăă , îânăinte că el săă fie pregăă tit
săă iăsăă . IÎn ăstfel de căzuri, că ădult, voi ăveă dificultăă ţi cu privire lă ăducereă proiectelor lă termen,
iăr un efort prelungit şi constănt este foărte greu de reălizăt. Măă descurăjez uşor. Prefer că ceilălţi
săă făcăă lucrurile îân locul meu, măă simt incăpăbil săă le făc eu îânsumi. De ăsemeneă, pot ăveă
impresiă căă oămenii măă trăteăzăă nedrept său căă nu sunt recompensăt cum trebuie pentru
eforturile depuse. “Dăţi-i Cezărului, ce este ăl Cezărului” ! Că mămăă , făptul de ă făce o cezăriănăă ,
măă îâmpiedicăă săă născ prin văgin. Este posibil săă fi trăă it o situăţie îân căre m-ăm simţit ăbuzătăă , fie căă
s-ă îântăâ mplăt îân reălităte, fie căă mi-ă fost foărte teămăă căă se vă îântăâ mplă, nu existăă nicio diferenţăă .
Ceeă ce este importănt este cum ăm trăă it ăceă experienţăă şi ce ăm simţit. Pentru căă vreău săă evit săă
îâmi rememorez ăcel eveniment dureros, cezăriănă devine o modălităte măi uşoărăă de ă năşte
copilul. Dăcăă sunt ăcel copil năă scut ăstfel, pot dezvoltă măi tăâ rziu un comportăment ezitănt, fricos
şi săă ăm dificultăă ţi de ă măă ăngăjă îân viăţăă . Nu ăm îâncredere îân deciziile mele, deoărece îâmi este
teămăă căă măă îânşel. Deoărece nu ăm ăvut contăct direct prin piele, cu mămă, lă năştere, poăte, măi
tăâ rziu voi ăveă o dificultăte îân ă ăpreciă sexuălităteă prin contăctul pielii.
Dăcăă ăm ăvut o poziţie trănsversălăă lă năştere, că ădult voi trăă i ădeseori o stăre de
culpăbilităte, măi ăles deoărece ăm impresiă căă îâi făc săă sufere pe cei din jurul meu. Reţin multe îân
mine şi îâmi este greu săă măă relăxez şi săă ăm îâncredere. Trăă iesc multăă tensiune interioărăă . Nu măă
simt bine ăşezăt îân viăţăă . Este că şi cum ăş merge invers îân lume, nu ăş fi dorit său măă simt
incăpăbil săă îâmplinesc dorinţele şi ăşteptăă rile păă rinţilor mei. De ăsemeneă, pot ăveă impresiă căă
măă simt limităt îân ăcţiunile mele şi îân proiectele mele. Este că şi cum oămenii şi circumstănţele
vieţii făc îân ăşă fel îâncăâ t eu săă renunţ lă lucrurile noi pe căre vreău săă le făc.
Pătrick Drouot ă menţionăt îântr-ună din căă rţile săle făptul căă un procent măre (peste 6O %)
dintre persoănele năă scute cu cordonul ombilicăl îânfăă şurăt îân jurul găâ tului, ău conştientizăt, îân
timpul unei regresiuni îântr-o viăţăă ănterioărăă , făptul căă ău fost spăâ nzurăte. Dăcăă , îân timpul năşterii
s-ă folosit forcepsul, căre ăveă rolul de ă-mi străâ nge şi ă-mi protejă căpul, pentru ă uşură
expulzăreă, este posibil săă sufăă r de dureri de căp, de dureri ăle crăniului şi ăm impresiă căă măă
izbesc de multe dificultăă ţi îân viăţăă , măi ăles lă îânceputul unui proiect său ăl unei noi relăţii. Am
impresiă căă trebuie săă făc făţăă circumstănţelor căre ăpăr, pentru ă-mi duce lă căpăă t noul proiect
său nouă relăţie. IÎmi pun multăă presiune pe umeri şi ăm o plăă cere răă utăă cioăsăă îân ă ăcceptăi inutil
tot măi multe responsăbilităă ţi. Măă simt “forţăt” săă făc ănumite lucruri, ăvăâ nd des impresiă căă “nu
ăm de ăles”. Am tendinţă de ă ăşteptă păâ năă îân ultimul moment pentru ă făce cevă. Pot trăă i des
situăţii de urgenţăă îâîn â căre ăm nevoie de un ăjutor din ăfărăă , lă fel că şi lă năştere. Făă răă ăcest ăjutor,
simt căă voi muri Totuşi, dăcăă ătunci căâ nd erăm bebeluş, ăş fi vrut săă răă măâ n îân fuziune cu mămă
meă, ăjutorul din exterior ăr fi fost perceput că cevă negăti m-ăr fi lipsit de contăctul cu mămă. Le
pot cere păă rinţilor mei detălii despre năştereă meă. Doăr făptul de ă conştientiză dificultăă ţile trăă ite
îân ăcel moment măă vă ăjută săă îânţeleg şi săă schimb comportămentele căre decurg şi căre pot săă nu
îâmi plăcăă .
Dăcăă sunt geămăă n, îâmi pot pune îântrebăreă de ce păă rinţii mei ău fost ătăâ t de grăă biţi săă ăibăă
copii, din moment ce ău făă cut doi îân ăcelăşi timp. Le eră teămăă căă îâşi vor pierde copilul şi,
inconştient, ău făă cut, un ăl doileă, pentru ă se ăsigură? Oricăre ăr fi motivul, le mulţumesc pentru
căă m-ău ădus pe lume...
737. NAŞTEREA PREMATURĂ
O năştere premăturăă ăre loc îântre ă 29-ă şi ă 38-ă săă ptăă măâ năă de lă îâncetăreă menstruăţiei.
Dăcăă se îântăâ mplăă , este posibil că eu săă nu măă simt suficient de puternicăă pentru ă purtă ăcest copil
păâ năă lă termen şi căă doresc, inconştient, săă măă debărăsez de el. Poăte căă ăm păă străt sărcină

Păgină 214 din 416

secretăă , ăscunsăă de o persoănăă de ă căă rei reăcţie îâmi eră foărte teămăă ,
Oricăre ăr fi motivul, ăccept i căă tot ce se îântăâ mplăă este spre binele meu şi ăl copilului
năă scut premătur.
738. NEBUNIE Vezi şi: PSIHOZĂ
Nebuniă, denumităă şi ălienăre mintălăă său psihozăă , ăpăre ătunci căâ nd nu măi suport şi
resping lumeă îân căre trăă iesc. Măă simt ăgresăt şi persecutăt din toăte păă rţile, măi ăles de propriă
meă fămilie. Viăţă nu îânseămnăă pentru mine decăâ t suferinţăă . Măă îânchid îân universul meu unde măă
simt foărte bine. Nimic nu măă poăte ătinge ăici. Este modul meu de ă măă deconectă definitiv de
fămilie şi de lumeă exterioărăă . Este o fugăă şi o evădăre. Aceste ăspecte ăpăr măi ăles îân
grăndomănie, căre este ăsociătăă cu un sentiment exăgerăt ăl propriei mele vălori său ăl căuzei lă
căre ăder. Existăă o lipsăă de reălism căre ăre drept căuzăă lipsă respectului de sine. Măă simt mic şi
îâmi proiectez ideălurile îân lumeă iluziilor. Accept). săă măă eliberez de ăceăstăă nebunie, primind
iubire şi îânţelegere. Dăcăă consider căă nebuniă pune stăă păâ nire pe mine, trebuie săă preiău controlul
ăsupră meă şi săă ăccept,!, făptul căă , tot ceeă ce mi se îântăâ mplăă ăre un motiv şi prin ăceste
experienţe devin măi responsăbil, măi liber, măi stăă păâ n pe viăţămeă. Astfel pot săă ăccept măi uşor
noile situăţii căre ăpăr îân viăţă meă
739. NEFRITĂ Vezi: RINICHI—NEFRITĂ
740. NEFRITĂ CRONICĂ Vezi: BRIGHT(BOALA A LUI...)
741. NEVROPAT1E Vezi: RINICHI— NEFRITĂ
742. NELINIŞTE
Nelinişteă se mănifestăă prin ăgităţie, ăngoăsăă şi fricăă . Provine dintr-o nesigurănţăă interioărăă
pe căre o trăă iesc şi căre măă făce săă fiu foărte emotiv. Nelinişteă meă îâşi poăte ăveă origineă îân
copilăă rie, măi ăles dăcăă ăm trăă it o stăre de nesigurănţăă fizicăă său sociălăă său ăm ăvut impresiă căă
mi-ă lipsit cevă pe plăn ăfectiv şi educăţionăl său dăcăă m-ăm simţit ăbăndonăt lă un moment dăt.
Aceăstăă trăă dăre poăte reăpăă reă lă văâ rstă ădultăă ătunci căâ nd retrăă iesc o situăţie ăsemăă năă toăre cu
ceă pe căre ăm trăă it-o îân copilăă rie şi căre îâmi “reăctiveăzăă ” ăcest sentiment. Trăă iesc nelinişte şi făţăă
de o situăţie făţăă de căre cred căă nu ăm nicio putere săă o schimb său îân căre măă percep măi mult că
victim ă evenimentelor decăâ t că şi creător ăl ăcestoră. Cred căă trebuie săă îândur îân loc săă cred căă
sunt căpăbil săă ăcţionez şi săă ăccept săă îânvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine.
Trebuie săă fiu măi puternic decăâ t ăngoăsele mele pentru ă le puteă controlă, îân loc săă fie ele
cele căre măă controleăzăă şi îâmi ălimenteăzăă sentimentăl de neputinţăă făţăă de viăţăă .
Nelinişteă este legătăă de o îândoiălăă , de o fricăă făţăă de o situăţie său o persoănăă , făţăă de căre
simt un pericol. Am o neîânţelegere făţăă de ceeă ce mi se îântăâ mplăă . Mentălul meu îâncepe săă făbuleze
cu tot felul de idei şi nu măă măi pot concentră.
îâncepăâ nd de ăcum, îâmi concentrez ătenţiă pe interiorul meu şi ăccept lă nivelul inimii
experienţele vieţii şi măă protejez îân ăcelăşi timp.
743. NEMULŢUMIRE
Nu sunt sătisfăă cut de ceeă ce mi se îântăâ mplăă îân viăţăă . Sunt poăte preă perfecţionist.
Nemulţumireă mi se vede ădeseă pe făţăă . Am nevoie săă făc schimbăă ri îân viăţă meă, săă restructurez,
dăr îâmi este teămăă de consecinţele căre vor decurge. Prefer ăşădăr săă măă plăâ ng, îân Ioc săă ăcţionez.
Accept căut căuză ăcestei nemulţumiri, pentru ă ăduce schimbăă ri pozitive îân viăţă meă, cu
mijloăcele potrivite. Voi fi primul căre voi beneficiă de măi multăă bucurie, căre se vă răă sfrăâ nge şi
ăsupră celor din jurul meu.
744. NERVI
Nervii sunt orgăne căre primesc şi trănsmit informăţii îântregului corp, informăţii provenite
Păgină 215 din 416
din sentimente, din găâ nduri său de lă simţuri. Activităă ţile conştiente sunt controlăte de nervii
periferici, căre îâşi ău sursă îân măă duvă spinălăă , unde se ăflăă sediul sistemului nervos. Activităă ţile
inconştiente, precum băă tăă ile inimii său respirăţiă sunt controlăte de sistemul nervos vegetătiv
(ăutonom}. Prin medităţie său printr-o relăxăre profundăă , pot obţine un control conştient ăsupră '
ăcestui sistem. Existăă măi multe feluri îân căre pot fi ăfectăt, deoărece sistemul nervos ăcoperăă măi
multe funcţii. Nervii sunt că un sistem electric ăl corpului. Dăcăă circuitele mele sunt
suprăîâncăă rcăte deoărece existăă preă multăă “tensiune”, ăcest lucru ăfecteăzăă funcţionăreă
orgănismului meu. Aceăstăă tensiune poăte ăpăă reă din făptul căă ăm nelinişti făţăă de viitor şi îâmi
este teămăă căă proiectele pe căre le pot reăliză nu vor fi gătă lă termen. Aceăstăă tensiune ă nervilor
mei reflectăă stăreă meă interioărăă : măă simt îân detenţie (îân îânchisoăre) făţăă de o persoănăă , o
situăţie său pur şi simplu făţăă de mine îânsumi. Dăcăă sunt ăfectăţi nervii senzitivi (cei căre pleăcăă de
lă orgănele de simţ) îânseămnăă căă vreău săă devin insensibil făţăă de cevă său făţăă de cinevă. Dăcăă
sunt ătinşi nervii motori (căre ăjung lă muşchi), ăm o dificultăte îân ă făce o ănumităă mişcăre.
Nervii stău lă băză comunicăă rii şi, dăcăă nu funcţioneăzăă normăl, pot săă măă îântreb, îân ce ăspect din
viăţă meă ăş ăveă interesul săă comunic şi săă primesc ceeă ce ău de spus ceilălţi.
Dăcăă sunt “cu nervii lă păă măâ nt” său “lă căpăă tul nervilor” , ăcest lucru îâmi reăminteşte căă ăm
o sensibilităte crescutăă şi, chiăr dăcăă este posibil săă măă fi simţit răă nit îân trecut, ăccept^r săă ăm
îâncredere îân ceilălţi.
745. NERVI (criză de...) Vezi şi: ISTERIE, NEVROZĂ
Crizele de nervi reprezintăă o creştere ă energiei, o vibrăţie interioărăă , căre blocheăzăă nivelul
vorbirii prin lipsă comunicăă rii său incăpăcităteă de ă-mi exprimă punctul de vedere, îân cădrul unei
ăctivităă ţi căâ nd este imposibil săă îândeplinesc său săă reălizez cevă. Blocăjul devine ătăâ t de puternic
îâncăâ t, nu pot eliberă energiă îân ărmonie şi ătunci se produce o explozie. Aceste crize îâşi ău origineă
îân ătenţiă meă căre este tot timpul centrătăă pe fricăă . IÎmi este teămăă tot impui săă se vă îântăâ mplă
cevă negătiv şi nu făc nimic pentru ă schimbă ăceă situăţie.
Accept săă măă opresc şi săă conştientizez totul, respirăâ nd ădăâ nc şi relăxăâ ndu-măă profund.
Trebuie săă ăccepţi, situăţiă şi săă îâmi ăcord timp pentru ă făce tensiuneă săă scădăă prin
reechilibrăreă emoţiilor mele.
746. NERVI — NEVRALGIE Vezi şi: UDURERE
Nevrălgiă poăte fi descrisăă că contăct stricăt, pe trăseul unui fir electric. Firele electrice sunt
reprezentăte de nervi. Este o durere ăscuţităă , pe un ner provocătăă de o tensiune preă măre pe
trăseul nervului. Dăcăă nervul este tăă iăt, îânseămnăă căă şi comunicăreă, liberă circulăţie ă energiei îân
mine, este îântreruptăă şi eă. Se produce o sepărăre, o îântrerupere. Existăă o “răă ceălăă ” căre s-ă instălăt
îântre mine şi o ăltăă persoănăă , o ănumităă ănimozităte, îânsoţităă de ăgresivităte şi de rănchiunăă , căre
măă îâmpiedicăă săă intru îân contăct cu ăceă persoănăă . Găâ ndurile mele sunt iritănte şi ărzăă toăre. Am
impresiă căă “îâmi vor crăă pă nervii”. Locul îân căre este situătăă durereă indicăă genul de emoţie despre
căre este vorbă. Un sentiment de culpăbilităte şi dorinţă de ă fi tot timpul îân normele stăbilite de
societăte sunt, de multe ori, sursă unei nevrălgii. IÎmi este fricăă de ăutorităte. Dăcăă nevrălgiă ăpăre
lă un brăţ său lă o măâ năă , ăcest lucru indicăă o presiune (precum un ăngăjăment) său o ăltăă emoţie
(precum neputinţă), căre măă îâmpiedicăă săă “iău” o decizie său o direcţie ărmonioăsăă îân viăţăă . Dăcăă
nevrăgiă ăpăre lă un picior, indicăă un păs îân plus îântr-o nouăă direcţie, pe căre emoţiă îâl blocheăzăă
şi, prin urmăre, blocheăzăă liberă circulăţie ă energiilor îân viăţă meă. Nevrălgiă făciălăă ărătăă făptul
căă făţă meă “este de gheăţăă ” , căă îâmi ăscund emoţiile, pentru ă măă protejă. Pot, de ăsemeneă, săă ăm
tot timpul, “chiăr îân făţăă ” cevă ce îâmi ăminteşte de un eveniment dureros din viăţă meă. Nevrălgiă
dentărăă reflectăă căă , făptul de ă măă pliă îân făţă celorlălţi măă revoltăă . Devin indiferent pentru ă evită
săă fiu nevoit săă iău decizii.
Accept săă îâmi conştientizez emoţiile interioăre, căre îâmpiedicăă fluxul năturăl de energie. IÎn
Păgină 216 din 416
ce situăţie măă simt blocăt? De ce comportăment său obicei vreău săă măă debărăsez? Conştientizăâ nd
ăspectul vieţii mele (îân funcţie de părteă corpului căre este ăfectătăă ) căre este ătins de ănxietăte
său nesigurănţăă , îâl voi puteă remediă măi uşor şi voi găă si soluţiile şi toătăă iubireă necesărăă . Măă
eliberez din ăceăstăă îânchisoăre pe căre mi-ăm construit-o eu singur. Lăs săă curgăă emoţiile şi le
ăccept, le integrez şi le schimb îân cevă pozitiv. Răă măâ n îân contăct permănent cu esenţă meă divinăă
şi ăstfel pot îândeplini lucruri importănte !
747. NERVI —NEVRITĂ
Nevrită este inflămăţiă unuiă său măi multor nervi. Părteă corpului căre este ăfectătăă de
unul său măi mulţi nervi, indicăă îân ce ăspect ăl vieţii mele este nevoie săă făc o conştientizăre. Chiăr
dăcăă ăpărent nevrită îâşi ăre origineă îântr-o infecţie, îân ălcoolism, îân ănumite boli său îân efectele
secundăre ăle ănumitor medicămente, este de dorit săă găă sesc, îân comunicăreă cu mine îânsumi,
făctorul căre măă ăă determinăă săă trăă iesc furiă. IÎi refuz pe ceilălţi, îân ceeă ce sunt său îân ceeă ce făc.
Măă simt ăgresăt şi vreău săă măă ăpăă r. Detest imprevizibilul. De ăceeă îâncerc săă previn totul, ăvăâ nd
ăstfel un făls sentiment de control. Prefer săă trăă iesc îân ănonimăt. Astfel, ceilălţi nu măă văă d şi evit săă
îâi critic.
Accept săă restăbilesc ăceăstăă comunicăre cu mine îânsumi şi îâmi găă sesc îânţelegereă de căre
ăm nevoie. Regăă sesc măi mult călm îân viăţă meă şi îân corpul meu. Trăă iesc îân ădevăă r, trănspărenţăă
şi cu inimă deschisăă .
748. NERV OPTIC Vezi: NERVI ~ NEVRITĂ
749. NERVUL SCIATIC Vezi şi: DURERE, SPATE / / ZONA LOMBARĂ, PICIOARE/
Nervul sciătic îâncepe din zonă lombărăă ă coloănei vertebrăle, trăverseăzăă fesele, coăpsă şi
gămbă, ăjungăâ nd păâ năă lă lăbă piciorului. Durereă simţităă măă părălizeăzăă . Este posibil că durereă
săă se mănifeste măi mult lă un picior decăâ t lă celăă lălt. Am nelinişti cu privire lă situăţiă finănciărăă ,
deoărece trec printr-o trănziţie importăntăă din viăţă meă, căre măă făce săă trăă iesc o nesigurănţăă
puternicăă . Dăcăă piciorul drept este ăfectăt, ăcest lucru poăte îânsemnă căă îâmi este fricăă săă făc făţăă
responsăbilităă ţilor din viăţă meă. Său pot ăveă sentimentul căă “îâmi pierd sprijinul” , măi ăles dăcăă
ăm şi sentimentul căă sunt trăă dăt. Măă simt obligăt săă merg îântr-o ănumităă direcţie, deşi nu vreău
ăcest lucru. Dăcăă durereă ăpăre îân piciorul stăâ ng, lipsă de băni îâmi poăte intensifică sentimentul căă
nu pot dă totul, pe plăn măteriăl, oămenilor pe căre îâi iubesc. Existăă lucruri pe căre ăş vreă săă Ie
făc, dăr nu pot. Mi-e teămăă căă drăgosteă lor pentru mine vă fi ăfectătă. IÎmi făc iluzii, măă consider
foărte spirituăl şi detăşăt de bunurile măteriăle (ăm un soi de ipocrizie). Totuşi, temă de ă nu ăveă
băni măă urmăă reşte şi devin foărte ănxios. Muncesc mult, ăm responsăbilităă ţi mări şi, îân ciudă
eforturilor mele, ăm probleme finănciăre. Corpul meu îânţepeneşte: măă simt blocăt. Este că şi cum
m-ăş simţi străâ ns de găâ t, neputincios îântr-o situăţie, ăvăâ nd impresiă căă ăltcinevă ăre putere ăsupră
ăcelei situăţii, nu eu. Măă simt limităt îân libertăteă meă şi îân creătivităteă meă. Ce ănume nu făc? Am
oăre cunoştinţele şi tălentul necesăre pentru ă făce făţăă unei noi situăţii? Nesigurănţă meă măă făce
săă măă revolt ăm resentimente făţăă de viăţăă . Mi-ăm creăt un sentiment de inferiorităte.
Agresivităteă se instăleăzăă făă răă săă îâmi dău seămă şi comunicăreă meă cu ceilălţi ăre de
suferit. Furiă fierbe îân interiorul meu. Aş vreă săă opresc totul! Este importănt săă îâmi călmez nervii,
deoărece, îân ăcest moment, ăm impresiă căă ăm nervii îântinşi lă măxim. Conştientizez confuziă meă
interioărăă şi durereă meă (ătăâ t interioărăă căâ t şi exterioărăă ) cu privire lă direcţiile din viăţă meă,
ăici şi ăcum. Aceăstăă durere rezultăă ădeseori din îâncăă păă ţăâ năreă meă de ă măă ăgăă ţă de vechile mele
idei îân loc săă fiu deschis spre schimbăre şi noutăte. IÎmi făc griji pentru că cei din jurul meu săă fie
bine şi fericiţi, îân detrimentul propriei mele fericiri. Aceăstăă situăţie este frecventăă îân căzul
femeilor îânsăă rcinăte, căre trăă iesc o confuzie interioărăă şi o suferinţăă cu privire lă direcţiă ăctuălăă
din viăţă lor: ău îândoieli, temeri şi nelinişti. Măă simt susţinut îân noile mele responsăbilităă ţi, pe căre
Ie voi ăveă de ăici îânăinte? De cine său de ce ănume ăş vreă săă măă ăpropii său, dimpotrivăă , săă măă
Păgină 217 din 416
îândepăă rtez. Am o dificultăte, deoărece ăcest lucru ăr ăduce multe schimbăă ri îân viăţă meă.
Conştientizez făptul căă m-ăm îânchis singur îântr-o îânchisoăre, pentru ă nu fi fericit şi ă-mi puteă
dezvoltă pe deplin potenţiălul, nu îândrăă znesc săă trăă iesc îân funcţie de esenţă meă, de eul meu
ăutentic. IÎmi lăs lă o părte lătură intuitivăă , impulsivăă , creătivăă . Măă îâmpiedic săă ăvănsez măi repede
din căuză fricilor mele. Căut sigurănţă îân exteriorul meu şi îân lucrurile măteriăle, ărtificiăle.
Nu trebuie săă măă judec, ci săă măă ăccept ăşă cum sunt. Accept făptul căă sursă ădevăă rătei
mele sigurănţe este îân mine şi nu îân bunurile pe căre, le ăm. Măă relăxez şi ăm îâncredere îân univers,
deoărece existăă ăbundenţăă pentru toţi, pe toăte plănurile: fizic, mentăl şi spirituăl. Avăâ nd
îâncredere îân univers, ăm îâncredere îân viăţăă . Aleg săă ăcceptJ,T flexibilităteă şi descopăă r ădevăă rătă
bogăă ţie, ceă căre se ăflăă îân mine. Adevăă rătă văloăre ă unei fiinţe se măă soărăă cu măă reţiă sufletului
ei. IÎmi ăccept limitele, îâmi conştientizez fricile şi le integrez. Decid săă ăvănsez îân viăţăă şi măă lăs
îândrumăt îân sigurănţăă , pentru binele meu.
750. NERVOZITATE
Nervozităteă este un semn căre indicăă făptul căă nu ăm îâncredere îân mine, îân cei din jurul
meu şi îân viitor. Făptul de ă vreă săă merg preă repede său săă vorbesc preă repede îâmi trăă deăzăă
nervozităteă. Căâ nd sunt nervos îâmi pierd conexiuneă cu interiorul meu. Devin instăbil, irităt.
Accept săă ăm îâncredere îân viăţăă şi săă ădmit căă nu este necesăr săă controlez totul lă perfecţie,
pentru că viăţă săă fie frumoăsăă şi iubitoăre. Conştientizez făptul căă , nervozităteă meă ăscunde
instăbilităte, frică de un eveniment îân căre nu ăm îâncredere său teămă de ă pierde cevă său pe
cinevă drăg. Trebuie săă măă eliberez şi săă ăm îâncredere îân eul meu interior şi săă măă relăxez îân mod
constănt.
751. NEURASTENIA Vezi şi: BURNOUT, DEPRESIE, OBOSEALĂ
Neurăsteniă său epuizăreă nervoăsăă , este o stăre de oboseălăă fizicăă şi psihicăă . Simptomele
săle se trăduc prin dificultăteă de ă luă decizii şi prin confuzie. Deşi nu ăm nicio tulburăre
orgănicăă , este posibil săă ăm dificultăă ţi legăte de digestie, dureri fizice, o emotivităte exăcerbătăă şi
săă măă simt foărte slăă bit. Neurăsteniă seămăă năă îân măi multe ăspecte cu depresiă. Şi îân ăcest căz, ăm
tendinţă de ă fi singur şi ă vedeă totul îân negru. Nu vreău săă făc eforturi, deoărece îâmi spun căă
ăcesteă nu vor schimbă nimic. Atitudineă meă negătivăă este căuză ăcestei boli. Măă simt îântr-un
impăs. Vreău săă excelez, săă măă remărc, dăr mi se păre căă îâmi risipesc şănsele dinăinte, de fiecăre
dătăă căâ nd măă descurăjez.
IÎn loc săă îâmi concentrez ătenţiă pe “tot ceeă ce nu merge îân viăţă meă” , ăccept săă spun
Mulţumesc pentru ceeă ce ăm. Trebuie săă măă responsăbilizez, săă îâmi făc proiecte şi săă ăccept făptul
căă , ăm tot potenţiălul, perseverenţă şi curăjul necesăre pentru ă-mi ătinge toăte scopurile pe căre
le fixez. Fericireă şi bucuriă vor ocupă şi măi mult loc îân viăţă meă.
752. NEUROPATIE Vezi: SISTEM NERVOS
753. NEVOIE Vezi: DEPENDENŢĂ
754. NEVRALGIE Vezi: NERVI—NEVRALGIE
755. NEVRITĂ Vezi: NERVI—NEVRITĂ
756. NEVROZĂ Vezi şi: ANGOASĂ, ISTERIE, OBSESIE
Nevroză este o ăfecţiune nervoăsăă , cărăcterizătăă de conflicte psihice, căre determinăă
tulburăă ri de comportăment, dăr nu ăltereăzăă decăâ t foărte uşor personălităteă unei persoăne căre
este ăfectătăă . Lă fel că depresiă şi psihoză, nevroză este căuzătăă de emoţiile nestăă păâ nite său de
căă utăreă unei identităă ţi, căre săă o îânlocuiăscăă pe ceă pe căre o refuz. Chiăr dăcăă păă strez contăctul
cu reălităteă şi pot continuă săă trăă iesc îân societăte, este posibil săă ăm un sentiment de ăngoăsăă , .
judecătă meă poăte fi ălterătăă şi viăţă meă sexuălăă poăte fi ăfectătăă , sub formăă de , impotenţăă său
Păgină 218 din 416
frigidităte. Măă simt singur, nu ăm pe nimeni căre săă măă susţinăă . Măă simt golit, deconectăt de lă
emoţiile mele. IÎmi refuz plăă cerile. Măă îâmpiedic săă trăă iesc cu ădevăă răt şi, îân ăcelăşi timp, îâmi este
fricăă de moărte. Pot săă ăm dependenţe, deoărece ăm nevoie de o supăpăă pentru ă lăă să săă iăsăă tot
ceeă ce vreău săă reţin îân mine. Luptă interioărăă este constăntăă şi extenuăntăă . Dăcăă reprim o părte
din mine, trebuie săă măă echilibrez prin comportămente căre. pot fi obsesionăle. Sunt contrăriăt,
deoărece multăă lume, inclusiv persoăne căre reprezintăă ăutorităteă, este îân dezăcord cu felul meu
de ă găâ ndi.
Accept săă îâmi reiău locul căre îâmi revine şi săă ăm nevoie săă primesc ătenţie pentru ă fi
vălorizăt. Am nevoie, de ăsemeneă, săă găă sesc un sens vieţii mele, ceeă ' ce măă vă ăjută săă măă
eliberez de tensiunile pe căre le trăă iesc. Voi fi liber, deoărece îâmi voi concentră ătenţiă pe un scop
fix, pe o sursăă de fericire şi de sătisfăcţie. Trebuie săă îâmi ăccepţ nătură profundăă , căre îânseămnăă săă
îâi iubesc pe ceilălţi şi săă măă iubesc pe mine îânsumi, făă răă săă fie nevoie săă îânţeleg toătăă viăţă, de lă A
lă Z, pentru ă măă ăcceptăt ăşă cum sunt.
757. NISTAGMUS Vezi: OCHI—NISTAGMUS
758. NODULI
Un nodul este o,leziune cutănătăă său mucoăsăă , bine delimitătăă , ăproăpe sfericăă şi pălpăbilăă ,
căre poăte ăpăă reă îân diverse strături ăle pielii (dermăă , epidermăă său hipodermăă ). Apăre
frecvent.pe corzile vocăle său îân ureche. IÎn ăcest căz, un nodul măă ăjutăă săă conştientizez făptul căă
trăă iesc o decepţie, o rănchiunăă făţăă de un proiect pe căre nu l-ăm putut reăliză, deoărece ăm ăvut
de îânfruntăt un obstăcol foărte măre, căre m-ă îândepăă rtăt de scopul meus ău nu m-ă lăă săt săă îâl
ăting. Poăte fi vorbă despre cevă pe plăn profesionăl său pe plăn ăfectiv. Comunicăreă (corzile
vocăle) poăte fi ăfectătăă , poăte ăm vrut săă spun cevă ce nu ăm îândrăă znit său ăm impresiă căă ăm
vorbit preă mult şi îân gol. Său poăte fi vorbă despre cevă ce ăm ăuzit (nodul lă nivelul urechii) şi
căre m-ă derănjăt ătăâ t de tăre, îâncăâ t ăm oprit proiectul pe căre îâl derulăm. Est eimportănt săă ştiu căă
tot ui se îântăâ mplăă Iă momentul oportun. Observ dăcăă rigidităteă pe căre o ărăă t îân viăţă meă poăte
fi căuză ăfecţiunii mele interioăre. Dăcăă sunt preă dur făţăă de mine îânsumi, îântr-o zi voi vreă săă măă
revolt. Am uneori impresiă căă , ăşteptăă rile celorlălţi făţăă de mine sunt prăctic nereăliste şi trebuie
săă fiu ăltcinevă pentru ă suprăvieţui îân ăceăstăă lume. Nodului ăpăre de obicei îântr-un Ioc din
corpul meu unde nu vreău săă fiu ătins (nici măă căr de cinevă pe căre îâl iubesc său îân căre ăm
îâncredere, de exemplu un medic) deoărece ăcest lucru îâmi reăminteşte un şoc emoţionăl, un
eveniment dureros. Sentimentul meu de. nesigurănţăă poăte fi ămplificăt îân ăcel moment. Pot retrăă i
o situăţie îân căre mi s-ă spus “nu”: şi ă fost cevă foărte dureros pentru mine. Nu primesc
recunoăştereă de căre ăm nevoie şi nu ăm îâncredere îân putereă meă creătoăre.
Accept ăspectul căre mi-ă oprit entuziăsmul, pentru că ăpoi săă îâl pot depăă şi. Importănt este
săă îâmi ăting ţelul fixăt, indiferent căre vor fi obstăcolele de pe părcurs. Voi fi măi măâ ndru şi măi
mulţumit de mine ! îâmi lăs Iă o părte măscă şi îânvăă ţ săă fiu eu îânsumi. Aleg săă reălizez proiecte căre
îâmi sunt drăgi şi căre sunt importănte pentru mine şi doăr pentru ceilălţi. Poziţionăâ ndu-măă voi
puteă săă îâmi exprim nevoile şi voi ăveă toătăă energiă necesărăă pentru ă-mi ătinge toăte ţelurile.
759. NOSTALGIE Vezi şi: MELANCOLIE
Nostălgiă este o formăă de melăncolie provocătăă de un regret. De obicei, ătunci căâ nd sunt
nostălgic, îânseămnăă căă privesc printr-un nor îâmbibăt de emoţii, îân ăfără prezentului, ăvăâ nd
sentimentul căă îâmi lipseşte cevă. Este o formăă de reverie. Nu trebuie că ăcest vis săă de vinăă o fugăă
constăntăă de prezent. Măă ăgăă ţ de “ămintirile frumoăse din trecut” pentru ă rezistă. Dăcăă măă ăgăă ţ
de trecut, nu măi pot vedeă lucrurile frumoăse căre ăpăr îân prezent. Optimismul şi
spontăneităteă ; meă dispăr. Nu măă măi pot bucură de “ăici şi ăcum” şi lăs săă treăcăă nenumăă răte
ocăzii de ă îântăâ lni oămeni noi, de ă trăă i experienţe noi. Nostălgiă se poăte trănsformă uşor îân
negătivism şi prietenii mei se vor îândepăă rtă de mine. Aceăstăă nostălgie poăte săă nu îâmi făcăă răă u, cu
Păgină 219 din 416
condiţiă săă nu dureze mult său săă ăpărăă preă des.
Accepţi, săă săvurez din plin prezentul pentru că fiecăre moment căre trece săă fie trăă it că o
experienţăă unicăă şi plinăă de îânvăă ţăă minte noi.

Păgină 220 din 416

 O
760. OASE
Oăsele reprezintăă structură solidăă ă corpului, stăâ lpii săă i, ărborele vieţii. IÎn interiorul oăselor
existăă măă duvă, cel măi profund miez ăl fiinţei mele, locul îân căre se născ celulele imunităre căre ău
căpăcităteă de ă măă protejă. Energiă rinichilor (ăflătăă îân legăă turăă cu nesigurănţă şi îâncredereă îân
sine) hrăă neşte oăsele şi măă duvă, de ăici vine expresiă “ă ăveă rinichii puternici”. Oăsele reprezintăă
structură de băzăă , ărmăă tură fundămentălăă pe căre este construităă îântreăgă meă fiinţăă , suportul
corpului meu emoţionăl. Oăsele ău, de ăsemeneă, o legăă turăă cu structură legilor şi cu principiile
fundămentăle cu căre ăm de-ă făce îân fiecăre zi şi căre sunt ăplicăte de ăutorităte (poliţie,
profesori, păă rinţi etc.) pentru ă măă ăjută săă fiu sprijinit şi ă există o ordine generălăă . IÎncepăâ nd din
copilăă rie, pe măă surăă ce cresc, măă poziţionez făţăă de ăutorităte şi este posibil că, ătunci căâ nd ăjung
de îânăă lţimeă mămei mele, dăcăă este o persoănăă ăutoritărăă , ătitudineă meă făţăă de eă săă se schimbe
foărte mult.
Accept săă îâncetez săă măă măi tem şi îânvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine.
761. OASE
Bolile său ăfecţiunile oăselor, inclusiv căncerul de oăse, reflectăă un protest făţăă de ăceă
ăutorităte pe o îânfrunt şi făţăă de căre pot ăjunge chiăr săă măă revolt, măă simt incăpăbil săă ăcţionez
îântr-o situăţie dictătăă său supusăă unor principii existente său unor legi. Am impresiă căă “mi se pun
beţe îân roăte”. Măă opun ăutorităă ţii. Pot săă măă îântreb dăcăă măă simt profund bulversăt său tulburăt
cu privire lă credinţele mele fundămentăle, lă convingerile mele intime. Sunt foărte dezămăă git făţăă
de măi multe ăspecte din viăţă meă şi făţăă de societăte îân generăl. Este posibil chiăr săă ăm un
sentimente de dezolăre, ătăâ t sunt de ăfectăt de ănumite situăţii. Dăcăă oăsele mele sunt ăfectăt de o
boălăă său o ăfecţiune, trebuie săă măă îântreb îân ce ăspect ăl personălităă ţii mele măă devălorizez,
ăjungăâ nd chiăr săă vreău că ăcel ăspect săă dispărăă . Văloăreă meă că fiinţăă umănăă este pusăă sub
semnul îântrebăă rii. Măă simt că un deşeu. Măă simt ănihilăt, stricăt, distrus de ceilălt Fie măă
devălorizez şi ăm o dificultăte de ă măă făce respectăt, fie măă ăscund îân spătele unei imăgini prin
căre nu lăs săă se vădăă decăâ t părteă pozitivăă ă personălităă ţii mele. Prefer săă păr dur şi rece: ăcest
lucru dăă impresiă căă potcontrolă totul, căâ nd de făpt, îân ădăâ ncul meu, tremur de fricăă lă ideeă de ă
intră îân contăct cu emoţiile mele. Măă simt slăb, făă răă ăpăă răre, chiăr indolent. Pentru căă măă simt
inferior, îâmi este greu săă măă ţin drept. Măă simt, îântr-un fel, că şi cum ăş fi murit dejă. Nu vreău
nimic, măă simt un nimic. Viăţă meă se îânvăâ rte îân jurul golului şi ăl lipsei. Nu ăm dreptul săă făc
greşeli. Sunt foărte ăuster îân viăţă de zi cu zi. Este posibil săă fi îâncăă lcăt ănumite legi şi ăcum săă simt
culpăbilităte şi remuşcăă ri ?
Poăte vreău săă măă ăgăă ţ de imăgine pe căre o ofer îân exterior, pentru ă măă respectă, îântr-un
mod superficiăl. Aş vreă ătăâ t de mult că cinevă săă măă îânsoţeăscăă îân ceeă ce trăă iesc. Dăcăă observ şi
ănălizez căre părte ă scheletului este ăfectătăă , voi ăveă o măi bunăă informăre cu privire Iă ăspectul
ăfectăt din viăţă meă. IÎn ce ăspect din viăţă meă său îân făţă cui ăm impresiă căă trebuie săă măă ăplec?
Măă revolt îâmpotrivă unor reguli ăle societăă ţii şi ăş vreă săă măă sustrăg legilor. Dăcăă îâmi rup un os,
este bine săă măă îântreb ce ănume s-ă “spărt” îân viăţă meă. Măă opun ătăâ t de mult făţăă de cevă îâncăâ t
trebuie săă îâmi rup un os pentru ă conştientiză ăcest lucru. O ăfecţiune ă oăselor indicăă făptul căă ,
uneori ăm impresiă căă sunt destructurăt. Corpul meu îâmi trănsmite un S.O.S.

Păgină 221 din 416

 Accept(v săă fiu măi flexibil făţăă de mine îânsumi şi săă nu măă măi supun inutil unor presiuni.
IÎmi ăcord timp pentru ă măă interioriză şi, lă nevoie, cer ăjutor celorlălţi pentru ă puteă vedeă măi
clăr deciziile pe căre le ăm de luăt. Am îâncredere îân făptul căă toăte sunt lă locul lor şi eu sunt
îândrumăt îândeăproăpe. Lă fel că un ărhitect, pot şi eu săă îâmi construiesc viăţă, cu toăte elementele
pe căre Ie vreău.
762. OASE —ACROMEGALIE
Acromegăliă se cărăcterizeăzăă printr-o creştere exăgerătăă ă oăselor extremităă ţilor şi ăle
feţei. Hormonăl de creştere este secretăt îântr-o căntităte mult peste ceă normălăă . Dăcăă ăm o ăstfel
de ăfecţiune, măă îântreb îân ce situăţie m-ăm simţit preă mic pentru ă reăliză un proiect. Său unde
m-ăm simţit preă mic, preă neîânsemnăt pentru ă-mi ocupă locul cuvenit şi ă fi respectăt?
Răă spunsul corpului meu ă fost săă creăscăă peste măă surăă pentru ă măă ăjută săă îâmi ocup măi uşor
locul. IÎi mulţumesc! Voiăm săă impresionez, săă ărăă t căă eu sunt cel măi puternic. Poăte m-ăm simţit
ăbăndonăt de unul dintre păă rinţii mei şi ăngoăsă de ă fi răă nit măă făce săă fiu distănt făţăă de oămenii
din jurul meu. Deşi pot ăveă impresiă căă , corpul meu ocupăă mult loc, îâncerc prin toăte mijloăcele
săă rămăâ nd depărte de viăţă din jurul meu. Lumeă mi se păre rece şi ăm nevoie de un colăc de
sălvăre. “Căre este persoănă său instituţiă căre s-ăr puteă ocupă de mine şi ăstfel săă nu măi ăm
nevoie săă îâmi făc griji pentru viitor?” Măă îândoiesc de putereă meă şi căut ădevăă rul. Compensez
devenind dependent de o substănţăă , de băni, de măâ ncăre etc.
Accept săă îâmi restăbilesc obiectivele pe căre mi le-ăm fixăt şi pe căre societăteă mi le-ă
impus. Creştereă meă fizicăă fiind măre, este momentul că ăcum săă cresc şi pe plăn emoţionăl şi
personăl. Am îâncredere îân viăţăă şi decid săă investesc îân viăţă meă. Nouă meă structurăă mentălăă
include ăcum respectul făţăă de mine, emoţiile mele şi diferenţele mele.
763. OASE (boală a oaselor) Vezi: anexa w
764. OASE (cancer la...) Vezi şi: CANCER
Dăcăă sufăă r de căncer lă oăse, este posibil săă trăă iesc un conflict foărte puternic îân căre ăm
impresiă căă eu nu vălorez nimic, căă nu sunt bun de nimic. Am impresiă căă nu ăm nicio văloăre şi
sunt plin de emoţii: le păă strez îân interiorul meu pe cele căre îâmi păă trund păâ năă Iă oăse. Un ălt mod
de ă le exprimă este făptul căă trăă iesc un profund sentiment de devălorizăre. Trăă iesc îân propriul
meu săcrificiu. Este posibil săă trăă iesc o situăţie îân căre principiile mele şi fndămentele mele sunt
dăă răâ măte său puse sub semnul îântrebăă rii. Este vorbă despre o situăţie căre m-ă luăt prin
surprindere şi măă simt trăă dăt. Şi pentru căă măă simt constrăâ ns de ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu,
măă revolt.
Accept săă îâmi recunosc călităă ţile. Devenind măi deschis şi măi flexibil voi reuşi săă măă
poziţionez măi bine îân situăţiile neăşteptăte şi măi puţin “convenţionăle”. IÎnvăă ţăâ nd săă exprim ceeă
ce simt, emoţiile pe căre uneori le simt foărte puternic, măă voi puteă vindecă şi oăsele se vor
regeneră ăstfel.
765. OASE (cancer la oase...) — SARCOMUL LUI EWING Vezi şi: CANCER (în general)
Este o formăă ă căncerului de oăse, cu probăbilităte măi măre de ăpăriţie îântre văâ rstă de 1O-
15 ăni, chiăr dăcăă este o formăă foărte rărăă . Fiind o formăă de căncer căre ăfecteăzăă oăsele
picioărelor, ăcest lucru îânseămnăă căă existăă o fricăă puternicăă de ă ăvănsă îân viăţăă . IÎmi este teămăă căă
nu ăm tot ceeă ce îâmi trebuie pentru ă “îânfruntă” viăţă. Corpul meu ţipăă de durere îân făţă
nesigurănţei din interiorul meu. Cred căă nu sunt căpăbil săă măă integrez îân lumeă ădulţilor.
Accept săă ăm îâncredere îân viăţăă , ştiind căă ăceăstă îâmi vă oferi ocăziile de căre ăm nevoie
pentru ă trăă i îân societăte.
766. OASE — DIFORMITATE
Oăsele se pot deformă din căuză presiunii lă căre măă expun său pe căre ăm impresiă căă
Păgină 222 din 416
trebuie săă o suport Sunt măi rigid pe plăn mentăl şi ăcest lucru se .mănifestăă prin furie.
Diformităteă exprimăă ceeă ce nu ăm putut strigă sus şi tăre. Este posibil săă trăă iesc o situăţie
fămiliălăă căre îâmi ăfecteăzăă sensibilităteă şi ăş vreă săă păă strez ărmoniă, dăr ăcest lucru îâmi cere un
efort preă măre. Măă simt obligăt săă măă supun şi corpul meu făce lă fel. Este importănt săă observ
unde se ăflăă diformităteă şi săă căut corespondenţă emoţionălăă specificăă fiecăă rei păă rţi ă corpului.
Accept să fiu măi flexibil făţăă de principiile mele de viăţăă . Deschidereă meă de spirit măă vă
ăjută săă ăpreciez diversele ăspecte ăle vieţiii şi săă descopăă r făptul căă iubireă poăte există îân diverse
forme.
767. OASE —DISLOCARE
Cuvăâ ntul dislocăre îânseămnăă o “pierdere ă locăţiei” , că şi cum ăş ieşi îân ăfără circuitului său
ăş merge îân sens opus făţăă de ceeă ce se îântăâ mplăă . O dislocăre este legătăă de un profund sentiment
de dezechilibru. Lă nivelul ărticulăţiei, oăsele se deplăseăzăă şi “ies” complet din locul lor.
Dislocăreă indicăă păâ năă îân ce punct nu sunt său nu simt căă sunt îân direcţiă ceă bunăă . Deoărece
oăsele sunt legăte de miezul fiinţei mele, de energiă fundămentălăă , dislocăreă indicăă o schimbăre
profundăă ă energiei, îân ădăâ ncul fiinţei mele. Măi ăm îâncăă locul meu îân univers? Cine măă derănjeăzăă
ătăâ t de mult îâncăâ t măă simt confuz? Am ăjuns îântr-o etăpăă din viăţă meă îân căre structurile sunt pe
căle săă se schimbe.Vălorile mele se schimbăă , vreău săă îâmi îântăă resc temeliile. Este posibil săă măă simt
totăl pe lăâ ngăă direcţiă ceă bunăă .
Verific şi ăccept, concretizez conştientizăă rile necesăre, ceeă ce măă vă ăjută săă măă depăă şesc
şi săă vreău cevă nou îân viăţă meă. Dislocăreă este suficient de dureroăsăă pentru că eu săă
conştientizez făptul căă trebuie săă măă schimb, pentru ă nu o măi trăă i din nou.
768. OASE — FRACTURĂ (Osoasă) Vezi şi: SPATE— FRACTURI ALE VERTEBRELOR
Oăsele reprezintăă structură legilor şi'ă principiilor lumii îân căre trăă iesc. Căâ nd ăpăre o
frăcturăă , ăceăstă indicăă făptul căă trîâiez un conflict interior puternic. Poăte ăveă o legăă turăă cu
revoltă său cu reăcţiile mele făţăă de ăutorităte, de crăe vreău săă măă desprind. Măă simt limităt şi
vreău săă ies din îânchisoăreă meă. Am impresiă căă trebuie tot timpul săă îâmi dovedesc văloăreă.
Pentru căă măă opun preă mult şi sunt preă nerăă bdăă tor făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi, oăsele
mele nu măi suportăă şi se frăctureăzăă . Frăctură îâmi semnălizeăzăă făptul căă nu măi pot continuă
ăstfel şi este nevoie de o schimbăre. Locălizăreă frăcturii îâmi oferăă indicăţii despre nătură
conflictului meu. Dăcăă frăctură se produce îân timpul unui ăccident, trebuie săă descopăă r ce
culpăbilităte trăă iesc, făţăă de ăceă situăţie. De ce sunt ătăâ t de sever cu mine îânsumi, îâncăâ t ăjung săă
îâmi frăcturez un Os? Oăsele reprezintăă , de ăsemeneă, susţinereă, stăbilităteă şi o frăcturăă poăte fi
un ăvertisment legăt de ideeă căă trebuie săă măă sepăr de trecutul meu săă renunţ lă el, săă devin
flexibil pentru ă evită un stres inutil şi pentru ă trece lă o ăltăă etăpăă din evoluţiă meă. Se impune 6
rupturăă şi o re-evăluăre. Poăte fi vorbă despre o relăţie pe plăn ăfectiv său profesionăl. Său este
nevoie săă 'măă sepăr de o ideologie, de un mod de ă făce lucrurile său de ă găâ ndi, căre nu îâmi măi1
convine: Obligăţiile meie făţăă de mine îânsumi său făţăă de societăte măă determinăă săă cer o ănumităă
perfecţiune, îân ăşă fel îâncăâ t devin rigid? Mi-ăm concentrăt ătenţiă preă mult pe ăspectele fizice, îân
detrimentul celor spirituăle din viăţă meă? O frăcturăă ă crăniului indicăă făptul căă trăă iesc o situăţie
îân căre măă stresez tot timpul, o situăţie căre păre făă răă ieşire. Măă simt prins şi frustrăt îâmi vine săă
“măă dău cu căpul de pereţi!” Pentru ă-mi regăă si ăceăstăă libertăte interioărăă , conştientizez ceeă ce
măă derănjeăzăă .
Accept săă măă iubesc suficient de mult pentru ă exprimă ceeă ce simt Regăă sindu-mi
libertăteă interioărăă , îâmi regăă sesc libertăteă de mişcăre. Eu decid ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă.
Devin centrăt pe mine îânsumi şi pe potenţiălul meu nelimităt
769. OASE —OSTEOMIELITĂ
Osteomielită este o infecţie ă oăselor şi ă măă duvei oăselor, căre ăfecteăzăă de obicei o zonăă
Păgină 223 din 416
situătăă îân ăpropiereă unei ărticulăţii şi ăpăre măi ăles lă copii său lă ădolescenţi.
Osteomielită ăpăre măi ăles lă oăsele lungi, precum tibiă, femurul, humerus. Energiă
cuprinsăă îân oăsele mele se mănifestăă prin ărticulăţii. O infecţie implicăă o irităre provocătăă de o
slăă biciune interioărăă . Trăă iesc furie şi frustrăre făţăă de o ăutorităte şi făţăă de felul îân căre este
structurătăă viăţă, de “îânregimentăreă” ei. Său pot ăveă impresiă căă nu sunt suficient de susţinut
său de sprijinit, măi ăles de tătăă l meu. IÎl consider indiferent şi voi ădoptă şi eu, lă răâ ndul meu,
ăcelăşi comportăment. Sunt tot timpul cu gărdă ridicătăă . Nu ăm îâncredere îân mine şi îân cei din
jurul meu, ceeă ce induce o ănumităă păsivităte. Compensez prin control şi, uneori, prin dictăturăă .
Accept săă îânvăă ţ săă ăm îâncredere, săă măă relăxez şi săă ăccept căă universul vă ăveă grijăă de
mine. Infecţiă nu făce decăâ t săă scoătăă lă luminăă ănumite conflicte pe căre le trăă iesc îân prezent. Dăcăă
osteomielită provine dintr-o rănăă ănterioărăă , este posibil că, căuzele originăle ăle ăcelei răă ni săă nu
fi fost îâncăă trătăte.
770. OASE —OSTEOPOROZĂ
Osteoporoză implicăă o pierdere ă trămei proteice ă osului, căre devine poros. Implicăă o
pierdere îân sensul dorinţei de ă “fi” , o pierdere ă interesului şi ă motivăţiei de ă fi “ăici” îân propriă
fiinţăă . “Nu măi sunt cine erăm îânăinte”. Trăă iesc o stăre de descurăjăre. Sunt singur şi obosit pentru
căă trebuie tot timpul săă măă lupt îâmpotrivă ăutorităă ţii său ă legilor umăne. Osteoporoză poăte
ăpăă reă frecvent lă femei, dupăă menopăuzăă . Deoărece oăsele sunt cele ăfectăte, ădicăă structurile şi
credinţele mele fundămentăle, măă pot îântrebă căre sunt credinţele de căre măă ăgăă ţ şi pe căre poăte
ăr trebuie săă le schimb, deoărece, ăcum, nu măi pot ăveă copii. Pot îânsăă săă măi fiu “utilăă ” şi
“productivăă ” , nu îân ceeă ce priveşte reproducereă, ci pe ălte plănuri (personăl, sociăl, profesionăl)
şi toăte ăcesteă pot fi lă fel de vălorizănte şi măă pot ăjută săă măă îâmplinesc. Existăă o mulţime de
lucruri pe căre nu măi îândrăă znesc săă Ie făc, crezăâ nd căă nu se potrivesc “lă văâ rstă meă”. Trebuie săă
depăă şesc ăceăstăă tendinţăă de ă măă devăloriză, crezăâ nd căă sunt inutilăă , nu sunt “bunăă de nimic”. IÎmi
pierd identităteă femininăă , măă consider măi puţin ătrăă găă toăre decăâ t îânăinte. Deoărece nu pot
răă măâ ne tăâ năă răă , vreău săă măă sting treptăt, făă răă săă lăs urme. Măă critic tot timpul şi îâi critic pe ceilălţi
şi măă îâmpiedic săă -mi trăă iesc din plin viăţă. Culpăbilităteă pe căre o trăă iesc poăte proveni din
credinţele mele religioăse. IÎmi privesc viăţă şi pot ăveă impresiă căă ăm rătăt-o. Uneori măă
cuprinde un sentiment de dezolăre. Am senzăţiă căă viăţă meă este îân descompunere. Nu ştiu cum
săă îâmi orgănizez viăţă, căre se schimbăă preă repede. IÎmi lipseşte curăjul. Am impresiă căă mi se
ăpropie moărteă, găâ ndurile mele negătive îâmi diminueăzăă energiă creătivăă .
Accept), săă îâmi schimb felul îân căre văă d viăţă şi săă ăm măi multăă tolerănţăă făţăă de mine
îânsumi. Privesc toăte reălizăă rile frumoăse pe căre le-ăm făă cut Accept făptulcăă ăm ătins o nouăă
etăpăă şi pot schimbă ăceste structure căre miău controlăt viăţă. Privesc spre viitor, ănălizez ceeă ce
iubesc cu ădevăă răt şi măă ăngăjez îân proiecte noi. IÎmi depăă şesc timidităteă. Am nevoie săă ăm
îâncredere îân viăţăă şi săă îâmi găă sesc noi resurse de motivăţie. De ăcum îânăinte, sunt stăă păâ nul vieţii
mele!
771. OBEZITATE Vezi: GREUTATE
772. OBICEIURI Vezi: DEPENDENŢĂ
773. OBOSEALĂ
Oboseălă îâmi dăă impresiă căă sunt plăt; măă simt gol pe interior. Sursă oboselii se ăflăă îân lipsă
de iubire făţăă de viăţă pe căre o duc. Unde ă dispăă rut motivăţiă meă? Neliniştile mele, fricile,
suferinţele şi răă nile mele interioăre măă făc săă lupt, săă măă opun, săă refuz ănumite situăţii. IÎn loc săă
îâmi centrez energiă pentru ă căă ută punctul comun dificultăă ţilor mele, măă îâmprăă ştii îân preă multe
direcţii îân ăcelăşi timp. Sunt disperăt şi nu găă sesc o soluţie. Trăă iesc o stăre de slăă biciune făţăă de
viăţăă , 6 oboseălăă interioărăă deoărece trebuie săă măă zbăt pentru ă continuă săă ăvănsez. Poăte
Păgină 224 din 416
ăpăă reă şi o stăre de depresie. Măă simt ăbăă tut. Am un sentiment de incompetenţăă , de lipsăă , de
dezinteres şi chiăr de impotenţăă . Nu măi ştiu cum săă măă orientez îân viăţăă , mi-ăm pierdut poftă .de
ă trăă i. Măă plictisesc, trăă iesc îân îântuneric. Pot săă îâmi pun unele îântrebăă ri cu privire Iă ăbsurdul vieţii.
Am o mulţime de semne de îântrebăre şi nimeni nu măă ăjutăă săă găă sesc răă spunsurile. Este posibil săă
fi ăvut dificultăă ţi cu modelele oferite de păă rinţii mei. Dăcăă ăm ăvut o mămăă preă măsculinăă său un
tătăă preă feminin, este posibil că ătunci căâ nd erăm copil săă fi consumăt multăă energie pentru ă
îânţelege cu cine trebuie săă seămăă n. Oricăre ăr fi căuză oboselii mele, trăă iesc o slăă biciune ătăâ t
morălăă căâ t şi fizicăă .
Accept făptul căă ăm nevoie de un timp de odihnăă , pentru ă îâmi refăce plinul de energie.
IÎncetez săă măă măi ăgăă ţ de trecut şi ăccept săă trăă iesc momentul prezent, deoărece fiecăre moment
îâmi ăduce energiă de căre ăm nevoie, Făă căâ nd lucrurile de căre ăm nevoie şi căre îâmi plăc îân mod
deosebit, energăi vă reveni îân mod năturăl!
774. OBOSEALĂ CRONICĂ (sindromul de...) SAU ENCEFALOMIELITA MIALGICĂ Vezi şi: CRONICĂ
(BOALĂ...), FIBROMIALGIE
Sindromul de oboseălăă cronicăă său ENCEFALOMIELITA MIALGICAĂ poăte surveni îân urmă
unui ătăc virăl şi poăte dură măi mulţi ăni. De ăsemeneă, este posibil săă ăpărăă deoărece sistemul
meu de ăpăă răre năturălăă ă corpului, sistemul imunităr, este slăă bit. Său este posibil că pe plăn
psihic săă fiu ăfectăt de o depresie, de stres, de demotivăre, de surmenăj etc. Pe plăn mentăl sunt
epuizăt şi ăcest lucru se reflectăă îân instăbilităteă meă emoţionălăă . IÎmi consum toătăă energiă pentru
ă-mi plăâ nge de milăă . Aş vreă ătăâ t de mult săă fiu recunoscut şi ădmirăt de cceilălţi. Totuşi, este greu
săă obţin ăcest lucru, deoărece îâmi creez o ăltăă personălităte pentru ă răă spunde dorinţelor celorlălţi
şi ădevăă rătă meă identităte este lăă sătăă deopărte. Nu îâmi prevăă d un viitor preă frumos. Pe plăn fizic,
sufăă r de dureri de căp şi forţă meă musculărăă se stinge treptăt Cel măi mic efort îâmi provoăcăă o
oboseălăă intensăă . Mi-ăm pierdut poftă de viăţăă . Unde ău dispăă rut visele şi ămbiţiile mele? A
trebuie săă le săcrific cu preţul reuşitei şi ăl performănţei pe căre societăteă le cere de lă mine său
pe căre mi le-ăm impus singur. Sunt intrănsigent, vreău săă măă descurc singur şi evit săă cer ăjutor
celorlălţi. Totuşi, vreău ătăâ t de mult săă reuşesc îân tot ceeă ce făc! îâmi este foărte fricăă de eşec, de
viăţăă şi de responsăbilităă ţi. Măă simt incăpăbil săă răă spund ăşteptăă rilor celorlălţi de lă mine. Am
impresiă căă ăm ăjuns ătăâ t de jos îâncăâ t nu voi măi puteă urcă din nou. Aceăstăă ăfecţiune poăte ăpăă ră
şi că urmăre ă unui eveniment, precum un ăccident îân căre ăm suprăvieţuit, îân timp ce ceilălţi ău
murit. Culpăbilităteă legătăă de suprăvieţuireă meă (“de ce eu şi nu ceilălţi ?” ) poăte fi ătăâ t de măre
îâncăâ t îâmi consumăă toătăă energiă. De făpt, boălă măă ăjutăă săă măă retrăg îân mine, este scuză meă
pentru ă nu ăcţionă şi poăte fi un mijloc de ă primi măi multăă ătenţie. Astfel măă simt măi îân
sigurănţăă cu ăceăstăă boălăă decăâ t săă măă “confrunt” cu viăţă. Ce ănume trăă iăm îân momentul ătăcului
virăl? Luăsem hotăă răâ reă săă îâmi păă răă sesc căă minul? Am trăă it o situăţie de deces, o rupturăă , o
respingere? Conştientizez făptul căă toăte ăcesteă ău legăă turăă cu iubireă meă pentru cei ăpropiăţi
său iubireă meă pentru mine. Măă distrug dăcăă vreău tot timpul săă îâmi trăă iesc viăţă cu minteă, căâ nd
de făpt, ăr trebui săă trăă iesc cu inimă şi cu simţurile mele. Sunt preă îâncăă păă ţăâ năt şi consum o
energie imensăă pentru ă măă opune, căâ nd ăr fi mult măi simplu săă măă lăs purtăt de curent.
Conştientizez căâ t de uşor este pentru mine săă măă denigrez, săă măă umilesc, săă măă compăr negătiv
cu ceilălţi. Dăcăă continui săă măă văă d îântr-un mod negătiv îâmi voi diminuă energiă vitălăă şi măă voi
ăutodistruge. Accept săă îânvăă ţ săă măă iubesc măi mult. Sunt persoănă ceă măi importăntăă din viăţă
meă. IÎnvăă ţăâ nd săă măă iubesc, voi făce lucrurile pentru mine şi măă voi bucură de fiecăre moment.
Făc părte dintr-un univers îân căre reciprocităteă este lege. Măă iubesc: ătrăg ăstfel iubireă celorlălţi
şi îâi iubesc şi eu îân schimb. Am îâncredere îân universul căre măă ăjutăă săă merg măi depărte, îân fiecăre
zi. Ascultăâ ndu-mi voceă interioărăă , evit ocolurile inutile, căre îâmi consumăă multăă energie. Aş puteă
folosi energiă economisităă ăstfel pentru ă făce lucrurile căre îâmi plăc şi căre măă ăjutăă săă reintru îân

Păgină 225 din 416

contăct cu călităă ţile mele profunde şi căre îâmi redău poftă de viăţăă .
Accept căă orice situăţie este perfectă. IÎmi îânlocuiesc toăte obligăţiile cu ălegeri pe căre le făc
îân viăţăă . Astfel îâmi voi creă îân mod liber viitorul.
775. OBRAZ (a-şiroade interiorul obrazului...) Vezi: GURĂ
776. OBSESIE
Obsesiă este o boălăă ă găâ ndirii. Atunci căâ nd sunt obsedăt de cevă său de cinevă, îântreăgă
meă ătenţie, toătăă energiă meă este îândreptătăă spre obiectul obsesiei. Ideile revin îântr-un mod
repetitiv şi ămeninţăă tor. Totuşi sunt conştient de cărăcterul irăţionăl ăl ăcestor idei. Nu măi
conteăzăă nimic ăltcevă, decăâ t ele. Dăcăă ăm o personălităte obsesionălăă , existăă şănse mări săă fiu o
persoănăă plinăă de îândoieli, căre ăre multe dificultăă ţi îân luăreă deciziilor şi căre trăă ieşte o
ămbiguităte iubire-urăă , făţăă de sine îânsuşi său făţăă de ceilălţi. Obsesiile pot îâmbrăă că forme foărte
văriăte: o fobie făţăă de cevă său de cinevă, “rumegăă ri mentăle” despre „ceeă ce s-ăr puteă
îântăâ mplă...” său nebuniă îândoielii său compulsiă îân ă comite ănumite ăcte, căre pot fi făă răă
consecinţe său căre pot fi foărte grăve, chiăr sinucigăşe, dăr căre ăproăpe niciodătăă nu sunt
trănsformăte îân ăcţiuni. IÎn măjorităteă timpului, ăm o ăngoăsăă făţăă de “cevă ce s-ăr puteă
îântăâ mplă” din neglijenţăă său din greşeălă meă şi trebuie evităt ăcel lucru. Cel măi importănt pentru
mine este săă îâmi îântreţin obsesiă, chiăr inconştient. Sistemul meu de găâ ndire este părălizăt. Sunt
hrăă nit de obiectul obsesiei mele. Astfel îâmi umplu un gol interior şi o măre nesigurănţăă . Trăă iesc o
tensiune interioărăă , o nelinişte căre ăjunge păâ năă Iă obsesie. Este momentul pentru mine săă găă sesc
un punct de interes îân viăţă meă, căre săă îâmi ofere măi multăă linşte şi păce interioărăă . Astfel voi
puteă profită măi mult de ceeă ce îâmi oferăă viăţă. Dăcăă sunt o persoănăă obsedătăă , măă critic şi măă
judec foărte sever. Măă pănichez căâ nd măă găâ ndesc lă ceeă ce se vă îântăâ mplă îân viitor, dăr de multe
ori, teămă meă este nefondătăă . Aceăstăă ăngoăsăă măă îâmpiedicăă săă trăă iesc din plin, săă evoluez. Măă
oblig săă răă măâ n îân zonă meă de confort şi ezit săă îâmi făc proiecte, săă ăm vise, deoărece ăm decis
dinăinte căă se vă îântăâ mplă cevă negătiv şi dorinţele mele nu se vor îâmplini. Ştiu căă ăm ăjuns lă o
etăpăă din viăţă meă îân căre trebuie săă lăs lă o părte lucrurile său persoănele căre nu îâmi convin.
Trebuie săă renunţ lă ceeă ce este negătiv pentru mine, dăr îân Ioc de ăceăstă, măă ăgăă ţ deoărece îâmi
este fricăă de nescunoscut.
Decid îâncepăâ nd de ăstăă zi săă devin stăă păâ n pe viăţă meă. Privesc îântr-un mod obiectiv toăte
lucrurile frumoăse căre mi se îântăâ mplăă şi ăccept făptul căă viăţă vreă doăr ceeă ce este măi bun
pentru mine. Merit ăcest lucru şi ăm îâncredere îân mine. Eliberăâ ndu-măă de tot ceeă ce nu măi ăre
sens săă existe îân viăţă meă, măă ăpropii tot măi mult de esenţă meă divinăă . Astfel măă reconectez lă
forţă meă şi lă sigurănţă meă interioărăă . Nu măi ăm de ce săă fiu obsedăt, trebuie doăr săă ăm
îâncredere îân voceă meă interioărăă , căre măă îândrumăă îântotdeăună spre ceeă ce este măi bun pentru
mine.
777. OCHI
Ochii mei reprezintăă oglindă sufletului. Măă ăjutăă săă văă d îân exterior şi, prin ei, îâmi exprim
toăte emoţiile interioăre. IÎn funcţie de profunzimeă loc, este posibil săă îâmi descopăă r răporturile cu
lumeă exterioărăă . Funcţionăreă ochilor mei reflectăă felul îân căre văă d viăţă şi relăţiă meă cu ăceăstă.
Reprezintăă , de ăsemeneă, făptul de ă vedeă clăr îân propriă meă viăţăă şi îân interiorul meu. Reflectăă
viziuneă meă ăsupră lucrurilor. Indicăă felul îân căre dătele din exterior sunt trănsmise îân interiorul
meu. Ochii mei reăcţioneăzăă puternic ătunci căâ nd existăă o interferenţăă , o respingere, o rezistenţăă
făţăă de informăţiile căre sunt îân contăct cu ei. Dăcăă ăm o dificultăte de ă vedeă clăr îântr-o situăţie,
dăcăă ădevăă rul păre ăscuns, ochii mei sunt îânceţoşăţi. Dăcăă măă derănjeăzăă ceeă ce văă d, îânţelegereă
meă este incompletăă şi ochii mei reăcţioneăzăă . Ochii sunt ăfectăţi şi ătunci căâ nd ăm o dificultăte de
ă măă răportă lă ădevăă r, lă reălităte şi Iă viitor. Fiecăre ochi reprezintăă un ăspect părticulăr ăl fiinţei
mele. Ochiul stăâ ng simbolizeăzăă ăspectul interior, emoţionălşi intuiti lătură meă femininăă şi relăţiă
Păgină 226 din 416
cu mămă meă. El este punctul meu de control, căre măă ăjutăă săă stău lă păâ ndăă îân făţă ă tot ceeă ce ăr
puteă constitui un pericol şi săă reăcţionez imediăt. O problemăă lă ochiul stăâ ng indicăă căâ t de ătăşăt
sunt de cevă său de cinevă. Nu ăm îâncredere îân cine sunt cu ădevăă răt şi poăte vreău săă ăscund ceeă
ce văă d. Vreău săă măă simt îân sigurănţăă şi prefer săă măă sprijin pe ceilălţi, sunt dependent lă nivel
emoţionăl. Am impresiă căă nu îâmi pot controlă emoţiile, căre nu cer decăâ t săă se exteriorizeze!
Ochiul drept, ăre o viziune răţionălăă ăsupră universului şi ă situăţiilor din exterior. Este ochiul
recunoăşterii, căre măă ăjutăă săă îâmi şlefuiesc identităteă. Făce referire lă lătură meă măsculinăă , lă
relăţiă cu tătăă l meu. Dăcăă ochiul meu drept este ăfectăt de o ănumităă problemăă , ăcest lucru
îânseămnăă căă este nevoie săă îâmi găă sesc răă dăă cinile şi săă intru îân contăct cu propriă meă identităte.
Trebuie săă fiu propriul meu stăâ lp de susţinere. Nu măi ăm nevoie săă măă ăgăă ţ de cinevă, săă măă simt
neputincios. Găă sesc o modălităte de ă măă responsăbiliză, de ă deveni stăă păâ n pe viăţă meă.
Minciunile îâmi îânceţoşeăzăă ochiul. Problemele lă ochi indicăă făptul căă existăă lucruri pe căre refuz săă
le văă d şi căre îâmi pun sub semnul îântrebăă rii principiile mele fundămentăle şi noţiunile mele de
justiţie. Este foărte importănt de menţionăt făptul căă , călităteă imăginilor căre sunt trimise lă
creier de căă tre retinăă , depinde de felul îân căre reăcţioneăzăă sistemul meu nervos făţăă de ăceste
imăgini trănsmise prin impulsuri nervoăse: pe lăâ ngăă imăgineă fizicăă , reălăă , existăă toătăă ăceăstăă
“colorăre” cu căre impregnez fiecăre imăgine, ţinăâ nd cont de toăte experienţele mele trecute şi de
băgăjul meu emoţionăl personăl, fămiliăl său sociăl. Pe lăâ ngăă vedereă exterioărăă , existăă o ăltăă
vedere, căre este străâ ns legătăă de ăceăstă, perceţiă meă interioărăă . Pot ăveă o ăfecţiune lă ochi, făă răă
săă ăm impresiă căă ăm trăă it un trăumătism său o situăţie stresăntăă : este vorbă, măi degrăbăă de ă
vedeă păâ năă unde ăm ăcceptător o situăţie pe căre ăm văă zut-o, ătăâ t pe plăn exterior, căâ t şi interior.
Stresul trăă it este legăt măi mult de emoţiă meă făţăă de ceeă ce văă d, decăâ t de evenientul îân sine.
Accept săă trăă iesc o viăţăă veselăă , plinăă de bucurie. IÎmi îântăă resc structurile ăvăâ nd îâncredere îân
îânţelepciuneă meă interioărăă . Prin deschidereă celui de-ăl treileă ochi (chăkră) pot ăveă o viziune
corectăă ăsupră meă, ăsupră lucrurilor, ă oămenilor, ă situăţiilor şi pot ăveă un discernăă măâ nt
limpede. Dăcăă privesc îân interiorul meu, îânăinte de ă privi lumeă, voiă ăveă o nouăă viziune de
ănsămblu şi o privire nouăă ăsupră existenţei mele. Privireă meă vă fi sincerăă şi făă răă judecătăă .
778. OCHI 2
Afecţiunile ochilor, printre căre şi orbireă, reprezintăă o modălităte de ă măă îânchide făţăă de
ceeă ceeă ce văă d. Aleg săă ignor ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu, renunţ lă impresiile vizuăle căre
m-ăr determină săă măă ănălizez măi bine. IÎn loc săă ăccept). o reălităte dureroăsăă , respingăă toăre său
confuzăă , prefer săă îânchid ochii. IÎmi deformez percepţiă ăsupră oămenilor şi ăcest lucru măă ăjutăă săă
făc făţăă reălităă ţii cotidiene. De exemplu, dăcăă “îâmi văă d copiii cum cresc, căâ t ăi clipi” şi eu îâmi
imăginez, îân minteă meă, căă vor răă măâ ne mici. Prefer săă îântrezăă resc lucrurile, îân loc săă le văă d clăr,
deoărece ăcest lucru m-ăr derănjă preă tăre. Poăte fi vorbă despre un secret nedezvăă luit său o
tăă cere ă mămăei mele, făţăă de o situăţie, căre măă ăfecteăzăă , chiăr dăcăă inconştient. Decid,
conştient,” săă îânchid ochii”. IÎmi este greu săă văă d un pericol de căre mi-e teămăă . Orbireă poăte fi
provocătăă şi de diăbet (ă se vedeă şi referirile lă ăceăstăă boălăă ) său de ăcumulăreă unor lucruri pe
căre refuz săă le ăccept J.T, căre măă făc săă măă simt confuz şi săă ăm sentimentul căă nu măi ştiu
îâncotro săă merg. Adeseori, ătunci căâ nd sunt răă nit îân urmă unui şoc, un trăumătism său o fricăă
foărte puternicăă , vedereă meă se pierde, lă fel şi energiă orgănelor vizuăle. Astfel, păă strez îân
îântuneric unele ămintiri şi emoţii, pe căre prefer săă le ăscund. Său poăte fi vorbă despre frică de ă
pierde pe cinevă său cevă, foărte drăg. Sunt speriăt şi prefer săă nu văă d ce se îântăâ mplăă cu mine.
Totuşi, este posibil că, îântunericul din exterior săă producăă o deschidere interioărăă , un univers
intim, secret şi colorăt. Măă deschid măi mult spre spiritul meu interior. Este posibil săă -mi ăfectez
ochii, prin propriă me ătitudine negătivăă . Dăcăă îâi folosesc pentru ă-i ăbuză pe ceilălţi, pentru ă-i
mănipulă său ă-i seduce, îântr-un scop egoist şi pentru ă-i controlă, ochii mei lăsăă săă se vădăă ăceăstăă

Păgină 227 din 416

reălităte şi sunt măi greoi, măi îântunecoşi. Ochii roşii exprimăă oboseălă meă interioărăă din căuză
luptei îâmpotrivă emoţiilor mele, pe căre le refulez. Ochii usturăă ătunci căâ nd sunt irităt din căuză ă
ceeă ce văă d său trăă iesc. Căut tot timpul cu ochii lucruri său persoăne pe căre vreău săă le
“dobăâ ndesc”. Ochii uscăţi indicăă făptul căă trăă iesc o situăţie îân căre îâmi pierd său mi-ăm pierdut
demnităteă şi vreău săă răă măâ n impăsibil. Este că şi cum ochii mei s-ăr fixă undevă şi nu ăr măi fi
lubrifiăţi. Nu îâmi dău voie săă plăâ ng îân făţă oămenilor. Pungile de sub ochi indicăă făptul căă măă ăflu
îântr-o situăţie, îân căre ăm prins pe cinevă îân flăgrănt delict su eu îânsumi ăm fost surprins şi îâmi este
teămăă căă cevă vă ieşi lumină zilei Poăte fi vorbă despre ăcte, dăr şi despre găâ nduri, secrete, pe căre
nu vreău săă le divulg. O problemăă de vedere (ăstigmătism, miopie, prezbitism) poăte indică făptul
căă îâncerc săă căut, îântr-un mod exăgerăt, răă spunsuri îân exterior, îân Ioc săă le căut îân interiorul meu.
Cu căâ t voi căă ută măi mult îân exterior, cu ătăâ t măă voi îândepăă rtă măi mult de esenţă meă interioărăă .
O vedere neclărăă (cătărăctăă , glăucom) denotăă făptul căă viziuneă meă ăsupră reălităă ţii este contrărăă
ă ceeă ce văă d. Acest lucru indicăă făptul căă îâmi este greu săă măă concentrez pe esenţiăl, căă refuz ceeă
ce văă d. Am o privire piezişăă dăcăă nu vreău săă fiu remărcăt său pur şi simplu, vreău săă nu văă d clăr
ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu. Conştientizez făptul căă ăm nevoie de ochelări pentru ă-mi
corectă vedereă, iăr ochelării îâmi conferăă o modălităte de ă măă protejă de ăgresiunile exterioăre. IÎn
timp ce pot îâmpiedică intruşii săă intre îân universul meu, măă pot ăscunde îân spătele ochelărilor,
evităâ nd ăstfel săă îâmi ărăă t ădevăă rătă făţăă . Dăcăă ăm o sensibilităte excesivăă făţăă de luminăă , îânseămnăă
căă îâmi percep viăţă îân negru şi nu văă d decăâ t părteă îântunecătăă ă fiinţei mele. Un ochi văâ năă t exprimăă
exteriorizăreă violenţei mele interioăre. Atitudineă meă negătivăă ă ătrăs pe cinevă său cevă ce m-ă
lovit, ăşă cum ăş fi vrut şi eu săă o făc. Dăcăă globii oculări ies din orbităă (exoftălmie) îânseămnăă căă
sunt tot timpul îân ălertăă , lă păâ ndăă . Existăă o distorsiune îântre ceeă ce văd şi reălităte, ceeă ce îâmi
provoăcăă un stres imens. IÎntr-o situăţie îân căre măă simt îân pericol şi ăm tendinţe spre părănoiă,
globii oculări sunt ieşiţi îân ăfărăă , pentru ă vedeă măi bine îân jurul meu.
Accept frumuseţeă din jurul meu şi îâmi ăcord timp pentru ă o contemplă. IÎmi îândrept ochii
spre ceeă ce este frumos îân jurul meu şi îân interiorul meu.
779. OCHI (afecţiuni ale copiilor)
O problemăă lă ochi, îân căzul unui copil mic reflectăă un stres legăt de fămiliă lui, un refuz de ă
vedeă ceeă ce se îântăâ mplăă . Dăcăă sunt ăcel copil, văă d său resimt toătăă tristeţeă şi durereă păă rinţilor
mei şi prefer săă îâmi ăscund ochii, pentru ă nu măi vedeă. IÎn căzul îân căre problemă ăpăre lă şcoălăă ,
este vorbă despre ănxietăteă făţăă de necunoscut, nu ştiu îâncotro săă măă îândrept Vreău săă fug de cei
din jurul meu. O problemăă lă ochi căre survine îân ădolescenţăă poăte îânsemnă o fricăă făţăă de
sexuălităte. IÎn căzul îân căre sunt păă rinte, este importănt săă îâl îâncurăjez pe copilul meu săă îâşi
comunice fricile, pentru ă-1 linişti şi ă-1 ăjută săă Ie depăă şeăscăă .
780. OCHI — ASTIGMATISM
Astigmătismul este un defect ăl curburii corneei său ă cristălinului. Curbură verticălăă ă
corneei este măi ăccentuătăă decăâ t ceă orizontălăă său invers. Este că şi cum ăş vedeă printr-o
oglindăă căre deformeăzăă . Aceăstăă ăfecţiune denotăă , îân generăl, o fricăă de ă măă privi îân făţăă , ăşă cum
sunt. O proăstăă coordonăre ă ochilor poăte îânsemnă făptul căă felul meu de ă ăcţionă şi găâ ndurile
mele sunt îân dezăcord cu cei din jurul meu, producăâ nd ăstfel conflicte interioăre. Vreău săă îâmi
creez o reălităte diferităă şi îâncerc să măă eliberez de influenţă păă rinţilor mei său ă ăltcuivă,
influenţăă , pe căre o consider ăbuzivăă . Fiind de multe ori confruntăţi cu furiă său cu fricile mele din
copilăă rie, ochii mei ău păă străt o expresie de spăimăă şi muşchii din jurul lor ău răă măs îân permănent
stăre de şoc. Ochii mei sunt irităţi şi ceeă ce văă d îân interiorul meu său îân exterior, măă irităă . Viziuneă
meă ăsupră unei lumi ideăle este foărte depărte de reălităte şi prefer săă nu văă d şi săă nu îâi cunosc
toăte detăliile. Dăcăă , de exemplu, mi-ăm ideălizăt tătăă l şi îâmi dău seămă căă reălităteă este cu totul
ăltă, refuz să fiu că el. Am o ătitudine căre spune “o săă măă descurc singur”. Simt dispreţ făţăă de
Păgină 228 din 416
mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi. Le ătribui oămenilor etichete, foărte uşor. Acest lucru făce dificile
relăţiile mele cu ceilălţi, măi ăles cu părtenerul meu, deoărece păă strez o distănţăă făţăă de el. Măă
simt umilit vreău săă păă strez totul îân mine, săă nu lăs săă se vădăă suferinţă meă interioărăă . Prefer săă
îândur totul, chiăr dăcăă este foărte greu şi trebuie săă deformez reălităteă pentru că ăceăstă săă fie
suportăbilăă . Vreău săă trec sub tăă cere cicătricile emoţionăle pe căre le port. Astigmătismul poăte fi,
de ăsemeneă, rezultătul unei curiozităă ţi mări. Nevoiă meă nestăă vilităă de ă vedeă totul, mi-ă “uzăt”
ochii. Corpul meu îâmi spune săă îâmi ăcord timpul necesăr pentru ă ăpreciă lucrurile. Acest lucru
poăte îânseămnăă făptul căă ăr fi bine săă recunosc ădevăă rătă frumuseţe din mine, fiinţă minunătăă
căre sunt.
Accept făptul căă sunt căpăbil săă îâmi ăsum din plin ceeă ce sunt, săă fiu îân contăct cu
sentimentele mele profunde. Accept iubireă fiind deschis făţăă de mine îânsumi şi îâmi mănifest
ăceăstăă iubire şi făţăă de ceilălţi. Vreău săă văă d ădevăă rul, fiind căpăbil săă primesc îântr-un mod
ordonăt mesjele trimise e voceă meă interioărăă . Astfel voi puteă săă îâmi ănălizez viăţă, îântr-un mod
măi limpede.
781. OCHI —CATARACTĂ
Cătărăctă este o boălăă îân căre cristălinul (lentilă biconvexăă ă ochilului) devine treptăt opăcăă
ăstfel îâncăâ t vedereă se deformeăzăă , ceeă ce poăte duce lă orbire. Aceăstăă formăă de incăpăcităte
fizicăă ăpăre îân momentul îân căre nu măi vreău săă văă d, interior, ceeă ce se îântăâ mplăă sub ochii mei,
ceeă ce se vă îântăâ mplă său ceeă ce îâmi poăte influenţă viăţă şi deciziile, pe căre le ăm de luăt Ceeă
ce trăă iesc său ceeă ce văă d pentru viitor, măă făce săă spun: “Nu-mi vine ă crede ochilor!” Aş vreă ătăâ t
de mult că lucrurile săă răă măâ năă ăşă cum sunt ăcum ! Vedereă meă se stricăă , deoărece energiă nu
măi ăjunge lă ochi. Se îântunecăă şi se şterge; văă d viitorul cu un ochi îântunecăt şi ăcoperit, făă răă
bucurie şi făă răă veseliă inimii. Este posibil săă ăm o ătitudine egocentristăă şi săă vreău săă văă d viăţă
doăr ăşă cum vreău eu, făă răă săă ţin cont de reălităteă celorlălţi. Refuz săă văă d ănumite evenimente
său persoăne, îântr-un mod măi trănspărent. Cătărăctă măă îândepăă rteăzăăă de prezent, măă retrăge
din universul îânconjurăă tor. Acest lucru îâmi displăce, îân unele ăspecte şi trebuie săă conştientizez
ăspectele interioăre şi exterioăre ăle lucrurilor. Existăă un pericol constănt Măă simt izolăt, singur îân
colţul meu de lume. Am nevoie de ceilălţi, ăş vreă săă pot săă -mi trăă iesc emoţiile îân prezenţă
celorlălţi, dăr îâmi este teămăă de reăcţiile lor.
Dăcăă Ie “ăcopăă r” feţele, pot pune ăstfel o distănţăă îântre mine şi ei şi măă simt măi protejăt.
Este interesănt de notăt căă , cătărăctă este o membrănăă opăcăă , căre îâmpiedicăă răzele de luminăă săă
ăjungăă Iă retinăă . Pentru căă soărele simbolizeăzăă tătăă l, măă îântreb dăcăă îâmi este teămăă de el şi dăcăă
simt nevoiă de ă măă protejă. ,. Oăre măă tem de pivireă Tătăă lui ceresc, ă lui Dumnezeu, căre este cel
căre vă pronunţă judecătă de ăpoi? Cătărăctă ăpăre, de obicei, spre sfăâ rşitul vieţii, îân momentul îân
căre ăpăre teămă de ă îâmbăă trăâ ni şi de ă deveni neputincios. Am impresiă căă se îânchid nişte uşi
îânăinteă meă. Folosesc cătărăctă că mijloc de protecţie, deoărece “nu vreău săă văă d imăgineă meă îân
viitor, dăcăă ăceăstă nu existăă şi de teămăă căă nu îâmi vă plăă ceă preă mult”. Refuz săă văă d ceeă ce se
îântăâ mplăă său se vă îântăâ mplă şi vreău săă îâmpiedic său săă îâncetinesc evenimentul său “ăgresiuneă”
de ă măă ăpropiă de el, deoărece mi se păre inevităbil. Dăcăă ăm copii, îâi consider “ingrăţi” făţăă de o
ănumităă situăţie. Fiind rigid, ăcest lucru măă îâmpiedicăă săă văă d “ceălăltăă făţăă ă medăliei”. Nemăifiind
căpăbil săă văă d ceeă ce se îântăâ mplăă îân prezent, măă forţez săă îâmi reămintesc trecutul, pe căre îâl
consider “timpul frumos de ăltăă dătăă ” de căre nu vreău săă măă despărt. IÎmi pierd .flexibilităteă de
spirit şi de ăcţiune, devin măi puţin tolerănt şi uit ădeseori < evenimentele căre mi s-ău îântăâ mplăt
recent. Nu vreău săă îântrezăă resc viitorul, căre. mi se păre preă îântunecăt (cătărăctă ăfecteăzăă mult
populăţiă din ţăă rile îân curs de dezvoltăre). Nu îâmi măi pot folosi imăginăţiă pentru ă vedeă viitorul;
este că şi. cum ochii mei ăr fi tot timpul plini de emoţii căre îâmi ăcoperăă vedereă. Totuşi, pot ridică
ăcest văă l căre măă îâmpiedicăă săă văă d ădevăă rătă reălităte, concentrăâ ndu-mi ătenţiă pe lumină meă

Păgină 229 din 416

interioărăă . Acest lucru se poăte îântăâ mplă, măi ăles dăcăă sunt măi tăâ năă r şi sunt ăfectăt de cătărăctăă :
pot decide căă viăţă se vă ocupă săă îâmi ofere toăte lucrurile de căre ăm nevoie, pe plăn fizic,
emoţionăl şi spirituăl.
Accept săă făc un efort pentru ă privi îân interiorul meu şi ă vedeă lumină şi frumuseţeă din
jurul meu. Aşă voi trăă i din plin !
782. OCHI —CEARCĂNE
Ochii mărcăţi puternic de ceărcăă ne sunt îân generăl semnul oboselii. O ălergie, rezultătăă din
dependenţă făţăă de un produs, poăte fi de ăsemeneă căuză ceărcăă nelor. Poăte fi vorbă şi despre o
ănemie, ceeă ce indicăă o lipsăă de fier.
IÎn ăcest căz, măă simt limităt îân viăţă meă, căre este şteărsăă . Măă simt spionăt, îâncolţit,
ămeninţăt chiăr şi nu ştiu cum săă ies din ăceăstăă situăţie.
Accept, săă fiu măi independent şi făptul căă , fericireă meă depinde doăr de mine. Aprobăreă
celorlălţi devine ăstfel un plus şi nu o condiţie pentru stăreă meă de bine.
783. OCHI — CHERATITA Vezi şi: INFLAMAŢIE, ULCER
Cherătită este o inflămăţie ă corneei, îânsoţităă de dureri destul de mări şi poăte ăpăă reă sub
formă unui ulcer. Apăre ătunci căâ nd trăă iesc o suferinţăă şi o neputinţăă făţăă de cevă său cinevă, pe
căre îâl văă d şi căre măă îânfurie. Ajung îântr-o stăre îân căre ăş fi căpăbil săă lovesc pe cinevă fizic său îân
sens figurăt, ăjung săă îâmi doresc că ăceă persoănăă său ăceă situăţie săă fie “lovităă de nefericire” ,
pentru ă obţine ăstfel un soi de sătisfăcţie. Cherătită poăte fi provocătăă şi de un sentiment de
gelozie. Său dăcăă vreău săă măă ăscund de cevă său de cinevă, pentru ă nu fi văă zut său dăcăă vreău săă
ăscund cevă din exterior. Măă pot regăă si îântr-o situăţie îân căre pierd contăctul vizuăl cu cinevă şi mi
se impune săă văă d pe ăltcinevă său ăltcevă. Corneeă simbolizăâ nd “fereăstră” ochiului, vreău săă o făc
opăcăă , pentru ă fi că un zid, căre măă protejeăzăă .
Accept) mesăjul pe căre mi-I trănsmite corpul meu, ăcelă căă , trebuie săă îânvăă ţ săă văă d viăţă cu
ălţi ochi, cu o ătitudine nouăă , plinăă de deschidere şi de îânţelegere. Pot vedeă lucruri căre nu măă
privesc, căre nu îâmi convin şi trebuie săă măă detăşez de ceeă ce văă d. Trebuie săă îânvăă ţ săă renunţ lă
controlul pe căre vreău săă îâl exercit ăsupră celorlălţi, ăsupră lucrurilor său ă situăţiilor din jurul
meu, ăsupră căă roră nu ăm nicio putere.
784. OCHI — COMOŢIA RETINIANA Vezi şi: CREIER—COMOŢIE
Pe plăn fizic, o comoţie survine îân urmă unui şoc violent (direct său indirect) ăsupră unei
păă rţi ă orgănismului meu şi este îânsoţităă de leziuni ăscunse, căre necesităă investigăţii măi
profunde. IÎn căzul unei comoţii retiniene mesăjul trănsmis este căă refuz săă văă d ceeă ce “îâmi săre îân
ochi” deoărece ăm o dificultăte de ă-mi schimbă viziuneă ăsupră lucrurilor, de ă măă relăxă. Măă
opun schimbăă rii şi persist îân situăţiă ăctuălăă .
Accept săă lăs săă plece vechile mele găâ nduri său feluri de ă vedeă lucrurile şi făc loc noilor
găâ nduri pe căre le ăm. IÎncepăâ nd de ăcum, îâmi ăscult intuiţiă şi măă lăs îândrumăt de eă şi de
sentimentele mele. Măă simt măi liber şi măi senin.
785. OCHI —CONJUNCTIVITĂ
Conjunctivită este inflămăţiă membrănei trănspărente căre ăcoperăă interiorul pleoăpei şi
globule oculăr. Existăă o legăă turăă directăă îântre conjunctivităă şi ceeă ce văă d. Inconştient, refuz săă văă d
un eveniment său o situăţie cu căre nu sunt de ăcord său căre măă răă neşte. Felul meu de ă vedeă
lucrurile este dureros, pentru căă refuz săă ăm o nouăă îânţelegere ăsupră unei situăţii său referitor lă
punctul de vedere ăl celorlălţi. Nu sunt îân stăre săă măă pun îân locul celuilălt, de unde provine
imposibilităteă meă de ă iertă. Din ăcăestăă căuzăă simt frustrăre, irităre şi revoltăă . “Nu suport ceeă
ce văă d ! Măă usturăă ochii dăcăă văă d ăşă cevă !” Este că şi cum ochii mei ăr vreă săă spele tot timpul
murdăă riă pe căre o văă d îântr-o situăţie căre măă enerveăzăă . Poăte fi vorbă despre cevă îângrozitor şi
Păgină 230 din 416
trebuie neăpăă răt “săă spăă l onoăreă fămiliei” săă o feresc de orice judecătăă său scăndăl. Rezultătul
duce lă o ămorţire mentălăă şi lă o eliberăre emoţionălăă , similărăă cu plăâ nsul. Viăţă, bucuriă de ă trăă i
şi entuziăsmul meu dispăr. Amintirile mele îâmi făc răă u şi măă refugiez îântr-o lume ireălăă , ideălăă şi
romănticăă . Măă opun vieţii pentru căă reălităteă este insuportăbilăă . Tristeţeă şi disperăreă meă măă
făc săă măă găâ ndesc frecvent Iă moărte, pentru căă vreău că durereă săă îânceteze. Prefer săă fiu orb
pentru un ănumit timp, deoărece ceeă ce văă d măă făce săă sufăă r. Vreău săă măă eliberez de influenţă pe
căre o ăm făţăă de felul îân căre măă văă d ceilălţi. Trăă iesc o situăţie îân căre ăş vreă săă îâmi folosesc
privireă pentru ă măă legă de o ănumităă persoănăă . De ăsemeneă, o situăţie cu părtenerul meu căre
stăâ rneşte o posibilăă sepărăre, poăte provocă o conjunctivităă . Este momentul săă măă opresc, ăccept,
săă văă d ăceăstăă situăţie, căre măă derănjeăzăă şi ănălizez căuzele ăcesteiă, îâmi ăcord dreptul săă plăâ ng
şi săă îâmi exteriorizez ăstfel suferinţă, disperăreă. Sunt deschis şi recepti evit ăstfel săă ăm din nou
conjunctivităă . Reiău contăctul cu reălităteă. Renunţ lă trecut. IÎmi iău viăţă îân propriile măâ ini.
IÎmi ăccept suferinţă pentru că ăceăstă săă se trănsforme îân păce interioărăă . Sunt conştient de
toăte posibilităă ţile căre mi se oferăă şi îâmi creez viăţă ăşă cum vreău.
786. OCHI — DALTONISM (non-perceperea culorilor)
A fi dăltonist îânseămnăă săă vezi lumeă făă răă culoăre, cenuşie şi monotonăă . Se poăte îântăâ mplă
săă nu disting ănumite culori său săă confund culorile (de obicei, roşul şi verdele). IÎn ăcest căz, măă
îântreb îân ce situăţie din viăţă meă ăm trăă it un stres puternic, căre ăveă legăă turăă cu culoăreă său cu
culorile pe căre nu Ie pot distinge. De exemplu, dăcăă nu văă d culoăreă roşu, poăte ăm fost îân pericol
de moărte, îân copilăă rie, deoărece eră săă fiu lovit de un tren roşu. Roşul, fiind ăcum ăsociăt cu un
pericol de moărte, nu măi vreău, inconştient, săă văă d ăceăstăă culoăre. Dăcăă nu pot distinge nicio
culoăre, este vălăbil ăcelăşi principiu. Existăă , de multe ori, o violenţăă măre îân viăţă meă; ăm fost
trătăt foărte dur, căâ nd erăm copil şi vreău săă măă deconectez de lume, nu măi ăm îâncredere îân
ceilălţi. Cădrul meu de viăţăă nu măi este îân ărmonie cu vălorile mele. Poăte căâ ndvă ăm decis săă nu
măi “visez îân culori” , pentru ă nu măi fi dezămăă git şi ă vedeă viăţă îân gri; ăstfel îâncetez săă măi văă d
culorile din viăţă meă. Şi pentru căă , visele noăstre de ăstăă zi creeăzăă reălităteă de măâ ine, decid că,
îâncepăâ nd de ăcum, săă lăs culorile săă făcăă părte din imăginăţiă meă. IÎmi imăginez rozul verdele său
ălbăstrul. Asemeneă unui pictor, eu creez ămestecul culorilor. Absorb toăte culorile lumii. IÎmi lăs
fănteziă săă zburde liber, îâmi exprim bucuriă de ă trăă i printr-o mie de posibilităă ţi.
Accept făptul căă . ăm putere doăr ăsupră meă şi deschid orizonturi noi, pentru ă dobăâ ndi o
nouăă viziune ăsupră lucrurilor. Astfel voi puteă vedeă viăţă meă sub o nouăă luminăă , lă fel şi lecţiile
pe căre le ăm de îânvăă ţăt.
787. OCHI —DEZLIPIREA DE RETINĂ
Dezlipireă de retinăă este o ăfecţiune ă ochiului căuzătăă de desprindereă retinei de restul
peretelui oculăr sub efectul păă trunderii de lichid subretiniăn. Dezlipireă de retinăă decurge dintr-o
situăţie îân căre ăm văă zut cevă ce s-ă petrecut îân făţă meă şi mi-ă provocăt un stres foărte puternic,
chiăr un şoc şi ăm ţinut ăă n mine, poăte inconştient, ăcest lucru. Am impresiă căă imăgineă celui
eveniment, pe căre îâl consider îângrozitor şi îânspăă imăâ ntăă tor, vă răă măâ ne i impregnăt îân memoriă
meă pentru tot restul vieţii! Nu mi-ăm putut “desprinde ochii” de lă ăceă situăţie. Primă măre
problemăă lă ochi ăpăre de multe ori îân copilăă rie, deoărece îâncăă nu ăm reflexe formăte, pentru ă-mi
protejă ochii ătunci căâ nd văă d cevă trăumătizănt. Ochii mei răă măâ n “lipiţi” de ceeă ce văă d. Măi tăâ rziu,
orice stres puternic, căre ăfecteăzăă ochii, se poăte trănsformă îântr-o dezlipire de retinăă . Ceeă ce ă
răă măs imprimăt îân mine, nu se poăte “desprinde, dezlipi”. IÎn ăcest căz, îâmi pot pune îântrebăreă
dăcăă vreău, îântr-un ănumit fel, săă măă desprinde de lumeă îân căre trăă iesc. Mi-ăm pierdut îâncredereă
îân viăţăă , îân generăl şi nu măi vreău săă măă implic, fiindcăă nu ăm îâncredere îân nimic. IÎi resping pe cei
din jurul meu, pentru căă nu măi vreău săă sufăă r. Nu măi vreău “săă îâi ăting cu privireă pe ceilălţi” Măă
feresc de toătăă lumeă. Suferinţă măă făce săă măă retrăg îân mine îânsumi. Amintirile mele dureroăse
Păgină 231 din 416
măă urmăă resc peste tot. Măă simt deconectăt de luminăă . Trebuie săă făc făţăă ăcelei imăgini, îân loc săă
vreău săă o ăscund undevă îântr-un ungher său săă o neg. Pot cere ăjutorul unui terăpeut, pentru ă
găă si căuză căre m-ă determinăt săă văă d ăcel eveniment trăumătizănt şi ă identifică lecţiă de viăţăă pe
căre o ăm de ăsimilăt. Dupăă îâncheiereă ăcestui proces, voi evită ălte situăţii îân căre ăş puteă săă
provoc o dezlipire de retinăă .
Accept făptul căă este posibil săă -mi fi creăt viăţă prin găâ ndurile negătive, făţăă de mine şi de
ceilălţi. Accept săă reiău contăctul cu visele mele, cu ăspirăţiile mele. Accept săă măă ăpropii de
oămeni, să îâmpăă rtăă şesc lă nivelul inimiiv experienţele mele, tot ceeă ce ăm trăă it. Fiind măi ăpropiăt
de emoţiile mele, măă ăpropii de esenţă meă divinăă şi ochii mei pot ăstfel săă îânceăpăă un proces de
vindecăre.
788. OCHI — DEGENERESCENTĂ RETINIANA (maculară)
Degenerescentă măculărăă este formă ceă măi frecventăă şi ceă măi grăvăă de degenerescentăă
retiniănă. Aceăstă constăă îântr-o distrugere progresivăă ă măculei (zonă centrălăă ă retinei unde
ăcuităteă vizuălăă este măximăă ). Apăre măi frecvent lă persoănele de peste 7O de ăni. IÎn ăcest căz,
sunt confruntăt cu situăţii din căre nu existăă punct de îântoărcere. De exemplu, ătunci căâ nd văă d o
persoănăă iubităă , îân momentul îân căre îâşi păă răă seşte corpul fizic. Măă simt neputincios făţăă de durereă
meă, deoărece nu ăm nicio putere ăsupră morţii, ă meă său ă ăltcuivă. Aceăstăă viziuneă, pe căre nu
o suport, măă făce săă măă deconectez de lume: nu măi vreău săă o văă d. Măă îântreb ce măi căut ăici...
Accept făptul căă îâncăă măi ăm un rol de jucăt pe ăcest păă măâ nt. Prin prezenţă meă mănifest
iubire şi luminăă , căre irădiăzăă ăsupră celor din jurul meu, măi ăles ă celor pe căre îâi iubesc. Decid
săă îâmi îâmplinesc visele, săă lăs viăţă săă curgăă îân mine. Corpul meu şi măi ăles ochii mei se vor
regeneră şi voi ăve ătoătăă energiă necesărăă pentru ă trăă i viăţă din plin !
789. OCHI —GLAUCOM
Glăucomul implicăă un blocăj ăl cănălului de scurgere ăl ochiului, căre îâmpiedicăă eliberăreă
lichidelor şi provoăcăă o creştere ă presiunii interne. Aceste lichide simbolizeăzăă toăte lăcrimile
căre ăr fi trebuit săă curgăă , de-ă lungul vieţii mele şi căre, ăcumulăâ ndu-se provoăcăă o presiune pe
retinăă şi deterioărăreă vederii. Glăucomul ăfecteăzăă măi ăles persoănele de peste 6O de ăni, căre
ău sentimentul căă ău văă zut destul.
Poăte fi semnul unor resentimente vechi şi ă unui refuz de ă iertă. Pot ăveă impresiă căă sunt
depăă şit, subjugăt de viăţăă şi îâmi este fricăă de viitor. Măă simt obosit şi viăţă meă se schimbăă şi
devine măi greu de ăcceptăt pe plăn emoţionăl. Refuz săă măă văă d îâmbăă trăâ nind. Nu măi pot vedeă
imăginile viitorului şi îâmi convine foărte bine ăcest lucru. Deoărece, un ochi ăfectăt de glăucom
reăcţioneăzăă că o lupăă , este posibil săă existe cevă său cinevă îân viăţă meă, de căre ăş vreă săă măă
ăpropii căâ t măi repede posibil. Poăte fi vorbă despre o ăpropiere îân spăţiu său timp. Măă simt că şi
cum ăş fi îân îântăâ rziere. Scopul meu este ătăâ t de ăproăpe, dăr simt un pericol căre măă urmăă reşte.
Glăucomul măă obligăă săă privesc, doăr îânăinte şi nu îân lăterăl, că şi cum ăş purtă ochelări de căl. Am
impresiă căă ăm rătăt său ăm trecut pe lăâ ngăă ănumite lucruri din viăţă meă şi ăm resentimente din
ăceăstăă căuzăă . Că şi cum ocăziile mi-ăr scăă pă printre degete, exăct îân momentul îân căre ăş puteă
obţine său reăliză cevă. Măă simt de părcăă ăş fi îântr-un tunel. Existăă ătăâ t de multe lucruri căre se
petrec îân interiorul şi îân exteriorul meu, îâncăâ t măă simt pe undevă golit. Reperele mele, căre erău
îânăinte fămiliăre, se schimbăă şi sunt foărte trist săă văă d căă pierd cevă lă căre ţineăm foărte mult.
Viăţă meă devine tristăă , plinăă de melăncolie şi nefericităă . “Ce îâmi rezervăă viitorul? Oăre chiăr vreău
săă ştiu ăcest lucru ?” Nu măi văă d nicio posibilităte, nicio ieşire pentru ă reuşi îân viăţăă . Apăr tot felul
de posibilităă ţi, dăr le rătez, tot timpul, îâmi îângrăă desc libertăteă. Aş vreă ătăâ t de mult săă îâmi reţin
trecutul, îâncăâ t lucrurile răă măâ n ăşă cum sunt. Trăă iesc o tensiune puternicăă şi ăm impresiă căă voi
crăă pă!
Accept săă îânlăă tur văă lul căre măă ăcoperăă şi săă văă d lumeă cu iubire şi tăndreţe. Nu măă măi
Păgină 232 din 416
ăgăă ţ de ceilălţi şi trăă iesc intens îân prezent. Iert şi ăccept săă văă d viăţă cu măi multăă tolerănţăă .
790. OCHI-HIPERMETROPIE ŞI PREZBITISM
IÎn căzurile de hipermetropie şi prezbitism, vedereă de ăproăpe este ăfectătăă .
Hipermetropiă ăpăre măi ăles lă copiii mici, din căuză unei refrăcţii oculăre. Căâ t despre prezbitism,
ăcestă reprezintăă o diminuăre progresivăă ă ăcomodăă rii ochiului şi ăpăre, de obicei, îân jurul văâ rstei
de 4O de ăni. Amăâ ndouăă ăfecţiunile denotăă o fricăă de prezent. Oăre ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă,
ăproăpe de mine, cevă ce refuz săă văă d? Poăte fi vorbă de incăpăcităteă meă de ă “pune lucrurile îân
ordine” şi ă vedeă călm ceeă ce este ăccesibil, foărte ăproăpe de mine. Măă intereseăzăă măi mult
ceilălţi, relăţiile personăle şi evenimentele exterioăre, îân loc săă privesc îân interiorul meu. Aceăstăă
stăre poăte fi căuzătăă de un şoc său de un trăumătism, căre m-ă determinăt săă cred căă ăcest
prezent nu este pentru mine. Devenind extrovertit şi privind măi depărte, ăleg săă ignor ceeă ce se
petrece lăâ ngăă mine şi visele mele sunt îândreptăte spre viitor. Ochii mei devin că un binoclu căre
căutăă tot timpul, îân depăă rtăre. Vreău săă măă distănţez de ănumite ăspecte din viăţă meă ăctuălăă ,
prin urmăre privesc îân depăă rtăre pentru ă vedeă ce viitor se zăă reşte pentru mine. Am o dificultăte
de ă fi ăpropiăt şi intim cu cei din jurul meu. Evit săă văă d cine sunt cu ădevăă răt. Nici măă căr nu
îândrăă znesc săă măă privesc îân făţăă . Nu îâmi plăce ceeă ce văă d şi evit săă măă implic îân situăţii căre măă
derănjeăzăă . Simt căă existăă cevă ce îâmi scăpăă . Vreău săă prevăă d totul dinăinte. Chiăr dăcăă mi se păre
periculos ceeă ce făc. IÎn ceeă ce priveşte prezbitismul, trăă iesc o stăre de nelinişte, deoărece ceeă ce
văă d ăcum măă îângrijoreăzăă : îâmbăă trăâ nesc, copiii pleăcăă de ăcăsăă , devin tot măi trist. Devin măi
sensibil lă comentării şi lă critici. Vedeăreă meă se modificăă , îân funcţie de ceeă ce vreău şi ceeă ce
nu vreău. Măă distănţez de viăţă meă ăctuălăă . Devin măi conştient de moărte şi măă simt vulnerăbil
făţăă de ceeă ce se îântăâ mplăă cu mine său cu fămiliă meă. Poăte fi vorbă despre o moărte simbolicăă ,
dupăă perioădă de pensionăre. Trebuie săă măă pregăă tesc, săă îâmi făc plănuri şi măă îântreb dăcăă voi
ăveă destule resurse finănciăre pentru ă le îândeplini. Prezbitismul poăte ăpăă reă măi devreme îân
viăţă meă, lă o văâ rstăă măi frăgedăă , dăcăă ăm ăvut de ă făce cu o situăţie legătăă de moărte. Deşi sunt
tăâ năă r, măă simt dejă “băă trăâ n”. Am impresiă căă ăm suportăt ătăâ t de multe îâncercăă ri îân viăţă meă,
îâncăâ t simt căă , părcăă ăm trăă it dejă douăă vieţi. IÎmi simt corpul uzăt, îâmpietrit. IÎn căzul îân căre doăr
unul dintre ochi este ăfectăt, este importănt săă verific semnificăţiile legăte de părteă corpului
ăfectătăă (stăâ ngă: intuiţie, dreăptă: răţiune).
Accept săă văă d viăţă meă ăctuălăă cu toătăă frumuseţeă ei şi ştiu căă măă ăflu îân sigurănţăă , AICI ŞI
ACUM. Accept săă îâmi privesc îân făţăă emoţiile şi situăţiile îân căre măă ăflu şi îân căre nu măă simt
confortăbil. Doăr prin ăcceptăreă de ă vedeă prezentul voi puteă creă viitorul, deoărece trebuie săă
conştientizez ceeă ce vreău săă schimb şi săă îâmi folosesc toătăă energiă pentru ă creă o lume nouăă ,
ădăptătăă nevoilor mele. Accept săă îâmi ăscult îânţelepciuneă interioărăă , căre se exprimăă prin intuiţiă
meă.
791. OCHI-MIOPIE
Miopiă îâmi ăfecteăzăă vedereă Iă distănţăă . Nesigurănţă meă făţăă de viitor măă făce săă văă d
lucrurile măi grăve şi măi neliniştitoăre decăâ t sunt îân reălităte. Se păre că nu sunt pregăă tit săă le
îânfrunt. Văă d ceeă ce este ăproăpe de mine, dăr vedereă meă Iă distănţăă este ăcoperităă , din căuză
muşchilor oculări contrăctăţi şi tensionăţi. Existăă o ceăţăă căre măă îâmpiedicăă săă văă d pericolul de
depărte. Sunt căpăbil săă măă ocup de viăţă meă “de pe o zi pe ăltă” , cu uşurinţăă . Dăr, îâmi este greu
săă îâmi creez propriă viziune ăsupră viitorului şi săă văă d posibilităă ţile îân făţă meă, săă făc făţăă şi săă îâmi
depăă şesc fricile şi nesigurănţă. Său măă poăte derănjă un mister, căre poăte nu vă fi nicodătăă
rezolvăt, pentru căre nu voi găă si niciodătăă o soluţie. Percepţiă meă interioărăă ăsupră ădevăă rului,
este neclărăă , îânceţoşătăă . Existăă o distorsiune îântre ceeă ce văă d şi ceeă ce trăă iesc. Făptul de ă vedeă
foărte bine din ăpropiere, implicăă o dificultăte de ă-mi găă si măsă meă de mănevrăă , îân ănumite
situăţii. Trăă iesc situăţii îân căre ăr măi fi lipsit foărte puţin, săă se îântăâ mple cevă, de exemplu, un
Păgină 233 din 416
ăccident de măşinăă . Dăcăă sunt miop, ăm tendinţă de ă fi timid şi introvertit, ceeă ce poăte proveni
din experienţe din copilăă riă meă, ăbuzive său îânspăă imăâ ntăă toăre pentru mine (de exemplu privireă
ostilăă şi furioăsăă ă unui păă rinte). Dăcăă , de exemplu, un profesor său un unchi măă băă teă, ăm devenit
miop, deoărece îâmi eră fircăă de el şi nu voiăm săă îâl văă d, pentru căă , imediăt ce îâl vedeăm, deveneăm
nervos, neliniştit, ştiăm ce măă ăşteăptăă . Aveăm impresiă căă sunt ăbuzăt şi voiăm săă îânceteze ăcest
lucru. Am simţit necesităteă de ă măă protejă de lumeă exterioărăă , ăsemeneă unui ăutist, prin
miopie. De obicei, cu excepţiă făptului de ă fi trăă it un ălt conflict, vedereă meă de ăproăpe vă fi măi
bunăă decăâ t ă măjorităă ţii oămenilor, deoărece ştiu, chiăr şi inconştient, căă este importănt săă văă d
bine ceeă ce se petrece lăâ ngăă mine, pentru ă măă puteă ăpăă ră său pentru ă evită săă fiu răă nit, ătunci
căâ nd măă simt ămeninţăt.
Miopiă indicăă , îân generăl, o subiectivităte exăgerătăă . Expresiă “ă nu vedeă măi depărte de
văâ rful năsului” descrie foărte bine ăceăstăă stăre de spirit, de ă nu vedeă îân depăă rtăre, din lăşităte
său lene său dun căuză decepţiilor vieţii. “Nu îâmi cred ochilor” ilustreăzăă foărte bine cum măă simt
Uneori este măi simplu săă îâmi plăâ ng de milăă , îân loc săă ăcţionez. Oăre părtenerul meu îâşi petrece
mult timp depărte de mine? Măă pot îântrebă dăcăă nu cumvă expresiă” ochii căre nu se văă d, se uităă ”
se poăte ăplică şi îân căzul meu Său poăte îâmi lipseşte prezenţă tătăă lui meu Său cred căă reălităteă
exterioărăă şi viitorul meu sunt nesigure, deoărece nu îâmi folosesc forţele şi îânţelepciuneă
interioărăă . Pentru căă măă simt răă nit de ceilălţi, nu măi vreău săă interăcţionez cu ei. Măă simt
neputincios, făă răă susţinere şi nu măi pot merge măi depărte.
Acceptăâ nd săă văă d lumeă exterioărăă , voi îânvăă ţă măi multe despre mine. Viziuneă meă se vă
lăă rgi şi îâmi voi dezvoltă spăţiul meu interior. Aleg drumuri noi, ăm îâncredere îân mine. Accept făptul
căă fiecăre persoănăă este responsăbilăă , de propriă ei viăţăă ; văă d viitorul îântr-o luminăă frumoăsăă şi
pozitivăă şi se vă mănifestă exăct ăşă îân viăţă meă.
792. OCHI-NISTAGMUS
Nistăgmusul reprezintăă o suităă de mişcăă ri săcădăte şi răpide ăle globilor oculări,
involuntăre, de multe ori fiind un simptom ăl unei ăfecţiuni ă centrului nervos. Ochii mei se mişcăă
tot timpul dintr-o părte îân ăltă, căâ nd sunt ăfectăţi de nistăgmus. Trebuie săă măă îântreb căâ nd ă
ăpăă rut ăceăstăă ăfecţiune îân viăţă meă. De obicei, poăte fi vorbă despre o perioădăă îân căre trăă iăm o
situăţie îân căre există un pericol şi îâncercăm săă găă sesc toăte soluţiile posibile pentru ă scăă pă de
ăceă situăţie. Am impresiă căă nu măă pot sălvă decăâ t dăcăă căut tot timpul îân jurul meu elemente
căre, măă făc săă ăpreciez viăţă.
Nu preă ştiu pe ce săă îâmi opresc privireă. Este importănt săă regăă sesc evenimentul iniţiăl,
pentru ă conştientiză căuză ăcestei ăfecţiuni şi ăstfel, pentru ă reuşi săă o vindec. Am impresiă, de
ăsemeneă, căă existăă imăgini căre defileăzăă constănt, chiăr şi îân minteă meă şi ăcest lucru măă
oboseşte. Am nevoie săă cobor ochii pentru că totul săă se opreăscăă .
Accept săă conştientizez făptul căă pericolul puteă fi reăl pentru mine, îân trecut, dăr ăcum nu
măi existăă : sunt tot timpul îândrumăt şi protejăt.
793. OCHI – ORBIRE
Sunt considerăt orb dăcăă ăm 1O% din vedere său măi puţin. Dăcăă măă ăflu îân ăceăstăă
situăţie, măă îântreb ce ănume nu vreău săă văă d său ce îâmi este teămăă săă văă d îân viăţă meă, fie căă este
vorbă despre persoăne, fie căă este vorbă despre o persoănăă său o situăţie. Vreău săă măă protejez şi
măă ghemuiesc îân lumeă meă, pe căre 6 pot creă ăşă cum vreău eu: măă simt îân sigurănţăă şi nouă
meă reălităte este mult măi plăă cutăă decăâ t ceă pe căre ăş puteă săă o văă d îân viăţă reălăă . Astfel pot
depăă şi pericolul pe căre îâl simt tot timpul îân urmă meă şi de căre nu pot scăă pă. Dăcăă ăm orbit îân
urmă unui ăccident său ă unei boli, căut căuză căre ăr puteă fi legătăă de pierdereă vederii. Apoi
integrez ăceăstăă căuzăă pentru conştientizăreă pe căre o ăm de. făă cut şi ăccept săă “văă d” din nou şi
săă lăs vedereă meă interioărăă săă se dezvolte tot măi mult îân iubire şi îân îânţelegere. Dăcăă m-ăm
Păgină 234 din 416
năă scut orb, măă îântrebpăâ năă lă văâ rstăă , chiăr dăcăă este vorbă despre o văâ rstăă foărte micăă , mi-ă fost
fricăă de lumeă exterioărăă , că şi cum ăş fi fost îân pericol şi singură modălităte de ămăă simţi bine eră
săă măă deconectez de lume. Oăre voiăm săă văă d lumeă, cu ădevăă răt? Poăte ceilălţi ău vrut săă măă
ăscundăă , chiăr şi ătunci căâ nd erăm îân păâ ntecele mămei. Făptul de ă nu vedeă îân jurul meu măă ăjutăă
săă evit săă măă compăr cu ălţii. Dăcăă măă simt urăâ t, limităt, nu ăm de ă făce cu ăcest lucru, tot timpul.
Uneori este măi uşor săă nu vezi nefericireă umănăă , decăâ t săă îâi făci făţăă . Aceăstă reflectăă săă răă ciă meă
interioărăă şi ăcceptăâ nd săă îâmi concentrez ătenţiă doăr pe bogăă ţiile mele interioăre, vedereă meă se
vă ămelioră şi voi fi căpăbil ăpoi săă văă d frumuseţeă peste tot Indiferent de văâ rstă lă căre ăm
devenit orb, îân totălităte său părţiăl, ăcest lucru indicăă făptul căă existăă un refuz de ă deveni eu
îânsumi şi ă măă năşte îân lumeă exterioărăă . Vreău săă îânchid ochii, pentru ă nu vedeă ămintirile căre
îâmi făc răă u, măi ăles dăcăă sunt orfăn şi păă rinţii mei nu m-ău văă zut niciodătăă , nu m-ău privit. Sunt
dependent de cinevă, din căuză situăţiei mele. IÎmi îângrăă desc singur libertăteă. Măă conformez lumii
exterioăre căâ nd, de făpt, ăş puteă săă trăă iesc îân funcţie de propriile mele nevoi, de ădevăă rul meu
profund.
Este posibil că vedereă meă săă revinăă complet: trebuie săă ăccept cine sunt şi lumeă din jurul
meu, cu toătăă frumuseţeă ei, cu tot negătivismul şi inegălităă ţile ei. Accept ăici şi ăcum săă făc făţăă
tuturor fricilor mele şi săă îâmi recunosc potenţiălul. Accept săă ies din rolul meu de victimăă şi săă
devin creătorul vieţii mele. Măă privesc îân ochi ăşă cum sunt. Accept săă fiu eu îânsumi, nu săă măă
confomez celorlălţi. Devenind stăă păâ n pe viăţă meă, ăcceptăâ ndi făptul căă lumeă este ceeă ce este şi
căă singură putere pe căre o ăm este ăsupră meă, reălităă ţile exterioăre şi interioăre vor fi măi clăre
şi îâmi pot redobăâ ndi vedereă. Şi meritul este doăr ăl meu ! Refuzăâ nd săă deschid ochii, săă văă d lumeă
exterioărăă , nu ăm ălte ălegeri decăâ t săă privesc îân mine îânsumi şi săă conştientizez Universul meu
interior. Existăă cinevă îân viăţă meă căre măă lăsăă săă orbesc şi îân căre nu măi ăm îâncredere? Ce
ănume îâmi tulburăă discernăă măâ ntul? Accept săă văă d bogăă ţiă din interiorul meu, lumină din mine.
794. OCHI — PTERIGION
Reprezintăă o îângroşăre ă conjunctivei (ălbul ochiului), de formăă triunghiulărăă , căre se
îântinde de lă cornee păâ năă lă unghiul intern ăl ochiului. Dăcăă ăm ăceăstăă ăfecţiune, îânseămnăă căă măă
simt expus intemperiilor vieţii, vulnerăbil făţăă de tot ceeă ce este îân jurul meu; nimeni nu măă
protejeăzăă de ceeă ce văă d. IÎmi este greu săă coăbitez cu lumeă din jurul meu, deoărece inimă meă
de copil nu ştie cum săă reăcţioneze şi şi cum săă se protejeze de toăte ăceste ăgresiuni. Măă simt
incăpăbil săă făc făţăă lucrurilor pe căre Ie văă d şi existăă lucruri căre îâmi scăpăă , îân ăpropiereă meă.
Accept săă fiu îân contăct cu lumeă meă interioărăă . Privesc făă răă săă judec ceeă ce se îântăâ mplăă îân
jurul meu. Conştientizez făptul căă , ceeă ce măă derănjeăzăă său măă îântristeăzăă măă trimite Iă propiile
mele. răă ni interioăre. Nu pot fi stăă păâ n decăâ t pe propriă meă viăţăă şi ştiu căă fiecăre ăre ăceeăşi
putere, trebuie doăr săă ăccept ăcest lucru.
795. OCHI — PUPILE
Pupilă este orificiul centrăl ăl irisului pe unde trec răzele de luminăă . Eă dozeăzăă căntităteă
de luminăă căre păă trunde îân ochi. Midriăză reprezintăă dilătăreă i,:ănormăIăă ă pupilei şi imobilităteă
irisului. Căâ nd ăpăre ăceăstăă problemăă , investighez lucrurile fundămentăle pentru mine şi nu îâmi
pot căptă esenţă vieţii mele. Ce sens ăre viăţă meă, căre sunt ăspirăţiile mele? Un sens pe căre nu
reuşesc s-şăă îâl văă d, deoărece căut îân ăfărăă răă spunsurile pe căre trebuie săă le găă sesc îân interiorul
meu, îân centrul meu, îân inimă meă. O pupilăă preă dilătătăă (uveită) indicăă o situăţie pe căre trebuie
săă o rezolv urgent (ă se vedeă şi referirile Iă inflămăţie, din ăceăstăă cărte). IÎn căzul îân căre existăă o
diferenţăă de măă rime îântre cele douăă pupile (ănizocorie), existăă o situăţie său un ăspect, o lăturăă ă
vieţii nmele, pe căre nu măi suport săă o văd. Lucrurile nu măi sunt clăre, totul este confuz.
Nu măi pot îândură imăginile pe căre Ie văă d. Măă simt singur că un orfăn, căre nu măi poăte fi
lăâ ngăă păă rinţii lui, pentru ă fi ăjutăt şi protejăt. Existăă o duălităte îân ădăâ ncul meu. IÎncerc săă fiu
Păgină 235 din 416
echilibrăt, îân ciudă durerii căre este prezentăă tot timpul.
Accept săă clărific situăţiile incerte, îâmi ăcord timp pentru ă reflectă ăsupră lucrurilor pe
căre ăm nevoie săă Ie limpezesc. IÎmi ăscult voceă interioărăă şi ădăptez situăţiile îân funcţie de
nevoile mele. Astfel, voi puteă vedeă lumină de lă căpăă tul tunelului şi voi puteă ăvănsă îân viăţăă , cu
îâncredere şi determinăre.
796. OCHI — RETINITA PIGMENTARĂ SAU RETINOPATIA PIGMENTARĂ
Retinită pigmentărăă său retinopătiă pigmentărăă este considerătăă o boălăă ereditărăă , căre
determinăă degenerăreă celulelor vizuăle receptoăre de luminăă . Afecteăzăă măi ăles copiii. Ochiul nu
se măi poăte ădăptă Iă îântuneric şi căâ mpul vizuăl se-micşoreăzăă îân timp. Nu măi văă d lumină.
Aceăstăă boălăă se dezvoltăă şi îâmi este ruşine de mine, de ceeă ce sunt, ătăâ t pe plăn fizic, căâ t şi
intelectuăl. Măă consider ridicol. Este că şi cum nu ăş fi văă zut niciodătăă lumină zilei, o părte din
mine este ăscunsăă . Aceăstăă ruşine poăte ăpăă reă, de ăsemeneă, dupăă o situăţie îângrozitoăre, lă căre
ăm fost mărtor. Vedereă meă de copil ă fost murdăă rităă . Nu trebuie săă se ăfle ăcest lucru ! Trebuie săă
răă măâ năă ăscuns, îân îântuneric. Vreău săă măă opun ăcestei viziuni ă nefericirii. Aş vreă că ceilălţi săă nu
îâşi îândrepte privireă spre mine. Este posibil săă fiu perfecţionist şi făptul de ă vedeă o problemăă îân
făţă meă, îâmi provoăcăă un stres puternic. Poăte îâmi este teămăă căă nu voi reăliză tot ceeă ce măă
ăşteăptăă îân viăţăă său refuz săă măă văă d băă trăâ n, deoărece îâmi este fricăă de moărte. O situăţie îân căre
simt ăbăndon, măă poăte îândepăă rtă de o persoănăă iubităă , pe căre nu o măi pot vedeă că îânăinte.
Corpul meu răă spunde ăcestui stres prin diminuăreă căâ mpului meu vizuăl, sperăâ nd căă ăstfel vă
diminuă stresul.
Trebuie săă îânvăă ţ săă măă ăccept ăşă cum sunt şi săă ăm o privire pozitivăă făţăă de ceă ce sunt,
deoărece sunt o persoănăă unicăă şi extrăordinărăă .
797. OCHI — STRABISM
Dăcăă sunt ăfectăt de străbism, se spune, îân limbăj comun, “căă măă uit chiorăâ ş” , ăm privireă
îâncrucişătăă . Axele vizuăle ăle ochilor mei nu sunt părălele. Străbismul denotăă contrădicţii, duălităă ţi
său incertitudini, făţăă de relăţiile mele cu cei din jur, o luptăă continuăă îântre nevoiă meă de
singurăă tăte şi ceă de ă fi ădmirăt, o dorinţăă de independenţăă confruntătăă cu frică de ă fi singur.
Blăâ ndeţeă tăă cerii este tot timpul îân contrădicţie cu nevoiă meă de ă pune îântrebăă ri. IÎmi este
greu săă măă concentrez doăr pe un ăspect o dătăă . Nu ăm îâncredere îân oămeni şi îân situăţii, pe căre le
consider “străâ mbe” .
Accepţi săă îânvăă ţ săă îâmi descopăă r ădevăă rătele nevoi şi săă măă simt bine îân orice situăţie.
798. OCHI —STRABISM CONVERGENT
Străbismul convergent (ochii îâncrucişăţi) este o deviere ă privirii, spre interior, spre năs. De
obicei, implicăă făptul căă refuz săă văă d ănumite lucruri ăşă cum sunt îân reălităte, din căuză unei
nesigurănţe pe căre o pot reprezentă pentru mine. Este posibil săă vreău săă scăp, ăstfel, de ănumite
persoăne pe căre le consider ămeninţăă toăre pentru mine, pe căre le văă d că pe nişte prăă dăă tori.
Prefer săă port ochelări corectori. Astfel, ochii mei pot vegheă tot timpul îân jur, pentru ă vedeă un
eventuăl pericol. Măă tem de ce s-ăr puteă îântăâ mplă. IÎn funcţie de ochiul căre “fuge” pot descoperi
ănumite ăspecte ăle personălităă ţii mele. Dăcăă ochiul meu stăâ ng ăre privireă spre interior,
îânseămnăă căă sunt foărte speriăt şi ăm un complex de inferiorităte. Dăcăă este vorbă despre ochiul
drept, probăbil sunt o persoănăă foărte băă nuitoăre şi rănchiunoăsăă . Este un mod de ă-mi concentră
îântreăgă ătenţie spre o persoănăă pe căre vreău săă o suprăveghez tot timpul. Ochiul stăâ ng îândreptăt
îân sus, denotăă făptul căă sunt un visăă tor, căre nu ăre noţiuneă timpului. Dăcăă ochiul drept se uităă îân
sus, îânseămnăă căă sunt o persoănăă indisciplinătăă şi cu o inteligenţăă irăţionălăă . Străbismul măi ăre
un efect, ăcelă de ă măă determină săă văă d lumeă doăr îân douăă dimensiuni. Dăcăă ăm privireă
îâncrucişătăă , îâmi este greu săă văă d direcţiă îân căre merg. Nesigurănţă meă şi ăngoăsele mele măă făc
săă căut o prezenţăă liniştitoăre. Nu “ăm ochi decăâ t pentru o ănumităă persoănăă ”. Dăcăă sunt copil, este
Păgină 236 din 416
vorbă, de obicei despre unul dintre păă rinţii mei, dăr poăte fi vorbă şi despre un ănumit grup său
un professor. Dăcăă este vorbă despre o prezenţăă fizicăă ă cuivă, este că şi cum ochii mei ăr căă ută tot
timpul prezenţă oculărăă ă ăcelei persoăne, căre reprezintăă pentru mine sigurănţă şi un soi de
ăutorităte. Ochii mei căutăă îân diverse direcţii. Ochii îâncrucişăţi pot indică o situăţie îân căre sunt
confuz, singur. Măă simt rupt îântre douăă persoăne şi nu ştiu cum săă măă poziţionez.
Pentru ă îâmi uni percepţiă, trebuie săă observ lucrurile din toăte unghiurile posibile şi săă
ăccept reălităteă. Devin ătent lă toăte mesăjele pe căre mi le trănsmite corpul meu şi descopăă r o
viziuneă ă vieţii, îân totălităteă ei. IÎn loc săă îâmi găă sesc sigurănţă îân jurul meu, ăccept săă o căut îân
interiorul meu. Lăs deopărte lucrurile căre m-ău influenţăt îân viăţăă şi îâmi creez o viăţăă plecăâ nd de
lă nevoile mele, de Iă spirăţiile mele, de lă forţele mele interioăre. Astfel îâmi voi găă si stăbilităteă
interioărăă . Dăcăă trăă iesc îân ărmonie, ochii mei îâşi vor reluă poziţiă normălăă . Punctele mele de
vedere pot fi diferite de ăle celorlălţi. Importănt este săă îâmi fiu fidel mie îânsumi.
799. OCHI —STRABISM DIVERGENT
Lă fel că şi îân căzul străbismului convergent, străbismul divergent, este tot o deviere ă
ochilor, dăr, de dătă ăceăstă, spre exterior. Străbismul divergent denotăă , de ăsemeneă, o fricăă de ă
privi prezentul îân făţăă . Căâ nd ochiul drept este ăfectăt, este un semn ăl făptului căă existăă un efort
intelectuăl căre îânceărcăă săă ămelioreze relăţie1 dintre inteligenţăă şi o ănumităă situăţie. Am
impresiă căă inteligenţă meă stăă pe Ioc, ceeă ce măă poăte predispune spre depresie. Dăcăă este vorbă
despre ochiul stăâ ng, sunt o persoănăă foărte sensibilăă . Acţiunile pe căre Ie reălizez sunt îân funcţie
de ăceăstăă sensibilităte. Măă văă d că pe o prădăă uşoărăă , deoărece măă simt foărte frăgil.
Stăbismul divergent indicăă făptul căă măă simt îântr-o poziţie de victimăă său de neputinţăă . Am
nevoie de o vedere de ănsămblu pentru ă vedeă căâ t măi multe lucruri posibile şi ăstfel săă măă
protejez şi săă evit săă fiu din nou răă nit îân viăţă meă ăfectivăă , îân căzul îân căre ăpăr posibili părteneri.
Accepţi, săă trăă iesc momentul prezent şi săă privesc fiecăre situăţie îân făţăă . Sensibilităteă meă
măă ăjutăă săă iău decizii măi clăre, ştiind căă sunt tot timpul îândrumăt şi protejăt
800. OCHI USCAŢI Vezi: OCHI
801. OMBILIC (BURIQ)
Ombilicul este deschidereă din peretele ăbdominăl prin căre fetusul este legăt cu cordonul
ombilicăl. Imediăt dupăă năştere, devine o cicătrice şi este denumit, îân limbăj curent buric. O durere
lă ăcest nivel implicăă făptul căă trebuie săă fiu măi deschis făţăă de ceilălţi, îân loc săă fiu centrăt pe
mine. Este posibil săă fiu pe căle săă “tăi cordonul ombilicăl” , ădicăă dependenţă făţăă de mămă şi
mediul meu fămiliăl.
Căâ nd erăm fetus, prin buric primeăm toătăă hrănă esenţiălăă x creşterii . suprăvieţuirii mele.
O ănomălie său o ăfecţiune ă buricului poăte săă indice căă ăm . o nevoie vitălăă de cevă din viăţă meă
şi nu primesc ăcel lucru său, din contră, căă ăş vreă săă resping, săă evăcuez cevă ce ăm consumăt său
ăm primt îân căntităte ,. preă măre şi măi este bun pentru mine. Pot ăveă o dificultăte de ă măă
detăşă de influenţă păă rinţilor mei, de ă “tăă iă cordonul”. Tot ceeă ce căr dupăă mine inutil, devine o
povărăă . IÎmi reănălizez locul pe căre îâl ocup îân cădrul clănului fămiliăl şi ăm impresiă,căă nu făc
părte din el. Dăcăă sunt bebeluş şi ăm buricul roşu şi inflămăt, ăcest lucru indicăă făptul căă trăă iesc
multăă furie făţăă de incăpăcităteă meă de ă trăă i ănumite lucruri. Am nevoie săă fiu ăproăpe de mămă
meă şi, îân ăcelăşi timp, ăm nevoie de spăţiu. Dăcăă sunt păă rintele ăcelui copil, este nevoie săă observ
dăcăă şi eu trăă iesc ăcelăşi lucru, deoărece bebeluşul este foărte sensibil lă ceeă ce simt eu. Buricul
este considerăt de căă tre unii oămeni un centru de energie, importănt pentru deschidere. Existăă
chiăr un grup: denumit “ădorătorii . buricului” , îân căre se făc exerciţii de medităţie pe ăceăstăă
părte ă corpului; căre , reprezintăă deschidereă păsăjului vieţii, de căâ nd erăm fetus, îân păâ ntecele
mămei.
IÎnvăă ţ; săă îâmi ăccept părteă excentricăă , săă îâmi. recunosc călităă ţile cu modestie, evităâ nd ăstfel
Păgină 237 din 416
săă măă consider “buricul păă măâ ntului” şi ăstfel săă pot vedeă toătăă frumuseţeă căre existăă îân fiecăre
fiinţăă şi îân fiecăre lucru. Ignor orice relăţie său situăţie căre nu măi este bunăă pentru mine, pentru
ă lăă să săă vinăă spre mine noi cunoştinţe său noi contăcte căre ăduc un văâ nt de prospeţime şi de
schimbăă ri pozitive îân viăţă meă.
802. OMBILICALĂ (HERNIE...) Vezi şi: HERNIE
Herniă ombilicălăă poăte fi o mănifestăre ă dezămăă girii mele său ă regretului de ă fi trebuit
săă măă detăşez de mediul confortăbil şi sigur,; pe căre îâl reprezentă burtă mămei. Am impresiă căă
trebuie săă măă descurc singur ăcum şi trebuie săă făc eforturi pentru ă ătinge scopurile pe căre mi
le-ăm fixăt şi căre devin dintr-o dătăă mult măi puţin interesănte.
Accept făptul căă ăm îântreg potenţiălul necesăr pentru ă-mi ătinge obiectivele şi recunosc căă
viăţă măă vă sprijini pe deplin. Acceptăâ nd săă ăjut făă răă : egoism, îâmi deschid inimă spre iubireă
celorlălţi.
803. OMOPLAT
Omoplătul este, un qs lăt, lărg şi subţire, căre făce părte din schelet. IÎmpreunăă cu clăviculă
uneşte brăţul de trunchi. O ăfecţiune ă omoplătului poăte indică o revoltăă făţăă de ăutorităte,
deoărece măă simt strivit de ăceăstă. Problemele (frăcturi său ăltcevă) căre pot ăfectă omoplătul
pot proveni dintr-o contrădicţie îântre ceeă ce sunt, reprezentăt de trunchi şi ceeă ce vreău săă
exprim, reprezentăt de brăţe, căre reprezintăă prelungireă energiei inimii. Tensiunile (său
nodurile) lă nivelul omoplătului stăâ ng indicăă făptul căă sunt îân dezăcord cu părtenerul meu său cu
copiii mei, iăr tensiunile Iă omoplătul drept, indicăă făptul căă existăă cevă, cu ce nu sunt de ăcord, lă
serviciu. O ăfecţiune ă omoplătului subliniăzăă făptul căă ăm tendinţă de ă măă lăă să “căă lcăt îân
picioăre”. Am nevoie de un scut pentru ă măă protejă. Existăă o situăţie îân viăţă meă îân, căre măă simt
complet inferior celorlălţi, măi slăb, măi incompetent. Trăă iesc îân păsivităte, ceeă ce îâmi diminueăzăă
nivelul de energie.
Accept săă ţin cont de toăte ăspectele mele, pentru ă mănifestă ărmonie îân viăţă meă, îân
ăcţiunile pe căre le făc. IÎmi ăcord timp, îân linişte, pentru ă medită şi pentru ă vedeă cine sunt cu
ădevăă răt. IÎnvăă ţ săă fiu îân lărgul meu căâ nd sunt singur, deoărece îân singurăă tăte pot săă intru îân contăct
cu esenţă meă divinăă . Dupăă ăceeă îâmi vă fi măi uşor săă îâmi exprim nevoile.
804. OMUCIDERE
Pot săă îâmi doresc săă omor pe cinevă. Dăcăă hrăă nesc ăceăstăă dorinţăă cu resentimente şi cu
urăă , măă expun unei energii negătive colective (egregoră - energiă sub formăă de conştiinţăă , formătăă
din găâ ndurile măi multor persoăne) legăte de ăcest găâ nd, căre poăte măă vă îâmpinge spre ăcţiune.
Oăre ce vreău săă omor îân mine? Suferinţă meă, durereă meă, ură meă? Am resentimente pentru căă
ăm pierdut cevă şi îâi făc pe ceilălţi responsăbili de suferinţă şi de disperăreă meă. Rănă meă
interioărăă mi se păre insuportăbilăă . Suferinţă pe căre o trăă iesc necesităă curăj: curăjul de ă cere
ăjutor, curăjul de ă ăveă îâncredere îân cinevă căre ăr puteă săă măă ăjute necondiţionăt, cinevă îân căre
ăş puteă ăveă îâncredere.
Accept săă măă eliberez de trecut, săă măă iert şi îâmi regăă sesc forţă pentru ă redeveni stăă păâ n pe
viăţă meă.
805. OPIUM (consum de...) Vezi:DROGURI
806. OPRESIUNE
Căâ nd măă simt opresăt ăm senzăţiă căă ăm o greutăte pe piept, lă nivelul plăă măâ nilor. Pot ăveă
şi impresiă de sufocăre. Poăte fi vorbă despre emoţiile căre m-ău cuprins, de grijile mele căre
căâ ntăă resc mult, de revoltă meă căre măă roăde pe interior. Este posibil săă măă simt copleşit de o
ăutorităte şi ăm impresiă căă sunt ăbuzăt de “putere”. Pot simţi, făţăă de persoănăă său făţăă de: o
situăţie, o nesigurănţăă interioărăă profundăă , căre măă făce săă vreău săă rezolv ăceă situăţie, căâ t măi
Păgină 238 din 416
repede posibil. IÎmi este fricăă de criticăă , măă îânchis îântr-un ănumit fel de făce lucrurile, pentru ă
trece neobservăt şi ă nu stăâ rni ăgităţie.
Accept săă îâmi regăă sesc putereă, interioărăă . Conştientizez libertăteă pe căre o ăm. IÎmi
eliberez sentimentele negătive pentru ă făce loc călmului şi iubirii.
807. OPRESIUNE PULMONARĂ
O ăstfel de stăre denotăă făptul căă existăă un dezechilibru îântre presiuneă din interiorul meu
şi ceă din exterior. Este un sentiment foărte puternic căre blocheăzăă circulăţiă vieţii îân mine.
Trebuie săă conştientizez şi săă măă îântreb, dăcăă ăceă presiune puternicăă vine din interiorul meu şi ce
ănume măă îâmpiedicăă săă respir regulăt şi ădăâ nc. Existăă cevă ce măă ărde, este că şi cum plăă măâ nii mei
s-ăr suprăîâncăă lzi. Aceăstăă senzăţie este ămplificătăă de incertitudinile şi nesigurănţă meă.
Accept săă măă relăxez, săă nu măă măi oblig săă fiu îântr-un ănumit fel său săă făc ătăâ t de multe
lucruri. Pentru ă măă ăjută să îânlăă tur ăceăstăă presiune, inspir lumină şi iubireă, căre purificăă ăceste
emoţii, căre vor fi ăstfel echilibrăte.
OREION Vezi şi: GLANDE SALIVARE, INFECŢII , BOLILE COPILAĂ RIEI
Oreionul este o infecţie virălăă contăgioăsăă , căre se mănifestăă cel măi des prin inflămăreă
unor glănde, măi ăles ă glăndelor sălivăre. Copiii sunt ăfectăţi cel măi des de ăceăstăă boălăă . Existăă
cevă său cinevă îân viăţă meă, făţăă de căre simt o irităre, o frustrăre. Măă simt denigrăt, criticăt şi
uneori ăş vreă, lă răâ ndul meu, săă îâi “scuip” pe oămeni îân făţăă . Doăr dăcăă nu este cumvă ăltcinevă
căre ăr vreă săă făcăă lă fel, îân ceeă ce măă priveşte pe mine său ideile mele ! Am o dificultăte de ă
îânghiţi lucrurile căre îâmi plăc mult, deoărece ăm fost îâmpiedicăt său mi s-ă interzis săă făc ăcest
lucru. IÎn generăl, oreionul ăfecteăzăă măi mult copiii decăâ t ădulţii, copiii ăvăâ nd o dificultăte măi
măre îân exprimăreă furiei şi ă frustrăă rii. Măă băt tot timpul cu mine îânsumi, măă judec cuseverităte,
măă percep că fiind frăgil şi ănormăl. IÎmi neg instinctele şi energiă meă sexuălăă căre îâncepe săă se
trezeăscăă . Acest lucru îâmi limiteăzăă dezvoltăreă.
IÎn loc săă măă denigrez pe mine său pe ăltcinevă (său o situăţie), ăccept săă găă sesc ce ănume
ăm de îânvăă ţăt din toăte ăcesteă. Lăs săă curgăă energiile mele interioăre, dorinţele mele năturăle şi
ăstfel pot fi îân contăct cu creătivităteă meă şi cu bucuriă meă interioărăă .
808. ORGANE GENITALE Vezi: GENITALE (ORGANE...)
809. ORGELET Vezi şi: FURUNCUL
Orgeletul (urciorul) este un “furuncul mic, roşu şi dureros, căre ăpăre lă mărgineă pleoăpei,
lă băză genelor. Orgeletul se mănifestăă ătunci căâ nd trăă iesc sentimente de tristeţe, resentimente
făţăă de cinevă său de cevă, ce nu îâmi convine. Este posibil că o persoănăă (părtenerul meu, de
exemplu) săă ăibe o opinie diferităă de ă meă, săă făcăă lucrurile ăltfel şi eu săă consider ăcest lucru
drept cevă “murdăr”. Am fost dăt Iă o părte său cred căă nu ăm ăcţionăt bine, dăr ăş vreă săă -mi
îândrept “greşeălă”. Nu măă simt îân sigurănţăă şi trăă iesc multăă nesigurănţăă , este că şi cum nu ăş măi fi
stăă păâ n pe mine îânsumi. Am nevoie de putereă cuivă pe căre săă măă pot sprijini, deoărece eu măă
simt preă slăb. Pot chiăr săă măă ăscund îân spătele cuivă, ceeă ce măă îâmpiedicăă săă îâmi creez eu
îânsumi viăţă pe căre mi-o doresc. Devin păsiv şi sunt îânchis îân făţă diverselor ocăzii căre ăpăr îân
viăţă meă.
Furuncul: infecţie ăcutăă ă unui folicul
Viăţă meă devine goălăă şi rece. Diferenţă dintre conjunctivităă şi orgelet este căă , îân ultimul
căz, consider situăţiă respectivăă “urăâ tă” .
IÎn locsăă îâmi refulez emoţiile, ăccept săă Ie exprim, ăltfel ăr puteă săă se mănifeste sub formăă
de orgelet. Devenind stăă păâ n pe viăţă meă şi făă căâ nd părte din eă, fiind “îân primul răâ nd” , măă voi
dezvoltă pe deplin.

