Ce este Metoda Sedona?

Dacă vei practica această metodă, îţi vei simţi inima mai caldă şi mai deschisă,
furnicături plăcute pe şira spinării şi corpul parcă plutind. Dacă vei privi în jur, culorile ţi
se vor părea mai vii şi sunetele mai clare, ba chiar ţi se va părea că experimentezi mediul
din jur pentru prima oară în viaţa ta. Îţi vei simţi mintea mai liniştită, dar vei remarca mult
mai multe posibilităţi minunate prin care îţi vei putea îmbunătăţi viaţa şi vei putea trăi
mai fericit. Te vei simţi mai relaxat şi mai în larul tău, ştiind că totul este bine în lumea ta
şi că evoluează aşa cum trebuie.
!chii ţi se vor umple de lacrimi, căci nu"ţi va veni să crezi că nişte exerciţii at#t de
simple pot produce o schimbare at#t de rapidă şi de profundă în viaţa ta. $#ndul la viitor
te va umple de entuziasm, căci vei deveni conştient de faptul că vei putea face faţă oricăror
evenimente baz#ndu"te
baz#ndu"te pe nou descoperita ta tărie interioară, uşurinţă şi încredere în sine,
indiferent ce îţi va scoate în cale viaţa.
Dar mai presus de toate, vei şti că acesta este doar începutul%
&i tu poţi trăi cu uşurinţă acest tip de experienţă, la fel ca zecile de mii de oameni
care au aplicat aceste tehnici simple, dar uluitor de puternice, pe care le"au predat ani la
r#nd instructorii 'etodei (edona la seminarele şi în proramele lor audio. )a ora actuală
aceste tehnici îţi sunt puse la dispoziţie prin această carte%
*şti preătit să devii cu adevărat fericit+ *şti dispus să realizezi tot ceea ce ţi"ai dorit
vreodată de la viaţă+ *şti ata să descoperi ceea ce a căutat inima ta dintotdeauna+ Dacă ai
răspuns neativ la toate întrebările de mai sus, nu te mai osteni să citeşti această carte. În
schimb, dacă ai răspuns afirmativ măcar la una sinură,  Metoda Sedona te va învăţa o
modalitate pramatică
pramatică de a te conecta cu sursa ta interioară din care emană o fericire
nelimitată, de a"ţi împlini chiar şi cele mai îndrăzneţe vise, de a"ţi realiza potenţialul cel
mai înalt şi de a deveni un realizat- spiritual, nu doar un căutător.
Trăim astăzi într"o lume aflată într"o schimbare rapidă şi continuă, nu întotdeauna
pozitivă. 'area majoritate a oamenilor îşi doresc mai multe certitudini, o securitate şi o
soliditate pe care nu le putem ăsi în afara noastră oric#t de mult am încerca. Din fericire,
aceste calităţi există deja în interiorul fiecăruia dintre noi, aştept#nd doar să iasă la
suprafaţă. *ste ca şi cum am poseda un izvor interior al bucuriei şi vitalităţii deconectat de
la rezerva de apă potabilă. &i totuşi, fiecare om are un instrument secret prin care se poate
reconecta cu aceasta.
Te simţi intriat+ sta mi"am şi propus, căci doresc să îţi prezint un proces simplu
care îţi poate oferi această promisiune/ 'etoda (edona. ceastă tehnică a ajutat deja mii de
oameni să se conecteze cu capacitatea lor naturală de a se elibera pe loc de emoţiile
neconfortabile sau nedorite. ceste
ceste emoţii ne limitează şi ne împiedică să ne creăm şi să ne
susţinem viaţa pe care ne"o dorim. Din cauza lor, nu renunţăm să mai luăm deciziile
necesare, ba chiar ajunem să ne imainăm că emoţiile noastre ne pot dicta cine suntem şi
ce putem fi. cest lucru este evident în maniera în care folosim limbajul. 0i s"a înt#mplat
vreodată să îi spui cuiva/ (unt furios- sau (unt trist-+ tunci
tunci c#nd vorbim în acest fel,
noi le spunem practic celor din jur,
j ur, ba chiar şi nouă înşine 1fără să ne dăm seama2, că noi
suntem una cu m#nia sau cu tristeţea noastră. 3oi ne raportăm la ei şi la noi înşine prin
sentimentele noastre, ca şi cum acestea ne"ar defini. De fapt, noi inventăm poveşti
poveşti întrei
pentru a justifica de ce simţim ceea ce simţim, fundament#nd astfel această percepţie
reşită a identităţii noastre.
3u vreau să spun cu asta că sentimentele noastre nu sunt uneori
un eori justificate, ci doar
că ele sunt efemere, sunt nişte simple emoţii, nu sunt una cu noi. 4rin urmare, noi putem
renunţa cu uşurinţă la ele. !pţiunea de a ne elibera de ele ne ajută să percepem corect
realitatea din faţa noastră, astfel înc#t să putem acţiona 1sau nu2 în consecinţă. cest lucru
se traduce printr"o capacitate de a ne estiona mai bine viaţa şi de a lua decizii mai clare şi
mai sănătoase. *l ne ajută să acţionăm în moduri care ne asistă în îndeplinirea scopurilor
scopurilor şi
aspiraţiilor noastre, fără să le saboteze. m asistat de multe ori la transformarea procesului
de eliberare a emoţiilor într"o capacitate de a avea mai mulţi bani, relaţii mai armonioase,
o stare de sănătate şi de bunăstare fizică mai bună, şi de a fi mai fericiţi, mai calmi şi mai
focalizaţi, indiferent ce se înt#mplă în jurul nostru.
(ună frumos, nu"i aşa+ şa am crezut şi eu în anul 5678, c#nd l"am cunoscut pe
)ester )evenson, cel care a inspirat crearea 'etodei (edona, devenind 9 între altele 9
mentorul meu. )a acea vreme eram un aspirant spiritual plin de ardoare, dar şi confuz,
care participa la toate seminarele de profil susţinute de maeştri din !rient şi din !ccident
deopotrivă. m studiat astfel diferite discipline centrate pe corp, inclusiv :oa, tai chi şi
shiatsu. m participat activ la numeroase cursuri de creştere personală, printre care *(T,
ctualism, Teta şi ;enaştere. m trăit numeroase experienţe interesante şi plăcute la
aceste seminare, şi am auzit tot felul de concepte care mi s"au părut utile, cel puţin la nivel
intelectual. &i totuşi, continuam să mă simt incomplet. Îmi doream un răspuns simplu şi
direct la marile întrebări de en/ <are este menirea vieţii mele+-, <e este adevărul+-,
<ine sunt eu+- şi <um m"aş putea simţi împăcat cu viaţa mea+- ! bună parte din
lucrurile pe care le"am auzit şi pe care le"am experimentat nu au făcut altceva
altceva dec#t să
adaue noi întrebări la cele pe care le aveam deja. 3imeni nu părea să deţină răspunsuri
care să mă satisfacă cu adevărat, iar maeştrii- la care mă duceam nu păreau ei înşişi
satisfăcuţi cu natura lor reală. *xista o convinere universală
universală şi extrem de puternică
potrivit căreia procesul de creştere personală este dificil şi presupune un efort foarte mare
de purificare a sufletului şi de retrăire a emoţiilor dureroase şi a problemelor nerezolvate.
nerezolvate.
Din fericire, această convinere 1pe care o aveam inclusiv eu2 mi s"a schimbat după ce am
cunoscut printr"un noroc deosebit un om cu totul remarcabil.
Întâlnirea cu Lester Levenson
)"am cunoscut pe )ester la un seminar ţinut de un conferenţiar binecunoscut,
)ester fiind invitatul de onoare al acestuia. În acea zi, am ieşit cu un rup de cursanţi
pentru a lua pr#nzul împreună. 4rezenţa lui )ester m"a izbit imediat prin unicitatea ei.
*mana o pace absolută, părea extrem de echilibrat şi se simţea în mod evident foarte
confortabil în pielea lui. 3u avea deloc un comportament preţios, puteai vorbi orice cu el
şi îi trata pe toţi ceilalţi ca pe nişte prieteni, inclusiv pe mine, pe care nu mă cunoştea
deloc. De la bun început, mi s"a părut evident că îşi încheiase căutarea şi că ăsise
răspunsurile pe care eu încă le mai căutam. 4e scurt, trebuia cu orice preţ să aflu mai multe
despre acest om.
<#nd l"am întrebat pe )ester cum a reuşit, m"a invitat la un seminar care avea să fie
 ţinut în =ee>endul următor. 3u mi"a spus dec#t că un rup de oameni avea să stea în
 jurul unei mese şi să se elibereze.- 3u prea îmi era clar ce dorea să spună prin  să se
elibereze”, dar ştiam că dacă această tehnică avea să mă orienteze măcar în direcţia
calităţilor pe care le avea în mod evident )ester, îmi doream să o aplic. 4rin urmare, am
semnat imediat o cerere de înscriere.
În acel =ee>end m"am aflat exact în poziţia în care te afli tu acum. *ram pe punctul
de a mă îmbarca într"o călătorie şi mă simţeam uşor aitat. 3u ştiam exact ce avea să
presupună aceasta, şi întruc#t participasem deja la foarte multe seminare, eram destul de
sceptic. <hiar m"am întrebat/ Dumnezeule, oare o să trăiesc din nou o dezamăire+-
Totuşi, în timpul cursului am asistat la eliminarea multor convineri limitatoare cultivate
pe termen lun, at#t ale mele c#t şi ale altora, cu o uşurinţă şi o rapiditate uimitoare, fără
ca cineva să fie nevoit să îşi explice celorlalţi viaţa.
'i"am dat aşadar seama destul de rapid că am ăsit ce căutam. De fapt, în sinea
mea am ştiut că m"am născut în această lume pentru a face acest proces de eliminare şi
pentru a"l împărtăşi restului lumii, iar p#nă astăzi mi"am îndeplinit neclintit această
menire. În ultimii ?8 de ani am asistat la schimbarea vieţii a mii de oameni în bine 9 proces
radical, dar în acelaşi timp bl#nd 9 prin aplicarea unei tehnici simple, dar uluitor de
eficientă.
Originile Metodei Sedona
4e măsură ce prietenia mea cu )ester s"a dezvoltat, am descoperit mai multe despre
el, fapt care mi"a confirmat impresiile de început. )ester reuşise să facă faţă celei mai mari
provocări a vieţii. În anul 56@?, la v#rsta de A? de ani, acest fizician şi antreprenor se afla la
apoeul succesului lumesc, dar era nefericit şi bolnav ca om. vea multe probleme de
sănătate, suferind de depresie, un ficat mărit, pietre la rinichi, probleme cu splina,
hiperaciditate şi ulcere care îi perforaseră stomacul şi formaseră leziuni. De fapt, era at#t
de bolnav înc#t după a doua operaţie pe inimă, medicii l"au trimis acasă 1în apartamentul
său din <entral 4ar> (outh, 3e= Bor>, pentru a muri în linişte.
)ui )ester îi plăceau însă provocările. De aceea, în loc să abandoneze lupta, el s"a
decis să se întoarcă în laboratorul său interior şi să ăsească aici răspunsurile pe care le
căuta. 4rin determinarea şi puterea sa de concentrare, el a reuşit să îşi transceandă mintea
conştientă, ăsind astfel ceea ce căuta. <eea ce a descoperit s"a dovedit a fi un instrument
perfect pentru creşterea personală 9 o modalitate de a se elibera de toate limitările sale
interioare. )ester a fost cuprins de un entuziasm at#t de mare în urma acestei descoperiri
 înc#t s"a folosit intensiv de ea pe o perioadă de trei luni. )a sf#rşitul acestui interval de
timp, corpul său era perfect sănătos. 'ai mult dec#t at#t, el a intrat într"o stare de pace
profundă, care nu l"a mai părăsit p#nă în ziua în care a murit, în data de 5C ianuarie 566A.
