Anulu XI. Nr.

13
Apare, de trei ari in stptemaua : mercuri-tA vineri-a si dominec'a in septemanele eu serbatori inse numai de dor" ori.

Budapesta, do mine ca, 8/20 faurariu 1876.

frenunteratiuni se jucu i a si prin dftii corespundenti ai notri, la tote potele, si de a dreptul", la Bedactiune, Stationsgasse Nr. 1. unde sunt a se adresa tote cte privescu foi'a. Cele nefrancate nu se primescu, cele anonime nu se publica. Pentru anuneie si alte comunicatiuni de caracteru privatu, se respunde cte cr. d* linia ; repetirile se facu ca pretiu scadiutu. Tassea erariale de 30 cr. v. a. pentru odat, se anticipa.

Pretiulu pentru

monarchia:

pe unu anu . . 10fl. cr. v. a; diumetate de anu 5 unu patrariu . 2 , 50

Pentru Romnia si strainetate :

pe anu diumetate de anu

30 franci; . 1 5

ALBINA1
Albina

invitare de prenumeratiu ne la

pre j>ex-ioIeIe anului 1M7>,

cu pretiurile si conditiunile, ce se vedu in fruntea foii.

Scaunul ii cu juraii din Budapesta,

in procesulu de pressa afu guverniului, resp. alu procurorului publicu regiu, intru aperarea de onre a d-lui Georgiu Ivaeicoviciu, supremu comite (dra dej numai fostu !) alu Carasiului, in contra lui V. Babesiu ca Redactore respundiatoriu alu Albinei, pentru calumnia, comisa prin publicarea unei corespundintie, cu datulu de 2 maiu n. din Temtsira in nrnlu 31 alu Albinei din 25 aprile v. 1874 unde s'a luatu notitia despre vocea comuna ce se respandi, cumca numitulu supremu-comite in Ciacova, in localitate publica, in audiulu mai multora, in modu grosolanu si nu fora causa, a fost atacatu de diu maioru Const. Stancovici si numitu omu blastematu, hotiu si lotru de tira,"si densulu astfeliu insulttu a luat'o la sanets'a, fora s se curetie de acsta pta urita prin cererea de satisfactiune, o portare, pentru carea opiniunea publica s'a scandalisatu, r Romaniloru, pre ctu diu Ct. Ivaeicoviciu trece de romanu, trebue s lifieruine de astfeliu de doronu mare tjLnluJktf3i.^i^ rele nalt'a stepanire s illustrissimulu functionariu alu ei credea si voi a spal pfa tea grsa de pre caracterulu illustrissimului, prin condamnarea celui ceastrigatu si siaruitu, c atare pta nu se pote ascunde, ci in orice modu trebue splata ! prin condamnarea lui Babesiu, dupa -lu 11 alu legii ung. de pressa de la 1847/8, (la inchisre de unu anu de dile si Ia glba in bani de 600 fl \) in acestu procesu, joi'a trecuta in 5/17 fauru, dupa desbatere infocata de 3 re a respunsu la tote trei ntrebrile ce i s'a pusu, cu maioritate de 7 voturi contra 5: nu, nu, nu! 1. Articlulupublicatu in Albina asupra d-lui Georgiu Ivaeicoviciu nu cuprinde calumnia. 2. Babesiu nu este aut or ulu a celui articlu. 3. Babesiu nu este vinovatul Pe temeiulu acestui veredictu alu juratiloru, naltulu tribunalu regiu alu capitalei Budapesta pronunci sententi'a de achitare a acusatului si de condamnare a acusatoriului la solvirea speseloru de 86 fl. Cea-ce diu Gioca de la Carasiu, dupa svatulu, su dra la comand'a conducetoriloru sei, amici si patroni, de aprpe duoi ani a cautatu in ruptulu capului, si de ce noi prin multa truda si bunavointia ne-am adoperatu a-lu feri, nu pentru persn'a, sa, ci pentru numele ce porta si pre carele la duoi unchi ai sei am avutu ocasiune a-lu stira si respecta forte multu, du in fine a gasitu] S blamatu de s'a facutu nemoritoriu ! Firesce c si naltulu guvernu, prin zelulu sen d'a sustien pre acsta unlta blamata a sa, si prin tendinti'a d'a face s se pedepssea unu nevinovatu pentru celu blamatu, a suferitu ruine. Ce s-i facemu noi, daca densulu attu de usioru intra in lupta pentru o astfeliu de causa murdara si persona slaba! La pertractare a assistatu publicu ctu a potutu cuprinde sal'a mare, si intr' acest'a
u 1

