Un Curs de Miracole

Kenneth Wapnick - UN CURS IN MIRACOLE UN CURS IN MIRACOLE A COURSE IN MIRACLES de Kenneth Wapnick CUM A APARUT - CE ESTE - CE SPUNE I: CUM
A APARUT UN CURS N MIRACOLE a nceput cu decizia spontana a doi oameni de a se uni pentru realizarea unui tel comun. Nu are importanta cine sunt ei, important este doar faptul ca cele ce urmeaza demonstreaza ca toate lucrurile sunt posibile mpreuna cu Dumnezeu. Cei doi erau orice altceva, numai credinciosi nu. Relatiile dintre ei erau dificile si de multe ori chiar ncordate, fiind preocupati de acceptarea lor personala si profesionala, precum si de statutul lor personal si profesional. n general, ei investisera considerabil n valori lumesti. Vietile lor erau departe de a fi n acord cu ceea ce sustine CURSUL. Iata cum se descrie pe sine cea care a receptat materialul: "Psiholog, pedagog, conservatoare n teorie si ateista n problema credintei, aveam o pozitie prestigioasa si nalt academica. Si atunci s-a ntmplat ceva ce a declansat un lant de evenimente la care nu m-as fi asteptat niciodata... Conducatorul departamentului meu ... a anuntat pe neasteptate ca s-a saturat de accesele de furie si agresivitate reflectate n atitudinile noastre si a concluzionat ca "trebuie sa existe o alta cale". Ca la un semn, am fost de acord sa-l ajut sa o gaseasca. Se pare ca acest curs este cealalta cale. " Desi intentia lor era serioasa, au ntmpinat mari dificultati n pornirea aventurii lor comune. Dar ei i dadusera Sfntului Spirit acel "pic de bunavointa" care, asa cum va evidentia CURSUL nsusi iar si iar, este suficient pentru a-I da Lui posibilitatea sa 1 foloseasca orice situatie pentru scopurile Sale si sa-I confere puterea Sa. Sa continuam relatarea la persoana nti: "Scrisul n sine a fost precedat de trei luni uimitoare, timp n care prietenul meu mi-a sugerat sa-mi notez visele si descrierile, foarte simbolice, ale imaginilor ciudate care mi apareau. Desi de la o vreme devenisem mai obisnuita cu neprevazutul, am fost totusi foarte surprinsa cnd am scris: "Acesta este un curs n miracole..." Asa mi s-a prezentat Vocea. Ea nu scotea nici un sunet, dar parea sa-mi dea un fel de dictare interioara rapida, pe care am
consemnat-o ntr-un carnet de stenografie. Scrisul nu a fost niciodata automat. Putea fi ntrerupt oricnd si reluat mai trziu. Ma facea sa ma simt foarte stnjenita, dar niciodata nu mi-a dat prin gnd, n mod serios, sa ma opresc. Parea sa fie o functie speciala pe care am consimtit, cumva, undeva, sa o ndeplinesc. Reprezenta o adevarata aventura de colaborare ntre prietenul meu si mine, si o buna parte din semnificatia sa, sunt sigura, consta n acest lucru. Notam ceea ce "spunea" Vocea, i citeam lui a doua zi, iar el scria la masina dupa dictarea mea. Ma gndesc ca avea si el sarcina lui speciala. Fara ncurajarea si sprijinul lui nu as fi fost niciodata n stare sa mi-o ndeplinesc pe a mea. ntregul proces a durat n jur de sase ani. Mai nti a venit TEXTUL, apoi EXERCITIILE ZILNICE PENTRU STUDENTI si, n final, MANUALUL PENTRU NVATATORI. Au fost facute numai cteva modificari minore. Titlurile capitolelor si subtitlurile au fost inserate n TEXT, si au fost omise unele din referintele personale care au aparut la nceput. Altfel, materialul a ramas substantial neschimbat". Numele colaboratorilor la punerea pe hrtie a CURSULUI nu apar n carte, deoarece CURSUL nu poate fi si nu trebuie sa fie revendicat de cineva. El nu este harazit sa devina baza a nca unui cult. Singurul sau scop este de a arata o cale pe care unii oameni vor putea sa-si gaseasca propriul lor nvatator Launtric. 2 II: CE ESTE Asa cum implica titlul, CURSUL este alcatuit, de la nceput pna la sfrsit, drept un mijloc didactic. El consta din trei carti: un TEXT de 622 de pagini, EXERCITIILE ZILNICE PENTRU STUDENTI de 478 pagini si un MANUAL PENTRU NVATATORI, de 88 de pagini. Ordinea n care un student ar trebui sa foloseasca aceste carti si felul n care le studiaza depind de nevoile si preferintele lui particulare. Planul de nvatare pe care l propune CURSUL este conceput cu grija si explicat, pas cu pas, att la nivel teoretic ct si practic. El pune accentul mai mult pe aplicarea practica dect pe teorie, mai mult pe experienta dect pe teologie, afirmnd anume ca "o teologie universala este imposibila, dar o experienta, o traire universala este nu numai posibila, ci si necesara" (Manual, pag. 73). Desi crestinesc n formulare, CURSUL opereaza cu teme spirituale universale, subliniind faptul ca nu este dect o versiune a planului didactic universal. Mai exista multe altele, acesta fiind diferit de celelalte numai ca forma. Ele toate duc, n final, la Dumnezeu. TEXTUL este n mare parte teoretic si dezvolta conceptele pe care se bazeaza sistemul de gndire al CURSULUI. Ideile sale contin fundamentul pentru lectiile din setul de EXERCITII PENTRU STUDENTI. Fara aplicarea practica pe care o asigura acestea, TEXTUL ar ramne numai o nsiruire de abstractiuni care cu greu ar putea fi de ajuns pentru a determina inversarea gndirii
spre care tinteste CURSUL. Setul de exercitii include 365 de lectii, una pentru fiecare zi a anului. Totusi, nu este nevoie ca lectiile sa fie facute n acest ritm, unii dorind sa ramna mai mult de o zi la o lectie de interes particular. Instructiunile insista doar sa nu se ncerce mai mult de o lectie pe zi. Natura practica a acestei carti este subliniata n 3 introducerea la lectiile sale, care recomanda mai degraba experienta prin aplicare dect o prealabila angajare ntr-un tel spiritual: "Unele dintre ideile prezentate n acest volum ti se vor parea greu de crezut, iar altele ti vor parea de-a dreptul alarmante. Nu conteaza. Tot ce ti se cere este sa aplici ideile dupa cum esti ndrumat. Nu ti se cere sa le judeci ntr-un fel sau altul, ci numai sa le folosesti. Tocmai folosirea lor le va face sa capete sens pentru tine si ti va arata ca sunt adevarate. Retine doar att: nu e nevoie sa dai crezare ideilor, nu e nevoie sa le accepti, nu e nevoie nici macar sa saluti aparitia lor. Pe unele dintre ele s-ar putea sa le respingi energic. Nimic din toate acestea nu va conta, nici nu le va diminua eficacitatea. Nu-ti ngadui nsa sa faci vreo exceptie cnd aplici ideile din EXERCITII si, oricare ti-ar fi reactiile fata de acestea, foloseste-le. Nu ti se cere nimic mai mult." (EXERCITII, pag. 2) n sfrsit, MANUALUL PENTRU NVATATORI, care este scris sub forma de ntrebare - raspuns, asigura raspunsul la cteva din posibilele ntrebari pe care le-ar putea pune un student. De asemenea, include o clarificare a unui numar de termeni folositi n CURS, pe care le explica n cadrul teoretic al TEXTULUI. CURSUL nu are pretentia finalizarii, si nici EXERCITIILE nu sunt menite a aduce desavrsirea procesului de nvatare a studentului. n final, cititorul este lasat n minile propriului nvatator Launtric, care va directiona toata nvatatura viitoare asa cum considera El ca este mai bine. Pe cnd CURSUL are un orizont cuprinzator, adevarul nu poate fi limitat la nici o forma finita, asa cum se recunoaste foarte clar n afirmatia care ncheie VOLUMUL CU EXERCITII: "Acest CURS este un nceput, nu un sfrsit... Nu se mai adauga nici o lectie specifica, deoarece nu mai este nevoie de ele. De aici nainte, asculta numai de Vocea care vorbeste pentru Dumnezeu... 4 Ea ti va directiona eforturile, spunndu-ti exact ce ai de facut, cum sa-ti ndrepti mintea si cnd sa vii la El n linistea tacerii, cerndu-I ndrumarea sigura si Cuvntul Sau cert". (EXERCITII, pag. 477) III: CE SPUNE "Nimic real nu poate fi amenintat. Nimic ireal nu exista. ntr-aceasta sta pacea lui Dumnezeu." Asa ncepe un CURS N MIRACOLE. El face o distinctie
fundamentala ntre real si ireal; ntre cunoastere si perceptie. Cunoasterea este adevar, sub o singura lege, LEGEA IUBIRII, sau Dumnezeu. Adevarul este inalterabil, etern si neambiguu. Poate sa nu fie recunoscut, dar nu poate fi schimbat. Se aplica la tot ce a creat Dumnezeu, si numai ceea ce El a creat este real. Este dincolo de nvatare, pentru ca e dincolo de timp si evolutie. Nu are opus; nici nceput si nici sfrsit. Pur si simplu, ESTE. Lumea perceptiei, pe de alta parte, este lumea timpului, a schimbarilor, a nceputurilor si sfrsiturilor. Este bazata pe interpretare, nu pe fapte. Este lumea nasterii si a mortii, fondata pe credinta n penurie, pierdere, separare si moarte. Este mai degraba nvatata dect data, selectiva n accentele sale perceptuale, instabila n functionare si inexacta n interpretarile ei. Din cunoastere si respectiv perceptie apar doua sisteme de gndire distincte care sunt opuse n toate privintele: n domeniul cunoasterii, nu exista nici un gnd separat de Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu si Creatia Sa mpartasesc o singura Voie. Lumea perceptiei este facuta din credinta n vointe opuse si separate, n conflict perpetuu ntre ele si cu Dumnezeu. Ceea ce perceptia vede si aude pare sa fie real, pentru ca accesul n constiinta este permis numai celor ce se conformeaza dorintelor celui ce percepe. Aceasta conduce la o lume a iluziilor, o lume care are nevoie de continua aparare tocmai pentru ca ea nu este reala. Odata ce un individ este prins n lumea perceptiei, el este prins 5 ntr-un vis. Nu poate scapa din ea fara ajutor, pentru ca tot ceea ce simturile sale i arata nu constituie dect marturii ale realitatii visului. Dumnezeu a oferit Raspunsul, este singura Cale de iesire, adevaratul Ajutor. Tocmai aceasta este functia Vocii Sale, a Sfntului Sau Spirit, aceea de a media ntre doua lumi. El o poate face pentru ca, pe de o parte, El cunoaste adevarul, iar, pe de alta, El ne recunoaste iluziile, fara a crede nsa n ele. Tocmai aceasta este telul Sfntul Spirit, de a ne ajuta sa scapam de lumea viselor, nvatndu-ne cum sa ne inversam gndirea si cum sa ne dezvatam de greselile noastre. Iertarea este marele ajutor de care se foloseste Sfntul Spirit pentru a ne nvata cum sa realizam aceasta inversare a gndurilor. Totusi, CURSUL are propria sa definitie despre ceea ce este ntr-adevar iertarea, asa cum si lumea o defineste n felul sau. Lumea pe care o vedem nu face dect sa reflecte propriul nostru cadru de referinta interior: ideile, dorintele si emotiile dominante din mintile noastre. "Proiectia face perceptia". Mai nti privim n interior, hotarm ce fel de lume vrem sa vedem, iar apoi proiectam acea lume n afara, facnd din ea adevarul asa cum noi l vedem. Noi o facem adevarata prin interpretarile noastre care stabilesc ceea ce vedem. Daca folosim perceptia pentru a ne justifica propriile greseli - mnia, impulsurile de a ataca, lipsa de iubire, sub orice forma ar apare - vom vedea o lume a raului, a distrugerii, a malitiei, invidiei si disperarii. Toate acestea trebuie sa nvatam a le ierta; nu fiindca noi suntem "buni" si "caritabili", ci pentru ca ceea ce vedem nu este adevarat. Noi am distorsionat
lumea prin propriile noastre aparari contorsionate si de aceea vedem ce nu exista de fapt. Pe masura ce nvatam sa ne recunoastem erorile perceptuale, nvatam, de asemenea, sa le trecem cu vederea sau sa le "iertam". n acelasi timp, ne iertam pe noi nsine, privind dincolo de conceptele noastre distorsionate despre sine, catre Sinele pe care l-a creat Dumnezeu n noi, ca fiind noi nsine. Pacatul este definit ca "lipsa de iubire". De vreme ce iubirea este 6 tot ce exista, pacatul, asa cum este vazut de Sfntul Spirit, este mai degraba o greseala care trebuie corectata, dect un rau care trebuie pedepsit. Sentimentul nostru de nepotrivire, slabiciune si nemplinire provine din puternica investitie n "principiul penuriei" care guverneaza ntreaga lume a iluziilor. Din aceste punct de vedere, fiecare individ cauta n altii ceea ce simte ca lipseste n el nsusi. El "iubeste" pe altul pentru a capata ceva de la el. Aceasta este de fapt ceea ce trece iubire n lumea viselor. Nu poate exista o greseala mai mare dect aceasta, pentru ca iubirea este incapabila sa ceara ceva. Numai mintile se pot mpreuna realmente, iar "ce a mpreunat Dumnezeu, omul nu poate desparti". Oricum, adevarata unire este posibila numai la nivelul Mintii Christice si nu a fost, de fapt, pierduta niciodata. "Micul eu" cauta sa se mareasca prin confirmare externa, posesii externe, ct si prin "iubire" externa. Sinele creat de Dumnezeu nu are nevoie de nimic. Este de-a pururea mplinit, ocrotit, iubit si iubitor, cautnd mai degraba sa mpartaseasca dect sa dobndeasca; mai degraba sa extinda dect sa proiecteze. Nu are nevoi si doreste sa se mpreuneze cu ceilalti, ndemnat de mutuala lor constienta a abundentei. Relatiile speciale ale lumii sunt distructive, egoiste si copilaresc de egocentrice. Cu toate acestea, daca sunt predate Sfntului Spirit, aceste relatii pot deveni cele mai sfinte lucruri de pe pamnt, miracolele care arata calea ntoarcerii n Cer. Lumea si foloseste relatiile speciale ca pe o arma finala n sprijinul excluderii si ca o demonstratie a separarii. Sfntul Spirit le transforma n lectii perfecte de iertare si de trezire din vis. Fiecare relatie speciala este o ocazie de a lasa perceptiile sa fie vindecate si erorile corectate. Fiecare constituie o noua sansa de a se ierta pe sine nsusi, iertndu-i pe ceilalti. Si fiecare devine o noua invitatie adresata Sfntul Spirit si aducerii aminte de Dumnezeu. Perceptia este o functie a corpului si, de aceea, reprezinta o limita impusa constientei. Perceptia vede prin ochii corpului si aude prin urechile corpului. Ea evoca reactiile limitate de care da dovada corpul. Corpul apare ca fiind, n mare masura, auto7 motivat si independent, totusi el raspunde, de fapt, numai la intentiile mintii. Daca mintea vrea sa-l foloseasca pentru atac, ntro forma sau alta, corpul devine prada bolii, a mbatrnirii si decaderii. Daca, n schimb, mintea i accepta rostul conferit de Sfntul Spirit, corpul devine o cale utila de comunicare cu ceilalti, invulnerabil atta timp ct este nevoie de el, urmnd a fi lasat la o
parte cu blndete, atunci cnd folosirea lui a luat sfrsit. El nsusi este neutru, asa cum este totul n lumea perceptiei. Daca este folosit pentru telurile egoului sau ale Sfntul Spirit, depinde n ntregime de menirea pe care i-o confera mintea. Opusul vederii prin ochii corpului este viziunea lui Christos, care reflecta tarie si nu slabiciune, unitate si nu separare, iubire si nu teama. Opusul auzirii prin urechile corpului este comunicarea prin Vocea care vorbeste pentru Dumnezeu, Sfntul Spirit, care salasluieste n fiecare dintre noi. Vocea Sa pare ndepartata si greu de auzit, deoarece ego-ul, care pledeaza pentru sinele marunt si separat, pare sa vorbeasca mult mai tare. De fapt, se ntmpla invers. Sfntul Spirit vorbeste cu o claritate inconfundabila si cu o duiosie coplesitoare. Oricine decide sa nu se identifice cu corpul nu poate sa fie surd la mesajele Sale de eliberare si speranta, nici n-ar putea sa nu accepte cu bucurie viziunea lui Christos n schimbul mizerabilei imagini despre el nsusi. Viziunea lui Christos este darul Sfntului Spirit; alternativa lui Dumnezeu la iluzia separarii si credinta n realitatea pacatului, a vinei si a mortii. Este corectia unica la toate erorile de perceptie, reconcilierea contrariilor aparente pe care se bazeaza aceasta lume. Lumina Sa binevoitoare arata toate lucrurile dintr-un alt punct de vedere, reflectnd sistemul de gndire care rasare din cunoastere, facnd rentoarcerea la Dumnezeu nu numai posibila, ci si inevitabila. Ceea ce era privit ca o nedreptate facuta de cineva altcuiva, acum devine o chemare ntru ajutor si unire. Pacatul, boala si atacul sunt vazute ca perceptii gresite care asteapta sa fie remediate prin blndete si iubire. Apararile sunt abandonate, pentru ca acolo unde nu exista atac, nu este nevoie de ele. Nevoile fratilor nostri devin propriile noastre nevoi, pentru 8 ca ei merg mpreuna cu noi n calatoria catre Dumnezeu. Fara noi, ei s-ar rataci, ar pierde calea. Iertarea este necunoscuta n Cer, unde nevoia de iertare ar fi de neconceput. Totusi, n aceasta lume, ea este o corectie necesara la toate greselile pe care le-am facut. A oferi iertare este singura cale de a o avea, pentru ca ea reflecta legea Cerului: a da si a primi este unul si acelasi lucru. Cerul este starea fireasca a tuturor Fiilor lui Dumnezeu. Asa cum El i-a creat. Aceasta este realitatea pentru totdeauna. Ea nu s-a schimbat numai pentru ca a fost uitata. Iertarea este mijlocul prin care ne vom aduce aminte. Prin iertare, gndirea lumii este inversata. Lumea iertata devine poarta catre Cer, pentru ca prin binecuvntarea ei putem n sfrsit, sa ne iertam pe noi nsine. Prin faptul ca nu mai tinem pe nimeni prizonier al vinovatiei, noi devenim liberi. Recunoscnd si marturisind pe Christos n toti fratii nostri i recunoastem prezenta n noi nsine. Prin faptul ca dam uitarii toate perceptiile noastre eronate, nepastrnd nimic din trecut care sa ne tina napoi, putem sa ni-L reamintim pe Dumnezeu. nvatatura poate merge doar pna aici. Cnd suntem gata, Dumnezeu nsusi va face ultimul pas n rentoarcerea noastra la El.
UN CURS IN MIRACOLE Acesta este un curs n miracole. Este un curs obligatoriu, voluntar fiind doar timpul cnd l urmezi. Libera vointa nu nseamna ca poti stabili planul de nvatare; nseamna doar ca poti alege lectiile pe care vrei sa le nveti la un moment dat. Cursul nu si propune sa propovaduiasca ntelesul iubirii, aceasta fiind mai presus de ceea ce poate fi propovaduit. si propune nsa ndepartarea obstacolelor care stau n calea constientizarii prezentei iubirii, mostenirea ta fireasca. Opusul iubirii este teama, dar ceea ce este atotcuprinzator nu are opus. Acest curs poate fi rezumat foarte simplu, astfel: Nimic real nu poate fi amenintat. 9 Nimic ireal nu exista. n aceasta se afla pacea lui Dumnezeu. EXERCITII ZILNICE PENTRU STUDENTI INTRODUCERE O baza teoretica asemenea celei oferite de text constituie cadrul necesar care da nteles exercitiilor zilnice. Practicarea lor nsa este cea care va face posibila atingerea scopului acestui curs. O minte neantrenata nu poate realiza nimic. Scopul exercitiilor cursului este tocmai acela de a-ti antrena mintea sa gndeasca de-a lungul liniilor trasate de text. Exercitiile sunt foarte simple. Nu necesita mult timp si nu conteaza unde le faci. Perioada de antrenare este de un an. Exercitiile sunt numerotate de la 1 la 365. Nu-ti propune sa faci mai mult de un set de exercitii pe zi. Volumul de exercitii este mpartit n doua sectiuni principale, cea dinti ocupndu-se cu desfacerea felului n care vezi acum, iar a doua cu dobndirea perceptiei adevarate. Cu exceptia perioadelor de recapitulare, exercitiile zilnice sunt organizate n jurul unei singure idei centrale, care este formulata la nceput. Urmeaza o descriere a procedeelor specifice prin care trebuie aplicata ideea zilei. Scopul exercitiilor zilnice este sa-ti antreneze mintea ntr-un mod sistematic n vederea obtinerii unei perceptii diferite a fiecarei fiinte si a fiecarui lucru din lume. Exercitiile sunt concepute sa te ajute la generalizarea lectiilor n asa fel nct sa ntelegi ca fiecare dintre ele se poate aplica, n mod egal, la oricine si orice vezi. Transferul antrenarii n perceptia adevarata nu se desfasoara la fel ca transferul antrenarii caracteristic lumii. Daca s-a realizat adevarata perceptie n legatura cu vreo persoana, situatie sau eveniment, transferul total catre oricine si orice este sigur. Pe de alta parte, o singura exceptie de la perceptia adevarata duce la imposibilitatea realizarii ei n general. Asadar, singurele reguli generale care trebuie avute n vedere n 10 permanenta sunt: mai nti, exercitiile sa fie practicate cu mare specificitate, asa cum se va indica. Lucrul acesta te va ajuta sa generalizezi ideile implicate, extinzndu-le asupra fiecarei situatii n care te gasesti, la oricine si la orice din ea. n al doilea rnd, ncredinteaza-te ca nu vei hotar, n sinea ta, ca exista unele
persoane, situatii sau lucruri la care ideile sunt inaplicabile. S-ar mpiedica astfel transferul antrenarii. Adevarata perceptie, prin nsasi natura ei, nu are limite, fiind tocmai opusul felului n care vezi acum. Scopul general al exercitiilor este acela de a-ti spori capacitatea de a extinde ideile pe care le vei practica, n asa fel nct sa includa totul. Asta nu va solicita nici un efort din partea ta. Exercitiile n sine ntrunesc conditiile necesare acestui tip de transfer. Unele din ideile prezentate n acest volum ti se vor parea greu de crezut, iar altele ti vor parea de-a dreptul alarmante. Nu conteaza. Tot ce ti se cere este sa aplici ideile dupa cum esti ndrumat. Nu ti se cere sa le judeci ntr-un fel sau altul, ci numai sa le folosesti. Tocmai folosirea lor le va face sa capete sens pentru tine si ti va arata ca sunt adevarate. Retine doar att: nu e nevoie sa dai crezare ideilor, nu este nevoie sa le accepti, nu este nevoie nici macar sa saluti aparitia lor. Pe unele dintre ele s-ar putea sa le respingi energic. Nimic din toate acestea nu va conta, nici nu le diminua eficacitatea. Nu-ti ngadui sa faci vreo exceptie cnd aplici ideile din exercitii, si oricare ti-ar fi reactiile fata de ele, foloseste-le. Nu ti se cere nimic mai mult. PARTEAI LECTIA 1 "Tot ce vad n aceasta camera (pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc) nu nseamna nimic." Priveste acum pe ndelete n jur si exerseaza, aplicnd aceasta 11 idee n mod foarte specific la orice lucru pe care l vezi: "Aceasta masa nu nseamna nimic." "Acest scaun nu nseamna nimic." "Aceasta mna nu nseamna nimic." "Acest picior nu nseamna nimic." "Acest stilou nu nseamna nimic." Priveste apoi dincolo de imediata ta apropiere si aplica ideea, largind sfera de cuprindere: "Usa aceea nu nseamna nimic." "Corpul acela nu nseamna nimic." "Lampa aceea nu nseamna nimic." "Semnul acela nu nseamna nimic." "Umbra aceea nu nseamna nimic." Observa ca aceste afirmatii nu sunt aranjate ntr-o ordine anume si nu ofera posibilitatea unor diferentieri ntre diversele categorii de obiecte la care se aplica. Acesta este scopul exercitiului. Nu trebuie dect sa aplici afirmatia la tot ce vezi. Exersnd ideea zilei, foloseste-o fara nici o discriminare. Nu ncerca sa o aplici la orice vezi, caci exercitiile nu trebuie sa devina ritualice. ncredinteaza-te numai ca nimic din ceea ce vezi nu este exclus n mod specific. n ceea ce priveste aplicarea ideii, orice lucru este la fel cu altul.
Fiecare din primele trei lectii nu trebuie facuta de mai mult de doua ori pe zi, preferabil dimineata sau seara. Nu ar trebui ncercate mai mult de aproximativ un minut, dect doar daca se iveste senzatia de graba. Senzatia de tihna, de calm confortabil este esentiala. LECTIA 2 "Eu am dat fiecarui lucru pe care l vad n aceasta camera (pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc) tot ntelesul pe care l are pentru mine." Exercitiile pe aceasta idee sunt identice cu cele pentru prima 12 idee. ncepe cu lucrurile din imediata ta apropiere. Mareste apoi sfera de cuprindere. ntoarce capul pentru a putea include orice este de o parte si de alta. Daca este posibil, ntoarce-te si aplica ideea la ceea ce a fost n spatele tau. Rami ct mai nediscriminator cu putinta n selectarea subiectelor pentru aplicare, nu te concentra asupra nici unui lucru n mod special si nu ncerca sa incluzi tot ce vezi ntr-o anumita zona, pentru ca vei provoca ncordare. Pur si simplu, priveste lejer si destul de vioi n jurul tau, ncercnd sa eviti orice selectie dupa marime, stralucire, culoare, material sau importanta relativa pentru tine. Ia subiectele asa cum le vezi. ncearca sa aplici exercitiul cu egala usurinta la un corp sau la un nasture, o musca sau la podea, un brat sau un mar. Singurul criteriu pentru aplicarea ideii la orice lucru este, pur si simplu, faptul ca privirea ti-a cazut pe el. Nu ncerca sa incluzi ceva n mod particular, dar ncredinteaza-te ca nimic nu este exclus, n mod special. LECTIA 3 "Nu nteleg nimic din ce vad n aceasta camera (pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc)." Aplica ideea la fel ca pe cele anterioare, fara a face nici un fel de distinctii. Orice vezi devine un subiect ideal pentru aplicarea ideii. ncredinteaza-te ca nu pui la ndoiala faptul ca fiecare lucru este potrivit pentru aplicarea ideii. Acestea nu sunt exercitii de judecata. Orice lucru este potrivit, de vreme ce l vezi. Unele dintre lucrurile pe care le vezi ar putea avea pentru tine semnificatii cu ncarcare emotionala. ncearca sa lasi deoparte aceste sentimente si, pur si simplu, foloseste aceste lucruri exact cum l-ai folosi pe oricare altul. Scopul exercitiilor este de a te ajuta sa-ti limpezesti mintea de toate asociatiile din trecut, de a vedea lucrurile exact asa cum ti apar acum si de a-ti da seama ct de putin le ntelegi de fapt. De 13 aceea, n selectarea lucrurilor la care va fi aplicata ideea de astazi, este esential sa-ti pastrezi o minte perfect deschisa, nengradita de judecata. Pentru acest scop, un lucru este la fel ca celalalt; la fel de potrivit si, de aceea, la fel de folositor. LECTIA 4 "Aceste gnduri nu nseamna nimic. Ele sunt asemenea lucrurilor pe care le vad n aceasta camera
(pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc)." Spre deosebire de cele precedente, aceste exercitii nu debuteaza cu ideea zilei. ncepe aceasta perioada de practica, remarcnd gndurile care ti trec prin minte timp de aproximativ un minut. Apoi aplica-le ideea. Daca esti deja constient de gnduri nefericite, foloseste-le ca subiecte pentru idee. Totusi, nu selecta numai gndurile care crezi ca sunt "rele". ti vei da seama, daca te antrenezi sa-ti privesti gndurile, ca ele reprezinta un asemenea amestec, nct, ntr-un sens, nici unul dintre ele nu poate fi numit "bun" sau "rau". Iata de ce ele nu nseamna nimic. La alegerea subiectelor pentru aplicarea ideii de astazi, obisnuita specificitate este obligatorie. Nu te teme sa folosesti att gnduri "bune" ct si "rele". Nici unele, nici altele, nu reprezinta adevaratele tale gnduri pe care acestea le mascheaza. Gndurile "bune" nu sunt dect umbre a ceea ce se afla dincolo de ele, iar umbrele ngreuneaza vazul. Cele "rele" sunt piedici puse vazului, facnd vederea imposibila. Tu ne le vrei pe nicicare. Acesta este un exercitiu important si va fi repetat, din cnd n cnd, ntr-o forma oarecum diferita. Intentia este antrenarea ta n primii pasi spre telul de a separa ceea ce nu are nteles ca fiind n afara ta, si ceea ce are nteles ca fiind nlauntrul tau. Este, de asemenea, nceputul antrenarii mintii tale n a recunoaste ce este identic si ce este diferit. Folosindu-ti gndurile n aplicarea ideii pentru astazi, identifica fiecare gnd prin figura sau ntmplarea centrala pe care o contine, de exemplu: 14 "Acest gnd despre....... nu nseamna nimic. Este asemenea lucrurilor pe care le vad n aceasta camera, (pe aceasta strada, etc.)." Poti, de asemenea, sa folosesti ideea pentru un gnd anume pe care l recunosti ca fiind daunator. Aceasta aplicare este folositoare, dar nu constituie o substitutie pentru procedeele mai aleatorii ce trebuie urmate pentru exercitii. Oricum, nu-ti examina mintea timp de mai mult de aproximativ un minut. Esti nca prea neexperimentat ca sa poti evita tendinta de a deveni preocupat fara noima. Mai mult, aceste exercitii fiind primele de acest fel, s-ar putea sa gasesti suspendarea judecatii fata de gnduri ca fiind deosebit de dificila. Nu repeta exercitiile mai mult de trei sau patru ori de-a lungul zilei. Vom reveni la ele mai trziu. LECTIA 5 "Nu sunt niciodata indispus din motivul presupus de mine." Aceasta idee, asemenea celei precedente, poate fi folosita n legatura cu orice persoana, situatie sau ntmplare care consideri ca ti provoaca suferinta. Aplic-o n mod specific, la orice crezi ca este cauza indispozitiei tale, folosind descrierea senzatiei n termenii care ti se par potriviti. Indispozitia poate sa para a fi teama, ngrijorare, deprimare, anxietate, suparare, ura, gelozie sau orice alta forma, fiecare dintre ele perceputa, n mod neadevarat, ca fiind diferita.
Totusi, pna cnd nveti ca forma nu conteaza, fiecare forma devine un subiect potrivit pentru exercitiile zilei. Aplicarea aceleiasi idei la fiecare dintre ele n mod separat este primul pas spre recunoasterea, n cele din urma, a faptului ca ele sunt identice. Cnd folosesti ideea de astazi pentru cauza unei indispozitii, perceputa specific, indiferent de forma ei, foloseste att numele formei n care vezi indispozitia, ct si cauza pe care i-o atribui. De exemplu: 15 "Nu sunt suparat pe.... din motivul presupus de mine." "Nu ma tem de ....... din motivul presupus de mine." Repet, acest exercitiu nu trebuie sa substituie perioadele de practica n care ti scrutezi mai nti mintea pentru a gasi "surse" de indispozitie n care crezi si forme de indispozitie care crezi ca rezulta. n aceste exercitii, mai mult dect n cele precedente, s-ar putea sa-ti fie greu sa fii nediscriminator si sa eviti a da o mai mare greutate unor subiecte n detrimentul altora. Ti-ar putea fi de ajutor sa ncepi exercitiile cu afirmatia: "Nu exista indispozitii minore. Toate mi conturba, n aceeasi masura, pacea mintii." Apoi cerceteaza-ti mintea nu mai mult de aproximativ un minut si ncearca sa identifici un numar de forme diferite de indispozitie care te deranjeaza, indiferent de importanta relativa pe care ai putea sa le-o acorzi. Aplica ideea de astazi fiecareia dintre ele, folosind att numele sursei de indispozitie, ct si cel al sentimentului resimtit. Iata alte exemple: "Nu sunt ngrijorat de....... din motivul presupus de mine." "Nu sunt deprimat de....... din motivul presupus de mine." De trei sau patru ori pe zi este suficient. LECTIA 6 "Sunt indispus pentru ca vad ceva ce nu exista. " Exercitiile cu aceasta idee sunt foarte asemanatoare celor precedente. Repet, pentru fiecare aplicare a ideii este necesar sa numesti, ntr-un mod foarte specific, att forma indispozitiei (suparare, teama, ngrijorare, deprimare si asa mai departe), ct si sursa ei perceputa. De exemplu: "Sunt suparat pe....... pentru ca vad ceva ce nu se afla acolo." Sunt ngrijorat n legatura cu....... pentru ca vad ceva ce nu se afla acolo." Ideea pentru astazi este utila pentru aplicarea la orice pare sa te indispuna si poate fi folosita n mod profitabil, de-a lungul zilei, n 16 acest scop. Totusi, cele trei sau patru perioade de exersare obligatorii sa fie precedate de aproximativ un minut de cercetare a mintii si de aplicare a ideii fiecarui gnd de indispozitie descoperit. Repet, daca te mpotrivesti aplicarii ideii la unele dintre gndurile care te indispun mai mult dect la altele, aminteste-ti de cele doua atentionari lansate n lectia trecuta: "Nu exista indispozitii minore. Toate mi conturba, n aceeasi
masura, pacea mintii." si "Nu pot sa pastrez aceasta forma de indispozitie si, totodata, sa ma dispensez de celelalte. Deci, avnd n vedere scopul acestor exercitii, le voi privi pe toate ca fiind identice." LECTIA 7 "Vad numai trecutul." Aceasta idee este deosebit de greu de crezut la prima vedere, cu toate ca este ratiunea de a fi a tuturor celor precedente. Este motivul pentru care nimic din ce vezi nu nseamna nimic. Este motivul pentru care tu ai dat fiecarui lucru pe care l vezi tot ntelesul pe care l are pentru tine. Este motivul pentru care nu ntelegi nimic din ceea ce vezi. Este motivul pentru care gndurile tale nu nseamna nimic si pentru care ele sunt asemenea lucrurilor pe care le vezi. Este motivul pentru care nu esti niciodata indispus din motivul presupus de tine. Este motivul pentru care esti indispus vaznd ceva ce nu se afla acolo. Ideile vechi despre timp sunt greu de schimbat, pentru ca tot ceea ce crezi este nradacinat n timp si depinde de faptul ca nu ti nsusesti aceste idei noi despre timp. Aceasta prima idee despre timp nu este chiar att de ciudata pe ct pare la nceput. Priveste, de exemplu, o ceasca. Vezi chiar o ceasca sau faci doar o retrospectiva a trairilor tale trecute: iei o ceasca n mna, ti-e sete, bei dintr-o ceasca, simti buza cestii lipita de buze, iei micul dejun si asa mai departe? Nu sunt cumva pna si reactiile tale 17 estetice fata de ceasca bazate pe trairi trecute? Cum altfel ai putea sa stii daca acest fel de ceasca se sparge sau nu cnd o scapi din mna? Ce altceva stii despre aceasta ceasca n afara celor nvatate n trecut? Fara nvatatura ta din trecut, habar naveai ce este aceasta ceasca. Si atunci, o vezi cu adevarat? Priveste n jurul tau. Cele spuse sunt la fel de adevarate pentru orice privesti. Recunoaste acest lucru aplicnd ideea de astazi, fara nici o discriminare, la tot ce ti atrage privirea. De exemplu: "Vad numai trecutul n acest stilou." "Vad numai trecutul n acest pantof." "Vad numai trecutul n aceasta mna." "Vad numai trecutul n corpul acela." "Vad numai trecutul n fata aceea." Nu starui asupra nici unui lucru n mod special, dar aminteste-ti sa nu omiti nimic n mod specific. Arunca o privire scurta asupra fiecarui subiect, apoi treci la urmatorul. Trei sau patru perioade de practica, de aproximativ un minut fiecare vor fi suficiente. LECTIA 8 "Mintea mea este preocupata de gnduri trecute." Desigur, aceasta idee este motivul pentru care vezi numai trecutul. Nimeni nu vede realmente ceva. si vede numai propriile gnduri proiectate n exterior. Preocuparea mintii cu trecutul este cauza conceptiei gresite despre timp de care sufera vederea ta. Mintea ta nu poate pricepe prezentul, care este singurul timp
existent. De aceea, nu poate ntelege nici timpul si nu poate, de fapt, sa nteleaga nimic. Singurul gnd pe de-a-ntregul adevarat pe care cineva l poate sustine referitor la trecut este ca trecutul nu este aici. A te gndi la el ctusi de putin nseamna asadar a te gndi la iluzii. Foarte putini si-au dat seama ce atrage dupa sine, de fapt, nchipuirea trecutului sau anticiparea viitorului. Cnd face aceasta, mintea este realmente pustie, deoarece nu se gndeste la nimic. Scopul exercitiilor de astazi este de a ncepe sa-ti antrenezi 18 mintea pentru a-si da seama cnd nu gndeste deloc. n timp ce mintea ti este preocupata de idei negndite, adevarul este blocat. A recunoaste ca mintea ta a fost si este pur si simplu pustie n loc sa crezi ca este plina de idei adevarate, este primul pas n deschiderea caii spre viziune. Exercitiile de astazi sa fie facute cu ochii nchisi. Aceasta deoarece, realmente, nu poti vedea nimic, si este mai usor sa recunosti ca, indiferent ct de viu ti-ai imagina un gnd, nu vezi nimic. Ct mai neimplicat posibil, cerceteaza-ti mintea n timpul obisnuitului minut si ceva, remarcnd pur si simplu gndurile pe care le ntlnesti. Numeste-l pe fiecare dupa figura sau tema centrala pe care o contine, si treci la urmatorul. Deschide perioada de exersare, spunnd: "Se pare ca ma gndesc la ......." Apoi numeste, n mod specific, fiecare dintre gndurile tale, de pilda: "Se pare ca ma gndesc la... (numele unei persoane), la (numele unui obiect), la (numele unui sentiment)," si asa mai departe, conchiznd, la sfrsitul perioadei de cercetare a mintii: "Dar mintea mea este preocupata de gnduri trecute." Lucru acesta se poate face de patru sau cinci ori de-a lungul zilei, cu conditia sa nu ajungi la iritare. Daca ti-e greu, de trei sau patru ori este suficient. S-ar putea sa consideri de folos, totusi, includerea iritarii sau a oricarei emotii pe care ideea de astazi ar putea s-o induca n nsusi procesul de cercetare a mintii. LECTIA 9 "Nu vad nimic asa cum este acum." Aceasta idee decurge, evident, din cele doua precedente. Numai ca, desi s-ar putea sa o accepti intelectualiceste, este putin probabil ca va nsemna ceva pentru tine deocamdata. Oricum, ntelegerea nu este necesara n acest stadiu. De fapt, a recunoaste ca nu ntelegi este o premisa pentru desfacerea ideilor 19 tale false. Exercitiile acestea privesc practica si nu ntelegerea. Nu ai nevoie sa exersezi ceea ce ntelegi deja. Ar fi un exemplu tipic de gndire circulara, sa visezi ntelegerea si sa presupui ca o ai deja. Mintii neantrenate i este greu sa creada ca lucrurile carora ea pare sa le dea chip nu se afla acolo. Aceasta idee poate fi de-a dreptul rascolitoare si poate ntmpina o rezistenta activa sub o
multime de forme. Aceasta nu mpiedica nsa aplicarea ei. Nimic mai mult nu se cere pentru acest exercitiu sau oricare altul. Fiecare mic pas va risipi cte putin din ntuneric, iar ntelegerea va veni, n cele din urma, sa lumineze fiecare ungher al mintii, curatat de reziduurile care l ntuneca. Aceste exercitii, pentru care sunt suficiente trei sau patru perioade de exersare, implica sa te uiti n jurul tau si sa aplici ideea zilei la tot ce vezi, amintindu-ti nevoia aplicarii ei n mod nediscriminator si regula esentiala de a nu exclude nimic. De exemplu: "Nu vad aceasta masina asa cum este acum." "Nu vad acest telefon asa cum este acum." "Nu vad acest brat asa cum este acum." ncepe cu lucrurile din imediata ta apropiere, apoi largeste sfera de cuprindere: "Nu vad cuierul acela asa cum este acum." "Nu vad usa aceea asa cum este acum." "Nu vad fata aceea asa cum este acum." Se subliniaza din nou ca, asa cum trebuie ncercata o includere completa, trebuie evitata excluderea specifica. ncredinteaza-te ca esti onest cu tine nsuti atunci cnd faci aceasta distinctie. Ai putea fi tentat sa ti-o ascunzi. LECTIA 10 "Gndurile mele nu nseamna nimic." Aceasta idee se aplica la toate gndurile de care esti constient sau devii constient n perioadele de exersare. Motivul pentru care 20 ideea este aplicabila la toate gndurile este ca ele nu sunt adevaratele tale gnduri. Am mai facut aceasta distinctie si o vom face din nou. Deocamdata nu ai o baza de comparatie. Atunci cnd o s-o ai, nu vei avea nici o ndoiala ca ceea ce ai crezut odinioara ca ar fi gndurile tale nu nsemna nimic. Este a doua oara cnd folosim acest fel de idee. Forma este numai putin diferita. De data aceasta, ideea ncepe cu "gndurile mele" n loc de "aceste gnduri" si nu face nici o legatura vadita cu lucrurile din jurul tau. Accentul se pune acum pe lipsa de realitate a ceea ce socoti ca gndesti. Acest aspect al procesului de corectie a nceput cu ideea ca gndurile de care esti constient sunt lipsite de nteles, mai degraba n afara ta dect nauntru, iar apoi a fost sustinuta conditia lor mai degraba trecuta dect prezenta. Acum sustinem ca prezenta acestor "gnduri" nseamna ca nu gndesti. Nu e dect un alt mod de a repeta afirmatia de mai sus, ca mintea ta este realmente pustie. A recunoaste acest fapt nseamna a recunoaste nimicul atunci cnd socoti ca l vezi. Ca atare, aceasta devine premiza viziunii. Pentru aceste exercitii, nchide ochii si ncepe, repetnd n sinea ta, pe ndelete, ideea pentru astazi. Apoi adauga: "Aceasta idee ma va ajuta sa fiu eliberat de tot ce cred acum." Ca si mai nainte, exercitiile constau din cercetarea mintii pentru aflarea tuturor gndurilor care ti sunt disponibile, fara selectie sau
judecata. ncearca sa eviti orice fel de clasificare. De fapt, daca simti ca te ajuta, ti poti nchipui ca privesti cum trece o procesiune alcatuita n modul cel mai bizar, care are prea putina semnificatie personala pentru tine. n timp ce ti trec, unul ctre unul, prin minte, spune: "Gndul meu despre ....... nu nseamna nimic." "Gndul meu despre ....... nu nseamna nimic." Evident, gndul de astazi poate fi aplicat oricnd la orice gnd care te framnta. n plus, se recomanda cinci perioade de exersare, fiecare necesitnd nu mai mult de aproximativ un minut de cercetare a mintii. Nu este recomandabil sa fie extinsa aceasta 21 perioada de timp, iar daca simti vreo jena, va fi redusa la jumatate de minut. Aminteste-ti, totusi, sa repeti ideea pe ndelete nainte de a o aplica n mod specific, iar apoi adauga: "Aceasta idee ma va ajuta sa fiu eliberat de tot ce cred acum." LECTIA 11 "Gndurile mele lipsite de nteles mi arata o lume lipsita de nteles". Iata prima dintre ideile folosite de noi care apartine unei faze majore a procesului de corectie: inversarea gndirii lumii. S-ar parea ca lumea determina ceea ce percepi. Ideea de astazi introduce conceptul care sustine ca gndurile tale determina lumea pe care o vezi. Bucura-te ca practici ideea sub forma ei initiala, caci n aceasta idee ti se asigura eliberarea. Cheia iertarii se afla n ea. Perioadele de exercitiu pentru ideea de astazi urmeaza sa fie abordate oarecum diferit de cele anterioare. ncepe cu ochii nchisi si repeta rar ideea n sinea ta. Deschide ochii si priveste mprejur, aproape si departe, sus si jos - oriunde. Pe durata celui aproximativ un minut de aplicare, repeta doar ideea n sinea ta, asigurndu-te ca o faci fara graba si fara vreo senzatie de urgenta sau efort. Pentru a face aceste exercitii cu maximum de folos, privirea sa se plimbe destul de repede de la un lucru la altul, fiindca nu trebuie sa poposeasca asupra nici unuia n mod special. Cuvintele nsa sa fie folosite ntr-o maniera lejera, chiar tihnita. n special partea introductiva a acestei idei sa fie practicata ntr-un mod ct de poate de degajat. Ea contine temelia pacii, a relaxarii si a eliberarii de griji pe care ne straduim sa le obtinem. n ncheierea exercitiilor, nchide ochii si, n sinea ta, rar, mai repeta odata ideea. Trei perioade de exersare pe ziua de azi vor fi probabil suficiente. Totusi, daca te simti numai usor nerabdator (sau nu ti-ai pierdut deloc rabdarea) si esti dispus sa faci mai multe, pot fi 22 ncercate pna la cinci. Mai mult de att nu este recomandabil. LECTIA 12 " Sunt indispus pentru ca vad o lume lipsita de nteles." Importanta acestei idei consta n faptul ca ea contine o corectie adusa unei distorsiuni perceptive majore. Esti de parere ca ceea
ce te indispune este o lume nfricosatoare, sau o lume trista, sau o lume violenta sau o lume dementa. Toate aceste atribute i sunt conferite de tine. Lumea, n sine, este fara nteles. Aceste exercitii se fac cu ochii deschisi. Priveste n jurul tau, de data asta ct mai pe ndelete. ncearca sa-ti imprimi un ritm, asa nct deplasarea lenta a privirii tale de la un lucru la altul sa se faca ntr-un interval de timp ct mai constant. Nu permite ca timpul deplasarii sa se lungeasca sau sa se scurteze simtitor, dar ncearca, n schimb, sa pastrezi un tempo egal, masurat, pna la capat. Ceea ce vezi nu conteaza. Te deprinzi n timp cu aceasta, n timp ce acorzi fiecarui lucru asupra caruia ti se opreste privirea, atentie egala si timp egal. Iata un prim pas n a nvata sa le conferim tuturor valoare egala. Uitndu-te mprejur, spune n sinea ta: "Mi se pare ca vad o lume nfricosatoare, o lume periculoasa, o lume ostila, o lume trista, o lume rea, o lume nebuna." si asa mai departe, folosind orice termen descriptiv care ti vine n minte. Daca se nimereste sa-ti vina termeni mai degraba pozitivi dect negativi, include-i. S-ar putea, de pilda, sa ti se para "o lume buna" sau "o lume satisfacatoare". Daca asemenea termeni ti vin n minte, foloseste-i alaturi de ceilalti. S-ar putea sa nu ntelegi nca de ce aceste adjective "frumoase" apartin de aceste exercitii, dar aminteste-ti ca "o lume buna" implica una "rea", iar o "lume satisfacatoare" o implica pe cea "nesatisfacatoare". Toti termenii care ti trec prin minte sunt subiecte potrivite pentru exercitiile de astazi. Calitatea lor aparenta nu conteaza. ncredinteaza-te ca nu modifici intervalele de timp ntre aplicarea ideii de astazi la ce ti se pare placut si la ce ti se pare 23 neplacut. Avnd n vedere scopul acestor exercitii, ntre ele nu este nici o diferenta. La sfrsitul perioadei de exersare, adauga: "Dar sunt indispus pentru ca vad o lume lipsita de nteles." Ce este lipsit de nteles nu este nici bun nici rau. De ce, atunci, te-ar indispune o lume lipsita de nteles? Daca ai putea accepta lumea ca fiind lipsita de nteles si ai lasa sa fie scris pe chipul ei adevarat, n loc sa l scrii tu, aceasta te-ar face nespus de fericit. Dar, fiindca este lipsita de nteles, te simti ndemnat sa scrii pe chipul ei ceea ce ai vrea tu sa fie lumea. Si tocmai asta vezi n ea. Tocmai asta este, ntr-adevar, lipsit de nteles. Sub cuvintele tale sta scris Cuvntul lui Dumnezeu. Adevarul te indispune acum, dar cnd cuvintele tale vor fi sterse, le vei vedea pe ale Lui. Acesta este scopul ultim al acestor exercitii. Este suficienta aplicarea de trei sau patru ori pentru astazi, iar perioadele de exersare sa nu depaseasca un minut. S-ar putea sa ti se para si acesta prea lung. Pune capat exercitiilor de ndata ce simti ncordare. LECTIA 13" " O lume lipsita de nteles strneste teama." Ideea de astazi este de fapt o alta forma data celei precedente, cu deosebirea ca este mai specifica n ceea ce priveste sentimentele strnite. O lume lipsita de nteles, este, de fapt,
imposibila. Ce nu are nteles nu exista. Cu toate acestea, nu rezulta de aici ca nu vei crede ca percepi ceva ce nu are nteles. Dimpotriva, vei fi ndeosebi de nclinat sa crezi ca l percepi negresit. Recunoasterea lipsei de sens provoaca n toti cei separati o stare de anxietate. Ea reprezinta o situatie n care Dumnezeu si ego-ul si "disputa" dreptul de a-si scrie propriul nteles n spatiul gol pus la dispozitie de lipsa de nteles. Ego-ul se napusteste cu disperare sa-si stabileasca acolo propriile idei, temndu-se ca altfel vidul ar putea fi folosit pentru a-i demonstra propria lui neputinta si irealitate. Iata, de altfel, singura lui presupunere corecta. De aceea, este esential sa nveti a 24 recunoaste ce este lipsit de nteles si sa-l accepti fara teama. Daca esti temator, este sigur ca vei nzestra lumea cu atribute pe care nu le poseda, ticsind-o cu imagini care nu exista. Pentru ego, iluziile sunt mecanisme de protectie, ceea ce trebuie sa fie si pentru tine, care te pui pe picior de egalitate cu ego-ul. Exercitiile pentru astazi, care vor fi facute de trei sau patru ori timp de cel mult un minut de fiecare data, urmeaza sa fie aplicate ntr-un mod oarecum diferit de cele precedente. Cu ochii nchisi, repeta ideea de astazi n sinea ta. Deschide apoi ochii si priveste fara teama n jur, spunnd: "Privesc o lume lipsita de nteles." Repeta n sinea ta aceasta afirmatie n timp ce privesti n jur. Apoi nchide-ti ochii si ncheie cu: "O lume lipsita de nteles strneste teama deoarece cred ca ma iau la ntrecere cu Dumnezeu." S-ar putea sa-ti fie greu sa nu te mpotrivesti, ntr-o forma sau alta, acestei afirmatii conclusive. Oricare ar fi forma mpotrivirii, adu-ti aminte ca ti-e de fapt teama de un astfel de gnd din cauza "razbunarii" din partea "vrajmasului". Nu ti se cere sa crezi aceasta afirmatie chiar acum si probabil ca o vei clasa drept absurda. Oricum, remarca atent orice semn de teama ascunsa sau fatisa pe care o poate strni. Iata prima noastra ncercare de a formula o relatie explicita de tipul cauza-efect, un gen de relatie pentru recunoasterea caruia ai foarte putina experienta. Nu starui asupra afirmatiei conclusive si ncearca macar sa nu te gndesti la ea, n afara perioadei de exercitiu. Pentru moment, att va fi suficient. LECTIA 14 "Dumnezeu nu a creat o lume lipsita de nteles." Ideea pentru astazi este, desigur, motivul pentru care o lume lipsita de nteles este imposibila. Ceea ce Dumnezeu nu a creat nu exista. Iar tot ce exista cu adevarat exista asa cum l-a creat El. 25 Lumea pe care o vezi nu are nimic de-a face cu realitatea. Ea este o plasmuire de-a ta si nu exista. Exercitiile de astazi se vor practica n ntregime cu ochii nchisi. Perioada de cercetare a mintii sa fie scurta, de cel mult un minut. Nu se recomanda mai mult de trei perioade de exersare, cu exceptia cazului ca le gasesti linistitoare. Daca se ntmpla sa fie
asa, nseamna ca le ntelegi cu adevarat menirea. Ideea pentru astazi este un alt pas n nvatarea abandonarii gndurilor pe care le-ai scris pe chipul lumii pentru a vedea Cuvntul lui Dumnezeu n locul lor. Primii pasi n aceasta nlocuire, care poate fi numita, pe drept cuvnt, mntuire, pot fi destul de dificili si chiar durerosi. Unii dintre ei te vor mpinge direct la frica. Dar nu vei fi lasat acolo. O vei depasi, lasnd-o cu mult n urma ta. ndrumarea noastra este spre siguranta si pace perfecta. Gndeste-te, cu ochii nchisi, la toate ororile din lume care ti trec prin minte. Denumeste-o pe fiecare, imediat ce ti apare, iar apoi neaga-i realitatea. Dumnezeu nu a creat-o si, ca atare, nu e reala. Spune, de exemplu "Dumnezeu nu a creat acel razboi. Deci, el nu e real." "Dumnezeu nu a creat acel accident de avion. Deci, el nu e real." "Dumnezeu nu a creat acel dezastru (specifica-l). Deci, el nu e real." Subiecte potrivite pentru aplicarea ideii de astazi pot include, de asemenea, orice lucru de care te temi ca ti s-ar putea ntmpla tie sau oricui ti-e drag. n fiecare caz, denumeste "dezastrul" n mod specific. Nu folosi termeni generali. De exemplu, nu spune: "Dumnezeu nu a creat boala", ci "Dumnezeu nu a creat cancerul" sau atacurile de cord, sau orice ti-ar putea strni teama. Iata-te confruntat cu repertoriul tau personal de orori. Aceste lucruri fac parte din lumea pe care o vezi. Unele dintre ele sunt iluzii mpartasite, iar altele fac parte din iadul tau personal. Nu are nici o importanta. Ceea ce Dumnezeu nu a creat se poate afla numai n propria-ti minte, izolata de a Lui. Prin urmare, nu are 26 nteles. Recunoscnd acest fapt, ncheie perioadele de exersare prin repetarea ideii de astazi: "Dumnezeu nu a creat o lume lipsita de nteles." Desigur, ideea de astazi poate fi aplicata oricarui lucru care te nelinisteste de-a lungul zilei, n afara perioadelor de exersare. Fii foarte specific cnd o aplici. Spune: "Dumnezeu nu a creat o lume lipsita de nteles. El nu a creat... (specifica situatia care te nelinisteste), prin urmare lucrul acesta nu e real." LECTIA 15 "Gndurile mele sunt imagini pe care eu le-am plasmuit." Tocmai fiindca gndurile pe care socoti ca le gndesti apar ca niste imagini, tu nu le recunosti ca fiind nimic. Socoti ca le gndesti si astfel socoti ca le vezi. Iata cum s-a facut "vederea" ta. Iata functia pe care ai dat-o ochilor corpului tau. Asta nu este vedere, ci plasmuire de imagini, facere de chip, care ia locul vederii, nlocuind viziunea cu niste iluzii. Aceasta idee introductiva la procesul plasmuirii de imagini pe care tu l numesti vedere, nu-ti va spune mare lucru. Vei ncepe sa o ntelegi dupa ce vei vedea mici contururi de lumina n jurul acelorasi obiecte familiare pe care le vezi acum. Acesta este
nceputul viziunii adevarate. Odata ce a avut loc, poti fi sigur ca viziunea adevarata va veni ndata. Pe masura ce vom continua, poti avea multe "episoade luminoase". Ele pot lua multe forme diferite, unele dintre ele de-a dreptul neasteptate. Nu-ti fie teama de ele. Sunt semne ca, n sfrsit, ti deschizi ochii. Ele nu vor persista, deoarece nu sunt dect simple simboluri ale adevaratei perceptii, neavnd legatura cu cunoasterea. Aceste exercitii nu-ti vor revela cunoastere. Vor pregati nsa calea spre ea. Exersnd ideea de astazi, repet-o mai nti n sinea ta, apoi aplic-o la orice lucru vezi n preajma ta, rostindu-i numele si oprindu-ti privirea asupra lui, n timp ce spui: 27 "Acest ....... este o imagine pe care eu am plasmuit-o." "Acest ....... este o imagine pe care eu am plasmuit-o." Nu este necesara includerea unui numar mare de obiecte distincte pentru a aplicarea ideii de astazi. Este necesar, nsa, sa starui cu privirea asupra fiecarui obiect, n timp ce repeti ideea n sinea ta. Ideea poate fi totusi aplicata ori de cte ori este nevoie pe parcursul zilei. LECTIA 16 "Nu am nici un gnd neutru." Ideea de astazi este un prim pas spre risipirea credintei ca gndurile tale nu au nici un efect. Tot ce vezi este rezultatul gndurilor tale. Nu exista nici o exceptie. Gndurile nu sunt marete sau marunte; puternice sau neputincioase. Ele sunt, pur si simplu, adevarate sau false. Cele adevarate creeaza dupa propria lor asemanare, iar cele false plasmuiesc dupa a lor. Nu exista concept mai contradictoriu dect acela de "gnduri desarte". Ceea ce isca perceptia unei lumi ntregi nu poate fi numit desert. Fiecare gnd pe care l ai contribuie la adevar sau la iluzie; el fie extinde adevarul, fie multiplica iluziile. Desigur, poti multiplica nimicul, dar astfel nu l vei extinde. Pe lnga recunoasterea faptului ca, niciodata, gndurile nu sunt desarte, mntuirea ti cere si sa recunosti ca fiecare gnd pe care l ai aduce fie pace, fie razboi; fie iubire, fie teama. Un rezultat neutru este imposibil, deoarece un gnd neutru este imposibil. Exista o asemenea tentatie de a clasa gndurile de teama ca neimportante, triviale si nevrednice de atentie, nct este esential sa le recunosti pe toate ca fiind la fel de distructive, dar si la fel de ireale. Vom exersa aceasta idee sub numeroase forme pna o s-o ntelegi cu adevarat. Aplicnd ideea de astazi, cerceteaza-ti mintea cu ochii nchisi timp de aproximativ un minut, si straduieste-te sa nu treci cu vederea nici un gnd "marunt" care ar ncerca sa se sustraga 28 cercetarii. E destul de dificil pna te obisnuiesti. ti vei da seama ca ti este nca greu sa nu faci distinctii artificiale. Fiecare gnd care ti vine n minte, indiferent de nsusirile pe care i le atribui, este un subiect potrivit pentru aplicarea ideii de astazi. n perioadele de exersare, repeta ideea mai nti n sinea ta, iar
apoi, pe masura ce fiecare gnd ti trece prin minte, fii constient de el n timp ce ti spui: "Acest gnd despre ....... nu este un gnd neutru." "Acest gnd despre ....... nu este un gnd neutru." Ca de obicei, foloseste ideea zilei ori de cte ori esti constient de un anumit gnd care te nelinisteste. n acest scop, se sugereaza urmatoarea formulare: "Acest gnd despre ....... nu este un gnd neutru, pentru ca nu am gnduri neutre." Se recomanda patru sau cinci perioade aplicative, n cazul n care nu solicita efort. Daca apare vreo ncordare, trei perioade vor fi de ajuns. Se va reduce de asemenea lungimea perioadei aplicative daca se resimte vreo senzatie de disconfort. LECTIA 17 "Nu vad lucruri neutre." Aceasta idee este un alt pas n directia identificarii cauzei si efectului, asa cum ele coopereaza n lume. Nu vezi lucruri neutre pentru ca nu ai gnduri neutre. ntotdeauna apare mai nti gndul, n ciuda tentatiei de a crede ca este invers. Nu acesta este modul de a gndi al lumii, dar trebuie sa nveti ca este modul tau de a gndi. De n-ar fi asa, perceptia nu ar avea cauza si ar fi ea nsasi cauza realitatii. Avnd n vedre natura ei foarte variabila, lucrul acesta nu este nici pe departe probabil. Aplicnd ideea de astazi, cu ochii deschisi, spune n sinea ta: "Nu vad lucruri neutre pentru ca nu am gnduri neutre." Apoi priveste n jur, oprindu-ti privirea asupra fiecarui lucru pe care l remarci un timp suficient de lung pentru a spune: "Nu vad un ... neutru, deoarece gndurile mele despre ... nu 29 sunt neutre." Ai putea spune, de exemplu: "Nu vad un zid neutru, deoarece gndurile mele despre ziduri nu sunt neutre." "Nu vad un corp neutru, deoarece gndurile mele despre corpuri nu sunt neutre." Ca de obicei, este esential sa nu se faca distinctii ntre ceea ce crezi ca ar fi animat sau neanimat; placut sau neplacut. Indiferent de ce ai putea crede, nu vezi nimic realmente viu sau realmente bucuros. Aceasta datorita faptului ca deocamdata nu esti constient de nici un gnd realmente adevarat, si de aceea, de nici unul, realmente bucuros. Se recomanda trei sau patru perioade distincte de exersare, si se impun nu mai putin de trei pentru a obtine folos maxim, chiar daca simti mpotrivire. n acest caz, durata perioadei de practicare poate fi redusa, totusi, la mai putin de acel aproximativ un minut recomandat altminteri. LECTIA 18 "Nu resimt de unul singur efectele vederii mele. " Ideea de astazi este un alt pas n nvatarea faptului ca gndurile care isca ce vezi, nu sunt niciodata neutre sau neimportante. De asemenea, se evidentiaza ideea ca mintile sunt mpreunate, idee
careia i se va da o importanta sporita mai trziu. Ideea zilei nu se refera att de mult la ceea ce vezi, ct la felul cum vezi. De aceea, exercitiile de astazi scot n evidenta acest aspect al perceptiei tale. n cele trei sau patru perioade de practicare recomandate, sa se procedeze dupa cum urmeaza: Priveste n jur, selectnd ntr-un mod ct mai aleator subiecte pentru aplicarea ideii de astazi, atintindu-ti privirea asupra fiecaruia suficient timp pentru a spune: "Nu resimt de unul singur efectele felului cum vad ..." ncheie fiecare perioada de exersare prin repetarea afirmatiei mai generale: 30 "Nu resimt de unul singur efectele vederii mele." Un minut sau chiar mai putin va fi suficient pentru fiecare perioada de practicare. LECTIA 19 "Nu resimt de unul singur efectele gndurilor mele." Ideea de astazi este, evident, motivul pentru care vede rea ta nu te afecteaza numai pe tine. Vei observa ca uneori ideile referitoare la gndire le preced pe cele referitoare la perceptie, n timp ce alteori ordinea este inversata. Motivul este acela ca ordinea nu conteaza. Gndirea si rezultatele ei sunt efectiv simultane, deoarece cauza si efectul nu sunt separate niciodata. Astazi subliniem din nou faptul ca mintile sunt mpreunate. Aceasta idee este rareori salutata cu toata bucuria la nceput. Deoarece pare sa comporte un imens sentiment al responsabilitatii, putnd fi privita chiar ca o "ncalcare a intimitatii". Fapt este, nsa, ca nu exista gnduri intime. n pofida rezistentei tale initiale fata de aceasta idee, vei ntelege totusi ca ea trebuie sa fie adevarata daca admitem ca mntuirea este posibila. Iar mntuirea trebuie sa fie posibila, deoarece este Voia lui Dumnezeu. Cel aproximativ un minut de cercetare a mintii reclamat de exercitiile de astazi trebuie petrecut cu ochii nchisi. Mai nti se va repeta ideea de astazi, iar apoi mintea va fi atent scrutata pentru gndurile pe care le contine n acel moment. n timp ce te gndesti la fiecare, numeste gndul n functie de persoana sau tema centrala pe care o contine si, pastrnd n continuare gndul n minte, spune: "Nu resimt de unul singur efectele acestui gnd despre ..." Cerinta de a fi ct se poate de nediscriminator n selectarea subiectelor pentru perioadele de practicare ar trebui sa-ti fie deja familiara si nu va mai fi repetata n fiecare zi, desi va fi sporadic inclusa pentru aducere aminte. Nu uita, totusi, ca alegerea 31 aleatoare ramne n continuu esentiala. Lipsa de ordine n aceasta privinta face ca, n cele din urma, recunoasterea lipsei de ordine n miracole sa capete sens pentru tine. Pe lnga aplicarea "dupa nevoie" a ideii de astazi, se impun cel putin trei sau patru perioade de exersare. Daca va fi necesar, timpul afectat acestora poate fi scurtat. Nu ncerca mai mult de
patru perioade. LECTIA 20 "Sunt hotart sa vad" Am avut, pna acum, o atitudine destul de lejera n privinta perioadelor de practicare. Nu s-a facut, n fond, nici o ncercare de a stabili programul de exercitii n timp, efortul solicitat a fost minimal si nu s-a cerut nici macar cooperare activa sau interes. Aceasta abordare a fost intentionata si foarte atent planuita. Nu am pierdut din vedere importanta cruciala a inversarii gndirii tale. Mntuirea lumii depinde de ea. Si totusi nu vei vedea, daca te consideri ca fiind constrns si daca cedezi n fata resentimentului si a opozitiei. Aceasta este prima noastra ncercare de a introduce o structurare. Nu o interpreta gresit, ca pe un efort de a exercita forta sau presiuni. Vrei mntuirea. Vrei sa fii fericit. Vrei pace. Nu ai parte de ele acum deoarece mintea ta este total nedisciplinata si nu poti distinge ntre bucurie si mhnire, placere si durere, iubire si teama. Acum esti pe cale sa nveti cum sa le deosebesti. Si, adevarat, mare ti va fi rasplata. Decizia ta de a vedea este tot ce ti pretinde viziunea. Ceea ce vrei ti apartine. Nu confunda micul efort care ti se cere cu indiciul ca telul nostru ar valora putin. Poate fi oare mntuirea lumii un scop marunt? Si poate fi mntuita lumea daca tu nu esti mntuit? Dumnezeu are un Fiu, iar acesta este nvierea si Viata. Voia Sa se face fiindca toata puterea i este data n Cer si pe Pamnt. n 32 hotarrea ta de a vedea ti este data viziunea. Exercitiile de astazi constau din a-ti reaminti, de-a lungul zilei, ca vrei sa vezi. Ideea zilei de azi implica, de asemenea, n mod tacit, recunoasterea faptului ca acum nu vezi. De aceea, repetnd ideea, afirmi ca esti hotart sa-ti schimbi starea de fata cu una mai buna, una pe care o vrei cu adevarat. Repeta idee zilei de azi rar si cu fermitate de cel putin doua ori pe ora de-a lungul zilei, ncercnd sa o faci la fiecare jumatate de ceas. Nu te necaji daca uiti, dar fa un efort real sa-ti amintesti. Repetitiile suplimentare sa fie aplicate la orice situatie, persoana sau ntmplare care te indispune. Poti sa le vezi altfel si altfel le vei vedea. Ceea ce doresti vei vedea. Iata adevarata lege a cauzei si efectului opernd n lume. LECTIA 21 "Sunt hotart sa vad lucrurile altfel." Ideea de astazi este evident o continuare si o prelungire a celei precedente. De data aceasta nsa, pe lnga aplicarea ideii la diferite situatii, pe masura ce apar, sunt necesare perioade aparte de cercetare a mintii. Se recomanda insistent cinci perioade de exersare, de cte un minut fiecare. n perioadele de exersare, ncepe prin repetarea ideii n sinea ta. Apoi, nchide-ti ochii si cerceteaza-ti atent mintea pentru a gasi situatii trecute, prezente sau anticipate care ti strnesc
supararea. Aceasta poate lua forma oricarei reactii, de la iritare usoara la furie. Gradul emotiei pe care o traiesti nu conteaza. Vei deveni din ce n ce mai constient de faptul ca o usoara tresarire de indispozitie nu este nimic altceva dect un val aruncat deasupra furiei intense. De aceea, ncearca sa nu lasi sa-ti scape, n perioadele de exersare, cele mai "marunte" gnduri de suparare. Adu-ti aminte ca nu recunosti de fapt ceea ce ti strneste supararea, iar nimic din ce crezi n aceasta privinta nu nseamna nimic. Vei fi probabil tentat sa starui asupra unor situatii sau persoane mai mult dect asupra altora, pe falsul motiv ca 33 acestea ar fi mai "evidente". Nu este asa. Ai de a face doar cu un exemplu al credintei ca unele forme de atac sunt mai justificate dect altele. Cercetndu-ti mintea pentru a gasi toate formele n care se prezinta gndurile de atac, retine-l pe fiecare n minte, n timp ce spui n sinea ta: "Sunt hotart sa-l (s-o) vad pe ....... (numele persoanei) altfel." "Sunt hotart sa vad ....... (specifica situatia) altfel. ncearca sa fii ct mai specific cu putinta. Poti, de exemplu, sa-ti concentrezi supararea asupra unui anumit atribut al unei anumite persoane, creznd ca supararea este limitata la acest aspect. Daca perceptia ta sufera de aceasta forma de distorsiune, spune: "Sunt hotart sa vad ....... (specifica atributul) la ....... (numele persoanei) altfel." LECTIA 22 "Ceea ce vad este o forma de razbunare." Ideea de astazi descrie cu acuratete felul n care trebuie sa vada lumea oricine nutreste gnduri de atac. Deoarece si-a proiectat mnia asupra lumii, el vede razbunarea gata sa-l loveasca. Propriul sau atac este perceput astfel ca autoaparare. Aceasta devine un cerc din ce n ce mai vicios, pna cnd el este dispus sa-si schimbe felul n care vede. Altfel, gndurile de atac si contraatac l vor preocupa si i vor popula ntreaga lui lume. Ce pace a mintii este posibila atunci pentru el? Tocmai din aceasta fantezie nebuneasca vrei sa scapi. Oare nu sunt vesti mbucuratoare sa auzi ca fantezia nu este adevarata? Oare nu este o fericita descoperire sa afli ca poti scapa? Tu ai facut ceea ce vrei sa distrugi; tot ce urasti si ai ataca si ai ucide. Tot ce te nfricoseaza nu exista. Priveste astazi lumea din jurul tau de cel putin cinci ori, timp de cel putin un minut de fiecare data. n timp ce privirea ti se stramuta de la un obiect la altul, de la un corp la altul, spune n sinea ta: 34 "Vad numai ceea ce este perisabil." "Nu vad nimic care ar putea dainui." "Ceea ce vad nu este real." "Ceea ce vad este o forma de razbunare. " La sfrsitul fiecarei perioade de exercitiu, ntreaba-te: "Aceasta este oare lumea pe care vreau s-o vad de fapt?"