<eea ce a descoperit atunci )ester a fost faptul că noi suntem fiinţe nelimitate.
(inurul lucru care ne limitează sunt propriile noastre concepte mentale limitative. ceste
concepte nu sunt însă adevărate. De aceea, noi ne putem elibera cu uşurinţă de ele.
*xperienţa lui )ester l"a ajutat să înţeleaă că dacă el putea practica această tehnică,
 înseamnă că o putea preda la fel de uşor altora, care puteau beneficia la r#ndul lor de pe
urma ei. În consecinţă, el a început să lucreze cu oamenii, at#t individual c#t şi în rupuri
mici.
)ester credea cu putere că procesul de creştere personală nu depinde de nicio sursă
exterioară, cum ar fi un maestru. 4rin urmare, nu şi"a propus niciodată să devină  guru-l
cuiva. depţii săi se simţeau însă at#t de elevaţi în preajma lui înc#t au insistat să îl
privească în acest fel, în pofida protestelor şi încercărilor lui de a evita acest lucru. În anul
567, )ester a înţeles că trebuie să îşi formalizeze învăţăturile într"un sistem care să poată
fi predat cu uşurinţă altora şi care să nu mai fie neapărat identificat cu el. &i"a oranizat
astfel tehnicile de creştere personală într"un sistem ce poate fi aplicat de oricine, iar acesta
a devenit cunoscut sub numele de 'etoda (edona. cesta este subiectul cărţii de faţă.
Cum mi-a schimbat viaţa tehnica eliberării
Încă de la început, relaţia mea cu )ester a fost una de prietenie adevărată. '"am
simţit imediat at#t de atras de el şi de învăţăturile sale înc#t am urmat în cel mai scurt timp
toate cele trei cursuri pe care le ţinea/ <ursul de Ează în luna noiembrie, <ursul vansat în
ianuarie şi <ursul pentru Fnstructori creditaţi în februarie. <u alte cuvinte, m"am răbit
c#t am putut de tare să învăţ tot ce era de învăţat. De asemenea, am început să lucrez
direct cu )ester, ajut#ndu"l să îşi împărtăşească învăţăturile cu restul lumii.
)ucrul cu )ester mi"a permis să petrec mai mult timp alături de el, să îl observ în
acţiune şi să văd cum face faţă provocărilor inevitabile ale vieţii. 4e scurt, am fost foarte
impresionat. Gna din plăcerile noastre era să stăm într"o cafenea şi să discutăm ore întrei.
3imic nu îi plăcea mai mult lui )ester dec#t să povestească în faţa unei ceşti de cafea,
obicei pe care şi l"a păstrat p#nă înainte de moarte. *l obişnuia să spună/ Eiroul meu este
servieta mea şi cel mai apropiat loc în care pot bea o cafea.- Înt#lnirile noastre erau
 întotdeauna presărate de umor, lucru care mă umplea de frustrare, căci mie mi se părea că
nimic nu este mai important dec#t să discuţi despre adevăr, în timp ce )ester prefera să
orienteze discuţia către subiectele cele mai mondene. Totuşi, nu puteam să contest că ori
de c#te ori eram împreună, înţeleerea şi experienţa directă a adevărului se aprofundau în
fiinţa mea, chiar dacă nu vorbeam aproape niciodată despre el. )ester era un exemplu viu
al acestuia, nu un predicator. cest lucru m"a ajutat să descopăr şi să experimentez o
libertate mult mai mare în viaţa de zi cu zi, practică pe care am păstrat"o p#nă în această
zi.
*ram at#t de dedicat acestei munci înc#t am început să oranizez rupuri de sprijin
pentru oamenii care aplică 'etoda (edona în apartamentul meu din Gpper Hest (ide,
'anhattan. 3u a trecut însă mult şi mi"am dat seama că trebuie să mă maturizez şi să îmi
continui eu însumi creşterea personală înainte de a"i putea fi de vreun folos lui )ester şi
oranizaţiei sale. 4rin urmare, m"am decis să îl susţin în calitate de voluntar şi participant
activ, nu de anajat. În tot acest timp am continuat să explorez în diferite modalităţi cum
 îmi poate schimba tehnica de eliberare viaţa de zi cu zi.
)a scurt timp, mi"am început propria afacere, v#nz#nd bijuterii. (uccesul pe care l"
am obţinut mi"a permis să lucrez  part-time şi să îmi explorez viaţa cu ajutorul tehnicii de
eliberare cu normă întreaă. m continuat să fac acest lucru p#nă în jurul anului 56C5,
implic#ndu"mă c#nd şi c#nd în ceea ce făcea )ester. plic#nd 'etoda (edona în viaţa mea
personală şi de afaceri, am devenit din ce în ce mai convins că am ăsit o tehnică ce putea
ajuta orice om. 4e la sf#rşitul anilor 7I, )ester s"a mutat în rizona. 4rin urmare, contactul
meu cu el a devenit ocazional, dar influenţa lui asupra vieţii mele a continuat să răm#nă la
fel de profundă.
În anul 56C5 am fost invitat la 4hoenix pentru a participa din nou la o întrunire
pentru instructori acreditaţi. )a acest seminar a început o etapă nouă a relaţiei mele cu
)ester. *venimentul mi"a reaprins dorinţa de a lucra direct cu el şi de a împărtăşi lumii
'etoda (edona. m început aşadar să ţin reulat seminare la 3e= Bor> şi să zbor în
rizona de mai multe ori pe an pentru noi instrucţiuni oferite în cadrul unor tabere de
lucru intensiv. Toate acestea mi"au accelerat dramatic creşterea personală prin folosirea
'etodei (edona. m remarcat producerea unor rezultate profunde, at#t în mine c#t şi în
alţi prieteni care participau la seminare.
Tot în această perioadă de timp m"am decis să particip mai activ în lumea afacerilor,
implic#ndu"mă mai plenar în aceasta. m lucrat o perioadă scurtă de timp cu tatăl meu,
v#nz#nd proprietăţi industriale în 3e= Bor> şi în jurul acestuia, dar mi"am dat seama că
această activitate nu mi se potriveşte. '"am anajat apoi la o firmă din 'anhattan care
vindea clădiri şi apartamente. m aplicat 'etoda (edona pentru a"mi îmbunătăţi
capacitatea de v#nzare şi am devenit în scurt timp unul din cei mai buni aenţi ai
companiei. ! vreme această activitate mi"a făcut plăcere, dar apoi m"am alăturat fratelui
meu şi am creat o divizie de investiţii la compania de imobiliare a tatălui meu. Tranziţia la
v#nzarea de clădiri de birouri, centre comerciale şi alte investiţii mari nu m"a deranjat
delocJ dimpotrivă.
4entru prima dată în viaţă, m"am apropiat de fratele meu. '"am eliberat de
amintirile neplăcute care ne"au afectat pe timpuri relaţia şi am format împreună cu el o
echipă de afaceri fantastică. *xista însă un tipar recurent care se repeta în viaţa noastră/
 începeam mult mai multe afaceri dec#t reuşeam să finalizăm. Într"o zi, )ester m"a sunat
din senin ca să vadă ce mai făceam. F"am explicat ce se înt#mpla. 'i"a spus atunci c#teva
cuvinte care aveau să"mi transforme dramatic cariera, inclusiv raportul afaceri deschise K
finalizate/ Linalizează afacerea la bancă, nu în capul tău.- Deşi nu am apucat să îi explic
ce se înt#mpla, )ester a înţeles o tendinţă pe care o aveam şi eu, la fel ca at#ţia alţi aenţi
imobiliari/ eram at#t de ocupaţi să ne imainăm c#t de rozav va fi c#nd vom finaliza o
afacere înc#t nelijam finalizarea ei propriu"zisă. De îndată ce am început să mă eliberez,
 în loc să visez cu ochii deschişi, am început să finalizez mult mai multe afaceri.
m învăţat o altă lecţie importantă leată de tehnica de eliberare c#nd am primit o
listă cu nouă centre comerciale expuse la v#nzare de la un bro>er xerox, după cum li se
spune în industria imobiliară. Gn bro>er xerox este o persoană care primeşte liste scrise cu
proprietăţi de la alţi bro>eri, dar care nu se deranjează să verifice datele sau să intre în
contact cu proprietarii sau cu aenţii care scot pe piaţă proprietăţile.
m trimis o copie a acestei liste unuia din cei mai buni clienţi ai mei, iar acesta mi"a
trimis pe loc o ofertă foarte apropiată de preţul final. De bună seamă, am fost cuprins de
entuziasm, aşa că am pus m#na pe telefon şi am sunat persoana despre care credeam că
este proprietar. <u această ocazie, am descoperit însă că lista provenea de la un bro>er
xerox şi că nu aveam nicio şansă să contactez adevăratul proprietar.
 Fritat, am înţeles că nu aveam altceva de făcut dec#t să mă detaşez. 4rin urmare, am
aplicat tehnica de eliberare. 'i"am olit mintea şi mi"am eliberat toate sentimentele leate
de această situaţie, p#nă c#nd am ajuns să mă simt perfect împăcat indiferent dacă aveam
să închei sau nu afacerea. Într"o manieră incredibilă, primul telefon pe care l"am primit
după ce am atins această stare a fost de la proprietarul real al centrelor comerciale, care m"
a sunat în urma unui anunţ publicitar de căutare de proprietăţi care tocmai apăruse
1înt#mplător2 în ziarul Wall Street Journal. <#nd acesta mi"a cerut să îi scot la v#nzare
proprietăţile 1care erau identice cu cele din lista mea2, aproape că am căzut de pe scaun.
cesta este unul din numeroasele evenimente pe care le"am trăit şi care m"au făcut
să cred că fraza pe care am auzit"o de at#tea ori din ura lui )ester/ <hiar şi imposibilul
devine posibil atunci c#nd te"ai eliberat complet 9 este adevărată.
m învăţat astfel să aplic 'etoda chiar în timp ce finalizam afaceri, în timpul
reneocierilor unor contracte de milioane de dolari, c#nd fiecare dintre noi încercam să ne
 înşelăm reciproc prin inventarea unor poveşti noi, care nu corespundeau datelor asupra
cărora căzuserăm de acord, în loc să semnăm pur şi simplu documentele şi să facem
schimb de cecuri. m trăit multe astfel de momente tensionate în care erau implicaţi foarte
mulţi bani. Dat fiind însă că aplicam tehnica de eliberare, ştiam întotdeauna c#nd trebuie
să îmi ţin ura 1lucru foarte dificil pentru un bro>er2, dar şi c#nd trebuie să intervin, ştiind
că ceea ce susţin este corect. ;ăsplata financiară a acestei practici mi"a întrecut toate
aşteptările.
şa se face că p#nă la începutul anului 56C7 am economisit suficienţi bani pentru a
mă muta în rizona şi pentru a mă alătura lui )ester, pentru a"l sprijini în demersul său de
 împărtăşire a 'etodei (edona restului lumii. (pre consternarea tatălui şi fratelui meu, m"
am mutat la 4hoenix şi am devenit voluntar cu normă întreaă al oranizaţiei nonprofit a
lui )ester, Fnstitutul (edona, unde am făcut tot ce mi"a stat în puteri pentru a răsp#ndi
vorba despre această învăţătură. 'i"am petrecut cea mai mare parte a ultimilor ani de
viaţă ai lui )ester lucr#nd direct cu el pentru împlinirea misiunii sale, practic fără nicio
recompensă financiară. 3u"mi păsa că lucrez ratuit, căci vedeam c#t de mult bine făceam
şi c#t de mult mă transformam eu însumi în bine.
În anul 56C6, )ester m"a ruat să mă mut la (edona pentru a"l ajuta să v#ndă
absolvenţilor o parte din proprietăţile imobiliare ale oranizaţiei pentru a str#ne fonduri.
colo am cunoscut"o pe soţia mea m:. m văzut"o la un curs de >arate şi mi"am dat
imediat seama că eram suflete pereche, aşa că a doua zi am invitat"o în oraş. )a acea vreme
 îşi dădea însă înt#lnire cu un alt bărbat, dar mi"a cerut cartea de vizită în caz că situaţia
avea să se schimbe. <#teva luni mai t#rziu, am primit un apel telefonic de la ea şi am ieşit
 împreună la o înt#lnire. *ra o zi de miercuri. În s#mbăta care a urmat m: participa deja
la cursul de 'etoda (edona.