se'ntielege nafi'a * intrga; apoi si asta ! bisericesci ai notri, de multe ori l'am data, cei de la potere, atu din votuiu jura- I lamuritu, attu in colonele acestei foi, tiloru, ctu si din tienufa su manifestatiunile I ctu si o c a s i o n a l m i n t e naintea acepublicului, s'au potutu ;onvinge, c tta lora cu vce v i u a , nu pt s fie altulu,de trud'a d'a dresa conscmti'a multimei dupa facia propriulu cugetu su cpritiu alu unui-a su ctu: c a P r S a n t i e l e l o r u , d e t e n d i n i ' a d e a n i r e s t r i n g e si altui'a poternicu, este invanul Cetatienimea ca nationale parte a poporului celui mare, semte si dca r e d u c e d e s v o l t a r e a n'ar pricepe, mai multude ctu domnii, c c u o r i - c e p r e t i u , s r e c u n s c a fora credintia in Dumtiiiu, fora omenia st i n t e t i t r i ' a n e c e s i t a t e d e a s e dreptate, societatea civi'^nupt sust si proapropia si constitui intre sine spera ! f i Invetiati domnilo^k, inveti si tu sc%o- n s o l i d a r i t a t e , s i d ' a r e p r e s e n t precum pule dt minte, anima sihvgetu Gioco de la a t t u g u v e r n i e l o r u , necesarmente chiar s i MSale, poporu! 1 nu este nApoi foile tote fasta data luar no- c a c e a t e n d i n t i a titia despre adeverat'a sf re a lucrului, prin ce d r e p t i t , c e a n u e s t e n i c i blamagiulu se constatt cu attu mai ecla- f o l o s i t r i a T r o n u l u i s i p a t r i e i , tante. * c e a a m a r e s c e s i i n s t r a i na, r Despre momente!* pertractrii m c a p i l o r u b i s e r i c e i f a c e g r e a s u nrulu venitoriu. c h i a r n e p o s i b i l e m p l i n i r e a detorintiei loru facia de stepaSpre lmurire. n i r e ; astfeliu dovedindu-se densii prin cestei foi publicasinceritate leiali, in locu s apar la si In nrulu 11 alu | M a r t i r i u l u b i prin nepsare su s ::ere rba intru tote, ramu sub titlulu de: lidegetare la essempre cum acst'a s'a observatu la mai s e r i c e i , " o scurtu iromano-catolicu muli. plulu luptei Episcopi riffln h m m*m ^Lu-sepuaerea" dupa.,noi.ar fi; tiriu in contra roesdffToru si chiar a legi- l u m i n a r e a c e l o r u d e s u s u a s u loru ce se aduser, la staruinti'a principelui p r a r e t a c i r i i s i n e d r e p t t i i l o r u B i s m a r k , intru reducerea autonomiei s i a p e r i e l e l o r u, umatrie d'aci penbisericei catolice, si acolo provocaiamu tru toti. pre nalii notri demnitari bisericesci, c O p u n e r e a " dupa noi ar fi: se se detepte, s se impreune denegarea o r i - c a r ui spriginu si s i n c p a s i e i l u p t ' a p e n t r u p r e a c s t a cale, si d e t e p t a r e a d r e p t u r i l e p o p o r u l u i i m p i l a t u . " o p i n i u n e i p u b l i c e , p r i n l u m i n a re Firesce, remanendu articlulu nostru a s u p r a p e r i c l u l u i s i p e n t r u a p e in cadrulu generaitatei, nu s'a potutu re- r a r e a p r i n t t m e d i l c e l e l e spic si precisa cu de amenuntulu inten- g a l i a d r e p t u r i ] o r u s i i n t e r e s e tiunea Iui, si asia, nu ne mirmu, c cu- l o r u n s t r e a m e n i n t i a t e . prinsulu aceluia a fost dra peste totu D r e p t u r i l e si i n t e r e s e l e noreu priceputu si astu-feliu splicatu, c s t r e n a i o n a l i noi tt le tienemu de noi am dori, ca prinii Eppi si Archi- statatrie sub scutulu bisericei nstre naepiscopi ai notri, n t o c m a i c a s i e p i - ionali, a crei cea mai snta chiamare s c o p a t u l u c a t o l i c u d i n G e r m a - este, d'a proved de desvoltarea si prospen i a , s incpa lupta directa, prin pastorali rarea v r e m e l n i c a " si , v e c isi predice, incontra politicei, unoru mesnre n i c a" a crestiniloru. si legi ale stepanirei de astadi a tierii, pre Nici c avemu noi astadi, in Austroctu acelea ni se facu dra sentite ca ape- Ungaria, altu terenu si altu organu, satrie si dusmanse. attu de chiamatu s indreptatitu spre Nu, nu pana acolo am mersu noi cu acst'a, casi biseric'a, intru care se conprovocarea nstra, candu am scrisu: c centra intrga viti'a nostra publica, si Ni-ar piac, ne-ar incant, ne-ar pentru a crei emancipare si assecurare cuceri pan' la adoratiune animele, dca attu de multu ne-am luptatu si attu de Episcopii si Archiepiscopii notri naionali multu am sacrificatu. astadi, candu naiunea ni este amaru Acst'a este, a fost, si remane conimpiata si cercetata, candu chiar dreptu- viciunea nstra in acsta privintia. rile ei, cscigate prin lege, oblu se ataca cu Ctu de altfeliu insa a fost cuprinsa cutesare rba, densii in locu s se vcea nstra, in acsta privintia redicata plece si acomode si jce pre cei multiuniiti in nrulu 11, chiar de brbai pr aprpe si fericii, facia de poterea bruta s'ar atini in causa, ni face mrturia urmati n t r e p u n e si resp. s'ar o p u n e . " riele reflessiuni ce ni se tramisera in aceIntielesulu acestora cuvinte, acestei sta cestiune de ctra un'a dintre cele mai conduite ce noi am dori a ved la capii de frunte persne bisericesci ale nostre,

