Experimentul

MICI{AEL A. SINGER este autorril mai multor bestsell erwi New york Times, prfrli-
cate in intreaga lume. In urma unei revelafii awte in timpul studiilor doctorale,
descoperilnlelepciuneaorieqtali. lnlgZsfondeazeTbmplul Universului un cen-

renuntlrii
tru de yoga 9i de meditalie'in.care oameni de diferite religii se intdlnesc pentru a
cultiva pacea interioari gi pentru a acorda iten$e dezvoltnrii lor spirituaie.

Ia Curtea Veche Publishing s-a tradus tn anul 2017 cartea sa The Search for Truth \,t
(in c dut are a aifuv drului),

MICHAET A. SINGEH

I,l,ial,a u aunl,iJ aJJa I at Qs

naru nlroxplpS

Traducere din englezi de

CORNELIA DUMITRU
I

CURTE^ GVEcHE
 EXPERIMENTUL RENUNTARII

din infelegerea, pdni in adAncul fiinfei, ci via(a gtie ce

face? Doar experienfa directi te poate purta acolo. La
un moment dat, lupta inceteazl, rimAne doar pacea pro-
fund6, veniti din capitularea in fala unei perfec{iuni mai
presus de ingelegerea ta. in cele din urmi, chiar gi mintea CUPRINS
inceteazdsi se mai opuni, iar inima igi pierde tendinfa de
a se inchide. Bucuria, entuziasmul gi libertatea sunt pur
qi simplu prea frumoase ca si renun{i la ele. Odati ce eEti
gata si te detaqezi de tine insufi, viafa i1i devine prieteni, Multumiri
invifitoare, iubiti de taini. Cdnd calea vielii devine calea
ta, orice zgomot inceteazd gi se agterne o mare pace. PARTEA I
Cu recunogtinfi veqnici pentru toate experienfele cirora TREZIREA
le spunem Via{i...
Premisa 1l

CAPITOLUL 1
M.A.S., martie 2015 Nu cu un strigit, ci printr-o 9oapti......... r6

CAPITOLUL2
incep si mi cunosc 2L

CAPITOLUL 3
Stdlpii zenului 25

CAPITOLUL 4
TiLcere absoluti 29

CAPITOLUL 5
De la pace absoluti la agitalie absoluti 35

CAPITOLUL 6
La sud de granifi 4I
CAPITOLUL 7
Dezactivarea butonului de panici 44

CAPITOLUT 8
Inspira{ie neagteptati 49
CAPITOLUL 9 PARTEA A III-A
Pimantul fbgiduinfei. 53 DE LA SINGURATATE LA SLUJIRE

CAPITOLUL 10 Ii CAPITOLUL 2I
Construirea unei colibe sacre .......... 56 Chemarea unui maestru in viafi 107

CAPITOLUL 11 CAPITOruL 22
Intri la ministire... Shaktipat.... Llz
CAPITOLUL 12 CAPITOLUL 23
Cdnd ucenicul e pregitit, apare gi maestrul. Gainesville gizduieqte un guru.....................1............. 1 16

CAPITOLUL 24
PARTEA A II-A
iucnputur, MAREIUI EXPERIMENT
Construirea templului.... ng
CAPITOLUL 25
CAPITOLUL 13
Deschiderea chakrei inimii 123
Un experiment de-o viafe............ 7L
CAPITOLUL26
CAPITOLUL 14
Intri intr-un ashram 127
Viala preia controlul...... 74
:...................
CAPITOLUL 15 PARTEA A IV-A
Prinf gi cerqetor....... CE INSEAMNA SA CAPITULEZI

CAPIToLULI6,'..;.r....r.. CAPITOLUT 27
Pe urmele nevizutului in necunoscut........... Nagterea unei companii ........................:...................... 133

CAPITOLUL 17 I
CAPITOLUL23
Primul meu interviu de angajare Maistrul constructor .................:... t36

CAPITOLUL 18 CAPITOLUL 29
Slibirea fringhiei..................;....... 90 Activitali bancare locale t4l
CAPITOLUL 30
:::ffi,t:".";tare si iarisi accept"r. ..................... 94 Expansiunea continui a Templului Universului ..... 145

CAPITOTUL20 CAPITOLUL 31
Cel mai importantlucru care mi s-a cerutweodati..... 100 Metamorfoza unei Creaturi ...........,......,..................... t49
 CAPITOLUL 9 PARTEAA III-A
Pnmand frgiduinlei DE LA SINGURATATE LA SLUJIRE
CAPITOLUL 1,0 CAPITOLUL2l
Construirea unei colibe sacre .......... Chemarea unui maestru in viali n7
I.

