:'t t:A

ti :',i: '

' it:.::i;,,:ri
,

. o fs ,:::

ia:
i1*1,, l

-#
_ '
': l : , : . , - . . .
'.r: :,:: t::i::iit:

ff&3*fl{"jr#
\'"
d' * &sfru
,l,t::$iMl
 iN on cnaontTi

Prin intruparea, Jertfa pe Cruce gi invierea Sa, Domnul nostru Iisus

Hrrstos a ridicat firea umanb din blestemul pdcatului strdmoSesc,ddndu-i
posibilitatea indumnezeirii, sfinJeniei. De aceastd sfinJenie se impdrtdgegte
intreagafire a omului, trup qi suflet.
Prin moafte insd, trupul se desparlede suflet, se intoarce in p[mdntul din
care a fost fdcut, se descompune,iar sufletul se duce la Dumnezeu, Care l-a
creat. Aceastd,realitate estepufin diferitd in cazul shn{ilor.

trupuri neputrezite,sau oseminte ale sfinlilor, precum gi prin ve$minte sau obiecte care au apa4inut acestora.Starea de
nestricdciuneesteunnarea fireasc[ nu insd gi obligatorie!- a indumnezeirii trupului din timpul rielii, starecare rdm6negi
dupi moane
Harul lui Dumnezeu,ce lucreazd,prin sfin{i, nu dispareodatd cu trecereasldntuluila cele ve;nice.ci se manifestdin
cLlntinuareprin binefacerileoferite prin sJintelemoq$te,prin neputrezireasi buna mrreasmaa rama;i1e1or trupegtiale sfdntului,
ca serrrnal shn(enieiacestuia.
Cinstind sJintelemou$te,credinciogiisimt o legdturdpersonall. speciald,cu sfin1ii gi prin ei cu Dumnezeu,Care este
Cel ce sdvdrseste minunile.
Moaqtele sfinJilor au fost cinstite incd de la inceput de cdtre credincioqi,ca nigte odoare de mare pre1.in Biserica
primard, SfAnta Liturghie era sdvArgit[ pe mormintele martirilor, iar in zilele noastre, sfintele altare au la biza lor ingropate
moa;te de sfinli martiri.
Primele dovezi despre cinstirea moaqtelor ni le dd Epistola Bisericii din Smirna, in legdturd cu martiriul Sfdntului
Policarp: Noi atn slt'tittsosetttirttt'|elui ca un odor mai scunp decdt auru/ Si decdt pietrele scqnpe qi le-am asezatunclese
cttt'iite aic'i ne t ottt trtltrnuctr httttrrie qi Domnul ne va dctnoud sd sdrbdtorimziua na,yteriisale celei martirice, sLtreamintirea
hit uirtt,,lorttrlt 1i ;:preinlcirlrcrilltor lupttitori.
Cinstirea ntoastelorsTrnlilornu este idolatrie. Cici noi nu ne inchindm materieisfintelor moa$te,ci celor cdroraele le
apa(in- 9i prin ei. lui Dumnezeu.Care le-a invrednicit de mari daruri.
In Biserica noastre,cinstrreas.finrelorntoostese face prin: zidirea sfintelor altare ale bisericilor pe moaEtelesfinlilor,
inchinarea.atin-eerea gi sSrutareas:-rnie,,-.:trlras:e.Lrrganizarea
de pelerinajela locurile unde se afli sfinte moa$te:procesiune
cu sfintelemoa$te,pentruanumitere.c.-r:niere:::u pl.-aie.la rreme de mari necazuri):instituireaunor zrle de saibatoare in
amintireagdsirii saumutdrii moa)teiLrrui-,Lri:r-lnr:.

' pentru cd un om ca toli oamettii rut poate sdvdrSimulte Si mari minuni. Nu te uita clar, la aceea cd trupul mucenicului
:.;;t ittointe gol qi lipsit de activitatea sufleteascd,ci uitd-te la aceea cd in el sdldsluieSteo altd putere mai mare decdt insuSi
sLt:.tul' adicd harul Sfdntului Duh, care prin lucrdrile sale cele minunate ne incredinleazd iespre adevdrul invierii prin
't''t itttilep care leface. (Sf. Ioan Gurd de Aur)
' Trebuie sa facem o distinclie clard intre Sfintele MoaSte, adicd trupurile neputrezite ale unor sfinli qi consernareasau
n::tttti.ticareaunor trupuri. $i unele altele sunt neputrezite.Se
Si Stie cd in cazul Sfintelor MoaSte nu contribuie nici un om la
aceasra store. lucru dovedit Si defaptul cd ele mai au unele calitdli pe care cele mumificate nu le au - un miros deosebit, o
-t
mireasmd divind Si sunt fdcdtoare de minuni. In timp ce mumificarea unor trupuri omeneSti este explicabild fiindcd este
mijlocitd de oameni, Sfintele MoaSte depdqesc legile firii - nu omul contribuie la nestricdciunea lor, ci Dumnezeu. in
creStinismSfintele MoaSteau existat de la inceput. O dovadd estefaptul cd primului martir ql lui Hristos, Sfdntul $tefan, nu a
putrezit. Pe mormdntul lui a fost cldditd o Bisericd. Sepdstreazd pdnd astdzi MoaSteleunor Sfingi din sec. I, ca de pildd cele
ale SJiintului Policarp Si cele ale Sfdntului lgnatie Teoforul. In secoleleII Si III, odatd cu numdrul creqtinilor creSteSi numdrul
Sfintelor MoaSte. Chiar pe teritoriul ldrii noastre s-au descoperit la Niculilel, in Dobrogea, Sfintele MoaSte ale mucenicilor
Zoticos, Atalos, Filipos Si Kamasis. Astdzi ele se afld in mdndstirea Cocoq- Tulcea.
' La Damasc, in Siria, existd impundtorul altar mdndstiresc de inchindciune al Sfdntului Ioan Botezdtorul, zidire care
aparline impdratului lustinian. De cdnd arabii au pus stdpdnire pe provincie (sec. al VIII-lea dupd Hristos), s-a transformat in
moscheemusulmand.Insd tntr-un col| al colosalului asezdmdntexistd un minunat mausoleu, lucrat artistic Si destul de mare.
Este vorba despre mormdntul preacinstitului cap al Botezdtorului. Vrdnd-nevrdnd, arabii au fost nevoili sd-l pdstreze Si sd-l
acopere cu un baldachin foarte scump Si sd-l impodobeascdcu aur. Cdnd musulmanii au prfficut Biserica in geamie, s-au
atins Si de mormdnt. Dar s-au ingrozit deoarece la prima loviturd de lopatd a inceput sd iasd de acolo sdnge cald, care a
continuat sd curgd timp de mai multe zile Si nopli. Nu se mai oprea. Plini de panicd, arabii au cerut sd sefacd rugdciuni de
cdtre patriarhul creStin. Acesta, cu tot soborul bisericesc al Damascului, a fdcut timp de trei zile procesiune tn jurul
mormdntului, pdnd cdnd intr-a treiq zi s-a oprit sdngele. O inscriplie speciald cu litere arabe de aur, pusd deasupra acestui
loc ffint, relateazd intdmplarea cutremurdtoare. Pdnd astdzi, lumea musulmandpreacinsteStemormdntul Inaintemergdtorului
Si,in acelasi timp, se teme de el, nu indrdzneStesd se apropie de el.
' Mdna dreaptd a Sfantului loan Botezdtorul s-a aflat timp de 900 de ani tn Antiohia Siriei. Pe la jumdtatea secolului
al X-lea a fost adusd la Constantinopol. Poporul din Antiohia s-a bucurat de multe minuni sdvdrqite de mdna
Inaintemergdtorului. Sd amintim numai una dintre acestea: La l4 septembrie, o datd cu crucea, era indllatd Si aceastd mdnd
sJkntd, ca sd fie vdzutd de mii de ochi care q$teptau sd vadd semnul extraordinar. Dacd-Si deschidea degetele,prevestea
numai binecuvdntdri pentru popor. Dacd le strdngea, era semn rdu. ,,Uneori, citim in Sinaxar (7 ianuarie), iSi rdsfira
degetele, alteori le strdngea Si prin intinderea sau restrdngerea lor ldsa sd se vadd fericirea sau nefericirea viitoare.". O
mdnd lipsitd de viald Si sd miste degetele Si in acelasi timp sd prevesteascdviitorul! ,,MARE ESTE DUMNEZEU $I'MARE
ESTE PUTEREA LUI!''

' Sfdntul Sava a murit tn urmd cu o mie cinci sute de ani (533). Desigur, moastelesale neatinsede degradare au avut Si o
anume intdmplare. in secolul al XIIIJea le-au adus ciucialii la Venelia. Dar in octombrie 1965 au fost date in seama
Patriarhiei de la lerusalim. Le-au preluat clericii ortodocEi, care, cdnd avionul a ficut escald la Atena, s-au gdndit sd-l
imbrace cu veSmintepreoleSti de culoare ortodoxd, insd au ezitat, pentru cd-Si inchipuiau trupul sJhntului inlepenit Si rigid.
Dar indatd ce mitropolitul primat a incercat sd o facd, a simlit un fior. Mdinile, picioarele, gdtul, capul, mijlocul, toate erau
mlddioase! Ca Si cum ar^fi fost vorba de un om viu. Astfel, cu uSurinld l-au imbrdcat cu straiele preoleSti cele noi. Adicd, in
afard de nedegradarea trupului, prima minune, s-a constatat Siflexibilitatea membrelor, cea de-a doua minune. Trebuie sd nu
uitdm de rdspdndirea unei miresme extraordinare, a treia minune qi sdvdrSireavindecdrii unor bolnavi qi a altor semne,care
constituie cea de-a patra minune. Este bine qtiu cd trupurile care se pdstreazd cu ajutorul medicamentelor,cele imbdlsdmate,
seamdndcu niStescdnduri. Nu pot sdfie miScatedin loc niciun milimetru.
(Pdrintele loan. Cele trei mari minuni din Biserica Ortodoxd\

I Enumerd argumentecarejustific[ cinstirea sfintelor moa$te.

flPrecueazAde ce sfintelemoa$tnu suntidoli.

E $tinA cd legdtura dintre pdrintele duhovnicescAi ucenic se intinde dincolo de moarte, pdndla Judecata de apoi, comenteazd
indemnul Sfhntului Serafim de Sarov de a i se scrie pe piatra de mormdnt acestecuvinte:
Dupd ce voi muri, venili la mormdntul meu; cu cdt mai des, cu atdt mai bine. Orice veli avea pe suflet, orice vi s-ar
intdmpla, venili la mine ca Si cdnd aSfi viu Si ingenunchindpe pdmdnt, vdrsali-vd tot amarul pe mormdntul meu. Spuneli-mi
totul Si vd voi asculta Si toatd amdrdciunea vi se vq depdrta. ASa cum imi vorbeali tn viald, lafel sd o faceli Si acum. Pentru cd
eu trdiesc qi pururi voifi.
fiCrezi cd indemnul Sfdntului Ioan Gurd de Aur:.Sri venim necontenit la ei, sd ne atingem de racla lor Si sd imbrdlisdm cu
credinld moastelelor, ca sd ludm binecuvdntare de la ele Sifolos sufletescpentru dobdndirea impdrdliei cerurilor estevalabil
pentru oamenii dinzirttade azi gi, implicit, qi pentru tine? Argumenteazd.
I Descrie, folosind mijloace artistice, unul dintre modurile de cinstire ale sfintelor moa$teaflate in eparhia sau mitropolia din
care faci parte, la care ai participat in mod direct sau indirect.

4
 ir,tviTirunz oz cnnnnvTi

Toli suntem congtienfi de faptul cd cele ce le vedem cu ochii sunt mai de crezut decdt cele ce
auzim sau pipdim. V5zul este un simf al omului foarte important gi datoritd faptului cd prin el se pot
stabili qi susfine anumite relafii intre oameni. Prin vdz, putem cinsti memoria unui semen care nu se
mai afl5 fizic, trupeqte,intre noi, gi ne amintim cu drag de el cdnd ii privim fotografia; de asemenea,
putem a ne alina dorul ce-l avem cltre o persoanddragd noud ce se afla undeva, departe.
Acelagi lucru se intAmpld gi in cazul icoanelor. Ele sunt ca nigte fotografii ale Sfintilor lui
Dumnezeu prin intermediul clrora noi realizdm gi apoi pdstrdm legltura cu ei. Din cele spusemai sus,
s-ar putea na$te comentariti: Bine, cinstescqi respectpoza mamei sau a unui prieten. Nu md apuc sd le calc in picioare, dar
nici nu md inchin lor ca unor idoli. La prima vedere, adresantulintrebdrii s-ar plrea sb aibd dreptate,dar la o privire mai atentd
el poate fi ugor combdtut. IatI cdtevapuncte care sustin legitimitatea inchindrii la Sfintele lcoane:
a) \u ne inchindm Sfintelor Icoaneca unor idoli, cdci prin cinstirealor, noi nu consider[m icoaneleca fiind Dumnezeu,
ci numai o reprezentarea Lui. De asemenea,noi nu ne inchindm lemnelor sau vopselelor, materiile din care e confectionatd
icoana-ci celor inchipui{i pe icoan6, adicd lui Dumnezeu, sfintilor ingeri, PreasfinteiNdscitoare de Dumnezeu qi sfinfilor, care
sunt prieteni ai lui Dumnezeu gi a clror existen{lreald poate fi oricdnd dovediti.
b) Icoana nu este nici un porhet; portretul infbligeazl numai aspectulpdmdntescal omului, pe cdnd icoana infdligeazdgi
starealui l6untric[.
c) Dac[ respectdmo pozd de-a unui cunoscut, cu atdt mai mult trebuie sd respectdminsuqi chipul Fiului lui Dumnezeu
care a luat trup pentru mdntuirea noastrd. Sd ne gdndim gi la faptul cd Mdntuitorul nu a purtat trup numai cdt a stat pe pdmdnt,
ci S-a suit cu El la cer gi tot cu El va veni sdjudece lumea.
d) Cinstirea Sfinlilor prin Sfintele Icoane se r[sfrdnge in ultimi instanli tot la cinstirea lui Dumnezeu intrupat. O
rugdciune din Molitfelnic care se citegte la sfinlirea icoanei unui Sfdnt, spune: iar pe ei cinstindu-i, pe Tine Te cinstim Si Te
\ lcltUn
e) Sfintele Icoane sunt. pentru oamenii frrd gtiint[ de carte, precum 9i pentru copii, o Biblie in imagini. Ceea ce in
Biblie estetipirit cu litere. pe icoaneeste zugrdvttcu vopsele.Ceeace omul carenu qtiecartenu va puteaciti in Biblie, privind
la icoane-el va ingelege cu minteace estepictatpe icoanegi va simli mai multd er lar ie in inima sa.
ft Cinstirea Sfintelor lcoane are putere de dogmi. de aderir neschimbabilgi obligatoriu. Ea a fost hotirAti la
Sinodul al \-Il-lea ecumenic.
Cinsrirea icoanelor are o bazh in Scnprura \-echiului Tesament. \srt-el. \Ioise a primir porunca din partea lui
Dumnezeusd puni chipurileherurimi[-rrIa chirorul legii tle;. ]-i- l8-ll: -16.8r. in tap clrora poporulse inchinacdzAndcu
fala la pdmdnt, in fap cdrora se aduceauJenlt (lll Regi 3. l5): preolii timiiau inaintea lor 1leg.30. 8), 9i inaintea lor se
aprindeaucandele ([eq.27.20-21). Odati cu intrupareaDomnului, cdnd descoperireadumnezeiascds-a implinit, Biserica
cregtinda continuatgi amplificat cinstireasfintelor icoaneintr-un contextnou, superior.
Primele icoanepictate au apa(inut Sfrntului Evanghelist Luca, ele fiind reprezentdriale Sfrntei FecioareMaria.
Insugi Dumnezeu doregte cinstirea Sfintelor lcoane. Aceasta o vedem din faptul cd El a inzestrat multe dintre ele cu
darul facerii de minuni. Cea mai mare parte dintre acestea se gisesc in SfAntul Munte Athos. Iatd cdteva dintre ele:
Gherontisa, carea imbdtrdnit pe loc; Prodromifa, cares-a pictat singurd; Icoana Sfintei Ana de la Mdndstirea Bistrjta. mare
ajutdtoare in caz de secetd.
Sa nu hulim Shntele Icoane, ci sI le cinstim cum se cuvine, iar Dumnezeu, Maica Domnului gi Sfin{ii nu vor inceta
niciodati sd ne aiute.
 Sfdnta Sfintelor, De putruzeci de co(i era despdrliturs tntdi a templttlui, Pe scandurile de cetlru
dinduntru
templului erau fdcute sculpturi tn formd de castraveli qi flori de trania/iri imbobocili; totul ers acoperit
cu cedrtt
si piatra nu se vedea. Iar despdrlitura diy fuydal templului el a pregdtit-o, ca sd pund acolo chiiotul cu legea
Dcmnulal $i despdrlitura aceustu,,eralungd de doudzeci de coli, iatd-de doudz.eci ie cogi inaltd
si de doudzeci cle
cofii; 5i a tmbrdcat-o cu aur carat; asemeneaa tmbrdcat si jertfelnicul cel de cedra- a imirticat
$i Solomon tentplttl
si pe dinduntru cu aur curst; si a intins lan\uri de aur pe dinaintea catapetesmeisi a hnhrdcat-o cu aur. Tot
templul I-a imbrdcat cu ilrtF' tot templul pfrnd la eupdt, qi tot jertfelnicul carle este rlinaintea altaralai l-a
tmbrdcat
ctt sur, $i tt f,icut ?n sJhnta sJintelor doi heruvimi de lemn de mdslin, inatli de zece coli. o aripd a
heruvintului
era de cinci coSisi cealaltd aripd a heravimulai era tot de cinci cofi, Zece coli erau di lu un iarl'ot
aripilor lui
pfrnd la firfitl celeilalte aripi, Tot de zececoli era Si celdlalt heravim; amdndoi heruvimii
svectu aceesl;imdsurd Si
aceeasi itffilisare. tndttimes unui heruvim era de zece coli; Ia fet gi celdlalr heravint.
$i u asezat el heruvintii lu
niiloc in pfrrtea de'la Jund,a templalal Aripile heruvimilor erau insd tntinse; atingea aripa unui6 un perete
si si
uripa celuilalt heruvim atingeu pe celdlalt perete. Iur celelqlte aripi ale lor se aiingeoi tn *riitrrul tetnplului
aripi
Je aripd. $i a imbtdcat el heruvimii ca aar. Pe toli peregii tentplului de jar imprejur, pe dini,ut,rrlu pe
si clina.fuid,
a JEcut chqFnti sdpate de heruvimi, de copaci, deJinici si de Jlori tmboboeite.'
$i"a imhrdcat cu ilrr purdosealtt in
remplu, tn partea ilin fund gi tn partea din fald.
(IIl R c' qi6. l l- jr , ,

, Cel ce Md vedepe Mine, vedepe Cel ce M-a trintis pe Mine. (Ioan 12, 45)

(lr*And dumnezeieqtilor tnudldturi ate Sfirc4ilor Pdrinli

-l cinstitei Si ale |'rctdiliei bisericesti universule,rdnduint cu
chipul Si de viald fdcdtairei cra*i sd se pand tn sJintele biserici ale lui Duntneieu, pe vusele si pe
vegthintete cele sJinlite, pe percli gi pe scdnduri, in iuse qi in iram; asasi einstitele SJintele icoone,
si zugrdvite tn
calmi si din pietre scumpe si din altd msterie potrivit fdcute, precurn icoana Domnului
si Dumnixealui si
Mfrntaitoralui nostra Iisus Hristos Si a Stdpdnei noflstre Ndscdtoare de Dumnezea, precam u s/in1ilor ingeri
si ;i
a preacuviaqilor bdrbagi. Cdci de cfrte ori ni selac vdzuli prin inchipuirea tn icoane, de at1tea ori se vor tndemna
cei ce privesc Ia ele sd pomeneascd Si sd iuheuscdpe cei tnchipuili pe ddnsele sd-i cinsteascd cu stirutarc
si ;i cu
inchindciune respectuoasd,nu cu adevdratu tnchindciune dumnezeiascd (adorare), care se cuvine nunttti Unicei
Fifutie dumiceieieSii,ci cu einstire dupd acel mod cure se cld cirtstitei cruci qi prin tdmdierea prin crprin1ereude
si
lumdndri, precam era pioasa datind veche. Cdci cinstirea cere se dd chiputui, trece la prototip
;i cet ce se inc,hini
igoane!' se tnchind pergoanei celei tnchipaite pe ea. Astfet se intdregte invdydtara SJinfilor-pdrinli; aceastu este
Trudilia Bisericii Ltniversale care s primit Evunghelia de la o margine la alta a pimdntulul'. (din hotir6rile
Sinoduluial VII-lea ecumenic- 787\

i ) c p i t , | t l t t | e p i t t t / c tttttllttictsp e t' tttlte h n iL ' ct| lttt' titii,tlut'i n|rag

t le Slirr l i i P d r i r r t i i l ' 1 t ' t tt :' h i1 t /o tlle lin tlte d e ( clin h o ta r i ri l e S j rtorl r-tl Lri11l\.rf t-1r111-1-., ..ctL. rS t r

. Conrcnteazirurmdtoareleafrlnralri:
t ('aea ce ctn,tit.ttttl
pove.slir.iipre:inlci atL:ttlttr.,t..,,, l tt /l ttt,
l )t i i l trl tt|LU .L',
ttrol i fti r.ti (tt\ i nta (S l ' V asi l c cel Mare )
" Drtc'd ttrr tc incltirri icottnt'i. nu lt' inchini ttit i Firt!i ri 1)trnrtte:t'tr C atre c\re i cttttntt t'i c tr travti -Lrrttl tti L)ttttttte-ett s i c hi l t
( u lolul dsenlcnauZla (St'.loan l)antascltin,Dogntatiirr)

Co n r pune
pos ibiledcfl n i ti in rc ta fb ri cael e i c o a n e i .

PelltrlLa fl icoane. feprezentalrilebidimensionale alc cl.ripur-ilorpersoanelol sllnte sau ale 11or scclc
din istoria nra.ruirii
irl cr-lllls-art t'cvelat;i au fost conselltnatein Sfhnta Scriptr-rrisau SfarrtaTraditie).
tlebr-riesl-tr-espectcilt,dllrtLrrade cr-edinlli
- lnLra ne leBisericii Dec i. nLror ic e pic t r - r r ic Lrs Lr biectr c l i g i o s p o a t e f i i c o a n a
- \ rfitrtea accstor invA{aturi. realizeazd,,irnpreLrndcu prof-esorLrl
;i eoiegii tiii, o conrparatic intre o icgani rcligioasir gi r-L'
' r.cli''ios 1leaceca;i temd De ercttrplu. icoana Cina cea tle 1';ttrttist tabloul realizat cle I-conarclocla \/inci
Ai in rederc
. - ipe ctlice cal'c I r c olt t - er iac es t or aident it at e.
flDe ce pictorul de icoanetrebuiesd fie un bun cregtin?Ajutd-te de textul de mai jos:
|{u se poate picta o icoand reprezentdnd doar aspectul din afard al trupului, ci in ea trebuie sd se reflecte nevoinlele
nevdzute Si trebuie sd strdluceascd slava cereascd.Aceasta se poate face in mod desiivdrSit doar de acela care trdieSte el
insuSio viald duhovniceascd,care a intrelesbine Si se simte apropiat de vielile sfinlilor. De aceea, meSteriiiconari din vechime
fdceau inlotdeattna a;a 1i se pregdteau pentru aceastaprin post Si rugdciune. Multe icoanepictate in acestfel au primit de la
Dontrtttllttrterealttcet'iide ntintmi... (SfAntulIoan Maximovici)

ir- insu;i Dumnezeudoregtecinstireasfintelor icoane.$tim aceastadin faptul cd el a inzestratmulte dintre ele cu darul facerii
de n.rinuni.Multe dintre ele se gdsescin SfAntulMunte Athos. Iatd istoriauneia dintre ele:
Icoana Maicii Domnului (Prodromila), cea ,,1,{efacutd-de-mand omeneascd"a inceput sdfacdprimele minuni la laqi.
Icoana ,,s-apictat singurd" in anul 1863, in^chip minunat. Era pe la anul 1862, cand doi cdlugdri, Nifon Si Nectarie, s-au
pornit sd intemeiezeMdndstirea Prodromul (lnaintemergdtorul), o q$ezaremonahald romdneascdin Sf. Munte Athos. $i, cum
fiecare mdndstire de acolo avea cdte o vestitd icoand a Maicii Domnului, ctitorii s-au gdndit ca pe a lor sd o zugrdveascd
acasd, in Moldova lor natald.
Au gdsit in Copotr (cartier al laEului) un iconar bdtrdn pe nume lordache I{icolau Si i-au cerut sd zugrdveascdo icoand
cu Maica Domnului
S-a ptrs zugrat'ulpe teabit... Dar, cu toatd ostenealalui, numaiveSminteleMaicii se ldsau pictate: Sfinlitele Fele, a
.l[aicii Dontnttltrisi a Pruttcului Iisus,nu Le puteapicta Bietul pictor iSizicea ,,Vai, mi-am uitat meseria!".Cei doi cdlugari
I -at t i t t t t t t ' , ti , t I i t t . r i
It t l t ' - o t e u r d . i c o tto r u l d L lco p e r it p iclu ttt ttt r t l tti tt:-[r ri trt'ti ri i t Lt i ;]ri : r .;r.','r.';-r,7)i r-rr r/i rs i tt odai a sa, cd:and in
rt t gt it i t r t t t l i t i ' h i t t t e Sld tttd F r ' t io a r ti ittt l7 i) .ir .,' .' . . ;' , ,
,1 d r,tr,t:i. ctitrt l o r it lit ' , t i: ' - . ,t cJtip
t t l l t t l t t l .tl L t:,1 | ttttl .g p .i.1r ' .' ,t:.1 .; .. ' \ 1.r ::::

qi ,rr-.rnj z:rzl i mnr::rn!;u crrl esl itdrio dezbat erpe

Ai auz it gi de alt e i c o a n el h .-ft.." rei e r:l tu :ri l D Lrcumenteazd-te e
aceastdtemd.

I Raspundela intrebari:
' Icoanaigi face simlita prezenfain via{a ta?

' Cum te raportezila ea?

t Crezi cA icoanaar trebui sd ocupeun spafiu la vederein casata? Sautrebuiesd ai doar tu accesla ea?

' Te agreseazdprezenla icoaneiin spaliupublic?

t CAnd intri intr-o cas6,remarciprezentasau absenfaicoanei?

' Conteazdprezenlaicoanelordintr-o casein relafiata cu persoaneledin aceacasd?

NOTITE
' lt

iNu'ITirun eDEcREDTNTI

Printre cele dint6i gi mai importante obiecte ale cultului nostru se afla Sfhnta Cruce
instrument binecuvdntatprin care Hristos ne-a rlscumpdrat din blestemul p6catului.
Prin cinstirea semnului Sfintei Cruci gi a cinstitului lemn al Crucii lui Hristos, se aratd
importanfa altarului de jertfd prin care Mdntuitorul a rAscumpdratpdcatele lumii. R[stignirea Sa
pe cruce, transformd crucea din obiect injositor de tortur6, in obiect de cult gi de cinstire pentru
cregtini9i Bisericd.
In sens spiritual, prin cruce se in{eleg greut5Jile gi suferintele pe care le are de trecut
fiecare om in viata sa. Cregtinii evlaviogi igi ugureazi mult drumul vietii cdnd iqi pun suferintele
la picioarele Sfintei Cruci a Mdntuitorului, aqa cum Acesta ii cheam6: Venili la Mine, toli cei
ostenili Si impovdrali, Si Eu vd voi odihni pe voi.
In Noul Testament se afrrmd cd Sfdnta Cruce estepentru cregtini mijloc de preamdrire a
lui Hristos gi de impdcare cu Dumnezeu, semnul Fiului Omului, al biruintei Acestuia asupra
mo(ii.
SfAnta Cruce este numit[ qi pecetea lui Dumnezea, lauda creStinilor qi putere de mdntuire. De aceea,la inceputul
lucrului, al rug[ciunii, la necaz gi bucurii, in ispite gi in temeri, cre$tinii igi fac semnul Sfintei Cruci Si invoci numele Sfintei
Treimi.
SJhntaCruce estecel dint6i obiect sfdnt al credinJeinoastre. Sunt documente care dovedescc[ semnul sfintei Cruci a
fost cinstit de credinciogi incd de la inceputul cregtinismului. Tot de atunci, Sfdnta Cruce a impodobit bisericile, icoanele gi
obiectele de cult. DupI descoperireacinstitului lemn al adeviratei Cruci, cinstirea acesteiaa intrat gi in cultul Bisericii prin zile
speciafede slrbdtorire:
-
. t 14 septembrie- Indllarea Sfintei Cruci estecea mai veche gi important5 sdrbdtoareinchinati cinstirii Sfintei
Cruci (se serbeazdcu post). AceastE dati amintegte de ziua afldrii adev6ratei Cruci pe care a fost rdstignit
Mdntuitorul gi de indl{area acesteia in fala poporului, la 14 septembrie anul 335, la Ierusalim, in Biserica
Sfhntulgi MormAnt ctitorit[ de Sfrnta Elena, mama impdratului Constantin cel Mare.
. Duminica a treia din Postul Sfintelor Pagti este numitd gi Duminica Sfintei Cruci. A fost instituitd la
Constantinopolin secolulal VIII-lea.
. Pe I August este comemoratdscoaterea Cinstitului lernn al Cinstitei Si de viald ficdtoarei Cruci. Este ziua in
careSfdnta Cruce i-a eliberat in chip miraculos pe greci din robia saracinilor.
. Ardtareasemnului Sfintei Cruci pe cer impdratului Constantin, in anul 351; este zi ftrd, prdznuire specialS,pe 7
mai.
. Miercurea qi vinerea sunt zilele din cultul divin sdptdmdnalin care Biserica Ortodox[ cinstegteSfdnta Cruce qi
Patimile Domnului.
Promovdnd cinstirea icoanelor gi a Sfintei Cruci, Biseica Ortodox[ impodobegte.locagurile de cult cu Sfdnta Cruce, cu
picturi religioaseqi cu icoane.Acesteauqureazimult trdireasentimentelorreligioasegi inil{area sufletului la cele duhovniceqti.

Vechiul Testament

I
SEMN AL BINECUVANTANTT
 I
SEMN AL VINDECARII

vuJi

V
sEMNuArAron DE PUTERE

un

Y
5F,\I\ \L IZB\\ IRII DE L \ \IO \RI E
Noul Testament

o J'itnenisd nu se ruSinezede cruce, sintbolul ffint al mdntuirii noostre,capul bundtdyilorpentru care trdim Si pentru
care suntent Ca pe o cunund,aSasd purtdnl crucee lui Hristos. Prin cruce se sdvdrSesctoate cele ale noostre. dncd trebuie
sd te nasti din nou, crucea estealdturi, dacd trebuie sd te hrdne$ticu hrana aceeatainicd, dacd trebuiesd te hirotoneSti,dacd
trebuie sdfaci orice, pretutindeni estealdturi de noi crttcea,semnal biruinlei, de aceeao scriem cu multd ravna Sipe case$t
pe ziduri Si peferestre Sipefrunte qi in cugetulnostnt Crucea estesemnulmdntuirii noastre,al liberriilii noastreobSteSti,al
bldndelii Stdpdnuluinostru, cd S-adus ca o oaie sprejunghiere (Isaia 53, 7). Cdnd ififaci semnul Cnrcii, gandeSte-teatunci
lo tot ce s-a petrecutpe crltce Si stingemdnia sau celelaltepatirzi. (SfAntulIoan Gurd de Aur)

Ptin cruce ne despdrlimc'eicredincioSide cei necredincioqiSi ne cunoastem.Prin ut'mare,acest lemnpe care Hristos
S-.r,r,/ttriertfo trebuie cinstitpentru cd s-a sfin|it prin atingereade Trupul Si SdngeleLui Ne inchiniim deci semnuluicinstitei
qltd materie.Noi nu cinstim materia, ci semnul,ca simbol al lui Hristos
'; .r. . i.r[ri liicatoare ct'uci,chiar dacil este.fiicutddin
Pi';i: :ri'trture.rt'ehttiesd ne inchindntsemnului hti llri.stos.Acolo unde va.fi semnul,acolo va.fi ql E/. (Sf. Ioan Damaschim,
), ' o o .,1 1 j 6 4 )
Q Precizeaz[ semnificatiile noi ale Crucii in noul Testament,fat6 de Vechiul Testament.

[] Citegtetextul de mai jos gi rdspundecerinfelor:

Crucea Mdntuitorului pe care a dus-o Simon Cirineanul in spate... este crucea materiald. Mare greSealdfac toli acei
care deSi iSi zic creStini, nu cinstesc Crucea lui Hristos... Indoit este omul...fiind alcdtuit din trup Si suflet,... indoitd este Si
crucea: una materiald, pe care o purtdm la piept Si cu care ne insemndmpe frunte, iar alta spirituald, tn suflet, adicd
hotdrdrea de a rdbda cu dragoste toate necazurile,pentru a putea lmplini poruncile lui Hristos. (Arhimandrit Cleopa llie)

a) Identificd intelesurile cuvdntului,,Cruce".

b) Menlioneazd modaliti{i de cinstire a Sfintei Cruci, ca obiect.
c) Explicd inlelesul spiritual al Crucii, pentru cregtini.

I Citegte cu atenJie, comenteazdcitatul gi explicd, cerAnd ajutor profesorului de religie, semnificalia poziliei mdinii gi a
degetelor in timp ce se face semnul Sfintei Cruci.
Pe l6ngd o bisericd de trec, md inchin, mdrturisindu-mi credin1a Si it salut pe Dumnezeu. Cum po1i sd treci pe ldngd
DumnezeuJdrd sd-L saluli? E scris in vreo carte acest lucru? Nu. Dqr de ce ar trebui sdfie scris undeva cd trebuie sd-L salut
pe Dumnezeu?Fac aceastapentru cd aSasimt cd e normal cdnd trec pe ldngd locul, pe ldngd clddirea in care Stiu cd locuieSte
Dumnezeu. Sd nu credeli cd nu Stim cd Dumnezeu e pretutindeni. $tim prea bine, cdci dacd n-am Sti, L-am localiza numai
intr-o singurd bisericd. Dar Dumnezeufiind pretutindeni, existd Si in bisericd. $i fiindcd e bisericd, acolo mai ales'trebuie sd
existe ca un loc in care asteaptd. Prin alte locuri, Dumnezeu lucreazd, supravegheazd, mdngdie, pedepseSte,dar tn bisericd,
asteaptd.ASteaptdsd fie cdutat, sd fie intrebat, sd I se ceard, sd fie chemat. N-avem timp sd intrdm totdeauna induntru, dar
fiindcd Stim de ce std Dumnezeu induntru, ti trimitem in treacdt un salut Si o cerere (rugdciune).
(dupd Antonie Pldmideald, Tradi\ie Si libertate in spiritualitatea ortodoxd)

Mai intii, ducem mdna la frunte Apoi, ducem mdna in 1os.

pentnr cd pentru cA

$1Spunem gl spunem

c. Apoi, ducem mdna la umbrul Apoi, ducdnd mina de la

drept,pentrucd umdrul drept la umdrul stdng,
spundnd
pentru cd

e. Apoi, in timp ce lf,sf,m mdna in

JOS,Spunem , Care
inseamnd

Cele trei deseteunite intr-un

Cele doui degetelipite de podul

10
Q Plecdnd de la citatul: inainte de a-li da crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Sdi cei preafrumoSi, a
examinat-o cu raliunea Sa dumnezeiascd,a verfficat-o cu dreptatea Sa neajunsd, a tncdlzit-o in inima Sa ceaplind de iubire, a
cdntdrit-o in mdinile Salepline de afecliune, ca nu cumva sdfie mai grea decdt o poli duce. $i dupd ce a mdsurat curajul tdu,
a binecuvantat-oSi 1i-apus-o pe umeri.
Deci, o poli duce! {ine-o bine Si urcd pe Golgota spre Inviere! (Pr. Constantin Galeriu), alcdtuiegteun scurt eseu cu
titlul:

imi port cu demnitatea crucea lisqtd de Hristos

NOTITE

11
 ixviTirunt necnrntNyi

Suntem obignuili, in general, sI folosim cuvdntul ,,respect"atunci c6nd ne referim

la anumite persoane pe care le considerdm vrednice de acest sentiment al nostru. in
rela(iile interumane normale, respectul nu are o extindere prea mare. Nu acelaqi lucru se
intimpld gi in spatiul Sfintei noastreBiserici Ortodoxe. Aici, respectul are o valoare mult
mai mare, el extinz6ndu-senu doar la cei de l6ngd noi, ci gi asupratimpului, spaliului sau
obiectelor. Ne punem intrebarea: ce ,,vegmdnt" ar trebui s[ imbrace respectul pe care eu
trebuie sI il am fatd de un obiect - un lant de exemplu? Sau fati de un os? Sau de o haind
care poate fi chiar gi pltatd de sdnge?
,,-- Am auzrt auzit cd gr gi oamenu din prelstone
oamenii dln preistorie se inchinau
lnchrnau la tot lelul
felul de obrecte,
obiecte, cArora
cdrora le
dddeau
uouw@ u vo wvconotalie
uv r oFv divin[..."
u rv[ro... - ar putea suna o nedumerire. Ce facem? Ne imbrdcdm din tl

nou in piei gi incepem sd dlm,,Bund ziual" cdnd hecem pe lAngdweo magini de scris sau weun -
semafor?
Scopul acestei lectii este de a face lumind asupra faptului c5 respectul nostru fat[ de timp, spa{iu, obiecte,^nueste unul
gi acelagi cu divinizarea acordat[ acestorade omul idolatru, deoareceele au fost sfinfite: pincrealie, de cdte Insdqi Sfhnta
Treime SiprinintrupareaFiului lui Dumnezeu, a Logosului divin, a Mdntuitorului nostru Iisus Hristos.
Noi nu cinstim gi respect[m aceste realitd]i care ne inconjoard inchindndu-ne lor ca unor dumnezei - aga cum fac
inchindtorii la idoli - ci le cinstim gi le respectdmpentru c6 astfel Il cinstim qi-L lduddm pe Cel ce le-a creat.
Dumnezeu este Creatorul timpului. Nu putem vorbi de timp in afar6 de Dumnezeu sau frrd Dumnezeu. Dumnezeiasca
Scripturd spune c6: La inceput a.lacut Dumne:eu... Acest L<z inceput... (lac. l, l) aratd faptul c[ toate cele create
s-au fbcut avdnd un inceput, deci sub timp- ln cadrul acestui timp ne aflim noi. Insi nu putem sI viefuim abstract, doar intr-o
singurd dimensiune, ci mai este nevoie gi de ceva rmde sd ne aflirn, unde sd existim. Acest ceva este spaliul care tot de
Dumnezeu este fbcut: La inceput a Jdcut Dumnezeucerul Sipdmantul (Fac. l, l). Iati cum Sfbnta Scripturd ne vorbegteintr-un
singur verset, in chiar primul verset, de subiectul acesteilecfii:
. Dumnezeueste Creatorul spaliului Si timpului.
. Cele ddud dimensiuni aufost creqte cq in ele sd iafiinld toate celelalte lucruri Sifiinle.
. Aceste doud dimensiuni au fost sfinlite prin crealia Lui Dumnezeu Treime, Care a fdcut toate prin voinla Lui Si
prin pogordrea in ele, la plinirea vremii, a InsuSiFiului lui Dumnezeu,a Mdntuitorului nostru lisus Hristos.
Cine fulegte creatia,hulegtepe Dumnezeu, cEzind sub asprapedeapsda Sfintelor canoane.
Prin faptul cd suntem fii ai Sfintei Biserici Ortodoxe, avem ceva in plus fatd de cei care nu s-au f6cut incl pdrtagi acestui
dar: avem posibilitate de a trli in cadrul timpului liturgic Ai al spafiului eclezial. Tot in cadrul acestui spa{iu au viefuit 9i
sfinJii - acele persoanebinecuvdntate,in care Dumnezeu a revdrsat din belqug darurile Sale ca unnare a viefii binepldcute Lui
pe care au dus-o. Biserica ne invatd faptul c[ atdt ei, cdt gi lucrurile pe care le-au purtat: inele, incdltiminte, lanfuri etc., s-au
umplut de Duhul Sfrnt care sdl[gluie$tepururea intru ei.
In cadrul timpului liturgic se sivdrqegteSJbnta Litughie gi toate celelalte Saptelaude care ne fac vrednici de a mogteni
impdrdlia Cerurilor. Tot in acest timp gi spaliu ne impdrtiqim cu Sfintele Taine - Trupul gi SdngeleDomnului - din Sfhntul
Potir; ne inchindm gi ne rugdm sfintilor; implinim poruncile lui Hristos.
Iatii doar cdteva motive pentru care suntem datori a respectaCreafia lui Dumnezeu gi de a o inJelegeca pe o scard spre
El. Este de datoria noastrl ca prin cele v6zute sd ne indlldm spre cele nev5zute. $i acest lucru nu-l putem face urdnd,
distrugdnd, bitAndu-ne joc Ai dugmdnind Crea{ia lui Dumnezeu care nu este, in fond, altceva, decdt o uriagd Liturghie cosmicii
care pururea Il preaslSvegtepe Dumnezeul Cel in Treime. Iat[ ce frumos vorbegtedespre ea Sfrntul prooroc David, in Psalmi:
Ldudali-L pe El soarele Si luna, ldudali-L pe El toate stelele Si lumina. Ldudali-L pe El cerurile cerurilor Si apa cea mai
presus de ceruri sd laude numele Domnului (Psalm 148, 3-5). Aici suntem gi noi chemati sd participdm. Numai in Dumnezeu,
numai cu Dumnezeu gi numai spre slava lui Dumnezeu iqi afl6 deplinul rost, implinirea absolut?igi suprema doxologie
cinstirea persoanelor, a timpului Si a spaliului, precum gi a obiectelor sJinte cu care venim in contact.

t2
 t Nu dali cele sfinte cdinilor, nici nu aruncali mdrgdritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva sd le calce in picioare
Si,intorcdndu-se,sd vd sJilSiepe voi. (Matei7,6)

I a. Defineqterespectul:

b. Ce simli atunci cdnd te respectdcineva?

c. De unde iti dai seamac[ cineva te respectbcu adevirat gi nu doar mimeazd acestlucru?

d. Ce simfi atunci cdnd nu te respectdcineva?

e. De ce trebuie sd respecfi?

f. Ce inseamnd pentru un adevdrat cregtin respectul?

g. Ce atitudine ar trebui s[ aibl Dumnezeu fa{d de tine in cazul in care nu dai dovadd de respect?

