Anulu X.

Nr. 40,

Budapesta, marti in 17/29 iuniu 1875.

Prenumerationi se faeu latoti dd. corespundinti ai notri, si de a dreptulula Redactiune S t a t l o n a g a s i e Nr. 1, unda sunt a se adresa si corespundintiele, ceprivescu Eedactiunea, administratiunea seu speditur'a; cte vorfinefrancate, nuge vor primi, ra cele anonime nu se vor publica Pentru a n u n o i e si alte comunicatiuni de interesa privatu se respunde cte 7 cr. pe linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cte 30 er. pentru una data se anticipa.

idedueori in septemana: J o i - a si nineo'a; ra candu va pretinde imtanti'a materiloru, va esi de trei au de patru ori in septemana.

eiulu

de

prenumeratiune,

pentru Austria:. iau intregu 8 fl. 7. a. nmetate de anu 4 fl. v. a. trariu 2 fl. v. a. pntrn Bom&aia ii BTRAINETSTE: iura intregu 12 fl. v. a. nmetate de anu 6 fl. Y. a.

[ A L B I N A .

candu suntemu avisati la ea mai vertosu, cu intetire tramiterea de potere armata si | cia, prin cele mai neiertabili si nelegali ',V,,. multa, ~..7.I~ . : I J ' si terorisdia L 'j? I_ s se manifeste in mesura multu mai mare, mea cci se ivescu presemne medce agitdia poporulu la s se manifeste in proportiune cu sprigi- de reicla intre Romani! Curendu dupa in contra candidatiloru naionali si pennirea morale si spirituale ! Cciin fine, aceea se sun, c naltulu ministeriu tru candidaii guvernementali; r diu Apropiandu-se cupasiu rapedelun'a noi ori ctu vom reconsee si chiar sen n'a avutu incatro, ci a trebuitu iute s min. Tisza, la plansorile ce i se facu in Iuliu, inceputulu semestrului alu du ti necasitatea d'a continua edarea aces- comande unu batalionu de linia din Te acsta privintia nu d nice unu resta, resp. patrariului alu III-lea de anu, tei foi, totu vomu fi silii a ne regula mesiora, care s'a si pusu in mersu rapede punsu ! dupa spriginulu materialu, p r e c a r e ni-lu ctra Deva si Baia-de-Crisu! In fine numai o tendintia nemocarea ni espira peste 600 de prenu va d onoratulu publicu. Despre tote acestea foile din capirale si neomensca ca acea indagetata, raiuni, venicnu prin acst'a a ne a In cte-va septemani din semestrulu tale nu sciura s ni spun unu cuventu. pt s ni splice si lamursca proce)s destula de timpuriu onorabilelui primu, ocupai de alte mari necesitai in Paralelu cu aceste faime si sciri, a derea d-lui min. Tza in privinti'a Zapjfcru, publicu, ca s grabsca prin re alte prti, am datu numai cte unu nru, inceputu a se siopt Romaniloru din B- randului, despre carea vorbesce mai pre irea prenumeratiuniloru de pana a c i ne-am adoperatu insa a < compensa nat si Ungaria, c este pentru ale- largu o corespondintia directa a nostra, resp. prin concurgerea cu ctu mai onorabililoru notri prenumeranti acesta geri, peiitru de a infren agitaiunile si pre care o vom publica in nrulu celu ilte prenuinerati uni nu, .a ni usiur scdere prin cuprinsulu ctu se pt escesele naionali, cari in Zarandu ar fi mai de aprpe si pre care o recomendmu Bu'a sarcina, ce a cadiutu asupra-ni in de alesu si indesatu alu foii, din care ajunse pon' la estreme, pon' la rescla.' specialei ateniuni si apretiuri a onoraeste timpuri de ceroare si lupta greaCausa costulu'iipariului Albinei" cu hrInca mai nainte de ctu acst'a, tului nostru publicu nationale, avendu a Din sutele, bacu buna consciintia ti'a mpreuna, se urca la 38 florini de prin Banatu si unele prti ale E7hgariei inveti din e$, cum din nemic'a, cu temu dice miile de comunicatiuni cla; de ora-ce cuprinsulu Albinei s'a se respandi vorb'a, c guverniulu de insielatiunea si mintiun'a, se face preni se facu peste anu din tote prtile spontu in fie-are nru cu 56000 de liastadi nu va mai suferi partita natio- testu d'a aduce potere armata pre catriei asupr'a causeloru si interesetere, raru nru nparendu astadi de cunale in Dieta iierii, firesce, pentru c pulu poporului, spre a-lu intric, ca se it vitali ale natiunei nstre, totu mai prinsu sub 60,000 de litere. nu mai vr s auda plansori si preten- nu se misce, candu este vorb'a de a-si iltu ne convingemu, c partea cea Astfeliu noi din parte-ni tindemu a siuni in numele poporului romanu. De aper dreptulu 1 letosa, cea mai mare si sl mai buna a face totu ctu numai se pt prin poteaceea se dicea c ar fi datu charta Destulu c dupa tt acestea noi iunei, este decisa a continua lupt'a rile nstre bpre sustienerea acestei foi: bianca" despotiloru de prin comitate, ca ne credemu ndreptii, a ne atepta ipre acelu scopu ni cere cu totu derogmu si provocmu pre onoratulu nos pun in aplecare dupa draga voi'a din partea acestui ministeriu despoticu, sulu conlucrarea si resp. spriginirea stru Publicu a face si elu asemenea din loru ori-ce yoru afl de lipsa, pentru ascunsu sub masc'a de liberale" la totu calea de pana acuma. Ei bine, a sa p a r t e ! d'a trnti la alegeri pre candidaii naio- reulu, pentru noi, pentru patria, pentru cte ori s mai spunemu si intonali ! Tronu. Preiimiie si conditiunite se vedu in nmnu, ca conlucrarea si spriginirea In nrulu precendinte amintirmu, Diu Tisza si cu ai sei, dra va fi lefeptu din a nstra parte este con- iea foii. Esssemplarie gratis nu suntemu c primariulu din Versietiu a opritu adu- calculandu, c prin nelegalile si brutafonata de concursulu ce ni-lu d na in stare d, dectu in cele mai straornarea alegetoriloru naionali din Cerculu lile sale mesure s ne intimidedie, si asttimatulu publicu nu numai spiridenari cauri de necesitate precum am electorale alu Moravitiei. Acsta oprla feliu s ne scota din Dieta si s ne faca linte, prin mulimea de articli si cospusu la timpulu s e u ; dar dmu s'a cornunicatu in due essemplaria, adec a ni parai program'a, principiale, prepundintie ce ni tramite, si prin mulcarturariloru notri seraci bucurosu ambiloru domni convocatori; un'a se afla tensiunile nationalt. Dca va fi calculandu s de necasuri si suferintie ce di de in marale nstre in originale. asi^ apoi,ste lucru prostu,si se va inIni descopere, ci sl materialminte, fti'a cu diumetate de pretiu. - ' c g g t ^ r v l d e n i ^ ^ ^ ^ ^ o T t v u r u siel cumplitu. i Su dra va fi resocjtfu mai numerose a b j q n ^ n ^ j n j ^ f i -^^i^M^m^}^^^-^^^^ jaftle de la Muresiu ni se cere cu inteoprelei e: cci acea adunare este poli- lut u intr'adeveru, a se folosi in contra N O tarea ctu se pt de tare a cer;ire, ca de ra-ce fi'a Lumina" din tica pe bas'a de naionalitate, si asi stra, in contra causei nstre celei legali, ii cetitoriloru fiei. Vcea, staruinti'a, lupt'a Araducu 1. iuliu incta d'a mai apare, s dara pentru scopu separatisticu convocatal leiali si morali, cu carea naiunea nstra gazete, cumpenesce si face adaugemu fiei nstre unu suplementu (Miutn ezen gylekezet, vett tudosits si-a indentificatu viti'a, a se servi ditiu eu attu mai multu, cu ca foi'a scolaria, de caresesemtecea mai szerint, nemzetisgi alap politikai, teht ktt- cemu chiar sl de ultima ratio" de poaceea este mai respandita mare trebuinta. Sl acst'a suntemu pla- lnlbgs czlra van egybehiva, nem engedlyez- tereafisica, carea fiindu c nici de ctu i mai multu spriginita, cu ctu cai a face'; dar n'o potemu face fora hettem.")Dlu primar iu,interpelatu s splice nu va fi provocata de noi, si asi dara si justifice acsta mesura a sa din lege, a nici justificabile din lege, trebue s fie bucura de mai muli abo- dca ni s'ar inmulti considerabilminte rogatu s-lu lase in pace, cci nu elu despotica, barbara, tirana si s comproH si cetitori, cu ctu ea dis numerulu prenumeratiuniloru. In fie rogmu sl pre muUii notri este autorulu mesurei! mit legea, tir'a, Tronulu, cultur'a, w de mai mare fondu de vDin tt acestea si inca multe apa- umanitatea, si s detepte si nutresca ura isi amare la poporulu pentru restantiari, attu pre cei cu pretiulu Albinei, ctu s pre cei cu Robinson Cru- ritiuni senguratece noi asi ne con ne'mpacabile intre noi si ei, o ura, ce rele essisfe. Klmn este de natur'a c nu cunsce, nu prisoe" si cu Legea electorale," s-si aduc a vingemu, c diu min. Tisza Noi domne fere8ce, se vorbimu si-a pusu in capu, s suprime miscamenminte de noi si s ni tramita banii si resp. cepe, nu sente de ctu resbunare si [interesu egoisticu seu parteculariu tele naionali, adeca: s puna capetu graresbunare si in veci, pon' la celu din [nostru! din contra, dicemu cele socotele in restantia ! vamineloru naionali p r i n innadusirea urma resufletu, totu numai resbunarel REDACT1 TJNEB.. Idicemu fora privintia la cutare loru, si mai antai de tt prin scterea Diu min. Tisza s'a apucatu, cum se uita foia, ma chiar suntemu deplinu Budapesta in 28 iuniu n. 1875. partitei naionali din Dieta, firesce crevede, a croi sortile tierii si natiunei s a l e ; Dosi, la momentu a sista publicarea Diu Tisza Klmn, celu mare bar- diendu c apoi ea va peri sl in tira. noi pururi amici sinceri ambeloru, nstre, dca maioritatea celoru chia(Din nemicu ca dintr'acsta portare lu-rogmu, s nu se lase rapitudepatim'a ar afl cumca dens'a nu cores- batu de statu magiaru, celu potericu si sex'iosu aperatoriu alu legii si constitutiunei, magiara Romanii cei cu minte si anima rba, s nu hasardedie, s nu jce Va de trebuintiei si scopului, si este pecelu-ce pentru ca s mntuiasc patrri'a, romana, se potu convinge mai bine, c banei" _____ desvoltrii si lirii altoru foi mai pundietorie; cu attu mai vertosu se lepda de marile sale principia sifece ce insemnetate are, ce multu cumpeBudapesta in 28 iuniu n. 1875. pra-ce pentru noi partecularminte, fusiunea, adec d e d e m a n ' a cu acei'a, pre nesce in ochii lumei partita nostra natioAstadi nainte de mdiadi av loou incari in decuru de siepte ani, de 7000 de nale ! Ce respectu, ce temere si ingrigire a lienerea acestei foi nu este vr'unu telnirea Imperatului nostru cu Imperatulu gu, ci chiar unu greu sacrificiu, pre ori ii-a numitu trdtori de drepturi ai cuprisu pre cei mari de la potere es- lissandru alu Musoaliloru, in Boemia la sbucrurosu lu-aducemu, fora insa ca de principia, acestasi d. lisza Klmn, siatinti'a acestei partite !) Eger, de unde ambii Imperati caletorira imNumai o atare violinte, nelegale si preuaa oi precum se dice senguri, pan' la lobtrudemu: dar dca odatono- asta data pentru d'a mntui patri'a, vine flnlu publicu, in cursu de 10 ani de a o subsep, calcandu in picira legali- neleiala, si dupa noi, mai presusu de marginea tierii dala Bodenbach. Se intielege, c publioistic'a, pt dra |ni dovedi att'aaderintia, in ctu in tatea, si a o aprinde din tote prtile, pro- tote nepatriotica, dar cu aitu mai multu si diplomat'a va face mare capitalu din acevocandu prin mesurele salo pre toti cetirana si dumana tendintia, este califiiii 45 ani meren Bustienu numesta intelnirea. Noi nu dmu nemica pre tatianii onorabili, si a nume pe poporale cata d'a esplic pirile mai susu aminI abnomenteloru nstre intre 800 pan' astfeliu de incidinti; a sestea nu potu altera 00, r in cei din urma cinci in- nemagiare, laura si scrba asupra totu tite ale naltului guverniu liberale magiaru cursulu evinimenteloru, cu attu mai pucinu de astadi. Numai o astfeliu de tendin- redic nemultiamirea generale de la noi. f 10001250, cea-ce este mare ce se dice domnu de magiaru ! tia barbara, pt face priceputa tienut'a Apoi dupa noi, aci este bub'a care trebue Este o diavolsca apuctura a tiraate in viti'a diaristicei nstre, attu de nepasata si chiar cinica a dlui mm. vindecata ! ca domnii corespondinti ai notri niloru de professiune, cmasurele loru di ne incredintiadia, c Al~ afurisite, precum sciu s lo ascund acolo, Tisza, facia de descoperirea ce i-a facutu L a miscamintele electorali. este cutata si cetit pana si unde ele ii blamda, tocmai asi ei sciu Babesiu ivi\Dieta, despre aceea,cumca dnii Nu s'a potutu retien, de a se mesteca in din comitatulu Temesiului, fora totu t e ontrani notri cu o aviditate ne- s le publice in gur'a mare acolo, unde caus'a alegeriloru si diu min. reg. Trtfort, de meiulu si dreptulu au despoiatu 10,000 pomenita, ceea-ce trebue se cre- vreu s faca impresiune intiindatria. la cultu si instruciunea publica. P r e lumea ai de dupa strigatele si atacurile Acesta maniera am observat'o in mai multe de cetatieni Romani si erbi de dreptulu loru electorale legalu. Numai o asemenea acst'a nu essiate cortesiu, agitatoriu electode inversiunate ale contrariloru ronduri sl la domnii notri magiari. Pe la capetulu septe,manei trecute, pecatsa tendintia pt justifica, c rale, casi magiarulu , apoi elu vine aci, a in contra fiei nstre; apoi crec dorinti'a nostra nu este nemo- )rin prtile banatice si ungarice locuite supremii si v. comiii comitateloru Aradu, lua in nume de reu preotimei si invetiatorii si ne'ndreptatita, c spriginirea de Romani, pana sl prin foile locali, anume Temesiu si Carasiu, dimpreun cu preto- loru notri, c si-facu detorinti'a nationale si rtaZe, prin sporirea totu mat multu cele din Temesiora si Aradu, se lati faim'a, rii si totu aparatulu loru oficiale, diu'a- patrioteca si se interesdia ici-colia cu onanimteloru tocmai astadi, c dela Deva si Baia-de-Crisu s'au cerutu nptea caletorescu prin comune si pre fa- celu mai ludabile zelu de alegerea oe este s
v