Raspunsul este desigur evident. LECTIA 23 "Ma pot desprinde de lumea pe care o vad, renuntnd la gndurile de atac." Ideea de astazi contine singura cale de iesire din teama care va duce vreodata la vreun rezultat. Nimic altceva nu va izbuti; orice altceva este lipsit de nteles. Aceasta cale nsa nu poate da gres. Fiecare gnd pe care l ai alcatuieste cte un segment din lumea pe care o vezi. Cu gndurile tale deci trebuie sa lucram, daca urmeaza sa schimbam felul tau de a percepe lumea. Daca gndurile de atac sunt cauza lumii pe care o vezi, trebuie sa nveti ca tocmai aceste gnduri nu le vrei. Nu are nici un rost sa deplngi lumea. Nu are nici un rost sa ncerci sa schimbi lumea. Ea nu se poate schimba, fiindca este doar un efect. Ce are rost nsa este sa-ti schimbi gndurile despre lume. Astfel schimbi cauza. Efectul se va schimba automat. Lumea pe care o vezi este o lume razbunatoare, si fiecare lucru din ea este un simbol a razbunarii. Fiecare perceptie a "realitatii externe" este o r eprezentare plastica a propriilor tale gnduri de atac. Ne putem ntreba, pe buna dreptate, daca putem numi asta vedere. Nu este oare fantezie un cuvnt mai bun pentru un asemenea proces, iar halucinatie un termen mai potrivit pentru rezultat? Vezi lumea pe care ai facut-o, dar nu te vezi pe tine nsuti ca fiind plasmuitorul de imagini, facatorul de chipuri. Nu poti fi scapat sau mntuit de lume, dar te poti desprinde de cauza ei. Iata ce este mntuirea, caci unde este lumea pe care o vezi, cnd cauza 35 ei a disparut? Viziunea contine deja cele ce vor nlocui tot ce crezi ca vezi acum. Frumusetea ti poate lumina imaginile, chipurile cioplite, transformndu-le n asa fel nct sa le iubesti, cu toate ca au fost plasmuite din ura. Caci nu le vei plasmui de unul singur. Ideea de astazi introduce gndul ca nu esti prins n capcana lumii pe care o vezi, deoarece cauza ei poate fi schimbata. Aceasta schimbare impune, mai nti, identificarea cauzei si apoi desprinderea de ea, pentru a putea fi nlocuita. Primii doi pasi n acest proces ti solicita cooperarea, pasul final nsa nu. Imaginile tale au fost deja nlocuite. Facnd primii pasi, vei vedea ca asa este. Pe lnga folosirea ei de cte ori apare nevoia de-a lungul zilei, n aplicarea ideii de astazi sunt necesare cinci perioade de exersare. Privind n jurul tau, repeta mai nti rar ideea n sinea ta, apoi nchide-ti ochii si dedica aproximativ un minut cercetarii mintii, pentru a depista toate gndurile de atac care se ivesc. n timp ce ti trece fiecare prin minte, spune: "Ma pot desprinde de lumea pe care o vad, renuntnd la gndurile de atac la adresa ......." n timp ce spui aceasta, pastreaza fiecare gnd de atac n minte, iar apoi alunga-l si treci la urmatorul.
n perioadele de exersare, ncredinteaza-te ca incluzi att gndurile de atacare ct si cele de a fi atacat. Efectele lor sunt identice deoarece gndurile sunt identice. nca nu ti dai seama de lucrul acesta, dar ti se cere acum numai sa le tratezi la fel n perioadele de practica. Suntem nca la nivelul identificarii cauzei lumii pe care o vezi. Cnd vei nvata, n cele din urma, ca gndurile de atacare si cele de atac nu sunt diferite, vei fi gata sa te desprinzi de cauza. LECTIA 24 "Nu mi percep propriile interese." n nici o situatie ce apare nu vezi limpede acea rezolvare care te-ar face fericit. De aceea nu ai nici un principiu calauzitor pentru 36 actiune adevarata si nici posibilitatea de a judeca rezultatul. Ceea ce faci este determinat de felul cum percepi situatia, iar aceasta perceptie este gresita. n mod inevitabil deci tu nu ti vei sluji propriile interese. Si totusi, ele sunt unicul tau tel n orice situatie care este perceputa corect. Altfel, nu ti vei da seama care sunt aceste interese. Daca ti-ai da seama ca nu ti percepi propriile interese, ai putea fi nvatat care sunt acestea. Dar n prezenta convingerii tale ca stii care sunt ele, nu poti nvata. Ideea de astazi este un pas spre deschiderea mintii tale, astfel nct nvatarea sa poata ncepe. Exercitiile de astazi necesita mult mai multa onestitate dect esti obisnuit sa manifesti. Cteva subiecte, asupra carora se va reflecta cu onestitate si atentie n fiecare din cele cinci perioade de exersare care vor fi ntreprinse astazi, vor fi mai utile dect o examinare mai pripita a unui mare numar de subiecte. Se sugereaza cte doua pentru fiecare din perioadele de cercetare pe care le presupun exercitiile. Perioadele de exersare sa nceapa cu repetarea ideii de astazi, urmata de cercetarea mintii, cu ochii nchisi, pentru a depista situatii nerezolvate de care esti preocupat n prezent. Accentul sa fie pe descoperirea rezolvarii pe care o doresti. ti vei da repede seama ca ai n minte o multime de teluri care fac parte din rezolvarea dorita, si ca aceste teluri se afla la nivele diferite si sunt adesea n conflict unele cu altele. Aplicnd ideea de astazi, denumeste fiecare situatie care ti vine minte, iar apoi enumera cu bagare de seama ct poti de multe teluri care ti-ar placea sa fie atinse n rezolvarea situatiei respective. Formularea fiecarei aplicari sa fie, n mare, dupa cum urmeaza: n situatia ....... mi-ar place sa se ntmple ......." si asa mai departe. ncearca sa acoperi toata multimea de solutii diferite care ti vin onest n minte, chiar daca unele dintre ele par sa fie direct legate de situatie sau poate ca nu-i sunt deloc proprii. Daca aceste exercitii sunt efectuate corect, vei recunoaste repede ca ridici o multime de pretentii fata de situatie, care nu au 37 nimic de-a face cu ea. Vei recunoaste, de asemenea, ca multe teluri sunt contradictorii, ca nu te poti gndi la nici o rezolvare
unitara si ca vei fi dezamagit n legatura cu unele dintre telurile tale, oricum s-ar rezolva situatia. Dupa parcurgerea listei cuprinznd ct mai multe teluri rvnite pentru fiecare situatie nerezolvata care ti vine n minte, spune-ti n sinea ta: "Nu-mi percep propriile interese n aceasta situatie." si treci la urmatoarea. LECTIA 25 "Nu cunosc menirea nici unui lucru." Rostul nseamna nteles. Ideea de astazi explica de ce nimic din ceea ce vezi nu nseamna nimic. Nu-i cunosti menirea. De aceea pentru tine este lipsit de nteles. Totul este menit pentru interesele tale. Aceasta le este menirea; acesta le este rostul; acesta le este ntelesul. Tocmai prin recunoasterea acestui fapt, ceea ce vezi capata nteles. Percepi lumea si tot ce este n ea ca avnd nteles n functie de scopurile ego-ului. Aceste scopuri nu au nimic de-a face cu propriile tale interese, ego-ul nefiind tu. Aceasta identificare falsa te face incapabil sa ntelegi menirea vreunui lucru. Ca rezultat, esti nevoit sa l folosesti gresit. Cnd crezi lucrul acesta, vei ncerca sa ti retractezi scopurile pe care le-ai atribuit lumii, n loc sa le ntaresti. Un alt mod de a descrie scopurile pe care le percepi acum este sa spui ca ele toate sunt preocupate de interese "personale". ntruct nu ai interese personale, scopurile tale nu sunt, de fapt, preocupate de nimic. Prin urmare, dedicndu-te lor, nu ai nici un scop. Si astfel nu cunosti menirea nici unui lucru. nainte de a putea ntelege ceva din exercitiile de astazi, sa ne mai oprim asupra unui gnd. La nivelele cele mai de suprafata, recunosti, desigur, rostul. Totusi, rostul nu poate fi nteles la aceste nivele. De exemplu, poti ntelege ca rostul telefonului este 38 acela de a face posibila o convorbire cu cineva care nu se afla fizic n imediata ta apropiere. Ceea ce nu ntelegi este rostul ncercarii de a intra n legatura cu el, si tocmai lucrul acesta face contactul tau cu el semnificativ sau lipsit de nteles. Este de o importanta cruciala pentru procesul tau de nvatare sa fii dispus sa renunti la scopurile pe care le-ai fixat fiecarui lucru. Recunoasterea faptului ca ele sunt mai degraba lipsite de nteles dect "bune" sau "rele" este singurul mod de a realiza aceasta renuntare. Ideea de astazi este un pas n aceasta directie. Sunt necesare sase perioade de exersare, fiecare avnd durata de doua minute. Fiecare sa nceapa cu o repetare lenta a ideii de astazi, urmata de rotirea privirii n jur si oprirea ei asupra oricarui obiect care ti atrage atentia, fie el apropiat sau departat, "important ", sau "neimportant", "uman" sau "inuman". Cu ochii atintiti asupra fiecarui subiect selectat astfel, spune, de exemplu: " Nu cunosc menirea acestui scaun." " Nu cunosc menirea acestui stilou." " Nu cunosc menirea acestei mini." Rosteste aceste cuvinte rar, fara a-ti lua ochii de la subiect pna
nu ai terminat afirmatia despre el. Treci apoi la subiectul urmator si aplica ideea de astazi ca mai nainte. LECTIA 26 "Gndurile mele de atac mi ataca invulnerabilitatea." Este desigur evident faptul ca, de vreme ce poti fi atacat, nu esti invulnerabil. Consideri atacul o amenintare reala. Aceasta deoarece crezi ca tu poti sa ataci cu adevarat. Iar ceea ce ar avea efect prin tine trebuie sa aiba efect si asupra ta. Tocmai aceasta lege te va mntui n cele din urma, dar deocamdata o folosesti gresit. De aceea, trebuie sa nveti cum o poti folosi n serviciul propriilor tale interese, si nu mpotriva lor. Deoarece gndurile tale de atac vor fi proiectate, te vei teme de atac. Iar daca te temi de atac, trebuie sa crezi ca nu esti invulnerabil. Gndurile de atac te fac, asadar, vulnerabil n propria 39 minte, caci acolo se afla gndurile de atac. Gndurile de atac si invulnerabilitatea nu pot fi acceptate mpreuna. Ele se contrazic reciproc. Ideea de astazi ne prezinta gndul ca ntotdeauna te ataci mai nti pe tine nsuti. Daca gndurile de atac trebuie sa comporte credinta ca esti vulnerabil, efectul lor este acela de a te slabi n proprii tai ochi. Astfel ele ti-au atacat modul tau de a te percepe pe tine nsuti, iar deoarece crezi n ele, nu mai poti crede n tine. O imagine falsa despre tine a ajuns sa ia locul a ceea ce esti. Punerea n practica a ideii de astazi te va ajuta sa ntelegi ca vulnerabilitatea sau invulnerabilitatea sunt rezultatul propriilor tale gnduri. Nimic n afara de gndurile tale nu te poate ataca. Nimic n afara de gndurile tale nu te poate face sa crezi ca esti vulnerabil. Si nimic n afara de gndurile tale nu ti poate dovedi ca toate acestea nu sunt asa. n aplicarea ideii de astazi sunt necesare sase perioade de exersare. Sa se ncerce doua minute pentru fiecare din ele, desi perioada poate fi redusa daca este prea mare disconfortul. Nu reduce nsa mai mult dect att. Perioada de exersare sa nceapa cu repetarea ideii pentru astazi, continund - cu ochii nchisi - cu trecerea n revista a ntrebarilor ramase fara raspuns a caror rezolvare te ngrijoreaza. ngrijorarea poate lua forma deprimarii, supararii, senzatiei de a fi constrns, temerii, presimtirii sau preocuparii. Orice problema nca nerezolvata care are tendinta sa-ti revina n gnd de-a lungul zilei constituie un subiect potrivit. Nu vei putea folosi prea multe pentru fiecare perioada de exersare n parte, fiindca va trebui acordat fiecarei probleme mai mult timp dect de obicei. Ideea de astazi sa se aplice dupa cum urmeaza: Mai nti, denumeste situatia: "Sunt ngrijorat de ......." Apoi ia n considerare fiecare rezolvare care-ti vine n minte n aceasta privinta si care ti-a pricinuit ngrijorare, referindu-te la fiecare n mod concret, spunnd: 40
"Ma tem ca se va ntmpla ......." Daca faci exercitiile cum se cuvine, ar trebui sa ai la dispozitie vreo cinci sau sase alternative ngrijoratoare pentru fiecare situatie de care te folosesti si, foarte posibil, chiar mai multe. Este mult mai util sa tratezi cteva situatii n mod amanuntit, dect sa parcurgi un numar mare de situatii. Pe masura ce lista rezolvarilor anticipate pentru fiecare situatie se extinde, vei gasi, probabil, ca pe unele din ele, mai ales pe cele care-ti vin n minte catre sfrsit, le accepti mai putin. ncearca totusi, pe ct posibil, sa le tratezi pe toate deopotriva. Dupa ce ai denumit fiecare rezolvare de care ti-e teama, spune n sinea ta: "Acest gnd este un atac asupra mea." ncheie fiecare perioada de exersare repetndu-ti nca odata ideea de astazi. LECTIA 27 "Mai presus de toate, vreau sa vad." Ideea de astazi exprima ceva mai puternic dect o simpla hotarre. ntre toate dorintele tale, ea da prioritate viziunii. S-ar putea sa ai retineri sa folosesti ideea, pe motivul ca nu esti sigur daca, ntr-adevar, crezi ceea ce afirmi. Nu conteaza. Scopul exercitiilor de astazi este de a aduce putin mai aproape vremea cnd ideea va fi pe de-a-ntregul adevarata. S-ar putea sa fii foarte tentat sa crezi ca ti se cere vreun sacrificiu atunci cnd spui ca, mai presus de orice, vrei sa vezi. Daca te nelinisteste absenta oricarei rezerve pe care o implica o astfel de afirmatie, adauga: "Ea nu poate dect sa binecuvnteze." Ideea de astazi are nevoie de multe repetari pentru ca folosul sa fie maxim. Sa se foloseasca la cel putin fiecare jumatate de ora si, daca se poate, de mai multe ori. Ai putea ncerca s-o faci la fiecare 15 sau 20 de minute. Este recomandabil ca, atunci cnd te trezesti sau la scurt timp dupa aceea, sa stabilesti un anume 41 interval de timp pentru folosirea ideii si sa ncerci sa-l respecti dea lungul zilei. Nu va fi greu sa o faci, chiar daca vei fi angajat ntr-o conversatie sau ocupat cu altceva n momentul respectiv. Chiar si atunci poti sa repeti, n sinea ta, o scurta propozitie, fara a deranja. Adevarata ntrebare este: ct de des ti vei aduce aminte? Ct de mult ti doresti ca ideea de astazi sa fie adevarata? Raspunde la una din ntrebari si ai raspuns si celeilalte. Vei sari, probabil, peste cteva aplicatii, poate chiar peste mai multe. Nu te lasa afectat, dar ncearca, totusi, sa te tii de program de atunci nainte. Daca simti macar o data, de-a lungul zilei, ca ai fost perfect sincer n timp ce repetai ideea de astazi, poti fi sigur ca te-ai scutit de multi ani de efort. LECTIA 28 "Mai presus de toate, vreau sa vad altfel lucrurile." Astazi noi chiar dam ideii de ieri o aplicare corecta. n aceste perioade ti vei lua o serie de angajamente precise. ntrebarea
daca le vei tine n viitor nu ne preocupa aici. Daca esti dispus macar sa le iei acum, ai si pornit pe calea tinerii lor. Si suntem nca abia la nceput. Poate te ntrebi de ce este important sa spui, de exemplu: "Mai presus de toate vreau sa vad aceasta masa altfel". n sine, nu are nici o importanta. Dar, ce este de sine statator? Si ce nseamna "n sine"? Vezi n jurul tau o multime de lucruri separate, ceea ce nseamna ca nu vezi deloc. Ori vezi, ori nu vezi. Odata ce ai vazut un lucru altfel, le vei vedea pe toate altfel. Lumina pe care o vei vedea n oricare dintre ele este aceeasi lumina pe care o vei vedea n toate. Atunci cnd spui: "Mai presus de toate, vreau sa vad aceasta masa altfel", ti iei angajamentul sa ti retragi toate ideile tale preconcepute despre masa, si sa ti deschizi mintea catre ceea ce este ea, catre menirea ei. Nu o definesti n functie de trecut. ntrebi, mai degraba, ce este, n loc sa-i spui tu ce este. Nu i legi 42 rostul de experienta ta nensemnata n privinta meselor, nici nu i limitezi menirea la maruntele tale gnduri personale. Nu vei pune sub semnul ntrebarii ceea ce ai definit deja. Iar scopul acestor exercitii este de a pune ntrebari si de a primi raspunsurile. Spunnd: "Mai presus de toate, vreau sa vad aceasta masa altfel", ti iei angajamentul sa vezi. Nu este un angajament exclusiv. Este un angajament care se refera deopotriva la masa, ct si la orice altceva, nici mai mult, nici mai putin. De fapt, ai putea dobndi viziunea chiar numai de la aceasta masa, daca ti-ai retrage toate ideile proprii pe care ti le-ai format n privinta ei si ai privi-o cu o minte perfect deschisa. Ea are sa-ti arate ceva; ceva frumos su curat, de o infinita valoare, plin de fericire si speranta. Ascuns sub mormanul ideilor tale despre ea, sta rostul ei real, rost pe care l mpartasesti cu tot universul. Prin faptul ca folosesti masa ca obiect pentru aplicarea ideii de astazi, ceri de fapt sa ti se dezvaluie rostul universului. Vei cere acelasi lucru de la fiecare subiect pe care l folosesti n perioadele de exersare. Si ti iei angajamentul, fata de fiecare dintre ele, ca vei lasa rostul lor sa ti se dezvaluie, n loc sa le ncarci cu propriati judecata. Vom avea astazi sase perioade de exersare de cte doua minute, n care ideea zilei este mai nti formulata, apoi aplicata la orice vezi n jur. Subiectele nu numai ca vor fi alese la ntmplare, dar se va si acorda fiecaruia aceeasi sinceritate cnd i se aplica ideea zilei, ntr-o ncercare de a recunoaste valoarea egala a tuturor, n contributia la vederea ta. Aplicatiile sa includa, ca de obicei, numele subiectului asupra caruia se nimereste sa-ti cada privirea, care va zabovi asupra lui n timp ce rostesti urmatoarele: "Mai presus de toate, vreau sa vad acest ....... altfel." Fiecare aplicare sa se faca foarte rar, pe ct se poate, cu luare aminte. LECTIA 29 43
Dumnezeu este in tot ce vad Ideea de astazi explica de ce poti vedea tot rostul n toate. Ea explica de ce nimic nu este separat, de sine statator sau n sine. Si mai explica de ce nimic din ceea ce vezi nu nseamna nimic. De fapt, ea explica fiecare idee pe care am folosit-o pna acum, ct si pe cele urmatoare. Ideea de astazi constituie ntreaga baza pentru viziune. Probabil ca, n momentul de fata, aceasta idee ti se va parea foarte greu de priceput. Poate ti se pare prosteasca, necuviincioasa, lipsita de sens, nostima sau chiar reprehensibila. Desigur, Dumnezeu nu este ntr-o masa, de exemplu, asa cum o vezi. Totusi, am subliniat ieri ideea ca o masa mpartaseste rostul universului. Iar ceea ce mpartaseste rostul universului mpartaseste rostul Creatorului sau. ncearca, deci, astazi, sa ncepi a nvata cum sa privesti toate lucrurile cu iubire, cu recunostinta, si cu mintea deschisa. Acum nu le vezi. Ai vrea sa stii ce este n ele? Nimic nu este asa cum ti apare tie. Rostul lor sfnt sta dincolo de restrnsa ta sfera de cuprindere. Atunci cnd viziunea ti va arata sfintenia care lumineaza lumea, vei ntelege perfect ideea de astazi. Si nu vei ntelege cum de ai putut vreodata sa ti se para dificila. Cele sase perioade de exersare pentru astazi, a cte doua minute fiecare, vor urma un tipar deja familiar: ncepe repetnd ideea n sinea ta, apoi aplic-o subiectelor din jurul tau, alese la ntmplare, denumindu-le pe fiecare n mod distinct. ncearca sa eviti tendinta de a face o selectie autoimpusa, care poate fi mai ales tentanta n legatura cu ideea de astazi, datorita naturii ei cu totul straine. Tine minte ca orice ordine impusa de tine este la fel de straina realitatii. De aceea, lista de subiecte sa fie ct se poate de lipsita de autoselectie. De exemplu, o lista potrivita ar putea include urmatoarele: "Dumnezeu este n acest umeras." "Dumnezeu este n aceasta revista." "Dumnezeu este n acest deget." 44 "Dumnezeu este n aceasta lampa." "Dumnezeu este n acel corp." "Dumnezeu este n usa aceea." "Dumnezeu este n cosul acela de gunoi." n completarea perioadelor de practica fixate, repeta ideea de astazi cel putin o data pe ora, privind ncet n jur, n timp ce ti spui cuvintele n sinea ta, fara graba. Ar trebui, cel putin o data sau de doua ori, sa fii patruns de o senzatie de odihna, n timp ce le faci. LECTIA 30 "Dumnezeu este n tot ce vad, deoarece Dumnezeu este n mintea mea. " Ideea de astazi este trambulina care ne lanseaza spre viziune. Din aceasta idee, lumea se va deschide n fata ta si o vei privi, vaznd n ea ce nu ai mai vazut niciodata. Iar ceea ce ai vazut nainte nu ti va mai fi deloc vizibil.
Astazi ncercam sa folosim o noua forma de "proiectie." Nu ncercam sa ne debarasam de ceea ce nu ne place, vazndu-l n afara. n schimb, ncercam sa vedem n lume ceea ce este n mintea noastra, ceea ce vrem sa recunoastem ca este acolo. Astfel, ncercam sa ne mpreunam cu ceea ce vedem, n loc sa-l tinem departe de noi. Iata deosebirea fundamentala dintre viziune si modul tau de a vedea. Ideea de astazi urmeaza sa se aplice ct se poate de des de-a lungul zilei. De cte ori ai o clipa de ragaz, repet-o, cu luare aminte, n sinea ta, privind n jur, ncercnd sa realizezi ca ideea este aplicabila la tot ce vezi acum sau la tot ce ai putea vedea acum daca s-ar afla n cmpul tau vizual. Viziunea reala nu este limitata la concepte ca "aproape" sau "departe". Pentru a te ajuta sa te obisnuiesti cu aceasta idee, ncearca sa te gndesti att la lucruri din afara cmpului tau vizual, ct si la cele pe care le poti vedea efectiv, atunci cnd aplici ideea de astazi. Viziunea reala nu este numai nelimitata n timp si spatiu, dar 45 nici nu depinde de ochii corpului. Mintea este singura ei sursa. Pentru a te ajuta sa te obisnuiesti mai mult cu aceasta idee, dedica mai multe perioade de exersare aplicarii ideii de astazi cu ochii nchisi, folosind orice subiecte ti vin n minte si privind mai degraba nlauntru dect n afara. Ideea de astazi se aplica n mod egal la amndoua. LECTIA 31 "Nu sunt victima lumii pe care o vad." Ideea de astazi este introducerea la declaratia ta de eliberare. Si de data asta, ideea va fi aplicata att lumii pe care o vezi n afara ta, ct si celei pe care o vezi launtric. n aplicarea ideii, vom folosi o forma de exercitiu care va fi ntrebuintata din ce n ce mai mult, cu modificari dupa cum se va indica. n general, aceasta forma include doua aspecte, unul n care aplici ideea ntr-un mod mai sustinut, iar celalalt, care consta din aplicatii frecvente ale ideii dea lungul zilei. Sunt necesare doua perioade mai lungi cu ideea de astazi, una dimineata si alta seara, recomandndu-se ntre trei si cinci minute pentru fiecare. n acest timp, priveste ncet n jur, repetnd ideea de doua sau trei ori. Apoi, nchide-ti ochii si aplica aceeasi idee la lumea ta launtrica. Vei scapa de ambele dintr-odata, deoarece lumea launtrica este cauza celei exterioare. n timpul introspectiei, nu fa altceva dect ngaduie oricarui gnd care ti trece prin minte sa se prezinte constientei tale, sa-l iei pe fiecare n considerare pentru o clipa, iar apoi sa-l nlocuiesti cu urmatorul. ncearca sa nu stabilesti vreun fel de ierarhie ntre ele. Priveste-le cum vin si se duc, ntr-un mod ct se poate de impasibil. Nu starui asupra nici unuia n mod deosebit, ci lasa-le sa curga n mod constant si calm, fara a te implica n mod special. n timp ce stai si ti privesti linistit gndurile, repeta ideea de astazi n sinea ta, de cte ori crezi de cuviinta, dar fara vreo senzatie de graba. n plus, repeta ideea de astazi ct se poate de des de-a
46 lungul zilei. Adu-ti aminte ca faci o declaratie de independenta n numele propriei tale libertati. Iar n libertatea ta sta libertatea lumii. Ideea de astazi este, de asemenea, una deosebit de folositoare ca raspuns la fiecare forma de tentatie care s-ar putea ivi. Ea este o declaratie ca nu vei ceda n fata ei, nrobindu-te singur. LECTIA 32 "Eu am inventat lumea pe care o vad." Astazi, continuam sa dezvoltam tema cauzei si a efectului. Nu esti victima lumii pe care o vezi, deoarece tu ai inventat-o. Poti sa renunti la ea la fel de usor cum ai nascocit-o. O vei vedea sau nu o vei vedea, dupa cum doresti. Cta vreme o doresti, o vei vedea; cnd nu o mai doresti, ea nu va mai fi acolo ca s-o vezi. Ideea de astazi, asemenea celor precedente, se aplica lumilor tale interioare si exterioare care, de fapt, sunt una si aceeasi. Totusi, de vreme ce le vezi ca fiind diferite, perioadele de exersare pentru astazi vor cuprinde din nou doua faze, una implicnd lumea pe care o vezi n afara ta, iar cealalta, lumea pe care o vezi n mintea ta. ncearca, n exercitiile de astazi, sa introduci gndul ca ambele se afla n propria ta imaginatie. Vom ncepe perioadele de exersare de dimineata si seara din nou prin repetarea, de doua sau trei ori, a ideii de astazi, n timp ce cuprindem cu privirea lumea pe care o vezi ca fiind n afara ta. Apoi, nchide-ti ochii si cuprinde lumea ta launtrica. ncearca sa le tratezi pe amndoua ct mai egal posibil. Repeta, fara graba, ideea de astazi, de cte ori doresti, n timp ce privesti imaginile de care te face constient imaginatia ta. Pentru cele doua perioade de exersare mai lungi se recomanda ntre trei si cinci minute, un minimum de trei minute fiind obligatoriu. Pot fi folosite mai mult de cinci minute, daca exercitiul ti se pare odihnitor. Pentru a veni n ntmpinarea acestui lucru, alege o perioada n care se prevad distrageri putine si n care tu nsuti sa te simti gata. Aceste exercitii se vor face si n continuare, de-a lungul zilei, de 47 ct mai multe ori. Aplicatiile mai scurte constau din repetarea lenta a ideii, n timp ce ti inspectezi fie lumea launtrica, fie pe cea din afara. Nu conteaza pe care din ele o alegi. Ideea de astazi urmeaza, de asemenea, sa se aplice imediat oricarei situatii care ar putea sa te necajeasca. Aplica ideea, spunnd n sinea ta: "Eu am inventat aceasta situatie, asa cum o vad." LECTIA 33 "Exista un alt mod de a privi lumea." Ideea de astazi este o ncercare de a recunoaste faptul ca ti poti deplasa perceptia lumii n ambele ei aspecte, cel interior si exterior. Cinci minute bune se vor consacra aplicatiilor de dimineata si seara. n aceste perioade de exersare, ideea va fi repetata att timp ct ti da o stare buna, cu toate ca esentiale sunt aplicarile facute fara
graba. Alterneaza inspectarea perceptiilor tale interioare cu cele exterioare, fara a isca nsa o senzatie de mutare abrupta. Pur si simplu, arunca o privire dezinvolta spre lumea pe care o percepi ca fiindu-ti exterioara, apoi nchide ochii si, cu egala dezinvoltura, inspecteaza gndurile launtrice. ncearca sa rami la fel de neimplicat n ambele si sa-ti mentii aceasta detasare atunci cnd repeti ideea de-a lungul zilei. Perioadele de exersare mai scurte sa fie ct mai frecvente. Aplicari specifice ale ideii de astazi se vor face de ndata ce se iveste vreo situatie cu tentatia de a te nelinisti. Pentru aceste aplicari, spune: "Exista un alt mod de a privi asta." Tine minte sa aplici ideea de astazi chiar n momentul n care devii constient de vreun necaz. S-ar putea sa ai nevoie de vreun minut ca sa te asezi n liniste si sa repeti ideea de cteva ori n sinea ta. nchiderea ochilor te va ajuta probabil la aceasta forma de aplicare. 48 LECTIA 34 "As putea vedea pace n loc de ce vad." Ideea de astazi ncepe sa descrie conditiile care prevaleaza n celalalt mod de a vedea. Pacea mintii este clar o chestiune launtrica. Ea trebuie sa nceapa cu propriile tale gnduri, pentru ca apoi sa se extinda nspre afara, caci din pacea mintii tale rasare o perceptie pasnica a lumii. Exercitiile de astazi necesita trei perioade de exersare mai lungi. Se recomanda una dimineata si alta seara, iar a treia se va ntreprinde la acea ora dintre ele care pare sa fie mai prielnica unei stari de disponibilitate. Toate aplicarile se vor face cu ochii nchisi, deoarece ideea de astazi se va aplica lumii tale launtrice. Vreo cinci minute de cercetare a mintii pentru fiecare din perioadele mai lungi de exersare sunt obligatorii. Cerceteaza-ti mintea pentru a afla gndurile de teama, situatiile care provoaca anxietate, personajele sau ntmplarile "ofensatoare" sau orice altceva n legatura cu care ntretii gnduri neiubitoare. ntr-un mod dezinvolt, ia cunostinta de toate, repetnd rar ideea de astazi, pe masura ce le privesti cum ti apar n minte. Si da-le drumul, unul cte unul, pentru a face loc celui urmator. Daca ncepi sa ai dificultati cnd e vorba sa te gndesti la anumite subiecte, continua sa repeti ideea, fara graba, n sinea ta, fara a o aplica la un anume lucru. ncredinteaza-te, totusi, ca nu faci vreo excludere anume. Aplicarile mai scurte urmeaza sa fie frecvente si se vor face oricnd simti ca pacea mintii ti este amenintata ntr-un fel sau altul. Ele au ca scop sa te fereasca de tentatii de-a lungul zilei. Daca devii constient de o anume forma de tentatie, exercitiul se va face sub aceasta forma: "As putea vedea pace n aceasta situatie, n loc sa vad ceea ce vad acum n ea. " Daca violarile pacii mintii tale iau forma unor emotii adverse mai
49 generalizate, cum ar fi deprimare, anxietate sau ngrijorare, foloseste ideea n forma ei originala. Daca vei constata ca ai nevoie de mai mult de o aplicare a ideii de astazi ca sa ti vina mai usor sa te razgndesti n orice context anume, ncearca sa dedici cteva minute repetarii ideii, pna cnd ncepi sa simti o oarecare senzatie de usurare. ti va fi de ajutor, daca vei spune n sinea ta, specificnd: "mi pot nlocui sentimentele de deprimare, anxietate sau ngrijorare (sau gndurile mele n legatura cu aceasta situatie, persoana sau ntmplare) cu pace." LECTIA 35 "Mintea mea este parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfnt." Ideea de astazi nu descrie modul n care te vezi acum. Ea descrie nsa ceea ce-ti va arata viziunea. Este greu, pentru oricine care gndeste ca se afla n aceasta lume, sa creada lucrul acesta despre sine. Dar, motivul pentru care socoate ca se afla n lumea aceasta este tocmai acela ca nu crede ceea ce afirma ideea de astazi. Vei crede, negresit, ca faci parte din ambianta n care socoti ca te afli. Aceasta se ntmpla deoarece te nconjori de mediul pe care l doresti. Si l doresti ca sa ti protejeze imaginea (chipul) pe care ti-ai facut-o despre tine nsuti. Imaginea este parte din acest mediu nconjurator. Ceea ce vezi n timp ce crezi ca te afli n aceste mediu este vazut prin ochii imaginii. Asta nu este viziune. Imaginile nu pot vedea. Ideea de astazi prezinta o cu totul alta imagine despre tine. Stabilindu-ti Sursa, ea ti stabileste si Identitatea, si te descrie asa cum, de fapt, trebuie sa fii ntr-adevar. Vom folosi, pentru ideea de astazi, un procedeu de aplicare oarecum diferit, fiindca accentul cade astazi mai degraba pe cel care percepe, dect pe ceea ce percepe el nsusi. ncepe fiecare din cele trei perioade de exersare a cte cinci 50 minute fiecare pe ziua de astazi cu repetarea, n sinea ta, a ideii de astazi, apoi nchideti ochii si cerceteaza-ti mintea pentru tot felul de termeni descriptivi n care te vezi pe tine nsuti. Include toate nsusirile bazate pe ego, fie ele pozitive sau negative, dezirabile sau indezirabile, grandioase sau njositoare. Ele toate sunt la fel de ireale, pentru ca nu te privesti prin ochii sfinteniei. n partea de nceput a perioadei de cercetare a mintii, vei pune, probabil, accentul pe ceea ce consideri a fi aspectele mai negative ale propriei tale perceperi. Totusi, catre partea finala a perioadei de exersare, s-ar putea, foarte bine, ca n minte sa ti apara termeni descriptivi mai magulitori la propria-ti adresa. ncearca sa recunosti ca nu conteaza ce orientare au fanteziile tale despre tine nsuti. Iluziile nu au nici o orientare n realitate. Ele, pur si simplu, nu sunt adevarate. O lista potrivita pentru aplicarea ideii de astazi, alcatuita la
ntmplare, poate arata dupa cum urmeaza: "Ma vad ca fiind dominat." "Ma vad ca fiind deprimat." "Ma vad ca fiind ratat." "Ma vad ca fiind primejduit." "Ma vad ca fiind neajutorat." "Ma vad ca fiind victorios." "Ma vad ca fiind nfrnt." "Ma vad ca fiind caritabil." "Ma vad ca fiind plin de virtute." Sa nu te gndesti la acesti termeni ntr-un mod abstract. Ei ti vor veni n minte odata cu diferite situatii, personaje si ntmplari n care tu figurezi. Alege la nimereala cte o situatie specifica care ti vine n minte, identifica termenul sau termenii descriptivi care consideri ca se potrivesc la reactiile tale fata de aceasta situatie, si foloseste-i n aplicarea ideii de astazi. Dupa ce ai denumit-o pe fiecare, adauga: "Dar mintea mea este o parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfnt." 51 n timpul perioadelor de exersare mai lungi, vor exista, probabil, intervale n care nu-ti trece nimic anume prin minte. Nu-ti scormoni mintea doar ca sa umpli intervalul cu lucruri specifice, ci relaxeaza-te numai si repeta rar ideea de astazi pna cnd ceva ti vine n minte. Cu toate ca nimic din ce se iveste nu trebuie omis din exercitii, nimic nu trebuie "dezgropat" prin efort. Nici forta, nici discriminarea nu trebuie folosite. Ct mai des posibil de-a lungul zilei, alege-ti una sau mai multe nsusiri pe care ti le atribui n momentul de fata, aplicnd ideea de astazi n formularea de mai sus la fiecare dintre ele. Daca nimic anume nu ti da prin minte, repeta doar ideea n sinea ta, cu ochii nchisi. LECTIA 36 "Sfintenia mea nvaluie tot ce vad." Ideea de astazi o extinde pe cea de ieri de la cel ce percepe, la ceea ce este perceput. Esti sfnt deoarece mintea ta este parte din a lui Dumnezeu. Si pentru ca esti sfnt, vederea ta trebuie sa fie de asemenea sfnta. "Neprihanit" nseamna fara de pacat. Nu poti fi mai mult sau mai putin fara pacat. Ori esti neprihanit, ori ba. Daca mintea ta este parte din Mintea lui Dumnezeu, trebuie sa fii neprihanit, sau o parte din Mintea Lui ar fi pacatoasa. Vazul tau este n legatura cu sfintenia Lui, nu cu ego-ul tau, si, ca atare, nu cu corpul tau. Pentru astazi sunt necesare patru perioade de exersare a cte trei pna la cinci minute. ncearca sa le distribui pe intervale relativ egale, recurgnd frecvent la aplicarile mai scurte, pentru ati asigura protectia de-a lungul zilei. Perioadele de exersare mai lungi se vor desfasura n aceasta forma: Mai nti, nchide-ti ochii si repeta de mai multe ori, rar, ideea de astazi. Apoi deschide-ti ochii si priveste fara graba n jurul tau, aplicnd ideea n mod specific la orice observi n aceasta
dezinvolta trecere n revista. Spune, de exemplu: "Sfintenia mea nvaluie carpeta aceea." 52 "Sfintenia mea nvaluie peretele acela." "Sfintenia mea nvaluie aceste degete." "Sfintenia mea nvaluie scaunul acela." "Sfintenia mea nvaluie corpul acela." "Sfintenia mea nvaluie acest stilou." De mai multe ori, n timpul acestor perioade de exersare, nchide-ti ochii si repeta ideea n sinea ta. Apoi, deschide-ti ochii si continua ca mai nainte. Pentru perioadele de exersare mai scurte, nchide ochii si repeta ideea; priveste n jur n timp ce o repeti din nou; si ncheie cu nca o repetare, avnd ochii nchisi. Toate aplicarile se vor face, binenteles, foarte rar, cu cea mai mare lipsa de efort si graba. LECTIA 37 "Sfintenia mea binecuvnteaza lumea." Aceasta idee contine primele ntrezariri ale adevaratei tale functii n lume sau ale rostului tau aici. Menirea ta este sa vezi lumea prin propria ta sfintenie. Astfel tu si cu lumea sunteti mpreuna binecuvntati. Nu pierde nimeni; nimic nu se ia de la nimeni; fiecare cstiga prin viziunea ta sfnta. Aceasta idee marcheaza sfrsitul sacrificiului, deoarece ofera fiecaruia din plin ceea ce i se cuvine. Nu exista nici o alta cale prin care ideea de sacrificiu sa poata fi ndepartata din gndirea lumii. Oricare alt mod de a vedea va pretinde, n mod inevitabil, o plata de la cineva sau ceva. Ca rezultat, cel care percepe va pierde. Si nici nu va banui macar de ce pierde. nsa prin viziunea ta, ntregimea este redata constiintei sale. Sfintenia ta l binecuvnteaza, necerndu-i nimic. Cei care se vad ca fiind ntregi nu au pretentii. Sfintenia ta este mntuirea lumii. Ea te ndreptateste sa adeveresti lumii ca este una cu tine, nu predicndu-i, nu spunndu-i ceva, ci pur si simplu, prin recunoasterea ta tacuta ca n sfintenia ta toate lucrurile sunt binecuvntate mpreuna cu tine. Cele patru perioade de exercitiu mai lungi ale zilei, din care 53 fiecare va cuprinde trei pna la cinci minute de exersare, ncep cu repetarea ideii de astazi si vor fi urmate de aproximativ un minut n care te uiti n jurul tau, n timp ce aplici ideea la cele vazute de tine: "Sfintenia mea binecuvnteaza acest scaun." "Sfintenia mea binecuvnteaza acea fereastra." "Sfintenia mea binecuvnteaza acest corp." nchide apoi ochii si aplica ideea la orice persoana care ti vine n minte, folosindu-i numele si spunnd: "Sfintenia mea te binecuvnteaza, (numele)." Poti continua perioada de exersare cu ochii nchisi; poti redeschide ochii si poti aplica ideea de astazi la lumea ta exterioara, daca asa doresti; poti alterna aplicarea ideii la cele pe care le vezi n jurul tau cu aplicarea ei la cele care se afla n
gndurile tale, sau poti recurge la orice combinatie pe care o preferi ntre aceste doua faze de aplicare. Perioada de exersare se va ncheia cu o repetare a ideii cu ochii nchisi si, urmndu-i imediat, o alta, cu ochii deschisi. Exercitiile mai scurte constau din repetarea ideii de ct mai multe ori poti. A o aplica n tacere la cei pe care i ntlnesti, rostindu-le concomitent numele, este deosebit de folositor. Este esential sa folosesti ideea daca cineva pare sa-ti strneasca reactii adverse. Ofera-i de ndata binecuvntarea sfinteniei tale, caci astfel vei nvata sa o pastrezi n propria-ti constienta. LECTIA 38 "Nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea." Sfintenia ta rastoarna toate legile lumii. Ea transcende fiecare restrictie impusa de timp, spatiu, distanta si limita de orice fel. Sfintenia ta este absolut nelimitata n puterea ei, deoarece te consacra ca Fiu al lui Dumnezeu, una cu Mintea Creatorului sau. Prin sfintenia ta, puterea lui Dumnezeu devine manifesta. Prin sfintenia ta, puterea lui Dumnezeu devine disponibila. Iar pentru puterea lui Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Sfintenia ta 54 poate, asadar, ndeparta toata durerea, ea poate pune capat tuturor necazurilor si poate rezolva toate problemele. Ea poate sa le faca pe toate att n ceea ce te priveste pe tine, ct si n privinta oricui. Ea este nepartinitoare n puterea ei de a ajuta pe oricine, fiind nepartinitoare n puterea ei de a mntui pe oricine. Daca tu esti sfnt, atunci sfnt este tot ce a creat Dumnezeu. Esti sfnt pentru ca toate lucrurile pe care le-a creat El sunt sfinte. Si toate lucrurile pe care le-a creat El sunt sfinte deoarece tu esti sfnt. n exercitiile de astazi, vom aplica puterea sfinteniei tale la toate problemele, dificultatile sau suferintele, indiferent de forma sub care ti vin n minte, fie ca sunt n legatura cu tine nsuti sau cu altcineva. Nu vom face deosebiri, pentru ca nu exista deosebiri. n cele patru perioade de exersare mai lungi, din care fiecare ar fi de preferat sa dureze cinci minute ncheiate, repeta ideea de astazi, nchide-ti ochii, apoi cerceteaza-ti mintea pentru a gasi orice senzatie de impas sau nefericire, dupa cum vezi lucrurile. ncearca sa faci ct mai putina deosebire ntre o situatie dificila pentru tine si una care e dificila pentru altcineva. Identifica situatia n mod concret si, de asemenea, numele persoanei implicate. Foloseste aceasta formulare cnd aplici ideea de astazi: "n situatia ....... n care ma vad, nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea." "n situatia ....... n care se vede, nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea." Poate ca vrei sa variezi, din timp n timp, aceasta procedura si sa adaugi cte un gnd relevant, formulat de tine nsuti. Ai putea dori, de pilda, sa incluzi gnduri ca: "Nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea, pentru ca n ea sta puterea lui Dumnezeu." Introdu orice variatii care ti se par potrivite, nsa mentine
exercitiile focalizate asupra temei: "Nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea." Scopul exercitiilor de astazi este de a ncepe sa-ti insufle sentimentul ca ai stapnire asupra tuturor lucrurilor deoarece esti ceea ce esti. 55 n aplicarile frecvente mai scurte, aplica ideea n forma ei initiala, att timp ct nu apare sau ti trece prin minte vreo problema anume care te priveste pe tine sau pe altcineva. n acest caz, foloseste pentru aplicarea ideii forma mai specifica. LECTIA 39 "Sfintenia mea mi este mntuirea." Daca vinovatia este iadul, care i este opusul? Asemenea textului pentru care au fost scrise aceste exercitii zilnice, ideile folosite pentru exercitii sunt foarte simple, foarte clare si lipsite de ambiguitate. Nu ne preocupa ispravile intelectuale, nici jocurile de logica. Ne ocupam numai de ceea ce este batator la ochi, iar acesta a fost trecut cu vederea n ceata complexitatii n care socoti ca gndesti. Daca vinovatia este iadul, care i este opusul? Desigur, raspunsul nu e greu. Ezitarea pe care o simti poate, raspunznd la ntrebare, nu se datoreaza ambiguitatii ntrebarii. Dar crezi ca vinovatia este iad? Daca ai crede, ai vedea pe loc ct de direct si de simplu este textul si nu ai mai avea deloc nevoie de exercitii zilnice. Nimeni nu are nevoie de exersare pentru a dobndi ceva ce i apartine deja. Am afirmat deja ca sfintenia ta este mntuirea lumii. Dar propria ta mntuire? Nu poti da ce nu ai. Un mntuitor trebuie sa fie mntuit. Cum altfel ar putea el propovadui mntuirea? Exercitiile de astazi ti se vor adresa tie, recunoscnd faptul ca mntuirea ta este de o importanta hotartoare pentru mntuirea lumii. Aplicnd exercitiile la lumea ta, ntreaga lume beneficiaza de pe urma lor. Sfintenia ta este raspunsul la fiecare ntrebare care s-a pus vreodata, care se pune acum sau care se va pune n viitor. Sfintenia ta nseamna sfrsitul vinovatiei si, astfel, sfrsitul iadului. Sfintenia ta este mntuirea lumii si a ta. Cum ai putea fi exclus de la ea tocmai tu, caruia i apartine sfintenia ta? Dumnezeu nu cunoaste nesfintenia. Se poate ca El sa nu-si cunoasca Fiul? 56 Recomandam insistent cinci minute ncheiate pentru cele patru perioade mai lungi de exersare pe ziua de astazi, ncurajndu-se tendintele de exersare mai lungi si mai frecvente. Daca vrei sa depasesti cerintele minime, se recomanda mai degraba sedinte mai numeroase dect mai lungi, cu toate ca propunem si una si alta. ncepe perioadele de exersare ca de obicei, repetnd ideea de astazi n sinea ta. Apoi, cu ochii nchisi, cauta gndurile neiubitoare, sub orice forma ar apare: sentimente de jena, deprimare, mnie, teama, ngrijorare, atac, nesiguranta si asa mai departe. Si, prin urmare, de ele este nevoie sa fii mntuit. Anumite situatii, ntmplari sau persoane, pe care le asociezi cu
gnduri neiubitoare de orice fel, constituie subiecte potrivite pentru exercitiile de astazi. Este imperativ pentru salvarea ta sa le vezi ntr-un mod diferit. Iar binecuvntarea pe care le-o dai te va mntui si ti va darui viziune. Rar, fara vreo selectie constienta si fara a da atentie necuvenita vreuneia dintre ele, cerceteaza-ti mintea pentru a gasi orice gnd ce se pune ntre tine si mntuirea ta. Aplica ideea de astazi la fiecare din ele, n felul urmator: "Gndurile mele neiubitoare despre ....... ma tin n iad. Sfintenia mea mi este mntuirea." Aceste perioade de exersare ti vor parea, poate, mai usoare, daca vei intercala ntre ele mai multe perioade scurte, n care sa repeti, n sinea ta, doar de cteva ori, fara graba, ideea de astazi. De asemenea, s-ar putea sa ti fie de ajutor sa incluzi cteva intervale scurte, n timpul carora sa nu faci nimic altceva dect sa te relaxezi si sa nu te gndesti, aparent, la nimic. La nceput, concentrarea sustinuta este foarte dificila. Va deveni mult mai usoara nsa, pe masura ce mintea ti va deveni mai disciplinata si atentia mai greu de abatut. Pna una alta, te poti considera liber sa introduci varietate n perioadele de exersare, n orice forma ti se pare potrivit. Cu toate acestea, nu schimba ideea n sine atunci cnd variezi metoda n 57 care o aplici. Oricum vei decide s-o folosesti, ideea trebuie enuntata n asa fel nct ntelesul ei sa fie faptul ca sfintenia ta ti este mntuirea. ncheie fiecare perioada de exersare prin repetarea, nca o data, a ideii n forma ei initiala si adauga: "Daca vinovatia este iadul, atunci care i este opusul?" n timpul aplicarilor mai scurte, care urmeaza sa se faca de vreo trei sau patru ori pe ora si chiar mai des, poti repeta ideea zilei si este de preferat sa faci si una si alta. Daca apar tentatii, o forma deosebit de utila a ideii este: "Sfintenia mea mi este mntuirea de lucrul acesta." LECTIA 40 "Sunt binecuvntat ca Fiu al lui Dumnezeu." Astazi vom ncepe sa afirmam cu tarie cteva din fericirile care ti se cuvin, dat fiind ceea ce esti. Astazi nu e nevoie de perioade lungi de exersare, nsa sunt necesare perioade scurte si frecvente: ar fi de dorit una la fiecare zece minute. Esti, de asemenea, mboldit sa ncerci acest program si sa te tii de el oricnd ti este posibil. Daca uiti, ncearca din nou. Ori de cte ori ti amintesti, ncearca din nou. Nu este nevoie sa-ti nchizi ochii pe durata perioadelor de exersare, desi s-ar putea sa-ti vina mai usor asa. Totusi, de-a lungul zilei, s-ar putea sa te afli n unele situatii n care nchiderea ochilor poate ca nu este fezabila. Exercitiile necesita timp putin si nici un efort. Repeta ideea pentru astazi, apoi adauga cteva din atributele pe care le asociezi cu faptul de a fi Fiu al lui Dumnezeu, aplicndu-ti-le tie nsuti. O perioada de exersare ar putea consta, de pilda, din urmatoarele:
"Sunt binecuvntat ca Fiu al lui Dumnezeu . "Sunt fericit, pasnic, iubitor si multumit." Alta, ar putea lua aceasta forma: "Sunt binecuvntat ca Fiu al Lui Dumnezeu . Sunt calm, linistit, sigur de mine si ncrezator. " 58 Daca nu ai la dispozitie dect o perioada foarte scurta, spune-ti ca esti binecuvntat ca Fiu al Lui Dumnezeu si va fi de ajuns. LECTIA 41 "Dumnezeu merge cu mine oriunde ma duc." Ideea de astazi va birui pe de-a-ntregul, n cele din urma, sentimentul de a fi singur si abandonat pe care l ncearca cei separati. Deprimarea este o consecinta inevitabila a separarii. La fel sunt si anxietatea, ngrijorarea, profunda senzatie de neajutorare, saracia, suferinta si intensa teama de pierderi. Cei separati au inventat multe "leacuri" pentru ceea ce cred ei ca ar fi "relele lumii". Dar singurul lucru pe care ei nu l fac este sa puna la ndoiala realitatea problemei. Caci ea nu poate fi lecuita de efectele ei, problema nefiind reala. Ideea de astazi are puterea de a ispravi pentru totdeauna cu toata aceasta nerozie. Caci nerozie este, n pofida formelor serioase si tragice pe care le-ar putea lua. n adncul tau launtric se afla tot ce este perfect, gata sa radieze prin tine afara nspre lume. Iata leacul pentru toata durerea, pentru tot chinul, pentru orice teama si pierdere, caci el va vindeca mintea care a gndit ca acestea sunt reale si a suferit din cauza devotamentului ei. Nu poti fi niciodata deposedat de perfecta-ti sfintenie, deoarece Sursa ei merge cu tine, oriunde te duci. Nu poti suferi niciodata, pentru ca Sursa a tot ce este bucurie merge cu tine, oriunde te duci. Nu poti fi niciodata singur, fiindca Sursa a tot ce este viata merge cu tine, oriunde te duci. Nimic nu-ti poate distruge pacea mintii, caci Dumnezeu merge cu tine oriunde te duci. E de nteles ca nu crezi toate acestea. Cum ai putea, de vreme ce adevarul este ascuns n adncul launtric, sub un nor greu de gnduri demente, dens si ntunecator, nsa reprezentnd tot ce vezi? Astazi vom face prima noastra ncercare reala de a lasa n urma acest nor obscur si greu, trecnd prin el spre lumina de dincolo. 59 Astazi nu va fi dect o singura perioada lunga de exersare. Dimineata, daca se poate de ndata ce te scoli, aseaza-te n liniste vreo trei pna la cinci minute, cu ochii nchisi. La nceputul perioadei de exersare, repeta, foarte rar, ideea de astazi. Apoi, nu fa nici un efort de gndire. ncearca, n schimb, sa capeti simtul ntoarcerii spre interior, dincolo de toate gndurile desarte ale lumii. ncearca sa patrunzi foarte adnc n propria-ti minte, ferindo de orice gnd care ti-ar putea distrage atentia. Din cnd n cnd, poti repeta ideea, daca vei considera ca ti este de folos. Dar, nainte de toate, ncearca sa te cufunzi, ct mai jos spre interior, ct mai departe de lume si de toate gndurile ei
neroade. Tu ncerci acum sa ajungi dincolo de toate aceste lucruri. ncerci acum sa parasesti aparentele si sa te apropii de realitate. Este ntru totul posibil sa ajungi la Dumnezeu. De fapt, este chiar foarte usor, deoarece este lucrul cel mai firesc din lume. Ai putea chiar spune ca este singurul lucru firesc din lume. Calea se va deschide daca vei crede ca acest lucru este posibil. Acest exercitiu poate aduce rezultate foarte surprinzatoare chiar la prima ncercare, iar mai devreme sau mai trziu este ntotdeauna ncununat de succes. Pe masura ce naintam, vom intra n detalii referitoare la acest tip de exercitiu. Dar el niciodata nu va da gres total, iar succesul instantaneu este posibil. Foloseste des ideea de astazi de-a lungul zilei, repetnd-o foarte rar, preferabil cu ochii nchisi. Gndeste-te la ceea ce spui; la ntelesul cuvintelor. Concentreaza-te asupra sfinteniei pe care ele o implica n privinta ta; asupra statorniciei tovarasiei care ti apartine; asupra protectiei desavrsite ce te nconjoara. Poti, ntr-adevar, sa-ti permiti sa le rzi n fata gndurilor de teama, amintindu-ti ca Dumnezeu merge cu tine, oriunde te duci. LECTIA 42 "Dumnezeu mi este taria. Viziunea este darul Sau." Ideea de astazi combina cele doua gnduri foarte puternice, ambele fiind de importanta majora. Ea stabileste, de asemenea, o 60 relatie de tipul cauza-efect, care explica de ce nu poti da gres n eforturile tale de a realiza telul cursului. Vei vedea, pentru ca aceasta este Voia lui Dumnezeu. Taria Sa, si nu propria-ti tarie, este cea care ti da putere. Iar darul Lui, nu al tau, este cel care ti ofera viziunea. Dumnezeu este ntr-adevar puterea ta, iar ceea ce daruieste El este cu adevarat daruit. Aceasta nseamna ca poti primi darul oricnd si oriunde, oriunde ai fi si n orice mprejurare te-ai afla. Trecerea ta prin timp si spatiu nu este ntmplatoare. Nu te poti afla dect n locul potrivit, la timpul potrivit. Astfel este taria lui Dumnezeu. Astfel i este taria. Vom avea astazi doua perioade de exersare de trei pna la cinci minute, una ct se poate de curnd dupa ce te trezesti dimineata, cealalta ct se poate de apropiata de ora de culcare. Totusi, este mai bine sa astepti pna cnd poti sta n liniste cu tine nsuti, la o vreme cnd te simti ntr-o dispozitie favorabila, dect sa fii preocupat de respectarea ntocmai a perioadelor indicate. ncepe aceste perioade de exersare prin repetarea fara graba a ideii de astazi, cu ochii deschisi, privind n jur. nchide apoi ochii si repeta ideea nca o data, chiar mai rar dect nainte. ncearca apoi sa nu te mai gndesti la nimic altceva dect la gndurile care ti vin n legatura cu ideea zilei. De exemplu, s-ar putea sa gndesti: "Viziunea trebuie sa fie posibila. Dumnezeu daruieste cu adevarat", sau "Darurile lui Dumnezeu pentru mine trebuie sa fie ale mele, pentru ca El mi le-a daruit." Orice gnd care se refera n mod evident la ideea de astazi este
potrivit. De fapt, s-ar putea sa te uimeasca gradul de ntelegere referitoare la curs pe care l vadesc unele din gndurile tale. Lasale sa vina fara a le cenzura, daca nu constati ca mintea ti-o ia razna si ca ai ngaduit sa patrunda niste gnduri irelevante. S-ar putea, de asemenea, sa atingi un punct unde nici un gnd nu mai pare sa-ti vina n minte. Daca se vor petrece asemenea interferente, deschide ochii si repeta nca odata gndul, privind 61 fara graba n jur; nchide ochii, repeta din nou ideea, apoi continua sa cauti gnduri pertinente. Ia aminte, totusi, ca pentru exercitiile de astazi, o cautare activa a gndurilor relevante nu este potrivita. ncearca doar sa renunti la initiativa, lasnd gndurile sa vina. Daca ti se pare greu, este mai bine sa ti petreci perioada de exersare alternnd repetarile lente ale ideii avnd ochii deschisi cu repetarile avnd ochii nchisi, dect sa fortezi gasirea gndurilor potrivite. Numarul perioadelor de exersare care ar fi de mare folos astazi este practic nelimitat. Ideea de astazi este un prim pas spre adunarea gndurilor si desprinderea cu gndul ca studiezi un sistem de gndire unificat, n care nimic din ceea ce este necesar nu lipseste si n care nu este nimic contradictoriu sau irelevant. Cu ct vei repeta mai des ideea, cu att mai des ti vei reaminti ca telul cursului este important pentru tine si ca nu l-ai uitat. LECTIA 43 "Dumnezeu mi este Sursa. Nu pot vedea lipsit de El." Perceptia nu este un atribut al lui Dumnezeu. Tarmul Sau este cel al cunoasterii. Si totusi, El a creat Sfntul Spirit ca Mediator ntre perceptie si cunoastere. Fara aceasta punte de legatura cu Dumnezeu, perceptia ar fi nlocuit cunoasterea pentru totdeauna n mintea ta. Avnd aceasta punte de legatura cu Dumnezeu, perceptia va deveni att de preschimbata si purificata, nct va duce la cunoastere. Prin urmare, aceasta i este functia n adevar. n Dumnezeu nu poti vedea. Perceptia nu are nici o functie n Dumnezeu, si nu exista. Cu toate acestea, n mntuire, care este desfacerea a ceea ce nu a fost niciodata, perceptia are un scop maret. Facuta de Fiul lui Dumnezeu pentru un scop nesfnt, ea trebuie sa devina mijlocul de a restitui sfintenia conceptiei sale. Perceptia nu are nici un nteles. Si totusi, Sfntul Spirit i da un nteles foarte apropiat de cel al lui Dumnezeu. Perceptia vindecata devine mijlocul prin care Fiul lui Dumnezeu si iarta fratele, iertndu-se pe sine. 62 Nu poti vedea lipsit de Dumnezeu, pentru ca nu poti fi lipsit de Dumnezeu. Orice ai face, n El faci, pentru ca orice ai gndi, cu Mintea Lui gndesti. Daca viziunea este reala, iar ea este reala n masura n care mpartaseste scopul Sfntului Spirit, atunci nu poti vedea lipsit de Dumnezeu. Astazi, sunt necesare trei perioade de exersare de cte cinci minute, una ct se poate de devreme si alta la o ora ct se poate de naintata a zilei. A treia poate fi ntreprinsa la momentul cel mai potrivit si cel mai convenabil pe care l permit mprejurarile si
dispozitia ta. La nceputul acestor perioade de exersare, repeta ideea zilei n sinea ta, cu ochii deschisi. Apoi, pentru o scurta vreme, arunca o privire n jurul tau, aplicnd ideea n mod specificator la ceea ce vezi. Patru sau cinci subiecte sunt suficiente pentru aceasta faza de exersare. Ai putea spune, de exemplu: "Dumnezeu mi este Sursa. Nu pot vedea aceasta masa de lucru lipsit de El." "Dumnezeu mi este Sursa. Nu pot vedea aceasta poza lipsita de El." Desi aceasta parte a perioadei de exersare ar trebui sa fie relativ scurta, ncredinteaza-te ca alegi subiectele pentru aceasta faza a exersarii n mod nediscriminatoriu, fara includeri sau excluderi intentionate. Pentru cea de-a doua faza, mai lunga, nchide ochii, repeta din nou ideea de astazi, apoi ngaduie oricarui gnd relevant care ti vine n minte sa se alature ideii. Formuleaza-ti gndurile n modul personal, de pilda: "Vad lumea prin ochii iertarii." "Vad lumea ca fiind binecuvntata." "Lumea ma poate pune fata n fata cu mine nsumi." "mi vad propriile gnduri, care sunt aidoma celor ale lui Dumnezeu." Este potrivit orice gnd care se refera, mai mult sau mai putin direct, la ideea de astazi. Gndurile nu trebuie sa contina referiri evidente la idee, doar sa nu-i fie opuse. Daca constati ca mintea ti-o ia razna; daca ncepi sa fii constient 63 de gnduri aflate n dezacord evident cu ideea de astazi, sau daca pari a nu fi n stare sa te gndesti la ceva, deschide ochii, repeta prima faza a perioadei de exersare, apoi ncearca iarasi faza a doua. Nu permite prelungirea unei perioade n care sa fii preocupat de gnduri irelevante. Pentru a le evita, ntoarce-te ori de cte ori este nevoie la prima faza a exercitiului. n aplicarea ideii de astazi n cadrul perioadelor mai scurte de exersare, forma poate varia conform mprejurarilor si situatiilor n care te afli pe parcursul zilei. De exemplu, daca esti mpreuna cu cineva, da-ti osteneala sa-ti aduci aminte sa-i spui n gnd: "Dumnezeu mi este Sursa. Nu te pot vedea lipsit de El." Ideea de astazi sa se aplice, de asemenea, de-a lungul zilei, la diferitele situatii si ntmplari care vor avea loc, mai ales la cei ce par sa te necajeasca ntr-un fel sau altul. n acest scop, aplica ideea n aceasta forma: "Dumnezeu mi este Sursa. Nu pot vedea lucrul acesta lipsit de El." Daca, la momentul respectiv, nici un subiect anume nu se prezinta constiintei tale, repeta doar ideea n forma ei initiala. Da-ti silinta sa nu lasi sa treaca perioade de timp lungi fara a-ti aminti ideea zilei, reamintindu-ti astfel functia ta. Lectia 44 "Dumnezeu este Lumina n care vad."
Astazi continuam ideea de ieri, adaugndu-i o alta dimensiune. Nu poti vedea n ntuneric si nu poti face lumina. Poti face ntuneric, iar apoi te poti gndi ca vezi n el, dar lumina reflecta viata, fiind asadar un aspect al creatiei. Creatia si ntunericul nu pot coexista, dar lumina si viata trebuie sa mearga mpreuna, nefiind dect aspecte diferite ale creatiei. Pentru a vedea, trebuie sa recunosti ca lumina se afla nauntru, nu n afara. Nu vezi n afara ta, dupa cum nici echipamentul pentru vedere nu se afla n afara ta. O parte esentiala a acestui 64 echipament este lumina care face vederea posibila. Ea este mereu cu tine, facnd viziunea posibila n orice mprejurare. Astazi vom face ncercarea de a ajunge la aceasta lumina. n acest scop, vom folosi o forma de exersare care a fost sugerata anterior, si pe care o vom folosi din ce n ce mai mult. Este o forma deosebit de dificila pentru mintea nedisciplinata, reprezentnd un obiectiv major al antrenarii mintii. Ea necesita tocmai ceea ce mintii neantrenate i lipseste. Si totusi, aceasta antrenare trebuie dusa la bun sfrsit, daca urmeaza sa vezi. ngaduie-ti astazi cel putin trei perioade de practica, fiecare cu o durata de trei pna la cinci minute. O durata mai lunga este foarte indicata, dar numai daca simti ca scurgerea timpului nu-ti solicita dect un efort minim sau nici un efort. Forma de practica de care ne vom folosi astazi este, pentru mintea antrenata, cea mai fireasca si usoara din lume, la fel cum pare a fi cea mai nefireasca si mai dificila pentru mintea neantrenata. Mintea ta nu mai este total neantrenata. Esti destul de pregatit pentru a nvata forma de exercitiu de care ne vom folosi astazi, dar s-ar putea sa constati ca ntmpini o puternica rezistenta. Motivul este foarte simplu. n timp ce exersezi n acest fel, lasi n urma tot ce crezi acum, precum si toate gndurile pe care le-ai nascocit. La drept vorbind, aceasta este eliberarea de iad, desi, perceputa prin ochii ego-ului, este pierderea Identitatii si coborrea n iad. Daca poti sa te detasezi de ego ct de putin, nu vei avea nici o dificultate sa recunosti ca opozitia, ct si temerile lui, sunt lipsite de nteles. Ti-ar putea fi util sa-ti reamintesti, din cnd n cnd, ca a ajunge la lumina nseamna a scapa de ntuneric, indiferent ce pareri contrare ai avea. Dumnezeu este Lumina n care vezi. Acum faci ncercarea de a ajunge la El. ncepe perioada de practica repetnd ideea de astazi cu ochii deschisi si nchide-i ncetisor, repetnd ideea de nca cteva ori. Apoi ncearca sa te cufunzi n propria-ti minte, abandonnd orice fel de interferenta si intruziune, lasndu-le n urma n timp ce te cufunzi linistit. Facnd asta, mintea nu-ti poate fi oprita, att timp ct nu decizi sa o opresti. Ea si urmeaza doar cursul firesc. 65 ncearca sa-ti observi gndurile trecatoare fara a te implica, alunecnd n liniste pe lnga ele. Cu toate ca nu pledeaza pentru un anumit mod de a aborda aceasta forma de exercitiu, ceea ce este indispensabil este sa fii patruns de importanta a ceea ce faci, de importanta sa
inestimabila pentru tine, precum si de constienta faptului ca ntreprinzi ceva foarte sfnt. Mntuirea ti este cea mai fericita realizare. Este si singura care are vreun rost, fiind singura care ti este realmente utila. Daca apare vreo rezistenta, ntr-o forma sau alta, opreste-te doar att ct sa repeti ideea de astazi, tinndu-ti ochii nchisi, afara de cazul cnd devii constient de senzatia de teama. n acest caz ti se va parea probabil mai linistitor sa-ti deschizi ochii un rastimp. Straduieste-te, totusi, sa revii ct de repede la exercitiile cu ochii nchisi. Daca faci corect exercitiile, ar trebui sa simti o oarecare stare de relaxare si chiar o senzatie ca te apropii sau chiar realmente patrunzi n lumina. ncearca sa te gndesti la lumina, fara forma si fara limita, n timp ce lasi gndurile acestei lumi n urma ta. Si nu uita ca ele nu te pot tine legat de-a lungul zilei, fie cu ochii deschisi sau nchisi, dupa cum ti se pare mai bine la vremea respectiva. Dar nu uita. Mai presus de orice, fii hotart astazi sa nu uiti. LECTIA 45 "Dumnezeu este Mintea cu care gndesc." Ideea de astazi contine cheia pentru a afla care sunt gndurile tale reale. Ele nu sunt nimic din ceea ce socoti tu ca gndesti, tocmai cum nimic din ceea ce socoti ca vezi nu are vreo legatura cu viziunea. Nu exista nici o relatie ntre ceea ce este real si ceea ce socoti ca este real. Nimic din ceea ce socoti ca ar fi gndurile tale reale nu seamana n nici o privinta cu gndurile tale reale. Nimic din ceea ce socoti ca vezi nu are vreo asemanare cu ceea ce ti va arata viziunea. 66 Gndesti cu Mintea lui Dumnezeu. Prin urmare, tu mpartasesti gndurile tale cu El, precum El mpartaseste gndurile Sale cu tine. Sunt aceleasi gnduri, deoarece sunt gndite de aceeasi Minte. A mpartasi nseamna a face aidoma sau a face una. Iar gndurile pe care le gndesti cu Mintea lui Dumnezeu nu-ti parasesc mintea nicidecum, deoarece gndurile nu-si parasesc sursa. Asadar, gndurile tale sunt n Mintea lui Dumnezeu, precum esti si tu. Ele sunt, deopotriva, n mintea ta, unde este El. Asa cum tu faci parte din Mintea Lui, asa si gndurile tale fac parte din Mintea Lui. Unde sunt, deci, gndurile tale reale? Astazi vom face ncercarea de a ajunge la ele. Va trebui sa le cautam n mintea ta, caci acolo se afla. Ele trebuie sa fie acolo, pentru ca nu si-au putut parasi sursa. Ceea ce este gndit de Mintea lui Dumnezeu este etern, facnd parte din creatie. Cele trei perioade de exersare pentru astazi, a cte cinci minute fiecare, vor avea aceeasi forma generala pe care am folosit-o n aplicarea ideii de ieri. Vom face ncercarea de a parasi irealul si de a cauta realul. Vom contesta lumea n favoarea adevarului. Nu vom ngadui gndurilor lumii sa ne mpiedice. Nu vom ngadui credintelor lumii sa ne spuna ca ceea ce Dumnezeu vrea sa facem este imposibil. Dimpotriva, vom ncerca sa recunoastem ca
numai ceea ce Dumnezeu vrea sa facem este posibil. De asemenea, vom ncerca sa ntelegem ca numai ceea ce Dumnezeu vrea sa facem este ceea ce vrem noi sa facem. La fel, vom ncerca sa ne aducem aminte ca nu putem da gres facnd ceea ce El vrea sa facem. Avem toate motivele sa fim ncrezatori n reusita noastra de astazi. Este Voia lui Dumnezeu. ncepe exercitiile pentru astazi repetnd ideea n sinea ta si, odata cu aceasta, nchiznd ochii. Apoi, pastrnd n minte ideea, gndeste-te, pentru un scurt rastimp, la cteva gnduri relevante proprii. Dupa ce ai adaugat ideii vreo patru sau cinci gnduri proprii, repet-o din nou si spune-ti cu blndete: "Gndurile mele reale sunt n mintea mea. As dori sa le gasesc." 67 Apoi ncearca sa treci dincolo de toate gndurile ireale care acopera adevarul n mintea ta si sa ajungi la ceea ce este etern. Dedesubtul tuturor gndurilor lipsite de sens si a ideilor nebunesti pe care ti le-ai ngramadit n minte, se afla gndurile pe care le-ai gndit cu Dumnezeu, la nceput. Ele se afla acum n mintea ta, total neschimbate. Vor fi mereu n mintea ta, asa cum au fost dintotdeauna. Tot ce ai gndit de atunci ncoace va fi supus schimbarii, nsa temelia pe care se bazeaza aceste gnduri este cu totul neschimbatoare. Tocmai catre aceasta temelie sunt ndreptate exercitiile pentru astazi, caci aici mintea ta este mpreunata cu Mintea lui Dumnezeu. Aici gndurile tale sunt una cu ale Sale. Pentru acest fel de practica, un singur lucru este necesar: apropie-te de ea asemenea unui altar nchinat n Cer lui Dumnezeu-Tatal si lui Dumnezeu-Fiul. Caci un astfel de tarm este cel la care ncerci sa ajungi. Probabil ca, deocamdata, nu poti sa-ti dai seama ct se sus tintesti. Totusi, chiar si cu putina ntelegere pe care ai dobndit-o deja, ar trebui sa fii n stare sa-ti aduci aminte ca acesta nu este un joc gratuit, ci un exercitiu ntru sfintenie si o ncercare de a atinge mparatia Cerului. n perioadele de exersare mai scurte ale zilei, ncearca sa-ti aduci aminte ct de important este pentru tine sa ntelegi sfintenia mintii. ncearca sa lasi deoparte, fie si numai pentru cteva clipe, toate gndurile care sunt nedemne de El, a Carui Gazda esti. Si multumeste-I pentru toate gndurile pe care El le gndeste cu tine. LECTIA 46 "Dumnezeu este iubirea n care iert." Dumnezeu nu iarta, deoarece El nu a condamnat niciodata. Iar nainte de a fi necesara iertarea, trebuie sa fie condamnare. Iertarea este nevoia cea mare a acestei lumi, iar aceasta se datoreaza faptului ca este o lume a iluziilor. Cei care iarta se elibereaza astfel de iluzii, n timp ce aceia care refuza iertarea, se 68 leaga de ele. Asa cum te condamni numai pe tine, tot astfel numai pe tine te ierti. Cu toate ca Dumnezeu nu iarta, iubirea Sa este, totusi, baza
iertarii. Teama condamna, iar iubirea iarta. Astfel, iertarea desface ceea ce teama a produs, readucnd mintea la constienta lui Dumnezeu. Din acest motiv, iertarea poate fi cu adevarat numita mntuire. Ea constituie mijlocul prin care dispar iluziile. Exercitiile de astazi reclama cel putin trei perioade de practica, de cte cinci minute ncheiate, si ct mai multe perioade scurte posibil. ncepe perioadele mai lungi de exersare prin repetarea ideii de astazi, n sinea ta, ca de obicei. nchide ochii n acest timp si cerceteaza-ti mintea pentru cei pe care nu i-ai iertat. Nu conteaza "ct de mult" nu i-ai iertat. Ori i-ai iertat de tot, ori nu i-ai iertat deloc. Daca faci corect exercitiile, nu-ti va fi greu sa gasesti o multime de persoane pe care nu le-ai iertat. O regula care nu da gres: oricine nu-ti place este un subiect potrivit. Mentioneaza numele fiecaruia si spune: "Dumnezeu este Iubirea n care te iert, (numele)." Scopul primei faze a perioadelor de practica a zilei este de a te pune n situatia de a te ierta pe tine nsuti. Dupa ce ai aplicat ideea la toti cei care ti-au venit n minte, spune-ti urmatoarele: "Dumnezeu este Iubirea n care ma iubesc pe mine nsumi." "Dumnezeu este Iubirea n care sunt binecuvntat." Forma aplicarii poate varia considerabil, numai sa nu se piarda din vedere ideea centrala. Ai putea spune, de exemplu: "Nu pot fi vinovat, deoarece sunt un Fiu al lui Dumnezeu." "Am fost deja iertat." "Nici o teama nu este posibila ntr-o minte iubita de Dumnezeu." "Nu e nevoie sa atac, pentru ca iubirea m-a iertat." Perioada de exersare se va ncheia totusi cu repetarea ideii de astazi n formularea ei initiala. Perioadele de practica mai scurte pot consta dintr-o repetare a ideii pentru astazi, fie n forma originala, fie ntr-o forma nrudita, dupa preferinta. nsa nu uita sa faci multe aplicatii specificatoare, 69 daca e nevoie. Va fi nevoie de ele la orice ora a zilei cnd devii constient de vreun fel de reactie negativa fata de oricine, fie el prezent sau nu. n acest caz, spune-i n tacere: "Dumnezeu este Iubirea n care te iert." LECTIA 47 "Dumnezeu este Taria n care ma ncred." Daca te ncrezi n propria-ti tarie, ai toate motivele sa fii nencrezator, agitat si temator. Ce poti prezice sau tine sub control? Ce exista n tine pe care poti conta? Oare ce ti-ar da capacitatea de a fi constient de toate fatetele unei probleme si de a le rezolva astfel nct sa aiba ca rezultat numai binele? Ce exista n tine care sa-ti dea discernamntul solutiei potrivite si garantia ca ea va fi dusa la bun sfrsit? De la tine nu poti face nici unul din aceste lucruri. Sa crezi ca poti, nseamna sa-ti pui ncrederea acolo unde ncrederea nu este justificata si sa justifici teama, anxietatea, deprimarea, mnia si
durerea. Cine oare poate sa-si puna ncrederea n slabiciune si, n acelasi timp, sa se simta n siguranta? Si cine poate sa-si puna ncrederea n tarie si, n acelasi timp, sa se simta slab? Dumnezeu ti este siguranta n orice mprejurare. Vocea Lui vorbeste pentru El n toate situatiile si n fiecare aspect al tuturor situatiilor, spunndu-ti exact ce ai de facut ca sa ai parte de taria si protectia Sa. Nu exista exceptii, pentru ca Dumnezeu nu are exceptii. Iar Vocea care vorbeste pentru El este aidoma Lui. Astazi ne vom ndrepta rvna, nesocotindu-ti propria slabiciune, spre Sursa tariei tale. Astazi sunt necesare patru perioade de practica, a cte cinci minute fiecare, iar perioadele mai lungi si mai frecvente sunt insistent recomandate. nchide ochii si ncepe, ca de obicei, cu repetarea ideii zilei. Petrece apoi un minut sau doua n cautarea situatiilor din viata ta n care ai investit teama, slobozind-o pe fiecare n timp ce ti spui: "Dumnezeu este Taria n care ma ncred." Acum ncearca sa luneci dincolo de toate grijile legate de 70 propriul sentiment de insuficienta. E evident ca fiecare situatie care ti provoaca ngrijorare este asociata cu sentimente de insuficienta, caci altfel ai crede ca poti face fata situatiei cu succes. Nu ncrezndu-te n tine nsuti vei deveni ncrezator. Dar taria lui Dumnezeu n tine are succes n toate. Recunoasterea propriei tale slabiciuni constituie un pas necesar n corectarea erorilor tale, dar acest pas este departe de a fi suficient pentru a-ti da ncrederea de care ai nevoie si la care esti ndreptatit. Trebuie, de asemenea, sa dobndesti constienta ca ncrederea n reala ta tarie este pe deplin justificata, n orice privinta si n toate mprejurarile. n ultima faza a perioadei de exersare, ncearca sa patrunzi n adncul inimii tale, spre un loc al unei sigurante reale. Vei recunoaste ca ai ajuns la el daca ai, fie si pentru o clipa, un sentiment de pace adnca. Leapada-te de toate lucrurile triviale care macina si colcaie la suprafata mintii tale si cufunda-te dedesubtul lor spre profunzimile mparatiile Cerului. Exista un loc n tine unde nimic nu este imposibil. Exista un loc n tine unde salasluieste taria lui Dumnezeu. Repeta deseori ideea de-a lungul zilei. Foloseste-o ca raspunsul tau la orice tulburare. Adu-ti aminte ca pacea este dreptul tau, fiindca acum daruiesti tariei lui Dumnezeu ncrederea ta. LECTIA 48 "Nu este nimic de care sa te temi." Ideea de astazi afirma, pur si simplu, un fapt. Nu este un fapt pentru cei care cred n iluzii, dar iluziile nu sunt fapte. n adevar nu exista nimic de care sa te temi. Este foarte usor sa recunosti lucrul acesta. Dar este foarte greu de recunoscut pentru cei care vor ca iluziile sa fie adevarate. Perioadele de exersare pentru astazi vor fi foarte scurte, foarte simple si foarte frecvente. Repeta doar ideea ct se poate de des. Poti face uz de ea oricnd si n orice situatie, cu ochii deschisi. Totusi, recomandam insistent sa-ti oferi un minut, oricnd este
71 posibil, sa-ti nchizi ochii si sa repeti ideea de cteva ori, rar, n sinea ta. Este deosebit de important sa folosesti ideea de ndata ce ti tulbura ceva pacea mintii. Prezenta temerii este un semn sigur ca te ncrezi n propria-ti tarie. Constientizarea faptului ca nu exista nimic de care sa te temi arata ca, undeva, desi nu neaparat ntr-un loc pe care sa-l recunosti deocamdata, ti-ai adus aminte de Dumnezeu si ai ngaduit tariei Lui sa ia locul slabiciunii tale. Din clipa n care esti dispus sa o faci, chiar nu e nimic de care sa te temi. LECTIA 49 "Vocea lui Dumnezeu mi vorbeste n fiecare clipa a zilei." Este ntr-u totul posibil sa asculti n fiecare clipa a zilei Vocea lui Dumnezeu, fara sa-ti ntrerupi nicidecum activitatile obisnuite. Acea parte a mintii tale n care salasluieste adevarul se afla n comunicare constanta cu Dumnezeu, indiferent daca esti constient de asta sau nu. Cealalta parte a mintii tale este cea care functioneaza n lume si se supune legilor lumii. Aceasta este partea care este n permanenta confuza, dezorganizata si incerta n cel mai nalt grad. Partea care asculta Vocea pentru Dumnezeu este calma, mereu n tihna si n ntregime certa. Este de fapt singura care exista. Cealalta parte este o iluzie turbata, frenetica si confuza, neavnd nsa nici un fel de realitate. ncearca astazi sa nu asculti de ea. ncearca sa te identifici cu acea parte a mintii tale unde linistea si pacea domnesc pentru totdeauna. ncearca sa auzi Vocea lui Dumnezeu, chemndu-te iubitoare, amintindu-ti ca nu si-a uitat Fiul Creatorul tau. Vom avea nevoie astazi de cel putin patru perioade de exersare de cte cinci minute fiecare si chiar mai mult, daca este posibil. Vom ncerca, efectiv, sa auzim Vocea lui Dumnezeu, cum ti aminteste de El si de Sinele tau. Ne vom apropia de cel mai fericit si sfnt dintre gnduri cu ncredere si ndrazneala, stiind ca, 72 facnd-o ntocmai, ne mpreunam vointa cu Voia lui Dumnezeu. El vrea sa-I auzi Vocea. El ti-a daruit-o pentru a fi auzita. Asculta n tacere adnca. Fii foarte linistit si deschide-ti mintea. Treci dincolo de toate tipetele ragusite si nchipuirile bolnavicioase care ti acopera gndurile reale si ti obstructioneaza eterna ta legatura cu Dumnezeu. Adnceste-te n pacea care te asteapta dincolo de gndurile, privelistile si sunetele frenetice si turbulente ale acestei lumi demente. Nu esti acasa aici. ncercam acum sa ajungem la locul unde esti cu adevarat binevenit. ncercam sa ajungem la Dumnezeu. Nu uita sa repeti ideea de astazi foarte des. Fa-o cu ochii deschisi, cnd e necesar, dar cu ochii nchisi cnd e posibil. Si, negresit, sa te asezi n liniste si sa repeti ideea de astazi, ori de cte ori ai posibilitatea, nchizndu-ti ochii la cele lumesti si dndu-ti seama ca inviti Vocea lui Dumnezeu sa-ti vorbeasca. LECTIA 50 "Sunt sustinut de Iubirea lui Dumnezeu."
