Anulu

IX,

Nr.

1.

Budapesta,

mereuri in 2/14 ianuariu 1874.

Prennmeratinai sefaou la toti dd. coreipundinti ai notri, i de a dreptnln la Bedactinne S t a t i o a s g a s s e N r . 1, unde sunt a se adresa si corespundjatiple, ce pi u veBcu Redactiunea, administratiunea sspeditur'a ; cte vor fi pefraneate, na m voi primi, ra cele anonime na se vor publici
(

t <. V _: se de due ori ia septemana : ' J o i - a si D o m l n e c ' a ; ra candu va pretinde import antia materieloru, va esi de tre su de patru ori in septemana.

Pretiulu

de

prenumeratiune.
8 fl. v. a 4 fl. v a. 2 fl. v. a

pantra Austria : pe anu intregu diutaetate de anu . . . . . patrariu

g"=SSPentru a n n n o l e ai alte eomunicatiuni de interesu privatu a regmnde pte 7 or. pe linia ; repetirile se facu ou pretia oa diutu. Pretiulu timbrului cte 30 or. pentru ana data i e anteeipa.

pentru Bomania si strainetate: anu intregu 12 fl. v. . diumetate de anu . . . . . C fl. v. a.

I m i t a r e de prenumeratiune

"

pe ttnulu 1874, alu IX-lea, in care intramu, c pretiuisile si io conditiunile de pana aci, adec

Pentru prile anstro nngnresci :

pe anulu intregu |cu ,, dinmetate de anu cu ,, unu patrariu de anu cn pe anulu intregu diumetate de 8 fl. v. a. 4 2 12 fl. v. a.

Pentru Romnia si strintate :

Budapesta,

in

1/13 ianuariu

Anu nou fericitu ; r celu vechiu bine c'a trecuta !" Astfeliu ni suna salutrile de pretotindeni din publicu. Astfeliu respundemu si noi prstimatului publicu. Intr'adeveru trebue s ne fericitmu, cci scapararuu cu viti'a din espiratulu anu 8 7 3 , si s oftmu ctru ceriu, s-i implormu grati'a, pentru di le mai bune. A foat anulu espiratu unulu dintre cei mai fatali si desastrsi, plinu de ibiri grele din partea sortii, si de retaciri, de pecate grele din partea cel oru de la potere. Sortea ni-a luatu pre muli dintre cei mai buni si mai iubii ai natiunei, intre acetia pre klessandru lonu Cusa si pe Siaguna, si ni-a tramisu pre capu fmete si choiera ; domnii stepaitori au dusu pon' la estremu abusurile i impilarea publica, respandindu ruina i nemultiamire peste tieri si popra. i n e deci c a datu Ddieu, de scairamu cum scaparamu de acelu neferitu anu 1 8 7 5 . Dar cu tote, trebue s firau drepi s spunemu, c anulu 1 8 7 3 , nu ni va nan in memoria numai pentru relele, itru desastrele sale : elu pentru noi Bolii, specialminte pentru cei din acesta "ia, din asia-poreclita Austro-Ungaare si mai alta insemnetate, potemu buna. Am devenitu mai maturi, >rin general'a nefericire ne-am iatu tare unii de alii, ne-am clidatu in cugetu si sentiri. )casiunalminte am datu si probe, aistienutu essamene din studiulu int i m i practice in vitia. legerile, de metropolitu i n S i b i i u s i dfyopu in Aradu, au facutu preamicu si den a ni reconsce maturitatea si c e l i b u n u tactu;legerile de deputiBiserica-alba si Panciova, ne-au do\i pana si poporulu de rondu poliaente innaintatu : aci solidaritatea onala a strluciii pe eampulu lupttionale ca si lucferulu de dmine or8onte. loprale, dotate de la natura cu min Va ta si cu poteri de vitia, suferinti. maturdia si patianiele le facu mai i mai resolute pentru lupta. Fireasanetsa in atari timpuri li epunt intr'adeveru, intrga, acesta lume sitintia, r ar fi demna, ca omulu s tro o dia in ea, cu attu mai pucinu t se nutrsca in peptu-si ideile mblim,ip Q unu Ddieu, bunu si dreptu; despreenime .de alta valre si chiamare, de &ermele si tigrulu si sierpele ; despreertata", onre, iubire, frietate, patriau, sel. sel. - - dca acesta l u me si <ntia ar fi s remana in veci numai domniloru, spre scopulu
T

Am aretatu la rondulu nostru, cum in opositiunea de statu din Boemia, adec in partita nationalecehica, a'a intemplatu o desbinare fatale ; adec : o minoritate a representantiloru naionali, ne mai yoindu a se supune maiorittii si a reman iu lupt'a pasiva de pana aci, s'a separatu si a decisu, a intra in Diet'a din Praga, mai incolo apoi si in Postulatele fundamentali, abso- Senatul i imperiale din Viena. Dar acea minolute, in tte luptele comune, ritate, pare-ni-se de 35 de deputai, a avutu serise. destula leialitate,de a nu-si urm planulu,pana Supremulu principu in tote luptele a nu apel mai antaiu la alegetori, depunenserise ale popraloru si partiteloru du-si adec cei separai mandatele si cerendu este s o l i d a r i t a t e a ; adec: tienereacu a ii de nou alei cu programma loru cea noua. trupu cu sufietn la o lalta a tuturora, S'a incinsu apoi de aci o lupta diaristica standu cum se dice : ,, Unulu penru dintre cele mai agere si nfocate, lucrandu d'o toii si toti pentru tmulu." parte capii maiorittii, Rieger si Palacky Fora de stricta observare a acestei intru a capacit pre poporu, c astfeliu de rgule, ori ce lupta este in desiertu omeni, cari nu se supunu vtului maiorittii si numai spre stricare si ruine ; pentru consociloru loru,mi sunt demni de ncrederea c, din capulu l o c u l u i , prin insisesi poporului si de lupt'a cea sacra, ce o urma membrii sei espusa si periclitata. poporulu pentru essistinti'a sa ; d'alta parte Legea fundamentale si totu o data capii separatistiloru opintindu-se a aret pocriteriulu solidaritii e: supunerea pr- porului, c politic'a lui Rieger si Palacky tii mai mice la cea mai mare; su dupa nu este buna, nu duce la scopu, si c asi espresiunea technica a m i n o - dara este de lipsa, ca se fie ei spriginiti, penr i t i i la m a i o r i t a t e in tote ca- tru d'a inaugura o alta politica, adec de a urile, unde se nscu diferintie de p- intra in Dieta si a lupta acolo activminte. reri. Nu se pt spune, cta sfara 'n tira a Aci se cuprinde, su adec de aci se facutu acesta disputa politica, pana ce in fine nasce . , d i s c i p l i n ' a . " va s dica : ascul- poporulu cebicu fuse chiamatu la urna si tarea cu credintia si devotamentu de di- decise ! spusetiunile luate dupa prerea celoru Trebue s insemnmu, c in Austria de mai muli dintre acei'a,cu cari ne-am astadi abi essiste poporu mai cultu de ctu intrunitu spre a lupta pentru scopuri co- celu cehicu ; pentru c elu prin natur'a pusemune. tiunei sale, mai multu ca veri-care altulu a Pana si d i c t a t n r ' a , " adec co- fost avisatu la scla si carte. Destulu c acemand'a unui'a su a catoru-va putini, stu poporu, dupa ce asculta cu tta rbdarea in ori ce causa su lupta nobile, este si ateniunea pre ambelo parti, aprpe in ndreptit, dca ea in estreme cauri unanimitate condamna si respinse pre wda necesitate logica si morala, s'a vo- noriiatea separatistica, asi-numita partida tatu prin maioritatea celoru ndrept- cehiloru teneri seu juni" si vota ncredere maioii ; si disciplin'a aci se basdia totu ritatei si conducetoriloru ei Rieger si Palacky. pre solidaritate, pre solidaritatea cu caSepteman'a trecuta avur locu alegerile rea s'a votatu dictatur'a. nue in cercurile rurali doue-dieci A vorbi de lupta p e n t r j ^ ^ ^ ' j p cte-va, pio"lt.i-"i" " 1 e 1

stepanirei, placeriloru si sburdhriloru loru, precum se manifesta acsa din faptele si tendintiele acestora. Aci jace dupa noi deteptarea poporului, si pre aosta cale noiredemu c, in espiratulu anu 1 8 7 3 am facufc progrese nsemnate, de cari tiranii n'a causa a se bucur ! ; i Un'a nime nu ni va pot derieg, uceea c : dca pecatele si abusurile celoru mari de la potere ne-au isbitu pre noi reu si fora mila, apoi consecintiele acestoru isbiri ii amenintia eu perire pre isbitorL Si aci se manifesta intielpt'a si in veci nestramutabil'a acea lege a natri su a lui Ddieu, dupa care, ori-ce atentatu alu meniloru in contra omenimei, se resbuna amaru tocmai in contra aceloru meni, in contra tendintiei si essistintiei loru, in data ce omenimea atacata sente si pricepe vatemrile, si are curagiulu de ale respinge ! Astfeliu^ dupa acesta lege, astadi vedemu descarcandu-se in capulu domniloru nostri tote vatemrile facute tiereloru si popraloru. Insasi reactiunea, ce astadi pretotindenia si-redica capulu si tinde a se afirma si instala la potere, este numai unu stadiu nou alu morbului sociale, causatu de domnii de la potere, pentru de a mai impedec nitielu deteptarea si desvoltarea popraloru ; dar poporale cu ajutoriulu lui Ddieu si a firei loru sanetse s de acestu reu vor scap si de nou se va dovedi c : ap'a trece, petrele remanu! Cu aceste credintie si sperantie noi incepemu acestu anu nou si nu ne tememu de locu, c ne vom insiel, si nici de aceea nu ne indoimu ctu de pucinu, c amatulu nostru poporu romanu, adorat'a nstra naiune, in lupt'a nstra sub acestu sacru stindardu alu credini eloru si sperentieloru nstre natiunali, pururi v a fi cu noi, Anu nou fericiii !