Invitare de prenumeratiune

e fftoa in caroulu seu. Fireace, pontra ca diu min. Trtforl s aibe cuveutu de a ie acati de preoii i i nvetiatorii notri, a trebuitu su s capete reporturi false, su s scornsca protest* falsa. Diu min. sub datulu de 16 iuniu si nrulu prsidiale 937, emise ctra episcopii notri diecesani unu ukazu, prin carele den uncia, cumca preoii si invetiatorii notri agitdia in totu modulu, si inca nu numai in cerculu loru, ci caletorindu si prin alte cercuri, oea-ce dice, ca naltulu guverniu nu va a mai suferi! Ni stau pre mesa cerculariele ce emisera domnii Bpiscopi ai neatri din Aradu si Oaransebesiu, cesta sub 20/8, cel'a sub 21/9 iuniu, in urm'a Ukaznlui. Ni pare reu, e Pr-santiele loru nu reflectar mai naintepre E S a diu min. ea s se ingrigsca mai antaiu de funcionarii publici, cari toti s'au facutu cortesi si agitatori neruinai peste tta tir'a, si ealca de adreptulu legea; apoi se vre face eeea-ce facura, adec se fie datu preotimei si invetiatorimei instruciunile cuvenite. Gomparandu cele due cercularie archieresoi, trebue s dicemu, c ambele au mersu in zelulu loru guvevnementale pr departe. Aradanulu vr s marginsca dreptulu de informare alu preotiloru si invetiatoriloru asupra comunei, unde locuescu ; Caransebetianulu dice, cremanendu ei in cerculu loru eleetorale, si mai alesu in sinulu comunei loru, se se restringa pelanga esserciarea personale a dreptului loru electorale." Se vede ca domnii Eppi ai notri nu conoscu bine sfer'a dreptului ai detorintieloru nici a loru propria, nici a clerului si invetiatorimei nstre; cci altmintre ar fi avisatu simplu la lege, la dreptulu loru de cetatieni liberi si la ohiamarea loru de pastori si lumintori ai turmei pre preoi si invetlatori. Dar noi acimu, c toti domnii preoi si invetiatori, ci au zelu si activitate nationale, au al eonosciintia de dreptulu si detorinti'a loru si soimu c au urmatu si vor urma pururi, conformu acelora. Trecuia umbr'a legii!" De prin cercuri asta data abia ajungemu a lua unele notitie scurte. Cea-ce mai antaiu de tote avemu se notm u cu multa plcere este, c mai in tote cercurile, unde sunt alegetori romani si unde s'au aflatu mcar trei omeni de domne ajuta, si-au pusu candidatu nationale ai s'au grupatu toti cei buni si oneti imprejarulu acelora. Eminente essemplu este in acosta privintie celu din urbea Aradului. Cu deplina multiumire cetiramu program'a d-lui candidatu nationale O. Dogariu, programa de romanu verde, simplu, de omenia. In cerculu Recasiului, la 25 iuniu n. s'a tienutu o eonferintia a inteligintiei in Belintiu, unde s'a discutatu ageru, c re facia de cumplit'a jfuire de voturi a poporului nostru, n'ar fi mai bine a d unu protestu motivatu la comisiuneade alegere ai apoi a reman in passivitate ? In fine pari a invinge opiniunea, ca mcar cu ctu de pucini alege tori b se candidedie diu protopopu Cratiunescu; a remasu totui a se mai delibera. In cerculu Sasca, conferinti'a tienuta joi'a trecata in Racasdia, proclam in unanimitate de candidatu pre fostulu deja in trei ronduri deputatu alu loru Vie. Babesiu; dar abia intieliginti'a poporului din cercu facu acst'a, candu din partea domniloru pe locu Be decret de candidatu guvernementale diu Sie/an Antonescu, ptetorele si candidatulu din Bocrea, astfeliu dovedindu-se, cumca intr'adeveru acestu bunu barbatu alu nostru a devenitu jucrea in man'a contrariloru notri! Nu vi-am spus'o din capulu locului, bravi inteliginti din cerculu Boccei ? Unelte rbe si prste ca pop'a Elek vreu e faca demnii din brbaii notri! Dupa foile din Temesira, totu de o data cu decretarea dlui Antonescu pentru Sasca s'a decretatu in loculu seu pentru Boccea totu ca guvernementale diu canonicu Mih. Nagy din Lugosiu ! Na inse ni se reporta, c ambii au refusatu. In cerculu Moravitiei din comit. Temeaiulu, s'a aduna tu joi'a trecuta, precum ni spunu foile strine, vr'o 300 de alegetori la conferinti'a convocata in Versietiu; dar ei fusera intempinati de panduri ai asi pornir in bunu rondu, totu consultandu-se prin gra-