CAPITOLUL 11 CAPITOLUL22
Intri la ministire.......... Shaktipat:... rt2
CAPITOLUL 12 CAPITOLUL 23
Cind ucenicul e pregitit, apare qi maestrul Gainesville gizduieqte un guru...... 116

PARTEA A II-A CAPITOLUL 24

ir.ucnpurul MARELUI ExpERIMENT Construirea templului.... 119

CAPITOLUL 13 CAPITOLUL 25
Ul experiment de-o viaf i............ Deschiderea chakrei inimii t23

CAPITOLUL 14 CAPITOLUL 26
Viala preia controlul......:................... Intri intr-un ashram r27

CAPITOLUL 15 PARTEA A IV-A

Prinf qi cergetor.....................,.. CE INSEAMNA SA CAPITULEZI
:...
CAPITOLUL 16 CAPITOLUL 27
Peurmele nevizutului in necunoscut........................ Naqterea unei companii.................. 133

CAPITOLUL 17 ]
CAPITOLUL 28
Primul meu interviu de angaj are.......,........... Maistrul constructor 136
CAPITOLUL 18 CAPITOLUL 29
Slibirea frdnghiei..................;....... Activitali bancare locale ........i..........r..... t4t
CAPITOLUT 19 CAPITOLUT 30
Acceptare, acceptare gi iardgi acceptare.... Expansiunea continui a Templului Universului ..... t45
CAPITOLUL 20 CAPITOLUT 31
Cel mai importantlucru care mi s-a cerutweodati..... 100 Metamorfoza unei Creaturi 149
 PARTEA A V-A CAPITOLUL 42
NAqTEREA UNUI LUCRU NEPRETUIT intre timp - inapoi la mogie...... 220

CAPITOLUL 32
PARTEA A VIII-A
De la sinele personal la computerul personal r57
iNrAupnreREA ExpANSIUNII FULMINANTE
CAPITOLUL 33
CAPITOLUL 43
Nagterea programului Medical Manager..... r64
Softul Medical Manager prinde aripi............. 225
CAPITOLUL 34
Primii programatori.................. CAPITOLUL 44
r69
Medical Manager Corporation - MMGR 229
CAPITOLUL 35
Pregitirea de lansare t74 CAPITOLUL 45
Devin director general........ 232
PARTEA A VI-A
CAPITOLUL 46
FORTELE CR-E$TERII NATURALE
Internetul gi sistemul de sinitate 236
CAPITOLUL 35
CAPITOLUL 47
Fundamentele unei afaceri de succes 181
Fuziune - dar nu cu Universul .................. 242
CAPITOLUL 37
Industria ne bate la us6..........
CAPITOLUL4s
186
Construirea Romei intr-o singurizi............. 245
CAPITOLUL 38
Templul continui si creasci 191
CAPITOLUL 49
Drumuri Ia Washington .............. 252
PARTEA A VII-A
CAun NoRII NEGRI sE PREScHIMBA PARTEA A IX-A
iN cuncusEu CAPITULARE TOTALA

CAPITOLUL 39 CAPITOLUL 50
Un strop de magie 20t Raidu1......... 259

CAPITOLUL40 CAPITOLUL 51
infricogitorul mesager al schimbirii......................... 207 Avocafi, avocafi gi iarlgi avocafi 265

CAPITOLUL4l CAPITOLUL 52
Se pune temelia pentru viitor........... 215 Statele Unite ale Americii vs. Michael A. Singer...... 271
 PARTEA A V-A CAPITOLUL 42
NA$TEREA UNUI LUCRU NEPRETUIT intre timp - inapoi la mogie...... 220