Iata raspunsul la fiecare problema care ti se pune, astazi si mine si pna la capatul timpului. n aceasta lume, crezi ca esti sustinut de orice altceva n afara de Dumnezeu. Ti-ai pus credinta n cele mai triviale si demente simboluri: medicamente, bani, mbracaminte "protectoare", influenta, prestigiu, faptul de a fi placut, cunoasterea persoanelor "indicate" si o lista nesfrsita de forme ale nimicului, pe care le investesti cu puteri magice. Toate aceste lucruri constituie nlocuitorii tai pentru Iubirea de Dumnezeu. Toate aceste lucruri sunt pretuite ca sa-ti asigure identificarea cu corpul. Ele sunt cntece de slava aduse ego-ului. Nu-ti pune credinta n ceea ce nu are valoare. Nu te va sustine. Numai Iubirea de Dumnezeu te va proteja n toate mprejurarile. Te va ridica din orice ncercare si te va nalta deasupra tuturor primejdiilor percepute ale lumii acesteia, ntr-un climat de pace si 73 siguranta desavrsita. Te va transporta ntr-o stare a mintii pe care nimic nu o poate ameninta, nimic nu o poate deranja si unde nimic nu poate patrunde n tihna eterna a Fiului lui Dumnezeu. Nu-ti pune credinta n iluzii. Te vor lasa n drum. Pune-ti toata credinta n Iubirea de Dumnezeu din tine: eterna, neschimbatoare si de-a pururi infailibila. Iata raspunsul la orice problema care ti se pune astazi. Prin Iubirea de Dumnezeu din tine poti rezolva toate greutatile aparente, fara efort si cu nesovaitoare ndrazneala. Spune-ti lucrul acesta deseori astazi. Este o declaratie de eliberare din credinta n idoli; este propria ta adeverinta a adevarului despre tine nsuti. Timp de zece minute, de doua ori astazi, dimineata si seara, lasa ideea de astazi sa-ti patrunda adnc n constiinta. Repet-o, gndeste-te la ea, permite gndurilor nrudite sa-ti vina n ajutor ca sa-i recunosti adevarul si ngaduie pacii sa se astearna peste tine asemenea unei paturi de protectie si siguranta. Nu lasa sa patrunda nici un gnd desart si nerod care sa tulbure sfnta minte a Fiului lui Dumnezeu. Iata cum este mparatia Cerului. Iata locul de odihna unde Tatal tau te-a asezat pentru totdeauna. RECAPITULARE I ncepnd de astazi vom avea o serie de perioade recapitulative. Fiecare din ele se va ocupa de cinci dintre ideile deja prezentate, debutnd cu prima si terminnd cu a cincizecea. Dupa fiecare idee vor fi cteva scurte comentarii, asupra carora sa reflectezi n timpul recapitularii. n perioadele de exersare, exercitiile sa se faca dupa cum urmeaza. ncepe ziua citind cele cinci idei, inclusiv comentariile. Dupa aceea nu este nevoie sa reflectezi asupra lor ntr-o anumita ordine, cu toate ca fiecare trebuie exersata macar o data. Dedica fiecarei perioade de practica doua minute sau chiar mai mult, gndindu-te, n urma lecturii lor, la idee si la comentariile aferente. Fa-o ct se poate de des de-a lungul zilei. Daca una din cele cinci idei te atrage mai mult dect celelalte, concentreaza-te asupra 74 aceleia. Oricum, la sfrsitul zilei, sa le recapitulezi, neaparat, pe toate nca o data.
n perioadele de exersare, nu este nevoie sa-ti nsusesti comentariile ce urmeaza fiecarei idei, nici cuvnt cu cuvnt, nici n amanuntime. ncearca, mai degraba, sa scoti n evidenta punctul esential si sa te gndesti la el ca facnd parte din recapitularea ideii de care se leaga. Dupa ce ai citit ideea si comentariile aferente, exercitiile se vor face cu ochii nchisi si, pe ct posibil, atunci cnd te afli ntr-un loc linistit. Acestea sunt indicatii pentru perioadele de practica la stadiul tau de nvatare. Va trebui sa nveti nsa sa nu reclami vreun cadru special pentru a aplica ceea ce ai nvatat. Vei avea nevoie de ceea ce ai nvatat mai ales n situatii care se arata a fi tulburatoare, si nu att n cele care dinainte par a fi calme si linistite. Rostul celor nvatate este de a-ti da putinta sa aduci cu tine linistea si sa vindeci ndurerarea si zbuciumul. Asta nu se face evitndu-le, cautnd un liman al izolarii, numai pentru tine. Mai ai nca de nvatat ca pacea este parte din tine si ca ea nu cere altceva dect sa fii prezent pentru a mbratisa orice situatie n care te afli. Si, n sfrsit, vei nvata ca nu exista limita pentru prezenta ta, astfel ca pacea ta este pretutindeni, asemenea tie. Vei remarca desigur ca, din ratiuni legate de recapitulare, unele dintre idei nu sunt date ntocmai ca n forma lor originala. Foloseste-le asa cum sunt date aici. Nu e nevoie sa te ntorci la afirmatiile originale, nici sa aplici ideile asa cum s-a recomandat atunci. Evidentiem acum relatiile dintre primele cincizeci de idei pe care le-am parcurs pna acum si coerenta sistemului de gndire catre care te conduc acestea. LECTIA 51 Recapitularea de astazi parcurge urmatoarele idei: 1. "Tot ce vad nu nseamna nimic." Aceasta deoarece vad nimicul, iar nimicul nu are nici un nteles. 75 Este necesar sa recunosc lucrul acesta, pentru a putea nvata sa vad. Ceea ce gndesc ca vad acum ocupa locul viziunii. Trebuie sa slobozesc ceea ce cred ca vad, dndu-mi seama ca nu are nici un nteles, astfel nct viziunea sa-i poata lua locul. 2. "Eu am dat celor vazute tot ntelesul pe care l au pentru mine." Am judecat toate lucrurile pe care le privesc si nu vad dect asta si nimic altceva. Asta nu este viziune. Nu este dect o iluzie a realitatii, deoarece judecatile mele au fost rostite cu totul n afara realitatii. Ma nvoiesc sa recunosc lipsa de validitate a judecatilor mele, deoarece vreau sa vad. Judecatile mele mi-au pricinuit durere si nu mai vreau sa vad potrivit acestora. 3. "Nu nteleg nimic din ceea ce vad." Cum as putea sa nteleg cele pe care le vad, de vreme ce le-am judecat anapoda? Ce vad reprezinta proiectia propriilor mele erori de gndire. Nu nteleg ceea ce vad tocmai pentru ca nu poate fi nteles. Nu are nici un sens sa ncerc s-o nteleg. Dar am toate motivele sa slobozesc ceea ce vad, facnd astfel loc pentru ceea ce poate fi vazut si nteles si iubit. Pot face aceasta schimbare
prin simplul fapt ca ma nvoiesc sa o fac. Nu este oare aceasta o alegere mai buna dect cea pe care am facut-o nainte? 4. "Aceste gnduri nu nseamna nimic." Gndurile de care sunt constient nu nseamna nimic, deoarece gndesc fara Dumnezeu. Cele pe care le numesc gndurile "mele" nu sunt gndurile mele reale. Gndurile mele reale sunt cele pe care le gndesc mpreuna cu Dumnezeu. Nu sunt constient de ele pentru ca mi-am facut propriile mele gnduri care sa le ia locul. Ma nvoiesc sa recunosc faptul ca gndurile mele nu nseamna nimic si sa le slobozesc. Iau decizia ca ele sa fie nlocuite de ceea ce erau menite sa nlocuiasca. Gndurile mele sunt lipsite de nteles, nsa toata creatia sta n gndurile pe care le gndesc cu Dumnezeu." 5. "Nu sunt niciodata indispus din motivul presupus de mine." Nu sunt niciodata indispus din motivul presupus de mine, 76 deoarece n permanenta mi justific gndurile. ncerc n permanenta sa le fac adevarate. Toate lucrurile mi le fac dusmani, astfel ca mnia sa-mi fie justificata si atacurile garantate. Nu miam dat seama ct de gresit am folosit tot ce vad, atribuindu-i un asemenea rol. Am facut-o pentru a apara un sistem de gndire care mi-a pricinuit suferinta si pe care nu-l mai doresc. Ma nvoiesc sa ma dispensez de el. LECTIA 52 Recapitularea de astazi parcurge aceste idei: 6. "Sunt indispus pentru ca vad ceva ce nu se afla acolo." Realitatea nu este niciodata nfricosatoare. Este imposibil ca ea sa ma poata indispune. Realitatea aduce numai pace desavrsita. Cnd sunt indispus, se datoreaza ntotdeauna faptului ca am nlocuit realitatea cu iluzii nascocite de mine. Iluziile indispun, deoarece le-am dat realitate si privesc astfel realitatea ca o iluzie. Nimic din creatia lui Dumnezeu nu este afectat n vreun fel de aceasta confuzie a mea. Sunt mereu indispus de nimic. 7. "Vad numai trecutul." Privind n jur, eu condamn lumea pe care o vad. Numesc asta vedere. Folosesc trecutul ca argument mpotriva oricarei fiinte si oricarui lucru, facndu-mi-i dusmani. Atunci cnd ma voi ierta si mi voi aminti cine sunt, voi binecuvnta pe oricine si orice vad. Trecut nu va mai exista si, prin urmare, nici dusmani. Voi privi cu iubire tot ce am omis sa vad pna acum. 8. "Mintea mea este preocupata de gnduri trecute." Vad numai propriile mele gnduri, iar mintea mea este preocupata de trecut. Atunci, oare ce pot vedea asa cum este? Sa-mi aduc aminte ca privesc trecutul pentru a mpiedica prezentul sa mijeasca n mintea mea. Fie sa nteleg faptul ca ncerc sa folosesc timpul mpotriva lui Dumnezeu. Fie sa nvat sa renunt la trecut, dndu-mi seama ca, prin aceasta, eu nu renunt la nimic, caci renunt la nimic. 9. "Nu vad nimic asa cum este acum." 77
Daca nu vad nimic asa cum este acum, se poate spune, pe buna dreptate, ca nu vad nimic. Pot vedea numai ceea ce este acum. Alegerea nu se face ntre a vedea trecutul sau prezentul, ci numai ntre a vedea sau nu. Ceea ce am ales sa vad m-a costat viziunea. Acum voi alege din nou, pentru a vedea cu adevarat. 10. "Gndurile mele nu nseamna nimic." Nu am gnduri particulare, cu toate ca numai de gnduri particulare sunt constient. Ce pot nsemna aceste gnduri? Ele nu exista, deci nu nseamna nimic. Totusi, mintea mea este parte din creatie si parte din Creatorul ei. Sa nu ma raliez eu, mai degraba, gndirii universului, dect sa ascund tot ce-mi apartine cu adevarat, prin gndurile mele "particulare", jalnice si lipsite de sens? LECTIA 53 Astazi vom recapitula urmatoarele: 11. "Gndurile mele lipsite de nteles mi arata o lume lipsita de nteles." De vreme ce gndurile de care sunt constient nu nseamna nimic, lumea care le da chip nu poate avea nici un nteles. Ceea ce produce aceasta lume este dement, dupa cum dement este si ceea ce ea produce. Realitatea nu este dementa, iar eu am att gnduri reale ct si ireale. Prin urmare, pot vedea o lume reala, daca ma bizui pe gndurile mele reale ca fiind ndrumatorul meu ntru vedere. 12. "Sunt indispus pentru ca vad o lume lipsita de nteles." Gndurile demente te indispun. Ele produc o lume n care nicaieri nu exista ordine. Numai haosul guverneaza o lume care reprezinta gndirea haotica, iar haosul nu are legi. Nu pot trai n pace ntr-o astfel de lume. Sunt recunoscator ca aceasta lume nu este reala si ca nu trebuie sa o vad deloc, daca eu hotarasc sa nu o pretuiesc. Iar eu hotarasc sa nu pretuiesc ceea ce este total dement si nu are nici un nteles. 78 13. "O lume lipsita de nteles strneste teama." Ce este total dement strneste teama pentru ca este complet nesigur si nu ofera nici un temei pentru ncredere. n nebunie, nimic nu este sigur. Nu ofera nici o siguranta si nici o speranta. nsa o astfel de lume nu este reala. Eu i-am conferit iluzia realitatii si am suferit din cauza credintei mele n ea. Acum iau hotarrea sa-mi retrag aceasta credinta si sa-mi pun credinta n realitate. Lund aceasta hotarre, voi scapa de toate efectele lumii bazate pe teama, pentru ca adeveresc faptul ca ea nu exista. 14. "Dumnezeu nu a creat o lume lipsita de nteles." Cum poate exista o lume lipsita de nteles daca Dumnezeu nu a creat-o? El este Sursa a tot ntelesul, iar tot ce este real se afla n Mintea Sa. Se afla si n mintea mea, deoarece El a creat-o odata cu mine. De ce as continua sa sufar de pe urma efectelor propriilor mele gnduri demente, de vreme ce perfectiunea creatiei este patria mea? Fie sa-mi aduc aminte de puterea hotarrii mele si sa recunosc locul fiintei mele.
15. "Gndurile mele sunt imagini pe care eu le-am plasmuit." Orice vad reflecta gndurile mele. Gndurile mele mi spun unde sunt si ce sunt. Faptul ca vad o lume n care exista suferinta si pierderi si moarte mi arata ca ceea ce vad este doar reprezentarea gndurilor mele demente si ca nu ngadui gndurilor mele reale sa-si reverse lumina lor binefacatoare asupra celor ce le vad. Cu toate acestea, calea lui Dumnezeu este sigura. Imaginile pe care le-am plasmuit nu pot triumfa asupra Lui, pentru ca nu asta voiesc. Voia mea este a Lui si nu voi pune alti zei naintea Sa. LECTIA 54 Acestea sunt ideile de revazut pentru astazi: 16. "Nu am nici un gnd neutru." Gndurile neutre sunt imposibile, deoarece toate gndurile au putere. Ele fie plasmuiesc o lume falsa, fie ma conduc la cea reala. Gndurile nsa nu pot fi fara efecte. Asa cum lumea pe care 79 o vad rasare din erorile mele de gndire, tot asa va rasari si lumea reala n fata ochilor mei, pe masura ce permit corectarea erorilor mele. Gndurile mele nu pot sa nu fie nici adevarate, nici false. Ele trebuie sa fie ori una, ori alta. Ceea ce vad mi arata de care fel sunt gndurile mele. 17. "Nu vad lucruri neutre." Ceea ce vad atesta ceea ce gndesc. Daca nu as gndi, nu as exista, deoarece viata este gnd. Sa privesc lumea pe care o vad ca fiind reprezentarea starii propriei mele minti. Stiu ca starea mintii mele se poate schimba. Si astfel, mai stiu ca lumea pe care o vad se poate schimba si ea. 18. "Nu resimt de unul singur efectele vederii mele." De vreme ce nu am gnduri particulare, nu pot vedea o lume particulara. Pna si ideea nebuneasca a separarii a trebuit sa fie mai nti mpartasita, nainte de a putea alcatui baza lumii pe care o vad. Dar aceasta mpartasire a fost mpartasirea nimicului. Pot, de asemenea, sa apelez la gndurile mele reale, care mpartasesc totul cu fiecare. Asa cum gndurile mele de separare apeleaza la gndurile de separare ale celorlalti, tot asa gndurile mele reale trezesc gndurile reale din ei. Si zorile lumii pe care mi-o arata gndurile mele reale vor miji att n vazul lor, ct si n al meu. 19. "Nu resimt de unul singur efectele gndurilor mele." Nu sunt de unul singur, orice as face. Tot ce gndesc, spun sau fac constituie o lectie demonstrativa pentru ntregul univers. Un Fiu al lui Dumnezeu nu poate gndi, vorbi sau actiona n van. Orice ar face, el nu poate fi de unul singur. De aceea, sta n puterea mea sa preschimb fiecare minte mpreuna cu a mea, caci puterea mea este puterea lui Dumnezeu. 20. "Sunt hotart sa vad." Recunoscnd natura mpartasita a gndurilor mele, sunt hotart sa vad. Voi cauta cu privirea marturiile care mi arata ca gndirea lumii a fost schimbata. Voi contempla dovada ca ceea ce s-a facut prin mine a ngaduit iubirii sa nlocuiasca teama, rsului sa
nlocuiasca lacrimile si abundentei sa ia locul lipsurilor. Voi privi 80 lumea reala, lasnd-o sa ma nvete ca voia mea este una cu cea a lui Dumnezeu. LECTIA 55 Recapitularea de astazi include urmatoarele: 21. Sunt hotart sa vad lucrurile altfel." Ceea ce vad acum nu sunt altceva dect semnele bolii, semnele dezastrului si ale mortii. Nu se poate sa fii creat Dumnezeu asta pentru Fiul Sau preaiubit. nsusi faptul ca vad asemenea lucruri constituie dovada ca nu l nteleg pe Dumnezeu. De aceea nu l nteleg nici pe Fiul Sau. Ceea ce vad mi spune ca nu stiu cine sunt. Sunt hotart sa vad marturiile adevarului n mine, si nu marturiile care mi arata o iluzie despre mine nsumi. 22. "Ceea ce vad este o forma de razbunare." Lumea pe care o vad este departe de a fi reprezentarea gndurilor iubitoare. Ea este o imagine n care orice ataca orice. Este orice n afara unei reflectari a Iubirii lui Dumnezeu si a iubirii Fiului Sau. Propriile mele gnduri de atac dau nastere acestei imagini. Gndurile mele iubitoare ma vor mntui de aceasta perceptie a lumii si mi vor da pacea pe care Dumnezeu mi-a harazit-o. 23. "Ma pot desprinde de aceasta lume renuntnd la gndurile de atac." n aceasta consta mntuirea si n nimic altceva. Fara gnduri de atac nu as putea vedea o lume a atacului. Pe masura ce iertarea va permite iubirii sa se rentoarca n constienta mea, voi vedea o lume a pacii, a sigurantei si a bucuriei. Pe aceasta o aleg ca sa o vad, n locul celei pe care o privesc acum. 24. "Nu mi percep propriile interese." Cum mi-as putea recunoaste propriile interese, de vreme ce nu stiu cine sunt? Ceea ce socot eu ca-mi sunt interesele ma va lega nca si mai strns de lumea iluziilor. Sunt dispus sa urmez Calauza pe care mi-a dat-o Dumnezeu, pentru a afla care mi sunt 81 propriile interese, recunoscnd ca nu le pot percepe cu de la mine putere. 25. "Nu cunosc menirea nici unui lucru." Pentru mine, rostul tuturor lucrurilor este de a dovedi ca iluziile mele despre mine nsumi sunt reale. n acest scop, ncerc sa-i folosesc pe toti si pe toate. Aceasta, cred eu, este menirea lumii. De aceea, nu i recunosc adevaratul rost. Rostul pe care l-am atribuit lumii a condus la o imagine nfricosatoare a ei. Fie sa mi deschid mintea spre a realiza adevaratul rost a lumii, retractndu-l pe cel pe care i l-am atribuit si aflnd adevarul despre el. LECTIA 56 Recapitularea noastra pentru astazi parcurge urmatoarele: 26. "Gndurile mele de atac mi ataca invulnerabilitatea." Cum pot sa stiu cine sunt, de vreme ce ma vad supus unui atac nentrerupt? Durerea, boala, pierderile, vrsta si moartea par sa ma ameninte. Toate sperantele, dorintele si planurile mele par a fi
la cheremul unei lumi pe care nu o pot controla. Cu toate acestea, siguranta perfecta si mplinirea totala mi sunt mostenirea. Am ncercat sa-mi dau mostenirea n schimbul lumii pe care o vad. nsa Dumnezeu mi-a pastrat mostenirea intacta. Propriile mele gnduri reale ma vor nvata n ce consta ea. 27. "Mai presus de toate, vreau sa vad." Recunoscnd ca ceea ce vad reflecta ceea ce socot ca sunt, mi dau seama ca cea mai mare nevoie a mea este viziunea. Lumea pe care o vad atesta natura tematoare a imaginii de sine pe care am plasmuit-o. Daca vreau sa-mi amintesc cine sunt, este esential sa ma lepad de aceasta imagine despre mine nsumi. Pe masura ce este nlocuita de adevar, viziunea mi va fi data cu siguranta. Si cu aceasta viziune, voi privi lumea si pe mine nsumi cu caritate si iubire. 28. "Mai presus de toate, vreau sa vad lucrurile altfel." Lumea pe care o vad mi tine pe loc imaginea de sine nfricosata, garantndu-i continuitatea. n timp ce vad lumea asa 82 cum o vad acum, adevarul nu poate sa-mi patrunda n constienta. Voi lasa usa dindaratul acestei lumi sa-mi fie deschisa, pentru a putea privi dincolo de ea, spre lumea care reflecta Iubirea lui Dumnezeu. 29. "Dumnezeu este n tot ce vad." ndaratul fiecarei imagini pe care am plasmuit-o, adevarul ramne neschimbat. ndaratul fiecarui lucru pe care l-am cobort peste fata iubirii, lumina ei ramne la fel de stralucitoare. Dincolo de toate dorintele mele demente se afla voia mea, unita cu Voia Tatalui meu. Dumnezeu este, n continuare, pretutindeni si n toate, pentru totdeauna. Iar noi, care suntem parte din El, vom privi, dincolo de toate aparentele, recunoscnd adevarul dincolo de ele toate. 30. "Dumnezeu este n tot ce vad, deoarece Dumnezeu este n mintea mea." n propria mea minte, ndaratul tuturor gndurilor mele demente de separare si atac, se afla cunoasterea faptului ca toate sunt una mereu. Nu mi-am pierdut cunoasterea identitatii numai pentru ca am uitat-o. Ea s-a pastrat pentru mine n Mintea lui Dumnezeu, care nu Si-a parasit Gndurile. Iar eu, care sunt printre ele, sunt una cu El. LECTIA 57 Sa recapitulam aceste idei: 31. "Nu sunt victima lumii pe care o vad." Cum as putea fi victima unei lumi care poate fi complet desfacuta, daca asa hotarasc? Lanturile-mi sunt slabite. Le pot scutura prin simpla dorinta de a o face. Usa nchisorii este deschisa. Pot pleca, pasind, pur si simplu, n afara. Nimic nu ma retine n aceasta lume. Numai dorinta mea de a ramne ma poate tine prizonier. Voi renunta la dorintele mele si voi pasi, n sfrsit, n lumina soarelui. 32. "Eu am inventat lumea pe care o vad." Eu am nascocit nchisoarea n care ma vad. Tot ce am de facut
83 este sa recunosc acest lucru si de ndata sunt liber. M-am amagit creznd ca este posibil sa-l ntemnitezi pe Fiul lui Dumnezeu. Mam nselat amarnic n aceasta credinta, credinta pe care nu o mai vreau. Fiul lui Dumnezeu trebuie sa fie liber pentru totdeauna. El este asa cum l-a creat Dumnezeu si nu ceea ce vreau eu sa fac din el. El este acolo unde l vrea Dumnezeu si nu acolo unde credeam eu ca l tin prizonier. 33. "Exista un alt mod de a privi lumea." De vreme ce rostul lumii nu este cel pe care i l-am conferit eu, trebuie sa existe o alta cale de a o privi. Vad totul pe dos si gndurile mele sunt opusul adevarului. Vad lumea ca pe o nchisoare pentru Fiul lui Dumnezeu. Rezulta ca lumea este, de fapt, un loc unde el poate fi eliberat. Vreau sa privesc lumea asa cum este de fapt, vaznd-o ca un loc unde Fiul lui Dumnezeu si gaseste libertatea. 34. "As putea vedea pace n loc de ce vad." Vaznd lumea ca pe un loc al libertatii, mi dau seama ca ea reflecta legile lui Dumnezeu n locul regulilor pe care le-am nascocit pentru ca ea sa li se supuna. Si voi percepe ca pacea salasluieste, de asemenea, n inimile tuturor celor ce mpartasesc acest loc cu mine. 35. "Mintea mea este parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfnt." Pe masura ce mpartasesc pacea lumii cu fratii mei, ncep sa nteleg ca aceasta pace vine din adncul meu launtric. Lumea pe care o privesc s-a mbracat n lumina iertarii mele si reflecta iertare, napoi, spre mine. n aceasta lumina ncep sa vad ce au tinut ascuns iluziile mele despre mine nsumi. ncep sa nteleg sfintenia tuturor vietatilor, incluzndu-ma pe mine si faptul ca ele sunt una cu mine. LECTIA 58 Astazi recapitulam urmatoarele idei: 36. "Sfintenia mea nvaluie tot ce vad." 84 Din sfintenia mea se trage perceperea lumii reale. Deoarece am iertat, nu ma mai vad ca fiind vinovat. Pot accepta inocenta, ea fiind adevarul despre mine. Vazuta prin ochi ntelegatori, sfintenia lumii este tot ce vad, deoarece nu pot da chip dect gndurilor pe care le am despre mine nsumi. 37. "Sfintenia mea binecuvnteaza lumea." Perceperea sfinteniei mele nu ma binecuvnteaza doar pe mine. Pe oricine si orice vad n lumina ei l fac partas la bucuria pe care mi-o aduce. Nu exista nimic care sa nu-mi mpartaseasca sfintenia. n aceeasi masura n care eu mi recunosc sfintenia, sfintenia lumii straluceste mai tare, ca fiecare sa o vada. 38. "Nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea." Sfintenia mea este nelimitata n puterea ei de a vindeca, deoarece este nelimitata n puterea ei de mntui. Ce altceva de care sa fii mntuit mai exista, n afara de iluzii? Si ce sunt toate iluziile, dect niste idei false despre mine nsumi? Sfintenia mea le
desface pe toate, afirmnd adevarul despre mine. n prezenta sfinteniei mele, pe care o mpartasesc cu nsusi Dumnezeu, toti idolii dispar. 39. "Sfintenia mi este mntuirea." De vreme ce sfintenia mea ma mntuieste de toata vinovatia, recunoasterea sfinteniei mele nseamna recunoasterea mntuirii mele. nseamna, de asemenea, recunoasterea mntuirii lumii. Odata ce mi-am acceptat sfintenia, nimic nu-mi mai poate provoca frica. Si pentru ca sunt nenfricat, fiecare trebuie sa-mi mpartaseasca ntelegerea, care este darul lui Dumnezeu pentru mine si pentru lume. 40. "Sunt binecuvntat ca Fiu a lui Dumnezeu." De aceea mi revendic dreptul la tot ce este bun si numai la aceasta. Sunt binecuvntat ca Fiu al lui Dumnezeu. Toate cele bune mi apartin, pentru ca Dumnezeu mi le-a harazit mie. Nu pot suferi nici un fel de pierdere sau deposedare, nu pot avea parte de chin din cauza identitatii mele. Tatal meu ma sustine, ma protejeaza si ma ndruma n toate. Atentia Lui iubitoare fata de 85 mine este fara margini, fiind cu mine pentru totdeauna. Sunt vesnic binecuvntat ca Fiul Sau. LECTIA 59 Astazi avem de recapitulat urmatoarele idei: 41. "Dumnezeu merge cu mine oriunde ma duc." Cum as putea fi singur, de vreme ce Dumnezeu merge mereu cu mine? Cum as putea fi ros de ndoieli si nesigur de mine, de vreme ce desavrsita certitudine salasluieste n El? Cum m-ar putea deranja ceva, de vreme ce El odihneste n mine n pace absoluta? Cum as putea fi suferind, de vreme ce, prin El, iubirea si bucuria ma nconjoara? Fie ca iluziile despre mine sa nu mi mai fie att de scumpe. Sunt desavrsit, deoarece Dumnezeu este cu mine oriunde ma duc. 42. "Dumnezeu mi este Taria. Viziunea este darul Sau." Fie ca astazi sa ma bizui pe proprii mei ochi. Sa fiu dispus sa-mi schimb jalnica mea iluzie de a vedea cu viziunea care este data de Dumnezeu. Viziunea Christului este darul Sau, iar El mi l-a dat mie. Fie ca astazi sa apelez la acest dar, astfel nct aceasta zi sa ma ajute sa nteleg eternitatea. 43. "Dumnezeu mi este Sursa Nu pot vedea lipsit de El." Ceea ce vrea Dumnezeu sa vad, eu pot vedea. Nu pot vedea nimic altceva. Dincolo de Voia Sa nu se afla dect iluzii. Tocmai pe acestea le aleg atunci cnd cred ca pot vedea lipsit de El. Pe acestea le aleg atunci cnd ncerc sa vad prin ochii trupului. Mi-a fost data nsa viziunea Christului, pentru a le nlocui. Apelnd la aceasta viziune, eu fac alegerea de a vedea. 44. "Dumnezeu este lumina n care vad." Nu pot vedea n ntuneric. Dumnezeu este singura lumina. De aceea, daca e sa vad, acest lucru trebuie sa se ntmple prin El. Am ncercat sa definesc faptul de a vedea si am gresit. Acum mi este dat sa nteleg faptul ca Dumnezeu este Lumina n care vad. Fie ca sa primesc cu bucurie viziunea si lumea fericita pe care mio
va arata. 86 45. "Dumnezeu este Mintea cu care gndesc." Nu am gnduri pe care sa nu le mpartasesc cu Dumnezeu. Nu am gnduri lipsite de El, deoarece nu am o minte lipsita de El. Ca parte a Mintii Sale, gndurile mele sunt ale Lui si Gndurile Lui sunt ale mele. LECTIA 60 Iata ideile pentru recapitularea de astazi: 46. "Dumnezeu este Iubirea n care iert." Dumnezeu nu iarta, deoarece niciodata nu a condamnat. Cel fara vina nu poate nvinovati, iar cei care si-au acceptat inocenta nu vad nimic care trebuie iertat. Si totusi, iertarea este mijlocul prin care mi voi recunoaste inocenta. Ea este rasfrngerea Iubirii lui Dumnezeu pe pamnt. Ma va aduce destul de aproape de Cer, pentru ca Iubirea lui Dumnezeu sa se poata apleca spre mine, pentru a ma nalta la El. 47. "Dumnezeu este Taria n care ma ncred." Nu prin propria mea tarie, ci prin taria lui Dumnezeu din mine, de care, iertnd, mi aduc aminte. Pe masura ce ncep sa vad, recunosc rasfrngerea Lui pe pamnt. Iert toate lucrurile, deoarece simt n mine freamatul Tariei Sale. Si ncep sa-mi reamintesc Iubirea pe care hotarsem sa o uit, dar care nu m-a uitat pe mine. 48. "Nu e nimic de care sa ma tem." Ct de neprimejdioasa mi se va parea lumea atunci cnd o voi putea vedea! Nu se va asemana cu nimic din ce mi imaginez ca vad acum. Fiecare fiinta si fiecare lucru pe care le voi vedea se vor apleca spre mine pentru a ma binecuvnta. Voi recunoaste n fiecare pe Prietenul meu cel mai drag. De cine sau de ce m-as teme ntr-o lume pe care am iertat-o si care m-a iertat? 49. "Vocea lui Dumnezeu mi vorbeste n fiecare clipa a zilei." Vocea lui Dumnezeu nu nceteaza nici o clipa sa apeleze la iertarea mea ca sa ma mntuiasca. Nu este o clipa n care Vocea Lui sa nceteze sa-mi ndrume gndurile, sa-mi conduca faptele si 87 sa-mi calauzeasca pasii. Pasesc cu pasi siguri spre adevar. Nu ma pot duce altundeva, fiindca Vocea lui Dumnezeu este singura voce si singura calauza care i-au fost date Fiului Sau. 50. "Sunt sustinut de Iubirea lui Dumnezeu." Cnd ascult Vocea lui Dumnezeu sunt sustinut de Iubirea Lui. Cnd deschid ochii, Iubirea Lui lumineaza lumea, ca eu sa pot vedea. Cnd iert, Iubirea Lui mi aduce aminte ca Fiul Sau este neprihanit. Iar cnd privesc lumea cu viziunea pe care El mi-a dat-o, mi aduc aminte ca sunt Fiul Lui. LECTIA 61 "Eu sunt lumina lumii." Cine este lumina lumii, daca nu Fiul lui Dumnezeu? Aceasta afirmatie, atunci, nu este dect o afirmare a adevarului despre tine nsuti. Este opusul afirmarii orgoliului, arogantei sau autodeceptiei. Ea nu descrie conceptul sinelui plasmuit de tine.
Nu se refera la nici una din caracteristicile cu care ti-ai nzestrat idolii. Se refera la tine, asa cum ai fost creat de Dumnezeu. Ea, pur si simplu, afirma adevarul. Pentru ego, ideea de astazi este chintesenta preamaririi de sine. Numai ca ego-ul nu ntelege smerenia, confundnd-o cu njosirea de sine. Smerenia consta n a-ti accepta rolul n mntuire si n a-ti asuma altul. A insista pe ideea ca nu poti fi lumina lumii, daca aceasta este functia pe care Dumnezeu ti-a ncredintat-o, nu este smerenie. Numai aroganta ar declara ca aceasta functie nu poate fi pentru tine, iar aroganta este ntotdeauna a ego-ului. Adevarata smerenie ti cere sa accepti ideea de astazi, pentru ca Vocea lui Dumnezeu este Cea care ti spune ca ea este adevarata. Acesta este un prim pas n acceptarea functiei tale reale pe pamnt. Este un pas urias spre asumarea locului tau drept de mntuire. Este o asertiune ferma a dreptului tau la mntuire si, deopotriva, o adeverire a puterii care ti este data pentru a-i mntui pe altii. Vei dori sa te gndesti astazi ct mai des la aceasta idee. Ea 88 constituie raspunsul perfect la toate iluziile si, ca atare, la toata ispita. Ea aduce n fata adevarului toate imaginile pe care le-ai plasmuit despre tine si te ajuta sa pornesti la drum n pace, despovarat si sigur de rostul tau. Se vor ntreprinde ct mai multe perioade de exersare, cu toate ca fiecare nu e nevoie sa depaseasca un minut sau doua. Ele vor ncepe prin a-ti spune: "Eu sunt lumina lumii. Aceasta este singura mea functie. De aceea ma aflu aici." Apoi gndeste-te o vreme la aceste declaratii, preferabil cu ochii nchisi, daca situatia o permite. Lasa cteva gnduri aferente sa-ti vina n minte si repeta ideea n sinea ta, daca mintea se ndeparteaza de la gndul central. Ia aminte sa ncepi, dar sa si sfrsesti ziua cu o perioada de exersare. Astfel te vei trezi cu adeverirea adevarului despre tine, l vei ntari de-a lungul zilei si vei adormi reafirmndu-ti functia si singurul tau rost aici. Aceste doua perioade de exersare pot fi mai lungi dect celelalte, daca le gasesti utile si vrei sa le extinzi. Ideea de astazi depaseste cu mult parerile meschine ale ego-ului despre ceea ce esti si despre rostul tau. Fiind aducatoare de mntuire, acest lucru este n mod evident necesar. Cel de fata este primul dintr-un numar de pasi uriasi pe care i vom face n urmatoarele cteva saptamni. ncearca sa construiesti nca de astazi o temelie solida pentru aceste avansuri. Esti lumina lumii. Dumnezeu Si-a cladit planul de mntuire a Fiului Sau pe tine. LECTIA 62 " Iertarea mi este functia ca lumina a lumii." Ceea ce va aduce lumea ntunericului la lumina este iertarea ta. Iertarea ta te va face sa recunosti lumina n care vezi. Iertarea este demonstrarea faptului ca tu esti lumina lumii. Prin iertarea ta adevarul despre tine se ntoarce n amintirea ta. Asadar, n iertare
ti se afla mntuirea. Iluziile despre tine sunt una cu iluziile despre 89 lume. Iata de ce toata iertarea este un dar pe care ti-l faci tie nsuti. Telul tau este de a afla cine esti, deoarece ti-ai negat Identitatea, atacnd creatia si Creatorul ei. Acum nveti cum sa-ti aduci aminte de adevar. Caci acest atac trebuie nlocuit cu iertare, astfel nct gndurile vietii sa poata nlocui gndurile mortii. Tine minte ca n fiecare atac faci apel la propria-ti slabiciune, n timp ce, de fiecare data cnd ierti, faci apel la taria Christului din tine. Nu ncepi atunci sa ntelegi ce va face iertarea pentru tine? ti va nlatura din minte orice sentiment de slabiciune, tensiune si oboseala. Va duce cu sine toata teama, vinovatia si durerea. Ea va restitui constientei tale invulnerabilitatea si puterea pe care Dumnezeu le-a daruit Fiului Sau. Sa fim bucurosi sa ncepem si sa sfrsim aceasta zi prin exersarea ideii de astazi si sa o folosim ct se poate de des de-a lungul zilei. Ea va ajuta sa-ti faca ziua att de fericita, pe ct de fericit te vrea Dumnezeu sa fii. Si i va ajuta att pe cei din jurul tau, ct si pe cei ce par a fi departe, n spatiu si timp, sa-ti mpartaseasca fericirea. De cte ori poti, daca e posibil cu ochii nchisi, spune astazi n sinea ta: "Iertarea mi este functia ca lumina a lumii. mi voi ndeplini functia, pentru a putea fi fericit." Apoi dedica un minut sau doua aprecierii functiei tale si a fericirii si eliberarii pe care ti le va aduce. Lasa gndurile aferente ideii sati vina nestingherite, caci inima ta va recunoaste aceste cuvinte, iar n mintea ta se afla constienta ca ele sunt adevarate. n cazul n care atentia ta va devia de la idee, repet-o si adauga: "mi voi aduce aminte de acest lucru pentru ca vreau sa fiu fericit." LECTIA 63 "Lumina lumii aduce pace fiecarei minti prin iertarea mea." Ct de sfnt esti tu, care ai puterea de a aduce pace fiecarei minti! Ct de binecuvntat esti tu, care poti nvata sa recunosti mijlocul care va permite acestui lucru sa se nfaptuiasca prin tine! 90 Ce alt rost ai putea avea, care sa-ti aduca o mai mare fericire? Cu o astfel de functie, esti, ntr-adevar, lumina lumii. Fiul lui Dumnezeu si asteapta de la tine rascumpararea. Tu i daruiesti rascumpararea ta, caci ti apartine. Nu accepta vreun rost banal ori vreo dorinta fara sens n locul ei, caci, astfel ti vei uita functia si-l vei lasa n iad pe Fiul lui Dumnezeu. Nu ti se cere un lucru oarecare. Ti se cere sa accepti mntuirea, pentru ca, apartinnduti, sa o poti darui, la rndul tau. Recunoscnd importanta acestei functii, vom fi fericiti sa ne-o reamintim foarte des astazi. Vom ncepe ziua lund cunostinta de ea si vom ncheia ziua cu gndul la ea. Iar, de-a lungul zilei, vom repeta ct putem de des: "Lumina lumii aduce pace fiecarei minti prin iertarea mea. Eu sunt mijlocul pe care Dumnezeu l-a desemnat pentru mntuirea lumii."
nchiderea ochilor ti va usura, poate, venirea gndurilor pertinente n timpul perioadei de un minut sau doua pe care ar trebui sa o dedici reflectarii asupra celor de mai sus. Sa nu stai nsa sa astepti o astfel de ocazie. Nu trebuie pierduta nici o sansa de a-ti ntari ideea de astazi. Adu-ti aminte ca Fiul lui Dumnezeu si asteapta de la tine mntuirea. Si cine altul, daca nu Sinele tau, trebuie sa fie Fiul Sau? LECTIA 64 "Fie sa nu-mi uit functia." Ideea de astazi este doar un alt mod de a spune "Fie sa nu ma duc n ispita." Rostul lumii pe care o vezi este ascunderea functiei tale de iertare si furnizarea unei justificari pentru uitarea ei; este ispita de a-I abandona pe Dumnezeu si pe Fiul Sau, optnd pentru o aparitie fizica. La aceasta se uita ochii trupesti. Tot ce par sa vada ochii trupului nu poate fi dect o forma de ispita, de vreme ce ispita a fost rostul corpului nsusi. nsa noi am nvatat ca Sfntul Spirit are o alta ntrebuintare pentru toate iluziile plasmuite de tine si, ca atare, El le atribuie alt rost. Pentru Sfntul 91 Spirit, lumea este un loc unde nveti sa-ti ierti ceea ce consideri ca ar fi pacatele tale. n aceasta percepere, aparitia fizica a ispitei devine recunoasterea spirituala a mntuirii. Pentru a recapitula ultimele noastre lectii, functia ta de aici este sa fii lumina lumii, o functie daruita tie de Dumnezeu. Numai aroganta ego-lui te ndeamna sa pui la ndoiala aceste fapt si numai teama ego-ului te ndeamna sa te consideri nevrednic de sarcina ncredintata tie de nsusi Dumnezeu. Mntuirea lumii este n asteptarea iertarii tale, pentru ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu poate scapa de toate iluziile si, astfel, de toata ispita. Fiul lui Dumnezeu esti tu. Numai ndeplinindu-ti functia data de Dumnezeu vei fi fericit. Pentru ca functia ta este aceea de a fi fericit, folosind mijloacele prin care fericirea devine inevitabila. Alta cale nu exista. De aceea, de fiecare data cnd alegi sa-ti ndeplinesti sau nu functia, alegi, de fapt, sa fii fericit sau nefericit. Sa nu uitam astazi toate acestea. Sa ni le aducem aminte dimineata, din nou seara si, de asemenea, de-a lungul ntregii zile. Pregateste-te dinainte pentru toate deciziile pe care le vei lua astazi, reamintindu-ti ca ele sunt, de fapt, foarte simple. Fiecare dintre ele va duce fie la fericire, fie la nefericire. Sa fie chiar att de greu de luat o decizie att de simpla? Nu te lasa nselat de forma deciziei. Complexitatea formei nu implica complexitatea continutului. Este imposibil ca vreo decizie de pe pamnt sa poata avea un continut diferit de tocmai aceasta unica, simpla alegere. Este singura alegere pe care o sesizeaza Sfntul Spirit. Este singura alegere care exista. Astazi, sa exersam, asadar, aceste gnduri: "Fie sa nu-mi uit functia mea. Fie sa nu substitui functia mea functiei lui Dumnezeu. Fie sa iert si sa fiu fericit." Astazi consacra reflectarii asupra celor de mai sus, cu ochii nchisi, cel putin odata, zece sau cincisprezece minute. Daca ti
reamintesti importanta cruciala a functiei tale, att pentru tine, ct si pentru lume, gndurile aferente ti vor veni n ajutor. n timpul aplicarilor frecvente ale ideii de astazi de-a lungul 92 zilei, dedica mai multe minute recapitularii acestor gnduri, gndindu-te apoi la ele si la nimic altceva. Va fi greu, mai ales la nceput, ntruct nu esti nca desprins cu disciplina mentala impusa aici. S-ar putea sa fie nevoie sa repeti "Fie sa nu-mi uit functia" destul de des, pentru a te ajuta sa te concentrezi. Sunt necesare doua forme de perioade practice mai scurte. Uneori, fa exercitiile cu ochii nchisi, ncercnd sa te concentrezi asupra gndurilor pe care le folosesti. Alteori, dupa ce ai recapitulat gndurile, tine ochii deschisi, privind n jur, fara graba si neselectiv, spunnd n sinea ta: "Iata lumea a carei mntuire este functia mea." LECTIA 65 "Singura mea functie este cea harazita mie de Dumnezeu." Ideea de astazi ti reafirma angajamentul fata de mntuire. De asemenea, ti reaminteste ca nu ai alta functie dect aceasta. Ambele gnduri sunt evident necesare unui angajament total. Mntuirea nu poate fi singurul scop pe care l ai, att timp ct te mai dedici altora. Deplina acceptare a mntuirii ca singura ta functie aduce dupa sine, n mod necesar, doua faze: recunoasterea mntuirii ca functia ta si abandonarea tuturor celorlalte teluri pe care le-ai inventat pentru tine nsuti. Acesta este singurul mod de a-ti putea ocupa locul de drept printre mntuitorii lumii. Acesta este singurul mod de a putea spune cu convingere: "Singura mea functie este cea harazita mie de Dumnezeu". Acesta este singurul mod de a gasi pacea mintii. Astazi, ct si ntr-un sir de zile care vor urma, rezerva-ti zece pna la cincisprezece minute n vederea unor perioade de exersare mai sustinute, n care vei ncerca sa ntelegi si sa accepti ceea ce nseamna de fapt ideea zilei. Ea ti ofera eliberarea de toate dificultatile percepute. ti nmneaza cheia pentru usa pacii, usa pe care ti-ai trntit-o singur n nas. ti da raspunsul la toate cautarile pe care le-ai ntreprins de la nceputurile timpului ncoace. 93 ncearca, pe ct posibil, sa ntreprinzi exercitiile zilnice mai lungi aproximativ la aceleasi ore n fiecare zi. ncearca, de asemenea, sa stabilesti acest timp n prealabil, pentru ca apoi sa te ncadrezi ct se poate de riguros. Scopul celor de mai sus este de a-ti aranja n asa fel ziua, nct sa ai pusa deoparte vremea pentru Dumnezeu, ct si pentru toate rosturile si telurile banale pe care le vei urma. Aceasta face parte dintr-un antrenament disciplinar cu bataie lunga, de care are nevoie mintea ta, pentru ca Sfntul Spirit sa o poata folosi n mod nentrerupt pentru rostul pe care l mpartaseste cu tine. n vederea perioadei mai lungi de exersare, ncepe cu recapitularea ideii zilei. Apoi nchide-ti ochii, repeta nca o data
ideea n sinea ta si observa-ti mintea cu atentie, pentru a remarca fiecare gnd care ti vine. La nceput, nu ncerca sa te concentrezi numai asupra gndurilor aferente ideii de astazi. ncearca, dimpotriva, sa demasti fiecare gnd care pare sa interfereze cu ea. Remarca-l pe fiecare n timp ce ti apare, nsa cu ct mai putina implicare si grija, clasndu-l pe fiecare si spunnd n sinea ta: "Acest gnd reflecta un tel care ma mpiedica sa-mi accept singura mea functie." Dupa o vreme, gndurile interferente vor fi mai greu de gasit. ncearca, totusi, sa mai continui timp de aproximativ un minut, urmarind sa prinzi cteva dintre gndurile desarte care ti s-au sustras atentiei mai nainte, fara a-ti bate capul nsa si fara vreun efort neavenit. Spune-ti apoi n sinea ta: "Fie ca adevarata mea functie sa-mi fie scrisa pe acest fond curat." Nu este nevoie sa folosesti exact aceste cuvinte, dar ncearca sa dobndesti sentimentul ca esti dispus ca iluziile privind rostul tau sa fie nlocuite de adevar. n sfrsit, repeta nca odata ideea pentru astazi si dedica restul perioadei de exersare ncercarii de a te concentra asupra importantei sale pentru tine, asupra usurarii pe care ti-o va aduce 94 acceptarea ei prin rezolvarea, odata pentru totdeauna, a conflictelor tale, precum si asupra masurii n care vrei, ntr-adevar, mntuirea, n pofida ideilor tale nebunesti care vor contrariul. n perioadele mai scurte de exersare, care vor fi ntreprinse cel putin odata pe ora, foloseste aceasta formulare n aplicarea ideii de astazi: "Singura mea functie este cea harazita mie de Dumnezeu. Nu vreau alta si nu am alta." Uneori, nchide-ti ochii n timp ce exersezi, iar alteori, tine-i deschisi si priveste n jur. Tocmai ceea ce vezi acum va fi total schimbat atunci cnd vei accepta pe de-a-ntregul ideea de astazi. LECTIA 66 "Fericirea mea si functia mea sunt una." Ai remarcat, desigur, accentul pe care l-am pus n decursul lectiilor noastre recente pe conexiunea dintre ndeplinirea functiilor tale si realizarea fericirii. Am facut-o pentru ca, de fapt, nu ti dai seama de aceasta conexiune. Totusi, ntre ele exista mai mult dect doar o conexiune: sunt unul si acelasi lucru. Formele lor sunt diferite, nsa continutul lor este cu desavrsire acelasi. Ego-ul se afla ntr-o continua disputa cu Sfntul Spirit n problema fundamentala a functiei tale. De asemenea, el da o batalie continua cu Sfntul Spirit pentru a stabili care este fericirea ta. Batalia nu se da de ambele parti. Egoul ataca si Sfntul Spirit nu riposteaza. El stie care ti este functia. Stie ca fericirea este functia ta. Vom ncerca astazi sa lasam aceasta batalie lipsita de sens n urma noastra, ca sa ajungem la adevarul despre functia ta. Nu ne vom angaja n niste dispute fara sens pentru a-l stabili. Nu ne vom
implica n mod iremediabil n definirea fericirii si n stabilirea mijloacelor pentru realizarea ei. Nu vom face pe placul ego-ului, ascultndu-i atacurile ndreptate asupra adevarului. Vom fi, pur si simplu, bucurosi ca putem afla adevarul. Perioada de exersare mai lunga de astazi are ca scop, pentru 95 tine, acceptarea faptului ca ntre functia pe care ti-a daruit-o Dumnezeu si fericirea ta nu numai ca exista o conexiune foarte reala, dar ele sunt, de fapt, identice. Dumnezeu ti daruieste numai fericire. Prin urmare, functia pe care ti-a daruit-o El trebuie sa fie fericirea, chiar daca pare a fi altceva. Exercitiile de astazi constituie o ncercare de a trece dincolo de aceste deosebiri n aparenta si de a recunoaste un continut comun acolo unde el exista n adevar. ncepe perioada de exersare de zece pna la cincisprezece minute reconsidernd aceste gnduri: "Dumnezeu mi daruieste numai fericire. El mi-a daruit functia. Prin urmare, functia mea trebuie sa fie fericirea." ncearca sa vezi logica acestei secvente, chiar daca nca nu accepti concluzia. Concluzia ar putea fi falsa numai daca primele doua gnduri sunt eronate. Asadar, sa ne gndim un rastimp la premize, n timp ce exersam. Prima premiza este aceea ca Dumnezeu ti daruieste numai fericire. Ea ar putea fi falsa, desigur, dar pentru a fi falsa, este necesar sa definim pe Dumnezeu drept ceva ce El nu este. Iubirea nu poate darui raul, iar ceea ce nu este fericire este rau. Dumnezeu nu poate darui ceea ce nu are, iar El nu poate avea ceea ce El nu este. Daca nu ti da numai fericire, Dumnezeu trebuie sa fie rau. Si crezi tocmai aceasta definitie a Lui, daca nu accepti prima premiza. A doua premiza este ca Dumnezeu ti-a daruit functia. Am vazut ca nu exista dect doua parti ale mintii tale. Una este stapnita de ego si alcatuita din iluzii. Cealalta este patria Sfntului Spirit, locul unde salasluieste adevarul. Nu ai de ales dect ntre aceste calauze, iar ca rezultat al alegerii tale nu sunt posibile alte consecinte n afara de teama pe care ego-ul o produce ntotdeauna si iubirea pe care Sfntul Spirit o ofera mereu pentru a o nlocui. De aici rezulta, n mod necesar, fie ca functia ta este stabilita de 96 Dumnezeu prin Vocea Lui, fie ca este plasmuita de ego, pe care tu l-ai plasmuit pentru a-l nlocui pe El. Care este cea adevarata? Daca nu ti-a daruit Dumnezeu functia, ea trebuie sa fie darul egoului. Oare ego-ul are ntr-adevar daruri de dat, de vreme ce el nsusi este o iluzie si ofera numai iluzia unor daruri? Gndeste-te la toate acestea n timpul exercitiilor mai lungi de astazi. Mai gndeste-te si la numeroasele forme pe care iluzia functiei tale le-a luat n propria-ti minte si la numeroasele feluri n care ai ncercat sa gasesti mntuirea sub ndrumarea ego-ului. Ai
gasit-o? Ai fost fericit? Ti-au adus pacea? Avem nevoie astazi de multa onestitate. Adu-ti aminte de rezultate n mod cinstit si gndeste-te, de asemenea, daca a fost vreodata rezonabil sa astepti fericirea de la un singur lucru pe care ego-ul ti l-a propus vreodata. Cu toate acestea, ego-ul este singura alternativa la Vocea Sfntului Spirit. Vei asculta glasul nebuniei sau vei auzi adevarul. ncearca sa faci aceasta alegere, gndindu-te la premizele pe care se bazeazan concluzia noastra. La aceasta concluzie putem fi partasi, la alta nsa nicidecum. Caci nsusi Dumnezeu o mpartaseste cu noi. Ideea de astazi este un alt pas urias spre perceperea a ceea ce este la fel ca fiind la fel si a ceea ce este diferit, ca diferit. De o parte stau toate iluziile. ntreg adevarul sta de cealalta parte. Sa ncercam astazi sa ne dam seama ca numai adevarul este adevarat. n perioadele mai scurte de exersare, care vor fi astazi de cel mai mare ajutor daca vor fi ntreprinse de doua ori pe ora, este sugerata aceasta forma de aplicare: "Fericirea mea si functia mea sunt una, Pentru ca Dumnezeu mi le-a dat pe amndoua." Nu va dura mai mult de un minut, poate chiar mai putin, sa repeti, rar, aceste cuvinte, gndindu-te la ele un rastimp pe masura ce le rostesti. 97 LECTIA 67 "Iubirea m-a creat ca pe Sine nsasi." Ideea de astazi constituie o afirmare completa si exacta a ceea ce esti. Iata de ce esti lumina lumii. Iata de ce te-a numit Dumnezeu mntuitor al lumii. Iata de ce Fiul lui Dumnezeu si asteapta de la tine mntuirea. El este mntuit prin ceea ce esti. Nu vom precupeti astazi nici un efort pentru a ajunge la acest adevar despre tine si pentru a ne da seama pe deplin, chiar numai daca pentru o clipa, de faptul ca acesta este adevarul. n perioada mai lunga de exersare, ne vom gndi la realitatea ta si la natura ei total neschimbata si neschimbatoare. Vom ncepe prin a repeta acest adevar despre tine, dupa care vom petrece cteva minute adaugnd cteva gnduri relevante, cum ar fi: "Sfintenia m-a creat sfnt." "Bunatatea m-a creat bun." "Folosul m-a creat folositor." "Perfectiunea m-a creat perfect." Orice atribut care este n acord cu Dumnezeu, asa cum El nsusi se defineste, este potrivit pentru a fi folosit. ncercam astazi sa desfacem definitia lui Dumnezeu facuta de tine si s-o nlocuim cu propria Lui definitie. Vom mai ncerca sa scoatem n evidenta faptul ca tu esti parte din definitia Lui despre Sine nsusi. Dupa ce ai mai adaugat cteva asemenea gnduri nrudite, ncearca, n cadrul unui scurt interval pregatitor, sa lasi deoparte toate gndurile, ca apoi sa tinzi dincolo de toate imaginile si
preconceptiile pe care le ai despre tine nsuti si sa ajungi la adevarul din tine. Daca iubirea te-a creat ca pe Sine nsasi, acest Sine trebuie sa se afle n tine. Se afla undeva n mintea ta, unde l poti gasi. Vei constata, poate, ca va trebui sa repeti ideea de astazi din cnd n cnd, pentru a nlocui gndurile care te distrag. Vei mai constata, poate, ca aceasta nu este suficient si ca ai nevoie sa 98 continui adaugarea altor gnduri referitoare la adevarul despre tine nsuti. Probabil ca vei reusi totusi sa treci de acestea, strabatnd intervalul lipsit de gnduri spre constienta unei lumini vii n care te recunosti asa cum te-a creat Iubirea. Fii convins ca astazi vei face att de mult pentru a aduce aceasta constienta mai aproape, indiferent daca simti ca ai reusit sau nu. Va fi deosebit de folositor astazi sa exersezi ideea zilei ct se poate de des. Ai mare nevoie sa auzi ct mai frecvent adevarul despre tine nsuti, deoarece mintea ti este att de preocupata cu false imagini de sine. Va fi ct se poate de salutar sa-ti reamintesti de patru sau cinci ori pe ora, poate chiar mai des, ca Iubirea te-a creat ca pe Sine nsasi. Asculta, n aceasta idee, adevarul despre tine nsuti. n timpul perioadelor mai scurte de exersare, ncearca sa-ti dai seama ca toate acestea nu ti le spune vocea ta firava si singuratica. Aici este Vocea pentru Dumnezeu, aducndu-ti aminte de Tatal si de Sinele tau. Aici este Vocea Adevarului, nlocuind tot ceea ce ti spune ego-ul despre tine cu simplul adevar despre Fiul lui Dumnezeu. Ai fost creat de Iubire asemenea Ei nsasi. LECTIA 68 "Iubirea nu reproseaza nimic." Tu, care ai fost creat de catre Iubire asemenea Ei nsasi, nu poti, n acelasi timp, sa reprosezi si sa-ti recunosti Sinele. A reprosa nseamna a uita cine esti. A reprosa nseamna a te considera un corp. A reprosa nseamna a lasa ego-ul sa-ti stapneasca mintea si sa condamne corpul la moarte. Poate ca nu ti dai nca bine seama ce efect au reprosurile asupra mintii tale. Ele par sa te rupa de Sursa ta si sa te faca neasemanator Lui. Te fac sa crezi ca El este asemanator cu ceea ce crezi ca ai devenit, pentru ca nimeni nu si poate concepe Creatorul neasemanator lui nsusi. Desprins de Sinele tau, care ramne constient de asemanarea 99 cu Creatorul Sau, Sinele tau pare sa doarma, n timp ce acea parte din mintea ta care, n somnul ei, urzeste iluzii, pare a fi treaza. S-ar putea ca toate acestea sa porneasca de la reprosuri? O, da! Pentru ca cel care reproseaza neaga faptul ca a fost creat de Iubire, iar Creatorul sau a devenit pentru el nspaimntator n visul de ura. Cine poate visa la ura, fara a se teme de Dumnezeu? Pe ct este de sigur ca cei care reproseaza l vor redefini pe Dumnezeu dupa propria lor imagine, pe att este de cert ca
Dumnezeu i-a creat pe toti asemenea Lui, definindu-i ca parte din El. Pe ct este de sigur ca cei care reproseaza vor suferi de vinovatie, pe att este de cert ca cei care vor ierta vor gasi pacea. Pe ct este de sigur ca cei care reproseaza vor uita cine sunt, pe att este de cert ca cei care vor ierta si vor aduce aminte. Oare nu te-ai nvoi sa-ti abandonezi reprosurile, daca ai crede ca asa stau lucrurile? Poate ca nu crezi ca poti sa renunti la reprosuri. Asta nsa este o simpla problema de motivatie. Astazi vom ncerca sa aflam cum te-ai simti fara ele. Daca vei reusi ct de putin, nu va mai exista niciodata problema motivatiei. ncepe perioada mai extinsa de exersare prin a-ti cerceta mintea si a-i afla pe cei fata de care nutresti ceea ce consideri a fi reprosuri majore. Unele dintre acestea vor fi usor de gasit. Apoi gndeste-te la asa-zisele reprosuri minore, pe care le ai fata de cei pe care i placi, ba pe care chiar crezi ca i iubesti. Te vei lamuri repede ca nu exista cineva fata de care sa nu nutresti reprosuri, de un fel sau altul. Acest fapt, n propria-ti perceptie, tea lasat singur n ntreg universul. Hotaraste-te acum sa-i vezi pe toti acesti oameni ca fiindu-ti prieteni. Spune-le tuturor, cu gndul la fiecare n parte, atunci cnd te adresezi lor: "Vedea-te-as ca fiindu-mi prieten, Ca sa-mi aduc aminte ca esti parte din mine Si sa-mi ajung sa ma cunosc pe mine nsumi. " Petrece restul perioadei de exersare ncercnd sa gndesti despre tine nsuti ca fiind ntru totul mpacat cu oricine si orice, n 100 siguranta ntr-o lume care te ocroteste si pe care o iubesti, la rndul tau. ncearca sa simti cum te nconjoara ocrotirea, plutind deasupra ta si sustinndu-te. ncearca sa crezi, pentru un timp ct de scurt, ca nimic nu te poate ofensa nicidecum. Spune n sinea ta, la sfrsitul perioadei de exersare: "Iubirea nu reproseaza nimic. Atunci cnd mi voi lasa deoparte toate reprosurile Voi sti ca sunt n deplina siguranta." Perioadele scurte de exersare vor cuprinde o aplicare repetata a ideii de astazi n forma urmatoare, ori de cte ori apare un gnd de repros la adresa cuiva, fie el prezent fizic sau nu: "Iubirea nu reproseaza nimic. Sa nu-mi tradez Sinele." n completare, repeta ideea de cteva ori pe ora n aceasta forma: "Iubirea nu reproseaza nimic. Vreau sa ma trezesc la Sinele meu, Lasndu-mi deoparte toate reprosurile Si desteptndu-ma n El." LECTIA 69 "Reprosurile mele ascund lumina lumii din mine." Nimeni nu poate contempla ceea ce ascund reprosurile tale. Deoarece reprosurile tale ascund lumina lumii din tine, fiecare sta n ntuneric, cu tine alaturi. Dar pe masura ce valul reprosurilor
tale se ridica, esti eliberat mpreuna cu ceilalti. Fa-l acum partas la mntuirea ta pe cel ce ti-a stat alaturi pe cnd erai n iad. El ti este frate n lumina lumii, care va mntuieste pe amndoi. Sa facem astazi o noua ncercare sincera de a ajunge la lumina lumii din tine. nainte de a ntreprinde aceasta n cadrul perioadei de exersare mai extinse, sa dedicam cteva minute reflectarii asupra a ceea ce ncercam sa facem. ncercam, literalmente, sa venim n contact cu mntuirea lumii. ncercam sa vedem dincolo de valul de ntuneric care o tine ascunsa. ncercam sa facem ca 101 valul sa fie ridicat si sa vedem lacrimile Fiului lui Dumnezeu disparnd n lumina soarelui. Sa ncepem astazi perioada mai lunga de exersare prin deplina convingere ca asa este si cu hotarrea sincera sa ajungem la ceea ce ne este mai scump dect toate. Mntuirea este singura noastra nevoie. Nu exista alt rost aici si nici o alta functie de ndeplinit. nvatarea mntuirii ne este singurul tel. Sa ncheiem astazi stravechea cautare, gasind lumina din noi si purtnd-o la vedere, ca oricine s-o vada si sa se umple de bucurie. ntr-o mare de liniste, cu ochii nchisi, ncearca sa te desprinzi de ntregul continut care ti ocupa, de obicei, constienta. Gndeste te la mintea ta ca la un vast cerc nconjurat de un strat de nori grei si ntunecati. Nu poti vedea dect norii, pentru ca pari a sta n afara cercului si ntru totul despartit de el. De unde stai, nu ai nici un motiv sa crezi ca exista o lumina stralucitoare ascunsa ndaratul norilor. Norii par a fi singura realitate. Ei par a fi tot ce se poate vedea. Din acest motiv tu nu ncerci sa treci prin ei si dincolo de ei, acesta fiind singurul mod de a te convinge cu adevarat de lipsa lor de substanta. Vom face astazi aceasta ncercare. Dupa ce te-ai gndit la importanta a ceea ce ncerci sa faci pentru tine si pentru lume, ncearca sa te asezi ntr-o liniste desavrsita, amintindu-ti doar de ct de mult doresti sa ajungi la lumina din tine, astazi - acum! Hotaraste-te sa treci dincolo de nori. ntinde-ti mna si atinge-i, mental. Da-i la o parte cu mna: simte cum ti se aseaza pe obraji, pe frunte, pe pleoape, pe masura ce treci prin ei. Mergi mai departe; norii nu te pot opri. Daca faci corect exercitiile, vei ncepe sa ai senzatia de a fi ridicat si purtat nainte. Micul tau efort si slaba ta hotarre cheama puterea universului n ajutorul tau, iar Dumnezeu nsusi te va nalta din ntuneric n lumina. Esti n acord cu Voia Sa. Nu poti da gres, pentru ca voia ta este si a Lui. Ai ncredere astazi n Tatal tau si fii sigur ca te-a auzit si ti-a raspuns. S-ar putea sa nu i recunosti deocamdata raspunsul, dar 102 poti fi cum nu se poate mai sigur ca el ti se da si ca l vei primi cu siguranta. n timp ce ncerci sa treci prin nori spre lumina, cauta sa-ti pastrezi n minte aceasta ncredere. Cauta sa-ti aduci aminte ca ti mpreunezi, n sfrsit, voia ta cu cea a lui Dumnezeu. Cauta sa-ti pastrezi limpede n minte gndul ca ceea ce ntreprinzi cu
Dumnezeu trebuie sa reuseasca. Apoi, lasa puterea lui Dumnezeu sa lucreze n tine si prin tine, ca sa se faca Voia Sa si a ta. n perioadele mai scurte de exersare, pe care vei vrea sa le faci ct mai des posibil, avnd n vedere importanta ideii de astazi pentru tine si fericirea ta, adu-ti aminte ca reprosurile tale ascund lumina lumii de propria-ti constienta. Adu-ti aminte, de asemenea, ca nu o cauti de unul singur si ca stii cu siguranta unde sa o cauti. Spune, deci: "Reprosurile mele ascund lumina lumii din mine. Nu pot vedea ce am ascuns. Dar vreau ce am ascuns sa-mi fie revelat. Pentru mntuirea mea si mntuirea lumii." De asemenea, ia aminte sa-ti spui: "Daca nutresc acest repros, lumina lumii mi va fi ascunsa" daca esti ispitit sa ai ceva mpotriva cuiva de-a lungul zilei de astazi. LECTIA 70 "Mntuirea mea vine de la mine." Toata ispita nu este nimic altceva dect o forma sau alta a ispitei primordiale de a nu crede ideea de astazi. Mntuirea pare sa vina de oriunde, numai de la tine nu. La fel, sursa vinovatiei. Nici vinovatia, nici mntuirea nu le vezi ca fiind n propria-ti minte si nu altundeva. Cnd realizezi ca toata vinovatia este numai si numai o inventie a mintii tale, ti vei da, de asemenea, seama ca vinovatia si mntuirea trebuie sa se afle n acelasi loc. ntelegnd acest fapt esti mntuit. Pretul aparent al acceptarii ideii de astazi este acesta: 103 Ea nseamna ca nimic din afara ta nu te poate mntui; nimic din afara ta nu ti poate da pacea. Dar mai nseamna ca nimic din afara ta nu te poate vatama, nu-ti poate tulbura pacea sau nu te poate deranja ntr-un fel sau altul. Ideea de astazi te pune sa domnesti peste univers, caci acesta tie locul, fiind ceea ce esti. Acesta nu este un rol care poate fi acceptat partial. Desigur ca ncepi sa-ti dai seama ca acceptarea lui nseamna mntuire. Totusi, s-ar putea sa nu-ti fie clar de ce recunoasterea faptului ca vinovatia se afla n mintea ta atrage dupa sine si realizarea faptului ca mntuirea se afla si ea acolo. Dumnezeu nu ar fi plasat remediul bolii acolo unde nu te poate ajuta. Asa a functionat mintea ta, nsa nicidecum a Sa. El vrea sa fii vindecat, prin urmare a pastrat Sursa vindecarii acolo unde se afla nevoia de vindecare. Tu ai ncercat sa faci exact contrariul, facnd ncercari peste ncercari, care de care mai distorsionate si fantastice, de a separa vindecarea de boala care i-a fost menita, pastrnd astfel boala. Scopul tau era sa garantezi ca vindecarea nu se va produce. Scopul lui Dumnezeu era sa garanteze ca ea va avea loc. Astazi exersam sa ne dam seama ca Voia lui Dumnezeu si voia noastra sunt chiar una si aceeasi n aceasta chestiune.