dina ai pre strada si ca s faca procesulu scurtu, proclamar de candidatu nationale alu cercului pre V. Babesiu, insarcinandu unu comitetu cu essecutarea celoru neceaari, pentru ca alegerea s reeae. De altmintre cerculu are alegetori aprpe 700 Romani si erbi, in solidaritate, r vr'o 450 nemi si jidani. In cerculu Banat-Comlosiului din Torontalu inca se prepara oandidarea unui nationalistu ; dar nu essiste inca contielegerea si solidaritatea cu Serbii, cea -ce insa spermu c va urm. In cerculu Ciacovei, de asemenea iu alu Rittbergului s in alu Zichydorfului inca nu s'au aflatu trei naionaliti se se misce ! In cerculu Buteniloru din comit. Aradului, conferinti'a electorale s'a intrunitu totu la 8/20 iuniu, statorindu protocolarminte cumca deputatulu acelui cercu trebue ne-aperatu si noconditionatu s apartiena programei si clubului nationale ; deci sub acestu cuventu oferi candidatur'a dlui Sig. Popomciu, astadi presiediate la tribunalulu regiu din B. Ineu. Audimu c de susu dela naltulu locu nu i s'a perraisu a primi candidatura nationale. In Biserica-albn mercuri'a trecuta mii de poporu si de alegetori ateptau pre Babesiu, ca s -i asculte darea de smagsi s-Ju prochiame rasi de candidatu. D a r corifeii serbiloru in contielegere cu Babesiu destinandu pre diu Alese. Trifunatz de candidatu acolo, fireace c Babesiu trebuia B inounjure proclamarea sa de candidatu. P r i n acst'a a'a nascutuo confusiune in spirite, care insacredemu cae vadelatur curendu. Cu tote acestea suntemu detori a lamuri si adeveri due mprejurri: antaiu, c Babesiu numai din intemplare, pentru o micutia intardiare din caus 'a inmormentrii fie-iertatalui Grabooschi nu s'a preaentatu mercuri'a trecuta in Biaerica-alba; dar n'a renunciatu, ba ai-BUStiene a se present la timpu potrivitu; a dou'a c ideCa de retragere de la candidatura in Biseric-alia, originalminte n'a fost a sa, ci a unoru corifei erbi. Responsabititatea deci pentru confusiune si ori cari alte urmrinici decatu nu pt s privsca pre Babesiu. De altmintre onrea si interesulu comunu alu granitierilqru pr tinde, Jeriosu, sustienerea solidaritii cu ori-ce sacrificiu.

partea deputatiloru seculari, de catra deputatulu Baritiu, nu a potutu fi la nlimea sa si nu a fostu. Cu totulu altu respunsu se cerea in situai unea si intre mprejurrile actuali nie besericei gr. catolice si ale natiunei; dra asi merge, candu lipsesce ori-ce preparatiune. Ci rasi ne intrcemu si dicemu: Bine va fi, ca noi romanii in cestiunile nstre vitali s vorbimu mai pucine, se facemu inse ou attu mai multe. Dupa verificarea mandateleru fiaoarui deputatu, cu care ocasiune una alegere fu cassata, adunarea se declar pe sone in unanimitate de Congressu besericescu alu archidiecesei. gr. catholice romanesci de Alba-Iulia et Fagarasiu, compusu din Va de clerici si Vs Beculari. Pe acelasiu temeiu congresulu se si constitui, alegendu -3i pe langa presiedintele archiepiscopu unu vice-presiedente seo.ulariu si trei secretari. ndat apoi congresulu intregu se desfcu in comissiuni seu mai bine seciuni, la care se impartira aceste proiecte : I. Normative su Btatutu pentru organele autonome ale archidiecesei, incependu dela parochii si filie pana sus i la centru. II. Regulamentu pentru organisarea acleloru popularie si ale instituteloru de invetiamentu ale archidiecesei. III. Regulamentu pontru organisarea representantieloru si cura tora teloru ori epitropieloru besericeaci de diosu pana susu. IV. Regulamentu pentru organisarea veniteloru bisericesci mpreunate cu pstorirea Bufletsca, cu alte cuvente, regularea si pre ctu se pote, fiarea veniteloru beaericesoi, incependu rasi dela paroebi in suau, pentru toti minitrii besericeaci."

rile cotatienesci constitutiunali, la oomoM lile alegeri de deputai in celea pair Periode dela 18611872, pururea am foit ii gagiati la lupte, ne-am pusu ou toii di tote prile in micare, emulandu cu oonfn tii din alte comitate cu maioritate. precum peniioria romana si potemu dice, o seti vitatea desvoltata n'a remasu fara de efectt ma dincontra noi Romanii din acestu corn tatu, dela 1865 inco^i solidari in lupte pol tice, am escelatu prin cercuapetiune, in ct tendintiele contrariloru d 'a ni paralis ni au reesitu. Cine nu cunosce pactulu, ce lu-fi curamu cu magiarii la 1868/69, dupa cm patru cercuri electorali erau ale nstre, t due li ceseramu l o r u ; cine va neg c iu td siesse cercurile absolut'a maioritate a aleg) toriloru, totdeaun'a a fost romana, cci m i giarii compunu numai contingentulu de domn advocai, diregatori j udecatoresci si adminii trativi, comitatensi si comunali, ici col mai cte unu domnu proprietariu mare rog nitu ai bancrotatu; si asi magiarii ni candu in comitatulu Aradului nu se alege prin poporulu loru, ci totdeaun'a numai pn romani. Asia s'au alesu in virtutea pactului di putati magiari in cercurile Ptcica si i Ann'a, r la alegerea doputatului cetii Am noi romanii totdeaun'a am couoursu cu com gentu conaiderabilu pon' la 600 alegetori, carii si-dedeau voturile candidatului sen manu. Ei bine, ce dicu si ce vreu aoum eomp triotii notri cei din cemitatu si tei din or siu, decandu simir c romanii nu mai tieo la olalta in solidaritate, c unii pana nu ieri alalta-ieri gerandu-se de matadori, de fa tori principali ,ai partitei si Reuniunei politi naionali romane, sub alu creia nimbu pi viti susu ca bartati cu mare infiuintia, si nara gratia si favoruri personali egoistice, pecatuindu contra programei si oredeului litiou pentru unu osu de rou de ct nici c ar' av mare lipsa, oa nesce fii djjm ai natiunei trecur in castrele antagotri tice si li se fecera unlta la suprimerea di turiloru si dorintieloru acelor'a cari ii au cu tu ceea ce sunti?! Foi'a looak magiara Alfld" in < numeri decuuendu, prinarticlfi defoado^ titlu In intertsulu altgetoriloru romat% comitatulu Aradului," Be adresedia ca o feliu de apelu ctra noi, si dupa ce ni cari terisdia situatiunea si pusetiunea, si ne se pricepemu, c ei de astadata, nici mu intr'unu cercu electoralu nu potu lsase; siisca 8 s ae alega candidatu romanu,nit inaira candidaii magiari dupa nume si ceri apelandu la poporulu alegetoriu si gvi indu-lu s nu asculte de popi ai dascli, cari ii crmuescu ultraiatii Babesiu, StUt etc. dela ale caroru principii daunse si manse statului magiaru ai natiunei magi nici pan' acum'a n'au avutu, si nici nu avo veri unu iolosu! ')