scopu omenescu sublimu, fie acelu scopu aperarea patriei, a tronului, a legil o r u ; fie struinti'a pentru cultura si emancipare nationale, fia pentru usiurarea sarcineloru poporului si scparea acestuia din ghiarele tiraniloru sei, fie pentru religiunea sa, Ddieulu seu, essistinti'a sa, a vorbi de lupta in comunu, cu toii, r d'alta parte a nu intr in s o l i d a r i t a t e cu toti lupttorii, si a nu se supune la d i s c i p l i n a , adec la conclusele maiorittii, este a vorbi trnc'a-flnc'a," este a mini si insiel si trda pre consocii sei, respective pre poporu. S bagmu bine sm'a la acestea ; sunt adeveruri asi dicendu matematice, adec nenegabili pentru toti cei-ce au o minte sanetsa si au invetiatu a c u g e t a dupa legile eterne ale ei. Noi aceste principia si resp. rgule fundamentali, fiindu c precum deja tta lumea scia intr'adeveru ne aflmu in lupta politica-natiunale serisa, pentru unu scopu morale sublimu, ne 'ncetatu le vom predica stimatului P u blicu alu nostru, dorindu ca ele de toti s fie conoscute, invetiate chiar de rostu, sciindu noi bine, c cu ctu ele mai aduncu se vor inradecinin animele crturariloru poporului nostru, cu att'a lupt'a nstra va fi mai generale si mai eficace, resultatulu ei, adec trmmfidu sacrei cause a nstre mai securii. Asta data desvoltaramu aceste principia numai ocasiunalminte,pentru de ale ilustra prin unu essemplu maretiu si eclatante, ce tocmai ni se dede in acesta privintia, din Boemia.

partitei june cadiura cu ruine, si toti ai partitei vechi reesira. nsui conducetoriulu celoru d'antai,renumitulu anteluptatoriu si martira nationale Sladkovszky, in ceroulu in oare mai nainte er alesu de tote voturile, asta data abi intruni cte-va puoine voturi. Mai multu : unu candidatu ou numele landa, pusu de Rieger in cereulu Raudnitz fora contracandidatu, vediendu cderea vestitului Sladkovszky si yrendu a-i salva oflrea lu->chiam si-iu puse candidatu in cereulu BOU, renunciandu densulu de candidatura, si ou tote acostea bietulu Sladkovsky si aci abi reei cu o mica maioritate, cci alegetorii, in lipa'a de altu candidatu, votar muli totu pentru landa, neconsiderandu-i retragerea solna ! .astfeliu scie pretiu poporulu cehicu
solidaritatea si disciplin'a nationale. Candu

re vom ajunge noi Romanii la acst'a bunapricepere si adeverata lupta pentru satirele natre interese ?!

Budapesta, in 1/13 ian. 1874.

Nici o data in timpulu mai nou, nu s'a spusu attu de curatu si luminatu pe facia, c ce feliueate si are s fie civilisatiunta
domniloru stepanitori ai nostri, civilisatiunea

prin care si-tienu ca indreptatita egemoni'a, statulu,stepanirea,nici'o data ca cum se afla acst'a negru pe albu inaemnatu in Magy.Politik* de alalta-ieri, dommeca i n i i ianuariu 1874. Este alu IV-lea artiolu, in fruntea foiei, asupra poiectului de lege pentru arondarea municipieloru. Tote foile au orticatu mai multu su mai pucinu aspru, mai multu su mai pucinu condamnandu acelu proiectu alu ministeriului ; nici un'a insa invederatu dintr'unu puntu de vedere alu hoiei si tlhriei politice, ca si Mgy. Pol.* Acestu organu, despre care s dice c ar fi alu conservativiloru magiari, si a nume alu nuantiei ce se dice progresista, o spune pre facia, din firu in peru, c scopu bunu si politica adeverata numai atunci pote s aiba astfeliu de proiectu, dca elu va atienti a sparge, su celu pucinu a slabi paretele celu grosu, ce desparte pe secui in Transilvania de elementulu magiaru.EIu arta, ce precari a este pusetiunea elementului magiaru facia de mass'a compacta a Romaniloru, si d svatulu, ma pretinde, ca nu'a mprire a municipialoru s se faca astfeliu, in ctu elementulu secuescu s se desbine si estinda spre apusu, adaugandu-se la mai multe teritoria romane compacte, spre a le sparge si domni, ai la acst'a mai luandu intr'ajutoriu si pre sassi,
cci in Transilvania numai pe sss a-i slabi

nu este interesulu Magiariei. In Transilvania Sassii respandescu mai vertosu civilisatiunea, si deci cu civilisatiunea representata de sassi, trebue s de man'a magiarii !" Divide et impera , este devis'aurgisita, fiindn c sute de ani s'a filositu in contra nstra ; dar in d a t a ce noi ne vom foloB de ea,vom gast c este o mare intieleptiune !" De acsta intielpta devisa, asi se sprime Magy. Polit." proiectulu regimului nu tiene sma ; de aceea fie acel'a laudatu de liberalismulu lui Babesiu si Macelariu, domnii insa de la M. Polit."' nu-lu afla bunu de feliu, si i ceru modificarea dupa modalu indegetatu. Ya s dica : statulu si politisa magiara s se identifice cu hot'a s talhar'a publica ! Ati auditu !
u

Budapesta, in 1/13 ian. 1874.

Reactiunea, pre care noi de ani o avismu, despre care noi mereu austienuramu, c dupa politic'a si portarea domniloru de la potere in tira si afara in strainetate, neaperatu trebue s vina si s ocupe ^erenu,

