P. 1
Sfantul Augustin III. Despre Muzica

Sfantul Augustin III. Despre Muzica

|Views: 515|Likes:
Published by sergiu_alin_1

More info:

Published by: sergiu_alin_1 on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2013

pdf

text

original

S.

AURELII AUGUSTINI SFANTUL AUGUSTIN

OPERAOMNIA
VOLUMUT, III

De musica

r,,, lu

F r",511"+

Despre muzicd,

EDTTTE BILINGVA

DACIA

Augustin, sf6ntul nepereche, dupi eare filosofia a lncetat sE fie alta dec fit cre$tinA, mirificul cugetEtor oase ni l-a incregtinat pe Platon, a ctitorit cultura universal6 modornfl, a lnvdtat gi nu iaceteazil s5 lnvefe lumea culu $[ sa priveascl pe sine insigi, dar, mai cu $eamX, oum sI priveascd lntru sine ins[gi,
sE

{f,
tuf

-"t

s
I r,

e

O

descopere

qi

ri

piryeasc[ demni

pe inefabila Cale a credinfei, speranpi gi

iubirii, vorbegte, iatE, de-acum
gi romflnegte.

.

,,i

.ff6+

Vasile Sav

T}PE,RA

O

[A

Encldriilion sive De fide, sp* er chariate . Enehiridinn sau Derpre creding, speran;l9i iubirq
De fide et olo " Despre credinl& ryi Crez De $yrn'bclo,serfilo ad cateehun-tenos - Despre Crez cdtre catechumeni De lihern athinio . Liherul ar[rirru De musica " Despre muzicfi Ccntra mie$s - Conrra aearjernieilot ile ordine " Desple ordine De qaantir anirnae " De"rpre eantitatea sufletului Solilequia " Si:l.ilncrii De natura honi " Despre nafi.lr& binelui De ogone ehristiunei - Despre lupta cregtin[ De mrrgisro, Despre magistru De beara vrta - Despre viaga fericitl De imrni:rtalir*te animae. Despre nemurirea su*lerului

S

1I

irI iV V

*

w

ttttt+.

edituradacia

. no

ISSN 971*35-1,51a-a

DESPRE MUZICA

Cole4ia: Sf' Aryuain OPm Omnia Cmrdorraton l/asileku

SFANTL]L AUGUSTIN

.

CoPertarSo'inL"P
ConePlie graficfl: Mihai ,.
l
note

knm Oponl Ouurl

Ileeoriorca CIP a Bibliotodt Naflonafe a RomAniei:
Atr.]GUgXIN,Sf.

Voluuul III

Ile rnuslca - Deqre mudctr / Sfdntul Augustin; trad''
396 p.; 13x20,6 cm

gi comentarii: Yasile Sav - ClufNapoca: Dacia, 2O02

-

(Opera Omnia)

ISBN:97$3S159%2 I. Sav, Vasile (trad.)
821.124',02-97=136.1

DESPRE }J{L]ZICA
(DE MUSICA)

Cdeufa pogtal[ 609; Piafa 25 octombrie

tnl. VNL/76 91 11; far: 026l/76

9l t2

nr'

12

Edigie

bilingvl

Baia Mare: 4800, aE. Victoriei nr' 146 tel./fax 0262/218923 Ttrgu Mure9: 4300, str. Migurei nr' 34

www.multiarea.ro

Text latin-rom2n Traducere, note introductive, note qi comentarii de

VASiLE SAV

tel./far: 0266/13 22

87

Redactor: Alexandra Rednic Tehnoredactor: Cristian Moisa Comanda nr. 4540

EDNURADACIA
Clqi-Napoca

NOTA INTRODUCTIT/A

,Sf6ntul Augustin a lSsat o operd imens6: filosoficd, moral6, dogmaticd; pAnd gi w Tiatat de muzifi, ffu[ sd mai socotim cele peste doud sute de Scrieoi, dintre ca.re nrulte surrt nigte oprrscrrle. insd evolqia sa poate fi urmnritn in citeva lucrdri fundanrentale,

c[rora le-a acordat o deosebitd ingrijire literard, in special Solilocuiile (386-387), Confesiunile (397-398) $ Cetatea lui
Dumnezeu (473-42)." Acestea sunt parte din crrvintele cu care lesrt

Bayet apreciazd, in Istoria literaturii latine (trad. Rom., Ed. Univers, 7912, p. 767), opera SfAntului Augustin. E clar cd, aga curn se mai intAmpli gi la case mai mari, celebnrl sorbonard nici n-a rdsfoit m6car De mtnica, necum so fi gi citit, cdci, altfel, nu i-ar fi scdpat din vArful condeiului acel ,pAnd gi un Tlwtat de muzicd". Paradoxal sau, din perspectiva timpului, normal, De musica nu e, nici pe departe, un. tratat despre muzicit, ci un unic, in istoria culturii universale, tratat de poeticd (qi, totodatd, poietic[), de metricd, adic6, mai bine zis, despre ritm, metrr gi vers, in care, dintru m6sur6, ritm, armonie, atdt cAt pot fi ele

invederate intru corporale gi trecdtoare, sfAntul nepereche deruonstreazd ralional existenla lui Dumnezeu. Ce fel de hatat este De musim, ne{ spune, lncaltea, SfAntuI
Augustin insugi,

intro epistold c5tre episc.opul Memor(i)us,

care

li

cerea insistent cele qase ce4i De musica, epistoli pe care, pentru a

invedera gi stilul epistolar al ctitorului culturii europene, o redau integral. Aqadar:

6

Sl. Aureliu Ar.gitrstin' Desprc muziad S. Aurelii Augrstini,

Noti introd,wtiud

n
a

Sfdntul Augustrn, EpiscoPul HiPPonei'

Hipponensis ePiscoPi"
Epistolae,

Eplstolnrum classh II, EPISTOI,/\ CI

Gmpa a doua a ePlilolelor' EPISTOT,A CI

,

EPistole,

'

c'e+tine'

Domini sacerdote, quem sic acceptum Deo sentio, ut cum animam tuam tam bonam levas ad Dorninum, quoniam in illa me habes, leves et me. Debui ergo nunc libros mittere, quos emendaturum me esse promiseram: et ideo non misi, quia non emendavi; non quia nolui, sed quia non potui, curis videlicet multis et multum praevalentibus occupatus. Nimis autem ingraturn ac ferreum fuit, ut te qui nos sic amas, hic sanctus frater et co[ega noster Possidius, in quo nostram non parYam Praesentiam reperies, vel non

ilustrul bdrbat gi sacerdot al Domnului, pe careleJ simt astfel
pldcut lui Dumnezeu, incAt, cAnd sufletul tELr atata de bun fl-l inalli la Domnul, fiindcd md ai, iri el, pe mine, m6-na\i gi pe mine. Tfebuia deci si-{i trimit, acum, ci4ile, pe
care promisesem cd Ie voi corecta, gi de aceea nu le-am trimis, {iindc5 nu le-arn corectat; nu fiindcd n-am

voit, ci fiindcd n-am putut, mult
ocupat, incaltea, de multele lucrdri prevalente. Ar fi fost insd ingrat foarte gi crud ca pe tine, care ne. iubegti astfel, acest sfAnt frate gi

coleg al nostru, Possidius, intru carele vei g6si nu mici prezenla noastri, fie sd nu te cunoascd, fie

disceret, vel sine litteris nostris sd te cunoascd fdri scrierile discere. Bst enim per nostrum no&stre. Fost-a, intr-adev6r, prin

rninisterium non litteris illis, ministeriul nostru nutrit nu cu quas variarum servi Iibidinum acele scrieri, pe care servii variilor
1. Nu se cidea s6-i mai trimit 1. Nullas iam reddere tale debui litteras sanctae nici o scrisoare sfintei Charitdlii Charitati tuae sine his libris, quos a me sancti amoris iure violerrtissimo flagitasti, ut hac sd rdsPund saltenr obedientia resPon- prin aceast[ obedienlh, ai crezut tale, prin care derem epistolis tuis, quibus Lpistolelor de cuviin@ si mi-mPovirezt rnar

Iiberales vocant, sed dominico libidouri Ie numesc liberale, ci cu

pane nutritus, quantus ei domneasca pAne, cAtri. i-a putut fi potuit per nostras augustias lui oferit6 prin strAmtor6rile
dispensari.
noastre.

dicendum est eis, qui cum sint zis celor ce) cum sunt nedrepli gi iniqui et impii, Iiberaliter sibi impii, igi par loruqi liberal educa{r,

2. Quid enim

aliud

2. intr-adevdr, ce alta le e de

videntur eruditi, nisi quod in
lilteris vere liberalibus legimus: Si

decAt numai qi numai ceea ce citim

mult decit

sA md

onorezi' Cu toate

in

cd, unde nr6-nclin, fiindc6-s

impovfuat, a<nlo chiar sunt in6lfat' fiind"a-s indrigit' $i, intr-adev5r'

nici nu-s indrrigit, nu-s indllat, nu-s
ales de c6tre un neqtine, ci de c6tre

Filius Liberauerit, tunc uere Liberi eritis? Per eum namque [)raestatr.]r rit ipse etiam, quae liberales disciplinae ab eis qui in libertatem vocati non sunt appellantur, quid in se habeant
oos

scrierile cu adevdrat liberale: Dacd Fiul ud ua fi liberat pe uoi, atunci wli fi adeudrat liberi? CFrci
prin El
se 9i presteazd ca El chiar sd fie cunoscut ce pot sE Fihd liberal in

sine disciplinele care-s numite liberale de c5tre cei ce n-au fost

Notd, inhod.uctit;d.

corpore mortis huius (1d. VII, 24.25), non cognoverunt, nec in ers rpsrs qlrae vera senserunt. I-Tistoria sane, cuius scriptores

prin Iisus Christos Domnul nostm, singura prin care suutem liberafi de

quibus vanorum Plena sunt modo Poetarum, utlo "L.mirr*consonant litrertati; non nostrae oratorum inflata et exPolita
mendacia; non denique iPsorum

corpul morfii acesteia (1d., YII, 24-25). Istoria, incaltea, ai cfuei DIAECTDLTC scriitori declard cE trebuie sd Ii se fidem se narrationibus suis debere dea mai cu seam6 credin{E profitentur fortassis habeat naraliunilor lorugi, poate sd aibd., aliquid cognitione dignum poate? ceva demn de cunoa$terea
liberis, cum sive bona sive mala celor fiberi, curn, fie hunele, fie relele hominum, tamen vera narrantur. oamenilor, sunt narate, totugi, cele Quamvis in eis cognoscendis, adevlrate. Cu toate cd nu vSd qui Spiritu Sancto non adiuti absoltrt deloc cum sE nu se-ngele sunt. rumoresgue colligere ipsa tntru cunoagterea acestora, intru lrumanae infirmitatis cele mai multe, cei care n-au fost

oonditiorre compulsi sunt, ajutali de Spiritul Sf6nt
quemadmodum non fallerentur impingi
glorificavenrnt" aTt gra egenrnt' Ied eot rrer't-tnt in cogitationibus suis, et obscuratum est rnsrPrens
de lnsagi cond$ia

gi-au fost

infirrnitdEi

cor eorum, et dicentes se esse sapientes, stulti facti sunt: et Dei in similitudinem imaginis

irnmutaverunt gloriam incomrPtr

in plurimis, omnino non video: urnane sd culeagi rumorile: este est tarnen in eis aliqua totugi intru ei, dacE n-au voinla de-a propinquitas libertatis, si min1i, o anume vecin6tate a voluntatem mentiendi non libert6tii, gi oamenii nici nu ingalE habent, [368] nec homines decAt numaj cAnd, prin umana llallunt, nisi cum ab hominibus infirmitate, sunt inqelafi de c6tre Irumana infirmitate falluntur'. oarreru.
3. lntr-adevhr, fiindc6. de ce-s 3. Verum quia in omnibus l'erLrm motibus quid uumeri in stare numerii, in toate migcdrile vuleant, facilius consideratur in lucrurilor, se aualizeazd mai ugor ln vocibus, eaque consideratio voci, gi prin aceastd analiz6 se tinde,

<luibusdam quasi gradatis prin anume itinerarii cvasitreptate, it:ineribus nititur ad superna spre intimele supremului adevdr, irrtima veritatis, in quibus viis itinerarii i:rtru care inpleSrciunea se
oetendit se sapientia hilariter, et aratd bucuros pe sine gi Ie iese-n

frugae ac e liberales superba eroare

sA fie drept mrmrte

hominum q* D"i gratiam scilicet infelicium, oer Jesum Christum Qominum iro.rr.,*, qua sola libe;amur de

..ri".i liberale, ale oamenilor
nefericii, agadar, care n-au cru nici intru aceloa Pe care le-au adevirate gragia lui Dumn

rrr omni providentia occurrit tntAmpinare iubitorilor intru -Vl, 17), ttrnantibus (Sap. \T, 17): initio intreagd providenla (fnyel., am voit, Ia-nceputr-rl opului nostru, rrostri otii cum a curis maioribus rrrngisque necessariis vacabat cAnd spiritul era liber de grijile rrai trrtimus, volui per ista, quae a marr qi mai necesare, ca, prin aceste

rrobis desiderasti,

scripta

scrieri, pe care le-ai cerul insistent

Notd, irtrodu.ctiud.

1l

lO
sr-rlo

Sf' Aurelfu Av(r.tstin"

DesPrc mwca

et ipse iam nobiscum comrnilit-at,

codiaconului nostrq Iulian, frindcd gi

oroludere, qtrando conscriPsi de

rhythmo sex libros, et de melo scribere alios forsitan sex, fateor'

Iectione et cognitione digni el lupt[ deja dimpreun6 cu noi. Pe videbuntur. Quem quidem non cerele, incaltea, nu-ndrdznasc sd zic

disoonebam' cum mihi otium

ir,rru*

sPerabam' Sed posteaquam mihi. curarum

intre timP, mi +a imPus sarcrna ecclesiasticanrm sarcina imposita toate aceste de treburilor ecleziastice, estl ornnes illae deliciae fugere asfel Jeli.ii mr'au viPat din mAini' manibus, ita ut vix nunc rPsum

audeo dicere, plus amo quam te, cd-l iubesc mai mrrlt decAt pe line, cici qura nec veraciter dico, sed tamen no zic adev5ra! totuqi indr6znesc s6 audeo dicere, plus desidero cJuam zic c6-l dorescmai multdecAtpe tine. te. Mirum videri Potest Poate p6rea de mirare in ce chip s6-1

quemadmodum quem Pariter
amo, arnplius desiderem; sed hoc mihi facit spes amplior videndi eum: puto enim quod si ad nos te iubente vel mittente venerit, et hoc fac,iet quod adolescentem decet,

doresc mai mult pe el pe carel iubesc la fel dar asta mi-o face mie mai

codicem inveniam, quoniam

marea speran16. de-al vedea pe eI: int adev5r, socot c6, dacd, poruncindu=i tu sau trimilAnduJ, va fi venit

hram voluntaterl, nec Petitionem

sed iussionern.
tibi

coDtemnere

la noi, va gi face ceea ce se

cade

si ne+reo. Quod sane oPttsculum

te va nemullumi' nu' desigur' po*".o mittere, non qPridem nre ci m-am suPus vornlei tale'

iiird.a t , mi l-aicerut cu atAta hoc a me tantoPere flagitasse ir,tr-od"ta., ele cinci c54i se-npleg poenitebit. Difficillime quiPPe i.r.t, daci nu-i de fald cel intelligunnrr rn eo quinque libri' "r*ait"it doar sd ,"*:r:;1"::l qui non solum care nu

te obtemPerasse, venrrntamen

fiindcd

zel'

adsit "i nJ,

sd

risune

maxime quia nondum curis adolescentului, mai ales cd nu-i maioribus detinetur, et teiPsum cuprins lncir de griii nrlai lrtari, qi cE mi mihi expeditius apportabit. teva aduce rnailesnicios pe tine insuli. Q.rilr* numeris consistant versus Dintnr oe ritrnud consisti versurile Davidici non scripsi, quia nescio' lui Davrd n-am scris, cdci nu gtiu. Negr-re enim ex Hebraea lingua, inr-adevdr, nici rnterpretr:l din limba quam ignoro, potuit etiam ebraica, pe care-o ignor, n-a putul rrurneros interpres exPrimere, ne exprinra gi ritrnurile, ca sd nu fie
metri necessitate
a-b

ncAt sd fie

exprinrate

numerorum: maxinre qura ,."t. ". amestecd riuratele ouibusdam etianr silentiorum ticerilor; care nu pot ii*".r.u intervalla miscentur' calculate aledeloc simlite' dac6 (i absolut quae omnino sentiri nequeunt' nu-l informeazd P nisi auditorern Pronuntrator pronunf[tonrl
inforrnet'
est quem emendatum reperi' ubi

fiindcd in rn urechilor; mai cu seamd

.itlrr.ito.

9i sd loveascd simlul

Pr

genurile

veritate ampius quam ratio sd se dep6rteze de adevdrul sententiarum sinebat, digredi interpreGrii mai mult dec6t ongddura
cogerch]I: certis tamen eos constare

interpretandi constr6ns, din necesitatea metn:luj,

rajiunea sentinlelor: cd ele consistd

numeris, credo illis qui eam totr-rgi dinritrrrun certe,Ie dau crezare linguam probe callent. Amavit celor cere cunosc cu adevdrat bine enimvir ille sanch-rs musicampiam acea limb6. intadevdr, acel b5rbat
et

ullus alius auctor accendit.

ascultdtor.

4. Sextum sane librum

omnis fructus caeterorum' non

distuli mittere Charitati tuae:

sf6nt a iubit muzica pioas5, qi pe noi nea inciru la acele studii el lnsuqi mai I{abitetis omnes in aeternum in mult dec6t oricare alt autor. Fie sd adiutorio Alfissimi (Pwl. XC,7), qi locuili to1i, i-re eterrq intru ajutorul hatritatis unanimes in domo (Psol. Atofnaltulru (Pso l. XC,7), carckr.ig LXWI,7), pater materqlle {ratres unanimi in cas F, (Psal. LXWI,l),tat5. filion-rm, et cuncd unius Patris filii, gi mamS, frafl fiilor, gi cu t4ir' frii untria

in ea shrdia nos magis iPse quam

memores nostri (P1,., t. XXXIII,

Tatdlui, amintito

r:lt

nqi"

(Potrclogin

wI W-369).

lnilna, t. XXXIII, col. 367-369).

12

Sf' AuruEu Au{rrtstin' DeePrc

muzifr

Notd.infidtrctirrt

13

din aceastfl scrisoareo noul sens , din PersPectiva cregtinismului'
t

-

Arithmetica, de Philosophia, sola Arithmetica, de Philosophia, au principiaremans€runq quaetamen rimas numai principiile, pe care
etiam ipsa perdidimus: sed

aliquibusexistimo (P.L.,t.
se col. 0591),

XXXI|

haberi

totugi le-am pierdut 9i pe ele insele:

dar socot cd ]e au allli (P,L.. t.
XXXII, col. 591).

d n11111 Per eunr nornque EI Ceci prin-Etcunoecut o P"t chiar sd fre cs ,r""*i*. ut ipse "ti"""'dt"" sd liberal in ttl: iit"rul", disciplinae '-"""1ti"t disciplinele care-s num-tte "iPd "i'}Jq"t

Din care relinem, de asemenea, deocamdatd, noul sens al studierii gi scrierii despre disciplinele liberale:

;;t#*:t#?-'Jil:-ffi: *i*rllm,n,T. " ""'"* liherale nogcatur'
e este

Dunrnezeu' cunoaqterea Scurt: fdrE cunoagterea lui
l insuqr' mar i"tUeqte SfAntul Augustin nr, lib' I' caP' V[:

hiPervacud'
in
aflam

passibus certis vel pervenire ajungd sau s6-i conduc prin corporale Ia incorporale. vel ducere.

ad

...per corpolia cupiens

incorporalia quasi cvasipagi siguri, sd-i fac sE

...dorind ca, prin anume

-"t''"

Per idem temPus quo Mediolani {ui, BaPtismus

mE acelaqi timP, Pe cAnd de a Pnmr cale la Milan,
Pe

porcePturus? etianr Disciplinamnr

not"zrrt, rn-oo,str[duit sd scriu

iib.".

conatus suitr scribere'

ii "a+if" cu intrebAndu-i Pe cei care erau de Bstfel de *lrr", qi * soArboau
sau

c]iar DisciPline' desPre

La care nu adaug decAt cd acest prin corporele le incorporele benedictinii maurini, qi, dupfl ei, mulli a$i, qi l-au impropriat drept turnesol tntru deosebirea de spurii a operelor autentic augu stiniene. Apoi, tot in Retmcta,tiuni, lib. I, cap. XI:
commemoravi (Retract., lib. i mai sus (Retract.,Iib, I, cap. 6), am cap. VI), sex libros de Musica scrisgasecdr{idespremuzicS,dintre scripsi; quorum ipse sextus care insdgi a gasea a devenit maxime innotuit, quoniam res lndeosebi notorie, fiindcd se in eo digna cognitione versatur, trateazh in ea un lucru demn de

1. Deinde, ut supra

1. Apoi, precum am amintit

"" studii, dorind ca, Prin onume sieuri, sf,-i fac si aiungfl "t".ip"gl co s6-i
incorporal

libru
poste

putut da uPur' despre Gramattcd. P€ carr'

quomodo a corporalibus et cunoscut, in ce chip anume sd se spiritualibus, sed mutabilibus ajung6 de la numerii (: ritmurile,

etd

quantunr atinet ad eam Pertem

"*tpi"ta"t-o volume nostiu: qi gase

de Pe armariul

numeris, perveniatur ad immutabiles ICol. 0601]
numeros, qui iam sunt in

aici qi passim, n. n.) corporali

gi

iuae RhYthnus t'ocatur'

"o"d"* ex Italia regressus rn cd(i ie-am scris deia botezat I iamoue Africa irrto.. dou".-,m din ltaliain Africam scriPsi; inchoaveranr bineinteles, aceastd disciPlin-E ;;1"* t*.rtum'oodo istam aPud i..""p"t"i numai la Milan' Di ilii.lun r* disciPlinam' De aliis ..l"iult" cinci disciPline- ins illic sinriliter vero quinque disciplinis la fel, acolo: deDialect cle Dialectica" de incepute, irttrout,it' Rhetorica, de Geometna' Ri",o*i.*' de Geometria' de .le

Sed iam baPtizanrs' nunreqte sex libros

ce Muzic6, cAt$ne de acea Parte acele g Ritmul' Dar Pe

ipsa et sic insugi imutabilul adev6r', gi aga immutabili veritate, invisibilia Dei, per ea quae invizibilele lui Dumnezeu sE fie sunt, intellecta privite, lnfelese prin cele ce au fost f acta conspiciantur. Quod qui non ficute Ceea ce cei care nu pot, qi possunt, et tamen ex f.i de trEiesc totrrqi dintru credinla lui Christi vivunt, ad illa certius Christos,ajungmaicertqimaifencrt utque felicius conspicienda post sd Ie priveascd pe acelea dupd vrala
autem possunt, si desit eis fides
hanc vi1.am veniunt. Qui
aceasta. Cei care insd pot,

spiritr.rali, dar mutabili, la numerii imutabili, care de-acum sunt intru

lipseqte

daci le lor credinla lui Christos,

Nohd

int:rod.rcth;d,
3. Iarigi, ceea ce am

15
zrs,
ua

3. Item quod dixi, .Ilaec
atque certissima, cum Pristinae

autem sanitas tunc firmissima erit Aceastd. sdndtate tnsd atunci

atotfermit Si atotcertd, c6.nd, stabiLitati certo suo temPore atque furyt ; h tinpul gi o dinea stabilite, ordine hoc corpwfuerit rcstitutum acest oorp tn ft.fost restitttit striouhii
(1d., cap.Y, n. 13), non ita dictum

fi

nurneri W, tr.?

l

putetur, quasi non sint futura post resurrectionem corPora meliora, quam Primorum hominum in paradiso fuerunt, curn illa iam non sint alenda corporalibus alimentis, quibus alebantur ista: sed Pristina
u*nruptrbile 9ispui-tr-rale; frumoase gi mai tr-e fie uu r'u'

saLe stobilitdy,i (1d., cap. V, n. 13), sd nu se socoatdzis aqa, cagicum, duPE resurecliune, corpurile nu au sE fie mai bune decAt au fost ale primilor oameni irr par-adis, cum ele nu vor

mai trebui hrdnite cu alimentele corporale, cu c&re se hrdneau

quasi corporal-es'-''* ":;,I;il;: incormptibilibus ettPl.r."^
-^- "i+

r

s

acestea: ci strdvechea stabilitate accipienda est, trebuie primitd pAnd Ia acea limitd stabilitas hactenus quatenus aegritudinem ita pdn[Ia care aga nuvor pEtimi acele

et et cum multo speciosiora
fit melior' Hic enim oPus
se a

""*,":T *.,rJ*a ",, ; ?;try decente; *"i t""A-"g'hXt? decentiora futura sint: .,rando erit r^-i
"l*naoavertere habet
sensibus
capienda,

nullam corpora illa Patientur, corpuri nici un fel de suferinld, sicut nec ista Pati Possent ante preflrm nu puteau pltirni, inainte
peccatum.
de picat, nici acestea. 4. in alt loc, Mai muncil este, 4. Alio loco. Laboriosior est, inquarn, hujus mundi amor. Quod zic, amorul Lumiiarcsteia. Cdniceea

;;I$;

s6seiretoarc61i:T"itt::,TT

minus ido adhibere lnre,Lru'vur v**---' nunc i.rtl. "o.rotalibus-^-,]:,' illecebra onima anrma cavenda est, quamdiu turPem illici ad delectationem firme ^,- firma oor"ut. Tunc autem tanr r ;;; *,'* ;** ; ;;, :."J I

:ry"^.f1t ti-n

rcrale e de temut acu s,flet*I poate

enim in illo anima quaerit, ce cautd sd afle in, el sufletul, constantiam scilicet aeterni- constanla adicd Ei stabilitatea, nu tatentque. non inuenit: quoniam le gd.seEte: fiindcd prin trecerea rerum transitu comPletur infirma lucruri.Lo r se-mp Linegte infi( r) ma puLchritudo, et quod in iLLct frumse{e, gi ceea ce imitd. tntru ea irnitatur constontiam, a surnnTo constanta este transferat de La Deo per animam trajicitur: supremul Durnnezeu prin suflet: quoniam prior est sPecies fi.indcd. mai presus este frumselea

** ili:"::f T:'iJ' ::'ii ; "Xi; ; "ffi;'** " * ::*fi;itr :ffi:f;',*:#:",.*li:: , illiciatur eos ut non illiciatrrr
ita sentiat ;; ;it, nec eis carendo fiat ..
l- L^--6 o+ recta' et tcetlmelior; sed ita sit bona ut nec latere possi".-;;;;;

Lantummodo ternPore co ntrnu' comutabild numai prin timp dec6't tabiLis, quam est ea, quae et cea comutabild gi pin timp, pi prin tempore et locis (1d., caP. XIV, n. Locuri (1d., cap. XIV, n. 44). Aceste
43). I{aec verba si eo modo acciPi
posaunt) ut non intelligatur infima cuvinte, dacd potfiluate in acel chip,

rucr nici nu i se poali ascunde' octrpe'

pulchritudo, nisi in corporibus lrom.inum. omniumque anima- oamenjlor gi ale trrturor animalelor, lium, quae cum serrsu corporrs care triiesc cu simlul corpului, vivunt, ratio manifesta defendit. raliunea Ie apdrd invederate.

lncAt sE nu se-n{eleagd infima frumse{e decdt numai in corpurile

occupare'

LG

Sf.

Atmlia

Aurylrtstiw DuPre mwt'ca

Notd, intrcdttctiud

L7

Hoc quipPe in ea Pulchritudine irnitaiur constantiam, guod in cornpage sua manent eadefli

.o.por*", in quantum manent: id autlm & sunmo Deo in ea Per animam fr-Elrurfur' Anirara quippe BnlmaDr raiicitur' r !rg.-

vitalemque virtutem, etiam si ins6 n-are, acesta nu poate fi non sit animal mundus; quae Dumnezeu-l nimdnui; cu atAt mai virtus in Angelis sanctis ad puFn al nostru. dtotdrept se crede, decorandum atque adminis- qi de citre cei de cdtre care nu trandum mundurn Deo servit, et
este-nleleasd,

noster? Esse tamen sPiritualem

pe el este Dumnezeul nostru; dacd

ci

existd totugi vi:tutea

iosam comPagem tenet' ne .l'i".olrat,rr, et diflluat; quod
videmue in corPoribus animalium

a quibus non intelligitur;

spirituald

qi

vital6, chial dacd nu e*e

animal universul, care virtute rectissime creditur. Angelorum tngerii &utem sanctorum nomrne, servegte lui Dumnezeu intru
apiritualem, in Dei secreto atque
cArmuirea universului.

Si anima discedente contingere'

sfinli, spre impodobirea qi omnem sanctam creaturam Cu numele
sfinlilor lngeri insd putem numi occulto ministerio constitutam intreagd sfAnta creaturi spirituald, nunc appellaverim: sed sPiritus constituitd intru secretul ]ui

autem infima Pulchritudo in

omnibus corporibus intelligatur' entia etiam iPsunr

inral credere' ut um, quod in illo stantiam, a [Col'

angelicos sancta ScriPtura

nomine animarum significare dar SfAnta Scripturd nrr obiqnuiegte non solet. Proinde in eo quod si sernnifice prin numele sufletelor oirca finem libri hujus dixi, spiritele angelice. Prin urmare, in
RationaLes et intellectuales numeri

Dr:mnezeu gi cu ocult ministeriu;

nec divinarurn ScriPturarum auctoritate Persuaderi Posse

ceea ce am zis spre finele acestei cfup- Numerii rupbnali qi intclwtuali $anctarurn Legem ipsam Dei, sine ai sufletelor.ferinite gi sfnte primind, qua folium de arbore non cadit, neinterpundndu-se nini o naturd, et cui nostri capilLi numerati sunt, insd.gi bgea lui Dumnezeu, fdrd de

beatarurn animarum atque

nullq interposita natura care nu cad,e frunzd din arbore gi ctcipientes, usque ad terrena et cdreia-i sunt numdrapi peril capuLui inferna jura transmittunt (Lib. \T, nostru2 o transmit pdnd. la normele XVII, n. 58), non video fi m d nte4 ti s i infe male (I'ib. YI, cap. quemadmodum vocabulum XMI, 58), nu v6d in e mod vocah-rla
r:ap.
trnimarum secundum ScriPturas ,,sufletelor" +ar putea ar6ta ch a fost Banctas positum possit ostendi; pusd dupi Sfintele Scripturl degi

temere dictum notavi (Retract'' lib. I cap. V, n. 3)i non qui falsunr Lsse confirmo, sed nec verum esse conPrehendo'

astae$ela'Is"cruru'jrulrr!- --r---o q"aa ri, auimal mut'd"=' Ho" cd este adev6rat cE poate sane inconcu."" t"t"'"t'il'L "ut" Pe de altd parte' nu nondubito,Dtt"""obittto"t""* universul' mi-ndoiesc "u istum mundum, aive ;t;;;;i;; ::?::":,::ti'::est( c[ nu ne rit' Q"i" si ulla est' reFnut nezdnrncinat univerq fie ci ;ilJ;;"llt
ille trui earn fecit, est
autem

quandoquidern hic non nisi totugi aici n-amrTrrt s6-n{eleg decAt Angelos sanctos intelligi volui, numai gi numai pe sfinlii ingeri, rluos habere animas nusquam me despre care a-rnintesc ci eu nu am legisse in divinis eloquiis canonicis citit niciieri in divinele cuvinte
locolo. I-Iic liber sic incipit: Satis cliu pene." (P.L., t. XXXII, col. 0600-2).
canonice cd au suflete. Aceastd carle

""t, "t'Uoilrn dacdarevreunul'acelacarel-afict "i potest esse iste; quanto minus

null"

Deu;stert b"'"

nouh Dumnezeu ace* n-are' CEd are el weun sullet' fre cA

incepe aqat indestul de lung si aprcnp" (PI., t. XX)il, cr,l. 6OA2).

Notd.

inMuctiud

19

numerelor, ele formeazd numdrul total gi perfect impar, 3, c5ruia-i urrneazd num[rul iotal qi perfect pa4 4, can€ este sursa comparagiei qi propo4iei. Nici un alt num5.r nu se bucr:r5. de aceastd calitate,

miqc[rii numerice. Acum magistrul ii explic5 discipolului originea decenarului: 1 9i 2 sunt principii ale
rld. norma

6i apoi, fapt absolut mirabil, tuspatru acestea fac, in surri, decenarul, iI fac pe 10, adic6: 1+2+3+4=70. Din aceasti ordine a rrumerelor se poate deduce o cunoaqtere ralionalS, a mS.surii rnigcdrii prin care simg:l nostru este capace a percepe ritmul. Dar gi simlurile noastre delin limite perceptive, totugi, intru aceastb ;;lrtingd de a percepe migc[rile bine modulate, care-qi conserv5 tntru sine insele finele frumselii gi delectdrii, muzicn gi-a pus chiar qi-n simlurile noastre vestigiile, purcezAnd din atotascunse lrcnetralii, ale unei armonii superioare, prin scnrtarea c5.ror vestigii
putem
ne conducem la insegi secretele penetralii, pe care studiul ni Ie poate dezvdlui, ceea (.re se va face de-abia in c,artea a VI-a. Cartea a doua se subimparte, Ia rAndu-i, in doud: in prima
tucestei arte liberale, adevdratd filosofie,

si

riunului, ar rtus-;larrr 6 ru'@.v."-.\r are rd ritmului (- in latineqte' num[r'ulur) r - ri:r^ ^^ -i+oo^rcin-h- drePl il bazd aritrnetica. Aqa,. fl.-J-nunr ol nriscirii si aI ar nonlel' nuu r^--^ ^x*ii intAi intreag6 Partes a doua a cdrfir o.dittli gi armoniei nisciri| in - ^: l-^-olirotr de Lgahtate qi inegalitate'^U c6reia pot fi stabilite raporturi. unei ordini t"p"ti:1':l^"::t:lr": numsnrl ineuqi

- ^::: D-ip6le ruvre

qase yt,.ry

u'*#t :::9t:j;Jit::T::"#.T';
.

l)arte se trateazi despre picioarele metrice, in a doua, despre rliversele lor combinalii posibile. Capitolul al MII-lea, cu catalogul nllu de picioare metrice, este culminalia gi totodatd rezumatul primei p5rli (I-VII), 9i anunld implicit posibilele combinalii ce vor fi tratate in partea a doua (VI[-Xfq In limba latind existi silabe h.rugi qi scurte, pe care gramaticq urmAnd autoritatea, le identificd, le definegte, gi le custodepte; muzica, ins6, urmAnd raliunea qi nirn1il, gtie sd. Ie dispund inlr-o ordine plEcuii urechii. Dar, aceastd irnp64ire in silabe lungi gi scurte admite ideea numdrului, lunga l'iiod dublul scurtei, de aici na,?terea picioarelor metrice (pesurilor). Ntlscutb intrebarea pAnd unde ee poate intinde piciorul, se rronclude, urmAnd moderata progressio a numerelor, cd piciorul nu poate depSgi patru silabe, cu o consid"r.r" .pe"irl5 . picioarelor compuse din patru silabe lungi. Se pune problerna vor:sului. care trebuie sE fie lucrare a ratiunii nu a autoritdjii, inlrucAt nu se poate afla nici un merit prin care Asclepiade, de 1lild6, sau Sappho sd fi impus structura versurilor care le poartE rrrrrnele, qi se enumerS, cu numele lor grecegti.28, picioarele. in rlrrdiul conexiunii picioarelor metrice prezideazd doud importante
rr6'rrli: a egalitdpi absolute, care unegte picioarele de aceeagi nahrrE,

ffiffi:

"" "p""* i#H;;"rJ;;#

t""'i"

decenanrlui (decadei)'

Noti. intrcdtrctiud

27

piciorul. Substituirea Picio
cnn{undat[ cu admiterea Prcr c64ii a III-a
scurt, cel

Jtt'i "" admite o bdtaie ttrorArea)' sau' md rog' o scand dnrite' Ori' loc orinri Primi in l'

teoria tdcerilor' care qi in intreag6 teoria d"o."Uit de importantS' i-n ".t" iar ceea ce nu Ie este dat' rnetricii: meh'ele *, o ,"g"r" regulatfl, timpii tdcerii' ca durat[ normal6, pti,t"til'bu,1i se plineqte prin nu au niciodat6 mai mult de posiliune& Ievaliunea

de urmdregte s

c catalectic' Magistrul

i*-r"at

ii

ar fi

bdtaia,

;ffi';parF*a

sa

in 2
a

extreme ale metrului gi ale ve

'

trl trml e

ii a" t*pi,
.ror*"totrl

versul nu poate depagi B picioare' Aqa num6rul 4' perfecliunii .it*i"", Exeazl progresiuneh armonici a

metrului qi versului'

sEsocoteascalaPol'toSteCouruulclrgvr---cart *t mosstrut iI prQplt in^r--i- ^' .,. .no*ulr,*it "o*t'f oc' rrr fe se Prin fornreaz[ ritnul' metrul r a lltr-a' a fV-a Ei a V-a" \rerSur, ure .4r-'--o in debtttulrci'vii---^ III-a' ritmtt' ,?':;::;';;:;,:;'i' .: ^^*-ei co.ttilln at
nedetermtnata nedeterminatd de rnetru, care.

la un importan{a materialh a metrului' itt "*, magistrul recurge multe dintre ele ,rrir" ,r..-lr de citate din poelii clasici latini,

Cartea a fV-a este, din iretreaga oper6, cea mai dens[ privind

fiindastfelalesetncAtsdcuprinddinsineqiojudecatamoral[ a sau sE aib[ mdcar tangen!5' cu sfera eticii' Ca o continuare
qi a indilerenlei ei, irr Priunla Lure se exPlicd Prin timPul tice

q-:-"aia.. alt t"Pl.rt:, in nnt :^ itn,nlrti aarT w lt -t sudiul studiul rn w, t" Iti uirnezo uirnezo

ritm, nu tot

11

il"ga ,t""urti

5 destut cle suuto 1.--1

14),

I

;q"l"tf ormaltoflT'-1'-o#I:;;i-i,f
evidenlil evidenl6

i

neceslrarc necesitate^ stabileqte regulile scondirii ritmice;
purtAnd
numele numele

".iierepicioare cot confo a ri

rilr

l"

"'"1.: "^l-f
_1

'j;il;"
}["I,'j;.,,,
pernlite.

tcl
a

rhn,ri crrmc6
lucru,

in a acesteia ar duce la

alungire aduce, d3sig5, aparenla confundirii ,it rjrritor, dar bdtaialscandarea) inl[ttub acest inconvenient' Sunt cu pyrrhicul' trecute in revisti toate metrele, incepAnd, cum s-a spus, igi face iocul, de asemeneaT judecata moral[' ierr in aceastd analizi spondaitr' Acelaqi procedeu li se aplicd metelor iambice, trohaice' ,I c6rui metru cuprinde .21' de {orle' lrr""p'aoa cu tribrachi"rl, i-se nu s" *ri oferd exemple, ci ne intoarcem Ia pgrhic,ciruia Sunt r:apid scnrtate picioarele sau p[rgile de picior rchimb[ bdtara' ,,r* p* urma dactilul qi a.rapestrl, a1rci se trece la picioarele de ,rinciiimpi pe care poefi le-au llsat in seama prozei, d"- 9111" (571)' rrriqcbrii L, .".qlri*Ii"re. Dupd insumarea de citre discipol magistru (568), a tuluror metrelor, urmeazb analiza ,rorectat de rlotaliat6 **rii"r"i m6sur[rii qi intercalflrii tScerii, shrdiu, care

^

Notd

intdw"tirtd

23

fi troheul, intrucdt rndiferenla spondeului' Aci magistrul ii oferd silabei finale iI asimileaz[ Jiscipolului o explicalie absolut surprinzAtoare, stupefiant[' tadilionalE a versului ooo_fo-.m cdreia nu se poate urma scandarea
marcS distrncta. Acesta nu poete Aceast[ eroic, scandAnd, adic6-, dactil, ci trebuie scandali anapeqti de partea ei autoritatea celor vechi 9i, desigr:r' prequsd ocandare are

u"".t"i., raliunea. Tot in virtutea ultirnei, senarul iambic trebuie
ncandatprintrohei.CAtpriveqteversurilecuforms,'fixd,careau diferite cele doud *e*b.L, ele nu vin sub incidenla acestei reguli' lrrtrucat in ele nu-i de temut interversiunea membrelor. Pa-rtea a doua a c64ii ofer[ criteriile prin care sunt readuse la simetria prin clinainte declarat[ cele dou[ hemistihr-ui inegale, am[surate care se invedereaz[ trnele calcule de sorginte pitagoreicd, prin maniera formdrii hrhtror versurilor posiJcile, readucand Ia unitate, tn cadrul celor 32 de timpi, membrele totodatd egale qi echilalente' r doui membre este ttt"gi.trrt aratd astfel cduplcere l obt'1" .""f,*6hegalitate, p 1:2,3,4, etc'' din toate celela tlreptul la eg:"Iit te cu 2 : 2; 1 x 3 : 3; 7 x4 : 1* ,noment ". picior formeazi un vers de 3 qi 4 jurnfitil{i Lin moment ce 2 + 2 : 2 + (1). Din ac in varianta 5 + 3. Eroicul gi senarul iambic nu se includ rigr-rros crescutl' aoest calcul. Stupefa4ia invdlicelului este, aci, 9i mai fiind ,"n -"i" acestor versuri. Chestiunea este amAnatil qi se tlat stud.iazb alte forme, excluzAndu-se 6 + 7 jumitdli de picior' Ie ,,Joptardr-.e B + 7 9i 9 + 7, 9i magistruI revine la senari, c[rora grecii, nici latirui .nu r:elevil excelenta, regretAnd, totugi, c[ nici . Urmeazd exPlicarea Promisd a ior in senari, care nu-i alta decAt carea la P[trat; aqa, 7, fiind 4 + virhrtea acestei raliuni Profunde, agistrul recaPitulea zh ar.aliza lrcriodurilor care f 1i versuri diferite rrrrmirului incorPoral, care va Am vflzut, mai sus, cum, in scrisoarea c6tre Memo(i)us' cAnd apria] vrrrbeqte despre dialogut [)e musica, Sfanhil Augustin spune gaso ci4i sunt numai despre ritm qi cd intenliona sE cir aclste

apa4ine tradiliei

t b ;J;i'" ---t " analiza, iar raliunea respinge

anumrte conrbinEri: ianrbul dupE duPd antisPast sau duPE

rJ

a" ca-1vf,ff,nr6'.ta1ittn1"'*

13

diiamrhul' Diferite metre se Pot

la iinele metrului' duPd
se

, din moment ce b6taia
.

IJn moment versului' t -,.llforitclp *o'oJ cu diferitele Cu debutul'c54ii a V'4, al car€r onrecx ett" caracteristicd esenfialil f t:{ll":': sale forme posibile, "1aruli ritm li me11, masismtl resminteqte demehirea dintre "J *r*4, to'5"1-1lP^:l::,1;5::: qi grawei a1to1ttru raqiunea. Me*rul cel mai frunx n

tdcere, altele Pretind tdcerea'

'N;;A; *lutn"i :r'ffiffi;',H ildri"l*frsi ti't'etriei' prin3ieiu fllgaTTie-l-r
este cel care acceptE, gt;1i" d"1 artele clasice, o diviziun3 armonioasd,

f*d

o egalitate riguroas

absolutd, ca sd nu ,"-<:o"t"t'de mernbrelet-:*".TPld "-1: il-"i"tJJ rf ofer[ prinrul vers din Eneida lui Vergiliu' hexar t'tt"i"tihtrile sale' formate din cinci qi

;";ili", udul'rur

uurvs) adic6, "

iumdrAg de

o.--, ^^-.'.rtihile..

"" Picio

[, inc6t ele n

ffi

ofer5, : Yorsu8 este cel in care cele gi el' un fine cu nu se pot irnrcrsa' Desigur, versul exige'

d a celor dou - ^-:_^l^acr, drscrPonlui o etim

Nofi infrodwtiud

25

24-

Sf. Aurelia AWwti*

Despre

rusird

miraculoasa convertire din grddina mediolanensi, a cregtinului Augustin, in dialogurile capitale caeEiciec'undene, gi cAt de mimrnat B-nceput gi gtie, la trei anigori doar, sd vorbe€scd. Cartea a VI-a a dialogului h rutsim are, aga.dar un (Eracter
xrnclusiv gi fonneaz,S, totodat{ un fel de oper6 apart€, care a devenit

s in"corpul dialogului, circulAnd, de sine st6tEtoare. Principiul fundamental apoi, in opii, ca operf, al filosofiei pitagoreie, ntunAd p4t/it prin lumirn credinlel revelate, urnstituie esenfB inbqgti c64ii acesteia. G6ndfuea aceasta cosmologicd se desf6qoarS, in cartea a \rl-a, prin aplicarea sa ontropologrcA esupra su{letului uman, qsupra p6timirilor, anupra ,pd1aniilor". ui, din perspertira cStuia lntr-un cuvAnt, {rsupra paterilor t
notorie imediat dup[ aparilia
ee

llc:ff[ffiiT;ui'#',i"i"-ii "* o dar6, chiar i.
de ce anume sunt in

rafturile

eunetuhri qi qrvintelor, o gam6 lnneag[ de armonii corporale, in senzalii, ntentorie, raliune, cate ne permite detaqarea de corporale gi temporale, detaqarea de

structrreazd in dou6 p64i intlegul materid. distribuit printro parte gi de alta, precedate de ,,sufletul ocupi locul central,

rensibilul corporal,

ad umronia ongi4ard, spre tunrror numerilor eterni.

inteligibil, spre

dnde, prin anume itine ade;vIr, itinerarii lntru ade;vir, rtrneraru intm

intru lntreas:rffiH:Hat;;; Vt, fZ;. Am mai vbzut, de asemene"' 1":'^::':ui,-]- .ifa.rrl numai-desPre *#":t;'ii"r'r"'*ei"";' cartea.a U." acest dialog' arlulrtcl'w aminteqte Augusun 1"g"".i" I - -_ ii 1T;i-ti-":":: tar' ^ ^_^-si de retratat' """*i gi retrateazd ceea ce. i se pare-de re1acta: privinlafr nelur,"*"o"iili","ti*'u-.1u1--::::,:^'i:i,"::ff;, d e ta. n u me s.d I#;*1,"[;T":"i;:",;;"";;i; b ; l i',t" s e oi u n sd r pi, i" o t i," a , ti ZZ r :' qi o9o tnD'zlolte :',' i!,,'i: ,i[i "' k "a " " ;"5;;;" ;;; itntru tnsupi imutabilul odeudr' cele-ce lui Dumnezeu sd fie i';iii" i^|;t*e prin ci nu mE inqel cfl "" f,*,:^{:i:':: i*i fit"t ta ored in ce mr p.it"qt"
qi le iese-n intAmpinare iubitorilor

armoniilor gi aJ prin perspectiva r;uvdntului revelat, af cregtinismului, a izvoarelor neoplatonice, strElucege, cum ea spllsi, nu o dat6, in acestE primd parte in intreaga ru splendoare. SfAntuI Auguslin ne oferi, in acestd prim6 parte a ud4ii a V[-a, piatra de temelie a teoriei sale originale asupra r:unoaqterii sensibile - c,unoagtere sensibil{ da, dar care nu are ubeolut nimic crr ele cinci ti*t,.i ale,corpului, ci e numiti sensibili dupd sinrprl urterior, dupd si4ul mintii, dupa sinrlul raliunii, du@ luminat de t r-rmina lAuntrics, de CuvAntrrl {rngrl spirinrlui lduntric, de Adevflrul liuntric, de Magistrul lduntric,
neinte
apen%
T

fi i

;;;^"

ii

::.:

::'

r

f

lgi are consistenla in Dur.nnezeu tutmerilor, ale tuturor armoniilo hrsd ochiului minlii. Sf6ntul Augustrn ne indicE in iubire (charitate)
qi

afirn

ffi#

c6 intrezrresc

a ince'put si T 1:"f-^fl: odati cu naqterea' de dup6 i ]t"T"^a,l*""ta,

dti*;;' fi6

sugd

ln virtulile cardinele, miilocul de a,ne indl;a de la armoniile irrferioare la sublimitatea armoniei eterne.

26

Sf. Aurcliu Augwtfu' DuPrc mttztct

Notd introd.uctiud

27

in Retractaf.iuni (Lib. I, mp. II), numai in viala viitoare; apoi De ordine (Despre ordine), doui c54i, dediete bogatului sdtr prieten din Milan, Zenobius, in care examineazd rolul riului in planul Divinei Providenle, unirea raliunii gi autoritdlii gi rolul artelor tiberale in educalie, dialog, care, prin felul in care SfAnnrl Augttstin descrie in el (tt, 30-52) vestigiile Pe care Rafunea le-a l6sat in trecerea sa de [a realitilile sensibile, ii este un fel de prefal6 dialogului De musicat apoi Soliloquiarum libri duo (Solilocoiitedoud cdrgil, un mirific dialog intre SfAntuI Augustin gi propria sa Ilaqiune asuprs cunoaqterii de sine qi a lui Dumnezeu qi asupra
nemuririi su-tletului, problemi pe care o continud, apoi, 9i o hateazi

uusv@.^ olatonicilor ql neoPlatorucuo[ uc
.
-^^

^t^ 'T^+Xl"i qi Adevflrului' ale Tatdlui ici, de bunitatea tuturor --r--: nu ^o ^ substanlE gBU ,oului -,, ca o errtrctentE sa IiPsf,) a binelui' de mirep . r ,-----.1 ^^ra r universal' catechumenul' care crealiei, contemplat[ ca adevdr deveni unul dintre marii *"ss*

.. r\...'A-.',1,.i de coevitatea qi rcoeternrtatea :

\n Liber de immortalitate animae (Despre nemurirea suJletuLuij, apoi in l)e quttntitate animae (Despre cantitatea sufletului), cnmpuui la Romq pe la incepunrl lui 388, in care studiazd mdrelia pi demnitatea sufletului, care decurg din imortalitatea sa; De Magutrct (Despre Magistru) apoi, trn dialog intre SfAntuI Augustin gi Adeodatus, terminat in 389, in cane, dupd un interesant studiu
gi adev6ratul magistu

acestei mari ";'.r"Jtii guri av..t Italia, dialo lfBlra, uluruE,urr

fairilii

i."''"'i*illl*:^*til africane'- stabilitd temPorar

t"",i. sensibile^teme .ma ::i,l?*l Milanului intr "";;; "J-* obsc"ia localitate din prea; it"""fr.*a"i r !-^': 't^-'l--ip i"tu"t'oi cum i-a fost datul s-o fac[' pes .- qQ -^-i^ i*, f"-rrti' cu P6ltinigul' Aqa' scrie' in 3l aia"s"1 c.o nt.ia o"*::::. r(.?: ", ei comPatriotului "il';;;;ului il :1'" *-b1j",:tP::: [oli;;i.".,.,.,'i",it lui Lvcentiu"' feficire cnnsistd nu in csuta: Noii Academii qi arate J Ldevrratacd tp*-Tyl adev6rului, ^; r- .,'.".1"*.u lui. -p"11"^,"]1"ff p'ob'bilit*t"; apoi De qi

";;;

certitudine
Dtta oita

(DesPre i^-hna axh "1-:1TT:,:,1-"-l* \uesPre de'a treizeci Pragu . "*i loc la 13 noiembne .J6()' rn t'rac.rl celei p69itii,+ht^* ". aniversdri ,il"i;;;; *qt"t9' I oi*', doua

fine, prima dintre cele arbitrio (Deepre kberul arbitru), conceputd la trei c54i, De libero Romq fu:r 3BB, qi incheiate celelalte la Hippona, prin 395, un dialog intre SfAntul Augustin gi prietenul siu qi Evodius asupra originii rdufui qi localizarea lui in liberul arbitru al voinlei (Cf. Dict- De 'l'h6ol. Cat. I, col 22BB sqq.). Toate aceste prime scrieri constituie, cr-rm adesea se obiqnuieqte si se spunE, o do*rind rationald qi misticA asupra lui Dumnezeu qi su-fle,tului qi se all6, totodata, tn ele, chiar 9i in liter[, gi nu doar o dat6, e.xpus viitor atotcelebru] Dubito etgo coglto; cogito ergo sum pe care Descartes gi l-a impropriat de Ia SfAntul Augustin qi care I-a fdcut nu mai pu;in c'elebru. Cititorrl, care se va [i aplecat cu oarecare diligenld asupra atrstei opere, imi va da, poate, dreptate cd niciodatd, nici inainte de SfAnnr,l Augustin, nici dupf, el, versul, poezia, ftn general muzica nobilE, in cAt este ea Patroana qi serva antelor liherale, nu au mai

;il;;J a61ii csre ffi-irH;:il " i" 399' qiinsare' ai"s' fedicat lui ?fT""-T^g*:i ili;il;, ;,""; .o'ot't ;;;'fu consistd 1"*.u' I 1:i'1l LHT;"]i" tffit.* si' cum va adiuga

fost analizate intru intimele loruqi printr-o atflt de generoasd perspectivd a universalitdlii, in care pitagorismul- platonismul gi neoplatonismul sunt integrate, sub semnul Binelui, Adevdrului 9i l'-nrnrosului, intru mirifica simfonie creqtind-

l:l#;.f

Vasilc

Sau

"t":ffi;fi':;-ilh;;;";"

NOTA ASUPRA EDITIEI

7. En
De

Ib

mefu

2. De libero arbitria - Despre liberul ar$itru 3. De musica - DesPre *riri"a 4. Contra Academicos - Contm academicilor De ordine - DesPre ordine De quantitate animae - Despre cantitatea suflctului 5. Soliloquia - Solilocuii De natura boni - Desprc natura binelui De agone christiano - Despre lupta cregtin(r 6. De magistro - DesPre magistru De beata aita - l)espre uiapa fericim De immortalitate animae - Despre nemurirea sufletului
Prezenta edilie reproduce textul latinesc din Patrologia latind a lui I. P. Migne.

Responsabilitatea pentru acuratelea textului latin aparfine Editurii Dacia.

S. AURELII AUGTJSTINI
HIPPONE. NSIS EPISCOPI

SF. ATJRELIU AUGUSTIN
EPISCOPUL.HIPPONEI
....,

DE MUSICA
LIBRI SEX
tl

DESPRE MUZCA $ASE cAnlr

!

LII]ER
Tirtditur

PRIMTJS

CARTEA ?XTAT
Este enunlntd defi.nipia muzicii; gi, c.eea ce line de cercetarea acestei discipline, sunt wplicate felurile cle miScdri ale numerilor pi propo4ia.

musicae d'efinitio; et qui ad hujusce motuum nunxe' disciplinoe considemtionem peninent' prcsxtrt't aplicantun tbl l08ll tatorum sryc,es ac
T.

-

non ad grammaticam Sonorum cefias dinensianes obseruare spectat, sed ad musicam' DISCIPT'."::; 1. MAGIST[.lFt: Moclus' qui peg e-gt?

l, -

Obseruarea dimensiunilor certe ale sonurilor nu prittegte gramatica, ci muzica.

D' Duum' tCoI' roE2l Pwrhichius. M. Quot;;tp;iTt? -ri ,^,,,.. -,i ,* x? D. id*, .pl a mdus' M' Hu efl ergo ,r. ,ir'. C,rr ergo idem? D' Qui
aliud. M. Conbdis ergo eumder I - L^-..modus' et' borus' l: sonum esse cum dicinrus, tCol' 1O831

Lii".urr* sono ista video discrepare, caetera autem p et et, Quid? cum enuntiamusi pone verbum' d.':1T",T!,*P """.. ;;;tr*t praeter id quod signifi;tio

pan

;;;;#

;, ii"d"-

constet? tenrporibus utnxn+re' et iisdem litteris

distare?

o'

oi"tti"t""i"" M' Unde distat' cr

il;ist.t

tandem artis est

**19 i.t a,g"*o"? D' Lgrammatic'u sit prol t'*hoceiusdem artis ;;;;iui..aiati, J Post isy vr!9Uimi1
an aliunde usurpatxn' nescio' M'

M' Cui quoa in di'etsis llcis habent acumen'

perortt il;d q";.to, .ro.*, si tynrparrum vel drordam his velocite; q"t* ".,* enuntiamus :Y: ;;;d'et esse' an non'

eg;;#* f i:tr;r*i;* ffi"

"i'l f*"o. M. Ergo d. o*r,ib"s huiusmodi,s:"it..S"lfli: didicrsti' sed non t"l*"bt ; "" [er teipsum istos pulsus D' Ita ex' M' quod imponer*., t g"*"'atico audieras?

bonusi ugnosceres et tibi eadem temPora M. votpres ergo a gran-rmatico' didiristil i-."'

fle3 **:T::

i:]ffi

ce, prin urmare, acelagi? D.: Fiindci-s totuna in son, in rr:nrnificalie-s alta. M.: Concezi deci c5-i acelagi son, cAnd zicern nodus qi bonus. D.: VEd ci ele difer[ prin sonul literelor, cd ctdelalte-s insi egale. M.: Ce, crflnd rostim pone6 . verbul, qi ponel , ttdverbul, pe lAngd faptul cd semnificalia-i diferitd, sonul nu !i to pare cri diferf, prin nimic? D.: Diferd-ntm totul. M.: De unde rliferd, cAnd amAndoud consist[ gi din aceiagi timpi, gi din urleleaqi litere? D.: Diferfl prin faptul ci au ar:centul acuts in kxruri diferite. M.: Cdrei arte-i revine totugi sd le deosebeascd 1x: astea? D.: Obignuit, aud astea de la gr[m6tici qi acolo le-am hrv6lat; dar, dacd dsta-i specificul acestei arte seu uzurpat tle-altundeva, nu qtiu. M.: Vom vedea mai tArziu asta: acurn te-ntreb doar, daci aq lovi de doud ori tAmpina sau strunae tol filflt de intens qi de iute, precum c6nd rostim modus qi bonus, tti recunoaqte oare gi tu cd-s aceiagi timpi, sau nu? D.: Ag rrxrunoeqte. M.: L-ai numi deci picior pyrrhic. D.: L-ag numi. M.: Numele piciorului ac,estuia de la cine l-ai invdlat, daci nu tlo la grEmdtic? D.: Recunosc. M.: Despre sonurile de-acest fel vrt judeca deci gr6.mEticul, sau ai invdlat prin tine insuli aceste ltulsuriro, dar numele pe care lil impui l-ai auzit de la grdmdticT

1. M(agistrul)l : Modusz ce picior:r e? D(iscipolul)': Pyrrhic. M,: CAli timpi are? D.: Doi. M.= Bonuss ce piciom-i? D.: Acelaqi t',r pi modus. M.: Totuna-s deci mod,us gi bonus. D.: Nu. M.: De

34

S.

Aurctii A8uaini De

Musico

Liber pnmus

sLAurcliu Augastiry

Desprc

mu,zicd

Cartea

tutni

35

ausus es

rromen eam reml cluarrr D. Video non ob
temPorum dimensionem;

transferre ad
anr confiteris? quam PNtPter

transferre illud vocabulu vocabula sunt imPonenda srrnt. sed ad granrmatrcos est de nonrinibus Isborar id volo: sed tamen cu sonorum, in quibus ce r' -:^l:-.^d nnn ' non iatemur grammaticae disciplinae

psse esse

Nici eu nu vreau asta: dar totugi cand poli vedea nenumdratele ft:luri ,le sonuri, in care pot fi observate dimensiunile certe, rrure feluri mdrturisim c6 nu-s de atribuit disciplinei gramaticii,

;;;;;;;"ta

tribu enda ;

l'"" "ti'* d'g:il' -t:":*:::* ";;; ;;;J:
D,: $i eu socot cd-i astal''.

D' Et

ego harrc esse exrsunro'

ll. -

Musica

quid 2. M. Wianr

sit' Modulnri quid sit' placet nobis de

ll, -

n9-mine

laborore:

;t'ro+tit'"1-H,,"'O"t' ","d;;;,*"G"i"iJ'o",qT'.1ry::5*","Tffi-T, omnenr hqus quaecunrque 5t
D. Inquiranrus saner

:t-ffi ;i;i' .'s" "'*i*"' ? I"" l;.iXT"I*;-r^n-ri^r"*- i","' probare? D' Experilor' r-

t'!".'

h* t"*T;1udf*,S^;st;audeo
'li bene modulandi' An

Irrtreagd puterea gi raliunea acestei discipline, oricare-i ea' D': Sn <picetim, de bund seami, cdci, oricare-i, doresc s<-r qtiu pe

rrrrrnele: sd cercet[mr acum, de vrei, pe cat putemt atotdiligent,

a moduln. 2. M.: Placri, dar, sd nu ne mai muncim nicidecum cu
Ce-i muzica. Ce-nseamnd

loatd asta. M.: Defineqte deci muzica! D.: Nu md-ncumet' M':

;;"* Tet"l_"-

'"^*-^"* "i

tihi n tibi quid sit i rnihi liqueret
I

su',ct hene factis modus serYancus

ssltando quamvis

dd;;;'ilbt'ff 1 lt'^l*",*i:f i modulatio' quo [cor' 1 :"'"irlH unopeneverbotantoe-Ji*iptl"u"9"ll^l^":,f#:H est' quare quilibet

ur.^- --*-- -

o

iL'#ff;;il;"

n o6nta qi a dansa? D.: Aqa-i, intocmai: dar, fiindci vdd cd a rrr,clula se zice de la modrn, cum in toate bine fdcutele trebuie in a cAnta qi a dansa, oricAt lrilstr&t modul, qi multe, chiar 9i sunt atotvile? vreau si gtiu pe deplin ce-i intru tonrl ilrrftxrteazi, , in care-i conlinut6r hrr+dgi modul
rlrrfinilia
tlr.-rrvri1at,

:ff"5;: J;ffi;J"i"n'

unei aici

Cici nu-i, intr-ade'rrir, cAntdreli qi histrionill'

tfi"lwefu

euglrrtin, Despre

naisd

Cart'eo

tntai

37

M.r Asta de mai inainte,

c[, in toate faptele, chiar

qi-n afara

prin urmare, de diqiune, cAnd va fi zis ceva, degi tnllrturisim ci diqiunea s-a zis de [a a zice' D': Conced: dar
Nu s-a folosit,

ilec. D.: Acum iryeleg.
postea dictum est' m 3. M' Illud ergo quod abs te qtty:1,1101,i: in canendo o *fLta"-"iUt' T vilesc

3. M.: Deci, ceea ce ai spus tu, apoi, c5,-ntru a cAnta qi a

e-qse

ffi;ffi;ffi, ;;li"i"u ista disciPlina t" anirnadvSr.sT'-:: omnino
calrlrsbr'tE cautissime
'rr,nftrl"uri: noin errim

"TT "i-" mcdulari' deinde qu'{s't discutiamw Prinrum qoia tit additum' Posr fr-'*" e* ddinitioni
. est coilerturu[u

6at,

ilf' Isitur quoniam fatennrr tfi] videqr. ffi#.trt; rr.l,*qt'ia""*inrpleat,r nisi in reb,s quae rn ::ffiffiffi -'* i*nihil moveahrr, possumus formidare "o" r' 'j r:-'-+e si q.tn M. E Ert uriq'fia-liutl P' iv"tt" pacto' M'

1 '

Perfecta ' +i^-anrornodO urwrtlonel mamodo

est' D'

T'*:ilT:::

*t'g*" dicrtur movendi *'ry rel oerte qua fit utberie aliqui.nove,atur f:l **11:13; modunr 1ro" dioere bene moveri uliqt'i-J' ei
ooesumusquidem: E'^" i., omnibus hene lll ulllruuuo

O""daf.::

flll incrrngruu se z rlmiprr, prin care
llrrrr

rsnt ur*r& fieri video' M' Qurtl sr rorte in oriusaer ' - 'c^-+ "."i,."Tt,-U""e -"-;" *oAU*ionis nomen __^l^,;r-il

lrtrlom inrn6i, lArlrrt.

iquid ligneum, vel argenteum'

viden nec-immerito? Nam credo

astdnodulare s<r infelegem, cuvant, nu vdd nirnic bine M.: Ce, dacf,, Poate? toate 0!ttlr-s ficute prin muzicfl, deqi numele modulerii-i, qi nu pe lsrtrerit, mai mtrlt uzitat asupra organelor de-acest fel. c6ci cred sau din orice 116 1i+ clar ci una-i ceva stmnjit din lemn, din argint

o[

se miqcd

38

S. Aurelii

i De

Mwim

Liber

V, ewettu eu#stilL DesW

nuilLfl

Carieo

funt

3g

cuiusce materiae; aliud autem ipsum

*"qT

artificis'

;Il::^-::;-;

i.".-;;

nrulh,n d.ifferre. M. Numqui' non ProPter id M' Quid? si m' nbi ut Pulclurc ac decore morrcnen M eoltare dicerenru"? D' Ita videtur'

lruterie de-acest fel, alta ins[ miyarea artilicelui, cflnd sunt struniite nle, D.: Asimt cd diferd mult. M-: Migcarea ins6gi, agadar, e dorit[

Qrado ergo cullr PruPrEr cum proptor

L serpt&nrr--1vr.' ncPare "":-" --l Quis negat cum proPter nam rta ea

.l,*ri.rf

rruod de modulutione diximus: et wtr --i+ionr Peritianl t in eo motu
U

vehrt lihor esg id est ProPte uurvv.*_' per Ea iPse delectat, ."" i" f'cr se rle.

' ,.- nnn sllrl surrrr .vu *su'rt -iq' ouasi serviunt omnra quae non sll'r scilicet cq PP..Pret D. ln eo esse snentt iltg, t"t "tranr modulandi iam nrolabil1 est atque h.i" *or"rrdi; ita ut motus per se ipse appetatur'

nihrl mai mult locul acel nume: in acea nrigcare care este ca 9i lihrrrrl, adicd este dorit5 pentru sine insagi gi delecteazd prin sine lnnlEi, sau in &ceea care, intr-un chip anume' serveqte: ceci rrVgniservesc toate c& nu-s pentru Sine, ci se refer[ la alta anume.

;Ifi-*f.;,*.
;; p"t

* '!ry:5

, aqadar, a miqca i gi, prin

se ipse deleaet'

D' Probabile

sane'

musicae delinitione 1ll. - Bene mdrulrlri quid sit, et cur in cum.;am 1. M. C:ur ergo additum eat' bene; -^- -"sit? D, N modulationieihenemoveatur?eBSenonl)()ssrt!'u'l\t g:i?er qucrruu.rvuur. mihi e rePtut ill I [r"rr. "drro dum r.toaatt''M' Pott*t omnino nulla ^"LT "i requirendum T,t*" I am fieri, ut iam mustc sublato hoc verhro controversia --^r..rtantum scientianr modula lil'i-,J t:tt'tm'11"1 ;;fi"ir;^".. D. Q"i" enim ferat' si 9rydye bene r

lll. -

Ce-i

a modula bine si de cei Pus h deftnipia muzicii'

"iltffi;';;;;

;;.'ffi;;
i"",
E!

i;;"il*^

saientia bene movendi' Sed quia ai"i potest, g"'dqTd

ob hoc et UU TT!& modulatio rntest. ut ista numeros r--!.-,o!, -* "- -l--non oPus esq ut sr qurs IIUII uPlN

TJi"111,:ff" ot dimet'siot'ibus movetur (iam emnr vocatur); fieri non incongrrre ianr

:11l;ffi
ilr
rln

uao'--rati ;;lra;tp." lasci;'e, cum res seve.rii.E'r utitur; tLft-:".-:" kne utique nruneroaia modulatione est' dici potest'

r{t

qo* iu-

boxra, ex eo quia numeros&

Sl.Aureliu Au{lurrtin, Dqprb

mu"zisd'

Cortca

inti'i

4l

vrudzic[ i
[uptul cA-i

rrl nu gregeascd int'u acele lx,t,u iodrlare ;ine insd de
ex eo quia rnepta 0#;i';;; ill" u""" tibi motio videt,r' f1:"1"1 iiqut"r.* artificiose numerosam ".ttt certamen' t" :1T::::
rxlirE. Iar, daci acea

bine.

C[ci

i

migcare

sonurilor; de muzicd cd-i inept6,

iura-rro*."m, quod ubique servandum .?tt' ,"rUi, .. satis eiucente, nos torqueat; nihilQue.cui:::1t: b"*'" mod"randi scienti pl.":1":t describatur. D' Amo quidem rilas-ye1!otY'' distinctio' ista mihi displicet atque contemne*,

::ilI';i:t;;ililJi
Scientia cur

*

sd depSSirn gi se dispreprim g6lceava vorbelor, tohrgi distinclie nu-mi displacez . ncer,sti

;iltre, desigur,

"ot-*en

N. -

in musicoe definitione ponilur'

N.

-

}ti;npa de ce-i pusd-n definQin muzicii.
5. M.: RamAne

defuunone 5. M' Re*at ut quaeranus crrr sit in ordinem memini -M' B D. k;fi"t, nam hoc titgitu'" hrscinia'rernr u""" "id"t$ "bt et nlmerosus est et suavissimtr^s ille carrtus' et

si

cercetdm de ce-i, in definilie, qtiinla' D':
:

;;; ;**,n&m
[*"'"r*i

"lq*'.If:'

i Nu cumva.i a Nu. M.: Vezi vdd, desigur.

nisi fallor, temPorr """gt"it' D. Vir:letu.r "T.lT"*g r'"ii'.d*1pl',?: Renta est? D, I M r/:r^- ;;nrr nnmcn scientiae definitioni pernercessan to.l*

id;ffiil-iil.J'

^--^ onne tales

quodam

c

ac suavfier' c1xil hne canrnq hoc est numerose id hciunt de intervallis acutal ;;;;.;g* de ipsis numeris, vel nossint? D' Drrutxr "^^^-e-* no.n resporrdere .^n Pos:11:/ l-'' Similli

graviumgue vocum,

il. oL],tr. Qurd? ii * tU* sine.ista scientia libenter I Id"t"*s elePhantos' ":.t;1::t: 10€i6] audiunt; "'* mo\/erL avesque aror*rrlt genera bestianrm ad csrrtus

r-r^^+^-i"-"i. --.ih.rs (non enim nullo "Y" pI:l 'iJ tgr.".,, sine quadam tibidine Pene rtr,air.*al D' Censeot sed N^n cri .t: ^ i,I tend'it haec conhrmelia' M' Non onrne genus humanum qrJ frr*t. Nam magni viri' etsi T":1":i^::-3i""1i, q'*e non mulhrm'l'o""b* est tiumerut' q'od,,1-"-*1t:::: et cuius ingens loous

trriuralelor? D.: Cred; dar ocara asta cade aProaPe asuPra
llttt',t
bflr'lr

ffi#;;i;il
ililff;:

*

llu

I)
e

ft;

(scd de hoc nunc dissereadi

llar;rre asta nu-i acum locul de a discuta), fie, dupd rrrari griii,

lltlltl

Sl:lwuliu AWttstilu neapu
est); aut.

runiA

Con'eainni

ag

lnst nragras olras ndaxandi mntleratissime ab iie aliquid voluptatis assumitur' ay"i vero capl intentum sic capere modestissimum est; ab ea interdunl turpe stque indeconrm est'' v 6. Sed quid tibi videtur? qui vel.tibiis canunt citlrara, atque huiusmodi iTtT"lltttt,. :T::tl:: igit-u Dossunt lueciniae comparari? D' Non' M' Quid 5#;r'D- (;rJi" i..i""*m quam{am T

ac reparandi animi gratia

urrrmatfl atotmoderat de cdtre ei, gralie relaxdrii qi refacerii r;liritului, o anume voluptate. Pe care-i atotmodest a o cuprinde artfel cdteodatd, de care lnsd a fi cuprins, fie qi cAteodat[, e hAd

;i

ruginos26.

fterd rru la instrumerrte de-acest fel, pot fi ei oare,-ntr-adevir, asemuili

6. Dar cum 1i se pane, cei care cAntd fie la fluiere, fie la

*-r"f"*rr"t,*^.M'Verisimiledicis;sedarstibividetu icl faciunt
ista esee dicenda, etiamsi quadam imitatione

":*

"iq:9'

I

D. Cur non? Nam video tantum valere in artibut irnitationem, ut' eB sublata, omnes pene perimontur

hoc ipsunl Praebent errirr se rnagistri ad imitandunu.et ratio-es-ses9|ld qrJ"".r"- a non*". rt. videtur. putas? D' Videtur et ii qui arte utuntur? ratione uti: an aliter

fti t:

,lf.

$.i"q"it igitur ratione uti non pott".t' *,:" quae et Tl^":ij srrimalia' O- nt fro. *rido. M' Censesne muta
irrationalia dicuntur, uti posse ratione? D' Nullo

Irrliune: sau soco{i altfel? D.: Pare-mi-se. M.: Oricine nu se po&te r{oci folosi de raliune, nu se folosegte de art5. D.: O conced qi pe Bilrr. M.: Gflndeqti oare
de gAnd,

.. orii^uli*, aut inritationem nornine artrt temere q Videnrus enirn has aves et multa canere ac sonare hu*ro lxru, et nonnisi irrritando faceret nisi tu aliter cont hoc confeceris, et quantum n. Quonrodo
responsionem lueam valeat,

l",l8r*.

pfcas et peiualos et corvoe

*tit$j;1-"^t

m$o'

irulitlnale, se pot folosi prin urmare,

Inirnale ralionale, sau
Vndem, intr-adevdr,

aceste pEsiri qi c6ntA multe, gi scot sunete rlupd un anume uz uman, gi cd no fac decdt numai prin imitalie; duirf. ,r, cumva tu crezi altfel. D.: in ce chip o vei fi concluso pe

ci

pt""."^L1t:-tlg: "9:d"T ex te? utrum citharistas et tibicines' Quaesiveram il.,r"""rJi oliud genus hondnum, eftem diceres habt

;;iiJq""d
Dixisti
esse

in"canend

priclitari viderentrrr imitatrone su'blata' imi1a1l1 coltigi ["" i"* arte ritifPotest, omnem Uuiomnis qur arte uut ::t::.:i etiamsi forte non iiqria,

arteil\

ruto Bre o &tAta de mare putere, incAt aproape toate artele

fi

se

pne tibi

artee

Irll |rI ih,

nlar
seqte

ot" *' inriiando eorn peroeperit' At si omnis.imitatio 1 ratione auten non onrnis ratio; onmis imitatio ratio: irratiorale animal; non igitur habet artem: habet nrultes irri**io.r"rry non est ,g,h;* imitatio' D Ego ipsam rmltatronem I imitatione constare dixi, non

va fi pe ea imit6nd. Dar, dacd toatE imitalia-i arti, gi arta l)rrroeput krttrl-i raliune, toatd imitalia-i rafiune: de raliune insd nu se ftrlrsegte animalul iralional: nu are, prin urmare, arta: are ins[ trrrita;ia: arta nu-i, prin urmare, imitalie. D.: Eu am zis cd multe Ht'lr! consisti dintnr imitalie, n-am numit art[ insEqi imitalia. M-: Artr:lt. care consist5, aqadar, dintru imitalie, nu gAndegti cd ele

)f,-Awelia ABwtiu Desprc
r:1';nsist[

muzid

Cartpa

tnti'i

45

dintru raliune? D.: Ba dimpotrivi, socot c;[ ele consistfi rlirrtru amAndoud. M.: Nu mh-ncontrez c,u nimic, dar gtiinfa-n ce kx: o pui, in raliune sau in imitalie? D.: $i asta-n amAndoud' M': l-n vei da deci qtiinla acelor p[sdri cirora nu le rdpeqti imitalia' D.: Nu leo voi da: cEci arn zis cd gtiinla este-ntm-arnAndou6, intmcdt
nrr poate fi-n singuri rirrgrrrd raliunea? D.: urta, alta, qtiinP. Dat

videtur tibi esse posse? sola *;;, alud scientiam. Siquidem scientia et inD.' ratiorre esse potest, ars autem rationi iur€lt imitatiolem ":l 11: Non enim o',,[t, serl nrultas artes dixerarn' [i;;;;;"*. scientiam simul ratione atque imitatione coristsre' M' Quld? his dtlotnrs simul constat; an el vma.bigne etiarn illam. quae rationig tttuiU"*Z D' Qdd enim me prohibat ;hrt;;"", :+^+:^2 cu,, rationi adi,ngitu, imitatio? ,,;";;;'flr,
Z. M. Quoniam nunc

D. Videtur' M' Aliud igitur putas

esse

rrrta adaugi ins[ raliunii imita;ia. D.: Nu vdd c6-i consecvent' (.:lci nu toate, ci multe arte am zis cd totodatd consiste din raliune numi chiar gi p€ aceea care.consisti 1i imitalie. M.: Ce, gtiinld o vei doud; sau singurd Psrtea raliunii i-o vei irt,datd dintru acestea rrrribui ei? D.: Ce m6-mpiedic6,-ntradevdr, s-o numesc gtiinl6-, cAnd irrritalia i se adaugd raliunii?

qgr^*

de citlrarista et tibici

idestdemusiciarebus;volomitridicas'utrumcorlx tritruendum sit, id est obtemperationi cuidam corPons? istarn et artln cruid isi homineo iruitetione faciunt' D' Ego
oliternprotionlrrrr
aPp"llesti: "9t "yT. ".rrp"tr ie cautissime ineitationem r ,!I. Via"" potest, volnrisse concedere' S:d^tlTqYto t':l-tl

Fiindci acum vorbim de chitprist qi de flautist, de troburile muzicienilor adic6, rT eau si-mi spui dac{-i de atribuit
7. M.:

;**! ; "trp,r.i tribuendam puto: quanquam idipsu qu verhtrnt satis proprie abs te Posrtum est'
t^!l:Tl"t]

;;J;" ..ri ""rp"ti necabis ad solumarrimumpertinere?

M.:
H

Vid c[ fir,

atotprecaut, n-ai voit si-i concezi imitalia doar

D' Quis hoc negave: nervorurn U." wrtto modo igitur scientiam in sonis tibianrm, simul et rationi et imitationi tribuere srnerrs' soleil enim imitotio non est, ut confes'qrs es, sine corpore; iis quidem quae .rero solius animi esse dixisti' D' Ex
ad concessi, fateor hoc esse confodum: sed quid

i

f
t

rcnf

Ha'be virx: lui

tibicen scientiam in aninro' Neque enim cunr "rri- .t imitatio, quam sine corlrcre dedi esse non p accedit illud quod rr,irr.o amplmitur' M' I\on adinret qui "a** affirmo eos, a quibrrs organa ista tractanurr' om n@ ego dico' trstam enim *"rJ scientia, sed non habe'"

imitatiq

Gare

nu poate fi dat6 fdrri corp, nu i se r[pe.gte ceea

possrmrus' quo hrc volvirntrs cpraestionern, ut urtelligamus, si musicge Posfta; gualn recte sit scientia in illa definitione

'**o

H

u plrs, in acea definife a muzicii, qtiinta, pe care? dacd o au toF

gf,

AurcliuAu1*tirr"-29"W.*"rie-

Coruonfii

47

flnuugtii gi cantarelii din Iird gi oricare alfli de-acest soi, socot tru-i nimic mai vil decAt acea disciplinE, nimic mai'bi"tt'-

ci

quod meruoriae cormnendamus, ideo in corPore memorra e,sseoutandafx,t.M.Mgcnafortasseistaquaestioe6qneque ed quod ProPosito sat est? Puto
pGEt

annum re\nsunt tumndines,
est:

habere memoriam. Nam et nidos -^rr:-..--:-.imd et de capellis verissime

dictum

Atqtrc ipsae
Et

redeunt in tecta capellae' (Ceorg' lib' 3, v' 316')
memo,P.$

{rtrs atotadev6rat: $i cu memorie bund cdprileleocasd se'ntoornri'
(Goory-In.316)

(Odys-seoc' v' 291 seqq')' si velimus, animadvertere possumus' inntunerabilia, nego' et icl quod dico nrarrifeshmr est' D' Nec ego -istud

oblrt c,enis hernem dominum, jam suis horninibus

.""ogrrlti""e proedicatur

.r .hnrr*q vehementer ex{fcto: tcoi"..f0ffi] M' And ] ,i""a *ierrtiarn q"i *li animo tibuit, eamgue on "i.i irrationalibus animantibus adimit? neque in sensu neque in memoria (nam illud non est sine corpore' ,riJ*rqu" aiam in b#a est), ed T *:.T*l*':" TIT

;E;il

M' Nilril aliud' nisi ex^s@o quidte "ai."a in eo delect"t: qui senstun s@quuntur, et quod 1'l commendant, atque secundum id corpus moventes' i"rlt"tid"i" adiungunq non eos habere

;Jnd;

quanrvis perite ac qrram profitentur

non tenearrt' At si tales esse rgtos uregulcos eis n demorrstraverit; nihil erit, ut opinor, cur 'dubites musicarn"-quae screntia modulandi *i.rrtlt rr, et ob hoc ;.q";q; concedere. D. Explica hoc; videamus quale

"o"1: **'q 1Y oPerano€

lr

ueta, s-o vedem cum e.

S. Aurulii

i De

Mttsin

Liher

gt. Auutiu AWwtin, Deeprc

rusiod

Canno

infii

49

D' C pigriorem credo te non ecientLe, sed usui dare' 'iti credis id? M. Quio superius soli animo ecientia imperante animo tribuebas, Iroc .r j--- wlurE q$r . aLrtem quanguam ."i"rr" arrimus fioc i ^ i^:
quam servientibus puto- M. Nonne censes posse fieri ut unus all tribuendurn t":i']11 ."T*i" praececlat, cum ,1'P"iitiot 1ut1omotrrs c€ M' At si digitoe moveat? l)' Ceneeo' t1=t;T]1 ""p"J,i"'. et ;xpeditior"digito-^ scientiae tribuendus

g- M. Mobilitatem digitorum celeriorem

v

9. M.: Mobilitatea, mai iute sau mai inceatd, a degetelor cred rfr tu no dai qtiinlei, ci uzului. D.: De ce-o crezi aqa pe asta? M': F.iinrtc,r mai inainte-i atribuiai qtiinla singur spiritului, pe-asta

D.:

tde
M.:

i.

;fiil;
srrri

qu.l1o esset scientior' D' Conce' "^"!ut.",, istud' Nam opinor no.nnunquam ll4. itte"de etiam s rrritr"dr"ttisse fabros, vel huiusmodi opifices' ascia quam
nos tent&n quo intendit aninrus icttrm perducere;.quod irridemur' D cum a$equr nequrnru!, ab "it oup" 'Ergo nur id nos facere non valemus' -1TI Ji"i.. M. ",rr. debeet, igr,rrurr..," qi.ia f".ia ""1 i. Su"p" iglnoramrs, saepe scinrus' M' Fac ergo al
eunrdem locrrnr feriendo repetert, et non alio

*t"|1n'-tY:TI

rrrcbui f5ctrt sau cAt ar

trebui s[

se

taie? D.: Adesea ignordrrL adesea

,i""til ".t* o*ot ;;

quae fabri facere deheant'

"alet" .E*".., "r"r,a dictare solertius u." evenire ffi;;;;;ia

:t ?"tf"f: it, olEre; eed eidem.ipsis qur faoll

"*g*f til; :;r"* -o*".ai ""!llg'1-T*:::'::i*,::'; usui potius.quam H;""i" modus ipu" i.

$.1ml31pj-: t;;tiNr D' Non nego' M'

flim. iecrt Irrrlra

trebui

sd le

in

stare in

le dicteaz6

tribuendus est. Nanr si aliter estet, eo qursque ad tibi melius uteretur quo esset peritior: quod licet ne quod ibi digiti atqu€ artrcr citharasve referalletrs, qu{rrn usu faciunt, qria di{ficile rrobis est, soientia potius nreditatione fieri putemus' D Non qu sedula irrrit.ti".r. ac ."ri*."t nam et nredicos audire soleo doctissimos vr vel suflnro mdo comprimendis meml ;*p;;dis, in eo quod manu ac quod genus curandi satis significatur oIre *narr"t rdo. Perge itaque ad caetera, et lam rsrdrn
quaestronem.

instruit ceea ce chiar daei o raportdm La flaute qi la ftere, sd mai socotim (Eea ce fac aici degetele gi articrrlaliile, fiindcd nou.6 nr: e dificil, e f6cut mai degrabd prin 9tiin16 decAt prin uz qi seduld Itrritalie qi meditalie D.: Nu md pot opune; c6ci sunt obiqnuit sd arrl ci medicii, b6rbali atotdocli, sunt adesea inneculi, in tiierea flrrr in oricare mod de-a comprima membrele, in ceea ce se face cu rrrArta sau fierul, de mai pulin instmilii: gen de-ngriiire pe care-l ilrrrnesc chir-r.ugie, vocabuld prin care semnifich-ndealuns o anurne illriqnuinl6 lucr[toare de-a vindeca prin aiutorul mflinilor. Treci, u6rxlar, la cele,lalte qi pune*i capdt acum acestei chestiuni'
m&i
rrrr

50
V.

S.