Orcanulu,
Ce se descarc sambat'a trecuta, sr'a de la 7 re peste Budapesta, dar mai vertosu peste Buda, incependu d la Muntele svabiloru spre Dunre, este fora aaemenare in analile revoluiuniloru ceresci, de cte Be pomenescu in Ungaria. Daunele se urca la milline, r numerulu meniloru prepaditi remane inca necalculabile. Dej pana acuma s se fie aflatu peste 60 de trupuri morte, dar numerulu celoru diaparuti, probabilminte rapiti cu aelbatecele unde in Dunre, se computa la aute. Unu apelu intr'o fia,in N. P. Journal, carea cea dantaiu aparfi dupa catastrofa ai provoca pre publiculu filantropcu la contribuiri benevoli spre alinarea enormei nenorociri, incepe descrierea fora nici cta essagerare aai:
11

loru, ce se prepara in Oriinte.) Nu este multu timpu, decandu prin foi se vestea, c aru fi intentiunea celoru poterici din Russia, a mpreuna Muntenegrulu cu Serbia, sub stepanirea lui Nichita Petroviciu, a principelui de astadi in Muntenegru, pentru scopulu de a nlesni lupt'a in Oriinte, lupt'a ce tta lumea tiene c peste multu seu peste scurtu trebue se prorumpa, pentru emanciparea si consolidarea popraloru cretine, dar pre care totui diplomati 'a o nga si totu d'o data lucra a o impedec dra pentru pururi. Destulu c asupra acestei ceti uni pr importani, acum de curendu, si anume cu ocaaiunea caletoriei principelui Milanu de Serbia prin tir'a aa, crei caletorii unii voiau a-i d inaemnetatea, c ar tinde a paralis influinti'a Muntenegrului si principelui seu asupra poporatiunei serbe, r alii c ar voi a prepara spiritele pentru micarea ce ctu mai curendu aru av se urme, Glas Crnogorca, organulu semioficiale din Muntenegru, afl cu cale a se pronunci positivamente si lamuritu astfeliu : Famili'a Qbrenoviciu de Serbia este strinsu infratita cu famili'a Petroviciu de Montenegru, principele Milan este celu mai eredintios conlucratoriu la marele o/;m alu, redicrii Slo.viloru, ce se prepara in Oriinte. De aceea insinuatiunea, e Muntenegru cu domnitoriulu seu ar fi menitu d'a nlocui in stepanirea sa pre Milanu in Serbia, se respinge deeisivminte."
11

O catastrofa ingrozitria a cercetatu partea capitalei de pe malulu dreptu alu Dunrei. Elementele, dusmanindu operele maneloru omenesci, versara inBudapesta, in 26 iuniu n. 1875. tregu cuprinsulu furiei loru peste nefe(O vce oeisa despre redicarea slaviricit'a Buda. Frngerea nuoriloru ce se
s

intempl s m b t a s r a peste Buda, r e s -

pandl morte, ruina si depredare a s u p r a pacniceloru case ale Budei si asupra frumseloru vinie si cmpii de prin prejuru ntunecimea nopii mari grcVa si ingreui aducerea ajutoriului.

Apoi in mediloculu calamitii mai prorupsera la trei locuri incendii, si confuaiunea doven8e la o culme, inctu cei-ce o vedeau trebuiau s crda, cumca a aoaitu r'a cea de pre urma, r'a judecaii cei infricosiate peste capital'a Ungariei! Dar dorere, inSi ce se vedi! diupanii notri dela ceputulu s'a facutu tocmai la cei mai pucinu vinovai! fld, candu ne ndemna si svatuescu ti, Noi, fireacenu credemu tocmai acst'a; nuncimu la demnitatea naionala, la semn' att'a totui scimu, c peutru pecatele ce- nostru naturalu, la conviciunea morale,i loru mari, de 99 de ori patimesou cei mici; mai de parte admitemu, c nu este reu nu se sfiescu a ni-o spune verde, c noi slii celoru mici a crede , cumca intr'adeveru mita tu, unde noi facemu 8 5 % , r' ei cu ( essiste o cercetare su isbanda a ceriului asu- tote alte adunature abia faca 1 5 % nai pra meniloru si cumca astfeliu de certare ca magiari supui loru intru tote mai pute de comunu incepe la cei de diosu, cari spri- resufl atunci r' ei in celu momente, ginescu pre cei de susu intru cile si faptele loru rele. Cu unu cuventu, noi dica cine condamna, afarisescu si proscriu brbaii ce va dice tienemu, c decderea, neno- bine, ni insulta cu perfidia organele rocirea tierii ai a popraloru Ungariei de 7 blicistics si ne amenintia cu eele mai dej ani incci eate nu numai dupa netrebnicia tice si drastice procederi. domniloru, ci si a popraloru si este pe v ' Mai apoi se pune b lauda pan' la c dps'a lui Ddieu j pre deputaii romani, moderai, cum s De altmintre intocma asi de mare nenorocire s'a intemplatu totu septeman'a Bonciu, Cosma, Gozmanu etc. carii nici cai trecuta in Toulouse din Francia,unde asemenea n'au professatu principiele ultraistiloru lj a'au derimatu mulime de case si s'au innecatu derimarea statului magiaru, nici candu 200 de persone. Dar ai in patri'a nstra, chiar s'au aliatu cu ultraistii, ) si dela cari p mai in tote dileleseptemanei trecute au avutn rulu romanu multu inai mare folosuauuvo locu asemeni calamiti mai multe, insa nu are si va av. tocma asia de infricosiate.
a

Dela congresulu besericescu in BLASIU

reportmu dupa Gr. Tniei" urmatoriele: Conformu programei, Escel, Sa pr santitulu domnu archiepiscopu si metropolitu Ioanu Yancea deschise adunarea in resiedenti'a a du'a cu unu cuventu, intru care anume unele parti suntu asi de memorabili, in ctu elo voru avo pentru totu-deaun'a locu in istori'a nstra natoinale si religiaa. Respunsulu itnprovisatu, care i se faon ca din

A 1>j reproduce aci tote cte le im Jlfld-nlu, ni este si imposibilu, dar' ne sl Aradn, in 8/20 iuniu 1875. (Miscamintele electorali. Apelu pr ca- gretiosimu, o spunemu sinceru; dimii racteristicu in Alfld* ctra alegatorii romani aocotl'a, c cetitorii si spriginitorii Alfa din comitatulu Aradului. Proclamarea de ') De apelulu lui A l f l d " m candidatu nationale romanu pentru lib. reg. ocupi noi, in celu mai d aprpe nru, specislmil cetate a Aradului. Activitatea Reuniunei i vom d resunetulu cuveniii. Bei politice a Romaniloru din comitatulu Aradu) H o z m n nu; dar C o s m i iiB lui. Cortetiile gidano-magiare. ) De cte c u prin aliantia cu ultraistii s'au redlcat Be ori avuramu fericirea de a ni esseric dreptu- v*di' poporului!
2

"hi ~ romaaasii notri din provinia, cetindu nu ateniune aceti duoi articlii, voru fi priceCpendu icopulu si tendinti 'a de care se ocupa . dmni'a-loru ohiar acuma, in ajunulu alegeriloru de deputai. Ce minunai sunt aceti eompatrioti ai notri, ctu bine ni mai voescu ei, cine se mai pote indoi, candu ei nici mai multu nici mai pucinu nu pretindu, dectu ca s fimu patrioi buni in acelu intielesu, c se ne lapedmu de conduce torii notri naionali si de program 'a, resp. scopurile nstre naionali, si Be urmmu essemplulu domniloru Bonciu, Cosma, Gozmaau, si se no facemu unlta, s alergmu toti cu toii la urna si se dmu voturile candidailoru loru, dusmanilor de morte ai notri! Ni spunu inca si aceea, cumca dintre deputaii naionali de pana acuma Desseanu de buna voia se retrage, Mocioni n'a facutu nimic'a, Bonciu n u va candida, si asi pofVa loru este la locu : degradarea si batjocurirea alegetoriloru romani, ea in tte siesse cercurile electorali Romanii se alega numai magiari, r' nici unu romanu !" Acum mai dica cineva, mcar si glorificaii aderinti ai loru, Bonciu, Cosma si &oemanu, c aceti omeni nu sunt nebuni! Inse noi ne am treditu tocmai prin acestu apelu, si candu in butulu terorisriloru si nelegiuiriloru arbitrarie la conserierile electorali, decimandu marele numeru de alegetori, aousi eram se ni perdemu tota speranti'a, candu intr'adeveru brbaii notri de pana aci mai mare parte ne prsir, atunci, astadi ne intruniramu in numeru considerabilu si chiar de cei ce apelar iu Alfld admiratula o conferintia a Reuniunei nstre politice naionali, la care partecipara sl fraii coreligionari erbi de acilea, si unde cu unanimitate sj proclam de candidatu nationalu liberalu bravulu cetatianu Georgiu Dogariu, in oontra candidatiloru Chorin si Varjasy, pentru cetatea Aradu.