E in toate religiile existd anumite persoanesfinfite, consacratepentru a sluji lui Dumnezeu in mod special, numiti slujitori
vu preoli. Astfel, in Vechiul Testament,preolii aveau datoria de a aduSejertfe gi de a se ruga lui Dumnezeu pentru toi poporul.
Primul slujitor a fost Aaron, fratele lui Moise. intreg poporul Israel cinstea pe acegti p."J1i, cbci vedeau in ei nigte persoane
care mi-jlocescintre ei gi Dumnezeu.
ln Noul Testament,primii slujitori ai lui Dumnezeu au fost cei 12 Apostoli, clrora Hristos le-a datputerea de a slvdrgi
cele gapte Sfinte Taine. Urmaqii acestora sunt episcopii, preolii Si diaconii, care formeazd o categorie aparte de oameni,clerul
bisericesc- Acegtia au primit prin hirotonie un har special de la Duhul Sfhnt, numit harismd, pe baza cdruia ei pot sdvdrSi

13
 sluibe sfinte, se pot rugapenlru oameni, pot miiloci pentru ei. Dacf, in Vechiul Testamentpreo{ii erau alegi dintr-un
singur
neam (cel al lui Aaron), dintatd,in fiu, in Noul Testamentdevinpreoti doar cei alegi de Dumnezeu, chemali de El.
De aceea,noi avem datoria de a-i respectape acegtia,ca unii ce sunt sfinJi{i de Dumnezeu qi aleqi de Acesta pentru
a ne
mijloci nou[ comunicareacu Dumnezeu. Respectul se concretizeazdin prjmul rdnd prin atitudinea noastrd fa[6
deei. Adresarea
fa{[ de ei trebuie sd fie: ,,PreafericitePdrinte" cdtre Patriarhul Bisericii, ,,inalt Preashn{itepdrinte', sau
,,preasfin}itepirinte', in
cazul mitropoliJilor 9i episcopilor; ,,Preacuvio-ase plrinte" cdtre ieromonahi (preolii cilugdri); ,,preacucernicep6rinte", pentru
preolii cis[toriJi; 9i ,,Pdrinte",pentru diaconi. in tradilia noastrS,s[rutarea mainii siulitoruIui ijisericii este
des folositd.
Aceste atitudini trebuie sI rezulte din congtiinta c5.ei sunt persoane alese gi sfintite de Dumnezerr, care sdv6rqesc
slujbele fhrb de care noi nu ne-am putea mdntui. De aceea,cinstirea nbastrl nu rczuItl din calitdtile morale ale preotului,
ci din
calitateaslujitorului sfin{it de afr instrumenlprin care Harul Duhului Sfhnt lucreazdin Bisericd.

' Fd o scurt[ caracteizate a relatiei tale cu un preot apropiat tie (poate fi chiar preotul duhovnic), prin prisma
respectuluipe care il datorezi acestuia.

Preotii, pentru s[vdrqirea sfintelor slujbe, au nevoie de anumite obiecte, cum ar fr: veSmintelepreoleSti, sf1ntul potir,
I disc, cddelnila etc. Aceste obiecte, pentru a fi folosite in cadrul cultului divin, sunt sfintite printr-o stujbaipeciata, lar
el moment ele nu mai pot fi intrebuintate in alt scop. De aceea,se cuvine s[ avem respectfala de ele, sd le cinstim
ca pe
unele ce ne ajutd in demersulnostru religios de sfintire gi desdvArgire.
' Enumerd gi alte obiecte sfinlite fali de care se cuvine s[ avem respect.

E incd din cele mai lr""fii ti-pu.i, oamenii gi-au ridicat locaguri unde sd se roage gi sd se int6lneascl cu Dumnezeu. in

lflnta Mas5, pe care st6 permanent Sf0nta Evanghelie, SfAntul

Chivot, ce pdstteazdpbrticele uscate din Sfdntul Trup gi S6nge at Mdntuitorului. pe Sfenta MasL. p.ifu" Cinstitele
Daruri (pAineaqi vinul) in Sfdntut Trup gi Singe al Domnului nostruIisus lIristos.

i De asemenea,in biseric[ se afld icoane, semn al prezenJeisfinEilor alaruri de noi. precum scaunul arhieresc, care
simbolizeazd prezen]1a
Si
lui Hristos l6ng5 noi.
Le cinstim pe acesteaprin intelegerearostului qi a importantei lor pentru mAntuire. dar mai ales prin atitudinea fatd de
ele (inchinarea la sfintul altar, sdrutareasfintelor icoane).

' DI exemple de comportamente adecvate/neadecvateprezente in spaJiul sfdnt al bisericii gi sus{ine afirma{iile cu

argumente.

I4
I Noi trebuie sd avem respect falb de timpul litargic, fald de zilele de
sdrbdtoure, care sunt reactualizdrt ale unor momente mdntuitoare (ltlasterea
Domnului, invierea Domnului, Pogordrea Duhului Sfdnt), ce trebuie incepute la ES
bisericd qi petrecutein rugdciune gi fapte bune, precum qi fa\d de perioudele de
post care reprezrntd timpul pocdinfei, cdnd petrecem cu umilin{d, nddejde gi Is
bucurie sfAntd, pentru cd totdeauna ele au la cap[t o mare s[rbdtoare, ce ne
aminteqtede anumite evenimenteale istoriei mdntuirii. ?il
Prin respectul faJd de toate acestea,noi cinstim de fapt pe Dumnezeu, Care
Iucreazdprin ele, in mod nevdzut,pentru mdntuirea noastrd.
t{
ltfirf,t fEir*
tCI
' Analizeazdtabelul al[turat qi precizeazdin ce fel poate un cregtin sd acorde ts
respectlui Dumnezeu, acorddndrespecttimpului liturgic sfin{it de El. }'gt*rilis

TB U*'sf$l *l lld-l**
fi Analizeazd impreund cu colegii tdi diverse modalitdli de necinstire a
obiectelor sfinte in lumea contemporand (de exemplu, tatuajul cu motive r7
religioase)
!fi
t5
'14
NOTITE t3 *fflnlr
l.ttrrphir
1E
1{
{**rc! nl Yl"lr*
f0 tlr*rsl ll lll*l
g
I
f
CsdI
fi
Uurnb
5
Dimineele
4
3
2
I
*.*irz*naptie*
il4
Tirnpul Tlmpul
aEtrlfiil ramea
{*r*}

l5
 IREA INVATATURII CRE$TINE

Dupd cddereaomului inpdcat, el a inceput sb se indeplrteze din ce in ce mai mult de

Dumnezeu gi de rostul pentru care a fost creat. Dumnezeu ins6, in nemdrginita Sa dragoste,
voind indreptarea omului, i-a venit in ajutor, promiJ6ndu-i omului venirea unui
Rdscumpdrltor, a Mdntuitorului Hristos. Poporului evreu, cel din care urma sI Se nascd
Mdntuitorul promis gi care trebuia pregdtit pentru venirea Lui, a primit o lege, Decalogul,
prin care Dumnezeu $i-a frcut cunoscutdvoia Sa.
Ilecalogul (deca : zece, logos : cuvdnt), cum mai sunt numite Cele 10 Porunci, au
fost descoperite de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai, la trei luni dupd iegirea
poporului Israel din robia egipteand(Ie9. 20, 1-18).El se mii numegtegi Lege Mozaic6,
fiind cea dintdi qi cea mai importantd lege scrisda-Vechiului Testament.
Legea Vechiului Testament a fost <iati de Dumnezeu pentru a indrepta
Moise primind Tablele Legii
comportarnentulevreilor, pentru a ardtapoporului Israel inclina{ia lui de a incdlca voia lui
Dumnezeu (de a pdcdtui) qi pentru a trezi conqtiinla nevoii milei, harului gi rdscumpdrdriide la Dumnezeu.

Porunca l: Eu sunt Domnul Dumnezeultdu, Care te-o scos din pdntantul Egiptului Si din casa robiei. Sd nu ai alli
dumnezeiafard de Mine! (1e5.20,2-3)
Aceastd poruncd invaf6 cE nu existd decdt un singur Dumnezeu adevdrat gi doar Lui I se cuvine s[-I slujim,
condamndndu-seastfel politeismul- adicd inchinareala mai mulgi dumnezei.
Implinim aceastii porunci atunci c6nd credem cu adevdrat in Dumnezeu, ne punem toatd nddejdea in El St-L iubim
necondiyional, mai presus de orice. Pentru aceasta"rebuie si ne impodobim sufletele cu cele trei virnrli maril. credinla,
nddejdea Si dragostea, prin care reutim si ne menginem intr-o legiturd shanse cu Dumnezeu.
Impotriva acesteiporunci p[cf,tuiesc inchin6torii la idoli, ereticii, cei ce se leapdddde dreaptacredin1d,precum gi cei ce
cred in superstifii, magie gi wlji. De asemenea,incilcdm porunca atunci cdnd credem cd putem face orice, cf, Dumnezeu ne va
ierta oricum.
Cinstirea pe care noi o ddm ingerilor gi sfintilor nu este o incdlcare a acesteiporunci. Pe acegtianoi, ii cinstim ca pe unii
ce mijlocesc pe ldngd El pentru sufletele noastre,prin rug[ciunile lor bine-primite. Ei nu sunt dumnezei gi deci nu-i adordm ca
pe Dumnezeu, ci numai ii venerdm,adicd le arltam respect.

Porunca a II-a: Sd nu-li faci chip cioplit Si nici un fel de asemdnarea nici unui lucru din cdte sunt in cer, sus, Si din
cdte sunt pe pdmdnt, jos, Si din cdte sunt in apele de sub pdmdnt! Sd nu te inchini lor, nici sd le slujeSti, cd Eu, Domnul
Dumnezeul tdu, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsescpe copii pentru vina pdrinlilor ce Md urdsc pe Mine, pdnd la al
treilea Si al patrulea neam, Si Md milostivescpdnd la al miilea neam cdtre cei ce Md iubesc Sipdzescporuncile Mele. (Ieg.20,
4-6)
Prin aceasti poruncd se interzice inchinarea Ia idoli, adicd la lucruri ficute de m6ini omenegti sau la alte frpturi ale lui
Dumnezeu, desprecare omul ar crede cA sunt inzestratecu puteri dumnezeiegti;i cI ar fi adevdrali dumnezei.
In cregtinism, cuvdntul idol aprimit insi gi un alt inleles. Toate lucrurile care-l pot face pe om rob allor, adicdpatimile,
sunt considerateidoli. Toate realitS{ile acesteilumi, atunci cdnd sunt absolutizate,divinizate, cdnd din realitili penultime devin
realit5li ultime, se transformd in idoli. Principalii trei idoli ai lumii dintotdeauna,sunt:sexualitatea, bogd1iagi puterea.
Pentru a nu incllca aceastbporunc6, trebuie sd ne strdduim sd ne eliberdm de iluzia fericirii qi libertS{ii ce ne-o dau
patimile, pdcatele ce duc la dependenti irationalS fatfl de sdvArgireacontinu[ a lor gi sd ne putem toatii increderea in
Dumnezeu, Creatorul gi Binefrcdtorul nostru.
inchinarea la Sfintele Icoane Si la Sfdnta Cruce nu este idolatrie, pentru cI noi nu ne inchindm lemnului sau metalului
din care sunt fbcute acestea,ci persoaneloral cdror chip este ngrdvit pe icoane.

Porunca a III-a: Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in deSert,cd nu va ldsa Domnul nepedepsitpe cel ce ia
in deSertnumeleLui. (Ieq. 20,7)
Prin aceastdporuncd, Dumnezeu opregteatdt hulirea, cdt qi folosirea abuzivd a numelui Sdu, folosirea lui intr-o manieri
magicS, ca atunci cdnd incercdm s[-I captdm fo(a gi sd o folosim dupd bunul nostru plac, cdnd ne folosim de numele lui
Dumn7eu pentru interesecare nu au nimic de a face cu intereselelui Dumnezeu.
Incdlcim aceastdporunc5 qi atunci cdnd, folosindu-I numele in rug[ciune, nu respect[m voin{a lui Dumnezeu cu privire
la noi, voim sd subordondmvointa Lui voin{ei noastre,nu-L ldsdmpe Dumnezeu s[ fie Dumnezeu.
I Dar gi jurdmdntul fals, sperjurul, sau fbgdduin{a fEcutd lui Dumnezeu pe care nu o respectdm, este tot o incllcare a
I poruncii a treia. Jurdmdntulnu esteinsd pdcat atunci cdnd estedrept gi fdcut pentru lucruri serioase,inalte.
I
I Injurdtura este, de asemenea,o incdlcarea gravd a poruncii. Sffintului Ioan Gurd de Aur spunea:Dupd cum o piatrd
I
 aruncatd in sus impotriva stelelor nu provoacd nici un rdu stelelor ci, cdzand inapoi, il loveStepe cel care a aruncat-o, tot
astfel, cine Il injurd pe Dumnezeu,nu-I face lui Dumnezeunici un rdu, ci iSiprovoacd sieSimoartea veSnicd.Spuneacineva
cd cel ce injurd nu are nici demnitatea unui cdine. Cdci el nu-gi mugcd niciodatb stdpdnul, ci il apdr5, iar cdnd turbeazd, din
instinct, fuge de acas[, ca nu cumva, atunci cdnd nu-gi mai d[ seamape cine mugcd,sd muqtemdna stdpdnului.

Porunca a IV-a: Adu-1i aminte de ziua odihnei, ca sd o sfinleSti.Lucreazd Sasezile ;i-li ft in acelea toate treburile tale,
iar ziua a $aptea este odihna Domnului Dumnezeului tdu: sd nu faci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tdu, nici fiica ta,
nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tdu, nici asinul tdu, nici orice dobitoc al tdu, nici strdinul care rdmdne la tine, cd in
Sasezile a jdcut Domnul cerul Sipdmdntul, marea Si toate cele ce sunt intr-insele, iar in ziua a EapteaS-a odihnit. De aceea a
binecuvdntatDomnul ziua a $apteaSi a sfinlit-o. (Ieg. 20, 8-l l)
Prin aceastdporuncd, Dumnezeu hotlrdgte ca o zi din sdptdmdnd,ziua de odihn5, sI-I fie consacratdLui.
La poporul evreu, aceastd.zi era sdmbdta,in amintirea eliberSrii sale din robia Egiptului. Aceastii zi eratna a bucuriei,
fericirii totale, depline, definitive, pe care Dumnezeu a promis-o pentru timpurile mesianice.
Dar bucuria sabatului igi gdsegte plindtatea in bucuria duminicii cregtine. Pentru noi, cregtinii, ziua dedicat6 lui
Dumnezeu este duminica, cdci in aceasti zi ainviat Mdntuitorul din morfi, eliberdndu-ne din robia p[catului gi a morfii (In.
20, l). Tot in zi de duminici S-a pogordt Duhul Sfdnt peste Sfintii Apostoli. De asemenea,tot duminica este ziua in care s-a
oficiat, inc[ de la inceput, ,,frdngereapdinii", adicdSfdnta Liturghie.
Dar nu numai duminica trebuie socotitd ziinchinatd lui Dumnezeu, ci gi celelalte slrbitori rdnduite de Biseric[.
Daci in sabatul iudaic accentul cddeape odihn5, in duminica qi sirbitoarea creqtini accentul cade pe rugdciune, pe
euharistie.
Din pdcateinsd, uneori duminica nu mai este respectatl agacum a voit Dumnezeu. Pentru unii cregtini nu mai este ziua
bucuriei, ci ziua destrdbdldrii.Confunddnd bucuria cu pldcerea,ei o profaneaz[ cu plScerile pdcltoase care nu aduc bucurie, ci
tristele. E ziua in care ei comit betii, fapte de desfrdu, certuri, scandaluri, in care se rostesc injurdturi, e ziua distracfiilor
p6cdtoase.Ziua Domnulul poate astfel deveni o zitistA, pustie, goal6 de Dumnezeu.

Porunca a V-a: CinsteStepe tatdl tdu Si pe mama ta, ca sd-fi fie bine Si sd trdieEti ani mulli pe pdmdntul pe care
Domnul Dumnezeultdu li-l va da lie. (Ieq.20,12)
A avea respect fatd de pdrinti este o lege prezentdin toate codurile scrise sau nescrise de conduitd umand ale tuturor
popoarelor din toate timpurile gi din toate locurile.
Cinstirea plrinfilor se datoreazi faptului cI Dumnezeu cedeazdpdrintilor calitatea Sa de Creator. Ea se aratd prin
ascultarea Si respectul ce trebuie sd le-o ar6tim, concretizatin: iubire qi ascultare; ajutor la nevoie qi mdngdiere la bdtrdneSe;
rugdciune pentru ei, atdt in via{5 cdt qi dupd moarte. Cinstirea pirinfilor aratd cdt de mult Il iubim noi pe Dumnezeu,
Pdrintele suprem.
Pe ldnga pdrinli, copiii trebuie sd cinsteascdpe toli oamenii care le poartb de grrja: pe preofi, care se ingrijesc de
mdntuirea lor; pe invlfltori, care le lumineazd mintea gi pe nagii de botez. care au mdrnrrisit in locul lor dorinfa de a h
cre$trnl.
Dar gi pdrinlii au datorii fuF d. copiii lor: si-i iubeascagi sa se ingrijeascade buna lor staretrupeascegi sufleteascd.

Porunca a VI-a: Sd nu uci=i'(Ieg-20, 13)

Prin aceasti porunci se opreste crin4 sub toate aspectele ei: ucidere, sinucidere, avort, eutanasie.
Viala este darul exclusiv al lui Dumnezeu, cici nimeni nu-gi dI singur via(a, prin urmare, nimeni nu are dreptul s5-gi ia
singur viata sau pe a altuia. Crima este un act de revoltd impotriva Creatorului suprem, a Ddtdtorului viefii. Cine igi arogd
dreptul de a dispune de viala altuia, se agazdin locul lui Dumnezeu, singurul Stdpan asupra vie{ii gi a morfii. E un act de
uzurpare a autoritd{ii pe care numai Dumnezeu o are. Viafa omului este sacr6, inviolabil4 intangibild. Cel ce incalcd aceastd
pomnc6, batjocoreqtede fapt darul lui Dumnezeu gi pe Dumnezeu Insugi.
Sinuciderea e p[catul deznddejdii, frind cel mai mare picat pe care poate siJ s[vdrgeascl cineva, pentru c[ cel ce gi-a
luat viata nu se mai poate pocdi niciodat5.
Cea mai odioas[ crimd e uciderea copilului nendscut, avortul, distrugerea unei fiinte nevinovate, care nu poate sd se
apere. Consecinlele avortului sunt grave, at6t pentru pruncul nendscut, cdt gi pentru cei implica(i in sdvdrgirealui. Astfel,
copilului i se ia dreptul de a fi botezat, conditie a mdntuirii, iar plrinfii sau medicii vor avea parte, mai devreme sau mai tArziu,
de mustrdri de congtiin{d,acestpdcat atrigdnd asupralor pedeapsadivin6.
Eutanasia este o ucidere intentionat[ a unei persoanesuferinde, pe patul de moarte, cu scopul de a-i curma suferin{a.
insd suferinla, in cregtinism, este curlfitoare de pdcate.Cel ce se invoiegte sf, fie eutanasiatestede fapt un sinucigag.
De asemenea,atentateimpotriva vietii sunt gi rdzboaiele, rdpirea qi luarea de ostateci, terorismul, tortura, amputdrile,
mutildrile.
Tot la fel de gravi este qi uciderea sufleteasc[, adici sminteala, pova{a sau faptele necuviincioase, prin care se de
aproapeluipricind de a plcdtui.

Porunca a VII-a: Sdnufii desfrdnat!(Ieq.20, 14)

Aceasti porunc6 condamnd picatul desfrdn[rii, atAt a relatiei trupegti a celor necdsitorifi, cdt gi a relaliilor din afara
c5setoriei. Porunca protejeazdfecioria, dar Si taina canuniei, a familiei. Unirea trupeasci dintre un bdrbat 9i o femeie este
binecuvdntaQigi igi implinegte scopul doar in cadrul cdsdtoriei.
Prin plcatul desfrdnlrii, omul igi intineazd nu numai propriul sdu trup, ci gi pe al celuilalt de ldngd el, necinstind astfel
Duhului Sfrnt".
-templul
Dar aceastl porunc6 opreqte nu numai desfrdnarea cu fapta, ci 9i chiar cea cu gdndul: Oricine se uitd la femeie,

1'7
ll
18
 pornea dintr-o gnjA Si iubire pe care atunci nu o infelegeam. Abia astdzine ddm seamacI porunca se confundd cu dragostea.
Fdcdndo paralel[ intre porunca mamei - spusduneori cu glas aspru - qi porunca divind vedem cd, dacdprima este datd dintr-o
iubire foarte mare, cea de-a doua este datd dintr-o iubire infrnitd. Iat[ caracteristicade bazd,a poruncilor divine: iubirea totald,
dumnezeiascd.Dumnezeu nu ne-a dat porunci spre a ne desfiinfa ca persoane,ca oameni inzestra{i cu liber arbitru, ci spre a ne
proteja. Iatd, de exemplu: ,,din toli pomii..." (...). Adam s-a increzut in el insugi gi a incilcat pomnca. Efectul? Inutil de
discutat. deoareceil simfim pe propria piele. Chiar gi oribila lege a talionului ,,ochi pentru ochi..." a fost datd tot din iubire fa{6
de oameni.
Sfin1ii Pdrinli spun cd oamenii de dinainte de Hristos ajunseserdla aldla rdulate gi, pe de altd,parle,la aldla iubire de
sine- de idolatrizare a propriei persoane,cd nimic nu-i mai putea opri de la rdu decdt frica de a nu fi ei ingi;i lovili. ,,Ochi
pentnr ochi" - dacd scofi un ochi, insugi ochiul t[u este in pericol. Omori? Deja moartea planeazddeasuprata. infricogafi de
acest lucru, oamenii se mai ablineau de la cele rele. Iat[, a$adar, ce diferen{d intre porunca divind qi porunca despoticd.
Poruncile Ie gtim 3u tolii (cele l0 porunci). implinirea lor este cu atAt mai importanti cu cdt ele au qi valoare social5. Un
implinitor al poruncilor divine nu va f1 numai un cregtin model, ci gi un cetdfeanmodel.
Agadar, sd nu uitlm: dacd implinim sau nu poruncile, singurul care se folosegtesau care se pierde, nu este Dumnezeu,
ci omul.

[l Argumenteazd de ce poruncile Decalogului pot fi cuprinse in porunca iubirii: Sd iubeSti pe Domnul Dumnezeul tdu, cu
toatri ittitttrr tq, cu tot sr(Ietul tdu Si cu tot cugetal tdu. Aceasta este marea Siintdia poruncd. Iar a douu, lufel ca sceasta:
Sa iubeStipe aproapele tdu ca pe tine insuli. In acestedoud porunci se cuprind toatd Legea Siproorocii. (Matei 22,37-40)

I Ce s-ar intAmpla dacdcele zeceporunci ar deveni cele zecepropuneri?

I Enumerd cdte dintre cele zeceporunci au fost incdlcate in ultimul frlm pe care l-ai vdz;ttt?

Porunca I
fi Precizeazi necesitateaacesteiporunci pentru:

oamenii din timpurile lui Moise oamenii din timpurile noastre

I Discutacu colegii tii.

Oamenii nu implinesc porunca I penru cd:

' nu le pasd;

' se indoiesc cd pot avea relatie cu Cineva pe care nu-L vf,d;

' nu s-au gdndit niciodatd,laasta;

' le estefric6;

I in ce fel poate un cregtin si ii arate lui Dumnezeu cd implinegte Porunca I in societateacontemporan[?

I Explicd unui prieten care nu respect5/respectd porunca I motivele pentru care tu respecfi/nurespec{iporunca I. Ajut6-te qi de
versetele:
I ar eiauz is : , ,C re d e i n D o m n u l l i s u s S i te v e imdntui tuS i casata." (Fapte
16,31)
Apropiali-vd de Dumnezeu Si Se va apropia Si El de voi. Curdlili-vd mdinile, pdcdtoSilor, Si sfinlili-vd inimile, voi cei
indoielnici.(Iacov 4, 8)
.4proapeesteDomnul de toli cei ce-L cheamdpe El, de toli cei ce-L cheamdpe El intru adevdr. (Psalmul 144, 18)
Pentru cd de la El qi prin El Si intru El sunt toate. A Lui sdfie mdrirea in veci. Amin! (Romani I l, 36)

l9
 -----........

[] Comenteazdafirma{iile:
' DacI gtiufoartemultedespreDumnezeu,inseamndca il gi respect.
' implinescporuncaI doaratuncic6.ndmergla bisericd.
' DoarpreotiitrebuiesdrespecteporuncaI.
. DeqiimplinescporuncaI, intre mine gi Dumnezeuesteun zid.

Porunca a II-a
fl Precizeazdnecesitateaacesteiporunci pentru:

oamenii din timpurile lui Moise oamenii din timpurile noastre

IEnumerd motivele pentru care mulfi oameni, tineri in mod special,igi fac idoli.

I Deseori, tinerii iqi fac idoli din anumite persoane.Care este diferen{a dintrepersoand - idol gi persoand - model gi care sunt
urmdrile relafiei cu astfel de persoane?

Persoand- idol Persoanl - model

flExplicd de ce cinstireaicoanelorgi cinstireasfinteicruci nu suntconsiderate

idolatriein BisericaOrtodoxd.

Poruncu a III-a
pe carele folose$tizilnic:
I a. Scrietrei expresiistereotipe

b. Explicd fiecare dintre expresiile enuntatela punctul a.:

c. Existi printreceletrei expresiiscrisede tineweuna careareconota(iereligioasi?

d. Crezic[ lui Dumnezeuii plac acesteexpresiilescrisedetine?

I a. Precizeazd
ce ai simlit cdndcinevaa vorbit urdtdespretine saucu tine.

b. Care a fost atitudineatafatd de persoanacare te-a jignit?

20
 I

c. Ce ar trebui sd simtd Dumnezeu cAndprin vorbele sau faptele tale Il batjocoregti?

d. Ce plrere iqi face prietenul t[u cregtin/necreqtindespretine intr-o asemeneasituafie?

Pdrereaprietenului cregtin Pdrereaprietenului necre$tin

e. Care ar trebui s[ fie atitudinea lui Dumnezeu fali de tine in situa]iile enuntatela punctul c.?

E De multe ori folosim cuvinte pe care maitdrziu am fi vrut sd nu le folosim niciodatd. Folosirea cuvintelor nu este neutrS.
Cuvintele pot sd distrugf, oameni gi imperii, pot sd aduci raiul. Comenteazl, raportdndu-tela pomnca a III-a, cuvintele lui
Blaise Pascal: Cuvintele reci ii ingheald pe oameni, cuvintelefierbinli ii ard, cele amare ii amdrdsc, iar cuvintele violente ii
e fac sd devindviolenti.

I Evalueazb
dacdin anturajulin carete afli sebatjocoreqte
numelelui Dumnezeu.

Poruncs a IV-u
I Scriecinci activitdlipe careobiqnuieqtisdle faci duminica:

I Esentializeazd,in lrei fraze, predica pe care ai ascultat-o la bisericd in ultima drniri*ca in care ai participat la Sf6nta
Liturshie.

I Comenteazd,dinpunctul de vedere al unui adevEratcres,tin:

e Nu trebuie sd merg la biserica in fiecare duminicd.
t Degi nu frecventezbiserica.sunrun bun cre;rin.
t Nu merg la bisericdduminica.pentru ce nu existdnici o bisericdin zona unde locuiesc.

' in societateacontemporand,Bisericanu mai are nici un impact asupraacesteia.

' Existd multd ipocrizie in rdndul celor care merg duminica la bisericd.

' Nu merg duminica la bisericd pentru cd nu am bani.

' Este foarte important sd particip allturi de ceilal{i membri ai comunitdlii (parohiei) duminicd la Sffinta Liturghie.
,

I Redd, intr-o singurb propozitie, esen{amesajului de mai jos:

Creqtinii, lucrdnd duminica, pentru un pdrut cdstig, pierd mai mult, pierd tot, iSipierd chiar Si sufletul. Ziua Domnului
r estezi de odihnd Si de luminare a sufletului. Duminica esteziua care dd lumind, cdldurd Si binecuvdntarecelorlalte surori ale
ei, adicd celorlalte zile ale sdptdmdnii. Este bine sd se Stie cd tot cel ce lucreazd in duminici Si sdrbdtori, pdgubeSteaverea Si
sufletul lui. Orice tdrg fac creStinii duminica sau in sdrbdtoare, cade sub blestem. Banii care sunt cdqtigali din vdnzare
duminica, se cheltuiescfdrd nici un folos Sipier cafumul tn bdtaia vdnturilor vijelioase. (Sf. Ioan Gurd de Aur)

EIile cdtevamodalitili prin care po{i sfinfi ziua de duminic5. Cunoqti qi altele? Exemplificd!
I. -\[ai inainte de a merge la Sfdnta Bisericd, impacd-te cu toli cu care e;ti certat.
). L-asdSi tu, din inimd, Si iartd tuturor celor ce li-au greSit cu ceva.
-1.Imbracd-te Intr-o linutd curatd dar modestd,ba chiar smeritd, qtiind cd nu mergi la teatru, ci cd mergi sd te rogi
jz.: Dttmnr-eu cu umilin\d cu lacrimi pentru iertqrea pdcatelor tale.
Si
! Sile;rc-resd aduci un dqr, mdcar cdt de mic: lumdndri, tdmdie curatd Si un pomelnic pentru afi pomenit, ttt Si toli
-u Jlrs,i: t-zteia Stanta Liturghie.

2I
 5. Cdnd duci la altar pomelnicul tdu, in partea stdngd a pomelnicului, la vii, sd treci mai tntdi mitropolitul sau
episcopul locului, preotul care te-a botezat, care te-a cununat, duhovnicul, cdlugdrii Si cdlugdrilele care ii mai cunoSti,
pdrinlii, naSii,fralii, surorile Si chiar duSmaniitdi, Si ultimul te treci pe tine. ASa estebine sdfacem, dupd porunca sfdntd:
,,RUGATI-VI (INII PENTRU ALTIII". Cdci dupd cum preolii se roagd pentru popor (pacea lumii, imbelsugarea
roadelor pdmdntului...) Si poporul este dator sd se roage pentru preoli Si rugdciunile lor unindu-se, impreund se
mdntuiesc.
6. SileSte-tedupd putere sd fii la S/6nta Bisericd mai inainte de a tncepe slujba, sd ai timp sd te inchini cu liniste pe la
Sfintele lcoane Si sd potri da din vreme Si pomelnicul spre pomenire, cdci, iatd ce spunepdrintele Cleopa in acest sens:
,,Sd Stili cd dupd ce dd preotul binecuvdntare de Sfdnta Liturghie, nimeni nu mai are voie sd se tnchine la icoane in
bisericd sau sd mai ducd daruri la altar, cd estemare pdcat. " .
Cdnd auzi cd zice preotul: ,,Binecuvdntatd este tmpdrdlia Tatdlui Si a Fiului Si a SJkntului Duh, totdeauna, acum Si
pururea Si ln vecii vecilor, amin", estegata! De atunci fiecqre std la locul lui linistit, nu se mai duce sd se inchine. Chiar
de-ai venit cu un dar in bisericd, cu lumdnare Si cu prescurd, le dai la urmd. Cd din timpul acela preotul intrd in Sfdnta
Liturghie Si nu mai are timp sd ia darul. Cd dacd te duci Si el se opre$tede la Liturghie, ii rdmdn o mul1imede rugdciuni
Si are pdcat. Deci, darurile se dau la bisericd, pdnd se dd binecuvdntareade Liturghie. De atunci inainte nu mai este voie
nici sd te inchini la icoane, pentru cd ti tulburi pe cei care vor sd asculte Sfdnta Liturghie.". (Extras din ,,Ne vorbeqte
Pdrintele Cleopa", vol. 7 - pag. 28)
7. Dacd preotul, imbrdcat in veSminte,se afld pe solee, infala Sfantului Altar rugdndu-se, nu-li este ingdduit sd te
urci Si tu pe solee Si sd-li spui rugdciunile tale in timp ce preotul le spunepe cele care-i sunt rdnduite.
8. Dacd din intdmplare ai sosit dupd inceperea slujbei, apoi stai liniStit la locul tdu, ca sd nu faci tulburare Si altora
prin umblarea ta de colo pdnd colo. Aceastd sminteald este mai mare pdcat, decdt binele ce vrei sd-l faci. Pacea Si
desdvdrSita liniste este de absolutd trebuinld.
9. Stdnd tn bisericd, nu privi tn dreapta Si in stdnga, cdci aceasla te sustrage de la gdndirea spre Dumnezeu.
10. Vorbirea in Bisericd e un pdcat foarte mare. Nici tu nu te rogi Si impiedici Si pe altul de a se ruga. De aceea,
starea ta in bisericd in loc sdJi fie sprefolos Si spre iertare, se va face lie spre pdcat Si osdndd.
11. UrmdreStecu mintea tot ce se citeSteSi se cdntd qi repetd Si tu tn minte rugdciunile, mdcqr cele mai insemnate.
12. SileStele ca in timpul slujbei sd nu te abali cu mintea la nimic pdmdntesc, pentru ca mdcqr doud ceasuri din
sdptdmdnd,sd trdieSti Si tu tn adevdratd reculegereSi rugdciune.
13. Cdnd te inchini,fd semnul Sfintei Cruci complet Si cu luare aminte..Fdcdnd semnul Sfintei Cruci in batjocurd,
inseamnd cd batjocoreqti pe SfipAnil ei, in numele cdruia te inchinL Mai de folos e sd faci cruce odatd cum se cuvine,
decdt sd fluturi de multe ori cu mdna fird sd Stii tu, nici alyii, ce voieStisd faci. Prin aceasta vei stdrni rdsul celor ce te
vdd,ficdnd sminteald altora qi lie ili va fi spre pdcat.
14. Ascultd cu luare aminte toatd slujba pdnd la sfdrSit.Numai aSali-aifrcut dato"riadeplind cdtre sufletul tdu. Dupd
cum dai hrand indestulatd corpului tdu toatd sdptdmdna, dd Si sufletului tdu mdcar odatd sd se sature de cuvdntul lui
Dumnezeucel ddtdtor de viatd.
15. Sfdnta Evanghelie, Apostolul Si Cazania sau predica, ascultd-le cu luare aminte in aSafel, ca sd poli spune Si tu
altora desprefolosul Si invdldtura ce ai luat din cuprinsul lor.
16. Cdnd se imparte sfdnta anaford, tnchindle Sipe la Sfintele lcoane cu toatd credinla si smerenia cuvenitd.
17. Cdnd te inchini icoanelor, sdrutd chipul Sfdntului la picioare sau cel mult mdinile, iar nufala.
18. Plecdnd din bisericd, mergi acasd,ferindu-te de a te abate pe la cdrciumi sau locuri unde se spun palavre Si
vorbe nefolositoare.
19.Dupd ce stai la masd Si te odihneStipulin, apoi citeStecdrli moral-religioase, mediteazdSi te roagd. PovdluieSte
pe toli ai tdi spre cele sufleteSti.
20. Dacd ai de unde, cerceteazdSi bucurd pe sdraci prin milostenie, cu bucate, cu haine, cu bani Si din toate darurile
ce |i-a dat \ie bunul Dumnezeu.AsemeneaSi ca cuvinte bunepovdluieStepe cei nestiutori pe calea Domnului.
21. Dacd vei serba Duminicile Si sarbatorile in acestfel, apoi rci area pe Dumnezeu cu tine, Si-li va ajuta, Si se vor
binecuvantalucrdrile tale. ;i te ta bucura fn toata yiata ta cu indestulare,cu sanatateSi cu tot binele.
22. Dacd vei petrece riala ta aSa, creStine;te, apoi, la sfarSitul vielii tale vei dobdndi Si fericirea cea veSnicd,
cereascd,deplind, pe care Dumnezeua pregdtit-o tuturor celor ce-L ascultdpe Ddnsul. (Pdrintele Ioan, Cateheze)

Poruncs u V-a
flAnalizeazd versetelede mai jos qi precizeazd,care sunt motivele pentru care trebuie sd ne cinstim pdrintii.