Aurdri

i De

Mwia

$1,

.Aureliu A@tstin, Desprc

muaid

Carteo

intii

5l

- &nsus musiwu an i.ruit a natum.

l, -

Simgul muzicii e oate inndscut din

fil'e\-

dicas fieri qqidem posse, ut scientia sine usu sit, et mai plerunrque quam est in eis qui usu excellunt; sed tam' .rt * tantum non potuisse sine uIIa sci Lti^* iII* "d pervenire. D. Aggredere: nam ita deberi manifestum est' I -N,rrrq,r**" huitrsmodi histriones audisti snrdiosius? D' Pl fortasse quem vellem. M, Unde fieri putas, ut imperr multitudo explodat saepe tihicinem nugatorios son efferentern; rursumqre pla'udat bone canenti, et guorrto sravius car-ritur? talrto arnplhu et shrdioerus tlr*qqidrrarn id a vulgp per artem rmrsicam fieri r

fnri uz qi, de multe ori, mai mare decAt e intru cei ce exceleazi prin uz; dar cd totugi nici chiar ei nu au puhrt si parvind Ia un htat a" mare uz fdrd nici un fel de qtiinl[. D.: D[-i drumul, cd G.nve-derat c-aqa-i menit. M.: Nu i-ai auzit oare mai cu ardoare pe hitrtrionii de-acest fel? D': Mai mult decdt aq wear poate. M.: De ulrde c.rezi c5 se face cd, adesea, mu\imea neinstnritil huiduiegte pu flautistul ce scoate sonuri caraghioase, gi, iardqi, il aplaudd pe nol rc cAnti bine qi, intr-un cuvAnt, cu c6t se cAntd mai suav, crr
fie

atdt e mai amplu gi mai cu ardoare migcat6. E oare-nfi:-adevir, de M': orAezut cli se face asta de cdtre vulg prin arta muzicii? D.: Nu'
Cit;, deci?

Non. M. Suid igituf D. Natura id fieri puto, q omnibus dedit s€nsum audiendi, quo ista iudicantur' Rocte putas. Sed iam etiam illud vide, utnrm et tibicen i hoc seneu pra€dirus sit. Quod si ita est, potest eius sequ judicium **er" digitos crrm tibias inflaverit, et quod commode pro arbitrio sonuerit, id notare ac man
est? D;.

D.: Socot cd asta se face prin naturad, care le-a dat

tutrrror simfgl auzului, prin care-s iudecate acestea. M.: Drept socogi' Dnr mai vezi numai qi faptr-rl dacd flautistul insuqi a fost dotat cu

memoriae, atque id repetendo'consuefacere digitos eo sine ulla trcpidatiot e ei e.rort, eive ab alio accipiat id cantet, sive ipse inveniag illa de qua dirtum est ducente at approbante natule, Itaque cum serwum memoria, et arti memorianr sequtmtur! usu iam edomiti etque PreePareq, o crmr vult tanto melius atque iucundius, quanto illis ornni praestat quae superius ratio docuit cum bestiis nos Lornmunia, appetitum scilicet imitandi, sensum nrenroriam. Numquid habes adveretrm i*a quod dicae? Ego vero nihil habeo. Jam audire crrpio cuiusmodi sit

m pun[-n acel loc fdrn nici o trepidaliune s&u eroare, fie ci inva16 rlrr Ia altul ceea ce cAntd, fie cd inventeazd" el insuqi, conducAndu-l

natur[ despre care s-a vorbit. $i, astfel, memoria urrneazE simprl, gi articulaliile, imblanzite qi iill.rrdatd ce cAnd wea, cu eAt prr!

;i

aprobAndu-l acea

itf hra

ne-a invdlat, mai

.lieciplino, quam profecto a cognitione vilissimor
arrinronun video subtilissime vindicatam.
i;he'/,t'1.Cple

titul, adici, de a simlul gi memoria. Ai, curlva, ceva de spus impotriva llltita, fur:stora? D.: Eu n-am, intr-adevrir, nimic. Acum doresc si aud de t,(r f.{ este acea disciplini, pe care-o vf,d atotsubtil apdrat[ impotriva r,r roaqterii absolut tuturor spiritelor atotv'ile.
r r

Yl.

-

Cantores

nesi.rc musimm.

ll, -

Cdntdrepii teatrini nu cunosc muzica.

es eatis quod factrmr est, nec ad ' explicationem transire nos sinam, nisi quemadmod
11. M. Nrrndurn

11 M.: Nu-i incd destul ceea ce s-a fdcut, gi nici nu roi ing[dui tll trtxrem la explicarea sa, decAt numai dacA. precum s-a convenit

52

S. Aurulii

i De Mwiw

Libcr

Pl-Aweliu AWtutin, Desprv

rtuaifl

&rtehfii

53

constitit inter nos posse hisuiones sine ista scie,ntia satis voluptati aurium populariunL its etism nullo modo esse histriorres nrusicse studiosos peritosque constiterit. D. Mi si hoc effeceris. M. Facile id quiden!,sed attentiore te opus est. D. Nunquam eguidem, quod sciam, renrissior airfiendo fui, ab uscpre serrrlo iste sumpsit exordium: s nunc me, fateor, multo erectiorem reddidisti, M' Gratu habeo, quarquam tibi te conrmodes magis. Itaque n si placet, utnrm tibi videatur scire quid sit aureus gui er-un aequo pretio vendere orpiens, decem nurnmos valere putaverit? D. Cui hoc videatur? M. Nunc age, dic

dor acum, mfuturideec, m-ai ficrrt cu multul mai treaz. M.: Igi sunt ,r*ounff rc6tor,degiti+stimaim;r*,-.";:HS:r"TffiTr,}ili

lntre noi cd histrionii pot da satisfa4ie urechilor poporului fdrd oocaetd gtiin16, a{o se va fi dovedit cd nu se poate' in nici un chip, Ct fie studiogi qi cunoscf,tori ai muzicii. D.: De mirare dacd o vei fi Frrqit pe aeta. M.: E ugor, de fapt, dar am nevoie de tine nrult mai lisnt. D.: Niciodat{ bineinleles, pe c6t gtiu, n-arn fost, inci de nind oceastE conversalie gi-a-ncropit exordiul, cdt de cdt apatic;

quid charius habendum sit; quod nostra intelligen clntinetur, an quod nobis fortuito imperitorum iudi tribuinrr. D. f{ulli dubium est, longe illud prirnum praet
caeteris omnibus, quae ne nostra quidem putanda sunt' I

z,ue nurni, gtie, el, ce-i ailidul de una co asta? M.: Haide, spune-mi, pcum, c.e-i de avut mai scrrnrp: oeeo ce-i con{inut de inteligenla ,noostril, sau ceea ce ni re otibuie fortuit de iudecata nepricepuflor? !.r Nu-ncape nici ondoiald ci cea dintAi este ou multul mai presus ,dco0t toate celelalte, care nu€ nici mdcar de soootit ale noastre'
azd.

10g0l M. Num ergo negas omnem scientiam intelliger contineri? D. Quis nqlat? M. Et nlrsica ,S"t* ibi est' D' Vi ex eius definitione id esee consequens' M. Quid? I

de

Id

,9i
tonte

populi et omnia illa theotica praemia, nonne tibi ex eo videntur, quod in potestate forhrnae et imperitorum iud

rpua

i

positum iat? D. Nihil magis arbitror esse fortuit
obnoxiumque cssibus et plebeiae dominatioru subjectr-un, quam illa sunt ornnia. M. Hoccine igitur
1

cantus suos venderent hisfoiones, si mrlsicarr_ *;trent? D'

parum quidem hac conclusione commoveor, sed nonni habeo guod contradicam. Nam ille venditor solidi cum i comparandus non videtur: non enim accepto plausu qualibet sibi largita pecturia scientiam, si quam forte h
qua poputum delec,tavit, anrittiq sed onustior nunrnto, et lau

;i capriciilor dorninaliunii plebee de cum flrnt ecestea toate. M.: .Virrd"qi*r oare La acest pref, agadar, centeorl lor histrionii, dacd iar gti muzic6? D.: Nu pufin sunt, intr-adevdr, migcet de aceastd rnncluzie, dar am tohrgi ceva ce sd contrazic. Acel v6nzitor al dliclului nu pare, intr-adev6r, de comparat cu histrionul: cici,
pimindu-gi aPlauz o are, . hrt0mplfltor de bani gi txrttrc,at

llr..lot

liominum laetior, cum eadem disciplina incolumi atq
integra dormrm discedit sn-rltrc autem esse;t, si conrrucrda contenrnercq quae non adeptus multo esset ignobilior at

pauperior; adeptus autem nihilo

esse.t indoctior'

ltoinstmit.

72. M. Vide ergo utrum vel isto conficiamus q volumus. Nam credo videri tibi multo esse preestsrrtius' proPter quod aliquid facimusr c[uBm idipsum gu facinrus. D. Manifestun est. M. Qui ergo cantat vel

1

M.: Vezi daci nu putem conclude, mf,car prin ssta, ceea fn voim. C[ci eqti de pErere, cred, cd este cu multul mai presant l!0r)a pentru care facem ceva decAt ins69i ceea ce facem' D.: Fi-lrvederat. M.: Cel care c6nt6 deci sau inva1tr sd cAnte nu pentru
12.

M

S. Aurelii

i De

Mwin

Lihq

Fi,:Auretiu

Au*wstin' Despre mrpird'

Cartm'

tntd'i

55

a populo' vel om discit, non ob aliud nisi ut laudetur melioJ-11r homine, iudicat

Jr ir;;' HH"#:

M' Quid? "gT P"":3' tO",Y^1li,:H -#T de aliqu-a re fudlcat' q"i "1.r. q',oq'o modo corruptus' M' E "' -\ru vutv r-:" merry; rry1 q"e *'"XTi,':# ','t' M' Quando i dubitante scrcntla elurr csret. b, tt*

ffiili

t"i:" o. N'g"u

iyt*;

frliur'"rJ";;il;;

boate" corupt intr-un chip oarecai

+i;fu
;ffiil;
;#;;';-

;r.Ti;;i;.;"**rievelo-stenderisP:-lb::,h^':::: vel assecu ...t - iauolmutn, ei guanr Sabet facultatem' qY"":[1 exhibere ut populo placeat propter

lcl ffi;#"#, ;;;* b'" "t"' ce este mai r[u' e lipsir' f5ravei fi cand deci fie ffi;,;*,';;i4"l"i- D.: Aqa-i. Lr.: dintre histrioni, rni-o daci care, ;;;"#, fie rni-I vei fi ardtat pe oncare il;";;#i"",lt^t",nicin-alXffi'J;f##.""HL:?"=
9i sE fie histrion' Dac[ insS'-i histTion cffe sd nu-qi constit'uie

""=*,el concedum pt>sse quenrquam et mustc&e ri&l famam; hi.t i"""l^' Si't't"m neyrgbafrit"l

""* in pecunia seu

naq fateare I ric r aur flragls etnef. aai"art mugicanr nescrre nlstnuuED'

Proressionis

dcrrit lauda

din partea atora sau

"i5:+T.'gn;|##i;*
sE

,,il*HffiL"Jffi::::
c[
Poate

;;." ; alis laudem, vel quaeque alia fortuita quam a nobismetiPsis

le cedez chiar 9i acestora'

ci un chiP, P6rea

fi gdsit'

superiora c,oncesserlnL e modo videri potest oe sce,E urvqrur rvry i "at "U" artem suani propter seipsam' vimm, qui """ lTp-|":' -"oo.rrrod. d.e gymnasro vrx tt diligat;

;;;ti;

9um. inverriah-u: quaflquam Ii q*" existit' ",tl "*ttt:t'Ji-::i aliquando histri contemnendi mueici, tti io"""*ttai

vrgunul sau va

;;;ffi 'io*r,

;;.

Quir.noul,ep

cprae

iarr

fis

Tlti 1T:::.offfl,'# rnihi vidtri non Potest'

in"*i"rii, ;-r,d;;;,
,,n

existat, nu pot pdrea prin asta de dispreprit ci de onorat, in cele di:r urnr6' hisrrionii' Dreptaceea' atAt de importanta' deli place, clisciplina

fi

"

ou mi

se poate phrea, de'-actrrn vil6rb'

.?:"e.**

VI|. - Diu et non diu in motu'

UI. - Timpi

indelung gi nendelung tn mdsurdffi'

-.srb;;;';; [*""t"1"'' j"

ego nihil aliud qr 13. M. Faciam, imo nr facies' Nam

;tffi ;;";;r;;;i'"' quaerere videris' [col' lot Ii*qr" iam ex te .quaero' utn :-":;;;"'rlicabis. f) Poteqf et velociter curnere' D' Potest' Aliud ergo D. Nullo modo' M' r, fr^* c quaero' 6 I)' Ahud omnirro' M' Item ^'r^or^ diu, aliud tarde. est tardi nutes diuturnitati esse contrarium' sicuti .r ^-^----i+ usitatum nonfen. Itg nomen' IJtir"t. D. Non nrihi: occurrit ,"airdfrrm non diul nisi ;;.r;" nihit video quod opponarn'

* "".ot"y.f^iy ,t'igll

face trr' CEci eu nu 13. M.: O voi face, ba, mai degra-b5'' o vei nrga qi te voi iscodi; 1u ins5.pe voi face nimic alta, decAt c[ te voi tl('€asta, oricar

),o cetcntezl, o
ttfhr, acum, de

D': Poate'

Iar65i, te-ntreb' rlrri indelung' aka, incet' D': Absolut aIta' M':
precrrm este incellelti rrtre crczi ce este contrariul inclelungului3T' 3'l

M':

uzitat Astlel cd nu vad ce rnpiditate.is? D.: Nu-mi ocur6 nurnele ne-ndelungr-rl4' incAt celui ,nli .p"" indelunguluise, decAt numai

56

S. Aurelii A

De Mwica

Liber

E

Aw'etfu AWBtttu' Desprc

rudln

Carb@

tnffi

5?

lr"lo"it". si nollem dicere, et pro eo non tarde dicerem' ni aliud sigrificaretur. M' Verum dicis' Nihil enim deperit' ita loqr-Imur, veritati. Nam et mihi si est hoc nomen) tibi non occurrisse dicis, aut lgnoratur a me, aut r praesentia non veuit in mentem' Quamobrem sic aga * h^"" bina contraria appellemus hoc modo, diu et diu, tard.e et volociter. Ac primum de diuturno et diuturno dissera.rnus, si placet. D' Ita fiat'
VIIII. - Propositio in matu diuturyo et non diuturno' 14. M. Manifestumne tibi est, id dici diu fieri quod longum, id autem non diu quod per breve tempus fit? M"iif".tr*. M. Motus igitui qui fit, verbi grala, dyal horis, nonne ad eum qui una hora fit, duplum I tempons? D, Q"i. hinc dubitaverit? M.' Recipit,ergo id
bis tantum habea,t alius quantum semel; alius item ad tanquarn tria adl duo, id est ut tantas tres partes tem caeteros nul habeat, guantas qlius duas: :11. ryr

ut ei quod dicitur, diu, contrarium sit non diu, quia.

VIII. - Propozi,tiuneal tn

miScare tndelungatd' gi ne-ndelungatd'

diu vel non diu dicimus dimensiones hujusmodi et numer ut alius mohrs ad alium, tanquam duo ad unum sit; id est

"1q"" licet currlre, ut trron sint spatia indefinita et r sed habeant ad se duo motus aliquem numerum; a tri eumderrr, velut unum ad unum, ad duo duo, ad tria ut unum ad quatuor ad quatuor: aut non eumdem, irlo ud tria, tria acl quatuor; aut unum ad tria, duo ad et quidquid Potest aliquid ad sese dimensionis obtinere'
Plartius

M. Revertere ergo ad illas horas' et qt satis putabam dictum, cum de una hora et de duab pol dixissem, per omnia considera' Certe enirn non negas tempore unius horae, et alium dua fieri aliquem motur.n D. Verum est. M' Quidf alium duarum, alirrm trium quatt fateris? D. Fateor. M' Et alium tribus horis fieri, rfium una, alium tribus; aut alium duabus' ali rurslls alirrm M' Ct;l ergo sex? noffre manifestum eet? D' Manifestum mo illucl non marrilesturn sit? Nam h<r dicebarrr cum duos habere ad se posBe aliquem numerum dicerem, velut

i.t. qot"*.

58

S. Aurelii

i De

Mwin

Liber

ad duo, duo ad tria, Eia ad quatuor; unum ad tria, duo sex, et si quos alios recensere volueris. His enim cognitis, et potestatis persequi caetera, sive septem ad decem, q{rinque [Col. fO92] ad octo, et qui'rlquid omnino est i duobus motibus ita partes dimensas habentibus ad invi ut possint dici tot ad tot; sive aequales nrrmeri sint, sive alir major, alius minor. D. Jam intelligo, et fieri posse concedo.

doi, doi Ia trei, trei la patru; unu Ia trei, doi la qase, gi pe oricare tltole vei fi voit sd le socoli. Astea fiind cunoscute, e cu putin{E t fi urmirite celelalte, fie gapte la zece, fie cinci la opt, gi absolut orice-i astfel in cele dou[ miqcdri, avAnd astfel calculate pi4ile una fag5. de alta, incAt's[ poati fi zise atAt la atAt, fie ele numerele ogale, fie unul mai mare? altul mai rnic. D.: Acum infeleg gi oonced cd poate sI se intAmple.

lX. - Mottts rationa,biles et irrationabiles, connumerati
dinumerati.
et modum immoderationi et infinitati recte anteponi. Manifestissimurn est. M. Duo igitrrr motus qui ad sese, dictum est, habent aliquam numerosam dimensionem, qui eam non hatient anteponendi sr.rnt. D. Et hoc marri est atque conseclEens: illos enim certus quidam modus, mensura quae inrnumeris est, sibimet copulag qua Tx non utique sibi afiqua ratione jungunlur'. M. Appellemus si placet, illos qtri inter se dimensi sunt, rhtionabiles; i autem qui ea dilmensione carent, irrationabiles. D. vet:o. M. Iam illud attende, utrum tibi videatur maj concordia in motibus lationabi]ibr-rs eorum qui aequales inter se, quam eorum qui sunt inaequales. D. Cui hoc videatur? M. Porro inaequaliumT nonne a-lii sunt in qui posslrmus dicere, quota parle sua ma1or aut coaequ minori, aut errm excedat, ut duo et quatuor, vel sex et alii autem in quibus non idem dici potest, sicut in his ria et decern, vetr quahror et undecim? Cerrris profecto in duobus numeris superioribus dirnidia parte maiorem mi coaequari;
majore quarta parte maioris excedi: in his autem aliis, qual sunt tria et decern, vel quatuor et r-mdecim, vrdemus qui nonnullam convenientiam, quia partes ad se habent, quibus dici possit, tot ad tot; sed nurnquid talem, qualis

llL - Migcarile rafiona(bi)le gi iraliona(bi)le,
dinumerate,

conumerate gi

in iis lursum ![ros posterius dixi, minorem

in superioribus? Nam neque quota parte mrnorl ma1
ullo modo poteslt. Nam rreque tria quota pars sit numeri, neque quatuor quota pals sit undenarir, di

aequetur, neque quota parte minorem major excedat, di

15. M.: lnlelegi, precum cred, chiar gi faptul cdtoatd mAsura rnodul sunt, pe drept, antepuse irnoderaliunii gi infinit[1ii. ;i D;l E-atotinvederat. M.: Dou[ miqciri, agadar, care? precum s-a l[)u6, au fa15 de sine o anume dimensiune armonioasd, sunt de. lntepus celor care n-o au. D.: $i asta-i atotinvederat qi gonsecvent, c[ci le unesc indesine un anum@ mod cert qi m6.sura gare-i in numere; de care cele care-s lipsite nu se leagd, binelnleles, indesine prin nici o alti ra1iune42. M.t SE le numim {nci, de-1i place, raliona(bi)le pe cele ce-s mS.surabile intre sine, pe cele ce-s lipsite ins6 de aceastd mdsur6, irafiona(bi)Ie. D.: Imi place, desigur. M.: Ia, numai, acum, seama dacE 1i se pare fie mai mare concordia acelor miqcdri raliona(bi)Ie, ce-s agale-ndesine, decAt a celor ce-s inegale. D,: Cur s[ nu i se par[ 8sta? M.! Apoi, dintre inegale nu-s oere unele, in care putem lioe c6, prin cota sa parte, mai-marele sau iI egaleazS pe cel rtric, sau il exced6, precum doi gi patru sau gase gi opt; altele tns[, in care nu putem'zice la fel, precum in aceste nurnere: trei qi zece sau patru gi unsprezece? Observi, desigur, c5, in cele douh numere de mai sus, prin jumitatea parte mai-marele il rgaleazd pe mai-rnicul; iardgi, in cele pe care le-am zis dup5 Boeea, rnai-micul este excedat de a patra parte a mai-marelui; ln celelalte ins6. cum sunt trei qi zcce sau patru gi unsprezece, vodern, bineinleles, o anume inconvenienld, deoareoe au intre rine p54i despre care se poate zice atAt la atAt; dar aga oare l,recum in cele de mai inainte? C5.ci nu se poate zice in v.reun olilp nici cE mai-marele e, prin cota-parte, egal mai-micului, nici cd rnai-marele-tr excedi, prin cota-parte, pe mai-micul Cd"ci uimenea nu va fi zis nici ci trei ii este cota-parie numdrului

60

S. Aurclii

De

Mwim

Libr

8!,-Auretiu Atgwtin, Despre

muzi'cd'

Cqr'taa

tiFi

6l

srt Pa quispiam. Cum autem dico ut consideres quota ullo additamento; sicuti ::e^:11 fiq"ih"* dico, et sine trrentes tertia, quarta, quinta, sexta, et deinceps;-non ut

..*irr,"i*",

et hoc genus praecisionum aliquid addanrr'

nici cd Patru-i cotaiei seama sd fie cota-Par lnsn.a ea' I o nic,
tltr(ce)nar,

;i aga

ge

c<

Jam intelligo.

Pr.ecu
16. M.: Agadar, dintre

nciil

rationahilibus. quoniam duo genera subjectis etiar
nurnerorum exemplis proposui, quos quihus anteponen illosne in quibus illa quota pars dici potesl'

1,6. M. Ergo ex his inaequalibus motibu

"Ttf"

arhitraris?

in quihus non potest? D' II[os mihi ratio videt ,rr,Jporr".rdo. jrb"r", in quibus . p()test dici'

tlemonstratum est, quota psrte sui maior aut coaequetl evenl minclri, aut eum excedat, iis in quibus idem non imponamus' ut cu M. Re.cte. Sed visne etiam his nomina 109 eos deinceps cornmemorare necesse -fuerit' [Col' safle' M' Appellemus eI expeditius ioqr"*,'.? D' Volo guit istos quos praeponrmusT connumeratos; illos autem

c le PrePunem ,rditlttmerate',
srmt num6rate

li-,,*^rornc' qula propterea ouia irs hos praeponimus, dinumeratos: nr.rnfcre, singuli numerantLrr' sed etiam t .rrp"iio."t non solum parte qua m&lor mrnori--aequatur vel e.um excedit' metiuntur et numerant; illi autem Posteriores singillati tanturnmodo ad se numerantur, ea vero parte qua aequatur minori major, vel excedit non se metruntur nr,nr".*nt, Non enim potest in eis dici, aut groties.hab minorern malon; aut illud quo excedit major rninore et is quoties habeat et maior ei-mittt"' D' Accipio memlnerrm' vocabula, et quantum valeo, faciam ut

chiar qi Prin acca Parte Prin

il exced[; cele din urm6 insd

tilti nu se numdrd" C[ci nu se Po ()on[ine mai-marcle Pe -rnai

ttui-marele sau mai-micuI Pe vo rxr mai-mic+3. D,: Primesc qr aceste -

" 'prrtin{6, mA vor stTaolui s6 rni le ami-ntesc
X.

X.

-

Motus comPlbati et sesqunti'

-

Nurctere complk:ate qi sescuate'

M. Age nunc videamus connumeratorum q persPlcu possit esse partitio: namque arbit()r eam esse enim genus est connumeratorum' rn quo Unum numerus *"iit,r, majorem; id est aliquoties eum. vrdem maior sicut nurneros duo et cPa$or esse diximus: ter haberentur' enim duo a quatuor bis haberi; quae
17.

non quahror, sed sex ad duo poner€mus; quater autemr ea pl octo; quinquies, si decem' Aliud genus estr ln quo

S. Anrclii

i De Mttsi*s.

Liber

UWm e"wn'o"tP'"
LJi.,u,

*'"'*

c""""

as

id qua excedit maior minorem, ambo.l rnetitur;

aliquoties habent e1m et il::::'*:3:::u,ri:: illa ffi#;; r"trp"*i*', sex et octo' Narn p.prs -duo sunt, quos vides esse in octor mirio., "-"uaituquater, in senario ter: quare hos quoque mott ;;;;t" de quibus agitur, rr,,*"'ot p"t q'ot ilIustr11f:9: volumus, notemus- atque srgn:T *oiifrr. di"scere", rll,t1 f,1lt vocabulis. Nard eorum distinctio iam{ydty.n, multrphc O.".ilca, si tibi iam -q:*1 iUi af3r,n "pp*",fii maior, Yocentur complicati; 111.*t selJl ,il.ror" Nam sesque appellatur' ubi duo nur ;;;1**"."rit;. ;;-;;';" ratione affecti sunt, ut tot partes habeat parte "-,i ""-.p'"ecedit: :1T 1 parte sui praecedit malor mrnorem; tria ad duo.'tentia qurr quatuor ad triq, quarta; si quinque 11-q""t'o"7 .lqrr. it* deincops, eadem ratio est',3t 11 ::1il*T:: ;;; "J **, d"qi* ad octo; et inde licet hanc ratronem i;";";*q";ntibius et in majoribus numeri". ""i*-"1-IX1:

pe urhr ca-re-I exced[ mai-nlarele de cAter-a on E o cuPrind

r.nr

despre care vo vocsbule chiar gi pe miqchrile 'v ,--"--t6m prirr care se ilustr
dur:6

in miqc5ri' C[ci'

nu md-nqel, rlurfi 9i 1ie gi se Par
urultiplicarea

Ti.SiH

r",

.seso uese

nume'te:

;i";;;;i;';-q*Ja

;;;; ilb;,
n dixerim, n absrque se,
sua

N"*i.i' "*"* h'ili

111+^T,T,#:,t; urulu'r'
e quulta

drmensl dimensron ouid tibi vrueutgr' u' L"tLt ve1s.sl11 atgue rumeroruim vroetur ": I":**i::i:, comm:n}:r: te irnposita ,r.ri, "o,,g"'a mihi,videnfir1 et hujus orrgo.":*111t^ ,Jbrr. quas intelleximus: 1 "i. non est absurda' etiamsi forte non ea ,rrrr" "tpfr"asti, quam secutus dst qui hoc nomen instituit' !(l,

major -

1:|.u1:

ut ad Xl. - Motus et numer\ts in infinitum progrediens formam coercetu| et accipio sententiam tt tcol. 10041 78. M' Probo *ott"' id est qui ad sed videsne ornnes istos rationabilet dimensionem' in infinit ffiil.rt";-";;;t"rum rursus \ -:^: lurruD eos certa ri {^*qmmrc revoc8v( formamque revocavr dicam; unum ad un

-

certd mi4cdrile Ei numerii Cum sd' se menlind la o formd dnzdnd l'a infi'nit'

iloc

rlir,

irrfinit, daci nu le va

tttocl an.ume qi foimil frrlAi, desPre 'egalele i

an

S. Anplii

De

Mwis

Liber

Qf,.Aureliu Arqustin, Despre

muzi,cd

Cartca

tntii

65

duo ad duo, tia ad lria, quatuor ad quahror, ac deinceps persoclrsr, quis finis e:rit, cum ipsius numeri finis nullus Namque ista rris numero inest, ut omnis dictus finitrrs non dictrs autem infinitus. Et quod aequalibus evenit,

etiam inaequatribus evenire potes animadvertere, si cornptricatis, sive sesquatrs? srve connumeratlsT dinumeratis. Si enim unum ad duo constituas, et muhiflicatione permarrere velis, dicen& urrum ad tria, ad quatuor, unuin ad quinque, et deinceps; non erit fi sive sola dupla, rit unum ad duo, duo ad quatuor, ad octo, octo ad sexdecirn, et deinde: hic quogue nullus furis: ita et tripla ,sola. et quadrupla sola, et quidquid hor tentare volueris; in infinitum progrediuntur. Ita eti sesquati: nam dfro ad tria, tria ad quatuor? quatuor quinque cr:m dici|nus; vides nihil prohibere caetera persei nullo resistente ffne: sive isto modo velis in eodem perseverans, ut diro ad 1ria, quah-ror ad sex, sex ad octo ad duodecirrl, decem ad quindecim, et deinceps; sive hoc genere, sive ih caeteris, nullus finis occurit Q"id est de dinurnera{is jam dicere, cum ex iis quae jam di sunt quivis inttlligere possit, in iis quoque gr srrgentibua nulluh esse finem? An tibi non videtur?
19. D, Quidlhoc vero verius dici potest? Sed jam i

p$trll la patru, qi dacd aE contimra aqa inainte, care ar fi sfArqirul, oAnd sfArqitul nurnS"rului insuqi nu-i nici unul? CSci asta-i putorea inn6scuti num5.rului, ca tot zisul sd fie finit, nezisu-I lns6 infinit. $i, ceea ce Ii se-ntAmpld egalelor, asta o poli observa 0d li se intAmpls pAnd gi inegalelor, fie complicatelor, fie Eoscvatelor, fie conumeratelor, fie dinumeratelor. Cdci, dacE vei €orxrtitui unu la doi $i ai voi sd st[rui in aceasti multiplicare, lir:And unu la trei, unu Ia patru, unu la cinci gi aga mai departe, Ru vei da de fine; fie numai dublele, precum unu la doi, doi Ia potru, patru Ia opt, opt la gaisprezece gi mai departe, chiar gi gioi nu-i nici un fine; aga qi numai triplele sau cvadluplele flumai, ori pe oricare dintre acestea vei fi voit sd le-ncerci, melg ln infinit. Aga chiar gi sescvatele: cici, cAnd zicem doi Ia trei, trei la patru, patru Ia cinci, vezi c6. nimic nu te impiedicd sE le urrnezi pe celelalte, neopunAndu-se nici un fine; fie cd ai voi in Ecest gen stdruind in acelapi feI, precum doi Ia trei, patru la lune? qase la noud, opt Ia doisprezece, zece la cincisplezece qi tot aga; fie in acest gen, fie in celelalte, nu ocr-rrd nici un fine. (le trebuin{6-i si mai zicern despre dinurrrerate, cAnd, din cele (te-tru fost spuse, oricine poate infelege ci pAnd qi in acestea tlu-i, pentru cei ce urci treapt[ cu treaptS, nici un fine? Sau
nu {i se pare? 19. D.: Ce poate fi,-ntr-adevdr. zis mai adevdrat decAt asta?

rationem guae istam infinitatem revocat ad certum

formamque praescribit quam excedere non oportea avidiesime cognoscere exspecto, M. Fl.arrc guogue, ut ali temetrpsum nosse cognoscesT cum me interrogante ver responderis. Na- primo abs te quaero, quoniam d numerosis motibqs agimus, utrum ipsoo debeamr-rs numeros, ut quas nobis leges certas fixasque eas in illis motihus animadvertendas observand judicemus. D. Placet veroi non enim quidquam ordi fieri posse arbitror. M. Etgo ab ipso, si videhrr, plinci numerorum capiEmus considerationis hujus exorc ium

Dar agtept atotavid, acum, s[ cunosc acea raliune care revoc[ nceasti infinitate la trl mod cert gi prescrie forma pe care nu se rlrvine sd o excead[. M.: Chiar qi pe asta, ca qi pe altele, vei afla c[ o gtii tu insu]i, ori de cAte ori, intoebAndu-te eu, imi vei fi dat

rdepunsuri adevdrate. Cdci, intrucAt vorbim de miqcdrile rrisurabile-n numerias, vreau s6 aflu mai intAi de la tine dacd trebuie sd consultdm inqigi numerii, ca legile certe qi fixe, pe rlorc ni Ie vor fi-nvederat, si le judecdm de urmat qi de observat lrr acele migchri. D.: Imi place, intr-adevflr, cdci nu socot cd potrte fi fdcut nimic rnai rAnduit. M.: S5"-ncropim, aqadar, de-1i rxrnvine, exordiul acestei consideraliuni de Ia insugi principiul rrumerelor qi sE vedem, pe cAt suntem in stare cu puterile mingii rloastre sd privim unele ca gi acestea, care sd {ie ratiunea ca, r[lqi num6rul merge la infiirit, precum s-a spus, oamenii sd fi

66

S. Aurclii

De Musira

Litur

Ql,

4ureliu Aqustin, Despre

nuzici'

Canea

i*Ai

67

numerando fecerint; a quibus ad r-mum rursus redeant, est principium numerorum. In numerando enim ab uno usque ad decem, atque inde ad unum reverlimur: si denariam complicationem persequi' velis, ut hoc progrediaris, decem, viginti, triginta, quadraginta; usqlre centum est progressro: sr centenarlam) centum, trecenta, quadringenta; in [Col. 1095] mille est articulus quo redeatur. Qnd j* opus est ultra guaerere? Vides quos articulos dic...r, quofl.rm prima regula denario praescribitur. Narn ut decem, decies habent unum; ita decies habent eosdem decem; et mille, decies habent

et ita deinceps quousque Iibitum est progredi, ibit i hujuscemodi quasi articulis, quod in denarro nume praefinitum est. An aliquid holum non intelligis?
lV[anifestissima sunt omnia. et venssma.

Atotevidente-s toate qi atotadev6rate'

Xll. - Cur ab uno ad decem in numerando fiat.

progressus, et inde ad. unum

XII. - De ce s4 fdcut, tn numdrare' tnaintarea de la unu ln zece qi iardgi tntoarcerea la unu'

20. M. Hoc ergo quantum rliligenter possumus quaenam sit ratio ut ab uno usque ad decem progressus, et i rursus ad unum reditus fiat. Unde abs te quaero, utrurn vocamus prrncrprum, possrt omnino nisi alicujus esse pnncrpi D. Nullo modo potest. M. Item quod dicimus finem, potestne aiicujus rei finis esse? l). Etiarn id non potest. M. Qutd? a ad finem num putas perveniri posse, nisi per alic4uod mediu D. Non puto. M. Ergo ut totum sit, princrpio et medio

Dic itaque nunc, principi fine constat. D. Ita videtur. M."liq"id medium et finis, quo numero tibi contineri videantur. D. ternarium numerum te velle ut respondeam: tria enim sunt, de quibus quaerils. M. Recte arbitraris. Quare in

numero cluamdam essel perfectionem vides, quia totus est: h enim principium, medium et finem. D. \rideo plane. M. Q illud nonne ab ineunte pueritia didieimus, onurem numerum parem essel aut imparem? D. Verum dicis. M. Recordare ergo dic mihi, quem soleamup dicere'parem) cluem rmparem

D. Ille qui potest in duNs partes aequales dividi, par; gd au non potest, impar vocatur.

obignurm si-I numim par, pe care impar' D.: Cel cere poate fi-mp[4it tn tlouE p54i egale se nurteqte par; cel care ins6 nu poate fi, impar'

68

S. Aurelii

t De

Mwica

il,@
21..

Cafieaintfi

69

impar; et principio enim, et medio, et fine constat, ut di est; nonne oPortet eham parem esse totum atque

ut in eo etiam principium, medium, fihisque r D. Oportet sarLe. M. At iste quisquis estT non potest
individuum medium sicut impar: si enim haberet, non in duas aequaleF partes dividi, quod esse proprium numeri diximus. Individuum autem medium est un dividuum duo. Nfledium autem est in numeris, a quo latera sibimet sunt aequalia. An aliquid obscure di est, minusque assequeris? D. Imo mihi et haec sunt, et durn quaero totum numerum parem, +raternarl primus occurrit. Nam in duobus quomodo possr:rrt tria i inveniri, per quae totus est numerus' id est principi medium et finis? M Idipsum omnino abs te responsum qurod volebam, et quod ipsa ratio cogit fateri' Repete i ab ipso uno tractationem, atque considera; videbis pr ideo unum non habere medium et finem, quia tan principitrm est; vbl ideo esse principium, quia medio et caret. D. Manifes{rrm est. M. Quid ergo dicemus [Col. tl de duobus? Nurrf possumus in eis intelligere principium medium, cum ntedium esse non possit, nisi ubi finis t aut principium et finem, cum ad finem nisi per medr non queat perveniri? D. Urget ratio confiteri; et quid
I

l$.2 St[pAneqti c]restiunea' Crrn, ternarul este' agadar' prirrrul intreg impar: consist[, irrtrtltediu, qi din fine, Precum s-a sPus t fio lntreg qi perfect, ca sd se afle in M': Dar a@sta' oricare-i eI' nu se ilr;;i;t 6.; S. cu'i,ne, binetnleles' i,*t" .a aibd mediul indivizibil precum impaml: dac6-ntr-adev[r zrs [.* urr"^, nu s-ar putea imp54i-n doui pdrfi egale' ceea ce am

O[".,"specificulnum5ruluipar'Mediulindrvizibilinsdesteunu' alrlriUif"f doi. Mediul este insd in numere cel fa96 de cane anrAncloualahrrile-segale-ndesine'Sau*""ohT#rt"i":Hr}*:
ocurb guaterrrarul.

prin care num6'rul

itt ominte, vci vedea, cu sigur 6i fine, fiindcE-i

doal PrinciPiu: iiit d"a-i lipsit de medir-r qi fine' Itrin urmare, desPre doi? Pute inediul, cr-rm mediul nu Poate principiul qi finele prin mediu? D.: M
ctr totrrl nesigur ce

hoc numero respondeam) prorsus incerfus sum. M' V'ide iste quoqtre nurnerus possrt prlncrplum esse numeroru

urninte daci nu cumva s-ar Pute

ul

Nam si medio caret et fine, quod, ut dixisti, cogit ra confiteri; quid restat, nisi ut sit hoc qroque principiu An dubitas dud principia constituete? D- Vehemen du-bito. M. Bene faceres, si cx adverso sibi duo principia: nunc autem hoc alterum principium de i primo est, ut illud a nullo sit, hoc vero ab illo: unum erum unum duo sunt, et principia ita sunt ambo, ut om numeri quidem ab uno sint; sed quia per atqlre adjunctionem quamdam fiunt, origo au complicationis et adjunctionis duali numero recte fit ut illud primtftr principium a quo numeri omnes;

decAt ^r*"."Ior. raliunea obligd a o ai zis, ;t;; l;,;;." qi acesta insuqi s5-fie pr la ti me ar irrstitrri dou6 principii? D': Mi-nd et aduerso; acYm f',,""-o, d*"8 .--' irr.tit',ri indesine douE principii

Cici, dacd-i lipsit de mediu, qi de fine-i'

ceea ce'

lrrs[acesta]doi]eaprincipiuestedintruceldintAi,intnrcAtacela-i qi unu' intr-adev6r' rle la nirnic, acesta inse eite de la eI: cici unu

sta. aI doilea insd

prin

care-s toate

70
,-

S. Autelii

r

De

Mwim
.

at
fllrtrrerele. Doal de n-ai, cumva, ce sd sus}ii impotriva acestora. D.: Eu t,-.*, intr-adev6r, nimic qi nu cuget astea fb,r5. admirafie: cu toate oI, intrebat de 1ine, le r5spund eu insumi.

autem alterum per quod numeri omnes, esse Nisi quid ha-bes adversum ista quod disseras. D. Ego nihil, et sine admiratione ista non cogito; quamvis interrogatus abs te, ipse respondeam. ,

22. M. Subtilir-rs ista quaeruntur atque abstrusius ea disciplina quae est de numeris: hic autem nos institutum opus quanto citius possumus, redeam Quocirca quaeroT uni duo juncta quid faciunt? D. Tria.
Ergo haec duo princrpia numerorum sibimet copulata, totr rrumerum faciunt atque perfectun. D. Ita est. M. Quid? numerando post unum et duo qluem numerum ponimr D. Eadem tia. M. Idem igitur nlrmerus, qui fit ex Lrno duobus, post utr,umque in ordine collocatur, ita ut alius interponi qireat. D. lta ideo. M. Atqui et illud vi oportet, in nullis reliquis numeris id posse contingere, cum duos quosliLsl sibimet in nurnerandi ordine ""!"t, notaverrs) consequatur eos ille qui ex ambobus confici nullo interposito. D. Id quogue video: narn duo et tria, sibi numeri copulati sunt, in summa quinque faciunt: autem quinque continuatim sequunturT sed quatuor. Rur tu14 et quatrror septem conficiunt: inter quatuor autem septem, cJurnlJue atque sex ordinati sunt. Et quanto prc

22.1{; Astea-s cercetate, mai subtil gi mai abstrus, in acea dhoiplinE care este despre numere: aici insd noi sd ne-ntoarcem) CAt mai repede putem, Ia lucrarea lnceput5,. Dreptaceea, intreb, gAl fac doud adbugate Ia una? D.: Trei. M.: Aceste dou5" principii, doci, ale numerelor, unite-ndesine, fac nurndrul intreg gi perfect. D,r Aga-i. M.: Ce, in numdrdtoare, dupd unu gi doi, ce numir pultom? D.: Acelagi trei. M.: Acelagi mrmdr, agadar, care se face dirr rrnu gi doi, se agaz5, in ordine, dup6 amAndoud, astfel, incAt lA nu se poatd, interpune nici un altul. D.: Aga v5.d. M.: Dar se gUvine sdvezi chiar gi faptul c5., in nici unele din celelalte numere, nU ue poate-ntAmpla asta, incAt, cum, in ordinea numd,rdrii, Ie Vei fi luat in seamd pe oricare doud adunate-ndesine, sd le urmeze flormal pe ele acela care rezultd dintru arrrAndouS., llointerpunAndu-se nici unul. D.: O vEd chiar qi pe asta, c5ci doi ;i trci, adunali indesine, fac, i-n sumd, cinci: nu cinci urmeazi huit neintrempt, ci patru. Iarigi, trei gi cu patru fac Aapte: lntre pntru insd gi gapte-s a1ezate-fl ordine cinci gi gase. $i, cu cAtvoi li v,rit si inaintez, cu atAt mai multe se interpr.m. M.: Mare este
doci aceastd concordie intre primele trei numere.. zicern, lttl,r-adevdr, unu, gi doi, qi trei, intre care nimic nu se poate httor:pune: unu insi gi doi il fac pe insuqi trei. D.: Mare, hineinleles. M.: Ce, nu consideri oare de nici o importanlb faptul 6I, cu cflt este mai strdnsd gi mai coniuncti aceastd concordie, Uu atAt mai mult tinde intr'-o anume unitate gi face o una anume dirrtru mai multe? D.: Ba dimpotrivd, de r-rna maxim5., gi mr qtiu Itr t:e chip, gi md mir, gi iubesc aceastd unitate pe care mi-o lnoredinlezi. M.: Te aprob mult; dar, desigur, orice copulalie gi llonexiune a lucrurilor atunci, mai alee, face o anume una, cAnd ;i rnodiile se potrivesc extremelor, qi extremele, mediilor. D.: Aqa
tn cu<le, desigur.

in unitatem qulamdam tendit, et unum quiddam d
pluribus efficit? D. Imo maxima, et nescio quomodo, miror, et amo istafn quam coflrmendas r.rnitatern. M. M probo; sed certe quaelibet rerum copulatio atque tunc maxime unum guiddam efficit, cum et media et mediis extrema consentiunt. D. Ita certe oportet. 23. M. Attende igitur ut hoc in ista connexio videamus. [Col, lO97] Nam cum unum, duo, rria dicirn._ nonne quanto Unum a duobus, tanto duo a

voluero, tanto plures inter.ponuntur. M. Migna haec concordia est in prioribus tribus numeris: unum enim duo et tria dicimus, euibus nihil interponi potest: un autem et duo, ipsa sunt tria. D. Magna prorsus. M. Qric illud nullane consideratione dignum putas, quod ist concordia quarrto est arctior atque conjunctior., tanto
r

23. M.; Ia, agadar; aminte, ca s-o vedem pe asta tn aceastd rrrrtrtxiune. Cdci, cAnd zicernurtu, doi, trei, nu-i oare cu atAt intrecut

tttu de doi, cu cet sunt intrecu{i doii de trei? D.: Batotadevdrat. M,l Mar spune-mi, acum, in aceastd colaliune, de cAte ori 1-am

72

S. Aurelii

De Mr,uwo,

Libr
i

{,

4vreku Augutin, Despre

muzhd'

Cattea

tntd'i

73

superantur? D. Verissimum est. M. Dic jam nunc mihi,

ista collatione quoties unum nominaverim. D. Semel. Tria quoties? D. Semel. M, Quid, duo? D. Bis. M. ergo, et bis, et semel, quoties fit in summa? D. Quater. M. Recte igitur istos tres quaternarius numerus sequitur; ei quippe tribuitur ista proportione collatio. Quae qu valeat, eo jam assuesce @gnoscere, quod illa unitas te amare dixisti, in rebus ordinatis hac una effici potest

cAte ori? D.: O
gi de doud

dati' M': ori, gi o dati,

rnar; lui, vasdzici,

M.: Pe drePt, aqadar, Pe

i

se

cujus graecum nomen &volo1(cx est, nostri quida
proportionem rzocarrerunt, quo nomine utamur, si non enim libenter, nisi necessitate, graeca vocatrula in lati sermone r-rsurpaverim. D. Mihi vero placet; sed perge

intenderas. M. Faciam. Nam quid sit ploportio quantumque in rebus juris habeat, et suo loco in disciplina diligentius requiremus; et quanto in eruditi
promotior,eris, tanto ejus vim melius natu.ramque Sed vides certe, quod in praesentra satrs est, tres numeros, ![rorum mirabare concordiarn, sibimet in connexione nisi per quaternarium mrnerum non potui

conferri. Quamobrem post illos se ordinari, sic ut concordia cum tr,is arctiore copuletur, quantum in jure impetravit; ut jam non unum? duo, tria tantum;
unumT duo, tria, quatuor? sit arnicissime copulata numerorum. D. Omnino assentior.

tloi, trei, patru. D.: Asimt intru toh-rl.

24. M" At caetela intuere, ne arbitreris nihil proprium qratemarir:rn nurnerum, qr.ro religur omnes

24.M.: Ia-Ie, dar, aminte qi pe celelalte,

sd

nu crezi cd nurnerul

dr qo, Ioquor, ab uno usgue ad qualuor cerhrs sit nurnerus? et progrediendi modus. Convenerat Suippe inler nos superi
@reant? quod valeat ad istam connexiorrem

tunc ex pluritrus unum aliguid maxime fieri, cum media, et mediis eJdrerna consentir.rrt. D. Ita est. M. Cirxn collocamus r.rrum et duo et fia, dic quae sint e:ferna,

medium. D. Unum et tria extrema video, duo medium. Responde nung ex uno et trihrs quid conficiatur. D. M. Quid? duo qui unus in medio'numerus est, nurn nisi sibi conferril? Quamobrem dic etiam duo bis qu oonficiarrt. D. Quafuor. M. Ita ergo medium extrernis, et

74

S. Aurelii

i De

Mwita

Liber

ilA

tntni

75

in tribus' qu extrerna consenurErt. Quamobrem sicut excellit ex r-:rlo et duohrs constt p*,,^* et duo @llocantur, cl-rrn

sic excellit in quatuor, quod post unum "'. *Yo,"t,t bis du numeranhlr, cum constent "* "lo et tribus' vel quaeextremorurncullrmedioretmediiculnextTerrus'rn

;;;;rvclol(o

;t ,*;

dicitur, proportiore consensio est' Q pande' D. Satis mtelligo intellexeris

'

9,5 M.r incearcfl deci in celelalte ntlmere' dac5 se poate'

25. M. Tenta ergo in reliquis numeris' utrumn esse inveniatur quocl guaternarii numeri proprium duo, tria, guatuor' D. Faciam. itlu* ti constihramus nec tam collata fiunt sen, hoc facit et medium sibi collatum: Rursus tria,'. quatu:1. sex, sed quinque consequuntur' **.i-o, "*11"-T-. "tto faciunt, *"dt:* *;*" non -1"-t: Ui. ar"tr*, at [Col. l0ltl inter quinque et octo' numer( duos, senarium scficet et septenarlum unum, sed i.rffiti * vider:. Atque illa ratione quanhrr.n pl"q-t{' turrto'U"". fiunt intervalla maiora' M'Ytdeo te intellexisse' ' o-rirro scire qlrod dictum est: sed iam ne immoremu ab uno usque ad quatuor 1us animadverti.
.

face. CEci, daci punem doi, trei, patru, dau qase; asta o di 9i mediul adunat imediat' Iardqi' pun -extremele urmeaz5 tioqi: qi totugi nu Qase) ci cinci fac opt, de asemenea] mediul' [i-i, p"ar", cinci, unul' ci i;,;; a" doud ori: dar, intre cinci gi opt' nu mai v[d senarul, adic6' qi septenarul- $i' prin dou6.rrm"re inter:puse,

e-am zis

c[

este

propriul num[rului

""6" fieri progressioner]n; sive propter imparem ac Parem

r

quoniam primr-ls impar totus tria, "t Pt'T"-lll-:: t'*-1*::l tractallrm {,-r.tror, de qua fe paulo ante "ttt semina numerorur! e qul dro principia surrt? et quasi "t ternarius conlicitur, ut sint jam tres mrmeri; qui - _:--: ., sibi d qutrternari,s elucescit et gigni conferuntur, ;;;;;;." et propterea.ers ture :""iY;q111:,1*ff Intelligo' [J*"'q"""ti*,-,i moderata ]rogressio' D' 26. M. Behe sane. Sed meministine tandem institlerarnus infiuirere? Nam, ut opinor,.proposltu1 .e invenire possemus, :li'-"-,ilY ,rrri".o.o* certi articuli essent numerantibus constitut quid esset causae "l ipse pti-:t i1-t:11":,.:*::tl i ,uru uDoer "**"*: cur oil.r"i caeteros valet plurimum; numera est, cur ab uno usque ad decem progressr rursumadunumremearent?D'Recordorplanegr'raesti hujus causa nos tantum circumisse: sed qtrid

,::,'Y'*'

26. M.t Bine foarte' Dar fi-aminteqti m6car ceea

ce

;il;;.d"

::::l:

76

S. Aurelii

'.

De Mtsi,ca

Liber

Despre {,..Aurclia Au$ustin,

muzii'd'

Qq'rtea

t'ntni

77

quod ad eam sohrendam peri.ineat, non invenio. Si illa omnis nostra ratiocinatio ad id conclusa est, ut usque ad denarium, sed usque ad quaternarrurn n sit justa et rnoderata progressio. M. Trl4.e igitur non vi

lntreage judecatfl a

noastri a conclus faptul cd nu pfl:rd la flurn6r]ul-denar, ci pAnd la quaternar e justa qi moderata

ex uno et duobus. et tribus et quatuor quae s conficiatur? D. Video jam, video, et miror omnia, et quaestionem solutam esse confiteor: urrlun enirn et duo tria et quahror simul decem sttrrt. M. Ergo istos qua prrmos numelos, senemque et connexlonerrr eo honorabilius halberi, quam caetera, in numelis co

oolelalte.

XIU. - De proportinnatorum motuum decore quatenus judicatur.
27. Tempus est autem ad illos motus redire

illI. - Despre frumsePeo
care
se

miycdrilor judecd. duPd' sim,turi,

proprfbnate, tn mdsura tn
1e trata 9i a Ie discuta, la atribuite acestei discipline qi e, cAt ni s-a P[rut de trebuin]6, re, dintr-altd , de la tine, de

pre-a

et discutiendos, qui huic disciplinae proprie tribuuntur, propter quos ista de numeris, de alia scilicet di qlrarrh-rm pro negotio satis visum est, consideravirnus. nunc abs te quaero, guoniam intelligendi gratia in spatio firotus constituebamus? quos ad se invrcem aliquam numerosam dimensionem ratio demonstr ultrun si quisquarn mora unius horae currat, et alius dei duarum, possis non inspecto horologio vel clepsydra, aliqua hujuscemodi terrrporum notatione sentire illos moh-ts, quod unus simplus, alius duplus sit: vel etiamsi non possis dicere, illa tamen congruentia deledari, ahqua voluptate affici. D. Nullo modo possum. 1)4 Quid, quispiam numerose plaudat, ita ut unus sonitus si alter duplum temporis teneat, quos iambos pedes eosque corhnuet atque contexat; alir-rs aule.rn ad [Col. 1
errmdem sonum saltet, secundum ea scficet temlrcra membra? nonne aut etiarn dicas ipsum modulum id est quod simflum ad duplum spatia in motibus sive in iIIo plausu qui auditur, sive in illa saltatione

ane dirr

trr aceastd problem6, pe diaciplinds3, vas6zicd. $i, as vrr*" constituiam, spre
p0 care

irmonic65a, dac6 cineva le-ar parcurge in durata unei ore, iar

". ra{iunea Le demonstra cd au indesine o anurne

elor, migcdrile dirnensiune

cernitur; aut saftem delecteris numerositate quam
tametsi non possis numeros ejus dimensionis edicere? D,

vero est? ut diciS: nam et iIIi qui hos numeros ser:tiunt eos in plausu atqr-re saltatione, quique sint

1re

ele-n bfltaia din palme gi-n dans qi spun cu uqurinld care-s, qi

-

7A

S. Aurelii A

De Mwim.

Liber

fr,-. uretiu Aqustiru
€ni ce

Despre

muzicd.

Cartza

tnt6'i

79

dicunt; et qui eos non noverunt nec possunt dicere, negant tamen ex his se voluptate ,liq"" p.#.,ri. 28. M. Curn igitur ad ipsam rationem disciphnae huj siquidem scientia est bene modulandil non possit nega omnes pertrnere motus qui bene modulati sunt, et potissirr,rum qui non referuntur ad aliud aliquid, sed seipsis finem decoris delectationisve conservant; hi tarr motllsT ut nunc a me rogatus recte vereque dixisti, si spatio temporis [Col. 11OO] fiant, inque ipsa dimensi quae decora est, horam vel etiam majus tempus obti non Ircssrnrt congruere nostris sensibus. Quamobrem procedens quodammodo de secretissimis penetrali musica, in nostris etiam sensibus, vel his rebus quae a
sentiunhrr, vestigia quaedam posuerit; nonne oportet vestlgia prius persequi, ut commodius ad ipsa si pohreri quae dixi penetralia, sine ullo errore ducamur? D. verol et hoc jarnjamque ut faciamus, efflagito. M. Orarn ergo illas ultra capacitatem sensus noshi porrertas metasT et de his brevibus intervallorum spatiis, quae

nu Ie currosc qi nu Ie pot spune nu neagE cd ei se bucurd tstugi cu o anurne voluptate dintru acestea' 28. M.: Cum nu se poate nega, apadar, cd toate rniqcirile,

cantando saltandoque nos mulcent, quantum ratio dtxerit, disserarprus. Nisi trr forte aliter putas illa
indagari posse? lprae in nostris sensibr-rs, hiscpe rebus valemus sentire, hanc disciplinam posttisse praedicturn D, Nullo modo aliter puto.

LIBER
In quo

SECTJTVDI]S
in
"or"
se

CARTEA

A

DOUA
gi

de syllabis et pedibus metricis disputatur.

disputd despre silabe

pit:ioarele metrice.

I. - [Col. 1099] $4labrum spatia aliunde grammatictu,
musicus attendit.
1. M. Attende igitur diligenter, et nunc demum ac< quasi alterum ri,ostrae disputationis exordium. Ac prim

l, -

Spapiile62 silabelor de-altunde le ia-n seamd grd,md.ticul,

de-altunde, muzicianuL
1. M.: Ia, agadar; diligent seama qi, de-aici inainte, primegte pvnsisecundul exordiu al disputei noastre. $i, mai intAi, rS.spunde dncA vei fi-nvd1at bine acea distanfi6s a silabelor scurte pi lungi, Enea ce ne-nvalH grdmdticii; sau, irrtr-adevEr, fie c-ai gti-o, fie c-ai lglrora-o, maivoieqti s-o cercetdm aga, ca gi cum am fi absolut turyricepuli intr-astfel de lucruri, ca, mai degrab6, sd ne conduc6, l& t,r*t" acestea, rafilmea, decAt inveterata consuehrdine sau decAt Ro constrenge prejudecata autoritate. D.: Cd aqa maivoiesc absolut, hrll,-mpinge nu numai raliurrea ins6gi, ci chiar gi negtiinla (pe care do oe-aq sta la-ndoiald s-o m[rtrrrisesc?) acestor silabe. M.: Flaide, Ecum, gi rndcan pe asta l[muregte-o, dacd n-ai obsewat, cumva? niciodati, trr insufi, prin tine insuli, c6, in locugiunea6a noastr'd, urrr:le silabe-s enunlale iute gi minim-indelung? altele irui mai lent ;i rnai indelung? D.: Nu pot nega cd eu n-am fost surd pAnE gi Ia Eitea. M.: Ei, bine, aQ vrea s5 gtii c5-ntreagd acea qtiin{5., care

responde, utrum bene didiceris eam quam docent, syllabaium brewium longarrrmgue distantiam; vero sive ista noris sive ignores, malis ut ita quaera quasi ornnino r'mdes harrm rerum simus, ut ad omnia

ratio potius petducat, quarn inveterata consuetudo, praejudicata cQgat auctoritas. D, Ita plane malle me, n modo ipsa ratif, sed istarum etiam syllabarum imperi (quid enim fatdri dubitem?) irnpellit. M. Age iarn, illud eloquere, utrum tu ipse per te nunqua anim.adverteris in locutione nostra alias syllabas raptim minime diu, alias autem productius et diutius enunti
D, Negare non possum non me ad ista etiam sr-rrdrrm fui

M. Atqur scias velim totam illam scientiam,

qu

grammatica graece, latine autem litteratura nomlna historiae custodiam profiteri, vel solam, ut subtilior d< ratio; vel rnaXime, ut etiarn pinguia corda conced Itaque verbi gfatia cum dixeris, cano) vel rn versu posueris, ita ut vel tu pronuntians producas hrjus iyllabam primam, ve1 in versu eo loco ponas, ubi productam oportebat; reprehendet gramrnaticus, custos

videlicet historiae, nihil aliud asserens cur hunc cor' oporteat, nisi quod hi qui tmte rros fuerunt, et libri exstant tr4ctantlrrque a grammatlcls, ea corieptaT

greoegte se numegte gramatici, latinegte ins[ Iiteraturb, e focunoscutd fie singuml, precum ne-nvafd rnar subtil raliunea, fie, Irr general, precum o conced p6ni gi inimile r.nai grosolane, custocle ul istoriei6s. $i, aga, cd veni vorba, cAnd vei fi zis sau vei fi pus, lrrate, in vers canoffi, astfel incAt fie, pronunlAnd-o, sd. lungegti trr turrqi prima silabi a acestrri cuvAnt, fie s-o pui in vers in acel loc uude se cuvenea sd fie alungita: te va critica6? grdm[ticul, custcxlele nrrcla, vasizic6, al istoriei6s, nereclamAnd nimic alta, de ce trebuia rf, lie scurtat acesta, decAt doar faprrrl ci acei ce-au fost inaintea lo&str6. gi ale cdror cd4i le stau in fa{5 qi-s tratate de cdtre grbm[rrci

82

S. Aurelii A

i De Musi.ca

Liber

11,

Aurcliu Atqustin, Despre

mrnicd

Cartea a

doaa

83

producta usi fuerint. Quare hic quidquid valet, auctor valet. At vero musicae ratio, ad quam dimensio ipsa rationabilis et nrrmerositas pertinet, non curat [Col. 11 nisi ut corripiatrrr vel producatur syllaba, quae illo vel loco est secundrrm rationem mensurarLlm suarum' Nam eo loco ubi duas longas syllabas poni decet, hoc posueris, et primam quae brevis est, pronuntiatione longa feceris, nihil musica omnino succenset: tempora em vocum ea pervenere ad aures, quae iIIi numero debi fuerunt. Giam:naticus autem jubet emendari, et illud

verbum ponere cujus prima syllaba ploducenda secundum majorurn, ut dictum est, auctorrtatemT qlro
scripta custodit'

folosird de ea scur-tatd, nu lungit5. Dreptaceea, autoritatea e in figoare, prin tot ceea ce-i aici irr vigoare. Dar raliunea muzicii, de €flre {ine,-ntr-adevdr, ins[gi dimensiunea ra{iona(bi)16 gi litrnicitatea('e cuvintelor, nu se-ngriiegte decAt numai ca sd se loUrteze sau alungeasci silaba, care se afl6 intr-un loc sau altul, dup6 raliunea mdsurilor sale. Cici, dacd vei fi pus acest cuvAnt ln loel loc, unde se cuvine sd fie puse dou5. silabe hrngi, gi pe prima, Etre este scurt5, o vei fi ficut lung[ prin pronun]ie, muzica nu se lprinde, prin atsolut nirnic, de mAnie; intr-adev6r, Ia urechi au tiuns timpii aceia ai cuvintelor care li se datorau acelor armonii70. Grilmhticul ins5 porrncegte sd te corijezi gi sb pui acel cuv6nt a o6rui prim6 silabn trebuie sd fie alungit[, dupd autoritatea, cum F& Epus? a inaintagilor, ale c6ror scripte le custodeqte.
16

ll. -

De uersu iudicat grammaticus er auctoritote, musicus ratione et sensu,

ll, -

Grdmdticul judecd despre uers din autoritate, muzicianul, dintru ra,tiune gi sim{.

mu si'nescis quae sy persequendas susceperimus, etiam iorripienda, quae producenda sit; possumus tamen I- -L ^_^ impediri hac ignorantia tua, satisque habere, quod animadvertisse dixisti alias syllabas correptiores, ali productiores. Qo*" illud nunc clllaero, utrum sonus versu aliqr*ndo te aliqua per aures voluptate cornmoverit' Prorsus saepissime. ita ut nunquam fere sine delectati versum audierim. M. Si quis ergo in versuT quo au delectaris, eo loco quo ratio ejusdem versus non poshrlat, producat syllabas, vel corripiat, num eodem modo delec potes? D. Imo audire hoc sine offensione nor possum' Nullo modo igitur dutrium esq quin te in sono guo te dicis, dimensio quaedam numerofllm delectet, qr-ra delectatio illa exhiberi auribus [Col. 1101] non potest Marrifestum est. M. Dic mihi deinceps qrod ad sonum attinet, quid intersit, utn-rm dicam, Arma uirumque Tlojae gui primus ab oris: an qui primis ab oris' D' \ vero utrumque, quarrhlm ad illarn dimensionem perti idem sonat. M. Athoc mea pronunliatione lactum est, eo scilicet vitio quod barhariemum gramrnatici vocant:

2. Quamobrem nos, cum ratlones

2. Dreptaceea? cum noi arn luat asupra-ne de urmirit
fu(iunile rnuzicii, chiar dac[ nu qtii care silabe-s de scurtat, care-s
+lo

alungit, putem totuqi sd nu fim impiedicagi de aceasti

lgnoran;fl a ta qi si ne fie de-ajr-rns faptul cd tu ai zis c'ai otrservat urrole silabe mai prescurtate, altele mai alungite. Iatd de ce te-ntreb gcrum dacS. sonuf versurilor te va fi gAdilat weodatd cu o voluptate Hrurme-n ureche? D.: Md totdeauna, aga incAt aproape niciodat[ It-uscult f[ra delectare versul M,: Daci, prin urmare, in versul, Ia Ruzul ciruia te delectezi, cineva fie alungeqte silabele, fie le proscurteazd, in acel loc, in care ragiunea aceshri vers nu o cere, lrr mai poli oare delecta in acelagi mod? D,: Ba dimpolrivd, nu lrot auzi fird ofensiunet' una ca asta. M.: Nu-i, plin urmare, Irici un fel de dubiu cd,-n sonul, despre care trr zici cb, te-ncflnt[

o onume dimensiune a ritmuluiT' , certe o dati perturbat5., InoAntarea aceea nu li se mai poate oferiT3 urecdrilor. D.: l{-nvederat. M.: Spune-mi deci, in continuare, ce deosebire existd, po cAt flrre de sonul versului, dac6" zic: Armd uirumqud cdn6, 'll'aiae qul primils db arts sau qui primis db orls1l? D.: Din Jrarte-mi? in cAt gine de acea dirnensir:ne, am6ndou[-mi sund la fol. M.: Dar asta prin pronurrlarea rnea s-a realizat, vasizicd prin nrpl viciu pe care grdmhticiil numesc barbarism, cdci piimils

84

S. Aurelii

i,

De Musica

Liber

il, " a"*ru
oorrsistS,

eWw*,

O"tp

* !W___C"mg!_@re_____EE

primus, Ionga est et brevis syllaba; primis autem, am producnndae surrt: sed ego ultimarn earum corripui; ita fraudis passae sunt aures tuae. Quamobrem illud etiam etiarn tentandum est, ulTurn me promrrtrante senttas? sit in syllabis diu et non diu, ut nostra disputaLio, rnterrogante ac te respondente, sicut instituimus, p< procedere. Itaque jam eumdem versum in quo barbari feceram, repetam, et illam syllabam quam, ne tnae offenderenhrr, corripui, producarn, ut grammatici jul-rent: mihi renuntiato, utrum illa versus dimensio sensum eadem afficiat yoluptate: sic enim pronuntiem, ,4 uirumque cano, Tiojae qui primis ab oris. l). Nunc negare non possur\ nescio qua soni deformitate me M. Non injuria' lpranquam enim barbarismus factus sit, id tamen vitium factum est, quod et grammati reprehendat et musica: grammatica, quia id verbum, novissima syllaba producenda est. eo loco positum est corripienda poni debuit; musica vero tantummodo qu proclucta quaelibet vox est eo loco, quo corripi oportebal; tempus debitum quod numerosa dimensio postula
redditum non est. Quocirca si jam satis discernis cjid quid auctoritas postulet, sequitru ut videamus, ille ipse cur alias delectetrrr in sonis vel productis vel correptis, ali offendatur: id est enirn quod ad diu, et non diu pertini Quam partem nos explicandam suscepisse credo qu rnemineris. D. F+o vero et illud discrer.,i, et lroc memini, et quae seqlruntur intentissime exspecto.

din silabe h;ngd gi scurt6, in pnmw insi ambele-s de rlungit: dar eu arn prescurtat-o pe ultima dintre ele: qi, aqa, urechile tale n-au suferit nici un fel de fraud6. Dreptaceea, e do-rr-cercat, iariqi,qi iardgi, dacE, pronurelAnd eu, sirngi ce-i in lilabe indelung qi ne-ndelung, ca disputa noastr6 sd poati-nainta, lntrebAndu-te eu gi rdspunzAndu-mi tu, precum am hotdrAt. $i, utfel, voi repeta acrrm acelagi vers in care arn comis barbarismul $ voi alungi, precum ne poruncesc grdmlticii, acea silab6, pe qare, ca sd nu fie afectate r:rechile tale, am prescurtat-o: tu sd-mi lpui dacd acea dirnensiune a versului afecteaz6 simprl tdu prin lceeagi voluptate, cici rostesc astfel: Armd o{rimqud cdno,'IfriAe t4ui prlmu db O*. D.: Acum, intr-adevir, nu pot nega c-am fost lovit de-o nu qtiu ce diformitate a sonului. M.: Nu cu nedreptate, cdoi, cu toate cd nrl s-a comis barbarismul, s-a comis totuqi acest, yiciu, pe care-l resping gi gramatica, qi rnuzica: grarnatica, fiindcd aoest curr6nq a cdrri ultirnd silabh-i de ahrngit, a fost pus ln acel lcre,, unde trebuia pus6 una de prescurtat; muzica ins6 numai fiindc6 a fost h:ngit[ o anume voce in acel loc in care se cuvenea presourtatA, gi tirnpul datorat, pe care-l postula dimensiunea
oe

ritmicSTs, nu a fost redat. Dreptaceea, dac5 discerni deja-ndeajuns postuleazd simful, ce, autoritatea, urmeaz5. sd vedem acel siml

lnsugi de ce-i de unele incAntat, in sonurile fie mai alungite, fie tnai prescurtate, de altele-i ofensat: aceasta este,-ntr-adev[r, ceea or: 1ine de indelung qi ne-ndelung. Parte pe care cred c5 f-arnintegti c[ noi am luat-o asupra-ne sd o explicdm. D.: Eu, intr-adevdr, nm qi discutat-o pe aceea? gi mi-o gi amintesc pe asta, gi qi pe cele t:o urmeazi le-aqtept atotatent.

lll. -

Syllabarum ternpora. 3. M. Quae putas, nisi ut incipiamus sibimet comparare? et videre quos numeros ad sese habeant;
si

ll1.

-

Timpii silabelor.

lndesine gi

de motibus jarn inter nos tam longa superius ratio tractatrrm est? In motu est enim etiam omne quod sonat; syllabae utique sonant: an quidguam horum negari D. Nullo modo. M. Cum ergo inter se syllabae motus quidam inter se conferuntur, in quibus possi numeri quidam temporis mensura diuturnitatis inquiri.

3. M,: Ce crezi, decAt sE-ncepern s5. compar[m silabele s[ vedem ce numeri76 au la sine, precum s-a tratat t{eja-ntre noi, prin atflt de lunga argrrmentare de mai inainte, despre migciri. In migcare este,-ntr-adevdr, chiar gi tot ceea ce
trrnd; iar silabele, bineingeles, sunS; sau se poate nega ceva dintre toestea? D.: Cu nici un chip. M.: CAnd se-mpreun6, agadar, nilabele intre sine, se-rnpreuni-ntre sine anumite miqcdri, intre
()ar3

pot

fi descoperili anume numeri ai tipului prin m[sura

86

S. Aurelii

i De

Mwim

Liber

eurvru

nW^ti., O"tpr"

*i*a

Caicaa

doua p!

Ita est. M. Num igitur potest sibi una syllaba com
Nam omnem comparationem, nisi tu aliud putes, si fugit. D. Nihil puto aliud. M. Quid? una uni, aut una duae duabus vel uibus, et deinceps in ph:ribus, quln pos sibimet conferri, num negas? D. Quts hoc negaveiit? Rr.usus hoc videl quarnlibet syllabam brevem mimmeque pronurrhatarn, e! mox ut eruperit desinentern, occupare tal in tempore [Co+ 1102] aliquid spatii, et habere morulam suam., D. Yideo necesse esse quod dicis. M, nunc, unde nurnerum exordiamur. -D, Ab uno scilicet Non absurde igitur hoc in tempore quasi minimum quod brevis obtinet syllaba, umrm tempus veteres vocaver a hrrevi enim ad longam progredimur. D. Verum est. Sequitu iam, ut illud quogue animadvertas, quoniam ut numeris ab uno ad duo est prima progressio; ita in qua scilicet a brerri ad longam progredirm;r, longam temporis habere debere: ac per ho,c si spalium quod b occupat, recte urlurn tempus vocatur; spatium item guod occupat, recte duo ternlrcra nomjnari. D, Recte prorsus: id rationem postulare consentio.
I l

ratei??. D.: Aqa-i. M.: Poate fi oare comparati o singuri ndesine? Cici singularitatea exclude, daci nu cumva tu i aldel, orice comparalie. D.: Nu gAndesc nirnic alta. M': rru egti de acord cb una cu alta, sau una sau doud cu doud trei, gi aga mai departe cu mai rnuke, s-ar putea comPara ? D.: Cine s-o fi negat pe asta? M.: Mai ia, iarE.qi, aminte

I ci oricare silabd scurtb qi minim-indelung pronun{atd, gi de-ndatd ce va fi-nceput, ocup6 totugi un spa+iu in gi are o arlume dr-ratd a sa. D.: V[d cd-i necesar ceea ce i, M.: Spune-rni acum de unde s[-ncropim numdrul. D.: De la bineingeles. M.: Nu absurd, aqadar, acest cvasirninim spaliu ftr tirnp, pe care-l obline silaba scurt6, l-au numit cei vechi un r timp: c[ci inaint5m de la scurtd la lung[. D.: E-adevirat ,r Mai urrneazi s[ observi chiar qi faptul ci, precurn in numere la progresie este de la unu Ia doi, aga qi ln silabele, unde, rdoialS, progresdm de la scurt5 la lungd, lunga trebuie sd 'gibU drblul tirnpului gi, prin asta, daci spaliul pe care-o ocupd lourta se numegte, pe drept, un singur timp, tot aga spaliul pe 6r.tre-l ocupd lunga e nrrmit, pe drept, doi timpi. D.: Pe drept, Itflru totul, c5.ci consimt ci asta o postrrleaz5 raliunea.
lY,

Iv.-

Pedes dissyllabi:

-

Picioat'e bisilabice.

4. M. .Lge, nunc collationes ipsas videamus: nam brevis syllaba ad unam breyem syllabam quaero q rationem tibi habere videatur, vel hi motus inter se vocentur. Meministi enim, nisi fallor, in superiore ser nos omnibus rrfotibus, qui inter se aliqua numer.osita

4. M.: Haide si vedem acurn insegi colaliunile: cdci o silab5 tcurtd fat6 de o silabd scurt6, te-ntreb, ce ralir:ne fi se pare lie ci Are, ori aceste migcdri intre sine cum se numesc ele. Cdci {i"amintegti, daci nu m5-ngel, c5, in convorbirea de mai inainte,

rioi le-am impus vocabule tuturor migcdrilor

care

re-mpreun5-ndesine Itr-amintesc numite:

pedem nuncupasse talem collationem sonorum. S quousque pedem progredi ratio sinat, diligen,
syllaba qua sib[ ratione conferuntur? D. Opinor,
advertendurn estl Quarnobrem jam dic etiam, brevis et
<

printro anume ritmicitateT8. D.: Egale mi cici au toate aceeagi parte din timp una frrl[ de alta. M.: Dar aceast[ colaliune a silabelor, prin care, do-acum, se-mpreuni-ndesine, ca s5. aib6 la sine anumite ritmuriTe , crezi oare ci trebuie l6sat6 f[rd denumire? D,: Nu
c5. cei vechi au nurnitpicior o astfel de colaliune a sonurilor. Dar trebuie avut diligent in vedere pAnri unde lng[duie ra]iunea si-nainteze piciorul. Dreptaceea. mai spune

t:rt:d M.: $tii deci

rrhiar gi silaba scurtd gi cea lungi prin ce raliune

xc-rnpreund-ndesine. D.: Cled cd aceast[ colaliune izvorEqte din

Awuliu A

rnwztccl

Cafiea a

doua

89

88

L

Aurelii

i De Musi,ca

Liber

dat fiind €firl gen al nurnerelor pe care le-am nurnit complicate,

collationem manare: siquidem in ea simplum ad d collatum esse video, id est unum tempus brevis syllabae duo temlrcra longae syllabae. M, Quid si, ita ordinentur, prius longa, deinde brevis syllaba pronuntieh-rr? num ord<-r mutatus est, ideo complicatorum numerorum r8' non manet? Nam ut in illo pede simplum ad duplum, ita isto duplum ad simplum invenitur' D. Ita est. M' Quid? p"cle drarrm longarum' nonne duo ternpora duob temporihus conferuntrrr? D. Manifestum est. M. E* q'u

un & trl"^ v5.d c[ simplul s-a adunat la dublu, adici l^^3timp a-l r, . n^ daci s-ar f; . .,- fi Ce, i scurte, la doi tirnpi ai silabei lungi' M': silaba lung5', apoi it astfel, incAt s6 se pronlrnle mai intAi sc.urt[, oare, fiindci ordinea s-a schimbat? nu rnar rdmAne'
,io. ."'*fli simplul Ia dublu, aga in cestelalt se afIS dullul Ia rplu. D.: Aga-i. M.: Ce, in^piciolul de doud lungi nu se-rnprerrnd raliune ri: doi tl*pl cu doi timpif D.: E-nvederat' M': Din care colaline? D': Dintru a acelora, bineinleles' lrage, agaiar, aceastd
se numesc egale.
(roeeaT

ra{iunea numerelor complicate? !1ci, pre3r1

-

1","1

ratione ducitur ista oollatio? D. Ex eorum sc'ilicet
aequales appellati sunt.

5. M. Age, nunc dic mihi, ex quo a duabus brevi orsi ad duas syllahas longas pervenimus, quot ped collationes tractaverimus. D. Quatrror: nam primo de d brevihus dictum est, secundo de brevi et l<lnga, tertio Ionga et brevi, quarto de duabus longis. M. Num p<-isr plr."" quam quatuor, cum duae syllabae sibi "."J con{erunturi -D. X"tt" modo: nam cum syllahae hu rnodurrr acceperint, ut brevis unum tempus, Ionga d habeat, cumgue syllaba omnis aut brevis ar-rt longa sit; par:to sihi frcssunt duae syllahae comparari atque copulr irt pedem iaciarrt, nisi aut brevis et brevis sit, aut brevis Icrrrga, aut longa et brevis. aut longa et longai/ M' Drc ett quot habeat tlmpora binatum s,vllabarum minimus [( l1O3] pes, quot item maximus. D' Duo ille, tste quatrror' Videsne ut progressio nisi usque ad quaternariurn numer fieri non ptn erit, sive in pedibus, sive in temporihus? Video plane, et recordor rationem progressionis in numt atque illam virrr hic etiam inesse sentio cum rnagna a
voluptate. M. Nonne ergo censesT cum pedes sylla-bis conr id est distinctis et quasi articulatis motibus qui sunt in so: syllabae autern tendantrrr temporibus, oFnrtere fieri eti

tAou[

lungi' M': Pot fl-o-"t: lurrgd qi sclrrt[, in al patrulea, de douS

,"r*", in a1 doilea, de scurt6 qi lung6, in al treile-a'

de

uxlue acl guahror syllabas progressionem pedis, sicut j factam usque ad quaternarium numerumi et lpsor pedum et temPorum cernis7 D. Ita plane ut dicis sentio, -h,rr videri per{ectae rationi cognosco, et debitrrm flagito

De Musica

6. M. Age nlrnc ergo prius, ut ordo ipse postu ternarum syllibalurn pedes quot esse possint, videarr sicut binarum quatuor esse comperrmus' D' Ita fiat rst Meministi ab una brevi syllaba, id est ulrus temporrs
nos inchoasse ra,tionem, et clrr ita opofieret salls rntel D. Memrni ab illa Iege numerandi, qua ab uno inci

Piciaarc trisilobi@'
nAfe 'rro ilt urll'tlr rca ins6gi ^-'li'cq m BIrl 4e

6. M.: Haide deci actrm

quod principiurn numerorum est, placui'qse nobis opo.t"." dis-cedere. M. Crm iSitur-in pedibus birra .flIub..,r* ille sit primus qui duabus brevibus corr

' rnteSnCA t#',#ilIii*, qi-ai tnfeles H,:'.^:;;--]-I.ia"* "ucare ineePom de Ia unu' csre-l
rrirr.
i

€rur' u'i de lo o silab6 st;rlft6' .. n 'se cntwine asa"D': n1-'d.onrrtem de-f1

prin'o"rr,"t",

fn -:picioarele

bi
llc

'p€

.^,
conferuntlrr? Narn omnem pedem propter illam m.tneron ratic collationem duas habere p*tt"., quae sibimet ahqua

D.:

]rr r
to

retrne-ndesifie ditliiltlat<r not

se mparte?

D.:

numerorarm sit? D' De complicatorum Senere esse

-r - ^^+^! car€ regula o numerelor este? . M.: Mai 6pune cum, asta din Cr*"" cS e ait genul cornplicatelor' '" ^^t^*t.trei silabe' intre ?. M.: Haide, ia, acuma, tn reamn

: s[ aibd o

silab[,

N

;:J;ffi*

7. M' Lge, nunc illud altende, tres syllabae in quil id est una tonga, caeterae breves, quoties variar-i possint' inveneris' D' Unum pet quot pedesTacere; et responde, si qr-ri longa et duabus brevibus constetl aliud ,id"o "..", Idemne solus tibi videtr-rr habere unam m fi intelligo. M. lo.rgrir, qui earrt primo habet loco? D' Nullo Pacto,i ' putaverlm, cum Posslint iluae breves Priores esse' I ,Iti.rrr. M. Considera Lrtmm sit aliquid terrium' D' Est 1 nam haec longa etiam in medio duarum brevium cc potest. M. Yide etiamne sit aliquid guartuln', D' ,O non potest. M. Potesne iam respondere, tres syilab3e ] in se unam longdm et duas breves, quotres varlarl pc id est quot pedes [Col. 1104] facere? D' Possum saner
.

q:'Tl] i^'*i' ilir'i{te ori pot fi'variate' cAte prcroare'

trri lunge cel care o are Pe ea Pe vut llu voi n -a-.tit octfel- cf,nd oot
inra.

ut;c M.: Vezi ctacfi nu esle ormva qr un I qatrutea-t tiH;:""r.". l,t *. r ^ !: -:^: -'- f-I -ii'rviste. M.: Foli otire'rfrsqtmfe "'Ti'_yj
gi doud
scu-rte?

*jg-*:

de cAte o1 no1 fi

"iace? D.: Pog ilesigur, cfici au firet

92

S. Aurclii

De Mwiet

Liber

El,

Aureliu Augustin, Despre

muzid

Cattca o

d'oua' 93

ter sunt variatae, et tres f-ererr.nt pedes' M' Quid? i pedes quomodo sint ordinandi lanlne.iP:e:9[ifl.Tl t"" ",iit minutatim es perducendus? D' Displicet tibi ordo ille quo ipsam varietatem "9TP-"til 1aT adverti .*arrr llngam et duas breves, deinde duris

ei Picioare. M': Ce, eqti oare tu in care-s de rAnduit a@ste trer

dus amilnuntit Qi Ia asta? D': ea aceea in care am descoPerit observat una 1ulg6 qi dou6
qi

unam longam, postremo brevem et longam et br i* n ro",iUi non displiceat qui sic ordiirat, ut a pri tertium veniat. a te.rtid ad secundum; ac non potius a ad secundum, et deinde ad tertiurn? D' Displicet prr

T
primul la al doilea qi aPoi Ia al

.ra

q,.,ia hic iandem tale advertisti, togg? M' Cum i( hac tripartita differentia illum pedem Pnr.num posuel

primo loco hab.et longam, quia sensisti unitatem. iorrgt" syllebae principatum tenere. (siquidem ip* il
est), et propterea

p.i*ut p"t'"Ui prima ipsa est simul etiam videre sec,undum ubi ipsa secunda est' eum tertt L..m "* tertia est. An adhuc in illa sententia maner eadem
1

."*

d"b"r"

ordinem. gignere,

ut'i

este aici una) qi cE de aceea ea e e ea insdqi Prirna, acela sd fic

rrrimul oicior; la fcl trebuia

sE

putas? D. Imo earn sine dubitationg

condemno:,|"!,
I

Lsse meliorem ordinem, vel potius hunc esse non assentiatur? M. Nunc ergo dic cJua numerorum

insdqi este secunda' gi l,r,.l" "u a treia. Sau mai soco lns5gi este c D,: Ba dimPotriv[, o condamnl *.i d'egrab[, c[ aceasta este ordinea' cine I*if".e'or,

s5'

n-o

i.ii q""q.r" dividantur pJd"", eorumque sibi

p

i,ri*ral M.: Spune-mii"'* deci prin ":

t9gd6"",.il1t*:;:

*.f"r*ti.

D. Prinrum et Postremum aequali rygn: video, quia et ille in longam et duas breves et iste,rn hal breves .t lot garn dividi potest, ut singulae partes, ob hoc sint aequales' In secundo e bina tempor"', "t quoniam mediam habet
posteriori parti tribrratuq

!i,tl"

tempora dividitur: 8c P€r' ,uu rlr o1-' *^ri complicatomm numerorarm ratio valet' B. M, Volo mihi iam dicas per te ipse- si Pt*if istos qu a nobis ..".t"ti sunl'.$ros *dT, "d-*Oi. I Tractati enim'sunt primo binarum syllabarun: q ouonun ordo ductus est a nurnerorum ordine, ut a *i*tt"Ui. ordiremur. Deinde iam productiores t
suscepimus, et quod faciJ

rl
t1(

lr

lii.",,r"t
r:r'a

us brevibus orsi sumus' rl sequtbatu, nisi ut una lor[a crrm duabus deinde

simplu in argumcntalia anler produce apoi, d"ec61. rrumai sd fi vbzut cAte forme ar il;";;

, picioarelor ceva mar

ura

94

S. Aurclii

De

Mwim

Liber
deir

QLAureliu

AWWtin, DesPre

muziEd'

Cartaa a

daua

95

quot formas ederet videremr.rs? Visurrr est; et tres pedes

illrm pnmum, ita ut olrcrtebat, ordinati sunt' Qui

principatus tribiratur, primus erit profecto in his ubi pri
est, seorrtdus r-r!i secunda,

ter

s

ubi tertia, quae etiam uhi

ex;t. M. C,ernis, t{t opinor, quibus etiam rationibus di ut sibi eorum p{rtes conferri queant. D. Cemo prorsus:

.I.":" brevi.et duabu,s l,".r8r.,":o:11_1,:Ut nisi ita ut prior pars hakreat tria tempora, r continet brevem et longam; lrcsterior duo, quae uni lo insunt. Hic autem tertius in eo quidem priori par esq unam patitur divisionem; in eo autem drssirniJis, [Col' quod crrm ilh in ria et duo, iste in duo et h'ia ternpora Nam longa syllaba, quae primam tenet partem, duo. temporibus tenditrrr: restat longa et brevis, quod est tri temporum spatium. At vero medius qui hakret br
ille qui
potest?

syllabam mediam, geminam potest partitionem pati, eadem brevis et priori et posteriori parti tribui potest: rdci

aut in duo et tfia, aut in tria et duo dividitur
quamobrem sesquatorum numerorurn.ratio tres istos poest

pedes.

corrsideravimus, an aliquid restat? D, Unum religrum vi

M. Omnesne jam trium syllabarum

P(

qui ex tribus longis constat. M. Ttacta ergo etiam huj

d]ri.iot"*.

et duae, aut duae atque una hui D. Une "yllub" divisio est; tem$ora scilicet duo et quatuor, aut quatuor duo: quare *rnpli"utorum nurnerorum ratione isrius pe' sibi partes conf{runtur.

V. -

Pedes tnt

oVUo\i'

Vl.

