G Ar R:T:Tlt oR rooc
L\ur
C 'qr,
5ti sfi
.5
@ rr/rre u*e-&n**ay", Preot Ioan
I)espre Sfintele Pasti s-au scris o mul{irne de iucriri, religioase si laice, s-au fEcut mai multe
filme" artrstice sau documentar:e, dar nimic nu poate descrie in cuvinte qi irnagini marea taind. ainvierii
Domnului, a biruinlei vletii asupra rnoriii -qi a lurnli:rii lui Flristos asupra intunericului p[catului. Aceastl
mare slrbltoare crestind este precedat:i de un post de 40 de zile (sapte sf,pt[mdni, incepAnd cu l[satul
secului), pericadi nurnitd l'ostni Paqtelui. Iar ultima sa sdptdmAnS, numit6 Sdpt5mAna Patimilor, are
menrrea de a pregiti credincio-sii pentm inviere . Durninica invierii este imediat dupd ultima Duminicd
dinaintea Pastelui, cea a Floriilor, in care se sirb[toreste intrarea lui Iisus in Ierusalim. in ultima s[p5tdmAn6,
in S[pt[mina Mare, se rerremoreazd lot ce a fhcut M6ntuitorul pe plmAnt. Prin post, reculegere si
tug[ciune, credinciosii parcurg acum cele sapte tlepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul, frecarc zi
din S5pt[mdna Patimilor semnificAnd un nou pas al iui Iisus pe drumr,rl c6tre rlstignire si inviere.
in ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, cel pe care proprii frali l-au b[tut si, crezAndu-l mort,
l-au plrasit pe cAmp. Dar acesta tr[ia si, dupd ce a dus o via!5 de sclav, a ajuns prin! al Egiptului, i-a ierlat
pe cei care i-au gresit si si-a salvat de la foamete familia qi poporul. Povestea lui Iosif prefigureaz6
aparilia lui Iisus, carpe - desi vAndut pentru 30 de arginfi, arestat qi batjocorit, condamnat la moarte si
rdstignit - aiertat si a mAntr-rit omenirea. Zin de marli este dedicat6 Predicii de pe Muntele Mlslinilor, in
care Hristos a prevestit distrugerea ternpiului din Ierusalim, dar si propria Sa inviere. Slujba de miercuri
aduce amtnte despre dor.rd personaje p[cdtoase: desfr6nata care - spdlAnd cu lacrimile sale, pline de
c6in!5, picioarele lui Iisus - se m6ntuiegte Ei apostolul Iuda, cel care tr[dAnd se pedeps este. Joia Mare
este ziua in care a avut loc Cina cea de taind si vdnzarealui Iisus de cdtre Iuda. Hristos s-a pregdtit la Cina
si unde este motnentul cel mai potrivit pentru arestarea lui Iisus. Iuda nu este la pr irna inc[lcare a pnncipiiior
saie de dragul banilor. Astf"el, inainte de Florii, pe cAnd Iisus qi Sfinlii Apostoii se aflau in Betania in casa
Mariei care i-a uns cu mir picioareie lui Hristos, Iuda, supdrat, obiecteaz[ cI minil ar fi putut fi vAndut iar
banii impdr{i{i slracilor. Este posibil ca Iuda, care pf,stra econorniile Apostolilor, E[-gi fl pistrat banii
acestra pentru sine, cine stie pentru a cdta oar[?'?? (loan 12: 1-B).
In zir.la urmltoare tr'[d5r:ii shvArsite de luda, a avut loc Cina cea de Tain5, eveniment la care au
picioarele tuturor
care va intinge cu
, atunci cAnd rrede
H&Sfftlt{t
spunAndu-le: ,,Luati, mincati, acesta este Trupul Meu...