CAPITOLUL 32
PARTEA A VIII-A
De la sinele personal la computerul personal........... I57
iNrAupn ueREA ExpANSIUNTI FULMINANTE
CAPITOLUL 33
CAPITOLUL 43
Nagterea programului Medical Manager..... r64
Softul Medical Manager prinde aripi............. 225
CAPITOLUL 34
Primii programatori.................. CAPITOLUL 44
r69
Medical Manager Corporation - MMGR.... 229
CAPITOLUL 35
Pregitirea de lansare t74 CAPITOLUL 45
Devin director general........ 232
PARTEA A VI-A
CAPITOLUL 46
FORTETE CRE$TERII NATURALE
Internetul gi sistemul de sinitate 236
CAPITOLUL 36
CAPITOLUL 47
Fundamentele unei afaceri de succes 181
Fuziune - dar nu cu Universul .................. 242
CAPITOLUL 37
CAPITOLUL 48
Industria ne bate la us6.......... 186
Construirea Romei intr-o singurdzi............. 245
CAPITOLUL 38
Templul continui si creascd 191
CAPITOLUL 49
Drumuri la Washington .............. 252
PARTEA A VII-A
CANn NoRII NEGRI sE PRESCHIMBA PARTEA A IX-A
iN cuncusnu CAPITULARE TOTATA

CAPITOLUL 39 CAPITOLUL 50
Un strop de magie 20t Raidu1......... 259

CAPITOLUL 40 CAPITOLUL 51
infricogitorul mesager al schimbirii......................... 207 Avoca{i, avoca(i gi iarigi avocafi 265

CAPITOLUL4l CAPITOLUL 52
Se pune temelia pentru viitor........... zt5 Statele Unite ale Americii vs. Michael A. Singer...... 271
CAPITOLUL 53
Pregitirea unei strategii de apirare
CAPITOLUL 54
Constitulia gi Declarafia drepturilor.
CAPITOLUL 55
Interven{ie divini
CAPITOLUL 56
intoarcerea la inceputuri ................... 296