-

Picioarele tetrosilabice'

g. M. {,rn" quaternarum syllabarum pe

9. M.: Acum si vedem, consecvent qi-n ordine, picioarele

96

S. Avrclii

t,Dc

Mwim

Libr

EfaurdAeW"stlri,,f4spreruzl*

Ca*a"an'n

g?

duo et duo tempora possidentes, M. Tenes; jam itaque ipse, et percequere caeter&. Nihil enim oPus esse 1am puto per singula interrogari, crrm sit r-rna ratio demendi deinct et pro his longas subiicierldi, donec ad L*."

veniatutr; et cum demuntur breves, long longas"yllub"", subitrnhrr, quas varietates faciant, et quot pedes gi

considerarrdi; ea scilicet syllaba principarum ordinis reh brevis: in his lprae una fuerit inter caeteras vel longa vel omnibus jam superir.rs es exercitatus. Ubi autem duae I sunt et duae lo4gae, qtrd in praecedentibus non erat, censes principatum habere debere? D, Iam hoc qt

rnanifestum est de superioribus. Siquidem rnagrs te
unitatem brevis syllaba qr;ae unum habet tempus? quam quae duo. Et prirpterea in omni capite atque principio pedem constituii.nus qui ex brevibus constat.

10.

M. NiLril igitur te impedit, quin omnes i

[oeste picioare, ascultAndu-te qi iudecAndu-te eu, nu hrtrebAridu-te. D.: O voi face, de voi putea: cici, intAi, din

10. M.: Nimic nu te-mpiedio6, agadar, sE urm6regti toate

Hic autem pes dividitrrr bis: aut in longam et tres tn trei, vasflzic[, qi doi timpi, ca partea dintAi sd le lin6 pe ilcrrrta qi lunga, posterioara, pe scurtele dou6' Apoi, pe locul rtl treilea aqezati lunga, face acel picior care, iar[gi, se divide

isti quatuor pedes, ubi cum tribus brevibus varie lor
oollocatur, sesquPtorum numerorum ratrone partes suas
se crrllatas haberirt.

rufiunea nurnerelor sescvate'

98

S. Aurelii
11. Sequitrrr
ac

i De

Mtsba

Liber

il_@

Carteaadoua,-99

ut de quahror brevitrus duabus

pro his duas longas subiiciamus, videamusque quot

@es cum

breves ac longae binae sing possint edere.

igitur video duas breves et duas longas esge ponendas, quod brevibus rectix exordium sit. I-Iic autem pes habet dupli divisionem: aut enim in duo et quatuor) aut m quahror et dividitur tempora; ut aut duae breves priorem partem et posteriorem duae longae; aut ut priorem duae breves longq postenorern autem longa quae reliqua est. Fit alir-rs cum duae istae breves quas in capite posueramus, ita ut ipse postulat, in medio fuerint collocatae, et est hujus divisio rn ria et tria temlrcra: nam priorem pa.rtem

longa et brevis, posteriorem brevis et longa. Cum pomntur in ultirno, nam lroc sequitur, faciurrt @em gemr divisionis, cujus aut prior pars habeat duo tempora in longa, posterior gLraluor in longa et duabus brevibus; aut pri
quahror ire duabus longis, posterior in duabus brevibus rirm pedum partes) guod ad primum et attinet, complicatorurn mrmerorum ratione sibi medius aequales eas habet.
Hon-rm autem

1L.IJrrneazi ca, din patru scurte indepflrtAnd dou[, in leoul Ior sEr punem dou6 lungi gi sE vedem cAte forme 9i picioare F0 pot ivi, cAnd lungile qi scu rJt-: pus intAi doud scurrte qi ttttd drept de la scurte. Aces ull(.ri se divide sau in doi gi Pa rlup6 cum par.tea dintai o lin scurtele dou5, poslerioara, Iungile d,lle, ."o dupd cum intAia o lin scurtele doud gi lunga, posterioara inse, Iunga ce-a mai-l[mas' Se face alt picior, cAnd L,,ost.a doud scurt", p. .*r. le-am pus in cap82, aga cum Irtistuleaz[ ordinea insdgi, vor fi fost colocate la rrrijloc, 9i hirririrrr"t acestui picior e-n trei qi trei timpi, cici partea dintAi o ocupi lunga pi scurta, posterioarar scurta qi lunga' CAnd sunt pLrse insd la sfArqit, cdci asta urmeaz6, . fac piciorul rliviziunii-ngemdnate, a cdrui parte-ntAi are doi timpi in una lung6, posterioara, patru in lunga qi scurtele doui, sau intAia, potir-r in dou6.lungi, posterioara, doi-in doud scurte' Pd4ile Acestor trer prcroare ins6, cAt line de primul gi-al treilea, rc-mpreuna-ndesine prin raliunea nurnerelor complicate; mediul
lo are pe ele egale.

72. Iarn deinceps istae duae breves qFrae con ponebantur, disjunctae ponendae sunt: qual'um mini disjunctio est, a qua etiam incipiendum, Lrt unam lor:gam inter se habearrt; maxirna, ut duas. Sed cum ula inter eas, duobus modis fit, et duo pedes gignuntur. autem est horum modorrrm, ut in capite brevis sit, de Ionga; inde brevis, et longa quae reliqua est. Alter modus ut in secundo et in ulrimo sur-t breves, in primo et tertio Iongae: ita erit lornga et brevis, et longa et brevis. Maxi vero iIIa disjunc,tio est, cum duae longae in medio sun brevium autem una in primo, altera in extremo loco. dividuntur ii trm pedes, in quibus brerzes disjunctae in tria et tria tempora, id est primus homm in brevem
longam, et brevem ac longam: secrrndus in longam ac et longam ac brev,em: tertius in brevem ac longam, et Io

12. Acum, aceste dou[ scurte care erall puse coniuncte lrebuie puse, in continuare, disiuncte) a cdror mirrimS' disiunclie, de la care e chiar 9i de-nceput, e ca s-o aib[-ntre

nine pe una singur[ lung6; maxima, dou5' Dar, cAnd intre ele-i

,na, se face-n lora ^Jdrrri gi se nasc doui picioare' intAiul rlintre aceste dou6 moduri e insi ca'-n cap, sE fie scurta, apoi
ul treilea, lungile:
aQa

[rrnga; clup6 aceeaT scurta gi lunga care a rdmas' A-I doilea mod otitJca-, locul secund qi-n ultimul si fie scurtele, in primul gi-n

ac brevem. Ita fipnt sex pedes duabus brevibus et d Iongis syllabis vaiie inter se, quoad possunt, locatis.

va fi lunga Di scurta, qi lunga gi scurta' Maxima disiunclie ins[ este aceeal cand lungile,s Ia rnijloc umAndoud, una dintre scurte ins6-i in primul, a doua-n ultimul loc. $i aceste trei picioare, in care scurtele se pun disiuncte, se rliviri83 in trei gi trei timpi, adicd, primul, in scurta gi lunga 9i HoLrrta qi lunga, aI doilea, in lunga gi scurta pi lunga gi scurta, aI lreilea,in scurta qi lunga gi lunga 9i scurta' Aqa se fac qase qi doui lungi, pe cAt pot, var:iu Jricioare de doud silabe scurte
locate-ndesine.

1OO

S. Aurelii

;,

De Mwim.

Liber

}[,'Auteliu Aryuntirl"

mry r*w-

Corta o fu

LOL

ut de quatuor brevibus detrahantur tres, pro his tres longae constituantur: erit una brevis; et una brevis in capite, quem tres longae consequentur,
13. Restat

13. RdmAne ca din scurtele patru s[ fie detrase trei, gi-n lorlul lor sd se constituie trei lungi: va fi una singurd scurtd; qi

alium pedem, secundo loco posita secundurn, tertium

quartum quarto. Quorurn quatuor, duo primi in tria quatuor tempora dividuntur, duo autem posteriores quahror et tfla) et ornnes sesguatorum ratrone nume partes sibi collatas [Col. 1107] habent: nam pnor pars pn est brevis et longa, tenens tria tempora; posterior duae lonl in quatuor temporibus. Secundi prior pars est longa hrevis, ergo tria tempora; posterior duae longae, tempora: Tertius priorem partem habet in duabus Io
quahror temporibus; posteriorem ejus partem brevis et obtinet, id est tria tempora. Q"".ti priorem partem simi faciunt duae lOngae, quatuor temporum; et posteri longa et brevis, tribus temponbus. Reliquus pes est syllabarum, ubi iomnes aufemntur breves, ut guatuor pes constet. Hic in duas et duas longas secundrrn
numerosT

dirr patru lungi. Acesta se divide

in doui gi doutr lungi, dupfl

id

es{

in quatuor et quatuor videlicet dividi

tempora. Habesiguod per meipsum explicari voluisti: jam rogando p$sequi caetera.

ttumerele ega1e, adic6 ln patru gi patru timpi. Ai ceea ce ai vr-rit sE fie explicat prin mine insumi: continu6 de-acum, IrttrebAnd, s[ le urm[reqti pe celelalte.

Yll. -

Versus certo

pedum, ut pes syllabarum numero constaL

lll. -

74. M. Faciam: sed satisne considerasti progressio

istarn usque ad quaternarium numerum, quae ln rpg numeris demonstrata est, quantum in his etiam pedi vaiet? D. Ita sane in his ut in illis hanc progrediendi rati probo. M. Q.nd illud? nonne ut contextis syllabis pedes

Versul consistd din numd,rul cert al picioarelor, precum piciorul, dintr-al silabelor' 14. M.: O voi face: dar rcnsiderat-ai? oare' de sa1, cAt e-n Ia l)utere) chiar gi-n aceste picioare, progresiunea aceaeta pAnE
r{e,sigur,

sunt, ita etiaril contextis pedibus aliquid fieri existimandum dst, quod jam neque syllabae neque nomine censeafirr? D. Omnino existimo. M. Quid id putas esse? D. Versum arbitror, M, Quid si per contexere quispiam pedes aliguos velit, ita ut eis ac finem non irlrponat, nisi aut defechrs vocis, aut aliqu alius casus interpellans, aut ternporis ratio ad aliud ali transeu;rdi? etidmne versus a te nominabitrrr, hal,ens

rrumdrul quatrernar, care s-a-nvederatin numerii irrgrgi? D.: Aprob, Ia fel gin unele, precum gi-n altele, aceaste raliune de a progresa. M.: Ce,. despre aate: nu trebuie oare exarninat daci nu (iLrnv% precum picioarele au fost fEcute dinru impletirea silabelor, lot aqa se poate face gi din impletirea picioarelor cev&, care sd nu l'io judecat nici cu numele silabei, nici cu-al piciorului? D.: Estimez lrrtru toflrl. M.: Ce orezi,laurma urmei, cd-i asta? D.: Versul, socot. M.: Ce, dac[ negtine ar voi s6-ntre]easd perpetuu unele picioare, rutfel incAt sd nu le impun5 mdsurd qi sfArgit decAt fie sciderea vtrcii, fie weo alt6-ntAmplare intren-rpAnduJ, fie ra{iunea timpului rlc-a trece la altct'va, oare chiar gi aceota, avAnd fie doudzeci, fie

LO2

S. Aurulii

ni De

Musi,cs'

Liber

E[,

Auretiu A&ttstin, Despre mwi'd'

Cortco o

doua

1O3

pedeg' viginti vel triginta vel centr,rm etiam sive amplius ,oTu".it *" po'.o"ti, ille qur eos quamlibet ]o.rrsa,ntrP"fi pedes quoslil contexit? D. Nott ita est: neque enim aut ubi laut per rnhnrt{ quibuslibet permixtos animadvertero, tf.rgi*airr"* multos connexos) versum appellafo; sed genus et numerum p"dlT, id est qui e! Uuotfeje: :;;fi;;; ,r.qua iisciplina consequi, :t 9* M' jYd'.": :1 At he potero, utrum versus ir,"t *"^t pepulerit'

arele, oricare cu oncare
voi numi vers; ci-i pit,'ioare adicdPot

c[

, multe-ntrefesute, nu-I gi genul gi nurndrul picioarelor' care qi cAte

lffl

il.;;#;"
li

est disciplina

utique ut libitum est, sed enim aliter, siq,uidem di et assequam poterat. M,lHancergo rationem investigemus'

dieciplin6 anume Iovit urechile rne crtnstitrrie pentru versuri regul gr nrcr nu tlt:sipu, printro anume ra{rune' D': Nici nu s€ cuvenea tc putea altfel,
investigdm qi s rrvea in vedere

qr"* versum dici voluit Asclepiades

pla"et, nam si auJto.itatem solam intueamr:r'

! erit 1r1 nescro qur) B

poetria' Archilochus, pootae scilicet veteres, aut Sappho -'mont "^-^-^ nominibus versuum genera vocar caeteri, quorum etiam

;;";'ptl*l

A"cl"pi.daers vorsus dicitur, e1 a-rctrlfochiys et fapp| dr' et alia sexcenta auctorum vocabula Graeci versibus

animadvertentes

:::ii9t""1'.I"-t

xll.l numeasc[ un nu gtiu care vechi, adic6, sau SaPPh lru.mite pAnd 9i genurile [o-au cAntat' Cdci se zice
grecii le-au dar gi alte gase sute84

g1"".. l"afden[rrt. Ex quo non absurd", "''-qilT^:v pedes quotwolet' et quos [ot"st, quod si {uis ut volet, i.dirrt-r"rit, qiia ,"rrro *'1" ipoum hunc ordinem *"""";.- p.dihr. constituerit, recte ac iure conditor slP"rll: generis versuum propagatorque dicetur' Aut

vcrsurilor de diferite genuri' De crriva c[, daci cineva va fi r lc-ar vrea gi Pe care le-ar ltea,

instituit aceastb ordine qi misurH 6i de drept intcmeietorul 9i ProP

i-;;;;;i..ffi

;;f

.""rrti, connexionem pedum quos illis connectere p aliter vi ;;..; appellari haberique fecet-.'nt' An tibi ratione 't t o it p'ot"" assentior' ut dicis, A. t t "t, quam auctoritate versum esse generatum' quam
jamiamque videamus'

ic"l.

iri,ii, Z,r* "o"q" sti o ne. qu aer en d um 11081tandem illi meruerllt,ti td""11:l
rr"
e

-

i*,r, d*.a

o rafiune' reorosArrd ce au meritat totugi aceia dac5', neurrnAnd nici

aceaste

licenll i

se

i

('eea ce cer s-o vedem de-ndat5'

VIII. - Yaia pedum nomina'
ver1ul sint, deinde quid his copulatis fiat (non enil tota ratione tractabimus ."f".lt postreirO de ve'sus corrtmode ista nos posse Persequi' nisi p' ,.rrrrt
copulat 75. M. Videamus ergo qui pedes sibimet

UII. -

Diferitete nume ale pinioo'relnr'
ce

15. M': S[ vedem deci ce picioare-s de unit indesine' apoi nr-rmai versul); in rc face din acestea unite (lntr-adevir, nu se face ,Gi , vom trata despre intreagd raliunea versului' Dar gAndeqti asta, f[ri sd fiinerr seama de ,,,,.r" cd rroi putem wmilri

"ot^od

""rtr",

mwtoo

hrtpoofuua

r05

lO4

S. Aurelii

i,

De Mwics

Liber

nomina teneamus? Quanquam hoc ordine a rrobis sunt, ut possint ipsius sui ordinis nominibus n dici enim potest, primus, secundus, tertrus' atque modo caetlri. Sed quia non sunt contemnenda vet vocabula, nec facile a consuetudine recedendum,

au fost dispuse de noi in aceastd irlJi p", fi numite cu nurnele ordinii lorugi: *,"-idf:I' celelalte' ia"|i"*,'ptit""[ al doilea, al treilea, gi-n acest mod nu-i ugor nici iiirraA ,rro d" disprelrrit vocabulele vetuate' oicioarelor? Cu toate

ci

quae rationi adversatur; utendum est his nomrnl pedum quae Gnaeci instituerunt) et nostn lam pro latinis: quae plane ita usurpemusT ut_ non quaeram

arelo, pe care le-au institrrit lotinee5: oe care sE

ce 6rtat de la consuetudine' decAt numat ceea ale de aceste nume i".i. t"ti""ii, trebuie si ne folosim

osesc

;;;I;.i;

incat

trigines ,o*ijrrrr*. Multum enim habet ista r
Ioquacitatis, utilitatis parum. Neque-.enrm eo ml utiiiter in loquendo appellas panem? Iignum, Iapid quod nescis cur haec ita sint appellata D' Ita pro ut dicis, sentio. M. Primus pes vocatur Pyrrhichius, ex d
brevibus, temporum duum,

f.

e.

Secundus, Iambus, ex brevi et longa, ut Pa temporum filum. Tertius, Trochaeus, vel Chorius, ex longa et brer''i' meta, ternpnrum trlum.

t

fuga'

lemrrut pratra) prrn ilimic mai pulin util in vorbire P61e9'p'l Absolut aga simt' numite ele astfe!' trl "e ,,,, qtii a" ces im zlcr' rcurte' de M., Primul picior se numegte pyrrhice, din douf, timpi, precum fW81-6.'."ria"f, i"iu] a;n scurtd gi lungfi, pnecum pdren'#s ' de
tirnpi.

nt aes Quartus, Spondeus, ex duabus longis, temporum quafiXor. Quintus, Ttibrachus, ex tribus brevibus, ut temporum fnum. Sextus, Dactylus, ex longa et duabus brevibus' Maenalus, temPorum quatuor. Septimus, Amphibrachus, ex brevi et longa et tt carina, temPorum quatuor.

Al treilea, troheu seu coreu' din lungfl gi scurt6' Precum ru. de trei timPi. destosq)' de .Al p.t rl"t, spondeu, din doud lungi, precum
de AI .i.rcile., tribrachul, din trei sctrrte? precum micilliut '

tlmPr.

trmPr.

Al

gaselea, {4ctilul, din lung6 qi doui scurte' precum rdlilse2, de Patru timPi' nt guptut.t, omphibrachul, din scurt.d gi lung6 9i scurtd' tm dnndor, de Paurr timPr'

Octavus, Anapaestus, ex duabus brevitrus et longa' Erato, ternprum quatuor. Nonus, Bacchius, ex brevi et duabus longis, ut temporum qurnque. Decinrus, Cfeticus vel Amphrmacrus, ex Ionga et

Al optulea, anapestul, din doud scurte 9i lung6' precum iq, de patru hmPt. Al noudlea, bacchiulgs, din scurti 9i doud lungi' precum
ress, de cinci timPi.

et longa,

tt

tt insulae, temporum gurnqu:' Iird"ci*rr, Palimtracchius, ex duabus Iongis et

natura, temporurn qumque' Duodecimrls, Molossus, ex tribus longis, ut temporum sex.

qi Al zeeelea, creticul Beu BmphiErscrul" din lungfl 9i scr-rrtA , precrun tnsillidl . de cinci timpi' gi scurtE' Ai ,*pr.r"celea, xlalimbacchiules, din doui lungi lurn natufrq, de cinci timPi' -Al doi.p"trecelea, molos"'i, diir trei lungi, precurni6neo"t"t'

106

S. Aat tdf,

i

De

Mwin

Sl.

Aureliu Augustin, Despre

mwid

Cartea a

doun

lO7

Al treisprezecelea, proceleuematiculror, din patru scurte, J)rec.um duicilldllz. de patru timpi AI patrusprezecelea, peonul prim, din prirna lungd qi trei

ut oolanin, temp@rurnquinque. Da:innrs sextus, Pq€on tortir.tq, er tertia longa c bnaribus, ut Mutedem.rt, temporum quingue. E6L*mrs eeptinrua, Pamn qtrartrq' €rx.qunrta lurga ll09] et tribus brsvibus, ut odert&flq tomporrmr qtu Dbcinttrg'"oetavus; Ionicus o nrinore, ex tneviBrrs'dt du#us &ongie, ut Dbrds' ternporum
et trihitrb brevibus,

iliurte, precum lcgitimislos, de cinci tirnpi. Al cincisprezecnlea, peonul recuad, din a doua lungd qi trei iourte) precun cdlonidly. de cinci timpi. AI gaisprezecelea, peonul ter!, din a trdia lungd qi trrei scurteT l,recum Mdnddemils'ot, d" cinci timpi. AJ qaptesprezecelea, peonul quart, din a patra lungi qi trei lror.nte, precurn cdldrltaslo6, de cincr timpi.

Decimus nonus, Choriambus, ex longa et
brevihius et longa,

Al optsprezecelea, ionicul minorlo?, din dou[ scurte gi doud Irrngi, precum Didmedeslw, de gase timpi. Al nou6.sprezecelea. choriiambul, din lungd qi dou6 scurte qi
Irrrrg[, precurn armipdt€ns]@, de gase timpi.

ut

armi.orlrtens. temPonrm, aer.

Yigesimns, Ionicus a rnaiorei ox,duabus duubtrs hrrYibus, ut Junonilrs, tempomm sex.
Vigesimus primus, Diianrhus, ex brevi et longa, et

AI doudzecilea, ionicul majorllo, din doui lungi gi doud
icurteT precum lanonli-sl7l, de gase timpi.
A-l

dou[zeci

gi unulea,

diiambul, din scurti

gi lungd, gi scurtd

et longu?'tt prapingurios, temporlm Eex. Yigesimue secundus, Dichorius vel lotryr'et frrrwi et longa et brwi tfi ffintile,art temporum Vlgesinrus tetius; Antispastue;tx brevi et duohrc
et'bftri;'..rrt',Srtlbffirrras, temlsffttrlr, cex. Yi[,esimus quartrre;'.Ephrittts primrg, ex prinra et tribns I@;'ut 'frwrdotex,, tefl"porum sqrtem, Vigesinlus quintus, Epitritus seeirnduar'ex brevi" ff iribus|loEgist tft oonditotes;, te{rrporunr lrigesini-tts sextutsi Epit*itus'.tertius;,ex tertia
,

;i

lrrngd, precurnprdptnquitasTlz, de gase timpi.

Al doudzeci qi doilea, dichoreul sau ditroheul, din h-urg[ qi icurti, gi lungd qi scurt6, precum cantilandl13, de gase timpi. AI doudzeci qi treilea, antispastul, din scurti qi dou6 lungr gi
rrrrrrtS, precum Sdlonlnils1la, de qase timpi.

Al doudzeci qi patnrlea, epitritul prim, din prirna scurtS gi
lroi lungi, precum sdcerdotcslls, de gapte timpi. Al doudzeci qi cincilea, epitritul secund, din a doua scurtd 1i tr:ei lungi, precum cotxditatEsll6, de qapte timpi. N dou[zeci gi gaselea, epitritul ted, din a treia scurtd gi trei Itrngi, precum DemosthdnesllT, de gapte timpi. Al dou6zeci qi gaptelea, epitritul quart, din a patra scurtdr qi lrr:i lungi, precum Fescennlnislls, de qapte timpi. N dou6zeci gi optulea, dispondeul, din patrr lungi, precum rrtt,toreslle, de opt timpilm.

trihns,ltirffis
6t

r'trt:' D4rfiostheneq tehrpomm septem, €x (Fmrta Y.igesirn'rnr septimu*;, Dpitritus

t€iliporurs soptDm. vigtEittrtls octavus; Dfupondmrs; €x gnBtuor oftrtDft*;' terfffrirurft t*to.
F*u*.;rtrtin /s,

ttilrub,lffiig)'l\tt

$mtur

IX. - Dc Nufl stuAurc. tr6:, D:" rl'dl!oo'i3tr,, l,{unc dissere, qui coprilEfltntr,'iil"llrudicsbis hoc facile, si

lX,

-

Despre structura picioarelor

(: pesurilor).
se

16. D.: Le qtiu pe-astea. Acum infdliqeaz[ care picioare

similitudinem ineequalitati

ac

rrrresc indesinel M.: Vei judeca mai ugor asta, dacd judeci cd rrgulitatea gi similitudinea-s mai prestante decAt inegalitatea gi

f

08

El,ey@
S. Aurelii De

Cafieadotta l0g

Mrcira

Liber

judece-a'ga' M': Pe rlixirnilitrrdinea. D': Nu-i nimeni, s(xlot7 sd nu

praestantiorem esse judicas. D. Neminem esse arbitror; non ita judicet. M. Elanc ergo prius mBxirne m pedibus sequi oportet, nec atr ea omnino deviandum, cum aliqua causa justissima est. D. Assentior. M. Non i dubitabis pprhichios sibimet pedes conl'exere, nec i nec trochaeos qui etiam chorii nominanlur', nec s atque ita caeteros sui generis profecto sibimet sine

dubitatione copulabis: est enim summa aequalitas eiusdem gerrerie et nominis pedes sese consequuntur. tibi non videtur? D. Nullo modo mihi alitervrderi M, Quid? illud norure approbas, alios aliis pedes sewata esse miscendos? Quid enim auribus potest iucu esse, quam cum et varretate mulcentur, nec aequalit fraudantur? D, Satis probo. M. Num censes alios habendos pedes, nisi qui ejusdem mensurae sunt? D. existimo, M. Quid? ejusdem mensurae putandine sunt, qui temporis tarltumdem occupant? D. Verum est. M. Qu ergo inveneris pedes totidem temporum, sine auriu offensione contdxes. 11. Video esse conselplens X. - Amphibrachus npc per se nec elii.s mirtus uersum cortfi De leuatiane et psitione. [Col. lflo] 77. M. Recte quidern: sed adhuc quaestionis res habet. Nam cum Amphibrachus guahror srt tempomm, negant eum quidam posse mi vel dactylis vel anapaestis vel spondeis vel procele nam hi sunt omnes quaternorum tenrporum pedes: et n
solum istis eum negant posse misceri, sed nec ex ipso

'O,r,*cuvinemaiintAiaourma,maiales,inimpletireapicioarelor' o pi ui.ri ,'rr-i de deviat cu absolut nimic de Ia ea' decAt cAnd Asimt' M': Nu vei sta, prin urmare' Or,.,rrr" canzd-r atofiustd, D.: qi iamhii qi troheii, r:are ia rr.J,rida s6-mpleteqti indesine prr6icii qi spondeii' 9i ata, Ie vei uni intre ele i,sele' rr, ,,r,ri r.r*.r" ii .o.ti, e' lf,rn ,ri"i o cluiitaliune,-pe celelalte picioare sui generis: egalitate, c6ld picioarele de acelagi gen 9i Irrlr-rrdev[r, suprema ;;;;,;;-".ra-.d"rYre. Sau nu d se pare? D': in nici un c6ip se poate p[rea alt{el M': Ce, nu aprobi oare qi faptrl c[ ir,,

^i tnrtluie amestecate uncle picioare cu altele, pd^stratfl

fiid

egalitatea'i

ii,, lrorrt" fi, i,tr-adev[r, mai pl5cut- urechilor, decAt cA.d se 9i D.: ttrr:antd prin varietate, qi nici nu-s fraudate de egalitaterzr? considerate Alxrb irrtru totul. M': GAnd :i tu oare cd nu trebuie
gri,:ioarele egale altele, decit P,: Aqa socol. M.: Ce, nu tre Irruriai cele care ocupd tot atAtia

le le vei fi gnsit deci picioare de tot atAfia timpi, Ie vei intre{ese lllrrl onfesarea urechilor. D.: Aqa socot c6-i consecvent'

l. - Amphibrcrchul

nici prin sine, nici amestecQt cu aLtele nu faie .uersul, Despre letnliune gi posipiune'1'D 17. NI.: I3ine, desigrr, dar faptr-rl rnai ridicd incd o chestiune ilrlume. caci, cum arnphibrachul este un picior de patru tirnpi, fie cu anapeEtii, rurrii neagir2:r cd el poate fi amestecat fie cu dactilii, c6ci acestea-s toate picioarele l'it, c,|r spindeii, fie cu proceleusmaficii, (lr: patru tirnpi; dar nu doar c5 neagfl c[ el poate fi amestecal. cu u,,".t"t, ci scrcot cd nici dintru el insuqi, singur, repetat 9i conex rir:gi, nu purcede pe drept qi cvasilegitim numdrullz*' A cdrcir
,

repetito et sihimet connexo, recte et quasi legiti procedere nutrnerum putant. Quorum opinione considerare nos oportet, ne quid habeat rationis,
sequi et approbare conveniat. D. Cupio atque aveo p

n anume ralrune,

audire quid afferarrt. Non enim parum rne movet, cu duodetliginta pedes sint, quos ratio persecuta est, hu solum excludi a continuatione numerorumr cum tan spatii teneat in tempore quantum dactylus et alii q pares enumeratti, quos connectere n.-rmo prohibetur.

pnn care sE cddem de-acord sd-i urmdm 9i s6-i D.: Doresc sau, mai bine zis, doresc foarte mult sd aud rrprobdm. 0,r dovadd aduc. C[ci, cum surrt dotdzeci 9i opt de picioare' pe |rrre raliunea le-a descoperit, rru pulin mE miqci" intr-adevdr, oE rlrar pe acesta unu l-am exclus din seria ritrnurilor, deqi deline rrtat spafiu in timp cat dactilul gi altele pe cale le-ni enurnerat ,rgrt", p. .r.e ,-tirrre."a nu este oprit sd lct unt"*ti-ndesiile M': Cla

,1,iirirr.re ie cuvine ca noi s-o avem in vedere, dacd n-are, ea' cumva,

110

S. Aurelii A

i De Musim

Liber

Atqui opus est, ut hoc dispicere valeas, conside
caeteros pedes, quemadmodum sibimet eorum conferantur: ita enim videbis huic uni quiddam acci noyum ac singulare, ut non frustra,minime adhi ad numeros judicatus sit
18. Sed hoc nobis considerantibus) opus est haec

" rd fii insd in stare s[ discerni ast&, e nevoie si iei in considerare caielalte picioare, in ce chip pd4ile lor se-rnpletesc intre sine: aga wi vedea,-ntr-adevEr, cE numai acestuia unu i se intAmpl[ ceva
nou gi singular, incAt nu-n zadar s-a judecat cA nu trebuie absolut dcklc admis Ia ritmuri125.

€i.

!1t*!* eWr^tn, O"W* *rpAA

C"rw

A*

tn

nomina mandare memoriae, levationem et positionem. plaudendo eniln quis levatur et ponitur manus, pedis sibi levatlio vindicat, partem positio. Partes

pedum dico illlas, de quibus superius, cum eos o persequeremur, satis dictrrm est. Quocirca si hoc pro, incipe recensere breviter mensuras partium in omni pedibus, ut qurd huic uni de guo agitur proprium acci noveris. D. Video primurn pp'rhichium tantrrm haberd Ievatione quanhim in positione. Spondeus quoque, anapaestLrs, ptroceleumaticus, choriambus, diiam dichorius, antispastus, dispondeus, eadem rati dividuntur: narn: tantumdem temlrcris in his ponit quanlum levat. Video secundum, iambum simpli et habere rationemr; quam rationem cerrlo et in chorio tribracho et in rnolosso, et in utroque ionico. Iam amphibrachi levatio et positio (nam ipsa mihi ex ordi oocurrlt) cur pares caeteros quaeram), simpli et trip)i rati constat. Sed non invenio prorsus alium deinceps, cujug partes tanto intervallo conferantur. Nam cum eos consr( in quibus una brevis est et duae longae, id est bacchi creticum et palimbacchium, seoquialteri numeri rati levati,onem ac positionem in his fieri video. Eadem ratio et in iis quatuor, in quibr:s una longa est et tres breves, qlratuor paeones ex ordine nominantu.r. Relic.ui quetuor epitriti eimiliter ex ordine nuncupati, q levationem ac positionem sesquiterrius numerus
Num igtur parum tibi justa causa vidctur cur iste pes ad seriem numerosam vocurn non aC mi
19.

M

ei

18. Dar, avAnd-o-n vedere pe asta) e nevoie ca noi sd aceste doui nttme: levitaliunea gi intr-adevir; fiindcd se ridic6 9i se piciorului gi-o revendic[ sieqi levalia, ins6 le nurnesc pe acelea despre 1nrte, posilia. Pdrfi ale picioarelor ,,,,t" .-,, spus destul mai inainte, c6ld le-am urmirit in ordine' lJt'eptaceea, dacd aprobi asta, incepe qi regAndeqte Pe scurt tldsurile pE4ilor in toate picioarele, ca sd gtii ce i s-a-ntAmplat ;trr:ticular acestrria unu, despre care e vorba' D.: Vid cd prirnulr' pyrr:hicul, are tot atata in levalir-rne cAt qi-n posiliune. Spondeul, roi, dactilul, anapestul, proceleusmaticul, coriiarrfi ul, di:iarnbul, diooreul, antispastul, dispondeul, se divid prin aceeaqi rafiune, rd<ri atAta timp pune126 in ele aplaudarea, c6t ridicd. Y[d, apoi, r:A iambul are raliunea simplului gi dublului, pe care raqiune o vdd gin coreu? gi-n tribrach, qi-n molos, gi-n amAndoi ionicii. Acurn, Ievaliunea gi posiliunea amphibrachului (c5ci din insaEi oldinea cdreia le doresc pe celelalte asem6nEtoare-mi ocur[), rlonsistd din raliunea sirnplului qi triplului. Dar nu gisesc deloc rrltul, in continuare, ale cfirei pirfi sE se uneasci-ndesine intru-un ntAt interval. IntmcAt, cAnd le am in vedere pe cele-n care e una nrlrrrtS. qi dou6 lungi, adic[ bacchiul, creticul gi palimbacchiul, vAd cd in acestea leva[iunea qi posiliunea se fac prin raliunea nurn[rului sesquialterl27. Aceeaqi raliune este qi in acelea palTll, Irr care este una lungd gi trei scurte, care? t-Lrspatm, dupd ordine, He numesc peoni. Urmdtorii sunt cei patru epitrili, numili, similaq lu ordine, pe-a cf,ror levaliune gi posiliune o conline raliunea rrrm6rrlui sesguite4la 19. M,: Pare-fi-se oare a fi pulin justd car:za Pentru care rrctlst piciorlze si nu fie admis la seria ritmicS. a vocilor, pentru rii p64ile lui singur diferS atflt de mult intre sine, precurn una-i rimplS, a doua, t;ipl[? intr-adevir, vecin6tatea unor pi4i anume c$te cu atAt mai demnd de aprobare, cu cAt este mai apropiatS'

r I (

ir

1

r

.

ll2

S. Aurclii

i De Musica

Liber

EJ,

l"

Cafiea a

dnua LI3

aequalitati. Itaque in iIIa regula numerorLrm cum ab usque ad quatuol progredimur, nihil unicuique est sei

propinquius. Quare illud in primis approbandum est pedibus, cum tantumdem hatrent pa(€s ad invicem; dei copulatio simpli et dupli eminet in uno et duo sesquiakera vero copulatio in duobus et tribus apparet; j sesquitertia, trihus et quatuor. Simplum vero et tripl quanquam cor4plicatolum nltmerorum lege teneahrrT tarnen in ordine illo sibimet cohaeret: non enim post tria numeramrrs, sed ab uno ad ternarium numerum bi interposito pervenitur. I{aec ratio est qua exclud judicatur amphibrachlrs pes ab ea copulatione de quaerimus, quae si abs te probarur, caetera r.ideamus. Probatrrr sane niun manifestissima atque certissima est.

lrr,.rra. se ajunge fiind interpus numirul binar" Aceasta-i t'n(iunea prin care-i judecat de exclus piciorul amphibrach din R.,i,o ,r.tir" de care ne ocup6m 1 carel de-i aprobat[ de citre lir re, s5 trecem sb Ie vedem pe cele ce urmeazS' D ': Aprobat[-ntru

[r

lrrlul, c[-i atotinvederatd qi atotcelti.

Xl. -

Pedum rationabilis mittura. 20. M. Cum ergo placeat, quoquo modo se in habeant, tamen si ejlrcdem spatrr smt rn tempore, recte et sine detrimento aequalitatis pedes posse miscen, duntaxat amphibracho; quaeri non immerito potest, recte misceantur, qui quanquam sint aequales temlrcre, eadem tamen percussione concordant, quae levatione

l,l. - Mbtura ta,tiona(bi)ld a picioarelor. 20. M.: Cum e deci hot6rAt ci, in orice mod se prezintd ele tr silabe, totuqi, dacfl au in timp acelaqi spaliu, se poate ca

positione partes pedis sibimet confert. Nam dactylus anapaestus et spondeus non solum aequalum sunt, sed etiam percutiuntur aegualiter, in omnibus eni tantum levatio, quanflrm positio sibi vindicat. Itaque sibi miscentur justius quam quilibet ionicus caeteris temporum pedihus. IJterque quippe ionicus ad si

et duplum petcutitur, duo scilicet tempora quatu
temporibus conlprens. FIis molossus etiam in hac re Caeteri vero ad lantumdem; nam in his levationi ac positi

rrrlicd doi

timpi la patru timpi. Acestora le este chiar gi molosul

terna tempora rtribuuntur. Ergo tametsi omnes legiti feriantur; nam et illi tres simpli et dupli ratione, et quatuor aequis partibus feriuntur; tamen quia plausr inaegualem f4cit ista permixtio, haud scio an jt repudietur: nisilquid habes ad haec. D. Proclivior sum
istarn sententiarrf. Nam irlaequalis plausus quomodo sensr

,ur ohip b6taie-

inegali din palme sd nu ofenseze simlul: dac5

lL4

S. Aurclii

De

Mwim

Liber

Sf.

Aureliu Awustin, Dgspre

rnuzird

Cartea a

d'oua

115 leciul

non offendat ignoro: si autem offendit, non utique id sine vitio hujus permixtionis accidere.

lrrs6

il ofense azd, astanu poate, desigur,
21,. M'.2 S5.

sd se intAmple fard

ulestei permixtiuni.

M. Atqui- scias veteres miscendos judicasse istos et horrm mixtione versus compositos dcndidisse. Sed ne auctoritate premere videar, accipe aliquid horum versllum, vide utrum offendat auditum. Si enim non modo offenderiq sed etiam delectaverit, nulla erit rato hujus mixti
27.

gtii incaltea

ci

cei vechi au judeoat de imbinat

improbandae. Vorsus autem

ii

sunt quos advertas volo:

nrrste picioare qi, prin rnixtura lor, au creat versuri ingriiitef3 ' Dar, lor r+ll nuli pard ci te copleqesc cu autoritatea, ia ceva din versulile pi vezi de ofenseaz[ auzul. Dacd ins6 nu mlrnai mr-] vor fi ofensat, .i-l vor fi chiar delectat, nu va fi lici o raliule de-a imploba o ast{el rlc rnixtiune. Acestea-s ins6. verstrrile pe care weau s5. le iei in seamd:

At consona quae sunt, nisi uocalibus aptes, Pars dimidium uocis opus proferet en se: Pars muta soni comprimet ora molientwn: Illb sonus obscurior impeditiorque, Utrumqu,e tanxen promitur ore semicluso.
(Terentianus)

At consdnd

/ quae sunt, nisi / uocalibils /aptes, Pars [tmidVam utrc{s 6/pns profdrdt / ez se, Pars matd sd/nt comprlmdt / ard moli/Entum: Iltts sdnis / obscuridr / tmpdd*i/arqud, Ctrumqudil td/mEn promkir / ord scmi/cliso.t3s
(Terentianus)

volo. Quare dic, quaeso, utrum nihil tuas aures nume iste permulserit. D. I:rno nihil mihi videtur currere ac
festivius. M. Cornsidera igitur pedes, invenies profecto

[Cd. 1ff2]

Satis esse arbitror ad judicandum id

sint quinque versus, duos primos solis ionicis clrffere, posteriores halbere admixtunr dichorium, cum om omnino sensum nostrum communi aequalitate D. larn hoc animadverti, et facfius te pronuntiante. M. ergo dubitamus consentire veteribus non eorum auctori sed ipsa jam ratione victi, qui censent eos pedes qui ej temporis sunt rationabiliter posse misceri, si ha
Iegitimarn, quaqryis diversam percussionem? D. Cedo

prorsus: nam me ille sonus quidquam contradicere
srnlt.

E destul, socotT spre a judeca ceea ce vreau. Dreptaceea, zi, dac[ acest ritrn n-a incAntat cu nimic urechile tale. D.: Ba rlimpotrivS", nimic nu mi se pare cd sund mai incAntitor qi curge' M.: Ia, agada4 in considerare picioarele 9i vei gdsi, cu siguranti, oum sunt cinci versr-rri, ci prirnele doui cr-rg nunlai prin ionici, cd ultimele trei au amestecat dicoreul, deqi a-bsolut toate delecteazd rirnlui nostru prin comuna egalitate. D.: Asta am observat-o deja, pronunlat. M': De ce sd sthm, ryi mai ugor, din felul in care tu le-ai nqadar, la-ndoiald. sd le consimlim celor vechi, convinqi, nu prin uutoritatea 1or, ci, de-acum, prin ra,tiunea insdgi, care gAndesc c[ uoele picioare, care au aceiagi tirnpi, se Pot arnesteca raliona(bi)I, rlacd au 1egitim.6, degi divers[, percufiuneals6 ? D.2 Cedez, de-acum, pe de-a-ntregul: c6ci ace,l son nu-mi ing[duie cu nimic sd contrazic
rog'u-te,

l{1. -

Pedes

set templrum

Xll. - Picimrele

de Ease timpi.

22.1{,.: Pleac6-te, iar'6gi, asupra acestor versuri:

22. M. Intende item in istos versus:
Volo tandem tibi parcas, labor est

in chartis,

Et apertum ire per euros animum permittas. Placet hoc nam \apienter, remitterc interdum
Aciem rebus agerldis decenter intentam.

Vdld mndem / tibi prca4 / libdr est in / chartts, Et dpert@m)-y'rd per auras / dnimim per/mlttasPlicdt htx nam / sdpienrca / rdmtttd(e)in / Erdum iciem rc/bils cigEndis / ddcendr tn/Entdm.l31

116

S. Aurelii

i De Mruba

Verumtamen et

sint inconditi, euos necessitate ad tempu fabricatus in iis quahior requiro judicium sensus D. Quid aliud et hic possum dicere, Wta* pulchre i congruenterque sonuisse? M. Sentisne etiam duos superi altero ionico constare qui dicitur a minore, duos posteriores diiambum habere permixtum? D. Et hoc pronuntiando insinuante persensi. M. Quid? illud te movet quod in illis Terentiani versibus ionico ei majore dicitrrr, dichorius; in iis autem nostris alteri i qui a minore nominatur, diiambus mixtus est? an ni intelesse arbitraris? D, Imo interest, et videor mihi ratio ipsam videre: nam quoniam ionicus a majore a dua incrpit longis, eurn srloi potius copulandum poscit, ubi Io prima est, id est dichorium. Diiambus vero quod incipit brevi, congruentius alteri rniscetur ionico a duabus
rncrprentr.

D.: Chiar qi asta-i de-ajr-rns' M': Mai cu seam[ curn aceste 'vcrsuri, pe care le-am f6urit din necesitate? Pe moment' Eunt *fir1ion""t. $i totugi chiar qi-n acestea patou c&ut sd aflu 1'udecata ,rimp;lui t[u. D.: Ce aha Pot si zic, gi-aici, decAt cd ele au sunat i tru*o. gi congruent? M.: S1rn1i t* oare chia, gi ci cele dou6 dinainte "al doilea ionic, care se numegte rninor, cEi cele'lalte errnsi.td din iord post"rioare au diiarnbul arnestecat? D': $i asta am sirngit-o dinainte c[ o insinuezi pronun]And H': Ce, nu te mi9c6 oerre acela, ce faptul o6, in acele versuri ale lui Terentianus, cu ionicul amestecat dicoreul, in acestea ale noastre ic numeqte malor, s-a a] doilea ionic, care se numegte minor, diiarnbul; sau' trrs[, "r-. se ix-,at"" socoti ci nu se deosebesc cu nirnic? D': Ba dirnlrctnv[, ,ni ,. pare c5 v[d 9i ra{iunea insdqi: c6ci, fiindcd },,,r".'b.* ii

t

F.[

e"*m

errs*tt"' D""W

*td

Cafte a da'n

Ll7

err

al doilea ionic, care h"epe de la dou[ scurte'

23. M. Berne intelligis: quare hoc quoque

est, istam etiam congruentiam, excepta aequali temporum, in pedibus miscendis aliquantum v oportere: non efrim plurimum, sed tamen nonnihil v Nam pro omni pede sex temporum, ornnem pedem temporurn poru posse? rta sersu interrogato judices li primum molossi exemplum sit nobis, uirtutes: ioni minore, moderatas: choriambi, percipies: ionici a mai concedere: diiambi, benignitas: dichorii, ciuitas antispasti, wlet finta, D. Habeo ista. M. Contexe igitur i
omnia atque pronuntia, vel me potius pronuntiante acci quo ad judicandum liberior sensus vacet. Nam ut conti

numeri aequalitatem sine ulla offensione aurium insinuem, hoc totum contextum ter pro nuntiabo. satis esse non dubitaveirn. Virtutes moderatas perci concedere benignitas ciuitasque uolet justa. Vi
moderatas percipies, concedere benignitas ciuitasque

justa. Virtutes nloderatcLs percipies, concedere benigni
ciuitasque oolet jfista. Nurn forte aliqurd in hoc pedum aures tnas aequditate [Col. l1l3] aut suavitate fratr

t

18

S. Aurelii A

ni De

Musi.ca

Liber

Ur

e*"m er*,r-a", n"sP* *rrr*

C"'w

"

U'

Lre

D. Nrrllo modo. M. Delectavitne aliquid? quanquarn qr-ridem consequens est in hoc genere, ut delectet omne non offendeit. D. Non possum aliter me dicere affe quam videtur ttbi. M. Probas ergo omneb istos pedes
temporum recle sibi posse copulari atque misceri. D'

l)electatu-te-a oare ceva? Degi-i consecYent? in acest gen, insuqi {aptul ca si delecteze tot ceea ce nu va fi ofensat' D': Nu pot rice c6-s afectat altfel decAt 1i se pare pe' M': Aprobi deci ci toate aceste picioare de gase timpi se pot pe drept rrni qi amesteca tndesine. D,: Aprob.

XI[. -

XIil. - in

ce chip se schimbd artistic ordinea picioarelor'

Ordo pedum quomodo mutetur conctnne.

aequaliter istos pedes hoc ordine collatos sonare potui si autem ordinem permlrtes, non idem posse? D. quidem affert, sed experiri non est difficile. M' lsLttd facito cum vacabit non aliter invenies quam sensum multiforrni varietate et una aequalitate mulceri. D. Faci quanquam hoc exemplo nemo est, qui non praevi

24. M. Nlhilne formidas, ne quis arbitretur

24. Nl.t Nu te temi cu nirnic sd nu cumva sd socoatE negtine aceastd 0[ aceste picioare au putrrt s5' Aduce, ordine; ce, daca schimbi insE s-o faci ,lntr-adevir, ceva, dar nu-i dific afla cAt de mult este de-ndatd ce vei avea timp liber: altfel nu vei lnoantat simp,rl t6u prin multiforma varietatg qi o singura egalitate. ,D.: O voi face: deqi, prin acest exemplu, nu-i nimenea care si nu'

id eventurum, M' Recte existimas: sed quo proposihrm pertinet, admoto plausu ista percurram, hoc quoque dijudicare possis utrum aliquid, an n claudicet: atque ut simut aliquid experiaris de comrnutati
necessario

illius ordinis, quam nihil claudicationis illaturam praedixirnus; iarrr m.rnc ipsum ordinem muta, et ut hbi

est, eosdem pedos collocatos afiter atgue a me collocali s personandos rnihi plaudendosque perrnitte. D' Primum r esse ionicurn a nrinore, secundum ionicum a majore, terti choriambum, quartum diiambum, quintum antrs

sextum dicholium, septimum molossum. M. Intende et aurem in sonum, et in plausum ocu-los: non enlm at sed videri opus est plaudentem manum' et animad

acriter quanta temporis mora in levatione, qui positione sit. D, Totus istic sum, quantum valeo. M. igitur collocatidnem illam cum plausu t:uarn'. Moc ioncedere, perdipies, benignitas, uolet iusta, ciui uirtutes. D. Sentio quidem nequaquarn plausurn i claudicare, et tantum levare quantum ponere; vehementer admiror quomodo eo percuti potuorint
pedes, quonrm clivisio simpli et dupli ralione constat?

otre bate, qi s[ bagi bine de seamd cAtd duratd de timp este-n levagiune, cAti, in posiliune. D.: Sunt numai ochi qi urechi, pe c5t Bunt in stare. M.: Primeqte deci, dimpreunA cu bdtaia din palme, ec.ea colocagiun e a ta: mdd.dratas, conced6'd, pErcipies, bintgnitrts, udlet iustd, ctuitasqud, uirtutaslal - D.: Simt c5 aceastd bdtaie nu

sunt ambo ionici et molossus. M. Quid hic fieri t arbitraris, cum in his tria Ieventur tempora, totid

t20

S. Aurelii

i De Mtuica

Liber

tl, Aureliu Aryustin, Despre

muzid'

Cafiea a doua

-- l4

q'"-1 ponanhrr? D. Nihil aliud hic.ptott-11,I:1"t ior.g.* syllatlam,' quae in ionico " i:l:':^-"'ll,,T: "J----- ' a minore tertia est' plausu secunda, in ionico au' '"* habet t:r-npora' ""i: i dividi; ut quoniam duo posteriori tribuat' atque rta .rp".iori puai,

a, decAt

rin bdtaia insiqi; incAt' fiindci ibuie pdrp'i antelioale' :"1."1"11'
ia sunt sortite-n cAte trer trmPr' 25. M.: Absohrt nimic alta eci. Dal de ce s[ nu se 6ltil amPhibrach, Pe c ln aceaste armoniela3 c 'tllrt sE fac[ prin sine insugr .. ^ -:* ratlune srm Fkt noate,-ntr-adev[r, printr-o '.,"ai., care-i lungd' s[ fie divizatdp i,,i

ci acea silab[ este a doua' in ionicul

^L",',t tempora levatio positioque sortianlur'
25.

M' Nihil hic omnino aliud dici aut intelligi P quem ab Sed cur non 6tiam iile amphibrachus' . hac condjtrone orr*.ro*it"t" penitus eiiciebamus' ot,ruvv? ----J spondeo, dactylo, et anapaesto' ","].!"'-rt^'1l^1 : Potest emm sl aliquid in musica corrtiiluatrrs efficiat?

rlaba
nu-gr

q"* ratione media guogue pedis eius sylala' -Tirg: 111a1 sinSuia t1:mnora s tcol' pi"r., dividi; sed bina te lateribus dederit, .o, i** unum et tri?' vindicent: nisi habes aliquid ;;;;t*oqr" "ibi' sane habeo quod dicam' nisi hunc

,i ",*

ii;;,;

timp i.e.,'a fidat fiecirei

laturi'.

"'T

resistat. D.

Nihil

".* "ir"m."arrn' temporumpedibuso.J*J*at-"qulcontextrrm'-*:t-l
;;;il**.;it,
t

M' Aliquid ergo plaudamus guaternol

utrum p{ i*pn iI" offendat. Et ideo attlnde * hT',111":: repefltrrm' iuiicandi facilitatem cum plausu terdo ii,'il p.i n, i o n u t 7' m a s^o PIamiam' obsecro' pal "!: {""*'"t'ipr;*a, facias honasta' D' admoto' iPselll auribus meis: nam etiam plausulon vehementrssrt horum pedum cursus in iilo amphibracho est M. Quid igitur putandum :tT Pt"""' :t "r""Ji"i-. *olo'* e't ionicis potuit? ;;;"i"* in iliis aequalia sunt medio '"1":{-1.}fl suis aequale lateribus' prin
et eodem modo sensu explorem,s

chiar qi aceasta' M': Sd ,1esut in Picioare de Patru timPi' in acelaqi ., care si fie amestecat qr """.1*'n* , qi s[ explorflm, pocl, cu sim{ul dac[ nu-I ofense

;ilffi.f"tlffir:;

")

i'

t'::*

^ff

canza cilnu se Poate-ntAmPla

;ffiffi;

il"Jh;a'i"

"9rr*'o"rr,'"uI'lJ"i"Jr"msenurn temporum F,rso illi ^^---i,,.

--,--itl

pedes quon-i

amicissima aequalitate coniungitLrr' Ngl i** in amphibracho, ubi sunt imparia medro,,Iate'-il^t1Tl Huc accedit i" ;IJ=*grfa, in illo J'o **pot" sunt'soluto' terna in io.ri"l.""t mdlosso medio in latera in qrlribus rursum medro pari paria Ia ;;;;;;,

ossident, et bina in lateri medium cecidit in latera, qu
--^-

:l^'i11T

doi tim-pi in rrir:ioare de Fase timpi, aqadar, {iindcd posedh cu plrcere Ii;i;; ;;;.i tn laturi' 'el mediu cade oarecum atotamicald egalitate- Nu Ia trr laturi, cu care se uneqte-ntr-o ibrach' unde laturile-s impare i',,t ." u"-raampla insfl in ampt in el sunt doi timpi' La ,r,,rairrtri, vasdzici in ele-i "Att "rrt'l' de'zlegat c6, in ionici 9i gi'in molos' prin mediul ,,-," * se-ntal1esc ^i"..gi cate trei timpi, in care, iarigi, se-fac

qi-n ionici, sau fiindc[ numirul Par, Primul' ocur6 senarul' Acele

i,, irr,rri,

Iipseqte l,.to'i egale me.liului; Ceea CO, iarE'qi, ii

122

S. Aurclii

De

Mwfua

Liber

El,

Aureliu

Augutia

Despre

muzid,

Cafiea a

dou,a

123

inveniuntur; guod item defit amptubracJro. D. Ita res dicis: nec immerito amphibrachus in illa sene auditum, hi vero etiam delectant.

ll

nrnphibrachului. D.: Faptul e-aga cum spui, gi nu pe nemerit, acea serie, amphiblachul zgdrie auzul, aceqtia ins6-I chiar
drlecteaz6..

XIV.

-

Qui pedes quibus

ncisceantur.

!

I;lY.

-

Care cu care picioare se pot anxesteca.

,

26. M. Age, m:nc hr per te ab ipso exordire

et secundum supra dictas rationes, quos pedes
misc€ri oporteatt quantum 1rctes, breviter explica. D. pyrrhichio: nont enim alius invenitur totidem tem Iambo posset chorius; sed propter inaequalem p vitandum est, quod alter a simplo, a duplo alter i Blgo tri brachus utrique accommodari potest. Spondt et dactylum et anapaestum, et proceleumaticrrm amicos i se atque copulabiles video: non enim tantum tempor

sed plausu etiem sibi congruunt. Enimvero excl amphibrachus, nulla potuit ratione reduci, cui paril temporurn auxrliari guid, divisione plausuque discorda

non potr-rit. Bacchio cretrcum, et Paeones pn secundum et qiuartum. Palimbacchio autem eum creticum, et paeones primum et tertium et quartu temporibus et plausu concordare manifestum est' cretico et paeonibus primo et quarto, quoniam et a et a tibus temporibus eorum incipere divisio Potest, omnes qurnum temporum pedes possunt slne claudicatione copulari. Jam illorum qui sex tem constant, omnirrm inter se miram quamdam [Col' 1 esse concordiarrl, satis disputatum est. Quandoquidem quoque ab aliis in plaudendo rron dissonant, quos dividi cogit conditio syllabarum: tantam vim habet medio laterum aqqualitas. Porrrc septenum temporum cum sint quatulor, qui epitriti nominantur, prrmur secundum invelrio sibi posse copulari: amborum e divisio incipit a tribus temporibus, idcirco nec sp temporis nec plausu dissident. Rursus libenter junguntur tertius et quarrus, quia uterque in divide incipit a quatqor temporibus? quare et metiuntu plaudunrur aeqdaliter. [Col. llf$] Restat octo tem

26. lvl.t Haide, acurn urzeqte tu, prin tine insuli, de la dup[ raliunile spuse mai sus, explicd pe Frrrrt) pe cAt pogi, care cu care picioare se cuvine s[ fir:.mpreunate. D.: Nici unul cu py'rhicul: intr-adevdr, nu se gllsegte altrrl de tot at6{ia timpi. Cu iambul s-ar putea coreul; rlrrr, din ca:uza bdtdii inegale, e de evitat, pentTu cE unul incepe rlc ln simplu altul, de la dublu. Deci, tribrachul se poate potrivi rru amAndou['46. Spondeul gi dactilul, gi anapestul,' gi lrroceleusmaticul le v[d qi arnice-ndesine, gi copulabile: c6ci Hrrt congrue-ndesine nu numai prin timpi, ci chiar gi prin lrrltaie. Fapt e cd. exclusul amphibrach, cdruia pari(li)tatea lirrrpilor nu i-a putut fi de nici un ajutor, discorddnd prin rliviziune gi bftaie, n-a putut fi readus prin nici o ra]iune. Cu lrnochiul, creticul qi peonii primul, al doilea gi al patniea. Cu prrlimbacchiul ins6, acelagi cretic qi peonii primul, al treilea qi nl patrulea e-nvederat ci qi prin tirnpi concordA, gi prin bdtaie. l)oci, cu creticul qi cu peonii primul gi al patrulea, fiindcd rliviziunea lor poate incepe gi de Ia doi, 9i de Ia trei timpi, pot llt sr: uneasci, filri. nici un fel de qchiopitare, toate celelalte picioare de cinci timpi. S-a discutat deja indeajuns cAt de lrinunatS. este acea anurne concordie a tuturor indesine, a celor u, consistd din qase tirnpi. Din moment ce nu distonea.z5., tn lrfll,aiela?, fa1[ de celelalte, nici chiar acelea pe care alcltuirea ;iLrbelor ne constrAnge a Ie divide altfel: atAta de nr.are putere nlr: egalitatea laturilor cu mediul. Apoi, cum picioarele de qapte lirrrpi sunt patru, care se numesc epitrili, g[sesc cd primul qi al rloilea se pot impreuna lndesine: diviziunea ambilor fi rr urpe,-ntr-adevflr, de la tlei timpi qi, de aceea, nu-s in dezacord rrici prin spafiul trmpilor, nici prin bStaie. Iardqi, se 1eag5, plScut Irrrlesine aI treilea qi al patrulea, fiindcS" amAndoi incep, in rliviziune, de la patru timpi, dreptaceea se gi m[soard gi se gi lrrt egal. R[mAne piciorul de opt tirnpi, care se numesLe
;ryrr:hicul insugi qi,

124

S. Aurulii

t,

De Musica

Libq

:.1_

8f.

Aureliu Augtstin, DuWo

**ira

C"rt""

"

dor*

125

par nu pes qui dispondeus vocatur, cui sicut-pyrhichio me quod poposoisti et facere potui' Perge lst. Habes a

reliqua. M. Facian: sed post tam longum sermon
tandem tibi parcas, labor est in cha.rtis' Et apertttm ire per a.uras animym ee.ryittys, Ptaiet hoe nartz sapienter, remittere interdum Aciem rebus agendis decenter intentam' D. Placet sane, ac libenter obtempero'
Volo

,".pi."** q"I. -iiti

aliquantulum; et illorum yerslum.mSmmenn exemporales paulo ante ipsa lassitudo sugget

tliepondeu, ciruia, precum pprhicului, nu-i este egal ruci unul. Ai de la rnine ceea be ai proptrs gi am putrrt face. Treci Ia cele e;o-au rdmas. M.: O voi face: dar sE respirflm putrin dupd o atata de lung[ disculie; gi sd ne aducem arninte de acele Yersuri pe ca-re, ou pu{in mai inainte, 1ns59i oboseala ni le-a sugerat irnprovizate:
Volo tandem tibi po.rcas, kzbor este in chartis Et apertum ire per auras animum permittas.

Plncet hoc nam spaienter, rcmittere interdum Aciem rebus agendis decenter intentamtas,
O.: lmi place-ntrr totrrl qi mi supun cu plScerelae.

LIBER TERrtis
In
quo erponitur quid intersit discriminis inter

CARTEA

A

TREIA

rhythmum, metrum et uersuml tum agitur seorsim
de rhythmo; ac deinde tractatio de metro inchoatur'

Diferenla dintre ritm, metru Ei uers' Teoria ritmului, Principiul teoriei metrului.

I. - tCol. LlI6l Rhythmus ac metrum quid. 1. M. Tettius hic sermo postulat, ut quoniam
pedum amicitia quadam concordiaque satis dictum videamus quid ex his contextis continuatrsque grgn Quare primum ex te quaero, utrum possint copulati

- Ritm pi metru.
1. M.:

Aceasti a treia disculie postuleazd ca, intrucAt despre

pedes, quos copular'i oportet, perpetuum quem numerum creare, ubi nullus finis certus appareat: cum symphoniaci scabella et cymbala pedibus feri certis quidem numeris et his gui sibi cum aurtum iunguntur; sed tamen tenore perpetuo' ita ut si tibias audias, nullo modo ibi notare Possrs quousque connexio pedum, et unde rLrrsus ad caput redeatur si tu velis centu.m vel amplius? quousque libitum pyrrhichios vel alios qui irrter se amici sunt pedes, cc connexione decurrere. D. Iam intelligo, et fieli concedo quamdam pedum connexionem, in qua cert est usque ad quot pedes progrediendum sit, atque i redeundum. M. Num hujus generis esse dubitas, certam faciendorum versuum disciplinam esse non et qul versus te semper cum voluptate audisse con
sis?

yodem ce se na$te dintru aceste inte{esSturi gi perioade. Caut, droptaceea, sd aflu, maiintAi, delatine, dac6, impreunate-ndesine, pirioarele pe care se cuvine sd le-mpreunr ar Putea crea rrn anume ..nrrmir1so perpehru? r,rnde s5. nu apar[ nici un fine cert: precurn symphoniaciilsl lolesc cu picioarele scabelele gi qmrbalelels2 , tl numerels3, bineinfeles, certe gi dintre acelea ce se r-mesc lndesine eu voluptatea urechilor; dar de un tonlsa totugi perpetuu? aga i:rc6t, dacd n-ai auzi flautele, n-ai putea, cu nici un chip, nota pAnE unde decurge conexiunea picioarelor gi de unde se intoarce iar54i I la cap5t. Precum dacd tu ai vrea ca o suth sau mai mu.lt, oricAt i1i place, de pyrrhici sau alte picioare, ce-s tntre ele amice, sE decurg[ ' ' lnft-o continu[ conexiune. D.: Acum inleleg gi conced cd poate sd fie f[cuti o anume conexiune a picioarelor, in care e cert pAnE la ' rAte picioare nebuie sd se tnainteze,iar de aici sd se fac6 revenirea. M.: Mai indoiegti-te oare de existenla acestui gen, cAnd nu negi ci

r$nicitia gi o anume concordie a picioarelor s-a sPus iredeajuns, sd

D. Manilestum est et hoc esse, et ab iIIo superiore distare.

exist6 o cert6 disciplind a compunerii versurilor trr, care ai gi rn6rt-urisit cE ai ascultat totdeauna cr-r voluptate versurile? D.: l)-nvederat gi cd aceasta existd, gi cd se deosebeqte de acel gen de rrai inainte.
2. M.: Deci, fiindcd se cunne afi distrnse chiar qiprinvocabule cele ce-n realitate-s distincte, sd qtii c[ acel gen de-mprer-rnare de rrrai tnainte este numit de cfltre grect itm155: acesta al doilea ins6,

2. fu{. Ergo quoniam oportet distingui etiam ea quae 4e ab fe distincta sunt, scias illud superius ge copulatiohis, ,frythmrm a Graecis; hoc autem alterr

72A

S. Aurelii

De Musica

Liber

Aureliu Augustin, Despre

muzid,

Cartea a

trcia,

L29

metrum yocari: latine autern dici possent, illud nu hoc mensio vel mensura. Sed quoniam haec apud
nomina late patent, et cavendum est ne arnbrgue commodius utimur graecis. Yides tamgn, ut opinor,

; latineqte lnsd ar putea fi numite prirnul, numerLtslsb , nzensin sau filensuro151. Dar, fiindc[ aceste nume au
noi o bdtaie mai largd gi-i de temut sd nu vorbim ambiguu, ne osim mai comod de cele grecegti. Vezi totugi, precum socot, cAt pe drept le-au fost impuse acestor lucruri amAndoui numele. ci, fiindcd se desfigoarE-n picioare certe qi se gregegte in el, dac[ se amestecd picioare disonante, acela a fost pe drept numit fltm, adic6"nurnd.r: dar, fiindcd desfdgurarea insEqi nu are mod1s, ;i nici nu s-a stabilit in al cAtelea picior sd e,mine un anume fine, din "rrrr lipsei oric[rei rndsuri a seriei neintrerupte nu a putut rrumit metru.. Acestalse insd Ie are pe am6ndou5, cici qi curge-n fi picioare certe, gi se gi terminS.-n mod cert. $i, astfel, nu mrmai ditr c"rrra finelui tn-semnet, ci, din cauzaconexiunii raliona(bi)le B picioarelor, metrul este qi ritm. Dreptaceea, tot metruJ e ritrn,. hrr lns5. qi tot ritmul este metru. Intr-adev5"r, numele de ritm lo-rrtirrde in muzicd p6ni acolo, incAt este nurnitd ritrrr toatd Eoeastd parte a ei care line de diul@ gi non ditl61 . Dar, c5. despre nrrrne nu trebrrie st[ruit, cAnd lucrrr] se-nvedereaz1,,le-a pldcut gi Gloo1ilor, qi-n1elep1ilor. Sau socofl de contrazis sau de pr-rs la-ndoiald f,nva din astea ce-au fost spuse de mine? D.: Ba, dimpotriv5, pirnt intru totrrl.

recte utrumque nomen srt his rebus impositum' N quoniam illud pedibus certis provolvitur', peccafir
eo si pedes dissoni misceantur, recte appelalus est id est numems: sed quia ipsa provolutio non habet nec stahrtarm est in quoto pede finis aliquis emineat;

nullam mensuram continuationis non debuit melrum

I{oc autem [Col. 1116] utrumque habet: nam et

pedibus currit, et certo terminatur modo. Itaque non metrum propter rnsrgnem finem, sed etiam rhythmus propter pedum rationabilem connexionem. Quocirca metrum rhythmus, non omnis rhythmus etiam metrrm Rhythmi enim nomen in musica usque adeo late

habc tota pars ejus quae ad diu et non diu perti rhythmus nomirrrata sit. Sed de nomine, cum res non esse satagendum, et doctis et sapientibus placuit.' aliquid contadicendum aut dubitandurn putas de his Q a me dicta sunt? D. lmo prorsus assentior.

ll. -

Qui^d intersit inte,r uersum et metrum.

ll, - Deotebirea

d.intre uers pi metru.

3. M. Nunc ergo mecum illud consideraT utrum omnis versus metrum est, ita omne metrum etram sit. D. Considero quidem, sed quid respondeam invenio. M. Unde id tibi censes accidisse? an

vocabulis quaestio est? Non enim ut de rebus disciplinam pertinentibus) ita de nominibus pos,slr respondere inlterlogati: propterea quia res omnl mentibus comnduniter sunt insitae; nomina vero, ut cui placuit, imposita, quorum vis auctoritate a
consuetrrdine rrlaxime nititrrr: unde etiam esse Ii

diversitas potest, rerum autem in ipsa veri
constitutarrrm profecto non potest. A me igitur acclpe ipse nullo pacto respondere posses: non versum metrum veteres,vocavere. Itaque quod ad te attinet,

3. M.: Consider'6. acum, impreunb cu rnine, faptul anume tot metrul poate sd fie rrore. D.: Consider, binetrleles, dar nu aflu ce sd rdspund. M.: De unde crezi cd gi s-a-ntAmplat asta, sau fiindci e o chestiune de Vercabule? Intr-adev5.r, nu tot Ia fel, precum despre ideile162 Epa4inend unei drscipline, putem, intrebafl, rS.spunde gi despre ntJmer de aceea, fiindc[ ideile ]e-au fost anume comun implantate hrluror mrnlilor, numele ins6, a cdror putere strS.lucegte mai ales lrrin autoritate gi consuetrrdine, au fost impuse precum i-a pldcut firr<druia, de unde se poate sd existe pSnd qi diversitatea limbi-lor, c ideilor ins6, constituite intru adevdrul insugi, absolut in nici un rrlrip nu se poate. Primegte deci de Ia mine ceea ce 1u insuli in nici urr fel n-ai putea rd,spunde: nu numai versul l-au numit cei vechi lret,ru. $i, a$a, in ceea ce line de tine, vezi gi r:ispunde, cSci nu
drtcri, precum tot versul este metru, aga qi

130

S. Aurelii

De Musim

Liber

$t4y

e,rS"stin,

ktry *rt ird

Cafiq'afieia

131

inter haec duo aliquid distet, quod quidam nurr pedum ita certo fine claudatur, ut nihil ad rem perti .rtrl fiut quidarn articulus antequam' veniatur ad fi

atque responde, non enim jam de nominihus agiLrrr, u

ut quasi membris conficiatur duobus. D. Non inte M, Attende ergo in haec exempla: Ite igitur, Camoenae
Fonticolae puellae, Quae canitis sub antris MelliJluos sonores, Quae lauitis capillum [CoI. 1117]

alius autem non solum certo fine claudatur, sed etiam finem certo quodam loco quaedam eius partitio emi

e vorba de nume, dacd existd weo diferenl[ intre acestea r: anume c[ un numir oa-recare de picioare se-ncheie asrfel fine cert, incAt sd n-aibd nimic de-a face cu faptul in sine, Un,l"." faa o anume inciz[, tnainte s[ se ajungd Ia fine; a]-dorlea inainte de fine, f,rrn .rlr doar cI se inchide la un fine cert, ci chiar a sa, ca El cum s-ar lrn anume loc cert, ernini o anume-mP54ire aqadar, aminte oornpune din dou5 membre. D.: Nu inpleg M': Ia,
aceste exemPle:

Cdm€naE

t ,
,

Piellac, / silb antns
e

Purpureum H3ppocrene Fonte, uhi fusus olim Spumea lauit almus Ora jubis aquosis
Pegasus,

l

, 1

in nitentem

Spamdd la/uit almas Ord iilbls / dquosts Pcgixits, tn / nitentcm Perudldta/ rils aEthraml63'

Peruolaturus aethram,

Ioco partem orationis habere terminatam, id est choriambo pede, cui subiungitur bacchius, ut versicul compleat (namque hi undecim, choriamkro et bac
pediLus constant); caeteros vero excepto Llno, scilicet jubis aquosrs, non eodem loco habere terminatam pa orationis. D. Cerno istud quidem, sed quo perrineat video. M. Eo soilicet ut intelligas, hoc metrum non ( legitimrun locum habere, ubi ante finem versus finiatur orationis: nam sl ita esset, ornnes eodem loco hunc articulrrm, aut certe rarissime in his inveniretur qur haberet: nunc vero cum sint undecim, sex ita sr:nt, non ita. D. Et hoc accipio, et adhuc quo ratio te exspecto. M. Attende ergo etiam in ista pervrrlgatissima: uirumque cano, Tloiae qui primus ab oris. Et ne lt faciamr-rs, quia carmen notissimum est, ab hoc versu ad quem volueris explora singulos; invenies finitam

Cernis pro:fecto quinque superiores versiculos

trure

si nu o fiit acum insi, cum sunt unsprezece'

qase sunt aqa'

132

S. Aurelii A

h

Mwiea

-e"*@
in
duobus

Cafteoieia

I33

orationis in quinto semipede, id est,
semisse: nam

hi vefsus constant pedibus quaterno

temporum: quare is{e finis de gtro agitul partis oratir quasi legitimus in decimo tempore est.,D. Manifestum

ldicE in dou5. picioare qi jurntrtate: c6ci aceste versuri consistl dirr picioare de pat -tr tirnpi, dreptaceea finele acesta, de care e volb;, aI pd4ii rostirii, este cvasilegrtim in aI zecelea tirnpl6a ' D':
,ptrvederat.
6are le-am propus inaintea acestor exemple, existd o. anlrme doosebire, p"rt t ci prirnul, metrgl vasdzicl, ntl aneT mai inainte do a se inchgia, certd gi statrratd o incied anurtrre, Precurn arn ioxplorat in acele unsprezec,e versulefe; al doilea insd are? precum o iirrii"e indeajuns, ln metrul eroic, aI cincilea sernipicior' D': Acum de mar o limpede cr;ea (n zici. lt.: Dar se crrvine si gtii ci acel gen fost numit vers de cdtre vechii doc{i, intru care-i mare hrainte nu a Autoritatea; dar a fost definit qi numit vers acestaT care sl consta

4. M. lam ergo intelligis inter iIIa duo genera ante ista exempla proposueram? nornihil distare: aliud scilicet metrum antequam claudatur, non
certurm et starrrflrm aliguem articulum, sicut in illis

4. M.: inlelegi deci, de-acum, c6, tntre acele doud genuri, pe

versiculis exploravimus: aliud vero habet, sicut in

metro qurntus nemrpes satis indicat. D. Iam liquet dtcis. M. Atqui scias oportet? a veteribus doctis, in t magna est auctoritas, illud superius genus non esse appellatum; sed nunc definitum et vocatum esse qui duobus quasi membris constaret, certa mensura ratione conjunctis. Sed tu non multum labores de nomi quod nisi a me vel a quolibet alio tibi indicarehrr, modo de hoc irnterrogatlrs respondele posses. Sed ratio docet, in id praecipue et maxime animum inte velut hoc ipsum quod nunc agimus: ratio enim docet i haec duo genera distare aliquid, quibuslitret vocat nuncupentur: itpque hoc bene interrogatr-rs posses ipsa veritate confisus; illud autem nisi auctoritatem s

din douh cvasimernbre, unite printr-o centi mdsur6 qi rafiune' Dar tu sd nu te munceqti rnult tn leg6tur6 cu nt4nele, despre care,

rhythmum, motrum? versum. Quae sic distinguuntur, omne metrum otiam lhlthmus sit, non omnis rhphn etiam metrum. Item omnis versus etiam metrum sit,
omne metrum et[am versus. Ergo omnis versus est

et metrum: naflr hoc,

ut arbitror,

esse consequens vI

D. Video sane: nam est luce clarius.

D,: O vdd, bineinleles, c6-i mai clar[ ca ziua'

lll. -

Rhythmi ea pyrrhichiis.
5. M. Prius igitur, si placet, de rlrythmo in quo rnetmm est, deigde de metro ubi versus non est, de ipso versuT qluantltm possumus, disseramus. D' PI

1ll.

-

Ritmul din pyrrhici.

5. M.: Si tratdm, aqadar, pe cAt plrtern? de-1i place, mai lntAi despre ritmul in care nu-i nici un metru, apoi desgre metrul ,rnd" .r,r-i versul, in sfArqit, despre versul insuqi D.: Imi place,

v

De

Mwics

4"@
.

Uttuofrzb

135

vero. M. Sume ergo tibi ab ipso capite pedes pyrrhichid de hrs rhlthmum contexe. D. Etiam si id possim facere,' modus erit? M. Satis est, ut eum tendas (exempli enim

id facimus) uslpre ad decem pedes, nam usque ad pedum numerlrm non progreditur versus, quod suo diligenter tractabitur. D. Bene quidem tn non mtrltos 1 mihi proposuisti copulandos; sed videris mihr non jam te satis disctevisse, quid inter grammaticum et intersit, cum ego tibi respondissem, syllabarum et brevium cognitionem me non habere, quae a traditur: nisi forte permittis, ut non verbis, sed aliguo rhythmum istum exhibeam: nam judicium aurtu
temporum momenta moderanda rne posse habere non quae vero syllaba producenda vel corripienda sit, qu auctoritate sitrrm est, omnino nescio. M. F-ateor nos dicis, gramrnatiaum a musico discrevisse, et in hoc te

M.: Ia-{i, aqadar', de la insuqi inceputrrl, picioarele pyrrhice lntrelese din ele ritmul. D.: Chiar de-ag putea-o face pe asta, r fi modul? M.: E suficient sd-I intrnzi (cdci facern asta ca exemplu) pAnd Ia zece picioare; c5"ci pAnd Ia acest numir picioare nu inainteazd versul, ceea ce se rra trata mai diligent locul siu. D.: Bine, mEcar, cd nu mi-ai propus de-mpreunat
lte picioare; dar mi se pare cE nu-1i amintegti c5 ai discernut ja suficient ce deosebire existd intre grdm[tic Ai muzician, glnd eu i1i spusesem ci nu delin cunoaqterea silabelor lungi qi rte, care e predatd de grflmitici: decAt dac6, poate, imi mili sd inf[1igez acest ritm ntl prin vorbe, ci printr-o anume ie, c[ci nu neg cd se poate si am judecata urechilor intru Inoderarea momentelor tirnpilor; ce silabd trebuie insfl alungitd ltu scurtati, ceea ce-i statornicit in autoritate, nu qtir.r absolut deloc. M": M[fturisesc cd, aga precum zici, l-am driscernut noi p,c grEmdtic de muzician gi c[ tu 1i-ai recunoscut negtiinfa in acest domeniu. Dreptaceea, primeqte de la mine acest gen de 6r,nr:nplu: Ago celeriter agile quod ago tibi quod anima uelit16. D,: O am pe asta.

inscitiam tuam esse confessum. Quare a me accipe,
exempli genus: .4go celeriter agile quod ago tib; quod a uelit. D. Ifabeo istuc.
6. M. Ho<: ergo quoties Iibet repetendo, efficies

hujus longinrdinem quantam voles, quanquam hi pedes ad exemplum sufficiant. Sed illud quaero, si quispiam dicat, non pyrrhichiis, sed proceleumr pedibus hunc rkrythmum constare, quid respondebi Prorsus ignoro: nam ubi decem pyrrhichii sunt, proceleumaticos metior; et eo major dubitatio est, rhphmo consulirnur, qui scilicet Perpetuo fluit. U enim py'rhichii vel tuedecim, et quolibet impari
non possunt habere integrum proceleumaticorum Si ergo esset cef,tus finis in hoc de quo agitur rhythmo,

saltem dicere possemus pyrrhichio potius proceleumatico eum currere) ubi omnes proceleumatici non invenirentur: nunc vero et

infinitum nobis 'confi-rbet judicium, et si quando n

6. M.: Asta deci repet6ndo de cAte ori i1i place, vei realiza lungimea cAtE o voiegti a acestui ritm, deqi aceste zece picioare-s lu(iciente ca exemplu. Dar caut sd aflu ce anurne vei rdspunde, dao6 cineva i1i va spune cd acest ritm consisti nu din picioare pyrrhice, ci din proceler-rsmatice? D.: Ignor cu totrrl, c6ci, unde-s looe pyrrhice, mdsor cinci proceleusrnatice, gi-i cu at0t rnai mare-ndoiala prin faptul cd ne-nvdrtirn in jurul unui ri.tm care? ri"un cuvAnt, curge perpetuu. Cd.ci unsprezece pyrrhici sau treisprezece, gi pdnd unde vrei de nurnEr irnpar, nu pot avea integru numdru-l proceleusmaticilor. DacE ar fi, agadar, un file ocrt in acest ritm de care e vorba aci, am putea zice micar cd el rlrrrge mai degrabd ln pyrrhic decdt irr pnoceleusmatic, unde nu rr-cr afla intregi proceleusmaticii: acum lns6 gi insugi infinitul ne rurntrrrb[ noufl judecata, gi gi atrrnci cAnd ni se propun unele pioioare, dar de numdl par, precr-rm acestea sunt zece. M.: Dar nici ceea ce !i s-a pbrut despre insugi mrmirrl impar de pgrhici rrrr 1i s-a p6.rut destul de Limpede. Ce, intr-adevir, dacd, prin urrsprezece picioare pyrrhice propus€) s-ar zkn cC ritnrul are cinci

136

S. Aurelii

;,

De Musica

Liber

EIALretLu

AttSt$ttn' DesP'P

ruztd

Cettu

@

treta

137

enim si undecim propositis pedibus pyrrhichiis. rhythmus quinque habere proceleumaticos et semrped ,rumq.,id .".i.ti potest, cum multos inveniamus ve h ;aud-i semipede?'D' Jam dixi me nercire quid de Num etiam illud tresc's, proceleum Ji"i po..it.'M' ;;i;;* esse pyrrhichium? siquidem duobus pyt'li ulum q""-.1: i.o""f.***ri"rrs "oofit; sicut-prius :st prior est pyrrhlcJ 'dr-,o quatuor, ita proceleumatico qrrtn. VJri..i*"m est. M. C:urr- ergo in hanc ambiguitt incidimus, ut possit in rhythmo et pyrrhichius metil sumus? !rro1] principatum fr.*f"""l"tl"*, "ui posteriori, ex datql non constat? quo ille orro iste constati an iC"r.lirgt Nemo dubitabit priori esse dandum Y, I Lreo dr-lbit"s de hac re consultrrs respondere, pyrrhic -o eumaticum istum rhYthmum potius quam Prgce_l _-_i^. I""".tp"ttaut* O. Iam omnino non dubito: pudet m*rrif"stt* rationem non me cito animadvertisse'
tY.

se Poate oare respinge' cAnd ,ploceleusmatici qi un semipicior' dtl" cu semipiciot? ,liUr" cd multe rlr.,r.i ""-"th"it P-'' 1? despre acest fapt' M': Nu gtri oare spune ietr n., qtiu ce s-ar putea 'iri,,; ,.ra"u, faptul La py,thi"'t este inaintaqul procele-ulmatillui'

*I

opre.rrr* mai iinainte este unu dec6t

din doi pyrrhici; doi,,d"i d:":t li:T' Ti 't;;;;i""i este mai inaintea proceleusmaticului? D': ,hlrrt,rt.,d".,rarat. M.: Cum am c[zut deci in aceastd ambiguitate,
Art

fi*a c['proceltusmaticul

se compune

proceleusmaticuf 'lntru"at pot fi numbrali in ritm qi pyrrhicul, 9i 'ir,ri .r',r"* si-i ddm intAietate: inaintaqului, dintru care c,nsist6 inaintaqul? untragul, sau urmaqului' dintru care nu consistd la-ndoiald 'De ce, aqadar, consultat despre acest fapt, mai stai pyrrhic' mai degrab.d 'id ,arprr"rri cd acest ritm trebuie numit D.: Nu mai stau absolut deloc la-ndoiald:

D.:NimeneanuSeva-ndoio6trebuiedat[inaintaquluiM.:

'rtr,.aii.o".leusmatio? lhri-c rugine cd n-am lde-nvederath raliune.
lY.

bigat de seamd mai repede

o-atAt

-

Rhythmus continuus
Yidesne illud etiarn ieta ratione cogi' ut oedes sint, qui rhythmum continuare non possint? pytt a" p.ocele,,matico inv.91tu1 est,
'7.

- Ritmul

continuu.

M'

[".a ir*"iptir*,

cY':lil

hoc et de diiambo et de dichorio et di.po..d"o inventum puto: nisi tibi aliud -{*, ? ! *U Aira videri potest, cum probata illa latione hoc is ffiiau improbare non possim? M' Vide etiam
I

a" judica. Nam videtur, cum tale incertum "oilp*upotius debere discerni. quo pede curratur: pl.ru :;;I";hi" velis currere, unum tibi tempus levandum' ur ponendum slt; sr- proceleumatico, dlo,o dl'lll1 :i. apparebit, et nullus peduln erit a rhy:hmi contrnuat: .i"Irrrr. D. Huic mtgis faveo sententiae' quae nul M' I pedem ab hac contexti*one esse immunem sinit' tribr Ir.o, .t quo magis hoc approbes, considera.de qu pede quii ,".porrd"t" possimus, si nihilominus
\J

contimru itnpune cd sunt anumite picioare care nu pot face proceleusmatic' cdruia-i ia ritmul? Cici ceea ". .-a *ftt despre qi trvrrhicul intAietatea, asta o socot aflatd 9i despre diiamb' dacd nu !i se pare 1ie lifrp." dicoreu, gi despre dispondeu: -doar ittr. O.t Ce alta mi se poate p6tt" o dat6 ce, probat6 fiind aceea prin raliune, nu o Pot imProba P vczi-le gi pe astea 9r compara !r rtva de-acest fel incert, se pare c[
J'

7. M.: Vezi oare chiar qi faptrrl cE

prin aceastd ra[iune se

lr

It l)

ltrti rnult de Partea
rlespre

acester

se

lricior sd nu fie scutit.de xtr aprobi cu atAt mar rn

.orrt".rd*t non pyrrhichio aut proceleuirratico i rhltlemum, sed tribracho currere' D' Video iudicium

piciorul tribrach

thrie cd acest ritm curge nu-n

pJ.

Aureli,u

A&ustin,

DesPre

muzifr'

Cartca a

trein I39
bdtaia aceea adicd una 9i

138

S. Aurelii

De Musba

Liber

ut si unum tempus et plausum illurn esse rwocandum' et.drrae t'-1*::; levatione, duo in posfti;, id est'.una in posifione; trib contra d,uae in l"'"tio"t, una
. Ouamobrem iam dic mihi .t y*t*o Possit adiungi' D' "liq.r'rrm mod.o:nonerurrconfinuatritr-rrplausus.aequalis;cum tr sin'su]a' in spondeo vero bina

in Posiliune,

;;.il;:;"i'hio cL l-ruDluu rr

y:":'

M'

r@Iryuuu---.^-

,
'

PrrncrPatum? tt-^!-m u1il nam i- rrtra --plausu ista controversla non diiudicetur' enim Aiug urrr4 reYallw -" t---*d"m bina levamus ac ponunns tempora; Wrf est? ilt'3t:i M' F.anor ordine prior ille regnet qur irr iPso videq Yt, "'b":-o-t' 1 te secutum esse sat's'tpprobo; et

C

intAietatea in ins5qi ordinea tul cE tu ai urmat rafri-rnea; 9r

.""""-"t. A. Quid it'd"*?