Ascultd, fiul meu, invd\dtura tatdlui tdu Si nu lepdda tndrumdrile maicii

tale. Cdci ele sunt ca o cunund pe capul tdu $i ca o salbd imprejurul gdtului
tdu. (Pllde r,8-9)
Copii, ascultatripe pdrinlii voStri in Domnul cd aceasta este cu dreptate.
CinsteStepe tatdl tdu Si pe mama ta, care este poruncq cea dintdi cu
fdgdduinla: Ca sd-lifie lie bine Si sd trdieSti ani mul1ipe pdmdnt.
(Efeseni6, l-3)
Cufapta Si cu cuvdntul cinsteStepe tatdl tdu Sipe mama ta, cd sd-li vind
binecuvdntarede la ei. (In(elepciunealui Isus Sirah 3,8)

22
fl a. Dumnezeule-a dat plrinlilor multe responsabilit[li in ceeace te priveqte. Gdsegte-le,citind versetele:

Deprinde pe tdndr cu purtarea pe care trebuie s-o aibd, chiar cdnd va

tmbdtrdni nu se va abate de la ea. (Ptlde 22,6)
$i voi, pdrinlilor, nu intdrdtali la mdnie pe copiii voStri, ci creqteli-i intru
invdldlura Si certarea Domnului. (Efeseni 6,4 )
Cuvintele acestea,pe care li le spun eu astdzi, sd le ai in inima ta qi in sufletul
tdu; sd le sddeqti in fiii tdi Si sd vorbeEti de ele cdnd Sezi in casa ta, cdnd mergi pe
cale, cdnd te culci Si cdnd te scoli. (Deuteronom 6, 6-7)

Cine cruld toiagul sdu tqi urdqte copilul, iar cel care il iubeSte tl ceartd la
vreme. (Pllde 13,24)
intreleptul merge pe cdrarea vielii ce duce in sus, ca sd ocoleascd drumul
iadului care merge in jos. (Pilde I 5, 24)

$i care tatd dintre voi, dacd ti va cere fiul pdine, oare, ti va da piatrd? Sau
dacd ii va cere peSte, oare ii va da, in loc de peSte, Sarpe? Sau dacd-i va cere un ou, ii
va da scorpie? Deci dacd voi, rdi fiind, Stili sd dali fiilor voStri daruri bune, cu cdt mai
mult Tatdlvostru Cel din ceruriva da Duh Sfdnt celor care il cer de ta El! (Luca 11,
11-l3 )
Iatd, a treia oard sunt gata sd vin la voi Si nu vd voi fi povard, cdci nu caut ale
yoastre, ci pe voi. Pentru cd nu copiii sunt datori sd agoniseascdpentru pdrinli, ci
pdrinlii pentnt copii. (2 Corinteni 12, 14)

Oare femeia uitd pe pruncul ei Si de rodul pdntecelui ei n-are ea mild? Chiar

cdnd ea il va uita, Eu nu tevoiuitape tine. (Isata49,15)
Ca sd inlelepleascd pe cele tinere sd-Si iubeascd bdrbalii, sd-Si iubeascd
copiii. (Tit2,4)

b. $i {ie Ji-a dat anumite responsabilitEgi fald de pdrinlii tdi. Gdseqte-le, citind versetele:

Ascultd, fiul meu, lnvdldtura tatdlui tdu qi nu lepdda indrumdrile maicii

tale. (PiIde 1,8)
Ascultali, fiilor, invdldtura tatdlui qi luali aminte sd cunoasteli buna
chibzuiald. (Pilde 4, 1)
Ascultd pe totdl tdu care te-a ndscut qi nu disprelui pe mama ta cdnd ea a ajuns
bdtuand. (Pilde23,22)

Copii, ascultali pe pdrinlii voStri in Domrrul cd aceasta este cu

dreptate. (Efeseni 6, 1)
Copiilor, ascultali pe pdrin|ii r:oStri intnt tute. cfui (rcaastu ate birre-plfuat
Domnului. (Coloseni3, 20)

Fiul inlelept ascultd de intdldnra nrdlui sdu. iar cel barjocoritor nici de
mustrare.(Pilde 13, 1)

Feciorii sdi vin Si o fericesc, iar solul ei o laudd. (Pilde 3 1, 28)

CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta, care este porunca cea dintdi cu
fdgdduinqa(Efeseni6, 2)

c. De aceea,fr o evaluare a relatiei pe care o ai cu pdrinfii t5i qi r[spunde la urm[toarele intrebdri:

. Ce te-au invSlat pdrinlii tdi pdnd in clipa de fald?
Cum iqi manifest[ p[rin{ii t5i iubirea fald de tine? E mai vizibil[ iubirea unuia dintre pdrin{ii t[i? De ce?
. Atunci cdnd pdrintii te ceartd,accepti cu uqurin{dmustrArile lor?
r Obi$nuieqti s5le spui pdrinlilor tdi cL ii iubegti?
. Ce faci pentru a-ti ardtarespectul faJdde pdrinti pentru ceeace fac pentru tine?
. Ce ai putea face pentru ale ardtapbrin{ilor cd ii cinsteqti pentru calitatea lor de pdrinfi gi nu pentru ceea ce fac pentru
tine?
a Cum vorbeqti desprepdrinlii tdi in fata prietenilor?
a Cdnd nu te in{elegi cu p[rinlii dintr-o anumitb ca.uzd,ce facl?
a Ce faci pentru a-!i imbundt[Ji rela]ia cu p[rintii?

Porunca a VI-a
I Scrieprimul lucru careiti vine in mintec?indatzi cuvintele:
- sinucidere:
- avort:

- eutanasle:

23
 - ucidere:

I incearcd sd aduci argumente creqtine unei persoane care ar vrea sI recurgd la unul din gesturile de mai sus pentru a o
convinge cdviala meritb sd fie trdit6.

I Mai jos sunt enumeratecdteva dinhe motivele care apar atunci cdnd o persoandrecurge la aceste acte (sinucidere, avort,
eutanasie,ucidere). Sugereazdcdi cregtinede rezolvare pentru fiecare in parte.
o Nu mi-am vdzut pdrinfii de mul{i ani. Au plecat la munci in strdindtategi acolo au divorfat. Nu mai suport
singurdtatea.
a iubesc atdt de mult, incdt nu mai pot trdi fl.ard.
ea.
a M-a abuzalde multe ori cdnd eram mic. Meritd sd moard pentru asta.
a Nu sunt decdt in prima lun[ de sarcini, deci copilul nu esteincd format.
a E un r6u necesar,nu am incotro. trebuie sd avortez.
a Sunt prea bdtran, prefer sd mor dec6t si md chinui at6t.
a $i aganu mai are nici o qans5,mai bine il deconectdmde la aparate.

Porunca u VII-a
De undeprovin acesteimagini?Caresunt
[] Caresunt imaginilecarei{i vin in minte atuncic6ndte gdndegtila desfrdnare?
mijloacelecarete ,,bombardeazd"directsauindirectcu acesteimagini?

I Comenteazdafirmafiile, din perspectivainvd{dturii cregtine:

o Comportamentul sexual al adolescenjilor esteghidat de ceeace fac al1ii.
o Orice om are voie sd faci ce vrea cu trupul siu.
o A trdi impreund cu cineva frri a fi cununat religios estenormal in societateade astilzi.
r Este firesc ca inainte de cdsdtoriesd vedem dacd ne potrivim sau nu.
o Cununia nu este pentru toate lumea.
r Homosexualulnu poatefi schimbat,cdci s-a nescuta$a.
r SIDA estepedeapsalui Dumnezeu pentru desfrAnare.
. Declinul valorilor morale stdlabaza deciderii unei societdfi
. intr-o societate,bdrbaJiisunt mai morali decdt femeile, pentru cd numai despreele se spunec[ sunt desfrdnate.
. Cre$terearatei desfrdndrii se datoreazS,in mare parte, materialelor sexualeexplicite care se int6lnesc la tot pasul.
r Adolescenfii sunt mai desfrdnafidecdt adul{ii.
o Este firesc ca, din cdnd in cdnd, soful/so{iasi mai trdiasci cdte o aventur5,clci altfel s-ar plictisi.

fl Analizeazdmotivele pentru care unii oameni incalcd pomnca a $aptea,degi marea majoritate gtiu cd prezentul gi viitorul lor
poartd amprentaconsecinteloracesteialegeri.

Poruncs a VIII-a
I Ai arut parte de weo experienElin care faptul cd cineva gi-a insugit un lucru care nu-i apa4inea a fost o piedicd in relalia cu
cel de la care a sustrasbunul respectiv?(sau poate chiar a distrus aceastiirelafie?)

E Tie personal1i s-a intdmplat sI imprumuti ce\-aunui prieten gi acestasd nu-girestiruieceeace a imprumutat?S-a schimbat
ceva in relalia dintre voi datoritd acestui fapt:l

I Ai avut vreodatd sentimentul c6, degi delii tot ceea ce ai nevoie, nu-!i ajunge 9i ifi doregti mai mult? Unde ar trebui sd se
opreascl aceastiidorin{6?

I Ce semnifica{ie dobdndegterespectareaporuncii a opta in societateain care trdim?

I Comenteazd,din perspectivainvd{Sturii cregtine:

o A furat pentru cd este foarte sdracAi nu are ce manca.
o La cdt furd al1ii, un mdr nu inseamndnimic.
. $i ce dacl am furat, nu m-a vdzut nimeni'. holul neprins e negustor cinstit.
o Toatd lumea furl in jurul meu, eu de ce sd nu fur?
o Cinefurd azi un ou, mdine vafura un bou.

\r.
 !

Porunca u IX-a
Ia. Dehneqte minciuna.

b. Atunci cdnd mint pe cineva simt

c. Atunci cdnd cineva mi minte simt

d. Relalia cu persoanacare md minte este

e. Relalia cu persoanape careo mint este

E Analizeazd:
a Atitudinea lui Dumnezeu fatd de omul mincinos

Atitudinea lui Dumnezeu fa!6 de omul care se feregtede minciund

I Comenteazdafnmalllle, din perspectivarelaiiilor cu ceilalli:

o Adev6ru1md face liber.
o Sunt momente cdnd nu am de ales qi trebuie sd mint.
r Existb minciuni nevinovate.
r Este mare diferenldinlre a minli Si a nu spune tot.
o Prefer sd trliesc in minciund, dec6.tsd accept adevdrul.
r Nici mdcarnu m-am g6ndit sd-mi respectpromisiunea.

I Adu{ aminte de ultima minciunh pe cire ai spus-o cuiva gi gdndegte-te:

. Ti-a fost greu si minli?
. Nu 1i-arfi fost mai ugor si spui aderSrul.)
o Ai fi putut evita minciunal
o Careau fost consecinlele min.-iuniitalel
. Ti s-aintdmplatsd ajungi sd crezi propnile tale minciuni?

Porunca a X-u
I Citeqte cu aten]ie versetelede mai jos qi scrie cum ne inva![ Dumnezeu sd biruim ispitele:
In inima mea am ascunscuvinteleTale, ca sd nu greqesclie. (Psalm 118, l l)
$i le-a zis ,,De ce dormili? Sculali-vdqi vd rugali, ca sd nu intrali tn ispitd.". (Luca22,46)
$i cdnd a sositin acestloc, le-a zis: ,,Rugali-vd,ca sd nu intrali in ispitd.". (Luca22,40) _
Acestea vi le-am grdit, ca intru Mine pace sd aveli. in lume necazuri veli avea; dar indrdznili. Eu am biruit lumea. (Ioan
16,33)
Ntt v-a cuprins ispitd care sdfi fost pesteputerea omeneascd.Dar credincios esteDumnezeu; El nu va ingddui ca sdfili
ispitili mai mult decdt puteli, ci odatd cu ispita va aduce Ei scdparea din ea, ca sd puteli rdbda. (l Corinteni 10, 13)

Smerili-vd inaintea Domnului qi El vd va indltra. (Iacov 4, l0)

Fericit este bdrbatul care rabdd ispita, cdci ldmurit Jdcdndu-se va lua cununa vielii, pe care a fdgdduit-o Dumnezeu
celor ce il iubescpe El. (Iacov l, 12)

I Care sunt motivele pentru care adolescenlii cedeazdmai uqor ispitelor decat adullii?

I Oamenii igi asumdresponsabilitatea,,c[derii" in ispit[? Sau dau vina pe ingerul cel rdu? Argumenteazd.

I Ispita face intotdeaunapdcatul mai atractiv. Sentimentul vinovdJiei insd nu este deloc atractiv. Vorbegte despre consecinlele
invoirii cu ispita in societateain caretrdiegti.

25
 TRIIIREA i N vATi ra rut oRE$TrNE

Predica de pe munte adresatd de Domnul nostru Iisus Hristos

apostolilor qi mullimilor prezintd explicit Legea morald a Noului
Testament.

Fericirile
Fericirile sunt noud indemnuri cu care Mdntuitorul nostru Iisus Hristos
gi-a inceput Predica de pe Munte. Ele sunt indemnuri pentru cdgtigareacelor
mai alese virhrli in viala de toate zilele, sunt mijloace de spiritualizare gi
indumnezeire,prin care cei ce le practicS se pregitesc pentru dobdndireavietii Biserica de pe muntele Fericirilor
vegnice,a fericirii vegnice. Spre deosebirede cele 10 Porunci, Fericirile nu
poruncesc,scoJandin eviden{i faptul cd Dumnezeu nu oblig[ pe nimeni sd asculte de El, omul fiind liber sd implineasci sau nu
cuvdntul Siu.
Prin rostirea Fericirilor, Mdntuitorul a voit sd agezein sufletul celui ce-L ascultd,in locul mdndriei, smerenia; in locul
inimii impietrite, inima simtritoare qi dornicd de indreptare; in locul duritdyii, bhndelea qi omenia; in locul asupririi, aI
suferinlelor Si nedreptdlilor in care trdiau m.ul[i,foamea Si setea de dreptate; in locul unei inimi tntunecate, inima curatd; in
locul kicomiei, milostenia; in locul urii gi rdzboiului, pacea; in locul indiferenlei fafl de marile idealuri ale credinfei gi
umanitdfii, ddruireq gijertfu pentru credinla ortodoxl gi pentru dreptate.
Fericirea l: Fericili cei siiroci ctr duhul. ca a lor esteintptit-tilictcerurilor. (Mt. 5, 3)
Sdrdcia cu duhul inseamndsmerenia de bundvoie. Cei care au aceastdvirhrte sunt lipsiJi de cele dou[ pdcate,mAndria
gi egoismul, care au dus la pierzanie pe ingerii rai. dar gi pe primii oameni.
Sdraci cu duhul sunt tofi oamenii care cugetE necontenit la mdntuire gi-qi dau seamacI sunt departe de ea, din cauza
pdcatelor.Sdracii cu duhul sunt cei care,fiind inzestraficu tot felul de calitili sufletegti,nu au lSsatca acesteasd fie motiv de
mdndrie. $tiind cd tot ce au este de la Dumnezeu gi cd nu se pot mAntui frr6 ajutorul Lu.i, ei implorl necontenit harul Sdu,
iertareapdcatelor, gi sunt conqtienli cA atat timp cdt sunt in trup, se afld departede fericirea vegnicf,.Aceqti cregtini, oricdt ar fi
de virtuogi, se consideri pdcdtogigi se strdduiescmereu sAurce c6t mai sus pe scaradesbvdrgirii.
Rdsplata celor smerili esteimpdrdlia cerurilor, adicd fericirea vegnic[, pe care, prin credinJ[ gi nddejde in Dumnezeu,
ei au dobdndit-o inc6 de pe plmdnt, dar o vor gusta in mod deplin numai in viala viitoare.
FdrS virtutea smereniei,nimeni nu poate trdi o via{[ cu adevSratcre$tine,pentru cA nu ar mai avea dorinta de a lupta cu
patimile gi de a dobdndi virtutea.
Fericirea a II-a: Fericili cei cepldng, cd aceia se vor mdngdia.(Mt. 5,4)
Mdntuitorul ne invafi cd suferinla qi pldnsul, izttordte din pocdin{5, sunt mijloace care duc la fericirea vegnicd.Dar aici
nu sunt fericili cei ce pldng pentru c[ le lipsesc bunuri materiale ori pentru cd au fost jignili, ci numai cei ce-gi pldng plcatele
prin care au supdratpe Dumnezeu. Sfrnful Apostol Pavel spuneacd intristareo ceo tlttpri Dumne:eu aduce pocdinla spre
mantttire, fara paret'e de rcitr (II Cor. 7, l0). Cdnd lacrimile izvor6sc din amdrdciuneagi durerea pentru pdcatul sdvdrgit,cdnd
ele sunt rezultatul unei poclinle sincere.atunci sunt intr-adevdr aducitoare de iertare.
Aici sunt fericili nu numai cei ce-gipldng propriile pdcate.ci gi cei care suttri din cauzapdcatelorsemenilor,rugdndpe
Dumnezeu sd-i intoarcd pe ace$tiala pocainla. Ei urmeazdastfel pilda Domnului Iisus Hristos. Care S-a intristat qi a pl6ns
pentrupdcatelecelor ce nu voiau sd se pocaiasca.
Rdsplata tuturor acestora este mdngilierea dumnezeiascd, ceea ce inseamnd iertarea pacatelor in viata de acum, iar
pentru via{a viitoare, dob6ndireaImp5rblia cerurilor, fericirea veqnicd.
Fericirea a III-a: Fericili cei bldnzi, cd aceia vor moStenipdmdntul. (Mt. 5, 5)
infeleptul Solomon spune despre omul bl6nd c6: e mai di pretr decdt un viteaz ..., mai tle prel decat cuceritorul unei
cetdli (PlIde 16,32).
Oamenii ce dobdndescaceast[ virtute iubesc chiar gi pe cei ce le pricinuiesc necazuri gi sup6riri, iubire poruncit[ de
Mdntuitorul prin cuvintele: Binecuvdntali pe cei ce vd blestemd,.faceli bine celor ce vd urasc ;i rugali-vd pentru cei ce va
vatdmd Si vd prigonesc (Mt. 5, 44).
Bldndetea ne inva{d s[ nu rispundem cu rdu celor ce ne batjocoresc Ai s[ ocolim orice prilej de ceartS.Cei blAnzi sunt
scutiti de multe supSrdri qi tulburdri, capdtl"o bund influentd asupra celor din jur, gi pot sI stingd ura qi mAnia indreptate
impotriva 1or.
Fiind implcafi cu Dumnezeu, cu semenii gi cu sine, cei bldnzi se bucur[ de o stare de linigte gi sigurantl deplin[, pe care
o imp5rtdgegteqi celor din jur. Prin bldndele, ei pdtrund in sufletele oamenilor gi, cu ajutorul bldnde{ii, ei cdgtigi simpatia gi
bunlvoinJa oamenilor. Rdsplata promisl celor bldnzi esle mogtenirea pdmAntufui. Rdsplata deplind va fi datd insd celor
I blilnzi in via|a viito arc.

26
 Fericirea a IV-a: Fericili cei cefldmdnzescSi inseteazdde dreptate, cd aceia se vor sdtura. (Mt. 5,6)
Domnul ii binecuvinteazl. pe acei credinciogi care au atdta rdvn[ de a implini voia lui Dumnezeu, incdt dorin{a
desdvdrgirii ii chinuie ca o foame gi sete arzdtoare. Cei fldmdnzi gi tnsetali de dreptate sunt tofi acei care doresc cu multi
ardoare gi stiiruinJ5 sd reslizeze binele.
Sensul original al cuvdntului dreptate este il Vechiul Testament gi inseamnl virtutea in general, adicf, deslvdrgirea
moralI cregtind.Dorinla dupd realizareabinelui trebuie sd fie ca o nevoie vital6, cum sunt foamea gi seteade hrana trupeascl.
Rdsplata fEgaduitl de Mdntuitorul celor ce cautd dreptatea estesdturarea. Dacd pldcerile oferite de bunurile materiale
nu satisfacpe deplin, implinirea voii lui Dumnezeu di o satisfacJienecontenitd.Aceast[ s[turare promisd trebuie inteleas6ca o
implinire a dorin{ei dup[ desbvdrqiregi sfintenie. in impdrfiia cerurilor, vdzdndu-L pe Domnul fa\d cdtrefat[, aceqtiantr vor
ntai .flotnatt:i. nici nu vor mai inseta, cdci Mielul, Cel ce std la mijlocul tronului, ii va paste pe ei Si-i va duce la izvoarele
apelot'rielrl (Apoc. 7,16-17)

Fericirea aY-a: Fericili cei milostivi, cd aceia se vor milui. (Mt. 5, 7)

Prinmilostenie,noi ne asem[nbmlui Dumnezeu,Cel numit mult-milostiv (Ps.85, t4) qi il urmdmpe Fiul Sdu, Iisus
Hristos, a Cdrui inv6{5turd, activitate gi viatd intreagd a insemnat o revdrsare a bundtdtii, milei gi dragostei Sale fald de noi,
oamenll.
Milostenia estebund qi bineplScutd dacde frcutl in numele Domnului gi nu din interes, pentru vreun folos personal sau
pentru recunogtinJaoamenilor.
Milostenia cregtindtrebuie si izvorascl dintr-o iubire sinceri faJi de Dumnezeu gi de aproapele.
Faptele milosteniei trupegti sunt: hrdnirea celui fl5mdnd; addparcacelui insetat; imbrdcarea celui gol; cercetareacelui
aflat in necazlri gi nevoi; cercetareacelui bolnar,; gdzd:uireac5ldtorilor; ingroparea celor pe care nu are cine si-i ingroape.
Faptele milosteniei sufletegti sunt: intoarcerea celor r[tdcili pe calea adevdrului gi a celor p[cltogi la virtute; invdtarea
celor negtiutori gi nepricepuli; sfrtuirea celor ce au nevoie de un sfat; rugdciunea cdtre Dumnezeu pentru aproapele nostru;
mdngdiereacelor intristafi; rdspldtireardului cu bine; iertareacelor ce ne gre$esc.
Rdsplata pe care ne-o oferi milostenia esteiertarea pdcatelor,la Judecatade Apoi: Judecata estefdrd mild pentru cel
care n-a fdcti mild. $i mila biruieStein fala judecdtrii (Iac. 2, l3).

Fericirea a VI-a: Fericili cei curali cu inima, cd aceia vor vedeape Dumnezeu.(Mt. 5, 8)
Cei curali cu inima sunt cei lipsili de viclegug, cei care prin eforturi stdruitoare,prin rugdciuni gi posturi, s-au eliberat
de patimi, dobdndind atdt cur[{enie sufleteascd,cdt gi trupeascd.
Dacd in Vechiul Testament Dumnezeu oprea pdcatul cu fapta, adicS omorul, inchinarea la idoli, furtul, prin aceastl
fericire se cere nu numai inldturarea pdcatului, ci gi izvorul lui, adicd gdndul de a p6cdtui, pornirile rele care se afl[ in inimile
noastre gi care ne indeamnd sf, cdlcdm voia lui Dumnezeu.
Rdsplata celor curali cu inima este vederea lui Dumnezea, adicd simfirea mdretiei, Uuriatalil gi dragostei Sale. insd
aceastiivedere nu este deplini in aceast2lviati. De aceea,plata celor curati cu inima se va realiza deplin in imp5rI]ia cerurilor.
in carteaApocalipseicitim cI dreplii ii t'or sluiiLui si tor vecleafalaLtti Si nt,meleLtri vafi pefrunlite tor (Apoc. iZ,l-+1.

Fericirea a VII-a: Fer:,:;: i:i,.itorii r.lepace.ta aceia fiii lui Dumne:euse ror chenta (Mt.5,9)
Pacea oferd' condiliile prielnice penru ri4 gi rtfuitatea noastri in vederea prosperitifii gi a fericirii, fiind deci unul
dintre cele mai mari bunuri ale oamenilor-
Aceast[ pace izvordgte in primul rind din paceaomului cu Dumnezeu. apoi din paceaomului cu sine insugi, de care se
bucurddoar cei ce sdvArgesc binele.
Dupd inv[tdtura Bisericii, fdcdtori de pace sunt- in primul rdnd, cei ce fac rugdciuni gi postesc pentru impdcarea cu
Dumnezeu, adicd pentru revdrsareapicii lui Dumnezeu peste togi oamenii. Fdcdtori de pace sunt, de asemenea,toti cei care
iart6 pe duqmanii lor gi care, prin intervenlii gi prin comportare exemplari, contribuie la inldturarea certurilor qi a conflictelor
dintre oameni, impdcdndu-i gi ajutdndu-i s[ tr6iasc6in prietenie,
Dar fdcdtori de pace sunt gi cei care reu$escsd stipdneasci poftele rele ale trupului. Acegtia ajung la pacea sufletului cu
Dumnezeu, la stareade armonie interioard care transforma pomirile rele din om in lucrdri binefrc[toare.
To{i aceqtiaprimesc de la Domnul ca rdsptatd numirea nobild- asemenAtoarecu a lui Hristos, implratul pdcii, de fti ai
lui Dumnezez, dar gi stareaharic[ de fericire vegnicd.
Fericirea a VIII-a: Fericili ceiprigonili pentru dreptatc,(Li ,t lo, esreimpdrdlia cerurilor. (Mt. 5, l0)
Cei prigoni{i pentru dreptate sunt tofi cei care, pentru credinJalor sau pentru virtutile lor cregtine,au suferit gi vor suferi
prigoane din partea semenilor: unii aufost chinuitri,allii au suferit lcutltt'i ;i inc'hisoare,aufost uciSi cu pietre, aufost puSi la
cazne(Evr. I l, 35-37).
Modelul desdvdrgital Celui ce a suferit dincauza dreptitii a fost Fiul lui Dumnezeu, despre Care nimeni nu a putut si
spund cd a sdvdrgit vreun pdcat sau vreun rdu cdt de mic, sau a spus vreo minciunS, gi Care, totugi, a fost urdt, badocorit,
prigonit gi omordt.
Rdsplata tuturor acestora,a mucenicilor, consti in dobilndirea impdrdlici cerurilor, adic[ a fericirii veqnice, al[turi de
Dumnezeu.
Fericirea a IX-a: Fericili veli fi voi cand vd vor ocdri Si vd vor prigorti Si vor zice tot cuvdntul rdu tmpotriva voastrd,
ntin|ind din pricina Mea. Bucurali-vd Si vd veseli1i,cd plata voastrd multii este in ceruri, cd aSa au prigonit pe proorocii cei
dinaittrede voi (ML 5,ll-12)
MAntuitorul se referd aici la cei care vor suferi defbimdri, chinuri sau moarte din cauzacredintei in El. Ast?izi,prigoanele
sdngeroasedin primele veacuri ale erei creqtine au incetat de mult. Cu toate acestea,chiar qi acum, existd o pdtimire pentru

27
t-
I
I credintA.Astfel, cei ce urmeazd calealui Hristos, cei credinciogi,sunt adeseoriironiza\i, cleveti{i, batjocorifi gi considerali
inapoia{i.
I Toli acegtiavor trebui sd in{eleagdcd suferin{elede care au parte sunt mAntuitoare,sfin}itoare. Cdnd primim suferin{a cu
I
I senindtate,in numele lui Dumnezeu, atunci necazul se transformd in bucurie, sufletul se lumineazd ca o razd de soare,iar harul
I
I
lui Hr is t osne in td re g te
i n i ma .
I Tuturor acestora,Mdntuitorul le adreseazdindemnul de a se bucura, cdci vor fi rlspldtili in ceruri.
I

rment fald de
dorim si chiar
totusi, rostind
'- fatd au auZit
GurS de

Se istoriseqtecd au venit tdlharii la un bdtrdn cdlttgdr c'are\e ostett,'it,

$i i-au spus lui:
,,- Am venitsd llramtot ce oi irt cltilictttt
rot ce treli
- Luali,.fiilr,tr, !;-.;
D t r p , i , e tr tt lr r ,tt,1 ttt:r t: .' t ..;.t - ,;. *., .. .;. .'--... -.. .... :. ..- .,. .,; ) i trnga <e et'u al drnata i tt cl til i c . i rttr-un c ui
B r i t r a t t t t l o l t t , t t -,, - i./.r :g ... ' , ",' .: "' ' ;- .;' :- ;'.--.-..t:-;. -:
. . - L t t c t 4 i titio i' :: llJJ.1 - ir - .tt' c a L ;i' au ' ,I;;i;!,tt-t';7' ;';--;.; rr;;'.'
H o 1 i i . m ir ttti tle su /le r u i cu t' d t a i b a tr a ttul ui i -ou Ll ol i tt;tpo; r,,;;; ;:,.;i ;'.,; .i .,; ci ti l i a l ui S i s-au ci ri t spunand unul c dtre
alt ul:
,,- Cu adet'ar'6tacestaesteom al lui Dumnezeu." (dupdPatericul egipreattt
o Se spunecd Dumnezeua trimis odatd un inger pe pdmdnt sd-i aducd cel mai pre|ios lucnr. A umblat mult sd caute un
lucru care ,sd-Iplacd lui Dumnezeu. A nimerit intdi intr-un loc unde un om cdzuse mort pe campul de lupta. Crezdnd cd
sacrificiul acestuia trebuie sdfie cel mai pre(io,slucru, s-a apropiat de el, a luat o picdturd din sangele vdrsat Ei a dus-o cu ea
la Dumnezeu. Acesta i-a rdspuns. ,,Intr-adevdr, ceea ce mi-ai adus e un lucru mare, dar poate cd nu e cel mai mare. Mai
du-te, cautd Si vezipoate mai gdseSti.".
A mers ingerul din nou qi a nimerit la un spital. Acolo a gdsit o infirmierd ce Si-ajertfit viala pentru un om core suJbrea
de o boald incurabild Si molipsitoare. Ingerul a luat ultima ei rdsuflare Si a dus-o lui Dumnezeu crezdnd cd a gdsit de data
aceasta cel mai prelios lucru. DumnezeuI-a rdspuns: ,,E ntare, intr-adevdr sacri/iciul pe care l-a fdcut infirmiera pentru
aproapele ei, dar poate existd ceva qi mai mare ".
A venit ingerul din nou pe pdmdnt Si a gdsit un ont.foortep.icdros. tut Itilltut'cute, tounai se pregatea sd jefuiasca o
familie de creStini Dar inainte de a intra in casd, s-ctuitat pe geLunsi Lt \Li:trr-.-):te lirtteie cuntfdcea rugaciunea de seard
pruncului. in clipa aceea,holul Ei-a amintit de mama sa, (et'e iu .lel pi'ocedtl-re,rl 677dtittsul cand era mic. Dintr-odato l-a
cuprins o remuscareputernicd. I-au venit in minte toate nedrepttilile.fcicttreIntpresiottctrde linistea Si pacea de pe chipul
copilului Si ingrozit defapta ce voia s-o savarSeascd. i-a sc,ip,tto locrinta.
Vdzdnd-o,ingerul Si-a zis; ,,Aceastatrebuie sd.fie,'' .7 luat lacrima Si a dus-o.Dumne:euI-a raspuns' ,,Aceastaeste!
Ai gitsit-o! Lacrima depocdin1d.Lacrima de intoarcerea celui cepdrea pierdut pentru totdeauna " (dup6Lev Tolstoi)

I tabelul urmdtor,dupd exempluldat la punctul I

S[ se completezecorespunzdtor

EXEMPLE DE
COMPORTAMENTE PE
RASPLATA PENTRU
FERICIREA - TEXTUL BIBLIC CARE CRESTINII LE POT
VIRTUTEA VIZATA MANIFESTAREA
(MATEI CAP.5,3-12) MANIFESTA iN SCOPUT,
VIRTUTII
PRACTICARII VIRTUTII
VIZATE
- si fim modegti;
Impdr[tia cerurilor - sd dorim progresulduho.,nicesc;
- sd fim altruisti.
 I

ICe crezidespre...
a) Cele noud indemnuri spre fericire ar trebui sI devind prioritare in via{a oricirui creqtin.
b) Nu oricine poate sd u(neze cele noud indemnuri spre fericire.
c) Pentru adolescen{i,cdutareafericirii devine responsabilitateap[rin{ilor.
d) Pentru societateain care trdim, fericirea este doar un moft, cdci cu cdt ai bani mai multi, cu atdt esti mai fericit.
e) Fericirea Jine de suflet, nu de trup.

E Cat de fericit eqti astlzl? De ce? Folosindu-te de cunogtintele insugite despre ceea ce inseamni adevdrata fericire,
organizeazdimpreund cu profesorul gi colegii tdi o dezbaterecu tema ,,Fericiri adevirate - fericiri amigitoare, in lumea in care
trdiesc".