)a ora actuală, eu şi m: avem o relaţie frumoasă şi plină de iubire, dar lucrurile
nu au stat întotdeauna astfel. Începutul a fost destul de reoi pentru am#ndoi. 'ult timp
după ce ne"am înt#lnit, m: a fost interesată de alţi bărbaţi, aşa că a trebuit să practic
foarte multă vreme tehnica de eliberare pentru a fi ales în cele din urmă de ea. După ce ne"
am căsătorit, am continuat să avem neînţeleeri. De altfel, o bună parte din acestea sunt
absolut naturale în orice cuplu, aşa că le mai avem inclusiv la ora actuală. Dat fiind însă că
aplicăm am#ndoi 'etoda (edona, ori de c#te ori se înt#mplă ceva care ne tulbură relaţia,
ne detaşăm imediat de aspectul respectiv. Din perspectiva mea, relaţia pe care o avem este
neobişnuită, în sensul că devine pe zi ce trece tot mai armonioasă şi mai plină de iubire.
)a începutul anilor 6I, relaţia mea cu )ester a ajuns la un asemenea nivel de
 încredere şi respect reciproc înc#t mi"a oferit drepturile de autor ale cărţilor sale şi m"a
ruat să îi continui munca. m susţinut oranizaţia pe care a creat"o încă doi ani după
moartea lui. În 5668 am decis să trec la un nivel nou, aşa că am înfiinţat împreună cu m:
o companie nouă, numită (edona Trainin ssociates, pentru a răsp#ndi la o scară mai
mare 'etoda (edona.
Gnul din lucrurile care mă impresionează cel mai mult în leătură cu procesul de
eliberare este faptul că aceasta m"a condus la o stare de pace, de fericire, de bucurie şi de
calm care nu mă mai părăseşte niciodată, indiferent ce se înt#mplă în jurul meu. 3u vreau
să spun cu asta că nu continui să trăiesc şi eu, la fel ca orice om, momente mai bune sau
mai proaste, ci doar că ceea ce consideram înainte experienţe extatice sau excepţionale au
devenit acum normale pentru mine, iar momentele de apoeu devin din ce în ce mai
 înălţătoare. 3u"mi dau seama c#t de departe pot ajune cu această metodă, dar îmi
propun să aflu.
Mestea bună este că nu sunt sinur în această privinţă. Loarte mulţi oameni din
 întreaa lume au obţinut rezultate similare în viaţa lor. <u ani în urmă, o companie de
asiurări din 3e= Bor> numită 'utual a efectuat un studiu al eficacităţii 'etodei (edona.
Gn rup de aenţi de v#nzare au fost antrenaţi în această metodă, iar apoi v#nzările lor de
poliţe au fost comparate cu cele ale unui rup de control timp de şase luni. În perioada
studiului, rupul care a învăţat 'etoda a obţinut rezultate mai bune cu N dec#t rupul
de control. (tudiul a fost împărţit în două perioade de c#te trei luni. ("a dovedit că
rezultatele obţinute în al doilea interval au fost mai bune dec#t cele din primul interval,
ceea ce arată că eficacitatea 'etodei se amplifică în timp.
Cum trebuie folosită această carte
<itind această carte, vei învăţa în ce constă 'etoda (edona 9 o tehnică pe care o vei
putea folosi de"a lunul întreii vieţi. 4e măsură ce vei începe să te eliberezi de toată
povara emoţională pe care te"a împiedicat să faci ceea ce ţi"ai dori sau ştii că ar trebui să
faci, vei deveni din ce în ce mai eficient. 3u vei ăsi în această carte o listă cu ceea ce
trebuie- şi nu trebuie- să faci, sau de comportamente pe care trebuie să le adopţi
neapărat. 3oi ne impunem deja destule astfel de clişee. <eea ce vei învăţa va fi cum să te
transformi din interior în exterior. cest en de schimbări sunt întotdeauna permanente.
În plus, pe măsură ce vei experimenta acest sistem simplu în viaţa ta, vei descoperi
noi şi noi modalităţi de a"l aplica. Fndiferent ce vei înţelee citind această carte şi încep#nd
să lucrezi cu 'etoda, acesta va fi doar v#rful aisberului. ceastă tehnică simplă îţi va
transforma fiecare aspect al vieţii, căci se bazează pe premisa că noi suntem fiinţe
nelimitate. Dacă îţi priveşti retrospectiv viaţa, sunt convins că ai avut şi tu, la fel ca marea
majoritate a oamenilor, cr#mpeie de revelaţii ale acestei stări de conştiinţă infinită, care
este absolut naturală. i trăit probabil la viaţa ta momente în care te"ai simţit pe val-, în
care totul s"a leat de la sine şi s"a derulat fără niciun efort din partea ta. 4rin aplicarea
'etodei (edona, va fi posibil să experimentezi zilnic astfel de momente.
3u ştiu ce fel de cititor eşti. 4oate că te implici plenar în ceea ce citeşti, sau poate te
limitezi să reţii idei utile pe care să le aplici mai t#rziu, atunci c#nd situaţia ţi"o cere. (fatul
meu este să te implici plenar şi să faci toate exerciţiile recomandate în această carte.
*xperienţa personală m"a învăţat că sinura modalitate eficientă de eliberare este practica
sau experienţa directă. Dacă vei citi de mai multe ori această carte vei obţine beneficii
suplimentare, fapt care te va ajuta să interezi mai bine capacitatea ta înnăscută de a te
elibera de limitări.
<artea de faţă este împărţită în două părţi. În 4artea Înt#i vom explora împreună
fundamentele procesului de eliberare şi motivaţiile care stau la baza limitărilor noastre. <u
această ocazie, îţi voi prezenta diferite tehnici care te vor ajuta să avansezi accelerat pe
calea ce conduce către eliberare, dar şi să faci faţă evenimentelor adverse, să îţi cultivi
rezistenţa, să fii prezent-, să îţi rezolvi sentimentele leate de conflictele din trecut, să îţi
realizezi scopurile şi să îţi echilibrezi aspectele pozitive şi neative ale ecuaţiei emoţionale.
În 4artea a Doua a cărţii ne vom ocupa de anumite domenii mai specifice ale vieţii, asupra
cărora 'etoda (edona poate avea un impact pozitiv foarte puternic. 4rintre acestea se
numără eliberarea de vinovăţie, de ruşine, de teamă şi de anxietate, îmbunătăţirea
relaţiilor, cultivarea unei stări optime de sănătate şi contribuţia la crearea unei lumi
armonioase, care trăieşte în pace.
<iteşte această carte în ordinea prezentată, căci fiecare capitol contribuie la
construirea unui fundament solid pentru cele care vor urma. 3u vei putea învăţa tot ce are
de oferit această carte dacă nu vei citi capitolele în ordinea indicată şi dacă nu vei aplica tot
ce ai învăţat în viaţa de zi cu zi. Liecare capitol conţine cel puţin c#teva nestemate care îţi
vor îmboăţi viaţa. Deschide"te c#t poţi de mult în faţa ideilor din această carte şi priveşte"
o ca pe o oportunitate de a"ţi schimba conştiinţa şi viaţa.
Dacă după încheierea cărţii vei dori să meri mai parte, (edona Trainin ssociates
 îţi oferă o versiune audio a acestui curs şi seminare live în principalele oraşe din (tatele
Gnite şi din restul lumii.
Nu crede tot ce sun eu
3u crede automat ceea ce vei citi în această carte. plică principiile descrise aici şi
convine"te sinur de eficacitatea lor. Laptul că un autor spune ceva nu înseamnă automat
că aşa stau lucrurile. !amenii au tendinţa de a crede foarte uşor ceea ce spun alţii, mai ales
dacă este vorba de o autoritate într"un domeniu sau altul. )ester credea cu convinere că
noi trebuie să evităm acest lucru, indiferent c#t de mult credem într"un maestru sau într"
un expert. <eea ce trebuie să facem este să răm#nem deschişi în faţa mesajului său, d#ndu"
ne astfel ocazia de a creşte, dar nu trebuie să acceptăm ce spune acesta dec#t după ce i"am
verificat mesajul prin experienţa personală directă. )ester numea acest procedeu/
preluare a informaţiilor în vederea verificării lor.-
(uestia mea este să preiei toate informaţiile din această carte în vederea verificării
lor. !feră"ţi permisiunea de a te deschide în faţa mesajului, fără a"l accepta însă orbeşte. În
acest fel, informaţiile receptate vor avea o valoare mult mai mare dacă le vei explora şi le
vei aplica în viaţa ta 9 cu alte cuvinte, dacă le vei verifica în viaţa de zi cu zi.
 *ste posibil ca unele idei din cartea  Metoda Sedona să ţi se pară contradictorii în
raport cu alte metode sau tehnici pe care le"ai învăţat. sta nu înseamnă că trebuie să
renunţi la vechile metode sau principii. )asă"le însă deoparte pe moment, cel puţin p#nă
c#nd vei termina de explorat această carte. (fatul meu este să îţi suspenzi temporar
capacitatea de comparaţie şi judecata critică p#nă c#nd vei trae concluziile tale personale
leate de această carte. bia atunci vei putea compara aceste idei cu celelalte şi vei putea
verifica ce anume se potriveşte şi ce nu. 'area majoritate a oamenilor consideră tehnica de
eliberare un adjuvant minunat pentru alte tehnici şi terapii pe care le aplică.
<ontradicţiile sunt inevitabile atunci c#nd compari diferite căi sau tradiţii de
creştere personală, ceea ce nu înseamnă neapărat că unele dintre ele sunt false. *xistă
posibilităţi multiple care conduc la descoperirea de sine, şi cu c#t vei accepta mai multe
dintre ele, cu at#t mai profundă va fi înţeleerea la care vei ajune şi cu at#t mai
pramatice vor fi aplicaţiile ei. *xistă multe raze care conduc la acelaşi soare central.
!ste o simlă chestiune de re"onanţă
*xperienţa m"a învăţat că tot ceea ce există în această lume are o vibraţie personală,
inclusiv noi înşine şi toţi cei pe care îi cunoaştem. 3u ai remarcat niciodată că unii oameni
te bine"dispun automat, în timp ce alţii te prost"dispun prin simpla lor prezenţă, chiar fără
a face sau a spune ceva+ 4e măsură ce ne eliberăm din punct de vedere emoţional şi ne
amplificăm nivelul de înţeleere, această rezonanţă sau frecvenţă de vibraţie creşte la
r#ndul ei. Dar lucrurile nu se opresc aici. <hiar şi în r#ndul oamenilor care se află pe
aceeaşi frecvenţă de vibraţie ca şi noi există unii cu care ne înţeleem mai bine dec#t cu
alţii. cest lucru este valabil inclusiv pentru maeştri şi pentru idei.
4e măsură ce vei continua să citeşti  Metoda Sedona, este posibil să descoperi că
rezonezi mai intens cu anumite capitole, în timp ce altele te vor face să te simţi puţin
confuz sau indiferent. numite secţiuni ale cărţii ţi se vor părea mai importante dec#t
altele, în funcţie şi de situaţiile prin care treci. Dacă vei continua să lucrezi cu tehnica de
eliberare, în viaţa ta vor apărea alte situaţii, care te vor face să preţuieşti mai mult capitole
care iniţial nu ţi"au trezit interesul. cest lucru arată că te"ai transformat şi că eşti preătit
să percepi lucrurile dintr"o perspectivă diferită. cceptă aceste schimbări şi modifică"ţi
perspectiva ţin#nd cont de ele.