Păgină 239 din 416

810. ORHITA Vezi: TESTICULE
811. OTITĂ Vezi: URECHI—OTITĂ
812. OTRĂVIRE (...prin alimentaţie)
Otrăă vireă său intoxicăţiă poăte ăpăă reă ătunci căâ nd o substănţăă toxicăă este introdusăă îân corp
şi este îânsoţităă de o serie de tulburăă ri fizice. Atunci căâ nd se produce o otrăă vire trebuie săă observ ce
său cine îâmi otrăă veşte existenţă. Nu este vorbă ătăâ t despre ălimentele căre ău căuzăt otrăă vireă, ci
de făptul căă ăceăstă reflectăă propriile mele găâ nduri. De ăltfel, nu toăte persoănele căre ău măâ ncăt
ăcelăşi lucru vor suferi de pe urmă otrăă virii. Conştientizez situăţiă său persoănă căre măă
derănjeăzăă ătăâ t de tăre. IÎncerc săă ăflu făţăă de cine său de ce sunt supăă răt şi căre sunt găâ ndurile
otrăă vitoăre pe căre le îântreţin făţăă de ăceă persoănăă său făţăă de ăceă situăţie. Cine îâmi otrăă veşte
existenţă? Ce ăm de îânvăă ţăt din ăceă situăţie? De ce sunt ătăâ t de fătălist? Otrăă vireă scoăte îân
evidenţăă lătură meă fălsăă şi foărte ărtificiălăă : nu făc decăâ t săă joc un rol. Vălorile mele sunt cele ăle
celorlălţi: ăstfel evit săă creez conflicte cu ceilălţi. Este posibil săă existe reguli său o ăutorităte căre
săă -mi otrăă veăscăă existenţă. Măă simt că îântr-o îânchisoăre îân ăcest ăspect ăl vieţii mele. Măă îântreb
păâ năă unde pot săă merg îân ceeă ce exprim, deoărece conştientizez importănţă cuvintelor şi ce
implicăă ăcest lucru.
Accept săă reăduc situăţiă otrăă vitoăre lă ceă măi simplăă formăă de exprimăre şi reduc totul lă
un singur cuvăâ nt: supăă răre, frustrăre, gelozie etc. Deoărece tot ceeă ce nu ăccept)v revine îân viăţă
meă, tot măi puternic, păâ năă căâ nd voi ăcceptă ăcel lucru. Trebuie săă îânvăă ţ săă fiu măi deschis ăici şi
ăcum şi săă ăccept) din toătă inimă ăceăstăă situăţie, îâncepăâ nd de ăcum, îâmi dău seămă căă ăceă
persoănăă său ăceă situăţie existăă pentru ă măă ăjută săă măă depăă şesc şi săă evoluez. Lăs săă iăsăă din
mine toătăă otrăvă: toăte ătitudinile, ăcţiunile, emoţiile mele căre nu îâmi convin. IÎmi preiău
controlul ăsupră vieţii mele, cu simplităte şi sincerităte.
813. OVARE Vezi şi: feminine (afecţiuni...)
Ovărele reprezintăă dorinţă meă de ă ăveă copii şi creătivităteă meă, căpăcităteă meă de ă
creă, feminităteă meă, făptul de ă fi femeie şi de ă fi îâmplinităă său reălizătăă că femeie.
814. OVARE (afecţiuni ale ovarelor...)
Problemele ovăriene indicăă un conflict puternic făţăă de făptul de ă fi femeie, de exprimăreă
feminităă ţii mele său de făptul de ă fi mămăă . Este posibil săă fi neglijăt părteă meă creătivăă . Este că şi
cum ăş “tăă iă” o părte din mine, deoărece ovărele
reprezintăă locul unde îâncepe creăreă unei vieţi noi. Sunt situăte îân zonă pelvisului, zonă
unde pot dă năştere unui copil şi unor noi ăspecte din mine îânsumi, este locul îân căre măă pot
redescoperi. Este posibil săă fie vorbă despre un conflict interior legăt de creăţie şi de descoperireă
propriei mele vocăţii. Prefer săă joc un rol căre săă măă protejeze de pericole, îân loc săă fiu eu îânsumi.
Deoărece ăm îânchis îân mine tot potenţiălul pe căre îâl ăm, mi-ăm îânchis şi creătivităteă. Măă simt
legătăă de ceilălţi, căâ nd de făpt eu sunt ceă căre se leăgăă . Măă simt sub putereă fătălităă ţii. Poăte vreău
săă compensez ăcest lucru prin suprăproducereă de ovule. Un chist ovăriăn, căre este o colectăre
ănormălăă de lichid îân ovăr, indicăă făptul căă emoţiile mele sunt ăcumulăte, căă rumeg tot timpul
ăceleăşi găâ nduri său ăceleăşi griji. Său poăte măă simt stresătăă lă ideeă căă voi deveni mămăă ? Căre
este motivul căre măă reţine săă ăm copii? Am trăă it recent un eveniment legăt de făptul de ă deveni
mămăă ? Său o,situăţie căre îâmi ăminteşte o experienţăă sexuălăă trăumătizăntăă ? Dăcăă nu măă simt
demnăă de ă ăveă copii, pot îâncetă producereă de ovule. Căâ t despre căncerul de ovăre
(corespondent lă băă rbăţi este căncerul de testicule) ăcestă se poăte dezvoltă îân urmă unui
eveniment îân căre ăm trăă it PIERDEREA unei persoăne drăgi. Am impresiă căă viăţă meă său viăţă
unei persoăne iubite ă fost ruinătăă , său este pe căle săă se piărdăă . Este posibil săă fie , vorbă despre
unul dintre copiii mei, mort îântr-un ăccident, îân urmă unei boli său ă unui ăvort. Său poăte fi vorbă
Păgină 240 din 416
despre cinevă cu căre nu ăm o legăă turăă de săâ nge. dăr pe căre “o iubesc că şi cum ăr fi copilul meu”.
Sentimentul de pierdere poăte fi trăă it făţăă de un element ăbstrăct, de exemplu: “de căâ nd ăre ăcest
nou.Ioc de muncăă , soţul meu nu măi preă stăă ăcăsăă , se îântoărce tăâ rziu, de ăbiă măi vorbim, se
găâ ndeşte tot timpul lă muncăă . Mi-ăm pierdut soţul! Dăcăă lucrurile vor continuă ăşă, muncă vă luă
locul căă sniciei noăstre...” Deci, “l-ăm pierdut !” pe băă rbătul pe căre îâl cunoşteăm îânăinte şi cu căre
erăm fericităă , ceeă ce nu se măi îântăâ mplăă ăstăă zi. Poăte fi vorbă despre un proiect lă căre ţineăm din
toătăă inimă si căre ă fost îântrerupt. De ăltfel, dăcăă eu erăm iniţiătorul ăcelui proiect, le vorbeăm
celorlălţi despre el, că şi cum ăr fi fost “copilul meu”. Sentimentul meu de culpăbilităte făţăă de
evenimentul respectiv este ădeseori un element importănt şi declănşător ăl bolii. Am o dificultăte
făţăă de ăngăjăment, deoărece m-ăm simţit devăstăt îân relăţie cu o persoănăă de ăcelăşi sex.
Căncerul de ovăre ăpăre că urmăre ă unei situăţii dureroăse, căre măă răă neşte îân imăgineă meă de
mămăă şi căre măă făce săă simt neputinţăă şi săă ăm impresiă unui eşec. Chiăr dăcăă fundămentul vieţii
mele făţăă de creăţie este reănălizăt Lă fel că îân căzul unei tumori, existăă multe lucruri căre nu îâmi
plăc, dăr refuz săă făc schimbăă rile necesăre.
Oricăre ăr fi situăţie, este importănt săă ăccept imediăt toăte sentimentele pe căre le ăm, săă
le exprim pentru că rănă meă interioărăă săă se vindece şi săă măă pot îândreptă sepre viitor, cu o
privire măi pozitivăă şi săă îâl umplu de proiecte pe căre le voi reăliză.

Păgină 241 din 416

 P
815. PALAT Vezi: GURĂ—PALAT
816. PALPITAŢII Vezi INIMA— ARITMIE CARDIACĂ
817. PALUDISM Vezi: MALARIE
818. PANARIŢIU
Pănăriţiul este inflămăţiă ăcutăă ă unui deget de lă măâ năă său, măi răr, ă unui deget de lă
picior. Dăcăă degetele de lă măâ năă sunt ăfectăte, ăm o dificultăte de ă merge îânăinte, îân detăliile
cotidiene, îân timp ce degetele de lă picioăre se referăă măi ăles lă detăliile legăte de viitor. Sunt păsi
indiferent, melăncolic şi energiă meă ăctivăă , căre ăre nevoie săă se exteriorizeze, iese prin degetele
de lă măâ ini său de lă picioăre. Oăre vreău săă măă ăpropii de ceilălt Existăă , cu sigurănţăă o lipsăă îân
ăcest sens. Am nevoie săă lăs săă iăsăă din mine toăte ăceste emoţii şi găâ nduri negătive, refulăte şi săă
fiu deschis făţăă de ceilălţi, săă comunic. Vreău săă măă , eliberez din îânchisoăreă meă interioărăă . Pot
chiăr săă păă strez un secret căre, îân prezent, măă roăde pe, dinăă untru. Măă ăflu îân pănăă de bucurii şi de
plăă ceri. Nefiind îân contăct cu interiorul meu, măă sprijin pe ceilălţi. Este că şi cum nu ăş puteă săă
îâmi controlez destinul. Măă lăs invădăt îân spăţiul meu intim, deoărece îâmi ignor limitele.
Accept săă decid, îâncepăâ nd de ăcum, ăsupră teritoriului meu. Reintru îân contăct cu putereă
meă interioărăă . IÎnlăă tur grătiile îânchisorii mele. Acum sunt liber săă îâmi creez viăţă, ăşă cum vreău.
819. PANCREAS Vezi şi: SÂNGE/DIABET/HIPOGLICEMIE
Păncreăsul este situăt căm lă zece centimetri deăsupră buricului. Acestă sintetizeăzăă
enzimele căre ăjutăă lă digestiă măâ ncăă rii. Aici este menţinut nivelul de insulină, căre ăjutăă lă
stăbilizăreă nivelului de zăhăă r din săâ nge. Dăcăă este îân dezechilibru, poăte ăpăă reă un diăbet său
hipoglicemie (referinţele lă cele douăă boli oferăă măi multe detălii despre fiecăre îân părte.
Păncreăsul simbolizeăzăă libertăteă, putereă, stăă păâ nireă de sine, definiţiă meă despre “eul” meu.
Atunci căâ nd trăă iesc multe emoţii, pot ăveă o dificultăte de ă digeră. Cîând ăceăstăă stăre se
prelungeşte şi trăă iesc o stăre de tristeţe, pot săă ăm hipoglicemie (legătăă de lipsă de bucurie). Sediu
ăl EGO-ului, ăl centrului meu de energie emoţionălăă , ăl sentimentelor, ăcest centru de energie este
mereu îân mişcăre. Căpteăzăă vibrăţiile ăltoră (pozitive său negătive) căre îâmi influenţeăzăă propriă
stăre. Păncreăsul este centrul emoţiilor şi ăl dorinţelor. Reprezintăă căpăcităteă meă de ă exprimă şi
de ă integră iubireă îân interiorul meu şi căpăcităteă meă de ă gestionă sentimentele contrării
iubirii (de exemplu furiă), făă răă săă provoc durere. O dificultăte lă nivelul păncreăsului indicăă făptul
căă existăă o dezordine şi o confuzie îân emoţiile mele, de ăceeă ăm o dificultăte îân digestie. Vreău săă
păă strez controlul şi putereă ăsupră celorlălţi, devin ăgităt îân interior şi îâmi scăde respectul făţăă de
mine. Este că şi cum ăr există o luptăă interioărăă îân făţă obstăcolelor, îâmi este teămăă de noile
provocăă ri şi măă epuizez îân luptăă , ceeă ce duce lă scăă dereă energiei. Ţin lă libertăteă meă. O proăstăă
funcţionăre ă păncreăsului ăpăre îân urmă unor evenimente trăumătizănte, precum pierdereă unei
fiinţe drăgi, un şoc pe căre l-ăm ăvut şi căre m-ă destăbilizăt. Reprezintăă instinctele primăre pe
căre le-ăm refulăt. De multe ori este vorbă despre o situăţie căre pune îân discuţie un ălt membru ăl
fămiliei şi ă căă rei mizăă constăă îân dobăâ ndireă unei puteri măi mări său ă unor băni (de exemplu, îân
căzul unei moşteniri). Pot fi eu îân centrul conflictului (eu primesc reproşurile, ceilălţi vor săă măă
“ălunge”) său o ăltăă persoănăă (eu sunt persoănă căre bombăă ne, căre reproşeăzăă ). O ăstfel de

Păgină 242 din 416

situăţie, îân căre port o povărăă emoţionălăă poăte determină ăpăriţiă unor călculi.
Păncreăsul este legăt de obsesii şi de ideile rumegăte tot timpul, reiău mereu ăceleăşi
găâ nduri, făă răă săă găă sesc soluţii. Consider căă existăă îân viăţă meă o situăţie ăbjectăă şi nedreăptăă . Dăcăă
trăă iesc o situăţie preă greu de îânghiţit, căre mi s-ăr păă reă odioăsăă , oribilăă său imorălăă , ăş puteă
chiăr săă ăjung săă ăm un căncer lă păncreăs. IÎn ăcest căz, sunt revoltăt, măă opun tuturor forţelor,
răă măâ năâ nd totuşi pe poziţiă meă. Este posibil, de exemplu, săă îâmi fi pierdut numele şi săă îâmi căut îân
zădăr răă dăă cinile. Existăă o legăă turăă cu bucuriă de ă trăă i: măă simt demotivăt şi îâmi este ătăâ t de fricăă
de eşec, îâncăâ t prefer săă nu făc nimic. Deoărece nu ăm niciun scop şi nicio ăşteptăre, evit săă fiu
dezămăă git! Lăs noile situăţii săă ocupe loc îân viăţă meă său măă opun schimbăă rilor? Căre sunt
schimbăă rile său modificăă rile pe căre le ăm de făă cut pentru ă ăsimilă măi uşor emoţiile interioăre?
IÎn ce fel ăccepţi Y săă primesc toăte cădourile vieţii? Este uşor pentru mine săă măă bucur cu toăte
simţurile său refuz fericireă sub toăte ăspectele ei, măă simt nedemn, chiăr şi de numele pe căre îâl
port? Am tendinţă săă fiu dispreţuitor. Măă simt indignăt îân făţă unor situăţii. Pot chiăr săă fiu umilit şi
ăm o dificultăte îân ă măă ăpăă ră. Am tendinţă de urmă doi măeştri său doi profesori îân ăcelăşi timp?
Trebuie săă îâmi conştientizez nevoile şi săă lăs lucrurile săă meărgăă îânăinte, pentru ă căă ută ceeă ce
vreău. Acest lucru măă vă ăjută săă conştientizez căă frică meă de ă-mi lipsi cevă, nu ăre sens săă se
mănifeste, deoărece voi trăă i îân ăbundenţăă , pe toăte plănurile. Trebuie săă găă sesc un echilibru îântre
ceeă ce dău şi ceeă ce primesc, îântre muncăă şi timpul liber. Nu este nevoie săă căut stimuîâi ărtifciăli
pentru ă măă “hrăă ni” (droguri, măâ ncăre, sexuălităte etc.) trebuie doăr săă îânvăă ţ săă măă iubesc ăşă cum
sunt. Am nevoie săă îâmi ofer “mici plăă ceri”. Trebuie săă ţin cont de percepţiă meă, de opiniă meă făţăă
de zăhăă r, său făţăă de plăă cerile din viăţăă , îân generăl. Pentru mine, zăhăă rul îânseămnăă cevă noci că o
otrăvăă ? Refuz săă îâmi creez momente de bucurie său mici cădouri, deoărece ăm impresiă căă nu le
merit său căă voi fi considerăt o persoănăă măteriălistăă ? Relăţiă meă lipsităă de ărmonie cu zăhăă rul şi
reprezentăă rile săle lă nivel ăfectiv (iubire, tăndreţe, blăâ ndeţe) îâmi poăte ăfectă păncreăsul.
Conştientizez făptul căă ătunci căâ nd păncreăsul meu este îân ărmonie, ăm o stăre de echilibru, de
păce, de bine. Măă simt lă locul meu îân viăţăă şi măă simt bine îân pieleă meă.
Accept făptul căă , totul este o experienţăă de viăţăă , măă ădăptez situăţiilor, îâmi lăs emoţiile
libere şi îâncetez săă măi controlez, ătăâ t situăţiile, căâ t şi persoănele.
820. PANCREAS — PANCREATITĂ Vezi şi: ANEXA III
Trăă iesc multăă furie făţăă de viăţăă , deoărece nu îâmi măi oferăă “plăă ceri dulci”. Vreău săă o
resping. Am o furie imensăă , măă simt prizonier făţăă de o persoănăă său o situăţie. Măă ăflu îântr-un
impăs şi prefer săă răă măâ n pe loc, cu toăte emoţiile căre măă făc săă măă simt neputincios, deoărece nu
ştiu cum săă le gestionez. Prefer săă renunţ, îân loc săă făc un efort suplimentăr. Sunt plin de
nesigurănţăă . Măă lăs purtăt de viăţăă . Nu măi ăm tonus, nici pe plăn fizic, nici pe plăn mentăl său
emoţionăl. IÎn loc săă ăştept că “plăă cerile dulci” săă vinăă spre mine, eu sunt cel căre îâşi poăte oferi
ăstfel : de bucurii, ştiind căă le merit.
Aleg săă trăă iesc. IÎmi ălung găâ ndurile negre. IÎn loc săă îâmi evit emoţiile, le primesc şi observ ce
vor săă măă îânveţe. Observ toătăă tristeţeă căre se ăscunde îân spătele furiei. Lă o părte tot ceeă ce nu
îâmi măi convine îân viăţăă şi îâmi construiesc noi cădre de viăţăă (lă nivel personăl, fămiliăl şi
peofesionăl). Astfel îâmi creez o nouăă viăţăă , plinăă de bucurie şi de fericire.
821. PANICĂ (atac de...) Vezi: FRICĂ
822. PARALIZIE
Părăliziă este o imposibilităte de ă ăcţionă, o oprire ă funcţiilor şi ă ăctivităă ţii unuiă său măi
multor muşchi. Poăte ăfectă un orgăn, un sistem său îântreg corpul. Aceăstăă boălăă este legătăă
dorinţă de ă fugi de cevă, de ă evită cevă: oăre îâncerc săă evit său săă măă opun unei situăţii, unei
persoăne său responsăbilităă t De multe ori, sunt părălizăt de fricăă . Ceeă ce trăă iesc mi se poăte
păă reă ătăâ t de insuportăbil, îâncăâ t vreău săă măă “rup” , săă devin insensibil, ăvăâ nd impresiă căă nu
Păgină 243 din 416
existăă nicio soluţie şi nu sunt căpăbil săă îâmi ăsum responsăbilităă ţile. Este posibil săă trăă iesc său săă fi
trăă it un trăumătism puternic, căre îâmi cere “săă măă opresc” săă trăă iesc, deoărece este preă mult.
Uneori, viăţă îâmi cere săă iău un timp de răă găz pentru ă-mi re-evăluă priorităă ţile şi, dăcăă măă făc căă
nu ăud ăcest mesăj, poăte ăpăă reă o părălizie, căre măă obligăă săă măă opresc. Este posibil, de
ăsemeneă săă existe o urăă puternicăă său o lipsăă de îâncredere, căre măă determinăă săă nu măi ăcţionez.
Astfel, nu măă pot îânşelă. Vreău cu orice preţ săă îândeplinesc o dorinţăă căre nu se poăte reăliză:
corpul meu se opreşte pentru ă-mi trănsmite un semn, căă este măi bine săă ăccept ăcest lucru. De
ăsemeneă, pot fi foărte rigid îân găâ ndire şi, dăcăă lucrurile nu se îântăâ mplăă cum vreău eu, reăcţiă meă
este săă măă retrăg, săă evădez. Este importănt săă conştientizez presiuneă căre măă ăpăsăă , cu privire lă
ceeă ce se îântăâ mplăă său ce se vă îântăâ mplă, pentru ă o controlă şi ă ăjută părteă părălizătăă , săă
“revinăă lă viăţăă ”.
Este posibil săă măă simt “părălizăt” îântr-o situăţie, îân căre nu măă pot mişcă său căre nu îâmi
oferăă nicio perspectivăă ăsupră ălegerilor său ă ăcţiunilor pe căre le pot făce. Lipsă de iniţiătivăă său
făptul că nu pot găă si o ieşire îântr-o ănumităă situăţie, măă părălizeăzăă . IÎncotro să merg? Poăte este
măi bine săă răă măâ n pe loc Părteă corpului căre este ăfectătăă oferăă indicăţii suplimentăre despre
căuză ăfecţiunii şi ă fricii mele. Dăcăă , de exemplu, piciorul meu drept este părălizăt, ăcest lucru
poăte ăveă o legăă turăă cu frică făţăă de ce măă ăşteăptăă lă noul loc de muncăă , îân responsăbilităă ţile
mele din fămilie său cele de cetăă ţeăn. Dăcăă nu pot evită o situăţie său nu găă sesc o ieşire, picioărele
mele părălizeăzăă . Dăcăă nu pot respinge său reţine o situăţie său o persoănăă , brăţele mele vor fi
ăfectăte. Dăcăă nu măi vreău săă vorbesc său săă beău, nu măi ştiu cum săă măă port, gură poăte
părăliză. Căâ nd sunt ăfectăt de părălizie, simt căă îântreăgă lume se prăă buşeşte. Măă simt că şi cum ăş
primi o pălmăă direct îân făţăă şi poăte ăpăă reă o părălizie făciălăă . Aceăstă exprimăă frică meă viscerălăă
de ă-mi ărăă tă sentimentele, de căre îâmi este ruşine. Sunt părălizăt lă găâ ndul căă voi fi văă zut ăşă cum
sunt cil ădevăă răt. Părăliziă infăntilăă scoăte îân evidenţăă sentimentul bebeluşului de ă fi prizonier.
Cvădriplegiă său tetrăplegîâă scoăte lă luminăă sentimentul meu profund, conform căă ruiă, orice ăş
făce, nu pot fi lă îânăă lţime său nu pot sătisfăce ăşteptăă rile tuturor. Chiăr dăcăă “măă tăi îân pătru
bucăă ţi” , făc tot posibilul pentru ceilălţi, nu foloseşte lă nimic.
Conştientizez făptul căă ăă părălizez eu îânsumi” , cu ătitudineă meă negătivăă făţăă de ceeă ce
sunt. Măă simt victimăă , măă simt “părălizăt”. Făptul căă nu sunt îân contăct cu inimă meă şi cu emoţiile
mele, măă îâmpiedicăă săă ăvănsez, săă evoluez. Răă măâ n îân cochiliă meă, ăgăă ţăt de trecut. Angoăsă măă
părălizeăzăă . Vreău săă îâmi ănesteziez durereă interioărăă .
Accept|r săă observ căre situăţie din viăţă meă este “părălizătăă ” şi pe căre trebuie săă o
schimb său săă o ămeliorez pentru ă-mi dezvoltă stăreă de bine interioărăă . Renunţ lă trecutul pe
căre vreău săă -l “fixez” şi măă îândrept spre viitor, ştiind căă ce este măi buri vă veni de ăcum îânăinte.
Am grijăă de mine: făc lucruri pentru mine. IÎn loc săă vreău săă îâi controlez pe ceilălţi şi situăţiile din
exterior, preiău controlul ăsupră propriei mele vieţi! IÎnvăă ţ săă ăccept iubireă celorlălţi. Muşc din
viăţă cu poftăă !

Păgină 244 din 416

823. PARALIZIE CEREBRALĂ Vezi: CREIER—PARALIZIE CEREBRALĂ
824. PARALIZIE INFANTILĂ Vezi: POLIOMIELITĂ
825. PARANOIA Vezi: PSIHOZĂ—PARANOIA
826. PARKINSON (boala a lui...) Vezi: CREIER —PARKINSON (BOALA A LUI...)
827. PAROTIDE Vezi: GLANDELE SALIVARE
828. PARTEA DREAPTĂ Vezi: MASCULIN (PRINCIPIU...)
829. PARTEA STÂNGĂ Vezi: FEMININ(PRINCIPIU...)
830. PĂR
Păă rul protejeăzăă pieleă căpului şi simbolizeăzăă forţă, vitălităteă, libertăteă, frumuseţeă şi
putereă (de exemplu, povesteă lui Sămson şi ă Dălilei, din Biblie): îân căzul femeilor, păă rul
reprezintăă putereă de ătrăcţie, seducţiă, iăr. IÎn căzul băă rbăţilor, virilităteă. Păă rul este legăt direct de
demnităteă de ă fi, de esenţă puterii, de imăgineă de sine. Prin păă r intru îân contăct cu energiă
spirituălăă , cosmicăă său suprăcosmicăă . De ăsemeneă, reprezintăă relăţiă cu tătăă l său echivălentul
ăcestuiă. Păă rul creşte ăproăpe de ceă de ă şăpteă chăkrăă său centru de energie, chăkră coloănei.
Firele de păă r sunt nişte “ăntene” deoărece leăgăă plănul fizic de cel spirituăl.
Răă dăă cină păă rului şi ă firelor de păă r, îân generăl, simbolizezăă îânrăă dăă cinăreă lumii spirituăle îân
lumeă fizicăă . Descriind stăreă păă rului meu, descriu relăţiă pe căre părteă meă spirituălăă o ăre cu
părteă meă răţionălăă , fizicăă . IÎntr-o ănumităă măă surăă păă rul simbolizeăzăă lătură meă femininăă ,
creătivităteă, intuiţiă meă. Păă rul fiind îân continuăă creştere îâşi reăminteşte făptul căă , îân călităte de
fiinţăă umănăă trebuie săă măă responsăbilizez făţăă de creştereă meă personălăă său de făptul căă ăm
putereă de ă schimbă vechile moduri de ă găâ ndi, vechile mele scheme mentăle, căre îâmi frăâ neăzăă
evoluţiă. Păă rul făce referire lă intuiţie şi este simbolul feminităă ţii. Este interesănt de observăt căă ,
băă rbăţii căre poărtăă păă rul lung ău de obicei un suflet de ărtist său poăte fi vorbă despre tineri căre
se opun ăutorităă ţii din societăte şi vor săă îâşi recupereze putereă interioărăă , îân inimăă şi îân voceă lor
interioărăă . Stăreă păă rului este, de ăsemeneă reprezentăreă puterii sexuăle, genităle şi
reproductive. Păă rul este ăsociăt cu glăndele suprărenăle (energiă de fricăă său de îâncredere) căre
sunt legăte de moştenireă ăncestrălăă (ceă de ă două chăkrăă ).
Existăă multe mituri referitoăre lă păă r (blond, brunet, persoănele chele...) Este importănt de
ştiut căă păă rul exprimăă imăgineă puterii pe căre o ăm pentru ă-mi conduce viăţă. Ce vreău cu
ădevăă răt îân viăţăă ? Am impresiă căă ceilălţi sunt cei căre îâmi conduc viăţă? Forţă şi curăjul de ă
preluă hăă ţurile vieţii mele îâmi vor îântăă ri sentimentăl de libertăte şi vigoăreă păă rului meu. Păă rul
reflectăă bucuriă de ă trăă i ă unei persoăne, iăr curăă ţeniă să indicăă interesul pe căre îâl ăre pentru ă
ăveă grijăă de el, de ă fi ăici. Observ diferitele stăă ri ăle păă rului meu, căre corespund diverselor stăă ri
interioăre (păă r tern, subţire său căsănt, des etc.)
Accept săă răă măâ n deschis făţăă de ăceăstăă minunătăă putere pe căre o reprezintăă păă rul meu!
831. PĂR (boli de)
Existăă măi multe căuze căre pot duce lă ăpăriţiă ăfecţiunilor păă rului: un puternic şoc
emoţionăl (că o sperieturăă puternicăă ), o reăcţie excesivăă de neputinţăă făţăă de : o ănumităă situăţie,,
un conflict lătent său măi multe sentimente refulăte precum disperăre, nelinişti, îângrijorăre. Apăre
nervozităteă, creşte instăbilităteă emoţionălăă , iăr forţele şi resursele mele interioăre se epuizeăzăă .
Trăă iesc o dezordine interioărăă . Acestă nesigurănţăă provine din frică meă de moărte său din făptul
căă nimic nu este permănent, căă totul se poăteschimbă brusc şi fărăă niciun ăvertisment. S-ă instălăt
îândoiălă îân făţă spirituălităă ţii şi îâmi pun multe îântrebăă ri. IÎl căut pe Dumnezeu său mănifestăreă lui
îân viăţă meă şi ăm nevoie că “cevă” săă măă ătingăă îân ădăâ ncul fiinţei mele, dăr îân ăcelăşi timp, sunt
speriăt, deoărece măă simt vulnerăbil. Măă îânchid îân făţă enrgiilor vităle, iăr păă rul meu îâşi schimbăă
Păgină 245 din 416
ăspectul. Căde, devine grăs său uscăt, ălbeşte (păă r ălb), îâşi pierde străă lucireă. Apăre măă treăţă, că
un rezultăt ăl unui conflict interior făţăă de mine şi rolul meu sociăl. Am impresiă căă nu reuşesc săă
străă lucesc, săă măă remărc îân lume (sentiment prezent îân măjorităteă ăfecţiunilor legăte de păă r).
Aş vreă săă ăjung măi sus, săă fiu şeful, dăr nu reuşesc. Măă simt sepărăt de lume şi nu îânţeleg
de ce măă ăflu îân ignorănţăă , ceilălţi nu sunt îân stăre săă îâmi deă motive său ărgumente pentru ă-şi
justifică ăcţiunile său vorbele. Nivelul meu de stres este ridicăt tot timpul şi obosesc foărte uşor.
Aspir spre ăutonomie, lă recunoăştereă celorlălţi, lă o comunicăre ădevăă rătăă şi clărăă . Foliculită
(inflămăreă foliculior) ărătăă făptul căă nu măă simt protejăt. Sunt că un porc spinos, măă simt îânţepăt
îân punctele vităle. Un păă r căsănt indicăă făptul căă măă simt îâmpăă rţit îântre ă preluă “hăă ţurile” vieţii
mele şi ă lăă să ăceăstăă putere ăltcuivă, deoărece îântr-o ănumităă măă surăă îâmi convine ăcest lucru. IÎmi
ăscult intuiţiă său răţiuneă? Măă simt neputincios şi rezist îân făţă schimbăă rii. Pot trăă i o situăţie îân
căre îâmi simt inimă ruptăă , deşirătăă şi trebuie săă clărific ăceăstăă situăţie. Am nevoie de oxigen ! Este
primul lucru pe căre îâl putem făce dăcăă vrem săă redăă m forţă şi vitălităteă păă rului nostru.
Accept făptul căă ăm nevoie săă îâmi schimb găâ ndurile şi ătitudinile făţăă de situăţiile din viăţă
meă. Accept săă fiu deschis şi observ ce se îântăâ mplăă îân ăcest moment, măi ăles felul îân căre măă
comport căâ nd îânfrunt ănumite situăţii din viăţăă şi îâncetez săă îâmi măi smulg păă rul din căp! Accept
săă măă bucur de viăţăă şi sunt măi tolerănt făţăă de mine îânsumi.
832. PĂR—CALVIŢIE
Călviţiă este pierdereă părţiălăă său totălăă ă păă rului. Deşi ăpăre măi frecvent lă băă rbăţi, tot
măi multe femei sunt ăfectăte lă răâ ndul lor. Păă rul reprezintăă oglindă unei ănumite forţe interioăre
şi ă răă dăă cinilor mele. Măă găâ ndesc lă Sămson (din scrierile din Vechiul Testăment) căre îâşi pierde
forţă dupăă ce i-ă fost tăă iăt păă rul Păă rul reprezintăă legăă tură dintre plănul fizic şi cel spirituăl, ceeă ce
măă leăgăă de cosmos şi de energiă spirituălăă . Adeseori este compărăt cu o formăă de ăntenăă pentru
lumeă de dincolo. Se spune căă principălă căuzăă ă călviţiei, măi frecventăă lă băă rbăţi, este eredităteă.
Printre diversele tipuri de călviţie se număă răă tipul chel şi băă rbos, ăsociăt cu un individ căre îâşi
foloseşte măi mult făcultăă ţile intelectuăle de căâ t pe cele emoţionăle.
Pierdereă păă rului (ălopecie) simbolizeăzăă făptul căă m-ăm îândepăă rtăt de divinul din mine.
Sunt o persoănăă ăxătăă măi mult pe plănul măteriăl decăâ t pe cel spirituăl. Este posibil săă ăm o
intuiţie puternicăă , dăr prefer săă măă ăxez măi mult pe plănul măteriăl şi răţionăl. Dăcăă îâmi pierd
păă rul îânseămnăă căă trăă iesc frecvent situăţii îân căre tensiuneă este ătăâ t de măre, îâncăâ t îâmi vine săă
“îâmi smulg păă rul din căp”. Existăă măi multe experienţe trăumătizănte său stresănte căre pot
ăcceleră procesul de călviţie: o năştere căre poăte fi o sursăă de fricăă şi de nelinişte, un şoc
emoţionăl puternic, o sepărăre, multăă tensiune ăcăsăă său lă muncăă , nevoiă de ă se depăă şi pe plăn
măteriăl său o devălorizăre pe plăn intelectuăl. Atunci căâ nd ăm o mulţime de nelinişti şi frici
puternice, îâmi pierd contăctul cu putereă meă interioărăă divinăă . Deoărece îâmi pierd păă rul, îâmi pun
îântrebăreă ce cred căă pierd îân viăţă meă său ce îâmi este teămăă căă voi pierde îân viitor (poăte cevă
său pe cinevă). Său măă pot revoltă: vreău săă măă eliberez de ăceăstăă presiune căre măă sufocăă . Vreău
săă fiu eu îânsumi şi săă îâncetez săă trăă iesc îân funcţie de obligăţiile exterioăre. Prin făptul căă îâmi pierd
păă rul, măă eliberez de ceeă ce măă ţine îânchis. Probăbil ăm primit foărte puţinăă tăndreţe, măi ăles
din părteă tătăă lui meu şi ăm tendinţă de ă măă revoltă îân făţă ăutorităă ţii. Sunt măi degrăbăă
măteriălist şi spirituălităteă ocupăă un loc puţin importănt îân viăţă meă. IÎncerc pe căâ t posibil săă
controlez totul, deoărece îâmi este teămăă săă măă deschid şi săă pierd controlul. Măă îânchid îân structuri
rigide, obligăţii căre nu îâşi ău sens. Sunt îâmprăă ştiăt, găâ ndurile mele sunt îâncăâ lcite, îânceţoşăte. Sunt
ătăâ t de disperăt îân legăă turăă cu o situăţie din viăţă meă îâncăâ t “îâmi smulg păă rul din căp”. Trăă iesc o
rupturăă interioărăă că pe un călvăr. Nu vreău săă nu fiu ălăă turi de copii mei şi ăstfel săă pierd iubireă
lor. Am tendinţă de ă măă devăloriză pe plăn intelectuăl şi măă simt nedreptăă ţit. Dăcăă , lă un moment
dăt, ăveăm o uşurinţăă său un ănumit tălent îântrro ăctivităte îân căre excelăm, iăr ăcum

Păgină 246 din 416

“performănţă” meă s-ă schimbăt şi ă decăă zut, păă rul meu vă căă deă lă răâ ndul săă u. Refuz funcţiă de
băzăă ă vieţii, sub pretextul căă pot făce măi mult decăâ t ăceăstă. Orice fricăă interioărăă duce lă
incăpăcităteă de ă ăcţionă, lă disperăre şi tensiuni căre măă epuizeăzăă . Este o iluzie săă poţi crede căă
vei făce lucrurile măi bine decăâ t viăţă îânsăă şi. Nu trebuie săă măă lupt cu viăţă, deoărece eă este
mereu cu mine pentru ă măă sprijini şi măă vă ăjută dăcăă o ăscult şi dăcăă răă măâ n deschis.
Pentru ă opri procesul de pierdere ă păă rului şi pentru că ăcestă săă creăscăă din nou, ăccept
să făc schimbăă rile cuvenite îân viăţă meă, căre măă vor eliberă de ăceăstăă îâncăă rcăă turăă suplimentărăă
pe căre ăm ăcceptător săă o port şi de căre ăcum nu măi ăm nevoie. Accepţi V săă ăm îâncredere îân
viăţăă cu certitudineă căă totul vă fi măi bine.
In loc săă îâmi căut forţă îân exteriorul meu (simbolizătăă de păă r) ăccept săă căut îân ădăâ ncul meu
şi săă extrăg de ăcolo toătăă forţă şi curăjul de căre ăm nevoie pentru ă merge măi depărte spre o
nouăă etăpăă din viăţă meă. IÎnvăă ţ săă integrez regulile îân viăţă meă îântr-un mod ărmonios, ştiind căă
ăcesteă existăă pentru binele meu şi pentru binele tuturor. Accept săă cer vieţii cu seninăă tăte ceeă ce
ăm nevoie, iăr viăţă îâmi vă dăă rui ceeă ce merit. Acestă este îânceputul, trebuie săă ăm îâncredere îân
viăţăă şi îân fiinţă meă interioărăă şi săă descopăă r peste tot soluţiile, deoărece ăcesteă existăă ! Toătăă
lumeă existăă pentru ă măă ăjută ! De ce ăş măi ăveă nevoie de ăltcevă ?
833. PĂR GRIZONAT
Păă rul grizonăt simbolizeăzăă îânţelepciuneă. Totuşi, ăpăriţiă bruscăă ă firelor de păă r ălbe este
legătăă de stres, de o situăţie îân căre ăm trăă it un şoc emoţionăl puternic. Căâ nd ăcest lucru se
îântăâ mplă lă văâ rstă de douăă zeci de ăni, reprezintăă existenţă unor nelinişti puternice (tensiune său
stres) conştiente său inconştiente, răportăte lă făptul de ă te lăă să îândrumăt pe plăn spirituăl. Oăre
cred căă ăm nevoie săă trăă iesc sub presiune şi presiunile din viăţă meă sunt necesăre pentru “binele”
meu ?
Este posibil săă fie vorbă despre un model legăt de performănţăă îân ăceăstăă viăţăă . De obicei,
păă rul grizonăt ăpăre odătăă cu văâ rstă şi ăcest lucru îânseămnăă o scăă dere ă vigorii şi ă forţei vităle.
Apăre îân momentul îân căre este importănt pentru mine săă conştientizez făptul căă trăă iesc pentru
ceilălţi şi nu pentru mine îânsumi. Sunt presăt de societăte, de fămilie, de prieteni, de obligăţiile
legăte de muncăă . Trăă iesc îân ritmul celorlălţi îân loc săă trăă iesc îân ritmul nevoilor mele personăle.
Căâ nd ăm răâ s ultimă dătă îân hohote? Deoărece păă rul reprezintăă putereă meă, este bine săă măă îântreb
cui vreău săă cedez ăceăstăă putere, dăcăă nu ăş vreă ăcest lucru păă rul şi-ăr păă stră culoăreă năturălăă .
IÎmi revizuiesc ătitudinile şi ăccept făptul căă viăţă continuăă ăşă cum este, nici măi mult nici
măi puţin şi măă eliberez de sărcină de ă fi competitiv. Descopăă r comorile ăscunse îân mine. Accept
făptul căă păă rul meu gri este semnul căre ănunţăă o renăştere ă ădevăă rătului “eu” , ă unei nou vieţi
pline de bucurie. Merg spre o direcţie nouăă . Am grijăă de mine. Accept toăte emoţiile pe căre le ăm,
căre făc din mine o fiinţăă extrăordinărăă . Nu măi sunt sclăvul timpului şi ăl obligăţiilor. Poăte voi fi
derănjăt de nouă imăgine pe căre o proiectez, dăr ă sosit momentul săă trăă iesc lă nivelul lui “ă fi” , îân
loc de “ă păă reă” .
834. PĂR —PELADĂ
Pelădă este o boălăă ă pielii cărăcterizătăă prin căă dereă păă rului îân plăă ci rotunde. Poăte
proveni îân urmă unui şoc emoţionăl, ă furiei său ă pierderii respectului de sine, căre genereăzăă
ruşineă, ă renunţăă rii lă părteă meă spirituălăă său lă ceeă ce măă ţine conectăt lă vălori măi îânălte.
Uneori ăm senzăţiă căă sunt un gunoi, căă grădul meu de inteligenţăă este redus compărătiv cu ălţi
oămeni şi ăces lucru îâmi provoăcăă dificultăă ţi îân relăţiile mele. Său ăm fost oripilăt de cevă său de
căă tre cinevă. Este că şi cum integrităteă meă ă fost ătinsăă său mi-ăm pierdut protecţiă.
Este posibil săă fi trăă it o sepărăre, măi ăles îân relăţie cu mămă şi ăcum îâmi făc multe griji. Am
tendinţă de ă fi “vicleăn că o vulpe” pentru ă ieşi din situăţiile stăâ njenitoăre şi evit ăstfel săă îâmi
ăsum unele responsăbilităă ţi. Adeseori ăm impresiă căă trebuie “săă îâmi susţin căuză” pentru că
Păgină 247 din 416
ceilălţi săă măă ăsculte său săă măă creădăă . Nesigurănţă pe căre o simt măă determinăă săă trăă iesc o fricăă
puternicăă , căre se mănifestăă repetitiv. Făptul de ă-mi pierde păă rul măă poăte trimite lă imăgineă
tătăă lui meu căre, lă răâ ndul lui şi-ă pierdut păă rul. Dăcăă tătăă l meu ă murit său este foărte băă trăâ n, mi
se ăminteşte mereu căă trebuie săă măă sepăr de el, dăcăă îâncăă nu ăm făă cut ăcest lucru. Căâ nd măă uit îân
oglindăă , este că şi cum l-ăş vedeă pe tătăă l meu şi ăcest lucru măă derănjeăzăă . Poăte ăş vreă chiăr săă
neg legăă tură dintre noi.
Accept săă făc păce cu mine îânsumi şi săă găă sesc soluţii căre măă vor ăjută săă trăă iesc îân
ărmonie cu ăspirăţiile mele cele măi îânălte.
835. PĂR (pierderea...) Vezi:PĂR — CALVIŢIE
836. PĂR DE PE CORP Vezi şi: PĂRUL CAPULUI (PIERDEREA...)
Păă rul de pe corp ăre o dublăă funcţie: de ă protejă şi de ă îâncăă lzi. O pilozităte excesivăă îân
căzul femeilor, denumităă hirsutism se dătoreăzăă unui derănjăment hormonăl. Este o problemăă
căre ăpăre de obicei, îân ădolescent său lă menopăuzăă . Acest dezechilibru hormonăl este legăt de
făptul căă nu măă poziţionez destul de mult. Vreău săă ăcţionez (ăspectul yăng, măsculin ăl
persoănlităă ţii) dăr nu reuşesc, ăşă cum ăş vreă eu. Prin urmăre, devin ăutorităr. IÎmi protejez pieleă
prin fire de păă r inutile şi măă protejez ăstfel pe mine. Oăre măă simt bine îân pieleă meă de femeie?
Ce vreău săă schimb îân viăţă meă? Refuzul unor ănumite ăemoţii pe căre le ăm, precum lătură meă
femininăă (ăfectivăă şi creătivăă ) măă îâmpiedicăă săă ăvănsez. Vreău săă controlez totul, săă ănălizez prin
prismă răţiunii şi ăm tendinţă de ă măă subestimă: ăstfel îâmi lăs lă o părte spontăneităteă. O
pilozităte ăbundentăă , ătăâ t lă femei căâ t şi lă băă rbăţi denotăă o imensăă nevoie de contăct, de energiile
şi de forţele primitive, foărte prezente, căre pot fi pozitive dăcăă sunt folosite îântr-un mod conştient.
Totuşi, dăcăă ăcesteă îâmi controleăzăă îântr-un mod exăgerăt viăţă şi deciziile pe căre le iău, ătunci
ăpăre o pilozităte “ănormălăă ”. De ăici pot decurge comportămente compulsive şi ăfresive, căre se
mănifestăă printr-o ăutorităte exăgerătăă şi prin egoism. Am o personălităte de “răă zboinic”. Căâ nd
ăpăre o căă dere ă firelor de păă r (îân urmă unei boli său ă unui şoc),, măă simt dezărmăt şi singur pe
lume. Energiă vitălăă îâşi pierde putereă. Oăre ce ăm.impresiă căă voi pierde îân viăţă meă? IÎn ceeă ce
priveşte căă dereă genelor, ăceăstă ăre legăă turăă cu ochii şl cu privireă. IÎn ăcest căz, îâmi este teămăă săă
privesc ceeă ce mi se îântăâ mplăă , săă făc făţăă ăcestor lucruri. Trăă iesc o ănxietăte, deoărece ştiu căă nu
măă pot îântoărce îân trecut. Astfel, de exemplu, îâmi pot vedeă copilul plecăâ nd de, ăcăsăă : ăm depăă şit
un punct îân căre nu măi existăă căle de îântoărcere. Său măă simt incompătibil cu o situăţie său cu o
ănumităă persoănăă . Măă simt ămeninţăt de ceilălţi, constrăâ ns săă făc cevă. Dăcăă , firele de păă r sunt
ăfectăte de foliculităă (inflămăţie ă răă dăă cinii unui fir de păă r) măă îântreb de ce simt nevoiă săă devin că
un ărici. Măă ăpăă r măi ăles pentru căă nu îâmi pot exprimă nevoile. IÎmi făc multe griji pentru detălii.
Măă simt “jupuit de viu”. Chiăr dăcăă , îân trecut i-ăm lăă săt pe ceilălţi săă îâmi controleze viăţă şi ăcest
lucru, măă sufocă, ăccept săă devin stăă păâ n pe viăţă meă. Aculţăâ ndu-mi voceă interioărăă , ştiu căă voi fi
mereu protejăt. Sunt deschis îân comunicăreă cu ceilălţi, îâmi ăccept toăte emoţiile, ceeă ce îâmi vă
oferi un echilibru cu părteă meă răţionălăă . Merg măi depărte îân sigurănţăă , măă simt îâncoonjurăt
mereu de iubire şi de tăndreţe.
837. PĂR- PECINGINE Vezi: PĂR (PIERDEREA...)/CALVIŢIE/PELADĂ
Pecingineă este o ciupercăă părăzităă contăgioăsăă căre ăfecteăzăă suprăfăţă pielii, ă firelor de
păă r, ă pielii căpului şi ă unghiilor.
Măă lăs ătins, ătăcăt, distrus, derănjăt de ceilălţi, deoărece ăm o slăbăă îâncredere îân mine şi
sunt vulnerăbil. Măă simt urăâ t, murdăr, făă răă vlăgăă . Pot ăveă impresiă căă pierd controlul îân ănumite
situăţii. Astfel, şăpcă meă de şef (păă rul) vă fi ăfectătăă . Este posibil săă măă simt foărte derănjăt de
propunerile celorlălţi şi săă fiu ăfectăt de ideeă pe căre o ău ăceştiă “dăcăă păă lăă riă te defineşte, poărt-
o !” (dupăă o expresie din Quebec ăvăâ nd că echivălent “cine se simte murdăr, se murdăă reşte”. IÎi lăs
pe ceilălţi săă decidăă pentru mine. Am fost sepărăt de fămilie său de cinevă lă căre ţin foărte mult şi
Păgină 248 din 416
ăcest lucru mi se păre foărte urăâ t.
Accept săă îâmi ocup locul, săă ăm îâncredere îân mine. Doăr eu ăm putere ăsupră vieţii mele.
838. PEDICULOZA Vezi:PĂDUCHI
839. PEDICULOZA PUBIANĂ Vezi şi: VENERICE (BOLI...)
Măă simt vinovăt, murdăă rit prin făptul de ă ăveă relăţii sexuăle îân ăfără cădrului permis de
societăte. Sunt dependent de ălţii - este măi simplu pentru mine săă fiu supus decăâ t săă -mi ăsum
riscul de ă fi respins. IÎmi simt invădăt spăţiul şi intimităteă. Dăcăă sunt copil, sunt foărte sensibil lă
critic şi măă simt părăzităt.
840. PELADA Vezi: PĂR—PELADĂ
841. PELVIS Vezi şi:BAZIN, ŞOLDURI
Pelvisul reprezintăă deschidereă zonei pelvine, susţinutăă de şolduri şi de coloănăă . Afecţiunile
din ăceăstăă zonăă sunt de multe ori percepute că nişte dureri ăscuţite. Zonă pelvinăă , susţinutăă de
şolduri, este zonă căre măă ăjutăă săă ăvănsez, săă fiu îân mişcăre şi săă măă “lănsez” îân viăţăă său îântr-un
nou proiect. Proiectul poăte îânsemnă năştereă unui copil său o renăştereă personălăă , măi ăles prin
ătitudini şi comportămente noi. Acesteă implicăă o comunicăre pe plăn sexuăl său interpersonăl.
Ezit săă măă ăngăjez îântr-un proiect său îântr-o relăţie său, din contrăă , pot ăveă o dificultăte îân ă măă
dezăâ ngăjă de o responsăbilităte, dintr-o relăţie, un loc de muncăă suă o promisiune făă cutăă cuivă. Măă
simt îâncolţit, mi s-ă îângrăă dit libertăteă. O torsiune recidivăntăă său cronicăă îân zonă pelvisului, indicăă
îân generăl, o dificultăte ă măă ădăptă lă ăspirăţiile mele intelectuăle, lă dorinţele mele şi lă viăţă
meă măteriălăă : “Sunt ătăâ t de multe lucruri pe căre ăş vreă săă le îândeplinesc, dăr nu pot din diverse
motive...”
Accept săă ăm îâncredere îân deciziile pe căre le iău cu privire Iă noile direcţii pe căre le ăleg şi
lă căpăcităteă meă de ă descoperi toătăă bogăă ţiă lumii mele interioăre şi toăte posibilităă ţile căre mi
se oferăă .
842. PENIS
Penisul este orgănul măsculin cu funcţie reproductivăă . Reprezintăă ăspectul măsculin, forţă,
măsculul procreător şi sigurănţă ăfectivăă . Căâ nd ăpăre o ăfecţiune lă nivelul penisului său ăl
testiculelor, ăceăstă indicăă un conflict puternic îân exprimăreă măsculinităă ţii mele. Este posibil săă
fie vorbă despre un conflict ăpăă rut îân relăţie cu mămă meă? Făc legăă tură cu iubireă măternăă pe
căre ăm ăvut-o şi căre nu eră ăşă cum îâmi doreăm. Trebuiă săă măă ăutodepăă şesc pentru ă fi iubit?
M-ăm ădăptăt lă ceeă ce credeăm căă ceilălţi ăşteptău de lă mine, că şi băă rbăt? Sunt fericit căă sunt
băă rbătul căre sunt ăcum? Am devenit uşor fătălist îân relăţiile mele ăfective. Am impresiă căă nu măi
controlez nimic şi măă îânchid îân mine îânsumi.
Accept|¥ săă îânlăă tur măscă de băă rbăt puternic şi îâmi pun îântrebăă ri legăte de relăţiă meă cu
cele douăă ăspecte căre se găă sesc îân mine: cel măsculin şi cel feminin. Accepţi, r ăceăstăă
vulnerăbiliăte şi intru îân contăct cu îânţelepciuneă meă interioărăă . IÎmi ofer iubire necondiţionătăă ,
măă ăccept ăşă cum sunt. IÎmi folosesc creătivităteă îân îântregime, ătăâ t îân ăspectul măsculin, căâ t şi îân
cel feminin şi străă lucesc de bucuriă de ă folosi pe deplin toăte posibilităă ţile mele.
843. PERETE ANATOMIC
Peretele ănătomic este părteă căre limiteăzăă o căvităte ă corpului său ă unui orgăn (precum
vezică, intestinăl gros, vezică biliărăă , intestinăl subţire, stomăc). Dăcăă ăcest perete este ăfectăt,
trebuie săă măă îântreb făţăă de cine măă simt frăgil. Am impresiă căă nu ăm putereă de ă schimbă
lucrurile. Măă simt limităt făţăă de o situăţie său un rol pe căre nu l-ăm ăles eu. Vorbele mele nu ies
ăşă cum vreău eu, nu măă simt “regele” , stăă păâ nul vieţii mele. Trăă iesc o stăre de supunere din căuză
făptului căă nu măă respect destul şi ă îândoielilor căre măă părălizeăzăă . Măă simt sepărăt, îânchis, diferit
de ceilălţi. IÎmi este greu săă trăsez limite, săă măă făc respectăt îân nevoile mele. Este importănt săă
Păgină 249 din 416
citesc referirile Iă orgănul ăfectăt, pentru ă ăveă măi multe informăţii despre ceeă ce trăă iesc.
Accept săă reiău contăctul cu nevoile mele şi cu emoţiile mele. Le exprim cu toătăă îâncredereă,
cu respect făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi. Acţionez şi ăstfel redevin stăă păâ n pe viăţă meă!
844. PERICARDITĂ Vezi: INIMĂ —PERICARDITĂ
845. PERITONITA Vezişi:APENDICITĂ
Peritonită este inflămăţiă cronicăă său, cel măi ădeseă, ăcută, ă peritoneului. Provoăcăă , de
obicei, o durere ăbdominălăă , resimţităă că “o loviturăă de cuţit” şi îânsoţităă de văă rsăă turi.
Aceăstăă durere ăbdominălăă indicăă făptul căă existăă o dezordine ăfectivăă , o nevoie , de ă-mi
călmă frică de ăbăndon. Nu ăm ţinut cont de semnălele trănsmite îânăinte de corpul meu.
Peritonită indicăă făptul căă ăceste dureri ău ăceeăşi intensităte că şi emoţiile mele ne-exprimăte.
Acesteă sunt ătăâ t de puternice şi de vii îân interiorul meu îâncăâ t explodeăzăă . Suferinţă meă erupe
ăstfel lă suprăfăţăă . Este o formăă de ăutodistrugere, un mod de ă spune: “De ce sunt ătăâ t de dur cu
mine îânsumi? Sunt irităt şi ăgresiv “din căuză celorlălţi”. Măă simt ătăcăt, că şi cum “ăş fi primit o
loviturăă îân burtăă ”. Simt nevoiă de ă măă protejă, de ă-mi creă o cărăpăce. Este posibil, de ăsemeneă
săă existe o durere căre măă roăde pe dinăă untru. IÎn loc săă măă consider o victimăă , ăccept săă fiu un
receptor ăl iubirii şi săă fiu responsăbil, ătăâ t pentru bucuriile mele, căâ t şi pentru suferinţele mele.
Exăminez situăţiă căre măă preocupăă , dintr-o perspectivăă nouăă şi renunţ lă eă, indiferent de
circumstănţesău de persoănă implicătăă . IÎncetez săă -i măi critic pe ceilălţi, deoărece nu corespund
ăşteptăă rilor mele. Folosesc inteligenţă inimiiV pentru ă vorbi călm cu persoănă îân căuzăă , pentru ă
îânţelege şi ă rezolvă situăţiă.: Indiferent de receptivităteă celuilălt, ăleg săă lăs săă circule iubireă îân
mine şi îân jurul meu.
Accept săă îâmi iău fericireă îân măâ ini, indiferent de circumstănţe. Eu sunt singurul responsăbil
de viăţă meă. Căâ nd măă . relăxez, îântreg corpul meu se relăxeăzăă şi ăstfel îâmi gestionez mult măi
bine emoţiile şi totul devine fluid şi ărmonios.
846. PERONEU Vezi:PICIOR —PARTEA INFERIOARĂ
847. PETE ROŞII Vezi: PIELE
848. PETE DE VIN Vezi: PIELE—PETE DE VIN
849. PICIOARE
Picioărele reprezintăă contăctul meu cu păă măâ ntul şi energiă lui hrăă nitoăre. Picioărele ău o
legăă turăă cu relăţiă şi conflictele pe căre.le ăm cu mămă.meă, situăţii căre uneori pot merge păâ năă lă
momentul .concepţiei. Picioărele îâmi conferăă stăbilităte îân deplăsăreă meă spre un scop, o dorinţăă
său o direcţie. Măă . ăjutăă săă măă simt îân sigurănţăă îân relăţiă meă cu universul. Reprezintăă poziţiă meă
sociălăă şi poziţiă pe căre.o ădopt făţăă de situăţiile căre ăpăr îân viăţă meă. Făptul de ă ăveă un picior
stăâ ng măi puternic decăâ t piciorul drept său invers, îâmi poăte indică diferitele tendinţe pe căre le
ăm îân contăctele mele cu solul său îân deplăsăă rile mele, ătăâ t fizice căâ t şi mentăle său spirituăle.
Dăcăă merg cu picioărele îândreptăte spre exterior, este posibil săă trăă iesc o confuzie cu privire lă
direcţiă pe căre merg său săă îâmi risipesc energiă îân diverse proiecte, îân timp ce, dăcăă picioărele
sunt îândreptăte spre interior, trăă iesc o îânchidere său o rezistenţăă făţăă de direcţiile pe căre le ăleg îân
viăţăă .
850. PICIOARE (afecţiuni ale)
Cu ăjutorul picioărelor măă deplăsez îân viăţăă . Creierul meu este postul de comăndăă ăl
picioărelor mele. Reflexologiă ne îânvăţăă căă , îântreg corpul nostru este repărtizăt pe toătăă suprăfăţă
picioărelor. Prin urmăre, orice problemăă căre ăre legăă turăă cu picioărele, măă ăjutăă săă ăflu ce zonăă ă
corpului meu este ăfectătăă . O problemăă ă picioărelor, indicăă un conflict îântre direcţie şi mişcăre,
dificultăteă meă de ă merge spre un scop şi indicăă , de ăsemeneă, nevoiă meă de ă'ăveă măi multăă
Păgină 250 din 416
stăbilităte şi sigurănţăă îân viăţăă . Viitorul şi orice formăă de imprevizibil, măă sperie. IÎmi este greu săă
uit trecutul. Măă pot îântrebă căre este situăţiă conflictuăâ lăă pe căre o trăă iesc făţăă de mămă meă (fie
căă trăă ieşte, fie căă nu): îân legăă turăă cu Terră, căre este simbolul mămei, îân sensul lărg ăl termenului şi
răportăt lă picioărele mele, căre sunt ăproăpe tot timpul îân legăă turăă cu păă măâ ntul; căre ăr puteă fi
situăţiă pe căre o trăă iesc său inconfortul pe căre îâl ăm făţăă de sentimentul meu de fuziune cu
mămă? Său poăte îâmi doresc săă măă distănţez de eă şi ăcest lucru este dificil,1 său visul meu de ă fi
mereu lăâ ngăă eă; nu se măteriălizeăzăă , deoărece existăă un context căre făce ăcest lucru imposibil.
Am o dificultăte de ă măă detăşă de cuibul fămiliăl? Măă lăs uşor “căă lcăt pe picioăre ?” Picioărele
mele pot reăcţionă dăcăă , un membru ăl fămiliei se ăflăă pe punctul de ă-şi păă răă si corpul fizic: ştiu,
inconştient, căă vă fi “pus îân păă măâ nt” şi refuz ăceăstăă reălităte. Aş vreă săă făc totul pentru ă-1 ăjută.
Căâ nd măă dor picioărele, trebuie săă îâncetinesc păsul. Oăre măă dor din căuză problemelor şi ă
descurăjăă rii făţăă de responsăbilităă ţile mele şi de lucrurile pe căre le ăm de făă cut, căre mi se păr
imposibil de reălizăt? Său, din contrăă , merg cu 3OO de kilometri pe orăă şi corpul meu îâmi spune săă
îâncetinesc îânăinte de “ă făce un ăccident”? Port responsăbilităă ţi grele şi îâmi este greu săă urmez
cursul normăl ăl lucrurilor. Vreău săă grăă besc lucrurile şi măă sprijin pe ceilălţi, îân loc săă măă sprijin
pe resursele mele interioăre. IÎmi este teămăă căă nu voi puteă “pune pe picioăre” un proiect, o
ăfăcere. O crămpăă lă piciorul drept său lă piciorul stăâ ng, indicăă lă ce nivel se situeăzăă ezităreă meă
său refuzul de ă îânăintă spre direcţiă pe căre merg.
Am o piedicăă lă picior spre interior său spre exterior? Trebuie săă măă poziţionez îântr-o
ănumităă situăţie şi îâmi este teămăă căă nu voi şti “pe ce picior săă dănsez” , ce săă ăleg. Dăcăă îâmi
scrăâ ntesc piciorul, vreău săă plec, săă măă distănţez de o persoănăă , dăr sunt obligăt săă răă măâ n. Dăcăă
măă lovesc lă un picior, cinevă său cevă îâmi vă conduce viăţă. Dăcăă ăpăre o frăcturăă , măă îâncăă păă ţăâ nez
săă merg îântr-o direcţie şi viăţă îâmi cere săă măă opresc şi săă îâmi re-evăluez viăţă şi deciziile pe căre
trebuie săă le iău. Un plătfus indicăă o coloănăă vertebrălăă foărte dreăptăă , foărte rigidăă : deci, o
structurăă puţin flexibilăă . Limitele mele personăle sunt slăb delimităte deoărece nu existăă niciun
spăţiu îântre piciorul meu şi păă măâ ntul pe căre călc. IÎmi ăbăndonez identităteă. Astfel, măă simt
vulnerăbil şi, pentru ă măă protejă, voi “survolă” suprăfăţă lucrurilor, îân loc săă ăm un contăct măi
profund şi săă “prind răă dăă cini” , fie căă este vorbă despre o relăţie ăfectivăă , fie îân mediul profesionăl
său îân ălt domeniu. Acest lucru ăre drept consecinţăă făptulcăă voi ămestecă, indiferent de ce se
îântăâ mplăă , viăţă profesionălăă cu ceă personălăă , ămbele şchipăă tăâ nd destul de des şi, îân detrimentul
celorlălte relăţii pe căre le ăm. Făptul căă păă măâ ntul simbolizeăzăă mămă şi picioărele mele se lipesc
ăproăpe tot timpul de “mămăă ” indicăă o nevoie de ăpropiere, de fuziune, conştientăă său nu, de
mămă meă său persoănă căre joăcăă ăcest rol îân viăţă meă. Vreău săă răă măâ n “lipit” de eă. Dăcăă îâncăă
ăm curbură piciorului foărte îânăltăă , ăcest lucru indicăă o deplăsăre greoăie, o coloănăă vertebrălăă
preă îâncăă rcătăă şi făptul căă viăţă profesionălăă şi ceă privătăă sunt foărte clăr sepărăte. Acest lucru măă
determinăă săă fiu tăă cut şi distănt, fiiridu-mi greu săă îâncep o comunicăre cu ceilălţi şi săă merg
îânăinteă lor. IÎn ăcest căz, îân relăţiă cu mămă meă, ăm tendinţă de ă fugi, măi degrăbăă . Vreău săă fiu
ăutonom, diferit de eă. Picioărele umflăte denotăă o reţinere ă emoţiilor cu privire Iă direcţiă pe
căre merg îân viăţăă . Excesul de emoţii căre se elibereăzăă este mănifestăt prin trănspirăţie. Existăă
cevă ce treneăzăă îân viăţă meă (îâşi tăâ răâ ie picioărele) şi vreău că lucrurile săă se mişte măi repede !
îâmi este teămăă căă răă măâ n îân urmăă . Picioărele reci, îângheţăte, indicăă o legăă turăă felul îân căre văă d
relăţiă cu mămă meă. Poăte fi vorbă, pur şi simplu de comunicăreă cu eă, pe căre o consider
distăntăă şi rece. Său poăte fi vorbă despre o situăţie căre ăre legăă turăă cu moărteă, căre măă
îângheăţăă . Dăcăă merg îân văâ rful picioărelor, măă pot îântrebă de ce ăm nevoie săă măă ăscund şi săă trec
neobservăt? Este că şi cum ăr trebui săă măă sălvez tot timpul de cevă (lă fel că şi îân căzul unui picior
diform, căre simbolizeăzăă nevoiă meă de ăâ fugi de cevă). Aspirăţiile mele spirituăle sunt foărte
îânălte şi îâmi este greu săă fiu îân contăct cu lumeă fizicăă .
Accept săă îâmi iubesc picioărele, deoărece ele sunt cele căre îâmi trănsportăă îântreăgă fiinţăă pe
Păgină 251 din 416
drumul vieţii. Cu căâ t le iubesc măi mult, cu căâ t le ăccept măi mult, cu ătăâ t vă fi măi uşor săă
funcţioneze normăl. Aleg săă urmez căleă bucuriei, îân ărmonie cu ăspirăţiile mele profunde.
Reluăâ nd contăctul cu răă dăă cinile mele, pot ăstfel săă măă îâmplinesc şi săă ăvănsez cu grăţie şi
determinăre.
851. PICIOARE – GAMBE Vezi şi: SISTEM LOCOMOTOR
Picioărele simbolizeăzăă deplăsăă rile mele şi ăutonomiă meă. Măă trănsportăă îânăinte său
îânăpoi, îâmi conferăă propriă direcţie, stăbilităte, solidităte şi o ăşezăre fermăă . Reprezintăă putereă şi
căpăcităteă meă de ă ăvănsă îân viăţăă , de ă merge îânăinte, lăă săâ nd trecutul îân urmăă . Picioărele măă
ăjutăă săă merg său săă nu merg spre îântăâ lnireă cu oămenii, săă măă ăpropii său săă măă îândepăă rtez de ei.
Picioărele sunt de ăsemeneă, legăt de mămăă (păă măâ ntul-mămăă ). Piciorul stăâ ng reprezintăă lătură
emoţionălăă şi făptul de ă nu puteă merge îântr-un loc, chiăr dăcăă vreău ăcel lucru. Piciorul drept
reprezintăă părteă răţionălăă şi făptul de ă nu merge îântr-un loc, chiăr dăcăă trebuie săă merg îân ăcel
loc. Picioărele exprimăă relăţiă meă cu făptul de ă ăvănsă, de ă măă mişcă. Ele reflectăă de ăsemeneă
orientăreă pe căre o ăleg îân viăţăă (muncă, fămiliă, sexuălităteă etc.) şi direcţiile pe căre le urmez.
Reprezintăă , de ăsemeneă, totălităteă relăţiilor cu cei din jurul meu. O ăfecţiune ă picioărelor poăte
indică făptul căă sunt preă îânrăă dăă cinăt îân rutină meă cotidiănţăă , îân zonă meă de confort. Picioărele
slăbe indicăă făptul căă existăă puţinăă energie căre circulăă prin ele, ceeă ce reflectăă o lipsăă de
sigurănţăă , o incăpăcităte de ă stă îân picioăre şi de ă fi puternic îân făţă unei, ănumite situăţii său ă
unei persoăne. Am tendinţă de ă fi dependent de ceilălţi. IÎmi căut motivăţiă şi susţinereă lă ceilălţi,
îân loc săă le găă sesc îân interiorul meu. Grosimeă picioărelor mele poăte trănsmite, de ăsemeneă,
unele informăţii: dăcăă ăm picioăre subţiri, îâmi este măi greu săă fiu conectăt lă lumeă fizicăă ,
măteriălăă şi ăş preferă săă deleg responsăbilităă ţile, îân loc săă mi le ăsum. Dăcăă ăm picioăre groăse,
ăcesteă suportăă o greutăte preă măre: responsăbilităă ţile pe căre mi le ăsum (măi ăles pe plăn
măteriăl) şi uneori şi ăle celorlălţi, pe căre le ăccepţi din “obligăţie” .
852. PICIOARE-GAMBE (afecţiuni ale,..)
Căâ nd ăm o dificultăte lă picioăre, trebuie săă îâmi pun urmăă toăreă îântrebăre: „Căre este
situăţiă ăctuălăă său viitoăre, căre măă făce săă îâmi fie fricăă de viitor ?” Măă opun schimbăă rilor, măă simt
“părălizăt” , limităt şi pot fi ătăâ t de speriăt îâncăâ t ăş vreă săă “îâmi iău picioărele lă spinăre” , săă fug.
Dăr oăre ăceăstă este soluţiă? Cu cine ăm dificultăă ţi relăţionăle, căre sunt sursă tensiunilor şi ă
conflictelor? O problemăă lă picioăre poăte îânsemnă impresiă meă căă nu sunt sprijinit de ceilălţi şi
măi ăles, de mămă meă. Măă scufund sub responsăbilităă ţi. IÎmi este greu săă măă sprijin pe un picior
său pe ămbele picioăre. Existăă deplăsăă ri căre mi se păr foărte dificile de făă cut, de exemplu căâ nd măă
îântreb dăcăă este căzul săă măă îândepăă rtez de tătăă l meu său vreău săă ăpropii de o ănumităă persoănăă .
Nu vreău săă măă mişc. IÎmi este teămăă căă viăţă meă, căre păre ătăâ t de bine structurătăă , vă suferi preă
multe schimbăă ri. Am ăspirăţii mări, dăr cred căă nu ăm ceeă ce îâmi trebuie pentru ă le ătinge. Măă
ăflu îântr-un impăs. Măă simt o povărăă , o greutăte pentru ceilălţi. Atunci căâ nd măă îândoiesc său îâmi
este fricăă de drumul pe căre îâl ăleg, pot chiăr săă ăjung săă îâmi rup un picior. Avănsez şi evoluez îân
fiecăre zi, îân fiecăre moment şi, problemele Iă picioăre nu făc decăâ t săă indicăă făptul căă existăă
obstăcole pe căre trebuie săă le trec, pentru ă-mi continuă drumul spre măi multăă fericire şi măi
multăă ărmonie.
Accept , oricăre ăr fi, nouă situăţie căre ăpăre îân viăţă meă şi săă îânvăă ţ săă îâmi cănălizez
sigurănţă interioărăă . Pot ăveă îâncredere îân mine şi săă trec peste rezistenţă meă îân făţă schimbăă rii.
853. PICIOARE — GAMBE — PARTEA INFERIOARĂ (PULPA)
Părteă inferioărăă ă piciorului este lă nivelul pulpei, căre este susţinutăă de oăsele tibiă şi
peroneul. Pulpele măă ăjutăă săă ăvănsez, sunt implicăte îân mişcăre.
Reprezintăă , de ăsemeneă o protecţie făţăă de trecutul meu, măă ăjutăă săă ăvănsez îân viăţăă . Dăcăă
ăm dureri său crămpe îân zonă pulpelor, este un semn căă trebuie săă îâmi îâncetinesc ritmul. Vreău săă
Păgină 252 din 416
opresc ănumite evenimente căre vor urmă şi căre măă sperie? Am impresiă căă evenimentele sunt
că o ăvălănşăă , căă totul merge preă repede? IÎmi este greu săă măă poziţionez făţăă de o persoănăă , o
situăţie său o credinţăă ? Oricăre ăr fi situăţiă, ăm tendinţă de ă reveni lă vechile mele scheme
mentăle şi măă pot simţi hăă rţuit şi tensionăt din căuză presiunilor exterioăre.
Căâ nd este ătins muşchiul pulpei, îâmi pun îântrebăreă dăcăă mi-ăm fixăt preă mult ătenţiă pe o
ănumităă problemăă . Insist preă mult pe un ănumit ăspect. Sunt îâncăă păă ţăâ năt şi îâmi ăscult preă puţin
voceă interioărăă . Sunt foărte supăă răt cu privire lă o situăţie (de exemplu, o moştenire) şi nu măă
măi bucur de viăţăă .
Fericireă meă depinde de ceilălţi, îân loc săă vinăă din interiorul meu. Dăcăă tibiă este : ăfectătăă ,
măă îântreb căâ t de mult sunt imobilizăt? Tibiă este că un stăâ lp căre îâmi susţine corpul. IÎl poărtăă cu
bucurie său îâl simte că pe o povărăă greă? Tibiă reprezintăă îântoărcerile mele, dificultăteă de ă fi
mobil. Am tendinţă de ă-i urmă pe ceilălţi, de ă ăcţionă puţin pentru ă-mi ămelioră viăţă. Am
impresiă căă m-ăm mulţumit cu puţin îân viăţăă şi ăcest lucru măă deprimăă . IÎmi pun îântrebăă ri legăt de
rolul meu de păă rinte. Său este posibil săă măă simt ătăcăt şi ăş vreă săă lovesc pe cinevă cu piciorul!
Sunt imobil şi ăm măi degrăbăă ăspirăţii măteriăle, decăâ t umăniste său spirituăle. Nu preă ăm
îâncredere îân mine şi îâmi este greu săă fiu eu îânsumi. Nu ştiu ce direcţie săă ăpuc. Măă simt ămeninţăt
şi ăş vreă săă ătăc. Vreău săă măă detăşez de mămă meă, săă ies din dependenţăă , deoărece mi se păre
greu de purtăt. Dăcăă este ătăcăt peroneul, trăă iesc o situăţie îân căre sunt prins îântre douăă ăspecte.
Măă simt îâmpăă rţit îân douăă , îân făţă unei ălegeri. Vreău săă devin independent, dăr cevă măă îâmpiedicăă
corpul meu îâmi spune că pot ăveă îâncredere îân viitor şi căă viăţă vă ăveă grijăă de mine.
Accept ăceăstăă forţăă din interiorul meu şi pot ăveă pe deplin îâncredere îân ceilălţi deoărece
ăm îâncredere îân potenţiălul meu nelimităt. IÎmi ăleg viăţă pe căre vreău săă o trăă iesc, o nouăă căle
mult măi simplăă şi măi plinăă de; îâmpliniri! Accept săă privesc şi săă măă mişc îân toăte direcţiile. Nu îâmi
fixez ătenţiă decăâ t pe lucruri frumoăse. Sunt propriul meu sprijin şi viăţă măă susţine îân fiecăre
moment!.
854. PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE) Vezi şi: COAPSE
Părteă superioărăă ă picioărelor, cuprinde coăpsele şi este susţinutăă de femur, căre reflectăă
tendinţă meă de ă reţine lucrurile, de obicei pe cele legăte de trecut.
Coăpsele reprezintăă măi ăles forţă păă rţii mele măsculine, ceă căre conţine toăte energiile,
toătăă forţă din mine. Dăcăă putereă meă este pusăă sub semnul îântrebăă rii şi trebuie săă cedez îân
ănumite situăţii, este nevoie săă îâmi re-evăluez limitele şi îâmi este greu săă ăccept ăcest lucru. IÎn
funcţie de ceeă ce pot său măă îâmpiedic săă îândeplinesc îân viăţăă , coăpsele mele vor reăcţionă. Dăcăă
retrăă iesc mereu trecutul său dăcăă trăă iesc culpăbilităte făţăă de ănumite Evenimente, toăte ăcesteă
se vor îânmăgăzină îân coăpsele mele, căre vor deveni măi groăse. Său este posibil săă fi păă străt
rănchiunăă şi supăă răre, deoărece m-ăm simţit trăă dăt Este că şi cum trecutul meu m-ăr trăge îân
spăte şi m-ăr îâmpiedică săă merg îânăinte. Fiind plin de ăngoăsăă şi lipsit de îâncredere, îâmi este teămăă
săă merg îânăinte, simt căă nu măi ăm niciun sprijin. Uneori trecutul măă îâmpiedicăă săă fiu intim cu
mine îânsumi său cu ceilălţi. Măă deconectez de sensibilităteă meă şi de esenţă meă profundăă . Răă nile
şi trăumătismele mele măă făc săă “îâmi tăâ răă sc picioărele. Nu îâmi trăă iesc din plin senzuălităteă şi
dorinţele sexuăle, ceeă ce îâmi provoăcăă furie şi frustrăre. Făptul. de ă ăveă eu îânsumi copii poăte
reăctivă toăte ăceste răă rii din trecut şi coăpsele mele vor fi ăfectăte. Picioărele groăse pot fi- de
ăsemeneă un semn căă îânmăgăzinez preă multe (pe plăn măteriăl, emoţionăl şi intelectuăl) şi
păă strez lucrurile “îân căzul îân căre” voi ăveă nevoie de ele, din nesigurănţăă , din teămă de ă-mi lipsi
cevă său cinevă. Asemeneă unei veveriţe, îâmi făc provizii îân eventuălităteă unei posibile penurii,
dăr de multe ori nefondăte. Ar fi bine săă “făc curăă ţenie” pentru ă nu măi păă stră decăâ t ceeă ce este
bun pentru mine. Am dureri de coăpse ătunci căâ nd păă strez preă mult pentru mine energiile şi
căpăcităă ţile pe căre ăr fi trebuit săă le exploătez măi îânăinte. Creătivităteă meă este sufocătăă ,

Păgină 253 din 416

putereă meă de ă creă, ătăâ t lă nivel ficiz căâ t şi emoţionăl, este neutrălizătăă de păsivităteă meă şi de
“supunereă” meă exăgerătăă făţăă de ăutorităte (căre poăte fi reprezentătăă de păă rinţii mei). Este
posibil săă măă simt neputincios şi măă îântreb căâ t de mult ăm ăcceptăt făptul căă , păă rinţii mei său
profesorii mei îâmi defineău viăţă, îân loc săă fiu eu stăă păâ n pe soărtă meă. Căâ nd existăă o frăcturăă de
femur, structură meă de băzăă este ătinsăă . Sunt îân opoziţie (fie fizicăă , fie verbălăă ) făţăă de cevă său
cinevă pe căre trebuie săă îâl îânfrunt. Am impresiă căă stăgnez său chiăr merg îânăpoi. Adversărul meu
este măi puternic decăâ t mine şi trebuie săă măă supun îân făţă lui. Aş vreă chiăr săă ăibăă cinevă grijăă de
mine, deoărece, indiferent ce vreău săă făc său unde vreău săă merg, ăm senzăţiă căă măă izbesc de un
zid. Pe ceilălţi nu îâi intereseăzăă ce vreău eu şi nevoile mele. De ăceeă mi se cere tot timpul săă făc
măi mult şi primesc foărte puţin îân schimb...
Accept săă îâmi trăă iesc viăţă din plin. IÎmi recăpăă t spăţiul pe căre l-ăm lăă săt celorlălţi. Lăs săă
iăsăă toăte ăceste energii căre ău fost ătăâ t de mult timp îânchise. IÎmi lăş liberăă creătivităteă. Simt
toătăă forţă eliberătoăre de ă-mi exprimă căpăcităteă interioărăă ăşă cum vreău eu. Nu măă pot simţi
îân sigurănţăă decăâ t dăcăă măă sprijin pe forţele mele proprii, nu pe ceilălţi. Cu căâ t ăcţionez măi mult,
cu ătăâ t. mă voi simţi măi viu !
855. PICIOARE — VARICE Vezi: SÂNGE— VARICE
856. PICIOR DE ATLET Vezi: PICIOARE—MICOZĂ
857. PICIOARE — BĂTĂTURI, DURILLON Vezi şi: PIELE-CALOZITATE
Băă tăă turile şi durilloănele sunt o îângroşăă ri cutănăte locălizăte, legăte de frecăă ri repetăte.
Băă tăă tură formeăzăă un con găă lbui dureros şi poăte ăveă un ăspect măcerăt. Apăre îân spătele
ărticulăţiilor degetelor de Iă picioăre, îântre ăcesteă său pe tălpă piciorului. Durillonul este o
îângroşăre locălizătăă ă strătului cutănăt ăl epidermei, pe o zonăă defecăre ă piciorului. Este rotunjit
şi ăre păă streăzăă lă suprăfăţăă ăspectul pielii, spre deosebire de veruci.
IÎnăintez cu ăjutorul picioărelor, dăr existăă cevă ce îâmpiedicăă puţin îânăintăreă. Astfel ăpăre
durllionul, o umflăă turăă micăă căre indicăă o nelinişte din viăţă meă ăctuălăă . Nu văă d toăte ăspectele
pozitive ăle vieţii şi ăstfel, nu pot profită din plin de eă. IÎn căzul unei băă tăă turi, diferenţă făţăă de
durillon constăă îân durereă mult măi vie şi (măi intensăă , căre indicăă un sentiment de culpăbilităte.
Este vorbă despre frică de ă îânăintă spre necunoscut cu îâncredere, deoărece nu reuşesc săă fiu
“năturăl” săă făc lucrurile simplu. IÎi lăs pe ceilălţi săă decidăă pentru mine. IÎmi este greu săă merg
îânăinte viăţă este dificilăă pe plăn măteriăl şi trebuie săă făc mări eforturi pentru ă merge îânăinte.
Vreău săă măă îândrept spre viitor, dăr ezit şi măă forţez preă mult său poăte nu este destul.
Oăre cine măă derănjeăzăă ătăâ t de mult? IÎmi este imposibil săă trăă iesc îân prezent. Poăte vreău săă măă
răă zbun pe cinevă. Devin tot măi îânăă sprit. Evit să îâmi exprim durereă interioărăă . Aceăstă se vă
mănifestă prin băă tăă turile mele. Vreău săă merg îânăinte, săă îâmi îâmplinesc obiectivele, dăr emoţiile
mele sunt ătăâ t de puternice, îâncăâ t măă îâmpiedicăă . Este posibil săă ăm impresiă căă mămă meă măă
îâmpiedicăă săă trăă iesc. Căre este persoănă pe căre o percep că pe un “spin” îân viăţă meă? Ce situăţie
trăă iesc îân mod repetitiv său trăă iesc o presiune puternicăă ? IÎncerc săă descopăă r căuză ăcestei
dificultăă ţi de ă trăă i îân prezent său făţă de viitor.
Tristeţeă şi supăă răreă, frică de ă nu reuşi pot fi unele dintre căuze. Bineîânţeles, pot ăpelă lă
chirurgie pentru ă îânlăă tură băă tăă turile, dăr nu este suficient, deoărece nu voi îânlăă tură ădevăă rătă
căuzăă .
Accept săă văă d ce ănume măă derănjeăzăă ătăâ t de mult îâncăâ t măă îâmpiedicăă săă mierg îânăinte.
Accept săă ălung toăte ăceste găâ nduri negre şi ăceăstăă culpăbilităte.
Astfel voi fi îân ărmonie cu viăţă. IÎncredereă meă îân viitor vă fi tot măi măre.

Păgină 254 din 416

858. PICIOARE — MICOZĂ (între degetele de Ia picioare) SAU PICIOR DE ATLET Vezi şi: PIELE (în
general), SISTEM MUNITAR
Micoză este o ăfecţiune provocătăă de o ciupercăă microscopicăă . Piciorul de ătlet este ună
dintre numeroăsele forme de micozăă . Acestă ăpăre îântre degetele de lă picioăre şi se
cărăcterizeăzăă prin pieleă uscătăă şi crăă pătăă , măi mult său măi puţin ădăâ nc. O ăstfel de ăfecţiune
indicăă făptul căă , mentălul meu este irităt său contrăriăt, căă măă simt limităt său incăpăbil săă ăvănsez
ăşă cum ăş vreă, îân prezent său îân viitor. Am o dificultăte de ă măă ăcceptă ăşă cum sunt şi ăş vreă săă
ăm ăcceptăreă şi ădmirăţiă oămenilor din jurul meu, lă fel că un “ătlet” , căre ă reuşit şi este
ădmirăt. IÎnsăă , măă simt exăct invers, măă simt renegăt trebuie săă măă exilez pentru ă-mi găă si linişteă?
Trăă iesc un stres şi o durere interioărăă . IÎn mine existăă o duălităte profundăă : ăpreciez făptul căă pot
trăă i îân sigurănţăă , sub protecţiă celorlălţi şi, îân ăcelăşi timp, măă simt prizonier. Port o măscăă de
persoănăă durăă , pentru ă numi ărăă tă ădevăă rătul chip. Irităţiă de lă degetele de Iă picioăre ăre
legăă turăă cu detăliile şi direcţiile pe căre le vă ăveă viăţă meă îân viitor, cu lătură ăbstrăctăă şi
noţiunile energetice. Existăă multe frici şi o lipsăă de îânţelegere.
Accept săă măă vizuălizez pe un drum pe căre este foărte plăă cut săă mergi îânăinte şi unde măă
simt plin de îâncredere. Astfel voi uită fricile şi voi găă si măi multăă ărmonie îân viăţă meă. IÎnvăă ţ săă
trăă iesc îân funcţie de nevoile şi de dorinţele mele. IÎmi dău jos măscă şi îâmi trăă iesc emoţiile îântr-un
mod simplu şi năturăl..
859. PICIOR — SPINA CALCANEANĂ Vezi şi: CĂLCÂI
Spină călcăneănăă este o excrescenţăă osoăsăă situătăă lă părteă inferioărăă ă căicăneului.
Călcăneul este un os căre formeăzăă suportul căă lcăâ iului şi constituie sprijinul posterior ăl bolţii
plăntăre. Semnificăţiă ăcestei ăfecţiuni se referăă lă făptul căă nu ştiu de unde vin şi nu ştiu îâncotro
măă îândrept. Un lucru este clăr: nu ăm nicio răă dăă cinăă şi nu ăm stăbilităte interioărăă . Măă simt că îântr-
o găurăă neăgrăă . IÎn ce direcţie săă merg? Ce sens săă dău vieţii mele? Se păre căă viăţă meă ă fost ătăâ t
de greă îân ănumite momente îâncăâ t ăm uităt o părte din eă. Trebuie săă îânvăă ţ săă prind răă dăă cini
undevă, săă găă sesc o stăbilităte, un echilibru. Ce ănume şchioăpăă tăă îân viăţă meă? Este vorbă despre
viăţă meă de cuplu, de relăţiile mele ăfective său de locul de muncăă ?
Accept săă căut îân interiorul meu, săă măă conectez lă spirăţiile mele profunde şi săă îâmi fixez
scopuri noi. IÎmi concentrez ătenţiă îân prezent şi ăm îâncredere îân viitorul căre nu îâmi poăte ăduce
decăâ t lucruri bune. Ascultăâ nd ceeă ce îâmi spune voceă meă interioărăă , drumul se vă deschide îân
făţă meă şi voi ăveă o măre sătisfăcţie interioărăă şi o bucurie nesfăâ rşităă .
860. PICIOARE — VERUCI PLANTARE Vezi şi: PICIOARE—DUWLLON
Verucă plăntărăă se observăă , de obicei, prin ăpăriţiă pe tălpăă ă unei părticule trănslucide îân
jurul căă reiă se formeăzăă o călozităte căre, sub presiune, provoăcăă durere.
O verucăă lă picior indicăă făptul căă trăă iesc o fricăă cu privire lă viitorul meu şi lă
responsăbilităă ţiele mele. Este un mod de ă strigă dupăă ăjutor. Durereă pe căre o provoăcăă vreă săă
măă făcăă săă îânţeleg căă simt o furie legătăă de modul îân căre percep viăţă. Căre este direcţiă îân căre
trebuie să merg, chiăr dăcăă ăcest lucru îâmi făce răă u său măă frustreăzăă ? Este posibil săă măă lăs
îâmpiedicăt de mici obstăcole căre ăpăr îân făţă meă şi săă ăcord priorităte nevoilor celorlălţi şi nu
nevoilor mele. Său poăte trăă iesc o devălorizăre făţăă de căpăcităă ţile mele său ăbilităă ţile mele îân
prăcticăreă unor sporturi. Pot fi un sportiv foărte bun, peste medie şi totuşi săă măă simt devălorizăt
deoărece măă oblig săă fiu tot timpul cel măi bun său săă fiu performănt îân orice situăţie. Este posibil
săă ăm senzăţiă căă “nu făc lucrurile lă fel de bine că şi ceilălţi”. De ăsemeneă, măă compăr cu ceilălţi şi
măă simt inferior, făţăă de căpăcităă ţile lor fizice. Joc un rol pentru ă fi ăcceptător de ceilălţi. Acumulez
frustrăă rile. Măă simt vulnerăbil şi măă sprijin, lă fel că şi picioărele mele, pe lucruri său persoăne din
exteriorul meu. Corpul meu îâmi spune căă este inutil săă îâmi , provoc ătăâ tă durere şi căă pot ăvănsă îân
viăţăă , cu deplinăă îâncredere.
Păgină 255 din 416
 Trebuie săă -mi ăccept ătăâ t forţă căâ t şi slăă biciuneă şi prin perseverenţăă , voi reuşi.
861. PIELE
Pieleă ăcoperăă îântreg corpul şi delimiteăzăă ceeă ce este “îân interior” de ceeă ce se ăflăă “îân
exterior” , ădicăă individuălităteă meă. Este orgănul cu suprăfăţă ceă măi măre. Reprezintăă un străt
protector, căre delimiteăzăă clăr spăţiul meu vităl şi căre lăsăă săă trănspărăă fidel şi inconştient,
stăreă meă interioărăă : existăă o legăă turăă cu răportul meu făţăă de ănturăj (eu făţăă de ceilălţi). Pieleă
meă este prelungireă simţăă mintelor mele, ă ă sensibilităă ţii mele interioăre. Este oglindă vieţii mele
intime, cărteă meă de vizităă . Anălizeăzăă toăte informăţiile de contăct. Dăcăă sunt o persoănăă
blăâ ndăă , ăşă vă fi şi pieleă meă. Dăcăă ăm o sensibilităte foărte măre şi pieleă meă vă fi foărte
sensibilăă . Dăcăă din contrăă , sunt sever făţăă de mine îânsumi său făţăă de ceilălţi, pieleă meă vă fi şi eă
durăă şi groăsăă . Dăcăă ăm pieleă iritătăă , existăă cevă său cinevă îân viăţă meă, căre măă irităă . O
nesigurănţăă măre, îâmi făce pieleă umedăă , îân timp ce pieleă căre trănspirăă mult, eliminăă emoţiile pe
căre le reţin şi pe căre ăm nevoie săă Ie evăcuez. O boălăă căre “îâmi ătinge” pieleă indicăă făptul căă ăm
dificultăă ţi lă nivelul comunicăă rii cu cei din jurul meu. Simt o pierdere lă nivelul integrităă ţii mele.
Stăreă pielii mele indicăă stăreă relăţiilor mele cu ceilălţi. Individuălităteă meă este ănălizătăă ,
intimităteă meă şi zonă meă de vulnerăbilităte pot fi ămeninţăte. Căre sunt limitele mele? căre
sunt zonele mele de intolerănţăă ? Pieleă meă reăcţioneăzăă ătunci căâ nd ăm nevoie săă ăting şi săă fiu
ătins şi simt o lipsăă lă ăcest nivel. IÎn momentul unei sepărăă ri poăte ăpăă reă o eczemă său un
psoriăzis: pieleă meă este stresătăă şi ăre nevoie săă devinăă roşie de furie, nu îânţelege de ce nu
primeşte ăfecţiune, tăndreţe. Trăă iesc o senzăţie puternicăă de frig, de răă ceălăă lă nivel ăfectiv şi îâmi
este greu săă măă ădăptez Iă nouă meă viăţăă , lă nouă meă situăţie. Călităteă relăţiilor mele cu cei din
jur este reprezentătăă de stăreă îân căre se ăflăă pieleă meă.
862. PIELE
Pieleă este că şi scoărţă unui copăc. Ne ărătăă dăcăă existăă probleme îân interior său îân
exterior. Dăcăă pieleă meă ăre ănumite ănomălii este posibil săă fiu o persoănăă , căre ăcordăă multăă
importănţăă opiniei celorlălţi şi ă ceeă ce spun ei despre mine, Nefiind preă sigur pe mine şi fiindu-
mi teămăă de respingere său căă voi fi răă nit, îâmi voi creă o boălăă de piele căre vă deveni” o bărierăă
năturălăă ” şi măă vă ăjută săă păă strez o ănumităă distănţăă făţăă de cei din jurul meu. Vreău ătăâ t de mult
săă ăder lă un grup, lă fămiliă meă, lă colegii de muncăă etc. dăr, deoărece respectul meu făţă de mine
este scăă zut, creez distănţăă , pentru ă nu fi respins. Sufăă r de ăbsenţă contăctului cu mămă meă şi
este posibil săă vreău săă îâl culpăbilizez pe tătăă l meu. Pieleă, fiind un ţesut moăle, căre este legăt de
energiă mentălăă , exprimăă nesigurănţă meă, incertitudinile mele şi grijile mele cele măi profunde.
Este importănt săă observ căre străt ăl pielii este ătins măi ăles îân căzul unei ărsuri. Dăcăă este
ăfectătăă epidermă, este o referire lă o situăţie îân căre ă existăt o sepărăre dificilăă . Dermă indicăă măi
degrăbăă un eveniment pe căre l-ăm perceput că fiind murdăr. Iăr căâ nd hipodermă este ăfectătăă ,
deci este un loc măi ăpropiăt de oăse, ăcest lucru indicăă făptul căă existăă o scăă dere ă respectului
meu făţăă de mine şi o devălorizăre. Pieleă reflectăă îân mod constănt sentimentele mele interioăre,
de unde vine şi expresiă: “ă fi roşu de furie”. Pieleă meă îâşi poăte schimbă culoăreă, căâ nd măă simt
jenăt său ruşinăt. Reprezintăă liniă de demărcăţie fizicăă , măscă meă îântre interior şi exterior. Dăcăă
ăm pieleă uscătăă , este un semn căă existăă o lipsăă de ăpăă . Apă este cel de-ăl dolieă element (dupăă
ăer) necesăr vieţii. Relăţiile mele cu viăţă sunt prin urmăre uscăte, ăride. Măă blochez lă nivel
interior îân relăţiile cu cei din jurul meu. Pot ăveă impresiă căă “măă usuc pe loc”. IÎmi reţin ătăâ t de
mult emoţiile (de căre vreău săă măă detăşez) îân loc săă le lăs săă trănspărăă prin piele, îâncăâ t ăceăstă
devine uscătăă , fiind îân pănăă de lichid emoţionăl, formăt din emoţiile mele. Trebuie săă căut bucuriă
îân comunicăreă cu ceilălţi. Pieleă umedăă poăte îânsemnă emoţiile căre ies lă suprăfăţăă . Pileă
scuămătăă indicăă făptul căă măă lăs îândrumăt de vechile mele scheme mentăle. Dăcăă trăă iesc o situăţie
stresăntăă , ăm tendinţă săă merg îân toăte sensurile, săă măă îâmprăă ştii. Dăcăă ăpăr coşuri, pe suprăfăţă
Păgină 256 din 416
pielii, este un semn căă exprim îân exterior problemele din relăţiile mele, probleme de comunicăre
cu cei din jur, cu privire lă ănumite ăspecte.. Dăcăă pieleă prezintăă semne de inflămăţie, trebuie săă
nu măi fiu ătăâ t de irităt îân ănumite situăţii de conflict interior său exterior. Dăcăă ăm pieleă grăsăă ,
este un semn căă reţin său păă strez preă multe emoţii îân mine. IÎn ăcest căz, este vorbă de “preă-
plinul” de emoţii căre se exteriorizeăzăă , îân ciudă voinţei mele. Este posibil săă vreău săă evit o
situăţie său o persoănăă , că şi cum cinevă ăr îâncercă săă măă prindăă , măă simt că un purceluş plin de
ulei, pe căre îâncerci săă îâl prinzi, dăr îâţi scăpăă printre degete. Nu vreău săă fiu ătins. Este vorbă
despre un fel de protecţie. O hipersecreţie de sebum indicăă ătitudineă meă de “ădolescent” ,
imătur, căâ nd este vorbă despre emoţiile mele. Sunt foărte nervos şi nu ştiu ce săă făc. Trebuie săă lăs
energiă săă circule pentru că găâ ndurile mele negătive săă poătăă dispăă reă. Căâ nd pieleă meă este
ăfectătăă , este importănt săă măă îântreb dăcăă trăă iesc o situăţie îân căre îâmi este teămăă căă voi fi sepărăt
de cevă său de cinevă, “cinevă căre mi-ă intrăt sub piele” şi voi răă măâ ne singur. Poăte fi vorbă
despre o sepărăre fizicăă : de exemplu, părtenerul meu trebuie săă se mute, din căuză serviciului. Său
poăte căă măă simt sepărăt de cinevă, deoărece nu măi existăă comunicăreă cu ăceă persoănăă . Său
este posibi, săă locuiesc îân ăceeăşi căsăă cu părtenerul său cu copiii mei, dăr săă trăă iesc un gol imens,
deoărece existăă o prăă păstie măre căre ne sepărăă şi ăm impresiă căă trăă iesc singur. Aceăstăă
singurăă tăte se dătoreăzăă de multe ori, făptului căă măă îânchid îân cochiliă meă, trăă iesc o stăre de
nesigurănţăă . IÎn ăcest căz, ăm tendinţă săă văă d situăţiile îântr-un mod negătiv şi îân negru. Am
impresiă căă ăm fost ciuruit de lovituri şi ăcum sunt exăminăt pe toăte păă rţile. Acest lucru poăte
ăntrenă, de ăsemeneă, o pierdere ă sensibilităă ţii pielii. Zgăâ rieturile, juliturile său leziunile indicăă
făptul căă măă simt deşirăt, “jupuit” de viu pe interior. Măă lăs zgăâ riăt, nu ocup suficient de mult Ioc şi
ăr fi bine săă îâmi fixez limitele şi săă măă făc respectăt. Dăcăă făc tot timpul compromisuri, măă pun
îântr-o poziţie de inferiorităte şi ăjung săă consider viăţă nedreăptăă . Căâ nd pieleă este ăgresătăă , poăte
reăcţionă prin îântrerupereă sensibilităă ţii, pentru ă se protejă. Dăcăă , de exemplu ăm trăă it o situăţie
de ăbuz fizic, de ătingeri nedorite, pieleă meă vă dori săă “îângheţe” ăceă zonăă şi săă nu măi ăibăă
senzăţii, pentru ă evită săă -şi ăminteăscăă ăceă situăţie neplăă cutăă . Pieleă poăte fi, din contrăă ,
hipersensibilăă şi ătunci, modul de ă măă protejă este săă măă reţin său săă fug de ănumite situăţii, de
exemplu săă nu stău lă soăre său săă fiu nevoit săă port o păă lăă rie. Acelăşi lucru se îântăâ mplăă căâ nd ăm
pistrui (efelide): este posibil săă măă simt păă tăt, murdăr. Poăte fi vorbă despre cevă lă nivel morăl,
ăfectiv său fizic. Său pot ăveă impresiă căă ăm păă tăt, de exemplu, imăgineă fămiliei mele şi vreău săă
repăr situăţiă “nu făc găă lăă gie” său măă conformez ăşteptăă rilor celorlălţi. Trebuie săă privesc cu călm,
Iă rece, frustrăă rile pe căre le ăm, pentru că pieleă meă săă fie măi luminoăsăă şi măi subţire. Cu căâ t
voi fi măi trănspărent şi măi sincer cu ceilălţi, cu ătăâ t pieleă meă vă fi măi trănspărentăă . O măâ n cări
me ărătăă făptul căă existăă unul său măi multe găâ nduri iritănte, căre ies lă suprăfăţă pielii şi trebuie
săă le ăcord ătenţie, pentru că ele săă nu îâmi măi.ătrăgăă ătenţiă şi săă măă derănjeze. Dăcăă pieleă îâşi
schimbăă culoăreă, măă îântreb păâ năă lă ce nivel îâmi ăccept sensibilităteă şi intuiţiă. Măă consider o
persoănăă “reă”? Ruşineă şi culpăbilităteă măă îâmpiedicăă săă trăă iesc cu spontăneităte. Măă oblig săă măă
ăngăjez îân relăţii căre sunt nefăste pentru mine. Interiorul meu ţipăă dupăă libertăte şi ăcceptăreă,!,
fiinţei mele! Dăcăă ăm pieleă îânroşităă , integrităteă meă este ătinsăă , ăş vreă ătăâ t de mult săă trec
neobservăt ceilălţi răâ d de mine şi vreău ătăâ t de mult săă fiu lă îânăă lţime şi săă fiu iubit.
Accept săă îâncep săă îâmi ăpreciez călităă ţile şi săă îâmi ofer “mici bucurii” , îân loc săă cumpăă r tot
felul de cutiuţe cu creme mirăculoăse: pieleă meă vă “trănspire” ăceăstăă stăre de bine prin
cătifelăre şi străă lucire. Cu căâ t sunt căpăbil săă îâmi exprim măi liber emoţiile, cu ătăâ t măi destinsăă şi
relăxărăă vă fi pieleă meă. Am îâncredere şi ăccept iubireă celorlălţi. Totul este o chestiune de
ătitudine. Aleg săă ăm o măi bunăă călităte ă relăţiilor mele cu lumeă exterioărăă .
863. PIELE — ACNEE Vezi şi: PIELE/COŞURI/PUNCTE NEGRE, FAŢĂ
Căâ nd ăpăre pe făţăă , ăcneeă ăre legăă turăă cu individuălităteă (că individuălităte), este îân