un'a na muitu slimata. Le publicmu in- j Budapesta, ii 19 februariu n. 1876. trege aceste reflessiuni p r bucuroii, Din Viena si dn Praga, o multim; d e cu attu mai vertosu, cci avemu prevedepesie telegrafice s>site pona asra la !) re, ni aducu la conosciiitia, cumca in urmarea derea, c in curintele de astadi alu politicei domniloru de la potere la noi, p r o topirii pr rapedi dedue dile a ometului cecurendu asupra acestui obieptu vom s lui multu, in Viena si departe in susu de ea Dunrea, r in Paga Moldava &u esitu avemu multe de deliberatu si atunci aceste peste tiermuri si au hundatu mari prti ale reflessiuni au s ni faca servitiu, s ni com- unei si celeialalte cdtali si c periclulu din minutu in minutu crece. pletedie discusiunea. La noi in Buda)esta mea incepe a cresce Reflessiunilo amintite suna : rapede Dunarea,dar d periclu pon' in momentu Die Redactore! Candu in nrulu 11 alu suntemu ferii, parte pentru c ap'a afla in stimatei Albine, fecerati asemenare intre Epi- Austri'a pedece in gliati'a cea mare, parte scopii notri si intre Ledochowsky, ati trecutu pentru c dilele treoite aici scadiuse ap'a cu vederea cte, si ce feliu essentiali mo- tare,in ctu acuma nunai o crescere forte stramente alteredia de totu acea asemenare; dra ordenaria ne-ar pot tduce stricatiune. * * c n'ati avutu in vedere, cumca in statulu * nostru pana aeuma nu s'au adusu legi, restrinDespre caus'a or'entale, respective dspre getre drepturiloru nstre bisericesci, precum efeptulususuccesuluNotei d-lui Andrssy si s'au adusu atari in Prussia facia de biseric'a ro- a intrevenirii celoralt; poteri mari, cele ce mano-catolica. se audu si cetescu poi' acu prin foi nemicu Statulu nostru, ori ctu s'ar aret elu in nu sunt mai pucinu, le ctu liniscitrie, ba alte privintie contrariu nationalitatei nstre, dar ele parte mare sunt calificate d'a produce in biserica inca nici de subventiunea ce ni-o ingrigiri si temeri in fte prile, mai vertosu intinde spre sustienerea autonomiei nostre in noi, austro-magiarii" d-lui Andrssy ! nu s'a atinsu. De unde se vede, c in biseric'a Sultanulu, ce e dreptu, iute a dechiaratu nstra nici causa, nici lipsa n'a fost de opunere c primesce propunerile Austro-Magiariei, dar din partea episcopiloru notri, cu attu mai apoi s'a aretatu c le-a prlmitu cu unu pucinu de martiragiu. crligu, adec inprincipiul" In conditiunea principale, adec in aceea De altmintre bine cumpenindu lucru, dra chiar d'ar essiste atare causa si lipsa, eu ca venitele driloru directe din Bosnia si s se intrebuintiedie pentru iuunulu tare me indoiescu, c la noi ar fi posi- Herzegovina bile si utile atare opositiune si martiragiu din bunettiri in acele provincie, Sultanulu a facutu feliu de feliu deesceptiuni si respective partea bisericii nstre, casi in Germania, prin clausule, adec pe data a inceputu a incerc episcopatulu romano-catolicu. Cci dupa mine, referintiele sunt cu cu mintiun'a. Insurgenii d'alta parte inse nu credu si totulu diferite. La spatele episcopiloru notri nu st casi la ale lui Ledochowsky o lume na se incredu nici Sultanului, nici Ministrimare, in tta privinti'a poternica. Cine se in- loru si Pasiloru sei, cari de attea ori, ba totu de un'a ii-a mintitu si au mintitu si pagrigesce de noi si de biseric'a nostra, si cine ni-ar d na in atare lupta spriginulu seu mo- caiitu chiar lumea^ft|eti omenii slabi si de rale si materiale intre mprejurrile d e - awnie' i a lUBH^*Ba^H|pt>B iTu l a potere '. Acum diu c. AnWassy se afla in fataastadi ?.' Chiar dupa discusiunile, ce adese ori am cetitu in Albina," credu a fi indreptatitu lele impasu, pre carele si noi si muli alii a eschiam astfeliu. Si asi mi-veti permite a nepreocupati de orbfa poterii, din capulu loVi observa, c o lupta si unu martiragiu la cului l'am predisu, si ce e mai fatele, este c Ledochowsky, astadi la noi ar fi unu lucru reu nimenea nu Yr s mrga mai de parte cu elu combinatu si de buna-sma mai multu spre mana in mana. Prusso-Germania dice, c pre dauna, de ctu spre escigu pentru biseric'a ea propriamente caus'a n'o atinge mai de aprpe; Russia lucra pre sub mana chiar nostra. n socotii numai, ca s nu amintescu in contra, r diaristic'a ei si-bate jocu de altele, cum buna ra, contrarii partitei naio- Not'a Marelui Unguru din fruntea diplomaiei nali la noi striga in gur'a mare, c lupt'a Vienese, pre candu ca de ncoronare a opului, o fia turcsca dia Constantinopole, dupa pr espusa, opositunea pr apriga a capiloru Politik de ieri, d dlui Andrssy svatulu: partitei naionali, a provocatu reactiunea de se aibe bunetate a incepe cu reformele su imsusu in caus'a nationale, si ne-a adusu acolo sale la sine acas, unde intr adeunde suntemu cu acesta causa. Cei-ce striga bunettire asi, vorbescu cum credu eu o absurditate, veru este mare trebuintia de elel unu mare ne-adeveru, luandii eonsecinti'a diVedei, ce batjocura suferu omenii aperecta ; dar vorb'a nu este fora temeiu prin sriloru, candu se punu se dogensca pre alii logc'a consecintieloru ulteriori. Adec: prin pentru apesri! lupt'a si opositiunea apriga a resolutiloru capi, Si acuma d-lu Andrssy, intru fortiarea slabitiunea massti celei mari a esifti la lumina causei, s'a pusu a orden cea mai aspra nsi apoi numai att'a a trebuit domniloru f chidere a granitieloru Bosniei si Herzegovinei, Ei: re ar fi bine s incercmu totu ase- si a ameninti c de nu se voru domoli menea si in biserica? Eu n'asi hui respun- rescolatii si supune Turcului, apoi AustroMagiaria va alunga de pre teritoriulu seu pre derea pre mine, pentru atare svatu. diecile de mii de refugiti, btrni, femei si Suin de parte d'a vr s pledezu pentru copii, adec ii va d cucitului furciloru ptrandavi'a capiloru bisericesci, si o buna intiegnului de turcu! legere, tocmai o solidaritate intre ei spre scoAtt'a ar mai trebui, pentru ca d-lu purile causeloru bisericesci, dca s'ar pot, intre | si stepanirea dualistica a Monarori-ce mprejurri ar fi folositria, si de buna Andrssy cliiei nstre s se faca nemoritria! sma ar mari vdi'a si ar potenti ncrederea De aceea din cercuri secrete mai nalte capiloru notri bisericesci: pentru o lupta, politica-nationale apriga, in contra guverniuliii, se suna, c cu fiasculu d lui Andrssy in Oriente i-a batutu r'a stepanirii s lui si timpulu de astadi ar fi forte reu alesu. cameradiloru sei din Budapesta! Vi recomendu aceste observatfuni fugitive celei mai serise ateniuni, pentru ca cestiunea s se lamuresca si pnbliculu nost De la Diet'a Ungariei cehi mare s nu mitrsca ateptri si resp. Cas'a de diosu, mercuri-a trecuta desbatu banuele neindreptatite facia <le mai marii bisi primi cu maioiitate proiectulu de lege alu xeri celoru nostre. guverniuliii, pentru etemisarea memoriei si Alu Dvstre pururi stimatoriu meriteloru lui Franciscu Dek, prin inariiculare. Opositiunea stngei, espresa piintr'o cuF
11