Beti din acesta toti, acesta este Sf,ngele Meu" (Matei F0ql{
26 26-28). ,,Aceasta si faceti spre pomenirea Mea"
(Luca 22:119). Tot la Cind, Flristos ?i sprure 1ui Petru (care nn
tl crecle) c[ in acea noapte nu va cinta cocosui pAnX ce nu se va t1t. &
lepdda de 3 ori de credin{a sa. Dupir Cin5, lisus insolit de Petru,
Iacoir si Ioan merge pe Irlfuntele Mdslinilor, in Gradina
Ghetsimani pentru a se ruga. Fiind nu numa; I)urnnezeu, ci si
om in acelasi timp, evident c[ ii era fric5 de chinurile care ufinau
si ar fl dorit sE se implineascS, altfei clecAt prln suf"erin{a Lui,
mAntuirea neamulni omenesc. in 3 r6nduri se roag6 lui
I}:irnezeu pentru ace si trLlcru, atAt ,-1e rfttens, ?ncdt pic6turiie de
transpiraiie se transformi in pieSturi de sAnge: ,,Har EI, fiind
?n chin de moarte, rnat st6ruitqrr' 5e ruga. Si
sudoarea l-ui s"a f6cut ca p$cSturi de sdnge care
p:ieurau pe pfim6nt'* {Luca 22: 441. A.cceptAncl voia Tatdlui
si moartea Sa ca singurr-rl mij loc de saivare a noastr[, ii ia pe cei
trei Sfinli Apcstoli si coi:oar5 de pe rniinte. La poale era aEteptat
de lucja si de soldaqi (evrei ,ri ron"rani) peritru a fi arestat. Fiind noapte, pentiu a nu se insela cind efectueaz[
arestaLea, truda este pus sE-L sdrute pe obraz pe iv[Antuitorul. De aici ne-a rdrnas expresia ,,slrutul lui
{uda" (sdrutul tr6ddrii). Vazirrd pe cine trebLrie si aresteze, soidalir s-au si niipustit asupra Lui pentru a fl
siguri cd uu le scapd. in invihr6qeala creat6: ,, Simon-Petru, avf;nd sahie, a scos-o si a lovit sluga
arhiereului si i-a tXiat ureehea dreapt5; iar nurnele slugii era Malhus" (loan 1B:10). Iisus,
in loc si profite si si fug5, i-a lipit urechea solciaruiui ranit si i-a certat pe Petru pentru fapta sa, spundndu-i
c5: ,,toti cei ce scot sabia, vor muri de sabie" (Matei 26:52). Prin aceste cuvinte, itsus a vrut s[ ne
spunl c[, in flrnctie de ce fel de fapte facem semeniior nostri vom primi r6splata de la Dumnezeu.
Arestarea lui Iisus a iost iiegald deoarece la ea nu au participat doar soldali romani, ci si garda
templnlui fonnati din cetEieni evrei cilora legea le interzicea sd aresteze in timpul nopfii. Iisus a fost dus
pentru a fi judecat de cltre Anna qi Caiafa. Aici rnarlori rnincinosi au incercat sf,-l acuze ,,dar mXrturiile
Ior nu se potriveau" (Marcu 14:56). Nici m[car acuza\ia cf, vrea s[ dhrime templul din Ierusalim
nu a putut fi folosit5 ia condamnare, deoarece MAntuitorul se referise la trupul S[u care este templul
Duhului SfAnt. spunAnd cE de va fi omorit, va invia dupa 3 zile.
V[zind marele preot Caiafa c[ toa.te incercdriie de acuzarc i-au fost z[d[rnicite, L-a intrebat pe
Mintuitorul in fata?ntregii aduniri dacd este Fiul lui Dumnezeu: ,,Te jur pe Dumnezeul cel viu, Si
ne spui nouX de esti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu?" (Matei 26:63). Recunosc6nd,Iisus
a fost condarnnat la moarle dupd legea iudaicS. Conform legii iudaice, fiind considerat vr[jitor (datoritd
minunilor savArqite) nu putea fi omorAt in interiorul cetSlii. in acei ani, evreii fiind sub stdpAnire roman6,
nu putean executa un condamnat la moafie, de aceea s-au vdzut nevoili s5 apeleze la guvernatorul Pilat.