sindatauata atunci, candu soia c tta Dar folosit'a ceva? Domne fere- estrasu din Fr. pd. Bl." din Viena, nr. 41. latinu. Aceste de direptiuni contrarie gaaira lumea este nemultiamita, amarita, ncur- sce ! Tocma din contra ; tocma poporulu s'a din a. cur. ca asia s potemu, barem in ctu complanarea loru transitoria in asia-numit'a cata. convinsu despre anim'a si sufletulu domni- va, satisface interesar celei ndreptite a serisre civila. Adec, din alfabetulu cirilicu Aci este atinsa caus'a, logic a, si este loru de la potere ai s'a instrainatu cu attu publicului nostru. ca ce dice nmtiulu; s'au stersu 16 semne ca de prisos, ra cela reindegetatu surgintele reului. Evenimintele mai multu, si in diu'a de vineri, la nceperea Bucovina, pana ce n'a venitu sub mase perte s'au simplificatu, parte sau nloadererescu de minune predicerile si aplic- alegerei, peste 1000 de alegetori romani Austri'a (1777,) nu a avutu institute de in- cui tu de a dreptulu cu for m'a latina. In acorile nstre de siepte ani si mai bine. stau compaci in taber'a natiunale, pentru vetiamentu. Numersele monastiri, erau sta epoca do transitiune se intempl tipIn Spania apucase la potere divulu candidatulu Dr. Politu. unicele scoli, in cari [se inveti artea cetirii rirea amintiteloru crti de scol i. Deci s'au Cas'elar, despre carele tta lumea cea onesta La sosirea lui Babesiu in satulu-n ou si a scrierii. (Totui dara erau institute de tiparitu tte. cu litere civile, si au trebuitu s nu vorbesce, de ctu cu respectu si admirajoi dupa mdiadi, stepanirea locale politica" invetiamentu si inca numerose ! Red. Alb.") fie cu bgare de sma attu la sorisrea bitiune. Dar ce-i pasa iadului de vertuti ! s'a pu8u cu potere armata a impedec popo- Prin orasie si prin sate, preoii si cantorii sericsca, ctu si la literile latine, a cror'a Contrarii vertutiloru si ai omenimei, din tote rulu, ca s nu se adune si s nu-lu asculte, ba numai singuri sciau ceti si scrie, si numai folosire se estindea totu mai tare. Fiindu c prtile concurser pentru de a ncurca prc a avutu acea stepanire locale," vulgo diu densii instruau pre cei ce voiau s invetie. consistoriulu din Bucovin'a tienea tare la bit'a naiune spaniola si d' nu las se se Bezirks-Leiter, cutesanti'a d' pretinde, ca Numai boerii pentru pruncii loru ticneau literile cirilice, * seristea latina n'a potutii reorganisedie si regeneredie, r in mediloculu Babesiu indata dupa prandiu s parassca co- invetiatori a nume (mai ver tos greci) cari intr in crile de scla pana dupa 1569, candu incurcriloru una conspiratiune de ginerari mun'a! Dar s'a friptu. Poporulu a fost mai totodat fceau si servitiulu de secretari. In- statulu si-au estinsu drepturile sale a supr'a ambiioi, prin medilocirea comandantelui intieleptu, de ctu stepanirea politica looaU." vetiamentulu se margini la cetire si scri- scleloru. A nume, la provocarea ministeriuPavia din Madritu, la 2 ian. cu potere bruLa Uzdinu unu d. advocatu Iancoviciu, ere. Socta inca se propunea in ctu-va, dar lui cea. reg. societatea de aici pentru literatala sparsera adunarea natiunalc si |incrui i dieu Ludaia," unu omu forte avutu nu potea s fie vorba de progresu, din causa tur'a si cultur'a romana au emisu o comisitrudusera dictatur'a lu Ser ano, carele grbi si in capu si in posunariu, precum pro bine c numerii nu erau cifrele arabe, ci lite- une cu insarcinarea sA supun Ia revisiuna a suspinde constitutiunea si a publica legea sciu Temesiorcnii si Lipovenii notri, elu rile cirilice. Pentru cetire si scriere, lipsiau tte crile romanesci de sela. Acosta comismartiale, fora insa de a pacifica, ba inca a facutu pre galantulusi stepanulu, aadapatu j me<Hlccle de invetiamentu. Invctiatoriulu siune a otaritu acum se prelucre attu grasi mai multu incurcandu bit'a tira ! Confusi a amenintiatu trei dile si trei nopi, insusi fcea nisce tabele de litere ; apoi, dupa matic'a, ctui legendarielo. A nume, matesiunea si anarcht'a este la culme. Intr'aceea mai promitiendu bani imprumutu, cu carnete cunscerea acestor'a, urm cslovulu si salti- ri'a din legendarie, s-i do invetiatoriului Cartagma cadiii. mici, cati va trebui, ma inca si riturile si rea. Guvernulu austriacu a desvoltatu multu po8sibilitate a implini celea ce se ceru de la In francia guverniulu reactiunariu alu densulu in propunerea realieloru. Totodata cte tote ! Dar a procopsitu ; cci poporulu zelu pentru invetiamcntulu poporalu. Ordiducelui de Broglie in data la deschiderea s'a hotaritu a primi ortografi'a latina si a natiunile de la Mari'a Teresi'a si dolalosifu adunrei natiunali, joi-a trecuta, printr'o mo- intregu a votatu pentru candidatulu na- II. au folositu si acestei tieri. Desclinita amin- nume dupa sistema fonetica. (Autorulu desmentana coalitiune a Legitimistiloru si Ke- tiunalu. crie lupta intre etimologia si fonetica cum De asemenea nu s'a lasatuafi sedui tire merita activitatea administra ti unei mipublicaniloru, cadiu cu propunerea sa, ca s'au estinsu) Gimnasie cu limb'a propunerii litarie, carea chiam din Transilvini'a invenumai de ctu s se ie in desbatere proiec- nici bravii Ooceni si Glogoneni prin svaturile tiatori, cunoscetori de limb'a romansca. Se cea romansca, Bucovin'a nu are. In fifimnatulu seu de lege pentru regularea antistieloru unoru bisericani retaciti. siulu din Cernuti, infiintiatu la 1808., limLa insusi loculu de alegere Panciova, ordina compunerea de crti nue de scla. In comunali, B in consecintie 'si-dede in data Cernuti se infiinti o scla normala, ra in b'a propunerii a fost cea nemtisca, ra in demisiunea; dar Mac-Mahon n'o primi, fora unde pre scurtu notandu, joi cu de sera, Sucva o scla capitala, a creia menitiune clasele superire cea latina. Numai dupa ea insa situatiunoa s se vr limped si in- candidatulu naionalii Dr. Politu, a avutu o er totodat s pregatsca invetiatori pentru 1849. dupa reform'a ceamareagimnasieloru, intrare si primire cu o pompa ne mai vebunatat. s'au datu cteva re si limbei romanesci, diuta unde-va, candu-va, la asemenea ocasiu- sclele de prin comune ; eandidatiloru de inIn Italia santulu printe Pio IX. urma ceea ce i s'au acordatu apoi si in sclele mene ! domnulu primariu si presiedinte alu vetiatori li se imparti au stipendie numerose a anatemisj totu ce este liberalu si spre dedie ale Bucovinei, cari se infiin tiara mai tarcomisiunei electorale, cu numele Bugarszky, scl. Urmarea acestei despusetiuni fii, c la teptarea si consolidarea popraloru in lume ! dai, a nume in gimnasiulu din Sucva si in vineri indata dupa nceperea alegerei, cu 1786 erau peste 20 de scoli prin comune, In Germania se lucra la constituirea scl'a reala superlra din Cernuti." afra de cele amintite si afra de cele 6 scoli ori-ce pretiu, chiar cu poterea, s'a incercatu a Imperiului germanu de Imperiu alu lumei, indepart pre Babesiu nu numai din tirbe, magiare, cari totu-de un'a au esistatu in cofiresce totu prin reactiune, adec prin supuClnsin, 27 dec. n. 1873. ci din intregu tienutulu fostului rgimen tu ; munele magiare. Precum se infiiintiau conerea popraloru de voia fora voia la (Pine.) lile, asia se introduceau crile romanesci duoi comisari, unulu de politia, altulu de sedictatur'a din Berlinu. Presiunea potericiloru Siedinti'a IV. si ultima oferi lucruri i curitate, (si anume faimosulu Molnr din de scla. Cu att'a s'a pusu temeiu invetiagermani nici intr'o parte nu este mai veepucinu interesante si mai secundarie peut Torontalu), i-au fost tramisi in casa pe mentului publicu in tira. Dar apoi desvoltaminte si periculsa, casi spre prtile Oriintenoi. capu, cu corporali, ba pana si cu trasure rea, defeliu nu fu imbucuratria." lui, a nume in Austro-Ungaria si Romnia. Intre alte se lu nainte caus'a cornul Desvoltarea s'au impedecatu mai verca s-lu escortedie. Si pentru ce ? Pentru Nebunu si moralminte degeneratu trebue s loru Dretea, Bicalulu-rom. Rosca si Beded tosu prin de fapte, un'a c la 1786. Bucoc presinta sa influintiadia alegerea !" fia acel'a, carele astadi nu sente si pricepe cari intr'o suplica se plangu, c ele acumj Tote insa in desiertu ; cci Babesiu si-a vina s'au impreunatu cu Galitia, alt'a c man'a lui Bismark in tote afacerile guverniaani numeroi totu pentru alii facu drus cautatu de trba, respingendu de la sine ori- inspectiunea scleloru s'a datu Consisto riului loru din Budapesta si din Bticuresci. Acea comode, si ceru, c in fins s se respect metropolitanu rom.-cat. din Liovu (Lemce atacu nelegalu si brutalu, r poporulu mana e carea ne apsa la pamentu ici prin interesele loru si s li-se toemsca lini'aj berg.) Activitatea oficieloru militari pentru cu attu mai multu si-a implinitu drcptulu Andrssy si Szldvy, colo prin Catargiu si Boescla incet ; nu mai er oblegamontu a m- carea vinu in comunicatiuno eu drumulu si detorinti'a. rescu. fiinti scla, ci acst'a se las in vi'a comu- rei. Suplic'a aost'a dedese ocasi une lai Cu adeveru, potemufs fimu mndri do Cu unu cuventu : anulu nou ni se desnei, carea abia sci ce insmna scl'a Multe bateri nfocate inca in comisiunea penst intieleptiunoa si barbati'a acestui bravu pochide cu reactiunea in flore, la culme. Dar scoli incetara din lips'a dotatiunei. Invetiato- acrei maioritate opinase.ca ast'a pentru de la flore pon' la frvpte este multu, este poru romanu, pre carele pr induratul u rii devenira moralminte constrinsi a trece la espresiuni necuviintise s se reiepte; i o cale lunga ! S'a calculatu, c in timpuri vi- printe alu ceriuriloru se ni-lu tiena in veci romano-catolicismu seu baroni greco-eatoli- diendu diu Vajda, in daru se sili acapaup* forose si furtunse, dintre una mia de flori asi, si naiunea romana in veci nu v& peri. cismu. In fine nici nu cape ta aplicai une unu comis'une, ca s nu globsca comunald Domnii de la potere si in Panciova au abia ajungu a aduce frupte 2-3, ba uneori invetiatoriu, daca nu era catolicii. Fiindu ca tru culp'a concipistului suplicei altcuaf urmatu in 'comisiunea electorale, casi la Binici un'a; apoi fruptele si cte ajungu la locuitorii erau gr. or., r invetiaturii gr. ori- juste ; ci acst'a s se ie in desbafereficcere, se cocu reu si sunt de comunu pr serica-alba ; au luatu mai antaiu la votu pre entali nu capetau aplieatiune, urma aceea toria ; pro (irma fece din petitulu suJ o comunele loru si numai cu Uzdinulu rosarbede si amare c, in deceniulu ultimu alu seclului trecutu, moiune a sa propria, oarea apoi dufee manu s'au insielatu amaru ! r in fine Tieneti minte ! scadiii forte numerulu cclor'a, cari se prega- nu se pot reiepta, deorace o prededJ ' gatandu-se alegetorii guvernamentali, au intiau pentru invetiatoria, si nu se mai aplicau in man'a dlui comite supr. in tempu' > Budapesta in IO ian. dec 1874. ceputu icanele, pentru d' cscig pretestu, s de invetiatori dectu nescari studinti, cari se si se puse la ordinea dilei. In congi i Dupa depesiele telegrafice ce primiramu, intrerumpa alegerea, pentru c prin tienut'a nefericesera prin ceva, si veniau din Galitia, d. Vajda desfasiur motivele motiu#le, in Caransebesiu ieri fii alesu prin aclamatiu- Romaniloru era sicuru perduta ! Astfeliu fora s cunsca limb'a romansca. Incetara si aretandu, ctu e de neecuitabile, calorii ne de deputatu dietale alu tienutului confi- dupa alegere dc 3 dile si 3 nopi, precum ni attoru sate misere in restempu m de medilcele de invetiamciitu romanesci. niariu romanu * diu ginerariu in pensiune spune o depesia de ieri, vicepresiodintele Numai in 1850 se incep vitia nua ani s lucre, ca nesce eloti in tienl " 'X'X 'EtlEtxrCL D o d . a , partecipandu la Kovcs se faeft morbosu, r presiedintele Buin invetiamentulu poporalu din Bucovina. partate totu la facerea attoru drul pre acesta alegere aprpe 6000 de alegetori, toti garszky se dechiar obositu de morte si Inca in 1844 sclele din B u c o v i n a cari densii de locu nu le folosescu,] romani, toti de partit'a nationale, carea la ntrerupser alegerea. (afora de cele catolice) s'au predatu consisto- acasa s aiba drumuri asia de rele,! abia acesta ocasiune, prin nespus'a nsufleire a poDepesiele in foile guvernementali, P riului greco-orientalu, ra in 1849 acesta potu esi la drumulu tierei ; ariftatea porului serba celu mai eclatante triumfu Naplo, si P. Lloyd," ni vorbescu despre tira se desfcu de Galitia. Urmarea f, c si necesitatea de a se lu in confi" si nationale. terorisri din partea natiunaliloru si mai cte scolele se inmultira forte. Dar nefiindu de- drumurile loru ; cci almintreleJitorii tote alte nebunii, pre candu tta lumea scia feliu crti romanesci de scla, in 1849 mini- numiti vor serac de totu si cappa de La alegerea din Panoiova ! c, poterea si cutesarea rba este in partea stcriulu imp. reg. provoca Consistoriulu din a solvi darea va scad, scl. Di lunga Intr adeveru, asi a fost, precum ni s'a domniloru. De altmintrelea deja vineri sr'a Cernuti s ingrigsca a se compune crti si viua desbatere, in care d. V. fjginitu anunciatu. Amgiri, reglementari si chiar si smbta deminti'a au adusu P. Napl* romanesci de scla. Vasliu lanoviciu, profeso- 8i prin dd. G. Popu si V. AosieJdecise terorisri. ne mai pomenite, specialu facia scirea c, reusarea guverniului a devenitu rulu de teologia si Samuilu Andrievieiu preo- ca impreuna eu ingenieriulu coj se de alegetorii romani, si tote pentru candida- periclitata prin tienut'a Romaniloru. Acst'a tulu din Ceahoru (astadi asesoru consister i- esmita o comisiune spre corcetarHi adetulu guverniului, diu Dr. Stoiacicoviciu. aplica totulu. alu) compusera unu siru de crti de scla, verate a lucrului, si spre a pojoi face Domnii de la potere si-au facutu, cum Dupa o depesia oficisa de ieri sr'a in cari parte si astadi se intrebuintidia. Aceste dispu8etiuni pentru tocmirea flui din se vede calcululu, c pentru dacorum- P. Llogd," asia se vede c alegerea r a crti scsera din scla cslovulu si saltirea. cestiune in casu de adeverirea fu supe, amag, teroris pro toti, aprpe 6000 de apucatu a se cont:nu, mcar c oficiosulu se colarii nu numai capetara o materia buna plicantiloru. alegetorii opositiunali, erbi si Romani, din plnge, cumca pote s sa reu, fiindu c rosor- si sternitria de cititu, ci inca li se estinse Mai incolo din incidentul^rei co26 de comune mari, nu li ajungu poterile vele guverniali s'au impresciatu ! orisontulu cunoscintieloru prin lecture din munei Velcheriu s. a., sc liicda, ea nici politice nici fisice, si asi au socotitu, c Astfeliu in momentu nu suntemu in flsica si naturala, istori'a universala si a pa- oblegatiunile mprumutului ltu s le aveiidu ei pre cele 3600 de voturi germa- pusotiunea d' prevede, c ce va s se alga triei, geografia, tecnologia, agricultura scl. pta don pre sm'a sclei lor/esiunali, ne, slovace, bulgare, si magiare, vafidestulu de actulu constitutiunale din Panciova ! Ce atinge desvoltarea limbe, er acum cea ce din partea magiariloru g, cci a mai ocupa cu ori ce pretiu, pre cele 1200 lipsa a se abate de la ortografi'a din crile obligaiunile acele ar' fi avereinale : ee ale Romaniloru ; astfeliu apoi au datu cum- Invetiamentulu publicu in Bu- de mai nainte. Adec, romanii folosiau mai scol protop. Gavr. Popu situ de d. plitu nevala asupra bietiloru Romaai din covina. nainte alfabetulu cirilicu, si intrebuintiau protop. V, Rosiesau, si obsei cultur'a Uzdinu, Satuln-nou, Ovcea, Glagoniu, Cubinu Fraii notri din Bucovina nu si-au datu tote cele 48 de semne ale lui. Dar inca in face statele poternic ; ea esta 'a cea si Jabuca. Anume Satulu-neu si Uzdinulu, inca trud'a, se ni arete odat starea inv etia- seclulu tfrecutu s'a recunoscutu, c acestu almai poternica contr'a inic tierei ; cari sengure au 800 de alegetori romani, au mentului din multu sbicit'a tierisira a pio- fabetu, imprumutatu de la slavi, nu coredreptu ce pentru cultur a i trebue se fost puse in sjfc^ie asiediu. unde provoca sului Stefanu celu Mare. Deci, in lips'a de pro- spunde spiritului din limb'a romansca ; deci I consacrmu , fra privire liunalitate ;
e 18 e ne u e a T n e rm u