ventare escelente a dlui Em. Smonyi si printr'unu proieptu de resolutiune, o apretiuimu sub alta rubrica specialmente. Att'a totui nu potemu a nu atinge la acestu locu, cumca judecat'a opositiunei democratece magiare asupra fapteloru si meriteloru lui Dek este multu mai aspra dectu aceea pre care am desfasiurat'o noi in sirulu articlileru ce publicaramu din incidentele morii si pompei funebrali a marelui barbatu. Anume, opositiunea magiara atribue tt smintele, abusurile, escesele meniloru, redicati de Dek la potere, slabitiunei si resp. tolerantiei acestui-a, si-Iu face prin urmare respunsabile pentru ele, cea-ce noi, diu alu nostru puntu de vedere, peste totu n'ara fost in stare a sustien. * * * Cas'a de susu a magnatiloru, joi-a trecuta desbatu si primi cu maioritate Conventiunea comerciale si vamale cu Romnia, nu fora opositiune apriga dintr'o parte pr nsemnata, cu ilustrulu veteranu matadoru c. Ioanu Czirky in frunte. Si la acesta ocasiune se intonar cu multa energia marile peri ele ce se parii, c ar ameninti prile Ungariei, anume de o parte concurinti'a producteloru romanesci, si de alta parte bagatelulu cscigului pentru Ungaria prin nlesnirea importrii de fabricate in Romnia! * * * Acum aesta conventiune in statulu Ungarei, in partea monarchiei nstre dedincci de Laita fiindu primita fora vr'o reserva si asi dicendu fiindu lege, ntrebarea se nasce. c re pre d'o parte agitaiunea ce mereu se continua din colo de Laita, in prile Austriace ale monarchiei dualistice si anume in Viena, pre de alta parte machiavelistic'a reserva a dlui Herbst, incuviintiata de guverniulu austriacu, acea reserva, dupa care prin acesta conventiune nu s'ar atinge si altera de feliu drepturile comerciali ale Austriei, cscigate prin tractatele mai vechi cu Turcia si pentru teritoriulu Romniei, ( o reserva ce dej deveni obieptulu unei interpelatiuni in Camer'a Romniei si carea de tta lumea nepreocupata se splica tocmai precum o splicarainu noi in nrulu 11,) ce insemnetate si resp. ce consecintia pote s mai aiba ? Pare-ni-se, c dca acea reserva se va sustien, apoi ea d'o parte, in puntulu acestei conventiuni va sparge solidaritatea intre statulu Cis- si Translaitanu, si d'alta parte va dovedi reu'a credintia a Austriei facia de Romnia ; r mai incolo va constringe pre Romnia, s-si inchida barierele pentru comerciulu industriei Cislaitane, mcar prin tarifa.

Tocea opusetiunii magiare

contra eternisrii prin inarticularea memoriei lui Franciscu Dek meriteloru acestui-a in cartea de legi.

Actulu ce mplini majoritatea Camerei deputatiloru magiari in diu'a de 16 faurariu n. a. c. va trebui s formedie unu momentu de mare insemnetate naintea judeciului universale, alu istoriei, cci elu este nu numai straordeaariu, ci chiar unicii in feliulu seu in istori'a parlaiueuteloru. Este acst'a diu'a, in carea stepanirea magiara a aplicatu masn'a sa votatoria, pentru a eternis prin o lege speciale;, acuma de locu, fora critic'a istoriei, meritele, defunctului Francion Dek: r opusetiuuea de statu a magiaiiloru a redicatu prin Erncstn Simonyi protestu contra votrii unei atari judeci prin contempurani, prin amici si clieni personali, contra essecutrii unui dreptu, ce este alu venitorimei. Proieptulu regimului s'a presentatu in Camer'a legiuitoria fora nici o motivare: noi reflectmu deci pe cetitorii notri simplumentela testulu vorbale al ii acestui proieptu, publicat u in nrulu 11 alu foiei nostre. Opusetiunea inse se vediii necessitata asi motiva contra-proieptulu prin analisarea intregei activiti a decedatului Franci sen