CAPITOLUL 1
Nu cu un strigit, ci printr-o qoapti
Mi numesc Michael Alan Singer. De cdnd mi gtiu, toati
lumea mi-a zis Mickey. M-am n[scut pe 6 mai 1947 qiam
dus o viali cdt se poate de obiqnuiti pini in iarna anului
1970. Atunci mi s-a intdmplat ceva atdt de profund, incdt
parcursul viefii mi s-a schimbat pentru totdeauna.
Anumite evenimente din viafa noastri pot fi dramatice qi,
prin chiar natura lor, perturbatoare. Egti antrenat cu toat6
fiin1a (fizic, emofional gi mental) intr-o singuri direcfie -
o (inti spre care se precipitd tot avdntul trecutului gi toate
visurile viitorului. Apoi, pe nesimlite, are loc un cutremu!
cade asupra ta o boali teribild sau te doboard o intdlni-
re neagteptati. E suficient ca evenimentul si fie destul de
puternic, incdt sd-1i modifice orientarea inimii Ei a minfii;
toate celelalte aspecte ale vie{ii tale se vor schimba pe par-
curs. Dupi un astfel de eveniment devii cu adevirat alti
persoani. Ji se schimbi preocupirile, !i se modifici !elu-
rile; de fapt, !i se schimbi sensul profund al viefii.
Pentru a-!i suci capul atdt de tare incAt si nu te mai uiti
inapoi e nevoie ca, in viafa ta, si se petreaci un eveniment
cu adevirat crucial. Degi pot exista gi excep{ii.
Eu n-am trecut prin aqa ceva in 1970. Ceea ce mi s-a
intAmplat a fost atAt de subtil, de nedesluqit, incdt ar fi
NU CU UN STRIGAT, CI PRINTR-O $OAPTA 17
putut trece cu ugurinli neobservat. Nu cu un strigit, ci
printr-o goapti mi-a fost aruncati viafa in dezordine gi
agezati pe calea transformirii. De la acel moment trans-
figurator au trecut mai bine de patruzeci de ani, insi mi-l
amintesc de parci ar fi fost ieri.
Stiteam pe canapea in sufrageria casei mele din
Gainesville, Florida. Aveam 20 de ani gi eram cisitorit cu
o femeie minunati, pe nume Shelly. Eram amdndoi stu-
denli la Universitatea din Florida, unde eu imi pregiteam
licenfa in economie. Eram un student iste!, iar decanul
Catedrei de economie mi pregitea si devin profesor de
liceu. Fratele lui Shelly, Ronnie, era avocat de succes la
Chicago. Ne-am imprietenit repede in ciuda faptului c6
proveneam din lumi diferite. El era avocat intr-un mare
oras, era influent qi obsedat de avere, iar eu eram doar un
intelectual hippie, tuns dupi moda anilor '60. Ar trebui
si spun qi cd fusesem educat in gcoala gandirii analitice,
la modi in acea perioadi. Nu participasem, in liceu, la
niciun curs de filozofie (continentali), psihologie sau reli-
gie. Dintre cursurile op{ionale am ales logica simbolici,
analiza matematici avansati gi statistica teoretici. Toate
astea fac si pari gi mai uimitor ceea ce mi s-a intimplat.
Ronnie mi viztta din cind in cind gi, de cele mai multe
ori, pur gi simplu leneveam impreuni pe canapea. Ca de
obicei, 9i in acea zi cruciali din 1970, Ronnie stitea alituri
de mine.
Nu-mi mai aduc aminte exact despre ce vorbeam, dar, la
un moment dat, in timpul disculiei a aplrut o sincopi. Am
bigat de seami ci ticerea md stingherea gi m-am pomenit
gAndindu-mi la ce ar fi trebuit si spun in continuare. Mi
mai aflasem in situalii aseminitoare, dar experienfa aceea
era cumva diferiti. in loc si mi simt stdnjenit gi si incerc
sd gisesc pur gi simplu ceva de spus, in acea clip6 sesizam
18 EXPERIMENTUL RENUNTARII
ci mi simleam stdnjenit gi ci incercam si gisesc ceva de
spus. Pentru prima dati in via!6, mintea gi emofiile mele
deveniseri obiecte ale observafiei.
$tiu ci e greu de exprimat in cuvinte, dar incercam un sen-
timent clar de separare intre mintea mea nelinigtiti - care
emitea, pe bandi rulantl, posibile subiecte de conversa-
lie - qi eu insumi, cel care lua act de faptul ci mintea mea
fbcea asta. Pirea ci, dintr-odat6, eram capabil si rimdn in
afara propriei minfi, undeva deasupra, gi si observ modul
in care imi luau nagtere gindurile. Vi vine si credefi sau
nu, aceasti subtili deplasare a centrului congtiinlei mele
s-a metamorfozat intr-o tornadi care mi-a reorganizat
intreaga viafi.
Pre{ de citeva clipe am stat pur qi simplu aqa, analizin-
du-mi liuntric cum incercam si,,dreg" ticerea aia apisi-
toare. insi nu eu eram cel care se striduia s-o dreagi; eram
doar cel care observa in ticere activitatea propriei minti,
care se ocupa de asta. Ini{ial, separarea dintre mine gi ceea
ce observam era de destul de mici, dar, cu fiecare secundi
care trecea, distanla devenea din ce in ce mai mare gi sepa-
rarea mai clari. Nu fbceam nimic care si provoace aceasti