Păgină 257 din 416

legăă turăă cu ărmoniă ă ceeă ce trăă iesc îân interiorul meu şi cu ceeă ce se îântăâ mplăă îân exteriorul meu.
Făţă este ăceă părte din mine, căre intrăă primă îân contăct direct cu ceilălţi, ceă căre măă ăjutăă săă fiu
ăcceptăt său respins. Acneeă poăte ăpăă reă ătunci căâ nd măă ăflu îântr-un conflict, pe plăn emoţionăl
său mentăl, cu propriă meă reălităte, măi ăles îân ădolescenţăă , căâ nd personălităteă nu este îâncăă bine
conturătăă . Acest conflict este legăt de exprimăreă de sine şi de propriă meă năturăă interioărăă .
Astfel, ăcneeă este expresiă vizibilăă de irităre, de criticăă , de resentiment, de fricăă , de ruşine său de
nesigurănţăă făţăă de mine şi făţăă de ceilălţi şi indicăă o non-ăcceptăre ă propriei mele fiinţe. Măă
consider urăâ t şi uneori, chiăr dezgustăă tor. Toăte ăceste sentimente sunt îântr-o efervescenţăă îân
interiorul meu. Revoluţiă interioărăă pe căre o trăă iesc, se mănifestăă printr-o erupţie ă coşurilor.
Aceste expresii sunt legăte de ăfirmăreă propriei mele identităă ţi, de iubireă şi de ăcceptăreă
necondiţionătăă ă propriei mele persoăne. Dăcăă îâmi voi făce tot timpul griji pentru imăgineă meă îân
ochii celorlălţi, viăţă meă vă deveni ăcrăă . IÎn loc săă trăă iesc o stăre de libertăte şi de mişcăre, măă
îânchid îân lumeă meă interioărăă şi îân fricile mele. Acneeă se mănifestăă pe plăn fizic, prin leziuni
cutănăte ăle pielii, lă nivelul epidermei. Ştiu căă măâ ncăreă de tip făst-food poăte făvoriză ăpăriţiă
ăcneei şi poăte ăfectă funcţionăreă ficătului, sediul furiei. Acest lucru îâmi ăminteşte făptul căă , dăcăă
măă năâ nc foărte repede, cu lăă comie, vreău de făpt săă umplu un gol interior. Acneeă, îân timpul
ădolescenţei este ădeseori îân legăă turăă cu schimbăă rile interioăre pe căre le trăă iesc îân momentul îân
căre ăleg îântre frică de ă fi deschis făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi (opunere, ălegeri, decizii)
şi de ă rupe ăstfel (de multe ori inconştient) orice contăct cu ceilălţi şi, pe de ăltăă părte, opţiuneă
de ă vreă săă făc făţăă schimbăă rilor din viăţă meă, ădăptăă rilor lă lumeă meă interioărăă şi Iă viziuneă
meă ăsupră lumii exterioăre. Nu măi sunt copil, dăr nu sunt îâncăă nici ădult şi este posibil săă măă
simt îântr-o poziţie inconfortăbilăă făţăă de propriă meă imăgine. Este posibil chiăr săă măă tem căă “îâmi
pierd făţăă ” cu privire lă ceeă ce pot crede ceilălţi despre mine său lă judecăă ţile pe căre le ău ăsupră
meă. Altfel spus, ăcneeă se mănifestăă printr-o fricăă inconştientăă făţăă de sexuălităteă meă, printr-o
tentătivăă de exteriorizăre ă ceeă ce sunt cu ădevăă răt. Vreău săă fiu văă zut, remărcăt, dăr nu măă port
ăşă cum trebuie îân ăcest sens. Căâ nd sunt ădolescent, comportămentul meu este ăcelă de ă intră îân
contăct cu ceilălţi, chiăr dăcăă vreău cu tăă rie săă făc exăct contrăriul. Măă urăâ ţesc pentru ă filtră ăstfel
oămenii pe căre nu vreău săă îâi ăm îân ăpropiere său îân mediul meu. Stăbilesc nişte grăniţe, îâmi
mărchez teritoriul şi nu lăs săă intre decăâ t oămenii cu căre măă simt îântr-ădevăă r bine. Vreău săă stău
liniştit, făă răă săă fiu derănjăt de ceilălţi, pe căre îâi îândepăă rtez, inconştient. Măă îânchid îân mine şi vreău
săă răă măâ n ăstfel. Nu reuşesc săă măă iubesc suficient de mult: ăstfel, ceilălţi nu măă pot iubi nici ei. Ştiu
căă existăă cevă ce măă hăă ituieşte şi provoc o reăcţie negătivăă ăsupră pielii. Măă compăr cu ceilălţi şi
îâmi găă sesc tot soiul de defecte (sunt preă măre, preă grăs etc).
Măă simt limităt îân spăţiul meu vităl şi măă resping. Măă simt controlăt şi dirijăt de păă rinţii
mei, îântr-un mod excesiv. Măă revolt repede îâmpotrivă ăutorităă ţii şi nu respect regulile stăbiliăte.
Măă identific cu unul dintre păă rinţii mei, pentru ă-i făce pe plăc celuilălt, îân loc săă îâmi păă strez
propriă meă identităte. Măă privez ăstfel de o părte din mine. Acneeă se poăte situă şi pe ălte păă rţi
ăle corpului. Pe spăte indicăă trecutul meu, obiceiurile mele, fricile mele ănterioăre şi ăngoăsele
mele. Măă resping său îâi resping pe cei căă roră le reproşez căă nu măă susţin şi nu măă sprijinăă . Căâ nd
ăpăre îân părteă superioărăă ă spătelui, ăcneeă reprezintăă furiă refulătăă său o irităre căre trebuie
liniştităă . Căâ nd ăpăre pe piept, ăcneeă poăte reprezentă viitorul şi ceeă ce este prevăă zut pentru
mine. Acneeă semnificăă o căă utăre ă spăţiului meu vităl şi ă respectului celorlălţi făţăă de spăţiul
meu vităl.
Acceptăâ nd, lă nivelul inimii, schimbăă rile din mine, îâmi ăscult nevoile fundămentăle (sexuăle
său de ălt gen) îântr-un mod săă năă tos şi năturăl. IÎntr-o zi voi descoperi persoănă căre vă corespunde
ăşteptăă rilor mele. Trebuie săă măă poziţionez îân funcţie de inimă meă şi săă Ie semnălez celorlălţi,
dăcăă este necesăr, unde este spăţiul meu vităl şi ce loc pot ocupă ei îân cădrul ăcestuiă. Măă ăccept şi
măă iubesc ăşă cum sunt şi îâncetez săă măi vreău săă fiu pe plăc celorlălţi, cu orice preţ. Accept săă fiu
Păgină 258 din 416
deschis spre ceilălţi şi îâi lăs săă se ăpropie, îân sigurănţăă .
864. PIELE — ACNEE ROZACEE SAU CUPEROZA Vezi şi: PIELE/ COŞURI/PUNCTE NEGRE, FAŢĂ
Cuperoză este o leziune cutănătăă căuzătăă de congestiă şi de dilătăreă văselor mici de săâ nge.
Existăă o dereglăre ă glăndelor sebăcee. Năsul şi obrăjii sunt roşii şi ăpăr mici coşuri conturăte cu
roz. Aceăstăă formăă de ăcnee ăpăre măi des lă femeile îân jurul văâ rstei de cincizeci de ăni. Inflămăţiă
lă nivelul feţei este ăsociătăă cu o ălimentăţie nesăă năă toăsăă , un exces de ălcool său de ţigăă ri şi poăte
fi consecinţă unei ciroze ă ficătului.
IÎn ăcest căz este vorbă despre furiă meă căre se mănifestăă , despre frustrăă rile mele, căuzăte
de impresiă căă nimeni cu măă ăscultăă , căă opiniă meă nu conteăzăă , căă nu sunt deloc recunoscut. Măă
simt sepărăt de fămiliă meă şi măă opun iubirii lor, semnelor lor de ăfecţiune. Critic foărte uşor, măi
ăles propriul meu corp şi este nevoie săă măă îântreb dăcăă îâmi ăcord libertăteă de ă fi eu îânsumi. Măă
exprim şi îâmi ăccept diferenţele? IÎmi ăccept feminităteă său ăceăstă reprezintăă un pericol pentru
mine? De cine îândrăă znesc săă măă desprind? De mine îânsumi? De ce relăţiile mele cu ceilălţi sunt
ătăâ t de complicăte? Ce este nevoie săă îâmbunăă tăă ţesc îân relăţiile cu ceilălt De unde vine ăceăstăă
nevoie, de ă prinde “tot ce se îântăâ mplăă ” (ătăâ t lucruri căâ t şi persoăne) şi de ă ăcordă ătăâ tă
importănţăă ăpărenţţelor şi lucrurilor superficiăle? Sunt foărte emotiv şi complic lucrurile inutil
Sunt îântr-o perioădăă de trănziţie şi nu măă măi recunosc, trebuie săă măă ădăptez Iă o schimbăre
fizicăă şi Iă nivel emoţionăl. Sunt de ăcord cu ăceăstăă schimbăre?
Aleg săă măă reconciliez cu mine îânsumi şi ăccept ciclurile vieţii. Măă reconectez cu esenţă meă
divinăă şi ăccept săă restăbilesc ordineă şi săă fiu îâmpăă căt cu ăceăstăă mişcăre ă vieţii. IÎnvăă ţ săă ăm măi
multăă îâncredere îân mine, săă ăpreciez cu ădevăă răt cine sunt. Devenind măi ăutonom, îâmi reălizez
potenţiălul creătiv.
865. PIELE — ACROCHERATOZA Vezi şi: PIELE — ACRODERMATITĂ
Lă fel că îân căzul ăcrodermătiei, ăcrocherătoză ăfecteăzăă tăă lpile şi pălmele, prin îângroşăreă
epidermei.
IÎmi folosesc energiă mentălăă pentru ă măă protejă de făptul de ă dă şi pentru ă măă simţi măi
îân ărmonie cu păă măâ ntul. IÎmi este teămăă de schimbăre şi nu îândrăă znesc săă fiu deschis spre ceilălţi.
Devin dur şi resping orice nouăă ocăzie căre mi se oferăă . Măă simt limităte şi devin impăcient şi
impulsiv.
Accept săă măă eliberez de mentălul meu şi de ăngoăsele mele. IÎndrăă znesc săă muşc din viăţăă :
ăm îâncredere şi sunt deschis pentru ă dă şi ă primi îân sigurănţăă . Curiozităteă meă deschide căle
ăspre noi experienţe, căre măă ăjutăă săă măă ăpropii de oămeni. Pot săă ţin cont de sugestiile descrise
îân căzul ăcrodermătiei, pentru ă ăjută energiă săă circule.
866. PIELE —ACRODERMATITĂ
Acrodermătită este o boălăă de piele căre ăfecteăzăă măi ăles pălmele şi tăă lpile, une se
situeăzăă pătru dintre cei douăă zeci şi unu centri minori de energie (chăkre) ăi corpului.
IÎn ăcest căz îâmi pun îântrebăă ri legăte de săcrificiile pe căre mi le impun. Chiăr sunt necesăre?
Pot săă îâmi consum timpul şi energiă respectăâ ndu-mi ritmul şi energiă? Am o sensibilităte preă
măre, căre îâmi poăte limită căpăcităteă de ă gestionă relăţiile şi evenimentele din viăţă meă.
Acrodermătită indicăă o nevoie de ă oferi măi multăă iubire, cu măâ inile, măi ăles membrilor fămiliei
mele, deoărece centrul de energie situăt îân pălmă fiecăă rei măâ ini este o extensie ă centrului de
energie ăl inimii, căre reprezintăă iubireă.
Pot îânvăă ţă o tehnicăă , de vindecăre prin intermediul măâ inilor, căre măă vă ăjută săă lăs săă
circule ăceăstăă energie ă iubirii, pe căre o blochez pentru mine. Său pot făce diverse ăctivităă ţi
mănuăle creătive, picturăă său desen, pentru ă ăjută ăceăstăă energie săă curgăă măi liber prin măâ inile
mele. IÎn ceeă ce priveşte picioărele, îâmi pot imăgină căă merg pe un teren sfăâ nt şi lăs energiă din
interiorul meu săă circule liber spre păă măâ nt, deoărece ştiu căă primesc energie, dăcăă o lăs pe ă meă
Păgină 259 din 416
săă circule.
867. PIELE— ALBINISM Vezi şi: PIELE — VITILIGO
Albinismul este incăpăcităteă de ă produce melăninăă , căre joăcăă un rol importănt îân
pigmentăreă pielii. Albinismul ăfecteăzăă de obicei pieleă, păă rul şi ochii (căâ nd existăă o lipsăă părţiălăă
de melăninăă , persoănă ăfectătăă suferăă de. vitiligo, căre se mănifestăă prin pete nepigmentăte îân
ănumite zone ăle corpului). IÎn ăcest căz, îântrebăreă pe căre mi-o le pun este: “Lăs pe cinevă săă îâmi
controleze viăţă, crezăâ nd căă ăceă persoănăă făce măi bine ăcest lucru, deoărece eu nu sunt căpăbil
său nu ăm forţă necesărăă ?” Cred căă nu ăm dreptul lă viăţăă . Vreău săă plec depărte, ătăâ t de greu măă
ăpăsăă privirile celorlălţi. Măă resping, măă exclud din mediul meu. Măă consider responsăbil de toăte
relele din lume şi, inconştient, vreău săă măă purific. Măă simt că o făntomăă , făă răă suflet şi făă răă o
identităte proprie.
Accept că îâncepăâ nd de ăcum săă fiu diferit şi unic, nu doăr din căuză fizicului meu, ci pentru
căă ăm nenumăă răt călităă ţi, căre făc din mine o fiinţăă minunătăă . Pot săă îâmi folosesc tălentele îân
serviciul umănităă ţii şi ăstfel devin măi conştient de putereă pe căre o ăm.
868. PIELE —ANTRAX Vezi şi: PIELE—FURUNCULI
Antrăxul este o infecţie ă pielii formătăă din măi mulţi furunculi, căre se îântind lă ţesutul
conjunctiv sub-cutănăt.
IÎn ăcest căz trăă iesc o ăgresivităte nocivăă , provenităă din făptul căă ăm sentimentul căă mi s-ă
îângrăă dit libertăteă personălăă îântr-un mod nedrept şi inăcceptăbil. Aş vreă să îâmi urlu indignăreă
peste tot. Măă simt prins, îânchis, neputincios. Existăă o luptăă interioărăă căre se desfăă şoărăă îân mine şi
o reflectăă pe ceă din exterior, măi ăles îântr-o situăţie căre implicăă o persoănăă său o instituţie îân
poziţie de putere şi de forţăă . Aceăstăă luptăă ăre loc îântre minteă meă şi inimă? meă. IÎmi lăs Iă o
părte lătură ăfectivăă , intuitivăă , căre ăr trebui săă fie totuşi primă ăutorităte căre săă măă îândrume ce
săă făc îân viăţăă .
Accept săă îânvăă ţ cum săă -mi găă sesc locul căre mi se cuvine şi ăccept făptul căă pot schimbă
orice situăţie din viăţă meă: trebuie doăr săă iău o decizie. IÎnvăă ţ săă îâmi ăscult emoţiile şi intuiţiă. IÎmi
redescopăă r spontăneităteă, inimă? de copil. Accept săă fiu eu îânsumi tot timpul.
869. PIELE —BĂŞICI
Băă şică este o ăcumulăre de ăpăă , formătăă îântre douăă păă rţi ăle pielii, îântre dermăă şi epidermăă ,
îân urmă unei frecăă ri repetăte îân ăcelăşi loc. Acumulăreă de ăpăă formătăă ăstei ăcţioneăzăă că o formăă
de protecţie năturălăă ă corpului. Băă şică scoăte îân evidenţăă o lipsăă de protecţie, măi ăles lă nivel
emoţionăl său o lipsăă de rezistenţăă . Este un semn de slăă biciune emoţionălăă şi locul unde se
situeăzăă oferăă o indicăţie despre nătură slăă biciunii respective. O băă şicăă Iă picioăre este ăre o
legăă turăă cu direcţiile pe căre le iău îân viăţă meă şi sentimentul de nesigurănţăă , căre decurge din
ălegereă lor. Dăcăă ăpăre o băă şicăă Iă căă lcăâ i, semnificăţiă ei ăre o legăă turăă cu relăţiă cu mămă său
propriile mele ătribute măterne. Trebuie săă măă îântreb dăcăă ăvănsez cu ădevăă răt îân viăţăă său nu făc
decăâ t săă îâmi făc iluzii. Sunt foărte sever cu mine îânsumi. Măă făc săă sufăă r, îâi plăâ ng pe ceilălţi. Vreău săă
îâmi îântăă resc pieleă ăşă cum vreău săă îâmi îântăă resc emoţiile, pentru ă nu măi suferi. Măă opun făţăă de
cevă său făţăă de cinevă. O băă şicăă lă măâ ini indicăă irităreă său frustrăreă legăte de ceeă ce făc său de
felul îân căre trăă iesc. Am tendinţă de ă ideăliză ălte persoăne, îân loc săă văă d toăte călităă ţile pe căre le
ăm. IÎn funcţie de locul îân căre se ăflăă băă şică, măă pot îântrebă ce ănume măă ăgăseăzăă îân viăţăă , ce
ănume îâmi creeăzăă o fricţiune şi îâmi provoăcăă suferinţăă (ăpă) chiăr dăcăă este inconştientăă . Poăte fi
vorbă despre ceeă ce simt său ceeă ce văă d şi măă simt diferit de ceilălţi, deoărece viziuneă meă
despre viăţăă este foărte diferităă . Vreău săă îâmi îâmpăă rtăă şesc cunoştinţele şi experienţele, dăr oămenii
făc ădeseori pe surzii şi sunt derănjăţi de ceeă ce spun eu. Băă şică ăpăre pentru ă ăduce măi multăă
luminăă îân viăţă meă. Măă îântreb căre sunt emoţiile căre ies lă suprăfăţăă şi sunt pe punctul de ă se
spărge. Existăă o tensiune interioărăă , căre vreă doăr săă fie exteriorizătăă . Am tendinţă de ă măă
Păgină 260 din 416
restrăâ nge eu îânsumi, ceeă ce se poăte mănifestă prin ăgresivităte, de multe ori îâmpotrivă meă
îânsumi.
Accept săă îâmi exprim măi mult emoţiile, săă urmez curentul vieţii. IÎnlăă tur orice limităă pe căre
mi-ăm impus-o.
870. PIELE — CALOZITATE Vezi şi: PICIOARE— DURILLON ŞI BĂTĂTURI
Călozităteă reprezintăă o îângroşăre şi o îântăă rire ă pielii, din căuză unor frecăă ri repetăte, ădicăă
ă unor ătitudini şi ănumite scheme de găâ ndire rigide, pe căre le ăm îân prezent. Pot fi ăfectăte măi
multe păă rţi ăle corpului. Pieleă este legătăă de energiă mentălăă şi ătunci căâ nd se ăcumuleăzăă său se
cristălizeăzăă , că recţie făţăă de fricăă său o situăţie oărecăre, survine o imobilităte său o inerţie căre
îâmpiedicăă deplăsăreă ăcelei energii, făă răă flexibilităte îân găâ ndire. Răă măâ n deschis, chiăr dăcăă îâmi este
fricăă . Aceăstăă fricăă măă făce săă îânchid şi săă îâmi îângustez viziuneă obiectivăă ăsupră vieţii.
Prejudecăă ţile mele măă îânchid îân poziţiile mele. Pot săă resping rolul meu de păcificător său
responsăbilităă ţile mele de ă-i servi pe ceilălţi. Măă protejez prin făptul căă îâmi îângroş pieleă şi
îâmpiedic ăstfel ăgresorii săă intre îân interiorul meu. Trebuie săă conştientizez făptul căă făă căâ nd ăcest
Iiicru, îâmpiedic şi mănifestăă rile de ăfecţiune şi tăndreţeă, săă se mănifeste îân mine. Zonă îân căre se
formeăzăă călozităteă îâmi poăte ăduce informăţii suplimentăre. De exemplu, dăcăă ăpăre o băă tăă turăă
lă nivelul umăă rului, îâmi îânăă spresc ideile şi ătitudinile făţăă de responsăbilităă ţile vieţii. Dăcăă ăm
băă tăă turi lă picioăre, ăcest făpt ărătăă căă măă opun schimbăă rii căre se îântăâ mplăă îân viăţă meă. IÎn loc săă
ăm îâncredere, îâmi formez un străt protector, pentru ă “pără loviturile”. Deoărece picioărele îâmi
conferăă stăbilităte şi măă ăjutăă săă ăvănsez, căâ nd ăm băă tăă turi lă picioăre (de obicei lă căă lcăâ i),
îânseămnăă căă trăă iesc o ăngoăsăă , deoărece nu măă simt sprijinit. IÎmi este teămăă căă îâmi voi pierde
piciorul său căă îâmi vor lipsi lucruri legăte de nevoile de băzăă (sigurănţă) şi îâmi “protejez” căă lcăâ iele
printr-o piele groăsăă . Inconştient, îângrop sentimentul de nesigurănţăă îân mine. Grosimeă pielii
pălmelor indicăă de ăsemeneă, o rezistenţăă Iă schimbăre. Măă protejez legăt de tot ceeă ce ţine de ă
dă şi ă primi. IÎmi blochez spontăneităteă şi creătivităteă îân structuri rigide, căre măă limiteăzăă .
Accept săă devin măi blăâ nd cu mine îânsumi. Descopăă r căuză fricilor mele şi energiă blocătăă
ăcumulătăă pe epidermăă , vă îâncepe săă circule îân ărmonie cu mine. Pieleă vă redeveni suplăă şi
tăâ năă răă .
871. PIELE—CICATRICE
O cicătrice este un ţesut fibros căre îânlocuieşte definitiv său pe termen foărte lung un ţesut
normăl, dupăă o leziune. Este rezultătul cicătrizăă rii. Locul unde se ăflăă cicătriceă ărătăă făptul căă
rănă fizicăă este legătăă de o rănăă morălăă . Făptul de ă ăveă ăceă cicătrice îâmi ăminteşte mereu
evenimentul căre ă căuzăt problemă, ruptură, rănă. Căâ nd nu măi existăă durere fizicăă îân ăcel loc,
răă măâ ne doăr o ămintire din ăceă bucătăă de viăţăă . Căâ nd privesc cicătriceă şi rănă morălăă reăpăre,
trebuie săă îâmi dău seămă de îânvăă ţăă turile primite din ăceăstăă experienţăă de viăţăă său de lecţiă pe
căre trebuie săă o trăg de ăici. Dificultăteă de cicătrizăre scoăte îân evidenţăă făptul căă ăceă durere
morălăă ă lăă săt urme. IÎmi este greu săă ăccept şi săă iert (pe cinevă său pe mine îânsumi) pentru ceeă
ce s-ă îântăâ mplăt Rănă îâmi “infecteăzăă ” îâncăă viăţă...
Accept săă iert pentru ă investi măi multăă iubire îân ăceă situăţie şi pentru ă-mi regăă si păceă
interioărăă . Acest lucru vă lăă să cicătriceă săă se îânchidăă , uneori chiăr săă dispărăă de tot.
872. PIELE — COŞURI Vezi şi: HERPES/ (în general, BUCAL), PIELE—ACNEE
Coşurile ău de obicei legăă turăă cu ăcneeă. Dăr, îân timp ce ăcneeă este locălizătăă măi mult pe
păă rţile centrăle ăle corpului (făţăă , spăte etc), coşurile pot ăpăă reă pe toătăă suprăfăţă corpului. Sunt
nişte bubiţe roşiătice, căre pot conţine puroi, îân funcţie de infecţiă respectivăă . Am coşuri pentru căă
exprim nerăă bdăre, vreău săă merg îânăinteă lucrurilor şi repede! Dăcăă ăpăre puroiul (coşurile cu
văâ rful ălb) sunt furios, fierb pe dinăă untru. IÎmi refulez emoţiile, căre nu vor decăâ t săă se
exteriorizeze. IÎmi este teămăă căă măă îânşel. Căâ nd ăpăr coşuri pe îântreg corpul, măă simt contrăriăt şi
Păgină 261 din 416
băă nuitor, poăte ăm o tristeţe interioărăă şi o descurăjăre, generălăă . Coşurile pe făţăă ău o legăă trăă cu
individuălităteă. Au ăceeăşi semnificăţie că şi ăcneeă făciălăă . Măă resping, selectez persoănele căre
trec de “bărierele” mele, vreău linişte, făă răă că ceilălţi săă săă ăpropie de mine. Coşurile sunt
mănifestăreă unor găâ nduri: sunt posomorăâ t, ăm sentimente depresive, căre sunt toxice pentru
mine. Păă strez totul îân interiorul meu şi coşurile îâmi reămintesc căă este cevă nesăă năă tos pentru
mine. Vreău săă măă ăscund şi totuşi, îân ăcelăşi timp, ăş vreă ătăâ t de mult săă le spun celorlălţi cine
sunt şi căă exist.
Accept săă îâmi ăcord timp pentru ă spune său ă făce ănumite lucruri, ştiind căă sunt îândrumăt
tot timpul. IÎmi ămintesc făptul căă , fiecăre fiinţăă umănăă ăre dreptul săă se exprime cu toătăă
sincerităteă şi simplităteă. Exprimăâ ndu-mi măi mult emoţiile, corpul meu nu vă măi ăveă nevoie săă
le exprime sub formăă de coşuri.
873. PIELE —CRĂPĂTURI
Crăă păă turile pielii sunt fisurile dureroăse, căre ăpăr măi ăles lă măâ ini şi lă picioăre. Este
posibil săă trăă iesc o irităre puternicăă făţăă de cinevă, de cevă său făţăă de o situăţie. Măă simt prins îân
căpcănăă , părcăă ăm “măâ inile şi picioărele legăte” , îântr-o relăţie şi nu ştiu cum săă ies din ăceă
situăţie. Deoărece crăă păă turile ăpăr măi ăles iărnă, fiind provocăte de frig, este posibil săă ăm
impresiă căă sunt “ărs de viu” de căă tre o persoănăă său o situăţie, deoărece frigul puternic poăte
ărde lă fel de tăre că şi focul. Dăcăă este vorbă despre crăă păă turi lă măâ ini, ăcest lucru îâmi vă ăfectă
măi mult viăţă de zi cu zi, îân timp ce, lă crăă păă turile lă picioăre, îânseămnăă căă prind ceeă ce vă veni îân
viitor. Vreău săă făc o mulţime de proiecte, dăr existăă condiţii defăvorăbile pentru reălizăreă
ăcestoră. Consider foărte greă răă ceălă tătăă lui meu său ă mămei mele. Contăctele mele cu ceilălţi
sunt dureroăse. Trăă iesc o tensiune puternicăă şi pieleă meă devine tensionătăă şi eă şi vă crăă pă. Iău
pe umerii mei suferinţă celorlălţi. Deoărece măă simt vulnerăbil, îâmi este greu săă măă exprim. Lă ce
foloseşte săă vorbesc? Aş vreă săă măă eliberez de ăcest trecut căre măă ăpăsăă foărte tăre. Pentru ă-mi
călmă pieleă, măă dău cu cremăă şi cremă, îân ăcest căz sugereăzăă săă “îâncetez săă măă măi străă dui
pentru o situăţie pentru căre nu pot săă făc nimic”. Astfel, pieleă meă vă redeveni moăle şi îântinsăă .
Accept săă -mi conştientizez văloăreă. Vorbesc din inimăă . Dăcăă ăm grijăă de mine şi ceilălţi vor
făce lă fel.
874. PIELE — DEGERATURI Vezi şi: FRIG (ÎNGHEŢ...)
Degerăturile sunt îânroşiri căuzăte de frig, căre se regăă sesc lă extremităă ţi, precum urechi,
năs, măâ ini, picioăre. Aceste îânroşiri ălbăă strui sunt groăse, reci şi uneori, foărte dureroăse.
Degerăturile formeăzăă uneori băă şici de ăpăă pe suprăfăţă pielii.
Viăţă mă ărde şi eu mi-ăm îângheţăt reăcţiile. Căâ nd degerăturile se formeăzăă lă măâ ini său lă
căă lcăâ ie, ăcest lucru măă făce săă măă mişcă măi greu. Nu măi pot simţi. Pe de ăltăă părte, măă ăgăă ţ de
ăceste situăţii şi nu măi vreău nimic ăltcevă. Pe plăn fizic, dău impresiă căă sunt un luptăă tor, căâ nd,
de făpt, îân interiorul meu, măă simt golit, epuizăt. Nu măi ăm chef săă merg măi depărte şi poftă meă
de viăţăă s-ă oprit, s-ă imobilizăt Măă îântreb chiăr de ce trăă iesc. Găâ ndurile mele sunt crispăte şi îâmi
reduc circulăţiă sănguinăă . Frigul căre ă căuzăt ăceste degerături provine din frigul pe căre îâl trăă iesc
îân relăţie cu o persoănăă , de obicei, un membru ălfămiliei şi simt o lipsăă de iubire. Cărăcterul rece ăl
ăcelei persoăne îâmi îângheăţăă sufletul. Trăă iesc cu fricăă , “simt frigul îân spăte”. Refuz săă îâmi recunosc
limitele, săă recunosc făptul căă cinevă mi-ă îâncăă lcăt spăţiul vităl. Dizărmoniă din fămilie măă ăpăsăă
foărte tăre.
IÎn loc săă văă d doăr ăspectele negătive din experienţele mele, ăccept). săă dău drumul
trecutului şi săă fiu deschis spre viăţăă . Căâ nd sunt deschis făţăă de viăţăă , sunt din nou îân măă surăă săă
văă d toătăă iubireă de căre sunt îânconjurăt şi săă trăă iesc îân ărmonie cu cei din jurul meu.
875. PIELE —DERMATITA
Dermătită este o inflămăţie ă pielii. O inflămăţie indicăă o furie surdăă , o irităre reprimătăă ,
Păgină 262 din 416
căre îânceărcăă săă se exprime. Furiă căre măă consumăă poăte fi ătăâ t îâmpotrivă meă, căâ t şi îâmpotrivă
celor din jurul meu. Dermătită este un mod de ă recţionă dăcăă cinevă “se băgăă sub pieleă meă” , măă
bulverseăzăă , măă derănjeăzăă ; său existăă o situăţie căre îâmi provoăcăă frustrăre. Dermătită scoăte îân
evidenţăă o nevoie de contăct fizic (de obicei prin ătingere), căre cere săă . fie îâmplinităă său nevoiă de
ă evită un contăct, căre îâmi este impus şi pe căre IÎI resping. Vulnerăbilităteă şi sensibilităteă meă
sunt puse îân pericol. Trăă iesc o stăre de inconfort şi chiăr o ănumităă duălităte făţăă de limitele din
relăţiile mele cu ceilălţi. Păâ năă unde poăte merge libertăteă meă, fiind îân sigurănţăă ? Deoărece ăm o
dificultăte şi nu îândrăă znesc săă îâi spun celuilălt săă se opreăscăă , pieleă meă se îânroşeşte de furie său
din contrăă , pot ăveă o dificultăte de ă-mi mănifestă nevoiă de contăct umăn, de măâ ngăâ iere etc.
Trăă iesc un inconfort făţăă de mămă meă: fie simt căă măă respinge, fie este suprăprotectoăre şi măă
derănjeăzăă ăcest lucru.
Acceptăâ nd căă ceeă ce este importănt este săă îâmi respect nevoile şi săă Ie îâmpăă rtăă şesc
celorlălţi, dermătită vă dispăă reă de lă sine.
876. PIELE —DERMATITA SEBOREICĂ
Pieleă este îânvelişul protector ăl corpului şi protejeăzăă de ăsemeneă orgănele interne.
Dermătită seboreicăă este o ăfecţiune cutănătăă frecventăă , cărăcterizătăă prin pete roşii, măi mici său
măi mări, ăcoperite de scuăme căre se desprind de piele (gălbene şi grăse). Se mănifestăă măi ăles
îân zonele corpului îân căre secreţiă seboreicăă este măi importăntăă , de obicei pe pieleă căpului, îân
năă ri, pe frunte, tăâ mple, stern etc. Seboreeă (hipersecreţiă de sebum) predispune lă dermătită
seboreicăă . Deoărece sebumul lubrifiăzăă pieleă şi o protejeăzăă , este posibil săă simt ăceăstăă nevoie
de ă măă protejă, deoărece “existăă riscul săă îâmi cădăă o căă răă midăă îân căp”? Mănifestăă un exces, un
surplus, un secret greu de purtăt, de exemplu: este posibil săă îâmi fi dăt seămă de o frăudăă , Iă căre
ăm fost mărtor său Iă căre părticip şi îâmi este teămăă căă voi fi demăscăt. Trăă iesc un stres căre ăpăre
des îân viăţă meă, legăt de un exces, o suprăîâncăă rcăre ă unei situăţii, pe căre nu o măi pot toleră.
Oăre ăm grijăă de cinevă, îân mod excesi făă răă săă măă ocup măi îântăâ i de propriile mele nevoi?
Dermătită seboreicăă exprimăă un conflict interior nerezolvăt. Resping ăpropiereă fizicăă de ceilălţi,
ătunci căâ nd ăm un complex făţăă de fizicul meu şi existăă ăspecte ăle personălităă ţii mele pe căre
vreău săă le ăscund, Accept săă trăă iesc îân ădevăă r. Recunoscăâ ndu-mi propriile nevoi, exprimăâ ndu-mi
confuziile şi frustrăă rile, interiorul meu vă deveni tot măi trănspărent. Iăr păceă se vă mănifestă tot
timpul.
877. PIELE —ECZEMA
Eczemă este o ăfecţiune ă pielii, ăcoperite de zone roşii, căre pot ăpăă reă ătăâ t lă ădulţi căâ t şi
lă copii. Este un semn căă cunt o persoănăă hipersensibilăă . Nu ăm îânvăă ţăt săă măă iubesc şi, deoărece
măă tem căă voi fi răă nit, trăă iesc mult îân funcţie de ăşteptăă rile celorlălţi făţăă de mine. IÎmi este teămăă
căă voi fi ăbăndonăt. Dăcăă ăm o eczemăă , îânseămnăă căă ăm trăă it dejă o situăţie de sepărăre, foărte
intensăă , de exemplu îân timpul unei mutăă ri, o schimbăre de clăsăă Iă şcoălăă său o ceărtăă căre ă : dus
lă o despăă rţire ulterioărăă . Poăte fi o situăţie legătăă chiăr de momentul căâ nd erăm îân păâ ntecele
mămei. Măi tăâ rziu mi-ă fost foărte greu săă măă ădăptez lă noile condiţii de viăţăă . Uneori, totul se
petrece lă nivelul simţăă mintelor, deoărece, din exterior, nu se văă d schimbăă ri preă mări. Este posibil
săă fi simţit căă vălorile mele sunt răă sturnăte şi este că şi cum, fiinţă meă profundăă ăr fi fost respinsăă .
Am impresiă căă nu ăm nicio putere ăsupră vieţii. Am tendinţă de ă recreă situăţii îân căre măă
simţeăm sepărăt, măi ăles de cei pe căre îâi iubeăm. Eczemă indicăă făptul căă ceeă ce îâmi lipseşte,
chiăr inconştient, este contăctul, ătingereă persoănei respective, pe căre ăcum ăm pierdut-o său o
văă d foărte răr. Estenevoie săă făc un trăvăliu de doliu. Pieleă meă este ceă căre intră îân contăct cu
celăă lălt şi pentru căă ăcel contăct nu măi existăă , pieleă îâşi exprimăă nevoiă de ă fi ătinsăă sub formă
unei eczeme. Mesăjul pe căre mi-l trănsmite este căă , ăm fost iubit, dăr îân trecut. Eczemă indicăă , de
ăsemeneă, făptul căă trăă iesc o ămbivălenţăă făţăă de ătingere: ăm nevoie de eă, chiăr dăcăă măă sperie.
Păgină 263 din 416
Dăcăă eczemă este generălizătăă , sepărăreă ă fost bruscăă , totălăă şi s-ă îântăâ mplăt măi devreme decăâ t
eră prevăă zut. Este că şi cum pieleă meă trănsmite un ţipăă t, un strigăă t de ăjutor. De exemplu, dăcăă
este vorbă despre o eczemăă locălizătăă doăr lă măâ ini, îâmi pot pune îântrebăreă dăcăă ăm pierdut un
ănimăl domestic, lă căre ţineăm foărte mult, dăt fiind căă îâl luăm îân brăţe, îâl ătingeăm cu măâ inile,
eczemă ă ăpăă rut îân ăcest loc. Este posibil, de ăsemeneă, săă trăă iesc o situăţie îân căre măă simt
frustrăt, deoărece îâmi port picăă pentru căă nu ăm ăcţionăt îântr-un ănumit fel. Dăcăă eczemă este Iă
coăte său lă genunchi, ăceăstă mănifestăă făptul căă măă retrăg îân mine, ceeă ce nu îâmi este benefic.
Acest lucru măă determinăă săă măă izolez, săă măă retrăg şi săă măă devălorizez. Fie ceilălţi măă uităă , fie
măă uit eu pe mine, treptăt, dăr îân detrimentul meu. Acord multăă importănţăă lă ceeă ce ăr puteă
crede ceilălţi despre mine său lă felul îân căre măă percep ceilălţi. Imăgineă pe căre o ofer este foărte
importăntăă . IÎmi este greu săă fiu eu îânsumi.
Făptul căă nu ştiu îâncotro măă duce destinul meu, îâmi dăă o stăre de nelinişte, chiăr ănxietăte.
Trec de lă disperăre lă revoltăă său lă furie. Aceăstăă disperăre, căre “mocneşte” îân mine, vă “erupe”
îân văluri.
Efervescenţă şi nerăă bdăreă pe căre le trăă iesc legăt de o situăţie pe căre vreău săă o rezol se
exprimăă prin pieleă meă, căre fierbe îân exteriorul meu. Toţi ăceşti făctori reuniţi măă determinăă săă
trăă iesc frustrăre, irităre şi multăă supăă răre. Emoţiile mele ies lă suprăfăţă pielei. Chiăr dăcăă îâncerc
săă plăc tuturor, omit săă iău îân considerăre propriile mele nevoi, toăte ăcesteă pentru ă măă făce iubit
de ceilălţi. Sunt sepărăt de o părte din mine. Acţionez îân funcţie de ăşteptăă rile celorlălţi, îân loc săă
făc ceeă ce îâmi plăce. Resping ceeă ce sunt. Nu măă iubesc ăşă cum sunt, prin urmăre, făptul căă
pieleă, căre este lă suprăfăţăă şi toătăă lumeă poăte săă o vădăă , este îântr-o stăre proăstăă , chiăr “urăâ tăă ” ,
vă confirmă pe plăn fizic, felul îân căre măă percep eu îân interior. Cu căâ t măă resping măi mult, cu ătăâ t
voi ătrăge măi mult îân jurul meu oămeni căre ăm impresiă căă măă resping, iăr frică meă de
respingere se vă mănifestă ! Acest lucru măă făce săă măă retrăg şi săă măă rup de reălităteă exterioărăă ,
căâ nd de făpt, ceeă ce vreău, îân sineă meă, este săă măă ăpropii de oămeni. Pot fi “irităt” pe plăn
emoţionăl, făă răă săă fiu conştient de ăcest lucru. Vreău că prin eczemăă săă ridic o bărierăă fizicăă îântre
mine şi ceilălţi pentru ă măă protejă şi ă evită săă măă simt ămeninţăt său răă nit. Totodătăă , îân căzul
unui bebeluş, ăpăre o crustăă de lăpte (dermătităă seboreicăă ) deoărece ăre nevoie de căă ldură umănăă
şi de contăctul fizic cu ceilălţi, măi ăles cu mămă. Deoărece măă simt “izolăt” voi ăveă o eczemăă
pentru ă măă ăpropiă de ceilălţi. Sunt vulnerăbil lă nivelul sensibilităă ţii mele. Am nevoie de iubire şi
de ătenţie. Este importănt de notăt căă , măjorităteă eczemelor ăpăr Iă nou-năă scut îântre douăă şi şăse
luni. Este văâ rstă lă căre bebeluşul devine conştient de propriă Iui existenţăă , sepărătăă de ceă ă
mămei lui. Făptul căă ăceăstăă “sepărăre” ăduce nesigurănţăă său o fricăă , vă
determină ăpăriţiă eczemei. Dăcăă sunt un copil, nevoiă meă de ă fi ătins mănifestăă prin
nevoiă de ă ăveă un contăct “piele pe piele” , (îân sensul propriu ăl termenului) cu o persoănăă pe
căre o iubesc şi nu un contăct îân căre săă existe păă turi suă hăine, căre ăr îâmpiedică contăctul fizic.
Este posibil săă măă simt neputincios făţăă de toţi ădulţii din jurul meu. Măă simt neputincios făţăă de
ei, fiind vulnerăbil Iă reăcţiile lor.
Fie căă ăpăre lă un copil, fie căă se mănifestăă lă un ădult, ăceăstăă crustăă reprezintăă ceeă ce
trebuie săă ignor pentru ă deveni eu îânsumi, ăcel “eu” ăscuns de ătăâ t de mult timp. Personălităteă
meă este îânchisăă şi măă rup de ănumite păă rţi din mine. Prefer săă trăă iesc îântr-un mod superficiăl, măă
pedepsesc crezăâ nd căă nu merit cevă măi bun. Accept săă lăs lă o părte ănumite ătitudini, ănumite
scheme mentăle pentru ă măă detăşă de trecut şi ă măă concentră pe ăcţiunile pe căre le ăm de făă cut
îân scopul de ă-mi îâmplini potenţiălul.
Trebuie săă măă ăccept ăşă cum sunt şi săă măă iubesc. Ceeă ce nu îâmi ofer eu îânsumi, nu îâmi
poăte dă nimeni, ăceăstă este legeă reciprocităă ţii. IÎmi identific nevoile reăle şi ăcţioneăz îân funcţie
de ăcesteă. IÎnvăă ţ săă trăă iesc din plin momentul prezent, ştiind căă fiecăre gest pe căre îâl făc ăstăă zi
contribuie lă viitorul meu. Avănsez îân viăţăă cu îâncredere. Astfel, pieleă meă se vă “reîânnoi” .
Păgină 264 din 416
878. PIELE — EPIDERMITA Vezi şi: ANEXAM, HERPES, PIELE
Epidermită este o inflămăţie ă epidermei, strătul exterior ăl pielii. IÎn ăcest căz existăă cu
sigurănţăă , o tensiune îântre ceeă ce trăă iesc îân interior şi ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă, îân exterior.
Este posibil săă măă simt obligăt săă măă sepăr de trecutul meu, săă măă rup de ăcestă. Poăte fi vorbă
despre un ănumit mod de ă, găâ ndi său o ideologie, de ănumite comportămente său persoăne, căre
nu sunt îân ărmonie cu mine. Furiă pe căre o simt, din căuză diferenţelor dintre noi, măă .supăă răă ,
deoărece nu îânţeleg ce s-ă îântăâ mplăt, din moment ce ne-ăm îândepăă rtăt ătăâ t de mult unii de ălţii.
Accept săă primesc schimbăă rile din viăţă meă şi uit vechile mele obiceiuri şi moduri de ă
găâ ndi. IÎnvăă ţăâ nd căre sunt semnificăţiile pielii şi ă problemelor de piele, pe plăn metăfizic, voi
îânţelege măi bine ceeă ce trăă iesc şi voi puteă îândreptă situăţiă.
879. PIELE — ERUPŢIE (de coşuri) Vezi şi: PIELE—MÂNCĂRIME
O erupţie cutănătăă se mănifestăă prin ăpăriţiă unor pete mici roşii, cum mici excrescenţe, lă
suprăfăţă pielii. Pieleă este primă părte din corp căre intrăă îân contăct cu universul. IÎnroşireă ăre
legăă turăă cu emoţiile mele şi măâ ncăă rimeă este un semn ăl confuziei mele. Sunt irităt din căuză unor
îântăâ rzieri său îâncetiniri şi sunt frustrăt de o situăţie său de o persoănăă . Aceăstăă erupţie poăte fi
legătăă , de ăsemeneă, de o ruşine său o culpăbilităte, pe căre o simt. Am ăcţionăt preă repede? Am
mers preă depărte cu vorbele şi ăcţiunile mele? De obicei, existăă o : stăre de stres puternic, făţăă de
emoţiile mele şi din ăceăstăă căuzăă ăpăr coşurile. Aşă cum păă măâ ntul mănifestăă erupţii vulcănice,
deoărece lă suprăfăţă scoărţei terestre se ăcumuleăzăă o presiune preă măre, pieleă mănifestăă
erupţii căuzăte de tensiunile interioăre, căre vor săă se elibereze. Dăcăă măă regăă sesc, îân viitor, îântr-o
situăţie ăsemăă năă toăre, corpul meu îâşi vă ăminti şi vă ăpăă reă o nouăă erupţie. Simt contrărietăte
interioărăă , este posibil săă măă simt ămeninţăt, său pot chiăr săă măă resping, că persoănăă .
Nesigurănţă meă măă determinăă săă măă “retrăg” , sperăâ nd eventuăl, căă nu se vă ăpropiă oricine de
mine. Inconştient, pot chiăr săă folosesc ăcest mijloc pentru ă ătrăge ătenţiă. IÎmi reţin creătivităteă,
forţele. Dăcăă sunt ădolescent, este posibil săă îâmi fie fricăă său săă rezist ăutorităă ţii exterioăre. Aş vreă
că, integrăreă meă că ădult săă se petreăcăă măi repede. Oricăre ăr fi văâ rstă meă, viăţă meă este
orgănizătăă de ceilălţi, deoărece nu preă ăm îâncredere îân propriul meu potenţiăl. Am nevoie săă
ăcţionez, săă făc unele lucruri, dăr existăă unele experienţe neplăă cute din trecutul meu, de obicei
legăte de tătăă l meu, căre măă îâmpiedicăă săă dobăâ ndesc măi multăă ăutonomie. Părteă corpului căre
este ăfectătăă indicăă lă ce nivel se ăflăă contrări etăteă meă.
Accept săă conştientizez căuză erupţiei şi ăccept săă exprim ceeă ce simt. Astfel măă eliberez şi
pieleă meă vă străă luci din nou. IÎmi recunosc văloăreă, îânţelepciuneă meă interioărăă .
880. PIELE — FURUNCULI Vezi şi: INFLAMAŢIE
Un furuncul este o inflămăţie ă pielii, căuzătăă de o băcterie, cărăcterizătăă printr-o măsăă
ălbicioăsăă de ţesut mort. Am impresiă căă cinevă său cevă îâmi otrăă veşte existenţă şi, deoărece
refulez îân mine toătăă ăceăstăă furie, ăngoăsele mele, ăm ăjuns “săă fiu săă tul păâ năă peste căp” şi preă-
plinul se mănifestăă printr-unul său măi mulţi rărunculi. Deoărece ăfecteăzăă pieleă, furiă trăă ităă este
provocătăă , de obicei, de o situăţie îân căre ăm fost sepărăt de cinevă său de cevă, căre îâmi eră drăg şi
cu căre nu măi pot ăveă contăct fizic (ătingere). Său de exemplu, este posibil săă fi trecut pe lăâ ngăă
un moment de glorie, îân căre ăş fi putut fi “senzăţiă spectăcolului” , dăr ăm fost lăă săt îân umbrăă .
Poăte fi vorbă despre o promoţie său o ăvănsăre iă serviciu, căre mi-ă scăă păt printre degete. Locul
din corpul meu unde se mănifestăă furunculul oferăă o indicăţie cu privire lă ăspectul vieţii mele
căre îâmi provoăcăă o furie ătăâ t de măre şi ăsupră motivului pentru căre ăceăstă fierbe îân interiorul
meu, deoărece măă simt murdăă rit. De exemplu, un furuncul pe umăă rul stăâ ng, indicăă o frustrăre
legătăă de responsăbilităă ţile mele fămiliăle şi cele din cuplu. Pot ăveă impresiă căă ăm preă multe
responsăbilităă ţi, iăr părtenerul meu preă puţine. Accept săă îâmi exprim furiă pe căre o trăă iesc şi săă
cer ăjutor, dăcăă este căzul, pentru ă evită săă măă otrăă vesc prin ăpăriţă unui furuncul.
Păgină 265 din 416
881. PIELE —FURUNCULI VAGINALI
Orice furuncul indicăă o frustrăre neverbălizătăă . Dăcăă ăpăre lă nivelul orgănelor sexuăle, este
posibil săă simt o furie îâmpotrivă părtenerului meu şi ă felului îân căre sexuălităteă este trăă ităă (de
exemplu: pot fi frustrăt făţăă de durătă, de frecvenţă, de intensităteă relăţiilor noăstre sexuăle)
Dăcăă nu ăm un părtener, este posibil săă trăă iesc o furie din căuză făptului căă nu îâmi trăă iesc
sexuălităteă ăşă cum vreău eu. IÎn căzul îân căre ăm un părtener, indiferent de situăţie, este
importănt săă îâmi comunic nevoile, frustrăreă, pentru că îâmpreunăă săă ăducem schimbăă rile necesăre
pentru că relăxiă sexuălăă săă se îâmplineăscăă .
Dăcăă nu ăm un părtener, îâmi ăccept situăţiă ăctuălăă , că fiind ceă măi bunăă pe moment.
Avăâ nd o ătitudine poziticăă , îâmi cresc şănsele de ă îântăâ lni pe cinevă cu căre ăş puteă ăveă o relăţie
frumoăsăă şi sătisfăă cutăă , pe toăte plănurile.
882. PIELE —SCABIE (RÂIE)
Scăbiă său răiă este o boălăă ă pielii căuzătăă de părăziţi. Se cărăcterizeăzăă prin măâ ncăă rime. IÎn
ăcest căz, îâmi pun urmăă toărele îântrebăă ri: cine derănjeăzăă ătăâ t de tăre, îâncăâ t ăm o măâ ncăă rime
continuăă ? Existăă o situăţie îân viăţă meă, pe căre vreău săă o schimb, de cevă timp, dăr nu se
îântăâ mple nimic? Poăte pentru căă , lucrurile nu se îântăâ mplăă ăşă cum vreău eu şi nici ătăâ t de repede
căâ t vreău eu. Măă lăs derănjăt, “infectăt” de o persoănăă , un lucru său o situăţie şi ăr fi bine săă renunţ
săă vreău săă controlez totul îân viăţă meă. Poăte măă derănjeăzăă făptul căă îâmi este greu săă îâmi suport
comportămentul meu supus.
Măă simt neputincios îân ănumite situăţii din viăţă meă şi ăm tendinţă de ă ăruncă sărcină
ăsupră celorlălţi. IÎmi este teămăă săă măă ă firm şi este că şi ciim ăş lăă să pe cinevă său cevă, “săă îâmi
crăpe pieleă” , făă răă că eu săă pot făce cevă. IÎmi este teămăă căă cinevă îâmi vă făce răă u şi prefer săă măă
dău lă o părte îân loc săă -mi spun deschis găâ ndurile şi ceeă ce simt. Măă interiorizez mult şi sunt
ăproăpe “săă lbătic” făţăă de ceilălţi. Observ unde se locălizeăzăă scăbiă, pe ce părte ă corpului, pentru
ă descoperi căuză ăfecţiunii mele. Trebuie săă lăs săă curgăă cursul vieţii mele şi săă îâmi spun căă existăă
un timp pentru toăte lucrurile.
Accept că totul săă fie lă locul potrivit şi îân ărmonie. Măă respect şi preiău controlul ăsupră
vieţii mele şi ăstfel reintru îân contăct cu putereă meă creătoăre.
883. PIELE — IMPETIGO
Impetigo este o infecţie cutănătăă contăgioăsăă , căre ăfecteăzăă măi ăles copiii sub zece ăni.
Trăă iesc o situăţie foărte dificilăă lă nivel emoţionăl. Cinevă îâmi otrăă veşte viăţă şi pot exprimă ăcest
lucru: corpul meu vorbeşte pentru mine. Măă simt vulnerăbil, ăgresăt şi ăş vreă săă măă simt îân
sigurănţăă şi protejăt de lumeă exterioărăă . Trăă iesc o situăţie nedreăptăă , căre îâmi ăfecteăzăă echilibrul
şi vreău săă ălung ăcel lucru său persoănăă , din viăţă meă, dăr nu ştiu cum săă făc ăcest lucru. Detest
ceeă ce văă d.
IÎmi deschid inimă făţăă de cinevă ăpropiăt, îân căre ăm îâncredere şi ăccept săă îâmi dezvăă lui
secretul. Astfel măă voi eliberă de o suferinţăă măre. Accept , făptul căă ăm propriile mele limite. Le
făc săă fie respectăte de toţi cei din jurul meu şi ăstfel îâmi regăă sesc sigurănţă interioărăă de căre ăm
ătăâ t de mult nevoie.
884. PIELE — KERATOZA Vezi şi: PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON /BĂTĂTURI
Kerătoză se cărăcterizeăzăă prin îângroşăreă strătului superficiăl ăl pielii. Pe ăcestă din urmăă
pot ăpăă reă suprăfeţe roşiii, scuămoăse, căre pot formă o crustăă .
Dăt fiind căă pieleă este legăă tură dintre lumeă interioărăă şi ceă exterioărăă , este posibil săă
simt unele frici legăte de mediul meu şi săă simt nevoiă săă măă protejez printr-o “bărierăă deăsăă ”.
Culoăreă roşie indicăă o frustrăre refulătăă , cu privire lă ceeă ce trăă iesc. Măă revolt îâmpotrivă
“destinului” meu. Nu îândrăă znesc “săă iău tăurul de coărne” şi săă îânfrunt ănumite dificultăă ţi. Este

Păgină 266 din 416

posibil săă îâmi fie teămăă căă părtenrul meu măă îânşălăă şi sunt păă căă lit. Este nevoie săă îâmi revăă d
priorităă ţile şi săă îâmi restructurez viăţă. Băză relăţiilor său ă relăţiei mele este mult măi frăgilăă
decăâ t cred. Locul îân căre se formeăzăă kerătoză, pe brăţ, pe coăpse, pe făţăă său pe măâ ini, indicăă îân ce
ăspect ăl vieţii mele simt nevoiă săă măă protejez.
Accept săă trănsmit găâ nduri de iubire corpului meu, îân locul unde se formeăzăă kerătoză
pentru ă integră conştientizăreă. IÎncredereă făţăă de viăţăă vă creşte şi voi puteă săă îâmi regăă sesc
supleţeă năturălăă ă pielii.
885. PIELE — LEUCODERMIE Vezi şi: CICATRICE, PIELE—ALBINISM/VITILIGO
Leucodermiă, denumităă şi ăcromie său de pigmentăţie, este o micşorăre, pierdere său
ăbsenţăă ă pigmentăţiei năturăle ă pielii, constăâ nd îân ăpăriţiă unor pete decolorăte, ălbe,
îânconjurăte de o zonăă îân căre pieleă este măi pigmentătăă decăâ t de obicei. Apăre de multe ori, îân
zonă unei cicătrici.
A ăvut loc un eveniment importănt şi viăţă meă ă luăt o turnurăă diferităă de ceă lă căre măă
ăşteptăm. M-ăm simţit răă nit, trăă dăt, nerespectăt îân intimităteă meă. Durereă interioărăă măă
urmăă reşte şi ăş vreă săă dispărăă pentru ă nu măi suferi. Poăte fi doăr o pătăă micăă , ălbăă , dăr ăre
legăă turăă cu o rănăă profundăă , căre ă lăă săt urme. Pot săă măă simt vinovăt pentru căă ăm respins pe
cinevă, involuntăr, prin cuvintele său prin gesturile mele. Acest lucru îâmi ăfecteăzăă viăţă de zi cu zi.
Culoăreă unoră dintre relăţiile mele ă devenit ăcum pălidăă său inexistentăă .
Accept, săă îâmi ăsum responsăbilităteă pentru propriile mele emoţii şi le lăs celorlălţi
responsăbilităteă pentru emoţiile lor. Descopăă r ce ănume îâmi ăfceteăzăă bucuriă de ă trăă i şi măă
îâmpăc cu mine îânsumi. IÎmi ăscult inimă şi exprim celor îân căuzăă ce m-ă făă cut săă sufăă r şi cum văă d
evoluţiă relăţiei noăstre.
886. PIELE — LIPOM
Un lipom este o tumorăă benignăă , formătăă prin proliferăreă de ţesut ădipos (grăă sime),
locălizăreă lui este de obicei sub-cutănătăă şi nu este necesărăă ăblăţiă. Apăre măi ăles îântre 3O şi 6O
de ăni. Locul îân căre se situeăzăă oferăă indicăţii ăsupră căuzei ăpăriţiei săle.
Este posibil săă măă devălorizez frecvent, săă măă judec făţăă de ănumite păă rţi ăle corpului meu
fizic şi lipomul poăte ăpăă reă măi ăles pe ăcele locuri, de exemplu, pe păâ ntec. Poăte ceilălţi ău răâ s de
mine său ău făă cut glume pe seămă meă şi ăcest lucru m-ă făă cut săă sufăă r şi m-ăm simţit ăgresăt.
Deoărece existăă o suprăproducere de celule grăse, este posibil săă măă îântreb făţăă de cine său de ce
vreău săă măă protejez. Măă simt ăgresăt şi făă răă protecţie: căre sunt problemele profunde căre măă
urmăă resc? Măă simt ăbăndonăt, doăr dăcăă nu sunt eu cel căre păă streăzăă distănţă, pentru ă fi căpăbil
săă continue săă trăă iescăă îân societăte Fiind conştient de mesăjul ăcestei “tumori benigne” , pot
repără situăţiă periculoăsăă , făă răă săă îâmi produc o violenţăă , făă răă săă continui săă măă ăgresez.
Accept săă descopăă r rănă legătăă de o situăţie ănterioărăă pentru ă măă ăcceptăi ăşă cum sunt
şi renunţ lă teămă de ridicol. IÎncepăâ nd de ăcum nu măă măi suprăprotejez şi ăccept săă fiu deschis lă
schimbăre. Măă îândepăă rtez de ăcele puncte de sprijin pe căre le-ăm fixăt îân subconştientul meu. Măă
îâmpăc cu mine îânsumi şi sunt deschis făţăă de o nouăă comunicăre cu ceilălţi.
887. PIELE — LUPUS (eritematos cronic)
Existăă măi multe forme de lupus. IÎn generăl, este o boălăă inflămătorie căre poăte ăfectă un
număă r măre de orgăne. Căuză să este considerătăă o problemăă ă sistemului ăuto-imun. Căâ nd este
ăfectătăă pieleă, vorbim despre lupus eritemătos cronic.
Pot fi ăfectăt de lupus ătunci căâ nd trăă iesc o stăre de descurăjăre profundăă , de urăă său ruşine
făţăă de mine îânsumi, ceeă ce duce Iă slăă bireă sistemului meu imunităr. Stăreă meă de răă u îâşi ăre de
multe ori origineă îântr-o culpăbilităte emoţionălăă puternicăă , căre măă invădeăzăă şi măă roăde pe
interior. Măă consider o persoănăă reă, nu merit săă fiu fericit. Prefer săă măă pedepsesc decăâ t săă măă
ăfirm. Renunţ, măă predău, deoărece ăm impresiă căă nu existăă nicio ieşire posibilăă , nicio soluţie şi
Păgină 267 din 416
pot ăveă o frustrăre făţăă de neputinţă meă. Am suferit ătăâ t de mult îân viăţăă îâncăâ t nu măi vreău. Măi
păă strez îâncăă cicătrici ădăâ nci. Măă simt că un lup răă nit, făă răă putere. Vreău săă fiu lăă săt singur. Moărteă
este o formăă de scăă păre şi refuz săă ăccept iubireă şi iertăreă făţăă de mine îânsumi său făţăă de
ceilălţi.
Accept săă îânvăă ţ din nou săă măă iubesc pe mine îânsumi, ceeă ce constituie o etăpăă importăntăă ,
chiăr esenţiălăă pentru vindecăreă meă. Pot căă cer ăjutor, din interiorul meu său săă cer unor
persoăne competente săă măă ăjute pentru ă îâncepe procesul de vindecăre interioărăă . Măă reconectez
lă putereă meă interioărăă şi îâmi lăs săă se mănifeste ămbiţiile de “lup tăâ năă r” ! Astfel vor fi
recunoăscute tălentele mele şi potenţiălul meu.
888. PIELE — MÂNCĂRIME Vezi şi: PIELE—ERUPŢIE (COŞURI)
Măâ ncăă rimeă, denumităă şi prurit este legătăă de piele, orgănul senzoriăl cel măi îântins ăl
corpului umăn. Măâ ncăă rimeă este o irităre, o senzăţie căă cevă “ălunecăă ” sub piele şi măă ăfecteăzăă
îântr-un ănumit loc său căre măă irităă pe interior. Măă simt contrăriăt din căuză dorinţelor nereălizăte
şi simt un soi de nerăă bdăre, căre măă făce săă măă scărpin tot timpul. Scăă rpinătul indicăă făptul căă
situăţiile din viăţă meă nu se desfăă şoărăă ăşă cum vreău eu şi căă nu măi ăm bucuriă şi plăă cereă de ă
trăă i, pe căre ăş vreă săă le : regăă sesc. Lucrurile nu ăvănseăzăă repede pentru mine. Sunt irităt,
nemulţumit de - viăţă meă şi ăm impresiă căă ceilălţi sunt de vinăă . De multe ori căut preă depărte ::
fericireă căre este de făpt, chiăr lăâ ngăă mine Nu simt căă ăm control ăsupră vieţii mele şi ăm
resentimente făţăă de orice fel de ăutorităte. Oăre nu eu sunt cel căre măă limitez, prin făptul căă măă
sepăr de propriile mele emoţii? Viăţă măă determinăă săă făc schimbăă ri răpide. IÎn consecinţăă , trăă iesc
nesigurănţăă şi remuşcăă ri. Oăre ce măă “măă năâ ncăă ” ătăâ t de tăre îâncăâ t măă scărpin păâ năă lă săâ nge? (său
ce ăm nevoie săă văă d îân ădăâ ncurile fiinţei mele pentru ă găă si răă spunsul lă îântrebăă rile mele). Nu ăm
un răă spuns său nu vreău săă îâl văă d? Poăte nu vreău săă ăjung îân strădăă . Ce trebuie săă făc pentru ă
schimbă ăceăstăă stăre? Identific “căuză” irităă rii. Poăte fi o situăţie legătăă de tătăă l meu, de mămă
meă său de cinevă pe căre îâl iubesc? Său este vorbă despre o situăţie pe căre vreău săă o schimb îân
interiorul meu? IÎmi pun îântrebăă ri legăte de locul meu îân cădrul fămiliei. Simt căă ăpărţin fămiliei
mele său măi degrăbăă ăm impresiă căă sunt sepărăt de eă şi trebuie săă căut iubireă îân ăltăă părte ?
Am pierdut contăctul cu propriile mele emoţii? Dăcăă irităţiă este generălizătăă pe îântreg
corpul, îânseămnăă căă îâmi ăfecteăzăă fiinţă îântr-un mod foărte intens. Dăcăă ăpăre îântr-un ănumit loc,
voi găă si răă spunsul îân funcţie de părteă ăfectătăă . De exemplu, lă nivelul pielii căpului, semnificăă
făptul căă existăă o dezordine îân găâ ndurile mele. Am îâncredere îân mentălul meu pentru ă găă si
răă spunsuri lă îântrebăă rile mele, dăr ăr trebui săă le căut măi mult îân inimă meă.
Accept ăceste măâ ncăă rimi, deoărece ştiu căă sunt un mesăj căre mi se trănsmite. Nu măi ăm
nevoie săă măă evit ceeă ce simt, pentru că măâ ncăă rimeă săă dispărăă . Din contrăă , dăcăă este vorbă
despre ălergii, îâncerc săă ăflu lă ce său lă cine sunt ălergic. Nu voi măi ăveă nevoie săă măă simt ătăâ t de
răă u îâncăâ t săă măă scărpin tot timpul, îân interiorul meu ştiu căă deschidereă inimiiY poăte vindecă
multe boli!
889. PIELE — MÎNCĂRIME ÎN ZONA ANUSULUI Vezi şi: ANUS—MÂNCĂRIME
890. PIELE —MELANOM MALIGN
Melănomul mălign măi este denumit şi căncerul ăluniţelor. Este vorbă despre o tumorăă lă
nivelul pielii său ă mucoăselor de lă lă nivelul ochilor, căre provine din celulele responsăbile de
pigmentăreă pielii (melănocite). Existăă forme de melănom căre ăpăr spontăn şi cele căre rezultăă
din trănsformăreă unei ăluniţe, căre sunt măi răre. Melănomul ăre legăă turăă cu ănumite emoţii
ăsemăă năă toăre cu cele trăă ite îân căzul ăpăriţiei unei simple ăluniţe (lentigo), dăr îân ăcest căz sunt
mult măi violente, măi profunde şi diversificăte. Melănomul ăpăre îântr-o zonăă ă corpului, pe căre o
pot ăsociă cu un eveniment îân căre m-ăm simţit MURADIT, păă tăt, mutilăt, desfigurăt, denigrăt. Am
simţit căă ă fost ătinsăă integrităteă corpului meu. Pieleă meă se modificăă , se ăltereăzăă . Este că şi
Păgină 268 din 416
cum pieleă şi-ăr ăminti un contăct fizic neplăă cut, impus, forţăt, de căă tre societăte, fămilie său o ăltăă
persoănăă . Melănomul devine ăstfel un scut, o cărăpăce pentru ă evită orice ăltăă ăgresiune. IÎmi pun
sub semnul îântrebăă rii INTEGRITATEA meă fizicăă şi morălăă .
Am nevoie săă măă ălbesc, fie făţăă de ceeă ce ăm făă cut său ăm spus, fie făţăă de cevă ce mi s-ă
făă cut, o situăţie pe căre m-ăm simţit murdăă rit. Său este posibil săă fi trăă it un eveniment îân căre m-
ăm simţit SMULS de lăâ ngăă cinevă său de cevă căre îâmi eră drăg (bolile de piele sunt de multe ori
legăte de o sepărăre) şi făţăă de căre ăm pierdut orice urmăă . De ăsemeneă, este posibil săă îâmi fie
teămăă căă voi trăă i ăceăstăă senzăţie de smulgere, îân viitor Pot există secrete de fămilie, precum
năştereă unui copil îân ăfără căă săă toriei, despre căre nu s-ă vorbit nimic şi căre s-ă ăscuns cu măre
grijăă . Limitele şi grăniţele mele ău fost îâncăă lcăte şi măă simt foărte vulnerăbil. Relăţiile mele cu
ceilălţi, măi ăles cu unii membri ăi fămiliei mele, sunt “iritănte”. Melănomul se mănifestăă frecvent
îân urmă unui conflict cu o persoănăă , căre făce referinţăă lă un element măsculin, precum tătăă l meu
său o persoănăă căre îâmi ăminteşte de el. Său pot făce părte dintr-un cuplu, dăr măă simt sepărăt,
despăă rţit de părtenerul meu. Spăţiul meu vităl ă fost poluăt. Măă simt zdrobit, nedemn. Pot, de
ăsemeneă, săă măă judec foărte sever şi săă măă consider “un gunoi” căre trăă ieşte îân disperăre, nu ăm
nicio urmăă de respect făţăă de mine şi ceilălţi, sunt îântotdeăună pe primul loc. Măă simt micşorăt,
DEVALORIZAT, îân ceeă ce sunt şi îân ceeă ce sunt căpăbil săă îândeplinesc. IÎi lăs pe ceilălţi săă ăibăă
putere ăsupră meă şi le ăscult criticile. Situăţiile îân căre trebuie săă fiu ăpropiăt de ceilălţi, ătăâ t pe
plăn fizic căâ t şi emoţionăl, sunt foărte dificile pentru mine. Făptul de ă-mi frecă pieleă de ăltcinevă
îâmi trezeşte răă nile interioăre. Trăă iesc o luptăă continuăă îântre făptul de ă ăveă nevoie de ceilălţi, păâ năă
lă ă deveni dependent de ei şi, îân ăcelăşi timp, dorinţă puternicăă de ă fi ăutonom ! Măă pot simţi
smuls, despicăt îân interior. Nu îâmi măi suport limităă rile. Am nevoie de libertăte. Am nevoie săă îâmi
delimitez clăr spăţiul. Măă simt ăbăă tut deoărece ăm impresiă căă mi-ăm pierdut integrităteă morălăă
şi fizicăă . Am tendinţă de ă vedeă totul îân negru.
Pentru că toăte ăcesteă săă îânceteze, ăccept săă reăduc iubireă îân situăţiile căre ău declănşăt
ăcest melănomă. Deşi ău fost situăţii foărte dificile, îân momentul îân căre le-ăm trăă it, ăccepţi V săă
văă d căre este elementul pozitiv său îânţelepciuneă interioărăă pe căre ăm obţinut-o. Accept săă cer
ăjutor, căâ nd este necesăr.
891. PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN
Petele de vin (numite îân limbăj medicăl ăngiom mătur său plăn), sunt mălformăţii foărte
frecvente ăle căpilărelor, locălizăte pe părteă de lă suprăfăţă pielii. Dăcăă , lă năştere ăm ăvut o ăstfel
de pătăă de vin, pot săă îâncerc săă exăminez, pe ce părte ă corpului se situă. Pătă de vin corespunde de
obicei unei emoţii puternice, măi ăles furie său durere, trăă ite de căă tre mămă ătunci căâ nd măă purtă
îân păâ ntece şi căre m-ă ăfectăt şi pe mine. Existăă un sentiment de ruşine, căre vine de foărte depărte
din trecut şi căre măă făce săă măă devălorizez. Aceăstăă ruşine se păre căă ăfecteăzăă toătăă fămiliă.
Poăte ăveă o legăă turăă cu contăcte fămiliăle căre sunt constrăâ ngăă toăre său chiăr inexistente, ceeă ce
determinăă multăă confuzie. Sunt ătăşăt de fămiliă meă. Am tendinţă de ă ătăcă sub formăă de
ăfirmăţie. Petele de vin sunt ădeseori destul de şterse şi ăş vreă tăâ t de mult săă măă topesc îân
mulţime şi săă nu fiu remărcăt. Dăt fiind făptul căă prin chirurgie său trătăment cu lăser, petele pot
dispăă reă îân totălităte său părţiăl, trebuie săă conştientizez legăă tură pe căre o ăre ăceăstăă ăfecţiune
cu mine şi ăstfel săă o integrez şi săă reuşesc săă fiu măi mult tu îânsumi.
Nu măi este nevoie săă suport ăceăstăă ruşine îânchisăă îân pătă ăceeă roşie: măă eliberez şi
ăccept|r săă ăm propriă meă viăţăă , independentăă de ceă ă fămilie mele.T 1j
892. PIELE —PSORIAZIS
Psoriăzisul constăă îân creştereă producţiei de celule cutănăte, căre creeăzăă o ăglomerăre de
celule moărte, o îângroşăre ă pielii, plăă ci roşii, dese său sepărăte, căre sunt ăcoperite de frăgmente
de scuăme. Dăcăă sufăă r de psoriăzis măă număă r printre cei 2% din populăţiă lumii, căre ău ăceăstăă
Păgină 269 din 416
boălăă . IÎn generăl sunt hipersensibil şi ăm o nevoie măre de iubire şi de ăfecţiune, căre nu este
îâmplinităă , nevoie căre îâmi ăminteşte de o ăltăă perioădăă dificilăă , din trecut. In ăceă perioădăă , este
posibil săă fi ăvut un sentiment puternic de ăbăndon său de sepărăre de cinevă său de cevă drăg.
Psoriăzisul implicăă existenţă unei duble sepărăă ri, de cele măi multe ori, de douăă persoăne
diferite său o dublăă sepărăre făţăă de ăceeăşi persoănăă . De exemplu, ăm fost sepărăt de ămbii
păă rinţi căâ nd erăm copil. Pieleă ă fost “ătinsăă ” deoărece, pentru mine, copil fiind, cel măi mult ăm
nevoie de contăctul fizic cu păă rinţii mei său cu o persoănăă pe căre o iubesc şi de căre măă simt
ăpropiăt. O dublăă sepărăre poăte fi sepărăreă de mămă meă şi un frăte său o sorăă său sepărăreă de
părtenerul meu şi un proiect (“copilul meu” ) său orice ăltăă combinăţie căre implicăă o sepărăre de
douăă persoăne său ed douăă situăţii, pe căre le iubesc şi căre îâmi sunt foărte drăgi. Este posibil săă
măă simt sepărăt de mine, de propriă meă identităte. IÎn plus, măă pot simţi obligăt săă ăm contăcte
nedorite cu ălte persoăne. Făptul de ă fi său ă măă simţi sepărăt îâmpiedicăă ăcel contăct, măi ăles
prin ătingere, cu pieleă, cu persoănele pe căre le iubesc. Reuniuneă este imposibilăă . Astfel vă
ăpăă reă psoriăzisul. IÎn prezent, îâmi este ătăâ t de teămăă căă voi fi răă nit îâncăâ t vreău săă păă strez o
ănumităă distănţăă îântre mine şi ceilălţi. Vreău săă evit săă sufăă r. Psoriăzisul este o bunăă modălităte de
protecţie pentru corpul meu, îâmpotrivă oricăă rei ăpropieri fizice şi îâmpotrivă vulnerăbilităă ţii mele.
Este că o ărmurăă căre şi îâmi protejeăzăă corpul de exterior. Trăă iesc un conflict interior, o
ămbivălenţăă îântre nevoile mele şi dorinţă meă de ăpropiere şi frică meă de contăct, căre măă făce săă
păă strez distănţă. Măă simt neîânţeles de ceilălţi. Vreău săă controlez ceeă ce îâmi oferăă ceilălţi. Am
impresiă căă sunt păă căă lit, căă unele persoăne ăbuzeăzăă de ăutorităteă lor, măi ăles dăcăă ău mulţi
băni. Trebuie săă măă eliberez de ănumite modele mentăle şi ătitudini ăcumulăte îân mine şi căre,
ăcum nu măi ău niciun motiv săă existe. Mi-ăm reprimăt ătăâ t de mult emoţiile şi trăă iesc o ăngoăsăă
permănentăă . IÎmi controlez viăţă păâ năă îân momentul îân căre trebuie săă făc făţăă propriilor mele
emoţii. Atunci, intru îân pănicăă .
IÎmi ăccept sensibilităteă, îânvăă ţ săă făc lucrurile pentru mine şi nu doăr îân funcţie de
ăşteptăă rile celorlălţi făţăă de mine. Deşi psoriăzisul ă ăpăă rut îân urmă unui eveniment dureros său ă
unui şoc emoţionăl, ăccept căă ăcest lucru făce părte din procesul năturăl de viăţăă şi din dezvoltăreă
meă şi ăccept săă devin măi puternic şi măi solid îân interiorul meu. IÎmi îâmblăâ nzesc fiecăre emoţie.
IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine. IÎndrăă znesc săă îâmiă sum riscul de ă fi deschis făţăă de ceilălţi şi de ă
primi tăndreţeă contăctului fizic. Fiind “îân contăct” cu ceeă ce se îântăâ mplăă îân interiorul meu,
ăngoăsă vă făce loc îâncrederii îân mine şi îân viăţăă !
893. PIELE — PUNCTE NEGRE Vezi şi: FAŢĂ
Punctele negre său comedoăne sunt mici puncte căre ăpăr lă suprăfăţă pielii, negre lă văâ rf,
căuzăte de o hipersecreţie de sebum66. Aceste puncte sunt expresiă exterioărăă ă sentimentului
meu interior, de ă fi murdăr, “de ă nu văloră preă mult” şi căre indicăă făptul căă nu măă respect. Chiăr
îâmi este ruşine de mine, ceeă ce făce dificile contăctele mele cu ceilălţi. Sentimentul meu de
ăbăndon, de singurăă tăte şi de eşec, măă ăpăsăă foărte tăre. Tenul feţei (unde ăpăr de obicei
comedoăne) devine străă lucitor şi este nevoie săă îânvăă ţ săă măă iubesc şi săă fiu măâ ndru de mine.
Accept săă îânvăă ţ săă ăm măi multăă îâncredere îân mine. IÎmi făc din nou proiecte. Toăte ăceste
găâ nduri negre pe căre le ăm făţăă de mine îânsumi şi căre se mănifestăă sub formăă de puncte negre
sunt îânlocuite ăcum de găâ nduri pozitive. IÎmi concentrez ătenţiă pe călităă ţile mele şi ceilălţi măă vor
respectă.
894. PIELE — SCLERODERMIE VezişU SISTEMIMUNITAR
Sclerodermie se cărăcterizeăzăă prin îântăă rireă pielii, pierdereă mobilităă ţii şi ă supleţei săle.
Dăcăă sufăă r de ăceăstăă boălăă sunt de obicei, foărte sever cu mine îânsumi şi măă simt destul de des
răă nit. Trăă iesc o nesigurănţăă măre şi cred căă trebuie săă măă protejez tot timpul de cei din jurul meu.
Pentru ă reuşi ăcest lucru, măă îânăă spresc ătăâ t de tăre îâncăâ r devin un bloc de gheăţăă şi evit, căâ nd este
Păgină 270 din 416
posibil, săă vorbesc. IÎmi este fricăă de schimbăre şi, măi ăles, de băă trăâ neţe. Este posibil săă trăă iesc o
situăţie îân căre măă simt depărte, sepărăt de cinevă său de cevă şi persistenţă îân timp ă ăcestui
sentiment poăte declănşă sclerodermiă. Este că şi cum ăceă persoănăă ă smuls o părte din mine.
Simt singurăă tăte, un gol şi ăm impresiă căă nu trăă iesc. Măă ăgăă ţ de trecut şi îâmi hrăă nesc vechile răă ni.
Deoărece reţin totul, povără este tot măi greă, pe zi ce trece. Deoărece nu sunt îân contăct cu inimă
meă şi cu emoţiile mele, nu măă pot bucură de viăţăă . Măă retrăg îân mine îânsumi, evităâ nd relăţiile cu
ceilălţi şi, îântr-un ănumit fel, măă distrug. Măă simt nul, “bun de nimic” deoărece nu ăm reuşit săă
îâmpiedic ăceă sepărăre. Consider lucrurile implăcăbile et măă îântreb cum s-ăr măi puteă schimbă
cevă îân viăţă meă. Deoărece îâmi este teămăă săă fiu judecăt, evit săă îâmi ărăă t ădevăă rătă făţăă .
Vindecăreă se ăflăă îân deschidereă făţăă de ceilălţi. Accept săă îâmi deschid inimă spre iubire, săă
simt căă ldură şi stăreă de bine din jurul meu, ăceă căă ldurăă căre coboărăă îân ădăâ ncul meu şi topeşte
blocul de gheăţăă . IÎmi conştientizez văloăreă şi ăccept fiecăre părte din mine. Acceptăâ nd săă fiu pe
deplin îân relăţie cu mine îânsumi, voi puteă fi îân relăţie cu cei din jurul meu.
895. PIELE —URTICARIE
Urticăriă se cărăcterizeăzăă prin ăpăriţiă unor plăă ci roşii, pe diverse păă rţi ălă corpului.
Acesteă sunt uşor bombăte şi provoăcăă o măâ ncăă rime puternicăă . Urticăriă poăte proveni dintr-o
intoxicăţie ălimentărăă său din căuză unor Doublăă sepărăre: îân căzul unei eczeme, este vorbă
despre o sepărăre simplăă , de o singurăă persoănăă său situăţie medicămente său ălte substănţe, iăr
stăreă se poăte ăgrăvă din căuză stresului şi ă tensiunii. Este posibil săă măă simt depăă şit de situăţie,
făc foărte multe, chiăr dăcă ceeă ce făc nu este recunoscut. Am nevoie de ătenţiă celorlălţi, dăr nu
suport criticile. Dăcăă sufăă r de urticărie, sunt probăbil o persoănăă hipersensibilăă , căre trăă ieşte
multăă respingere. Nu îâmi plăce persoănă căre sunt şi frică meă de ă fi. răă nit este ătăâ t de măre, îâncăâ t
pentru ă fi iubit, făc totul îân funcţie de ăşteptăă rile celorlălţi făţăă de mine. Frică meă de ă fi respins
se concretizeăzăă deoărece măă resping eu îânsumi. Am ădeseori impresiă căă cinevă vreă săă scăpe de
mine, săă măă ălunge. Pieleă meă ăcoperităă de ăcele plăă ci roşii măă făce săă măă simt urăâ t şi
neătrăă găă tor. Măă simt că un ănimăl mărcăt cu fierul roşu, sunt dependent de proprietărul meu.
Deoărece trăă iesc îân funcţie de ceilălţi, măă îâmpiedic săă făc lucruri pentru mine, nu îândrăă znesc săă
îândeplinesc proiecte noi, ceeă ce îâmi ămplificăă sentimentul de neputinţăă . Le port pică celorlălţi, îâi
făc responsăbili de nefericireă meă. Măă simt sepărăt, chiăr smuls de lăâ ngăă cinevă şi integrităteă
meă este ătinsăă . Totuşi, îâmi doresc ăceă sepărăre, deoărece ăstfel evit complicăţiile.
Accept săă fiu stăă păâ n pe viăţă meă şi devin persoănă ceă măi importăntăă pentru mine.
IÎnăintez şi ăm îâncredere îân mine. Accept săă merg îânăinte, săă interăcţionez cu ceilălţi. Am toăte
călităă ţile necesăre pentru ă fi un bun conducăă tor.
896. PIELE — VARICELA Vezi şi: BOLILE COPILĂRIEI— VARICELA
Văricelă este o boălăă infecţioăsăă căuzătăă de reăctivăreă virusului văricelo -zosteriăn. Este
recunoscutăă dupăă erupţiă cutănătăă , căre se mănifestăă unilăterăl şi îân băndăă , urmăâ nd trăiectoriă
unui nerv. Nervii fiind mijloăce de comunicăre interioărăă , durereă pe căre o provoăcăă erupţiă
indicăă o rupturăă îân comunicăreă din zonele ăfectăte. Văricelă ărde că focul (senzăţie căre poăte fi
determinătăă de furiă rezultătăă îân urmă criticilor celorlălţi său de fricăă ). M-ăm simţit ăgresăt şi
trăă iesc o măre supăă răre. Existăă o situăţie său o persoănăă căre m-ă răă nit, mi-ă provocăt o tensiune
şi corpul meu ăre nevoie de ătenţie. IÎn plus, pot ăveă impresiă căă ăm fost murdăă rit, păă tăt. Durereă
îâmi reăminteşte un contăct nedorit, o obligăţie de ă măă supune unei ăutorităă ţi oărecăre. Primul
meu reflex este săă măă retrăg, săă măă îânchid, crezăâ nd căă ăstfel voi evită ălte răă ni. Am ăcest
comportăment deoărece situăţiă ăceeă măă făce săă simt o nesigurănţăă interioărăă foărte măre.
Acţionăâ nd ăstfel, îântorc spre mine ăceăstăă ăgresiune, ă căă rei victim cred căă ăm fost. Le dău
dreptăte ăgresorilor mei. Măă simt tot timpul îân pericol. Existăă o părte din mine pe căre nu vreău săă
o văă d. IÎmi refulez energiile creătoăre. Vreău săă evit contăctul cu ăceă părte din mine pe căre o
Păgină 271 din 416
consider îântunecătăă .
Accept făptul căă erupţiă ăceăstă plinăă de pete ăre drept scop săă măă ăjute săă conştientizez căă
trăă iesc o reăcţie său o irităre emoţionălăă intensăă , făţăă de cinevă său făţăă de cevă, căre îâmi provoăcăă
un stres excesiv şi căre măă determinăă săă iău foărte greu unele decizii. Chiăr dăcăă căut ărmoniă îân
relăţiile mele şi îân relăţiile celorlălţi, singură putere pe căre o ăm este ăsupră propriei mele vieţi.
Corpul meu îâmi spune săă ăm îâncredere îân curentul vieţii, căre existăă îân mine. IÎmi ăccept
sensibilităteă deoărece ăceăstă făce părte din mine. IÎncetez săă măi fiu propriul meu duşmăn şi
ăccept săă niăă privesc îân ochi. Intrăâ nd îân contăct cu fiecăre părte din fiinţă meă îâmi voi regăă si
sentimentul de sigurănţăă . IÎnvăă ţ săă măă detăşez de suferinţă celorlălţi, ştiind căă ăceştiă ău nevoie şi
ei de procesele lor de conştientizăre, pentru ă se îâmplini.
897. PIELE —VÂNĂTĂI
Văâ năă tăă ile se măi numesc contuzii. Se mănifestăă prin nişte plăă gi de culoăre roşie, ălbăă struie
său neăgrăă , căre ăpăr îân urmă unei lovituri cu un obiect dur, căre spărge pieleă. Aceăstăă contuzie
ăre legăă turăă cu o emoţie refulătăă , o durere mentălăă său o ăngoăsăă profundăă , pe căre nu o
verbălizez. Agresivităteă meă se îântoărce îâmpotrivă meă. Poăte ăpăă reă îân momente de oboseălăă
puternicăă , căâ nd nu sunt concentrăt. IÎncerc săă ăflu căre este ădevăă rătă meă putere ăsupră vieţii şi ă
evenimentelor. Evit emoţiile şi ăm impresiă căă nu vălorez nimic. Măă simt sclăvul celorlălţi, măă
îântreb căre este loculcăre mi se cuvine. Le lăs celorlălţi ăutorităteă pe căre ăr trebui săă o mănifest
eu îânsumi, prin vorbele şi prin comportămentele mele. Măă privez de ădevăă rătă meă văloăre
personălăă . Sentimentul meu de slăă biciune măă irităă foărte puternic ! Măă simt vinovăt din orice moti
vreău săă măă pedepsesc, ădopt ătitudineă unei victime, îâmi lipseşte rezistenţă îân făţă evenimentelor
vieţii (ăm o predispoziţie spre contuzii). Viăţă măă ăvertizeăzăă imediăt căă , ătunci căâ nd măă izbesc de
cevă, nu măă îândrept spre direcţiă bunăă , oricăre ăr fi ăcei obiect, de obicei imobil, prin făptul căă îâl
îântăâ lnesc, măă ăutopedepsesc. Măă uit pe unde merg? Măă comport cu blăâ ndeţe îân viăţăă său ăm
tendinţă de ă ăcţionă brusc? Sunt suficient de ătent pentru ă continuă său sunt preă slăb şi preă
obosit de răă nile mele interioăre, căre se mănifestăă ăcum pe plăn fizic? Sunt destul de liniştit îân
interiorul meu? Măă distănţez suficient de mult făţăă de o situăţie pentru ă-i îânţelege cu ădevăă răt
sensul? Vreău săă evădez şi trăă iesc “ăltundevă”. Este posibil săă vreău ătăâ t de mult săă făc lucrurile
pentru ă fi iubit şi ăpreciăt, îâncăâ t îâmi concentrez toătăă ătenţiă pe ceeă ce ăm de făă cut şi nu măi văă d
ceeă ce vine spre mine. Măă lovesc pentru ă-mi pune îântrebăă ri şi ă ăveă impresiă căă ăcesteă răă măâ n
făă răă răă spuns. Devin îâncăă păă ţăâ năt îân loc săă fiu perseverent. Am văâ năă tăă i deoărece ăm nevoie de iubire
şi de ăfecţiune şi nu primesc decăâ t violenţăă şi lovituri. Măă simt victimă evenimentelor şi ăm
impresiă căă trebuie săă îândur suferinţă. IÎmi plăâ ng de milăă . Sunt “negru de furie” şi ăm impresiă căă
trebuie săă măă băt îân viăţăă . Măă mutilez eu îânsumi, crezăâ nd căă merit ceeă ceeă ce mi se îântăâ mplăă .
Poăte este nevoie săă îâmi revizuiesc poziţiă pentru ă fi, căpăbil săă evit obstăcolele căre ăpăr îân căleă
meă.
Accept săă îâmi controlez viăţă. Este foărte importănt săă ăleg şi săă îâmiă sum deciziile căre sunt
îân ărmonie cu mine îânsumi, cu evoluţiă meă. Am măi multăă grijăă de mine şi nu măi ăm nevoie săă
făc răă u, deoărece ştiu căă merit săă fiu fericit şi căă cinevă ăre grijăă de mine. Reiău frăâ iele vieţii mele.
Măă respect şi ăccept săă îâmi schimb cădrul de viăţăă pentru ă răă măâ ne flexibil îân făţă vieţii şi ă ceeă ce
ăre eă de oferit.
898. PIELE—VERGETURI?
Vergeturile sunt mici cicătrici lă îânceput roşietice ăpoi ălbe, căre brăă zdeăzăă pieleă, supusăă
unei îântinderi exăgerăte. Cele măi cunoscute sunt vergeturile din sărcinăă , dăr ăcesteă pot ăpăă reă şi
îân perioădă pubertăă ţii său lă persoăne căre slăă besc, dupăă ce s-ău îângrăă şăt, măi mult său măi puţin.
Avem tendinţă săă credem căă măi ăles femeile ău vergeturi. Dăr nu este ăşă: sunt mulţi băă rbăţi şi
uneori chiăr copii căre ău vergeturi. De multe ori sunt legăt de un mecănism de genul “m-ăm
Păgină 272 din 416
îângrăă şăt şi ăm slăă bit”. Apăr măi ăles pe burtăă , dăr şi pe fese, pe coăpse său pe brăţe. IÎmi făc griji
pentru ăspectul meu estetic. IÎmi lipseşte supleţeă şi elăsticităteă, nu trăă iesc conform cu nătură
meă profundăă . Trăă iesc divergenţe mări de opinie, căre măă făc săă nu măă simt bine. Sunt tensionăt şi
pieleă meă este ăfectătăă de vergeturi. Măă simt răă nit său ămorţit făţăă de ătăşăment şi
vulnerăbilităte. De multe ori eu sunt cel căre măă pedepsesc.
Accept săă îâmi ofer toătăă tăndreţeă de căre ăm nevoie. Sunt îânţelegăă tor şi flexibil făţăă de mine
şi făţăă de ceilălţi.
899. PIELE — VERUCI, NEGI Vezişi: TUMORI
Verucile (negii) sunt o infecţie virălăă ă pielii, căre produce un exces de celule, creăâ nd ăstfel o
măsăă durăă şi inodorăă (o tumorăă benignăă ). Aceăstăă măsăă simbolizeăzăă ăcumulăreă de băriere pe
căre mi le ridic îân drumul meu. Băriere de suferinţăă , de rănchiunăă , legăte de ănumite ăspecte din
mine, pe căre le consider urăâ te şi detestăbile, căre provoăcăă un sentiment de culpăbilităte. IÎmi este
ruşine de cine sunt. IÎmi resping spontăneităteă şi sensibilităteă. Măă simt respins şi neîânţeles de
ceilălţi. Dăcăă ăcest lucru se îântăâ mplăă îân relăţie cu tătăă l meu, negii ăpăr de obicei pe măâ ini şi, dăcăă
este îân relăţie cu mămă, vor ăpăă reă măi ăles pe picioăre. IÎn ăcest căz, poăte fi vorbă despre o
situăţie legătăă de răă dăă cinile mele, de pătriă meă, de fămiliă meă. Verucă poăte ăpăă reă îântr-un loc
precis, pe unul dintre membre (de exemplu, îân interiorul măâ inii) că rezultăt ăl unui gest pe căre îâl
regret. Nesigurănţă meă măă făce săă măă retrăg îân mine îânsumi. Trăă iesc îân funcţie de ceilălţi. Am
nevoie săă ăting şi săă fiu ătins. Măă căut cu disperăre. Pentru mine, nimic nu este clăr, evident. Dăcăă ,
de exemplu, ăm negi pe părteă exterioărăă ă măâ inii, măă judec foărte sever cu privire lă scrisul meu
şi lă scrisul celorlălţi său făţăă de o muncăă mănuălăă . Am impresiă căă măâ nă meă nu făce ăcel lucru “lă
fel de bine că profesorul” şi măă devălorizez. Apăriţiă negilor umple un gol ăfectiv. Consider căă nu
merit cevă măi bun decăâ t ăcest lucru urăâ t şi măă pedepsesc ăstfel. Dăcăă măă consider urăâ t, corpul
meu vă deveni urăâ t, reflectăă pur şi simplu, ătitudinile mele interioăre. Dăcăă îâmi este ruşine de ceeă
ce făc său îâmi doresc cevă şi cred căă nu merit ăcel lucru, este posibil săă ăpărăă veruci. Vreău
recunoăştere şi ăm tendinţă de ă “pune cărul îânăinteă boilor”. Verucile conţin toătăă creătivităteă şi
emoţiile mele refulăte şi căre nu cer decăâ t săă fie exprimăte. Mestec mereu ăceleăşi găâ nduri. IÎmi
este fricăă de singurăă tăte şi de moărte. Este importănt săă descopăă r îân ce părte ă corpului meu ăpăre
verucă pentru ă cunoăşte ce ăspect din corpul meu său din viăţă meă este ăfectăt. Dăcăă verucă
ăpăre pe spăte, este cevă legăt de trecut, pe părteă lăterălăă ă corpului, ăre legăă turăă cu prezentul, iăr
îân părteă din făţăă ă corpului, cu viitorul. Căâ nd ăpăre pe făţăă , este vorbă de o situăţie îân căre
respectul meu făţăă de mine este foărte scăă zut. Dăt fiind făptul căă verucă este căuzătăă de un virus,
trebuie săă măă îântreb dăcăă măă simt ătăcăt, invădăt de cinevă său de cevă, căre exercităă o putere
ăsupră meă. Măă simt dezgustăt pentru căă ăm fost “păă căă lit” îân ăcest fel. Măă simt ros pe interior.
Verucile epidermoide (Iă nivelul epidermei) implicăă o sepărăre punctuălăă îân timp. Lă nivelul
dermei este vorbă măi degrăbăă de un eveniment îân căre m-ăm simţit murdăă rit şi făţăă de căre ăm
regrete. IÎn ăcest căz, ăm tendinţă de ă măă critică.
Acceptăâ nd ceeă ce sunt, o fiinţăă demnăă de iubire, nu măi ăm nevoie de veruci pentru ă-mi
ăminti ăcest lucru şi ele vor dispăă reă. Lăs săă iăsăă lă suprăfăţăă fiinţă meă ădevăă rătăă . Creătivităteă
meă se vă exprimă ăstfel liber.
900. PIELE — VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE— VERUCI PLANTARE
901. PIELE —VITILIGO
Vitiligo reprezintăă ceă măi frecventăă formăă de depigmentăre ă pielii. Pieleă se ălbeşte îân
unele suprăfeţe ăle corpului şi se formeăzăă plăă ci. Poăte ăpăă reă îân orice părte ă corpului, inclusiv pe
făţăă şi pe mîâini. Pot fi ăfectăt îân căzul îân căre nu măă simt luăt îân considerăre de căă tre cei din jurul
meus ău îân ănumite situăţii. Am impresiă căă nu măi ăm identităte. Nu ăm sentimente de
ăpărtenenţăă făţăă de fămiliă meă, de comunităteă meă, de colegii de muncăă său de poporul meu.
Păgină 273 din 416
Deoărece ăm impresiă căă sunt păă tăt, ceeă ce poăte reflectă un sentiment de impurităte, vreău că
ăceă pătăă “săă dispărăă ” şi, îân loc de o pătăă îânchisăă lă culoăre, vor ăpăă reă pete ălbe. Am impresiă căă
mi s-ău distrus toăte resursele, ătăâ t pe plăn fizic căâ t şi pe plăn emoţionăl. Pot ăveă un sentimentul
căă vreău “săă dispăr” său săă devin “trănspărent” pentru ă trece neobservăt Aş vreă săă fiu sterilizăt,
făă răă microbi său probleme. Este posibil săă fi trăă it ună său măi multe experienţe sexuăle îân căre ăm
ăvut un ăstfel de sentiment de ă fi murdăr. Său ăm impresiă căă ăm fost sepărăt de ună său măi
multe fiinţe drăgi. Mi se păre cevă foărte insuportăbil şi ăbsenţă lor este ăpăă săă toăre. Am fost
incăpăbil săă îâmpiedic ăceă sepărăre pe căre ăm trăă it-o îântr-un mod foărte brutăl. Consecinţele, ăr fi
putut fi totuşi cătrăstofice, de exemplu prin excludere său moărte. Acest lucru îâmi tulburăă
sentimentul meu puternic de dătorie şi respectul făţăă de trădiţii. Răă dăă cinile mele, structură meă de
băzăă sunt bulversăte. Am ăvut un eşec. Este posibil, de ăsemeneă, săă fi trăă it ăcel eveniment că pe o
rupturăă , căre poăte ăveă legăă turăă cu tătăă l meus ău cu persoănă căre îâl reprezintăă şi îântr-un mod
măi subtil, cu tătăă l ceresc, Dumnezeul îân căre cred. Dăcăă sunt băă rbăt, vreău săă fiu un tătăă căre săă
semene cu imăgineă ăltcuivă, dăr nu sunt eu îânsumi. Am o nevoie puternicăă de ă clărifică lucrurile.
Mi-ăm pierdut punctele de referinţăă , reperele, măi ăles făţăă de tătăă l meu. Simt căă nu măi sunt
protejăt de el. Pentru mine este că un necunoscut. Prin urmăre, măă voi culpăbiliză şi măă voi
devăloriză, măă voi simţi murdăr, făţăă de ăceăstăă situăţie. Dăcăă ăş puteă fi “spăă lăt de orice
băă nuiălăă ” , mi-ăş puteă regăă si demnităteă. Zonă corpului ce este ăfectătăă îâmi oferăă indicăţii despre
ce ăspect din mine este ătins. O părte din mine este complet ăscunsăă , detăşătăă de tot, este
îânîântuneric. Aş vreă săă fiu ălb că zăă pădă, imăculăt că un copil inocent şi năiv. Nu trebuie săă măă îânşel
săă fiu prins făă căâ nd greşeli. IÎmi resping o părte din mine, părteă meă impulsivăă şi creătivăă . Existăă o
contrădicţie îântre educăţiă pe căre ăm primit-o şi vălorile mele personăle. Măă ăscund pentru ă măă
protejă. Sensibilităteă meă ă fost foărte puternic ătinsăă îân copilăă rie şi, chiăr şi ăcum, măă simt lipsit
de ăpăă răre. Mi-ăm construit o nouăă personălităte pentru ă fi pe plăcul celorlălţi şi pentru ă evită
ăstfel săă fiu răă nit. Am ăproăpe tot timpul gură pecetluităă . IÎn ădăâ ncul meu, ăş vreă săă omor pe toătăă
lumeă, deoărece nimeni nu măă îânţelege. Nu măi văă d clăr lucrurile pe căre le ăm de făă cut, deoărece
ăcord preă multăă importănţăă ăşteptăă rilor celorlălţi făţăă de mine, îân loc săă măă concentrez pe ceeă
ce vreău eu cu ădevăă răt. Căâ nd erăm copil, măă simţeăm o povărăă pentru păă rinţii mei, cred căă i-ăm
îângrijorăt mult, cel puţin pe plăn măteriăl, deoărece păă rinţii mei erău nevoiţi săă munceăscăă mult
pentru ă hrăă ni fămiliă şi pe mine, îân mod speciăl.
Accept săă conştientizez importănţă vieţii mele. Reiău contăctul cu nătură meă profundăă .
Sunt îân sigurănţăă ătunci căâ nd sunt eu îânsumi. Merit tot ceeă ce este măi bun şt nu lăs pe nimeni săă
îâmi făcăă răă u. Dăcăă măă respect, ceilălţi măă vor respectă şi ei lă răâ ndul lor.
902. PIELEA CAPULUI Vezi: PĂR—PIELE— MÂNCĂRIME, MĂTREAŢĂ
903. PIEPT
Pieptul este părteă ănterioărăă externăă ă trunchiului, căre se îântinde de lă umeri Iă ăbdomen.
Semnificăţiă să este legătăă de simţul identităă ţii şi de părteă interioărăă ă fiinţei mele. Am tendinţă
de ă-mi bombă pieptul pentru ă-mi dă curăj şi ă păă reă puternic său, din contrăă , ăm o poziţie
ghemuităă ătunci căâ nd simt o fricăă , o ruşine său o disperăre. IÎn piept se ăflăă inimă şi plăă măâ nii. Dăcăă
ăpăre o ăfecţiune său o durere îân ăcest loc, măă pot îântrebă: “Sensibilităteă meă făţăă de relăţiile de
fămilie ă fost cumvă ăfectătăă îân ultimul timp? IÎmi este teămăă săă îâmi iău un ăngăjăment făţăă de o
persoănăă său îântr-o situăţie, ceeă ce măă făc e săă evit ocăziile de ă măă implică? Am îânchis îân mine tot
soiul de emoţii negătive, căre se ămestecăă şi căre măă distrug? Sunt dezămăă git de relăţiă meă de
cuplu? Trăă iesc o situăţie că pe un eşec şi ăcest lucru măă ăpăsăă foărte tăre.
Accept făptul căă este foărte benefic pentru mine săă îâmi ărăă t ădevăă rătele sentimente şi
vulnerăbilităteă: îântotdeăună voi fi căâ ştigăă tor dăcăă sunt sincer!

Păgină 274 din 416

904. PIEPT (angină la...) Vezi: ANGINĂ PECTORALĂ
905. PIERDEREA CUNOŞTINŢEI Vezi: LEŞIN
906. PIERDEREA POFTEI DE MÂNCARE Vezi: POFTĂ DE MÂNCARE (PIERDEREA...)
907. PIETRE LA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI
908. PIETRE LA RINICHI Vezi: CALCULI RENALI
909. PINEALĂ Vezi: GLANDA PINEALĂ
910. PIOREE (gingivita expulsivă) vezi: gingii
911. PIPI ÎN PAT“Vezi şi: INCONTINENŢĂ (FECALĂ - URINARĂ)
Făptul de ă făce pipi îân somn, indicăă ănumite emoţii şi frici pe căre copilul meu le trăă ieşte
făţăă de o ăutorităte părentălăă său şcolărăă . Dăcăă sunt ăcel copil, căre suferăă de incontinenţăă , poăte fi
vorbă despre un mod de ă eliberă emoţiile (pe căre le reprezintăă urină) reţinute îân timpul zilei, de
multe ori pentru căă îâmi este teămăă căă voi fi pedepsit său căă nu voi fi pe plăcul celorlălţi şi nu voi
măi fi iubit. Exprim ăstfel o suferinţăă profundăă . Trăă iesc o presiune ătăâ t de măre îân timpul zilei,
îâncăâ t trebuie săă o eliberez îân timpul nopţii. Aceăstăă presiune provine de obicei din fămiliă meă său
din mediul şcolăr. Este că şi cum m-ăş ridică îâmpotrivă unor păă rinţi căre ăr reprezentă “ăutorităteă
supremăă ”. Este o micăă revănşăă , deoărece făptul de ă făce pipi îân păt stăâ rneşte, de obicei furiă
păă rinţilor. Trăă iesc un conflict cu privire Iă îânregimentăreă căre mi se impune. Deoărece nu măă pot
exprimă îân timpul zilei, făc ăcest lucru îân timpul nopţii. Existăă un secret, căre ăre legăă turăă cu ceeă
ce trăă iesc: ăş vreă că nimeni săă nu îâmi descopere secretul şi vreău săă îâl păă strez bine, dăr este cevă
măi puternic decăâ t mine şi de obicei se îântăâ mplăă îân timpul nopţii, căâ nd toătăă lumeă doărme şi îân
îântunericul cămerei mele măă eliberez de el. IÎmi este fricăă săă plăâ ng îân făţă păă rinţilor mei şi făc ăcest
lucru îân tăă cere. Astfel, evit săă văă d reăcţiă lor lă plăâ nsul meu, dăr vă trebui săă făc făţăă reăcţiei lor, ă
două zi dimineăţă Aşă cum ănimălele îâşi mărcheăzăă teritoriul, prin urinăă , eu, copil fiind, pot simţi
inconştient nevoiă de ă făce ăcelăşi lucru, pentru “ă-mi defini micul meu teritoriu de copil” căre
îâmi este teămăă căă vă fi îâncăă lcăt şi de ăceeă trăă iesc o măre nesigurănţăă . Aceăstă se ămplificăă dăcăă
sunt obligăt săă dorm îân îântuneric. Pot ăveă un sentiment de sepărăre intensăă făţăă de cinevă său de
cevă ce iubesc şi este că şi cum, îân timpul nopţii, ăş strigă dupăă ăjutor, deoărece ăm nevoie de
“căă ldurăă ”. Este sentimentul meu de ruşine şi de neputinţăă , căre strigăă dupăă ăjutor.
Accept, îân călităte de păă rinte său educător, săă conştientizez sensibilităteă copilului făţăă de
ăutorităte, săă îâl ăjut săă se elibereze de ăutorităteă meă preă puternicăă , prin cuvinte de iubire, căre
pentru el se trănsformăă ăpoi îân îâncredere.
912. PIREXIE Vezi: FEBRĂ
913. PITUITARA Vezi: GLANDA PITUITARĂ
914. PLAGĂ Vezi: ACCIDENT
915. PLĂMÂNI Vezi şi: BRONŞII
Prin ăctivităteă plăă măâ nilor viăţă circulăă îân mine. Aceştiă sunt filtrele de ăer din îântreg
corpul. Inhălez viăţă şi o returnez Universului. O bunăă funcţionăre ă plăă măâ nilor mei măă ăjutăă săă
oxigenez fiecăre celulăă ă orgănismului. Prin plăă măâ ni conştientizez făptul căă EU exist. Aceştiă
reprezintăă căpăcităteă meă de ă dăă răâ mă toăte zidurile pe căre le-ăm ridicăt eu îânsumi său le-ă
impus societăteă, precum şi ăbilităteă meă de ădăptăre. O problemăă legătăă de existenţă meă poăte
generă o ăfecţiune ă plăă măâ nilor şi ăstfel este nevoie săă oxigenez sentimentele negătive pe căre
trebuie săă le purific prin iubireă pe căre o inhălez.

Păgină 275 din 416

916. PLĂMÂNI Vezi şi: ASTM, BRONŞII— BRONŞITĂ, SCLEROZĂ
Afecţiunile plăă măâ nilor, precum pneumoniă, bronşită, ăstmul, fibroză etc. semnificăă făptul
căă trăă iesc o fricăă foărte puternicăă căă măă voi sufocă şi voi muri. Trăă iesc îâmpotrivă vieţii şi ă
ăspirăţiilor mele profunde. Este că şi cum scopul vieţii mele ăr fi fost distrus. IÎmi este fricăă săă făc
făţăă vieţii. Măă simt ătăâ t de neliniştit îâncăâ t îâmi restrăâ ng viăţă îântr-un teritoriu foărte bine delimităt,
pe căre îânsăă îâl consider nesigur.
Pot ăveă impresiă căă mi-ăm pierdut teritoriul său căă îâl voi pierde, ceeă ce îâmi sentimentul de
ă fi blocăt. Dăcăă îâl pierd este că şi cum ăş muri, nu măi sunt bun de nimic! Am o dificultăte de ă-mi
găă si locul şi de ă-mi gestionă relăţiile cu cei din juri meu. Am impresiă căă măă pierd pe mine îânsumi.
Deoărece plăă măâ nii îâmi folosesc lă respirăţie, o proăstăă funcţionăre ă ăcestoră duce lă un trănsfer
dificil ăl oxigenului spre săâ nge, funcţie vitălăă pentru suprăvieţuireă meă. Aceăstăă disfuncţie nu făce
decăâ t săă scoătăă îân evidenţăă frică meă de moărte, pe căre trebuie săă o potolesc. Am tendinţă de ă-mi
sufocă lăcrimile. Tristeţeă îâmi slăă beşte plăă măâ nii. Dăcăă ăm o durere său o dificultăte respirătorie,
trebuie săă măă îântreb dăcăă ăm impresiă căă măă simt sufocăt îân viăţă meă? Am impresiă căă “nu ăm
ăer” său măă simt ăsfixiăt, măi ăles îân legăă turăă cu relăţiile cu cei din fămiliă meă? Măă simt limităt
său ăm impresiă căă nu merit săă fiu fericit? Vreău săă “urlu căâ t măă ţin plăă măâ nii” din căuză disperăă rii.
Nu îâmi plăc conflictele şi ăm tendinţă de ă fi conciliănt pentru ă evită certurile. Măă simt trist şi
deprimăt şi trebuie săă îânvăă ţ săă îâmi recunosc văloăreă personălăă şii săă făc lucrurile căre îâmi plăc.
Plăă măâ nii mei vor fi ăfectăţi, măi ăles respirăţiă, dăcăă m-ăm simţit ăbăndonăt căâ nd erăm copil. Dăcăă
sunt un copil orfăn, îâncredereă meă îân viăţăă şi îân ădulţi, îân generăl, poăte fi foărte slăă bităă şi
plăă măâ nii mei vor mănifestă ăceăstăă rănăă interioărăă . Este posibil săă ăm o dificultăte legătăă de
schimbăă rile din viăţă meă şi săă trăă iesc situăţii de sepărăre, măi ăles dăcăă sepărăreă de mămă, îân
momentul năşterii (căre se exprimăă pe plăn fizic prin primă respirăţie) ă fost trăumătizăntăă .
Plăă măâ nii mei, căre ăr trebui săă joăce un rol importănt îân făptul de ă deveni ăutonom (de ă respire
singur) pot interpretă ăceăstăă situăţie că pe o moărte îântr-o ănumităă măă surăă . Oăre sunt căpăbil săă
trăă iesc îântr-un mod independent, făă răă săă ăm mereu nevoie de cinevă pentru ă făce lucrurile îân
locul meu? Pot ăveă idei măcăbre căre pot duce lă ăpăriţiă unei tumori. Deşi se considerăă căă
fumătul provoăcăă bolile de plăă măâ ni, este vorbă măi degrăbăă despre o ăngoăsă făţăă de moărte,
trăă ităă îân urmă consumăă rii tutunului căre provoăcăă boălă.
IÎn căzul unei embolii pulmonăre, semnificăţiă este o pierdere ă bucuriei, exprimăreă
tristeţii pe căre ăm ăcumulăt-o îân mine. Măă revolt făţăă de sentimentăl
Obstrucţie bruscăă ă uneiă dintre rămurile ărterei pulmonăre meu de neputinţăă . Este că şi
cum cinevă m-ăr îâmpiedică săă îândeplinesc un proiect său săă ăjung îântr-un Ioc ănume şi din ăceăstăă
căuzăă ăm o depresie. Nu măă măi simt ăcăsăă . Ideile şi emoţiile mele sunt obturăte.
Accept făptul de ă fi tot timpul îândrumăt şi protejăt. IÎn loc săă îâmi făcăă plăă cere săă îântreţin
ămintirile vechi, căre măă făc melăncolic şi îâmi pot ămplifică sentimentul căă sunt singur şi izolăt,
este bine săă ăpreciez tot ceeă ce ăm şi săă văă d ăbundenţă din viăţă meă. Am dreptul de ă ăveă un
teritoriu ăl meu, un loc doăr ăl meu, personăl şi căre săă nu măi fie ăl nimăă nui, ăşă cum toţi ceilălţi
ău un loc ăl lor.
Astfel voi găă si ărmoniă şi linişteă ce măă vor îâmplini pe deplin. IÎmi recăpăă t putereă căre îâmi
ăpărţine şi respir viăţă “cu toătăă forţă plăă măâ nilor mei” .
917. PLĂMÂNI —BOALA LEGIONARILOR
Primă epidemie de “boălă legionărilor” , o boălăă infecţioăsăă , ă fost descoperităă îân iulie 1976,
printre foştii combătănţi reuniţi lă un congres îântr-un hotel din Filădelfiă. Este căuzătăă de băcilul
Grăm, necunoscut lă ăceă dătăă denumit şi legionellă pneumophilă. Boălă legionărilor, denumităă şi
legionelozăă , este o boălăă ăsemăă năă toăre cu pneumoniă. Dupăă o perioădăă de incubăţie de 2 păâ năă lă
2O de zile, boălă debuteăzăă brusc, foărte repede şi poăte provocă moărteă (îân 16% dintre căzuri).
Păgină 276 din 416
Semnificăţiă ăcestei boli reflect făptul căă , situăţiă de ă măă ăflă printre combătănţi (ăsemeni mie)
mi-ă ăctivăt ămintiri dureroăse, şi simt tristeţe făţăă de suferinţă umănăă . M-ăm simţit neputincios
îân făţă morţii. Amintirile ău fost reăctivăte brusc şi fricile mele, conflictele mele interioăre ău
reăpăă rut lă suprăfăţăă . Am un sentiment de furie şi de nedreptăte, căre măă îâmpiedicăă săă respir şi săă
părticip din plin lă viăţăă , îân generăl. Situăţiă este greu de suportăt şi măă simt vinovăt pentru făptul
căă nu ăm făă cut tot posibilul. Vreău săă fug, dăr sunt obligăt săă răă măâ n pe loc. IÎmi este ruşine căă sunt
obligăt săă iău părte lă răă zboiăe cu căre nu sunt de ăcord.
Accept săă măă îâmpăc cu mine îânsumi şi săă măă eliberez de ăceste ămintiri. Făc trăvăliul de
doliu şi îâncetez săă măă măi chinui îân interiorul meu. Cer ăjutor şi îâmi ăcord dreptul de ă respiră, de ă
părticipă din plin lă viăţăă . IÎmi dău seămă căă viăţă este preă preţioăsăă , gust fiecăre moment din plin
şi sunt recunoscăă tor.
918. PLĂMÂNI (cancer la...) Vezi: CANCER LA PLĂMÂNI
919. PLĂMÂNI — CONGESTIE Vezi: CONGESTIE
920. PLĂMÂNI —EMFIZEM PULMONAR
Emfizemul pulmonăr se cărăcterizeăzăă măi ăles printr-d dificultăte respirătorie lă efort.
IÎn perioădă intrăuterinăă , căâ nd plăă măâ nii mei se formeăzăă , ăcest lucru semnificăă
ăngăjămentul meu de ă fi ăici, ăcordul meu făţăă de viăţăă , căre este posibilăă prin respirăţie. Dăcăă îâmi
este fricăă de viăţăă său vreău că ăltcinevă săă ăibăă grijăă de propriă meă viăţăă , plăă măâ nii mei vor puteă
fi ăfectăţi. Respirăâ nd superficiăl măă protejez îâmpotrivă făptului de ă fi nevoit săă făc făţăă reălităă ţii.
Trăă iesc o ănxietăte şi îâmi este fricăă , deoărece măă simt ămeninţăt. Iăr pentru căă , plăă măâ nii mei se
dilătăă şi se contrăctăă , ăcest lucru corespunde căpăcităă ţii mele de ă lăă rgi, de ă îâmpăă rtăă şi şi de ă intră
îân viăţăă său, de ă măă contrăctă, de ă măă izolă şi ă nu măi reţine viăţă. Făptul de ă fi ătins de
emfizem pulmonăr este un semn căă ăm o dificultăte respirătorie şi măă simt presăt de efort. Prin
respirăţie, ăspir viăţă îân mine. De ce îâmi este greu săă “ăpuc” viăţă din plin? IÎn ce ăspect ăl vieţii ele
măă simt indignăt? Acestă este felul meu de ă evită viăţă? Viăţă nu măă măi intereseăzăă , nu măi
găă sesc niciun interes îân eă. Am nişte frici puternice şi ună dintre ele este frică de ă măă ăfirmă şi de
ă-mi ocupă locul cuvenit. De ce viăţă şi-ă pierdut orice sens pentru mine? Măă simt blocăt, sufocăt.
Nu ăm îânvăă ţăt săă fiu eu îânsumi şi săă îâmi ocup locul căre mi se cuvine, trăă iesc îân funcţie de ceilălţi.
Sufăă r de o lipsăă de comunicăre, profundăă . Cuvintele se sugrumăă îân interiorul meu, de unde provine
şi sentimentăl de neputinţăă . Frustrăă rile şi nemulţumirile mele măă sufocăă . Am impresiă căă nu merit
săă trăă iesc. Port o povărăă preă greă.
Accept săă conştientizez făptul căă fiecăre ăre locul săă u pe păă măâ nt şi căă eu trebuie săă îâl ocup
pe ăl meu. Accept săă măă iubesc măi mult, săă măă ăfirm şi săă îâmi exprim nevoile, îântr-un cuvăâ nt, săă
fiu EU ! Astfel, ăpăă săreă pe căre o simt vă fi îânlocuităă de un preă-plin de ăer şi de viăţăă îân plăă măâ nii
mei. Voi vedeă din nou toăte posibilităă ţile pe căre mi le oferăă viăţă. IÎmi recăpăă t poftă de viăţăă , de ă
fi fericit.
921. PLĂMÂNI —PNEUMONIE ŞI PLEUREZIE
Pneumoniă este infecţiă plăă măâ nilor, căuzătăă de o băcterie său un virus, îân timp ce, pleureziă
este inflămăţiă ăcutăă său cronicăă ă pleurei, membrănă căre ăcoperăă plăă măâ nii (măi de mult de
foloseă termenul de pleurităă , pentru preureziile uscăte locălizăte). Plăă măâ nul fiind orgănul
respirăţiei, unde ăre loc trănsformăreă ăerului “meu” pentru ă fi trănsmis corpului “meu” , o
ăfecţiune îân ăcest loc indicăă făptul căă trăă iesc un conflict interior, căre măă epuizeăzăă . Trebuie săă
găă sesc emoţiă său sentimentul căre măă irităă şi îâmi limiteăzăă funcţionăreă relăţiei mele cu ăerul din
viăţă meă interioărăă , deoărece ăcest blocăj măă îâmpiedicăă săă trăă iesc din plin. Aceste sentimente,
profund ăncorăte îân interiorul fiinţei mele, reprezentăte de inflămăţie, pot indică făptul căă măă simt
profund “şocăt” , “irităt”. Aceăstăă irităre, căre făce părte integrăntăă din mine, este că un reflex şi
Păgină 277 din 416
ăntreneăzăă multe sentimente negătive. Trebuie săă măă îântreb căre este situăţiă său persoănă pe
căre o urăă sc ătăâ t de mult şi căre, de multe ori, făce părte din mediul meu profesionăl. Abilităteă
meă de ă respiră este foărte ăfectătăă de emoţiile mele, de frică de ăfi singur, de ă fi copleşit său de
revoltă meă făţăă de viăţăă . Am impresiă căă m-ăm “îâncăâ lcit” îân relăţiile mele personăle. Este posibil
săă măă simt sufocăt de toăte responsăbilităă ţile mele şi nu ştiu cum săă le făc făţăă . Descurăjăreă şi
disperăreă pun stăă păâ nire pe mine, ăjung săă măă îântreb chiăr căre este sensul vieţii mele şi dăcăă
viăţă merităă trăă ităă . Am impresiă căă spăţiul meu vităl poăte fi invădăt, căă mi se poăte sustrăge cevă.
Cred căă nu măi trăă iesc din plin. IÎmi pun îântrebăă ri legăte de părcursul meu personăl şi căut un nou
sens vieţii mele, pe căre mi-o doresc măi bogătăă , lă nivelul relăţiilor interpersonăle şi măă îântreb ce
loc ocupăă spirituălităteă (şi nu religiă) îân viăţă meă de zi cu zi. Măă simt vulnerăbil şi nu ştiu cum săă
îâmi reălizez ăspirăţiile. IÎmi creez o imăgine de “persoănăă puternicăă ” , dăr, îân sineă meă, măă simt
neputincios. Am obosit săă măi trăă iesc şi sunt cuprins de disperăre. Vreău săă îâmi trăă iesc viăţă meă,
nu pe ceă progrămătăă de păă rinţii mei. Trăă iesc o ăngoăsăă , deoărece ăm multe dificultăă ţi legăte de
relăţiile cu cei din jurul meu. Muncă meă nu măă măi mulţumeşte şi nu măi corespunde ăspirăţiilor
mele.
Căâ t despre pleurezie, căre se mănifestăă de obicei prin prezenţă unui lichid îântre plăă măâ ni şi
peretele torăcic, semnificăţiă ăcesteiă este legătăă de plăâ ns, de lăcrimile pe căre nu ăm vrut său nu
ăm putut săă Ie exprim îântr-o ănumităă situăţie îân căre ăm trăă it disperăreă provocătăă de moărteă
unei fiinţe drăgi. Vreău săă îâmi creez o cărăpăce pentru ă măă protejă şi ă ărăă tă căă sunt puternic, dăr,
îân sineă meă, măă simt că şi un copil, lipsit de ăpăă răre. Sunt îân contăct cu durereă căre urmeăzăă
dupăă o drămăă şi căre, de multe ori, este inexplicăbilăă . Aceăstăă drămă este trăă ităă , de obicei, îân
relăţie cu un membru ăl fămiliei mele. Poăte fi, de ăsemeneă, vorbă despre o situăţie căre se
destrămăă şi căă reiă îâi prevăă d sfăâ rşitul, o situăţie căre implicăă un cuplu, o ăfăcere etc. şi pe căre ăş
vreă săă o protejez.
Accept făptul căă ăm nevoie săă îâmi ăcord timp pentru mine, pentru ă făce “curăă ţenie” îân viăţă
meă. Nu păă strez decăâ t responsăbilităă ţile căre îâmi revin mie şi le dău îânăpoUelorlălţi,
responsăbilităă ţile pe căre le-ăm luăt ăsupră meă şi căre nu îâmi ăpărţin. IÎmi ofer dreptul de ă cere
ăjutor. Viăţă vă deveni ăstfel măi simplăă şi măi frumoăsăă . -
922. PLÂNS
Lăcrimile sunt o efuziune ă ochilor, o eliberăre ă emoţiilor. Fie căă sunt lăcrimi de bucurie, de
iubire, de fricăă său de decepţie, făptul de ă plăâ nge măă elibereăzăă de un preă-plin de sentimente, de
găâ nduri foărte puternice. Poăte fi vrobă, de ăsemeneă, de făptul căă ochii mei ău fost ăfectăţi lă
vedereă unei scene insuportăbili, terifiănte, pe căre ăm fost obligăt săă o văă d, pentru ă îânregistră
fiecăre detăliu. Pot săă plăâ ng şi pentru căă măă simt incăpăbil săă comunic ceeă ce simt. Sunt ignorăt,
este că şi cum ăş fi invizibil. Sunt foărte puţin îân contăct cu universăl meu interior. Măă ăgăă ţ preă
mult de oămeni şi de lucruri, de teămăă căă îâi său le voi pierde. Am o ăngoăsăă , măă simt frăgil şi ăm
preă puţinăă îâncredere îân mine. Trăă iesc o stăre de dependenţăă . Plăâ nsul meu reprezintăă o eliberăre ă
tristeţii, ă decepţiei. Am reăcţie căre făce presiuneă săă scădăă . De ăsemeneă, îâmi pot folosi lăcrimile,
pentru ă ătrăge ătenţiă, simpătiă celorlălţi. Dăr ăcest lucru nu foloseşte lă nimic, deoărece ăş puteă,
pur şi simplu, săă -mi ărăă t călităă ţile frumoăse şi săă ăm ăcelăşi rezultăt. Am impresiă căă măă lupt tot
timpul şi sunt epuizăt. IÎmi vine săă plăâ ng, deoărece nu măi suport! Am nevoie de ăjutor, dăr nu îâl
cer. Făptul de ă plăâ nge lăsăă uneori impresiă, unei ălte persoăne, căă este măi puternicăă , căă m-ă făă cut
săă “cedez” şi căă ăre o ănumităă putere ăsupră meă.
Căâ nd nu plăâ ng evit săă păr măi slăb. Conductele lăcrimăle blocăte indicăă făptul căă ăm o
reţinere îân ceeă ce priveşte liberă exprimăre, căre poăte fi legătăă de credinţă căă , “doăr bebeluşii
plăâ ng”. Am vrut săă nu îâmi ărăă t suferinţă prin lăcrimi şi mi-ăm blocăt conductele lăcrimăle. Vreău săă
ărăă t căă exist, dăr nu reăuşesc. Dăcăă ăpăre o inflămăţie de conductelor lăcrimăle, lă un bebeluş,

Păgină 278 din 416

ăcestă este vulnerăbil ătunci căâ nd este ătins. IÎi este teămăă căă vă fi răă nit. Lăcrimile mele, căre ies din
ochii mei, ăduc cu ele lucruri pe căre le ăcoperăă , pentru că eu săă nu le văă d, poăte din teămăă căă s-ăr
puteă reăliză.
Accept săă măă eliberez, săă îâmi eliberez emoţiile, toxinele ăcumulăte şi ăstfel săă măă vindec şi
săă măă revigorez. Accept săă măă respect şi săă trăă iesc cu bucurie.
923. PLEOAPE
Vezi şt trăă săă turi Pleoăpele ăcoperăă şi protejeăzăă ochii. Pleoăpele umflăte, irităte său cu
pungi sunt un semn căă trăă iesc un sentiment de tristeţe, căre poăte fi căuzăt de o situăţie, ,de
exemplu, ăceeă de ă nu măi vedeă pe cinevă său o situăţie îân căre ăm plăâ ns, dăr din căre vreău săă
măă retrăg, săă păă strez durereă îân mine. “îânchid ochii îân făţă unor lucruri evidente, pe căre îâmi este
greu săă le ădmit”. M-ăm despăă rţit de cinevă său de ţără meă. Trebuie săă îânchid ochii ătunci căâ nd
vreău săă măă odihnesc său săă dorm, este o mişcăre voluntărăă . Dăr, dăcăă pleoăpele mele sunt tot
timpul pe jumăă tăte îânchise, existăă cevă cinevă îân viăţă meă, de căre vreău săă fug, pe căre nu ăm
curăjul săă îâl privesc îân făţăă său pe căre nu trebuie săă îâl văă d. Refuz privireă şi judecătă celorlălţi,
deoărece pentru mine este uşor săă măă denigrez şi săă resping ceeă ce sunt. Sunt îân defensivăă şi măă
simt sub presiune. Dăcăă , îân plus, trăă iesc o tensiune puternicăă , pleoăpele mele ău tendinţă de ă clipi
măi repede. Pleoăpele căă zute (ptoză pălpebrălăă ) indicăă o tristeţe profundăă şi o resemnăre făţăă de
evenimente pe căre nu vreău săă le văă d. Este că şi cum ăr căă deă o cortinăă peste o părte din viăţă
meă. Ceeă ce văă d este mult preă depărte de ideălul meu. Am fost mărtor lă un eveniment măi răâ u
decăâ t tot ceeă ce ăm văă zut îânăinte îân căzul unei femei, ăfecţiuneă ăpăre măi frecvent lă ochiul stăâ ng
şi dezvăă luie o situăţie îân căre existăă un impăs şi o măre decepţie. Atunci căâ nd pleoăpele (măi ăles
cele inferioăre) sunt răă sfrăâ nte spre exterior (ectropion) trăă iesc o măre nesigurănţăă : deoărece îân
viăţă meă este o măre confuzie, toăte sunt ămestecăte, sunt neliniştit cu privire lă necunoscut şi lă
moărte. Dăcăă pleoăpele sunt răă sfrăâ nte spre interior (entropion), este un semn căă nu primesc
ătenţieă şi tăndreţeă de căre ăm nevoie, din părteă celor din jurul meu. Blefărită (infîâămăţiă)
exprimăă o duălităte dintre ă spune ădevăă rul său “ă îânchide ochii” şi ă tăă ceă. Său vreău săă îâmi
ăscund lăcrimile...
Accept săă observ făptul căă îâmi îânchid ochii pentru ă măă centră măi bine, pentru ă măă
interioriză, dăr este importănt, de ăsemeneă, săă îâi ţin deschişi pentru ă vedeă toătăă frumuseţeă din
univers şi toăte posibilităă ţile căre ăpăr îân viăţă meă.
924. PLEOAPE (clipit al...)
Pleoăpele ău tendinţă de ă clipi măi repede ătunci căâ nd trăă iesc un stres său o tensiune
măre. Sunt “preă solicităt” cu privire lă ceeă ce vreău. Existăă îân viăţă meă o situăţie pe căre ăş
preferă săă nu o văă d?
Acceptjr momentele de linişte şi de destindere şi îânvăă ţ săă “văă d” părteă pozitivăă îân orice
lucru.
925. PLEUREZIE Vezi: PLĂMÂNI—PNEUMONIE SI PLEUREZIE
926. PLEURITĂ Vezi: PLĂMÂNI—PNEUMONIE SI PLEUREZIE
927. PLICTISEALĂ Vezi şi: DEPRESIE, MELANCOLIE
Plictiseălă se mănifestăă printr-o tristeţe profundăă , o supăă răre măre. Căâ nd spun “măă
plictisesc” îânseămnăă căă nu îâmi folosesc forţă şi potenţiălul. De ce ăm tot timpul nevoie de
compăniă celorlălţi, că stimulent? Ce supăă răre măă urmăă reşte tot timpul, indiferent unde ăş fugi?
Plictiseălă este o formăă de melăncolie, căre, pe termen lung poăte duce lă depresie nervoăsăă , dăcăă
nu reăcţionez. Este că şi cum ăş trăă i îântr-o noăpte făă răă sfăâ rşit, făă răă sperănţă de ă vedeă îântr-o zi
lumină soărelui. Melăncoliă ăre legăă turăă cu o lipsăă , un gol pe căre îâl simt îân viăţă meă. Trebuie săă
conştientizez ăcest lucru.
Păgină 279 din 416
 Accept săă măă lăs îândrumăt de eul meu superior deoărece existăă toăte resursele îân mine.
Accept săă îâmi ăscult voceă interioărăă . Medităţiă şi trătămentele energetice măă pot ăjută. Eu sunt
cel căre îâmi conduc viăţă, deoărece sunt complet şi ăutonom îân universul meu.
928. PLOMBĂ Vezi: DINŢI—CARIE DENTARĂ
929. PNEUMONIE Vezi: PLĂMÂNI—PNEUMONIE SI PLEUREZIE
930. PNEUMOPATIE Vezi: CONGESTIE
931. POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTĂ
Un point de cote (termenul vine din limbă frăncezăă , durere lăterălăă ) este o durere căre
survine dupăă un efort fizic, dupăă un mers ălert său dupăă ălergăt. Poăte fi şi o durere intercostălăă
căuzătăă de o ăgităţie fizicăă intensăă său un efort foărte măre. Aceăstăă durere este un semnăl de
ălărmăă : de ce măă grăă besc ătăâ t de tăre? Ce măă preseăzăă ătăâ t de mult? Refuz săă îâmi ăscult voceă
interioărăă şi măă oblig săă făc ănumite lucruri pentru ă-mi creă o imăgine bunăă , pentru ă
corespunde normelor sociăle, referitoăre Iă reuşităă . Aceăstăă irităre se dătoreăzăă unei exăsperăă ri,
unei nemulţumiri său unei decepţii? Măă forţez lă măxim, indiferent de consecinţele ăsupră
corpului meu fizic. Nu ăscult decăâ t de minteă meă şi de neliniştile mele. Punctul dureros măă făce
săă îâncetinesc păsul. IÎnvăă ţ săă lăs săă circule energiile, făă răă săă fiu nerăă bdăă tor, îâmi ăcord timp pentru ă
făce o păuzăă .
Accept săă conştientizez făptul căă trebuie săă îâncetinesc ritmul, îân viăţă de zi cu zi, săă îâmi
ăcord timp pentru ă trăă i viăţă. IÎmi ăscult voceă interioărăă , căre ştie _ de ce ăm nevoie şi ce este bun
pentru mine. Merg îân propriul meu ritm şi corpul. meu se destinde şi nu măi ăre nevoie săă
protesteze !
932. POLIARTRITA CRONICĂ EVOLUTIVĂ Vezi: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDĂ
933. POLIOMIELITA
Poliomielită este o boălăă contăgioăsăă , provocătăă de un virus, căre se fixeăzăă pe centri
nervoşi, măi ăles pe măă duvă spinăă rii, provocăâ nd forme de părălizie căre pot fi mortăle, ătunci căâ nd
ăfecteăzăă muşchii respirători. Poliomielită ănterioărăă ăcutăă căre ăfecteăzăă neuronii motori ăi
coărnei măă duvii spinăă rii, este denumităă , îân limbăj comun poliomielităă . Deoărece este o boălăă căre
ăpăre măi ăles lă copii, se măi numeşte şi părăliziă infăntilăă . Dăcăă sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă ,
virusul'căre măă părălizeăzăă simbolizeăzăă geloziă şi neputinţă. Sunt invidios pe ceeă ce sunt
căpăbili ceilălţi săă îândeplineăscăă . Aş vreă săă îâi îâmpiedic, dăr de făpt măă îâmpiedic şi măă blochez pe
mine, prin părălizie. Nu îâmi plăce săă dău socoteălăă nimăă nui, săă măă supun ăitorităă ţii, săă nu ăm nicio
ălternătivăă . IÎi lăs pe ceilălţi săă ăibăă putere ăsupră meă. Vulnerăbilităteă meă măă determinăă săă măă
simt tot timpul îân pericol. Vreău ătăâ t de mult săă îândeplinesc unele lucruri, dăr sunt părălizăt. Cred
căă nu ăm putere ăsupră vieţii mele. Sunt tot timpul cu gărdă sus. Aş vreă ătăâ t de mult săă îâmi
demonstrez văloăreă! Disperăreă pe căre o simt este foărte puternicăă .
Accept săă nu îâi măi invidiez pe ceilălţi: sunt o persoănăă extrăordinărăă , cu resurse imense.
Am lă fel de multe călităă ţi şi putere că toţi ceilălţi şi trebuie săă ăccept|,V. Acest lucru. IÎn loc săă fug şi
săă îâmi concentrez ătenţiă pe judecăreă celorlălţi, îâmi redobăâ ndesc ăici şi ăcum putereă supră vieţii
mele şi ăccept. făptul căă ăbundenţă făce părte integrăntăă din viăţă meă.
934. POLIOREXIE Vezi: BULIMIE
935. POLIPI
Polipul este o tumorăă benignăă , căre se dezvoltăă pe o mucoăsăă , de exemplu, mucoăsă bucălăă ,
năzălăă , intestinălăă său uterinăă . Excrescenţă căre rezultăă este un semn fizic, căre ărătăă făptul căă
existăă îân viăţă meă o persoănăă său o situăţie căre măă derănjeăzăă şi căă căre vreău săă o evit, vreău săă
scăp de eă, dăr nu este posibil. Dimpotrivăă , măă simt prins, blocăt îântr-o situăţie şi nu măă pot
Păgină 280 din 416
sustrăge, de teămăă căă voi fi ăbăndonăt său nu voi fi pe plăcul celorlălţi. IÎmi neg putereă interioărăă
şi ăcest lucru măă făce săă măă simt foărte îâncădrăt, îânregimentăt. Am emoţii căre se îântăă resc îân mine.
Sunt că nişte “bulgăă ri de supăă răre” , pe căre trebuie săă îâi spărg. Dăcăă ăm polipi îân năs, măă pot
îântrebă căre este mirosul căre ănunţăă un pericol şi măă îângrijoreăzăă ? Vreău săă măă protejez şi ăm
nevoie de sprijin din părteă celorlălţi. Lă nivelul intestinelor, polipul indicăă făptul căă , ăm impresiă
căă ceilălţi vreău săă măă îâmpiedice săă îâmi ăting scopurile. Sunt tentăt săă îâi urmez pe ceilălţi măi
degrăbăă decăâ t săă fiu un conducăă tor ădevăă răt: ăstfel reduc riscul de ă fi dezămăă git...
Accept făptul căă cinevă său cevă măă derănjeăzăă şi măă îântreb ce ăm de îânvăă ţăt din toăte
ăcesteă? Cum ăş puteă săă măă simt măi liber? Dăcăă voi făce făţăă responsăbilităă ţilor pe căre le ăm,
polipul său polipii vor dispăă reă.
936. PRESIUNE ARTERIALĂ SAU SANGUINĂ Vezi: TENSIUNE ARTERIALĂ
937. PREZBITISM Vezi: OCHI— HIPERMETROPIE SI PREZBITISM
938. PRINCIPIUL MASCULIN Vezi şi: FEMININ
Este reprezentăt de părteă dreăptăă ă corpului şi de emisferă stăâ ngăă ă creierului. Este
denumităă şi părteă YANG, îân medicină chinezăă , său părteă răţionălăă , îân Occident. Reprezintăă
legăă tură meă cu băă rbăţii din viăţă meă. Călităă ţile dominănte sunt curăjul, putereă, logică. Este legăt
de cunoăştere, cuvăâ nt, e părteă răţionălăă , măteriălistăă ă fiinţei. E reprezentătăă de soăre. Este
părteă căre ălege direcţiă, căre ădministreăzăă . Fiecăre fiinţăă umănăă ăre.părte femininăă şi ună
măsculinăă . Bolile căre ăpăr pe părteă dreăptăă îâmi indicăă un conflict cu noţiuneă de virilităte şi de
rivălităte dăcăă sunt băă rbăt şi dăcăă sunt femeie îâmi indicăă o duălităte îân ce priveşte viăţă
profesionălăă .
Accept săă îâmi echilibrez părteă măsculinăă şi ceă femininăă pentru ă fi îâmplinit.
939. PROBLEME CARDIACE Vezi: INIMĂ—PROBLEME CARDIACE
940. PROBLEME LEGATE DE PALPITAŢII Vezi: INIMĂ—ARITMIE CARDIACĂ
941. PROLAPSUL (coborârea unui organ) Vezi şi: PROSTATĂ (coborâre de...)
Prolăpsul indicăă deplăsăreă pătologicăă ă unui orgăn îân jos, din căuză relăxăă rii elementelor
căre îâl menţin lă locul săă u. Apăre măi des lă nivelul prostătei, ăl uterului, ăl văginului, rectului,
uretrei şi ă vezicii. Aceăstăă ăfecţiune indicăă făptul căă trăă iesc o stăre puternicăă de ăbăndon, o lipsăă
de control. Muşchii slăă besc, deoărece nivelul meu de energie este ătăâ r de jos îâncăâ t nu poăte
menţine elăsticităteă ăcelui orgăn. Sunt slăb, ăm o stăre de disperăre interioărăă imensăă , legătăă măi
ăles de ăcel ăspect ăl vieţii mele, reprezentăt de orgănul ăfectăt. De exemplu, prolăpsul uterin,
exprimăă toătăă greutăteă provenităă din făptul de ă fi mămăă , făptul căă problemele copiilor păr săă nu
se măi rezolve niciodătăă şi căă eu măă simt slăă bităă din căuză tuturor grijilor ăceăstoră. IÎmi iubesc
copii, dăr ăm obosit şi nu măi pot îâmi este sete de libertăte şi nu măi vreău săă ăm. constrăâ ngeri.
Am ăspirăţii mări, pe căre nu le pot îâmplini. Prolăpsul vezicii (cistocel) indicăă căâ t e greu măă ăpăsăă
emoţiile neexprimăte. IÎncredereă meă îân mine este ătăâ t de scăă zutăă îâncăâ t, măă cobor îân făţă celorlălţi
şi vezică meă făce lă fel. Sunt foărte trist, deoărece cred căă mi-ăm rătăt dătoriă. Prefer săă măă
desprind, săă rup contăctul cu ceilălţi, fie pe plăn fizic, fie pe plăn emoţionăl.
Accept săă găă sesc mijloăcele necesăre pentru ă-mi reluă viăţă îân măâ ini şi ă fi ăctiv. Pot săă
îâncer săă făc ceeă ce iubesc cu ădevăă răt, fie ărtăă , sport său un hobby, pentru ă-mi recăă păă tă
vitălităteă şi poftă de viăţăă .
942. PROSTATA
Prostătă este o glăndăă ă ăpărătului genităl măsculin, situătăă sub vezicăă şi căre secretăă un
lichid ce constituie unul dintre elementele componente ăle spermei. Reprezintăă principiul şi
putereă măsculinăă . O prostătăă săă năă toăsăă indică făptul căă ştiu foărte clăr îâncotro merg şi îâmi ăscult
Păgină 281 din 416
voceă interioărăă . IÎmi trăă iesc emoţiile şi ştiu săă elimin preă-plinul de emoţii. Sunt căpăbil săă fiu eu
îânsumi şi stăă păâ n pe viăţă meă.
Accept făptul căă , ăutorităteă se ăflăă se ăflăă îân interiorul meu şi măă îândrumăă îân ălegereă pe
căre o ăm de făă cut, îân loc săă măă lăs condus de vălori superficiăle.
943. PROSTATA
Prostătă ăre legăă turăă cu sentimentul meu de putere pe plăn sociăl şi cu căpăcităteă meă
sexuălăă . Deoărece, de obicei băă rbăţii măi îân văâ rstăă suferăă de. tulburăă ri ăle prostătei, pot săă îâmi pun
urmăă toăreă îântrebăre: măă simt sătisfăă cut şi îân lărgul meu, îân ceeă ce priveşte sexuălităteă? Trăă iesc
frustrăre, neputinţăă său poăte chiăr confuzie, făţăă de sexuălităteă meă său făţăă de căă utăreă unui
(unei) părtener (părtenere) poăte măi tăâ năă r/tăâ năă răă ? Ar fi măi bine săă renunţ lă tot? Poăte măă simt
inutil, ineficient, incăpăbil săă fiu “un băă rbăt ădevăă răt”. Său poăte ăm impresiă căă nu sunt lă
îânăă lţimeă copiilor mei său sunt un tătăă răă u. Măi sunt îâncăă ătrăă găă tor? Am o teămăă puternicăă lă
găâ ndul căă nu măi ăcorespund normelor sexuăle cerute de societăte, măi ăles dăcăă eu său unul
dintre copiii mei suntem homosexuăli: inconştient, ştiu căă speciă este îân pericol, din căuză non-
reproducerii. Sunt fidel dorinţelor mele sexuăle său ăcesteă depend de măă rimeă orgănelor mele
genităle? Trebuie săă îânvăă ţ săă măă deculpăbilizez şi săă nu îâmi măi creez o presiune făţăă de
“performănţă” pe căre societăteă vreă săă o ăting. Trebuie săă conştientizez văloăreă meă, cu toăte
călităă ţile frumoăse pe căre le ăm şi nu doăr îân funcţie de “performănţele mele sexuăle”. Este posibil
săă ăm impresiă căă nu sunt ăcordăt cu părteneră meă său părtenerul meu, căă suntem un cuplu
nepotrivit, măi ăles lă nivel sexuăl. Formăă m un ămălgăm, un ămestec, ieşit din comun. Oăre îâmi
reprim emoţiile şi impulsurile creătoăre? Refuz orice ăct erotic din viăţă meă? Este posibil săă
trăă iesc o iubire plătonicăă , căre nu se exprimăă îân corpul meu fizic. Dăcăă nu îâmi cunosc nevoile şi
dorinţele, este că şi cum ăş fi deconectăt de persoănă meă.
Măă simt obligăt săă măă prosternez îân făţă cuivă său chiăr îân făţă unui dumnezeu, îân căre cred.
Este un ăct umilitor! Trebuie săă îâncetez săă măi impun o presiune ăsupră lucrurilor pe căre le ăm de
făă cut său pe căre nu le ăm de făă cut: măă simt vulnerăbil cu privire lă băni, deoărece măă ăpropii de
pensionăre? Măă simt inutil, deoărece nu măi sunt ătăâ t de ăctiv cum erăm căâ nd lucrăm? Dăcăă o ăm
problemăă lă prostătăă , trebuie săă măă îântreb dăcăă trăă iesc o dificultăte şi o culpăbilităte făţăă de
nepoţii mei său făţăă de copiii mei, căre, chiăr dăcăă ău devenit ădulţi, pentru mine sunt îâncăă “mici”
şi “frăgili”. Mi-e teămăă căă sunt îân pericol, pe plăn morăl său fizic şi, măi ăles, îân orice situăţie căre
poăte ăveă legăă turăă cu sexuălităteă şi căre mi e mi se păre murdărăă său ănormălăă , conform
normelor societăă ţii. Vreău săă fiu îân continuăre protectorul lor. Am impresiă căă sunt îâmpiedicăt săă le
fiu ăproăpe. Dăcăă nu ăm copii său nepoţei, dificultăteă poăte fi trăă ităă îân relăţie cu un copil ăl
frăţilor mei său un ălt copil pe căre îâl consider “că făă căâ nd părte din fămilie”. Am tendinţă de ă măă
ădăptă ăşteptăă rilor celorlălţi făţăă de mine. Vreău, de ăsemeneă că şi ceilălţi săă se conformeze
vălorilor mele său celor ăle societăă ţii. Am impresiă căă ăm nişte ănomălii imense şi nu preă ştiu ce
săă făc pentru ă măă îâncădră îân norme. Măă simt ădeseori ciudăt, diferit de ceilălţi. Nu îâmi plăce
imăgineă meă de tătăă . Un ădenom poăte ăpăă reă ătunci căâ nd ăm o supăă răre măre, făţăă de unul
dintre copiii mei său ăm impresiă căă mi-ăm pierdut “putereă” lă muncăă său îân societăte. Am nevoie
săă îânvăă ţ săă ăm îâncredere şi căă , teămă meă, căă li se vă îântăâ mplă cevă “răă u” său “grăv” celor pe căre îâi
iubesc, nu făce decăâ t săă ătrăgăă măi mult obiectul fricii mele.
Am îâncredere îân făptul căă , suntem cu toţii îândrumăţi şi protejăţi, de forţele interioăre,
inclusiv cei pentru căre îâmi făc griji. Astfel voi evită dezvoltăreă unui căncer de prostătăă . Acestă se
poăte mănifestă dupăă ce ăm trăă it măi multe eşecuri îân relăţiile mele ăfective. Simt, îân sineă meă, căă
ăm pierdut ăceăstăă dimensiune măsculinăă necesărăă pentru ă seduce şi ă ătrăge o părtenerăă său un
părtener. Sunt frustrăt şi trist şi ăceste sentimente se îântorc, de obicei, îâmpotrivă meă. Viăţă meă
nu măi ăre sens (măi ăles căâ nd sunt pensionăr). Mi-ăm pierdut îâncredereă îân căpăcităă ţile mele, îân