Dek; noi venimu deci a espune aci judecaii publicului nostru unu estrasu essentiale si fidele din vorbirea lui E. Simonyi. carea precum din partea maiorittii provoca indignatiune, asi f aplausa din partea minoritii. ca trasurele essentiali din acelu discursu: E forte grea pusetiunea mea, candu in numele meu si a consociloru mei in principie trebue mai antaiu s dechiaru, c nu primimu proieptulu de sub ntrebare, si apoi s me punu s aretu c si de ce lu-respingemu; r greutatea consiste in acea mprejurare, c pre candu de o parte avemu s censurmu s: s aducemu judecata asupra meriteloru unui barbatu, pe care ca omu l'am stimatu multu si ale crui vertuti cetatienesci le recunoscemu cii toii: pe atunci de alta parte detorinti'a de representante alu poporului mi-impune imperios ca in censurare si aducerea judecaii s nu ascultu de ceea ce mi-spune anim'a, ci ca legiuitoriu s urmu ceea ce mi-poruncesce mintea sanetsa. Unu casu casi cestu de facia nu mai afli in tota istori'a parlamenteloru. E si mare lucru, candu corpulu legiuitoriu alu unei tiere vine s legiferedie meritele unui fiiu alu ei! Tocmai de aceea fiindu acst'a cea mai mare destinctiune ce pt s'o de o tira fliloru sei trebue s fimu precaui la distribuirea ei si numai atunci s se votedie cui-va, candu nu subversa deosebire de preri cu privire la meritele respectivului, de orece in unanimitatea votului se recunosce pretiulu meriteloru. Acst'a inse nu se pote atepta dela contempuranii respectivului, cci ei sunt interesai. De aceea adeveratele merite le pote recunosce numai viitorimea, cci numai ea pote fi jude nepartiale. Inarticularea meriteloru asiadara apartiene si este dreptulu viitorimei. Asi s'a urmatu pretotindene.Au fost inse cauri de s'au inarticulatu meritele unoru brbai si prin contempurani; dar acelora s'au recunoscutu numai faptele p. e. pentru bravuri militari su cum fu la palatinulu Iosifu in 48, pentru c a condusu trebele tierei cu neobosintia in decursulu a 50 de ani. Dar merite politice nici odat nu s'au inarticulatu prin contimpurani: a fost inse in Anglia la 1806, candu morindu marele barbatu de statu Vilelmu Pitt se propuse inmormentarea lui pe spesele statului, r opusetiunea in frunte cu Carolu Fox ceru respingerea si a acestei propuneri, sub cuventulu c aceea ar fi o pr mare onorare din partea contempuraniloru pentru o activitate pe terenulu politicu, asupra carei-a la tota templarea are s judece viitorimea. Pa noi credu c s'au datu defunctului Dek destinctiuni pr din destulu, fiindu elu fora contradicere din vr'o parte deehialatu de mortu alu tierei si apoi immormentatu pe spesele statului! Aci trebue s ne oprimu. A intari prin poterea si autoritatea legii, c 'activitatea politica a lui Fr. Dek constitue ,merite pentru tira: acst'a ar insemn, c tienut'a opusetiunii este contra intereseloru fiere- si c numai partit'a guvernementale lucra iu interesulu tierei. Ast'a inse nu este iertatu a se decreta prin lege, cci faptele areta c sistem'a inaugurata prin Dek la 67 si politic'a lui de atunci si si pan' astadi urmata de guvernu sunt cele ce au adusu tier'a la prepaste. Dar se pare c guvernulu vr s decrete contrariulu de la acst'a si anume prin proieptulu de facia: asi ce-va inse nu e intieleptiesce. cci de va fi politic'a lui Dek binefacetoria pentru tira. atunci si fora proieptulu de facia i va recunosce viitorimea meritele lui, r de se va documenta totu asi de daunosa casi pana astadi. atunci de buna sema viitorimea ne va judeca aspru si pe noi cei ce am vot astadi merite lui Dek. In urma dara se vede c intieleptiunea ui dictedia s ne indestulimu cu aceea, c am datu tributulu cuveniii marelui defuncii pentru vertutie sale cetatienesci si i recunoscemu vuratieni'a animei si a cugetului; r activitatea lui politica s lasmu s o judece viitorimea. Dvostra inse nu vrei s ve indestuliti cu

att'a, firesce cci credei c prin glorificarea politicei lui Dek vi glorificai insasi politic'a Dvostre si aflai de potrivita ocasiunea s vi decretai politic'a de umc'a mantuiioria. Daca st lucrulu asi: atunci s re intrebmu, dupa ce dvostra nu ni mothati proieptulu de facia nici prin unu cuventu c cari merite politice ale lui Dek voii s se inarticule in lege ? (Aci vorbitoriulu espune tota activitatea lui Dek, fiindu representant in Dietele dela 183236, 3940, 43 si 47, si areta c tote c -atiunile sale legelatorice le pe atunci s'a stersu dintre cele vii prin insusi partit'a Dek-iana, fiindu inca in vitia creatoriulu loru, si anume s'au stersu ca unele netrebnice si s'au inlocuitu prin altele noue; prin urmare din acestu periodu nu resta nimica din activitatea lui Dek pentru viitorime, si asiadara pentru activitatea lui din acestu intrevalu nu i se potu vot si legifera merite. Constata inse c din acestu periodu a remasu lui Dek detorinti'a de i sustien, candu a potutu, legile ce s'au adusu pe langa concursulu seu: dar intona, c e pr bine cunoscutu in ctu si-a implenitu elu si acesta detorintia snta, cci dela primulu bubuitu de tunuri in 1848 elu s'a retrasu in unu anghuletiu si de acolo n'a mai esitu pan' la dilele mai serine dela 1861!) Memo rndele lui Dek de la 1801 au fost cele ce i-a datu numirea de intieleptulu tierei," cci in acelea elu a aperatu cu brbia drepturele Ungariei ca tiera nedependinte si autonoma, si acst'a f caus'a de tir'a i tramise la 65 o maioritate imposante. Dar este sciutu cum a aplicatu densulu principiele din acele memorande la inchiaiarea pactului dela G7. Apoi nime dora nu va ascrie de meritu lui Dek, c la 61 a scrisu asi de frumosesi adeverate memorande, dupa^ce elu la 67 s'a lapedatu insusi de acele g d W f c 2 C Astfeliu remane, c meritele p o l i t i c p ^ r n i T 5 e a k consistu numai in pactulu dela 18'67 ! Si ore ce sunt acele merite ? Prin pactulu dela 67 s'a sacrificatu nedependinti'a si autonomi'a tierei si acst'a e caus'a principale, c aci suntemu ajuni la marginea prepastiei! Apoi ore cari ar fi meritele lui Dek do dupa pactulu dela 6 7 ? De atunci s'au templatu forte mari schimbri in fote institutiunile nostre; r Dek este respunsabile pentru tote, caci de atunci pan' neu n'a potutu fi proieptu de lege ce s nu se fi primitu prin Dieta, daca voi Dek, precum de asemenea n'a potu fi proieptu de lege ce s nu-lu fi respinsu Diet'a, daca cerea asi Dek. S'au adusu mai antaiu legi pentru regularea amministrrii justiiei, si atunci intre altele s'a despoiatu poporulu de dreptulu de a-si alege judectorii; dar tote legile pe acestu terenu s'au doveditu de rele si astadi cu toii recunoscemu c trebue derese si mai tote se sl afla in procesulu de schimbare. Pe acestu terenu nu a ren.asu deci nemicu din activitatea lui Dek dela 67 incoce ce ar pot s i se ascrie de meritu pentru viitorime. De asemenea s'au facutu multe schimbri in amministratiune, unde inca mai tote productele legelatorice sunt in contradicere cu principiele ce profesa Dek mai nainte! Dintre acestea inse mare parte inca s'au documentatu de rele si trecur in procesulu de schimbare; r ceea ce a mai remasu este: legea electorale ce despoia prti de cetatieni de dreptulu electorale, pocitulu de virilisrnu si legile de urcarea driloru si de incassarea acestora cu asprime draconica. Acestea inse dra nu i se vor ascrie de merite ? !
a ) 4