unu obiectu, seu fiacarc obiectu s se pertractodie in desbatere generale si specialo,ca s se pta deschide in modulu acest'a fio-carui membru posibilitatea de a vorbi si in desbaterea gen. si in cea spec. cte odat ; apoi propunetoriulu se aiba voia de a vorbi celu pucinu de due ori, ra oficialiloru comitat, s nu li-se de in respectulu acesf a mai mare dreptu, dectu membriloru ordinari ai comitetului. In dispufa acest'a par teci para muli attu din rom. ctu si din mag. ; din romani spriginira pre Vajda dd : Silasi, V. Rosiescu, G. Popu, adv. Ioane Petranu, Dr. Aureliu Isncv, precum sl d. adv. Alecsiu Popu in comisiunea permanente aparara cu cldura cuele romane ; dara in fine maiori tatea magiara aproba testulu originale. Estmodu se finira si aceste combateri parlamentari. Mombrii romani prosinti, desi nu se potu bucura de cutare succese mai remarcabili, potu inse in consciintia curata afirma, c-si fecera si cu asta ocasiune detorintl a natiunale-patriotica. Fora indoila resultatulu ar fi ca si ori candu, aici si aiurea cu multu mai imbucuratoriu, candu romanii de prin tote municipiele s'ar organisa si disciplina odat, ei ar participa mai eu interosu la afacerile vietiei publico-politice. Pentru Adaugemu dua moiuni neacoeptate aceea incheimu cu oftarea : Ada Dmne, ale d. protop. V. Rosiescu. Un'a din ele doria, diu*a multu dorita, candu se vedemu'pre toti rosilupca inca inainte de aducerea intentiunatei legi manii impulpandu-se si disciplinandu-se tandu unuhi ca unulu pentru drepturile loru dietali, privitori e la repartitiunea lucririloru nafinnali neprescripii bili ! la drumuri, comitatulu s recomende de chiae Selavsianulu. acestei contributiunea,ra nu jugulu si palm'a, cum era pana acum ; alfa se referia la mai strins'a supraveghiare politiana a edificialoru Calinesci, 20 dec 1873. *) de nou redicande prin comunele rurali, ai (I.) Mi-veni la mana ratiociniulu Comiteacst'a diu puntu-de-vedere sanitariu, ca si tului din M. Osiorheiu, pentru ajutorarea estetiou. Prim'a propunere se respinse, pen- Tofaleniloru deposedai, de la anulu 1869 tru c guvernulu inca n'ar fi impartasitu pana la finea curintelui 1872, din care ratioatare proiectu de lege, adou'a, pentru c co- ciniu vedemu, c ajutoriele incurse, dupa ce mitatulu n'ar fi avendu atare pot e r e co- s'a impartitu din ele una suma destulu de conercitiva. siderabile intre deposedai, astadi totu mai Pre urm'a urmeloru ca s tre- compunu asia numitulu Fondu Tofalennu," ceam preste acst'a, inregistrmu, c deja ce e for m atu din obligaiuni de caile ferate,in comisiunea permanente la staruinti'a dd loru valre nominale de 13,000 fl. v. a. G. Popu L. Vaida si a vicecomitelui Pmdu Dca sar fi presentatu rntiocinulu aceMatsksi se invoise, ca comunalii de orice st'a simplu si nudu, inctu s vorbsca numai confesiune din Agiresiu lucrulu drumului in cifrele, cum e datin'a ordenarminte, am a, 1874 s-lu pta presta la edifiearea nouei fi avutu celu multu a ni esprime acea modebasericei gr. cat. de acolo ; cum si c comisi- sta dorintia, ca chrtiele respective de valre. unea , totu la medilocirea dlui Q. Popu si a s fia in ratiocim'u cameterisate specialminte, dlul V. Rosiescu consemti, ca averea sclei adeca dupa numerulu si seria loru ; pentru comunali se o manipuledie nu numai membrii c asi cere usulu si decinti'a. Si nu fora din Mag-Valk, ci si din alte duo comune destulu cuventu. Cci s presupunemu, c romane afiliate laace'a, Acum s mai amin- casariulu comitetului nu ar fi acea persona ti iau numai regulamentulu consultriloru dmna de tta ncrederea, precum este, in congregatiuni . Proiectulu acestuia , ce ctu de usioru s'ar pot abus de acele chrveni in finea tuturoru obiecteloru la discusi- ti, folosindu'Se ele d. e. spre scopuri ce nu une, statoreBce la . 5, c la unu obiectu ori cadu in sfer'a fondului Tofaleanu ? Cea-ce care membru alu comitetului pt vorbi numai in diu'a de astadi, candu se clatin pamentulu odat, propunetoriulu de due ori, r a ofici- sub picirele nstre a tuturoru, si candu mai alii comitat, ori de cte ori. Se ncinse o dis- alesu in sfer'a comerciale e asi de mare luputa lunga si vivace. L. Fa/rfajtiene din parte-si necusiulu, inctu abi se mai afla, care s necesaria stvilirea amesurata a vorbirei, are- pta dice, c pasiesce securu ! tandu c altcumu consutrile prin omeni pr Secretariulu comitetului inse, pre semvorbitori sar pot prelungi in infinitu ; dara o ne 0 persona mai tenra, a aflat u de bine mrginire a vorbirei,cum o dofinesce-lu o con- a acat de ratiociniu si o coda, si inca cam sidera de asia de greita sinejuatasi stricatio- lunga si ncovrigata, prin care provoca, pre sa,ctu e imposibile se o partinsca;a pot vorbi totu omulu ce crede a fi si elu, in priceperea numai odat la unu obiectu ar fi, c si candu de atari lucruri, a essamin afacerea mai de amu predica, cu acea destintiune, c in ba- aprpe, mai lungisioru. Eu celu pucinu me serica numai unu preotu predica, ra aici sentu cu intetire provocatu. toti potemu predica odat, nefiindu-ne conComitetulu se vede a fi compusu din cesu, ca la contr'a angumentele altora s trei elemente : preoii, comerciani si juriti potemu respunde, su nuele punte-de- vedere de uude trei momente in afacerea comitedin cuventrile altoru s le potemu lumin;pre tului tragu ateniunea nstra asupra-si: calea acsf a nu se va pot desvolt o consulta- filantropismulu , financismulu si \urisprure regulata, schimbarea idoeeloru nu va av dinti'a. locu, privintiele eronee vor reman necorese, Cu privire la filantropismu, detorimu cocea ce va s aiba inriurintia daunsa asupra mitetului in corpore, precum si fiecrui prafaceriloru publice ; dca inca alii ne-ar de- stimabilu membru in specialu cea mai sinmanda si impune o atare restringere a liber- cera recunoscintia. Pentru-c intr' adeveru tati virbirei, in numele Domnului ! dar c este, precum se dice in ratiocinu, una sarcinoi insine ne punemu o atare grozava lacata na destulu de delicata" a scarpin ursulu in pre gura, pare lucru forte curiosu ; oratoriulu cuibulu lui. Dar tocmai prin aceea se a cetitu mai multe regulamente de casa, si manifesta filantropismulu celu adeveratu, nu-si aduce aminte de unu atare, care numai candu omulu postpuue interesele sale proodat ar concede vorbirea la unu obiectu ; ca prie, si chiar si cu daun'a sa ajutora pre cei fostu membru in comitetulu Solnocului nefericii. Acestea sunt fapte demne de preopreBi'nta regulamentulu acelui comitatu, dupa timea, demne de cretinii nostri,si cei ce urcare fia-ce obiectu se pertractdia antaiu in mdia asi,sunt demni invetiacei ai marelui desbatere generale, apoi in speciale, intr'u- nostru magistru, care invetiendu-ne se iubimu n'a ca intr'alt'a pote fia-care membru vorbi *) Ni-au mai venita si alte reflessiuni in odat, deci vorbesce de due ori la acela-si obiectu. Se nu ne lasinu dreptu acea, ca alte acesta materia ; dar pnblicmu numai ceste preainti, cci ni se imparu mai bine si mai moderata scrise municipie s ne intrca in liberalismu, ci s si le pablicmu mai vertosu, pentru ca on. publicu coregemu -lu cestiunatn astfeliu, ca su fia- s se conving, c si alii cugeta ai judeca, c care mombru a nnta. vor n Au" >tru scopuri de cultura, cum p. o. imprum*tulu de statu, dicomu c acesta e comunale, ii nu se pt oferi pentru sclelo confesiunali din comuna, ca si candu cultur'a celoru din comuna de cutare confesiune n'ar fi totodat cultura comunii; arta yorbitoriulu, c imprumutulu de statu nu e avere comunale, ci averea singuraticiloru acumulata intr'un'a; deci propune, ca nocautandu la acea, c re imprumutulu e comunale s'au privatu? S se lase pentru cultur'a comunei. D. Vajda inca intondia, c imprumutulu de statue averea singuratociloru in acea mesura, in care participar la elu ; ntreba, c ore cum i-ar'cad unui posesoru, candu judele procesuale s'ar' ncumeta se-i dispute dreptulu de a dispune de oblegatiunile do la imprumutulu de statu ? Statulu si asia forte pucinu a concursu la ajutorirea scleloru nstre confesiunali ; ra acum, caudu finantiele sunt in stare asia de disolata, nu pr le-ar' pot ajutora, si de ar yr. Poporulu inca, forte seracitu, n'are cu ce alt'a ajuta mai bene si in mesura mai mare sclele sale confes. dectu cu oblegatiunile mprumutului de statu ; s nu-lu impedecmu dara intru aducerea acestui sacrificiu pre altariulu culturei. Cam in sensulu acest 'a se sl primi resolvirea acestoru cereri.
:

pe deaprpele nostru ca si pe noi insi-ne, si-a pusu pana suflotulu pentru poporulu seu / Cu privire la financismu, bine ar fi fost, dca, Regin'a nu ar fi ma renoitu dorerile," dca diu secretariu nu ar fi mai justificata fapta complinit a elocrei baniloru fundationali in chrtie de valre, prin arguminte financiari si juristtce, cum sunt celea insirate in apendicele ratiocinului din noemvro 1872. Si cu cea mai mare prere de rou esprimomu de nou, c nu aprobmu, nu potemu,nu ni este iertatu a aproba fapt'a; celu multu de scusarea ei pote s fie vorb'a. Prin acestu enunciatu, noi nu dorimu a ni aroga nefalibilitate," precum dice apendicele, cci scimu si noi pr bine, c privilegiulu acest'a s'a invescutu numai unuia dintre moritorii lumii, si scimu curaca chiar si acest'a pote tocmai spre posib'a salvare a nimbului seu nu-si face trb'a cu ehrtii de valre anstro-magiare, ma nici nu lo lasa s trca preste pragulu seu, ci tt in daru primite," le d pe gilbiniori. In giilbiniori ridica tacsele buleloru, in galbiniori preface denarii caritii si paralutiele lui Petru, si practicandu astfeliu acst'a, intru att'a de securu si-d tta silinti'a d' corespunde dogmvi noue ce a asiediatu. Nu dorimu nici a fi numerati intre acei defimtori" ai apon;