#dotă o atitudine $ucău%ă %i lină de blândeţe
'ai presus de toate, tratează"te cu iubire în timp ce aplici procesele din această
carte. Lii cel mai bun prieten şi suporter al tău, nu un serent sau un şef dur. )asă"te
transformat de experienţa bucuriei. În scurt timp vei începe să faci descoperiri din ce în ce
mai interesante şi mai inspirate leate de modalităţile prin care te"ai limitat sinur. 4e
măsură ce aceste limitări vor începe să dispară una c#te una, te vei simţi din ce în ce mai
uşor, mai fericit, mai relaxat şi mai în larul tău.
'etoda (edona ne reaminteşte de un lucru pe care spiritul nostru îl recunoaşte
intuitiv/ noi ne putem bucura de libertate şi de fericire chiar acum. 3u trebuie să aşteptăm
să ajunem la ele într"un viitor îndepărtat, după ce am muncit din reu în acest scop
pentru a le binemerita şi pentru a ne preăti în vederea primirii lor. 3oi avem toate
motivele să ne bucurăm şi să fim fericiţi chiar acum, în acest moment%
 &artea Întâi
Cursul 'Metoda Sedona(
4rima parte a cărţii de faţă acoperă aproape întreul material predat în versiunea
live şi în cea audio a <ursului de Ează al 'etodei (edona. *a include de asemenea
anumite materiale din cursurile avansate şi chiar o serie de tehnici noi, care te vor ajuta să
 îţi schimbi dramatic cursul vieţii în bine şi să păstrezi pentru totdeauna acest curs. Deşi
aceste tehnici sunt extrem de simple, aşa cum vei descoperi în scurt timp, ele sunt infinit
mai puternice dec#t îţi poţi imaina în momentul de faţă. În plus, dacă vei continua să
aplici aceste tehnici şi principii în viaţa ta de zi cu zi, puterea şi eficacitatea lor vor creşte
exponenţial.
)a peste un sfert de secol după ce le"am învăţat eu însumi, mărturisesc că le privesc
şi astăzi cu aceeaşi uimire. !ri de c#te ori văd c#t de uşor trăiesc oamenii care le aplică
schimbări pozitive în viaţa lor, mă minunez şi mă umplu de recunoştinţă pentru că mi s"a
dat şansa de a împărtăşi lumii acest proces eleant şi minunat de puternic.
Caitolul )
*incolo de ciclul surimare-e+rimare
(chimbările rapide şi pozitive care s"au petrecut în viaţa lui Ooe de îndată ce a
 început să aplice 'etoda (edona reprezintă un model ideal pentru noi toţi. Dificultăţile
cele mai persistente dispar, noi posibilităţi fantastice apar din senin, iar sincronicităţile
abundă, netezind calea oricărui om care aplică 'etoda. <#nd Ooe a învăţat această 'etodă,
el se afla într"o perioadă foarte proastă din viaţa lui, at#t din punct de vedere personal c#t
şi profesional. În urmă cu un an şi jumătate el trecuse printr"un accident de avion în urma
căruia a fost nevoit să meară şapte luni într"un scaun cu rotile, compania sa îl concediase,
iar divorţul de soţia sa, care trena de trei ani, devenea din ce în ce mai complicat. )a numai
c#teva săptăm#ni după ce Ooe a început să aplice tehnica de eliberare, lucrurile s"au
schimbat cu 5CI de rade. 'ai înt#i de toate, soţia sa a fost de acord cu un proces de
mediere în urma căruia cei doi au ajuns în sf#rşit la o înţeleere amiabilă. În al doilea r#nd,
el s"a înt#lnit înt#mplător la un bal de caritate cu preşedintele companiei cu care se judeca
pentru concediere abuzivă. cesta nu ştia nimic despre povestea lui Oohn, aşa că în lunea
care a urmat avocatul lui Ooe l"a sunat şi i"a spus că respectiva companie a fost de acord cu
un pachet mult mai eneros de plăţi compensatorii.
<a şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, Ooe s"a decis să plece într"o vacanţă de
un =ee>end într"o insulă paradisiacă, pentru a"şi sărbători aici norocul din ultima vreme.
În timp ce citea o carte pe plaja din 3assau, el a început să discute cu o femeie care s"a
dovedit mai t#rziu a fi marea iubire a vieţii sale. )a acea vreme nu avea însă nicio intenţie
serioasă, căci trebuia să prindă avionul către casă ce decola peste numai două ore. Oean i se
părea însă o fiură familiară, iar după ce a aflat că locuieşte în Toronto, la fel ca şi el, a
 întrebat"o/
 – scultă, aceasta nu este o replică de aăţat, dar nu cumva locuieşti pe strada
cutare+
 – Ea da, i"a răspuns ea.
  – <e ciudat% *u mer la fizioterapie acolo. <red că te"am văzut în metrou. Te duci
cumva şi la teatrul din centru+
 – Da, o dată sau de două ori pe săptăm#nă, i"a răspuns Oean.

 – *u lucrez în centrul Toronto"ului, în (cotia 4laza, la etajul @.

 – <hiar că e ciudatP *u lucrez la etajul I%

 trecut astfel o oră. <#nd Ooe s"a ridicat să plece, cei doi au făcut schimb de
telefoane, după care el a uitat de incident. 4este două săptăm#ni, bileţelul cu numărul de
telefon al lui Oean i"a căzut însă înt#mplător din carneţel şi i"a reamintit de ea. După ce a
sunat"o, cei doi s"au înt#lnit şi s"au înţeles uimitor de bine. În scurt timp s"au îndrăostit,
iar Ooe a cerut"o în căsătorie pe Oean.
<u c#t Ooe a aplicat mai intensiv 'etoda (edona, cu at#t mai rapid a decolat
carierea lui de director executiv în industria de investiţii bancare şi cu at#t mai sus a
avansat el în ierarhia instituţiei. Meniturile sale au crescut astfel exponenţial. În ceea ce
priveşte boăţia şi banii, 'etoda a făcut minuni în cazul lui. 4este toate, Ooe a continuat să
aplice 'etoda pentru a se detaşa de rijile pe care şi le făcea în leătură cu starea sa fizică.
În urma accidentului de avion, el îşi rupsese ? de oase, inclusiv cele ale piciorului st#n,
rotula enunchiului drept, m#na şi craniul, răm#n#nd practic handicapat fizic. Deşi
medicii i"au spus că nu va mai putea mere niciodată normal, la ora actuală nimeni nu"şi
poate da seama că a suferit vreun accident după felul în care mere, şi în plus nu mai are
deloc dureri. Ooe aplică aceleaşi tehnici ale 'etodei (edona pe care le vei învăţa şi tu citind
această carte 9 dimineaţa şi seara, dar şi de"a lunul zilei. În consecinţă, duce o viaţă
fericită, are succes, se distrează şi trece cu raţie prin evenimentele vieţii, care i se par din
ce în ce mai satisfăcătoare. După cum spune Ooe însuşi/ 'ă simt binecuv#ntat. 'etoda
(edona transformă marile probleme în chestiuni neînsemnate.-
,iaţa a%a cum o cunoa%tem noi
rmonia şi fericirea necondiţionată sunt două atribute absolut naturale ale fiecăruia
dintre noi, dar iată cum percep marea majoritate a oamenilor o zi obişnuită de lucru/ ne
trezim, ne dăm cu reu jos din pat şi chiar înainte de a ne duce la baie, începem să ne
facem riji anticipate sau să ne planificăm evenimentele zilei. 3e risipim astfel rapid
puţina enerie pe care am acumulat"o după somnul aitat de peste noapte 1dacă am avut
norocul să adormim%2. 4lecăm apoi la serviciu, ne stresăm din cauza traficului sau a
mulţimii enorme de oameni aflaţi în tranzit, la fel ca şi noi, sau ne simţim pur şi simplu
frustraţi din cauza acestui timp pierdut.- <#nd ajunem în sf#rşit, nu ne simţim deloc
plini de entuziasm, căci toate sarcinile pe care le avem în faţă ne stresează deja. !rele trec,
iar noi aşteptăm cu nerăbdare ora pr#nzului sau sf#rşitul zilei. Fnteracţionăm de mai multe
ori cu coleii, uneori în mod satisfăcător, dar de foarte multe ori într"o manieră neplăcută.
(untem convinşi că nu putem influenţa cu nimic ceea ce ni se înt#mplă sau reacţiile
noastre în faţa acestor evenimente 1ceea ce simţim2. De aceea, ne reprimăm emoţiile şi ne
vedem plictisiţi sau iritaţi de viaţă.
(pre sf#rşitul zilei, ne simţim epuizaţi din cauza reprimării acestor emoţii. În cel
mai bun caz, ne ducem la barul local şi povestim cu prietenii, m#ncăm, bem şi privim
ştirile la televizor, care ne stresează încă şi mai mult, şi în tot acest timp sperăm că
sentimentele noastre reprimate vor dispărea de la sine. Deşi ne simţim puţin mai bine, căci
nu trebuie să ne confruntăm cu ele, realitatea este că aceste sentimente nu dispar cu
adevărat, ci se scufundă în subconştientul nostru. junem astfel ca o oală sub presiune,
care necesită o enerie din ce în ce mai mare pentru a"şi păstra capacul deasupra. <#nd în
sf#rşit ajunem acasă la soţul sau la soţia noastră şi la copii, aceştia doresc să ne
povestească propria lor zi, dar noi nu mai avem enerie pentru a"i asculta. Încercăm să
mimăm că îi ascultăm cu interes şi cu plăcere, dar ne pierdem firea la cel mai mărunt
incident. În cele din urmă, toată familia se aşează în faţa televizorului, p#nă se face ora de
culcare.  doua zi dimineaţa ne trezim şi o luăm de la început.
<am sinistru, nu"i aşa+ &i totuşi, nu ţi se pare familiar acest scenariu+
De bună seamă, este posibil ca povestea vieţii tale să fie ceva mai bună dec#t cea
descrisă în scenariul de mai sus. 4oate că eşti o mamă care stă acasă şi îşi creşte copiii.
4oate că eşti un contractor independent şi îţi rezolvi majoritatea afacerilor la telefon sau pe
Fnternet. 4oate că eşti artist. Trendul răm#ne însă acelaşi. ;utina în care ne aflăm nu face
dec#t să se ad#ncească de la o zi la alta, p#nă c#nd ni se pare că nu mai avem nicio cale de
ieşire.
*i bine, există o astfel de cale, iar viaţa ta nu trebuie să se deruleze după scenariul
de mai sus.
!liberarea
Gna din principalele modalităţi prin care ne creăm sinuri o stare de dezamăire,
de nefericire şi tot felul de păreri reşite este cramponarea de #ndurile şi sentimentele
care ne limitează. 3u cramponarea- în sine este inadecvată. De multe ori, această reacţie
este perfect justificată în anumite situaţii. (pre exemplu, eu nu îţi suerez să nu te
cramponezi- de volanul maşinii pe care o conduci, sau de scara pe care urci. În mod
evident, o astfel de distanţare- ar avea consecinţe nefericite. 3u ţi s"a înt#mplat însă
niciodată să te cramponezi de un punct de vedere chiar dacă acesta nu îţi mai slujeşte în
mod evident+ 3u ţi s"a înt#mplat să te cramponezi de o emoţie chiar dacă nu puteai face
nimic pentru a ţi"o satisface, pentru a o corecta sau pentru a schimba situaţia care a cauzat"
o+ 3u ţi s"a înt#mplat niciodată să te cramponezi de o tensiune sau de o anxietate chiar
dacă evenimentul care le"a provocat a trecut de mult+ cesta este enul de cramponare pe
care îl vom explora în această carte.
<are este opusul cramponării+ *i bine/ detaşarea- sau eliberarea.- t#t eliberarea
c#t şi cramponarea fac parte interantă din procesul natural al vieţii. Înţeleerea acestui
lucru este chiar fundamentul 'etodei (edona. Fndiferent cine eşti, dacă citeşti aceste
cuvinte, îţi arantez că ai experimentat deja de multe ori procesul de eliberare, adeseori
fără să fii conştient de ceea ce se înt#mplă şi fără să fi auzit niciodată de 'etoda (edona.