;;;il;d* thvrhmo *.y:fl^::,*f.Hi# non q"rtq.ott rniscebitur totidem temporum'
ft;;;
aliter potest nugcerl ;.;"*

M' Quid putas''

(

1hr,thil ":-11":::l*i sunt' ,r"""..'" est. Ortrnes enim priores iIIo 1ll^t?:' t# Et q' ":1T;i .oatum d'; tlelllPurruuo.co nst ant' emp oribus. " ::::, ::it darei,

ruumele ritmului' Cici toate, fiindc[-raliunea' ,'rrrrt *"".trria inaintaqe' Qi,
cAte

pt

""*"i Ii'it^l]

*":#;":f ililil":}"Tfi:l,:H:":ti"iiri'11q 1l2O] quaturor terrporum
lrffir., tlqoo alio [Col' ;;i spondilcus aut- dactYlicus i1^:":::: copulatione nume
e.ripttift""ft"*
recte remotum

es* convenit' D' Fateor ita esse' iambit 9. M. Nunc ergo ex ordine considera et proceleumld"'*', .L-*L*',- -.otiarn nT rhichrum Chrare c Quare di
ut iambi
't Ll

enim ab istomm

r*1 aga-i.

rhvthmus suum rlomen r qui et temPoribgs et Pl qur uL .urrlr"---crl(JrruD regno pollere nofr potestl' I\am
et totidem tempprum,

EDL

"td "o"

eod'em modo plauditur'

Yutsv^--

r--

ll

;:

14O

S. Aurclii

i De Musim,

Liber

81, --- AurelA Augustin, Despre muaird,

Caftea a

fieia L4L

Age, jam vide rhythmum trochaicum, et ad eadem de quogue responde. D. Idem respondeo: nam potest et non solum spatio temporis, sed plausu etram concu tribrachus. Cavendum autem iambum quis non videat? etiam si aequaliter plauderetur, princrpatum tamen

Ai rdspunde Ia tot aceeagi gi d.espre eL D.: Rdspund fel, cdci tribrachul poate canta gi dirnpreun[ cu acesta nu numai '|fr

titrrrul trohaic

auferret. M. Quid? spondiaco rhythmo quem tan copulabimus pedem? D. Sane in hoc largissima copia nam et dactylum et anapaestum et proceleurnaticum r imparilitate temporum, nulla claudicatione plausus,
prlncrpatlrs ademphone impedienle, hr-uc video misceri
10. M. Yideo iam te facile posse caetera ordine

qi-n bitaie. Cine n-o vede insd c5-i de iambul, care, chiar dac5 ar fi egal bdtrrt, ar lua totugi, 'tamot rHmestecat, principatul. M.: Ce, ritmului spondaic pe care pioior i-l fwrm,rni, p6n6 Ia urrn6? D.: De br-rnd seam6, in a-sta posibfitatea-i '[lll; se poate de larg[: cdci v5d ci acestuia i se pot amesteca, netrnpiedic6ndu-ne nici un fel de impari(li)tate a timpilor, nici un 'lol de gchiop6tare a b6tiii, nici un fel de acaparare a principatrrlui, ';i dactilul, gi anapestul, qi proceleusmaticul. 10. M.: VEd c5, de-acum, tu le poli ugor urma?-n ordine, pe lsolelalte; dreptaceea, ldsAnd de-o parte intrebarea mea sau, mai degrab6, ca qi intrebat despre toate, r5spunde pe scurt gi lEmuregte, ,po c6t poli, in ce chip picioarele care au mai rdrnas, amestecate. logirim cu altele, ob1in, fiecare in parte, numele lorugi in ritml$. D.: O voi face: gi,-ntr-adevdr, nu-i nici o greutate, cu atAta lumind

'tr apaliul tirnpilor, ci chiar

quocirca remota interzogatione meq vel potius

omnibus interrnogatus resPonde breviter, dilucideq quantum potes, quomodo singuli qui restant pedes, e tegltl-e immixtis, obtinearrt suum norrren in rhlthmo' F*.iam, neque enirn ullius negotii est, tanta rationum praemissa. Narr{ tribracho nullus rniscebitrrr; omnes en
p;on"" surr! qui ei sunt temlrcribus pares. Dactylo anaPaes potest; narrl et Ost Posterior, et temlrcre ac plausu cuI aequaliter, utrique autem proceleumaticus eadem scili ratione copulatr.lr. Jam bacchio creticus, et de paeonil primus, sJcrrrdu. et quartus rnisceri possunt' Porro i cretico, ornnes qirr post illum sunt qulnqr€ temporurn

P_'+1*,

jure miscenlur, sed non ornnes eadem divisione' Alii nan ad duo et tria, alii ad tria et duo tempora dividuntur' autem creticus utrogue modo dividr Irctet? quia media b crrilibet parti trilouitrrr. Patimbacchius autemT quia ejus di a duobus temlrcribus incipiens, in tria desinit, congruos copulabiles h"bet paeones omnes, praeter secundu: Molossrrs de trieyllabis restat, a guo primo incipiunt temporum pedes; qui omnes eidem mnjungi possunq prop*er sirnpli duplique rationem; partim propter illam ,robi. pl",rirs ostendit, partitionem longae syllabae,

r

{
..1

i

singula tempora perti utrique concedit, quia in se numero par latpribus medium est. Ob quam causa molossus, et arnlio ionici non solum in simplum et du'
sed etiam

in aeqfras partes per terna temPora feriuntur'

rr4ionamentelor infSligatd. Cici tlibrachului nu i se va contopi nici unul: cdci toate, care-i sunt lui pare, ii sunt inaintagi. Dactilului i se poate anapestul, cdci ii e qi posterior, gi gi curge-n 'timp gi-n b5taie, egal: amAndurora insd proceleusmaticul li se une$te, vezi bine, prin aceeagi raliune. Acum, bacchiului i se pot corrtopi creticul gi, dintre peoni, primul, al doilea gi al patrulea. Apoi, creticulrri insuqi i se contopesc; pe drept, toate picioarele tle cinci timpi, care sunt dupd eI, dar nu loate prin aceeagi rliviziune. C[ci unele se divid in doi gi trei, altele, ln trei qi doi timpi. El lnsd, creticul, se poate divide in ambele moduri, fiindcd iourta medie i se atribuie oric[rei pd4i. Palimbacchiul ins5, fiirrdcd divizunea lui, incepdtoare de la doi timpi, sfArgegte in lr"ei, are congrui gi copulzrbili togi peonii, in afara secundului. l)intre trisilabice rdmAne molosul, primul de Ia care incep Jlicioarele de qase timpi, care, toate, i se pot uni acesh-ria, parte tlin cauza raliunii simplului gi dublului, parte din camza acelei hnpd4iri, pe care b5taia ne-o arat6, a silabei lungi, care concede rAte un timp amAnduror pd4iloa fiindc6 ln num5.rul senar tnedirll este par laturilor. Din care cauz5. gi molosul, qi ambii ionici sunt bituli nu numai in simplu qi dublu, ci chiar qi in 1r[4ile egale prin cAte tr-ei timpi. De-aci se face ca, in continuare,
&

142

S. Aurelii

De Mwico.

Liber

lftAwutiu

Att$ttstfut DBprc

ruPiod

hton a trcia

143

efficitur ut deinceps orruribus sex tempor.um pedibus, totidem tCoL ffrl] temporum posteriores copulari solusque arrtispastus, qui nulh:rn sibi velit rniscen, Hos consequuntur quatuor eprtrrf,, quoalm Prrmus

<

picioarele hrturor picioarelor de gase timpi sd li re poatf, uxri toate singur anaPesttrl, care n-ar vr'ea do tot atAlia timpi; gi ar rdmdne ,. .*or"." nici unul cu sine. Pe acestea le urrueaz{ cole patru

secundurn, secundus nullum, tertius quartum, nullum. Restat dispondeus, rhythmum solus etiam facturus, quia nec posteriorem guemquam invenit, aequalem. it"q,o" om.r:ium pedum octo !Ynt? qur nullo

*i*to rhythmum laciunt: pyrrhichius, tribrac
proceleumaticus, pat;on quertus, antlsp.astus, eprr .""rrdrr, et quartus) et dispondeus: reliqui eos,-q posteriores sunt, copulari sibi patiuntrrr, ita ut r .ro*"rt obtinea4t, etiamsi pauciores in ea serie mrm' I-Ioc est, ut opinor, satis a me quod voluisti, expli atque digestum: hrum est iam videre guod restat'

itrite, dintre care primul iI admite pe secund, secundul, pe i unul, al treilea, pe al patrulea, al patnrlea, pe niei unul' mAne dispondeu.l, care va face chiar gi el insugi singurritmul, iiina"l nu-l afld pe nici unul nici posterior, nici egal' Qi' -B?a' dirr,r. ,ou,. picioaiele, sunt oPt care fac ritmul, neamestecAndu-se pyrrhicul, tribrachul, proceleusmaticul, peonul ,rr, cu "larl' "i"i rl oatrulea. antispastul, epitrilii secundul gi al patrulea gi

te privegte de-acrrrn sd vezi ceea ce a

nrsi rimas'

Y.

- An sint pedes supra syllabas quatuor'
M. Imo,rnecum etiam tuum: ambo enirn Sed quid tandem restare arbitraris, quod ad rhl attinet? Nonno illud considerandum est utrum fimensio pedis, quamvis octo tempora non excedat, dispondeus obttinet, excedat tamen numerum qu
11.

l, -

Dacd

ea:istd

piciaare de mai mult de

ptru

silo,fu'

11. M.: Ba dimpotrivd, dimpreunfi cu mine, chiar 9i pe tine' cd m&i r6m6ne, edci amandoi c6utim. Dar ce socoli, la urma urmei,

syllatrarum? D. Quare, quaeso? M.fu? tu, quare me l quam teipsum rogas? An tibi non -vr{etur sine ulla. f vel offensione aurium, sive guod ad plausum ac

D.: Absolut nimic. M.: Socotegte deci cdte silsbe rou fdcut' D': V[d cd s-au fdcut cinci' M-: Vezi, deeigur, c[ poate fi depEqit rrrrrnfirul patu al silalre-lor. D.: Vdd bineinples' M': Ce, dac6-n

t44

S. Aurcki

De

Mwin

Liber

Sf. Aureliu Attgttstin, DeaPrc

rusid

krtca

o

fiuia

145

ibi sunt lot D. Video sane. M. Quid, si pro dualus' quae in uno pade sex syll p...,",1"? mretuor breves

locul a dou[, ce-s acolo lungi' voi fi pus patru Ecurtte? nu-l oan€ neceaar si fie numdrate intr-un singur picior qase silahe? D': Aga-i'
M.: Ce,
Ecurte,

;;;;

breves? num mriuslibet epitriti onurel longas solvas in duhitnnd;r eQ D' NuIIo modo' M'

;;;;#'i?

[Gor-

"o** D' Ita est' M' Qui ti2t]
elficiq orm Pro omnibus Verissimurn eet'

i"'""o,"* JtU"m

D.: Cu cAnd, E-atotadevdrat.

12. M.: Care-i deci raliunea prin care suntem constrAnqi gi l[ mdsurim picioare de-atAt de multe silabe, gi sd recrrnoaglem, adnris Drin rationamentele tratate mai inainte, c5 picionrl care-i silabe: nu 1i se pare oare cd acestea ia ritmuri nu depS'egte Patru s-ar re luptd-ndesine? D.: Ba cAt se Poate de mult, 9i ignor cum M.: Chiar qi asta-i ugor, cu condilia sd te-ntrebi asta. pe tine insu{i dacd mai inainte s-a stabilit rafronal intre noi

4i p1,*tti""t gi proceleusmaticul trebyre.deiudecap,gi discernuli b6toie, ca sd nu fie weun picior de dimensiune legitimi care nu facd ritmul adicd ritmul s[ fie numit de la acesta' D':
pl6cut. Dar

intr-adev6r, asta gi nu g5sesc de ce s5-mi fie ruqine c6 in ce scop asta? M.: Pentru cd, intr-un cuvAnt, .""rt" picioare de patrr silabe, cu exceplia amphibrachului, ritmul, de1in, adicd, principatul in ritm qi'l sdvAr'qasc Prin uz qi numele: acelea insd care au mai mult de patrr. silabe, multe rdevdr pot fi puse in locul celorlalte; dar ele insele nu pot, sirre, if.te ritmut sau se obfni numele ritrnului' qi, desigur,

nul. Se cuvenea, intr-adevdr, si i se constituie piciorului un rrl anume aI progresiunii in silabe. Acesta a putut fi insi optim . l: I-.- ^ insdqi ra{iunea numerelor, s-a it mnd care, trecut din ^-^:-: -^r:-picioml a Puhrt fi de patru silabe rstihrit in quaternar. $i "8" Cum insf, in locul lui constituim opt sclrrte? pot fi puse in rgi. alnria, fiindcd au tot atAta spaiiu in timp. F-iindcd dep59esc, r, legitima progresiune, adici numdrul quaternar? surlt .r., prit siml,rl urechilor, ci prin legea disciplinei, sd se

&ceea vom fi socotit cd ele nu-s de numit nici picroare' ptaceea, acea repugnanl5, care ne tulbura a fost acurn, Precum it, potoliti gi adormitd, din moment ce e posibil 9i si se pund i multe silabe decAt patrr in locul unui picior anume, qi nici si ge numeasc,S tohrqi picior decAt numai acela din care se produoe

r.46

S. Aurclii A

De Musin

Liber
sed disciplinae

il.

rhlt-hmum S4gner prohibentur. Nisi t---:i3
usque

eunrdem numerum ad rhythmum- admitti "um pro alio videamus? Neque enim me movet' quod vel p< adnritti: imo hoc me magis admonet quaerere' q:1fl"" queri, quod non etiam suo nomine,lqtT*-l quod .hic falleris; sed fr ;;;;1=t Not ,..irrr,., est"ut.omittam t"."tt q:^"j lxplicatio veri est. Nam cur u qtraternario numero iam ante disputata slmt' fac me iam iiL,rr. Iieri debeat progressio syllabarum; - ^l:^ tibi et consensisse usque in octo syllabas pedis d longitmdinem pomigr, num resistert^O:*t" "":" !11' ffi';;;;^r"Lyll"tbu.,,t" pedem? certe enim ad .r*"t"i, syllallarum pervenit P9-t:^"i'.solus ad p"rr""i, qui brevibus, sed [CoL .f123] etiam qui Quo fit ut ;dhibita rursns T l:9:l longa ":y1f"Ui. "orr.",. abrogari non Potest, cpa duas breves P]cr- Yn3 st [cet,Ld rexrlecim "yllrl* perteldlmus, lbt I*A duas incrementum statuere lnoit'"ti', in triginta tua Ptd""' froficiscimur: huc quoqxe -ratio numerum lt-^:: breviunl rursus ll* ill" duplum il;;;;;;;, *"d",tJ^?: ;.tr.i-";.: atque ita nullus constituetur syltabal ced-o rationi, qua usque ad quaternarium legiti numerum pro-ot..,,tl'' pedeni' Pro his autem plurium syllabarun' d pedibus poni oporte." pld"t Lrrn., duae unius longae locum occupant non recuso'
__
I

a

cram' l\am q"id tt"t syllabenrm or:rygl

Paras'

6gi, legea doi chiar ac;iunea a{a nu se or:eea, si pui dublul Prin care vo constitui nici rln la nurn6nrl quoternar de silnhe' Nu $ promovflm picionrl pAnd rocuz insd cd ln locul ecestor picioare ee cuvine sd fie puse picioarele de mai nrulte silahe, cat timp doufr scurte ocrrpfl locul
urreia lungi.

Yl.

":1.

suo - Pedes quatuor syllabis longiores rlqtthmum facere nequeunt. 74. M. Facile est ergo te etiam illud videre quos rnyurm concedere, alios pedes esse pro his,-penes

ll. - Picioarcle mai lungi de patru silotx nu Snt face cu numele
lor ritmul.
14. M.: E ugor deci ca trr sE vezi gi sd concezi chiar qi faptul r,I unele picioare sunt in locul celor in puterea cdrora-i principotul iltmului, altele, care se-mpreund c'u acestes, Cdci unde in lofll liccdrei lungi in parte se-ngemdneaz6 sctritele, il punem pe alnrl iq
6<'.,1 celui

p.ft*fp"*iafro', q.i cumhis collocantur'-1,"t.*: qul rn

iongis-singulis geminantur breves, pro eo vel t oUaIrr.,. a"lirr.rr-lo"tn us; velut pro iambo dactyh'un aut anapaeritum tritrrachunr, aut pro spondeo

i" *. in st:ipAnire

irrmbului sau troheului sau,

ritrnul; precum tribrachul ln locul in locul spondeului, dactilul sau

r48

S. Aurcki

i De

Mwim

Liber

proceleumaticum. Ubi vero cum eo Ponrtur qursqurs dactylo anaPaeshm' cum ior ;J;;.*t et retiqui simfiter suo iure curir caeteris

I

A:.p*

Iam inr'elligo' tibi dilucidum, vel tot'" t videtur?..D' ponuntur' p'"^"Iit Responde ergo utrum illi qui M' O otionr insi ner se facere tt'*h"t*t' D' Possunt'
rt I

quinque svllabarum Pes Potest .i., q.,i. Pio bacchio vel cretico

$

facd

in nune.le s6u ritmul, fiindcf, poete fi pus in locul

p"t

:t

o. u"n :r11:::,1,i*3.

bacchiului ori creticului ori oricdnri peon. D.: Nu poate, bineir4eles;

si gtii ci multora li s-a pirut c5-s de nurnlt prcroere chrar qr de gase silabe, dar mai amplu, pe cdt qtiu, nu i-a pldcut llirnflnui. Iar aceia cirora le-a pldcut asta au negat cd ee cul'ine

l[

fie admise atAt de lungi picioare sPre a naste ritmul sau metml de Ia care oare,

face

o, sYllabam Pe Pedem' Sed r

Plurium quam

eat cruod ratione timendum est' sallstluE ;ou'

Iiilii ".itii*" placet. D. Placet vero'

aisputatum; transeamus ad met

""-^

Jl

Diciorul; qi aqa, cei care-au intins pAnd la silaba a Qasea' &u hrdrnrnit sd transfere numai nt te piciorului tn cele care au tlopfuit-o pe a patra; la principatul insfl care este in ritmuri qi metre nu au ingdduit, in nici un chip, ca ele sd aspire. Dat, cum ln locul lungilor scurtele se duplic6, se alunge, aqa cum Do-n-nvederat ratiunea, pAnE la silaba e ?aptea Ei a opta; numflr pllnfi la care nimeni nu a lntins piciorul. Dar, fiindcd vf,d cd s-a itnbitit intre noi cA, ori de cAte ori in locul lungii punem douil lcurte, nici unul de mai mult de patrr silabe nu poate fi pus cu, ai tn locul a@stor picioare legitime, gi cd nici nu creeaz[ prin lllre insele ritmul, sd nu mearg[ la infinit ceea ce prin raliune lurbuie sd se sfirgeascd, qi socot cE s-a disputat, de-acum, Ittdoaiuns intre noi despre ritm; sd trecem la metre, de-1i place.
D,l

imi place,'ntr-adev6r.

150 8. Autelii
Yll. - De metrc quibtu et quot minimum corwtituqtur fi 15' M. Dic iginrr, rnetrumne alb-it1eri.s pedibus. p;;. ,rr".ro. b. No', intelligo' M'. Pedesne T?':
D' ". metrlrm crearrq an merris conittnJis p&es creannrr?

Yll. - Din care gi din minimum dttc piniutrc w aottstituie ntetrul'

;"* q"id dicas, 'M, hL int"trrre

vero habet: ita i ,r.rtt rr,. certum habet finem, in metro *"r"*io et rhyttrmi et metri:t* autem finita constat ' M' Ergo unus pes metrl

et metr Crntandem id putas? D' Quia inter rhyhmum contextio ped dixisti, q,od i" rhyhmo

et

coniunctil.P+ibt",i:t** ft:l-

fr"",

i"ttltiqT].t:l
et senripes?

illfttitu, hic *n oi. D. Non utique. M' Quid
D. Ita est. M.

pcdibys cor iGl;guidem. M. Quare? an csrl ubi mimrs quam duo su ;; ;+1" possunt iici pedes, quae a me pl &nte commemorate

t""t p"t

videamus quibus pedi in hoc Senere arrimadvertendo **"r,a, non enim te esse adhuc decet. Ea sunt autem:

Itrspi.itt * igitur metra illa

,rr,,ti"

Ite igftar, CdmEndE
Fonticdlnc pilellctE,
QuaE cdnitis

Ite igitur, Cam@nae
MeUifluos aonotes.
Satio haec esse ad Fonticalac puellae, Quae canitis sub antris

sib ar** MeUWde sdnorcs-

id quod intendimus

;;;p"*;, p*

metire ista, et quos habeant pedes renuntia'

enim metie;dos puto' "o" nec valeo me hinc queunt; "*p"dit:l--Sl^: "op.riari choriurlr fecero, sequitur iambus' qur ten orirrr.,rn
sed non simfiter plauditur: si dactylum'-non "",, ei saltem temporihus coaequehrr: sr chonaml alius qur

pu-to:^tu D' Om qui sibi legit

temporibus eadem diffrcultas est; quod enim reetat, nec

tinrp, nici

non eo, nec plausu convenit. Quare aut hoc.metrum

in fals e ceea ct
t'rlci nu g6eeec alta ce sE zic.
16. M.: Cd este metru o dorrcdegte qi

ntetru' 6au
Picioarelor:

u* f.t.Lrn est quod intet nos de pedum copulatl lnvemo' diesertum est: nam quid aliud dicam non
16. M. Meuum quidem esse et eo

qud

plus est

pes, certumque finem habet, et ipsarum aunum lud i.,r,.rirrcitur. Non enim tam suavi sonaret aegualitate' in motu tanr concinno plauderetur, si non inesset

prin faptul crl-i mai mult prin iudecata urechilor firmti' rle.tur picior, gi c.6 are un l'tr-adevdr, ,r, ". "*. prirrtr< atAt de suav6 egalitate, nici nu dacd n-ar fr in el armonia rr-trr bate printro ,miEcare atfrt de sirnrerricd,
fine cert, gi

L52

S. Aurclii

De Musim

Liber

{r-Awuliu A€ttstin,

Despre

muziail

Covts a trcie

I'53

numerositas, quae profecto esse rrisi in hac parte non potest. Falsa vero esse, quae inter nos conshterunt, quod existimes: non enim aut numeris g,,tdqutrn ot,: aut illa pedunt conunernoratione et co[ocatione ordir Na.r. ei ipsa mmerorum ratione? cfuae nullo modo expnessunr est quidquid in eis et ad mulcendas Bures, obtinendurn in rhythmo principatum, valere perspe) sed vide potius cum seePe repetor Quae canitis sub t demtrlceogue ista nunrerositate sensum tuum; quid. inter hoc, et si adderem ad finenr huius brevem syllabanr, et item istud eodem modo repetetent. Quae iub antrisoe? D. l0ol. 1126l Utrumque mihi it illnhitur auribus: hoc tsmen posterius, cui syll'abam addi hrevem, plus tenere spatii ac temporis, siquidem lon

mai ordolat dmAt ndn6nata comemolare qi colocare e picioarelor. CAci dintru inodgi raqitrnea nunrerilor' care in nici un chip nu cd este-n Putere , rc-rrgald, +a exprimat tot c@8 ce am innez6rit gi sprenc6ntarea urechilor, gi spre dobAndirea, in ritm, a . lntru ei

fi uorte a muzicii. Md nrir rtttomicit intre noi, cdci
iltmic{
care nu poate

aceastd

(€ sau
r6e"

nici

Ircd: quaE cdnit:rs silb anmsui? phcut urechilor: tohrgi acesta din

factum esg cogor fatei. M. Quid cum ilh-rd supenus, conitis sub aitris, ita repeto, ut pott finem nihil si eademne ad te iucunditas pervenit? D' [mo nesclo clauduur me offendit, nisi forte illam ultimam plus caeteras longas produxeris. M. Elgo sive idipsum am' quod procltrcittlr, sive quod silerur, censesne in tem

hulr*r" atriqtrid spatii? D. Q* aliter potest?
YTt|.

-

Silentict 77.

in metis quanta adhibei oPortet' Metntm M. Recte censes. Sed dic mihi eti&m quan

VI[. -

dicatur.
spatitrm putas esse? D. Metiri hoc omnino difficile est' V""rrr. dlcis, sed nonne tibi videtur brevis illa syllaba metiri, quam cum addidinrus' neque longae ultimae neque ullum silentium in eius solitunr p.od.r"tiot "m, sensull desideravit? D. Omnino assentior: repetitione

et te illud superius pronuntiante etgue repetente' posterius ego apud me ipse repetebam pariter tecum: . : ^L--^ ---L sensi idem spatiunr temporis ambobus occurrere, cl silentio nro brevis mea ultima corrveniret. M' Teneas igi

Cdte tdcei se cuuine sd ftc pwe in metre. Ce se poote numi metru. 1?. M.: Bine g0ndeqti. Dar spune-mi gi cAt spaliu eocofi cE este. D.: E cAt se pate de dificil al mEsura. M.: Adevdrat zici, dar nu 1i se pare oare cd-l mlsoari acea silab6 scurtd pe care, ori de cAte ori am addugato, simprl n-a simlit, in repetarea acclui metru, nevoia nici a alungirii peste obiqnuita ultirnei lungi, nici a nici unei tdceri? D.: Asimt intm totr-rl: cici, in timp ceJ rosteai giJ repetai tu
tine, pe cel apaliu de tole. M.: Se cuvine deci sE relii cA &ceste spatrii ale tdcerilor sunt

oportet haec silentioruor spatia certa rn metris esse' Qrrt irrr".r".is aliqr,rid deesse pedi legitimo, considerare

a, ori

"i* oportebit, utrum dimenso atque annumerato sile
conrp€nsetur. D, Teneo ianr istud, persequere caetera'

rndstuatA rle-acunr, pe asta; urmdreqte-le p celelalte.

va tretru

de

lipsegte

nu

se

O qtiu,

L54

S. Aurclii

i De

Musim

Liber

modum: narnque in ho bacchium cornperimus, ternporurn ebset sicut choriambusr facillrrne rd senirunt, et in repetitione tanti spatii silentium intet coegerunt, quentum sylloba occuParet brevis: at si choiianrbuni locetur spondeus, duo nobis tempora eilentio peragenda s,rti ad caPut redeuntibus, veluti m. Nanl te sentire iam credo silen ex, QuaL "oiiti" 1ont cun, redimrrs ad caput, plausus non claudicet' esse,tut ut experiri queas quanta silentii huius mensura sit, longam, ut fiat, Quae canitis fontem ,.rr".ri "vll"b.m atque hoc cum plausu repete: videbis tantum occu t *po"i" plausum, quantum in superiore.occupabat, ibi iut" longa" PoEt ;horian$um, hic tres sint locatae' apperet drrrit, ili tenq)orum interponi silentium' At si clirorianrbun iambus locetur, sicut hoc est, Quae ct locos, trio temPoro silere cogimur: quod ut explort adduntur sive per elterum iambum, sive per chorium, per tribrachum ut sit ita: Quae canitis locos bonos: -QLrce ccrnitis locos monte; aut, Quoe. canitis locos ner ili. "rrit, additis, cum sine silentio iucunda et aequal repetitio movet, et plausu adhillito tanturD spotii h .i.rgrrlt tenere inveniuntur, quantunr rllyd in qY"^ tt' manifestum fit trium temporum ibi esse [Col' 11 silentium. Potest post choriambum una syllaba lo; constitui, ut quatuor tempora sileantur' Nam etiarq choriambus dividi potest, ut simplo et duplo levatio.l positioque conveniant. Huius metri exemplum est, QI canitis res. Cui si addas vel duas longas, vel longam et breves, vel brevem et longarn et brevem, vel duas longam, vel quatuor breves, implebis sex tempon'ml I ut iullo desiderato silentio rePetatur' Talia sunt, mnitis rcs pulchms, Quae canilis rcs in bona, Qucte mt ,"s bonumoe, ()uae canitis res teneras, Quae canitis modo bene. g"iU". cognitis atque @ncessis, credo tibi i satis apparere, nec minus rmo temPore sileri posse, nec
i I

78. M. Video iam n

V[d ci trebuie, de-acum, sd cercet6m modul t[rcrii i: cici, in acest metru, unde dupi coriiamb ddm de-un [r,rii., urechile au simlit ugor faptul ci lipsegte un timp' ca s[ In n" a" qase timpi Precun coriiambul, gi ne-au constrAns spa$iu al tdcerii, cAt l-ar ocupa tilfr-" ,em in repetilie aiatt rt6; dar, dacd dupd coriiamb s-ar ageza spondeul' in ticere' IGlntorcAndu-ne la cap[t, avem de patrecut doi timpi qudE cdnitls fanrcm. Cici cred cd tu simli deja cd Drecum este: litiri. petreculi cu tflterea doi timpi, ca b6taia sd nu iel,ioprt*'., "11d ne relntoar:"- 11 tficeri, Pi:: ;3 ^'|,fln| ili-p#rrr"n* cdtd este m6sura acestei -",:^r^l adaugfi o silabd
18. M.:
,voi "*"d"* c[ b6taia ocupE numai atf,ta timp, cAt il ocupa mai rlnoir.t", degi acolo, dupfl coriiamb, sunt agezate doui lungi' ibi"i, t".i. De unde rerrfta c6 acolo se interpune o t6cere de doi ,impi. Dar, dacd se aqazE, dupi coriiaTb,.i"SSjd, pr:1lrl est:

'luiga, ca sd fie: qudE cdnitis fa"Y

u6-s,

gi.repetl*P

cu bfltaia:

nuficient de clar acum cd nici nu te lrcate tEcea mai Putin de rrn timp gi nici nu e de trebuin(A sd so tsc{ mai mult de patrr

f

56

S. Aurelii

i De Mueirp'

Liber

gf, Awraltu Augttstil" Despre

ntta

Caft o

a

I

est^i quetuor temporibus sileri oporte"": N'rn et ipsa sunt, .moderata. pt"g-1tj:-l-:t qua ia.n tt rlt" dicta il;iil". pedibus nulla levatio aut positio amplius $ ! quBtuor occuPat tenrPora' 19, Itaque cum aliquid canitur sive prontrrrtiatur unun p habeat certurn finem, et plus habeat quam numerorum et naturali mohr ante considerationem

despre tirnpi. Caci asta una este insdqi acea progresie moderatE, multe; qi in toate picioarele nici o levaliune ,ur" .-.,, spus deja

ruu posiliunerrt nu ocup6 mai mult de patru tirnpi'

19. $i, astfel, cAnd se cAnt6 sau se rosteqte ceva csrre sd aib[ un fine cert qi s[ aib[ mai mult de un picior 9i, printr-o-migcare printr<r neturali, inaintea observdrii weunui ritrn, s[ incAnte simp'rl

quadam aequabilitate demulceat, iam netrumtl

onume e pu{in de

duos pedes'-ta1 Quanquam emm mlnus habeat.guan et silere cogit, non srn€ Inonsuro; quia excedit unum

lo t[cere
umplerea celui de-al nicioare. ceea ce ocu

i;;;

' du pedi; pro duobus PedUtus auditus acciPit' quod p"d""r occupat tempora donec util^* certum atque dimensum int' il;;;;'*.,o .il"r,ti r*. Sed iarn mihi dicas velint, utrum Ifu qY":

implendis temporibus

*tit ot c"3" tltttidi*

reia de

g:tt"j^:1d-:tli

cen6 gi in *pet, in weme ce cestora' yrcotitd a intervalului. Dar ag cunoscut f,flre s-au spus, le poli asimli ca gi cunoscute- D': f'e-am vdz6nd prin tine ri-asimt. l\i.: Dflndu-mi oare ctez'.te nrie satt

r""a *g".it

;."d"*;

assentiaris. D' Cognovi e1 Pse:tior' M'Mi me an p€r te ipse vera esse perspiciens? 1)' Per

insuli c6-s adevErate? D.: Prin mine insumi, bineinleles' deqi' lpunAndu-le ht, cunosc ci acestea-s adev5'rate'
lX.

sane, quanwis dicente te vera haec esse cogrrosco'

- nin

cdpi timpi 9i c.dte picioare poate sd consiste, in cele din

IX. - Quot ad suntmum temporibus ac pedibus ntetrum
possit.

urmd, metrul.

20. M, Age ergo nunc quonianr invenimus prr metn$l esse incipiat, inveniamus enarn quousque sive ipso sono Narr metnun incipit a duobus pedibus,

20. M.: Haide ac:rlm) fiindcd am a{lat de unde incepe sd fie metrul, s-aflE.m gi pAne unde purcede' C6ci metrul incepe de Ia rku6 picioare, fie prin sonul insugi plin, fie c.tr ticerea anurnirati. 6 te mai lipsegte' pAnE ia a umple

cere ad illam quatern
est' --:l^*^metrurn tendere debearnus' D' Facile istud quidem

deest annumerato silentio'

""". "" progresie quaternar[ q """" trebuie se-ttittdem metrul. D.:
i i6 l*

or'
qr

Picioare
Cl6ci

rerruntiare usque ad guot .r
'f

;; Fd""

ratio satis docet' M (h'id: iU-ud recol{1 qui d dixisse nos eunr versuur a doctis appellatum' copulatisque constan membris certa ratione dimensis duobus Bene nremini. M' Cum ergp non sit dictum constare versun\ cunque manu€l sed duobus nembris
esse

roiiunea fuptul c[ (:ure cons

: Ce, igi aminteqti oare

de cdtre cei docli vers' unite printr<-r raliune destul de bine. M': Cum nu s-& spus deci rrrrtfl? D.: Mi-amintesc t[ versul consisti din douil picioare, ci din doud membre, qi ac'um r-a-nvederat cI versul ntl are trn singur picior, ci mai multe, nu ilrlicd oare fapttrl insugi

plures; nonne sit versum non Llnum pedt'm habere, sed ,rrt,i,bt'*' esse quan pedem? D' Ita res indicat longius M. At si menfira aequalia sint in versu, nonne Praepos

cd mem.brull?+ este mai hrrry decdt piciorul? Aqa, intr-ader'6r. M': Dar, dacd menrbrele-s egale in vers, n-ar D.: p,,t". fi oare inversatd ordinea, ca prima P.art9 si d-evini, fdrd lliscriminare, ultima, qi ultima, prima? D.: Inleleg' M': Deci' ca

f58

S. Aurclii i;utZ

i De Musics

Liber

Aurcliu

nuaaq&

ktt&sbuia

f 59

' iine discrimine ultima' et ultima Potent, ut prllne Parc s sa
appareat discernaturque in versu aliud esse men incipit, aliud quo desinit; non Possumus'I?1f* esse oPortere' D' Nullo modo' iC.i. ligZt

i. t.rt"ttig". M. Ergo ut hoc non accidat'

^u*br. L.g" pd". in pyrrhichio consideremus, si.placet' i pL "t"a" viae; tiUi minus tribus temPori'bus me plus quanr esse non Posse, cJuonram id primum est

Aseentior. M. Ergo minimus versus quot temPora Por D. Dicerem to, .ri"i me illa praeposteratio revocaret' ergo habebit: quia minus quam tria tt':TP-tt'habere

p"Ltq pf""

intetligis. Sed dic quot pedes pyrrhichios habeant t .t po-t". D. Tres et semis. M' Debetur ergo uruu:

ur** habere,.,otd""ptolPtTi "tt la^,1
1

nu se-nt6mple asta 9i sd aparil-ndestul gi sd se discearrr6 in il6rs cd unul este membrul cu care inccpe, altu-l, cu care se sfArqegte, fie inegale'.It';i" Ru putem recuza cd se cuvrne ca n enrbtele sE Asta s-o avem, deci, mai intAi, in vedere in nici un chip. M.: ovrrhic. de-ii place, ln care cred cd fe deia dar cd membml nu ixrate fi or.i .,.i" de trei ti,'pi, fiindcfl asta-i ^ai intdi mai mult va ilo.At r,.r, picior. D.: Asimt. M.: Deci, vereul minim c6li timpi [a? D.: Aq zice gase, dacd nu m-ar oprr acea rnversare a ii. Va avea deci gapte: fiindc6 rnernbrul nu poate avea mai it inc[' M': pu[in de trei; si aib6 insd mai mult evea qB'pte Dar spune cflte picioar bine-nlelegi. *Trei o tdcere de qi iumltate. M.: E de tilrrpi. D.:

d

silentium, dum ad principium reditur, ut spetrum l possit impleri. D. Debetur-.,"1:' M' Hoc."l"'*tl-1:". ;.;rp.; "*.rt? D- Octo. M' lJt ergo minimus' qui p;.ir* est fies, n1in5s S"u* d""i-tt-1:]1':t:.::']

non PoteE est versus, mimrs habere quam octo tempora

Ita est. M. Cln"d maximus ver$'rs, quo anrpliorern esse opott"tt? Gt trrrdt* temporum esse debet? Nonne ',ria"tir, si Ld illsm p.ogr".tiott"m retulerimus arrimr tan multa dila sunt? D' Iam intelligo ampli' il;;* poss quam triginta duum temporum versum esse non
esse

I(:ea progresie, despre care s-au spus, de atAtea ori, at6ta de nrrlte? DI: Acum inleleg ci versul nu poate fi mai amplu de lreizeci qi doi de tinePi.

D' tam minus ait qr"rr, runrmus versust 5'ur' tt28] incipiat a duobus pec censeo. M. Cum ergo metrum iU"a ab spatio duonrm pedum' u".rr. a quahro4,

21. M. Quid dehere quarn

",it

rrrrn versul nu-i mai lung de treizeci 9i doi de timpi, qi metnrl este

niuncliunea celor doud nen bre in vers, ci se incheie doar la un mai lungd decAt a versului, nu-i nrrtr invederat cd, precum versul nu se csde si depageaecd opt nici metrullE treizeci qi ;rit:ioare, aQa rru se cade si depageascd

Aurclit
S. Aurelii
i De

tnu,zrno

CoftPn

otreio

161

Musin

Liber

ita metrum triginta duo tempora excedere non o D. Assentior. M' Erit ergo idem spatium temporis, numenm pedum et metro et versul, cornmunrccJue terminus, ultra quem progredi utrumque non dd quamvis netrum quadruplicatis pedibus, a quih incipit; versus autem quadmplicatis temporibus, a et ipse esse incipit, finianrr: ut crescendi scilicet m quaternaria illa ratione servata metrum cunt I communicaverit in pedibus, versus cum me temporibus. D. Intelligo, et probo; atque ita se habere' l concordiam consensionemque delector.

i de timpi? D.: Asimt. M.: Acelagi va fi deci spaliul timpului, al metrului, qi al versului, gi acelagi num6rahrl picioarelor gi anume sfArgit conun, dincolo de care sd nu trebuiasci rainteze nici unul; deqi metrul sfArgeqte cvadruplicAnd icioarele de la care-ncepe s[ fie, versul insi cvadmplic6nd timpii -.,..pe s[ fielto, ca, modul de cregtere pistr6nd, vasizicE, ilo I. ""t ra{iune quaternari, metml s[ fie pus in comun cu versul leca
lrnronielT

O.: Ittd:qllT,t:l: lrin pi"i"-"..,'t ".,rl c'u metrul,. yT. dlipi:aceastd concordie 9i nrd-ncfrnt c[ aga se prezint[ in sine

LIBER Q|ART,IS
Continuatur tractatio de metro' [Col' f127I
1.

CARTEA

A

PATRA

Se continud tratarea metrului.

-

Uttima syllaba quare indffirens in metto' propter cuius progressum ac longitudinen-r de versu

l. - tlltima silabd de ce-i indiferentd de metru.
1. M.: Sd ne intoarcem deci la analiza metmlui,
tec

din cauza

1. M. Redeamus erfJo ad metri considerati

"Uq"la "g"r. constitutus locus' Sed primo illud quaero, utrum repudies, guod ultimam syllabam, quae metrum terml ."L lo.rgt'reu brevis sit, poetae atque horum iud g.rr-rtt"i"i nihil ad rem pertinere arbitrati sunt' 1J' Or i"pudio' non enim mihi videtur ":?"- Itti"lit ' M' Dic nbr"".o, quod rnetrum sit in pyrrhichio minimum' D' X breves. M. Quantum ergo silendum est' dum repetitur? Unum tempus? quod est unius brevis syllabae spatium' Age, iaur p"."rtl hoc metrum, non voce, sed plausu' pi,"i,.'M. Percute etiam hoc modo anapaestum' D' Et teci. M. Quid tibi visum est interesse? I)' Prorsus nihil' D' Videtur n Quid? causam? cur ita sit, Potesne dicere? in illo ad silentium, hoc in satis apparere: nam quod ad productionem ultimae svllabae refertur; nam eo nrodo ibi brevis ultima, ut hic longa, percutitur; et tantumdem intervallum reditur ad caput' Sed ibi donec spatium pyrrhichii pedis, hic donec longae impleatur. Ita in utroque par mora est?_ qua rnter ."rr**r,rrr". il4. Non igiiur absurde illi ultimam syl metri, seu longa seu brevis sit, nilril ad rem pertinere [( ttt8l voluerint: ubi enim finis est, silentium sequi quantum ad ipsunr metrum attinet quod fininr' An e rePetltronem ullam vel reditum ad c [i^"
)

*u"n

s sum, cuius trac'tandi postea nobis

deci

ticut, pAnE se repetA? D.: Un timp, care este spafiul unei

eilabe scrute. M.: Haide, lovegte acum a@st metru' nu cu vocea, ci cu betaia. D.: Am ficut-o. M.: [-ovegte chizu-in acest nrod anapesttrl. D.: $i asta am fdcuto. M.: Prin ce fi s-a Pdrut cE se deosebesc? D.: Prin absolut nimic. M.: Ce, poli oare spune cauza penfiu ce-i aqa?

D.: Mi se pare c-apare-ndesa{: cdci ceea ce-i revine, in primtll, tlcerii, asta-i revine, in cestAlalt, alungirii ultimei silabe, deoarece tn acelaqi mod se lovegte acolo ultima scurtE, precum aici, lunga, Ei
paltrza

umple

urma interpunerii cdreia o ludm de la capdt. M': Nu absurd au voit ei, agadar, ca ultima silabi, fie, ea, lung4, fie scurti, sd n-aibd nici o importanfi pentru lucrul in sine, unde, intr-adev[r, e sf6rqitul, urmeazd t6cerea c6td tine de insuqi nretrul care se sfArgegte. Sau socoli ci trebuia ca ei s[ ia, in aceasti cattz6, in considerare o anume repetare sau intoarcere la capit, gi nu nunrai faptul cA se

"*r"t

i64

S. Aurelii

i De Musico

Liber

AWwtin, Dqpru F!.. Aurelit

muzid

hrtsggttro

L65

considerare debuisse existirnas, ac non asse ii**r', quasi deinceps nihil dircndum sit? D'.Jam M' Rr accipiendam' indilferenter esse ;;;;uJam consider ;J;il ;ropter silentium {it, quonipm.ita finie soniturus sit qui. fi"i., qrr*"i'deinceps nihil "r, troc tempons in ipsa qrriete litgt:t]*li ob "p"tir.t,syllaba locetur; nonne illud est cont air,o, qrr" ibi ut ipsa ultimae syllabae indifferential q'":Jt:ll:r1

tantummodo

;;^il;;:;;itu., d id proficiat' ut sive ibi hreris q'll ;i;;'k;s;;, ;;' sit'i aures pro lo^ga v-indicentl 1)' Vi
plane esse consequens'

rd-i intru totul consecvent'

ll.

- Quot sytlabis minimum cottstituatur pythichium quamdiu q uoq ue silendum' 2. M. Yidesne etiam illud, cum dicimus mini
metmm esse PYrrhichium spatio sileatur, dum ad i *ptt*"^; I uorrm hoc metn-un, an perles anapae$os '; pauln ante illa -percussioT.p*":ll -1 '^Y hoc clridem

ll. - Din

cdte silabe se unde se ta@. Si

urwtituie metrul p1+rhic cel mai mic; cht

o.r. ,,ri.louid hic est "onf"sum, distinguendum ;;il ,rhit "rit? f). Omnino arbitror' M' Dic utnrm tiJ""t tC"f. 1129] esse rationem, quae ista distingr-rat'
r

pyrrhithium non illud .stt "'it'*'un1-e1o-! ;;;; "ia"Uuarrintribusbrevibus,sedinquinque'Posturl m11 ;;i;;;";, ac semipedem silere redire sefiP*-'l: ad initium' et

ffi;#il;Iendo

pedi, atgue- Ta non nos minimum metru-m rn pprt ichio constituere demonstratum est: quare Post anapaesti parilitas, ut iam p"a'"t ser,rip"dem silendum es' ']IO-11"f.^t":3 ", non duo ;;;tu;;; #re volumus' l)' cur enimet.quatuor syll metrum in pyrrhichio' sunt n'rinimum breves potius. P*t^ qiT.:q:t=. Tj cav opus sit? M. Vigil"""t quidem' sed nc'rn ;;; exc uf n* te ita proceleumaticus, ut ab illo anapaestus qutn rnodus in a V"..r- dicis. M' Placet ergo hicpl""tt vero' M.' Vid ;.J;, et silentio r-rnius tempo*Z O' rhythmo in mihi oblitum esse te, quemadmodum

oP*,Tit':flT

tntr-adevir. M.: Mi se pare

ci tu ar urtat cum am zrs ca se

LS1
S. Aurelii
De Mwico

Liber
Pruceleumatoo o stos numeros ab

distinguendos cornperinrus: quare iam- neque hic is procellunraticrlu metuo, quem plausu adhibitS a pprhi ii"."*.." potero. M. Cur igitur non eumdem plaur

odhibendum vidisti, ut ab lllis tribus brevibus' id pyrrhichio et semi@e, post que11 gP"tt:t"} unum tenrPu n.? A' J"* intelligo, et in visX siiere, disoerneretur *tpu redeo, nretrumque in pyrrhichio minimum y.es.Tlt"b* quae, annurinerato silentio, duorurn pyrrluchron-rm tuae lr0 crccupant? esse confirmo. M. Probant er8o aures aliqua, B.:: !it,.P":: !*; u":",!:: ;;;;'" ;"*.ri; Si \ni^us, Si atiquid, liale uis, Male din, Male fac' Ani Mdfum esr. D. Satis probang praesertim ornr iam recor< sim quemadmodum eos plaudi oporteat, ne cum metl pyrrhichio anapaesti confundantur pedes' 3. M. Vide et ista: Si aliquid es, Age bene' Malb ' agit, Nihit agit, Et ideo, Misei erit' D' Suaviter ::.t""li J insinuant, nisi uno loco, ubi finis tertii cunr imuo qua M. Idip"rrr. omnino est,- quod a tuis aurih "op.,tr,,rr. Non enim frustra s€n€iug offenditut cum on desideravi. ,yll*b"rrrn nullo interposito silentio ternpora si -_l^3 ^^-. exspoctat: quam exsPecta-tronem profecto frarrdat c drarum consonantium, f et ra, cluae praecedentem ( longam esse cogunt, et in duo tenrpora extendunt; syllebam vocant' genus grammatici positione longam rr L--:-llff^-^-+i-m indifferentiam' n f,rop,"", illam ultimae syllabae L.i.rrit *t rt hoc metrum, cum id sincerae atque severae etiam sine accusatore condemnent' Nanr vide' quaet quantun interest, si pro eo quod est"
r

in ritm dac6 curge-n pyrrhic sau in proceleusmatic. Bine mE ddscdleqti: cflci am descoperit cE aceste ritmuri D,r aici trebuie distinse unul de altul prin bEtaie: dreptaceea, nici nu m[ mai tem de acest proceleusmatic, pe care, aplicdnd bltaia, il voi putea discerne de pyrrhic' M': De ce n-ai vdzut, apd^r, de apliicat aceeaqi betaie, ca sE se discearnd anapestul lnla a* cele irei scurte? de un pyrrhic qi iumdtate adic6, dup[ gi revin pe ouie trebuia tdcut un singur timp? D.: Acum in{eleg metml cel mai mic in py'rhic, qi c.onfirm cd trei silabe scurte-s . anumhratd fiind ticerea, ocupfl timpul a doi pyrrhici' il.: Urechile tale aprobE deci acest gen de ritm' Si aliqua, Bene Male 0b, Bene dic, Beie fac, Animus, Si aliquid, Male uis' Medium est. D.: [l aprobd-ndestul, mai dic, Matefac, Animus, sd fie ele 0rr seam6 cum mi-am amintit deia-n ce chip se cuvine ca sd nu se confunde picioarele anapeste cu metrul h[t..t..
dieoerne

pyrrhic.
es, Age bene, Male qui ideo, Miser erittso . D.: Chiar 9i acestea se [git, Nihil ogit, Et lnsinueazi , "., e,xcep;ia unui singrr loc, unde sfargitul celui "rtune4te cu-nceputul celui de-al patmlearsr ' M': Chiar se rftr-al treilea

l

3. M.: Vezi-le gi pe ac,estea: Si aliquid

nnta-i absolut ceea ce mi-am

dorit de la ,.echil" tale. intr-adevdr,

lur-n zadar se simte ofensat simgul, cum aDteapti aparte timpii ltt(uror silabelor, neinterpunAndu-se nici o tdcere: aqtePtare Pe 01re o-ncalcd-ntru totul intAlnirea a dou6 consoane, ,,t' gi ,n',

intind in ngd prin
nimenea

qi severe asts' CAci ia, numai, lrrrrdamni, chiar gi fEr[ acuzator, una ca H)ama, rogu-te, c6t se deosebeqte, dac6, in locul a ceea ce--i:
MaIe qui agit, Nihil agit,
s-ar zlce: Mahz qui agit, Homo Peritlt\2.
rrrrre

rttab qui agit, Nihil agit:
Itlole qui ctgit, Homo Perit' dicatur,

D. Hoc sane liquidum atque. integrum.est' M' er€rc nos observemus propter musicae srncentaiem'

D.: Asta-i cAt se poate de limpede gi integru. M.: Asta, pe poefii n<r obserwS din cauza facilita;ii de a canta, s<r observhm

S. Aurclii

i De Mwim

Liber

glAwelfu A!{.,tstir- Despre muzi'ci
qu!
nocesar sE interpunem unele metre,

Cofieoapatru L@
in care piciorului sd nu-i
sd le punem uiagi ritnt; ta

cAte ori ne e' de exemplu' noi din cauza sinceritdlii muzicii: ca, de

noetae non obeewarrt

'"---'-r, .orr*

ProPter rrohis nece9.ge
I

rPoI

sile
eiuq

f"lq
--^-.^ concedentes mefflur&e, a fine ad initium redeamus; nihil til; ita metra talia finiant, quasi deinceps ,i'. "til'barn seu io"gttt' seu brevem iml ;'ir;;;;' nam in continuatione metrorum aperus:

o ofensare a totugi lor sh trrechilor gi cu falsitatea rnisu n-ar mai fi nimic de if.|..u""""" Lcest fel de metru astfel, ca gi cum ..rr.- .i- de aceea, s6 constituie nepedepsit fie lung6, fie sc;ur16'
nr.rmar pe aceea care-r de pus

constituant:

atque ratrone "orr"i""""aur ultinranr, nisi quae ipsius metri iure cum pedi nihil del est. Haec autem continuatio fit'

aurium iudicio' non se debere pon

,i i*rrif*u, ceci, tn continuitatea metrelor. sunt Pe falE dovedili nu trebuia sd o puni ultima decAt f,t,, lra".tta urechilor ci ei raliunea metrului insuqi'
ir,1"f"g Itu sufere nici o ofensare'

.,*r*rquodsilereco8&mur'D'Intelligo'etgrahrmhl se

["J*,di"
ll1.

p"Ui".ris exlmfla, quibus nullanr patiatur

prin legea 9i nu-i este de Aceastd continuitate ."-f.ce insS cand piciorului c{ruia sd fim constrAnqi a tecea' D': trr:buinli nimic din oauza qi-.ni fa"e plicere c6-mi oferi exemple prin c'are simgrl s[

iniurianr'

-

Pynhichiorum ntehorum onlo et numerL$' 4. M, Lge, nunc ordine de his quoque ren
pyrrhichiis:

lll. - Oxlinea si numdrul

metrclor pyrrhice'
qi

'

Quid erit homo Qui amat hominem' Si amet in eo Frogilc quod est? Amet igitur Animum hominis' Et erit hamo Aliquid amans'

4. M.: Haide, dE-mi acum, in ordine, rispunsul t[u chiar tlespre aceqti Plrrrhici: Ce va fi omul Quid erit homo Care iubeqte omul, Qui amat hominem, Dacd iubegte-ntru el Si amet in eo Ceea ce-i fragil? Fragtle quod est? Iubeasc'-agadar Amet igitur Spiritul omului, Animum hominis, $i va fi Lrn oml Et e.rit homo Iubind el ceva. amans. Aliquid

nisi suavissine Quid haec videntur? D' Quid integeirime currere? M' Quid ista?
Bonus erit amor, Anima bona sit: Amor inhobitat,

se par astea? D.: Cum, decAt cd curg atotsuav r1i-atot-integm? M.: Ctrm, astea?

Cum

f

Et anima domus' Ita bene habitat, ubi bna domus; [Jbi malq, male'

f)orut^s erit amor, Anima bona sit: Amor inhabitot, Et anima domus. Ito bene habitat, Ubi bona domus: [Jbi mala, male.

Bun fi-va amorul. Sufletul de-i bun' Amoru'-l locuiegte,

Iar sufletu-i casa.
Ferice lrrcuiegte-aqa,

Unde-i bunii casa; R[u, unde e rea.

S.

Awelii

De

Mwin

Liber

muzwo

Corlco o

D. Etiam ista continuata suaviesime accipio' M' Nt
tres sends pedes,

vide:

atotsuav' M': D.: Chiar qi pe acestea ne-ntrtrupte le primesc acum trei Picioare gi iumdtate:

i

,Animus hominis est Mala bonque agitans. Bona uoluit, habet: )vrulu uuaqaot aLlu Malo uoluit, thabet.

Animus hominis est Mala bonante agitans'

D. Haec quogue interposito unius temporis iilgnj jucunda sunt. fo' S"qt,rt rui guatuor pteni p1'rrhichii; I accipe, et iudica: Animus hominis agit 'i l]t habeat ea bona, I inhabilet homo, Quibus Nihil ibi metuitur. D, In his quoque certa et iucunda mensura est' i Audi jarn ,rrt" ,ror.^ .yll.ir* breves; audi et iudica'
i

Relele le-a vnrt, le are. r, Maln wluit, habet. timp' , D.: Chiar gi acestea, interpunAndu-se o t6cere de-un plirli; ascultd 9i ru"t pia""i;- itr.t Urmeazi i"t"' pytthici

Bonq wluit, habet;

Spiritului omului datu-i Trditu-n bune gi rele. Bunele le-a vnrt, le are;

Spiritul omului se zbate Animus hominis ogit Sn aibi acele bunuri' ea bo,'i, Ut habe.at homo, Cu care omul sd locuiascS' a"i; inhabitet Acolo nu-i nimic de temut' iiinU iii metuitur.
ut:um mSsura' M': Mai ascultd D.: Chiar qi-n acestea-i cert6 gi plncrrtd nou6 silabe sc,r-rrte; ascultd qi judec6: qi-i lipsit; [)mul rdu iubeqte intr-adevdr' riul iubegte-acele etenim ea bona"amat,

Homo mahu amat et eget; Malus etenim ea bona amat,

Homo malus amat et 'Mi,
Nihil

eget;

DUnUrIr

Nihil ubi satiat eum.
D. Prome nunc quinque pyrrhichios' M'
Leuicula

Qui amat homo, similiter habet' D. Iam hcrc sat est, et probo; nunc adde semi
14. Faciam:

fragilia

bo

na,

. fragile bunuri' Leuicula fragilia bono, -O;;;;i i;^o, similiter lnurelele le iubeqte' intocmai omul care le are' habet.
acum o iumitate D.: Asta-i ac,um de-aiuns gi-o aprob' Adaugd de piciorrsr. M.: O voi
Vop;a leuia
fa<rc:

ubi satirrt eumD.: Di acum la iveal5 cinci pyrrhici! M':

Unde nimic nu-l satur6'

laga leuia fragilia bona, Qui amat homo, sintilis erit

eis.

fragilia'bona, Qii-"^", t oio, similis eit eis.
D.: Bine-ntru
qi pe ei:
t<-rtul; qi

Vagi ugoarele fragile bunuri' Omul care le iubeqte fi-va

similarul lorugi'
a',qtePt gase

I). Bene prorsus; ei sex iam
Et lrns rrudi:
Vaga leoicula

exsPecto pyrrhichios'

acum

pyrrhici' M': Ascultd-i

fragilia bona, ()ui adamat homo, similis erit eis.

l/oga letticuln

Qui adamat homo, similis
ent

fragilin bona, vagi

. e$.

uqoarele fragile bunuri, Omul care le-atotiubeqte fi-va

similarul loruqi'

FLAurelia Augustin,

De^spre

mttzid'

Caftea o

Ntra

173

D.: Destulu-i; adaugd iumdtatea de picior! M': l'luida leoicula fragilia bona, Fluide uqurelele fragrle bunuri' ()uoe adamat iniia, sim,itis, Sufletul care le-atotiubegte fi-va similaml loruqi' ent e.s. D.: Destulu-i 9i bine-l d6-mi acum PPte Pyrrhici! M':

l,euiculafragilia

gracilia, Ugurelelefragilesubflrelele bunuri' bona

Suflelelul ce le-atotiubegte Quae adamat animula, s.imilis fi-va similaml loruqi' erfi e.s.

D.: A.dauge-lise ium[tatea de picior; cdci asta se prezinti elegant in sine. M.: lhga ftuida leuicula fmgilio Vagi fluidele uqurele fragilele bunuri, bona, ce le-atotiubeqte fi-va Suflelelul ()tne adamat animula, ' el similarul lorr.qi' fit ea similk ei.s.
D.: Vnd

ci mai rimAn opt picioare,

ca

si

trecem de-aceste

N)ntinfe mai fericiti:

qui amat habet' bona Deus est' Itague nec eget omor, et ea
Soticlq bona bonus oma4 et eo

Bunul iuheqte bunele solide, qi cel ce le iubeqte le are'

Dumnezeu este-acele buners* $i aqa nici amorrrl nu-i lipsit, iar

'

mi-aiung cAte doud exemple din IJrmeazd iambicele, ii.t "u..le aud fhrd nici o intrerupere' fir:care, pe care m5-ncAntd sA

D.: [,e am din plin, adunate laolalth, nletrele pyrrhice

S. Aurclii

i De Musieo

$f. Awelia AWwtia Despru mwiti Jll.

Cortcaopatru L75

\Y.

- De metro

iambico.

-

Despre metrul inmbic.

.

5. M. Geram tibi morem. Sed ista quae jam quot sunt? D. Quatuordecim. M. Quot etiam iambica credis? D, Aeque quatuordecim. M.'Quid, si in eis pro iambo tribrachum ponere, nonne multiformior eit?,D. Manifestum est quidem: sed ego exempla ista solis iambis audire cupio, ne longum faciamus: pro enim longa ryll"br duas breves posse poni, faci]is disci est. M. Faciam quod vis, gratumque habeo quod intelli sequaci minuis laborem meum: sed aurem ad iambi praebe. D. Istic sum, incipe. M,

5. M.: i1i voi plini placul. Dar astea pe care le-am fdcut deja cAte-s? D.: Patrusprezece. M.: $i iamtricele cilte crezi cd vor fi? D.: Tot patrusprezece. M.: Ce, dacr[ ag vrea sd pun in ele tribrachul in locul iambului, nu va fi oare mai multiform6 varietatea? D.: Fl-nvederat, desigur: dar eu doresc si aud exemplele acestea numai in iambi, ca sd no mai lungim, cdci e-o disciplind facili cE se pot pune in locul oric6rei silabe lungi doud scurte. M.: Voi face cum vrei, gi-mi face pldcere c6-mi
iamb! D.: Aci-s, incepe! M.:
Bonus uir, Beatw. Bdrbatul bun, Fericit. Mahn miser, Sibi est mahtm. R[ul mizer, Siegi igi este rdu. Bonus batus, Deus bonum eias. Bunul fericit, Dumnezeu, binele lui Boruts beatus est, Deus bonum eius est. Bunul este fericit, Dumnezeu este binele lui. Boruts uir e-st beatus, Videt Deum beate. Bdrbatul bun este fericit, il ,edon mod fericit pe Durmnezeu. Bonus oir et sapit bonum, Weru Deum beatus est, Bdrbat bun qi gtie binele, VIzAndu-L pe Dumnezeu, e fericit. Deum uidere qui cupiscit, Roruuque ubil, hic uid&it. Oel re dore{te sd-L vadA pe Dumnezeq $i udiege buq aicil, va vedea. Bonum uidere qui cupit diem, Oel ce doregte sd vadd ziua bunE, Bonus sit hic, uidebit et l)eum. Fie bun aici, gi-L va vedea gi pe fhrmnezeu. llonum aidere qui cupit diem illam, Oel ce doregte sd vad mirifice zi bun6, l,lonus sic hilc, uidebit et Deum illi.c. I,'ie bun aici, gi-L va vedea qi pe Dunurezeu acolo.

ugurezi c-o inlelegere adecvatd munca: dar pleacE-1i urechea la

Bonus uir, Beatus, Malus miser, Sibi est malum. Bonus beatus, Deus bonum ejus. Bonus lxatus est, Deus bonum ejus
est.

Bonus uir est beatus, tr/idet Deum beate, Bonus uir et sapit bonum, Videns Deum beattn Deum uidere qui cupiscit, Bonusque uiuit, hrc

Bonum uidere qui cupit diem,
Bonus sit hic, uidebit et Deum.

Bonum uid.ere qui cupit diem illum,
Bonus sit hic, uidebit et Deun-r illic.
Beatus est bonus, fruens enim est Deo;

Lleatw

est bonus, fruer* enim est Deo; Jfericit este bunul, intr-adevEr, imbucurat este de Dumnezeu;

Malus miser, sed ipse poena

fit

sua.

Malus miser, sed ipse pena fit sua. lkiul nefericit, dar el insugi se face @eapsa sa.

Liber

PI An

WA,,Fr.t'tut'

D*W

fl'wd

Corw

a

pdru

L11

nihil cupit plus; Beatws est uidens Deunt'
hinc egestas' Malus bonum foris requirit' Beatus
est

uidens Deum'

nihil boni amplius;

hinc eget miser' Malus bonum foris requirit' nihil boni amplius Beatus est uidens Deum' hinc egenus errat' Malus foris bonum requirit' nihil boni ampLius Beatus est uidens Deum' hinc eget miser Malus fotis bonum requirit'

l, - DesPre metrul trohaic'
Y.

-

De metro

trochaico' egent'

1l

pto3" 6' D' Trochaeus s:quitur' 11":11'::^iffi etlodem modo quo ram'E ." hi";'";;i*u' M' F;;"*'
i

prezintd optim

ffohaicele: cdci acestea se 6. D.: Llrmeazfl troheul; rostegte il'ii it' a""ttqi *od ca gi iarnbicele' in sine' il;;

Optimi Non

0ptimi Non egent' ifii^ii 1: et.r".'oil Nu-s liPsiP'
'anet'

Veritate, Non egetur'
Veritas Veritas
Veritate

sat

est, Semper

ltqec manet'

st[ruie'
uflrnezeu SuPremul' quem Aides'
vezr' Pb care<r

wcatur
factus

Ars Dei suPremi'
est

mttndus iste quem uides'

gignier uidemus' e le vedem cd se nasc'
iumque formo oeritas' $i forrna tuturor' adev6rul'
Veritate cuncta

VeritatefactacunctaQuaequegiSnieruidernus.
Veritate

ueritas' sunt' Omniumque forma facta cuncta

facta

cernct'

cuncta facta cerno' tCoL 1132l Veritate

i.t* "a""et

le

vid

Pe toate fdcute'

gJ.

Aweliu AWwtb, Dqprc

mwid

Carw

o

potru 179

l7a

S. Aurclii

i De

Mueie

Liber

l/eritas nxanet, mouentur

*ta'

Veritas nxanet' nxouentur ista' I/eritate

facta cernb

omnia,

,

l/eritas manet, ftlouentur ornnia'
Veritate

facta cernis ista cuncta,

Aclex[rul rfimAne, acestea se migc6' l/eritate facta cernis ontnia, lntru adevdr le vezi fdcute Pe toate. l/eritas naonet, ,nouentur omnul Adevdrul rEmAne, toate 8e mi?cE' leritate facta cernis ista cuncta, lntnr adevfir le vezi fEcute Pe toate astes' Adevdrul totugi r6mAne, acestea se migci' l/eritate facta cuncta cernis optime, lntru adevdr le vezi optim f6cute Pe toate? Yeritas manet, mouentur haec, sed ordine' Adev6rul rflm6ne, se rniqcd acestea? dar in ordine' leritate facta cuncta cernis ordinata, lnt* .derna. le vezi f6cute pe toate astea ordonate' Adevdml rdmAne, innoind migc6 ceea ce se-nnoieqte'

leritas tomen manet, motantur $ta'

Veritas tanxen m@net, mouentur istct' Veritate

facta cuncta cernis optime,

Veritas manet, mouentut haec, sed ordine' Veritate

facta cuncta cernis ordinata,

leritas m.anet, notnns mouet quod innovotun

l/eritas manet, nol)ans mouet quod innouatur'
[/eritate

sunt' facta cumctt sut'tt, et ordinata
noiascd.
l/eritate facta cuncta sun\ et odinata cunctaT lntru adevir au fost fdcute toate 9i ordonate toate' islrt' le"ritas manena no\Qt, motvntur ut no')entur rdmAnAnd in.oiegte, acestea se migc6 sd se-nnoiasci" ,ti."et"f

[/eritas nouat nxanens, mouentur ut nouentur haec'
Veritate

cunctct' facta cuncta sunt, et ordinata

Veritas manens nouat, n'touentur

ut nouentur

Lsta'

Yl,

-

DesPrc metrul sPondaic'

Yl. - De metro sPondatco. 7. D. Spondeum sequi video: nam et trochaeus auriltus fecil- M, Haec sunt metra spondei:
Magnorum est, Libertas' Magnum est n'Lunus Libertatis'
Solus liber fit, Qwi errorern Dincit'

1. D.; Vdd cd urmeazd spondeul; cdci qi trolreii mi-au lndeshrlat urechile. M.: Accstea-s me'trele spondeului:
Mognorum est, Libertas'
A rrrarilor este, Libertatea' Magnum est mundtu Libenatis'

Mare-i darul Libert6lii.

tlotus liber frt,Qui errcrem uincit' liingrrr acela de;rrine liber, Carele irrvinge eroarea'

180

S. Aurelii

i De

Mwim

Litur
I

Solus Liber uiuit, Qui ertorenl Solus Solus

jam uicit'

erft)nem iam ubit' acela trfliegte liber, Carele a-nvins deia eroarea' Sinsur
Sotl.m

lifur ubk Qui
uere

liber

uere

fit,

Qui erroris uinclum

uicit' uicit'

i

jam liber uere uit)it' Qui erroris uinclurn

ll

il;. acela devine cu-adevdrat liber, Carele a-rrvins langr-rl erorii' froi* ltb., oere obit,Qui erroris uinclum iqm uinit' deia langrl erorii' flineur aoela udieEte cu-adw[rat rcr, Carelea-nvins Soiu liber non falso uiuit,

Sotiu lib",

fit,

Qui enoris uinclum uicit'

Solus liber non falso uiuit,

Qui

erroris uinclum

jam deuicit'
$ingur acela tr[iegte pe drept qi cn-adev6ra! ()ul erroris uinclum magruts deoicit' dla.".le, mare, a nimicit lanpl erorii' Solus liber iure ac non falso oittit, Singur acela trdiegte pe drept, +. m1'1 fals, deobit' Qui errorb uinclum funestum a nimicit funestul lanl al erorii' Car"I" Singurul mare trdie Qui enoris uinchtm
l

Solus

tiber iure ac

t-rere

uiuit,

Solus liber .iure ac uere uiuit,

Qui

erroris uinclwm nxagnus deuicit'

Solus liber

jure oc non falso

uiuit,

Qui

erroris uinclum fun'estum deuicit'

Solus liber iure

ac oerc magnts uioit,

Solus Liber.fure clc uere magnus uiuit'

liber'

Qui

erroris uinclum funestum

jam deuicit'

Carele a nimicit dei Solus liber iure ac non falso

m
r,

Solus liber

jure ac non falso magnus uiDit'
lr

Qui

erroris uinclum Junestum prudens deuicit'

Solus liber

uiuit' iure ac non falso securus deuicit'
jam
uiuit'

,x

prudens jam Qui. erroris uinclum funesturn
SoLus

j

liber jure ac non falso securus

Qui

deuicit erroris uinclum tetrum ac funestum prudens

Solus liber

jure

Qc non

uiuit' falso securam uitam

ac.funestum prudens jam de ui Qui erroris uinchtm tetrum

A2 !fll. -

S. Aurclii

i De

Mwia.

Litur

gL@A,tswfrn Desprcmttzid
Yll.

Co'rbaapotru L83

Ttibrachi metra quot sint.
B. D. Nec de spondeo habeo quod requirarn, venl ad tribrachrrn. M. Ita vero' Sed cum omnes qual superiores pedes, de quibus dictum esi, qualrrordena n pepererint, quae fiunt simul sex et quinquagrnta, plura' exspectanda de tribracho. In illis enim curn semlpedis in silentio est, plus una syllaba non si hoc autem cum silemus, nrm censes unius brevis spatio tanhrmmodo sileri oportereT an et duarum mora silentio contineri potest? quandoquidem n$ dubitaverit duplicem huius esse divisionem: narnquel ab una incipit, et finitur ad duas; aut oontra rncrPr duabus, una terminatur. Quare hunc necesse est vigi unum metTa procreare. D. Verissimum est. Nam inciF a quatuor bievibus, ut duo tempora sileamus: dej _,L: ^^* quinque sunt, ubi unum silemus: tertio sex, ubi silendum est: quarto sePtern, ubi rursus duo tempora s sunt: inde octo, ubi unurn: sexto novem, ubi mrllum' ita cum singulae adduntur, donec ad viginti quafi-Lor veniatur, qui octo sunt tribr'achi, ,.igrtti unum omruno complentur. M, Expeditissime rationem secutus es: ."r"L.rr" ubiqrte a nobis exempla esse promenda; a quae illis quatuor primis pedibus subjecimus, p-utandum est luminis caeteris esse praebituta? D' quidem judicio satis. M. Nec ego nunc aliud requrro q tuum. Verumtamen quoniam iam optime scis in pyrrhi
I

-

Cdte pot

fi

metrcl.e tribrachului

metris mutato plausu posse tribrachos percuti; quaero, [(

1133] utrum pyrrhichii primum metrum possrt
tribrachi metrum habere. D. Non potest: majus erum oportet esse lFram pedem. M. Quid, secundum? D' I nam breves qu'atuor pyrrhichii duo sunt, tribrachus et semipes, ita ut ibi nullum, hic duo tempora srlearr Mutato igitur plausu habes in pyrrhichiis etram t exempla usque ad sexdecim syllabas, id est usqt quinque tribrachos et semipedern, quibus debes
contentus: caetetra enim potes vel voce vel aliguo plausu te ipse @ntexere. Si tamen adhuc aurirrm sensu

L84

S. Aurclii

iDe Mwim

Liber

huiuscemod'i numeros arbitraris' D' Faciam equidem videbitrrr: videamus quae restant'

bine: eimpl urechilor. D': Voi face, binein{eles, cum va fi mai
le vedem pe celelalte care rdmAn!

e5

VIU. - De dactYlo. 9. M. DactyLus sequitur, qui semel dividi potest' ptlt aliter putas? D. Imo ita est. M. Quota erfl: "J"t li si post i. silentio? D. Dimidia scilicet' M' Quid, "* tem trochaeo constituto, velit quispiam silere unum implendo? brevi syllaba daciylo debetur ;;;; .l.po.ra"bi*us? Non enim possumus dicere minus .p*ir- semipedis sileri non oportere' Ratio emm-sr ii""i"r" ,o.,.'*irrrr., sed amplius quam semipedis silendum non esse persuaserat' Nam utique mrnus chor semipes silet-ur in choriambo, ubi post ipsum exemplum est, Fontbolae br""Lirr. collocatur, cujus brevis syllabae spatio hic nos silere cognos Urrir. ".rl* U:Tl U.l ;;;;..* temporibus debetur implendis' ';licebitne ai M. Constituto ergo trochaeo post dactylum' te ,rrr* ."*p,o ,ii"..? D. Ita cogor b:T: M'Quis+il-'i tand :,- tibi ac< .^ni cogeret. si mernrinisses superiomm? I-Ioc enim q""T:-1: ;;".; i" indifferentia ,rlti*t" syllabae, :t spatrum ,Iti*rrn longam vindicent aures, ubi restat p..rk;.rr, e"ti.msi brevis sit, quid a"To:ttt*11,l '.Ufi*". b. Jr* intelligo: nam utique si ultimam syllal ".. aures accr brevem, quando restat silentium, Iongam cognovrmus; sicut superiore ratione exemplisque I - ^r--I--r-^^L oarre an cT)ol intererii utrum post dactylum trochaeus' an spont
<

UtI. -

DesPre dactil.

silentio Iocetur. Quamobrem cum repetitio distinguenda poner posl g*m syllabam oportet

,r"*

Ioi -dltfum duomm tempoflrm spatio irleamus' M' Qui$ : qT'hi *:l^: ;;;* pori da"tytlm, rectene fieri-putas? ' srqul an iambus, nihil interest: nrm utrum idem sit, pro iambo eum necesse est accipi propter ultimam' io.rg* exigunt aures, quia re"ti .roi op"t,Ere poni post dactylum, propter diver i""*i".i. et posltionis, quarum neutram^ oportet in habere tria tlmlpora, quis non intelligat?

1""111-l*::..

86

S. Aurelii

De Mwi.co

Liber

ffAureliu Attgtutiru
lX,

Despre

muaid

Carbo

a

pauw

LB7

-

Despre furcchiu. 10. M.: lioarte bine qi absolut consec\Ent. Dar ce 1i separe

Ix.

De bacchio.
10. M. Optime omnino atque sequaciter' Sed quid Pro; tandem -ridetrrr de anapaesto? an eadem rato est?-D' si place! et' eadem. M. larnergo bacchium considerernus,

mihi quod

o*, ,,*.-^br*"o5

pti*"*

ejus metrum est' D' Qratuor tyl$J et tres longas, ![rarum duae ad lracc]

p"iirr"rrt, una vero ultima ad rnchoationem "i": *it-! ifMl q,, crrm bacc}io poni potes; ut id quorl ei dt in .iie.rtio, in aliquo tamen exemplo vellem hoc qu explorare. M, Facile quidem est exempla subiicere' ita ut supenoribr:s posse delectari: **.n non te arbitror isti quinum temporlrm pedes, ut etiam septenum' non c[\aour suaviter crrrn:nt, quam ii qui aut in aequas Partes simplam elduplam,vel in duplam et simplala tart aut in
interest

quibus satis

in primo ,llo nostro sermone tractavimus, ho, pud"t, quinque ac septern scilicet temporum''r1 u"p"r'.ort;". po"*", ita soluta libentirt: assumit cl:"o:: E nam vrderi facilius in exemplis quae postulasti, potest: Hoc revolve urterp anrfi, Inborut magister dmns tildas' "silentio, quod ut sentires facilius' ideo tri..m te*porurrr c1 tres pedes longam syllabam Postll quod est initium potest Nt".,"d primum mett qri trrm bacchio poni unus exemplum dedi quod est quatuor syllabamm' ne commonendum sensum tuum' quanl-tr non esset satis ad po€t illum atque unarn Iongam srl. ere debeles Quod T 1 Ld^*, atque ipse repetam, ut in meo silentio tria tr sentias: LaLnr-nulhn, Amar magnu's' D' Satis apParet orationi hos'esse congruentiores pedes, et nihil opue M' Yerum dicis: sed num dbi r exemplis caetera "o.rrrir". longa videtur pom posse silendrm est, una tantum

*[". *qot*

mohrc et aequales aut comphct

qur eps bacchium? D. Non sane; sed etiarn brevis et longq cretr< bacchii semipes primus est: nam si nobis inchoare quanto magl8 Iicuig quia cum eodem bacchio poru potesq.

non tofllm de ipso becchro facere licebit, cum praeser[m bacchii sit aequ posuerirhus quod primae parti cretico
temporibus?

lracr:hiul, cand mai cu seanrd nu vom fi pus din cretic totul, pentru r:a sd fie egal in timpi primei pe4i a bacchiului?

188
X. -

S.

Ayretii Auswtini De MtBiN'

Liber

$f. Aureliu AuSustin, Despte

muzid,

Cottea a Wtru

].8$

Pleno pedi quid' addatur ante silentium'

X,

-

Ce i se adaugd. piciorului

plin tnaintea tdcerii.

M. tarn'ergo, si placet, me audiente atque ludrc trr ipse per caetera excrirre,-et quid ponatut q"tt l]: p"a'"*,'qr"ndo silentio reliquum irrpletur in omni'l p"a,lr. {ri restarrt, exsequere' D' Brevissimum,il*',"1i t""ittimurn est quod requiris: narn quod de ba ^tqr-." est, id etiam de secundo paeone dici potest' dictum creticum autem et unam longam syllabam [cet aut iambum, et spondeum; ita ut aut tria tempora' dictrrm est' id Arrl unum silelt-,rr. Ouod autem de hoc primum et in ultirnum paeonem cadit' J"*.. tr ":II: iJi*l"""ttirm vel unam lot'gam vel spondeu*aut ul d"ot, ql,o.itca et in hoc metro aut tria tempora' Julmrr. Eadem conditio est paeonis tertii' Sane ubilU ,aestus'iure Ponitur. Posi mol rl.o, qood ad eius attinet divisionem, ar-rt unam lonl qr.ao., aut duas ponimus ut duo tempora sileamus' quoniam et censu et ratione exploralrrm est' ordinari peuct 1135] cum eo posse omnes senum temporum
'11'.
I

11. M.: Acurn deci, ascultAndu-te eu gi judecAnd, fugi tu insuli, de-1i place, prin celelalte qi urmbregte ce se poate pune, in l,oate celelalte picioare care au mai rdmas, dupd piciorul plin, cAnd ceea ce mai rimAne se umple prin tdcere. D.: CAt se poate
de scurt qi
socotT ceea ce ceri; cdci ceea ce s-a zis se poate zice gi despre al doilea peon. gi o silabi lung5, qi iambul, 9i spondeul, Drrpd cretic se poate pune

facil este acum, dcspre bacchiu, chiar asta
ustfel incAt sd se

taci fie trei tirnpi, fie doi, fie unul.

Ceea ce s-a

ultimul fie una sau trei
treilea.
De burr5. seamd, oriunde se pune spondeul, acolo 9i anapestul se'

pune pe drept.

ln,u punem una lung6, ca

post eum locus et iamho, et tria t"Tp:t".-:i] ..*.ll"brrt; errit et cretico, et unum tacebitur; pnr conditione erit et bacchio' At si in duas breves

Dup[ molos ins5, pe cAt line de diviziunea lui, si t[cem patru timpi, sau dou6, ca si trtrcem doi timpi. Dar, fiindcd s-a probat qi prin socotealSls, 9i prin raliune cE se pot pune-n ordine cu el toate picioarele de qurse timpi, va avea loc dupi el qi iambul, 9i vor rimAne de t5.cut lrr.:i timpi; va avea gi creticul, gi se va ticea unul; cu aceastd
condilie va avea qi bacchiul. Dar, dacd pe prima a creticului qi le vom slobozi in doui scurte, va avea 1re a doua a bacchiului Itrc qi peonul al patrulea. Ceea ce am spus insd despre molos, tucmai asta se poate spune qi despre celelalte picioare de gase l,irnpi. Acum, socot c5. proceleusmaticul trebuie referit Ia celelalte r:c consist[ din patru timpi, afard de cazu] cAnd agezdm dupd el l,reri scurte. Ceea ce-i aga gi dacd punem anapestul, din cauza rrltimei silabe, care, dimpreuni cu tdcerea, se obignuieqte a fi

paeoru gu cretici, et secundam bacchii solverimus, erit et Quod autem de molos pedibus dixerim. Jam t* nisi *"4"", temporibus constaflt, esse rererenouur' ita est ac sl EmapaeE ti". br"rr", post eum locamus' Quod

t*.^t,

p.op,", ultimam syllabam cluae cum silentio iambus ffii..f",. P.i*o vero epitrito quartus' ::"" dicum :lliT Hoc et bacchius et cfeticus et paeon

n

aut duo' I de secundo, ut tempora sileantur aut quatuor' possunt consequr spon( autem reliquos epitritos recte *otor.rr., ita uipnmam spondei, et primamvel secuq metrlE "* molossi in duas breves solvere liceat' Brgo in his tacebitur' Dispondeus restat' tria temporar aut unum s quem si posuerilmus sPondeum, q:atuo.r temPora dut, manente licentia solvendi I' .i irrolo..rno,
"t

lrrimit[ lung6. Primului epitrit lnsd i se-mpletesc, pe drept, ;i inrnbul, gi bacchiul, qi creticul, gi peonul al patrulea. Asta se ;roate zioe gi despre al doilea, ca sE se tacd fie patrut fie doi timpi. Pe ceilalli doi epitrili care au mai rdmas ii pot insb, pe rllept, urma spondeul gi molosul: astfel ca prima a spondeului rrri prima sau a doua a molosului sd fie ing[duit si se desfdqoare lrr doud scurte. In aceste metre deci se va. tdcea sau trei timpi, ruu unul. RdmAne dispondeul, dupd care, dac[ vom fi pus
rlrondeul, vor fi patru timpi de tdcut; dacd molosul, doi, rimAnAnd

""at

S. Aurelii

iDe Musira

Liber

8f, Aureliu

Atqwtiu

Desprc

mwiad

Carteo a

pafiv t9L

molosso' exce| in duas breves, vel in spondeo' vel in aliquid fo ultima. t{abes qooa
emendabis

*" "L"t"t"'"

voluisti' Nisi

in spondeu' fie litrenla de-a desfigura lunga tn douE scurte' fie sd parcurg ett in ln *olo", cu excep{ia 'rltimei' Ai ceea ce ai voit lugd. Dacd nu vei corecta, Poate' ceva'
,xll,

ru.

-

Iambus post dinhorium male ponitur' cum aurem ad judicand 72. M.Imo non ego, sed tu' d*:,-"-t^fl: adhibueris: ,r"m q'l"J'o a te' utrum :)* optimus; et hoc' Verus .optimorum f,ilrJ *.ou* , Ve'is tertiuif:1T; ioc" V"ritotis inops: tam lucunde hoc accipiat; cJuod ea- repetendo' et superiora tuus $ensus debitis silentiis pU,ao'ao t""it" i"ai"tfn, ? M' Non e ,YT,j q,rJi""rrdl iil", hoc iniucunde accipiat'

-

Iambul

se

pune

greSit

dupd dicoreu'

12. M.: Ba din contrd, nu eu' ci tu, cAnd i1i vei fi aplecat la tine dac6' [rcchea spre a iudeca, intrucAt vreau si aflu de ,etunci cAnd rostesc sau bat acest metru: Veris Apti/mers; qi rrcesta: 'f|,ris apti/mdrimigiacesta: Vcrimtis/inAps, simlul tiu il pnmeqte tor ataide pldcut pe acesta al treilea ca pe celelalte dou6 dinainte;

L.

;;;;

interponendorum ;;;'cum'dis"iilina repetierit. Fallacem aaue' MaLe castum caue' Mutiloquum caueFollaciam caue'

qursquls n autem poni posse post caeteros assentitur silentior
relelalte:
r

;ichorium

i"*l"J Ponit,r'''-l::::Y;"1

'l

'

r

l

l

Et inuidum caue. Et infirmum caue.
dporum-tempoT*,:l te nihil offendati cum interposito pergit' Num emm lta sor M' Yrde D. Sentio quod dicis, et approbo' "d*-,
repetitum lttaequale

io" *"rt"*
ut

ista?

:i
l:

regnant. SaPientes regnant' Yeriloqui regnant' Prudentia regnat. Boni in bonis regnant'
Veraces

I/Eraces

/

rEgndnt.

rl
t
r !

SdpiEntes /rEgnant-

Pura cuncta regnant'

I/Eildqui / regnant. Prudendd / rEgnat. Banfi")tn bdnw / regnont. Pufr cunctd / reg;ndntD.: M.: Asta
dicrrreul
vom line, bineinleles.

Veridicii impdrd{esc. infelepfii impririlesc. Adevdr rostitorii imPdr6tesc. Prudenla impdrileqte. Bunii-ntre buni domnesc.
Purele toate domnesc.

M.

;il;;il"rr,rio,

iHoc

illud autem D. Imo haec aequaliter et suaviter' in metris sex temporum Peut efgo tefrebimus

Tenebimub sand.