Alte invlfituri din Predicu depe munte

l. Cregtiniitrebuie sd fie un model de'r'iequirepentru toli oamenii.caci ei au ca Pdrintegi Dascdlpe Dumnezeu:ASa sd
lum in e : e l u n t i n a t o a s t l . din a in te tlr ' Jl,,:,..:.,,,- ' .' i.;;,;.;l..r i' ;.i;.l .i r,,;,{..,7..'-.,',:.c.c11i ,]J).'.j l l i i l ea;tti pe
din cenn'i(Mt.5, 16).
2. Cregtinii sunt datori si-i iubeasci pe tofi oamenii. DacS in Vechiul Testament era valabild ,,legea talionuhrl" (ochi
pentru ochi, dinte pentru dinte), cregrinismul vine cu o lege superioarS,aceeaa iertirii vrljmagilor. Prin aceasta,cregtinismul
propune o invdJ[turd superioard,a iubi chiar gi pe vr[jmaSi: Iubitri pe vrdjmasii voStri, binecuvdntali pe cei ce vd blestemd,
faceli bine celor ce vd urdsc ;i ntgali-vd pentru cei ce vd vatdmd qi vd prigonesc (ML 5,44).
3. Milostenia, rugdciunea gi posful trebuie frcute in ascuns, nu spre slava oamenilor, ci pentru Dumnezeu. Astfel,
singurul scop al milosteniei trebuie sd fie mila fald de cei suferinzi, dorinfa de a face binele. Altfel, milostenia nu va fi decdt o
pricind de a ne mdndri in fala oamenilor, fiind nepldcutd in fata lui Dumnezeu: Luali aminte ca faptele dreptdlii voastre sd nu
le faceli inaintea oamenilor ca sd fili vdzuli de ei; altfel nu veli avea platd de la Tatdl vostru Cel din ceruri (Mt. 6, 1).
Rugdciunea,la fel ca qi milostenia, nu trebuie fbcutd pentru a fi lSudati de ceilalJi, pentru a fi socotiJi credinciogi, ci singurul
scop trebuie sb fie convorbirea cu Dumnezeu. De asemenea,cdnd ne rugdm, nu trebuie sd cerem orice, ci numai cele
trebuincioase pentru m6ntuire. Cdt privegte cele materiale, Dumnezeu gtie foarte bine ce avem nevoie. in rugdcrune, nu
mullimea cuvintelor este important5, ci stareasufleteascd.Asemeneapi postul, el este o jertfr adusf,lui Dumnezeu, gi numai El
trebuie sd gtie cdt de mult ne ostenim, nu oamenii, cdci nu de la ei agteptdmrlsplata, ci de la Domnul. in privinla rugiciunii,
suntem indemna{i sd stdruim atunci cdnd dorim ceva de la Dumnezeu, iar El ne va da toate cele bune (Mt.7, ll).
4. Cregtinul esteindemnat sd congtientizezecdtoale bunurile materiale sunt trecltoare, stricdcioase.Noi nu trebuie sd ne
alipim sufletul de ele, ci trebuie sd acorddm importanJdcelor spirituale, nemuritoare.De asemenea,nu trebuie s6 ne ingrijim de
cele materiale, cdci Dumnezeu, in atotintelepciunea Sa, dd fiecdruia tot ce are nevoie. Prioritatea noastrl trebuie sd fie
dobdndireacelor spirituale: Cdutali mai intdi impdrdlia lui Dumnezeu;i dreptatea Lui Si toate acestease vor addtgavoud (Mt.
6 . 3 3) .
5. Numai Dumnezeu, Cel Ce este Creatorul nostru, are dreptul sd ne judece. De aceea,noi nu trebuie sd judecdm pe
semenii noqtri, ci sd avem griji de propriile noastre pdcate,cdci in m5sura in care vom judeca, gi Dumnezeu ne va judeca pe
noi: .\-tt.iudecali, ca sd nu fili judecal, (Mt. 7, l).
f . Dumnezeu fiind Binele suprem, fiii Lui sunt indemnali sI se comporte ca fii ai Binelui, gi sd practice, ca atare,binele.
Omul trebuie sd se comporte cu cel de l6ng[ el exact cum ar vrea qi el s[ fie tratat: toate cdte voili sd vd facd voud oamenii,
dsentenea;i voifaceli lor (Mt.7,12) sau,cum se spunein popor, ce lie nu-li place, altuia nu-iface.
7. Mdntuitorul aratd'cd'in viatd, avem de ales si mergem pe dou[ c[i. Prima cale, cealarg6, este ugoard gi pe ea putem
merge frrd nici o osteneald.Dar ea duce la pierzanie,la pieire. Cealaltd cale duce la mdntuire, insd este foarte grea, gi pe ea se
29
merge anevoios.Omul are libertatea de a alege pe ce cale doreqtesd meargd,insd Dumnezeu, Care doregteca toli oamenii sd se
mdntuiascd, chiar dacl gtie c[ putini vor merge pe ea, indeamnd pe toti sA o urmeze: Intrali prin poarta cea strdmtd, cd larga
estepoarta Si latd este caleq care duce la pieire Si mul1i sunt cei care o afld $i strdmtd eslepoarta Si ingustd este calea care
duce la viald Sipulini sunt care o afld (Mt.7, 13-14).
8. In decursul timpului, se vor ivi mulli care vor rdst[lmici invi{dtura M6ntuitorului, ducdnd lapierzanie pe mul(i dintre
cregtini. De aceea,suntem indemnati sd ne ferim de acegtia,care sunt asemdnatilupilor imbr[cati in haine de oaie. Criteriul
dupi care ii vom putea recunoa$tepe aceqtiavor fr roadele lor (Mt.7,16,22).
Rugiciunea Domneasci
Pentru a urrna indemnurile Fericirilor gi a atinge desdvdrgirea,trebuie si avem o relalie apropiati cu Dumnezeu, prin
rugdciune. De aceea,Mdntuitorul ne-a inv6{at o ruglciune cuprinzdtoare, care inmagazineazl toate ruglmintile noastre cdtre
El, rugbciune care poate fi rostitd de cdtre to{i oamenii.
Aceastd rugiciune, Tatdl nostru, se mai numegteSi Rugdciunea Domneascd deoarecea fost alcdtuiti de Domnul nostru
Iisus Hristos.
Ea este cea mai de seamd dintre toate rugdciunile, puterea sa stdnd in faptul ca prin ea nu numai cd ne rugdm impreuni
cu Iisus, ci ne rugam cu insegi cuvintele Sale, dar Si cea mai cuprinzdtoare, cdci in ea avem cereri penffu toate trebuinlele
sufletegti gi trupegti.
Rugdciunea Domneascd este alcltuiti din trei pdrJil.chemare& sau invocarea numelui lui Dumnezev, $apte cereri si o
incheiere, numit[ gi doxologie: cuvdnt de slavd, de m[rire, adus lui Dumnezeu.
Invocarea: Tatdl nostru care eEti in cerun.
Cuvdntul ,,TatA" aratd cd noi suntem fii ai Lui Dumnezeu, F[citorul nostru, gi trebuie s6-L iubim. Dar El nu e numai
Tatdl meu, ci al tuturor oamenilor, cdci toli suntem frali. Asta inseamndcd trebui sd ne iubim unii pe al1ii.
Dumnezeueste,,in ceruri", pe El nimeni nu L-a vdzut vreodatd;Fiul cel L-ntrl-),tdscut, Care estein sanul Tatdlui.,lcela
L-a fdcut cunoscut (Ioan l, I 8). Aceasta arat6,cd,Dumnezeu nu e o realitate a acesteilumi, ci e mai presus de lume. Dar asta nu
inseamnl cd El e doar in ceruri, ci este pretutindeni. De asemenea,aceasti expresie vrea sd spund cd noi suntem destinali a
d[inui in ceruri, aldturi de Tatdl nostru.
Cele gapte cereri:
1. S/inteasca-se ntnneleTdu
Prima cerere este o promisiune a noastre,prin care ne angajhm a face in agdfel incdt, prin toate manifestirile noasrre.
numelelui Dumnezeusa fie cinstit cum se cuvine, adicdcu sfin1enie.$i aceastase face ducdndo via{i curatl, strdduindu-neca
prin fapte bune sd ne impodobim cu virnrli, ca astfel sd fie preamdrit Dumnezeu, Izvorul tuturor faptelor celor bune
2. Vie hnpcit'a1iaTa
Prin aceastdcerere,noi ceremca la sfhrgitulveacurilorsd fim p6rtagiai imparaliei Salecelei ve$nice,care se va instaura
pe pdm6nt. Dar aceastdImpdrbfie se vldegte incd de pe acum in sufletele noastreprin dreptatea,pace gi bucuria pe care trebuie
s[ le propovdduim gi le tr[im.
3. Facd-se voia Ta, precum in cer, aSaSipe pdmdnt
Acum cerem ca aici, pe plmdnt, sd putem implini voia lui Dumnezeu, imitdndu-i astfel pe sfin1ii ingeri din ceruri. Noi
ardthmastfel ci ne supunem,cu nddejde,voii lui Dumnezeu.
4. Pdinea noastrd cea sprefiinld, dd-ne-o noud astdzi.
Fiind fiinte trupegti, avem nevoie de hrana gi de mijloacele corespunzdtoareprin care sf, susfinem existenla noastrd.
Pdineaeste aici un simbol al hranei noastrefizice.
Dar numai hrana trupeascd nu ne poate indestula, pentru cI noi avem gi un suflet. De aceea,,,piinea" pe care o cerem e
9i una sufleteasca:cuvantul lui Dumnezeu,adicE SfhntaEvanghelie-cdci ttu nuntai cu paine ra tt'oi onrul ci ru rot tutantul
care iesedin gurctltri Duntne:eu(Mt.4.4). dargi Sfintaimpanaganie-Tntlt,.'-.:,\"j':g:te jtti Hrisros Paineqceu,.:c te S-a
p ogor ardit t c er ( I o a n6 .4 1 .4 8 . 5 1 ).
Cuvdntul ,,asIAzi" inseamn5in fiecare zi gi se rei'erl la viata din lumea aceasta.
5 . $ i n e i a r t d tto ttci g r a yu le le ) tt) d \ti L l) ) ' r ' r ilt i t;i i i ,,r i . t t,i i l t E ; ! \;i .'i //, i :,,\:;.
Mdntuitorul aratd aicr cd iertarea de pdcate depinde de m6sura in care gi noi, la rdndul nosmr, iert6m pdcatele pe care
al{ii le-au fEcut impotriva noastr6:cd de veli ierla oantenilorgreSelilelor, ierta-va Si voua Tctrtii,.osrntcel ceresc; iar de ntr
veli ierta oamenilor greSelile lor, nici Tatdl vostru nu va ierta greSelile voastre (Matei 6, 14-15).
6. $i nu ne ducepe noi in ispitd.
Dumnezeu permite ca diavolul s[ ne ispiteascd,pentru a ne incerca gi a ne intlri credin]a. Ispita in sine nu estepdcat. ci
invoirea cu ispita, clderea in plasa ei.
Ispitele ne sunt de mare folos, pentru cd Fericit estebdrbatul care rabdd ispita; cdci lamurit lacottclu-se.ra luu cuttLtto
vielii (Iacov l, 12; l, 2, 4). Ele ne smeresc,sporindu-nevirtutile, gi ne ajutd sa ne ispdqimpbcatelechiar din viala aceasta.
Prin aceastdcerere, nu dorim sd nu fim pugi la incercare, sd nu fim ispitili, ci ca sd nu f,rm birui1i in ispitd. Agadar, ne
rugdm ca Dumnezeu, cu harul SIu, s[ ne intdreasci, pentru a putea rdbda cu tdrie qi a iegi biruitori din orice ispitS.
l. Ci ne izbdveStede cel rdu
In ultima cerere, ne rugf,m lui Dumnezeu sd ne izbdveascdde diavol gi de armele lui, pdcatele.Cerem, aqadar,apdrarea
lui Dumnezeu impotriva celui rdu: Dacd o dobdndim, suntem tari gi apirali de toate cAte diavolul le uneltegte impotriva
mdntuirii noastre.

30
-\cuu ne ardtim nS.deir'k:a tri i i-.1.r.r
prirni de ia Tatal nostrLr- tot eeea,til t-at-ncei:ut"pentrlrce El esteUnicutrCreatorEi StdpAna
toate.
r , ' r. . 1i1- 1, ' 'r " , r, ' L n s e e l rn d ..A geas te l "s a u ,, A gasi ifl e1" .fl i ncipecei eacLicarei nchei emr-ugdci unea.

I ui sunteyisarea pdmdntal,lui; dacd sarea se va stricu, cu ce se vs sdra? De nimic nu mai e bund decdt sd Jie aruncutd afard
ti tdltatd in picioare de oumettri.Voi sunteli lumina lutnii; nu poate o etflte aflatd pe vdrJ'de munte sd se ascundd. Nici nu uprind
iaclie ti o pun sub obroc, ci tn sfegnie, Ei lamineazd tuturot celor din easd,ASa sd lumineze lumina voastrd tnaintea oamenilor, aSa
n;cfrt sd vudd faptele vo&stre eele bune Si sd sld.veascdpe Tatdl vostru Cel din ceruri,
Sd na soeolisied am venit sd stric Legea sau praorocii; n-am venit sd stric, ci sd tmplinesc. Cdci atlevdrat zit'voua: inainte
de a trece celal gi pdmfrntal, o iotd sau o cirtd din Lege nu va trece, p6nd ce se vor Jhce toate.
Deci;;.ief ee va'stfica una din acesteporunci, foarte mici, Si t'q inviila a;a pe oilmenL foarte mic se va chems tn impdrdtria
cetufillr; ixr eel ce va face pi va,tnvdfu, scesta t flre se v$ i:laeme in impdrdlia cerufilor. Cdci zic voud: Cd de nu va prisosi
dreptnlea vb.astrd mai mult decfrt a cdrturaritor ;i u fariseilor, rltt veli intra in impdrdlia cerurilor.
Ali auzit cd s-s zis celar de demult: ,,Sd nu wtiz.i!"; iw cine va ucide, wednic vaJi tle osdndd. Ea insd vd spun voud: Cd
oiicine se m6nie pe fratele stla vrednic va Ji de osAndii; Si cine va zice fratelui sd.u: netrebnicule, vrednic vu Ji de jndecata
si**rtriulai; iar cine va zice: nebunule, wednic va Ji de gheena focului" Deci, dacd ili vei aduce duul tda la altar Si ucolo i1i vei
at!uce sninte cd fratele tdu are ceva impotriva ta, lasd daral tdu ucolo, inainteu altarului, Si mergi fufii Si impacdle ca frutele tdu
1.i npoi, renind, adu darul tdu. Impacd-te cu pfrrfrSwl td.u degrnbd, pfrnd eSti cu el pe cale, cu nu cumva pdrdsal sd te dea
jrtiitcdtorului, Sijadecdtorul slujitorului Si sd fii aruncat in temnild. Adevdrat grdiesc lie: Nu vei ieSi de acolo, pdnd ce nu veiJi dat
cel din wmd ben.
A1i auzit c'd q-u ik celor de dsn ul!: ,,Sd nu sdvdrqeSti adulter! ". Eu insd vd spun vouii: Cd oricine se uitd lu femeie, poftind-
a, a Si sdvfrrSitadrilter cu ea in inima lul Iar dacd ochiul tdu cel drept te sminte1tepe tine, scoate-l qi aruncd-l de la tine, cdci mai
rle folos fli este,si pifrrd unul din mddularele tale, decAt tut trapul sd .fie uruncat in gheend. $i dacd mdna tu cea dreaptd te
sminteFtepa tbi#, laie.o Si o aruncd de ls tine; cdci mui defolas ili este sd piurd unul din mddularele tale, tlecit tut trupul tdu siifte
aruncat in gheend.
' .,ri.9+:?is iardqi: ,,Cine va ldsa pe femeia sa, sd-i dea csrle de despdrlire", Eu insd vii spun voud: Cd oricine vu ldsa pe femeia
tn; t{afnti de ilricind tle desfrfrnare, o face sd sdvdrseascd adalter, Si cine va lua pe cea ldsatd sdviirEeSteatlulter.
' t' Ali auiit ce s-n zis celor tle tlemult: ,"Si nu juri strimb, ci sd lii tnaintea Domnului jardmintele tale!". Eu insd vd spun
vaa&: Sd nil udjwali nicidecun nici pe cer, friti{r:& este tronul lui Dunrnexeu, nici pe pdmftnt, fiindcd este agternut al piciocrelor
Lai,nicipelerusclim,fiittdtdestecetete{!.i:rt'l li::'.ri7;':':tl. rlt:if:e tai:ztltdusdnwtejuri,/iindcdnupolisdfaciunfirtlepdralb
;iltt i:::tf u, t:i cuv&tttttl'tostt'u sa ri,'' ' . .:4 t!,.!.nt; ia.r ce e ffisi mult dec6t flcestea,de la cel rdu este,
. 1 i i a u i t t d s - a zis: ,.Oclti ;, ',, .t.j i).1iti::lYu vd tmpotrivitri celui rdu; iar cui te
IoteSte peste obratl irept, intoarte-i ': t:, lr:r;^U ,n cd.marsa. Iar de te
t ' s s i l i c i n e t s s d n t e r g i o r n ila , fie r q i cr t., ,, . : ,' :i:,.:!':.dela tifi.e.uu
tntoarte fala ta.
A y i a u i t c a s - a iis: ,,5 ,i 1 1 6 ;r + ."- . - .- -. .
binecuvfrnta [ipe ce ic ev dbles t em t/,u- f . i, - f i, r i : - , '. , i . . . . . i 'r '; : j - r - : c r i . 'r . , . <. . . . . : . i ; r ; ,'ji r r i p i l g l i r . , i c , t t t s t i f i l i fi i i
Tatdluivostru Celui din ceruri, ti EI-fuce;a restlrttsoarelt,tlpr-rl.'cei riii Sipe:re cei buni 1i trirttitepiauiepe;te tei drepli ti pe\te
cei nedrepSi Cdci dacd iubili pe cei ce ta iubesc, ce rasplata veyi a','ea?.lu na fuc 5i t'ante5ii acelasi lucru? $i duca imbruyisa{i
nilnraipefrn(iivoEtri, ceface1i nai mult? Au nufac Si neamurile acelasi lucru?
', Fil!, dar, voi desdvrtrSili"precum Tatdl vostru Cel ceresc desdvdrqiteste.(Matei 5, I 3-48)
; Luali aminte ca faptele dreptdlii voflstre sd nu le faceli inaintea oamenilor ca sd JiTi vdzuli de ei; altfel nu veli aveu platd de
la Tatdl vostru Cel din ceruri Deci, ednd faci milostenie, nu trfrmbtla tne$ntea ta, cum fac fdlarnicii tn sinagogi Sipe ulile, ca sd Jie
sldvitri de oatteni; adevdrat grdiesc voud: Si-ua laat pluta lor. Tu insd, &ndfaci milostenie, sd nu Stie stdnga ta ce face dreapla ta,
ca rhilosti:nia la sdfie tntr-aseans qi Tatdl tdu, Care vede tn ascunso?li va rdspldti lie.
' truf cfrnd vd rugatri, nu Jili ca Jdgarnicii cdrora le Stlo-u, ltrin sinugogi Siprin collurile ulilelor, stfrnd tn picioare, sd se roage,
ca id se arate oatpenilar; adevdr*t grdiesc uottd: ;i-au luat 1;i*tti lor. Tu tnsd, c6nd te rogi, intrd in cdmare tu Si,inchi46nd uqu,
reagd-te Tatdlni td:u; C*re este tn ascu:::: ;: Tttdl lit: .L :t ': ': ';i in ascuns, ttri va rdspldti 1ie.
Ciind vd ruguli, na sptneli *;t!it tt :'' , .,: i :'iz t'red cd tn multa lor varbdrie vor.fi ascultate" Deci nu vd asemiinali
lor, cd. Stie Tatdl vostra de ce,. '1i trebuin(d mai tnainte ca sd cereli voi de la El.
Deei voi aSa sd vd rugali:
:
,,Tatdl nostru, Care eEti in ceruri, sJitttt,:.,i-se nutnele Tdu; Vie impdrdlia Ta; fucd-se voit Ta, precum in cer Si pe
pdmdnL Phinea nosstrd cea spre Jiinyi dd.-ne-on()ui i\tii-:i: $i ne iartd noad gresealele noastre, precam ;i noi ieftdm greSililor
no|tti; 8i nu ne dace pe noi tn ispitd, ti ne i:brirEtte tle tei r ti.it. Cd a Tu este impdrdlia gi puterea Si slava in veci. Amin!"
Cd de ve(i ierta odr?'renilorgreSealele !rtr. ierta-ta st ituri Tatdl vostru Cel cerescl iar de nu veli ierta ostnenilor greSealele
lo\ niei Tatdt r6str a nu vd va iertu gr eSeal el e t i, ust r e.
Cfrnd postili, nuJili tri7ti ca fd{arnicii: td ei iSi sittolest Ielele, ca sd se arste oamenilor cd postesc.Adevarut grdiesc voad, gi-
*it luat plata lor. Tu insd; cdnd poste;ti, unge t'apul triu 5i Jhla tu a spalii, ca sd na te ardli oamenilor cd posteSti, ci Tatdlui tdu care
estE?rr{tscuns,gi Tatdltdu, Carevede in usurts. i1i ta rdspltiti 1ie"
Nu vd adanali comart pe pdmdnL unde molia gi rugina le stricrt Si ande farii le sapd pi le furd, Ci adunali^vd comori tn cer,
unde nici molia, rici rugina nt+ le stricd, unde furii nu le stpti 5i nu le furii. Cdci unde este como(rra ta, acolo va fi Si inima ta.
Lumindtorul trupului este ochiul; de va Ji ochiul ldu cur{rt, tot trupul tdu va .fi luminat. Iar de va Ji ochiul tdu rdu, tot trupul tdu va
fi inrunecat,Deci, dacd lumina esre e tn tine estefntuneric, dar intu;te rical cu c&t mai mult!
\-imeni na poate sfr slajeascd Ia doi d.omni, ctici sau pe unul il va uri Si pe celdlalt il va iubi, saa ile unul se va lipi Si pe
celoialt il t'o disprelui; nw puteli sd slajitri lui Dumnezeu Fi lui mmnona. De sceeu zic voud: Nu vd tngrijili pentru safletal vostil ce
re{i rnAnca, nici pentru trupul vostru cu ce vd veli imbrdca; au na este sufletul mai mult decAt hrana qi trupul decdt
tmbracdmintea?
a1
-ll
 cefuri ra

tra[i prin
poarta $i

RUGACIUNEA

CRITERII DE
CLASIFICARE TIPURI DE RUGACIUNE

- de laudd (preamdrire):un e\emplu suntocatistele;

- de mullumire - rugaciuniadresatelui Dumnezeugi sfinJilor,care
1. continut
lauda;i preamdresc pentmtoatebinef-acerile
;i incercdrileprimite;
- de cerere un eremplu sunrparaclisele.

Rueaciunide binecuv6ntare,de c[16torie,in caz de boa16,pentru

2. scop
p a ri n ti .pentrucopi i ietc.

de dimineald;

3. timp deprAnz;
deseard;
denoapte.

lduntricd;
4. formi
verbald.

5. subiect - personald;
(persoana careseroagd) - publicd.

3Z
 6. Ruglciunea inimii, numitd gi Rusdciunealui Iisus. estepermanentadispoziJiea minlii gi a inimii
de a se ddrui lui Dumnezeuprin rugdciunearepetatd:Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
ntiluiegte-mdpe mine,pdcdtosul! Este practicatd de pdrinJii isihaqti, dar gi de credincioqii evlaviogi.
Este o rueiciune de pocdinld care intdreqte,lumineazd qi ajutd mult celui care o practicd.

Vezi in rugdciune posibilitatea realizdrli unui dialog sincer gi eficient cu Dumnezeu?

Este dificil sau u$or sd te transpui in stareade rugdciune?

Rugdciuneaocupi un loc important invia\ata?

Ji s-a intdmplat sd-I ceri ceva lui Dumnezeu gi El sd nu-Ji implineascd dorinfa?
De ce crezi cA,uneori, nu primegti rdspunsla rugdciunile tale?

IEnumerd principalele invd{5turi morale ale Domnului nostru Iisus Hristos din Predica de pe munte.

I Raspundela intrebdri:
a, Erplicd de ce esteRugdciuneaDomneascdatdt de importantd?
b Te po4i fald de Dumnezeu ca qi cu un Tat[? Ce presupuneacestlucru?
c- Concordd cererea: Vie Impdrdlia Ta,facd-se voia Ta,precum in cer, aSaSipe pdmdnt cu faptele pe care le faci?
d- Ce inseamndin via{a oamenilor sfinJireanumelui lui Dumnezeu?
e-Ptecizeazdcare este condilia dobdndirii ierrarii de cdtre Dumnezeu a gregalelor.picatelor noastre?indeplinesc oamenii
c rm se cuvine acestlucru?
t-. Cum comentezi faptul cd degi ne ru,edm ca Dumnezeu si ne ajute sd nu cidem in ispiti gi s6 ne apere de uneltirile
diavolului, totuqi, deseori,ne vedem pringi in capcanelepe care ni le intinde acesta?
g. ComenteazdincheiereaRugdciunii DomneSti.Ce mdrturisim noi prin ea?

!Elaboreazd, impreund cu colegii tdi, studii de cazin care neimplinirea inv[![turilor din Predica de pe munte (in cunogtinli de
cauzd sau nu) a ta sau acelor din jurul tdu, a determinat alegereaporfii celei largi a p[catului. Nu uita sd vorbegti gi despre
consecin{e.

.! Gindegte-te la modalitdti prin care se pot implini invdldturile din Predica de pe munte. Dd exemple!

\OTITE

aa
JJ
 iNvATiruat cnn$

Libertatea pe care o are omul este unul dintre cele mai pre{ioasedaruri pe care i le-a fbcut
Dumnezeu. In ce const[ aceasti libertate? Tocmai in a alege intre un lucru qi altul sau, in cazul
viefuirii cregtine, a alege intre picat qi virtute. Omul nu este o fiintd pur gi simplu liber[ qi gata.
Aceastb libertate a lui trebuie folositd cumva: fie spre bine, fie spre rdu. Adevdrata libertate va
apdreain functie de ceeace va alege; abia atunci se va vedea: esteun om liber sau nu?
Paradoxurile nu se opresc ins[ aici. Tdndrul care cautd libertatea o face uneori in sensul
opus celui bun. $i- crede cd este firesc sd procedezeastfel. insugi felul in care se simte, ii spune cd
este un om liber. In ce costd paradoxul? Tocmai in faptul cd virtutea, prin pdrutele inchistdri sau
constrdngeri la care il supunepe om, promite adevdratalibertate, iar pdcatul, chiar dacd tdndrul
poate face orice trisnaie posibild, adevdratarobie.Este poate de neinleles acest lucru. SJdnta Ecaterina, model de virtute
In SJhntaEvanghelie se specific[ insd foarte clar: atdt timp cdt facem pdcatul, suntem
robi ai p[catului. Un om liber cu adevdratnu este neapdratcel cdruia i se pare cd toatAlumea este a lui. Dacd el are o anumiti
patimd - spre exemplu belia sau fumatul - iat5, rob esteal patimii. Oriunde s-ar afla, cade sub stdpdnireaei. Pe cdnd, cu cel ce
nu este linut de nimic din aceastdlume, nu se intdmpld astfel. Chiar dacdar sta intreaga via{a inchis intr-o temnitd, va fi mai
liber decdt foarte mulli din cei ce se afld afard. Este greu de inteles cum gi in ce fel se intdmplf, acestelucruri.
Ortodoxia nu se inva{5 numai stdnd la birou sau citind cdrfi despreeq ci intrdnd efectiv, prin trdire gi via{b, in interiorul
ei. De aceea,lucrurile de mai susvor fi in|elese numai atunci cdnd vom avea carajul de a-L trdi pe Dumnezeuliberi. Pentru cd,
este cu mult mai greu afi liber - in adevdratulsensal cuvdntului - decdt afi un prizonier al propriilor porniri. $i, ceeace este
mai grotesc, este faptul cd prizonierul (care poli fi) nu estep5zit de alrcineva decdt tot de tine. Tu insuli nu vrei sd deschizi uga
care dd spre libertate.
Cheia este la tine, tu in celula intunecati qi mucegiitii a viegii pdcdroase.insa. nu uita cd nu egti singur. Ai libertatea de a
deschideuqa.Fd-o gi vei trdi!
)Dacd alegl virtutea crestind. afld ci ea este statornicia in a implini. cu ajutorul harului dumnezeiesc,poruncile
dumnezeiegti.Ea igi are izvorul in dragosteacurati fap de Dumnezeu gi fap de aproapele.Fapta bufrd estevirhrte numai atunci
I
cdnd estestatornicd gi c6nd cuceregteintreaga fiinld a cregtinulur.
Virtutea presupune direclionarea neintreruptd a puterilor sufletegti impotriva poftelor gi a ispitelor care ne indeamni
mereu la fapte rele. De o foarte mare importanfI este ca statornicia in virtute sd fie de bundvoie, cdci altfel ea nu este decdt o
simpld faptd bund.
Nu se poate vorbi de virtute daci ea nu este ardtatdprin fapte: Nu cei ce aud legea sunt drepli la Dumnezeu, ci cei ce
implinesc legea vor fi indreptali (Rom. 2, l3).
Virtulile sunt strdnslegate unele de altele. Astfel, nu se poate spune cd un om are doar o virtute, cdci ele se completeazd
gi se desbvdrqescunele pe altele.
Prin practicarea virtulilor, omul devine pldcut lui Dumnezeu, urcdnd pe scara cdtre desSvdrgire.Odati cdgtigate,ele
trebuiesc mereu practicate, hrdnite, clci altfel se pot pierde. Chiar dacd are virtuli, omul nu trebuie sI creadl c6 le-a dobdndit
numai prin ostenealasa, ci sd vadd in ele mai ales darul lui Dumnezeu.
ln Sfdnta Scripturd, cuvdntul virtute este foarte rar folosit. in locul siu. ins5" sunt intrebuintate alte cuvinte: dreptate,
evlavie,faptd bund etc.
Chiar dacl virtutea este una, pentru cd qi izvorul ei esteUnul, Dumnezeu-se poate face totuqi o clasificare a virtu(ilor in:
virtali teologice gi virtugi morule.
Omul a fost creat de Dumnezeu dupd chipul Sdu, fiind inzestrat cu ra\une, vointrdqi sentiment gi este chemat sd ajungd
la asemdnareacu Dumnezeu. Folosindu-se doar de puterile sale fireSti, omul nu poate sA dobdndeascdaceast6asemdnare.Dar
Dumnezeu, in bundtateaSa, ii intinde o mdn[ de ajutor prin harul ce se revarsd asupra lui, prin virn4ile: credinla, nddejdea qi
dragostea.Ele au fost date creqtinilor deodatiicu harul sfin1itor,prin Sfrnta Taind a Botezului.
Ele sunt temelia, dar gi incununareavielii cregtinului. MAnnirea - scopul viefii cregtine- nu esteposibil[ ftrd acestetrei
virtu1i. Ele nu sunt dobandite prin lucrarea noastr6, ci sunt daruri ale Sffintului Duh, pe care le primesc toli cregtinii botezaJi.
Pdcatul insd le sl[begte gi poate chiar sd le facd sd disparf,, dar prin sfiAduintrdgi lucrarea cea bund, ele rodesc ai igi fac sim]ite
prezenla.E nevoie, aqadar,nu doar de darul primit, ci gi de stdruinla gi ostenealanoastrS.
Sdmdntade grdu nu poate incolli gi deveni plantE daci nu existi condilii prielnice: umezealf,,c5ldur5, La fel,
harul divin nu face sd rodeascdacestevirtuti fbrd lucrareanoastrdcontinud.
Aceste virtuli sunt intr-o strdnsdlegdturd una cu alta. Pe Dumnezeu il cunoagtemprin credintrd;ne indreptim spre El,
scopul cel mai inalt, prin speranld (nddejde); ne unim cu El in modul cel mai deplin, incd aici pe pdmdnt, prin dragoste.
Urmdnd aceastdcale, putem ajunge la mdntuire.
Nimeni nu poate vedea virtutea in sine, cdci ea nu este o fiinld sau un lucru. Totugi, aceste trei virtuli sunt uneori
rcprezentate sub chipul a trei fecioare: credinla, ca o fecioari imbrdcald in haini albastrS,avdnd in mdnd o cruce; nddejdea,
ca o fecioard imbrdcatd in haind verde, tin6nd in mdndoancor[; iubirea,caofecioardimbrdcatdinhaindalbd,purtdndin
L---

34
mdnd o floare.
Dacd virtulile teologice sunt sldite in suflet chiar de Dumnezeu gi sunt intipdrite prin h[irea aleas6,plind de rugiciune,
virtulile morale sunt cAgtigategi prin puterile naturale cu care e inzestrat omu|. inteligenld, voinld, simlire. Omul, dacd doregte
gi se strdduiegte,poate deveni inlelept, cumpdtat, curajos, drept;bineinfeles, nu dintr-o dat5, ci treptat, progresdnddin ce in ce
mai mult in fapte bune. Trebuie studiu individual, observareaatentd a propriilor fapte, evitarea rdului, ascultareade cei mai
mari. Pentru cb acestevirhrli ordoneazdvia[a gi relaliile dintre oameni dupd legile morale, ele se numesc virtuli morale. Dar se
numesc Si virtuli cardinale pentru cd stau labaza celorlalte virtuli: smerenia, bldndetrea,bundtatea, mila, rdbdarea, iertarea,
stdpanirea de sine, rugdciunea netncetatd etc.
Despre acestevirtuli s-a vorbit cu mult inainte de creqtinism.Dar pentru cregtini ele au un in{eles aparte,mai bogat decdt
cel pe carel-au descrisinJelepliidin vechime.
Dreptatea creStind este virtutea prin care credinciogii igi
datoriile fafd de Dumnezeu gi fa{d de aproapele.
A fi drept insemnd a da fiec5ruia ceea ce i se cuvine. Lui Dumnezeu I Se cuvine supunere, ascultare, inchinare gi
preamdrire.Aproapele trebuie respectat,cinstit gi ajutat la nevoie, pentru cd toli oamenii sunt fbptura lui Dumnezeu gi toli sunt
egali in fala Lui. Dreptateavrea binele pentru to!i, aducdndarmonie gi bund intelegere,invingdnd riul prin bine.
Curajul sau bdrbdlia cregtind este insugirea sufleteascda cregtinului de a-gi indeplini cu statomicie toate indatoririle
=alesi de a infrunta cu hotlrdre toate greuti{ile vieJii.
Cura_iulse dovedeqtein lupta impotriva lucrurilor care pun in primejdie infrptuirea binelui, in rdbdare,in suferintd gi in
-:-:r:ea nlde_idiiin mai bine. E nevoie de curaj pentru a duce o viafd virtuoasd, a spunenumai adevdrul, a infrunta greul vielii.
-:. :,:'i :-: ,-e t-ace.cregtinul trebuie sd dea dovadd de curaj, plec6nd de la indemnul: Doamne ajutdl
l: Istona Bisericii gdsim mul{i sfin{i care,,gi-audus crucea" cu mult curaj,indurdnd mari chinuri gi chiar jertfindu-se
H::---tr-rs.
-r:---- C@arca creStind este virtutea prin care credinciosul pune cuvenita mf,surf, in toate lucrurile qi faptele sale: in
mr.frmcffie- in blururd, in imbrdcdminte, in vorbe gi in toatd purtarea.Exceselede orice fel dduneazd, atdt sdn6t5{iitrupului cdt gi
;;lm,frriiuisut'letului.
lre;tinul cumpdtat este milostiv, impd(ind din ceeace are la cei ce nu au, cdci nu bogdfia il face pe om fericit.
Inlelepciunea creStind este capacitateacregtinului de a judeca gi de a chibzui lucrurile astfel incdt s[ nu supere prin
rap{ATu prin cuvdnt pe Dumnezeu gi pe semenii s6i. Ea nu estedoar rezultatul inv5{Irii, ci gi un dar primit de la Dumnezeu.
Inleleptul cregtin are capacitateade a discerneintre bine gi rlu, de a gdsi cea mai bund solulie la o anumiti problemi sau
siruagiedelicatd.
Aceste patru virtuli, alaturi de credinld, nddejde Si dragoste, formeazl,temelia unei vieti cregtinesdnf,toase.
iDacd te indrepti sprepdcat, afld cd el este cdlcareacu deplind gtiin{d qi voin{d a voii lui Dumnezeu.El nu-gi are
i-nceputulin Dumnezeu gi El nici nu-l doregte,ingdduindu-l insi, pentru a nu afecta libertatea omului. Originea pdcatului stf, in
r oinla liberd a diavolului gi apoi a protoplrinfilor nogtri care,invoindu-secu sfatul celui r6u, au cdlcatporuncaCreatoruluide a
nu mdnca din pomul cuno$tinleibinelui Si rdului. din dorinla de a fi intocmai ca Dumnezeu(Fac. 3, 4-7). Astfel, pdcatul a
innat in firea omului,cu toatecd el nu line de fireaomului.cdci Dumnezeule-afbcutpe loatehttttefbur.te(Fac.l,3l).
Dacd pdcatul este o fapt?ii4olat5.patima este -r-':r: '.,.:'r,:. . :,'.. .:,,r.:.:l:: i.,-,:.it.Ea este opusavirtulii. devenindo a
douanaturda omului.
Sfin1iiPdrinli vorbescde mai multe treptepina la tEptuireapdcarului.\stttl. printa treapta esteispita, adicd indemnul
spre pacat. A doua treaptd estepqfta. acum gdndul omului complicdndu-se cu ispita adusa de diavol. Penultima treaptd este
;onsimlirea, cdnd omul accepti sd facd fapta cea rea, iar ultima esteiffiptuirea, adicd sdvdrgireapropriu-zisd a pf,catului.
Prin pdcat, omul se distan{eazdde Dumnezeu, asem6ndndu-seanimalelor. Persistenlain p[cat provoacd moartea
sut-leteasc6.
Pdcatul estede doud feluri: strdmoSescSipersonal.
Pdcatul strdmoSesca fost fbcut o singur[ datd de Adam gi Eva in Rai, el mogtenindu-sesub formd de sldbiciuni gi
rclinalie spre rdu, prin naqtere,de tofi urmagii acestora.Acest pdcat se $tergeprin Sfdnta Taind a Botezului.
Pdcqtele personale sunt cele sdvdrgitede fiecare om in parte qi se clasific[ astfel:pdcate u$oare>care nu presupun o
:ratere gravf, de la poruncile divine, pdcate grele; capitale; tmpotriva Sjhntului Duh; strigdtoare la cer.
Pdcatele capitale izvordsc din firea uman[ sldbitd de pdcatul strdmogescai sunt in numdr de gapte:mdndria, iubirea de
t.,zigie. desfrdnarea, invidia, ldcomia, mdnia Srlenea.
Pacatele impotriva Duhului Sfant sunt cele ce incalcd congtient legea divin6. Ele se opun celor trei mari lucrdri ale
fi.rhufui Sfdnt: credinla, nddejdea Si dragostea. Cele impotriva credinfei sunt: indiferentismul religios, necredinla, erezia,
:_-:.sra:ia, superstilia Si magia. Cele impotriva nddejdii sunt: deznddejdea,incredereapeste mdsurd in iertarea lui Dumnezeu.
Jlcetele impotriva dragostei swt: nepocdinlapand la moarte, neacceptarealucrdrilor Bisericii in viala noastrd etc.
Pacatele strigdtoare la cer sunt cele ce reclamd pedeapsSchiar aici, pe pdmdnt. Ele murddresctare chipul lui Dumnezeu
: : 'rm si izvor[sc din rlutate, fiind fbcute cu premeditare. Dintre ele, enumerdm'. uciderea, homosexualitatea Si alte
r,: '- : -i ir/rri seruale, asuprirea vdduvelor Si a oryfanilot',necinstireapdrinlilor etc.
Jkiul in.;rl tot in categoria pdcarului. El este \ oia statomicd de a cdlca poruncile lui Dumnezeu. Cel vicios are
s:imr:s::i de stareain care se aflf,, dar nu-l deranjeazd,fEcandu-i plEceresd stdruiascdin aceastdfErddelege.
Pacarul poate fi invins prin voin(6 proprie 9i cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Mijloacele clasice de luptd impotriva
:.turn:-u: sunt: rugiciunea (Ruga1i-vdsd nu inn'a1iitt ispirti- Lc.22,40); postul (.1cestneantde diavol nu iesedecdt cu post
- - , . , . - M t . 1 7 ,2 1 );v i rtu te a ,fa p ta b u n d(S ta{i tttl ttttt' i udi ttol ttl uiS i t' a.fi tgi det,oi -Iac.4,1);pocl i nfa, ur m at l
dr Dirturisirea plcatelor.