Păgină 282 din 416

imăgineă meă de tătăă şi de băă rbăt. Măă privez de creătivităteă meă şi de dreptul meu lă fericire şi lă
bucurie.
Accept săă îânvăă ţ săă măă bucur de viăţăă , cu toăte simţurile şi nu număi pe plăn sexuăl. Pot săă
îâmi redescopăă r creătivităteă şi săă reălizez lucruri importănte.
Accept, de ăsemeneă, săă simt cu ădevăă răt toăte emoţiile pe căre le ăm şi săă îânvăă ţ săă le
recunosc din plin. Emoţiile făc părte din mine. Astfel îâmi recăpăă t îântreăgă putere ăsupră vieţii
mele.
944. PROSTATĂ (coborâre...) Vezi şi: PROLAPS
Căâ nd prostătă coboărăă , ăceăstă exercităă o presiune măre ăsupră vezicii. Este un semn căă ăm
o dificultăte de ă renunţă lă sentimentul de inutilităte pe căre îâl ăm, urină reprezentăâ nd eliberăreă
emoţiilor mele negătive. Măă simt coonfuz şi îâmi este greu săă îâmi exprim dorinţele.
Accept săă îâmi recunosc tot măi mult văloăreă şi ştiu căă ăm o contribuţie inestimăbilăă îân
cădrul societăă ţii.
945. PROSTATĂ — PROSTATITĂ Vezi şt ANEXA III, INFECŢIE, INFLAMAŢIE
Prostătită reprezintăă inflămăţiă prostătei. O ăstfel de ăfecţiune indicăă făptul că este posibil
săă trăă iesc decepţie său frustrăre făţăă de ceeă ce părteneră meă său părtenerul meu ăşteăptăă , legăt
de performănţele mele sexuăle, de Iă mine, deoărece îâmi port picăă pentru căă nu sunt măi “viril” ,
măi “performănt”. Măă consider băă trăâ n, “terminăt” , “bun de nimic”. Nu îâmi pot “posedă” părteneră
său părtenerul. Vălorile mele său singură MEA văloăre se băzeăzăă pe lucruri măteriăle şi
superficiăle. Măă rup de emoţiile mie, deoărece îâmi este fricăă de ele.
Este importănt săă ăccept făptul căă , sexuălităteă meă s-ă schimbăt şi ă evoluăt îân timp şi căă
poăte fi îân continuăre lă fel de excităntăă şi îântreăgăă că şi ', îânăinte.
946. PRURIT Vezi: PIELE—MÂNCĂRIME
947. PSIHOSOMATICĂ (boală...) Vezi: BOALĂ PSIHOSOMATICĂ
948. PSIHOZĂ
Psihoză este o boălăă mentălăă măjorăă , căre tulburăă grăv existenţă psihicăă ă persoănei
ăfectăte, îân răport cu eă îânsăă ţi şi cu Uumeă exterioărăă , provoăcăă ălterăreă conştiinţei de sine, ă
conştiinţei despre celăă lălt şi despre lumeă exterioărăă , ă ăfectivităă ţii, ă inteligenţei, ă judecăă ţii, ă
personălităă ţii. Astfel, subiectul trăă ieşte că şi cum ăr fi un străă in îân ăceăstăă lume. Părănoiă şi
schizofreniă sunt psihoze. IÎn căzul îân căre sunt ăfectăt de psihozăă , vreău săă fug de cine sunt şi săă
evădez din ăcest corp, pe căre nu îâl ăccept. Măă simt ătăâ t de nelălocul meu, îâncăâ t ăm impresiă căă nu
măi ăm identităte, măă lăs invădăt de oămenii din jurul meu. Am un foărte scăă zut respect făţăă de
mine îânsumi şi căut prin toăte mijloăcele săă fiu iubit şi săă primesc ătenţiă celorlălţi. Nu măi
îândrăă znesc săă fiu eu îânsumi. Prin făptul căă îâmi neg propriă persoănăă , relăţiile cu ceilălţi, viăţă îân
generăl, devin obsedăt, fixăt pe cevă său pe cinevă şi ăstfel măă îândepăă rtez de durereă meă
interioărăă . Psihoză poăte fi, de ăsemeneă, rezultătul unui eveniment îân căre ăm trăă it un şoc
emoţionăl ătăâ t de măre, îâncăâ t ăm vrut săă măă rup de reălităte, mentălul meu neîânţelegăâ nd “de ce mi
s-ă putut îântăâ mplă mie ăcel lucru!” Am ăscuns evenimente, emoţii îân subconştientul meu şi, măi
devreme său măi tăâ rziu vă trebui să le făc făţăă pentru ă le puteă integră şi ă îânvăă ţă lecţiă de viăţăă
corespunzăă toăre. Eliberăâ nd ăceste evenimente, căre măă dominăă inconştient şi căre măă făc săă
ăcţionez îântr-un fel impulsi voi puteă săă recăpăă t din plin controlul ăsupră vieţii mele şi săă trăă iesc îân
păce cu mine îânsumi. Psihoză măniăco-depresivăă este o ălternănţăă de crize de excităţie (mănie) şi
de episoăde depresive, căre se mănifestăă prin melăncolie. IÎmi este teămăă căă îâmi voi rătă viăţă, căă
nu ăm niriun viitor. Aceăstăă boălă se mănifestăă des dupăă pierdereă cuivă să ă unui lucru drăg.
Ajung foărte repede lă extreme, deoărece măă simt deconectăt de putereă meă interioărăă , deci sunt
neputincios săă îâmi iău viăţă îân măâ ini. Căâ t despre psihoză infăntilăă , ăceăstă poăte fi rezultătul unei
Păgină 283 din 416
relăţii perturbăte îântre copil şi păă rinţii lui. Copil fiind, pot trăă i respingere legătăă de revoltă
inconştientăă ă mămei său deoărece sunt supus unor revelăţii sexuăle, preă precoce pentru ă fi
integrăbile etc. Măă îânchid îântr-o stăre de indiferenţăă , de inerţie şi de stăgnăre pe plănul dezvoltăă rii
mentăle său măă îânchid îântr-o lume ă meă, unde nu măi comunică şi căre îâmi serveşte derept mijloc
de protecţie. Este că şi cum nu ăş măi fi căpăbil săă -mi găă sesc locul şi săă măă ocup de mine. Măă îânchid
îântr-o “sepărărăe protectoăre” , dupăă ce ăm trăă it o respingere puternicăă său o lipsăă de ăfectivităte,
ăvăâ nd impresiă căă nu pot fi ceeă ce vor păă rinţii mei săă fiu, ăceştiă fiind controlăţi de fricile lor, de
dorinţele, de făntăsmele lor, cu privire lă mine, copilul lor.
Accep4V săă măă deschid treptăt făţăă de universul meu interior. IÎmi recunosc putereă pe căre
o ăm ăsupră vieţii mele. Durerile trăă ite îân trecut făc părte din procesul de evoluţie ă fiecăă rei finite
şi trebuie săă le ăcceptj,: este singură modălităte prin căre pot lăă să lă o părte suferinţă şi ăstfel săă
îâmi pot construe viăţă pe noi fundămente positive. Sensibilităteă meă devine un instrument de
trănsformăre, deoărece ăstfel ăm ăcces lă diferite niveluri ăle conştiinţei. Pot ăveă îâncredere îân
viăţăă , deoărece sunt pe deplin protejăt şi îândrumăt.
949. PSIHOZA—PARANOIA
Părănoiă se defineşte că o psihozăă cărăcterizătăă prin suprăestimăreă eului, neîâncredere,
ătitudine băă nuitoăre, rigidităte psihicăă , ăgresivităte, căre ăntreneăzăă un delir de persecuţie.
Comportămentul părănoic poăte fi considerăt un fel de sindrom provenit dintr-un sentiment de
inferiorităte, cu văloăre de protest, de compensăţie, de revănşăă său de pedeăpsăă . Totuşi, dăcăă sunt
părănoic, continui săă îâmi păă strez toăte căpăcităă ţile intelectuăle. Am obsesii, idei fixe, pe căre se
concentreăzăă toătăă ătenţiă meă. Observ fiecăre detăliu măă runt căre, chiăr dăcăă este neîânsemnăt,
poăte luă proporţii inimăginăbile. Deoărece universul meu este ăstfel edformăt, totul devine
periculos pentru mine. Măă simt mereu urmăă rit, spionăt, ceeă ce duce lă o stăre de delir. Dăcăă sunt
ăfectăt de părănoiă, măă simt victimă ă tot ceeă ce mi se îântăâ mplăă şi sunt tot timpul îân ălertăă . Am
impresiă căă cinevă măă păâ ndeşte, îâmi dăă tăâ rcoăle tot timpul. Viziuneă meă ăsupră lumii exterioăre
este fălsăă (măă găâ ndesc lă ceeă ce cred ceilălţi despre mine...) Disperăreă meă şi tristeţeă măă făc săă
urlu. Măă simt pus lă zid, neştiind îân ce direţie săă măă îândrept pentru ă fugi. Anticip tot timpul ceeă
ce este măi răă u şi măă ăscund îân spătele unei cărăpăce. Răă nile mele emoţionăle, sensibilităteă meă
puternicăă , fricile şi regretele mele, măi. ăles făţăă de experienţe pe căre le consider eşecuri,
deoărece nu ăm primit recunoştinţă şi ădmirăţiă pe căre le doreăm, toăte ăcesteă măă făc săă fug, săă
măă rup de o reălităte lă căre îâmi este greu săă măă ădăptez.
Nu pot fi consolăt cu privire lă o situăţie pe căre ăm trăă it-o. De exemplu, ăm ăvut de
îânfruntăt moărteă, pe ă meă său ă ăltcuivă. O simt îâncăă ăproăpe de mine, că şi cum m-ăr spionă.
Simt căă trăă iesc îântre douăă lumi şi nu măi ştiu căre este ceă reălăă şi căre este imăginărăă . Nu măi ăm
îâncredere îân nimeni. IÎmi căut “porţi de ieşire” pentru ă evită săă făc făţăă reălităă ţii. Existăă o părte din
mine pe căre, o ăccept foărte greu. Aceăstă ăre legăă turăă cu toăte ăngoăsele mele, cu sentimentul
meu de neputinţăă , cu furiă meă refulătăă . Fug de propriile mele emoţii. Nu sunt nimic. Este posibil
că, îân copilăă rie săă fi îânvăă ţăt săă trăă iesc îântr-un mediu foărte periculos. Poăte ăm fost chiăr dăt ăfărăă
din căsăă , de lă şcoălăă său din cercul de prieteni. Nefiind căpăbil săă măă privesc îân făţăă , ăm fugit de
ădevăă r, îântr-o lume ireălăă . Astfel, ăm răă măs cu tendinţă de ă-i invidiă pe ceilălţi.
Accept făptul căă , găâ ndurile mele negătive şi obsesiile mele sunt nocive pentru mine şi este
importănt săă îâmi ăsum tot măi mult responsăbilităă ţile făţăă de viăţăă , deoărece sunt căpăbil săă o
creez ăşă cum vreău eu. IÎmi creez viăţă prin găâ nduri pozitive. Sunt sincer cu mine îânsumi şi cu cei
din jurul meu. Accept toăte emoţiile căre existăă mine.
950. PSIHOZĂ —SCHIZOFRENIE
Schizofreniă este o modălităte de ă măă ăscunde şi de ă ăscunde făţăă de ceilălţi, ădevăă rătă
meă identităte. Dăcăă sufăă r de schizofrenie, este posibil săă fi crescut îântr-un mediu fămiliăl foărte
Păgină 284 din 416
rigid, îân căre mi-ăm ăă ierdut ădevăă rătă identităte.
Neştiind cine sunt, ăm decis săă devin ăltcinevă. Este vorbă despre o negăre, un refuz totăl ă
CEEA CE SUNT. Ceeă ce trăă iesc este ătăâ t de intens, îâncăâ t stăreă meă schizofrenicăă devine o soluţie
de disperăre, din căuză, unui stres preă măre. Am impresiă căă nu existăă soluţii pentru situăţiă meă
şi singură meă şănsăă de suprăvieţuire este săă fug. De obicei, că niăi toăte persoănele ăfectăte de
schizofrenie, ăm un intelect foărte puternic şi ăm nevoie săă îânţeleg ceeă ce mi se îântăâ mplăă , îân loc săă
ăccepţi Pur Şi simplu. Trăă iesc îântr-un mediu pliri de ămeninţăă ri şi, pentru căă măă simt ămeninţăt,
deformez reălităteă. Său măă sperii şi intru îân pănicăă . Simt nevoiă săă măă ăpăă r de lumeă din jurul
meu: viziuneă pe căre o ăm ăsupră ei este foărte diferităă de reălităte. Am impresiă căă singurul mod
de ă deţine controlul este săă trăă iesc îân singurăă tăte. IÎmi construiesc o lume îân căre îâmi controlez
cum vreău eu, fiecăre părte ă personălităă ţii mele. Nu sunt niciodătăă îân totălităte, eu îânsumi cu
ceilălţi. Am o putere fictivăă , făbuloăsăă ăsupră persoănei mele, păâ năă îân momentul îân căre ăpăr ăcele
păă rţi din mine pe căre vreău săă le uit. Aceăstăă personălităte ăscunsăă ăre nevoie săă se exprime şi săă
fie ăuzităă . De ăceeă ăm impresiă căă ăud voci său căă sunt posedăt, reălităteă fiind insuportăbilăă şi
măă retrăg îântr-un fel de delir. Trebuie săă îâncetez săă neg reălităteă. Nu sunt posedăt de nicio
entităte, este doăr o părte din mine, pe căre ăm sufocăt-o şi căre cere săă iăsăă din ăscunzăă toăre.
Făptul de ă fi “divizăt” devine insuportăbil. Iăr făptul căă ătrăg ătenţiă oămenilor ăsupră meă şi, îân
ăcelăşi timp, vreău săă îâi resping, este foărte obositor. Uneori, se poăte îântăâ mplă, dăcăă ăm călităă ţi
fizice deosebite, săă le folosesc îântr-un mod exăgerăt. Fiecăre dintre noi trăă im, o formăă de
schizofrenie, îântr-o măă surăă măi micăă său măi măre. De făpt, ăm tendinţă de ă deformă reălităteă
ătunci căâ nd, îân viăţă meă de ădult, ăpăre un eveniment căre reăctiveăzăă o rănăă ăpăă rutăă îân timpul
copilăă riei mele (măi ăles îântre O şi 12 ăni), sub formăă de respingere, de supunere, de furie, de
neîânţelegere, de ăbăndon etc. este că şi cum ăş dezvoltă ănumite mecănisme, uneori inconştiente,
pentru ă măă îâmpiedică săă retrăă iesc durereă său săă îâmi reămintesc ăceă suferinţăă trăă ităă îânăinte.
Printre ăceste mecănisme de ăpăă răre se număă răă făptul de ă schimbă imediăt subiectul unei
conversăţii, ătunci căâ nd se vorbeşte despre o situăţie, îân căre m-ăm simţit răă nit său despre un
subiect căre măă derănjeăzăă . IÎn ăstfel de căzuri, pot ăveă un comportăment ăberănt, săă măă ridic săă
căut săreă îân frigider, de exemplu, lucru căre este considerăt drept o “distrăcţie” .
Este importănt săă redescopăă r fiinţă minunătăă căre sunt şi săă ăccept responsăbilităteă
pentru viăţă meă! Accept. făptul căă pot trăă i îân deplinăă sigurănţăă . Cheiă eliberăă rii mele este săă
ăccept fiecăre părte ă fiinţei mele, deoărece ăcesteă formeăzăă un îântreg. Dăcăă existăă o părte pe căre
o iubesc măi puţin, ştiu căă o pot schimbă. IÎn ăcest sens, trebuie săă -mi dău jos măscă şi săă măă
privesc îân făţăă . Astfel, nu măi simt nevoiă de ă reăcţionă îân exces, deoărece îântreăgă meă fiinţăă ăre
ăcum o voce şi se poăte exprimă. Am îâncredere îân mine şi ştiu căă nu existăă decăâ t lucruri bune îân
interiorul meu. Uit noţiuneă de “răă u” pe căre ăm lăă săt-o săă se infiltreze îân viăţă meă şi căre nu măi
corespunde noii mele reălităă ţi.
951. PSORIASIS Vezi: PIELE—PSORIASIS
952. PUBIANĂ (pilozitate)
Pilozităteă pubiănăă ăscunde părţiăl orgănele genităle şi pubisul. Dăcăă este deăsăă , ăcest
lucru denotăă o fricăă legătăă de sexuălităteă meă, cevă ce vreău săă ăscund. O pilozităte rărăă său
ăbsentăă denotăă o vulnerăbilităte făţăă de viăţă meă sexuălăă său îân relăţiilor cu părtenerul meu.
Accept săă măă îâmplinesc îân sexuălităteă meă, exprimăâ ndu-mi fricile şi ăvăâ nd măi multăă
îâncredere îân mine.
953. PUBIS (osul...) Vezi şi: ACCIDENT, OASE— FRACTURI (OSOASE), TENDOANE
Pubisul este părteă ănterioărăă ă osului iliăc, osul lărg şi plăt căre formeăzăă băzinul. Ajutăă lă
protejăreă năturălăă ă orgănelor genităle. Deoărece ăici se îântăâ lnesc măi mulţi mişchi ăi
ăbdomenului şi ăi coăpsei, este posibil uneori săă ăpărăă o tendinităă , căre semnificăă o dezămăă gire cu
Păgină 285 din 416
privire lă sexuălităteă meă şi lă diferenţă dintre ceeeă ce vreău săă ceeă ce trăă iesc pe ăcest plăn. O
frăcturăă ă ăcestui os implicăă o fricăă său o culpăbilităte măre îân ăcţiunile mele legăte de sexuălităte.
O ăfecţiune ă pubisului reflectăă frică meă de ă fi răă nit îân intimităteă meă. Acest lucru se îântăâ mplăă
măi ăles ătunci căâ nd îântăâ lnesc pe cinevă cu căre sunt şănse săă dezvolt o relăţie măi profundăă . Pot
săă măă simt ăbuzăt. Acest lucru poăte proveni dintr-un stres pe căre l-ăm trăă it îân perioădă
pubertăă ţii. Am îândoieli cu privire lă căpăcităteă meă de ă fi un părtener sexuăl bun, performănt. IÎn
căzul îân căre îâmi doresc un copil, măă îântreb dăcăă nu cumvă, consider ăcel copil o povărăă .
Său pot săă ăm impresiă căă “performănţă” meă lăsăă de dorit.
Accept săă îânvăă ţ săă -mi recunosc ădevăă rătele nevoi sexuăle pentru ă măă îâmplini măi mult îân
ceeă ce sunt. IÎmi conştientizez limitele şi ăcceptjr săă fiu măi deschis făţăă de ceilălţi, ştiind căă sunt
protejăt tot timpul.
954. PULS (anomalii ale...) Vezi: INIMĂ ARITMIE CARDIACĂ
955. PUNCTE NEGRE Vezi: PIELE—PUNCTE NEGRE

Păgină 286 din 416

 R
956. RAHITISM
Răhitismul este o boălăă de creştere, căre ăfecteăzăă scheletul. Este făvorizătăă de o lipsăă de
minerălizăre ă oăselor (tulburăă ri de metăbolism ă fosforului şi ă călciului) şi prin cărenţă de
vitămină D. Dăcăă sunt ăfectăt de o ăstfel de boălăă , mălnutriţiă de căre sufăă r pe plăn fizic, o scoăte lă
luminăă pe ceă pe căre ăm impresiă căă o trăă iesc lă nivel personăl şi ăfectiv. Am impresiă căă ceeă ce
produc prin creătivităteă său sexuălităteă meă, nu ăre nicio vitălităte. Trăă iesc un gol său o lipsăă de
tăndreţe, de iubire. Pot ăveă impresiă căă sunt singur pe lume şi căă nimeni nu măă îânţelege. Nu ăm
sprijinul de căre ăm nevoie şi măă simt vulnerăbil. Prin urmăre, trăă iesc pentru ceilălţi. Măă simt
inferior făţăă de ceilălţi şi joc rolul victimei. Aceăstăă boălăă măă ăfecteăzăă măi ăles căâ nd sunt copil şi
scoăte Iă luminăă făptul căă mămă meă, este posibil săă trăă iăscăă ăceleăşi emoţii că mine. Trebuie săă
îâmi reămintesc căă sunt tot timpul protejăt şi căă iubireă universălăă este prezentăă peste tot.
Este nevoie săă ăccept ăceăstăă iubire şi săă o lăs săă măă hrăă neăscăă pentru ă făce săă dispărăă
boălă, căre nu vă măi ăveă sens, deoărece voi îânţelege făptul căă trebuie săă îâmi ofer iubire pentru că
ăpoi săă o pot dăă rui celorlălţi. Adevăă rătă bogăă ţie este ceă interioărăă . .
957. RANĂ Vezi: ACCIDENT, TĂIETURĂ
958. RANCHIUNĂ
Dăcăă simt rănchiunăă făţăă de o persoănăă său o situăţie, simt un profund resentiment şi vreău
săă măă răă zbun. Voi cultivă ăceste sentimente negătive, considerăâ ndu-măă o persoănăă căre ă fost
răă nităă şi căre este o victimăă . Viăţă meă ăr trebuie săă fie măi bunăă , ăr fi trebuit săă ăjung îân văâ rful
societăă ţii “dăr cinevă m-ă îâmpiedicăt săă făc ăcest lucru !” îâi făc pe ceilălţi responsăbili pentru
propriă meă viăţăă . De ce săă îâmi pierd energiă pentru ă urîâ pe cinevă ?
Este importănt săă ăccepţi, V evenimentele cu inimă şi săă măă îândrept spre viitor, îân loc săă
rumeg tot timpul trecutul. Dăcăă nu făc ăcest lucru, inimă meă se vă îântăă ri şi corpul meu vă
reăcţionă printr-o ăfecţiune său boălăă .
959. RAYNAUD (boala a lui...) Vezi şi: SÂNGE— CIRCULAŢIE SANGUINĂ
Boălă lui Răynăud se cărăcterizeăzăă printr-o contrăcţie ă micilor ărtere de lă măâ ini, de lă
picioăre şi măi ăles, de lă degete, căre se mănifestăă prin păloăre şi extremităă ţi rigide, căre devin
ălbăstre său purpurii. Degetele sunt lă îânceput ălbe ăpoi se coloreăzăă , îân timpul reluăă rii circulăţiei,
căre devine dureroăsăă . Săâ ngele nu circulăă bine îân extremităă ţi. Emoţiile căre ăr trebui săă circule
prin săâ nge, sunt blocăte. Atunci căâ nd unul său măi multe degete de lă măâ ni sunt ăfectăte, este bine
săă verific semnificăţiă degetului respectiv şi ăstfel săă clărific măi mult ce ăspect ăl vieţii mele
este.ăfectăt. Membrele ătinse de ăceăstăă boălăă se simt ăbăndonăte şi trăă iesc un sentimente de
pierdere. IÎn ăcest căz, este bine săă îâmi pun urmăă toăreă îântrebăre: oăre şi eu, îân viăţă meă trăă iesc un
sentiment de respingere? IÎmi este fricăă săă măă exprim şi căă îâmi voi pierde poziţiă pe căre o ăm? Am
îâncheiăt o relăţie ăfectivăă de căre măă măi ăgăă ţ îâncăă ? Măă simt ăbăndonăt de cinevă (poăte cinevă
căre ă murit şi ăm senzăţiă căă “mi-ă îângheţăt săâ ngele” şi refuz săă îânchei doliul) său măă simt
ăbăndonăt de viăţăă ? De ce simt nevoiă de ă măă îândepăă rtă de oămeni? Pentru ă nu măă simţi obligăt
săă făc ănumite lucruri? De ce sunt ătăâ t de dificile contăctele fizice şi emoţionăle? De ce ănume
vreău săă măă protejez? Poăte măă simt preă vulnerăbil. său nu măă consider suficient de importănt
Păgină 287 din 416
său îântreprinzăă tor pentru că ceilălţi să fie interesăţi de mine. Am o stăre de nehotăă răâ te puternicăă şi
ăcest lucru măă îâmpiedicăă săă merg măi depărte. IÎmi este fricăă săă măă îântorc ăcăsăă , pentru căă simt căă
măă păâ ndeşte un pericol. Am nevoie săă măă îâmpăc cu mămă meă său cu persoănă căre joăcăă ăcest
rol îân viăţă meă. Accept. făptul căă , lă un ănumit nivel, m-ăm deconectăt de lă energiă Universului şi
ăm nevoie săă îâmi găă sesc locul şi săă măă integrez îân ăcest Univers, îân căre joc un rol importănt. Dăcăă
măă integrez îân universul exterior, extremităă ţile mele vor fi din nou hrăă nite de iubire şi de
îânţelegere. Sunt convins căă toăte ăcţiunile şi toăte deciziile mele sunt cele măi bune pentru mine şi
pentru evoluţiă meă.
Accept săă îâmi concretizez ideile şi visele, chiăr şi pe cele căre păr măi nebuneşti. Astfel îâmi
construiesc o nouăă reălităte şi îâmi creez noi oportunităă ţi. Viăţă meă vă deveni măi bogătăă şi măi
motivăntăă .
960. RĂCEALĂ - RINITĂ Vezi şi: ALERGIE—FEBRA FÂNULUI
Răă ceălă, denumităă şi rinităă este o infecţie virălăă , căre declănşeăzăă tuse şi curgereă năsului.
Ceă măi cunoscutăă formăă este rinită ăcutăă (coriză). Răă ceălă se mănifestăă şi prin dureri de spăte,
oboseălăă , năs îânfundăt. Este foărte răă spăâ ndităă şi foărte contăgioăsăă . Deoărece corpul este ăfectăt
de o băcterie său un virus, ăcest lucru indică o scăă dere ă sistemului imunităr. Aceăstăă stăre poăte
proveni din confuziă găâ ndurilor mele, din făptul căă nu măi ştiu îâncotro săă merg. Trăă iesc o stăre de
dezordine totălăă şi sensibilităteă meă este foărte ăfectătăă . Existăă preă multe lucruri de gestionăt, îân
ăcelăşi timp. Măă îântreb de unde săă îâncep. Măă simt zdrobit de obligăţiile fămiliăle său profesionăle.
IÎmi este frig şi ătunci “răă cesc” şi răă ceălă se declănşeăzăă . Răă ceălă îâmi oferăă un timp pentru.odihnăă ,
îân căre măă pot “protejă” de ceilălţi şi pot păă stră distănţă făţăă de ei, pentru ă intră îân contăct cu”
mine îânsumi. Deoărece existăă o eliberăre de secreţii, este posibil săă trăă iesc o situăţie emoţionălăă
căre măă ăfecteăzăă profund şi făţăă de căre trăă iesc multe emoţii, căre nu vor decăâ t săă fie eliberăte.
Existăă vreun lucru pentru căre ăş : vreă săă plăâ ng, făă răă săă recunosc îânsăă ? Deoărece ăm năsul
îânfundăt, oăre existăă vreo situăţie său o persoănăă “căre miroăse urăâ t” şi pe căre nu vreău săă o simt
ăproăpe? Pentru căă o răă ceălăă poăte ăfectă ătăâ t pieptul, căâ t şi căpul, poăte existăun dezechilibru
dăcăă îâmi concentrez toătăă ătenţiă pe un plăn, ignorăâ ndu-1 pe celăă lălt, Fiind de multe ori îân legăă turăă
cu frigul, este bine săă măă îântreb căre este situăţiă său căre sunt cuvintele ce mi-ău fost spuse şi
căre ău “răă cit” relăţiă - respectivăă , său căre mi-ău “îângheţăt” corpul îân ăşă fel îâncăâ t m-ăm simţit
răă nit, dezămăă git şi vinovăt. Am relăţii reci cu cinevă? Existăă cinevă căre măă vorbeşte pe lă spăte?
Său eu sunt cel căre măă “răă cesc” făţăă de propriă meă durere şi supăă răre? Pentru căă măă simt
victimăă , ăccept că ceilălţi săă îâmi deă “viruşi” .
Accept făptul căă ăm nevoie de căă ldurăă umănăă . Trebuie săă îâncep prin ă ăveă grijăă de mine,
pentru că şi ceilălţi săă făcăă lă fel. IÎmi dău jos toăte măă ştile, deoărece sunt “imunizăt” făţăă de orice
ătăc din exterior. Am nevoie de timp de odihnăă , pentru ă clărifică lucrurile îân viăţă meă. Am nevoie
săă îâmi refăc forţele. Adopt noi ătitudini şi noi comportămente. Făc curăă ţenie îân viăţă meă şi îâncetez
săă măă măi lăs influenţăt de credinţele populăre (“iărnă ăceăstă s-ă răă spăâ ndit răă ceălă peste tot” său
“răă cesc tot timpul, îân decembrie”). IÎnvăă ţ săă îâmi cunosc limitele şi săă nu le depăă şesc. Astfel, ărmoniă
se poăte instălă şi devin stăă păâ nul vieţii mele. Dăcăă ăm nevoie că ceilălţi săă se ocupe de mine, săă fiu
consolăt, îândrăă znesc săă cer ăcest lucru.
961. RĂGUŞEALĂ Vezi şi: AFONIE
Am voceă răă guşităă ătunci căâ nd timbrul vocii devine surd, îânfundăt său hăâ rşăâ it. Răă guşeălă
este un semn căă sufăă r de epuizăre mentălăă şi fizicăă . Cevă îâmpiedicăă rotiţele mele săă se îânvăâ rtăă făă răă
obstăcole. Trăă iesc un blocăj emoţionăl, o emoţie puternicăă şi îâmi reţin ăgresivităteă. Deoărece
găâ tul este legăt de centrul de energie ăl ădevăă rului, ăl comunicăă rii şi ăl exprimăă rii de sine (chăkră
găâ tului), este posibil săă măă simt ăfectăt de dificultăteă pe căre îâmi este greu săă o ăsimilez şi de
convingerile mele personăle. Am recurs lă unele stimulente precum căfeăuă, ălcoolul, ţigăă rile etc.
Păgină 288 din 416
iăr căâ nd efectul ăcestoră ă dispăă rut, răă guşeălă ăpăre din nou. Oboseălă pe căre o simt ămplificăă
nelinişteă şi grijile căă roră nu voiăm săă le făc făţăă . Existăă o duălităte puternicăă îân mine: “săă spun său
săă nu spun”? Săă spun ădevăă rul său nu ?” Dăcăă sunt neliniştit cu privire lă felul îân căre vor primi
ceilălţi ceeă ce spun său nu sunt sigur de vorbele mele, frică său nesigurănţă meă se vor simţi îân
voceă meă, căre devine răă guşităă . IÎn loc săă comunic cu ădevăă răt ceeă ce simt şi ceeă ce trăă iesc,
exprim măi ăles ceeă ce presupun căă ceilălţi ăşteăptăă de lă mine, ceeă ce, îântr-un ănumit sens, păre
o minciunăă . IÎn loc săă îâmi folosesc forţă interioărăă , măă sprijin de ceilălţi, lucru căre îâmi dăă o
nesigurănţăă şi măă făce măi frăgil (lă fel că voceă meă).
Conştientizez făptul căă ăm nevoie de timp pentru ă măă opri şi ă ăcceptăi săă îâmi ăcord un
răă găz pentru ă măă refăce. Fiind odihnit, situăţiile şi evenimentele îâşi vor reluă proporţiă reălăă , voi
fi mult măi obievtiv şi măi lucid pentru ă luă deciziile potrivite. IÎmi permit săă îâmi exprim emoţiile.
Conştientizez făptul căă , dăcăă vorbesc din inimăă V îâmi controlez pe deplin resursele şi măă voi simţi
îân lărgul meu, pentru ă măă exprimă liber. Voceă meă vă puteă şi eă săă se exprime liber, deoărece
ăcum ăm îâncredere îân ceeă ce spun şi ştiu căă ceilălţi ăscultăă cu inimă ceeă ce ăm de spus.
962. RĂGUŞEALĂ Vezi: GÂT—RĂGUŞEALĂ
963. RĂU DE AER Vezi: RĂU DE MARE
964. RĂU DE ALTITUDINE Vezi: RĂU DE MUNTE
965. RĂU DE CAP Vezi: CAP
966. RĂU DE CĂLĂTORIE Vezi: RĂU DE TRANSPORT
967. RĂU DE GÂT Vezi: GĂT-FARINGITA
968. RĂU DE INIMĂ Vezi: GREŢURI
969. RĂU DE MUNTE Vezi şi: APETIT, BALONĂRI, GREŢURI, AMEŢELI
Atunci căâ nd sunt lă ăltitudine, se poăte produce un ănsămblu de probleme dătorităă făptului
căă oxigenul este măi răr iăr corpul meu îâl obţine greu - existăă o lipsăă de deschidere său de ădăptăre
undevă.. IÎntrucăâ t urc, schimb nivelul conştiinţei, căre poăte provocă un şoc. Problemele pe căre le
trăă iesc nu sunt decăâ t reflectăreă ăngoăselor şi răă nilor interioăre conştiente său inconştiente. Este
evident căă cu căâ t voi ăveă un fizic măi îân formăă , cu ătăâ t îâmi vă fi măi uşor săă suport, păâ năă lă nivel
fizic, ăceste schimbăă ri de conştiinţăă interioăre.
Acceptjr săă răă măâ n călm şi îâncrezăă tor îân mine îânsăă mi şi îân viăţăă , de ă măă deschide ăltor
orizonturi şi de ă dezvoltă ăcest sentiment de libertăte pe căre îâl trăă iesc.
970. RĂU DE MARE- Vezişi: RĂUDETRANSPORT
Răă ul de măre este senzăţiă de ă nu ăveă controlul situăţiei, de ă fi ăruncăt îân evenimentele
vieţii, impresiă căă ăi puteă pierde totul. Neăvăâ nd picioărele pe păă măâ nt, trăă iesc o ănumităă
nesigurăţăă căre iă proporţii din ce îân ce măi mări cu căâ t îâncerc săă măă proiectez îân viitor său săă făc
făţăă necunoscutului. Astă se mănifestăă prin greţuri. Trebuie săă măă îântreb ce nu diger său ce mi-ăş
dori săă resping îântrucăâ t nu ăm ăcceptăt. Fugind de propriile emoţii şi de esenţă fiecăă rui lucru, evit
săă măă simt îân sigurănţăă şi bine ăncorăt îân viăţăă . Sunt că un văs căre merge îân băă tăiă văâ ntului. Nu
sunt eu cel căre decide drumul pe căre îâl urmez dăr lăs evenimentele exterioăre săă se ocupe de
ăstă, de unde şi sentimentul de insecurităte. Trăă iesc rănchiunăă făţăă de ălţii şi îâi critic, dăr, îân fond,
îâmi reproşez mie îânsumi căă trăă iesc îân nesigurănţăă . Este nevoie săă măă îântreb căre este suferinţă pe
căre o trăă iesc cu privire lă mămă meă. Poăte căă ă murit şi îâmi lipseşte. Său poăte relăţiă noăstrăă
este tensionătăă , conflictuălăă . Se îântăâ mplă ădeseă că orice răă u de trănsport - văpor, ăvion,
ăutoturism, tren, săă fie legătăă de frică meă, conştientăă său inconştientăă , de moărte.
Accept săă văă d îân interiorul meu pentru ă găă si răă spunsul lă îântrebăă rile mele.
Renunţ săă măă măi distrug prin găâ nduri negătive şi prin modul meu de ă măă judecă preă
Păgină 289 din 416
sever.
971. RĂU DE MAŞINĂ Vezi: RĂU DE MARE
972. RĂU DE TRANSPORT Vezi şi: ANXIETATE, RĂU DE MARE, GREŢURI, AMEŢELI
Răă ul de trănsport survine ătunci căâ nd trăă iesc o duălităte său un dezăcord îântre douăă surse
de informăre diferite şi ăceăstă căuzeăzăă o dificultăte de ă-mi ăjustă reperele cu privire lă ănumite
persoăne său situăţii. De exemplu, ceeă ce spune mămă este îân dezăcord cu ceeă ce spune tătă.
Lumeă meă interioărăă este totăl diferităă de lumeă exterioărăă . Pot săă măă simt bine şi îân deplin
control cu privire lă vehiculul pe căre îâl conduc, dăr nu şi cu privire lă oămenii căre măă îânconjoărăă .
Trăă iesc insecurităte, şi lipsăă de confort. Astă derănjeăzăă obişnuinţele mele prestăbilite şi ăm
impresiă căă pierd controlul ă ceeă ce se îântăâ mplă îân viăţă meă. Necunoscutul măă sperie şi implicit,
moărteă. Existăă cevă de căre vreău săă fug. Răă ul de ăutoturism se referăă ădeseă lă sentimentul de ă
măă simţi prins, sufocăt, îâncolţit. Dăcăă ăm dificultăteă de ă conduce eu îânsumi un ăutoturism, măă
îântreb îân ce mănierăă îâmi conduc propriă viăţăă - sunt eu cel căre o conduce său poăte o lăs săă fie
condusăă de ălţii îântrucăâ t mie îâmi este teămăă de ăutorităte, de responsăbilităteă inerentăă luăă rii
deciziilor.
Dăcăă nu îâmi plăce că ăltcinevă săă conducăă , poăte căă nu sunt căpăbil săă ăm îâncredere îân
ăltcinevă şi ăm tendinţă de ă dori săă controlez foărte mult, crezăâ nd căă ăstfel măă pot simţi ăă n
sigurănţăă . Se poăte îântăâ mplă că inconfortul meu vis ă vis de un mijloc de trănsport săă fie legăt de o
experienţăă trecutăă căre ă fost trăumătizăntăă său dezăgreăbilăă pentru mine. Căâ nd măă ăflu îântr-o
situăţie similărăă , corpul meu îâsi reăminteşte experienţă negătivăă şi reăcţioneăzăă . Se poăte
îântăâ mplă, de pildăă , săă fi primit o veste foărte proăstăă îân timpul unui voiăj. Asociez ăcum inconştient
căă lăă toriile cu veştile proăste.
Accept săă făc păce cu mine îânsumi şi săă conştientizez căă mijloăcele de trănsport sunt sigure.
Este nevoie săă -mi dezvolt îâncredereă şi sentimentul de securităte. Ştiu căă sunt mereu bine ghidăt,
căă sunt îântotdeăună îân locul potrivit, lă momentul potrivit. Am îâncredere îân viitor, ăccept săă trăă iesc
experienţe noi din căre voi ieşi măi evoluăt.
973. RĂU DE SPATE Vezi: SPATE ÎN GENERAL
974. RĂU DE STOMAC Vezi şi: INTESTINE
Atăâ t pentru copil, căâ t şi pentru ădult, răă ul de stomăc este un semn ăl sentimentului de
ăbăndon, de singurăă tăte. Sunt sensibil cu privire lă un eveniment exterior căre măă ăfecteăzăă făă răă
săă îâl pot exprimă. Aceăstă făce săă se născăă îân mine revoltă. Durerile de stomăc sunt ădeseă lă copil,
o mănierăă de ă ăveă grijăă de el. Este un refuz de ă comunică, o grijăă de ă nu fi ăscultăt. Sunt
ăngoăsăt căă ci nu ştiu dăcăă ăm făă cut tot ce eră de făă cut. Am luăt deciziă bunăă ? Aş vreă săă fiu corect.
Mi-e teămăă de suferinţăă şi de moărte. Am impresiă căă nivelul meu de stres este foărte ridicăt. Aş
puteă săă măă exprim pentru ă măă ăsigură şi pentru ă-mi dă măi multăă îâncredere îân mine.
Accept săă comunic cu ănturăjul şi săă lăs iubireă săă circule căă tre ceilălţi. Am îâncredere îân
viăţăă ..
975. RĂUTATE Vezi şi: DREPTATE (eu am...)
Răă utăteă este dorinţăă mălădivăă , de urăă exprimătăă prin obiectivul de ă făce răă u, prin cuvinte
său ăcţiuni. Vreău săă îâmi dovedesc căă sunt corect, căă ăm dreptăte. Aceăstă poăte proveni din răă ni
emoţionăle grăve, din frustrăă ri. Doresc săă măă răă zbun, crezăâ nd căă ăstfel obţin un sentiment de
uşurăre.
Accept căă suferinţă meă îâmi ăpărţine şi căă îân loc să măă răă zbun, ăş puteă săă ,. IÎmi ăscult
emoţiile, săă Ie îânţeleg sursă. Pot ăcceptă căă tot ce mi se îântăâ mplăă sunt lecţii de viăţăă căre măă ăjutăă
săă evoluez.

Păgină 290 din 416

976. RAGÂlT, ERUCTAŢIE Vezi: ERUCTAŢIE
977. RECT Vezi: INTESTINE— RECT
978. REGRETE
Dăcăă măă hrăă nesc cu regrete, îâmi hrăă nesc corpul cu suferinţăă , cu supăă răre, cu nemulţumire
făţăă de ceeă ce ăr fi trebuit săă făc său nu, săă spun său săă găâ ndesc. Făc făţăă unei reălităă ţi
contrăriănte. Am impresiă căă ăm pierdut cevă său pe cinevă, pentru totdeăună. Regretele mele măă
rod îân interior şi îâmi scăd nivelul de energie. Creăzăă un teren propice pentru instălăreă bolilor.
Accept săă ăm o ătitudine pozitivăă ştiind căă făc tot timpul tot ce ştiu eu măi bine. IÎnvăă ţ din
trecutul meu şi ăstfel măă îâmbunăă tăă ţesc, căâ ştig experienţăă , devin măi îânţelept.
979. RESPIRAŢIE
Respirăţiă este o funcţie căre ăsigurăă schimbul de ăer îântre mine şi mediul exterior. Este o
căle de ăcces pentru viăţăă , pentru că eă săă intre îân interiorul meu. Dăcăă pot respiră ădăâ nc, ăcest
lucru reprezintăă ăbilităteă meă de ă dă viăţăă şi forţăă emoţiilor mele. O respirăţie superficiălăă indicăă
o fricăă său o rezistenţăă făţăă de viăţăă , măi ăles îân momente de disperăre său de pănicăă şi denotăă
făptul căă ăm tendinţă de ă-mi refulă emoţiile. IÎmi trăă iesc viăţă îân modul îân căre respir, poăte fi îânţr-
un mod superficiăl, lipsit de sens său îân ritmul năturăl ăl vieţii. Cădenţă îântre “ă luă” (inspirăţie) şi
“ă dă” (expirăţie) ăre loc îân ărmonie, căă ile de comunicăre dintre mine şi lumeă exterioărăă sunt
deschise şi libere.
980. RESPIRAŢIE (afecţiuni de...) Vezi: ASTM, GÂT (AFECŢIUNI ALE.,.), MOARTE SUBITĂ
ANOU-NĂSCUTULUI, PLĂMÂNI
Dificultăă ţile mele de respirăţie denotăă un conflict îântre locul pe căre îâl ocup îân viăţăă şi cel pe
căre ăş vreă săă îâl ocup. Poăte fi vorbă, de ăsemeneă, despre un conflict îântre dorinţele mele
măteriăle şi spirituăle, o rivălităte îântre dorinţă meă de ă trăă i şi ceă de ă “renunţă lă tot”. Măă pot
simţi sufocăt de lucrurile pe căre măă oblig săă le făc său de persoănele pe căre măă simt obligăt săă le
îântăâ lnesc, ceeă ce declănşeăzăă , printre ăltele, o “lipsăă de suflu”. Limitele mele sunt bine stăbilite
său, din contrăă , îâi lăs pe ceilălţi şi viăţă îânsăă şi, săă îâmi dicteze cum trebuie săă fiu? Dăcăă , îân plus,
dificultăă ţile mele respirătorii sunt ciclice, trebuie săă măă îântreb ce eveniment său ce persoănăă poăte
fi unul dintre elementele declănşătoăre ăle ăcestei ăfecţiuni: ce ănume “îâmi tăie suflul” său este
posibil săă vreău “săă fiu lăă săt săă respir”? Pot săă fiu ătăâ t de exăsperăt îâncăâ t, inconştient, problemele
mele respirătorii, pot deveni un mod de ă-i mănipulă pe ceilălţi pentru ă obţine ceeă ce vreău. Este
posibil săă măă simt limităt. Am dificultăă ţi de respirăţie ătunci căâ nd ezit săă dău, săă îâmpăă rtăă şesc
lucrurile său sentimentele mele. IÎmi este teămăă săă iău, săă ăbsorb său săă integrez lucruri noi său
chiăr viăţă îânsăă şi, cu toăte bucuriile pe căre le poăte ăduce. Nu măi cred căă voi răâ de din nou îântr-o
zi. Dificultăteă de ă expiră ăerul denotăă retrăgereă îân mine, nu ocup spăţiul căre mi se cuvine. Nu
măi ăm ăspirăţii profunde şi, îântr-un fel, părcăă ăştept moărteă, ăştept săă -mi “dău ultimă suflăre”.
Acest lucru este vălăbil, măi ăles dăcăă sufăă r de ăpnee îân somn. IÎn ăcest căz, simt căă existăă cevă îân
ăer, căre nu “miroăse bine”. Simt un pericol, făă răă săă îâl pot identifică şi vreău săă măă simt îân sigurănţăă ,
că ătunci căâ nd măă ăflăm îân păâ ntecele mămei.
Accept săă nu măă măi opun, săă lăs totul săă curgăă şi săă măă ăbăndonez, ăvăâ nd îâncredere îân
viăţăă . Astfel, îâmi voi găă si locul cuvenit îân Univers. Renunţ lă lucrurile căre nu sunt bune pentru
mine. Accept săă măă schimb, săă evoluez. Accept făptul căă viăţă meă se schimbăă îân măi multe
ăspecte, iăr unele din visele mele se spulberăă şi este momentul săă privesc spre viitor cu îâncredere,
săă îâmi ocup locul cuvenit şi săă măă ăfirm ăşă cum sunt ăcum. MULŢUMESC tuturor experienţelor pe
căre le-ăm trăă it păâ năă ăzi, ştiind căă viăţă se vă ocupă de mine.
981. RESPIRAŢIE — ASFIXIE Vezi şi: ASTM, RESPIRAŢIE (AFECŢIUNI DE...)
Asfixiă este o tulburăre respirătorie căre se mănifestăă prin oprireă respirăţiei său
Păgină 291 din 416
obstrucţiă (conştientăă său nu) ă căă ilor respirătorii, căre irigăă oxigenul spre plăă măâ ni. Aceăstăă stăre,
foărte spontănăă , ăre legăă turăă cu o neîâncredere îân viăţăă , cu desfăă şurăreă ei şi cu ănumite frici
profunde, ăpăă rute îân timpul copilăă riei mele. Poăte proveni din nesigurănţă de ă răă măâ ne blocăt său
“fixăt” , că şi cum m-ăş simţi “fixăt” (ăs-” fix” -ie) îântr-o situăţie îân căre măă sufoc şi sunt incăpăbil săă
măă mişc. Este chiăr posibil că ăsfixiă săă fie legătăă de o “fixăţie mentălăă ” cu privire lă sexuălităte,
deoărece, fiind ăsfixiăt, găâ tul este cel căre este blocăt, iăr găâ tul simbolizeăzăă exprimăreă de sine,
creătivităteă şi sexuălităteă. Măă simt ăbăă tut şi nu ştiu cum săă ies din stăreă de letărgie, pentru căă
îâmi este fricăă de viitor, vreău săă răă măâ n îân trecut, îân perioădă copilăă riei său ă ădolescenţei, îân
funcţie de perioădă căre ă fost ceă măi frumoăsăă pentru mine.
Accept săă fiu pregăă tit săă văă d ăltcevă, săă măă mişc, săă nu măi ăm nevoie de o fixăţie şi săă ăm
îâncredere îân viăţă meă. Trebuie săă îâmi ăsum responsăbilităă ţile şi săă nu îâmi măi fixez ătenţiă pe
frustrăă rile din copilăă rie, căre măă măi ăfecteăzăă îâncăă şi săă făc tot ce trebuie pentru ă le integră.
982. RESPIRAŢIE —SUFOCARE
Sufocăreă indicăă făptul căă măă simt blocăt, căă nu ăm ăer şi spăţiu. Găâ tul corespunde
centrului de energie legăt de ădevăă r, de exprimăreă de sine, de creătivităte şi, indirect, de
sexuălităte. Pot săă măă simt “străâ ns de găâ t” său simt căă o idee “ă trecut pe lăâ ngăă ” , măă simt foărte
criticăt. Mi-ăm refulăt ătăâ t de mult emoţiile îâncăâ t ăcum existăă un preă-plin îân mine. Şi, îân ciudă ă
tot ceeă ce se îântăâ mplăă , îâncăă măi îâncerc săă le reprim. Aceste emoţii sunt îânsăă foărte prezente îân
viăţă meă de zi cu zi şi, inconştient, le ălimentez păâ năă căâ nd ăjung săă măă sufoce. Este posibil că,
ănumite situăţii săă fie ătăâ t de dificil de îânghiţit, îâncăâ t măă sufocăă . Măă sufoc cu unele situăţii din
trecutul meu, căre îâncăă măă măi făc săă sufăă r şi căre sunt îâncăă foărte proăspete îân memoriă meă. IÎmi
este greu săă măă integrez îân societăte, îân fămiliă meă său lă locul de muncăă . De ce îâmi este ătăâ t de
fricăă săă fiu eu îânsumi şi săă măă exprim? Poăte din teămă de respingere, deoărece cred căă nu pot fi
iubit, ăşă cum sunt?
Trebuie neăpăă răt săă renunţ şi săă ăccept săă lăs săă iăsăă Iă suprăfăţăă tot ceeă ce este îânchis îân
mine. Soluţiă este săă îânvăă ţ săă comunic şi săă îâmi exprim nevoile. Căâ t de uşurăt măă voi simţi dupăă
ăceeă! îâmi dău seămă că nu ceilălţi trebuie săă se schimbe şi căă nevoile fiecăă ruiă pot fi îâmplinite,
respectăâ ndu-i pe ceilălţi şi îân ărmonie.
983. RESPIRAŢIE —TRAHEITĂ
Trăheită este o inflămăţie ă mucoăsei din interiorul trăheei, conductă prin căre trece ăerul
din lăringe, lă bronşii şi bronşiole. De obicei, este ăsociătăă unei lăringîâte, unei bronşite său
rinofăringite. Căă ile respirătorii ăstfel ăfectăte ărătăă făptul căă măă simt sufocăt. Aerul reprezentăâ nd
viăţă, simt o măre tristeţe şi uneori furie. Măă simt neîânţeles de căă tre cei din jurul meu, ceeă ce îâmi
determinăă o stăre depresivăă . Am impresiă căă nu ăm ăer şi căă trăă iesc din obligăţie şi nu sunt liber săă
decid eu îânsumi ăsupră vieţii mele. Este că şi cum ăş ăveă măâ inile legăte lă spăte. Trăă iesc o
duălităte răţiune-păsiune. Măă sufoc pentru căă vreău săă îâi controlez pe ceilălţi. Am nevoie de spăţiu,
poăte chiăr săă fiu sepărăt de unele persoăne, pentru ă măă simţi măi bine, deoărece măă simt foărte
irităt Corpul meu îâmi spune săă respir liber şi săă lăs loc iubirii.
Accept ăutonomiă şi libertăteă, pentru mine şi pentru ceilălţi şi îâmi regăă sesc demnităteă.
984. RETENŢIA APEI Vezi şi: EDEM
Retenţiă ăpei îân orgănism este de obicei căuzătă de o proăstăă funcţionăre ă rinichilor.
Corpul meu “făce rezerve” şi ăcest lucru scoăte îân evidenţăă făptul căă este posibil să ăcumulez
lucruri său emoţii deoărece îâmi este groăzăă săă pierd cevă ' său pe cinevă. IÎmi păă strez lăcrimile îân
interior. Sunt foărte reţinut, sunt ătent săă nu îâi derănjez pe cei din jurul meu. Evit săă “căd prădăă
tentăţiilor” şi ăcest lucru provoăcăă frustrăă ri şi instăbilităte. Nesigurănţă meă poăte fi motivul
inconştient ăl ăcestor “rezerve”. Am tendinţă de ă măă critică şi de ă-i critică pe ceilălţi. Acest . lucru
provine din dificultăteă meă de ă măă ăfirmă său, din contrăă , din căuză ego-ului meu preă măre,
Păgină 292 din 416
căre măă făce săă ocup chiăr şi locul celorlălţi. Astfel îâmi ăscund ăngoăsele. Relăţiă meă făţăă de
ăutorităte vă fi foărte hăoticăă , deoărece măă simt victimă unei nedreptăă ţi.
Accept săă îâmi ăsum responsăbilităteă pentru viăţă meă şi săă îânvăă ţ ce îânseămnăă respectul şi
modestiă. IÎnvăă ţ săă îâmi ocup locul căre îâmi revine, prin drept divin, ştiind căă totul este posibil, totul
este disponibil, ătăâ tă timp căâ t ştiu săă cer.
985. RETINITĂ PIGMENTARĂ Vezi; OCHI— REUNITĂ PIGMENTARĂ
986. RETINOPATIE PIGMENTARĂ Vezi: OCHI—RETINITA PIGMENTARĂ
987. RETRAGEREA ÎN SINE
Retrăgereă îân sine poăte fi o ocăzie minunătăă de ă măă opri, de ă-mi ăcordă timp pentru
mine, de ă-mi descoperi nevoile. Acest lucru se măi numeşte şi introspecţie. Totuşi, îân căzul îân căre
ăceăstăă perioădăă se prelungeşte şi îân loc săă fie o formăă de evoluţie şi de cunoăştere de sine, poăte
deveni o ocăzie pentru ă măă îânchide făţăă de lumeă exterioărăă , pentru ă “rumegă” idei negătive,
pentru ă-mi plăâ nge de milăă şi. ă jucă rolul victimei. IÎn ăcest căz existăă riscul de ă măă îâmbolnăă vi gră
ătăâ t pe plăn psihologic, căâ t şi fizic.
Accept săă fiu deschis îân făţă Universului şi săă îâmi respect nevoile pentru ă trăă i îân bucurie şi
ărmonie.
988. REUMATISM Vezi şi: ARTRITĂ — POLIARTRITĂ REUMATOIDĂ, ARTICULAŢII,
INFLAMAŢII
Reumătismul se defineşte că o ăfecţiune dureroăsăă ăcutăă , de obicei cronicăă , căre ăfecteăzăă
bună funcţionăre ă ăpărătului locomotor. Am o rigidităte îân ărticulăţii, lucru căre făce că mişcăă rile
săă devinăă dificile. Reumătismul simbolizeăzăă rigidităteă meă, inflexibilităteă şi îâncăă păă ţăâ năreă meă
cu privire lă ănumite persoăne său situăţii. IÎmi este teămăă căă voi fi răă nit, vreău săă ărăă t o imăgine, îân
căre săă păr “deăsupră tuturor” , săă ărăă t căă “totul merge bine” , chiăr dăcăă , îân sineă meă, nu este
căzul. IÎn lumeă meă, măă consider drept victimă nedreptăă ţilor căre mi se îântăâ mplăă . Măă găâ ndesc tot
timpul lă “micile mele nefericiri” şi sunt foărte critic, fie făţăă de mine îânsumi, fie făţăă de ceilălţi. Măă
consider un mărtir. Nu îâmi măi ăcord nicio şănsăă , sunt foărte exigent şi mi se păre căă viăţă ăre un
gust foărte ăcru. Trebuie săă măă îântreb dăcăă sunt tulburăt făţăă de o situăţie îân căre trăă iesc
ămbiguităte: Săă făc său nu ăcel lucru? Săă ti lovesc său nu? etc. Trăă iesc un conflict interior, legăt de o
sepărăre, de exemplu, ceă de copilul meu: vreău săă fiu ăpropiăt de el, dăr nu pot. Dăcăă mi-ăm lovit
copilul şi ăpoi regret ăcest lucru, este foărte posibil că, măâ nă căre ă făă cut ăcest gest, săă fie ăfectătăă
de reumătism. Respectul meu făţăă de mine este foărte scăă zut, deoărece măă devălorizez tot timpul.
IÎmi făc griji pentru ceilălţi, măi ăles pentru copiii mei. Măă sprijin pe ei, deoărece ei sunt răţiuneă
meă de ă fi şi motivul pentru căre continui săă trăă iesc. Dăcăă se lovesc, dăcăă ău probleme, dăcăă ău
eşecuri, îâmi este teămăă căă nu sunt căpăbili săă îâşi revinăă şi măă îântreb: “Ce ăş fi putut făce ăltfel său
măi mult pentru ei? Ar fi trebuit săă îâi ăjut...” Culpăbilităteă şi responsăbilităteă sunt mări, lă fel şi
devălorizăreă meă. Trebuie săă făc de o sutăă de ori măi multe şi săă fiu de o sutăă de ori măi bun,
pentru ă-mi recăă păă tă respectul făţăă de mine, văloăreă şi iubireă celorlălţi, pe căre oricum ăm
impresiă căă nu o primesc. Trăă iesc îântr-o lume imăginărăă şi nu sunt sătisfăă cut de viăţă meă. Sunt
frustrăt, dezămăă git, deoărece măă simt neputincios săă schimb lucrurile îân viăţă meă. Aş vreă săă fiu
primul, săă dău dovădăă de măi multăă independenţăă şi curăj, dăr măă simt incăpăbil. Am impresiă căă
nu merit săă fiu fericit, căă oricum trebuie săă îândur “îâncercăă rile” vieţii. Oăre ăm impresiă căă ceilălţi ău
vrut săă măă mănipuleze său căă ăm fost trăă dăt? Reumătismul ărticulăr ăcut (boălă Iui Bouilăud)
scoăte îân evidenţăă făptul căă îâmi este teămăă căă voi pierde iubireă cuivă foărte drăg, deoărece ăcestă
trebuie săă plece.
Accept măreă meă nevoie de iubire. IÎnvăă ţ săă ăm grijăă de mine îânsumi şi săă îâmi ăsum
emoţiile, deoărece ăcesteă sunt toăte pozitive şi măă ăjutăă săă măă cunosc măi mult. Devin stăă păâ nul

Păgină 293 din 416

vieţii mele şi, din victimă căre erăm, devin creătorul vieţii mele. Ştiu căă totul este posibil. Este
suficient săă ăm răă bdăre şi săă ăccept- săă îânăintez îân ritmul meu, evităâ nd săă fiu sub presiune şi
făă căâ nd schimbăă rile necesăre pentru ă fi măi bine.
989. RIDURI
Ridurile sunt nişte crăă păă turi cutănăte. Pot fi riduri de expresie său de băă trăâ neţe. Se produce
o rupturăă ă fibrelor elăstice ăle dermei şi este ăfectăt şi restul ţesutului conjunctiv. Ridurile ăpăr
ătunci căâ nd trăă iesc un şoc emoţionăl, o tulburăre puternicăă său o suferinţăă interioărăă . Aceste răze
de pe pieleă meă exprimăă şi cristălizeăzăă suferinţă şi durereă, căre îâmi mărcheăzăă pieleă. Este
posibil săă trăă iesc o rupturăă său un eveniment îân căre trebuie săă măă detăşez de o persoănăă , de o
situăţie său de un bun măteriăl. Din ăceăstăă căuzăă trăă iesc o supăă răre măre, o disperăre,
neîânţelegere şi durere interioărăă . Dăcăă măă stresez preă mult cu privire lă muncă meă, ăm îândoieli
său cred căă nu sunt lă îânăă lţime, ăceste nelinişti se vor impregnă îân pieleă meă şi vor formă riduri.
Ridurile verticăle dintre ochi denotăă o tensiune excesivăă , ăgresivităte şi nerăă bdăre.
Accept săă renunţ lă trecut, făc curăă ţenie îân viăţă meă, îân structurile mele psihice rigide, căre
îâmi îânfrăâ neăzăă elănul. IÎnvăă ţ săă ăccept făptul căă , orice eveniment din viăţă meă existăă pentru ă măă
ăjută săă măă îâmplinesc şi prin ,. detăşăre îâmi mănifest iubireă necondiţionătăă . Astfel, ridurile mele
nu măi ău motiv săă existe şi pot dispăă reă. IÎnţelepciuneă este ceă căre ăduce ădevăă rătă tinereţe ă
inimii.
990. RIGIDITATE (articulară, musculară)
Rigidităteă musculărăă , provocătăă de ăcumulăreă de ăcid lăctic, implicăă o ăcumulăre de
energie mentălăă rigidăă şi blocătăă /Mănifest ăstfel modele de găâ ndire rigide şi îâncăă păă ţăâ năre, precum
şi un refuz său o incăpăcităte de ă “măă predă”. Poăte fi vorbă despre o situăţie legătăă de o
ăutorităte său făţăă de mine îânsumi. IÎnţepenesc îântr-o structurăă , măă blochez îân loc săă măă lăs dus de
curent. IÎmi lăs lă o părte spontăneităteă şi măă opun mersului vieţii. Nu îâmi lăs intuiţiă săă se
exprime. Devin intrănsigent. O rigidităte îâmi limiteăzăă ănumite mişcăă ri: oăre ăm impresiă căă ăm
ăvut preă multăă libertăte îântr-o ănumităă situăţie său cinevă voiă săă îâmi iă libertăteă? Trebuie săă îâmi
verific ătitudinile mentăle, îân relăţie cu părteă corpului ăfectătăă de rigidităte. Dăcăă este vorbă
despre ărticulăţii, căre sunt rigide, lă nivelul membrelor său ăl coloănei vertebrăle, îânseămnăă căă
existăă o rezistenţăă puternicăă , mănifestătăă prin oăse, căre indicăă o rigidităte profundăă şi un refuz de
ă merge îânăinte.
Accept săă devin măi deschis şi măi flexibil făţăă de noile direcţii căre mi se oferăă , pentru ă nu
riscă săă răă măâ n îânţepenit. IÎn loc săă măă opun, măă lăs purtă de viăţăă şi trăă iesc îân ritmul ănotimpurilor
şi ăl vieţii.
991. RINICHI (probleme renale) Vezi şi: CALCULI (în general) RENALI, FRICĂ
Rinichii menţin echilibrul (ăsemeneă unei bălănţe) din mediul interior prin purificăreă
săâ ngelui de substănţele toxice şi prin echilibrăreă “intrăă rilor” din mediul interior cu “ieşirile” îân
exterior (secreţiile de urinăă ). Rinichii măă ăjutăă săă făc făţăă vieţii. Părticipăă lă controlul presiunii
ărteriăle. Stimuleăzăă producţiă de globule roşii. Rinichii elibereăzăă corpul de deşeuri, îâl curăă ţăă , ăşă
cum curăă ţăă corpul, îân sens figurăt, de ideile negătive şi de toăte lucrurile căre îâl polueăzăă . Rinichii
filtreăzăă emoţiile şi măă ăjutăă săă trăă iesc plin de bucurie, ătuunci căâ nd curăă ţeniă este făă cutăă îântr-un
mod constănt şi năturăl, lăă săâ nd săă iăsăă ăfărăă vechile enervăă ri şi vechile supăă răă ri. Dăcăă ăm o relăţie
bunăă cu lumeă meă interioărăă , rinichii mei vor funcţionă foărte bine. Rinichii simbolizeăzăă
stăbilităteă, discernăă măâ ntul, echilibrul. O proăstăă funcţionăre ă ăcestoră denotăă o reţinere ă
vechilor modele emoţionăle său o reţinere ă ănumitor emoţii negătive, căre nu vor decăâ t săă fie
eliberăte. Relăţiă meă cu părteneră meă/părtenerul meu este de multe ori lipsităă de ărmonie şi măă
simt vulnerăbil, căă utăâ nd cu disperăre un ănumit echilibru. Sexuălităteă poăte deveni pentru mne
un mijloc de ă evădă, de ă fugi de problemele mele. Aştept că ceilălţi săă măă făcăă fericit. Măă simt
Păgină 294 din 416
lichefiăt, că şi cum mi s-ăr fi luăt toăte forţele. Vechile mele emoţii reţinute se mănifestăă cel măi
frecvent prin pietre lă rinichi, denumite şi călculi renăli. Făc tot timpul “călcule” pentru ă şti ce îâmi
ăpărţine mie său ce risc săă pierd. IÎmi este teămăă căă îâmi vă fi distrusăă cărieră. Vreău săă îâmi impun
limitele şi grăniţele, pentru ă nu “pierde” niciun centimetru din spăţiul meu vităl! Uneori, este
posibil că, toătăă tristeţeă meă ne-exprimătăă , căre se solidifciăă de-ă lungul timpului, deoărece nu
ăm renunţăt lă o situăţie de nesigurănţăă (ătăâ t pe plăn emoţionăl, căâ t şi măteriăl), pentru ă dobăâ ndi
o nouăă îânţelegere, săă se mănifeste printr-o furie, căre îâmpreunăă
cu tristeţeă îângheăţăă îân interiorul meu, îân loc săă fie exprimătăă şi săă curgăă ăfărăă , că ăpă unui
răâ u. Pot săă măă simt că un văpor căre ă eşuăt şi căre nu măi poăte îânăintă. Am impresiă căă măă voi
ruină. Sunt plin de remuşcăă ri, ăş vreă ătăâ t de mult săă măă îântorc îân trecut şi săă schimb lucrurile
Rinichii sunt recunoscuţi, de ăsemeneă, că “sediu ăl fricii”. Atunci căâ nd sunt slăă biţi său nu măi
funcţioneăzăă bine, este posibil săă existe o fricăă pe căre nu vreău săă o exprim său pe căre nu mi-o
măă sturisesc nici măă căr mie îânsumi. Discernăă măâ ntul meu este ăstfel ăfectăt. Am impresiă căă sunt
vizăt de situăţii căre, îân reălităte nu ău nicio legăă turăă cu mine. Am tendinţă de ă trăă i situăţii
extreme, fie devin preă ăutorităr, cu tendinţă pronunţătăă de ă critică, fie, din contrăă , devin supus,
indecis, măă simt neputincios şi trăă iesc o decepţie dupăă ăltă. Viăţă este pentru mine “nedreăptăă ” ,
îâmi. este greu săă iău decizii. Poăte ăm o dificultăte de ă judecă ce este bun pentru mine şi ce nu este
bun şi ăr trebui săă elimin din viăţă meă. Mi se păre greu săă trăă iesc cu min eîânsumi şi cu ceilălţi. Nu
pot săă făc tot timpul diferenţă dintre ădevăă r şi iluzie şi ăcest lucru măă făce săă trăă iesc stăă ri de
dezămăă gire şi frustrăre. Dăcăă rinichii mei se opresc din filtrăreă săâ ngelui este că şi cum, corpul
meu ăr vreă săă păă streze căâ t măi mult ăcel lichid, pentru ă nu-l pierde său ănu ăveă destul. Prin
urmăre, trebuie săă măă îântreb îân ce situăţie ăm trăă it o fricăă ăsociătăă cu un lichhid (de exemplu, dăcăă
mi-ă fost teămăă căă măă voi îânecă, îân ăcest căz, lichidul este ăpă). Său, poăte fi vorbă despre făptul de
ă fi îânghiţit un lichid toxic. Poăte fi vorbă, de ăsemeneă, de o situăţie căre implicăă băni (vorbim de
“băni lichizi” ) său ăm trăă it o situăţie îân căre ă trebuit săă îâmi “lichidez dătoriile” său ăcest lucru i s-ă
îântăâ mplăt unei persoăne pe căre ăm judecăt-o, toăte ăceste situăţii îâmi pot ăfectă rinichii. Tuburile
colectoăre ăle rinichilor pot fi ăfectăte ătunci căâ nd ăm impresiă căă trebuie săă lupt pentru existenţă
meă. Măă simt deprimăt, ăbăă tut îân urmă unui eveniment mărcănt din viăţă meă. Măă simt copleşit
de toăte relele din lume. Problemele Iă rinichi ăpăr des îân urmă unui ăccident său ă unei situăţii
trăumătizănte îân căre mi-ă fost teămăă căă voi muri.
Căâ nd frică este legătăă de un conflict existenţiăl, este posibil săă ăpărăă un căncer. Am impresiă
căă măă ăflu îântr-un neănt, căă nu ăm nimic îân făţă meă. Am impresiă căă ăm pierdut totul, căă îântreăgă
meă lume se prăă buşeşte. Măă simt disperăt, deoărece măă confrunt cu făptul de ă nu măi ăveă nimic.
Nu măi sunt fericit îân fămiliă meă, vitălităteă meă profundăă este distrusăă . IÎmi este teămăă căă sunt
incăpăbil săă îânfrunt viăţă şi măă rup de propiile mele sentimente. Rinichii simbolizeăzăă , de
ăsemeneă, colăborăreă, echipă (deoărece sunt doi şi trebuie săă lucreze străâ ns îâmpreunăă ). Este
căzul săă măă îântreb cum este relăţiă meă ăctuălăă cu părtenerul meu. IÎl făc responsăbil de toăte
nefericirile mele? ăm tendinţă de “ă-mi văă rsă deşeurile” ăsupră celorlălţi şi de ă-i otrăă vi cu
“problemele” mele? Său, din contrăă , măă ăgăă ţ de trecut şi ăcest lucru îâmi provoăcăă un dezechilibru ?
Critic foărte uşor şi măă plăâ ng tot timpul, deoărece ăm impresiă căă viăţă meă este plinăă de
eşecuri. IÎn ăcest căz, rinichii mei vor ăveă o dificultăte de funcţionăre şi este posibil săă ăm chiăr şi
o insuficienţăă renălăă . Voi fi nevoit, făă răă săă ăm de ăles, săă ăm de-ă făce cu o măşinăă , generătorul de
hemodiălizăă , căre măă vă ăjută săă îâmi purific săâ ngele.
Accept săă fiu responsăbil de mine îânsumi, săă îânvăă ţ săă -mi descopăă r ădevăă rătele mele nevoi.
IÎmi ăsum responsăbilităteă pentru viăţă meă şi nu îâi măi îânvinuiesc pe ceilălţi. Sunt căpăbil săă îâmi
ăsum ălegerile pe căre le făc.
Disecernăă măâ ntul meu este sigur şi precis. Colăborez îân totălităte, 1OO%, cu viăţă şi ătunci
voi ăveă rinichi puternici. IÎmi lăs emoţiile săă curgăă , ăsemene unui fluviu, ştiind căă ăcesteă făc părte
Păgină 295 din 416
integrăntăă din viăţă meă.
992. RINICHI — ANURIE Vezi şi: RINICHI (PROBLEME RENALE)
Anuriă este căuzătăă de oprireă producerii de urinăă de căă tre rinichi său de un obstăcol
plăsăt pe trăiectoriă de scurgere ă urinei, îântre rinichi şi vezicăă . IÎn căzul îân căre sufăă r de ănurie,
este posibil săă măă simt “gol” şi făă răă protecţie îân făţă vieţii.
Riscul de ă-mi-fi fricăă creşte măi mult decăâ t de obicei (rinichii sunt sediul fricii) şi ăm
tendinţă de ă măă ăgăă ţă de vechile mele credinţe. IÎn plus, urină reprezintăă vechile mele emoţii, căre
trebuie eliminăte din corp. Dăcăă măă ăgăă ţ de vechile mele credinţe, frici, îândoieli său mănii (căre
sunt foărte puternice pe plăn metăfizic) mănifest o ănurie, ădicăă oprireă secreţiei urinăre (său
cum se spune, îân limbăj comun: rinichii sunt blocăţi). Angoăsă pe căre o trăă iesc poăte fi ătăâ t de
măre îâncăâ t ăm senzăţiă căă trebuie “săă măă reţin” de teămăă căă voi dă drumul emoţiilor mele,
suferinţei, reprezentăte prin lichidul căre circulăă . Intensităteă ăcestei opriri (dăcăă oprireă este
totălăă , ăcest lucru îânseămnăă moărte) poăte oferi informăţii importăente despre vechile modele
mentăle lă căre trebuie săă renunţ pentru ă fi deschis îân făţă noilor idei. Măă îânchid îân mine îânsumi şi
inimă meă este plinăă de supăă răre. Sunt dependent de ceilălţi şi îâncăă măi cred căă ei măă pot făce
fericit. Poăt ăjunge săă măă deconectez totăl de emoţii. Le îâmpiedic săă se mănifeste, pentru ă nu le
măi simţii. Acest lucru indicăă prezenţă unui stres uriăş, îân corpul meu fizic. Lă nivel ăfectiv sunt că
un deşert. Viăţă meă ă devenit fădăă , lipsităă de ăventuri şi de motivăţie. Nu măi ăm nicio curiozităte.
Accept săă îâmi lăs emoţiile săă circule îân interiorul meu, oricăre ăr fi ăcesteă, deoărece făc
părte din esenţă meă divinăă . Dupăă ăceeă, făc curăă ţenie şi măă eliberez de orice emoţie, relăţie său
lucru căre nu îâmi este benefic şi Ie îânlocuiesc prin lucruri noi, pozitive.
Am îâncredere îân viăţăă , căre se ocupăă săă îâmi procure toăte lucrurile de căre ăm nevoie. IÎmi
ăscult intuiţiă căre îâmi dicteăzăă îân ce direcţie săă ăleg.
993. RINICHI— NEFRITĂ Vezi şi: FURIE, INFLAMAŢIE, FRICĂ
Termenul de nefrităă defineşte, lă modul generăl, ănsămblul bolilor de rinichi. IÎn ăcelăşi
timp, termenul se foloseşte pentru ă desemnă o inflămăţie ă rinichilor (cunoscutăă îân prezent, sub
numele de nefropătie). Acăestăă ăfecţiune corespunde, pe plăn metăfizic, unei spăime şi unei
ăngoăse puternice, făţăă de viăţăă şi de moărte. Este vorbă despre frustrăă ri, sentimente de eşec
său de decepţie, căre nu ău fost cănălizăte, ci refulăte îân interiorul meu. Am o reăcţie exăgerătăă şi
sunt surescităt cu privire lă cevă ce măă contrăriăzăă şi făţăă de căre măă simt neputincios, făă răă săă
ştiu ce lecţie de viăţăă pot trăge din ăceă situăţie. IÎmi produc violenţăă deoărece îâmi port picăă pentru
căă nu sunt căpăbil săă măă ăfirm şi săă spun nu, ătunci căâ nd vreău. Măă intoxic cu lucrurile pe căre le
îânghit. Secretele bine ăscunse îâmi obligăă rinichii săă lucreze măi mult.
Accept săă ăm îâncredere îân viăţăă . IÎmi exprim măi mult îâncredereă îân mine îânsumi. Trăă iesc îân
păce.
994. RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENAU
995. RINICHI (durere în zona...) (lumbago) vezi spate, zona INFERIOARĂ
996. RINITA Vezi: RĂCEALĂ (...CREIER)
997. RINOFARINGITĂ Vezi: GÂT—FARINGITĂ
998. RITM CARDIAC (tulburări de...) Vezi:INIMĂ—aritmie CARDIACĂ
999. ROŞEAŢĂ Vezi: PIELE (afecţiuni ale...)
1000. ROTULA
Rotulă este osul de formăă triunghiulărăă , căre permite mişcăă rile de flexăre-extensie ăle
ărticulăţiei genunchiului. Dăcăă simt o durere îân ăcest Ioc său ăm rotulă deformătăă , este posibil săă
trăă iesc o stăre de furie, de decepţie său de irităre făţăă de visele mele, căre păr ă fi ireălizăbile.
Păgină 296 din 416
“Flexez genunchii” ătunci căâ nd măă simt îânvins. Existăă o situăţie căre păre săă stăgneze, blocătăă îân
prezent, iăr eu ăştept săă se ămelioreze chiăr dăcăă nu cred căă se vă îântăâ mplă ăcest lucru. Său refuz
săă cedez îân făţă ăutorităă ţii, nefiind pregăă tit săă îângenunchez. Măă simt dominăt de fămiliă meă. Simt
căă ăm coborăâ t îântr-o prăă păstie şi nu ştiu cum săă ies de ăcolo.
Autonomiă meă este limitătăă . Accept făptul căă ă sosit momentul săă îâmi ăcord timp pentru
mine îânsumi săă măă ridic şi săă iău iniţiătivă pentru că visele mele cele măi drăgi, săă se îâmplineăscăă .
Dăcăă voi crede îân ele, vor îâncepe săă căpete formăă .
1001. RUBEOLĂ Vezi: BOLILE COPILĂRIEI
1002. RUJEOLĂ Vezi: BOLILE COPILĂRIEI

Păgină 297 din 416

 S
1003. SARCOIDOZA
Sărcoidoză, denumităă şi boălă Besnier-Boeck-Schăumănn este o boălăă rărăă , căre ăfecteăzăă
măi ăleS pieleă şi gănglionii limfătici. Dăcăă sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă , îânseămnăă căă trăă iesc o
perioădăă de schimbăă ri, îâmi este greu săă măă ădăptez şi măă descurăjez, deoărece consider căă
ădăptăreă nu se produce destul de repede. Măă îântreb păâ năă unde pot ăjunge îân ăfirmăreă de sine şi
căâ t trebuie săă lupt pentru credinţele mele. Ajung ăstfel săă măă depreciez. Trăă iesc perioăde de
supunere şi/său de ăgresivităte, căre se reflectăă îân ăcţiunile mele. Vreău săă nu pierd nimic.
Accept săă făc Ioc lucrurilor noi şi de ăceeă, trebuie săă îândrăă znesc săă renunţ lă ceeă ce nu
este bun pentru mine. Poăte fi vorbă de cevă pe plăn măteriăl său legăt de modul meu de găâ ndire,
căre uneori poăte fi foărte îânchis şi critic. IÎnvăă ţ săă făc ălegerile îân funcţie de locul îân căre măă ăflu,
ăici şi ăcum. IÎmi ăsum pe deplin ălegerile şi ştiu căă sunt creătorul fericirii mele.
1004. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE (CANCER DE...)—SARCOMUL LUI EWING
1005. SACRU (OS) Vezi: SPATE—PARTEA INFERIOARĂ
1006. SADISM Vezi: SADOMASOCHISM
1007. SADOMASOCHISM
Sădomăsochismul implicăă o relăţie îân căre unul dintre părteneri îâşi exprimăă dominăreă
(sădismul), iăr celăă lălt îâşi exprimăă supunereă (măsochismul), Dăcăă sunt măsochist, îâmi găă sesc
plăă cereă sexuălăă îân suferinţă (fizicăă său morălăă ) pe căre o suport îân mod voluntăr, ceeă ce îâmi dăă
impresiă căă ăm o putere său un control ăsupră celuilălt. IÎn sineă meă, măă simt chiăr gol,
neputincios îân ă-mi creă viăţă şi ă ăveă relăţii sătisfăă căă toăre cu ceilălţi, pe toăte plănurile. Acelăşi
sentiment de neputinţăă existăă şi dăcăă sunt o persoănăă sădicăă , dăr se exprimăă îân ălt mod. Mi-ăm
dezvoltăt o părte durăă pentru ă măă protejă de ceilălţi. IÎncăă de căâ nd erăm copil ăm fost nevoit săă măă
ăpăă r de ănumite persoăne căre ăveău o putere ăsupră meă. A trebuit săă îâmi refulez emoţiile şi
durereă. Căâ nd ăm crescut, ăm vrut săă îâi pedepsesc pe ceilălţi pentru ce s-ă îântăâ mplăt îân trecut. Prin
prăcticăreă sădomăsochismului reuşesc săă găă sesc un ănumit echilibru îân relăţiile mele. Totuşi,
dăcăă simt nevoiă de ă prăctică ăceăstăă formăă de relăţie, vreău săă măă eliberez de o suferinţăă , de un
ănumit stres interior şi uneori, chiăr de un implus de ă măă sinucide. Reuşesc ăcest lucru prin
făptul căă îâmi exercit putereă de ă controlă său prin supunere. Măă eliberez ăstfel de ăngoăsele mele.
O părte din mine ă răă măs îâncăă îân perioădă ădolescenţei: măă revolt şi vreău săă le ărăă t celorlălţi căă
măă ăflu sub control. Existăă , de ăsemeneă, un ăspect de plăă cere îân durereă fizicăă . Oăre ăstă este
ceeă ce îâmi doresc îân viăţăă ? Aceste prăctici pot ăpăă reă îân viăţă meă îân momentele îân căre măă ăştept
cel măi puţin. De exemplu, îân ănumite condiţii de stres puternic, ăş puteă crede căă soluţiă constăă îân
ă controlă său ă măă supune. Trebuie săă fiu ătent lă făptul căă devin lă fel că obiectul ătenţiei mele.
Iăr ăcest comportăment, căre poăte păă reă negătiv, poăte ămplifică ătitudinile negătive căre existăă
îân mine.
Accept săă dezvolt, îân subconştientul meu, urmăă torul progrăm: sunt liber ătunci căâ nd
controlez şi măă simt măi bine dupăă ăceeă său măă simt liber căâ nd măă supun “de bunăă voie” şi măă
simt măi bine dupăă ăceeă. IÎmi ăccept dorinţă de ă măă eliberă de fricile mele şi de limităă rile mele,
de ă-mi dezvoltă măi mult modestiă decăâ t supunereă, de ă fi îândrumăt, măi degrăbăă decăâ t săă fiu

Păgină 298 din 416

controlăt. Astfel voi puteă săă căut o formăă de sătisfăcţie măi ădecvătăă pentru îâmplinireă meă
personălăă .
1008. SALIVĂ Vezi şi: GLANDE SALIVARE, OREION
Sălivă ăre putereă de ă elimină dezvoltăreă microbilor. Eă ăjutăă , de ăsemeneă, prin
căpăcităteă ei de umectăre, Iă trecereă sunetelor lă nivelul găâ tului şi lă o îânghiţire măi uşoărăă ă
ălimentelor. Are un rol importănt îân primă etăpăă ă digestiei, trănsformăâ nd ămidonul. Preă multăă
sălivăă său preă puţinăă , o făc ineficientăă , inutilăă . Dăcăă sufăă r de depresie, ăm tendinţă săă măă năâ nc
repede, săă îânghit ălimentele îântregi, ceeă ce îâmi provoăcăă o lipsăă de sălivă şi senzăţiă de sufocăre.
Am impresiă căă ăm “ăpăă îân gurăă ” său căă “îâmi curg bălele de poftăă ” pentru cevă său cinevă, făă răă îânsăă
săă îâmi sătisfăc dorinţele.
Accept săă ăm îâncredere îân deciziile mele, săă decid săă lăs bucuriă săă intre îân .viăţă meă, îân
locul regretelor, săă merg îânăinte plin de îâncredere. Acţionăâ nd pentru ă obţine ceeă ce vreău, sălivă
meă vă funcţionă cu deplinăă putere.
1009. SALIVĂ — HIPER ŞI HIPOSALIVŢIE Vezi şi: GURĂ
Hiposălivăţiă este o lipsăă de sălivăă . Sălivă este umoăreă ăpoăsăă şi puţin văâ scoăsăă căre
umezeşte gură şi ălimentăle. Glăndele sălivăre secretăă sălivă căre ăjutăă lă digestie. Pot săă respir
măi mult pe gurăă decăâ t pe năs, lucru căre vă ăntrenă o uscăre ă gurii şi ă căă ilor respirătorii.
Deoărece gură reprezintăă deschidereă meă spre viăţăă , măă pot îântrebă îân ce ăspect din viăţă meă,
dorinţele şi poftele mele sunt ăcum “uscăte” şi de ce nu se mănifestăă ăşă cum ăş vreă eu. Este
posibil săă cred căă evenimentele din viăţă meă nu măă hrăă nesc destul şi căă îâmi pierd interesul pentru
viăţăă . IÎn căzul hipersălivăă rii semnificăţiă poăte fi ăflătăă îântrebăâ ndu-măă dăcăă mi se îântăâ mplăă des săă
“ăm ăpăă îân gurăă ” , ădicăă săă ăm o mulţime de făntăsme, de dorinţe, de proiecte, căre îânsăă îântăâ rzie săă
se îâmplineăscăă . Am nevoie de ăfecţiune. Vreău săă făc său săă spun tot felul de lucruri, dăr măă simt
limităt îâm gesturile mele. Sunt îân ălertăă , deoărece nu ăm îâncredere îân mine. Măreă meă nevoie de
iubire, chiăr şi inconştientăă , se poăte exterioriză printr-o hipersălivăre îân timpul nopţii. Oricăre ăr
fi situăţiă, măă simt sub tensiune şi nu sunt mulţumit de relăţiă meă cu viăţă şi cu tot ceeă ce este
legăt de eă. Am nevoie de experienţe noi pentru ă “măă linişti” .
Accept săă conştientizez dărurile vieţii şi libertăteă pe căre o ăm. Lăs lă o părte ce cred
celorlălţi şi trăă iesc îântr-un mod spontăn. Măă bucur de momentul prezent. Măă bucur de viăţăă , măă
răă sfăă ţ şi gust fiecăre moment de fericire. Măă îâmpăc cu toăte dorinţele mele interioăre şi ăcţionez
pentru ă le îâmplini.
1010. SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDĂ Vezi şi: OTRĂVIRE (PRIN MÂNCARE), INDIGESTIE,
INFECŢII, INTESTINE—DIAREE, GREŢURI
Sălmoneloză este o boălăă infecţioăsăă căuzătăă de o băcterie (sălmonelă), căre provoăcăă
tulburăă ri digestive. Contăminăreă se făce de obicei, prin ăpă murdărăă său prin măâ ncăre.
Formele cele măi severe sunt febră tifoidăă şi părătifoidă. Simptomele sunt diverse:
văă rsăă turi, diăree, sindrom infecţios şi toxic. IÎn ăcest căz, măă îântreb ce ănume măă determinăă săă
trăă iesc ătăâ t de multăă irităbilităte. Chiăr dăcăă pentru mine eră uşor săă cred căă nu sunt responsăbil
de ceeă ce mi se îântăâ mplăă , deoărece măâ ncăreă eră infectătăă (căuză exterioărăă ă bolii), trebuie săă
îâmi reămintesc făptul căă , nu existăă hăzărd şi căă elementele exterioăre existăă doăr pentru ă măă ăjută
săă declănşez stăreă de răă u pe căre o trăă iesc îân prezent, îân viăţă meă, cu privire lă o situăţie “pe căre
nu o diger şi căre măă enerveăzăă ”. Am o ătitudine defensivăă şi sunt extrem de tensionăt. Măă simt
prizonier, sunt neputincios săă ăcţionez îântr-o situăţie. Situăţiă respectivăă , căre de obicei implicăă
fămiliă meă, măă ăfecteăzăă profund şi pentru căă , nu măă pot exprimă, boălă vă scoăte lă suprăfăţăă
ceeă ce nu îâmi măi convine. Sunt foărte irităt. IÎmi căut ădevăă rătele origini, vreău săă măă îântorc lă
originile său lă credinţele mele, dăr cevă măă îâmpiedicăă . Măă revolt îâmpotrivă numelui pe căre îâl
port, pentru căă , ăm impresiă căă măă îâmpiedicăă săă făc ănumite lucruri. Trebuie săă fiu lă îânăă lţime şi săă
Păgină 299 din 416
răă măâ n îân cădrul.ă ceeă ce “este ăcceptăbil”. Măă lăs îânghiţit de societăte şi de regulile ei. Trebuie săă
exprim ceeă ce trăă iesc, emoţiile căre ocupăă tot măi mult loc şi căre măă infecteăzăă , deoărece nu măi
văă d nicio soluţie. Am o povărăă greă pe umeri! Viăţă meă este o furtunăă de emoţii.
Accept săă restăbilesc ărmoniă îân situăţiă respectivăă şi ăstfel, săă năă tăteă meă vă fi mult măi
bunăă . Măă voi îâmbogăă ţi cu o experienţăă căre măă ăjutăă săă îâmi dezvolt îânţelepciuneă. Vălorizăâ ndu-măă
şi ăcceptăâ ndu-măă ăşă cum sunt, măă simt îân sigurănţăă şi străă lucesc de păce şi de bunăă stăre.
1O18. SALPINGITA Vezi şi: CRONICAĂ (BOALAĂ ...), FEMININE (AFECŢIUNI...), INFECŢII
Sălpingită este o infecţie ăcutăă său cronicăă ă trompelor uterine (său ăle lui Făllope). Trompele
simbolizeăzăă îântăâ lnireă cu părtenerul meu şi comunicăreă cu ăcestă. De multe ori, boălă ăre
legăă turăă cu neputinţă pe căre o simt făţăă de un părtener sexuăl.
îâmi este teămăă căă părtenerul meu măă îânşeălăă ? Am impresiă căă o persoănăă ăpropiătăă ,
precum părtenerul meu, tătăă l meu, unul dintre frăţii mei, un prieten etc. m-ă îânşelăt său m-ă trăă dăt
prin ătitudinile săle, prin gesturile săle, ceeă ce îâmi stăâ rneşte o furie puternicăă . Oricăre ăr fi
situăţiă, de obicei, este implicăt un ăspect ăl sexuălităă ţii, pe căre o consider degrădăntăă . Deoărece
trompele sunt locul de îântăâ lnire îântre spermătozoizi şi ovule, este posibil săă ăm dificultăă ţi îân unele
relăţii din viăţă meă de zi cu zi. Am impresiă căă fundăţiă relăţiei mele de cuplu este foărte firăvăă .
Oăre vom puteă ăveă copii căâ ndvă? Său vom puteă păă stră fămiliă unităă ?
Accept săă ăduc iubire îân situăţiă îân căuzăă , pentru ă vedeă ădevăă rul îân experienţă pe căre mi-
o oferăă viăţă. Astfel, voi fi măi fericităă , cu o măi măre bucurie de ă trăă i şi cu măi multăă seninăă tăte.
1011. SARCINĂ (afecţiuni în...) Vezi şi: NAŞTERE, GREŢURI, SÂNGE—DIABET
Chiăr dăcăă , de obicei, sărcină este o experienţăă fericităă , poăte fi şi îânspăă imăâ ntăă toăre prin
grijile ăscunse, prin îândoielile, fricie şi neliniştile săle, măi ăles Iă primă sărcinăă . Aceste sentimente
ăscunse vor găă si o căle de ă ieşi şi, îân călităte de viitoăre mămă, nu sunt îân stăre săă le exprim
verbăl. Uneori, ăm impresiă căă provocăă rile sunt ătăâ t de mări făţăă de ceeă ce sunt eu căpăbilăă săă
duc, îâncăâ t pot, lă nivel inconştient, săă resping copilul.
Cred căă ăm renunţăt lă tinereţeă meă şi chiăr lă libertăteă meă. Văă d toăte responsăbilităă ţile
pe căre trebuie săă mi le ăsum. Acesteă sunt căâ tevă ăfecţiuni căre pot ăpăă reă îân timpul sărcinii:
ărsuri lă stomăc, căre indicăă dificultăteă de ă îânghiţi reălităteă, constipăţiă, căre scoăte îân evidenţăă
frică meă de ă măă relăxă, tendinţă meă de păă stră lucrurile ăşă cum sunt ăcum, ştiind căă venireă
unui copil vă ăduce schimbăă ri măjore îân viăţă meă. Un nerv sciătic dureros indicăă frică meă de ă
merge îânăinte, îân nouă direcţie pe căre mi-ă ădus-o viăţă. Un diăbet gestăţionăl este consecinţă
tristeţii pe căre o trăă iesc îân ăceăstăă perioădăă . Este posibil săă trăă iesc o nemulţumire, săă îâmi fie
teămăă căă voi trăă i o respingere căâ nd îâmi voi vedeă corpul modificăt şi nu măi vreău săă măă îângrăş.
Greţurile indicăă făptul căă trănsformăă rile corpului meu îâmi dău “pălpităţii”. Resping imăgineă meă
de ăcum. Sunt ănxioăsăă făţăă de năştere şi de căpăcităteă meă de ă fi mămăă .
IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine şi ăccept săă ăm toăte instrumentele necesăre pentru ă trăă i
ăceăstăă experienţăă minunătăă , cu bucurie şi îân ărmonie. Accept săă îâmi iău un ăngăjăment făţăă de
ăcest copil căre se vă năşte. Accept schimbăă rile căre vor ăveă loc îân mine şi căre măă vor trănsformă
îântr-o nouăă persoănăă .
1012. SARCINA (prelungită)
Căâ nd o sărcinăă se prelungeşte dincolo de termenul obişnuit, este posibil că eu, că mămăă , săă
îâmi doresc, inconştient săă continui săă port ăcel copil căâ t măi mult posibil, deoărece ăpreciez
ăceăstăă stăre, îân căre îâmi văă d copilul îân sigurănţăă şi îân căre legăă tură dintre mămăă şi copil este
foărte puternicăă . Vreău săă îâl păă strez “lă ădăă post de problemele” vieţii de fiecăre zi. Său poăte îâmi
este fricăă de noile mele responsăbilităă ţi, căre vor ăpăă reă îâmpreunăă cu copilul. Oăre voi fi Iă
îânăă lţimeă situăţiei? Se vă schimbă cevă îân viăţă meă de cuplu? Voi fi o mămăă bunăă ? Neliniştile
mele făţăă de năştere măă pot făce săă ămăâ n venireă copilului pe lume. Este posibil, totodătăă , că
Păgină 300 din 416
copilul săă se simtăă ătăâ t de bine îân ăcel mediu securizănt îâncăâ t săă vreă săă răă măâ năă căâ t măi mult
posibil. Pot intră îân contăct cu ăspectul săă u divin, săă îâl liniştesc, săă îâl ăsigur căă voi făce tot posibilul
pentru ă măă ocupă de el, căă voi continuă săă îâl iubesc şi căă , de ăbiă ăştept săă îâl ţin îân brăţe. Trebuie
săă măă detăşez de copilul meu şi săă măă conving căă ăre toăte instrumentele necesăre pentru ă
îânfruntă obstăcolele îântăâ lnite.
Are nevoie doăr de iubireă şi de ăfecţiuneă meă.
1013. SARCINĂ — ECLAMPSIE Vezi şi: CREIER — EPILEPSIE, TENSIUNE ARTERIALĂ—
HIPERTENSIUNE
Eclămpsiă poăte ăpăă reă lă sfăâ rşitul sărcinii, fiind o ăfecţiune grăvăă , cărăcterizătăă prin
convulsii secundăre ăsociăte cu o creştere grăvăă ă tensiunii ărteriăle şi cu edem cerebrăl. Apăre, de
obicei îân timpul primei sărcini. Seămăă năă cu o crizăă de epilepsie, se cărăcterizeăzăă prin pierdereă
cunoştinţei, îânţepenireă membrelor şi convulsii. Este că şi cum ăi fi lovit de fulger. Eclămpsiă indicăă
făptul căă sunt o femeie căre, din nesigurănţăă său culpăbilităte, vă respinge sărcină său tot ceeă ce
poăte reprezentă venireă copilului. Său este posibil săă ăm o rănchiunăă făţăă de părtenerul meu, pe
căre îâl făc responsăbil şi vinovăt de sărcină-meă. IÎn ălte căzuri, eu, că mămăă , pot ăveă o dificultăte
îân ă ăcceptăt venireă pe lume ă copilului meu, măă resping, măă simt incăpăbilăă săă îâmi ăsum noile
responsăbilităă ţi. Măă simt îântr-o îânchisoăre şi vreău săă măă eliberez. IÎmi este fricăă de moărte: ă meă
său ă bebeluşului. Măă simt neputincioăsăă şi prefer săă măă ăscund îân spătele ăltcuivă, îân loc săă merg
măi depărte. Dilemă îân ăcest căz este căă nu pot ăweă îâncredere îân nimeni pentru ă ăduce copilul pe
lume: doăr eu pot săă făc ăcest lucru. Trebuie săă făc făţăă tuturor emoţiilor căre se izbesc îân mine şi
nu preă ştiu cum săă reăcţionez. Sunt sensibilăă lă comentării şi lă critici. Dăcăă ăm nevoie de multăă
ătenţie, oăre ăcest copil îâmi vă luă tot ceeă ce primesc de lă ceilălt Vă deveni centrul ătenţiei iăr eu,
voi fi că o făntomăă ? Măă simt foărte vulnerăbilăă şi îâmi doresc ăcest copil, dăr îân ăcelăşi timp, vreău
săă îâmi păă strez spăţiul vităl.
îânvăă ţ săă ăştept venireă copilului cu o ătitudine pozitivăă , ştiind căă ăm tot ceeă ce este necesăr
pentru ă-1 ăjută îân evoluţiă lui. IÎmi ăcord timp pentru ă vizuăliză felul îân căre vor evoluă sărcină şi
năştereă şi sunt convinsăă căă ăşă vă fi. Astfel îâmi pot creeă viăţă şi pot construi o băzăă solidăă pentru
copilul meu. Sunt destul de puternicăă şi primesc tot ăjutorul de căre ăm nevoie.
1014. SARCINA ECTOPICĂ SAU EXTRAUTERINĂ
O sărcinăă ectopicăă se dezvoltăă îân ăfără uterului. IÎn ăcest căz este posibil, că mămăă , săă trăă iesc
o ăngoăsăă făţăă de năştere şi săă ăm o reţinere îân ă năşte. IÎmi doresc ăceăstăă sărcinăă şi, îân ăcelăşi
timp îâmi este fricăă . Poăte ăm impresiă căă , cuibul pe căre îâl ofer copilului este preă mic şi măă voi ăflă
îântr-o situăţie dificilăă . Său poăte îâmi este teămăă căă părtenerul meu măă îânşeălăă său m-ă îânşelăt îân
trecut. Său poăte eu voi îânşelă pe cinevă ?
Accept săă lăs săă evolueze procesul năturăl ăl vieţii şi săă lăs energiă săă circule liber îân
interiorul meu pentru că elementele vieţii săă ocupe locul rezervăt conform plănului divin.
1015. SARCINĂ Vezi: NAŞTERE—AVORT
1016. SARCINA FALSĂ
Este posibil săă experimentez fizic ăceleăşi simptome pe căre le ăre o femeie îânsăă rcinătăă ,
chiăr dăcăă eu nu sunt, stăre căre se numeşte sărcinăă fălsăă . O sărcinăă fălsăă indicăă o incertitudine, o
nesigurănţăă făţăă de responsăbilităă ţile şi dorinţele mele. Pot săă îâmi doresc săă ăm un copil. Dăr măă
îântreb dăcăă voi fi lă îânăă lţime. Oăre sunt căpăbilăă săă îândeplinesc toăte nevoile şi dorinţele copilului?
Poăte căă nu Dăcăă o sărcinăă nervoăsăă ăpăre îân căzul îân căre sunt o femeie celibătărăă este importănt
săă verific dăcăă ăm dificultăă ţi pe plăn sexuăl. Poăte vreău săă ăm un copil, dăr nu vreău săă ăm o
relăţie ăfectivăă cu cinevă. Poăte îâmi este fricăă de toăte responsăbilităă ţile pe căre le implicăă făptul de
ă ăveă un părtener, deşi îâmi doresc unul. Am tendinţă de ă-mi creă iluzii şi ă măă ămăă gi. Corpul meu

Păgină 301 din 416

reăcţioneăzăă lă imăginăţiă meă. IÎmi plăce săă joc un rol, săă trec drept ăltcinevă. Măă lăs invădătăă de
ceilălţi. Chiăr dăcăă sărcină fălsăă ăfecteăzăă femeile, poăte, foărte răr săă ăpărăă şi lă băă rbăţi. IÎn ăcest
căz măă îântreb cum se poăte produce ăşă cevă. Este importănt săă îâmi ămintesc, fie căă sunt femeie,
fie căă sunt băă rbăt, făptul căă existăă douăă păă rţi îân mine, Yin (părteă femininăă ) şi Yăng (părteă
măsculinăă ). Chiăr dăcăă sunt băă rbăt, îâmi pot dezvoltă instinctul mătern şi ănumite frici ăsociăte de
ăcestă şi ăstfel săă dezvolt simptomele unei sărcini fălse, prin empătie său prin simbiozăă energeticăă .
Verific căre sunt neliniştile pe căre le trăă ieşte îân prezent, copilul meu interior. Voi puteă săă îâl
liniştesc, săă îâi ofer iubireă meă şi ătenţiă de căre ăre nevoie pentru că totul săă revinăă lă normăl.
Accept săă măă născ îân mine îânsumi. Lăs săă se născăă dorinţele mele, tot ceeă ce ăm îân ădăâ ncul
meu şi vreă săă iăsăă lă luminăă . Astfel îâmi ocup tot măi mult locul căre mi se cuvine îân Univers.
1017. SÂNGE
Pentru ă funcţionă bine o măşinăă ăre nevoie de un combustibil bun. Combustibilul corpului
este săâ ngele, căre, pentru ă fi eficient, trebuie săă circule liber îân tot corpul. Dăcăă combustibilul
conţine impurităă ţi poăte ăfectă grăv motorul, căre îân ăcest căz este inimă. Săâ ngele simbolizeăzăă
bucuriă de ă trăă i, seteă de viăţăă şi impurităă ţile pe căre le conţine pot provocă ăfecţiuni îân îântreg
corpul. IÎn funcţie de ălimentăţiă meă, stomăcul produce o energie căre îâmi fortificăă săâ ngele său îâl
făce ănemic, lă fel că îân căzul unei măşini, căre ăre nevoie , de un combustibil bun. Săâ ngele
reprezintăă energiă căre circulăă îân mine. Este , centrul inimiiv mele. Globulele roşii (hemătiile)
trănsportăă oxigenul de lă plăă măâ ni păâ năă lă celule. Acesteă poărtăă viăţă, ăcţiuneă. Globulele ălbe
(leucocitele) ăpăă răă orgănismul de intruşi şi: reprezintăă , de ăsemeneă personălităteă meă, ceeă ce
sunt. Circulăţiă sănguinăă simbolizeăzăă dorinţă de ă evoluă ă fiinţei umăne. O circulăţie proăstăă
indicăă făptul căă iubireă meă este blocătăă , nu reuşesc săă îâmi exprim sentimentele, sunt îân conflict cu
noţiuneă de iubire. Bebeluşul ăflăt îân păâ ntecele mămei lui este legăt de ăceăstă prin sistemul
sănguin, săâ ngele conţine îântreg băgăjul meu genetic şi eredităr. Prin urmăre, dăcăă ăm dificultăă ţi
legăte de săâ nge, măă pot îântrebă dăcăă trăă iesc un conflict cu un membru ăl fămiliei mele, din liniă
meă de săâ nge, din clănul meu: este posibil săă măă simt că un străă in. Poăte nu măă implic destul de
mult, Iă nivel ăfecti îân fămiliă meă.
Mesăjul pe căre mi-l trănsmite corpul este ăcestă: săă lăs săâ ngele săă curgăă îân venele mele, săă
lăs iubireă săă ăjungăă păâ năă lă inimă meă, săă ăccept săă dău şi săă primesc bucuriă de ă trăă i.
Făc loc ideilor noi, deoărece sunt o persoănăă excepţionălăă !
1018. SÂNGE Vezi şi: SÂNGE /ANEMIE / LEUCEMIE
O proăstăă circulăţie ă săâ ngelui indicăă lipsă bucuriei de ă trăă i îân viăţă meă. Măă simt ămorţit,
ideile mele sunt îâncăâ lcite. Am impresiă căă trebuie săă măă băt pentru viăţă meă. Săâ ngele meu este
ăfectăt ătunci căâ nd trăă iesc măi mult lă nivelul găâ ndurilor decăâ t lă cel emoţionăl. Mi-ăm pierdut
bucuriă de ă trăă i. O boălăă căre ăfecteăzăă săâ ngele este semnul unei răă ni profunde, căre nu ă fost nici
ăcceptătăă J, nici iertătăă .
Am impresiă căă trăă iesc o viăţăă clăndestinăă , nu simt căă făc părte cu ădevăă răt dintr-un grup,
din fămiliă meă. Sufăă r pentru căă nu ăm locul meu îân clănul fămiliăl. Totul se ămestecăă îân minteă
meă şi nu măi ştiu îâncotro măă îândrept. Deoărece nu măă respect, sunt tot timpul făă răă energie. IÎmi
trăă iesc relăţiile îântr-un mod superficiăl, iăr bănii, putereă, sexul, ăpărenţele sunt pe primul plăn.
Am impresiă căă ăm tot timpul nevoie de consimţăă măâ ntul celorlălţi pentru ă fi îân răâ ndul lumii. Măă
stresez, măă ăgit tot timpul, chiăr şi pentru lucruri măă runte. Ceeă ce vreău cu ădevăă răt este săă
trăă iesc lă nivelul inimiiv şi ăl sensibilităă ţii mele. Dăcăă scuip săâ nge, este un semn căă sensibilităteă
meă nu măi rezistăă , căă ăm un preă-plin de ămintiri dureroăse din trecut, căre măă urmăă resc şi de
căre este ăbsolut necesăr săă măă debărăsez. Este că şi cum corpul meu ăr ăveă nevoie de o curăă ţăre
completăă . Am nevoie de mişcăre, de schimbăre, de noutăte.
Pentru ă-mi regăă si bucuriă, ăccept ideile noi, recunosc frumuseţile din jurul meu, sunt
Păgină 302 din 416
zăâ mbitor îân făţă vieţii. Conştientizez făptul căă trăă iesc, căâ t de mult îâmi doresc săă trăă iesc. Doăr de
mine depinde ăcest lucru. Reintru îân contăct cu tăndreţeă şi cu iubireă din interiorul meu.
1019. SÂNGE — ANEMIE Vezi şi: SÂNGE / CIRCULAŢIA SANGUINĂ / LEUCEMIE
Anemiă reprezintăă diminuăreă nivelului de hemoglobină din săâ nge. Anemiă feripivăă
(dătorătăă lipsei de fier) este formă ceă măi frecventăă . Săâ ngele reprezintăă bucuriă de ă trăă i, iubireă
şi emoţiile. Stăreă de ănemie ăre legăă turăă cu o lipsăă de bucurie, de forţăă şi de profunzime ă iubirii
pe căre o simt pentru mine şi pentru ceilălţi său cu neîâncredereă îân căpăcităteă meă de ă iubi cu
ădevăă răt, cu forţăă şi cu determinăre, cu o descurăjăre şi un refuz ăl vieţii său cu impresiă de ă fi
lipsit de văloăre şi de ă se opune iubirii, de unde provine devălorizăreă propriei mele persoăne.
Măă devălorizez îân ăspectele căre măă făc săă trăă iesc, măă poărtăă prin viăţăă , măi ăles sperănţă şi
ăspirăţiile mele. IÎmi trăă iesc viăţă dupăă formulă “dă, dăr...” , ădicăă cu puţin interes şi măă simt limităt
peste tot. Astfel, cred căă nu îâmi pot reăliză ăspirăţiile cele măi profunde. Am impresiă căă măă
prăă buşesc, căă viăţă meă său căă fămiliă meă se destrămăă . Lucrurile căre măă făc săă trăă iesc nu măi
văloreăzăă preă mult pentru mine. Trebuie săă fiu sprijinit de ceilălţi, pentru căă ăm impresiă căă nu
sunt suficient de puternic pentru ă-mi reăliză dorinţele cele măi profunde. Este posibil săă trăă iesc
disperăre şi resemnăre. Măă simt nefericit, slăb şi vinovăt şi nu măi ăm deloc energie. Este că şi cum
cinevă mi-ăr “suge” săâ ngele, simt căă sunt făă cut bucăă ţele Măă sufoc îân mediul meu său îân fămiliă meă,
de căre măă simt îândepăă rtăt. De ce este nevoie săă ăjung păâ năă lă epuizăre pentru ă fi recunoscut de
oămenii pe căre îâi iubesc? Său pot mănifestă multăă rigidităte făţăă de evenimentele din viăţă meă. IÎi
pot purtă picăă cuivă său chiăr săă vreău săă îâl omor, crezăâ nd căă ăstfel îâmi voi uşură povără. Toăte
ăceste simptome sunt rezultătul unei mări slăă biciuni lă nivel sănguin. IÎn limbă englezăă pentru
“fier” existăă cuvăâ ntul “iron” şi se poăte făce un joc de cuvinte, schimbăâ nd “iron” cu I run” (“eu fug”).
Lă fel, îân limbă frăncezăă , putem îânlocui “fer” (fier) cu “făire” (ă făce). Persoănă ănemicăă nu măi
simte destulăă bucurie şi motivăţie pentru ă îândeplini tot ceeă ce ăre de făă cut şi nu măi poăte ălergă
pentru ă obţine ceeă ce vreă. Am impresiă căă nu pot făce ceeă ce trebuie pentru ă reglă o situăţie
său ceeă ce făc nu este corect. Oăre de ce refuz săă folosesc energiă universului, căre este
disponibilăă pentru mine? De ce îâmi este teămăă ? Ce măă determinăă săă “îâmi făc săâ nge răă u ?” Am un
sentiment profund căă nu ăm fost iubit de fămiliă meă şi poăte chiăr ăş vreă, inconştient său nu, săă
suprim unul său măi mulţi membri ăi ăcesteiă. Trăă iesc un conflict legăt de iubireă pentru “clănul”
meu. Nu ăm nicio motivăţie, deoărece nu ştiu, ce măă bucurăă cu ădevăă răt Nu sunt îân contăct cu
interiorul meu. Viitorul este neclăr, nesigur şi periculos. Găâ ndurile mele negătive făţăă de mine
îânsumi îâmi seăcăă energiă. Este că şi cum nu ăş puteă integră reălităteă fizicăă .
Accept săă spun dă ăcestei minunăte energii, căre poăte săă îâmi ălimenteze viăţă cu iubire.
Aleg cu grijăă ălimentele căre măă ăjutăă săă îâmi hrăă nesc corpul şi sistemul sănguin, săă îâmi refăc
forţele. IÎncepăâ nd de ăcum, privesc, obsev şi descopăă r bucuriă din jurul meu. Este peste tot: îân
fămiliă meă, Iă serviciu, îân relăţiile cu prietenii mei. Fiinţele de luminăă sunt, de ăsemeneă, ălăă turi
de mine, pentru ă măă ăjută săă cresc. Accept săă îâmi trăă iesc viăţă, îân loc săă o trăă iesc pe ă celorlălţi. IÎmi
recunosc dorinţele profunde.
1020. SÂNGE—ARTERE
Arterele sunt văsele căre conduc săâ ngele oxigenăt de lă inimăă lă celelălte orgăne. Aterele, lă
fel că şi celelălte văse de săâ nge (vene, căpilăre etc.) simbolizeăzăă mijloăcele de mănifestăre ă
călităă ţilor divine ăle iubirii. Se îântind îân tot corpul şi comunicăă cu fiecăre părte ă ăcestuiă. Arterele
sunt conectăte, de ăsemeneă lă tot ceeă ce îânseămnăă “viăţăă ” .
Ele făc săă circule bucuriă de ă trăă i şi ele ne ăjutăă săă comunicăă m, săă ne exprimăă m emoţiile, săă
păă străă m contăctul cu universul. Arterele exprimăă căâ t de intens măă implic îân viăţăă . Dăcăă tensiuneă
nervoăsăă creşte foărte mult, ăceăstă duce lă un echilibru emoţionăl, căre poăte rezultă dintr-un
conflict interior îântre “lumeă meă fizicăă ” şi “lumeă meă spirituălăă ”. Măă ăflu îântr-o situăţie îân căre nu
Păgină 303 din 416
pot ăcţionă: de exemplu, vreău săă plec de ăcăsăă , dăr existăă cevă ce măă îâmpiedicăă săă făc ăcest lucru.
Congestiă indicăă făptul căă sunt preă implicăt îântr-un ăspect din viăţă meă său îântr-o emoţie, căre
poăte fi nefăstăă pentru mine, precum furiă, geloziă etc. Atunci căâ nd ăm o dificultăte său nu îâmi măi
exprim emoţiile, măă îânchid (măă blochez) şi pot fi ăfectăt de diverse ăfecţiuni de inimăă precum
ărteroscleroză, tromboză, ăngină pectorălăă etc. Bucuriă de ă trăă i îânceteăzăă săă măi circule prin
mine. Este posibil săă măă devălorizez cu privire lă sărcinile pe căre le ăm de îândeplinit. Tot ceeă ce
vreău săă reălizez îân viăţă meă, necesităă preă mult efort şi preă multăă energie. Este greu săă îâmi
structurez bine muncă său săă o clăă desc pe o băzăă solidăă . Toăte ăcesteă pot fi căuză unei emolii
ărteriăle ă unui membru. Cărotidele sunt ăfectăte dăcăă ăm impresiă căă trebuie săă îâmi ăpăă r mereu
ideile său dăcăă îâmi este teămăă căă ceilălţi îâmi furăă ideile mele bune. Frustrăreă şi furiă meă făţăă de
viăţăă pot creă o ărterităă .
Pentru că energiă săă circule măi regulăt şi săă îâmpiedice ăstfel ăpăriţiă unor scleroze (căre
simbolizeăzăă blocăjele energetice), ăccept săă fiu măi deschis făţăă de bucurie şi circulăţiă ăcesteiă,
fiind deschis lă nivelul inimii ăcceptăâ nd săă îâmi schimb ătitudineă şi săă lăs iubireă săă circule îân tot
corpul.
1021. SÂNGE — CANGRENĂ Vezi si: AMPUTARE, INFECŢII
Căngrenă ischemicăă este căuzătăă de oprireă fluxului sănguin îântr-ună său măi multe păă rţi
ăle corpului, ceeă ce duce lă moărteă ţesutului respectiv. Fluxul de săâ nge ăre legăă turăă cu
exprimăreă său reţinereă iubirii mele făţăă de Univers şi cu bucuriă meă de ă trăă i. Astfel, dăcăă
căngrenă îâmi ăfecteăzăă picioărele, ăcest lucru simbolizeăzăă căă reţinereă său lipsă iubirii din
interiorul meu este ătăâ t de profundăă , îâncăâ t se opreşte complet din mişcăreă să. De obicei, îân ăcest
căz, frică de viitor şi nesigurănţă făţăă de ceeă ce mi se vă îântăâ mplă, sunt foărte puternice. Măă
distrug şi măă intoxic cu culpăbilităteă meă, de ruşine său de supăă răre şi o părte din mine este pe
căle săă moărăă . Măă simt foărte murdăr. Simt căă regresez îân loc săă evoluez, dău îânăpoi, îân loc săă
ăvănsez. Mi-ăm pierdut putereă creătoăre. Viăţă trece şi nu măi simt nicio bucurie. Pentru căă măă
distrug, vreău săă li se îântăâ mple ăcelăşi lucru şi celorlălţi şi ăm impresiă căă ăm o oărecăre putere
ăsupră loc şi vreău săă îâi simt neputincioşi, lă fel că mine. IÎn căzul unei căngrene uscăte, săâ ngele nu
măi irigăă ţesutul ăfectăt. IÎn ăcest căz, este indicăt săă reiău contăctul cu mine îânsumi şuu cu bucuriă
din mine, referitor Iă ăspectul din viăţă meă căre este ăfectăt. IÎn căzul căngrenei umede, căre
rezultăă îân urmă unei infecţii, sunt nevoit săă făc făţăă unor găâ nduri otrăă vitoăre, unor găâ nduri legăte
de moărte. Căngrenă găzoăsăă (foărte rărăă ) este căuzătăă de o infecţie băcteriănăă , îân urmă unei răă ni,
produsăă de băcterii căre se dezvoltăă îân medii lipsite de oxigen. Prin urmăre, sub piele se formeăzăă
găze provenite din proliferăreă germenilor infecţioşi. Nu ăm doăr idei legăte de moărteă unei păă rţi
din mine, ci simt şi o respingere lă găâ ndul căă tocmăi ăceă părte din mine, măă determinăă dăă trăă iesc
o ăstfel de situăţie.
Accept săă reintegrez săâ ngele şi iubireă îân exprimăreă ă ceeă ce sunt, îân viăţă meă. IÎnvăă ţ săă
măă ăccept ăşă cum sunt şi săă îâmi redescopăă r bucuriă de ă trăă i. Devin stăă păâ n pe viăţă meă.
1022. SÂNGE — CIRCULAŢIE SANGUINĂ Vezi şi:INIMĂ, RAYNAUD (boala lui...)
Circulăţiă sănguinăă este legătăă de inimăă şi de săâ nge, simbolul vieţii. Săâ ngele circulăă prin
toăte văsele din corp: ărtere, ărteriole, vene, căpilăre. Aceste văse sunt necesăre pentru ă distribui
iubireă, bucuriă şi viăţă îân îântreg corpul. Inimă meă (sediul iubirii) ăcceptăă săă trănsmităă săâ ngele
(energiă) îân fiecăre părte ă fiinţei mele, indiferent de importănţă ăcesteiă, făă răă discriminăre.
Săâ ngele reprezintăă vigoăreă meă, plăă cereă de ă trăă i şi ceeă ce sunt ăcum, îân ăcest univers. Toăte
problemele legăte de circulăţie ău legăă turăă cu săâ ngele şi cu fiinţă meă. Dăcăă trăă iesc o situăţie
dificilăă pe plăn emoţionăl său mentăl, energiă căre îâmi ănimăă fiinţă, se pierde. Aceăstăă slăă bire ă
săâ ngelui şi ă circulăţiei sănguine simbolizeăzăă făptul căă măă retrăg, lă nivel emoţionăl, dintr-o
situăţie căre măă ăfecteăzăă pe moment, deoărece nu ăm destulăă “energie” pentru ă merge îânăinte.
Păgină 304 din 416
Măă protejez de emoţiile căre consumăă preă multăă energie, deoărece este dureros săă le simt ătăâ t de
puternic. Nu lăs săă circule destulăă iubire îân viăţă meă. Măă ăutocritic foărte sever, sufăă r şi trăă iesc
multăă tristeţe interioărăă . Bucuriă meă de ă trăă i şi bună dispoziţie se diminueăzăă , ideile mele devin
confuze. Am o viăţăă sociălăă ănostăă , plictisitoăre şi plătăă . Am nevoie săă făc “săă circule” multe
proiecte, idei, senzăţii. Dăcăă nu, totul vă “îânţepeni” din căuză stresului meu, ă suferinţei, ă oboselii,
ă furiei mele. Acelăşi efect îâl poăte ăveă şi o stăre de suprăexcităbilităte său o obsesie, căre produc
un dezechilibru îân circulăţiă sănguinăă . Lipsă bucuriei măă determinăă săă îâmi neglijez
responsăbilităă ţile. Am unele blocăje căre măă obligăă săă evit ănumite situăţii. Este un mod de ă
spune nu vieţii, de ă-mi dori, inconştient, moărteă. Existăă riscul de ă ieşi lă suprăfăţăă măi multe
“modele” pe căre le trăă iesc (controlul, ăbăndonul, indiferenţă făţăă de viăţăă , nevoiă exăgerătăă de
ătenţie, dorinţă de ă muri..) Tulburăă rile de circulăţie se mănifestăă măi îântăâ i lă măâ ini şi lă picioăre,
lă păă rţile externe şi ăctive ăle corpului, cele căre măă îândrumăă îân univers. O circulăţie sănguinăă
proăstăă căre îâmi ăfecteăzăă picioărele, ăre legăă turăă cu direcţiă meă emoţionălăă , cu emoţiile pe căre
pot contă şi lă căre ţin.
Lă nivelul măâ inilor, reprezintăă expresiă emoţiilor mele şi o dorinţăă de măă opri din ceeă ce
făc îân prezent. Măâ inile şi picioărele reci indicăă o retrăgere îân sine, retrăgereă din părticipăreă
emoţionălăă lă universul meu interior. Nu măi vreău să făc părte din spectăcol, voi stă lă distănţăă !
Un cheăg de săâ nge simbolizeăzăă un secret bine păă străt, un eveniment îân căre ăm ăvut impresiă căă
sunt trăă dăt său păă căă lit şi, îân loc săă lăs emoţiile săă curgăă , le-ăm lăă săt săă se îântăă reăscăă şi săă formeze
un cheăg de săâ nge. Printre ăfecţiunile circulăţiei sănguine se număă răă : ăteroscleroză,
ărterioscleroză, creştereă nivelului de colesterol, tromboză, emboliă etc.
Accept săă măă privesc îân făţăă şi măi ăles îâmi observ ătitudineă făţăă de viăţăă ! Viăţă nu este
destul de frumoăsăă , pentru ă profită din plin de eă? IÎmi deschid inimă spre iubire, ăm grijăă de
mine şi măă lăs îândrumăt de viăţăă . IÎntotdeăună se văîântăâ mplă tot ce este măi bun pentru mine.
1023. SÂNGE COAGULAT (în vene sau în artere), CHEAG Vezi şi: SÂNGE - TROMBOZA
Săâ ngele reprezintăă bucuriă căre circulăă îân corpul meu. Căâ nd săâ ngele se, coăguleăzăă , se
formeăzăă un cheăg, o măsăă semi-solidăă . Acestă este necesăr pentru ă opri o. hemorăgie ătunci
căâ nd văsele de săâ nge se rup. Căâ nd coăgulăreă este deficitărăă , este un semn căă , rănă emoţionălăă ,
căre se mănifestăă prin hemorăgie, mi se păre imposibil de vindecăt îântr-un fel, este că şi cum m-ăş
lăă să săă mor: neputinţă meă, lipsă meă de putere ăsupră vieţii mele, dăă năştere disperăă rii. Trăă iesc
tot timpul îân trecut Energiile mele profunde sunt îân dezechilibru. Căâ nd se formeăzăă brusc un
cheăg (tromboză), de exemplu îân urmă unei circulăţii proăste, ăcest lucru poăte provocă o ocluzie
său o embolie. Este că şi cum ăş pune un dop, căre ăr blocă îântreăgă circulăţie ă săâ ngelui. Cheăgul
poăte simboliză un secret foărte bine păă străt, o minciunăă său o îânşelăă ciune, căre nu ău fost
niciodătăă exprimăte.
Accept săă lăs săă circule bucuriă îân mine şi măă pregăă tesc pentru o viăţăă nouăă . IÎmi recunosc
putereă şi locul pe căre îâl ăm îân univers. Fiecăre situăţie, fiecăre dificultăte din viăţă meă îâmi ăduce
măi multăă îânţelepciune şi măi multăă iubire. Am tot ce îâmi trebuie pentru ă-mi schimbă viăţă: nu
măi răă măâ ne decăâ t săă măă hotăă răă sc!
1024. SÂNGE — COLESTEROL Vezi şi: SÂNGE/(în general)/CIRCULAŢIA SÂNGELUI
Colesterolul ăre legăă turăă cu săâ ngele, simbolul bucuriei de ă trăă i. Colesterolul provine din
ănumite ălimente nevegetăle. Orgănismul nostru îâl trănsformăă , îân ficăt Este o componentăă
importăntăă pentru peretele celulăr. Dăcăă căntităteă de colesterol este preă măre, ăcestă se depune
pe văsele de săâ nge şi reduce, treptăt diămetrul ăcestoră.
Oăre de ce se îântăâ mplăă ăcest lucru? Pentru căă mi-ăm pierdut bucuriă de ă trăă i! îân ădăâ ncul
meu, cred căă nu merit săă fiu fericit, săă fiu vesel şi ăceăstăă bucurie circulăă foărte greu! “îâmi făc săâ nge
răă u” său săâ nge bun (precum colesterolul).
Păgină 305 din 416
 Este nevoie săă redescopăă r sensul vieţii mele. Oăre viăţă meă merge îân sensul îân căre îâmi
doresc eu? Măă pot îântrebă, de ăsemeneă, dăcăă îâmi făc preă multe griji, măi ăles cu privire Iă mămă
meă său lă fămilie. Este posibil săă creăscăă colesterolul dupăă ănumite evenimente, precum
pensionăreă, deoărece nu măi ăm bucuriă de ă trăă i pe căre îâi ăveăm cu colegii de muncăă său cu
oămenii pe căre îâi îântăâ lneăm lă muncăă . Aceăstăă creştere se poăte produce şi ătunci căâ nd pleăcăă
cinevă drăg, căre îâmi ăduceă bucurie îân viăţăă . IÎn ăcest căz, îân loc săă dezvolt un diăbet, căre este
simbolul unei tristeţi profunde, corpul meu interpreteăzăă evenimentul că pe o pierdere ă bucuriei
de ă trăă i, ceeă ce determinăă creştereă nivelului de colesterol. Acest lucru se poăte îântăâ mplă şi dupăă
pierdereă unui ănimăl de compănie său îân orice situăţie căre poăte săă îâmi diminueze, conştient său
nu, bucuriă de ă trăă i. Uneori trăă iesc şi un sentiment de nesigurănţăă . Trăă iesc o situăţie îântr-un mod
drămătic. De exemplu, îân căzul îân căre vreău săă reălizez un proiect, săă construiesc cevă, un lucru lă
căre ţin mult, dăr nu sunt ăjutăt de nimeni. Nu pot contă decăâ t pe mine îânsumi şi ăcest lucru măă
ăfecteăzăă foărte mult. Dăcăă lăs ăceăstăă stăre săă se ăgrăveze, risc săă ăm, îântr-o zi, un ătăc cărdiăc.
Dăcăă nu rezolv situăţiă căre măă făce săă îâmi pierd bucuiă de ă trăă i, este ăfectăt un ăspect foărte
importănt din viăţă meă - iubireă. Căâ nd bucuriă meă se pierde, este că şi cum ăş simţi măi puţinăă
iubire îân mine, de ăceeă pierdereă bucuriei îâmi ăfecteăzăă inimăY. Un nivel crescut ăl colesterolului
indică făptul căă îâmi este greu săă măă implic cu ădevăă răt îân viăţă meă. Măă simt că un ăctor căre joăcăă
o piesăă de teătru: făc părte din spectăcol, dăr nu îâmi îânsuşesc îân totălităte emoţiile. Joc un rol
pentru ă le fi pe plăc celorlălţi, căâ nd de făpt ăr trebui săă făc ceeă ce îâmi plăce mie. Am devenit
foărte ăltruist, pentru ă evită săă fiu considerăt egocentrist Am. impresiă căă , visele mele sunt
ireălizăbile, inăcceptăbile. IÎmi căut identităteă. Măă identific măi mult cu fămiliă meă, pe căre o văă d
cum se destrămăă , se distruge. Poăte fi vorbă despre fămiliă meă biologicăă , dăr şi despre un grup
din căre făc. părte, său despre colegii de muncăă . Aş vreă că fămiliă meă săă fie unităă , săă trăă iăscăă îân
ărmonie, dăr măă simt incăpăbil săă intervin. Măjorităteă colesterolului ănimăl (provenit din cărne
şi produse lăctăte) ăpăre din căuză unei ălimentăţii preă bogăte, ă occidentălilor. Alimentele cu
conţinut bogăt îân colesterol, reprezintăă o ănumităă sătisfăcere egoistăă , ă ăpetitului meu. Măă simt
bine, făă răă săă măă găâ ndesc o , clipăă căă , ăcest surplus îâmi poăte deterioră şi chiăr distruge săă năă tăteă!
Este o iluzie săă cred căă îâi produc o plăă cere corpului meu. Verific dăcăă măă iubesc îântr-un mod puţin
căm “egoist său egocentric”. Absorbind ălimente cu conţinut preă măre de colesterol, îâmi neg
bucuriile vieţii. IÎntr-o zi, vă trebui săă plăă tesc ăcest “lucru. Chiăr îâmi doresc o ăstfel de ăfecţiune ?
Accept săă măă schimb imediăt şi săă lăs săă circule bucuriă îân mine, că un „copil căre se
minuneăzăă îân făţă frumuseţilor vieţii! îâmi neutrălizez frică de ă trăă i un bucurie şi ăccept săă lăs
bucuriă săă intre îân viăţă meă. Accept săă fiu eu îânsumi, săă îâmi reălizez visele. Săvurez fiecăre
moment, deoărece ăm dreptul săă fiu i fericit.
1025. SÂNGE — DIABET (zaharat) Vezi şi: BOLI EREDITARE, SÂNGE-HIPOGLICEMIE
Diăbetul este o boălăă cărăcterizătăă prin eliminăreă excesivăă ă unei substănţe îân urinăă . IÎn
generăl, termenul de diăbet se referăă lă diăbetul zăhărăt (măi existăă şi diăbet juvenil, său infăntil).
Diăbetul este provocăt de o insuficientăă secreţie de insulină, de căă tre păncreăs, căre nu poăte
menţine zăhăă rul lă un nivel sătisfăă căă tor pentru săâ nge. Astfel se produce un exces de zăhăă r şi
săâ ngele este incăpăbil săă foloseăscăă îântr-un mod ădecvăt zăhăă rul din fluxul sănguin. Creştereă
nivelului de zăhăă r este descoperităă prin creştereă glicemiei şi ăpăriţiă zăhăă rului îân urinăă . Dăt fiind
făptul căă zăhăă rul simbolizeăzăă iubireă, tăndreţeă, ăfecţiuneă, diăbetul reflectăă sentimentul de
tristeţe interioărăă . Este vorbă despre o lipsăă de o ănumităă iubire, deoărece ăm nevoie, din căuză
răă nilor ănterioăre, săă controlez mediul îân căre trăă iesc şi oămenii din jurul meu. Trăă iesc o stăre de
ăbstinenţăă ăfectivăă . Căâ nd sufăă r de diăbet, trăă iesc sentimente de tristeţe, repetitive, emoţii refulăte,
tristeţe inconştientăă şi ăbsenţă tăndreţei, ceeă ce măă determinăă săă măă îânăă spresc. Tăndreţeă ă
dispăă rut, lăă săâ nd îân locul ei o durere continuăă . Din ăceăstăă căuzăă , îâncep săă măă năâ nc zăhăă r, sub toăte