"*opastum

spondeo male claudi'

S. Aurclii L

De Musim

Liber

Sf. Aureliu Atryustin,

D*prc

runid

Cat'teo o

patru

1.93

"c-ry:lo:Tjl tft ;h6] .i .rrirr,.d*"teris. levation"eo svllaba si qua in

73. M. Quid? causam cur

ita sit nonne apProt

i;":.'il;it;;;;;ut uni parti attrihrrltt:: T"g'"f qtt"tt l*l ,rr. vel duae, aut

daci vei fi luat searna ce, prin levafiune gi posiliune, piciorul e-mpdrfit in dou[ pdrfi, astfel incAt deci existE in el o anume cilaL6 medie, fie una, fie doud, sau li se atribuie unei p[r1i,

13. M,: Ce, nu vei aproba oare cauza pentru care este aqa,

D' Novi nosteriori. aut in utramque partiantrrr? 'il;, ;. verum est: sed q*d "1 r1Y1? M' H": o"Tl: q"-Jii"""r, tum vi'l;bie facilius 9u1i^reQutrts' marrifestrrmtibiessearbitror'aliosessesinenrediiss ;;;". ut pvrrhichius, et caeteri binarum syllabarum; i" l"if"t medium aut primae l"*,.::t^":,:"^T": q utrique, aut neutri' spatio :9"n*1i1t-' Pflmae' r,.i r"..o, vel in p."t "Tll:i, in peeone ql ';#;;;;; i, a"ovto vel in bacchio' reli-o:.":l"" ::: in moloseo' sive in chorir sive ;;;"';. ' ini.rtribracho,^^- -'^,,+-i rrf in cf ettco. Sl -. --a srl , . - -: .ir"'i., quolibet ionico: neutri' ut in cretrco' tertio, ;ndo. et :t""'-" -11:?:lo-':*1 N*.n q..ri pedes in tres aequales partes il;;; **i",. media pars in his convenit TT tantum' aut 'q;i;;;^ non'poasunt, l'l"Y* prima ry11jt:: t"5"" *i:',:t-T,:l extrema, aut oum neutra' D' Et hoc tandem Putas' nis.r.u1fa11s^i ";;;,; M. Quo rrale poni,c""t t1t11":-T::, pr.t ,,^t-^;'.-. ideo

ii!

l*

;;;ftJ"

prima gi ultima; in cele care nu ultimaisau cu nici una. D.: $i a Incotro bate. M.: incotro clezi,

a! sau cu

u

9i aqtept sE vezi

fiJ

leva

"lqu{"^tl iscordat? Hoc etianr de sPo
-:l ^-+l-

extremae' et idci

intelligitur, qui oimiliter p":J .ut':tP*tu"l ^"lt' ;r;I;;t i. qurdquam nb-i.adve1;m *t111 fit atu quod ista offensio quae

6.^ilff;';H[?-*'t ;;il;'Li-p"a"" collocantur' in compa*ti?1"^^f:l cseterot cum

Post .r""i ",i", quae oblectat auditum' Nam si ;";;;;;r-hi "*., 'il",.tio Ponuntur ped"'' sonarent' ,""iii. me consuleres quemadmodumaut pofl sntr .ex:l Jl*is. aut post dichoriun iambus' quod sentio' uPurruuurr ilffi:, ;;i-silertio positi; dicam

s{

anorobarem et laudarem' ot t"iln temerL quod hae olcls? uuErr numerorum, sed melirrs sonantium' slcut genens ;,,]i,,, ; improbanda, quod cum eiusdem

r:u astfel de

nr:eastd coloc.are nernullume;te; intradevdr, este de neaprobat

ritmuri, dar, precum zici, mai placut sun[toare,
aceste

prin faptul c6, cum gi acele picioare, care, incheiate cu

S. Aurelii

Lk Muaia

Liber

Auruliu

fruuttoE

htlmo

labi jucun sint pedes, quos his semipedibus clausos Sed nonne ii. di""'"p*'" "ot' debuit' "or.fit".r,.,rr, "b videtursecundurrristamrationem'necposteprtrl Nam secundum iambum cum silentio poni oportere? tenet' ut nec prn hoc pede iambus ita medium locum ;; ;;;;.ir'" f..ti" temporibus aequetur' D' Cogir superior ratio concedere'
i

i1i de picior, recunoastem cd luneci mai pl6cut, sunt de i gen, n , trebuia sd se deosebeascd fa{[ de ele' Darnu fi se l"i" c6, dupd eceantd rafiune, nici dupd epitritul al doilea " csde s[ fie pus iambul dimpreun6 cu ticerea? CEci, 9i in ee picior, iambul deline astfel locul mediu, inc6t nu-i egal i1 i nici pd4ii anterioare, nici posterioarei. D.: Rafionamennrl mai inointe mf, constrdnge si o conced.

XII. - Summa omnhrP metrorum' me 14. M. Age nunc, redde mihi omnium est numerum, si p"Iacet, quae jam tractavimus;,id clauduntur o.r*" suis pienis p.dibttt incipiunt' " 1", rJ" p"aiut, pt.rit, ita ut iilenttY*' "'*,11 pedibus.p reditur, non interponamus; aut non plenis

-

Sumct tututor metrelor-

d".tltll tl:tli silentio, quos tamen eis congruere latio ad octo plenos' ita drobu. non plenis
numero

" * ,.igirr."

"qot duo tempora nonLxcedantur ':-9t-: q"ide; est quod imponis, est tamen operae pretrum' ir.*rrri.ro, p^rlo arrie jam pervenisse aa ienlaSlita-l ;;; lcol rlr4 pyt.n"r't "t1"e ad tribrachum' ,ffi-Uirr^rt* .yll"t*,"* pedes quatuordec'*,:]l Tribra quae fiunt simul quinquagrnta et sex' ;;; div.rsigneTl autem viginti et unum, proptgl. geminam taai*" quat,ordecim dab ;;;;i;-*;" -o--". ""pt!* erri* si loientur nu-llo siler et anapaestr totrdem: il"ni r r -r^- ^^-+ ;;"rp;;;etro a d,ob"t ufgue ad octo P:l"::::'Ii cum :lI":":] f..r'"rrt; addrtis vero semipedibusperveniente td,Y]l :1t-p-' pede, et ..*ip"tl" il;^ffi" cenrurn et ql semis, alia septena. Et fiunt iam omnia metrum suum ad octo Bacchius vero non potest transeat' n perd.ucere, ne triginta duo tempora

,rnca

iqi are rdsplati. Dar mi-amintesc totugi cd noi am aluns ja, cu pulin mai inainte, le gaPtezeci qi gapte de metre, de pyrrhic pAnd la tribrach, cum acele picioare de cAte douE nb" fo.*"or6 fiecare cflte patrusPtezecei care fac impreund izeci gi qase. Tribrachul insd dou6zeci gi una, din cauza lei diviziuni. Acestor $aPtezeci gi qapte le adf,ugEm :rusprezece dactili gi tot atAlia anapeqti; intr-adev6r, dac6 pun plini, fdrfl nici o ticere, incepAnd metrul de la doud la opt picioare, dau naqtere la cite gapte; addugate insd etile de picioare dimpreuni cu t[cerea, incepAnd metrul la un picior gi iumdtate gi aiungAnd la gapte gi ium6tate, naitere la alte cAte gapte. $i fac, de-acum, toate, o sutd

i pline, astfel incdt, cAnd se revine de la capEt, si nu prrr.r* t6cerea, fie cu picioare nu pline dinrpreuni cu ra, despre care rafiunea ne-a-nvdfat c6-9i sunt totuqi uente lorugi, ritmul incepAnd de la dou[ nepline pAnE opt pline, aEa totugi incAt sA nu se depdgeascd treizeci 9i i de iimpi. D.: Anevoios, desigur, e ceea ce-mi irnpui, totu9i

rror metrelor pe care le-am tratat deia, adicd al eelor ce-ncep la picioarele lorugi pline, se-ncheie insd fie cu picioarele

14. M.: Haide, spune-mi acum' de-1i place, num6rul

;;i.q";q*r'r*i"*po'"*Plt,-?:l,n^t"t"t::J:'::' non fu sex p"rv..,ire. Bacchius ergo et qri er par :st' divisione peeon *"-:1:t::: *n.-po-ritrr., sed etiam
p"dibr.

I*" ,it".rtit, Q[ina *"t'" pariunt; cum silentio a i.r"ipi"t,". ,b urro semipede, et ad quinque seml

orornr usgue ad sex procedentes cum rntegn

un picior de cinci timpi nu qi-l poate' dar acestea qi-l pot inde pAn,f, la gase. Bacchiul deci qi peonul al doilea, care-i c egal nu numai in timpi, ci gi-n diviziune, purcezflnd- de doue panf la gase picioare, cum ee ordoneazi intregi, fErd nasc cAte cinci metre; dimpreuni cu tdcerea insE,

i. Bacchiul ined nu-gi Poate intinde rnetrul sdu la opt ioare, ca si nu treacE de treizeci gi doi de timpi, gi nici

S.

Awelii

i De Mwica

Liber

Itl Aweliu Augtptin, Deapte

rupifr

Caftca

ci

patru 197

penrcnientes, alia quina cum una longa post eos ponitufl

item q.rina cum brevis et longa: quindena igitur creC guae irr sunlmam redacta triginta sunt. Et fiunt jam n omnia centum et triginta quinque. Creticus vero, et pariter dividuntur, paeones primus et quartus, q -I post illos et urlam longam, et iambum, et spondeu -anapaestum tricet ponere, ad septuaginta qui perveniunt: cuin enim tres sint pedes, quina creant sl silentio, cum silentio autem viginti, quae simul, ut dicti est, fiunt quinque et septuaginta, quibus additis supr summae, d"""* et ducenta complentur. Palimbacchi qtri ei divisione concordat tertius paeon, qurna par integri sine silentio: cum silentio autem quina cum longa, quina cum spondeo, quina cum anapaesto' H addimus ad m4jorem summam, et habemus metra orr ducentir quinqrlraginta. 15. Moloeslrs et caeteri sex temlrcrum pedes, qui I illo simul sePterh fiunt, quaterna crearrt integri: cum eutorn quoniar4 et una longa post unumclLremque locari potest, e[ iambus, et spondeusT et anaPaes bacchius, et cr{ticus, et Paeon quartus; vicena et complent, quae simul fiunt centum nonagtnta sex,

L5. Molosul qi celelalte picioare de qase timpi, care-s?

drcia cum illis quaternis ducenta viginti
complentur: sed

qu

hinc octo deducendi sunt, qura

dichlrium iambus, et post antispastum spondeus

ordinantur. Reliqua sunt ducenta sexdecim, quae add majori summde, faciunt metra omnia quadringei sexaginta sex. Hroceleumatici ratio haberi non poturt fris ftdibus qu{bus congmit? propter semipedes qui hunc plures po4unur. Nam et una syllaba longa post poni pcest cum lsilentio, sicut post dactylum et ejus con L art, et tres bfeves ut unum tempus sileahrr; quo ef ut ultirna brevis pro longa accipiatur. Epitnti metra Fg terna integri, lncipiente metro a duobus pedi

S.

Awelii

i De

Mwim

Liher

Sf,.Auretiu

A8ustin,

Despre

mttzi,cd,

Cartea a

Ntm

l9'9

iambo,'ternabacchio,ternacretico',ter-na^Paeonequs
leftffr5 Ysru ur Y-*'--

q""".-'-1"i,#1,;tffl: ffi;e"*';;uil';;epitriti tres ante silentium"Tf:X #l Hffiil,o;;"il' "r* molosso,
terna *p".a"o tJrna,.et terna cum anaphestor terna cum

t""i* tti""*'t:11t-f::)*:

J,"jlf#ffi;;;

illin ternis, quae sine silentro senuenr

I'u'"ffi ;.;;'C's".'qit'iti."ii"::^1ffi*""-i:r.1il'; xl111,1# "ili"'J"i'u, ""o pT""*y. "-"':,...l r-- '--rr:.- ro-i,.nt ouingenta O"t"::1fl,1:1 '-tria
integet; adhibito.a

a flrm anapaesto' tnB .* ^l'^.iq a cum chori
quae creat i

fiunt decem et octo' lra uru'1
septuaginta et unum'

quin omnia quit ^rnnia

cAte trei cu peonul trei ce-s fdr5 t6cere' ;l patrulea, care fac. impreund cu cele cAte +-o,i inq inl-cq zeci. Epitrili.i a1 treilla insd qi al patrulea nasc trei inaintea anapestul' cAte t-rei spondeul cAte trei, qi cAte :rii, .cu "u troi cu mot.rl, cAte trei cu ionicul minor, cAte trei cu cu cele cAte trei pe care le-au ^ooriiambul, care fac, dimpreund gase' Deci, toli epitrilii dau naqtere fdr[ ticere, tretzecigi gaizeci qi gase de metre, care, adunate, dirnpreun6 cu uar."i gi ,rr* de proceleusmatice, la suma de mai inainte' tc cinci sute cincizeci gi trei. RimAne drspondeul, n[scAnd trei' i el insugi trei, intreg; admis6 ins[ t[cerea, cu sp-ondeul tiei cu molosul, trei cu ionicul minor' trei i trei cu Lnapestul, trei pe care-i ru coriiambul; care, in sum5, ad6ugatb acelor zd'intreg, fac optsprezece Aqa, toate metrele vor fi cinci gaptezecr Qr una. ollte

trei cu bacchiul,

cAte

trei cu creticul,

XIII. - Ratia metiendi metra et
16. M. Essent

silcntin interponendi'

post secundum seculruuur
'Sed

hoc quidem bene s€ ucuet'

El' eP

. - Ra,tiunea md.surd.rii metrelor gi interpunerii tdcerii' 16. M.: Ar fi, vezi Lrine, de n-ar trebui scdzute trei' cdci +a Dar asta se lpus ce, dup[ al doi]ea epit1i1, iambul e r6u pus'
ttl
Lj,l

;;";t.ibi

""t*

't---- ' tangBt netrum hoc'

in sinels: dreptaceea, spune-mi acum cum i1l uir"g" rirmul acesta la ureche:
p'rezinth. d.sig,rt, bine

Tiuiae rutetur tgnw' dicere quibus pedi D. Persuav itet' M' Potesne neque consrur'i D. L\vL' .---"tio., constet? u' Non possum: :l]T-:J,"-li:,i:9I a ca

Triplini uides,

ut ortu

';

Ti"iplici uides, it orta miuiae rdtctilr rgnislsl .

Vezi cum se roteqte foc'ul

La-ntreit ortrrl Triviei'

.iue ."im pyrrhichium sibi congnrant quos m sive paeonem tertlun' -:--^ oonstrtuam, constrtuam' ^-onaccfirmI :---^-i^ Li. arric

:

his conven creticum PU cretlfllm

et lnvenl o hic qui

cl'rarn creticus post su

Po

il;;;;^

nunc vero nihil siletur' urur__ --I silentio trium tenrporum: Sllcfllru
re@tendo Permulcet

sed his "T,l'S;::t f*-fi:S "llrx"sri: """ '-:t_:::Il]l-.i.inrsr rnr€rP( i"t constare recte non p"t?-"1:
c'um-

D.: Atotsuav. M.: Pofi oare spune din ce picioare consist[? p.: Nu pot: gi,-ntr-adev[r, nu gisesc in ce chip ipi sunt cor,rqru.e la-nceput pyrrhicul' Rel,, p" .*r" le m6sor: cdci fie sE constitui al treilea, acestora nu le convin cele ce anapestul, fie peonul ,."*r6t gi aflu ai.i,.bitteitPeles, creticul dLtph al treilea peon' a fi r sd rEmAnS, silaba }ung5,'pe care creticul n-o respinge consiste r.locatd dup6 el, dar acesi metru n-ar putea pe drept sd pi"io"r., decAt nurnai interpunAndu-se tdcerea de u"".,"

,lin

{

debeat a

temPora' ffi::Hd'o"i'".Lpt"tcaput'tenere anapaestus' deir rtem

PYrrhichi

duo sunt quorum ,lrr^ arr

principio: Potf,'st

repetAldyl, acesta ii,.ratti auzul. M': Vezi, aqadar, dacd n-ar trebui oare si apoi tulnceap[ de la pyrrhic, apoi s[ misur[m dicoreul' sunt la-nceput; :p,,rd"rl, care plinlqte timpii, dintre care doi anlpestul si de{ind nceputul, apoi s[ se mdsoare ir,'ute, iariqi,
flrri timpi: a^cum ins6 nu se tace deloc, cAnd,

S. Aurelii

De Musim

Liber

Sf. Atuelil!

A@wtin, Despl

muziad

Cartm

opotru

ZOL

colloceta cum diiambus metiri, ut extrems Ionga

diiambul, ca ul
anapestului,

tiiTt-":i temporibus anapaesti perficiat,::*

il;il;";""".ri.,t't,
,or, ,ot.,*
17.

ex quo intelligas licet' partes in fine poni, sed eriam in'caprte metro

sd und diiamlrl, de ,,."a pr." numai
D.: Acum infeleg.

care coresPund cu p64ile picioarelor,nu la-nceputul nretrelor' ul
se

cu Patru timPi ai

Jam intelligo

M. Quid, si demam unam ultimam.longam'animadverti sit nretrtrm, Segetes meus labor:.lo-"" Ei qYt.marurq silentio tluomm temPorum repeti? i1c3lil"i: et aliquam partem petlis posse. i"f hoc rnanifr }"""'". r" fi.r", "t uliq'""i in silentio' D' Et intesml metiaris il".i 'i tli"ho'it-"t' i nam si cliiambun, et a oapite anapaestus -.rr.r, quae naol cernis riatrem pedis in principio Posltam' ' ou tot"* quae debentur' silen -o quatuor temPora: ' :__^:_^-^ n nora fr;;. E" .1,r., di."it"'-ts1 poss€ metrum incipere "sme sl ry,T, d""ir"." ad plenum pedern' sed nunquam "t Et hoc PeisPicuum est' D. potesne m 18. [Col. llfl;gl M' Quid? hoc metrum -constet? * ai"*.'qrifrr. P"dibt'" Jam satis terris niuis, atque dirae

M.: sd fie altfel:
17.

repet6 cu o parte a piciorului se Poate P sfArgit, qi alta, in ticere. D.:
ue-ntAmpld dac6

;ffi;Ji,"

misori dicor diiambul, 9i la-ncePut misori partea piciorului Pusd la-ncePu i..e, ..r" se datoreazE, se tac la sfArgit' De unde invildm cA gi sd sfdrgeasc[ metrul poate s[-nceap6 de Ia Partea piciorului tdcere' D': $i asta-i destul iu pi.io"rrl plin, dar .ri"iodu,ta f[rd
de clar.

18.

lll.: Ce, metml

acesta-l poli oare misura 9i s6 spui din ce

picioare consistd?

I

Iam frtu t€nis

nittis,

aqui Ame

I

indesal omdt qi grindin[ Pr[P[d'

Grandinis misit Pater, et rubente

Gfindinls mtsit Pdtir, Et rilban$ Pe pdmAnt dddu tatil, 9i cu dreapta-i

I)eilera

sacras

jaculatus arces'
1

OaUm

sr,crc,s iicillatils ar@s'te3 inrogiti lovind sacrele arce'

(Horat. lib.

Carminunr, ode 2')

(Hor., (hrm. I, 2,.w. 1-3)

pedes' metiri reliquos senum temPorum, "t11]::l et silere unun tempus *.jo.i, alterum dichorium,

D. Possum constituere

in capite creticun'

et

D.: Pot constitui la-nceput creticul qi sd mdsor celelalte unul' ionic maior' doul picioare rEmase, a
dicoreu, gi sd ".lil.lt,plineascd gase s[ se .'a p"
adaugd creti<;ului'

oJfifu,

cum dichorius ;;ti.%;.;1"t".i""i tuae' namquae brevis est p^T"-lf eius ultimt ;;;;ti;r,ti,,, "t"! Non '&f' ::'":"#.:;; n"" ""guu'? D"I*o fateor' in repeti q-"r"--'-"' "di"hotittm' nisi nullo trne constitui decet rn

creti.o. ut.sex tempore

"Tp;l:^1*::*Iiin

;;;;;";;;

epitl silentio. ne non iam dichorius' sed

i-a lipsit analizei ultima tale: o6ci, cAnd e la .fa.qit dicoreul, rdmAnAnd ticerea' nega asta? D:: 83 lui, care-i scurte, se ia ca lung6' Sarr vei la sfArqit climpotrivA, recunosc. M.: Nu ie "ade deci a aqeza nici o t[cere in ,licoreul, aiard de cazul in care' neurmAnd repetilie, sd nu se simt6 dicoreul, ci epitritul al doilea'

S. Aurelii

De Musim

Liber

il,.e"r"t*arrA*n

nqP***rc"

C"'a""'

ZOg

secundus sentiatur. D' Manifestum est' Quomoclo metiemur hr:c metn-rm? D' Nescitl'

metru? D.l E-nved.erat. M': Cum vom rn[sura, agadar, acest [.: Nu gtiu. XlV.

XIV - Persequitur rationem adhibendi sileptio in metrs. M, Attende ergo utrum bene sonet' cum, ita sileam: ita er1 ,rt o.,st t."" p.i^.""tytt"t'as unum temPus ; ffi. ,rir.il i"i"ni*i ut decenter ibi possit esse dichopi
D. Jucundissime sonat' artl' ut 19. M. Hoc quoque igitur adiungamus oportet sileamus' t solum in fine, secl ""t" finem ct'm "r id cpod debetur implendis temp< ;;; oportei, cum o*.1.r*,'.r, indecenter siletur in fine propter ultl

-

Sd continud raliunea prcpagdrii tdcerilor

in

mdsurarea

metreLor.

M.: Ascult[ deci daci sund bine cAnd pronun] a$a' incAt s[ nu se va t8c un timp, dup6 primele trei silabe; aga, intr-adev[r' acolo' dicoreul' mai datora t imit la sfarqit, ca sd poatS fi decent,
D,r SunE atotPldcut.

nlr

19. M.: S-o addugdm deci qi pe asta artei' ca sd t6cem numai la sfArgit, [i qi inainte de sfArqit, cAnd treb-uie'

Lr"r"*, ut in hoc quod dictum est;.aut.cum non pleni pedes, unus in capite' alter in "r""i*""*r est, qualis iste

cauza ii,opllot picioarelor sau se tace indecent Ia sfArqit' din sau c1nd, 3e ultimei scurte, precum in ceea ce s-a spus, gonstituie doud'picioare nepline, unul la-nceput' altul Ia :fArqit, cum este acesta:
GEnf'tlEs nosttws lntdr db€rrdt dquosles '

Atr.r.r"i ins5

trebuie, cAnd ceea ce se datoreazh umplerii

Centiles nostros tnter obenat equos' Sensisti enim, ut opinor, me Post qurnque til"ttltljt.tll Lrngas, moram duorum temporum est, 'dum reditur ad caPut' Si enim in fine silendum ,rit tibi pri .orrd"r", r".,ir.t.lut mtllots"' tertius choriambus' qua

Ai simlit desigur, Precum socot, ci, dupd cinci silabe e de t[cut lurrgi, eu arn tdcut o dritta de doi timpi, 9i tot atAt
1,,

dY: S po nd eo gitur de bent"l ::l'fl :1,,"J -i "'rrrp.**tr..,"d'"^ i*pl"""t, et anapaestr:: itaque duo sil ;;;;; *r,," r ;';;"il ad legem lii,'"*, et duo P::::i:f"f:: t: temporum quatuor; una ltlnga erit' -' Si autem ;; ; ; " d." d.'o'. m " t i'o "," p " I di: 1 1: itasue ;; ;i ;;:;;., ;.;"st una lonsa concludl :l:,T* et^dt ante finem' tempora post gemlnu* fpo"deun' "p"d". impleantur, quo.rm dimidias pal ii".l "i#lo in capite ntgue ur extremo Dosulmus' lll (,itPrLc ra.Yuv in v--''t

.iargit, pAn6'se reia de la cap[t' Dacd vei misura deci acest irr,r*r'aria legea de Qase timpi, primu'fi va fi spondeu' al tloilea, molosf al treilea, coriiamb, al patrulea, anaPest' Sf."al"f"i, agadar, i se datoreazi doi timpi, ca sd umple ui,:io.ul de oas. timpi, 9i anapestului; 9i apa se tac doi dupA l,'ulo.. inainte de sfareit, qi

doi

:'ll;i^ll":#::,
ctili qi, duP[

l*: jrl

una

plei 20. Norrnunquam tamen quod-duobus non p"aii.,, atU"tr. in principio ": Iii"",i" redditur; .i t^ttt"* sit ut dimidii spatrum ncn excedat, qualia haec duo sunt:

fit:::I31tfi'I:'j*

dupd-ngemdnatul doi la sfArqit, ca sh se umPle la-nceput rrrnbele picioare ale cdror jum[tate p[4i le-am pus qi la sfArgit. 20. Uneori totuEi ceea ce se datoreaz6 celor dou[ picioare t[cere ttopline, oolocate la-nceput qi la sfArgrt, ii este redat prin spa]iul ,,*1r*l ii.t*lrlrri; daci e numai atet, cat sd nu dep[geasc5 rnrei jum[tili de picior, precurn sunt acestea dou[:

S. Aurelii

i De Musba

Liber

8;f.

Aweliu Atqpstin, Despre

muzid,

Cartea

a,-battfl 2O5

Siluae laborantes, geluque

ffih;ae tdbarantes,

Flumina aonstiteint acuto'

Pbduri gArbovite, gi fluvii l'lumind constitdrtnt dcuto.l% incremenit-au de gerul aspru'

gdluqud

Horum enim prius incipit a palimbacchio' silentur excurrit in molossum, et bacchio terrninatur:

duo temporq quorum unum bacchio' att3rul.nalimba cum reddicleris, sena ubique tempora implebuntur' [( 1140] Hoc autem posterius d1"1Vio in-c\oatur' l* Oi claudrtr:r bacchio: tria igitrrr tempora i.' "ho.iarnbum, unum bacchio, duo dactylo redhibebrrr oportebit; hinc ut in omnibus sint sena temPora'
I

de-aici, pe unul i-l vom restitui bacchiului, doi, dactilului, ca toate sE fie cAte qase timPi.

in

21. Prius autem redditur quod debetur imp Nec extremo pedi, quam in principio constituto' enim t omnino iiuri "rr". sinunt' Nec mirum: id extremum repetimus, adiungitur capiti quod-prorsus est' .FLu-n. iiiqr" in hoc metro q"od di"t'm 6enis uti "*Y *constiterint acuto: cum trra tempora i..if""ait debeantur, -t1. "t to1 silentio et per ::1-] ":U:: chor ,"dd"r", possintque reddi et per iambum' et per tribrachum, quia omnes terna tempora .rrilo *odo ea per chori'm reddi sensus ipse

spre a-l umple, picioruIui de la sfArqit. $i e, cu absolut nici un chip, si se fac6 altfel. cEci, cAnd repetbm, se adaug5-nceputrlui ceea ce este de totrrl la sfArgit. Astfel, in acest metru) ce s.a spus:

27. MatintAi insa, decAt celui constiflrit la-nceput, se restitrrie

;;;;;",

!1"*: "., prir, ,or"te debet, quod bacchtt 1:Tlf ::1*i Li ;.; longa, quae dactvlo prim.' ;;;".;;;./;;;,
hoc explorare his exemPlis:

lorg" svllaba'

posterior:

id

e

datoreazd bacchiu-lui de la urm6, adic.E silaba scurt5, nu lunga, care i se datoreazd dactilului de la-nceput' Asta se poate explora

prin aceste exemple:

Flumina constiterint acute gelida
Flumina corutiterint in aha nocte'

Fluminit constitdrunt dcuto gdlu. Fluviile au lniremenit de gerul aspru' Flumind constitdnnt dcutc gdL{da. Fluviile au incremenit inghelate aspru' FLumind cdnstitdrtnt in aha noctdFluviile au incremenit in adAncul noplii.
Cine sh aib6 lreun dubiu

Cui dubium est, duo illa suaviter rePeti, hoc tertium nullo modo? 22. lterr' cum srngula temPora singulis debr

c[ primele dou6

se repetd suav,

acesta al treilea ins5, cu nici un chip?

pedibus rninus P1",1i:, tl t" l-"",:..:"*,"-'-":*:l?,i ."*,r. in unam syllabam coarctari; mrra omnlno

2Z.Iaftgi.cum timpii aparte li se datoreazd aparte picioarelor mai pulin pline, dacd vrei s5-i restitui prin voce, simqul, printr-o rnirificd absolut justilie, nu-ng[duie si-i inghesui intr-o singurd

S. Aurelii

i De

Musim

Liber

il+"*t*ew"tn"'O"tp***'*

C"'m"p"n

ZOZ
sd

Non enim convenit, quod separatim reddendum estt etiam constitui separatim. Quocirca in illo metro, '), lobomntes, gelrqui, si unam longam pro silentio fini ai sit:uti est, Siloae laborantes gelu duro, non Probant al .i* proU^.rt cum dicimr", Siluo" lnbolantes gelu et fril singr'rla repetis' { Quocl satiatissime sentis, cum
ponuntu.r, maiorem in principio q":T i" fine poni; na d"-nat auditus, tanquarn si dicas, Optimum ten iro" ".rt tandem, lrt primus pes sit creticus' secun adest ctroriambus, tertius ipo,-rd*,,; ut tria tempora sileai quorum duo debentur ultimo spondeo ad sena i .-,rrl.r^ primo cretico. At si ita dicatuq Thndem tem

2ll. Item non oportet cum duo minus pleni p

"i optimum, eadern interposita trrum temPorum rrl adest

i., sileniio, cpis n<.rn sentiat iucundissime repeti? Quare tanti spatii iecet esse in fine mimrs plenum pedem, qu est in prirrcipio, ut illud, Sr/aoe laborantes, geluque: in fine maiorem, vcluti est, -inor"rn in frincipio, et constiterint ocuto. Neque iniuria, quia ubi est ae nulla discr.rrdia: uhi auiem dispar est nllmerus, si a miri ad majorem veniamus, ut in numerando solet, facit rull
ipse ordo concordiam,

E;xquo illud est etiam consecluens'.'l "1rt' quibus agitur, minus pleni ponuntu-r pedes, si duobus irrt".por.in . silentium, id est ante finem et in fine; ta ante finem sileatur quantum debetur extremo? ti autent in fine quanhrm scilicet primo: quia mgdiu-m ad finem; :r fine rero ad principium [Col' l14l] nedt est. Si autem utrique tantumdem debetur, nulla c'ont est rluin tanturn ante finem quantum.in fine silendum Sileri autern oportet non nisi ubi terminahlr pars oratic In iis autem numeris qui non verhis fiunt, sed altquo ; vel flahr, vel ipsa etiam lingua, nullum in hac re discri est, post quarn vocerrl p"a"","tiut'"mve sileatur; m'do" i"gi,'i*,r"i secundum supradictas rationes interced siilntiuur. Quamobrem et a duobus potest nrrnus P
24-

trehuie restitrrit aparte fihba. Nu convine ca, desigur, ceea ce acel metru siluaE irli" gi constituit apartel' Dreptaceea, inin locul tecerii de la hrnga iiJiri*, g"nqud, d'Lca adaugi'una gdla darolel' urechile nu d{trqit, precum estet siluae ld'iorantes grrob6; dupd cum nu aprobd cAnd ziceir' -slluaE Ldtnrantes ge(a) i:i;;i:n*: Ceea ce simli atotdesa{, cAnd le repeli pe fiecare' pline'.nu ' 23.Iardqi, cAnd se pun doui picioare mai pulin decAt la sfArgit' c6ci qi le cade sE se punfl ,,'.i'**" la-nceput zicn': optimu* t?.*PY nlto o condamn[ auzul, precum dacd ai sd fie cretic' a.l doilea' *1']Tl: picior dde^st tandcm'D, ca prirnui timpr' drntre care oor I s-e &l treilea, spondeu, ca si tdcem trei ultim, unu, cretrcului prim' tp-tt-1-fi ilt"r""ra ipondeului Dar, dacd s-ar zice aga, tandEm tEmpils ddest urrrpfqi "aa.iiqase' ipii*o*, fiind interpus[-n ticere aceeaqr durati de trei timpi' sau piciorul oine nu simte ci se repeti atotpldcut? Dreptaceea'fie de tot ateta spaFu de rnai putrin plin de Ia sfArgit trebuie -s5 acnla: stluae liborantes' gdlaqud' oAt este cel de la-ncep*, p'""t"o teu maimicul, Ia-ncep,,i qi mai marele, Ia sfArqit' Precum-este: no*i"a constitdrint dcatA'- q;nu pe nedrept' c6ci unde-i egalltale i,l-i"*l . al*.tai", insa ritm"-i inlgal' dacfl venim.de-Ia se obignuieqte in num[retoare' insagr rnic la mai mare, pr orclinea restabileqte concordia' atunci, 24. Dirltrl care este consecvent chiar qi faptuJ ca, despre care.vorbirn' oAnd se pun acele picioare mai pulin pline' inainte de sfdrqit rlac[ t[cerea se intlrpune-tt do'e locuri, adicE atAt cat i se datoreazd pi la sfArqit, sd se tac6 inainte de sfArqit primului: cici rfArqitului, atdt ins[ Ia sfArgit, cAt, trineingeles' insd e de-ntors la-nceput ;;;"itinde spre sfArgit; de Ia sfArgit li se datoreazi tot atet' nu-l nlcr o Dacd ins6 ".o-Arrdrto.atac6 la-nceput atAt cAt Ia sfArqit' Sd se rlontroversd de ce sd se partea rostrru' tac[ insi se cade numai gi numai r;nde se terminl fdcu.te prin cuvinte, ci printr-un tr, *""1" ritmuri ins6 care nu-s fapt p"l. sau suflat, sau chiar cu limba lnsbgi' in acests[ se ;;; d'upd care voce sau perculiune. ,lr-i nici o discriminare dupi 1aqu1ile,rna3 tac5., numai ticerea s[ se inierpun[ Iegitim' *"tt"I poate incepe 9i de Ia doud expuse. Dreptaceea,

i^"lrr"

S. Autelii

De

Mwim

Liber

pedibus metrum inciPere' si t non slt- (ruBm --:---

A"*li" AW*k", D"tp* "'wid picioare mai Pulin Pline,.d
gJ,

Cartca a

Patru'

2O9

BmAndurora rur este

rrat mlc

-;^".

1.,#;t;ciam zisPutrn rnar dou[

mai

t

:T,*:l r-,,

fine tria tempors slleanrus?.1:" -"--'- '----'--t l in fine'.Aliter enim hoc mett

"ffiffi;;;;;"
XY.

convenienter metiri non Potest'

Picioare te piciorul; de emAndurora nu depilqeqte ca la sfArqit' fie un oxemplu: montes acuti, ca sdt6ce:n nu se la sfarsit' il;'ilpt;forrd".' 9i aoi metru' Altfef intr-adev[r' poate m6sura potrivil' acest
XV.

,"

,ff.#fJ

-

Item de silentio

in

metris interponendo'

- lonigi d,esprc tdcerea de interpus tn metre'

ut'cunt ante nq 25' Sit hoc etiam in disciplin&' brcvi t"t"bl,l-:"T1ti: silemus, non ibi p*' o*tio"is pro

;T#;;;""'

regulam' I""p" "orn'',emor&tam smruente sile..nuo''o:Y::-l:, --^iniqt t
s silere Post dactYlum

25. Fie chiar 9i asta in dis hrainte de sfArgit, sd nu se iourt[, Pentru ca, interPun Iocul uneia lungi,

ln acest ffretttui m

orflrrP rta ---:^.-.-. sentiatur: atque il { non iam dactylus, sed cretrcus

in suPeriore Potersm

ffitt;^;r*.: Plt;teiPedibus' c"d,""1: l:T"::t:: ;J pl"ftichtrio ultimo "'""dX."-::::i;:"" silentio in fine reddendo'

;il"1#il;;;;p";

principio p::tt: 26. Sed illud notsndum est, !n T r - -^rl -"+ ihidem reddi debitum per silentrum' 8tt in fine. ve fine' r niuis atque ddrse: aut qui in Miltt :tt""* Pleno Pedi ..-:r ^-.i^ quod rlehe-trrr- u! -.'^.1 debetur' ponitur, aut rbrdem restitui silentio' t*",4: illo, Ite igitur Comm'*"'I; oiset aruis' adest hospes htru i:';:t,";;'ionau* vel rT-.,m pnim remDUE oo# d"U"*r ultimo bacchio' e;us r Dotest, vel Post Primum lonicum a minore' "r."rod,r* r^-:^ .-^.lih,,o .lehiti est. non I pedibus debiti esq n' vero me<liis lorte mrmrs plenis ibidem reddi Potest: ut est' dedit aerc curoo' Tuba teribilem sonitum

Ia sfArqit' uhim, redAndu-i-se o t6cere de doi timpi piciorului puqin 26.Dare de notat gi faptrrl c5, pus la-nceput' ulin sau i se redd tot acolo debitul idt:rs rcrr'rs niuis atqud frraE; saola
k\.bdr. Mai

;,

T*::T;,*

pulin plinului picior ins cee sc restituie tot acolo prin tdoere medii' precum ttfa iaitur CdmfunaE; satin vreun loc dintre ,l^."t t a,,,' ; ide s t- lt 1s q d s. li ru n! 12oo,, rsl bi; il;: : ;;i bacchru'lur ulttm' poate rr tntrad.evdr, un timp, ce i se datoreaz5 nicior a] amstui ritrn' ,i""a fi" a"p[ intregul-ritm, fie dup[ ryrim{ #t'o'' CJ"" ""' intArnplator' Ii rnolosul, fie dup[ "l dti;;;;i *"dii mai puqin pline nu Ie poarte fi redat

:;,

;;;;',

rrt datoreaz[

tlocAt numai qi

pl"io.,.to' nrr-ai in

acelaqi loc' precum este:

ut pnrql Si enim sic metremur hoc metrum' t"rr"d"^ i" "ii"i r&clsrlruD 'rroPovule-f aci amu s tr,.p ^q:".:lt*l "estt'- " longa vel prima vel solut quinque,
syl-tabis

'"ilicet

tcrib{l€m sdnitam didit aerd caruo'201 metru' incAt pe Dac6, intr-adev[r, m[sur[m astfel acest oricare ionic in cinci pe aI. doilea primul si-I facem ";;;;, t"1ga, fie prima' fie ultima' in dou6 rilabe. desf6cut6, "ai"'a,

ilM

O S. Aurelii

De

Mtsira

Liber

Flr

ly*ti* d"S**' D"tp* **t'd

C"*" " p"t*

21L

ultimum in duas breves, tertium choriambum' extremo bac( debito' unum H:.J;';p.'"--i" primo' fEuLtsrruuur, ..ne redclendum, et duo trr"p*"'t
temporum ln. tI Sed hoc totum spatium f,'rum

"1,*ti::fl1Y Silefi

;".;

"".Ufo pedem integrum non invenres:-:lt"l;:: irJ" 1r* chorralt i""*f tp*io silere oportebit: quo annumerato' metrum clausuro' ;I", ;fiI;bit,,'; bo"'1".9 .':Ii3'?. ,"*". unum debitum silebis in fine'
27. Utde iam esse opinor perspicuum,:T qule in fine debe siletur locis, aut ea restitrri tempora

ffi.o'p"d" incipias' qurnq're'vlP:t^I:1: iorri"o pol' 1142] metitrrs' t".q"'t"t "t:Iti

ele cinci silabe Pentru orrcare

ultimul' bacchiu' vor fi in bacchiului ultim' qt d'or' gase' Daltot acest sPa,lu Daci incePi insd de la

thcea

la sfArqit'

:i

27.D ori se rlAte
datoreazb

se Poate de limPede c6' i se restituie acei timpi ce

ori de

li

se

ibi debentur "bi siletur' ;;;-;; potest aliter met! ut sileatur in mediis' cum -*,*::* .r""".." ante posuimus' Aliquar "* metiri, ut in eo quod paulo
autem necesse est, ut in hoc' sunt' deliciae: Vernat temperies, aur@e tePent'

f)trr uneori nu-i necesar s[ se *6.,r.u metrul, Precum in cel lnsd e necesar, Prefltm in acesta sAnt dCLiclaex2' uernat tEmpdries, auraE tdpent'
o6ci e-nvederat cd acest

numerum' &ut quater nam manifestum est istum temporum? aut senorum pedibus :"ll^"I: syllabarrt octavam, et silendum est unum t"*p,' post

rltm cu

i'^T:Y: ffi;; ;.iatur Primo'tPot'd""' *"*td:, 9::l*::,:: #-d#:r";_;*:i:*t";"Ji"il':i:l-ffi Ji::
Dacd, insd

misur[m alcr Plcl
care se vor t[cea Patru trrnPl'

trt drcnonus a(rlurruuu oru a minote, tertius creticus qul tfo":: " *"roIl 3l,t:t-li |.lt unius tempo.o, *1'.^l1:

;;;; q""*'grnt'g'
io.rg. in

ffiffi:.

antispastus adjuncto :i"i:: ::.1;,::'i:i:t:: ita ut quatuor temporuri choriambus metrum clauderel.' i",fi":Li in fine silentium 'Jal'"t" uni.longae repudianq q dimensi.oner.n constitutae. Sed aures istam collocata' nisi major quam dimi t"..'O"ar. t^ fri""ipro

balchius' qui rier i"ffi;';;r;;;;, d"i"a" llni:l:::' i:lTI: silentio

tempora sileburrtrrr' principio locaretur,, qu'arn

q"'*

t"-tT'

colocat6 la-ncePut, nu

I

se r

2

S. Aurclii

De

Mwim

Liber

w.

fuerit, non recte illi post plenum pedem finali siler redditur ubi debetur: sed aliis interpositis pedibus, scir

quidem quanttrm debeatur; sed non comprehend'tY *I ,,,urrto spatio sileatur, nisi minus debeahrr in silentio qu positum est in sono: guia cum majorem partem pedis p".eg"tit, minor quae reliqua est, ubiormque facile ocrt

oare a

r[mas, ocur6 faci] oriunde'

posuimus, I/ernat temperies, ou!?": tePen.t., sunt deL cum sit una necessaria, quam diximus, dimensio, si decimam ejus syllabam tempus unum sileatur, et qu{ in fine; est alia voluntaria, si quis post sextam tylltbuT silere duo temPora, et unum post undeciman, et

28. Quamobrem metri quod sub lroc exe

fine: ut sit in principio spondeus, sequatur

choriambuso tertio spondeo silentium duum tempor annumeretur, ut vel molossus vel a minore ionicus fi quartus bacchius adiuncto itidem silentio unius tempo fiat antispastus, guinto choriambo numerus terminetut ,o"., drobos temporibus in fine per silentium redditis p.lr,"ipi" locato spondeo. Est item alia' Si enim.1Ifu: F syllabam unum tempus silebis' et post decim4 ""*,"^ post undecirram tantumdem, et duo in fine: utr, unum!

primus spondeus, secundus choriambus, tertt uno. silentii te1g1 ialimbac"'hius fiat antispastus quartus spondeus fiat dichorius [Cot' lla annumerato,
unius temporii interjecto, et unius temporis conseque silentio, clhoriambus ultimus numerum claudat, ita

silcamus duo tempora rn fine, quae primo debe spondeo. Est et tertia dimensio, si posl Pnmum sponde tenrpus unum sileatur, et reliqua quae rn proxruo suPer serr;ntur; nisi quod in huius fine unum tempus silebi cpia spondeus ille qui solet in ptinctplg locari' conseg unius temporis silentio factus est palimbacchius,.ut uno temp,c,ie nihil ei debeatur, quod in fine silendum Unde iam perspicis metrie interponi silentia'.quae( n*r.tiu, quaedan voluntaria: et ne'cessaria quidem' aliquid pedibus debetur implendis; voluntaria vero, pleni sunt Pedes atque integri'

picioarele sunt pline qi integrc'

2t4

8- Awyzlii

De Musim

Liher
est'..amplius.
<

$f. Aurcliu ArtSustiru Despre

29. Quod autem superius .--*rihrrs silendum ,rot' *, de necessariis silentiis
expl

L-Patra 2L5 se 29. Ceea ce s-a spus insi mai inainte, cd nu trebuie si

muzitd'

Cartea

te@rrnus' tturr arrt rrlotfl silere: quod si paribus intervallrc

licet

frne'p1ltl1"':"i: :*:":j "lJ.r,F,*".,"''llo ti f#.t.] affi"ut"t "**"'pii grotia silentiis primum P"d"',|ut
certo

un sfArqit cert, de unde si se sd distrngi rovin6 la cap[t. Dreptaceea, daci vrei, rle exemplu'

distingrere, "rrJ" Post

:ff.:;;;

varietate qualibet

""";;;;", velut in hoc' Nobrs ::Ti H;; f,rod'*'*,dicis' Licet i1;"^1d, uen ffiH est, tu s' uetum hic post prr promptu "--, y,v,,.FUq quatuor F spondeum,q"ltl::_ Jit*Ui-.,'1
sequentes. duos:

p"lp"t,,o 't.""ndum til"."";.t-

:rr:-t- Licet au( est'

ryi:'"

Jr
tr

doilea

"
[pt
gi oarecum mai iust mijloc qi Ia sfArgit,

#t*1

enim trrgrnta duo

Sed multo -r in fine tantum' ut vel :- r.:-.^ ronhrm ;;ii;t, Jt qrod^ttt*odo lustius' :I;;r*;"*:J;etf ine'it'u**'q"".d"lll-::::.1",,1 est' ttt ;#';;;, ,ri i " tit' Nobis uerum in promptu Derum' Hoc et in metris cse9roTrm,l''"* 1"111IT. r€
e

Post [e

s[

se

ta

sive firnalibus sive mediis ;tr:;;;;;;i'-;iil"'iis' antur : no n -;; p de s imple ;;;, ""]",T--:tL"^" -"^1?I Partem' q'?m ;rrh;.-;;t- P"ait*Lt"*'il"lt]: levatio ^Vol',ni"ii" ;;;;;", ucuuPorrr' ::i:1t"":supra ec lis

l[ Iie astlel, no6rs ,lt'ebuie linutd qi-n prin t6ce , dr.rtoriile ,rn.",r*pl": nu se cade
piciorului pe care lftcerile voluntare in
qi picioare intregi,

insi si

se

tac[ mai mult

decAt partea

;;#;"

exemp pedes silere conceditur' sic'ut silentior sed t *"i.rrus interponendonrm monstravimus.

rus. Dar cu asta
thr:erilor.

s

ratio tractata srt'

XVI.

-

De pedum

ummirtione' et de metrun'tm et de. rpso 30. Nunc de pedum commixtione'
copulatione Pauca dicsmu::

copulatiane'

M.

copulaliuna metrclor' gi - Ikspre comittiunea piciaoretor despre

^"oo*r,, dista sunt

""-.* ::1H:":;;T;";;;'um cum"""""1t* ii"""a" sunt .0" Y""t*-].t^ 11t-::

q"t"'""mus'

cluos sibynel

q":T]l:li coPuration attinet "^ryT::rT*
1l^e

*:-::::".:.:T ape """p"ti*".: regolL, quas in secundo sermone ;;;;;;

sibi iunguntur enim

il;;; ;"**
;H;;;;i;

iu"a *1"31":' :::'. "i:':li,?::::I: celebrata sunt' habuiEse auctoreo

indesine iliscutAm amdnunf't despre versuril saleag[,-n1r-adevir' ]e-am descoperit in pe care fi se ,mestecd picioarele'dup[ regulile doit"" dialog. in acesta insd tr;buie gtiytjind c6 orice genu{ ul fost deja folosite in mod obignuit de cAtre poeqq rl,, m"tr.,

se amestece indesine; qi, ceea ce trebuie sp.use cAnd vom fi-nceput sd [ine de unirea metrelor, unele

:il4'::*;:::TfJ

l;*

"*"L oprrll li\r a'Llt autorii qi inventorii lor, de cltre care suntem

sa

8. Aurclii
convellere

i.

De

Mwim

Liher

inventoressu.o.s.,Bt:::lid;i:iil-"i::ilt:i:'":;

prohibe'mur'. -i:-..:,t ihi mutare qua q Prurtuv"---rint ibi ratione trxerru" aliquid offdnsione pc illi eas ;;;; t"a historia traditu I ^'+o sed historia traditur;

""'"'*' *nitt"i*t'

nesoio qui, metra

tt^

ligas' ita liga' Quando flagella
Vitis et ulmus

"J-pot"it'

Neque enim si Phall ----i+ 'rt lrnec sotlant, ut hoec sonont'

rrQa

precum sunS acestea: iqa'
agL,
)'206

uti sirnul eant;

eunat;
;

|
musicVila gi ulmul -:* ---rirrnt

audien{ -- -^'l ronfirrrunodo credere

ru

iambus, post que'm

trla:il^ffirtmHs*fr:

breve' u ;;;h* quod sen .ilet[rntrrr:
@I --im nahrrali et corru enim nanrrali

I
v:11

no[na Praescriberetl ,I

disciPlinei'
31- Totuqi, fiindcS' acel Po

?1

u*U" hii"ttbunr'
ionicum n quidquid
mutaDrtur; mutabitur; ea qua. observamus^#;:'[';:,

vel
-i1

i" institui metra lmmol -- r^ mrn eatis locutr sunrul instrtur m€tru '1""'.-l-.rr'de quo satis locuti sumuEi pro aliis licet'i "Pg{-tt'Yt ry.:lp.:ti}o"" o"d". ali'sttirulKlue cono. ntobrlra, rn nrnbrlra, rn O;rumque arma ^.^o est Trajae quolibet loco licet Pd hic Pro sP r* rrobilia, ut est: ,-ta mobilia, unmoDUr u, 'w
qriu".
mutari
AIia nes tota

'

S. Aurelii

iDe Musim'

Liher

8f. Aureliu

Ar$wtin,

Despre

mrpid'
duLcts chdlY'

Cartm'

o'Wtrs' 279

chelYx' Pendeat eo humeris dutcis

Pendddt

Et

numeros

edat

uarios' quibus

l,ira Et nimd* edat udioq quibis Ritmuri
'l

atfune de umeri, cea dulce'

et hillndrb

Assonet ornne oirens

late

nemus'

Assdndt

CrAngu'
Et t6rt s
Di

d[
(Terentianus

Et

tortb etanE qui Jledbus'
(Terentianus ex PomPonio)

r[tlcindu'-n cotite meandre'

er

PomPonio)

ult'mum pedetporr", T:il"T:;i;.#fi.T esse dactYlum volurt' vides' .onnrhit valere auctoritatem commixtione ad r 32. Quod autem in-pedum

et dactylos Vides hic enim ubique et spondeos

;t*.*

tla aA.
I

une, intr-adev5r, peste tot qi spondei' 9i picior' pe care autoyl *"t"Il,L1:.:: -$i -'e'i' desigur' cd in aceste trer Senun

[utoritatea are o anume Putere' 32. rafiu,ea,
"u

..h;;";;;o a" ii' "di" rYi'a'11:5,oi +rae il,fr:#*;;",,* o"d'"'iamtrusPffit Tif o'o" t post dichorium l"c'"t"t' ut
restante suaviter

.iul"

qt

secundum ePitritum, ---pmt alioe Pedesmal; l-tr-x,[ .utE t'"--" o*rlifot"^ est iarnburn

.po,d":J ddi antispast'.1t "c"'e--t-11*::l .., -' ^ri^ -i^i^orp crr csre acestea vor fi fost "***<;"t:;:X; indicE'
doilea epitrit 9l
sfArqit:
^ ^^-+^ I tErra wretlt-orlous) W aces:a-I

p lIH#:;;;,,-"e
*J1.

spre

Ceea

icioarelor de singurd

dicoreu qi al prcroare, PrecYm iambul dupd

"*:-u,T3^Ti::fl:::ffX?';

,*o- ^4",f

*'^TlYi

exemplum indicat u.".'P",

;*;;|*1 TT,

:' :-?*: T

"J:';.; ;;-

;;,
Ratio

Primul

11451 11451

Id
ru
sa

ll oonstitui dicoteu, precum

--.--.i--^ ^.'-',I "i-l ..*rl^*ne' Asta-i ugor de experimentat'

este: uere

;il;J*convemunt r* ::,0ffi":"1i:::"r:Lft: ;Y,,t:fl omnibus
certissimaest'cumsrblcoPurBlrrurYurrnterSe

inter

;"d;"d"

discordiae aliquid

oriatur',

dii"";;;;;;Ji"f, o'i"*suaviter."t""d:J:'1il:: qt cum ariis copulablibus fi:TH:,: il',il;;;; serie fuerint' spondeus in
modo mixtis in mOOo rrlr^r

est' quol cum 33. Illud magis mirandum

sPol

,

vrrp discordie.
'

33. E qi mai de mirare f ,lr
vl.)

un'

ltI

approbante seruu, Po libenter tr@lrcrv sta llrenter acciPere N* timerc rwlL' trr sr rH lu'6@' ' et item :eparatim, lam

tirrrlului, la sfArqit' Cine, intr-a grlirnesc cu Plicere Pc aceste l',rl2ro qi iar69i, scParat: 'om

22O

S. Aurelii

'.

De Musica

Awvliu
rds,

nxtuzild

C,artea

a

res, jam time.re noli; nisi in sohrta oratione audire Nec absurdurn minus est, si quolibet loc,e aliqp 6s1 veluti molossum hoc modo: Vir fortis, timenda res, iam

ti noli.' rnli. Yel ita: Timenda res, t)ir fortis, iam timere etianr ita: Timendtt res, jam timere'uir fortis noli' Cu
absurditatis (nusa est, quod pes diianbus etiam ad

et simplum plaudi Potest, ut ad sinplum et du dir:horius: spondeus autem duplae parti eorum est; sed cum eum ille trahit ad primam, hic ad extre existit nonnulla discordia; et ita ratio tollit admirati
34. Nec minus nriraculum edit antispastus, cur st alius pedum, &ut certe solus diiambus misceatur, iamto metrun claudi, cum aliis autem positus nullo et cum dichorio quidem ProPter ipsum dichonum; hoc minime miror. Cum c:reteris vero senum pedihus, cur memoratum trium temporum pedem in fi iepudiet, nescio quae est causa secretior fortasse quam u nobis erri atque ostendi queat: sed hoc ita esse his exemp probo. Nam ista duo metra, Potestate placet. Potestc potentium plncet, nemo ambigit suaviter singula repeti cu

iam timErd noft, n-ag we4 sd le aud decit numai prozd. Si nu-i mai pulin absurd dacd in orice loc il intrelegi altul, precum in acest mod molosuL utr fortw., ilmendd res, timErd nol?12;.ori aqa: timehdd rEs, ulr fdrtk, iam timard t!61r"'; seu aga: timEndd rEs, iary dmeri utr fartts :qf" -.91"i" clrei absurdil[1i estg ci diiambpl poate fi bdtut de la dublu la ublu, spondeul insd trage pe el la prima, discordie; gi a;a f ationamentul gterge mitarea.
34. Nu mai mic miracol naqte antispastul, cdnria, dach nu poate amesteca nici un alt picior sau, desigur, numai diiambul, ;uferi ca metrul sd se incheie cu iamb, pus insi cu altele, in nici un chip; nici cu dicoreul, desigrrr, din cauza dicoreului insuqi; gi
i se oga da asta nu, mE

sil"ntio trium temporum in fine. At ista insuaviter cu eodenr silenti<.r: Potestate praeolara placet. Potestate multum placet. Potestate jam tibi sic placet' Potest multum iibi placet. Potestatis magnitudo placet. Quod sensunl attinet, peregit officium suum in hac quaestione, quitl acceperit, et quid exploserit indicavit' sed de cur ita sit, ratio consulenda est. Ac mea quidem in ohscuritate nihil aliud videt, nisi cum diiambo anti
dimidiam partem priorem habere communem: nam uterqrl a brevi et longa incipit; posteriorem autem cum dichorii longa enim et brevi ambo finiuntur' Itaque antispashrs v1 solus tanquam suam prrorem dimidiam, vel cum diiamh curn c1-ro eam corurruniter [rabet, collocatus, patitur in fir metri esse iambum; et cum dichorio pateretur, si eidet dichorio talis temrinus conveniret: cum caeteris autenr patitur, quibus tali societate non iungitur'

mir. Cu celelalte picioare insri de gase timpi, si-l respingd de la sfArgit pe amintirul picior de trei timpi, nu gtiu care este cauza) nlai secret6, po&te' decAt sd poatd fi dedusd de noi qi aritatE; dar' cd asta aqa-i, probez Pfin aceste exeinple. Cf,ci nimeni nu se-ndoieqte cE aceste ddu6 metre: pdtlstc,ti pldc4t, pdtesfid pdEntiam pldcEtzl; se repetd suav ii"*.r cu o tflcere de trei timpi. Dar acestea, nepldcrrt, cu aceeapi t6cere: pdtestatd prdEcldrd,.pldcEtztn, pdtEstfrtd tibi multum pldclt2ti, pdtestati idm tibi sic pldcEt2tt, pdtesmd milltum ttbi 'pldcePte, pot*nd magnitudd pldcEt22o. In ce privegte simlr'I, el gi-a-mplinit rostul siu in aceastd chestiune gi ne-a indicat Ei ce-a primit, gi ce-A respins; dhr despre chtrza de ce'i aqa trebuie consultati raliunea. $i a mea, desigur, in atAta obscuritate nu vede nimic altal decAt doar ci dntispastul are iumdtatea parte dintAi comund cu diiambul, cflci am6ndou6 incep de la scurth 'amAndoud se Ei lungfi; ultima lnsi cu diooreul: irttr-adevdr, sfArqesc:in lungd qi scurt[. $i aga antispastul?rr fie aqezat siry;ur, fie dimpreund cu diiambul, cu care o are comun6, ca prirnd parte a sa, ingflduie sd fie iernbul la sfArqitul ntetrului; gi-ar lngAdui-o gi cu dicoreul, daci i-a1 conveni dicoreului insuqi un *tf"l d" sfArqit; cu celelalte ins6, cu care nu se leagi intro astfel
de ce

de asociere, n-o ingdduie.

S.

Aurclii Ar4lttstini De Mwim

Lihet q
l

Aureliu

tmldw

Cartea a

Xl[l. - De metrcrum coPulatone'
txrpulari,

attrne 35. Quod vero ad metrorum copulationem p"t* tibi arirsa'yna]!1L est in-prailntia videre, ac pogf guae tamen pltut', id est levatione

vltt

hr
Xli,r

DesPrc unirca metrclor' rrF /\a- --i.,^e+a ..-ires -t"ti merrelor, e de aiuns, in cele fe.fa+e' 1 r :- ^ ^^-^ si-qi convind torugt i"d""itt"' care .6-ci cnnr,nna totll$l

-

conveniant. Diversa J""t ""tt- vel .quantitat":,'i; vr *tioru copulantur minoribus' qualia ista sunt' "i' Jam satis terris niuis atque dirae Crandinis misit Pater, et rubente

"*rraia^a", llttrt,r,'estea, adicS'

Pre'cum t'a"tr

?i P":'-ti:::.^::.":,*'#J,:::,i[ "*tio"le se unesc cu minorele' c;um

Dettera

slcrc,s

jaculatus

arces' 2')

'

Tbrruit urbent.
([Iorat.lib.
ine longa terminatur,-

l Carminum,

od'

,]

et u Nam hoc quartum, quod uno choriambo
f

;;;t';="q"alibus

PtT'"'. .:'l 11 . pedibus sicut subiectum vides' !'el -1t,

g""t

::f :'
I l,ll

Crato PYrrhq sub

antro,
camam'
l Carminum'
od'

Cui flauam religas

''

(tlorat' lib'

5')
(

',

Cemis.quippe horum duorum superlus

postenus "p""d*-;;;ilti#ro-,etlongaultimlT"-"^:'i:.: spql iinolenda spondeo debebatur: hoc autem a""u"s ultimis brevibus' quae item' ;fi;;;[o, "t Paria.sunt ergo

p.i."" "p""aeo-implent sex temPora' diversitatis tener l"-poril,r., sed in pedibus nonnihil
36. Est et alia differentia istarum copulationurrq ' i*:l,P:lt-ll alia ita copulentur, ut nulla sibi.silentia recentissirna; alia inter se sileri ahq sicut hsec duo
posnrlent, sicut haec:

224

S. Aureki

i De Musica

Liber

.gt,

A"*lt" A"g*tt", D"tP* *dd

C"'t

"

P

lides ut aha stet nioe cctndidum
Soracte, nec

jam sustineant

V"; t"* sti alb de ziPada inalti
oruB Soracte, n'ec iam sustineant gi nu mai suslin Povara Soracte, Siluae labontntcs, geluque P[duri gArtrovirc, qi fluvii

Vi.des

ut

altc- stet nioe candidum

onus

Sil.uae laborantes, geluque

Flumina constiterint acuto.

[Iu^i"i

Iib l Carminum, od' 9) Nam si haec singula rePetantur, priora duo u tempus in fine sileri flagitant, tertium duo, quartum
(Horat.

constilerint acuto "m increme,it-au d' 8lH.TItil'

1

carminum'

"d'9)

Coprrlata vero a primo ad secundum transeuntem, u terrpus silere cogr-rnt; a secundo ad tertium duo, a tertio .1.,rit r* tria. A quarto autem si ad primum 1*"T, t:*l unum silebis. Sed quae est ratio est redeundi ad pril eadem est ad aliam talem copulationem transeundi' genus copulationum recte nos appellamus circuitum' nep(o6og graece dicitur. Circuitus ergo minor esse non p( quam qui duobus membris constat, id est duotrus nec esse rnalorem voluerunt eo qui usque ad t

membra procedit. Licet igitur rninimum bimemb rnedium trimembrem, et ultimum quadrimembrem vc hos enim Graeci: 5(xtolov, tp(xo),ov, t€Tpdxolov De clLro toto genere quoniam diligentius tractaturi ut dixi, in eo sermc,ne qui nobis de versibus erit, n interim lrtrc satis sit. 37. Sane arbitror iam te intelligere, innumer genera esse metrorum, quae quingenta. sexaginta i.rr"rr"r...r*, cLrm et de silentiis non nisi finalibus ext essent data, et nulla pedum commixtio facta esset, et solutio longarurrr in duas breves, guae pedem ultra sy quatuor porrigeret. At si adhibita omni silentio interpositione, et omni pedum commixtione, et c
solutione longarum colligere numerum metromm velis;
t

vers' g Prc careJ vom avea desPre
l3?- Socot,

indcd avem s[-l tratEm' Precum

desigur' cd tu-

clincolo de Patru silabe'
interPunerea tflcerilor
gi

existit, ut nomen eius fortasse non suppetat' Sed exempla quae a [Col. 1147] nobis sunt posita, guaecufirque alia poni POSSurtt, quanquarn ea et Poeta

intreagi desfacerea lungil existd unul atdta de mare s[-l exPrirne' Dar aceste qi oricare altele se Pot da'

S. Aurelii

t,

De

Mwirs

efficiendo approlret, et in audiendo natura commu tarnen ,ri.i L" docti et [Col' 114S] exercitati hom pronuntiatio commende auribus, sensusque audrentitr .ro., ,it tardior quam hurnanitas postul&t' non possunt quae tractavimus vera iudicari' Sed quiesca ii.1,...t-tr*, et de versu deinceps disseramus' D' lta

H'::':1fi;,Tl-[?]1,:H ffii "ffi""'a*
P,r Aqa sf, fie22n

despre vers

ii

LIBER Q|INTUS
In quo de uersu disseritur.
I. - [Col. ll47] Quctmoao differant rlqrthmus, metrum et 1. M. Quid sit versus, inter doctos veteres non Iuctatione quaesitum est, nec fmctus defuit' Nam inv( rcs est, et ad notitiam posterorum mandata litteris, g atque certa norl tantum auctoritate, verum etiam rad
firmata est. lnteresse igitur animadverterunt inter r]rythm e;t metrum aliquid, ut omne metrum rhythmus, non omnis rlrvthmus metrum sit- Omnis enim legitima pe corurexio numerosa est; quam quoniam meftum hatret, esse numerus nullo modo potest, id est non esse
Sed quoniam non est idem, quamvis legitimis pedibus,

CARTEA
in .q,e se discutd l. - in
1.

A CINCEA
desPre uers

ce chip diferd

itmul, metntl si uersul'
s-a

M.: Ce este versul

c5utat nu cu mic[ lupt&-ntre vechii

fntr-adevir, care, fiindcd o are metrul, nu se poate cu nici un

tamen certo fine provolvi, et item legitimis progredi pe'

sed certo fine coerceri; haec duo genera etram

discernenda erant, ut illud superius rhythmus proprio jam nomine, hoc autem alterum ita rhythmue' ,.r"ir.,*- etiarn vocaretur. Rursus, quoniam eort numerortxn qui certo fine clauduntua id est metrorum, I sunt in +tbri. non lrabetur ratio cuiusdam divisionis ci medium, alia in quibus sedulo habetur; erat etram differentia notanda vocabulis. Quapropter illud, ubi habetur traec ratio, rhythmi genus Propne metrum voco est: hoc autem ubi lrabetul', versum nominaverunt' C appellationis originem fortasse progredientihus nobis r ipsa monstrabit. Neque hoc ita praescriptum putes, ut e,tiam metra versus vocare non liceat' Sed aliud est cu abutimur nomine, Iicentia cuiusdam r'icinitatis; aliud, c rern vor:abulo suo enuntiamus' Sed nornin

ritm, acesta, al doilea, ins[, tot aqa ritm, precum gi metru' larigi, fiindcd din num6rul celor care se-ncheie la un sfArqit cert, dintr-al metrelor adicfl, sunt unele in care nu se deline

numite versuri chiar gi acele metre. Dar una este cAnd abuzdm rle nume prin licenla vreunei vecindtdli, alta, cdnd enunfim

lucrul prin denumirea sa. Dar pdni aici cu comemorare€r

23O

S- Aurelii

i De Musico

Liber

muzid Vf;-Aureliu Augustin' Despre

Carteo a

cinceo 231

ut commemoratio hactenus facta sit; in quibus' et vetustatrs au( ,iidicimus, <nncessio interloquenhum rnvest totum valet. Caetera, si placet, more nostro illos etialn veteres sensu nuntio, indice ratione; ut ril non instituisse ista quasi quae in naturs -remm sed ratiocinando inveni .ro., fr".i.,t'

f".i"","

appellando notasse cognoscas'

11.

- Metra in duas partes dit)i"sibilia caeteris praestanl'
2. Quare primum a te quaero, '-1tt'* ob aliud partes' quo &urem -rrl.""t, nisi quod in eo duae illae in positione est' numeross in levatione, altera
respondent? D' Iam hoc quidem mihi ;;;i;;"; persuasurn est atque compertum' M' Quid-? metrum' 'm.rrif..tr* est pedum collatione confici' num

ll.

-

Metrele diuizibile
celelalce.

in doud pdtli

suttt mai prestonte decdt

una

rerum genere esse arbitrandum "tl,t9?t',.!1181 dividi non Potest; cum omnino et nihil individuunq ;;;". tendi que.at,. ?t quoa "-.dtTd1itJ,.:*:o:::,: irrdirid,,t'm putetur? D' Nullo mgdo' "r.I.Jr..i*" .""ip:l"_ senus divisi gl"p :lT.:lT; f.. sunt sr i""ipi"", divisionem, nonne pulchriora :. :ru':eol p.i'". A;q"a parilitate concordent,, :TT ;',*::* pi ipsius il.;; '-i;tz b. nuili dubium est' M' Quid?an aucror est? Ji"lti."it qui tanderu mrmerus Ur.rgo in duas Partes concinentes dividi i*

j

{r1...............atisi

".i-U. et eo ipso aurem delectare compenmus; sr etram

I

;il il;;;iamus,
antePonetur?

nonne ctet"ti" non talibus

i;
[el? D.: Asimt.

D'

Assentior'

l1l.

-

lerstts unde dictus'

lll,.

-

Verxul de unde-i numit'

3. M. Recte sane' Quare iam iltud responde' omnibus quae aliqua temporis parte metrmur' prt""*d*t, al"a."t."quanrq aliud incipiat' *:9 Y ;il;h" tibi ',rid.atrr inter pertem praecedentem tntt incipientem, et illam quae subsequatur ac ter-rmne,t' Interessl arbiuor' M' Dic ergo quid in ofo'rr".". D.

232

S.

Awvlii

De

Mwim

Libo

Sf. Auruliu Augwtin, Despre

muzid

Carteo a

citwea 233
' Nu' desigur' se va

inter has duas partes ver8us, quarum una est, Lor, uelatarum; altera vero est" oertimus antennarum (Aefr llb. 3, v. 549). Non enim ut idem poeta, obuertimus, ita versus enuntietur, Cornua oelatarum oertit' antennerum.' nonne saepius repetendo bfficitur i quee pa.rs prior sr! quae posterior? Neque erum rnnus I
stat versus, cnm ita proferhrr: I/ertimus antcnnanlm cot oelatarum. D. Plane incertum fieri video. M. vitandnm? D. Censeo. M. Yide igitur utrum hic setis Yi sit. Una pars versus est et ea praerecedens, Arma uin canol altera subsequens, Tiojae qui pimus ab oris; usque adeo inter se diffemnt, ut si ordinem vertas, et
D.: Vdd

doua este: C'ornua uelatarum; a

Lib' III, v'

rum uertimus antennarum o'are'

I' obuertimwLr dar' dacd

549)230

r care,
versul,

torum'

ci

devine cu tonrl

incert'

evitat?

nrodo pronunties, Troiae qui primus ab oris, arl uirumque cano,' eltos pedes metiri necesse sit- 2. Inte{{ M. At vide, utrum ista ratio in aliis servata sit. Nam dimensionis est pars incipiens, Arma uirumgue ejusdem esse agnoscis, Italiam fato. Littoru multum ille
Vi superum saeuae. Multa quoque et bello. Infenutque dt

Albanique voles, has invenies,

onrnino si minus inter se pariles: Troiae qui primus ab oris' P*[q lnuinaque uenit, Tbrris jactatus et alto, Memorem funolr ob iram. Passus [Col. f149] dum conderet urbem' Lt genus unde Latinum. Atque altae moenia Romae'
Manifestissimum egt.

posterioarel qut pnmils alto. Mdmd

Ldin gdnils andd Ldunam' At
E-nvederat, desigtu'

4. M. Quinque igitur et sePtem semipedes ve heroicum in duo nrembra partiuntur, quem sex quaternorum temporum constare notissimu-Dl est: et sl concinnitate quidem duorum membrorum, sive ista, si aliqua alia, versus nullus est. In quibus ornnihus lrnc rs demonstravit esse serYandum, ut non posait pars prior posteriore, et posterior in priore loco poni. Quod si alitr iuerit. non jam versus, nisi nominis abusione, dicetur: ot autem rhythmus et metrum' qualia rarissime oarminibus interponere quae l'ersibus contexuntur, nol

4. M.: Cinci, aqadar, qi q dou[ membre versul eroic, din gase Picioare de cAte P doui membre, fie aceasta,

intll
cA

toate, ragiunea a demonstr
se

nu

posterior
s-ar mar

ritm gi metrlt
se interPun5-

insuqi cel Pe care l-am amtn

234

S. Aurelii

iDe Musim

Liber

indecorum est: quale idem ipsum est quod paulo commenroravi: Cornua uelatarum uertimus eo appellatus videtu Quamobrem non mihi versus ex certo fine ad eiusdpm numeri c .ro.ln,rffi putanq quod a reditur, ut nomen ductum sit ab iis qui se verturrt redeunt; nam hoc illi crrn his etiam metris, quae versuc
sunt, apparet esse coflrrmrne, sed magis fortasse a

nomen in enit, ut quemadmodum grammatici verbum quod r litteram non deponit, sicuti est,. .onqu.*r, appellaverunt; ita quod dugbu-s menrbris quorum neutrum in alterius loco salva lege numt constituitur, quia verti non potest? versrls vocetur' utrsmlibet harum originem vocabuli tu licet probes' utramgue irnprobes' et aliam quaelas' aut conternnas me tot r- ir* quaestionis genus; nihil ad hoc tempus pert Cum enim iatis res ipsa quae hoc nomine significal
stirpe laborandum' Nisi quid appareaL non est de ".ttri sed perge ad D.W" vero nihil

Jt""".
lY.

caetera'

ta
]

-

Tbrmintat uersuum uarius'

5, M. Sequrtur ut de versus termino requilanrus' et hunc aliqua differentia notatum atque insignitum voluemnt, ,r"l poti... ipsa ratio' An tu non arbitraris nel ttot' p"tnl ti esse ut finis, quo prorolutio ntmeri coercehrr,

temponm aequalitate, tamen enuneeq cJu&m sr cum ca( p".,ib.r. q,ru" fi.r"* non faciunt, ::"fY"*:\'?,-D'', i.rti.a hoc esse melius, quod est evidentius? M' versus.heroici ergo, uhunr recte insigne^ fil: esse ro-lr.erint' Nam in quinque aliis locis #"", cruidam irrrr," *i clactylum licet ponere; in fine autem non I spondeum; nom quod-- trochaeunr . Putant, tt:p irrdiffur"rrti*^ fit ultimae syllabee, de qua in merris eetis sumut, Sed secundum hos iamhicus senarius aut non versus, aut erit sine ista finis enrinentia; utmmgue absurdum est. Nam neque qursquan unquam' sl

i*i""i*or'*n

Sominurrq sil'e mediocriter, vel edam tenui eruditorum versr-lm esse dubitavit, Phasebu illn quem

236

S. Aurelii

De Musics

Li,ber

SlAutetiuAugtutin,Despremtpd Cottcoocincea
ente
I

237

lnspitcs (Catullus); et quidquid in verbis est tali formahrm: et gravissimi auctores eo quo peritissimi, sine insigrri fine versum putandum esse censuen nt,

6. [Col. llSO) D. Verum dicis. Quare aliam hujus notam quaerendam esse autumo, non hanc in spondeo ponitur approbandarn. M. Quid hoc? dubitas, quaecumque ista sit, aul. in pedis esse, temporis differentia, aut in utroque? D. Qualiter M. Quid tandem horrm trium probas? Ego enim, idipsum finire versum ne longius quam oportet non pertinet nisi ad temporis modum; non arbitror istam notam debere sumi quam ex tempore. An tibi placet? D. lmo assentior. M. Videsne etiam illud,' tempus hic differentiom habere non possit, nisi quod i est longius, aliud brevius; quia cum versus finitur, id ne pergat longius, in breviore tempore notam finis opc;rtere? D. Video quidem: sed quo pertinet additnm est, Hic? M. Eo scilicet quod non ubique differentiam in sola trrevitate ac longitudine accipi An tu aestatis ac hiemis differentiam, aut esse negas, aut in spatio pntius breviore vel longiore, ac vi frigoris calorisque constituis, vel humoris et sicci si quid tale aliud? 2. Jam intelligo, et hanc quaerimus termini notam, a temporis brevitate d
esse consentio.

format prin cuvinte: qi cei mai gravi autori, prin faptul c5-s nu nrai informali, au fost de pirere c5, fdrd un sfArqit insemnat' trebuie socotit vers nici unul. ciutat 6. D.: Adevdrat zici. Dreptaceea, sunt de pirere cd e de

din scrrrtimea timPului.

M. Attende igitur hunc versum, Rome, Roma, quanta sit deum benignitas, qui trochaicus dicitur metire illum, atque responde quod inveneris de ejus et numero petlum. D, De pedibus quidem responderim: liquet enim eos septen et semrs esse, menbris autem non satis aperta res est; multis enim partem orationis finiri videcl: vemmtamen oprnor esse r partitionem in octavo semipede, ut praecedens nreml sit. Roma, Roma, cerne quanlo; subsequens autem; deum benigni.tas. M. Quot semipedes trabet? D. Se M. Ipsa ratio te duxit omrrino. Cum enim nihil
1.

aequalitate melius, eamque in dividendo appetere

238

S.

Auelii

i De

Mttsiea

Litur

si minus potuerit obtineri, vicinitas ejus quaeren ne ab ea ltngius aberremus' [taque cum hic Yersue q quindecim slmipedes habeat, non potuit aequius eqt in septem et i., o"to et sePtem dividi: nam eadem vicinitas. Sea ;ta non servaretur nota finis in t breviore, ut eam servandam ratio ipsa praecipit' irli. ""rr,r, esset' Roma cerne quanta sit tibi benignitas, ut inciperet membrum in his semiped ..p, J1,,, R o ma . ?," ! ; : q:" : ::, iii:,i1.':it'-:: :- 1,1: teiminaretur, tibi deum benignifas,' non Posset i semipes claudere: octo enim semiPedes quatuor Simul incideret alia deformitas' ut' p"dt. faciunt' !o.d"* pedes in nrembro extremo quos in pt fi-i-^r--' *..tir"*rr, et prius menrbrunr potius finiretur rl Ur""i".i. temporis, id est semipede, quam posteriuil fr"" fnit lure debetur. Nam in illo tres trochaei semis' J[t qrlnta sit.'in hoc quatuor iambi scanderenturt "erne chaeos in ut s clauditur, ut sunt in [Col. quanta; in priore quatuor, Roma, Roma.e'erne contradii ;;i;; iru. ..-ir" ilt deum benignitas' An assentior'' omnino, et libenter Jquid paras? D. Nihil ut neque membrorr.ni duorum tendens ad atqtt? partiti; versui desit, sicuti huic deest' Cornua uelatar obuertimus antennaram' Neque ipsa aequali *"m}r.o"r* conversibilem, ut ita dicam, faciat partitir ut in hoc tacit, Cornua uelatarum uertimus antennaru' m Neque cum ista vitatur conversro, nrmls & se poseunt Proxrmrs numerrc discdant, sed quantum u"or.rr,,.r, ,," di"u*" haec ita posse dividi' ut o **irip"a.t praecedant, -C o rnuo oelatctrum,'"':iy1, q.rtt-,o. subseguonttrr, id est, antcnnarum' Nec membrd ptris ,r,-rrt rri semipedes habeat' sicuti
B. M' Teneomus igitur has leges inconcr-rssa's' si

fro..".ir" 'ieum

benignrlos, ne pleno pede versus !yl* non habr is'ta' ternrinurc f,r*oio." tempore notatum' D' Habeo iam mando nemoriae quanhrm valeo'

"ilJjl

24O S. Awulii
Y.

i De

Musics

-

Heruici fini-s.

finiri pleno pede, quomodo nobis herorcum ve
metiendum putas, ut et membrorurn lex illa servetul, et

9. M. Quoniam igitur jam tenemus, non debere

termini noto.? D. Video duodecim esse semipedes; et propter illam conversionem vitandam senos semi habere membra non possunt; neque e se longe discedere ut sint tres et novem, aut novem et tres; paris numeri semipedes posteriori membro dandi sint octo et quatuor, aut quatuor et octo, ne pleno versus finiatur: in quinque et septem, aut septem et qui divisio facienda est. Nanr et hi numeri sunt ambo i proximi, et certe propinquius sibi accedunt mernbra in quaternario et octonario numeris accederent. firmissimum teneam, video partem orationis in semipede semper aut pene &mper terminari, ut est in Virgilii versu, Arma uirumque cano: et in secundo, fato: et in tertio, Littom multum ille et: in quarto itemo supen m saeuae: atque ita deinceps in toto pene M. Verum dicis: sed videndum tibi est, quos pedes ut nihil superiorum legum iam inconcusse violare audeas. D. Quanquam mihi satis ratio tamen novitate contu-rbor, Non enim solernus in hoc nisi spondeum pedem et dactylum scandere, quod fere est tan indoctus quin audierit, etianrsi minus id possit. Hanc ergo penrrlgatissimarn consuetudinem, si sequi voluero, lex illa termini est abrogandq prae< eniln membrum semipede clauderetur, posterius pleno pede; quod conua esse debuit. Sed quia illam est tollere, et in rurmeris lam didici posee a non pleno pede ordianrur; restat ut non hic ut ctun spondeo, sed anapaestum locari judicemus; ut i versua a longa una syllaba, deinde duo pedea vel vel [Col. 1152] anapaesti vel alterni membrumr
terminent; tuur tr6 rursus alterum vel anapaesti vel loco spondeus, sive omnibus, et in fine unu syllaba, versus legitime ierminatur. Probasne ,'.t id?

242

S. Aurclii 70.

i De

Mwits

Liher

9J,

AurcliuAwtstin,

Desprcmwi'd

Cortcaacircea 243

M. Ego quoque rectissimum esse iudico' sd facile ista populo persuadentur. Tanta enim esl consuetudinis, ut ea inveterata, si falsa opimone nihil sit ininicius veritati. Namque ad.faciendum nihil interesse intelligis, utrum in hoc genere anal cum spondeo, an dactylus collocetr-rr: ad metiendum rationabiliter, quod non aurium sed mentis est proP{ vera et certa iatione hoc, non irrationabili opinl discernitur: neque nunc a nobis primum inventa et multo est h"c inveterata consuetudine anti animadversa. Quare si eos legant qui vel in graec'a r latina lingua disciplinae huius doctissimi fuerunto miratruntur ,.i".i" q"i forte hoc audierint: quanquam p imhecillitatis, cum iationi roborandae honrinum auctdi quaeritur, cum ipsius rationis ac veritatis auctoritete' profecto est omni homine. melior, nihil deber.et praestantius. Non enim ut in produ-cenda corripien' non nisi auctoritatem veterum hominum quaeri "yUul. ut quemadmodum sunt usi verbis quibus nos qu
loquimor, ita et nos

dar nu uqor li AtAta de mare este' r,, i*fon p"r.rr*ri, poporului Tt:"' s-a ndscut dintr-o lntr-adevEr, puteree consuetudinii, incdt' dard adevdrului decAt ea' -ca"i ooinie faha, nu-i este nimic mai inamic i.1.r"gi c5, in facerea versurilor' nu'i nici o itl;;;;;.
10. M.: Eu judec, bineinleles, cd-i atotdrept' rleosebire, dacd-n

"""r, dactilul; intru a-l mdsura

gJtt

se

llocd cu spondeul anapeshrl sau

totuqi

urechilor, ci minlii, asta se disce

trrin adevdrata 9i certa raliune:

no ir.,.r,* intAia oari, de cdme lnaintea acestei inveterate consu

ira deloc cei care vor fi auzit'

aga Precum,

"ryn5; observationem sequi desidrae est' et novam r licentiae: ita in metiendo versu inveterata hominun, ac non aetern& rerurn ratio cogitanda est, et moderatam eius longitudinem prius naturaliter sentiamus, deinde approbemus rationabili considerati ,,rr*"rotr*, "t errn irsigni fine claudendum esse lrfd quisquis judicat certius eum quom caetera metra fir,ie..dum, eumque finenr in breviore tempore notar esse manifeshxn iit; siquidenr temporis longitudinem et frenat quodammodo'

quia in huir-rscemodi re et n

intru alungirea numai qi numai auto decflt dup[ cum s-au folosit de cuvi
noi, s6 ne folosim gi noi la fel,
rurma nici o normd line nu deci tot la fel tretruie, voinld a oamenilor, 9i

moderata lui lungime o
cl

rfr el trebuie s[ se inc]reie P

aprobdm Prin considerar

r:um cd el trebuie s[ se termin rnai scurt' dat c-nvederat c6 acest sfArgit trebuie notat in timpul ii;"a .e infrAnl qi constrdnge oarecum lungimea timpului'

V[. - ftursus de fine uersus. 11. Quae cum ita sint, qui potest postenus membrum nisi non pleno terminari pede? Prioris a membri exordium aut plenum pedem essei ut ln trochaico, Roma, Roma, cerne quanta sit deum benignil aut p&rtem pedis oportet, ut in heroico, Atma oirumt

Yl.

lucrurile' cu ce s-ar putee termina membrul lui prim insd ultim dactr nu cu picioml neplin? Exodiul membrului se cade s5 fie sau Pici Romd, drnd qinmd slt precum ir, etoic: Armd
11. Aga stAnd

-

IamSi despre.finele oersului'

244

8. Aurclii

i De Musim

Liber

8f._.Auruliu Augustin, Desprc

muzid

Cartca

o.cinrea 245

cano, Tiojae qui primus ab oris. Quapropter, omni
dubitatione sublata, etiam ishrm ver€um metir,e, si mihi de membris ejus pedibusgue responde, quem oidetis, h^piu". D. Membra quidem huiw in qui et septem semipedes video disnibuta, ut prius sit, i//e; posterius sutem, quem oidetis, hospites: pedes, iambos cerno. [Col. 1153] M. Quaero, nihilne caves pleno versum terminare? D. Verum dicis, et ubi fuerim Quis enim non videret sicut in heroico exordiendum semipede? guod olm in hoc genere fit, non jam ianrbisl uodraeis versum ut eum legitinre senripes
1,2. M. Ita est ut dicis: sed vide quid tibi de respondendum putes, quem asclepiadaeum Maecenas atauis edite regibus (Horat. Itb. 1 od. f). Nam pars orationis in seta s)'llaba terminatur, inconstanter, sed in omnibus fere hujus generis Itaque ejus primum est membrum, Maecenas

Itimic sd ternrini vercul cu picior plin? D.: Adevdrat zici, qi nu gtiu trnde-mi voi fi fost. Cine, intr-adevdr, n-ar vedea ci, precum in oroic, trebuie tuzit de la jumitate de picior, ceea ce curr se-nuimpld In acest gen, nu mai mdsurdm versul in ianrbi, ci-n trohei, c.a sri-l hl:heie legitim iumltatea de picior.
12. M.: Aga-i precum zici, dar vezi ce 1i se pare de rdspuns tlespre acesta pe care-l numesc ei asclepiad: Mdmenqs dtdois Lditi regibili+5, cdci partea rostirii se termind in silaba a gasea, pi nu inconstant, ci aproape in toate versurile de-acest gen. $i

l)reptaceea, intreagri-ndoiala fiind acum inlfrturatd, misoard, cle-1i plnce, qi versul acesta gi rrflspunde-mi despre menrbrele qi picioarele \i: Phdsclis llld qdEm uideis, hospitcs2+l. D.: Membrele lui, rlnigur, le vdd distribuite in cinci qi gapte jumdtifi de picior, ca prinrul sd fie: PhdsElis i//i, ultimul insd,: guEm uldctis, hospites: lricioarele, intr-adev6r, le vid iambi. M.: Rogu-te, nu te temi de

potest. Si enim metiaris in hoc pedes quat temporum, emnt qurnque rn pnore? rn posterrore membro quatuor semipedesi lex sutem vetat posterius pari numero @nstare semipedum, ne pleno versus terminetur. Restat ut pedes consideremus temporum, ex quo fit ut membrum utrumque semipedibus constet. Nam ut integro pede
membnrm finiatur, a duabus longis incipiendum est: totus choriambus versum dividit, ut sequente etiam choriambo mem.brum posterius inchoehrr, claudente semipede in duabus brevibus syllabis: tot enim te cum spondeo in capite locato, implent sex tenrponrm Nisi quid habes ad haec. D. Nihil prorsus. M. Placet totidem senipedibus constere ufiumque menrbmm. D. non placeat? Neque enim metuenda est hic illa qura posrto postenore membro in praecedentis loco, i guod est primum, secundum fiat, non eadem lex pedunr. Quapropter nulla causa estr cur idem semi numerus in hoc genere mernbris negetur; cum sine

seorndum, edite rcgibus, quod quanam ratione fiat

nstfel prinrul lui membru $tet MdecCnds dtdtt-ts; al doiles editi rEglbils, ceea ce se poate pune la-ndoiald prin ce anume rafiune

fdcut. Dac6, intr-adev6r, vei m6sura in el picioare de patru timpi, vor fi cinci iumdtdti de picior in primul memhru, in rrltimul insd., patru: legea ins[ se opune ca memtrnrl ultim sd r:onsiste din numfu par de jumdtEli de picior, ca sE nu se termine ln picior plin versul. RimAne sd considerflm de Ease timpi picioarele, din care se face ca ambele membre sE consiste din cAte trei jumdtdli de picior. Cici, ca primul membru sd se sfdrgeasc6 in picior intreg, trebuie inceput de la douri lungi, rrpoi un coriiamb intreg divide versul ca, urmAnd al doilea coriiamb, sd se-nceap[ membrul ultim, versul incheindu-se cu o jumdtate de picior in doud silabe scurte: aceqti doi timpi rlimpreun6 cu spondeul agezat la-nceput umplu picioml de qa^se timpi. Doar dac6 n-ai ceva la astea. D.: Absolut nimic. M.: I1i place deci cd amAndoui membrele consistd din tot atAtea jum6tdli de picior. D.: De ce si nu-mi placd? Crici nu-i de temut nici acea conversie, fiindcd, pus ultimul membru in locul primului, aga incdt al doilea sd devind ceea ce este primul, nu va rdmAne aceeaqi legea picioarelor. Dreptaceea, nu-i nici o cauzd pentru cere sd li se nege, in scest gen, membrelor acelaqi numdr de jumritdli de picior, cAnd, fdrri nici un vic:i'-r al
s-a

246

S. Aurulii

i De

Muain

Liber Possit teneri, finis servandum est'

pt
rronversiunii, ar putea

conversioni insignioris terminatur,

versus non Pleno

fi inse pi i"g"" fi^.lui mai
noplin. ceea ce trebuie Vll.

se termind-n plcror

)tate' fiind

petT".'i

}{I. - Quomodo semipedum imparilitas in uersuum men cri porilitatem refetatur' Conciliantur \"q ,"^ipedum quatuor et trium' Membra semiper quinque et trium.,,-r"r,r"
semipedum, aliud

- in

ce chiP

la par(li)tate -i{poii

imP

\

jumdtdli

s;

t.i

tn

ff"
trc'

de Picior..