35
 CLASIFICAREAVIRT UTILOR

Credinta: Dacd veli avea credinld Si nu vd veli lndoi, veliface nu numui ce s-u
fdcut cu smochinul, ci Si mantelui acestuiu de veli zice: Ridicd-te Si te sruncd tn
mare, vaJi aqa. $i tostu cArc vefi cere, ragdndu-vd cu credinld, veli priml (Matei
21,21-22)

Virtufile teologice Nideidea: in lume necazuri veli avea; dar tndrdxnili, Eu am biruit lumeu (loan
1 6 ,3 3 )

Draqostea: Aceasta esteporunca Mea: Sd vd iabili unal pe altul, precum v-am

iubit Eu. Mai mare dragoste decdt acessts nimeni nu sre, ca sufletul lui sd Si-l
pund pentra prietenii sdl (Ioan 15, 12-13)

\iirtufi asociatecu celecardinale

Prerederea: Deci luali sesma cam
umblafi, nu ca niste neinlelepli, ci ca
intelepciunea: cei inlelepli, rdscumpdrdnd vremea,
Filiinlelepli ca Serpii Si nevinovali ca cdci zilele rele sant. (Efeseni 5, 15-16)
porumbeil (Matei 10, 16) \scultarea de sfatul bun: PdzeSte,Jiule,
porqla tatdlui tdu pi nu lepdda
indemnul maicii tale. (Pllde 6,20)
CLrritia trLrpeascS: Fugili de
desfrdnare! Orice pdcat pe care-l va
f) rr'ptatea: sdvdrSiomul estein afard de trup. Cine
Fericisi cei cefldmdnzesc Si tnseteqzd se dedd insd desfrdndrii pdcdtuieSte tn
de dreptate, cd aceia se vor sdtura, insuSitrupul sdu. (l Corinteni6, 18)
(Ma te i5 ,6) Nlila: Cdci judecuta este fdrd mild
pentru cel care n-a fdcut mild. $i mila
biruieSte in fala judecdlii. (lacov 2, 13)
Virtufile morale Bldndetea: Fericili cei bldnzi, cd aceiu
(cardinale) pdmdntul. (Matei 5, 5)
.vor-.moqteni
Smerenia: .../oli, unii fald de al1ii,
tmbrdcali-vd intru smerenie, pentra cd
Cumpltarea:
Dumnezeu celor mAndri Ie std
Sd vdferi|i de poftele cele trapeSti, care
tmpotrivd, iar celor smerili le dd har.
se ostenescqsupra sufletulul
(I P etm 5.5)
(I Pe tru2 . 11)
Buna.-ur iriri. Sd umbldm cuviincios,
ca iua: nu in ospele Si in beyii, nu tn
desfrdnari Si in fapte de rusine, nu tn
ceartaSi in piuta- (Romani13, 13)
ii;cdarca Prin rdbdarea voastrd veli
dobdndi sufletele voastre.

sflryiL acelqse va mfrntul (Matei 24,

t2-13

36
 .T

CLASIFICAREA PACATELOR

impotriva credinfei:
- negareaadevEruluidovedit;
- impotrivirea faJnde adevSrurilede credin!6 cregtin[.

tmpotriva nldejdii:
PIcate impotriva - incredereanesocodtAin bun[tatea lui Dumnezeu (c6nd omul uitii cd Dumnezeu
este qi drept, de aceeapdcdtuieqteneincetat,considerdndcd oricum va fi iertat);
Sf6ntului Duh
- deznlddjduirea de indurarea lui Dumnezeu, sinuciderea.

Impotriva dragostei:
- invidia;
- nepocdfuJa;
- nesocotireadarurilor lui Dumnezeu.
Urmirile picatelor capitale
AroganJa,lauda de sine, clevetirea,
Ilindria
,ipocriziaetc.
Pofta trupeascd,ingel[ciunea, furtul,
Iubirea de argint corupfia, minciuna, jur[mdntul strdmb,
nedreptatea et"q.""
Cugetelenecurate,distrugereafamiliei,
Desfrdnarea nepbsareafa[d,de problemele celor
Picate capitale
apropia{i.
Invidia Ura, bdrfa, viclenia, uciderea etc.
Egoismul, defbimareaqi exploatarea
Llcomia aproapelui,patimile, nepdsareafald de
cele sfinte etc.
Nedreptatea,violen{a, uciderea,
Mflnia
dezbinareaetc.
Lenea Furtul. mdnia. invidia etc

L.qiderea
Sodomia (Homosexualitatea),
Gomoria (pen'ersiunile sexuale)
Asuprirea viduvelor. orfanilor qi a
Picate strigltoare la cer siracilor
Oprirea plifii lucrltorilor
Lipsa de cinste gi de mulfumire fafii
de plrinfi
1sia zx';#:;;:W[)il,).i","
"",,
#;*,i::;;%:y'#,;:"fli:'{#:;::
(Facerea4. 40)
I Zis-u deci Domnul: ,,Strigarea
i Sodomei Si a Gomorei e mare Si
pdcatul lor cumptit de gretL".
i (Facerea18.20)
I La nici o vdduvd qi la nici un orfun sd
I nu Iefaceli rdu! Iar de le vefiface rdu
; Si vor sfiiga cdtre Mine, voi aazi
i pldngerea lor, Si se va aprinde mdnia
' Mea Si vd voi ucide cu sabia Si vor ft,
femeile voastre vdduve Si copiii voStri
orfsnl:_"tlSy:gq22,22-2+)
Dar, iatd, pluta lucrdtorilor care au
secerat larinile vo&stre, pe care voi ali
oprit-o, strigd; qi strigdtele
secerdtorilor au intrat tn urechile
Domnului Sqvao[ (Iacov 5,4)
Cu fapta Si ca cavdntul cinsteSte pe
tatdl tdu Si pe mama ta, ca sd-li vind
, binecavdnture de Ia eL Cd
, binecuvdntarea tatdlui intdreSte casele
: Jiilor, iar blestemul mamei le ddrhmd
: pAnd in temelie. (Isus Sirah 3. 8-9)

a4
JI
 * In apropiereq coastei de vest a Angliei, un mare vapor de pasageri a
fost surprins de un uragan groaznic. Viala celor
I500 de oameni cqre se aJlaupe vapor se afla intr-o mare primejdie. Cdpitanul ,otilui, constient ai aairia sa, a
/iicut tot ce
a putut pentru a indepdrta vaporul din apropierea primejdioasd a coastei.Dupd o muncd indelungatd a marinarilor, vaporul
a
ajuns in largul mdrii. Toli simleau o u$urqre, dar, deodatd, un zgomotputernic a zguduit intregul vapor
Si,in clipa urmdtoare,
acesta afost expus,Jdrd sprijin, valurilor violente ale mdrii. Ce se tntdmplase?Sb rupsese,Ar*oioporului
si, astfel, acesta
deveniseo jucdrie afurtunii, care-l mdna cu o putere neobiqnuitdspre
ldimul apropiit, in care valurile izbeai cu putere. Toli
priveau in fa\d moartea sigurd. Catastrofa pdrea inevitabild. Pasagerii ndvdleau asupra cdpitanului, care, palid,
stdteq la
postul sdu. ,,- Oare nu mai estesperanld de salvare? Nici mdcar una singurd? ", era stiigdtul tuturor,
fiind plini de disperare.
Dar el, trecut prin experienle mari, le rdspunsesolemn si serios: ,,-Totusi, o ultimd spiranyd mai avem: ancora temeinicd
a
vaporului nostru. Vrem s-o incercdm in numele lui Dumnezeu.". Apoi a dat comandd io on"oro vaporului sdfie cobordtd.
Au
urmat cdteva clipe de nesiguranld infricoEatd.Apoi o loviturd in direclia vdntului incd o zdruniindturd piternicd sub care
si
se cutremurd totul Si vaporul afost ancorat. Un strigdt de bucurie a izbucnit din pieptul acelor suflete, cire deja pdreau afi
victimelemorlii. ,,- salvat!". (comqa, Grigore, o mie depirde, Arad,l992,p.ts+-tss)
* un prinl mdndru defrumuselea qi de bogdlia lui a plecat la vdndtoare in munli.
Gdsi aici un bdtrdn, retras de lume, care tocmai atunci cerceta o cdpdldnd de mort.
Prinlul se apropie de bdtrdn Si-l intrebd batjocoritor:
,,- De ceprive;ti acest cap de mort, cu atdta luare-aminte? Ce lucru aSa important ili aratd et? ".
Bdtrdnul, aruncdnd o privire severd cdtre prinl, zise;
,,- Privesc cu atenlie acest cap de mort, tncercdnd sd-mi dau seama dacd e de prinl sau de cersetor. Din nefericir"e,ntt
pot sd deosebescal cui este."
Prinlul cdzu pe gdnduri Si acum, pentru intdia oard, iSi dddu seama cd in
fala morlii toli oamenii sunt egali si cd
frumuselea, averea sau mdrirea, nu inseamndnimic.
Dupd aceastd intdmplare,prinlul iqi schimbdfetul de viald, ajungdnd un domnitor bun, mult iubit de supuSiisdi.

fi citegte textele scripturistice referitoare la i.irnrli prezentatein tabel.

Cerin{e:
a) Formuleazadefinilii metaforice pentru diferite virnrli.
b) Identificd in viala ta modalitdli proprii prin care se se poat6 manifesta fiecare virnrfu.
c) Descoperdroadeale virtu{ilor pornind de la textelescripturisticecitate.
d) Identificd in viaJatala semenilor situalii in care se pot sdvArqipdcateimpotriva virnrlilor.
Completeazdapoi tabelul:

deznf,dejdea

imbricdminte qi manifestiri
extsrioare
E Care estecea mai inJeleaptdpersoandpe care o cunoqti?Ce te-a determinat sd-i atribui aceastdcalitate?Ai putea da exemple
;i pentru celelalte virtufi?

[ Completeazdpropozi[lile de mai jos:

o Ag deveni mai intelept dac6:

r A5 deveni mai curajos dacd:

r Aq deveni mai cump[tat dac[:

r Ag,deveni mai drept dac6:

EC"t Motiveazd.
sunr domeniile in care ai aveanevoie de mai mult(6) inlelepciune/curaj/cumpdtareldreptate?

il Commteaza afirrnaf iile :

Lt Fiecare dintre noi estepictorul propriei sale vieli: sufletul estepdnza, virtulile sunt culorile, iar Hristos estemodelul pe
,r;weoyfute frI pictdm. (Sfentul Grigore de Nyssa)
lnt kguba tdiem crengile pdcatului in afara noastrd, dacd in noi rdmdn rdddcinile care vor creStedin nou. (Sfdntul
@re Dtuloeul)
slCtil/ cineva tncepe sdfacd ceddri in pdcat, se innegreStelduntric, i se tulburd ochii sufletului sdu, Si pe toate le vede
fiffiri" @ aceea este molipsit de pdcat Sipdcatul il zdpdceSte.Incd Eipe cele curate le poate vedea in chip pdcdtos. Existd
6f cue nu pot crede cd, de pildd, unii tineri sau tinere trdiesc o viald curatd. ,,Este cu neputinld sd se intdmple aceasta
@rfti=--,sqrunei. Sdrmanii, sufi atAt de afundali in pdcat, tncdt pe toate le vdd in chip pdcdtos. (Cuviosul Paisie Aghioritul)

I in societatea in care trdim, mai este valabil indemnul Mdntuitorului: Drept aceea, omordli mddularele voastre, cele
prfuwnteSti: desfrdnarea, necurd1ia,patima, pofta rea Si ldcomia, care este inchinare la idoli, pentru care vine mdnia lui
Dwnnezeupestefiii neascultdrii,tn care pdcate ali umblat Si voi odinioard, pe cdnd trdiali in ele. Acum deci vd lepddali Si voi
,,fu toate acestea: mdnia, iulimea, rdutatea, defdimarea, cuvdntul de ruSine din gura voastrd. Nu vd minlili unul pe altul,
frindcd v-ali dezbrdcat de omul cel vechi, dimpreund cufaptele lui,Si v-ali imbrdcat cu cel nou, care se innoieSte,spre deplind
canoStfud, dupd chiput Celui ce t-a zidit, unde nu mai este elin Si iudeu, tdiere imprejw' 5i netdiere intprejur, barbar, scit, rob
ari liber, ci toate Si tntru toli Hristos. intbracali-t'd. dar. ca aleSi ai lui Dumnreu, s-fin1iSi prea iubili, ctt milostivirile
iilurdrii, cu bundtate, cu smerenie, cu b\andele. cu indelung*rdMare, ingiluindu-r'a unii pe allii Si iertdnd unii altora, dacd
tre cineva vreo pldngere imporilla cah'a; dt@ cum Si Hristos v4 iertat twud, aSa sd iertaSi Si t'oi. Iar peste toate acestea,
inbrdcali-vd intru dragoste, care este lqawra d*dvAryirii- $i pacea lui Hristos, innu care ali fost chemali, ca sd fi1i un
smgur trup, sd stdpdneoscdin inimile voastre; SifiSi mullumlton- (Coloseni 3, 5-15)

[f Enumeri doud pdcatepe care tinerii din ziua de astizi nu le mai consider[ ca fiind pdcate.

ElCand fac un pdcatsimt ?

i
I
[]Plecdnd de la rug[ciunea Sf. Efrem Sirul: Doamne Si Stdpdnul vielii mele, duhul trdnddviei, al grijii de multe, al iubirii de
-rrdpdnireSi al grdirii tn deqert, depdrteazd-l de la mine. Iar duhul curd|iei, al gdndului smerit, al rdbddrii Si al dragostei
tfrruieSte-l mie, slugii Tale. ASa,Doamne, Impdrate, ddruieSte-misd-mi vdd greqelile mele qi sd nu osdndescpe fratele meu, cd
binecuvdntateSti in vecii vecilor. Amin!, discutd cu profesorul gi colegii tdi despremodalitilile prin care se pot birui pdcatele.

NOTI E

39
 TtuirREAi N viyrlru ru t c RESIINE

De multe ori observSmcd inainte sau dupl sdv6rgireaweunui pdcat ne simlim mustraJiparcd de
,,ceva" din noi ingine. Dumnezeu, in marea Sa inlelepciune, gtiind cd din catza voin{ei libere cu care l-a
inzestrat pe om acestava cddeade multe ori in pdcate,i-a dat o congtiinJi care s5-ljudece gi sd-i aratecL
a gregit. Ea se numegteconstiinld morald-
Congtiinla morald este glasul lui Dumnezeudin sufletul credinciosului,glas care-l indeamn[ pe
acestala irnplinirea legii morale. Ea este o cdlduzdspre implinirea Legii, judecdtorul neadormit gi aspru
care se pronun(5 asupra fiecdrei fapte, arf,tAnd dacd aceasta este bunl sau rea gi deci dacd trebuie
sdvdrgitf,sau nu. Congtiinla este vocea liuntric[ ce judec[ actiunile noastre gi ne cdlduze$te,pas cu pas,
spre dobdndireacdt mai deplini a virtufilor. Ea este capacitateaprin care ne recunoagtemdatoria de a
sdvdrgifapte consideratemorale sau in conformitate cu voin{a divin6. Lepddarea lui Petru
Vechiul Testament vorbegte de existenla congtiintei morale. Astfel, dupd cddere, con$tiinla
morald igi aratd lucrarea sa, mustrdndu-l pe Adam. Auzind glasul lui Dumnezeu, el se ascundegi nu are
curajul responsabilit[tiiactelor sale (Fac. 2,17 - 3, 10). Acelagi lucru ii face conqtiinfa9i lui Cain. El simte 9i vede in sufletul
sdulegea morald a binelui pe care nu a respectat-o(Fac. 4, 12-13).
Odati cu trecereatimpului, constiinla morald a omului s-a intunecat, dar nu a dispdrut niciodatd.
in Noul Testamentexisti numeroasetexte care vorbesc de realitatea constiinlei morale. Mdntuitorul Iisus Hristos, degi
nu folosegtecuvAntul ,,congtiin{f,",vorbegtetotugi de ltmtina cot'e este irt titte (Mt. 6, 23), care nu trebuie s[ devind intuneric.
Cand Mantuitorul este vdndut de Iuda, con$tiinta acestuia il mustri qi se spdnzurd (Mt .27,3-5). Sffintul Apostol Petru s-a
lepddatde trei ori de Iisus, apoi ctplans ctt entot'(Mt.26,75). Toate acesteatitudini sunt expresii concreteale manifestdrii
corytiinlei morale.
in epistola cltre Romani, Sfrntul Par-el afirmd vorbegte despre constiin[a morald, ardtdnd cd ea este universald, este
prezentAin sufletul nrturor oamenilor.nu doar a crettinilor: P,;-grj,;i:r.irq ,iir tu lege. dinfirefac ale legii... Ceea ce aratd
(()tt\titjttciloi' ti i.,',t, jtrri:.,'ttil:lrtr cQteii invinovdlescsau ii apdra (Rom.2,
fapta tegii scrisairt ittinrileloi i,i'rtt iitLiitr!i'ict
r4 - r 5 ) .
$i Sfintii Pdrinli definesc congtiinfa mora16.Astfel, Sffintul Ioan Gurd de Aur spune:Cand Dumnezeul-afdcut pe om, a
sddit in .fiecarejudecata nemincinoasd a binelui Si a rdului, adicd regula conStiinlei; Sfhntul Maxim Mbrturisitorul descrie
congtiin(a ca pe un prieten apropiat, care te sfttuiegte spre bine, ne arativoia lui Dumnezeu,ne apdrd qi ne elibereazd,de reaua
influent[ a propriilor noastre sentimente;Fericitul Augustin spunea:PoTifugi de toate, dacd vrei, numai de constiinla ta nu.
Intrd in casd, odihneSte-tepe pat, retrage-te induntrul tdu, cdci nici un loc nu vei afla unde sii te ascunzi, dacd pdcatele te vor
roade.
ConStiinla morald are mai multe modalitdli de manifestare.Astfel, eapoate mustrq atdt inainte de sdvdrSireauneifapte,
intimpulsdvdrSirii,cdtqidupdsdvdrSireaei.inaintedesdvdrgireauneifapte,congtiinlanespune dacdfaptaestebundsaurea
gi ne sfdtuiegtesd o implinim sau nu. in timpul sdvArqiriifaptei, congtiinla morald esteun martor, stimulAnd vointa, dacf, este o
fapti bun6, sau oprind-o, dacd este un act rdu. Dup[ s[vdrgirea faptei, tot ea nejudecd, mustrAndu-necu neliniqte 9i apdsarein
suflet, sau rdspldtindu-necu bucurie, mullumire gi linigte sufleteascd.
Degi congtiinta este darul lui Dumnezeu, ea poate insl sd gregeasci"cici a fost pervertitd dupd s[vArqireapdcatului
strdmogesc.De aceea,congtiin{amorald se poate infbtiga sub diferite forme:
,,a) Constiinla dreaptd (adevdratb)este acea congtiinla care obliga pe om la sdvArqireaunei fapte ori il opregte de la
sdvdrgireaei.
b) Conqtiinyardtdcitd (fals[) este contrari con$tiintei adeverate;ea indeamnEsi fac[ ceea ce opreqtelegea moral[ ori
opre$teceeace esteingdduit de lege.
c) Constiinla sigurd. Cu privire la gradul de certitudine cu care se pronuntrA,congtiinla este sigurd atunci cdnd obligd sau
impune in mod absolut o datorie sau,tot atdt de sigur, opregtesdvdrgireafaptelor rele.
d) ConStiingatndoielnicd este congtiinta care nu se poate decide intre doud fapte opuse, avAnd motive puternice at6t
pentru sdvdrgireaunei fapte, cdt qi impotriva slvdrgirii ei.
e) Conqtiinla treazd (degteaptd),din punct de vedere al intensitdlii cu care funcfioneazd,se manifest[ atunci cAnd e gata
si rlspundd prompt gi imediat in orice ocazie.
f) ConStiinya adormitd, opusdcongtiiniei treze, estenesimlitoare la toate c6lc5rile ce se aduc legii morale. Din congtiinta
adormitd se naqtecongtiinja laxd sau laxismul.
g) Constiinla scrupuloasd este congtiin{a stipdnitd de frica de a nu cdlca legea moral[, vdz?nd in o seamd de fapte
indiferente numai ocazii pentru pdcat sau chiar pdcate.
h) ConStiinlafariseicd este, in aparcnld,o formd a conqtiinfei scrupuloase.Admite pdcate grele 9i interzice abateri
u$oare. Este foarte pretenlioasd cAnd judec[ pe al1ii, dar e foarte ingdduitoare cind se judecd pe sine.". (dr. Vasile Timig,
Manual pentru clasa a XI-a)

40
 \oi. ca gi cregtini,avem datoria de a pdstramereu curatdconqtiin{amorald gi de a o line in staretreazdprin rugdciune,
r-s-- rmpirtdgireacu SfinteleTaine gi citirea cd4ilor duhovniceqtr.

' ?-r;:.rra. in{eleptul grec, igi inv[Ja discipolii ca la sfArgitulfiecdrei zile sd-gipund urmdtoareleintrebdri: Ce amfdcut azi?
-,irnr-rrr -..i,;ttce amJdcut? Ce nu amJdcutSi arfi trebuit sdfac?
' =taminarea congtiinJeieste foarte necesard.Uneori trebuie sI recitim poruncile pentru a ne vedea mai bine gregelile.
r- n--e--sut'lerul se acoperd de negreala plcatelor nespovedite gi nu mai trece prin el lumina harului, care sd ne apropie de
)-r:::,ezeu. Congtiin{adevine opacd,se intunecd. Doar atunci cdnd este curat6,putem fi cu adevdratlinigtiJi.

St-intiine invali: Sd ne pd:irn_conqtiinladin trei laturi: cu privire lo Dumnezetr.ar pri,ire lo aproapelenostt'uSi cu privire
,; :uctltt'i. \'e pa:im con;tiinla cu privire Iu Dumnezeu cand et'ititnt diferite pacate )e pa=im constiinla cu privire Ia
qroapele nostnt cand nu-l lntristdn. ntr-ljudecant deltiinranr suytcirdnt sau il intoingentlo]ttpre rele )-e pd=irnconStiinlacu
pritire la Iucruri candnu distntgenttott deterittr,int.itL,'rt'':rt141.r;1.-..rrt'rfl ,le griiri sau neglijenla
Jrlr-irr
(**= C,,,r:ai-:.iu);,'-',;:c;-.r;.iiri
St,irttui-llunte-lthos culesedin scrisorileSi omiliile.4vt'eiEfrem)
$tiind acestea.organizeazEin'rpreuni cu prrrt-esorul;i colegii ui o dezbaterecu tema: Paza congtiinfei morale in
!'0nte\tu I societiqii actuale.
I Comenteazd afirmaliile:
. Astdzi. congtiinlanu mai reacqioneazd la anumitepdcateca acum zeceani in urmd.
r Congtiinlacreltinului estemai treazddecdta celorlalfi oamem.
r Din moment ce Dumnezeu ne iarti pdcatele,nu mai conteazdglasul congtiinJei.
. AtAtavreme cat pdcatulnu face rdu nimdnui, rolul congtiinleiesteminim.
r intr-un fel sau alrul, congtiinla ne avertizeazi intotdeaunaasuprapbcatului sdvdrgit.
i Zis-a An'a Agathon .,)'liciodatd nu m-am culcat sd dorm avdnd ceva tmpotriva cuiva, nici am ldsat pe cineva sd se culce,
; .loanna at'and ceva impotriva mea.Aceasta,pe cdt am putut. ". (Pateric)
?.:cdnd de la acesteremplu, descriecum ar trebui sd se manifestecongtiinfamoraldin calitatede sfdtuitor,martor gi judecdtor.
E Congtiinlamora16poatefi educatd?Cum se poateaceasta?
De ce constiinlanu-i maijudeca pe cei care au ajuns la culmeavirtulii sau in culmeaviciului (Sf. TalasieLibianul)?
i Realizeaziimpreundcu colegii tdi jocuri de rol in carepersonajeleprezintddiferite forme ale congtiin{eimorale.

\OTITE

4l
 REA INVATATURII CRE$TINE

Nevoia omului de a se inchina lui Dumnezeu in locuri alese, este

intdlnitd aproape la toate popoarele. La inceput, oamenii iqi cdutau locuri de
rugdciune izolate, fie in cdmpii, fie pe vdrfuri de munfi, sau in locuri
intunecate,cum ar fi pegterile gi grotele. Maitdrziu, au inceput sI construiasc[
altare, apoi temple, in care se credeaci locuiegteinsdgi divinitatea.
In cregtinism,locul unde se desfbgoardcultul divin se numegtebisericd.
Ldcagul de cult al creqtinilor a suferit, de-a lungul timpului, numeroase
modific[ri, ajungAndu-se in ziua de astizi la forma pe care o cunoa$tem. BisericaMdndstiriiNeaml
Dupd indttrarea Domnului nostru Iisus Hristos la Cer, Apostolii gi
ucenicii Mdntuitorului au continuat sd se inchine in templul lui Solomon, in sinagogi, urmdnd apoi sd se intdlneasc[ in casele
unor credincioqi mai instdriJi, unde se celebra ,,frdngereap6inii", adicd SJiintaImpdrtdSanie. Camerele in care se adunau erau
fie s51ide mese,fie cameracea mare?folositd ca sald de primire, fie incdperile de la etaj sau foigoarele de pe acoperiqulcaselor.
Aceste-,,biserici"se numeau,,ecclesiae",adicd,,adundri"ale cregtinilor.
Incepdnd cu secolul al treilea, pentru cd numdrul creqtinilor crescuse foarte mult, s-a fixat in casele particulare o
incdpere ce trebuia folosit6 numai ca loc de cult. Tot acum, au inceput sd se construiascdqi primele biserici cregtine, clddiri
destinate exclusiv cultului divin. Ele erau construite ca nigte sdli mari, ca sI poati cuprinde mullimea de cregtini, sursele de
inspiratie fiind sinagogile iudaice de atunci.
Odatd cu persecuJiileimpotriva cregtinilor, cultul divin trebuia s6vArgitin loduri retrase, fie in caseleunor credinciogi,
fie in cimitire, fie in catacombe,care erau galerii sdpatein pbmdnt.
Dupd incetarea persecu{iilor, cdnd creqtinismul devine religie toleratd, apoi religie oficiald a statului, cultul ei se va
dezvolta foarte mult, desfbgurdndu-sein ldcaquri speciale de cult, care vor rivaliza qi vor intreae splendoareatemplelor p1gAne.
Astfel, bisericile de pdnd acum, modeste gi mici in comparalie cu numdrul mare al cregtinilor, au inceput sI se ldrgeasc[ sau sd
fie dirdmate, construindu-sein locul lor unele mai mari qi mai frumoase. Dar, in paralel cu asta, au fost transformate unele
temple pdgdnesau sinagogi iudaice in biserici.
De asemenea,multe edificii publice pdgdne,in care aveau loc intruniri, judec6[i, au fost transformatein biserici creqtine.
Numele de ,,bisericd" ce se dd locagurilor de cult cregtine vine tocmai de la acesteedificii pdgdne,ce se numeau ,,basilici",
adicd ,,I[caquri impirdtegti". Agadar, vechea bazilicd, ldcag al implratului pdmAntesc,devine bisericd, locaq al Impdratului
ceresc,casd a lui Dumnezeu.
Modul de constructie a bisericilor cregtine a evoluat de-a lungul vremii, modificdndu-se dupd ideile diferite pe care
le-au formulat teologii despre fiinla, rostul qi simbolismul bisericii, dar gi dupd cerinlele gi nevoile cultului. Orientarea lor era
de obicei spre rdsdrit, f,rindridicate pe locuri inalte. incepdnd cu secolul al IV-lea, planul bisericilor era dreptunghiular, alungit,
ele semdndndcu nigte cordbii, ce au rolul de a duce pe credinciogi, prin valurile vielii, la mal, adicd la mdntuire.
Cu timpul, s-au generalizatdoue tipuri de biserici: a) orientale gi b) occidentale.
a) Caracteristicile lui sunt: - acoperi; boltit: - folosirea exclusir-da pietrei ca materiai de construclie; - decor exterior prin
sculpturS;- impdrfirea pe ldlime a interiorului prin arcuri transversale.
b) Se mai nume$tegi tipul elenistic. pastrandcaracterelegeneraleale basilicii. Acest tip a fost foarte rdspdnditin
antichitate. Din el s-a dezvoltat biserica sub formd de cruce.

t Ca o casd a lui Dumnezeu,biserica inchipuieEtetoatd lumea,pentru cd Dumnezeuestepretutindeni Sipeste toate, Si

biserica, ardtdnd aceasta,se imparte in trei, cdci Dumnezeueste Treime... (Sfdntul Simeon al Tesalonicului)

42
 __,E

E Erom student in Germania; am fost in vizitd la Constantinopol, am intrat in Sfdnta Sofia pe la ora 4 dupd-amiazd; la o
Maea de ord, turcii au inchis uSile... am rdmas captiv o noapte intreagd sub cupola aceeauriasd a Sfdntului lustinian, sub
{w? se au:ea cum zboard un porumbel. Aveam cu mine doar o Biblie qi o lanternd... quzeam mareq... Am avut atunci o
w_nerienyderistenliald extraordinard. $tiu cd a fost mdna lui Dumnezeu.De-atunci am luat totul in serios. (Ioan Alexandru,
imneniu in Credinqa strdbund)

' Plecdnd de la aceastdconfesiune, alcdtuieqte o compunere in care s[ vorbeqti desprefiinla, rostul Si simbolismul
lrncasurilorde cult ale creqtinilor. Dd un titlu potrivit.

NOTITE

i
43
 REA INVATATAR]I CRE$TINE

Odatd cu dezvoltareagi rdsp6ndireacre$tinismului pe intreg p[m6ntul,

s-a dezvoltat gi arhitecturaldcagurilor de cult.
In decursul timpului, au apirut mai multe stiluri arhitecturale, dintre
care cele mai cunoscute,pe plan internalional, sunl: bizantin, romunic, gotic
Si renascentist.Lanoiin\ard, acestestiluri, primind unele influenJeregionale,
au dat nagterelal. stilul moldovenesc, stilul mantenesc, brdncovenesc, dar qi
stilul inconfundabil al vestitelor biserici de lemn. Dredominante in
Transilvania.
Biserica Sfdnta Sofia, Constantinopol
Stiluri arhitecturale reprezentative in lume

Stilul bizantin
Stilul bizantin esle stilul oficial al bisericilor ortodoxe. El a luat na$terein cursul secolelor IV-V, prin modificarea
tipului basilical al primelor construclii cregtine,care va primi anumite influenJeorientale.
Prima perioadd de mare inflorire este epocaimpdratului Justinian qi a urmagilor acestuia,adicd secoleleVI-VII. Apoi, in
timpul perioadei iconoclaste(lupta impotiva sfintelor icoane), adicd secoleleVIII-IX, urmeazdo perioadd de decaden{d,pentru
ca apoi, pdnd in secolul al XII-lea, sd inceapd o nou[ perioad[ de inflorire. Istoricii artei vorbesc de secolul al Xl-lea ca fiind
vdrsta de aur a acestui stil. Acum, arhitectura bizantin[ se rdspdndegtepeste tot in R6sdrit, dar gi in Apus, in Italia. Prima
jumltate a secolului al XlII-lea, din cauza Cruciadelor, va provoca o altii decadenfd,urmatd de ultima rena$tere,care va dura
pdnd'la cddereaConstantinopolului in mdinile turcilor. incepdnd de acum, arhitecturabizantind,nu va mai fi la fel unitard ca qi
pAndacum, ci va primi unele modificdri, adaptiri locale, ludnd nagtereastfel noi gi noi tipuri bizantine.
Arhitecturii bizantine ii sunt specifice mai multe elemente:folosirea arcului semicircular sprijinit pe coloane prin
intermediul capitelurilor, cupola cu bazd rotundd, situatd central (deasupranaosului) sprijinitd pe stdlpi, prin pandantivi.
Planul bisericilor de stil bizantin este cruciform (cu diferite variante' cruce greacd,'trefld, tricone), interiorul fiind
impdr|it transversal in trei pdrli (altar, naos Sipronaos). Altarul este despdrlit de naosprin iconostas.Absidele sunt extinseSi
la perelii laterali ai bisericii, iar acoperisul nu esteplat, ci rotund. Prezintd o cupold centrald deasupra naosului (cum e cazul
Catedralei Sfdnta Sofia) sau mai multe turle (una, trei, cinci). Materialul de construclie preferat este cdrdmidq, uneori in
alternantd cu piatra.
In interior, spre deosebire de exterior, care este sobru Si simplu, se gdsesc elementedecorative diverse. Ornamentalia
este bogatd, realizatd prin picturd in frescd Si mozaicuri. Sculptura este prezentd la chenarele uSilor Si ferestrelor Si la
capitelurile coloanelor.
Biserici reprezentative: Catedrala SfAnta Sofia din vechiul Constantinopol (astEzi Istanbul, Turcia), construitd de
impdratul Justinian, in secolul al Vl-lea, Sfdntul Pantelimon din Tesalonic,Lavra Pecerskaia din Kiev, biserica mdn[stirii
Hilandar din Sf. Munte Athos.
in Apus, capodoperaartei bizantine este biserica Sfrntului Marcu din Venelia ltalia. construiti in secoleleX-XI.

Stilul romanic
Este primul stil arhitectonicpropriu al Apusului, formdndu-sein perioadadomniei lui Carol cel Mare (secoleleVIII-
IX). Stilul romanic a fost stilul oficial al catolicismuluisecolelorX-XIII, el mai numindu-segi stilul romano-bizanlinsau latin.
A luat na$teredin impletirea vechii arte romane cu cultura naJional[ a popoarelor germanice stabilite in Apus, dar qi cu influ-
enle de origine orientali.
Locul de nagtereal stilului romanic este Franla qi nordul Italiei, Lombardia (regiune din nordul Italiei (secoleleVIII-IX),
de aici rbspdndindu-sein toate fdrile catolice. Apogeul arhitecturii romanice este secolele XI-XII, urmdnd ca din secolul al
XIII-lea sd fie inlocuit de stilul sotic.
Construcliile romane impresioneazdprin aspectul masiv, dat de structura lor de rezistenld,precum Si de materialele de
construclie folosite. Pentru a susline zidurile imense (care ajungeau Si pdnd la doi metri ldlime) erau construili la exterior
contraforli.
Planul bisericilor romanice estefoarte variat: cel in formd de cruce latind este cel mai des intdlnit. Ele au o navd
centrald Si doud sau patru nave laterale care sunt despdr\ite de Siruri de coloane legate intre ele prin arcuri semicirculare.
Perpendicular pe nava centrald se adaugd transeptul (navd transversaldplasatd infala absidei altarului) ca Si bralul scurt al
crucii latine.
De obicei, partea de vest a clddirilor esteprecedatd de o curte, iar intrarea in biserici seface prin multe trepte. Tot in
partea de vest se afld Ei turnurile, de obicei pdtrate, unul din elefiind de fapt clopotniya.in arhitectura romanicd predomind
sculptura decorativd mai mult decdt la stilul bizantin, arcul rotund, cartea de vizitd a acestei arhitecturi si vitraliile.
Materialul de constructiepredominant estepiatra, falada nefiind tencuitd.

44
I

I
 Biserici reprezentative: Catedrala ,,Aix-la-Chapelle" din Fran{a, catedrala din Canterbury, Anglia, cea din Worms,
Germania,Biserica Sfdntului Mormdnt al Mdntuitorului din Ierusalim, catedralaromano-catolicd din Alba-Iulia.
Stilul gotic
Stilul arcului ascu{it, cum se mai numegte,este o transformare a stilului romanic S\ a apdrut in Franla, maturizdndu-se
hsE rir Germania. A luat na$tere in a doua jumdtate a secolului al XII-lea sub influenla Cruciadelor, a scolasticii qi a
::risricismului religios. Arhitectura goticd a fost creatdde megteri gi artigti laici, cu concursul material si moral al multimilor de
fost atins in secolul al XIV-lea, decdzdndin urmbtorul,
--::;nciogi, dar inspiratd gi patronatd de clerul Bisericii. Apogeul a
:1:\: :Fare arta Renaglerii.
.4rhrteclii goticului au folosit doud tehnici noi: ogiva qi arcul butant (sistem de sprijin exterior care pleacd de la
w:;,:s:ille bol1ilor navei centrale la contraforli).
Pianul predominant al bisericilor este cruciform, edificiile sunt de dimensiuni mdrele, zidurile sub|iri Si tnalte, suslinute
r* :.twebrfi. Specific stilului gotic este arcul frdnt, bolta ogivald, sprijinitd pe nervuri, dar Sifaladele cu rozete uriase de
ln.w'rfrgi portaluri impundtoare impodobite cu sculpturi Si statui. Boltrile se termind tn unghiuri asculite subformd de sdgeatd,
i

I
w.tfuwtrele sunt numeroase, inalte Si largi pline de vitralii. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de tndllime
il e@re, al cdrui vdrf impunge bolta cereascd.
u
il Interionrl e impdrlit in trei sau cinci nave longitudinale, o navd principald qi doud sau patru nave laterale, delimitate
I
prm" sirun de coloane tnalte Si puternice. Pictura este pulin intrebuinlatd, predomindnd, mai ales la exterior, sculptura
rrru.nr**rj tsfinti inalte, alungite, armonizate cu tendinlaverticald a ansqmblului). Un alt element caracteristic stilului gotic
fl{i:e{-::-r{i r.ierea-stdrotundd), care mdreSteluminozitatea in interior Si infrumuse|eazdfalada exterioard.
$foerici: Catedrala Notre-Dame din Paris, Fran(a, reprezentativdpentru acest stil, catedrala din Kdln, Germania, cea
di111 : nl**m'rTn-Fh etia catedraladin Milano, Italia, una dintre cele mai mari biserici din lume, Biserica ,,Neagrf," din Bragov.

Sfl Rclescentist
, Rena+erii a apdrut in ltalia, intre secolele XV-XVI, influentat fiind de rena$terealiterard qi frlosoficd, studiul
Stolftur!fl
rmr m6 nlt r'Erhii arte greco-romane, sprijinul acordat artigtilor, tipdrirea gi publicarea operelor clasice despre arta anticd.
t[r,,,'rnl
mtil $.f, lTtrt o intoarcere la vecheaartd greco-roman6.Apogeul sdu a fost secolul al XVI-lea, iar in secolul al XV[-lea va
dh'iF:illP. ryiilrfod diverse stiluri derivate din el.
ili fir twwtr.rclia bisericilor, planul este foarte variat: circular, dreptunghiular, cruciform. Punctul de plecare al
,n ,,m{mimocmmu renascentistea fost basilica cu trei nave, cu cele laterale boltite Si cu o cupold centrald, care acum va fi de mari
I dilrcrnflmfr,ffi y*wginutdde intreaga subsfiuchtrd. La exterior, se va intrebuinla marmura sau faianla, cu care sunt acoperite
uru.urur,u :du:-:lor. La _faladaprincipala predomind turnul central. O caracteristicd este intrebuinlarea la scard largd a
:ru:tr/.i-,r :; *-.'.r. decoratfu pentru in_fntntuselareainteriorului, picturd laicizatd, in care se vor intdlni diferite figuri
nill
ilonnjdlrJrwn/i;r"n^st::o--rariumane robuste. uneori nude. care scor fn eridenla.fittntuselea trupeascd.
fil h-i rtprezentatirt: ..SfhnrulPetm- din Rorna-..St-.Ludovic" din \-ersailles.Franla. Sf. Mihail din Germania,Sf.
{n
Il f]fr? dh l crnrntnrmutrnri
lll

' -4na cre;tind nt rc Ircd in aceastd lume, in frumuselea realizatd Si finitd. Ci ne poartd intr-o altd lume, cdtre o
frwflusele al altui tdram, dincolo de limite. (Nicolae Berdiaev, Sensulcrealiei)

E [n ce stil se incadreazdbisericile din imagini?