Detaşarea sau procesul de eliberare este o capacitate naturală cu care ne naştem cu toţii, dar
pe care suntem condiţionaţi să nu o mai folosim după ce ajunem la stadiul de adult.
Loarte mulţi oameni se simt încurcaţi deoarece nu ştiu c#nd să se detaşeze şi c#nd să se
cramponeze de emoţiile lor. <ei mai mulţi dintre ei încurcă lucrurile, crampon#ndu"se
atunci c#nd ar trebui să se detaşeze, de cele mai multe ori în detrimentul lor.
*xistă puţine sinonime pentru cramponare şi detaşare care ar putea clarifica şi mai
mult lucrurile. Două dintre ele sunt/ închidere şi deschidere. tunci c#nd arunci o mine,
trebuie să îţi ţii m#na str#nsă în jurul acesteia printr"o mişcare a braţului. Dacă nu îţi
deschizi m#na şi nu dai drumul minii la momentul potrivit, aceasta nu va ajune acolo
unde doreşti, ba te"ai putea chiar răni. lte sinonime sunt/ contracţia şi expansiunea. <a să
putem respira, noi trebuie să ne contractăm plăm#nii pentru a elibera aerul din ei, iar apoi
să ni"i dilatăm pentru a"i umple cu aer. 3u este suficient doar să inspirăm. 4entru a încheia
procesul de respiraţie trebuie să şi expirăm. Gn alt exemplu este tensionarea şi relaxarea
muşchilor. Dacă nu am putea aplica ambele procese, muşchii noştri nu ar putea funcţiona
corect, căci marea majoritate a muşchilor lucrează în perechi opuse de parteneri.
„Gna din marile mele realizări de p#nă acum este faptul că am reuşit să îmi
transcend o bună parte din #ndurile nenecesare leate de anumite emoţii
distructive. 4ur şi simplu, mă eliberez de ele. 4ot folosi mult mai bine eneria
consumată anterior pe furie, teamă şi invidie pentru proiectele profesionale care îmi
solicită atenţia sau pentru familia mea.-
 – 4er Qeiber, 3orveia
*ste interesant de remarcat componenta emoţională a cramponării şi eliberării,
precum şi radul impactului sentimentelor noastre asupra corpului. 3u ai observat
niciodată că atunci c#nd sunt supăraţi, oamenii îşi ţin de multe ori respiraţia+ De"a lunul
procesului de respiraţie, at#t inspiraţia c#t şi expiraţia pot fi inhibate prin cramponarea de
anumite emoţii nerezolvate. 'area majoritate a oamenilor au de asemenea tensiuni
reziduale în muşchi, care nu le permit să se relaxeze vreodată plenar. &i de această dată, la
 baza acestor tensiuni stau emoţiile nerezolvate sau reprimate.
De ce răm#nem însă blocaţi+ tunci c#nd ne suprimăm emoţiile, în loc să ne
permitem experienţa trăirii plenare a sentimentelor noastre în momentul în care acestea
apar, noi le perpetuăm şi acest lucru ne face să ne simţim neconfortabil. 4rin evitare, noi ne
 împiedicăm emoţiile să treacă libere prin noi, şi astfel să se transforme sau să se dizolve,
iar această suprimare este neplăcută.
Surimare %i e+rimare
0i s"a înt#mplat vreodată să te uiţi la un copil mic căz#nd şi apoi privind în jur
pentru a vedea dacă are vreun motiv ca să pl#nă+ Dacă sunt convinşi că nu se uită nimeni
la ei, copiii mici se detaşează instantaneu de ceea ce li s"a înt#mplat, se şter de praf şi
acţionează ca şi cum nimic nu s"ar fi înt#mplat. În schimb, dacă văd că pot capta atenţia
unui adult, ei încep să pl#nă şi aleară în braţele părinţilor. În alte cazuri, copiii se supără
pe prietenii lor, ba chiar le spun/ Te urăsc şi nu o să mai vorbesc niciodată cu tine-, după
care, c#teva minute mai t#rziu, se poartă de parcă nu s"ar fi înt#mplat nimic.
3oi am pierdut această capacitate naturală de a ne detaşa de emoţiile noastre, deşi
o aveam în mod natural atunci c#nd eram copii. 4ărinţii, profesorii, prietenii şi societatea
 în ansamblul ei ne"au modelat fără ştirea noastră conştiinţa, astfel înc#t am uitat de această
capacitate. De fapt, acest lucru a fost posibil tocmai pentru că nu am fost niciodată
conştienţi de faptul că am avut această capacitate de a ne detaşa. !ri de c#te ori ni s"a spus
nu-, cum să ne comportăm, că trebuie să ne maturizăm şi să devenim responsabili, c#nd
trebuie să stăm cuminţi şi să păstrăm tăcerea, c#nd să nu ne mai t#nuim, întruc#t băieţii
mari nu pl#n- sau fetele mari nu se enervează- 9 noi am învăţat să ne suprimăm
emoţiile. 'ai mult, dacă am reuşit să ne reprimăm aceste emoţii, exuberanţa naturală în
faţa vieţii şi toate sentimentele pe care ceilalţi le considerau inacceptabile, noi am fost
trataţi cu mai mult respect, ca un adult. m început să ţinem astfel cont mai mult de
aşteptările celorlalţi leate de noi dec#t propriile noastre nevoi şi de bunăstarea noastră
emoţională.
*xistă o lumă care ilustrează perfect acest lucru/ în primii doi ani din viaţa unui
copil toată lumea încearcă să îl înveţe să meară şi să vorbească, iar în următori 5C ani
toată lumea încearcă să îl convină să stea jos şi să tacă.
3u vreau să spun cu asta că nu este bine să îţi disciplinezi copiii. ceştia trebuie să
 înveţe care le sunt limitele permise pentru a putea funcţiona în viaţă, iar uneori trebuie să
fie protejaţi de anumite pericole evidente. 4roblema este că acest proces de disciplinare
este dus de multe ori la extrem de către adulţi.
<eea ce noi numim suprimare- nu este altceva dec#t o apăsare a capacului pe oala
sub presiune a emoţiilor noastre, refularea, nearea şi reprimarea lor, precum şi acţiunea
ca şi cum ele nu ar exista. !rice emoţie pe care nu o exprimăm şi de care nu ne eliberăm
prin detaşare este automat stocată în mintea noastră subconştientă. Gn mecanism
important al acestui proces este fua de propriile emoţii. 3oi refuzăm să ne confruntăm cu
acestea 1să le privim în faţă2, p#nă c#nd se scufundă în subconştient. i auzit probabil
expresia/ Timpul vindecă toată rănile.- 4ersonal, consider discutabil acest lucru. <ei mai
mulţi dintre oameni traduc această expresie prin/ cordă"mi suficient timp şi îmi voi
reprima toate emoţiile.-
De bună seamă, există situaţii în care suprimarea se dovedeşte o opţiune mai bună
dec#t exprimarea, de pildă atunci c#nd te afli la lucru, iar şeful sau un cole îţi spune ceva
cu care nu eşti de acord, dar nu este un moment potrivit să îi dai răspunsul. 3esănătoasă
şi neproductivă este doar obişnuinţa de a"ţi suprima emoţiile.
3oi ne evităm emoţiile uit#ndu"ne la televizor, duc#ndu"ne la cinematoraf, citind
cărţi, b#nd alcool, consum#nd medicamente şi drouri, făc#nd exerciţii fizice şi prin alte
activităţi menite să ne distraă atenţia de la durerea noastră emoţională o perioadă
suficient de lună de timp pentru a o putea refula în subconştient. (unt convins că eşti de
acord că majoritatea acţiunilor din lista de mai sus nu sunt inadecvate în sine, ci doar
atunci c#nd ne realizăm în exces, pierz#nd controlul asupra lor. 3oi ne folosim de ele
pentru a compensa incapacitatea noastră de a face faţă conflictelor emoţionale interioare
prin care trecem. Lua excesivă de propriile emoţii este at#t de prevalentă în societatea
noastră înc#t a condus la apariţia multor industrii care au înflorit de pe urma ei.
tunci c#nd devenim adulţi, noi ajunem at#t de buni la suprimarea emoţiilor
noastre înc#t aceasta ne devine o a doua natură. Într"un fel, devenim la fel de buni la
suprimare pe c#t eram în copilărie la eliberare. De fapt, ajunem să ne reprimăm o enerie
emoţională at#t de mare înc#t devenim un fel de bombă cu ceas ambulantă. De multe ori,
nici măcar nu ne mai dăm seama că ne"am reprimat adevăratele reacţii emoţionale, p#nă
c#nd este prea t#rziu, iar corpul nostru manifestă primele simptome ale unor boli asociate
cu stresul, umerii ne înţepenesc, stomacul ni se ulcerează, sau dimpotrivă, explodăm şi
spunem sau facem ceva ce reretăm mai t#rziu.
(uprimarea este doar unul din aspectele pendulului emoţional. <elălalt aspect este
exprimarea emoţiilor. tunci c#nd suntem furioşi, ţipăm. tunci c#nd suntem trişti,
pl#nem. În acest fel, noi dăm curs emoţiilor noastre. *liberăm o parte din aburul
acumulat în interior, dar asta nu înseamnă că am stins inclusiv focul. *xprimarea emoţiilor
ne face de reulă să ne simţim mai bine dec#t suprimarea lor, mai ales dacă ne"am blocat
multă vreme această capacitate. Fmediat după ce am dat curs emoţiilor noastre ne simţim
mai bine, dar expresia emoţională poate avea la r#ndul ei efecte secundare neative.
!rice terapie bună se bazează în eneral pe ajutarea pacientului să intre în contact
cu emoţiile sale şi să şi le exprime. )a r#ndul lor, relaţiile echilibrate şi durabile nu ar putea
supravieţui fără exprimarea clară a sentimentelor noastre. <e se înt#mplă însă atunci c#nd
ne manifestăm inadecvat emoţiile în afara unei situaţii terapeutice+ <e simte persoana cu
care avem de"a face+ *xpresia inadecvată poate conduce la neînţeleeri şi conflicte,
precum şi la escaladarea reciprocă a emoţiilor, care poate scăpa de sub control.
3ici suprimarea, nici exprimarea emoţiilor nu reprezintă aşadar o problemă în sine.
*le sunt capete opuse ale aceleaşi mişcări de pendulare, ale aceluiaşi spectru al
manifestării emoţiilor noastre. 4roblemele apar numai atunci c#nd pierdem controlul
asupra acestora, şi de multe ori ne trezim făc#nd opusul lucrurilor pe care le intenţionam.
deseori, răm#nem blocaţi la unul din capetele spectrului. În astfel de momente, noi
trebuie să ăsim în noi puterea de a ne elibera, de a ne detaşa de emoţiile noastre.
# treia alternativă !liberarea
4unctul de echilibrare şi alternativa naturală în faţa suprimării şi exprimării
inadecvate este detaşarea sau eliberarea 9 ceea ce noi numim 'etoda (edona. ceasta
reprezintă echivalentul stinerii focului şi oliri conţinutului oalei sub presiune. Dat fiind
că orice emoţie reprimată încearcă să devină manifestă, eliberarea nu înseamnă altceva
dec#t oprirea acţiunii interioare de blocare a acestor sentimente pentru a le lăsa să treacă
prin tine, lucru care se înt#mplă uşor, datorită presiunii sub care se află. Dacă vei folosi
'etoda (edona, vei descoperi că îţi poţi suprima sau manifesta cu uşurinţă emoţiile ori de
c#te ori este necesar, dar cel mai adesea vei opta pentru punctul de echilibru, respectiv
pentru cea de"a treia opţiune pe care o ai/ cea a eliberării. De altfel, tu ştii deja cum să faci
acest lucru.