73. M. Rem ipsam omnino vidisti' quare iam comperit ratio versuunr esse duo generB, unum ur quo-l

in quo dispar in membril considerenrus, si placet? quonam modo diligenter i*p"".fit". semipedum ad quamdam p:il.,1** tttq oblcuriore aliquantum, sed sane suhtilissima rat numerorum. Na* quaero ex te, cum duo et tria di' quot nurneros dicom. D. Duos scilicet' M' Ergo et dyo et tria unus eat numenrc; et quemlibet alium dixerim Ita est. M. Nonne tibi ex hoc videtur unum cum quq numero non absurde posse conferri? Siquidem unum

esse non possemus dicere; duo autem unum quodanmodo: et item tria et quehrqr "T:"1 13e' "9i ii"i po.u",. D' Assentior. M. Attende aliud:-dicI'{i'.' *. d,rot, quid facfurnt in summa?- [CoL 1f54] fl,fu*' Nun se*'"itria totidem sunt? D' Nullo modo' M' Nunc respondeas, D. fhrodet 6se quanl quahror. D A duol longe sane. M. larnne immorer, !g""& regula est: quoslibet numeros duos constitueris, nu1o1 et ieinoeps *uior"n, multiplicanrs' eum excedat necesse est' D. ( hoc dubitaveriti Otid enim tam pervum in plurali nuql ouam duo? quem tamen numerurn ei millies duxero' &""a"a mille, ut duplum fiat' M' Verum dicis: sed conet unum, et quemlibet deinde maiorenr numerur q""*"atr"a"m in illis facielamq, nrinorem ryt;m:i D' il;ili"", num eodem modo maior -superabitur?bis' N.am unum phr,", sed maiori minor aequabitur' L, ,r,r.* decies, decem; et unum millies, mille; et

24A

S. Aurelii

i De Musim

Liber

guemlibet alium numerrm multiplicavero, unum est aegue t;,;u. M. Habet ergo unum c,um caeteris n jus quoddam aequalitatis; non modo quod quicurrl numerus est, sed etiam guod toties ducqrs tantumdem D. Manifestissimum est.
14.

ocinea 249 o mie gi, prin urmare, prrn oricare .alt nunrEr il vei fi potriveascE egal'
Sf.

Aureliu Ar4lrtstin, Desprc

mnzid

Csrte

d".i ,rq cu celelalte numere un &nume drept al egalitdtii2tr' ori'
nu numai c6-i oricare num6r, ci chiar gi cd, luat de atdtea face tot atdts. D.: E-atotinvederat'

multiplicat, e necesar ca unu sd se

-M't.*-T

M. Agemrng refer animum ad senripedun

quibus in versu fiunt memLrra inaegralia, et nuram aequalitatem ista quam tractavimus ratione reperies. ut opinor, versus minimus inaequali semipedum n membris est duobus, habens semipedes cJuatuor et tres' u hoc. Hospes ille quem arrCes; cujus primum menrbrum est, Hospes ille, secai aequaliter potest in duas binonrm semipedum: secr,rndum autem qud est, quem uil ita divrditur, ut una pars duos semipedes habeeq altera u4 quod ita est, quasi duo er duo sint, iure illo aegualitati quo satis egimus, quod habet umrm cum omnibus num{ E* qro fit ut ista divisione tarrh.mr sit quodammodo membmm quanhrm posterius. Itaque ubi fuerint qrinqre semipedes, sicut hoc exit, RomQ, Roma, errte s4 non ita probatur, et propterea meturn erlt potrus qul

uemipicioarelor, prin care se fac ln vers.membrele inegale 9i: P.l" ver gasi qi o anume mirificd

|1. M.: Haide, intoarce-1i acum spiritul la nurnerii
minim
este

in doui menrbre
rer Bl

jum[td1i de picior, Precum in in i:dmi prim membru, care este: de picior; al doilea insd' care doue pa4i de cflte doui iumitdf aibd dou6' eatn, qaem uides, se divide astfel incAt o perte sd

$i astfel, unde vor fi

versus, quia ita- sunt membra inaequalia ut ad nullq aequalitatis legem sectione aliqua possint referri. quippe, ut opinor, superioris membri guatuor semi Roma, Roma, in binos posse discedere: quinque posteriores, c,eme quanta srt, in duos et tre9 semipedes di ubi ntrllo iure apparet aequalitas. Negre enim possunt alir
modo tarrtum valere quinque semipedes Propter duos et

flost Patru Romd. @mi este acesta: Rdmd, de aceea va fi mai degratr6 me

sunt inegale astfel in<;At Prin referi la nici o lege a egafitn1ii.

Pot

cel
se
3e

'n7a' T

quanfirm guahror valent; quomodo invenimus superius
hreviore versu tantum valerc tres semipedes propter

$i-ntr-adevdr, nici nu Pot valora gi trei, tot atAt cAt valoreazd P

unun

duo, quanhrm quahror valent. An aliquid non es aut non placet? D. Imo vero et manifesta omnia et rata
'1.5.

M. Age, nunc quinque et tres

senri

versul mai scurt, tot atAt va nu-F doud gi una, cdt valoreazd patru' Ori n-ai priceput ceva' sau qi socotite' pltce? D.: Ba dimpotrivd, toate-s qi-pvederate, 15. M.: Haide sd analizim acum cinci qi trei jumdtdli

considerernus, qualis est ille versiculus, Phaselus ille

uides: et videamus quomodo ista inaequalitas ali aequalitatis jure teneatur: nam hoc genus non solu metrum, sed etiam versum esse? olnnes consentiunt. [Ct

-'ff 4c* de picior, cum este cunoscutul'versulel: PhdsELis printr-un uid*. qi sli vedem cum aceastd inegalitate e finut[ *rrr-,*" drept al egalit5lii, cflci cu.tolii consimt cE acest gen fi este nu numar metru! ci chiar 9i vers' $i, aga' cum vei

S. Aurelii

i De

Mwim

Libei

dJ,@ l@"'

n"te*

*""""

C"'t""

":,'

ZSt

1155] Itaque crun primum menbrrm in semipedes d tres secuefrs, et secundum in duos et unum; coni panic,ulas quas in utoque pares inveneris, quia et in

m"rrrbro habemrs duo, et in secundo rett&nt Darticulae. una in tribus semipedibus de priore .lt"r^ i., uno de posteriore' Has ergo et sociabiliter i guia unum cum omnibus habet tocietatem; et rn

,*r- ", tria, quatuor frunt, quod est tantrrmdem duo et duo. Per hanc iginrr sectionem etiam
<

c

tres semipedes ad concordiam rediguntur' Sed utrunr intellexeris' D' Ita vero, et admodunr probo'

$igur ci da, qi-aProb intocmar' VIII.-MembteledecinciEiEaptejumdtdpidepicior.
16. M.: IJrrneazd s6 discut

l[tl. - Membra semilredum quinque et septem'
M. Sequitur ut de quinque et septi-m.t*-'Ptdl he disseramus, quales srunt versrrn duo illi nobilissimi'
76.

Aria

et quem ianrbicum vulgo vocant, etiarn ipse senarius'

Troiae qui primu.s ob oris' i uirumqu" "oni, ut frimum eius membmm sit, 'Arrno uirumq ii.'idiarr. l ry^:-^ ^--: ^;fl qrrit qoe; et secundwm, Ttojae qut pru cano, qui "rrt septem semi@es' E1 Phixehn illc q ab oris,' qui sunt nt__-^r--oidetis, io"pit"s, pi.*,,,. mem'brrm habet, Phaselus

; ";-ip.diilt, q..i.qr.; sec'undum.in-"tpt".*' quem uil hospitis. Sed tanta illa nobilitae.in lege ista aequa
Itto.*t.

Cum eninr suporiores quinque semipcdes in et tres diviserimus, posteriores autem sePtem rn tres ! guatuori congfuent srDr quroem Purtruu nrrAtrror: consruent sibi quidem particuloe ternorul i*ip.drr*' ,Id ,i d,rt" reliquae ita. convenir:tt' "]
earLrm

lege

sox fierent, quod surrt etiam tres et tres: t "iio quia duo et qu&tuor inveniuntur' summam q vero re.fdent senariam; sed nullo aequalitatis iure tanhrm

c illa a*

clmque; conlunS

li

care
9ase, ud qi

numeris. cont1lg1

drePt

duo quantum quatuor? ut in hujuscemodi qu ,r*""."i4a;r* "oprrl"t t -rr' Nisi forte quis dixerit satis e
"Iiqru

lta ad aliquam regularn parilitatis, quod ut tres et tres' sex"fiunt. Cui rationi repugnandum.non arbi ;qJ;". aequalitas' Sed illud nollem Llt mai .r,-".ri* et haec

252

S. Aurelii

L

De Musica

Liber

congruentra qurnque et tres quam qurnqlre et se sernipedes convenirent. Non emm tantnm nornen est versus quantum istorum; et vides in illo non modo summam inventam collatis uno et tribus, quanta
r

duobus et duobus; sed etiarn multo corrcordiores partes

cum Junguntur unum et tria, propter illam unius caeteris omnibus numeris amicitiarn, quam cum d qLratuor copulantur, sicut in istis est..An tibi ali obscurum est? D. Nihil prorsus. Sed nescio quomodo offendit, quod isti senarii cum sint celebratiores generibus, et principatum quemdam in versibus dicantur, aliquid in membrorum concordia minus quam rlli famae obscurioris versus. M. Bono ammo nam ego tibi tantam in illis ostendam concordiam, soli ex omnibus habere meruerllnt) ut videas, non ini eos esse plaelatos. [CoI. 1156] Sed quia ipsa t aliquanto est longior, quamvis omnino jucundior, nobis debet extrema, ut cum de caeteris, quantlrm videbitur, disputaverimus, jam omni cura liberati, ad scrutanda penetralia veniamus. ,. Mihi vero placet: jam vellem ut ista quae priora suscepimus, explicata es ut jam illud audirem commodius. M Istonrm comparati quae ante disseruimus, fiunt illa dulciola quae

oelelalte numerele, decAt c6nd se unesc dou6 9i patru, Precum

rnai dulci cele pe care le-agtepfi.

lX. - Membra semipedufft setr et septem, Membra sem
octo et septem, Membra semipedum nouem et septem.
17. Nunc itaque considera, uhum in duobus me qLrorum primum exhibeat sernipedes sex, alterum se reperiatr-rr ea aequalitas ut rite esse versus queat. Nam quinque et seplern sernipedes hunc esse discutiendum r

lX. - Membiele d.e pase gi gapte jumdtdpi de picior' Membrele de opt Si Eapte iumdtdli. Mem,brele de noud 9i Sapte jumdtdpi'

Hujus autem exemplum est: Roma, cerne quanta sit benigniias. D, Video primum merrrbrum posse in distribui, quae habeant ternos semipedes, secundum in et quatlror. Quare 1'unctis aequalibus fiunl sex semi
tres vero et quatnor septem sunt, et non aequantrrr

illi

ea parte ubi quahror sunt, et duo u-:rurn in ea pafle ubi tres sunt, consideremus? junctis parti Sed si duo et duo

in

254

S. Aurelii A

i De Musi,ca

Liber
Sf.

a"*h"

aySwtin, Despre

rnuzid'

Cartea

a"gincu' 255

tanquam srnt quatuor accipiamus, propter unius caetlris numeris concordiam, octo simul fiunt, magi excedult surnmElm senariam, quam curri septem fuisse:

fit summa quaternarra: Iunctrc al illis quarum in una duo sunt, in alia unr.llr, si etiam
quae binos habent,

in prima+ itr face suma quaternari: unite insd acele dintre care acestea ca 9i cum ar fi in. dou", una, daci Ie ludm 9i pe
dou6,

fac uatru. din cauza concordiei unului cu celelalte numere' senara decat dacd ar fi mai mult suma opt gi i;;;;; "*"",15 gapte.
fost 18. M.: Aqa-i

lta est, ut dicis: et ideo isto genere a lege versl.rum separato, attende ut ordo postulat, ii nrr" m"mbra, quorum primum habet octo semipe septem secundum. Ista vero copulatio habet quaerimus. Nam praecedentis membri partem dimi cum parte subsequentis majore, quae dimidiae proxi
78. M.

cum zici: qi,de aceea, separat fiind acest gen de

est, jungens, qro.li*- quaterni semipedes sunt, octoml numeri summarn faoio. Restant ergo quaflror seml priore, tres de posteriore membro. Duo inde, et duo fu

rnembru cu Partea mar mare a

s

iopulati, fiunt quatuor. Duo rursus inde residui) et uJ hinc, ad legem illius convenientiae copulati, qua reliquis par est? quodammodo sumrlrrtur pro quatuor.l jam octonarius superiori octonario congruit. D. Sed'
hujus exemplum non audio? M. Quja saepe commemorati est: tamen ne suo loco praetermissum putes, ipsum I Romd, Romi4 cerne quanta sit deum benignitas; vel I etiam, Optimus beatus ille qui procul negotio,
1

iumitdlii, fiindc[-s cAte Patr mrmirului octonar' RimAn d primul, tr

oopulate, o,prrl*r"

Pnn care unu le este Par a patru' AQa' ce,Lrlulte, se insumeazS,-ntr-un fel, in locul D': Dar de ocum, octonarul e congruu octonarului de mai inainte' * ,r-*d un exemplu ie-acesta? M': Fiindcd a fost amintit adesea; la locul s[u' insugi qri totrgi, sd nu-l socoli t ecrt cu vederea de ,"".tr.-l'' Romd., Rornd, cErnd quantd sit ddDm bdntgn^itas; saru qi ac,esta: aptimu:.s biatili iltd qnt p&al nfuotio2\3 '

de acolo, 9i una de aici'

19. Quare jam inspice novem et septem semiped connexionem, cujus exemplum est: /ir optimus beatus

r

"frl",

qui procul negotio. D, Facilis est cognitu ista congruenf superius enim memtrrum in quatuor et qurnque, post in tres et quahror sernipedes dividitur. [Col. 1157] Pars superioris minor cum parte posterrorrs malore conlul octonarium numerum facit: et maior superioris cum rni posterioris, item octonarium: nam illa coniunctio est quatr:l ert quatuor, ista qr.rinque et tres semipedes. I{uc accedi quod quinque in duo.et tres semipedes, tres autem in du Jt,.r.r- si diviseris, apparet alia convenientia duomm cut

plimului, adunatE deci cu
num6rul octonari 9i majora P octonaml: cdci acea cinci gi trei jum[t[1i vei fi impd4i in doud a dou6- cu doui qi a uneia cu tre'i''cdci unu "o.rrr"ri"rrE6dupd legea mai rainte amintitE,, ctt toate celelalte ." *pt",rrre, ,r*'"r.1". Dar,-dacinu md-nqal6 raliunea' nu rErnAne nimic mai mult ce si ciutdrn desp'e copulafiunee m€mbrelor:

duobus, et unius cum tlibus, quia un.um cum omni

numeris superius cornmemorata lege confertur. Sed nisi

ratio fallit, nihil restat ulterius quod de membro

256

S. Aurelii

De Musics

Ef.

Aureliu A8ustin, Despre

mnzid,

Coftm

a'

ci'nm'

257

copulatione requiramus: jam enim ad octo pedes, quern numemm versui, sicut satis fas est excedere. Quare jam age, illa senariorum

versuJui pe

a-l excede'
e versuri-Ior 9i stArnit gi

heroici et iarnbici vel trochaici, quo iqtentionem excitasti et distulisti, pande secreta.

nri-ai gi amAnat intenfia'

x

De senariorum uersuum e*cellentia: eos decentissimos esse, nisi uel heroici sint uel iambici.
20. M. Faciam. imo faciet ipsa ratio, quae rnihi comrnunis est. Sed meministine, clraeso, cum metris, dixisse nos et ipso sensu admodum probasse, pedes qr-rorum partes ad sesqua <nnveniung sivc' in et tribus, ut est creticus vel paeones, sive in fiibus et q ut epitriti, exclusos a poetis propter minorrs ve sonum, solutae orationis severitatem decorare cum his clausulae colligantur? D. Memrni: sed quorsum

X,

-

Despre etcelenpa uersurilor senare: cd ele nu-s atotdecente decdt numai dacd-s fc eroice, fi.e iambice'

urmund mie

20. M.: O voi'face, ba o va face insigi raliunea, care ne e qi 1ie. Dar aminteqte-1i oare, rogu-te, cd noi am zis, qi

hujuscemodi pedibus a poetamm tractatione sejunctis, remanere, nisi eos qurbus ad tantumdem, ut spondeus

spectant? M. Quoriam illud volo prius intelli

aut eos quibus ad duplum, ut iambus; aut eos quibus utrumque partes conveniunt, ut choriambus. D. Ita est,, At si haec est poetarum materies, et soluta oratio inimit:a est, non versus ullus nisi ex hoc genere faciendus est. D. Assentior. Video enim poemata guam aliis ly'icorum poetarlrm metris fieri graudiora, adhuc quo ratio ista tendat, ignoro.
21. M. Ne proFlera: disputarnus enim jam de

picioare. D.: Asimt. Vdd, intr-adev6r, c5 poemele-s fdcute cu versuri mai grandioase decAt a.Ite metre ale poelilor lirici, dar ignor incd

tncotro tinde ra{iunea asta'

yersuum excellentia, et prius

tibi cupio demonstrare, putero, decentissimos senarios, nisi duorum isto generum esse non posse? quae omnium etiarn
celeberrinra, quomm unum est heroicum, lut, Arma uii c.ano, Trojae qui primus ab ori,s, quod usus metitur

;:i
ace

dispu

:i,*:
celeb

este eroicul, precum: Armo uirumque cano) Tl'oiae qui primus ab oris,pe care uzul iI m[soard cu spondeul 9i dactilul, raliunea,

et dactylo, subtilior ratio spondeo et anapaesto: alter

quod iambicum dicitur, et eadem ratione inveni trochaicum. Nam credo tibi manifestum esse longis
nisi breves interponantur, obtundi quodam modb

258

S. Aurclii A

i De Musirs

Liber

Sf.

Aureliu Augustiru Despre

muzird'

Cartea o

thua 259

sonorum; item nisi brerribus longae, nimis concisa et tremula fieri; neutra esse temperata, quamvrs aequalitate aures impleant. Quamobrom nec illi versua ser pyrrhichios, et sex proceleumatico.s ,ha\nt, aspiran fr"roi"l dignitatem, nec illi ad trochaici qui sex tribr habent. I-Iuc accedit, guia in istis quos caeteris ipsa praeponit, si membra praeposteres, totum rta commu ut a1i"s etiam [Col. 1158] pedes necessario medamur'

ae

inconversibiliores, ut ita dicam, sunt quam illi qui omnibus brevibus, aut longis omnibus cohstant' Et
neutTo enim horum ordine converti versus potest slrre commutatione, ut aliis pedibus currere videatur' In illis

qase pyrrhici 9i timpilor. Dreptaceea, nici acele versuri, care au eroicului' nici acelea' i".J pr.*f.u'smatici,'n-aspird la demnita'tea asta se adaug[ c[' in ;;.";r qase tribrachi, hL trohaicului' La celorlalte' dac[ ai acestea, pe care insiqi raliunea li le prePune se va comuta totul astfel' ,,'j in iocu-l altuia; ;;;";J;t"I" astfel sunt' lncAt vom mEsura necesax chiar alte picioare' $i -ca decAt cele care consist[ sau din sd zic aga, mai inconversibile

c5 interprrn lungile, devin prea concise 9i cvasitrernuritoare; cu egalitatea niciunele nu:s temperate, deqi umplu urechile

toate scurte, sau din toate h.rngi' I dac5, in acestea mai temPerate cinci qi qapte, fie in gaPte 9i cin ln mci una dintre aceste combi

si carmen coeptum errt talibus versibus, quorum

pr

f6rd o atAta comutafie, incAt celelalte ins[, dac5 Poemul samestece pe cele

si

membra quinos semi@es habeant, non olrcfteat eos mi in qujbr.rs septeni priores sunt, ne jam liceat orules conveT

prirne memble au cAte cinci i

in care Prim

,on

tamen heroicis conceditur spondeos omnes rarr interporiere, quod quidem posterior aetas haec t
minime probavit. Trochaicis autem sive iarnJolcrs, cum

errim a conversione revocat ulla pedum commrrtatio'

de-acum, ae a"

;*i";.l"t

rarisim eroicelor sd-i puni-mpr un5 pe toli spondeii'-ceea.ce 6, n-a aProbat cAtugi de Pulin'

"o.rr.rteascd nu impiedic[ conversiunea' Dar

toate: intr-adevir' nici o comutare a li se concede lohrqi

tribrachum quolibet loco interponere liceat, habere in hujr:scemodi carrninibus versrlrn solutum in omnes turpissimum judicatum est.

22

Remotis igitur epitritis pedibus a lege

senaria, non solurn quod solutae orationi sr'rnt aptiores, etiam quod si sex fuerint, triginta et duo temlrcra sicut dispondei; remotis etiam quinum temporum quod sibi eos libentirx ad clar-rsulas vindicavit or3ho;

aibi' in iudecat atotru$inos sE in toate scurte' astfel de poezii, versul desficut 22. Ldsate, a.;adar, Ia o parte de la legea versurilor senar.e apte rosnnr oicioare]e epitrite, nu numar pentru ce sunt mai exced6 treizeci gi IffU"a", Jni.. mra.e, dacd ior fi fost Ease, "f gi picioarele doi de timpi, precum dispxrndeii; lEsate Ia o parte chiar de cinci timpi, Pentru c[ Pe ele
rostirea Ia clauzule; moloqii, iar dac#s atotPlEcut in Putere-n Poe

iamJricelor, degi

se

Poate Pune-n

item et aliis temporum senum, quamvrs ln

Po venustissime vigeant, ab hoc de guo nunc agrmus

temporum exclusis; restant versus omnrum brev: syllabarum, qui vel pyrrhichios vel proceleumaticos tribrachos habent, et omnium longarum qui spondeos' quanquam admittarrtur ad senarium modum, digrutli tarrt et t"*p.r"tioni homm qui brevibus Iongisque variantur;
ob hoc multo minus rcnverti possunt, cedant nec€sse
est'

detimpi, desPre c
scurte? care au fie

gi toate numai din lungr, carc

modul senarelor, e necesar iemp"r^lirrtii celor care-s variate prin scurte qi lungi: pi' din .uu)e,pot fi cu multul mai pulin convertite2ss'

aceastd

2ffi

S. Awelii A

i De

Mwim

Liher

qf.

A"*tt" ArSr.t*, Drtqr" **t d

C"fi* "'
si fi
fost jr.rdecate mai bune

Xl. - Senarii

quomo<7o commorJius metiendi'

Xl.

-

Cum trebuie mdsurate mai comod senarele' 23. Dar se poate intreba de ce

23. Sed guaeri potest cur meliores versus iudicati senarii, in quibus anapaestum subtilis illa ratio metitui
' 1 , I 'l ii in quibus trochaeum; quam si dactylum ibi,
:

versurile

,"rrur..,-i,

care ac&a raliune subtil5 rn5soard anapestul,

et

iambum metiretur. Sine praejudicio enim sentenl
quoniam mrnc de numeris agimus, si versus ita esset: 7li qui pri,run ab oris arma uirumque cano, vel de illo gen Qui prcwul malo pir"rs beatus ille; uterqrc horum nec senarius esset) nec minus brevium longammque .temperatione moderatus, nec magis converli poterat;

utroque membra ita ordinata sunt, ut et in quinto septimo semipede pars orationis terminetur: cur meliores istis putentur, si potius ita sint, Arma uii cano, Tlojae qui primus ab oris. Beatus ille qui pius malo? In qua quaestione facilius et proclivius dixe forte evenisse, ut isti prius animadverterentur frequentarentur; aut si id non est fortuitum, melius visum fuisse, ut heroicus duabus longis, quam brevibus et longa clauderetur, quod in longis comrnodius acquiescunt: ille autem alter in finali semi

longam.yll"b* potius haberet guam brevem' Res qui sic se habet, ut [CoI. 1f59] quicumque horum pri
eligerentur, necessatio aliis auferrent locum, qui mer iisdem praeposteratis fieri possent' Quocirca si m judioatus est, cujus exemplum, est, Arma uirumque Tiojae qui primus ab oris; inepte jam fieret isto aliud genus, sicuti est, Tiojae qui primus ab oris,

comod fi se prezinti le Iuau in
mai
scurta, in

insd avea m silaba, Iungd

dintre ele se tora) care

inversAndu-se intre ele aceleaqi memtre. Dreptaceea, dac[ a fost

intelligendum est. Nam si est honestior, ktus ille qui nq;otin: quod genus isto praeposterato fieret, ut est, Qulp nbgotio beatus ille, he.'i profecto non opodet: tamen si audeat et faciat tales versus, manifestum est eum alia senarionrm ess€ factu'ium, quibus sint ista meliora.

uirumque cano. Quod etiam de trochaico

f

ar fi f6cut prin inversarea acestuia, cum e: Qui procul negotio beatus ille. lrntse cade a-bsolut def'el si se fac[: totuqi, daci cineva ilclrdzneqte qi face astfel de versuri, e-nvederat cd eI are sd facS' alte 6;enuri de senari, decAt care acestea-s mai bune.

24, Hi ergo senariorum omnium pulcherrimi, potuerunt ambo obtinere sinceritatem suam adve hominum licentiam. Nam in trochaico genere, non

24. Acestea deci, cele mai frumoase dintre toate senalele, rru-Qi puteau nici unul, nici altul obline sinceritatea loruqi impotriva licenlei oamenilor'. Cici, in genul trohaic, nu numai

262

S. Aurelii A

i De Musi.ca

Liber

SJ.

ad magnrtuc solo, sed unde minus incipit- usque p"des habet' *it"tt'9::r^l extremam quae octo putavenrrrt qualuor t Tpo.rY* p:d"t 91l^t:'-T-1TI; pnmo.et tol IJ"rr"*"ro.' et C'racci q"ia"* alternis [ocis incipit' :* et ita deincePs, sr a t"*'p"d" vcrsus * ]:-:: gt'utto loco' atque tt" d:lTff.t":l ;;J";;, ,""rndo "t longiores collocantur p31"iintervallis, rnemorati Y l;-iot""'r'm f ie"r et' non sin gulos f :*'^ :" levatio p artei, quarum una *]li^f."":,T:'iir'"; altei diviserunt; sed unum pedem levantes' If""J""al, r*----m senarium trimetrum vocant? ponentes. unde. rpsu r - ---- -.^..-,1^-,,, PUIrEtrt'-r *"-"-.'.r----r^-,,ai- Sed qi retulerunt' S-.1 sr Lpit ,ito.rm divisionem plausurn pedes epitriti ml saltem constanter ,"t'"'"it"', quamvis nec lam senarlus' orationis sint quam poematis' ternariusversusinveniretur;nontam€nomnimodo vero quatl ,i**".or..* labefactaretur aequalitas' Nunc t"::?* pedes, dumm"o" 1 ]::'^:"3?ifl;1 omnibus ponere' :td +i libet eorun in ilJ;;"ilr locomm -"-" - ;-;;= Iitret Nostri vero J'"t' """ ipsaservare p interv ffuot-tes tlncl lruDLrr vvtv hui us cemodi p edibus' i*".*it"""tlis "'T:-1: in hoc genere Poet Quale ...""r-,ti pldrrE pi.n" qDouvu -!utt, qtlod ":^"*:-1"1 I".l* in fabulis Poemal'a sorulau *t"' :::11"::tli:":i;:i satis dicirm.gl qoorriu* "* ffiii=J;;; ;.'"" videamus c,r ipsi senarii me[ores versus quam caeteri in quolibet itlo neaui^111t Ld""""t ista quae H;#. G] q*iJr"u*illam memb::Pl disseras' i."r.." ".."",fo. et jam ante reddidi'sti' si3"T1Y' vel nunc'; paulo ;t;" ;;ilti;"*

263 " "* mai mic pAn6 Ia ultima ln senar, ci de unde incepe cel

A"*tt" A,'S'^tt", D"tp*'*'il'd

C".:t*"

de Picior; dacd insd ele mai h-rngi amrnut

;;il;;

ll'l

I

";;i;;;", T;;;;Jb,I',

iett'a"d'-te intervalele 9"'.' t

1T.tH-1'; 33**I;

'

;;;;

itrililor. Dar, dac6 s-ar tine constant sunt mar potrivite pt:'i'-1":1' asta, deqi picioarele epitrite nu s-ar senar versul' ci ternar' poeziei, gi nici. nu s-ar r-ecunoaqte a numerilor2se ' chip' acea.egalitate distruge totugl, "" "i"i un timpi' in Iocurile ii"i'"L'a" de"patru toaie' Acum tnsa pun6-st ;;;t in sb se pun[ "i "'S:.L: amintite, gi-i ing[duit "" do"'

ffi;'lJ#T:;:'l{# macar

place p[str de pi totul

astfel

intru
sil fie
supus

atotasemdnbtoarer

exspecto' est, cognoscere vehementer

^ 1 .---l^^6onaqtc.rersuri de ce,aceste versu s_a spus indequns c6 ei au voit-o. Dar, fiindc[ t"'"edem acum de ce versurile sunt mai t "touit".'i"itJ "i"#' decAt celelalte constituite in aenare sunt ele il;il';;;;" ce sd obiectezr n'me' J cioare' Dacd n-ai' cumvat mi-e ingaduit' oricare totul' si' dacd ^lt ;;;;; impotriva ."".tot"] a m '"'*' ^"tt egalitate tqr"p, cu ner[bdare s[ cunosc' inainte' nt mai *-ti fa"t't rnembrelor, fala ae

"tt"

ilI. -

Senarii t)ersus cur aliis praestantiores'

ilI. - De ce-s mai prestante decdt
cd ori ce t"o

ceLelahe uersurile senare'

responde' utrum ti 25. M. Totus ergo adesto' atque

-^,i^-r.,'-,ee.litre;tlongitudoposseinquotlibetpartesseca

a dicilur, habeat dimidid uas lineas decussatim sec(

nec dut'imri Posse arbltr(

25.M.:FiidccicutorulatentgirEsoundedac[fscpare gi*" !";'t " n'ai'tx l" :^:t:11:## :;'.:::1; gi socot ch *-.* "owinis it'dest'l; J" t',,*tg-t: mcr n-ar avea"o"i iumitatea sa IT"' c[ toati l,"gi*ta"J"iJ iai" to crucig in doua iinii; 9i'
parte qi"

p'it' *tt^]i-;t";;it"

264

S. Aurelii A

De Musica

Liber

.f. Aureliu Awustin,

Despre

muzicd'

Cartea a

cincea 265

queat: et quia ipsae duae [CoI. 1f6O] Iineae quae sectione fiunt, procul dubio lineae sunt, etiam in ipsis fieri posse manifestum est. Itaque et quantula Iongitudo in quotlibet pa.rtes secari potest. 14 Expeditissi atque verissime. Quare nunc illud vide, utrum assevereturT omnem longitudinem ad latitudi porrigendam, quae a-b ipsa oritur, tanhnn valere latitudinis quadratum occlrpat. Si enim minus aut in Iatum spatium proceditrrr quam longa est linea procedih[, qua&atum non fit; sin tantum, nihil aliud qu quadratum fit. ,. Intelligo et assentior: quid enim verir M. il\i ergo jam sequi, ut opinor, vides, ut si pro li Iongr:m ordinati calculi paxes ponantur) non perveruat longitudo ad quadratam formam, nisi per eum( numerum multiplicati calcrrli fuerint: trt si verbi gratra d$ calculos ponas, quadratum non facias, nisi aliis duobus t
latitrrdinem adjunctis: sin tres, sex adjungendi sunt, sed ter distributi ad duos ordines similiter in latitudinem: si

liindc[ inseqi

cele

ueclionare, sunt, f5r[ fuce asta gi cu ele ins M' Fe poate tdia in oricAte Pe4i' se s Dreptaceea, vezi acum dach

lnai adevdrar? M': \'ezi, Precurn
faptr.rl c6, dacd in locul nu va ajunge acea lung vor finrnu.lgili calculii P

ad longitudinem additi fuerint, nulla figura fit Longitttt enirn sine latitudine figura non est. Atgue ita proportt licet considerare alios numeros: ut enirn bis bina, et ter quadratas figuras in numeris faciunt, ita quater qua quinquies quina, sexies sena, atque ita per inhmtum caeteris. D. E,iarn ista rata et mani-festa sunt' M, Atter

nunc utrum sit aliqua temporis longitudo. D.

celelalte numere: Precum' doi 9i de trei ori cAte trei fac' de cinci Parru ori cAte Patru' in ceielalte' , qi, aga. la infinit' frf.i Ia, acutn, aminte dacd ". Cine se va fi indoit cd nu . D.:
existd nici un timP fdrd

dutritaverit nullum esse tempus sine aliqua longitudine? Quid? versus potestne non obtinere aliquam tempq Iongitudinem? D. kno necesse est obtineat. M' Quid in Iongitudine pro calculis melius collocamus? pedesne, duas in parles, id est levationem et positionem necess distribuuntur; an ipsos semipedes potius, qui sin

s[ nu oblin[ o anume
e necesar sd obtind.

M

levationes positionesque obtinent? D. Semiped; congruentirrs judico pro illis calculis poni.
brevius, quot semipedes habeat. D' Quinqte' M' D, .remplrrm. D. Arma uirumque cano. M. Num igrtur alir desi<leras, nisi trt alii septem semipedes cum ist!'s
26. M. Age, nunc oornmemora memtrrum versus

e Picior i.
l

ribuie necesar in sau mai degrab[ are levaliunea qi judec cb se Pun mai

noate. sE aibd membrul mai

scurt ' Dlrunque D.z Zi exemPlul'. -Arma ,.*rr., LL""r", d'ecAl numai ca c

26.|{.ll{aide, adu-p aminte

acurn cAte

jumitEli de picior
' M':

prrn r aIe

266

S. Aurelii A

',

De Musica

Liber

prorsus ali aliqua aequalitate conveniant? D' Nihil possuntne Quidi'] septem semrpedes iI]:1,"-1] tot semipedes ht

;;;#;;;-;"? i' Posst'nt ""'o' "* *l**,,s Yersus, "tTi:t^"-:: i-.'#,rr .1"..."'*-,'-PtuUuD t"'

T,,1T "ti:li: qu( rmodo in ilecte dicis: sed ut versus esse Posslt' tres,semT ;;"rbt" dividitu'? D' In gualuor scilicet' etsingulal' 'i4:;".ergo p"f": in l"g.m qtradraf,iras 9t1 faciant quatuo^r q't'ater' D' Sexdecim. g;ai:: quid -az.

I;,

-t*Jtl"#Tfi M. Septem ergo semiped."t qYo"1** P?:::^--- -^.r* " men suis ad qu'adratorum rat . membra- singulis ? 'btis relatis, -.ig.siit - qurnt-urn 1u11erum T,tlT:: I:' isrtur ;rffi';"";.;;;"h"'oi"i' D'.Ita est' M,

D

*;;;,i

q*i,*"'*'-T*'i:

q"*[Jr*q];1qi"-::.'lP?+."':-11lil"H-::ili::il H;;;J;"ic"r. 11611 divrdi' et dekret aliqua aeq,t ducenda

lteru

1

concinere, nonne tota rn quadratum ?7!*t aqnosco aequahu aliud omnino censeo, et iam tandem Jucta eadem mirabilem. Quinque ""i"t q"lt'quies 1 senarll 1 orrinoue consulnmant' Nec ergo immento f actl sunt: H;H"";r"#"ii"t"t nobiiiores{,e UAELUI TO :11 inter illorum aeqr-ralitatem rn mer:nl

*t

;;;;-;""tum i-p"rlfl., et aliorum omnium intersit'

XIII. - EPilogu,s,
27. M. Non te ergo ipsa nos, quam uterque istrrm liiru Darurvuv'^. co ISf,UIIT iam sefinonem. ".r. r .r. versurn + +^ff6n tamen cum sint metra pene rnnu rerabilia'

IXIII.
l

-

Epilog.
degrabd' inqelat deci promisir-mea mea' sau' mai

aqqr esge

.

*-,.", "i"i a"or'T,."*u* :fi 't"l,liij1T*T; ff:'XX ffipjHil., ."a'ot'1ott""'sibilibus terminatis' dt'

"*;;:;;;;;;"'i'

uatt" resibus; aut-dispari t:T:::'* :l ."r*p.a"*, sed tamen'lifo ' cequalitale qua*o. et tres? aut quinque o *ll:'",I^tt:T:"":t:H septem' vel sePtem et nor aut sex et sePtem, aut octo et A f .d' t'o "h*i""1 '1,-);'p,o"ut -of.:': :: -lt n"gitin: et a non pleno potest versus

l"*:1

amAndoi' nu ne-a inqelat pe noi rafiunea, pe care-o urmdm desigur' ir;.p*;;;, c. si-rr"heiem odat[ aceasta disculie' observinu poate totuqi gum metrele sunt aproape inumerabile, cd versul membre potrivite-ndesine sau din tol f i J".aa numai dirrdouA cum n1i de picioa dar terrninate in nonconversibile' ;;;;;-i;t dintr-un nurnir chiar lste: Maecenas atauis ed'ite regibus; sau jumdtali de picior,.dar unite totuqi printr-o anume i;,;;; J"
cgalitate,
B&u Qase

27 . M.:Nu te-a

il;.;;il

:i:

:::!#

lnate ur iLLe quip

268

S. Aurelii

i De Musica

Liber

Sf,.Aureliu Augustin, Despre

rnuzi'cd

Carta o cirucea 269

est, Vir optimus beatus ille qui procul negotio: tern autem ,riti t ort pleno prorsr-rs non Potest' Sed isti non pedes, sive.integros semipedes f,4*=1, sicuti est rste t

nunc posur; srYe mrnus lpram dimidium pedem, siq illo choriambico duae ultimae breves, Maecenas atauis' reeibus: sive plus quam dirnidium, ut in ejus capite i., fine alterius choriambici bacr pi*r"'lorrga-e,
, D -- -J-i t^ ^^)^^ -^I-"ri Tb domtn Euandri, te sedes celsa est, "o*pllrtt non pleni pedes semipedes nuncul ".rjr. ergo isti Omnes I

28. [Col. 1162] Jam vero non solum talia versibus fiunt, ut in his unum genus teneatur, qu Epicorum poetarum sunt, vel etiain Comicorrtm; sed'I qrroque .*bito. quos nep(o6oug Graecr vocantl n9n tarl lili. *"t i. qrr*" Lg" Yersuum non tenentur, Lyrici pd i faciunt, sed etiam versibus. Nam ille Flacci,

lrcel atotcunoscut, al

lui Irlaccus:

Nor erat, et caelo fulgebat luna Inter minora sidera.
(Horat. BPod' ode 15)

sereno

,'

Noa erat, et caelo fulgebat luna sereno Inter minora sidera265 ' (I{orat. EPod' ode 15)

bimembris ambitrrs est, et versibus constans' Qui duo

sibimet convenire non possunt, nisi uterque ad

temporum referatur pedes. Nam modus heroicus cum rrll

ir*ti.o vel trochaico non concinit, quia illi

pedeg

tantumdem, hi ad duplum partiuntrrr' Fir;nt ergo t aut ornrribus metris non cum versibus, ut illi sunt de in superiori sermone disputatum 9tl, "'T de ipsis n ageremus; aut tantum versibus, ut.ii de quibus nunc di ut eJ versibus, et aliis metris temperentur, quale "Ir, "rra est: Diflugere niues, redeunt iam grarnina campis, Arboribusque comae.
(Id.lib. 4 Carminum, ode 7 ) cum aliis Quo autem ordine Iocenflrr vel versus nilril ltelest ag o"1 -rio." membra cum minoritrus, voluptatem, dummodo non brevior quan bimembris,

este acela:

Diffugere niues, redeunt iam gramina campis'

Aiboinusque

comae'26e

(Id. Iib.4 Carmim-rsr, ode7')

fie Ordinea in care se aqaz[ fie versurile cu a'lte metre' importanlS p:"7 membrele maiore cu cele minore nu are nici o .rrot.para.. ,.".hilor, cflt tirnp ambitusul nu-i mai rnic decAt de

Sf.

Aureliu A@ustin, Despre mu'zhd'

Cartea

a'cincea 271

unde este str6ind de tot corpul27l

'

LIBER SEXTUS
in In cluo er mutabilium ntlffLerorum ad animus euehitur inferioribus ,"bu' "o"id"*tione qui in ipsa sunt immutabili nu*u'o''immutabiLes
ue

CARTEA A SASEA
sufletuL se ridicd, de la analiza "oru numerilor mutabili din lucrurile inferioare, la

in

numerii imutabili, care sunt tntru tnsupi imutabilul
adeudr.

ritate,

I. -

coni libri quibus scripti sint' quoue [Cof. 1t16l) Supeiores adeo Plane nutr;t*, 1. M. Satis diu pene atque

l, inc

Scopul cdrfilor de mai tnainte.

i" *'tigrit "*:-'":i:1#:'T,,t:il] **o"" i,l'* morati t''*'-"' quam nostram nugacn€ -i""tG-l:3:T :;;,;;;;;t"* ffi :H#;;; :::HL:ii'fi .'ot' ob aliud suscrpiendum putavrmus'

ffi;;';;;

il;;

;;;r;:---^aCIoresL;

.,ol .,rirtslibei aetatis homines' quos

ingenio gradibu gla(r,l-tru eos non haerere ctrlrrouc

flec oamenilor trinevoitori, munca oficioas6, pe care n-am socotit-o de Iuat asupra-ne de alta, decAt numai ca adolescenfii sau oamenii de orice etate, pe care Dumnezeti-a diruit cu bunul ingeniu, sh nu prepunS, ci, cdhducAndu-i raliunea, sd se-ndepdrteze, nu in pripa, ci prin anr:rne trepte, de simlur'ile c6rnii 9i de literele carnale,

esL)

uuuu

:1

,r-;;

dlfi"it ca ei sd nu li se alipeasc5, qi, prin iubirea "aror. " incomutabilului adev6r, sd I se alipeascd strAns Unicului
Dumnezeu-Iui qi Dommrlui tuturor lucrurilor, Carele ptezideazd o natur[273. Cine va

ffi tfl'".ii,I

;. nomino rerum "*"',T:-T'j:::lltrff ffi;ffi ; ;;u"'ia"t' rncommutabilis veri t:*,1' iSitul hbrol amore adhaerescer"* iifot :T^
I,eeet. inveruet nos

'i;tii"J-a".tr."",'"Ji*i""randinecess""*""1,:1i::; si' ut sPero et suF .ii;' frrrr" ,"r"* Iibrum cum venerit'

arum1s' culn grsrnmaticis et P*-tlot

vieluind cu spiritele

;:":15#;.'jflr
sper qi

'iln;J;,

Po*t'l:,.^"::": :':l:"I:,Trfl "",i-:.^";:;ftrrp srrhernaverit, et eo quo es.t rnte :, ^^^^ .-l^m rn '
vilis Possessionis
esse

;'

scopul

vilem

vre

inleleg

qu'am minus nennatos I -inrrq pennatos fortes ambr'rlare malurmus' quanlum arbitror' j^-^^ -'rr6c nrecr.roitare. Itt ,'r "o', -^^-- r^
e

ecillioribus, nec nos iPsi admodr
-.,m judicabit, si tamen de r it. X"* turba caetera de

care $ dimpreund cu mai sldbulii, decAt a ne precipita, rnai pulin pe cAt socot, va imp6nali, prin aurele mai libere. $i, "tq iudeca, cu nirrric, sau nu mult, dac5 el va fi fost ch noi sau r1-am pbcbtrrit totugi din numS.rul bdrhaliior spirituali' Cici, ?rrcaltea, turma

274

S. Aurelii

i De Musica

Liber
Sf.

Aureliu Auqustiru, Despre muaicd

Cartea a Qasea

275

r..r-rlgari

Iinguarum tumultuantium, et ad plaudentium stle levitate laetantium, si forte irruerit in has littt aut contemnet omnes, aut illos quinque libros sufficere arbitrabitur istrrm vero in [Col. 1163] quo fructus i est, vel abjiciet quasi non recessarrurn, vel differet post necessarium, Reliquos vero qui ad ista intelliger cruditi non sllnt, si saclamentis Christianae puri imbuti, in unum et vemm Deum summa charitate ni cuncta puerilia lransvolaverunt, fraterne admoneo ne ista descendant, et cum hic laborare coeperint, de tardi sua conquerantur, ignorantes itinera difficilia et pedibus suis, volando se posse etiam ignorata transire, autem ii legunt qui et infirmis aut inexercitatis gressih hac ambulare non possunt, et nullas pietatis alas quibus ista neglecta praetervolent, non se lnser inconyenienti negotio; sed praeceptis saluberrimae relig\ et nido fidei Christianae Pennas nutriant, quibus Iaborem ac pulverem huius itineris evadant, magis i patriae quam viarum {Iexirosarum amore flagrantes. I enim haec sclipta sunt, qui litteris saecularibus magnis implicantur erroribus, et bona ingenia in nt conterunt, nescrentes quid ibi delectet. Quod animadverterent, viderent qua effugerent illa retia,, quisnam esset beatissimae securitatis locus.

Iimbilor infierbAntate din gcoli qi a tumultuosilor cu urlgarB' urEurin1i inc6ntali de zgomotul aplaudanlilor, dacd va fi nimerit, poate) peste aceste scrieri, sau le va dispreiui pe toate, sau va iocoti c6-i sunt de ajuns siegi acele cinci: pe aceasta ins5, in care este rodul <relorlalte, fie o va az'tAili ca nenecesard, fie o va ISsa

I

deopalte ca mai tArziu necrsar'5. Pe ceila$ ins6, care n-au fost invdlafi spre a le-nlelege pe-acesteq dac6, scSldaf in puritatea sacramentelor creqtine gi titoat"rl cu suprem6 caritate intru Unul 9i adevdratril Dumnezeu, au trecut in ztror peste toate copildriile, ii sfituiesc fratern sd nu descind[ la acestea qi, ctrm vol.fi-nceput sd se munceasc5 aici, si se plSng[ de-ncetinea]a loru;i, ignor6nd parcursurile dificile -li rel" pent picioarele lorugi, irrtrucAt se poate ca ei sE Ie treacd in " ,bo.u-le, ignorate, cleiar' gi pe acestea. Dacd citesc insd aceia care, cu pagii inlirrni gi neexercitali, nici n-o pot cdlca pe asta-, qi n-au niciun fel de aripi ate pietdpi, prin care, zburAnd, sd le lase deoparte, neglijate, pe acestea, nu se vAre ei intr-un nego1 nep.otrivit, ci

,rrteasca-gi penele cu preceptele religiei atotsalubre
credinlei ,". prin care,

cuibul

'i-n sd scape de munca gi pulberea ' "..qt acestui drum, arzAnd mai rnult de iubirea patriei inseqi, decAt de a ciilor intortocheate. Acestea au fosq intr-adevir, scrise pentru cei
pufl€
care, dedagi literelor seculare, se-ncurcS-n marile erori gi-qi prapidesc

marile talente in fleacgri, negtiulori cn dele61.eazil acolo' Cdci, daci
ar baga de seam6, ar vedea

incoto

sn fugd de acele smAcuri qi care

anume este locul atodericitei secr-rritdli'

ll. -

Sonorum numei quotuplicb generis, et an quodque genus sine alio esse possit, Primum genus nunterorun1 ipso sono. Secundum genus

ll. - Numerii

in ipso sensu audientis. 2. M. Qrarnobrem tu cum quo mihi mrlc ratio familiaris meus, ut a corporeis ad incorporea tr

sonori: de genuri oicdt de multiplicate, gi pdnd tn cdt genul lar poate erista fd,rd ahul. Primul gen aL numerilyi tn ionul tnsiEi. Al doiLea gen, tn tnsugi simlul auzitorului'

r:esponde, si videtur, crrm istum versum pronuntramus, creator omnium, istos quatuor iambos quibus constatrl tempora duodecim ubinam esse arbirreris, id est, in s,

2. M.: Dreptaceea, tu, prietenul rneu, cu care-mi desfdgor acum judecata, ca siirecem de Ia corporale la incorporaleTs, rispunde,

tantum qui auditur, an etiam in sensu audientis qui aures per'linet, an in actu etiam pronuntiarrtrs, an ![ula versus est, in rnemoria qLroque nostra hos numeros fatendum est? D, In his omnibus puto. M' N

dacd 1i se pare, cAnd pronun{Ern acest vers: Deus creator omnium216, acegti patlu iambi qi doisprezece timpi, dintru care consistd, und,e socofi tn oare ci sr:nt, numai i.tr sonul care se &ude, adic6, sau gi in sim1ul, care gine de urechi. al auzitorului, sau chiar qi in actul pronun$dtomlui sau, fiindcd versu-I este cunoscut' trebuie m[rturisit ci acegti numeri2?7 sunt chiar gi-n rnemolia ncastr[? D.: In toate aceetea, socot. M': Nic[ieri altunde, oare? f)':

276

S. Aurelii A

De Musim

Liber

Sf.

Aureliu Awwtin, Despre muzid

Cartca a qaxsecl 27 7

et superior aliqua vis sit unde ista procedunt. M. Non lFraero quid suspicandum sit: quare si haec quahror ita tibi apparent? ut nullum aliud videas quod manifestum sit, discernamus ea, si placet, ab invi videamus utrum singula esse sine invicem possint. credo non te esse negahrrum fieri po*se, ut in aliquo aliquis somrs e.xistat hujuscemodi morulis et
verberans aerem vel stillicidio vel aliqr:o alio pulsu

' amplius? D. Qurd aliud restet non video, nisi fota"

Nu v[d ce altceva poate sE rim0nE, dacd nu exist5, poate) o Elrrume putere interioar6 gi superioari de unde purced acestea. M.: Nu caut e;u sd aflu ce-i de presupus: dreptaceea, dacd aceste patru genuri $ apar {ie astfel, incAt nu vezi nirnic alta care se se-nvedereze la fel, sE le discernem, de-1i place, pe ele-ndesine gi sd le vedem pe fiecare dacd pot fi unul fArA alhrl. Cdci nu cred c6 ttr vei nega ci se poate-ntflmpla ca, intr-un anurne loc, si existe un anume son de-acelaqi fel de-ntinderi qi dimensiuni, lovind aerul fie plin picurare, fie prin oricare alt puls al corpurilor, unde sd nu fie nici un auzitor. Ceea ce, cAnd se-rrtAmpl5, gdsegte-se oare, in afara acelui gen, c6nd insugi sonul ii are pe acegti numeri, r.r'eun altul din cele patrr? D.: Nu-l vdd pe nici un altul. 3. M.: Ce, acesta, al doilea, care-i ire simgrl ar-rzitoru-lui, poate el oare fi, dacd nu suni nirnic? $i nu int;reb, desigur, daci au acele urechi puterea de a percepe dac6 va fi sunat ceva, de care, hineinples, nu-s lipsite, dacd lipsegte sonul: c5ci qi cAnd e linigte se deosebesc foarte mr-rlt de cele surde; ci intreb dac6-i au pe inqiqi numerii, chiar daci nu sund nimic? Dat fiind c5" una este a avea r-rumerii, alta, a putea simli sonul numeric278. Ceci qi dac[ atingi cu degetul un loc sensibil al corpului, ori de cAte ori este atins, tot de atAtea ori se simte prin tact acel num6r gi, c6nd se simte, nu este lipsit de el simlitoml; ci la fel se inrr€abe dac[ se a"fl5-n interior, chiar neatingdnd nimeni, nu simprl acela, ci numS'rul. D.: N-ag putea facil zrce cd" simlul e lipsit de astfel de mrmeri, constitrrili in sine, chiar qi inainte sE sune ceva, c.5ci altfel nici nu s-ar inc.Anta de armonia, nici nu ar fi ofensat de ahsurditatea lor. Orice este,

ubi nullus adsit auditor. Quod cum fit, num praeter primum genus, cum ipse sonus hos numeros. habet, horum quatuor reperihrr? D. Nullum aliud video.

3. M- Quid iste alter, qui est in sensu audi potestne esse si nihil sonet? Non enim quaero u' Labeant illae aures vim percipiendi si quidq
sonuerit, qua utigue non carent si desit sonus: non et cum silentium est, nihil a surdis differunt; sed utrum ipsos numeros habeant, etiamsi nihil [Col. I sonet. Siquidem aliud est habere numeros, aliud

sentrre numerosum sonum. Nam et si sentien corporis locum digito tangas, quotieslibet tangitur, sentifur tactu ille numerus: et cum sentitur, non eo sentiens: sed utrum insit etiam tangente nullo, sensus ille, sed numerus, similiter quaeritur' D. facile dixerim, carere sensum numeris talibus in constitutis, etiam antequam aliquid sonet: non aliter aut eorum mulceretur concinnitate, absurditate offenderetur. Idipsum ergo quidquid quo aut annulmus aut abhorremus, non ratione natura? cum aliquid sonat, ipsius sensus numerum Non enim tunc fit in auribus meis, cum sonum haec vis approbandi et improbandi. Aures quippe aliter bonis sonis quam malis patent ' M. Yide potius ista duo sint minime confundenda. Nam sr ve quilibet modo correptius, modo productius pronunti spatium temporis non idem teneat necesse est, qua eadem pedurn ratione sei'vata. Ut ergo ipso suo

prin care fie aprob6.m, fie avem oroilre) nt1 prin raliune, ci prin fire, ori de cAte ori sunfl ceva, pe acesta il numesc numdlul2?e simlului insugi. CEci aceasti putere de a aproba sau a irnproba nu se face in urechile mele atrrnci cAnd aud sonul. IJrechile nu sufer5, binein{eles, alflfel decAt pe cele rele
aqadar, acesta insugi, sunetele bune. M.: Ia, tohrqi, searna c5' nu trebrrie, cAtugi de pu1in,

s[

se confrrnde aceste

dou[ anume. Cici, daci orice vers se poate

pronunla? cAnd mai prescurtat) cAnd mai alungit, nu-i necesar sE se lind acelagi spafiu al tmpului, degi-i pistrath aceeagi rafiune a picioarelor. Aceeagi puter.e, prin care ni le-nsuqirn pe cele armbnioase qi le respingern pe cele absurde, face deci ca, prin insuqi genul sdu,

278 S. Aurelii A

De

Mwia,

Sf.

Aureliu Augustiu Despre

muzicd,

Cartea a

fasea

279

aures mulceat, iIIa vis facit qua concinna ad

et ahsurda respuimus. Ut autem breviore tem

sentiatur cum celerius, quam cum tardius promitur,

interest aliquid nisi quamdiu aures tangentur s( Affectio ergo haec aurium clrm tanguntur sono, 4 modo talis ist ac si non tangantur. Ut enim differt au ab eo quod est non audire, ita differt hanc vocem au ab eo quod est alteram audire, Haec igitur affectio ultra porrigitur, nec infla cohibetur; quoniam mensura ejus soni qui facit eam. Altera est er iambo, altera iin tribracho; productior in p iambo, correptior in correptiore; nulla in silentio' si numerosa voce fit, etiam ipsa numerosa sit n est, Neque esse potest, nisi cum adest effector ejus similis est enim vestigio in aqua impresso, quod ante formatur quam corpus rmPresserls, neque lerr cum detraxeris. Naturalis vero illa vis quasi iudici quae auribus adest, non desinit esse in silentio, nobis eam sonus infert, sed ab ea potius? sive P sive improbandus excipitur. Quare ista duo, nisi distinguenda sLlnt; et fatendum numeros, qui s ipsa plssione arfrium, cum aliquid auditur, sono in auferri silentio. Ex quo colligitur numeros qui su ipso sono, posse esse sine istis qui sunt in eo q audire, cum hi sine illis esse non possint.

clin urmE mr pot

fi fdrd de cei dintAi'

III. -

Tbrtium genus nuruerorum in ipso actu Quarturn genus rlumerorum Ln Lpsa memorla. 4. D. Asserttior. M. Attende igitur hoc tertium quod est in ipso, usu et operatione pronuntiantis; et utrum possint esse hi numeri sine illis qui sunt in me Nam et taciti apud nosmetipsos possumus aliquos cogitando peragere ea mora temporis, qua etiam

1ll. - Al tt'eilea gen al numeribr, in tnsugi actul pronunpdtorulul Al patrule"a gen aL numerilor, tn tnsdsi memoria'

peiagerentur. Hos in quadam operatione animi manrfestum est, quae quoniam nullum edit son nihilque p"ti.ii.-ilj:rt aurikrus, ostendit hoc genus ilIis Cuobus lcoli 1f65] es,se posseT quorum unum rn

S. Aurelii

i De Musica

Liber

Sf.

Aurctiu nugusArr' D"spre

est, alterum in audiente, qu.ando audit' *U l quaerrmus' existeret, nisi adjuvante memorra' hos numeros agit' quos rn. venarum pr si anima operatrone invenimus, soluta quaestro est: nam et'in eos adjrrvamur merr esse manifestrrm est' et nihil ad ope anlis animae Or"a .i de his incertum est, utnrn agrmus' rurrtr uur''I qnrrrfrr nflflllts. nulli du de istis certe quos recrproco sprntu est, quin et temporum rntervallis "1fl:Il-:'if.,:i"":1 multis mt anima operetur, ut etram vohrrrtate adhibita ut agantur' "11" :p::j variari queant: nec tamen ,. Videtur milu hoc genus sine. tribus caet( ;;;;*] e6ca n^cse Orramvis enim pro temperatronor^"".T:1 respirationis interv-alla fieri r
fieri, negare quis audi "rri*u -- ^]ii. ^olonnr corporum aliis celerior Qui crrrsus et sr pro orversitate id agat' nY ,,'Iii, tardio.; nisi tamen adsit anima quae genls' eorum scl est. M. Considera igitur et quarhrm sr eos recoroal numerorum qui sunt in memoria: nam depromimus? et clrm in alias "9gi'"]l:::t-.9*ttl:" ;i;;;ilquimus velut in suig secretis caeteris' D' 'econditos' sine ;;i;"t, o""rlir* est eos esse possetamen nisi auditi' uv'rvrr dubito eos esse srne caeteris; sed non mandarentur T"Toti1"1-tt-t*:^:::::Y rugrL4Lr.

de n-ar veni

ii face in aiutor memoria' De altminteri' daci sufletu]

'n"ai'c'd

Cartefl

"

$6@ 281

or, chestiunea a
Iucra.re, 9i cE nu

FaPt e c4 daci

nu ai sufletlilui lucrhtor' desPre rin suflarea reciProc[282 ' nu-i intervalele timPilor gi ci aqa-r in multe moduri prin Iucreazfl pe ei spiritr-rl, inc6t pot fi 9i ""1"f tott'qi, * t5' fac6' nu-i nici o nevoie de

rJ*irri.t "r"..rtirr1"i,

9i

'"

gi dacE' in raport cu sunt f6cute prin sufletr.rJ lucr6tor? Care curs reped3' pfTdiversitatea co.pu"l;;;;, pentru unel9, 1ai -'tt* fiindci este de fa16 sufletrrl a"tlAt

mai incet,
c,are il

i.-*""r"* prin arnintire
lorugi,

qi, ori de cAte ori ne lds[m puflaF -d-e Al'e in camar[e ate i'n chmirile amrntre, Ie lasam? raragl, p celelalte' D': Nu ocult cE

face pe el. M.: Consideri-I, aEadar' 9i Pt 4 llaTtll=""-g:t chcr' daca pe ere vastrzicl,,al acelor ritmuri, care sunt in memonel

.r-i ,i*i",

"rr*"i

ffi*i,
t

illisdesinentibusmaneant,iisdemtarnenpraecedenti imprimuntur.

mi-ndoiesc cE ele pot exista anzite sau cugetate: Et' totrrgi incredinfate-memoriei decAt numai acelora' se imprimd totrrqt d. ,."".", deqi r5mAn duph-ncetarea
precedAndu-I

rrl

este?

socot,

nu i-ar putea fi

e

arnlea. insele'

l'V. - Quinturn genus nutnerorufti

Er quinque
antecellat.

recensitis numerorunt generibus quod

in

ipso naturali

judicio sentit

IV.

e numeri,

tnsdgi fireasca putere.de Care Q.nume, dintre ceLe ctnct genurl de se ri.dicd deasuPra'

tn

jam quaerere' 5. M. Non resisto tibi, et ve'llem praestantissimum iudi< tandem horum quatuor generum -i-i --Lri+rorer" rirrm illa tractamus' nesclo unde apparui od est in iPso naturali iudj parilitate numerorum, vel t quod in eis peccatr-rr, offend'imur'\on enim contemno numeris in eo late*tibus' sine quibusdam ;i.;;;, nullo modo agere potuisse' An forte

pe care 5. M.: Nu rnd opun [re, qi aq wea totupi s6-ntreb

;;;;ttrurn

pari(li)tatea numerilor sau suntem nu dispreguiesc {aptul ofensali ori d,e cAte o.i ." g'"9"9te in ei C-aci fetaL"*e numeri latenli in el' acest siml al cA |ie 1i s-a pirut .a, socoli, Poate' .ro.*o n-ar fi puttrt, in nici un c , sE lucreze' Sau

282

S. Aurelii

L

De Musiro,

Li,ber

pertirt istomm quahror aliquod genus hanc tantam vrm hoc gei r.Uitrttis? D. F,gil,erJ ab illis omnibus distinguendum puto' Siquidem aljud.est sonare'

t"U "orpo'i .on'i. pttitrr, aliud operari num:.ro: vel, productius aliud ista meminisse, aliud de his omnibue
"ort"pii"., .rrel abhorrendo urr.t,J".rdo
sententiam. quasi quodam natrrrali iure

tribuitur,.

*1":.T:11"_.::'f::.Tl

de illis ;;;;;", "*""IiJ. posset, nisi excelleret, judicare' Sed Il D'

6. M' Lge. nunc dic mihi quinqt'9-h:t'* D. Hoc quintum puto' M' Recte maxime
![uaero) caeterorurn quatuor

q""d P'Ty'e probes' p'r.f""t quod est in-memoria; quia video ibi diuturnic to"t't, ve} cum audiuntur' esse numeros, quam "lr* Pru.oonis erso fl.:'".t fo:111t1!i;;i| iI. ""* qi;;. ir, *.*oii+ ab ilfs atiis imprimi rau]o 1 ;;; ^g".*r.' r di*isti. D, Nollem Praeponere: sed rursus quomodo. orc"oorr"* diutrrrniora-minus diutrrrnis' non video' [Ct ifO61 M. Non te istuc Tov-eat' Non enim ti""' ,l:l-"li iis quae brt
i"*por"1ib"s, ita ea quae diutius abolentur'

o **5. ternpore transermt, praeferenda ?*t Q"i" di:.t*" diei'profecto est melior, quam multortl] unius tl i ri"pi""aa optandis to*p"'"*"s, melior estdie legatr f""r", ir"rn plurium scriptio, si eadem res uno scribitur' Ita numeri qui sunt in mem

q.r*"'pi.rribus eisi dirtius manent quam illi a quibus imprimuntrrr' agrmus' non eos tamen anteponere oportet eis quos praetereunt',.1 corpore, sed irr anima: utrique.enim alii oblivione' Sed illi quos operamur) vrder ""sJ"dorr", nondum cessantibus nobis successione sequenhrrm secundis, et secundi tertiis' atque rrri"..i, dum primi conce deinceps prioi.s posterioribus praetereundo perimat ipsa cessatio' Oblivione Io"r*,'dorr"c ultimos plures' sirnul mrmeri, quamus p"F1o*,, :lYry:1Y:;11 e 1"" ip.i aliquandiu marlent integn Quod enim post post -r"rbi gtr.ti", in memoria non invenilrrr.' etiam di"- iam minus est: sed non sentihr ista diminutio:

284

S. Aurelii

i De Musira

Liber

tamen falso ex eo conjicitur. quia non utique pridie compleatur annus rePente totwn evolat: unde intelligi ab iilo tempore quo inhaeret memoriae, incipere labi. est illud quod plerumque dicimus, Tenuiter memlnl) aliquid post tempus recordando repetimus, antequam pll totr.urr excidat. Quapropter utrumque hoc numerorum ge mortale est. Verumtamen facientes factis iure anteponun 1). Accipio, et probo. 7. M. Jam ergo tria reliqua lntuere, et eorum quoql quod sit optimum et caeteris praeferendum, edisserct, ] Non est hoc facile. Nam ex illa regula qua factis faci oportet anteferre, cogor sonantibus numeris palmam t hos enim sentimus audientes, et cum hos sentimus, patimur. Hi ergo faciunt eos qui sunt in aurium passi ium audimus: hi autem rursus quos sentiendo faciunt alios in memoria, quibus a se factis rei praeferuntur. Sed hic quia et sentire et meminisse anirnt est, non moveor, si aliquid quod in anima fit, alicui quk item in ea fit anteponam. Illud me conturbat, quom sonantes numeri, qui certe corporei sunt, vel q modo in corpore, magis laudandi sint quam illi, gui, sentimus, in anima esse reperiuntrrr. Sed rursus contlr quomodo non magis laudandi sint, cum hi faciant, I uU f,ir fiant. M. Mirare potius quod facere aliquid anima corpus potest. FIoc enim fortasse non posset,r:l non peccato primo corpus illud quod nulla molestia summa facilitate animabat et gubernabat, in deter commutatum, et corrupti<lni subjaceret et mortl: tamen habet sui generis pulchritudinem, et eo ip5 dignitatem animae satis commendat, cujus nec plaga, esse. Qr -urhr.. sine honore alicujus decoris meruitet ineffabi' Sapientia, mirabili plagam summa Dei sacramento dignata est assumere, cum hominem sin peccato, n,tn sine peccatoris conditione suscepit Nam iras,:i humanitus, et pati et rnori voluit' Nihil horu: merito, sed excellentissima [Col. ff67] bonitate; ut nds caveremu-s magis superhiam, qua dignissime in ist

286

S. Aurelii A

;.

De Musba

Liber

St. Atr'letiu AWwtiu D:esprc

mtrzid

CortetoWaq

%37

cecidimus, quam contumelias quas indrgnus excepi anirno aequo mortem debitam solvelemus, si propter,r{ potuit etiam indebitam sustinere; et quidquid s9cr91i atque purgatius in tali sacramento a sanctis et meliorih in;[igi poi".t. Ergo animam in carne mortali operantei passionem corporum sentire non mirum est. Nec c ipsa est corpore melior, melius putandum est omne q r .'., ' Credo in ea fit, quam omne qr-rod fit in corpore- ^ -^l^ ^

$t'tdt'ei#6 ce so Poate tnlele ot0t de mffe sacffiflrent de

Nu-i de irrirare deci cd sufletrrl I

tibi videri verum falso

esse praeponendum. D.

ci

el irrsuqi este mai bun dec8l in el este mar tla in corP. Cici cred cd P se Parg Cine adeviratul trebuie presupuit falsului'
ce se lnt6mPld

i''

dubitaverit? M. Num Yero est arbor, quam videmus somnis? D. Nullo modo. M. Lt. ejus forma in anima hujus autem, quam nunc videmus, in corpore facta Qria.'e cum e1 verum falso, et anima corpore melior verum in corpore melius est quam falsum in anima' ut hoc in quantum Yerum, non ln qlranfllm rn corP fit, melius est; ita illud in quantllm falsum. non quantum in anima fitr fortasse est deterius. Nisi qu habes ad haec. D. Nihil equidem. M' A:udi aliud qu' sit, ut puto, vicinius quam melius. Neque enrm quod decet esse melius, Quom id quod non decet. Irno fateor. M. At tn qua veste decens est mulier, in eadt virum indecentem esse posse, quis ambigat? D' Et hd manifestum est. M' Quid si ergo folma ista numeror decet in sonis, qui allabuntur auribus, et dedecet anima, cum eos sentiendo ac patiendo habet, magnopere mirandum est? D. Non opinor. M' Quid dubitamus sonantes numeros atque corpore( praeponere iis qui a-b ipsis fiunt, quamvis in anima fiar quae corpore est melior? quia numeros nume: eJficientes factis, non corpus animae praeponrm Corpora enim tanto meliora sunt, quanto numerosiot' talibus numeris. Anima vero istis quae per corpus accipi carendo fit melior. cum sese avertit a carnalibus sensi et divinis sapientiae numeris reformatur (o)' Ita quip in Scripturis sanctis dicitur: Circumiui ego, ut scirem consideraretn et quaet'erem saPlenttam et numerurl (Eccle. VII, 26). Quod nullo modo arbitrandum est

T#ffiil.13':
a acesnria ined'
aum.9r

corPul, Dar' pretrrm sullet' adwErarul in corp.€ste nrai bun decltt hleul in ede f'6Cut mai bun intrlr c&t cte adevdrag nu irrtnr cet affist8.eEte in corpraqa acela wte

dt

hineinPles' M;: Aucio Pe altal mai invecinattrdedt rnai hun6' o.*" o" €e ouvfuio dee$t eeea @ nu ffi crrvine' D'i Ba dimpouiv6't ga lendoialfl c6'-in vgernflnyl chiar mdfirrisGso" M,: Dar cirte ar inlot acelaqi, bErbatul poate eA fi* h care muierea e decent6, ir,a"."tttl D.: $i asta-i invederat' M': Ce, dnei forma a(Eastale gi nu nurnerilor to cr$ine ln sonurile care li 6e strecoari ur,echilor, este oale ee Lawine fn aufli4 c6nd ii 6rePe ei aimlind ei Pf,timind" aqa de mirare? D': Nu

este fdcut in sullet-

*,lr"t,

ffi;ffffi.fruXffi
suflet, care este rrr8r

r numerii,
crr c6t'

f6cutelor

surt.nuii mffiexraae{r

288

S. Awehi

i De Mwi;co

Liber

his numeris dictum, quibus etiam flagitiosa th

acl personant: sed de illis, credo, guos non B co-ryor.g a summo Deo ipsa potius impri .rrit ro, sed acceptos ;;.ti. Quod quale sit, non hoc loco est cbnside

Y.

-

Anima an a corPorc ptatiatur, et quomodo

sentiat'

'

Y.

-

chip simte' Pdtimegte oare sufletul de la corp, 9i tn ce

,8. Verumtamen ne illud occurrat' arboris vital meliorem esse quam no$tram, quoniam non accrP

sensus esl sentiendo a c,orPore numeros (nullus enim ei

aiiig"",". co.rside.and,o' :-tt r1:** revera.nihil t" *tI in arrima tiei q.ro'd di"i w audire, nisi aliquid a corpore dJ p"r*b.,r.dum est fabricatori t'"tP:ti mlteriam 111 est c modo tnim"t, subdere. Nunquam enim aruma

J"t"rio*; et omnis ruateria falrFcatore deterior' Nullo est sub11c [Cor: l16s] [iirr, ..ri-u fabricatori si aliquos in corpori ea numeros corP' riateries. Esset autem, numt op"r"r"trr. Non ergo, cum audimw, tiunt,ln anima An aliqu'.1t:llltl i.b-il q";. ir, .orii. cognoscimus' . q"id ergo quod in-audiente contingit? M' Quidqdr "i, q& iif"a ri q.roi foi"..e invenire aut e'xplicare not. possumrj uuu esi *a iroc valebit, ut animam corPore meliorem ""* hoc fatemurr Potenmusne operSp dubitemus? Aut cum corpnri et numeros rmponenti eam subdere';

-lli'l*'i fabricans, haec autem materies de qua et in-gua.numer9,:q "rJi ;;:ii"""re
IIOD

"[;ffi il;i""tr.? Quod quid miserius, qurd detestahiliri credamus necesse est. Quo
po.otZ Quae cun-ita sing.conalor equidem'

si credin"'s, deteriorem illar

dignabit"r. quidnam

atque disserere. Sed si hoc Propter'.u --f succtiuDcrrr' nostrum infirmitatem mrnus pro voluntafe.

ipsi alias ,lo, rPDr orrod sg'o'i""'
intelligentioribus latere Patiemur: non

inve

id investieabimus''

. tl

tamen

;;""it"
velim.

nobrg et tamen latebram istam non esse impenetrabilem

amitterc. D' Tenebo istud inconcussum-si P"*.t?i

"":y;;;ff

l

nou6 imPenetrabilh,

29O

S. Aure\ii.

i,

De Musina

Liber

Sf.

Aurcliu Augustin, Despre muzicd'

Cartea a

$asea 291

9. M. Cito dicam quid sentio: trr vero aut sequere' etiam praecede, si ',,tlebis, ubi me cunctari et haesi Ego enim ab anima hoc corpus erumal

animaiverteris. .., frr., nisi inte"ntione-facientis'.T*et inttl? q:-'-l:li: t illo tanquar iilr.o ptti arbitror, sed facere de illo .obj""io divinitrrs dominationi.suae: aliquando ta.'ne: "lI p faciiitate, aliquando cum difficultate operari' quanto natura corpore eius meritis magis minusve iIIi. cedit qr*"",mqu9 huig corpori ingeruntur iorporalia "rgo objiiiuntur i.io""",rt,-non in anima, sed in tO::.::'' aliquid faciunt, quod operi eius- aut adversetur' Ideoque cum renititur "{:::tuld, :t Ttt:: fi "ongruat. ,iUi".rrU1""t** 1., operis sui vias difficulter impingit' in actionem; quae difficultas propte oit"rtior'ex difficupate et attentionem, cum eam non latet, sentire dicitur' labor. Cum autem congruit quod infe ,o..rlrr. dolor aut est' rI aut adjacet, facile totum id vel ex eo quantum opus corprll suum sui operis itinera traducit. Et ista ejus actio gua p ---^-i ^1i..--^jrclllomam nront6' extrinsecus corpori adjungit' -,^-iom convinierrti sef q"iJa^* adventitium attentius agrtur' noi latet, 1 desunt ctnvenientiam, cllm voluptate sentitur' At cum ( quibus corporis detrimenta Leficiat, .egestas consequrtur; et talis ejus ope-rati difficultate cum fit attentior', f.','^" ^"tio.i" non eam latet, fames aut sitis, aut tale aliquid appellat nascrrq Cum autem suPersunt ingesta, et.ex eorurn onere hoc sine attentione fit; et cun J*t""fa"t operlndi, ,'"qti" etiam operattt talis actio nJn latet, cruditas sentitrrr: attente si leniter, cum voluptate; si aspert q*it superfluum, ""* iofo.".'Morbidam quoque perturbationem corpo "u* agit, succurrere appetqns Iabenti atque diffluenti; attente non latente morbos et aegrotationes senti fr"" ""ti.'." dicitur. r 10. [Col. 1169] Et ne longum faciam' videtur non ab illo aliquid pati' ,"rrtit in corpore, anima irr"ort errientiam, non eam latere: et hoc totum

9. M': Yoi zrce rePede ce orecede, dacivei fiin stare, unde i", "rit. Eu, irltr-adev[r, nu soc cdtre suflet decAt numai gi nici nu socot cd suflenil P6timeg

;;til;;ilf"".rIucreazd totuEi

..".ir"f".

ii lui, ",

f^d#tt, J#";*u-"" cede* 26. hi. mai mult sau mai pufin'

d#n sup's'lui dominatiunii

sale' cd' urleorr' a'ncultate' pe cflg datorit[

natrrra

corporal5. CorPoralele deci, extrirrsec acostur corpl rru lrr care sau i se-ncontreazi lucr[ri
acee&, cAnd

i

se oplrne

o-mpinge cu dificultate dirr canza atenlrer' dintru dificultatea in aclrune; care dificultate' iar asta se nurneqte cum nu-i rarnane ascr.rsd, se zice cd Simte, este congruu arr.." sau chin. CAnd insl ceea ce se vAr[-n16untru cAt este necesar din ea', sau se-nvecirteazd-. pt tot'e asta' sau aceast5 acliune a sa' pnn i;;;;a"t 1* "iilt lucririi sale' $i convenient extrinsec' fiindc[' care-I adaugd pe corpul s6u corpului clin cauza a ceva venit din afar[,
-o

., este

prin aceastd dificultate a ac(ruml' r[m6ne ascuns6' se numegte mai atent, 9i o astfel de lucrare a s nu-i insd sunt prea multe lbame sau sete .", "tt'" a"-acest fel' CAnd dificultatea de a l'ucra' nici ingeratele qi dintm p""*;i"! se naqte
asta nu se fac,e

:efacd

firri atenge; 9r, cu

se simte cruzimea: intr-adev

superfluul:
Desigur, mo
s6.-i

vin[-n
10. Si, ca s5 n-o mai

acliune nertrmAnAnd ascr'rnsi,

"*, * "1r." passionfius ltttentius agere) et has.actiones sive facile propte propter convenrentiam, sive difficiles est quor

in corp, nu pdtimeqte din cauza i"it" puai#.1" t i, qi c[-aceste acqiuni' fie uqoare r[mAn convenienlei, fie dificile din cauza inconvenienfel' lt:Dar ac'est se numeqte a simli ascunse; 9i asta toat[ este c'eeil ce
simte

c[ sufletr-rl' cA^nd lulgesc :" q".t" """" d" la eI' ci lucreaz6 mar atent

2gZ S.-e"'aiil

',

De Mrtsba

Liber

sr,

nihil sentimu sensus' qui etiam dum senlire dicitur' Sed iste inesttamen,instrumentumestcorporis'quode tne$t larusrr, ttrv "* temperatione agitur ab ^-:^ -,,* qttcnlrone i l
rmu 'I

simt, care, chiar 9i cAnd nu c este instmmentrrl corPului, de cdtre suflet, ca intr in lucrare

ua et mobilissimurr' ul aurrplrs' n et hr-.midrm, in tactrr terre humtourl, ur EULU !'^
cum quiete,

ililttH:"H#;-;;;"sione
;:l,"i:1tri:' J.1fi:ffi ";i;?

ti

"' qt-'*Jito;.ll ":'::::,:*,:%til1$; cesserunt cum aute:

prirrtr-o

anlrlTre

;;it;t".i -ti
s

a?ecteazhcorpul cu o arulme' ca atente,. aco dea

folosite cele care itate' qi va {i dat Ia

sau, "rrl,"ij|"ffi.1ff1i:JJ

il::"#:H.

animam exhibere

#I"T.;;.', ;' :::=:.:.0: il;;*" "e" a' ionibus corp oris'pu' passiones recryer cum sentit' no" ea"dem
p

11 Quapr_opt:r

:: * :r;#Tffiiffi]H;
oic mai Put-in'

ar-rres

rruu'e animatum membrum esse in eo membro q""d 1-' -^^.1^ ll.y' cr:rn .rn.iJ
Dutamus aut c€Bsale Posse mooo rlruY'j co aut eodem modo movere ^rr "od"* movebat antecruam ill€ l[an-rsrstu suae. quo

t'*1:
tg

oare c[ aceleaqi urechi sunt un Cum, aEadar, ceea c€, in acel le lovindu-l aerul, socotim not o

*"*hru

M': Ce' nu concezt animat? D': Conced' M'l

ffi"il;""t;; aliter' M' Hoc p"f;z a Jta est M' Non igi "ql *l'-:"'^T'#''i;l il*lT#:'J fiH";,; t";t i"i*"1'**'il'lllift, absurde credimus *;;; ;il q"" "rio lomine commodius signt :::ffi:"",, cum sentrt'
ptr.rr,t, non latete

Nu mi se Pare decAt numar gr deci nu trebuie oare m[rtrrnsrt D.: Aqa-i. M.: Nu credem, Pnn

t

,", ".Prt il", sau oPeraliunile' comod, semnificate, nu-i r[mAn

s

ascunse sufletului' cAnd simte'

254

S' Aurelii

i De Musira

ff. A"-ru Arrgr.tt", D"rPprecederrte ale corPurilor,

-"r*'

C"tu'"

Wffi

72. Hae autem operationes, vel praeceden corporum passionibus adhibenturl ut sunt cum oio.r- nostrorum lucem folmae interpellarr-t, aut in ! influit sonus, aut nalibus exhalationes, palato caetero corpori quaelibet solida et corpulenta admove.l extrinsecu{ vel in ipso corpore de loco in locum mi1 aliquid sive transit, vel totum ipsum corpus suo ahep

petimidle 12. Aceste operaliuni ins6 sr-rnt date la iveald fie prin

lumina ochilor noqtri sa
r',xhal6rile sau, in palat, gusturile

afare iridiferent ce solide qi corpolente' fie intm trrsrii.o.pul migreazl,ceva sau trece din loc in loc, fie se migci tot ponderea sa t".u altuia; acestea sunt ,:o.prl insugi

," .f.opi" din

porrd"r" movetrrr: hae sunt operationes quas adhibet ani praecedent bus passionibus corporis; quae delectant associarrtem, of{endr-rnt resistentem. Cum autem ah ei suis operationibus [Col. 1170] aliquid patitur, a sei patitur, non a corpore; sed plane cum se accor "o.pori,quam minus
et ideo apud seipsam minus est' quia colpus rlPsa est

frin ? primeqte sufletul nrll freggdenPle patimiri upJrrpr.it" i. "...Ie iccotprlui,'care il deiecteazS pe el, asociindu-li-se' i1 ofenseaz[' ,, ,r.iia* fi-se. C6nd insd p6rimeqte ceva de la aceleaqi operaqiuni i" .uI", de 1a sine insuqi patimegte, nu de Ia corp; dar' absolut'
el insuqi.

mar pulan oum se acomocleazd pe sine corpului; 9i de aceea este pufln decdt trp a" sine insuqi, dJo"."ce corpul este plrrurea mai cu 13. lntors deci de la Domnul sau la servul s[u, pierde iarflgi, de Ia sen'u] siu Ia Domnul s6u' c64tig6 cu necesitate: intors, qi' de aceea' necesitate qi-i oferd aceluiaqi serv o viafi mai uqoari qi nelinigtitd, la c.are, din cauza supremer rninim ingreunat6

13. Conversa ergo a Domino suo ad servum sl necessario deficit: conYersa item a servo suo ad Dorni suum, necessario proficit, et Praebet eidem servo facilli vitam, et propterea minime operosarn et negotiosam, i quam propter summam quietem nulla detorqY."?tl uit"rrtio; silut est affectio corporis quae sanitas dici nulla quippe attentione nostra opus habet, no-n g-ui1 tu.rc agif anima in corpore' sed quia nihil facilius

quietudini, nu-I poate intoarce nici o atenlie' precum-

este

,if.qir.r",

Nam i., omnibus operibus nostris tanto quidqur

tunc firmissima erit atq te certissima, cum pristi4 stabilitati, certo suo tempore atque ordine, hoc

attentius, quanto difficilius operamur' Haec autem sanit fuerit restitutum? quae resurrectio ejus antequam plenissit

corpului care se numeqte sindtate: nu nu nevoie de nici o atenlie a noastrS, nu fiindc6 atunci sufletrrl mai facil' Cbci' in fiind"a nu face nimic face nirnic in corp, "i lucrb'rn toate lucrdrile noastre, facem ceva, cll atAt rnai atent crr cAt fi atotfermd 9i atotcertd, rnai dificil. Aceasti sirndtate insi afirnci va d, d".ig,o, la timpul gi ordjnea stabilitd, acest corp va fi fost inainte "6t restituit strXvechii sale stabilitaF'u', resurecqie a sa' care, mai salu-bru'. Se cuvine, inlr-adev[r' .a ." i.t1.I.rgd pe deplin, se crede .uiletul"s[ire imp5r5lit de c[tre superior, 9i s[J impdr[leascd g'i "a ii este, inferior lui singur i* irrf"tior. Superior lui singr-u Dumnezeu intreg sufletul' Precum' de tot 9i corpul ii este, dac5 1ii ."i,,,'t uq.'d*, f[r5 Domn nu poate sE fie tot, aqa nu poate s5' exce]eze [6r[ serv. Precum insd Domnu] Pulin' I)rePtace qi este mai mult eternele Lui servr-rl tnsugi, in genul siu. Neglij
aga servr-rl, mai

a-re' intr-adevdr'

intelligatur, salubriter creditur. Oportet enim animam regi a supeliore, et regere inferiorem' Srrperior illa DJus est, inferius iIIa solur corpus, si ad omnem et animam intendae' Ut ergo tota esse sine Domino, t excellere sine sen'o non potest. IJt arrtem Dominus ei ' rta scrYus rrllltub. vu magrs est cluam rpsa, ita servus minus. Quare intenta Domin m intelliSit aeterna eius, et magis est, magisque etiam ipse servus in suo genere per illam' Neglecto aur Domino intenta in servum carnali qua duci concupiscentia; sentit motrls suos guos illi exhihet, et mi

prin concupiscerrqa carnald de care este condrrs, intru serw' srrntcl miqc[rile .LI", p" care i le efibl aceluia, qi este mai pulin; nsi

296

S. Aurelii

i De Mwica

Ltber

est: nec tamen tantum minus, quantum rpse servlrs,

cum maxime est in natura propria' Hoc autem dominae multo minus est quam erat, cum illa ante deli
ma€rs esset.