Lavra Pecerska, Kiev Biserica Sf. Petru, Roma

45
 Catedra la d in Canterbury Catedrala Notre Dame, Paris

I Pentru fiecare dintre stilurile studiate (qi recunoscute in imagini), formuleazd trei enunluri care se pund in evidenti
trds[turile debazl ale acestuia.
a.

b.

d.

I Individual sau in grup, alcltuiti mape documentarecare sI cuprindd opinii reprezentative,texte semnificative, ilustralii etc.,
specifice fiecdrui stil studiat.

I Construiegteexpresii metaforice care sd surprinda frumuselea stilurilor arhitecruralestudiate.

I Plecdnd de la afirmafia: Arta, in sensul ei inalt, nu este o imitasie a narurii, findcd nu urmdreStesd ne reaminteascdnatura
a$q cum este ea. Scopul ei este revelalia in forme sensihile a rainelor de sus. (Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului),
utalizeazd relaiia dintre spiritualitatea cregtindgi estetic in arta bisericeascda locagurilor de cult.

I Elementele specifice arhitecturii bisericegtiau fost preluate de constructiile moderne?Prezintd un astfel de caz.

r---
Stiluri arhitecturalereprezentativein fari
Fiecare dintre provinciile romdneqtiistorice igi are istoria sa care igi va pune amprentaasupraarhitecturii religioase.

fara RomAneasci
In fara Romdneascd,pdni in secolul al XVI-lea, stilul oficial a fost cel bizantin: biserica Sdn Nicoar[ qi Sf. Nicolae
Domnesc din Curtea de Argeq. De prin secolul al XIV-lea, se vor produce niqte schimbdri in stilul bizattin, datorate
influentelor sdrbegtigi bulgare, ndscdndu-seastfel stilul sArbo-bizantin(mdn[stirile Cotmeana,Tismana), care se caracteizeazd
I
f 4l log"J: T3ljtult"_1 4 d_.:oj1':1
?Bt"l"J_
46

rlij
 De asemenea,influenlele orientale, venite mai ales de la furci, au dat naqterela doud
capodopere:mf,ndstireaDealu gi Curtea de Argeq.
O ultimd influent[ bizantind s-a exercitat prin arhitectura din Sf6ntul Munte Athos,
generdndmonumenteca biserica mdndstirii Snagov.
Incepind cu secolul al XVI-lea apare stilul vechi romdnesc sau stilul muntenesc.
Cele mai cunoscutebiserici sunt: mdndstirea Cozia, biserica Mihai-Vodd din Bucuregti gi
catedralaPatriarhald.
Sub domnia lui Constantin Br6ncoveanu (1688-1714) desdvdrqegtestilul
-se
brdncovenesc, care este de fapt maturizarea stilului muntenesc. In secolul al XV[I-lea,
stilul brdncovenesca devenit stil nalional, fiind adoptatin toat[ Jara RomdneascS,ajungdnd
chiarpdndin Transilvania.
Exemple de biserici: mdnlstirea Hurezi. bisericile Sffintul Gheorghe-Nou gi
Mdndstirea curteadeArges
Stavropoleosdin Bucuregti, m[ndstirea Sdmblta de Sus.
Incepdnd cu domniile fanariote qi pdni in secolul al XIX-lea, a avut loc un declin al arhitecturii bisericegti, care a dus la
disparitia stilurilor rom6neqti.De-abia in secolul al XX-lea renagtestilul bizantino-romdn qi muntenesc.
Caracteristicile stilului: plan treflat de tip sdrbesc,pronaos Si naos cu turld, despdrlite intre ele prin zid sau coloane,
intrebuinlarea exclusivd a cdrdmizii, iar exteriorul esteformat din cdrdmizi orizontale tencuite Si netencuite, ce alterneazd,
intreaga bisericdfiind incinsd de un brdu median.
Stilul br0ncovenesc: planul treflat, turnul-clopotnild construit deasupra pronaosului, pridvorul deschis, suslinut pe
coloane, dar Si printr-o frumoasd podoabd sculpturald, influenlatd de Renastere. Arhitectura brdncoveneascdprelucreazd
artistic lemnul (catapetesme,tronuri domneEtisau arhiereSti)SifoloseStemotivele vegetale: vrejul, strugurii, floarea soarelui.

Moldova
Arhitectura din Moldova a avut la bazd arta meqtequgarilor locali, adicd
bisericulele de lemn care au precedat pe cele de piatrd gi zid. Acestea au primit
influenle romanice, gotice, dar mai ales bizantine, manifestatein planul treflat sau
drept al bisericilor, in sistemul de acoperire prin bol{i, prin contraforfii ce sprijin5
zidurile, tendinta de indl{are a bisericilor qi apari{ia sculpturii. Astfel, cele mai
vechi biserici moldovene de zid sunt Sf. Nicolae din Riddu{i, care a imbinat cele
trei stil,rri gi Sfdnta Treime din Siret, prototip al bisericilor de mai tdrziu.
In epoca lui $tefan cel Mare se formeazd qi se maturizeazd stllul
moldovenesc, care se distinge prin sistemul propriu al supraindl!5rii turlelor, in
interior prin suprapunereaarcurilor in diagonald, iar in exterior prin bazele stelate,
prin bogatul dec-orextern al faJadelor,prin utilizarea artisticb a pietrei, a cdrdmrzii
gi a ceramicii. In aceastdperioadd apare pridvorul inchis gi sporadic, gropnila,
Biserica Sf. Nicolae, Rddduli
aSezaliintre pronaos qi naos.
Sub Petru Rareg, stilul moldoyenesc atinge apogeul. Acum se generalizeazd gropnila gi se adaugd tainila
(ascunzdtoareatezaurului). Apar gi el-ementenoi: pridrorul deschis.pictura erterioard gi zidurile de apdraremai mari gi mai
groase.
Odatd cu domnia lui Vasile Lupu. arhitectura moldoreneascd cunoaste ultima perioadd de inflorire. Acum apar
elementede origine orientald, caracterizateprin elementelede decor >culpruralerterior al bisericilor.
Stilul moldovenescdecadeincep6nd cu a douajumitate a secolului al X\ll-lea. El va primi noi influen{e, primele venite
din tara RomdneascS.De aceea, bisericile zidite de acum inainte (Aroneanu, Barnovschi din Iagi qi mdndstirea Secu) vor
inlocui zidul despdrfitor dintre pronaos gi naos cu o arcadi sprijinita pe doi stdlpi, vor mdri numirul ferestrelor qi vor l5rgi
pridvorul. Alte influenle vor fi cele din Apus, cu motil'e neoclasice, ce vor decora exteriorul: mdndstirea Golia qi vechea
Catedral[ Mitropolitanb din Iagi.
Ultimul monument de seamd al arhitecturii moldovene il constituie mdndstirea Frumoasa din Iaqi. Ca qi in Jara
RomdneascS,de-abiain secolul al XX-lea rena$testilul bizantino-romdn ori cel moldovenesc.
Bisericile de seamd din timpul lui $tefan cel Mare: mdndstirea Putna, Neamt, Sf. Gheorghe din HdrlSu, Vorone!,
Dobrov[] din Iagi.
Bisericile de seaml din timpul lui Vasile Lupu: Dragomirna, Sfiniii Trei Ierarhi qi Cetd{uia
din Iaqi.

Transilvania
in Transilvania nu s-a putut dezvolta o arhitecturd proprie. Bisericile construite aici au fie stilul
bizantin,fie cel romanic sau gotic, materialul folosit cel mai des fiind piatra. Cele mai vechi astfel de
biserici sunt: Prislop, Densug, Strei-Sdngeorgiu,Rdmet, precum qi catedralaromano-catolicd din Alba
Iulia.
Dar bisericile reprezentative ale Transilvaniei sunt vestitele biserici de lemn din MaramureS Si
CriSana.Aceste biserici sunt inspirate de caseletdrdneqti, atdt ca metodl de construc{ie,cdt gi ca formd
pi decorafie.
Construite de obicei pe coline, bisericile de lemn se ridicd pe o temelie din pietre sau pe tdlpi Mdndstirea Bdrsana
groase din lemnul durabil.
I

47
t

Biserici de lemn se intdlnesc in toate provinciile romdneSti, dar specific celor transilvdnene este turnul-clopotntld
ridicat peste pronaos, de o indlfime considerabild tn raport cu restul edificiului. Acoperisul este aplecat in pantd pdnd
aproape de pdmdnt, iar pridvorul este deschisSiprevdzut cu stdlpi de suslinere Si balustradd.
Ele sunt ornamentate cu motive populare: motivul solar, pomul vielii, roza vdnturilor, cu forme geometrice,frdnghia
rdsucitd, sau motive imprumutate din arta bisericilor de piatrd: fiunza de vie,frunza Ei vrejul de acant Si laleaua.
Bisericile de lemn sunt monumenteale artei Si arhitecturii noastrepopulare romdneSti.
- - - -1
I
i

' Pulind lume ajunsd in proximitatea vreunei biserici din nordul Moldovei reu$eStesd-Sistdpdneascdperplexitatea; o
perplexitate vie, penetrantd Si genuind, pe care contemplarea celorlalte biserici din vremea lui Petru RareSnu vaface decdt sd
o confirme definitiv.
Un lucru estesigur: inaintea oricdror al\i stimuli intelectuali, ceea ce-lface pe cdldtor sd rdmdnd dinaintea lor complet
interzis este imaginea, aproape neverosimild, a bisericii pictate in intregime pe dinafard. Volumul ei, acoperit pe toatefelele
cu chipuri de sfinli Si cu o puzderie de scene multicolore, intocmai ca Si interiorul ldcasului, nu-li dd senzalia cd te-ai afla
dinaintea unui edificiu, a unei arhitecturi, ci, mai curdnd, in preajma unui uriaE obiect mdrit la scard, impodobit mirific.
$ocul vizual il produce, desigur, cutezanla ctitorilor de a imbrdca complet cu fresce zidurile exterioare ale bisericii.
Exceptdnd invelitoarea, cele cdteva ogive Si soclul de piatrd, toatd suprafa1azidurilor este umplutdJiird rest numai cu icoane
in frescd, zugrdvite unele ldngd altele, ,,intensiv", iar pe alocuri chiar inghesuite unele tntr-altele. Este evident cd autorul
medieval a considerat cd tot zidul meritd icoana, cd toatd intinderea lui, fdrd discriminare, este aptd iconic sau manifestd
vocalie iconicd, inclusiv ungherele mai smerite, cu vizibilitate ingratd, de sub streSini, sau suprafelele ascunsede profunzimea
Si grosimea contraforlilor, ca sd nu mai vorbim de cele foarte indepdrtate, din inaltul turlelor. Nicdieri nu existd loc liber,
pauzd sau interval. (Sorin Dumitrescu, Chivotele ecumeniceale lui Petru RareSqi modelul lor ceresc)

I Descrie stilurile arhitecturaleromAnegtiexemplificdnd, pe imagine, caracteristiciledefinitorii ale acestora.

fl Analizeazdmodalitelile prin care istoria gi spiritualitatea poporului roman s-au impregnat pe'arta bisericeascd,pornind de la
urmdtorul citatl.Poporul acesta nici nu ar iubi biserica lui aqa de mult dacd nu s-ar recunoa$tepe ddnsul in ceea ce se gdseSte
acolo. (Nicolae Iorga, Icoana romdneascd)

I Prezintl biserica din parohie, sau o bisericd reprezentativddin localitate, dupd urmdtorul plan:
- stilul arhitectonic in care se incadreazd;
- elementede arhitecturd;
- planul bisericii;
- elementedecorative interioare qi exterioare;
- perioadatn care a fost construiti;
- materialedeconstrucfiefolosite;
- pictur6;
- etc.

NOTI E

48
 SPIRITUALITATE SI YIATI CRE$TIN4

Cea mai mare porancri a Noului Testament este: ^Sd iubegti pe Domnul
Dumneieul tdu, cu toatd inima la, cu tot sufletul tdu Si cu tot cugetul tdu (Mt.22,
3 r).
Iubirea noastrd c[tre Dumnezeu este o iubire-rdspuns la iubirea ce ne-o aratd
El permanenf.Dar in Dumnezeu.omul nu iubeqtenumai pe Dumnezeu,ci iubegtede
fapt intreagacreatie(pe sine, pe aproapelegi intreg cosmosul).Agadar,cel ce iubegte
cu adevdratpe Dumnezeu,iubegtegi ceeace iubeqteEl. Sfdntul Apostol qi Evanghelist
Ioan spune in acest sens'.Dacd :ice cineva: iubescpe Dumnezeu, iar pe fratele sdu il
urdste, mincinos este' Pentru cd cel ce nu iubeSte pe fratele sdu, pe care
l-a vdzut, pe Dumne:eu. pe Care nu L-a vdzut, nu poate sd-L iubeascd. $i aceastd
poruncd at'ent de la El cine iubeStepe Dumnezeusd iubeascdSipe fratele sdu (l In. 4,
20-21).
Iubirea estecea mai mare virtute a crestinului,cdci prin ea fiecarecredinciosse In vizitd Ia azil
aseamdnd lui Dumnezeu,Careesteiubire (l In.4, 8;16),izvorul,cauzaiubirii.
Iubirea creStind trebuie sd se rdsfrdngdasupratuturor fbrd deosebire,cdci numai atunci estecu adevdrat iubire, cdnd ea
estede:interesatd,cdndnu cautd ale sale (I Cor. I 3, 5).
Dreptatea esteun principiu moral-juridic,potrivit cdreiafiecaretrebuie sd primeascdce i se cuvine. Dar estegi o virtute
moralS prin care fiecare credinciosiqi implinegtedatoriile fali de Dumnezeu,fa{d de semeni,fatd de sine qi fald de intreaga
creatre.
Aga cum ne porunce$tesd iubim, tot aga Dumnezeu ne poruncestesd cdutdm dreptatea:Cautd dreptate Si iar dreptate,
ca sd trdieStiSi sd stdpatte;tipannntul pe care Domnul Dumnezeultdu li-l dd (Deut. 16,20). Omul estecreat dupi chipul lui
Dumnezeugi pentru acestmoti\ drepturileunei persoanetrebuierespectatede ceilalli semeni.
Dreptatea izvor6;te. e-a;i iubirea, din Dumnezeu, Care este singurul cu adev[rat drept'.nu estepdrtinire la Dumnezeu!
(Rom. 2. I1)'. Duntne:eu este ;utlecdtor drept, tare Si indelung-rdbddtor Si nu se mdnie in fiecare zi\Ps. 7, ll).
I
Intre iubire gi dreptatetrebuiesd fie un echilibru, cdciele se intercondiyioneazd permanent,fiind complementare.Astfel,
iubirea care pornestede la Dumnezeuldreptdlii caut[ intotdeaunadreptatea.Aga este bine sd fie qi intre oameni. Dreptatea i
trebuie sd cotnpletezein rnc-'dtlresc iubirea. in inlelesul cd aceastadin urmd se poate indeplini numai in prelungireacelei
dintdi. Mdntuitorul spunea'.IOrr. -:tc oiyi sa va_facdvoud oamenii,asemeneaSi voifaceli lor (Mt.7 , l2).
" l
Dreptateaeste o \aloare m..r:lf, elementard.Ea cautd sd asigureun minimum de moralitate, cerAndomului sd respecte
viata,familia,persoanasemenuluisi t..t .'e ii apa4ine.dandu-iacestuiatot ce i se cuvine.
Iubirea cereinsh cera rnai r:'.*.:. ; f ,-: ,i-rc5dreptateane ceresd ddm fiecdruiaceeace-i al sdu,iubirea ne indrumd sd ddm
fiecdruia din ceeace-i al rto,rtt'ttDacl rt'=rele drepulii nu mai pretind de la noi nimic dupd ce le-am implinit, nu acelagilucru
se poate spune despre porunca iubirii. c.rci r: r.inine rordeaunaposibilitateaunei mereu reinnoite iniJiative personalede
iubire.
In via{a de toate zilele, vir"tuteaiubit'ii o int ..,-;,i;771
ttin.! respectdmporuncile lui Dumnezeu,indepdrtdndu-nede pdcat,
cdnd suntem milostivi, cdnd sfttuim pe cel de ltirtgti rtoi c,incl n'ent {iid de intreaga creafie, operd a Tatdlui ceresc. Ea se
imbind cu virtutea dreptd{ii,care igi face simlita prezenlaatun'-i cind muncim cu responsabilitategi seriozitate,cdnd evitdm
minciunile, cdnd respectlmdrepturiletuturor etc.,cdci iubirea tbri dreptatepoateaduceprostiegi impdtimire, iar dreptateafrrb
_'lbl':!?"1._dl:._t1
:'3J'J1"3111
"_.9
{

. Ca unii care hbiesc in aceast[ lume, creqtinii ortodocqi trebuie sd participe qi ei la viala social6. Mdntuitorul Hristos
spune:dali... cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului Sipe cele ce sunt ale lui Dumnezeu,lui Dumnezeu(}L4t.22,21).
Societateaeste compus[ din oameni care implinesc diferite funclii qi activitdfi. Pe vremea marilor prigoane cregtine,
promovareain treptele sociale era conditionatb de apartenenlala pdgdnism.Numai dupd Edictul de la Milan, creqtinii au putut
gi ei sd se implice fbrd nici o teamd in treburile colectiviti{ii in care trdiau. In acel moment, cea mai mare problemd a lor era:
cum vor putea pdzi poruncile lui Dumnezeu in acelaqi timp cu poruncile statului? Astdzi, aceastdintrebare este la fel de
achnl6. Cum se pot pdzi poruncile lui Dumnezeu in mijlocul unei lumi - de aceastl dat5, creqtine - care a ajuns din cauza
pdcatelor aproapela aceeaqistarepe care o avea in vremea pdgdnilor? Este oare posibil acest lucru? Cum se poate descurcaun
creqtin care are in subordinealui alti creqtini,in cazul in care acegtianu-qi fac datoria la locul de munc6?

o Mdntuitorul ne spune sd iertim pe cel ce ne greseqtepdnd de qaptezecide ori cdte Sapte(ML 18,22) saucelui care ne
cere haina, sd-i ddm Si cdmasa (Lc. 6,29) sau celui care ne loveStepeste un obraz sd i-l intoarcem Si pe celdlalt (Lc. 6,29).
Cum putem impdca acesteporunci ale lui Hristos cu via{a sociali? In primul rdnd, sb nu uitbm cd Dumnezeu nu estenumai
iubire, ci gi dreptate, aga cum spune Sfdntul Prooroc Isaia: judecdtor este Domnul Dumnezeul nostru (Is.30, 18) sau SfAntul
Apostol Payel ziua dreptei Judecdli a lui Dumnezez (Rom. 2, 5). in al doilea rdnd, dacd citim cu aten{ie poruncile
Mdntuitorului de mai sus, observdm cd ele nu se referd la o comunitate, cila persoanain sine, singur6. Trebuie intotdeauna
fdcuti aceastddistincfie: dacd iert, nu cumva incurajez la mai multd nedreptate?$i atunci, nu trebuie folosit putin qi biciul
dreptdtii? Insuqi Mdntuitorul care a spus sd iubeStipe vecinul tdu ca insuli pe tine (Rom. 13, 9), afolosit biciul cdnd afost
vorba sd-i scoatd afard pe tdrgoveli din Templul Legii Vechi (vezi Mt. 21,12); El, care a spus gi:y';i bldnzi ca porumbeii (ML.
1 0, 16) .

. O femeie, care se linea de bisericd Si se credea cuvioasd, era muScatdde phtima trufiei, dispreluindu-Si semenii qi
indreptdlindu-se in acesteaprin cuvintele: ,,Dumnezeu singur imi ajunge Si eu nu ndddjduiescspre om.".
Dar Dumnezeu a vrut s-o tdmdduiascdSi i-a trimis o ,,doctorie" destul de amard. Astfel, intr-o zi, pe cdnd se intorcea
de la bisericd, trecdndfemeia peste o punte, cdzu in apd. incepu sd strige dupd ajutor. Cum-in preajmd era multd lume, un
vecin ajunse imediat acolo, dar vdzdnd cine era in apd, zise:
De bund seamd cd nu de ajutorul meu ai mata nevoie, cdci mereu spui cd: ,,Dumnezeusingur ili ajunge Si in om nu
ndddjduieSti..." qi plecd mai departe ingdndurat.
Ajunse la punte Si bdrbatul ei. Cdnd o vdzupe nevastd-sain apd, ii zise cu mdhnire:
,, - Cred cd nu dupd ajutorul meu, al unui pdcdtos, strigi, femeie. Tu, de bund seamd, astepli vreun inger trimis de
Dumnezeuca sd te scoatd. Cum mereu zici cd n-ai nevoie de ajutor omenesc,md duc sd-mi vdd de n'eburi. $i plecd. "
La pulin tirnp, bdtrdn fiind Si mergdnd anevoie, veni la punte tatdl ei. O ajutd cum putu ;i cu greu o scodse din apd.
Apoi, o intrebd:
,, - Oare n-au trecut pe aici alli oameni Si chiar bdrbatul tdu?
- Au trecut tatd, dar pe bund dreptate nu m-au ajutat. Eu, dkpreluindu-i. totdeawta Ie spuneant. nu am nevoie de
ajutorul oamenilor; in om nu-mi pun nddejdea, ci singur Dumnezeuimi estede ajuru.".
(Pilde Sipo,,'esriripenrnt copii rtol.ll. Editura Curtea de Argeg, 2002)

[f Scrie o afirmalie referitoare la modul in care crezi cd lumea inlelege relalia dintre iubire Si dreptate qi o alta referitoare la
aceeaqirelalie, dar din perspectivacreqtin6.
a. Relalia dintre iubire gi dreptate

b. Relalia dintre iubire gi dreptate,din perspectiva cregtind

I Dintre situatiile urmStoare, alege, analizAndqi coment6nd, pe acelea in aare iubirea qi dreptatea ar trebui sd se imbine
arrnoruos.
. De$i s-ar fi putut sd nu fie foarte grav, a sdrit cu gura la ea.
t Zllnic face glume proastepe seamagreqelilor lui.
r A ie$it la plimbare cu ea, deqi e o persoandextrem de dificild.
r I$i respectdp[rintii, deqi uneori ei gregesc.
o A mintit pentru cI trebuia sd-i ia apdrareaprietenului ei.
o I-a dat sd copie la examen,pentru cb ea nu a alut timp sd invele.
El E$i dispus sd manifegti iubire qi dreptatein spatiul social in care tr[iegti chiar dacd fi se pare greu sd faci aceasta?
50
 t

o Chiar dacdii iubesc, este drept ca cei care au gregit sI fie pedepsi{i.
e De$i nu ii iubesc,pentru cd nu au gregit, trebuie tratati ct dreptate.

I Care dintre acesteatitudini este mai des intdlnit[ in societateade azi? De ce?
. ii iubesc prea mult, nu pot sd-i pedepsescpentru ce au fbcut.
o Nu-i iubesc, agacd nu-mi pas[ dacdjudecatava fi corectd.

I Identificd gi comenteazl,cazuri cdnd se poate renunla la iubireafald de semenul nostru din cavzarespectdrii dreptdlii, sau
c6nd se incalcd dreptatea din cauzaunei iubiri peste mdsurd.

Q PlecAndde laversetele:
Vd spun cd pentru orice cuvdnt deSert,pe care-l vor rosti, oamenii vor dq socoteald tn ziua judecdlii. Cdci din
cuvintele tale veifi gdsit drept, Si din cuvintele tale veiJi osdndit. (Matei 12,36-37), argumentati importan{a virhrlii dreptilii in
perspectivamdntuirii.

E Co- crezi cd s-a impicat iubirea dumnezeiascdprin care Hristos, Cel frrd de p6cat, a fost rlstignit pentru pdcatelenoastre,
cu dreptateadivind, care cere ca doar cei vinovafi sd fie pedepsili?

[] Formuleazl mesajul versurilor urmdtoare:

Averea unui neam nepieritoare
Std in putereade-a iubi
C6t de smerit e-n sine fiecare
C6{i pruncu{i imbrac[ zi de zi.
Nu c|te oale fierb la mine-n vatr6
$i de vin ulcioare am golit
Ci inima de n-a rdmas de piatr6
Cdt urAt in ea s-a pustiit.
(Avere, de Ioan Alexandru)
De am trecut pe ldng6 mdna goal6
intinsl de un cergetor
Zadamic umbra-n jur riscoald
Din pesterdecou rlsundtor.

NOTI E

5l
I
r

sPrRrruALrrArE $r mATi cRE$rrNi

Via{a cregtinului este in general o viaJi de luptd. O via!6 de luptd dusdpe trei fronturi: cu sine, cu diavolul Si cu tentaliile
pdcdtoase ce izvordsc din lumea care-l inconjoard. De aceea,pentru a deveni un far, o 1umin6, dupf, care s[ se ghideze qi
ceilalti oameni, creqtinul trebuie ca, mai inainte de a deveni un promotor al implclrii dintre oameni, sd realizeze marea
impdcare cu sine insugi. Sfrnfii Pdrin{i arald,c5.nimeni nu va reuqi sd biruiascd - din punct de vedere duhovnicesc - aceastd
lume, dacl nu s-a biruit mai intdi pe sine. Nimeni nu va reu$i sd devind un fbcdtor de pace (Mt. 5, 9) dac[ nu a ftcut mai intdi
pace in sufletul gi trupul lui. Este foarte periculos de a porni intr-un apostolat care are drept scop reconcilierea impicarea
-gi
intregii lumi, dacd fiecare dintre noi nu s-a implcat mai intdi cu sine insugi gi cu Dumnezeu.Mdntuitorul Hristos Insugi spune:

Sfdntul Serafim de Sarov spune:DobdndeSteharul Sfantului Duh Si mii de oameni se vor mdntui in jurul tdu. Cum se
poate dobdndi harul Duhului Sfdnt? Una din cdi esterugdcianea stdruitoure qi fbcut[ cu mare credint5. Rugiciunea trebuie
neapdratsd aibi acestedoud calitd(i: sd fie fdcutd cu mare credintrd:toatu cAtu cereli rugdndu-vd, sd credeli cd veli lua Ei va fi
voud (Mt. 11,24) Si cu stdruinld. Abia dupd aceastaputem vorbi desprereconciliere ca unnare fireascl a impdclrii noastre cu
noi ingine prin darul Sfdntului Duh dobdndit prin rugdciune. Abia acum, cregtinul va deveni un promotor al impicdrii
oamenilor - nu atdt intre ei, cdt cu Dumnezeu (deoarece,chiar dac[ intre oameni existd pace, aceastadevine nepldcutl inaintea
lui Dumnezeu in clipa in care la adlpostul ei, se lucreazd patimi gi pdcate). $i ceea ce este mai minunat este faptul c6, avAnd
asupra lui binecuvdntarealui Dumnezeu, cregtinul nostru curlfit nu va trebui sE foloseascdatdt cuvintele frumoase sau strigate
cu glas tare spre a aducepacea,ci insdgiviala lui va fi de ajuns spre a folosi oamenilor.Cdci spun Sfin1ii Pdrintri:Taci tu, sd
vorbeascdfaptele tale. Iar proverbul zice'. Vorba sund,.fapta tuna.
Revenindla strigdtulomului dupd ajutorul harului divin gi la cdnteculmulgumirii 9i sldvirii lui Dumnezeu,rugdciunea,
trebuie sd fim congtienlicd ea ne innobileazd,ne intiregte,ne curdgdde pdcategi ne da posibilitateade a progresaduhovnicegte.
ajung6nd Ia mdntuire.
Rugdciunea este de dou6 feluri: particulard, fbcutd de fiecare credinciosin parte, oricdnd gi oriunde, Sipublicd, care
poate fi: Sfdnta Liturghie, Sfintele Taine, Cele Sapte Laude Si ierurgiile. Rugdciunea publibd se face in anumite momente
stabilitede Biseric[, in locuri specialamenajate,fie in biserici,fie in paraclise,fie in caselecredinciogilor,conduc[torii ei fiind
preo{ii, prin carelucreazdin mod nevlzut harul lui Dumnezeu.
In vremea rugbciunii, Dumnezeu nu cautd numai buzele Si limba, ci cautd mintea Ei inima. Din catza firii noastre
pervertite de plcat insd, rugiciunea se rezumd mai mult la cea rostitd cu gura, in timp ce mintea este cu gdndul in altd parte.
Aceasta este treapta cea mai de jos a rugdciunii. Dupd ea, urmeazd,rugdciunea minlii, atunci cdnd suntem aten(i la ceea ce
zicem, Si cea a inimii, cdnd ne rugim din inimd. Odat[ ajuns la aceastl teaptd, omul se poate indrepta spre rugdciuneafdrd
cuvinte, cdnd doar inima se roagd. In aceastdheapt6, omul indeplineqtesfatul marelui Apostol Pavel'.Ruga\i-vd neincetat! Dali
mul\umirepentru toate,cdci aceastaestevoia lui Dumnezeu,intru Hristos Iisus,pentru voi (I Tes. 5, 17-18).
Dar cea mai inaltd treaptd a ruglciunii esteextazul, cdnd omul esterdpit cu mintea la cer.
CunoscAndputerearugdciunii, diavolul incearcd,prin imaginalie gi tot felul de inchipuiri, s5-l indep6rtezepe om de la
folosul gi scopul ei. De aceea,o mare lupt5 a noastrddin vremearugdciunii estesa nu ne imagindmnimic, ci si se concentrim
la dialogul nostrucu Dumnezeu.
Dar pentru a s[vdrgi o rugdciun^e corectdgi placutalui Dumnezeu.trebuiesdLne pregdtimsufletegtegi trupeqte,pentru ci (
in rug[cine ne intdlnim cu Imparatul Imparalilor. De aceea.agacum trebuie sd fim curali gi aranjali cdnd ne prezentdmin fa\a
unui om important,cu atdt mai mult trebuie sd fim curali cdnd ne agezdmin fala lui Dumnezeugi vorbim cu EI.
Impdcarea cu semenii, reconcilierea, estefoarte importantd, ciici ascultarea rugdciunilor noastre depinde de acest

darul tdu (Mt. 5, 23-24).

Rugdciuneaeste numitd gi maicd a tuturor faptelor bune, pentru cd ea aduce in sufletul nostru pe cea mai mare faptd
bun[: dragostea de Dumnezeu qi dragostea de aproapele. Dragostea este cea mai bund cale spre reconciliere, adicd spre
impf,carea,atdt cu Dumnezeu, cdt gi cu semenii. Reconcilierea esteun dar al lui Dumnezeu,cdci nu se realizeazd,de citre noi,
ci numai de Dumnezeu, dar este gi o datorie a fiecdrui creStin. De aceea,in rugdciuneanoastrd,trebuie sA cerem impdcareacu
Dumnezeu 9i cu aproapele.Sfhntul Maxim Mdrturisitorul spunea: Cdnd vei vedeape cineva cd te urdste,sau te nedreptdleSte,
fie cu dreptate, fie cu nedreptate, incepe sd-l pomeneSti la rugdciune. Condi\ia reconcilierii cu Dumnezeu este tmpdcarea,
iertarea aproapelui: Si ne iartd noud greSelile noastre,precum Si noi iertdm greSililor noStri.
Prin pdcat, noi am supdratpe Dumnezeu. De aceea,trebuie ca prin rugdciune, urmdnd pilda Mdntuitorului, Care, prin
Jertfa Sa de pe Cruce a adus impdcareaomului cu Dumnezeu, cu sine, cu semenii cu intreaga crea\ie,fiecare creqtin sA caute
-gi
reconcilierea cu Tatdl ceresc,intoarcerea sa la via(a frrd de pdcat. De multe ori, Insuqi Dumnezeu,vdzdnd depdrtareanoastrd
de El, cautl sd ne inducl o starein urma cdreia sd dorim impdcarea,gi aceastao face prin incercdri ale vie{ii noastre,intAmpllri

_":::"_"1"j'i:T::1"_"lT:"_':li'::":'l':i:T:'_':i:11"_T':'ili'l_
52
 T

' Doamne, miluieStepe cei care md urdsc, se sfddesccu mine Si md ocdrdsc; asemeneaSipe cei ce md grdiesc de rdu, ca
tlu cumre ,|reunul din ei sd pdtimeascd ceva rdu pentru mine nici in veacul de acum, nici in cel ce va sd fie. Ci-i sfinleStepe
danSii ctt mila Ta, Si-iacoperd de bundtatea Ta, Preabunule Stdpdne.Amin. (Rugdciunepentru impdcare, Carte de rugdciuni,
Editura ArhiediecezanA, Cluj, 1995, pag. 97)

. Trupul Stdpdnului vrdnd sd-l primeSti spre hrand, fii cu fricd sd nu te arzi, cd foc este; Sdngele Lui vrdnd sd-l bei
spre-mpdrtdsire, mergi Si cu cei ce te-au mdhnit te impacd, Si aSa indrdzneStede ia hrand sfdntd. (din Rdnduiala Sfintei
Impdrtdqanii)

' Pentru rugdciune existd doud moduri: primul este cel al preamdririi cu umilinld, iar al doilea, care urmeazd acestuia,
este al cererii. ASadar, cdnd te rogi, sd nu incepi indatd cu cererea; altfel devii bdnuit tn privinla intenliei, cd te rogi lui
Dumne:eu constrans de nev6ie. La inceputul rugdciunii, deci, uitd-te pe tine insuli, pe solie, pe copii; lasd pdmdntul, tntinde
braSelespre cer; lasa toatd -fdptura vdzutd Si nevdzutd ;i incepe sd preamdreSti pe Cel care a fdcut toate; iar cdnd il
preamareStipe Acesta,sd nu-1irdldceascdntintea incoaceSi incolo. nici sd nu roste$tibasmeca pdgdnii. (Sfdntul Vasile cel
Mare)

E $tiu cd n-ar fi trebuit sd md aflu aici. N-am rezistat tentaliei de a veni, la petrecerea organizatd de prietenii Mihaelei.
$i cdnd te gdndeSticd mama e convinsd cd sunt acasd cu sora mea. Intotdeauna a ieSit cu scandal cdnd a apdrut Cristi. Nu pot
sd cred cd a venit Sipoli1ia. Cred cd la sesizareavecinilor.
Doamne, dacd md ajuli sd ies cu bine din asta,promit cd eu, Anca, niciodatd nu md voi mai aldtura acestui grup!

o Este firesc din parteaAnc[i sd ceard ajutor de la Dumnezeu?

o Oare Dumnezeu ii va rdspundela rugbciune?Argumenteazd.
o Ce-ar trebui sI fac[ Anca in viitor dacd Dumnezeu ii va asculta/nuii va ascultarugdciunea?

[]a. Enumerd,cu sinceritate,in ordinea prioritegilor (ca importan!5, nu ca timp acordat), cele mai importante cinci activitdli din
vialata:

b. Deseori, adolescen{iinu acorddnici o importanfd rugdciunii, pentru cd ei cred cd nu au nevoie de aceasta.

53
 Este semnul pe care ei il aratd lui Dumnezeu.

in momente de qizdinsd. ei intorc semnul:

Ce s-ar intdmpla dac5rugdciuneaar deveni o prioritate in viala unui adolescent?

ff Arnlizeazb versetelescripturistice qi g[segte motivele pentru care Mdntuitorul ne cere sd ne rugbm.

Iar cdnd vd rugatrLnu fili ca fdlarnicii cdrora le place, prin sinagogi Si prin
collurile uli|elor, stdnd tn picioare, sd se roage, ca sd se arate oamenilor; adevdrat
grdiesc voud: Si-au luat plata lor. Tu insd, cdnd te rogi, intrd tn cdmara ta Si,
tnchizdnd uqa, roagdle Tatdlui tdu, Care este in ascuns, Si Tatdl tdu, Care este tn
ascuns, ttriva rdspldti 1ie. Cdnd vd rugatri,nu spuneli multe ca neamurile, cd ele cred
cd in multa lor vorbdrie vor fi ascultate Deci nu vd asemdnali lor, cd Stie Tatdl
vostru de cele ce aveli trebuinld mai inainte ca sd cereli voi de la El. Deci voi aSasd
vd rugali' Tatdl nostru, Care eqti in ceruri, sJinleascd-senumele Tdu; vie lmpdrdlia
Ta; facd-se voia Ta, precum ln cer qi pe pdmdnt. Pdinea noastrd cea spre fiinld
dd-ne-o noud astdzi; Si ne iartd noud greSealele noastre, precum Si noi iertdm
greSililor noStri; Si nu ne duce pe noi tn ispitd, ci ne izbdveStede cel rdu Cd a Ta
este tmpdrdlia qi puterea Si slava in veci. Amin! Cd de veli ierta oamenilor
greSealele lor, ierta-va Ei voud Tatdl vostru Cel ceresc; iar de nu veli ierla
oamenilor greSealelelor, nici Tatdl vostnr nu vd va ierta greSealele toastre Cand
postili, nu rtfi ftiSti ca filarnicii; ca ei isi sntolesc-fe1ele.ca sd se arate oantenilor ca
postesc Adevdrat grdiesc voud, Si-au luat plata lor Tu insd. cand poste;ti. unge
capul tdu Si fala ta o spala, ca sd nu te ardli oanenilor cd poste;ti ci Tatalui rau
care este in ascuns, Si Tatal tdu, Care vede in oscutls, i1i ta rasplari 1ie \1 td
adunali comori pe pdmdnt, unde molia Si rugina le stricd si undeftu'ii le sapa ;i le
furd. (Matei 6,9-15)

Bucurali-vdpururea. Rugali-vd neincetat.(1 Tesaloniceni5, 16-18)

Vd indemn deci, inainte de toate, sd faceli cereri, rugdciuni, miilociri,

mullumiri, pentru toli oamenii, pentru tmpdrali qi pentru toli care sunt tn inalte
dregdtorii, ca sd petrecem viald pasnicd Si liniqtitd intru toatd cuvioSia qi
buna-cuviinld, cd acesta este lucru bun Si primit lnaintea lui Dumnezeu,
Mdntuitorul nostru, care voieSteca toli oamenii sd se mdntuiascd Si la cunostinla
adevdrului sd vind. (1 Timotei 2, 1-4)

Drept aceea, avdnd Arhiereu mare, Care a strdbdtut cerurile, pe lisus, Fiul
lui Dumnezeu, sd linem cu tdrie mdrturisirea. Cd nu avem Arhiereu care sd nu
poatd suferi cu noi tn sldbiciunile noastre, ci ispitit intru toate dupd asemdnarea
noastrd, afard de pdcat. Sd ne apropiem, deci, cu incredere de tronul harului, ca sd
ludm mild Si sd afldm har, spre ajutor, la timp potrivit. (Evrei 4, 14- I 6)

E Acele rugdciuni care ne hrdnesc mai mult $i ne atrag sufletul, pe acelea sd le facem, numai sd nu ne lenevim, cd mare
rdzboi ne dd diavolul ca sd nu ne mai rugdm. Rugdciunea cu simlire Si lacrimi ne une;te cu Hristos, dulcele nostru Milntuitor.
(Pr. Paisie Olaru, in Convorbiri duhovniceSti,de Protos. Ioanichie Bdlan)
Ce a vrut sd spun6Pirintele prin acestecuvinte?

fl Alege un posibil rAspuns.Argumenteazdalegereata.