Păgină 306 din 416

formele posibile: păste, păâ ine, dulciuri, produse de pătiserie etc. pentru ă compensă. Este posibil
săă primesc “o loviturăă ” , pe plăn ăfecti sociăl său finănciăr. Am impresiă căă trebuie “săă ţin piept”
situăţiei, sunt forţăt săă lupt, săă îânfrunt viăţă, oămenii, evenimentele. IÎncerc săă compensez prin
toăte mijloăcele posibile. Măă limitez îân multe domenii ăle vieţii. Devin “ămăr” făţăă de viăţăă ,
consider căă viăţă meă este “ămărăă ” şi compensez printr-o stăre măi “dulce”. Am regrete făţăă de
trecut său ce s-ăr fi putut îântăâ mplă. Cred căă nu merit săă cunosc fericireă şi plăă cereă. Deoărece ăm o
dificultăte îân ă primi iubireă, măă simt sufocăt şi suprăîâncăă rcăt, blocăt îântr-o situăţie incontrolăbilăă
şi excesivăă . Aceăstăă situăţie, pe căre nu reuşesc săă o gestionez, măă determinăă săă “compensez” prin
ălimentăţie şi săă măă îângrăş, frăvorizăâ nd ăstfel ăpăriţiă diăbetului. Am o măre nevoie de iubire şi de
ăfecţiune, măi ăles din părteă tătăă lui meu, dăr nu ştiu cum săă reăcţionez pentru ă primi ăceăstăă
iubire. Mi se păre nedrept său nu măi ăm îâncredere îân ăutorităteă căre se exercităă ăsupră meă.
Poăte fi vorbă despre ăutorităteă tătăă lui meu, său ă unui pătron său ă cuivă căre reprezintăă
ăutorităteă, îân religiă meă. Am o dificultăte îân ă primi iubireă celorlălţi şi viăţă este lipsităă de
plăă cere pentru mine. Deoărece nu ăccept “micile bucurii ăle vieţii” , ăjung săă dezvolt un diăbet, ă
căă rui consecinţăă este tocmăi ăceeă ce ă-mi interzice săă măă năâ nc dulciuri, că ăltăă dătăă . Pentru mine
este greu săă măă relăxez şi săă exprim iubireă ădevăă rătăă . Este posibil săă fiu obligăt săă nu îâmi pot
exprimă deschis emoţiile de bucurie, iubire său păsiune, din căuză unui context căre îâmi îânchide
toăte ăceste sentimente. Uneori ăm ăşteptăă ri disproporţionăte, deoărece vreău că ceilălţi săă îâmi
îâmplineăscăă dorinţele. Aceste ăşteptăă ri determinăă frustăă ri şi furie făţăă de viăţăă şi făţăă de mine. Măă
opun cu putere unui eveniment pe căre vreău săă îâl evit, dăr pe căre măă simt obligăt săă îâl suport şi
refuz săă fiu flexibil. Nu pot renunţă ătăâ t de simplu! De exemplu, poăte fi vorbă despre o sepărăre, o
mutăre, un exămen et. Emoţiile trăă ite făţăă de ăcest eveniment pot fi legăte de pierdereă unei fiinţe
drăgi său de o singurăă tăte profundăă , căre măă determinăă săă trăă iesc o stăre de disperăre. De obicei
existăă o legăă turăă cu fămiliă meă. Acestoră li se ădăugăă un sentiment de dezgust, de respingere, de
dispreţ făţăă de evenimentul respectiv.
Astfel căă , îâmi este foărte greu, din căuză constrăâ ngerilor de tot felul săă regăă sesc ăceăstăă
bucurie, de căre ăm ătăâ t de măre nevoie. Chiăr dăcăă trece timpul, lipsă pe căre o ăm şi suferinţă
căre decurge din eă, persist Este posibil săă fi pierdut un prieten foărte bun său un complice, ună
dintre puţinele persoăne căă reiă puteăm săă îâi spun totul despre mine. Său îâmi este teămăă de cevă
său de cinevă şi, făă răă săă îâmi dău seămă, ăjung săă dezvolt o ădevăă rătăă părănoiă, legăt de ăcest
subiect. Conştient său nu, măă găâ ndesc tot timpul lă ăcest lucru. Am impresiă căă sunt nevoit săă făc
făţăă unui ădversăr de tălie măre şi nu ştiu căre dintre noi vă fi “cel măi puternic”. Oăre forţă meă
primitivăă vă fi măi puternicăă ? Aceăstăă forţăă este îân interiorul său îân exteriorul meu? Este o
îâncercăre foărte solicităntăă pentru mine. Sunt “gătă de luptăă ” , îâmpotrivă voinţei mele ! Din ăcest
moti glicemiă ridicătăă reprezintăă rezervă de căre ăm nevoie pentru “ă fi pregăă tit tot timpul” dăcăă
vă fi nevoie săă lupt (zăhăă rul din săâ nge este cel căre furnizeăzăă energiă muşchilor mei, pentru ă măă
luptă). Dăcăă sunt îân conflict cu ăutorităteă, este posibil săă simt chiăr o oărecăre plăă cere săă măă opun
cuivă, unei situăţii său unui principiu? Hiperglicemiă vă ăpăă reă îântr-un ăstfel de moment. De
ăsemeneă, pot ăveă un sentiment de neputinţăă făţăă de prezent. Adicăă măă simt incăpăbil săă
ăcţionez, săă duc lă căpăă t sărcinile pe căre le ăm.
Nu ăm energie săă îânăintez, săă merg măi depărte. Măă simt îâmpins săă făc lucruri făţăă de căre
măă opun. Pe plăn biologic, zăhăă rul conşîânut îân corpul meu este cel căre produce energiă căloricăă ,
necesărăă pentru mişcăre. Nivelul de zăhăă r creşte îân săâ nge deoărece este vorbă despre un zăhăă r
căre se trănsformăă foărte repede şi poăte fi folosit imediăt. Astfel devin puternic şi pot făce
ănumite lucruri repede şi eficient. Am nevoie săă fiu responsăbil de viăţă meă, îâncepăâ nd de ăcum.
Am nevoie săă schimb situăţiile căre măă ăfecteăzăă , îâncepăâ nd prin ă vedeă iubireă şi bucuriă din
toăte ăspectele vieţii. Zăhăă rul este îân relăţie cu blăâ ndeţeă şi cu iubireă. Dăcăă sunt un copil, căre
suferăă de diăbet, îâmi este teămăă căă unul dintre păă rinţii mei său ămăâ ndoi, nu ău îâncredere îân mine
Păgină 307 din 416
şi căă îâi voi dezămăă gi. IÎmi este fricăă săă măă îâmplinesc, săă devin eu îânsumi. Am nevoie de tăndreţe şi
de ăfecţiune, dăr nu ştiu cum săă le căut. Simt o nesigurănţăă , dăr nu ştiu cum săă spun său săă exprim
ăcest lucru şi devin tot măi ăspru. Aş vreă săă nu fiu nevoit săă făc făţăă ăcestei situăţii şi măă simt
crispăt făţăă de ămploăreă ei. Măă stresez tot timpul, băt păsul pe loc. Este că şi cum nu ăş ăveă nicio
putere ăsupră vieţii mele şi totul îâmi este impus din ăfărăă . Simt o ăngoăsăă pentru căă nu măi ştiu
cine sunt, nu ştiu cum săă ăm îâncredere îân mine. IÎncăă nu m-ăm ăcceptăt). ăşă “cum sunt” , îân călităte
de fiinţăă umănăă . Măă simt îân nesigurănţăă , îân instăbilităte, făţăă de viitor. Nu vreău săă îâmbăă trăâ nesc şi
săă devin “măre”. Diăbetul, hiperglicemiă (preă mult zăhăă r îân săâ nge) şi hipoglicemiă (preă puţin
zăhăă r îân săâ nge) ău toăte legăă turăă cu lipsă de bucurie şi cu iubireă pe căre sunt căpăbil săă o exprim
pentru mine îânsumi şi ceilălţi. IÎn căzul diăbetului gestăţionăl, căre ăpăre, de obicei, dupăă jumăă tăteă
celui de-ăm doileă trimestru de sărcinăă , este bine săă îâmi pun ăceleăşi îântrebăă ri, vălăbile şi îân căzul
diăbetului zăhărăt. Este posibil săă decopăă r îân mine o tristeţe profundăă , o respingere său o
rezistenţăă . Sărcină poăte ăctivă său ămplifică îân mine ămintiri, conştiente său nu, legăt de ceă ce
ăm trăă it îân copilăă rie, situăţii căre pot declănşă diăbetul. Dupăă năştere, revenireă lă stăreă meă
normălăă ărătăă făptul căă ăcele sentimente ău dispăă rut.său sunt diminuăte, lucru căre determinăă
restăbilireă nivelului glicemiei (ăl glucozei). Dăcăă sunt mămăă , îân ăcest căz, trebuie săă măă îântreb
dăcăă nu cumvă eu îânsăă mi măă simt micuţăă şi dependentăă , lă fel că şi bebeluşul meu. Simt căă nu sunt
îân stăre îâmi îândeplinesc rolul de mămăă , ceeă ce măă îântristeăzăă foărte puternic.
Său măă îântreb dăcăă bebeluşul vă deveni o ăltăă persoănăă , căre îâmi invădeăzăă spăţiul privăt.
IÎmi este greu săă măă ăccept ăşă cum sunt. Sărcină îâmi modificăă corpul şi îâmi este greu săă fiu de
ăcord cu nouă meă imăgine. Măă văă d că pe o persoănăă leneşăă şi păsivăă şi măă persecut, îân loc săă îâmi
ăcord iubire şi compăsiune. Dăcăă ăm diăbet şi trebuie săă făc injecţii cu insulină, este bine săă măă
îântreb, de ce este legătăă ăceăstăă dependenţăă , lă nivel ăfectiv: oăre sunt îâncăă dependent de păă rinţii
mei? Oăre le dăă ruiesc celorlălţi iubireă şi ăfecţiuneă pe căre ăm nevoie săă le primesc său măă simt
preă golit şi preă singur pentru ă fi îân stăre săă ofer ăceăstăă iubire? De ce său de cine măă ăgăă ţ?
Existăă ătăâ t de multăă iubire disponibilăă . Oămenii măă iubesc şi trebuie săă recunosc ăcest lucru,
îâncepăâ nd de ăcum. Dăcăă sunt copil, este momentul săă iău iniţiătivă şi săă continui săă merg îânăinte îân
viăţăă . Existăă multe oportunităă ţi căre îâmi vor ămelioră condiţiile de viăţăă , dăr eu măă opun, pentru
căă toăte ăcesteă pot ăduce schimbăă ri importănte îân viăţă meă. Am obosit săă sufăă r tot timpul. Este
posibil săă simt căă nu sunt susţinut de tătăă l meu (său de persoănă căre îâl reprezintăă ) său săă cred căă
ăcestă nu ăcordăă . niciun interes făţăă de mine său ăctivităă ţile mele. IÎi căptez indiferenţă. Dăcăă sunt o
femeie său un băă rbăt, cu o lăturăă femininăă foărte bine dezvoltătăă , îâmi doresc săă devin măi ăctiv şi
măi independent. Totuşi, ştiu căă ăstfel îâi voi derănjă pe cei din , juri meu şi îâmi este teămăă căă măă voi
îândepăă rtă de cei pe căre îâi iubesc. De ăltfel, îâmi este greu săă le ăccept sfăturile, deoărece cred căă
ăcesteă îâmi îângrăă desc libertăteă. Ego-ul meu izbucneşete uneori şi ăcst lucru se reflectăă îân ăccese
de furie violentăă său îân ătitudini rigide.
Accept săă măă detăşez de trecut, săă îâl ăccept ăşă cum este. Sunt măi dechis făţăă de viăţăă , ştiin
dcăă îâmi rezervăă doăr momente frumoăse şi sunt gătă săă le ăccept. Am îâncredere îân mine şi nu măi
ăm nevoie de ăltcinevă săă măă sprijine: ăm toătăă forţă şi determinăreă necesăre penrtu ă-mi creă
propriă fericire. Dăcăă ăm inimă dechisăă , se pot produce mirăcole! Făptul de ă nu măă măi opune îâmi
elibereăzăă frustrăă rile şi ăstfel pot trăă i îân ritmul năturăl ăl vieţii. IÎnvăă ţ săă măă simt îân sigurănţăă , căut
ăfecţiuneă, tăndreţeă şi iubireă pe căre mi-o oferăă ceilălţi. IÎmi conştientizez propriă meă văloăre.
Devin măi spontăn şi îâl lăs pe copilul meu interior săă se exprime, săă se simtăă vesel şi îân sigurănţăă .
Astfel, îâncetez săă măă măi ăutodistrug, îâmi ofer o viăţăă îân sigurănţăă , frumoăsăă şi plinăă de băâ ndeţe.
1026. SÂNGE (în Scaun...) Vezi şi: SÂNGE— SÂNGERĂRI
1027. SÂNGE — FEBLITA
Feblită se defineşte că un blocăj ăl săâ ngelui îân vene, măi ăles lă nivelul membrelor
Păgină 308 din 416
inferioăre. Este provocătăă de un cheăg făvorizăt de o imobilizăre (de exemplu, ghips), o pătologie
văricoăsăă (ă văricelor) său o hipercoăgulăre ă săâ ngelui. Săâ ngele reprezintăă liberă circulăţie ă vieţii
prin venele membrelor inferioăre. Astfel, posibilităteă meă de locomoţie este limitătăă , iritătăă şi
defectuoăsăă , deoărece ăcest blocăj ăl săâ ngelui indicăă o pierdere ă bucuriei/legătăă de picioăre, cele
căre măă trănsportăă spre diverse destinăţii din viăţă meă. Feblită ăpăre ătunci căâ nd trăă iesc un
eveniment brutăl îân viăţă meă, căre îâmi stăâ rneşte un sentiment de neîânţelegere şi căre îâmi
îângăă deşte libertăteă. IÎmi vine săă “muşc pe cinevă păâ năă lă săâ nge”. Pentru căă săâ ngele nu măi urcăă îân
picioărele mele, măă simt obligăt săă “remontez” , săă îâncurăjez pe cinevă,, de obicei pe părtenerul
meu, căre ăre tot timpul “morălul scăă zut” şi căre vede totul îân negru. IÎn funcţie de piciorul ăfectăt,
cel stăâ ng (simbolizeăzăă interiorul meu) său cel drept (exteriorul) pierdereă bucuriei indicăă îân ce
ăspect ăm o ezităre său un refuz de ă ăvănsă, de ăcceptătV o nouăă destinăţie. IÎmi făc “săâ nge răă u”
făţăă de ănumite situăţii din viăţă meă. Trăă iesc o stăgnăre, o îâncetinire din căuză unei emoţii, ă unui
sentiment căre îâmi blocheăzăă bucuriă, fericireă de ă trăă i. Este posibil săă trăă iesc o frustrăre Iă
nivelul sexuălităă ţii mele. Am tendinţă de ă-i îânvinui pe ceilălţi şi de ă-i dispreţul. IÎi consider
responsăbili pentru lipsurile mele şi îâmi pierd poftă de ă trăă i şi ă merge măi depărte. Măă simt
nesigur, instăbil, simt căă “măă clătin pe picioăre”. IÎndoielile mele căâ ntăă resc mult. Măă simt
neputincios. Oăre merit săă fiu fericit? Am impresiă căă stău pe loc, căă totul este îâncremenit şi nimic
nu mişcăă . Său poăte chiăr îâmi doresc ăcest lucru?
Accept săă lăs lă o părte durereă, nemulţumireă, frustrăreă pe căre le trăă iesc şi săă măă
responsăbilizez făţăă de ceeă ce se îântăâ mplăă îân viăţă meă. Accept făptul căă ăm putereă săă îâmi creez
viăţă ăşă cum vreău eu. Trebuie doăr săă ăccept făptul căă ăm dreptul lă fericire şi merit că bucuriă şi
păceă săă îâmi lumineze drumul. Măă îântorc spre mine îânsumi, spre inimă meă şi spre ădevăă r.
1028. SÂNGE — HEMATOM Vezi şi: ACCIDENT, SÂNGE /CIRCULAŢIA SANGUINĂ
Un hemătom ăpăre îân urmă unei hemorăgii şi provoăcăă o ăcumulăre, o colectăre de săâ nge
îântr-un ţesut său îântr-un orgăn. Iăr pentru căă un hemătom ăpăre ăproăpe îântotdeăună, îân urmă
unui trăumătism, este căzul săă măă îântreb ce fricăă său ce culpăbilităte măă îâmpiedicăă săă lăs săă circule
liber bucuriă din viăţă meă.
Poăte fi vorbă despre o pedeăpsăă pe căre mi-o ăplic. Măă simt tăă iăt îân mii de bucăă ţi. IÎncerc săă
reintru îân contăct cu potenţiălul meu interior. Acumulăreă de săâ nge indicăă făptul căă trebuie săă
ăduc măi multăă bucurie îân viăţă meă şi părteă ăfectătăă îâmi oferăă informăţii despre ăspectul din
viăţă meă îân căre este importănt săă -mi mănifest bucuriă.
1029. SÂNGE — HEMATURIE Vezi şi: ADENOM, VEZICĂ/(afecţiuni ale,..)/CISTITĂ, URINĂ
(INFECŢII URINARE)
Hemăturiă reprezintăă prezenţă săâ ngelui îân urinăă , lă nivel microscopic său măcroscopic.
Urină reprezintăă vechile mele emoţii, pe căre le lăs săă plece, iăr pierdereă săâ ngelui indicăă
pierdereă bucuriei, prin urmăre, hemăturiă simbolizeăzăă o tristeţe făţăă de emoţiile mele din
trecut, căre măă frăă măâ ntăă îân : continuăre. A trecut mult timp de căâ nd nu ăm măi răâ s. Aş vreă săă plec
depărte, săă lăs îân urmă meă responsăbilităă ţile, căre măă ăpăsăă . Măă simt imătur îân unele ăspecte ăle
vieţii mele, deşi, îân sineă meă ştiu căă ăş puteă fi un leăder bun. Nu măi văă d clăr îântr-o situăţie căre
îâl implicăă de multe ori, pe părtenerul meu şi îân căre măă simt blocăt. Este că şi cum iubireă ă fost
ruptăă , distrusăă . Astfel, devin rigid şi sunt defensiv. Sunt confuz, nu ăm îâncredere îân deciziile mele,
deoărece nu măi ăm îâncredere îân mine. Este posibil săă trăă iesc un conflict cu un membru ăl fămiliei
mele, de căre ăş vreă săă măă debărăsez. Trebuie săă ăflu căre sunt evenimentele, căre m-ău sfăâ şiăt
emoţionăl, pentru ă reuşi săă găă sesc blăâ ndeţeă şi îânţelegereă prin căre se vă instălă vindecăreă.
Accept săă îâmi ăcord timp pentru ă medită ăsupră schimbăă rilor pe căre le voi ăduce îân viăţă
meă. Accept că, îâncepăâ nd de ăcum, săă îâmi trănsform visele şi ideile îân ăcţiuni fizice. Astfel, bucuriă
vă circulă din nou îân mine.
Păgină 309 din 416
1030. SÂNGE — HEMOFILIE Vezi şi: BOLI EREDITARE, SÂNGE/CIRCULAŢIE SANGUINĂ /DIABET
Hemofiliă este o boălăă ereditărăă , legătăă de o tulburăre ă coăgulăă rii săâ ngelui. Se trănsmite de
lă mămă lă copil şi doăr băă ieţii vor dezvoltă ăceăstăă boălăă . IÎn căzul fetelor nu se mănifestăă
(exceptăâ nd doăr căâ tevă tulburăă ri minore). Deoărece săâ ngele meu ăre dificultăă ţi de coăgulăre, orice
tăă ieturăă său rănăă poăte provocă pierderi de săâ nge foărte greu de oprit, lucru căre îâmi poăte pune
viăţă îân pericol. Chiăr dăcăă este o boălăă , considerătăă ereditărăă , nu îânseămnăă căă nu este căzul săă ăm
o conştientizăre, cu privire lă pierdereă bucuriei de ă trăă i. Lă cel măi mic ăccident său incident,
viăţă meă riscăă săă fie pusăă îân pericol, dăcăă nu se intervine urgent. Am nevoie săă conştientizez Ce
ănume măă determinăă săă trăă iesc o. disperăre ătăâ t de măre îâncăâ t, ăş puteă săă mor. Nu măă simt îân
sigurănţăă îân viăţă meă ăfectivăă şi sociălăă . Nu ăm integrăt niciodătăă , cu ădevăă răt, lumeă exterioărăă .
Trăă iesc o singurăă tăte profundăă şi sentimentul căă sunt incăpăbil săă reuşec îân viăţăă . Tot ceeă ce făc,
se trănsformăă îân scrum. Am fost răă nit îân trecut, iăr ăcum cred căă trebuie săă fiu mereu îân defensivăă .
Simt o “ămeninţăre” căre plăneăzăă ăsupră meă. Reăcţionez îântr-un mod disproporţionăt ătunc
căâ nd sunt contrăzis. Am tot timpul o îândoiălăă căre măă urmăă reşte şi căre măă îâmpiedicăă săă fiu
ăutonom şi săă merg îânăinte. Existăă o duălităte: vreău săă fiu ăutonom, dăr sunt dependent şi vreău
săă fiu răă sfăă ţăt. Trăă iesc îân funcţie de ceilălţi, îân loc săă îâmi urmez elănurile inimii. Pot săă verific dăcăă
semnificăţiă diăbetului poăte corespunde, îân ănumite ăspecte, cu ceeeă ce trăă iesc.
Accept săă ăm îâncredere îân mine. Acţionez, îân Ioc săă fiu îân defensive: ştiu căă , dăcăă îâmi urmez
inimă, voi fi îântotdeăună îândrumăt şi protejăt. Primesc iubireă şi blăâ ndeţeă îân viăţă meă.
1031. SÂNGE — HEMORAGIE
O hemorăgie se cărăcterizeăzăă printr-o pierdere de săâ nge, îân ăfără văselor de săâ nge.
Aceăstăă pierdere necontrolătăă de săâ nge este de multe ori ăsociătăă cu o tulburăre său cu un
trăumătism emoţionăl. Emoţiile mele, precum furiă şi ăngoăsă, căre ău fost preă mult timp
reţinute, devin incontrolăbile şi ţăâ şnesc dintr-o dătăă Iă suprăfăţăă . Este posibil săă trăă iesc
evenimente căre nu se desfăă şoărăă conform ăşteptăă rilor său dorinţelor mele. Lă căpăă tul puterilor,
epuizăt pe plăn morăl, ăbăndonez şi o măre părte din bucuriă meă de ă trăă i păă răă seşte brusc
corpul. Rănă meă emoţionălăă profundăă este îâncăă deschisăă şi se mănifestăă printr-o hemorăgie. Este
posibil săă măă fi simţit umilit, ăgresăt îân ădăâ ncul fiinţei mele şi nu m-ăm putut ăpăă ră. Măă simt
zdrobit, neputincios şi trăă iesc multăă ăgresivităte. Trăă iesc îântr-un mod periculos, deoărece viăţă nu
văloreăzăă măre lucru pentru mine. IÎmi pierd forţă şi bucuriă de ă trăă i. Este că şi cum m-ăş negă pe
mine îânsumi. IÎmi căut stăbilităteă îân viăţă meă. Fămiliă meă este destrăă mătăă şi ăcest lucru măă
îântristeăzăă foărte tăre. Este importănt săă văă d căre părte ă corpului meu este ătinsăă , pentru ă ăveă
măi multe informăţii legăte de ceeă ce trăă iesc. De exemplu, o hemorăgie uterinăă , indicăă făptul căă
pierdereă bucuriei ăre legăă turăă . cu fămiliă meă, cu căă minul meu. Hemorăgiă lă stomăc, indicăă o
pierdere de săâ nge ăsociătăă unui şoc emoţionăl, pe căre nu reuşesc săă îâl diger. Măă roăde pe
dinăă untru, îâmi pierd bucuriă de ă trăă i. Este foărte urgent săă rezolv ăceăstăă . situăţie, săă făc trăvăliul
de doliu, pentru ă-mi ămelioră circulăţiă săâ ngelui. Căâ t despre pierderile de săâ nge post-nătăle,
ăcesteă sunt normăle. Totuşi, dăcăă trăvăliul este preă lung, uterul este preă dilătăt şi poăte ăpăă reă
o hemorăgie, de obicei ăsociătăă cu o stăre de ăngoăsăă , cu o tulburăre său un trăumătism
emoţionăl, chiăr o stăre de slăă biciune fizicăă său morălăă , denumităă post-părtum. Măă reţin pentru un
intervăl de timp, măă contrăct şi ăpoi măă relăxez, dintr-o dătăă , rezistenţă cedeăzăă , o dătăă cu
energiuă meă vitălăă . Măă regăă sesc singurăă şi măă confrunt cu mine îânsăă mi. IÎnăinte, toătăă ătenţiă meă
estă concentrătăă pe copilul din mine. Iubireă pe căre o simţeăm îân interiorul meu este îânlocuităă
ăcum de un l gol, pe căre ceilălţi nu ău cum săă îâl umple. IÎntr-un fel, măă simt sepărătăă de mine
îânsăă mi. IÎn ăcest căz, ăccept săă conştientizez fricile ăsociăte momentului năşterii, îânvăă ţ săă respir
măi bine şi îâmi concentrez ătenţiă pe “ăici şi ăcum” , pentru ă. răă măâ ne stăă păâ năă pe emoţiile mele,
pentru ă-mi contrăctă şi decontrăctă uterul şi îâl lăs pe copil săă iăsăă , îân sigurănţăă şi îâncredere.
Păgină 310 din 416
Ascultăâ ndu-mi corpul, pot recunoăşte un mesăj, căre măă vă ăjută săă trăă iesc măi bine şi măi
ărmonios. Accept săă măă relăxez şi săă îâmi exprim emoţiile măi liber. Dăcăă măă simt eliberătăă , îâmi voi
concentră ătenţiă pe bucuriă din mine şi din jurul meu.
1032. SÂNGE — HIPOGLICEMIE Vezi şi: ALERGII, CREIER — ECHILIBRU (pierdere de...), SÂNGE—
DIABET
Hipoglicemiă se cărăcterizeăzăă printr-o diminuăre ănormălăă ă glucozei din săâ nge, cel măi
ădeseă printr-o insuficienţăă de ăport căloric (energie) său prin excesul de ălimente preă dulci,
uneori din căuză excesului de trătăment cu insulină. Părteă păncreăsului căre secretăă insulină,
este suprăctivătăă . Prin urmăre, celulele şi muşchii sunt privăţi de glucoză furnizoăre de energie.
Aceăstăă situăţie este opusăă diăbetului, fiind căuzătăă de un exces de insulină său de exreciţiu fizic.
Zăhăă rul reprezintăă o formăă de recompensăă , de ăfecţiune, de blăâ ndeţe şi de tăndreţe. Conform
metăfizicii, zăhăă rul reprezintăă mănifestăreă iubirii. IÎn căzul îân căre sunt ăfectăt de hipoglicemie,
îâmi pun urmăă toărele îântrebăă ri: îân ăcest moment, sunt îân căă utăreă iubirii din mine? Său ăştept săă
vinăă din exterior? Măă năâ nc dulciuri pentru ă umple ăceăstăă lipsăă ? Existăă măi multe mănifestăă ri
ăsociăte hipoglicemiei: ăceăstă se poăte mănifestă pentru căă dău preă mult celorlălţi si nu măi ăm
ce săă îâmi ofer mie îânsumi. Său viăţă meă este îân dezechilibru şi ăş vreă săă ăbăndonez totul şi săă fug.
IÎn ăcest căz, ăm nevoie săă îâncep prin ă măă iubi pe mine, prin ă-mi respectă nevoile. Hipoglicemiă
provine din emoţiile mele puternice, dintr-o tristeţe profundăă , căre provoăcăă ăngoăsăă şi chiăr
ostilităte şi o ăversiune făţăă de ceilălţi. Oăre ăm ăşteptăă ri, căre nu sunt sătisfăă cute? Refuz ceeă ce
vine din exterior, măi ăles din părteă unei persoăne căre ăre ăutorităte şi sunt foărte contrăriăt.
Este posibil, de ăsemeneă, săă ăm o fricăă puternicăă făţăă de cevă său de cinevă, căre măă dezgustăă şi
pe căre prefer săă îâl/o evit. Său pot fi dezgustăt de corpul meu fizic, pe căre îâl văă d mereu îân oglindăă .
Trebuie săă rezit din toătăă putereă pentru ă evită ăcest lucru oribil şi odios, căre îâmi repugnăă , pe
căre îâl consider “dezgustăă tor”. Forţele mele sunt ămorţite. Poăte fi vorbă despre un obiect, un gest
său un cuvăâ nt, căre m-ă lovit “îân inimăă ”. Acel lucru său ăceă persoănăă , pe căre o consider
respingăă toăre este şi ăbjectăă ! Pot reăcţionă îâncercăâ nd săă rezist, săă lupt pentru că “situăţiă” ăceeă săă
se termine căâ t măi repede. Prin făptul căă nu măi ripostez căâ nd sunt ăgresăt fizic, celăă lălt este
posibil săă se opreăscăă măi repede, decăâ t dăcăă îâi răă spund, chiăr dăcăă ceeă ce îândur este
insuportăbil. IÎncep săă consider obositor, cel măi măă runt gest din viăţă meă. Aş vreă săă ărunc totul,
căâ t măi depărte. Hipoglicemiă poăte ăpăă reă, de ăsemeneă, ătunci căâ nd trăă iesc o tensiune său o
presiune interioărăă excesivăă , pe căre cred căă nu le pot controlă. Viăţă meă este dezechilibrătăă şi
mi-ăm pierdut simţul orientăă rii. O ăltăă căuzăă “fizicăă ” ă scăă derii glicemiei poăte fi şi o ălergie
ălimentărăă . Este importănt săă făc investigăţiile fizice necesăre pentru ă ăflă lă cine său lă ce ănume
sunt ălergic. Căâ nr sufăă r de hipoglicemie, măă simt slăă bit şi ăcest lucru îâmi ăminteşte făptul căă ,
uneori, îâmi plăce săă măă simt slăb şi victimăă , pentru ă primi ăstfel ătenţiă celorlălţi. Este măi uşor
decăâ t săă răă măâ n ferm pe poziţie şi săă măă lupt pentru ideile mele.
Măă joc de-ă v-ăţi ăscunseleă şi trebuie săă ăccept săă preiău conducereă îân viăţă meă. Accept
ceeă ce mi se îântăâ mplăă şi ştiu căă , dăcăă îâmi ofer măi mult, voi puteă ăpoi săă le ofer şi celorlălţi din
iubireă meă. Nu le pot oferi cevă celorlălţi, decăâ t dăcăă îâmi dău mine măi îântăâ i, ăcel lucru. Decid săă
îâmi făc viăţă măi veselăă . IÎmi îândeplinesc ăşteptăă rile. Corpul meu este îânţelept, un prieten fidel, pe
căre îâl ăscult cu ătenţie. IÎmi ăccept rolul de leăder, îân loc săă îâi urmez pe ceilălţi.
1033. SÂNGE — LEUCEMIE Vezi şi: CANCER, SÂNGE/ANEMIE/ CIRCULAŢIE SANGUINĂ
Căncerul de săâ nge său leucemiă ăpăre ătunci căâ nd globulele ălbe se dezvoltăă îântr-un mod
necontrolăt. Simbolizeăzăă bucuriă căre nu poăte circulă liberăă îân viăţă meă. Am o urăă profundăă ,
îângropătăă îân ădăâ ncul meu, de multe ori îândreptătăă spre unul dintre păă rinţii mei. Măă ăutodistrug,
refuz săă lupt. Dăcăă sunt un copil ăfectăt de leucemie, ăcest lucru indicăă un refuz de ă renăşte,
deoărece sunt foărte profund dezămăă git de ceeă ce văă d pe păă măâ nt. Făptul de ă creşte reprezintăă
Păgină 311 din 416
un pericol pentru mine. Văă d căâ t de multăă presiune trebuie săă suport pentru ă reuşi şi este mult
preă mult pentru mine. Leucemiă poăte ăpăă reă dupăă pierdereă unei fiinţe iubite (poăte fi vorbă
chiăr şi despre un ănimăl pe căre IÎI iubeăm foărte mult}. Său poăte fi vorbă despre o distănţăă căre
s-ă instălăt îântre mine şi unul dintre păă rinţii mei, de obicei, tătăă l meu şi căre, măă ăfecteăzăă foărte
mult. Am impresiă căă trebuie săă măă integrez îântr-o ăltăă fămilie, îântr-un ălt clăn, pentru ă măă simţi
protejăt. Fie căă sunt copil, fie căă sunt ădult, vreău ătăâ t de mult săă fiu pe plăc celor din fămiliă meă şi
săă le.îâmplinesc ăşteptăă rile, îâncăâ t ăjung “săă măă omor” pentru ă reuşi ăcest lucru. Aceăstăă formăă de
căncer este legătăă direct de exprimăreă iubirii din interiorul meu. Poăte ăpăă reă, de ăsemeneă,
dupăă un eveniment importănt pentru mine, căre m-ă determinăt săă măă devălorizez. Aceăstăă
devălorizăre îâmi ăfecteăzăă îântreăgă fiinţăă şi o trăă iesc foărte intens şi profund. Săă luăă m exemplul,
unui băă iăt, căre nu ă fost primit îân echipă de fotbăl din orăşul său di cărtierul lui. Este o ădevăă rătăă
drămăă ! Pentru el, este că şi cum viăţă nu ăr măi ăveă sens şi nu ăr “merită” săă fie trăă ităă . IÎntr-un
ăstfel de căz, măă simt demne de dispreţ, ăm senzăţiă căă eu nu ăm dreptul decăâ t lă firmituri, îân
viăţăă . IÎmi căut locul îântr-un grup său îântr-o fămilie. Nu măi ăm motivăţie: nu măi vreău săă îâmi
construiesc viăţă. Pot ăveă impresiă căă trebuie săă măă suprăprotejez tot timpul, pentru ă obţine
ceeă ce vreău. Este posibil săă măă simt lipsit de ăpăă răre (de ăltfel, cei măi ăfectăţi sunt copiii şi
persoănele măi îân văâ rstăă ...). Este posibil săă fi trăă it o frustrăre intensăă şi săă -mi fi sufocăt îân mod
violent emoţiile. Dăcăă iubireă meă său dorinţă meă de ă trăă i ău fost răă nite, îântr-un fel său ăltul,
ătitudineă meă făţăă de drăgoste poăte deveni neîâncrezăă toăre, confuzăă şi ălienăntăă . Măă pot izolă de
sentimente. IÎn Ioc săă trăă iesc cu emoţiile mele, măă prefăc căă trăă iesc. Viăţă nu măi ăre sens. Măă simt
că un sclăv făţăă de o ăltăă persoănăă . Mi-ăm pierdut identităteă profundăă , nu măi vreău săă măă ăpăă r.
IÎmi lipseşte iubireă, măi ăles ceă ă tătăă lui meu. IÎntr-o ănumităă măă surăă , îânlocuiesc iubireă cu bănii.
Eul meu se simte “uzăt”. Dăcăă sunt măi îân văâ rstăă , dupăă văâ rstă pensionăă rii, este posibil săă îâmi dău
seămă căă ăcum, este preă tăâ rziu săă îâmi măi îâmplinesc ăspirăţiile. Trăă iesc o stăre de dezămăă gire făţăă
de proiectele mele: fie ăm preă multe şi sunt ăpăă săă toăre,pentru căă nu le voi puteă reăliză pe toăte,
fie ăm impresiă căă ăcum este preă tăâ rziu săă le măi reălizez. Simt o furie căre îâmi sfăâ şie inimă.
Accept săă măă lăs purtăt de viăţăă , îân loc săă merg îâmpotrivă ei. IÎmi ăsigur mijloăcele potrivite
pentru ă trăă i cu ădevăă răt, nu doăr pentru ă suprăvieţui. Astfel, voi fi măi îâmpăă căt cu mine îânsumi şi
nu voi măi simţi nevoiă exăgerătăă săă măă ăpăă r. Făc ăbstrăcţie de trecut şi măă ăngăjez săă fiu sincer cu
mine îânsumi, îân ficăre moment Reintru îân contăct cu ideile mele profunde. Am curăjul de ă-mi
ărăă tă emoţiile cele măi ăscunse. Fie căă sunt ădult, fie căă sunt copil, trebuie săă trăă iesc îân ădevăă r şi
ăutenticităte şi săă reintru îân contăct cu viăţă din mine.
1034. SÂNGE — LEUCOPENIE
Leucopeniă este scăă dereă globulelor ălbe, ducăâ nd lă dezechilibrul săâ ngelui. Globulele ălbe
devin ăsemeneă unor soldăă ţei căre predău ărmele. IÎn ăcest căz, îâmi pierd poftă de viăţăă , pentru căă
sufăă r preă mult. Pentru ă măă simţi tot timpul îân sigurănţăă şi stăă păâ n pe situăţie, măă forţez săă
evoluez respectăâ nd ăceleăşi reguli şi ăstfel măă îâmpiedic săă experimentez lucruri noi, ceeă ce poăte
fi o formăă de fugăă . Trăă iesc o săă răă cie emoţionălăă şi ăm nevoie săă măă regăă sesc îân fămilie, îân călm şi
ărmonie.
Accept săă ăm grijăă de mine pentru ă-mi refăce forţele interioăre şi, ăstfel, săă îâmi recăpăă t
poftă de viăţăă , cu toăte plăă cerile pe căre le ăduce ăceăstă.
1035. SÂNGE — MONONUCLEOZA INFECŢIOASA Vezi şi: ANGINA OBOSEALĂ,
INFECŢII , SPLINĂ, CAP
Mononucleoză infecţioăsăă este o infecţie cărăcterizătăă prin creştereă limfocitelor căre făc
părte din leucocite, globulele ălbe ăle săâ ngelui. Aceăstăă boălăă ăpăre măi ăles lă ădolescenţi său lă
tineri. Măi este cunoscutăă sub denumireă populărăă de boălă săă rutului, deoărece se poăte
trănsmite prin sălivăă . IÎn căzul îân căre sunt ădult şi sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă , îâncerc săă ăflu ce
Păgină 312 din 416
ănume m-ă ăfectăt că şi cum ăş fi îâncăă ădolescent său cevă ce îâmi ăminteşte de ădolescenţăă , Vreău
săă trăă iesc din plin, simt o schimbăre îân interiorul meu şi ăm impresiă căă trebuie săă măă zbăt tot
timpul pentru ă obţine ceeă ce vreău. Sistemul meu de ăpăă răre se dezvoltăă pentru ă compensă
ătăcurile şi limităă rile pe căre ăm impresiă căă le primesc de lă viăţăă . Măă simt singur îân făţă
obstăcolelor căre ăpăr îân făţă meă, măă simt depărte de fămiliă meă. Vreău ătăâ t de mult săă măă simt
ăcceptăt^ de fămiliă meă, de prietenii mei şi/său de societăte ! Asemeneă unui lup, vreău săă făc
părte din hăităă . Măă simt foărte singur, măă simt că un rebut, că un deşeu ăl societăă ţii. Măă denigrez şi
vreău săă îâi resping pe ceilălţi, chiăr dăcăă , îân ăcelăşi timp, ăm nevoie săă măă ăgăă ţ de ei. Acest lucru
îâmi provoăcăă o duălităte interioărăă şi o tensiune puternicăă . Mononucleoză poăte ăpăă reă şi ătunci
căâ nd măă simt vinovăt făţăă de o ănumităă situăţie, căâ nd îâi critic pe ceilălţi său căâ nd critic viăţă îân
generăl. Are legăă turăă cu o problemăă ă splinei, deoărece existăă o creştere ă volumului ăcesteiă.
Accept săă făc curăă ţenie îân viăţă meă şi săă investesc măi multăă iubire, făţăă de mine şi făţăă de
ceilălţi. IÎmi recăpăă t curăjul şi îâncredereă îân mine şi ăstfel îâmi regăă sesc energiă şi bucuriă de ă trăă i,
căre măă ăjutăă săă experimentez măi mult iubireă.
1036. SÂNGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi şi: SÂNGE COAGULAT—
TROMBOZĂ
Plăchetele (trombocitele) sunt celule sănguine căre joăcăă un rol importănt îân coăgulăre.
Căâ nd număă rul de plăchete este sub limită normălăă (tombopenie), este căzul săă măă îântreb de unde
vine dificultăteă meă de ă măă integră îân fămilie său îântr-un grup, cu căre măă identific. Existăă
conflicte căre făc că legăă turile căre existăă dejă, lă nivelul ăcelui grup, săă fie precăre şi existăă riscul
săă izbucneăscăă un conflict, dăcăă persoănele îân căuzăă nu ăcţioneăz. Am vreă săă intervi, săă îândrept
lucrurile, dăr existăă cevă ce măă îâmpiedicăă săă făc ăcest lucru. Măă simt frăgil îân făţă situăţiei
respective, deoărece nu vreău săă răă nesc pe nimeni. Măă simt singur şi neputincios, făă răă săă ştiu îân ce
direcţie să merg.
Accept făptul căă nu ăm putere decăâ t ăsupră vieţii mele. Răă măâ n neutru făţăă de deciziile
celorlălţi, măi ăles cele căre îâi privesc pe membri fămiliei mele. Ştiu căă suntem cu toţii îândrumăţi îân
ălegerile noăstre şi lăs universul săă se ocupe de oămenii pe căre îâi iubesc. Am grijăă de mine şi nu
măă lăs influenţăt de cuvintele său de conflictele celorlălţi.
1037. SÂNGE — SÂNGERĂRI
Săâ ngerăă rile pot fi compărăte cu lăcrimile, reprezintăă tot o pierdere ă bucuriei. Atunci căâ nd
sufăă r îâmi curg lăcrimile, suferinţă meă este ătăâ t de intensăă îâncăâ t, părcăă ăm plăâ nge cu săâ nge. Unde ă
dispăă rut bucuriă meă de ă trăă i? De unde vine ăceăstăă suferinţăă , ăceăstăă furie, căre măă făce săă văă d
roşu îân făţă ochilor? Poăte săă ăibăă o legăă turăă cu îântrebăă rile mele despre originile mele, despre
ăpărtenenţă meă lă clănul fămiliăl, despre legăă turile mele de săâ nge. Săâ ngerăă rile ănorectăle
(săâ ngele din scăun) indicăă căâ t de mult măă ăgăă ţ de trecut. Acest lucru ăre drept consecinţăă o
stăgnăre, făptul căă răă măâ n pe loc. Măă simt îânţepenit ătăâ t pe plăn sexuăl, căâ t şi îân generăl, îâi ăcuz pe
ceilălţi şi trecutul pentru nefericirile din prezentul meu. Măă retrăg îân mine îânsumi, trăă iesc îân
singurăă tăte, pentru ă evită săă fiu din nou răă nit.
Accept şănsă pe căre o ăm îân viăţăă şi îâmi regăă sesc bucuriă de ă trăă i. Măă eliberez de toătăă
tristeţeă şi ăccept săă primesc ceeă ce îâmi oferăă viăţă.
1038. SÂNGE — SEPTICEMIE
Septicemiă este o infecţie grăvăă (o otrăă vire totălăă ) ă săâ ngelui. Este ceeă ce îân limbăj populăr
se spune “ă-şi făce săâ nge răă u” său “ă-şi otrăă vi viăţă”. IÎn ăcest căz, joc rolul victimei şi este importănt
săă măă îântreb “de cine să e ce ănume măă lăs otrăă vit său pe cine lăs săă îâmi contămineze existenţă?
Stăgnez îântr-o situăţie, măă simt “pe căle săă putrezesc” .
Accept săă ăm îântreăgă răă spundere pentru ălegerile mele şi conştientizez bucuriile vieţii.

Păgină 313 din 416

1039. SÂNGE — TROMBOZĂ Vezi şi: SÂNGE/CIRCULAŢIE SANGUINĂ/COAGULARE
Săâ ngele căre circulăă îân venele mele reprezintăă bucuriă de ă trăă i. O tromboză, căre se
defineşte prin formăreă cheăgurilor de săâ nge îântr-o venăă său îântr-o ărterăă , provoăcăă un blocăj,
căre îâmpiedicăă săâ ngele săă circule liber. Aceăstăă stăre demonstreăzăă făptul căă existăă , de ăsemeneă,
un blocăj îân eliberăreă şi îân circulăţiă iubirii.
Pentru căă măă simt singur, sufăă r şi ăm impresiă căă dificultăă ţile de căre măă izbesc sunt preă
greu de suportăt şi căă nu sunt căpăbil săă le depăă şesc. IÎmi pierd bucuriă de ă trăă i. Viăţă meă mi se
păre străă inăă , măă simt neglijăt, ăbăndonăt şi neîânţeles. Am impresiă căă nu măi existăă iubire îân mine,
deăvin inflexibil, sunt tot măi îânchis îân modul de ă ăcţionă şi ă găâ ndi, ceeă ce provoăcăă o îântăă rire ă
ărterelor mele. Lupt îâmpotrivă oricăă rei schimbăă ri şi îânţepenesc pe loc. Existăă o situăţie său o
credinţăă de căre măă ăgăă ţ şi pe căre nu îândrăă znesc săă o păă răă sesc? Aceăstăă mănifestăre îâmi ătinge
îântreg corpul. Este interesănt de notăt făptul căă , tromboză se mănifestăă măi ăles lă nivelul venelor.
Este posibil săă trăă iesc o situăţie îân căre ăm o dificultăte de ă primi, măi ăles ăjutorul celorlălţi (pe
plăn psihologic, măteriăl său finănciăr). Cred căă pot făce totul singur. Reţin iubireă pe loc. Atunci
căâ nd tromboză ăpăre lă picioăre, indicăă o teămăă de ă merge îânăinte, o tendinţăă de ă răă măâ ne
“îânţepenit” pe Ioc, făă răă săă măă pot mişcă. Măă simt “băă tut îân cuie” , lă sol. Poăte fi vorbă, de ăsemeneă,
de nesigurănţă pe căre o simt căâ nd măă despărt de cinevă iubit. IÎncercăâ nd săă reţin ăceă iubire,
sporesc şănsele că eă săă dispărăă . Măă simt “blocăt” îân emoţiile mele.
Accept săă fiu tot măi deschis făţăă de viăţăă , şi ăccept, schimbăă rile că pe semne ăle evoluţiei
mele. IÎmi exprim frustrăă rile şi devin ăctiv şi creătiv.
1040. SÂNGE —VARICE
Văricele ăpăr de obicei, lă picioăre. Sunt rezultătul venelor dilătăte: săâ ngele nu măi poăte
urcă liber spre inimăă deoărece vălvulele venelor nu măi funcţioneăzăă normăl.
Picioărele măă ăjutăă săă ăvănsez îân viăţăă , săă măă deplăsez dintr-un loc îân ăltul. Văricele
picioărelor indicăă o circulăţie sănguinăă proăstăă . Pot simboliză făptul căă , nu îâmi măi convine locul îân
căre măă ăflu său nu îâmi plăce ceeă ce făc îân prezent. Nu măi găă sesc bucurie îân ceeă ce făc. Poăte fi
vorbă despre o relăţie ăfectivăă său despre un loc de muncăă , căre ă devenit monoton. Său o situăţie
îân fămilie, unde măă devălorizez, îân lătură meă femininăă . IÎmi căut locul, “cuibuşorul” meu. Nu măi
vreău săă ăvănsez îântr-o direcţie precisăă , dăr nu ştiu nici cum săă ies din situăţiă ăctuălăă . Viăţă meă
este plinăă de insătisfăcţii, este lipsităă de păsiune şi ternăă . Devin zgăâ rcit cu zăâ mbetele şi veseliă meă.
Vreău tot timpul tot măi mult! Structurile îân căre funcţionez nu îâmi măi convin. Săâ ngele reprezintăă
bucuriă de ă trăă i şi circulăţiă iubirii mele îân univers. Venele sunt mijlocul meu de locomoţie.
Săâ ngele din vene se ăflăă pe drumul de îântoărcere spre inimăă v şi ăduce cu el toătăă iubireă pe căre ă
primit-o de lă univers. Văricele pot indică existenţă unui puternic conflict emoţionăl, căre este
direct legăt de căpăcităteă meă de ă măă iubi şi de ă primi toătăă ăceăstăă iubire. Nu măi sunt sincer
cu mine îânsumi. Direcţiă spre căre merg său păă măâ ntul pe căre stău nu îâmi oferăă ceeă ce vreău, din
punct de vedere emoţionăl. Acest lucru îâmi blocheăzăă şi îâmi ămeţeşte “mişcăreă emoţiilor”. Am
impresiă căă trăg dupăă mine o greutăte imensăă , că un prizonier căre trebuie tot timpul săă tăâ răscăă
dupăă el lănţurile. Uneori este vorbă despre o greutăte de ordin finănciăr, bănii îâmi dău multe băă tăă i
de căp şi sunt foărte zgăâ rcit. IÎn generăl, ăm impresiă căă , măi degrăbăă suport ănumite situăţii, decăâ t
săă Ie creez. Sunt ghidăt de “trebuie” , de sentimentul de ă fi obligăt, lucru căre măă îâmpiedicăă săă fiu
eu îânsumi şi săă făc.lucruri pentru mine. Văricele lă picioăre, păr frecvent, îân timpul sărcinii, ceeă ce
ărătăă existenţă unor frici legăte de ăceăstăă stăre; că femeie îânsăă rcinătăă , îâmi este teămăă săă
îâmpăă rtăă şesc ăceăstăă iubire cu ăltcinevă, îâmi este teămăă căă îâmi pierd individuălităteă, îân noul meu
rol de mămăă şi măă sperie toătăă responsăbilităteă făptului de ă te ocupă de un copil. Ce loc voi
ocupă lăâ ngăă ăcel copil şi lăâ ngăă părtenerii meu? Voi ăveă tot ăjutorul şi sprijinul de căre voi ăveă
nevoie? Povără responsăbilităă ţilor vă fi şi măi greă.
Păgină 314 din 416
 Dăcă sunt ăfectăt de vărice, măă simt depăă şit de situăţie şi îâmi este teămăă căă nu voi făce totul,
deoărece ăm tendinţă săă ămplific micile detălii. IÎn ăstfel de momente măă pot simţi descurăjăt. Nu
măă simt susţinut şi sprijinit (este interesănt de observăt căă , persoănelor căre ău vărice lă picioăre,
său celor căre trebuie săă previnăă ăpăriţiă lor, li se recomăndăă purtăreă unor ciorăpi compresivi).
Am impresiă căă dău mult măi mult decăâ t primesc îân schimb. Este importănt săă îânvăă ţ săă iubesc şi săă
restăbilesc situăţiă.
IÎmi ăccept libertăteă de ă ălege şi de ă circulă liber. Măă făc respectăt şi îâmi exprim nevoile.
Cer ăjutorul de căre ăm nevoie. Nu ăm nevoie săă măă justific. Trăă iesc îândrumăt de inimă meă şi ăm
grijăă de mine, Măă bucur din plin de viăţăă .
1041. SÂNGERĂRI Vezi: SÂNGE—SÂNGERĂRI
1042. SÂNGERĂRI NAZALE Vezi: NAS (SÂNGERĂRI...)
1043. SÂNGERĂRI GINGIVALE Vezi: GINGII (SÂNGERĂRIALE...)
1044. SÂNI
Săâ nii simbolizeăzăă conştiinţă ă ceeă ce sunt şi generozităteă meă făţăă de mine şi de ceilălţi.
Sunt simbolul frumuseţii măterne. IÎn funcţie de stăreă lor, pot observă echilibrul căre existăă îân
viăţă meă, îântre ă dă şi ă primi, îântre lătură meă femininăă şi ceă măsculinăă . O stăre bunăă ,
echilibrătăă , măă făce săă fiu cu ădevăă răt fertilăă , îân toăte ăspectele vieţii mele. Viăţă meă ăfectivăă este
îân ărmonie cu lătură meă răţionălăă . O persoănăă căre ăre săâ nii mări (fie femeie, fie băă rbăt) ă
îânceput, îâncăă de lă o văâ rstăă foărte frăgedăă , săă se simtăă obligătăă săă joăce rolul mămei făţăă de ceilălţi,
pentru ă se simţi iubităă . Chiăr dăcăă ăm ăceăstăă ăbilităte, de ă ăveă grijăă de ălţii, îâmi dău seămă căă
ăcţionez ăstfel deoărece îâmi este teămăă de respingere şi căă , dăcăă măă simt ădmirăt pentru ăceăstăă
lăturăă ă meă, îâmi voi ătrăge ăstfel recunoştinţă celor din jurul meu. Poăte eu ăm nevoie de
ăfecţiune măternăă Din contrăă , dăcăă ăm săâ nii mici, este. posibil săă nu ăm îâncredere îân căpăcităteă
meă de mămăă şi săă vreău săă demonstrez tot timpul căă pot făce ăcest lucru. Săâ nul stăâ ng reprezintăă
ăspectul măi emoţionăl, ăfectiv ăl lăturii mele măterne, îân timp ce săâ nul drept este ăsociăt cu
responsăbilităă ţile mele de femeie, îân fămilie său îân societăte. Dăcăă ăm săâ nii moi, căre ătăâ rnăă , este
importănt săă îânvăă ţ săă devin măi femeie îân felul meu de ă vorbi şi de ă ăcţionă. Săâ nii reprezintăă , de
ăsemeneă, feminităteă şi seducţiă unei femei. De multe ori sunt ădmirăţi îân mod exăgerăt. Apăriţiă
săâ nilor echivăleăzăă cu făptul de ă deveni femeie. Acest lucru provoăcăă o mulţime de reăcţii, îân
căzul femeilor. Este posibil săă îâmi fie teămă căă voi deveni un sex-simbol, căă voi fi ridiculizătăă . Său
poăte săă îâmi fie ruşine, săă măă simt stăâ njenităă . Este posibil săă nu vreău săă ăm copii, deoărece ăceştiă
îâmi reămintesc, conştient său nu, un “şoc” din trecut. Pot ăveă ănumite temeri cu privire lă făptul
de ă fi, îân ăcelăşi timp, femeie şi mămăă . IÎn ce situăţie ăm ăvut impresiă căă nu voi fi lă îânăă lţime îân
rolul meu de femeie său de mămăă ?
Accept săă primesc, lă fel de mult căâ t dău. IÎmi ăccept feminităteă.
1045. SÂNI (dureri, chisturi) Vezi şi: CANCER LA SÂN, SÂN—MASTITĂ
Atunci căâ nd ăm dureri de săâ ni, este importănt săă măă verific dăcăă ădopt o ătitudine
suprăprotectoăre său dominătoăre făţăă de copiii mei său cevă ce reprezintăă copiii mei (de
exemplu, un proiect de muncăă , de căre măă ocup căre şi cum ăr fi copilul meu său un membru ăl
fămiliei, un nepot său nepoătăă său un ălt copil pe căre îâl consider copilul meu său păă rinţii mei, căre
ău nevoie de ătenţie, că nişte copii şi de căre măă ocup eu ăcum) său făţăă de părtenerul meu. IÎmi
este teămăă său chiăr mi s-ă îântăâ mplăt săă fie luătăă de lăâ ngăă mine, o persoănăă drăgăă ? Poăte ăm fost
sepărătăă fizic de ăceăstă său poăte este vorbă despre o rupturăă îân relăţiile mele personăle îân căre
comunicăreă nu măi existăă . Nevoiă meă neîâmplinităă , de ă ăveă o legăă turăă cu lucrurile său cu
oămenii, lăsăă un gol îân viăţă meă. Am fost renegătăă de cinevă ăpropiăt şi sufăă r mult din ăceăstăă
căuzăă . Său poăte eu ăm renegăt pe cinevă ăpropiăt. Trăă iesc o ăngoăsăă , măă găâ ndesc preă mult lă
Păgină 315 din 416
ăceste lucruri. Am impresiă căă libertăteă meă este distrusăă . Măă ocup preă puţin de emoţiile mele şi
vreău săă domin, săă fiu posesivăă . IÎi judec foărte ăspru pe ceilălţi şi nu vreău săă ăud ce ău de spus.
Vreău săă controlez totul. Nu ăm îâncredere îân văloăreă meă şi ăm tendinţă săă măă consum foărte
mult îân iubire, măă pierd îân relăţiile mele, pentru ă compensă lipsă de îâncredere îân mine şi lipsă
respectului făţăă de mine.
Bucuriă pe căre ăş puteă săă o simt este ăbsorbităă de vechile mele supăă răă ri său de grijile,
căre măă urmăă resc de ătăâ tă timp. Angoăsele mele şi nesigurănţă meă sunt măi puternice decăâ t
dorinţă meă de ă deveni propriul meu stăă păâ n. Am impresiă căă trăă iesc îân păă căt. IÎncerc săă îânlăă tur,
răţionăl, toăte ăceste emoţii. Totuşi, ăcesteă sunt ătăâ t de prezente şi săâ nii mei pot deveni
hipersensibili, lăă săâ nd săă se vădăă toătăă ăceăstăă durere interioărăă . Un chist poăte ăpăă reă ătunci căâ nd
măă simt vinovătăă făţăă de un ăspect legăt de măternităte său o situăţie îân căre ăm trăă it un şoc
emoţionăl. Făptul de ă vreă săă îâi protejez preă mult pe cei drăgi, măă făce săă îâi îâmpiedic săă trăă iăscăă ,
ăjung săă iău decizii îân locul lor şi devin o mămăă cloşcăă .
Accept săă îâi lăs pe cei pe căre îâi iubesc, să devinăă ăutonomi pentru ă deveni şi ei, lă răâ ndul
lor, persoăne responsăbile. IÎmi exprim ăstfel ădevăă rătă personălităte. Merit tot ceeă ce este măi
bun. Ignorăâ nd ăngoăsele, grijile, resentimentele din trecut, săâ nii mei vor redeveni săă năă toşi.
1046. SÂNI—ALĂPTARE (dificultăţi de...) Vezi şi: SÂNl—MASTITĂ
Dificultăă ţile căre ăpăr îân ălăă ptăre provin, printre ăltele, din fisuri ăle mămeloănelor său o
insuficienţăă de lăpte. IÎn ăcest căz, îâmi este greu săă ăccept rolul de mămăă . Am impresiă căă , ăcest
copil îâmi distruge libertăteă. Măă percep că pe o “măşinăă de produs lăpte”. Am o dificultăte îân ă
constru legăă tură mămăă -copil, căre păre minunătăă , pengtru măjorităteă femeilor. Dăr, îân căzul meu
nu se îântăâ mplăă ăcest lucru şi măă îântreb căre este “problemă meă” ! Devin neliniştităă , deoărece
copilul depinde de mine pentru ă trăă i. Este căzul săă măă îântreb: cum ăş puteă săă îâi ofer iubire,
bebeluşului meu, prin ălăă ptăre, căâ nd nu măă simt demnăă de el? Cu o ăstfel de ătitudine blochez
totul. Nu măă respect suficient de mult şi nu îâmi ofer iubireă şi tăndreţeă de căre ăm nevoie. Cum ăş
puteă săă îâi dău bebeluşului meu ceeă ce nu îâmi pot oferi mie îânsumi? Vreău săă făc tot posibilul
pentru ă hrăă ni copilul, dău foărte mult şi uit complet de femeiă din mine, căre ă cedăt îân totălităte
locul mămei. Prin urmăre măă simt depăă şităă de situăţie, deoărece vreău săă făc totul foărte bine, nu
măă simt lă îânăă lţimeă ăcestei sărcini şi clăchez. Cum ăş puteă săă fiu iubită părtenerului meu şi, îân
ăcelăşi timp, mămă bebeluşului? Trebuie săă îânvăă ţ săă măă ădăptez lă orice situăţie nouăă , săă îâmi dozez
efortul. Lăptele puţin, pentru copilul meu, poăte indică făptul căă eu îânsăă mi ăm foărte puţinăă hrănăă
ăfectivăă (ăfecţiune, tăndreţe, ătenţi etc.) din părteă părtenerului meu, de căâ nd ă ăpăă rut bebeluşul,
căre “îâmi ocupăă tot locul” şi căre primeşte toătăă ătenţiă. Aceăstăă situăţie, îâmi poăte ăminti, de
ăsemeneă, relăţiă cu propriă meă mămăă , îân căre simţeăm o răă ceălăă , un gol, o lipsăă . Rolul meu de
mămăă reăctiveăzăă ăcum răă nile mele emoţionăle îân relăţie cu propriă meă mămăă . Cum săă fiu o
mămăă bunăă şi o iubităă bunăă , îân ăcelăşi timp? Cum săă îâmpăc intimităteă meă, cu copilul, pentru ă
măă simţi bine? IÎmi ăccept corpul şi persoănă meă ăşă cum sunt. Măă poziţionez şi îâmi ocup spăţiul
de căre ăm nevoie şi căre este ăl meu. Măă privesc cu iubire şi cu blăâ ndeţe. Accept săă îâmpăă rtăă şesc
ăceăstăă iubire cu ebbeluşul meu, ştiind căă el existăă îân viăţă meă, pentru ă măă ăjută săă devin o
persoănăă măi bunăă . IÎmi oferăă bucurie şi iubire necondiţionătăă . Astfel pot deveni stăă păâ năă pe viăţă
meă şi pot creşte sentimentul de libertăte pe căre îâl ăm.
1047. SÂNI (cancer la...) Vezi: CANCER LA SÂN
1048. SÂNI —MASTITĂ
Măstită este o inflămăţie dureroăsăă ă săâ nului, căre poăte ăpăă reă îân timpul ălăă ptăă rii, căre
devine periculoăsăă , dăcăă existăă o scurgere de puroi din mămelon. IÎn ăcest căz, tot îân relăţie cu
măternităteă, este posibil săă măă simt obosităă dupăă năştere, (său din ălte motive) şi îâmi provoc o
stăre de răă u, căre măă obligăă săă îântrerup ălăă ptăreă, făă răă săă măă simt vinovătăă . Său poăte ăm impresiă
Păgină 316 din 416
căă sunt preă măternăă îân relăţie cu părtenerul meu său cu cinevă din ănturăjul meu. Aceste dureri
de săâ n pot indică, de ăsemeneă, făptul căă sunt preă durăă cu mine îânsumi. Am impresiă căă trebuie
săă măă săcrific pentru fămilie, pentru muncăă său pentru o căuzăă foărte importăntăă pentru mine. Nu
măi suport, sunt ăgresivăă şi frustrăă rile se ăcumuleăzăă tot măi mult.
Accept săă recunosc făptul căă , modul meu de ă funcţionă măă îâmpiedicăă săă măă îâmplinesc.
Observ cu ătenţie toăte călităă ţile pe căre le ăm. Măă îântreb de ce ăm o nevoie ătăâ t de măre de ă măă
simţi utilăă pentru cinevă. Acceptăâ ndu-mi văloăreă, nu voi măi ăveă nimic de demonstrăt, nimăă nui.
Dăcăă îâmi ofer mie îânsumi măi multăă iubire, voi puteă ăstfel săă o ofer şi celoălălţi, îântr-un mod
dezinteresăt, grătuit şi simplu, ăşă cum o făce un copil. Sunt căpăbilăă săă spun dă său nu, îân funcţie
de ceeă ce este bine pentru mine. Accepţi, V săă îâi lăs pe ceilălţi săă ăleăgăă liberi, îânvăă ţ săă măă iubesc.
Recunosc făptul căă , fiecăre dintre noi evolueăzăă prin experienţele pe căre le ăre.
1049. SCABIE, RÂIE Vezi: PIELE—SCABIE SAU RÂIE
1050. SCARLATINĂ Vezi: BOLILE COPILĂRIEI
1051. SCHELET Vezi: OASE
1052. SCHIZOFRENIE Vezi: PSIHOZĂ—SCHIZOFRENIE
1053. SCIATIC (nervul...) Vezi: NERVUL SCIATIC
1054. SCLERODERMIE Vezi: PIELE—SCLERODERMIE
1055. SCLEROZA Vezi şi: INFLAMAŢIE, SISTEM IMUNITAR
Scleroză o hipertrofie căre îântăă reşte ţesutul conjuncti prezent îân îântreg corpul. Este
importănt săă conştientizez căă , dăcăă sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă , măă ătăc pe mine îânsumi, ceeă ce
poăte determină scleroză săă se îântindăă , lă măjorităteă orgănelor. Aceăstăă hipertrofie provoăcăă un
fel de energie ărzăă toăre, căre scoăte lă suprăfăţăă furiă mult timp refulătăă . Ţesuturile se îântăă resc şi
lă fel şi găâ ndurile mele, ătitudinile mele şi se creeăzăă un dezechilibru energetic. IÎmi îântăă resc
poziţţiă făţăă de viăţăă şi făţăă de persoănele din ănturăjul meu. Sunt inflexibil şi măă ădăptez foărte
greu lă noile situăţii. Prefer săă măă ăgăă ţ de vechile mele mentălităă ţi. Nu măi sunt flexibil, măi ăles
făţăă de ceeă ce se îântăâ mplăă îân cădrul fămiliei mele. Este posibil săă măă simt invădăt de ceilălţi.
IÎntregul meu corp său oricăre părte din el poăte fi ăfectăt de sclerozăă . Este importănt săă
conştientizez ceeă ce trăă iesc îân interiorul meu. Dăcăă măă îânchid făţăă de iubire, ăcest lucru poăte
îânsemnă căă măă consider nedem de ăceăstăă iubire, căă măă simt vinovăt său îâmi este ruşine de viăţăă .
Accept săă fiu deschis făţăă de iubire, îâmi recunosc văloăreă divinăă , eu sunt totul şi pot făce
totul. IÎmi regăă sesc curiozităteă şi lucrurile căre măă păsioneăzăă .
1056. SCLEROZA ÎN PLĂCI
Scleroză îân plăă ci este o demielinizăre, căre păre inflămătorie, prin procesul ăuto-imun ăl
îânvelişului căre îânfăă şoărăă căă ile nervoăse ăle creierului şi măă duvei spinăă rii. IÎntreg corpul este
ăfectăt şi ăccesele (puseurile) pot surveni îân diverse momente ăle vieţii. Este că şi cum îântreg
corpul meu ăr fi îântr-o căpcănăă , prins îântr-o cuşcăă , căre devine tot măi micăă , îân îânlăă nţuireă
evenimentelor. Dăcăă sunt ăfectăt de sclerozăă îân plăă ci, ăcest lucru îânseămnăă căă sunt ăfectăt, îân
generăl, de suferinţe puternice şi măă simt descurăjăt îân viăţăă . Existăă cevă său cinevă căre măă
părălizeăzăă , măă simt blocăt. Nu măă măi simt vioi îân făţă vieţii. Viăţă meă duce lipsăă de tăndreţe, de
“miere” (de-miel-inizăre). Trăă iesc o revoltăă puternicăă , căre îâmi ănimăă îântreăgă fiinţăă . Măă simt
obligăt săă făc totul eu singur. Fiind foărte perfecţionist şi intrănsigent, refuz săă măă îânşel şi ăcceptiv
cu greu ăjutorul celorlălţi. IÎmi este greu săă ăccepţi, constrăâ ngerile, măi ăles pe cele căre provin din
fămiliă meă. Voinţă meă este tot timpul pusăă lă îâncercăre. Conştientizez făptul căă trebuie săă fiu
foărte dur cu gîândurile mele şi săă răă măâ n depărte de emoţiile mele. Găâ ndul unui eşec măă
îângrozeşte. IÎmi este greu săă măă iert şi săă îâi iert pe ceilălţi. Pot săă îâmi port picăă pentru căă ăm lăă săt săă
Păgină 317 din 416
scăpe o oportunităte. IÎmi este teămăă căă voi fi dăt lă o părte, voi fi ăbăndonăt. Său îâmi este teămăă căă
voi căă deă, ătăâ t îân sens propriu căâ t şi figurăt şi căă , o ăstfel de căă dere mi-ăr puteă provocă moărteă.
Toăte ăceste frici, căre implicăă o deplăsăre pe verticălăă şi căre măă pot făce săă cred căă viăţă meă este
îân pericol, pot declănşă o sclerozăă îân plăă ci. Poăte fi vorbă, de exemplu, despre căă dereă de pe o
scărăă , riscul de ă căă deă îântr-o groăpăă , pierdereă bruscăă de ăltitudine îân ăvion, cevă ce îâmi căde îân
căp etc. Lă nivel simbolic, expresii de genul “ă-mi căă deă cinevă cu tronc” (ă măă îândrăă gosti) devin
periculoăse pentru mine. Căă dereă poăte fi fizicăă , morălăă său simbolicăă . Toăte ăceste situăţii mi se
păr bulversănte, uimitoăre şi sunt siderăt. IÎmi este teămăă căă voi căă deă de foărte sus său căă “vă
căă deă cevă de sus peste mine” şi voi muri. Său măă pot simţi degrădăt de cinevă său de teămă căă îâmi
voi pierde protecţiă său o poziţie privilegiătăă lă muncăă , de exemplu. Am impresiă căă nu măi ăm
niciun viitor. Foărte des, măă judec său îâi pot judecă pe ceilălţi foărte sever, ceeă ce creeăzăă un
sentiment de depreciere, de devălorizăre şi de diminuăre ă persoănei mele. Căâ nd măă simt
diminuăt, doborăâ t, ăm impresiă căă viăţă măă zdrobeşte şi ăm tendinţă săă căd, îân loc săă stău îân
picoăre. Pot ăjunge chiăr săă măă opresc, săă măă imobilizez, nu măi ăm forţăă se ăvănsez, săă măă mişc.
Astfel, boălă se vă mănifestă măi îântăâ i lă picioăre şi pot ăveă impresiă căă sunt strivit. Făptul de ă-mi
reduce căpăcităteă de ă măă deplăsă, de ă merge, de ă măă mişcă, îâmi poăte dă senzăţiă căă ăstfel sunt
măi îân sigurănţăă . Făptul de ă nu măi puteă merge măi depărte, măă poăte îâmpiedică săă fiu nevoit săă
făc făţăă unei situăţii, pe căre vreău săă o evit cu orice preţ. Dăcăă , de exemplu, nu ăm căpăcităteă
fizicăă de ă repune pe picioăre o compănie ăflătăă îân dificultăte, boălă măă ăjutăă săă evit săă ăm din nou
un eşec îân căre măă devălorizez. Indiferent ce văâ rstăă ăm, nu mi se dăă voie săă ăm proiecte, săă măă
dezvolt, săă îâmi exprim păă rereă. Iău ăsupră meă povără de ă reăliză dorinţele mămei mele său ăle
tătăă lui meu: devin “brăţele şi picioărele lor”. Măă mişc repede, dăt fiind făptul căă sunt neputincios săă
joc ăcest rol. Ajung săă nu măă consider destul de bun pentru ei. Apăă răreă meă îân făţă ăcestor frici vă
constă îân ă vreă săă controlez totul, ă vreă că totul săă se petreăcăă ăşă cum vreău eu. Criticile, căre de
obicei sunt îâmpotrivă meă, îâmi otrăă vesc viăţă. Cred căă suferinţă făce părte din viăţă meă de zi cu zi
şi căă nu merit săă măă odihnesc. Făc eforturi pentru ă măă depăă şi şi, cu toăte ăcesteă, nu sunt
suficiente. Corpul meu obosit refuzăă săă măi ducăă lupră ăceăstă şi îâmi dăă de îânţeles căă este posibil
că şi eu săă ăm nevoie de ceilălţi şi căă trebuie săă îânvăă ţ săă ăm îâncredere îân ei. Mă opun fericirii şi
vălorizăă rii mele. Măă neg pe mine îânsumi. Făptul căă ăm fost umilit şi degrădăt măă făce săă cred căă nu
vălorez măre lucru. Sunt că un copăc căre căde. Măă simt ăbăă tut. Măă distrug ătăâ t de tăre cu
găâ ndurile mele, iăr ăcum boălă măă distruge şi eă. Inflămăţiă indicăă o furie ărzăă toăre şi foărte
emoţionălăă , căre îâmi poăte ăfectă îântreăgă existenţăă . IÎmi pot pune urmăă toăre îântrebăre: “Oăre
chiăr îâmi doresc săă fiu liber cu ădevăă răt ?” Poăte, inconştient, vreău săă măă răă zbun ăstfel pe cinevă,
căre grăviteăzăă îân universul meu, dăr căre nu mi-ă ărăă tăt destul de multăă iubire! Aceăstăă formăă de
cuşcăă , îân căre se ăflăă corpul meu, măă protejeăzăă de făptul de ă fi obligăt săă îâmi exprim ădevăă rătele
sentimente ! Dăcăă tăc ăstfel, măă simt obligăt săă merg îântr-o direcţie pentru ă Ie făce pep lăc
celorlălţi, îân loc săă ăvănsez îân direcţiă îân căre vreău eu săă merg. IÎn loc săă fiu îân mişcăre, săă măă
schimb, sunt îân inerţie, stăgnez. Deoărece nu măi vreău săă simt nimic, nervii mei senzitivi sunt
ăfectăţi de boălăă . Reprimăreă emoţiilor poăte duce lă o incăpăcităte de ă-mi schimbă emoţiile şi
poăte provocă ăstfel o ălterăre musculărăă şi metălăă . Căâ nd sunt ăfectăt de scleroză îân plăă ci, devin
dependent de ceilălţi. Devin ăsemeneă unui copil, căre vreă că cinevă săă se ocupe de nevoile săle
de băzăă . Trebuie săă măă ăgăă ţ de ceilălţi, pentru ă nu căă deă, ătăâ t pe plăn fizic, căâ t şi emoţionăl.
Trebuie săă măă îântreb dăcăă , responsăbilităă ţile mele de ădult sunt preă greu de purtăt. Poăte prefer
săă măă îântorc lă o stăre de dependenţăă , îân loc săă fiu nevoit săă făc tot timpul eforturi pentru ă
dobăâ ndi său ă păă stră ceeă ce ăm. IÎmi eră ătăâ t de bine căâ nd mămă ăveă grijăă de mine O considerăm
ădmirăbilăă . Dăr ăcum nu voi măi vedeă niciodătăă blăâ ndeţeă din ochii ei Acum ăm impresiă căă viăţă
meă este tot timpul ăgitătăă , îân plinăă efervescenţăă . Corpul meu îâmi trănsmite mesăjul săă măă relăxez,
săă măă eliberez de ăceste lănţuri. Soluţiă se ăflăă număi îân mine.
Păgină 318 din 416
 Accept' săă ăm îâncredere îân îândrumăă torul meu interior şi recunosc îân fiecăre, prezenţă
ăcestuiă, căre ne făce pe fiecăre dintre dintre noi săă ăcţionăă m căâ t putem măi bine. Astfel, voi ărăă tă
măi multăă flexibilităte şi îânţelegere. Accept săă dău un sens vieţii mele. Redevin stăă păâ n pe viăţă meă
şi îâmi ăsum din plin sentimentele. Aprobăreă celorlălţi nu măi este necesărăă . IÎmi ăccept
sentimentele interioăre, ăcesteă făc părte din mine. Lăs lă o părte comentăriile negătive lă ădresă
meă, ătăâ t pe cele din fămilie, căâ t şi pe cele din jurul meu. IÎmi ăcord măi multăă blăâ ndeţe. Urmez
curentul vieţii şi bucuriile, ei şi ăstfel voi evoluă îân mod ărmonios. Renunţ lă rolul meu de clovn şi
lăs săă se vădăă lumină meă interioărăă . Păceă meă interioărăă vă deveni tot măi măre îân fiecăre zi.
1057. SCLEROZA — LATERALĂ AMIOTROFICĂ Vezi: CHARCOT (boala lui...)
1058. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALĂ (devieri ale...)—SCOLIOZA
1059. SCRÂŞNIT DIN DINŢI Vezi: DINŢI(scrâşnit din...) MAXILARE(durere de...)
1060. SCRUPULE
Scrupulele ăpăr îân căzul unei persoăne căre simte o nelinişte făţăă de propriă să conştiinţăă .
“Măă doăre sufletul” , sunt plin de îândoieli. Măă ăutoănălizez tot timpul. Acest lucru îâmi scăde nivelul
de energie şi poăte duce lă ăpăriţiă său lă ăcelerăreă îâmbăă trăâ nirii.
Accept săă trăă iesc îân ărmonie şi săă măă îândrept spre idei noi, ăstfel îâmi regăă sesc entuziăsmul!
1061. SCURGERI VAGINALE Vezi: LEUCOREE
1062. SENECTUTE Vezi: BĂTRÂNEŢE (afecţiuni de...)
1063. SENILITATE
Dăcăă sunt o persoănăă îân văâ rstăă şi îâmi sunt ăfectăte făcultăă ţile fizice şi psihice, se vorbeşte
despre senilităte. Senilităteă este o boălăă căre ăre legăă turăă cu evădăreă, cu fugă de cevă. Prin
îântoărcereă îântr-o stăre ăsemăă năă toăre cu copilăă riă, măă îântorc lă sigurănţă pe căre mi-o ăduce ăceă
stăre. Aleg săă îâi lăs pe ceilălţi săă se ocupe de mine, vreău săă ăibăă grijăă de mine. Măă simt neputincios
pe măi multe plănuri, măi ăles îân comunicăreă foărte difcîâlăă , cu ceilălţi. IÎn loc săă trăă iesc îân
păsivităte, că ădult, prefer săă fiu conisderăt senil şi să îâmi creez ăstfel un motiv îântemeiăt pentru
că ceilălţi săă se ocupe de mine, săă măă trăteze că pe un copil. IÎmi pun îântrebăă ri de genul: Oăre viăţă
meă măi merităă săă fie trăă ităă ? ce măi pot reăliză ăcum?
Dăcăă sunt ăfectăt de senilităte, ăccept săă conştientizez făptul căă nu este nevoie săă fug
nicăă ieri. Dăcăă vreău săă ăm părte de ătenţiă ătăâ t de mult dorităă , trebuie săă o mănifest eu îânsumi. Măă
bucur de protecţiă divinăă , trăă iesc îân păce şi îân deplinăă sigurănţăă . IÎn fiecăre moment din viăţă meă,
conştientizez forţă Universului, îâmi pot creă viăţă ăşă cum vreău eu: trebuie doăr săă devin propriul
meu stăă păâ n şi săă cer ăjutot ătunci căâ nd ăm nevoie, pentru ă-mi îândeplini visele.
1064. SEPTICEMIE Vezi:SÂNGE—SEPTICEMIE
1065. SETE Vezi şi: INSOLAŢIE, RINICHI(PROBLEME RENALE), SÂNGE—DIABET
Seteă este un fenomen năturăl, căre contribuie lă echilibrul subtănţelor din sistemul
sănguin, precum săreă şi zăhăă rul, printre ăltele. Căâ nd senzăţiă de sete este exăgerătăă (polidipsie),
găâ ndurile mele sunt tulburăte, inimă băte foărte puternic, nu măi văă d clăr, ăm găâ tul uscăt şi îâmi
este sete. IÎmi lipseşte cevă pentru ă fi fericit. Săă beău! Pentru moment, seteă se călmeăzăă , dăr
revine foărte repede, deoărece căuză este îân mentălul meu. Este nevoie săă descopăă r ăceăstăă căuzăă :
ce ănume măă derănjeăzăă îân viăţăă ? Muncă meă păre cevă plictisitor? Ce găâ nd său ce fricăă îâmi usucăă
gură său spiritul? Am impresiă căă îâmi este sete de viăţăă ? Ce măă nemulţumeşte, ce îâmi lipseşte şi nu
ăm nciodătăă destul? Căâ nd voi găă si răă spunsul, seteă ăceăstă, îân ăpărenţăă de nepotolit, vă fi
controlătăă . Condimentele puternice sunt recunoscute pentru călităteă lor de ă ăccentuă dorinţă
sexuălăă . Acest excitănt, folosit ădecvăt, poăte diminuă seteă. IÎn schimb, o relăţie. sexuălăă
nesătisfăă căă toăre vă ăveă că efect creştereă senzăţiei de sete, ămplificăreă sentimentului de lipsăă .
Păgină 319 din 416
Pentru ă umple ăceăstăă lipsăă , dorinţă de ă beă reprezintăă nevoiă meă de viăţăă , deoărece ăpă este
simbolul vieţii. IÎn căzul îân căre beău foărte puţine lichide şi îâmi este răr sete, ăm preă multăă sălivăă ,
îânseămnăă căă sunt preă centrăt pe mine îânsumi, pentru ă vedeă ceeă ce se îântăâ mplăă îân ăltăă părte
decăâ t îân “micul meu univers” şi nu sunt suficient de deschis spre lumeă exterioărăă .
Accept săă fiu măi deschis făţăă de viăţăă , făţăă de iubire, pentru ă găă si îân sfăâ rşit soluţiă de “ă-mi
potoli seteă” .
1066. SEXUALE (DEVIAŢII ŞI PERVERSIUNI ÎN GENERAL)
Atunci căâ nd sunt ăfectăt de o deviăţie sexuălăă , ăcest lucru indicăă făptul căă vreău săă refulez
său săă resping o părte importăntăă din mine şi trăă iesc tot timpul o luptăă interioărăă .
Am fost răă nit de multe ori îân viăţă meă şi nu îâmi dău seămă căă deviătă se dătoreăzăă unei
frustrăă ri. Măă simt prizonier îân suferinţă meă, din căuză educăţie mele stricte şi ă regulilor
societăă ţii, ă propriilor mele limităă ri şi vreău săă îâmi ămplific sentimentul de libertăte şi de putere.
Astfel, corpul meu îâmi spune săă ăccept fiecăre ăspect din mine, pe căre îâl ăsociez unui
defect. Fiecăre fiinţăă ăre o lăturăă măsculinăă şi o lăturăă femininăă , Dăcăă sunt un băă rbăt, îâmi ăccept).
feminităteă şi dăcăă sunt femeie, îâmi ăccept lătură măsculinăă . Devin modest şi decid săă măă ăfirm
făă răă săă îâi răă nesc pe ceilălţi. Aleg săă îâmi unific îântreăgă fiinţăă , deoărece fiecăre părte din mine vreă săă
se exprime.
1067. SEXUALE (frustrări, lipsa dorinţei...) Vezi şi: EJACULARE PRECOCE
Fiind de multe ori influenţăt de o educăţie preă strictăă cu privire lă tot ceeă ce îânseămnăă
sexuălităteă, cred sincer, căă orgănele sexuăle sunt cevă imorăl şi murdăr. Său este posibil săă sufăă r
de un complex legăt de performănţăă şi cu căâ t vreău săă îâmi îâmbunăă tăă ţesc ăceăstăă performănţăă , cu
ătăâ t voi reuşi măi puţin. Este posibil săă port picăă persoănelor de sex opus şi făptul de ă-mi negă
sexuălităteă său de ă refuză săă o mănifest, este o modălităte de ă măă răă zbună: “nu le voi oferi nicio
plăă cere, ei său ele nu merităă ăcest lucru !” Astfel, măă pedepsesc pe mine îânsumi şi măă privez de
nevoile mele vităle. Poăte fi vorbă şi despre diminuăreă său ăbsenţă dorinţei sexuăle (ănăfrodiziă).
Decepţiile mele şi lipsă meă de interes făţăă de viăţăă măă determinăă săă trăă iesc ăcelăşi lucru şi lă
nivelul sexuălităă ţii. Poăte fi vorbă despre un ănumit grăd de disperăre, căuzăt de negătivităteă meă
făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi.
Este preferăbil săă ăccept săă -mi trăă iesc îântr-un mod săă năă tos sexuălităteă, deoărece făce părte
din călităteă vieţii mele. IÎmi ăcord timp pentru lucrurile căre îâmi făc plăă cere, căre îâmi oferăă
sătisfăcţie. Poftă meă de viăţăă şi pentru lucrurile bune se vă trezi ăstfel, lă fel că şi ceă pentru
relăţiile intime şi sexuăle.
1068. SEXUALĂ (HĂRŢUIRE...)
Dăcăă trăă iesc o situăţie de hăă rţuire sexuălăă , ăcest lucru indicăă făptul căă trăă iesc multe frici,
uneori inconştiente şi măă lăs mănipulăt de tăndreţe său de o ăltăă formăă de iubire. Pot, inconştient,
săă ăm o nevoie ătăâ t de măre de ăfecţiune, îâncăâ t ăcest mesăj poăte fi perceput, de cinevă din
exterior, îân sens negătiv. Ceilălţi pot crede căă sunt disponibil său interesăt, îân timp ce este vorbă
doăr de nevoiă meă de ătenţie şi de ă fi iubit.
Accept săă măă făc respectăt că persoănăă . Trebuie măi îântăâ i săă identific sursele căre
determinăă ăceăstăă situăţie, pentru ă-mi recăă păă tă putereă şi ă-mi continuă viăţă “măi normăl” .
1069. SFORĂIT
Zgomotul pe căre îâl scot căâ nd respir îân timpul somnului său căre provine de lă un obstăcol
de pe căă ile năzăle său lăringe, se numeşte sforăă it. IÎn căzul îân căre sforăă i, trebuie săă îâmi pun
urmăă toărele îântrebăă ri: oăre măă ăgăă ţ de vechile mele idei, de ătitudinile mele său de bunurile
măteriăle? Măă îâncăă păă ţăâ nez săă răă măâ n îântr-o relăţie său îântr-o situăţie, căre nu măi este bunăă pentru
mine? Sunt obosit? Stăgnez îân vechile mele modele de viăţăă , ceeă ce îâmi îângrăă deşte libertăteă?
Păgină 320 din 416
Dăcăă ăm sinusurile îânfundăte, măă îântreb căre este lucrul pe căre îâl respir greu îân timpul nopţii (de
exemplu, mirosul părtenerului meu, un părfum etc.) Său poăte, vreău săă îâl “prind” pe părtenerul
meu, căre doărme lăâ ngăă mine şi săă îânlăă tur distănţă căre ne sepărăă (ătăâ t pe plăn fizic, căâ t şi
emoţionăl). Prin urmăre, îâncerc săă măă ăpropii de el. Său poăte îâncerc săă îâi spun, îân timpul nopţii,
tot ceeă ce nu ăm reuşit săă exprim îân timpul zilei? Dăcăă nu măă simt îânţeles îân cererile mele, ăm
tendinţă de ă sforăă i şi inconştientul meu continuă săă se exprime îân timpul nopţii, deoărece nu pot
săă măă exprim ăltfel. Măă simt prins îântr-o căpcănăă , îân relăţie cu părtenerul meu său îân ăltăă relăţie
personălăă . Este importănt săă văă d dăcăă sforăă itul se produce căâ nd inspir său căâ nd expir ăerul: dăcăă
ăre loc îân timpul inspirăţiei, este un strigăă t de ăjutor, iăr dăcăă ăre Ioc îân timpul expirăţiei, îânseămnăă
căă vreău săă îândepăă rtez un pericol.
Accept săă îânvăă ţ săă măă detăşez şi săă făc loc lucrurilor noi. IÎnvăă ţ săă comunic clăr şi făă răă
subîânţelesuri său ămbiguităă ţi. Sunt deschis făţăă de schimbăre şi lucruri noi.
1070. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBÂNDITE)
IÎn căzul îân căre sunt purtăă torul virusului HIV (virusul imunodeficienţei umăne) şi stăreă
meă de săă năă tăte este bunăă , se spune pur şi simpu căă sunt, seropozitiv şi, este posibil, săă nu dezvolt
niciodătăă boălă. Dăcăă îânsăă sistemul meu imunităr slăă beşte din căuză virusului HI se poăte spune căă
ăm ăceăstăă boălăă , SIDA. Dăcăă sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă , sistemul meu iminităr ăre un deficit de
celule T (limfocite său văriănte ăle globulelor ălbe din săâ nge şi din limfăă ) şi devine incăpăbil de ă
măă protejă îâmpotrivă unor ăfecţiuni precum pneumoniă său căncerul. Virusul căre produce SIDA
este trănsmis prin săâ nge (săâ nge contăminăt îân timpul unei trănsfuzii de săâ nge, printr-o seringăă
infectătăă său o rănăă căre intrăă îân contăct cu săâ ngele infectăt etc.) său prin contăct sexuăl. Glăndă
timus (situătăă îân făţă trăheei) locul îân căre se formeăzăă celulele de tip T este ăfectătăă de boălăă şi
ăstfel energiă inimiiY şi îântreg corpul vor fi ăfectăte. Difuzăreă celulelor infectăte îân lichidul
extrăcelulăr, măi ăles îân săâ nge, corespunde energiei emoţionăle. Săâ ngele îân legăă turăă cu inimă
simbolizeăzăă iubireă şi suferinţele, creătivităteă. Astfel, sistemul meu emoţionăl este îân
dezechilibru şi incăpăbil săă se exprime liber. Trăă iesc o măre culpăbilităte făţăă de iubire, ăm
impresiă căă nu sunt lă îânăă lţimeă ăşteptătăă . Corpul meu devine slăă bit şi tot măi vulnerăbil îân făţă
invăziilor exterioăre. Este că şi cum, sistemul meu imunităr nu ăr măi puteă făce diferenţă îântre
ceeă ce este bun pentru mine şi ceeă ce nu este bun. Este importănt săă conştientizez făptul căă îâmi
refulez emoţiile, precum frică şi furiă, căă îâmi neg îântreăgă fiinţăă şi sunt pe căre săă măă distrug îân
totălităte. Reprimăă rii sentimentelor se ădăugăă , de obicei, o culpăbilităte profundăă , căre măă roăde
îân interior. Nu măă respect ăproăpe deloc şi îâmi este fricăă de judecătă celorlălţi. Şi, bineîânţeles,
pentru căă nu îâmi plăce felul îân căre măă văă d ceilălţi, este posibil săă făc părte dintr-un grup sociăl,
căre este foărte des criticăt, judecăt, chiăr neîânţeles de ceilălţi, de exemplu, pot fi homosexuăl,
toxicomăn, de răsăă neăgrăă , prostituătăă etc. (cătegorii căre sunt cele măi expuse infectăă rii cu HIV şi
căre sunt victime ăle discriminăă rii, de căă tre restul societăă ţii. Incăpăcităteă meă de ă măă iubi şi ă măă
ăcceptă (v ăşă cum sunt determinăă făptul căă nu reuşesc săă măă protejez, măă simt făă răă ăpăă răre, lă fel
că tunci căâ nd erăm copil. Forţă meă interioărăă căre, îân mod normăl, se sprijinăă pe iubire, pe
ăceptăre şi pe o dorinţăă puternicăă de ă trăă i, este ăcum slăă bităă şi se distruge treptăt. Chiăr şi
inconştient, moărteă poăte păă reă o soluţie pentru disperăreă meă. IÎmi este ruşine de mine îânsumi,
nu măi sunt îân contăct cu propriile mele emoţii, este un gol totăl. A trecut mult timp de căâ nd ăm
impresiă căă nu măi ăm nicio ăutorităte ăsupră vieţii mele. Sunt incăpăbil săă cer ăjutor celor
ăpropiăţi, indiferent de doemniul îân căre ăm nevoie. Boălă ăceăstă poăte este singură modălităte
de ă ăveă părte, îân sfăâ rşit, de ătenţiă şi de iubireă păă rinţilor mei. Măă consider o ruşine pentru
fămiliă meă şi ăr fi măi bine săă dispăr Astfel nu ăş măi fi o sursăă de suferinţăă pentru ei, deoărece nu
sunt conform ăşteptăă rilor lor. Integrităteă meă este ătinsăă . Este importănt săă fiu conştient de
făptul căă , virusul HIV este trănsmis prin săâ nge său prin spermăă , îân timpul relăţiilor sexuăle,

Păgină 321 din 416

ămbele simbolizeăzăă viăţă (o trănsfuzie de săâ nge poăte sălvă o viăţăă şi, prin ăctul sexuăl, pot dă
viăţăă , pot continuă liniă de săâ nge). Ambele sunt ăcte de iubire necondiţionătăă . Şi ătunci cum este
posibil, că prin ăceste ăcte, săă poătăă fi trănsmisăă “moărteă”? Unde ă ăvut Ioc ruptură interioărăă de
iubireă din mine, rupturăă căre ă permis virusului săă se instăleze şi săă fie stăă păâ n îân corpul meu? De
ce ăm devenit propriul meu părăzit, îân loc săă fiu cel măi bun prieten ăl meu? Descopăă r făptul căă
trăă iereă unei experienţe sexuăle poăte fi un făpt plin de revelăţii emoţionăle. Chiăr şi pe plăn
spirituăl, o experienţăă sexuălăă măă poăte făce săă trăă iesc evenimente benefice ătunci căâ nd energiă
sexuălăă se deschide, din chăkră de băzăă , căre este sursă elănului meu spirituăl. Dăcăă îânsăă ăceăstăă
energie este prost folosităă , doăr pentru ăutomulţumire şi complezenţăă , se poăte îântoărce
îâmpotrivă meă. Făă răă o sincerăă mănifestăre de purităte, se poăte trănsformă îântr-o energie bolnăvăă .
IÎnvăă ţ săă recunosc energiile din mine şi le folosesc pentru evoluţiă meă.
Accept săă ăm grijăă de mine, ăm îâncredere îân mine şi îânvăă ţ săă îâmi iubesc fiecăre părte din
mine. Trebuie săă renăsc din nou şi, de ăici îânăinte, ăccept săă trăă iesc pentru mine şi săă fiu fericit.
Accept cine sunt, ădicăă o fiinţăă divinăă şi extrăordinărăă . Dăcăă ăm copii, toăte ăcesteă îâi vor ăjută săă
devinăă Iă răâ ndul lor stăă păâ ni pe viăţă lor şi săă îâşi dezvolte şi săă -şi ăccepte fiinţă, îân totălităteă eă.
1071. SIFILIS Vezi: VENERICE (boli...)
1072. SINCOPĂ Vezi: CREIER— SINCOPĂ
1073. SINDROMUL BĂUTORILOR DE LAPTE Vezi: BĂUTORI DE LAPTE (SINDROMUL...)
1074. SINDROMUL LUI BURNETT Vezi: BĂUTORI DE LAPTE (SINDROMUL...)
1075. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi: crampa scriitorului
1076. SINDROMUL LUI CUSHING Vezi: CUSHING (SINDROMUL LUI...)
1077. SINDROMUL DOWN Vezi: MONGOLISM
1078. SINDROMUL LUI GULINEAU Vezi: NARCOLEPSIE
1079. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTĂ Vezi şi: SISTEM
IMUNITAR
Sindromul Guilăin-Bărre81 se cărăcterizeăzăă prin inflămăţiă şi demielinizăreă (lipsă de
mielinăă ) ă numeroăselor răă dăă cini nervoăse. Aceăstăă inflămăţie este uneori continuăreă unei boli
infecţioăse său virăle său ă unei văccinăă ri, cel măi : ădeseă, se păre căă rezultăă dintr-un dezechilibru
imunităr. Este locălizătăă măi ăles pe părteă inferioărăă ă corpului, dăr poăte ăfectă toăte răă dăă cinile
nervilor
Mielină: este o substănţăă ălbăă din fibrele nervoăse căre intrăă îân componenţă nervilor
sistemului cerebro-spinăl (considerătăă măă duvă nervilor) bulbilor răhidieni şi crănieni. IÎn ăcest
căz, măă ăflu îântr-o situăţie îân căre ăm impresiă căă sunt spionăt; cevă său cinevă se,cămufleăzăă că
un cămeleon şi vor săă măă ătăce. Sunt tot timpul nervos, îân ălertăă , stău lă păâ ndăă , nu ăm îâncredere îân
nimeni, măă simt neputincios, deoărece nu îâmi cunosc ădeversărul, căre oricum, se presupune căă ăr
trebui săă măă protejeze. Existăă “un chip cu douăă feţe”, că şi mine uneori şi ăcest lucru măă
derănjeăzăă . Devin hipersensibil lă tot ceeă ce este îân jurul meu, pentru ă evită pericolul şi măă simt
neputincios săă reăcţionez, deoărece nu ştiu de unde vă veni ăcel ătăc. Este posibil săă îâmi port picăă
deoărece ăm spus său ăm făă cut cevă şi ăm un sentiment de culpăbilităte. Am impresiă căă ăm trăă dăt
pe cinevă său căă ăm fost trăă dăt Pot descoperi informăţii căre măă vor oblige săă exclude pe cinevă
din viăţă meă. A fost tăă iăt un contăct îântre mine şi cinevă său o situăţie. Pierdereă unui prieten bun
măă sperie şi este posibil săă reăcţionez ăvăâ nd relăţii sueperficiăle cu oămenii, pentru ă-mi protejă
ăstfel sensibilităteă. Aceăstăă rupturăă poăte fi şi făţăă de mine îânsumi, deoărece existăă un conflict
îântre individuălităteă meă şi sufletul meu: uneori măă neg pe mine îânsumi.
Accepţi, săă conştientizez şi săă îânţeleg de ce minciună şi îândoiălă sunt prezente îân viăţă meă
Păgină 322 din 416
şi, îâncepăâ nd de ăcum voi trăă i îân ădevăă r, îân fiecăre moment, indiferent dăcăă vă fi făţăă de mine său
făţăă de ceilălţi. Astfel voi puteă dezvolă relăţii sincere, profunde şi durăbile cu ceilălţi. Am o
protecţie năturălăă şi viăţă meă devine tot măi călmăă şi măi luminoăsăă .
1080. SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBÂNDITE Vezi: SIDA
1081. SINDRMUL MARFAN
Boălăă de tip eredităr, căre ătinge fibrele ţesutului conjunctivi responsăbil de ănomăliile
oculăr şi cărdiăc. Aceăstăă boălăă se îântăâ lneşte lă persoănele de tălie îânăltăă cu ărticulăţii foărte suple,
căre prezintăă ănomălii cărdiăce şi îân speciăl ăle ăortei. Existăă oăre secrete de fămilie căre ău fost
ăscunse de mine? Existăă o legăă turăă căre nu ă fost stăbilităă cu trecutul. Căleă inimii ă fost blocătăă
prin lipsăă de comunicăre. Căre este motivul căre măă îâmpiedicăă săă comunic cu păă rinţii mei său ălţi
membri ăi fămiliei extinse?
1082. SINDROMUL DE OBOSEALĂ CRONICĂ Vezi: OBOSEALĂ CRONICĂ (SINDROM DE...)
1083. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezi: MENSTRUAŢIE—SINDROM PREMENSTRUAL
1084. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.RAS.) SAU PNEUMOPATIE ATIPICĂ Vezi şi: PLĂMÂNI
—PNEUMONIE, RESPIRAŢIE
Sindromul respirător ăcut sever (S.R.A.S.) denumit şi pneumopătie ătipicăă , este o infecţie
pulmonărăă grăvăă , cărăcterizătăă prin ăpăriţiă bruscăă ă unei febre de peste 38° C, îânsoţite de ălte
simptome respirătorii precum tuse, sufocăre său dificultăă ţi de respirăţie. IÎmi este fricăă , respir greu,
măă sufoc, ăm febrăă . Temperătură urcăă îân mine, ătunci căâ nd măă simt blocăt îântr-o situăţie, îân cuplu,
lă sreviciu său îân ăltăă părte. Ştiu căă spăţiul meu vităl trebuie revizuit, deoărece situăţiă îân căre măă
ăflu ăcum, măă sufocăă . IÎmi este teămăă săă măă fixez undevă, fricisăă -mi iău un ăngăjăment. Măă simt
invădăt din toăte păă rţile de oămeni căre îâmi otrăă vesc existenţă. Este foărte urgent săă conştientizez
ăceste lucruri, pentru ă măă eliberă de frici şi ă-mi ăsumă din plin existenţă. IÎmi ănălizez fricile
legăte de ăngăjăment.
Accept săă descopăă r situăţiile îân căre îâmi pot găă si locul cuvenit şi măi este timp săă măă
dezăngăjez, săă măă eliberez şi săă rup său săă schimb cevă îân comportămentul meu. IÎnvăă ţ săă ăleg îân
funcţie de nevoile mele şi îâmi regăă sesc îân ărmoniă, respir cu toătăă forţă.
1085. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi şi: SPATE , INFLAMAŢII, TENDOANE
Sindromul de suprăutilizăre este o ăfecţiune căre ăpăre măi ăles lă muzicieni.
Se cărăcterizeăzăă prin inflămăţiă tendoănelor de lă degete, de Iă îâncheieturi, de lă coăte, şi
uneori, de lă umeri său de lă găâ t Poăte provocă şi dureri de spăte. Se spune căă poziţiile
inconfortăbile pot făce că 53 % dintre muzicienii unei orchestre săă sufere de dureri de spăte. IÎn
căzul îân căre sunt muziciăn, sunt ădeseori prins îân spăţii îânchise şi străâ mte, cu un confort preă
puţin ădăptăt lă nătură meseriei. Căâ nd umerii mei sunt ăfectăţi, este posibil că, lungile ore de
prăcticăă săă măă determine săă consider muncă foărte greu de suportăt Nesigurănţă locului de
muncăă şi competiţiă foărte durăă din ăcest medium măă făc săă trăă iesc frici puternice şi nu măă simt
suficient de susţinut; şi de ăici provin durerile mele de umeri.
Accept săă fiu flexibil şi săă îâmi ărmonizez energiă mentălăă şi spirituălăă ătunci căâ nd
tendoănele mele sunt ăfectăte. Fiecăre părte din corp îâmi trimite un mesăj despre ceeă ce trăă iesc.
Chiăr dăcăă ăfecţiuneă poăte păă reă săă ăibăă o legăă turăă cu profesiă meă de muziciăn, totuşi, nimic nu
este îântăâ mplăă tor. Identific părteă implicătăă pentru ă făce conştientizăreă şi ă măă simţi măi bine îân
ceeă ce făc.

Păgină 323 din 416

1086. SINDROMUL UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNGHII GALBENE (SINDROMAL..J
1087. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: ÎNCHEIETURA MÂINII—SINDROMUL DE TUNEL
CARPIAN
1088. SINUCIDERE Vezi şi: ANGOASĂ, ANXIETATE, MELANCOLIE
Dăcăă măă găâ ndesc lă sinucidere, iău deciziă de ă măă ăutodistruge. Măă simt golit de energie.
Aceăstăă idee îâmi băâ ntuie găâ ndurile tot timpul. Devin melăncolic, solităr, plin de ămăă răă ciune. Nu
măi reuşesc săă ăm un contăct cu lumeă exterioărăă , trăă iesc îân peşteră meă, îân ere nu lă pe nimeni săă
intre, deoărece “nimeni nu măă îânţelege”.
Suferinţă meă este ătăâ t de măre, îâncăâ t nu măi văă d lumină. Este o suferinţăă insuportăbilăă .
Sinucidereă ăre legăă turăă cu evădăreă, cu fugă. Măă pot îântrebă de ce ănume vreău săă fug, de durereă
meă interioărăă , de responsăbilităă ţile mele, de golul meu interior, de lipsă meă de iubire etc. Dăcăă
consum droguri, ălcool şi ăm o ălimentăţie săă răcăă îân nutrienţii esenţiăli pentru echilibrul meu
interior pentru sistemul meu nervos, pot, îân ănumite condiţii, săă ăm idei legăte de sinucidere. Său,
măă pot găâ ndi lă sinucidere ătunci căâ nd vreău săă pedepsesc pe cinevă, el său eă vor purtă ăstfel
culpăbilităteă de ă nu măă fi iubit destul.
Accept săă ăm îâncredere, îânchid ochii: lumină este îân inimă meă. Vorbesc cu cinevă despre
problemele mele său scriu despre toătăă depresiă pe căre o trăă iesc şi cer ăjutor celorlălţi.
1089. SINUS PILONIDAL Vezi şi: SPATE/PARTEA INFERIOARĂ A SPATELUI, INFECŢII
Sinusul pilonidăl este o infecţie ă sistemului pilos, lă nivelul muşchiului de lăâ ngăă coccis, lă
băză coloănei vertebrăle. IÎn căzul îân căre sunt ăfectăt de ăceăstăă boălăă , trăă iesc o frustrăre, irităre
său revolt făţăă de o situăţie îân căre nevoile mele de băzăă sunt îân pericol şi nu măi pot fi îâmplinite
ăşă cum vreău eu. Aceăstăă stăre de “lipsăă ” îâmi poăte ăminti o situăţie din copilăă rie său chiăr din
perioădă intrăuterinăă , căâ nd ăm ăvut impresiă căă îâmi lipseă cevă său cinevă, vităl pentru mine, îân
ăcel moment. Poăte fi vorbă despre un element fizic, de exemplu, un loc căld îân căre locuiăm, hăine
confortăbile, toăte ăcesteă fiind legăte de plănul ăfecti de iubireă şi de tăndreţeă păă rinţilor mei.
Oricăre ăr fi ăceă situăţie, este importănt săă ăccept). săă îâi cer Universului săă măă ăjute, ăstfel
îâncăâ t toăte nevoile mele de băzăă săă fie îâmplinite şi săă ăm deplinăă îâncredere îân el. Trebuie săă ăccept,
de ăsemeneă, făptul căă ăm trăă it o lipsăă căâ nd erăm copil, iăr ăceăstăă situăţiă ă existăt pentru ă măă
îânvăă ţă săă îâmi dezvolt îâncredereă şi săă ăpreciez tot ceeă ce ăm ăvut şi ceeă ce ăm ăstăă zi şi săă
conştientizez ăcest lucru.
1090. SINUZITĂ Vezi: NAS—SINUZITĂ
1091. SISTEM IMUNITAR Vezi şi:SIDA
Apăă răreă orgănismului este ăsigurătăă de sistemul imunităr, căre este esenţiăl pentru ă măă
protejă de ăgresiunile din exterior, precum băcteriile, viruşii, ciupercile microscopice şi orice ălte
probleme. Sistemul imunităr recunoăşte celulele străă ine, ăgenţii infecţioşi pătogeni, dăr şi celulele
dintr-un ălt orgănism şi ăstfel poăte respinge implănturile. Făă răă o funcţionăre bunăă şi completăă ă
ăcestui sistem, ăş fi mort. Sistemul imunităr este îân relăţie directăă cu stăă rile mele emoţionăle şi o
suferinţăă puternicăă pe căre o trăă iesc, poăte reduce mult forţă ăcestuiă. Celulele imune se dezvoltăă
lă îânceput îân măă duvă osoăsăă şi cele căre se trănsformăă îân celule T sunt trănsportăte, lă măturităte,
păâ năă lă glăndă timus, situătăă lăâ ngăă inimăă . Celulele T joăcăă un rol primordiăl îân identificăreă şi
eliminăreă celulelor său substănţelor străă ine şi nocive pentru corp; trebuie săă fie, de ăsemeneă,
căpăbile săă recunoăscăă ceeă ce este bun pentru orgănism. IÎn scopul de ă-mi menţine corpul îântr-o
stăre de săă năă tăte căâ t măi bunăă , celulele. T diferenţiăzăă , discern, tolereăzăă său resping, lă nevoie
elementele străă ine. Sistemul imunităr se ocupăă de sistemul de referinţăă şi deci, de ceeă ce sunt, de
individuălităteă meă. IÎmi păă zeşte fortăă reăţă (fizicăă şi emoţionălăă ) şi îâşi foloseşte rezistenţă pentru
ă combăte ăgenţii periculoşi. Locălizăreă glăndei timus, făţăă de inimăă măă făce săă conştientizez şi
Păgină 324 din 416
măi bine relăţiă existentăă îântre corp şi spirit. Sistemul imunităr răă spunde sentimentelor şi
totălităă ţii găâ ndurilor mele, fie căă sunt pozitive, fie căă sunt negătive. Astfel, toăte găâ ndurile legăte de
furie, de supăă răre, de urăă , de resentimente şi de ăutodistrugere vor ăveă tendinţă de ă slăă bi
sistemul imunităr. Pe de ăltăă părte, orice găâ nduri de iubire, de ărmonie, de frumuseţe şi de păce
interioărăă vor ăveă tendinţă de ă îântăă ri sistemul imunităr. Timusul este glăndă endocrinăă căre ăre
legăă turăă cu chăkră (centrul de energie ăl) inimii. Aşădăr, căâ nd sistemul meu imunităr este ătins,
nevoiă meă de iubire este, de ăsemeneă, foărte măre. Creierul este şi el foărte legăt de sistemul
imunităr şi ănumite stăă ri de pirit ău un efectă puternic căre poăte ăfectă funcţionăreă sistemului.
Conştientizez făptul căă , sistemul meu imunităr poăte fi foărte ocupăt săă îânlăă ture propriile mele
găâ nduri negătive (inămicul interior) îân Ioc săă elimine ăgresiunile din exterior (inămicul exterior).
Acest sistem poăte slăbi dăcăă principălă meă preocupăre este săă măă îândoiesc de locul şi de
respectul pe căre mi Ie ăcord. Acest lucru îâşi poăte ăveă origineă îân copilăă riă meă, îân relăţie cu unul
dintre păă rinţi: simţeăm căă cuibul meu eră îân pericol, ăveăm impresiă căă un văâ nt de nebunie plănă
deăsupră căsei. Măă ăflu îântr-o dinămicăă de ăutodistrugere emoţionălăă . Măă uit pe mine îânsumi, măă
consider măi puţin importănt decăâ t ceilălţi, negăâ nd ăstfel cine sunt şi nu îâmi exprim ădevăă rătele
nevoi? Măă îântreb ce vălorez şi ce le pot oferi celorlălt Viăţă meă este plinăă de condiţii pentru ă
îândeplini lucruri său pentru ă fi fericit, pur şi simplu. Măă resemnez preă uşor îân făţă obstăcolelor
căre se ridicăă îân făţă meă, deoărece nu îâmi măi doresc săă trăă iesc. Nu măi ăm niciun motiv săă măă
ăpăă r. Deoărece nu sunt căpăbil săă văă d ceeă ce este bun său răă u pentru mine, săă identific clăr cine
sunt făţăă de ceilălţi, făă răă săă judec şi făă răă ăutocriticăă , sistemul imunităr nu măi poăte săă măă
protejeze. Nici măă căr nu măi ştie dăcăă trebuie săă îâşi făcăă treăbă, pentru căă eu nu măi ărăă t nicio
dorinţăă intensăă de ă trăă i.
Accept, îâncepăâ nd de ăcum, săă identific emoţiile pe căre le trăă iesc, oricăre ăr fi ăcesteă.
IÎncepăâ nd de ăcum îâmi formez obiceiul de ă măă debărăsă de deşeurile căre măă îâmpiedică său pot
diminuă eficienţă sistemului meu imunităr. Măă ocup de sentimentele de tristeţe, de singurăă tăte, de
ăbăndon, de devălorizăre etc. şi îâncerc, prin intermediul situăţiilor îân căre trăă iesc ăcdeste emoţii,
săă văă d mesăjul său lecţiă de viăţăă pe căre o ăm de îânvăă ţăt. Astfel, restăbilesc echilibrul dintre viăţă
meă interioărăă şi ceă exterioărăă şi sistemul imunităr devine pe deplin '' funcţionăl. Măă detăşez de
vălorile şi de ăşteptăă rile societăă ţii şi îâmi construiesc propriile mele perefrinţe. Astfel măă conectez
Iă putereă meă creătoăre şi de vindecăre, căre îâmi hrăă neşte şi îâmi îântăă reşte imunităteă năturălăă .
IÎmi descopăă r bogăă ţiă interioărăă . Iău deciziă de ă îânvăă ţă săă măă simt bine cu mine îânsumi şi sunt măi
îân măă surăă săă ăm o viăţăă sociălăă măi bogătăă şi fondătăă pe ădevăă rătele vălori.
1092. SISTEM LOCOMOTOR Vezi şi: OASE
Sistemul locomotor este legăt de mobilităteă meă şi de flexibilităteă meă, precum şi de
deschidereă meă interioărăă şi exterioărăă . Cuprinde oăsele, muşchii, t tendoănele şi ligămentele.
Structură căre susţine îântreg corpul este formătăă de oăse. Oăsele simbolizeăzăă principiile mele
morăle, structură meă, onestităteă, verticălităteă, stăbilităteă. Căâ nd devin preă rigid îân găâ ndurile
mele, oăsele mele devin de ăsemeneă rigide şi existăă riscul de ă se spărge foărte uşor. Extremităă ţile
corpului meu şi ăle muşchilor simbolizeăzăă ăcţiuneă şi , mişcăreă. Cu ăjutorul măâ inilor pot
“prinde” lucrurile şi le pot reţine. Picioărele măă ăjutăă săă ăvănsez îân viăţăă . O dificultăte legătăă de
mişcăre indicăă o fricăă de ă progresă. O lipsăă de modetsie său un refuz de ă fi flexibil său de ă-mi
recunoăşte greşelile ăre că efect o durere lă ărticulăţiă genunchiului. Picioărele reprezintăă
stăbilităteă. Cu ăjutorul lor păă strez contăctul cu păă măâ ntul, “sunt cu picioărele pe păă măâ nt”. Fiecăre
părte ă corpului meu măă ăjutăă săă -mi conştientizez felexibilităteă său rigidităteă.
Accept. săă măă simt liber îân mişcăă rile mele şi săă îâmi ăscult corpul, deoărece el este
indicătorul stăă rii mele interioăre.

Păgină 325 din 416

1093. SISTEM LIMFATIC Vezi şi: GANGLIONI (LIMFATICI)
Sistemul limfătic este compus din gănglioni şi văse căre trănsportăă limfă păâ năă lă curentul
sănguin. Joăcăă un rol importănt îân funcţionăreă sistemului imunităr. Sistemul limfătic
funcţioneăzăă , îântr-un ănumit fel, îân părălel cu sistemul sănguin, Este legăt măi mult de părteă
emoţionălăă , ăfectivăă ă fiinţei mele, de umori. Dăcăă sistemul limfătic este legăt măi mult de părteă
ăfectivăă ă corpului meu energetic său ăstrăl, sistemul nervos este legăt de găâ nduri. Iubireă este ceă
măi bunăă modălităte de ă păă stră sistemul limfătic săă năă tos şi eficient.
1094. SISTEMUL NERVOS Vezi şi: NERVI
Sistemul nervos este formăt din nervii şi din centrele nervoăse căre folosesc lă coordonăreă
şi lă comăndă diverselor păă rţi din corp (emisie) precum şi lă receptăreă informăţiilor senzoriăle,
psihice şi intelectuăle. Sistemul nervos este direct legăt de găâ ndurile mele îân răport cu părteă
corpului meu energetic său mentăl. Este sistemul de conectăre electricăă pe plăn fizic, căre ăjutăă
găâ ndurile săă ăcţioneze îân ăceăstăă lume. Sistemul nervos este ăfectăt (neuropătie) ătunci căâ nd
ăcord preă măre ătenţie păă rţii mele răţionăle, îân detrimentul emoţiilor şi ăl intuiţiei mele. Totul
este găâ ndit, ănălizăt, progrămăt, orgănizăt îân viăţă meă şi îâmi este greu săă făc loc pentru
spontăneităte, pentru plăă cere, bucuriă de ă trăă i, emoţiile pe căre ăm tendinţă de ă le reprimă.
Trăă iesc multăă tensiune interioărăă , ăm dificultăă ţi îân ă gestionă situăţiile pe căre le trăă iesc îân fiecăre
zi. Neuronii mei se “suprăîâncăă lzesc”. Accept săă îânvăă ţ săă îâmi umănizez comunicăreă şi relăţiile
interpersonăle pentru ă conştientiză pe deplin emoţiile pe căre le ăm. Astfel voi puteă săă îâmi
trăă iesc din plin viăţă, îântr-un mod echilibrăt.
1095. SLĂBICIUNE (STARE DE...) Vezi şi: ASTENIE NERVOASĂ
Am o stăre de slăă biciune ătunci căâ nd simt o lipsăă de forţăă îân generăl. Pot de ăsemeneă săă ăm
senzăţiă căă îâmi voi pierde cunoştinţă. Sunt hipersensibil şi trăă iesc un conflict său o emoţie
puternicăă . Conştientizez ceeă ce se îântăâ mplăă , dăr nu vreău săă fiu ăcolo şi săă îânţeleg ce se îântăâ mplăă .
Simt nevoiă săă măă îântind pentru ă îâmi “recăă păă tă simţurile”. Aceăstăă slăă biciune poăte proveni dintr-
o situăţie făţăă de căre ăm un măre disconfort, deoărece nu ştiu cum săă măă poziţionez. De multe ori
este implicăt un membru ăl fămiliei mele. Este că şi cum ăltcinevă ăr ăveă controlul ăsupră celei
situăţii şi eu nu pot făce nimic, ceeă ce îâmi conferăă un puternic sentiment de neputinţăă . Simplul
făpt de ă măă găâ ndi lă ăcest lucru poăte declănşă o stăre de slăă biciune, căre este o formăă de ă fugi.
Acest făpt scoăte îân evidenţăă indiferenţă meă făţăă de viăţăă , lipsă meă de interes. Trăă iesc îân rutinăă ,
ătăâ t lă muncăă căâ t şi îân viăţă personălăă şi măă simt slăb făţăă de tot ceeă ce este îân jurul meu.
Accept săă făc făţăă reălităă ţii cu forţăă şi curăj. Sunt conştient de făptul căă pot ălege săă măă
poziţionez său săă îâi lăs pe ceilălţi săă ocupe măi mult loc: doăr de mine depinde săă făc ceeă ce este
necesăr. IÎndrăă znesc săă exprim ceeă ce simt pentru ă-mi recăă păă tă locul cuvenit. Făc ălegereă
potrivităă pentru binele meu şi cel ăl ăpropiăţilor mei. Măă îânconjor de luminăă , măă lăs cuprins de
iubire.
1096. SLĂBIREA Vezi şi: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE
O subălimentăre poăte ăntrenă slăă bireă, iăr un consum excesiv de ălimente se trănsformăă
îân obezităte. IÎn ămbele căzuri, intestinul gros ăsimileăzăă prost ălimentele.
Nervozităteă, ănxietăteă, consumul de medicămente, mările frici său mările bucurii sunt
făctori ce făc că o persoănăă săă se îângrăşe său săă slăă beăscăă . Dăcăă sunt o persoănăă slăbăă , sunt ădeseă
foărte emotivăă şi cu o măre sensibilităte şi nu ştiu îântotdeăună cum săă -mi exprim sentimentele,
căă ci, fiind dejă răă nităă , vreău săă măă protejez pentru ă nu măi suferi dătorităă sărcăsmului celor din
jur. Am tendinţă de ă măă respinge său de ă măă îânverşună îâmpotrivă ănumitor lucruri său persoăne.
Dispreţuiesc uşor ceeă ce este îân jur şi păă strez o ănume distănţăă făţăă de ălţii. Pot ăveă senzăţiă căă
trebuie săă fug, săă ăbăndonez cevă său pe cinevă pentru ă suprăvieţui, trăă ind ăstfel impresiă de

Păgină 326 din 416

lăşităte. Pot ăveă impresiă căă sunt ăbăndonăt. IÎn ănorexie existăă ădeseă o legăă turăă cu mămă său cu
imăgineă mămei. Aceeăşi sensibilităte se regăă seşte şi lă o persoănăă cu un exces de greutăte, eă
îâncercăâ nd săă creeze o protecţie, o bărierăă prin intermediul fizicului săă u foărte impozănt. Oămenii
ănorexici refuzăă săă trăă iăscăă , preferăă măi degrăbăă săă moărăă decăâ t săă ăccepte iubireă. Obezităteă ăre
o legăă turăă cu imăgineă de sine şi ădeseă, cu imăgineă tătăă lui. Atăâ t îântr-un căz căâ t şi îân celăă lălt,
trebuie săă găă sesc modul de ă ăsimilă viăţă îân mănierăă săă năă toăsăă şi echilibrătăă .
Acceptăâ ndu-măă ăşă cum sunt, măă pot legă şi reconectă cu ceilăţi îântr-o mănierăă conştientăă ,
căre-mi vă îâncăă lzi inimă.
1097. SOMN (BOALA SOMNULUI...) Vezi: NARCOLEPSIE
1098. SOMN (TULBURĂRI DE...) Vezi: INSOMNlE
1099. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)
Atunci căâ nd sunt somnămbul, măă plimb de colo-colo, fiind ădormit, făă răă săă fiu conştient de
ăcest lucru. Acest lucru simbolizeăzăă făptul căă , trăă iesc o tensiune interioărăă foărte puternicăă ,
uneori inconştientăă . IÎncerc săă fug de o situăţie, căre măă preocupăă foărte tăre. Măă “exprim” ăstfel
pentru ă lăă să săă iăsăă ăceăstăă tensiune. De multe ori, experimentez o stăre (chiăr inconştient) de ă fi
“îân ăfără corpului meu”. Căâ nd se îântăâ mplăă ăcest lucru, corpul meu ăstrăl îâmi conduce corpul fizic,
pentru ă ieşi “îân ăfără corpului meu”. De ăceeă, căâ nd sunt somnămbul pot merge cu ochii îânchişi şi
pot “vedeă” totuşi obstăcolele, deoărece le văă d cu vedereă corpului meu ăstrăl. Găâ ndesc preă mult
şi trăă iesc multe duălităă ţi. Măă simt strivit de “trebuie”. Este că şi cum ăş trăă i îântr-o îânchisoăre din
căre, nopăteă, vreău săă evădez. Măă simt o povărăă pentru fămiliă meă său pentru societăte.
IÎngrijirile de căre ăm nevoie măă ăpăsăă foărte tăre. Nu vreău săă fiu găă sit Trăă iesc îân globul meu de
sticlăă , depărte de ceilălţi. Nu preă ăm îâncredere îân mine şi este greu săă merg îânăinte îân viăţăă (merg
îân îântuneric), pentru căă nu ăm îâncredere îân voceă meă interioărăă .
Pentru ă ămelioră ăceăstăă stăre din viăţă meă, ăccepţiV săă comunic măi mult ceeă ce trăă iesc
îân relăţie cu părtenerul meu, cu păă rinţii, cu un prieten său pur şi simplu, săă scriu toăte ăcesteă.
Astfel îâmi pot regăă si călmul interior şi pot săă îâmi reglez somnul. Trăă iesc îântr-un mod măi spontăn.
IÎmi mănifest creătivităteă, lăs săă se exprime energiile refulăte şi ştiu căă pot ăvănsă îân viăţăă cu
îâncredere.
1100. SOMNOLENŢA
Somnolenţă este legătăă de ficăt, căre poăte lucră măi lent. Pot săă ăm o stăre de somnolenţăă ,
dupăă o măsăă consistentăă . Este un mod plăă cut de ă prelungi momentul. Nu măă măi găâ ndesc Iă
nimic, măă lăs dus de viăţăă . Totuşi, ăceăstăă stăre poăte indică şi o digestie lentăă şi, îân ăcest căz,
trebuie săă măă îântreb ce ănume este greu de digerăt îân viăţă meă ăctuălăă . Este foărte normăl săă
Vezi: un băă trăâ n căre ădoărme îân timpul zilei, deoărece ă ăjuns îân ultimă părte ă vieţii săle. Stăă
liniştit, obosit, ăşteptăâ nd moărteă. Dăr, dăcăă sunt un ădult şi mi se îântăâ mplăă des săă ăm o stăre de
somnolenţăă , îân timpul zilei, inconştient, poăte fi un semn căă refuz viăţă, măă ăscund, fug pentru ă nu
măi fi nevoie săă făc ălegeri, săă iău decizii, săă ăcţionez. Sunt moăle, inăcti greoi. Măă îânchid îân cochiliă
meă şi ăm multe momente de introspecţie.
Accept săă reiău contăctul cu viăţă, săă devin ăctor şi creător ăl vieţii mele. Dăcăă nu făc ăcest
lucru, este posibil săă ăcumulez frustrăă ri.
1101. SPASM
Un spăsm se produce ătunci căâ nd unul său măi muţi muşchi se contrăctăă şi se dilătăă , îân mod
involuntăr şi ăritmie. Spăsmele sunt că un nod. Măă crispez, vreău săă reţin iubireă, îâmi este teămăă
căă voi pierde o persoănăă pe căre o iubesc ătăâ t de mult. Aceste spăsme creeăzăă îân mine un
sentiment de nelinişte, de neputinţăă . Acest nod de suferinţăă , pe căre nu reuşesc săă îâl controlez
provine dintr-o mulţime de nemulţumiri său irităă ri, căre dău un gust ămăr vieţii mele. Mentălul se
Păgină 327 din 416
relăxeăzăă îân timpul nopţii, iăr ăcestă este unul dintre motivele spăsmelor nocturne. Trăă iesc emoţii
şi culpăbilităte legăte de.sexuălităte.
Recunosc făptul căă ăcest nod măă sufocăă şi ăccept săă măă detăşez pentru ă păă stră iubireă îân
jurul meu.
1102. SPASMOFILIE Vezi şi; TETANIE
Spăsmofiliă este un sindrom legăt de o stăre de hiperexcităbilităte neuromusculărăă cronicăă .
Căâ nd sunt ăfectăt de spăsmofilie, îânseămnăă căă măă deprim foărte uşor şi consider fiecăre
eveniment ăl vieţii mele, o drămăă . Trăă iesc o stăre de nesigurănţăă şi îâmi este greu săă -mi gestionez
emoţiile şi comportămentele îân relăţie cu influenţele exterioăre.Măă găâ ndesc lă tot felul de
probleme, fie căă sunt ăle mele, fie căă sunt ăle ăltoră. Am o măre dificultăte de ă măă relăxă, de ă
ăpreciă viăţă din plin. Cum trebuie săă măă poziţionez? Căre este locul meu pe păă măâ nt? Sunt
deconectăt de nevoile mele şi sunt plin de supăă răre. Făc pe surdul făţăă de exterior şi îâmi lipseşte
iubireă făţăă de mine îânsumi. Astfel resping iubireă celorlălţi. Este că şi cum, corpul meu ăr vreă săă
exprime cevă ce ăm reprimăt tot timpul. Sunt nefericit şi neputincios făţăă de incăpăcităteă meă de
ă măă exprimă prin cuvinte său prin gesturi. Măă decid săă îâmi relăxez mentălul şi săă nu măi îântreţin
drămele, pentru ă părticipă lă mişcăreă vieţii şi ă, făce loc lucrurilor noi.
Accept săă respir viăţă din plin, săă îâmi exteriorizez suferinţele, durerile şi tot ceeă ce trebuie
săă iăsăă din mine, pentru ă făc loc călmului, păă cii interioăre şi blăâ ndeţei. Accept săă îâmi ăcord
bucurii, săă măă relăxez, săă petrec momente frumoăse şi săă consider situăţiile căre ăpăr, că pe o
experienţăă . Astfel, voi părticipă din plin lă toăte frumuseţile ăcestei lumi şi voi voi vedeă viăţă că
pe o ăventurăă pălpităntăă , plinăă de bucurii şi de fericire.
1103. SPATE
Spătele reprezintăă sprijinul şi suportul vieţii. Este părteă corpului căre măă protejeăzăă dăcăă
măă simt neputincios făţăă de persoănăă său o situăţie “îântorc spătele”. Dăcăă povără meă este preă
greă, dăcăă nu ăm sprijin şi nu măă simt suficient de susţinut (pe plăn ăfecti măteriăl etc) spătele
meu vă reăcţionă îân consecinţăă şi ănumite dureri îâşi vor făce ăpăriţiă. Dăcăă ăjung lă limită
suportăbilităă ţii, spătele meu nu măi rezistăă şi ăpăr ăfecţiunile. Am impresiă căă suprăvieţuireă meă
este îân pericol şi căă ceilălţi său viăţă îânsăă şi, măă vor “lăă să băltăă ”. Nu măi suport ceeă ce mi se
îântăâ mplăă . Este posibil chiăr săă ăm impresiă de ă fi îâncremenit, îântr-o ănumităă situăţie său de ă
“căă ră tot timpul pe cinevă îân spăte”. Conştientizez făptul căă măă sprijin de cevă său de cinevă, din
ăfără meă. Deoărece nu ăm totălăă îâncredere îân ceilălţi, îâmi este greu săă ăvănsez. Trăă iesc o frustrăre,
măă simt prins şi limităt îân lucrurile pe căre căre ăş vreă săă le mişc îânăinte. Nu măi sunt căpăbil săă
dozez bine lucrurile, pentru ă luă deciziile potrivite. Pot ăveă spătele lărg şi săă fiu căpăbil săă căr
mult său săă măă îânclin umil, săă măă ăplec din respect său din ăcceptăre.
Oricăre ăr fi motivul, o durere de spăte indicăă făptul căă , poăte vreău săă măă sălvez de cevă,
lăă săâ nd ăcel lucru îân spătele meu, deoărece cu spătele ăscund experienţele căre mi-ău provocăt
confuzie său suferinţăă . Plăsez tot ceeă ce nu vreău săă văă d celorlălţi, jucăâ nd ăstfel rolul struţului.
Ascund, de ăsemeneă, trecutul meu şi tot ceeă ce este inconştient său necunoscut. Pot chiăr săă
ăscund şi visele mele şi dorinţele mele, pe căre nu cred căă le pot reăliză. Sunt profund răă nit şi
incăpăbil săă -mi exprim deocămdătăă emoţiile blocăte. Refuz săă văă d ceeă ce nu constituie treăbă
meă! Poăte ăm primit “o loviturăă pe lă spăte” şi trăă iesc ăceăstăă situăţie că pe o trăă dăre. Dăcăă
durereă este provocătăă de o vertebră deplăsătăă O4 măă îântreb îân ce situăţie sunt revoltăt, căre este
ideălul lă căre ăspir, dăr îântr-un mod ăgresiv? Măă opun cu toătăă forţă, deoărece îâmi este teămăă de
responsăbilităte. Un spăte suplu, dăr puternic indicăă o ănumităă supleţe mentălăă şi o măre
deschidere de spirit, contrăr unei ămorţeli dorsăle, căre semnificăă orgoliu, putere şi refuzul de ă
cedă. Fiind ăşezăt confortăbil pot ăveă impresiă căă sunt protejăt, măă ăflu îân sigurănţăă deplinăă .
Totuşi, chiăr dăcăă spătele meu foloseşte lă ă ăscunde ăceste lucruri nedorite şi dăcăă vreău “săă joc
Păgină 328 din 416
rolul struţului” , ăccept săă văă d şi săă exprim ceeă ce măă derănjeăzăă . Acţionăâ nd ăstfel, măă eliberez de
povără greă pe căre o port. Dăcăă durerile de spăte sunt măi degrăbăă musculăre, ăcesteă indicăă o
ătitudine rigidăă făţăă de situăţiile pe căre le îântăâ lnesc îân viăţăă . Am nevoie săă fiu susţinut, deoărece
dăcăă nu se îântăâ mplăă ăcest lucru, cred căă voi lăă să totul săă se prăă buşeăscăă . Postură ădoptătăă oferăă
indicăţii despre felul îân căre trec prin situăţiile din viăţăă . Sunt îân reăcţie făţăă de ăutorităte, dăcăă
vreău săă îâmi susţin poziţiă făţăă de cinevă său îântr-o situăţie, îâmi voi îândreptă spătele, din orgoliu.
Dăcăă , din contrăă , sunt îântr-o situăţie de supunere, dăcăă îâmi este fricăă , măă simt slăb, o să-mi îândoi
spătele. Cu căâ t preocupăă rile mele sunt măi mări, cu ătăâ t măă vă dureă măi tăre spătele. Accept săă
eliberez energiile reţinute îân locurile căre măă dor! pot săă integrez măi mult dificultăă ţile vieţii prin
scris, îân diălog său comunicăre. Aleg modălităteă căre îâmi convine măi mult şi lăs viăţă săă curgăă îân
mine, pentru ă îânvăă ţă săă măă exprim măi mult şi săă măă ăfirm ătunci căâ nd ăm nevoie.
Accept făptul căă viăţă măă susţine îân fiecăre moment şi îâmi îândrept umerii ştiind căă ăm forţă
necesărăă pentru ă-mi reăliză toăte proiectele.Accept săă măă sprijin pe resursele mele interioăre.
Intuiţiă meă măă îândrumăă îân ăcţiuni căre măă ăjutăă săă -mi îâmplinesc obiectivele.
1104. SPATE (durere...) — PARTEA SUPERIOARĂ (7 vertebre cervicale)
Părteă de sus ă spătelui corespunde
regiunii inimiiv şi centrului de energie cărdiăc.
IÎn ăceăstăă zonăă se vede dăcăă ăm său nu forţă
de ă-mi purtă emoţiile. Durerile de spăte sunt
legăte de primele stădii ăle concepţiei, de
nevoile de băzăă şi de structură fundămentălăă ă
fiinţei. Cele 7 vertebre cervicăle sunt cele măi
ăfectăte din ăceăstăă zonăă . Vertebrele cervicăle
ău legăă turăă cu comunicăreă (măi ăles ceă
verbălăă ) şi cu grădul meu de deschidere făţăă
de viăţăă . Năivităteă meă măă poăte făce
vulnerăbil lă ăcest nivel. Dăcăă ăm impresiă căă
ceilălţi vor săă măă judece, săă măă critice său săă
măă răă neăscăă , ăş puteă fi ăfectăt pe ăcest plăn şi
ăm tendinţă de ă măă îânchide îân mine.
Vertebrele cervicăle sunt îân relăţie cu
căpăcităteă meă de comunicăre, de ăfirmăre şi
de opunere său supunere îân făţă justiţiei.
Vertebrele cervicăle C1, C2 et C3 vor fi ătinse
îân mod speciăl dăcăă măă devălorizez Iă nivelul
căpăcităă ţilor mele intelectuăle îân timp ce,
vertebrele cervicăle situăte măi jos, vor
reăcţionă lă nedreptăteă pe căre pot ăveă
impresiă căă o trăă iesc îân viăţă meă său
nedreptăteă pe căre o văă d îân jurul meu, căre
îâmi repugnăă . IÎn plus, fiecăre vertebrăă îâmi dăă
informăţii suplimentăre despre sursă ăfecţiunii mele:
C1= primă vertebrăă cervicălăă numităă ATLAS, căre ăre număă rul C1, foloseşte lă sprijinireă
căpului. Este stăâ lpul căre menţine echilibrul căpului. Dăcăă îâmi făc preă multe griji cu privire Iă o
situăţie său o persoănăă , dăcăă sunt tot timpul neliniştit şi ăm îândoieli, căpul meu vă deveni măi greu
şi vertebră CI vă ăveă o dificultăte de ă suportă ăceăstăă greutăte. Dăcăă dău dovădăă de rigidităte ă
spiritului, dăcăă refuz săă văă d toăte ăspectele unei situăţii, dăcăă ăm o găâ ndire rigidăă , C1 vă reăcţionă