, chiar qi cAnd acest delict al
a era mai mu-lt inainte de delict.

14. Quocirca mortali iam et fragili, difficultate atque attentlone dominatur' Hinc illi incurrit, ut voluptatem corporis, quia ejus altentronr cl materies. pluris aestimet quam ipsam sanitatem, attentione nulla opus est' Nec mirum, si aeru implicatur, praepbnens curam securitati' Convertet autem ad Dominum, major curlr orifirr, ne avertatur; d carnalium negotiorum requiescat impetus, effren consuetudine diuturna, et tumultuosis recordatron conversioni ejus sese inserens: ita sedatis motibus quibus in exteriora provehebatur, agit otium inlrr lib.rr-, quod signiiicatur sabbato; sic cognoscit Deum esse Domirrum suum) cui uni summa li cum m
servitur. Non autem illos carna-les motus, ut cum Iibet

ll dorninfl cu mai mult6 dificu]tate pe deja ca' fiindci muritorul qi fragilul. b.-*ici cade asupra hri eroarea estimeze mai mr;lt voluptatea materia sarevine in atenlia lui, s6
14. Prin u-rmare,

corpului decAt insaqi s5n6tatea, $i, prepunAnd securitdlii grija, necazuri. Convertindu-se Pe s

mai marea griii s6 nu

neinfr Anatul, Printr-o cons

r:arnale, inserAndu-i-sc Pe sin conversiunii lui; aga, Iinigtite

lntru cele exterioare, real:rueazil intrinsec oliul liber' care

este

ita etiam cum libet exstinguit. Non enim sicut p in ejus potestate est, ita etiam Poena.peccatl'

'

qutppe r'ts est ipsa anima, nec ad opprimendos lasci *oi-rr. suos idonia sibi remanet' Valentior enim peccat post peccatum divina lege facta imbecillior, minus 1x est aufe.re quod fecit. Wti. ego homo, gurs [Col' 1 me liberabit-de corytore mortis hujus? Gratia Dei per Christum Dominum nostrum (Rom' YII, 2{, 25)'

pflcatul, este tot

intr-adevhr, insuqi sufletrrl, qi nici n

cunoaqte ci singur Dumnezeu este se serveqte cu suprema liberlate' Acele stins chiar aqa cum ii place, precum le dci nu, Precum este in Potestetea sa aqa 9i pedeapsa pdcatului' Mare lucru.este'

igitur animae servans impetum suum, et nonol Jxstinctus, in memoria esse dicitur: et cum in ali

' GraPia lui Dumnezeu Prin lisul (Rom' Y11,24,25)' Migcarea sufletului' Christos, Domnul nostru e in agadar, slujind pornirea sa, 9i nestin

intenditur animus, quasi non inest animo pristinus et reyera minor fit, nisi antequam intercidat, q simrlium vicinitate renovetur' 15. Sed velim scire, utrum te adversus ista nihil D. Probabiliter mihi dicere videris, nec ausim resistere' Cum igitrr ipsum sentire movere sit corpus adversus illt mot rni *t i. eo factrrs est, nonne existimas ideg nos n sentire cum ossa et ungues et capilh secantur' non qula

-"*ro.i";

spiritul tinde lntru "a.rd strdvechea miqcare spiritului iJduntru mic, in afar[ de faptul ch, mai inainte s[ piar[,
qi;
€urume vecindtate a sirnilarelor'

este

mai
este renovat

pnntr-o

'

15. Dar aQ wea si qtiu dacd nu te migch nimic impotriva sd md acestora. O.: imi pare cE vorbeqti verosimil qi n-ag indrizni insugi opun. M.i Crrm, agadar, lmpotriva acelei miqc5ri care sde aceea nu sim{irn noi c6nd se

29,8

norl enim aliter non in nobis omnino *"* hvivunt' rr aut
@ntrnereiltrr auu continerentur'"' -"
suam
aere aere

S. Aurelii

i De Musica

Liber
a'

E. n"A-"

nry*n,

O"tp*

**t"a

Carta'

a';reea 299
9Lar
11c1

noi' c[ci aUa fiindcd acestea nu triiesc absolut deloc intru

penetranlur) pcnetranlur'

in serenda

"'"*ji"]li i5rilffi# ed quia minus b-bet

sunt
ztcil,
atAt

il,i po':Ll

:;f I'i'J.Tfi ;":l'fi fi ::;"*'":'t'^"-:1:l*il;; ilffi ':nhH':'ylmT-":.T::.1":ffi :X"#'lli*:
nimic din suPrem[ Prostie, alta'
C[ci in una lipsesc instn-rmentele

:l#:Ti,:T#, il.l1'""a,i

ento,.quam ut moq adverst ,,o* "i1 ,ro* "it ille advers vira cu1,i

se zice

cil

arbori gi-n
rePusd, nu

""' r ". Probo et assentror'
pa$tirurroD

;;J"i;1;h.a,
i

p[timirile insele D': Aprob qi asirnt'

vl

rn

rcr se

y 17 :" :

*

W.

: :::' :' :;:r#:;;
t

la ceea dintre cele trei amlme' ce ne-am proPus qi raspu"de care

-

lor' Ordinea genuilor numerilor Ei numeLe cu mine 16. M.: intoarce-te, aqadar' dimpreund

dbi videan'rr exceuere. j] rfl-nllll
: -r^l-

XIH;ffi
tltl\.ru

.J-ri.."* a".".
'{

-"-

r

l-

'- l:-^romrrs- ru51 cnfoo 'u[ rourvrrL"" -- / uts d,rrn audimus rn dum iisdem in meml

alrflrm absfi
hos eti

e anirn

actu
quomo.do

et e
E

rrai prestant, decAt numalT Poate' rr suntin acfiune sunt de preqys-c9]o1 ei sunt f[cdtorii' ceqtilalli' alta., decAt numai ql tttl#*i iiitta"a raliune qi pe abeqtia care' in tdcufii de cbtre .i, pti" aceeaqi antepunem ;il;" ;; sunt i,.iiuntru, in suflet' se cuvine s6-i precum mr cdtre ei inqiqi in memorieT ,*iJ. ""t" sunt f[cu1i de in mai inainte' U'iNu socot absurd rE'spunsul eri, care sunt intru
ce chiP

'"o" "1-,.*^^;;

silentio non recordans

chiar gi cdnd, in

ii

discerni

I face ceva armonios Prin sPalii

audiendo movenris'::"u?il#"":o.ir. nz. rrri? l)' Accrpro'"'*",i-ri sui? D. Accipio ]tl*. iudicentur pt"estantiores --^^-+onfrn,es illi iudio manendumne arbitrarl t[''::l'.-"d".::T, corP$': q"*" l"rrr;; ir.rnt s,nt ad corPs, qo*'o + IT,t'fff; ;n, +r sunt in silerrtio,. mihi udt D. Liberiores

"d""f

*

:#

nt ai sufletului miqcdndu'se Pe ceqtilalf ins[ sunt ai sufletului impotriva p[timirilor migcAndu-se, intn-r d a1)zt)pe sine':,t"gi sunt in thcere ,,..p"f"i2 D.: Mie *i " p*'-o ai liberi cei ce corp' ci chiar cStr:e numai decAt cei ce sunt arli f" iveal5 nu

3OO

S.

4"r"lii-

i.

De Musi.ca

Liber

Sf. Awvtfu AtBwtin, Deeprc

muzid.

Cartcaovseo 3Ol

etiam cc oui non solum ad corpus' sed ad passiones :;;;;;; t- Distincta a nobis' "t 'r-"ft'd1T-T:'i gen ;;ib;-.rdinata video quinque [Col' 1772) q,ribr., si placet, tmpola+us congrua Iocab .ffi;";, ti""* retrus uti nece ne in reliquo serrnone pttrrlt"tt ""ifi" vero. M' vo"tttt" ergo prirni ludfr,alf'ffiY ;;;.-d; quil oro*.r.or"r, tertii occursoresr quarti recordabiles"

il;il;

,'

Teneo, et his nominibus utar libentius'

primii iudiciali, secunzii, progresoriDo, terlri, ocursori2ur, qua4ii, recordabili, qufnlii, sundtori. D': Primesc gi md voi folosi cu plicere de aceste nume.
Numeacd-se deci

lflIl.

-

Nurneri jud'iciales an'sint immortales'
arr omnes surs t istorum immortales tibi videarrtur? existimes' .D' Judiciale: "*t-,i iJl
17.

W. -

Sunt oarc numedi judiciali nemuribi?
M.: Ia, deci, in continuare, searna 9i spune-mi care anume

M. Attende igitur deinceps? et dic mihi' gui

17.

oTto,"l"..t"svideo-veltransire"u1n.rylll:1*^::: iUti-""" deleri. M'Tarn' certug es de istortrm rnmortarrte +ram de interitu caeterorum; "" j'I*"ltt* -T11sane' J-":" sint, oporLet quaerere? D' Quaeramus

"tq""-"*raere

ti"r*a". ;1;;;;; .,r*

rliq"toto. correptiut,ti"" P1:11:l:t:: dunlurn ;;;il',;;po',* Iesi qua simPlooffendo ulla fI 1$ p'iountio' num conveniunt, versum judicium sensus trri? D' N
qui wrrvl/*-^*-qu correPtioribus et quasr pot"r, pt . temPoris-occup*t:
.

il.-1"a1"i"f", ".go .^dh^ +pnprcnlrrr- ouAnto isti sonantes

q*T" "Yl'il*1^Y:-";:l illi numeri si vinculo tempons rn tal
digesti sunt; possenr
iomh -l--^+i,-^-l^roductius eadem iarnb

D. NuIIo modo' M' Igi praeside apparet hos mora tempomm? qui iudicando non teneri. D. Prorsus aPPa"ret'

M. Recte annuis' Sed si nulla teneren' itlTi t p ro dy q,r..,. oilr 91ius., " e l,'1i :::t'-'il31"bj ", *..or, .,ihilominus ad iudicandum adht)erentt ;;["rt"", mq ;;; ;"t" si ederem unam svllabam quanta passus incedentis'' (rre m'ltum dicam) tres ;;;;;
'18.

de nici
ricAt de rvale; qi
o

silabi

aliam duplo, atque ita,.deincept iT ]Tq11:1:l ;;di.*";' simpli-et dup)i lex illa rrihilosecius se

de o durati cAt se petrec trei pagi ai unui trecdtor, qi alta, dublu, qi aga ag rAndui, in continuare, atat.de lungi iarnbii, s-ar pdstra

ia.e .,i"i un fel de urmare legea aceea a simplului qi dutrlului,

3O2

S. Aurehi Arywtini De Musia

I'ifur

@'s

Sf.

Aureliu Augustin, Despre

muzicd

Cartea a

Fosea

'

3O3

nec tarren naturale illud iudiciuur his dimensionibus appro.bandis adhibere Pos8omu6. Arl tibi non videqu? D' N}are non llossrru ita videri: narrl nrea gurdern sentontia reb in aperto e'st. M. Tenenhrr ergo et hi iudiciales nonnullie finibus iemp"rralium spatiorum, quo6 in iudicando exodere nequeunt, et quidquid excedit haec spatia, noq assequuntur ut ludicent: atque ita si tenentur, quomodo sint immortales non video. I)' Nec ego vidm quid re+ondeam' Sed quanquam de immortalitate horum iam min-ys p""""rr^"m, Rorlr tamin Quo Pacto hino morteflfs Lonvincantur intelligo. Fieri enim Potest? ut quantactrmque spatia iudicare possunt' semper id possint, quoniam non ,iort olt t*, aut oblivione aboleri Posslrm dioere, aut tamdiu esse vel in tsnhrm"extendi, qr-lamdir.r so4 quann m eilendrurnrr occ'uftlorles ilh, aut
vel quantum

qi

acea putere de judecat[ naturale. Sau gie nu !i se pare? D.: Nu pot nega cd aga se pare: c5ci, bineinfeles, dup[ p5rerea mea,

totuqi nu am putea folosi, spre aprobarea acestor dimensiuni,

"infu; autem

hominis natlrra manent, iudicaturi di oblatis, quanquiini a usque ad certam longitudinem varienttii,'

iudicialis, utrum et in anima nescio'

prdy,STIT .""r'ipso- ternpo

res vocaunruq nanl

suae transeunt:

it ip::,rffI.:

hi

Iucrul este ldmurit. M.: Sunt 1inu1i, prin urmare, qi acegtia judiciali in anumite limite ale spaliilor temporale, pe care nu le pot depEgi intru a judeca, qi, orice depdqegte aceste spalii, nu-s potrivili sd judece; dar, dac6 sunt linu1i aqa, nu v6.d in ce chip sd fie nemuritori. D.: Nici eu nu vdd ce sd rdspund. $i, deqi prezum rnai pulin acum despre imortalitatea lor, nu infeleg totugi prin ce pact sunt dovedili, de aici, muritori. Cdci se poate-ntAmpla ca, oricAt de mici spalii pot ei judeca, si poati pururea asta, fiindcd nu pot zice ntci ci sunt qterqi, precum ceilalli, de uitare, nici cd sunt atAt timp sau se extind in atAta, cdt timp se rosteqte sonul qi in cAt se extind ocursorii aceia, nici cAt timp se rostesc sau se produc cei pe care i-am numit progresori, c[ci gi unii, gi allii trec dimpreund cu insupi trmpul lucr5rii lor; acegtia judiciali insd in ins[gi firea omului d[inuiesc in mod cert, nu qtiu dac5 gi in suflet., Pentru a judeca desple cei ce li se ofer5, degi variazi de la o scurtime certd pflni la o oert[ lungime, aprobAnd intru ei cele armonioase qi damnAnd
oele perturbate.

'hi" ,t,r*..oo, et pe,rnrrbata danrnando'

l

citius offendi claudicantibua numerie, alios tarditlso et pleroeque nonniei ex comparatione integromm iudicore ,iti*".r,cum et illoe eongnros et illm incongruos audiorint' D Goneedo. M. Ijnde tandom hanc di{ferentiam existere, nisi aut netura, aut exercitatione, aut utroque? D' gic,arbitror. M. Quaem igitur utrum pmsit aliqub aliqrrando

19. [CoL ll7$|1 M. Saltem illud concedis, alioe homi

19. M,r Concezi m[car c[ unii oameni sunt ofensali mai repede de nurnedi care qchiopflteazd, al7i, mai tAlziu, 9i c[ cei rnar mulli judecd numai qi numai dintru compararea celor irrtegri ou cei viciogi, ori de cAte ori ii vor fi auzit pe unii congrui, pe alfi, incongrui?1D.: Conced. M.: De r-rrde socoli totuqi c6 existb aceast[

diferenl[, dac[ nu fie prin fire, fie prin exercitare, fie prin amAndou5? D.: Aqa socot. M.: Teantreb deci daci ar putea cineva

productiora intervalla iudiearc et 'aPprobarc' quae alius non poesit, D. Credo w pos*.ili" Quid? ille qui non potest,' se orerceet @rryuenten, 'noc adeo taldus eig'nonno poteri

D. Poerit vtro. i,4 Nhun in tarrhrn:prxr.Ett isti profimre prodlrciora',|udicandor=ut horanun" vel dierum, vel etit mensium annorutrtrt*e duple.et-,eimph sPstla' cum- ffilt( somno interpediantur, sensu illo ludiciario' poaeint comprehendere, ef, tanquem illos iarnbos motionis nutihue approbare? D, Non Possunt. M' Quid ita n.-n possunt' nisi

s[ judece gi sd aprobe, uneori, intervalele mai pre,lungite, pe care altul nu le-ar putea? D.: Cred cd e positril. M.: Ce' cel ce nu poate, dac5 se exerseazd congruent gi nici nu-i chiar aqa de intArziat, nu va putea, oare? D.: Va putea, desigur. M.: Pohr-se oare intinde uceqtia, intru judecarea celor mai prelungite, pAn6-ntr-atAt, incAt sd poati cuprinde prin acel siml judrciar spaliile dutle qi simple rile orelor sau ale zilelor, ori chiar ale lunilor sau anilor, degi ar fi lmpiedicali cel pulin de somn; gi sd le aprobe prin semne ale rnigcdrii proprii, care le exprim5 voinla, intocmai ca pe acei iambi?

304

S. Aurelii

De Musi,ca

Liber

Sf.

Aureliu AuEustiru, Despre

muzid

Cartea a gasea 3OS

quia unicuique animanti in genere Propno, proport universitatis, sensus locorum temporumque tributus ut quomodo corpus ejus proportione unive.rsi cor'1 tantum est, cuJus pars est, et aetas elus propoftrone saeculi tanta est, cuius pars est; ita sensus ejus actrom el
pars est? Sic habendo omnia magnus est hic mundus,
congruat, quam proportrone agit universi motus? cuius ha
t

ropriu, i-a fost atribuit, in proporfia

nu pot ast{el, decAt numai fiindcE fiec5rri

locurilor qi timpurilor, ca, precum ccirJrul

.u"p" in

Scripturis divinis coeli et terrae nomi
cdrei pd4i, toate, dac6 sr-rnt micqorate-n proporlie, atAta este, Ei, dac5. ie mdresc in propo4ie, cu nimic mai pulin atAta este, cici, in spaliile Lrcurilor' gi timpurilor, nimic nu este mare prin sine insugi, ci fajd de ceva mai mic, qi, iar5.qi, nimic din ac,estea nu este mic prin sine insuqi, ci fa16 de ceva mai mare. Dreptaceea, dacd naturii umane i s-a atribuit, la acliunile vielii carnale) un asemenea sim1, prin care sd nu poatd judeca spaliile mai mari ale timpurilor de cAt posh-rleazd intervalele apa4initoare de uzul unei astfel de
vie1i. fiindc5 o astfcl muritor gi un astfel de
se

mrncupafur, culus omnes partes si proportione mlnui tantus est; et si proportione augeantur, nihilomimrs 1 est: quia nihil in spatiis locorum et temPorum per serpi rn*gn * est, sed ad aliquid brevius; et nihil rursus in per seipsum breve est, sed ad aliquid malus, Quapropte , -_ talis .i hr-ur,t" naturae ad carnalis vitae actiones -^ti- ^^-^--

tributus est, quo malora temporum spatia judicare nr possit, quam intervalla postulant ad talis vitae-usu pe.tirr".riir; quoniam talis hominis natura mortalis e etiam talem sensum mortalem puto. Non enim frust consuetudo quasi secunda, et quasi affabricata natur dicitur. Videmus autem velut quosdam sensus novos i judicandis cujuscemodi rebus corporeis consuetudino affectos, alia consuetudine deperire'
Numeri caeteri judicialium etamini

numegte cvasi

a.

insi, de pildd, cd unele sim!5.minte noi' artificial create prin
consuetrrdine, pier printr-o alt6 consuetrrdine.
;

dou

muritoare. socol ar consuel-udinea naflrrd2u2. Vedem

VIIII.

-

subiiciuntur'

VTII.

-

Ceilalpi numeri se supun totugi etamenului.iudicialilor'

20. Sed quoqLro modo se habeant hi numeri iudicialesi eo certe praestarr-t quod dubitamus, vel difficile pervestigamus utrum mortales sint' De caeteris autem quatuor generibus nec quaestio est quin mortales sint; quorum etsi quosdarn

20. Dar, in orice chip sd se prezinte in sine aceqti numeri nsuqi faPtul cd ne-ndoint

;ilXl"J*""Ti":fi.r.*;
nu-i crrprind, fiindcd s-au intins dinoolo de legile ltirugi, totrrqi genurile insele 9i Ie revendicd

acliune armonioasd in ctlrp, sunt modificali dup[ aprobarea latentd a acestora judiciali. Pentru c6, intr-adevdr, cel care rle infrAneazA qi ne opregte pe noi, fie, plimbAndu-nt',, de Ia paqii
irnpari, fie, lovind, de la imparele intervale ale bdtdilor, fie, mAncAnd -sau hAnd, de Ia imparele miqciri ale fSlcilor, sc5rpinAndu-ne, in fine, de Ia imparele ductrrri ale unghiilor, qi, ca s[ nu mai str[bat

examerrului lor. C[ci qi cei progresori, tiri de cAte ori doresc weo

306

S. Aurelii

i.

De Musica

Liber

SjLlurclht Attgttstin, Desprc

mwicd'

Cortza a

fusea N7

per corpo nos in qualibet attentlone agendi aliquid et cohibet' ;.-";;."'ab imparibus motibus refrenat quamdam parilitatem tacite imperal; i{iPs"a ::l]"ffi i"r"io quid, quod conditerem anirnalis insinuat lJeuj convenientii quem certe decet credere auctorem omhis atque concordiae. non pro s' 27. Et illi occursores numeri, qui certe nutu, sed pro passionibus corporis aguntur,'i Tilt: L"r"* intervalia potest memoria custodire' in taltrrm I

pai"i"iiU"s ju&c"'di o{feruntu: i:11" -l*t:::l: fuu*".r, namque iste qui inter''allis temporum co .ii "a;"""*r. i., eo memoria',judicari 3 lt-bi: enim brevis syllaba' cum ""","i"t".t. Quamlibet i"-*"i "iaesiiat, alio tempore initium ejus' et.1tt" fi tempt ,orrtt. Tenditur ergo et ipsa quantulocumque t't p"i medium suurrr tendit ;"r.r""ff.. et ab in-itio

temporal finem. Ita ratio invenit tam localia qlram

;;; iJ"i;;*

.IffJr" ""* initio finis auditur' In audienda itaque l'r""i..i".u syllaba, nisi memoria nos adjuvet' -ut

division em,1":iP,:'

"^1.::

*::: ::ll

sylla ;.;";. t"mpori, quo iam non initium' sed finis est.c ille motus in animo.' qui factus "."^r, -t.r"ui somrit; nihil nos audisse possumus ipsum initium lll"" ".t'iff*d quod plerumque alia cogitatione o( coram loquentes non nobis videmur audisse' "ot 1: cum,sr o""rr.or", illos numeros non agit tunc 3PT*' passiottl et illa in i"Ui. Eonus ad aures p"t""t'i"t' ti:' uurlrurru corporis sui cessare non ptssit nec.possit
.

"'ft"I-*^oJ-n: -' ,,"i; seo qula rrrlcrrr quam si illa non treretl sed quia intentione in ali qu1 sr.manel .,rUi.ra" exstinguitur motionis impetus' ut nos et inveniremus'iffi i., *"*orl, utlque maneret, brevi .""ii."t"*. audisse' Quod si de una syllaba d,abusmindB certt invenit ratio' de .;ilir". ;"ns tardior quod nula anima possit audird' nemo dubitat, quin ""3-'i"'f 1", i p rima d e s'tite rit : quo& fr'#' "i. norr Potest, simul'audi'i qui,potestf autenl simul sonare spatia locorurn diffr-rsib il il; nos ad

;"#'3;#;;;

""pi""d'

308

S. Aurelii

i De Musim.

Liber

Sf.

Aurcliu Augustin, Despre

muzid,

Cartea a Fasea 3O9

radiorum juvat, qui e brevibus pupulis in aperta et adeo sunt nostn corPorrs, ut quanquam rn p positis rebus quas videmus, a nostra amma vege eorum effusione adiuvamur ad capienda o, "rgo ita memoria, quod quasi lumen est tempo Iocorim, spatiorum, quantum in suo genere quodammodo potest? tantum eorumdem spatigrul capit' Cum aut' 'airrtlr. aures pulsat sonus nullis distinctus articulis, ab aliquo tandem fine conjunctus alter duplo, aut eti tanto Jditur spatio; attentione in succedentem perpe' sonum motus ille animi, qui attentione ad pr et elapsum sonum cum transibat est factus, reprimi id est non ita remanet in memoria' Quapropter judicii iIIi numeri, qui numeros in intervallis temporum sl exceptis progressoribus quibus etiam. ipsum progresr modificanl;, judicare non possunt msl quos ers tanqu *irri.,r* *"-ori" [Col'- 1175) obtulerit; nonne i existimandi sunt per certum spatium temporis tendi? interest quibus tlmporum spatiis.vel. excidat nobis.' qrrod iudicant' Siquidem nec in ipi -"*i.r.ti*r. corporum formis quae ad oculos pertinent' po!:YT rotunda vel quadia, vel quaecumque.alia solida determinata ir-di"rre, et omnino sentire, nisi ea ob oct versemus: cum autem alia pars aspicitrrr, si exciderit est aspectum in alia, frustratur omnino ju.dican irt".ttii, quia et hoc aliqua mora temporis fit; cui vari opus est invigilare memonam'
r

ne ajutd pe noi difuzarea razelo4 c.are, din rnicile pupile, scap5rd tn cele descoper.ite gi sr-rrrt pan5.-n1r.atat ale corpului nostru, lncat,

s-a fdcut

prin atenlia Ia sonul trecut qi scipat pe cAnd txecea,

se

vegheze atent.

22. Recordabiles vero numeros multo evidentius judicamus quod. eadem ipsa offerente merroria, ea offe11 lidi"iutit rr.. Nam si @cursores, {.uantum,ab ii, ad quos -tanqul iantum judicantur; multo magis repositos' post alias intentiones t"YlT*.tecordatione' if'r* *"*otia vivere.inveniuntur' Quid enim aliud agim .rrm revocarnus rlos rrr memoriam, nisi quodammodo qu reposuimus quaerimus? Recurrit autem in cogitation #r.iorl" sirnilium motus animi non exstinctus, et haec quae dicitur recordatio. Sic agimus numeros, vel rn

22.Eeteinsd cu multrjl rnai evident cd numerii recordabili, oferindu-ni-i insirqi aceeaqi memorie, ii judecdm prin acegtia judiciali. Cdci, dacd ocursorii sunt judecali atAta cAt sunt oferili de c5.tre ea, cu multul mai mult aceia, Ia care ne intoarcem prin 5si1i cd trdiesc amintire, ca qi pdstr rechemim in in ins[gi memoria. afl5m ceea ce memorie, decflt c5, ocazlunea am pus la p[strare? Recuri ste ceea ce sirrrilarelor, o rniqcare a suflet fie chiar 9i se numeqte amintire. Aqa, fie

310

S. Aurelii AWustirti De

Musiy!

Lfur

Sf.

Aweliu Atrgwtiru

Deepre

ruuzid

Cartpa a

W's@' SlL

eg cogitatione, vel etiam in membrorurn mohl, quos lam Inde autem scimus non v.enisse, -d T9]::" ali"quando.
I

in logii"ti""em, quia cum meutoriae mandarentur' Jitii"""tr"r" repJtebantur, et indigebamus ali
praemonstratione cum sese rpsl acco temporibus atque ordine suo, tarn lacrle ut qur venerr

inhaeserunt,

"tiu'* proprio nutu peragantur, non eos utrque novos i"..Iir.,r.. Est'etiair aliud unde nos sentire arbi

aliunde cogitantibus nobis' iam

j*: fuigse, quld praesentem motum animi aliqu*.do dum recentes mofirs elus aclrorus rn qua srx i.*garot""r", .""o.damur, qui certe vivacrores sunt) cu
"r*recordabilibus
.

interiore lumit iarn seiatioribus quodlm comparamus : et talis agli-ti3, recognrtro,"tt "t.'::".iT,?* judicialib-l Judicantur ergo et .""o.i"bil"t numeri ab his aut :":"totilyL:l-11 ,rrlrrqr"* .oll, ..d adjunctis 1ctr1s,. utrisiue, qui eos tanquarn e latebris ?*t l'mamtestu p.odr"att, et quasi redintegratos qui jam abolebantu

irrra.r* recordantur. Ita cum occursores In tantul i,rJi"".t,r., in quantum eos memoili ]*l:1L:l:

Ldmorrerit, possunt vicissim et recordabiles qui sunl memoria occursoribus eos exhibentibus judicari: ut hc eoru intersit, quod occursores ut pdicentur, quasl 1Te31tra memoria; r'eoordabiles aute irgi".ttl,rrrr vestigia offert q"?"a. eos audlendo iudicamu!, Quasi ":d"11-"-tlqd porro o=""rraorltros transeuniibus revirescunt' Iam

i

sonantibus

occursoribus iudicentur, si audiantur? Si vero rbi sonar

.rr*"tiJ- q,,id opt" est dicere" cum ii

ubi non audiuntur, quis dubitet eos a nobis non poss aurrum' rta judicari? Sane ut in sonis per !1sgrm saltationibus caeterisque visibiiibus motibus' quod temporales numeros attinet, eadem [Col' 1176] adj

-"*ori,
lX.

iisdem numeris ludicialibus dijudicarnus'

prin aceiagi numeri iudiciali.
i

-

Numeri

numeros judiciales transcendere, et quaeramus utrum

alii in anima iltis judicialibus praecellentes' 23. Haec cum ita sint, conemur, si possumus, ist

lX. - Al,tt numei, tn suflet, superiori ceb) iudi"ioll" ' 23. Cum astea-s aqa in sine, sB ne s[o45m, dac[ putem' s5. ffanscendem aceqti numeri iudiciali gi sd c5utlm sd afl6m dac'5

312

S. Aurelii

',

De Musira

Liber

Sf. Auteliu ABustiru, Despre

mueid,

Cartca a gasea

3lQ

In his enim quanquam-spatia ternporum l tnmen adhibentur, nisi ad -ini*" videamus, non temporis fiunt; nec ipsa qurd judicanda quae in spatio omnia. sed quae possunt articulari r.rremoriter' Nisi q
superiores.

habes forte quod contra haec velis dicere' /J' Movet n plurimum istorum judicialirrm vis atque potentra: rpsr mihi videntur esse ad quos omnium sensuum mini

referuntur. Itaque his excellentius utrum quidquara numeris invenil'i possit, ignoro' M' Nihil deperit qu diligentius quaerimus. Aut enim inveniemus supenores ,r.iir. hrrmana. aut hos in ea summos esse firmabimus' tamen illud claruerit, nullos in ea esse praestantiores' Ali est enirn non esse, aliud non posse inveniri, sive ab u homine, sive a nobis. Sed ego puto cum ille a nobi

' proposrtus versus canlitul Deus creator orruniuml rrcs

<

i, o""rr"oribus illis numeris audire, et recordabili

recognoscereT et progress-oribus pronuntlare' et judiclalibus delectari, et ncscio.qritrus aliis ""tq*1t:' :l ista delectatione quae quasi sententia est iudiciali istorum, aliam secundum hos latentiores certiorem sententiam. An tibi unum atqure idem videtur delectari i et aeslimare ratione? D, Diversa esse fateor' Sed primo cur non potius isti vocentur iudicir moveor vocabulo, quibus inest ratio, quam isti quibus inest. delectatio' Dei .,.r..,. ne nihil sit aliud aestimatio ista rationis, c[ram eor de seipsis quaedam diligentior iudicatio: ut non alii ,ro-"ri in ielectatiot ", ,lii in ratione; sed uni atque i eos' alias judicent de iis quae aguntur rn corpore, cum de seil .rrpr^ d"*onstratum est, o.ffert.memoria; alias remotius a corpore dtque slncerrus' 24. M. De vocabulis quidem nihil satagas; res i potestate est: placito enim, non natnra rmPonunhrr' autem eosdem esse arbitraris, nec duo genera mrme ani haec vis accipere; illud, ni fallor, te rapit, quod eadem agit. Sed animadvertere te opus est) et I utrumque
f
_': IP_T"T L1:,::1,-: passioni moveri; et in occursoribtrs hanc eumdem :;d". "..
,
o

cdtre noi. Dar eu socot c5, ori de cate ori propus de noi, De ,ru-eri ocrrsori, il prin progresori, gi
<le

se cantdversul celebnr,

auzim Prin acei
,

iI

9i

PronunlEm

9i estimdm Prin

rnai indepdrtat de corp gi mai sincer'

24.Nl,r inc,alte, despre vocabule si nu te {rdm6n}i cu absolut

g,

o.ibis e a-,l"m

"il*1f

314

S. Aurelii A

De Mwica

Liber
Ff.

in recordabilibus istam ipsam, detumescant, ipsis quasi fluctui guodammodo motionibus. Nos ergo in istis generibus numerandid distinguendis unius naturae, id est, anirnae r affectionesque dispicirnus. Quare si ut aliud est ad ea corpus patirur moveri, guod fit in sentiendo; aliud mor se ad corpus, quod fit in operando; aliud quod ex'
ejus ire obviam; et motibus in anima factum est continere, quod est ita est aliud annuere, vel tenuere his motibus, [Col.
1

Aureliu A@wtirt, Despre

muzicd,

Cartea a

Wsea SlE

tntAmpinarea p*tirnirilor hri, c6, 9i in recordabili, tot el insugi <rrasifluctrreaz6 cu rniqcErile lnsele, p6nd ce, intr-un fel anume, se
potolesc. Noi, agadar, tntrr entrmerarea 9i distingerea acestor.genuri' cliscernem cu mintea rnigcSrile gi afe4iunile r-rnei r-rnice firi, adic6

aut cum prrmrtus exseruntur, aut cum recordatrd resuscitantur, quod fit in delectatione convenientiae,,
offensione absurditatis talium motionum sive affecti et aliud est aestimare utrum recte an secus rsta quod fit ratiocinando: necesse est fateamur ita haec duo genera, ut illa sunt trio. Et si recJe nobis visum est, quibusdam numeris esset ipse delectationis sensus imbut

nullo modo eum potuisse annuere paribus intervallis, perturbata respuere; recte etiam videri potest ratio, qq huic delectationi superimponitur, nullo modo si
quibusdam numeris vivacioribus, de numeris quos infoa habet posse judicare. Quae si Yera slrnt, apparet inve esse in anima quinque genera numerorum, quibus addideris corporales illos quos sonantes vocavlmus, genera nurnerorum disposita et ordinata cognosces. nunc) si placet, ini qui nobis subrepserant ad principatr obtinendum, sensuales nominentrrr, et judicialium quoniam est honoratius, hi accipiant qui excellentiol compertl sunt: quancluarn et sonantrum nomen mutanc

putem, quonlam sr corporales vocentur, manifesti' significabunt etiam illos gui sunt in saftatione) et irl caete
motu visibili. Si tamen ea qlrae dicta sunt probas. .D' sane: narn et vera et manifesta rnihi rridentrr. I-Iorum eli emendationem vocabulorum libenter accipio.

de numeri, cdrora c6nd li-i vei fi ad6ugat pe cei corporali, pe ca-re i-am nurnit sunetori, vei cunoagte, dispuse qi ordonate, gase genuri cel de numeri. $i acum, in , Ei r;are ni s-au strecurat il vor Prirni aceqtia care

-ri#T$";'ffti:l sunt in dans qi ill alt[
migcare vizibile. Dacd aprobi totuqi cele ce s-au spus. D.: I e aprob bineinleles, cdci mi se par gi adevbrate, qi-nvederate. Primesc cu pl5cere gi emendaliunea acestor vocabule. Forya rapiunii tntru a priui cele ce pin de muzicd, unde nu delecteazd. nimic aLta decdt egalitatea.

X.

-

Rationis ui^s in perspiciendis quae ad Musicam pertt ubi nihil aliud quam aequalitas dele-ctat.
25. M. Age, m:nc aspice in vim potentiamque quanrum ex operibus ejus aspicere possumus. Ipsa en

X.

-

25. NI.: I{aide, privegte acum intru for{a gi pul;tlrotr raliunii, cAt putem privi dintru operele er. Cdci ea ins6gi, cu

3f6

S. Aurelii

',

De Musiro,

Liber

Sf,

Aureliu A&ustin, Despre

rrunicd'

Cart'ea a

$asea 3f!

ut id potissirnum dicam quod ad huius operis susceptlone attinei, primo quid sit ipsa bona modulatio consideravit, eam in quodam motu libero, et ad suae pulchritudirus converso esse perspexit. Deinde vidit in motibus corl aliud esse quod brevitate et productione tempons varlare in quantum magis esset minusve diuturmrm, aliud Iocali .p.tio.o* percussione in quibusdarn Sradibus celerita ei tarditatii: qua divisione facta, illud quod in tempo eorumque genera et ordinem usque ad modulos versultl p"r'r""rt* e'st. Postremo atten-dit quid in his moderandi Lperandis, sentiendis, retinendis ageret anima, culus cap\ ipsa esset, hosgue omnes animales numeros a corporalibu l-,^+^-, --:-^^ #pr,ru-.it, seque ipsam haec omnia nelple animadverte

si

nurne opere, a a vdzut

sPre

fin

mora esset, modestis intervallis, et llumano se accommodatis articulatim varios efficeret nume

r."q""

^tT^"_,:*Hlj suis numeri. po*t.." cognowit, eosgue caeteris inferi ordinis judiciaria quadam aestimatione praeposurt'

distrngurere, nelFe rect:,

numlrT"

varii' qi, acornodAndu-le simlului uman',face ritmuri to', pdn[ la m[surile versurilor' In il;;* g";r.il. gi o'Ji;"' operarea') ai" ir-[, a iat seama ce face, intru modelarea' ea.ins6qi; ""f. sufletul' al cdrui cap este simlirea, retinerea ";;;;;, corporali; 9i a qi i-a separ"* p" aoli """qtl numeri-de cei c[ ea ins[qi nu poate nici sd obs-erve toate acestea' "r-,.ro""rrtl distingfl, nic; sa IL numere corect f[rd anume numerl .a Ie "lA qi pe ei li i-a plepus, printr-o anume estimare iudiciard' ai sdi, a" .arrg ittfttio''
qi^a'
'

ste variat Prin scurtr*:' :' mai mult sau mal Putln de ilor locale, in trePte anume a Prin care, o datS' f[cut[' od'erate in durata timPului

""f.tf"'ffi

26. trt nunc cum ipsa sua delectatione, quae ii temporum momenta perpendit, et talibus numeris [CoI' 1t7[ *oiifi"".tais nutus suos exhibet, sic agit; quid est qrrod sensibili numerositate diligimus? Num aliud praett parilitatem quamdam et aequaliter dimensa intervalla? A r-------ille pyrrhichius pes, sive spondeus, lfve anapaestus, srvr d.*"tyir., sive proceleumaticus, sive dispondeus nos.alite delectaret; nisi partem suam parti alteri aequali divisionl conferret? Quid vero iambus, trochaeus, tribrachul
pulchritudinis habent, nisi quod 'suam

26. $i,acum, cum ea insaqi

''"'i;r':;ifrj.]}'J$'.ru1;l

*Tot"-:11 parte rnalorert partem in tantas duas aequaliter dividunt? Jam porn sex temporum pedes, num aliunde blandius sonant atquql festivrus, nisi quod utraque lege partiuntrrr; scilicet aut m duas aequales partes terna tempora possidentes-, aut ]: unaql simplarnex aequalibus parte-m? et alteram dYOIT', il .T, ut *.io, habeat tis minorem? et eo modo ab illa dwidarum,r
*eqralit"r, duobus temporibus quetuor tempora in bina ,demetiente ac secante? Quid ilti quinum septenlrmque
temporum pedes? unde sclutae orationi, quam versibus

oare intru rnodificarea indrdglm intru armortra 9i a ""*I" Pari(li)t61i sau , acel Picior PYrrhichiu' iI, sau Proceleusmatlc' sau Parte n-ar e frumsele numai c5, in .majord

se-mpart qi duPd o lege, 9i d

3r8

S. Aurelii A

t,

De Musba

Liber

videntur aptiores, nisi quod eorum pals minor in aequales ,.taiorem non dividit? Et hi tamen ipsi admittuntur in sui generis ordine ad tempo numerositatem, nisi quia et in quinque {emporibus ta duas particulas habet pars rninor, quantas malor tres; et septem tantas tres rmnor, quanlas mai?I quatuor? Itei o#ribr. pedibus nulla pars minima est alicuius dimens] articulo [otata, cui non caeterae quanta possunt
consentrant.

timpi de unde par mai apte prozei decAt versurilor, daci nu din'faptul cE partea lor minorE n-o-mparte pe major6 in.pdr{i ordinea $i acestea insele to "g*1.? lo*, 1a ritmicitatea i-n cinci gErrrlri ra' doar Iimpi partea minor[ are Rum gapte, numai trei mrnora, doar patru majora? Aga' r,rei, qi in ln toate picL*o"I" nu exist[ nici o parte minim[, notat5 cu inciza rri.rrei dirnensiuni, cdreia celelalte s5' nu-i consimti cu cAtA egalitate Pot.
cnniuncte prin liber5 perpetuitate, precrrm in ritznuri, fie reoheme-se in de cdtre ,-ir, *ru*t iine cert, precum in metre, fie trnpartd-se congruente-ndesine prirrtro lege anume' plecum cAte doud membre lrc.,r, in cele din urrn[, este piciorul amic in versuri, prin care "il eg piciorului, dacd nu Prin

27. Lge, in conjunctis pedibus sive libera perp' porrigalrrr Ista conjunctio, sicut in rhyhrnis; sile ab LertJfin" revocetur, sicut in metris; sive etiam in c .rrr-1r.. quadam lege sibimet congruentia tribuatur, si in versibus; qua tandem alia re, nisi aequalitate Pes amicus est? Unde molossi, et ionicomm syllaba media Ionga est, non sectione, sed nuhr ipso pronuntiarrtis atl plaid"ntis in duo paria momenta distribui potesl ut eti .d t".r,. tempora pes totus conveniat, quando caete lateribus suis, quae binorum temPorum srrrrt? cum et I sit duum temporum? Cur idem fieri in amphibracho potest, qrandl caeteris quatuor temponrm adjungitrrr, irl^ t"t tu ibi non invenitur aequalitas- duplo m late.ibrs simplis? Cur in silentiorum intervallis nulla f etie sensus offeniitur, nisi quia eidem iuri aequalitatis, quod debetur, exsolvi non sono, spatio tarnerrtemporis

2T.Eltrine,fieirrtindd.seaceastdconir-rnclieinpicioarele

Iungd, a molosului sall a

qui eodem modo dividuntur, adjungitur; cur. n a'eqralitatis jure dominante, quod scilicet aequalis.

momente pare nu Prin rostitorului qi a Percutomlui, ca timpilor, cAnd se adaug[ celela]te care se dr 'd""[ ru numai prin dreptr:l dominator al egalitElii, genlru c5.' "", veri-bin", egali latunloi sale, care sunt de cdte doi tirnpi' cum este, nu poate Ii ftrctb T fie* i.rsaqi ".i."d" doi tirnpi? De ce,iar5qi, de patru timpi' decAt cu celelalte amphibrach, cAnd *-mpleiegtt numai fiindc[ acolo nu se afl[ e laturile simple? De ce .imFJ tdcerilor, dacd nu numai qi

Cr. sequente silentio etiam brevis syllaba pro accipit r, non institutg, t"9 ipso nalurali examine

praesidet; nisi quia in spatio temporis longio "r.ib.r=ciarctare in angustias eadem illa aequalitatis Ie sonum prohibemur? Itaque syllabam ultra. duo tempot' p.o.Lt""t", ut etiarn sono -impleatur quo$ silentio t*.*: por".r, admittit nahfa audiendi et tacendi: ut autem I

sonul fn Hps6i $i, astfel, firea auzirii 9i tacerii prelungeasc6 mai mu-lt de doi timpi, ca sd se

suntem opriqi de

aceeagi.

cunoscuti lege 1

minus quam duo tempora occupet syllaba, i -__ --^__^t: restai spatium tacitis nutibus, quaedarn fraus aequal est, quia minus quam in duobus esse aequali';as non pr
1r1r7gl

S- Aurelii

i De Musica

Liber

Sf.

Aurclia Augustin, Despre

mrtzitd'

Caft'ea a

Fasea 321

membrorum qua varla Jam vero in ipsa aequalitate vo:ant' ifri .*ui,"., q,ot Graeci 1r€pt66ous eamdem aequalitatem s ad

^il;',,i*;1ri*odo

"":1

membrum rediturl nisi ut rn ambitu brevius
aequalibus Pedibus. ad
occuldore uurroruvr q!----occulllul u consrderaflone

aoele lnlru insdgi egalitatea membrelor, prin care se rlesfdgoar6variat qi se figureazE ambitusuri, pe care grecii le numesc nepL6Soug' J ..r'i"t mai secret Ia aceeaqi egalita:e' dec6t: versurile, in ce chip .r*l intrucat, in-ambitus, membrul mai scurt convine' l'a bitaie'

.r'v"'4rrl membra junguntur, vim aequautaf,ru 'dueru
28. Quaerit ergo raho' c[uau luuKre'"" r*^ --1. quae iudiciales Partes. sibi i. snatiorum tern'poralruIrr numen dctlu@.^

ma]orurur rn P I nflnurrror. ""re cE au fo4a egalitElii?

nsiderare a
descoPerite

ilGffi;
fi"ri

u.J,,o quasdrmque,1"q:1t ::::.:*::: non ut una earum "dut" productius' "r, modum, *d i"fr ;i N.,* negari P"J:'t' *:1 ff::" ;:;;.T;;;"u*' et inaequalibrrs haec delectatio ista non sent-iat' ;;;rl,#;"deat? qrq :rrorc :t t":1.11u.it1y"i;i gaudium' quae urutr

;;;: ;uj-"

possit,

".q"T1*t*:

il.,[I-"H;r"**

ab tris avertere

egalitatea numerilor, dacd srmt cu curte) Pe orlcare Ie va fi auzit, sau ele sH fie emisd mai poate-se ori nu sd se-ntdmple ? "1 dintre ci cu oric6t mai pu{in' h:ngi, i.J""gi*, nu pAnE la misura sila sa? Poate oare sd fie negat cd care prin astE delectare nu simte asta qi se e posibil e, decdt care eroare gi inegalitate bucurd d ;;-i;; ruginos? Dintru care suntem sf6tuili si ne intoarcem a, qi nu Putem fnlelege

sd afle gi intreabd carnala delectare siegi p[4ile iudiciale, cum o-ncAnta

aequalitatem, et utrum Tl"-iiI*::H*:*;; **'P-':Y imo q*od non irnplearrt fortasse ;;;;, pulchra esse rn suo et tamen in quarrtum imitantur' et ordine suo, negare non possumlrs'
I

Poate, c[ n-o umPlu' sr-rnt frumoa-"e in genul

gi

qi ordinea

ronrgi.

*|i" t,\l*:'::::::i1 Xl. - Inferioribus non off""d': ;:':;;;;;; niffu,"iii" phantasiae et phantasmatts'
29. Non ergo invideamus inferioribus

Xl.

-

nu ar fi Conuine a .fi delectapi numai d'e numerii superioli, ofensali delei inferio'ri' Diferen,ta dinte fantezie Eifantasmd"

q"ii-l

,r*...,

nosque ipsos intelillt q*" et Domino nogtro opltu cnrae supra nos sunt, ita Deo

tl*"-T:-:"1tt',.1

::ffiffi; "ii"r"'i"ilEDelectatio qurpPe quasl Porli 1o' o.ffend3m1r,.::ll'j ."p"ril.U". delectemur'
ordinat est animae. Delectatro ergo

de cum 29. Sd' nu privim deci cu ochi rdi inferioarele fa1'a Dumnezeul 9i Domnul nostru' sA suntem noi, gi, aqa, ajutAndu-ne ,. .ra.t a* pt ,.i i.rqir," intre cele ce-s dedesubtrl nosffu qi cele prin infrerioare' sd ce-s deasupr. ,rou.,rei ircAt s6 nu fim ofensali desigur' este ne delectdm ins[ de singure superioarele' Delectarea'
cvasiponderea sulletulur' De

"i:T1i ?: "::T"i tuum (Mtlll' VI' 21): ii""i""r", t""s, ibi e'ii Zt corautem cor, itri beatitudo r-'r^-+^+l^ ;I-,i th".arrrus: ubi
nullum est tempus' quia et modific *Tp"t" ftbtic't'''tt-ti et .ordinantur
sr:nt, nisi illa in quibus sun aeterna manet aequalitas? nulla mutabilitas est; et

tntr-adetdr, ua ft tezaurul 21): unde delectarea, acolo te b."titrdirr.* st,u mizeria' Care sunt insl superioarele'-dacd nu eterna acelea in care rEmAne suprema, netulburata, incomutabila' nici o mutabilitate' nu-i nici un timp, fiindc6 nu-i "gJi*"1Undefabric6 timpurile gi sunt (o)rAnduite 9i modificate' ,..a" se

iia"

322

S. Aurelii

i,

De Musi,ca

Liber
Sf.

Aureliu Augustin, Despre

rnuzind,

Cartca a

gasea 323

aeternitatem irnitantia, dum coeli conversio ad idem et coelesria co{pora ad idem revocat, diebusque et r

et annis et lustris, caeterisque siderum orbibus, aequalitatis et unitatis et ordinationis obtemperat' coelestibus telrena subjecta, orbes temporum
numerosa successione quasi carmrnl uruversrtatrs cvasipoemului universului.

30. In quibus multa nobis videntur inordinatd' perhrrbata, quia eorum ordini pro nostris meritis a sumus, nescientes quid de nobis divina providentia I 1180] pulchrum gerat. Quoniam si quis, verbi gratia; u,*pli.iim"rum pulcherrimarumque aedium uno aliq angulo tanquam statua collocetur, pulchritudinem i fab]ricae sentire non poterit, cujus et ipse pars erit' universi exercitus ordinem miles in acie valet intueri' Etlr quolibet poemate si quanto spatio yll.lfae sonant, viverent atque sentirent, nullo modo iIIa numerosi contexti operis pulchritudo eis placeret, quam t perspicere atque approbare non possent? cum de i1 rirg.rii. praeteieuntibus fabricata esset atque perfecta' peiantem homirrem ordinavit Deus turpem, non hrrpite
est, ut qui

30. intru care multe ni se par nou5" ne(o)rAnduite gi perturbate, fiindcd am {ost strAns legagi, datoritd meritelor noastre, ordinii lor, negtiind ce {rumsele sivArqeqte dintru noi
Divina Providen{[. Cdci, dacd cineva ar fi agezat. de pildd, precum

o statuie, intr-un coll anume aI unor edificii atotample 9i atotfrumoaseT nrl va putea sirnli frumselea acelei fiurdrii, a cirei parte va fi gi e! insugi. Nici soldatrrl din front nu-i in stare sd vadi ordinea intregii armate. $i, in oricare poem, dacS silabele ar trii qi ar simqi in atAt spaFu, in cAt sun6, in nici un chip nu

le-ar care gi de

fabricat[

esute, Pe

Turpis enim factrrs est voluntate, universum amittendo qrril Dei praeceptis obtempelans possidebat, et ordinatus in

noluit, a lege agatur. Quidquid legitime, utigue juste; et quidquid iuste, non uttque hlrpr .[it rn quia et in malis operibus nostris Dei opera bc srlnt. Flomo namqLre ln quanhrrn homo est, "Iiq"od est; adulterium autem in guantum adukerium est, opus est: plerumque autem de adulterio nascitur homo; malo scilicet hominis opere bonu-m opus Dei'
r

i.g"* tg.t"

Pe Car apa, a

Pe omul pdcdtos I-a (o)rAnduit Dumnezeu de rugine, nu in mod ruqinos. I)e rugine, intr-ad.evdr, s-a ficut prin voinf6, pierzAnd universul,
)
)

) sd fie desigur, just gi tot ceea ce se face just nu se face, desigur, ruqinos, fiindc5, qi in lucrdrile noastre rele, lucrarea lrri Dumnezeu este bund. Cdci gi omul, intrucAt este om? este br-rn, adulterul ins5, intrucAt este adulter, este lucrare rea; de multe ori insd omul se naqte din adulter, din reaua lucrare, adic6, a omului, br-ma lucrare a Iui Dumnezeu.

31. Quamobrem ut nos ad propositum, propter haec sunt dicta, referamus, hi ntlmeri rationis

praeminent, a quibus si prorsus abscinderemur, cuii
inclirramur ad corpus, progressores numeros sensuales nol
modificarent: qui rursus movendis corporibus agunt sensih

31. Dreptaceea, ca s[ ne intoarcem la scopul pentru care au fost spuse acestea, preernind prin frurnselea raliunii acegti numeri, delacare, dac[ ne-am smulge absolut, cAnd ne-nclindm c.6tre corp, sensualii nu i-ar modifica pe numerii progresori: care, iar69i, ca sd
se miqte corpurile, fac frumsefle sensibile ale timpilor, 9i aqa, in iretAmpinarea sun5torilor, Eunt fiptrili gi numerii ocursori; pe aceste toate impulsuri ale Ior prirnindu-le acelagi suflet, le cvasimultiplicd-n sine hsuqi Ei-i face pe recordabili, fo4i care se

tempomm p"lchtit-,dines: atque ita sonantibus obvii eti occursores numeri fabricantur; quos oflrlres rmpe'lus su eaclem anima excipiens, quasi multiplicat in seipsa, et

324

S. Aurelii A

t,

De Mwica

Liber

Sf.

Aureliu Augustin, Despre

muaicd

Cartea a

gasea 325

r recordabiles facit' quae vis ejus memoria dicitur' adiutorium in huius vitae negotiosissimis q""aau-

nrunegte rnemoria lui, un rnare ajutor

in atotneliniqtitele acte ale

viegii acesteia.
32. Acestea, aqadar, oricare le degine memoria, dinre migc5rile spiritului, care au fost fd.cute-mpotriva pdtimirilor corpului, se numesc greceqte gcvrgofq,l, qi nici nu gdsesc cum ag voi s6. le numesc latinegte: pe caxe a le avea de cunoscute gi ca precepte flne de viala opinabilS, constituitE tntru insdgi intrarea erorii.

"d.,"tsus Idfcrtaoio, grl""" vocantur; nec invenio quid -eas . -^_^: pro cognitis habere atque pro qtt*I malim vocare: quas

32. Haec igitur memoria quaecumque.de mo{ passiones dorporis acti sr animi tenet, qul

q opinabilis vita est, constituta in ipso errons rntrortu'. .,rm sibi isti motus-occursant, et tanquam diversis a repugnantibus intentionis flatitrus aestuant' alios ex pariunt; non j1m eos qui "t corporis'impressi de sensibus, similes tam

Dar, cSnd aceste miqcdri

se

intAmpli-ndesine qi

se

incing precum

*i-,

*"tY:

;;ti;;"*

?::f:*J

in sufluri ale intenliei, diverse gi repugnante, migcirile se nasc unele din altele; de-acurn ni: cele ce-s linute dintrrr oculsorii

pitimirilor corpulu| irnprimate din simluri, similare tohrgi precum
imagini ale imaginilor? care s-a convenit a fi numite fantasme. Cdci lntr.un fel il cuget pe tatSl meu, pe care l-am vdzut adesea, altfel, pe strdmoqul meu, pe care nu l-am vizut niciodati. Prirna dintre acestea este fantezie, a doua, fantasmS. Pe prima o gdsesc in memorie, pe ceastalalt5, ln acea migcare a spiritului care a r6sdrit dintre acelea pe care le are memoria. In ce chip insd r6sar acestea e dificil gi a afla, gi a explica. Socot totugi c6, dacd n-aq fi vdzut niciodatd corpuri omenegti, nu le-ag fi puhrt in nici lm chip figura, cuget6nduJe, in speld vizibild. Ceea ce insE fac din ceea @ alrl v6zut, cu memoria fac; gi totuqi rma este a g5si in memorie fantezia, alta, a face din memorie fbntasrna. Pe care toate fo{a sufletului Ie poate. Dar, adevS.rate, chiar qi fantasmele, a le avea in locul cunoscutelor este suprema eroare. Cu toate cd e in arnbele genuri, pe oare nu absurd noi le-ncrediofi- c5 le qtirn, cd noi am sim:Eit, adic5., unele ca qi astea sau c5' noi ne-am imaginat unele ca astea. Desigrrr, nu temerar pot zie- c5, eu arn atut tate gi str[mog, cd sunt insd ei ingiqi cei pe care spiritul meu ii line in fantezie sau in fantasmS, atotdement ag zice-o. Unii insd igi r-rrmeazd atAt de precipitali farrtasrnele lorugi, i::cAt nu existd alti materie a tuturor opiniilor false, decAt a avea fanteziile gi fantasmele ln locul cunoscutelor, care se cunosc prin sim1. Dreptaceea, sI Ie rezistim atotputernic acestora qi nici sd nu ne acomoddm lor mintea astfel, inc6t, c6t tirnp cugetarea este iretru ele, sd credem cd ele-s vdzute cu inteligenla.
33. De ce insd, dach nrrmerii de-acest fel, care se fac in sufletu-l dedat lucrurilor ternporale, au o fmmsele sui generis,'depi o

tanquam rmagrnum imagines, quae phantasmall j placuit Aliter enim cogrto patreT-''"* q.uem saepe aliter avum q,r"* ,t r,{,am vidi' Flor-um rynmum thy phantasm-a' Illud in memoria invenio' hoc memol ".q-Ja"*"eo motu arumt, lpl ex iis ortrrs est quos habet et invenire et explic Q"o*oa" autem'oriantur haec, si nunquam humr i;'fnat" est. Arbitror tamen, quod c.oroora vidissem, nullo modo ea Possem visibi[ ,og'irurrao figurare. Qugd autem ex [Col' 1l*,']:"uiil f""io, ,riemo.ia facio: et tamen aliud est in mernot invgnrre phantasiam, aliud de memoria facere yhantasu
I

Sed vera etiam phantasn Quae ornnia vis animae potest'

hr^bu." pro cognitig' summus error est' Quanquam srtli ,raroqr"'g""".! qood nos n?n absurde,.scire dicamus'ri .l*ii" nos tiia, vel imagrnari nos talia' Patrem deni ".t, habuisse et avum, non temere Possum dicere: i1 me

autem esse quos animus meus in phantasia ve1 phantasmate tJnet, dementissime dixerim fuTt*jr1^a,-* l""""Ui pharrtasmata slra tam praecipites, ut nulla,sit ali materies omnium falsarum oprnronum, quam
phantasias vel pharrtasmata PIo cogruus, c[u'ae cogrlosLrur

iL, ."rr."-. QL.te his potissimum resislayrut: ry i'^t t"r,,"* """o*-odemus, ut dum in his est cogita
intelligentia ea cerni arkritremur'

rebus temporalibus dedita, habent sul

in anirtt 33. Cr-rr autem si hujusmodi numeri qui fiunt
gene

326

S.A","lii

i De Musira

Liber

Sf. Auteliu

A@ustin, DesPre

muaicd

Cartea a

Wea

327

actitent' mrlch,ritrrdinem, quamvis earn transeundo

tturu Purur,ffi;;;ffi.;dlni

divina Pr ovid en tialq:?: ro'*o""' quam justissima Dei poenali mortalitate t' ita'deseruit' ut meruimus: in qua tamen rro' not' sensuum .""]::f valeamus racrrrre.re- et a carnalium il

::

Providenl[ sd priveasc[ aciveazdpe ea trecand, de ce deci Divina car cu ochi r[i o ast{el de fnrmsele, noastr6 Penal6, Pe care am me Dumnereu, intru care totrrgi nu nu fim in stare sd ne intoarce mAinii Lui, s[ fim revocali de Ia delec 'i""'"a."a., :i infige
o astfel de delectare vehement memorlel ceea

lrlir"*i".r delectatio

revocari' Taltg

e;

consuetudo facta sensibus. Flaec autem arrimae

n:4"fi'"-I{ ca: crrm
o

;;;g;t*

a su{letului simlw'ile lubrice' tceasie c'onsuetudine

;";;".* ";;"alem affectionem, in Scripturis divinis ^i]r"" ri t""tti ""'*"":".^:'^ ^cum jam . r nomlnatur. I,o#J;;. l-taeu rueuLr obluctatur' Dei'. carne ut"1 lro autem llTttd: Mente seruio legi "-""iJr"* 25)' sed r---- (n ;i;;;t ibi"m. vII, manente' * :ryY11?"i:1'"1,:Tir' ' fixa et oente, etiam hujus consuet eual' atque 1.:l::^,

i*fi*t frangitur, et paulatim *pj-::-t:t omnino m-rllus' ..Tfi;;;;il.-.q,Jt"*"; non tarren ^":jl1ut-t;ltri eum refrenamus' ffi#;j"I)""*
i*"
vita

'

,"tq":^':1-ff certe minor est cum deteq ab omni lascrviente motu' in quo ;;;;J;. delectatione in rationis essentiae est anlmae' -111: nostra convertitur' dans corl
inde. h"tl1T:^T numeros sanitatis, non accipiens homine, et ejus in melius commutat ;;;;;"rreriore

Dar, cu mintea susPerrdati statornicitd, e frAnt chial qi gi, reprirnat Pulin cAte PuFn, urmErn; nu toflr;i ab "arrlitil infrAndm, qi aga, Prin cAnd
migcarea la-qcivient6, in care e delectarea restituiti ln numem

converteqte Ia Dumnezeu, dA neprimind de aicibucuriq ceea bine' orrirfri exterior 9i intru comutarea lui intru mai

aeternls' Xll. - De numeris spiritualibus et carnales JZ F*ainir Arrtern memoria non'solum -. -^,1 ::-:*. m diximus; sed *rri*i
-

XII. etiu

Despre

numeii spiituaLi gi eterni'

spiritu

.lrr,, "o verborum mrnus' sed plurimum Aequalitatem illam quam in sensibilibus ;;iil;t. sed non reperiebamus certam et manentem'

r , .-q::-"1':-:YU-* serenae
I

a gnos adrmbtatam et prae-tereuntem ""b T-'l.t' ri nisi alicrfii nota esset: hoc autd ::;t""r";;;"ir"i*t" "-rettemporumtfili^TT:: alicubi non in spabrs locomrn IJbi ergo censesl responde' quaeso' [tft6 il;-;t;;*reunt' '.i ;"tes. Non erurn in "Tp"-l"x,.::lTli",'"113;,Tl

iiilf

|i#i""#-il

""q"a* I"Ho"r"i*",","4tii, ltt quibus similiter

t'"'go^t*

dfcere audebis: aut

utrum sit alitg

carnale ale 34. Primeqte-n sine memoria nu numai rni'gcdrile sus' ci chiar 9i spi.itrlri, rrr-"ti d".p* care am vorbit deia mai mar .il.itrrt"l", despre ".ie 'oi vorbi pe sctrrt' C[ci' cu c6t suntmare dar in foarte ,i*pl", cu atAt ^, mai pupn nevoie de cuvinte' nu o gdseam in pe csre m6sur6 de mrnte ."*rre. Egalitatea aceea, numerii sensibili cert6 qi stat adtunbritd gi trec[toare, nu ar nu i-ar fi fost de undeva cun spaFile locurilor 9i timPurilor, tiec. Unde deci gAndeqti, rbsP soco1ize7 in formele corpurilor nicicAnd nu vei indr[zni sE Ie timpurilor, in care, de asemen

324

S. Aurelii

De Musita

Liber

Sf.

Awetiu Awastiru Dccpru

muzid

Caft'ea a $wa

329

aliquanto qlram oPortet p-roductius vel correptrus ;;;"* Iugiat, ignor-amus' Illarn quippe a:qualitatem,l er Ji ".r" uibio"rir, quam intuentes cupimus aequalia quaedam corpora. vel corporuf *:tT' ff, *19^":l: D' Ibi L.riJ"...t.. Li. fid"'" t'on ^udt*"s' in ipsa puto quo! anima' a1 sed utrum excellentius; ".i-""rp".lUus nesclo' etiam suPra arumam M. Si ergo lflraeramus artem istam rhythmicam metricam, qua utuntur qur versus-faciunt' purasi"** versus? D' N aliquos numeros, .sect*dim quos. fabricant. M' Quicumque isti :r;* tt;l alliud possum exrstrmare' D' oraeter'ire ribi videntur cum versibus, an manere? est ergo, ab aliquibr-rs ma tr*r.. A. Consentiendum Cogit me numeris praetereuntes aliquos fabricari? D' hanc artem num aliud l"'T l M' Qurd? "or""r't,i.". quamdam esse animi arr:ificis? D' ita ctedo' N ;ff;;;;;"r. ir.A..r" hanc af{ectionem etiam esse in eo' qui hu1u1 3rt
35.

sufletului, nu qtiu.
de 35. M.: Dac[ cercet[m arta aceasta ritmic5 sau metuic['

i*""ri*.est?D.Nullomodo'M'Quid?inilloquiobligeEl

Nec in illo quidem, qula et ipse imperit-us "ra?*tp.i. peritus aliqulndo' M' Qlllld? si eum guisqu n """*.i remigral:, interrogandJ "d ."T- lll1t-1 aput "ororr"*oret? ab eo ipso qui interrogat; an illumintrinsecus ,r*".o. mertem suam movere
se

r"afti"li-tZ

;;;;;"

q"""* ipirt r' "yll^bu, "ot -pl9::li::"t: f1H ;;;rd", "o.**ir",i eum interrogando arbitraris; cutr1 placito et consuetudine' aliis'*'':1 1I ;;;;;risco ;;i;; *; .yu"ti. data sit? Nam profecto si natura vG Ji.i.pfi." id fixum esset ac stabile, non 'ecentiolit:lry.l produ:rissent quas corrrpuerun

[igo'd, unde sibi quod f-sfr9 D. Apud semetipsum puto i{ agere' M' Nulrl

ad

.locti homines nonnullas D' Puto et arr:tiqui, vel corripuissent quas produxerrrnt' t q"',9 q,1 "l:'j i:f ;; ;.'.,' qro ni u * quantumvi redire in memorram' 'll ^pj 'i.rt"rrogrtione commemorante interrogante posse te recorda itii."-".i opinaris. quovis posse' neo ouid ante annum coenaveris' D' Fateor me non tp"lt-? illum jam exrctrmo oe syllabis posse,.PlruT rylT lo admoneri ' M' C.ur ita' nisi qura est, rnterroga-nc
oblitus

S. Aurelii

De Musiro,

Liber

prima syllaba pro ' hoc nomine qud' Inlin dioitur' ---h^-i.rrrn corripiebatur, et nunc pro -----r--,-,,'- a+ rilrn noll sint unum et duo non

ootuit, nullus vivorum pote-slr
omnia, quae ad illos num

l"]I,'" ersg isto-r^n1a^o. si |J#":D,*"ffih;""ii"'ti"t' M' puid quaesrvrmus' caerql apertissime ;;;-UIIU et de duobus LIE
qui non oblivisc'endo, sed or? .ror*" errm cerrses si
uvb4""""--' posse cognoscere? D' Q PUUDE nuTi1s. uL rrruuLr vlw ----r etiam iStUm mOtU1'Um [Col' 1183] uuae nUmefr, t:L urour rev'* 1$egtronem i ""*".i""i-ru^* saltem iIIe inter Ji"ir".i an huic iroio "*i"- ishrm arbitror aPud intellrgat alqut' rEDPuuuve;r quae interrogantur, vera egse

ndeant, nullus morhr( posterorum po

ft"i#

numai fiindcd in acest nllrne, care se zicn, Italin,prima silabd se prescurtaT dripd voinla cAtorva oameni, qi acum, dupE voinla altgra, se prelungegte? Ins[, ca unu qi doi sd nu fie trei, qi ca doi sd nu-i r5spundn dublu lrri unu, nici unul dintre mo4i nu a pu1u1, nici urrul dintre vii nu poate, nici unul dintre r:rma4i nu va putea face. D.: Nimic mai irrved6rat. M.: Ce, dac6, in acest mod, in care ne-am intrebat atotdeschis despre unu gi despre doi, este deci inh'ebat despre toate celelalte, care fln de acei numeri, gi cel care nu uitAnd, ci fiindc5 nu a invElat niciodatd, este nepriceput, nu gAndegti tu oare cd eI poate sirnilar cunoa€te aceastE artE, cu exceplia silabelor? D.: Cine se va fi lndoit? M.: Unde socoli deci c6 are sd se migte gi acesta pe sine, ca sd i se imprime mi4ii lui acei numeri gi sd facd acea afecliune, care se numegte arti, sau i-i va da acestuia, mdcar pe ei, intrebdton:l? D.: ln acelagi chip chiar socot ci face gi acesta irrtru el insugi, ca s5. inleleag[ pi si r5spundd cE cele ce-s inhebate sunt-adevdrate,
36. M.: Haide, spr-rne-mitrr mie, acum, dacd acegti numeri, despre care se.ntreabd aqa, F re parc Fe ch sunt comutabili. D.: In nici un chip. M.: Deci, nu negi cd ei sunt etemi? D,: Ba, dimpoffivE, m6rtr:risesc chiar. M.: Ce, nu ne va cuprinde oarE atotornoscuta tearnd sd nu nengele cwnvq in ei, o anufire inegalitate? D.: A.bsolut nirnic nu este penftu mine mai sigr-rr decAt egalitatea aoestora. M.: De unde e deci de crezut cE i se aribuie sulbtului ceea @ qste etern gi incorrrutabil, dacd nu de Ia urricrrl qi eternul qi incomutabilul Dumnezeu? D.: Nu vdd oe alta sd se c'uvinE a fi crezut. M.: Ce, for sfArgiq nu este oare irevederat faptul cd acelia care, inhebat de cdtre ,1t4 .e migcd pe sine interior cf,tre Drmneze\ ca sd inleleagi adeva(rat)ul incomutatril, nu poate f:r" nefEcAndu-l nimeni extinsec s64i aminteascnT revocat ca sd prirneascd adevH(rat)r.rl acela, decAt numai gi numai frindc6 defne-n memorie aoeeagi migcsle a sa? D.: Envederat.

ottl t1*H*'" tibi llf::::'iKT rideantur D' Nr ,," d;JI":,';;;;;0il'
36.

M.Ase, nunc

esse non negas-,"modo, M. F.rgo aeternos Yt-l1tT aliqua nos rn'

ii"iJz *"*rr", iIIe non sub erit' ne

H;;','#;i"r*t;'fJrrlme-o1lli:^::u""-t:'""1 ;ffiffi;";i:::::,#"H"jJ;:1l["jffi*:"::1ffi T 'r .-r^^ --- ^l na+arnrtn ali
quid n video -,.i.l nonne manil ,s -:-.-r; ad Deum.*: est, eum qLrr allo rrrtorruuarw.::* :.1 '""*

ut verum incommutabilJ intelligatt "i:i,11i^d-"f. :: ill$ pJt'" ad intuendum suum memoria teneat' "ott -admonente revocari?"'q verum, nullo extnnsecus
Manilestum

est'

'

XI[. -

Animus unde
31.

fit ut a ueitate incommutabili

a

XIII. - De unde se.face ca spiitul
incomutabil.

sd se tntoarcd fapa de adeudruL

ai"l a't' ut illt-tm intentus arumus'r ""*pttttt'" An forte in aliud 11^:T ::::: ::, ."vocari' ;;;;;
o

M'

iete ab huiuscemodi reri Qtaero ergo quonam

37. M.: tntreb deci de ce &nume sd se departd eI de la
contemplarea unor astfel de lucruri, ca sE fie necesar s6-l recheme la ea memoria? Sau trebuie, poate, gAndit cd spiritul, atent la alta,

"

rt

332

S. Aurelii

De Musica

Liber

Sf.

Awrcliu Augntin, Despre

muzicd,

Cartea a

goaed 3gg

reditu indigere putandus est? D- Sic existimo' M' Yideatt si placet, [uid-tanrum illud sit quo possit intendi, ut incommutabilis et summae aequalitatis contemplatidX avertatur. Nam tribus generibus amplius nihil video' A enirn ad aliquid par atgue ad eiusmodi aliud se inten animus. currrhinc avertitur, aut ad superius, aut ad irrferi

D. De caeteris duobus quaerendum est: nam qurd 'l superius aeterna aequalitate non video' M' Videsne iIIu ob's.cro, quidnam ei par esse possit, quod tamen aliud 'e D. Ne id qurdem iden. M. Restat erSo ut cluaeramus? sit inferius-. Sed nonne tibi prius ipsa anima occurrit, certe aequalitatem illam incommutabilem esse confrtett se auteri agnoscit mutari eo ipso quod alias hanc, ali aliud intueiur; et hoc modo aliud atque aliud varietatem temporis operatur, quae in aeternrs incommutabilibus nulla est? D. Assentior' M' Haec igSt affectio animae vel motus, quo intelligit aeterna, et inferiora esse terilrcralia, etiam in seipsa; et haec aPpeter potius qr*" .,rp"iiora sunt? S,r"m ][9 quae infenor-a stj ,rorit, ,',.orr-r" tibi prudentia videtur? D' Nihil aliud videt
quod. nondum ir,r ea simul est aeternjs inhaerere, cum i

agadar,

38. M. Quid ilIud? mrm mimrs considerandum pu

irr .a sit nosse his esse irhaerendum? D' Imo maxime consideremus peto, et unde accidat scire cupio' M' Fe id videbis, si anirnadverteris quibus rebus maxime anirr soleamus intendere, et magnam curarn exhibere: nam 6i an tu alias opinaris? opinor esse quas multum t***, 'l te, num possumus Nullas equidem alias. M. Dic, oro nisi pulcirra? Nqm etsi quidam videntur amare de: placent. Narn ea neminem amare manifestum est, quorl to.dit.t" sensus offenditur. D, Ita est, ut dicis' M' Haec igi lwuL4E

qro. ,.r1go Graeoi ostpogftoug vocant, mterest [Col' flB{ *r.r.r, qiranto rrlinus pulchra sint quam illa quae pl"ttt

prin care in{elege eternele qi cd temporalele le sunt lor inferioare, chiar gi in sine insuqi, qi qtie cA sunt mai degrabi de dorit acestea ce sunt superioare, decAt oele ce sunt inferioare, 1u {i se pare 1ie prrdenp? D.: Nu mi se pare nimic alta. 38. M.: Ce, srrctili tu oare mai pulin de <pnsiderat faptr:l cd nu este inc6 in el totodatd a li se alipi str6ns2o'' ete,rnelor, cr-rn este D': Ba, deja in el a gti ci acestora trebrrie sd li erare Ei dimpotrivd, r:er in cel mai inalt grad sd a, dac6 .lorei. sd qtiu de unde se intAmpld. M vei fi luat seama spre care lucmri obignuim sd ne-aqternem maxim spirirrrl qi sd le-ar[tflm mare grijd, cdci, socot, ele sunt cele pe ca-re te lutim mult; sau trr le soco{i pe alteleT D.: Pe nici unele altele, hineinleles. M.: Spune, rogtl-te, putem noi oare iubi altele decAt frumoasele? CEci, degi unii, pe care grecii ii numesc lndeobqte importanfd totuqi cu odtrpoqftroue, par

pulin CEci e,-nvederat c[
cAt sunt mai

plac celor mai mulf

'

e de-a cdror urAqenie

pulchra numero placent, in guo iam ostendimu aequalitatem tppeti. -Non enim.hoc tantuT '1^: pulchritudine drrae ad aures peilinet, atque rn

-.po.*

est, inienifuu, sed in ipsis etiam visibilibus

se ofenseazi simlrrrile. D.: Aqa-i, cum zici. M.: Aceste frumoase plac, aqadar, prin num[r, in cere am ardtat deja cd se doreqte egalitatea. CEci s-a descoperit cd el nu este numai intru acea frumsele care line de urechi Ei in miqcarea corpuriiclr, ci c,hiar gi

334

S. Aurelii Augustini De

Musica

Liber sentus
Sf.

in quibus jam usitatius dicitur pulchritudo. An aliud guam
aegualitatern numerosam asse arbitraris, cum paria paribus bina membra respondent: quae autem singula sunt, medium

Aurcliu Attgustin, Despre

mwicd'

Cartca a

99'sea 335

Iocum tenent, ut ad ea de utraque parte paria intervalla serventur? D, Non aliter puto. M. Quid in ipsa luce visibili quae omnirrm colorum habet principaJum, nam et color nos delectat in corporum forrnis; quid ergo aliud in luce et

in insegi formele vizibile, in care fnrmselea este deja mai uzitat numitfl. Sau soco{i cd este alta decAt egalitatea arrnonioasd, cAnd

coloribus, nisi quod nostris oculis congruit, appetimus? Etenim a nimio firlgore avers€unur, et nimis obscura nolumus cernere, sicut etiam in sonis et a nimium sonantibue abhorremus, et quasi susurrantia non amamus. Quod non in temporum intervallis est, sed in ipso sono, qui quasi h:x est talium numerorum, cui sic est contrarium silentium, ut coloribus tenebrae. In his ergo cum appetimr.rs convenientia pro naturae nostrae modo, et inconvenientia respuimus,
quae aliis tamen animalibus convenire sentimus, nonrre hic etiam quodam aequalitatis jure laetamurT cum occultioribus modis paria paribus tributa esse cognoscimus? Hoc in odoribus et in saporibus, et in tangendi sensu animadvertere licet, quae longum est enucleatius persequi, sed explorare facillimum: nihil enim est honrm sensibilium, quod nobis non aequalitate aut similitudine placeat. Ubi au aequalitas aut similitudo, ibi numerositas; nihil est quippe

tam aequale aut simile quam unlrrn et unum: nisi quid lrabes ad haec. D. Omnino assentior.
39. M. Quid? superior illa tractatio nonne persuasit nobis agere haec animam in corporibusT non a coryoribus

gi culori, d.acd nu ceea ce e congruu ochilor nogtri? Desigur, nerntoalcem de la prea marea strdlucire 9i nu dorirn si privim atotobscurele, precum gi in sonuri ne-ngrozim de foarte sundtoarele qi nu iubim cvasisusurantele. Ceea ce nu este in intervalele timpilor, ci in sonul insuqi, care este cvasilumina numerilor de-acest fel, cdruia aga-i este contran'ie tScerea, precum culorilor intunericr.rl. lntru acestea deci, cAnd dori6 convenientele dupd modul firii noastre gi respingem inconvenientele, care simlim totrrgi c6 le convin altor animaleT nu ne bucurdm oare chiar gi aici de un anume drept al egalitilii, cum recunoaqtem c6., in moduri mai oculte, li s-au atribuit parelor parele? Asta se poate observa ln mirosuri qi-n gusturi gi in simpl pip[itului, L".^ e lung a Ie ulmdri aminunlit 9i mai facil de explorat: "* intr-adevdr, nu exist5 nimic dintre cele sensibile care sd nu ne placi prin egalitate sau similitrrdine. Unde-i insd egalitatea sau similitudinea, acolo-i anrnonial nimic nu este, lntr-adev6r, atAt de egal sau similar ca unu gi unu; dacd nu ai ceva la asta' D': Asimt intru totul.
39. M.: Ce, analiza aceea de mai sus nu ne-a convins oare ci su-fletul le face pe acestea ir:r corpuri, nu cE le suferd de Ia corpuri?

pati? D. Persuasit sane. M. Amor igitur agendi adversus succedentes passiones corporis sui, avertit animam a contemplatione aeternorum, sensibilis voluptatis cr:ra ejuo
avocans intentionem: hoc autem agit occursori-bus rrumeris,

Avertit etiam amor de corporibus operandi, et inquietam facit: hoc autem agit progressoribus numeris. Avertunt phantasiae atque phantasmata: et haec agit recordabilibue
numeris. Avertit denique amor vanissimae cognitionis taliur"n rerLun: et hoc agit sensualibus numeris, quibus insunt quaei

D.: Ne-a convins, bineinleles. M.: Amorul de a lucra impotriva pdtimirilor succedente ale corpului s6u intoarce, a,gadar, sufletul de l* .ontemplarea. eternelor, grija voluptefi sensibile atrdS6nd atenlia lui: asta insi o face prin numerii ocursori. II lntoarce chiar

regulae quaedam artis imitatione gaudentes: et ex hie
bucurAndu-se de imrtalie: 9i dintru. acestea se naqte curiozitatea,

336

S. Aurelii

i De Musi,ca

Liber

Sf.

Aureliu Augustin, Despre

nuzi.d.

Cartaa a

Fgsea 337

curiositas nascitur ipso curae nomine inirnica securltatr' vanitate impos veritatis.

prin insuqi nurnele glijii, inamica securit[1ii, 9i, prin vanitate,
nestdp6nd a adevdrului.
40. Amorul general insd aI aciiulri, can'e-I intoarce de la adev5r, porneEte din superbie, viciu prin care sufletr-rl a maivoit sd-L imite pe Du-rereu, decAt s6-I serveascd Lui Dumnezeu' $i astfel, pe ^drept s-a scris in C64ile Sfinte: inceputuL superbiei omuLui, a.se

40. Generalis vero amor actionis, quae avertit vero, a superbia proficiscitur, quo vitio.'Deum imitr quaT D'o se,,i.e .1ni1a fiy]:R::,:-:TI1" 1:,j: J.t i., sanctis f,ibris: Initium superbiae hom apostatare a Deo; et, Initium omnis peccati supe hion potuit autem melius demonstrari quid ti' :if: lC or"rn in eo quod ibi dictum est: Quid superbitinti it851 t"rro ei cinis, quoniam :".u:!" sua projecit sua?'(Eccli. X, 74, i5, 9, 10.) Cum enim anima 1 ;;rp.; nihil sit; non-enim aliter esset commutabilis' paieretur defectum ab essentia: cum ergo rpsa per linil .ir, quidquid autem illi esse est, a Deo sit; in ordi .ro -".."or, ipsirrs Dei praesentia vegetatur in mer atque cons"i".rti". Itaque hoc bonum,]iabet intimu g,ir." superbia intumescere, hoc illi est in exti quod. est mi: irog.edi, "t rrt it" dicam, inanescere, quid est aliud esse. Progredi autem in extima, lri.r"rtq"" qr"* intinra projic-ere; id est,.'""F"" a se facere Deumt .ion lo"o.rr* iptiio, sed mentis affectu?
h 41.. Tste autem animae appetitus est sub se non pecorum, quas divino jure conceszum; alias animas;

tntoarce apostal\| de la Dumnezeu; qi: inceputul a tot pd'catului, superbia. N-a putut fi, intr-adev6r, rnai bine demonstrat ce este superbia, decAt prin ceea ce s-a zis acolo: La ce se sumelegte tdrdna giLenuga, fiindcd tn uiaya sa tgi azudrle intimele sale (Ecl' X.74, 15, 9, 10)? Cum, intladevdr, sufletul, prin sine insuqi, nimic este, cdci aldel n-ar fi comutabil, nici n-ar suferi eclipsa de Ia esen1[, crrm, aqadar, eI lnsugi prin sine este nirnic, orice ii este insd lui a fiml este de la Dumnezeu: rEmAnAnd intm ordinea sa, este vegetat, in minte gi congtiinlS, de prezenfa lui Dumne,eu lnsuqi' $i, aqa, acest bine il are intimul. Dreptaceea, a se umfla de superbie, asta inseamnd pentru el a inainta intru ultirnele gi, ca s5 zic aqa, a se aneantiza, ceea ce-nsearnnd a fis2 din c.e in ce mai pufin' A inainta tnsi tntn ultimele, ce alta imseamni decAt a azvArli intirnele, adicd a-L face d.eparte de sine pe Dumnezell, nu prin spaliul locurilor,

ci prin afectul minfi?
41. Acesta este insd apetrtul sufletului, ca el sE le aibh su-b sine pe alte suflete; nu ale dobitoacelor, care i s-au conces prin dr.pirrl divin, ci ralionalele, adici proximele sale 9i, sub aceeaqi Irge, .rr.rt" gi consoarte. Asupra acestora doregte sd lucreze sufletul srp..b, pi aceastd actiune i se pare cu atAt mai excelentd decAt ' r"L"t asupra corpurilor, cu cat tot sufletul este mai bun decAt tot coqpul. Dar a lucra asupra spiritelor ra1ionale' nu prin corp,- ci plin sine insugi, nurnai Dr-lmnezeu poate' Prin condilia phc6toqilor se-ntAmpl5. totuqi ca sufletele sd fie ldsate in voie s[ Iucreze ceva asupra srflet.lo., semnificAndu-le pe acele miEc'Andele prin unul din doud corpuri, fie prin semne naturale, cum slrrlt privirea sau

"rt, Iege

socias atque consortes' De his autem appetit operari et tanto excellentior videtur haec actior ,r.,'i.nr,

."d rationalesi id. est, proximas suas, et sub eadern

"rp"rbt.
I

gesturile, fie convengionale, precum sunt cuvintele. Cdci 9i

porr-rncindele, gi sfdtr-rindele, gi orice alta este, pe lAngd poruncd qi .fit,fir", prin care sufletele lucreaz[ ceva asupra sufletelor gi cu sufletele, Iucreazb prin sernne. Pe drept a tirmat insi ca toorlai

338

S A","hi

i De Musira

Liber
acelea, care au dorit,

partibus atque corporib excellere cupierunt, nec suis t er ent' .i"""'ilit Jiot" "t dolo r'1"" i-mp asst av atae' Et his iT, f:lti3,'"T" gi ::l"Ji'd?:;"*"1'b'* membris' animae numeris et motrbus quibus "d'""1T-1i:ql appetendo avertuntur a perspectlo honores laudesque

prin superbie, sd excele srluPra celorlalte'

eE

il;;'it*"..i'"i"'i"'*1'T^1.::Y:H":''1"#'"?: faciens in occufto coram se luste
il;;;"atam
viventem. anr'ma l 42. Motus igitur quos exserit "et subditis animis' l:fl:t::: inhaelrentibus sibi, suo' ":To:: iiit;;;;;t*iles; agrt enim tanquam de sifi ugg"gu'e autem motus quos exserl ' ,tIlT.:::""1 i,t occursorum numero deputanl ffi;;;;t"i.r'tr

scruto.nea clar'pAtnrnz6toare a

Asit enim tanquam -q'-tJa

;"t;;li;'

;;;;J

modo in phantae ;"";:;;,";, ."'"otd"ril"s facit' simili et p h ant as m ttiu" t, -t",ii*'* "l'.-": 3::l::t:i::' x"" illi tanquam examinatores numeqj ;;J;;;;;;.
1

""t"t repellatur' u1 h.:'

'" extrinsecus admovetur' et qr '"::ll::..:'"fili;ff;,"17

111i,'Y"^::-5ii;;

desunt, qui sentiant uurcl"rn ndt ;uos item sensuales appellare

il""H#J" ;;;;', r1- I i yii,: : 15 ;:ffi #i1 ii t!:#;';; "' " "'it e;: tot et tantis intentionibut fi" :

* ":t'bt-"::3i"* II
-

ll1ffi;;;';#;;g"'' at a,
an i

t

"11 q"'"tum :.:i, 1-"'^T ?T"'l "'::'1 u! ut l:'Jtl;.;;";il'i' it nondum quidem "'! ll':1'j:3 vellLtilrD -- I in illa maneri sed quia
m
i
1

a

mp
dv

Iic

gi'

i

J*

:.

ut'|

?"t ,"Y'"1'i-- anrma nnoqr ,la"iittuq ^-i-- nossi .f"r*t. e' q"o fitr ut non simul habeat nnnsistere: seq -ir. et posse consistere: SQ( sit' "J" il';il;; "o,t'it'".'d'm haet? D' Nihil est quot forte adversus ;,,}ilJ tu
contradicere audeam'
XlV. - Ad Dei amorem p'o,'n":y::nima rcltione quam in rebus dr'ltgtt'

mirific punrlui qi sinoer adevflnrlui' onoreazd sufletul, fflc6ndu-l fericit pe in Clici singur fhr**u ocult in fals Ea iuet qi viu trditonrl' 42. Mig:ilrile p care le dil la iveal6, agadar, sufletul in privintra gin privir4a sulletelor suPuse sunt similare strdns utipit"to. "ieqi intr-adevEr, precum in privinla acelor p*gr.*ri, "ciioneaz6, corpului s[u. Acele miqcdri inen qi le alflture sieqi Pe unele sau sd oq.rff nrilor. A4ioneazE, inn-ad ca sd devinA una cu sine ceea respins ooes c€ nu Poate. $i atothrmultuos in gi le face' recordo ^er.,o.i" tr-rn mod similar t fel in fantezii 9i clocote, it farrtasme. $i nu lipsesc nici acei nurneri ca exnminatori' care si simtd ce este migca.t comod sau incomod in aceste acte, pe care' iardqi, nu fie nrginos a-i numi sensuali, pentm cd sunt semne .u*'ibil" ceJe prin care sufletele aclioneazd, in acest mod' asupra sufletelor. it ."."t t atatea qi atAt de mari intenfiuni implicat sufletul, ce-i de mirare dacd se-ntoarce de la contemplarea adevdrului? $i, desigur, cAt respir[ fald de aoestea, il vede pe el' sd dar, fiindcE r,r, l"-t tt"i* incd de totul pe ele, nu i se ing6duie aibfl deodatfl se statorniceascd lntnr el. Dintru core se face sd nu-i sulletul pe B qti lntru care sd trebuiascd sd consiste gi pe a putea sd consiste; Ju. .,, te opui'tu oare cu ceva ocestora? D': Nu-i nimic ce sE crrtez sE contrasrc.
XIV.

er nunTerorLtm et ordl

-

Sufletul oilinii gi

este

a

clwmat ln iubi,ec. bi Dumneal dintru ruliunea numedlar, Pe Nue o inilrtge4te tn lucrui'

':""*^]l-"-10::1 anrrr inquinationem et aggravatronem fotrri*,s iili actio-,divini "i"rrt consideravi*,t, "o""*''" q""nJ* revolet ad qui imperelur, qo. p"g"t uqt-t" "*o'"rata

43. [Col. tth6) M' Quid erso

43. M.: Ce rimAne, aqadar? Sau co, intrucAt am irnalizat' pe r:e cAt. am putut, intinarea gi ingreunarea-suflehrlui, sd vedem care, Purgat gi po.t .".gte in mod divin, prin acfiune anurne ,

"" delpov,irat, sd rer6oare spre odihnd qi sd intre intru bucuria

34O

S' Aweki A@ttstini De Mwim

Liber s&ttal

Sf.