naionali, r' corniele supremu si faimosulu | poporului nostru a sl datu ascultare invitrii nostru vice comite Tobajdy acui acus ce i se fece. S'a presetatu in cerculu electorale citdia la sine pre notarii si pre judii comu- i atunci, in dominec'a trecuta, se tienii o nali, apoi mai alerga adeseori sl la curtea adunare de alegetori din acestu cercu in Tataepiscopsca *) totu pentru cortesia si i n - resci sub presiedinti'a dlui D. P o p u . L a acosta fluintiare la alegeri. adunare au partecipatu peste 200 de alegeNue nimicu nu ni se ierta, tocmai pre- tori. Aci s'a desbatutu cu cea mai mare sericum domnii tote le facu, dar noi ne si fe- ositate candidatur'a dlui 1. Vulcanu si se conrimu de verice abusu; pana candu ei ambla stata c poterea Romaniloru este cu multu si alerga ca turbai abusandu si terorisandu ! mai mare dectu a strainiloru ce pelanga Unu membru alu Reuniunei aceea c-su pucini, sunt si impartiti in vro trei partite. Diu I. Vulcanu si-a imparcesitu politice naionali, cu alegetori! program'a si s'a dechiaratu c elu apartiene opusetiunii natiunali. Acsta L. S a t u - m a r e , in 23 iuniu 1875. {Semne de deteptarea nationale si prin programa a fost primita cu celu mai viu inprile nstre. Candidarea de deputai romani tusiasmu. nsufleirea er nespusa, mai alesu si nsufleire? poporului pentru acetia. Corte- la poporu, care se vedea ac odat cu condusiele unoru omeni fora de sufletu si uitai de cetori romani in frunte si cari i aretu intechiamarea loru.) Elementulu romanu din resele Romanului si-lu ndemnau la lupta prtile Satu-mariului este oelu mai espuBU pentru Romanismu, nu totu pentru strini. desnatiunalisrii. Vitregimea tempuriloru si Poporulu nu numai se aret gat'a la lupta, nepsarea celoru ce poporulu ii scose din pul- dar rogfrte tare attu pe conduce torii sei ctu vere si ii sustien din sudrea sa, ca s -i apere sl pe candidatulu seu,ca se faca bine se nu-lu painteresele au contribuitu, de strinii au resesoa nici odat, ci s ste langa elu neclinpusu man'a pe frenele de domnire in aceste tii, ii s lupte pana la cea din urma clipita, prti locuite cea mai mare parte de Ro- cci invingerea trebue se fie a Romaniloru. m a n i ; de aci apoi a urmatu c poporulw a Si au trebuitu acesti-a si mai alesu candidainceputu a se deda s fie cod'a celoru pucini tulu I. Vulcanu se faca promissiunea solemna strini ce ajunser la potere. Dedarea a facutu si s jore pe onore, c nu va r^pasi nici de ctu pe Romanu se-si uite poterile si se creda c de la candidatura, nici peste totu nici in faelu pe aci nu pote se ntreprind nomicu intru vorea cui-va; r adunarea in frunte cu coninteresulu seu, ci sudorea sa trebue s si-o ductorii sei fece erai promissiunea solemna verse numai spre indestulirea si fericirea si jura pe onore, c nici sub o mprejurare strainiloru, cari numai de vor vre vor d nu se va las de candidatulu Vulcanu !! Poce-va si Romanului. Astfeliu a decadiutu pe porulu dori aceste promissiuni si juramente la noi cu totulu sentiulu de demnitatea natiu- solemne reciproce, cci si-aducea aminte de nale si cu acest 'a s'a inceputu procesulu de dilele candu candidaii de pe la alegerile trecute ii vindea! desnatiunalisare. nsufleirea ajunse pana acolo inctu Vin'a nu este a poporului, ci a celoru nime nu se mai potea induoi de reesirea alepe cari est'a ii crescu din siuulu seu si ii hragerii dlui Vulcanu. nesce din sudorea sa, ca se-lu apere de tte Spiritele necurate inse nu doruiu. relele. Si cumca poporulu nu este de vina, Eppulu Olteanu nu se indestulise cu pastoavemu doveda poternica imprejurarea, e ral'a sa cortesisca, ci audindu de nsuflectu ce vr'unu carturariu se pune in fruntea irea cea mare ce de vr'o cte-va file se lConferintiole din afara inca se mica lui b i areta, c interesele Romaniloru sunt ctu de polei nicu, precum deja s'a reportatu deosebite de ale strainiloru ce locuiescu intre ise prin cercu pentru candidarea dlui I. Vulin Jilbina,"si la cari reporturi eu n'am a noi si c poterea nostra daca vom tien cu canu se puse de si-tratnese la Tataresci in adauge, dectu c in butulu tuturoru fora- toii la olalta casi ferulu este mai mare diu'a adunrii unu spionu-cortesiu. Chiar se delegiloru domnesci vomu reesi! dectu a acestora: atunci poporulu indata seali- ncorona conclusulu adunrii la o petrecere, Cortesiele, amenintirile si terorisarile pesce de acelu conducetoriu si lu-roga s-i jore, candu spiritulu necuratu se aret in comuna ce susu pana diosu, din partea domniloru, spre c va incepe si va continua cu elu lupt'apan' si cit la sene candu ps unu preotu, candu pe ala paraliB cu ori ce pretiu reusirea mcar a in sfersitu contra celoru ce apesa si sugruma tulu s-i spunu voi'adlorumagiari si aEppului. unui candidatu nationalu sunt la ordinea pe Romanu. Acsta esperintia am scos'o mai Cte promisiuni gole si amenintiri aspre n'a dilei. alesu cu inceputulu miscriloru de alegere adusu acestu omu preotiloru, spunendu c e vai de ei de vor vot cu Vulcanu, ccidniivreupe Aducemu numai ctev'a la cunoscinti'a pentru Diet'a viitoria. unulu care se nu li spun totu mereu c ctu cetitoriloru Albinei. Aici la noi in centru Pan' ac n'a fost nici o alegere de depudomnii se vedu amaru lovii prin redicarea de tati.la carea Romaniloru stmreni s lifivor- de asupritu si necasitu este poporulu, A candidatu nationalu pentru urbea Aradu, cci bitu cine-va c demnitatea loru cere ca se-si mersu acestu cortesiu eppescu pana acolo de ei sunt Bfasieti in due tabere, u n a a lui cumpensca poterea si se si-o puna in cum- a amenint'atu pe preoi si cu perderea proChorin, pentru care e ingagiata burgesia ; alt'a pena cu a strainiloru, cercandu se alega de- ceseloru ce au cu poporulu si cu multe alte pentru Varjasy, candu-va Vranovics, cu care putai romani. Si acuma dintrodata, acestu neplceri. Si aceste amenintiri se preau adescuunt aristocraii cu contingentulu diregatori- poporu ne pregatitu inca, la cea de antaia loru si altoru individi dependinti, precandu strigare fratisca a unoru demni crturari ragi pe unii preoi slabi. In urma inse sipre Dogariu lu-voescu toti plugarii din su- romani se puse in micare, se adun pe langa aduse cu toii amente, c legea de alege re burbie si cu muli alii cetatieni romani si acesti-a si ii rog s-i otarsca unu locu de pedepsesce aspru pe cei ce promitu favoruri si ameninta cu detragerea de favoruri penerbi! adunare pentru a se svatui ce este de fatru ca se aduea pe vrunu alegetoriu se voteSuntemu pregtii la aceea, ea ou aju- cutu? Se tian in estu obieptu o adunarea die cum dorescu dnii. De aceea cei mai cu fire toriulu lui Ddieu vomu reesi cu diu Dogariu, si este cunoscu si din estu st-diuariu, c in dieeau c vor tramite dlui Olteanu o lege ca dca aderintii lui Chorin si Varjasy, in per ast'a s'au rogatu trei remani, ca s primsca s cetsca ce urmri i vor cade' pe capu, daca pleaitatea loru nu se voru alia ; dar'fiecum candidatur'a de deputai in trei cercuri romane. nu va grigi de patrafirulu seu si se va nva fi noi prin proclamarea dlui Dogariu Nu voiu s me ocupu peste totu de aceste cumeta s ie rasi la grumadi plosc'a cortali-am demustratu, c suntemu vii, maturi >i candidature, ci voiu se insemnu unele cu prisisca. Destulu c poporulu s'a indignatu peste capaci d'a ni apretiui si eserci drepturile ce- vire la candidarea dlui I. Vulcanu in cerculumesura de acsta portare a dlui eppu si tietatienesci constituionali. Carasieului. (A fost o gresiela telegrafica nut'a poporului a insuflatu respectu sl celoru Multiamimu din inima celoru ce au re- candu in foi'a nostra s'a publicatu, c diu I. slabi. Asia ni plcu Romanii! itsttptatu in noi semtiulu nationalu ce ador' Vulcanu s'a candidatu in cerculu Crei. Red.) Micarea se contina si traimu in cea mai mise, si multiamimu chiar si diupaniloru cu Ctu ce adunarea alegetoriloru rom ani firma sperantia, c tte cortesiele episcopes 'i ipelulu din Alfld" pentru ateniunea ce ni-o din intregu cottulu a candidatu trei deputai vor fi fora resultatu ; cci poporulu nu priuUraser. romani, indata s'a facutu o invitare la\ I.Vnlbeace pe preoi peste totu, r pe cei mai rei Un 'a ne pare reu si reu ne dore, c canu s primsca si s ostensca in mediloculu va sei a-ii infren. dupa cum ni se se spune, Ilusttritaea Sa diu alegetoriloru sei. Acestu demnubarbatu alu Dupa tte semnele credemu tare ca pontoniu Mocioni de asta data nu este pleporulu va scote deci alegerea dlui I. Vulcanu. oatu s primsca candidatur'a in cerculn Si*) Credemu,ba au numai credemu,ci suntemu Asi s fie! Mai muli alegetori. riei, pre care in trei periode dietali lu -repre- convini, c chiar sl cei de susu sicur s'au aunt cu demnitate si crui deci mulimea dresatu II. Sale,ca se-lu faca cortesiu loru,pre c um s'au adresatu la alegerile trecute printelui P r o De langa BoZOVCU in 9 iuniu 1875. llegetoriloru i adera ; dar dca o data este c o p i u si printelui P o p a e u ! Omeniloru acestora (Apelu catra onoraii alegetori romani ui, atunci cu acestu cercu suntemu in per- nemic'a nu li e santu, apoi ruinea inca n'ocodin comitatulu Severinulu si mai alesu catra sitate, cci in pripa ni vine greu a suplini noscu. Mai vine, c popularitatea, adoratiunea ce observa ei la clerulu si poporulu nostr facia de cei din cerculu Bosoviciului-Almasiu) Fratipre unu Mocioni. Faimosulu pretore din Radna, Stefanu prsantitulu capu diecesanu, trebue s ii impunga loru ! veti fi auditu, c in Bosoviciu s'a consi dra reu, si asi firesce c Voru ncerca tte, ca intonoviciu ce se tiene sl elu de romanu, se-lu aduc in Conflictu cu spiritulu nationale, Cu stiuitu unu comitetu cu firm'a de liberalu" mai de unadi teroris pre nisce tierani alege- interesulu vitale, cu onrea romana, ce nutresce si cu soopulu ee lucre din resputeri pentru ca tori si ii escorta in fere pentru c sunt attu de multu poporulu nostru si preoime sa noi se alegeinu pe diu Herglotz de deputaii aderinti resoluti ai candidatului nationalu. cea buna si demna,- dar preotimea nstra scia alu nostru la diet'a tierei. Acestu comitetu se compuse si constitui Aat'a e semnulu vediutu alu libsralismulu de din esperiintia c ori-ce pasu de asemenea natura ar face unu episcopu romanu, nu face din la potere! convingere, ci dra cu anima lacrimanda de prin alergarea fora obosintia a unui individu Pretorele Sanka b acuma totu mai vi- mare nevoia; deci i s d pururi acsta va- fara nici unu meritu, dara prin faptele lui cunoscutu forte bine naintea nstra j elu mai are Eed, litdia casele omeniloru, ca s afle flamure lre !
1