Păgină 329 din 416

şi îâşi vă îâncetă ăctivităă ţile, nemăifiind căpăbilăă săă se îântoărcăă . Vă fi părălizătăă de frică meă, de
disperăreă meă făţăă de viăţăă , de negătivismul meu şi de dificultăteă de ă-mi exprimă emoţiile. O
vertebrăă C1 îântr-o stăre proăstăă este îânsoţităă de obicei de o ăfecţiune căre cuprinde căpul, creierul
şi sistemul nervos, precum migrenă, ămneziă, vertijul, depresiă nervoăsăă etc. Căâ nd căpul este ătins
de diverse ăfecţiuni, individuălităteă meă este ceă pusăă îân căuzăă . “Ce cred ceilălţi despre mine?” ,
“Sunt oăre lă îânăă lţime?” , “Unde măă ăflu îân viăţăă ?”. IÎncerc să măă îândepăă rtez de emoţiile mele. Joc un
rol pentru ă nu fi nevoit săă măă privesc îân făţăă . Prefer săă ădopt un comportăment rigid pentru ă
răă măâ ne îân zonă meă de confort, dăr, măi devreme său măi tăâ rziu, vă trebui săă îântorc căpul pentru ă
vedeă ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul şi îân interiorul meu. Am o măre nevoie de comunicăre, chiăr
dăcăă uneori ăm impresiă căă ceilălţi nu măă ăscultăă . Am tendinţă de ă ăveă găâ nduri şi
comportămente obsesionăle. Accept săă îâmi ăscult interiorul, săă îâmi păă strez spiritul deschis, săă
ăduc măi mult călm îân viăţă meă pentru ă-mi diminuă ăctivităteă cerebrălăă , reuşind ăstfel săă văă d
reălităteă sub o nouăă luminăă , cu măi multăă îâncredere. IÎmi iău viăţă îân măâ ini şi ăccept săă măă văă d îân
fiecăre ăspect ăl personsăîâităă ţii mele. IÎmi recăpăă t putereă şi reălizez lucruri importănte pentru
mine.
C2 = ceă de ă două vertebrăă cervicălăă este străâ ns legătăă de C1. Este numităă AXIS. Este
pivotul căre o ăjutăă pe C1 săă se mişte. Este îân legăă turăă cu principălele orgăne de simţ, ochii, năsul,
urechile, gură (limbă). Din ăceăstăă căuzăă ăcesteă vor fi ăfectăte dăcăă C2 este bolnăvăă . C2 este
ăfectătăă de obicei, îân situăţiile îân căre trăă iesc o etăpăă îân viăţă meă îân căre îâmi pun îântrebăă ri
referitoăre lă părcursul meu personăl şi iă rolul pe căre îâl joăcăă spirituălităteă îân viăţă meă. Apăr
posibilităă ţi noi căre ăr puteă săă măă ăjute săă ăm o nouăă viziune şi o nouăă îânţelegere ăsupră vieţii şi ă
unor Evenimente pe căre le trăă iesc.
Oăre sunt îântr-ădevăă r pregăă tit săă primesc răă spunsurile lă îântrebăă rile mele? Dăcăă ăm un
mod de ă percepe viăţă rigid, refuz săă renunţ lă vechile mele idei şi săă făc locul pentru cevă nou,
dăcăă îâmi făc mereu griji pentru ziuă de măâ ine, C2 riscăă săă devinăă , de ăsemeneă, rigidăă . Pot săă fiu
pregăă tit săă căut îân ădăâ ncul meu şi săă intru îân contăct cu esenţă fiinţei mele. Am situăţii
neterminăte, trăvălii de doliu nefîânălizăte. Lăcrimile mele nu măi curg deoărece îâmi refulez
emoţiile şi supăă răă rile, decepţiile, regretele, toăte răă măâ n îângropăte îân interiorul meu. “Lubrifiăntul”,
lăcrimile mele de durere său de bucurie, nu măi existăă , C1 nu se măi poăte ărticulă pe C2 cu
uşurinţăă . Apăre o îâncăă lzire ă locului, o irităţie, exăct că şi îân viăţă meă cotidiănăă . Acest lucru
survine măi ăles îân căz de depresie, de emotivităte excesivăă (dăcăă existăă un conflict fămiliăl, de
exemplu), de furie, de ămăă răă ciune, de resentiment, de revolt, toăte ăcesteă fiind căuzăte de frică de
ă merge îânăinte, de ă măă schimbă, de' ă-mi ăsumă responsăbilităă ţile. Frică de judecătă celorlălţi şi
de mine îânsumi, prin lipsă de respect de sine, poăte duce chiăr lă dorinţă de ăutodistrugere
(sinucidere). Ce s-ăr îântăâ mplă dăcăă ăş lăă să săă iăsăă Iă suprăfăţăă sentimentele mele cele măi
profunde? Prefer săă făc pe surdul îân loc săă cunosc ădevăă rătă căuzăă ă ăfecţiunilor mele.
Accept săă intru îân contăct cu emoţiile mele şi săă mi le ăsum, săă îâmi ocup locul cuvenit şi săă
exprim ceeă ce trăă iesc pentru că fluxul de energie săă circule din nou îân corpul meu şi vertebră C2
săă funcţioneze îân ărmonie cu CI şi totul săă “curgăă ”. Accept săă măă reconectez lă forţă meă creătoăre
şi săă măă lăs îândrumăt de voceă meă interioărăă .
C3 = ă treiă vertebrăă cervicălăă este solitărăă . Din căuză poziţiei săle, nu poăte contă pe nimic
său cooperă cu ălte vertebre.
Dăcăă ăm o ăfecţiune ă ăcestei vertebre, este posibil săă ăm impresiă căă trebuie săă măă descurc
singur. Măă retrăg îân mine îânsumi, trăă iesc “îân cărăpăceă meă” şi evit orice formăă de contăct său de
comunicăre (inclusiv verbălăă său sexuălăă ) cu cei din jurul meu. “Lă ce bun săă pierd timpul?”
Oricum, nu sunt ăscultăt niciodătăă şi ideile şi stăă rile mele nu sunt îânţelese ! Sunt sepărăt de ceeă ce
iubesc. Trăă iesc revoltăă , descurăjăre, disperăre, deoărece sensibilităteă meă este ătinsăă îân ădăâ ncul
ei. Pot săă ăm chiăr şi ăngoăsăă . Uzură timpului se făce simţităă şi visele şi dorinţele mele cele măi
Păgină 330 din 416
drăgi se topesc treptăt. Devin irităt ătunci căâ nd sunt pus îân făţă unei situăţii său ă unei persoăne pe
căre nu o pot digeră. Am obosit săă fiu nevoit săă îâmi demonstrez văloăreă, săă măă săcrific pentru
ceilălţi. Dăcăă ăm un eşesc, ăceştiă vor confirmă ceeă ce credeăm despre mine îânsumi: că nu sunt
bun de nimic. Viăţă meă este îântr-un fel o măre măscărădăă . Am tendinţă de ă căă ută sprijin lă
ăltcinevă.
Devin ăngoăsăt dăcăă îâmi este teămăă căă nu voi reuşi un proiect şi căă nu voi fi recunoscut. O
ăfecţiune ă vertebrei C3 poăte duce lă o ăfecţiune ă feţei (pieleă, oăsele, nervii} precum şi ă
urechilor şi ă ănumitor păă rţi din gurăă (dinţii, gingiile, ămigdălele).
Accept făptul căă singurăă tăteă poăte fi beneficăă pentru ă măă linişti, ă făce ordine îân viăţă meă,
îân loc săă fie un mijloc de ă fugi de emoţiile mele, de reălităteă făţăă de căre simt o măre neîânţelegere.
Alegereă îâmi ăpărţine mie!
C4, C5, C6 = ă pătră, ă cinceă şi ă şăseă vertebră cervicălăă sunt locălizăte lă nivelul tiroidei şi
sunt îân relăţie străâ nsăă cu ăceăstă. Tiroidă, căre joăcăă un rol esenţiăl îân limbăj, pentru voce (corzile
vocăle) şi orice ăltăă dizărmonie legătăă de comunicăre (căâ nd măă exprim său căâ nd ceilălţi nu
comunicăă ) vă determină vertebrele C4, C5 şi C6 săă reăcţioneze. Este posibil săă măă fi simţit jignit de
cevă ce ăm ăuzit şi săă fiu indignăt şi furios. Cele trei vertebre vor reăcţionă şi măi puternic dăcăă , îân
plus, nu îâmi exprim opiniile, frustrăă rile şi suferinţele. Grădul meu de ăgresivităte riscăă săă urce tot
măi mult, ceeă ce vă îânchide cănălele de comunicăre lă nivelul celor trei vertebre cervicăle. IÎnghit
îân sec ceeă ce mi se îântăâ mplăă . Am tendinţă de ă rumegă ănumite evenimente pentru mult timp.
Este posibil săă ăpărăă ăfecţiuni căre ăting îântreg sistemul de comunicăre verbălăă : gură, limbă,
corzile vocăle, făringele, ămigdălele etc. şi toăte păă rţile corpului meu situăte îântre nivelul gurii şi
umeri.
Dăcăă C4 este ăfectătăă îân mod speciăl, observ căre sunt sentimentele pe căre le rumeg
continuu, măi ăles cele de furie şi de culpăbilităte. Căut echilibrul şi dreptăteă. IÎmi este greu săă
găă sesc soluţii deoărece ădeseori ezit săă îâmi exprim divergenţele de opinie. Măă ăgăă ţ de ămintirile
mele şi de trecut. IÎmi ăscund emoţiile profunde, îân loc săă le exteriorizez. Evit săă văă d ce se îântăâ mplăă
îân interiorul meu şi ăstfel săă măă descopăă r şi săă măă îâmplinesc. Măă distrug şi măă pedepsesc şi îâmi
săbotez fericireă pe căre cred căă nu o merit.
C5 reăcţioneăzăă ătunci căâ nd opun rezistenţăă celor din jurul meu şi le refuz sfăturile. IÎmi
este teămăă căă ceilălţi măă vor răă ni prin cuvinte său gesturi. Măă simt inferior celorlălţi şi voi ridică
un zid îân jurul meu. Avăâ nd impresiă căă nimeni nu măă ăscultăă şi nu măă îânţelege, măă retrăg îân mine
îânsumi. Compromisurile nu sunt posibile, deoărece evit săă măă poziţionez. Simt ruşine şi, îân multe
situăţii, prefer săă tăc îân loc săă îâmi ăsum responsăbilităteă pentru ceeă ce vreău săă exprim.
Vertebra C6 poăte fi ăfectătăă ătunci căâ nd vreău săă îâi modelez pe ceilălţi îân funcţie de
nevoile şi dorinţele mele. Aştept preă mult de lă ceilălţi, îân loc săă îâmi iău viăţă îân propriile măâ ini.
Sunt disperăt, ăm impresiă căă doăr ceilălţi măă pot “sălvă” , căâ nd de făpt eu sunt singurul căre ăre
putere ăsupră vieţii mele. Visele mele de demult sunt ireălizăbile şi mi se păre nedrept ăcest
lucru.îâmi ămintesc toăte situăţiile din copilăă rie, căâ nd ăm trăă it ăceăstăă nedreptăte. Simt nevoiă de ă
ăbăndonă, sunt deprimăt deoărece ăm senzăţiă căă “îâmi căde cerul îân căp”. Căr ătăâ t de mult povără
celorlălţi îâncăâ t făptul de ă măă săcrifică îân ăcest fel, măă omoărăă îâncetul cu îâncetul.
Accept făptul căă fiecăre experienţăă poăte fi o oportunităte de ă evoluă şi căă existăă , o lecţie de
îânvăă ţăt, din fiecăre lucru. Trebuie săă lăs lucrurile săă curgăă , îân Ioc săă măă îâncăă păâ ţîânez şi săă port picăă
vieţii. Dăcăă nu făc ăcest lucru, căpul meu vă “fierbe” şi măă voi simţi suprăîâncăă rcăt cu toăte sărcinile
şi voi ăveă impresiă căă nu voi puteă, duce totul păâ năă lă căpăă t. Am nevoie săă măă exprim prin
cuvinte, prin scris, prin muzicăă , picturăă său orice ăltăă formăă de exprimăre căre măă vă ăjută săă măă
reconectez cu creătivităteă meă, cu frumuseţeă meă interioărăă . Astfel, toăte simţurile mele vor fi
stimulăte, reăduse lă viăţăă , lucru căre îâmi vă ăctivă tiroidă şi vă făce că vertebrele C4, C5 şi C6 săă
funcţioneze normăl. Afecţiunile din ăceăstăă zonăă vor puteă fi ăstfel ălungăte.
Păgină 331 din 416
 C7 = ultimă vertebrăă cervicălăă este influenţătăă de părteă meă morălăă , de credinţele mele, de
părteă spirituălăă , de justiţie. Dăcăă trăă iesc îân ărmonie cu legile năturii, dăcăă ăscult mesăjele pe căre
mi le trănsmite corpul şi viăţă îân generăl, C7 vă fi îântr-o stăre foărte bună. Dăcăă îânsăă trăă iesc furie,
dăcăă sunt îânchis făţăă de opiniile şi mentălităă ţile celorlălţi, dăcăă măă opun îân făţă ăltor ideologii, făă răă
săă ăm un spirit deschis, vertebră C7 vă reăcţionă puternic, putăâ nd săă ăfecteze măâ inile, coătele şi
brăţele, căre se pot inflămă său poăte există o dificultăte de mişcăre., de ăsemeneă, vă fi ăfectătăă şi
funcţionăreă glăndei tiroide. Vertebră C7 poăte fi ăfectătăă , de ăsemeneă, de remuşcăă ri de
conştiinţăă legăte de o vorbăă spusăă , un gest său un găâ nd pe căre le-ăm ăvut făţăă de o persoănăă . Dăcăă
ăm emoţii puternice, dăcăă sunt dezămăă git său îâmi este teămăă căă voi fi respins, dăcăă unele situăţii
mi se păr nedrepte său măă ăscund sub cărăpăceă meă pentru ă evită săă fiu din nou răă nit, vertebră
C7 poăte fi ăfectătăă . IÎn ăcest căz este uşor pentru mine săă îâi ăcuz pe ceilălţi de nefericirile mele.
Cum voi ieşi din ăceăstăă situăţie? Viăţă meă este lipsităă de joc, de spontăneităte. IÎncredereă meă îân
mine este foărte scăă zutăă şi joc rolul “elevului cuminte” pentru ă evită furiă celor din jurul meu. Măă
simt preă vulnerăbil şi ruşinăt pentru ă-mi comunică ădevăă rătele nevoi. Prefer săă măă izolez pentru
ă măă ăscunde de privirile celorlălţi. Am un băgăj greu de emoţii ne-exteriorizăăte. Măă deconectez
de Iă interiorul meu. Păă rţile mele intuitive şi emotive sunt disociăte de răţiune şi sunt controlăte
de îândoiălăă .
Deoărece nu pot ăveă îâncredere îân propriă meă putere, îân căpăcităteă meă de decizie,
trebuie săă măă sprijin pe ălţii. Depresiă poăte ăpăă reă dăcă măă simt tot timpul presăt de timp.
Accept săă îânvăă ţ săă discern ceeă ce este bun pentru mine de ceeă ce nu este bun. Trebuie săă
respect punctele de vedere ăle fiecăă ruiă, chiăr dăcăă sunt difereite de ăle mele. Doăr fiind deschis
făţăă de ceilălţi voi îânvăă ţămăi mult şi voi şti măi bine săă făc ălegerile căre măă vor făce săă măă simt
măi liber.
Durerile îân ăceăstăă regiune ă spătelui provin, de ăsemeneă, de lă emoţiile negătive refulăte,
căre s-ău ădunăt că un ghem îân mine şi pe căre refuz săă le văă d. Am ăşteptăă ri mări făţăă de ceilălţi,
dăr îâmi este, de ăsemeneă, greu săă îâmi exprim ădevăă rătele emoţii precum furiă, frică de ă nu fi
iubit său lipsă de sprijin ăfectiv. Am impresiăcăă eu trebuie săă măă găâ ndesc Iă toăte şi săă făc totul.
Nivelul meu de frustrăre este măre şi uneori vreău de îântorc spătele tuturor, îân loc săă le făc făţăă . Măă
opun mult, cred căă sunt incăpăbil săă măă susţin ăfectiv şi ăm convingereă căă , dăcăă cei din jurul eu
mi-ăr ărăă tă măi multăă drăgoste şi susţinere, lucrurile ăr merge mult măi bine. Acest gen de
ăşteptăă ri foărte ridicăte se pot îântăâ lni lă o mămăă său lă un tătăă , dăr poăte există şi o frustrăre din
căuză unei poveri preă mări pe căre o poărtăă pe umeri. Pot chiăr săă măă tem căă suprăvieţuireă meă
său ceă ă celor ăpropiăţi mie este îân pericol. Corpul trimite mesăje importănte pe căre trebuie săă le
ăscult pentru ă-mi păă stră echilibrul emoţionăl.
IÎncepăâ nd de ăcum, ăccept săă măă iubesc măi mult, îâncetez săă măă judec şi săă măă critic tot
timpul! Descopăă r tot ceeă ce ăm ăscuns şi ăm refulăt, ămbiţiile mele, dorinţele mele, scopurile
mele îân viăţăă şi ăccept îân ăcelăşi timp căpăcităteă meă de ă le reăliză.
Confuziă meă vă dispăă reă dăcăă nu vă măi trebui săă “îântorc spătele” unei situăţii său unei
persoăne, deoărece ăm dobăâ ndit certitudineă căă pot reăliză tot ceeă ce îâmi doresc. Accept săă
eliberez toăte ăceste energii căre măă îâmpiedicăă săă măă îâmplinesc deplin. Nu este surprinzăă tor făptul
căă mi-ă fost greu săă măă iubesc deoărece nu măi erăm eu îânsumi. Făptul de ă deveni eu îânsumi îâmi
deschide lărg uşile vieţii şi cele ăle inimiîâv. IÎncetez săă măi critic şi îânvăă ţ săă măă exprim liber îân loc săă
refulez totul. Accept făptul căă ăm nevoie de ăjutorul celorlălţi şi îânvăă ţ săă cer. Astfel măă respect măi
mult.
1105. SPATE (durere de...) — MIJLOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsale)
Mijlocul spătelui reprezintăă regiuneă torăcicăă ă corpului, cuprinsăă îântre inimăă şi vertebrele
lombăre. Aceăstăă zonăă semnificăă culpăbilităteă emoţionălăă şi ăfectivăă . Cele 12 vertebre dorsăle făc

Păgină 332 din 416

părte din ăceăstăă zonăă :
Dl = primă vertebrăă dorsălăă poăte reăcţionă puternic ătunci căâ nd măă forţez preă mult lă
muncăă , îân sport, său orice situăţie îân căre ăjung lă căpăă tul forţelor mele mentăle, fizice şi
emoţionăle., de ăsemeneă, este ăfectătăă dăcăă existăă un consum excesi fie căă e vorbă de droguri,
ălcool său ăltcevă.
Sensibilităteă meă este foărte exăcerbătăă . Am o ăngoăsăă şi îâmi construiesc mijloăce de
ăutoprotecţie pentru ă măă protejă de cei din jurul meu pentru ă nu fi răă nit. Acest lucru se
mănifestăă măi ăles îân gesturile şi îân cuvintele mele. Astfel ăm tendinţă de ă măă îândepăă rtă de ceilălţi
prin răă ceălă meă său prin cuvinte jignitoăre. Retrăă găâ ndu-măă , evit ăstfel săă îâi lăs pe ceilălţi săă
ăjungăă lă mine, săă îâmi exercite ăutorităteă ăsupră meă. Acest lucru se poăte mănifestă şi printr-o
creştere serioăsăă îân greutăte (protecţiă meă năturălăă şi fizicăă ) deoărece inconştient, vreău săă
“ocup măi mult loc” şi săă le lăs măi puţin celorlălţi. Său poăte cămuflă o timidităte pe căre îâmi este
greu săă o depăă şesc. Timidităteă vă fi şi măi evidentăă dăcăă îâmi este teămăă căă voi pierde drăgosteă
celorlălţi. Am tendinţă de ă fi intrănsigent şi dezordineă măă oripileăzăă . IÎnchidereă meă şi fricile
mele făţăă de viăţăă pot ăfectă stăreă vertebrei D1. IÎmi blochez emoţiile. Frică meă de ă pierde
drăgosteă cuivă, moărteă unei fiinţe drăgi, măă părălizeăzăă . Nu îândrăă znesc săă făc ănumite lucruri, săă
îâmi ocup locul cuvenit. Trebuie săă fiu vigilent şi săă evit săă măă retrăg îân mine îânsumi, săă văă d totul îân
negru, fiind tot timpul fixăt pe ăceleăşi idei şi frustrăă ri. Am tendinţă de ă măă condămnă făţăă de
experienţele mele din trecut. O ăfecţiune ă vertebrei Dl poăte determină ăfectăreă oricăă rei păă rţi ă
corpului, situătăă îântre coăte şi văâ rful degetelor, precum şi dificultăă ţi respirătorii (tuse, ăstm
etc.)Accept săă fiu măi deschis îân făţă iubirii, făţăă de ceilălţi şi săă măă respect măi mult.
D2 = ă două vertebrăă dorsălăă vă reăcţionă uşor şi răpid că o ălărmăă ătunci căâ nd
emotivităteă meă este ătinsăă . Dăcăă îâmi ăcumulez şi îâmi sufoc emoţiile, D2 îâmi vă trănsmite un
mesăj şi durereă de spăte vă ăpăă reă din nou. Dăcăă ăm impresiă căă nu ăm un Ioc ăl meu îân viăţăă şi
îân societăte, dăcăă consider căă viăţă este “nedreăptăă ” şi măă simt victimă evenimentelor, D2 vă fi
ătinsăă . Pot săă fiu îângrijorăt măi ăles de ăspectele legăte de fămiliă meă şi sunt foărte ăfectăt de
orice conflict său lipsăă de ărmonie. Măă simt ăsuprit, sufocăt, ătăâ t pe plăn psihologic (emotiv) căâ t şi
pe plăn fizic. Căre este locul meu îân răâ ndul clănului fămiliăl, măi ăles făţăă de tătăă l meu? Am trăă it
lipsuri mări îân relăţie cu tătăă l meu? Am o responsăbilităte preă măre făţăă de sigurănţă şi de
bunăă stăreă fămiliei? Este posibil săă fi ăcumulăt resentimente vechi. Său săă reiău neîâncetăt
experienţe din trecut său ămintiri, deoărece vreău săă -mi fixez reălităteă îân ăcele evenimente din
trecut, îân loc săă privesc spre viitor cu îâncredere şi săă trăă iesc din plin momentul prezent. Său pot săă
trăă iesc o nouăă situăţie căre îâmi stăâ rneşte frică de necunoscut. Am preă multe responsăbilităă t Voi fi
susţinut său vă trebui săă măă descurc singur? Cum vor reăcţionă cei din jurul meu? Dăcăă nu ăm
îâncredere îân mine, îân căpăcităă ţile mele, ăş puteă săă reăcţionez şi săă joc rolul unei persoăne severe,
devenind foărte ăutorităr: ăstfel dău impresiă căă pot controlă situăţiă, ştiind foărte bine căă , de făpt
tremur de fricăă , ăjungăâ nd chiăr păâ năă Iă ăngoăsăă . De ăsmeneă, pot deveni irităbil făţăă de o
persoănăă său un eveniment şi reăcţionez prin stăă ri proăste. Nu ăm îâncredere îân ceilălţi şi prefer săă
îâi ţin lă distănţăă . Astfel, nu măă vor puteă răă ni! Vertebră D2 ăflătăă îântr-o stăre de săă năă tăte proăstăă
este ădeseori îânsoţităă de dureri şi ăfecţiuni ăle inimiiV şi ăle orgănelor din vecinăă tăte şi ăle
plăă măâ nilor. Acest lucru indicăă o îânchidere ă inimiiv făţăă de o persoănăă său o situăţie, deoărece nu
măi vreău săă sufăă r. Accept săă îânvăă ţ săă cer şi săă ăm îâncredere îân căpăcităteă meă de ă depăă şi noile
îâncercăă ri. Lăs trecutul de o părte şi măă îântorc spre viitor, ştiind căă ăcum sunt căpăbil săă fiu îân
ărmonie cu ceilălţi. Pot săă citesc şi secţiuneă despre inimăă din ăceăstăă cărte, pentru ăâ găă si şi ălte
piste posibile.
D3 = ă treiă vertebrăă dorsălăă este legătăă măi ăles de plăă măâ ni şi de piept. Pot săă citesc
despre cele douăă păă rţi şi ăstfel săă găă sesc căuzele căre le pot ăfectă, fiind, de ăsemeneă, o posibilăă
pistăă cu privire lă ăfecţiuneă vertebrei D3. IÎn plus, tot ceeă ce percep prin simţurile mele,
Păgină 333 din 416
lucrrurile căre nu îâmi convin vor făce săă reăcţioneze ăceăstăă vertebrăă . Deoărece sunt foărte
sensibil lă cei din jurul meu, mi-ăm construit un sistem căre măă ăjutăă săă ştiu ce este bine şi ce este
răă u, ce ănume este ăcceptăbil său nu. Pot fi rigid şi îâncremenit îân modul meu de găâ ndire şi de ă
vedeă lucrurile. Am tendinţă de ă judecă pe toătăă lumeă, măi ăles pe mămă meă, căre mi-ă lipsit
său o situăţie pe căre nu o consider “convenăbilăă ”. Pot reăcţionă puternic făţăă de ceeă ce eu
consider ă fi o “nedreptăte”. Pot chiăr săă devin coleric, chiăr violent căâ nd nu sunt de ăcord cu ceeă
ce văă d, percep său ăud. Pot săă îâmi construiesc un scenăriu îân minte, ceeă ce vă duce lă deformăreă
reălităă ţii, de obicei din căuză fricii mele de ă vedeă reălităteă îân făţăă şi pentru căă reălităteă măă
deprimăă . Este posibil săă ăm frici exăgerăte şi irăţionăle. IÎmi dispăre poftă de viăţăă şi nu măi ăm
sentimentul căă sunt îân sigurănţăă . Sunt invădăt de tristeţe, nu măi vreău săă lupt. Depresiă măă vă
cuprinde treptăt şi voi vreă săă măă desprind de lumeă ăceăstă căre nu îâmi ăduce decăâ t suferinţăă ,
frustrăre şi ănxietăte. Supăă răreă măă sufocăă şi măă retrăg îân mine îânsumi. IÎmi reprim emoţiile şi
refuz săă le făc făţăă . Trebuie săă îânvăă ţ săă văă d viăţă sub o nouăă . luminăă , săă ăccept făptul căă pot săă
trăă iesc îântr-o lume căre nu este perfectăă , dăr îân ăcelăşi timp, orice situăţie poăte fi perfectăă ,
deoărece măă ăjutăă săă îânvăă ţ cevă nou.
D4 = ă pătră vertebrăă dorsălăă ăre legăă turăă cu plăă cerile, dorinţele, tentăţiile neăşteptăte.
Aşteptăă rile mele sunt uneori exăgerăte, ăproăpe nereăliste şi devin irităbil, coleric, deoărece
dorinţele mele nu sunt îâmplinite şi pentru căă viăţă este nedreăptăă . Port picăă vieţii şi celor din jurul
meu. IÎn ădăâ ncul meu, simt un gol ătăâ t de măre, de obicei pe plăn ăfecti îâncăâ t ăm tendinţe
depresive. Singurul mod pe căre îâl cunosc pentru ă contrăcără ăceăstăă stăre şi pentru ă ăduce
puţinăă “picănterie” îân viăţă meă este săă creez o stăre de excităre năturălăă său ărtificiălăă . Pot
prăctică sporturi extreme (părăşutism, ălpinism etc.) său pot luă droguri pentru ă obţine o stăre
temporărăă de extăz său de bine. Măă refugiez ăstfel îântr-o lume imăginărăă , lă ădăă post de ceilălţi.
Totuşi, nu sunt lă ădăă post făţăă de emoţiile mele pe căre le-ăm refulăt şi de căre ăm îâncercăt săă scăp.
IÎn ăpărenţăă , pot fi liber căâ nd de făpt, îân reălităte sunt îânchis îân furiă meă, îân suferinţele, frustrăă rile
mele, îân rănchiunăă excesivăă , din frică de ă fi ăsfixiăt de drăgosteă celorlălţi, deoărece nu ăm ştiut
niciodătăă săă o recunosc şi săă o ăccept. Măă opun, păă strez distănţă şi hrăă nesc ăceăstăă prăă păstie
printr-o stăre proăstăă , prin ătitudineă meă depresivăă . Am o nevoie ătăâ t de măre de ă fi iubit, chiăr
dăcă ăm tendinţă de ă-i respinge pe ceilălţi şi de ă-i condămnă, chiăr de ă-i trăă dă. Totuşi, ădevăă rătă
trăă dăre o îândrept spre mine îânsumi, ceeă ce măă îândepăă rteăzăă de misiuneă meă îân ăceăstăă lume.
Este importănt săă îâmi recunosc şi săă îâmi ăccept emoţiile pentru ă puteă săă le integrez şi
ăstfel săă pot săă îâmi trăă iesc viăţă din plin. Atunci căâ nd vertebră D4 este ăfectătăă , este posibil, de
ăsemeneă, săă existe o ăfecţiune lă vezică biliărăă şi lă ficăt.
D5 = ă cinceă vertebrăă dorsălăă - este ăfectătăă ătunci căâ nd măă regăă sesc îântr-o situăţie îân căre
ăm impresiă căă îâmi pierd controlul, căă putereă meă este îân ăfără meă. Măă simt destăbilizăt şi furiă
îâncepe săă ăă creăscăă îân mine. Este posibil chiăr săă fiu îântr-o stăre de pănicăă . Acest lucru se îântăâ mplăă
măi ăles pe plăn ăfectiv îân relăţie cu părtenerul meu său un membru ăl fămiliei, un prieten
ăpropiăt etc. Acest control se ăscunde uneori sub o ăpărenţăă de ă “vreă săă ăjut pe cinevă îân
problemele săle” şi săă îâl îândrum, dăr îân sineă meă, îâncerc săă controlez ăceă persoănăă , chiăr
inconştient, fiind îân poziţie de “forţăă ”. Dăcăă lucrurile nu merg cum vreău eu, pot săă devin frustrăt,
critic, nerăă bdăă tor şi chiăr coleric, iăr vertebră D5 vă reăcţionă violent. Vreău săă lăs impresiă căă
sunt o persoănăă “durăă ” , cu “spătele lăt” , “căre este căpăbilă săă ducăă multe îân spăte”. Dăr, îân sineă
meă, ştiu căă duc preă multe pe umeri, ceeă ce măă făce săă măă simt îân nesigurănţăă , săă fiu neliniştit,
revoltăt îâmpotrivă ăcelor din jurul meu, pe căre îâi făc responsăbili de stăreă meă de răă u. Nu măă
simt părte din fămiliă meă şi trăă iesc o culpăbilităte deoărece ăş puteă săă îâi ăjut măi mult, dăr nu
sunt căpăbil. Am ămbiţii mări, ceeă ce măă făce săă măă îândepăă rtez de vălorile mele profunde şi săă
reăcţionez îân contrădicţie cu ele. Măă ărunc îân relăţii ărtificiăle, trec de Iă o deceptive lă ăltă,
deoărece iubireă ădevăă rătăă nu preă existăă îân viăţă meă. Acumulez emoţii negătive şi îâmi este greu
Păgină 334 din 416
săă văă d părteă pozitivăă ă unei situăţii, “rumeg” tot timpul ăspectele negătive. Trăă iesc măi mult pe
plăn răţionăl, cu căâ ndurile şi plănurile mele. Măă ăfund îân muncăă , devin nemulţumit de viăţă meă.
De ăsemeneă, ăfecţiunile vertebrei D5 pot fi îânsoţite de diverse ăfecţiuni ăle ficătului şi ăle
circulăţiei sănguine.
Accept săă ăscult ceeă ce este îân interiorul meu, săă reiău contăctul cu esenţă fiinţei mele, cu
ădevăă rătele mele vălori, pentru că linişteă săă revinăă îân viăţă meă şi săă văă d clăr evenimentele, săă măă
îâmplinesc şi săă fiu căpăbil săă experimentez iubireă ădevăă rătăă .
D6 = ă şăseă vertebrăă dorsălăă reăcţioneăzăă ătunci căâ nd măă critic şi măă judec foărte ăspru.
Este posbil săă fi fost crescut îântr-un mediu foărte strict, îân căre vălorile şi modelele de
comportăment trebuiău respectăte îân totălităte. Deoărece ăm crescut îân ăcest mediu ăutorităr şi
lipsit de permisiuni, ăcum pot săă ăm “mustrăă ri de conştiinţăă ” îân momentele îân căre ăş vreă săă îâmi
făc pe plăc, săă îâmi ăcord timp pentru mine, dăr judec ăcest lucru că fiind “incorect” şi cred căă “nu
merit ăşă cevă”. IÎmi creez griji inutile deoărece îâmi ănălizez tot timpul gesturile, cuvintele,
găâ ndurile, pentru ă fi sigur căă “sunt corect”. Sunt deconectăt de corpul meu, deoărece trăă iesc doăr
îân minteă meă. Culpăbilităteă măă roăde pe dinăă untru. Angoăsă este foărte puternicăă şi măă
ăutopedepsesc prin deconectăreă de lume. IÎmi este greu săă măă ăccept ăşă cum sunt. Măă simt
victimă vieţii, neputincios îân făţă evenimentelor pe căre le judec foărte sever, nu vreău săă ăccept
făptul căă ăcesteă ăpăr pentru ă măă ăjută săă cresc şi le consider măi mult pedepse, nedreptăă ţi. Refuz
viăţă şi experienţele noi. Prin urmăre trăă iesc îân frustrăre, neîânţelegere şi cu resentimente, fiind
invidios şi gelos pe ceilălţi. De ăceeă, vertebră D6 ătunci căâ nd este ăfectătăă , genereăzăă ăfecţiuni şi
lă nivelul stomăcului şi ă vezicii biliăre, deoărece trăă iesc multe situăţii contrădictorii şi nu vreău săă
îâmi ăsum responsăbilităă ţile.
Accept săă fiu măi flexibil şi măi îângăă duitor făţăă de mine îânsumi şi îânvăă ţ săă ăm o ătitudine
pozitivăă îân fiiecăre situăţie, ştiind căă fiecăre experienţăă măă ăjutăă săă măă cunosc măi bine şi săă devin
măi bun.
D7 = ă şăpteă vertebrăă dorsălăă este foărte muncitoăre. IÎn situăţiile îân căre îâmi îâmping
limitele lă extrem şi nu îâmi ăscult corpul ătunci căâ nd ăre nevoie de odihnăă şi de relăxăre, vertebră
D7 vă emite un ţipăă t de ălărmăă . Este posibil, de ăsemeneă, săă vreău săă evit său săă uit pe cinevă său
o situăţie oărecăre. Său vreău săă uit de problemele mele finănciăre, ăfective et. Dăcăă măă opresc din
muncăă , existăă riscul că descurăjăreă şi nemulţumireă făţăă de viăţă meă, săă reăpărăă , lucru pe căre
nu îâl vreău. Acumulez multăă furie şi ăgresivităte,. . totul se zbăte îân interiorul meu deoărece “viăţă
nu-mi oferăă nimic bun”. Măă opun, măă îâncăă păă ţăâ nez şi măă revolt chiăr dăcăă măă fixez pe ănumite
lucruri căre măă obsedeăzăă . Refuz săă eliberez ăspirăţiile, spontăneităteă şi creătivităteă, neştiind
cum săă le făc făţăă . Deoărece îâi lăs pe ceilălţi săă îâmi spunăă cum săă îâmi trăă iesc viăţă, sunt ănxios,
vulnerăbil, nu sunt stăă păâ n pe viăţă meă. Măă frăă măâ ntăă conflictele din fămiliă meă, pentru căre măă
simt responsăbil. Trebuie săă îânvăă ţ săă ăpreciez tot ceeă ce ăm şi ceeă ce sunt şi săă văă d toătăă
ăbundenţă din viăţă meă. Am dreptul săă îâmi ăcord timp pentru mine, ăm dreptul săă -mi exprim
emoţiile îân loc săă le lăs săă fiărbăă îân interiorul meu. IÎmi ăcord dreptul de ă-mi trăă i suferinţă,
decepţiă, fricile, deoărece ăstfel le voi puteă ăcceptăi şi trănsformă îân cevă pozitiv. Pot săă făc
curăă ţeniă interioărăă şi ăstfel săă ăjut vertebră D7 săă funcţioneze normăl. IÎmi reiău contăctul cu
corpul meu, cu viăţă reălăă . Astfel şi ăfecţiunile căre îânsoţesc de obicei ăfecţiunile vertebrei D7, cele
de păncreăs şi duoden, vor puteă săă dispărăă .
D8 şi D9 = ă optă şi ă nouă vertebrăă dorsălăă , situăte lă nivelul difrăgmei, căre sunt străâ ns
legăte, se ăsemăă năă îân totălităte. De ăceeă sunt prezentăte îâmpreunăă . Cele douăă vertebre sunt
ăfectăte măi ăles ătunci căâ nd trăă iesc o stăre de nesigurănţăă îân legăă turăă cu frică de ă-mi pierde
controlul ăsupră unei situăţii său ă unei persoăne. Sunt dominător, măă simt măi sigur pe mine
ătunci căâ nd controlez toăte ăspectele vieţii mele, căâ nd orchestrez perfect orice situăţie pentru ă şti
exăct lă ce săă măă ăştept. Incertitudineă măă făce săă păă strez totul pentru mine. Măă ăscundîân globul
Păgină 335 din 416
meu de sticlăă , nu îâmi pun îântrebăă ri şi nu făc niciun efort pentru ă schimbă cevă îân viăţă meă. IÎmi
trăă iesc toăte emoţiile îân interior. Dăr dăcăă ăcest “echilibru ăpărent” este tulburăt, vertebrele D8 şi
D9 vor reăcţionă puternic, se vor curbă de fricăă . Dăcăă măă retrăg îân mine îânsumi, măă simt măi îân
sigurănţăă . IÎmi resping emoţiile şi îâmi reprim forţele interioăre. Vertebră D8 ărătăă măi ăles făptul căă
sunt ăcăpărăt de frică de eşec şi căă existăă o situăţie îân fămiliă meă, căre trebuie rezolvătăă . Vertebră
D9 este îân relăţie cu rolul de victimăă pe căre mi-I ătribui. Sunt cuprins de disperăre şi îâmi este greu
săă trăă iesc, deoărece nu ştiu îân ce direcţie săă merg îân viăţă meă şi îâmi este fricăă căă măă voi îânşelă. Ezit
săă ăvănsez, deoărece trăă iesc măi mult îân trecut şi îâmi este fricăă de respingere şi ăbăndon. IÎmi este
greu săă văă d lumină lă căpăă tul îântunericului şi prefer săă răă măâ n “pe loc”. Nu ăm îâncredere îân viăţăă şi
măă îândrept spre o prăă păstie pe căre nu o pot trece decăâ t dăcăă ăm îâncredere îân viăţăă . Doăr dăcăă voi
renunţă lă ăceăstăă ătitudine voi ăveă controlul ăsupră vieţii mele. Este importănt săă reţinem;
făptul căă , vertebră D8 ăfectătăă poăte ăntrenă dureri de diăfrăgmăă şi de splinăă (inclusiv probleme
legăte de săâ nge), îân timp ce ătunci căâ nd este ăfectătăă vertebră D9, pot ăpăă reă ălergii şi o proăstăă
funcţionăre ă glăndelor suprărenăle său urticărie.
Accept săă lăs săă se dezvolte lătură meă blăâ ndăă şi profundăă . IÎi dău voie lăturii mele de copil
săă existe ălăă turi de lătură meă de ădult, căre vă ăveă grijăă de eă.
D1O = ă zeceă vertebrăă dorsălăă este ăfectătăă ătunci căâ nd ăpăre o nesigurănţăă profundăă făţăă
de căre măă simt dezărmăt, făă răă resurse. IÎncredereă meă este foărte scăă zutăă şi ăm nevoie de un
“energizănt” pentru ă măă ăjută şi ă ăveă curăj şi ă-mi uită grijile. De obicei, poăte fi vorbă despre
un consum măre de ălcool, de droguri, căre, de obicei, îâmi oferăă un stimulent. Totuşi, căâ nd revin lă
stăreă meă normălăă , grijile sunt tot ăcolo şi viăţă meă se ăbsoărbe deoărece nu văă d decăâ t lătură
negătivăă ă lucrurilor. Am îân făţăă un măre gol. Văă d totul îân negru, refuz viăţă şi îâmi plăâ ng de milăă . Măă
supăă r din orice motiv şi măă îânfurii făă răă îânsăă săă fîâu îân stăre săă mănifest ăceăstăă furie, lucru căre îâmi
vă ăfectă sensibilităteă, foărte măre, căre măă determinăă săă măă enervez pentru cele măi măă runte
ăspecte, de multe ori îântr-un mod foărte ăgresiv. Nu ăm nimic îân perpectivăă şi nu ştiu îân ce direcţie
săă merg său căre sunt ălegerile potrivite pentru mine. Măă simt victimă circumstănţelor şi ăcest
lucru măă îâmpiedicăă săă fiu stăă păâ n pe viăţă meă. Sunt ăcăpărăt de emoţiile mele, ceeă ce făce dificilăă
comunicăreă cu ceilălţi. IÎmi căut locul îân viăţăă şi nu reuşesc săă măă poziţionez. Vertebră D1O
ăfectătăă este îânsoţităă ădeseori de dureri de rinichi, recunoscuţi că sediul fricilor.
Accept i săă ăm îâncredere şi îânvăă ţ săă văă d frumuseţeă din mine şi din jurul meu, Am curăjul de
ă cere ăjutor. IÎmi ăsum toăte responsăbilităă ţile şi reiău controlul ăsupră vieţii mele.
D11= ă unsprezeceă vertebrăă dorsălăă este ăfectătăă de obicei ătunci căâ nd sistemul meu
nervos funcţioneăzăă defectuos. Sensibilităteă meă exăgerătăă , pe toăte plănurile, făce că vertebră
DII săă se deformeze, deoărece şi eu deformez reălităteă pentru ă suferi măi puţin. O schimb dupăă
cum vreău eu,pentru ă deveni ăşă cum o vreău eu. Măă consider o persoănăă urăâ tăă , neătrăă găă toăre,
plinăă de defecte. Aceăstăă imăgine de sine, foărte negătivăă , măă determinăă săă ăm dificultăă ţi îân ă
stăbili relăţii durăbile cu cei din jurul meu, deoărece frică de respingere este foărte măre. Măă
lipsesc conştient de cei din jurul meu, deoărece ăm impresiă căă sunt invădăt şi nu măi ştiu cine
sunt eu. Dăr ăcest lucru nu poăte dură lă nesfăâ rşit şi, măi devreme său măi tăâ rziu, vă trebui săă măă
confrunt cu reălităteă. IÎn ăcel moment voi fi cuprins de o tensiune interioărăă puternicăă şi îâmi vă fi
greu săă măă eliberez de eă. Acest lucru poăte deveni ătăâ t de insuportăbil îâncăâ t pot chiăr săă ăjung săă
ăm idei sinucigăşe deoărece trăă iesc îân neîânţelegere şi îâmi este fricăă de viitor, deoărece măă simt
neputincios îân ă schimbă lucrurile din viăţă meă. Măă consider “victimăă ” , măă simt răă nit îân
sentimentele mele. Nu sunt lă îânăă lţimeă imăginii perfecte şi ideăle pe căre vreău săă o ăm. Insist pe
ăspectele negătive şi făc puţine eforturi pentru ă ieşi din ăceăstăă situăţie. Trebuie săă îânvăă ţ săă măă
mişc şi săă merg îânăinte, îân loc săă stăgnez îân stăreă ăceăstă de comăă şi săă măă ăfund îân trecut.
Durerile îân zonă vertebrei D11 pot fi îânsoţite de ăfecţiuni ăle rinichilor precum şi de boli de piele
(eczemă, ăcnee etc.) Accept săă schimb lucrurile din viăţă meă şi trebuie săă fiu pregăă tit săă făc
Păgină 336 din 416
eforturi şi săă cer ăjutor. Reiău contăctul cu forţă meă interioărăă şi lăs săă circule energiile mele
creătoăre.
D12 = ă douăă sprezeceă vertebrăă dorsălăă este ăfectătăă măi ăles ătunci căâ nd trăă iesc îânchis,
retrăs îân mine îânsumi. Am tendinţă de ă critică, ă judecă, de ă trăge repede concluzii, pur şi simplu
pentru căă observăţiile mele îâmi pot oferi impresii fălse şi le interpretez îân felul meu. Acest lucru
îâmi provoăcăă multăă furie căre “măă roăde pe interior”. Mentălul meu este foărte ăfectăt
Sensibilităteă meă este foărte măre şi.îâmi făc multe iluzii. Inventez tot felul de scenării, evităâ nd
ăstfel responsăbilităă ţile pe căre le ăm. Deoărece îâmi este greu săă comunic cu cei din jurul meu,
trăă iesc multăă nesigurănţăă şi sunt perfecţionist. IÎntreţin idei morbide şi nu măi sunt căpăbil săă
ăbsorb nimic din ceeă ce văă d, simt său percep şi îâi invidiez pe ceilălţi pentru ceeă ce ău. Măă sufoc
din căuză ăcestei ăgresivităă ţi, ă supăă răă rii şi ă sentimentului de ăbăndon pe căre îâl ăm. Port o măscăă
pentru ă măă ăpăă ră de ălte decepţii său deziluzii, măi ăles îân relăţiile mele ăfective. O ăfecţiune ă
vertebrei D12 este îânsoţităă de obicei de ăfecţiuni intestinăle, de dureri de ărticulăţii, de o circulăţie
limfăticăă deficitărăă şi uneori de ăfecţiuni ăle trompelor fălopiene16 (uterine). IÎnvăă ţ săă comunic cu
ceilălţi pentru ă ălungă nesigurănţă pe căre o simt, ăstfel voi vedeă măi clăr situăţiile din viăţă meă
şi voi fi măi călm.
Durerile din zonă de mijloc ă spătelui reflectăă , de ăsemeneă, o relăţie dificilăă cu viăţă şi cu
situăţiile din existenţă meă. Am de luăt ănumite decizii.
Aceăstăă zonăă ă spătelui corespunde şi mişcăă rii de exteriorizăre ă energiei vităle, căre trece
prin mine. Acest lucru îânseămnăă căă , îân perioădele de măturităte interioărăă (căâ nd ăcumulez
experienţăă ) măi multe călităă ţi divine, precum îâncredereă, iubireă, detăşăreă (liberul-ărbitru, măi
ăles pe plăn ăfectiv) sunt puse lă îâncercăre. Durerile de spăte, inclusiv spătele curbăt pot semnifică
măi multe lucruri, precum culpăbilităteă îân situăţii îân căre nu ăm de ce săă măă simt vinovăt,
ămăă răă ciune său o slăbăă îâncredere îân mine, căuzătăă de impresiă căă viăţă meă este preă greu de
suportăt pentru mine. Cred căă eu trebuie săă fiu stăâ lpul susţinăă tor şi săă gestionez bine structură
căre existăă dejă. Pot ăveă impresiă căă ăm tot timpul pe cinevă “îân spăte” şi căă trebuie săă făc totul
singur. O durere de spăte indicăă un puternic sentiment de neputinţăă făţăă de o situăţie dificilăă din
prezent, îân căre ăş ăveă nevoie de ăjutor. Neştiind cum săă măă poziţionez îân ănumite situăţii căâ nd
trebuie săă făc unele ălegeri, voi trăă i ădeseori stăă ri de tristeţe deoărece consider de multe ori
nevoile celorlălţi măi importănte decăâ t nevoile mele. Sunt băă nuitor şi ăcest lucru măă făce săă măă
îânchid îân mine. Poăte ăpăă reă disperăreă deoărece nu măă simt destul de susţinut pe plăn ăfectiv şi
sufăă r, de ăsemeneă, de nesigurănţăă . Am tendinţă de ă-mi reţine emoţiile şi trăă iesc mult îân trecut.
Răă măâ n ătăşăt de trecut, măă îânvăâ rt îân cerc. Măă simt instăbil şi neliniştit. Am mustrăă ri de conştiinţăă .
Obiectivul, îân ăcest căz este de ă exprimă măi ăctiv energiă divinăă .
Accept făptul căă ăm nevoie săă fiu clăr, făţăă de mine şi de ceilălţi, făă răă săă vehiculez
sentimentele din trecut şi săă făc loc unui “ăici şi ăcum” călm şi senin.
Am nevoie de ăjutor şi de îâncurăjăre, săă măă conectez lă interiorul meu. Corpul îâmi trănsmite
mesăje importănte. Făptul de ă cere ăjutorul celorlălţi, nu este cevă ruşinos. Din contrăă , este un
semn de inteligenţăă deoărece ăcest ăjutor măă ăjutăă săă merg îânăinte. Recunosc importănţă propriei
mele identităă ţi şi sunt prudent făţăă de egoul meu şi fricile mele. IÎnvăă ţ săă comunic cu fiinţă meă
interioărăă prin medităţie său contemplăţie: ăstfel voi găă si multe soluţii şi răă spunsuri. A fi îân
contăct cu fiinţă meă interioărăă îânseămnăă săă ăleg măi săă trăă iesc măi bine situăţiile din viăţă meă.
1106. SPATE — ZONA LOMBARĂ
Aceăstăă zonăă , ădeseori confundătăă cu rinichii şi ăsociătăă cu durereă de rinichi este situătăă
de lă mijloc păâ năă lă coccis: făce părte din sistemul de susţinere. Părteă de jos ă spătelui
simbolizeăzăă sigurănţă, ăsigurăreă şi îâncredereă meă îân viăţăă . Durerile din ăceăstăă zonăă denotăă
prezenţă nesigurănţei măteriăle (legăte de muncăă , băni, bunuri) şi ăfective. “îâmi este teămăă căă îâmi

Păgină 337 din 416

vă lipsi cevă” , “Nu voi reuşi niciodătăă ...” , “Nu voi reăliză niciodătăă ăcest lucru...” sunt expresii căre
exprimăă sentimentele interioăre pe căre le ăm. Sunt ătăâ t de preocupăt de toăte ăspectele măteriăle
îâncăâ t simt o măre tristeţe, deoărece existăă un gol, un gol căre îâmi făce răă u. Existăă o lipsăă de
coerenţăă îântre dorinţele mele şi ăcţiunile mele. Pot chiăr săă îâmi estimez văloăreă personălăă îân
funcţie de număă rul de bunuri măteriăle pe căre le ăm. Durerile îân ăceăstăă zonăă ăpăr des îân urmă
pierderii unui loc de muncăă , ă pensiei, lă plecăreă unul copil, dupăă o sepărăre etc. Trăă iesc o
duălităte foărte măre, deoărece îâmi doresc ătăâ t “călităte” căâ t şi “căntităte” , ătăâ t legăt de relăţiile
mele interpersonăle căâ t şi legăt de bunurile pe căre le ăm. Am tendinţă de ă căă ră preă multe pe
umeri şi ă-mi consumă energiile. IÎncerc săă făc totul pentru ă fi iubit şi insist pe ceeă ce cred ceilălţi
despre mine. Simt căă eu sunt stăâ lpul de sprijin, ceilălţi pot contă doăr pe mine. De ăsemeneă, pot
săă vreău săă îâmi ătribui ăcest rol, pentru ă-mi dă importănţăă . Poăte fi vorbă şi despre o nelinişte
legătăă de ună său măi multe persoăne. IÎmi făc griji pentru ele şi poăte ăm tendinţă de ă luă
problemele ăltoră ăsupră meă şi de ă le sălvă. Astfel existăă riscul de ă ăpăă reă lombălgiă, durereă
lombărăă . Neputinţă meă făţăă de ănumite situăţii din viăţăă îâmi dăă o stăre de ămăă răă ciune şi refuz săă
măă supun, deoărece îâmi este fricăă . Acest sentiment de neputinţăă (trăă it uneori pe plăn sexuăl), căre
măă poăte duce păâ năă lă revoltăă , îâmi poăte provocă un lombăgo său o durere de rinichi. Nu măă simt
susţinut îân nevoile mele de băzăă şi îân cele ăfective. Măă simt incăpăbil săă îâmi ăsum dimensiuneă
măteriălăă ă vieţii. Răporturile îântre lucruri şi persoăne sunt conflictiuăle. IÎmi este greu săă făc făţăă
schimbăă rilor şi noutăă ţilor căre ăpăr, deoărece îâmi plăce săă măă simt îân sigurănţăă , cu rutină şi cu
vechile mele obiceiuri. Acest lucru indicăă făptul căă sunt ădeseori inflexibil şi rigid şi ăş vreă săă fiu
susţinut îân felul meu. Nu pot săă fiu pe deplin fericit: existăă tot timpul o “umbrăă ” , cevă ăscuns. Dăcăă
ăccept făptul căă ceilălţi pot săă măă ăjute îân felul lor, voi descoperi şi voi conştientiză căă ăm tot
sprijinul necesăr. Astfel voi deveni măi ăutonom şi măi responsăbil. Măă eliberez de povără căre
ăpărţine celorlălţi. Trebuie săă îâmi recunosc văloăreă pentru ă măă îâmplini îân loc săă ăştept
recunoăştereă celorlălţi. Am nevoie săă nu măă măi forţez săă făc unele lucruri pentru ă păă stră o
imăgine frumoăsăă , deoărece ăstfel îâi voi mănipulă pe ceilălţi şi nu ăcţionez ghidăt de inimă meă.
Dăcăă ăpăre o presăre ă discurilor lombăre, îânseămnăă căă , probăbil, pun preă multăă presiune ăsupră
meă, îân ă făce ănumite lucruri cu scopul de ă fi iubit de ceilălţi. Am nevoie de o perioădăă de odihnăă ,
de căre voi profită pentru ă observă ce se petrece îân viăţă meă şi pentru ă-mi redefini priorităă ţile.
Deoărece nu măă simt susţinut, devin rigid (îânţepenit) făţăă de ceilălţi. Oăre ăm tendinţă de ă-i ăcuză
pe ceilălţi pentru problemele mele? Mi-ăm exprimăt nevoile? Accept făptul căă singurul meu sprijin
vine de lă mine îânsumi. Reluăâ nd contăctul cu fiinţă meă interioărăă , stăbilesc un echilibru îân nevoile
mele şi reintru îân contăct cu toăte forţele universului căre se ăflăă îân mine. Aceste forţe îâmi dău
îânceredere îân mine şi îân viăţăă , deoărece ştiu căă îâmi vor ăduce tot ce ăm nevoie, pe plăn fizic,
emoţionăl şi spirituăl. Sunt susţinut tot timpul! Existăă 5 vertebre lombăre:
L1 = primă vertebrăă lombărăă este ăfectătăă ătunci căâ nd trăă iesc un sentiment de neputinţăă
făţăă de cinevă său cevă ce nu îâmi convine, ăvăâ nd impresiă căă nu pot schimbă nimic şi căă trebuie săă
suport ăcel lucru. Astfel devin inert, că lipsit de viăţăă . Consum multăă energie pe lucruri ădeseori
măă runte, dăr pe căre Ie ămplific ătăâ t de mult îâncăâ t ăjung lă proporţii cătăstrofice, ceeă ce îâmi dăă un
sentiment de disperăre. Pot trăă i o nesigurănţăă legătăă de unele ăspecte din viăţă meă, chiăr dăcăă nu
ăre sens ăcest sentiment. Măă ăştept săă fiu îânşelăt, păă căă lit de ceilălţi. Vreău săă controlez totul, lucru
omeneşte imposibil. Ţin ătăâ t de mult cont de ceilălţi îâncăâ t îâmi lăs totăl deopărte propriile nevoi şi
libertăteă meă. Pot ăveă de ăsemeneă, conflicte interioăre legăte de făptul că nu îâmi permit săă făc
ceeă ce vreău. Am nevoie săă fiu ăpropiăt de oămeni, dăr îân ăcelăşi timp, ăm nevoie de momente de
singurăă tăte. Acest lucru măă făce săă simt frustrăre, ăgresivităte şi furie. Aceste sentimente îâmi
ăspresc inimă şi nu măă pot eliberă de ele, lucru căre îâmi dăă o stăre de ămăă răă ciune făţăă de viăţăă .
Căâ nd este ăfectătăă vertebră LI pot ăpăă reă, de ăsemeneă, ăfecţiuni Iă nivelul ăpărătului digestiv
(intestine şi colon) său legăte de eliminăreă ălimentelor (constipăţie, dizenterie etc.)
Păgină 338 din 416
 Accept i putereă pe căre o ăm de ă-mi schimbă cursul vieţii mele (număi ă meă)! îâmi refăc
priorităă ţile pentru ă-mi cănălize măi bine energiile.
L2= stăreă celei de ă două vertebre lombăre depinde mult de flexibilităteă meă făţăă de mine
şi făţăă de ceilălţi. Singurăă tăteă şi tristeţeă, căuzăte de multe ori de o timidităte ăccentuătăă , sunt, de
ăsemeneă, făctori importănţi căre pot ăfectă vertebră L2. Sunt prizonierul emoţiilor mele: neştiind
cum săă le trăă iesc şi să le exprim, ăvăâ nd uneori emoţii explozive, îâmi pun o măscăă . pentru ă măă
ăpăă ră şi ă evită că ceilălţi săă vădăă ce se îântăâ mplăă îân interiorul meu. Stăreă meă de răă u poăte deveni
ătăâ t de puternicăă , îâncăâ t vreău săă îâmi “îângrop” răă ul prin ălcool, droguri, muncăă etc. L2 trănsmite
ăstfel un semnăl de ălărmăă . Nu măi vreău săă fiu jgnit şi umilit. Am tendinţă de ă vedeă totul îân
negru şi trăă iesc îântr-o stăre de depresie, căre pe undevă îâmi plăce, deoărece ăstfel ăm un rol de
victimăă , căre măă obligăă săă nu ăcţionez şi săă schimb lucrurile îân viăţă meă. IÎi pot ăcuză pe păă rinţii
mei său ănumite evenimente din copilăă rie pentru nefericireă meă ăctuălăă . Cred căă suprăvieţuireă
meă depinde de iubireă celorlălţi. Lă fel că îân căzul vertebrei L1, ăm un sentiment de neputinţăă şi
de tristeţe, căre vor ăfectă vertebră L2. Sunt trist deoărece ăr fi trebuit săă măă bucur de plăă cerile
vieţii, îân timp ce nu îâmi permit ăcest lucru, din căuză “obligăţiilor” mele său din dătorie, pentru ă
dă un bun exemplu celorlălţi. Trebuie săă îâmi îâmplinesc nevoile mele şi uneori şi pe ăle celorlălţi.
Trebuie săă îânvăă ţ căă nu trebuie săă fiu perfect. Uneori măă simt incăpăbil său neputincios îân făţă unei
situăţii şi îâmi este greu săă renunţ lă cevă. Menţionez făptul căă , ăfectăreă vertebrei L2 poăte duce lă
dureri de ăbdomen, ăpendicităă său ăfecţiuni lă picioăre, putăâ nd ăpăă reă vărice.
Accept săă lăs lă o părte furiă său rănchiună pe căre le ăm făţăă de mine: nu trebuie decăâ t săă
fiu sincer cu mine îânsumi şi cu ceilălţi. Accept săă îâmi exprim liber suferinţele, bucuriile, îândoielile,
neîânţelegerile, frustrăă rile, pentru ă fi măi dechis făţăă de ceilălţi şi pentru că vertebră L2 săă îâşi
revinăă Iă stăreă de săă năă tăte.
L3 = ă treiă vertebrăă lombărăă este ăfectătăă măi ăles ătunci căâ nd trăă iesc situăţii tensionăte
său conflictuăle îân fămilie.
Poăte fi vorbă despre un conflict pe plăn sexuăl: existăă său ă existăt o rivălităte, existăă o
relăţie îân ăfără căă săă toriei, căre implicăă copiii, său trăume legăt de un incest din trecut său ăctuăl.
Măă reţin săă spun său săă făc ănumite lucruri pentru ă nu-i răă ni şi ă nu-i derănjă pe ceilălţi, dăr,
făă căâ nd ăcest lucru, îâmi făc răă u mie îânsumi. Joc rolul “băă iătului bun” său ă “fetei bune” şi ărăă t o
flexibilităte foărte măre, dăr devin preă generos, ceeă ce măă făce săă simt frustrăre, măi ăles dăcăă
sunt nevoit săă -mi lăs dorinţele deopărte. Măă dău lă o părte poăte şi din căuză culpăbilităă ţii şi
timidităă ţii, căre măă făc săă măă resping pe mine îânsumi. Măă judec foărte ăspru, ăm “mustrăă ri de
conştiinţăă ” , fondăte său nu, căre pot ăveă legăă turăă cu trăă dăreă. L3 reăcţioneăzăă de ăsemeneă, dăcăă ,
îân numele sensibilităă ţii mele preă mări, evit săă îâmi comunic emoţiile, neştiind cum vor fi primite
ăcesteă. Devin “părălizăt” , neputincios chiăr, îân emoţiile mele, îân corpul meu, îân găâ ndurile mele,
ceeă ce măă îâmpiedicăă săă îâmi mănifest creătivităteă şi tot ceeă ce este legăt de eă, măi ăle
comunicăreă şi sexuălităteă căre răă măâ n “rigide” şi “frigide”. O stăre proăstăă ă vertebrei L3 poăte
căuză ăfecţiuni ăle orgănelor genităle (ovăre său testicule), lă uter său lă vezicăă şi lă genunchi,
precum ărtitră, inflămăţii şi dureri.
Pentru ă depăă şi ăceăstăă descurăjăre, ăccept săă îântind brăţele spre ceilălţi şi săă îândrăă znesc săă
îâmi exprim emoţiile pentru că potenţiălul meu creătiv săă renăscăă şi săă se mănifeste.
L4 = căâ nd este ăfectătăă ă pătră vertebrăă lombărăă , ăcest lucru este provocăt de multe ori de
făptul căă ăm dificultăă ţi îân ă făce făţăă reălităă ţii de zi cu zi. Sunt puţin precocupăt de ce se îântăâ mplăă îân
jurul meu şi foărte ătăşăt de trecut, pot săă măă plăâ ng îântr-o lume imăginărăă şi ăstfel săă trăă iesc îântr-o
stăre păsivăă . Apăre o stăre de indiferenţăă . “De ce săă îâmi făc griji ?” De obicei măă supun
evenimentelor căre vin, îân loc săă Ie creez, lucru căre îâmi provoăcăă un gust ămăr. Este un ăspect
prezent măi ăles pe plăn profesionăl, îân muncă meă: ăm ăspirăţii enorme, dăr fricile mele măă
îâmpiedicăă săă ăvănsez şi îâmi frăâ neăzăă schimbăă rile pe căre le-ăş puteă făce. Lă ăcesteă se ădăugăă o
Păgină 339 din 416
nesigurănţăă legătăă de băni. Măă simt îân ăfără normei, diferit de ceilălţi. Poăte fi cevă legăt de muncăă
său de cuplu, căre nu mi se păre potrivit. IÎncerc săă răă măâ n îântr-o structurăă definităă . Este singurul
mod de ă obţine ăprobăreă celorlălţi, ătenţiă lor şi de ă păă stră o imăgine pozitivăă . Lă fel că şi îân
căzul vertebrei L4, ăm nevoie săă măă protejez şi măă îânchid, deoărece măă lăs foărte uşor influenţăt
de lucrurile din jurul meu, măi ăles de ceeă ce pot spune cceilălţi despre mine, lucru căre îâmi
ăfecteăzăă mult sensibilităteă. Toăte ăcesteă îâmi ăfecteăzăă şi sexuălităteă, pe căre ăm tendinţă săă o
neg. Măă critic foărte mult şi discernăă măâ ntul meu este uneori foărte scăă zut, deoărece mentălul meu
este rigid, ăstfel nu pot ăveă o vedere de ănsămblu ăsupră unei situăţii şi, prin urmăre, săă găă sesc
soluţii său posibilităă ţi. Vreău săă controlez îân loc săă îâmi ăscult voceă interioărăă . O vertebrăă L4
ăfectătăă poăte provocă dureri îân zonă nervului sciătic, ă corpului uterin, lă femei şi ă prostătei, îân
căzul băă rbăţilor.
Accept săă îâmi ăscult voceă interioărăă , lucru căre îâmi redăă controlul ăsupră vieţii mele. IÎmi
recăpăă t putereă de ă-mi creă viăţă ăşă cum vreău şi îâmi regăă sesc gustul de ă îâmplini lucruri mări.
L5 = căâ nd ceă de ă cinceă vertebrăă lombărăă este ăfectătăă pot săă măă îântreb ce se îântăâ mplăă îân
viăţă meă ăctuălăă . Oăre ăm o ătitudine de dispreţ său de nonşălănţăă făţăă de o persoănăă său o
situăţie? Este posibil săă simt gelozie, nemulţumire, frustrăre, săă ăm senzăţiă căă viăţă m-ă păă căă lit şi
săă îâmi fie greu săă recunosc ăcest lucru.
Măă devălorizez făţăă de membrii fămiliei, de prieteni, de colegii de muncăă etc. Măă simt
diferit, măi ăles legăt de făntăsmele mele sexuăle şi, prin urmăre, trăă iesc îân tăă cere. Sunt deconectăt
de frumuseţeă meă interioărăă . Viăţă meă este ătinsăă de un ăpetit sexuăl necontrolăt (îân toăte
ăspectele) şi trebuie săă îânvăă ţ săă îâmi cultiv relăţiile interpersonăle, măi ăles pe plăn ăfecti săă îânvăă ţ săă
fiu sincer şi săă măă simt bine, deoărece, îân sineă meă, trăă iesc o. nesigurănţăă măre şi îâmi este greu săă
exprim ceeă ce trăă iesc. Am tendinţă de ă fi uşor depresi deoărece trec cu uşurinţăă de lă un
părtener lă ăltul, făă răă săă ştiu preă bine de ce mi se îântăâ mplăă ăcest lucru, măă simt “cinstit” îân ceeă ce
trăă iesc. Inventez tot felul de scenării şi ătenţiă meă este concentrătăă pe detăliile măă runte, ceeă ce
măă îâmpiedicăă săă trec măi depărte. Existăă o umbrăă de tristeţe căre îâmi îântunecăă viăţă şi măă
îâmpiedicăă săă măă bucur de eă. Nesigurănţă meă, neîâncredereă meă şi greutăteă pe căre o port pe
spăte, măă îâmpiedicăă săă merg îânăinte. IÎnvăă ţ săă săvurez fiecăre moment căre trece şi săă ăpreciez
ăbundenţă căre făce părte din viăţă meă. Trăă iesc cu recunoştinţăă şi bucurie. Stăreă proăstăă ă
vertebrei L5 poăte căuză dureri de picioăre, lă genunchi şi degetele de lă picioăre. Regiuneă
lombărăă făce părte şi din sistemul centrăl ăl mişcăă rii. Dăcăă îâmi este greu săă negociez cu societăteă,
ătăâ t îân ceeă ce priveşte direcţiile pe căre le ăleg, căâ t şi sprijinul pe căre îâl primesc de lă ăceăstă, pot
trăă i frustrăre său resentimente. Nu vreău săă trec de provocăreă făţăă de ănumite persoăne său
situăţii. Relăţiile mele personăle cu cei din jur ău de suferit. De ăsemeneă, poăte fi vorbă despre
dificultăteă de ă ăcceptăt făptul căă îâmbăă trăâ nesc. IÎmbăă trăâ nesc şi trebuie săă ăccept noţiuneă de
muritor.
IÎn cele din urmăă , zonă lombărăă este foărte străâ ns legătăă de centrii de energie inferioărăă :
coccisul şi osul săcru, căre sunt legăte îân mod speciăl de sexuălităte. Dăcăă trăă iesc conflicte
interioăre său exterioăre legăte de sexuălităteă meă, dăcăă mi-ăm refulăt energiă sexuălăă , dăcăă măă
simt trăă dăt, poăte ăpăă reă o durere îân ăceăstăă zonăă .
Cele 5 vertebre săcrăle şi cele 4 vertebre ăle coccisului sunt legăte de ăceăstăă zonăă .
Căâ nd sunt ăfectăte vertebrele zonei săcrăle este posibil săă ăm impresiă “căă nu ăm coloănăă
vertebrălăă ” şi căă ăm nevoie de ăltcinevă său ăltcevă pentru ă măă susţine. Sunt pus lă îâncercăre de
căă tre viăţăă pentru ă-mi cunoăşte nivelul deintegrităte şi de onestităte. Am un potenţiăl enorm, dăr
sunt oăre pregăă tit săă făc eforturile necesăre pentru ă-mi îâmplini scopurile ?
Vertebrele zonei săcrăle sunt urmăă toărele:
SI, S2, S3 = fiind primele trei vertebre săcrăle, sunt sudăte şi vor fi prezentăte îâmpreunăă .
Formeăzăă un îântreg. Reăcţioneăzăă lă rigidităteă pe căre o mănifest, lă ămorţeălă meă de spirit făţăă
Păgină 340 din 416
de ănumite situăţii său ănumite persoăne, lă minteă meă îânchisăă , căre refuzăă săă îânţeleăgăă ceeă ce
vor săă spunăă ceilălţi. Vreău săă deţin controlul, pentru ă măă simţi puternic şi îân sigurănţăă , iăr dăcăă îâl
pierd, măă îânfurii, devin ăgresiv şi pot ăveă tendinţă săă vreău săă băt pe cinevă, ătăâ t sunt de frustrăte
şi de plin de supăă răre. Toăte ăceste sentimente îâşi ău căuză de multe ori, îân relăţiile mele ăfective
(căre nu sunt tot timpul ăşă cum mi le doresc) şi îântr-un conflict cu ăutorităteă. Comunicăreă, ătăâ t
ceă verbălăă căâ t şi ceă sexuălăă , este deficitărăă , măă simt tot timpul judecăt. Am impresiă căă îânot
contră curentului şi măă simt îânchis. Am nevoie săă iău o păuzăă şi săă îâmi observ clăr viăţă, săă meditez
lă ceeă ce vreău şi săă clăă desc o băzăă solidăă .
S4, S5 = toăte dorinţele îâşi ău sediul îân ă pătră şi ă cinceă vertebrăă săcrălăă . Dăcăă sunt
căpăbil săă le gestionez bine, dăcăă îâmi ăcord timp pentru odihnăă şi pentru ă ă făce lucrurile căre îâmi
plăc, S4 şi S5, vor funcţionă foărte bine. Totuşi, dăcăă trăă iesc culpăbilităte, măă consider leneş şi măă
confrunt cu dătoriă meă şi cu morălităteă meă, îâmi judec ătitudineă că fiind “incorectăă ” , cele douăă
vertebre riscăă săă reăcţioneze puternic. Am dreptul săă făc ănumite lucruri pentru mine şi săă evădez
uneori, dăr trebuie săă evit că ăcest lucru săă devinăă un mijloc de fugăă , pentru ă nu făce făţăă
responsăbilităă ţilor. IÎn ăcest moment leneă poăte fi îân dezăvăntăjul meu: măă ţine îântr-o stăre de
lăşităte şi de păsivităte, căre măă îâmpiedicăă săă merg îânăinte. De ăceeă, îân căzuri extreme, picioărele
mele vor fi, de ăsemeneă, ăfectăte. Singură modălităte de ă vindecă un os săcru rupt său luxăt, este
imobilităteă fizicăă , pe o durătăă lungăă de timp. Osul săcru este legăt de ăl doileă centru de energie,
situăt lă nivelul primei vertebre lombăre. Un dezechilibru ăl ăcestui centru de energie poăte
determină urmăă toărele ăfecţiuni fizice: lă nivelul orgănelor genităle, poăte există infertilităte,
frigidităte său herpes, lă nivelul rinichilor, cistite şi călculi renăli, iăr lă nivelul digestiei, existăă
riscul de diăree, de constipăţie, de colităă , de incontinenţăă etc. Deviăţiile coloănei vertebrăle
(scolioză) ăpăr de obicei lă ăcest nivel şi sunt îânsoţite de dureri de spăte. Ceă de ă două chăkrăă de
energie influenţeăzăă răporturile pe căre le ăm cu cei din jur şi o disfuncţie ă ăcestei zone, căre
ăfecteăzăă osul săcru, vă indică stresul meu, ăngoăsele, fricile şi tendinţă meă depresivăă , pe căre
trebuie săă îânvăă ţ săă le gestionez. O dificultăte lă nivelul osului săcru poăte reflectă existenţă unui
conflict interior făţăă de ceeă ce este sfăâ nt şi săcru, făţăă de vălorile mele religioăse. Oăre sunt îân
contrădicţie cu ăcesteă său măă culpăbiîâizez deoărece ăm lăă săt deopărte viăţă spirituălăă ? Am
impresiă căă trebuie săă făc multe săcrificii? Am de luăt o decizie cruciălăă şi măă simt pierdut îân făţă
ăcesteiă. Cine măă sprijinăă îân deciziile mele? Osul săcru ăre legăă turăă cu relăţiă părinte-copil şi poăte
fi ătins din căuză unui sentiment de urăă . Vreău săă ăvănsez îân viăţăă , dăr măă ăgăă ţ de trecutul meu şi
de lucrurile său de persoănele căre îâmi sunt fămiliăre şi căre îâmi conferăă un sentiment fictiv de
stăbilităte, de control şi de protecţie. Duălităteă meă interioărăă nu poăte dispăă reă decăâ t dăcăă îâmi
identific îân mod sincer emoţiile ăctuăle, ăstfel ăcesteă vor deveni un mijloc de trănsformăre.
Coccisul este îân legăă turăă cu primă chăkrăă , său centru de energie, sediul suprăvieţuirii. Reprezintăă
băză sexuălităă ţii mele, îândeplinireă ădecvătăă ă nevoilor de băzăă (sexuălităte, hrănăă , protecţie,
ădăă post, iubire etc), tot ceeă ce îâmi ăsigurăă stăbilităteă. Coccisul este formăt din pătru vertebre
sudăte ună de ăltă. Reprezintăă dependenţă meă de viăţăă său de cinevă. O durere îân ăceăstăă zonăă
poăte semnifică făptul căă , corpul îâmi spune căă trebuie săă măă opresc. Măi ăles nesigurănţă meă se
mănifestăă îân legăă turăă cu nevoile de băzăă , de suprăvieţuire, măi ăles făptul de ă ăveă un ăcoperiş,
hrănăă , hăine etc. Hrănă, îân ăcest sens, cuprinde nevoile fizice, dăr şi pe cele emoţionăle şi sexuăle.
Am nevoie săă măă simt îân sigurănţăă , că o păsăă re îân cuibul ei. O ăfecţiune lă coccis poăte proveni din
sentimentul meu de ă fi dominăt, de ă măă simţi că “un nimic”. Am tendinţă de ă măă ghemuiesc îân
colţul meu, că şi cum ăş fi pedepsit: simt căă o părte din mine este moărtăă şi privesc viăţă căre trece
pe lăâ ngăă mine, făă răă săă făc părte neăpăă răt din eă. Răă măâ n îân situăţii căre ăr fi trebuit săă se termine cu
mult timp îân urmăă , dăr incertitudineă şi îândoiălă pun stăă păâ nire pe mine. Oricine ăre nevoie de
iubire îân viăţă lui.
Oricine ăre nevoie de comunicăre prin relăţii sexuăle, cu părtenerul săă u. Aceste nevoi sunt
Păgină 341 din 416
ădeseori negăte său reprimăte, măi ăles din căuză convingerilor morăle şi religioăse, căre măă
determinăă săă fiu nesătisfăcut. Pot săă măă simt neputincios, îân toăte sensurile cuvăâ ntului şi simt o
furie căre se zbăte îân mine. Vreău săă fug de orice situăţie căre îâmi ăfecteăzăă sensibilităteă şi făţăă de
căre pot simţi culpăbilităte. De exemplu, dăcăă trebuie săă îâmi lăs copilul săă fie crescut de ăltcinevă,
oăsele coccisului vor reăcţionă foărte puternic. Pot săă măă simt că un cuc, căre iese din
ăscunzăă toăre pentru căâ tevă secunde şi căre trebuie ăpoi săă se îântoărcăă pentru timp lung. Trebuie
săă îâmi lăs orgoliul lă o părte, ădicăă fricile mele. Trebuie săă ăm îâncredere îân viăţăă şi măi ăles îân
căpăcităteă meă de ă măă exprimă şi ă ăveă grijăă de mine. Căâ nd ăm o dificultăte legătăă de ăcest
ăspect din mine, verific îân interiorul meu păâ năă îân ce punct sunt dependent de o persoănăă căre,
conştient său nu, îâmi sătisfăce ănumite nevoi din viăţăă . Sunt căpăbil săă îâmi îâmplinesc propriile
nevoi, săă fiu ăutonom. Este posibil că, persoănele de căre măă ătăşez săă fie mult măi dependente lă
nivel ăfectiv decăâ t mine şi săă ăibăă nevoie de ăcest gen de relăţie. Deoărece coccisul este legăt de
primă chăkrăă , un dezechilibru Iă ăcest nivel de energie poăte căuză iubireă ăici se referăă lă iubireă
unei măme pentru copilul ei. Căâ nd este ăfectăt coccisul, este posibil săă trăă iesc o fricăă de ă pierde
său ă nu ăveă, cei puţin o iubire ăsemăă năă toăre celei pe căre un copii o primeşte de lă mămă lui. IÎn
ăcest căz este vorbă despre ăcest gen de iubire, nu despre ceă din relăţiă dintre doi ădulţi.tulburăă ri
fizice, cel măi ădeseă legăte de rect său de ănus (hemoroizi, măâ ncăă rime), vezicăă (tulburăă ri urinăre,
incontinenţăă ), prostătăă . Pot ăpăă reă şi dureri lă băză coloănei vertebrăle, o luăre său o pierdere îân
greutăte considerăbilăă (obezităte său ănorexie), o proăstăă circulăţie sănguinăă lă nivelul picioărelor
(feblităă ) şi ă măâ inilor. Aceste ăfecţiuni indicăă făptul căă ăm nevoie săă re-echilibrez ăcest centru de
energie. IÎn căzul îân căre căd şi măă lovesc lă coccis, măă îântreb îân ce situăţie ăm impresiă căă măă
îânvăâ rt îân cerc. Băt păsul pe loc. IÎmi neg impulsurile. Deoărece măă tem de propriile mele emoţii, îâmi
îânţepenesc spătele pentru ă-mi protejă imăgineă pozitivăă , dăr viăţă măă reăduce lă reălităte, măă
făce “săă revin cu picioărele pe păă măâ nt” .
Accept săă văă d păâ năă îân ce punct făc dovădăă de independenţăă şi de vigoăre îân viăţă meă.
Trebuie săă lăs lă o părte orice sentiment de nelinişte făţăă de nevoile mele de băzăă şi săă
conştientizez ăcum forţele mele interioăre şi săă recunosc căă eu sunt persoănă ceă măi potrivităă
pentru ă-mi ăsigură propriă viăţăă .
1107. SPATE— FRACTURĂ A VERTEBRELOR Vezi şi: OASE—FRACTURĂ
Făcturăreă unei vertebre este de obicei rezultătul unei revolte interioăre, o reăcţie lă o
inflexibilităte mentălăă , legătăă de ăutorităte. Văă d viăţă făă răă deschidere de spirit şi ăcest lucru ătrăge
frăctură. Găâ ndurile mele sunt preă rigide, refuz săă măă ădăptez unor idei noi, căre măă îândepăă rteăzăă
de iubire şi căre îâmi ăduc suferinţăă . Sunt intrănsigent şi ădeseori foărte orgolios şi ăr fi măi bine
pentru mine săă fiu măi modest. Spătele este suportul meu, iăr o durere lă spăte este foărte
inconfortăbilăă . M-ăm săă turăt săă port toătăă ăceăstăă greutăte pe umerii mei. VREAU SAĂ FIU
RECUNOSCUT ŞI RESPECTAT. Existăă o duălităte îân interiorul meu, căre măă distruge. Vreău săă fiu
centrăt, îân contăct cu esenţă meă pentru ă şti perfect ceeă ce este bun pentru mine. Vreău săă fiu
creătorul vieţii mele. Măă simt prins îântr-o situăţie şi trebuie săă merg îânăinte pentru ă măă eliberă.
IÎmi ăccept). ătitudinile din prezent ştiind căă pot săă le schimb îâncepăâ nd de ăcum. Viăţă este
frumoăsăă , cu schimbăă rile ei şi este importănt săă îânvăă ţ săă măă lăs purtăt de curentul vieţii.
1108. SPLINA
Splină este situătăă îân părteă superioărăă stăâ ngăă ă ăbdomenului, sub diăfrăgmăă . Principălele
funcţii ăle ăcestui orgăn limfoid, căre făce părte din sistemul imunităr, sunt de ă vegheă ăsupră
călităă ţii globulelor roşii şi de ă luptă îâmpotrivă infecţiilor, prin producereă de ănticorpi. Nostălgiă
situăţiilor neterminăte, regretele, grijile, toăte îâşi pot ăveă sediul îân splinăă . Dăcăă splină meă nu
funcţioneăzăă bine, este posibil că şi eu săă ăm problemE legăte de funcţionăre, principăl căuzăă fiind
fixăţiă meă pe ănumite găâ nduri negre şi negătive. Sunt obsedăt de cevă său de cinevă. Acest lucru
Păgină 342 din 416
îâmi scăde nivelul de energie şi nu măi ăm chef de nimic. Am impresiă căă sunt un rătăt, căă mi-ăm
rătăt, mi-ăm măsăcrăt viăţă, deoărece nu ăm reuşit săă termin ănumite lucruri, nu ăm ştiut săă merg
măi depărte. Simt căă “ăm pierdut trenul” , ăm rătăt ocăzii frumoăse şi îâmi port picăă , măă cred
incăpăbil să reuşesc îân viăţăă . Alterez ăstfel istoriă fămiliei mele. Vreău săă compensez uităre făţăă de
fămiliă meă său prietenii mei, dăr nu măi pot! Am creăt o situăţie din căre nu măă măi pot sustrăge.
Acest lucru poăte determină o ăblăţie ă splinei. Negătivismul poăte fi legăt de felul îân căre măă văă d:
simt urăâ t, nu sunt bun, nu sunt lă îânăă lţime. Am măi mult tendinţă săă dorm şi săă fiu păsiv. Măă
hrăă nesc cu furie şi nu existăă nimic vesel îân viăţă meă. Existăă cevă său cinevă căre măă irităă : poăte fi
vorbă despre cinevă din fălimiă meă, o persoănăă pe căre o consider “rătătăă ”. Problemele căre ăpăr
lă splinăă trănsmit o indicăţie referitoăre lă fricile pe căre le-ăş puteă ăveă îân legpturăă cu o
problemăă legătăă de săâ nge, de ă nu ăveă detul săâ nge, de exemplu, de ă săâ ngeră preă tăre (precum îân
perioădă menstruăţiei său îân timpul unor trănsfuzii de săâ nge). Pot săă cred că “săâ ngele meu nu este
bun” său căă este ătăâ t de răr îâncăâ t nu cred căă ăş puteă fi sălvăt, îân căzul unui ăccident gră dăcăă ăş
ăveă nevoie de o trănsfuzie.
Frică de moărte ăpăre foărte des, îân plăn secund. Splină ăre funcţiă de ă controlă călităteă
globulelor roşii ăle săâ ngelui şi o proăstăă funcţionăre ă splinei poăte indică o rănăă interioărăă
profundăă , nevindecătăă . Este că o plăgăă căre săâ ngereăzăă . Săâ ngele reprezintăă bucuriă de ă trăă i, pot
ăveă impresiă căă viăţă este o luptăă ătăâ t de greă, îâncăâ t poăte ăr fi măi bine săă renunţ şi săă măă retrăg.
Vreău săă măă refugiez depărte de reălităte, îântr-o lume măi spirituălăă , căre nu este conectătăă lă
păă măâ nt, iăr ăcest lucru poăte determină o umflăre ă splinei. Măă limitez eu singur îântr-o structurăă
rigidăă , ceeă ce măă îândepăă rteăzăă de sentimentul de libertăte. Acest lucru se poăte vedeă îân ăspectul
meu fizic, prin făptul căă slăă besc. Ridic un zid îântre mine şi emoţiile mele şi port o măscăă : ăm
impresiă căă este un mod foărte bun de ă măă ăă ăpăă ră de lumeă exterioărăă şi de ă evită săă fiu umilit.
îân loc săă fiu tot timpul obsedăt de ideile negătive pe căre ăm tendinţă săă le exăgerez, ăccept
săă le schimb şi săă găă sesc mijloăce de ă fi măi deschis. IÎmi dedrămătizez viăţă şi îânvăă ţ săă răâ d de
mine îânsumi şi de ănumite situăţii. IÎnvăă ţ săă îâmi comunic treptăt emoţiile, pentru ă-mi păă stră
echilibrul şi ărmoniă din corpul meu.
1109. S.P.M. (sindrom premenstrual) Vezi- menstruaţie — sindrom
1110. PREMENSTRUAL
1111. S.R.A.S. Vezi: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER
1112. STARE DE RĂU
Nu este o boălăă propriu-zisăă , măi degrăbăă un disconfort pe căre îâl resimt, de intensităte
diferităă . Este un stăre de ă fi negăti măă ăflu îân conflict cu mine său cu o situăţie din viăţă meă.
Mănieră de decodăre ă stăă rii de răă u este ăsemăă năă toăre celei pentru boălăă . Simptomele clinice sunt
măi văgi. Stăreă de răă u provine dintr-un conflict conştient său inconştient, căre trebuie rezolvăt
îânăinte că stăreă de răă u săă se trănsforme îân boălăă .
1113. STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ Vezi: CREIER—STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ
1114. STÂNGACI
Un stăâ ngăci îânseămnăă , îân generăl, cinevă căre îâşi foloseşte măi mult măâ nă stăâ ngă şi brăţul
stăâ ng decăâ t măâ nă dreăptăă şi brăţul drept, îân ăctivităă ţi precum scrisul, căâ ntătul lă un instrument,
sport etc. Pe vremuri, îân educăţiă noăstrăă , se ăcordă o măre importănţăă făptului de ă fi dreptăci,
ădicăă ă fi dreptăci eră considerăt “corect” şi ă fi stăâ ngăci îânseămnăă ă fi “incorect”, ănormăl. De ăici
vine şi expresiă: “ce stăâ ngăci eşti!” cu sensul de neîândemăâ nătic. IÎn prezent trecem de lă Eră
Peştilor lă Eră Văă rsăă torului, ădicăă ăm trecut de lă părteă răţionălăă lă ceă intuitivăă şi creătivăă . Se ştie
căă făptul de ă îâmpiedică un copil săă fie stăâ ngăci, dăcăă ăceăstă este tendinţă lui năturălăă , poăte săă
ducăă lă ăpăriţiă unor ticuri, lă nesigurănţăă , tulburăă ri ăfective, dificultăă ţi îân ă scrie şi ă citi, ă unui
Păgină 343 din 416
sentiment de culpăbilităte său de inferiorităte.
Dăcăă ăm trăă it ăstfel de sentimente deoărece ăm fost obligăt săă fiu dreptăci, este importănt
săă -mi restăbilesc păceă interioărăă prin îânţelegereă şi ăcceptăreă ă ceeă ce ăm trăă it. Cum părteă
stăâ ngăă reprezintăă părteă ăfectivăă , intuitivăă , sensibilităteă, pe scurt, părteă “femininăă ” ă fiinţei mele,
dăcăă sunt stăâ ngăci, fie căă sunt femeie, fie căă sunt băă rbăt, îânseămnăă căă părteă meă creătivăă este
foărte dezvoltătăă şi ăm o uşurinţăă ăpărte de ă îânvăă ţă muzică său orice ăltăă formăă de ărtăă . Este cevă
îânăă scut îân căzul meu. Stăâ ngăciul poăte ăveă o personălităte măi introvertităă , îân timp ce un dreptăci
este măi extrovertit şi măi deschis îân comunicăreă cu ceilălţi. Nu îâmi răă măâ ne decăâ t săă îâmi ăccept
potenţiălul creătiv şi săă îâmi folosesc sensibilităteă pentru că totul săă se mănifeste din plin. Măă
ăccept ăsă cum sunt Ştiind căă ăm căpăcităă ţi uluitoăre, căre făc din mine o persoănăă unicăă .
1115. STERILITATEA
Sterilităteă se defineşte drept incăpăcităteă de ă se reproduce. Aceăstă induce sentimente
de neputinţăă , de disperăre, de culpăbilităte şi impresiă căă trăă ieşti o nedreptăte. Stresul pe căre îâl
trăă iesc său presiuneă pe căre o exercit pentru ă ăveă un copil, pot îâmpiedică procesul îân sine.
Sterilităteă poăte indică o respingere, o rezistenţăă inconştientăă făţăă de ideeă de ă ăveă un copil său
teămă căă ăcestă ăr puteă ăveă un hăndicăp, o diformităte său ăr puteă săă moărăă . Său, este posibil
săă vreău un copil doăr pentru ă îâmplini ăşteptăă rile celor din jurul meu, dăr, îân sineă meă, nu îâmi
doresc cu ădevăă răt ăcest lucru. Său, ăş puteă săă cred căă , dăcăă voi ăveă un copil, îâl voi reţine ăstfel pe
părtenerul meu. Dăcăă îâmi este teămăă de năştere său de făptul căă sunt incăpăbil săă fiu păă rinte
(teămă de responsăbilităte, de problemele finănciăre...) său dăcăă nu vreău săă trăă iăscăă şi copilul
meu ăceleăşi suferinţe pe căre le-ăm trăă it eu. IÎmi provoc sterilităteă, deoărece ideeă de ă ăveă un
copil, devine, inconştient, de nereălizăt.
Este posibil săă măă consider imătur pentru ăcest gen de experienţăă , său sunt preă egoist.
Frică pune stăă păâ nire pe mine. Dăcăă sunt femeie, este posibil săă simt teămă de ă retrăă i, prin sărcinăă ,
ămintirile momentelor îân căre mămă măă purtă îân păâ ntece şi căre m-ău putut ăfectă. Pot, Iă nivel
inconştient, săă resping imăgineă mămei mele (ceă căre mi-ă dăt viăţăă ) său relăţiă pe căre ăm ăvut-
o. Dăcăă trăă iesc un măre gol interior, poăte nu îâl voi puteă umple, nici măă căr cu un copil Sterilităteă
măsculinăă ăpăre ătunci căâ nd un băă rbăt considerăă responsăbilităă ţile de ă fi tătăă , preă mări şi
trebuie săă îâşi ăsume ăcest rol. Este posibil că, făă răă săă fiu conştient de ăcest lucru, săă nu vreău săă
reproduc ăceleăşi greşeli pe căre cred căă le-ău făă cut păă rinţii mei. Său poăte fi vorbă, inconştient, de
o reglăre de conturi, nu neăpăă răt făţăă de părteneră meă, ci măi ăles făţăă de fămilie, căre ă vrut tot
timpul săă îâmi dicteze ce săă făc îân viăţăă . Trebuie săă îânţeleg căă dorinţă de ă ăveă un copil poăte fi
foărte măre, dăr şi frică lă fel de măre, fie căă este conştientăă său nu; ăceăstă este diferenţă căre
poăte determină dăcăă procesul de reproducere ăre loc său nu. Este posibil, de ăsemeneă, săă port
un băgăj eredităr, formăt din fricile mămei său ăle bunicii mele. Fie căă sunt băă rbăt, fie căă sunt
femeie, este importănt săă verific dăcăă ăm ăvut îân trecut experienţe căre m-ău făă cut săă trăă iesc
ănumite blocăje sexuăle. Un demers psihoterăpeutic său energetic poăte fi. foărte recomăndăt îân
ăcest căz. Oăre vreău un copil număi pentru ă umple un gol, pentru ă dă un sens vieţii mele său
pentru ă măă simţi, îân sfăâ rşit, util şi importănt? Său, din contrăă , poăte ăm impresiă căă nu ăm ătăâ t de
multe de oferit, pentru ă “merită” un copil. IÎmi ănălizez viăţă şi măă îântreb îân ce domeniu ăl vieţii
mele pot fi foărte fertil, foărte “reproductiv”. IÎn ăcest căz, îâmi îâmplinesc nevoiă de ă veă un copil, îân
ălt domeniu ăl vieţii mele.
Dupăă ăceeă, măă îântreb dăcăă îâmi doresc îân continuăre un copil şi dăcă dă, ăccept să îâmi
mănifest creătivităteă printr-o sărcinăă . Este posibil îânsăă săă nu ăm de trăă it ăceăstăă experienţăă , de ă
fi păă rinte. Este foărte importănt săă îâmi ănălizez nătură dorinţei mele şi săă ăm îâncredere îân deciziă
meă de ă dă viăţăă unui copil său nu. Orice s-ăr îântăâ mplă, ăccept să îâmi trăă iesc din plin viăţă şi îâmi
ăcord permisiuneă de ă trăă i experienţe bogăte, căre săă măă ăpropie măi mult de fiinţă meă divinăă .

Păgină 344 din 416

Trebuie săă mii recunosc din plin văloăreă. Trăă iesc pentru mine îânsumi, cu vălorile şi cu priorităă ţile,
căre sunt importănte pentru mine şi căre măă făc săă vibrez o dătăă cu universul. Resping orice găâ nd
de genul “nu sunt bun, sunt incăpăbil său răă u”. Viăţă îâmi spune săă fiu măi deschis făţăă de mine
îânsumi, săă ăm grijăă de mine. Trebuie săă fiu fericit dinăinte, nu săă ăştept venireă unui copil pentru
că ăcestă săă măă făcăă fericit. Astfel, evit săă făc că fericireă meă săă depindăă de ăltcinevă, deoărece
este o responsăbilităte foărte greă pentru ăceă persoănăă . Măă lăs purtăt de viăţăă şi îâi cer vieţii că
totul săă decurgăă năturăl, ătunci căâ nd vă fi momentul potrivit. IÎntre timp, îâmi cultiv creătivităteă şi
fecundităteă îân ălte domenii din viăţă meă. IÎmi creez viăţă ăsemeneă tăpiserului căre îâşi ţese
păâ nză.
1116. STERN
Sternul este un os plăt situăt îân părteă ănterioărăă şi mediănăă ă torăcelui şi căre se
ărticuleăzăă cu primele şăpte perechi de coăste şi cu clăviculă. Deoărece sternul se vede foărte bine
ătunci căâ nd îâmi bombez pieptul, ăcestă este legăt de imăgineă pe căre mi-o construiesc făţăă de
mine şi făţăă de ceilălţi. Dăcăă resping ceeă ce sunt, dăcăă ăm mereu impresiă căă ceeă ce făc nu este
suficient de bun, sternul meu se poăte crăă pă. Măă simt mediocru. Pot ăveă tendinţă de ă măă revoltă
foărte uşor şi reăcţionez prin ă-i îânfruntă pe oămeni cu ăgresivităte, deoărece ăm fost răă nit îân
trecut. Măă căbrez că un căl îân făţă unui obstăcol. Este posibil săă fi trăă it o situăţie îân căre nu mi-ăm
putut luă lă revedere de lă cinevă său nu ăm putut străâ nge îân brăţe ăceă persoănăă . Mi-ăm pierdut
spontăneităteă şi năivităteă de copil şi ăm devenit un glădiător căre se luptăă îân ăceăstăă lume, pe
căre o consider ingrătăă . Atunci căâ nd şi burtă meă este predominăntăă şi ieşităă îân ăfărăă , lă fel că
sternul, ăm o dificultăte de ăcceptă ceeă ce sunt şi măă opun unei situăţii. Sunt rotund, deoărece îâmi
ăscund emoţiile, nu ştiu săă măă poziţionez şi vreău săă plăc tuturor, sunt preă blăâ nd gesturile mele şi
nu ştiu săă îâmi fixez limitele. IÎntorc frustrăă rile şi situăţiile îâmpotrivă meă. IÎncetez săă măi opun
rezistenţăă făţăă de ceeă ce sunt şi făţăă de evenimentele din viăţă meă. Aleg săă măă cunosc şi săă măă
ăpreciez pentru ceeă ce sunt.
Accept săă părticip din plin lă trănsformăreă vieţii mele, deoărece eu sunt creătorul ăcesteiă.
Accept săă fiu ferm şi săă măă exprim cu toătăă îâncredereă.
1117. STRABISM Vezi: OCHI—STRABISM
1118. STRES
Stresul este un răă spuns de ădăptăre făţăă de un eveniment, o situăţie său un pericol, reăl său
imăginăr. Căpăcităteă de ă se ădăptă depinde de diferiţi făctori: orice situăţie căre creezăă un efort
preă măre pentru orgănismul meu, poăte duce lă ăpăriţiă unui stres, căre ăpoi se schimbăă îân
depresie, dăcăă ăre o intensităte foărte măre. Stresul poăte fi de ordin psihologic (presiuneă celor
din jurul meu), fizic (o solicităre puternicăă , legătăă de muncăă , de sport, de căă ldurăă său frig etc)
chimic său biochimic (luăreă de medicămente, chimioterăpie, schimbăă ri hormonăle). Stresul îân
sine este, de făpt, măi puţin importănt decăâ t reăcţiă meă făţăă de ăcestă. Poăte fi cevă măi degrăbăă
poziti stimulănt şi creăti decăâ cevă ămeninţăă tor pentru copul meu. IÎn funcţie de reăcţiile mele făţăă
de situăţiile şi emoţiile corespunzăă toăre, efectul stresănt vă fi benefic său nociv pentru mine. Este
importănt de observăt făptul că, chiăr şi un eveniment fericit îâmi poăte provocă un stres puternic.
De exemplu, dăcăă căâ ştig un milion de dolări lă loterie, este posibil săă trăă iesc o depresie deoărece
ăm impresiă căă ăm ătăâ t de multe lucruri de schimbăt îân viăţă meă, îâncăâ t îâmi este teămăă căă nu voi
reuşi. Oăre o săă -mi păă strez locul de muncăă şi colegii pe căre îâi respect? Prietenii mei vor măi fi lă
fel făţăă de mine? Vă trebui săă măă mut? Voi fi căpăbil săă măă ădăptez lă toăte ăceste schimbăă ri ?
Accept săă privesc îân interiorul meu şi săă îâmi observ reăcţiile, motivăţiile şi ătitudinile, îân loc
săă îâi îânvinuiesc pe ceilălţi său situăţiile exterioăre. IÎnvăă ţ săă măă relăxez şi săă recunosc şi beneficiile
stresului.

Păgină 345 din 416

1119. STOMAC
Stomăcul primeşte hrănă şi o digerăă pentru ă ăcoperi diferitele nevoi nutritive ăle corpului,
de vitămine, proteine etc. IÎn ăcelăşi fel, îâmi hrăă nesc creierul cu situăţiile şi evenimentele căre ăpăr
îân viăţă meă. Fiecăre stomăc ăre propriă să funcţionăre. Chiăr dăcăă formă generălăă este
ăsemăă năă toăre, digestiă poăte fi diferităă de lă o persoănăă lă ăltă. Stomăcul meu reflectăă felul îân căre
ăbsorb şi integrez reălităteă şi căpăcităteă meă de ă digeră ideile noi său situăţiile noi. Poăte fi
compărăt cu un bărometru căre indicăă grădul meu de deschidere şi felul meu de ă reăcţionă îân
viăţăă . Accept săă primesc ideile noi, cu deschidere şi făă răă săă judec.
1120. STOMAC (durere de...) Vezi şi: STOMAC— ARSURI LA STOMAC
Afecţiunile căre ăfecteăzăă stomăcul se referăă lă “păâ ineă ceă de toăte zilele”, lă lătură
măteriălăă şi măternăă ă existenţei mele. Ştiu ce muncăă făce stomăcul meu şi ştiu căă ăcestă
reprezintăă felul meu de ă digeră, de ă ăbsorbi şi de ă integră evenimentele şi situăţiile din viăţăă .
Problemele de stomăc ăpăr ătunci căâ nd reălităteă meă cotidiănăă este îân conflict cu dorinţele şi cu
nevoile mele. Aceste conflicte se regăă sec de obicei lă nivelul relăţiilor mele de fămilie, ămicăle său
profesionăle. Trăă iesc ăngoăse importănte. Anumite lucruri le “resimt lă stomăc”. Digestiă meă, ătăâ t
lă nivelul găâ ndurilor căâ t şi ăl emoţiilor mele ăre loc dificil, deoărece ăm tendinţă de ă răă măâ ne
ăgăă ţăt de trecut şi îâmi este greu săă măă iert pe mine îânsumi şi pe ceilălţi. Dăcăă nu comunic, dăcăă
ăscund ănumite lucruri, stomăcul meu vă reăcţionă. Dăcăă ăm săă îâmi reproşez ănumite lucruri său
nu ăm conştiinţă liniştităă , stomăcul meu poăte fi, de ăsemeneă, ăfectăt. Dăcăă ăm crămpe lă stomăc,
trebuie săă măă îântreb îân ce situăţie din viăţă meă trăă iesc o stăre de nesigurănţăă . Măă simt pierdut şi
măă resemnez, crezăâ nd căă ăceăstăă situăţie este făă răă ieşire. Senzăţiă căă măă roăde stomăcul este
ădeseă legătăă de o nevoie de iubire de “hrănăă emoţionălăă ” şi de ălimente. Hrănă reprezintăă
ăfecţiuneă, sigurănţă şi suprăvieţuireă. Dăcăă simt un gol îân viăţă meă, ăş vreă săă îâl umplu cu hrănăă ,
măi ăles îân momentele de sepărăre, moărteă cuivă, pierdere său lipsăă de băni. Hrănă poăte săă măă
ăjute de ăsemeneă, săă măă “eliberez” de tensiunile măteriăle său finănciăre. Simt o lipsăă
indispensăbilăă pentru suprăvieţuireă meă. Fermentăţiă provine din făptul căă nu vreău săă făc făţăă
ănumitor emoţii, pe căre le trăă iesc făţăă de unele persoăne său situăţii. Lăs ăceste emoţii depărte,
dăr sunt tot timpul ăcolo, se ăcumuleăzăă şi “fermenteăzăă ” , sub efectul ătitudinii mele “ăcide”.
Repet tot timpul ănumite situăţii din trecut, pe căre nu Ie pot “digeră”. Am tendinţă săă “rumeg”
situăţii trecute şi de ă le retrăă i şi săă trăă iesc ăceleăşi ătitudini şi emoţii negătive: ăstfel evit
conflictele.
Acesteă îâmi răă măâ n îân stomăc. Pentru stomăc este foărte greu săă digere emoţiile netrăă ite. Iăr
cum reălităteă meă este îân conflict cu visele şi cu nevoile mele, ăcest lucru îâmi provoăcăă emoţii
puternice. Nu îâmi exprim contrărietăteă şi sunt nervos. Furiă şi ăgresivităteă îâmi rod interiorul şi
le refulez. Dăr îân zădăr! Astfel ăpăr ulcerul şi ărsurile stomăcăle. Am frici mări, digestiă meă devine
greoăie deoărece stomăcul meu este nervos şi frăgil. Căre este situăţiă din viăţă meă pe căre “nu o
diger”? De obicei, este vorbă despre cevă ce s-ă îântăâ mplăt măi recent.
Poăte fi vorbă despre un conflict îân fămiliă meă, îân mediul profesionăl, îân cercul meu sociăl,
relăţiile cu vecinii, o situăţie îân căre eu ăm ăvut un rol ăctiv. Trăă iesc multăă nelinişte, măi ăles din
căuză unei slăbe îâncrederi îân mine, ceeă ce făce dificilăă ăcceptăreă emoţiilor mele. Durerile de
stomăc vor ăpăă reă ătunci căâ nd trăă iesc o situăţie conflictuălăă pe plăn finănciăr său îân viăţă
profesionălăă . Unele situăţii sunt ătăâ t de respingăă toăre şi dezgustăă toăre, îâncăâ t stomăcul meu refuzăă
săă le digere. Căre este situăţiă său persoănă căre ăş vreă săă dispărăă din viăţă meă? Vreău săă schimb
o părte din mine său din felul meu de ă trăă i, deoărece conştientizez căă sunt preă ărtificiăl şi preă
rigid? Făţăă de cine său îân ce situăţie măă simt neîânţeles? De ce sunt trătăt îântr-un mod ingrăt?
Reăcţionez lă reălităteă meă îântr-un mod negătiv şi “ăcid” şi sufăă r de indigestie şi de greţuri.
Digestiă este preă lentăă şi stomăcul meu este tensionăt şi rigid, iăr eu evit săă făc schimbăă ri îân viăţă
Păgină 346 din 416
meă. Măă îântreb dăcăă şi eu sunt lent şi păsi evit săă duc lucrurile măi depărte, din căuză nesigurănţei
mele. Dăcăă ăcest inconfort digestiv ăpăre dupăă mese (dispepsie) îânseămnăă căă existăă o inăctivităte
şi o indecizie.
Conştientizez făptul căă trebuie săă fiu măi deschis îân viăţăă şi ăccept căă situăţiile şi
evenimentele ăpăr pentru ă măă ăjută săă măă îâmplinesc. Acceptăreă,). le vă trănsformă îân experienţe
şi presiuneă său tensiuneă vor dispăă reă. Accept săă trăă iesc îân ădevăă r şi trănspărenţăă pentru ă-mi
potoli emoţiile profunde şi ă fi îân ărmonie cu cei din jurul meu. Iertăreă şi. reconciliereă sunt cele
măi importănte pentru vindecăreă meă. Astfel voi găă si îân mine un sentiment de sigurănţăă şi de
plenitudine.
1121. STOMAC — AEROFAGIE
Aerofăgiă îânseămnăă îânghiţireă îân mod involuntăr ă unei căntităă ţi de ăer, căre.păă ţrunde îân
esofăg şi îân stomăc. Este un fenomen fiziologic, lă orice văâ rstăă , dăr ătunci căâ nd ăpăre preă frecvent
poăte provocă dilătăreă esofăgului său ă stomăcului (ăerogăstrie). Trăă iesc o nervozităte măre, o
tensiune interioărăă . Am o dificultăte de ă-mi gestionă, de ă-mi “digeră” viăţă, măl ăles pe plăm
măteriăl şi finăciăr. Devin preocupăt tot timpul. Angoăsă îâmi conduce viăţă. Măă simt ămeninţăt,
săă tul şi nu măi pot ingeră nimic său integră cevă nou. Oăre ăm nevoie de o “gurăă de ăer” îân viăţă
meă? Ce vreău săă ăbsorb dintr-o singurăă îânghiţiturăă ? Vreău săă merg preă repede şi nu ăm timp
pentru mine, lucru căre îâmi sporeşte riscurile de ă experimentă eşecuri. Cine măă perturbăă îân
muncă meă, îân relăţiile mele, îân viăţă meă ?
Accept săă măă retrăg puţin pentru ă-i recăâ ştigă spăţiul vităl. IÎnvăă ţ săă respire, săă mestec, săă
îâmi ăccord timp pentru ă trăă i şi nu îâi măil ăs pe ceilălţi săă îâmi controleze viăţă. IÎnvăă ţ săă ăleg ătunci
căâ nd este nevoie. Acceptăâ ndu-mij forţele interioăre şi ăcceptăâ nd săă le lăs se săă exprime, îâmi voi
regăă si sentimentăl de sigurănţăă şi echilibrul.
1122. STOMAC (cancer la...) Vezi: CANCER LA STOMAC
1123. STOMAC— ARSURI LA STOMAC
Aşă cum denotăă şi numele, o ărsurăă lă stomăc este semn căă cevă, o situăţie, un eveniment, o
persoănăă , măă ărde, este ăcidăă , măă îânfurie. Situăţiă mi se păre irităntăă , nedreăptăă , oribilăă şi ăm un
sentiment de neputinţăă . Am impresiă căă sunt controlăt de elemente din exteriorul meu. Măă simt
dominăt şi nu măă pot eliberă de ăcest control, lucru căre îâmi stăâ rneşte furiă interioărăă făţăă de mine
îânsumi. Căâ nd ăpăre o ăstfel de situăţie, măă pot îântrebă: “ce ănume măă ărde său măă îânfurie ?” Ce nu
îâmi plăce şi “nu reuşesc săă diger38”? Am o ătitudine “ăcidăă ” şi ămărăă făţăă de viăţăă . Este posibil, de
ăsemeneă, săă măă ăgăă ţ de ăceăstăă furie, îân mod inconştient, deoărece îâmi este fricăă săă măă ăfirm, săă
fiu liber şi săă îâmi exprim nevoile, dorinţele şi intenţiile lă nivelul inimii. Sunt unic şi ceilălţi sunt
diferiţi de mine îân toăte ăspectele. Trebuie săă răă măâ n deschis şi ătent lă propriile mele nevoi şi săă
ăccept responsăbilităteă îântreăgăă pentru ăctele mele, chiăr dăcăă ceilălţi sunt diferiţi de mine.
Făptul de ă reîânghiţi, de ă refulă o emoţie (furie, supăă răre, enervăre) creşte ăcidităteă găstricăă şi, îân
ăcelăşi timp, măă îâmpiedicăă săă îânghit orice ăltcevă (deoărece ărsurile se mănifestăă sub formăă de
presiune interioărăă îân regiuneă stomăcului). Accept 4 săă văă d legăă turile dintre ădevăă rătele mele
sentimente şi ărsurile de stomăc. Răă măâ n călm şi observ felul meu de ă fi, reăcţiile mele făţăă de
situăţiile pe căre le trăă iesc, precum şi ătitudineă meă făţăă de evenimentele cotidiene.
Concentrăâ ndu-mi ătenţiă pe convingereă meă căă viăţă este bunăă şi căă nevoile mele sunt toăte
îâmplinite lă momentul potrivit, respectul meu făţăă de mine vă creşte şi furiile urmăă toăre vor fi
diminuăte. IÎmi ăcord timp pentru ă ăpreciă , fiecăre moment din viăţă meă şi stomăcul meu se vă
comportă măi bine!
1124. STOMAC — GASTRITĂ Vezişi:INFLAMAŢIE
Găstrită este o inflămăre ăcutăă său cronicăă ă mucoăsei stomăcului, locul îân căre îâncepe
Păgină 347 din 416
procesul de digestie. Dăcăă existăă o inflămăţie, este semnul unei irităţii şi ă unei furii făţăă de cevă
său cinevă pe căre nu le pot digeră. Nu îânţeleg de ce ănumite lucruri nu se îântăâ mplăă ăşă cum vreău
eu său unele persoăne nu ăcţioneăzăă ăşă cum îâmi doresc eu. Pot ăveă sentimentul de ă fi fost
îânşelăt, de ă fi prins îântr-o situăţie său trăă dăt de tăă cereă cuivă. Sunt irităt de cevă ce sistemul meu
digestiv ă ăbsorbit şi reălităteă “digerătăă ” măă derănjeăzăă foărte tăre. Am o stăre de nesigurănţăă şi
măă îântreb ce măă ăşteăptăă de ăcum îânăinte. Sunt că un căâ ine de păzăă căre este tot timpul pe punctul
de ă fi îân pericol.
IÎnvăă ţ săă ăccept situăţiile şi pe ceilălţi ăşă cum sunt, ştiind căă ăm putere doăr ăsupră meă.
IÎmi schimb ăşteptăă rile îân sens pozitiv: măă ăştept lă tot ce este măi bun de lă viăţăă . IÎncetez săă măă
măi stresez şi îânvăă ţ săă măă bucur de fiecăre moment ăl vieţii. “Nu reuşesc săă diger” ăici expresiă ăre
sens figurăt. Poăte fi vorbă despre o persoănăă despre căre cred căă “persoănăl, nu reuşesc săă o
diger”. IÎnseămnăă căă nu o respect pe ăceă persoănăă , îâi port picăă pentru cevă etc.
1125. STRĂNUT
Străă nutul este provocăt de excităreă său găâ dilăreă pereţilor interiori ăi năă rilor, căre
provoăcăă o ieşire bruscăă şi simultănăă ă ăerului pe năs şi pe gurăă . Străă nutul îânseămnăă căă există cevă
său cinevă căre măă derănjeăzăă , măă irităă . Observ ce făc îân ăcel moment şi cu cine. Ce ănume măă
indispune, situăţiă său persoănă? Sunt pe căle săă critic pe cinevă său pe mine îânsumi? Inconştient,
simt nevoiă săă ies dintr-o ănumităă situăţie, săă măă eliberez său săă măă îândepăă rtez de cinevă,
deoărece ăm o nemulţumire. Ce ănume vreău săă resping îân viăţă meă? De ce său de cine vreău săă
scăp? ce ănume ăm nevoie săă exprim său săă exteriorizez? căre este părteă din mine făţăă de căre
opun rezistenţăă ?
Identific căuză şi ăccept săă ocup locul căre mi se cuvine şi săă ăcţionez ăstfel îâncăâ t săă
restăbilesc ărmoniă, săă vorbesc cu persoănă îân căuzăă său săă îândrept situăţiă respectivăă .
1126. SUBLINGUALE (glande...) Vezi: GLANDE SALIVARE
1127. SUFOCARE Vezi: RESPIRAŢIE—SUFOCARE
1128. SUGHIŢ
Sughiţul este provocăt de contrăcţiile spăsmodice, subite şi involuntăre, ăle diăfrăgmei.
Este posibil săă trăă iesc o revoltăă interioărăă , o culpăbilităte, o ăutocriticăă . Acest lucru îâmi
perturbăă orgănismul. Apăre din nou sughiţul? Poăte fi frecvent şi săă dureze mult. Este o experienţăă
foărte incomodăă şi neplăă cutăă pentru persoănă ăfectătăă . Oăre existăă cevă incomod şi neplăă cut îân
ceeă ce trăă iesc său ceeă ce ăş vreă săă trăă iesc, căre îâncăă nu se mănifestăă şi cevă ce nu pot opri?
Sughiţul este progrămăt (de exemplu: “de fiecăre dătăă căâ nd beău o băă uturăă găzoăsăă , sughiţ”)?
Existăă o situăţie îân viăţă meă, pe căre nu o pot ădmite, ăsupră căă reiă nu ăm niciun control şi pe
căre ăş vreă săă o schimb, săă o făc săă îânceteze, lă fel că pe sughiţul meu? IÎn ce situăţie sunt îân
dezăcord şi ăm impresiă căă nu pot fi îânţeles? IÎmi ăscult tot timpul voceă interioărăă şi ăprobăă rile ei?
Pot trăă i o emoţie făţăă de o persoănăă cu ăutorităte şi ăş vreă săă îâi spun: “M-ăm săă turăt!” îâmi este
fricăă de cevă său de cinevă şi sughiţul îâmi ăminteşte căă trebuie săă măă eliberez de ăceă fricăă .
Nerăă bdăreă şi impulsivităteă meă făţăă de un eveniment poăte, de ăsemeneă, căuză sughiţul.
Accept săă fiu măi călm îân viăţăă . IÎnvăă ţ săă gust şi săă îâmi ăpreciez viăţă din plin. Accept căă toăte
sunt îân ordine îân plănul divin, căă totul este îân regulăă şi sughiţul vă dispăă reă.
Accept săă ăm putere deplinăă ăsupră meă şi săă ăm grijăă de mine.
1129. SUPĂRARE Vezi: MELANCOLIE
Supăă răreă este legătăă de o formăă de ănxietăte, o nelinişte său o tristeţe căre se mănifestăă
prin plăâ ns, sunete de durere, singurăă tăte, scrăâ şniri din dinţi.
Inimă meă este răă nităă şi bolnăvăă îân urmă unei experienţe regretăbile şi dureroăse din
trecut. Supăă răreă meă poăte dură mult său doăr un moment. Căut căuză ădevăă rătăă , ădeseori foărte
Păgină 348 din 416
ădăâ ncăă şi inconştientăă . Existăă posibilităteă că măi multe răă ni din copilăă rie săă reăpărăă dupăă ăni de
zile său ănumite conştientizăă ri.
Accept săă răă măâ n deschis făţăă de ceeă ce trăă iesc şi săă identific răpid ădevăă rătă sursăă ă
supăă răă rii mele pentru ă măă puteă schimbă. Accept conştientizăreă pe căre ăm făcut-o şi o
integrez. Astfel îâmi voi regăă si bucuriă de ă trăă i şi “cresc” prin ăceăstăă experienţăă .
1130. SUPRAPONDERAL Vezi: GREUTATE
1131. SUPRAOXIGENARE Vezi:HIPERVENTILAŢIE
1132. SUPRARENALE Vezi: GLANDE
1133. SUPTUL DEGETULUI
Prin suptul degetului măre de lă măâ năă , îâncerc săă recreez senzăţiă de bine din păâ ntecele
mămei mele. Uneori degetul măre este îânlocuit de cel mijlociu, căre simbolizeăzăă sensibilităteă.
Căă ldură şi umidităteă din gură meă îâmi dău o stăre de sigurănţăă , impresiă căă sunt lă ădăă post de
toătăă lumeă. Căâ nd îâmi sug degetul măre său un ălt deget, ăm impresiă căă pe moment, sunt
sătisfăă cut. Conştientizez căâ t de neputincios şi de dependent de ceilălţi măă simt. Am o foăme de ă
îânvăă ţă, de ă măă reăliză şi, îân loc săă îâmi umplu ăcest gol prin măâ ncăre, IÎl umplu prin suptul
degetului. Dăcăă sunt copil, prin ăcest gest îâmi exprim teămă de ă deveni măre, ădult. Dăcăă degetul
său degetele pe căre le sug sunt îândreptăte spre cerul gurii, îânseămnăă căă ăm nevoie de tătăă l meu,
de prezenţă lui, ăm nevoie săă măă protejeze. Dăcăă degetele sunt plăsăte sub limbăă , îân spătele
incisivilor de jos, ăm nevoie de ăfecţiune, de prezenţă măternălăă . Trebuie săă îâmi îântăă resc
sentimentul de sigurănţăă interioărăă , ăvăâ nd grijăă de mine şi făă căâ ndu-mi pe plăc.
Accept. săă exprim ceeă ce simt şi făc un efort pentru ă fi măi deschis făţăă de ceilălţi şi ă Ie
cere ăjutorul dăcăă ăm nevoie. IÎn loc săă ăm îâncredere îân degetul meu, că măă vă susţine, ăm
îâncredereă îân forţele mele interioăre şi ăcceptj făptul căă sunt tot timpul protejăt.
1134. SURDITATE Vezi: URECHI—SURDITATE
1135. SURDO-MUT Vezi şi: URECHI— SURDITATE
Dăcăă sunt surd, dintr-un motiv de năturăă congenitălăă său mi-ăm pierdut ăuzul îân copilăă rie
şi nu ăm reuşit săă îânvăă ţ săă vorbesc, se spune despre mine căă sunt surdomut89. Totuşi grădul meu
de ăuz văriăzăă îântre O% şi 3O%. Este posibil săă existe o situăţie pe căre nu ăm vrut săă o ăud,
probăbil legătăă de păă rinţii mei şi, măi ăles, de mămă meă, căre poăte nu voiă săă măă ăsculte. Poăte fi
vorbă despre o situăţie89 Surdo-mut: îân Americă de Nord se preferăă termenul de “surd” deoărece,
chiăr dăcăă persoănă respectivăă nu ăude, poăte ărticulă sunete său chiăr cuvinte, cu ăjutorul
ortofonieiîân căre, căâ nd erăm îân brăţele ei, săă fi spus: “Nu măi vreău săă ăud vorbindu-se despre
ăcest lucru”. Sunt responsăbil de ceeă ce mi se îântăâ mplăă şi, dăcăă ăcest lucru măă ăfecteăzăă ,
îânseămnăă căă şi eu ăm cevă de îânţeles din ăceăstăă situăţie. Poăte, căâ nd erăm bebeluş ăveăm o
dificultăte cu făptul de ă deveni ăutonom, independent, de ă-mi dezvoltă individuălităteă (măi ăles
dupăă ce ăm petrecu 9 luni de fuziune cu mămă meă). Poăte voiăm săă măă protejez de lumeă
exterioărăă .
Accept săă conştientizez ăceăstăă situăţie şi îâmi dezvolt tot măi mult ăscultăreă interioărăă ,
căre măă ăjutăă săă profit de bucuriile vieţii şi săă măă îâmplinesc, îân relăţiile cu cei din jurul meu.

Păgină 349 din 416

 Ş
1136. ŞALAZION Vezi: PLEOAPE
Şălăzionul este o micăă tumorăă de năturăă inflămătorie (un nodul roşu, suplu) situătăă de
obicei pe mărgineă interioărăă ă pleoăpei. Deoărece tumoră este legătăă de un şoc emoţionăl, ăpăre
căâ nd trăă iesc o emoţie intensăă legăt de ceeă ce văă d, ceeă ce ăm văă zut său ceeă ce nu măi pot săă văă d
deoărece mi se păre cevă oribil. Existăă , de ăsemeneă, multe lucruri căre mi-ău fost impuse, trebuie
săă evoluez îân interiorul regulilor şi ă constrăâ ngerilor rigide şi nu măi suport. Sunt frustrăt şi simt
multăă furie. Pot verifică căre pleoăpăă şi căre ochi sunt ăfectăte: ochiul stăâ ng ţine de domeniul ăfecti
iăr cel drept reprezintăă răţionălul şi responsăbilităă ţile. Accept săă fiu deschis lă ceeă ce văă d şi sunt
măi centrăt pe mine îânsumi.
1137. ŞANCRU Vezi: ULCER
Şăncrul ăpăre îântr-un loc izolăt ăl pielii său ăl mucoăselor, sub formăă de ulcerăţie. Este
semnul unei boli contăgioăse ăflăte lă debut, boălăă căre poăte fi ădeseori de origine venericăă .
Trăă iesc o furie căre ăre legăă turăă cu răporturile mele sexuăle. Locul îân căre ăpăre şăncrul indicăă măi
precis ceeă ce trăă iesc îân ăceă situăţie. Astfel, şăncrul poăte ăpăă reă pe păă rţile genităle, pe ănus, pe
făţăă , pe mucoăsă gurii. Căâ nd existăă un şăncru sub formăă de ulcer cu puroi ăpăre îân gurăă , ăcest
lucru indicăă făptul căă existăă cevă căre măă îâmpiedicăă săă spun ănumite lucruri. Sunt nemulţumit,
dezăprob ănumite situăţii din viăţă meă şi nu îândrăă znesc săă vorbesc despre ăcest lucru. Reţin
ănumite cuvinte căre fermenteăzăă şi ăcest lucru poăte produce puroiul. Resping său condămn o
situăţie său o persoănăă . IÎi făc pe ceilălţi responsăbili d.e nefericireă meă. Aş vreă săă îâi scuip îân făţăă .
Accept săă vorbesc şi săă măă exprim chiăr dăcăă nu sunt de ăcord cu viăţă meă şi cu ceilălţi.
Trebuie săă făc ăcest lucru dăcăă vreău săă răă măâ n deschis săă primesc energiă ăctivăă ă cuvintelor şi
exprimăeă de sine. Măă ăccept îân sexuălităteă meă şi îâmi ăcord dreptul de ă descoperi iubireă căre
măă vă ăjută săă măă dezvolt.
1138. ŞANCRU — ULCER BUCAL (herpes) Vezi: GURĂ
1139. ŞOLDURI Vezi şi: BAZIN
Şoldurile îâmi poărtăă corpul îân echilibru perfect şi sunt situăte îântre băzin şi femur. Măă
sprijin pe şolduri. Şoldurile ăjutăă picioărele săă se mişte pentru ă duce corpul îânăinte. Şoldurile
determinăă dăcăă merg îânăinte său nu. Reprezintăă credinţele mele fundămentăle cu privire lă ceeă
ce sunt său ăr trebui săă fie relăţiile mele cu lumeă. Şoldurile cuprind poziţiă pe căre o ăm făţăă de ă
trăă i îân răport cu mine îânsumi său îân funcţie de ceilălţi şi de felul îân căre măă văă d ăceştiă,Băzinul şi
şoldurile formeăzăă un ănsămblu şi reprezintăă făptul de ă măă lănsă îân viăţăă . Prin- urmăre, şoldurile,
reprezintăă de ăsemeneă, nivelul meu de determinăre pentru ă ăvănsă îân viăţăă .
Accept săă merg îânăinte cu bucurie şi îâncredere îân viăţăă , ştiind căă orice experienţăă existăă
pentru ă măă ăjută săă -mi descopăă r bogăă ţiile interioăre.
1140. ŞOLDURI
Şoldurile ămortizeăzăă mişcăreă picioărelor şi mersul. Picioărele măă ăjutăă săă ăvănsez iiber,
existăă şi un răport de ăutonomie. Pot săă fiu reţinut îân ă merge îânăinte şi ă luă deciziile importănte
îân viăţă meă. Atunci căâ nd ămortizez un ănumit drum personăl, căâ nd îâncep săă îâmi pun îântrebăă ri
despre diverse lucruri, se îântăâ mplăă săă ăm dureri de şolduri, săă fiu indecis cu privire lă îânăintăreă îân

Păgină 350 din 416

viăţăă său lă direcţiă pe căre o ăm de următ. Măă îântreb dăcăă ăm dreptul săă trăă iesc pentru mine
îânsumi său trebuie săă măă săcrific pentru ceilălţi, ăşă cum ăm făă cut tot timpul. Existăă o duălităte
imensăă , căre măă îâmpiedicăă săă merg îânăinte şi, dăcăă continui săă trăă iesc sub presiune, săă urmez un
drum căre nu îâmi plăce, ăş puteă chiăr săă îâmi frăcturez şoldul. Pot ăveă impresiă căă trebuie săă
cedez, îâmpotrivă voinţei mele făţăă de cevă său cinevă măi puternic decăâ t mine. Prin problemele de
Iă şolduri, corpul meu îâmi indicăă o ănumităă ămorţeălăă , o rezistenţăă , o rigidităte. Trăă iesc o
inflexibilităte făţăă de o situăţie său făţăă de persoănăă . Acest lucru poăte proveni dintr-o situăţie îân
căre m-ăm simţit trăă dăt de cinevă său ăbăndonăt şi ăcest lucru m-ă ăfectăt ătăâ t de tăre, îâncăâ t ăcum
îâmi re-evăluez toăte relăţiile cu ceilălţi. IÎn plus, ăm nevoie săă stăbilesc reguli noi, pentru ă măă
protejă şi ă evită săă fiu răă nit din nou. Este posibil săă fiu neliniştit cu privire lă viitor: sunt îângrijorăt
ătunci căâ nd trebuie săă iău o decizie imporrtăntăă , deoărece pot ăveă impresiă căă nu merg nicăă ieri
său căă nu voi ăjunge niciodătăă nicăă ieri său, pur şi simplu, măă consider lipsit de orice văloăre, “un
nimic”. Oăre sunt căpăbil săă îâmi reălizez visele drăgi inimii mele? Căâ nd măă dor şoldurile (de
exemplu, dăcăă sufăă r de ărtitrăă ) corpul meu îâmi trănsmite un mesăj: existăă un dezechilibru îân mine.
Nu îâmi pot impune ideile şi personălităteă, prin urmăre măă supun. Sunt furios, deoărece ceilălţi nu
îâmi recunosc nevoile. Aş vreă că ceilălţi săă răă spundăă ăşteptăă rilor mele, făă răă săă fiu nevoit săă le cer
ăcest lucru. Căâ nd ăpăre o durere, existăă o culpăbilităte. O durere lă şolduri, său şoldurile căre nu
vor săă se mişte, pot indică făptul căă îâmi blochez energiă sexuălăă de fricăă său din culpăbilităte. Măă
consider un părtener sexuăl slăb, îâmi este greu săă comunic cu celăă lălt. Este posibil săă îâmi fie fricăă
de intimităte şi uneori ăr fi măi uşor săă măă îândepăă rtez de persoănă iubităă , îân loc săă făc făţăă
problemelor mele. Pot chiăr săă măă îângrăţ îân zonă şoldurilor, pentru ă creă un spăţiu fizic îântre
mine şi celăă lălt. Trăă iesc un sentiment de neputinţăă ătăâ t lă nivel sexuăl căâ t şi îân căpăcităteă meă de
ă măă ăcceptăi ăşă cum sunt, cu gusturile mele, cu dorinţele mele, cu plăă cerile mele. Sunt tulburăt
pe plăn sexuăl şi emoţionăl şi şoldurile mele nu măi funcţioneăzăă normăl. Aceăstăă neputinţăă poăte
proveni şi din făptul căă nu măă simt căpăbil, său nu măă măi simt căpăbil săă măă poziţionez şi săă măă
opun îân făţă cuivă său ă cevă. Nu îâmi ăcord dreptul de ă merge spre o situăţie său un loc, căre ăr
puteă săă îâmi ofere o plăă cere pe plăn sexuăl, din căuză interdicţiilor pe căre mi le-ăm impus său ă
celor pe căre le-ăm ăcceptăt din părteă societăă ţii. Aceăstăă situăţie măă obligăă săă meditez lă limitele
pe căre mi le fixez. Observ păâ năă îân ce punct măă îâmpiedic săă ăvănăsez, deoărece, îân loc săă îâmi trăă iesc
viăţă cu emoţiile mele, o trăă iesc îân minte. Decălcifiereă şoldului indicăă făptul căă sigurănţă meă se
dăă răâ măă , măă simt neputincios şi nu măi îândrăă znesc săă măă mişc. Măă simt golit, deoărece ăm
sentimentul căă ăm dăt foărte mult, măă simt folosit.
Accept săă nu măi fiu că o mămăă pentru toătăă lumeă. IÎmi permit săă primesc, săă măă hrăă nesc
cu iubire. Corpul meu măă ăjutăă săă îâmi dezvolt conştiinţă, pentru ă ăvănsă îân voăţăă cu îâncredere şi
sigurănţăă şi îâmi ărătăă căă trebuie săă fiu flexibil îân modul meu de ă luă deciziile, săă îâmi ăsigur ăstfel
un viitor măi bun. Sunt echilibrăt şi ăvănsez îân viăţăă cu îâncredere şi seninăă tăte. IÎi mulţumesc vieţii
pentru tot ceeă ce măă ăjutăă săă experimentez îân fiecăre moment. IÎnvăă ţ săă trăă iesc îân echilibru cu
experienţele mele. Măă eliberez de greutăteă responsăbilităă ţilor de căre nu măi ăm nevoie: ăcest
lucru măă ăjutăă săă iău măi uşor deciziile.

Păgină 351 din 416

 T
1141. TABAGISM Vezi: FUMAT
1142. TAHICARDIE Vezi: INIMĂ—ARITMIE CARDIACĂ
1143. TALAMUS
Tălămusul ăre formă ă douăă măse voluminoăse de substănţăă cenuşie, situăte de fiecăre
părte ă celui de-ăl treileă ventricul din creierul ănterior şi foloseşte că releu pentru sensibilităă ţile
specifice. O disfuncţie ă tălămusului indicăă mări ăutoinvestigăţii pe căre le făc referitor lă ceeă ce
sunt şi lă felul îân căre măă percep ceilălţi. Este posibil săă trăă iesc, îân relăţiă de cuplu, o nefericire pe
căre nu îândrăă znesc săă o măă rturisesc. Pot săă ăm o stăre de disperăre profundăă . Poăte fi făţăă de mine
îânsumi său făţăă de o persoănăă iubităă . IÎmi este fricăă de judecătă celorlălţi, de făptul căă nu sunt
respectăt, căă sunt umilit. Cu toăte ăcesteă, de multe ori, sunt primul căre măă critic şi măă judec. Am
tendinţă săă măă compăr cu ceilălţi. Lătură meă ăfectivăă este îântr-un fel, moărtăă . Măă ăflu îântr-o
perioădăă de schimbăă ri mări: este că şi cum ăş fi pe căre săă măă schimb rădicăl; lăs lă o părte tot
ceeă ce măă îâmpiedicăă săă merg îânăinte, chiăr dăcăă ăcest lucru măă sperie. IÎmi căut ădevăă rătă
identităte.
IÎnvăă ţ săă măă ăccept ăşă cum sunt şi reălizez căă , dăcăă sunt sincer cu ceilălţi, voi mănifestă măi
multăă iubire şi voi ăveă relăţii săă năă toăse şi durăbile.
1144. TARTRU Vezi: DINŢI
1145. TĂIETURĂ Vezi: ACCIDENT
Tăă ietură indicăă o dezordine emoţionălăă , o durere mentălăă puternicăă , căre se mănifestăă pe
plăn fizic şi căre poăte ăscunde o culpăbilităte foărte măre. Măă făce săă conştientizez o rănăă
interioărăă şi făptul căă este posibil săă vreău, îân mod inconştient, săă măă ăutodistrug. Este un
ăvertisment, un semn cu privire lă făptul căă trebuie săă re-evăluez direcţiă îân căre vreău săă merg.
Vreău săă făc lucrurile preă repede. Iăr ăcestă este semnul unui conflict interior ădăâ nc. IÎmi îâmping
limitele preă mult! Pentru ă identifică mesăjul observ locul îân căre m-ăm tăă iăt şi ăctivităteă pe căre
o făă ceăm îân ăcel moment. De exemplu, o tăă ieturăă lă măâ ini poăte îânsemnă făptul căă măă simt vinovăt
săă îâmi exprim creătivităteă îân situăţiile cotidiene său căă sunt irităt deoărece făc un lucru căre nu
îâmi plăce, măă grăă besc şi măă simt vinovăt. De obicei, îân momentul îân căre ăre loc tăă ietură, existăă o
emoţie pe căre nu reuşesc săă o stăă păâ nesc. Oăre ăm impresiă căă sunt făă răă ăpăă răre şi căă cinevă vreă
săă profite de mine şi săă măă răă neăscăă ? Profunzimeă şi grăvităteă tăă ieturii îâmi ărătăă căuză
conflictului: tăă ieturile uşoăre indicăă o culpăbilităte uşoărăă , căre de obicei este legătăă de detăliile
zilnice, căă roră le ăcord o ătenţie preă măre său, din contrăă , măă lăs distrăs şi neătenţiă meă măă făce
săă omit detăliile importănte. O tăă ieturăă măi măre şi măi lărgăă indicăă făptul căă culpăbilităteă este
mult măi importăntăă : măă simt “tăă iăt” îân esenţă meă profundăă său tăă iăt de restul lumii, tăă iăt îân
douăă , îân făţă unei decizii pe căre trebuie săă o iău, devăstăt făţăă de o persoănăă său o situăţie. Măă
simt vulnerăbil, incăpăbil de ă ăcţionă. Nivelul meu de stres şi de ănxietăte este ridicăt, deoărece
ăm impresiă căă trebuie săă fiu tot timpul cu gărdă ridicătăă . Pot ăveă impresiă căă sunt prizonierul
imăginii pe căre vreău săă o ofer, ăl ideălurilor căre mi-ăi fost impuse de societăte său de mine
îânsumi. Simt căă libertăteă meă este năă ruităă şi vreău săă măă revolt. Măă simt “tăă iăt” , deconectăt de
ădevăă rătul meu eu, de potenţiălul meu reăl.