Dumnezeu vrea ca noi sa fim vindecati, iar noi, de fapt, nu vrem sa fim bolnavi, deoarece aceasta ne aduce nefericire. De aceea, acceptnd ideea de astazi, suntem, realmente, de acord cu Dumnezeu. El nu vrea sa fim bolnavi. Nici noi. El vrea sa fim vindecati. La fel vrem si noi. Pentru astazi suntem gata de doua perioade mai lungi de exersare, fiecare dintre ele durnd vreo zece-cincisprezece minute. Totusi, te vom lasa sa decizi singur cnd le vei ntreprinde. Vom continua un numar de lectii cu aceasta forma de exersare si ar fi bine sa decizi n prealabil care ar fi timpul prielnic de alocat fiecarei perioade, tinndu-te ct mai strict posibil de propriile-ti decizii. ncepe aceste perioade de exersare cu repetarea ideii de astazi, 104 adaugnd o declaratie ce anunta recunoasterea faptului ca mntuirea nu vine nicaieri din afara ta. Ai putea-o formula astfel: "Mntuirea mea vine de la mine. Ea nu poate veni din alta parte." Apoi, avnd ochii nchisi, dedica cteva minute revizuirii ctorva locuri externe unde, n trecut, ai cautat mntuirea: n alti oameni, n posesiuni, n diferite situatii si ntmplari, n conceptia despre sine, pe care ai ncercat sa le faci reale. Recunoaste ca ea nu se afla acolo si spune-ti: "Mntuirea mea nu poate veni de la nici unul din aceste lucruri. Mntuirea mea vine de la mine si numai de la mine." Acum vom ncerca din nou sa ajungem la lumina din tine, care se afla acolo unde ti-e mntuirea. Nu o poti gasi n norii care nconjoara lumina, desi tocmai n ei ai cautat-o pna acum. Nu se afla acolo. Este ndaratul norilor si n lumina de dincolo de ei. Aminteste-ti ca va trebui sa strabati norii nainte de a putea ajunge la lumina. Mai aminteste-ti nsa ca n configuratiile de nori pe care ti le-ai imaginat nu ai gasit niciodata nimic care sa dainuie, sau ce ti-ai dorit. De vreme ce toate iluziile mntuirii te-au lasat n pana, desigur ca nu vrei sa rami n nori, umblnd n van dupa idoli, cnd ai putea att de usor sa pasesti n lumina adevaratei mntuiri. ncearca sa treci de nori prin orice mijloace ti se par potrivite. Daca ti-e de folos, gndeste-te ca te tin de mna si te conduc. Si te asigur ca nu va fi o nchipuire desarta. Pentru perioadele de exersare de astazi, scurte si frecvente, adu-ti aminte ca mntuirea ta vine de la tine si nimic n afara gndurilor tale nu te poate stingheri n progresul tau. Esti eliberat de orice interferenta externa. Tu porti sarcina propriei tale mntuiri. Esti nsarcinat cu mntuirea lumii. Spune, deci: "Mntuirea mea vine de la mine. Nimic din afara mea nu ma poate retine. n mine se afla mntuirea lumii si mntuirea mea." LECTIA 71 105 "Numai planul de mntuire al lui Dumnezeu va izbuti."
S-ar putea sa nu ti dai seama ca ego-ul a alcatuit un plan de mntuire opus planului lui Dumnezeu. Tocmai n acest plan crezi tu. De vreme ce este opusul planului lui Dumnezeu, crezi, de asemenea, ca a accepta planul lui Dumnezeu n locul celui oferit de ego nseamna a fi damnat. Pare, desigur, absurd. nsa dupa ce vom fi examinat mai cu atentie n ce consta, de fapt, planul egoului, poate vei realiza ca, orict de absurd ar fi, chiar crezi n el. Planul de mntuire al ego-ului graviteaza n jurul purtarii reprosurilor. El sustine ca, daca altcineva ar vorbi sau ar actiona diferit, daca vreo mprejurare sau ntmplare exterioara s-ar schimba, ai fi mntuit. Astfel, sursa mntuirii este perceputa constant ca exterioara tie. Fiecare repros este o declaratie si o asertiune n care crezi, care spune: "Daca acest lucru (aceasta situatie) ar fi altfel, as fi mntuit." Schimbarea mintii, razgndirea, necesara pentru dobndirea mntuirii, este astfel ceruta de la toti si toate, cu exceptia ta. Rolul pe care l desemnezi propriei tale minti n acest plan este asadar, pur si simplu, acela de a determina ce anume, n afara ei nsasi, trebuie sa se schimbe, daca este sa fii mntuit. Conform acestui plan dement, orice sursa de mntuire perceputa este acceptabila, cu conditia sa nu izbuteasca. Acest lucru garanteaza continuarea cautarii neroditoare, ntruct persista iluzia ca, desi aceste sperante au fost mereu nselate, exista nca motive de speranta n alte locuri si n alte lucruri. O alta persoana ti va sluji mai bine; o alta situatie ti va oferi totusi succes. Astfel se prezinta planul de mntuire al ego-ului. Poti vedea, desigur, ct de bine este n stricta concordanta cu doctrina de baza a ego-ului: "Cauta, dar nu gasi." Fiindca, ce altceva ar putea garanta mai sigur ca nu vei gasi mntuirea dect prin canalizarea tuturor eforturilor tale spre cautarea ei acolo unde nu se afla? Planul de mntuire al lui Dumnezeu izbuteste tocmai pentru ca, urmndu-i ndrumarea, cauti mntuirea acolo unde se afla. nsa 106 daca este sa reusesti, Dumnezeu promitndu-ti ca asa va fi, trebuie sa binevoiesti sa o cauti numai acolo. Altfel scopul ti este mpartit si vei ncerca sa urmezi doua planuri de mntuire care sunt diametral opuse n toate privintele. Rezultatul ti poate aduce numai deruta, mizerie si un sentiment profund al ratarii si disperarii. Cum poti scapa de toate acestea? Foarte simplu. Ideea de astazi este raspunsul. Numai planul de mntuire al lui Dumnezeu va izbuti. Nu poate exista nici un conflict real n aceasta privinta, deoarece nu exista nici o alternativa posibila la planul lui Dumnezeu, care sa te mntuiasca. Al Sau este unicul plan a carui rezolvare este certa. Al Sau este unicul plan care trebuie sa reuseasca. Sa exersam astazi recunoasterea acestei certitudini. Si sa ne bucuram ca exista un raspuns la ceea ce pare sa fie un conflict fara nici o rezolvare posibila. Toate lucrurile i sunt posibile lui Dumnezeu. Mntuirea trebuie sa fie a ta, datorita planului Sau, care nu poate da gres.
ncepe cele doua perioade de exersare mai lungi, gndindu-te la ideea de astazi si dndu-ti seama ca ea contine doua parti, fiecare aducndu-si contributia la ntreg n mod egal. Planul lui Dumnezeu pentru mntuirea ta va izbuti, alte planuri nu. Nu te lasa prada disperarii sau mniei pentru a doua parte a afirmatiei; ea este inerenta primei parti. Iar n prima parte se afla deplina eliberare de toate ncercarile tale demente si de propunerile nebunesti pentru a te elibera. Ele au dus la deprimare si mnie; nsa planul lui Dumnezeu va reusi. Va duce la eliberare si bucurie. Amintindu-ti acestea, sa dedicam restul perioadelor de practica mai lungi rugamintii adresate lui Dumnezeu de a ne dezvalui planul Sau. ntreaba-l foarte concret: "Ce ai vrea sa fac?" "Unde ai vrea sa ma duc?" "Ce ai vrea sa spun si cui?" Acorda-I Lui toata initiativa pe tot restul perioadei de practica si 107 lasa-L sa-ti spuna ce ai de facut n planul Sau pentru mntuirea ta. ti va raspunde pe masura bunavointei tale de a-I auzi Vocea. Nu refuza sa auzi. nsasi faptul ca faci exercitiile dovedeste ca binevoiesti, ntr-o oarecare masura, sa auzi. Este suficient pentru ati revendica dreptul la raspunsul lui Dumnezeu. n perioadele de exersare mai scurte, spune deseori n sinea ta ca planul de mntuire al lui Dumnezeu, si numai al Sau, va izbuti. Raspunde prompt la toate ispitele de a reprosa si raspunde-le cu aceasta forma a ideii de astazi: "Reprosurile sunt opusul planului de mntuire al lui Dumnezeu. nsa numai planul Lui va izbuti." ncearca sa-ti reamintesti ideea zilei de vreo sase sau sapte ori pe ora. Nici nu ar putea exista un mod mai bun de a petrece o jumatate de minut (sau mai putin), dect reamintindu-ti Sursa mntuirii tale, vaznd-o acolo unde se afla. LECTIA 72 "Reprosurile mele sunt un atac la adresa planului de mntuire al lui Dumnezeu." Desi am recunoscut faptul ca planul de mntuire al ego-ului este opus planului de mntuire al lui Dumnezeu, nca nu am stabilit faptul ca acesta este un atac activ asupra planului Sau si o ncercare deliberata de a-l distruge. n acest atac, lui Dumnezeu i se atribuie nsusirile care sunt de fapt asociate egoului, n timp ce ego-ul pare sa preia atributele lui Dumnezeu. Dorinta fundamentala a ego-ului este aceea de a-L nlocui pe Dumnezeu. De fapt, ego-ul este ntruparea fizica a acestei dorinte. Caci tocmai aceasta dorinta pare sa mprejmuiasca mintea cu un trup, tinnd-o separata si singura, incapabila sa ajunga la alte minti, altfel dect prin intermediul trupului care a fost facut ca sa o ntemniteze. Limita pusa comunicarii nu poate fi cel mai bun mijloc de a o dezvolta. Cu toate acestea, ego-ul vrea sa te faca sa crezi contrariul. 108
Desi ncercarea de a pastra limitarile pe care un trup tinde sa le impuna este deci evidenta, poate nu este la fel de vadit de ce reprosurile constituie un atac la adresa planului de mntuire al lui Dumnezeu. Dar hai sa examinam mai atent pentru ce fel de lucruri esti n stare sa porti pica? Nu-i asa ca sunt asociate ntotdeauna cu ceva ce face un trup? O persoana spune ceva ce nu ti este pe plac. Face ceva ce ti displace. si "tradeaza" gndurile ostile prin comportamentul sau. Nu ai de a face aici cu ceea ce este persoana. Dimpotriva, esti exclusiv ocupat cu ceea ce face ea ntr-un trup. Nu numai ca nu reusesti sa o ajuti sa se elibereze de limitarile corpului. Dar si ncerci sa o tii legata de corp, confundnd-o cu acesta, judecndu-i ca fiind unul si acelasi lucru. ntr-aceasta este atacat Dumnezeu, fiindca, daca Fiul Sau este doar un trup, la fel trebuie sa fie si El. Un Creator total diferit de creatia sa este de neconceput. Daca Dumnezeu este un trup, care trebuie sa-I fie planul de mntuire? Care altul ar putea fi, daca nu moartea? ncercnd sa se prezinte pe Sine ca Autor al Vietii si nu al mortii, El este un mincinos si un nselator, plin de promisiuni false, oferind iluzii n locul adevarului. Realitatea aparenta a corpului face de-a dreptul convingator acest fel de a-L vedea pe Dumnezeu. De fapt, daca corpul ar fi real, ar fi ntr-adevar dificil sa eviti aceasta concluzie. Iar fiecare repros insista asupra faptului ca trupul este real, trecnd total cu vederea ceea ce este fratele tau; ti ntareste credinta ca el este un corp si l condamna pentru aceasta; si afirma ca mntuirea sa trebuie sa fie moartea, proiectnd acest atac asupra lui Dumnezeu si facndu-L pe El raspunzator de aceasta. n aceasta arena pregatita cu grija, unde animale ntartate si cauta prada si unde gratierea nu are ce cauta, vine ego-ul sa te mntuiasca. Dumnezeu te-a facut trup. Foarte bine. Sa acceptam asta si sa ne bucuram. Trup fiind, nu te lasa lipsit de ceea ce ofera trupul, ia putinul pe care-l poti capata. Dumnezeu nu ti-a dat 109 nimic. Trupul este singurul tau mntuitor. El este moartea lui Dumnezeu si mntuirea ta. Aceasta este credinta universala a lumii pe care o vezi. Unii urasc trupul si ncearca sa-l vatame si sa-l umileasca. Altii l iubesc si ncearca sa-l ridice n slavi si sa-l exalte. nsa cta vreme trupul sta n centrul conceptului tau despre tine nsuti, ataci planul lui Dumnezeu pentru mntuire si nutresti reprosuri la adresa Lui si a creatiei Sale, ca nu cumva sa auzi Vocea adevarului si sa O saluti cu bucurie, ca pe un Prieten. Mntuitorul ales i ia, n schimb, locul. El este prietenul tau; Dumnezeu ti este vrajmas. Astazi vom ncerca sa oprim aceste atacuri lipsite de sens la adresa mntuirii. Vom ncerca, n schimb, sa primim mntuirea cum se cuvine. Perceptia ta rasturnata a fost dezastruoasa pentru pacea mintii tale. Te-ai vazut pe tine ntr-un trup, iar adevarul n afara ta, devenit inaccesibil constientei tale, zavort fiind de
limitarile corpului. Acum vom ncerca sa vedem altfel toate acestea. Lumina adevarului e n noi, acolo unde a fost pusa de Dumnezeu. Trupul e cel care este n afara noastra, si nu se afla n grija noastra. A fi fara trup nseamna a fi n starea noastra fireasca. A recunoaste nseamna a fi n starea noastra fireasca. A recunoaste lumina adevarului din noi nseamna a ne recunoaste asa cum suntem. A ne vedea Sinele ca separat de trup nseamna capatul atacului asupra planului lui Dumnezeu pentru mntuire si acceptarea Lui, n schimb. Iar acolo unde planul Lui este acceptat, este nfaptuit deja. Telul nostru n perioadele de exersare mai lungi este astazi acela de a deveni constienti de faptul ca planul lui Dumnezeu pentru mntuire a fost deja nfaptuit n noi. Altfel, noi atacam ceea ce nu recunoastem. Vom ncerca acum sa lasam deoparte judecata si vom ntreba care este planul lui Dumnezeu pentru noi: "Ce este mntuirea, Parinte? Eu nu stiu. Spune-mi, ca sa pot ntelege." 110 Vom astepta apoi n liniste raspunsul Lui. Am atacat planul lui Dumnezeu pentru mntuire, fara a astepta sa auzim care este acesta. Ne-am strigat att de tare reprosurile, nct nu I-am mai ascultat Vocea. Ne-am folosit reprosurile ca sa ne nchidem ochii si sa ne astupam urechile. Acum nsa vrem sa vedem, sa auzim si sa aflam. "Ce este mntuirea, Parinte?" ntreaba si ti se va raspunde. Cauta si vei gasi. Nu mai ntrebam ego-ul ce este mntuirea si unde sa o gasim. ntrebam adevarul. Fii sigur, atunci, ca raspunsul va fi adevarat, datorita Celui pe care l ntrebi. Ori de cte ori simti ca ncrederea ti se destrama si speranta n reusita abia mai plpie, gata sa se stinga, repeta-ti ntrebarea si rugamintea, reamintindu-ti ca o adresezi Creatorului nemarginit al nemarginirii, care te-a creat asemenea Lui: "Ce este mntuirea, Parinte? Eu nu stiu. Spune-mi ca sa pot ntelege." ti va raspunde. Fii hotart sa auzi. Una sau doua perioade de exersare mai scurte pe ora vor fi de ajuns astazi, de vreme ce vor fi ceva mai lungi dect de obicei. Aceste exercitii vor ncepe cu: "Reprosurile sunt un atac la adresa planului de mntuire al lui Dumnezeu. Fie ca, n loc sa-l atac, sa-l accept. Ce este mntuirea, Parinte?" Asteapta apoi aproximativ un minut n tacere, preferabil cu ochii nchisi, si asculta sa-I auzi raspunsul. LECTIA 73 "Voiesc sa fie lumina." Astazi ne oprim asupra voii pe care o mpartasesti cu
Dumnezeu. Ea nu este de-o seama cu dorintele desarte ale egoului, din care se nasc ntunericul si nimicul. Voia pe care o 111 mpartasesti cu Dumnezeu are toata puterea creatiei n ea. Dorintele desarte ale ego-ului sunt nempartasite, si de aceea nu au nici o putere. Dorintele lui nu sunt desarte n sensul ca nu pot face o lume a iluziilor, iar credinta ta n aceasta lume poate fi foarte puternica. Sunt n schimb cu adevarat desarte n ceea ce priveste creatia. Ele nu fac nimic real. Dorintele desarte si reprosurile sunt parteneri sau coproducatori n reprezentarea lumii pe care o vezi. Dorintele ego-ului i-au dat nastere, iar nevoia de reprosuri a ego-ului, care este necesara pentru a o mentine, o populeaza cu figuri care par sa te atace si care striga dupa "dreapta" judecata. Aceste figuri devin intermediarii angajati de ego n traficul de reprosuri. Ele stau ntre constienta ta si realitatea fratilor tai. Contemplndu-le, nu ti cunosti fratii si nici Sinele. n acest troc bizar, n care vina este negociata de infinite ori, iar reprosurile cresc cu fiecare trg pe care l nchei, ti-a disparut voia. Poate o astfel de lume sa fi fost creata prin voia pe care Fiul lui Dumnezeu o mpartaseste cu Tatal sau? A creat oare Dumnezeu dezastru pentru fiul Sau? Creatia este Voia amndurora, mpreuna. Ar crea Dumnezeu o lume care sa-L ucida pe El nsusi? Astazi vom ncerca nca odata sa ajungem la lumea care este n concordanta cu voia ta. Lumina se afla n ea, deoarece ea nu se opune Voii lui Dumnezeu. Ea nu este Cerul, dar lumina Cerului o lumineaza. ntunericul s-a risipit. Dorintele desarte ale ego-ului au fost retrase. nsa lumina care se revarsa asupra acestei lumi ti reflecta voia, si ca atare n tine, acolo unde ea trebuie sa se afle, o vom cauta. Tabloul tau despre lume poate oglindi ce este nauntru. Nici sursa luminii, nici cea a ntunericului nu poate fi gasita n afara. Reprosurile ti ntuneca mintea si te uiti, nspre afara, la o lume ntunecata. Iertarea face ntunericul sa se ridice, ti reafirma voia, lasndu-te sa privesti o lume a luminii. Am subliniat n mai multe rnduri ca bariera reprosurilor se trece usor si nu poate sta ntre 112 tine si mntuirea ta. Motivul este foarte simplu. Chiar vrei sa fii n iad? Chiar vrei sa plngi, sa suferi si sa mori? Uita argumentele ego-ului, care cauta sa dovedeasca ca toate acestea sunt ntr-adevar Cerul. Stii ca nu este asa. Nu se poate sa-ti doresti asa ceva. Exista un punct dincolo de care iluziile nu pot trece. Suferinta nu este fericire, iar tu fericire vrei cu adevarat. Asa ti este voia n adevar. Si astfel, mntuirea este de asemenea voia ta. Vrei sa reusesti n ceea ce ncercam sa facem astazi. Vom ntreprinde totul cu binecuvntarea si cu acordul tau bucuros. Astazi vom reusi, daca ti reamintesti ca ti doresti mntuirea. Vrei sa accepti planul lui Dumnezeu, deoarece esti partas la el. Nu ai nici o voie care i s-ar putea opune cu adevarat si nu doresti
sa i te opui. Mntuirea este pentru tine. Mai presus de orice altceva, doresti libertatea de a-ti reaminti cine esti cu adevarat. Astazi, egoul e cel care sta neputincios n fata voii tale. Voia ta e libera si nimic nu o poate birui. ntreprindem de aceea exercitiile de astazi cu fericita ncredere, siguri ca vom gasi ceea ce voiesti sa gasesti si ca ne vom aduce aminte de ceea ce voiesti sa-ti aduci aminte. Nici o dorinta desarta nu ne poate retine, nici nu ne poate amagi cu o iluzie a tariei. Faca-se voia ta astazi si sfrseasca-se pentru totdeauna credinta dementa ca ai ales iadul n locul Cerului. Ne vom ncepe perioadele mai lungi de practica prin recunoasterea faptului ca planul lui Dumnezeu pentru mntuire, si numai al Sau, este pe de-a-ntregul n acord cu voia ta. El nu constituie scopul unei puteri straine, pe care ai fost obligat sa-l accepti; ci este unicul scop de aici n care tu si Tatal tau sunteti n perfect acord. Vei reusi astazi, caci astfel s-a mplinit vremea pentru liberarea Fiului lui Dumnezeu din iad si de toate dorintele desarte. Voia sa i este acum restituita constientei sale. Iar el binevoieste chiar azi sa priveasca lumina din el si sa fie mntuit. Dupa ce ti pomenesti toate acestea, hotart fiind sa-ti pastrezi voia limpede n minte, spune n sinea ta, cu fermitate blnda si siguranta linistita: "Voiesc sa fie lumina. 113 Fie sa contemplu lumina Care reflecta Voia lui Dumnezeu si a mea." Lasa-ti apoi voia sa se afirme, mpreunata fiind cu puterea lui Dumnezeu si unita cu Sinele tau. Pune restul perioadei de exersare sub ndrumarea Lor. Alatura-te Lor n timp ce Ei arata calea. n perioadele mai scurte de exersare, fa din nou o declaratie a ceea ce vrei cu adevarat. Spune: "Voiesc sa fie lumina. ntunericul nu este voia mea." Acestea se vor repeta de cteva ori pe ora. E nsa foarte important sa aplici ideea de astazi n aceasta forma, imediat ce esti tentat sa nutresti oarecare repros. Asta te va ajuta sa-ti abandonezi reprosurile, n loc sa le cocolesti si sa le ascunzi n ntuneric. LECTIA 74 "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu." Ideea de astazi poate fi considerata gndul central spre care sunt ndreptate toate exercitiile noastre. Voia lui Dumnezeu este singura Voie. Daca ai recunoscut acest fapt, ai recunoscut ca voia ta este a Lui. Credinta n posibilitatea conflictului a disparut. Pacea a luat locul ideii bizare ca esti sfsiat de teluri conflictuale. Ca o expresie a Voii lui Dumnezeu, nu ai alt tel dect pe al Sau. E o imensa pace n ideea de astazi, iar exercitiile pentru astazi sunt ndreptate spre a o gasi. Ideea nsasi este pe de-a-ntregul adevarata. De aceea, ea nu poate da nastere la iluzii. Fara iluzii, conflictul este imposibil. Sa ncercam sa recunoastem astazi lucrul
aceasta si sa traim pacea pe care o aduce aceasta recunoastere. ncepe perioadele mai lungi de exersare, repetnd de cteva ori aceste gnduri, rar si cu hotarrea ferma de a ntelege ce nseamna si de a le pastra n minte: "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu. Nu pot sa ma aflu n conflict cu Dumnezeu." 114 Petrece cteva minute, adaugnd cteva gnduri nrudite, ca: "Sunt mpacat." "Nimic nu ma poate tulbura. Voia mea este Voia lui Dumnezeu." "Voia mea si Voia lui Dumnezeu sunt una." "Dumnezeu voieste pace pentru Fiul Sau." n timpul acestei faze introductive, ncredinteaza-te ca te ocupi rapid de toate gndurile conflictuale care s-ar putea sa-ti treaca prin minte. Spune-ti imediat: "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu. Aceste gnduri conflictuale sunt lipsite de sens." Daca exista o singura zona conflictuala care pare sa fie deosebit de greu de rezolvat, scoate-o n evidenta pentru a-i da o atentie speciala. Gndeste-te la ea scurt, dar foarte concret, identifica anume persoana si situatia sau situatiile implicate, spunndu-ti: "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu. Pe aceasta o mpartasesc mpreuna cu El. Conflictele mele n legatura cu ....... nu pot fi reale." Dupa ce ti-ai limpezit astfel mintea, nchide-ti ochii si ncearca sa traiesti pacea la care te ndreptateste realitatea ta. Cufunda-te n ea si simte-o cuprinzndu-te n ntregime. S-ar putea sa fii tentat sa iei aceste ncercari drept acte de retragere sau renuntare, dar diferenta se poate detecta usor. Daca reusesti, vei avea un adnc sentiment de bucurie si o vioiciune sporita, si nu un sentiment de somnolenta si molesire. Bucuria caracterizeaza pacea. Prin trairea bucuriei ti vei da seama ca ai atins-o. Daca simti ca aluneci catre retragere sau renuntare, repeta ideea pentru astazi si ncearca din nou. Fa-o de cte ori este necesar. Exista un cert cstig n refuzul alunecarii catre retragere sau renuntare, chiar daca nu traiesti pacea pe care o cauti. n perioadele mai scurte, care se vor ntreprinde astazi la intervale regulate si predeterminate, spune-ti n sinea ta; "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu. Astazi caut pacea Lui." ncearca apoi sa gasesti ceea ce cauti. Un minut sau doua la 115 fiecare jumatate de ora, cu ochii nchisi, daca este posibil, vor fi astazi de mare folos n aceasta ncercare. LECTIA 75 "A venit lumina." A venit lumina. Esti vindecat si poti vindeca. A venit lumina. Esti mntuit si poti mntui. Esti mpacat si aduci cu tine pacea, oriunde mergi. Au disparut ntunericul si zbuciumul si moartea. A venit lumina.
Astazi sarbatorim finalul fericit al lungului tau vis, visul dezastrului. Nu mai exista acum vise ntunecate. A venit lumina. Astazi ncepe vremea luminii pentru tine si pentru oricine. E o era noua, n care se naste o lume noua. Cea veche, trecnd, n-a lasat nici o urma asupra ei. Astazi vedem o lume diferita, caci a venit lumina. Exercitiile noastre pentru astazi vor fi pline de fericire; n ele vom ncerca sa aducem multumire pentru trecerea celor vechi si nceputul noului. Nici o umbra nu ramne sa ne umbreasca vederea si sa ascunda lumea pe care ne-o ofera iertarea. Astazi vom accepta lumea noua drept ceea ce vrem sa vedem. Ni se va da ceea ce dorim. Voim sa vedem lumina; lumina a venit. Perioadele noastre mai lungi de exersare vor fi dedicate cuprinderii cu privirea a lumii pe care ne-o arata iertarea noastra. Aceasta si numai aceasta vrem sa vedem. Rostul nostru, care este unul singur, face ca telul sa fie inevitabil. Astazi, lumea reala se nalta n fata noastra cuprinsa de bucuria de a fi vazuta, n sfrsit. Acum ca lumina a venit vazul ne este daruit. Nu vrem sa vedem astazi umbra ego-ului aruncata asupra lumii. Vedem lumina si n ea vedem reflectarea Cerului ntinzndu-se peste lume. ncepe perioadele mai lungi de exersare, spunndu-ti vestea cea buna a eliberarii tale: "A venit lumina. Am iertat lumea." Astazi nu zabovi asupra trecutului. Pastreaza-ti mintea complet 116 deschisa, spalata de toate ideile trecute si curatita de fiecare concept pe care l-ai faurit. Astazi ai iertat lumea. O poti privi acum ca si cnd n-ai mai fi vazut-o niciodata. nca nu stii cum arata. Pur si simplu, astepti sa-ti fie aratata. n timp ce astepti, repeta de cteva ori, rar si cu desavrsita rabdare: "A venit lumina. Am iertat lumea." Da-ti seama de faptul ca iertarea te ndreptateste la viziune. ntelege ca Sfntul Spirit nu ntrzie niciodata sa dea harul vazului celui ce iarta. El nu va ntrzia sa ti-l dea acum. Ai iertat lumea. Sfntul Spirit va fi cu tine n timp ce privesti si astepti. El ti va arata ceea ce vede viziunea adevarata. Asa i este Voia, iar tu I teai alaturat. Astepta-L cu rabdare. Va fi acolo. A venit lumina. Ai iertat lumea. Spune-I Lui ca stii ca nu poti da gres, deoarece ai ncredere n El. Iar tie spune-ti ca astepti n deplina certitudine sa privesti lumea pe care ti-a promis-o El. De acum nainte vei vedea altfel. Astazi a venit lumina. Si vei vedea lumea care ti-a fost fagaduita de cnd a nceput timpul si n care sfrsitul timpului este chezasuit. Si perioadele mai scurte de exersare vor fi bucuroase aduceri aminte ale eliberarii tale. Reaminteste-ti, aproximativ la fiecare sfert de ora, ca astazi este o zi de sarbatoare speciala. Adu multumiri Gratiei lui Dumnezeu. Aprinde-ti bucuria n puterea iertarii de a-ti vindeca vederea total. Fii ncrezator ca n aceasta zi
se afla un nou nceput. De vreme ce bezna trecutului nu-ti mai apasa ochii, nu se poate sa nu vezi. Iar ceea ce vezi va fi att de binevenit, nct vei extinde mereu cu drag aceasta zi. Spune, deci; "A venit lumina. Am iertat lumea." Daca cumva vei fi ispitit, spune oricui pare sa te traga napoi n ntuneric: "A venit lumina. Te-am iertat." 117 Dedicam aceasta zi seninatatii n care Dumnezeu ar vrea sa te stie. Pastreaz-o n constienta ta si vezi-o pretutindeni, acum cnd sarbatorim nceputul viziunii tale si al vederii lumii reale, care a venit sa nlocuiasca lumea neiertata pe care ai crezut-o reala. LECTIA 76 "Nu sunt sub nici o lege, cu exceptia legilor lui Dumnezeu." Am observat nainte cte lucruri lipsite de sens ti s-au parut a fi mntuirea. Fiecare te-a ncatusat cu legi la fel de lipsite de sens. Nu esti legat de ele. nsa pentru a ntelege ca asa este, trebuie mai nti sa-ti dai seama ca mntuirea nu se afla n ele. Atta vreme ct vei cauta n lucruri care nu au nici un nteles, te nlantui n niste legi care nu au nici un sens. Astfel cauti sa dovedesti ca mntuirea este acolo unde nu e. Astazi vom fi bucurosi ca nu o poti dovedi. Fiindca, daca ai putea, ai cauta la nesfrsit mntuirea acolo unde nu este si nu ai gasit-o niciodata. Ideea de astazi ti spune nca o data ct de simpla este mntuirea. Caut-o acolo unde ea te asteapta si acolo o vei gasi. Nu cauta n alta parte, pentru ca n alta parte nu se afla. Gndeste-te la libertatea ce se afla n recunoasterea faptului ca nu esti legat de toate legile bizare si strmbe pe care le-ai stabilit ca sa te mntuiasca. Tu chiar crezi ca vei flamnzi daca nu ai avea teancuri de straifuri verzi de hrtie si gramezi de mici discuri metalice. Chiar crezi ca un bumb mic si rotund sau vreo licoare mpinsa n venele tale cu un ac ascutit vor izgoni boala si moartea. Chiar crezi ca esti singur daca un alt trup nu este cu tine. Dementa gndeste toate acestea. Tu le numesti legi si le asezi sub diferite nume ntr-un lung catalog de ritualuri care nu au nici un folos si care nu servesc la nimic. Socoti ca trebuie sa te supui "legilor" medicinei, celor economice sau ale sanatatii; ca nu ai dect sa-ti protejezi corpul si vei fi mntuit. Acestea nu sunt legi, ci nebunie. Corpul este pus n pericol de 118 mintea care se vatama pe sine. Corpul sufera numai pentru ca mintea nu cumva sa priceapa ca este propria ei victima. Suferinta este o masca pe care si-o pune mintea pentru a ascunde ceea ce sufera cu adevarat. Ea nu vrea sa nteleaga faptul ca si este propriul dusman; ca se ataca pe sine si vrea sa moara. De toate acestea vor sa-ti mntuiasca corpul "legile" tale. Iata de ce crezi
ca esti un corp. Nu exista legi, cu exceptia legilor lui Dumnezeu. Aceasta afirmatie se cere repetata iar si iar, pna ti dai seama ca se aplica la tot ce ai plasmuit n opozitie cu Voia lui Dumnezeu. Magia ta nu are nici un sens. Ceea ce ea este sortita sa mntuiasca nu exista. Numai ceea ce ea este sortita sa ascunda te va mntui. Legile lui Dumnezeu nu pot fi nlocuite niciodata. Vom nchina ziua de astazi celebrarii bucuriei ca lucrurile stau asa. Acest fapt nu mai este un adevar pe care noi l vom tine ascuns. Dimpotriva, ne dam seama ca este un adevar care ne pastreaza vesnic liberi. Magia ncatuseaza, nsa legile lui Dumnezeu elibereaza. A venit lumina, fiindca nu exista legi n afara legilor Lui. Astazi vom ncepe perioadele mai lungi de exersare cu o scurta recapitulare a diferitelor feluri de "legi" carora am crezut ca trebuie sa ne supunem. Acestea ar include, de exemplu, "legile" nutritiei, imunizarii, medicamentatiei si ale protectiei corpului n nenumarate feluri. Gndeste-te mai departe: crezi n "legile" prieteniei, ale "bunelor" relatii si ale reciprocitatii. Poate chiar crezi ca exista legi care stipuleaza ce este al lui Dumnezeu si ce este al tau. Multe "religii" s-au fondat pe aceasta. Ele nu vor sa mntuiasca, ci sa damneze n numele Cerului. Totusi, ele nu sunt mai ciudate dect alte "legi" carora sustii ca trebuie sa le dai ascultare pentru a fi n siguranta. Nu exista legi n afara legilor lui Dumnezeu. Da uitarii astazi toate credintele magice si prostesti, si pastreaza-ti mintea n linistita alerta pentru a auzi Vocea care ti spune adevarul. l vei asculta pe Cel care spune ca sub legile lui Dumnezeu nu exista pierderi. Plata nici nu se da, nici nu se primeste. Schimbul nu se 119 poate face; nu exista nici un substitut; si nimic nu e nlocuit de altceva. Legile lui Dumnezeu dau mereu si nu iau niciodata. Asculta-L pe Cel care ti spune toate acestea si da-ti seama ct de prostesti sunt "legile" despre care ai crezut ca sustin lumea pe care credeai ca o vezi. Asculta apoi mai departe. ti va mai vorbi. Despre iubirea Tatalui tau pentru tine. Despre bucuria nesfrsita pe care ti-o ofera El. Despre dorul dupa unicul Sau Fiu, creat pentru a-i fi canal ntru creatie, dar care i este tagaduit de credinta acestuia n iad. Sa deschidem astazi canalele lui Dumnezeu spre El si sa-I lasam Voia sa se extinda prin noi spre El. Astfel creatia sporeste la nesfrsit. Vocea Lui ne va vorbi despre toate acestea, ca si despre bucuriile Cerului, pe care legile Sale le pastreaza vesnic nelimitate. Vom repeta ideea de astazi pna cnd vom fi ascultat si nteles ca nu exista legi n afara legilor lui Dumnezeu. Apoi vom spune n sinea noastra, ca o dedicatie cu care se sfrseste perioada de exersare: "Nu sunt sub nici o lege, cu exceptia legilor lui Dumnezeu." Vom repeta aceasta dedicatie de astazi ct mai des posibil; cel putin de patru sau cinci ori pe ora, ct si ca raspuns la orice tentatie, pe tot parcursul zilei, de a ne simti supusi altor legi. Este
adeverirea noastra a faptului ca Dumnezeu este Tatal nostru si ca Fiul Sau este mntuit. LECTIA 77 " Sunt ndreptatit la miracole." Esti ndreptatit la miracole fiindca esti ceea ce esti. Vei primi miracole fiindca Dumnezeu este ceea ce este. Si vei oferi miracole fiindca esti una cu Dumnezeu. Iata, din nou, ct de simpla este mntuirea! Este, pur si simplu, o afirmare a adevaratei tale Identitati. Iata ce vom sarbatori astazi. Pretentia ta la miracole nu sta n iluziile pe care le ai despre tine. Nu depinde de vreo putere magica pe care ti-ai atribuit-o, nici 120 de vreunul din ritualurile pe care le-ai nascocit. Ea este inerenta adevarului a ceea ce esti. Este implicita n ceea ce este Dumnezeu, Tatal tau. A fost chezasuita n crearea ta si garantata de legile lui Dumnezeu. Astazi vom revendica miracolele care sunt dreptul tau, de vreme ce ele ti apartin. Ti s-a fagaduit eliberarea deplina de lumea pe care ai facut-o. Ai fost sigur ca mparatia lui Dumnezeu este nlauntrul tau si nu poate fi pierduta niciodata. Nu cerem nimic mai mult dect ce ne apartine n adevar. Totusi, astazi, ne vom ncredinta si de faptul ca nu ne vom multumi cu mai putin. ncepe perioadele mai lungi de exersare, spunndu-ti cu deplina ncredere ca ceri numai ceea ce ti apartine de drept. Adu-ti aminte si ca miracolele nu sunt luate niciodata de la unul, spre a fi date altuia, si ca, cerndu-ti drepturile, sustii drepturile tuturora. Miracolele nu se supun legilor acestei lumi. Ele doar decurg din legile lui Dumnezeu. Dupa aceasta faza introductiva, asteapta n liniste asigurarea ca cererea ti este aprobata. Ai cerut mntuirea lumii si propria ta mntuire. Ai cerut sa ti se dea mijloacele prin care este realizata aceasta mntuire. Nu se poate sa nu ti se dea confirmarea. Ceri doar sa se faca Voia lui Dumnezeu. Cernd asta, nu ceri de fapt nimic. Afirmi un fapt care nu poate fi negat. Sfntul Spirit nu poate dect sa te asigure ca cererea ti este aprobata. Faptul pe care l-ai admis asa sa fie. Astazi nu mai ncape nici o ndoiala si incertitudine. n sfrsit, punem o ntrebare adevarata. Raspunsul este o afirmatie simpla a unui simplu fapt. Vei primi confirmarea pe care o soliciti. Perioadele noastre mai scurte de exersare vor fi frecvente si, de asemenea, vor fi nchinate memento-ului unui simplu fapt. Spuneti adesea: "Sunt ndreptatit la miracole." Cere-le oricnd se iveste vreo situatie n care este nevoie de ele. Vei recunoaste aceste situatii. Si fiindca nu te bazezi pe tine nsuti pentru a gasi miracolul, esti pe deplin ndreptatit sa l primesti oricnd l ceri. 121 Mai tine minte sa nu te dai multumit cu mai putin dect raspunsul perfect. Daca vei fi ispitit, nu ntrzia sa-ti spui: "Nu voi da miracolele pe reprosuri.
Vreau numai ceea ce mi apartine. Dumnezeu a instaurat miracolele ca dreptul meu." LECTIA 78 "Fie ca miracolele sa nlocuiasca toate reprosurile." Poate ca nu ti este nca foarte clar faptul ca fiecare decizie pe care o iei este o decizie ntre un repros si un miracol. Fiecare repros sta ca un ntunecat scut al urii dinaintea miracolului pe care vrea sa l tainuiasca. Si pentru ca l ridici n fata ochilor, nu vei vedea miracolul de dupa el. nsa tot timpul acesta, miracolul te asteapta n lumina, pe cnd tu stai cu mintea atintita la reprosurile tale. Astazi vom trece dincolo de reprosuri, pentru a cuprinde n schimb miracolul cu privirea. Vom inversa modul n care vezi, nepermitnd vazului sa se opreasca nainte de a vedea. Nu vom zabovi n fata scutului de ura, ci l vom lasa n jos si, cu blndete, ne vom ridica ochii, n tacere, spre a-L privi pe Fiul lui Dumnezeu. El te asteapta dindaratul reprosurilor tale, iar acum cnd te vei lasa de ele, el va apare ntr-o lumina stralucitoare, acolo unde, odinioara, a stat fiecare repros. Caci fiecare repros este o piedica n calea vazului, iar pe masura ce se ridica, l vezi pe Fiul lui Dumnezeu acolo unde a fost mereu. El sta n lumina, tu ai fost nsa n bezna. Fiecare repros adncea bezna, si tu nu ai putut vedea. Astazi vom ncerca sa l vedem pe Fiul lui Dumnezeu. Nu vom mai admite sa fim orbi pentru el; nu ne vom holba la reprosurile noastre. Astfel vederea lumii este inversata, pe masura ce ne ndreptam spre adevar, lasnd teama deoparte. Vom alege pe cineva pe care l-ai folosit drept tinta a reprosurilor tale si vom lasa repulsiile deoparte, privindu-L. Cineva de care te temi, poate, sau pe care chiar il urasti; cineva pe care crezi ca l iubesti si care te-a 122 suparat; cineva pe care l numesti prieten, dar pe care l consideri ca fiind dificil uneori sau greu de multumit, pretentios, agasant sau necredincios idealului pe care ar trebui sa si-l accepte, conform rolului pe care i l-ai fixat. Stii pe care sa l alegi; numele lui (ei) ti-a trecut prin minte. El (ea) va fi cel (cea) caruia (careia) i vom cere sa-ti fie aratat Fiul lui Dumnezeu. Vazndu-l pe el dindaratul reprosurilor pe care le-ai nutrit mpotriva lui, vei nvata ca ceea ce statea ascuns n timp ce nu l vedeai se afla n fiecare, si poate fi vazut. Cel care ti-a fost dusman ti este mai mult dect prieten cnd este eliberat spre a-si lua rolul sfnt desemnat lui de catre Sfntul Spirit. Lasa-l astazi sa-ti fie mntuitor. Atare i este rolul n planul Tatalui tau, Dumnezeu. Perioadele mai lungi de practica de astazi l vor vedea n acest rol. Vei ncerca sa-l retii n minte, mai nti asa cum l consideri acum. i vei trece n revista defectele, dificultatile pe care le-ai ntmpinat cu el, durerea pe care ti-a pricinuit-o, neglijenta lui si toate micile si marile jigniri pe care ti le-a adus. i vei privi trupul deopotriva cu imperfectiunile si aspectele mai favorabile si te vei gndi la greselile si chiar la "pacatele" lui.
Apoi sa-I cerem Celui care l cunoaste pe acest Fiu al lui Dumnezeu n realitatea si adevarul lui, sa ne faca sa l privim ntrun mod diferit si sa ne vedem mntuitorul radiind n lumina iertarii adevarate, data noua. i cerem Lui, n Numele Sfnt al lui Dumnezeu si al Fiului Sau, la fel de sfnt precum El nsusi: "Fie sa-mi contemplu mntuitorul n cel Pe care mi l-ai harazit mie, ca fiind cel Caruia sa-i cer sa ma conduca spre lumina sfnta n care sta, spre a putea fi una cu el." Ochii corpului sunt nchisi si, n timp ce te gndesti la cel care te-a mhnit, ngaduie ca mintii tale sa i se arate, dincolo de mhnirile si reprosurile tale, lumina din el. Ceea ce ai cerut nu poate fi refuzat. Mntuitorul tau a asteptat clipa aceasta de mult. Vrea sa fie liber si sa ti daruiasca libertatea lui. Sfntul Spirit se arcuieste de la el catre tine, nevaznd nici o 123 separare n Fiul lui Dumnezeu. Iar ceea ce vezi prin El va va elibera pe amndoi. Fii foarte linistit acum si priveste-ti stralucitorul mntuitor. Nici un repros ntunecat nu eclipseaza privelistea lui. Ai ngaduit Sfntului Spirit sa exprime prin el rolul pe care i l-a dat Dumnezeu pentru ca tu sa poti fi mntuit. Dumnezeu ti multumeste pentru aceste clipe linistite de astazi, n care ti-ai lasat deoparte imaginile si ai privit miracolul iubirii pe care Sfntul Spirit ti l-a aratat n locul lor. Lumea si Cerul se alatura spre a-ti multumi, pentru ca nu este gnd al lui Dumnezeu care sa nu trebuiasca sa jubileze la mntuirea ta si a lumii, mpreuna cu tine. Ne vom aminti de aceasta de-a lungul zilei si acceptam rolul desemnat noua ca parte a planului pentru mntuire al lui Dumnezeu, si nu al nostru. Ispita pleaca de la noi, atunci cnd permitem fiecaruia pe care l ntlnim sa ne mntuiasca, si refuzam si-i ascundem lumina n dosul reprosurilor noastre. Fiecaruia pe care l ntlnesti si aceluia la care te gndesti sau care-ti vine n minte din trecut, ngaduie-i sa-i fie dat rolul de mntuitor, ca sa-l poti mpartasi cu el. Pentru voi amndoi si pentru toti cei nevazatori, deopotriva, ne rugam: "Fie ca miracolele sa nlocuiasca toate reprosurile." Lectia 79 "Fie sa recunosc problema, ca sa poata fi rezolvata." O problema nu poate fi rezolvata daca nu stii care este problema. Chiar daca este deja rezolvata, nca vei avea problema pentru ca nu ti dai seama ca ea este deja rezolvata. Oricine din aceasta lume pare sa si aiba problemele lui speciale. nsa toate sunt una si aceeasi si trebuie recunoscute ca una singura, daca e sa fie acceptata unica solutie ce le rezolva pe toate. Cine poate sa-si da seama ca o problema a fost rezolvata daca mai crede ca problema este alta? Chiar daca i se da raspunsul, el nu i poate vedea relevanta. 124 Iata situatia n care te gasesti acum. Ai raspunsul, dar nu esti
nca sigur care este problema. Pari sa fii confruntat cu un lung sir de probleme diferite si, cum scapi de una, urmatoarea apare. Par sa nu aiba sfrsit. Nici o clipa nu te simti complet liber de probleme si mpacat. Tentatia de a privi problemele ca fiind multiple este tentatia de a pastra problema separarii nerezolvata. Lumea pare sa te confrunte cu o multitudine de probleme, fiecare cernd un raspuns diferit. Aceasta perceptie te pune ntr-o situatie n care modul tau de rezolvare a problemelor trebuie sa fie inadecvat, iar efectul inevitabil. Nimeni nu ar putea rezolva toate problemele pe care pare sa le contina lumea. Ele par sa se afle la att de multe nivele, sub att de multe forme variabile si cu un continut att de variat, nct te confrunta cu o situatie imposibila. Groaza si deprimarea sunt inevitabile cnd dai cu ochii de ele. Unele rasar pe neasteptate, chiar cnd crezi ca le-ai rezolvat pe cele anterioare. Altele ramn nerezolvate, adunate sub norul renegarii, ridicndu-se sa te bntuie din cnd n cnd, numai pentru a fi ascunse din nou, tot nerezolvate. Toata aceasta complexitate nu reprezinta dect o ncercare disperata de a nu recunoaste problema si, ca atare, de a nu lasa sa fie rezolvata. Daca ti-ai putea da seama ca singura ta problema este separarea, indiferent de forma pe care o ia, ai putea accepta raspunsul, ntruct i-ai vedea relevanta. Percepnd constanta subadiacenta a tuturor problemelor cu care pari sa te confrunti, ai ntelege ca ai mijloacele de a le rezolva pe toate. Si ai folosi mijloacele, deoarece recunosti problema. n perioadele noastre mai lungi de practica de astazi, vom ntreba care este problema si care i este raspunsul. Nu vom presupune ca stim deja. Vom ncerca sa ne eliberam mintile de toate multiplele feluri diferite de probleme pe care credem ca le avem. Vom ncerca sa ne dam seama ca avem numai o singura 125 problema, pe care nu am reusit sa o recunoastem. Vom ntreba care este problema si vom astepta raspunsul. Ni se va spune. Apoi, vom ntreba care este solutia problemei. Si ni se va spune. Exercitiile de astazi vor fi ncununate de succes n masura n care nu insisti sa definesti problema. Poate nu vei reusi sa te dispensezi de toate ideile tale preconcepute, dar nici nu este necesar. Tot ce este necesar este sa ntretii anumite dubii n legatura cu realitatea versiunii tale privind continutul problemelor tale. Tu ncerci acum sa recunosti ca, prin faptul ca ai recunoscut problema, raspunsul ti-a si fost dat, astfel nct problema si raspunsul pot fi aduse laolalta, iar tu poti fi pe pace. Exercitiile mai scurte de astazi nu vor fi stabilite n functie de timp, ci de nevoie. Vei sesiza multe probleme astazi, fiecare cernd un raspuns. Eforturile noastre vor fi ndreptate spre recunoasterea faptului ca exista doar o singura problema si un singur raspuns. Prin aceasta recunoastere sunt rezolvate toate problemele. n aceasta recunoastere se afla pacea.
Astazi, sa nu fii amagit de forma problemelor. Ori de cte ori pare sa se iveasca vreo dificultate, spune-ti repede: "Fie sa recunosc problema aceasta, ca ea sa poata fi rezolvata." Apoi ncearca sa suspenzi orice judecata despre continutul problemei respective. Daca este posibil, nchide ochii un moment si ntreaba care este problema. Vei fi auzit si ti se va raspunde. LECTIA 80 "Fie sa recunosc faptul ca problemele mi-au fost rezolvate." Daca binevoiesti sa-ti recunosti problemele, vei recunoaste faptul ca nu ai probleme. Unicei tale probleme centrale i s-a raspuns, iar alta problema nu ai. Prin urmare, trebuie sa fii mpacat. Mntuirea depinde asadar de recunoasterea acestei unice probleme si de ntelegerea faptului ca ea a si fost rezolvata. O singura problema, o singura solutie. Mntuirea s-a ispravit. Slobozenia de tot conflictul ti apartine. Accepta faptul acesta si 126 esti gata sa ti ocupi locul de drept n planul de mntuire al lui Dumnezeu. Unica ta problema a fost rezolvata! Repeta mereu astazi gndul acesta n sinea ta, cuprins de recunostinta si convingere. Ti-ai recunoscut unica problema, deschiznd astfel calea Sfntului Spirit spre a-ti da raspunsul lui Dumnezeu. Ai lasat deoparte amagirea si ai vazut lumina adevarului. Ai acceptat mntuirea pentru tine, aducnd problema laolalta cu raspunsul. Si poti recunoaste raspunsul, ntruct problema a fost identificata. Astazi esti ndreptatit la pace. O problema care a fost rezolvata nu te mai poate ngrijora. Fii numai decis sa nu uiti ce ti aduce aminte de asta. O singura problema, o singura solutie. Accepta pacea pe care o aduce aceasta simpla afirmatie. n perioadele de exersare de mai lunga durata de astazi vom revendica pacea care trebuie sa fie a noastra, odata ce problema si raspunsul au fost aduse laolalta. Problema trebuie sa fi disparut, pentru ca raspunsul lui Dumnezeu nu poate da gres. Odata ce ai recunoscut una, ai recunoscut-o si pe cealalta. Solutia este inerenta problemei. Ti s-a raspuns si ai acceptat raspunsul. Esti mntuit. Lasa acum sa ti se dea pacea pe care ti-o aduce acceptarea ta. nchide-ti ochii si primeste-ti rasplata. Recunoaste faptul ca problemele tale au fost rezolvate. Recunoaste ca ai iesit din conflict; esti liber si mpacat. Mai presus de toate, reaminteste-ti ca ai o singura problema si ca problema are o singura solutie. Aici se afla simplitatea mntuirii. De aceea, reusita ei este garantata. ncurajeaza-te astazi deseori cu faptul ca problemele tale au fost rezolvate. Repeta ideea cu profunda convingere, ct mai des posibil. Si, mai ales, nu uita sa aplici ideea de azi la orice problema specifica care ar putea sa se iveasca. Spune imediat: "Fie sa recunosc faptul ca aceasta problema a fost rezolvata." Astazi sa fim hotarti sa nu facem colectie de reprosuri. Sa fim hotarti a fi liberi de probleme care nu exista. Mijlocul: simpla onestitate. Nu te amagi n privinta continutului problemei, si vei
recunoaste, n mod necesar, ca problema a fost rezolvata. 127 RECAPITULARE II Suntem gata acum pentru o noua recapitulare. Vom ncepe acolo unde ne-a lasat recapitularea precedenta, si ne vom ocupa zilnic de doua idei. Prima parte a fiecarei zile va fi dedicata uneia dintre aceste idei, pentru ca ultima parte a zilei sa fie dedicata celeilalte. Vom avea o perioada mai lunga de exersare si altele mai scurte si mai frecvente, n timpul carora vom exersa fiecare dintre cele doua idei. Perioadele mai lungi de exersare se vor conforma acestei forme generale: rezerva-ti cam cincisprezece minute pentru fiecare din ele si ncepe prin a te gndi la ideile zilei si la comentariile incluse n teme. Dedica ntre trei si patru minute citirii lor fara graba, chiar de mai multe ori - daca doresti, apoi nchide ochii si asculta. Repeta prima fraza a perioadei de exersare daca simti cumva ca mintea ti-o ia razna, nsa ncearca sa-ti petreci cea mai mare parte a timpului ascultnd linistit, dar cu atentie. Te asteapta un mesaj. Fii ncrezator ca l vei primi. Aminteste-ti ca el ti apartine si ca l vrei. Nu-ti lasa intentia sa se clatine n fata gndurilor care te distrag. Da-ti seama ca, oricare ar fi forma sub care ar apare, ele nu au nici un nteles si nici o putere. nlocuieste-le cu afirmarea hotarrii tale de a reusi. Nu uita ca voia ta are putere asupra tuturor fanteziilor si viselor. ncrede-te ca ea te va scoate la liman, purtndu-te dincolo de toate acestea. Priveste toate aceste perioade de exersare ca fiind consacrate caii, adevarului si vietii. Refuza sa fii abatut din drum de digresiuni, iluzii si gndurile mortii. Te-ai consacrat mntuirii. Fii hotart, zi de zi, sa nu ti lasi functia nendeplinita. Reafirma-ti atitudinea hotarta si n perioadele mai scurte de exersare, folosind forma initiala a ideii pentru aplicatii generale, precum si forme mai specifice, daca e nevoie. n comentariile care urmeaza enuntarii ideilor sunt incluse cteva forme specifice. Acestea, totusi, sunt numai niste sugestii. Nu cuvintele anume pe care le folosesti conteaza. 128 LECTIA 81 Ideile noastre de recapitulat pentru astazi sunt: 61. "Eu sunt lumina lumii." Ct de sfnt sunt eu, caruia i-a fost data functia de a lumina lumea! Fie ca n fata sfinteniei mele sa fiu cuprins de linistea tacerii. n lumina ei blnda, fie ca toate conflictele mele sa dispara. n pacea ei, fie sa-mi aduc aminte cine sunt. Cteva forme specifice pentru aplicarea acestei idei atunci cnd par sa apara niste dificultati anume, ar fi: "Fie sa nu ascund lumina lumii din mine." "Fie ca lumina lumii sa razbata prin aceasta aparenta." "Aceasta umbra se va risipi n fata luminii." 62. "Iertarea mi este functia ca lumina a lumii." Tocmai prin acceptarea functiei mele voi vedea lumina lumii n mine. Iar n aceasta lumina, functia mea va sta, clar si absolut
neambiguu, n fata vederii mele. Acceptarea mea nu se bizuie pe faptul ca mi dau seama sau nu de functia pe care o am, ntruct nu nteleg nca iertarea. Totusi, sunt ncredintat ca, n lumina, o voi vedea asa cum este. Forme specifice pentru folosirea ideii ar putea include: "Fie ca acest lucru (aceasta situatie) sa ma ajute sa nteleg ce nseamna iertarea." "Fie sa nu mi separ functia de voia mea." "Nu voi folosi acest lucru (aceasta situatie) pentru un scop strain mie." LECTIA 82 Astazi vom recapitula aceste idei: 63. "Lumina lumii aduce pace fiecarei minti prin iertarea mea." Iertarea mea este mijlocul prin care lumina lumii si gaseste expresia prin mine. Iertarea mea este mijlocul prin care devin 129 constient de lumina lumii din mine. Iertarea mea este mijlocul prin care lumea este vindecata, mpreuna cu mine nsumi. Fie, asadar, sa iert lumea, ca ea sa fie vindecata mpreuna cu mine. Sugestii pentru forme specifice de aplicare a acestei idei: "Fie ca pacea sa se extinda de la mintea mea la a ta, (nume)." "Eu mpartasesc lumina lumii cu tine, (nume)." "Prin iertarea mea pot vedea acest lucru (aceasta situatie ) asa cum sunt." 64. "Fie sa nu-mi uit functia." Nu vreau sa uit de functia mea, deoarece vreau sa-mi aduc aminte de Sinele meu. Nu mi pot ndeplini functia daca uit de ea. Iar daca nu mi ndeplinesc functia, nu voi trai bucuria pe care Dumnezeu mi-o harazeste. Forme specifice adecvate acestei idei cuprind urmatoarele: "Sa nu fac uz de acest lucru (aceasta situatie) pentru a-mi ascunde functia de mine." "Voi folosi acest lucru (aceasta situatie) ca prilej pentru a-mi ndeplini functia." "Acest lucru (aceasta situatie) ar putea ameninta ego-ul meu, dar nu-mi poate schimba functia ntr-un fel sau altul." LECTIA 83 Sa recapitulam astazi aceste idei: 65. "Singura mea functie este cea harazita mie de Dumnezeu." Nu am alta functie dect cea harazita mie de Dumnezeu. Recunoasterea acestui fapt ma elibereaza de tot conflictul, ntruct mi da de nteles ca nu pot avea teluri contradictorii. Cu un singur scop, am mereu certitudinea a ceea ce sa fac, ce sa spun si ce sa gndesc. Toata ndoiala trebuie sa dispara, atunci cnd ncuviintez faptul ca singura mea functie este cea harazita mie de Dumnezeu. Aplicatii mai specifice ale acestei idei ar putea lua aceste forme: "Perceperea acestui lucru (acestei situatii) nu mi schimba 130
functia." "Acest lucru (aceasta situatie) nu mi da alta functie dect cea harazita mie de Dumnezeu." "Sa nu uzez de acest lucru (aceasta situatie), ca sa-mi justific o functie pe care Dumnezeu nu mi-a harazit-o." 66. "Fericirea mea si functia mea sunt una." Toate lucrurile care vin de la Dumnezeu sunt unul. Ele vin de la Cel Ce Este Unul si trebuie primite ca fiind unul. ndeplinirea functiei mele este fericirea mea, ntruct ambele vin de la aceeasi Sursa. Iar eu trebuie sa nvat sa recunosc ceea ce ma face fericit, daca e sa gasesc fericirea. Iata cteva forme folositoare pentru aplicari specifice: "Acest lucru (aceasta situatie) nu mi poate separa fericirea de functia mea." "Singularitatea fericirii si functiei mele ramne total neafectata de aceasta." "Nimic, inclusiv acest lucru (aceasta situatie), nu poate justifica iluzia ca fericirea mi-ar fi despartita de functia mea." LECTIA 84 Iata ideile pentru recapitularea de astazi: < 67> "Iubirea m-a creat ca pe Sine nsasi." Sunt asemanator Creatorului meu. Nu pot patimi, nu pot suferi pierderi si nu pot muri. Nu sunt trup. Vreau sa recunosc astazi realitatea mea. Nu ma voi nchina unor idoli si nici nu-mi voi nalta propriul concept despre sine ca sa-mi nlocuiasca Sinele. Sunt asemanator Creatorului meu. Iubirea m-a creat ca pe Sine nsasi. S-ar putea sa gasesti aceste forme specifice folositoare n aplicarea ideii: "Sa nu vad n acest lucru (aceasta situatie) o iluzie despre mine nsumi." "n timp ce privesc acest lucru (aceasta situatie), sa-mi aduc aminte de Creatorul meu." 131 "Creatorul meu nu a creat acest lucru (aceasta situatie) asa cum le vad eu." 68. "Iubirea nu reproseaza nimic." Reprosurile sunt cu totul si cu totul straine de iubire. Reprosurile ataca iubirea, tinndu-i lumina obscura. Daca nutresc reprosuri, atac iubirea si, ca atare, Sinele meu. Sinele meu mi devine, astfel, strain. Sunt hotart sa nu mi atac Sinele, ca sa-mi pot aduce aminte cine sunt. Pentru aplicarea ideii de astazi, ar fi utile aceste forme specifice: "Acest lucru (aceasta situatie) nu este o justificare pentru a-mi nega Sinele." "Nu ma voi folosi de acest lucru (aceasta situatie) pentru a ataca iubirea." "Sa nu ma las ispitit de acest lucru (aceasta situatie) ca sa ma atac pe mine nsumi". LECTIA 85 Recapitularea de astazi va parcurge urmatoarele idei:
69. "Reprosurile mele ascund lumina lumii din mine." Reprosurile mele mi arata ceea ce nu se afla nicaieri si mi ascund ceea ce as vrea sa vad. Odata recunoscut acest lucru, ce nevoie mai am de reprosurile mele? Ele ma tin n ntuneric si ascund lumina. Reprosurile si lumina nu pot merge mpreuna, dar lumina si viziunea trebuie sa fie mpreunate, pentru ca eu sa pot vedea. Pentru a vedea, trebuie sa ma lepad de reprosuri. Vreau sa vad, iar acesta va fi mijlocul prin care voi reusi. Aplicatii specifice ale acestei idei ar putea fi facute sub aceste forme: "Sa nu folosesc aceasta ca o piedica n calea vazului." "Lumina lumii va risipi toate acestea." "Nu am nevoie de aceasta. Vreau sa vad." 70. "Mntuirea mea vine de la mine." Astazi voi recunoaste unde se afla mntuirea mea. Se afla n 132 mine, deoarece Sursa ei se afla acolo. Nu si-a parasit Sursa si, ca atare, nu a putut sa-mi paraseasca mintea. Nu o voi cauta n afara mea. Ea nu se gaseste afara, ca apoi sa fie adusa nauntru; ci dinauntrul meu, ea se va ntinde dincolo de toate, iar tot ce vad va reflecta numai si numai lumina care straluceste n mine si n ea nsasi. Aceste forme ale ideii sunt adecvate pentru aplicatii mai specifice: "Sa nu ma las ispitit de acest lucru (aceasta situatie), asteptnd din alta parte, si nu de la mine, mntuirea mea." "Nu voi ngadui acestui (acestei situatii) sa stea n calea constientizarii Sursei mntuirii mele." "Acest lucru (aceasta situatie) nu detine nici o putere pentru a ndeparta de la mine mntuirea." LECTIA 86 Iata ideile de recapitulat pentru astazi: 71. "Numai planul de mntuire al lui Dumnezeu va izbuti." Nu are nici un sens sa caut mntuirea aiurea. Am vazut-o n multi oameni si n multe lucruri, dar cnd am ntins mna spre ea, nu o aflam acolo. Gresisem, creznd ca stiu ce este. Nu voi mai cauta aiurea, n van. Numai planul lui Dumnezeu pentru mntuire va izbuti. Ma voi lasa cuprins de bucuria faptului ca planul Lui nu poate niciodata da gres. Iata cteva forme sugerate pentru aplicarea ideii de astazi: "Planul lui Dumnezeu pentru mntuire ma va mntui de felul cum percep acest lucru (aceasta situatie)." "Acest lucru (aceasta situatie) nu este o exceptie n planul lui Dumnezeu pentru mntuirea mea." "Fie sa percep acest lucru (aceasta situatie) n lumina planului de mntuire al lui Dumnezeu." 7. "Reprosurile sunt un atac la adresa planului de mntuire al lui Dumnezeu." Reprosurile sunt o ncercare de a dovedi ca planul de mntuire 133
al lui Dumnezeu nu va izbuti. nsa numai planul Lui va izbuti. Nutrind reprosuri, mi exclud astfel din constienta singura mea speranta de mntuire. Nu mai vreau sa-mi zadarnicesc propriile interese n modul acesta dement. Vreau sa accept planul de mntuire al lui Dumnezeu si sa fiu fericit. Aplicatiile concrete ale ideii de astazi ar putea lua urmatoarea forma: "n timp ce privesc acest lucru (aceasta situatie), aleg ntre o perceptie eronata si mntuire." "Daca vad motive de repros n acest lucru (aceasta situatie), nu voi vedea motive pentru mntuirea mea." "Acest lucru (aceasta situatie) reclama mntuire, nu atac." LECTIA 87 Recapitularea noastra de astazi va parcurge aceste idei: 73. "Voiesc sa fie lumina." Astazi voi putea face uz de puterea mea. Nu este voia mea sa orbecaiesc n ntuneric, temndu-ma de umbre, de lucruri nevazute si ireale. Lumina sa-mi fie azi calauza. O voi urma acolo unde ma va conduce si voi privi numai ce mi arata ea. Astazi voi trai pacea perceptiei adevarate. Urmatoarele forme ale acestei idei pot fi utile n aplicatii concrete: " Acest lucru (aceasta situatie) nu poate ascunde lumina pe care voiesc sa o vad." "Tu stai n lumina mpreuna cu mine, (nume)." "n lumina, acest lucru (aceasta situatie) va arata altfel." 74. "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu." Astazi sunt n siguranta, deoarece nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu. Numai atunci cnd cred ca exista o alta voie poate sa mi se faca teama. ncerc sa atac numai cnd mi-e teama, si numai cnd ncerc sa atac pot crede ca siguranta mea vesnica mi este amenintata. Astazi voi recunoaste ca toate 134 acestea nu s-au ntmplat. Sunt n siguranta, deoarece nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu. Cteva forme utile ale acestei idei se pot aplica n situatii concrete, precum: "Fie sa percep acest lucru (aceasta situatie) conform Voii lui Dumnezeu." "Este Voia lui Dumnezeu, si a mea, deopotriva, sa fii Fiul Lui (nume)." "Acest lucru (aceasta situatie) este parte din Voia lui Dumnezeu pentru mine, oricum l-as vedea (as vedea-o)." "Dumnezeu este n tot ce vad, deoarece Dumnezeu este n mintea mea. " LECTIA 88 Astazi vom recapitula urmatoarele idei: 75. "A venit lumina." Optnd pentru mntuire n locul atacului, optez pur si simplu sa recunosc ceea ce este deja ales. Mntuirea este o decizie care a fost deja luata. Atacul si reprosurile nu se afla printre optiuni. De
aceea, aleg ntotdeauna ntre adevar si iluzie; ntre ceea ce este deja ales si ceea ce nici nu este. A venit lumina. Nu pot sa o aleg, pentru ca nu are nici o alternativa. Ea a nlocuit ntunericul, iar ntunericul a disparut. Iata cteva forme care s-ar putea dovedi utile n aplicatiile concrete ale zilei: "Acest lucru (aceasta situatie) nu-mi poate demonstra ntunericul, caci a venit lumina." "Lumina din tine e tot ce vreau sa vad." "Vreau sa vad n acest lucru (aceasta situatie) numai ceea ce este." 76. "Nu sunt sub nici o lege, cu exceptia legilor lui Dumnezeu." Iata declararea perfecta a libertatii mele. Nu sunt sub nici o lege, cu exceptia legilor lui Dumnezeu. Sunt mereu tentat sa 135 nascocesc alte legi si sa le confer putere asupra mea. Sufar numai din cauza credintei mele n ele. Ele nu au nici cel mai mic efect real asupra mea. Sunt cu desavrsire liber de efectele tuturor legilor, cu exceptia legilor lui Dumnezeu. Iar legile Lui sunt legile libertatii. n ceea ce priveste formele concrete ale aplicarii acestei idei, ar putea fi utile urmatoarele: "Perceperea acestui lucru (acestei situatii) mi arata ca mai cred n legi care nu exista." "Vad numai lucrarea legilor lui Dumnezeu n acest lucru (aceasta situatie)." "Fie sa ngadui legilor lui Dumnezeu, si nu alor mele, sa lucreze n acest lucru (aceasta situatie). LECTIA 89 Iata ideile pentru recapitularea de astazi: 77. "Sunt ndreptatit la miracole." Sunt ndreptatit la miracole, deoarece nu sunt sub nici o lege, cu exceptia legilor lui Dumnezeu. Legile Lui ma elibereaza de toate reprosurile si le nlocuiesc cu miracole. Iar eu vreau sa accept miracolele n locul reprosurilor, care nu sunt dect niste iluzii ce ascund miracolele dindaratul lor. Voi accepta acum numai ceea ce legile lui Dumnezeu ma ndreptatesc sa am, ca sa fac uz de aceasta n interesul functiei pe care El mi-a dat-o. Ai putea folosi aceste sugestii n aplicatiile concrete ale acestei idei: "ndaratul acestui lucru (acestei situatii) se afla un miracol la care sunt ndreptatit." "Fie sa nu ti port nici un repros, (nume), ci sa-ti ofer miracolul care, n schimb, ti apartine." "Vazut cu adevarat, acest lucru (aceasta situatie) mi ofera un miracol." 78. "Fie ca miracolele sa nlocuiasca toate reprosurile." Prin aceasta idee, mi unesc, cu adevarat, voia cu cea a 136 Sfntului Spirit, percepndu-le ca fiind una. Prin aceasta idee, mi
accept, cu adevarat, eliberarea mea din iad. Prin aceasta idee, mi exprim, cu adevarat, bunavointa de a lasa ca toate iluziile mele sa fie nlocuite de adevar, conform planului lui Dumnezeu pentru mntuirea mea. Nu voi face nici o exceptie si nici o substituire. Vreau tot Cerul si numai Cerul, asa cum Dumnezeu binevoieste sa-L am. Forme concrete, utile pentru aplicarea acestor idei ar putea fi: "Nu voi tine acest repros disociat de mntuirea mea." "Fie ca reprosurile noastre sa fie nlocuite de miracole, (nume)." "ndaratul acestui lucru (acestei situatii) se afla miracolul cu care sunt nlocuite toate reprosurile mele." LECTIA 90 Pentru aceasta recapitulare, vom folosi urmatoarele idei: 79. "Fie sa recunosc problema ca sa poata fi rezolvata." Fie sa-mi dau seama ca problema este ntotdeauna o forma de repros care mi scapa. Fie sa nteleg, de asemenea, ca solutia este ntotdeauna un miracol prin care ngadui ca reprosul sa fie nlocuit. Astazi, mi voi reaminti simplitatea mntuirii, ntarind lectia care ne nvata ca exista o singura problema si o singura solutie. Problema este un repros, solutia un miracol. Iar eu invit la mine solutia, iertnd reprosul si primind cu bucurie miracolul care i ia locul. Aplicari concrete ale acestei idei ar putea lua urmatoarele forme: " Acest lucru (aceasta situatie) mi pune o problema pe care o vreau rezolvata." "Miracolul dindaratul acestui repros va rezolva pentru mine aceasta problema." "Raspunsul la aceasta problema este miracolul pe care l ascunde problema." 80. "Fie sa recunosc faptul ca problemele mi-au fost rezolvate." 137 Mi se pare ca am probleme datorita faptului ca folosesc timpul n mod eronat. Eu cred ca mai nti vine problema si ca trebuie sa treaca un timp nainte ca ea sa fie rezolvata. Nu sesizez problema si raspunsul ca fiind simultane n prezenta lor, si aceasta pentru ca nca nu mi dau seama ca Dumnezeu a asezat raspunsul laolalta cu problema, astfel nct sa nu poata fi separate de timp. Sfntul Spirit ma va nvata toate acestea, daca l voi lasa. Iar eu voi ntelege ca este cu neputinta sa am o problema care sa nu fi fost rezolvata deja. n aplicatiile specifice vor fi utile aceste forme ale ideii: "Nu trebuie sa astept sa se rezolve acest lucru (aceasta situatie)." "Raspunsul la aceasta problema mi s-a dat deja, daca vreau sa l accept." "Timpul nu poate separa aceasta problema de solutia ei." LECTIA 91 "Miracolele se vad n lumina." Este important sa ne amintim ca miracolele si viziunea merg, n
mod necesar, mpreuna. Acest fapt se cere repetat iar si iar. Este o idee centrala n noul tau sistem de gndire si n perceptia pe care acesta o produce. Miracolul este mereu prezent. Prezenta sa nu este pricinuita de propria-ti viziune; absenta sa nu se datoreaza faptului ca nu reusesti sa vezi. Numai gradul n care esti constient de miracole este afectat. n lumina le vei vedea; nu le vei vedea n ntuneric. Pentru tine, lumina este, asadar (de importanta) cruciala. Atta vreme ct rami n ntuneric, miracolul ramne nevazut. Astfel esti convins ca el nu este prezent. Aceasta decurge din premizele provenientei ntunericului. Negarea luminii conduce la neputinta de a o percepe. Neputinta de a percepe lumina nseamna a percepe ntunericul. Lumina nu-ti este, asadar, de nici un folos, cu toate ca este prezenta. Nu te poti folosi de ea, 138 deoarece prezenta ei ti este necunoscuta. Iar realitatea parelnica a ntunericului face ca ideea sa fie lipsita de sens (de nteles). Sa ti se spuna ca ceea ce nu vezi este totusi prezent, suna a dementa. Este foarte dificil sa te convingi ca dementa este, de fapt, sa nu vezi ceea ce este prezent. Tu nu ai nici o ndoiala ca ochii trupului pot vedea. Tu nu te ndoiesti ca imaginile pe care acestia ti le arata sunt realitatea. Ti-ai pus ncrederea n ntuneric, nu n lumina. Cum am putea rasturna aceasta stare de lucruri? Tie ti este imposibil, dar, din fericire, nu esti de unul singur. Eforturile tale, orict de mici ar fi ele, sunt sprijinite cu tarie. Daca ti-ai da seama ct de mare este aceasta tarie, ndoielile tale s-ar risipi. Astazi ne vom dedica ncercarii de a te face sa simti aceasta tarie. De ndata ce vei fi simtit taria n tine, ea facndu-ti toate miracolele usor accesibile, nu te vei mai ndoi. Miracolele ce-ti sunt ascunse de sentimentul tau de slabiciune ti se vor ivi n constienta de ndata ce vei simti n tine taria. Ofera-ti astazi, de trei ori, cte zece minute de timp linistit, n care vei ncerca sa-ti lasi n urma slabiciunea. Aceasta se realizeaza cu usurinta, pe masura ce nveti ca tu nu esti un trup. ncrederea se ndreapta spre ceea ce vrei si-ti in struiesti mintea n mod corespunzator. Voia ta continua sa-ti fie nvatator si ea are toata taria sa faca ceea ce doreste. Te poti desprinde de trup daca asa hotarasti. Poti sa resimti taria din tine. ncepe perioadele mai lungi de exersare cu acest enunt al adevaratelor relatii cauza-efect: "Miracolele se vad n lumina. Ochii trupului nu percep lumina. Dar eu nu sunt un trup. Ce sunt eu?" ntrebarea ce ncheie acest enunt este necesara exercitiilor noastre de astazi. Ceea ce tu gndesti ca esti, constituie o credinta ce se cere desfacuta. Iar ceea ce esti cu adevarat trebuie sa-ti fie revelat. Fiind o greseala, credinta ca esti un trup cere o corectie. Adevarul a ceea ce esti face apel la taria din tine, ca aceasta sa-ti
aduca n constienta ceea ce ti ascunde greseala. 139 Daca nu esti un trup, atunci ce esti? Va trebui sa sesizezi ceea ce foloseste Sfntul Spirit pentru a nlocui imaginea trupului din mintea ta. Ai nevoie sa simti ceva n care sa-ti pui ncrederea, pe masura ce i-o retragi trupului. Ai nevoie de o traire adevarata a ceva diferit, ceva mai solid, mai sigur; mai vrednic de ncrederea ta, ceva cu adevarat prezent. Daca nu esti un trup, atunci ce esti? Pune aceasta ntrebare cu onestitate, apoi dedica-ti cteva minute n care sa ngadui gndurilor tale eronate despre propriile-ti atribute sa fie corectate si contrariilor lor sa le ia locul. Spune, de pilda: "Eu nu sunt slab, ci puternic." "Eu nu sunt neajutorat, ci atotputernic." "Eu nu sunt limitat, ci nelimitat." "Eu nu sunt cuprins de ndoiala, ci sunt sigur." "Eu nu sunt o iluzie, ci o realitate." "Eu nu pot vedea n ntuneric, ci n lumina." n faza a doua a perioadei de exercitiu, ncearca sa resimti aceste adevaruri despre tine nsuti. Concentreaza-te mai ales pe resimtirea tariei. Aminteste-ti ca tot sentimentul de slabiciune este asociat credintei ca esti un trup, credinta de altfel gresita si nedemna de ncredere. ncearca sa-ti retragi ncrederea pe care ai acordat-o trupului, fie si numai pentru o clipa. Te vei obisnui, pe masura ce avansam, sa devii credincios partii mai vrednice din tine. Relaxeaza-te pe tot restul perioadei, avnd ncrederea ca eforturile tale, fie ele ct de slabe, sunt sustinute de taria lui Dumnezeu si de toate Gndurile Sale. Tocmai din aceste Gnduri ti va proveni taria. Datorita sprijinului Lor ferm vei simti taria n tine. Ele sunt unite cu tine n aceasta perioada de practica, n care mpartasesti un scop asemenea scopului Lor. A Lor este lumina n care vei vedea miracolele, fiindca taria Lor este a ta. Taria Lor devine ochi pentru tine, ca sa poti vedea. De cinci, sase ori pe ora, la intervale oarecum regulate, 140 aminteste-ti ca miracolele se vad n lumina. De asemenea, fii sigur ca ntmpini cu ideea de astazi orice tentatie. Urmatoarea formulare va fi de folos pentru aceste scop anume: "Miracolele se vad n lumina. Fie sa nu-mi nchid ochii datorita acestei situatii." LECTIA 92 "Miracolele se vad n lumina, iar lumina si taria sunt una." Ideea de astazi este o extensie a celei precedente. Tu nu te gndesti la lumina ca expresie a tariei, iar la ntuneric ca expresie a slabiciunii. Aceasta, deoarece notiunea ta despre vedere este asociata cu corpul, cu ochii acestuia, cu creierul sau. Astfel, tu crezi ca poti schimba ceea ce vezi, punndu-ti bucatele de sticla dinaintea ochilor. Aceasta fiind una din numeroasele credinte magice care se trag din convingerea ca esti un trup si ca ochii trupului pot vedea.