casa de pastrare ; cons.ntimu in ctu pentru antipati'a finanoistiloru comitetului contra acestoru institute; mai dicemu c atari deposite, in sume mai marisire, sunt depositele miserabili ale anticiloru notri strbuni, B c cassele de pastrare mai aleau dupa constructiunea loru de prin provincie, sunt case de nebuni, pentru biei meni, cror'a Ddieu. Ii-a data banisiori, aar li-a luatu mintea, Pisionomi'a financiara a tempului ar fi indegetatu altu modu de elocare pentru bani fundationali, si acest'a, dupa modesfa mea
prere, ar fi fostu elocarea manetei sunatria ca atare, pre langa ipotheca pnpilara, intabulata.**)

Ori dra s'ar fi ivitu si pentru una atare elocare a fondului Tofoleanu dificulti jurist.icc? Pote do natur'a aceea cum este cea amintita in apendice, unde se dice c : fondulu Tofoleanu pentru aceea s'a prefacutu in chrtii do ale lui Stroussborg si a calei ferate X & y, ca s se incungiure secestrarea loru in favrea baronului Apor. Nu aflmu tiesetura logica nici in idei'a acst'a. Cci dca chrtiile lui Stroussberg si a calei ferate X y nu se potu privi de obiecte ale averei private proprie a cutrui Tofoleanu deposedatu, pentru ce s se pta privi de atare ondulu Tofeleanu," ca atare, adeca generaldicelui, cari nu sein dectu a suspicion, ci minte, fie acel'a olocatu ori si unde si ori tocma,privindu lucrurile cum dorereswwt sl cumu ? ! ele" ni pare reu c se mai afla financisti, cari Fric'a acsta nu legitimdia elocarea presupunendu despre sine c sciu multe, fondului in chrtii de valre, ci documentza si-contradicu prin fapte,si inca fapte cechiaru numai unu terorismu justitialu, care spre si instinctulu naturalu le respinge. Cci finaii- mirarea nstra, trbacesce sl pre barbati, accistulu acel'a, care nu s'a convinsu inca, c roru pane de tta diu'a este, cum dieu cei rei
dieu la noi : ehrti'a in mnna e mintiuna, acel'a de gura sucirea dreptului.

venda-si calulu ! Napoleonii, venii din Romnia in auru, s'au prefacatu, cum dice apendicele, in anulu 1870 iu chrtii de valre, diu caus'a c : in noemvre 1873 cursulu aurului e mai diosu, dectu in 1870 ! Ce documentdia sofism a acst'a ? De securu nu acea circumspectiune, ce am dori s o aiba administratiunile fonduriloru nstre. Este, c auruln inca-si are valrea sa reale si cursuale, ca si ori-ce lucru pre lume, si sl chrtiile de valre, numai cu acea mica, si totui nsemnata diferintia, c valrea cursuale a aurului nice odat nu pote scdea sub valrea fipsa, reale. Napoleondorii, p e lunga tta catastrofa, ce a plesnitu pe bursiani, si astadi sunt, si in cass'a nstra erau totu Napoleondori, de cte 20 franci in argintii, in numerariu ; si fiindu c intentiunea donatoriloru nu a fostu, celu pucinu nu espresu aceea, ca cu monetele acestea s se ntreprind specia de cursn, asia monetele ca atari si astadi (1873,) de si e cursulu aurului mai diosu, totui representau aceeai suma, ce au datu-o donatorii, adeca 18,689 de franci in argintu. Dar chrtiile Dvstra, pre cari st scrisu : 200 florini in argintu de piesa, ce reprsenta ele astadi ?
60, scriu siesedieci florini in bancnote ! si

mane pote mai pucinu ! prin urmare, fondulu intregu, in aceste valori, mai pucinu de ctu diumetate a baniloru baga ti in elu ! Corpuri usire chrtiile aceste, credeti-ne, si credei nmtiului ce dice : Solch' Papierchen leicht bewegt, Ein leiser "Wind von dannen trgt? Monet'a sunatoia s'a elocatu in chartti de valre, dice mai departe apendicele, din cau8'acchrtiile de valre,in urma diferintiei intre valrea reale si nominale, si p e basea acestei din urma, aducu mai multe interesuria Abstragemu aici del acea justare, c interasuriale chrtiiloru sunt, precum ni tma c ctu mai curendu ne vom convinge cu toii, tocmai asi de precarie ca si chrtiile insesi, si negmu simplu assertiunea de mai susu. Acst'a e una ideia de multu anticitata, se datza de pe tempii candu legile positive a patriei nu concedeau mai multu de ctu 6%. Astadi candu legea mesura dupa usulu provincialu, candu statulu insusi solvesce peste 10, pre langa ipotecarea bunuriloru sale nemiscatrie, pentru ce s nu fi potutu fruptific si fondulu Tofoleanu barem 7 si 8%? Si in casulu acest'a cele 11,343 florini, ce s'au elocatu in chrtii de valre, ar fi produsu in trei ani, pe langa securitate mai multu, de ctu cele 2247 fl, ce au produsu in urm'a ratiocinului acelea chrtii.
t

Dca, cu tote c nu potemu cugeta : qoojuref totui ar fi realminte basata temerea acst'a a dloru juriti, membri ai comitetului, atunci : cu ce speranta voieecu dnsii s re'noisca procesulu ? Se temu de lucruri abi posibili, si vru s de peptu cu verosimiliti nefavorabili ! Nu sum nici de acst'a prere, si cu tta c nu cunoscu detaiurile procesului, mispune instinctulu, c bietulu fondu va spes in daru. Pentru c am auditu, cumca pe acolo pe la lofahulu din Secuime, din'a Justita este portata de braceta prin baroni cavaleri, si am auditu si aceea c acestor'a li er ne-indemana a porta pre un'o dama rba si nuda, si pentru aceea au modernisafo, i-au pusu adeca mai antaiu ochilari, ca s crda lumea c ea vede tote si se scie pzi de tote ; dara scurtu dupa acst'a a trebuitu s-i puna si crinolina," ca s nu mai vda lumea tte. Dca ati apelatu una data la din'a rba, dar de securu in speranti'a, c e casta si curata ca crinulu si v'ati convinsu c dens'a astadi nu e aceea ce a fostu, ci a devenitu metresa boersca, ei bine : pentru ce s ve mai adresai inca o data catra atare persona ? ! A terge urmele fora de legiloru ei, inctu acestea amenintiau cu perire pre sermanii despoiai, acst'a o priviramu de detorintia cristiana si o facuramu pe ntrecute bucuroi. Dar a porta cheltuiele, pentru ncercarea de a face dintr'o proatituita, pana candu aceeai se afla in cas'a pecateloru, noi, nepotintiosii de noi, rasi dina casta, spre acst'a intr'adeveru nu avemu destula /antasia, ci am fi de parre, s Iasmu Sodomitiloru calea spre sortea loru ! La tta in templarea nu vedemu cu ce cale s porte fondulu spesele acestui esperimentu, ii ni-ar prea pr bine, a lu ved pre viitoriu scutitu de atari. Ne -am fi bucuratu pr multu, dca in locu de cd'a ncovrigata, s'ar fi acludatu ratiocinului statutulu fondului, ca s fimu potutu sei si noi, ce are de cugetuonorabilulu 00mitetu a face cu paralutiele nstre de caritate,

Dra nu v fi macrulu venitu a fondului menitu spre suportarea speseloru procesuali? Permisu ni este a ne ruga : s ni se de desluciri in direciunea acst'a ?**) Pelagiu B . . .
* ) Lucru forte a nevoia, tocma ptntru fluctuatiunea Cursuriloru ; spre tta intemplarea
t i

posibilu numai cu procente forte mici.

Rtd.