<hiar dacă ai devenit un expert în reprimarea şi K sau exprimarea emoţiilor tale, tu
continui să practici inclusiv în prezent eliberarea de ele. De pildă, r#sul reprezintă o
modalitate ideală de eliberare, beneficiile sale asupra stării de sănătate şi eliminării
stresului fiind bine documentate. $#ndeşte"te la ultima dată c#nd ai r#s în hohote. 4oate că
te"ai uitat la o comedie sau ai discutat cu un prieten, c#nd deodată ai izbucnit în r#s. i
simţit mai înt#i un fel de #dilătură interioară, după care ai izbucnit într"un r#s nestăp#nit,
care ţi"a cutremurat întreul corp. <u c#t ai r#s mai mult, cu at#t mai uşor, mai relaxat şi
mai fericit te"ai simţit, intr#nd într"o stare de euforie. Dacă vei aplica procesul descris în
această carte, vei trăi senzaţii similare. Deşi de cele mai multe ori nu vei r#de cu voce tare
atunci c#nd te vei descătuşa de emoţii, vei z#mbi frecvent şi vei simţi aceeaşi stare de
uşurare ca în cazul unui r#s sănătos.
 3u ţi s"a înt#mplat niciodată să îţi pierzi cheile sau ochelarii şi să întorci pe dos
 întreaa casă, pentru a le ăsi în final în buzunar+ minteşte"ţi de un astfel de moment. În
timp ce răscoleai prin casă te simţeai din ce în ce mai tensionat. Dacă ai ajuns la o
disperare autentică, ai olit probabil chiar şi conţinutul tomberoanelor. Te"ai întrebat în
mod repetat unde ai putut pune cheile. În final, în urma unei inspiraţii, ai băat m#na în
 buzunar şi ai scos un oftat de uşurare 9 Ahhhh – iar tensiunea şi anxietatea ţi"au dispărut ca
prin farmec, descoperind că ai avut tot timpul la tine cheile sau ochelarii. După ce ţi"ai
spus vreo două-, te"ai liniştit, umerii ţi s"au relaxat şi probabil ai simţit un fior de uşurare
trec#ndu"ţi prin corp. cesta este un alt exemplu de eliberare naturală din viaţa de zi cu zi.
Dacă îţi vei perfecţiona aplicarea 'etodei, vei trăi din ce în ce mai des această stare
de relaxare şi înţeleere, chiar dacă emoţia eliberată a fost una de lună durată, pe care ai
 încercat o viaţă întreaă să o rezolvi. Mei descoperi că ai avut dintotdeauna răspunsurile pe
care le"ai căutat.
(unt situaţii în care starea de uşurare spontană poate apărea chiar în mijlocul unei
cerţi. minteşte"ţi de un moment în care ai discutat aprins cu cineva dra şi în timpul
căruia s"a petrecut următoarea suită de evenimente/ te"ai implicat foarte tare în discuţie,
fiind absolut convins că ai dreptate şi că poziţia ta este justificată, iar apoi ai surprins
privirea persoanei din faţa ta. Lără să îţi propui neapărat, te"ai conectat cu ea pe un nivel
superior 1acela care o face să ţi se pară at#t de specială şi să o iubeşti2, iar în acea clipă ceva
s"a relaxat în tine, iar poziţia ta anterioară nu ţi s"a mai părut la fel de justificată. i reuşit
chiar să priveşti problema din perspectiva persoanei. 4oate că ai făcut o pauză scurtă şi ţi"
ai reconsiderat atitudinea, ăsind pe loc o soluţie uşoară şi reciproc avantajoasă.
„tunci c#nd mă aflu la serviciu, sunt mai eneric, mai pro"activ şi mai
pozitiv. )ucrez în domeniul v#nzărilor, iar respinerea nu are acelaşi efect asupra
mea. De fapt, din ce în ce mai puţin clienţi potenţiali mă refuză.-
 – David Lordham, )ondra, nlia

Dacă vei intera idile din această carte, vei învăţa să priveşti lucrurile inclusiv din
alte puncte de vedere, eliber#ndu"te astfel de tot felul de conflicte interioare, unele dintre
ele at#t de vechi înc#t ai şi uitat de ele.
Continuumul eliberării emoţionale
Dacă îţi vei analiza retrospectiv viaţa, vei descoperi cu siuranţă numeroase situaţii
 în care te"ai eliberat în mod natural de emoţii. De reulă, noi facem acest lucru accidental
sau atunci c#nd suntem puşi cu spatele la zid şi c#nd nu ne"a mai rămas nicio altă opţiune.
Dacă te vei focaliza asupra întăririi acestei capacităţi naturale practic#nd 'etoda (edona,
te vei putea elibera în mod conştient de emoţii, astfel înc#t această opţiune să devină
viabilă de"a lunul întreii tale vieţi, zi de zi, chiar şi în momentele tale cele mai proaste.
(chema de mai jos te ajută să înţelei mai bine procesul de eliberare, indiferent dacă
acesta este spontan sau conştient 1pe cel din urmă îl vei învăţa citind această carte2. *a te
va ajuta să înţelei mai bine distincţia dintre eliberarea, suprimarea şi exprimarea
emoţiilor. Liecare cateorie reprezintă un continuum prin care trecem cu toţii, clipă de
clipă.
 Schema flu+ului eliberării emoţionale
#&#./!
*01!1! C01#2
.!#M3 !L/4!1#1! #CC!&.#1!
&O5.3
M6N/!
O17OL/0 &#C!
Tensiune *liberare ;elaxare
3efericire *liberare Lericire
<onfuzie *liberare <laritate
'oarte *liberare Miaţă
$reutate *liberare Gşurare
Închidere *liberare Deschidere
<ontracţie *liberare *xpansiune
3eproductiv *liberare 4roductiv
Fneficient *liberare *ficient
4e măsură ce vei continua să practici tehnica de eliberare, vei constata o tendinţă de
a te deplasa dinspre partea st#nă către cea dreaptă a schemei de mai sus. Gneori vei
constata diferenţa la o sinură rubrică din cele de mai sus, iar alteori la mai multe rubrici.
<#nd şi c#nd vei forţa trecerea în partea dreaptă a schemei 1probabil o faci deja2.
(pre exemplu, te poţi forţa să iei decizia de a nu te mai #ndi la o problemă particulară.
ceasta nu echivalează însă cu o eliberare autentică. Dacă forţezi luarea unei decizii,
ajuni să te simţi neconfortabil, iar în final tensiunea ta interioară creşte. Dacă te forţezi să
 îţi schimbi un comportament fără a"ţi schimba simultan sentimentele, unele cateorii din
cele de mai sus vor evolua către partea dreaptă, dar altele vor evolua în sens invers. În
schimb, atunci c#nd practici în mod conştient procesul de eliberare, întreul continuum
evoluează către partea dreaptă.
<e înseamnă însă eliberarea sau detaşarea conştientă <um putem pune în practică
acest proces+
!liberarea ractică
*xistă trei modalităţi de abordare a procesului de eliberare, şi toate conduc la
acelaşi rezultat/ eliberarea capacităţii naturale de detaşare instantanee de orice emoţie
nedorită, simultan cu dizolvarea oricărei emoţii reprimate în subconştient. 4rima
modalitate constă în optarea conştientă pentru renunţarea la emoţia nedorită.  doua
constă în acceptarea acestei emoţii şi manifestarea ei deschisă.  treia constă în
pătrunderea în însăşi inima emoţiei.
Înăduie"mi să îţi explic mai clar. În acest scop, am să te ro să participi la un
exerciţiu foarte simplu/ ia un pix, un creion sau orice alt obiect mic pe care îl poţi arunca
pe jos fără probleme. 0ine"l în faţa ochilor şi str#ne"l cu putere. Fmainează"ţi că ceea ce
ţii în m#nă este una din emoţiile tale limitatoare, iar m#na simbolizează conştiinţa ta 1sau
forţa ta instinctivă de cramponare2. Dacă vei ţine obiectul suficient de mult timp în m#nă,
vei începe să simţi o stare neconfortabilă, dar familiară.
În continuare, deschide"ţi palma şi lasă obiectul să ruleze pe ea înainte şi înapoi.
!bservă că tu eşti cel care se cramponează de el. !biectul nu este ataşat de m#na ta. )a fel
se petrec lucrurile şi cu sentimentele tale. *le nu sunt mai ataşate de tine ca acest obiect de
palma ta.
3oi ne cramponăm de sentimentele noastre şi uităm că facem acest lucru. şa cum
am afirmat în introducere, chiar şi felul în care ne exprimăm verbal reflectă acest lucru.
tunci c#nd ne simţim trişti sau iritaţi, noi nu spunem de reulă/ 'ă simt trist- sau 'ă
simt iritat-, ci/ (unt trist- sau (unt enervat.- Lără să ne dăm seama, noi ne identificăm 9
 în mod eronat 9 cu sentimentele noastre, consider#nd că suntem una cu ele. De multe ori, ni
se pare că un sentiment se cramponează de noi, dar acest lucru nu este niciodată
adevăratP 3oi suntem cei care deţinem controlul asupra sa, dar nu ne dăm seama de
acest lucru.
)asă acum obiectul să cadă din m#na ta.
<e s"a înt#mplat+ F"ai dat drumul 1l"ai eliberat2, iar el a căzut pe podea.  fost reu+
Desiur că nu% *xact la acest lucru ne referim noi atunci c#nd vorbim de eliberare.-
Tu poţi face acest lucru cu orice emoţie/ poţi opta pentru a te elibera de ea.
;eferindu"ne la aceeaşi analoie, dacă îţi ţii palma deschisă, îşi este foarte reu să te
cramponezi de pixul sau de obiectul pe care îl ţii în m#nă. În mod similar, dacă îţi priveşti
 în faţă un sentiment, tu îţi deschizi practic conştiinţa în faţa lui, permiţ#ndu"i astfel să se
dizolve de la sine, la fel ca norii care trec pe cer sau ca fumul care iese dintr"un coş şi se
pierde în aer. *ste ca şi cum ai scoate capacul de pe o oală sub presiune.
Dacă ai privi obiectul 9 pixul, creionul sau o pietricică 9 printr"un microscop şi ai
mări suficient de mult imainea, obiectul ţi s"ar părea din ce în ce mai mult ca un spaţiu
ol. 4ractic, ai privi mai derabă spaţiile dintre molecule şi atomi. În mod similar, atunci
c#nd pătrunzi în inima unui sentiment, constaţi că acesta nu are nicio esenţă substanţială.
4e măsură ce vei începe să stăp#neşti din ce în ce mai bine tehnica de eliberare, vei
descoperi că chiar şi cele mai profunde sentimente sunt doar de suprafaţă. În esenţa ta, tu
eşti o oază de linişte, un vid beatific, o stare de pace, neav#nd nimic de"a face cu durerea şi
 întunericul pe care marea majoritate a oamenilor le bănuiesc a se ascunde în interiorul lor.
3ici chiar cele mai extreme emoţii ale tale nu au mai multă substanţă ca o bulă de săpun.
&i cred că ştii ce se înt#mplă atunci c#nd împuni cu deetul o bulă de săpun/ se spare.
*xact acelaşi lucru se înt#mplă atunci c#nd pătrunzi în inima unui sentiment.
minteşte"ţi de aceste trei analoii atunci c#nd vei începe să practici procesul de
eliberare. cesta te va ajuta să te detaşezi de toate tiparele comportamentale, mentale şi
emoţionale nedorite. Tot ceea ce trebuie să faci este să fii suficient de deschis în faţa acestui
proces. cesta îţi eliberează conştiinţa, oferindu"ţi accesul la o #ndire mai clară, dar nu
reprezintă în sine un proces de #ndire. Te ajută să ai acces la mai multă creativitate, dar
nu trebuie să fii în mod particular creativ sau eficient pentru a"l pune în practică.