"nu partasiu infocatu totu de calibrulu seu. Amandue aceste slugi ale lui Herglotz sunt romani retaciti vai de ei. S vi spunu fratiloru c oe vreu aceti individi fara pricepere si fara morala, pentru ce ambla s ne corupa si trade, pentru ce prin portarea loru cea nedemna facia de noi frai loru s'au facu de ruine si ocara la tota lumea ai chiar si naintea celoru ce li s'au facutu cortesi-slugi ? Credufratiloru, c voi cunoBceti pe omeni si imprejurrile si vi poteti afla respunsu la intrebri, Destulu este e vi amintescu, c aceti omoni au ajunsu de nu mai au se perda nimioa si de aceea prin portarea loru cea nedemna s vedu a calcula se-si oascige dela nepretonii notri Mose pentru ei, pe cont'a nostra / dar ei uita c ce este respJ.at'a celoru ce se vendu si tradedia pe alii! Presiedentile comitetului ambla in tote prtile impartindu program'a dlui Herglotz si cercandu a amgi alegetori pentru acestu candidatu, legandu-ii prin vorbe de pvetenia intre beuturi ce le platesce elu. Voi fratiloru, ve rogu inse pe Ddielu celu viu s ve ferii a primi dela elu de acestea, cci vi spurcai trupulu si sufletulu, intrandu pe calea corupt u n i si a nemoralei, cari ducu pe omu la perire; program'a o poteti inse primi si ve rogu s o cetii cu mare bgare de aema, cci atun i veti cunosce indata din ea pe omenii amgirii si a insielatiunii. Apeludiu deci la voi fratiloru, si ca unu binevoitoriu vi spunu se nu ve lasati insielati de aceti fii ai peritiuni ; apoi ve ferii de ei sl de aceea, c primindu de la ei ce-va ve potu aret pentru ast'a la locurile nalte si de aceea veti fi pedepsii forte aspru, cei naltulu ministeriu a adusu lege forte aspra pentru cei ce vor primi bani, beuturi, mncri si ori ce fagaduele sub cuventu c vor vot pentru outare candidatu. Omenii aceti reutatiosi ve potu face deci muliu reu, daca veti primi ceva de la ei / fe> itl-ve de ei deci ca sl de satan'a. Noi avemu unu candidatu alu nostru, care totu de a un'a lupta spre fal'a nostra pentru binele Tronului, a Patriei si alu nostru. Alungai deci pe cei ce vi vorbescu s nu tieneti cu acest'a. Muli vor intreb pote c ce programa are acestu candidatu alu nostru, pre care l a m u rugatu a primi ncrederea n o s t r a ? Deprtai in asta privintia tota indoiaPa, cci pecatuiti; deca cine-va totui vre s fie informatu si despre ast'a, cetesca foi'a Albina nr. 37 si aci va afl ce vreu omenii notri si intre esti-a si candidatulu nostru. E adeveratu, c aci nu veti ceti Es lebe der Knig etc.," cci noi Romanii, nu prin vorbe, ci prin fapte am deveditu alipirea nostre catra stralucitulu si bunulu nostru monatchu. S trasca deci generalulu Doda.

Almasianulu
De sub plele Bihorului in maiu v. 1875. Suntu la siese lune, decandu poatulude notariu in Vascou, cottulu Bihoru, prin mortea binemeritatului Alessandru Indrei a devenitu in vacantia Deatunoi a functionatu in acestu postu tenerulu Nicolas Gavra teologu absolutu si notariu aprobatu. Acest'a si-a cascigatu ncrederea poporului, si cu toii eram s-lu alegemu de notariu definitivu. Din 9 comune numai vre-o 912 membrii ii ave de contrari. La 7/19 1. c. ncepu a cortesi pentru estu postu si diu subjude cercualu Alessandru Draganu, si acest'a omu bravu si onestu. In 11/23 1. c. ni se present si Gratianu Papu pretorele din Halmagiu, si acesta omu de omenia si forte iubitu pe la noi, Astu-feliu avuramu trei candidai. Poporulu er mai totu pe langa Gavra si mai avea partenitori si Gratianu; dar mai pucinu bine vediutu er Draganu, cci pe elu lu-cand'dase stepanii. Intr'aceea se audi vestea c Gavra a. abdisu in favorea lui Draganu. Acesta mprejurare insufla ingrigiri si poporulu ncepu a se grupa pe langa Gratianu, cci Draganu nu i veni la socotela ca candidatu alu stepaniloru. La 13/25 1. c. f diu'a alegerii. Aci Gavra abdiso in favorului lui Draganu; dar poporulu se inversiunii c omulu seu lu-venduse si de aceea su altura strinsu langa Gratianu. S'au incepatu indata pressiunile domnesci si chiar si din partea protopopului; cote inse se vedeau a nu duce pe dni la scopu. In urma pretorele Domsia dechiara, c Gavra

a repasitu; ca Gratianu nu are testimoniu de notariu din cottulu nostru r celu din cottulu Zar and u nu pt av valre sl la noi; si in urma ca nu este deci concurinte numai Draganu, pre care lu-prochiama de alesu. Poporulu se maehni forte pentru asta procedura arbitraria si nelegale, dar diu pretore nu baga in sma gravaminele aduse contra procedurei sale nelegali; de aceea poporulu se vediii silitu a naint protestu. Acestu protestu esto subscrisu de 65 de alegetori dintre cei 90 ce-su iu intregu cerculu, si de era locu se mai subseriu inca 5 insi; astufeliu partesanii lui Draganu sunt numai la 20 insi. Astu-feliu observa domnii legea candu vor se luere contra intereseloru poporului. Noi o spunemu, ca am tienutu si vom tien la ratianu, c enoscemu in elu unu omu ce se interesedia de binele publicu si in specie spriginesce sclele^ cari in notariatulu nostru sunt in cea mai mare decadintia; apoi Draganu e candidatulu stepaniloru si ni temeam c v a unelta acestora contra intereseloru nstre. Tote te se templara la asta alegere ni le potemu in ctu-va splic; un'a inse forte cu greu, aceea adec cum de diu protase puse a pressiuna pentru Draganu, candu dsa scie in ce stare ticalosa sunt seolele nstre, vede s unde-su notari harnici sunt si seo lele in stare buna si cunosoe pe Gratianu de mare parteniteriu alu scoleloru. Ar face bine preoii notri se-si aduc mai adesu aminte c acui pane manca si care li e detorinti'a; e tma inse ca prin portari casi la asta ocasiune vor atrage pr tare asupra-si resbunarea poporului si ast'a nu li va cad bine. In urma dechiarmu c nu vom cruti nimica ea s apermu legea ce o vafcema cei ce-su chiamati s-o essecute ; daca inse si de la locurile mai nalte ni se va aret, c legile se potu calea, atunci ne vom sei uni cu toii se urmmu easemplului ce ni vor d domnii. S traisca Gratianu !