FScAndu-I-Se sete, cere soldalilor pu1ini ap[, ins[ acestia ii dau sd bea otet provoc6ndu-I vom[ si
deshidratAndu-L Ei mai rdu. in momentr.rl cAnd Iisus a murit au awtt loc mai mnlte minuni: S-a intunecat
ceml, a avut loc un cutremur foarte mare care a despicat catapeteasma templului si a dat la o parte
pietrele de pe nnele morminte, au inviat mo(i. La vlzr"rl atdtor minuni, multi au exclamat: ,,Cu adev6r:at,
Fiul Iui Dumnezeu era Acesta!" (Matei 27:54).
Pe cruce, moartea survenea in umra asfixierii. Iisus fiind foarle slabit din cauza bltdrlor repetate sr
a deshidrat[rii, a fost primul care a murit, celorlalli fiindu-le zdrobite fluierele picioarelor, pentru a li se
gr[bi moartea. Pentm a se asigura cI este rnort, soldalii L-au inlepat pe Iisus cu sulila in coastS. Atrril
dupf, aceasta,Iosif din Arimateea si Nicodim au fost 15sa{i s[-L coboare de pe cruce qi sa-L ingroape.
Dup[ ce L-au infEsurat in giulgiu, L-ari pus in mormAnt. Acesta a fost inciris cu o piatr,l, iar evreii.
pentnr a fi siguri c[ Apostolii nu-L vor fura pe Iisus, au adus solda{i sd.-L pdzeasc[. DouS tipuri cle
giulgiu au fost folosite: primul era ca o fA;ie lungf,, inmuiat[ in aloe si mir, iar al doilea era de forma r:trui
ccarcea f.
Duminic[, dupl 3 zile de la moadea sa, femeile mironosile au venit sf, ungd trupui lui Iisus, ins5.
au girsit giulgir,rriie goale. Nu trecnser[ 3 zile ir,tregi, dar fuseserf, cupriuse in acest interval ore din 3 ziio
diferite. Evreii socotesc ?nceputul zilei de 1a asfintrtul soarelui. GiLrlgiurile nu fuseserl gisite in dezordine "
ci pe forma corpuhit lui lisns, deci cAnd inviase trecuse prin ele. Singurul care i)ll a crezut m jltttne;'
invierii lui Hdstos a fost Toma, care a spus cf, nu va crede pAnS nu va vedea. in Duminica urm[ioai'e:
invierii, pe cAnd Apostolii se impdrl[seari dupd cum lc fusese poruncit la Cina cea de Tain , a verit
Mintuitorul. A trecut prin r.rqile incuiate si a r,,enit ia Toma pentru a-i ardta cE nu este o nilucii sau c
inchipuire, ci este viu. Abia dupi ce i-a atins rSnrle, Toma a crezut ?n invierea Sa.
l)ar ce s-a iirtimptrat cu Fetru si iuda? Pe cind iisus era judecat de cdtre evrei, Petru a fost recuntlscLit
ca fiind unul dintre ucenicir \4trituitcinrli-ii. De fi'ie ri s nu tle si el prins, Petr-ii isi neag[ crediula de ,] ori,
ultirna datl chiar.jrrAnrhi-se pe Dumnezeu cd ttu-L crLnoaste pe lisus. DupS inrriere, trisns il iarti, intrehArlclLr-l de
3 ori dac[ il iubeste. Iuda, fiind cuprins de reinuscirri, se sinucide, spAnzurindu-se in loc sd-I ceiirl
iefiare lr-ri Iisus care, dacd ar flvhzutin sufletui hir cSin{[ sincer[, l-at fi iertat.