***) Pre ctu scimu noi, cu ocasiunea drei de sma pe anulu 1872, chiar Onorabilulu Comiteta a provocatu pe contribuitori, a-si d prerea in acesta direciune ; insa, dupa eu am observafu, afara de noi nime altulu n'a venitu a -si manifesta pana acuma votuiu in cestiune. Numai diu corespundinte si interpelante din Brasiovu ia_

nele nstre bisericesci si colari mai multasilin* pregiuru cu bol le cari inchiriandu-se se proCercula Beliului, dec. 187.3. Adi e lucru in genere recunoseutu, c tiu intru desvoltitrea eaiisei nstre. Astadi cu duc venitu anunle friimosu. Inse attu propunerea pentru soVa viitoriulu popreloru depinde de la starea dorere observmu c unii, inspectori cerc. de loru materiale si spirituale ; si cu ctu unu scla nu pr cu mare dielu 'si implinescu mi- mare , ctu si planulu acest'a, la vedere poporu e mai avutu si mai desvoltatu spiri- siunea loru, ba de multe ori iu unele locuri intr'adeveru frto frumosu, remase numai tualininte, cu ctu e mai rationabilu si mai aducu numai confusiune. Timpulu este scum- ideia. Comuna bisericsca insa intr'aceea se luminatu; cu atta e mai tare si mai fe- pu, pentru c ne este pr numeratu ; nu ricitu. Trecendu de ast'a data cu vederea esa- trobue deci perdutu, dca voimu s nu per- apuc de pregtirile necasari, anume de prominarea strii .materiali a poporului nostru ; demu pentru totdeuna scla din manile n- curarea materialului ; si dupa cum se vede A. Matcau, bravulu conectai nu si confrate alu nostru voiu discuta in ctu-va, numai despre starea stre. invetiatoriu. George Dogariv, condusu de zelu nationalu si spirituale. semtiu crestinescu, a si pusu la dispositiune Basa strii spirituali la ori si care BrasiOVll, 31, decembre 1873. preste 300 cara de nasipu cu proprielo sale poporu nu pote fi alta, dectu instruciu7t cuele de collecte publice, comenta- spese. nea poporale. Factorii principali ai acesteia rea publica si administrarea solida, corecta si Afara de acest'a, diu Dogariv, din sunt : scla si invetiatoriulu. Despre deploserupulsa se ni letienemu de sania detorntia. incidintele serbrii Jubileului aniversariu alu rabila stare, in carea se afla astadi sclele Am vediutu cu plcere, c intonarea si Domniroi Maicstatei Sale , p;gratiosului nstre indu acst'a unu lucru pr cunoscutu repetirea acestei sentintie in Albina, a in- nostru Imperatu si Rege apostolicu, Francisai fiesce-caruia, nici c voiu s amintescu ceputu a fi considerata. Este forte bine asia, Iosifv I a datu Consistoriului nostru eparaci nimica, trecu deci d'adreptulu la : invetiasi va av resultatu, redicandu rasi increderca chiali dcchiar.itinnn solena despre aceea, c toiiu. De la invetietoriu se atepta: zelu, scptata ; i astfeliu usiurandu activitatea na- va mai dona spre scopulu edificandei case paropunctualitate si acurattia intru implinirea tiunala. Comitetulu pentru ajutorarea Tofale- cbiale 100,000, di : Unasuta de mii caramido tuturoru detorintieloru legate de chiamarea niloru espossesiunati, celu din Tergulu-Mure- arse in tioglari'a sa cu spesele proprie, casa." Tote acestea se ceru pe dreptu si drepsiului colu pucinu s'a grabitu a d si elu ra- randu-lo or' gratuitu pan' la loculu destinatitate de la ori-ce functiunariu este dreptu ciotinu despre resultatele colecteloru, despre uuei loru. deci ale cere B1 del densulu. Candu le pretinstarea fondului adunatu, sl despre ajutor'ele In improgiurrile do astadi aceste demu insa acestea de la cineva, s privimu si mprite, donuri pentru comuna bisericsca arala impregiurarile, in cari traiesce acel'a si la Judecandu dupa publicatiuuile acestui dana sunt forte considerabili si valorse ; posibilitatea lui de a satisface acestoru poComitetu in diuarile nstre, apoi elu pare-mi cci carulu do nasipu socotitu numai cu stulate ! S scrutmu deci bine si cu de amenun- se e de credinti'a, c si-a implinitu deto- 1 fl. sunt 300 fl. r mii'a de tieglo luata cu tulu : gravitatea si obstaculele colosali, cari i rinti'a, sunandu apelulu seu primu : ca s 15 fl. face donulu de locu 15,000 ii. care se opunu in acsta cale. Svedemu pt refi scapmu pre cei nenorocii de fme, cea- suma usiordia multu cmun'a nstra biseriinvetiatoriulu iu stare a corespunde sub ce s'a ajunsu prin ajutoriele date intr'o me- csca la ntreprinderea zidirei. Primsea deci diu' Dog arin cea mai impregiurarile, in cari traiesce elu astadi sura ne-asteptata. Comitetulu, cum se vede tiene, c essstenti'a sa nu mai are nbinemeriteta multiamita si recunoscintia cei-o cu bucuria chiamrii sale, facendu impresiune viua si durabile asupra sufletului invetia- dreptire, si par' c petrunsu de acestu manifesta crodintiosii bisericoi nstre in acoceiloru? Este elu re in stare a produce adeveru, face apelu ctra publiculu contribui- stu pretinitu organu nationalu, sperandu si resultate strlucite prin diligentia si resig- toriu, a-si d prerea : ce ar fi se se faca, cum asteptandu : c si alt'i de aicia co se bucura natiune facia de misiunea sa atunci, candu ar fi se se intrebuintiedie mai bine fondulu adu- de asemenea stare materiala binecuventata, vor umfrumosulu essemplu dlui Dogariu : inanim'a lui e apesata de semtiulu lipsei si natu pentru Tofaleni? La acestu apelu a respunde, eredu a tru a contribui attu de generosu spre binele si miseriei, in care trebue s traisca fora vina -P. lui? Elu oa ori ce omu trebue s cugete fi oricine indreptatitu, daca e iuregistratu ca bucuri'a comunei. contribuitoriu la comitetulu din Tergulumai aniahi la sustienerea sa si a familiei sale. Ei dar acestea i nimicescu cele mai frum- Murestului. Unu semnu de micare, Dar pare-mi-se c, prim'a cestiune d u p a l n c e d i r e d o d u o i a n i . * ) se poteri ! si in modulu acest'a n locu de a se ocupa ou progresulu sciintiei in specialitatea ar fi : Comi'etulu societtii pentru cultur'a si Ce este ca banii adunai la Siblin ? Cum literatura romana in Bucovina, conformu cu sa, elu trebue s-si prda scumpulu seu timpu intru cugetarea : de a-sipot cascig panea de cugeta comitetulu din Sibiiu ? ! . 13 si 20 p. 2 din statute, convoca adunaDespre acst'a numai attu scimu, c la rea generala s acestei societi in Cernuti tote dilele ! ! ! De unde s aiba deci sub astfeliu de impregiurri unu atare omu, vivaci- apelulu seu anca au incursu o suma consi- pe joi, in S/15 ianuariu 1874, la 10 re de tatea si impulsulu, ce se receru pentru impli- derabile, (peste 2000 fiorini 0 sic numele demanti'a, in sal'a Magistratului. nirea tuturoru detorintieloru sale? De unde contribuitoriloru s'au publicatu in TelegraPe langa alte obiecte ale programului mai de yarte msa,c en- Adunrii es'e cu deosebire nuinerulu ? s aiba eluimpulsu spre progresusi apoi cum s- fulu Romanii > , care si pta elu cascig medilce pentru a se cul- mitetulu din SibUu ce a facu tu. cum manipu- ; arta recesitatea presintiei a ctu mai muli tiva? Privindu au ateniune la tote aaestea, ldia aceti bani"? pana acuma nn ne an datu j membri, avendu a se propune pentru inlesapoi nu trebuie nici dectu s ne mirniu, nici o aretare. j nirea afaceriloru societtii o modificare for(Noa ni se impare ea am cetitu atare mula a -lui 17 alu statuteloru, unde dupa . candu vedemu, c invetiatorii nostri sunt in specialitatea loru attu de pucinu productivi. aretare. Red.) 1") alu statuteloru se recere preainti'a a diuEu dara ca unulu, a cruia contribuire a metate din numerulu tuturoru membriloru. Impregiurarile, in cari traiesce omulu sunt forte tare datatrie de mesura in activitatea incursu la onoratulu comitetu din Sibiiu, sum Programulu Adunrii va fi : lui. S fimu deci drepi facia de invetiatoriu silitu, mai nain te de a-mi d vocea in meri1. Reportulu Comitetului despre lucrrile atunci, candu lumu sub critica activitatea tulu principalu a face ctra onorat alu com\sale in anulu 1872 si 187'6 ; Av-va lui, s nu uitmu, c nu este dreptu a pretin- totu tofaliiu din Sibiiu ntrebarea: 2. Reportulu Revisoriloru despre cercetade de la cineva sacrifieia atunci, candu ace- onorabilulu comitetu bunetatea d'a publica st rea socoteleloru anului 1872 si 1873 ; elu a sa dare de sema regulata, si reconsce-si lea sunt imposibile. 3. Reportulu Comitetului privi toriu la Invetiatorii poporali din Prussia una si elu detorinta d'a se supune votului compemodificarea statuteloru, anume a data au mersu la Fridericu celu mare, s-lu tinte, in privinWa summei de sub a sa admilui 17; rge, cas-li imbunatatisca srtea. Fridericu nistrative ? 4. Incuviintiarea bugetului societtii pe Credu c, a respunde, curendu si precisu incepii a-si esprime mirarea, cum de n'au anulu 1873 si 1874 ; la acesta ntrebare, este unu ce pre att de muritu de fme pan'acum ! si i-demise cu pro5. Discursuri si propuneri eventuali, primisiunea, c : elu regele celu mare se chiaru dupa legile moralei si si cele civile vitrie la interesele societtii ; va ingrigl de sortea invetiatoriloru poporului inctu aflu do prisosu, a perde unu cuventu 6 Alegerea prcsiedintolui, a viee-uresieseu, intoema pre cum se ingrigesce iubito- spre aretarea si motivare detorintiei. dintelui si a dece membri ai ComitetuUnu contr'ibuitoriu. riulu de paseri, de srtea paseriloru sale falui conformu -lui 14, p. 1 si . 18 ; vorite. Adeveratu c si la noi se arta ici colia Aradu, 26 decembre 1873, 7. Alegerea comisiunii de trei membri, unele ingrigiri pentru mbuntirea srtei (0 fapta crestinsca demna, de recunosintia si spre cercetarea socoteleloru pe an. 1874, nstre. Acestea insa nu sunt insocite de o imitare.) conformu -lui 14, p. G. energia satisfacetrie si asia pr in rare La sinodulu eparchialu din anulu 1871 loeuri producu fructe mai insemnate. s'a facutu propunere d'a se infiinti o scla Varieti. Gubornele nstre diecesane au dispusu mare eparchiah preparatria pentru univer( A li ii it c i ii. ) Procedura* crtii ce e dreptu, ca caus'a instruciune! s se siate, langa care s avemu si institutu clerise p o t e procura de a dreppriveghedie prin directori locali si inspectori cal si pedagogic", de care feliu de scla die- funduarie Grigoriu cercuali : dar acetia dupa cum ni arta ces'a nstra ar av cea mai maae necesitate ; tului del autorulu crtii, diu adjunctu reg. la cart. esperiinti'a forte arareori si in forte pucine cci pentru institutulu clericalu se spes- Tams-Miculescu. cu pretiu locuri si implinescu misiunea loru ta scum- dia pre fie-care anu 500600 fi . numai funduarie in Slomcuta-mare, petate. Sunt ce e dreptu intre aceste organe pentru arend'a localittii, r edificiulu pre- scaditu de 1. ii. v. a. essemplariulu. unii brbai forte dedicai causei insructiunei parandiei se afla intr'o stare forte rea si are (Multiamita publica.) Subscrisulu, in cum estep.e in cott.Aradului diu Bozganu; trebuntie mari de reparature. numele comunei bisericesci Toramln-mare necesittilecele mari insa si caus'a scleloru prin acest'a vine a esprime cea mai cordiala Er mai apoi vorb'a de ore-care planu nstre pretinde dara, ca in acesta direciune pentru zidirea duoru edificie langa biserica multiamita renumitului Domnu artistu teas ne concentrmu ttu mai tare poterile, catedrala, adec pe loculu de drpt'a se pro- trale I. D. IONESCU, carele, pe langa aceea, dca voimu progresu, ba chiar deci voimu se iectase zidirea resiedintiei ipiscopesci, cu lo- c ne-a onoratu cu presenti'a sa, deleptandunu perdemu din mana celu mai santu sanctu- calitti acomodate pentru institutele de inve- ne prin trei productiuni a artei sale, a doar iu alu nostru, scl'a. Timpulu este greu, tiamentu , cancelariele consistoriali etc. r *) NB ! In Aradu, dupa amorire de trei ani, in trebuintiele nstre sunt multe si mari, ape- de stnga cas'a comunei bisericesci, ambutulu tuturoru struiriloru si conclus<-loru, totu nu se sarea strina suprimatoria; se puna deci orga- bele edificie asemenea cu etagiu si giuru im- observa semnu de micare I Red.
u
u