Awvhu

A

tstin, Despte

mttzid

Cartna

a;aaea

341

et intret in gaudium Domini su putas hinc diutiw debere d::1:' PtrlE ruru lohrrninilrr. et tanta ",,1:'i*T, :' "*:X^-". jl.r^-,;-,,*, diligamus Deum et Dominurn' nobisamr aliud agant, "i"i " aiima, et ex tota mente; ot] nostnrm ex toto "ord., "r tota Ad ,"-.rinsos? Ad ;iL'.H; r;;;;; ""ttrum tanquam nosmetipsos? i[:: 11111'1.1Hil'-T:T1 hunc isinrr finem sr dubitatio3e mundabimur' An aliud' sed quam hoo aliucl existimrrz b.'rt{*'ll " Y1:* tam factu difEcile atque ardu,m' ffi;;;;,

lll"J:il," H;;;;:;;
44.

*'o

ri

et placentas, u.

colores' et voces'l M. Quid ergo facile est? an amare

.o"t" "t :"tp"i-1

l"lll:l::':**:ffiT

Dt

nilril disclusum loci An exstruere moles
od si ita est, cur ab ills -.:- suis' nis ^,,ie
BC ElImrE Ulur'ur1 YuvM

sordloa c0glrilE,

r

sd zic Donmului sEu? D.: Aqa si fie' M': Ce ctezi, apoi, cE trebuie gi sanctitate mai mult, currq prev6zute cu atAt de mare autoritate nimic qi ir, t aa"" rol.rrrre, Divinele Scripturi nu ne vorbesc nou6 Domnul nostru d."At numai sd-L iubim pe Dumnezeul 9i "ltr Jna* toatd inima, dintru tot iufletul 9i dintru toat6 mintea; qi sdl iubim pe aproapele nostm Prerum pe noi inqine? Spre 1ces1 fine, agadar, aaca vom reintoarce toate acele migciri ale a4iunii ,rrn.rr" qi numerii, ne vom curila fdr6 nici un fel de dubitaliune' alta? D.: A-bsolut nimic alta' Dar, pe cAt e de uqor de Srr, "..ri pe atAta-i de greu qi de anevoios de fdcut' auzit asta, vocile 44. M.z Ce-i, prin urmare) uqor: a iubi oare culorile 9i ii este oare utor qi pldcintele gi rorele qi cxrrpurile blAnd-molatice; sufletului sd le iubeascd p"-acestet, in care nu doreqte nimic alta decAt numai gi numai egalitatea 9i simititudinea 9i, considerAnd un pic nui diligent, aUi"-i cunoaqte extrema ei unrbrE qi urma' ql difi"it a-l- irili pe Dumnezeu, pe Carele, cugetdndy-I1'P" "e: " .l in stare, rdnit inc[ qi sordid, nu poate bEnui nimic inegal ".t" nimic neasemflndtor Sieqi, nirnic separat prin locuri' nimic in El. ..r.ri.t i., timp? il delecteazd oart cd inalld colosul edificiilor 9i cd (nu se extinde'n lucrdri de-acest fel, in c'are, dac6 plac numerii

gfisesc, intr-adev[r,

ii*ilur,
laa
fost zioe

de c-are

nimic alta) s[ nu-qi rddd r
din cul

aga este, de ce alunecd,

ill" qri
XI, 30). I ahoriosior est trulus "'ll* .:., --r-^ -roonr mnstarfli8m scilicet
(Matth. erum iri uruur' vuuu o-im m

""*tti***t:rrT: infima
sununo
species

cflci ceea ce caut6 sE afle in el sufletul, constanla adici qi eternitatea, nu le gdseqte; fiindcd prin trecerea lucrurilor
se-mplineqte infima 6rmse1em3, gi ceea ce imitd-ntru ele constarrf[ t*r,"i..at de la Supremul Dumnezeu prin suflet: fiindci mai ".t. este frumselea co presus

+-ntrrmmndo temDore coml

quae et

comutabilE qi prin timp, gi sufletelor de citre Domnul inv apostolul loan, ce sd nu indrigeasci' Nu uoi1i, zice, a iubi lumea:

toot" cdte-s tn llrrne coniupbcenla cdrnii gi tnncupiscenla "d"i Si ambigia secalului sunt (I loan,ll, 15, 16)' ochilor

342

S.

Awelii Ar{lttstini

De

Mwim

Liber

aeg;tu'

Sf. Awuliu Augttstin, Dqpru

ntttzirf-

Caftcaofleeo 9ll

illoe 45. Sed qualis tibi homo videtur' qui omnes adversus'*t::T:;Pr",X numeros qui sunt d" *tpott, et carnalom' et oui ex his m"mo'it continentur' non ^ad

45. Dar cum fi se pare 1ie omul, care pe toli acei numofir care sunt dintru ."tp qi impotriva pdtimirilor corpului 9i coi

;;#;;:';d
til.t;;t1;

animis operahtur' :"1 qlt-^{ exseruntur, .tl q* * t"-t Pi:T":r1":::H ^diungendus suam' sed ad ipsarum il;'i;;*tr.t" "*"tllentiam r1B7] illis etiam qui ip redigit: [Col. animarum utilitatem utroque Senere qt-rast *oderatores ""t1:11'"j::q-": Laurluavru.caeterorum transeuntiun in sensu Pti::ilTt':T "-- . curlosrta tem, sed :: suoerf luam veI perniciosam probut'io""^ vel improbation*""yt; ^1 il;;; etistosomnesnumerosagit,et.nulliseorumlaqueil

ad salutem

tTq*

*'P"T.*iiiT:T:

rai,,""tit

;,iliyl.gl":.*::51il:1;J:T":,tTH:J,:ffi ao ulrruf,u'r irrpediatur eligit, et onrnes eas acbones ."Jo"",, r.,"r,i progl:. -TT:::t"jT" #:::* quemdan iiligtt" iussus est'.D' Magnum J ;;;;;'."ip.r*
"i.,i*
.,,t..t

i. .rl'

".r1" infra rationem 46. M. Non igitur, numeri qui sunt

.,

lt,,tt'o"issimum praedicas'

cu adevdrat atotuman predici.

e

*i*ii.ris

"pt't",t"i. t'-tttt' sed ;;;";."*9,1 1Tlt^ti modo animam polluit: quae cum in illa non

aequalitatem, ae qu9 pro

"p*",:11d^1:::il diligat, amisit ipsa.ordinem suum; nop' ;;il;;;, quandoquidT iPl :::f I *". "*."rsit ortlinerir re rm'esse tales' ordinatissimuryr ita est, ubi esse, et quomodo aliud ordint t"i"lt est. Aliud enim est t""tt" ordinem' diligens quod supra se est'.ifl' Tenet ordin"*, .tipt* tota tanquam seipsam' Hqol est l)eum, socias outem animas inferiora ordinat' nec qp a"frp"-tlf"ctionis virtute autem illam.sordidat' n11' inferioribus so.didattlr' Quod quia etiam corpus creatura'"iitt: :::::f ;;;il;, qrrq orr&rlvis infima decoratur, sed prae anrmae drgnlBTrE urvq* ::1 3lffi;: ;ffi:"ffiis',ii,;' "i*1" o'**atissimi "'e"S utjlltgrruuLlA, -nostrg, ;;r_*,t""" sordes"it. Quapropter quicumque de ;;rr,* poenali mortalitate numeri ll.tl-:y1t':,t: slllr providentiae' cum :T. il;i:;*;. a fabricatione divinaearrlemus eosr ut queS! i,, g"rr".* suo pulchri' Neque
o.iirr"-

t"19t3

fi finut de ordine. fine ordinea, indrigind dintm intreg sinele sdu c€ea ce este deasupra sal Pe
este a line ordinea, alta a

Dumnere, adica, sulletele surate insi, precum pe sine insuEi' Prin aceastfl virtute a indrdgirii ordoneazd, dmigur, inferioarele 9i nici nu este macr.rlat de cdtre inferioare. Ceea ce il maculeazd lnsd nu este un r6u, cdci chiar gi corpul eEte creaturs lui Dumnezeu Ei,

penald, sE nu-i Bbdicnm pe ei de la fiurirea Divinei Providenle, ctim sunt, in genul lor, frumoqi. $i nici ed nu-i iubim p ei, pentru

344

S. Aurelii

i De

Mwim

perfruendo talibus beati efficiamur' His etenim: QUorllr

t"*por.l"s sunt, tanquam tabula in fluctibu:' ""q amplectendo qua

ffii"r,ao qrrrsi on.rosos, neque A dilectione aute frrd^to., ."i br.r" utendo carebimus'

proximi tanta quanta praecipitur, certis'simus gradus nobis, ut inhaereamus Dr o, et non teneamur tantl ordinatione illius, sed nostrum etiam ordine inconcussum certumque teneamus' illis eti 41. Ln fortasse ordinem non diligit anima attestantibus? Unde ergo pnmus I numeris sensualibus est pyrrhichius, secundus iambus, tertius trochaeus'. d"i.r""pt caeteri? Sed iure ho-c dixeris rationem secutam esser non sensunr' Quid itaque' illud sensualibus numeris dandum est, quod cum tant temporis occupent, verbi gratia, octo longae syllat tsmen tptt1"-l:"^1: q""i*^ ,"*d.ri* breves, il "?** quo sensu cum ratri longis potius misceri exspectant? De aequales ilil et ei procele,r.r.*titi aliud hic valere invenit' qua P."d:: :tt" T":1"] .,...libus renuntiantur' nihil IrJi"t,i."is potentiam, quia nec longae syllabae ni brevium comparatione longae sunt, nec-breYes- rursur. hreves sunt ni;i comparationi longarum' ideoque iambicu versus [Col. 11SS] quarnlibet productius Pronuntlatus' *"t"*'*grrto.i*pli "t dupli, nec nomen amittit: at ille vr addit ["] py.Iftichiis pedibus constat, paulatim tl fit repente spondiacus', ,1" firorrrntiur,di moia, 'grammaticam, sed musicam consulas' At::T tl-Ol1^t-I iut anapaesticus sit, quoniam longae mlxtarurn br

**pur"aior.e

,o*"n suum. Quid additamenta semipedurn non ead i;g; * capite qua in fine servanda, :"" o,'"3i" tT* pttr-,..rttt coaptentur' adhibenda?. quid duarum "ri-d.* brevium pt-'ti'-ts, qua1 longae in fine -unius "fiq"""a" priii"z nonne ipso .ensu..modificant"{
aeq,ralitati" numerr-rs; cui nihil deperit, sive illud sive sit, sed ordinis vinculum reperitur" Longurn e.st pero temPorum' caetera ad eamdem vim pertinentia in numeris

sentiunturr- qunlihet mora. pronuntienrr'

Te: l",Lt:

346

8. Aureki

i De Musica

Liber

Sf.

Aurcliu

A,4€,Iustiz. Desprc

muaiad

CafiEa a

Fqseo 347

Sed nempe etiam forma.s visibilm sensus ipse aspernatur,

pronas contro quam dece( aut capite deorsum, et simiJia,:i

quibus non inaequalitas, manente partium parilitate, perversitas improbatur. Postremo in omnihus sensibus. ob ho" injucrln operibus nostris, c,um insolita pleraque,
quibr-rsdarn gradibus appetinri no6ho concfiarmrs, et ea prir4

"t

tolerabiliter, deinde libenter accipimus; nonne ordi conteximus voluptatem, et nisi priora mediis, et medj
postremis concorditer nexa sint, abhorremus?

simpl insugi respinge chiar qi formele vizibile, fie inclinate altfel de cum se cuvine, fie cu capul in jos, gi cele similare, ln care, stdruind pari(li)tatea pd4ilor, nu inegalitatea, ci perversitatea este improbatd. In afArgit, in toate simlurile qi lucrf,rile noastre, cAnd, prin anumite trepte ale apetitului nostru, conciliem ineolitele gi, pentm asta, neplAcute, gi mai lntAi le acceptdm tolerabil, apoi cu pldcere, nu intrefesem oare in ordine voluptatea gi nu ne-ngrozim decAt numai dac6 n-au fost concordant urzite primaqele mediilor gi mediile codagelor?
48. Dreptaceea, av6ndu-L pe Dumnezeu intru adAncul intim, unde este oert gi inoomutabil tot ceee ce iubim, sd nu ne colocdm bucuriile noastre nici intru voluptatea cannald, nici intnr ononrrile gi laudele oamenilor, nici intru erylorarea r:elor ce ating pe dina{ard corpul. A.g. face ca, qi cAnd sunt de fald temporalele acestea, sd ". nu ne implic{m totugi lomqi gi si lipseascd, f6rd simldmdntul durerii, cele ce srrnt in afara oorpului; corpul insugi inCIl sd ni se rf,peasc5 sau fdrd nici unul, sau nu cu un grav simldmAnt al durerii, gi sd fie redat prin moarte rraturii sale spre a fi reformat. Cdci rii otenFa sufletului cdtre partea corpului atrage asupra-i negoluri hrrhulente, qi, negliidnd lElpa universalE, amoml unei lucriri private, pentru cd nu s@ poete toh€i aliena pe sine de la universalitatea pe care o imp6rdpqte Dunrnezeu. $i, ,!*, este supus legilor cel care

48. Quamobrem neque in voluptate camali, neque i honoribus et laudibus hominum, neque rn eo
exploratione quae forinsecus corpus attingunt, nostra collocemus, habentes in intimo Deum, ubi certum est,,j incommutabile omne quod amamus. lta flrt, ut et cum haec temporalia, non tamen eis implicemur, et sine doloris guae extra corpus sunt, absint: ipsum autem corpq

aut nullo, aut non gravi sensu doloris adimatur,,
reformandum naturae suae morte reddatur. Atten namque animae ad corporis partem inquieta ne
contrahit, et urriversali lege neglecta privati cujusdam opel amor, quod ipsum tarnen ab universitate quam Deus ry non potest alienali. Itaque subditur legibus gui non arr
leges

nu iubegte legile.

XY.

-

Corporales numeros post resurrectionem aget anima qubl,l Virtutes quatuor quibw hic qnima perfrcitun

XY.

- Dupd resurecfie,

sufletul pune-n miqcare EniEtil numeii atporuli. Wu(ile, patru, prin wrc se desdtfrrgegtz aicisufietul.

49. Sed si de rebus incorporeis et eodem modo
semper habentibus, plerumque attentissime cogitantes,
i

I

quos forte illo tempore agimus numeros temporalesil quolibet corporis motu, facili sane atque usitatissimo, deambulantes, sive psallentes, prorsus nobrs i transeunt, quamvis nobis non agentibus nulli essentl

denique in ipsis nostris inanibus phantasmatibus cu occupati sumus, similiter ista praetereunt agentibus sentientibus nobis quanto magis quantoque constantiij cum corruptihile hoc induerit incorruptionem, et

49.Dax, dacd despre lucrurile necorporale gi pururi in acelaEi mod avAndu-se? de multe ori atotatent cugetdtori, daci numerii temporali, pe care-i facem, poete, in acel timp in orice migcare a corpului, ugoar6, desigur, gi atotuzitatd, fie plimbAndu-ne, fie psalmodiind, trec, ignordndu-i noi cu totul, degi, neficAndu-i noi, n-ar fi nici unul; dacd, desigur, cum am fost ocupali intru
inseqi deqartele noastre fantasme, ace,atea, similar, trec fdcAndu-le

noi, dar nu qi aimlinduJe, cu cAt mai mrrlnrl

gi cu cAt

mai constant,

cdnd coruptibilul acesta ua fi tmbrdqa.t incoruppiunea, Si muritorul acesta ua fi-mbrdcat imortolitetea (I Cor. XV, 513),

348

S. Aurelii

i De Mwba

Liber

SY.

Aurcliu Anstutin, Desprc ntuzid

Cat*aagea

349

hocindueririmmortalitatern(IConXV'S3)'idest'uthc eloquar, cum Deus vivificaverit -".t1ili iJ"*

corpora n()strar sicut AP manentem in nobis (Ilom' ll8g]magis in unum Derrl trctt-nl ut dittum est, facie ad facrcm, numeros qurous nulla'inquietudine s"ntiemus,, "l g""d:bi::?-Il il; Ip credtndum est, animam cum de iis quae Per forte ipsa bona Lo.,u ,.,rrt, gaudere possit, de iis ex quibus non posse gaudere. Deo t 50. Sed haec actio qua sese anima' opitulante extrahi Domino suo, ab amore inferioris pulchritudinis J.U"ff"". atque interficiens adversus se militante se.letip ctrnsuetudinem suarn' ea victoria tnumphaturl 1n invidentibus e cle potestatibus aeris huius, quibus p.tJp"air" cupientibus, ""91".t ad suam t"-bllY.::.i ti.-"*.n** D.rrtt; nonne tjbi videtur ea esse urtus quol ;;;t;#dicitur? D' Agnosco.et intelligo' M A'd gaud{ !:-1?i in hoc itinere proficit, itt aeterna . "r* num praesentientem ac pene prehendenterL T-tt: l:Y deterret janr valentem dicen temooralium, aut mors ulla ;.i"ii".iU"" sociis: Bonum est mihi dissoloi' et esse cutl prcpter^^uoslf christo: fiictnere autem in carne, necessarium sic existimo' M' At ista,ei]' iifiltilp. i, zs, z+.1D. quid aliud ;;;il;Ju"oio,.t mortemve formidat' M' Iamveroquarn ipsa est? D' Et hoc agnosco' i""i*a" ai*nda eius ordinatio qua nulli servit nisi nisi purissimis animis, nulli domi bestiali atque corPoreae, quae
/vr' videtur? D. Quis non intelligat hanc esse 1usnflamr
rr'ecrG

ff""irs

adic{, s-o rostesc pe asta ins6gi mai de-a dreptul, cAnd Dumnezeu va fi vivificat corpurile noastre nruritoare, precum zice Apostolul, din cauza spiitului trtmdstitor intru noi (Rom. Ylll, 11); cu cAt mai multul ahrnci, agadar, concentrali intru Unul Dumnezeu gi fagd cdtre vom simli

tul cd e de
ctez:utcd sufletul, cum poate sd se hucure de cele ce-s bune prin el insugi, nu poate s[ se bucure de cele dintrrr care este bun el insuqi.

f{"l1

intelligis. sint in beatis' X1{. - De quatuor uirtutibus an et quomodo ' superiug 51. Sed illud ian quaero' cum prudentiam aninra eam esse constiterit inter nos, qua intelligit 'P'ql siq quo sese attollii Per temperarrtiam' id esto consistendum .o.""..io""m amt.is in Deunr, quae charitas dicitur' et

50. Dar aceast6 acgiune prin care, ajutAnduJ Dumneze-ul gi Domnul sdu, sufletul se extrege pe sine de la amorul frumselii inferioare, atacAnd cu rizboi gi ucigAnd consuetudine& sa' luptitoare impotriva lui, el cane va triurrrfa, prin acea victorie intru sine irsugi, astupra potestililor vdzduhului a<.eluia, fald de care, invidiindu-l gi dorind sd-l find in la[, igi ia zboml [e Dumnezeu, stabilitatea sa gi fundarnerrtul; nu 1i se pare lie cd asta este virtutea care se numeqte temperanld? I).: Recunosc qi-n1eleg. M.: Ce, apoi, crrm pfigeqte-nainte, in acest drrm, presimfnd deia eternele buarrii qi aproape prinz6nduJe, oere pierderea lucnrrilor temporale sau r,reo nroarte ll ahate pe deia-n+tarele sd le zici solilor #i: Bine-mi este mie sd md dizob gi sdfu cu Christas, sci rdmdn insd-n carne efie necesar, din cauza Lwtstil (Filip' I,23-24)? D.: Aga socotesc. M.: Dar a<rastd afecliune a lui, prin care nu-l infricd adversitilile, nici unele, nici moartea, ce alta decAt fortitudine trebuie numitn? D.: $i asta o rectrnoEc. M.: in fine, ins55i rAnduiala lui, prin care nu sluieEte nimdnui decAt numei Unului Durnnezeului, nu este egalul nimdnui, dec6t numai atotpurelor spirite, nu doregte sd domine aoupre nim[nui, decAt numai asupra firii bestiale gi corporole, care virtute 1i se pare ;ie, la urma urmei, cd este? D.: Cine srtr nu-npleagi cd asta este iust{ia? M.: Drept inleleg

X}{. -

Desprc cele

patru uirtupi, dacd sunt ele gi cum intru fericifi.

51. Dar te mai intreb totuqi, cum mai sus s-a conrenitils intre noi cd prudenfa este &ceea prin care sufletul inlelege unde trebuie sd coruiste, p6nd unde se ridici pe sine prin temperan[6, adicA, prin conversiunea lntru Dumnezeu & iubirii, c&re se numegte

350

S.

Awelii

De

Mrnba

Liber sqtus

Sf,AtilutiuAu$rltin,Despremasifr Carteoaweo 361

aversionem ab hoc saeculo, quam etiam fortitudo et iustitia comitantur; utrum existimes cum ad suae dilectionis et conaflrs fmcnrm perfecta sanctfficatione pervenerit, perfecta

etiam vivificatione illa corporis sui, et deletis de memoria

sequatur nisi in adversis; aut temperantra, quae amorem non avertit nisi ab adversis; aut fortitudo' !ilrae non tolerat

nisi adversa; aut iustitia, quae non appetit aequari

adversele, fie lustilia, care nu d

beatissimis animis, et inferiori naturae dominari, nisi in aclversis, id est, nondum assecuta idipsum quod appetit'
52. M. Non usquequaque absurda est responsio tua; et quibusdam doctis visum hoc esse, non nego' [Col' ff90] Sed' ego consulens Litrros, quos nulla antecellit auctoritas, ita inienio dictum ease: Gustate et uidete, quoninm suaois ext Dominus (Psal. XXXIII, 9). Quod aPostolus etiam Petnrs

suflete gi sfr domine firii inferi adici nedobdndind incd insuqi c6,

suavitate aeterna.rum. Ubi autem venhrm fuerit ad illud quod canitun Filii autem hominum sub te6;mine alarum tuarum

saecularium vanitatum atque phantasmatum' Contexit deincle caetera, et dicit: In lumine tuo uitlebimus lumen'

52. M.: Nu-i lntru totul absurd r6epunsul tdu; qi nu neg s-a pfirut asta cAtorva doqi. Dar eu, consultflnd CE4ile, pe care nu le intrece nici o autoritate, aga glse_sc :[-:-l-:pY:: bustapi Si ttedepi, fiindcd suau este Domnul (Psal' XXII, 9)! Ceea ce gi apostolul Petru a intrepus: Dacd totuqi ali gustat, fiindcd suau este Domnul (I Petru II, 3). Socot cd asta este ceea ce se face intru aceste virtuli, care, prin insiqi conversiunea, purgheazd sufletul. tntr-adevdr, amorul lucrurilor temporale n-ar ii ir."irr. de totul decAt nunai printr-o anume suavitate a eternelor. Unde insd vo fi ajuns la ceea ce se cAnt6: Fiii insd ai oamenilor sub acoperdmdntul aripilor Tale spera-uor: imbdta-se-uor de la ubertatea casei Tble Ei cu torcntul uoluptitpii Thl.e addpa'i'rtei pe ei; fiindcd la Tine este izoorul uiepii: mt mai zice cd prin gustat va fi suav Domnul, ci ia aminte ce revdrsare qi afluen1fl a izvorului etern este predicatE; pe care o urnreazd chiar qi o anume be1ie, nume prin car.e rnie mi se pare ci se semnificd mirabil acea uitare a vanitdlilor peculare qi a fantasmelor. Le-ntrelese, apoi, pe celelalte 9i zicet Intru lumina Ta uedea-uom lumina. Asterne-le misericordia Th stiutorilor

li

352 S. Aurelii AWustini De Mwica

Liber sqtw

Sf.

Aurcliu Al{ltrstin,

Despre

mwifr

Cartea d

gosea 363

tuam scientibus te' In lumine' ndum, qui SaPientia Dei est' et Ubi ergo dicitur, l/idebimus, et, ibi esse prudcntiam' scientibus te, rrcgainon potest futtrr"m bonum anlmae et sciri potest, ubi nulla An videri verum prudentia est? D. Jam intelligo'
53. M. Quid? recti corde Possunt ts.l "i1: iustitia? D. R."ogrro."lu ir,o nornine cre'hrius sigrrificari iustitiam' idem consequenter' ,nf. O"iditgo admonet aliud propheta justitiam tua i iis' qui recto sunt ,corde? D' t ""."- """ii,"f .ri. M. Age deinccps, recordare, si placet,.satis'

Carele de Tine. intru lumino, adicd, trebuie primit: tntru Cristos' lui Dumnezeu gi luminl de atAtea ori numit' ;;; kt.i;ciunea se poate Unde se zice deci Vedea-uom 9i ;tiutorilor de Tine" nu ;;;;.i """1o are si fie prudenla' Sau. poate fi r'flzut adevdratul biie al sufletului 9i gtiui unde nu-i nici o prudenld? D': Acum inleleg. 53. M.: Ce, dreplii cu inima pot fi fdrA iustilie? D': l"::"1:" M': Ce cd prin acest nume este semnfi*iA ""1 mai adesea lustilio' t e atrage luarea aminte acela ^lta justQia Ta, celor cu inima $i de-acum inainte, aminteqte-f i, mai sus cd sufletul lunec5 Pri potest6fii sale qi ci, negliiAnd le fac,e pe unele privater ceea ce se zlce c& U,r-l"r"r. D.; i"d amintesc. intr-adevdr' M': CAnd insd o face pe nu fi se acrea dincolo de care sd nu se bucure nicicAnd mai mult' Dumnezeu gi cd p"r" p" cd iqi infige statornic

rrn..ir"r*^

;;;;;;s

tractassf, superbia labi animam ad actiones' quasdam Pote s tatls. tt"", "t, "'ive rsali -lr" q: ::l'::;::":: qru"dt* privata cecidisse, quod dicitur apostetare "=r""a" ;. M;;i'',nbro. M' cum id agit ne ulterius id ;"il. "tgt amorem suum figere a*f".",", aliquando, noRne tibi videtur et i"'O"",-"-,' ah omni inquinamen'-1. -t"'pt'utissime D' Videtur sane' M' Vide e.t securissime ilnt"'i

-,,"i"";.r,"

irdiegte atottemperat qi ato intiniciunea? p.: il{i se pare, b ce chip o adaug[ qi pe asta p

nurnai, seama in

r faffl de toat[

Nu-mi uind mie

AcciPio et sequor' temperantra 54. M. Restat igitur fortitudo' Sed ut sic fortitudo contra cont; lup"rr* qur estin lihera voluntate; ad ri-*la.i, q.r,, .ti*m cogi '' potesl si d3yt fortis sit vis " quis :imus jaceat' .Haec autem ea quibus evert&tur, " nomine significari solet' Qui a""i"i". i" Scripnrris )res conantur inferre? Quod peccat ti.r,

54. M.: Rrimffne, a,gadar, fortitudinea' Dar, precum ternperar+a

e-n putere impotriva lunecirii,

;;;;;;;

"iti irr.r" p", itlipsum communitur anima' et custoditur " ii..rr**".,., DLi, ,t 6oc illi nul o modo undecumq,e_possit ;;;iJ".", potentiam quamdam. stalileT' .et' ut ita dicam' tibi displicet' recte i*p...iUii"m gerit, quae, nisi
fortin_rdo nominatur,
Neque nlonus Peccatorum

'

.quid dici arbitror cum adiungitur: "t "u.r, dirnoueat me (Psal' [Col' 1191]

xxxv,

B-12).

fortitdinea e-n putere rnat pulin puterniq Poate fr constr6ns la cete pr fo46 insi se obrqnuiqlte s[ fi9 decent ii "a ,""a atotrnizer. Aceastd nu semnificatd in Scripnrri cu numele mAinii' Cine apoi' daci si provoaoe aceastA fo4i? Pentru cd atuncr pflcitogii, se fo4eazl sufletrl este int[rit prir. ir.suqi acest fapt 9i este- custodit de in firrnamentul lui Dumnezeu, ca ast& sd nu i se poat6 lui intAmpla' te nici un chip, de nicdieri, poartn o amrn€ poten{ri statrild 9i' T zic aqa, imiasibilA, care, Jaci nu-1i displace;ie crva, este pe q:pt ,.r-i a fortitudine, qi pe eq socot, o nunteqte cAnd adaugd: -Nrci milna pddttasita, si iu ma ctinteascl pe mine (Psal' X)$ 12)'

c for$eu contra

aQa

rnai

Sf.

Awulia

Atl€rustin, Desprc

muzid

Cartca o

9!8eo 35?

55. Sed sive hoc sive aliud in his verbis intelligendum sit, tu negabis in illa perfectione ac beatitate animam, constitutam, et conspicere veritatem, et immaculataml manere, et nilil molestiae pati posse, ed uni Deo subdi, caeteris vero supereminere naturis? D. Imo aliter eamr perfectissimam et beatissimam esse posse non video' M'

55. Dar, fie cd trebuie asta, fie alta inleleasE in aceste cuvinteo
'

vei nega tu cE sufletul, constituit intru acea perfecliune gi beetitudine, gi cE poate privi clar adevdrul, 9i cE poate rimAne imacrrlag qi cd nu poate pdtini nici o riutate, 9i ci i se supune
Unului Dumnezeului, celorlalte naturi lnsd le superenrin6? D.: Ba,
I

i{"".

".go ordinatio ejus, aut illae sunt quatuor virtutes perfeaae atque consummatae; aut ne de nominibus cum res conveniant, i fmstra laboremus, pro istis virtutibus, quibus constihrta in laboribus utitrtr anima, tales quaedam potentiae in aeterna i ei vita sperandae sunt.

contemplatio, sanctificatio, impassibilitas,

dimpotrivE, nu vid c6 el poate sd fie altfel atotperfect qi atotfericit. M.: Acestea, deci, contemplafia, sanctificalia, impasibilitatea, rAnduiala lui, sau sunt virtufile lui paur.r, perfecte gi consumate36, sauT ca sd nu ne muncirn zadarrric cu numele, cdnd lucnrrile convin penfiu aceste virtuli, de care, consdtuit intru chinuri' se foloseqte su-{Ietul, tretruie sp€rate unele potenfe de-acest fel, intru eterna lui

viatr.

Xl{I. -

numeris agatur" Quod peccatrir anima numenos agat, et Conclusio oPeris.

Xt{I. -

Cd sufletul pdcdtos face numeri gi Concluzia operei.

e

fdcut cu numeri.

56. Nos tantum meminerimus, quod ad susceptam praesentem disputationem maxime pertinet, id agi per

quisquis fatetur nullam esse naturam' quee non ut srt quidquid est, appetat unitatem, suic4re similis in quantum potest esse conetur, atque ordinem- proprium vel locis vel iempo.ibus, vel in corpore quodam libramento salutem suam teneat: debet fateri ab uno principio per aegualem illi ac similem speciem divitiis bonitatis eius, gua inter se unurn et de uno unum charissima, ut ita dicam, charitate iunguntur, omnia facta esse atque condita quaecumque sunt, in quantumcumque sunt57. Quare ille versus a nobis propositus, Deus crcqtor omnium, non solum aunbus sono nuneroso, sed multo magis

ac similitudine pulcher est, et ordine copulatur' Quamobrem

56. Sd ne-amintim numai c@a ce 1ine, in cel mai inalt grad, de prezenta disput6 luatd asupra-ne, c[ aga se face prin Providenla lui Dumnezeu, prin care le--a creat qi le-mpdrdtreqte pe toate, ca pAni gi sufletul pEcdtos gi chinuit si fie f6cut cu numeri gi sd facd numeri, pdnd la infima compliune a c6rnii: care numeri, desigur, pot fi din ce in ce mai pulin qi mai pulin fmmoqi, a fi lipsili insd cu totul de frumsefe nu pot. Dumnezeu insd, suprem Bunul gi suprem fustul, nu vede cu ochi rii nici o frumsefe care este fdcutl fie prin damnaliunea sufletului, fie prin perseverare. Numdrul insd qi incepe de la unu, gi este frumos prin egalitate qi similitudine, se gi copuleazd prin ordine. Motiv pentru care oricine mdrturisegte ci nu existfl nici o naturd care, ca sd fie orice este, sd nu doreascd unitatea qi sd nu se sfo4eze s[-qi fie, pe cAt poate, similar[ siegi qi sI nu lind ordinea sa fie prin locuri, fie prin timpuri, fie, in corp, printr-un anume echilibm, sEndtatea sa: trebuie si mdrturiseascd cum cd toate c6te sunt, ln mfisura in care sunt, &u fost f[cute gi zidite de cEtre un principiu prin frumsefea egald lui qi similard bogdliilnr bunEtnfii sale, prin care unu gi, dintru unu, unu se unesc indesine cu atotiubiti. ca sd zic aga, iubire.30?
57. Dreptaceea, celebrul vers propus de noi' Deus crectktr omnium, nu este plicut numai urechilor, prin sonul artn<lnir),

356 S. Aurelii Au$ustini

De

Mnsica

Liber sqttg

Sf. AwuliuAnswtir-

DesprprruEid

Cartruaguea 357

Nisi est animae sententiae sanitate et veritate gratissimus' ut mitius loquar, qui negant' forte movet te tarditas eorurn, Deus fecisse de nihilo fieri posse aliquid, cum id omnipotens

qui dicatur. An vero faber potest rationabililius humeris mrmeros cpi sunt in dorrsuetudine sunt in arte eius, sensuales .i* op".t u et sensualibus numeris progressores ill. os quiblls ,rr.^b.* in operando movet, ad quos iam- intervalla ,.r.rportl* pertinent, et his rursus formas visibiles de ligno natura fabricari, l.',.ot m intervallis numerosas: et rerum serviens, ipsum lignum de terra et caeteris Dei nutibus extrema elementis facere non potest; [CoL lf92] et ipsa de nullo? Imo et arboris locales numeros' non poterat est enim temporales numeri antecetlant necesse est' Nullum

ci, cu mult mai multul sufletului, prin sinitatea gi adevflrul sentinlei. Dacd nu te nriqc6., poete, pe tine incetineala, ca sd vorbeec mai blAnd, acelora care neagd cd Poate fi fflcut ceva din nimic, cAnd se juruiegte ci asta a fdcut-o Dumnezeu Atotputernicul. Oare, intr-adevf,r, fdurarul poate' prin numerii raliona(bi)Ii, care sunt in arta lui, s6-i ff,ureasc6 pe numerii sensuali, care sunt in consuetudinea lui, qi, cu numerii sensuali, pe progresorii aceia prin care-gi miqc6, lucrAnd, m6dularele, de care mni 1in intervalele timpiloq gi, cu acegtia, sf, fiurea-scd din lemn forme vizibile, armonice prin intervalele locurilor; qi firea lucrurilor, servind migc6rilor aprobatoere ale lui Dumnezeu,
nu poate sf, fac5, din pdmAnt gi celelalte elemente, insuqi lemnul; qi extremele lnsele nu le putea, dintru nimic? Ba dimpotriv[, qi
pe numerii Iocali ai arborelui e neoeaar sd-i premeargi numerii tempora.li. Nu exieti, intr-adevdr, nici un gen de arbuqti care,

stirpirrm genus quod non. certis pro. suo :"*it:

germmet' et-m :Yas dirnensionurtus temponm et coalescat' et fruchrrn' sile ipsius emicet, et folia explit:et, et roborehrr' et sive seminis referat: quarrto bgru occt lti*simi' ttum"ris vim nrrsus

#agis a..imuli"m cnrporas -- q"iryt intervalla membrorum offerunt? An numerosarn parfitatem multo magis aspectibus
ista de elementis {ieri Po

fieri de nihilo? Quasi

ve

abiectius quam terra est' corPoris hahet, in qua u esse convincitur' Namq

eius longitudinem necesse est porrigatur quaelibet

quBntll
quartar

primo
aequalitas quoque et altinrdine rePer

la certe dimeneiuni ale timpilor, in virtutea seminlei sale, s[ nu se prindd Ei eE nu germineze gi s[ nu fAgneasc[-n vdnturi 9i sd nu-qi desfacd fmnzele gi ed nu se-ntdreasci gi sd nu-gi intoarc[ iardgi fie fmchrl, fie, prin numerii atotoculfi ai lemnului.insugi, fo4a seminlei: cu cAt mai muld corpurilor animalelor, intru care intervalele oferd cu multul mai mult priwirilor pari(li)tatea armonicd a m6dularelor? Acestea pot fi oare f6cute din elemente, gi elementele insele nu puteau fi f6cute din nimic? Ca gi cum, intr-adevdr, poate fi in ele ceva mai vil qi mai ablect decAt este pf,mf,ntul! Care are intAi frumselea generalfl a corpului, intrr care se aratd convingdtor cd existE o anume unitate qi numerii qi ordinea. Cdci orice particuld a lui, oric6t de micd vrei, este

Atqui haa: si terrae ademeris, D"rr. t"r.or,, fecit, et de nihilo terra facta

est'

necesar sd se-ntindi in longitudine de la o anume not6 indivizibild, s[-gi ia a treia ldlimea, a patra, infll1imea, prin care se-mplinegte corpul. De unde, aqadar, acest mod al progresiei de la primul pAnd la al patrulea? De unde, incaltea, qi egalitatea p64ilor, care se giseqte in lungime gi-n ldlime gin indlfime? De unde, rogu-te, vin acestea, dacd nu de la acel suprem gi etern principat al numerelor qi similitudinii qi egalitElii gi ordinii? Ei bine, dacd i le vei fi rdpit pe acestea pimdntului, nimic va fi. Prin urm&re, Omnipotentul Dumnezeu a fdcut pEmAntul, gi dintru nimic a fost fdcut pf,mAntul.

358

S. Aurclii

i De Musba

Sf. Aurcliu

Awwtin, Dqprc

muzid

Cartea a

elementis terra discernitur, nonne et unum aliquid quentum

58. Quid porro? ipsa species qua item a caeterrs

iasea 369

t
aquarum natura, nitens et ipsa ad unitatem, speciosior et

perlucidior propter maiorem similitudinem partium, et custodiens llc.rm ordinis et salutis suae' Quid de aeris

58. Ce, apoi, insdqi spela prin care, iar[gi, se discerne pdmdntul fala de celelalte elemente, nu il arat5. oare cdt l-a primit, pe acel ceva unic, gi nici o parte a lui nu este diferita fap de tot, 9i prin conexiunea gi prin concordia, in genul sdu, a aceloragi p[4i fine atotsalrrbra s.lezare infimE? Cdmia ii este suprazidit6 natura apelor, tinzAnd qi ea ins6qi spre unitate, mai frumoasd pi mai translucidd din cauza mai marii similitudini a p64ilor,
gi

natura dioam, multo faciliore complexu ad unitatem nitente' et tanto speciosiore aquis, quarn illae terris sunt, tantoque superiore ad salutem? Quid de coeli supremo arnbitu, quo tota universitas visibilium corPorum terrrunatur, et summa

in hoc genere species, ac
certe omnia

{.uae.carnali:,

ta €t.

'Do*iro

temPoralia habens digesta suorum' sed tempora ministrante intervalla numerorum potentia; beatarrm

,".r.r, omnium, non

sine qua

numersti ad terrena et inferna jura transmittunt'

custodindu-gi locul ordinii gi sdndtdlii sale. Ce sE zic de natura aenrlui, tinzdnd spre unitate prin mult mai facila putinld de a se sftAnge laolaltd, qi cu atdt mai fnrmos dec6t apele, cu cAt sunt ele nrai frurnoase decAt p5.mAnturile, gi cu atAt superior spre sdn[tate? Ce, despre ambitusul supremului cer, prin care se termin6 intreaga trniversalitate a corpurilor vizibile pi suprema fnrrnsetre in acest 6;en gi atotsalubra excelenld a locului? Acestea toate, desiErr, pe care le numdrdm prin ministeriul simgului carnal, gi oricare sunt in ele nu-i pot nici primi, nici avea pe numerii locali, care par ci sunt intr-un stadiu &nume, decAt numai qi numai precedAndu-i, intimi qi in liniEe, nurnerii temporali, care sunt in miqcare: De asemenea, pe cei agili tn intervalele tinrpurilor li precedd gi-i modifrcd milcarcs vitald, servindu-I Domnului tuhrror lucrurilor, neavdnd impd4ite intervale temporale ale mrmerilor Sdi, ci timpurile adrninistr6nduJe prin potenli; deasupra cdreia numerii ralionali gi intelectuali ai srrfletelor fericite qi sfinte, primind, neinterpun6ndu*e nici o naturi, insagi legea lui Dumnezeu, fdrd de care nu cade frunzd din arbore gi cSreia-i sunt numdragi perii capului nostru, o transmit pAnd la normele pimAntegti gi infernaleru.

CONCLUSrc OPERIS
contr-rli. Sermonem autem hunc nostrum mandatlrm litterib

CONCLUZIA OPEREI
59. Ce-am putut gi precum am puhrt, dintru at6ta de mari, atdticupr.l conferit-am cu tine. Dar, dacd citesc weunii acest dialog al nostru incredinlat literelor, sd gtie ei cd acestea au fost scrise de

59. Quae potui et sicut potui de tantis tantillus tecum

charitatis igne purgantur. Nos autem dum negligend": PP. no. existi;anl,s quos haeretici rationis et scientiae fallaci pollicitatione docipiunt; tardius incedimus, considerationd Ipru*,r., viarum, quam Bancti viri qui eas volando non dig4trrtrt attendere. Quod tamen fscere non auderemusl' .riJi *ulto" pios Ecclesiae catholicae matris optimae filios,

qui puerilibus studiis loquendi ac disserendi facultatem qrrtrrt.o, satis est consecuti essent? eadem refellendorum
haereticomm necessitate fecisse videremus.

cu multul mai infirmii dec,At sunt cei care, urmAnd autoritatea celor doud Testamente, venereazd qi cultivrl consubstanliala gi inconruta-bila Trinitate a tlnului gi Supremului Dumnezeu. dintru care, toate, prin care, toate, intr-u care_. toate, pe ea crezflnd-o, sperAnd-o qi iubind-o. Ei, intr-adevir, nu prin scAnteietoare ralionamente umane, ci prin atoWalidul gi atotarzdtorul foc al caritdlii se purgheazfl. Noi insd, cAtd weme nu socotim ci sunt de neglijat cei pe care ereticii ii in$aln cu promisitrnea rnincinoasd a raliunii gi qtiinlei, am inaintat mai incet in analiza cdilor insegi decAt sfinlii birba;i, care, zburAnd, n-au considerat demn sd le ia-n seamd pe acestea. Ceea ce nu-ndrdzneam totugi si facem, dacd nu vedem ci pioqii fii ai Bisericii catolice (: universale), mai<:a optimd, care, prin studiile puerile, gi-au dr:bAndit, cAt este de sa1, facultatea de a vorbi qi de a raliona, au fdcut acelaqi lucru din necesitetea de a-i combate pe ereticiilP.

NOTE SI COMENTARII
lMagistrul este Augustin insugi.

3

Picior, altfel, aci g passim, acceptat tn limbaiul tehnic: pes, url (n).

; Bonue (8) adj. ("oop. melior, melius; superl. optimus) bun, valoros. 6 Pone imp. de la pono - a pune.
? Pone adv. inapoi, in urmd, din urmi. Gri.mdticii insistau intru a semnala diferenp de pronunlare dintre cuvintele omofo'e; nu se gtie,

insd, pAnd la ce puna sd fi fost asta o reguld general acceptatd.

8I

suo,

(P.L.

prin
aocentul pe prima silabfi, iar adverbul, pe ultima. conclude c6 de aci se

Ampina gi litera (lira) sugerAnd princare era desemnatd muzica

Notc si

mmcnlorii

366

arta,ginunumai(
ro
r

Altfel' loviri, b6tdi' misuri ritmice' I Despre atitudinea Sfant,lui l"g*ll lS

de muze' af '

Retntcl'lib '

:

Versi6ru introducr p. 53, dupi care am redactat 9i alte note-).
23 Sintagma tempori congnrit semnificd, de.opotrivS, gi circumsarrlq jocul de cuvinte este cvasiintraductibil.

I,*;;i;.r-siDedoctrinachristinna.'-ll-'27' . .1,-..-:^::,

:lrh

*r: i:::i :T:"ffi !
*.,.iri
i
r

ai -:^: .- -f-.i.p laloc si 6"nici o referire la

;:'

:ff;::,:',1', .,1" la lm timo timp
sau sgu
i

2* Altfel: ritmurile ineele. l:'Din nou rlovada ci Augustin cunoqtea' more antiquo, valoarea

a dat, in cursul timpului' naqtere

ac<rntelor.

multorglosse.
-.v r
^f, -.i*:o o

rrtd pAnE la Varrc (11627 a' C' )' unhrermlul I

I

latini' care, Prin limbiilaRomaei

t

qEruuP4 r^r.5 '*-_ zice: deflnitionern

i

ot.ilrr ri e SfAntului' SfAntului'' meam, defin[ia mea, unu exegep ?'t:tt Y':i'*'atribuie referitor la' nici o importanl6 it absolut Augtlsflrr ucruulr4' I -r' Augustin defffia' Faptrrl "'

e.ultur6 qi cregtinism.
2r

in sensul

cd sunt lipsite de cuvAnt; necuvAntAtoare'

*hffi,11-;"
16

?sAd

f. 1 imbi^are armonioasd, regulare'

o'do"*";2'

litt., obtemperare a corpului-

Apirarea p""'iti'gti'qti; cf' Pindar' Is'^'*'::':: ,^. histrioni este o *th"tt#'" vorbire (oratoricd)' lel dl 18 Dictio, onis f. 1 exprimare, promrnlarei; (rar) rasptrns aI oracolului I 4 ; de voJ;;;;;";;F
a

care se su-baude i, toate ce urmeaz6' ' subauzi, etimologig m6sura, celei vulgarizate Pnn; r? unei muzici nobile qi repudierea

XXXII,col.1001. *) Problema memoriei, una dintre temele centale la Platon 9i la
neoplatonici,l-aprerrcupatin mrxlsSrecialpe sf6ntulAugrrstingi o trateaz6 mirific in multe din operele sal e. Cf.- Confe-ss X,17-25' ArnAnat6 aci, ea va fi tratatd in continuare, in cantea a M-a, fV, 6'
31

vorbi, exerciliu

Pre.,zrc'e.re.

r

^

- -^r:- -.ii-ia mnrPrltul

de modulatie (modulare) asupra ' - -:- , r an*r vrl ?4,^rfl: t61w1

numeau PrinPunxrl II. ceP' Xit',39. P' L' t'

Ad. litt.: de la natur6 (in sens, evident, crealionist)'

XXXI[

co1.1013.
20

, - -E verbului moveo de la modus; cf Aici sunt sutrinlelese sensurile

supra, caP' [, n' B' 2r Srrbauzi: ritmic6'

Altfel: prin firea. *'Sub impdratul Constantin, aureus eolidue sau, simplu, solidug' o *on"d[ de aur care, prin reforma din 324 p' C', avea rl valoare ".4 invariabild. Ar,ea imprimatri cifra [J(XI[, ca fraqiune a librei'
12

tA Aic.i, Ms. A. adaug6:

.$i
din

zPreznnTa r)laloruulilrd, platonicianfl, carvr,c' .* ffioi,;:]c'.a ce se

fl* t^"j[t"
@

qi nu doresc inlelegerea

'-

cade)'

-- --

ce este mai vil fald de <rea acesteia', adaus de,str-rl cle prostesc, dupdMlgne-

Notc si
o '5 Distinc;fiaintre
c.f.

cvmentarii

367

muzicd

in cercurile socratice' Plato
mrrzio'i;
'3?

lbdo n, 61 a'
pi

'h Altfel, Forma

propo4ia miacdrilor ritmice'

Altfel: diuturnit6fii; sau: alungirii' 3s Altfel' al tardit6iii velocitatea'
+)

Ad litt.: diuturnului'

aoAd

*r
*2

litt.: non diuturnului' prezentare; Parte in sensul artei oratorice de inf6fi$are'
se enun16

a
sd

discurstrlui in care

subiectrrl, tema de cercetat.

rdmAnem la explicalia augustiniand.

qi iraliona(bile este oea c Terminologia migcdrilor raliona(bile rrurnere Prirnele': r.,r"gii';;;?n """Pl"t"nice' f ra4ionarelor noastre' "T, :T::# e"hi"alau

'i Ntfel: mipcf,rile ritmice.
*6 Altfel: sE ss lntoarci iar69i la unitate principiul numerelon ' t'oPera

(aau unime)' care eate

;-"HJ;;F"na(bi)lit
1,

.t

ffiffi;;;il5"i;"P,izvorulcom,nP""I"ry-'Eltlf-'^T-T' doctrina e de origine pitagoreicE'
u+."1*
Augustin
care s-au

##:#il#.#rf*i".

AnorYlrnus I amblici ofer.il interesante

posido.i

rs

fl*T: T:T:H::::: int oduce aoeast. speculafe

fost, e€ par

unu
ts

gi

doi,

Sfa""rf ittg'"tit'' intreagd care Sfflnt {4 (-lar.:r:^-'ao etimoloqici a lui eesque (=sesqui)' pe t/ld

care se bazeazd metrele gi versurile.

Subauzi, aci gi passim, incePut-

*" Subauzi, aci,gi passim:

efar$it.

n Subauzi, aci

qi

passirn: miiloc.

Animaduersiones in libros De Mtts Phereponus: CaP' 10, $ 17' Sesgue r rwrvt------, ' ,, nn mtione affecti sunt, ut tot Pa

-t*_-.- rln

suiewnPmedit' Nn-ini*
SUI€Wt ptttYwto'

direrln'l"2
ruI
12

forle sesque quas
quatuor, absque 't**'*"'' -- '
fl

Xi,T',I-:#ffi l"*"o#;;;;;il"""0i'119:::Y...*i -i Pro cemrq ae ci ^-^ semrs Act-nilIm i;1il;;;o;"tica, rlp rerici,sconiecit qu()Cl loerrr s ;:Jfi;".I::';;:;;:^
@:2,','"f]
oito\ton]lfilet st,rllrs, ouruo' ---a-€ s o otiuite fald de sine pin acea raliune , -: -:^' ^.. ^ cdta nnrte ii de mai-mic' cu a ^Atn parte d mai-ma.rele sd aibd atdtea parpile'fapd '"i*-tir"."aa...Origineaacestui::::::,:'::i:;tr2fi::;;t#
,

Migcdrile,,modulate", crevasizicd. Subauzi, numerici.

i" Din aritmeticd, adici.
s"

s Altfel: insugi ritrnul timPilor.
Altfel, unitatea $ dublul ei. Altfel: ritmicitatea, sau, 9i mai bine, aci qi passim, Pentru a evita folosirea vocabulei ritm, p6n6 ce o folosegte Augustin insugi: cadenfa.
;1

tu

";;:;i;:;;;;, ],i','"oroe

otr si se

absque' adicdfdri

de sine'

ca exemplu de cezurri; ca demonstrur"

, rrr"i mirifice
gi

maniere de_a

loslire

a

lui: qui primis ab

pleonastic, dar nu sensul

?3 ?n

x Ad litt.: diuturnitrflfii.
78

Altfel: m6sura ritmic6. A]tfel: elemente ritmice

Ad litt.: numeroeitate. Ad litt.: anumili numeri. m Ad litt.: am inchoat aceastd ra$iune. Br Subauzi: perte Bau jumEtate de picior.
?"
82

8r

impart.

Subauzi, aci gi passim: la-nceput. Altfel, pentn-r a evita ple.onasmul, degi este, el, figr_rrd de stil: se

*

Aqr, calchiind; altfel: nenumErate.
,

in acest dialog, o

oeie soootc6elar
e Pyrrhir:ul, la noi, mai nu avempyrrhici.
Br

e

numit

qi

pyrrihic. Dupd teoria alor

no,qni,

noi

s Parens, ntie m. f. (pario),

Fuga, ae f. fugd; in rrlmdneqte-i troheu.
1

a-leterenului, moar{ pun
13

snimoq; 3 fondator, inventator. Brrnic a'Meta, ae

tatri sau mam6, (pl.) pArinli; 2 bunic, Ei strdmoq sunt iambi.

fl^"I*i,

borni (laarnbelecapete
b)pivot lapiatra de

tohei.

a., cap5i. Bornd qi

dpdt sunt

el

Macula, ee f. 1 patd; 2 rchi (la o retea sau fesnturi);

B (fig,) rugine,

37O
e2

Sf'

Aweliu A8uatin' DesPre

muzid' Pan'

't

2

pAntecele ea Erato,
fl Ineulae,
e8

din Arcadia'r'onsacrat zeului Maenalus, i, Menalul' murrte coaiade nuc6; Pfu{ 11e formeazd er Carina
coai6 cle nucd); 3 coiabie'
e;

i

muzd (in general)'
l

eilnrom6neqteise

matzicnqibacchiacul'

Iui Aeneas' % Achates, ae m. 1 rAu in Sicilia; 2 amicul bisericS' 1 gi4i' neamuri' 2 templu'

'

in

aicr, irr sensul ecleziastic: romAne$te, numit qi antibacchiacul'

e NatrrrS' ae fel;3 (sPec. desP
Iege a naturii; 5

*Tt:l"".""'
1o1lra

aI Venerei' intemeietorul ae m' Enea' fiul lui Anchise 9i

l

puteriiromane'
rm ^ r---r^

Augustin f6ra ,,s" ' -- f -XqErici.

in regul6' prin lege, legiuit' Iegitim; 2
2 proprietate Ia

'

re
drJ'*"rr.uemuE,
9. a.

pr6'

cas6; 3 locuin16'

i m. Meneclem:-1

2 discipol al lui Platon; 16
10?

#;;;;

3 general

Menedem din Eritrea' filosof' aI lui A-Iexandru cel Mare
Augnstirrq fie cu izul arhaic: lewpiune gi posisiune, fie lewsie gi po"$ie'
rz3

Celeritas, atie

f

sau' pur qi simplu: iulealb' agilitae' rapiditate

celeritate.
c^,. ;^aiarrl rni0.
i intemeind oraEul ArPi'
TYdeus din Kaledon'

Din nou, proba covArgitoare cd Augustin urmeazd traditria' Altfe}'

12{

"1" {i in
i
\:

tzi Ad
126

ritmul, armonia' litt.' la numeri.

tin.
1@

arme' Armipotene, ntie adi. puternicprin 110 Sau ionicul mare. 111 lunonius (3) ad1' alhrnoner' 2lruudire' grad de' atis f' 1 apropiere' vecinitate; 112

r[zboinic'

brav'

Subauzi, aci gi passim: coboarfl, depune. tu Adicd de o dat6 gi iumdtate ItsAdicd de un intreg qi o"treime. tP Amphibrachul.
rm

Aldel: a unit6fii.

Propinquitas,

r3I

Adicd' coriiambul, diiambul, dicoreul, antiepastul'

mderue.

NouSicrrlrr;"G
132

Permixtir-mea, adic6'

Ordinl nEEleta, prc

Tb,

qud onditur

abs Tb'

Egalitatea cantit'qii permite,combinarea ascendent' precum cu altele de ritm clescendent, precum a""tiflf' anaPestul. 1s Unele Ed' au utcumque - de indatd ce' Precum'

,s

picioruIui de ritm

crwt d'mn Tfuteale Thles; sunt bune, 'frcq Burwle' Til leai rw nnaTvdloQtrdi' N ui dede raastrc, tn ele. nimic, drur d" Pddtuim, il-Lbitorii tn lrcu-fq a e faurilaL
De inchrse in cartea a XV-a, cap' al XXIIJe'a din

Cotatea

lui

Dumnezeu;'cutumiar: Cetatea

Civitete Dei ( Deep-E€ lui Dumnezeu)' Le

ls

AItfeI: mlsura ritmictr, tactul,

bltaia'

cadenfa'

ordine bona eit, et bene potest amari, et male: bene scilicet perturbato' Quod in laude quedam Cerel custodlto; male, ordine cteatul' no"it"" vereibue dirfu a d i c 6 t Aga se prezintd in sine tootdrdu: bine' iubitd'' pi Ci* "rr., tntradeodr, bund, poate |i 9i Ain" ourtiriu-r", fuegte, ordi,,s; iu prrutffirtdu're.olhm.' lan 7,ay zisa, pe rcurt, ln
uersui./Aci, ben
omnsg odunum
oersibus
e

sensul iubirii, conclude:

Ita

ee hobot omnie creatura' Cum enim

binelui foarte qi a suPrem binelui'

ffiffi*t'Hi1ffil;,

di*it, ad i c d: Aga, P0nE I

1s Avem aci un posibil

argume

Augustin
tradus acum. penrm intaia oar6,

a@Steversurl:

absentumdere uitam Quisquis amat esse sibi' Hanc mensanm in'dignam nowit

t

ilfiH:;HI
5,T

Tffitil THffi

*ilrff

dacdnucumvasfandAugrrstinarfigiautorulExrrltet.uluisau S-a dernorritrat' Praeconium-ului paschale dL t'inrrgnierul roman'
ins6, cd auto cAtn filosofie' in doar trei versuri, se Poate vedea, sfr4ii pdrinli gi marii doctori ai B

.*"*iL.,

bonus ista creasn' Haec'fua sunt; bona sunt qukt,TL 'rvll^*irl.r*

"ri

in

"i",

nisi quodpecaaftius omantes'

talentrl in compunerea unor minunate versuri' flrE sA se lndeobqte considere neapar6t poe(i, in sensul pe care-l acord[m Sfantul Thoms d'Aquino a termenului, ,,,r-i p..rt ,, ,,imtni noutate:

"o-p*

"l

' au i.rrugi versrri, care, irrtocnrai ca qi ale SfAntului Augrretir5

3'7

4

Sf.

Aureliu Attgrtstin, Despre

rnu^zha
r3r
132

Notc

ficomentarii

516

nici rndc"t rdmas, de-a lungul secolelor, nu neintrecute-'-ci "Cd"l"l"l'^:1 Marele Bou Mut ( cr''* 9t" t:p'T'--5't' i*ta." r.rrr"t" drI-rir," a mugit

Altfel: muzicanfii.

Angelicul de cdtre p.oftsJtii sdi 9i de citre
a-nceput sd vorbeascd:
Se

coalumni )' de-ndatb ce

"p." se loveau ritrnic intre csre
r:13

Jt* ti*"t

Scabelele erau niqte

llautistului; crymbalele erau doud discuri de alam6'
ele.

@ale cu lame vibrante, ple care-se :p61a

nosceru dedit socium, C o rute soe ru in eduliu'rn" Se morieru in Pretiurn,
Se

Subauzr: rihuri'

cadenfe'

ln Subauzi: curs.
rs in demonuralia pe care o face, SfAntulAugtrstin folmepe' aci' penuu

regnar* dat in Praemium'
d'scdnd u- Se,

N

sol ni Sa d'at comesean, El, d'ern&ncat, $i. Muin{ Preg ne<t fiscumPdtat'

MPdrut' $i P re miu dd-niSe-

c6te opt silabe fiecare gi-n

iat6, deci, 9i tot Pentru Pr mo

sensul adevhratei lupte cleqtine'
, 13e

sPerarrlei 9i iubirii'

Ad litt.. continuu. rnViltupilelnueis>ercepemod'erate;benignitateapiciuilitotmtnnisdle

nihil est asPerum aut durumlinguarumLdiernarum rima, sed hac significatur finis versuum est' Non bfr8io".lralia(rv' quae signifrcatio a Graeca^voce plane aliena Gahrs, qui hac in re peccavit' fuisset hoc obse**ra*t,".tiesset emditus
quem nomine non aPPellabo cee{r oe se numeqte Sreceqte tem ca nu c,trrnva Augustin sd fr ferice este aci limba greacd8ecAt

anceadd Pe cebit*ste' sunt simple mdsuri' '*' Agt, cuvintele qi thesirul' 142 Altfel: arsis-ul ale trei timpi 9i tot trei timpi are
143 1aa

Tdt'giettt,tbcre,qi
s6 ajrurge

este ceea ce

Subauzi dtmicitate' Anrphibtachul, adic6'

mai plicrrt la uredn.

Literar:,, litt.. /s umd-pi optimele, co sd faci on'estele' onest' ce ai mai bun, ca sd' faci ceea ce este 1s Subinplege: picioarele, adicE iambul 9i troheul'
I4s Acl.
14?

N

tot ceea

a, dar prin acesta te semnificalieii estecu urra ca asta' dac6 n-ar totul strdini ctrvAntului grecesc. Nu cale a gregit in amt lucru' tr un gal erudit, p. crr" ,r:r-l lroi numi pe nume,
ltu
r;?

Altfel' aici

qi passim:

tact, ictus'

Adicd num6r.

Cf. suPra, n' L42" ,* i, io"rt numeric, care Ie place unor:r"g"Ji.+l 1"131;_111J11i+" intmd'err' o d,ialogului, cartea a [I-a prezintd' in prrunfa "o*porigi"i in rapoort cu c€r:tea a V-a' ."ttliU."ta "orespindenla
las

Adic6m6eurfl.

r:* Su-bauzi, aci gi Passim:

misurl'

1il Su-bauzi,

til Metrul adic6. rr(' Adica indelung.
It,l Adicd nFndelunB.

ritm, cadenti.

376
roz

Sf.

Aureliu

A8lstin'

Despre

muzi'cd'

j
r@

Note Si

cvmentaii

377

4d litt.: 163

lucrurile.

i
I

ri"
Care ud scdlda,ti

Altfel: ritmurile. Prin teoria tdc,erilor, SfAntrll Augustin urmdreqte puritatca originar6 a ritrnului'
rm
171

I
i

cosila
fr

i

Aldel' arsls-ul 9i theeis-ul. rz Altfel: in raPort de unu la doi. 1?3 Aldel: arels gi thesls.
r?{

I

Altfel, tehnic, aci gi passim: henristih'

rFBtinrpix4:S2,totdeaunadupdnedintitalegeanumirului
c{uatemar. th CeImai nric metrueste de douri picioare; optpicioare formeszEdeci x 4 : 32' cel mai lung nretnr; cel nrai mic vers este de opt timpi; dqi: 8 III-a i se relevd

i*'PonogeleaPoase, St6'nd' sd zb'nre-n Pur eterul' Aga,literar,literal, ins[: M"Wl,.dard"Comwne'
IzwmPcoPiLe, Care cdnn,ti. sub grote'

:

,

I

ficeamaisofiA
Dm nou ni se inrrcdereazd cd Augustin nu inventeazE, ci urnreaz6 tradfia, dar tare md tem ci eu cam demonstrez demultQor evidenlele' rF Altfel: egalitotea' aeerrrAnares. tffi h esti oen/ Fd bhe,/ C*l e fau ny' Nu fan nimic/ $i. dc aueo/ ra
l?s

Ci ntic'w dulci melarlti'
CarcPdrulPutPuriu

H irytene, und'', cdndua' Rerd'rsat, gura- n sPwne'
ALm

Yi- L sPd

la,ti tn i"zuoru

L

Pegaxs Ei<tsPdlat'

fi""kri.ir.
r&t

La: Male qui ogil,

Nkil agit.

t@
re3

Omulmretarc fiu Pbre.

Aldel, tehnic, aci gi paasim: eemipee, re Oricevorfi zicdnd dar qi oelelalte, incare e
ca o @ot 'v w' w@e' anubacclxu'. r ezL:uru u "w totuqi' sigur; dac6 Nu surrt' fonticola (izvoraql, to','a"t"t'i"augustinian' personficarre? asa cum este,\ntr-adevbr' itacrezS" gi nu

-uri'

combirralie de coriiarnb

qr

ne irrvedereazd crrmcd convertitul, ci deia filosoful cregtin.
1&q

;:;;l;;""ilae
16a

am tradus-o in variarrta literard' Cezura Penlhemimerd, ro;I1rm6;g, sdlc.6.
166 1r']7
t

tffi Se

adici'

Aldel: proza. chinuie|te magistru[ hfilbndui p leneal 181 Amorul mare nu-i nici un chin en se pare' o sentin1d, adesea

Ei

crr

Fac rcPed.e

fdcuta

ce !i-o

Altfel' un timp

in

fac' cdt sufLetul o uoiegte' arsis' doi in thesis'

6 Adic6 ele dau numele rirrlt*u]ui'

378

Sf- Aureliu

Awrstiru Despre muzlca

Note

fi comentarii

-98

1s Citind censu;

ureche' unii maivoiesc si citeascd eensu (: siml'

leluate in strof6, mai ios. rq Pd.durik gIlbouitn de gerul dur
Pddurile gd.rbottite de ger gideftig' TimpuL optim e'n sfdrgit de fa;d' N Prim.doara bldndd e-nflaate pe &'mpii' rdndunina ni< oaspete'
lss

lss

onornatoPeea 2oz'fimpul se-mprimdudreazd, aureLe se-ncdbesc' aistd-ncdntdri (ad Litt.: delicii), adeudrul' 2oB Ad.eudruL ne e la-nd.em6'nd, dacd tu spui
x+

Adeudrul ne e ln-ndem6'nd', tu zi adeudlul 20s Altfel arsie-ul sau theeis-ul'

in mdsurarea aceshr metru'

ubstituiri sPondaice, atribuili
leaAdica.

-U-l-

-UU l-a-V.

gentilis,
.

90 a' C ), cultivator al comediei multe titiuri, dar puline versuri'
zoe
210

noetros Esteun

Citind suaviter; trebuie citit insuaviter Lucrulnu-idetemut'

: neplicut'

de Patrur

38O
271 212 213

Sf. Aureliu Attgt'irrtin' DeePre rn'u'zind'
tE

Notc Si

cvmentarii

381

Nu

mai terne,

'*

As., stria etimologic; altfel: incizate'

teme' Bdrbatul puterni'c, h'rctttl de temut' nu te mo'i

Acela$i sens, crr inversarea topicii' zr+fuidem.
21s
216

2s Suntprimele gapte versuri ale Eneidei: Arma oirumque & no, Ttoiae qui prilrun ab oris

plnce' Plnce prin Potestate' prin potestatea celor puternici
PLace

I nliom fan Litom,

2n

Potestatea tru'ted'ero'td' fie tPip lnce mult Pin Potestate' 218 fk-acum, pin potestate fb aga-pi plnce'
Pt:in potestate fi'e-fi place

pin

N

muh'

221 metr
222Hor de metru

astul era una dintre dilemele
potestatea ne-o demonsfieazd

I nfenetque deas Latio, geruts unde l-atinwn Ait"n;que ptrcs atq ue alhe moe nia Romaa Tlobi' Armele cilnd gi bddnt'4 e, primul' din Sarmwii lauinbi' So4iiprcfug, a wnir in ltalia,n Sdrmii Mub'zbuciimat pe uscar gi pe marc de forya cellm Dintru tdii Prin
nestin'w

ilE Erris iactatus et aln "t ^uium scte')(E memarcm lunanis ob imm' l/i Superum, Mulia quqre et fullo psstts, dum onderet utSem

p

rcluga lnttiniaque oenil

minb

a crudei lunone'

p€tn' sdi punir' el' utbei temeful Multendufind $i sdi aducd tn Laliu pe *ii, de unde-btinul Neam $ panrpii albanici gi zidui a' Romei tmltc'
gi-n fizhoi,

% Tirx.,iardqi, in

ale sal e Animaduers ia nes in

*Ei:

timpi, cu
coriiambb.

t, quod a certo

{ifrty"ifrad
line

ilkcum
nan sunl, aPWrct
eEse

his

etiom metris quaeoemts

[CoL AZ26D]ab iisqui

@fiunune'

versus dicuntur, sed et quaevis sc loquinrtrr, ut recte

VERSUS. Idem

22? 228

AItfeI' cadenfatl, ritmicl' Altfel: cadenf6, armonie' Cezura,vasizich'
Coarnele uergelelor cu

2D

natuxa su4 non nrinus solutae poetae veraus suos certo

m
%2

fi'rbe lqate de catarg le tntoarcem'

Bt tnutaroemsPre'
Cdnt armele
qi

frequentius 0 e rtunt, }nirrc Gr[.* Adde hisc'e versunr revera in agricultura

'

scriplurae signarrt, esse eharn
mie nu mi
se

Pe bdrbatuL'

sutcrrm$1111t er ostendit loan' Croius Port' 1
Porc

m

CareLe ptimul din pdrmurii Tfoi'ei'

t

DrcPtawa,

d

382

Sf.

Aureliu Augwtin' Deapre muai'ca

Carm., I, 1; strict: micul asclepiad, trimetru c'oriambic format dintr-cr bazd spondaicd, doi coriarnbi 9i un pyrrhic'
2$ Subauzi: marcat.
2*?

Aici 2+tr Aici
2"e

gi

passim, altfel: semipicioare sau smipesuri' altfel: hemistihuri.

gi passim,

su-bauzi, in aceastd form[ a c.uv6ntului, cvasiidentitatea, numdr ritm, clard in latinegte, mai obscurd in limbile romanice'

-

:,
oelelalte numere.
2tr De
2i'2

cinci gi trei jumntagi de picior (semipesuri), adici'

De cinci gi gapte iumdtdli de picior' 53 Exemplul este luat din Horaliu, din a doua epnrd6. Modificarile serveau doar ca exemple pentru inv616cei.

23?

A1tfel' Prin

antifazi'
se

2ilSubauzi: Prozei. 25:'Acestd suprematie a senanrlui line de o tradilie legendara, care se referd la Iupta lui Apollo cu garpele Pvthon.
trece crr vedereq
25o 2i1

Profrt, a econornisi' a a se PLAnge, a dePlAnge' conqueror tse Catul., fV, 7' FeLuca ceea@o wdepi uoi, oaspefL
a c6gtiga, a avea ca

H Lucror

Subauzi: ritmuri. Ac,el piosfeticit, mre departe de riu. Subauzi: ritm.
Sutrarrzi: ritmuilan

2is
z5e

2slocdecuvintefapcudublutirrleles,aci,altimpului,cuvAntrr]tehnic
din metr ic6r gi cuvSntul comr:n'

2d)E circumscrisd, aci, o anume nostalgie fap de o presupusd
,,perfecliune"
2nt

%lRomqRoma,uitedtiibund'tateazeilor;ctanxgiseptenartrohaici'
2e Roma, uite cdtd-pi este

bundtatea reilor

trecr.rtului, proprie oricAmi paseism' Pietricelele de la th:bliple de socotit; un fel de pioni'
a

2n2 Altfel: si inceapd cu picior complet sau incomplet, dar e6 se termine numai gi numai in picior incomplet'
2r'iJ

Versul este din Terenliu.

acestei disciPline.

2* Altfel: semipesuri.

I1"#ll*ry#f,;1"":i":
arn zice af,6zi), sem5nAnd cu o pistaie de fasole, de unde 9i numele'

26 Noapte

pe cerul senin, stritlucea h-tna, (Hor., l)pod., XV, 1-2)' E'ste distih pythiiamtric intre mdruntele

em,

Si,

stele

fotrnati din hexametru dactilic

ai

quaternar (dimetru) iambic'

r384
266

Sf.

Aureliu Auauatin, Despre muzi.cd

A]tfel' dietih.

?67
268

Altfel' mlsura.
Adic6, eroicele in acelagi raport, iamtricele Neaua deacum sa topit
gi gi

X,'Xl, t-".arro,
trohaicele in raport de

: moatea SfAntul Augustin, trist, la OstiaTibetind' dupd

maici sale:
I)eus, creator omnlum, Po lique recto r, uest'iens

unuladoi.
26e

sentoarce

ilr

iarba pe cd.mpuri

Afuorii iar tnfbresc (Hor.. Ca nn.,N,7, 1-2); este tipul de strofd archilohicd primd, compusd din hexarnetru dactiJic Ai archilohic rninor (ternar dactilic
cata-lectic), cu ululu-u1
2?o

Di.emdearolumine, N ctcte m soPo ris gro tia

:

picior incomplet.

Artus solutos utqui'es
Reddat laborb usui,
Men' tesque fessas all'eue t,

Altfel' cuiburile. 271 Curn am mai arnintit, in jocul numeric. in gtiinla compoziliai dialogului, cartea a V-a relev6, in privinla irrtinderii, o sernni-ficaliv5"
corespondenlicu cartea I.
272
2?3

Luctusque soluat andas'

Atoate, Doomne, ceator
$i rccto r centlui, ce-n ue"1ti
a

Neologistic: nugacitete.

in momentul c6nd elaboreazd aceast6 certe

\4-a, sfAntul Augustin

in

schPdt, ziua, de

lumini

cornpr:sese deja dialogul De Magistro, o disputd cu fiul sdu Adeodatrrs, in care elaborase de1'a, bine articulat4 doctrina sa asupra inlelegerii (teoria

de somn: $ i noaPtea-n graPie

cturoaqterii). La ea fac,e referire aci. Scurt: cunoa$terea adevdrr-rrilor imuabile, nu se face prin abstractie, ci prin iluminarea de cdtre CuvAnt a sufletului. lnfluen1a sensibilului este (cum vom vedea in aceastd carte in cap. V, 8, ) ordusa, intrucAq inferiorul ( corpul)nupoate influenfa (sufletul). Pentru a afla gi a crrnoaEte adev5rurile imuabile e de cdutat, nu sub noi, ci deasupra noastrd. Spiritul se pr;ne a,gadar la gcoala Magistruiur interior, a Cuvdntului I-ui Dumnezeu. Carele loc;uiegte intru noi gi ne Iumineazd l[untric, gi aqa el ( spiritul) inva]E adevdrul de la Adevdrul

RePaosuLaPtsdrcd@

Lucrdrii
S d'

truP ul refdcut, ntreme mi ntea gea de g' 1i t"

Sd gtearyd Pl6'nsul insPdimat'

insuqi, ajungAnd la-nlelepciune, Iuminat de insdgi lnlelepciunea,
neinterpr:nAndu-se absolut nici o aItE natr-rri, intrttcAt, oricare a-lta s-ar

interpune, ea ar fi fie egala lui, fie inferioara, qi nu ar avea cum sd-l tansforme in materia sa de lucrr, in materia asupra cdreia sd-qi exercite,
adicd, propria lucrare.
2?a

virtual pe toate. armonioe' 2?s Ad. Iitt.; numeros; subauzi: sunetul ritmic' sunetul
2?e

Subauzi ritmul.

Nu alegerea locuirii ci necesitatea cllitoririi circrimscrie

28osubauzi:
281 282

versul.

clarissim orientarea gAndirii augustiniene, din care s-a ndscut marele
augustrmsm. Tiecerea de la corporale la incorporale este, nu doar irr acest dialog, cardina metod ei augustinie n e. Dumnezeule, crcatorul tuturor: versuleste primul dintr-r-rn celebru imn vesperal, compus de Sf6ntul Arnbroziu, pdrintele spiritual aI Sf6rrhnui
216 c.a.

Altfel' ee Pun

in lucrare'

27s

Altfel' prin inspirafie 9i expirafie 283 Ad. Iitt.: ceeafiunea.
2sa

inchisoare

notd despre.oorfr Aci, unii exegep augustinieni simt nevoia s[ dea o qi sd ne trimitd Ia sursa platonicd 9i plotiniarrd ' .rrIl"t.rLrl

"

386
Dirnpotrivd, articulat.
285Yezi'
286

Sf.

Auretiu Awustin' Despre

r1'uzicd'

eu vdd, aci, deja

platonismul creqtin' augustinian' deci' bine

nemarc6nd, adic5, aPriat ar'nldul

unum; altfel, marcAnduJe aPriat

Rettact.,lib' I, cap XI' n' 2 , supra' ly'otd introductiud'

piin punerea Aci,numdrul insugi, pitagoreicul,-c31vertit, primegte un fapt crucial pentru devenirea maiJor',tui Auga6tin taina bo'tezulu.r. filosofiei cregtine.

il "U
facie soiul

lit1.: numeros'

ritmic'
despresufleq intuntione am' a dat naqtere Ia tot cE ln chiar r6ndurile subsecvente'

..ac similem"': trebuie eA unul, principiul' prin egalul lui 9i m6rturieeasc6 c[ de cfltre uneac prin bogdliilor bun6titii eale eimilara epi;a' prin carea Ee ei zic aga' irrtt "i.r"'ona Ei dintru unul una, prin atotiubita' ca m6sura in in iubire, au fost f6cute toate 9i zidite oricdte sunt' atentioneaz6 c'5 intrr acest care sunt. Cum unii exegeli ougustinieni ne perfect egali lui prinr:ipiu care se ."p.oAlt'" i; iln'aginea de sine insuqi'
".,.r,u

ativ aequalem illi, interPretoret

2ssVezi'
2eo

Retract.,lib. I, cap' XI,

n

3, supra' Nolri introductiud'

trebuie sI vedem od irr.,rEi" gi intru aceasti unitate ieqitE dintm-unitate despre unul dintre <'le Ji.

m

Cf. suPra, caP' V'

D1
2e2

Ibidem.

subauzi:

fire'

cusu.tilIuride
imd.;Armoniile
ruYionali' a armoniilor eterne'

principiul prin egalE lui 9i buniti$ii bognfiilor eale eimilard -t"oU"uzi: frumselea, n' n'), prin carea intre sine una ip$" n') prin ii.ot"ulit.n n. n.) 9i dint"u unu una (neutraliter' n'
f6cute toate atotiubita, ca sd zic a;a, iubire 8e unesc' au fost care eunt' zidite oricdte sunt, 9i in mdsura in
'tosYezi lletmcr',

indoid6' traducerea ad litteram mdrturigeasci c6 de c6tre unul

;T$*fifrffi,''*ilT;rl"I"1;

9i

zea

Cf. suPrq caP.

II'

lib. I, tap' I, n' 4' supra, Notd intrcductiud'

2es 2e6
2e?

Altfel.

intfu.
adic['

rp Exegelii

Subauzi' dietrugerea, anihilarea'
CXci nu-l socoli: pe aoel undeva,

.rr-oi.""i

augustinieni

'ior'
^'d1 rnal

2gsSeililjndepesine;aqqstrrctetirnologic;ald,el,srrbauzi:6easterne;

prin intre t<-rate intrece t:u o a II-a, a III-a Si a V-a, luate seParat' qi o intinsd decAt c64ile

com"Poziliei 'l celelalte, nu numai

tinde.
2e Aga,

li se inhera' dup6 sens; subauzi, neologistic' aci gi passirn: a
pur al gdndirii cregtine.

m
m1

strict: a Folosesc aci pleonasmul Pentru o mai clar6-n{elegere;

rposto.
Altfel: firea, sau, mai strict: fiirea' 302 S,*;auzi, a fiin{a'

pulchritudo; altfel: infirma - infirm6' cf' 'o'Aq*, citind: infima XI,t' 4,supra, Nofd introductittd' Retract.,lib. I' "*p. 304 Cf Rett'act, lib. I, cap' XI, n 4, supra' Notdinuoductiud'
ms

CI. suPra., caP

XI['

M Subauzi, etimologic: atotperfecte'

CUPRINS
Notdintroductitfr,.'.'.......... Notdttsupru"nr+ni....."....
DESPRE
C,rnrr:r

"""""""""""' 5 """""""""""' 29
'.....'.....'..'....'.30

MUZICA
............

INTAI

""""'32
ale eomrrilor nu privegte

I. tr.

Observarea dimensfurnilor erte

"""""""""""" 33 gramatica,cimuzica "" """' 35 Loi *roi".. Cerrseamn6a modula..."""

X XI. Xtr.
XItr.

Numere complicate qi sescvate .'."""""'r"r"""""""""""""""" 61 Cum sd se nre4in6 la o form6 certi rnigcdrile 9i numerii
tinzAnd

lainfrnit
fiort

""""

611

De oe s-a

"""' 67 iardgiintoa-nce,realaunu ....'..". propo4ionate, in mdsura in Despre ftrrmselea migc5rilor """"""71 care seiudecd dupdsirnluri

in numirare, inaintarea de la unu

la zece qi

"""""'""' 80 Clnrsl A DouA grfuniticul, Spagrle sil,abelor de-alnrnde le ia-n searn6 t dJturrde,mrlzicianul:...'.';.r. """""""""""""""' 81 preversdin autoritate, muzicianul I

[.

:

:::

:

:

H

Clntsl

I. tr. [ fV.

"""""" in ce chip diler6 ritmul, metml gi versul Metneledivizibileindou[p64isuntmaiprestantedecAt

A oINCEA

228
229

celelalte

""""""""""?*31

v sfiAil.*icrrf"i M. irte$a*po" finelevereului"
VII. inoechipimgar(li)tatea parifii)tatein*"nrL,ele*reur
po,^

Versu] derlnde'i numit Sfa"qit l af.At alvereurilor

'

""""""""'231 """"'235
."241

"'243
a
de cinci gitrei

p*a,fla"picior ..."""""

gi

*i1,r*6td$de picior' Membrelede

Mtr. IX. w u\-

257 Membrele de cinci qi gapte iwnntf$ de picior " " " " " " " " " " " " " ji qapte ium[tA1i de picior' Membrele de Membrele ae 9a"" 'rrele de noud 9i qapte ium6tdli ""'253 €atotdecente

""""""'247

.....2s7
Cumtrebuie mdsurate mai Epilog
A

XI. X[. L tr. m

c

""'261

..'....

""""""267

Cenrrn

sASEA

""""""'272

Scopulcd4ilord
Numerii sonori: genul lor Poate existB fdrd
sonul tnsugi. Al doilea gen Al treilea gen al numerilor, AI patrulea gen aI numerilo

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->