Crezi, de asemenea, ca creierul trupului poate gndi. Daca ai ntelege, ctusi de putin, natura gndirii, nu ai putea dect sa rzi de aceasta idee dementa. Este ca si cum te-ai gndi ca tii un chibrit care lumineaza soarele si care i da toata caldura sa; sau ca ai toata lumea n mna ta, prinsa strasnic, pna te hotarasti s-o slobozesti. Si totusi, toate aceste nchipuiri nu sunt mai nebunesti dect a crede ca ochii trupului pot vedea, ca creierul poate gndi. Taria lui Dumnezeu din tine este lumina n care vezi, precum Mintea Sa este cea cu care gndesti. Taria sa ti dezminte slabiciunea. Caci slabiciunea ta priveste ochii trupului, iscodind ntunericul pentru a contempla ceva asemenea ei: ce e marunt, slab, bolnavicios si muribund, nevoias, neajutorat si nfricosat, trist, sarac, nfometat si lipsit de bucurie. Toate acestea se vad prin ochi care nu pot vedea si care nu pot binecuvnta. Taria trece cu vederea aceste lucruri, privind dincolo de aparente. Privirea ei statornica si-o tine ndreptata neclintit catre lumina dindaratul lor. Ea se uneste cu lumina din care este parte. 141 Se vede pe sine. Taria aduce lumina n care se iveste Sinele tau. n ntuneric percepi un sine care nu este acolo (nu exista). Taria este adevarul despre tine; slabiciunea este un idol, cu falsitate venerat si adorat, pentru ca taria sa poata fi alungata, iar ntunericul sa domneasca acolo unde Dumnezeu a hotart sa fie lumina. Taria vine de la adevar, stralucind cu lumina care i-a dat-o Sursa ei; slabiciunea reflecta ntunericul facatorului ei. Este bolnava si nu vede dect boala, care este asemenea ei nsasi. Adevarul este un mntuitor ce poate voi numai fericire si pace pentru fiecare. Adevarul si daruieste taria oricui o cere, ntr-o oferta nelimitata. El ntelege ca o lipsa n cineva ar nsemna o lipsa n toti. Si astfel, adevarul si daruieste lumina pentru ca toti sa poata vedea si beneficia ca unul de ea. Taria lui este mpartasita, pentru a le aduce tuturor miracolul, n care se vor uni ntru rost, iertare si iubire. Slabiciunea, care priveste n ntuneric, nu poate vedea vreun rost n iertare si iubire. i vede pe toti ceilalti ca fiind diferiti de ea nsasi, si nu exista n lumea toata lucru pe care ea sa-l mpartaseasca. Ea judeca, condamna, dar nu iubeste. Ramne n ntuneric, ascunzndu-se, visndu-se puternica, biruitoare, repurtnd victorii asupra limitarilor care, ascunse n ntuneric, nu fac dect sa ia proportii enorme. Slabiciunea se teme de ea nsasi, se ataca, se uraste, iar ntunericul nvaluie tot ce vede ea, lasndu-si visele la fel de nfricosatoare. Nici un miracol nu gasesti aici, ci numai ura. Slabiciunea se separa de tot ce vede, pe cnd lumina si taria se percep ca fiind una. Lumina tariei nu este lumina pe care o vezi tu. Ea nu se modifica, nu plpie, nu se stinge. Ea nu se preschimba din noapte n zi si iarasi n bezna, pna cnd zorile mijesc din nou. Lumina tariei este statornica, certa precum iubirea, de-a pururi bucuroasa de a se darui, pentru ca ea nu poate darui dect siesi. Nu e nimeni care sa ceara n zadar sa aiba parte de vederea ei si nimeni, pasindu-i pragul, nu
poate pleca fara ca ochii sai vada miracolul si fara taria si lumina la adapostul inimii sale. Taria din tine ti va oferi lumina si ti va calauzi vederea, astfel 142 nct sa nu mai zabovesti printre umbrele desarte pe care ochii trupului tau ti le servesc spre propria ta amagire. Taria si lumina se unesc n tine, iar acolo unde ele se-ntlnesc, Sinele tau te asteapta, gata sa te mbratiseze ca pe Ceea ce-I apartine. Astfel este locul de ntlnire pe care ncercam astazi sa-l gasim si unde ncercam sa ne odihnim, caci pacea lui Dumnezeu este acolo unde este Sinele tau, adica Fiul Sau, care acum asteapta pentru a se rentlni pe Sine nsusi si pentru a fi precum unul. Sa ne acordam astazi de doua ori cte douazeci de minute pentru a ne alatura acestei ntlniri. Lasa-te dus nauntrul Sinelui tau. Taria Lui va constitui lumina n care ti este oferit darul vederii. Paraseste astazi, asadar, ntunericul, pentru o vreme, iar noi vom exersa n lumina, nchiznd ochii trupului si cernd adevarului sa ne arate locul de ntlnire al sinelui cu Sinele, acolo unde lumina si taria sunt una. Vom exersa astfel dimineata si seara. Dupa ntlnirea de dimineata, vom folosi ziua pentru a ne pregati de ceasul serii, cnd ne vom ntlni din nou, cuprinsi de ncredere. Sa repetam ct mai des cu putinta ideea pentru astazi si sa ne dam seama ca suntem introdusi n ale vederii, scosi din ntuneric la lumina, acolo unde numai miracolele pot fi percepute. LECTIA 93 "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n mine." Tu ai convingerea ca n tine locuiesc raul, ntunericul si pacatul. Esti convins ca, daca cineva ar vedea adevarul despre tine, ar fi dezgustat si s-ar feri de tine ca de un sarpe veninos. Ai convingerea ca, daca ti s-ar revela ceea ce este adevarat despre tine, te-ar apuca o asa groaza, nct te-ai grabi sa-ti curmi viata cu propriile tale mini, continuarea traiului dupa asa priveliste fiind imposibila. Acestea sunt convingeri, credinte att de ferm implantate, nct cu greu poti fi ajutat sa-ti dai seama ca ele n-au nici un temei. 143 Este evident ca ai facut greseli. Este limpede ca ti-ai cautat mntuirea pe cai ciudate; ca ai fost amagit si amagitor, speriat de fantezii prostesti si vise salbatice; ca te-ai nchinat la idoli plasmuiti din tarna toate acestea sunt adevarate potrivit convingerilor (credintei) tale de acum. Astazi vom pune n discutie toate acestea, nu din punctul de vedere propriu gndirii tale, ci din cu totul alt punct de referinta, conform caruia asemenea gnduri desarte sunt lipsite de nteles. Aceste gnduri nu sunt dupa Voia lui Dumnezeu. Aceste convingeri, credinte caraghioase, El nu le mpartaseste cu tine. Att este suficient pentru a dovedi ca ele sunt gresite, dat tu nu pricepi (percepi) ca ele este asa. De ce nu vrei sa te lasi coplesit de bucurie, cnd esti asigurat ca
tot raul pe care crezi ca lai facut nu sa nfaptuit niciodata, ca toate pacatele tale nu au fost comise, ca esti la fel de curat si sfnt precum ai fost creat, ca lumina, bucuria si pacea salasluiesc n tine? Imaginea ta despre tine nsuti nu poate tine piept Voii lui Dumnezeu. Tu crezi ca asta nseamna moarte, dar nseamna viata. Crezi ca esti distrus, dar esti mntuit. Caci sinele pe care l-ai plasmuit nu este Fiul lui Dumnezeu. Prin urmare, acest sine nici nu exista. Iar tot ceea ce acest sine pare sa faca si sa gndeasca nu nseamna nimic. Nu este nici bine, nici rau. Este pur si simplu ireal, nimic mai mult. Aceasta plasmuire nu se razboieste cu Fiul lui Dumnezeu. Nici nu-i face rau, nici nu-i ataca pacea. Nu a schimbat cu nimic creatia, nici n-a redus eterna neprihanire la pacat, nici iubirea la ura. Ce putere poate poseda acest sine pe care l-ai plasmuit, de vreme ce vrea sa conteste Voia lui Dumnezeu? Neprihanirea ta este garantata de Dumnezeu. Acest gnd se cere repetat iar si iar, pna ce este acceptat. Este adevarat. Neprihanirea ta este garantata de Dumnezeu. Nimic nu o poate atinge, nimic nu poate schimba ceea ce Dumnezeu a creat ca fiind etern. Acel sine pe care l-ai plasmuit, rau si plin de pacate, 144 este lipsit de nteles (de sens). Neprihanirea ta este garantata de Dumnezeu, iar lumina, bucuria si pacea salasluiesc n tine. Mntuirea necesita acceptarea unui singur gnd: esti precum te-a creat Dumnezeu, nu ceea ce ai facut tu din tine. Orict de multe rele socotesti ca ai facut, esti precum te-a creat Dumnezeu. Oricte greseli ai fi comis, adevarul despre tine este neschimbat. Creatia este eterna si inalterabila. Neprihanirea ta este garantata de Dumnezeu. Esti si vei fi de-a pururea exact precum ai fost creat. Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n tine, pentru ca Dumnezeu le-a pus acolo. ncepe perioadele mai lungi de exersare ale zilei de astazi ar fi de cel mai mare folos ca acestea sa ocupe primele cinci minute ale fiecarei ore active prin a afirma adevarul despre crearea ta: "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n mine. Neprihanirea mea este garantata de Dumnezeu." Lasa apoi deoparte imaginile tale prostesti despre tine nsuti si petrece restul perioadei de exersare ncercnd sa ai o traire a celor daruite tie de Dumnezeu, n locul celor pe care ti le-ai adjudecat tu. Tu esti fie ceea ce Dumnezeu a creat, fie ceea ce tu ai plasmuit. Un Sine este adevarat; celalalt nu exista. ncearca sa ai experienta unitatii Unicului tau Sine. ncearca sa-i pretuiesti sfintenia si Iubirea din care a fost creat. ncearca sa nu interferezi cu Sinele pe care Dumnezeu L-a creat ca fiind tu nsuti, ascunzndu-I maretia n dosul maruntilor idoli ai raului si pacatoseniei, pe care i-ai facut pentru a-L nlocui. ngaduie-I sa vina n ceea ce-i este propriu. Iata-te: Tu esti Acesta. Iar lumina, bucuria si pacea salasluiesc n tine, fiindca asa este.
S-ar putea sa nu ai bunavointa sau chiar posibilitatea de a folosi primele cinci minute ale fiecarei ore pentru aceste exercitii. ncearca totusi sa le folosesti atunci cnd ti este cu putinta. Aminteste-ti cel putin sa repeti la fiecare ora aceste gnduri: "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n mine. Neprihanirea mea este garantata de Dumnezeu." ncearca apoi sa-ti acorzi un minut n care, stnd cu ochii nchisi, 145 sa-ti dai seama ca acesta este o confirmare a adevarului despre tine. Daca apare cumva vreo situatie care pare sa fie tulburatoare, mprastie repede iluzia de teama prin repetarea gndurilor de mai sus. Daca te simti ispitit sa te superi pe cineva, spune-i n gnd: "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n tine. Neprihanirea ta este garantata de Dumnezeu." Astazi poti face multe pentru mntuirea lumii. Poti face multe pentru a te apropia de acea parte n mntuire, care ti-a fost ncredintata de Dumnezeu. Astazi poti face multe pentru a aduce mintii tale convingerea ca ideea zilei este pe deplin adevarata. LECTIA 94 "Eu sunt asa cum m-a creat Dumnezeu." Continuam astazi cu acea idee care aduce mntuirea deplina; acea afirmatie care dezarmeaza orice forma de tentatie; acel gnd care reduce Egoul la tacere, desfacndu-l pe de-a-ntregul. Esti asa cum te-a creat Dumnezeu. Sunetele acestei lumi amutesc, privelistile acestei lumi dispar, si toate gndurile pe care aceasta lume le-a continut vreodata sunt sterse pentru totdeauna de aceasta singura idee. Iata mntuirea ndeplinita. Iata luciditatea restabilita. Adevarata lumina este tarie, iar taria este neprihanire. Daca rami asa cum te-a creat Dumnezeu, trebuie sa fii puternic si lumina trebuie sa fie n tine. Acela care ti-a asigurat neprihanirea trebuie sa-ti fie, de asemenea, garantia tariei si a luminii. Esti asa cum te-a creat Dumnezeu. ntunericul nu poate umbri slava Fiului lui Dumnezeu. Tu stai n lumina, puternic prin neprihanirea n care ai fost creat si n care vei ramne pentru vesnicie. Astazi vom dedica din nou primele cinci minute ale fiecarei ore ncercarii de a simti adevarul din tine. ncepe aceste perioade ale cercetarii cu aceste cuvinte: "Eu sunt asa cum m-a creat Dumnezeu. 146 "Eu sunt Fiul Sau n eternitate." ncearca acum sa dai de Fiul lui Dumnezeu din tine. Acesta este Sinele care nu a pacatuit niciodata, si care nici n-a plasmuit vreo imagine care sa nlocuiasca realitatea. Acesta este Sinele care nu si-a parasit patria n Dumnezeu pentru a rataci prin lume. Acesta este Sinele care nu cunoaste teama si care nici nu poate concepe pierderea, suferinta sau moartea. Pentru a atinge acest tel, nu ai dect sa lasi deoparte toti idolii si toate imaginile pe care ti le-ai facut despre tine; lasa n urma ta
lista nsusirilor, bune sau rele, pe care ti le-ai atribuit; asteapta adevarul ntr-o linistita nadejde. Dumnezeu nsusi a promis ca acesta va fi revelat acelora care l cer. Tu ceri acum. Nu poti sa nu reusesti, pentru ca El nu poate sa nu reuseasca. Daca nu poti raspunde cerintei de a exersa n primele cinci minute ale fiecarui ceas, aminteste-ti macar odata pe ora: "Eu sunt asa cum m-a creat Dumnezeu. "Si sunt Fiul Sau n eternitate." Spuneti astazi deseori ca tu esti asa cum te-a creat Dumnezeu. Si nu ntrzia sa reactionezi cu aceste cuvinte fata de oricine pare sa te irite: "Tu esti asa cum te-a creat Dumnezeu. "Si esti Fiul Sau n eternitate." Astazi straduieste-te sa faci exercitiile ora de ora. Fiecare dintre acestea va fi un pas urias catre izbavirea ta, si un jalon important n asimilarea sistemului de gndire promovat de acest curs. LECTIA 95 "Sunt Unicul Sine, unit cu Creatorul meu." Ideea de astazi te descrie cu acuratete asa cum te-a creat Dumnezeu. Esti unul n cuprinsul tau si unit cu El. A ta este unitatea ntregii creatii. Unitatea ta desavrsita face ca schimbarea sa fie imposibila n tine. Tu nu accepti acest fapt si ntrzii sa-ti dai seama ca asa este, numai datorita credintei tale ca deja te-ai schimbat. 147 Te vezi pe tine nsuti ca fiind o parodie ridicola dupa creatia lui Dumnezeu: slab, vicios, urt si pacatos, mizerabil, asaltat de durere. Asa arata versiunea ta despre tine nsuti: un sine divizat n multe parti beligerante, separate de Dumnezeu si abia tinute laolalta de facatorul lui eratic si capricios, caruia i te nchini. Acesta nu aude rugaciunile tale, caci este surd. Nu vede unitatea n tine, caci este orb. Nu ntelege ca tu esti Fiul lui Dumnezeu, caci este fara simtire si nu ntelege nimic. Astazi vom ncerca sa fim constienti doar de ceea ce are putinta de a auzi si vedea, de ceea ce este clar ca buna ziua. Vom ndrepta din nou exercitiile catre atingerea Unicului tau Sine, care este unit cu Creatorul sau. ncercam azi din nou, cu rabdare si speranta. Folosirea primelor cinci minute ale fiecarei ore active pentru a exersa ideea zilei prezinta avantaje speciale pentru stadiul de nvatare n care te afli n prezent. E dificil n acest moment sa nu-ti lasi mintea sa hoinareasca, atunci cnd este pusa la exercitii prelungite. Desigur, ti-ai dat deja seama de aceasta. Ai observat n ce masura ti lipseste disciplina mentala si n ce masura ai nevoie de antrenarea mintii. Este necesar sa fii constient de acest lucru, deoarece constituie un obstacol serios n calea avansarii tale. Perioadele de exersare mai scurte, dar frecvente, prezinta n acest moment alte avantaje pentru tine. Pe lnga recunoasterea dificultatilor pe care le ai n sustinerea atentiei, trebuie sa fi observat de asemenea ca, daca nu ti se aduce aminte n mod
frecvent de telul tau, ai tendinta sa-l dai uitarii pentru lungi perioade de timp. Adesea nu reusesti sa-ti amintesti aplicatiile scurte ale ideii zilei, si nu ti-ai format nca obiceiul de a folosi ideea ca reactie automata la ispita. n aceasta etapa, o structura ti este, asadar, necesara, planificata astfel nct sa cuprinda frecvente aduceri aminte ale telului tau, precum si ncercari regulate de al atinge. Regularitatea n termeni de timp nu este cerinta ideala pentru cea mai salutara 148 forma de exersare n ale mntuirii. Totusi, este avantajoasa pentru cei a caror motivatie este inconsistenta si care opun mare rezistenta nvatarii. De aceea, ne vom tine, pentru o vreme, de perioadele de exersare a cte cinci minute pe ora, ndemnndu-te sa omiti ct mai putine cu putinta. Utilizarea primelor cinci minute ale orei va fi deosebit de folositoare, de vreme ce impune o structura mai ferma. Nu folosi, nsa, abaterile ocazionale de la acest program ca scuza de a nu reveni la el ct mai repede cu putinta. S-ar putea, foarte probabil, sa existe tentatia de a considera ziua ca pierduta, dat fiind ca ai omis sa faci lucrul cerut. Dar aceasta tentatie trebuie doar recunoscuta ca fiind ceea ce este: refuzul tau de a permite ca greselile sa-ti fie corectate, precum si absenta bunavointei de a ncerca din nou. Sfntul Spirit nu este ncurcat de greselile tale n functia Sa de nvatator. El poate fi retinut numai de catre lipsa disponibilitatii tale n a te detasa de ele. Hai sa fim hotarti; de aceea, mai ales pentru urmatoarea saptamna si ceva, sa avem bunavointa de a ne ierta scaderile n srguinta si neglijarea instructiunilor pentru exersarea ideii zilei. Aceasta toleranta fata de slabiciune ne va permite mai curnd sa o trecem cu vederea, dect sa-i acordam puterea de a ne ntrzia procesul de nvatare. Daca-i acordam slabiciunii puterea de a face astfel, noi o privim ca pe o tarie si confundam taria cu slabiciunea. Cnd nu reusesti sa te conformezi cerintelor acestui curs, nu nseamna dect ca ai facut o greseala. Aceasta se cere corectata, si att. A permite unei greseli sa continue, nseamna a face greseli n plus, bazate pe prima si ntarind-o pe aceasta. Tocmai acest proces trebuie nlaturat, fiind un alt mod de a apara iluziile mpotriva adevarului. Abandoneaza aceste erori, recunoscndu-le drept ceea ce sunt. Sunt tentative de a te tine n inconstienta faptului ca esti Unicul Sine, unit cu Creatorul tau, una cu fiecare aspect al creatiei, nelimitat n putere si pace. Acesta este adevarul, si nimic altceva nu este adevarat. Astazi vom afirma din nou acest adevar, 149 ncercnd sa ajungem n acel loc din tine unde nu exista nici o ndoiala ca numai asta este adevarat. ncepe perioadele de exersare de astazi cu aceasta asigurare ncurajatoare, oferita mintii tale cu toata certitudinea de care esti n stare: "Sunt Unicul Sine, unit cu Creatorul meu,
Una cu fiecare aspect ale creatiei, nelimitat n putere si pace." nchide apoi ochii si spuneti din nou, ncet, cu profunzime, straduindu-te sa lasi ntelesul cuvintelor sa ti se afunde n minte, nlocuind false idei: "Sunt Unicul Sine." Repeta aceasta de cteva ori, apoi ncearca sa simti ntelesul pe care l evoca cuvintele. Esti Unicul Sine, unit si n siguranta, n lumina, bucurie si pace. Esti Fiul lui Dumnezeu, Unicul Sine, cu Un Creator si un tel: de a aduce constienta acestei Unitati tuturor mintilor, astfel nct adevarata creatie sa poata extinde Totalitatea si Unitatea lui Dumnezeu. Esti Unicul Sine, complet, vindecat si ntreg, avnd puterea de a ridica giulgiul ntunericului de pe fata lumii si de a scoate la iveala lumina din tine, pentru a demonstra lumii adevarul despre tine nsuti. Esti Unicul Sine, n armonie perfecta cu tot ce este, si cu tot ce va fi. Esti Unicul Sine, Fiul cel sfnt al lui Dumnezeu, unit cu toti fratii tai ntr-acest Sine; unit cu Tatal tau ntru Voia Sa. Simte n tine acest Unic Sine, lasa-L sa risipeasca n stralucirea Sa toate iluziile si ndoielile tale. Acesta este Sinele tau, Fiul lui Dumnezeu nsusi, neprihanit precum Creatorul sau, taria Sa aflndu-se nauntrul tau si iubirea Lui fiind a ta pentru totdeauna. Esti Unicul Sine si-ti este dat sa simti acest Sine nauntrul tau si sa-ti alungi toate iluziile din aceasta singura Minte, care este chiar acest Sine, adevarul cel sfnt din tine. Nu te lasa astazi prada uitarii. Avem nevoie de ajutorul tau; de mica ta contributie n a aduce fericire ntregii lumi. Si Cerul se bizuie pe tine, avnd ncrederea ca astazi te vei stradui. 150 mpartaseste-i asadar, certitudinea, caci a ta este. Fii vigilent. Nu te lasa prada uitarii. Pe parcursul zilei nu uita de telul tau. Repeta ideea de astazi ct mai des cu putinta si ntelege ca, de fiecare data cnd o faci, cineva aude glasul sperantei, freamatul adevarului n mintea sa, fosnetul blnd al aripilor pacii. Recunoasterea, de catre tine, a faptului ca esti Unicul Sine, unit cu Tatal tau, este o chemare adresata ntregii lumi de a fi una cu tine. Cu oricine te ntlnesti astazi, nu uita sa-i mpartasesti fagaduinta ideii de astazi, spunndu-i: "Esti Unicul Sine, mpreuna cu mine, Unit cu Creatorul nostru n acest Sine. Te cinstesc datorita a Ceea Ce Sunt, Si datorita a Ceea Ce este El, Cel care ne iubeste pe amndoi ca pe unul." LECTIA 96 "Mntuirea vine de la Unicul meu Sine." Desi esti Unicul Sine, tu traiesti experienta starii de a fi doi: deopotriva bun si rau, iubitor si urcios, minte si trup. Aceasta senzatie de a fi scindat n parti contrarii induce sentimente de conflict acut si constant, si conduce la ncercari frenetice de a reconcilia aspectele contradictorii ale acestei perceperi de sine. Ai
cautat multe solutii de acest gen, si nici una din ele nu a izbutit. Contrariile pe care le gasesti n tine nu vor fi niciodata compatibile. Doar Unul exista. Faptul ca adevarul si iluzia nu pot fi reconciliate orict de mult si oricum am ncerca, indiferent ce mijloace folosesti si indiferent cum vezi problema trebuie acceptat, daca vrei sa fii mntuit. Pna cnd nu vei fi acceptat aceasta, vei ncerca realizarea unui sir nesfrsit de teluri pe care nu le poti atinge; vei ntreprinde serii absurde de cheltuieli de timp si de efort, de speranta si de ndoiala, fiecare la fel de inutila ca cea precedenta si la fel de sortita esecului ca si cea urmatoare. 151 Problemele care nu au nici un nteles nu pot fi rezolvate n cadrul n care au fost puse. Doua sine-uri care se afla n conflict nu pot fi puse n concordanta, iar binele si raul nu au nici un termen comun. Acel sine pe care tu l-ai facut nu poate fi niciodata Sinele tau, dupa cum Sinele tau nu poate fi scindat, fara a mai nceta sa mai fie Ceea Ce este si Ceea Ce trebuie sa fie pentru totdeauna. O minte si un trup nu pot coexista. Nu ncerca sa le mpaci, pentru ca una neaga realitatea celuilalt. Daca esti trup fizic, mintea ta a iesit din propriu-ti concept despre sine, fiindca nu mai are loc pentru a mai face cu adevarat parte din tine. Daca esti spirit, atunci trupul trebuie sa fie lipsit de sens pentru realitatea ta. Spiritul face uz de minte ca mijloc pentru a-I gasi o expresie Sinelui sau. Iar mintea care serveste spiritul, este mpacata si plina de bucurie. Puterea ei vine din spirit, ea ndeplinindu-si astfel functia cu bucurie. nsa, mintea se poate, de asemenea, considera despartita de spirit, percepndu-se nauntrul unui trup pe care l confunda cu ea nsasi. n afara functiei sale, mintea nusi afla pacea si fericirea este straina gndurilor sale. Cu toate acestea, mintea despartita de spirit nu poate gndi. Ea si-a renegat Sursa tariei si se vede neajutorata, limitata si slaba. Disociata de propria ei functie, ea socoteste ca este singura si separata, atacata de armate ntregi care se ndreapta mpotriva ei, ascunzndu-se de acestea la adapostul fragil al trupului. Acum ea este constrnsa sa mpace ceea ce este de-o seama cu ceea ce nu este de-o seama ("capra cu varza"), creznd ca acesta i este rostul. Nu mai pierde timpul cu asta. Cine poate rezolva conflictele stupide pe care ni le prezinta un vis? Ce ar putea nsemna rezolvarea lor, privind n lumina adevarului? Carui scop ar putea servi? Care este rostul rezolvarii lor? Mntuirea nu poate preface iluziile n realitate, nici rezolva o problema care nu exista. Tu speri, pesemne, ca mntuirea poate sa faca toate acestea. Ai vrea ca planul lui Dumnezeu pentru izbavirea scumpului Sau Fiu sa-i aduca durere, n loc sa-l puna n libertate? Sinele tau retine gndurile Sale, si acestea ramn n propria-ti 152 minte si n mintea lui Dumnezeu. Sfntul Spirit pastreaza mntuirea n mintea ta, oferindu-i calea catre pace. Mntuirea
este un gnd pe care l mpartasesti cu Dumnezeu, deoarece Vocea Sa l-a acceptat pentru tine si a raspuns n numele tau ca aceasta s-a si mplinit. Astfel, mntuirea este pastrata printre gndurile pe care Sinele tau le ndrageste si le nutreste pentru tine. Vom ncerca astazi sa gasim acest gnd, a carui prezenta n mintea ta este garantata de Cel care ti vorbeste de Unicul tau Sine. Cele cinci minute de exersare ale fiecarei ore vor constitui o cautare a Sa nauntrul mintii tale. Mntuirea vine de la acest Unic Sine prin intermediul Aceluia care este puntea ntre mintea ta si acest Sine. Asteapta cu rabdare, si lasa-L pe el sa-ti vorbeasca de Sinele tau si despre toate cte le poate face propria-ti minte, odata restituita acestui Sine si libera sa slujeasca Voii Sale. ncepe prin a spune: "Mntuirea vine de la Unicul meu Sine. Gndurile Sale mi stau la dispozitie." Cauta apoi gndurile Sinelui si revendica-le, ele apartinndu-ti. Acestea sunt propriile tale gnduri adevarate, pe care le-ai renegat, lasndu-ti mintea sa rataceasca printr-o lume a viselor, pentru a gasi niste iluzii cu care sa le nlocuiasca. Aici se afla gndurile tale, singurele pe care le ai. Mntuirea este unul dintre aceste gnduri; gaseste-o acolo. Daca reusesti, gndurile care ti vin, ti vor spune ca esti salvat si ca mintea si-a gasit functia pe care a cautat s-o piarda. Sinele tau o va saluta cu bucurie si i va darui pacea. Restabilita n tarie, ea se va revarsa, din nou, dinspre spirit catre spiritul din toate lucrurile, create de Spirit ca fiind El nsusi. Mintea ta va binecuvnta toate lucrurile. Odata confuzia terminata, tu esti restabilit, caci ti-ai regasit Sinele. Sinele tau stie ca astazi nu poti da gres. Poate ca mintea ta va mai ramne o scurta vreme nesigura. Asta sa nu te nspaimnte. Sinele tau va pastra pentru tine bucuria pe care o resimte, tu 153 devenind ct de curnd pe deplin constient ca ea ti apartine. De fiecare data cnd petreci cinci minute din ora cautndu-L pe Cel care ti mpreuneaza mintea cu Sinele, tu i oferi alta comoara n pastrare pentru tine. De fiecare data cnd i spui mintii tale frenetice ca mntuirea vine de la Unicul tau Sine, vei mai adauga o comoara belsugului tau n crestere. Si tot belsugul va fi daruit oricui l cere si voieste sa accepte darul. Reflecteaza, numai, ct de mult ti se daruieste astazi ca sa daruiesti, pentru a-ti fi daruit! LECTIA 97 "Eu sunt spirit." Ideea de astazi te identifica cu Unicul tau Sine. Ea nu accepta o identificare scindata, dupa cum nu ncearca sa mbine niste factori contradictorii ntr-o tesatura a unitatii. Ea pur si simplu afirma adevarul. Exerseaza ct mai des acest adevar, pentru ca el ti va aduce mintea de la conflict spre linistitele plaiuri ale pacii. Nici un
fior de spaima nu poate patrunde, caci mintea ta a fost absolvita de nebunie, odata ce a abandonat iluziile unei identitati scindate. Afirmam din nou adevarul despre Sinele tau, Fiul cel sfnt al lui Dumnezeu, care odihneste n tine, a carui minte a fost redata luciditatii. Tu esti spiritul care l ntregeste pe El nsusi, mpartasindu-i functia de Creator. El este mereu cu tine, asa cum tu esti mereu cu El. Astazi ncercam sa aducem realitatea si mai aproape de mintea ta. De fiecare data cnd exersezi, starea de constienta se apropie ct de ct; cteodata se ntmpla sa cstigi o mie de ani si chiar mai mult. Minutele pe care le oferi se multiplica de nenumarate ori, caci miracolul, desi face uz de timp, nu se afla sub stapnirea acestuia. Mntuirea este un miracol, primul si ultimul; primul care este si ultimul, fiind unul singur. Tu esti spiritul n a carui minte locuieste miracolul n care orice timp se opreste; miracolul n snul caruia un minut petrecut cu 154 folosirea acestor idei devine un timp fara limita si fara sfrsit. Daruieste, asadar, aceste minute cu draga inima, si bizuie-te pe Cel care a promis ca va pogor asupra lor atemporalitatea. El si va oferi toata taria Sa fiecarui mic efort pe care l faci. Daruieste-I astazi minutele de care are nevoie, pentru a te ajuta sa ntelegi mpreuna cu El, ca esti spiritul care locuieste n El si care, prin Vocea Sa, si poarta chemarea spre fiecare fiinta; si ofera vederea oricui cere; nlocuieste eroarea cu simplul adevar. Sfntul Spirit va fi bucuros sa primeasca din minile tale cele cinci minute ale fiecarei ore, pentru a le purta n jurul acestei lumi cuprinsa de durere si dor, unde par sa domneasca chinul si mizeria. El nu va trece cu vederea nici o singura minte deschisa care voieste sa accepte darurile vindecatoare aduse de aceste minute, si le va aseza oriunde stie ca vor fi bine primite. Ele vor spori n puterea lor de vindecare de fiecare data cnd cineva le accepta drept gnduri ale sale si le foloseste pentru a vindeca. Astfel va fi nmultit de mii si chiar zeci de mii de ori fiecare dar pe care l facem Sfntului Spirit. Iar atunci cnd acesta se va fi rentors la tine, el va depasi n putere micul tau dar, precum stralucirea soarelui eclipseaza licarirea plapnda a licuriciului pret de o clipa sovaielnica, nainte de a se stinge. Stralucirea statornica a acestei lumi ramne, pentru a te conduce n afara ntunericului; dar nici nu vei mai uita vreodata calea. ncepe aceste exercitii fericite spunnd cuvintele pe care ti le adreseaza Sfntul Spirit, si lasa-le sa reverbereze prin El n jurul lumii: " Sunt Spirit, un Fiu sfnt al lui Dumnezeu. Eliberat de toate limitele, ocrotit, vindecat, ntregit, Liber sa iert, liber sa mntuiesc lumea." Gasindu-si expresia prin tine, Sfntul Spirit va accepta acest dar ce l-ai primit de la El, i va spori puterea si ti-l va napoia. Ofera-I astazi, cu bucurie, fiecare perioada de exersare. Si El ti va vorbi, aducndu-ti aminte ca esti spirit, una cu El si cu Dumnezeu, cu fratii tai si cu Sinele tau. Asculta-I asigurarea
155 ncurajatoare de fiecare data cnd rostesti cuvintele pe care El ti le ofera astazi, si ngaduie-I sa spuna mintii tale ca ele sunt adevarate. Foloseste-le mpotriva ispitei; vei evita astfel tristele ei consecinte care, daca cedezi credintei ca esti altceva dect spirit, sunt inevitabile. Astazi Sfntul Spirit ti daruieste pace. Primeste cuvintele Sale, si ofera-I-le Lui. LECTIA 98 "Voiesc sa-mi accept rolul n planul de mntuire al lui Dumnezeu." Astazi este o zi de consacrare, o zi de hram speciala. Astazi vom afirma cu tarie ce hram purtam. Noi purtam hramul adevarului si abandonam iluziile. Nu vom mai oscila ntre acestea doua, ci ne vom aseza de partea Unicului. Ne consacram astazi adevarului si mntuirii, asa cum a planuit-o Dumnezeu. Nu vom sustine ca mntuirea este altceva. Nu o vom cauta acolo unde ea nu este. O vom accepta cu bucurie asa cum este si ne vom asuma rolul desemnat noua de Dumnezeu. Ce fericire sa fii sigur! Astazi ne lasam la o parte toate ndoielile si ne afirmam pozitia, avnd siguranta telului, cu multumiri ca ndoiala s-a risipit si ca certitudinea ne nsoteste. Avem un scop maret de ndeplinit, si ni s-a dat tot ce ne trebuie pentru a ne atinge telul. Nici o greseala nu ne atine drumul, caci am fost absolviti de erori. Toate pacatele noastre s-au spalat, dndu-ne seama ca nu au fost dect niste greseli. Celor lipsiti de vinovatie nu le este teama, fiind n siguranta si dndu-si seama de siguranta lor. Ei nu apeleaza la magie, nici nu inventeaza solutii pentru a scapa de amenintari nchipuite, lipsite de realitate. Ei si gasesc odihna n certitudinea calma ca vor nfaptui ceea ce le este dat sa nfaptuiasca. Cei lipsiti de vinovatie nu se ndoiesc de aptitudinea lor, stiind ca functia le va fi perfect ndeplinita la locul si timpul potrivit. Ei si-au asumat pozitia pe care 156 ne-o asumam noi astazi, ca noi sa putem fi partasi la certitudinea lor si astfel s-o sporim prin acceptarea acesteia de catre noi. Ei vor fi alaturi de noi; toti aceia care au luat pozitia pe care o luam noi astazi ne vor oferi cu bucurie tot ceea ce au nvatat, mpreuna cu tot ceea ce au cstigat. Cei nca nesiguri ni se vor alatura si ei si, mprumutnd certitudinea noastra, o vor spori si mai mult. Pna si cei nca nenascuti vor auzi chemarea auzita de noi si i vor raspunde atunci cnd vor fi venit sa opteze din nou. Astazi nu alegem doar pentru noi nsine. Oare nu merita sa dai din timpul tau cte cinci minute ale fiecarui ceas pentru a putea accepta fericirea pe care ti-a daruit-o Dumnezeu? Oare nu merita sa dai cinci minute din fiecare ceas ca sa-ti recunosti functia speciala aici? Oare nu sunt cele cinci minute doar o mica rugaminte n comparatie cu dobndirea unei rasplati de nemasurat? Cnd tu ai ncheiat cel putin o mie de trguri n pierdere. Iata acum o oferta care-ti garanteaza izbavirea deplina de orice
fel de dureri, si o bucurie pe care lumea nu o poate contine. O farma din timpul tau o poti darui acum n schimbul pacii mintii si certitudinii rostului, cu promisiunea succesului deplin. Si, de vreme ce timpul nu are nici o nsemnatate, ti se cere nimicul n schimbul totului. Iata un trg de pe urma caruia nu poti pierde. Iar ceea ce cstigi este ntr-adevar nelimitat! Daruieste-I ora de ora micul tau dar, de numai cinci minute. El va adauga cuvintelor pe care le folosesti n exersarea ideii de astazi, profunda convingere si certitudine care tie ti lipsesc. Cuvintele Sale se vor mpreuna cu ale tale, facnd din fiecare repetitie a ideii de astazi dedicare totala, facuta ntr-o ncredere la fel de perfecta si nesovaitoare precum este a Lui n tine. ncrederea Sa n tine va lumina toate cuvintele pe care le rostesti, si vei trece dincolo de rezonanta lor, catre ceea ce ele nseamna cu adevarat. Astazi, exersezi mpreuna cu El, atunci cnd spui: "Voiesc sa-mi accept rolul n planul de mntuire al lui Dumnezeu." n fiecare rastimp de cinci minute pe care l petreci cu El, Acesta 157 ti va primi toate cuvintele si ti le va napoia stralucind toate de o credinta si o ncredere att de puternica si de nestramutata, nct vor lumina lumea cu speranta si voiosie. Nu pierde nici o ocazie de a fi voiosul destinatar al darurilor Sale, ca sa le poti, la rndul tau, darui astazi, lumii. Daruieste-I cuvintele, iar el va face restul. Te va face sa-ti ntelegi functia speciala. El va deschide calea spre fericire, iar pacea si ncrederea vor fi darurile Sale, raspunsul Sau la cuvintele tale. El ti va confirma cu toata ncrederea, bucuria si certitudinea Sa, ca ceea ce spui este adevarat. Si atunci vei capata convingerea prezentei Aceluia care cunoaste functia pe care o ai att pe pamnt, precum si n Cer. Va fi cu tine n fiecare perioada de exercitiu pe care o mpartasesti cu El, preschimbnd fiecare clipa a timpului pe care i-L oferi, n atemporalitate si pace. n decursul orei, cauta sa-ti petreci timpul pregatindu-te, ntr-o bucurie anticipativa, pentru urmatoarele cinci minute pe care le vei petrece din nou cu El. Repeta ideea de astazi n timp ce astepti, apropierea, din nou, a ragazului fericit. Repeta des ideea, si nu uita ca, de fiecare data cnd o faci, ai ngaduit ca mintea sa-ti fie pregatita pentru ragazul fericit ce va urma. Atunci cnd soseste ceasul si El este din nou prezent pentru a petrece un rastimp cu tine, fii recunoscator si lasa deoparte toate obligatiile pamntesti, toate gndurile marunte si ideile limitate, si petrece din nou cteva clipe fericite cu El. Spune-I nca odata ca accepti rolul pe care El doreste sa ti-l asumi si pe care te va ajuta sa-l ndeplinesti; iar El ti va darui siguranta ca doresti ntr-adevar aceasta optiune, pe care El a luat-o mpreuna cu tine si tu mpreuna cu El. LECTIA 99 "Mntuirea este unica mea functie aici." Mntuirea si iertarea sunt asemenea. Amndoua dau de nteles ca ceva merge anapoda; ceva de care trebuie sa fii mntuit,
pentru care trebuie sa fii iertat spiritual; ceva eronat care are 158 nevoie de schimbari corective; ceva aparte sau diferit de Voia lui Dumnezeu. Astfel, ambii termeni implica ceva imposibil, dar care totusi sa ntmplat, rezultnd o stare de conflict ntre ceea ce este si ceea ce nu ar putea fi niciodata. Iata ca, astfel, adevarul si iluziile se afla pe picior de egalitate, caci fiecare dintre ele s-a ntmplat. Imposibilul devine acel lucru pentru care ai nevoie de iertare, de care ai nevoie sa fii mntuit. Mntuirea devine acum zona de frontiera dintre adevar si iluzie. Ea reflecta adevarul, fiind mijlocul prin care poti scapa de iluzii. Totusi, ea nu este nca adevarul, deoarece desface ceea ce nu a fost facut niciodata. Cum ar putea exista vreodata vreun loc de ntlnire, unde Pamntul si Cerul pot fi reconciliate n cuprinsul unei minti unde exista ambele? Mintea care vede iluzii, le considera reale. Ele au existenta prin faptul ca sunt gnduri. Si totusi nu sunt reale, fiindca mintea care gndeste aceste lucruri este separata de Dumnezeu. Ce uneste oare mintea si gndurile separate cu Mintea si Gndul care sunt de-a pururi una? Ce plan ar putea pastra adevarul neatins, recunoscnd totodata nevoia pe care o aduc iluziile si oferind mijloace prin care acestea sa fie desfacute, fara atacuri si fara pic de durere? Ce ar putea fi acest plan dect un Gnd al lui Dumnezeu, prin care nefacutul este trecut cu vederea si prin care niste pacate, care nu au fost niciodata reale, sunt uitate? Sfntul Spirit pastreaza acest plan al lui Dumnezeu, exact asa cum l-a primit de la El, n Mintea lui Dumnezeu si n propria ta minte. Acest plan este n afara timpului, dat fiind ca Sursa lui este atemporala. Totusi, el opereaza n cadrul timpului, datorita credintei tale ca timpul este real. Sfntul Spirit priveste neabatut ceea ce vezi tu: pacat, durere, moarte, mhnire, despartire si pierdere. Cu toate acestea, El stie ca un lucru trebuie sa fie n continuare adevarat: Dumnezeu este mereu Iubire, si toate acestea nu sunt Voia Sa. 159 Acesta este Gndul care aduce iluziile n fata adevarului si le vede drept ceea ce sunt: aparente, ndaratul carora se afla ceea ce este neschimbator si sigur. Acesta este Gndul care mntuieste si iarta, deoarece nu-si pune credinta n ceea ce nu este creat de unica Sursa pe care-o cunoaste. Acesta este Gndul a carui functie este sa mntuiasca, daruindu-ti aceasta functie ca fiind propria ta functie. Mntuirea ti este functia, asemenea Aceluia caruia I-a fost dat planul. Acum ti s-a ncredintat acest plan, asemenea Lui. El are un singur raspuns la toate aparentele, indiferent de forma, de marimea, de profunzimea lor, sau de oricare alte atribute pe care pare sa le aiba: "Mntuirea este unica mea functie aici.
Dumnezeu este mereu Iubire, iar toate acestea nu sunt Voia Sa." Tu, cel care vei ajunge sa faptuiesti miracole, ncredinteaza-te ca exersezi temeinic ideea de astazi. ncearca sa percepi taria din cele ce le spui, pentru ca acestea sunt cuvinte n care sta libertatea ta. Tatal tau te iubeste. Toata lumea durerilor nu este Voia Sa. Iarta-te pentru gndul ca El ar fi dorit toate acestea pentru tine. Lasa apoi Gndul, prin care El ti-a nlocuit toate greselile, sa patrunda n cotloanele ntunecate ale mintii tale care a gndit gndurile ce nu au fost niciodata Voia Sa. Aceasta parte a mintii apartine lui Dumnezeu, ca si restul, de altfel. Ea nu poate sa-si gndeasca gndurile solitara, nu poate sa le realizeze ascunzndu-le de El. Lasa sa patrunda lumina, si nu vei mai vedea nici un obstacol n calea celor ce le voieste El pentru tine. Dezvaluie secretele tale luminii Sale binevoitoare, si vezi ct de intens mai straluceste aceasta lumina n tine. Exerseaza astazi Gndul Sau, si lasa lumina Sa sa descopere si sa lumineze toate ungherele ntunecate si, transfigurndu-le, sa le mpreuneze cu restul. Este Voia lui Dumnezeu sa nu aiba dect un singur Fiu. Este Voia lui Dumnezeu ca singurul Sau Fiu esti tu. 160 Gndeste-te la toate acestea astazi, cnd exersezi, si ncepe lectia pe care o nvatam, cu aceasta ndrumare pe calea adevarului: "Mntuirea este unica mea functie aici. Mntuirea si iertarea sunt asemenea." Apleaca-te apoi spre Cel cu care ti mpartasesti functia aici, si lasa-L sa te nvete tot ce ai nevoie sa deprinzi pentru a lasa toata teama deoparte si ati cunoaste Sinele ca fiind iubire, iubire ce nu are contrariu n tine. Iarta toate gndurile care s-ar opune adevarului mplinirii, unitatii si pacii tale. Nu poti pierde darurile harazite tie de Tatal tau. Tu nu vrei sa fii alt sine. Nu ai nici o functie care nu vine de la Dumnezeu. Iarta-te de acea functie despre care crezi ca ti-ai creat-o singur. Iertarea si mntuirea sunt asemenea. Iarta ceea ce ai plasmuit si esti mntuit. Pentru astazi avem un mesaj special care are puterea de ati nlatura pentru totdeauna din minte orice forma de ndoiala si teama. Daca esti tentat sa crezi n realitatea lor, adu-ti aminte ca aparentele nu pot tine piept adevarului pe care-l contin aceste preaputernice cuvinte: "Mntuirea este unica mea functie aici. Dumnezeu este mereu Iubire, iar toate acestea nu sunt Voia Sa." Unica ta functie ti spune ca esti unul. Aminteste-ti de asta n timpul care se scurge ntre ragazurile de cinci minute pe care le daruiesti spre a le mpartasi cu El, Cel care mpartaseste cu tine planul lui Dumnezeu. Adu-ti aminte: "Mntuirea este unica mea functie aici. " Astfel asterni iertarea asupra mintii tale, lasnd sa fie ndepartata cu blndete toata teama, pentru ca iubirea sa-si
gaseasca locul ce i se cuvine n tine si sa-ti arate ca esti Fiul lui Dumnezeu. LECTIA 100 161 "Rolul meu este esential n planul de mntuire al lui Dumnezeu." Asa cum Fiul lui Dumnezeu l mplineste pe Tatal sau, tot asa rolul tau din plan mplineste planul Tatalui tau. Mntuirea trebuie sa rastoarne credinta nesabuita n gnduri si trupuri separate, ce traiesc vieti separate si merg pe cai separate. O singura functie mpartasita de minti separate le uneste ntr-un scop unic, caci fiecare dintre ele este la fel de esentiala pentru toate celelalte. Voia lui Dumnezeu pentru tine este fericirea deplina. De ce te-ai mai decide sa te mpotrivesti Voii Sale? Rolul pe care ti l-a pastrat n realizarea planului Sau ti este dat pentru ca sa poti fi reintegrat n ceea ce voieste El. Acest rol este la fel de esential pentru planul Sau precum este pentru propria-ti fericire. Bucuria ta trebuie sa fie deplina, ca sa poti face nteles planul Sau tuturor acelora la care El te trimite. Ei si vor vedea functia reflectata pe fata ta luminoasa si l vor auzi pe Dumnezeu chemndu-i n rsetul tau fericit. Esti cu adevarat indispensabil pentru planul lui Dumnezeu. Fara propria-ti bucurie, bucuria Sa nu este deplina. Fara zmbetul tau, lumea nu poate fi mntuita. Ct timp esti trist, lumina, pe care Dumnezeu nsusi a desemnat-o ca mijloc pentru mntuirea lumii, este palida si lipsita de stralucire, iar nimeni nu rde, fiindca tot ce este rset nu poate sa fie dect ecoul propriului tau rset. Esti cu adevarat indispensabil pentru planul lui Dumnezeu. La fel cum lumina ta face sa sporeasca fiecare lumina ce straluceste n Cer, tot astfel bucuria ta pe Pamnt invita toate mintile sa-si abandoneze necazurile si sa-si ia locul alaturi de tine n cadrul planului lui Dumnezeu. Mesagerii lui Dumnezeu sunt voiosi si voiosia lor vindeca necazul si disperarea. Ei sunt dovada ca Dumnezeu voieste fericirea deplina pentru toti cei care vor accepta darurile Tatalui lor ca apartinndu-le. Astazi nu voim sa ne lasam cuprinsi de tristete. Altfel nu vom reusi sa ne asumam rolul care este esential pentru planul lui Dumnezeu, ct si pentru viziunea noastra. Tristetea este semnul ca vrei sa joci un alt rol, n locul aceluia ce ti-a fost conferit de 162 catre Dumnezeu. Prin aceasta ntrzii sa arati lumii ct de mare este fericirea pe care El o voieste pentru tine. Si prin urmare nu recunosti ca aceasta fericire ti apartine. Astazi vom ncerca sa ntelegem ca bucuria este functia noastra aici. Daca esti trist, rolul tau este vacant, si toata lumea, odata cu tine, este privata de bucurie. Dumnezeu te roaga sa fii fericit, ca lumea sa vada ct de mult si iubeste El Fiul, si ca voieste ca nici cea mai mica ntristare sa nu-i curme bucuria; nici ca vreo teama sa-l asalteze, sa-i tulbure pacea. Astazi esti mesagerul lui Dumnezeu. Aduci fericirea Sa tuturor celor pe care i privesti; aduci pacea Sa oricui te priveste si citeste mesajul Sau pe fata ta fericita.
Astazi ne vom pregati pentru toate acestea n perioadele noastre de exersare, a cte cinci minute: vom simti cum se strneste n noi fericirea, dupa Voia Tatalui si a noastra. ncepe exercitiile cu gndul pe care l contine ideea de astazi. Da-ti seama, apoi, ca rolul tau este sa fii fericit. Numai att ti se cere, tie sau oricui doreste sa-si ocupe locul printre mesagerii lui Dumnezeu. Gndeste-te ce nseamna aceasta. Binenteles ca teai nselat n credinta ta ca ti s-ar cere vreun sacrificiu. Potrivit planului lui Dumnezeu ai numai de primit, si niciodata nu pierzi, nu sacrifici, nu mori. Hai sa ncercam sa gasim acea bucurie care sta marturie noua si lumii ntregi despre Voia lui Dumnezeu pentru noi. Functia ta este sa o gasesti aici, sa o gasesti acum. De aceea ai venit. Fie ca aceasta sa fie ziua n care vei reusi! Priveste adnc nauntrul tau, fara a te teme de toate acele gnduri marunte si teluri nebunesti pe lnga care treci, acum cnd te nalti ca sa-L ntlnesti pe Christul din tine. El va fi acolo. Poti ajunge la El acum. Ce altceva ai prefera sa privesti, mai degraba dect pe Cel care asteapta ca tu sa-L privesti? Ce gnd marunt are putere sa te retina? Ce tel nebunesc ti poate ntrzia reusita, cnd Cel care te cheama este nsusi Dumnezeu? El va fi prezent. Esti indispensabil planului Sau. Astazi esti mesagerul Sau. Si trebuie sa gasesti ceea ce El doreste ca tu sa daruiesti. Nu uita de ideea 163 de astazi n rastimpul dintre perioadele de exersare din ora n ora. Chiar propriu-ti Sine te cheama astazi. Si tot Lui i dai raspuns de fiecare data cnd ti spui ca esti indispensabil planului lui Dumnezeu de mntuire a lumii. LECTIA 101 "Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita." Astazi vom continua sa abordam tema fericirii. Ideea de astazi este o idee cheie pentru ntelegerea a ceea ce nseamna mntuire. nca mai crezi ca mntuirea cere suferinta, drept canon pentru "pacatele" tale. Nu este asa. Totusi, esti nevoit sa gndesti astfel ct timp crezi ca pacatul este real, si ca Fiul lui Dumnezeu poate pacatui. Daca pacatul este real, atunci pedeapsa este ndreptatita si nu poate fi evitata. Atunci mntuirea nu poate fi dobndita dect prin suferinta. Daca pacatul este real, fericirea trebuie sa fie o iluzie, caci nu pot fi amndoua adevarate. Cei pacatosi certifica doar moartea si durerea, caci asa ceva si solicita. Pentru ca ei stiu ca asta i asteapta, ca i va cauta si gasi undeva, cndva, ntr-o forma sau alta, echilibrnd conturile pe care i le datoreaza lui Dumnezeu. n teama lor, ar vrea sa scape de El. nsa El i va urmari, ei neavnd scapare. Daca pacatul este adevarat, mntuirea trebuie sa fie durere. Durerea este plata pacatului, iar suferinta nu poate fi evitata daca pacatul este real. Astfel, mntuirea trebuie sa fie un lucru de temut, fiindca ea va ucide, ncetul cu ncetul, lund totul nainte de a acorda favoarea binevenita a mortii unor victime ce sunt abia
putin mai mult dect oase, nainte ca mntuirea sa fie potolita. Mnia ei este nemasurata, nemiloasa, dar pe deplin justificata. Cine si-ar cauta o att de salbatica pedeapsa? Cine nu ar fugi de mntuire, ncercnd n fel si chip sa nabuse Vocea care i-o ofera? De ce ar ncerca s-o asculte si sa-I accepte propunerea? Daca pacatul este real, propunerea ei este moarte, administrata ntr-o 164 forma crunta, pentru a fi pe masura dorintelor cumplite n care se naste pacatul. Daca pacatul este real, mntuirea a devenit dusmanul tau nversunat, blestem al lui Dumnezeu aruncat asupra ta, cel care I-a rastignit Fiul. Ai nevoie de perioadele de exersare de astazi. Exercitiile te nvata ca pacatul nu este real, ca tot ceea ce crezi ca trebuie sa vina ca urmare a pacatului nu se va ntmpla niciodata, pentru ca nu are nici o cauza. Accepta ispasirea cu o minte deschisa, care nu se mai complace n credinta muribunda ca ai facut un diavol din Fiul lui Dumnezeu. Nu exista pacat. Vom exersa acest gnd ct se poate mai des astazi, deoarece el constituie baza pentru ideea zilei. Voia lui Dumnezeu pentru tine este fericire desavrsita, deoarece nu exista pacat, iar suferinta este lipsita de cauza. Bucuria este ndreptatita, iar durerea nu este altceva dect semnul ca te-ai nteles pe tine nsuti gresit. Nu te teme de Voia lui Dumnezeu. Mai degraba apleaca-te catre ea cu ncrederea ca te va elibera de toate consecintele pe care pacatul le-a tesut ntr-o plasmuire halucinanta. Spune: "Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita. Nu exista pacat; si ca atare el nu are consecinte." Astfel ar trebui sa-ti ncepi perioadele de exersare, si sa ncerci apoi din nou sa gasesti bucuria pe care aceste gnduri o vor oferi mintii tale. Daruieste aceste cinci minute cu draga inima, pentru a nlatura povara grea cu care te ncarci prin credinta dementa ca pacatul este real. Te-ai asternut la drumul libertatii, iar acum ideea de astazi ti da aripi si speranta de a ajunge mai repede la telul care te asteapta: pacea. Nu exista pacat. Retine aceasta astazi, si spune-ti ct de des posibil: "Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita. Acesta este adevarul, fiindca nu exista pacat." LECTIA 102 165 "mpartasesc Voia lui Dumnezeu pentru mine: desavrsita mea fericire." Tu nu vrei sa suferi. Poate socotesti ca suferinta ti aduce ceva, poate nca crezi un pic ca ea ti aduce ceea ce vrei. Totusi, aceasta credinta este zdruncinata acum, cu siguranta, macar ntratt nct sa-ti ngadui sa te ndoiesti de ea si sa banuiesti ca este lipsita de sens. Aceasta credinta nu a disparut nca, dar deja i lipsesc radacinile cu ajutorul carora se agata ferm de cotloanele cele mai ntunecate si tainic ascunse ale mintii tale.
Astazi ncercam sa-i diminuam si mai mult influenta slabita deja si sa ne dam seama ca durerea nu are nici un rost, nu are nici o cauza si nici puterea de a nfaptui ceva. Ea nu poate dobndi nimic. Nu ofera absolut nimic si nu exista. Iar tot ceea ce crezi ca ti ofera este lipsit de existenta, asemenea ei. Ai fost sclavul nimicului. Fii liber astazi pentru a te mpreuna cu Voia fericita a lui Dumnezeu. Timp de cteva zile vom continua sa dedicam sedintele noastre de practica unor exercitii concepute pentru a te ajuta sa atingi fericirea pe care Voia lui Dumnezeu a sadit-o n tine. Aici ti ai salasul, aici ti gasesti siguranta. Aici ti afli pacea, aici nu exista nici o teama. Aici se afla mntuirea. Aici se afla, n sfrsit, odihna. ncepe astazi sedintele de exersare cu urmatoarea declaratie de acceptare a Voii lui Dumnezeu pentru tine: "mpartasesc Voia lui Dumnezeu pentru mine: desavrsita mea fericire. Si acum o accept ca fiindu-mi functia." Cauta-ti apoi aceasta functie n adncurile mintii, pentru ca ea este acolo, asteptnd doar sa te hotarasti. Nu se poate sa nu o gasesti, odata ce ti vei da seama ca ea reprezinta optiunea ta si ca mpartasesti Voia lui Dumnezeu. Fii fericit, caci fericirea ti este singura functie aici. Nu ai de ce sa fii mai putin iubitor fata de Fiul lui Dumnezeu dect El, a carui iubire l-a creat la fel de iubitor cum este El nsusi. n afara de aceste perioade de ragaz a cte cinci minute la fiecare ora, 166 opreste-te astazi adeseori ca sa-ti spui ca acum ai acceptat fericirea ca fiindu-ti singura functie. Si fii ncredintat ca, facnd asta, te mpreunezi cu Voia lui Dumnezeu. LECTIA 103 "Dumnezeu fiind Iubire, este de asemenea si fericire." Fericirea este un atribut al iubirii. Ea nu poate fi despartita de aceasta. Si nici nu poate fi traita n absenta iubirii. Iubirea nu are limite, fiind pretutindeni. De aceea, bucuria este si ea pretutindeni. Totusi, mintea poate nega acest fapt, creznd ca exista goluri n iubire unde poate patrunde pacatul, aducnd durere n locul bucuriei. Aceasta stranie credinta tine sa limiteze fericirea, redefinind iubirea ca fiind limitata si introducnd contrariul n ceea ce nu are nici limita, nici contrariu. Teama este astfel asociata iubirii, si rezultatele sale devin mostenirea acelei minti care si nchipuie ca ceea ce a plasmuit este real. Aceste imagini, lipsite ntr-adevar de orice realitate, stau marturie fricii de Dumnezeu, uitnd ca, El fiind Iubire, trebuie sa fie si bucurie. Astazi vom ncerca sa aducem din nou aceasta eroare fundamentala n fata adevarului, instruindu-ne: "Dumnezeu, fiind Iubire, este de asemenea si fericire. A te teme de El nseamna a te teme de fericire. " ncepe-ti perioadele de exersare de astazi cu aceasta asociere, care corecteaza credinta falsa ca Dumnezeu este teama. Ea subliniaza, de asemenea, faptul ca fericirea ti apartine, datorita a ceea ce este El.
ngaduie-i acestei corectii sa-ti fie ntiparita n minte la nceputul fiecarei ore active. Primeste apoi, cu drag, toata fericirea pe care aceasta o aduce, n timp ce adevarul nlocuieste teama, iar bucuria devine ceea ce te astepti ca-i va lua locul durerii. Dat fiind ca Dumnezeu este Iubire, aceasta ti va fi daruita. Incita aceasta perspectiva adeseori n cursul zilei, si potoleste-ti toate temerile cu aceasta asigurare ncurajatoare, blnda, si pe de-a-ntregul adevarata: 167 "Dumnezeu, fiind Iubire, este de asemenea si fericire. Iar fericirea este ceea ce caut astazi. Nu pot da gres, deoarece ceea ce caut este adevarul." LECTIA 104 " Caut doar ceea ce-mi apartine cu adevarat." Ideea de astazi continua gndul ca bucuria si pacea nu sunt doar visari desarte. Ele sunt dreptul tau datorita a ceea ce esti. Ele ti vin de la Dumnezeu, care nu poate sa nu-ti dea ceea ce El voieste. Totusi, pentru aceasta, trebuie sa existe un loc pregatit si dispus sa primeasca darurile Sale. Acestea nu vor fi primite cu draga inima de o minte care, n locul cuvenit lor, a admis darurile plasmuite de ea nsasi ca substitute pentru cele ale lui Dumnezeu. Astazi vom nlatura toate darurile fara sens si facute de noi nsine, pe care le-am depus pe altarul sfnt al lui Dumnezeu, unde numai darurile Sale si au locul. Ale Sale sunt darurile care ne apartin cu adevarat. Ale Sale sunt darurile pe care le-am mostenit nainte sa fi existat timpul, si care vor continua sa fie ale noastre atunci cnd timpul va fi trecut n eternitate. Ale Sale sunt darurile ce se afla acum nauntrul nostru, fiind atemporale. Si nu trebuie sa le asteptam pentru a le avea. Ele ne apartin astazi. De aceea, ne hotarm sa le avem acum si sa stim ca, hotarndu-ne sa le alegem pe ele n locul celor plasmuite de noi nsine, nu facem altceva dect sa ne unim voia cu ceea ce voieste Dumnezeu, recunoscnd ceea ce este de-o seama, ca fiind una. n perioadele noastre mai lungi de practica, cele cinci minute la fiecare ora daruite adevarului n vederea mntuirii tale sa nceapa astfel: "Caut doar ceea ce mi apartine ntr-adevar, Iar bucuria si pacea mi sunt mostenirea." Lasa apoi deoparte conflictele lumii care ofera cu totul alte daruri si alte teluri, plasmuite din iluzii, atestate de acestea si cautate doar ntr-o lume a visurilor. Toate acestea le lasam deoparte, cautnd, n schimb, ceea ce 168 ne apartine cu adevarat atunci cnd cerem sa recunoastem cele ce ne-au fost daruite de Dumnezeu. Pregatim n mintile noastre un luminis sfnt, n fata altarului Sau, acolo unde darurile Sale de pace si bucurie sunt binevenite si unde venim pentru a gasi ceea ce ne-a fost daruit de El. Astazi venim cu ncredere, constienti de faptul ca ceea ce daruieste El reprezinta ceea ce ne apartine ntradevar. Astfel, recunoscnd pur si simplu ca Voia Sa deja sa mplinit si ca bucuria si pacea ne apartin, ele constituind darurile
Sale eterne, astazi pregatim calea pentru El. Nu ne vom permite sa le pierdem din vedere de un ceas la altul, cnd venim din nou sa le cautam acolo unde El le-a pogort. Vom readuce n minte ct mai des posibil acest memento: "Caut doar ceea ce mi apartine ntr-adevar. Darurile lui Dumnezeu, bucuria si pacea, sunt tot ceea ce doresc." Lectia 105 "Ale mele sunt pacea si bucuria lui Dumnezeu." Pacea si bucuria lui Dumnezeu sunt pacea si lumina ta. Astazi le vom accepta, stiind ca ne apartin. Vom ncerca, de asemenea, sa ntelegem ca aceste daruri sporesc pe masura ce le primim. Ele nu sunt asemenea darurilor pe care le poate da lumea, unde cel care daruieste pierde chiar atunci cnd da darul, iar cel care capata, se afla n cstig datorita pierderii celui care da. Acestea nu sunt daruri, ci trguri facute cu vinovatia. Darul dat cu adevarat nu aduce nici o pierdere. Este imposibil ca cineva sa poata cstiga, deoarece altul pierde. Faptul ca cineva pierde, deja implica o limita si o insuficienta. n modul acesta nu se da nici un dar. Astfel de "daruri" nu sunt dect o oferta n vederea obtinerii unui lucru mai de pret; un mprumut cu dobnda ce trebuie platita cu vrf si ndesat; un credit pe termen scurt menit sa duca la contractarea unei datorii, astfel nct rasplata sa fie mai mare dect darul. Aceasta stranie 169 pervertire a ceea ce nseamna a darui s-a strecurat la toate nivelele lumii pe care o vezi. Ea goleste de orice semnificatie darurile pe care le oferi si face ca cele pe care le primesti sa nu-ti aduca nimic. Unul dintre obiectivele didactice majore pe care si le-a propus acest curs este inversarea conceptiei tale despre ceea ce nseamna a darui, ca astfel sa fii n stare sa dobndesti. Caci a darui a devenit o sursa a temerii, si astfel tii sa eviti singurul mijloc prin care poti dobndi. Accepta pacea si bucuria lui Dumnezeu, si te vei deprinde cu un mod diferit de a privi un dar. Darurile lui Dumnezeu nu se vor diminua niciodata cnd sunt daruite mai departe. Dimpotriva, prin aceasta, ele sporesc. Asa cum se intensifica pacea si bucuria Cerului atunci cnd le accepti ca fiind darul lui Dumnezeu pentru tine, tot astfel creste bucuria Creatorului tau atunci cnd accepti bucuria si pacea Sa ca apartinndu-ti. Daruirea adevarata nseamna creatie. Ea extinde nemarginitul asupra nelimitarii, eternitatea asupra atemporalitatii si iubirea asupra ei nsasi. Daruirea adauga la tot ceea ce este deja mplinit, nu n sensul simplist de a mai adauga ceva, caci aceasta implica, fireste, ca nainte ar fi fost mai putin. Ea adauga prin a ngadui ca ceea ce nu se poate contine sa-si mplineasca rostul de a darui tot ce are, asigurndu-si astfel totul pentru totdeauna. Accepta astazi pacea si bucuria lui Dumnezeu ca apartinndu-ti. ngaduie-I sa se mplineasca asa cum El defineste mplinirea. Vei ntelege ca ceea ce i aduce Lui mplinire trebuie sa aduca
mplinire si Fiului Sau. El nu poate darui prin a pierde. Nici tu nu poti. Primeste astazi darul Sau de bucurie si pace, si El ti va multumi pentru darul pe care i-L oferi. Astazi, perioadele de exersare vor ncepe putin altfel. ncepe prin a te gndi la acei frati (semeni) carora le-ai refuzat pacea si bucuria la care au dreptul conform legilor nepartinitoare ale lui Dumnezeu. Aici, prin acest refuz, ti le-ai refuzat tie nsuti. Si tot la 170 acest punct trebuie sa te ntorci ca sa le revendici ca apartinnduti. Gndeste-te pentru o vreme la "dusmanii" tai si spune-i fiecaruia n parte, de cum ti vine n minte: "Frate al meu, ti ofer pace si bucurie, Pentru ca ale mele sa fie pacea si bucuria lui Dumnezeu." Astfel te pregatesti sa recunosti darurile lui Dumnezeu catre tine si ngadui ca mintea sa-ti fie libera de orice ti-ar mpiedica astazi succesul. Acum esti gata pregatit sa accepti darul pacii si bucuriei pe care ti le-a facut Dumnezeu. Acum esti gata sa resimti bucuria si pacea pe care ti le-ai negat. Acum poti spune: "Ale mele sunt pacea si bucuria lui Dumnezeu", deoarece ai daruit ceea ce vei dobndi. Daca ti vei pregati mintea asa cum ti sugeram, nu ai cum sa nu reusesti. Caci ai ngaduit sa se ridice toate barierele ce te desparteau de pace si bucurie, iar ceea ce este al tau poate sa te ajunga n sfrsit. Spune-ti, asadar: "Ale mele sunt pacea si bucuria lui Dumnezeu", nchideti ochii pentru o vreme si lasa ca Vocea Sa sa te asigure ca ceea ce rostesti este adevarat. Petrece-ti astfel, de fiecare data cnd poti, astazi, cele cinci minute cu El, dar sa nu crezi ca mai putin n-ar avea valoare, atunci cnd nu poti sa-I oferi mai mult. Adu-ti aminte macar ca la fiecare ora sa rostesti cuvintele care l mbie sa daruiasca ceea ce El voieste sa daruiasca si ceea ce voieste ca tu sa primesti. Fii hotart sa nu interferezi astazi cu ceea ce voieste El. Iar daca vreun frate pare sa te ispiteasca sa refuzi darul lui Dumnezeu pentru el, priveste ispita ca pe o sansa n plus de a primi darurile lui Dumnezeu ca apartinndu-ti. Apoi binecuvnteaza-ti fratele cu recunostinta, si spune: "Frate al meu, ti ofer pace si bucurie, Pentru ca ale mele sa fie pacea si bucuria lui Dumnezeu." LECTIA 106 "Fie ca eu sa tac si sa ascult adevarul." Daca vei lasa deoparte vocea egoului, orict de zgomotoasa ar 171 parea sa-i fie chemarea; daca nu-i vei accepta darurile meschine, care nu-ti ofera nimic din ceea ce vrei cu adevarat; daca vei asculta cu o minte deschisa, care nu pretinde ca ti-a spus ce nseamna mntuire; atunci vei auzi Vocea preaputernica a adevarului, linistita n puterea Ei, puternica n linistea Ei si pe deplin sigura n mesajele Sale. Asculta, si auzi-L pe Tatal tau vorbindu-ti prin Vocea rnduita de El, care reduce la tacere vocile tulburatoare ale absurdului si arata
calea catre pace celor ce nu pot vedea. Nu te lasa amagit de vocile celor morti, care ti spun ca au dat de sursa vietii si ti-o ofera spre crezare. Nu le da atentie, ci asculta adevarul. Nu-ti fie teama astazi sa ocolesti vocile lumii. Treci, cu pas usor, pe lnga si dincolo de persuasiunile lor lipsite de sens. Nu le asculta. Fii astazi linistit si asculta adevarul. Treci peste toate lucrurile care nu vorbesc despre Cel ntr-ale carui mini ti se afla fericirea, ntinse spre tine ntr-un gest de bunvenit si iubire. Asculta-L numai pe El astazi si nu mai ntrzia sa ajungi la El. Astazi s-a mplinit fagaduinta Cuvntului lui Dumnezeu. Asculta si stai n tacere. El vrea sa-ti vorbeasca. Aduce cu Sine miracole de mii de ori mai fericite si minunate dect cele pe care le-ai visat sau ti le-ai dorit vreodata n visurile tale. Miracolele Sale sunt adevarate. Ele nu se vor ofili atunci cnd visarea se sfrseste. Dimpotriva, ele vor pune capat visului si vor dainui mereu, caci pornesc de la Dumnezeu catre Fiu Sau preaiubit, al carui celalalt nume esti tu. Pregateste-te astazi pentru miracole. ngaduie ca astazi sa se mplineasca stravechea fagaduinta a Tatalui fata de tine si toti fratii tai. Fie ca astazi sa-L auzi si sa asculti Cuvntul care ridica valul ntins asupra Pamntului si care i trezeste pe toti cei care dorm si nu pot vedea. Dumnezeu i cheama prin t ine. El are nevoie de vocea ta ca sa le vorbeasca, caci cine altul poate ajunge la Fiul lui Dumnezeu dect Tatal Sau, chemndu-l prin Sinele care este al tau? 172 Auzi-L astazi si ofera-I vocea ta ca sa vorbeasca multimilor care asteapta sa auda Cuvntul pe care El l va rosti astazi. Fii gata pentru mntuire. Este aici si-ti va fi daruita astazi. Si ti vei afla functia de la Cel care a ales-o pentru tine n numele Tatalui tau. Asculta astazi, si vei auzi o Voce care, rasunnd prin tine, va rasuna prin toata lumea. Aducatorul tuturor miracolelor are nevoie ca tu sa le primesti mai nti, devenind astfel datatorul bucuros a ceea ce ai primit. Astfel ncepe mntuirea, si tot astfel ia sfrsit; atunci cnd totul este al tau si tu vei fi daruit totul, toate ti vor ramne pentru totdeauna. Astfel lectia a fost nvatata. Astazi vom exersa a darui, dar nu asa cum ntelegi tu daruirea acum, ci cum este ea de fapt. Exercitiile de fiecare ora vor trebui sa nceapa cu aceasta ntrebare pentru luminarea ta: "Voi fi linistit si voi asculta adevarul. Ce nseamna a darui si a dobndi?" ntreaba si asteapta un raspuns. Raspunsul la aceasta ntrebare asteapta de multa vreme sa fie primit de tine. Acest raspuns va inaugura serviciul pentru care ai venit, care va elibera lumea de ideea ca a darui este un fel de a pierde. Si astfel lumea va fi gata sa nteleaga si sa dobndeasca.