Păgină 352 din 416

 Accept ceeă ce trebuie săă îânţeleg, îâmi ăsum ălegerile şi făc schimbăă rile căre se impun. IÎmi
ăcord timp pentru ă măă opri şi ă îâmi evăluă viăţă şi obiectivele. Am putereă săă îâmi îâmplinesc toăte
visele: trebuie doăr săă îâmi ăccept ădevăă rătă năturăă , forţele mele interioăre şi totul devine posibil.
Reiău contăctul cu mine îânsumi şi cu oămenii căre măă pot ăjută îân părcursul meu.
1146. TENDINITĂ Vezi: TENDON
1147. TENDON
Tendonul este punctul de legăă turăă dintre muşchi şi oăse, pe căre este inserăt. Este formăt
din ţesut conjunctiv. Acest ţesut moăle, constituit din energie mentălăă , căre se uneşte cu energiă
spirituălăă , ăre că efect unificăreă exprimăă rii şi ă mişcăă rii complete. Acest lucru creeăzăă o legăă turăă
directăă cu “corpul, meu spirit”. Tendoănele reprezintăă căpăcităteă meă de ă măă ădăptă diferitelor
situăţii ăle vieţii şi felul îân căre ăvănsez ăscultăâ ndu-mi voceă interioărăă . Tendoănele suple indicăă
supleţeă meă făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi. Dăcăă sunt rigide îânsăă , rigidităteă lor denotăă
tendinţele mele de ă fi rigid. Dăcăă energiă meă mentălăă este rigidăă , eu devin inflexibil. Astfel,
ţesutul meu moăle vă simţi ăcest lucru, provocăâ nd ăpoi o rigidităte fizicăă . Atunci căâ nd trăă iesc un
conflict îântre ceeă ce cred căă ăm de făă cut şi voceă meă interioărăă căre îâmi spune cu ădevăă răt, ceeă
ce trebuie săă făc, simt o durere lă tendoăne. Am tendinţă săă măă devălorizez. Energiă meă mentălăă
(exprimătăă prin tendoăne) ălege o direcţie, îân timp ce, energiă meă fundămentălăă , profundăă şi
spirituălăă (oăsele) vreă săă ăleăgăă direcţiă opusăă . Verific căre tendon este ăfectăt şi găă sesc o
indicăţie referitoăre lă ăspectul vieţii mele, îân căre măă devălorizez. De exemplu, dăcăă ăm o
tendinităă Iă îâncheietură măâ inii, este căzul săă măă îântreb: “îân ce ăctivităte, îân căre îâmi folosesc
îâncheieturile şi măâ inile, ăm impresiă căă nu sunt suficient de bun, său căă ăş puteă fi măi bun?” Ce
ănume măă făce săă stăgnez? IÎn ce situăţie ăm nevoie de îâmbunăă tăă ţiri pentru ă-mi îândeplini
obiectivele îân viitor, deşi măă simt neputincios săă făc ăcest lucru? Măă simt blocăt şi incăpăbil săă îâmi
îândeplinesc scopurile. Am nevoie săă mi se îântindăă o măâ năă de ăjutor. Am tendinţă de ă merge spre
obiectivele mele, dăr îân ăcelăşi timp îâmi este teămăă căă nu voi reuşi. Măă îântreb căre este ,
căpăcităteă meă de ă conciliă duălităă ţile din viăţă meă. Dăcăă sunt căpăbil, de exemplu, săă trec uşor
de lă vechile Iă noile mele idei, ştiind căă măă pot băză pe ăutorităteă meă interioărăă şi tendoănele
mele vor fi săă năă toăse. Dăcăă sunt tottimpul contrăriăt şi trăă iesc îân funcţie de ceilălţi, tendoănele
mele devin frăgile şi se destrămăă . Sunt slăă bite şi eu, de ăsemeneă, măă simt slăă bit său nu măă simt
suficient de bun. Pot săă cred căă făptele mele sunt considerăte făă răă văloăre.
Accepţi, săă recunosc importănţă echilibrului energiilor mele şi săă merg îânăinte îân viăţăă . Pot
săă ăm îâncredere îân îânţelepciuneă meă divinăă .
1148. TENDONUL LUI AHILE
Tendonul lui Ahile făce legăă tură dintre muşchiul pulpei şi osul căă lcăâ iului. Este tendonul cel
măi puternic din corp: poăte suportă păâ năă lă 4OO de kilogrăme. Tendonul lui Ahile simbolizeăzăă
reălizăreă găâ ndurilor şi ă dorinţelor, ătăâ t pe plăn fizic căâ t şi spirituăl. Foloseşte, de ăsemeneă
pentru ă exprimă orice blocăj din mişcăreă gleznei. De exemplu, dăcăă ăm o dorinţăă puternicăă de
stăbilităte, dăr este greu săă obţin ăcest lucru, din căuză unei situăţii finănciăre precăre. Tendonul
poăte suportă foărte multe, oăre şi eu ăm impresiă căă suport o greutăte foărte măre? Acestă poăte
fi foărte puternic şi poăte suportă o greutăte măre, deoărece ăre băză solidăă , dăr eu, dăcăă măă simt
gol pe dinăă untru, pe ce ăş puteă săă măă sprijin? Poăte ăcord preă măre importănţăă “ămbălăjului” ,
exteriorului şi ignor conţinutul? Căre sunt priorităă ţile mele, vălorile mele profunde? Pe ce se
băzeăzăă viăţă meă? Oăre sunt îân contăct cu esenţă meă divinăă său trăă iesc doăr lă nivelul
ăpărenţelor? Existăă o rupturăă îân relăţiile mele cu ceilălţi, măi ăles cu copiii său cu păă rinţii mei? Am
nevoie tot timpul săă măă mişc, săă plec, că şi cum nu ăş puteă stă îântr-un singur loc preă mult
timp/ăsemeneă unui ţigăn, căre se mutăă dintr-un loc îântr-ăltul? Conştientizez făptul căă , tendonul
Iui Ahile, lucreăzăă măi mult ătunci căâ nd stău îân picioăre (îân poziţie verticălăă ) decăâ t ătunci căâ nd
Păgină 353 din 416
sunt culcăt. Poăte deveni frăgil ătunci căâ nd ăm o dificultăte de ă măă ridică. Poăte fi vorbă despre
dorinţă de ă fi promovăt, de o schimbăre de răng sociăl, de dorinţă de ă făce părte dintr-o echipăă
profesionistăă de sportivi, dăr ăpăr obstăcole, căre îâmpiedicăă reălizăreă ăcestei dorinţe.
Accept săă ăcţionez pentru ă făce lucrurile săă se mişte, pentru ă-mi îâmplini visele şi ă ătinge
scopurile pe căre mi le-ăm propus. IÎmi băzez viăţă pe vălori umăne profunde. IÎmi ămplific forţă
interioărăă fiind eu îânsumi.
1149. TENIA Vezi: INTESTINE—TENIA
1150. TENIS ELBOW Vezi: COATE—EPICONDILITĂ
1151. TENSIUNE ARTERIALĂ— HIPERTENSIUNE
Imăgineă căre reprezintăă o persoănăă suferind de hipertensiune este ceă ă unei oăle sub
presiune, căre fierbe pe foc. IÎn ăcest căz sunt o persoănăă căre ăcumuleăzăă , pe o perioădăă lungăă de
timp, găâ nduri şi emoţii, căre nu sunt exprimăte; sunt de multe ori hipersensibil şi măă controlez
greu. Furiă şi stăă rile mele de contrădicţie, pentru căre îâncăă nu ăm găă sit soluţii, măă copleşesc şi
fierb îân interiorul meu. Măă simt confuz. Pot ăveă tendinţă săă ămăâ n lucrurile pe căre le ăm de spus
său de făă cut, de teămăă său din lipsăă de îâncredere îân mine şi trăă iesc o tensiune nervoăsăă foărte
măre, deoărece toăte ăcesteă mi se păi preă mult şi nu ştiu dăcăă voi fi căpăbil săă îâmi îâmplinesc
toăte proiectele. Pot săă îâmi ămplific problemele şi culpăbilităteă meă vă creşte şi măi mult
presiuneă. Dorinţă meă de ă controlă totul şi de ă rezolvă situăţiile din viăţă meă, determinăă
creştereă tensiunii, căre poăte deveni incontrolăbilăă . Măă simt neputincios, de multe ori deoărece
nu măi pot său nu măi vreău săă măă supun ordinelor, măi ăles lă locul de muncăă . Trăă iesc o fricăă
profundăă de ă fi respins, măă simt îân pericol şi sunt tot timpul îân ălertăă . Măă simt strivit, lipsit de
ăpăă răre. Trăă iesc o tensiune cu privire lă o situăţie emoţionălăă său sentimentălăă şi ăş vreă săă îâmi
diminuez nivelul de stres. Am o dificultăte îân ă simţi şi ă primi iubireă celorlălţi. M-ăm îânchis făţăă
de ăceăstăă iubire pentru ă nu măi suferi. Şi ăcum nu vreău nici săă măi primesc, nici săă măi dău.
Hipertensiuneă pe căre o ăm îâşi poăte ăveă origineă şi îân frică meă de moărte, conştientăă său nu şi
îân dorinţă meă-de ă profită lă măximum de viăţăă , deăorece vreău săă îâmi reălizez căâ t măi multe
dintre obiectivele fixăte. Creierul este cel căre comăndăă tensiuneă nervoăsăă şi inimă? este ceă căre
dăă ritmul şi îâncăă lzeşte săâ ngele: îâmpreunăă , regleăzăă tensiuneă. Am sentimentul căă eu îânsumi îâmi
creez ăceăstăă presiune său căă provine de lă ceilălt Oăre,neg ănumite ăspecte ăle personălităă ţii
mele, căre îânceărcăă cu disperăre săă iăsăă lă luminăă ? Măă simt comprimăt? Este posibil săă măă simt îân
pericol dăcăă îâmi exprim ădevăă rătele sentimente şi ăcest lucru poăte induce o stăre de depresie.
Trebuie săă fiu cel măi bun, performănt, săă -mi folosesc lă măximum căpăcităă ţile. Dăcăă nu reuşesc săă
fiu ătăâ t de bun căâ t îâmi doresc, ătăâ t pe plăn fizic, căâ t şi pe plăn intelectuăl, presiuneă şi tensiuneă
vor fi enorme. Căut ărmoniă peste tot şi măă simt responsăbil, chiăr şi ătunci căâ nd este vorbă şi
despre ălte persoăne. Ce misiune mi-ăm ătribuit! (Deoărece ăm tendinţă de ă fi hiperăctiv (ceeă ce
măă ăjutăă săă uit grijile) o metodăă bunăă de ă trăă i îân ărmonie ăr fi săă îâmi stăbilesc priorităă ţile printre
lucrurile pe căre le ăm de făă cut şi săă îâmi ăcord timp pentru ă descoperi ce se îântăâ mplăă îân interiorul
meu şi ă-mi exprimă toăte ăceste emoţii, căre nu cer decăâ t săă se exteriorizeze.
Accept!? săă îânvăă ţ săă lăs săă iăsăă ăburii, treptăt şi săă conştientizez presiuneă pe căre o pun
ăsupră meă. Evit ăcumulăreă căre provoăcăă exploziă. IÎnvăă ţ săă ăm îâncredere îân mine. Accept
făptul căă nu măi ăm nevoie de ăceăstăă presiune pentru ă măă simţi viu. Măă ăccept ăşă cum sunt şi
recunosc făptul căă , sunt o fiinţăă unicăă .
1152. TENSIUNE ARTERIALĂ—HIPOTENSIUNE
Contrăr hipertensiunii, hipotensiuneă, ăpăre îân căzul unei.persoăne căre ăre v tensiuneă
ărteriălăă preă scăă zutăă (de reţinut căă , cinevă poăte ăveă o tensiune i scăă zutăă şi săă se simtăă îân plinăă
formăă , tensiuneă este ceă potrivităă , ătăâ tă timp căâ t nu îâi ăfecteăzăă călităteă vieţii).
Păgină 354 din 416
 Dăcăă sunt o persoănăă cu tensiuneă micăă , ăcest lucru poăte indică făptul căă îâmi lipseşte
dorinţă de ă trăă i. Am impresiă căă nu merge nimic, căă este inutil săă făc (eforturi, deoărece, oricum,
ăm sentimentul căă nu vă funcţionă nimic. Măă simt golit i de energie şi nu măi suport greutăteă
situăţiilor pe căre Ie trăă iesc. Măă lăs purtăt de descurăjăre şi de negătivism. Inimă nu măi ăre nicio
putere ăsupră meă. Joc rolul victimei şi ăm impresiă căă viăţă meă este că un măre gol. Măă simt
neputincios făţăă de ceeă ce mi se cere săă făc pentru ă măă plăsă îân normele stăbilite de societăte,
norme, căre nu corespund neăpăă răt vălorilor mele personăle. IÎmi este teămăă căă voi renunţă Iă
visele mele. Hipotensiuneă poăte provocă o pierdere ă cunoştinţei. Aceăstă este semnul căă vreău
săă fug de responsăbilităă ţile mele, de ănumite situăţii său persoăne, deoărece făptul de ă îâe făce făţăă
măă obligăă săă măă poziţionez şi săă făc ănumite ăcţiuni căre nu îâmi plăc şi pe căre poăte nu vreău săă le
făc. Măă simt responsăbil pentru toătăă lumeă din jurul meu şi este o povărăă preă greu de suportăt.
Este o situăţie căre ă ăpăă rut, probăbil, foărte devreme îân viăţă meă. Măă simt ătăâ t de slăb,
neputincios, epuizăt Nu măi ăm chef săă măă implic îân viăţăă . Mesăjul pe căre mi-l trănsmite corpul
meu este săă ăm îâncredere şi săă îâmi iău viăţă îân măâ ini. Aleg săă măă lăs îândrumăt de forţă meă
interioărăă .
Accept săă îâmi ăcord timp pentru mine. Dăcăă îâmi regăă sesc stăreă de seninăă tăte, descoperind
ceeă ce iubesc, reluăâ nd contăctul cu lucrurile căre măă păsioneăzăă şi trăă ind fiecăre zi cu simplităteă
unui copil, îâmi voi regăă si bucuriă de ă trăă i. Le lăs celorlălţi responsăbilităă ţile lor şi măă ocup de ăle
mele. Tensiuneă meă ărteriălăă poăte răă măâ ne scăă zutăă , dăr vă fi doăr un semn căă ăm ătins un nivel
de stres ăproăpe de zero şi căă îâmi trăă iesc viăţă îân ărmonie cu cursul vieţii îânsăă şi.
1153. TESTICULE Vezi şi: penis
Glăndele sexuăle măsculine reprezintăă ăspectul măsculin. O ăfecţiune ă testiculelor,
denumite îân limbă populăr “bijuteriile fămiliei” este de obicei legătăă de frici, de nesigurănţăă , de
imăgineă tătăă lui, de îândoielile mele legăte de făptul căă sunt băă rbăt şi de căpăcităteă meă de ă
procreă. Poăte indică o lipsăă de ăcceptăre). ă sexuălităă ţii mele, ă preferinţei mele sexuăle. Teămă
de ă fi judecăt îân funcţie de performănţă meă poăte duce lă impotenţăă . Măă simt slăb şi vulnerăbil.
De ce trebuie săă dovedesc cevă, ătăâ t îân păt căâ t şi îân fămilie său lă muncăă ? Ce ăm de dovedit? Căâ nd
trăă iesc o situăţie tensionătăă , mi se îântăâ mplăă săă ăm impresiă căă sunt “străâ ns de testicule” , măi ăles
dăcăă părteneră său părtenerul meu, este o persoănăă ăutoritărăă . Devin mărtor şi spectător, îân loc săă
fiu ăctorul principăl ăl vieţii mele. Angăjămentul devine pentru mine un lucru foărte periculos,
căre îâmi poăte fi chiăr fătăl îân ăcelăşi timp, este posibil săă măă simt blocăt îân ăcţiune şi îân
creătivităteă meă, deposedăt de tălentele mele. Undevă îân ădăâ ncul meu, existăă o fricăă de ă pierde
pe cinevă său cevă, 'căre este omniprezentăă . Poăte fi vorbă despre un membru ăl fămiliei, pe căre îâl
iubesc său poăte fi vorbă despre teămă de ă-mi pierde identităteă, timpul, sperănţă, memoriă. Am
tendinţă de ă măă culpăbiliză, de ă măă simţi denigrăt, destrăă măt de căă tre o persoănăă , de obicei de
sex opus. Măă simt său ceilălţi măă făc săă măă simt că un copil mic. Măă retrăg îân colţul meu, măă
ăscund îân spătele unei măă şti pentru ă evită săă fiu din nou răă nit. O torsiune testiculărăă , căre ăpăre
măi ăles lă copii, reprezintăă felul îân căre conştientizez, îântr-un mod dur, imăgineă fălsăă pe căre o
ăm despre tătăă l meu. O ăltăă interpretăre ăr fi căă , ăm nevoie săă fiu ătestăt, să existe mărtori ăi
ăcţiunilor mele, căz îân căre poăte ăpăă reă un chist său o tumorăă . Refulez ătăâ t de mult ceeă ce sunt,
îâncăâ t ăjung săă fiu sepărăt complet de forţele mele profunde. Dăcăă existăă o inflămăţie ă testiculelor
(orhită), frustrăreă şi furiă meă cresc tot măi mult, deoărece nu măi suport îânchisoăreă
emoţionălăă şi nici respingereă spontăneităă ţii şi creătivităă ţii mele. Incăpăcităteă meă de ă reăliză
ănumite proiecte îâmi ăfecteăzăă , de ăsemeneă, testiculele. Dăcăă testiculele nu sunt coborăâ te îân scrot
(criptorhidie) este posibil săă fi ăvut o copilăă rie îân căre cuvintele schimbăte cu tătăă l meu erău
inexistente, de multe ori, deoărece eră preă ăutorităr şi puternic.
Măă simt sufocăt şi ăm o măre neîâncredere făţăă de ceilălţi. Dăcă scrotul este ăfectăt, ăcest

Păgină 355 din 416

lucru indicăă făptul căă , vreău săă măă protejez, deoărece îâmi este teămăă căă mi se vă îântăâ mplă cevă,
măi ăles lă nivelul testiculelor. Sunt prins îântr-un conflict îân căre este vorbă despre băni.
Văricocelul indicăă o fricăă de ă ăveă copii, deoărece eu îânsumi ăm impresiă căă nu ăm ăvut păă rinţi
său căă unul dintre ei eră ăbsent şi m-ăm simţit orfăn.
Accept săă îâmi investighez sentimentele făţăă de virilităte şi săă îâmi ănălizez percepţiă meă
ăsupră principiului măsculin.
1154. TESTICULE (cancer de...) Vezi: CANCER DE TESTICULE
1155. TETANIE
Tetăniă se cărăcterizeăzăă prin crize de contrăcturi musculăre şi nervoăse, măi ăles îân zonă
extremităă ţilor. IÎmi simt măâ inile, picioărele, toţi muşchii, cum se crispeăzăă .
Aceăstăă stăre provine dintr-o hiperexcităbilităte şi se produce îân urmă unor contrăziceri. IÎn
ănumite căzuri, îân timpul crizelor importănte, degetele mele se străâ ng şi degetul măre, de lă măâ năă
se pliăzăă sub celelălte degete, îân interiorul măâ inii, că şi cum ăr vreă săă se izoleze de exterior. Poăte
căă şi eu vreău săă măă izolez, săă măă “rup” de lume, poăte ăm dorinţă inconştientăă de ă muri,
deoărece nu măi ăm chef de viăţăă , mi-ăm pierdut bucuriă de ă trăă i. Reăcţionez lă o situăţie îân căre
măă simt oprimăt, derănjăt îân mişcăă rile mele. IÎmi port picăă pentru căă nu măă pot exprimă său nu pot
reăcţionă îân ănumite situăţii. Nu îâmi măi pot refulă frustrăă rile mele şi ăgresivităteă meă. Aş vreă săă
“ărunc totul îân ăer” , dăr frică meă de consecinţe măă îâmpiedicăă săă făc ăcest lucru.
Accept săă îânvăă ţ săă îâmi controlez viăţă. Elimin găâ ndurile negătive şi reduc. efectul de
contrădicţie. Dăcăă îânvăă ţ săă îâmi exprim emoţiile prin cuvinte, nu măi ăm nevoie săă făc eăcest lucru
prin corp.
1156. TETANOS Vezi: MUŞCHI— TETANOS
1157. TETRAPLEGIE Vezi: PARALIZIE
1158. TIBIA Vezi: PICIOARE—PARTEA INFERIOARĂ
1159. TICURI Vezi: CREIER — TICURI
1160. TIMIDITATE
Timidităteă măă făce săă trec pe lăâ ngăă lucruri minunăte. Evit oămenii pe căre nu îâi cunosc. IÎmi
este teămăă căă sunt judecăt şi renunţ lă lucruri noi, sub pretextul căă nu sunt potrivite pentru mine.
Măă resemnez şi refuz săă măi lupt. Am tendinţă săă măă simt îân sigurănţăă îân rutină.meă. Măă iubesc
puţin şi respectul meu făţăă de mine este scăă zut, nu preă ăm îâncredere îân mine şi răă măâ n îântr-un
cădru bine stăbilit, unde nu măă simt nici respins, nici răă nit, nici neîânţeles. Aceăstă formăă de
evădăre măă făce săă fiu tot timpul îân retrăgere. Pe undevă, este foărte posibil săă îâmi convinăă ăcest
lucru, deoărece măă protejez ăstfel de situăţiile îân căre ăş puteă fi răă nit. Comunicăreă meă este
foărte redusăă şi doăr cu persoăne de căre nu măă simt deloc ămeninţăt.
Accept săă ăcţionez cu călm şi îâmi ofer şănsă de ă descoperi, îân fiecăre zi, lucruri noi şi
oămeni noi.
1161. TIMPANISM
Timpănismul este creştereă sonorităă ţii torăcelui şi ă ăbdomenului. Se poăte simţi dăcăă
lovim cu degetele o zonăă ă corpului: ăceăstă rezoneăzăă , că o tobăă . O ăstfel de stăre poăte fi semnul
căă sunt o persoănăă cu o sensibilităte foărte măre şi căă păă strez îân mine emoţiile, îân loc săă le lăs săă
plece. Măă simt că o mărionetăă , mănevreătăă îâmpotrivă voinţei săle. Pentru ă măă protejă de
sensibilităteă meă, îâmi “răţionălizez” emoţiile pentru ă ăveă impresiă, pe plăn intelectuăl, căă ăm
controlul ăsupră ăcesteiă.
Accept săă îâmi trăă iesc din plin emoţiile, deoărece reprezintăă o bogăă ţie pentru ă descoperi
diversele ăspecte din mine.
Păgină 356 din 416
1162. TIMUS Vezi: GLANDA — TIMUS
1163. TIROIDĂ Vezi: GLANDA TIROIDĂ ÎN GENERAL
1164. TOROPEALĂ Vezi:AMORŢEALĂ
1165. TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE
1166. TORTICOLIS Vezi: GÂT— TORTICOLIS
1167. TOXICOMANIA Vezi şi: ALCOOLISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASĂ, DEPENDENŢA,
DROGURI, PLĂMÂNI
Toxicomăniă se cărăcterizeăzăă prin consumul ăbuziv de diverse, produse tozice, legăle său
nu, printre căre se număă răă tutunul, medicămentele, ălcoolul şi toăte tipurile de droguri.
Reprezintăă o formăă de dependenţăă fizicăă şi psihicăă . Aceăstăă nevoie irezistibilăă de ă consumă
diverse substănţe, denotăă o fricăă foărte măre de ă măă vedeă ăşă cum sunt. Prefer săă fug, săă evădez,
îân inconştient. Neştiind cum săă măă iubesc eu îânsumi, nu îâmi dă seămă căă cei din jurul meu măă
iubesc şi mă ăpreciăzăă . IÎmi este teămăă de eşec. Am o nevoie ătăâ t de măre săă fiu recunoscut şi iubit,
îâncăâ t sunt pregăă tit săă consum produse toxice, chiăr dăcăă risc săă mor, pentru ă-mi îâmplini ăceste
nevoi. Am o dificultăte de ă intră îân contăct cu ceilălţi, de ă-mi exprimă frustrăă rile şi disperăreă.
Decid dinăinte căă ceilălţi nu măă pot ăjută, deoărece “nimeni nu măă îânţelege!” îântr-un fel, îâmi
convine foărte bine săă găâ ndesc ăstfel Măă ăscund îântr-o lume “făntăsticăă ” îân căre cred căă nu măă
poăte ătinge nimic, niciodătăă . Nu ăm chef săă făc niciun efort, săă devin responsăbil de viăţă meă.
Adorm treptăt, îâmi refulez răă nile căâ t măi ădăâ nc îân mine. IÎmi este răă u şi nici măă căr eu nu Ie măi văă d.
Accept săă văă d căâ t de toxic este ăcest obicei pentru mine. Prin făptul de ă fi eu îânsumi, pot
descoperi fiinţă minunătăă din mine şi pot săă fiu măi deschis spre iubire.
1168. TRAHEITĂ Vezi:RESPIRARE— TRAHEITĂ
1169. TRAHEOBRONŞITĂ Vezi: BRONŞITA RESPIRAŢIE— TRAHEITĂ
1170. TRANSPIRAŢIE Vezi: MIROS CORPORAL
1171. TREMURAT Vezi şi:PARKINSON
Tremurătul ăfecteăzăă măi ăles membrele superioăre ăle corpului şi, îân speciăl, măâ inile.
Include mişcăă ri neregulăte, căre ăpăr măi ăles dupăă o furie puternicăă său dupăă o fricăă său o
slăă biciune fizicăă . Este o reăcţie ă sistemului nervos. Pentru căă măă simt prins, neputincios, muşchii
mei se tensioneăzăă şi îâncep săă tremure. Sunt că un vulcăn căre erupe şi furiă clocoteşte îân mine.
Pot săă îâncep săă tremur şi dupăă ce ăflu o veste său o informăţie, căă reiă refuz, conştient, săă îâi îântrevăă d
consecinţele; este că şi cum m-ăş minţi pe mine îânsumi. Existăă un conflict îântre conştientul şi
subconştientul meu. Tensiuneă dintre cele douăă păă rţi provoăcăă un cutremur involuntăr îân diverse
păă rţi ăle corpului meu (brăţe, făţăă , picioăre, trunchi). Acestă poăte ăveă legăă turăă cu o îântrebăre pe
căre mi-o pun de mult timp şi lă căre ăm un răă spuns, dăr măă îândoiesc său măă tem căă este ădevăă răt.
Măă simt scuturăt pe dinăă untru şi ăcest lucru se mănifestăă prin tremurăt Sunt nehotăă răâ t, nu măă pot
decide îân unele situăţii şi corpul meu făce lă fel. Energiă pe căre ăm ăcumulăt-o îân inconştientul
meu, se elibereăzăă sub formăă de tremurăt. Acestă ătinge epidermă doăr ătunci căâ nd trăă iesc o
situăţie de sepărăre, foărte dificilăă .
Accept săă îânvăă ţ săă măă poziţionez, săă măă destind şi trăă iesc îân prezent. Apreciez viăţă şi
fericireă!

Păgină 357 din 416

1172. TRISMUS Vezi: MUŞCHI—TRISMUS
1173. TRISOMIE 21 Vezi: MONGOLISM
1174. TRISTEŢE Vezi şi: SUPĂRARE/MELANCOLIE/SÂNGE/COLESTEROL/DIABET/ HIPOGLICEMIE
Tristeţeă se defineşte că “o stăre năturălăă său ăccidentălăă de supăă răre, de melăncolie”. Este
importănt să îâmi ămintesc făptul căă “tot ceeă ce nu se exprimăă , se imprimăă ”. O tristeţe ne-
exprimătăă poăte declănşă.o problemăă lă plăă măâ ni. Iăr o tristeţe profundăă , poăte determină un
diăbet. IÎntreg corpul meu refuzăă bucuriă de ă trăă i. IÎmi concentrez ătenţiă pe cenuşiul cotidiăn. Am
impresiă căă nimic nu este vesel pentru mine şi simt tristeţeă căre curge prin mine. Inimă meă
rupe.Acest gol imens se măă reşte îân interiorul meu, pentru ă făce loc suferinţei. Sunt deconectăt de
lă forţă meă creătoăre. Sunt supus făţăă de viăţăă , îân loc săă fiu îân ăcţiune.
Accept săă lăs suferinţă săă izbucneăscăă . Am nevoie de cevă “picănt” îân viăţă meă şi de
căă ldurăă , căre vă topi toăte lăcrimile ădunăte îân mine şi ăsltfel ăcesteă vor ieşi din corpul meu, că
nişte văpori. Astfel, îâmi pot umple golu! cu blăâ ndeţe şi cu tăndreţe. Iăr găâ ndurile negre vor
dispăă reă şi îâmi voi regăă si dinămismul şi bucuriă de ă trăă i.
1175. TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vezi:BUERGER (BOALA LUI...)
1176. TROMBOZA Vezi: SÂNGE— TROMBOZA
1177. TROMBOZA CORONARIANĂ Vezi:INIMĂV—TROMBOZA CORONARIANĂ
1178. TROMPĂ UTERINĂ (infecţia unei...) Vezi: SALPINGITĂ
1179. TUBERCULOZA Vezi şi: PLĂMÂNI
Tuberculoză este o ăfecţiune produsăă de băcilul Koch, căre se plăseăzăă , de obicei, îân
interiorul plăă măâ nilor, dăr căre poăte ăfectă, prin intermediul săâ ngelui şi rinichii, sistemul urinăr
etc. Simptomele principăle sunt, îântre ăltele, bronşite repetăte, o oboseălăă ănormălăă , febrăă
prelungităă ,: scuipăt cu săâ nge. Fiecăre dintre ăceste simptome indicăă făptul căă simt furie şi căă viăţă
meă este lipsităă de bucurii. Am impresiă căă sunt ăbăndonăt, căă îâmi pierd resursele, măi ăles făţăă de
fămiliă meă. Nu măi ăm destul spăţiu pentru ă respiră normăl. Aş vreă săă păă strez doăr pentru
mine oămenii pe căre îâi iubesc. Egoismul măă făce săă fiu gelos pe ceeă ce ău ceilălţi şi măă simt
“victimăă ” ăm resentimente făţăă de ceilălţi şi îâncerc săă măă răă zbun pe ei. Deoărece sunt ăfectăţi
plăă măâ nii, tuberculoză scoăte îân evidenţăă frică meă de moărte, căre este foărte prezentăă şi căre îâmi
invădeăzăă găâ ndurile. Acestă este motivul pentru căre existăă o creştere ă căzurilor de tuberculozăă ,
dupăă răă zboăie, pentru căă , îân multe căzuri, este posibil săă măă regăă sesc îân situăţii îân căre bombele
căă deău ăproăpe de mine său îân căre ăş fi putut fi ucis de inămic. Am trăă it ăstfel măi multe situăţii,
îân căre există riscul săă mor. Său poăte ăm fost considerăt mort său păă rnţii mei ău crezut căă voi
muri lă o ănumităă văâ rstăă , de tăâ năă r. Tăndreţeă lipseşte din viăţă meă. IÎi interzic fiinţei mele
interioăre săă se mănifeste. Durităteă vieţii şi ă experienţelor ei m-ă făă cut ămăr şi ăm o dorinţăă de
răă zbunăre. Vreău, pur şi simplu, săă măă protejez de pericol. Luptă meă pentru suprăvieţuire măă
făce săă port o măscăă de fier, săă ridic un zid de piătrăă îân făţă meă. Măă simt oprimăt, părcăă cevă îâmi
tăie răă suflăreă. Am nevoie săă reintru îân contăct cu copilul meu interior, pe căre l-ăm respins de
preă mult timp. Căr dupăă mine sentimente ămăre făţăă de evenimentele din trecutul meu. Măă
izolez, evităâ nd ăstfel săă lăs săă intre îân mine ideile noi, ătitudinile noi. Nu măi comunic cu corpul
meu, nici prin săă ruturi, nici prin îâmbrăă ţişăă ri, nici prin relăţii sexuăle. Astfel, nu măă eliberez de frică
de moărte şi ăm impresiă căă îâi protejez pe ceilălţi. Pot săă fug de emoţiile mele şi săă măă refugiez îân
muncăă . Este importănt săă conştientizez toăte sentimentele pe căre le ăm şi să descopăă r obiectul
ăcestei frici de moărte.
Accepţi făptul căă sunt protejăt tot timpul. IÎndrăă znesc săă fiu măi temerăr, săă îâmi ăsum măi
multe riscuri. Trebuie săă depăă şesc ăceăstăă fricăă de moărte şi săă trăă iesc momentul prezent,
Păgină 358 din 416
săvurăâ nd fiecăre clipăă . Lăs blăâ ndeţeă săă intre îân viăţă meă. Reintru îân contăct cu esenţă meă divinăă
şi ăcum nimeni nu îâmi măi poăte făce răă u.
1180. TUMORĂ (TUMORI) Vezi şi: CHIST, CANCER (ÎN GENERAL...)
O tumoră este o măsăă de ţesut inform, căre poăte ăpăă reă îân diverse locuri ăle corpului.
Tumoră ăpăre de obicei, îân urmă unui şoc emoţionăl. Dăcăă păă strez îân mine răă nile vechi, găâ ndurile
negătive, făţăă de trecut, ăcesteă se ăcumuleăzăă şi formeăzăă o măsăă căre devine ăpoi solidăă . O
tumorăă indicăă făptul căă măă ătăşez foărte uşor şi lipsă meă de îâncredere îân mine măă făce săă simt
gelozie, invidie, decepţie făţăă de mine îânsumi şi făţăă de ceilălţi. Am un potenţiăl nelimităt, dăr
nefolosit. Simt o tristeţe ădăâ ncăă făţăă de o situăţie şi m-ăm resemnăt, deoărece îâmi spun căă “ăm
pierdut părtidă” şi ăbăndonez, vreău săă se termine viăţă. Este că o căă dere morălăă şi emoţionălăă şi
nu ştiu dăcăă o săă măi pot săă îâmi revin. Am preă multe emoţii îânchis îân mine şi corpul meu nu măi
suportăă . Cred căă , dăcăă îâi domin pe ceilălţi, dăcăă îâi critic şi îâmi folosesc putereă, ăcest lucru vă
schimbă cevă, dăr, îân sineă meă, ştiu căă nu ăceăstă este soluţiă. O tumorăă benignăă poăte creşte şi
deveni mălignăă (căncer) ătunci căâ nd devin tot măi neliniştit şi îâmi concentrez tot măi mult ătenţiă
pe evenimentele din trecut, căre măă rod pe dinăă untru. Emoţiile mele sunt tot măi puternice şi
răă nile mele sunt vii. Devin ătăâ t de negătivist îâncăâ t sunt tot timpul îân ălertăă şi măă ăştept Iă tot ce
este măi răă u. Existăă o energie negătivăă îân jurul meu, căre devine măi puternicăă decăâ t mine.
Accept săă conştientizez făptul căă ăceăstăă măsăă de celule blocheăzăă trecereă energiei îân
corpul meu, energie căre trebuie săă circule liber. Este importănt săă îâmi pot exprimă tristeţeă din
mine. Trebuie săă iău foărte îân serios ăcest mesăj pe căre mi-1 trimite corpul. Măă concentrez pe
prezent şi îâmi exprim sentimentele. Dăcăă refuz ăcest lucru, este că şi cum, o voce interioărăă mi-ăr
şopti: “tu mori, îâncetul cu îâncetul”. IÎnvăă ţ săă măă detăşez şi săă ăm îâncredere totălăă îân mine.
1181. TUMORĂ LA CREIER Vezi: CREIER
1182. TUMORĂ MALIGNĂ Vezi: CANCER
1183. TURBARE
Turbăreă este o boălăă cotăgioăsăă , căre ăfecteăzăă ănumite mămifere (vulpeă, pisică, căâ inele
etc) şi căre se poăte trănsmite lă oămeni, de obicei prin muşcăă turi. Frică puternicăă de ăpăă ,
hidrofobiă, este unul dintre primele semne de turbăre, lă căre se ădăugăă şi frică de ăer, ăerofobiă.
Dăcăă sunt ăfectăt de turbăre, este posibil săă fiu “turbăt” de furie său de supăă răre, ăcesteă fiind
îândreptăte îâmpotrivă i meă, ă unei persoăne său ă unei situăţii. Măă simt neputincios, obligăt săă făc
cevăce îâmi repugnăă . Vreău săă -mi creez o imăgine perfectăă , deoărece nu ăm nicio îâncredere îân
căpăcităă ţile mele. Prefer săă depend de ălţii chiăr dăcăă nu suport ăutorităteă. M-ăm simţit răă nit de o
persoănăă căre ăveă o putere ăsupră meă şiă cum ăş vreă săă măă răă zbun. O furtunăă interioărăă făce
răvăgii şi temeliile vieţii mele sunt slăă bite şi se ăflăă îân pericol.
Accept făptul căă , nu doăr prin forţăă şi violenţăă îâmi pot rezolvă conflictele şi disputele. IÎnvăă ţ
săă -mi comunic călm nevoile, opiniile, sentimentele, respectăâ ndu-măă şi respectăâ ndu-i pe ceilălţi.
IÎmi ăccept emoţiile, oricăre ăr fi ăcesteă.
1184. TUSE Vezişu GÂT
Tuşeă este un simptom minimălizăt, de multe ori ignorăt Totuşi eă ărătăă o irităre; ăceăstă
poăte fi lă nivelul găâ tului său ăl plăă măâ nilor şi trăă iesc o tensiune nervoăsăă căre măă irităă şi de căre
vreău săă măă eliberez. Este posibil săă măă simt sufocăt îântr-o situăţie, de căă tre o persoănăă , pe căre nu
o suport. Măă simt frustrăt,. IÎmi vine săă ţip, săă îâmi “scuip” suferinţă, dăr educăţiă meă măă îâmpiedicăă
săă făc ăcest lucru. Prin tuse, reuşesc săă măă eliberez de emoţiile mele, săă resping cevă căre măă
derănjeăzăă , cevă ce nu măi vreău. Poăte fi vorbă despre singurăă tăte, nefericire, tristeţe,
neîânţelegere, frustrăre etc. Uneori ăm nevoie săă tuşesc, chiăr măă forţez, deoărece simt cevă blocăt
îân găâ tul meu. Este vorbă, de obicei, de cevă ce nu pot exprimă, de teămăă de reăcţiă celorlălţi. Tuşeă
Păgină 359 din 416
ăpăre ătunci căâ nd văă d căă pot fi deposedăt de cevă. Pentru căă vreău săă păă strez totul pentru mine,
corpul meu reăcţioneăzăă “respingăâ nd inămicul” cu ăceăstăă tuse. Tuşeă este uscătăă (iritătivăă )
ătunci căâ nd sunt irităt şi îâi critic pe cei din jurul meu, pe căre nu îâi măi suport. Atunci căâ nd sunt
nervos, sub tensiune, pot săă dezvolt un tic, căre constăă îântr-o tuse căre îâmi ăscunde jenă, tensiuneă
său nervozităteă. Tuseă poăte persistă ătunci căâ nd m-ăm certăt cu cinevă şi nu ăm rezolvăt
situăţiă. Său căâ nd vreău săă obţin ătenţiă celorlălţi. Existăă cevă blocăt îân găâ tul meu, dăr măi
degrăbăă , eu măă simt blocăt îântr-o situăţie. Măă revolt îântr-un mod subtil. Ezit şi, îân loc săă spun îântr-
un mod direct şi ferm ceeă ce ăm de spus, spun doăr căâ tevă cuvinte. Tuşeă umedăă , căre este
îânsoţităă de secreţii, păre ă ăveă o semnificăţie măi profundăă . Tuşeă convulsivăă exprimăă rănchiună
şi uneori căpriciile mele, pe căre nu le pot exprimă decăâ t îântr-un mod violent, deoărece sunt foărte
irităt.
Acceptăâ nd. săă recunosc ceeă ce măă irităă (poăte fi vorbă despre un ăspect din mine pe căre
îâmi este greu săă îâl ăccept) tuşeă vă dispăă reă. Dăcăă persistăă , îânseămnăă căă nu reuşesc săă măă eliberez.
Este bine săă îâmi ăcord timp pentru ă rezolvă situăţiile căre măă irităă şi săă măă simt măi bine cu cele
pe căre trebuie săă le ăccept .
1185. TUSE CONVULSIVĂ Vezi: BOLILE COPILĂRIEI

Păgină 360 din 416

 Ţ
1186. ŢESUT CONJUNCTIV (fragilitate a.„)
Un ţesut reprezintăă un grup de celule căre ău ăceeăşi formăă său îândeplinesc ăceeăşi funcţie.
Rolul ţesutului conjunctiv este un rol de susţinere ă ăltor ţesuturi, ăle corpului, ăsigurăâ nd hrăă nireă
ţesutului musculăr, nervos şi ă epitelmlui” precum şi îânlocuireă interstiţiilor (ă făntelor) căre se
găă sesc îântre ăceste ţesuturi. In căzul îân căre este ăfectăt ăcest ţesut, măă îântreb: “De ce ănume ăm
nevoie, pentru ă măă hrăă ni, ătăâ t pe plăn emoţionăl căâ t şi fizic său spirituăl ?” Mă sunt suficient de
susţinut său ăm impresiă căă trebuie săă făc totul singur inclusiv să umplu golurile” , ăcăsăă său Iă
serviciu, de exemplu? Deoărece măă devă onzez foărte uşor, trebuie săă măă făc util şi săă fiu
importănt. IÎmi simt libertăteă îângrăă dită şi ăm tendinţă de ătribui celorlălţi responsăbilităteă
pentru nefericireă meă. Sunt dispus spre rănchiunăă şi iert foărte greu.
Accept săă îâmi comunic stăă rile, nevoile: ăcest lucru măă vă ăjută săă măă descopăă r, să îâmi iău
viăţă îân propriile măâ ini şi săă căut ăjutorul de căre ăm nevoie şi lă căre ăm dreptul.

Păgină 361 din 416

 U
1187. UITARE (a pierde lucruri) Vezi şi: ACCIDENT
Uităreă se mănifestăă printr-o ăfectăre de moment său permănentăă ă memoriei. Poăte fi un
semn căă măă ăgăă ţ de ănumite evenimente său de persoăne, măi ăles din trecutul meu şi făţăă de căre
vreău săă măă detăşez, deoărece trăă iesc îân trecut, îân loc săă măă bucur de momentul prezent. Său pot fi
preocupăt de ună său măi multe situăţii din viăţă meă şi ăcest lucru măă îâmpiedicăă săă fiu prezent îân
totălităte. Dăcăă uiţ său îâmi pierd cheile, portofelul, servietă, este posibil săă fiu îân căă utăreă identităă ţii
mele. Pot săă măă simt vinovăt pentru căă vreău săă făc o păuzăă , săă îâmi ofer lucruri plăă cute, vreău
ătenţie (deoărece nu este cevă rezonăbil) şi măă pedepsesc ăstfel, uităâ nd ănumite lucruri. Expresiă
“ă fi pe lunăă ” îânseămnăă căă nu sunt “ăici şi ăcum” , căă ăş vreă săă fiu ăltundevă (îân trecut său îân
viitor). IÎmi plăce schimbăreă şi măă precipit săă făc unele lucruri imediăt, îân loc săă îâmi ăcord timp
pentru ăstă.
Accept săă lăs lucrurile şi persoănele săă treăcăă şi lăs trecutul lă o părte şi măă deschid spre
toăte frumuseţile vieţii, căre sunt ăici şi ăcum.
1188. ULCER(E)
Ulcerul reprezintăă pierdereă unei substănţe din pele său din mucoăsăă , căre iă formă unei
leziunii, căre nu se cicătrizeăzăă şi ăre tendinţă săă se îântindăă şi, îân unele căzuri, săă producăă puroi.
Ulcerul poăte ăpăă reă pe piele, îân exterior (pe brăţe, picioăre, corneă ochiului etc.) său pe peretele
unui orgăn intern (stomăc, intestine, gurăă etc.) Un ulcer este un semnăl căă trebuie săă conştientizez
făptul căă trăă iesc o măre spăimăă şi nesigurănţăă . Indicăă un stres puternic şi căre simt căă măă roăde,
măă devoreăzăă : toăte ăcesteă măă ărd pe dinăă untru. Ulcerul este rezultătul focului revoltei, ăl
rănchiunii şi ă unui resentiment puternic. Am impresiă căă sunt prins de o ghiuleă şi nu măi pot
îânăintă ăşă cum vreău eu. Simt căă mi-ăm ătins limitele şi măă ăflu îântr-o etăpăă ă vieţii, îân căre
trebuie săă făc schimbăă ri măjore, dăr nu ştiu cum săă făc ăcest lucru. Minteă meă este plinăă de
găâ nduri şi este suprăîâncăă lzităă . Agresivităteă meă refulătăă măă făce săă îântăâ lnesc persoăne căre
trăă iesc ăceeăşi situăţie. IÎn funcţie de locul îân căre se dezvoltăă ulcerul, este posibil săă descopăă r ce
ănume provoăcăă ăceăstăă stăre. Dăcăă ăpăre de exemplu, îân gurăă , măă pot îântrebă ce ănume ăm de
spus şi pot săă spun. Măă deconectez de lă spontăneităteă meă de ă vorbi. Ulcerul lă stomăc indicăă
făptul căă existăă un lucru pe căre îâl “diger” foărte greu. Vreău săă fug, săă ies dintr-o situăţie.
Anxietăteă meă măă făce săă port o măscăă pentru ă fi ăcceptău de ceilălţi şi ăstfel săă -mi regăă sesc o
ănumităă sigurănţăă . Un ulcer lă intestinul gros, denotăă făptul căă măă simt sufocăt de trecut şi refuz săă
îâl lăs Iă o părte. IÎn generăl, un ulcer este un semn căă lăs lucrurile său oămenii săă măă irite.
Accept săă măă călmez, săă măă relăxez. Am îâncredere îân propriă meă forţăă interioărăă . Dăcăă îâmi
voi călmă emoţiiile voi reuşi săă sting focul din interiorul meu. Regăă sindu-mi linişteă interioărăă ,
ulcerul nu vă măi ăveă motiv săă se mănifeste.
1189. ULCER BUCAL (herpes) SAU ŞANCRU Vezi: GURĂ
1190. ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (la duoden sau stomac)
Ulcerul lă stomăc poăte ăpăă reă ătunci căâ nd nu măă respect destul. Vreău ătăâ t de mult săă le
făc pe plăc celorlălţi, îâncăâ t sunt gătă săă îânghit orice. Astfel, îâmi refulez emoţiile şi propriile dorinţe,
nu măă respect şi păâ năă lă urmăă le reproşez celorlălţi căă nu măă respectăă . Măă simt ros pe dinăă untru şi
drămătizez fiecăre eveniment din viăţă meă. Am dificultăă ţi tot măi mări de ă digeră toăte ăceste
Păgină 362 din 416
contrădicţii, nelinişti. Incertitudini, căre îâmi ămplificăă sentimentul de neputinţăă . Este un preăplin
de făctori iritănţi, căre se trănsformăă îân ulcer. Un fător iritănt poăte fi o persoănăă său o situăţie, pe
căre vreău săă evit săă o văă d său săă o îânfrunt, dăr este imposibil şi ăcel “cevă” îâmi răă măâ ne îân stomăc.
Aş vreă săă “evăcuez” ăcel făctor iritănt din spăţiul meu vităl, din “teritoriul” meu. Măă simt
neîânţeles, măi ăles pentru căă ăm dificultăă ţi îân ă-mi comunică nevoile. Pentru căă vreău, cu orice
preţ, săă le făc pe, plăc celorlălţi, prefer săă tăc şi săă “îâmi rod frustrăreă”. IÎmi este greu săă măă ăfirm şi
frustrăreă creşte îân mine, păâ năă devine o ăgresivităte, pe căre trebuie săă o recunosc şi săă o ăccept |¥
pentru ă o cănăliză măi bine: ăltfel, poăte luă proporţii exăgerăte, poăte săă devinăă chiăr o dorinţăă
de răă zbunăre. Am tendinţă săă măă critic foărte tăre şi poăt ăjunge chiăr săă măă ăutodistrug. IÎmi făc
griji tot timpul pentru un ănumit ăspect din viăţă meă: poăte fi cevă pe plăn ăfectiv său
profesionăl. Aceăstăă nelinişte “măă roăde pe dinăă untru”. Simt un nod îân stomăc. Toătăă ăceăstăă
ăgităţie măă făce măi frăgil şi măi vulnerăbil. Dăcăă ăm ulcer lă duoden, ăcestă indicăă măi ăles, frică
meă de ăâ nu fi lă îânăă lţime, îân făţă celor căre, pentru mine, reprezintăă ăutorităteă.
Accept făptul căă primesc un mesăj de Iă corpul meu, căre îâmi trănsmite căă ă venit momentul
săă îâmi descopăă r călităă ţile, săă măă ăpreciez lă justă meă văloăre şi săă îâmi ăccept nevoiă de iubire.
1191. UMERI Vezi şi: ARTICULAŢII
Umerii reprezintăă căpăcităteă meă de ă purtă o greutăte. Umerii poărtăă bucuriile,
suferinţele, responsăbilităă ţile şi incertitudinile mele. Făc referire lă povără ăcţiunilor mele său ă
celor pe căre ăş vreă săă Ie făc. Lă fel că toţi ceilălţi, nu sunt instruit săă port o povărăă . Dăcăă măă
consider responsăbil de fericireă său de bunăă stăreă celorlălţi, voi ămplifică greutăteă pe căre o
port şi voi ăveă dureri de umeri. Am impresiă căă ăm “preă multe de făă cut” şi căă nu voi fi îân stăre săă
duc totul lă căpăă t. De ăsemeneă, pot ăveă impresiă căă mi se impun ănumite lucruri, căă sunt
îâmpiedicăt săă ăcţionez din căuză unor opinii diferite său pentru căă , pur şi simplu ceilălţi nu vor săă
măă susţinăă îân proiectele mele. Măă simt blocăt. Am ădeseori impresiă căă sunt izbit îân plin şi nu măi
suport, Măă simt neputincios şi ăm impresiă căă trebuie săă lăs ărmele jos. Măă simt că şi cum ăş fi pus
lă zid. IÎmi văă d viăţă că prin ceăţăă şi nu îâmi pot vedeă călităă ţile frumoăse pe căre le ăm. Pot săă ăm o
durere de umăă r şi ătunci căâ nd trăă iesc o nesigurănţăă măre pe plăn ăfectiv (umăă rul stăâ ng) său
măteriăl (umăă rul drept) său căâ nd măă simt strivit de greutăteă responsăbilităă ţilor mele, ătăâ t pe
plăn ăfecti căâ t şi pe plăn măteriăl. Nu măă simt sprijinit. Sunt îânchis îântr-un sistem căă ruiă nu
reuşesc săă îâi deschid uşă, pentru ă ieşi ăfărăă . IÎmi este ătăâ t de teămăă de ziuă de măâ ine îâncăâ t uit săă
trăă iesc momentul prezent. Dificultăă ţile de căre măă izbesc, responsăbilităteă de ă creă, de ă făce
cevă şi de ă reuşi, toăte ăcesteă măă “dăă răâ măă ”. Este posibil săă vreău săă îâmi demonstrez săă oricum,
pot făce făţăă situăţiilor şi ăm umerii îândreptăţi spre spăte, pieptul este scos îân ăfărăă , căâ nd de făpt,
îân reălităte, spătele meu este frăgil şi îâncovoiăt de fricăă . IÎmi impun tot timpul perfecţiuneă, pot
ăjunge chiăr săă măă “flăgelez” pe plăn emoţionăl şi ăm impresiă căă ăm fost lăş. Pot săă îâmi port picăă
deoărece nu ăm ştiut săă protejez o persoănăă drăgăă . Am multe remuşcăă ri şi îâmi spun tot timpul “ăr
fi trebuit săă ...” Trăă iesc o ăngoăsăă şi îâmi făc preă multe griji pentru viitor. Dăcăă părteă ăfectătăă ă
umăă rului este osul (frăcturăă ) ăcest lucru ăre şi măi mult legăă turăă cu responsăbilităă ţile mele
fundămentăle. Dăcăă muşchii sunt cei ăfectăţi, legăă tură este măi mult cu găâ ndurile şi cu emoţiile
mele. Astfel îânvăă ţ săă lăs săă circule energiă inimii mele păâ năă lă umeri şi ăpoi spre brăţe, ceeă ce vă
risipi durereă şi rigidităteă. Umerii reprezintăă ăcţiuneă şi mişcăreă, de lă concepţie păâ năă lă
măterie. Prin umerii mei trec dorinţele mele de ă măă exprimă, de ă creă, de ă ăcţionă, deoărece
umerii ău ăpăă rut lă nivelul inimii. Energiă emoţionălăă trebuie săă se îândrepte păâ năă spre măâ ini şi
brăţe, pentru ă îâmplini dorinţele. Dăcăă măă reţin din ă spune său ă făce cevă, dăcăă măă îânchid îân mine
îân loc săă măă ărunc îân viăţăă , dăcăă port o măscăă pentru ă-mi ăscunde fricile şi îândoielile, umerii mei
vor fi tensionăţi şi măi rigizi.-Dăcăă simt o durere, măi ăles ătunci căâ nd ridic brăţele, ăm o
dificultăte îân ă fi ăutonom şi ă măă descurcă singur. Identităteă meă personălăă este repusăă îân căuzăă ,

Păgină 363 din 416

făţăă de mine îânsumi, dăr şi făţăă de ceilălţi, măi ăles făţăă de fămiliă meă, căre, uneori, măă vă ătăcă şi
îâmi vă provocă un dezechilibru. Dăcăă ăm un umăă r rupt, frăcturăt său sucit, îânseămnăă căă existăă îân
viăţă meă un conflict foărte puternic căre ăre legăă turăă cu esenţă fiinţei mele. Sunt preă exigent cu
mine îânsumi. Vreău săă controlez totul şi greutăteă este preă măre pentru mine. Tensiuneă său ăltăă
ăfecţiune pe căre o simt îân zonă umerilor îâmi trănsmite un mesăj, îân funcţie de căre dintre cei doi
umeri este ăfectăt- stăâ ngul său dreptul. Dăcăă este ăfectăt umăă rul drept este vorbă despre lătură
măsculinăă , ăctivăă : pot trăă i un conflict său o tensiune îân legăă turăă cu muncă meă, cu felul meu de ă
reăcţionă făţăă de ăutorităte. Măă devălorizez îân stătutul pe căre îâl ăm, fie îân cădrul fămilie mele, fie
îân cuplu său îân societăte. Este părteă rigidăă , căre controleăzăă , căre conduce, îân timp ce umăă rul
stăâ ng indicăă tensiuneă pe căre o pot trăă i îân ăspectele feminine ăle vieţii mele, ădicăă lătură creătivăă
şi receptivăă , căpăcităteă meă de ă-mi exprimă sentimentele. Măă cobor făţăă de imăgineă meă său de
căpăcităteă meă de ă fi eu îânsumi un păă inte bun său un copil bun pentru păă rinţii mei. Un umăă r
îânţepenit îânseămnăă căă devine rece şi dureros şi este derănjăt îân ăctivităteă să. Oăre şi eu sunt rece
şi indiferent făţăă de ceeă ce făc (măă prefăc) său chiăr vreău săă făc ăcel lucru? Existăă o tensiune îân
mine căre ărătăă făptul căă vreău săă făc cevă diferit de ceeă ce făc ăcum. Conştientizez ceeă ce măă
frăă măâ ntăă .
Accept făptul căă eu sunt responsăbil de MINE şi le lăs celorlălţi grijă pentru propriă lor
fericire. IÎncepăâ nd de ăcum, îâncetez săă măi “port lumeă pe umerii mei” şi îânvăă ţ săă deleg sărcinile.
Accept, de ăsemeneă, săă îânvăă ţ săă trăă iesc momentul prezent, ceeă ce măă vă ăjută săă măi uşurez
greutăteă pe căre o port pe umeri. Am îâncredere îân universul căre îâmi oferăă bunurile de zi cu zi.
1192. UMERII CURBAŢI
Umerii curbăţi genereăzăă de obicei porecle precum “cocoşătul”. Pe lăâ ngăă toăte informăţiile
vălăbile pentru ăfecţiunile umerilor, umerilor curbăţi Ii se ădăugăă făptul căă simbolizeăzăă cedăreă
îân făţă vieţii şi ă greutăă ţilor ei. Nu măi pot purtă singur toătăă ăceăstăă greutăte şi cred căă nu măi ăm
nicio sperănţăă . IÎn plus, pe lăâ ngăă nenumăă rătele mele probleme, ăm impresiă căă trebuie săă căr şi
povără celor din jurul meu. “Soărtă lor este îân măâ inile mele”. Port cu mine multăă culpăbilităte,
legătăă de trecut. Dăcăă umerii mei sunt şi rigizi, îânseămnăă căă existăă îân mine o stăre permănentăă de
tensiune interioărăă . Sunt tot timpul lă păâ ndăă , gătă săă intervin îân orice situăţie neprevăă zutăă şi îâmi
ăsum responsăbilităteă pentru fericireă celorlălţi. Măă ăştept părcăă săă -mi cădăă cevă îân căp.
Accept făptul căă ă sosit momentul săă ăm grijăă de mine şi săă îâi lăs pe ceilălţi săă se ocupe de
fericireă lor. Aceăstăă formăă de deviăţie pronunţătăă ă coloănei vertebrăle poăte semnălă, de
ăsemeneă, o obligăţie de ă fi modest. Oricăre ăr fi căuză stăă rii mele, trebuie săă îânvăă ţ săă fiu modest,
deoărece ăcest blocăj energetic provine din sentimente de furie din trecut, căre măă ăfecteăzăă îâncăă
şi ăstăă zi şi căre sunt îânsoţite de multăă irităre făţăă de ănumite persoăne său ănumite situăţii.
Deoărece sunt 1OO% responsăbil de ceeă ce mi se îântăâ mplăă , îâmi ăccept ălegereă, conştient său nu.
Este făă răă îândoiălăă , ceă măi măre provocăre din viăţă meă. IÎmi ăscult voceă interioărăă căre măă
îândrumăă îân ceeă ce trebuie săă făc pentru ă fi măi fericit. Un măsăj său un trătăment energetic măă
pot ăjută săă măă centrez pe momentul prezent şi săă intru îân contăct cu eul meu superior pentru ă-
mi recunoăşte propriile nevoi.
1193. UMFLARE
Umflăreă ăpăre îân generăl ătunci căâ nd opun o rezistenţăă emoţionălăă şi îâmi refulez emoţiile.
Acumulez ăceste emoţii deoărece trăă iesc o neputinţăă său deoărece nu ştiu cum săă le exprim
pentru ă evită săă răă nesc pe cinevă său pur şi simplăă , săă măă răă nesc pe mine.
O umflăă turăă poăte fi, de ăsemeneă, un mijloc de protecţie şi măă pot îântrebă de ce simt
nevoiă săă măă protejez şi “de ce său de cine”? Oăre îâmi creez iluzii cu privire lă o situăţie? Iluziile
sunt legăt de ăpăă , iăr căâ nd conştientizez făptul căă ăceăstăă iluzie este o percepţie greşită ă unei
situăţii său ă unei persoăne, este nevoie săă îâmi re-ănălizez vălorile şi percepţiă meă ăsupră
Păgină 364 din 416
lucrurilor, îântr-un mod reălist. De ăsemeneă, este posibil săă simt căă unele persoăne măă mint său
îâmi ăscund ădevăă rul.
Accept săă îâmi verific percepţiile pentru că situăţiile din viăţă meă săă fie măi clăre. IÎnvăă ţ săă
exprim ceeă ce trăă iesc pentru ă măă eliberă şi pentru că umflăă turile săă dispărăă .
1194. UMFLAREA (abdomenului)
Umflăreă ăbdomenului măă determinăă săă conştientizez făptul căă trăă iesc o frustrăre făţăă de
părtenerul meu, făţăă de copii său făţăă de fămiliă meă. Am impresiă căă sunt minţit. Măă simt probăbil
limităt pe plăn ăfectiv său îân exprimăreă sentimentelor mele făţăă de persoănele din jurul meu.
Schimbăâ nd felul îân căre văă d lucrurile şi ăvăâ nd o ătitudine măi pozitivăă , ăccept săă
conştientizez toătăă ăbundenţă din viăţă meă, pe plăn ăfecti intelectuăl, emoţionăl, măteriăl etc.
1195. UNGHII
Unghiile reprezintăă ţesutul dur şi energiă ceă măi profundăă şi spirituălăă , forţă meă
interioărăă . Prin unghii îâmi pot creă viăţă. IÎmi ăcord timp şi nu forţez lucrurile, ăstfel nu voi
perturbă curentul vieţii. Aceăstăă forţăă interioărăă măă susţine. Aceăstăă protecţie, reprezentătăă de
unghii este tot timpul cu mine. Unghiile ărătăă căpăcităteă meă de ă fi flexibil. Se mănifestăă ăsupră
corpului meu, îân locurile cele măi “prelungite”. Unghiile pot fi ăfectăte ătunci căâ nd ăctivităteă meă,
dexterităteă meă, direcţiă meă, tind săă se schimbe şi îâmi este greu săă făc făţăă .ăcestor schimbăă ri.
Indicăă , de ăsemeneă, o dificultăte de ă măă poziţionă făţăă de unele situăţii său persoăne. Detăliile
din viăţă meă cotidiănăă pot deveni punctul centrăl ăl ătenţiei mele. Unghiile reprezintăă de
ăsemeneă sentimentul de protecţie pe căre îâl ăm făţăă de tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu. O
problemăă lă unghii, precum o inflămăţie, denotăă făptul căă măă ăgăă ţ de cevă şi nu vreău săă îâi dău
drumul. Măă simt vulnerăbil. Unde este ădevăă rătă meă putere? Unghiile mele pot deveni exăgerăt
de groăse deoărece vreău săă măă protejez, că o broăscăă ţestoăsăă cu cărăpăceă ei groăsăă . Vreău săă
măă ăpăă r de pericolele din exterior, trăă iesc îântr-o îânchisoăre. Vreău săă îâmi scot gheărele pentru ă măă
ăpăă ră. Dăcăă sunt femeie, nu îândrăă znesc săă măă ăpăă r, iăr dăcăă sunt băă rbăt pot ezită îântre ă ătăcă său
ă măă ăfirmă. Orice ăş fi, oăre este nevoie săă măă protejez de ceilălţi său de propriile mele
sentimente de ăgresivităte şi de ăutodistrugere? Vreău săă îânchid uşă de ăcces spre mine tuturor
celor din jurul meu, pentru ă-mi protejă vulnerăbilităteă. Dăcăă îâmi îângrijesc unghiile îân mod
exăgerăt, trebuie săă măă îântreb ce imăgine vreău săă protejez îân ochii celorlălţi, cu scopul de ă
ăscunde o părte din mine, căre mi se păre urăâ tăă . Puncte său pete ălbe pe unghii indicăă făptul căă ăm
trăă it un eveniment bulversăm. IÎmi sufoc frustrăreă, deoărece îâmi este fricăă săă fiu ăctiv şi răă măâ n îân
păsivităte. Simt nevoiă săă măă ăpăă r, că un ănimăl urmăă rit. Ungiile rupte sunt expresiă sentimentului
meu de ă fi prizonier, ăproăpe îângropăt. Unghiile căre se exfoliăzăă sunt un semn ăl tendinţei mele
de ă vreă săă măă ăgăă ţ de douăă locuri său douăă persoăne îân ăcelăşi timp. Urmez o căle, reguli căre
îâmi făc răă u şi totuşi măă îâncăă păă ţăâ nez săă continui. Măă simt rupt îân bucăă ţi. Pot ălege săă îâmi folosesc
unghiile îân mod negătiv (pentru ă ăgresă, pentru ă măă ăpăă ră şi ă-mi făce răă u, că şi îân căzul
ănimălelor) său îân mod pozitiv (pentru dexterităteă şi creătivităteă meă). Oricăre ăr fi genul de
energie folosităă , pot săă îâi descopăă r nătură, exăminăâ ndu-mi stăreă unghiilor.
Accept săă îâmblăâ nzesc ăceăstăă forţăă interioărăă . Renunţ săă măi opun rezistenţăă şi nu măă măi
ăgăă ţ de ceilălţi. Nu îâmi pot dezvoltă solitudineă interioărăă decăâ t dăcăă măă sprijin pe mine îânsumi.
1196. UNGHII (a-şi roade unghiile...)
Dăcăă îâmi rod unghiile, ăcest lucru indicăă o nervozităte interioărăă foărte măre şi existenţă
unei situăţii căre îâmi roăde energiă. Poăte îânsemnă, de ăsemeneă o nesigurănţăă profundăă , teămă
de ă nu fi căpăbil săă fiu său săă făc ceeă ce se ăşteăptăă de lă mine. Dăcăă sunt copil, ăcest lucru poăte
fi din căuză unei rănchiuni său ă unei frustrăă ri făţăă de unul dintre păă rinţi, situăţie căre poăte
reveni şi lă văâ rstă ădultăă . Dăcăă sunt copil, pot ăveă impresiă căă fămiliă îân căre cresc măă îâmpiedicăă
săă măă ăfirm şi îâmi striveşte creătivităteă. Pot săă măă simt incăpăbil săă măă ocup de mine şi săă măă
Păgină 365 din 416
descurc singur şi vreău că ceilălţi săă se ocupe de mine. Său se poăte săă îâmi rod frăâ nă, săă îâmi refulez
ăgresivităteă. Lăs săă se vădăă o debordăre iminentăă ă emoţiilor mele neexprimăte. Poăte fi vorbă
despre o părte din mine pe căre nu o ăgreez. IÎmi suprim nevoiă de ă-mi exprimă nevoile, ătăâ t lă
nivelul vorbirii, căâ t şi pe plăn sexuăl, deoărece îâmi este teămăă căă îâmi voi descoperi ădevăă răt esenţăă .
IÎmi este greău săă îâmi ăsum ăutonomiă, măi ăles făţăă de păă rinţii mei. Nu vreău săă măi dău său săă
măi primesc lovituri. Am impresiă căă ăm ăjuns lă limităă .
Accept săă îâmi exprim toăte emoţiile şi săă îâmi căut sigurănţă şi îâncredereă îân interiorul meu.
Astfel măă voi îâmplini!
1197. UNGHIE ÎNCARNATĂ
Este vorbă despre o unghie ăle căă rei mărgini lăterăle sunt ădăâ ncite îân ţesutul moăle. Se
îântăâ mplăă măi ăles îân căzul degetului măre de lă picioăre. O unghie îâncărnătăă indicăă culpăbilităte
său nervozităte făţăă de o situăţie nouăă . Vreău săă măă răă zbun, săă măă opun cuivă (de obicei mămei
mele), dăr nu sunt căpăbil săă făc ăcest lucru.
Poăte reprezentă, de ăsemeneă, un conflict îântre dorinţele mele mentăle şi spirituăle. Dăcăă
este vorbă despre unghiă unui deget de lă măâ năă , ăre o legăă turăă cu o situăţie din viăţă meă ăctuălăă .
Dăcăă este vorbă despre o unghie de Iă picior (ceeă ce se îântăâ mplăă măi frecvent) existăă o legăă turăă
cu o situăţie său o decizie referitoăre lă viitor. IÎn căzul degetului măre de lă picioăre, unghiă
îâncărnătăă poăte reprezentă nelinişteă meă făţăă de presiuneă pe căre cred căă trebuie săă o îânfrunt îân
viitor şi făţăă de căre măă simt dejă vinovăt, deoărece mi-e teămăă căă nu voi puteă trăă i ăcest viitor îân
ărmonie şi cu succes. Trăă iesc o rănchiunăă şi culpăbilităteă meă măă făce săă cred căă nu ăm dreptul săă
ăvănsez şi săă reălizez ănumite lucruri. Este posibil săă ăm regrete făţăă de unele decizii pe căre le-ăm
luăt. Măă pedepsesc prin suferinţă pe căre o provoăcăă o unghie îâncărnătăă . Este importănt săă văă d
căre deget de lă măâ năă său de lă picior este ăfectăt, pentru ă ăveă măi multe informăţii despre
ăspectul din viăţă meă pe căre trebuie săă îâl schimb, penuntăâ nd îân ăcelăşi timp lă culpăbilităte.
Unghiă ăre tendinţă săă se îântoărcăă spre interior, dăcăă şi eu făc ăcelăşi lucru îân viăţă meă. Totuşi,
vreău săă reuşesc îân viăţăă , dăr nu măă simt căpăbil săă îâmi îâmplinesc visele. Astfel ăm tendinţă de ă fi
ăgresi frustrăt. Cred căă trebuie săă “făc” cevă pentru ă-mi ărăă tă ădevăă rătă văloăre.
Accept săă îâmi descopăă r toăte bogăă ţiile interioăre, săă recunosc toătăă forţă pe căre o ăm îân
mine. Nu măi ăm nevoie de ăceste “gheăre” căre cresc din toăte păă rţile şi de căre credeăm căă ăm
nevoie pentru ămăă ăpăă ră şi ă măă ăfirmă. In loc săă vreău săă măă ăgăă ţ, este măi bine pentru mine săă
merg îânăinteă celorlălţi. Merg îânăinte şi măă sprijin pe forţă meă interioărăă .
1198. UNGHII ÎNGĂLBENITE
Sindromul unghiilor îângăă lbenite se mănifestăă ătunci căâ nd unghiile de lă degetele de lă măâ ini
său de lă picioăre ău o culoăre verzuie, sunt groăse şi curbăte. Din punct de vedere medicăl, ăcest
lucru se produce ătunci căâ nd circulăţiă sistemului limfătic nu este normălăă , ănomălie, căre lă
răâ ndul ei provine din căuză unor tulburăă ri respirătorii cronice. Deoărece unghiile mele îâmi
protejeăzăă degetele, corpul îâmi trănsmite un semnăl căă trebuie săă îâmi îântăă resc sistemul de ăpăă răre,
deoărece sunt frăgil şi nu pot făce făţăă evenimentelor vieţii (plăă măâ nii=viăţăă ) îân micile lor detălii,
de fiecăre zi. Viăţă mi se păre ternăă .
Accept săă căut îân mine ceeă ce îâmi poăte ăduce măi multăă păsiune îân viăţăă . IÎmi dezvolt
energiă vitălăă pentru că ăceăstă săă se mănifeste şi îân căpăă tul degetelor.
1199. UNGHII MOI ŞI CASANTE
Unghiile reprezintăă vitălităteă, stăreă energiei mele vităle. Unghiile căsănte exprimăă un
dezechilibru lă nivelul energiei mele şi felului îân căre o folosesc. Unghiile moi exprimăă slăă biciuneă
pe căre o simt, indiferenţă meă. Viăţă meă este lă fel de ternăă că şi unghiile mele. Doăr de mine
depinde săă ăduc cevă picănt îân eă şi săă îâmi folosesc energiă. Conştientizez făptul căă îâmi trăă iesc viăţă
îântr-un mod “moăle” , lăă săâ ndu-i pe ălţii săă decidăă pentru mine. Trăă iesc îân umbrăă , refuz forţele mele
Păgină 366 din 416
interioăre. Măă simt neputincios, frăgil, lă fel că şi unghiile mele. Am o dificultăte de ă făce făţăă
tuturor emoţiilor pe căre le simt.
Accept săă îâmi reiău viăţă îân măâ ini! Descopăă r îântreăgă forţăă pe căre o ăm: sunt puternic şi pot
îândeplini lucruri mări. Doăr de mine depinde săă fiu sigur pe căpăcităă ţile mele şi săă merg îânăinte.
1200. URĂ
Multe boli ău drept căuzăă ură. Făptul de ă îântreţine ură măă făce săă detest ănumite persoăne,
măă făce răă utăă cios, măă determinăă săă ărunc cuvinte jignitoăre, fiind plin de furie. Sentimentul de urăă
duce lă ăutodistrugere: distruge persoănă căre îâl îântreţine măi mult decăâ t pe persoănă său situăţiă
îân căuzăă . Căâ nd trăă iesc o urăă , ăm impresiă căă existăă cevă căre ărde îân mine, pe măi multe sisteme:
digesti pulmonăr şi îân relăţie cu vezică biliărăă şi ficăt. IÎn evoluţiă semnelor mănifestăte de corp
ăpăr ăfecţiuni tot măi grăve. Pot chiăr săă ătrăg un căncer. Ură ăpăre ătunci căâ nd ăm impresiă căă
ceilălţi măă îâmpiedicăă săă îâmi trăă iesc viăţă. Vreău săă trăă iesc ăşă cum vreău eu şi căâ nd lucrurile nu
merg dupăă plăcul meu, reăcţionez puternic. In loc săă fiu deschis şi săă vreău săă îânţeleg punctul de
vedere ăl celuilălt, măă îâncăă păă ţăâ nez săă răă măâ n pe poziţiă meă. Refuz ăstfel orice responsăbilităte îân
făţă vieţii.
Accept făptul căă iubireă se ăflăă lă băză oricăă rei vieţi. IÎnvăă ţ săă măă iert şi săă îâi iert pe ceilălţi.
Accept; săă îâi îânţeleg pe oămeni şi situăţiile, plin de iubire. Doăr fiind deschis făţăă de ceilălţi îâmi voi
puteă schimbă viziuneă ăsupră lucrurilor şi măă voie liberă de judecăă ţi şi de ăceăstăă urăă ă căă rui
prizonier erăm.
1201. URECHI (în general) Vezi şi: urechi—surditate
Văă zul şi ăuzul sunt simţurile căre măă ăjutăă săă măă orientez îân mediu. Pot săă văă d cevă, făă răă
sunet său pot ăuzi cevă, făă răă săă văă d neăpăă răt de unde provine sunetul. IÎmpreunăă , cele douăă simţuri
creeăzăă un soi de lume îân “trei dimensiuni”. Urechile măă ăjutăă săă ăud toăte sunetele din jurul meu,
ătăâ t pe cele ărmonioăse, căâ t şi pe cele neplăă cute. Surdităteă totălăă şău părţiălăă poăte surveni
ătunci căâ nd nu pot ăcceptăt ceeă ce ăud. IÎntrerup contăctul îântre mine şi ceilălţi. Dăcăă sunt surd,
îânseămnăă căă s-ă instălăt un proces selectiv de informăre, vreău săă ăud doăr ceeă ce îâmi convine şi
resping tot ceeă ce nu-mi plăce.. Acest proces selectiv est efoărte eficient, deoărece măă ăjutăă săă
“recunosc”, de exemplu, voceă copilului meu, ătunci căâ nd îâl căut îântr-o mulţime de oămeni. IÎn
ăcelăşi fel, ăcest proces ăcţioneăzăă şi invers, îân căzul lucrurilor pe căre nu vreău săă Ie ăud. IÎntr-un
mod indirect, urechile ăjutăă lă menţinereă unui echilibru corp-spirit îân Univers. Acest echilibru măă
ţine îân picioăre, îân ălertăă şi măă ăjutăă săă fiu centrăt şi săă îâmi urmez drumul. Urecheă este şi un
simbol pentru ăscultăreă meă interioărăă . Ascultăreă îânţelepciunii mele interioăre se făce prin
intermediul urechilor. Stăreă urechilor mele indicăă căâ t de mult sunt deschis făţăă de emoţiile emle
cele măi ădăâ nci şi căâ t de flexibil şi primitor sunt făţăă de ele.
Accept săă răă măâ n flexibil făţăă de structurile vieţii, căre sunt mereu îân evoluţie. Construind
băze solide, cu ăjutorul vocii mele interioăre, urechile mele vor fi perfect săă năă toăse!
1202. URECHI Vezi şi: urechi/acufena/bâzâit în urechi/otită
Afecţiunile urechilor ăpăr ătunci căâ nd trăă iesc o suferinţăă , căâ nd sunt irităt său măă simt răă nit
de lucrurile pe căre le ăud. Pot ăveă impresiă căă nimeni nu ăscultăă ceeă ce ăm de spus său sunt
dezămăă git făţăă de ceeă ce ăş fi vrut săă ăud şi nu mi se spune (complimente, mulţumiri etc.) Este că
şi cum ăş vreă săă măă îânchid şi săă nu măi fiu îân contăct cu ceeă ce este îân jurul meu. Său poăte sunt
îâncăă păă ţăâ năt şi refuz săă ăud ceeă ce spun ceilălţi. Ceeă ce ăud îâmi depăă şeşte putereă de îânţelegere.
Dăcăă măă simt confuz legăt de ceeă ce nu ăm putut ăuzi, din căuză unui zgomot, de exemplu,
cuvinte său informăţii foărte importănte (de exemplu referitoăre lă ă luă o decizie său ă ălege o
ănumităă direcţie), furiă său frustrăreă meă vor declănşă o ăfecţiune lă nivelul urechilor. Existăă o
slăă bire ă ăuzului lă nivelul comunicăă rii, ăl zgomotelor. Uneori, poăte fi vorbă despre un conflict îân
relăţie cu mămă, căre se mănifestăă printr-o ăfecţiune ă urechii. Durereă de ureche ăpăre că urmăre
Păgină 367 din 416
ă unei critici căre “mi-ă ăjuns lă ureche” şi căre îâmi eră destinătăă mie său ăltcuivă. Ceeă ce ăud măă
nelinişteşte şi îâmi făce răă u, ătăâ t fizic căâ t şi emoţionăl. Măă simt îânchis îân trecutul meu îântunecăt, de
căre măă ăgăă ţ. IÎmi port picăă şi măă culpăbilizez. IÎmi făc răă u singur şi poăte îâi lăs şi pe ceilălţi săă măă
răă neăscăă . Dăcăă este vorbă despre o infecţie Iă ureche, este posibil săă fi ăuzit cuvinte căre mi-ău
produs o irităre, o tulburăre emoţionălăă , un conflict său un dezechilibru. Urechile mele
reăcţioneăzăă puternic ătunci căâ nd ăud un dezăcord său o neîânţelegere îân căzul unor persoăne pe
căre Ie iubesc. Dăcăă este vorbă despre o otităă , ăcest lucru indicăă făptul căă simt multăă neputinţăă
legăt de ceeă ce ăm ăuzit. Este că şi cum urechile mele ăr fi fost spărte de cuvinte pline de violenţăă .
Dăcăă un copil ăre o durere de ureche, ăcest lucru poăte exprimă un conflict legăt de mediul
fămiliăl său de şcoălăă . Durerile de ureche sunt frecvente lă copiii căre ăud tot ceeă ce spun ădulţii,
certurile păă rinţilor, făă răă săă poătăă săă -şi exprime punctul lor de vedere. Este posibil săă ăud diferite
versiuni ăle ăceleiăşi poveşti şi ăcest lucru măă tulburăă mult, deoărece nu măi ştiu ce săă cred. De
obicei, unul dintre păă rinţii mei trăă ieşte ăceeăşi situăţie că şi mine, pe plăn ăfectiv. Pot fi o oglindăă
căre îâi ărătăă făptul căă ăr fi importănt pentru el săă se ăsculte. Durerile de urechi se pot mănifestă lă
ădulţii căre ău o dificultăte de ă comunică verbăl, măi ăles dăcăă nu suportăă săă foloseăscăă telefonul.
Pot ăveă o dificultăte săă îânchei conversăţiile căre mi se păr plictisitoăre, despre ăceleăşi subiecte
căre se repetăă lă nesfăâ rşit Ajung săă ăm o “fobie de telefon” , căre, prost gestionătăă , poăte declănşă o
durere de ureche. Corpul poăte, de ăsemeneă, săă îâmi spunăă căă ăr trebui săă îâmi ăscult măi mult
îânţelepciuneă meă interioărăă . Pot fi confuz cu privire lă mesăjele său semnălele căre îâmi sunt
trimise şi vreău, îântr-un fel, săă nu măi ăud ce se îântăâ mplăă , “nu-mi cred urechilor!” Urechile se pot
îânfundă ătunci căâ nd vreău săă măă ăscund, săă măă refugiez îân interiorul meu şi, dăcăă vreău săă nu măi
ăud nimic, deoărece măă doăre preă tăre său măă derănjeăzăă preă tăre ceeă,ce ăud. Acest lucru este
vălăbil ătunci căâ nd ăm un dop de creărăă îân urechi: nu măi vreău săă ăud certurile, cuvintele căre măă
răă nesc. Păă strez totul îân mine, îân loc săă ignor ce s-ă spus.
Accept săă măă disciplinez, săă “ăplec urecheă” lă tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu şi măi
ăles îân interiorul meu. IÎnvăă ţ săă îâmi ţin urechile “deschise” tot timpul, dezvoltăâ ndu-mi îân ăcelăşi
timp căpăcităteă de ă măă detăşă de ceeă ce ăud. Astfel, inimă meă poăte răă măâ ne deschisăă tot
timpul.
1203. URECHI — ACUFENA Vezi şi: URECHI—BÂZÂIT ÎN URECHI
Acufenă este un fenomen căre măă făce săă ăud sunete, precum şuierăă turi, băâ zăâ it său
scrăâ şnete, făă răă că ăcest lucru săă ăibăă vreo legăă turăă cu ceeă ce se ăude îân jurul meu. Poăte fi cevă
trecăă tor său permănent şi se poăte produce cu intensităte diferităă ă sunetelor. Acufenă se
mănifestăă măi des îân căzul persoănelor căre trăă iesc un stres puternic, legăt de performănţăă . Apăre
ădeseori îân urmă unui eveniment căre ă produs un şoc emoţionăl său căâ nd nivelul de stres ă
crescut foărte mult, de exemplu dupăă : divorţ, pierdereă locului de muncăă , un ăccident etc. Am
nevoie săă fiu recunoscut şi săă mi se respecte identităteă, drepturile. IÎmi este teămăă căă îâmi voi
pierde locul de muncăă său un ănumit stătut sociăl (pe plăn profesionăl său îân viăţă personălăă ) şi
nu pot făce făţăă lă ăcest lucru. Uneori este posibil săă ăm o dificultăte de ă-mi revizui unele idei şi
pot fi îâncăă păă ţăâ năt. Insist săă răă măâ n îântr-o situăţie căre nu îâmi convine. Măă opun schimbăă rilor pe
căre nu leă-m ăles eu şi pe căre nu le pot controlă. Ştiu, inconştient căă , dăcăă nimic nu se schimbăă ,
poăte există o sepărăre, ătăâ t lă nivel personăl, căâ t şi profesionăl. Căâ nd se îântăâ mplăă ăcest lucru este
bine săă măă îântreb dăcăă mi-ăm ăscultăt voceă interioărăă . Este că şi cum nu ăş fi fost conectăt exăct
lă rădio-ul meu interior. Căâ nd căut un post de rădio, căre nu emite muzicăă său discuţii, pot săă “ăud
linişteă”. Dăcăă îânsăă mut frecvenţă undevă unde nu existăă niciun post căre emite, ăud păă căă nituri său
şuierăă turi, că şi cum ăş folosi un post cu unde scurte. Existăă emoţii pe căre le refulez de fricăă săă nu
îâmi tulbur echilibrul interior? Viăţă îâmi reăminteşte săă îâmi ăscult voceă interioărăă , nevoile mele şi
dorinţele mele. Trebuie săă măă ocup de mine pentru ă diminuă “nivelul de zgomot şi de

Păgină 368 din 416

interferenţe” , căre pot există îân găâ ndurile şi îân emoţiile mele, deoărece făptul de ă ăuzi ăceste
zgomote indicăă poăte căă existăă şi ăltcevă ce nu vreău săă ăud şi ăcel zgomot, îâmpiedicăă sunetele
nedorite săă ăjungăă lă urechile mele. Acufenă indicăă făptul căă , corpul meu se ăflăă sub tensiune.
Lucrurile se mişcăă ătăâ t de repede îân minteă meă îâncăâ t ăm impresiă căă “totul o săă sărăă îân ăer”. Sunt
foărte ătent lă tot ceeă ce se îântăâ mplăă îân jurul meu. Căâ nd sufăă r de ăcufenă, măă simt des depărte de
o persoănăă drăgăă . Măă simt sepărăt de eă deoărece ăvem o dificultăte de comunicăre. Tăă cereă trăă ităă
măă sperie şi frică devine insuportăbilăă . Am nevoie de ăsigurăre, de explicăţii, de cuvinte frumoăse,
dăr toăte ăcesteă nu existăă . Măă ăă simt ăgresăt de lipsă de comunicăre. Nu ăm de ăles decăâ t săă măă
retrăg îân cochiliă meă pentru ă măă protejă de ă cest zid de tăă cere. Trăă iesc o ănumităă duălităte: ăm
nevoie de singurăă tăte, dăr doăr ătunci căâ nd o ăleg eu, nu ătunci căâ nd îâmi este impusăă său ăpăre,
făă răă săă o pot controlă ! Zgomotul pe căre îâl ăud măă poăte ăjută, de ăsemeneă, săă răă măâ n îân contăct
cu o suferinţăă trăă ităă , pe căre nu vreău săă o uit. Acel sunet său zgomot poăte măă vă ăjută săă măă
liniştesc? Aşă cevă s-ăr îântăâ mplă dăcăă ăş ăuzi zgomotul îân reălităte, îân exterior. Uneori tăă cereă măă
trimite cu găâ ndul lă noţiuneă de moărte şi lă frică de eă, creierul meu “făce zgomot” pentru ă nu
puteă găâ ndi. Este importănt săă identific exăct ceeă ce ăud (şuierăt, fluierăt, băâ zăâ it, clopoţei,
clăxoăne etc.) pentru ă identifică ceeă ce trăă iesc. De exemplu, este posibil săă ăud urmăă torul sunet:
sunetul unui răâ u, urletul unui torent, clopote, băâ zăâ it de ălbine, o singurăă notăă de fluier, sunetul de
cimpoi, văâ ntul foşnind prin copăci, mii de viori său un murmur ădăâ nc. Căâ nd se îântăâ mplăă ăcest
Iucruîânseămnăă căă sunt îân contăct cu un sunet căre existăă pe un plăn interior, reprezentătiv pentru
un ănumit plăn ăl conştiinţei. IÎn ăcest căz îânsăă nu este vorbă despre ăcufenăă . este vorbă despre un
sunet năturăl. Urecheă meă interioărăă , spirituălăă , este deschisăă . Pot săă mulţumesc pentru căă ăud
un ăstfel de sunet deoărece ăcest lucru indicăă făptul căă sunt îân contăct măi conştient cu ună dintre
lumile interioăre ăle creăţiei. Răă măâ n liniştit şi ătitudineă meă este ceă ă .celui'căre locuieşte chiăr
lăâ ngăă un răâ u şi ăude îân mod normăl ăceste sunet Creierul îânregistreăzăă ăcest. sunet că pe un sunet
normăl şi măă simt îân lărgul meu îân viăţă de zi cu zi, cu ăcest sunet năturăl.
Accept săă îâmi deschid măi mult urechile interioăre (situăte Iă 8 şi 1O cm îân spătele urechilor
fizice) pentru ă puteă fi măi îân măă surăă săă îâmi căptez voceă interioărăă . Pot săă îâncerc, de ăsemeneă,
săă ăud îântr-un mod măi conştient sunetele năturii şi melodiile celeste pentru.ă măă bucură de măi
multăă păce şi linişte interioărăă . Orice formăă de demers holistic (yogă, destindere dirijătăă ,
ăcupunctură, osteopătie, vităminoterăpie, energie etc.) măă poăte ăjută săă diminuez nivelul de stres
şi săă îâmi recăpăă t linişteă interioărăă . Pot ăjunge săă ăud şi eu sunete precum susurul unui răâ u, ăl unui
torent, clopotele (mici, mijlocii său mări), cimpoiul, văâ ntul căre ădie prin copăci, băâ zăâ itul ălbinelor
său sunetul ă mii de viori. Aceste sunete corespund uneor sunete pe căre le pot ăuzi pe diverse
plănuri ăle reălităă ţii interioăre şi măă pot ăjută săă ăflu pe ce plăn măă conectez.
Acest lucru îâneămnăă căă , urecheă meă interioărăă este deschisăă pentru ă ăuzi măi mult reălităteă
ăcestor lumi.
1204. URECHI — BÂZÂIT ÎN URECHI Vezi şi: URECHI—ACUFENĂ
Băâ zăâ itul este legăt de refuzul de ă-mi ăscultă voceă interioărăă , semnele interioăre căre îâmi
îândrumăă viăţă. Făc totul cum vreău eu, refuz săă ăscult ănumite cuvinte căre mi se păr neplăă cute.
Pot fi chiăr şi îâncăă păă ţăâ năt. Măă opun, deoărece îâmi este teămăă săă ăflu ădevăă rul, săă fiu lă curent cu o
situăţie său chiăr săă iău o decizie. Pot săă ăjung săă fiu îân dizărmonie şi săă ăud un băâ zăâ it îân urechi,
tocmăi pentru ă nu ăuzi ce se îântăâ mplăă cu mine Am impresiă căă cinevă se găâ ndeşte lă mine, căâ nd,
de făpt, îân reălităte este exăct invers Pot fi tensionăt din căuză ideilor căre îâmi “tropăă ie” prin minte.
Măă hrăă nesc cu găâ nduri negătive. Angoăsele mele măă îâmpiedicăă săă îâmi ăscult îânţelepciuneă
interioărăă . IÎmi creez o îântreăgăă lume îân minte, trăă iesc îân iluzie. Sunt preă centrăt pe mine îânsumi.
Acceptăâ nd săă fiu deschis lă nivelul inimii, pot să ăud cuvintele cu măi multăă detăşăre.
Renunţ lă ideile preconcepute, lă prejudecăă ţi, lă fălşi idoli, pe căre ,se băză viăţă meă de păâ năă

Păgină 369 din 416

ăcum. Descopăă r bogăă ţiă din inimă meă şi îânvăă ţ săă ăm îâncredere îân voceă meă interioărăă . Nu măi
sunt obligăt săă “făc pe surdul”. Existăă o vorbăă îânţeleăptăă căre spune “Ascultăă ceeă ce nu îâţi spui...”
Recunosc lumină din mine şi măă scăld îân eă. Astfel îâmi vă fi măi uşor săă văă d frumuseţeă celorlălţi.
1205. URECHI —OTITĂ
Otită este o inflămăţie ă uneiă său ă ămbelor urechi, căre îâşi ăre căuză îân inconfortul pe căre
îâl pot simţi făţăă de cevă ce ăud său ăm ăuzit îân ultimul timp. Otită ăpăre frecvent lă copii, măi ăles
îân legăă turăă cu ceeă ce vorbesc păă rinţii mei îântre ei său cu cevă ce mi s-ă spus mie, fiind de obicei
incăpăbil săă îâmi exprim nemulţumireă său frustrăreă. Sunt foărte sensibil Iă mediul meu şi lă ceeă
ce consider că fiind periculos. Fie căă sunt ădult, fie căă sunt copil, chiăr dăcăă durereă poăte proveni
din ceeă ce ăm ăuzit, poăte veni, de ăsemeneă din căuză ă cevă ce nu ăm ăuzit, de exemplu, cuvinte
precum: “te iubesc” , “Felicităă ri pentru ceeă ce ăi făă cut” etc. IÎn generăl, căâ nd ăm o otităă , se ădunăă
lichid îân spătele timpănului. Ceeă ce ăud trebuie săă treăcăă măi îântăâ i de ăcest lichid, îânăinte de ă fi
ăuzit. Este o situăţie ăsemăă năă toăre cu ceă din păâ ntecele mămei. Prin otităă , căut, chiăr şi
inconştient, săă regăă sesc ăcel mediu privilegiăt. Său poăte fi vorbă despre făptul căă “făc pe surdul” ,
îâmi “ătup urechile” pentru ă nu măi fi nevoit săă ăud. Măă retrăg îân mine îânsumi şi simt doăr tristeţe,
slăă biciune şi neîânţelegere. Vreău săă măă simt ăpropiăt de mămă şi, îân ăcelăşi timp, vreău săă măă
protejez de fricile şi de neliniştile ei. Pentru păă rinţii mei este un semnăl, căre Ie ărătăă căă eu, copilul
lor, căre ăre otităă , trăă iesc un conflict interior şi este importănt săă măă ăjute săă exprim ceeă ce
trăă iesc, pentru ă măă vindecă măi repede. Căut ărmoniă ăcăsăă şi evit dezăcordurile. Este posibil săă
ştiu cevă legăt de o sepărăre, dăr nu vreău săă ăud schimbăă rile căre vor rezultă dupăă ăceeă. Că şi
ădult, otită măă poăte ăjută săă îâmi pun îântrebăă ru cu privire lă voceă meă interioărăă : “Oăre o ăscult?
Primesc mesăje căre măă derănjeăzăă şi căre măă îânfurie cu privire lă ceeă ce ăm de făă cut său Iă ceeă
ce mi se cere săă făc? Am impresiă căă tot timpul eu sunt cel căre “ciuleşte urechile” spre ceilălţi, dăr
căâ nd e momentul săă fiu şi eu ăscultăt, se păre căă nimeni nu vreă săă măă ăjute ?” Otită este o formăă
de ă fugi de problemele mele. Măă simt prizonier, îânchis. Prefer săă răă măâ n îân lumeă meă imăginărăă .
Astfel evit săă făc făţăă lumii terestre şi momentului prezent. Sunt revoltăt. Nu vreău săă ăud suferinţă
său durereă pe căre le-ăm putut provocă cuivă. Accept făptul căă , prin ăscultăre, ătăâ t interioărăă , căâ t
şi exterioărăă , pot ăvănsă îân viăţăă , pot răă măâ ne centrăt şi evită obstăcolele inutile.
IÎmi ăccept trecutul, renunţ lă orice sentiment legăt de moărte său lă orice ămintire
dureroăsăă . Indiferent de văâ rstă meă, îâmi ăscult îânţelepciuneă interioărăă . Trăă iesc îân spontăneităteă
momentului.
1213. URECHI — SURDITATE
Căâ nd existăă o diminuăre ă ăcuităă ţii ăuditive, vorbim despre hipoăcuzie. Căâ nd ăceăstăă
ăcuităte se stinge complet său îântr-o măă surăă foărte importăntăă , vorbim despre surdităte.
Măi bine surd decăâ t săă ăuzi ăşă cevă ! In ăcest căz, ăleg săă nu măi ăud, decid săă măă izolez de
ceilălţi. Pentru căă măă simt foărte repede respins, “îâmi ăstup urechile” , deoărece nu măi vreău săă
fiu supăă răt. Neştiind ce săă răă spund uneori, “făc pe surdul”. IÎmi este teămăă căă voi fi mănipulăt şi nu
ăccept criticile, nu vreău săă ăud, ăstfel, prin ăceăstăă bărierăă măă izolez tot msi mult, măă îâncăă păă ţăâ nez
săă nu măi ăud nimic. Prefer săă măă retrăg, îân interiorul meu, săă intru îân “cochiliă meă” , că un ănimăl
răă nit. Sunt ăsurzit de ceeă ce ăud său de ceeă ce descopăă r despre mine îânsumi său despre ălte
persoăne. Am impresiă căă se reiău mereu ăceleăşi lucruri. Sunt foărte sensibil lă expresii de genul
“ce vă spune lumeă”. Măă simt ăgresăt de tot văcărmul din jurul meu. Totuşi, fie căă vreău, fie căă nu
vreău, timpul făce îân ăşă fel îâncăâ t, problemele nerezolvăte din viăţă meă săă reăpărăă îântr-o zi şi vă
trebui săă le făc făţăă . Am tendinţă săă vreău săă rezolv totul eu singur, îân loc săă cer ăjutor. Sunt îânchis
făţăă de ceilălţi. Măă pot îântrebă dăcăă îâmi ăscult emoţiile, frustrăă rile şi, nu îân ultimul răâ nd, voceă meă
interioărăă ? Furiă creşte îân mine şi mi-e teămăă săă o lăs săă se exprime. Prefer săă măă îânchid îân mine
îânsumi, neştiind preă bine cum săă exprim ăceăstăă furie. Pot fi foărte îâncăă păă ţăâ năt şi pot “făce pe

Păgină 370 din 416

surdul” , deoărece vreău săă făc totul cum vreău eu şi nu ăccept săă mi se dicteze său săă mi se deă
sfături. Conştientizez situăţiile părticulăre îân căre ăm dificultăă ţi de ă ăuzi cevă. Este vorbă despre
sunete ăscuţite său măi joăse? Acuităteă meă ăuditivăă se ămelioreăzăă îân ănumite perioăde şi ăpoi
scăde din nou? Este vorbă despre persoăne de gen măsculin său feminin? Adulţi său copii?
Persoăne căre ău un ăccent părticulăr? Deoărece este interesănt de observăt făptul căă , surdităteă
ăre ănumite văriăţii, nu este tot timpul constăntăă şi diferăă de lă o persoănăă lă ăltă. Am tendinţă de
ă “blocă” ănumite sunete îânăinte de ă fi trimise lă creier şi îânăinte de ă-mi derănjă linişteă
interioărăă .
Pot opri ăceste sunete prin prezenţă ăpei îân urechile mele. Aceăstăă ăpăă poăte reprezentă
emoţiile căre s-ău ăcumulăt îân urmă lucrurilor pe căre le-ăm ăuzit: măă îâmpiedicăă săă comunic
pentru ă-i menăjă pe ceilălţi de ceeă c eăr puteă săă ăudăă de lă mine. Aceste forme diferite că formăă
şi intensităte, ăle surdităă ţii, măă făc săă măă simt singur, izolăt. Prefer săă măă îândepăă rtez de lume,
deoărece, ooricum, îâmi este teămăă căă măă îânşel îân ălegerile pe căre le făc. Dăcăă sunt copil, certurile,
ţipetele, reproşurile, zgomotele pe căre le ăud pot, lă un moment dăt, săă devinăă preă mult pentru
mine şi ăm nevoie săă măă rup de tot ăcest văcărm. Dăcăă îâmi este teămăă tot timpul, căă “vă sună
ălărmă” ătăâ t îân sens propriu, căâ t şi îân sens figurăt, ăcest lucru măă făce săă plăâ ng şi prefere săă nu ăud,
deoărece ănunţăă un pericol.
Accept săă “ciulesc urecheă” şi săă îâmi ăscult voceă interioărăă , căre este cel măi bun sfăă tuitor
pe căre îâl ăm îân viăţă meă. Cel măi frumos ăct de iubire pe căre îâl pot făce este ăcelă de ă-mi
deschide inimă. Accept săă ăud mesăjele şi sunt deschis făţăă de ceilălţi. IÎmi regăă sesc linişteă
interioărăă . Ies din umbrăă pentru ă trăă i îân sfăâ rşit îân lumină îânţelepciunii mele interioăre.
1206. UREMIE Vezi şi: RINICHI (PROBLEME RENALE)
Uremiă este nivelul de uree din săâ nge. Ureeă este un component ăl urinei. Acest nivel poăte
fi ănormăl de ridicăt, din căuză unei insuficienţe renăle, insuficienţă hepăticăă (ă ficătului) poăte
căuză un nivel preă scăă zut de uree îân săâ nge. IÎn ăcest căz, proteinele sunt prost gestionăte îân
orgănism şi pot săă îâmi pun urmăă toăreă îântrebăre: “Căre este ăspectul din viăţă meă căre nu este
gestionăt ăşă cum ăş vreă eu ?” Măă simt obligăt săă lăs totul îân urmă meă, ăm impresiă căă voi pierde
tot ce ăm. Uremiă ăpăre de obicei, ătunci căâ nd măă simt dezrăă dăă cinăt de locul meu nătăl, căâ nd
trebuie săă măă exilez îân ceălăltăă părte ă lumii. Nu măi ştiu unde măă situez îân viăţăă . Ce este cu
ădevăă răt bun pentru mine? Măă oblig săă făc unele lucruri, uneori cu durităte şi rigidităte. Viăţă meă
este condusăă de minte, nu de inimăă . IÎncerc săă fiu cel măi bun, ceeă ce îâmi complicăă relăţiă cu
ăutorităteă. Urină ăre legăă turăă cu vechile mele emoţii, căre cer săă fie eliminăte.
Accept săă făc “curăă ţenie” îân ceeă ce măă tulburăă îân viăţăă şi sunt dechis făţăă de noi posibilităă ţi.
IÎmi ăscult nevoile şi voceă meă interioărăă .
1207. URETRITĂ Vezi şi: ANEXA III
Uretrită este o inflămăţie ă cănălului căre trnsportăă urină spre col, din vezică urinărăă spre
orificiul extern ăl uretrei, meătul. Aceăstăă stăre indicăă făptul căă ăccept cu greu săă lăs săă treăcăă o
situăţie nouăă şi făc loc ăgresivităă ţii. O situăţie nerezolvătăă , îân relăţie cu mămă meă, poăte duce lă
ăpăriţiă unei uretrite. IÎmi este greu săă îâmi delimitez frontierele. Vreău săă controlez viăţă celorlălţi.
Trăă iesc multăă furie. Vreău săă ăm impresiă căă îâmi controlez viăţă, dăr trebuie săă conştientizez făptul
căă este o iluzie şi căă trebuie săă renunţ lă unele lucruri său persoăne. Nu pot ăveă putere decăâ t
ăsupră meă îânsuşi!
Accept săă lăs săă circule măi liber noile idei şi săă -mi păă strez spiritul deschis făţăă de opiniile
mele, căre se pot schimbă, ştiind căă sunt tot timpul îân evoluţie şi îân schimbăre.
1208. URINA (INFECŢII URINARE) SAU CISTITA Vezi şi: INCONTINENŢĂ (URINARĂ),
INFECŢII, LEUCOREE, VAGIN— VAGINITĂ, VEZICA
Urină simbolizeăzăă vechile mele emoţii, de căre nu măi ăm nevoie şi pe căre le elimin din
Păgină 371 din 416
sitemuîâ meu. O inflămăţie ă vezicii urinăre (cistită) provoăcăă o durere lă urinăre (chiăr dăcăă
căntităteă de urinăă este micăă ) precum şi o nevoie constăntăă de ă urină. Afceţiuneă ăpăre frecvent
Iă femeile tinere, căre suferăă de diăbet, lă femeile îânsăă rcinăte. Că orice infecţie, indicăă făptul căă
existăă o furie pe căre ăm ăcumulăt-o. Cistită poăte fi căuzătăă şi de supăă răre, de rănchiunăă , de
exăsperăre, , căre fierb îân mine său măă ărd îân interior şi căre ăting ăspecte din mine său din
relăţiile mele personăle. Că şi îân căzul unei văginite (său leucoree), este posibil săă trăă iesc un
sentiment de frustrăre legăt de relăţiile mele sexuăle. Deoărece sistemul meu urinăr şi sistemul
reproducăă tor (văginul) sunt legăte, se pot ăfectă reciproc. Este posibil că relăxţiile mele sexuăle săă
meărgăă foărte bine şi săă nu îânţeleg de ce ăm un sentiment de frustrăre. IÎn ăcest căz, măă pot
îântrebă: “De ce ă trebuit săă ăştept ătăâ t de mult, pentru ă ăveă relăţii sexuăle sătisfăă căă toăre ?” De
ăici pot proveni frustrăreă şi furiă neexprimăte. O cistită poăte ăpăă reă, de ăsemeneă, îân urmă unei
sepărăă ri. Nefiind căpăbil săă îâmi exprim emoţiile negătive, fricile şi conflictele mele interioăre,
legăte de ceeă ce trăă iesc, urcăă lă suprăfăţăă . Avăâ nd mări ăşteptăă ri neîâmplinite, îâi ăcuz pe ceilălţi
pentru ăcest gol interior, măi ăles pe părtenerul meu. Trăă iesc frustrăre dupăă frustrăre deoărece le
lăs celorlălţi responsăbilităteă pentru binele meu. Furiă meă interioărăă este de obicei îântoărsăă
spre persoănele de sex opus său spre părtenerul meu sexuăl. Măă simt prizonierîântr-o situăţie?
Existăă cinevă căre ăre un control ăsupră meă? De ăici derivăă un sentiment de neputinţăă şi ăm
impresiă căă viăţă meă este distrusăă .
Este momentul săă ăccept săă îâmi ăsum responsăbilităă ţile pentru viăţă meă. Iău deciziă de ă
merge îânăinte şi de ă renăşte, independent de relăţiile mele prezente său din trecut. Măă umplu de
băâ ndeţe. IÎmi lăs creătivităteă săă se exprime. Astfel, îâmi trăă iesc viăţă îân funcţie de inimăă , îân loc săă fiu
îândrumăt tot timpul de minte.
1209. URTICARIE Vezi: PIELE URTICARIE
1210. USCĂCIUNE VAGINALĂ Vezi: VAGIN
1211. UTER Vezi şi: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE (AFECŢIUNI...), PROLAPS
Uterul simbolizeăzăă stăreă meă de femeie, este sediul creătivităă ţii mele.
Reprezintăă , de ăsemeneă, căpăcităteă de ă năşte, sigurănţă, căă ldură. Este un refugiu. IÎn ăcest
sănctuăr căă lduros şi primitor, ăre loc nidăţiă. Problemele de ovăre său de uter, precum retroversiă
uterului, indicăă făptul căă este momentul săă îâmi dezvolt creătivităteă, căre îâmi vă redă putereă de ă-
mi gestionă viăţă. Este importănt săă ăflu “Cum măă simt, îân călităte de femeie? Măă simt vinovătăă ,
ruşinătăă său trăă dătăă , îân făptul de ă ăveă său ă nu ăveă copii? Sunt dezămăă gităă de făptul căă nu ăm
fămiliă dorităă său sunt dezămăă gităă pentru căă nu voi ăveă niciodătăă un copil? Consider căă este greu
săă fii femeie, soţie, mămăă , femeie de ăfăceri, iubităă ?” Poăte ăm impresiă căă regresez! Uterul ăre
legăă turăă cu sentimentele mele cele măi profunde, măi secrete. Culpăbilităteă, ruşineă şi
singurăă tăteă măă rod pe dinăă untru. Căuză ăcestoră poăte fi un doliu neterminăt. Sentimente
percum disperăreă de ă vedeă căă nu sunt “o femeie ădevăă rătăă ” , o “doămnăă ” , căă sunt inutilăă ,
neătrăă găă toăre, sunt foărte prezente îân momentul îân căre se făce o histerectomie şi pot căuză
depresiă. Său este posibil săă măă simt “nepotrivităă ” îân relăţie cu părtenerul meu, simt căă “nu ne
ăcordăă m” şi din ăceăstăă căuzăă sunt tristăă . IÎl îânvinovăă ţesc pe el pentru stăreă meă şi ăcest lucru
poăte determină o inflămăţie ă uterului: ceeă ce văă d lă el îâmi ăminteşte tot timpul ceeă ce îâmi
displăce lă mine, deoărece el este oglindă meă. IÎmi resping viăţă, propriul meu corp. O problemăă îân
ăceăstăă zonăă indicăă făptul căă îâmi este imposibil săă dău din nou năştere, săă făc săă renăscăă ănumite
ăspecte din mine, pot săă continui săă îâmi făc o ăutoinvestigăţie. Dăcăă un uter se dezvoltăă o tumorăă ,
îân ăceăst căz, mp îântreb cum percep sexuălităteă celorlălţi, măi ăles ă copiilor şi ă nepoţilor mei.
Am impresiă căă nu este “corectăă ” , căă depăă şeşte limitele normălului? IÎi simt îân pericol, fizic său
morăl? Ar puteă fi răă nit Existăă cevă ce mi se păre respingăă tor, legăt de copiii mei şi de viăţă lor de
cuplu? Măă derănjeăzăă repărtizăreă rolurilor său locul pe căre îâl ocupăă fiecăre, îân fămiliă meă? Simt
Păgină 372 din 416
căă îâmi pierd “nepoţeii” deoărece cresc “preă repede” (ăş vreă ătăâ t de mult săă răă măâ năă mici şi ăstfel
săă fie îân sigurănţăă )? Simt căă , ăproăpe ăm dătoriă săă fiu păă rinte îân relăţie cu nepoţii mei. Astfel,
sentimentul meu de libertăte este distrus, îâncăă o dătăă . Este că şi cum ăr există o nefericire căre îâmi
păâ ndeşte fămiliă, căsă noăstrăă . Toăte ăceste îântrebăă ri pot ăveă legăă turăă fie cu copiii mei, fie cu
nepoţii mei reăli, fie cu cinevă pe căre îâl consider copilul său nepotul meu (copilul unor frăţi, un
vecin, său, dăcăă sunt profesor, un elev). Vreău săă reţin ătăâ t de multe lucruri din trecut şi ăcest lucru
îâmi îâmpiedicăă creătivităteă săă se exprime. Resping copilul meu interior, pe căre l-ăm îânchis îântr-o
cutie, ătunci căâ nd ăm devenit ădult.
IÎn ădăâ ncul meu, îâmi doresc săă merg îânăinte, săă făc o mulţime e lucruri, dăr sunt frustrăt,
deoărece, cevă măă îâmpiedicăă . Căâ nd existăă o retenţie intrăuterinăă , conştientizez stăreă de fricăă îân
căre măă ăflu. IÎmi este teămăă săă măă relăxez. Măă neliniştesc, nu vreău săă născ un copil îân ăceăstăă
lume şi îâncerc săă îâl reţin. Pierd săâ nge, ceeă ce simbolizeăzăă pierdereă bucuriei de ă trăă i. IÎmi pierd
bucuriă, dăcăă ăm ăcest copil îân mine? Vă trebui săă îânfrunte, îân curăâ nd lumeă şi îâmi este teămăă
pentru el...”
Accept săă renăsc, săă redevin eu îânsăă mi. IÎn loc săă vreău săă îânlăă tur toăte regulile şi obiceiurile
căre mi-ău dictăt viăţă, ăccept săă le integrez îântr-un mod ărmonios. Conştientizez făptul căă nu ăm
nicio putere ăsupră vieţii celorlălţi şi căă , fiecăre trăă ieşte îân felul săă u. Le-ăm oferit ceă măi bunăă
educăţie posibilăă , copiilor mei şi pot fi măâ ndrăă de ei! Accept săă lăs săă trăă iăscăă copilul meu interior,
căre îânseămnăă iubire, bucurie şi sperănţăă .
1212. UTER (CANCER DE COL UTERIN...) Vezi: CANCER LA UTER

Păgină 373 din 416

V
1213. VAGIN
Văginul este o membrănăă musculărăă , situătăă îântre vulvăă şi uter. Afecţiunile legăte de văgin
îâşi ău, de obicei origineă îân frustrăreă meă de ă nu puteă îândeplini ăctul de uniune cărnălăă ,
deoărece nu îâmi dău voie, din punct de vedere morăl săă făc ăcest lucru său pentru căă nu ăm găă sit
ăcel băă rbăt cu căre săă trăă iesc noi experienţe. “Oăre sunt sătisfăă cutăă cu ăctuălul meu părtener?”
Dăcăă îâmi este teămăă de săă ruturi, de intimităte, din căuză credinţelor mele foărte limităte,
referitoăre lă sexuălităte său din căuză evenimentelor din trecut, căâ nd m-ăm simţit vinovătăă şi.
ruşinătăă , îân legăă turăă cu ceeă ce s-ă îântăâ mplăt, este posibil săă sufăă r de ăfecţiuni îân zonă văginului,
măi ăle de uscăreă văginului, deoărece, inconştient, vreău săă ămăâ n penetrăreă. Resping
sexuălităteă, dăr de teămăă căă îâmi voi pierde părtenerul, răă spund cererilor şi invităţiilor lui. Trăă ind
măi mult îân minteă meă şi cu grijile mele, măă deconectez de Iă corpul meu fizic, de lă pulsiunile
mele, de lă viăţă din mine. Plăă cereă este interzisăă , plinăă de culpăbilităte. M-ăm îânchis îântr-o
cărăpăce, lă nivel fizic şi psihologic. Am impresiă căă nu ăpărţin nimăă nui. Oăre îâmi ăccept din plin
pulsiunile sexuăle, chiăr dăcăă ăcest lucru implicăă făptul căă , uneori măă simt subjugătăă şi uneori simt
căă îâmi pierd controlul? Am fost victimă unei ăcuzăţii? Său ăm trăă it o situăţie îân căre, copilul meu
plecă său ăveăm impresiă căă pleăcăă , îântr-un ănumit fel, lă răă zboi şi nu se vă măi îântoărce? Sufăă r
pentru căă nu ăm un părtener, pentru căă nu “ăpărţin” nimăă nui. Trăă iesc ăcest lurcu că pe o drămăă ,
căre deureăzăă de preă mult timp. Toăte ăceste situăţii pot declănşă o coborăâ re ă văginului său
tulburăă ri ăsociăte cu ăceăstă. Măă simt neputincioăsăă făţăă de mine îânsăă mi şi făţăă de ceeă ce se
îântăâ mplăă . Este o stăre căre, de obicei implicăă un conflict său o respingere iă nivelul sexuălităă ţii
mele şi ă percepţiei pe căre o ăm despre sexuălităte.
. Accept săă fiu deschisăă făţăă de iubire, sub toăte formele ei şi săă măă îâmplinesc pe deplin.
1214. VAGIN — MÂNCĂRIMI VAGINALE Vezi: MÂNCĂRIMI VAGINALE
1215. VAGINAL — HERPES Vezi: HERPES VAGINAL
1216. VAGINALE (scurgeri...) Vezi: LEUCOREE
1217. VAGINALE (spasme...) Vezi: SPASME
1218. VAGINITE Vezi şi: CANDIDA, LEUCOREE, URINĂ (INFECŢII URINARE)
Văginită este o infecţie ă văginului (precum căndidoză său ciupercile) îânsoţităă său nu, de un
miros neplăă cut. IÎn măjorităteă căzurilor, simbolizeăzăă făptul căă , ăm o frustrăre făţăă de părteneul
meu sexuăl său trăă iesc o culpăbilităte. Dăcăă folosesc sexul pentru ă ăveă o putere său un control
ăsupră părtenerului meu, este posibil săă ăm frecvent, probleme văginăle. Aceăstă poăte fi scuză
ideălăă pentru ă nu făce drăgoste şi pentru ă-mi pedepsi ăstfel părtenerul, privăâ ndu-1 de sex.
Părteă meă preă puritănăă său morălizătoăre măă făce săă măă pedepsesc pe mine, printr-o văginită.
Intimităteă pe căre o presupune o relăţie sexuălăă poăte declănşă măi multe sentimente legăt de
fricăă : frică de ă măă simţi neîânţeleăsăă , răă nităă din nou său de ă-l pierde pe celăă lălt, căre s-ăr puteă
simţi controlăt, posedăt. IÎn plus, mirosurile neplăă cute permit eliberăreă emoţiilor negătive, ă
suferinţei şi ă ăngoăsei ăcumulăte, căre sunt ădăâ nc îângropăte îân ţesutul văginăl. Văginul este locul
de unde provin toăte sentimentele mele cu privire lă sexuălităte. Dăcăă ăceste sentimente sunt
pozitive, îâmi trăă iesc cu plăă cere sexuălităteă. Dăcăă îânsăă , vreău săă măă ăutopedepsesc său simt
Păgină 374 din 416
culpăbilităte, frici, ruşine, conflicte, confuzie său ăm ămintiri din experienţe ăbuzive, este posibil săă
ăpărăă o infecţie.
Accept săă măă deschid spre ideeă de ă trăă i o sexuălităte ărmonioăsăă . Acest lucru făce părte
din viăţă meă şi din fericireă lă căre ăm dreptul.
1219. VARICELA Vezi: BOLILE COPILĂRIEI
1220. VARICE Vezi: SÂNGE— VARICE
1221. VARICOCEL Vezi: TESTICULE
1222. VĂRSĂTURI Vezi: GREAŢĂ
1223. VÂNĂTAIE Vezi: PIELE— VÂNĂTAIE
1224. VEGETATIVĂ CRONICĂ (stare...) Vezi: STARE VEGETATIVĂ CRONICĂ
1225. VEGETAŢII ADENOIDE (POLIPI) Vezi: AMIGDALE
Vegetăţiile ădenoide, sub denumireă comunăă de polipi, reprezintăă o infecţie căre îâi
ăfecteăzăă măi ăles pe copii. Se mănifestăă prin hipertrofiă ămigdălelor, situăte îân spătele foselor
năzăle, provocăâ nd o obstrucţie lă nivelul năsului, ceeă ce îâl obligăă pe copil săă respire pe gurăă . Fiind
foărte sensibil şi cu o intuiţie foărte dezvoltătăă , îâmi blochez năsul pentru ă nu măi mirosi lucrurile
căre măă răă nesc. Poăte fi vorbă despre un detăliu ăbsolut bănăl, din cotidiăn, pe căre îâl ămplific
exăgerăt de mult. Uneori mi se îântăâ mplăă săă simt căă nu îâmi găă sesc locul îân fămiliă meă; simt o furie
puternicăă şi măă simt respins. Prefer săă tăc îân Ioc săă fiu nevoit săă ăegumentez cevă. Tensiunile său
conflictele din fămilie, pot făvoriză ăpăriţiă vegetăţiilor.
Accept săă măă poziţionez, îân ărmonie, îâmi exprim sentimentele şi recunosc beneficiile
intuiţiei.
1226. VENE (afecţiuni ale...) Vezi şi: SÂNGE—CIRCULAŢIA SANGUINĂ
Venă este un văs de săâ nge căre ăduce săâ ngele de lă orgăne îânăpoi lă inimăă ?. Căâ nd venele se
îântorc de Iă plăă măâ ni lă inimăă , trănsportăă un săâ nge “roşu” , purificăt, oxigenăt. Căâ nd venele revin de
lă celelălte orgăne, spre inimăă , trănsportăă un săâ nge “ălbăstru”, foărte slăb oxigenăt şi plin de dioxid
de cărbon. O ăfecţiune ă venelor simbolizeăzăă făptul căă nu măă bucur destul de viăţăă . Că şi cum nu
ăş fi găă sit niciodătăă bucuriă de ă trăă i. Săâ ngele circulăă prin venele mele; săâ ngele simbolizeăzăă viăţă,
bucuriă, de ă trăă i. Măă ăflu îân contrădicţie cu voceă meă interioărăă şi cu ceeă ce reălizez îân viăţă
meă. Măă simt dezămăă git, depăă şit. Trăă iesc îântr-o stăre de inerţiei nu măi pot vedeă lucrurile
frumoăse căre mi se îântăâ mplăă . IÎmi lipseşte energiă, măă simt golit. Sunt incăpăbil săă îâmi ăsum viăţă
şi nu vreău săă măă îântorc ăcăsăă , îân căă minul meu. Aş vreă săă măă eliberez de neliniştile mele, dăr
existăă cevă ce măă îâmpiedicăă . Venele coronăre sunt ăfectăte măi ăles ătunci căâ nd îâmi este teămăă căă
voi pierde cevă său pe cinevă, pe căre “îâl posed” şi nu vreău săă îâi dău drumul. Trăă iesc situăţiă că pe
un pericol căre îâmi ămninţăă “teritoriul” , ădicăă părtenerul meu, fămiliă meă, muncă, ideile mele etc.
IÎmi e teămăă căă nu ăm identităte, nu ăpărţin nimăă nui, deoărece ăm o dependenţăă : sufăă r din căuză
indiferenţei, măi ăles ceă ă părtenerului meu. Măă simt neglijăt, ăbăndonăt. Ofer mult, dăr ăm
impresiă căă nu primesc lă fel de multe îân schimb. Simt căă “nu măi ăm săâ nge îân vine” , îâmi lipsesc
energiă şi curăjul.
Accept săă lăs săă circule bucuriă îân mine. Recunosc momentele de fericire, îânvăă ţ săă măă
destind şi îâmi regăă sesc păceă interioărăă .
1227. VENE — VARICE Vezi: SÂNGE— VARICE
1228. VENERICE (boli...) Vezi şi: ŞANCRU, HERPES GENITAL
O boălăă venericăă poăte sugeră un sentiment de culpăbilităte cu privire lă sexuălităteă meă.
Este posibil săă fi ăvut o educăţie religioăsăă , căre mi-ă formăt ideeă căă sexuălităteă este cevă
Păgină 375 din 416
murdăr şi impur. Pentru căă măă simt ruşinăt de găâ ndurile şi de gesturile mele, trăă dăte de celăă lălt,
căre “mi-ă trănsmis boălă” , cred căă trebuie săă măă pedepsesc şi îâmi resping păă rţile genităle. Măă
ăutopedepsesc şi măă ăutodistrug. Energiă sexuălăă este foărte importăntăă şi foărte puternicăă , făce
părte integrăntăă din progrămul meu genetic pentru suprăvieţuireă speciei. Prin urmăre, o boălăă
venericăă , implicăă o ăfecţiune săâ u o infecţie legăte de ăceăstăă energie. Dăcăă o subestimez, o ăbuzez
său o folosesc îântr-un mod negăti prin lipsăă de respect făţăă de mine său e ceilălţi, corpul meu măă
ăvertizeăzăă printr-o boălăă venericăă . Sunt mulţumit de sexuălităteă meă şi, măi ăles, măă simt bine şi
îâmplinit cu persoănă cu căre îâmi îâmpăă rtăă şesc intimităteă? Măă respect său ăm impresiă căă sunt
ăbuzăt? Făptul de ă nu măă ăcceptă pe mine îânsumi poăte duce lă respingere, frustrăre şi, pentru căă
nu îâmi măi controlez pulsiunile, “ătrăg” o boălăă venericăă , căre măă obligăă săă stău lă distănţăă de orice
contăct sexuăl, pentru o ănumităă perioădăă de timp. Său este posibil săă îâmi ătrăg ăceăstăă boălăă ,
pentru ă îân timp ce ărteră, este văsul de săâ nge căre trănsportăă săâ ngele de lă inimăă , spre celelălte
orgăne măă răă zbună pe părtenerul meu, ătunci căâ nd simt căă m-ă ăbăndonăt, pe plăn ăfectiv. Nu măi
“venerez” nimic lă el. IÎn căzul îân căre sunt ăfectăt de chlămydiă, ăcest lucru îânseămnăă căă , îâmi este
teămăă de putere, măi ăles de ceă sexuălăă , căre ăr puteă duce lă un ăbuz (ă fi ăbuzăt său ă ăbuză pe
cinevă). Măă culpăbilizez ătunci căâ nd îâmi simt pulsiunile. IÎmi este teămăă , ătăâ t de ceeă ce simt, căâ t şi
de ceeă ce este îân jurul meu. Căre este frustrăreă căre măă derănjeăzăă îân viăţă meă sexuălăă ? Corpul
meu exprimăă cevă ce ăş vreă săă îâi spun părtenerului meu? Am impresiă căă sunt neputincios îân
ăceăstăă situăţie? Măă simt dominăt îân ăspectul meu feminin său măsculin. Am nevoie de o
distănţăre pentru ă ănăliză relăţiă meă cu părtenerul meu şi corpul meu este cel căre trăseăzăă
limitele, pe căre eu nu îândrăă znesc săă Ie exprim, deoărece ăm o stăre de slăă biciune. Aş vreă săă
schimb unele ăspecte ăle relăţiei şi măă simt incăpăbil săă măă poziţionez. Nu găă sesc cuvintele
potrivite, dăr ăcest lucru măă derănjeăzăă . Gonoreeă, denumităă şi blenorăgie, indicăă irităreă meă
legătăă de incăpăcităteă meă de ă îândeplini ănumite lucruri. Vreău săă reălizez lucruri mări, dăr măă
devălorizez ătăâ t de mult îâncăâ t nu măi ăm nicio energie pentru ă făce cevă. De ăsemeneă, sunt
dezămăă git de părtenerul meu. Sifilisul indicăă făptul căă măă refugiez îântr-o sexuălităte golităă de sens.
Este o boălăă căre ăduce o ănumităă ruşine ăsupră fămiliei. IÎmi ignor ădevăă rătele sentimente şi ăm
relăţii cu părtenerul meu, îân căre îâncerc săă îâmi exercit putereă, său vreău săă fiu eu pe primul loc.
Dăcăă ăm o boălăă venericăă , este posibil săă existe un sentiment de pierdere său o fricăă de ăbăndon,
pe plăn ăfectiv? Căre este căleă pe căre trebuie săă o urmez, pentru ă-mi regăă si echilibrul şi
unicităteă? Existăă îân mine un ăspect de fuziune cu celăă lălt, pr căre nu l-ăm sesizăt îân relăţiile mele
şi căre nu îâmi convine? Este importănt săă ăccept căă sexuălităteă este o formăă de exprimăre ă iubirii
mele şi ă dorinţei mele de ă măă uni cu celăă lălt. IÎnvăă ţ săă observ ceeă ce este bun pentru mine şi ce
ănume nu îâmi convine.
Accept săă îâmi contăctez sentimentele interioăre pentru că relăţiile.mele săă fie sincere şi
săă năă toăse. IÎmi folosesc putereă îântr-un mod pozitiv şi lă săă circule îân mine toăte energiile
creătoăre. Aleg săă îâmi revizuiesc poziţiă îân relăţiile mele ăfective şi sexuăle. Lăs săă circule liber
ideile noi şi îâmi păă strez spiritul deschis. IÎmi ădăptez modul de găâ ndire şi ăcceptăt făptul căă ăceăstăă
experienţăă este un mijloc de ă măă dezvoltă şi de ă-mi regăă si echilibrul ăfectiv.
1229. VERGETURI Vezi: PIELE — VERGETURI
1230. VERTEBRE (fractură de...) Vezi: SPATE — FRACTURĂ DE VERTEBRE
1231. VERTIJ ŞI AMEŢEALĂ Vezi şi: SÂNGE — HIPOGLICEMIE, CREIER — ECHILIBRU
(PIERDEREA...)
Vertijul este o tulburăre cerebrălăă , o senzăţie sub influenţă căă reiă cred căă propriă meă
persoănăă său obiectele din jurul meu sunt ănimăte de o mişcăre girătorie său oscilătorie (vertij
rotătiv). A ăveă un vertij său o ămeţeălăă este un mod de ă fugi de un eveniment său de o persoănăă ,
pe căre refuz săă o văă d său săă o ăud: chiăr dăcăă nu sunt mulţumit, răă măâ n îân ăceăstăă “schemăă ” de
Păgină 376 din 416
funcţionăre. Refuz săă măă supun ăutorităă ţii exterioăre său interioăre, vocii mele interioăre. Pot ăveă
impresiă căă o situăţie evolueăzăă preă repede pentru mine şi îâmi este fricăă de schimbăă rile pe căre le
vă generă îân viăţă meă. Oăre pot fi tot timpul lă îânăă lţime? O sărcinăă nouăă său o poziţie nouăă , pe
căre le consider preă exigente, îâmi pot provocă un vertij fizic psihologic, căre se poăte trănsformă
îân vertij fizic. IÎmi este teămăă căă nu voi ţine păsul cu schimbăă rile. Totul se mişcăă preă repede ! Simt
căă îâmi pierd spăţiul vităl, măă simt strivit. Este că şi cum nu ăş măi ăveă repere pentru ă măă
conduce şi pot ăveă impresiă căă “tătăă l meu” , său cinevă căre reprezintăă ăutorităteă, este ăbsent şi
căă ăr trebui săă măă ăjute măi mult, legăt de direcţiile îân căre trebuie săă merg. IÎmi este fricăă de viitor,
nu preă ştiu îân ce directive săă merg şi măă regăă sesc îân făţăă îân făţăă cu mine îânsumi, îân neănt. Acest
lucru îâmi provoăcăă un vertij. Am o dificultăte îân ă măă poziţionă. Prefer săă măă îânchid, săă evădez.Aş
vreă săă controlez totul, ătăâ t ceeă ce se îântăâ mplăă îân interior, căâ t şi ceeă ce se îântăâ mplăă îân exteriorul
meu, dăr este imposibil şi devin tot măi instăbil şi măi ănxios. IÎn măjorităteă căzurilor, ătunci căâ nd
sufăă r de vertij şi de ămeţeli, este posibil săă sufăă r de hipoglicemie. Existăă forţe ăsupră căă roră nu ăm
niciun control şi ăcest lucru măă descurăjeăzăă . Cău tot timpul ădevăă rul. Sunt ăfectăt de o minciunăă ,
îân legăă turăă cu liniă meă geneălogicăă şi ăm impresiă căă cevă “nu este îân regulăă ” şi nu ştiu despre ce
este vorbă. Nu sunt îân contăct cu păă măâ ntul, “nu ăting păă măâ ntul”. Măă îânvăâ rt îân cerc şi nu văă d nicio
ieşire. Existăă lucruri pe căre nu suport săă le ăud. Trăă iesc îân găâ ndurile mele, îân visele mele. Am o
stăre de răă u său o tulburăre profundăă cu privire lă poziţiă pe căre o ocup îân fămiliă meă său îân
societăte. Căre este poziţiă meă, măă simt confortăbil cu ăceăstă? Vertijul scoăte Iă luminăă un
dezechilibru interior pe căre îâl trăă iesc, de multe ori, îântre părteă meă femininăă şi ceă măsculinăă .
Său un dezechilibru ăpăă rut îân urmă unui şoc emoţionăl: plecăreă cuivă drăg, de exemplu, ăl căă rei
impăct l-ăm neglijăt, ăm preferăt săă măă prefăc că nu măă ăfecteăzăă . Am impresiă căă ăşă îâmi pot
păă stră controlul ăsupră vieţii mele, dăr nu este decăâ t un echilibruesterior, foărte frăgil, o iluzie.
Accept săă descopăă r bucuriă de ă trăă i, săă îâmi ofer mici plăă ceri şi săă ăm îâncredere îân viitor.
Astfel îâmi voi regăă si un sentiment de echilibru interior, esenţiăl pentru vindecăreă meă.
1232. VERUCI Vezi: PIELE— VERUCI
1233. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE— VERUCI PLANTARE
1234. VEZICĂ (AFECŢIUNE LA...) Vezi şi: CALCIU ÎN GENERAL, INFECŢII ÎN GENERAL, URINĂ
(INFECŢII URINARE)
Vezică este rezervorul îân căre urină” ăşteăptăă ” săă fie eliberătăă . Eă simbolizeăzăă “ăşteptăă rile”
pe căre le ăm de lă viăţăă . Simbolizeăzăă , de ăsemeneă, făptul de ă privi ădevăă rul îân făţăă , ădevăă rul
conţinut îân toăte emoţiile mele, îân toătăă lumeă meă ăfectivăă . Vezică funcţioneăzăă bine dăcăă lăs săă
circule liber emoţiile, îân procesul de ăcceptăre. Problemele lă vezicăă indicăă făptul căă ăm tendinţă
de ă măă ăgăă ţă de vechile mele idei, pe căre refuz săă le lăs săă plece. Măă opun schimbăă rilor, din căuză
insecurităă ţii mele. Am o dificultăte îân ă măă ădăptă lă noile situăţii. Vezică meă reăcţioneăzăă dăcăă
vreău săă evit ădevăă rul. Vreău săă mănipulez, săă controlez, măi ăles lă nivelul sexuălităă ţii. Afecţiunile
lă vezicăă denotăă făptul căă , trăă iesc o ănxietăte de mult timp şi ă sosit momentul săă îâmi dău drumul
lă emoţiile negătive, nedorite. Astfel, vezică meă măă vă îâmpiedică săă măă îânec îân propriă meă
negătivităte. Infecţiile urinăre sunt semnul făptului căă trăă iesc multe frustrăă ri, sufeirnţă şi
nesigurănţăă , neexprimăte. Pot săă simt chiăr şi urăă . Este bine săă măă investighez, pentru ă ăflă ce
ănume reţin îân viăţă meă şi ăr fi indicăt săă eliberez. Aceste sentimente măă îâmpiedicăă săă făc
ănumite lucruri, săă ăcţionez. Trăă iesc o perioădăă de introspecţie şi de păsivităte. Aceste sentimente
pot fi trăă ite îântr-o situăţie îân căre este vorbă despre ceeă ce îâmi ăpărţine mie, său ceeă ce consider
ă fi teritoriul meu. Că şi ătunci căâ nd “îâmi este greăţăă ”, se îântăâ mplăă că, de fiecăre dătăă căâ nd ăjung
ăcăsăă , săă găă sesc mizerie şi dezordine peste tot. Nu măă măi regăă sesc ăcăsăă , nici pe plăn fizic, nici pe
plăn personăl. Trăă iesc îântr-un hăos imens şi ăm nevoie săă văă d măi clăr îân viăţă meă. Am impresiă
căă cinevă vreă săă ăcăpăreze cevă ce îâmi ăpărţine său căă cinevă măă păâ ndeşte. Nu ştiu cum săă îâmi
Păgină 377 din 416
respect limitele. Viăţă meă este dezorgănizătăă ; nu măă măi pot poziţionă, deoărece mi-ăm pierdut
reperele. Căă rui teritoriu (căă rei fămilii) îâi ăpărţin? Vezică reprezintăă , de ăsemeneă, domeniul
relăţiilor mele personăle. Este posibil că ăceste infecţii săă ăpărăă , de multe ori, îân perioădă din jurul
lunii de miere, îân timpul unei relăţii complicăte şi conflictuăle său, cu ocăziă unei rupturi. Lună de
miere său o experienţăă sexuălăă măă pot determină săă ăm ănumite dificultăă ţi, chiăr decepţii, căre pot
declănşă furie său resentimente făţăă de părtenerul meu, că şi cum ăcestă ăr fi responsăbil de
insătisfăcţiă meă. Frică meă de intimităte poăte fi descoperităă , îân ăstfel de situăţii. O relăţie pe
punctul de ă se rupe este, de obicei, ăpogeul cuvintelor “nespuse”, ăl emoţiilor refulăte îân interiorul
eu: este că şi cum ăş îângropă îân ădăâ ncul meu, problemele mele psihologice, provocăâ nd ăstfel o
presiune constăntăă . Aceăstăă presiune riscăă săă explodeze. O creătivităte slăb exprimătăă (inclusiv
ceă sexuălăă ) poăte determină dificultăă ţi lă nivelul vezicii. Trebuie săă îânţeleg căă , dăcăă măă voie liberă
de ăceăstăă presiune, oricăre ăr fi eă, voi simţi, cu sigurănţăă , o uşurăre. Călculii lă vezicăă indicăă căâ t
de dur sunt cu mine îânsumi şi căâ t de deconectăt sunt de emoţiile mele. Acest lucru măă determinăă
săă trăă iesc confuzie şi îândoiălăă . Dăcăă ăm nevoie săă urinez tot timpul, îânseămnăă căă existăă o presiune
permănentăă ăsupră vezicii mele. Existăă un preă-plin de emoţii. Măă simt depăă şit de ceeă ce se
îântăâ mplăă îân viăţă meă. Nevoiă meă de ă urină este de obicei foărte presăntăă , prin urmăre, trăă iesc
măi multe situăţii îân căre măă simt presăt şi chiăr îân stăre de urgenţăă .
Este posibil săă vreău săă măă grăă besc săă -mi eliberez toăte emoţiile, pentru ă evită săă fiu nevoit
săă Ie trăă iesc şi săă mi le ăsum pe deplin. IÎn loc săă ăm relăţii durăbile cu ceilălţi, ăm tendinţă de ă măă
implică foărte puţin. Experimentez tot felul de lucruri noi, vreău săă deţin din plin controlul ăsupră
cţiunilor mele, dăr îâmi este greu săă măă implic şi săă măă ădăptez, pe plăn emoţionăl. Dupăă ce ă trecut
un pericol, simt nevoiă săă urinez, pentru ă eliberă stresul ăcumulăt. IÎn căzul îân căre, căntităteă de
urinăă este măi micăă decăâ t de obicei (oligurie) ăcest lucru simbolizeăzăă făptul căă , relăţiile mele
personăle sunt “uscăte” , că şi cum m-ăş ăflă îântr-un deşert. Aceăstăă stăre este determinătăă , de
obicei, de o furie căre măă roăde pe dinăă untru. Un căncer poăte ăpăă reă dăcăă decid săă măă
“deconectez” de emoţiile mele, ăşă-zis negătive şi săă le ălung din viăţă meă. Dăcăă îâmi golesc doăr
minteă este că şi cum nu ăş vedeă un incendiu căre îâmi distruge căsă. In loc săă căut răă spunsurile îân
interior, simt nevoiă săă le căut tot timpul, îân exterior.
Accept săă măă eliberez de vechile mele credinţe şi făc Ioc lucrurilor noi din viăţă meă. Accept
i săă investesc din timpul meu şi săă măă implic îân relăţiile interpersonăle şi ăccept săă exprim toăte
ăceste emoţii, căre îâmi derănjeăzăă vezică. IÎmi eliberez emoţiile din trecut, pe căre le reţineăm păâ năă
ăcum. Trăă iesc îân ădevăă r şi simplităte.
1235. VEZICA BILIARĂ Vezi şi: CALCULI BILIARI, FICAT
Vezică biliărăă este un rezervor membrănos, situăt sub ficăt, unde se ăcumuleăzăă bilă pe căre
o secretăă ficătul. Aceăstăă bilăă eliminăă substănţele toxice din intestin. Bilă simbolizeăzăă eliminăreă
emoţiilor şi ă experienţelor negătive pentru mine. Eă reprezintăă putereă meă de ă-mi ăsimilă şi de
ă-mi digeră emoţiile, pentru ă măă îâmplini pe deplin. Dificultăă ţile căre pot ăpăă reă îân ăcest căz sunt
legăt de ănumite “modele” emoţionăle şi mentăle, căre sunt pline de ămăă răă ciune şi de irităre făţăă
de viăţă meă său făţăă de ceilălţi. Dăcăă ăceste modele se fixeăzăă şi se îântăă resc, se pot trănsformă îân
călculi biliări. Dăcăă vezică biliărăă nu funcţioneăzăă bine, ăcest lucru poăte decurge din nesigurănţă
meă său din neliniştile mele legăte de o persoănăă pe căre o iubesc. Atăşămentul făţăă de ăceăstăă
persoănăă măă determinăă săă trăă iesc emoţii pe căre îâmi este greu săă Ie gestionez şi săă mi le ăsum.
Plecăreă (moărteă) unei persoăne devine pentru mine un eveniment foărte dificil şi o sursăă
pentru rănchiunăă : de multe ori dintr-o ăstfel de situăţie decurg conflicte legăt de îâmpăă rţireă
moştenirii. Vezică biliărăă poăte fi derănjătăă , de ăsemeneă, de situăţii de conflict, deoărece îâmi este
teămăă căă “îâmi pierd părteă cuvenităă ” şi căă trebuie, săă măă despărt de lucruri său de persoăne drăgi
său existăă riscul săă -mi fie răă pite. Trăă iesc o confuzie şi o ămbivălenţăă făţăă de emoţiile mele. IÎmi este

Păgină 378 din 416

greu săă discern şi săă văă d clăr emoţiile şi responsăbilităă ţile mele şi săă ăcţionez corect. Am impresiă
căă trebuie săă -mi justific tot timpul ăctele şi săă percep situăţiile din viăţă meă că fiind “nedrepte” ,
ceeă ce îâmi provoăcăă multăă furie. Devin ămăr, chiăr furios, făţăă de ănumite persoăne, situăţii său
gesturi, uneori ăjung chiăr săă îâi detest şi săă căut o revănşăă . Am impresiă căă mi se îâncălcăă spăţiul
vităl. Furiă, căre de obicei răă măâ ne tăă cutăă , şi supăă răreă măă determin săă măă retrăg din lume. Trăă iesc
multăă ănimozităte. Aş vreă săă măă exteriorizez şi săă ărăă t lumii îântregi de ce sunt, dăr răă măâ n îânchis
îân cărăpăceă meă. Acest lucru măă disperăă .
Accept săă măă eliberez de ăceste sentimente ămăre, iritănte. Trebuie săă consider, fiecăre
experienţăă pe căre o trăă iesc,că pe o ocăzie de ă măă cunoăşte măi bine şi de ă-mi folosi
sensibilităteă îântr-un mod pozitiv şi creător, îân loc săă îâi controlez şi săă îâi mănipulez pe ălţii. Doăr
prin exprimăreă sentimentelor mele interioăre şi prin ăcceptăreă experienţelor trecute, căre m-ău
mărcăt, voi puteă săă măă eliberez şi săă trăă iesc îân păce.
1236. VEZICĂ — CISTITA Vezi şi: ANEXA III
Cistită este o inflămăţie ă vezicii, de obicei infecţioăsăă . Existăă uenle evenimente său unele
situăţii, căre măă determinăă săă îâmi reţin irităreă, frustrăă rile şi insătisfăcţiă. Sunt ătăâ t de contrăriăt îân
ăşteptăă rile mele, îâncăâ t vezică meă se inflămeăzăă . Trăă iesc o presiune foărte puternicăă . Cistită ăpăre,
de obicei, ătunci căâ nd trăă iesc o situăţie de rupturăă , fie îân relăţie cu părtenerul meu, fie cu un
ăsociăt îân ăfăceri său cu un membru ăl fămiliei. Simt o disperăre măre şi îâmi este greu săă îâmi
exprim emoţiile. Existăă o luptăă ăfectivăă , căre măă făce săă trăă iesc stăă ri de răă ceălăă şi de ăsprime.
Tăă cereă ămplificăă sentimentul de neputinţăă , deoărece măă simt legăt, îânlăă nţuit, invădăt. IÎmi
îâmpiedic exprimăreă emoţiilor. Este posibil săă vreău săă joc un rol de conciliător îântre douăă
persoăne, de obicei, tătăă l meu şi mămă meă. Oăre este rolul meu săă făc ăcest lucru său este vorbă
măi degrăbăă , de o intruziune îân viăţă lor? Trăă iesc o situăţie căre măă ărde şi emoţiă
corespunzăă toăre ăcesteiă vreă săă se elibereze. Făptul de ă ăveă o cistită poăte fi un lucru benefic,
îântr-un ănumit sens, deoărece tulburăă relăţiile sexuăle, căre devin măi răre. Trăă iesc un conflict cu
părtenerul meu şi furiă meă se mănifestăă îântr-un mod subit şi excesiv. IÎmi este greu săă îâmi găă sesc
locul, spăţiul meu vităl, îân cuplu. Arde de nerăă bdăre făţăă de cinevă său îântr-o ănumităă situăţie.
Accept făptul căă este foărte importănt săă măă relăxez pentru ămăă eliberă, deoărece, dăcăă măă
reţin îâmi blochez energiă, din căuză fricilor. Nemulţumireă meă făţăă de evenimente, căre produce o
tensiune nervoăsăă , duce Iă inflămăreă vezicii. Accept săă trăă iesc momentul prezent Iă măximum şi
îâmi dău seămă căă , fiind deschis, pot săă gust din minunătele experienţe căre ăpăr. Acţionez şi merg
îânăinte.
1237. VIERMI, PARAZIŢI Vezi: PĂR— TEN, INTESTINE — COLON, TENIA, PICIOARE — MICOZĂ
1238. VITILIGO Vezi: PIELE
1239. VIOL Vezi şi: ACCIDENT, FRICĂ
Violul este o ăgresiune căre poăte provocă un dezgust făţăă de sexuălităte său o decepţie făţăă
de sine. Poăte fi legăt de o culpăbilităte puternicăă făţăă de sexuălităte, măi ăles lă nivel mentăl, “de
teămăă de ce s-ăr puteă îântăâ mplă!” Violul lă căre făcem referire ăici, este legăt de sexuălităte, ădicăă
de un răport sexuăl impus, făă răă consimţăă măâ ntul persoănei respective. Chiăr dăcăă nu ăm trăă it o
ăstfel de experienţăă pe plăn sexuăl, este posibil săă o fi trăă it îân ălte ăspecte. Dăcăă , de exemplu, mi s-ă
furăt cevă, este posibil săă trăă iesc un sentiment că şi cum ăş fi fost violăt. Violul psihic poăte fi lă fel
de grăv că şi violul fizic: trebuie săă îânvăă ţ săă nu măă măi lăs ăbuzăt Felul îân căre îâi lăs pe ceilălţi săă măă
trăteze, îân ceeă ce priveşte gusturile mele personăle, ideile mele, vălorile mele, poăte fi perceput că
un viol. Pot trăă i o situăţie de viol şi îân cădrul unui măriăj. Dăcăă ăm fost supus unui viol său unui
ăbuz sexuăl, ănălizez dăcăă ignorănţă meă îân ceeă ce priveşte sexuălităteă, chiăr dăcăă este
inconştientăă , eră ătăâ t de măre, îâncăâ t ăm “ătrăs” (peplăn energetic) ăceăstăă situăţie, că pentru ă măă
Păgină 379 din 416
eliberă de o fricăă său, pur şi simplu, pentru ă nu măi fi ăbuzăt. Este posibil săă fi ăvut pulsiuni
sexuăle foărte puternice, dăr îâmi interziceăm săă mi le ăsum. Am tendinţă de ă fi preă moăle, preă
influenţăbil: este măi simplu săă măă supun celorlălţi, decăâ t săă îâmi ăfirm propriile mele nevoi. Astfel
le voi căâ ştigă iubireă. Simt o ăngoăsăă lă ideeă de ă intră îân contăct cu emoţiile mele, căre măă
părălizeăzăă . Nu ăm îâncredere îân mine. Am impresiă căă nu pot trăă i decăâ t dăcăă ăm pe cinevă îân viăţă
meă şi uneori sunt gătă săă plăă tesc (îân toăte sensurile cuvăâ ntului) foărte scump pentru ă primi
ăfecţiune şi tăndreţe. Lă nivel conştient, nu ăm vrut ăceăstăă situăţie, dăr trebuie săă îânţeleg
funcţionăreă subconştientului, pentru ă-mi dă seămă căă , ăcestă poăte progrămă un eveniment,
pentru ă măă eliberă de frică pe căre o simt. Trebuie săă fiu ătent, săă nu măă consider vinovăt de ceeă
ce mi se îântăâ mplăă , ci săă îâncerc, măi degrăbăă , săă ăflu de ce mi s-ă îântăâ mplăt ăşă cevă, pentru ă măă
ăjută săă vindec rănă deschisăă îân mine. IÎn căzul îân căre cred (său mi s-ă spus) căă voi fi mărcăt
pentru tot restul vieţii mele de ăceăstăă situăţie, ăr fi foărte bine săă îâncep săă cred imediăt căă ESTE
FALS. Existăă mijloăce de ă te vindecă complet dupăă o ăsemeneă situăţie. Nu vă măi răă măâ ne decăâ t
ămintireă ăcelei situăţii, istoric vorbind, dăr nu vă măi există suferinţă, tristeţeă, furiă, supăă răreă
său ură, deoărece toăăte se vor vindecă, printr-o conştientizăre lă nivelul inimii şi prin îânţelegereă
ăsociătăă ăcesteiă.
Am îâncredere îân posibilităă ţile infinite pe căre viăţă mi le oferăă şi îânvăă ţ săă îâmi ocup locul
cuvenit, săă măă poziţionez. Astfel, voi deveni stăă păâ nul ăbsolut ăl evenimentelor din viăţă meă.
Pentru ă măă vindecă, trebuie săă ies din stăreă de victimăă , săă măă responsăbilizez şi săă ăccept
săă ridic văă lul de pe trecutul meu. IÎncepăâ nd de ăcum, nu măi fug şi măă privesc direct îân ochi.
Accept săă găă sesc îân interiorul meu sigurănţă şi forţă de ă măă recunoăşte, îân călităte de fiinţăă
umănăă , îândrumătăă şi protejătăă tot timpul. Lăs îân urmă meă ăceăstăă experienţăă trăă ităă , fiind
conştient căă persoănă căre ă fost implicătăă îân ăceă situăţie, vă căă ută şi eă, săă îâşi depăă şeăscăă
sentimentul de neputinţăă . Redevin stăă păâ n pe viăţă meă şi devin totăl ăutonom. Trebuie săă măă
respect pe mine îânsumi pentru că şi ceilălţi săă măă respecte lă răâ ndul lor. Doăr dăcăă voi
experimentă iubireă, îân fiecăre gest pe căre îâl făc, voi puteă experimentă fericireă, îân fiecăre
moment. Astfel, pot săă contribui lă îâmbunăă tăă ţiteă conştiinţei fămiliei mele: sentimentele de
inferiorităte, de neputinţăă , de victim, pe căre le pot trăă i unii membri ăi fămiliei mele, vor fi
diminuăte. Făptul de ă dezvăă lui secretul şi de ă rupe tăă cereă ăduce o eliberăre foărte măre.
1240. VOCE (Stinsă...) VezUAFONIE
1241. VOCE — RĂGUŞEALĂ
Atunci căâ nd timbrul meu vocăl devine surd, zgăâ riăt său hăâ rşăâ it, ăm voceă răă guşităă
(disfonie). Răă guşeălă simbolizeăzăă făptul căă sufăă r de epuizăre mentălăă şi fizicăă . Existăă cevă ce măă
îâmpiedicăă săă vorbesc, făă răă săă simt obstăcole, făă răă săă măă “ăgăă ţ” îân cevă. Trăă iesc un blocăj emoţionăl,
o emoţie puternicăă şi îâmi reţin ăgresivităteă. Deoărece găâ tul este legăt de centrul de energie ăl
ădevăă rului, ăl comunicăă rii şi ăl exprimăă rii de sine (chăkră găâ tului), măă simt blocăt de.un ădevăă r, pe
căre îâmi este greu săă îâl ăsimilez şi de convingerile mele personăle. Trăă iesc îân funcţie de structuri
foărte clăre şi uneori rigide. Percepţiă meă ăsupră muncii, de exemplu şi convingereă căă “trebuie
săă munceşti din greu pentru ă reuşi îân viăţăă ” determinăă un surmenăj, căre se mănifestăă , printre
ăltele, printr-o răă guşeălă. Iău călmănte său stimulenţi, precum căfeăuă, ălcoolul ţigăă rile etc. şi,
căâ nd efectul ăcestoră dispăre, răă guşeălă ăpăre din nou. Oboseălă pe căre o simt ămplificăă
neliniştile şi grijile pe căre nu voiăm săă le văă d. Este că şi cum voceă meă ezităă săă scoătăă sunete,
deoărece mi-e teămăă căă măă voi izbi de un zid; nu măi ştiu ce săă spun, deoărece măă simt puţin
“nebun” .
Accept făptul căă ăm nevoie de o păuzăă şi de timp de odihnăă pentru ă măă refăce. Fiind
odihnit, situăţiile şi evenimentele îâşi reveni lă proporţiile lor reăle; voi fi mult măi obiectiv şi măi
lucid pentru ă luă deciziile necesăre. Pot săă căâ t şi să îâmi eliberez ăstfel voceă şi exprimăreă de sine.
Păgină 380 din 416
1242. VORBIRE Vezi şi: AFONIE
Vorbele pe căre le rostesc îân prezent îâmi creeăzăă viitorul. Se spune căă găâ ndireă creeăzăă şi
verbul (vorbireă) mănifestăă . Astfel, ătunci căâ nd vorbesc, îâmi făc concretizez găâ ndurile pe plăn fizic,
că şi cum vorbireă ăr deveni măteriălăă . Dăcăă ăm o dificultăte legătăă de vorbire, de ă-mi ălege
cuvintele pentru ă exprimă ceeă ce trăă iesc, pot săă măă îântreb îân ce situăţie ăm fost obligăt săă nu
spun nimic, săă mint şi săă folosesc cuvinte căre nu respectău reălităteă meă. Dăcăă , de exemplu, sunt
o femeie, căre nu ă putut săă spunăă căă eră îânsăă rcinătăă , existăă un stres imens căre s-ă îânregistrăt, din
căuză făptului de ă “nu spune” , de ăscunde cevă. Dupăă ăcest moment, căâ nd ăpăr situăţii
ăsemăă năă toăre său imediăt ce măă simt îântr-o situăţie de stres, ăm o dificultăte de ă vorbi. Măă simt
inferior celorlălţi. Este greu săă măă exprim, deoărece îâmi este teămă căă nu voi fi lă îânăă lţime. Poăte
vreău săă joc un rol. Armoniă său dizărmoniă îân căre SUNT depind de călităteă vorbelor mele, de
ălegereă cuvintelor. Dăcăă ceeă ce spun este melodios, vorbesc din inimăă , dăcăă bucuriă, optimismul,
îâncurăjăă rile ies din gură meă, voi ătrăge soărele. Dăcăă îânsăă , vorbele mele sunt răă utăă cioăse,
negătive, pline de furie, distructive, ătrăg ăstfel nori negri, furtuni şi intemperii. Alegereă îâmi
ăpărţine.
1243. VULVĂ Vezi şi: BUZE
Vulvă reprezintăă ănsămblul orgănelor genităle externe ăle femeii. Aşă cum buzele sunt
considerăte poărtă gurii, lăbiile văginului reprezintăă buzele ăpărătului genităl. Un sentiment de
gol, de epuizăre, de slăă biciune poăte provocă o inflămăţie (vulvităă ) său ălte tulburăă ri ăle vulvei. Măă
simt vulnerăbilăă , neputincioăsăă , resping orice contăct fizic, sunt lipsităă de bucurie interioărăă . Măă
îânchid îân făţă plăă cerii. Angoăsă şi fricile determinăă inflămăţiă vulvei, de multe ori, îân momente îân
căre ăm fost nevoităă săă iău măi multe decizii. Am obosit săă iău decizii şi ăceăstăă ăfecţiune indicăă
neputinţă meă, impresiă meă căă sunt diminuătăă ,îân făţă evenimentelor. Am o dificultăte îân ă măă
exprimă lă nivelul inimiiV-in relăţiile intime cu părtenerul meu şi nu măi vreău săă fim ăpropiăţi:
răă nile din trecut sunt îâncăă prezente şi prefer săă ăm un ănumit control ăsupră corpului meu şi
ăsupră emoţiilor mele.
Acceptă săă măă simt vălorizătăă şi ăccept responsăbilităteă ălegerilor mele.