Dar totui a remasu ce-va si din activi" tatea lui dela 67 incoce, ceea ce lasu inse se judecai, daca e meritu ori altu-ceva. Au remasu ca fapte: 1300 mii. detorie, dupa care platimu la anu ca carnete 70 mill; 16 mill. ca subventiuni anuali pentru drumurile ferate, 33 mill. urcare de dri directe dela 1868 in coce; unu deficitu dupa prea mea de 2025 mill; cu unu cuventu : a remasu seracirea tierei peste totu, lips'a de bani, ruinarea credetului, pemnorarea bunuriloru statului, credetulu perdutu in strainetate!! Acestea numai ni-au remasu dupa activitatea lui Dek dela 67 incce; si pentru tote acestea este respunsabile elu, cci Dek a fost de atunci si pan' acu domnulu ne-restrinsu alu situatiunii, facendu-se totu ceea ce voi elu. Astu-feliu standu lucrulu nu credu s se pta recunosce in unanimitate merite celui ce a creatu tote acestea si inca tocmai pentru activitatea lui cea mai essentiale dela 67 incce; r recunoscerea de merite numai atunci ar av pretiu, daca s'ar face in unanimitate. In unaminitate inse nu se pote, candu cu toii sentimu c prin sistem'a cea creata la 67 prin Dek si prin pecatele regimsloru urmate de atunci pana astadi si sustienute totu de a un'a de Dek am ajunsu mai la marginea peririi, de acuma cu toii ceremu schimbarea acelei sistime ca stricatiose si insusi MSa ni spuse in mesagiulu de tronu, c astadi ne aflmu facia cu periclulu de a ni perde chiar si essistinti'a de statu, cari pericle firesce c tote avemu de a le multiumi sistemei dela 67, create prin Fr. Dek! In urmarea tuturoru aeestora dara nu e potrivitu si nu e intieleptiesce a ne pune noi s legifermu meritele politice ale lui Dek, ci lasandu-lu s se odichnesca in pace, casi organele prin cari a creatu elu acesta sistima cari organe au fost partit'a dak-iana siclubulu dak-ianu si cari inca s'au petrecutu dintre cei vii inca pe candu trai autoriulu loru s ne indestulimu noi a recunosce aci vertutie cetatienesci ale lui Franciscu Dek prin primirea reportului ce ni present comissiunea ce o insarcinaramu cu arangiarea immormentrii lui, r apretiarea meriteloru lui Franciscu Dek s o concredemu judelui competinte, viitorimei! In aeestu intielesu a si presentatu E. Simonyi, in numele opusetiunii din stang'a, unu proieptu de resolutiune, dar acei'a f respinsu de majoritatea guvernamentale!

Salisce,

fauru n. 1876.

E superfluu a mai amenti aci altele si a mai spune si tristele istorie cu caile ferate si mai altele ; insemnu deci numai peste totu, c din activitatea lui Dek din acesta perioda n'a remasu pe nici unu terenu vr'o creatiune a sa ce ar fi s aduc benefaceri asupra tierei si prin urinare s fie calificate de a i se ascrie de merite.

Permiteti-mi, dele redactore, s comunica publicului romanu ceva si de prin prile nstre. Scirea ce voiu s impartesiescu nu e imbucuratria, cci scirile imbucuratrie in acestu timpu criticu sunt mai rare de ctu corbulu albu. In prile Saliscei, marginasie spre sudu cu Romnia libera, aprpe cu doue decenie napoi er locuitorimea in urm'a economiei cu vite, rentabili inca pe atunci in o stare bunicica materiale, si de aceea nu aveai de a te pr mir daca ici colea vedeai spesandu-se bani sl pe lucruri ce nu pr aduceau folse nici materiali, nici intelectuali, ci mai multu serviau spre sustienerea si nutrirea bigotismului. Caus'a er, c pre atunci mai nu aveamu omeni luminai si mai de feliu de cei devotai viitoriului romanescu, ba si cei ce erau in catu-va, inca nu se interessau din destulu de sortea poporatiunei, ori c interessandu-se, nu erau ascultai. Daca in acele timpuri pe candu printre oierii notri circulau pote mai muli galbeni de ctu adi florini, s'ar fi pusu la anumite ocasiuni cte ceva de laturi pentru atare scopu nationale: noi astadi amu ave mai multe fonduri de ctu cte avemu si amu st in tta privinti'a mai bine. Gi si aci se potrivesce proverbulu: D-mi, Domne, mintea romanului din urma;" de amu av noi la inceputu mintea nstra cea din urma:" atunci de buna