Fii linistit si asculta astazi adevarul. La fiecare cinci minute petrecute n ascultare, o mie de minti se vor deschide adevarului si vor auzi Cuvntul sfnt auzit de tine. Iar cu trecerea fiecarui ceas vei izbavi altele o mie dintre acele minti care-si acorda ragazul pentru a cere sa li se daruiasca adevarul, mpreuna cu tine. Astazi, Dumnezeu si tine Cuvntul Sau sfnt prin faptul ca l primesti ca sa-l dai mai departe si, nvatnd de la El ce nseamna a darui si a dobndi, poti, la rndul tau, sa demonstrezi lumii cele nvatate de tine. Nu uita astazi sa-ti ntaresti hotarrea de a auzi si primi Cuvntul prin intermediul acestui memento, pe care sa ti-l adresezi ct mai des cu putinta: "Fie ca eu sa fiu linistit si sa ascult adevarul. Astazi sunt mesagerul lui Dumnezeu. 173 Fiindca vocea mea este Vocea Sa, pentru a darui ceea ce primesc." LECTIA 107 " Adevarul va corecta toate greselile din mintea mea." Ce altceva dect adevarul poate corecta iluziile? Si ce altceva sunt greselile dect iluzii ce nu au fost recunoscute ca atare? Acolo unde a patruns adevarul, greselile dispar. Pur si simplu se risipesc, nelasnd nici o urma care sa-ti aduca aminte de ele. Duse sunt fiindca, lipsite de credinta care le sustine, ele nu au viata. Si astfel dispar n nefiinta, ntorcndu-se de unde au venit. Din pulbere (tarna) vin si n pulbere se ntorc, caci numai adevarul este cel care ramne. ti poti imagina, oare, ce ar nsemna o stare mentala din care sa lipseasca iluzia? Ce senzatie ti-ar produce? ncearca sa-ti aduci aminte ca au fost momente un minut poate, sau chiar mai putin cnd nimic nu venea sa-ti ntrerupa pacea; cnd erai sigur ca esti iubit si ocrotit. ncearca apoi, sa-ti nchipui daca acele momente s-ar extinde pna la capatul timpului si n eternitate. Apoi lasa acel sentiment de liniste pe care l-ai simtit sa se amplifice de o suta de ori, pentru a se multiplica de nca o suta de ori. Iata o sugestie, nimic mai mult dect o palida iluzie la starea n care ti se va odihni mintea, odata ce va fi venit adevarul. Fara iluzii nu ar putea exista teama, ndoiala, atacul. Atunci cnd a venit adevarul, s-a terminat cu toata durerea, caci nu a mai ramas loc n mintea ta unde sa mai hoinareasca gnduri pasagere si idei moarte. Adevarul ti ocupa complet mintea, eliberndu-te de toate credintele n efemer. Acestea nu-si mai au locul si nu sunt nicaieri, caci adevarul a venit. Nu mai pot fi gasite, caci adevarul este acum pretutindeni, pentru totdeauna. Atunci cnd a venit adevarul, el nu sta doar o vreme, pentru a dispare apoi, pentru a se preface n altceva. Nu-si tot preschimba si preface forma, nici nu vine si pleaca, pentru a pleca si a se 174 ntoarce iar. Adevarul ramne exact asa cum a fost mereu, ca sa te poti bizui pe el la orice nevoie si sa te poti ncrede n el cu o
ncredere desavrsita, n toate greutatile aparente si n toate ndoielile strnite de aparentele pe care le prezinta lumea. Acestea vor fi pur si simplu spulberate atunci cnd adevarul corecteaza greselile din/n mintea ta. Atunci cnd a venit adevarul, el aduce cu nariparea sa prinosul desavrsitei statornicii, precum si iubirea care nu se poticneste n fata durerii, ci priveste dincolo de ea, nestramutata si sigura. Aici se afla darul vindecarii, caci adevarul nu are nevoie de aparare si, prin urmare, nici un atac nu este posibil. Iluziile pot fi aduse n fata adevarului pentru a fi corectate. Adevarul nsa se afla cu mult mai presus de iluzii; el nu poate fi redus la niste iluzii, pentru a le converti pe acestea n adevar. Adevarul nu vine si pleaca, nici nu se preschimba sau se preface ba ntr-o aparenta, ba n alta, mereu eschivndu-se de ncercarea de a fi cuprins si mereu scapnd de ncercarea de a putea fi sesizat. Adevarul nu se ascunde. Sta n plina lumina, ntr-o vadita accesibilitate. Este imposibil ca cineva sa-l caute cu adevarat si sa nu reuseasca. Ziua de astazi apartine adevarului. Da adevarului ce i se cuvine, iar adevarul ti va da cele cuvenite tie. Nu ai fost menit sa suferi si sa mori. Tatal tau voieste ca aceste vise sa dispara. Lasa adevarul sa le corecteze pe toate. Nu cerem ceea ce nu avem. Cerem doar ceea ce ne apartine, spre a recunoaste toate acestea ca fiind ale noastre. Astazi exersam purtati de fericita stare a certitudinii careia adevarul i-a dat nastere. Pasii tremuratori si nesiguri ai iluziei nu apartin modului nostru de a aborda lectia de astazi. Suntem la fel de siguri de succes pe ct de siguri suntem ca traim, speram, respiram si gndim. Nu avem nici o ndoiala ca astazi pasim nsotiti de adevar si contam pe ele ca va patrunde toate exercitiile pe care le facem astazi. ncepe prin a-L ruga pe Cel care te nsoteste n aceasta actiune sa fie prezent n constienta ta pe masura ce naintezi spre El. Nu esti plamadit din carne, snge si oase, ci ai fost creat de acelasi 175 Gnd care, la fel ca si tine, I-a dat si Lui darul vietii. El este fratele tau si att de asemanator tie, nct Tatal vostru stie ca amndoi sunteti unul si acelasi. Cel pe care l rogi sa te nsoteasca este chiar Sinele tau; cum ar putea fi El absent acolo unde esti tu? Adevarul va corecta toate greselile din/n mintea ta, care ti spun ca tu poti fi separat de El. Lui i vorbesti astazi, lundu-ti angajamentul ca functia Sa sa se ndeplineasca prin tine. A-I mpartasi functia nseamna a-I mpartasi bucuria. ncrederea Sa te nsoteste, atunci cnd spui: "Adevarul va corecta toate greselile din/n mintea mea. Si ma voi odihni n Cel care este Sinele meu." Lasa-L apoi sa te conduca cu blndete la adevarul care te va nvalui, dndu-ti o pace att de adnca si de linistita, nct te vei ntoarce n lumea familiara fara prea mare tragere de inima. Si totusi, vei fi bucuros sa privesti din nou aceasta lume. Caci vei aduce cu tine fagaduinta schimbarilor pe care adevarul ce te nsoteste le va aduce n lume. Aceste schimbari vor spori cu
fiecare dedicare a celor cinci minute, iar greselile (erorile) care mpresoara lumea vor fi corectate, pe masura ce ngadui sa fie corectate n propria-ti minte. Nu uita de functia ta de astazi. De fiecare data cnd ti spui cu ncredere: "Adevarul va corecta toate greselile din/n mintea mea", vorbesti n numele ntregii lumi si al Celui ce va izbavi lumea, dupa cum te va elibera si pe tine. LECTIA 108 "n adevar, a darui si a dobndi sunt una." Viziunea depinde de ideea de astazi. n aceasta idee se afla lumina, deoarece mpaca toate parelnicele (aparente ) contrarii. Si ce altceva este lumina dect dizolvarea nascuta din pace a tuturor conflictelor si gndurilor tale gresite ntr-un singur concept, pe de-a-ntregul adevarat? Pna si acesta din urma va disparea, deoarece va face loc Gndului care l sustine. Iar acum esti de-a pururi pe pace, caci aici visului i-a venit sfrsitul. 176 Adevarata lumina, cea care face posibila viziunea, nu este lumina pe care o cuprind ochii trupului. Ea este o stare a mintii care a devenit att de unificata, nct ntunericul nu mai poate fi perceput. Si astfel ceea ce este de-o seama este vazut ca fiind una, pe cnd ceea ce nu este la fel ramne neobservat, pentru ca nu se afla acolo. Aceasta este lumina care nu prezinta contrarii, iar viziunea, fiind vindecata, are puterea de a vindeca. Aceasta este lumina ce aduce pacea mintii tale altor minti, pentru a o mpartasi si a se bucura ca sunt una cu tine si cu ele nsele. Aceasta este lumina care vindeca, deoarece ea aduce perceptia simpla, bazata pe un unic cadru de referinta, de unde rezulta o semnificatie unica. Aici, att ct darui ct si a dobndi sunt vazute ca aspecte diferite ale unui singur Gnd, al carui adevar nu depinde de care dintre aceste doua aspecte este considerat primul sau care pare sa fie pe locul doi. Aici se ntelege ca ambele au loc simultan, ca Gndul sa ramna integru. n aceasta ntelegere se afla suportul mpacarii tuturor contrariilor, fiind percepute din acelasi cadru de referinta, care unifica acest gnd. Un singur gnd, complet unificat, va servi la unificare tuturor gndurilor. Aceasta este totuna cu a spune ca o singura corectie este suficienta pentru a nfaptui toata corectia, sau ca a ierta un frate pe de-a-ntregul este suficient pentru a aduce mntuire tuturor mintilor. Caci acestea nu sunt dect cteva cazuri speciale ale unei singure legi care guverneaza orice fel de nvatare, atunci cnd este condusa de Cel Unic, care cunoaste adevarul. A nvata ca a darui si a primi sunt una, are o utilitate speciala, dat fiind ca acest lucru poate fi ncercat si verificat att de usor. Iar cnd acest caz special s-a dovedit ca functioneaza ntotdeauna n fiecare mprejurare cnd este pus la ncercare, gndul subiacent care l genereaza poate fi generalizat si asupra altor zone de ndoiala si de viziune ambigua. Iar de acolo el se va extinde pentru a ajunge, finalmente, la Gndul Unic, subiacent tuturor gndurilor.
Astazi vom exersa cazul special al daruirii si al dobndirii. Vom 177 folosi aceasta simpla lectie despre ceea ce este evident, deoarece are rezultate pe care nu le putem trece cu vederea. A darui nseamna a dobndi. Astazi vom ncerca sa oferim pace fiecaruia si vom vedea ct de repede se rentoarce ea la noi. Lumina nseamna seninatate; n aceasta pace ne este daruita viziunea, noi putnd exista. Vom ncepe deci perioadele de exersare cu nvatatura pentru astazi si vom spune: "ntr-adevar, a darui si a primi sunt una. Voi dobndi ceea ce daruiesc eu acum." nchide apoi ochii si gndeste-te, vreme de cinci minute, la ceea ce ai vrea sa oferi fiecaruia ca si tu sa ai parte de acelasi lucru. Ai putea spune, de pilda: "Ofer liniste tuturor." Ofer pacea mintii tuturor." "Ofer blndete tuturor." Rosteste aceste cuvinte fara graba, oprindu-te apoi si asteptnd sa primesti darul pe care lai oferit. Acesta ti va reveni n aceeasi masura n care lai daruit. Vei observa ca cele daruite corespund cu exactitate celor dobndite, caci ai primit ce-ai cerut. Ar mai putea fi de folos sa te gndesti la cineva anume caruia sa-i oferi darurile tale. El i reprezinta pe toti ceilalti si prin el daruiesti tuturor. Simpla noastra lectie de astazi te va nvata multe. De-acum nainte, efectul si cauza vor fi mult mai bine ntelese si progresul nostru va fi mult mai rapid. Gndeste-te la exercitiile de astazi ca fiind avansari rapide n procesul tau de nvatare, care se accelereaza si consolideaza tot mai mult de fiecare data cnd spui: "ntr-adevar, a darui si a primi sunt una." LECTIA 109 "Ma odihnesc n Dumnezeu." Astazi cerem odihna si tihna, netulburate de aparentele lumii. 178 Cerem pace si liniste n toiul zbuciumului iscat de vise contradictorii. Cerem siguranta si fericire, desi pare ca vedem primejdii si necaz. Suntem n posesia gndului care va raspunde solicitarii noastre cu lucru cerut. "Ma odihnesc n Dumnezeu." Acest gnd ti va aduce odihna si tihna, pacea si linistea, siguranta si fericirea pe care le cauti. "n Dumnezeu mi aflu odihna." Acest gnd are puterea sa trezeasca adevarul ce doarme n tine, a carui viziune priveste, participativ, dincolo de toate aparentele, la acelasi adevar aflat n oricine si orice exista. Aici se afla sfrsitul suferintei pentru lumea ntreaga si pentru oricine a venit vreodata sau va mai veni sa mai zaboveasca aici pentru o vreme. Aici se afla gndul n care Fiul lui Dumnezeu se naste din nou, pentru a se recunoaste pe sine nsusi. "Ma odihnesc n Dumnezeu." Cu desavrsire nenfricat, acest
gnd te va purta prin furtuna si vicisitudine, dincolo de mizerie si chin, dincolo de pierdere si moarte, tot nainte catre certitudinea de Dumnezeu. Nu exista suferinta pe care acest gnd sa nu o poata rezolva. Si nu exista aparenta care sa nu se preschimbe n adevar sub ochii tai, cel care te odihnesti n Dumnezeu. Aceasta este ziua pacii. Te odihnesti n Dumnezeu si, n timp ce lumea este sfsiata de suflarea urii, odihna ta ramne pe de-antregul netulburata. A ta este odihna ntr-adevar. Aparentele nu te pot deranja. Pe toti i chemi sa ti se alature n odihna ta, iar ei te vor auzi si vor veni, caci te odihnesti n Dumnezeu. Nu vor auzi alta voce dect a ta nsati, fiindca ti-ai daruit vocea lui Dumnezeu, iar acum te odihnesti n El si l lasi sa vorbeasca prin tine. n Dumnezeu nu ai nici un fel de griji, preocupari, poveri, nici o spaima, nici o durere, nici teama de viitor si nici regret pentru trecut. Te odihnesti n atemporalitate, timpul scurgndu-se fara a-si lasa amprenta asupra-ti, caci odihna ta nu se poate schimba vreodata. Astazi te odihnesti. Si, odata cu nchiderea ochilor, te adncesti n liniste. ngaduie acestor perioade de odihna si ragaz sa-ti ncurajeze din nou mintea, asigurnd-o ca toate fanteziile-i 179 frenetice au fost doar halucinatiile febrei care a trecut. ngaduie-i sa fie linistita si sa-si accepte cu recunostinta vindecarea. Acum, cnd odihnesti n Dumnezeu, niciunde vis nu va mai apare. Fa-ti timp astazi sa scapi de sub vraja viselor si sa pasesti pragul pacii. La fiecare ora cnd te odihnesti astazi, o minte obosita este dintr-o data bucuroasa, o pasare cu aripi frnte izbucneste n cntec, un pru demult secat ncepe iarasi sa curga. Lumea este renascuta de fiecare data cnd te odihnesti si ti aduce aminte, ora de ora, ca ai venit sa aduci pacea lui Dumnezeu n lume, ca ea sa-si capete odihna mpreuna cu tine. Cu fiecare cinci minute n care te odihnesti astazi, lumea este mai aproape de trezire. Iar vremea cnd odihna va fi singurul lucru care exista se apropie pentru toate mintile ponosite si istovite, prea obosite acum pentru asi urma singure calea. Aceste minti vor auzi si ele pasarea izbucnind n cntec si vor vedea prul ncepnd sa curga din nou, iar cu speranta renascuta si energia restituita vor pasi cu pasi naripati pe calea ce, dintrodata, pare usor de strabatut. Te odihnesti astazi n pacea lui Dumnezeu si din odihna ta ti chemi fratii, mbiindu-i sa-si caute propria odihna, mpreuna cu tine. Astazi vei fi credincios nsarcinarii tale, neuitnd pe nimeni, aducndu-i pe toti n cercul nemarginit al pacii tale, sanctuarul sfnt n care te odihnesti. Deschide portile templului si lasa-i sa vina, din toate colturile ndepartate ale lumii, ct si de aproape; fratii tai mai ndepartati, ca si prietenii tai cei mai apropiati; pe toti pofteste-i sa intre aici si sa se odihneasca cu tine. Te odihnesti astazi ntru pacea lui Dumnezeu, tihnit si netemator. Fiecare frate vine sa-si aiba partea de odihna si sa ti-o ofere tie. mpreuna ne odihnim aici, caci astfel odihna ne devine deplina, iar ceea ce astazi daruim, am dobndit deja. Timpul nu
poate fi pazitorul a ceea ce daruim astazi. Daruim celor nenascuti si celor care au trecut pe aici, fiecarui gnd al lui Dumnezeu, precum si Mintii n care aceste gnduri s-au nascut si unde se 180 odihnesc. Si le aducem aminte de locul lor de odihna de fiecare data cnd spunem n sinea noastra: "Ma odihnesc n Dumnezeu." LECTIA 110 "Sunt asa cum Dumnezeu m-a creat." Vom relua ideea de astazi din cnd n cnd. Caci acest singur gnd ar ajunge pentru a te mntui pe tine si ntreaga lume, daca ai crede ca este adevarat. Veridicitatea acestei idei ar implica faptul ca nu ai produs schimbari n tine nsuti care sa aiba vreo realitate, nici n-ai schimbat universul nct ceea ce Dumnezeu a creat sa fi fost nlocuit de teama si rau, de mizerie si moarte. Daca rami asa cum Dumnezeu te-a creat, teama nu are nici un sens, raul nu este real, iar mizeria si moartea nu exista. Ideea de astazi este, asadar, tot ce ai nevoie pentru a permite corectiei depline sa-ti vindece mintea si sa-ti daruiasca viziunea perfecta, care va vindeca toate greselile comise de orice minte n orice timp si loc. Ea este suficienta pentru a vindeca trecutul si a elibera viitorul. Este suficienta pentru a ngadui ca prezentul sa fie acceptat asa cum este el. Este suficienta pentru a ngadui ca timpul sa fie mijlocul prin care toata lumea va nvata sa scape de timp si de orice schimbare pe care acesta pare s-o aduca cu trecerea sa. Daca rami asa cum Dumnezeu te-a creat, aparentele nu pot nlocui adevarul, sanatatea nu se poate preface n boala, nici moartea nu poate fi un substitut al vietii, nici teama un substitut al iubirii. Toate acestea nu au avut loc, daca rami asa cum Dumnezeu te-a creat. Nu ai nevoie de nici un gnd n afara de acesta doar, pentru a lasa rascumpararea sa vina, sa lumineze lumea si sa o elibereze de trecut. Prin acest singur gnd tot trecutul este sters; prezentul se pastreaza pentru a se extinde n liniste ntr-un viitor atemporal. Daca esti asa cum Dumnezeu te-a creat, atunci nu a existat nici o separare a mintii tale de a Sa, nici un fel de scindare ntre mintea ta si alte minti, ci numai unitate n cuprinsul propriei tale minti. 181 Puterea de vindecare a ideii de astazi este nelimitata. Ea este locul de nastere al tuturor miracolelor, marele restitutor al adevarului constientei lumii. Exerseaza ideea de astazi cu recunostinta. Acesta este adevarul care vine sa te elibereze. Acesta este adevarul pe care Dumnezeu ti l-a trimis. Acesta este cuvntul n care nceteaza toata mhnirea. ncepe perioadele de exersare a cte cinci minute cu acest citat din text: "Sunt asa cum Dumnezeu m-a creat. Fiul Sau nu poate suferi de nimic. Iar eu sunt Fiul Sau." Apoi, cu aceasta afirmatie tinuta ferm n minte, ncearca sa descoperi n mintea ta Sinele care este Fiul cel Sfnt al lui nsasi
Dumnezeu. Cauta nauntrul tau pe Cel care este Christul din tine, fiul lui Dumnezeu si care frate ntregii lumi este; Mntuitorul dintotdeauna mntuit, investit cu puterea de a mntui pe oricine l atinge orict de usor, cernd sa i se dea cuvntul care spune ca esti frate cu El. Esti asa cum Dumnezeu te-a creat. Onoreaza-ti astazi Sinele. Fa astfel nct sa nu idolatrizezi astazi chipurile cioplite pe care le-ai plasmuit ca sa-L reprezinte pe fiul lui Dumnezeu n locul a ceea ce este El cu adevarat. n adncul mintii tale, Christul cel Sfnt din tine si asteapta recunoasterea ca fiind tu nsuti. Att timp ct El este nerecunoscut si necunoscut, esti ratacit si nu te cunosti pe tine nsuti. Cauta-L pe El astazi si gaseste-L. El te va mntui de toti idolii pe care i-ai plasmuit. Atunci cnd l gasesti, vei ntelege ct de nefolositori sunt idolii tai si ct de false imaginile despre care credeai ca erai chiar tu nsuti. Astazi vom face un mare pas nainte catre adevar, dispensndu-ne de idoli si deschizndu-ne minile, inimile si mintile catre Dumnezeu. Ne vom aminti de El pe parcursul zilei, cu inimi recunoscatoare si gnduri pline de iubire pentru toti acei care se ntlnesc astazi cu noi. Caci astfel ne vom aduce aminte de El. Si pentru ca sa ni 182 se aduca aminte de Fiul Sau, de Sinele nostru Sfnt, de Christul din noi, vom spune: "Sunt asa cum m-a creat Dumnezeu." Sa rostim acest adevar ct mai des cu putinta. Iata cuvntul lui Dumnezeu care te elibereaza. Iata cheia care deschide portile cerului, lasndu-te sa intri n pacea lui Dumnezeu si eternitatea Sa. RECAPITULARE III Astazi ncepe urmatoarea noastra recapitulare. Vom recapitula zilnic, timp de zece zile succesive de exersare, cte doua lectii recente. Vei observa ca aceste perioade de exersare prezinta un format special, pe care este recomandabil sa-l urmezi ct mai ndeaproape. ntelegem, desigur, ca ar putea sa-ti fie imposibil sa urmezi zi de zi si la fiecare ora a zilei formatul sugerat aici ca fiind optim. nvatarea nu va fi prejudiciata daca vei sari peste o perioada de exersare, fiindu-ti imposibil sa o faci la ora fixata. Nici nu este necesar sa faci eforturi excesive pentru a recupera numarul perioadelor ratate. Ritualurile nu sunt n intentia noastra si ne-ar zadarnici scopul propus. Dar nvatarea va fi n mod cert afectata atunci cnd ratezi o perioada de exersare pentru ca nu ai bunavointa de a-i dedica timpul cerut. Nu te amagi n aceasta privinta. Reaua vointa poate fi foarte dibaci mascata de situatii pe care nu le poti controla. nvata sa discerni situatiile mai putin potrivite practicii de cel pe care tu le-ai urzit pentru a servi drept camuflaj pentru propria-ti rea vointa. Acele perioade de exersare pe care le-ai pierdut pentru ca,
dintr-un motiv sau altul, nu ai vrut sa le parcurgi, ar trebui ntreprinse de ndata ce te-ai razgndit n privinta telului tau. Nu binevoiesti sa cooperezi la practicarea mntuirii doar daca aceasta interfereaza cu alte teluri care ti sunt mai scumpe. Odata 183 ce retractezi valoarea pe care ai conferit-o acelor teluri, ngaduie ca perioadele tale de exersare sa devina nlocuitorii pomelnicelor naltate lor. Nu ti-au oferit nimic. Exersarile tale, n schimb, ti pot oferi totul. Accepta, asadar, ofranda lor si fii pe pace. Formatul pe care sa-l folosesti pentru aceste recapitulari este urmatorul: dedica zilnic de doua ori cte cinci minute sau mai mult, daca preferi reflectarii asupra gndurilor desemnate. Citeste cu atentie ideile si comentariile corespunzatoare fiecarui exercitiu. Reflecteaza apoi asupra lor, lasndu-ti mintea sa le asocieze nevoilor tale, problemelor tale aparente si tuturor ngrijorarilor tale. Stocheaza-ti ideile n minte si las-o sa le foloseasca dupa cum gaseste ea de cuviinta. Acorda-i toata ncrederea ca le va folosi cu ntelepciune, ajutata fiind n deciziile ei de Cel Unic, care ti-a daruit gndurile. n cine te poti ncrede, daca nu n ce se afla n mintea ta? Ai ncredere ca n aceste recapitulari mijloacele pe care le foloseste Sfntul Spirit nu vor da gres. ntelepciunea mintii ti va veni n ajutor. Da-i instructiunile necesare la nceput; apoi relaxeaza-te cu deplina ncredere si lasa-ti mintea sa utilizeze gndurile pe care i le-ai daruit, precum ti-au fost daruite tie spre folosinta ei. Ti-au fost daruite cu deplina ncredere; cu ncredintarea deplina ca le vei folosi cum se cuvine; cu deplina credinta ca le vei ntelege mesajele si ca le vei folosi n beneficiul tau. Ofera-le mintii tale cu aceeasi ncredere, ncredintare si credinta. Ea nu va da gres. Mintea ta este mijlocul ales de Sfntul Spirit pentru propria-ti mntuire. De vreme ce se bucura de ncrederea Sa, mijlocul ales de El o a merita cu siguranta si pe a ta. Subliniem aici ct de benefic va fi pentru tine sa dedici recapitularilor primele cinci minute ale zilei, precum si ultimele cinci minute nainte de a adormi. Daca nu este fezabil, ncearca macar sa le mparti astfel nct sa ntreprinzi una dimineata, iar cealalta chiar nainte de a merge la culcare. Exercitiile de facut de-a lungul zilei sunt la fel de importante, daca nu chiar de o valoare si mai mare. Ai fost nclinat sa exersezi 184 doar la momentele fixate, apoi sa-ti vezi de alte treburi, fara sa aplici ceea ce ai nvatat. Rezultatul a fost ca nvatatura ta a fost n mica masura consolidata, caci nu i-ai oferit sansa de a-ti dovedi ct de mari i sunt darurile potentiale. Ai acum o alta sansa spre a o folosi cum se cuvine. n aceste recapitulari subliniem nevoia de a nu-ti lasa nvatarea sa lncezeasca n rastimpul dintre perioadele mai lungi de exercitiu. ncearca sa faci o recapitulare scurta, dar serioasa, a celor doua idei zilnice, la fiecare ora. Foloseste una din ele la nceputul orei,
iar pe cealalta, jumatate de ora mai trziu. Nu e nevoie sa acorzi mai mult de un moment fiecareia. Repet-o si lasa-ti mintea sa se odihneasca o clipa n tacere si pace. Apoi ocupa-te de celelalte treburi, nsa ncearca sa duci gndul cu tine si lasa-l sa-ti slujeasca ca sa mentii pacea si pe parcursul zilei. Daca ncepi sa sovai, gndeste-te din nou la idee. Aceste perioade de exersare sunt planuite astfel nct sa te ajute sa-ti formezi obiceiul de a aplica ceea ce nveti zilnic la orice faci. Nu repeta gndul doar ca sa uiti imediat de el. Utilitatea sa pentru tine este nelimitata. Este menit sa te serveasca n toate felurile, tot timpul si pretutindeni, ori de cte ori ai nevoie de vreun ajutor. ncearca deci sa-l duci cu tine n toate treburile zilei, facndu-le pe acestea sfinte, vrednice de Fiul lui Dumnezeu, placute lui Dumnezeu si Sinelui tau. Tema recapitulativa a fiecarei zile se va ncheia cu afirmarea, nca o data, a gndului de repetat la fiecare ora precum si a celui de la jumatatea orei. Nu uita de ele. Aceasta a doua ocazie oferita fiecarei zile va aduce cu sine avantaje att de nsemnate, att de mare va fi cstigul ntr-ale nvatarii, nct de acum nainte vom pasi mai usor, cu pasi mai hotarti si credinta mai puternica. Nu uita ct de putine ai nvatat. Nu uita ct de multe poti nvata acum. Nu uita nevoia de tine pe care o are Tatal, atunci cnd recapitulezi aceste gnduri pe care El ti le-a daruit. LECTIA 111 185 De recapitulat dimineata si seara: "Miracolele se vad n lumina." "Nu pot vedea n ntuneric. Fie ca lumina Sfinteniei si adevarului sa-mi lumineze mintea, Si fie ca eu sa pot vedea inocenta launtrica." "Miracolele se vad n lumina iar lumina si taria sunt una." "Vad datorita tariei, care este darul lui Dumnezeu pentru mine. Slabiciunea mea este negura pe care darul Sau o risipeste, Dndu-mi taria Sa spre ai lua locul." La ora fixa: "Miracolele se vad n lumina." Peste jumatate de ora: "Miracolele se vad n lumina, iar lumina si taria sunt una." LECTIA 112 De recapitulat dimineata si seara: "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n mine." "Sunt salasul luminii, bucuriei si pacii. La urez bun venit n salasul pe care l mpartasesc Cu Dumnezeu, fiindca sunt parte din El." "Sunt asa cum Dumnezeu m-a creat." "Voi ramne dea pururi asa cum am fost Creat de Cel Neschimbator asemenea Lui nsusi. Si sunt una cu El, iar El una cu mine." La ora fixa: "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n mine." Peste jumatate de ora:
"Sunt asa cum Dumnezeu m-a creat." LECTIA 113 De recapitulat dimineata si seara: "Sunt Unicul Sine, unit cu Creatorul meu." 186 "Seninatatea si pacea desavrsita mi apartin, Deoarece sunt Unicul Sine, pe deplin ntreg, Una cu toata creatia si cu Dumnezeu." "Mntuirea vine de la Unicul meu Sine." "De la Unicul meu Sine, a carui cunoastere ramne mereu n mintea mea, vad planul perfect al lui Dumnezeu Pentru mntuirea mea ca fiind perfect mplinit." La ora fixa: "Sunt Unicul Sine, unit cu Creatorul meu." Peste jumatate de ora: "Mntuirea vine de la Unicul meu Sine." Lectia 114 De recapitulat dimineata si seara: "Eu sunt spirit." "Sunt Fiul lui Dumnezeu. Nici un trup nu poate Contine Spiritul meu, nici nu-mi poate impune O limitare pe care Dumnezeu nu a creat-o." "Voiesc sa-mi accept rolul n planul de mntuire al lui Dumnezeu." "Care mi poate fi functia dect sa accept Cuvntul lui Dumnezeu, Cel care m-a creat Pentru ceea ce sunt si voi fi dea pururi?" La ora fixa: "Eu sunt spirit." Peste jumatate de ora: "Voiesc sa-mi accept rolul n planul de mntuire al lui Dumnezeu." LECTIA 115 De recapitulat dimineata si seara: "Mntuirea este unica mea functie aici." "Functia mea aici este sa iert lumea 187 pentru toate greselile pe care eu le-am comis. Caci astfel sunt izbavit de ele mpreuna cu toata lumea." "Rolul meu este esential n planul de mntuire al lui Dumnezeu." "Sunt indispensabil planului lui Dumnezeu Pentru mntuirea lumii. Caci El Mi-a ncredintat planul Sau Ca sa pot mntui lumea." La ora fixa: "Mntuirea este unica mea functie aici." Peste jumatate de ora: "Rolul meu este esential n planul de mntuire al lui Dumnezeu." LECTIA 116 De recapitulat dimineata si seara:
"Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita." "Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita Si nu pot suferi dect doar datorita credintei Ca mai exista o alta voie diferita de a Sa." "Eu mpartasesc voia lui Dumnezeu pentru mine: desavrsita mea fericire." "Eu mpartasesc voia tatalui meu pentru mine, Fiul Sau. Ceea ce El Mia daruit este tot ce-mi doresc. Ceea ce El Mia daruit este tot ce exista." La ora fixa: "Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita." Peste jumatate de ora: "Eu mpartasesc Voia lui Dumnezeu pentru mine: desavrsita mea fericire." LECTIA 117 De recapitulat dimineata si seara: 188 "Dumnezeu, fiind Iubire, este de asemenea si fericire." "Fie ca eu sa-mi aduc aminte ca iubirea este fericire. Si ca nimic altceva nu aduce bucurie. Astfel ma hotarasc Sa nu ntretin nici un fel de substitut pentru iubire." "Eu caut doar ceea ce-mi apartine ntr-adevar." "Iubirea mi este mostenirea, mpreuna cu bucuria. Acestea sunt darurile pe care mi le-a daruit Tatal meu. Voi accepta tot ceea ce-mi apartine ntr-adevar." La ora fixa: "Dumnezeu, fiind Iubire, este de asemenea si fericire." Peste jumatate de ora: "Eu caut doar ceea ce-mi apartine ntr-adevar." LECTIA 118 De recapitulat dimineata si seara: "Ale mele sunt pacea si bucuria lui Dumnezeu." "Astazi voi accepta pacea si bucuria lui Dumnezeu. n schimbul tuturor substitutelor Pentru fericire si pace, plasmuite de mine." "Fie ca eu sa tac si sa ascult adevarul." "Fie ca propria-mi voce plapnda sa taca si fie sa aud Vocea mareata care vorbeste pentru Adevarul nsusi Asigurndu-ma ca sunt Fiul desavrsit al lui Dumnezeu. La ora fixa: "Ale mele sunt pacea si bucuria lui Dumnezeu." Peste jumatate de ora: "Fie ca eu sa tac si sa ascult adevarul." LECTIA 119 Dimineata si seara: "Adevarul va corecta toate greselile din mintea mea." "Gresesc atunci cnd socotesc ca ceva ar putea Sa-mi dauneze ntr-un fel sau altul. Sunt Fiul lui Dumnezeu, 189 Al carui Sine odihneste n siguranta n mintea lui Dumnezeu."
"ntr-adevar, a darui si a dobndi, sunt una." "Astazi voi ierta toate, Ca sa pot nvata cum sa accept adevarul din mine, SI ca sa ajung sa-mi recunosc neprihanirea." La ora fixa: "Adevarul va corecta toate greselile din /n mintea mea." Peste jumatate de ora: "ntr-adevar, a darui si a dobndi, sunt una." LECTIA 120 De recapitulat dimineata si seara: "Ma odihnesc n Dumnezeu." "Ma odihnesc astazi n Dumnezeu si l las pe El sa lucreze n mine si prin mine, n timp ce ma odihnesc n El n tacere si n deplina certitudine." "Sunt asa cum m-a creat Dumnezeu." "Sunt Fiul lui Dumnezeu. Las astazi deoparte Toate iluziile bolnavicioase despre mine nsami si l las pe Tatal meu sa-mi spuna cine sunt eu cu adevarat." La ora fixa: "Ma odihnesc n Dumnezeu." Peste jumatate de ora: "Sunt asa cum m-a creat Dumnezeu." LECTIA 121 "Iertarea este cheia fericirii." Aici se afla raspunsul cautarilor tale de a gasi pacea. Aici se afla cheia semnificatiei unei lumi ce pare lipsita de sens. Aici se afla calea catre siguranta n mijlocul primejdiilor aparente care par sa te ameninte la fiecare colt si care strecoara nesiguranta n toate ncercarile tale de a gasi vreodata linistea si pacea. Aici si gasesc raspunsul toate ntrebarile tale, aici se afla, n sfrsit, certitudinea 190 sfrsitului tuturor incertitudinilor. Mintea neiertatoare este plina de teama, nelasnd loc iubirii sa fie ea nsasi, sa-si desfaca aripile n pace si sa se avnte deasupra zbuciumului lumii. Mintea neiertatoare este trista, lipsita de speranta alinarii si izbavirii de chin. Ea sufera si staruie n mizerie, orbecaind prin bezna fara sa vada, fiind totusi convinsa de primejdia ce o pndeste acolo. Mintea neiertatoare este sfsiata de ndoiala, nelamurita att n ce-o priveste, ct si fata de tot ce vede, tematoare si mnioasa, slaba si fudula, temndu-se sa mearga nainte, temndu-se sa stea pe loc, temndu-se sa se trezeasca sau sa adoarma, temndu-se de fiecare sunet, dar si cu mai mare teama de tacere; ngrozita de ntuneric, dar si mai ngrozita de apropierea luminii. Ce altceva poate percepe mintea neiertatoare dect propria ei osnda? Ce altceva poate contempla dect dovada ca toate pacatele ei sunt reale? Mintea neiertatoare nu vede greseli, ci numai pacate. Se uita la lume cu ochi nevazatori si tipa atunci cnd si contempla propriile proiectii ivindu-se pentru a-i ataca jalnica parodie a vietii. Vrea sa traiasca, dar si doreste sa fi fost moarta. Vrea iertare, dar nu vede
nici o speranta. Doreste scapare, dar nu poate concepe vreuna, pentru ca pretutindeni i vede numai pe cei pacatosi. Mintea neiertatoare este cuprinsa de disperare, fara nici o perspectiva de viitor, care nu i-ar putea oferi dect si mai multa disperare. Cu toate acestea, ea si considera judecata pronuntata asupra lumii ca fiind ireversibila, neputnd ntelege ca s-a condamnat ea nsasi la aceasta disperare. Ea considera ca nu se poate schimba, caci ceea ce vede sta marturie ca judecata ei este corecta. Nu ntreaba, caci crede ca stie. Nu pune la ndoiala, sigura fiind ca are dreptate. Iertarea este nsusita. Nu este inerenta mintii, ea neputnd pacatui. Precum pacatul este o idee pe care singur ti-ai nsusit-o, tot asa trebuie sa nveti si iertarea, dar de la un nvatator, altul dect tine nsuti, Cel care reprezinta celalalt Sine din tine. Prin El 191 nveti cum sa ierti sinele pe care gndesti ca l-ai facut, lasndu-l sa dispara. Astfel ti redai mintea, devenita una, Celui care ti este Sinele, si Care nu poate pacatui niciodata. Fiecare minte neiertatoare ti ofera ocazia de a-ti instrui propria minte cum sa ierte. Fiecare dintre aceste minti asteapta izbavirea de iad prin tine si se ntoarce catre tine, implorndu-te sa-i dai Cerul aici si acum. Nu are nici o speranta, dar tu devii speranta ei. Si fiind speranta ei, devii propria ta speranta. Mintea neiertatoare trebuie sa nvete prin iertarea ta ca a fost mntuita de iad. Si dupa cum demonstrezi tu mntuirea, asa ti-o vei nsusi. nsa practicarea si nvatarea nu vor veni de la tine, ci de la nvatatorul Care ti-a fost menit ca sa-ti arate calea. Astazi exersam cum sa nvatam sa iertam. Daca ai bunavointa, poti nvata astazi sa dobndesti cheia fericirii, facnd uz de ea spre folosul tau. Vom dedica zece minute dimineata si alte zece seara, pentru a nvata cum sa daruim iertare si cum, sa o dobndim. Mintea neiertatoare nu crede ca a darui este totuna cu a dobndi. Totusi, astazi vom ncerca sa nvatam ca sunt unul si acelasi lucru, practicnd iertarea fata de cineva pe care l consideri ca fiindu-ti dusman, precum si fata de cineva pe care l consideri ca fiindu-ti prieten. Si pe masura ce vei nvata sa-i vezi pe amndoi ca unul, vom extinde lectia asupra ta nsati si vei vedea ca scaparea lor a inclus-o si pe a ta. ncepe perioadele mai lungi de exersare gndindu-te la cineva care nu-ti place, care pare sa te irite sau pe care nu ti-ar conveni sa-l ntlnesti, cineva pe care l dispretuiesti de-a binelea sau pur si simplu ncerci sa-l treci cu vederea. Nu conteaza ce forma mbraca mnia ta. Probabil ca te-ai si oprit asupra lui. Este exact cine trebuie. Acum nchide ochii, fixeaza-l n mintea ta si uita-te la el pentru o vreme. ncearca sa vezi ceva lumina n el; o mica licarire pe care nu ai observat-o niciodata. ncearca sa gasesti o mica raza de 192 nseninare luminnd imaginea urta pe care o ai despre el.
Priveste aceasta imagine pna zaresti o lumina undeva n cuprinsul ei, iar apoi ncearca sa lasi aceasta lumina sa se extinda, pna cnd l acopera, facnd imaginea sa devina frumoasa si buna. Uita-te o vreme la aceasta perceptie preschimbata, apoi ndreapta-ti mintea spre cineva pe care l consideri prieten. ncearca sa transferi asupra lui lumina pe care ai nvatat sa o vezi n jurul fostului tau "dusman". Percepe-l acum ca fiindu-ti mult mai mult dect prieten, caci n aceasta lumina sfintenia sa ti-l nfatiseaza pe mntuitorul tau, mntuit si mntuind, vindecat si ntreg. Lasa-l apoi sa-ti ofere lumina pe care o vezi n el, si lasa-l pe dusmanul si pe prietenul tau sa se uneasca ntr-u a te binecuvnta cu ceea ce ai daruit. Acum esti una cu ei, si ei cu tine. Iertat ai fostn acum de tine nsuti. Nu uita, dea lungul zilei, de rolul pe care l joaca iertarea n a aduce fericire fiecarei minti neiertatoare, a ta fiind printre ele. Spuneti la fiecare ora: "Iertarea este cheia fericirii. Ma voi trezi din visul n care se face ca sunt muritor, supus greselilor si plin de pacat, si voi cunoaste ca sunt Fiul perfect al lui Dumnezeu." LECTIA 122 "Iertarea ofera tot ce vreau." Ce ai putea avea si iertarea sa nu-ti poata da? Vrei pace? Iertarea o ofera. Vrei fericire, o minte linistita, o certitudine a rostului, un sentiment al vredniciei si frumusetii care nu poate fi tulburata? Vrei pasare si siguranta si caldura ocrotirii sigure mereu? Vrei o liniste care nu poate fi tulburata, o blndete care nu poate fi niciodata ranita, o mngiere adnca si trainica, precum si o odihna att de perfecta nct nu poate fi niciodata deranjata? Iertarea ti le ofera pe toate acestea, si multe altele. Ea sclipeste n fata ochilor tai de ndata ce te trezesti, daruindu-ti bucuria cu care sa ntmpini ziua. ti mngie fruntea atunci cnd dormi si-ti 193 poposeste pe pleoape astfel nct sa nu vezi nici un vis de teama si rau, razbunare si atac. Iar atunci cnd te trezesti din nou, ea ti ofera o alta zi de fericire si pace. Iertarea ti le ofera pe toate acestea, si nca multe altele. Iertarea face ca valul ce ascunde fata lui Christ sa se ridice de pe cei care privesc lumea cu ochi neiertatori. Ea te face sa-L recunosti pe Fiul lui Dumnezeu si ti curata memoria de toate gndurile moarte, astfel nct amintirea Tatalui sa-ti poata trece pragul mintii. Ce ai putea sa vrei, si iertarea sa nu-ti poata darui? Ce alte daruri dect acestea merita a fi cautate? Ce valoare fantezista, ce efect trivial, sau ce promisiune trecatoare facuta pentru a nu fi niciodata tinuta poate contine mai multa speranta dect ceea ce aduce iertarea? De ce ai cauta un raspuns, altul dect cel care va raspunde la toate? Iata raspunsul perfect dat ntrebarilor imperfecte, solicitarilor lipsite de sens, sovaielnicei bunavointe de a auzi, srguintei mai putin dect caldute si credintei partiale! Iata raspunsul! Nu-l mai cauta. Nu vei gasi altul n locul sau.
Planul lui Dumnezeu pentru mntuirea ta nu se poate schimba, nici nu poate da gres. Fii recunoscator ca acest plan ramne exact asa cum El l-a ntocmit. Sta n fata ta neschimbat, asemenea unei usi deschise, chemarea caldurii si binetii de dinlauntru mbiindu-te sa intri si sa te simti acasa, caci aici ti este salasul. Iata raspunsul! Vrei oare sa stai afara, cnd tot Cerul te asteapta nauntru? Iarta si fii iertat. Precum daruiesti, asa vei dobndi. Nu exista alt plan dect acesta, pentru mntuirea Fiului lui Dumnezeu. Sa ne bucuram astazi ca asa este, caci iata, avem un raspuns, clar si explicit, aflndu-se, prin simplitatea sa, mai presus de orice amagire. Toate complexitatile pe care lumea le-a urzit din firave fire de paianjen dispar n fata puterii si maiestatii acestei extrem de simple exprimari a adevarului. Iata raspunsul! Nu-i ntoarce spatele, ratacind din nou prin lume. Accepta mntuirea acum. Este darul lui Dumnezeu, nu al lumii. Lumea nu poate oferi nici un dar de valoare unei minti care a 194 dobndit ceea ce Dumnezeu i-a daruit. Dumnezeu voieste ca mntuirea sa fie dobndita astazi si ca ncurcaturile viselor tale sa nu-ti mai ascunda nimicnicia lor. Deschideti ochii astazi si priveste o lume fericita a sigurantei si a pacii. Iertarea este mijlocul prin care ea ajunge sa ia locul iadului. Rasare n tacere, dnd binete ochilor tai deschisi si umplndu-ti inima cu o liniste adnca, n timp ce stravechile adevaruri, mereu nounascute, rasar n constienta ta. Ceea ce ti vei aminti atunci nu poate fi descris niciodata. Si totusi, iertarea ti le ofera. Amintindu-ne de darurile pe care ni le ofera iertarea, ntreprindem exercitiile de astazi cu speranta si ncrederea ca aceasta va fi ziua n care mntuirea va fi a noastra. Cu ardoare si bucurie o vom cauta astazi, constienti ca avem cheia n minile noastre, acceptnd raspunsul dat de Cer iadului pe care noi l-am plasmuit, dar n care nu vrem sa mai ramnem. Dimineata si seara vom darui cu drag cte un sfert de ora cautarii care contine garantia sfrsitului iadului. ncepe aceasta cautare plin de speranta, caci am ajuns la rascrucea de unde drumul devine mult mai usor. Iar acum este scurt drumul pe care nca l parcurgem. Suntem aproape, ntr-adevar, de capatul dinainte stabilit, al visului. Cufunda-te n fericire de ndata ce ncepi aceste perioade de exersare, pentru ca ele ti ofera recompensa certa a ntrebarilor care si-au aflat raspunsul, mpreuna cu ceea ce-ti aduce acceptarea raspunsului. Astazi ti va fi dat sa simti pacea pe care o ofera iertarea si bucuria prilejuita de ridicarea valului. n fata luminii pe care o vei dobndi astazi, lumea va pali pna va dispare cu totul, si vei vedea ivindu-se o alta lume, pentru descrierea careia nu ai cuvinte. Pasim acum drept n lumina, dobndind darurile care au fost pastrate pentru noi nca de la nceputul timpului, n asteptarea zilei de astazi. Iertarea ofera tot ce vrei. Astazi ti sunt oferite toate lucrurile
pe care le vrei. Nu lasa sa-ti scape darurile pe parcursul zilei, pe masura ce te ntorci din nou sa te confrunti cu o lume a schimbarii 195 perpetue si a aparentelor mohorte. Pastreaza-ti darurile ntr-o constienta clara, n timp ce vezi ce este neschimbator n inima schimbarii; lumina adevarului n spatele aparentelor. Nu te lasa ispitit sa-ti lasi darurile sa alunece pe lnga tine, esund n uitare, ci tine-le cu fermitate n minte prin ncercarile de a te gndi la ele cel putin un minut, la trecerea fiecarui sfert de ora. Aminteste-ti ct de pretioase sunt aceste daruri, cu ajutorul acestui memento care are puterea de ati pastra n constienta darurile pe tot parcursul zilei: "Iertarea ofera tot ce vreau. Astazi am acceptat aceasta ca fiind adevarat. Astazi am dobndi darurile lui Dumnezeu." LECTIA 123 "Multumesc Tatalui meu pentru darurile Sale catre mine." Astazi sa fim recunoscatori. Am ajuns pe carari mai blnde si drumuri mai netezite. Nu mai ncape gndul ntoarcerii napoi, nici vreo mpotrivire implacabila fata de adevar. Mai ramne un pic de sovaiala, cteva retineri marunte si o mica ezitare, dar ai toate motivele sa fii recunoscator pentru cstigurile tale , care sunt mult mai mari dect ti dai seama. O zi dedicata acum recunostintei va adauga beneficiul unei ntelegeri mai patrunzatoare la amploarea reala a tuturor cstigurilor pe care le-ai realizat, a darurilor pe care le-ai dobndit. Bucura-te astazi, ntr-o recunostinta iubitoare: Tatal tau nu te-a abandonat tie nsuti, nici nu te-a lasat sa ratacesti singur prin ntuneric. Fii recunoscator ca te-a mntuit de sinele pe care ai socotit ca l-ai plasmuit pentru a ocupa locul Sau si al creatiei Sale. Adu-I multumiri astazi. Adu-I multumiri pentru ca nu te-a abandonat si pentru ca iubirea Sa va ramne de-a pururi sa te lumineze, de-a pururi neschimbata. Multumeste-I, de asemenea, pentru ca esti neschimbator, pentru ca Fiul pe care l iubeste este la fel de neschimbator precum este 196 El nsusi. Fii recunoscator ca esti mntuit. Bucura-te ca ai de ndeplinit o functie n mntuire. Fii recunoscator ca valoarea ta depaseste cu mult darurile tale saracacioase si judecatile meschine asupra aceluia pe care Dumnezeu l-a desemnat ca fiind Fiul Sau. Astazi ne vom nalta cu recunostinta inimile deasupra disperarii si ne vom ridica ochii recunoscatori, pentru a nu-i mai ndrepta n jos, catre tarna. Astazi cntam cntecul recunostintei, n onoarea Sinelui care Dumnezeu a voit sa fie adevarata noastra Identitate n El. Astazi zmbim tuturor acelora pe care i ntlnim, ndreptndu-ne cu pasi usurati catre ceea ce avem de nfaptuit. Nu mergem singuri. Si aducem multumiri pentru faptul ca n singuratatea noastra a aparut un Prieten care sa ne rosteasca Cuvntul mntuitor al lui Dumnezeu. Si multumiri tie pentru ca l
asculti. Cuvntul Sau este lipsit de grai daca nu este auzit. Multumindu-I Lui, ti multumesti de asemenea tie nsuti. Un mesaj neauzit nu va mntui lumea, orict de puternica ar fi Vocea care l rosteste, orict de iubitor ar fi mesajul. Multumiri tie, care ai auzit, caci devii mesagerul care duci cu tine Vocea Sa, lasnd-O sa rasune iar si iar n jurul lumii. Primeste astazi multumirile lui Dumnezeu, aducndu-I multumiri. Caci El ti ofera multumirile pe care le aduci, de vreme ce El ti primeste darurile cu o recunostinta plina de iubire, ntorcndu-ti-le de mii si sute de mii de ori mai mult. ti va binecuvnta darurile, mpartasindu-le cu tine. Si astfel ele sporesc n putere si tarie, pna cnd vor umple lumea de veselie si recunostinta. Primeste astazi multumirile Sale si ofera-Le Lui pe ale tale, vreme de doua ori cte cincisprezece minute. ti vei da seama Cui i oferi multumirile si Cui i multumeste El atunci cnd tu i multumesti. Aceasta jumatate de ora sfnta daruita Lui ti va fi restituita n raport de ani pentru fiecare secunda; puterea de a mntui lumea cu eoni mai trziu, datorita multumirilor aduse Lui. Primeste-I multumirile si vei ntelege cu cta iubire te contine n Mintea Sa, ct de adnca si de netarmurita i este grija pentru tine, ct de perfecta i este recunostinta fata de tine. Adu-ti aminte 197 de El ora de ora, si multumeste-I pentru tot ceea ce a daruit Fiului Sau, astfel nct el sa se nalte deasupra lumii, aducndu-si aminte de Tatal sau si de Sinele sau. LECTIA 124 "Fie sa-mi aduc aminte ca sunt una cu Dumnezeu." Astazi vom aduce din nou multumiri pentru identitatea noastra n Dumnezeu. Caminul nostru este n siguranta, ocrotirea este garantata n tot ce facem, puterea si taria se afla la dispozitia noastra n tot ce ntreprindem. Nu putem da gres n nimic. Tot ce atingem capata o lumina stralucitoare care binecuvnteaza si vindeca. Una cu Dumnezeu si cu Universul ne vedem de drum bucurndu-ne, cuprinsi de gndul ca Dumnezeu nsusi ne nsoteste pretutindeni. Ct de sfinte ne sunt mintile! Si tot ceea ce vedem reflecta sfintenia dinlauntru mintii care este una cu Dumnezeu si cu ea nsasi. Ct de usor dispar erorile, si ct de usor moartea cedeaza locul vietii vesnice. Urmele stralucitoare ale pasilor nostri arata calea catre adevar, caci Dumnezeu ne este acum Tovarasul de drum, cnd pasim prin lume pentru o vreme. Iar cei ce ne vor urma vor recunoaste calea, fiindca lumina pe care o purtam ramne n urma noastra, cu toate ca ea continua drumul mpreuna cu noi. Ceea ce dobndim este darul nostru etern att pentru cei care urmeaza dupa noi, ct si pentru cei care ne-au precedat sau au stat o vreme cu noi. Si Dumnezeu, Cel care ne iubeste cu iubirea nepartinitoare n care am fost creati, ne zmbeste si ne ofera fericirea pe care am daruit-o la rndul nostru. Astazi nu ne vom ndoi de iubirea Sa pentru noi, nici nu vom pune la ndoiala ocrotirea si grija Sa. ntre ncrederea noastra si
constienta Prezentei Sale nu se pot interpune nici un fel de nelinisti lipsite de sens. Astazi suntem una cu El, n recunoastere si reamintire. l simtim n inimile noastre. Mintile noastre contin Gndurile Sale; ochii nostri contempla, n tot ce privim, Minunatia 198 Sa. Astazi vedem numai ceea ce este iubitor si vrednic de iubire. Asta vedem n aparentele durerii, si durerea face loc pacii. Asta vedem n cei frenetici, n cei tristi si necajiti, n cei singuratici si nfricosati, ce sunt restituiti calmului si pacii mintii ntru care au fost creati. Si tot asta vedem n cei muribunzi, precum si n cei morti. Nici un miracol nu poate fi vreodata refuzat celor care stiu ca sunt una cu Dumnezeu. Nu exista gnd al lor care sa nu aiba puterea de a vindeca toate formele suferintei n oricine, n vremuri trecute si vremuri ce vor sa vina, la fel de usor precum n cei care pasesc acum alaturi de ei. Gndurile lor sunt acum atemporale, dincolo de distante si dincolo de timp. Atunci cnd spunem ca suntem una cu Dumnezeu ne alaturam acestei constiente. Caci prin aceste cuvinte spunem, de asemenea, ca suntem mntuiti si vindecati; ca putem, n consecinta, sa mntuim si sa vindecam. Am acceptat darul, iar acum vom darui. Caci vrem sa pastram darurile pe care ni le-a dat Tatal nostru. Astazi vom resimti starea de a fi una cu El, astfel nct lumea sa poata mpartasi recunoasterea de catre noi a realitatii. n trairea noastra lumea este eliberata. n masura n care ne negam separarea fata de Tatal nostru, ea este vindecata odata cu noi. Pace tie astazi! Consolideaza-ti pacea exersnd constienta ca esti una cu Creatorul tau, precum El este cu tine. Cndva de-a lungul zilei de astazi, cnd ti se pare mai potrivit, dedica o jumatate de ora gndului ca esti una cu Dumnezeu. Iata prima noastra tentativa de a aborda o perioada mai extinsa, pentru care nu oferim nici un fel de reguli, nici cuvinte speciale care sa-ti conduca meditatia. Ne vom lasa n seama Vocii lui Dumnezeu pentru a ne vorbi dupa cum crede El de cuviinta, siguri ca El nu va ntrzia sa o faca. Zaboveste mpreuna cu El n aceasta jumatate de ora. El va face restul. Beneficul tau nu se va diminua daca crezi ca nu ntmpla nimic. S-ar putea sa nu fii gata sa accepti cstigul astazi. Si totusi cndva, undeva, acesta ti va parveni si nu vei ntrzia sa-l recunosti atunci cnd pogoara cu certitudine n 199 mintea ta. Aceasta jumatate de ora va fi nramata cu aur, fiecare minut fiind asemenea unui diamant ncrustat n jurul oglinzii pe care acest exercitiu ti-o va oferi. Si n aceasta oglinda vei vedea, ca reflexie a fetei tale, fata Christului. Poate astazi, poate mine, ti vei zari propria transfigurare n oglinda pe care aceasta jumatate de ora sfnta ti-o ntinde ca sa te privesti pe tine nsuti. Cnd esti gata o vei gasi acolo, nauntrul mintii tale, asteptnd sa fie gasita. Atunci ti vei aduce aminte de gndul caruia i-ai daruit aceasta jumatate de ora, constientiznd plin de recunostinta ca niciodata timpul nu a fost petrecut cu mai
mare folos. Poate astazi, poate mine, vei privi n aceasta oglinda si vei ntelege ca lumina neprihanita pe care o vezi ti apartine, minunatia pe care o privesti este propria ta minunatie. Socoteste aceasta jumatate de ora ca un dar facut lui Dumnezeu, cu certitudinea ca darul pe care ti-l va ntoarce va fi un sentiment de iubire pe care nu-l poti ntelege, o bucurie mult prea adnca pentru a fi cuprinsa, o priveliste prea sfnta pentru vederea ochilor trupesti. Dar poti fi sigur ca ntr-o zi, poate azi, poate mine, vei pricepe si vei vedea. Adauga alte giuvaere la rama de aur care sustine oglinda oferita tie astazi, repetnd, ora de ora, n sinea ta: "Fie ca sa-mi aduc aminte ca sunt una cu Dumnezeu Una cu toti fratii mei si cu Sinele meu, n vesnica sfintenie si pace." LECTIA 125 " Astazi primesc n tihna Cuvntul lui Dumnezeu." Fie ca aceasta zi sa fie o zi de linistire si de senina ascultare. Tatal tau voieste ca astazi sa-I auzi Cuvntul. Te cheama din adncurile mintii tale, acolo unde El salasluieste. Asculta-L astazi. Pacea nu este nicidecum posibila pana cnd Cuvntul Sau nu va fi auzit n toata lumea; pna cnd mintea ta, ntr-o senina 200 ascultare, nu va accepta mesajul pe care lumea trebuie sa-l auda pentru a inaugura ora senina a pacii. Aceasta lume se va schimba prin tine. Nici un fel de alte mijloace nu o pot mntui, caci planul lui Dumnezeu este, pur si simplu, acesta: Fiul lui Dumnezeu este liber sa se mntuiasca, caci i s-a dat Cuvntul lui Dumnezeu spre ai fi ndrumator, Cuvnt ce se afla de-a pururi n mintea sa si alaturi de el, pentru al conduce negresit catre Casa Parinteasca, dupa voia sa, care este de-a pururea la fel de libera ca a lui Dumnezeu. Nu este condus cu forta, ci doar cu iubire. Nu este judecat, doar sfintit. Astazi vom auzi n linistea tacerii Vocea lui Dumnezeu, fara amestecul gndurilor noastre marunte, fara dorintele noastre personale si fara a judeca ntr-un fel sau altul Cuvntul Sau sfnt. Nu ne vom judeca astazi, fiindca ceea ce suntem nu poate fi judecat. Ne distantam de toate judecatile cu care lumea l-a acoperit pe Fiul lui Dumnezeu. Ea nu l cunoaste. Astazi nu vom da ascultare lumii, ci vom astepta n tacere Cuvntul lui Dumnezeu. Asculta-L pe Tatal tau vorbindu-ti, sfnt Fiu a lui Dumnezeu. Vocea Sa voieste sa-ti daruiasca Cuvntul Sau sfnt, pentru a raspndi n toata lumea vestea mntuirii si vremea sfnta a pacii. Astazi ne adunam n fata tronului lui Dumnezeu, locul linistii din mintea unde El salasluieste de-a pururea, n sfintenia pe care El a creat-o si pe care nu va o parasi niciodata. Nu a asteptat ca mai nti sa-ti ntorci din nou mintea catre El, pentru a-ti darui abia atunci Cuvntul Sau. Nu s-a ascuns de tine, n timp ce rataceai, ndepartndu-te un timp de El. Nu pretuieste iluziile pe care le nutresti despre tine nsuti. si
cunoaste Fiul si voieste ca el sa ramna parte din Sine, fara a tine cont de visele sale, fara a tine cont de nebunia lui de a crede ca voia sa nu-i apartine. Astazi El ti vorbeste. Vocea Sa ti asteapta tacerea, caci Cuvntul Sau nu poate fi auzit pna cnd mintea ta nu se linisteste pentru o vreme si pna cnd dorintele tale lipsite de sens nu au fost potolite. Asteapta-I Cuvntul n liniste. Exista o 201 pace n tine la care trebuie sa apelezi astazi, care te va ajuta sa-ti pregatesti mintea ta preasfnta ca sa auda Vocea Care vorbeste din partea Creatorului ei. Daruieste astazi, de trei ori, la orele cele mai potrivite pentru tacere, cte zece minute, n care nu vei da ascultare lumii, ci vei alege n schimb o duioasa ascultare a Cuvntul lui Dumnezeu. ti vorbeste de mai de-aproape dect inima ta. Vocea Sa ti este mai aproape dect mna. Iubirea Sa reprezinta tot ceea ce esti si tot ceea ce este El; este totuna cu tine si tu totuna cu El. Propria-ti voce este cea pe care o asculti atunci cnd El ti vorbeste. Propriul tau cuvnt este cel pe care El l rosteste. Este Cuvntul libertatii si al pacii, al unitatii vointei si a scopului, fara nici o separare sau diviziune n mintea unica a Tatalui si a Fiului. Astazi asculta-ti n tihna Sinele si lasa-L sa-ti spuna ca Dumnezeu nu Si-a parasit niciodata Fiul, si ca tu nu ti-ai parasit niciodata Sinele. Fii doar linistit. Nu ai nevoie dect de aceasta regula, pentru ca exersarea ta sa te nalte astazi deasupra gndirii lumii si sa-ti elibereze viziunea de sclavia ochilor trupesti. Fii doar senin si asculta. Vei auzi Cuvntul n care Voia lui Dumnezeu Fiul se mpreuneaza cu Voia Tatalui Sau, fiind una cu ea, fara nici un fel de iluzii insinuate n ceea ce este pe de-a-ntregul indivizibil si adevarat. La fiecare ora care trece, stai linistit pentru o clipa si adu-ti aminte ca astazi ai un scop anume, sa primesti n tihna Cuvntul lui Dumnezeu. LECTIA 126 "Tot ce daruiesc mi este daruit mie nsumi." Ideea de astazi, cu totul straina egoului si modului de gndire al lumii, este cruciala pentru rasturnarea gndirii pe care o va aduce acest curs. Daca ai crede aceasta afirmatie, nu ai avea nici o problema n privinta iertarii depline, a certitudinii telului si a calauzirii infailibile. 202 Ai ntelege mijloacele prin care ti parvine mntuirea, si nu ai ezita sa le folosesti acum. Sa examinam ceea ce crezi, de fapt, n locul acestei idei. Ti se pare ca alti oameni sunt separati de tine si capabili de comportari care nu au nici o repercusiune asupra gndurilor tale, nici invers. Prin urmare, atitudinile tale nu au nici un efect asupra lor, iar strigatele lor dupa ajutor nu au nici o legatura cu ale tale. Crezi, de asemenea, ca ei pot pacatui fara a-ti afecta modul de a te percepe pe tine nsuti, n timp ce le judeci pacatul si poti, cu toate
acestea, sa rami mpacat, la adapost de orice condamnare. Atunci cnd "ierti" un pacat, nu ai nici un folos nemijlocit. Dai milostenia cuiva nevrednic, numai pentru a demonstra ca esti mai bun, situat pe o treapta mai nalta dect cel pe care-l ierti. Acesta nu merita pomana tolerantei tale, pe care o acorzi unuia nevrednic de acest dar, deoarece pacatele tale l-au cobort mai prejos de o adevarata egalitate cu tine. Nu are nici un drept la iertarea ta. Ea i nmneaza lui un dar, nicidecum tie. n felul acesta iertarea este n fond nentemeiata; o toana caritabila, binevoitoare dar nemeritata, un dar acordat uneori, alteori retinut. Fiind nemeritata, retinerea iertarii este justa, si nu este drept sa ai de suferit pentru aceasta retinere. Pacatul pe care l ierti nu este propriul tau pacat. L-a comis cineva cu care nu ai nimic de-a face. Iar daca esti marinimos fata de el, dndu-i ceea ce nu merita, darul nu-ti apartine cu nimic mai mult dect pacatul sau. Daca asta este adevarat, iertarea nu are nici un temei pe care sa se spijine cu ncredere si siguranta. Este o excentricitate careia cteodata binevoiesti sa-i acorzi cu indulgenta o pasuire nemeritata. Totusi, ti ramne dreptul sa nu-l lasi pe pacatos sa scape de ndreptatita rasplata pentru pacatul sau. Crezi oare ca Domnul Cerului ar permite ca mntuirea lumii sa depinda de asa ceva? Oare grija Sa pentru tine nu ar fi cu adevarat infima daca mntuirea ta ar depinde de o toana? Tu nu ntelegi iertarea. Asa cum o vezi, nu este dect un fru pus 203 atacului fatis, care nu necesita nici o corectie n mintea ta. Asa cum o percepi, nu-ti poate darui pacea. Nu este un mijloc pentru izbavirea ta de ceea ce vezi n altcineva, nicidecum n tine nsuti. Nu are nici o putere de a restitui unitatea ta cu el n propria ta constienta. Nu este ceea ce Dumnezeu a voit ca ea sa fie pentru tine. Nedaruindu-I darul pe care El ti-l cere, nu poti recunoaste darurile Sale, creznd ca nu ti le-a dat. nsa, ti-ar cere El oare un dar daca acesta nu ti-ar fi harazit tie? Ar putea fi El oare satisfacut cu gesturi goale, evalund astfel de daruri meschine ca fiind vrednice de Fiul Sau? Mntuirea este un dar mai bun dect asa ceva. Iar adevarata iertare, fiind chiar mijlocul prin care este dobndita, trebuie sa vindece mintea care daruieste, caci a darui nseamna a dobndi. Ceea ce continua sa fie nedobndit nu a fost daruit, nsa ceea ce a fost daruit trebuie ca a si fost dobndit. Astazi ncercam sa ntelegem adevarul conform caruia cel care daruieste si cel care dobndeste sunt unul si acelasi. Vei avea nevoie de ajutor pentru ca aceasta afirmatie sa capete nteles, fiind att de straina gndurilor cu care esti obisnuit. Iar Ajutorul de care ai nevoie se afla acolo unde ai nevoie de El. Astazi acorda-I ncrederea ta si cere-I sa-ti mpartaseasca exersarea de astazi ntr-ale adevarului. Si daca reusesti sa ntrezaresti o ct de mica licarire a izbavirii ce rezida n ideea pe care o exersam astazi, nseamna ca aceasta zi este o zi de slava pentru ntreaga lume.