Oamenii care mentin legdtura cu Dumnezeu prin rugdciune, fiind impdcali cu El, cu ei inqiqi qi cu cei din jur, sunt mai fericiti.
r Categoric,agaeste.
r Uneori, se poate intdmpla s[ fie aga.
. Nu e adevarat.

I Rdspundela intrebari:
. Care sunt impedimentele care pot sta in calea reconcilierii omului cu Dumnezeu?Dar cu aproapele?Dar cu el insuqi?
. Ce impact ar trebui sd aibl asuprareconcilierii intre oameni faptul cd Hristos a iniliat impdcareadintre Dumnezeu gi
noi?
54
 . pe umerii cui caderesponsabilitateareconcilierii? Ai celui care a greqit? Sau ai celui cbruia i s-a greqit?De ce?
o Dacd incercareade reconciliere nu dd rezultate,ce ar trebui sd faci?
. intr-o incercare de reconciliere, ce agtepii de la celllalt? Dar de la tine?
in ceea ce priveqte
r Dupl ce ai respins orice tentativa de reconciliere din partea celui ce !!a greqit, te-ai rdzgdndit
atitudinea ta. Ce faci atunci?

in plan individual 9i social.

fiComenteaz6 consecinlelereconcilierii/nereconcilierii

de reconciliere a cregtinului cu Dumnezeu, cu sine qi cu aproapele'DI exemple 9i

fiVorbegte desprerolul rugdciunii ca mijloc
de alte modalit5li de reconciliere.

bun cre;tin'
fiDescrie programul de rugdciune al unui

E Formuleazdmesajul transmis de versurile poeziei urmdtoare:

Eu nu gtiu dac[ voi putea urca vreodati la Tine, Pune straja Ta la ugi 9i la fereastrf,,
Tu ins6. Doamne, cobori cAndvrei: mdcar in treacf,t S5 nu intre pestenoi nici bine nici rdu
Vino, Te-aqteptin cdmSrufdla mine'.. Care sd tulbure petrecereanoastrA,
... Cum n-am pe nimeni, nici zdvor,nici lac[t, O ziinfreagd. Doamne, sd fiu numai al Tbu.
(Vizita, de Vasile Voiculescu)

NOTITE

55
 RELIGIILE LUMII

Hinduismul, frind una dintre cele mai importante religii politeiste din Asia, se deosebegtede
celelalte religii prin faptul cd nu are an tntemeietor care sd le descopereodmenilor calea adevdratd,
cunoa$tereadivinitd{ii sau legile de conduitd in aceastdvia{d. Religia hindus[ propune mai multe cdi
prin careoameniipot s6 ajungdla adev[rul suprem(astfelfiecareom putdndprimi iluminarea). Sltiva- zeu hindus
Istoricii plaseazl'inceputulhinduismuluiin jurul anului 1500i. Hr., c6nd au apdrutgi primele texte
consideratede orisine divind.
Dupd invd(dturape care o sus{ineqi dupd perioadeleistoricein care a apArutgi s-a dezvoltat,hinduismul poate fi impdrfit
in:
- hinduismvedic;
- hinduis mbr a h ma n i c ;
- hinduism medievall
- hinduis mm o d e rn l
- hinduismulcontemporan.

Hinduismul vedic (1500 - 450 i. Hr.)

Puneaaccentps importanla vielii din lumea aceasta,acorddnd intportanla deosebitanaturii. Specificeacesteiperioade,
scrierile Veda ($tiintrasacr6)de origine divind, confin multe imnuri inchinateunor elementesau puteri din naturi, zeificate.
Rugf,ciunile,invocaliile rituale gi laudele aveau ca scop indeplinirea cererilor catre zei viald indelttngatd,recolte bogate,
sdndtateetc. In unele dintre acestetexte se obsena intrebdri legatede originea lurnii, a timpului, de structurapersonalitalii

La inceput, ceremonialul religios era conclusde ccitt'e cuptrl .fantiliei Si cupt'indea ritualuri de ini{iere, ritualuri de
purificare precum Si ofrande zilnice aduse zeilor Apoi a apdrut un ctrlt public. templul fiind in centrul preocupdrilor
religioase.

Hinduismul brahmanic (450 i. Hr. 600 d. Hr.)

A luat na$teredin credin{acd jertfele de animale erau necesarea se face in mod repetat,pentru a se menline ordineain
Univers qi in societate.
Scrieriledebazd ale hinduismuluibrahmanic- Brahmana(comentariibrahmanice)descriurolul gi importan{asacrificiului
pentru viala religioasd. S-a ajuns la diminuarea credinlei in zei, consideralimuritori cdci via{a lor era dependentf,de sacrificiile
aduse de oameni. Astfel, s-au impus preolii (brahmanii), care au ajuns s5 fie consideraJiegali cu zeii. Potrivit textelor
consideratesacre,mantuireaputeafi obfinutdprin aducereaunei jertfe sauprin achitareataxei pentru sdvdrgireaei.
Ca urmare a abuzurilor apdrutein acestcontext, s-au dezvoltatnoi religii - jainismul gi budismul Tertele Upanigadelor
propun ca alternativdascezagi meditaliacontemplativA.
Invdfdturahindusi are in centrul sdudoud concepte:karma (fapti) 9i samsara (reincarnare). Astfel. st(letul participd la
un ciclu eristenlial continuil - ttattere-moarte-rena$tet'e
- deterntinatde_faptelebunesau rele pe care le-a sdvarSitintr-o viald
anterioarii.
Eliberarea din suctesiuttect reirtcartttirilor se luce prrtt clbrr propt'itt pt'itt ptu'i./ittl'ea tielii ;i prin exercilii psiho-fizice
(yoqa) Acestea condut lu scopul ttltittt ul eristartlei umune. carul. itt lipsu tott;tiiulei ;i per.sotvlitdlii care dispar, sufletul
ajunge sd se identifce c'u Brahtnan (Fiiulct suprennl, prittcipiul qLtsolut Si intpersonctl, in c'tu'e se regdsesc toate sufletele
individuale ajunse la eliberare.
Tehnicayoga presupuneinsugireamai multor exercilii fizice gi spirituale:
L lnfrdndrile, adic[ ferireade ucidere,minciund,furt, avari{iegi incurajareaabstinenJeisexuale;
2. Disciplinele, adrcirpurificareainterioarda organelor,dar gi a psihicului,prin cunoaqterea de sine,impdcarea;
3. ASezareacorpului in anumitepozilii;
4. Discip linarea rrtmului respiraliei;
5. Suprimarea fluxului de gdnduri;
6. Fixarea atenliei intr-un singurpunctl
7 . Meditalia, concentrarea;
8. Dobdndirea cunoa.tterii adevdrate a sinelui, ultima treaptd a tehnicii yoghine, care elibereazdpe om de ciclul
reincarndrilor,acestaintorcdndu-sein Absolutul din carea emanat.
Cei carepracticdyoga au nevoie de un guru pentru a fi inifiali.
In perioadahinduismului brahmanic,societateahindusd a cunoscutimpdrfirea in patru caste,ordonateierarhic:preolii
(brahmanii), domnitorii Si rdzboinicii (kshatriya), negustorii qi agricultorii (vaisyas) Si servitorii (sudras). Cei aflali in afara

-''j:T:Y'-o-.-"T:.:Tj]:!'!:,:-91,:!T:!:3:l:.::::T1p-Y3::':.::::*]:::":.:l.-t
56
 -l 1

t----
Hinduismul medievsl (600 - 1000 d Hr )
Doctrina acesteiperioade cuprinde reinterpret[ri ale perioadelor anterioare,unele pdstrdndu-seqi astdzi. Gdndirea gi via{a
religioasd aveauin prim plan trei zei: Brahma, Shiva Si Vishnu,care sunt de fapt cele 3 ipostazeale realitdlii ultime, Brahman,
fiecare cu roluri diferite. Astfel, Brahma este consideratcreatorul lumii.Flind insd mai departede via{a acesteia,estemai puJin
popular. Shiva este Marele Distrugdtor, dar qi regeneratorulvie{ii, cel care ajut[ lumea sd se purifice prin reincarnare gi sd se
inal{e spiritual. Considerat protectorul ascelilor, el dispreluiegte ierarhia sociald, fiind venerat'de membrii tuturor castelor.
Vishnu estepdstrdtor al ordinii cosmice.Simbolizdnd supremafiacasteibrahmanilor, stabilitateasociald gi bundstarea.

Hinduismul modern (dupd anul 1000 d. Hr.)

Interpretdnd diferit Vedele, unii hinduqi sdvdrgescritualuri din perioada vedicS,allii, ritualuri sacerdotalesau idolatrizeazd
zeitali ale hinduismului medieval. Astfel, fiecare adept estefidel unui zeu la care se inchind zilnic, dar face apel gi la alte
zeitFtli,atunci c6nd trebuie sd depSgeascd anumite obstacolein via{6.
In lumea contemporand, hinduismul trece printr-un curent reformator, fiind influentat de cregtinism gi de cultura
european6.
Templele sunt locaguri inchinate anumitor zeitdli, intrucdt se crede cd fiecare zeitate locuieqte in templul inchinat ei. El
pdstreazdstatuia zeului venerat de cei care vin la templu. Cu prilejul anumitor sdrbdtori, templul devine loc de pelerinaj.
Acesta are ca scop atragereabundvoinfeizeului venerat la templul respectiv, prin aducereadejertfe.
La rdul Gange, considerat sJhnt, se desfdqoarf,anumite ritualuri intrucdt se crede cd izvorf,gtedin picioarele lui Vishnu gi
se rostogoleqtepeste capul gi p6rul zeului Shiva, care locuiesc in ceruri. Hindugii intrd in apa Gangelui pentru a se purifica de
pdcate. Ofrandele se aduc adeseavacilor, considerat animale sacre gi mame ale naturii. Ei cred cd fiecare parte a corpului
acestuianimal estelocuitd de o anumitdzeitate.
Din casta brahmanilor fac parte astSziprofesorii universitari, ziariqtii, oamenii politici. Kshatria cuprinde prinlii gi
militarii. A treia castd,vaisyas, cuprinde pe agricultori, meqtegugariqi negustori, a cilror responsabilitateeste de a face ca lara
sd prospere.Din ultima castd,sudras, fac parte megtequgarii,croitorii, pescarii. Categoia paria cuprinde mdturdtorii de strizi,
care nu au nici un fel de drepturi.

Concluzie
Hinduismul nu este o religie unitar[, ci w complex de curente religioase, acumulatepe parcursul a cinci milenii de viafI
religioasd. Mai mult, hinduismul nici nu este o religie in infelesul propriu al cuvAntului, ci mai degrabd un sistem
socio-religios,unmod de viald.
De multe ori, Insugi Dumnezeu, vdzdnd deplrtarea noastrd de El, cautd sd ne induci o stare in urma cdreia sd dorim
impdcarea, gi aceastao face prin incercdri, ale vietii noastre, intdmpldri anume alese, care fie ne opresc de la sdvdrqireaunor

-p1":':1"-":-'1t"j':3-E]- --!--

IDescrie principaleleetapeale hinduismului.

flComenteazd, afirmalia'.Hinduismul este ceea ce .fac hindttpii. incearcdapoi sI inlocuiegti cuvintele hinduism gi hindus cu
cregtinismqi cregtin.Crezi cd ar mai fi r'alabili afirmalia?Argumenteazd.

fiComenteazd,texlele gi gdseqteinv[f5turi similare in invd{dtura cregtin[. Cum se explicd unele similitudini?

Cine a fdcut binele, rena;te ca fiinld bund; cine a Jdcut rdul, ca fiinld rea. El devine bun prin fapta bund Si rdu prin
fapta rea. De aceea se spune: ,,Omul e alcdtuit in lumea aceqsta in intregime din dorin\d: iar dupd cum ii este dorinla, aSa
este Si hotdrdrea lui: qi dupd cum ii este hotdrdrea, aqa sdvdrSeSteel fapta; Si dupd cum iSi sdvdrSeSte fapta, aSa ti este
destinul. ". (Brihadaranyaka UpaniSad)
Chiar Si duSmanilor care ne viziteazd ca oaspeli trebuie sd li se dea ospitalitatea cuvenitd; copacul addposteStecu
frunzele sale pe acela care-l taie. (dinMahabhdrata)
A nu face rdu nimdnui in gdnd, prin vorbd sau prinfaptd, a da la allii Si afi bdnd cu toli: aceastaestedatoria continud a
celor buni. Cei cu suflet mare se bucurd cdndfac bine,Jiird a se gdndi la propriul interes; cdndfac un serviciu altora, ei nu se
aqteaptain schimb la favoruri. (din Mahabhdrata)

NOTI E

57
 RELIGIILE LUMII

Apdrut in India, in secolele al Vl-lea - al V-lea i. Hr., a fost intemeiat de Buddhq

(,,Iluminaful").
Scrieri buddhiste reprezentative:
o ,,Cogul celor trei scrieri" alcdtuit din:
- ,,Cogul mesajului lui Buddha" (Sutra);
- ,,Cogul disciplinei" (Reguli necesarevielii cdlugdrului buddhist);
- ,,Coqul doctrinei" (con\inepredici, dialoguri etc., ce explicd doctrina buddhtstd).
Buddha
o ,,Biografiile (vielile) lui Buddha", ,,Cartea marilor intdmpl[ri sau Istoria amdnun{itd a
iocului lui Buddha" etc.

Viala lui Baddhu - elemente mitice din biograjia su

Buddha (,,Iluminatul", ,,Trezitul", ,,inleleptul", ,,Cel care a glsit calea spre Nirvana") a fost un personaj istoric. Se pare
cd atrdit intre anii 558 gi 486 i. Hr. Viafa sa a fost invdluit[ intr-o aurl miticd.
Elemente mitice din via{a lui Buddha:
- varietatea numelui: la naqterese numea Siddharta (,,Cel ce gi-a atins scopul"), mai tdrziu se va numi Gautama (dupd
numele clanului din care ftcea parte),apoi Sakyamuni(,,Ascetul,inleleptul printre Sakya") 9i, in fine, Buddha (,,Iluminatul",
,,Trezitul",,,Inteligentul", odald cu eliberareadin ciclul reincarnirilor gi cu atingereaadevdrului),nume cu care va intra in
istorie.
- na$terealui Buddha este incdrcatdde numeroaseelementemitice: este coilsideratzeu inainte de nagtere.igi alege
singur pdrintii, concep{iaeste imaculatd,la nagtereurld ca un leu, spunAnd:sunt cel mai bdtrdn din lume, cel mai irtvalctr.cel
mai bun, cel mai viteaz, aceasta este ultima mea nastere.
- la nagtereasa, dupd un gir lung de reincarndri,apar semnemiraculoase:statuile zeil.orau cdzutla pdmdnt,in{elepfii
brahmaniau identificat cele peste 100 de semneale Marelui Om pe corpul sauetc.
- r[mas orfan de mamd, este crescut qi educat de tatdl sdu, in conformitate cu statutul sdu social (prinJ), trecdnd prin
etapelefiregti ale viefii: tinerefea,cdsltoria pentru a deveni p[rinte, avdndu-l drept fiu pe Rahula.
- la nagtere,ursitoarele au proorocit tat[lui cd nu va avea parte de acestfiu; de aceea,tatll incearcd sd-l izoleze in palatul
regal, dar cele patru iegiri nocturne, urmate de intdlnirile cu un bltrdn (bdtrdnelea),un bolnav (boala), un ascet (sdrdcia),un
cortegiu funerar (moartea) il determind sd aleagbsolulia salvdrii de cele patru realitdli; igi dd seamacd solu{ia este liniqtea gi
pacea.
- dupd iegireadin palat parcurge etapeleiniliatice: abandonareacondiliei de print, ini(ierea in brahmanism gi yoga.
- confruntarea decisivd cu Mara (r[ul gi moartea) se incheie cu victoria lui Sakyamuni; devenind Buddha (,,Trezitul",
,,Iluminatul"), intrd in posesiacelor patru adevdruri sacre.
- apostolatullui Buddha (aprox. 44 de ani) se va incheia in jurul anului 486 i. Hr. prin moarte. (Trupul sdu va fi
incinerat, cenu$afiind aqezatdin diferite monumentefunerare- srupa).

Doctrina buddhistd
- Buddhan-a acceptatniciodatds6-;i structurezein\.ateturaintr-un sistemcoerentscris gi a transmisdoar oral invd{dtura
sa.
- Buddha a refuzat sd rdspunda la marile intrebdri existenliale'.
- Universulesteetern sau nu?
- Estefinit sau nu?
- Sufletul are aceeasicomponenldca trupul? etc.
- A apelat la parabold (SdgeataOtrdvit[: In timp ce un om este rdnit de o sdgeatd otrdvitd, cei din jurul sdu vor sd-i
aducd un doctor, dar rdnitul se opune categoric: ,,Nu voi ldsa sd mi se smulgd sdgeatapdnd nu voi Sti dacd cel care a tras
este un rdzboinic sau un brahman, dacd este inalt sau scund, dacd nu Stiu cum il cheamd, cum se nume;te neamul sdu, din ce
sat provine, cd\i locuitori are satul, cum ti cheamdpe fiecare, cdte rude Si prieteni are fiecare, ce coardd avea arcul din care
s-q tras, ce pand s-a intrebuinlat lafacerea sdgelii, din ce copac s-ajdcut lemnul arcului, cine a tdiat copacul Si cu ce secure,
cine afostfierarul care aJdcut secureaetc.".); mesajul acesteia:inutilitateatuturor intrebdrilor ce nuvizeazdvia\a sacrf,gi
spiritual[ gi nu preglteqte calea sprenirvana.
- Potrivit budismului, exist[ un principiu creator unic, numit Atmun sau Brahma, care este de fapt un fel de suflet
universal, in care sunt incorporate toate sufletele oamenilor de pe p[mdnt ce reu$escsd se elibereze. Dar, pentru ca un om sd
reugeasclsd se elibereze,adici sd fie incorporatin Atmun, estenevoie sf, trdiasci mai multe vieli succesive.
- Transmigrareu sufletului prin diferite trupuri, fie de plante, fie de animale, fie de oameni, adicd retncarnarea, se

l1"l'i_o_":'l'l:i:T::
:'gi:l"iliTl"l"_ l"_T_':'i"lTl
:":::'_y'_T1'_"1:"_'1"_ol'i:
1'1_'1"1"_1':'_:1,_Ti1 _-
58

trl ,
 Astfel, dacda fbcut fapte bune, omul va aveao reincarnarebund, iar dacda fbcut fapte rele, o reincarnarerea, adicd fie intr-o
plant6, fie intr-un animal, fie intr-un om de conditie socialdjoasd (cerqetor,criminal).
- Cauza qirului lung al reincam[rilor este necunoa$tereadin partea omului cd totul este o iluzie, c[ de fapt omul nu este
un eu, nu are un suflet care sd fie o entitate proprie, ci totul este un non-eu. De aceea,cunoagtereaacestui lucru concordil cu
stareade eliberare, cdnd omul se va identifica cu Atman, se va depersonaliza,va dispdreapentru totdeauna,devenind una cu
infrnitul. Un astfel de om se numeqtebodhi (fericit).
- Aceasti unire cu infinitul se nume$tein budism nirvana. Dupd cum lumea este supus[ spatiului gi timpului, nirvsna
este aspa(iali gi atemporal[, o stare de distrugere a ceea ce este supus reincamirii, a non-eului, a iluziei, o stare Carenu Se
poatedescrie.
- Esenlainvdflturii Buddhiste:
r Exist[ 4 Adevdruri Sacre:
l. Totul estesuferinqd(duk-ka)- a te na$te,a fi bolnav, a fi departede cel drag, aavea, a nu avea etc.
2. Identificarea originii suferinlei, care este dorinta (tanha) - dorintele, atdt materiale, cdr gi spirituale, poftele
oamenilor.
3. Necesitateainldturdrii dorinlelor (stingereapoftelor).
4. Identificarea metodei de inldturare a suferinlei (,,Caleade mijloc").
o A urma Calea de Mijloc inseamn[ a aveai
l. O opinie corectd (adevdratd).
2. Un gdnd corect
3. O vorbire corectd.
4. O activitatea corecld.
5. O existenld corectd.
6. Un efort corect.
7. O atenlie corectd.
8. O concentrare corectd.
. Finalitatea inseamnb cunoa$tereaadevSrului (c6ci totul este iluzie) prin oprirea ciclului reincamdrilor gi intrarea in
mrvana.
Dupd moartea lui Buddha s-au structurat 3 mari directii, ,,vehicole":
l. Micul Vehicul (,,Calea cea strAmt[" - Hinayana) -reprezintd partea,,conservatoare"a lumii buddhiste (are drept
arhetip pe cdlugdrul ascetcare prin tehnici specifice de meditalie gi iluminare, prin in{elepciune, devine arhat - sfdnt -,
fiind sigurul care poate ajunge in Nirvana).
2. Marele Vehicul (,,Calea cea largl" - Mahayana) - reprezintd partea ,,liberald a lumii buddhiste (arhetip: omul
iubitor cu jertfr de sine, accesulin Nirvana fiind posibil celor care se disting prin iubire gi "sacrificiu)".
3. Vehicolul tantric (,.Calea de diamant" - Vajrayana) - numele vine de la cIrfile sacre (tantras) ce cuprind un
amalgam de tehnici meditative, dar gi practici magice, erotice etc.; adepfii susfin cd practicile tantrice sunt accesibile
doar iniliagilor 9i se pot transmite numai de la grrru la discipol.
Cele trei cii au dat na$terela noi curente-secte.Woli. tradifii.
- Societateabuddhisti cuprinde:
- laici - nu pot aringe direct \-in'ana. dar sperd intr-o renagteremai favorabild, pentru a deveni cdlugdri;
- cdlugari - cunosc intilitura buddhistd Si au toate Sanselesd ajungd in nirvana.
Obiectele cele mai adoratesunt stupele,Buddha fiind omagiat prin ofrande qi acte rituale specifice.
Ceremoniile buddhiste au loc zilnic, lunar sau anual (cea mai important[ este in luna mai, cdnd este s[rbdtoriti na$terea
pi moartea lui Buddha)

Concluzie
Budismul este singura religie care respinge ideea de Dumneleu, ca Fiintrd Supremd. De aceea, nici Buddha,
intemeietorul, nu este consideratweun profet al lui Dumnezeu sau zeu, ci doar o cdlduz6,un maestru spirifual.

I Comenteazdtextul gi apoi scrie intr-o singur6 propozifie inv{[tura pe care o promoveazS:

Ascultali, o discipolilor! Acesta este adevdrul nobil despre suferinld: na$tereaestesuferinld; bdtrdne\ea estesuferinld;
tntristarea, pldngerea, alungarea Si deznddejdea sunt suferinld. Contactul cu lucruri nepldcute este suferinld (...) Iar cauza
suferinlei este aceasta: pofta nesdlioasd ce tinde la renastere, imbinatd cu pldcerea Si desfrdul, gdsind pldcere ici Si colo;
anume, pofta de patimd, pofta de existenld, pofta de deSertdciune(...) Din contra, incetarea suferinlei inseamnd tncetarea
atasdrii de ceva (de viald) - incetareapoftei, incetarea de a pofti, incetarea ignoranlei. (Din predicile lui Buddha)

QPlecAnd de la afirmaliile lui Buddha:

Concepelipropria mdntuire cu inlelepciune (din Sigha Nikaya I);

59
t

A trdi o singurd zi Si a auzi o invdldturd bund inseamnd mult mai mult decdt
faptul de a trdi o sutd de ani fdrd a o
cunoa;te $r
Omul este el insusi propriul sdu stdpdn, propria sa salvare, el trebuie sd se controleze in orice imprejurare (din
,,cuvintele lui Buddha", Buddha - Lumina unei cdi spirituale), explicati intr-un text de ce autorul acestoraa devenit un simbol
nu numai pentru lumea asiaticdveche, ci gi pentru unii oameni (de pe toate continentele) din timpurile contemporane.

fiBudismul este singura religie al cdrei intemeietor nu se declard nici profetul lui Dumnezeu, nici trimisul Lui; ba mai mult,
respingeinsdqi ideeaDumnezeu- Fiinla supremd. De ce a devenit totugi o religie?

NOTI E

ir
t
t'
I

60
 L

Confucianismul este o doctrind eticd, Jilosoficd, dar Si social-politicd, apdrull in

China, un sincretism intre cultul naturii qi cel al strimogilor, care acord[ un rol important
sacrificiilor. Chiar dacb Kung Fulzi, pe numele sf,u latinizat Cofficius, n-a fost un
intemeietor propriu-zis de religie, a avut o mare influenfd asuprareligiei chinezilor. Atdt de
puternic a fost impactul adus de Confucius, incdt in China, aparitia sa este consideratdca
inceputul unei noi ere.
Trdind intr-o vreme de mare confuzie politica si dec[dere moral6, (sec. al Vl-lea
i. Hr.), Confucius gi-a propus imbunf,tifirea viefii politice gi sociale din timpul sdu,neavdnd Confucius
un succesreal decdt dupi moartea sa, cdnd to(i cei care l-au criticat gi-au ardtat admiratia
pentru el.
o Scrierile lui Confucius cuprind:
- ,,CarteaCdntecelor" (Odelor);
-,,C arteaschimbdrilor";
- ,Cartea Edictelor";
- ,,N4emorialde ritualuri";
- ..Carteamuzicii";
- ,,Primdvara- Toamna tdrii Lu".
Doctrina confucionistd este un amestec de traditii arhaice chinezeqti, de principii morale, filosofice, religioase etc.
Coloana vertebral[ a invltdturii confucioniste este formatd din tradilie gi norme etico-politice.
r Principii confucianiste: .
- Jidelttateafatrd de eticheto sociald;
- respectareadatinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce flxeazl clar ierarhiile intr-o societatebine structurati;
- divinizarea impdratului chinez ca Fiu al Cerului;
. in confucianism se realizeazd legdturi intre Univers (guvernat de zeul cerului Tian), societate gi om. Acestea
graviteazAin jurul ideilor de norm[, ordine, lege.
o [n centrul doctrinei confucioniste sIAomul Si educalia absolatd: oricine poate deveni perfect, indiferent de originea
sa, dacd respecld necondilionot disciplina Si normcle, ea (perfecfiunea) caracteizdndu-se prin inJelepciune, bundtate gi curaj,
gi avdnd drept scop suprem dezvoltareavirtuflor.
. Codul etic elaborat de Confircius se bazeazdpe:
7. Reciprocitate;
2. Omenie;
3. Dragoste Si respect infamilie.
o Dumnezeu este uneori consideratpersonal, alteori o putere morald, sau un principiu impersonal. De aceea, nici
veSnicia nu este inteleasd ca fiind o continuare a existentei dupd moarte in prezen[a vreunui dumnezeu, ci o continuare a
influentei morale a strdmoSilor asupra ideilor si valorilor urmasilor.
Ca religie de stat, confucianismul a menJinut elementele fundamentale ale vechii religii chineze, in primul rdnd cultul
strdmogilor gi al naturii, practicile cultice avdnd in centrul lor Cerul gi pe ,,Fiul Cerului", implratul.
Locurile de cult sunt templele, cel din Beijing, inchinat Cerului, fiind cel mai mare templu din lume.
Cultul imperial a luat sfdrgit prin revolu{ia din 1912, iar din 1917, confucianismul n-a mai fost recunoscut ca religie
oficiald a statului.

Concluzie
Confucianismul nu este atilt o religie, cdt un sistem de crezuri religioase care determind valorile majoritdtii popoarelor
asiatice,ale unei bune p[r[i dintre chinezi, japonezi, coreeni gi vietnamezi. El nu s-a manifestat niciodatd ca o religie cu biserici
gi':Y_"ll:1"'i_'1':
_u:p_':"J::TT:t'_":':':::::1":1T-c_":3::::"-'::i3:::1'l"l: lipi_'l_'1:

[Ce-a vrut sI spund Confuciusprin cuvintele:Eu sunt transmildtorqi nu iniliator... Iubesc trecutul Si-l cercetezcu
tnlelepciune2

poatefi considerato religie?Argumenteazb.

ffi Confucianismul

6t i
 q
FT
i",
ir I Confucianismul pune accent pe moralitate qi menlinerea pdcii lntre oameni, conditii pentru realizarea fericirii, aspecte
pozitive gi de apreciat. Ce crezi insd cd ii lipseqteacesteireligii? Poate omul ajunge la perfecliune prinforlele proprii?
I

El Cum ar putea fr caracteizat Confucius dupd rdspunsul pe care l-a dat cdnd a fost intrebat despre moarte: Tu nu cunoSti tncd
viala, cum vrei sd cuno;ti moartea?

E Analizeazatextul de mai jos, qi dd-i un titlu potrivit:

Qmul qles se fereSte de trei lucruri: in tinerele, cdnd trupul sdu nu este incd implinit, sefereSte de pldcerea simlurilor,
la vdrsta bdrbdtriei,cdnd puterea lui este olelitd, sefereqte de ceartd; la bdtrdnele, cdnd vigoarea trupului sdu s-a qubrezit, se
fereSte de ldcomia de avulii.
Omul ales are grijd de noud lucruri: claritate tn privire, limpezire in auz, btdndele tn felul de a se purta, politeye in
atitudini, sinceritate tn vorbe, devotament in activitate, informare in cazuri indoielnice, in mdnie se gdndeSteta dificuttdyite
cdrora mdnia le poate da nastereSi cdnd vede cd poate sd tragd un profit, esteatent la dreptate.
(Dialogurile lui Confucius cu discipolii sdi)

NOTI E

62
 '!

ORTODOXIE$ICAL NATIONALA

Biserica Ortodoxd s-a aflat in centrul vielii poporului romdn incd de la inceputul existentei sale.Ea a cultivat in sufletele
credinciogilor s[i adevdrurile vegnice ale Evangheliei: dragostea de Dumnezeu qi de oameni, buna tnlelegere,frdlietatea,
dreptatea.In vremuri grele, Biserica i-a mdngdiat sufletegte,le-a intlrit nddejdeaintr-un viitor mai bun; a fost, prin slujitorii ei,
indrumdtoareaculturii, artei, gi organizatoareaprimelor institufii de asistentl sociald pe intreg cuprinsul romAnesc.
Mul{i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe RomAne qi-au adus o contribuJie de seamd la consolidarea conqtiinJei de unitate
na{ionald romdneasci gi la apdrareacredin{ei ortodoxe in fa\a ac}iunilor prozelitiste. Printre ace$tia,amintim pe mitropoli{ii
Varlaam qi Dosoftei ai Moldovei, SiAntim lvireanul al Jdrii Romdnegti.

Mitropolitul Varlaam
S-a ndscut intr-o familie de rdzeqi din Vrancea gi a intrat in viala monahal[ la
Mdn6stirea Secu. Pentru viala sa curatd gi preocupdrile cdrturdregtia fost ales in arlrtrl1632,
mitropolital lfoldovei.
Activitatea cultural-tipograficd este cea mai de seami din activit[{ile sale ca
mitropolit. Venind in scaunul mitropolitan, infrin\eaz6, in colaborare cu domnitorul Vasile
Lupu prima tipografie din Moldova, la Mf,nbstirea ,,Sfinfii Trei Ierarhi" din Iaqi. Aici va
tipdri gi c5(ile salecele mai valoroase.
Cazunis sau Cartea romdneuscd de invdldturd (1643) este cea mai insemnatb
lucrare a sa, dar qi cea mai de seami din istoria vechii culturi romdnegti, deoarece are cea
mai ingrijitd form[ de exprimare a limbii romdne din prima jum[tate a secolului XVIL
Cuprinde predici gi invdldturi prezentatein unele duminici gi sdrbdtori creqtine.Mitropolitul
moldovean a strdns in aceastdlucrare vechile cazanTi(invdtdturi) traduse de unii cirturari,
le-a revizuit gi le-a dat o formd literard romdneascdcuratd. Aceastd carte a cunoscut o largd
difuzare in toate zonele ![rii, spre deosebirede alte cirfi romdnegti vechi, contribuind astfel nu numai la intirirea ortodoxiei, ci
gi la pdstrareaunitalii nalionaleromdnegti.
$apte Taine ;i Rdspuns la cstehismul calvinesc au fost c6rfi scrise pentru a veni in sprijinul romdnilor ortodocgi din
Transih ania carese confruntaucu propagandacalvind.
.llte acivirdsi
In tirnpul pAstonrii mitropolirului Varlaarn domnirorul Vasile Lupu a ctitorit Mlndstirea Sfin1ii Trei Ierarhi din Iagi,
capodoperda artei moldo\eneiti. ;i in anul l6-ll a impodobit-ocu moagteleSfintei CuvioaseParascheva.
La indemnul sdu.domnitorul \-asile Lupu pune bazeleprimei institulii de invdpmdnt superiordin Moldova: Colegiul de
la Trei Ierarhi, devenitmai tarziu Academie Mitropolirul Varlaam a avut un rol insemnatin pregdtireaSinodului de la Iagi, din
arnil 1642. in acest sinod s-a aprobat Merturisirea de credin(6 a Mitropolitului Petru Movild al Kievului, lucrare ce prezintd
adevdrurile de credin![ ortodoxd. Pretuirea de care s-a bucurat mitropolitul Varlaam in Rdslritul ortodox, cdt gi prestigiul la
care ajunsesein timpul sdu Jaragi Biserica Moldovei, au fost eviden{iate gi de alegereasa printre cei trei candidafi la scaunul
patriarhal din Constantinopol.In anul 1653, c6nd Vasile Lupu gi-a pierdut tronul, Mitropolitul Varlaam se retrage la mlndstirea
Secu, trf,ind in linigtea mln[stirii pAn[ in anul 1657, cdnd trece la cele veqnice. A fost ingropatldngl zidul de sud al Bisericii
Mdndstirii Secu. In ziua de 12 februarie 2007, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romdne l-a propus spre canonizare,care s-arealizat
pe data de 29 (30) august 2007. Este s[rb[torit in fiecare anla datade 30 August.

\I itropolitul Dosoftei
Stintul Ierarh Dosoftei s-a ndscutin anul 1624in Suceava.in anul 1658 estehirotonit
gi ales episcopde Hugi, apoi devine episcopde Roman, iar in 167l este ales mitropolit al
Moldovei.
El a tradus, pentru prima oari in romdnegte,,,Istoriile" lui Herodot. De asemenea,a mai
tradus un ,,Patericgrecesc" gi cartea,,Mdntuirea pdcdtogilor".
Primele cd4i tiparite au fost ,,Psaltirea in versuri" gi ,,Acatistul Ndscdtoarei de
Dumnezeu". ,,Psaltirea in versuri" a fost prima versificare u Psalmilor intr-o limbd
nasionald, din Biserica OrtodoxA, realizatl. pentru a incuraja gi inlesni citirea qi inJelegerea
Psalmifor.Ea a apdrutin1613, in Polonia, fiindprima lucrare poeticd de mare intindere din
limba romdnd,avdnd peste 500 de pagini cu peste 8500 de versuri. Aceastl lucrare a stat la
baza poeziei culte romdne. La sfdrgitul acesteilucrbri, Dosoftei a tipdrit gi versurile lui Miron
Costin prir itoarela origineaneamuluiromdnesc.
De asemenea,a tiplrit noi cdrfi de slujbd gi de invlfdturd in limba rom6n[, atAt de

63
df
t

necesarepreolilor gi credinciogilor, precum ,,DumnezeiascaLiturghie", ,,Psaltirea de-n{f,les", care a stat de fapt la baza
,,Psaltirii in versuri", cu text paralel in romdni gi slavond.
O insemndtatemare pentru literatura noastrdveche are monumentala operd cunoscutdsub titlul de ,,Via[a gi petrecerea
sfinfilor" sau ,,Proloagele",tradusl dupd cdrfi grecegti gi slavone, cu scopul de a fi cititd qi de a-i sensibiliza pe credincioqi. Ca
qi ,,Cazania" lui Varlaam, ,,Proloagele' au stqt la temelia prozei literare romdne.
Mitropolitul Dosoftei a fost un neintrecut inv5Jdtor al dreptei credinfe in limba poporului siu, unul dintre cei mai mari
cdrturari din istoria romdn[, primul poet naJional,primul versificator al Psaltirii in tot Rdsdritul ortodox, primul traducdtor din
literatura universald qi din cea istoricl in romdnegte,primul traducbtor al c[(ilor de slujbd in romAnegtein Moldova, primul
clrturar romdn care a copiat documente gi inscriplii, ctitor al limbajului liturgic prin Liturghierul tradus gi tipdrit la lagi, unul
dintre primii cunosc[tori qi traduc[tori din literatura patristicd qi post patristicb qi care a contribuit la formarea limbii literare
romdnegti.
Moare in Polonia.in anul 1693.