sma ni-ar merge mai bine in tt lucrurile. Dar ce a fostu, a trecutu, si din acehi trecutu pe langa suveniri amare de ni-ar fi renrasu baremu unu picutiu de invetiatura. Cunoscuta e dical'a: ce dai nu mai ai;" ea ar trebui deci se i'.wetie pe poporulvi nostru, de a se feri s fie totu asi de darnicii si unde nu trebue, cci nu e bine a inveti pe strainu s se pr increda ia darnic'a nstra, de ora ce pe asta cale vom ajunge cu anima nstra cea buna chiar la spa de lemnu. Ast'a o dovedesce urmatoriulu casu concretu. De ctu-va tempu petrece prin prtile nstre unu calugaru", venitu dela o monastire din s. munte Athos, pentru ca s siringa bani de mila. E dreptu, c caritatea e un'a dintre cele mai cardinali virtui crestinesci; dar si aceea e dreptu, c abia se va fi facutu candu-va mai mare abusu cu alta virtute crestinsca casi cu ea, si de asemenea abi s'au comissu mai mari foradelegi casi sub masc'a ei! Principiele legei crestinesci indmna a nu cuta la neamulu aceluia, crui faci milostenia, cci intemeiatoriulu legei nstre ni-a demendatu s iubimu pre toti omenii din lume de o potriva ; dar cai.du vedemu c noi nu capetmu dela nime de ceea ce avemu lipsa, ar fi re moralu s mai dmu si eruceriulu din urma totu altora, pre candu copiii notri ca mane potu reman peritori de fme ? Nu; aceea ar' insemn a iubi pre altulu mai multu de ctu pre tine insu-ti, ceea ce e nenaturalu si chiar ontra moralului crestineseu. Daca pucinii, dar strluciii notri intemeiatori de fonduri natienali, ar fi fostu asi mari iubitori de strinii," fora a se fi grigitu in ctu-va si de sine si ai sei: noi astadi n'am av nice unu cruceriu avere comuna a nstra, si vai ar fi de noi, candu amu st si mai rey, de ctu cum stmu astadi! La acestea trebue s gandimu, candu vedemu si pe calugarulu de sub ntrebare adunandu denarii notri pentru cine scie ce scopuri strine. Acestu calugaru strainu densulu se d de romanu la adunarea de bani de mila nu se multiumesce ca alii cu adunarea de mila in publicu, la usi'a bisericeloru, ci staruesce -i se las bieii cretini pe man' sa ea intre patru ochii s vorbsca cu ei despre scopulu amblarei sale. Si intru adeveru m'am informatu, c densulu posiede destula rutina pentru de a scote dela omu cu voi'a" aceea ce altucum nu pr da chiar de neovia." Densulu in decursulu aloru 3 ani, de candu se afla in cltoria, a cutrieratu tiere intrege; numai din Bucovina s fie storsu preste 3000 fl. Elu porta la sine mste snte de a le S. Maicei Magdalenei (? \) si bumbacu udatu in sngele cursu la taiarea capului S. Ioanu botezatorlulu (?!) Elu unde nu intimpina primire destulu de afabila din partea vre unui preotu, care pt l'a sentitu c face abusuri in parochi'a sa, pe unulu ca acela cuteza inca a-lu ameninti cu perderea gratiei de susu (? \) Aci ca unu ce caratteristicu mai notediu, c amintitulu ieromonachu posiede charthle treconiendatrie dela mai muli archierei si distini prelai ai bisericei romane! Si dupa tote acestea mi se pune ntrebarea : re noi n'avemu destule lipse ce ar merita recomendatiuni mai inalte? re sumele cele mari de bani ce pe acesta cale s'au culesu si espedatu preste granitia nu aru fi potutu afl depo situ bunu si pentru intemeiarea si resp. multirea ataroru fonduri natiunali ? Credu c ar fi timpulu s incetedie odat vagabundismulu calugariloru ce nu tienu la deobligamentulu seraciei, de buna voia," ci traiescu in lussu si chiar desfrenri ; ar trebui s incetedie odat traficulu cu cele snte, care pe cei slabi de angeru ii seduce, si prin care abusu lumea neculta se despoia ma de totu ce are, r cea culta trebue s se scandalisdie!! In tipografi'a lui I. C. Kits.