deplasare. Tot ce fbceam era si observ ci sentimentul sine-
luiwmaiincludea schemele neuronale (de gindire) ce mi
se perindau pe dinainte.
Tot acest proces de ,,conEtientizare" a fost practic instan-
taneu. Ca atunci cind te holbezi la unul dintre posterele
acelea in care trebuie si glsegti un personaj ascuns. La
inceput, nu observi decdt cercuri qi nigte patternuri nor-
male liniare. Apoi, din haosul inilial pare si prindl con-
tur o imagine tridimensionali. Odati ce ai reperat-o, fi
se pare de necrezut ci n-ai dibuit-o din prima. Era chiar
acolo! Cam aqa s-au petrecut lucrurile gi iniuntrul meu.
Era cdt se poate de evident - eu eram acolo, iniuntru,
NU CU UN STRIGAT, CI PRINTR-O SOAPTA 19
uitdndu-mi la propriile gdnduri gi emofii. Fusesem mereu
acolo, iniuntru, dar prea neatent ca si-mi dau seama - ca
gi cum ag fi fost atdt de absorbit de detaliile funcfiondrii
lor, incdt nu le percepusem niciodatd ca pe nigte simple
gdnduri gi emo{ii.
in citeva secunde, cuvintele care mi se infbligau anteri,
or drept solufii pentru a depiqi un moment stdnjenitor
de ticere ajunseseri si-mi rbsune in cap ca vorbele unui
nevrotic. Am stat sd anahzez,,propunerile" de conversatie
ale nevroticului din capul meu:
Splendidd vreme, nu-i a;a?
Ai auzit ce-a fdcut Nixon act)m cdteva zile?
Vrei sd mdnhnci ceva?
Cdnd am deschis in sfhrgit gura si zic ceva, am spus:
,,Ai remarcat vreodati ci existi o voce care vorbeste in
capul tiu?"
Ronnie mi-a aruncat o privire cam ciudati, dupd care, ca
gi cum gi-ar fi venit in fire, a mirturisit:
,,Da, stiu ce wei si spui - a mea nu tace niciodati!"
Ca sl disimulez, am inceput si fac glume. L-am intrebat
cum ar fi fost daci ar fi auzit vocea altcuiva vorbind in
capul siu. Am rds amdndoi gi viafa a mers mai departe.
Nu insi gi viafa mea. Eu nu am mers pur gi simplu mai
departe - nimic n-avea sd mai fie la fel vreodati. $i nici
micar nu trebuia si mi striduiesc si pistrez in conqtiinfi
faptul ci mi se schimbase viata. Devenisem pe de-a-ntre-
gul o congtiin!6. Eram o fiinfi care observa - cineva care
urmirea in permanenfi fluxul neintrerupt de gdnduri
care-i treceau prin minte. in acelagi fel imi contemplam gi
fluxul emofiilor niscute din inimi.
 EXPERIMENTUL RENUNTARII
Atunci cdnd frceam dug, observam ce avea de spus vocea
in timp ce-mi spilam trupul. Daci vorbealn cu cineva,
observam cum vocea delibera asupra a ceea ce avea si
spuni - in loc sb asculte ce spunea cealalti persoani. Daci
mergeam la cursuri, eram martorul propriei minli care
incerca si anticipeze ce avea de zis profesorul. E de prisos
si insist asupra faptului ci nou descoperita voce din capul
meu incepuse si mi irite la culme. Era ca atunci cind egti
Ia film,la cinema, qi stai ldngi cineva care trinci.negte ca o
moari hodorogitd.
Degi imi supravegheam permanent acea voce, imi doream
din tot sufletul si n-o mai aud. Voiam si taci. Cum ar
fi fost daci s-ar fi intimplat acest lucru, mi intrebam.
incepusem si tAnjesc dupi ticerea interioari cu care eram
obiqnuit.
La numai cdteva zile dupi acea primi experienli, au ince-
put si mi se schimbe tiparele existenfiale. Nu reuqeam si
mi mai bucur deloc de momentele in care mi vizitau pri-
etenii. Doream foarte mult si-mi calmez mintea, iar intdl-
nirile cu prietenii nu mi ajutau. Am inceput si caut scuze
gi si ies si mi plimb in pidurea din apropiere. Stiteam
pe jos, pe plmint, qi-i spuneam vocii si taci. Fireqte ci
aceasti strategie nu funcfiona. Nimic nu pdrea si meargd.
Am descoperit cdL, daci voiam, puteam s-o fac si schim-
be subiectul, dar imi era imposibil s-o reduc la ticere.
Ficusem o pasiune din incercarea de a reduce la ticere
vocea din capul meu.
$tiam cum era si ascult, si observ ceea ce spunea vocea,
dar nu gtiam ce s-ar fi putut intamph daci ar fi ticut. $i,
in acele clipe, nu mi-ag fi putut imagina ci pigeam pe un
drum care avea si-mi schimbe viata.
CAPITOLUL2
+-
mcep sa ma cunosc
Mi simjeam extraordinar de fiecare dati cAnd reugeam
si-mi dau seama ce se petrecea in jurul meu - cdnd mi
prindeam cum stiteau lucrurile. Prin urmare, mintea mea
analitici a fost fascinati de exercifiul infelegerii rela{iei
dintre mine gi vocea din capul meu.
Cu toate astea, inainte de a mi fi abandonat respectivei
activiti{i intelectuale, trebuia si reuqesc sd trec cumva
peste faptul ci propria minte mi innebunea. De fiecare
dati cAnd vedeam cAte ceva, vocea din capul meu debita