natu pe sma nou-edificandei biserice 31 fl.

v. a. Demetriu Marcoviciu, mp. paroebu.

. (Caracteristicu.) Dj a trei-a ra ni se face ntrebare din Bucovina : nu re

apare undeva o fia bisericsca precum Sionulu" o data la Viena, cci Lumina'
1

era nu

ocupa loculu Sionului !

= (Critice pline de multiamire si de

lauda) mereu urma a ni sosi de prin prtile Banatului, pre unde ajunse diu artistu teatrale lonescu cu productiunile salo in cantatric pna si de strini. Din ambele Torace, in Torontalu, primirmu descrieri attu din partea unui d. invetiatu, ctu si din a unui plugariu carturariu, cari ambele ni spunu, ce buna si adunca impresiune si suvenire a lasat.u acestu artistu dupa sine in acele parti, patiulunu ni permite,dar scimu c nici onoratului publicu alu nostru nu i-ar plac s publictnu tote cu de amenuntulu, cte ni se tramitu despre ac< le productiuni, si de aceea amintimu numai pre scurtu. * (Din Qratiu ni se scrie,) cumea societatea Romanismulu*, cea mai do unadi din parte-ni abandonata, s'a disolvatu si se va reconstitui prin concursulu tuturoru ecloru mai buni teneri ai nostri de acolo. De alta parte diu fost presiedinte ultimu alu acelei socictti ni tramiso in tipu de respunsu la decbiaratiunea nstra unu istoricu si o justificare a ei de la timpulu infiintirei si pana astadi, firesce spre a ni combate judecat'a ce ni-am facutu noi asupra ei. Dar noi marturisimu, c din intrga acea lunga scriere nu ni-am potutu face alta ideia, ci inca mai rcultu ne-am intaritu in cea pronunciata, cumca acea societate de la inceputulu seu a fostu totu numai unu cuibu de discordia si adesea chiar de scandalu ! Reconstituiti-o prin concursulu tuturoru, su a celoru mai muli ; dregeti in ea totu ce pt d indemnu la ne'ntielegeri si discordia, si ce ingreundia participarea maiorittii juniloru studinti le ea, si din partea nstra fie secura de tta posibil'a spriginire = (Convocare.) Reuniunea invetiatoriloiu poporali din comitatele Zarandu, Huniadu si din ScaunuluOrastiei,avendu a tien adunare in 2l ianuariu a. c. st. n. in Deva, localitatea preparandiei de sttu, membrii ei se invita la participare, pre cum si acei dd. invetiatori, ce inca nu sunt, dar dorescu a fi membri. Cu o cale se rga membrii, in resta ntia cu tacs le,ca cu acstasi ocasiune s-si refucsea dotor'a. Adorjn Mikls, rop. Notariulu Beuniunei.
= (Din prtile Caransebeiului) urma a

ni-so tramite reporturi despre negriginti'a unoru notari, preoi si invetiatori, la nscrierea de alegetori ; anume ni se critica ageri
cei din Ruseberg si din Merum. Dar credemu

cri, acuma dupa-ce alegerea succese bine, nu mai merita a fi trai in publicitate acei omeni lasi su nepreceputi.
= (La ntrebare din mai multe parti) se

face de scire,c portretele Babesiu abia se mai afla de vendiare, dar se potu procura in Viena la litografu, indata ce nrulu doritoriloru ar fi destnlu de mare. Este a se adresa la diu Atan. Barianu, Pest. Altepostgasse 1. Pretiulu unui essemplariu 75 cr.cu totu cu spesele esppditiunei,

Poblicatiuni tacsabili.
Institulu de creditu si de eoonomii in Sibiiu.
Terminulu pentru respunderea ratei a 10. si celei din urma, de 10 florini, dupa certificatele de aciuni ale institutului nostru, e 1. februariu a. c. Dupa incurgerea acestei rate certificatele se voru schimba in sensulu -lai 10 din statute, cu Aciuni definitive. Diu'a, in caro va ncepe espeduirea acestor'a si modalittile mai de aprpe, se voru face couoscute prin publicatiune a-nume. Sibiiu, 5 ianuariu 1 8 7 4 . 1 3

DIRECIUNEA INSTITUTULUI.

I N TIPOMUFIWLU LVI

Emericu Bartalits

REDACTORU EESPUNDIETOKI

YincentiD Babosio.