<u c#t vei constata într"o mai mare măsură efectele benefice ale procesului de
eliberare, cu at#t mai mult se vor amplifica acestea, fără să trebuiască să te #ndeşti la  !elul
"n care şi la moti#ele pentru care acesta funcţionează. )asă"te controlat c#t de mult poţi de
inimă, nu de creier. Dacă nu îţi poţi imaina cum funcţionează procesul, iar acest lucru
 începe să te obsedeze, te poţi folosi chiar de acest proces pentru a te elibera de obsesie. Îţi
arantez că dacă vei lucra cu el, vei sf#rşi prin a înţelee din ce în ce mai clar cum
funcţionează prin experienţa ta directă.
şadar, să începem.
Oţiunea de a te elibera de o emoţie
$ăseşte"ţi o poziţie confortabilă şi interiorizează"te. 4oţi ţine ochii deschişi sau
 închişi.
$asul %& Localizează"ţi atenţia asupra unei probleme în leătură cu care îţi doreşti să
te simţi mai bine. <onştientizează ceea ce simţi în momentul de faţă. (entimentul nu
trebuie să fie neapărat foarte puternic. De fapt, te poţi focaliza chiar asupra sentimentelor
tale leate de această carte şi de ceea ce îţi doreşti să obţii în urma citirii ei. cceptă ceea ce
simţi şi manifestă plenar acest sentiment.
4robabil că aceste instrucţiuni ţi se par simpliste, dar aşa şi trebuie să fie. <ei mai
mulţi dintre oameni trăiesc prin #ndurile, imainile şi poveştile lor leate de trecut sau de
viitor, dar nu sunt conştienţi de ceea ce simt în momentul de faţă. (inurul moment în care
putem face ceva în leătură cu ceea ce simţim 1sau în orice altă privinţă, de pildă în
leătură cu viaţa noastră2, este '!'*3TG) 4;*R*3T. 4rin urmare, nu trebuie să aştepţi
ca o emoţie să devină foarte puternică pentru a te elibera de ea. De fapt, chiar şi starea de
ol interior, de amorţeală sau de deconectare reprezintă un sentiment de care ne putem
elibera la fel de uşor ca şi de emoţiile puternice, pe care le recunoaştem imediat. Lă ceea ce
 îţi stă în puteri. <u c#t vei lucra mai mult cu acest proces, cu at#t mai uşor îţi va fi să
identifici ce simţi.
$asul '& 4une"ţi una din următoarele trei întrebări/
 Mă pot elibera de acest sentiment
$ot accepta "n mod neutru acest sentiment
$ot accepta cu bucurie acest sentiment
ceste întrebări nu fac altceva dec#t să îţi clarifice dacă este posibil să faci acţiunile
pe care le presupun. 4rin urmare, at#t răspunsul afirmativ c#t şi cel neativ sunt la fel de
acceptabile. <u alte cuvinte, te poţi elibera de o emoţie chiar dacă răspunzi neativ la
 întrebări. ;ăspunde aşadar la întrebarea pe care ţi"ai pus"o fără să te #ndeşti prea mult la
ea, fără să despici firul în patru şi fără să intri într"o dezbatere internă leată de consecinţe
şi de cum este mai bine să procedezi.
Toate întrebările folosite în timpul acestui proces sunt în mod deliberat foarte
simple. *le nu sunt importante în sine, ci sunt concepute cu scopul de a te orienta către
experienţa detaşării, adică a refuzului de a te mai crampona de emoţia respectivă.
Fndiferent ce răspuns ai dat la întrebarea de la 4asul ?, treci la 4asul .
$asul (& Fndiferent pe care din cele trei întrebări de mai sus ţi"ai pus"o, pune"ţi
acum următoarea întrebare/  Sunt eu dispus să !ac acest lucru”
&i de această dată, fereşte"te de dezbateri interne prelunite şi inutile. minteşte"ţi
că faci acest proces pentru tine, cu scopul de a c#ştia mai multă libertate interioară şi o
claritate mai mare. 3u contează dacă ceea ce simţi este justificat, dacă ai dreptate sau dacă
ai simţit în acest fel foarte mult timp.
Dacă răspunsul este neativ sau dacă nu eşti siur, întreabă"te/  )e pre!er Să trăiesc
acest sentiment sau să mă eliberez de el” <hiar dacă răspunsul este şi de această dată neativ,
continuă cu 4asul A.
$asul *& 4une"ţi următoarea întrebare, la fel de simplă ca şi cele de dinainte/
)+nd”
4ractic, aceasta reprezintă o invitaţie să te eliberezi <G'. *ste posibil ca procesul
de eliberare să se declanşeze pe loc şi cu uşurinţă. Îţi reamintesc în această direcţie că
eliberarea este o decizie pe care o poţi lua oric#nd doreşti.
$asul & ;epetă paşii precedenţi p#nă c#nd te simţi eliberat de respectivul sentiment.
*ste destul de probabil că te vei elibera puţin c#te puţin la fiecare pas al procesului.
)a început, rezultatele ţi se vor părea extrem de subtile, dar dacă vei persevera, vei începe
să le recunoşti din ce în ce mai uşor. *ste la fel de posibil să descoperi că ai straturi
succesive de sentimente leate de un subiect particular, dar cele de care te"ai eliberat nu se
vor mai întoarce să te b#ntuie%
#ccetarea cu bucurie a unei emoţii
i remarcat probabil că atunci c#nd te"ai focalizat asupra sentimentelor tale în
timpul pasului ? al procesului de eliberare descris mai sus, acestea au dispărut pur şi
simplu. Dat fiind că pierdem foarte mult timp reprim#ndu"ne emoţiile sau opun#ndu"le
rezistenţă, în loc să le lăsăm să circule liber prin noi, acceptarea cu bucurie sau într"o stare
neutră a unei emoţii este de multe ori suficientă pentru a ne elibera de aceasta.
Gna din cursantele mele, 3atalie, a învăţat să se elibereze fără niciun efort de
emoţiile sale prin simpla recunoaştere a lor în momentul prezent. Liind controlor de trafic,
ea se simţea adeseori cuprinsă de anxietate atunci c#nd trebuia să dea drumul marilor
camioane să intre pe autostradă. În minte îţi apăreau totul felul de imaini de coşmar cu
accidente de circulaţie, iar 3atalie intra în panică. )a un moment dat, ea şi"a procurat o
casetă audio de eliberare emoţională şi a început să o asculte în drum spre serviciu,
dialo#nd cu ea însăşi/
 – Deci, te simţi anxioasă+
 – Da, mă simt.

 – *şti dispusă să îţi simţi p#nă la capăt această anxietate+

 – Da.
 În acest fel simplu, ea a descoperit în scurt timp că nu se mai simte anxioasă deloc.
4rin simpla acceptare a stării sale de panică, în loc să îi opună rezistenţă, senzaţiile ei fizice
1respiraţie accelerată şi tremurături2 dispăreau de la sine, iar mintea ei se liniştea.
/nteriori"area
*ste posibil ca experienţa ta personală de eliberare prin interiorizare să fie diferită
de procesele descrise mai sus. 'ai înt#i de toate, nu se recomandă să încerci să te
interiorizezi în timp ce faci altceva. Tehnica funcţionează mult mai bine atunci c#nd faci o
pauză în acest scop, dar mai ales atunci c#nd emoţia pe care o simţi este puternică.
Fată ce ai putea experimenta/ să spunem că primeşti o veste proastă care te
deranjează. Începi să simţi o stare intensă de teamă sau de durere, aşa că îţi rezervi c#teva
minute pentru a te elibera de ea. Te aşezi, închizi ochii şi te scufunzi în emoţia ta c#t de
profund poţi. Îţi pui apoi una din următoarele întrebări/
· n ce constă esena acestui sentiment
· mi pot acorda permisiunea de a mă scu!unda "n conştiina mea p+nă la esena
acestui sentiment
·  Mă pot pune la unison cu acest sentiment
)ucr#nd mai mult timp cu aceste întrebări, le poţi reformula aşa cum ţi se potriveşte
cel mai bine. De pildă, îţi poţi imaina că te scufunzi efectiv în esenţa sentimentului tău
sau poţi descoperi efectiv în ce constă această esenţă.
De îndată ce te vei scufunda în interiorul tău, este posibil să experimentezi diferite
imaini sau senzaţii. (pre exemplu, poţi observa o intensificare temporară a emoţiei.
<ontinuă totuşi să te întrebi/  Mă pot scu!unda şi mai mult "n această emoie” Fndiferent ce
imaine îţi apare, ce simţi sau ce poveste îţi spui 1leată de emoţia respectivă2, forţează"te
să te scufunzi din ce în ce mai mult în ea.
Dacă vei persevera, vei ajune într"un punct în care nu mai poţi înainta mai
departe. Mei şti că ai atins centrul emoţiei atunci c#nd mintea ta se va calma, iar tu te vei
simţi împăcat. 3u este exclus chiar să vezi o lumină interioară sau să te simţi înconjurat de
o stare aproape beatifică de vid şi de tăcere.
Dacă nu eşti foarte siur că ai ajuns în acest punct sau dacă te simţi blocat şi
consideri că nu mai poţi avansa deocamdată în timpul acestui proces, dar nu simţi că
acesta s"ar fi încheiat, căci nu te"ai eliberat complet de emoţia ta, treci la o alt formă a
procesului de eliberare.
;eţine/ dacă sentimentul este încă foarte puternic sau chiar s"a intensificat,
 înseamnă că nu ai ajuns în centrul emoţiei. /oate sentimentele, cu excepţia celui de pace
interioară, există la suprafaţa conştiinţei. *ste posibil ca la ora actuală să crezi altceva.
Loarte mulţi oameni se tem să se scufunde ad#nc în interiorul sentimentelor lor deoarece
sunt convinşi că nu vor putea suporta intensitatea durerii sau că se vor rătăci în interiorul
conştiinţei lor. *u te asiur însă că dacă vei trece dincolo de suprafaţă şi dacă vei ajune în
centrul real al unui sentiment, vei descoperi că aici prevalează exclusiv starea de pace. Gna
din persoanele care au descoperit acest lucru a fost cursanta mea 'arie.
 'arie a venit la cursul meu purt#nd în suflet o durere profundă, pe care o avea de
circa zece ani, de c#nd s"a simţit trădată de membrii personalului unei oranizaţii de
dezvoltare personală 1diferită de a mea2. Lără a intra în detaliile poveştii ei de viaţă, am
căzut am#ndoi de acord că scufundarea în durerea ei ar fi cea mai bună modalitate de
eliberare pentru 'arie. F"am pus aşadar întrebările de mai sus, iar la început durerea ei s"
a intensificat. Măz#nd că începe să pl#nă, am încurajat"o să intre încă şi mai ad#nc în
interiorul conştiinţei sale, dincolo de senzaţiile pe care le simte şi de povestea pe care şi"o
spune. (pre surpriza lui 'aie, ea a intrat în doar c#teva minute într"o stare de pace
profundă. 'ai t#rziu, 'arie mi"a povestit că a evitat foarte mult timp durerea deoarece
aceasta i se părea un ocean fără fund, în care s"ar fi putut îneca. După ce s"a eliberat de ea,
ea a realizat că durerea ei nu exista dec#t la suprafaţa conştiinţei sale. <eea ce evitase de
fapt a fost oceanul de iubire care exista în interiorul ei şi de existenţa căruia nu ştia nimic.