cdte un comentariu: imi place; Nu-mi place; Asta md sthn-
jeneSte; Asta-mi aminte;te de aia sau de cealaltd... Pe misu-
ri ce incepeam si mi obignuiesc cu situafia, se inchegau
cdteva intrebiri. De exemplu: din ce motiv vocea din
capul meu vorbegte intruna? Atunci cdnd vid ceva anume,
devin instantaneu conqtient ci vid lucrul respectiv? De ce
e nevoie ca vocea si-mi spuni in mod explicit ci il vid gi
ce simt?
Uite-o pe Mary! N-am chef s-o vdd azi. Sper cd n-o sd md
vadd.
$tiu ce vid'gi gtiu ce simt. La urma urmei, ea sunt cel
in cuvinte ceea ce se
care vede gi simte. De ce trebuie pus
intdmpli in mintea mea?
 EXPERIMENTUL RENUNTARII
Apoi, s-au niscut alte intrebiri: cine stnt eu, cel care
observi in permanenli aceasti activitate mintal6? Cine
sLLnt eu, cel care observi detagat cum se nasc propriile
gdnduri?
in mare, am sesizat ci aveam doui tipuri de atitudini fali
de vocea nou descoperiti: pe de o parte, imi doream s-o
fac si taci gi, pe de alti parte, eram pur gi simplu fascinat
de ea gi-mi doream si pricep de unde venea gi ce era cu ea.
inaintea acestei renaqteri, duceam un trai obiqnuit.
Dintr-odati insi am devenit un obsedat. imi doream si
aflu mai multe despre vocea care-mi suna in cap gi voiam
si gtiu cine eram eu - omul interior, cel care triia toate
acele experienle.
Am inceput si petrec ore in gir in biblioteca gcolii. Dar nu
la secliunea cu cirfi de economie, ci la cea cu volume de
psihologie. imi spuneam ci era imposibil ca eu si fi fost
singurul care auzise o voce l5untrici. Tonul acestei voci e
atdt de limpede, timbrul ei atit de distinct, incdt e impo-
sibil si n-o observi. Astfel, am inceput si citesc cdte ceva
din Freud. Am citit carte dupi carte, dar n-am gisit nicio
referinli directi la vocea respectivi - cu atdt mai pulin la
persoana congtienti de faptul ci o aude.
tuturor celor care erau
Pe atunci, le povesteam despre voce
dispugi si asculte. Probabil ci tofi mi credeau dus cu pluta.
imi amintesc de o intAlnire cu profesorul meu de spanioli,
un tip distant gi extrem de cult. Am dat de el intr-o pauzi 9i
i-am spus entuziasmat ci am infeles, in sfdrgit, ce inseamni
si vorbeqti fluent o anumiti limbi. I-am explicat c5 exis-
ti in capul fieciruia dintre noi o voce care discuti despre
orice - despre ce ne place gi ce nu ne place, despre ce ar
trebui si facem, dar gi despre greqelile pe care le-am fhcut.
Daci vocea respectivi ar vorbi in spanioli gi ai in{elege
imediat ceea ce spune, asta ar insemna ci vorbeqti fluent
iNcpp SA MA CUNoSC 23
spaniola. Dacd, pe de alti parte, cuvintele spaniole n-ar
avea nicio noimi pentru tine pini n-ai face efortul de a le
traduce in limba maternd, asta ar insemna cd nu vorbegti
fluent spaniola. Pentru mine, lucrurile erau clare. I-am
spus qi c5, daci m-ag fi specializat in studii lingvistice, teza
mea de doctorat ar fi plecat exact de la aceastd premisd. La
finalul perorafiei mele, profesorul mi-a aruncat o privire
ciudati, a spus ceva politicos, apoi gi-a vdzut de drum.
Nu-mi pisa ce credea. Pornisem intr-o cdlitorie inifiatici
pe parcursul clreia invilam lucruri mai presus de orice
inchipuire. Cu fiecare zi care trecea invifam din ce in ce
mai mult despre mine insumi. Nu-mi venea si cred cdt de
multe complexe gi temeri mi se revelau prin intermediul
vocii pe care o ajutam.
Era clar ci persoanei aceleia liuntrice ii pdsa foarte mult de
ceea ce credeau ceilalli despre ea. finea in mod deosebit la
p[rerea celor pe care-i cunogteam bine. Vocea-mi spunea
ce sd spun gi ce si fin pentru mine. Se plingea necontenit
ntunci cind anumite lucruri nu-mi mergeau cum doream.
Atunci cAnd o discufie cu vreun prieten se incheia abrupt,
conversatia continua in capul meu. Observam cum vocea
iq;i imagina petimag un alt ton pe care s-ar fi putut termi-
na disputa. Realizam cit de rnulti frici de respingere se
cxprima prin intermediul acelui dialog mental. Uneori era
covArsitor, dar n-am uitat niciodatd ci exista o voce care
vrlrbea in capul meu. Era evident ci nu eram eu - era ceva
r:e eu observam.
lmaginafi-vi citvdtrezi[i intr-o bund zi intr-o hirmilaie
tle nedescris. Ati vrea si se opreasc5, dar nu qti{i cum s-o
fhceli. Ei bine, cam aga e gi cu vocea din capul meu. Un
Iucru imi era insi clar: vocea vorbise mereu in capul meu.
lrusesem insi atdt de absorbit de ea, incdt n-o percepusem
niciodati ca fiind distincti de mine, separati. Ca un pegte
 EXPERIMENTUL RENUNTARII