Juna" si Dr. Stichi, a fost primita astadi, 14 fauru a. c. iu audientia la MSa imperatuh Franciscu Iosifu, pentru a-i face invitarea la nuniitulu baiu. Maiestatea sa primi deputatiunea pr gratiosu, se interesa de numerulu Unu Margineanu. stu'lentiloru romani din Viena, in fine multiuj mindu pentru invitare,| au promisu in casu d e L. Aradu, fauru 1 8 7 6 . I possibilitate a onora balulu cu nalt'a predr. s. Legea nstra autonomica e folosita nu- sentia. *-* (Concertu declamatoriu-musicale,) mai cu numele, de ra-ce la noi si de intelegenti e pipita casi calea de orbu; vreu a dice impreunatu cu saltu si cu jculu istoricu-roc sinodele nstre peste totu suntu ele re nu- manu Calusierulu" in costumu nationale, va mai de aceea, ca respectivii representanti ai arangi Iulia," societatea literaria a junimei notri s ie in ele numai la decissiuni pe pa- romane dela universitatea din Clusiu, si anume piru si apoi s-si incassiedie diurnele, si re la 27 faurariu n. a. c. in sal'a redutului de nu ar trebui ca decisiunile ce aducu s fie si acolo. Venitulu curatu este destinatu societii intreprindietrie; contribuirile marinimose sunt validi si s se puna in prassa ? Anume vreu s intonu aci unu casu, la- a se adresa presiedintelui societii, dlui prof. sandu altele pentru alta data si mai alesu al- dr. Gregoriu Silasi, carele le v chita pe calea publicitii. tora mai competinti. [*] ( Jet ce au pritnitu cole de prenumeE sciutu c s'au adusu otariri, ca la primirea in teologia s se dee preferintia celoru raiune la Jidovulu Talmudistu") sunt rocu calificatiuni formali mai bune, si firesce c gati a le retramete sub sigilu, pentru c s'a apoi acelor'a li s'a pusu in vedere si naintare templatu de cole cu subscrieri proprie a la posturile cele mai bune. Pan' aci tte-su dloru prenumeranti si retramese la adres'a nobune; dar in fapta decissiunile se desconside- stra fora a fi sigilate in cuverte au fost ra. Nunumai c s primescu muli cu califi- desfcute prin mane strine si apoi fora seirea catiuni pr nedflstulitorie, dar apoi chiar din nostra s'au retramesu dloru coleptanti pre cei ce au fost primii in teologia prelanga ca- langa clausul'a, c noi, traducetorii, nu voimu lificatiunea de optu clssi gimnasiali si au ab- a le primi," ceea ce este neadeveratu. Pensolviii teologi'a cu succese bune vai ce tru a impedec atari abusuri, rogmu deci pre muli nu se potu bucura de staiuni din cele dnii colectanti s ni retrameta de aci nainte mai de frunte! Si tote acestea se facu numai tote colele cu prenumeranti totu in cuverte Traducetorii. pentru deosebite considertiuni ce nu ar trebui sigilate. (Insciintiare.) In siedinti 'a socienici o data s se puna in cumpena, candu e vorb'a s se indiestredie parochiele cu pastorii ttii Petru Maioru" de mane,domineca la 20 sufletesci, cci mai alesu prin preoi apti si Fauru n. la 4 re d. a. membrulu G. Ocasiu, devotai causei romane vom pot s ajungemu ascultatoriu de filosofia, va prelege: Despre ca crturarii poporului s pota impinten po- rescol'a din 1821, alui Ipsilanti in Grecia.* porulu la fapte intru interesulu romnismului. In siedinti'a din dominec a trecuta diu Victore Apoi eu credu c atari trebue s fie multu Babesiu, medicinistu, a prelesu unu studiu mai tare cei^inai luminai, de ctu cei alu seu : despre lelatiunile creriloru la desvoltarea omului." Siedintiele suntu public*. mai lKEutaAi. Dar dorere, c forte muli din ceV^ST* calificatiuni formali pr din destulu, prin deosebite intrige sunt preterati si astu-feliu adui la starea de a se ocupa cu lucruri ce nu cadu in sfer'a loru, a se las de chiamarea preotiesca si a-si ctiga panea de tote dilele pe alta cale! Acesta trista sorte ajunge mai alesu pe entru postulu invetiatorescu din Temesesci cei ce se dedica preoiei de prin tienutulu Arain comitatulu Aradutui, se deschide concursu dului, cci aci sunt mai toti candidaii la pana la 1/13 Martiu, a. c. candu v fi s alepeotia cu calificatiuni de 8 clssi gimnasiali. gerea. De aceea credu c ar fi tempulu s se cerce Emolumintele sunt: 100 fl; 10 meti de a se delatur acestu reu, cci mane-poimane gru, 10 meti de cucurudiu, 10 orgii de lemne,. vom ajunge s nu mai vr nici unu teneru cu 10 centinarii de fenu si gradina. calificatiuni superiori a se apleca la preoia. Doritorii de a oeup acestu postn, au s Atragu deci asupra acestui reu ateniunea ce- tramita recursele, instruite conformu -lui 13 loru chiamati. din statutulu organicu, dlui inspectorii coIn urma nu me pr sfiiescu a spune verde lare Vatiliu Belesiu in Ttvrad per Soborsin. mai mariloru, c legea autonomica o folosescu Temesesci, 1/12 Februariu 1876. pr dupa plcu; de ti place-place, de nu-ti 13 Comitetuu parochialu, place, placa caut mai departe. Cu scirea inspect. cerc. de scle : Far' nu asi ar trebui, cci pe asta cale nu o vom duce departe; cei din fruntea treVasiliu Belesiu, m. p. beloru nstre credu c sunt chiamati s tiena in santienia legea ce o avemu si decissiunile entru ocuparea vacantei paroche gr. or. din ce se adticu, cci numai asi vor pot atrage CMsiu-Orosinu, protoporiatulu Banat-Comloanimele poporului, dupa ce va ved acest'a c si cei mai mari tienu legile. De aceea ar tre- siulu, se escrie concursu pana in 22 Fauru st. bui p. e. s grigesca ca tenerii ce absolvu teo- v. a. c. in care di va fi si alegerea. Emolumentele suntu: dela fondulu diecelogi'a cu testimonie de calificatiune pentru parochie de frunte, s si capete atari paroche, r sanu generale 120 fl; dela comun'abisericsca nu s se implfnesca atari prin alii mai medi- de 203 suflete 20 fl; 25 HI. de gru cuocrii, firesce Ddieu mai scie din ce consider- ratu, 10 M. de paie; cartiru liberu din 2 chilii tiuni. A fostu destulu totu asi; ar trebui si si un'a pentru invetiamentu, cu gradina intracredu c se va cerc s incete de acu nainte vilana de 44 ar; si stol'a usuata. acestu reu. De Ddieu s fie! Doritorii d'a ocupa acesta parochia binevoiesca a tramite recursulu la oficiulu protopopescu in Banat-Komls pana la [21 fauru."

Prin aceste descoperiri credu, c voiu atrage ateniunea celonr competeni asupra acestiu reu, si ei nu vor intardi a-lu delatur.

Public ainui t a c s i t l l L

Varieti.
* (Deputativnea comitetului laiului romanu din VienaJ constatatria din domnii : Dr, Neagoe, presiedintele comitet. N. Fagarasianu, presiedintele soc. acad. Romani'a-

23

Din incredintiarea comunei : V. Sierbanu, m. p. protopopu.

Conducetoriulu internu alu foiei: Vimentiu Ba.es'u.

Editoru si redactoru respundietoriu : Ioanu Ciocanu.