Aceste a sunt ultimele zile ale vietii lui lisus, nltime're zi1,e a1e cclndatnnlrii omenirii la pieire datolitir
faptei lui Adam qi Evei. Si nu in Lrltimul r1nd, primele zile ale brnrin{ei asupra cliavolului si asupra rnor{ii,
prime le zile de fericire alituri dc l)urnne zeu a celor ce au urmat voia Sa in vremea Vechiului Testatnent,
De ce este imporlanti sirbltoarea Sfintelor PaEti pentni noi? Pentru c[ [isus a fost chinuit si
omorAt -nevinovat fiind- pentrr: fiecare dinlre noi, pentru a ni se asigura fericirea vesnicl aldturi de
Dumnezeu (dac[ o meritdmll!J.S[ avem mereu inaintea ochilormalea jecfE pe care a s[vArsit-o Iisus dirl
clragoste pentru noi si sf, incerchrn sf, fim r.rednici s[ primim roadele aduse de ea. Hristos a inviat3
Adevf,rat a inviat!
DaeE inviere ntt e" nimie nu a I
,,Mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor adormiti s-au sculat. $i
-lnvierea
iesind din morminte, dupi lui, au intrat in cetatea sf6ntd si s'au arXtat
multora" (Matei 27:52-53). F[rd inviere existenla plm6nteascI efemeri este o lmensd plc51ea15.
Nu putem cugeta la condi{ia omeneasc6 nimic optimist ilrd sd ludm in calcul invierea. Ne apuc5
disperarea, ne cuprinde intunericul, viala n-are nici un sens, ne miscdm pe pdmAnt ca niste fiin{e
jalnice, trdim in zbucium si tulburare si cobor6m in ![rAnd ca toli fiii lui Adam. Cum poate rezista
incerc[rilol pdmAntesti un om care nu crede in Dumnezeu, in inviere? Moartea pare pentru muritori
cea mai mare nenorocire. Despd(irea sufletului de trup, c[ci aceasta este moartea, este nefireasc[. Nu
a fost ?n planul Creatorului dintru inceput, de aceea provoac6 spaim[. Un trup din care a plecat
sufletul nu-i decAt un cadavru, o casI pf,rbsitd, rbmasd in paragind, care asteapt[ pe st[pAnul restaurator.
Ne mai poate incredin{a cineva de inviere? Da! invierea lui Hristos! Dar de invierea lui Hristos cine
ne poate incredinfa? Doar Iisus insuqil ,
Deqi |e-a vorbit ucenicilor despre inviere de multe ori, cAnd s-au vdzttt in fa{a trupului chinuit si
--r
necanrnleiumii. invierea nu este a fricos,ilor, nici a cdldiceilor, ci a celor indrdzne\idup[ cum ne-a spus-o
insugi M6ntuitorul: ,,indrizniti, Eu am biruit lumea" (loan 16:33). Iar Sfintul Serafim de Sarov
la intrebare ucenicului sdu Motovilov de ce nu sunt to{i oamenii sfinli a rdspuns a$a: ,,Pentru ci nu au
indrdzneald!"
O invierea faf6lui neeredineios
SfAnta MucenilS Irina - fiica impdratului Liciniu
Numit[ inilial Penelope, Sfinta primeqte prin chemare ingereasc6 numele Irina (ff 5 mai). Acelasi
inger a invd{at-o credin{a lui Hristos qi i-a spus c[ se vor m6ntui multe suflete prin ea. A aflat prin aceeasi
voce ingereasc[ c[ va veni la d0nsa Timotei, ucenicul Sf6ntului Apostol Pavel si o va boteza.Iar cdnd
acestea s-au implinit, eazdrobeqte idolii necredinciosului qi asupritorului ei p[rinte, MAniat peste mdsur6,
Liciniu iqi cerceteazdfiica, poruncind apoi sd fie dat[ s[ o calce caii. Unul dintre cai ins[, in loc s[-i fac[
vreun rdu, s-a repezitasupra tat[lui s[u. L-atrdntitla p[mflnt qi l-a omorAt, fericind-o pe Sfdnta Irina cu
J glas omenesc. Iar ea,indatd fiind eliberatd de legIturi, la rug[mintea poporului a fbcut rug[ciune qi a
I inviat pe tat6l sdu. Aceast[ minune dumnezeiasc6 l-a fbcut pe crudul impdrat Liciniu s[ cread[ cu t6rie in
j MAntuitorul Iisus Hristos impreund cu impdrdteasa si cu alli 3.000 de p[gdni, sd primeasc6 botezul
creqtin Ei sa-Ei lase impdrdlia. $i-a petrecut restul zllelor in rug5ciune ;i umilinld, chiat in turnul zidit
pentru cuvioasa sa fiicd. Propovdduindu-l pe Hristos Ei s[v6rgind minuni, Sf6nta Irina a adus oAteva mii
de suflete pe calea viefii vegnice.