Mitropolitul Antim Ivireanul

Originar din Iviria (Georgia de azi), a cdzvt din tinerete in robia turcilor, care l-au
dus la Istanbul. Dup[ eliberare, a trdit in preajma Patriarhiei Ortodoxe, unde a invd{at
numeroasemeserii, precum qi limbile greacd,arabl gi turc[. In anul 1690 este adus in tara
Romdneascdde domnitorul Constantin Brdncoveanu.Aici, igi va pune toate cunogtin{elegi
priceperilesalein slujbapoporului rom6n qi a Bisericii sale.
Activitatea cultural-tipograficd, a inceput-o de cdnd era simplu monah, apoi a
continuat-o ca episcop, la Rdmnic. Din anul 1708, a fost ales mitropolit al fnrii Romdnegti.
In decursul pdstoririi sale, a infiinlat tipografii unde gi-a format gi ucenici tipograh. A
tip5rit in limba romdnd un numdr mare de cdr{i religioase gi filosofice atit pentru
credinciogii romdni, cdt gi pentru credinciogii ortodocgi de limbl greacd,arabd gi georgian5.
Prin tipdrirea a numeroase c54i de cult in limba romdnd (Psaltire, Liturghier, Ceaslov,
Molitfelnic etc.), mitropolitului Antim ii revine meritul de a fi desdvArSitintroducerea
limbii romdne in toate slujbele bisericii Si de q crea o limbd liturgicd romAneascd, folositd
in mare parte qi astizi.
Cartea numitd Didahiile este una din operele sale valoroase cu care a imbogdlit
cultara romdneascd, datoriti stilului ei literar. Valoarea acestei ce4i i-a adus gi-ineritul de a fi considerat intemeietorul
oratoriei religioase la romAni. At6t predicile sale elaboratecu o inalci competenfd,cdt gi cdrfile scrisepentru zidirea sufleteasca
a credinciogilor,ni-l infEligeazdpe mitropolitul Antim ca pe un om cu o culturd deosebitd.
Alte sctivitdli
Vrednicul mitropolit estectitorul Mlndstirii Antim din Bucuregti.Planurilede ridicarea bisericii au fost intocmite de el.
Mitropolitul infiinleazd aici o institulie de asistenfdsociald pentru sprijinul celor aflali in nevoi. S-a ingrijit cu multd dragostegi
de romAnii ortodocgi din Transilvania, care se aflau in grea suferinfd produsd de dezbinareaBisericii Ortodoxe din anul 1701.
A trimis in Transilvania un ucenic al sdu ca sd tip[reascd la Alba Iulia c5rtripentru folosul sufletescal ortodocgilor. Le-a trimis
scrisori de incurajare, indemndndu-i sEr6mdn5 statornici in dreaptacredinfd. A hirotonit preoli gi diaconi pentru bisericile lor.
Degi nu era romdn, mitropolitul Antim a fost un patriot inflScdrat gi un aprig luptiitor impotriva asupririi turcegti. Penru
aceastaa suferit in inchisoare gi a fost caterisit in urma unor invinuiri nedrepte. Urma s[ fie inchis pe viati in Mdnistirea
Sfhnta Ecaterinadin muntele Sinai. Mitropolitul Antim Ivireanul n-a mai ajuns acolo deoarecea fost ucis in anul 1716 ;i
aruncat intr-un rdu, ldngd Adrianopol, de cdtre ostagii turci care-l insoJeauspre muntele Sinai. La 250 de ani dupi moartea sa
muceniceascl, Patriarhia Ecumenicd din Constantinopol a anulat nedreapta caterisire, iar in anul 1992. SfEnrul Sinod al
Bisericii OrtodoxeRomdnel-a trecut in rdndul sfintilor. Pomenirealui se facein fiecare an,la27 septembrie.

r Tomosul sinodal de canonizarea Mitropolitului Varlaam al Moldovei: Avdnd in vedere viala pilduitoare a Sfdntului
Ierarh Varlaam - Mitropolitul Moldovei, scrierile sale duhovniceSti Si de apdrare a dreptei credinle pentru luminarea
slujitorilor Sfintelor Altare Si a poporului dreptcredincios, urmdnd obiceiului sinodal Si chemdnd in ajutorul nostru puterea
Duhului Sfdnt, hotdrdm cd de acum inainte pdrintele nostru Mitropolitul Varlaam al Moldovei sd se numereprintre Sfinlii
i
P
pomenili de Biserica noastrd Si preamdrili de Dumnezeu in Ceruri Si sd se cinsteascdcu cdntdri de laudd in ziua a 30-a a
lunii august. Poruncim, de asemenea,tn Duhul SJhnt,ca viala, slujba Si icoana SJiintului sdfie primite cu evlavie de ierarhi,
preoli, monahi Si de totri credincioSii ortodocSi. Spre deplina statornicie a celor pe cqre le-am hotdrdt in chip sinodal qi
64
I It

It
 I

canonic intdrim cu semndturile noastre acest Tomos sinodal de canonizare a lerarhului Varlaam - Mitropolitul Moldovei,
aducdndu-l la cunoStinla clerului Si credincioSilor creStini din cuprinsul Patriarhiei Romdne.Acest Tomos sinodal intocmit
Si aprobat de Sfdntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne in $edinla sa din 20 iunie 2007 seproclamd astdzi 30 august anul
mdntuirii 2007 cu indemnul nostru cdtre tot cinul preolesc Si monahal, precum Si cdtre binecredincioSii creStini ortodocSi
romdni de aici Si de pretutindeni de a cinsti cu evlaviepe Sfdntul lerarh Varlaam - Mitropolitul Moldovei.

t Acest Dosofteiu mitropolit nu era om prost de felul lui. $i era de neam mazdl; preatnvdlat, multe limbi Stie: elineSte,
ldtineqte, sloveneSteSi altd addncd carte Si-nvdldturd, deplin cdlugdr Si cucernic qi bl6nd ca un miel. In lara noastrd pe
aceastdvreme nu esteom ca acela. (Ion Neculce, Letopiselul fdrii Moldovei - Lui Dosoftei Mitropolitul)

t Este de admirat acest martir al Ortodoxiei, Antim lvireanul, pe care pasii cunosculi Si negunosculi ai vielii lui, l-au
purtat din Orient pdnd la noi Si care, pdstrdnd dragosteaprimei sale patrii, iubeSteSi sertteStedeopotrivd pe cea de-a doua,
fara Romdneascd. Purtdnd in suflet de pelerin valorile Si darurile Ortodoxiei, iqi imparte inima cu credincioSii de
pretutindeni, vrea luminarea Si eliberarea lor, le trimite tuturor gdndul, munca qi dragostea sa, murind mucenicestepentru
fara RomdneascdSipentru credinla creEtind.(Teodor M. Popescu,Antim lvireanul, apostol Si mucenic al dreptei credinle)

[Enumer6 activitii]ile numeroase gi variate prin care marii ierarhi ortodocai au contribuit la apdrareadreptei credinte gi la
menfinereaunit6lii nalionale a romdnilor. Trece-le intr-un tabel.

flCitegte documentul istoric despre Cazania lui Varlaam gi cu ajutorul informaliilor din lecgie, argumenteazd importanfa
acesteia.
Cazania lui Varlaam s-a rdspdndit mai mult in Transilvania, unde s-au gdsit peste 350 de exemplare. Ea era atdt de
preluitd aici, incdt s-au ndscat Si procese intre sate sau tntre credincioSipentru stdpdnirea ei... Uneori, cdte un exernplar din
Cazanie,fdcea un drum lung prin toate linuturile locuite de romdni, fiind o adevdratd ,,carte cdldtoare". Pentru a ajunge tn
stdpdnirea ei, credincioSii fdceau jertfe materiale, vrednice de luare aminte. ASa de pildd, credincioSii din satul Muntele
SomeSului,la indemnulpreotului lor, au cumpdrat un exemplar din Cazanie, cu zece oi Si opt miei. In alte pdrli se vindea cu
18-20florini Si chiar mai mult, cdnd Noul Testamentde la Alba lulia se vindea cu 9-25 florini, iar Biblia de la BucureSti cu
aproximativ 25 florini. Ca sd putem aprecia acestepreluri, relinem cd tn anul 1642 o pereche de boi costa lntre 12-30florini,
un miel intre 0,30-0,42florini, iar ziua de muncd a unui zidar sau tdmplar se pldtea cu 0,42florini qi mdncare. (Pr. Prof. Dr.
Mircea P[curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne)

I De ce crezi cd a fost canonizatmitropolitul Antim Ivireanul?

I Cazania lui Varlaam a fost cumpdratbcu prefuri foarte mari gi era doritd de toatd lumea. Realizeazdun sondaj in qcoalata gi
vezi cdt sunt de cumpdrate astdzi cdr\ile religioase. Precizeazd,care sunt mijloacele de transmitere a dreptei credin{e utilizate de
populalie in zilele noastre.Formuleazdconcluzii qi invdtbturi.

[] IdentificS datorii ale mitropolifilor qi datorii ale creqtinilor din urmdtoareletexte:

. ,pin predica rostitd la instalare ca mitropolit", de Antim Ivireanul:
... am datoria sd priveghez cu osdrdie Sifird-de-lene, ziua Si noaptea Si in tot ceasul,pentru folosul Si spdsenia tuturor,
de obSte,invdl1ndu-vd Si indreptdndu-vd cufrica in Dumnezeupe calea cea dreaptd.
$i dumneavoastrdincd aveli datoria, de cele ce veli cunoastecd vd tnvdl, fird defiTdrie Sifird de vicleSug. Vd indemn
sd le primifii Si sd le faceli pentru folosul cel suJletescal dumneavoastrdSi sd vd supuneli ascultdrii, cd acea ascultare ce o
faceli mie, ofaceli lui Hristos.
. ,pin predoslovia la Rdspunsimpotriva Catehismului calvinesc":

65
tf'

[f Men{ioneazdactivitdli ale Bisericii in care te-ai putea implica qi tu ca bun cregtin.

E Menfioneazd la ce activitdlifilantropice organizatedeBisericd, ai participattu, familia

ta sau prietenii tdi.

.l

EI AlcAtui"qteun scurteseucu titlul: Ddruind,vei dobdndi!

NOTI E

66
 -nl

Vai, mi-a ieSit cu golul inainte, o sd-mi meargd rdu astdzi; In nici un caz pe 13, e zi
cu ghinion; A trecut o pisicd neagrd prin fala mea - DoamnefereSte!
Iat6 numai cdteva exemple prin care oamenii cinstesc ceea ce, in popor, se numegte
supersti!ie.
Superstilia este o credinld falsd a omului pulin credincios, care din naivitate Si
credulitate apeleazdSi crede intr-o mullime de practici Si credinle false, cum ar fr: diferite
semne prevestitoare de vegti rele (de exemplu: {iuitul urechilor; cdntecul cucuvelei;
intdlnirea cu preotul, cu un cortegiu funerar; cu o pisicd neagrd care taie drumul; spargerea
oglinzli; visele urAte; practici magice de impiedicare a unor evenimente nefaste, cabaterea Talisman
in lemn, ferirea de numdrul 13, purtarea amuletelor sau talismanelor aducltoare de noroc -
potcoavd-trifoi - . numere fatidice; credinJain stafii, vampiri etc.
Aceste superstitii pot imbrAca gi alte forme, mai ales in lumea satului: arvnoareagunoiului in fala soarelui, ungereaugii
cu usturoi de Sfdntul Andrei etc. Din pdcate,foarte multe dintre ele au pdtruns in unele locuri gi in interiorul Sfintelor Slujbe,
respectareasau nerespectarealor ardt?ndvalabilitatea sau nevalabilitatea celor sdvdrqitede preot (de exemplu: ,,dareagdinii
peste groapb la inmormdntare", ,,aruneareade bani in cristelnita de la Sfrntul Botez",,,deschisul c6(ii de cdtre preot" etc.),
Care estelocul lor in cadrul credinlei ortodoxe ? '
Trebuie sd gtim cd toate acestepractici, precum gi multe altele pe care nu le-am enunJataici, sunt strdine de invSlbtura
Sfintei Biserici. Cele mai multe dintre ele au pltruns din tradiliile populare care,la rdndul 1or,le-au preluat de la pdgdnism.Iar
MAntuitorul Hristos spune: Ce pdrtdEie are lumina cu intunericul? BineinJeles cd nici una. De aceea, Sf. Pdrin{i au lSsat
canoaneaspre pentru cei ce fac astfel de lucruri. Sfdnta Bisericd are tot ceea ce trebuie.pentru mdntuirea fiec5ruia. Nimic nu
lipseqte. Ceea ce Mdntuitorul Hristos a l6sat in Bisericd nu poate fi completat de oamenii slabi gi p[citogi. Nu au indrdznit
marii sfin{i ai Ortodoxiei sd facd acestlucru, indrdznim noi?
Supersti{iaesteun pdcat impotriva lui Dumnezeu, o incdlcare a Poruncii I (Ieg. 20, 2-3), ce dovedegteo lipsd de credin}b
in ajutorul lui Dumnezeu. Omul superstiJiosrenun{5 la inchinarea la Dumnezeu in locul idolatrizdiri creaturii, considerdndu-se
sub influenla fo4elor ei.
Din pdcate. alunecareaomului spre lucruri strline de Sffinta Bisericd nu se opregteaici. Putem spune c[ superstitia nu
reprezintd decit prima stagie.A doua-mult mai periculoasdoestemagru.
Magia sau vrdjitoia este ri'r -.,'srenlde cerentonii Si tehnici care au la bazd credinla in puterea omului de a acliona
asLrprarealittilii c:r .i -:.-' : .' '',i'1. ;.i!t suprandlural. dentonic.Prin ea se urrndregteinvocareaputerilor
-:, L7:utot'
spirituale cu scopul de a t'i folosite in favoarea sau defavoarea cuiva. Fiind apanajul unor persoane iniliate, considerate ca
avdndanumiteputeri magice,numite vrdjitori sau magicieni,ea nu poatefi practicati de oricine.
Vrbjitoria a apdrutdup6 pdcatul strdmogesc,odatd ce omul nu L-amai recunoscutpe Dumnezeu ca Stdp6nal sdu,nu S-a
mai inchinat Lui, ci a inceput s[ foloseascdpractici oculte, magice. Popoarele pdgdne au cunoscut gi folosit din plin magia,
frind parte integrantd a cultului lor, adresatzeilor. Astfel , romanii aveau ,,preoll" care cercetausoarta, yiitorul oamenilor, in
mdruntaie de animale qi pdsdri. Grecii foloseau oracolele, dintre care cel mai cunoscut a fost cel al preoteseiPhytia, Oracolul
din Delphi. Egiptenii, de asemenea,au cunoscut diferite metode de vrdjitorie, despre care se vorbegte qi in Sfrnta Scripturd
(Ieq. 7), iar chinezii ghiceau in carapacede broascd,came de cerb sau bele de orez. Chiar gi unii evrei, cu toate cd le era interzis
sd practicemagia,au folosit-o (I Rg. 28, 3-9; IV Rg. 21, 5-6).
Se pretinde cd dupd scop, magia poate fi albd, care ar lucra numai cu ajutorul lui Dumnezeu, avdnd efecte benefice, qi
magie neagrI, care ar lucra cu ajutor demonic, avdnd efecte malefice impotriva celor pentru care este frcutd. Adevbrul este cd
amdndoudtipurile de magie sunt fbcute cu ajutorul diavolului, cdci nu existd magie albd sau neagrd,,ci doar magie.
Mijloacele folosite sunt: amulete, talismane, ierburi, fire de pir, unghii sau oase de oameni sau animale, lumdndri (mai
ales negre), apd, incantatii, desc6ntece,blesteme. Perioadele considerate cele mai prielnice pentru efectuarea ceremoniilor
magice sunt cele din preajma marilor sdrbltori creqtine (Crdciunul, Boboteaza, Sfdntul Andrei, SJiintul Vasile cel Mare), iar
spa{iile preferate:pragul casei,pddurile, pegterile,malurile unor ape, caselevrdjitoarelor.
O altd formd de magie, numitd gi magia populard estedescdntecul, practicd prin care se doreStevindecarea de boli sau
alungarea spiritelor rele. Materia cel mai des folositd este apa neinceputd (luat6 de la izvoare, la miezul noptii), ce este
amestecatdcu busuioc sau cu un fir de mdt:or5,,cu ajutorul unui fus sau culit. De fapt, aceastf,apd nu are nici o putere real[,
fi ind o parodierea aghiazmei.
Ast[zi este foarte la modd practicarea magiei, alf;t albd cdt qi neagrd. Magia este foarte ingelbtoare gi din cauzd cd
folosegtein practicare lucruri sfinte, cruce, icoan6, aghiazmd,inqeldnd astfel omul simplu care crede cI acolo se fac lucruri ,,ca
la Biseric5". Din pdcate, el nu gtie cd diavolul se poate preface in inger al luminii. O altl capcanSin care cad adeseaoamenii
este gi aceeacd au impresia cd sunt ajutali in mod real de c6tre acele persoanecare practicd vrdjitoria (wdjitorie : magie). Ei
uitl cd diavolul are o asemeneaurd pe oameni, incAt, dacl ar avea dezlegarede la Dumnezetr, ar pierde toatd lumea intr-o

67
 singurd clipd. Ei uit[ c[ diavolul umbld rdcnind ca un leu, cdutdndpe cine sd tnghitd (I Pt. 5, 8). iardqi, ei uitd cd acesta
$i nu
poate face niciodatd binele gi cd binele deslvdrgit este doar sus, la Dumnezeu, gi nicidecum jos, in iadul cel veqnic.
Spititismul este tot oformd de magie,unritual prin care se invocd sufletele morlilor. Realitatea este cd nu sufletele
morfilor vin la invocarea spiritigtilor, ci diavolul, cdci dupd moarte, sufletele morfilor se duc in Rai sau in iad, neput6nd
sd
plece de acolo nicdieri (veziLc.26, 19-31,Pilda bogatuluinemilostiv a sdraculuiLazdr).
Si
Din punct de vedere cregtin, suferinta, incercdrile sunt de la Dumnezeu, avdnd scopul de a ne intoarce le pocdinJd,de
a
ne intdri credinla, un mijloc de imbundtd{ire duhovniceascS.Fdrd suferintd nu existd mdntuire. De aceea, cdnd omul are
necazuri Si apeleazdla acestepractici vrdjitoregti, el il ocolegtepe Dumnezeu, Adevarul, alergdnd la diavolul, tatdl minciunii
(In.8,aa).
Condamndnd practicile vrljitoreqti, Sfrntul Ioan Guri de Aur, zicea: Nu vezi cum diavolii n-au putut sd vindece nici
chiar pe vrdjitorii Sifermecdtorii care le slujeau lor de beSicileSi de bubele date de Moise tn Egipt, pe tine oare au sd
Si te
vindece? Agadar, presupusul ajutor al magiei este ingeldtor, el putdnd adtce,poate, bunlstare mateiiah, dar cu prepl vdnzdrii
sufletului diavolului.
Vrdjitoria, sub toate formele ei, are urmlri ddunbtoarenu numai in viata spirituald, ci gi in cea morald, intelectual6 gi
practicb. Ea abateatenJiade la fenomenele vielii reale cdtre domeniul problemelor de dincolo de hotarele ."uiite1ii, in lumea
obscuritdlii, a demonilor. Ea innebunegte sistemul nervos, sldbegte sdndtatea, duce la demonizare, la nebunie
9i chiar
sinucidere.

e Dupd indelungi stdruinle am reusit sd stdm de vorbd qi cu fosta vrdjitoare care a renunlat definitiv la practicile magice,
tn urma unei tntdmpldri de naturd sd ingrozeascdpe cei mai slabi de ingeri. ,,Venise un baci la mine sd-i gdsesc oilefurate de
la stdnd, Si il bdnuia pe un fost cioban, care lucrase cu el, cd ar fi ho1ul.Am luat zeamd de mdtrdgund, ca sd intru in transa,
dar nu Stiu ce s-a intdmplat, Si tn loc sd md desprind de trup qi sd fiu imediat ldngd persoana bdnuitd, sd vdd ce
face, aSacum
se tntdmpla de obicei, m-am trezit in mijlocul unui intuneric de iad. Md simleam groaznic, auzeam de undeva, de jos,
lipete,
dar de vdzut nu vedeampe nimeni. Apoi au izbucnit jos, sub mine,fldcdri, atdt de mari cd le simleam dogoarea. M-am trezit
inconjuratd de niste ardtdri groaznice cu ochi roSii, scdpdrdtori. imi inldnyuiserd truput voiau sd md doboare, in groapa cu
Si
foc de dedesubt.$i parcd Stiam cd, dacd am sd md las pradd lor, aSfi murit. M-am chinuit sd scap din strdnsoare, dar md
lineau de mdini qi de picioare, le simleam atingerea scdrboasd, ca de meduze, Si rdsuflarea ce duhnea rdu, ca de fiard
sdlbaticd. ASfi vrut sd md inchin, dar nu mi-am putut elibera mdinile din strdnsoarea lor qi atunci mi-amficut cruce cu limba
in gurd, rugdndu-md Siiurdndu-mi, cd dacd scap de acolo, md las de blestemdlii. Imediat, m-am trezit in casd, pe covor, iar
sora mea qi baciul md zgdl\iau intr-una, fiindcd, ziceau ei, in timpul cdt eu trdisem acele lucruri groaznice, imi pierdusem de
tot suJlareaSi credeau cd am murit. De atunci, chiar din searq aceea, mi-am ars toate lucrurile
Si hainele de vrdjitoare Si am
renunlat pentru totdeauna la blestemdliile astea. Acum lin toate posturile, md rog mult, md spovedesc, md impdrtdsesc,
Si
merg in fiecare duminicd Si in zilele de sdrbdtoare la Bisericd pentru cd imi dau seama cd,
fdrd ajutorul lui Dumnezeu, aSfi
fost inldn|uitd pentru totdequna de demoni in fundul iadului, ca pedeapsd pentru fdrddelegile mele", a incheiat fosta
vrdjitoare. (Ziarul Dracula, nr. 8 din 26 februarie- 4 martie 2003, pag.4)

t Foarte mul|i oameni ai zilelor noastre stdruie in a crede cd au ,,Jilcdturi". in Bibtie gdsim cuvdntul lui Dumnezeu spus
prin gura Sfdntului Apostol Pavel: ,,Fili in\elep\i spre bine nevinovali la rdu. Iar Dumnezeul pdcii va zdrobi repede Sub
Si
picioarele voastrepe satana." (Romani 16, l9-20)
Pentru a fi pdzili de vrdji Si de lucrarea dracilor, sd aveli toli, tineri
Si vdrstnici, femei qi bdrbali, atdrnatd la g6tul
vostru cinstita CRUCE, cdci Si creStinii din vechime aveau toli, cruce la gdtul lor. Episcopul Tavromeniei, Pangratie, le dddea

68
Si o cruciulild de lemn la gdt tuturor celor pe care ii boteza.Fiindcd foarte mult se tem diavolii de chipul cinstitei cruci Sifug
de omul care o poartd la gdt. Acest lucru inSiSidracii au mdrturisit fiind intrebali cdndva de Sfdntul loan Vostrinul: ,,De care
lucruri ale creStinilor vd temeli voi, dracii, mai mult?". Iar ei au rdspuns cd se tem de trei lucruri: Sfdntul Botez, Sfdnta
Impdrtdsanie Si Crucea sfinlitd pe care o poartd creqtinii la gdt. SJiintul Chiril al lerusalimului ne invatrdcd mare pazd este
atunci cdnd creStiniifac cruce cdnd incep lucrul, cdnd mdndncd, cdnd beau apd.
Iar pentru cei ce se cunund sd nu se teamd de ,,farmece" (deftcdturi), ci sd se spovedeascdinainte de nuntd dimpreund
cu nasii lor, sd se cunune,fdcdndu-se Liturghia qi aSa sd se impdrtdseascdcu Dumnezeu Tatdl. (Prcot Ioan, in Cuvdnt cdtre
creStinii ortodocsi despre vrdj itorie, ghicit, spiritism)

. Atunci cdnd vreun creqtin voieStea zidi casd, sd chemepreotul sdfacd sfinlirea apei Si sd citeascd rugdciunea cea din
Molitfelnic, iar dacd, pentru impulinarea credinlei, unora dintre creqtini le aratd dracii oarecare ndluciri: la unii lq morminte,
la alqii in case sau in alte locuri, acolo se cuvine a chema preot sd facd sfinlirea apei qi sd stropeascd locul, qi, prin
dumnezeieschar, se risipeStelucrarea dracilor. (Sf. Nicodim Aghioritul, Hristoitia)

. in Munlii Apuseni a trdit o femeie desfrdnatd Si vrdjitoare vestitd in partea locului. O chema Minenta, trdia in comuna
Izvorul Ampoiului, judelul Alba. Aceastdfemeie, nefiind cdsdtoritd, a ndscut trei copii cu trei bdrbali, aJdcut multe avorturi Si
a pdcdtuit mult, nepurtdnd grtjd de sufletul ei. Ba s-a ocupat foarte mult de vrdjitorie. Din noiembrie 1998 s-a tmbolndvit
foarte rdu, trupul i s-a umplut de rdni, cqrnea a tnceput sd-i putrezeascd, incdt o mdncau viermii de vie. Dar nici in ultimele
clipe ale vielii n-a vrut sd se spovedeascdSi sd se impdrtdseascd.La 9 iunie 1999 a murit in chinuri groaznice, tn vdrstd de 70
de ani. Indatd ce a murit, chipul i s-a transformat cu totul Si a luat o iffiliSare infricoqdtoare, incdt rudele au acoperit-o cu o
pdnzd, pentru cd lumea se speria de ea. Trupul i s-a umflat atdt de tare incdt nu mai incdpea tn sicriu Si a trebuit sd fie tdiatd
pe burtd. Mirosea foarte greu Si nimeni nu putea sd stea ldngd ea. Aceasta a fost o pedeapsd de la Dumnezeu,pentru cd a fost
vrdjitoare, a trdit tn pdcate mari, a murit neimpdcata cu Hristos, nepurtdnd grijd de sufletul ei. (Arhimandrit Ioanichie Bdlan
- Istorioare duhovniceqti,pag. 19)

. Aveam o lume a mea in care trdiam cu propriile melefantezii Si realitd,i, pe care eu tnsumi mi-o creasem.inff-o zi un
prieten de-al meu m-a invitat la o petrecere mai aleasd. La petrecere erau cd1ivaprieteni de Scoald Si doud femei in vdrstd.
Pdrea cd este o petrecere la care prietenii discutd, beau apd minerald, mdndncd chipsuri Si se amuzd cu diversejocuri. in
realitate, cele doud femei erau vrdjitoare, iar petrecerea erq un ritual pentru iniliere...Atunci a avut loc inilierea mea in
practica 'tfICCA. Wica este o formd strdveche de practicare de cdtre femei a magiei druidice. Am progresat repede ajungdnd
Si eu vrdjitor practicant. Mintea tmi intrase tntr-un soi ciudat de delir Si demenld. Era limpede cd nebunia va fi ultima
experienld. Dacd mori, totul s-a terminat; dacl innebunegti,trdiegti moartea frrd sd fi murit. Practicarea vrdjitoriei m-a amdgit
Jdcdndu-mdsd md cred atotputernic Si cd tot ce aparline lumii acesteia create de imaginalia mea rfti se inchind ca unui stdpdn.
Simldminul atotputerniciei (mdndria lucifericd) te indeamnd sd continui practica vrdjitoreascd, tn lumea reald eram un
nimeni, in schimb, datoritd vrdjitoriei, md simleam cineva, erqm de nebiruit. INSA M-AM IN$ELAT! Intr-o noapte o nevoie
acutd dg a merge la toaletd m-a sculat din somn. Mi-am dat seama cd nu md pot duceJiindcd avegltJ trupul paralizat de la gdt
in jos. In practica Vicca nu sefolosesc nici droguri, nici alcool. Dacd se afld cd ai consumat a$a ceva eSti expulzat din grup.
Singura explicayie posibild era cd sunt imobilimt de o-forla de naurd spirinald.
Deodatd am simlit cd pdrdsesc tmpul Si m-am vdzul deasupra lui. in jurut meu erau vreo cincisprezecedemoni care
rddeau isteric Si care qveauputere asupra mea. Iinul dintre ei s-a tntors cdtre mine, m-a privit Si mi-a vorbit. Spunea cd sunt
cel mai mare idiot pe care l-a cunoscut vreodatd. Mi-a spus cd deSifusesemcrescut Si indrumat pe calea cea bund, o alesesem
pe cea rea, Si cd am inaintat atdt de mut in rdu incdt nu mai am nici o scdpare Si o sd md duc in iad. A incercat apoi sd-mi
propund un tdrg, mi-a dat un ultimatum. Trebuia sd md sinucid Si sd devin ca ei: sd chinuiesc in loc sdJiu chinuit sau sd mor
Si sd merg in iad. inainte de a-mi da voie sd md intorc in trup, am rostit in Soaptd: ,,IBUSE, DAC,I EW$TI, ,CJUf,4-IrL4l". in
clipa aceea am vdzut o lumind orbitor de strdlucitoare, iar ei plecaserd. Apoi am auzit glasul lui Dumnezeu: ,,Tot ce doream
de la tine era sd Md chemi!". (Preot Ioa4 in Cuvdnt cdtre creqtinii ortodocSi despre vrdjitorie, ghicit, spiritism)

P Cum i-ai convinge pe cei ce merg la vrdjitorii despre care spun cd fac ,,magie alb6" c5, indiferent de culoarea sau forma ei,
vr[jitoria estede la diavol?

fiCitegte capitolele 28 9i 3l din Cartea intdi a Regilor gi spunede ce s-a mdniat Dumnezeu pe regele Saul?

I Dac[ ai fi nevoit sd alegi intre apelareala vrdjitorie sau la Biserica lui Hristos in rezolvareaunor probleme urgente cu care
te confrunti, ce ai alege?ArgumenteazS-{irdspunsul.

[f Care crezi cd sunt motivele pentru care unii oameni aleargdmai ugor la tot felul de practici superstifioaseqi vrdjitoregti, in
defavoareaalegerii slujbelor Bisericii?

69
 -l

f E De
""
crezi cdvrajitorii recurg la practicile lor mai ales in preajma marilor sdrbdtori cregtine?Enumera motivele.

flOtganizeazl impreund cu profesorul gi colegii tdi o dezbatere pe tema influenfelor practicilor despre care ai invf,{at in
aceastiilecJie,in viala oamenilor din jurul tiu. (Nu uita s[ dai exemple de formule verbale, de semneprevestitoare,de gesturi
care exprimd supersti{ii, la care adaugdgi semnifica{iile pe care oamenii le dau acestora;argumenteazdde ce Biserica respinge
credinta in rolul lor asupravielii oamenilor.)

I Citegte din Vielile Sfinlilor, despreviafa Sfrntului Ciprian (2 octombrie).

NOTITE

70
 CRE$TINISMAL $I PROVOCARILE LUMII CONTEMPORANE

Astrologia este o grupare de sisteme, tradilii Si credinle conform cdrora

anumite momentedin viala omului, q societdlii Si a lumii in general depind de influenla
erercitatd de mersul Sipozilia stelelor pe cer la un moment dat.
Cercetdrile istorice atest[ faptul cd practicarea astrologiei avea o largi
rdspdndire la popoarele pigdne: in Babilon, in Egipt, in Grecia gi in Imperiul Roman,
in India, in Persia, in China SiJaponia. Aceastd r[spdndire pe un teritoriu at6t de intins
justificd revenirea practicilor astrologice in vremurile noastre, ea fiind una din ugile
prin care credintele pbgdneintrd in fo(6 in societateacontemporand.
Astdzi, initierea in ,,tainele" astrologiei este asemdn[toareinitierii in oricare altd Zodiac
forml de vr5jitorie. Ba chiar unii astrologi recunosc cd sunt ghida{i de diferite spirite
in ,,munca" lor, spirite frrd de care nu ar
puteasd descifrezeviitorul.
Astrologia se vrea o gtiint[, dar esteuna falsd, neavAndnici pe departecaractergtiintific, ca astronomia.
Zodiacul Si horoscopul reprezintd punerea in practic[ a astrologiei. Ele sustin cd fiecare zi se afld in stiipdnirea unei
planete care influenfeazd viata celor n[scuti in acea zi, ddnd falsa impresie cf, omul igi poate cunoagte destinul. Agadar,
conform horoscopului, omul nu este decdt o marionet[ a agtrilor, a destinului.
Dovezi qle netemeiniciei horoscopului: neimplinirea lui (Dac[ totuqi ni se pare c[ s-a adeverit, aste se intdmpli din
doud motive: ori diavolul ii d[ in minte astrologului ce sd spuni pentru a-l face pe om rob al sdu, ori este vorba doar de o
autosugestionarea noastrd); multitudinea de zodiace cu preziceri diferite; pentru a se potrivi la un grup cdt mai mare de
oameni, evenimenteleprevdzute sunt universal valabile; esteabsurd sd gdndeSti cd tuturor oamenilor, din toate timpurile Si
spaliile care s-au ndscut in aceeasi zi, li s-au tntdmplat exact aceleasi lucruri; in conceptia astrologilor se ignord faptul cd
data nasterii nu conteazd,ci educaJiagi libera vointi a fiec[rui om.
Numerologia este credinla potrivit cdreia studiul numerelor este o modalitate din care se poate afla cu certitudine
aptitudinile Si caracterul unei persoane. Potrivit adeptilor acestei forme de vrdjitorie, fiecare liferd provine dintr-o vibratie
cosmic6, avdnd puterea de a ne descoperi caracterul, scopul in via(5, motiva{iile gi talentele ascunseale oamenilor. ,,Exper[ii"
in numerologie folosesc numerele pentru a-i ardta omului, de exemplu, cdnd poate si se clsltoreascd, cdnd poate sd
clldtoreascd, cand si-gi schimbe serviciul, gi tot aga,ajungdnd deci la a coordona toate hotirdrile omului.
In realitate. nimeni nu are putereade a-gi cunoa$teviitorul: Nu esteal vostru a Stianii sau vremile pe care Tatdl le-a pus
in stoptinirea Sn (Fapte 1. 7). Iar dacd se intdmpla ca uneori Dumnezeu sd facl cunoscutbvoia Sa unor oameni aleqi de El,
profefii, acestlucru are loc numai cu scopul de a indrepta pe om, de a-l m6ntui.
Omul a fost creat de Dumnezeu cu liberul arbitru, putdnd deci sd aleagdintre aface binele sav aface rdul.
Credinta in astrologie gi numerologie este de fapt idolatrie, o incdlcare a Poruncii I, iar astrologii gi numerelogii sunt
falsii profeli despre care ne atenlioneazdMdntuitorul cd trebuie sd neferim (Mt. 7, 15-23).
Cei ce cred qi aleargdla astfel de credinte alungd din inima lor darul lui Dumnezeu gi aduc in casa gi in inima lor pe
diavol. Ei igi atrag mdnia lui Dumnezeu asupra lor, fiind pedepsiti in scop pedagogic, pentru indreptarea lor. Canonul 65 al
Sinodului Trulan din anul 692 precizeazl: Sd cadd sub canon cei ce spun norocul Si urmeazd genealogia, cei care se numesc

::!"::''_u::":r:u':':!_'!::::"::!:":'::_

7I /l
(; I
6

r Astrologia nu este altceva decdt credinla ci destinul omului este hotirdt de cdtre mersul stelelor pe cer. Foane mulli
oameni gi-au fbcut din zodiac un adevdratcult. O zi trecutd fbr[ consultareazodiacului este consideratdca fiind ratata. Aceqtia
trebuie sd gtie cd pdn[ gi stelele dau slavd lui Dumnezeu, creatorul a toate, pentru toate cate a fbcut in cer gi pe pdmdnt. Iatd ce

Fdcdtorul nostru? De ce oare nu ne mai d[m seama cd a existat o vreme cdnd noi am fost imp[rali peste toate cele vdzute?
Omul a fost creat cu voinfl liber5. El are libertatea de a-gi construi singur viaJa,are libertatea de a alege binele sau rdul. Dacd
ar fi condus de cdtre stele, ce rost ar avea Judecatade apoi? Omului ii este fric[ de rlspundere gi de aceea cade in aceste
ingeldri.

o Este o mnre deosebire intre ASTRONOMIE Stiinla ce descoperdlegile pe care Dumnezeu le-a dat spre existenld unei
pdrli a crealiei Sale, adicd macrocosmosului,Si ASTROLOGIE - ,,Stiinla" ocultd, plind de imaginalie, bazatd pe conceplia
pdgdnd a predestinaliei, care cautd sd se adaptezela cerinlele de pldceri sau teamd invdluite in mister. Aceastd categorie de
oameni se depdrteazdin acestfel de Dumnezeu,nu-qi mai cunosc rostul vielii lor pdmdnteSti,qi fug dupd ,, al1i dumnezei" , mai
convenabili pentru nevoile lor imediate, cdutdndu-i tn ,,lund si stele". (Pdrintele Ioan)

I Dacd previziunile horoscopului pe o anumitd zi 1i s-ar adeveri, cum ai reac{iona?

I Combate, argument6ndca un bun cre$tin,credinta in destin.

I Care estepericolul social gi psihic al practicilor astrologicegi numerologice?

E Crezi ci scopul tuturor astrologilor 9i numerologilor este acela de a face bine, au gi alte scopuri ascunse?Pentru a
rdspundela intrebare, ajutS-tede reclamele pe care acegtiagi le fac intr-un z:taroarecare.

I Comenteazd:
CunoaEtecd sufletul tdu este liber. Are putere sd facd ce voieSte.in adevdr, nu pdcdtuieStipotrivit zodiei in care te-ai
ndscut, nici nufaci desfrdnarepotrivit sorlii Si nici nu te silesc conjuncliile stelelor sd te dedai la destrdbdldri. Pentru ce evili
sd-|i mdrturiseSti viciile tale Si dai vina pe stelele nevinovate? Cdci pdcdtuim prin voia noastrd liberd. (Sfrntul Chiril al
Ierusalimului)

NOTI E

72