care nu gtie ci se afli in api pini nu ajunge pe uScat. Un

salt in aer qi pegtele realizeaz6 ,,Aici, jos, existi un mediu
acvatic gi eu am stat tot timpul in el' Acum, insi, imi dau
seama ci pot iegi."
CAPITOLUL 3
Nu prea-mi plicea ci vocea aceea trincinea intruna. Era
un zgomot iritant gi voiam din toati inima si se opreasci. Stilpii zenului
Dar acest lucru nu se intimpla. Eram impotmolit. Dupi
cum s-a dovedit, nu incepusem inci sn lupt.

'[iecuseri deja citeva luni de la experienfa despre care

v-am povestit qi imi continuam de unul singur explorarea
lluntrici. Nu m-ag fi gindit, atunci, ci ajutorul urma si
apari pe nea$teptate.
[.)ram coleg la doctorat cu Mark Waldman. Acesta era un
lAnir deqtept, citind cu aviditate lucriri din tot felul de
domenii. Ei bine, qi Mark mi auzise vorbind despre vocea
Itruntrici. intr-o zi, mi-a adus o carte despre care credea
cil m-ar fi putut ajuta. Era vorba de volumul lui Philip
Kapleau, Three Pillars of Zen.

Nu gtiam nimic despre budismul zen. De fapt, eram un

intelectual indiferent la chestiunile religioase. Sunt evreu,
tlar nu unul practicant. Daci ag fi fost intrebat daci eram
ateu, m-ag fi uitat probabil chior6g. Nu mi gindisem nici-
rrlati la asta.
A ur inceput si frunziresc cartea gi am realizat destul de
rcpede ci acolo Mi-a stat inima
se vorbea despre voce.
irr loc. De-abia mai risuflam. Mai mult, existau pagini
tlcspre modalitilile prin care puteai impiedica vocea si
rttai vorbeasci. Paragraf dupi paragraf, Kapleau scria
tlcspre linigtirea minfii gi folosea sintagme ca ,,Sinele
irtlcvdrat" gi altele aseminitoare. in sfdrgit gisisem ceea