Daruieste astazi de doua ori cte cincisprezece minute ncercarii de a ntelege ideea zilei. Acesta este gndul prin care iertarea si ocupa locul cuvenit printre prioritatile tale. Este gndul care ti va izbavi mintea de orice te mpiedica sa patrunzi semnificatia iertarii, lasndu-te sa realizezi valoarea ei pentru tine. n tacere, nchide-ti ochii fata de lumea care nu ntelege iertarea, si cauta-ti refugiu n locul tihnit unde gndurile sunt preschimbate si falsele credinte abandonate. Repeta ideea de astazi si invoca ajutorul pentru a-i ntelege semnificatia. Fii dispus sa te lasi nvatat. Bucura-te sa auzi vorbindu-ti Vocea adevarului si a 204 vindecarii; astfel vei ntelege cuvintele pe care le rosteste El si vei recunoaste ca El ti vorbeste cu propriile tale cuvinte. De cte ori ti sta n putinta, adu-ti aminte ca astazi ai un tel; o tinta care da valoare speciala acestei zile, att pentru tine, ct si pentru toti fratii tai. Nu-i ngadui mintii sa uite mult timp de acest tel, ci spune n sinea ta: "Tot ce daruiesc, mi este daruit mie nsumi. Ajutorul de care am nevoie ca sa nvat adevarul acesta este acum cu mine. Si ma voi ncrede n El." Apoi petrece o clipa n tacere, deschizndu-ti mintea catre corectia si iubirea Sa. Si ceea ce vei auzi de la El, vei crede, caci vei dobndi ceea ce El daruieste. LECTIA 127 "Nu exista alta iubire dect cea a lui Dumnezeu." Poate crezi ca sunt posibile diferite feluri de iubire. Poate crezi ca exista un fel de iubire pentru ceva, si altfel de iubire pentru altceva; un mod de a iubi pe unul, un alt mod de a mai iubi si pe altul. Iubirea este una. Nu are parti separate si nu are gradatii; nu are forme diferite, nici nivele, nici divergente si nici deosebiri. Ea este, pe de-a-ntregul, asemenea ei nsasi. Nu se modifica niciodata n functie de persoana sau mprejurare. Iubirea este Inima lui Dumnezeu si, de asemenea, a Fiului Sau. Semnificatia iubirii este obscura pentru oricine crede ca iubirea se poate schimba. Acesta nu pricepe ca iubirea schimbatoare trebuie sa fie imposibila. Astfel, el crede ca uneori poate iubi, iar alteori poate ur. De asemenea, mai crede ca iubirea poate fi data cuiva anume si poate ramne ea nsasi, cu toate ca este refuzata altora. A crede acestea despre iubire nseamna a nu o ntelege. Daca iubirea ar face astfel de deosebiri, ar trebui sa judece ntre cel virtuos si cel pacatos, percepndu-l pe Fiul lui Dumnezeu n parti separate. Iubirea nu poate judeca. Fiind ea nsasi una, priveste totul ca fiind una. Semnificatia ei se afla n unitate. Este nevoita sa se sustraga 205 mintii care concepe iubirea ca fiind partiala sau fragmentata. Nu exista alta iubire dect cea a lui Dumnezeu, iar tot ce tine de iubire, al Lui este. Nu exista vreun alt principiu care sa guverneze acolo unde nu este iubire. Iubirea este o lege fara contrariu. ntregimea ei este puterea care mentine totul ca fiind una, este legatura dintre Tata si Fiu, care i tine de-a pururi mpreuna drept
unul si acelasi. Nici un curs al carui scop este sa te nvete sa-ti aduci aminte ce anume esti cu adevarat nu poate omite sa sublinieze ca nu poate fi nici o diferenta ntre ceea ce esti tu cu adevarat si ceea ce este iubirea. Semnificatia iubirii este propria ta semnificatie, mpartasita de nsusi Dumnezeu. Caci ceea ce esti tu este ceea ce este El. Nu exista alta iubire dect iubirea Lui. Iar ceea ce este El, este tot ce este. Nimic nu l limiteaza, astfel ca si tu esti la fel de nelimitat. Nici o lege dintre acelea carora li se supune lumea nu te poate ajuta sa sesizezi semnificatia iubirii. Credinta lumii a fost facuta pentru a ascunde semnificatia iubirii, pentru a o mentine obscura si secreta. Nu exista un singur principiu din cele sustinute de lume care sa nu violeze adevarul a ceea ce este iubirea si, de asemenea, a ceea ce esti tu. Nu cauta sa-ti gasesti Sinele n cuprinsul lumii. Iubirea nu poate fi gasita n ntuneric si moarte. Ea este nsa perfect evidenta pentru ochii care vad si pentru urechile care aud Vocea iubirii. Astazi exersam descatusarea mintii tale de toate legile carora crezi ca trebuie sa li te supui; de toate limitele sub stapnirea carora traiesti si de toate schimbarile care crezi ca fac parte din destinul omenesc. Astazi facem pasul cel mai mare pe care l pretinde acest curs n avansarea catre telul pe care l-a stabilit. Daca vei capata astazi o ct de mica sclipire a semnificatiei iubirii, nseamna ca ai naintat catre propria-ti izbavire pe o distanta fara de masura si ntr-un timp dincolo de numarul anilor. mpreuna sa daruim, deci, astazi, cu bucurie, ctva timp lui Dumnezeu si sa ntelegem ca nu exista o folosinta a timpului mai buna ca aceasta. Astazi de doua ori, pentru cte cincisprezece minute, scapa de 206 orice lege n care crezi acum. Deschideti mintea ntr-u odihna. Evadarea din lumea care parca te tine captiv i poate reusi oricui nu mai pune pret pe ea. Retrage-i orice valoare pe care ai investito n ofertele-i meschine si darurile lipsite de sens, si ngaduie ca darul lui Dumnezeu sa le nlocuiasca pe toate. Cheama-L pe Tatal tau, cu certitudinea ca ti va raspunde. El nsusi a promis-o. Si tot El nsusi va pune o scnteie de adevar n mintea ta, chiar acolo unde renunti la o credinta falsa, la o sumbra iluzie a propriei tale realitati si la ceea ce crezi ca nseamna iubirea. Ea va razbate astazi cu lumina Sa printre gndurile tale desarte si te va ajuta sa ntelegi adevarul iubirii. Va zabovi cu tine n blndetea-I plina de iubire, n timp ce vei ngadui Vocii Sale sati nvete mintea, curata si deschisa, despre semnificatia iubirii. Si ti va binecuvnta lectia cu Iubirea Sa. Astazi, legiunea anilor viitori de asteptare pentru mntuire, dispare dinaintea atemporalitatii lucrurilor pe care le nveti. Sa aducem astazi multumiri ca suntem scutiti de un viitor asemenea t recutului. Lasam trecutul n urma noastra, pentru a nu ne mai aminti niciodata de el. Si ne naltam ochii asupra unui alt prezent,
unde mijeste un viitor ce se deosebeste de trecut n toate privintele. Lumea nounascuta se afla n pruncie. O vom urmari cum creste sanatoasa si puternica, pentru a-si revarsa binecuvntarea asupra tuturor acelora care vin sa nvete cum sa dea n laturi lumea despre care credeau ca a fost facuta din ura, spre a fi vrajmasul iubirii. Acum ei sunt cu totii fratii nostri ntru iubirea lui Dumnezeu. Ne vom aduce aminte de ei de-a lungul zilei, ntruct nu putem lasa o parte din noi sa fie n afara iubirii noastre, daca vrem sa ne cunoastem Sinele. Cel putin de trei ori de-a lungul unei ore, gndeste-te la acel unul care te nsoteste n aceasta calatorie si care a venit sa nvete ceea ce tu trebuie sa nveti. De ndata ce ti vine n minte, comunica-i acest mesaj din parte Sinelui tau: "Te binecuvntez, frate, cu Iubirea lui Dumnezeu, pe care vreau sa o mpartasesc cu tine. Caci vreau sa nvat lectia plina de bucurie cum ca nu exista alta iubire 207 dect cea a lui Dumnezeu si a ta si a mea si a fiecaruia." LECTIA 128 "Lumea pe care o vad, nu detine nici un lucru pe care sa-l vreau." Lumea pe care o vezi nu are sa-ti ofere nimic din ceea ce ti-ai putea dori, nimic din ceea ce ai putea folosi n vreun fel, absolut nimic din ceea ce ar putea sa-ti aduca bucurie. Crede acest gnd, si esti scutit de ani de suferinta, de nenumarate deceptii si de sperante care se preschimba n cenusa amarnica a disperarii. Nimeni nu poate lasa lumea n urma, naltndu-se deasupra orizontului ei marginit si a uzantelor ei meschine, daca nu accepta acest gnd ca fiind adevarat. Fiecare lucru pe care pui valoare (pret) aici nu este altceva dect un lant care te leaga de lume, si care nu va servi dect acestui scop. Caci fiecare lucru trebuie sa serveasca rostului pe care i l-ai conferit, pna cnd nu i vei desemna un altul. Singurul rost demn de mintea ta, pe care l detine aceasta lume, este acela de a trece pe lnga ea, fara a mai zabovi pentru a percepe vreo speranta acolo unde nu este nici una. Nu te mai lasa amagit. Lumea pe care o vezi nu detine nici un lucru pe care sa-l vrei. Scapa-te de lanturile n care ti ncatusezi mintea atunci cnd percepi mntuirea ca aflndu-se aici. Caci ceea ce pretuiesti faci sa devina parte din tine, dupa cum te percepi tu nsuti. Toate lucrurile pe care le cauti pentru ati ridica valoarea n proprii tau ochi te limiteaza si mai mult, ascund de tine propria-ti valoare si mai pun un zavor usii care duce spre constienta adevarata a Sinelui tau. Nu lasa nimic din ceea ce este legat de gnduri trupesti sa-ti ntrzie avansarea spre mntuire, si nu lasa ca ispita de a crede ca lumea detine vreun lucru pe care l vrei, sa te retina. Nu este nimic aici care sa-ti fie scump. Aici nu este nimic vrednic de o singura clipa de amnare si chin, de incertitudine si ndoiala. Ceva 208 fara valoare nu poate oferi nimic. Certitudinea valorii nu poate fi
gasita n lipsa de valoare. Exersam astazi despovararea de orice gnd privitor la valori pe care le-am atribuit lumii. O eliberam de rosturile pe care le-am dat diferitelor ei aspecte, fazelor si viselor sale. O sustinem eliberata de orice rost n mintile noastre si o dezlegam de orice ne-am dorit ca ea sa fie. Astfel ridicam zavoarele care au barat poarta catre eliberarea de lume si pasim dincolo de toate valorile marunte si telurile reduse. Conteneste si stai putin n liniste, vezi ct de departe te nalti deasupra lumii, atunci cnd ti eliberezi mintea de lanturi si o lasi sa-si caute nivelul unde se simte n largul ei. Mintea va fi recunoscatoare sa fie libera pentru o vreme. Ea stie unde i este locul. Nu ai dect sa-ti dezlegi aripile, si va zbura singura si bucuroasa n ntmpinarea rostului sau sfnt. ngaduie-i sa se odihneasca n Creatorul ei, pentru ca acolo sa fie restituita luciditatii, libertatii si iubirii. Acorda-i mintii cte zece minute de odihna, de trei ori, de-a lungul zilei de azi. Si de fiecare data cnd vei deschide ochii din nou, nu vei mai pretui nimic din ceea ce vezi, att de mult ca nainte. ntreaga ta perspectiva asupra lumii se va stramuta cte putin, de fiecare data cnd ti lasi mintea sa scape din lanturile ei. Nu lumea i este locul. Iar locul tau este acolo unde ea vrea sa fie si unde si gaseste odihna atunci cnd o eliberezi de povara lumii. Ghidul tau este infailibil. Deschideti mintea catre El. Fii linistit si tacut. Protejeaza-ti mintea si pe parcursul zilei. Iar atunci cnd ti se pare ca vezi vreo valoare ntr-un aspect sau o imagine a lumii, refuza sa-ti nlantuiesti astfel mintea, spunndu-ti, n schimb, cu calma certitudine: "Asta nu ma va tenta sa mai pierd timpul. Lumea pe care o vad nu detine nici un lucru pe care sa-l vreau." LECTIA 129 "Dincolo de aceasta lume se afla o lume pe care o vreau." 209 Acesta este gndul care decurge din cel pe care l-am exersat ieri. Nu te poti opri la ideea ca lumea este lipsita de valoare, pentru ca, daca nu vei vedea ca exista altceva n care sa-ti pui speranta, nu vei fi dect deprimat. Preocuparea noastra prioritare nu este renuntarea la lume, ci nlocuirea ei cu ceva care este mult mai satisfacator, mai plin de bucurie si capabil a-ti oferi pacea. Crezi oare ca aceasta lume ti poate oferi toate acestea? Poate ca merita osteneala sa reflectam nca o data, pentru ctva timp, asupra valorii acestei lumi. Poate vei admite ca nu pierzi nimic daca te dispensezi de orice gnd cum ca ar fi ceva de valoare aici. Lumea pe care o vezi este ntr-adevar necrutatoare, instabila, cruda, nepasatoare fata de tine, iute la razbunare si nemiloasa de atta ura. Ea da numai pentru ca, apoi, sa anuleze darul, confiscnd toate lucrurile care, pentru o vreme, ti-au fost dragi. Nu gasesti o iubire care sa dainuie, fiindca aici nu exista nici un fel de iubire. Asta este lumea timpului, unde toate lucrurile au un sfrsit. Oare pierdere este sa gasesti n schimb o lume n care este
imposibil sa pierzi ceva, unde iubirea dainuie pentru totdeauna, unde ura nu poate exista, iar razbunarea nu are sens? Pierdere este sa gasesti toate lucrurile pe care le vrei cu adevarat, stiind ca nu vor avea sfrsit si ca vor ramne exact asa cum le vrei, pna la capatul timpului? Dar pna si acestea vor fi nlocuite, n cele din urma, cu ceva despre care nu putem vorbi, ntru-ct te duci ntracolo unde cuvintele vor fi cu totul de prisos, ntr-o tacere n care limbajul, cu toate ca este nerostit, este totusi perfect nteles. Comunicarea, neambigua si limpede ca buna ziua, ramne nelimitata pentru toata eternitatea. Si Dumnezeu nsusi i vorbeste Fiului Sau, dupa cum Fiul Sau i vorbeste Lui. Limbajul lor nu are cuvinte, caci ceea ce spun Ei nu poate fi simbolizat. Cunoasterea lor este directa, pe de-a-ntregul mpartasita si pe de-a-ntregul una. Ct de departe de aceasta esti tu, care stai legat de aceasta lume. Si totusi, ct de aproape esti, atunci cnd o nlocuiesti cu lumea pe care o vrei. Acest ultim pas este cert; acum doar distanta unei clipe te 210 desparte de atemporalitate. Aici poti privi numai nainte, niciodata napoi ca sa vezi iarasi o lume pe care nu o vrei. Aici este acea lume care vine sa-i ia locul, pe masura ce ti dezlegi mintea de nimicurile pe care lumea ti le ntinde pentru a te tine captiv. Nu le pretui, si ele vor disparea. Apreciaza-le, si ele ti vor parea reale. Acestea sunt optiunile. Ce poti pierde daca vei alege sa nu pretuiesti desertaciunea? Aceasta lume nu detine nici un lucru pe care sa-l vrei cu adevarat; ceea ce alegi n schimbul ei iata ce ntradevar ti doresti! ngaduie sa ti se daruiasca astazi. Nu asteapta dect alegerea ta, ca sa ia locul tuturor lucrurilor pe care le cauti, dar pe care, de fapt, nu le vrei. Exerseaza-ti bunavointa de a efectua acest schimb, cte zece minute dimineata si seara, si nca o data ntre ele. ncepe cu aceasta: "Dincolo de aceasta lume exista o lume pe care o vreau. Am hotart sa vad acea lume n locul acesteia, caci aici nu este nimic din ceea ce vreau cu adevarat." Apoi nchideti ochii fata de lumea pe care o vezi si, n tacutul ntuneric, priveste luminile, ce nu sunt din aceasta lume, cum sclipesc una cte una, pna ce nu mai conteaza unde ncepe una si se termina alta, ele fuzionnd ntr-una singura. Astazi se apleaca catre tine luminile Cerului, ca sa-ti lumineze pleoapele n timp ce odihnesti dincolo de lumea ntunericului. Aici e o lumina pe care ochii tai nu o pot contempla. Totusi, mintea ta o poate vedea, pur si simplu, si poate ntelege. O zi de gratie ti este daruita astazi, iar noi aducem multumiri. n aceasta zi ne dam seama ca ceea ce-ti era teama sa pierzi nu a fost tocmai pierderea. Acum ntelegem ca nu exista pierdere. Caci, n sfrsit, i-am vazut opusul, si suntem recunoscatori ca alegerea a fost facuta. Aminteste-ti ora de ora decizia luata si dedica o clipa confirmarii acesteia, lasnd deoparte orice gnd ai avea si staruind pentru scurta vreme asupra celor ce urmeaza:
"Lumea pe care o vad nu detine nimic din ceea ce vreau. Dincolo de aceasta lume exista o lume pe care o vreau." 211 LECTIA 130 "Este imposibil sa vezi doua lumi." Perceptia este consecventa. Ceea ce vezi ti reflecta gndirea. Iar gndirea ta nu reflecta dect ceea ce ai ales sa vezi. Sistemul tau de valori este cel care determina aceasta, caci presupune ca vrei sa vezi ceea ce pretuiesti, creznd ca ceea ce vezi este cu adevarat aici. Nimeni nu poate vedea o lume careia nu i-a fost atribuita nici o valoare n mintea sa. Si nimeni nu poate sa nu priveasca ceea ce crede ca vrea. Dar cine poate cu adevarat sa urasca si sa iubeasca n acelasi timp? Cine si poate dori o realitate de nedorit? Si cine poate alege sa vada o lume de care i este teama? Teama nu poate sa nu orbeasca, caci aceasta i este arma; nu poti vedea ceea ce ti-e teama sa vezi. Iubirea si perceptia merg, asadar, mna n mna, teama nefacnd dect sa ascunda n ntuneric ceea ce este prezent. Prin urmare, teama, ce poate ea proiecta asupra lumii? Ce poate fi vazut n ntuneric si sa fie adevarat? Adevarul este eclipsat de teama, iar ceea ce ramne este doar imaginat. Dar ce poate fi real n oarbele imaginari nascute din panica? Oare ce ai putea sa vrei, de vreme ce asta ti se arata? Oare ce ai putea dori sa pastrezi ntr-un astfel de vis? Teama a plasmuit tot ce crezi ca vezi. Separarea, toate distinctiile si toata multimea diferentelor despre care crezi ca ntocmesc lumea. Ele nu se afla nicaieri. Vrajmasul iubirii le-a nascocit. Totusi, iubirea nu poate avea vrajmas, iar astfel ele nu au nici cauza, nici fiinta si nici consecinta. Pot fi pretuite, dar ele ramn ireale. Pot fi cautate dar nu pot fi gasite. Nu le vom cauta astazi, nici nu ne vom irosi ziua cautnd ceea ce nu poate fi gasit. Este imposibil sa vezi doua lumi care nu au nimic n comun. Cum cauti una, cealalta dispare. Numai una ramne. Ele reprezinta 212 domeniul optiunilor, pe care deciziile tale nu-l pot depasi. Realul si irealul sunt singurele alternative ntre care ai de ales, nimic altceva. Astazi nu vom recurge la un compromis acolo unde acesta nu este posibil. Lumea pe care o vezi este dovada faptului ca deja ai facut o alegere la fel de atotcuprinzatoare ca si contrariul ei. Ceea ce vrem sa nvatam astazi este ceva mai mult dect doar lectia care spune ca nu poti vedea doua lumi. Aceasta lectie ne nvata, de asemenea, ca lumea pe care o vezi este perfect consecventa, conform punctului de vedere din care o vezi. Este toata o singura bucata, ntruct descinde dintr-o singura emotie, reflectndu-si sursa n tot ceea ce vezi. De sase ori astazi, cu multumire si recunostinta, daruim bucurosi cte cinci minute acelui gnd care pune capat oricarui compromis
si oricarei ndoieli, lasndu-le n urma noastra, fiind unul si acelasi lucru. Nu vom face o mie de distinctii lipsite de sens, nici nu vom ncerca sa caram cu noi o particica a irealitatii, atunci cnd ne dedicam mintile gasirii numai a ceea ce este real. ncepeti cautarea lumii celeilalte prin a solicita o tarie care o depaseste pe a ta, si recunoscnd ce anume cauti, Nu mai vrei iluzii. Si te apropii de aceste cinci minute, golindu-ti minile de toate comorile meschine ale acestei lumi. l astepti pe Dumnezeu sa te ajute, n timp ce spui: "Este imposibil sa vezi doua lumi. ngaduie-mi-se sa accept taria pe care Dumnezeu mi-o ofera si sa nu vad vreo valoare n aceasta lume, pentru ca astfel sa-mi pot gasi libertatea si izbavirea." Dumnezeu va fi acolo. Caci ai apelat la marea si infailibila Putere Care, cuprinsa de recunostinta, va face acest pas urias spre tine. Nu vei ntrzia sa vezi multumirile Sale exprimate n perceptie tangibila si n adevar. Nu te vei ndoi de ceea ce vei contempla, caci, cu toate ca tot perceptie este, difera de modul n care mereu ai vazut, numai cu ochii. Si vei cunoaste ca taria lui Dumnezeu tea sustinut atunci cnd ai facut aceasta alegere. 213 Respinge astazi cu dezinvoltura ispita, ori de cte ori se iveste, prin simpla aducere aminte a limitelor optiunii tale. Irealul sau realul, ceea ce este fals sau ceea ce este adevarat, asta si numai asta vezi. Perceptia este consecventa alegerii tale, si vei avea parte ori de tot iadul, ori de tot Cerul. Accepta o mica parte a iadului ca fiind reala, si ti-ai damnat ochii si blestemat vazul, iar ceea ce vei contempla este chiar iadul. Cu toate acestea, izbavirea Cerului ramne mai departe la ndemna optiunii tale, pentru a lua locul a tot ce iadul tine sa-ti arate. Tot ce trebuie sa-i spui oricarei parti a iadului, indiferent de forma pe care o adopta, este doar: "Este imposibil sa vezi doua lumi. Eu mi caut libertatea si izbavirea, iar asta nu este parte din ceea ce vreau eu." LECTIA 131 "Oricine cauta sa ajunga la adevar nu poate sa nu reuseasca." Nereusita te ncolteste att timp ct urmaresti teluri care nu pot fi realizate. Cauti permanenta n ceea ce este nepermanent, iubirea acolo unde nu este iubire, siguranta n toiul pericolului, nemurirea n bezna visului mortii. Cine ar putea reusi acolo unde contradictia este fundalul cautarii sale si nsasi locul n care el vine sa caute stabilitate? Telurile care sunt lipsite de sens nu sunt atinse. Nu exista cale de a ajunge la ele, caci mijloacele prin care te straduiesti pentru ele sunt la fel de lipsite de sens, conform telurilor. Cine poate spera sa dobndeasca ceva, folosind niste mijloace att de stupide? Unde ar putea sa duca ele? Si ce anume ar putea realiza, care sa
ofere cea mai mica speranta de realitate? Aspiratia catre rodul imaginatiei duce la moarte pentru ca nseamna cautarea desertaciunii, iar n timp ce cauti viata tu soliciti moartea. Cauti 214 ocrotire si siguranta, pe cnd n rugaciunea inimii tale soliciti primejdia si protectia pentru micul vis pe care l-ai plasmuit. Cu toate acestea, cautarea este inevitabila aici. Pentru asta ai venit si vei ndeplini, cu siguranta, treaba pentru care ai venit. nsa lumea nu-ti poate dicta telul propriu pe care l urmaresti, dect daca i conferi aceasta putere. nseamna ca rami liber sa alegi un tel ce se afla dincolo de lume si de orice gnd lumesc, si care decurge din ideea pe care ai abandonat-o, dar pe care ti-ai reamintit-o, straveche si totusi noua; un ecou al unei mosteniri uitate, dar care detine tot ceea ce vrei cu adevarat. Bucura-te ca trebuie sa cauti. Bucura-te, de asemenea, sa afli ca ceea ce cauti este Cerul si ca nu poti sa nu atingi telul pe care l doresti cu adevarat. Fiul lui Dumnezeu nu poate cauta zadarnic, cu toate ca ncearca sa impuna o amnare, sa se amageasca si sa creada ca iadul este ceea ce cauta. Atunci cnd greseste, el gaseste ( i se arata) corectarea greselii. Cnd deviaza, este dus napoi la sarcina sa stabilita. Nimeni nu ramne n iad, caci nimeni nu-si poate abandona Creatorul, nici nu poate afecta desavrsita, permanenta si neschimbatoarea lui Iubire. Vei gasi Cerul. Toate cele pe care le cauti vor dispare, numai Cerul nu. Dar nu pentru ca ti vor fi luate. Se vor duce fiindca nu le mai vrei. Vei atinge telul pe care l vrei cu adevarat, la fel de sigur precum Dumnezeu te-a creat n neprihanire. De ce sa mai asteptam Cerul? Este aici, astazi. Timpul este marea iluzie cum ca Cerul ar fi n trecut sau n viitor. nsa nu poate fi asa, daca Cerul este locul unde Dumnezeu voieste ca Fiul Sau sa fie. Cum ar putea Voia lui Dumnezeu sa fie n trecut sau sa mai aiba de asteptat pna a se mplini? Ceea ce El voieste este acum, fara trecut si pe de-a-ntregul fara viitor. La fel de ndepartat de timp precum este o minuscula lumnare de o stea ndepartata, sau ceea ce ai ales pna acum de ceea ce vrei cu adevarat. Cerul ramne unica ta alternativa la aceasta stranie lume pe care ai plasmuit-o, cu toate naravurile sale; plpirea caleidoscopica si 215 telurile-i incerte, placerile-i dureroase si bucuriile-i tragice. Dumnezeu nu a plasmuit contradictii. Ceea ce si neaga propria existenta si se ataca pe sine nsusi nu este El. Nu a facut doua minti, Cerul fiind efectul mbucurator al uneia dintre ele, iar Pamntul rezultatul lamentabil al celeilalte, care este opusul Cerului n toate privintele. Dumnezeu ne se afla n conflict. Si nici creatia Sa nu este scindata n doua. Cum ar fi ca Fiul Sau sa fie n iad, de vreme ce nsusi Dumnezeu l-a asezat n Cer? Ar putea el sa piarda ceea ce Voia Eterna i-a daruit spre ai fi mereu salas? Sa nu mai ncercam sa suprapunem o vointa straina peste rostul unic al lui Dumnezeu. El este aici fiindca asa voieste sa fie, iar ceea ce El voieste este
prezent acum, dincolo de limitele timpului. Nu vom alege astazi un paradox n locul adevarului. Cum a putut Fiul lui Dumnezeu sa plasmuiasca timpul pentru a-L lipsi de Voia lui Dumnezeu? Se neaga astfel pe sine nsusi si contrazice ceea ce are contrariu. Socoteste ca a facut un iad care se opune Cerului si crede ca salasluieste n ceea ce nu exista, pe cnd Cerul este locul pe care nu-l poate gasi. Lasa astazi asemenea gnduri n urma ta , ndreptndu-ti mai bine mintea catre idei adevarate. Oricine cauta sa ajunga la adevar nu poate sa nu reuseasca, iar la adevar ncercam sa ajungem astazi. Vom dedica acestui tel de trei ori cte zece minute de-a lungul zilei si vom cere sa vedem rasaritul lumii reale, care va nlocui imaginile prostesti pe care le pretuim, cu idei adevarate ivindu-se n locul unor gnduri care nu au nici un sens, nici un efect, si care nu-si au nici sursa, nici substanta n adevar. Asta recunoastem cnd ne ncepem perioadele de exersare. ncepe astfel: "Cer sa vad o lume diferita de aceasta, si sa gndesc gnduri diferite de cele pe care eu le-am plasmuit. Lumea pe care o caut nu am facut-o de unul singur, gndurile care vreau sa le gndesc nu-mi apartin." Urmareste-ti mintea vreme de cteva minute si vezi, cu toate ca 216 stai cu ochii nchisi, lumea lipsita de sens despre care crezi ca este reala. De asemenea, treci n revista si gndurile care crezi ca sunt compatibile cu o astfel de lume, gnduri despre care crezi ca sunt adevarate. Apoi da-le drumul si cufunda-te, lasndu-le la suprafata, catre locul sfnt unde ele nu pot intra. n mintea ta, dedesubtul lor, este o usa, pe care nu ai reusit s-o zavoresti complet, ca sa ascunzi ceea ce se afla dincolo. Cauta acea usa si gaseste-o. Dar nainte de a ncerca s-o deschizi, adu-ti aminte ca oricine cauta sa ajunga la adevar nu poate sa nu reuseasca. Si tocmai asta soliciti astazi. Nimic altceva nu are acum vreo nsemnatate, nu este pretuit si nici urmarit vreun tel, nu vrei cu adevarat nimic din cele ce se afla n fata acestei usi si cauti numai ceea ce se afla ndaratul ei. ntinde-ti mna si vezi ct de usor se deschide usa, datorita unicei tale intentii de a trece dincolo de ea. ngerii lumineaza calea, astfel nct poti ntelege toate lucrurile pe care le vezi. Un mic moment de surpriza te va face, poate, sa eziti nainte de a-ti da seama ca lumea pe care o vezi naintea ta n lumina reflecta adevarul pe care l cunosteai, si pe care nu l-ai uitat ntru totul pe cnd rataceai prin vise. Astazi nu poti sa nu reusesti. Iata ca Spiritul pe care Cerul ti l-a trimis te nsoteste, pentru ca ntr-o zi sa te poti apropia de aceasta usa si, cu ajutorul Sau, sa te strecori cu usurinta prin ea, catre lumina. Astazi, acea zi a venit. Astazi Dumnezeu ti tine stravechea promisiune facuta Fiului Sau Sfnt, la fel cum Fiul Sau si aduce aminte de propria promisiune facuta lui Dumnezeu. Este o zi a bucuriei, caci ne apropiem de timpul si locul dinainte stabilit,
unde vei afla telul cautarilor tale aici, si a tuturor cautarilor lumii care, se sfrsesc aici, mpreuna, n timp ce pasesti dincolo de usa. Aminteste-ti adeseori ca astazi ar trebui sa fie un prilej de deosebita bucurie, si abtine-te de la gnduri posomorte si lamentari fara rost. Vremea mntuirii a sosit. nsusi Cerul a stabilit ziua de astazi ca fiind o vreme a milosteniei pentru tine si pentru 217 lume. Daca, cumva, uiti de acest fapt mbucurator, adu-ti aminte cu urmatoarele: "Astazi caut si gasesc tot ceea ce vreau. Scopul meu, cel unic, mi ofera aceasta. Oricine cauta sa ajunga la adevar nu poate sa nu reuseasca." LECTIA 132 "Dezleg lumea de tot ceea ce am crezut despre ea." Ce altceva tine lumea n lanturi, dect credintele (convingerile) tale? Si ce altceva poate salva lumea dect Sinele tau? Credinta este ntr-adevar plina de putere. Gndurile pe care le nutresti sunt cu adevarat pline de putere, iar iluziile sunt la fel de viguroase n efectele lor ca si adevarul. Un nebun crede ca lumea pe care o vede este reala, si nu o pune la ndoiala. Nici nu poate fi facut sa puna la ndoiala efectul gndurilor sale. De-abia atunci cnd sursa lor este pusa sub semnul ntrebarii, ncolteste n el, n sfrsit, speranta libertatii. Cu toate acestea, mntuirea se dobndeste usor, caci oricine este liber sa-si preschimbe mintea, i se schimba, drept urmare, toate gndurile. Acum sursa gndirii este alta, caci a-ti preschimba mintea nseamna ca ai schimbat sursa tuturor ideilor pe care le gndesti, pe care le-ai gndit vreodata sau pe care le vei mai gndi. Eliberezi trecutul de ceea ce ai gndit nainte. Eliberezi viitorul de toate imboldurile stravechi de a cauta ceea ce nu vrei sa gasesti. Prezentul ramne acum singurul timp. Aici, n prezent, lumea este pusa n libertate. Fiindca, pe masura ce lasi trecutul sa se risipeasca si izbavesti viitorul de temerile tale ancestrale, gasesti scaparea si o daruiesti lumii. Ai nrobit lumea cu toate temerile, ndoielile si suferintele tale, cu durerea si lacrimile tale: si toata mhnirea ta o apasa si o tine n captivitatea credintelor tale. Moartea o loveste pretutindeni, pentru ca n mintea ta nutresti amarnicele gnduri ale mortii. Lumea nu este nimic n sine. Mintea ta trebuie sa-i confere 218 semnificatie si rost. Iar ceea ce vezi n ea sunt propriile tale dorinte transpuse n fapta, astfel nct sa te poti uita la ele si sa le consideri reale. Poate crezi ca nu ai plasmuit lumea, ci ai venit fara tragere de inima n toiul celor gata facute, ntr-o lume care nu era tocmai n asteptarea gndurilor tale spre a-i conferi o semnificatie. Adevarul este ca ai gasit exact ceea ce te asteptai sa vezi atunci cnd ai venit. Nu exista lume aparte de ceea ce doresti, iar ntr-aceasta sta izbavirea ta finala. Preschimba-ti doar mintea n privinta a ceea ce
vrei sa vezi, si toata lumea trebuie sa se schimbe n consecinta. Ideile nu-si parasesc sursa. Acest motiv central este enuntat deseori n text, si trebuie avut n vedere, daca e sa ntelegi lectia de astazi. Nu trufia e cea care ti spune ca tu esti cel care ai plasmuit lumea pe care o vezi, si ca ea se schimba odata ce-ti preschimbi mintea. Dar trufia este cea care sustine ca ai venit ntro lume cu totul separata de tine, insensibila la ceea ce gndesti si cu totul aparte de ceea ce ai putea crede despre ea. Lumea nu exista! Acesta este gndul central pe care ncearca cursul sa-l propovaduiasca. Nu oricine este gata sa-l accepte, si fiecare trebuie sa nainteze att ct se poate lasa condus de-a lungul cararii catre adevar. El se va ntoarce si va nainta si mai mult, sau poate se va retrage o vreme pentru a se rentoarce din nou. Vindecarea, nsa, este darul celor care sunt pregatiti sa nvete ca lumea nu exista, si care pot accepta lectia acum. Faptul ca ei sunt pregatiti va face ca lectia sa le parvina ntr-o forma pe care o pot ntelege si recunoaste. Unii o vad deodata n pragul mortii si nvie, pentru a o propovadui. Altii o gasesc ntr-o experienta ce nu este din aceasta lume, demonstrndu-le ca lumea nu exista, deoarece ceea ce ei contempla trebuie ca este adevarul, si totusi contrazice vadit lumea. Iar altii o vor gasi n acest curs si n exercitiile pe care le facem astazi. Ideea de astazi este adevarata, deoarece lumea nu exista. Iar daca e ntr-adevar propria ta imaginatie, atunci poti sa o dezlegi de tot ce ai crezut despre ea, preschimbnd, pur si simplu, toate gndurile care i-au dat aceste aparente. Cei bolnavi 219 sunt vindecati pe masura ce abandonezi toate gndurile legate de boala, si cei morti nvie atunci cnd lasi gndurile vietii sa nlocuiasca toate gndurile de moarte pe care le-ai nutrit vreodata. Acum trebuie sa dam din nou greutate unei lectii repetata odata, cu ceva timp n urma, ntruct contine fundamentul solid pentru ideea de astazi. Esti asa cum te-a creat Dumnezeu. Nu exista nici un loc unde poti suferi, nici vreun timp care poate aduce schimbari conditiei tale eterne. Cum poate sa existe o lume a timpului si spatiului, daca rami asa cum te-a creat Dumnezeu? Ce altceva este lectia de astazi dect un alt mod de a spune ca a-ti cunoaste Sinele inseamna mntuirea lumii? A elibera lumea de orice fel de chin nu este altceva dect a-ti preschimba mintea (a te razgndi) n ceea ce te priveste. Nu exista lume aparte de ideile tale, deoarece ideile nu-si parasesc sursa, iar tu sustii lumea dinauntrul mintii tale, prin intermediul gndului. Dar daca esti asa cum te-a creat Dumnezeu, nu poti gndi aparte de El, si nici nu poti face ceea ce nu mpartaseste nevremelnicia Si Iubirea Sa. Sunt acestea inerente lumii pe care o vezi? Creeaza asemenea Lui? Daca nu, ea nu este reala, si nu poate fi la fel. Daca traiesti real, lumea pe care o vezi e falsa, caci creatia lui Dumnezeu este neasemenea lumii, n toate privintele. Si cum prin gndul Sau ai fost creat, tot astfel gndurile tale au plasmuit lumea si trebuie s-o elibereze, ca sa poti cunoaste Gndurile pe
care le mpartasesti cu Dumnezeu. Izbaveste lumea! Creatiile tale adevarate stau n asteptarea acestei izbaviri, pentru ati conferi etenitatea; nu o paternitate a iluziilor, ci n adevar, ca Dumnezeu. Dumnezeu si mpartaseste Paternitatea cu tine, care esti Fiul Sau, caci El nu face o distinctie ntre ceea ce este El nsusi si ceea ce tot El nsusi este. Ce El creeaza nu este aparte de El, si nicaieri Tatal nu se termina, pentru ca Fiul sau ncearca sa fie ceva aparte de El. Lumea nu exista, ea fiind un gnd aparte de Dumnezeu, facuta sa-l separe pe Tatal si pe fiu si sa smulga o parte din nsusi Dumnezeu, distrugndu-I astfel ntregimea. Poate fi reala o lume 220 ce se naste din aceasta idee? Unde se poate ea gasi? Neaga iluziile, dar accepta adevarul. Neaga ca esti o umbra asternuta peste putina vreme asupra unei lumi muribunde. Izbaveste-ti mintea, si vei privi o lume izbavita. Astazi, scopul nostru este de a elibera lumea de toate parerile desarte pe care le-am avut vreodata despre ea si despre toate lucrurile vii pe care le vedem n ea. Ele nu au cum sa se afle acolo. Tot att de putin ca si noi. Caci suntem n salasul pe care Tatal l-a pregatit att pentru noi, dimpreuna cu ele. Iar noi, care suntem asa cum El ne-a creat, vom dezlega n aceasta zi lumea de fiecare dintre iluziile noastre, ca sa putem fi liberi. ncepe fiecare din cele doua perioade a cte cincisprezece minute de exersare de astazi, cu urmatoarele: "Eu, cel care ramn asa cum m-a creat Dumnezeu vreau sa dezleg lumea de tot ce mi s-a parut ca ar fi ea. Caci eu sunt real tocmai fiindca lumea nu este reala, si vreau sa-mi cunosc propria realitate." Apoi, pur si simplu, gaseste-ti odihna, alert dar nencordat, si ngaduie ca mintea sa-ti fie preschimbata, astfel nct lumea sa fie eliberata mpreuna cu tine. Nu este necesar sa-ti dai seama ca, pe masura ce emiti aceste gnduri de binecuvntare a lumii, vindecarea i ajunge pe multi frati din colturile cele mai ndepartate ale ei, ct si pe cei pe care-i vezi lnga tine. Dar vei sesiza propria ta izbavire, cu toate ca, deocamdata, s-ar putea sa nu ntelegi pe deplin ca niciodata nu ai putea fi izbavit de unul singur. De-a lungul zilei sporeste libertatea ce o trimiti lumii prin intermediul ideilor tale si, de fiecare data cnd esti tentat sa negi puterea acestei simple preschimbari a mintii, spune: "Dezleg lumea de tot ce mi sa parut ea a fi si, n schimbul ei, mi aleg propria mea realitate." LECTIA 133 "Nu voi pretui ceea ce este lipsit de valoare." 221 Cteodata, n procesul de instruire, mai ales dupa ce s-a trecut de faza ce pare teoretica si foarte departe de ceea ce studentul a asimilat deja, este de folos ca el sa fie readus la preocupari de ordin practic. Asta vom face astazi. Nu vom vorbi de idei marete, ce cuprind
lumea ntreaga, ci ne vom opri asupra unor beneficii care ti se cuvin. Nu ceri prea mult de la viata, ci mult prea putin. Atunci cnd ti lasi mintea atrasa de preocupari trupesti, de lucruri pe care le cumperi, de pozitia ta sociala, tu cauti de fapt, amaraciunea si nu fericirea. Acest curs nu ncearca sa tii putinul pe care l ai. Nu ncearca sa substituie niste idei utopice unor satisfactii pe care le contine lumea. n lume nu exista satisfactii. Vom alcatui astazi o lista a criteriilor pe baza carora sa testezi toate lucrurile care crezi ca le vrei. Daca nu ndeplinesc aceste cerinte sanatoase, ele nu merita sa fie dorite de fel, caci nu fac altceva dect sa ia locul acelor lucruri care ofera mai mult. Nu poti stabili tu nsuti legile care guverneaza alegerea, precum nu poti stabili nici alternativele ntre care ai de ales. De ales, poti sa alegi; chir trebuie sa o faci. Dar este ntelept sa alegi att legile pe care le pui n miscare atunci cnd alegi, ct si alternativele care-ti sunt oferite. Am subliniat deja ca nu sunt dect doua alternative, orict de multe ar parea sa existe. Gama alegerilor este fixata, acest lucru nu-l putem schimba. Ar fi ct se poate de negeneros fata de tine nsuti ca numarul alternativelor sa fie nelimitat si astfel sa-ti amni alegerea finala pna ce nu le vei fi luat n considerare pe toate n desfasurarea timpului, n loc sa fii adus, att de limpede, n punctul unde nu exista dect o singura alegere ce trebuie facuta. O alta lege plina de bunavointa, n relatie directa cu cele de mai sus, este cea care spune ca nu exista nici un compromis cu privire la ceea ce trebuie sa-ti aduca alegerea pe care o faci. Ea nu ti poate darui doar un pic, caci aici nu exista jumatati de masura. Fiecare alegere pe care o faci ti aduce totul, sau nimic. 222 De acea, daca nveti testele cu ajutorul carora poti distinge totul, vei face alegerea cea buna. Mai nti, daca alegi un lucru care nu va dainui pentru totdeauna, ceea ce alegi este lipsit de valoare. O valoare temporara este totuna cu lipsa oricarei valori. Timpul nu poate sterge o valoare care este reala. Cele ce dispar nu au existat niciodata, si nu au nimic de oferit celui care le alege. El este amagit de nimicul ce se prezinta ntr-o forma oarecare dupa cum considera el ca i place. Apoi, daca vei alege sa iei un lucru de la altcineva, cu nimic nu te vei alege. Aceasta deoarece, daca ti negi tot timpul dreptul de a avea totul, tie nsuti ti-ai negat acest drept. Nu vei recunoaste, prin urmare, lucrurile pe care le ai cu adevarat, negndu-le existenta. Cine cauta sa priveze pe altcineva de vreun lucru, a fost amagit de iluzia ca pierderea poate oferi un cstig. Dar pierderea tot pierdere trebuie ca ofera, nimic altceva. Urmatoarea apreciere este cea pe care se bazeaza celelalte. De ce alegerea pe care o faci prezinta valoare pentru tine? Ce ti atrage mintea catre ea? Carui scop serveste? Aici poti fi amagit cel mai usor. Caci Egoul omite sa recunoasca ceea ce doreste. Nici macar nu spune adevarul asa cum l percepe, pentru ca trebuie sa pastreze haloul, pe care l foloseste pentru a-si proteja
obiectivele mpotriva coclelii si ruginii, ca sa vezi ct de "inocent" este el. Dar camuflajul sau este doar o poleiala subtire, ce nu i poate amagi dect pe aceia care se complac n a fi amagiti. Obiectivele egoului sunt evidente oricui si da interesul sa le examineze. Aici amagirea este dublata, caci cel amagit nu-si va da seama ca, pur si simplu, nu a cstigat nimic. Ba mai mult, va crede ca a servit obiectivelor ascunse ale egoului. Si totusi, cu toate ca ncearca sa pastreze haloul egoului nealterat n cmpul sau vizual, nu poate sa nu-i perceapa marginile coclite si miezul ruginit. Greselile sale lipsite de consecinte i apar drept pacate, fiindca priveste cocleala ca apartinndu-i si rugina ca fiind un semn al unei adnci nevrednicii dinauntrul sau. Cel care doreste sa mai pastreze obiectivele egoului si sa le slujeasca ca fiind propriile sale teluri nu face nicidecum greseli, dupa cum 223 declara dictatele ghidului sau. Acest ghid propovaduieste ca este o eroare sa crezi ca pacatele sunt doar niste greseli, caci cine ar suferi pentru pacatele sale daca ar fi asa? Si astfel ajungem la criteriul de alegere care este cel mai greu de crezut, ntruct caracterul sau vadit este nabusit de multe straturi de obscuritate. Daca simti cea mai mica urma de vinovatie n privinta alegerii tale, ai permis obiectivelor egoului sa se amestece cu alternativele reale. Si astfel nu ti dai seama ca ele nu sunt dect doua, iar alternativa pe care crezi ca ai ales-o pare nfricosatoare si prea periculoasa pentru a fi desertaciunea care este de fapt. Toate lucrurile sunt ori valoroase, ori lipsite de valoare, demne sau nu de a fi cautate, absolut de dorit sau nedemne de nici cel mai mic efort pentru a fi obtinute. Tocmai de aceea este usoara alegerea. Complexitatea nu este altceva dect o perdea de fum, care ascunde simplul fapt ca nici o decizie nu poate fi dificila. Ce cstigi nvatnd toate acestea? Cstigi mult mai mult dect doar putinta de a alege cu lejeritate si fara durere. Cerul nsusi este dobndit cu minile goale si cu mintile deschise, venind fara a poseda ceva, pentru a gasi totul, revendicndu-i aparenta. Astazi vom ncerca sa atingem aceasta stare, lasnd la o parte amagirea de sine, si avnd bunavointa onesta de a pretui numai ceea ce este ntr-adevar valoros si real. Cele doua perioade de exersare extinse, a cte cincisprezece minute fiecare, vor ncepe cu urmatoarele: "Nu voi pretui ceea ce este lipsit de valoare, doar ceea ce are valoare caut, caci numai aceasta doresc sa gasesc." Primeste napoi ceea ce l asteapta pe oricine ajunge, nestnjenit, la Poarta Cerului, care se deschide larg la sosirea sa. Daca cumva ai nceput sa aduni niste poveri inutile, sau daca crezi ca te confrunti cu niste decizii dificile, raspunde de ndata cu acest simplu gnd: "Nu voi pretui ceea ce este lipsit de valoare. 224
Caci ceea ce este valoros mi apartine." LECTIA 134 "Fie sa percep iertarea as cum este ea." Sa recapitulam astazi semnificatia verbului "a ierta", fiind foarte usor de distorsionat si perceput ca ceva ce implica o nedreapta renuntare la o mnie ndreptatita, un dar nejustificat si nemeritat, si o negare completa a adevarului. Dintr-o astfel de perspectiva, iertarea nu poate sa nu fie vazuta ca o prostie extravaganta, iar acest curs sa para a lasa mntuirea la cheremul unei toane. Aceasta perspectiva distorsionata a ceea ce nseamna iertare se corecteaza usor, daca poti accepta faptul ca scuzele nu se cer pentru ceva adevarat. Iertarea trebuie sa se margineasca la ceea ce este fals. Este irelevanta fata de orice n afara de iluzii. Adevarul este creatia lui Dumnezeu, iar a scuza aceasta este lipsit de sens. Tot adevarul i apartine, i reflecta legile, i radiaza Iubirea. Oare acestea au nevoie de scuze? Cum ai putea ierta neprihanirea si milostenia vesnica? Dificultatea cea mai mare pe care o ntmpini fata de aplicarea de catre tine a iertarii veritabile se datoreaza faptului ca nca mai crezi ca trebuie sa ierti adevarul, si nu iluziile. Crezi ca a scuza reprezinta o ncercare desarta de ignorare a ceea ce se afla acolo, de a trece cu vederea adevarul, ntr-un efort nentemeiat de a te amagi singur, conferind realitate unei iluzii. Acest punct de vedere distorsionat nu face dect sa reflecte influenta pe care o mai are nca ideea pacatului asupra mintii tale, reflectnd imaginea pe care o ai despre tine nsuti. Deoarece esti de parere ca pacatele tale sunt adevarate, ai impresia ca a scuza nseamna amagire. Caci este imposibil sa te gndesti la pacat ca fiind adevarat, si sa nu crezi ca iertarea este o minciuna. Astfel, iertarea realmente nu este altceva dect un pacat, ca toate celelalte. Ea afirma ca adevarul este fals, zmbindu-le celor corupti ca si cum ar fi la fel de neprihaniti ca iarba, la fel de imaculati ca zapada. Se nseala n privinta a ceea 225 ce crede ca poate nfaptui. Considera corect ceea ce este evident gresit, si ia scrbosenia ca pe ceva bun. Dintr-un asemenea punct de vedere, scuza nu este o scapare. Este un semn n plus ca pacatul este de neiertat, putnd, cel mult, sa fie ascuns, negat sau altfel denumit, caci a scuza este tradare fata de adevar. Vina nu poate fi iertata. Daca pacatuiesti, vina ta este atotdainuitoare. Cei iertati dintr-un punct de vedere din care pacatele lor sunt reale, sunt batjocoriti ca vai de ei si de doua ori condamnati: odata de ei nsisi, pentru ceea ce considera ca au facut, si nca o data de catre cei care i acuza. Tocmai realitatea pacatului face ca iertarea sa fie naturala si pe de-a-ntregul sanatoasa, o profunda usurare pentru cei care o ofera, o tacuta binecuvntare acolo unde este primita. Iertarea nu ncurajeaza iluziile, ci le aduna gratios, cu un rset usor, asternndu-le cu blndete la picioarele adevarului. Iar acolo ele dispar cu totul. Iertarea este singurul lucru care reprezinta adevarul n toiul
iluziilor lumii. Ea si da seama de nimicnicia lor, privind de-a dreptul (neabatuta) prin miile de forme n care acestea ar putea apare. Ea priveste pacatele, dar nu se lasa amagita. Nu ia n seama tipetele autoacuzatoare ale pacatosilor nnebuniti de vinovatie. Se uita la ei cu ochi linistiti, spunndu-le doar att: "Frate al meu, ceea ce crezi nu este adevarul." Taria iertarii consta n onestitatea ei, care este att de incoruptibila nct vede iluziile ca iluzii, si nu ca fiind adevarul. Tocmai de aceea, n fata minciunilor, ea devine cea care dezamageste; marele restaurator al simplului adevar. Prin capacitatea sa de a trece cu vederea ceea ce nu se afla acolo, ea deschide drumul catre adevar, drum ce a fost blocat de catre visele vinovatiei. Acum esti liber sa urmezi calea care ti-o deschide adevarata ta iertare. Caci daca un singur frate a primit acest dar de la tine, usa este deschisa si pentru tine. Exista un mod foarte simplu de a gasi usa catre adevarata iertare si de a o percepe ca fiind larg deschisa, n semn de bun venit. Daca te simti ispitit sa acuzi pe cineva de vreun pacat, indiferent 226 sub ce forma, nu-i permite mintii sa staruie asupra a ceea ce crezi ca a facut acea persoana, caci nseamna sa te amagesti singur. ntreaba-te, n schimb: "M-as acuza eu oare de acest lucru?" Astfel vei vedea alternativele ntre care ai de ales, n termeni care dau sens alegerii si ti pastreaza mintea libera de vinovatie si durere, precum Dumnezeu nsusi a rnduit-o sa fie, dupa cum este ea ntr-adevar. Numai minciunile vor condamna. ntr-adevar, inocenta este singurul lucru care exista. Iertarea se aseaza ntre iluzii si adevar, ntre lumea pe care o vezi si cea care se afla dincolo de ea; ntre iadul vinovatiei si poarta Cerului. Peste aceasta punte, la fel de puternica precum Iubirea care si-a ntins binecuvntarile peste ea, toate visele despre rau, ura si atac sunt tacut aduse n fata adevarului. Ele nu sunt retinute ca sa intensifice, sa intimideze si sa ngrozeasca pe nesabuitul visator care crede n ele. El a fost deja trezit, cu blndete, din visul sau, prin ntelegerea faptului ca ceea ce i s-a parut ca vede nu a existat niciodata, iar acum el nu mai poate gndi ca i s-a refuzat orice posibilitate de scapare. Nu trebuie sa lupte pentru a-si afla mntuirea. Nu trebuie sa ucida balaurii de care se credea urmarit. Si nici nu trebuie sa nalte groasele ziduri de piatra si usile de fier despre care credea ca l vor pune n siguranta. El acum poate sasi ndeparteze armura greoaie si inutila, faurita pentru a-i lega mintea cu lantul fricii si suferintei. Pasul i este usor si, de cum se asterne la drum, o stea ramne n urma sa, pentru a arata calea celor cel urmeaza. Iertarea trebuie exersata, caci lumea nu i poate percepe sensul, si nici nu poate pune la dispozitie o calauza care sa-ti demonstreze eficienta ei benefica. Nu exista n toata lumea vreun gnd care sa conduca macar la o ct de mica ntelegere a legilor pe care le urmeaza, nici a Gndului pe care-l reflecta. Iertarea este la fel de straina de aceasta lume precum este propria ta realitate. Totusi, ea mpreuneaza mintea cu realitatea din tine.
Astazi exersam adevarata iertare, pentru ca vremea mpreunarii sa nu mai fie amnata. Caci vrem sa ne ntlnim cu realitatea noastra n libertate si pace. Exersarea se preschimba n pasii ce 227 lumineaza calea pentru fratii nostri, care ne vor urma catre realitatea pe care o mpartasim cu ei. Pentru ca se nfaptuiasca aceasta, haideti sa dedicam cte un sfert de ora, de doua ori pe zi, pe care sa-l petrecem alaturi de ndrumatorul Care ntelege sensul iertarii, si Care ne-a fost trimis spre a ni-l revela. Sa-L rugam asadar: "Fa-ma sa percep iertarea asa cum este ea." Apoi alege un frate, conform ndrumarii pe care El ti-o va da, si catalogheaza-i "pacatele", pe masura ce ti vin n minte, unul cte unul. Sa nu zabovesti asupra nici unuia dintre ele, ci realizeaza ca i folosesti "ofensele" numai si numai pentru a salva lumea de toate ideile pacatuirii. Considera, pe scurt, tot ce ai gndit rau despre el si, de fiecare data, ntreaba-te: "M-as condamna eu oare pentru toate acestea?" ngaduie-ti sa fii eliberat de toate gndurile pe care le-ai nutrit referitor la pacatul din el. Acum tu esti pregatit pentru libertate. Daca pna acum ai exersat cu bunavointa si onestitate, vei ncepe sa constientizezi o senzatie de naltare, o usurare a greutatii ce o simteai de-a lungul pieptului, un cert si profund sentiment de usurare. Timpul ce a mai ramas trebuie consacrat resimtirii sentimentului de eliberare de toate lanturile mpovaratoare cu care ai ncercat sa-l ncatusezi pe fratele tau, dar pe care le-ai aruncat asupra ta nsati. Iertarea trebuie practicata de-a lungul ntregii zile, caci vor fi nca multe ocazii cnd i vei uita sensul si te vei ataca pe tine nsuti. Daca se ntmpla asta, ngaduie-i mintii tale sa nu se lase pacalita de aceasta iluzie, spunnd n sinea ta: "Fie sa percep iertarea asa cum este ea. M-as acuza oare de acest lucru? Nu ma voi ncatusa singur." Orice ai face, adu-ti aminte: "Nimeni nu este rastignit de unul singur, tot asa cum nimeni nu poate patrunde Cerul de unul singur." LECTIA 135 228 "Daca ma apar, sunt atacat." Cine s-ar apara, daca nu ar crede ca a fost atacat, ca atacul a fost real si ca propria lui aparare ar putea sa-l salveze? ntr-aceasta sta absurditatea apararii; ea confera iluziilor realitate deplina, ncercnd apoi sa le trateze ca fiind reale. Ea adauga iluziilor alte iluzii, facnd corectia de doua ori mai dificila. Tocmai asta faci atunci cnd ncerci sa planifici viitorul, sa activezi trecutul sau sa organizezi prezentul conform dorintelor tale. Actionezi pe baza convingerii ca trebuie sa te protejezi fata de ceea ce se ntmpla, deoarece ntmplarea trebuie sa contina ceea ce te ameninta. Sentimentul amenintarii este o recunoastere a unei slabiciuni inerente; reprezinta convingerea ca exista un
pericol care are puterea de a te face sa iei cuvenitele masuri de aparare. Pe aceasta convingere dementa se bazeaza lumea. Toate structurile sale, toate gndurile si ndoielile sale, armamentele grele si pedepsele sale, definitiile legale si codurile sale, etica, conducatorii si zeii sai toate nu fac altceva dect sa perpetueze acest sentiment de amenintare. Caci nimeni nu umbla prin lume mbracat n armura, dect daca groaza i roade inima. Apararea este nfricosatoare. Ea provine din teama, sporind teama cu fiecare aparare suplimentara. Tu crezi ca ti ofera siguranta. Dar ea este dovada graitoare a fricii devenita reala si a groazei ndreptatite. Nu ti se pare straniu ca, atunci cnd ti elaborezi planurile, ti ngrosi armura si ti ntaresti zavoarele, nu te opresti sa te ntrebi ce anume speri, cum si mpotriva cui? Sa analizam mai nti ce anume aperi. Trebuie sa fie ceva foarte slab si usor de asaltat. Trebuie sa fie o prada usoara, incapabila de a se proteja si, ca atare, avnd nevoie de apararea ta. Ce altceva dect trupul este att de fragil, nct sa necesite ngrijire permanenta si o preocupare alerta si profunda pentru a-i proteja micuta viata. Ce altceva dect trupul se poticneste si este incapabil sa-i serveasca Fiului lui Dumnezeu drept gazda vrednica? 229 Si totusi, nu trupul este cel care se poate teme, nici nu poate fi un lucru de temut. Nu are alte nevoi dect cele pe care tu nsuti i le atribui. Nu are nevoie de structuri complicate de aparare, nici de medicamente care sa-i dea sanatate, nu are nevoie de absolut nici o ngrijire sau preocupare. Apara-i viata, sau ofera-i daruri spre a-i da frumusete, sau ziduri pentru ai da siguranta, si nu faci altceva dect sa declari ca salasul tau este prada timpului hotoman, supus putrefactiei si sortit a se face praf si pulbere, att de neocrotit, nct trebuie aparat cu nsasi pretul vietii tale. Nu este nspaimntatoare aceasta imagine? Cum poti fi mpacat cu un astfel de concept despre salasul tau? nsa ce altceva a nzestrat trupul cu dreptul de a te sluji n felul acesta dect propria ta credinta (convingere)? Mintea i-a conferit trupului toate functiile pe care le distingi n el, fixndu-i valoarea mult peste gramajoara de pulbere si apa ce este. Cine ar mai apara asa ceva odata ce si-a dat seama ce este? Trupul nu are nevoie de nici o aparare. Acest fapt trebuie scos n evidenta iar si iar, ori de cte ori l-am repeta, tot nu este suficient. Trupul va fi puternic si sanatos daca mintea nu va abuza de el, atribuindu-i niste roluri pe care nu si le poate ndeplini, niste obiective ce-i depasesc competenta si niste teluri entuziaste pe care nu le poate atinge. Astfel de ncercari ridicole, dar profund pretuite, reprezinta sursele numeroaselor atacuri nebunesti pe care le ntreprinzi asupra sa. Caci trupul pare sa-ti nsele asteptarile, nevoile, valorile si visele. Acel "sine" care are nevoie de protectie nu este real. Trupul, lipsit de valoare si departe de a merita cea mai mica aparare, trebuie perceput doar ca fiind complet aparte de tine, ca sa devina astfel
un instrument sanatos si serviabil, prin care mintea poate opera pna cnd el nceteaza de a mai avea vreo utilitate. Cine ar mai vrea sa-l pastreze, odata ce el nu mai este de folos? Apara trupul si ti-ai atacat mintea. Caci ai vazut astfel n ea toate defectele, slabiciunile, limitele si lipsurile de care crezi ca trebuie salvat trupul. Nu vei vedea mintea ca fiind separata de conditii corporale. Si vei descarca asupra corpului toata durerea ce 230 provine din conceptia ca mintea ar fi limitata si fragila, aparte de alte minti si separata de Sursa ei. Iata gndurile care au nevoie de vindecare, iar odata ce acestea au fost corectate si nlocuite cu adevarul, trupul va raspunde manifestnd sanatate. Adevarul este singura aparare reala a trupului. Dar, oare, la adevar recurgi pentru a-ti apara trupul? Tipul de protectie pe care i-l oferi nu-i este de nici un folos, ba chiar ti mai si sporeste strmtoarea mintii. Si nu numai ca nu vindeci, ci risipesti orice speranta de vindecare, deoarece omiti sa-ti dai seama unde anume trebuie ca se afla speranta, daca este ca ea sa fie ntemeiata. O minte vindecata nu face planuri. Ea duce la ndeplinire planuri pe care le receptioneaza, dnd ascultare ntelepciunii care nu este propria ei ntelepciune. Ea asteapta pna ce a fost instruita n privinta celor ce le are de facut, iar apoi purcede la fapte. Nu se bizuie pe sine dect n ceea ce priveste perfecta ei competenta de a ndeplini planurile care i-au fost ncredintate. Este senina n certitudinea ca obstacolele nu-i pot mpiedica mersul nainte spre realizarea oricarui tel care serveste planul, mai mare, stabilit pentru binele fiecaruia. O minte vindecata este despovarata de credinta ca trebuie sa planuiasca, caci ea nu poate sti care este rezolvarea optima, care sunt mijloacele de realizare si nici cum sa recunoasca problema pentru rezolvarea careia a fost ntocmit planul. Pna cnd nu recunoaste toate acestea, mintea nu face dect sa uzeze de trup n planuirile sale. Dar atunci cnd le-a acceptat ca fiind adevarate, este vindecata si nu se mai cramponeaza de corp. nrobirea trupului cuprins n planurile pe care mintea nevindecata le ntocmeste pentru a se salva pe sine nu duce dect la mbolnavirea sa. El nu este liber sa constituie unealta ajutatoare a unui plan care transcende cu mult propria-i protectie si care, pentru o vreme, i solicita serviciile. n aceasta capacitate, sanatatea i este asigurata. Caci tot ceea ce ntrebuinteaza mintea 231 pentru ndeplinirea a ceea ce-si propune va functiona fara cusur, cu taria care i-a fost daruita si care nu poate da gres. Poate ca nu este usor sa percepi planurile autoinitiate ca nefiind altceva dect niste strategii de aparare, conform scopului pe care fiecare dintre ele a fost facut sa-l realizeze. Ele sunt mijloacele prin care o minte nfricosata ncearca sa ntreprinda propria-i protectie, n detrimentul adevarului. Aceasta se poate recunoaste cu usurinta n anumite forme pe care le iau aceste autoamagiri, n
care negarea realitatii este ct se poate de vadita. Cu toate acestea, nu se ntmpla prea des ca planuirea sa fie recunoscuta ca fiind o strategie de aparare. Mintea angajata n a face planuri pentru sine este ocupata sa tina sub control ntmplari viitoare. Ea nu crede ca va avea de toate, dect daca si face singura provizii. Timpul devine un factor al carui centru de greutate este deplasat undeva n viitor, pentru a fi controlat prin intermediul nvatarii si a experientei obtinute din ntmplari trecute si credinte anterioare. Prezentul este trecut cu vederea, caci se bazeaza pe ideea ca trecutul a constituit o sursa suficienta de nvataturi pentru ca mintea sa-si poata trasa propria ei desfasurare n viitor. Mintea care planuieste nu ngaduie, asadar, sa intervina vreo schimbare. Ceea ce a nvatat nainte devine baza telurilor sale viitoare. Experienta ei din trecut determina alegerea a ceea ce se va ntmpla. Ea nu-si da seama ca aici si acum se afla tot ce are nevoie pentru a garanta un viitor cu totul diferit de trecut, fara nici o continuitate a ideilor vechi si a credintelor bolnave. Anticiparea nu joaca nici un rol, caci ncrederea prezenta arata calea. Atitudinile defensive sunt planurile pe care le fauresti pentru a ataca adevarul. Tinta lor este sa selecteze ceea ce aprobi, si sa ignore ceea ce consideri a fi incompatibil cu convingerile privind propria-ti realitate. Iar ceea ce ramne este ntr-adevar lipsit de sens. Caci tocmai realitatea ta este "amenintarea" pe care strategiile tale defensive vor s-o atace, sa o camufleze, sa o despice si sa o rastigneasca. Cte nu ai putea accepta, daca ai sti ca tot ce se ntmpla, toate 232 evenimentele, trecute, prezente si viitoare sunt planuite cu blndete de Cel Unic, al Carui singur scop este binele tau? Poate ca l-ai nteles gresit planul, caci El nu ti-ar oferi niciodata durerea. nsa atitudinile tale defensive nu te-au lasat sa vezi cum binecuvntarea sa iubitoare straluceste la fiecare pas pe care l-ai facut vreodata. n timp ce faceai planuri pentru moarte, El te-a condus cu gingasie catre viata eterna. ncrederea ta prezenta n El este acea aparare care promite un viitor netulburat, fara nici o umbra de mhnire, cu o bucurie care sporeste nencetat, pe masura ce aceasta viata devine o clipa sfnta, asezata n timp, dar rvnind numai nemurire. Nu lasa alte aparari, dect ncrederea ta prezenta, sa-ti traseze viitorul, si viata aceasta devine o ntlnire cu adevarul plina de semnificatie, pe care doar strategiile tale defensive vor sa-l ascunda. Lipsit de sistemele tale de aparare, devii o lumina pe care Cerul, plin de recunostinta, o recunoaste ca apartinndu-i. Si te va conduce pe cai ce ti-au fost harazite ntru fericirea ta conform stravechiului plan, nceput atunci cnd s-a nascut timpul. Cei care te urmeaza si vor mpreuna lumina cu a ta, ce va spori pna cnd lumea va radia de bucurie. Iar fratii nostri si vor abandona stnjenitoarele sisteme de aparare, care nu le-au adus nimic si nu putea dect sa nspaimnte. Astazi vom anticipa acel timp cu o ncredere prezenta, caci
aceasta face parte din ceea ce a fost planuit ntre noi. Vom fi ncredintati ca toate cele de care avem nevoie ne sunt date, pentru a realiza acest deziderat. Nu facem planuri referitoare la posibilitatile de mplinire, ci ne dam seama ca lipsa noastra de aparare este tot ce ne trebuie, pentru ca adevarul sa rasara cu certitudine n mintile noastre. De doua ori pe zi, timp de cincisprezece minute, ne vom odihni de planuiri lipsite de sens si de orice gnd care mpiedica adevarul sa patrunda n mintile noastre. Astazi, vom dobndi n loc sa facem planuri, astfel nct sa putem darui n loc sa organizam. Si noua ni se daruieste cu adevarat, atunci cnd spunem: "Daca ma apar, sunt atacat. 233 Dar n neapararea mea voi fi puternic, si voi afla ceea ce ascund apararile mele." Nimic altceva. Daca sunt planuri de facut, ti se va spune despre ele. S-ar putea ca ele sa nu fie planurile pe care le credeai necesare, si nici chiar raspunsurile la problemele cu care credeai ca esti confruntat. Ele sunt nsa raspunsuri la un alt fel de ntrebare, care deocamdata, ramne fara raspuns dar n asteptarea raspunsului pna ce, n cele din urma, primesti Raspunsul. Toate sistemele tale defensive au avut ca obiectiv sa nu primesti ce vei primi astazi. n lumina si bucuria ncrederii nendoite te vei ntreba, cu mirare, de ce oare ai crezut vreodata ca trebuie sa fii aparat de izbavire. Cerul nu cere nimic. Iadul este cel care ridica extravagante pretentii la sacrificiu. Astazi nu renunti la nimic n aceste momente cnd, neaparat, te prezinti Creatorului tau asa cum esti cu adevarat. El te-a tinut minte. Astazi, la rndul nostru, ne vom aminti de El. Caci aceasta este Vremea Pastelui n procesul tau de mntuire. nvii din nou ceea ce a fost o moarte si parelnica deznadejde. Acum a renascut n tine lumina sperantei, fiindca acum te apropii fara de aparare ca sa-ti afli rolul n planul lui Dumnezeu. Ce planuri marunte sau credinte magice mai pot avea oare vreo valoare, atunci cnd ti-ai primit functia de la Vocea lui Dumnezeu nsusi? Nu ncerca sa modelezi aceasta zi dupa cum ti se pare ca ti-ar fi de cel mai mare folos. Caci nu ti poti imagina toata fericirea care te ajunge atunci cnd nu planuiesti nimic. Afla astazi. Si toata lumea va face acest pas urias, sarbatorind Pastele tau mpreuna cu tine. De-a lungul zilei, pe masura ce apar mici nebunii ca sa-ti imobilizeze sistemele defensive, ispitindu-te sa urzesti planuri, adu-ti aminte ca astazi este o zi de nvatamnt special, si afirma urmatoarele: "Acesta este Pastele meu. l voi pastra cu sfintenie. Nu ma voi apara, caci Fiul lui Dumnezeu nu are nevoie de aparare mpotriva 234 adevarului realitatii sale." LECTIA 136
"Boala este o strategie defensiva mpotriva adevarului." Nimeni nu poate vindeca daca nu ntelege scopul pe care boala pare sa-l serveasca. Fiindca atunci ntelege, de asemenea, ca scopul bolii este lipsit de sens. Neavnd vreo cauza si lipsita de orice scop care sa aiba sens, ea nu poate fi de fel. Odata ce sunt ntelese toate acestea, vindecarea este automata. Ea risipeste aceasta iluzie lipsita de sens prin acelasi mod de abordare care duce toate iluziile naintea adevarului, lasndu-le acolo sa dispara. Boala nu este un accident. Ca toate sistemele defensive, ea este un mecanism de autoamagire. Si, ca tot restul, scopul ei sa ascunda realitatea, sa o atace, sa o schimbe, sa o incapaciteze, sa o distorsioneze, sa o rastalmaceasca, sau sa o reduca la o gramajoara de parti neasamblate. Telul tuturor actiunilor defensive e acela de a mpiedica adevarul sa fie ntre. Partile sunt vazute ca si cum fiecare ar fi ntreaga n sine. Actiunile defensive nu sunt involuntare, si nici nu se desfasoara n mod inconstient. Sunt niste baghete secrete, pe care le fluturi atunci cnd adevarul pare sa ameninte ceea ce ai vrea sa crezi. Ele par sa fie inconstiente doar din cauza rapiditatii cu care te hotarasti sa le folosesti. n acea secunda, sau chiar fractiune de secunda, n care iei decizia sa faci uz de ele, ti dai seama exact de ceea ce ti propui sa faci, ca apoi sa crezi ca s-a si mplinit. Cine altul dect tu nsuti evaluezi o amenintare, decizi ca trebuie sa scapi de ea si ticluiesti o serie de sisteme defensive pentru a reduce amenintarea care a fost judecata ca fiind reala? Toate acestea nu pot fi facute n mod inconstient. Dar odata pus la cale, planul tau pretinde ca trebuie sa uiti ca tu esti cel care l-a facut, ca astfel sa para strain propriei tale intentii; o ntmplare fara nici o legatura cu starea ta mentala, un rezultat ce are efect real asupra ta, si nu unul efectuat de tine nsuti. 235 Rapiditatea cu care uiti rolul pe care l joci n plasmuirea "realitatii" tale, te face sa crezi ca actiunile defensive nu se afla sub propriuti control. Dar ceea ce ai uitat poate fi rechemat n memorie, daca esti dispus sa reconsideri decizia care este dublu ecranata de catre unitate. Faptul ca nu-ti aduci aminte nu este altceva dect un indiciu ca aceasta decizie mai ramne n vigoare n ceea ce te priveste. Nu confunda asta cu un fapt. Actiunile defensive trebuie sa faca faptele de nerecunoscut. Asta urmaresc, iar asta si fac. Fiecare sistem ia niste fragmente ale ntregului, le asambleaza fara a tine cont de adevarata relatie ce exista ntre ele si, n felul acesta, tese iluzii ale unui ntreg care nu exista. Acest proces produce senzatia de amenintare, si nu rezultatul lui, oricare ar fi el. Atunci cnd se smulg niste parti din ntreg si se considera ca fiind separate si ntregi ele nsele, se transforma n simboluri ce reprezinta un atac mpotriva ntregului; atacul fiind o reusita doar datorita efectului sau: ntregul nu va mai fi considerat ca fiind ntreg. Dar tu ai uitat ca aceste simboluri reprezinta doar propria ta decizie privitor la ceea ce ar trebui sa fie real, lund locul a
ceea ce este ntr-adevar real. Boala este o decizie. Nu este ceva ce ti se ntmpla fara s-o fi cerut, care te slabeste si ti aduce suferinta. Boala este o alegere pe care o faci, un plan pe care l ntocmesti atunci cnd, pentru o clipa, adevarul mijeste n propria-ti minte amagita, si toata lumea pare sa se clatine si sta sa se prabuseasca. Acum te-ai mbolnavit, pentru ca adevarul sa se duca si sa nu-ti mai ameninte castelele de nisip. Oare de ce crezi ca boala poate reusi sa te scuteasca de adevar? Deoarece ea dovedeste ca trupul nu este separat de tine si, prin urmare, tu trebuie sa fii separat de adevar. nduri chinuri deoarece trupul le ndura, iar n acest chin ajungi sa fii una cu el. Astfel este perpetuata "adevarata" ta identitate si este redus la tacere si nabusit acel gnd curios si tulburator, ca s-ar putea sa fii ceva mai mult dect aceasta gramajoara de pulbere. Caci iata, aceasta 236 pulbere te poate face sa suferi, sa te chircesti si poate sa-ti opreasca inima, poruncindu-ti sa mori si sa ncetezi a mai fi. Astfel trupul este mai tare dect adevarul, care te roaga sa traiesti, dar care nu poate trece peste hotarrea ta de a muri. Asa ca trupul este mai puternic dect viata vesnica. Cerul mai fragil dect iadul, iar ceea ce a harazit Dumnezeu pentru mntuirea Fiului Sau se loveste de mpotrivirea unei decizii mai puternice dect Voia Sa. Fiul Sau este pulbere, Tatal nedesavrsit, iar haosul se aseaza triumfator pe tronul Sau. Asa arata planuirile tale pentru propria-ti aparare. Si esti convins ca Cerul se cutremura naintea unor astfel de atacuri nebunesti, ca Dumnezeu este orbit de iluziile tale, ca adevarul este preschimbat n minciuni si tot universul este nrobit unor legi pe care sistemele tale defensive vor sa i le impuna. Dar cine crede n iluzii, dect cel care le-a plasmuit? Cine altul poate sa le vada si sa reactioneze fata de ele ca si cum ar fi chiar adevarul? Dumnezeu nu stie nimic de planurile tale de a-I schimba Voia. Universul ramne indiferent la legile prin care te-ai decis sa-l guvernezi. Iar Cerul nu s-a plecat n fata iadului, nici viata n fata mortii. Nu poti dect sa preferi sa crezi ca mori, ca nduri boala sau ca stlcesti adevarul ntr-un fel sau altul. Creatia este cu totul aparte de toate acestea. Strategiile defensive sunt niste planuri de a nimici ceea ce nu poate fi atacat. Inalterabilul nu se poate schimba. Iar ceea ce este pe de-a-ntregul neprihanit nu poate pacatui. Iata simplul adevar. El nu recurge nici la forta, nici la triumf. Nu porunceste supunere, nici nu ncearca sa dovedeasca ct de lamentabile si futile sunt ncercarile tale de a pune la cale niste actiuni defensive care sa-l altereze. Adevarul doreste numai si numai sa-ti daruiasca fericire, caci acesta i este rostul. Poate ca suspina un pic atunci cnd i nesocotesti darurile, stiind totusi, cu o certitudine perfecta, ca ceea ce Dumnezeu voieste pentru tine trebuie sa fie primit. Tocmai acest fapt demonstreaza ca timpul este o iluzie. Caci timpul ti permite sa crezi ca ceea ce Dumnezeu ti-a daruit nu este 237
adevarat chiar acum, precum trebuie sa fie. Gndurile lui Dumnezeu sunt cu totul aparte de timp. Caci timpul nu este dect un alt sistem defensiv lipsit de sens pe care l-ai urzit mpotriva adevarului. Cu toate acestea, ceea ce El voieste este aici, iar tu rami asa cum te-a creat El. Adevarul are o putere mai presus de orice aparare, caci nici o iluzie nu poate ramne acolo unde adevarului i s-a ngaduit sa intre. Si rasare n orice minte care si va depune armele si va nceta sa se joace cu nebunia. Adevarul poate fi gasit oricnd; chiar astazi, daca vei decide sa exersezi cum sa-i dai bunvenit. Acesta este astazi obiectivul nostru. Vom dedica de doua ori cte un sfert de ora ca sa rugam adevarul sa vina si sa ne puna n libertate. Iar adevarul va veni, caci nu a fost vreodata aparte de noi. Nu asteapta dect aceasta invitatie pe care i-o adresam astazi. Deschidem invitatia cu o rugaciune vindecatoare care ne va ajuta sa ne ridicam deasupra atitudinii noastre defensive, ngaduind adevarului sa fie asa cum a fost mereu: "Boala este o strategie ndreptata mpotriva adevarului. Voi accepta adevarul a ceea ce sunt. si voi ngadui ca mintea mea sa fie astazi pe deplin vindecata." Vindecarea va fulgera prin mintea ta deschisa, pe masura ce pacea si adevarul se vor nalta pentru a lua locul razboiului si imaginilor desarte. Nu va mai fi nici un colt ntunecat pe care boala sa-l poata ascunde si apara de lumina adevarului. Nu va mai ramne n mintea ta nici una dintre figurile sumbre din visele tale si nici cautarile lor obscure si lipsite de sens, constnd n urmarirea dementa a unor teluri duble. Mintea ti va fi vindecata de toate dorintele bolnave, ntru ascultarea carora ea a ncercat sa mputerniceasca trupul. Acum trupul este vindecat, caci sursa bolii a fost deschisa ajutorului despovarator. Vei recunoaste ca ai exersat bine dupa urmatoarele: trupul nu trebuie sa fie deloc resimtit. Daca ai reusit, nu vei avea nici senzatia ca te simti bine sau rau, nici senzatia de durere sau placere. n minte nu este nici o reactie fata de ceea ce 238 face trupul. Utilitatea sa este singurul lucru care ramne, si nimic mai mult. Poate nu-ti dai seama ca acesta elimina limitele pe care le-ai impus prin scopurile pe care i le-ai atribuit. Pe masura ce ele sunt abandonate, forta de care dispune corpul este mereu suficienta pentru a servi toate scopurile cu adevarat utile. Sanatatea sa este pe deplin garantata, el nemaifiind limitat de timp, de vreme sau oboseala, de mncare si bautura, sau de orice lege pe care l-ai facut sa o slujeasca nainte. Acum nu mai trebuie sa ntreprinzi nimic ca sa-l faci bine, caci boala a devenit imposibila. Dar aceasta proiectie se cere prezervata printr-o vigilenta plina de pasare. Daca-i vei ngadui mintii sa ntretina gnduri de atac, sa cedeze judecarii sau sa faca planuri pentru a contracara incertitudinile viitoare, te-ai pus iarasi ntr-o pozitie falsa, plasmuind o entitate trupeasca care va ataca corpul, caci acum mintea este bolnava.