O Xnvierea seamaforului prclaeut morf
Cuviosul Iacob din Nisibe
Cuviosul Iacob (+ 13 ianuarie), ndscut si crescut in rrrareacetate a Nisibei mesopotamiene, a iubit
din copil[rie via{a paEnic[ si a ales liniqtea munfilor qi lipsurile pustiului spre a-L sl6vi pe Creatorul
tuturor. Prin asprele sale nevoinle a devenit vdzdtor cu duhul gi ftcdtor de minuni, cdci mult iubeEte
Domnul pe ai Sdi cuvioEi. A fost pus apoi in dreg[toria de episcop, schimbAndu-;i petrecerea vielii
singuratice ctzumzetll neobosit al cetdfii, insd nu qi-a schimbat nici haina, nici hraaa, nici rdnduiala
viefii. Dimpotriv[, ostenelile sale erau m ai mart, cdci prin post, prin culcare pe j os Ei-a mdrit grij a pentru
cei sdrmani, pentru vdduve, pentru cei ndpdstuili, ajutdndu-i pe toli qi indemn6ndu-i la bine.
tntr-o vreme, mergdnd Sfintul Iacob prink-un sat, a intfllnit in cale niste slraci, care-i cerurd
milostenie pentru un mort, care se aflazdcdnd acoio chiar in drum. Dar ei minleau, c[ci mortul era numai
preftcutpentru ca lor s6le fie mai uEor sd ceard milostenia. Arhiereul le-a dat Ei s-arugatpentru cel mort,
I
!
]
s[ i se ierte pdcatele gi sd fie si el a;ezat in rindul dreplilor. Pe urmd episcopul a plecat. Dar, cdnd
mincinoEii vrur[ sd scoale pe cel ce se prefrcuse mort, au constatat cd el zdcea cu adevdrat fatdvia\d.
I Ydzdnd c[ se adeverise minciuna 1or, au alergat dup[ omul cel sf6nt si, cEzindu-i la picioare, gi-au
mdrturisit plcatul, ardtdndc[ din nevoie qi sdr[cie l-au sdvdrEit. Episcopul Iacob cel bun la suflet le-a
ascultat pldngerea Ei, indlldnd o rug6ciune cald[ lui Dumnezeu, a adus iar6qi sufletul in acel trup mort,
mushAnd prin aceasta mai v6rtos pe cei mincinoEi, ddcit dac[ i-ar fi asuprit in alt fel.
O La zeee ani ;i-a inviaf mama
Sffintul Mucenic Neofit
Fiu de parinli binecredincioEi din Niceea Bitiniei lui Dioclelian, SfAntul Neofit (ff 2l Ianuarie) s-a
ardtatdin pruncie plin de darullui Dumnezeu, sdvdrEind mai multe minuni in folosul semenilor. CAnd
ieseau copiii de la Ecoa16, fericit, micul Neofit lua cu sine pe cei mai s[raci cu care inv6la qi le d6dea
hrana sa. El r[mdnea totdeauna fl[m6nd, s[turindu-se cu dragostea gi purtarea de grijd a MAntuitorului
Hristos. lnsolea colegii de inv[