Mai muli

alegetori.

Varieti.
(Alegere de metropolitu.) Marti in

10/22 iuniu in Bucuresci s'a intrunitu cole giulu electorale, compusu de sinodu, senatu si camera, pentru ndeplinirea alegerii de Metropolitu alu Moldovei si Succevei, in loculu printelui Calinicv Miclescu, dej alesu me tropolitu-primate alu Romniei. Nrulu membriloru alegetori au fost 171 ; din acestu nru parintele episcopu Iosifu de Agresiv, aucscigatu 140, r parintele episcopu Mekhisedecu alu Dunrei de diosu 38 voturi, celelalte 3 inapartindu-se cari in catro. Astfeliu printele Iosifu de Argesiu a fost proclamatu Metropolitu alu Moldovei si Sucevei si Esarchu alu Plaiuriloru, si dej a obtienutu investitur'a domnsca. (Recunoscendn autoritate in cei crunii i i lnpt 'a natiunale, snpnnendn-ne disciplinei si a s i i Incranda amernla nmeru vom rectiga terennla perdntO !*) Acestu adeveruvine unu dnu corespundinte alu nostru a lu constata, referindu-ni despre starea Romaniloru din Bihoru.Ni reporta adec cum prin svaturile carturariloru si intieleptiunea poporului, de a urma estora, in Biharia ctigar Romanii mai multe posturi de notari ce le ocupaser pan' ac magiari, asia in Lugasiu, Mogesci, Picleu etc. si cum se spera in curendu a mai castig altele cte-va. Apoi totu odat ni reporta cum poporulu in mai multe prti avii norocirea a sei alege preoi din cei mai devotai binelui comune. Noi totu do a un'a am recunoscutu, c daca preoii, notarii, invetiatorii si peste totu crturarii notri vor fi omenii poporului si ei se vor pune in unire s lucre pentru binele poporului, atunci trebue s se intrca sortea nostra spre bine, cci poterea poporului notru eate mare si trebue se invinga, daca va lupta sub o comanda intielepta, cu poteri unite si in un'a si aceasi direptiune. Fie ca esemplulu Bihoreniloru ae se urme pretotindenea; cci unde preoii, notarii si invetiatorii etc. s'au pusu in fruntea poporului si au luptatu pentru firicirea Romauului, acolo totu de a un'a au urmatu mari inbunetariri in sortea poporului nostru. Cu celu tare nu potu glumi domnii notri, cci ei fora noi sunt slabi; apoi tari'a nostra esto in unire si disciplina . De amu precepe-o ast'a odat! * (Vitiulu si nemoralea - classate prin domni de vertote si merita.) Din prile Sant-Anei ni se scrie, cum unu dnu preotu romanu I. P . la alegerile dietali din 1872 trecu in taber'a contrariloru notri si vendiendu acestora interesele cele snte ale poporului

totu pre aoalesi locuri oast a n u , dar totu peste totu produptele se arta casl anu ioi-coli forte frurase, ici-coti forte de medilocu, in cea mai mare parti insa, si in unele frupte forte slabe. Prile buna ra despre Tisza si MuritM,carianu au fost de totulu slabe,estu timpu se apropia de modilocu ; dar rasi cele de ctra dlurile Carasiului,oari anu au fost pr frumose cam peste totu sunt ctu de slabe; precandupe ici coli, mai vertosu prin fost'a granitia inilitaria, tarea campiloru este escelonte. Asia este mai prin tote provinoiele ; numai despre Transilvania se asecura c starea produpteloru ar fi mai uniforma si mai peste totu frumsa. Trecendu la diferitele specie de produpto si luandu tote numai in generale, pol emu cam att'a spune cu destula positivitate : Viniele sunt mai peste totu frumse si multu promitiatrie ; in unele tienturi nu-si mai aduc omenii aminte de astfeliu de frumsentia. Soirile din strainetate despre vini, nici pe de parte nu suna attu de favorabili. t a d i l e l e d e a l e g e r e , Pme sunt multu mai pucine, dectu ce pentru cte cercuri deja sunt ele defpt*. s'ar fi astoptatu dupa mulimea floriloru, cu La 1. iuliu n. se va alege, in Budapesta, apoi in tote insa vor fi mai vertosu pro unele prti comitatele Solului, Solnocului-interiore , Abauiului,destule. Pomii ce inflorescu ou inceputulu priPosionulvi, Borsiodului, Siopronului, Gomorului, Ciamverii, au suferitu reu de frigu si de seceta. nadului, in scaunele Ciucului si Odorheiului, in DobriFenulu a esitu cam pe9te totu Blabu; ' fienu, Theresiopole, Oheria, Giula-Bichisidui, in cotnumai ici-coli bunisioru. tele Turotiu, Alba, Ilevesiu, si Comaromiu. La 2 iuliu : in urbile Jdszberin si Salmaru. Secar'a prin cele mai multe prti se La 3 iuliu : in Clusiu, comitatulu Neogragului siarta rara, dar spicele ei mari si pline. Din Alba auperiore. Transilvania soirile suna despre o secara esLa 4. iuliu: in comitateleFestei, Strigoniului si celente. J3ar<niei,apoi in urbile Masau, Strigoniu si Elisabetopole. Oraulu peste totu luatu, promite o reLa 5. iuliu : in Timisira, H. M. Vsrhely, Gyr, Posionu si Turda ; apoi in comitatele : Aradului, colta forte de medilocu. Sabolciului. Albei-da diosu, Liptei, Turdei, JJngului, EapitVa a esitu slaba. laurinului, Tolnti, Ugocei, Torna, Cetatea-de-balta, Bi- Despre ordiu nu se pote inca spune ehisiu si in districtulu Bistritiei. La 6. iuliu : in Segedinu, apoi in comitatulu nemicu positivu; dar ovesulu se arta mai peite totu slabu. Marmatiei. Cucurudiuht este mai pretutindeni in La 7. iuliu : in Oradea-mare, Siopronu, Sepestu, Vespremu, Alba inferiore si in comitatulu Dobocei. conditiuni bune de a se desvolt si in cele La 8. iuliu : in comitatele Toronlalului, fi- mai multe prti se arta frumosu. me*i, Arvei, Carasiu ti Vasiu. Totu asia de nestabile sunt reporturile La 9. iuliu : in Naseudu, Zaleu si Trti-scaunt. despre legumi. Cartofii crescu bine; asemenea La 10 iuliu : in Beserica-alba. fasolea, lintea si maserra; nu altmintre inulu si canp'a. Ast'a este, in trasure generali, facia de astadi a campiloru si gradineloru nstre din Suntemu la periodulu, candu putemu patria. Se intieleg^, c dupa cum va urm si trebue s aruncmu o privire essamina- amblarea timpului, acesta facia are a dimb tria usupr'a strii producteloru pamentului, su a se posomoni totu mai multu. Din strainetate soirile sunt mai pucinu pentru orientarea publicului nostru. positive; ce se suna este, c in Romnia cam Foile cele mari, mai vertosu cele str- totu asia stau aspectele ca sl la n o i ; in Rusine, de septemani dej adunar si publicar sia cevasi mai bine; de asemenea in Fran date de prin tote prile din monarchia ,l da si Italia; mai slabe insa in Germania - afara de monarch'a nstra asupr'a ambl- peste totu luata

ce-lu tiene prin prescur'a si colacii sei lucra din respoteri cu domnii intru a corupe si demoralis poporulu ; r domnii i olassara portarea nedemnademeritu siyertute si luimbraoara in reverende noue si i dedera o cruce pentru merite, firesce contesiesci!" Ni se refera inse c omulu nostru nici pan' acii nu s'a intielcptitu; ci elu ambla si aci de sub suora cu asupritorii notri si cutricra cerculu din o margine pau' Ia cealalt, cereandu a amgi poporulu s tieua cu unu dnu Bohus, care ctu fii deputatu pan'acuma nu-si deschise odat gur'a in interesulu poporului nostru, ci tienfi cu stepanii cei ce consecintamente latiescu nemoralitatea si t.i progatescu perrea. Machnitu depotarea scandalosa a acestui preotu" diu corespundinte alu nostru apeledia la autoritatea bescricesca si cere se puna odat capetu abusuriloru demoralisatorie a ataroru omeni seuitati de ehismarea loru," cci nemoralitatea prin essemplele loru prinde pr afunde radecine si urmrile cine scie unde ne vor duce I" Ar si fi tempulu se se punu frenu preotiloru ce lucra spre demoralisarea poporului.