4e măsură ce lucrează din ce în ce mai mult cu această modalitate de eliberare,
marea majoritate a oamenilor descoperă că le vine din ce în ce mai uşor să pătrundă în
inima oricărei emoţii pe care o trăiesc, permiţ#ndu"i astfel să se dizolve. *i observă că orice
sentiment, indiferent c#t de traumatic li s"ar părea, nu are dec#t foarte puţină substanţă,
fiind de fapt foarte mult zomot pentru nimic%
Sentimentele nu fac altceva decât să mintă
Dacă te surprinzi justific#ndu"ţi raţional o emoţie specifică, de pildă spun#ndu"ţi că
aceasta joacă un rol util în viaţa ta şi că este normal să te cramponezi de ea, acesta
reprezintă un semnal de alarmă că te minţi sinur. 4e măsură ce vei aprofunda procesul de
eliberare, vei descoperi 1între altele2 că sentimentele pe care le"ai eliberat încearcă să îşi
 justifice existenţa şi să te convină să le păstrezi. În acest scop, ele mint cu uşurinţă şi îţi
fac cele mai deşarte promisiuni, cum ar fi/ Teama te menţine în siuranţă-, t#t timp c#t
mă voi simţi vinovat, nu voi mai repeta această reşeală-, Dacă mă cramponez de m#nia
mea, o să mă răzbun pe persoana care m"a jinit 1în realitate îţi faci rău doar ţie însuţi2.-
devărul este că sentimentele nu fac dec#t să perpetueze problema pe care te ajută 9
chipurile 9 să o previi. 4entru a"şi păstra propria existenţă, ele sunt dispuse la orice
minciună.
)a cursurile mele obişnuiesc să repet două fraze simple care sintetizează acest
proces. )a prima vedere, ele seamănă puţin cu nişte 0oan-uri zen, neput#nd fi înţelese
dec#t atunci c#nd te eliberezi cu adevărat. Fată care sunt aceste fraze/ (entimentele nu fac
altceva dec#t să mintă. *le ne spun că dacă ne vom elibera de ele, vom avea parte de o
soartă cruntă, de care a#em de1a parte din cauza cramponării de ele.”
Mintea este similară unui comuter
4entru a înţelee mai bine în ce constă 'etoda (edona, îţi propun să explorăm
maniera multiplă în care funcţionează mintea umană prin comparaţie cu un computer. De
altfel, orice computer funcţionează în bună măsură după un model al minţii umane, aşa că
această comparaţie nu este deloc forţată. &tii probabil că orice computer are nevoie de
hard=are şi de soft=are pentru a putea opera. De draul analoiei, să spunem că un
hard=are este echivalentul creierului şi sistemului nervos, iar un soft=are este
echivalentul #ndurilor, sentimentelor, amintirilor şi convinerilor noastre, precum şi al
intelienţei noastre inerente.
În ce constă sistemul de operare uman+ 4roramele de soft care uvernează corpul
şi mintea sunt sinonime cu intelienţa care îi permite sistemului să funcţioneze şi să
acumuleze cunoaştere. proape întreaa cunoaştere de care avem nevoie pentru a putea
funcţiona sunt înnăscute. (inurele excepţii sunt capacităţile pe care le învăţăm şi care pot
varia în mare măsură, de la c#ntatul la un instrument muzical la chiruria pe creier.
3oi funcţionăm la fel ca un computer care funcţionează cu at#t mai rapid şi mai
eficient cu c#t dispune de o memorie 1sau de un spaţiu pe hard dis>2 mai mare. 4e măsură
ce trecem prin viaţă, noi trăim experienţe şi acumulăm date p#nă c#nd memoria noastră
de bază se umple la capacitate, iar capacitatea noastră de procesare devine reoaie şi îşi
 încetineşte ritmul. În cazul unui computer, noi putem elibera spaţiul prin ştererea sau
comprimarea fişierelor. În mod similar, corpul şi mintea noastră comprimă experienţele
neutre din punct de vedere emoţional, care sunt percepute ca fiind încheiate. În schimb,
experienţele foarte încărcate emoţional şi care ni se par incomplete sunt similare unor
prorame şi fişiere deschise, care continuă să opereze din culise. *le folosesc mult prea
mult din memoria şi din capacitatea noastră de procesare.
4roramele deschise nu reprezintă o problemă pentru cei mai mulţi dintre oameni
atunci c#nd aceştia sunt tineri, dar pe măsură ce îmbătr#nim, memoria devine din ce în ce
mai reu disponibilă chiar şi pentru funcţiile corporale, cum ar fi respiraţia şi diestia. În
consecinţă, sistemul se ripează şi începe să cedeze. În acest fel, proramele şi fişierele
deschise îşi lasă amprenta asupra capacităţii noastre de bază de a funcţiona eficient în
viaţă şi de a învăţa noi capacităţi utile. *le creează o stare de confuzie mentală şi de
conflict interior, căci ne transmit din ce în ce mai des mesaje contradictorii, care
interferează unele cu altele şi cu intenţiile noastre conştiente.
„4rintre beneficiile c#ştiate se numără eliberarea de
supărătoarele senzaţii de
anxietate la locul de muncă, un succes din ce în ce mai mare şi plăcerea de a lucra, precum
şi reducerea considerabilă a fricii de viitor.-
 – Eonnie Oones, !l:mpia, Hashinton
tunci c#nd aplicăm 'etoda (edona, noi ne eliberăm de încărcătura emoţională
care continuă să activeze vechile prorame şi fişiere din culisele fiinţei noastre. În acest fel,
noi ne amplificăm memoria disponibilă şi ne accelerăm capacitatea de procesare. 4rocesul
de eliberare ne ajută astfel să ne păstrăm înţelepciunea c#ştiată din experienţă, fără a ne
secătui eneria şi memoria din cauza senzaţiei emoţionale asociate cu neîmplinirea. <u
alte cuvinte, cu c#t aplicăm mai mult 'etoda, cu at#t mai bine funcţionează sistemul
nostru uman.
&rocesul de eliberare 8n scris tu ce 8ţi dore%ti de la viaţă?
4e măsură ce vei continua să citeşti această carte, vei primi din c#nd în c#nd
invitaţia de a"ţi explora în scris sentimentele, pe nişte fişe de lucru. În oranizaţia noastră,
(edona Trainin ssociates, noi numim acest tip de proces/ eliberare în scris.- Îţi
recomand de asemenea să îţi cumperi un caiet leat cu spirală sau un jurnal simplu pe care
să îl foloseşti numai în acest scop. <#nd vei termina cartea, vei putea rupe painile folosite
pentru procesul de eliberare în scris, păstr#ndu"ţi astfel intimitatea. 3u ai niciun motiv să
păstrezi aceste paini.
şadar, înainte de a continua cu lectura, ia"ţi noul jurnal şi notează pe el o listă cu
toate lucrurile pe care doreşti să le schimbi în viaţa ta. *a îţi va servi ca o declaraţie de
intenţie pentru acest curs de dezvoltare personală numit 'etoda (edona.- 4e măsură ce
vom avansa de"a lunul procesului, ne vom întoarce din c#nd în c#nd la ea. De aceea,
acordă"ţi tot timpul necesar şi încearcă să scrii o listă c#t mai completă.
tunci c#nd îţi notezi intenţiile, încearcă să nu te limitezi la ceea ce crezi că este
posibil- în urma citirii unei cărţi. $#ndeşte"te că înveţi o tehnică ce îţi va fi de folos de"a
lunul întreii vieţi. Distrează"te. ceastă carte îşi propune să te înveţe un proces care te
poate ajuta să devii, să ai şi să faci orice. De fapt, procesul este at#t de intens şi operează pe
un nivel at#t de fundamental înc#t multe din intenţiile notate pe lista ta vor continua să
producă rezultate chiar şi fără să lucrezi direct cu ele.
Notea"ă beneficiile obţinute
4e măsură ce te eliberezi de diferite poveri emoţionale, sfatul meu este să notezi în
 jurnal toate beneficiile pe care le obţii, astfel înc#t să fii stimulat să lucrezi şi mai mult cu
tine. 3otează aceste rezultate pozitive în jurnalul eliberării sau cumpără"ţi un alt jurnal
numai pentru ele, pe care să îl poţi duce în buzunar sau într"o eantă, astfel înc#t să îţi poţi
nota #ndurile ori de c#te ori te simţi inspirat.
Fată o listă scurtă cu c#teva din beneficiile la care te poţi aştepta pe măsură ce vei
continua să lucrezi cu 'etoda (edona/
· (chimbări pozitive de comportament şi K sau atitudine
· ! stare de bunăstare, de eficacitate şi de bucurie mai mare în timpul
activităţilor de zi cu zi
· <omunicaţii mai deschise şi mai eficiente
· ! capacitate amplificată de rezolvare a problemelor
· ! flexibilitate mai mare
· 'ai multă relaxare şi încredere în acţiune
· Diferite realizări
· Diferite finalizări
· 3oi începuturi
· chiziţionarea unor capacităţi şi talente noi
· mplificarea sentimentelor pozitive
· ;educerea sentimentelor neative
· mplificarea iubirii faţă de semeni
4e l#nă aceste beneficii, pe măsură ce vei continua să explorezi şi să aplici 'etoda
(edona vei descoperi tiparele care te"au limitat p#nă acum şi modalităţile specifice prin
care îţi poţi schimba viaţa în bine. Îţi recomand insistent să notezi inclusiv aceste realizări
imediat ce devii conştient de ele.
1evenirea la viaţă
tunci c#nd am scris această carte, scopul meu a fost să te învăţ o tehnică cu
ajutorul căreia să poţi deveni, avea şi face orice îţi propui. 4romisiunea este că dacă vei
lucra cu perseverenţă aplic#nd 'etoda (edona, aceasta îţi va transforma fiecare sement al
vieţii în bine. Într"un fel, te vei simţi ca şi cum ai reveni la viaţă. Te vei surprinde z#mbind
din ce în ce mai des şi r#z#nd la #ndul stresului de altădată sau al tensiunilor dizolvate
practic instantaneu.
Înainte de a trece la capitolul următor, joacă"te puţin cu exerciţiile pe care le"ai citit
p#nă acum şi vezi ce lucruri noi poţi descoperi sinur. 4ractică procesul de eliberare de"a
lunul întreii zile şi observă alte metode prin care aplici în mod natural acest proces. <u
c#t îţi vei analiza mai detaliat maniera în care îţi estionezi emoţiile, cu at#t mai mari vor fi
 beneficiile şi uşurinţa cu care vei practica procesul de eliberare. Lii perseverent. <u c#t vei
explora mai mult procesul de eliberare, cu at#t mai natural va deveni acesta, ca o
alternativă la suprimarea şi exprimarea emoţiilor tale, eliber#ndu"te cu adevărat.
&rincialele 8ntrebări ale rocesului de eliberare din acest caitol
Ce simţi ACUM?
Poţi accepta într-o stare neutră sau cu bucurie aceste emoţii?
Te poţi elibera de ele?
Eşti dispus să o faci?
Când?

CUPRINS:

'ulţumiri
<uv#nt Înainte de Oac> <anfield
Fntroducere/ <e este 'etoda (edona+
4artea Înt#i/ Cursul 'Metoda Sedona(
<apitolul 5
Dincolo de ciclul suprimare"exprimare
<apitolul ?
Lormula succesului
<apitolul 
Qarta către eliberarea emoţională
<apitolul A
Dizolvarea rezistenţei
<apitolul @
<heia seninătăţii
<apitolul 8
*liberarea pe un nivel mai profund
<apitolul 7
*liberarea de cele patru nevoi de bază
<apitolul C
(tabilirea şi atinerea scopurilor
<apitolul 6
Dincolo de ataşamente şi de aversiuni
<apitolul 5I
Gn proces eficient al luării deciziilor
<apitolul 55
Tehnica de purificare
<apitolul 5?
(inteza cursului
4artea a doua/ #licaţii entru viaţa de "i cu "i
<apitolul 5
(ecretul eliberării de teamă şi de anxietate
<apitolul 5A
*vitarea tiraniei vinovăţiei şi ruşinii
<apitolul 5@
;enunţarea la vechile obiceiuri proaste
<apitolul 58
cumularea de boăţie
<apitolul 57
'aia relaţiilor
<apitolul 5C
<ultivarea unei sănătăţi optime
<apitolul 56
)ibertate şi eficacitate la nivel oranizaţional
<apitolul ?I
(usţinerea acestei lumi
4aşii următori
)inii directoare pentru rupurile de sprijin 'etoda (edona-