Daca se ntmpla asta, aplica instantaneu remediul, nemaipermitnd atitudinii tale defensive sa-ti faca rau. Si nu rami nelamurit n privinta a ceea ce trebuie vindecat, ci spuneti: "Am uitat ceea ce sunt cu adevarat, caci mi-am confundat trupul cu mine nsumi. Boala este o strategie defensiva ndreptata mpotriva adevarului. Dar nu sunt un trup. Si mintea mea nu poate ataca. Asa ca nu pot fi bolnav." LECTIA 137 "Atunci cnd sunt vindecat, nu sunt singurul care se vindeca." Ideea de astazi ramne gndul central pe care se ntemeiaza mntuirea. Caci vindecarea este opusul ideilor lumii care se ocupa de boala si stari de separare. Boala este o retragere din fata celorlalti si un refuz al mpreunarii. Ea devine o usa care se nchide n urma unui sine separat, tinndu-l izolat si singur. Boala nseamna izolare. Caci pare sa tina un sine aparte de tot 239 restul, pentru a ndura ceea ce nu simt ceilalti. Ea confera trupului puterea absoluta de a face separarea reala si de a tine mintea ntr-un regim de celula, separata n bucati ce sunt tinute laolalta de un strasnic zid de carne mbolnavita, pe care nu-l poate birui. Lumea se supune legilor n slujba carora se afla boala, dar vindecarea opereaza aparte de ele. Este important ca cineva sa fie vindecat de unul singur. Dar vindecarea este propria lui decizie de a fi din nou Unul si de a-si accepta Sinele cu toate partile Sale intacte si nevatamate. Aflat n boala, Sinele tau pare sa fie dezmembrat si lipsit de unitatea care i da viata. Dar vindecarea se savrseste atunci cnd el vede ca trupul nu are nici o putere de a ataca unitatea universala a Fiului lui Dumnezeu. Boala tine sa demonstreze ca minciunile trebuie ca sunt adevarul. Dar vindecarea demonstreaza ca adevarul este adevarat. Separarea, pe care boala tine s-o impuna n realitate nu a avut loc niciodata. A fi vindecat nseamna, pur si simplu, a accepta ceea ce mereu a fost simplul adevar si va ramne mereu exact asa cum a fost dintotdeauna. Totusi, ochilor obisnuiti cu iluziile trebuie sa li se arate ca ceea ce ei privesc este fals. Asa se face ca vindecarea, de care adevarul nu are niciodata nevoie, trebuie sa demonstreze ca boala nu este reala. Asadar, vindecarea ar putea fi numita un contravis, ce anuleaza visul bolii n numele adevarului, dar nu n nsusi adevarul. La fel cum iertarea trece cu vederea toate pacatele ce nu au fost niciodata comise, vindecarea nu face dect sa nlature iluziile care nu au avut loc. La fel cum lumea reala va rasari pentru a nlocui ceea ce nu a fost niciodata, vindecarea ofera doar restauratie pentru stari imaginare si idei false, din care visele brodeaza tablouri despre adevar. Sa nu crezi totusi ca a vindeca este nedemn de functia ta aici.
Caci antiChrist devine mai puternic dect Christul pentru cei care viseaza ca lumea este reala. Trupul pare sa fie mai solid si mai stabil dect mintea. Iar iubirea devine un vis, de vreme ce teama 240 ramne singura realitate care poate fi vazuta, justificata, si pe deplin nteleasa. Dupa cum iertarea risipeste n stralucirea ei tot pacatul si lumea reala va ocupa locul a ceea ce ai plasmuit, tot asa vindecarea trebuie sa nlocuiasca fanteziile bolii pe care le desfasori n fata simplului adevar, ascunzndu-l. Cnd boala va fi vazuta disparnd, n ciuda tuturor legilor ce sustin ca ea este ct se poate de reala, atunci toate ntrebarile si vor fi gasit raspunsul. Iar legile nu vor mai putea fi adorate si nici respectate. Vindecarea nseamna libertate. Caci ea demonstreaza ca visele nu vor triumfa asupra adevarului. Vindecarea este mpartasita. Iar prin acest atribut ea dovedeste ca acele legi, care sunt diferite de cele care sustin ca boala este inevitabila, sunt mai puternice dect opusele lor bolnavicioase. Vindecarea nseamna tarie. Caci prin mna ei blnda, slabiciunea este biruita si mintile, ce erau zidite nauntrul unui trup, sunt libere sa se mpreuneze cu alte minti, pentru a fi de-a pururea vesnice. Vindecarea, iertarea si bucuroasa preschimbare a tot ce nseamna lumea durerii cu o lume unde tristetea nu poate intra sunt mijloacele prin care Sfntul Spirit te mboldeste sa-L urmezi. Blndele Sale lectii te nvata ct de usor poti dobndi mntuirea; ct de putin exercitiu ti trebuie ca sa-I lasi legile sa le nlocuiasca pe cele facute de tine pentru a te face prizonier al mortii. Viata Sa devine propria ta viata, pe masura ce extinzi micul ajutor pe care El ti-l cere spre a te elibera de tot ce ti-a pricinuit vreodata durere. Iar acum, cnd te lasi vindecat, vezi cum toti cei din jurul tau, cei care ti vin n minte, cei cu care ai contact sau cei care nu par sa aiba nici o legatura cu tine, sunt vindecati mpreuna cu tine. Probabil ca nu i vei recunoaste pe toti, probabil ca nu vei realiza ct de mareata ti este ofranda adusa lumii ntregi, atunci cnd ngadui vindecarii sa pogoare asupra ta. Dar niciodata nu esti singurul care se vindeca. Si legiuni peste legiuni vor primi darul pe care l primesti tu atunci cnd esti vindecat. Cei vindecati devin instrumentele vindecarii. ntre clipa n care ei 241 sunt vindecati si cea n care le este daruit harul vindecarii, ca ei sa-l daruiasca la rndul lor, nu se interpune timpul. Ceea ce este opus lui Dumnezeu nu exista, iar cel care nu accepta n mintea sa ceva ce nu exista, devine un liman unde cei obositi pot face un popas. Caci aici a fost harazit adevarul, si tot aici toate iluziile sunt aduse n fiinta adevarului. Nu vrei sa-I oferi adapost Voii lui Dumnezeu? Caci prin aceasta nu faci altceva dect sa-ti poftesti Sinele sa se simta ca la El acasa. Si poate fi refuzata aceasta invitatie? Cere-i inevitabilului sa se ntmple, si nu vei da gres niciodata. Cealalta alegere nseamna doar a cere ca ceva sa fie ceea ce nu poate fi, iar asa ceva nu poate avea sorti de izbnda. Astazi cerem ca numai
adevarul sa ne ocupe mintile; pentru ca gnduri de vindecare sa purceada de la ceea ce este vindecat catre ceea ce mai trebuie vindecat, constienti fiind ca se vor revela ca una. La fiecare ora, ne vom aminti ca functia noastra este sa ngaduim ca mintile sa ne fie vindecate, spre a putea aduce vindecarea n lume, schimbnd blestemul cu vindecarea, durerea cu bucuria, si separarea cu pacea lui Dumnezeu. Oare nu merita sa daruiesti un minut dintr-o ora pentru a dobndi un dar ca acesta? Oare nu reprezinta un pic de timp o cheltuiala nensemnata pentru a fi oferita n schimbul darului ce cuprinde totul? nsa, trebuie sa fim pregatiti pentru un asemenea dar. Si astfel, vom ncepe ziua cu urmatoarele gnduri, dedicndu-le zece minute, si tot cu aceste gnduri vom ncheia ziua: "Atunci cnd sunt vindecat, nu sunt singurul care se vindeca. Vreau sa-mi mpartasesc vindecarea cu lumea ntreaga, pentru ca boala sa fie alungata din mintea Unicului Fiu al lui Dumnezeu, care este singurul meu Sine." ngaduie ca vindecarea sa aiba loc prin tine chiar n aceasta zi. Si, gasindu-ti odihna n liniste, fii pregatit sa daruiesti pe masura ce dobndesti, retinnd doar ceea ce daruiesti si primind Cuvntul lui Dumnezeu ca sa ia locul tuturor gndurilor nebunesti care au fost imaginate vreodata. Ne adunam acum ca sa face bine tot ceea ce a fost bolnav si sa oferim binecuvntarea acolo unde domnea 242 atacul. Si nu vom ngadui ca aceasta functie sa fie data uitarii cu trecerea orelor zilei, amintindu-ne de rostul nostru cu ajutorul acestui gnd: "Atunci cnd sunt vindecat, nu sunt sigurul care se vindeca. Simi voi binecuvnta fratii, caci voi fi vindecat mpreuna cu ei,asa cum si ei sunt vindecati mpreuna cu mine." LECTIA 138 "Cerul este alternativa pentru care trebuie sa ma decid." n aceasta lume, Cerul constituie o optiune, fiindca aici credem ca exista niste alternative ntre care trebuie sa alegem. Avem convingerea ca toate lucrurile au un opus, iar ceea ce dorim reflecta propria noastra alegere. Daca Cerul exista, trebuie sa existe si iadul, caci contradictia este modul n care plasmuim ceea ce percepem si ceea ce credem ca este real. Creatia nu cunoaste contrarii. Dar aici, n lume opozitia face parte din a fi "real". Tocmai aceasta perceptie stranie a adevarului face ca optiunea pentru Cer sa para totuna cu renuntarea la iad. Nu e chiar asa. nsa ceea ce este adevarat n creatia lui Dumnezeu nu poate patrunde aici, pna ce nu si gaseste reflectarea ntr-o forma pe care lumea o poate ntelege. Adevarul nu poate veni acolo unde n-ar putea fi perceput dect cu teama. Caci aceasta ar constitui eroarea de a crede ca adevarul poate fi redus la niste iluzii. Opozitia face ca adevarul sa nu fie binevenit, iar astfel el nu poate veni. Opozitia este modul evident de a scapa de ceea ce apare ca avnd opus. Decizia permite ca unul dintre obiectivele n conflict sa devina telul eforturilor si a cheltuielii de timp. Fara a lua vreo decizie, timpul este irosit si eforturile disipate. Sunt cheltuite
pe nimic, iar timpul trece fara a vadi rezultate. Nu exista nici un sentiment al cstigului, caci nimic nu se realizeaza; nimic nu se nvata. Trebuie sa ti se aduca aminte ca te crezi confruntat cu mii de alternative, cnd, de fapt, nu exista dect una singura. Dar pna si aceasta pare sa fie doar o alternativa. Nu te lasa derutat de toate ndoielile pe care le vor aduce miriadele de decizii. Nu iei 243 dect una singura. Iar cnd ai luat aceasta unica decizie, vei percepe ca nu a fost vorba de nici o alternativa. Caci adevarul este adevarat, si nimic altceva nu este adevarat. Nu exista ceva opus care poate fi ales n locul sau. Nu exista nici o contradictie fata de adevar. Alegerea depinde de ceea ce ai nvatat. Iar adevarul nu poate fi nvatat, ci numai recunoscut. n recunoastere rezida acceptarea sa; precum este el acceptat, asa este si cunoscut. Dar cunoasterea se afla dincolo de obiectivele pe care ne-am propus sa le aratam n cadrul acestui curs. Obiectivele noastre sunt legate de instruire; sunt atinse nvatnd cum se poate ajunge la ele, ce sunt si ce ofera. Deciziile sunt rezultatul procesului tau de nvatare, caci se bazeaza pe ceea ce ai acceptat ca fiind adevarul cu privire la ceea ce esti, precum si la ceea ce trebuie ca-ti sunt nevoile. n aceasta lume complicata pna la dementa, Cerul pare sa ia forma unei alternative, n loc sa fie, pur si simplu, ceea ce este. Dintre toate optiunile pe care ai ncetat sa le abordezi, aceasta este cea mai simpla, ntru totul definitiva si constituind prototipul tuturor celorlalte, este cea care rezolva toate deciziile. Dar daca o rezolvi pe aceasta, celelalte sunt rezolvate mpreuna cu ea, caci toate deciziile nu fac altceva dect sa tainuiasca singura optiune reala, lund diferite forme. Iata aici ultima si singura alegere, n care adevarul este ori acceptat, ori negat. Prin urmare, astazi ncepem sa luam n considerare acea optiune, pentru luarea careia ni s-a dat timpul ntru ajutor. Acesta i este rostul sfnt, acum diferit de scopul pe care tu nsuti i l-ai conferit, acela de a fi un mijloc de demonstrare a realitatii iadului, a prefacerii sperantei n deznadejde si a biruintei mortii asupra vietii. Numai n moarte si gasesc contrariile rezolvarea, caci a pune capat opozitiei nseamna a muri. Si astfel, mntuirea trebuie sa fie vazuta ca nefiind altceva dect moartea, caci viata este luata drept conflict. A rezolva conflictul nseamna, asadar, ati pune capat si vietii. 244 Aceste credinte nebunesti pot dobndi o stapnire inconstienta, de o mare intensitate asupra mintii, tinnd-o n ghearele groazei si a anxietatii cu atta strasnicie, nct nu-si va abandona ideile privind propria protectie. Ea trebuie sa fie salvata de mntuire, amenintata ca sa se simta ocrotita si magic blindata mpotriva adevarului. Iar aceste decizii sunt luate n mod inconstient, pentru a le pastra n siguranta, ferite de orice deranj; la adapost de ntrebari, ratiune si punere la ndoiala. Cerul este ales n mod inconstient. Alegerea nu poate fi facuta
pna cnd alternativele nu sunt limpede vazute si ntelese. Tot ceea ce este nvaluit de giulgiul umbrelor trebuie nviat ntru ntelegere, spre a fi judecat din nou, de data aceasta cu ajutorul Cerului. Si toate greselile de judecata pe care le-a comis mintea nainte sunt deschise corectiei, acum, cnd adevarul le claseaza ca fiind fara cauza. Ele nu mai au nici un efect. Nu pot fi tainuite, caci nimicnicia lor este recunoscuta. Dimineata, de ndata ce ne trezim, ne decidem n favoarea Cerului si petrecem cinci minute ncredintndu-ne ca am facut singura decizie sanatoasa. Recunoastem ca facem o alegere constienta ntre ceea ce are existenta si ceea ce nu este dect o parelnicie a adevarului. Confruntata fiind cu ceea ce este real, la lumina, se vede ct de subreda si transparenta este pseudoexistenta. Acum nu mai propaga teroarea, caci ceea ce a fost plasmuit ca fiind enorm, razbunator, nemilos de atta ura, are nevoie de ntuneric pentru ca frica sa se poata instala acolo. Acum este recunoscut ca fiind doar o nebuneasca si triviala greseala. La noapte, nainte de a ne nchide ochii de somn, ne reafirmam alegerea pe care am facut-o ora de ora. Si acum daruim ultimele cinci minute ale zilei deciziei pe care am luat-o la trezire. Cu trecerea fiecarei ore ne-am reafirmat decizia, ntr-un scurt si linistit ragaz dedicat mentinerii luciditatii. Pentru ca, n sfrsit, sa ne ncheiem ziua cu urmatoarele, recunoscnd ca alegem doar ceea ce vrem cu adevarat: 245 Cerul este alternativa pentru care trebuie sa ma decid. Ma decid acum, si nu ma voi razgndi, Cerul fiind singurul lucru pe care l vreau. LECTIA 139 Voi accepta Ispasirea pentru mine nsumi. Aici se pune capat oricarei alegeri. Caci ajungem aici la decizia de a ne accepta pe noi nsine asa cum ne-a creat Dumnezeu si ce altceva reflecta alegerea, dect incertitudinea cu privire la ceea ce suntem? Nu exista ndoiala care sa nu-si aiba radacinile aici. Nu exista ntrebare care sa nu reflecte aceasta incertitudine. Nu exista conflict care sa nu comporte aceasta neechivoca si simpla ntrebare: Ce sunt eu? nsa cine altul ar putea pune aceasta ntrebare dect cineva care a refuzat sa se recunoasca pe sine? Numai refuzul de a te accepta pe tine nsuti ar putea face ca aceasta ntrebare sa para sincera. Singurul lucru care poate fi cu siguranta cunoscut de orice vietuitoare este ceea ce este ea. Din acest unic punct al certitudinii, ea contempla celelalte lucruri ca fiind la fel de certe precum ea nsasi. Incertitudinea cu privire la ceea ce trebuie ca esti este o autoamagire de proportii att de vaste, nct magnitudinea ei este de neconceput. A fi viu si a nu te cunoaste pe tine nsusi nseamna a crede ca, n realitate, esti mort. Fiindca, ce altceva nseamna viata dect a fi tu nsuti, si ce altceva poate fi viu n
locul tau? Cine este cel care se ndoieste? De ce anume se ndoieste? Cui i pune ntrebari? Cine poate sa-i raspunda? El afirma, pur si simplu, ca nu este el nsusi, prin urmare, fiind altceva, devine un cercetator a ceea ce este acel ceva. Cu toate acestea, el nu ar putea fi nicidecum viu, daca nu ar cunoaste raspunsul. De ntreaba ca si cum nu ar cunoaste, nu face dect sa arate ca nu vrea sa fie ceea ce este. Dar el a acceptat ceea ce este, dat fiind ca traieste; a judecat mpotriva si i-a negat valoarea, deciznd ca nu cunoaste singura certitudine datorita 246 careia traieste. Astfel devine nesigur de propria sa viata, caci a negat ceea ce reprezinta ea. Din cauza acestei negatii ai nevoie de Ispasire. Negatia ta nu a produs schimbari n ceea ce esti. Dar ti-ai scindat mintea ntr-o parte care cunoaste, si una care nu cunoaste adevarul. Esti tu nsuti. n privinta aceasta nu exista nici o ndoiala. Si totusi, te ndoiesti de aceasta. nsa nu te ntrebi care parte a ta se poate ndoi de tine nsuti. Acea parte care pune aceasta ntrebare nu poate, n realitate, sa fie o parte din tine. Caci ntreaba de cineva care cunoaste raspunsul. Daca ar fi parte din tine, atunci certitudinea ar fi imposibila. Ispasirea remediaza strania idee ca este posibil sa te ndoiesti de tine nsuti, sa fii nesigur de ceea ce realmente esti. Acesta este abisul nebuniei. Si totusi, este ntrebarea universala a lumii. Ce altceva nseamna asta dect ca lumea este nebuna? De ce sa-i mpartasim nebunia, acceptnd nefericita credinta ca ceea ce este universal aici, este si adevarat? Nimic din ceea ce crede lumea nu este adevarat. Ea este un loc al carui scop este de a fi un popas unde cei care pretind ca nu se cunosc pe ei nsisi pot veni sa se ntrebe ce anume sunt. Si ei vor veni din nou pna ce vor fi acceptat Ispasirea si vor fi nvatat ca este imposibil sa te ndoiesti de tine nsuti si sa nu fii constient de ceea ce esti. Nu ti se cere dect acceptare, caci ceea ce esti este cert. Este de-a pururi pecetluit n sfnta Minte a lui Dumnezeu, precum si n a ta nsati. Ceea ce esti este att de inaccesibil oricarei ndoieli si contestari, nct a pune ntrebarea ce anume poate sa fie, este dovada de care ai nevoie spre a-ti demonstra credinta n contradictia care afirma ca nu cunosti ceea ce nu se poate sa nu cunosti. Este aceasta o ntrebare, sau o afirmatie care se neaga pe sine n ceea ce afirma? Sa nu ngaduim sfintelor noastre minti sa se ocupe cu asemenea tlcuiri fara rost. Aici avem o misiune de ndeplinit. Nu am venit sa rentarim nebunia n care odinioara am crezut. Sa nu uitam scopul pe care l-am acceptat. Am venit sa dobndim mai mult dect doar propria noastra fericire. Ceea ce acceptam ca suntem proclama ceea ce 247 fiecare trebuie ca este, mpreuna cu noi. Nu-i neglija pe fratii tai, caci pe tine nsuti te neglijezi. Priveste-I cu iubire, ca sa afle ca sunt parte din tine, precum si tu esti parte din ei. Iata ce ne nvata Ispasirea. Demonstrnd ca unitatea Fiului lui Dumnezeu este neafectata de credinta sa cum ca n-ar sti ce este
el. Accepta astazi Ispasirea, nu pentru a schimba realitatea, ci doar pentru a accepta adevarul despre tine, ca apoi sa-ti continui drumul bucurndu-te ntru Iubirea nesfrsita a lui Dumnezeu. Att ni se cere sa facem. Att vom face astazi. Cte cinci minute, dimineata si seara, le vom consacra n vederea aplicarii mintilor noastre catre tema de astazi. ncepem cu aceasta recapitulare privind misiunea noastra: Voi accepta Ispasirea pentru mine nsumi. Caci sunt dintotdeauna asa cum m-a creat Dumnezeu. Nu am pierdut cunoasterea pe care ne-a daruit-o Dumnezeu atunci cnd ne-a creat asemenea Lui. Putem sa ne aducem aminte de ea si pentru ceilalti, caci n creatie toate mintile sunt una. Iar n memoria noastra se afla aducerea aminte despre ct de dragi ne sunt ntr-adevar fratii nostri, ct de mult fiecare minte este parte din noi, ct de credinciosi ne-au fost ei n realitate si cum Iubirea Tatalui nostru i contine pe toti. Cuprinsi de recunostinta fata de toata creatia, n Numele Creatorului si a Unitatii Sale cu toate aspectele creatiei, ne reafirmam astazi, la fiecare ora, atasamentul fata de cauza noastra, lasnd la o parte toate gndurile care ne-ar distrage de la telul nostru sfnt. Pret de cteva minute, lasa-ti mintea sa se desprinda de paienjenisul prostesc pe care lumea vrea sa-l urzeasca n jurul Fiului lui Dumnezeu. Si da-ti seama ct de fragila este natura lanturilor ce par sa tina cunoasterea de tine nsuti n afara constientei tale, atunci cnd spui: Voi accepta Ispasirea pentru mine nsumi. Caci sunt dintotdeauna asa cum m-a creat Dumnezeu. 248 LECTIA 140 Numai mntuirea se poate spune ca este leac. Termenul leac nu poate fi aplicat, pe drept cuvnt, nici unui remediu pe care lumea l accepta ca fiind binefacator. Ceea ce lumea percepe ca fiind un remediu terapeutic nu va face dect sa mbunatateasca corpul. Atunci cnd ncearca sa vindece mintea, nu sesizeaza vreo separare fata de trup, unde si crede ca exista mintea. Formele ei de vindecare sunt, asadar, obligate sa substituie o iluzie cu o alta iluzie. Una si aceeasi credinta n boala ia doar o alta forma, astfel ca pacientul se percepe ca fiind sanatos. El nu este vindecat. Visase doar ca era bolnav, iar n acest vis a gasit formula magica care sa-l faca bine. Dar nu s-a trezit din vis si, ca urmare, mintea sa ramne n exact aceeasi stare ca mai nainte. El nu a vazut lumina care l-ar trezi, punnd capat visului. Ce importanta poate avea n realitate continutul unui vis? Ori dormi, ori esti treaz. Aici nu exista jumatati de masura. Visele fericite pe care le aduce Sfntul Duh sunt deosebite de visele lumii, n care, cel mult, poti visa ca esti treaz. nsa visele pe care iertarea le arata mintii nu mai induc o alta forma de somn, n care visatorul sa viseze un alt vis. Visele sale fericite sunt vestitorii pogorrii adevarului asupra mintii. Te conduc de la somn la o
blnda trezire, n asa fel nct toate visele vor fi disparut. Astfel, ele lecuiesc vesnic. Ispasirea vindeca temeinic si lecuieste toata boala. Caci mintea care ntelege ca boala nu poate fi dect un vis, nu se lasa nselata de formele pe care le poate lua visul. n absenta vinovatiei boala nu poate apare, ea nefiind dect o alta forma de vinovatie. Ispasirea nu vindeca pe bolnav, caci aceasta nu este o lecuire. Ea ndeparteaza vinovatia care face posibila boala. Caci boala a trecut de-acum, nemaiavnd la cine sa se ntoarca. Pace tie, care ai fost lecuit ntru Dumnezeu, si nu ntr-u vise desarte. Caci lecuirea trebuie sa vina din sfintenie, iar sfintenia nu poate fi gasita acolo unde este ntretinut pacatul. Dumnezeu 249 salasluieste n temple sfinte. Acolo unde a patruns pacatul, El nu are cale libera. Si totusi, nu exista loc unde El sa nu fie. Prin urmare, pacatul nu poate avea un lacas n care sa se ascunda de binefacerea Sa. Nu exista loc n care sfintenia sa fie absenta, iar pacatul si boala nu au unde sa locuiasca. Iata gndul care locuieste. El nu face distinctie ntre o irealitate si alta. Si nici nu cauta sa vindece ceea ce nu este bolnav, fara a se gndi unde anume se afla nevoia de vindecare. Acest gnd nu este magic. Este un apel lansat adevarului, care nu poate ntrzia sa vindece, vindecnd pentru totdeauna. Nu este un gnd care judeca o iluzie dupa marimea ei, dupa aparenta ei gravitate sau dupa orice este legat de forma pe care o ia. Pur si simplu se concentreaza pe ceea ce este, stiind ca nici o iluzie nu poate fi reala. Sa nu ncercam sa lecuim astazi ceea ce nu poate avea parte de boala. Vindecarea nu trebuie cautata n alta parte, ci acolo unde se afla ea, aplicnd-o la ceea ce este bolnav, spre a putea fi lecuit. Nici un remediu din cele pe care le administreaza lumea nu poate efectua vreo schimbare n vreun lucru. Mintea care aduce iluziile n fata adevarului este cu adevarat schimbata. Alta schimbare nu exista. Caci, cum altfel poate o iluzie sa difere de alta dect prin atribute care nu au nici substanta, nici realitate, nici un nucleu, nimic care este cu adevarat diferit? Astazi cautam sa ne schimbam mentalitatea n ceea ce priveste sursa bolii, deoarece cautam un leac pentru toate iluziile, si nu o alta stramutare ntre ele. Astazi vom ncerca sa gasim sursa vindecarii, care se afla n mintile noastre, ntruct Tatal nostru acolo a asezat-o pentru noi. Nu este mai departe de noi dect noi nsine. Ne este la fel de aproape ca propriile noastre gnduri, att de aproape nct este imposibil sa o scapam. Nu trebuie dect sa o cautam si o vom gasi negresit. Astazi nu ne vom lasa pacaliti de ceea ce pare a fi bolnav. Astazi trecem dincolo de aparente si ajungem la sursa vindecarii, caci nimic nu este scutit de vindecare. Vom reusi n masura n care ne dam seama ca niciodata nu se poate face o distinctie 250 semnificativa ntre ceea ce este neadevarat si ceea ce este la fel de neadevarat. Aici nu exista gradatii, nici vreo credinta cum ca
ceea ce nu exista poate fi mai adevarat n unele forme dect n altele. Toate aparentele sunt false si pot fi lecuite tocmai pentru ca nu sunt adevarate. Asa ca ne lasam deoparte amuletele, talismanele, medicamentele, psalmodierile si gesturile magice, indiferent de forma sub care apar. Vom sta n liniste n ascultarea Vocii vindecarii, Care va lecui toate relele ca unul, restituind Fiului lui Dumnezeu starea de luciditate. Nici o alta Voce dect aceasta, nu poate lecui. Astazi auzim o singura Voce Care ne vorbeste despre adevar, n care toate iluziile se ispravesc si pacea se rentoarce n lacasul etern si linistit al lui Dumnezeu. Ne trezim auzindu-L pe El, lasndu-L sa ne vorbeasca cinci minute la nceput de zi si ncheiem ziua ascultndu-L din nou cinci minute nainte de culcare. Singura noastra pregatire consta n a lasa deoparte gndurile care interfereaza, nu n mod separat, ci toate deodata. Sunt unul si acelasi gnd. Nu avem nici un interes sa facem distinctii ntre ele, amnnd astfel momentul n care putem sa-L auzim pe Tatal nostru vorbindu-ne. l auzim acum, la EL venim astazi. Cu minile golite de orice ne-am putea agata, cu inimile naltate si mintile ascultatoare, ne rugam: Numai mntuirea se poate spune ca este leac. Vorbeste-ne, Tata, ca sa putem fi vindecati. Si vom simti cum mntuirea ne va acoperi cu o gingasa ocrotire, cu pace att de profunda, nct nici o iluzie nu ne poate tulbura mintile, nici sa ne ofere dovezi cum ca ar fi reala. Asta vom nvata astazi. Si ne vom spune rugaciunea pentru vindecare ora de ora, daruindu-ne cte un minut atunci cnd bate ceasul, ca sa auzim raspunsul la rugaciunea noastra, slujind n tacere si bucurie. Aceasta e ziua cnd pogoara n noi vindecarea. Aceasta e ziua cnd separarea ia sfrsit si ne aducem aminte CINE SUNTEM CU ADEVARAT. 251 RECAPITULARE IV Introducere Acum recapitulam din nou, de data aceasta constienti de faptul ca ne pregatim pentru a doua parte a nvataturii despre cum poate fi aplicat adevarul. Astazi vom ncepe sa ne concentram asupra starii de a fi pregatiti pentru ceea ce va urma. Iata ce ne propunem pentru aceasta recapitulare si pentru lectiile ce i urmeaza. Recapitulam, asadar, lectiile recente si gndurile lor reale, ntr-o maniera care va facilita dobndirea starii de a fi pregatit. Avem o tema centrala care unifica fiecare pas pe care l ntreprindem n cadrul acestei recapitulari, ce poate fi enuntata simplu prin aceste cuvinte: Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu. Asta este un fapt, si reprezinta adevarul a Ceea ce esti si a Ceea ce Tatal tau este. Acesta este gndul prin care Tatal a dat creatia Fiului, instaurndu-l n calitatea de cocreator, mpreuna cu El nsusi. Acesta este gndul care i garanteaza Fiului mntuirea
deplina. Caci n mintea Sa nu pot salaslui alte gnduri dect cele pe care le mpartaseste Tatal sau. Lipsa iertarii blocheaza acest gnd, nelasndu-l sa-i patrunda n constienta. Cu toate acestea, este de-a pururi adevarat. Sa ne ncepem pregatirea prin capatarea unei oarecare ntelegeri a multiplelor forme ndaratul carora poate fi ascunsa dibaci lipsa iertarii, fiind niste iluzii, ele nu sunt percepute drept ceea ce sunt: niste mecanisme de aparare care ti protejeaza gndurile neiertatoare spre a nu fi vazute si recunoscute. Scopul lor este de ati arata ceva diferit si de a ntrzia corectia prin autoamagiri menite sa-i ia locul. Si totusi, mintea ta contine si pastreaza doar ceea ce gndeste cu Dumnezeu. Autoamagirile tale nu pot lua locul adevarului. Tot att de putin, cum un copil, ce arunca un bat n valurile marii, nu poate schimba venirea fluxului si refluxului, ncalzirea apei de catre soare, reflexele argintii ale lunii pe oglinda ei, noaptea. Tinnd 252 seama de acestea, ncepem fiecare perioada de exersare prin a ne pregati mintile pentru ntelegerea lectiilor pe care le citim si pentru a sesiza ntelesul pe care ni-l ofera. ncepe fiecare zi cu un rastimp dedicat cercetarii mintii tale, ca ea sa afle cta libertate si pace ti poate oferi fiecare idee pe care o vei recapitula n acea zi. Deschideti larg mintea si goleste-o de toate gndurile nselatoare, lasnd doar acest singur gnd sa o ocupe complet, eliminnd restul: "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." Cinci minute dedicate acestui gnd vor fi suficiente ca sa aseze ziua pe traseul marcat de Dumnezeu si sa lasi n seama mintii tale toate gndurile pe care le vei recepta n acea zi. Ele nu vor proveni numai de la tine, caci toate vor fi mpartasite de El. Si astfel, fiecare dintre ele ti va aduce mesajul Iubirii Sale, ntorcndu-i mesaje ale iubirii tale pentru El. Si astfel, comuniunea cu Stapnul Puterilor Ceresti ti este redata, asa cum El nsusi a voit sa fie. Si precum propria Sa mplinire se mpreuneaza cu El, asa se va mpreuna El cu tine, care esti mplinit atunci cnd te unesti cu El, si El cu tine. Dupa ce te-ai pregatit, citeste pur si simplu fiecare din cele doua idei care ti-au fost ncredintate spre a fi recapitulate pe ziua n curs. nchide apoi ochii si rosteste-le rar n sinea ta. Acum nu este rost de graba, ntruct folosesti timpul n scopul care i-a fost harazit. Lasa fiecare cuvnt sa straluceasca n ntelesul pe care i l-a daruit Dumnezeu, asa cum ti-a fost dat prin Vocea Sa. Lasa fiecare idee pe care o recapitulezi n acea zi sa-ti aduca darul pe care El l-a depus n ea, ca tu sa-l primesti din partea Sa. Si nu vom folosi n practica noastra alt format dect acesta: Ora de ora, adu-ti aminte gndul cu care ai nceput ziua si petrece un moment de reculegere mpreuna cu el. Repeta apoi, fara graba, cele doua idei de exersat ale zilei, lasndu-ti destul timp ca sa vezi darurile menite tie pe care acestea le contin, si ngaduie ca ele sa fie primite acolo unde au fost harazite.
253 Nu adaugam alte gnduri, ci le lasam pe acestea sa fie mesajele ce sunt. Nu ne trebuie mai mult dect att ca sa ni se daruiasca fericire si tihna, o nesfrsita liniste, perfecta certitudine si tot ceea ce Tatal nostru voieste sa primim drept mostenire ce ne revine de la El. Si ncheiem fiecare zi de exersare din cadrul acestei recapitulari asa cum am nceput-o, repetnd mai nti acel gnd care a facut din ziua n curs un prilej special de binecuvntare si fericire pentru noi; si care, prin credinta noastra, a readus lumea din ntuneric la lumina, din mhnire la bucurie, din durere la pace, din pacat la sfintenie. Dumnezeu ti aduce multumiri tie, care practici n acest fel mplinirea Cuvntului Sau, si atunci cnd, nainte de culcare, ti aduci din nou mintea prinos ideilor zilei, recunostinta Lui te cuprinde n pacea n care El voieste sa fii dea pururi si pe care nveti acum sa o revendici drept mostenire a ta. LECTIA 141 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Iertarea este cheia fericirii." "Iertarea ofera tot ce vreau." LECTIA 142 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Multumesc Tatalui meu pentru darurile Sale pentru mine." "Fie sa-mi aduc aminte ca sunt una cu Dumnezeu." LECTIA 143 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Astazi primesc cu seninatate Cuvntul lui Dumnezeu." "Tot ce daruiesc, mie nsumi mi se daruieste." 254 LECTIA 144 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Nu exista alta iubire dect cea a lui Dumnezeu." "Lumea pe care o vad nu detine nici un lucru pe care sa-l vreau." LECTIA 145 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Dincolo de aceasta lume se afla o lume pe care o vreau." "Este imposibil sa vezi doua lumi." LECTIA 146 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Oricine cauta sa ajunga la adevar, nu poate sa nu reuseasca." Dezleg lumea de tot ce am crezut despre ea." LECTIA 147 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Nu voi pretui ceea ce este lipsit de valoare." "Fie sa percep iertarea asa cum este ea." LECTIA 148 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Daca ma apar, sunt atacat."
"Boala este o strategie defensiva ndreptata mpotriva adevarului." LECTIA 149 255 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Atunci cnd sunt vindecat, nu sunt singurul care se vindeca". "Cerul este alternativa pentru care trebuie sa ma decid." LECTIA 150 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." "Voi accepta Ispasirea pentru mine nsumi." "Numai mntuirea se poate spune ca este leac." GLOSAR- INDEX pentru UN CURS N MIRACOLE Urmatorul glosar este extras din Glosarul lucrarii A COURSE IN MIRACLES de Kenneth Wapnick. Conceptele prezentate sunt de importanta centrala pentru ntelegerea cursului. Abrevierea .e. (ntelegere eronata) sta pentru interpretarea egoista, iar .c. (ntelegerea corecta) pentru modul de a privi al SFNTULUI DUH. A avea si a fi Starea MPARATIEI CERULUI, n care nu exista nici o deosebire ntre ceea ce avem si ceea ce suntem; o expresie a principiului abundentei; tot ce avem vine de la DUMNEZEU si nu se poate pierde niciodata, nici nu ne poate lipsi, inclusiv IDENTITATEA noastra ca fiind FIUL SAU; o parte integranta esentiala a lectiilor SFNTULUI DUH. A da si a primi ( a darui si a dobndi) .e.: Atunci cnd cineva da, are mai putin, convingerea care sprijina credinta egoului n penurie (lipsa) si sacrificiu si ilustreaza propriul sau principiu, cel de "a da pentru a capata"; ntruct egoul crede ca poate sa faca cadou darurile sale de vinovatie si teama, versiunea sa de a darui este, de fapt, proiectia. .c.: A darui si a dobndi e unul si acelasi lucru; aceasta oglindeste principiul abundentei si legea extinderii, care sunt valabile n CER: mintea nu poate pierde niciodata ceva, caci atunci cnd iubire daruiesti, iubire dobndesti; darurile Spiritului sunt daruri calitative, nu cantitative; de aceea ele sporesc atunci cnd sunt 256 mpartasite; acelasi principiu este valabil si la nivelul egoului: atunci cnd mpartasesti vinovatie (proiectie), o si capeti. Vezi: a da. A face / a plasmui si a crea Spiritul creeaza, n timp ce egoul face, respectiv plasmuieste. n cunoastere: Creatia are loc numai n lumea cunoasterii si creeaza adevarul. n perceptie: Facerea sau plasmuirea duce numai la iluzii, numite si creatii gresite. Abundenta Principiul CERULUI, opus credintei n penurie a egoului; FIUL LUI DUMNEZEU nu poate duce lipsa de ceva, nici nu poate avea vreo nevoie, fiindca darurile lui DUMNEZEU, care, la creare I-au fost daruite ntru eternitate, sunt mereu cu el. Atacul
ncercarea de a justifica proiectarea vinovatiei asupra altora, aratnd pacatosenia si vina lor, pentru ca noi sa ne putem simti liberi de acestea; ntruct atacul reprezinta ntotdeauna o proiectare n afara a responsabilitatii pentru separare, el nu este niciodata justificat; se mai foloseste pentru a desemna pacatul separarii comis mpotriva lui Dumnezeu, n urma caruia ne asteptam la un contraatac al lui Dumnezeu. (Nota: atacul si separarea sunt folosite, practic, ca sinonime.) Boala Un conflict din cadrul mintii (vinovatia), care este mpins ("exportat") catre nivelul corpului; ncercarea egoului de a se apara mpotriva adevarului (spiritului), concentrndu-si atentia asupra trupului; un trup bolnav este efectul mintii bolnave sau separate care l-a generat, si reprezinta dorinta egoului de a-i nvinovati pe altii, sacrificndu-ne pe noi nsine si proiectnd responsabilitatea pentru acest atac asupra celorlalti. Cauza si efectul Ele se afla n raport de interdependenta, dat fiind ca existenta 257 unuia atrage dupa sine existenta celuilalt; de aici rezulta ca ceva, care nu este cauza, nu poate exista, ntruct tot ce este exista are efecte. n cunoastere: DUMNEZEU este singura CAUZA, si FIUL SAU i este EFECTUL. n perceptie: Pacatul separarii este cauza visului despre suferinta si moarte, care este, la rndul sau, efectul pacatului; iertarea ridica pacatul, prin faptul ca arata celorlalti ca "pacatele" lor nu au avut nici un efect asupra noastra; daca pacatul nu are nici un efect, el nu poate fi cauza si, prin urmare, nu poate exista. CERUL Lumea cunoasterii, n care salasluieste Dumnezeu si CREATIA SA, n unitatea VOII SALE si a SPIRITULUI SAU; cu toate ca lumea perceptiei exclude CERUL; el poate fi reflectat (oglindit) aici n relatia sfnta si n lumea reala. CHRIST A DOUA PERSOANA a TREIMII; UNICUL FIU AL LUI DUMNEZEU sau totalitatea FIINTEI; SINELE, pe care DUMNEZEU L-a creat prin extinderea SPIRITULUI SAU; cu toate ca CHRIST este CREATOR asemenea TATALUI SAU, el nu este TATAL, fiindca DUMNEZEU L-a creat pe CHRIST, dar CHRIST nu l-a creat pe DUMNEZEU. (Nota: CHRIST nu se confunda n mod exclusiv cu Isus.) Clipa sfnta Intervalul de timp n care alegem iertarea n locul vinovatiei, miracolul n locul reprosului, SFNTUL DUH n locul egoului; este o expresie a acelei farme de bunavointa din partea noastra de a trai prezentul care se deschide catre eternitate, n loc de a ne crampona de trecut, care ne tine ferecati n iad; mai este folosit pentru a desemna clipa sfnta finala, apogeul tuturor clipelor sfinte pentru care am optat pe cararea noastra. Creatia
Extinderea fiintei sau spiritului lui DUMNEZEU, a CAUZEI, al carei efect este FIUL SAU; este descrisa ca fiind PRIMA VENIRE A LUI 258 CHRIST; este functia FIULUI n CER, de a crea precum Dumnezeu L-a creat pe El. (Nota: Creatia exista numai la nivelul cunoasterii si nu este identica cu creativitatea, asa cum "cunoastem" din lumea perceptiei.) Credinta Expresia deciziei noastre de a ne pune ncrederea n ceva; libertatea de a crede n ego sau n SFNTUL DUH, n iluzia pacatului din ceilalti sau n adevarul sfinteniei lor ca FII ai lui DUMNEZEU. Cunoasterea CERUL, dar si lumea lui DUMNEZEU si a Creatiei Sale unite, nainte de separare; n cunoastere nu exista diferente sau forme si, de aceea, ea exclude lumea perceptiei; a nu se confunda cu termenul curent de "cunoastere", care contine un subiect ce "cunoaste" si un obiect care este "cunoscut"; aici cunoasterea se refera la experimentarea curata, lipsita de distinctia dintre subiect si obiect. Dar / Har n cunoastere: Darurile lui DUMNEZEU sunt iubirea, viata si libertatea. Ele nu pot fi niciodata luate, cu toate ca n lumea aceasta pot fi negate. n perceptie: .e.: darurile egoului sunt teama, suferinta si moartea, cu toate ca de cele mai multe ori nu sunt recunoscute drept ceea ce sunt; darurile egoului se capata prin sacrificiu. .c.: Darurile lui Dumnezeu, SFNTUL DUH le transpune n iertare si bucurie, de care avem parte mpartasindu-le cu ceilalti. Vezi: a darui si a dobndi. n perceptie: iubirea se exprima prin iertare; este sentimentul daruit noua de DUMNEZEU, contrastnd cu sentimentul propriu egoului: teama; iubirea devine manifesta ntotdeauna atunci cnd doi se unesc. JUDECATA DE APOI, JUDECATA CEA DIN URMA Coincide cu sfrsitul Ispasirii cnd, ca urmare a VENIRII DIN NOU 259 A CHRISTului, se va face discriminarea ntre adevar si iluzie si se va ridica toata vinovatia, iar prin aceasta ni se va rentoarce constienta ca suntem FIUL preaiubit al lui DUMNEZEU. Liberul arbitru, libera vointa Exista numai n lumea iluzorie a perceptiei, unde se pare ca FIUL LUI DUMNEZEU ar avea puterea de a se separa de DUMNEZEU; de vreme ce pe acest nivel alegem sa fim separati, putem, tot aici, sa luam hotarrea de a ne schimba atitudinea; aceasta libertate a alegerii ntre mentalitatea noastra si cea corecta este singura libertate posibila n aceasta lume. Lumea Nivelul I: efectul credintei egoiste n separare, care i este si cauza; gndul separarii, caruia i s-a dat forma; lumea n care este
expresia credintei n timp si spatiu nu a fost creata de DUMNEZEU, care transcende total timpul si spatiul; daca nu se face referinta n mod expres la lumea cunoasterii, termenul de lume se refera numai la perceptie, lumea egoului post separationem. Nivelul II: .e.: Lumea separarii ntareste credinta egoului n pacat si vina, prin care este mentinuta aparenta existenta a lumii acesteia. .c.: Lumea devine locul n care ne nvatam lectiile iertarii, un mijloc didactic pe care SFNTUL DUH l foloseste ca sa ne ajute sa transcendem lumea; prin urmare, rostul lumii este sa ne nvete ca lumea nu exista. Vezi: Lumea reala. Lumea reala Starea mintii, n care lumea perceptiei este eliberata, prin iertare, de proiectiile vinovatiei cu care am mpovarat-o; s-a schimbat, asadar, atitudinea si nu lumea, caci vedem prin viziunea lui CHRIST, care binecuvnteaza n loc sa judece; visul fericit al SFNTULUI DUH, care reprezinta sfrsitul Ispasirii si care anuleaza gndurile noastre de separare, ceea ce ngaduie lui Dumnezeu sa faca pasul final. Magia 260 ncercarea de a rezolva o problema acolo unde ea nu se afla; strategia egoului de a eluda problema reala separarea de DUMNEZEU si de a o mentine ct mai departe de RASPUNSUL LUI DUMNEZEU; vinovatia este proiectata afara din mintea noastra, asupra altora (atac) sau asupra propriului trup (boala), si se ncearca rezolvarea ei acolo, n loc sa ngaduim ca SFNTUL DUH sa o ridice din mintea noastra. Mntuirea ISPASIREA sau abolirea separarii; prin schimbarea atitudinii noastre, care atrage dupa sine iertarea si miracolul, suntem "mntuiti" de credinta noastra n realitatea pacatului si a vinovatiei. Mecanismele de aparare si respingere, strategiile defensive .e.: mijloacele pe care le folosim pentru a ne "apara" de propria noastra vinovatie si teama, precum si de atacurile celorlalti; cele mai importante mecanisme de aparare sunt negarea si proiectia; particularitatea lor este faptul ca provoaca tocmai acel lucru de care ar voi sa te scape ("De ce ti-e frica nu scapi" n. trad.), ntruct ntaresc credinta n propria noastra vulnerabilitate, ceea ce, pe de alta parte, ne amplifica teama si credinta ca avem nevoie de aparare. .c.: mecanismele de aparare si de respingere sunt interpretate ca fiind mijloace pentru a ne elibera de teama; negarea, de exemplu, neaga negatia adevarului, iar proiectarea vinovatiei (culpabilitatii) noastre devine mijlocul pentru iertarea vinei. Mentalitate corecta Acea parte a mintii noastre scindate care asculta de SFNTUL DUH, Vocea iertarii si a ratiunii si care alege sa urmeze calauzirea
Acestuia si nu a egoului, pentru a se rentoarce astfel la MENTALITATEA LUI UNU. Mentalitatea eronata Acea parte a mintii noastre scindate care asculta de vocea pacatului, a vinovatiei, a temerii si atacului si alege sa dea ascultare dictatului ei, fapt n urma caruia devenim si mai prinsi n lumea separarii; este aproape ntotdeauna identic cu egoul. 261 Mentalitatea LUI UNU Este MINTEA lui DUMNEZEU sau MINTEA lui CHRIST; extinderea lui DUMNEZEU, care este MINTEA unificata a FIINTEI si care transcende att mentalitatea corecta ct si mentalitatea eronata; MENTALITATEA LUI UNU nu exista dect la nivelul cunoasterii. Mintea n cunoastere: Expresia Spiritului care lucreaza; mintea si spiritul sunt cam acelasi lucru; spiritul i confera mintii energia sa creatoare. n perceptie: mijlocul prin care alegem; suntem liberi sa credem ca mintea noastra poate fi separata sau despartita de MINTEA lui DUMNEZEU (mentalitate eronata) sau ce poate sa-I fie restituita (mentalitate corecta); termenul de minte nu se refera la creier, care este un organ fizic si, ca atare, un aspect ale egoului nostru sau al sinelui nostru trupesc. Miracolul Schimbarea atitudinii, care ne preschimba perceptia lumii egoului lumea pacatului, vinei si temerii n perceptia SFNTULUI DUH, o perceptie a iertarii; este expresia restabilirii unitatii cu aproapele nostru, prin care se corecteaza si se anuleaza eroarea separarii; miracolele transcend legile acestei lumi si reflecta legile lui DUMNEZEU; ele se nfaptuiesc de catre SFNTUL DUH, sau Isus, prin noi si sunt mijlocul att a vindecarii noastre, ct si a altora; a nu se confunda cu acceptiunea traditionala a miracolului ca fiind modificarea unor fenomene exterioare. Moartea .e.: marturia ultima pentru aparenta realitate a trupului si pentru separarea de CREATORUL nostru, care este viata; daca trupul moare, nseamna ca a trait, deci si facatorul sau egoul trebuie ca este real si traieste: moartea este nteleasa ca pedeapsa finala pentru pacatul separarii, comis de noi. .c.: parasirea n liniste a trupului, dupa ce acesta si-a ndeplinit rostul de dispozitiv didactic. Negarea .e.: eludarea vinovatiei prin expulzarea din constienta a deciziei 262 care a generat-o, sustragnd-o astfel corectiei sau ISPASIRII; ntructva similara reprimarii; negarea este credinta egoului ca el este tatal nostru, si nu DUMNEZEU. .c.: negarea este folosita pentru a nega eroarea si a afirma adevarul. Pacatul Convingerea despre realitatea separarii noastre de DUMNEZEU,
separarea fiind privita de ego drept iremediabila, ea reprezentnd atacul nostru asupra lui DUMNEZEU, CARE nu ne-ar ierta asta niciodata: aceasta credinta n pacat atrage dupa sine vinovatia, care se cere pedepsita; pacatul este identic cu separarea si este conceptul central n sistemul de gndire al egoului, din care decurg n mod logic toate celelalte (concepte); pentru SFNTUL DUH, pacatele sunt niste erori care pot (si trebuie) sa fie corectate si vindecate. Perceptia Nivelul I: Lumea formei si a perceptiei de dupa separare; aceasta lume si lumea cunoasterii se exclud reciproc; lumea aceasta se naste din credinta noastra n separare si nu poseda realitate n afara acestui gnd. Nivelul II: Perceptia provine din proiectie; ceea ce vedem launtric determina ceea ce vedem n afara; hotartoare pentru perceptia noastra este, asadar, interpretarea data de noi "realitatii" si nu ceea ce, n mod obiectiv, apare ca fiind real. .e.: Perceperea pacatului si a vinovatiei ne este de folos pentru a aboli (anula) credinta n realitatea separarii.Vezi: Perceptia adevarata. Perceptia adevarata A percepe prin ochii CHRISTului; viziunea, care corecteaza perceptiile gresite ale egoului; a nu se confunda cu vederea fizica; este acea atitudine care ridica (anuleaza) proiectiile de culpabilitate (vinovatie) si care ne permite sa contemplam lumea reala n locul unei lumi a pacatului, a vinovatiei, a suferintei si a mortii. Principiul penuriei (lipsei) 263 Un aspect al vinovatiei; credinta ca suntem goi si incompleti si ca ne lipsesc cele de care avem nevoie; asta ne face sa cautam idoli sau relatii speciale, pentru a umple golul pe care l simtim n noi nsine; adesea merge mna n mna cu senzatia de deprimare, atunci cnd credem ca altii ne rapesc pacea de care, n realitate, ne-am lipsit noi nsine; n opozitie cu principiul abundentei, al lui DUMNEZEU. Proiectia Legea fundamentala a mintii: proiectia produce perceptia ceea ce vedem launtric determina ceea ce vedem n exterior. .e.: ea ntareste vinovatia, punnd-o pe seama altuia, atacnd-o acolo si negnd-o n noi nsine; o ncercare de a ne ndeparta responsabilitatea pentru separare si de a o pune pe seama altora. .c.: principiul extinderii, care ridica vinovatia, extinznd (proiectnd) iertarea SFNTULUI DUH. Rastignirea Un simbol pentru atacul egoului asupra lui DUMNEZEU si, ca atare, asupra FIULUI SAU, simbol ce sta marturie "realitatii" suferintei, a sacrificiului si a mortii, pe care lumea pare sa o manifeste; se refera si la rastignirea lui Isus, o pilda extrema care a demonstrat ca adevarata noastra IDENTITATE a Iubirii nu poate fi niciodata distrusa, caci moartea nu are nici o putere asupra
vietii. Relatia sfnta mpreunarea a doi oameni, care odinioara s-au vazut ca fiind separati unul de celalalt, ntru viziunea CHRISTului; mijlocul, folosit de SFNTUL DUH pentru abolirea vinovatiei unei relatii nesfinte (sau speciale), prin stabilirea unui nou tel, al iertarii (sau al adevarului). Relatiile speciale Relatiile asupra carora proiectam vinovatia si pe care le folosim drept substitut pentru iubire si pentru relatia noastra cu DUMNEZEU; dat fiind ca toate relatiile speciale mentin vinovatia, ele ntaresc credinta n principiul penuriei (lipsei) si produc tocmai ceea ce vor sa prentmpine; toate relatiile din lumea aceasta 264 ncep ca niste relatii speciale, datorita faptului ca toate ncep cu perceperea separarii, care trebuie apoi corectata de SFNTUL DUH, prin iertare, datorita careia relatia devine sfnta; exista doua forme de relatii speciale: ura speciala justifica proiectarea vinovatiei prin atac; iubirea speciala ascunde atacul n spatele iluziei iubirii; n aceasta forma de relatie credem ca nevoile noastre speciale sunt satisfacute de oameni speciali cu nsusiri speciale, datorita carora i iubim; n acest sens iubirea speciala este ntructva identica cu dependenta. Revelatia Comunicarea directa dintre DUMNEZEU si FIUL SAU, ea reflecta forma originara a comunicarii stabilita la crearea noastra; ea porneste de la DUMNEZEU catre FIUL SAU, dar nu si viceversa; n aceasta lume este posibila o rentoarcere scurta la aceasta stare. Rugaciunea Apartine lumii perceptiei, de vreme ce rugaciunea l roaga pe DUMNEZEU sa ne dea un lucru de care ni se pare ca avem nevoie; singura noastra rugaciune adevarata este rugaciunea pentru iertare, deoarece aceasta ne face constienti de faptul ca avem deja tot ceea ce ne trebuie; modul n care se foloseste aici termenul de rugaciune nu include trairea unirii cu DUMNEZEU, asa cum aceasta apare n diferite faze ale linistii sau ale meditatiei. Sacrificiu O convingere centrala n sistemul de credinta al egoului: cineva trebuie sa piarda pentru ca altul sa cstige; principiul renuntarii pentru a primi (a da pentru a capata): de pilda, pentru a cstiga iubirea lui DUMNEZEU, trebuie sa platim un pret, de obicei sub forma suferintei, pentru a ne ispasi pacatul (vina); este rasturnarea principiului mntuirii, sau al dreptatii: nimeni nu pierde si toti cstiga. Separarea Credinta n pacat, credinta ce sustine o identitate separata de 265 Creatorul nostru; separarea pare sa fi avut loc odinioara, iar lumea care a rasarit din acest gnd este simbolizata de ego; este
o lume a perceptiei si a formei, a durerii, suferintei si mortii; separarea este reala n timp, dar n eternitate ea este necunoscuta. SFNTUL DUH Persoana a treia a TREIMII, CARE este RASPUNSUL lui DUMNEZEU DAT separarii si puntea de legatura dintre DUMNEZEU si FIII SAI separati; El vede iluziile noastre (perceptie) si ne conduce prin ele catre adevar (cunoastere); este VOCEA pentru DUMNEZEU, CARE vorbeste pentru El si pentru SINELE nostru real si ne aduce aminte de IDENTITATEA de care am uitat: este denumit si Mngietorul, CALAUZA, MIJLOCITORUL si NVATATORUL. SINELE Adevarata noastra IDENTITATE ca FIU al lui DUMNEZEU; sinonim cu CHRISTul, PERSOANA A DOUA A TREIMII; opusul sinelui egoist, pe care l-am plasmuit drept substitut (nlocuitor) pentru SINELE creat de DUMNEZEU; n putine cazuri se refera la SINELE lui DUMNEZEU. Spiritul Esenta realitatii noastre care, fiind din DUMNEZEU, este neschimbatoare si eterna; este opusa trupului ntruparea egoului care se schimba si moare; energia spiritului este activata de minte, careia i corespunde ntructva. Teama Sentimentul egoului, care este opusul iubirii, sentiment daruit noua de DUMNEZEU; teama si are originea n presupunerea ca vom fi pedepsiti dupa cum o cere sentimentul nostru de vinovatie pentru pacatele noastre; ngrozitoarea teama de ceea ce credem ca meritam, care rezulta din aceasta, ne face sa ne aparam pe noi nsine, atacndu-i pe altii, ceea ce nu duce dect la amplificarea senzatiei de vulnerabilitate si teama, producnd un cerc diabolic (vicios) al temerii si apararii. Timpul 266 Nivelul I: Un element de baza al lumii iluzorii a separarii care provine de la ego, n opozitie cu eternitatea, care exista numai n CER ; de vreme ce timpul pare a fi liniar, el este cu adevarat prezent, n totalitatea sa, ntr-o minuscula clipa, care deja a fost corectata si suspendata de SFNTUL DUH. Nivelul II: .e.: mijlocul pentru mentinerea egoului, prin faptul ca pacatele trecutului sunt mentinute cu ajutorul sentimentelor de culpabilitate si sunt proiectate n viitor, prin intermediul fricii de pedeapsa, n timp ce prezentul singurul timp care exista este trecut cu vederea. .c.: mijlocul pentru abolirea egoului, prin faptul ca iertam trecutul cu ajutorul clipei sfinte, clipa miracolelor; atunci cnd iertarea este deplina, lumea timpului si-a ndeplinit rostul si dispare n eternitate. Treimea Este constituita din DUMNEZEU TATAL si CREATORUL, din FIUL
SAU CHRISTul SINELE nostru adevarat si din SFNTUL DUH VOCEA pentru DUMNEZEU; n PERSOANA A DOUA sunt incluse creatiile noastre; unitatea nivelelor ACESTORA nu este comprehensibila n aceasta lume. Trupul Nivelul I: ntruparea egoului; gndul separarii, pe care mintea l proiecteaza ntr-o forma; martorul aparent n favoarea realitatii separarii; cuprinde att corpul nostru fizic ct si personalitatea noastra. Nivelul II: Trupul n sine este neutru, nici bun, nici rau: rostul i este conferit de catre minte. .e.: trupul este simbolul vinovatiei si atacului. .c.: trupul este instrumentul mntuirii, este mijlocul pentru a demonstra si a nvata iertarea, prin care se modifica vinovatia egoului. UN CURS N MIRACOLE Cursul vorbeste adesea la persoana ntia; telul sau nu este Iubirea sau DUMNEZEU, ci ndepartarea obstacolelor vinovatiei si 267 temerii prin iertare; aceste obstacole ne mpiedica sa-L acceptam pe DUMNEZEU; cursul este deci preocupat mai degraba de demascarea si abolirea egoului, dect de explicitarea notiunilor de CHRIST si Spirit Divin. VENIREA LUI CHRIST Restabilirea constientizarii realitatii noastre ca UNICUL FIU AL LUI DUMNEZEU, realitate de care eram constienti la crearea noastra, VENIREA LUI CHRIST; ea precede JUDECATA DE APOI, dupa care aceasta lume a iluziilor ia sfrsit. Vindecarea Corectia adusa credintei ntretinuta de catre minte n boala, ce face ca separarea si trupul sa apara ca fiind reale; vindecarea se ntemeiaza pe credinta ca IDENTITATEA noastra adevarata este spiritul si nu trupul; din aceasta cauza boala, oricare ar fi natura ei, trebuie ca este iluzorie, dat fiind ca numai un trup sau un ego pot suferi; vindecarea reflecta, asadar, principiul ce spune ca n miracole nu exista vreo ordine a rangului dificultatilor; ea este efectul unirii cu aproapele tau ntru iertare si a preschimbarii perceperii unor trupuri separate ntr-o perceptie n care telul comun al vindecarii sta pe primul plan. Vinovatia Sentimentul pe care l avem n legatura cu pacatul; totalitatea tuturor sentimentelor si convingerilor negative pe care le avem, n majoritatea lor n mod inconstient, fata de noi nsine; vinovatia se bazeaza pe un sentiment al unei nevredniciri inerente noua, care, dupa toate aparentele, nu poate fi remediata nici de atotputernicia lui DUMNEZEU; credem ca El cere pedepsirea noastra pentru pacatul separarii, comis de catre noi; vinovatia se proiecteaza ntotdeauna sub forma atacului fie asupra altora, sub forma mniei, fie asupra propriului trup, sub forma bolii. Vezi: Principiul penuriei (lipsei) Visul
Starea de dupa separare, n care FIUL lui DUMNEZEU viseaza o lume a pacatului, vinei si fricii, creznd ca aceasta este realitatea, iar CERUL un vis; FIUL, n calitate de visator, este cauza lumii, 268 lumea fiind efectul, cu toate ca acest raport dintre cauza si efect apare n aceasta lume ca fiind rasturnat, caci parem sa fim efectul sau victima lumii; folosit uneori pentru a desemna visele din somn, desi nu exista vreo deosebire reala ntre ele si visele cu ochii deschisi (ale starii de trezie), dat fiind ca ambele fac parte din lumea iluzorie a perceptiei. Visul fericit Corectia aplicata de SFNTUL DUH visului egoist al durerii si suferintei; cu toate ca si visul fericit este o iluzie, el transcende toate iluziile; este visul iertarii, n care contemplam lumea reala si gasim mntuirea. Viziunea Perceptia CHRISTului sau a SFNTULUI DUH, ce priveste dincolo de trup catre spirit, care este IDENTITATEA noastra adevarata; viziunea iertarii si a nepacatoseniei (neprihanirii), prin care se vede lumea reala; viziunea este pur launtrica si oglindeste decizia de a accepta realitatea n loc de a o judeca; viziunea nu poate fi confundata, asadar, cu vederea fizica. Cuprins: CUM A APARUT - CE ESTE - CE SPUNE I: CUM A APARUT II: CE ESTE III: CE SPUNE EXERCITII ZILNICE PENTRU STUDENTI - INTRODUCERE LECTIA 1 "Tot ce vad n aceasta camera (pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc) nu nseamna nimic." LECTIA 2 "Eu am dat fiecarui lucru pe care l vad n aceasta camera 269 (pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc) tot ntelesul pe care l are pentru mine." LECTIA 3 "Nu nteleg nimic din ce vad n aceasta camera (pe aceasta strada, de la aceasta fereastra, n acest loc)." LECTIA 4 "Aceste gnduri nu nseamna nimic. LECTIA 5 "Nu sunt niciodata indispus din motivul presupus de mine." LECTIA 6 "Sunt indispus pentru ca vad ceva ce nu exista. " LECTIA 7 "Vad numai trecutul." LECTIA 8 "Mintea mea este preocupata de gnduri trecute." LECTIA 9
"Nu vad nimic asa cum este acum." LECTIA 10 "Gndurile mele nu nseamna nimic." LECTIA 11 "Gndurile mele lipsite de nteles mi arata o lume lipsita de nteles". LECTIA 12 " Sunt indispus pentru ca vad o lume lipsita de nteles." LECTIA 13" " O lume lipsita de nteles strneste teama." LECTIA 14 "Dumnezeu nu a creat o lume lipsita de nteles." LECTIA 15 "Gndurile mele sunt imagini pe care eu le-am plasmuit." LECTIA 16 "Nu am nici un gnd neutru." LECTIA 17 "Nu vad lucruri neutre." 270 LECTIA 18 "Nu resimt de unul singur efectele vederii mele. " LECTIA 19 "Nu resimt de unul singur efectele gndurilor mele." LECTIA 20 "Sunt hotart sa vad" LECTIA 21 "Sunt hotart sa vad lucrurile altfel." LECTIA 22 "Ceea ce vad este o forma de razbunare." LECTIA 23 "Ma pot desprinde de lumea pe care o vad, renuntnd la gndurile de atac." LECTIA 24 "Nu mi percep propriile interese." LECTIA 25 "Nu cunosc menirea nici unui lucru." LECTIA 26 "Gndurile mele de atac mi ataca invulnerabilitatea." LECTIA 27 "Mai presus de toate, vreau sa vad." LECTIA 28 "Mai presus de toate, vreau sa vad altfel lucrurile." LECTIA 29 "Dumnezeu este n tot ce vad." LECTIA 30 "Dumnezeu este n tot ce vad, deoarece Dumnezeu este n mintea mea. " LECTIA 31 "Nu sunt victima lumii pe care o vad." LECTIA 32
"Eu am inventat lumea pe care o vad." LECTIA 33 "Exista un alt mod de a privi lumea." 271 LECTIA 34 "As putea vedea pace n loc de ce vad." LECTIA 35 "Mintea mea este parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfnt." LECTIA 36 "Sfintenia mea nvaluie tot ce vad." LECTIA 37 "Sfintenia mea binecuvnteaza lumea." LECTIA 38 "Nimic nu este cu neputinta pentru sfintenia mea." LECTIA 39 "Sfintenia mea mi este mntuirea." LECTIA 40 "Sunt binecuvntat ca Fiu al lui Dumnezeu." LECTIA 41 "Dumnezeu merge cu mine oriunde ma duc." LECTIA 42 "Dumnezeu mi este taria. Viziunea este darul Sau." LECTIA 43 "Dumnezeu mi este Sursa. Nu pot vedea lipsit de El." LECTIA 44 "Dumnezeu este Lumina n care vad." LECTIA 45 "Dumnezeu este Mintea cu care gndesc." LECTIA 46 "Dumnezeu este iubirea n care iert." LECTIA 47 "Dumnezeu este Taria n care ma ncred." LECTIA 48 "Nu este nimic de care sa te temi." LECTIA 49 "Vocea lui Dumnezeu mi vorbeste n fiecare clipa a zilei." LECTIA 50 "Sunt sustinut de Iubirea lui Dumnezeu." 272 LECTIA 51 Recapitularea de astazi parcurge urmatoarele idei: L 1- 5 LECTIA 52 Recapitularea de astazi parcurge aceste idei: L 6- 10 LECTIA 53 Astazi vom recapitula urmatoarele: L 11- 15 LECTIA 54 Acestea sunt ideile de revazut pentru astazi: L 16- 20 LECTIA 55 Recapitularea de astazi include urmatoarele: L 21- 25 LECTIA 56
Recapitularea noastra include urmatoarele: L 26- 30 LECTIA 57 Sa recapitulam aceste idei: L 31- 35 LECTIA 58 Astazi recapitulam urmatoarele idei: L 36- 40 LECTIA 59 Astazi avem de recapitulat urmatoarele idei: L 41- 45 LECTIA 60 Iata ideile pentru recapitularea de astazi: L 45- 50 LECTIA 61 "Eu sunt lumina lumii." LECTIA 62 " Iertarea mi este functia ca lumina a lumii." LECTIA 63 "Lumina lumii aduce pace fiecarei minti prin iertarea mea." LECTIA 64 "Fie sa nu-mi uit functia." LECTIA 65 "Singura mea functie este cea harazita mie de Dumnezeu." LECTIA 66 "Fericirea mea si functia mea sunt una." LECTIA 67 "Iubirea m-a creat ca pe Sine nsasi." 273 LECTIA 68 "Iubirea nu reproseaza nimic." LECTIA 69 "Reprosurile mele ascund lumina lumii din mine." LECTIA 70 "Mntuirea mea vine de la mine." LECTIA 71 "Numai planul de mntuire al lui Dumnezeu va izbuti." LECTIA 72 "Reprosurile mele sunt un atac la adresa planului de mntuire al lui Dumnezeu." LECTIA 73 "Voiesc sa fie lumina." LECTIA 74 "Nu exista nici o voie, cu exceptia Voii lui Dumnezeu." LECTIA 75 "A venit lumina." LECTIA 76 "Nu sunt sub nici o lege, cu exceptia legilor lui Dumnezeu." LECTIA 77 " Sunt ndreptatit la miracole." LECTIA 78 "Fie ca miracolele sa nlocuiasca toate reprosurile." Lectia 79 "Fie sa recunosc problema, ca sa poata fi rezolvata." LECTIA 80
"Fie sa recunosc faptul ca problemele mi-au fost rezolvate." LECTIA 81 Ideile noastre de recapitulat pentru astazi sunt: L 61, 62 LECTIA 82 Astazi vom recapitula aceste idei: L 63, 64 LECTIA 83 Sa recapitulam astazi aceste idei: L 65, 66 LECTIA 84 274 Iata ideile pentru recapitularea de astazi: L 67, 68 LECTIA 85 Recapitularea de astazi va parcurge urmatoarele idei: L 69, 70 LECTIA 86 Iata ideile de recapitulat pentru astazi: L 71, 72 LECTIA 87 Recapitularea noastra de astazi va parcurge aceste idei: L 73, 74 LECTIA 88 Astazi vom recapitula urmatoarele idei: L 75, 76 LECTIA 89 Iata ideile pentru recapitularea de astazi: L 77, 78 LECTIA 90 Pentru aceasta recapitulare, vom folosi urmatoarele idei: L 79, 80 LECTIA 91 "Miracolele se vad n lumina." LECTIA 92 "Miracolele se vad n lumina, iar lumina si taria sunt una." LECTIA 93 "Lumina, bucuria si pacea salasluiesc n mine." LECTIA 94 "Eu sunt asa cum m-a creat Dumnezeu." LECTIA 95 "Sunt Unicul Sine, unit cu Creatorul meu." LECTIA 96 "Mntuirea vine de la Unicul meu Sine." LECTIA 97 "Eu sunt spirit." LECTIA 98 "Voiesc sa-mi accept rolul n planul de mntuire al lui Dumnezeu." LECTIA 99 "Mntuirea este unica mea functie aici." LECTIA 100 "Rolul meu este esential n planul de mntuire al lui Dumnezeu." LECTIA 101 "Voia lui Dumnezeu pentru mine este fericirea desavrsita." 275 LECTIA 102 "mpartasesc Voia lui Dumnezeu pentru mine: desavrsita mea fericire." LECTIA 103 "Dumnezeu fiind Iubire, este de asemenea si fericire." LECTIA 104
" Caut doar ceea ce-mi apartine cu adevarat." Lectia 105 "Ale mele sunt pacea si bucuria lui Dumnezeu." LECTIA 106 "Fie ca eu sa tac si sa ascult adevarul." LECTIA 107 " Adevarul va corecta toate greselile din mintea mea." LECTIA 108 "n adevar, a darui si a dobndi sunt una." LECTIA 109 "Ma odihnesc n Dumnezeu." LECTIA 110 "Sunt asa cum Dumnezeu m-a creat." LECTIA 111 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 112 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 113 De recapitulat dimineata si seara: Lectia 114 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 115 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 116 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 117 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 118 De recapitulat dimineata si seara: 276 LECTIA 119 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 120 De recapitulat dimineata si seara: LECTIA 121 "Iertarea este cheia fericirii." LECTIA 122 "Iertarea ofera tot ce vreau." LECTIA 123 "Multumesc Tatalui meu pentru darurile Sale catre mine." LECTIA 124 "Fie sa-mi aduc aminte ca sunt una cu Dumnezeu." LECTIA 125 " Astazi primesc n tihna Cuvntul lui Dumnezeu." Volumul IV LECTIA 126 "Tot ce daruiesc mi este daruit mie nsumi." LECTIA 127 "Nu exista alta iubire dect cea a lui Dumnezeu." LECTIA 128 "Lumea pe care o vad, nu detine nici un lucru pe care sa-l vreau."
LECTIA 129 "Dincolo de aceasta lume se afla o lume pe care o vreau." LECTIA 130 "Este imposibil sa vezi doua lumi." LECTIA 131 "Oricine cauta sa ajunga la adevar nu poate sa nu reuseasca." LECTIA 132 "Dezleg lumea de tot ceea ce am crezut despre ea." LECTIA 133 "Nu voi pretui ceea ce este lipsit de valoare." LECTIA 134 "Fie sa percep iertarea as cum este ea." LECTIA 135 277 "Daca ma apar, sunt atacat." LECTIA 136 "Boala este o strategie defensiva mpotriva adevarului." LECTIA 137 "Atunci cnd sunt vindecat, nu sunt singurul care se vindeca." LECTIA 138 "Cerul este alternativa pentru care trebuie sa ma decid." LECTIA 139 Voi accepta Ispasirea pentru mine nsumi. LECTIA 140 Numai mntuirea se poate spune ca este leac. LECTIA 141 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 142 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 143 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 144 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 145 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 146 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 147 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 148 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 149 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." LECTIA 150 "Mintea mea contine doar ceea ce gndesc cu Dumnezeu." GLOSAR- INDEX pentru UN CURS N MIRACOLE 278 Today, there have been 18 visits (33 hits) on this page!

Un Curs de Miracole

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Un Curs de Miracole

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kenneth Wapnick - UN CURS IN MIRACOLE UN CURS IN MIRACOLE A COURSE IN MIRACLES de Kenneth Wapnick CUM A APARUT - CE ESTE - CE SPUNE I: CUM

S-ar putea să vă placă și