tiune restante de pe anii trecui, ale crora| limpedire e pusa iu curgere, si asia din veui-j tulu sessiunei se va destina o parte pentru; depurarea rostantiei de contributiune, rj suin'a receruta spre acestu scopu se va licidi! cu fiitoriulu paro -hu. Deci doritorii de a dobendi acesta parochia, au se-si inaintedie petitiunile' provsdiute cu documintele prescrise, conformu statutului org. si anume cu testimoniu do calificatiune pentru parochia do frunte, 8 clssi gimuasiali si maturitate pana la terminulu prefiptu, diu'a sloru Apostoli Petru siPdvelu, 29 iuniu/11 iuliu a. c , candu se va tien 8i alegerea in faci'a locului; petitiunile sunt a se adresa comitotului parochialu si a se tramite protopresbiterului concerninte la Banat-Comlosiu. Cianadulu-serbescu, 10 iuniu c. v. 1875. Comitetulu parochialu romanu groco-orientalu, in contielegere cu mine protopresbiterulu tractualu. V. Sierbanu mp. T ) e n t r u ocuparea postului de capelanu pre b>nga parochulu gr. or. Ioane Grosavescu diu Teregova, protopresbiteratulu Caransebesiului, se escrie concursu ou terminu pana la 22 iuniu st. vechiu. Emolumintele s u n t ; Una a trei'a parte din totu venitulu parochialu. Doritorii au a-si tramite recursele bineinstruate, amesuratu statutului org ani cu, adresate sinodului parochialu, prin protopresviteratu. Iuregova, in 5 iuniu 1875. 23 Comitttuhi parochialu, in co'ntielugere cu pro onor. diu protopresbiteru tractuale Nicol. Andreeviciu. C e escrie prin aest'A concursu pentru va^ cantea parochia din comun'a Foroticu, protopresbiteratulu Oravitiei , comitatulu Carasiului, cu terminu pana in 6 iuliu 1875. Emolumentele s u n t : una sessiune de pamentu, birulu si stol'a iudatinata dela 130] de case. Insa deorece deja ea afla unu capelunu santitu pre acsta paro hia, asi darai daca altu individu va fi alesu de parochu, aeel'a va fi indetoratu a d capelanului a trei'aj parte din sessiune, biru si stola. Doritorii de a ocup a t n s ' a parochia, auj a-si tramite recursele loru, instruate cu tote] documentele prescrise in statutulu organicul biser. si adresate comitetului parochialu, ctra] p. on. d. protopresbiteru Iacobu Popoviciu inj Oravitia. Foroticu, n 20 maiu 1875. 33 Comitetulu parochialu, in co'ntielegere, cu diu protopresbiteruj Districtuale.
Nr. 2842./1875.

Statuta graneloru si peste totu alu produpteloru naturali.

rii timpului si desvoltrii vegetatiunei nstre productive. In generale potemu s dicemu, c peste totu in luu'a lui iuniu s'a ar^tatu o cldura multu mai mare, dectu cea normale su indatenate pre acestu timpu. Dar acosta cldura nu a stricatu desvoltrii campiloru si gradineloru, prectu de cornunu nu au patitu de seceta, de ra-e mai pe fiecare septemana i cu pucina esceptiune mai pretotindenea au cadiutu pluoi abundandi, recoritrie. De alta parte erasi trebue notatu, c pluoile forte desu au fost petrecute de furtune viforse si de grindina grea. P r e fie-care septemana se publicar sciri despre unele prti seu tienuturi, de totu desvastate prin vijilii, petra si torinti de apa. Ac3t'a mai vertosu in Boemia, Moravia, Stiria si Ungaria. Cu tote acestea scderile si resp. daunele cele mai mari ce se observa datda din frigulu si secet'a ce domnia pe la nceputulu primverii. Acestea premitiendu, inctu privete statulu de astadi alu campiloru si gradineloru in generale potemu s^dicemu, cnemic'anu e mai pucinu adeveratu. dectu marile laude ce ae vestescu, pre candu adeverulu e c acestu statu smena multu cu statulu de anulu trecutu, de si nu inprinti'a tienuturiloru si specieloru. Adec: si estu timpu se arta diferinta forte mare, de si nu tocmai asi mare ca si anu, in privinti'a desvoltrii si productiunei prin tienuturi si dupa feliuri, o diferintia attu do generale, inctu sutele de reporturi abia sunt in stare a o constata B descrie destulu do completu. Mai c n u este iii monarch'a austro-ungursca o parte de 100 de mile ptrate, despre carea s-se pta dice, c arta peste totu asemenea statu bunu seu medilociu su reu in privinti'a tuturoru produpteloru. Luandu in vedere Banatulu temesianu d. e. potemu se spunemu, c de si nu
s ;

Mai nou : O depesia tocmai sosita din Praga ni auuncia, c astadi la 3 re 45 minute dupa mdiadi, Imperatulu Ferdinandll repo? de intiepenirea plumaneloru

Publicatiuni tacsabili,

C o n c u r s e : Nr. 990/219 scol. " D e n t r u due stipendie anuali, de cte 400 de florini v. a. unulu pentru acei juni romani de religiunoa gr. or. din dieces'a Aradului, cari vor s se pregatsca de profesori la institutulu teologico-pedagogicu din Aradu se deschide concursu. Si anurne: Stefanu Antonescu mp. I. Pentru stipondiulu pedagogicu, recu- 3 3 jude cercualu. rintii au se produc : 1) estrasulu de botesu ; 2) testimoniulu de maturitate ; si 3) se scie limb'a nemtisca si ungursca. II. Pentru stipendiulu teologicu, rocu rintii nu se produc: 1) estrasulu dobotediu; 2) testimoniulu de maturitate; 3) testimoniu, spre frnptificare cumca au absolvatu teologi'a se primescu la institutulu subsemnatu : Reeurintii s adrsedie recursele loru la a) pre langa anunciarea redicrii in sensulu consistoriulu subscrisu pana in 15 augu*tu statuteloru cu 6*/ interese ; b) sub conditiune de a se anunci institutust. vech. a. c. ra in 21 augustu st. v. a. c. lui redicarea depunerii la trei luni nainte, cu deminti'a la 9 re s se prosinte si in per6 '/'/o interese; sona la acestu consistoriu. c) sub conditiune de a se anunci institutului Aradu, din consistoriulu romanu gr. or. redicarea depunerii la Blesse luni nainte, cu 7 % interese. alu Aradului, siedinti'a senatului de scle, 7 Cu privire la conditiunile b) si c) deponeniuniu st. v. 1875.

T>ostulu d notariu comunalu in Valeapaii *- prin abdicerea dela oficiu a fostului d.J notariu Ioane Demeter deveuindu in va cantia, pentru mplinirea acestui posta prin alegere legale, dupa intielesulu -lui 8$ din legea comunalo, art XVIII, din 18 71,1 prin acesta se deschide concursu publicu, - I si spre efeptuarea actului de alegere 8 * ) defigil diu'a de 30 iuniu a. c la 9 re domlntia, lai cancelari'a notariale in Valeapji. Doritorul do a cascig acestu postu, prin acst'a se pof-j tescu, recursurile loru bine instruate, si pro-j vediute cu documentele debuintise, spre ade-j verirea depunerii essamenului notariale, al calificaiunei, si a portrei morali, pana ini 28 iuniu a. c. cu attu mai vertosu a le pre-f sent, fiindu c rocursele mai tardiu iiitrataj nu se vor pote lua iu consideratiune. Bogsia-montana in 30 maiu 1875.
e

D e p u n e r i de c a p i t a l e

1 3

Ioanu Metianu mp.

episcopulu Aradului.

n comun'a Cianadulu-serbescu din cornitatulu Torontalului, dieces'a Aradului, prin desprirea ierarchica formandu-se o parochia noua pentru oredintiosii romani de religiunea greco-orientale, Veneratulu Consistoriu dieceeanu alu Aradului prin ordinatiunea din 17 aprile a. c. nr. 179 plen. a dispusu inplenirea acestei parochie. Dotatiuuea este: una sesiune completa de pamentu urbarialu de 32 jugere catastrali, competintiele de biru si stole dela 200 case ; inse sessiunea parochiala e nsrcinata si cu unele pretenssiuni erariali de contribu-

tulu are a se dechiar in diu'a depunerii, cci altcum inlocarea se va privi ca urmata sub conditiunea &,). Interesele incepu cu diu'a, care urmdia dupa diu'a depunerii, si incta cu diu'a premergatoria dilei, in care se redica depunerea, cu acelu adausu inse, c numai dela acele capitale se dau interese, cari stau depuse la institutu celu pucinu 15 dile. Depunerile tramise prin posta, pre langa comunicarea adresei deponentelui, se resohu totu-de-a-un'a in diu'a primirei. Asemenea ee potu efectui prin posta anunciri si redicri de capitale. S i b iu, 17 iuniu 1875.

Albina" Institutu de creditu si de economii

*l-4 lnSlbilu.

In tipografi'a lui Smeri cn BartalitS (Budapesta, VIII. strad'a Eszterhzy nr. 5.)

Redaetoru respundiatoriu Vincentin Babeiifl.