Păgină 381 din 416

Contents
PREFAŢA......................................................................................................................................................................... 1
INTRODUCERE............................................................................................................................................................. 2
1. A SCUIPA SAÎ NGE........................................................................................................................................ 7
2. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL.......................................................................................................7
3. ACIDITATE GASTRICAĂ .............................................................................................................................. 7
4. ACIDOZAĂ ....................................................................................................................................................... 7
5. ACNEE............................................................................................................................................................ 7
6. ACRODERMATITA......................................................................................................................................7
7. ACROMEGALIE........................................................................................................................................... 7
8. ACROKERATOZA........................................................................................................................................ 7
9. ACUFENA ..................................................................................................................................................... 7
10. ACUMULARE LICHID SINOVIAL .........................................................................................................7
11. AFAZIA ......................................................................................................................................................... 7
12. AFONIA SAU STINGEREA VOCII...........................................................................................................8
13. AFTAĂ ............................................................................................................................................................. 8
14. AHILE ........................................................................................................................................................... 8
15. ALCOOLISM ................................................................................................................................................. 8
16. ALEXIE CONGENITALAĂ ........................................................................................................................ 10
17. ALERGIE..................................................................................................................................................... 10
18. ALERGIE LA ANIMALE.......................................................................................................................... 12
19. ALERGIE LA ANTIBIOTICE.................................................................................................................. 12
20. ALERGIE LA ARAHIDE (unt său ulei)...............................................................................................13
21. ALERGIE LA CAI....................................................................................................................................... 13
22. ALERGIE LA CAÎ INI.................................................................................................................................. 13
23. ALERGIE LA CAĂ PŞUNI............................................................................................................................13
24. ALERGIE — FEBRA FAÎ NULUI (ălergiă lă polen)...........................................................................14
25. ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE...................................................................15
26. ALERGIE LA IÎNŢEPAĂ TURI DE VIESPE SAU DE ALBINAĂ .............................................................15
27. ALERGIE LA PENE...................................................................................................................................15
28. ALERGIE LA PEŞTI SAU FRUCTE DE MARE...................................................................................15
29. ALERGIE LA PISICI..................................................................................................................................16
30. ALERGIE LA POLEN................................................................................................................................16
31. ALERGIE LA PRAF................................................................................................................................... 16
32. ALERGIA LA SOARE................................................................................................................................ 16
33. ALOPECIE................................................................................................................................................... 17
34. ALUNIŢAĂ ..................................................................................................................................................... 17
35. ALZHEIMER ............................................................................................................................................. 17
36. AMENOREE (ăbsenţă menstruăţiei).................................................................................................18
37. AMFETAMINA........................................................................................................................................... 18
38. AMIGDALE — AMIGDALITAĂ ................................................................................................................18
39. AMIOTROFIE............................................................................................................................................. 18
Păgină 382 din 416
40. AMNEZIE.................................................................................................................................................... 18
41. AMORŢEALAĂ ............................................................................................................................................. 19
42. AMPUTARE................................................................................................................................................ 19
43. ANCHILOZA............................................................................................................................................... 20
44. ANDROPAUZAĂ .......................................................................................................................................... 20
45. ANEMIE...................................................................................................................................................... 21
46. ANEVRISM (ărteriăl).............................................................................................................................. 21
47. ANGINA .................................................................................................................................................... 21
48. ANGINA PECTORALAĂ .............................................................................................................................22
49. ANGIOM...................................................................................................................................................... 23
50. ANGIOM PLAN ......................................................................................................................................... 23
51. ANGOASAĂ ................................................................................................................................................... 23
52. ANOREXIE MENTALAĂ ............................................................................................................................ 24
53. ANTRAX...................................................................................................................................................... 26
54. ANURIE....................................................................................................................................................... 26
55. ANUS............................................................................................................................................................ 26
56. ANUS —ABCES ANAL............................................................................................................................ 27
57. ANUS — MAÎ NCAĂ RIMI ANALE.............................................................................................................27
58. ANUS — DURERI ANALE......................................................................................................................27
59. ANUS — FISURI ANALE........................................................................................................................ 27
60. ANUS — FISTULE ANALE.....................................................................................................................28
61. ANXIETATE................................................................................................................................................ 28
62. APATIE........................................................................................................................................................ 28
63. APENDICITAĂ .............................................................................................................................................. 29
64. APETIT ...................................................................................................................................................... 29
65. APETIT (lipsă poftei de măâ ncăre).....................................................................................................30
66. APNEE IÎN SOMN...................................................................................................................................... 30
67. APOPLEXIE................................................................................................................................................ 30
68. ARITMIE CARDIACAĂ ...............................................................................................................................30
69. ARSURI........................................................................................................................................................ 30
70. ARSURI LA STOMAC............................................................................................................................... 31
71. ARTERE Vezi: SAÎ NGE—ARTERE........................................................................................................31
72. ARTERIOSCLEROZAĂ ............................................................................................................................... 31
73. ARTICULAŢII .......................................................................................................................................... 32
74. ARTICULAŢII — ENTORSAĂ ..................................................................................................................33
75. ARTICULAŢII TEMPORO-MANDIBULARE......................................................................................33
76. ARTRITAĂ ................................................................................................................................................... 33
77. ARTRITAĂ — ARTROZAĂ ...........................................................................................................................35
78. ARTRITA DEGETELOR...........................................................................................................................35
79. ARTRITAĂ GUTOASAĂ ................................................................................................................................ 35
80. ARTRITAĂ — POLIARTRITA REUMATOIDAĂ ......................................................................................35
81. ARTROZA.................................................................................................................................................... 36
82. ASFIXIE....................................................................................................................................................... 36
83. ASTENIE NERVOASAĂ .............................................................................................................................. 36
84. ASTIGMATISM.......................................................................................................................................... 37
Păgină 383 din 416
85. ASTM........................................................................................................................................................... 37
86. ASTMUL BEBELUŞULUI........................................................................................................................38
87. ATAC CARDIAC......................................................................................................................................... 38
88. ATAXIA LUI FRIEDREICH......................................................................................................................38
89. ATROFIE..................................................................................................................................................... 39
90. AUTISM....................................................................................................................................................... 39
91. AUTOLIZA.................................................................................................................................................. 40
92. AUTOMUTILARE..................................................................................................................................... 40
93. AUZ ............................................................................................................................................................ 40
94. AVORT SPONTAN.....................................................................................................................................40
95. AXILA........................................................................................................................................................... 40
96. BACTERIE MAÎ NCAĂ TOARE DE CARNE (infecţie cu...)..................................................................42
97. BALONARE................................................................................................................................................ 42
98. BASEDOW.................................................................................................................................................. 43
99. BAZIN.......................................................................................................................................................... 43
100. BAĂ ŞICAĂ ........................................................................................................................................................ 43
101. BAĂ ŞICAĂ ........................................................................................................................................................ 43
102. BAĂ TAĂ TURI LA PICIOARE....................................................................................................................... 43
103. BAĂ TAĂ TURI................................................................................................................................................... 43
104. BAĂ UTORI DE LAPTE (sindromul...)...................................................................................................43
105. BAÎ LBAÎ IALAĂ ............................................................................................................................................... 44
106. BAÎ ZAÎ IT IN URECHI................................................................................................................................. 45
107. BEŢIE........................................................................................................................................................... 45
108. BILIARI (călculi...).................................................................................................................................... 45
109. BOALA BAISER......................................................................................................................................... 45
110. BOALA CAĂ RNII TOCATE, SINDROMUL BARBEQUE.....................................................................45
111. BOALA BECHTEREWS........................................................................................................................... 45
112. BOALA HANSEN....................................................................................................................................... 45
113. BOALA IMUNITARAĂ ................................................................................................................................ 45
114. BOALA LA COPIL..................................................................................................................................... 45
115. BOALA LUI ADDISON............................................................................................................................. 45
116. BOALA lui DUPITREN ...........................................................................................................................46
117. BOALA lui FRIEDEICH........................................................................................................................... 46
118. BOALA LUI HODGKIN............................................................................................................................ 46
119. BOALA LUI MENIERE.............................................................................................................................46
120. BOALA LUI PARKINSON........................................................................................................................46
121. BOALA LUI RAYNAUD............................................................................................................................46
122. BOALAĂ ......................................................................................................................................................... 46
123. BOALAĂ CRONICAĂ ..................................................................................................................................... 46
124. BOALAĂ IMAGINARAĂ ...............................................................................................................................46
125. BOALAĂ INCURABILAĂ .............................................................................................................................. 46
126. BOALAĂ INFANTILAĂ ................................................................................................................................. 46
127. BOALAĂ KARMICAĂ .................................................................................................................................... 46
128. BOALA MENTALA....................................................................................................................................46
129. BOALAĂ PSIHOSOMATICAĂ ......................................................................................................................46
Păgină 384 din 416
130. BOALA SOMNULUI..................................................................................................................................47
131. BOALAĂ TRANSMISAĂ SEXUAL...............................................................................................................47
132. BOALA VACII NEBUNE...........................................................................................................................47
133. BOALAĂ VENERICAĂ ................................................................................................................................... 47
134. BOLI AUTOIMUNE.................................................................................................................................. 47
135. BOLI EREDITARE.................................................................................................................................... 47
136. BOLILE COPILAĂ RIEI ............................................................................................................................ 47
137. BOLILE COPILAĂ RIEI-RUBEOLAĂ ..........................................................................................................47
138. BOLILE COPILAĂ RIEI-RUJEOLAĂ ...........................................................................................................47
139. BOLILE COPILAĂ RIEI-SCARLATINA....................................................................................................48
140. BOLILE COPILAĂ RIEI-TUSEA MAĂ GAĂ REASCAĂ ...................................................................................48
141. BOLILE COPILAĂ RIEI-VARICELA.........................................................................................................48
142. BOUILLAUD (boălă lui...).......................................................................................................................48
143. BRADICARDIE.......................................................................................................................................... 48
144. BRAŢE......................................................................................................................................................... 48
145. BRAŢE (ăfecţiuni Iă...)............................................................................................................................ 49
146. BRIGHT (boălă lui...) .............................................................................................................................. 50
147. BRONHII Vezi şi: PLAĂ MAÎ NI................................................................................................................50
148. BRONHII — BRONŞITAĂ ......................................................................................................................... 51
149. BRONHOPNEUMONIE...........................................................................................................................51
150. BRUXISM Vezi: DINŢI (SCRAÎ ŞNIT DIN DINŢI...)...........................................................................52
151. BTS (BOLI TRANSMISIBILE SEXUAL)..............................................................................................52
152. BUCAL (herpes...).................................................................................................................................... 52
153. BUERGER (boălă lui...)...........................................................................................................................52
154. BUFEURI DE CAĂ LDURAĂ ........................................................................................................................52
155. BURNETT (sindromul lui...).................................................................................................................52
156. BURNOUT SAU EPUIZARE................................................................................................................... 52
157. BURSITA..................................................................................................................................................... 53
158. BURTAĂ SAU ABDOMEN......................................................................................................................... 53
159. BULIMIA..................................................................................................................................................... 53
160. BURTAĂ (durere de...)...............................................................................................................................54
161. BUZE............................................................................................................................................................ 54
162. BUZE USCATE, CRAĂ PATE...................................................................................................................... 55
163. CAECUM..................................................................................................................................................... 56
164. CALCANEU................................................................................................................................................. 56
165. CALCULI ................................................................................................................................................... 56
166. CALCULI BILIARI SAU LITIAZAĂ BILIARAĂ ........................................................................................56
167. CALCULI RENALI SAU LITIAZAĂ RENALAĂ ........................................................................................57
168. CALOZITATE.............................................................................................................................................. 57
169. CALVŢIE...................................................................................................................................................... 57
170. CANAL CARPIAN (sindromul...) .........................................................................................................57
171. CANCER ................................................................................................................................................... 57
172. CANCER AL ALUNIŢEI........................................................................................................................... 59
173. CANCER AL BRONHIILOR.................................................................................................................... 59
174. CANCERAL COLONULUI....................................................................................................................... 59
Păgină 385 din 416
175. CANCER LA ESOFAG............................................................................................................................... 60
176. CANCER LA FARINGE.............................................................................................................................60
177. CANCER LA FICAT...................................................................................................................................60
178. CANCER AL GANGLIONILOR (ăl sistemului limfătic).................................................................60
179. CANCER LA GAÎ T....................................................................................................................................... 60
180. CANCER AL GURII................................................................................................................................... 60
181. CANCER AL INTESTINULUI ..............................................................................................................61
182. CANCER LA INTESTINUL SUBŢIRE..................................................................................................61
183. CANCER LA LARINGE............................................................................................................................ 61
184. CANCER LA LIMBA................................................................................................................................. 61
185. CANCER LA MANDIBULAĂ .....................................................................................................................62
186. CANCER LA OASE.................................................................................................................................... 62
187. CANCER LA OVARE.................................................................................................................................62
188. CANCER LA PANCREAS.........................................................................................................................62
189. CANCER AL PIELII.................................................................................................................................. 62
190. CANCER LA PIEPT...................................................................................................................................62
191. CANCER LA PLAĂ MAÎ NI........................................................................................................................... 62
192. CANCER LA PROSTATAĂ ..........................................................................................................................62
193. CANCER LA RECT....................................................................................................................................62
194. CANCER LA SAÎ NGE................................................................................................................................. 62
195. CANCER LA SAÎ N V................................................................................................................................... 62
196. CANCER LA STOMAC..............................................................................................................................64
197. CANCER LA TESTICULE........................................................................................................................ 64
198. CANCER LA UTER (col şi corp)...........................................................................................................64
199. CANDIDA.................................................................................................................................................... 65
200. CANDIDOZAĂ .............................................................................................................................................. 66
201. CANDIDOZAĂ BUCALAĂ ............................................................................................................................ 66
202. CANGRENAĂ ................................................................................................................................................ 66
203. CAP ............................................................................................................................................................ 66
204. CAP ............................................................................................................................................................ 66
205. CAP —MIGRENE......................................................................................................................................67
206. CARDIACAĂ (crizăă ...).................................................................................................................................68
207. CARIE DENTARAĂ ..................................................................................................................................... 68
208. CAROTIDAĂ .................................................................................................................................................. 68
209. CATARACTAĂ ............................................................................................................................................... 68
210. CAĂ DERE DE PRESIUNE......................................................................................................................... 68
211. CAĂ I BILIARE.............................................................................................................................................. 68
212. CAĂ LCAÎ I........................................................................................................................................................ 68
213. CAĂ LDURAĂ (ăcces de CAĂ LDURAĂ ...)......................................................................................................68
214. CAĂ LDURI (ă ăveă...)................................................................................................................................. 69
215. CAĂ SCAT....................................................................................................................................................... 69
216. CEAFAĂ (rigidăă )......................................................................................................................................... 69
217. CEARCAĂ NE (lă ochi...).............................................................................................................................70
218. CECITATE................................................................................................................................................... 70
219. CEFALEE..................................................................................................................................................... 70
Păgină 386 din 416
220. CELULITA................................................................................................................................................... 70
221. CHARCOT (boălă lui...) SAU SCLEROZA LATERALAĂ AMIOTROFICAĂ ......................................70
222. CHEAG DE SAÎ NGE................................................................................................................................... 71
223. CHERATITAĂ ................................................................................................................................................ 71
224. CHIST........................................................................................................................................................... 71
225. CHLAMYDIA (infecţie cu ...)................................................................................................................. 72
226. CICATRICE................................................................................................................................................. 72
227. CICLU MENSTRUAL .............................................................................................................................. 72
228. CIFOZAĂ ........................................................................................................................................................ 72
229. CINEPATIE................................................................................................................................................. 72
230. CINETOZAĂ .................................................................................................................................................. 72
231. CIRCULAŢIE SANGUINAĂ ........................................................................................................................72
232. CIROZAĂ (ă ficătuluij............................................................................................................................... 72
233. CISTITA....................................................................................................................................................... 72
234. CISTOCEL................................................................................................................................................... 72
235. CIUPERCI.................................................................................................................................................... 72
236. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de...).....................................................................................72
237. CLAUDICAŢIE (mers şchiopăă tăt).......................................................................................................72
238. CLAUSTROFOBIE.....................................................................................................................................72
239. CLAVICULAĂ (durere de..., frăcturăă ă...)..............................................................................................73
240. CLEPTOMANIE......................................................................................................................................... 73
241. COAGULARE DEFICITARAĂ ....................................................................................................................73
242. COAPSE .................................................................................................................................................... 73
243. COAPSE (durere de...).............................................................................................................................74
244. COASTE....................................................................................................................................................... 74
245. COATE ....................................................................................................................................................... 75
246. COATE —EPICONDILITAĂ ...................................................................................................................... 75
247. COCAINAĂ (consum de...)........................................................................................................................76
248. COCIS........................................................................................................................................................... 76
249. COCOŞAT.................................................................................................................................................... 76
250. COL UTERIN (căncer de...)....................................................................................................................76
251. COLESTEROL............................................................................................................................................ 76
252. COLICA NEFRETICAĂ ............................................................................................................................... 76
253. COLICI Vezi:INTESTINE—COLICI......................................................................................................76
254. COLITAĂ (mucozităteă colonului)........................................................................................................76
255. COLITAĂ HEMORAGICAĂ ...........................................................................................................................76
256. COLOANA VERTEBRALAĂ ...................................................................................................................... 76
257. COLOANAĂ VERTEBRALAĂ (deviăţie ă...)............................................................................................77
258. COLOANA VERTEBRALAĂ (deviăţie ă...) — COCOŞAT..................................................................77
259. COLOANAĂ VERTEBRALAĂ (deviăţie ă...) — CIFOZA......................................................................77
260. COLOANAĂ VERTEBRALAĂ —DISC DEPLASAT................................................................................77
261. COLOANAĂ VERTEBRALAĂ (deviăţie ă...) — LORDOZA.................................................................77
262. COLOANAĂ VERTEBRALAĂ (deviăţie ă...) —SCOLIOZAĂ ..................................................................78
263. COLON (căncer de...)...............................................................................................................................78
264. COMAĂ ........................................................................................................................................................... 78
Păgină 387 din 416
265. COMEVQANE............................................................................................................................................. 79
266. COMOŢIE (ă retinei)...............................................................................................................................79
267. COMOŢIE CEREBRALAĂ ..........................................................................................................................79
268. COMPULSIE NERVOASAĂ ........................................................................................................................79
269. CONDUCTE LACRIMALE.......................................................................................................................79
270. CONGENITAL............................................................................................................................................ 79
271. CONGESTIE (lă creier / ficăt / năs / plăă măâ ni)..............................................................................79
272. CONJUNCTIVITAĂ ...................................................................................................................................... 80
273. CONSTIPAŢIE............................................................................................................................................ 80
274. CONTUZII................................................................................................................................................... 80
275. COPIL CIANOTIC (ALBASTRU)...........................................................................................................80
276. COPIL HIPERACTIV................................................................................................................................ 81
277. COPIL MORT LA NAŞTERE...................................................................................................................81
278. CORIZA........................................................................................................................................................ 81
279. CORONAR................................................................................................................................................... 81
280. CORP............................................................................................................................................................ 81
281. CORZI VOCALE......................................................................................................................................... 81
282. COŞURI........................................................................................................................................................ 81
283. CRAMPA SCRIITORULUI.......................................................................................................................81
284. CRAMPE...................................................................................................................................................... 81
285. CRAMPE ABDOMINALE........................................................................................................................ 82
286. CRAMPE MUSCULARE...........................................................................................................................82
287. CRANIU....................................................................................................................................................... 82
288. CRAĂ PAĂ TURI................................................................................................................................................ 82
289. CREIER........................................................................................................................................................ 82
290. CREIER (ăbces lă...)................................................................................................................................. 83
291. CREIER — ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.V.C.)...............................................................83
292. CREIER — APOPLEXIE..........................................................................................................................83
293. CREIER (comoţie) SAU COMOŢIE CEREBRALAĂ ............................................................................84
294. CREIER — (congestie ă creierului...).................................................................................................84
295. CREIER — CREUTZFELD-JAKOB (boălă...) SAU BOALA VACII NEBUNE..............................84
296. CREIER (durere lă...)............................................................................................................................... 85
297. CREIER — ECHILIBRU (pierdereă echilibrului) SAU AMEŢEALAĂ .........................................85
298. CREIER-ENCEFALITAĂ .............................................................................................................................86
299. CREIER—EPILEPSIE.............................................................................................................................. 86
300. CREIER — HEMIPLEGIE....................................................................................................................... 88
301. CREIER —HIDROCEFALIE...................................................................................................................88
302. CREIER— HUNTINGTON (boălă lui...) său (COREEA ă lui...)....................................................88
303. CREIER — MENINGITAĂ .........................................................................................................................88
304. CREIER —PARALIZIE CEREBRALAĂ ..................................................................................................89
305. CREIER — PARKINSON” (boălă lui...)...............................................................................................90
306. CREIER —SINCOPAĂ ................................................................................................................................ 91
307. CREIER — SINDROMUL ADAMS-STOKES......................................................................................91
308. CREIER — STARE VEGETATIVAĂ CRONICAĂ .....................................................................................91
309. CREIER —TICURI.................................................................................................................................... 91
Păgină 388 din 416
310. CREIER (tumorăă lă...)............................................................................................................................. 92
311. CREVASA CUTANATAĂ ............................................................................................................................. 93
312. CRIZAĂ CARDIACAĂ .................................................................................................................................... 93
313. CRIZAĂ DE FICAT....................................................................................................................................... 93
314. CROHN (boălă lui...)................................................................................................................................ 93
315. CRONICAĂ (boălăă cronicăă ...)...................................................................................................................93
316. CRUP............................................................................................................................................................ 93
317. CRUSTAĂ ....................................................................................................................................................... 93
318. CUADRIPLEGIE........................................................................................................................................ 93
319. CULPABILITATE....................................................................................................................................... 93
320. CUPEROZAĂ ................................................................................................................................................. 93
321. CURBATURA.............................................................................................................................................. 93
322. CUSHING (sindromul lui...)...................................................................................................................94
323. CUTICULE ................................................................................................................................................. 94
324. DALTONIAN Vezi: OCHI— DALTONISM (non-percepţiă culorilor)........................................95
325. DECALCIFIERE Vezi şi: OASE—OSTEOPOROZA...........................................................................95
326. DEFICIENŢAĂ DE AUZ Vezi: URECHI-SURDITATE..........................................................................95
327. DEGETE...................................................................................................................................................... 95
328. DEGETE —DEGETUL MARE................................................................................................................96
329. DEGETE —DEGETUL ARAĂ TAĂ TOR......................................................................................................96
330. DEGETE—DEGETUL MIJLOCIU..........................................................................................................97
331. DEGETE—DEGETUL INELARUL........................................................................................................98
332. DEGETE —DEGETUL MIC....................................................................................................................98
333. DEGETE - ARTRITA LA DEGETE Vezi şi: ARTRITAĂ .......................................................................99
334. DEGETE —CUTICULE............................................................................................................................99
335. DEGETE DE LA PICIOARE.................................................................................................................... 99
336. DEMENŢA Vezi: ALZEIMER (boălă lui...), SENILITATE.............................................................100
337. DEMINERALIZARE GENERALAĂ Vezi şi: OS—DECALCIFIERE...............................................100
338. DEPENDENŢAĂ Vezi: ALCOOLISM, FUMAT, DROGURI...............................................................100
339. DEPIGMENTARE Vezi: PIELE—IEUCODERMIE.........................................................................101
340. DEPOZITE DE CALCIU.........................................................................................................................101
341. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE.......................................................................................................101
342. DERMATITAĂ Vezi: PIELE— DERMATITAĂ ......................................................................................103
343. DERMATITAĂ SEBOREICAĂ Vezi: PIELE—ECZEMAĂ ......................................................................103
344. DESHIDRATAREA CORPULUI...........................................................................................................103
345. DESPRINDEREA DINŢILOR Vezi: DINŢI (durere de...)............................................................103
346. DIABET Vezi: SAÎ NGE—DIABET.......................................................................................................103
347. DIAFRAGMAĂ ........................................................................................................................................... 103
348. DIAREE Vezi: INTESTINE—DIAREE..............................................................................................104
349. DIAREEA CAĂ LAĂ TORULUI Vezi:INTESTINE—DIAREE..............................................................104
350. DIFTERIE Vezişi: GAÎ T,LARINGE.......................................................................................................104
351. DIGESTIE (durere de...) Vezi:INDIGESTIE....................................................................................104
352. DINŢI......................................................................................................................................................... 104
353. DINTE (ăbces lă răă dăă cină dintelui...)..............................................................................................105
354. DINŢI (cărie dentărăă ).......................................................................................................................... 106
Păgină 389 din 416
355. DINŢI (durere de...).............................................................................................................................. 106
356. DINŢI —PROTEZAĂ , IMPLANT DENTAR........................................................................................107
357. DINŢI (scrăâ şnireă dinţilor...) — BRUXISM Vezi şi: AUTORITARISM, MAXILARE (durere
de...) 108
358. DINŢI - MAĂ SEA DE MINTE INCLUSAĂ Vezi şi: DINŢI— SIMBOLISMUL...............................111
359. DISC DEPLASAT Vezi: HERNIEDISCAIAĂ ........................................................................................111
360. DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE (DURERE DE ... LOMBAGO, HERNIE DE DISC....111
361. DISCARTROZAĂ Vezi: DISC INTERVERTEBRAL............................................................................112
362. DISLEXIE.................................................................................................................................................. 112
363. DISLOCARE Vezi: OASE—DISLOCARE...........................................................................................112
364. DISMENOREE Vezi: MENSTRUAŢIE...............................................................................................112
365. DISTROFIE MUSCULARAĂ Vezi: MUŞCHI—DISTROFIE MUSCULARAĂ .................................112
366. DIVERTICULITA Vezi: INTESTINE—DIVERTICULITAĂ ..............................................................112
367. DIZENTERIE Vezi: INTESTINE/DIAREE/DIZENTERIE...........................................................112
368. DREPTATE (eu ăm...)........................................................................................................................... 112
369. DROGURI Vezi şi: DEPENDENŢAĂ .....................................................................................................113
370. DUODEN Vezi şi: INTESTINE (DURERE DE...).............................................................................113
371. DUPUYTREN Vezi: MAÎ INI— BOALA DUPUYTREN...................................................................114
372. DURERE................................................................................................................................................... 114
373. DURERE CARDIACAĂ Vezi: INIMAĂ —PROBLEME CARDIACE.................................................114
E 115
374. ECHILIBRU (pierdereă...) SAU AMEŢEALAĂ Vezi: CREIER— ECHILIBRU (PIERDEREA
ECHILIBRULUI)..................................................................................................................................... 115
375. ECHIMOZAĂ Vezi: PIELE—VAÎ NAĂ TAĂ I.................................................................................................115
376. ECLAMPS1E Vezi: SARCINAĂ — ECLAMPSIE.................................................................................115
377. ECTROPION Vezi: PLEOAPE /fGENERAL...).................................................................................115
378. ECZEMAĂ Vezi:PIELE—ECZEMAĂ .......................................................................................................115
379. EDEM........................................................................................................................................................ 115
380. EGOCENTRISM...................................................................................................................................... 116
381. EJACULARE PRECOCE.........................................................................................................................116
382. EMBOLIE Vezi:SAÎ NGE—CIRCULAŢIA SANGUINAĂ /COAGULARE.........................................116
383. EMBOLIE ARTERIALAĂ Vezi: SAÎ NGE—ARTERE..........................................................................116
384. EMBOLIE CEREBRALAĂ Vezi: CREIER, DURERE DE...................................................................116
385. EMBOLIE PULMONARAĂ Vezi: PLAĂ MAÎ NI (DURERE DE...).......................................................116
386. EMISFERA DREAPTAĂ ŞI STAÎ NGAĂ Vezi: CREIER..........................................................................116
387. EMOTIVITATE........................................................................................................................................ 116
388. EMPIEM Vezi: ABCES...........................................................................................................................117
389. ENCEFALITAĂ Vezi: CREIER—ENCEFALITAĂ ..................................................................................117
390. ENCEFALOMIELITA FIBROMIALGICA Vezi: OBOSEALAĂ CRONICAĂ (sindrom de...)........117
391. ENDOMETRIOZA-................................................................................................................................. 117
392. ENTERITA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITAĂ .................................................................118
393. ENTORSAĂ Vezi: ARTICULAŢII—ENTORSAĂ ...................................................................................118
394. ENUREZIE Vezi: INCONTINENŢAĂ ....................................................................................................118
395. EPICONDILITAĂ Vezi: COATE—EPICONDIUTAĂ .............................................................................118
396. EPIDEMIE................................................................................................................................................ 118
Păgină 390 din 416
397. EPIFIZAĂ Vezi: GLANDA PINEALAĂ ....................................................................................................118
398. EPIGLOTA Vezişi: GAÎ T—LARINGE, ESOFAG.................................................................................118
399. EPILEPSIE Vezi: CREIER—EPILEPSIE...........................................................................................118
400. EPISTAXIS Vezi: NAS (SAÎ NGERARE NAZALAĂ ...)..........................................................................118
401. EPUIZARE Vezi: BURNOUT............................................................................................................... 118
402. ERECŢIE — DISFUNCŢII ERECTILE Vezi: IMPOTENŢAĂ ..........................................................118
403. ERITEM SOLAR Vezi:INSOLAŢIE.....................................................................................................118
404. ERUCTAŢIE Vezi şi: STOMAC (îân generăl,..)..................................................................................118
405. ERUPŢIE (de coşuri) Vezi: PIELE—ERUPŢIE (de coşuri).......................................................119
406. ESOFAG..................................................................................................................................................... 119
407. EUTANASIE Vezi: MOARTE................................................................................................................119
408. EWING (sărcomul lui...) Vezi: OASE (CANCERDE..)—SARCOMUL LUI EWING................120
409. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT (EXCES DE,..)...........................................................................120
410. EXCES DE GREUTATE Vezi: GREUTATE.........................................................................................120
411. EXCRESCENŢAĂ Vezi: POLIPI..............................................................................................................120
412. EXHIBIŢIONISM.................................................................................................................................... 120
413. EXOFTALMIE Vezi: OCHI (DURERE DE...).....................................................................................120
414. EXTENUARE Vezi şi: OBOSEALAĂ , SAÎ NGE — HIPOGLICEMIE, TENSIUNE ARTERIALAĂ —
HIPOTENSIUNE (PREA SCAĂ ZUTAĂ ).................................................................................................120
415. EXTINCŢIA VOCII Vezi: AFONIE......................................................................................................120
F 120
416. FALLOPE (trompele Iui...) Vezi: SALPINGITAĂ ..............................................................................121
417. FANTA PALATINAĂ — GURAĂ DE LUP- CONGENITALAĂ ................................................................121
418. FANTAĂ VULVARA Vezi: VULVAĂ '........................................................................................................121
419. FARINGITAĂ Vezi: GAÎ T—FARINGITAĂ ................................................................................................121
420. FASCIITAĂ NECROZANTAĂ Vezi: BACTERIE CARE MAĂ NAÎ NCAĂ DIN CARNE..........................121
421. FAŢAĂ Vezi şi: PIELE/ACNEE/COŞURI/PUNCTE NEGRE..........................................................121
422. FAŢAĂ LAĂ SATAĂ , MOALE.........................................................................................................................121
423. FEBLITAĂ Vezi:SAÎ NGE—FEBIIÎTAĂ ......................................................................................................122
424. FEBRAĂ Vezi şi: căă ldurăă (senzăţie de...).........................................................................................122
425. FEBRAĂ (herpes febril...) Vezi şi: HERPES/ / (ORAL)/) LABIAL)...........................................122
426. FEBRA FAÎ NULUI Vezi: ALERGIE—FEBRA FAÎ NULUI................................................................122
427. FEMININE (ăfecţiuni...).......................................................................................................................123
428. FEMUR Vezi: PICIOR—PARTEA SUPERIOARAĂ ...........................................................................123
429. FERMENTAŢIE Vezi: STOMAC (dureri de..,)................................................................................123
430. FESE 123
431. FIBRILAŢIE VENTRICULARAĂ Vezi: INIMAĂ —ARITMIE CARDIACAĂ ......................................124
432. FIBROM UTERIN ş iCHIST FEMININ Vezi: CHIST......................................................................124
433. FIBROMATOZA Vezi: MUŞCHI—FIBROMATOZAĂ .......................................................................124
434. FIBROMIALGIE Vezi şi: OBOSEALAĂ CRONICAĂ (sindrom de...)...............................................124
435. FIBROZAĂ CHISTICAĂ Vezi: MUCOVISCIDOZAĂ ................................................................................125
436. FIBROZAĂ Vezi: SCLEROZAĂ ..................................................................................................................125
437. FICAT (ăbces lă...).................................................................................................................................. 125
438. FICAT — CIROZAĂ (ă ficătului)...........................................................................................................125
439. FICAT (congestie lă...) Vezi: congestie............................................................................................126
Păgină 391 din 416
440. FICAT (crizăă de...) Vezi şi: INDIGESTIE..........................................................................................126
441. FICAT (durere de...) Vezi şi: călculi biliări, icter..........................................................................126
442. FICAT — HEPATITAĂ Vezi şi: ALCOOLISM, INFECŢIE, INFLAMAŢIE, ICTER......................127
443. FICAT (pietre lă...) Vezi: CALCULI BILIARI...................................................................................128
444. FISTULAĂ ................................................................................................................................................... 128
445. FISTULE ANALE Vezi: ANUS—FISTULE ANALE........................................................................128
446. FISURI ANALE Vezi: ANUS—FISURIANALE................................................................................128
447. VLATVLENŢAĂ Vezi: GAZE...................................................................................................................128
448. FOBIE Vezi şi: ANGOASAĂ CLAUSTROFOBIE, FURIE..................................................................128
449. FOLICULITAĂ Vezi: PAĂ R (boli de...)....................................................................................................129
450. FRACTURAĂ Vezi şi: OASE—FRACTURAĂ (OSOASAĂ )...................................................................129
451. FRICAĂ Vezi şi: RINICHI (PROBLEME RENALE)...........................................................................129
452. FRIG-HIPOTERMIE...............................................................................................................................130
453. FRIG, FRISON......................................................................................................................................... 130
454. FRIGIDITATE Vezi şi: FEMININE (AFECŢIUNI...)........................................................................130
455. FRIGURI DE BALTAĂ Vezi: MALARIA................................................................................................131
456. FRILOZITATE.......................................................................................................................................... 131
457. FRUNTE.................................................................................................................................................... 131
458. FUMAT Vezi: BUERGER (boălă lui.,.), CANCER LA LIMBAĂ DEPENDENŢAĂ PLAĂ MAÎ NI....131
459. FURIE Vezi: ANEXA M, DURERE, FICAT, INFECŢII.....................................................................132
460. FURNICAĂ TURI........................................................................................................................................ 133
461. FURUNCULI Vezi: PIELE — FURUNCULI......................................................................................133
462. FURUNCULI VAGINALI Vezi: PIELE—FURUNCULI VAGINALI...............................................133
G 134
463. GAMBE Vezi: PICIOARE-GAMBE-PARTEA INFERIOARAĂ .........................................................134
464. GANGLION (limfătic) Vezi şi: ADENITAĂ , ADENOPATIE, CANCER AL GANGLIONILOR (...ăl
sistemului limfătic), LIMFAĂ ...............................................................................................................134
465. GASTRITAĂ Vezi: STOMAC— GASTRITAĂ .........................................................................................135
466. GASTUO-ENTERIÎTA Vezi: INTESTINE— GASTRO-ENTERITAĂ ..............................................135
467. GAÎ T (îân generăl, părteă exterioărăă )................................................................................................135
468. GAÎ T — TORTICOLIS Vezi şi: COLOANAĂ VERTEBRALAĂ —PARTEA DE SUS A SPATELUI,
CEAFAĂ (îânţepenit)................................................................................................................................135
469. GAÎ T (îân interior) Vezi şi: GLANDA TIROIDAĂ ..............................................................................136
470. GAÎ T (durere de ...) Vezi şi: AMIGDALE INFLAMAŢIA MUCOASELOR..................................136
471. GAÎ T — FARINGE Vezi şi: POLIPI......................................................................................................137
472. GAÎ T — FARINGITAĂ Vezi şi: ANGINAĂ , ANEXA III, RAĂ CEALAĂ ....................................................137
473. GAÎ T — LARINGE Vezi şi: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAĂ GUŞEALAĂ ............................137
474. GAÎ T — LARINGITAĂ Vezi şi: ANEXA III, RAĂ GUŞEALA, INFLAMAŢIE.....................................138
475. GAÎ T-NOD IÎN GAÎ T................................................................................................................................... 138
476. GAÎ T (senzăţiă de ă ăveă cevă îân...)...................................................................................................139
477. GAZE (dureri provocăte de ...) SAU FLATULENŢAĂ SAU METEORISM Vezi şi: BALONARE,
UMFLAREA (...ă ăbdomenului)........................................................................................................139
478. GEAMAĂ N Vezi; NAŞTERE (felul îân căre ă decurs năştereă meă...)........................................139
479. GELINEAU (sindromul Iui...) Vezi: NARCOLEPSiE.....................................................................139
480. GELOZIE................................................................................................................................................... 139
Păgină 392 din 416
481. GENITALE (orgăne...)........................................................................................................................... 140
482. GENITALE (ăfecţiuni ăle orgănelor...) Vezi şi: FRIGIDITATE, IMPOTENŢA VENERICE
(boli...)....................................................................................................................................................... 140
483. GENUNCHI Vezi şi: picioăre.............................................................................................................140
484. GENUNCHI.............................................................................................................................................. 141
485. GENUNCHI —MENISC........................................................................................................................ 141
486. GILLES DE LA TOURETTE (sindromul lui...) Vezi şi: CREIER — TICURI, COMPULSIE
NERVOASAĂ , OBSESIE...........................................................................................................................142
487. GINGII Vezi şi: ABCES, GURAĂ , DINŢI..............................................................................................142
488. GINGII —GINGIVITA ACUTAĂ .............................................................................................................143
489. GINGII (săâ ngerăreă gingiilor...) vezi şi: săâ nge—săâ ngerăă m......................................................144
490. GINGIVITA Vezi: GINGII—GINGIVITA ACUTAĂ .............................................................................144
491. GLANDE................................................................................................................................................... 144
492. GLANDE Vezi şi: ADENOM................................................................................................................144
493. GLANDE LACRIMALE Vezi: PLAÎ NS.................................................................................................144
494. GLANDA PANCREATICAĂ Vezi: PANCREAS....................................................................................144
495. GLANDA PINEALAĂ SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA................................................................144
496. GLANDA PITUITARAĂ SAU HIPOFIZA..............................................................................................145
497. GLANDE SALIVARE Vezi şi: OREION, SALIVAĂ ..............................................................................146
498. GLANDE SUBLINGUALE Vezi: GLANDE SALIVARE...................................................................146
499. GLANDE SUPRARENALE Vezi şi: ADDISON BOALA LUI..., CUSHING (sindromul lui...),
FRICA, STRES......................................................................................................................................... 146
500. GLANDE —TIMUS Vezi şi: SIDA, SISTEM IMUNITAR................................................................147
501. GLANDA TIROIDAĂ .................................................................................................................................148
502. GLANDA TIROIDAĂ — BASEDOW (boălă ă lui ...) SAU GUŞA EXOFTALMICAĂ .....................149
503. GLANDA TIROIDAĂ —GUŞA................................................................................................................149
504. GLANDA TIROIDAĂ — GUŞA EXOLFTALMICA Vezi: GLANDA TIROIDAĂ BASEDOW........150
505. GLANDA TIROIDAĂ —HIPERTIROIDIE...........................................................................................150
506. GLANDA TIROIDAĂ —HIPOTIROIDIE..............................................................................................150
507. GLANDA TIROIDAĂ —TIROIDITAĂ ......................................................................................................151
508. GLAUCOM Vezi: OCHI — GLAUCOM...............................................................................................151
509. GLEZNE Vezi şi: ARTICULAŢII..........................................................................................................151
510. GLOB OCULAR Vezi: OCHI..................................................................................................................152
511. GLOBULE SANGUINE Vezi: SAÎ NGE.................................................................................................152
512. GONADE Vezi şi: OVARE, TESTICULE.............................................................................................152
513. GRAĂ SIME OBEZITATE Vezi şi: GREUTATE....................................................................................152
514. GREAŢAĂ SI VAĂ RSAĂ TURI Vezi şi: SARCINAĂ .....................................................................................153
515. GREUTATE Vezi şi: GRAĂ SIME...........................................................................................................154
516. GRIPAĂ Vezi şi: CREIER, ENCEFALITAĂ , STRAĂ NUT, FEBRAĂ , MUŞCHI, RESPIRAŢIE,
REPIRAŢIE, CAP.................................................................................................................................... 155
517. GRIPA AVIARAĂ Vezi şi: GRIPAĂ ...........................................................................................................156
518. GRIPASPANIOLAĂ Vezi: CREIER—ENCEFALITAĂ ...........................................................................156
519. GURAĂ Vezi şi: GINGII..........................................................................................................................156
520. GURAĂ (ăfecţiuni ăle gurii) Vezi şi: căncer lă gurăă , şăncru.......................................................157
521. HERPES (BUCAL).................................................................................................................................157
Păgină 393 din 416
522. GURAĂ —AFTAĂ ........................................................................................................................................ 158
523. GURAĂ — HALENAĂ (respirăţie urăâ t mirositoăre...) SAU HALITOZAĂ Vezi şi: GINGII—
GINGVITAĂ , GAÎ T, NAS............................................................................................................................. 158
524. GURAĂ —CERUL GURII, PALAT..........................................................................................................159
525. GUŞAĂ Vezi: GLANDA TIROIDAĂ — GUŞAĂ ..........................................................................................159
526. GUST (tulburăă ri ăle gustului) Vezi şi: găâ t, limbăă , NAS..............................................................159
527. GUTA Vezi şi: ACIDOZAĂ , CALCULI RENALI...................................................................................159
H 161
528. H.T (hipertensiune ărteriălăă ) Vezi: tensiune ărteriălăă —hipertensiune.............................161
529. HALUNA Vezi: GURAĂ —HALENAĂ (RESPIRAŢIE URAÎ T MIROSITOARE)..............................161
530. HALUCINAŢII Vezi şi: ALCOOLISM, DEPENDENŢAĂ , DROGURI..............................................161
531. HAŞIŞ (consum de...) Vezi: DROGURI.............................................................................................162
532. HEMATOM Vezi: SAÎ NGE—HEMATOM...........................................................................................162
533. HEMATURIE Vezi: SAÎ NGE— HEMATURIE...................................................................................162
534. HEMIPLEGIE Vezi: CREIER—HEMIPLEGIE.................................................................................162
535. HEMORAGIE CEREBRALAĂ Vezi: CREIER—ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (A.V.C) 162
536. HEMOROIZI Vezi şi: ANUS, SARCINAĂ , INFLAMAŢIE, INTESTINE— CONSTIPAŢIE, SAÎ NGE
/SAÎ NGERAĂ RI/ VARICE, TENSIUNE ARTERIALAĂ —HIPERTENSIUNE.................................162
537. HEMORAGIE Vezi: SAÎ NGE—HEMORAGIE...................................................................................163
538. HEPATITAĂ Vezi: FICAT—HEPATITAĂ ................................................................................................163
539. HERNIE.................................................................................................................................................... 163
540. HERNIE DE DISC Vezi şi: SPATE, LUXAŢIE...................................................................................163
541. HEROINAĂ (consum de...) Vezi: DROGURl......................................................................................164
542. HERPES (îân generăl, bucăl, lăbiăl) Vezi şi: GURAĂ .......................................................................164
543. HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vezi şi: PIELE-MAÎ NCAĂ RIME, VAGIN —
VAGINITAĂ ................................................................................................................................................. 165
544. HIDROFOBIE Vezi: TURBARE...........................................................................................................165
545. HIGROMA Vezi: BURSITAĂ , GENUNCHI...........................................................................................165
546. HIPERACTIVITATE Vezi şi: AGITAŢIE............................................................................................165
547. HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SAÎ NGE — COLESTEROL.......................................................166
548. HIPEREMOTMTATE Vezi: EMOTIVITATE.....................................................................................166
549. HIPERGLICEMIE Vezi: SAÎ NGE—DIABET......................................................................................166
550. HIPERMETROPIE Vezi: OCHI—HIPERMETROPIE....................................................................166
551. HlPEROKEXIE Vezi: BULIMIE...........................................................................................................166
552. HIPERSALIVAŢIE Vezi: SALIVAĂ —HIPER ŞI HIPOSALUVAŢIE................................................166
553. HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE...............................................................................................166
554. HIPERTENSIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA—HIPERTENSIUNE..................................166
555. HIPERTERMIE Vezi: FEBRAĂ ..............................................................................................................166
556. HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDAĂ —HIPERTIROIDIE.................................................166
557. HIPERTROFIE........................................................................................................................................ 166
558. HIPERVENTILAŢIE (suprăoxigenăre) Vezi şi: ACIDOZAĂ , ANXIETATE, FEBRAĂ ................167
559. HIPOACUZIE Vezi: URECHI—SURDITATE....................................................................................167
560. HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi şi: AGORAFOBIE, ANXIETATE, DEPRESIE.............167
561. HIPOGLICEMIE Vezi: SAÎ NGE—HIPOGLICEMIE.........................................................................167
562. HIPOFIZAĂ Vezi: GLANDA PITUITARAĂ ............................................................................................167
Păgină 394 din 416
563. HIPOSALIVAŢIE Vezi: SALIVAĂ — HIPER ŞIHIPOSALIVAŢIE....................................................167
564. HIPOTENS1UNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALAĂ —HIPOTENSIUNE.....................................167
565. HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDAĂ —HIPOTIROIDIE......................................................167
566. HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS......................................................................................................167
567. HODGKIN (boălă lui...) Vezi şi: CANCER AL GANGLIONILOR (A SISTEMULUI LIMFATIC),
SAÎ NGE—LEUCOPENIE.......................................................................................................................167
568. HOLERAĂ Vezi: INTESTINE—DIAREE.............................................................................................168
569. HOMOSEXUALITE.................................................................................................................................168
570. HUNTINGTON Vezi: CREIER—HUNTINGTON (BOALA LUI..)...............................................169
i 170
571. ICTER (GALBINAREA) Vezi şi: FICAT , SAÎ NGE/ / CIRCULAŢIE SANGUINAĂ .....................170
572. ILEITAĂ (BOALA LUI CROHN) Vezi: INTESTINE—CROHN (BOALA A LUI..,)......................170
573. INELAR Vezi: DEGETE — INELAR..................................................................................................170
574. IMPACIENŢAĂ Vezi şi: FRIGIDITATE, NERVOZITATE, SAÎ NGE—HIPOGLICEMIE...............170
575. IMPOTENŢA Vezi şi: ANGOASAĂ , ANXIETATE, FRICAĂ ................................................................171
576. INCONTINENŢAĂ (fecăle, urinăr) Vezi şi: VEZICAĂ ......................................................................172
577. INCONTINENŢA LA COPII - Vezi: PIPI IÎN PAT.............................................................................173
578. INDEX Vezi: DEGETE—INDEX.........................................................................................................173
579. INDIGESTIE Vezi şi: OTRAĂ VIRE (PRIN MAÎ NCARE), DURERE DE BURTAĂ , GREAŢAĂ ,
SALMONELA........................................................................................................................................... 173
580. INFARCT................................................................................................................................................... 174
581. INFARCT (cerebrăl) Vezi: CREIER—ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C)..............174
582. INFARCT (de miocărd) Vezi: INIMAĂ — INFARCT (...DE MIOCARD)....................................174
583. INFECŢII Vezi şi: ANEXA III, DURERE, FEBRAĂ , INFLAMAŢIE, SISTEM IMUNITAR......174
584. INFECŢII URINARE Vezi: ( URINAĂ INFECŢII URINARE)..........................................................175
585. INFECŢII VAGINALE Vezi: VAGIN— VAGINITAĂ ...........................................................................175
586. INFECŢII VIRALE Vezi: INFECŢII....................................................................................................175
587. INVIAMATIA Vezi şi: ANEXA III........................................................................................................175
588. INIMAĂ Vezi şi: SAÎ NGE........................................................................................................................ 175
589. INIMAĂ — ANGINAĂ PECTORALAĂ , ANGOR Vezi: ANGIAĂ PECTORALAĂ ..................................176
590. INIMAĂ — ARITMIE CARDIACAĂ ........................................................................................................176
591. INIMA (durere...) Vezi: greăţăă ...........................................................................................................177
592. INIMA — INFARCT (de miocărd) Vezi şi: INFARCT..................................................................177
593. INIMAĂ —MIOCARDITAĂ ......................................................................................................................178
594. INIMAĂ —PERICARDIŢA......................................................................................................................178
595. INIMAĂ —PROBLEME CARDIACE.....................................................................................................179
596. INIMAĂ — TAHICARDIE Vezi: INIMAĂ —ARITMIE CARDIACAĂ ..................................................179
597. INIMAĂ —TROMBOZAĂ CORONARIANAĂ PIL...................................................................................179
598. INSOLAŢIE Vezi şi: ACCIDENT, CAĂ LDURAĂ , PIELE......................................................................180
599. INSOMNIE............................................................................................................................................... 180
600. INSUFICIENŢAĂ CARDIACAĂ Vezi: INIMAĂ (PROBLEME CARDIACE)......................................181
601. INTESTINE Vezi şi: CANCER COLON/LA INTESTIN/COLITAĂ /.............................................181
602. INTESTINE (căncer lă...) Vezi: CANCER LA INTESTINE...........................................................182
603. INTESTINE — COLICAĂ Vezi: GAZE..................................................................................................182
604. INTESTINE — COLITA (niUCOZităă ţi) Vezi şi: INFLAMAŢIE, INTESTINE— COLON.......182
Păgină 395 din 416
605. INTESTINE — COLON Vezi şi: CANCER DE COLON.................................................................183
606. INTESTINE — CONSTIPAŢIE Vezi şi: CANCER LA COLON......................................................183
607. INTESTINE— CROHN (boălă lui...) SAU ILEITAĂ Vezi şi: APENDICITAĂ , INTESTINE—
DIAREE..................................................................................................................................................... 184
608. INTESTINE —DIAREE........................................................................................................................ 184
609. INTESTINE — DIVERTICULITA.......................................................................................................185
610. INTESTINE — DIZENTERIE Vezi şi: INTESTINE— COLICI/DIAREE..................................185
611. INTESTINE — GASTRO-ENTERITAĂ Vezi şi: STOMAC/GASTRITA INTESTINE—DIAREE,
GREAŢAĂ .................................................................................................................................................... 186
612. INTESTINE — RECT Vezi şi: ANUS.................................................................................................186
613. INTESTINE— TENIA........................................................................................................................... 187
614. INTESTIN SUBŢIRE Vezi şi: INTESTINE— COLITAĂ ..................................................................187
615. INTESTIN SUBŢIRE — RECTOCOLITA HEMORAGICAĂ Vezi şi: INTESTINE - COLITA....188
616. INTOXICAŢIE Vezi: OTRAĂ VIRE (...PRIN MAÎ NCARE)..................................................................188
617. ISTERIE Vezi şi: LEŞIN, NERVI (CRIZAĂ DE...) NEVROZAĂ ..........................................................188
618. IÎMBAĂ TRAÎ NIRE (ăfecţiuni legăte de...)............................................................................................189
619. IÎMBAĂ TRAÎ NIRE PATOLOGICA Vezi: SENILITATE........................................................................189
620. IÎNDOIALA................................................................................................................................................ 189
621. IÎNCHEIETURAĂ Vezi: ARTICULAŢII..................................................................................................190
622. IÎNCHEIETURA MAÎ INII Vezi şi: ARTICULAŢII..............................................................................190
623. IÎNCHEIETURA MAÎ INII —SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN...............................................190
624. IÎNGAĂ LBENIRE Vezi: ICTER................................................................................................................191
625. IÎNERUPERE VOLUNTARAĂ A SARCINII Vezi: NAŞTERE-AVORT.............................................191
K 192
626. KAPOSI (sărcomul Iui...) Vezi şi: SIDA............................................................................................192
627. KILUAN (polip ăl lui...) Vezi: NAS —KILUAN (POLIP AL LUI...)..............................................192
L 193
628. LABII Vezi: VULVAĂ ................................................................................................................................. 193
629. LABIRINTITAĂ Vezi: CREIER—ECHILIBRU (PIERDERE...).......................................................193
630. LACRIMI Vezi: PLAÎ NS..........................................................................................................................193
631. LARINGE Vezi: GAÎ T— LARINGE.......................................................................................................193
632. LARINGITAĂ Vezi: GAÎ T— LARINGITAĂ ..............................................................................................193
633. LARINGE (căncer lă...) Vezi: CANCER LA LARINGE...................................................................193
634. LENE193
635. LEPRA Vezi şi: CRONICAĂ (BOALAĂ .,.), NERVI, PIELE /(IÎN GENERAL)/(AFECŢIUNI ALE...)
193
636. LESBIANAĂ Vezi: HOMOSEXUALITATE...........................................................................................193
637. LEŞIN SAU PIERDEREA CUNOŞTINŢEI Vezişi: CREIER—SINCOPAĂ COMAĂ .......................193
638. LEZIUNI Vezi:PIELE—LEZIUNI........................................................................................................194
639. LIGAMENTE Vezi:ARTICULAŢII—ENTORSE..............................................................................194
640. LIMBA Vezi şi: GUST (TULBURAĂ RI DE...)......................................................................................194
641. LIMBAĂ (căncer Iă...) Vezi: CANCERLA LIMBAĂ ..............................................................................195
642. LIMFA (ăfecţiuni limfetice) Vezi şi: CANCER LA GANGLIONI (A SISTEMULUI LIMFATIC),
GANGLION (LIMFATIC), INFECŢII, INFLAMAŢIE, EDEM, SISTEM IMUNITAR................195
643. LIMFATISM.............................................................................................................................................. 195
Păgină 396 din 416
644. LIMFOM Vezi: HODGKIN(BOALA A LUI...)....................................................................................195
645. LIPOM Vezi şIiCHIST..........................................................................................................................195
646. LITIAZA BILIARAĂ Vezi: CALCUUBILIARI......................................................................................196
647. LITIAZA RENALAĂ Vezi: CALCULIRENALI.....................................................................................196
648. LOCOMOŢIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR.....................................................................................196
649. LOMBAGO Vezi: SPATE (DURERE DE...)-ZONA LOMBARAĂ .....................................................196
650. LOMBALGIE Vezi: SPATE (DURERE DE...)—ZONA LOMBARAĂ ..............................................196
651. LORDOZAĂ Vezi: COLOANAĂ VERTEBRALAĂ (DEVIAŢIEA...)—LORDOZAĂ ..............................196
652. LSD (consum de...) Vezi: DROGURI.................................................................................................196
653. LUMBAGO Vezi: SPATE (DURERE DE...)—ZONA LOMBARAĂ ..................................................196
654. LUPUS Vezi: PIELE—LUPUS..............................................................................................................196
655. LUPUS ERITEMATOS CRONIC Vezi: PIELE—LUPUS.................................................................196
656. LUXAŢIE Vezi şi: ACCIDENT, FURIE, DURERE, OASE................................................................196
657. MALABSORBŢIE INTESTINALAĂ Vezi: INTESTINE....................................................................197
658. MALARIA SAU PALUDISMUL Vezi şi: COMA, FEBRA, SAÎ NGELE...........................................197
659. MALFORMAŢIE ...(A INIMII)...........................................................................................................197
660. MALFORMAŢII CONGENITALE........................................................................................................197
661. MAMELE Vezi: SAÎ NI.............................................................................................................................197
662. MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOZAĂ .............................................................................................197
663. MANIE Vezi şi: ANGOASAĂ , ANXIETATE..........................................................................................197
664. MARIJUANA (CONSUM DE...) VezUDROG.....................................................................................198
665. MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM...........................................................................................198
666. MASTITAĂ Vezi: SAÎ N-MASTITAĂ ..........................................................................................................198
667. MASTOIDITAĂ Vezi şi: FEBRAĂ , INFLAMAŢIE, URECHI-OTITAĂ .................................................198
668. MASTOZAĂ Vezi: SAÎ NI........................................................................................................................... 198
669. MAXILARE............................................................................................................................................... 198
670. MAĂ DUVA SPINAĂ RII Vezi şi: SCLEROZA IÎN PLAĂ CI!......................................................................199
671. MAĂ DUVA OSOASAĂ Vezi şi: SAÎ NGE...................................................................................................199
672. MAÎ INI........................................................................................................................................................ 199
673. MAÎ INI (ARTROZA MAÎ INILOR) –Vezi : ARTRITAĂ ........................................................................200
674. MAÎ INI - BOALA LUI DUPUYTREN - Vezi şi: DEGETE................................................................200
675. MAÎ NCAÎ RIME Vezi: PIELE—MAÎ NCAĂ RIME....................................................................................200
676. MAÎ NCAĂ RIME A ANUSULUI Vezi: UANUS—MAĂ NCAĂ RIME ANALAĂ .......................................200
677. MAÎ NCAĂ RIME VAGINALAĂ Vezi: VAGIN............................................................................................200
678. MAĂ TREAŢA Vezi şi: PAĂ R......................................................................................................................200
679. MEDIACALCOZAĂ Vezi:ARTEROSCLEROZAĂ ...................................................................................201
680. MEDICINA............................................................................................................................................... 201
681. MELANCOLIE Vezi şi: ANGOASAĂ DEPRESIE, PSIHOZAĂ , SUICID............................................201
682. MELANOM Vezi: MELANOM MALIGN...........................................................................................201
683. MEMORIE (DEFICITARAĂ ) Vezi şi: ALZHEIMER, AMNEZIE.....................................................201
684. MENIERE (BOALA LUI) Vezi şi: ACUFENA, VERTIJ, SURDITATE..........................................201
685. MENINGITAĂ Vezi: CREIER-MENINGITAĂ ........................................................................................202
686. MENOPAUZA (dificultăă ţi ăle...).........................................................................................................202
687. MENISC Vezi: GENUNCHI (DURERE DE...)...................................................................................202
688. MENSTRUAŢIE-AMENOREE.............................................................................................................202
Păgină 397 din 416
689. MENSTRUAŢIE (DURERE MENSTRUALAĂ )...................................................................................202
690. MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi: FIBROM.............................................................................202
691. MENSTRUAŢIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) Vezi şi: DURERE...............................203
692. MESCALINAĂ (consum de...) Vezi:DROG.........................................................................................203
693. METABOLISM LENT Vezi: GREUTATE...........................................................................................203
694. METEORISM Vezi: GAZE.....................................................................................................................203
695. METRORAGIE Vezi: MENSTRUAŢIE-MENORAGIE....................................................................203
696. MIASTENIE Vezi:MUŞCHI—MIASTENIE......................................................................................203
697. MICOZAĂ (...pe pieleă căpului, fire de păă r şi unghii) Vezi:PAĂ R—MICOZAĂ ............................203
698. MICOZAĂ (lă degetele de lă picioăre) SAU PICIOR DE ATLET Vezi:......................................203
699. PICIOARE—MICOZAĂ ............................................................................................................................ 203
700. MIGRENE Vezi: CAP-MIGRENE........................................................................................................203
701. MIJLOCUL SPATELUI Vezi:SPATE....................................................................................................203
702. MIOCARDITA Vezi: INIMAĂ —MIOCARDITA..................................................................................203
703. FIBROM INTRAUTERIN Vezi: FIBROM ŞI CHIST........................................................................203
704. MIOPATIE Vezi: MUŞCHI—MIOPATIE...........................................................................................203
705. MIOPIE Vezi: OCHI—MIOPIE............................................................................................................203
706. MIOZITAĂ Vezi: MUŞCHI—MIOZITAĂ .................................................................................................203
707. MIROS Vezi: NAS................................................................................................................................... 203
708. MIROS CORPORAL ŞI TRANSPIRAŢIE Vezi: NAS.......................................................................203
709. M.N.I. (MONUCLEOZA INFECŢIOASAĂ ) Vezi: SAÎ NGE-MONONUCLEOZAĂ ............................204
710. MOARTE Vezi şi: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE.....................................................204
711. MOARTEA SUBITAĂ A NOU-NAĂ SCUTULUI.....................................................................................204
712. MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN.........................................................204
713. MONONUCLEOZA Vezi: SAÎ NGE-MONONUCLEOZAĂ INFECŢIOASAĂ ......................................204
714. MUCOVISCIDOZAĂ SAU FIBROZAĂ CHISTICAĂ Vezi şi: PANCREAS, PLAĂ MAÎ NI......................204
715. MUCOZITAĂ ŢI ALE COLONULUI Vezi: INTESTINE-COUTAĂ .......................................................205
716. MUŞCHI.................................................................................................................................................... 205
717. MUŞCHI - CONVULSII Vezi şi: CREIER-EPILEPSIE.....................................................................205
718. MUŞCHI-DISTROFIE MUSCULARAĂ .................................................................................................205
719. MUŞCHI —FIBROMATOZAĂ ................................................................................................................205
720. MUŞCHI —MIASTENIE....................................................................................................................... 206
721. MUŞCHI — MIOPATIE.........................................................................................................................206
722. MUŞCHI —MIOZITA.............................................................................................................................206
723. MUŞCHI — TETANOS Vezi şi: MUŞCHI— TRISMUS.................................................................206
724. MUŞCHI — TRISMUS vezi şi: MUŞCHI— TETANOS..................................................................207
N 208
725. NANISM— GIGANTISM Vezi şi: OASE—ACROMEGALIE.........................................................208
726. NARCOLEPSIE - BOALA SOMNULUI Vezi şi: COMAĂ LEŞIN, INSOMNIE, SOMNOLENŢAĂ
208
727. NAS Vezi şi: MIROS CORPORAL......................................................................................................209
728. NAS 209
729. NAS CARE CURGE IÎN GAÎ T..................................................................................................................210
730. NAS (congestie) Vezi: CONGESTIE..................................................................................................211
731. NAS — KILLIAN (polip ăl lui...) Vezi şi: TUMORAĂ ......................................................................211
Păgină 398 din 416
732. NAS (săâ ngerăă ri...).................................................................................................................................. 211
733. NAS —SINUZITAĂ ................................................................................................................................... 211
734. NAS (străă nut) Vezi: STRAĂ NUT..........................................................................................................212
735. NAS (sforăă it) Vezi: SFORAĂ IT..............................................................................................................212
736. NAŞTERE (felul îân căre s-ă petrecut năştereă meă, că şi copil...) Vezi şi: NAŞTERE (că
mămăă )...................................................................................................................................................... 212
737. NAŞTEREA PREMATURAĂ ...................................................................................................................214
738. NEBUNIE Vezi şi: PSIHOZAĂ ................................................................................................................215
739. NEFRITAĂ Vezi: RINICHI—NEFRITAĂ ................................................................................................215
740. NEFRITAĂ CRONICAĂ Vezi: BRIGHT(BOALA A LUI...)...................................................................215
741. NEVROPAT1E Vezi: RINICHI— NEFRITAĂ .....................................................................................215
742. NELINIŞTE.............................................................................................................................................. 215
743. NEMULŢUMIRE..................................................................................................................................... 215
744. NERVI........................................................................................................................................................ 215
745. NERVI (crizăă de...) Vezi şi: ISTERIE, NEVROZAĂ ...........................................................................216
746. NERVI — NEVRALGIE Vezi şi: UDURERE.....................................................................................216
747. NERVI —NEVRITAĂ ................................................................................................................................217
748. NERV OPTIC Vezi: NERVI ~ NEVRITAĂ ............................................................................................217
749. NERVUL SCIATIC Vezi şi: DURERE, SPATE / / ZONA LOMBARAĂ , PICIOARE/.................217
750. NERVOZITATE........................................................................................................................................ 218
751. NEURASTENIA Vezi şi: BURNOUT, DEPRESIE, OBOSEALAĂ ....................................................218
752. NEUROPATIE Vezi: SISTEM NERVOS.............................................................................................218
753. NEVOIE Vezi: DEPENDENŢAĂ ...........................................................................................................218
754. NEVRALGIE Vezi: NERVI—NEVRALGIE.......................................................................................218
755. NEVRITAĂ Vezi: NERVI—NEVRITAĂ ...................................................................................................218
756. NEVROZAĂ Vezi şi: ANGOASAĂ , ISTERIE, OBSESIE........................................................................218
757. NISTAGMUS Vezi: OCHI—NISTAGMUS..........................................................................................219
758. NODULI.................................................................................................................................................... 219
759. NOSTALGIE Vezi şi: MELANCOLIE..................................................................................................219
O 220
760. OASE 220
761. OASE 220
762. OASE —ACROMEGALIE......................................................................................................................221
763. OASE (boălăă ă oăselor) Vezi: ănexă w............................................................................................221
764. OASE (căncer lă...) Vezi şi: CANCER................................................................................................221
765. OASE (căncer lă oăse...) — SARCOMUL LUI EWING Vezi şi: CANCER (îân generăl).........221
766. OASE — DIFORMITATE...................................................................................................................... 221
767. OASE —DISLOCARE............................................................................................................................ 222
768. OASE — FRACTURAĂ (Osoăsăă ) Vezi şi: SPATE— FRACTURI ALE VERTEBRELOR.........222
769. OASE —OSTEOMIELITAĂ .....................................................................................................................222
770. OASE —OSTEOPOROZAĂ ..................................................................................................................... 223
771. OBEZITATE Vezi: GREUTATE............................................................................................................223
772. OBICEIURI Vezi: DEPENDENŢAĂ .......................................................................................................223
773. OBOSEALAĂ .............................................................................................................................................. 223
774. OBOSEALAĂ CRONICAĂ (sindromul de...) SAU ENCEFALOMIELITA MIALGICAĂ Vezi şi:
Păgină 399 din 416
 CRONICAĂ (BOALAĂ ...), FIBROMIALGIE............................................................................................224
775. OBRAZ (ă-şiroăde interiorul obrăzului...) Vezi: GURAĂ .............................................................225
776. OBSESIE................................................................................................................................................... 225
777. OCHI 225
778. OCHI 2....................................................................................................................................................... 226
779. OCHI (ăfecţiuni ăle copiilor)............................................................................................................. 227
780. OCHI — ASTIGMATISM...................................................................................................................... 227
781. OCHI —CATARACTAĂ ............................................................................................................................ 228
782. OCHI —CEARCAĂ NE.............................................................................................................................. 229
783. OCHI — CHERATITA Vezi şi: INFLAMAŢIE, ULCER..................................................................229
784. OCHI — COMOŢIA RETINIANA Vezi şi: CREIER—COMOŢIE................................................229
785. OCHI —CONJUNCTIVITAĂ ................................................................................................................... 229
786. OCHI — DALTONISM (non-percepereă culorilor).....................................................................230
787. OCHI —DEZLIPIREA DE RETINAĂ ....................................................................................................230
788. OCHI — DEGENERESCENTAĂ RETINIANA (măculărăă ).............................................................231
789. OCHI —GLAUCOM................................................................................................................................231
790. OCHI-HIPERMETROPIE ŞI PREZBITISM......................................................................................232
791. OCHI-MIOPIE......................................................................................................................................... 232
792. OCHI-NISTAGMUS................................................................................................................................ 233
793. OCHI – ORBIRE...................................................................................................................................... 233
794. OCHI — PTERIGION............................................................................................................................ 234
795. OCHI — PUPILE.................................................................................................................................... 234
796. OCHI — RETINITA PIGMENTARAĂ SAU RETINOPATIA PIGMENTARAĂ ...............................235
797. OCHI — STRABISM.............................................................................................................................. 235
798. OCHI —STRABISM CONVERGENT.................................................................................................235
799. OCHI —STRABISM DIVERGENT......................................................................................................236
800. OCHI USCAŢI Vezi: OCHI.....................................................................................................................236
801. OMBILIC (BURIQ)................................................................................................................................. 236
802. OMBILICALAĂ (HERNIE...) Vezi şi: HERNIE...................................................................................237
803. OMOPLAT................................................................................................................................................ 237
804. OMUCIDERE........................................................................................................................................... 237
805. OPIUM (consum de...) Vezi:DROGURI............................................................................................237
806. OPRESIUNE............................................................................................................................................. 237
807. OPRESIUNE PULMONARAĂ .................................................................................................................238
808. ORGANE GENITALE Vezi: GENITALE (ORGANE...)....................................................................238
809. ORGELET Vezi şi: FURUNCUL...........................................................................................................238
810. ORHITA Vezi: TESTICULE.................................................................................................................. 239
811. OTITAĂ Vezi: URECHI—OTITAĂ ...........................................................................................................239
812. OTRAĂ VIRE (...prin ălimentăţie)........................................................................................................239
813. OVARE Vezi şi: feminine (ăfecţiuni...)...........................................................................................239
814. OVARE (ăfecţiuni ăle ovărelor...)......................................................................................................239
P 241
815. PALAT Vezi: GURAĂ —PALAT...............................................................................................................241
816. PALPITAŢII Vezi INIMA— ARITMIE CARDIACAĂ .........................................................................241
817. PALUDISM Vezi: MALARIE.................................................................................................................241
Păgină 400 din 416
818. PANARIŢIU.............................................................................................................................................. 241
819. PANCREAS Vezi şi: SAÎ NGE/DIABET/HIPOGLICEMIE..............................................................241
820. PANCREAS — PANCREATITAĂ Vezi şi: ANEXA III.......................................................................242
821. PANICAĂ (ătăc de...) Vezi: FRICAĂ ........................................................................................................242
822. PARALIZIE............................................................................................................................................... 242
823. PARALIZIE CEREBRALAĂ Vezi: CREIER—PARALIZIE CEREBRALAĂ ......................................243
824. PARALIZIE INFANTILAĂ Vezi: POLIOMIELITAĂ ..............................................................................243
825. PARANOIA Vezi: PSIHOZAĂ —PARANOIA.......................................................................................243
826. PARKINSON (boălă ă lui...) Vezi: CREIER —PARKINSON (BOALA A LUI...).......................243
827. PAROTIDE Vezi: GLANDELE SALIVARE.........................................................................................243
828. PARTEA DREAPTAĂ Vezi: MASCULIN (PRINCIPIU...)..................................................................243
829. PARTEA STAÎ NGAĂ Vezi: FEMININ(PRINCIPIU...).........................................................................243
830. PAĂ R 243
831. PAĂ R (boli de)........................................................................................................................................... 244
832. PAĂ R—CALVIŢIE..................................................................................................................................... 245
833. PAĂ R GRIZONAT...................................................................................................................................... 246
834. PAĂ R —PELADAĂ ...................................................................................................................................... 246
835. PAĂ R (pierdereă...) Vezi:PAĂ R — CALVIŢIE......................................................................................247
836. PAĂ R DE PE CORP Vezi şi: PAĂ RUL CAPULUI (PIERDEREA...)...................................................247
837. PAĂ R- PECINGINE Vezi: PAĂ R (PIERDEREA...)/CALVIŢIE/PELADAĂ ........................................247
838. PEDICULOZA Vezi:PAĂ DUCHI.............................................................................................................247
839. PEDICULOZA PUBIANAĂ Vezi şi: VENERICE (BOLI...)................................................................247
840. PELADA Vezi: PAĂ R—PELADAĂ ...........................................................................................................248
841. PELVIS Vezi şi:BAZIN, ŞOLDURI.......................................................................................................248
842. PENIS........................................................................................................................................................ 248
843. PERETE ANATOMIC............................................................................................................................. 248
844. PERICARDITAĂ Vezi: INIMAĂ —PERICARDITAĂ ..............................................................................248
845. PERITONITA Vezişi:APENDICITAĂ ....................................................................................................248
846. PERONEU Vezi:PICIOR —PARTEA INFERIOARAĂ .......................................................................249
847. PETE ROŞII Vezi: PIELE......................................................................................................................249
848. PETE DE VIN Vezi: PIELE—PETE DE VIN....................................................................................249
849. PICIOARE................................................................................................................................................. 249
850. PICIOARE (ăfecţiuni ăle).................................................................................................................... 249
851. PICIOARE – GAMBE Vezi şi: SISTEM LOCOMOTOR...................................................................250
852. PICIOARE-GAMBE (ăfecţiuni ăle,..).................................................................................................251
853. PICIOARE — GAMBE — PARTEA INFERIOARAĂ (PULPA).......................................................251
854. PICIOARE — PARTEA SUPERIOARA (COAPSE) Vezi şi: COAPSE..........................................252
855. PICIOARE — VARICE Vezi: SAÎ NGE— VARICE.............................................................................253
856. PICIOR DE ATLET Vezi: PICIOARE—MICOZAĂ .............................................................................253
857. PICIOARE — BAĂ TAĂ TURI, DURILLON Vezi şi: PIELE-CALOZITATE.......................................253
858. PICIOARE — MICOZAĂ (îântre degetele de Iă picioăre) SAU PICIOR DE ATLET Vezi şi:
PIELE (îân generăl), SISTEM MUNITAR..........................................................................................253
859. PICIOR — SPINA CALCANEANAĂ Vezi şi: CAĂ LCAÎ I.......................................................................254
860. PICIOARE — VERUCI PLANTARE Vezi şi: PICIOARE—DUWLLON......................................254
861. PIELE......................................................................................................................................................... 254
Păgină 401 din 416
862. PIELE......................................................................................................................................................... 255
863. PIELE — ACNEE Vezi şi: PIELE/COŞURI/PUNCTE NEGRE, FAŢAĂ ........................................256
864. PIELE — ACNEE ROZACEE SAU CUPEROZA Vezi şi: PIELE/ COŞURI/PUNCTE NEGRE,
FAŢAĂ 257
865. PIELE — ACROCHERATOZA Vezi şi: PIELE — ACRODERMATITAĂ .......................................258
866. PIELE —ACRODERMATITAĂ ...............................................................................................................258
867. PIELE— ALBINISM Vezi şi: PIELE — VITILIGO.........................................................................258
868. PIELE —ANTRAX Vezi şi: PIELE—FURUNCULI.........................................................................259
869. PIELE —BAĂ ŞICI..................................................................................................................................... 259
870. PIELE — CALOZITATE Vezi şi: PICIOARE— DURILLON ŞI BAĂ TAĂ TURI...............................259
871. PIELE—CICATRICE..............................................................................................................................260
872. PIELE — COŞURI Vezi şi: HERPES/ (îân generăl, BUCAL), PIELE—ACNEE.......................260
873. PIELE —CRAĂ PAĂ TURI........................................................................................................................... 261
874. PIELE — DEGERATURI Vezi şi: FRIG (IÎNGHEŢ...)......................................................................261
875. PIELE —DERMATITA..........................................................................................................................261
876. PIELE —DERMATITA SEBOREICAĂ .................................................................................................262
877. PIELE —ECZEMA.................................................................................................................................. 262
878. PIELE — EPIDERMITA Vezi şi: ANEXAM, HERPES, PIELE.....................................................263
879. PIELE — ERUPŢIE (de coşuri) Vezi şi: PIELE—MAÎ NCAĂ RIME.............................................264
880. PIELE — FURUNCULI Vezi şi: INFLAMAŢIE................................................................................264
881. PIELE —FURUNCULI VAGINALI......................................................................................................264
882. PIELE —SCABIE (RAÎ IE)..................................................................................................................... 265
883. PIELE — IMPETIGO.............................................................................................................................265
884. PIELE — KERATOZA Vezi şi: PIELE — ACROKERATOZA, PICIOARE / DURILLON
/BAĂ TAĂ TURI.............................................................................................................................................. 265
885. PIELE — LEUCODERMIE Vezi şi: CICATRICE, PIELE—ALBINISM/VITILIGO..................266
886. PIELE — LIPOM.................................................................................................................................... 266
887. PIELE — LUPUS (eritemătos cronic).............................................................................................266
888. PIELE — MAÎ NCAĂ RIME Vezi şi: PIELE—ERUPŢIE (COŞURI)................................................267
889. PIELE — MIÎNCAĂ RIME IÎN ZONA ANUSULUI Vezi şi: ANUS—MAÎ NCAĂ RIME......................267
890. PIELE —MELANOM MALIGN...........................................................................................................267
891. PIELE — PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN...............................................................268
892. PIELE —PSORIAZIS............................................................................................................................. 268
893. PIELE — PUNCTE NEGRE Vezi şi: FAŢAĂ ........................................................................................269
894. PIELE — SCLERODERMIE VezişU SISTEMIMUNITAR.............................................................269
895. PIELE —URTICARIE............................................................................................................................270
896. PIELE — VARICELA Vezi şi: BOLILE COPILAĂ RIEI— VARICELA............................................270
897. PIELE —VAÎ NAĂ TAĂ I................................................................................................................................. 271
898. PIELE—VERGETURI?.......................................................................................................................... 271
899. PIELE — VERUCI, NEGI Vezişi: TUMORI.....................................................................................272
900. PIELE — VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE— VERUCI PLANTARE................................272
901. PIELE —VITILIGO................................................................................................................................. 272
902. PIELEA CAPULUI Vezi: PAĂ R—PIELE— MAÎ NCAĂ RIME, MAĂ TREAŢAĂ .....................................273
903. PIEPT........................................................................................................................................................ 273
904. PIEPT (ănginăă lă...) Vezi: ANGINAĂ PECTORALAĂ .........................................................................274
Păgină 402 din 416
905. PIERDEREA CUNOŞTINŢEI Vezi: LEŞIN.......................................................................................274
906. PIERDEREA POFTEI DE MAÎ NCARE Vezi: POFTAĂ DE MAÎ NCARE (PIERDEREA...)..........274
907. PIETRE LA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI....................................................................................274
908. PIETRE LA RINICHI Vezi: CALCULI RENALI................................................................................274
909. PINEALAĂ Vezi: GLANDA PINEALAĂ ..................................................................................................274
910. PIOREE (gingivită expulsivăă ) vezi: gingii......................................................................................274
911. PIPI IÎN PAT“Vezi şi: INCONTINENŢAĂ (FECALAĂ - URINARAĂ )..................................................274
912. PIREXIE Vezi: FEBRAĂ ...........................................................................................................................274
913. PITUITARA Vezi: GLANDA PITUITARAĂ ..........................................................................................274
914. PLAGAĂ Vezi: ACCIDENT...................................................................................................................... 274
915. PLAĂ MAÎ NI Vezi şi: BRONŞII.............................................................................................................. 274
916. PLAĂ MAÎ NI Vezi şi: ASTM, BRONŞII— BRONŞITAĂ , SCLEROZAĂ ................................................274
917. PLAĂ MAÎ NI —BOALA LEGIONARILOR.............................................................................................275
918. PLAĂ MAÎ NI (căncer lă...) Vezi: CANCER LA PLAĂ MAÎ NI.................................................................276
919. PLAĂ MAÎ NI — CONGESTIE Vezi: CONGESTIE................................................................................276
920. PLAĂ MAÎ NI —EMFIZEM PULMONAR...............................................................................................276
921. PLAĂ MAÎ NI —PNEUMONIE ŞI PLEUREZIE....................................................................................276
922. PLAÎ NS....................................................................................................................................................... 277
923. PLEOAPE.................................................................................................................................................. 278
924. PLEOAPE (clipit ăl...)............................................................................................................................ 278
925. PLEUREZIE Vezi: PLAĂ MAÎ NI—PNEUMONIE SI PLEUREZIE...................................................278
926. PLEURITAĂ Vezi: PLAĂ MAÎ NI—PNEUMONIE SI PLEUREZIE.....................................................278
927. PLICTISEALAĂ Vezi şi: DEPRESIE, MELANCOLIE........................................................................278
928. PLOMBAĂ Vezi: DINŢI—CARIE DENTARAĂ .....................................................................................279
929. PNEUMONIE Vezi: PLAĂ MAÎ NI—PNEUMONIE SI PLEUREZIE................................................279
930. PNEUMOPATIE Vezi: CONGESTIE...................................................................................................279
931. POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTAĂ .................................................................................279
932. POLIARTRITA CRONICAĂ EVOLUTIVAĂ Vezi: ARTRITA — POLIARTRITA REUMATOIDAĂ
279
933. POLIOMIELITA...................................................................................................................................... 279
934. POLIOREXIE Vezi: BULIMIE..............................................................................................................279
935. POLIPI....................................................................................................................................................... 279
936. PRESIUNE ARTERIALAĂ SAU SANGUINAĂ Vezi: TENSIUNE ARTERIALAĂ .............................280
937. PREZBITISM Vezi: OCHI— HIPERMETROPIE SI PREZBITISM.............................................280
938. PRINCIPIUL MASCULIN Vezi şi: FEMININ....................................................................................280
939. PROBLEME CARDIACE Vezi: INIMAĂ —PROBLEME CARDIACE.............................................280
940. PROBLEME LEGATE DE PALPITAŢII Vezi: INIMAĂ —ARITMIE CARDIACAĂ ........................280
941. PROLAPSUL (coborăâ reă unui orgăn) Vezi şi: PROSTATAĂ (coborăâ re de...).........................280
942. PROSTATA............................................................................................................................................... 280
943. PROSTATA............................................................................................................................................... 281
944. PROSTATAĂ (coborăâ re...) Vezi şi: PROLAPS....................................................................................282
945. PROSTATAĂ — PROSTATITAĂ Vezi şt ANEXA III, INFECŢIE, INFLAMAŢIE...........................282
946. PRURIT Vezi: PIELE—MAÎ NCAĂ RIME..............................................................................................282
947. PSIHOSOMATICAĂ (boălăă ...) Vezi: BOALAĂ PSIHOSOMATICAĂ ...................................................282
948. PSIHOZAĂ ................................................................................................................................................... 282
Păgină 403 din 416
949. PSIHOZA—PARANOIA........................................................................................................................ 283
950. PSIHOZAĂ —SCHIZOFRENIE..............................................................................................................283
951. PSORIASIS Vezi: PIELE—PSORIASIS..............................................................................................284
952. PUBIANAĂ (pilozităte)...........................................................................................................................284
953. PUBIS (osul...) Vezi şi: ACCIDENT, OASE— FRACTURI (OSOASE), TENDOANE..............284
954. PULS (ănomălii ăle...) Vezi: INIMAĂ ARITMIE CARDIACAĂ .........................................................285
955. PUNCTE NEGRE Vezi: PIELE—PUNCTE NEGRE........................................................................285
R 286
956. RAHITISM................................................................................................................................................ 286
957. RANAĂ Vezi: ACCIDENT, TAĂ IETURAĂ ..................................................................................................286
958. RANCHIUNAĂ ........................................................................................................................................... 286
959. RAYNAUD (boălă ă lui...) Vezi şi: SAÎ NGE— CIRCULAŢIE SANGUINAĂ ..................................286
960. RAĂ CEALAĂ - RINITAĂ Vezi şi: ALERGIE—FEBRA FAÎ NULUI........................................................287
961. RAĂ GUŞEALAĂ Vezi şi: AFONIE............................................................................................................287
962. RAĂ GUŞEALAĂ Vezi: GAÎ T—RAĂ GUŞEALAĂ ...........................................................................................288
963. RAĂ U DE AER Vezi: RAĂ U DE MARE...................................................................................................288
964. RAĂ U DE ALTITUDINE Vezi: RAĂ U DE MUNTE...............................................................................288
965. RAĂ U DE CAP Vezi: CAP........................................................................................................................ 288
966. RAĂ U DE CAĂ LAĂ TORIE Vezi: RAĂ U DE TRANSPORT.......................................................................288
967. RAĂ U DE GAÎ T Vezi: GAĂ T-FARINGITA.................................................................................................288
968. RAĂ U DE INIMAĂ Vezi: GREŢURI.........................................................................................................288
969. RAĂ U DE MUNTE Vezi şi: APETIT, BALONAĂ RI, GREŢURI, AMEŢELI.....................................288
970. RAĂ U DE MARE- Vezişi: RAĂ UDETRANSPORT................................................................................288
971. RAĂ U DE MAŞINAĂ Vezi: RAĂ U DE MARE...........................................................................................289
972. RAĂ U DE TRANSPORT Vezi şi: ANXIETATE, RAĂ U DE MARE, GREŢURI, AMEŢELI...........289
973. RAĂ U DE SPATE Vezi: SPATE IÎN GENERAL.....................................................................................289
974. RAĂ U DE STOMAC Vezi şi: INTESTINE.............................................................................................289
975. RAĂ UTATE Vezi şi: DREPTATE (eu ăm...).........................................................................................289
976. RAGAÎ lT, ERUCTAŢIE Vezi: ERUCTAŢIE..........................................................................................290
977. RECT Vezi: INTESTINE— RECT.......................................................................................................290
978. REGRETE................................................................................................................................................. 290
979. RESPIRAŢIE............................................................................................................................................ 290
980. RESPIRAŢIE (ăfecţiuni de...) Vezi: ASTM, GAÎ T (AFECŢIUNI ALE.,.), MOARTE SUBITAĂ
ANOU-NAĂ SCUTULUI, PLAĂ MAÎ NI.......................................................................................................290
981. RESPIRAŢIE — ASFIXIE Vezi şi: ASTM, RESPIRAŢIE (AFECŢIUNI DE...)...........................290
982. RESPIRAŢIE —SUFOCARE................................................................................................................291
983. RESPIRAŢIE —TRAHEITAĂ .................................................................................................................291
984. RETENŢIA APEI Vezi şi: EDEM........................................................................................................291
985. RETINITAĂ PIGMENTARAĂ Vezi; OCHI— REUNITAĂ PIGMENTARAĂ .........................................292
986. RETINOPATIE PIGMENTARAĂ Vezi: OCHI—RETINITA PIGMENTARAĂ ................................292
987. RETRAGEREA IÎN SINE........................................................................................................................292
988. REUMATISM Vezi şi: ARTRITAĂ — POLIARTRITAĂ REUMATOIDAĂ , ARTICULAŢII,
INFLAMAŢII............................................................................................................................................ 292
989. RIDURI...................................................................................................................................................... 293
990. RIGIDITATE (ărticulărăă , musculărăă ).............................................................................................293
Păgină 404 din 416
991. RINICHI (probleme renăle) Vezi şi: CALCULI (îân generăl) RENALI, FRICAĂ ......................293
992. RINICHI — ANURIE Vezi şi: RINICHI (PROBLEME RENALE)................................................295
993. RINICHI— NEFRITAĂ Vezi şi: FURIE, INFLAMAŢIE, FRICAĂ ......................................................295
994. RINICHI — PIETRE LA RINICHI Vezi:CALCULI RENAU...........................................................295
995. RINICHI (durere îân zonă...) (lumbăgo) vezi spăte, zonă INFERIOARAĂ ...............................295
996. RINITA Vezi: RAĂ CEALAĂ (...CREIER).................................................................................................295
997. RINOFARINGITAĂ Vezi: GAÎ T—FARINGITAĂ .....................................................................................295
998. RITM CARDIAC (tulburăă ri de...) Vezi:INIMAĂ —ăritmie CARDIACAĂ ......................................295
999. ROŞEAŢAĂ Vezi: PIELE (ăfecţiuni ăle...)...........................................................................................295
1000. ROTULA.................................................................................................................................................... 295
1001. RUBEOLAĂ Vezi: BOLILE COPILAĂ RIEI.............................................................................................296
1002. RUJEOLAĂ Vezi: BOLILE COPILAĂ RIEI...............................................................................................296
S 297
1003. SARCOIDOZA.......................................................................................................................................... 297
1004. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE (CANCER DE...)—SARCOMUL LUI EWING..............297
1005. SACRU (OS) Vezi: SPATE—PARTEA INFERIOARAĂ .....................................................................297
1006. SADISM Vezi: SADOMASOCHISM....................................................................................................297
1007. SADOMASOCHISM................................................................................................................................297
1008. SALIVAĂ Vezi şi: GLANDE SALIVARE, OREION............................................................................298
1009. SALIVAĂ — HIPER ŞI HIPOSALIVŢIE Vezi şi: GURAĂ ....................................................................298
1010. SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDAĂ Vezi şi: OTRAĂ VIRE (PRIN MAÎ NCARE),
INDIGESTIE, INFECŢII, INTESTINE—DIAREE, GREŢURI.......................................................298
1011. SARCINAĂ (ăfecţiuni îân...) Vezi şi: NAŞTERE, GREŢURI, SAÎ NGE—DIABET.........................299
1012. SARCINA (prelungităă )........................................................................................................................ 299
1013. SARCINAĂ — ECLAMPSIE Vezi şi: CREIER — EPILEPSIE, TENSIUNE ARTERIALAĂ —
HIPERTENSIUNE.................................................................................................................................. 300
1014. SARCINA ECTOPICAĂ SAU EXTRAUTERINAĂ ..................................................................................300
1015. SARCINAĂ Vezi: NAŞTERE—AVORT.................................................................................................300
1016. SARCINA FALSAĂ ..................................................................................................................................... 300
1017. SAÎ NGE....................................................................................................................................................... 301
1018. SAÎ NGE Vezi şi: SAÎ NGE /ANEMIE / LEUCEMIE..........................................................................301
1019. SAÎ NGE — ANEMIE Vezi şi: SAÎ NGE / CIRCULAŢIA SANGUINAĂ / LEUCEMIE...................302
1020. SAÎ NGE—ARTERE................................................................................................................................. 302
1021. SAÎ NGE — CANGRENAĂ Vezi si: AMPUTARE, INFECŢII..............................................................303
1022. SAÎ NGE — CIRCULAŢIE SANGUINAĂ Vezi şi:INIMAĂ , RAYNAUD (boălă lui...).......................303
1023. SAÎ NGE COAGULAT (îân vene său îân ărtere), CHEAG Vezi şi: SAÎ NGE - TROMBOZA..........304
1024. SAÎ NGE — COLESTEROL Vezi şi: SAÎ NGE/(îân generăl)/CIRCULAŢIA SAÎ NGELUI.............304
1025. SAÎ NGE — DIABET (zăhărăt) Vezi şi: BOLI EREDITARE, SAÎ NGE-HIPOGLICEMIE.........305
1026. SAÎ NGE (îân Scăun...) Vezi şi: SAÎ NGE— SAÎ NGERAĂ RI...................................................................308
1027. SAÎ NGE — FEBLITA...............................................................................................................................308
1028. SAÎ NGE — HEMATOM Vezi şi: ACCIDENT, SAÎ NGE /CIRCULAŢIA SANGUINAĂ ...................308
1029. SAÎ NGE — HEMATURIE Vezi şi: ADENOM, VEZICAĂ /(ăfecţiuni ăle,..)/CISTITAĂ , URINAĂ
(INFECŢII URINARE)...........................................................................................................................308
1030. SAÎ NGE — HEMOFILIE Vezi şi: BOLI EREDITARE, SAÎ NGE/CIRCULAŢIE SANGUINAĂ
/DIABET.................................................................................................................................................. 309
Păgină 405 din 416
1031. SAÎ NGE — HEMORAGIE......................................................................................................................309
1032. SAÎ NGE — HIPOGLICEMIE Vezi şi: ALERGII, CREIER — ECHILIBRU (pierdere de...),
SAÎ NGE—DIABET.................................................................................................................................. 310
1033. SAÎ NGE — LEUCEMIE Vezi şi: CANCER, SAÎ NGE/ANEMIE/ CIRCULAŢIE SANGUINAĂ ....310
1034. SAÎ NGE — LEUCOPENIE..................................................................................................................... 311
1035. SAÎ NGE — MONONUCLEOZA INFECŢIOASA Vezi şi: ANGINA OBOSEALAĂ , INFECŢII ,
SPLINAĂ , CAP............................................................................................................................................ 312
1036. SAÎ NGE — PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE Vezi şi: SAÎ NGE COAGULAT—
TROMBOZAĂ ............................................................................................................................................. 312
1037. SAÎ NGE — SAÎ NGERAĂ RI........................................................................................................................312
1038. SAÎ NGE — SEPTICEMIE.......................................................................................................................313
1039. SAÎ NGE — TROMBOZAĂ Vezi şi: SAÎ NGE/CIRCULAŢIE SANGUINAĂ /COAGULARE.............313
1040. SAÎ NGE —VARICE.................................................................................................................................. 313
1041. SAÎ NGERAĂ RI Vezi: SAÎ NGE—SAÎ NGERAĂ RI......................................................................................314
1042. SAÎ NGERAĂ RI NAZALE Vezi: NAS (SAÎ NGERAĂ RI...)........................................................................314
1043. SAÎ NGERAĂ RI GINGIVALE Vezi: GINGII (SAÎ NGERAĂ RIALE...).....................................................314
1044. SAÎ NI 314
1045. SAÎ NI (dureri, chisturi) Vezi şi: CANCER LA SAÎ N, SAÎ N—MASTITAĂ ......................................314
1046. SAÎ NI—ALAĂ PTARE (dificultăă ţi de...) Vezi şi: SAÎ Nl—MASTITAĂ ................................................315
1047. SAÎ NI (căncer lă...) Vezi: CANCER LA SAÎ N......................................................................................316
1048. SAÎ NI —MASTITAĂ .................................................................................................................................. 316
1049. SCABIE, RAÎ IE Vezi: PIELE—SCABIE SAU RAÎ IE...........................................................................316
1050. SCARLATINAĂ Vezi: BOLILE COPILAĂ RIEI.......................................................................................316
1051. SCHELET Vezi: OASE............................................................................................................................316
1052. SCHIZOFRENIE Vezi: PSIHOZAĂ —SCHIZOFRENIE.....................................................................316
1053. SCIATIC (nervul...) Vezi: NERVUL SCIATIC...................................................................................316
1054. SCLERODERMIE Vezi: PIELE—SCLERODERMIE.......................................................................316
1055. SCLEROZA Vezi şi: INFLAMAŢIE, SISTEM IMUNITAR..............................................................316
1056. SCLEROZA IÎN PLAĂ CI............................................................................................................................ 316
1057. SCLEROZA — LATERALAĂ AMIOTROFICAĂ Vezi: CHARCOT (boălă lui...).............................318
1058. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALAĂ (devieri ăle...)—SCOLIOZA...............................318
1059. SCRAÎ ŞNIT DIN DINŢI Vezi: DINŢI(scrăâ şnit din...) MAXILARE(durere de...).....................318
1060. SCRUPULE............................................................................................................................................... 318
1061. SCURGERI VAGINALE Vezi: LEUCOREE........................................................................................318
1062. SENECTUTE Vezi: BAĂ TRAÎ NEŢE (ăfecţiuni de...).........................................................................318
1063. SENILITATE............................................................................................................................................ 318
1064. SEPTICEMIE Vezi:SAÎ NGE—SEPTICEMIE.....................................................................................318
1065. SETE Vezi şi: INSOLAŢIE, RINICHI(PROBLEME RENALE), SAÎ NGE—DIABET.................318
1066. SEXUALE (DEVIAŢII ŞI PERVERSIUNI IÎN GENERAL)...............................................................319
1067. SEXUALE (frustrăă ri, lipsă dorinţei...) Vezi şi: EJACULARE PRECOCE..................................319
1068. SEXUALAĂ (HAĂ RŢUIRE...).....................................................................................................................319
1069. SFORAĂ IT................................................................................................................................................... 320
1070. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBAÎ NDITE)........................................................320
1071. SIFILIS Vezi: VENERICE (boli...).......................................................................................................321
1072. SINCOPAĂ Vezi: CREIER— SINCOPAĂ .................................................................................................321
Păgină 406 din 416
1073. SINDROMUL BAĂ UTORILOR DE LAPTE Vezi: BAĂ UTORI DE LAPTE (SINDROMUL...).....321
1074. SINDROMUL LUI BURNETT Vezi: BAĂ UTORI DE LAPTE (SINDROMUL...)..........................321
1075. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi: crămpă scriitorului.............................................321
1076. SINDROMUL LUI CUSHING Vezi: CUSHING (SINDROMUL LUI...).........................................321
1077. SINDROMUL DOWN Vezi: MONGOLISM.......................................................................................321
1078. SINDROMUL LUI GULINEAU Vezi: NARCOLEPSIE....................................................................321
1079. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTAĂ Vezi şi:
SISTEM IMUNITAR............................................................................................................................... 321
1080. SINDROMUL IMUNODEFICIENŢEI DOBAÎ NDITE Vezi: SIDA..................................................322
1081. SINDRMUL MARFAN........................................................................................................................... 322
1082. SINDROMUL DE OBOSEALAĂ CRONICAĂ Vezi: OBOSEALAĂ CRONICAĂ (SINDROM DE...). .322
1083. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezi: MENSTRUAŢIE—SINDROM PREMENSTRUAL...322
1084. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.RAS.) SAU PNEUMOPATIE ATIPICAĂ Vezi şi:
PLAĂ MAÎ NI—PNEUMONIE, RESPIRAŢIE........................................................................................322
1085. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi şi: SPATE , INFLAMAŢII, TENDOANE...................322
1086. SINDROMUL UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNGHII GALBENE (SINDROMAL..J...............323
1087. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: IÎNCHEIETURA MAÎ INII—SINDROMUL DE
TUNEL CARPIAN................................................................................................................................... 323
1088. SINUCIDERE Vezi şi: ANGOASAĂ , ANXIETATE, MELANCOLIE.................................................323
1089. SINUS PILONIDAL Vezi şi: SPATE/PARTEA INFERIOARAĂ A SPATELUI, INFECŢII..........323
1090. SINUZITAĂ Vezi: NAS—SINUZITAĂ ......................................................................................................323
1091. SISTEM IMUNITAR Vezi şi:SIDA.......................................................................................................323
1092. SISTEM LOCOMOTOR Vezi şi: OASE...............................................................................................324
1093. SISTEM LIMFATIC Vezi şi: GANGLIONI (LIMFATICI)................................................................325
1094. SISTEMUL NERVOS Vezi şi: NERVI..................................................................................................325
1095. SLAĂ BICIUNE (STARE DE...) Vezi şi: ASTENIE NERVOASAĂ .......................................................325
1096. SLAĂ BIREA Vezi şi: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE..............................................................325
1097. SOMN (BOALA SOMNULUI...) Vezi: NARCOLEPSIE...................................................................326
1098. SOMN (TULBURAĂ RI DE...) Vezi: INSOMNlE.................................................................................326
1099. SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL).................................................................................................326
1100. SOMNOLENŢA....................................................................................................................................... 326
1101. SPASM....................................................................................................................................................... 326
1102. SPASMOFILIE Vezi şi; TETANIE.......................................................................................................327
1103. SPATE........................................................................................................................................................ 327
1104. SPATE (durere...) — PARTEA SUPERIOARAĂ (7 vertebre cervicăle).....................................328
1105. SPATE (durere de...) — MIJLOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsăle)..................................331
1106. SPATE — ZONA LOMBARAĂ ...............................................................................................................336
1107. SPATE— FRACTURAĂ A VERTEBRELOR Vezi şi: OASE—FRACTURAĂ ..................................341
1108. SPLINA...................................................................................................................................................... 341
1109. S.P.M. (sindrom premenstruăl) Vezi- menstruăţie — sindrom.............................................342
1110. PREMENSTRUAL.................................................................................................................................. 342
1111. S.R.A.S. Vezi: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER.................................................................342
1112. STARE DE RAĂ U....................................................................................................................................... 342
1113. STARE VEGETATIVAĂ CRONICAĂ Vezi: CREIER—STARE VEGETATIVAĂ CRONICAĂ ..............342
1114. STAÎ NGACI................................................................................................................................................ 342
Păgină 407 din 416
1115. STERILITATEA....................................................................................................................................... 343
1116. STERN....................................................................................................................................................... 344
1117. STRABISM Vezi: OCHI—STRABISM...............................................................................................344
1118. STRES........................................................................................................................................................ 344
1119. STOMAC................................................................................................................................................... 345
1120. STOMAC (durere de...) Vezi şi: STOMAC— ARSURI LA STOMAC..........................................345
1121. STOMAC — AEROFAGIE.....................................................................................................................346
1122. STOMAC (căncer lă...) Vezi: CANCER LA STOMAC.....................................................................346
1123. STOMAC— ARSURI LA STOMAC.....................................................................................................346
1124. STOMAC — GASTRITAĂ Vezişi:INFLAMAŢIE................................................................................346
1125. STRAĂ NUT................................................................................................................................................. 347
1126. SUBLINGUALE (glănde...) Vezi: GLANDE SALIVARE.................................................................347
1127. SUFOCARE Vezi: RESPIRAŢIE—SUFOCARE................................................................................347
1128. SUGHIŢ..................................................................................................................................................... 347
1129. SUPAĂ RARE Vezi: MELANCOLIE........................................................................................................347
1130. SUPRAPONDERAL Vezi: GREUTATE..............................................................................................348
1131. SUPRAOXIGENARE Vezi:HIPERVENTILAŢIE..............................................................................348
1132. SUPRARENALE Vezi: GLANDE.........................................................................................................348
1133. SUPTUL DEGETULUI........................................................................................................................... 348
1134. SURDITATE Vezi: URECHI—SURDITATE......................................................................................348
1135. SURDO-MUT Vezi şi: URECHI— SURDITATE..............................................................................348
Ş 349
1136. ŞALAZION Vezi: PLEOAPE................................................................................................................. 349
1137. ŞANCRU Vezi: ULCER.........................................................................................................................349
1138. ŞANCRU — ULCER BUCAL (herpes) Vezi: GURAĂ .......................................................................349
1139. ŞOLDURI Vezi şi: BAZIN......................................................................................................................349
1140. ŞOLDURI.................................................................................................................................................. 349
T 351
1141. TABAGISM Vezi: FUMAT.....................................................................................................................351
1142. TAHICARDIE Vezi: INIMAĂ —ARITMIE CARDIACAĂ .....................................................................351
1143. TALAMUS................................................................................................................................................. 351
1144. TARTRU Vezi: DINŢI.............................................................................................................................351
1145. TAĂ IETURAĂ Vezi: ACCIDENT...............................................................................................................351
1146. TENDINITAĂ Vezi: TENDON................................................................................................................352
1147. TENDON................................................................................................................................................... 352
1148. TENDONUL LUI AHILE....................................................................................................................... 352
1149. TENIA Vezi: INTESTINE—TENIA....................................................................................................353
1150. TENIS ELBOW Vezi: COATE—EPICONDILITAĂ ............................................................................353
1151. TENSIUNE ARTERIALAĂ — HIPERTENSIUNE..............................................................................353
1152. TENSIUNE ARTERIALAĂ —HIPOTENSIUNE..................................................................................353
1153. TESTICULE Vezi şi: penis................................................................................................................. 354
1154. TESTICULE (căncer de...) Vezi: CANCER DE TESTICULE........................................................355
1155. TETANIE.................................................................................................................................................. 355
1156. TETANOS Vezi: MUŞCHI— TETANOS............................................................................................355
1157. TETRAPLEGIE Vezi: PARALIZIE.......................................................................................................355
Păgină 408 din 416
1158. TIBIA Vezi: PICIOARE—PARTEA INFERIOARAĂ ..........................................................................355
1159. TICURI Vezi: CREIER — TICURI.......................................................................................................355
1160. TIMIDITATE............................................................................................................................................ 355
1161. TIMPANISM............................................................................................................................................ 355
1162. TIMUS Vezi: GLANDA — TIMUS......................................................................................................356
1163. TIROIDAĂ Vezi: GLANDA TIROIDAĂ IÎN GENERAL.........................................................................356
1164. TOROPEALAĂ Vezi:AMORŢEALAĂ .......................................................................................................356
1165. TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TESTICULE..............................................................................356
1166. TORTICOLIS Vezi: GAÎ T— TORTICOLIS..........................................................................................356
1167. TOXICOMANIA Vezi şi: ALCOOLISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASAĂ , DEPENDENŢA,
DROGURI, PLAĂ MAÎ NI............................................................................................................................356
1168. TRAHEITAĂ Vezi:RESPIRARE— TRAHEITAĂ ..................................................................................356
1169. TRAHEOBRONŞITAĂ Vezi: BRONŞITA RESPIRAŢIE— TRAHEITAĂ .........................................356
1170. TRANSPIRAŢIE Vezi: MIROS CORPORAL.....................................................................................356
1171. TREMURAT Vezi şi:PARKINSON......................................................................................................356
1172. TRISMUS Vezi: MUŞCHI—TRISMUS...............................................................................................356
1173. TRISOMIE 21 Vezi: MONGOLISM....................................................................................................356
1174. TRISTEŢE Vezi şi: SUPAĂ RARE/MELANCOLIE/SAÎ NGE/COLESTEROL/DIABET/
HIPOGLICEMIE...................................................................................................................................... 356
1175. TROMBOANGEITA OBLITERANTA Vezi:BUERGER (BOALA LUI...).....................................357
1176. TROMBOZA Vezi: SAÎ NGE— TROMBOZA......................................................................................357
1177. TROMBOZA CORONARIANAĂ Vezi:INIMAĂ V—TROMBOZA CORONARIANAĂ .......................357
1178. TROMPAĂ UTERINAĂ (infecţiă unei...) Vezi: SALPINGITAĂ ...........................................................357
1179. TUBERCULOZA Vezi şi: PLAĂ MAÎ NI...................................................................................................357
1180. TUMORAĂ (TUMORI) Vezi şi: CHIST, CANCER (IÎN GENERAL...).............................................357
1181. TUMORAĂ LA CREIER Vezi: CREIER.................................................................................................358
1182. TUMORAĂ MALIGNAĂ Vezi: CANCER.................................................................................................358
1183. TURBARE................................................................................................................................................. 358
1184. TUSE Vezişu GAÎ T................................................................................................................................... 358
1185. TUSE CONVULSIVAĂ Vezi: BOLILE COPILAĂ RIEI...........................................................................359
Ţ 360
1186. ŢESUT CONJUNCTIV (frăgilităte ă.„)..............................................................................................360
U 361
1187. UITARE (ă pierde lucruri) Vezi şi: ACCIDENT.............................................................................361
1188. ULCER(E)................................................................................................................................................. 361
1189. ULCER BUCAL (herpes) SAU ŞANCRU Vezi: GURAĂ ....................................................................361
1190. ULCER PEPTIC SAU GASTRIC (lă duoden său stomăc)............................................................361
1191. UMERI Vezi şi: ARTICULAŢII...........................................................................................................362
1192. UMERII CURBAŢI.................................................................................................................................. 363
1193. UMFLARE................................................................................................................................................ 363
1194. UMFLAREA (ăbdomenului).............................................................................................................364
1195. UNGHII..................................................................................................................................................... 364
1196. UNGHII (ă-şi roăde unghiile...).........................................................................................................364
1197. UNGHIE IÎNCARNATAĂ ........................................................................................................................... 365
1198. UNGHII IÎNGAĂ LBENITE........................................................................................................................365
Păgină 409 din 416
1199. UNGHII MOI ŞI CASANTE...................................................................................................................365
1200. URAĂ 366
1201. URECHI (îân generăl) Vezi şi: urechi—surdităte..........................................................................366
1202. URECHI Vezi şi: urechi/ăcufenă/băâ zăâ it îân urechi/otităă ..........................................................366
1203. URECHI — ACUFENA Vezi şi: URECHI—BAÎ ZAÎ IT IÎN URECHI................................................367
1204. URECHI — BAÎ ZAÎ IT IÎN URECHI Vezi şi: URECHI—ACUFENAĂ ................................................368
1205. URECHI —OTITAĂ .................................................................................................................................. 369
1206. UREMIE Vezi şi: RINICHI (PROBLEME RENALE)......................................................................370
1207. URETRITAĂ Vezi şi: ANEXA III............................................................................................................370
1208. URINA (INFECŢII URINARE) SAU CISTITA Vezi şi: INCONTINENŢAĂ (URINARAĂ ),
INFECŢII, LEUCOREE, VAGIN— VAGINITAĂ , VEZICA.................................................................371
1209. URTICARIE Vezi: PIELE URTICARIE...............................................................................................371
1210. USCAĂ CIUNE VAGINALAĂ Vezi: VAGIN..............................................................................................371
1211. UTER Vezi şi: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE (AFECŢIUNI...), PROLAPS............371
1212. UTER (CANCER DE COL UTERIN...) Vezi: CANCER LA UTER.................................................372
V 373
1213. VAGIN........................................................................................................................................................ 373
1214. VAGIN — MAÎ NCAĂ RIMI VAGINALE Vezi: MAÎ NCAĂ RIMI VAGINALE.......................................373
1215. VAGINAL — HERPES Vezi: HERPES VAGINAL............................................................................373
1216. VAGINALE (scurgeri...) Vezi: LEUCOREE.......................................................................................373
1217. VAGINALE (spăsme...) Vezi: SPASME..............................................................................................373
1218. VAGINITE Vezi şi: CANDIDA, LEUCOREE, URINAĂ (INFECŢII URINARE)............................373
1219. VARICELA Vezi: BOLILE COPILAĂ RIEI.............................................................................................374
1220. VARICE Vezi: SAÎ NGE— VARICE.......................................................................................................374
1221. VARICOCEL Vezi: TESTICULE...........................................................................................................374
1222. VAĂ RSAĂ TURI Vezi: GREAŢAĂ ..................................................................................................................374
1223. VAÎ NAĂ TAIE Vezi: PIELE— VAÎ NAĂ TAIE..............................................................................................374
1224. VEGETATIVAĂ CRONICAĂ (stăre...) Vezi: STARE VEGETATIVAĂ CRONICAĂ ...............................374
1225. VEGETAŢII ADENOIDE (POLIPI) Vezi: AMIGDALE....................................................................374
1226. VENE (ăfecţiuni ăle...) Vezi şi: SAÎ NGE—CIRCULAŢIA SANGUINAĂ ........................................374
1227. VENE — VARICE Vezi: SAÎ NGE— VARICE.....................................................................................374
1228. VENERICE (boli...) Vezi şi: ŞANCRU, HERPES GENITAL...........................................................374
1229. VERGETURI Vezi: PIELE — VERGETURI......................................................................................375
1230. VERTEBRE (frăcturăă de...) Vezi: SPATE — FRACTURAĂ DE VERTEBRE..............................375
1231. VERTIJ ŞI AMEŢEALAĂ Vezi şi: SAÎ NGE — HIPOGLICEMIE, CREIER — ECHILIBRU
(PIERDEREA...)...................................................................................................................................... 375
1232. VERUCI Vezi: PIELE— VERUCI.......................................................................................................376
1233. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE— VERUCI PLANTARE..................................................376
1234. VEZICAĂ (AFECŢIUNE LA...) Vezi şi: CALCIU IÎN GENERAL, INFECŢII IÎN GENERAL, URINAĂ
(INFECŢII URINARE)...........................................................................................................................376
1235. VEZICA BILIARAĂ Vezi şi: CALCULI BILIARI, FICAT....................................................................377
1236. VEZICAĂ — CISTITA Vezi şi: ANEXA III...........................................................................................378
1237. VIERMI, PARAZIŢI Vezi: PAĂ R— TEN, INTESTINE — COLON, TENIA, PICIOARE —
MICOZAĂ .................................................................................................................................................... 378
1238. VITILIGO Vezi: PIELE...........................................................................................................................378
Păgină 410 din 416
1239. VIOL Vezi şi: ACCIDENT, FRICAĂ ........................................................................................................378
1240. VOCE (Stinsăă ...) VezUAFONIE............................................................................................................379
1241. VOCE — RAĂ GUŞEALAĂ ..........................................................................................................................379
1242. VORBIRE Vezi şi: AFONIE...................................................................................................................380
1243. VULVAĂ Vezi şi: BUZE.............................................................................................................................380
Boli ă căă ror denumire ăre terminăţiă “ITAÎ ”...................................................................................................412
Boli ă căă ror denumire ăre terminăţiă “OZAĂ ” .................................................................................................413

Păgină 411 din 416

 Anexă1

Abces dificultăteă de ă exprimă cevă ce măă irităă

Accident vinovăă ţie
Alcoolism îâncercăreă de ă fugi de responsăbilităă ţi, frică de ă fi răă nit “din nou”
Alergii frustrăre îân făţă unei persoăne său eveniment ăsociăt produsului ălergen
Alzheimer dorinţă de ă fugi de reălităteă ăcestei lumi
Amputăre o măre culpăbilităte
Angoăsăă credinţă căă sunt limităt
Anorexie stimăă de sine scăă zutăă , dorinţă de “ă dispăă reă”
Artrităă criticăă şi ăutocriticăă
Articulăţii lipsăă de flexibilităte
Bulimie dorinţă de ă umple un vid ăfectiv
Arsurăă , febrăă furie
Căncer fricăă său culpăbilităte, dorinţă inconştientăă de ă nu măi trăă i
Celulită frică de ăngăjămente, reţinereă emoţiilor din trecut
Dependenţăă de ţigăă ri vid interior
Afecţiuni ăle inimii lipsă iubirii de sine său ă iubirii făţă de ceilălţi
Crămpe tensiune
Irităţii nerăă bdăre, insecurităte
Diăbet tristeţe
Diăree respingereă soluţiilor ce mi se oferăă pentru ă ăvănsă îân viăţăă
Durere ăutopedepsire
Eczemă refuzul de ă ăveă contăct cu cinevă drăg
Entorsăă rezistenţă făţăă de o situăţie
Sufocăre lipsă spăţiului vităl
Căngrenăă urăă , rănchiunăă
Incontinenţăă dorinţă de ă controlă totul
Infecţii frustrăre
Nerv sciătic insecurităte măteriăl
Săâ ngerăre pierdereă bucuriei
SIDA culpăbilităte cu privire lă drăgoste şi sexuălităte
Ticuri tensiuni interioăre
Torticolis evit săă văă d ămbele făţete ăle unei situăţii
Tumorăă şoc emoţionăl

Păgină 412 din 416

 Anexă 3
Boli a căror denumire are terminaţia “IT”
Aceste boli sunt îân mod obişnuit legăte de furie său de frustrăre, se ăsociăzăă inflămăţiei. Iătăă
căâ tevă exemple
ămigdălităă
ăpendicităă
ărtrităă
bronşităă
bursităă
colităă
conjunctivităă
cistităă
gingivităă
hepătităă
lăringităă
măstităă
otităă
poliomielităă
uretrităă
văginităă

Păgină 413 din 416

 Anexă 4
Boli a căror denumire are terminaţia “OZĂ” .
Aceste boli sunt neinflămătorii.
Dăcăă ăm o ăstfel de boălăă , trăă iesc o situăţie îân făţă căă reiă îâmi pun frăâ ne, căă ci dău preă multăă
ătenţie limitelor interioăre său exterioăre.
Nu îândrăă znesc săă ăcţionez, căă ci sunt sensibil lă criticile celorlălţi, iăr ăceăstăă inerţie măă făce
săă fiu negătiv şi deprimăt.
Artrozăă
Cirozăă
Cuperozăă
Fibrozăă
Lordozăă
Micozăă
Nevrozăă
Oseoporozăă
Sclerozăă
Scoliozăă
Trombozăă
Tuberculozăă

Despre ăutor
Năă scut lă Montreăl îân septembrie 195O, şi-ă terminăt îân 1977 formăreă de inginer
electriciăn lă Universităteă Lăvăl din Quebec. IÎn părălel, îântre 1978-1988 s-ă speciălizăt îân
vităminoterăpie, ăbordăre ortomoleculărăă ce urmeăzăă o ăbordăre holisticăă ă fiinţei umăne. IÎn
ăceăstăă perioădăă , cu titlu benevol, este membru ăctiv îân răâ ndul unei mişcăă ri dedicăte cunoăşterii
de sine, se ocupăă de seminării şi conferenţiăzăă . IÎn 1987 urmeăzăă o formăre îân cădrul Colegiului de
prezentători de rădio şi televiziune. IÎn urmăă torii 2 ăni părticipăă că ănimător lă numeroăse
emisiuni televizăte pe temă săă năă tăă ţii şi ă stăă rii de bine. IÎn 199O devine fondătorul Centrului
ATMA. IÎn 1993 devine măestru REIKI iăr îântre 1994-1998 este preşedintele Asociăţiei Cănădiene
REIKI. IÎn 199O îâncepe formăreă că “rebirtheur” profesionist lă Institutul Helenă Mărcoux.
IÎn iănuărie 1991 se năşte proiectul ăcestei lucrăă ri. A măi scris “îântre Spirit şi Inimăă ” dăr şi
ălte lucrăă ri, multe imprimăte pe CD-uri, inclusiv destinăte medităţiei ghidăte.
Orice cărte este o fereăstrăă dinspre lume spre tine. Deschide-o !

Păgină 414 din 416

Păgină 415 din 416
Păgină 416 din 416